CM
YK
Vineri, 4 ianuarie 2008
Nr. 1 (902) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
„Biserica este
s\rac\ financiar,
dar bogat\
`n oameni“
PAGINA 16
Amintiri din copil\ria
teatrului rom=nesc
~nceputul anului aduce totdeauna `n sufletele
noastre un pic de nostalgie, prilejuind multora
dintre noi `ntoarceri `n timp [i duioase retr\iri din
lumea copil\riei. {i str\mo[ii no[tri tr\iau intens
zilele Cr\ciunului, Anului Nou [i Bobotezei. La
Ia[i, ca [i `n Bucure[ti, un rol de seam\ `n
preg\tirea atmosferei s\rb\tore[ti `l aveau teatrele,
trupele de actori montând spectacole inspirate din
via]a cet\]ii, din care nu lipseau tulbur\toare
scene cu datini [i obiceiuri str\mo[e[ti. ~n acest
context se petreceau [i multe evenimente
culturale, s\rb\torile fiind termen de finalizare sau
prilej de `ncepere a unor noi activit\]i.
Continuare `n paginile 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Iarn\ grea `n toat\ Europa
Autorit\]ile din Ruse au
decretat ieri stare de urgen]\,
dup\ ce c\derile masive de
z\pad\ au blocat [osele [i au
determinat `ntreruperi ale
curentului electric. Probleme
similare se `nregistreaz\ [i `n
diverse zone din Grecia, dar [i
din vestul Europei.
Pe o temperatur\ ce a sc\-
zut sub -15 grade Celsius, su-
te de [oferi sunt bloca]i `n tra-
fic pe [oselele din nordul Bul-
gariei, unde autorit\]ile au
chemat armata pentru a ajuta
la desz\pezirea drumurilor.
~n nordul Greciei, tempera-
Formarea unei planete, observat\ pentru prima dat\ de astronomi
Formarea unei planete `n
interiorul discului de praf [i
gaz care `nconjoar\ o stea t=-
n\r\ a putut fi observat\ `n
C=]iva turi[ti chinezi au `nceput noul premier\ `n jurul lui TW Hy-
an c\]\r=ndu-se pe structurile din
drae, un astru `n v=rst\ de
ghea]\ care formeaz\ un adev\rat doar 8-10 milioane de ani, po-
or\[el l=ng\ Harbin, nord-estul trivit unui studiu ap\rut ieri
provinciei chineze Heilongjiang. a `n revista „Natur“. O echip\ de
turile au ajuns la -18 grade
Celsius [i z\pada a acoperit
drumurile din aceast\ zon\.
Nici `n vestul Europei nu este
cu mult mai bine din punct de
vedere meteorologic. Ninsoa-
rea [i `nghe]ul au determinat
numeroase perturb\ri ale tra-
ficului. Tunelul Mont Blanc ce
leag\ Fran]a de Italia a fost
`nchis p=n\ ast\zi pentru ca-
mioane, deoarece diferen]ele
mari de temperatur\ dintre
cele dou\ capete ale tunelului
risc\ s\ perturbe func]ionarea
sistemului de ventila]ie, au
explicat autorit\]ile. {i `n Ma-
astronomi de la Institutul
Max-Planck din Heidelberg,
Germania, a detectat o plane-
t\ de aproape 10 ori mai mare
dec=t Jupiter (cea mai mare
planet\ a sistemului nostru
solar), care `nconjoar\ steaua
sa `n 3,56 zile, la o distan]\ de
0,04 unit\]i astronomice (UA),
CM
YK
www.ziarullumina.ro
LUMEA ~N CARE TR|IM
2008, anul
Olimpiadei
[i al confrunt\rilor
electorale
PAGINA 6
rea Britanie vreme s-a `nr\u-
t\]it `ncep=nd de ieri, meteo-
rologii avertiz=nd `n leg\tur\
adic\ de 25 de ori mai mic\ de-
c=t cea dintre P\m=nt [i Soa-
re. „Acest lucru demonstreaz\
faptul c\ planetele se pot for-
ma `n zece milioane de ani,
`nainte ca discul s\ fie spulbe-
rat de v=nturi solare [i radia-
]ii“, fenomen care apare cam la
10 milioane de ani de la na[te-
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
cu sc\derea temperaturilor,
ninsori [i v=nt puternic `n mai
toat\ insula Marii Britanii. a
rea unei stele, spun astronomii
germani.
Este o teorie comun ad-
mis\ de cercet\torii din zilele
noastre faptul c\ planetele se
formeaz\ `n discurile care `n-
conjoar\ stelele tinere. Proce-
sul form\rii planetelor nu es-
te, `ns\, cunoscut pe deplin. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATE
Viscolul [i
ninsorile grele
pun st\pânire
pe România
PAGINA 7
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit
[i difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe
20 ianuarie 2008, cititorii din
Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov [i
Prahova se pot abona la „Ziarul
Lumina“ pentru luna februarie
2008 (economisi]i, astfel,
c=te 43 de bani la fiecare exemplar
de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
CM
YK
RELIGIOS
„HRISTOS ~MP|RT|{IT
COPIILOR“ D| ROADE LA
BOTO{ANI: ~n perioada 18
noiembrie-23 decembrie 2007 au
avut loc [ase `ntâlniri s\pt\mâ-
nale `n care cursan]ii au des-
f\[urat o activitate intens\,
care le-a permis s\ asimileze
noi cuno[tin]e, dar [i s\
foloseasc\ `n mod creativ in-
forma]iile de care dispun.
Pagina 3
SOCIAL
MOBILIZARE GENERAL| ~N
AC}IUNEA „Z|PADA“: La nivelul
Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative a fost
creat\ o grup\ operativ\, care
monitorizeaz\ situa]ia din ]ar\
[i coordoneaz\ ac]iunile for]elor
de ordine. For]ele MIRA aflate
`n teren, `n special cele ale
Inspectoratului General pentru
Situa]ii de Urgen]\ [i ale Poli]iei
Rutiere, au fost suplimentate.
Pagina 4
DE TREI ORI RECTOR: Fostul mi-
nistru al Educa]iei, Andrei Mar-
ga, a fost ales rector al Uni-
versit\]ii „Babe[ Bolyai“, fiind [i
singurul candidat la aceast\
func]ie. Andrei Marga consider\
c\ legisla]ia din domeniul e-
duca]iei trebuie revizuit\, mai
ales `n acele puncte care au uni-
formizat prea tare studiile. O
alt\ provocare a noii conduceri
a UBB este, potrivit lui Andrei
Marga, declinul demografic.
Pagina 11
SPORT
VICTORIE PENTRU OLTCHIM:
Oltchim Rm. Vâlcea a `nvins
forma]ia danez\ Viborg HK, `n
deplasare, cu scorul de 31-29
(20-16), `n etapa a cincea a
Grupei D din Liga Campionilor
la handbal feminin.
Pagina 13
2 Vineri, 4 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXI)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (I)
Autocefalia este un concept
practic dezvoltat `n cadrul
Bisericii, care a ap\rut [i
s-a dezvoltat `n timp. De[i
exist\ multe dispute referi-
toare la modalitatea de a
ob]ine autocefalia, din
punct de vedere istoric [i
canonic exist\ diferite solu-
]ii. Pentru unele Biserici,
Tradi]ia recunoa[te titula-
rilor unor scaune episcopale
importante statutul de `n-
tâist\t\toare `ntre eparhiile
din respectivele regiuni,
pentru cinstirea care li se
aducea. Ideea c\ Biserica
din Constantinopol ar fi
singura care are autoritatea
de a acorda autocefalia unei
alte Biserici se bazeaz\ pe
interpretarea Canonului 28
al Sinodului de la Calcedon
(451) care stabile[te c\ Pa-
triarhul Ecumenic are au-
toritate asupra „p\mânturi-
lor barbare“. Totu[i, mul]i
consider\ c\ respectivul
canon se referea la anumite
regiuni din jurul vechiului
Imperiu Roman, neavând
nici o leg\tur\ cu lumea
modern\. Din punct de ve-
dere istoric, multe dintre
Bisericile autocefale de as-
t\zi au fost ini]ial sub auto-
ritatea Constantinopolului,
datorit\ proximit\]ii geo-
grafice sau a activit\]ii mi-
sionarilor constantinopoli-
tani `n anumite zone. Ideea
c\ orice Biseric\-mam\
poate acorda autocefalia
unei Biserici-fiice nu se
poate sus]ine cu argumente
istorice sau canonic. Din
punct de vedere istoric [i
canonic, nu a existat o mo-
dalitate unic\ de a stabili
autocefalia unei Biserici;
iar aceasta, `ntrucât nu
este de g\sit o „teologie a
autocefaliei“ nici la P\rin]ii
Bisericii, nici `n Sfânta
Scriptur\. Autonomia [i au-
tocefalia sunt probleme
practice, de evolu]ie admi-
nistrativ\ [i canonic\.
Singura regul\ care pare
dominant\ este aceea con-
form c\reia autocefalia este
expresia voin]ei `ntregii co-
munit\]i a Bisericilor Orto-
doxe, pornind cel mai ade-
sea din `ndemnul Bisericii
cu cea mai mare autoritate,
cea din Constantinopol. A-
colo unde autocefalia unei
Biserici a fost proclamat\
f\r\ a avea acordul Con-
stantinopolului, statutul
acesteia a r\mas `n general
precar. ~n timpul domnito-
rului Alexandru Ioan Cuza,
cerându-se revenirea la ca-
noane [i la vechile rânduieli
biserice[ti, ca urmare a De-
cretului de numire a episco-
pilor [i mitropoli]ilor epar-
hio]i, `n anul 1867 s-a alc\-
tuit un proiect de Lege or-
ganic\ pentru Biserica Or-
todox\ Român\, care, `n
1869, a fost trimis spre
avizare [i Patriarhiei
Ecumenice. (Rubric\ rea-
lizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
~N DATA DE 4 IANUARIE 1926: Parlamentul voteaz\ `ndep\rtarea
prin]ului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la succesiune („Actul de
la 4 ianuarie“) [i recunoa[terea prin]ului Mihai ca principe mo[tenitor
al României. Pe timpul minoratului lui Mihai s-a instituit o regen]\
format\ din patriarhul Miron Cristea, pre[edintele ~naltei Cur]i de
Casa]ie, Gheorghe Buzdugan, [i prin]ul Nicolae de Hohenzollern.
EVANGHELIA ZILEI mântuire. Cititul cu luare-aminte a
fragmentelor evanghelice rânduite de
Biseric\ consolideaz\ `n noi con[tiin]a
Despre con[tiin]a cre[tinului c\ suntem fiii lui Dumnezeu [i mo[te-
nitori ai vie]ii ve[nice. ~n]elegem apoi
„Cartea neamului lui Iisus Hristos, Ozia; Ozia a n\scut pe Ioatam; Ioatam c\ na[terea, via]a [i ~nvierea Mântui-
fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a n\scut pe Ahaz; Ahaz a n\scut pe torului au fost pentru fiecare suflet din
a n\scut pe Isaac; Isaac a n\scut pe Iezechia; Iezechia a n\scut pe Manase; lumea aceasta. Con[tientizarea aces-
Iacov; Iacov a n\scut pe Iuda [i fra]ii Manase a n\scut pe Amon; Amon a tui fapt ne face mai responsabili [i mai
lui; Iuda a n\scut pe Fares [i pe Zara, n\scut pe Iosia; Iosia a n\scut pe aten]i cu via]a [i cu faptele noastre. Nu
din Tamar; Fares a n\scut pe Esrom; Iehonia [i pe fra]ii lui, la str\mutarea po]i s\-]i tr\ie[ti via]a oricum dac\ ai
Esrom a n\scut pe Aram; Aram a `n Babilon.“ (Matei 1, 1-11) con[tiin]a c\ `ntr-o zi vei da seama de
n\scut pe Aminadav; Aminadav a faptele tale `n fa]a lui Dumnezeu. ~n
n\scut pe Naason; Naason a n\scut pe *** acest fragment evanghelic se vorbe[te
Salmon; Salmon a n\scut pe Booz, din despre un sfâr[it. Oare este potrivit s\
Rahav; Booz a n\scut pe Iobed, din Ast\zi este o zi aliturgic\, adic\ nu vorbim despre sfâr[it acum la `nce-
Rut; Iobed a n\scut pe Iesei; Iesei a
n\scut pe David regele; David a
se s\vâr[e[te Sfânta Liturghie, iar putul anului? Da, deoarece `n]elegi c\
fragmentul evanghelic este din slujba orice lucru `nceput va avea [i final. {i
n\scut pe Solomon din femeia lui Urie; ceasurilor `mp\r\te[ti. Zilnic, de câte via]a noastr\ se va sfâr[i `ntr-o zi. Deci
Solomon a n\scut pe Roboam; Roboam ori citim din Sfânta Evanghelie a vezi ziua de ast\zi ca pe o c\r\mid\
a n\scut pe Abia; Abia a n\scut pe Domnului nostru Iisus Hristos, s\ fim ad\ugata ve[niciei! (Rubric\ realizat\
Asa; Asa a n\scut pe Iosafat; Iosafat a convin[i de faptul c\ toate cuvintele de pr. Dumitru P|DURARU, Radio
n\scut pe Ioram; Ioram a n\scut pe Mântuitorului sunt pentru a noastr\ Trinitas)
MICUL CATEHISM nie, patriarh al Ierusalimului care o primesc av=nd credin]\,
(† 638), localitate `n care s-a agheazma mare este „t\m\du-
De ce Agheazma mare este o slujb\ special\? (II) p\strat cu sfin]enie amintirea
momentului botezului Domnu-
itoare sufletelor [i trupurilor, [i
izgonitoare a toat\ puterea cea
de-a lungul timpului s-a redus lui `n apele Iordanului, prin potrivnic\“, „cur\]itoare spre
Sf. Ap. Pavel l-a `ncredin- r\u, de a o aduce din nou sub
]at pe ucenicul s\u Timotei lucrarea harului dumneze- num\rul adul]ilor care urmau m=na Sf. Prooroc Ioan. Prin via]a ve[nic\“, „dar de sfin]enie
„c\ orice f\ptur\ a lui Dum- iesc, spre slava lui Dumnezeu a fi boteza]i, adic\ al catehu- botezul `n Iordan, M=ntuitorul [i cur\]ire de p\cate, spre t\-
nezeu este bun\ [i nimic nu [i spre folosul omului. Deci menilor. Dup\ desfiin]area ca- nu a sfin]it doar apa acestui m\duirea sufletului [i a trupu-
este de lep\dat, dac\ se ia cu suntem `ndrept\]i]i s\ afir- tehumenatului, s-a p\strat r=u, ci chiar firea apelor de pre- lui, spre tot folosul de tre-
mul]umire; c\ci se sfin]e[te m\m c\ slujba Aghezmei celei sfin]irea apei, ea c\p\t=nd o tutindeni, f\c=ndu-le un ele- buin]\“. Rug\ciunea de sfin]ire
prin cuvântul lui Dumnezeu mari nu este o inven]ie a Bi- alt\ semnifica]ie. Potrivit ar- ment de purificare [i de sfin- adresat\ Sfintei Treimi ne des-
[i prin rug\ciune“. Deci prin sericii [i nu a ap\rut recent. hiepiscopului Simeon al Tesa- ]ire, lucru pe care Biserica `l `n- coper\ c\ apa sfin]it\ este „iz-
rug\ciune [i prin lucrarea lui La `nceput, sfin]irea apei lonicului, `n ziua Bobotezei va]\ prin troparul din r=ndu- vor de nestric\ciune, dar de
Dumnezeu se poate sfin]i `n- de la Boboteaz\ era f\cut\ are loc nu doar re`nnoirea bo- iala slujbei: „Ast\zi firea a- sfin]enie, dezlegare de p\cate,
trega crea]ie. Sf. Nicolae Ca- pentru botezul catehumenilor, tezului Domnului, ci [i a haru- pelor se sfin]e[te...“. vindecare de boli, diavolilor
basila ar\ta c\ M=ntuitorul a care avea loc `n ajunul s\r- lui botezului primit de fiecare De asemenea, r=nduiala a- pieire, `ndep\rtarea puterilor
l\sat Sfin]ilor Apostoli [i pu- b\torii. Taina Botezului era dintre noi. cestei slujbe ne arat\ efectele potrivnice, plin\ de putere `n-
terea de a sfin]i natura, de a o administrat\ persoanelor la R=nduiala slujbei Aghezmei apei sfin]ite. Din cererile ecte- gereasc\“. (Rubric\ realizat\
scoate de sub st\p=nirea celui scurt timp dup\ na[tere, iar mari este atribuit\ Sf. Sofro- niei mari afl\m c\, pentru cei de pr. Gheorghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
ste[te, cântându-le ast\zi: ventatorul alfabetului Braille
„Ceata ucenicilor lui Hristos, (d. 1852);
celor [aptezeci, s\ o l\ud\m a 1821: a murit Elizabeth
dumnezeie[te credincio[ii [i Ann Seton, sfânt american (n.
s\ o pr\znuim. C\ printr-`n[ii 1774);
to]i ne-am `nv\]at a cinsti
a 1841: s-a n\scut Petru
Treimea cea nedesp\r]it\, c\ Poni, chimist [i mineralog
sunt lumin\torii dumnezeie[-
român, unul dintre fondatorii
tii credin]e“. [colii române[ti de chimie (d.
Tot ast\zi, Biserica face
1925);
pomenirea Cuviosului Teoc- a 1877: s-a n\scut Sextil
tist, egumenul de la Cucumia
Pu[cariu lingvist, filolog, is-
Siciliei; a [ase sfin]i mucenici;
a Sfin]ilor Mucenici Zosima toric literar, memorialist (d.
Monahul [i Atanasie Comen- 1948);
tarisiul; a Cuvioasei Apolina- a 1877: a murit Cornelius
ria din Sinclit; a Cuviosului Vanderbilt, afacerist ameri-
Eftimie cel Nou; a Cuviosului can (n. 1794);
Eftimie, egumenul M\n\stirii a 1941: a murit Henri
Soborul Sfin]ilor Vatoped; a doisprezece mon- Bergson, filozof [i scriitor
70 de Apostoli ahi din M\n\stirea Vatoped; francez, laureat al Premiului
a Sfin]ilor Mucenici Hrisant [i Nobel (n. 1859);
(zi aliturgic\, har]i) Eufimia [i a Sfântului Mu- a 1954: a murit Elena 366 de ani compus\ din radia]ii mono-
cromatice de diferite culori.
Mântuitorul nostru Iisus cenic Onufrie. Farago (Elena Paximade), de la na[terea Newton a fost un fizi-
Mâine, Biserica face poet\ simbolist\ (n. 1878);
Hristos a ales 70 de ucenici pe
pomenirea Sfin]ilor Mucenici a 1960: a murit Albert
lui Isaac Newton cian, `nainte de toate. Labo-
care i-a trimis câte doi, `nain- ratorul s\u uria[ a fost do-
Teopempt [i Teona (Ajunul Camus, filozof [i scriitor Isaac Newton (n. 4 ianua-
tea Sa, `n cet\]ile unde avea Bobotezei - post). meniul astronomiei, iar in-
s\ mearg\ El, zicându-le: „Se- francez, laureat al Premiului rie 1642, Woolsthrope, strumentele sale geniale au
Nobel (n. 1913); Grantham, d. 31 martie
ceri[ul este mult, dar lucr\- fost metodele matematice,
torii sunt pu]ini; ruga]i deci ~n ziua de 4 ianuarie, a 1961: a murit Erwin 1726, Kensington, Londra) a unele dintre ele inventate
Schrödinger, fizician austriac, fost un renumit om de
pe Domnul seceri[ului, ca s\ istoria consemneaz\: de el `nsu[i. Newton nu s-a
scoat\ lucr\tori la seceri[ul laureat al Premiului Nobel (n. [tiin]\ englez, matemati- l\sat antrenat de latura pur
cian, fizician [i astronom,
S\u“ (Luca 10,2). To]i ace[ti a 1248: a murit Regele 1887); astronomic\ [i matematic\
ucenici ai Domnului s-au os- Sancho al II-lea al Portugaliei a 1965: a murit T. S. Eliot, pre[edintele Academiei Re- a activit\]ii sale, ci a r\mas
gale de {tiin]e a Angliei. I-
tenit propov\duind cuvântul (n. 1207); poet de origine american\, de preferin]\ fizician. ~n a-
lui Hristos, `ndurând chinuri a 1809: s-a n\scut Louis laureat al Premiului Nobel (n. saac Newton este savantul ceasta const\ neobi[nuita
aflat la originea teoriilor
[i prigoniri. Biserica `i cin- Braille, pedagog francez, in- 1888). a tenacitate [i economia gân-
[tiin]ifice care vor revolu]io- dirii sale. Pân\ la Newton [i
na [tiin]a, `n domeniul op-
dup\ el, pân\ `n timpurile
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ticii, matematicii [i `n spe-
noastre, omenirea n-a cu-
cial al mecanicii. ~n 1687 a
publicat lucrarea „Philoso- noscut o manifestare a geni-
Despre milostenie – Dac\ le-ar fi primit Hristos? Nu, le-
a[ fi sp\lat pe toate sau a[ fi rugat-o pe phiae Naturalis Principia ului [tiin]ific, de o for]\ [i o
durat\ mai mare.
Mathematica“, `n care a de-
Un b\rbat credincios a adus ni[te so]ia mea s\ le spele. Cred c\ ea ar fi scris Legea atrac]iei univer- Newton a fost primul
haine la biseric\, ca s\ fie date s\ra- cusut ce era de cusut, ca s\ arate cât sale [i, prin studierea legilor care [i-a dat seama de a-
cilor. A `ntrebat-o pe femeia care vindea mai bine. mi[c\rii corpurilor, a creat ceasta. Spencer ne comu-
– Vede]i, aici e problema. C\ nu bazele mecanicii clasice. A nic\ urm\toarele cuvinte
lumân\ri: ale lui Newton, rostite cu
– Cui s\ `i dau hainele astea? `n]elege]i c\ tot ce da]i s\racilor lui contribuit, `mpreun\ cu
Gottfried Wilhelm von Leib- pu]in timp `naintea mor]ii
– Pot s\ m\ uit la ele, s\ `mi dau sea- Hristos ~i da]i. Dac\ tot face]i poman\, sale: „Nu [tiu cum ar\t eu
[i hainele sunt `n stare bun\, face]i `n niz, la inventarea [i dezvol-
ma cât de mari sunt? tarea calculului diferen]ial [i `n fa]a lumii, dar mie mi se
a[a fel `ncât cel care va primi haina s\ a celui integral. Newton a pare c\ sunt un b\iat care
– Sigur c\ da.
se bucure de ea, nu s\ se simt\ ca un fost primul care a demon- se joac\ pe malul m\rii [i se
Femeia s-a uitat la ele [i a v\zut c\ gunoi, ca un câine care m\nânc\ firim- distreaz\ c\utând din timp
strat c\ legile naturii guver-
unele haine erau foarte murdare. L-a iturile de la masa boga]ilor. Dac\ v-a]i neaz\ atât mi[carea globu- `n timp pietricele mai co-
`ntrebat pe b\rbat: fi ostenit s\ sp\la]i hainele, atunci po- lui terestru, cât [i a altor lorate decât de obicei, sau o
– Dac\ Hristos ar fi primit El ~nsu[i corpuri cere[ti, intuind c\ scoic\ ro[ie, `n timp ce
mana ar fi fost mult mai mare. Dac\
hainele acestea de la dumneavoastr\, [i orbitele pot fi nu numai elip- marele ocean al adev\rului
vre]i s\ face]i un bine, face]i-l pân\ la tice, dar [i hiperbolice sau se `ntinde necunoscut `n
le-ar fi `mp\r]it El s\racilor, oare tot cap\t. (Danion Vasile – Patericul mire - parabolice. Tot el a ar\tat c\ fa]a mea.“ (Rubric\ reali-
a[a murdare le-a]i fi adus? nilor ) lumina alb\ este o lumin\ zat\ de pr. Paul LEHACI)
3 Vineri, 4 ianuarie 2008

PRIMUL SINOD MITROPOLITAN DIN 2008: ~n a doua zi a noului an s-a

Actualitatea desf\[urat primul sinod mitropolitan al Moldovei [i Bucovinei din 2008.
Lucr\rile sinodului au fost prezidate de PF P\rinte Patriarh Daniel, `n calitatea
sa de Loc]iitor de Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei. Pe ordinea de zi au fost
religioas\ alc\tuirea troparelor [i condacelor sfin]ilor care vor fi propu[i Sf=ntului Sinod
spre canonizare `n anul 2008 [i stabilirea datelor de pr\znuire a acestora.

Iisus - sigur, la dimensiuni

Leg\tura dintre cele trei s\rb\tori de pe 1 ianuarie
Pe 1 ianuarie 2008, ~nt=i-
st\t\torul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, PF P\rinte Daniel,
`nconjurat de un sobor de
preo]i [i diaconi a oficiat sluj-
ba Sfintei Liturghii `n biseri-
ca mare a M\n\stirii Sih\s-
tria din jude]ul Neam]. ~n cu-
v=ntul de `nv\]\tur\ rostit `n
cadrul slujbei, Prea Fericirea
Sa a subliniat mai `nt=i `n-
treita s\rb\toare a acestei
zile: T\ierea `mprejur a M=n-
tuitorului nostru Iisus Hris-
tos, pr\znuirea Sf=ntului Va-
sile cel Mare, dar [i s\rb\to-
rirea Anului Nou civil, dup\
care a explicat semnifica]ia
pericopei evanghelice a zilei
care are o semnifica]ie deose-
VIA}A PAROHIILOR
bit\ pentru toate cele trei
s\rb\tori, de[i se refer\ la
T\ierea `mprejur a M=ntui-
torului Iisus Hristos, dup\
legea iudaic\: „M=ntuitorul
Iisus Hristos se taie `mpre-
jur pentru ca s\ arate c\ `m-
pline[te legea, ca dup\ aceea
s-o `nlocuiasc\ cu Legea cea
nou\ a Noului Testament
sau a noului Leg\m=nt. {i a-
ceast\ `mplinire a legii este
semnul smereniei Sale, sem-
nul ascult\rii Sale de Dum-
nezeu [i de tradi]ia reli-
gioas\ a poporului `n care S-
a n\scut. T\ierea `mprejur e-
ra un fel de consacrare a
omului, fiind d\ruit de c\tre
p\rin]i lui Dumnezeu. Deci,
t\ierea `mprejur avea sem-
nifica]ia unei chem\ri, unei
pedagogii, unei preg\tiri a
poporului ales pentru pri-
mirea tainei botezului mai
t=rziu [i pentru trecerea de la
cele trupe[ti la cele duhov-
nice[ti“.
Sporire `n
`n]elepciune [i `n har,
de la an la an
Patriarhul BOR a ar\tat
apoi care este leg\tura dintre
cele trei s\rb\tori ale zilei de
1 ianuarie: „T\ierea `mprejur
a Domnului [i M=ntuitorului
Iisus Hristos, completat\ cu
aceast\ `n]elepciune, ar\tat\
de Iisus Hristos la 12 ani d\
o semnifica]ie s\rb\torii Sf.
Vasile care a fost un ierarh
`n]elept, plin de har [i care
tr\it doar 50 de ani ne`m-
plini]i A f\cut enorm, a lu-
crat deosebit de mult pentru
m\rturisirea dreptei cre-
din]e, pentru t=lcuirea Sfin-
telor Scripturi, pentru `nt\ri-
rea vie]ii monahale, a fami-
liei, pentru t=lcuirea prezen-
]ei lui Dumnezeu `n f\pturi [i
pentru `n]elepciunea Biseri-
cii, pentru c\ de la el avem
liturghia numit\ a Sf. Vasile
cel Mare [i o mul]ime de ru-
g\ciuni. Deci, [i Sf. Vasile cel
Mare spore[te duhovnice[te
de la an la an `n `n]elepciune
[i `n har, dup\ cum pruncul
mult mai mari - cre[tea cu
v=rsta, sporea `n `n]elepciune
[i `n har. S\rb\toarea `n care
am auzit evanghelia despre
cre[terea duhovniceasc\ a
pruncului Iisus se leag\ [i de
modul `n care trebuie s\
`n]elegem noi Anul Nou [i
anume s\ fie un an `n care s\
sporim, nu numai cu v=rsta,
ci [i cu `n]elepciunea [i cu
harul. Iar aceast\ sporire, `n
`n]elepciune [i `n har, se face
mai `nt=i prin rug\ciune [i
fapte bune“.
~n finalul cuv=ntului, PF
P\rinte Patriarh Daniel a
vorbit despre importa]a con-
tribu]iei teologice a Sf .Vasile
cel Mare, dar [i despre latura
social-filantropic\ a activi-
t\]ii sale. a
PE SCURT
Primul sinod
mitropolitan
din 2008
~n a doua zi a noului an, la
M\n\stirea Neam] s-a desf\-
[urat primul sinod mitropoli-
tan al Moldovei [i Bucovinei
din acest an. Lucr\rile sinodu-
lui au fost prezidate de PF P\-
rinte Patriarh Daniel, `n calita-
tea sa de loc]iitor de Mitropolit
`n Moldova, informeaz\ Radio
Trinitas. ~ntruc=t din sinodul
mitropolitan fac parte ierarhii
care p\storesc episcopiile [i
arhiepiscopiile unei mitropolii,
la Neam] au fost prezen]i pe 2
ianuarie IPS Pimen, Arhiepis-
copul Sucevei [i R\d\u]ilor, PS
Calinic Boto[\neanul, Episcop
vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
PS Ioachim B\c\uanul, arhie-
reu vicar al Episcopiei Roma-
nului, precum [i PS Corneliu
B=rl\deanul, arhiereu vicar al
Episcopiei Hu[ilor. Au fost pre-
zen]i, de asemenea, c=]iva
membri ai Comisiei Liturgice a
Arhiepiscopiei Ia[ilor. Ierarhii
[i membrii Comisiei Liturgice
au lucrat la alc\tuirea tropa-
relor [i condacelor sfin]ilor care
vor fi propu[i Sf. Sinod spre
canonizare, `n anul 2008. S-a
hot\r=t, de asemenea, ziua po-
menirii lor `n calendarul biseri-
cesc. Cuvio[ii propu[i pentru
canonizare sunt: Iosif [i
Chiriac de la Bisericani, Rafael
[i Partenie de la Agapia Veche,
Simeon [i Amfilohie de la
P=ng\ra]i, Chiriac de la
Tazl\u, Iosif de la V\ratic, pre-
cum [i Ierarhul Ioan de la
R=[ca. Deoarece Arhipiscopia
Ia[ilor are cel mai mare num\r
de m\n\stiri [i schituri, pre-

„Hristos `mp\rt\[it copiilor“ parte, articole publicate `n „Ziarul

d\ roade la Boto[ani
a ~n perioada 18 noiembrie-23 decembrie 2007, la Biserica „Intrarea
Maicii Domnului `n Biseric\“ din Boto[ani au avut loc noi lec]ii `n cadrul proiectului
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“ a S-a lucrat cu mult suflet, individual [i pe echipe a Copiii
au urm\rit filme documentare [i au realizat o pies\ de teatru a
Cursurile catehetice din cadrul
proiectului „Hristos `mp\rt\[it copi-
ilor“ se desf\[oar\ cu regularitate la
Biserica „Vovidenia“ din Boto[ani.
~n perioada 18 noiembrie-23 de-
cembrie 2007 au avut loc [ase `ntâl-
niri s\pt\mânale `n care cursan]ii au
desf\[urat o activitate intens\, care
le-a permis s\ asimileze noi cuno[-
tin]e, dar [i s\ foloseasc\ `n mod cre-
ator informa]iile de care dispun.
Printre temele de discu]ie s-a aflat
„Iosif `[i ajut\ familia“, „Preg\tirea
pentru spovedanie [i m\rturisirea
p\catelor“, „Preg\tirea pentru s\rb\-
toarea Na[terii Domnului“, „Chemarea
la sfin]enie“, „Intrarea Maicii Domnu-
lui `n Biseric\“, „Dumnezeu `l cheam\
pe Moise“, „Vestirea Na[terii Domnu-
lui“, „Sf. Ap. Andrei, cel `ntâi chemat,
Ocrotitorul României“, „Dumnezeu
elibereaz\ poporul Israel [i `l
c\l\uze[te `n pustie“. Pentru cea din
urm\, copiii au urm\rit [i filmul docu-
mentar „Miracolul de la Marea Ro[ie –
S-a `ntâmplat cu adev\rat“. Folosind
informa]iile oferite de versetele citite,
elevii, `mp\r]i]i pe trei grupe, au avut
ca sarcini s\ noteze:
a) care sunt cele zece pl\gi ab\tute
asupra Egiptului;
b) ce mijloace de transport erau
folosite `n timpurile biblice;
c) ce alimente consumau oamenii
`n timpurile biblice.
Sfântul Ierarh Nicolae, care urma
s\ fie s\rb\torit pe 6 decembrie, a
fost cel despre care o elev\, care poar-
t\ numele Nicoleta, a preg\tit un ma-
terial din care a citit colegilor. Ace[tia
au adus complet\ri, folosindu-se de
cuno[tin]ele pe care le aveau despre
acest sfânt, mare f\c\tor de minuni.
Colinde, teatru [i
daruri de suflet
La una dintre `nt=lniri, copiii au
lucrat `n echipe pe mai multe teme
legate de icoanele lui Hristos. Fiecare
din cele trei echipe a avut de realizat
o lucrare tip afi[ `n care, folosindu-se
de iconi]e [i informa]iile oferite de
ghid, s\ ilustreze cât mai bine tema
dat\. Copiii s-au mobilizat, au cola-
borat foarte bine [i au realizat lucr\ri
frumoase, bine structurate, cu in-
forma]ii selectate cu grij\.
S-a discutat, de asemenea despre
„cele zece porunci [i slujirea lui
Dumnezeu“. Cele zece porunci au fost
ascultate, transpuse `n cântec, apoi,
sub forma unui joc, au fost a[ezate pe
cele dou\ „table“ de pe panou.
~n leg\tur\ cu tema textul „Proo-
rocul Daniel [i cei trei sfin]i tineri“, a
fost vizionat un fragment din filmul
documentar „Vechile secrete ale
Bibliei – Cuptorul de foc – A putut
cineva s\-i supravie]uiasc\?“.
Pe lâng\ materialele ilustrative
ale activit\]ilor noastre, s-a introdus
pe panou trei rubrici noi. Materialele
folosite au fost, `n cea mai mare
Lumina“.
~n preg\tirea s\rb\torii Cr\ciu-
nului, copiii au `nv\]at colinde.
Pe 15 decembrie, la {coala
Special\ din Boto[ani, copiii au rea-
lizat felicit\ri, `ngera[i, globuri pe
care le-au d\ruit `n ziua de Cr\ciun
micu]ilor care au fost la biseric\.
Atmosfera a fost una pl\cut\, `nfru-
muse]at\ de colindele care au fost
cântate cu mare bucurie.
Pe 23 decembrie, `ntâlnirea a
avut un caracter aparte. Dup\ ce au
fost rememorate cele mai impor-
tante momente premerg\toare Na[-
terii Domnului, s-a participat la un
moment dramatic ai c\rui protag-
oni[ti au fost patru cursan]i care au
interpretat un fragment din sceneta
„Trei Crai de la R\s\rit“. ~n prima
zi de Cr\ciun, o parte din copiii care
particip\ la cursurile catehetice a
participat la Sfânta Liturghie, apoi
a sus]inut un mini-concert de co-
linde `n prezen]a cre[tinilor afla]i `n
biseric\.
Pe 6 ianuarie 2008, `n cadrul cur-
surilor „Hristos `mp\rt\[it copiilor“
se va aborda ultima tem\ din partea
I a Ghidului, „Botezul lui Iisus“, ur-
mând ca `ncepând cu 13 ianuarie s\
`nceap\ studiul celui de-al doilea
volum. (pr. paroh Partenie APOS-
TOAIE, prof. Alina R|ILEANU)
cum [i monahi [i monahii din
Patriarhia Rom=n\, PF
P\rinte Daniel a hot\r=t ca
unii monahi cu ascult\ri im-
portante `n l\ca[urile mona-
hale din aceast\ eparhie s\
primeasc\, ca semn de binecu-
v=ntare [i recunoa[tere a os-
tenelilor lor, rangul de proto-
singhel. Potrivit Statului BOR,
rangul de protosinghel nu poa-
te fi acordat dec=t cu aproba-
rea sinodului mitropolitan, a[a
cum rangul de arhimandrit se
acord\ cu aprobarea `n plen a
Sf. Sinod.
Campanie de
denigrare a preo]ilor
rom=ni, `n Basarabia
Autorit\]ile Republicii Moldo-
va au declan[at o campanie de
denigrare `mpotriva preo]ilor
[i conducerii Mitropoliei
Basarabiei, subordonat\
canonic Patriarhiei României,
informeaz\ Rompres, cit=ndu-l
pe IPS Petru, Mitropolitul
Basarabiei, care a fost re]inut
miercuri, 26 decembrie 2007,
`n vam\ `n timp ce se `ntorcea
de la Ia[i. ~nalt Prea Sfin]ia
Sa a declarat presei c\
vame[ii l-au perchezi]ionat ca
pe un infractor, c\utând
droguri. Al]i câ]iva preo]i din
cadrul Mitropoliei Basarabiei

Rug\ciuni de mul]umire `n noaptea de Anul Nou au fost intimida]i de for]ele de

La cump\na dintre ani, `n cadrul c\reia s-au rostit Dumnezeu din anul care s-a
bisericile ortodoxe, s-a s\v=r- rug\ciuni speciale de mul- `ncheiat, dar [i cereri de aju-
[it o slujb\ de priveghere, `n ]umire pentru darurile lui tor de la St\p=nul nostru
pentru anul care a `nceput,
informeaz\ Radio Trinitas.
Noile conturi deschise la BCR PF P\rinte Daniel, Patriar-
- filiala Sector 4 Bucure[ti - hul Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne [i Loc]iitor de Mitropolit
pentru al Moldovei [i Bucovinei s-a
aflat `n noaptea de Anul Nou
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI la M\n\stirea Sih\stria,
m\n\stirea sa de metanie.
La finalul slujbei, P\rintele
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 Patriarh a rostit un cuv=nt
de `nv\]\tur\ `n care a subli-
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
niat rostul oficierii unei ast-
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
fel de slujbe la miezul nop]ii
dintre ani: „Aceast\ priveg-
here de la miezul nop]ii la
cump\na dintre ani este un
moment deosebit de prielnic
de a ne aduce aminte c\ fie-
care an este un dar de la
Dumnezeu pentru care tre-
buie s\-I mul]umim. ~n ace-
la[i timp, cerem lui Dum-
nezeu ajutorul [i harul S\u
ca s\ sfin]im timpul vie]ii
noastre, s\-l umplem cu
fapte bune, cu g=nduri bune,
cu cuvinte bune spre slava
Lui Dumnezeu [i spre binele
celor din jurul nostru. Starea
de rug\ciune este starea
binecuv=ntat\ a vie]ii omu-
lui. De aceea, at=t M=ntu-
itorul, c=t [i Sf. Ap. Pavel ne
`ndeamn\ s\ ne rug\m
ne`ncetat, s\ avem mintea [i
g=ndul unite cu Dumnezeu.
Deci, noi ne rug\m `n noap-
tea de Anul Nou ca s\
sfin]im timpul [i s\ cerem lui
Dumnezeu ca fiecare minut,
ca fiecare ceas, fiecare zi,
fiecare lun\, fiecare an al
vie]ii noastre s\ fie an al
m=ntuirii“. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ordine `n ultima lun\, a afir-
mat Mitropolitul Petru, in-
dicând c\ unul dintre ace[tia a
fost chiar amenin]at cu inter-
dic]ia de a mai activa pe teri-
toriul Republicii Moldova. ~n
ziua incidentului, IPS Mitro-
polit Petru se `ntorcea de la
slujba de Cr\ciun, pe care a
oficiat-o la Ia[i `mpreun\ cu
PF P\rinte Patriarh Daniel.
IPS Petru a catalogat inciden-
tul de pe 26 decembrie drept
`nceputul unei campanii de
denigrare a preo]ilor din Mi-
tropolia Basarabiei, men]io-
n=nd [i c\ unii preo]i au fost
chema]i la poli]ie, verifica]i [i
`ntreba]i din ce mitropolie fac
parte. a
4 Vineri, 4 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Rom=nii `[i fac
cump\r\turile `n Ucraina
Dup\ eliminarea vizelor pentru ce-
t\]enii români, sute de persoane au
trecut, miercuri, grani]a cu Ucrai-
na, prin Punctul de Trecere a Fron-
tierei de la Racov\], din jude]ul Bo-
to[ani. Traficul la grani]a cu Ucrai-
na, prin Racov\], se desf\[oar\ du-
p\ un program limitat, doar `ntre
orele 10:00 [i 18:00. Cele mai multe
dintre persoanele care au tranzitat
Vama Racov\] au mers la cump\-
r\turi `n statul vecin, unde pre]uri-
le sunt mult mai mici decât `n Ro-
mânia. „Anul trecut, pe 2 ianuarie,
`i puteai num\ra pe degete pe cei
care au trecut `n Ucraina. Acum,
vorbim deja despre sute de persoa-
ne“, a declarat [eful v\mii, Ovidiu
Marcean, care nu exclude posibili-
tatea ca programul de lucru `n
Vama Racov\] s\ fie prelungit cu
`nc\ patru ore, ca urmare a traficu-
lui m\rit. Potrivit statisticilor, `n
2007, prin Punctul de Trecere a
Frontierei Racov\] au trecut apro-
ximativ 200 de mii de persoane.
Bolnavii dializa]i sunt
transporta]i cu
vehiculele ISU
Comandantul Inspectoratului Jude-
]ean pentru Situa]ii de Urgen]\
Mehedin]i, locotenent colonel Ion
Vintil\, a declarat c\ angaja]ii in-
stitu]iei sprijin\ transportul bolna-
vilor dializa]i, din partea de sud-est
a jude]ului la clinicile de dializ\ din
Drobeta Turnu-Severin. Potrivit co-
mandantului IJSU Mehedin]i, s-a
luat aceast\ m\sur\ `ntrucât cir-
cula]ia rutier\ pe drumul jude]ean
606 A se desf\[oar\ cu dificultate,
iar autoambulan]ele trimise `n
zona Dumbrava, Greci [i Albule[ti
au r\mas blocate `n z\pad\. „Vom
ac]iona `n toate zonele pentru
transportul bolnavilor, astfel `ncât
via]a acestora s\ nu fie pus\ `n
pericol“, a precizat lt. col. Ion
Vintil\. ~n jude]ul Mehedin]i, circa
150 de bolnavi, unii dintre ei
aflându-se cu domiciliul la o dis-
tan]\ de circa 80 de kilometri, tre-
buie s\ ajung\ de 3-4 ori pe s\pt\-
mân\ pentru efectuarea tratamen-
telor adecvate la cele trei unit\]i de
dializ\ din Drobeta Turnu-Severin.
Barj\ scufundat\ `n port
O barj\ `nc\rcat\ cu o mie de tone
de porumb s-a scufundat, `n noap-
tea de miercuri spre joi, `n acvato-
riul portului fluvio-maritim Con-
stan]a Sud-Agigea, din cauza furtu-
nii. Directorul C\pit\niei Zonale
Constan]a, Alexandru Mezei, a de-
clarat c\ incidentul de naviga]ie a
fost provocat de vântul foarte puter-
nic, din sector nord-estic, care a
atins chiar [i 80 de kilometri pe or\,
[i de valurile `nalte de pân\ la [apte
metri la ]\rm. „Nava, proprietate a
Companiei North Star Shipping, s-a
scufundat dup\ ce prin capacele
magaziilor a p\truns ap\ de la va-
luri. Din fericire nu au fost victime
omene[ti [i nu s-au `nregistrat
semne de poluare. Dup\ amelio-
rarea condi]iilor meteorologice, vom
demara opera]iunea de scoatere la
suprafa]\ a navei [i `nc\rc\turii“, a
precizat Alexandru Mezei.
Explozie determinat\ de
o acumulare de gaze
O explozie f\r\ victime s-a produs,
ieri diminea]a, la o cas\ din ora[ul
Z\rne[ti. {eful Inspectoratului pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ Bra[ov,
Stelian R\chi]ean, a declarat c\,
din primele cercet\ri, deflagra]ia
s-a produs din cauza unor acu-
mul\ri de gaze, provocat\ de un
furtun improvizat la un aragaz.
{eful ISU a precizat c\ deflagra]ia
produs\ nu a declan[at nici un in-
cendiu, dar a smuls câteva ]igle de
pe acoperi[ul imobilului. La fa]a
locului se fac cercet\ri pentru a se
vedea cu exactitate care a fost
cauza exploziei. a
PRIMA NA{TERE DIN 2008 ANUN}| UN „AN PA{NIC“: Primul copil venit pe lume `n 2008 la
Maternitatea din Boto[ani este o feti]\ de 2,2 kilograme. Feti]a a v\zut „lumina zilei“ la ora
1:45, `n urma unei na[teri normale. „Se spune c\, dac\ primul n\scut este o feti]\, `nseamn\ c\
anul va fi pa[nic. Sper\m ca prezicerea s\ se adevereasc\“, a spus una dintre asistentele de la
sala de na[teri a Spitalului de Obstetric\ [i Ginecologie. ~n primele 12 ore ale anului, la
Maternitatea Boto[ani au fost `nregistrate trei na[teri, dintre care dou\ feti]e [i un b\ie]el.
CJAS Timi[ are de recuperat de la furnizori peste 100 de mii de lei
a Directorul CJAS Timi[, Horia Cristian, a declarat c\ printre neregulile constatate `n activitatea furnizorilor
de servicii medicale din jude] se num\r\ absen]a de la program, bilete de trimitere sau re]ete incorect completate,
analize medicale indicate f\r\ motiv sau prea multe prescrieri de re]ete compensate [i gratuite `n prima zi a lunii a
Casa Jude]ean\ de Asi- c\, din totalul celor 1.200 re]ete incorect completa- acestora a sc\zut conside- vicii medicale trebuie s\
gur\ri de S\n\tate Timi[ de furnizori de servicii te, analize medicale indi- rabil, la doar [apte“, a restituie banii, fie to]i o-
are de recuperat de la fur- medicale afla]i `n rela]ie cate f\r\ motiv sau prea afirmat Horia Cristian. dat\, fie e[alonat. Con-
nizorii de servicii medica- contractual\ cu Casa Ju- multe prescrieri de re]ete {eful CJAS Timi[ a men- ducerea CJAS Timi[ a
le peste 100 de mii de lei, de]ean\ de Asigur\ri de compensate [i gratuite ]ionat c\ suma pe care in- precizat c\, pân\ la finele
cifra fiind stabilit\ `n ur- S\n\tate, peste 70% au (pân\ la 100 de pacien]i) stitu]ia o are de recuperat lui 2007, au fost depuse
ma celor aproape 1.200 de fost verifica]i cel pu]in o `n prima zi a lunii. „Dac\, poate fi contestat\ de fur- circa 20 de contesta]ii.
controale efectuate de au- dat\, printre neregulile `n 2006, peste 150 de nizor `n termen de 30 de Dintre acestea, au fost ad-
ditul institu]iei `n 2007. constatate num\r=ndu-se medici scriau mai mult de zile, iar, `n cazul `n care mise mai pu]in de jum\-
Directorul CJAS Timi[, absen]a de la program, 70 de re]ete la `nceputul nu se depune aceast\ con- tate [i s-au recuperat `n
Horia Cristian, a declarat bilete de trimitere sau lunii, `n 2007 num\rul testa]ie, furnizorii de ser- jur de 30 de mii de lei. a
Obiecte de
patrimoniu
descoperite
la vam\
Poli]i[tii de frontier\ din
jude]ul Giurgiu au depistat
un cet\]ean grec, care in-
ten]iona s\ scoat\ din ]ar\
mai multe bunuri suscepti-
bile a face parte din patri-
moniul cultural na]ional,
constând `n tablouri [i
obiecte textile de art\ popu-
lar\. Potrivit unui comuni-
cat de pres\ remis de con-
ducerea Inspectoratului Ju-
de]ean al Poli]iei de Fron-
tier\ (IJPF), cet\]eanul
grec Stergios B., de 59 ani,
`nso]it de alte trei persoane,
s-a prezentat la punctul de
frontier\, pentru a ie[i din
Toate efectivele MIRA sunt
]ar\, cu un autoturism mar-
ca Dacia Logan. „La contro-
lul de frontier\ asupra mij-
locului de transport [i ba-
mobilizate `n ac]iunea „Z\pada“
gajelor pasagerilor, poli]i[tii
de frontier\ au descoperit
11 tablouri pictate `n ulei,
pe carton sau pânz\, sem-
a La nivelul Ministerului Internelor [i Reformei Administrative a fost creat\ o nate L. Nicolau, o sculptur\
grup\ operativ\, care monitorizeaz\ situa]ia din ]ar\ [i coordoneaz\ ac]iunile mic\ confec]ionat\ din
bronz - «Fata cu ulcioare» -
for]elor de ordine a For]ele MIRA aflate `n teren, `n special cele ale Inspectoratului semnat\ D. Paciurea, pre-
General pentru Situa]ii de Urgen]\ [i ale Poli]iei Rutiere, au fost suplimentate cum [i obiecte textile de
art\ popular\, bunuri ce au
a „Este asigurat\ prezen]a poli]i[tilor pe drumurile publice, inclusiv `n zonele trezit suspiciuni c\ fac par-
rurale, `n vederea inform\rii participan]ilor asupra dificult\]ilor din trafic [i, la te din patrimoniul cultural
na]ional“, se arat\ `n comu-
nevoie, a interzicerii deplas\rii acestora pentru evitarea blocajelor rutiere sau a nicat. Cet\]eanul grec a de-
`nz\pezirii“, se arat\ `ntr-un comunicat emis de conducerea ministerului a clarat c\ obiectele au apar-
]inut tat\lui so]iei lui [i c\
Alimentarea cu energie elec- nevoie, ac]iunile echipelor de la pune `n aplicare cu prioritate, dorea s\ le duc\ `n Grecia,
tric\ a zonelor afectate de ninsori, Administra]ia Na]ional\ a Dru- pentru ca circula]ia pe princi- pentru a-[i decora locuin]a.
asigurarea interven]iei serviciilor murilor. palele artere s\ se desf\[oare `n Documentul informeaz\ c\
de acordare a asisten]ei medicale condi]ii normale. ~n ceea ce pri- obiectele nu erau `nso]ite de
[i intensificarea activit\]ilor de ve[te municipiul Bucure[ti, con- certificat de export eliberat
Activit\]ile de desz\pezire de Direc]ia Cultur\ Culte [i
desz\pezire sunt principalele m\- ducerea MIRA a solicitat Prim\-
suri anun]ate de Comitetul Na]io- au prioritate riei Capitalei s\ mobilizeze toate
Patrimoniu din cadrul Mi-
nisterului Culturii [i sunt
nal pentru Situa]ii de Urgen]\, Potrivit unui comunicat emis utilajele de desz\pezire, astfel susceptibile a face parte din
pentru a preveni blocajele provoca- de conducerea MIRA, pentru ali- `ncât circula]ia s\ nu se blocheze. patrimoniul cultural na]io-
te de fenomenele meteorologice a- mentarea cu energie electric\ a For]ele MIRA aflate `n teren, `n nal. Bunurile men]ionate
nun]ate pentru aceast\ perioad\. zonelor afectate de ninsori, echipe special cele ale Inspectoratului vor fi expertizate de o
~n acest sens, la nivelul Ministe- ale Electrica vor fi asistate de re- General pentru Situa]ii de Ur- echip\ de speciali[ti din
rului Internelor [i Reformei Ad- prezentan]i ai Inspectoratului gen]\ [i ale Poli]iei Rutiere, au cadrul Muzeului Giurgiu.
ministrative a fost creat\ o grup\ General pentru Situa]ii de Urgen- fost, de asemenea, suplimentate. „Pentru c\ cet\]eanul grec
operativ\, care monitorizeaz\ si- ]\. „Pentru asigurarea interven- „Este asigurat\ prezen]a poli]i[- nu poseda documente legale
tua]ia din ]ar\ [i coordoneaz\ ]iei ambulan]elor `n zonele dificile tilor pe drumurile publice, inclu- pentru nici unul dintre
ac]iunile for]elor de ordine. Condu- siv `n zonele rurale, `n vederea in- bunurile mai sus men]io-
se va acorda sprijin din partea nate, poli]i[tii de frontier\
cerea MIRA a atras aten]ia asupra IGSU, iar, acolo unde este nevoie, form\rii participan]ilor la trafic i-au `ntocmit dosar penal
posibilit\]ii aglomer\rii drumu- deplasarea se va realiza `mpreun\ asupra dificult\]ilor din trafic [i, pentru export ilegal de
rilor care fac leg\tura dintre sta]i- cu utilaje de desz\pezire“, se la nevoie, a interzicerii deplas\rii bunuri cultural mobile“, se
unile montane [i Bucure[ti, solic- arat\ `n comunicatul MIRA. Do- acestora pentru evitarea bloca- arat\ `n comunicatul IJPF
itând Poli]iei Rutiere s\ ac]ioneze cumentul subliniaz\ faptul c\ ac- jelor rutiere sau a `nz\pezirii“, se Giurgiu. a
cu efective sporite [i s\ sprijine, la tivit\]ile de desz\pezire se vor arat\ `n comunicat. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BLOCAT PE DIG DE VA- tunii, valurile `nalte de patru-cinci mente au fost avariate, mar]i, `n de apartament [i au recurs la o im-
metri l-au blocat pe b\rbat `n urma unei explozii produs\ `ntr-un proviza]ie care a provocat
LURILE M|RII: Un b\rbat aflat pe
cap\tul digului. Potrivit pompierilor, apartament din municipiul Media[. deflagra]ia. ~n urma incidentului,
digul din portul turistic Tomis, din ~n urma cercet\rilor efectuate, spe- patru persoane au fost r\nite,
Constan]a, a fost salvat de pompieri, victima a fost tras\ la mal cu aju-
torul unor corzi, f\r\ a se `nregistra ciali[tii E.ON Gaz au afirmat c\ ex- suferind arsuri de gradul II. O feti]\
`n noaptea de miercuri spre joi, dup\ plozia s-a produs din cauza unei im- de 5 ani, dou\ femei, `n vârst\ de 71,
alte incidente. Aflat `n stare de
ce valurile m\rii l-au blocat `n cap\- proviza]ii, `n condi]iile `n care in- respectiv 78 de ani, [i un b\rbat `n
hipotermie, b\rbatul a fost trans-
tul digului. Dispecerul Inspectora- stala]ia de gaze naturale din aparta- vârst\ de 28 de ani au fost trans-
portat cu ambulan]a la Spitalul
tului Jude]ean pentru Situa]ii de Clinic Jude]ean de Urgen]e. mentul `n care s-a produs incidentul porta]i la Spitalul Municipal Me-
Urgen]\ (IJSU) Constan]a a declarat nu corespunde proiectului avizat de dia[, pentru a primi `ngrijiri medi-
c\, miercuri sear\, b\rbatul, `n a O IMPROVIZA}IE LA INS- compania de distribu]ie a gazelor cale. Apartamentul `n care s-a pro-
v=rst\ de 33 de ani, a cerut ajutor, TALA}IA DE GAZE A AVARIAT 15 naturale. Locatarii apartamentului dus explozia a fost afectat `n pro-
sunând de pe telefonul mobil la ser- APARTAMENTE: Patru persoane unde a avut loc explozia nu aveau por]ie de 90%, iar alte 14 aparta-
viciul de urgen]\ 112. Din cauza fur- au fost grav r\nite [i 15 aparta- bani s\ `[i cumpere o microcentral\ mente au fost avariate. a

Economic
Unu din patru rom=ni se afl\ `n eviden]a Biroului de Credit
Num\rul românilor lua]i
`n eviden]a Biroului de Cre-
dit a ajuns la 5 milioane de
persoane `n decembrie 2007,
reprezentând aproape un
sfert din popula]ia României,
de la 1,8 milioane de persoa-
ne la sfâr[itul lui 2006, a de-
clarat directorul general al
Biroului de Credit, {erban
Epure. „~n prezent, baza de
date a Biroului de Credit
Noul Cod Fiscal, f\r\ major\ri
ale principalelor taxe [i impozite
a Una dintre principalele modific\ri ale Codului Fiscal vizeaz\ majorarea plafonului privind venitul neimpozabil din
pensii de la 900 de lei la 1.000 de lei a Sumele provenite din vânzarea produselor agricole ob]inute dup\ recoltare, `n
stare natural\, de pe terenurile agricole proprietate privat\ sau luate `n arend\, nu vor fi impozitate `n 2008 a
Accizele pentru ]igarete [i motorin\ vor cre[te `n 2008, `n schimb vor sc\dea cele pentru cafea [i bijuterii din aur a
Modificarea Codului
Fiscal, care a intrat `n vi-
goare din ianuarie 2008,
are `n vedere extinderea
bazei de impozitare, `ns\
nu prevede majorarea ta-
xelor [i impozitelor princi-
pale. Una dintre principa-
lele modific\ri ale Codului
Fiscal vizeaz\ majorarea
plafonului privind venitul
neimpozabil din pensii de
la 900 de lei la 1.000 de lei.
~n domeniul impozitului
pe venit, o alt\ modificare
vizeaz\ amânarea pân\ `n
2009 a includerii `n sfera
veniturilor impozabile a
sumelor provenite din vân-
zarea produselor agricole
ob]inute dup\ recoltare, `n
stare natural\, de pe tere-
nurile agricole proprietate
privat\ sau luate `n
arend\, c\tre unit\]i spe-
cializate pentru colectare
[i unit\]i de procesare in-
dustrial\. Impozitul va fi
calculat prin re]inere la
surs\, prin aplicarea cotei
de 2% asupra valorii pro-
duselor livrate. Ini]ial,
Codul Fiscal prevedea in-
troducerea impozitului
pentru acest tip de activi-
tate de la 1 ianuarie 2008.
~n prezent, veniturile ob-
]inute din valorificarea `n
stare natural\ a produse-
lor ob]inute de pe terenuri-
le agricole [i silvice nu
sunt impozitate. Totodat\,
de la 1 ianuarie 2008, au fi
incluse `n categoria veni-
turilor impozabile venitu-
rile ob]inute de titularii
brevetelor de inven]ie prin
cesionarea acestora.
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 4 ianuarie
Vremea va deveni
geroas\ `n cea mai mare
parte a ]\rii. Cerul va fi
temporar noros [i va mai
ninge slab `n sud-est. ~n
zonele joase va fi cea]\
asociat\ cu depunere de
chiciur\. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat, cu
unele intensific\ri pe li-
toral. Temperaturile ma-
xime vor fi cuprinse, `n ge-
neral, `ntre -10 [i 0 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 4.01.2008
Dolar SUA 2,4377
Euro 3,5971
Vineri, 4 ianuarie 2008
cuprinde, cu informa]ie pozi-
tiv\ [i negativ\, aproximativ
5 milioane de persoane fizice,
acestea de]inând 8 milioane
de conturi“, a spus Epure.
Num\rul celor afla]i `n e-
viden]a institu]iei a crescut
cu aproximativ 1,2 milioane,
iar num\rul conturilor de]i-
nute de debitori a urcat cu a-
proape 2 milioane `n mai
pu]in de dou\ luni.
Impozit de 2,5%
pentru
micro`ntreprinderi
Tot din 2008, micro`ntre-
prinderile vor fi impozitate
cu 2,5% asupra cifrei de
afaceri. ~n prezent, veni-
turile ob]inute de micro`n-
treprinderi sunt impozitate
cu o cot\ de 2%. Cota de im-
pozitare pentru veniturile
micro`ntreprinderilor a fost
stabilit\ la 2%, `ncepând
din 1 ianuarie 2007, ur-
mând ca aceasta s\ fie ma-
jorat\ progresiv pân\ la
3%, `ncepând din 2009.
Veniturile sub form\ de
premii vor fi impuse, prin
re]inere la surs\, cu o cot\
de 16% aplicat\ asupra
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UZIN| DE RECICLA-
RE A DE{EURILOR ~N RO-
M+NIA: Compania israelia-
n\ Environmental Energy
Resources Ltd (EER), o di-
vizie a companiei de investi]ii
Shrem Fudim Kelner Co.
Ltd., a anun]at miercuri c\ a
semnat un contract cu o com-
panie româneasc\ pentru
construc]ia primei facilit\]i
de plasma-gazificare-topire
(Plasma Gasification Mel-
ting) din România, potrivit
unui articol publicat `n coti-
dianul „Jerusalem Post“. Pre-
]ul estimat al construc]iei
este de 30 de milioane de
dolari. Environmental Ener-
gy Resources utilizeaz\ o
tehnologie, denumit\ „plas-
ma-gazificare-topire“, prin
care de[eurile reziduale [i
medicale sunt topite cu aju-
torul gazelor la o temper-
LEGEA BUGETULUI PE 2008, ~N „MONITORUL OFICIAL“: Legea care
promulgat\ `n ultima zi a anului 2007 de pre[edintele Traian B\sescu.
Bugetul pentru 2008 a fost adoptat de Parlament pe 20 decembrie 2007,
iar documentul a primit aprobarea a 249 de parlamentari. ~mpotriva
Clien]ii b\ncilor lua]i `n
eviden]a Biroului de Credit
sunt fie restan]ieri - cu sume
de peste 10 lei - la plata cre-
ditelor, fie persoane care au
contractat deja un `mprumut
la una dintre entit\]ile luate
`n eviden]\ de institu]ie.
„~n prezent, `n sistemul
Biroului de Credit exist\ 38
de participan]i, din care 28
de b\nci, care au, cumulat, o
venitului net realizat din
fiecare premiu. Veniturile
din jocuri de noroc vor fi im-
pozitate, prin re]inere la
surs\, cu o cot\ de 20%
aplicat\ asupra venitului
net care nu dep\[e[te cuan-
tumul de 10.000 de lei [i cu
o cot\ de 25% aplicat\
asupra venitului net care
dep\[e[te cuantumul de
10.000 de lei inclusiv. Nu
vor fi impozabile veniturile
ob]inute din premii [i din
jocuri de noroc, `n bani sau
`n natur\, sub valoarea de
600 de lei, realizate de con-
tribuabil. ~n ceea ce pri-
ve[te impozitul pe profit,
noul Cod Fiscal clarific\ re-
gimul fiscal aplicabil chel-
tuielilor cu pierderile teh-
nologice, cu transportul [i
atur\ cuprins\ `ntre 1.400 [i
7.000 de grade Celsius.
a CASA ALB| EXCLU-
DE RECURGEREA LA RE-
ZERVA STRATEGIC| DE
PETROL: Casa Alb\ a exclus
faptul c\ a recurs la rezerva
strategic\ de petrol american
(Strategic Petroleum Reser-
ve, SPRO), `n condi]iile `n
care pre]ul ]i]eiului a atins,
pentru prima dat\, 100 de
dolari barilul, informeaz\
AFP. „SPRO poate fi utilizat\
`n caz de urgen]\. Noi [tim c\
pie]ele func]ioneaz\; iar actu-
alul pre[edinte (al SUA) nu
ar utiliza SPRO pentru a ma-
nipula pie]ele, ci doar `n caz
de real\ urgen]\“, a declarat
purt\torul de cuvânt al Casei
Albe, Dana Perino.
a TREI ORA{E GER-
MANE AU INTERZIS MA{I-
reglementeaz\ felul cum vor fi `mp\r]i]i banii de la buget a fost
bugetului s-au pronun]at 93 dintre ale[i.
cot\ de pia]\ de 98,4%, [apte
societ\]i de credit de consum,
dou\ de leasing [i una de
asigur\ri. Dintre ace[tia, 27
de participan]i raporteaz\ in-
forma]ie pozitiv\“, a explicat
Epure. El a mai spus c\, din
totalul de 27 de institu]ii care
transmit date despre clien]ii
care au luat deja un credit,
f\r\ a fi neap\rat restan]ieri,
21 sunt b\nci, care `nsumea-
cazarea unor persoane fizi-
ce asimilate salaria]ilor,
precum [i celor legate de
stocuri [i mijloace fixe dis-
truse ca urmare a unor ca-
lamit\]i naturale sau a al-
tor cauze de for]\ major\.
Au fost introduse totodat\
preciz\ri legate de apli-
carea scutirii de la plata
impozitului pe dividende `n
cazul dividendelor distri-
buite de o persoan\ juridic\
român\ unei alte persoane
juridice române.
Cheltuielile de
transport [i cazare
vor fi deductibile
Vor fi deductibile chel-
tuielile de transport [i de
NILE NEECOLOGICE: Trei
ora[e din Germania - Berlin,
Hanovra [i Koln - au interzis,
de la 1 ianuarie, `n zona cen-
tral\, circula]ia ma[inilor
care nu poart\ `nsemnul eco-
logic ce atest\ c\ au cataliza-
tor sau filtru diesel - in-
formeaz\ agen]ia spaniol\ de
pres\ EFE. Autorit\]ile capi-
talei germane [i ale celorlalte
dou\ ora[e `ncearc\ s\ re-
duc\ poluarea atmosferic\,
fapt pentru care a creat a[a-
numitele zone de protec]ie a
mediului pe o ampl\ supra-
fa]\ din centru. {oferii au a-
vut termen pân\ la sfâr[itul
anului pentru a-[i achizi]iona
aceste `nsemne. ~n cazul Ber-
linului, se estimeaz\ c\ apro-
ximativ 80% din totalul de
1,2 milioane de ma[ini au
deja `nsemnul respectiv.
z\ o cot\ de pia]\ de 83,4%,
patru sunt societ\]i de credit
de consum [i dou\ de leasing.
Directorul Biroului de Credit
a spus c\ institu]ia pe care o
conduce ar putea introduce,
din 2008, un sistem de scor-
ing care, `n cazul aplic\rii, va
ata[a fiec\rei persoane din
baza de date un calificativ,
ajutând institu]iile de credit
s\ decid\ dac\ s\ acorde sau
nu un nou `mprumut respec-
tivului solicitant. a
cazare `n ]ar\ [i `n
str\in\tate, efectuate pen-
tru salaria]i [i administra-
tori, precum [i pentru alte
persoane fizice asimilate
acestora, cheltuielile pen-
tru func]ionarea, `ntre]i-
nerea [i repararea locuin-
]elor de serviciu situate `n
localitatea unde se afl\
sediul social sau unde
societatea are sedii secun-
dare (deductibile `n limita
corespunz\toare suprafe-
]elor construite prev\zute
de Legea locuin]ei 114/
1996), care se majoreaz\
din punct de vedere fiscal
cu 10%.
~n ceea ce prive[te
nivelul accizelor, conform
calendarului convenit cu
Uniunea European\ acci-
zele pentru ]igarete [i mo-
torin\ vor cre[te, din 2008,
`n schimb vor sc\dea cele
pentru cafea [i bijuterii
din aur.
Astfel, acciza la ]ig\ri
va cre[te pân\ la 50 de
euro la 1.000 de ]igarete,
anul viitor, iar acciza la
motorin\ va cre[te la 325
de euro pe ton\. Totodat\,
acciza pentru electrici-
tatea utilizat\ `n scop co-
mercial cre[te de la 0,26
euro/MWh, `n prezent, la
0,34 euro/Mwh, iar acciza
pentru electricitatea uti-
lizat\ `n scop necomercial
va ajunge la 0,68 euro/
Mwh, de la 0,52 euro/
MWh, `n prezent. a
a SALARIUL MINIM ~N
SPANIA ESTE DE 600 DE
EURO: Salariul minim din
Spania a fost stabilit, `nce-
p=nd cu 1 ianaurie 2008, la
600 de euro, cu 5,15% mai
mare decât `n prezent, a decis
guvernul de la Madrid, re-
lateaz\ site-ul yahoo.es. ~n
ultima sa [edin]\ din 2007, e-
xecutivul spaniol a stabilit [i
salariul minim pentru o zi de
lucru - 28,42 de euro - pe care
`l vor primi, de anul viitor,
angaja]ii temporari, care lu-
creaz\ pentru aceea[i firm\
mai pu]in de 120 de zile.
Prestatorii de servicii domes-
tice vor beneficia de cel pu]in
4,7 euro pe or\. {i pensiile
vor cre[te cu 4,1 pân\ la 6,5%,
a anun]at cabinetul premie-
rului Jose Rodriguez Za-
patero. a
5
PE SCURT
Sindicali[tii amenin]\
cu greve [i `n 2008
Sindicali[tii se `ntâlnesc luni,
la Palatul Cotroceni, cu pre[e-
dintele Traian B\sescu [i cu
reprezentan]i ai Guvernului
pentru rezolvarea problemelor
legate de pensii [i [omaj. Ei
contest\ Legea bugetului de
stat pe 2008 care, spun ace[tia,
fundamenteaz\ o politic\ anti-
social\, cu efecte dramatice pe
termen mediu [i lung, [i cer
pre[edintelui s\ o modifice.
Sindicali[tii sus]in c\ proiectul
de buget votat `n decembrie,
anul trecut, va genera o accen-
tuare a fiscalit\]ii pe veniturile
salariale. Ei spun c\ modifi-
carea bazei de calcul pentru
contribu]iile la asigur\rile so-
ciale [i [omaj a anulat orice po-
sibilitate ca angaja]ii s\ bene-
ficieze de vreun avantaj `n ur-
ma reducerii promise de Execu-
tiv. Pre[edintele Cartel Alfa de-
clar\ c\ aceste caren]e legisla-
tive pot fi rezolvate printr-o or-
dona]\ de urgen]\. „Sunt pro-
bleme legate de ordonan]e care
ar trebui s\ rezolve toate aces-
te debloc\ri din partea angaja-
]ilor sistemului de pensii“, a de-
clarat pre[edintele Cartel Alfa,
Bogdan Hossu. Liderii a patru
mari confedera]ii sindicale se
vor `ntâlni luni, pentru a doua
oar\, cu pre[edintele Traian
B\sescu pentru a-i cere s\
modofice Legea bugetului pe
2008, ]inând cont de amenda-
mentele lor.
Prag istoric:
100 de dolari barilul
Petrolul a dep\[it, pentru
prima dat\ `n istorie, pragul de
100 de dolari pe baril, pe fondul
`ngrijor\rii investitorilor cu pri-
vire la stocurile de combustibili
din Statele Unite, a deprecierii
puternice a dolarului [i a tensi-
unilor geopolitice. Dup\ ce s-a
tranzac]ionat la nivelul de 100
de dolari la bursa din New
York, contractul cu scaden]\ `n
februarie a `nchis [edin]a la 99
de dolari [i 62 de cen]i. ~n a-
ceast\ diminea]\, pre]ul auru-
lui negru pe pie]ele electronice
era de 99 de dolari [i 43 de
cen]i. Cererea tot mai mare de
petrol din China [i India au
trimis pre]ul barilului spre
niveluri record `n anul abia
`ncheiat. Nervozitatea investi-
torilor a fost amplificat\ de
tensiunile din statele mari pro-
duc\toare de ]i]ei, ca Nigeria [i
Iran. Toate acestea au atras
speculatorii, care au inflamat [i
mai mult cota]ia barilului.
Cipru [i Malta au
trecut oficial la euro
~ncepând de la 1 ianuarie,
Cipru [i Malta au trecut la
moneda euro. Al\turi de
Slovenia, cele dou\ ]\ri au
aderat la Uniunea European\
la 1 mai 2004. Cipru [i Malta
sunt dou\ ]\ri mici, cu o
economie restrâns\, care le-a
permis s\ `ntruneasc\, mai
rapid decât alte state care au
aderat la Uniune `n acela[i val,
criteriile pentru adoptarea
monedei euro. Euro a devenit
moneda na]ional\ `n 12 state
europene din 1999, `ns\
cet\]enii din zona euro au
`nceput s\ foloseasc\ monede [i
bancnote de euro doar de la 1
ianuarie 2002. Odat\ cu tre-
cerea Ciprului [i Maltei la euro,
num\rul cet\]enilor europeni
care folosesc aceast\ moned\
ajunge la 320 de milioane.
}\rile care vor s\ treac\ la
moneda unic\ european\ tre-
buie s\ `ndeplineasc\ câteva
condi]ii: s\ dea dovad\ de sta-
bilitate a pre]urilor, a ratelor
dobânzilor [i a cursului de
schimb. a
6 Vineri, 4 ianuarie 2008

HILLARY CLINTON VA C+{TIGA ALEGERILE PREZIDEN}IALE DIN SUA: Cotidianul britanic

Lumea „Financial Times“ a mai anticipat c\ economia american\ va reu[i s\ evite recesiunea
economic\ `n 2008, iar pre[edintele pakistanez Pervez Musharraf are [anse sub 50% s\ mai
fie [ef al statului peste un an. Publica]ia mai sus]ine c\ Vladimir Putin `[i va p\stra „puterea
`n care tr\im la Moscova“. ~n 2008, anali[tii britanici estimeaz\ c\ rata dobânzii va sc\dea `n zona euro,
iar Beijingul se va opune `n continuare reevalu\rii monedei na]ionale chineze yuan.

2008, anul Olimpiadei

[i al confrunt\rilor electorale
a Anul 2008 va fi cu preponderen]\ un an electoral, `n cel pu]in cinci state ale lumii fiind organizate alegeri preziden]iale,
generale sau locale, printre care [i `n Rom=nia [i `n Statele Unite ale Americii a Sportul ocup\ un loc important `n 2008 prin dou\
competi]ii de amploare: Jocurile Olimpice de Var\ de la Beijing, China, [i Campionatul European de Fotbal din Austria [i Elve]ia a
Anul 2008 a `nceput cu
un eveniment deosebit
pentru dou\ ]\ri membre
ale Uniunii Europene, Ci-
pru [i Malta, care au adop-
tat moneda euro de la 1
ianuarie.
Astfel, Cipru [i Malta
vor deveni al 14-lea, res-
pectiv al 15-lea stat mem-
bru al zonei euro, eveni-
ment care va marca a treia
extindere de la crearea sa
`n anul 1999. Cursul mo-
nedei europene este `n pre-
zent de 0,5852 lire cipriote,
respectiv 0,4293 lire mal-
teze.
Viitoarea extindere a
zonei euro va fi `n 3009,
pentru Slovacia, Polonia [i
Cehia, av=nd drept obiectiv
de aderare anul 2012, `n
timp ce moneda Euro ar
putea `nlocui leul rom=-
nesc `ncep=nd cu anul
2014. ~ntre statele membre
ale Uniunii Europene, doar
Marea Britanie [i Dane-
marca nu au adoptat mo-
neda unic\ european\ din
cauza unei clauze speciale,
iar Suedia a refuzat adera-
rea la zona euro dup\ un
referendum cu rezultat
negativ.
~n luna februarie, Kodak
Theatre din Hollywood,
California va g\zdui cea
de-a 80-a edi]ie a premiilor
Oscar, cele mai importante
premii pentru cinemato-
grafie. Dup\ o nominaliza-
re la Globul de Aur, la cate-
goria „Cel mai bun film
str\in“, filmul regizorului
Cristian Mungiu, „4 luni, 3
s\pt\m=ni [i 2 zile...“ ar
putea fi nominalizat [i la
premiile Oscar.
Alegeri `n Rusia,
Spania [i China
Pentru data de 2 martie
este programat primul tur
al alegerilor preziden]iale
din Rusia, trei candida]i fi-
ind `nscri[i `n curs\,
Dmitry Medvedev, candita-
tul care se bucur\ de spri-
jinul lui Putin, fiind credi-
tat cu cele mai mari [anse.
Vladimir Putin [i-a a-
nun]at deja sprijinul pen-
tru Medvedev, prim-minis-
tru adjunct [i
un prieten
vechi al
s\u. Drept
mul]umire,
Medvedev i-a
cerut lui Putin s\-i fie
prim-ministru `n cazul `n
care va deveni pre[edinte.
Fostul campion mondial
de [ah Garry Kasparov, un
opozant fervent al lui Pu-
tin, a anun]at c\ nu va can-
dida la pre[edin]ia Rusiei,
deoarece „autorit\]ile i-au
`mpiedicat pe sus]in\torii
s\i s\ organizeze o confe-
rin]\ `n cadrul c\reia s\-[i
anun]e candidatul“.
{i `n Spania vor avea loc
alegeri, de data aceasta ge-
nerale, actualul premier
Jose Luis Rodriguez Zapa-
tero fiind favoritul sondaje-
lor. ~n aceea[i perioad\,
Spania va comemora patru
ani de la atentatele de la
11 martie 2004. Criza de-
clan[at\ `n urma nenoro-
cirii a f\cut ca Jose Maria
Aznar s\ piard\ postul de
premier `n numai o s\p-
t\m=n\.
Premierul spaniol Jose
Luis Zapatero a fost de-
semnat
candidatul oficial al
Partidului Socialist Mun-
citoresc la alegerile din
2008, principalul adversar
fiind conservatorul Maria-
no Rajoy, potrivit AFP.
Zapatero va candida pen-
tru un al doilea mandat ca
[ef al executivului [i are
[anse mari de reu[it\.
Pentru aceea[i lun\ au fost
anun]ate [i alegerile prezi-
den]iale `n China.
~n luna aprilie se va des-
f\[ura la Bucure[ti Sum-
mit-ul NATO. Va fi pentru
prima dat\ c=nd Rom=nia
va g\zdui un summit al
NATO, organiza]ie la care
a aderat `n anul 2004, oca-
zie cu care Bucure[tiul va
cunoa[te cele mai mari per-
sonalit\]i ale vie]ii politice
mondiale.
~n luna iunie se vor des-
f\[ura alegeri locale `n Ro-
mânia, la aceast\ dat\ sunt
ale[i primarii, consilierii lo-
cali [i consilierii jude]eni.
Rom=nia merge
la EURO [i la JO
~n perioada 7 iunie-29
iunie se va desf\[ura Cam-
pionatul European de Fot-
bal g\zduit de Elve]ia [i
Austria.
Echipa
na]ional\ de
fotbal a ]\rii
noastre s-a
calificat la al patrulea
turneu final al Euro,
dup\ cele din 1984,
1996 [i 2000. Victor Pi-
]urc\ este selec]ionerul
care calificase na]ionala
[i la Campionatul Euro-
pean din 2000. Rom=nia a
participat [i la Cupele Mon-
diale din 1930, 1938, 1970,
1990, 1994 [i 1998.
A XXIX-a edi]ie a
Jocurilor Olimpice de Var\
se va desf\[ura la Beijing
(China) `n perioada 8 au-
gust-24 august 2008, iar
ceremonia de deschidere va
avea loc la ora 8 p.m. ~n
cultura chinez\, num\rul 8
este asociat cu prosperi-
tate. Organizarea unui e-
veniment sportiv de o ase-
menea amploare `n China
readuce `n discu]ie o serie
de implica]ii politice la
nivel global, respectiv
drepturile omului (nu foar-
te respectate de regimul co-
munist de la Beijing), polu-
area (China este unul din-
tre marii poluatori ai pla-
netei) [i regiunea Tibet.
voturile pentru candidatul
care a ie[it inving\tor `n
alegerile din iarn\, iar
campania electoral\ pen-
tru func]ia de pre[edinte
`ncepe oficial dup\ `nchi-
derea conven]iilor na]iona-
le. ~n sistemul american,
merge la Casa Alb\ nu cel
care are mai multe voturi
populare, ci cel care are
mai mult de 270 de voturi
electorale (din 538). Fiecare
stat are repartizat un
num\r de voturi electorale
`n func]ie de popula]ie, iar
candidatul care câ[tig\ `n-
tr-un anumit stat prime[te
toate voturile electorale ale
acestuia.
Alegeri legislative
`n România
Alegerile din noiembrie
s-ar putea desf\[ura dup\
un nou sistem electoral `n
cazul `n care va intra `n vi-
goare noua lege electoral\
a votului uninominal. Pro-
iectul necesit\ `ns\ revi-
zuiri din partea celor dou\
Camere, unele articole fi-
ind declarate neconstitu]io-
nale de c\tre Curtea Con-
stitu]ional\, ca urmare a
sesiz\rii pre[edintelui Tra-
ian B\sescu.
Electoratul `[i trimite
reprezentan]ii `n Parla-
mentul Rom=niei. Partide-
le cu [anse reale de a trece
pragul electoral de 5% sunt
nou `nfiin]atul PDL, PSD,
PNL, UDMR, PRM. O sur-
priz\ ar putea veni din
partea PNG-CD-ului lui
George Becali, iar partidele
mici, cum ar fi PN}CD, PC
sau PIN ar putea intra `n
Parlament doar dac\ vor
intra `n alian]e cu alte par-
tide mai puternice.
Anul 2008 este un an bi-
sect [i a fost desemnat „A-
nul Interna]ional al plane-
tei P\mânt“, „Anul Inter-
na]ional al Cartofului“ (de-
clarat de ONU), Anul Eu-
ropean al Dialogului Inter-
cultural, Anul Astronomiei
Române[ti, celebr=ndu-se
100 de ani de la `nfiin]area
Observatorului din Parcul
Carol din Bucure[ti.
Ora[ele Liverpool (Ma-
rea Britanie) [i Stavanger
(Norvegia) vor fi `n anul
2008 Capitale Europene
ale Culturii. a

~n noiembrie,
americanii `[i aleg cel
de-al 44-lea pre[edinte
Democra]ii Hillary Clin-
ton, Barack Obama, John
Edwards [i Bill Richardson
[i republicanii John McCain,
Rudy Giuliani, Fred
Thompson [i Mitt Romney
s-au `nscris deja `n cursa
pentru Casa Alb\, campa-
nia `ncep=nd `n statul
Iowa. Procesul electoral `n
SUA este diferit, acesta
desf\[ur=ndu-se `n mai
multe etape de-a lungul
`ntregului an 2008: `n pri-
m\var\, fiecare partid tre-
ce prin alegeri, `n fiecare
dintre cele 50 de state, pen-
tru a-[i determina candi-
datul care `i va reprezenta
`n noiembrie. ~n timpul
verii, partidele organizea-
z\ conven]iile na]ionale `n
care grupuri de delega]i
din fiecare stat `[i declar\ Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
 Vineri, 4 ianuarie 2008 7
SUA - PRIMELE CONFRUNT|RI PENTRU CASA ALB|: Candida]ii democra]i
Actualitate [i republicani fac eforturi sus]inute pentru a se impune `n alegerile primare
pentru Casa Alb\ din ianuarie. Mike Huckabee, Hillary Clinton, John
Edwards [i Barack Obama sunt `n lupt\ direct\ `n statul Iowa pentru a-[i
asigura sprijinul partidului la alegerile din noiembrie. Astfel, cine pierde `n
Iowa este practic eliminat din competi]ia pentru [efia Statelor Unite.

Autonomia }inutului Secuiesc, prioritate absolut\ a UDMR LUMEA PE SCURT

Deputatul UDMR, Antal Arpad, vrea
ajutorul SUA pentru autonomie
Deputatul UDMR de Covasna,
Antal Arpad Andras, sus]ine c\
cea mai mare provocare a acestui
an, din perspectiva comunit\]ii
maghiare din Transilvania, este
de a folosi `n mod `n]elept modul
`n care se va rezolva situa]ia pro-
vinciei Kosovo. „Totu[i, `n opinia
deputatului UDMR, Kosovo este
un model negativ, iar comunitatea
maghiar\ din România dore[te
ob]inerea autonomiei teritoriale a
}inutului Secuiesc prin mijloace
democratice. ~n acest context, po-
liticianul Uniunii a spus c\ prin
probabila recunoa[tere a statutu-
lui de independen]\ a regiunii Ko-
sovo se va legitima violen]a, iar
dac\ se vor sprijini dezideratele
de autonomie din Transilvania, se
vor legitima metodele non-violen-
te [i democratice. „Cred c\ prin a-
titudinea Statelor Unite ale Ame-
ricii, a Germaniei, a Fran]ei [i a
Marii Britanii `n primul rând, a
celor mai importante for]e din
punct de vedere politic din lumea
civilizat\, privind recunoa[terea
unei eventuale independen]e a
provinciei Kosovo, se legitimeaz\
solu]iile, autonomiile sau inde-
penden]ele ob]inute cu for]a. Aici
avem noi un rol foarte important,
s\ sensibiliz\m aceste ]\ri, fiind-
c\ este extrem de important ca a-
ceste state, prin sprijinirea au-
tonomiei }inutului Secuiesc, s\
legitimeze ob]inerea acestui sta-
tut f\r\ folosirea for]ei, s\ legiti-
meze ob]inerea autonomiei }inu-
tului Secuiesc prin mijloace exclu-
siv democratice“, a spus deputatul
UDMR, ad\ugând c\ o astfel de
ocazie nu va mai exista `n urm\-
torii 50 de ani.
Pe de alt\ parte, Antal Arpad a
declarat c\ cea mai mare realizare
a anului trecut, pentru comuni-
tatea maghiar\, este faptul c\ e-
xist\ trei reprezentan]i la Bruxel-
les ai acestei comunit\]i, `n condi-
]iile `n care a existat o situa]ie
care a pus `n pericol reprezentati-
vitatea maghiarilor. „Este cea mai
mare realizare din punct de vede-
re politic faptul c\, atât aripa mo-
derat\, cât [i cea radical\ a comu-
nit\]ii sunt reprezentate `n Parla-
mentul European“, a spus politi-
cianul din Covasna. ~n acela[i
timp, Antal Arpad a deplâns fap-
tul c\ anul trecut nu s-au f\cut
pa[i importan]i `n ceea ce prive[te
exercitarea drepturilor comu-
nit\]ii maghiare. a
Kosovo, model
de separatism
pentru Abhazia
Regiunea separatist\ Abhazia, din
Georgia, a[teapt\ cu ner\bdare de-
clara]ia de independen]\ a Kosovo,
sperând ca [i ea s\ fie recunoscut\
la rândul ei, `ncepând cu recunoa[-
terea din partea Rusiei. Cu doar
câteva zile `naintea alegerilor pre-
ziden]iale din Georgia, acest mic
teritoriu la grani]a cu Rusia, care
respinge puterea Tbilisi [i, deci, nu
va vota sâmb\t\, are privirea
`ndreptat\ mai mult spre soarta
provinciei Kosovo, decât asupra
identit\]ii viitorului pre[edinte
georgian. Dup\ victoria sa asupra
Tbilisi, dup\ un an de r\zboi
sângeros soldat cu mii de mor]i [i
exodul a 250.000 de georgieni,

Viscolul [i ninsorile grele pun st\pânire pe România Abhazia este de facto independen-
t\, dar nici o ]ar\ nu o recunoa[te
oficial, nici chiar Moscova care a
a Ninsorile fac ravagii `n sudul ]\rii a Dou\ persoane au murit `n jude]ul Mehedin]i pentru c\ nu au primit sprijinit-o `n timpul conflictului [i
care continu\ s\ o ajute sub aspect
ajutor medical la timp a Guvernul apeleaz\ la ma[inile armatei pe post de ambulan]e a economic. “Pentru noi, este vorba
de un precedent. Noi a[tept\m ca
~nceputul de an s-a transfor- Giurgiu [i Constan]a, `n care au Rusia s\ recunoasc\ Abhazia“, a
mat `ntr-un adev\rat co[mar `nceput s\ se resimt\ efectele declarat ministrul de externe ab-
pentru românii nevoi]i s\ circule negative ale viscolului. ~n aceste haz, Serghei Chamba, referindu-se
prin ]ar\. C\derile masive de z\- jude]e stratul de z\pad\ poate la evenimentele din Kosovo.
pad\ provoac\ blocarea de dru- ajunge [i la 50 de cm, spun au-
muri, porturi [i aeroporturi, prin- torit\]ile. Ieri dup\-amiaz\, din Pakistan: Alegerile
zând transporturile na]ionale. cauza ninsorii, a fost `nchis\ [i sunt amânate
Autostrada Soarelui pe tronsonul
Codul galben Bucure[ti-Fete[ti. pân\ `n februarie
Vremea proast\ `[i face sim]i-
se men]ine te efectele [i `n Bulgaria. Ieri du-
Alegerile legislative din Pakistan,
prev\zute ini]ial pentru data de 8
Ministrul de Interne, Cristian p\ amiaz\, un autocar plin cu tu- ianuarie a.c., au fost amânate ofi-
David, a convocat ieri Comitetul ri[ti români a stat blocat mai cial pentru 18 februarie. Guvernul
Na]ional pentru Situa]ii de Ur- multe ore `n plin câmp, `n timpul de la Karaci [i-a motivat decizia
unei furtuni, la 20 de kilometri prin tulbur\rile provocate `n ]ar\
gen]\, dup\ ce meteorologii au a- de asasinarea, joia trecut\, a fostu-
nun]at c\ va ninge abundent `n de ora[ul Stara Zagora. Al]i 80 de
lui premier pakistanez Benazir
toat\ jum\tatea de sud a ]\rii. români care se `ntorceau acas\ Bhutto [i violen]ele declan[ate `n
Ca urmare a vijeliilor, zeci de lo- din vacan]a petrecut\ `n Turcia ]ar\ dup\ aceea. Autorit\]ile afir-
calit\]i au r\mas f\r\ curent e- au r\mas bloca]i la 200 de kilo- m\ c\ violen]ele declan[ate dup\
lectric [i mai multe drumuri au metri de Ruse din cauza z\pezii. asasinat, `n care au fost ucise 58 de
fost blocate. Autorit\]ile din ]ar\ Cele cinci autocare cu turi[ti au persoane [i au provocat pagube de
au decis deja ca `n zonele unde es- r\mas blocate de trei ore din cau- câteva zeci de milioane de dolari,
za vremii nefavorabile. Oamenii au afectat `n mare m\sur\
te z\pad\ mare s\ foloseasc\ ma- preg\tirea opera]iunilor de votare
[ini ale armatei `n locul ambulan- spun c\ autorit\]ile bulgare au `n patru provincii ale ]\rii.
]elor. ~n jude]ul Mehedin]i, dou\ refuzat s\-i ajute de[i erau ex-
persoane au murit pentru c\ ma- pu[i la viscol. 30 dintre turi[tii
[inile salv\rii nu au putut ajunge români au reu[it s\ g\seasc\ ca- Kenya cade prad\
`n localit\]ile `n care se aflau. zare `n zon\, ceilal]i 50 riscând unui sângeros
Meteorologii avertizeaz\ c\ s\-[i petreac\ noaptea `n ma[ini, r\zboi interetnic
ninsorile vor continua mai ales `n deoarece `n zon\ sunt pu]ine
Muntenia, Dobrogea [i sudul locuri de cazare. Ambele tabere din contestatele ale-
Moldovei, iar viteza vântului `n geri preziden]iale din Kenya se
acuz\ reciproc de violen]e etnice, `n
aceste zone poate ajunge din nou Porturi [i timp ce zeci de mii de oameni [i-au
la 80 de kilometri pe or\. Potrivit aeroporturi blocate p\r\sit casele de teama unor vi-
prognozei, de ast\zi vremea se va itoare lupte. Cel pu]in 250 de per-
r\ci accentuat, devenind geroas\ Ca urmare a condi]iilor meteo soane au fost ucise pân\ acum, in-
`n estul, centrul [i sudul ]\rii. extrem de nefavorabile, cele mai clusiv 30 de oameni care au murit
importante porturi la Marea Nea- `n vestul ]\rii, când biserica `n care
gr\ din România [i Bulgaria au se ad\posteau a fost incendiat\.
Viscol `n sudul ]\rii Trafic aerian blocat pe Otopeni [i B\neasa Atât Mwai Kibaki, care a fost ofi-
fost `nchise. De asemenea, au fost
cial reales pre[edinte `n alegerile de
Generalul Vladimir Secar\, `nchise aeroporturile B\neasa [i potmolite, iar `n municipiul Cons- Ostrov-Basarabi. Drumurile sunt acum o s\pt\mân\, cât [i liderul
[ef al Comitetul Na]ional pentru Otopeni. Situa]ia este extrem de tan]a transportul `n comun se acoperite de polei, dar [i de un opozi]iei Raila Odinga, care afirm\
Situa]ii de Urgen]\, a declarat la serioas\ `n jude]ul Constan]a, un- desf\[oar\ cu dificultate. strat destul de mare de z\pad\, c\ alegerile au fost fraudate, cer
finalul `ntâlnirii c\ s-a decis su- de mai multe drumuri na]ionale [i Purt\torul de cuv`nt al Ins- iar vântul puternic spulber\ z\- oprirea violen]elor. Un purt\tor de
plimentarea efectivelor care ac- jude]ene sunt blocate de n\me]i. pectoratului pentru Situa]ii de pada. De asemenea, accesul spre cuvânt al guvernului a declarat
]ioneaz\ pentru desz\pezirea Tot `n Constan]a, trei localit\]i Urgen]\ Dobrogea Constan]a, localit\]ile Darabani, Albe[ti, pentru BBC c\ simpatizan]ii lui
drumurilor na]ionale din jude]ele sunt izolate din cauza z\pezii, 37 Paula Anghel, a declarat c\, joi Cotu V\ii era blocat ieri din Raila Odinga „fac epur\ri etnice“
Olt [i Teleorman. Secar\ a spus de localit\]i sunt lipsite de ali- diminea]\, dou\ drumuri na]io- cauza n\me]ilor [i a ghe]ii, iar 37 `ntr-un „mod organizat [i calculat“,
acuzând adversarii de genocid.
c\ s-a stabilit cum se va ac]iona mentare cu ap\ [i energie electri- nale erau blocate, respectiv DN de localit\]i sunt lipsite de ali-
`n jude]ele Ialomi]a, C\l\ra[i, c\, zeci de ma[ini au r\mas `m- 38 Negru Vod\-Agigea [i DN3, mentare cu energie electric\. a
Spania: Rezultate
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a spectaculoase
ale Legii fumatului
a TRAIAN B|SESCU A RON, care `n 2006, conform RON, precum [i un garaj de mânii trecute pe Aeroportul aflat\ pe pist\. Accidentul nu
declara]iei din luna ianuarie 30 de metri p\tra]i, cu va- „Henri Coand\“ din Bucu- s-a soldat cu r\ni]i. {eful Peste 1.200.000 de spanioli au re-
CÂ{TIGAT DOAR 70 DE nun]at la ]ig\ri dup\ intrarea `n
a anului trecut, era de loare de impozitare de 4.240 re[ti a prezentat luni rapor- comisiei de investigare a ac-
MILIOANE ~N 2007: Pre- 170.369 RON. Traian B\ses- RON. Pre[edintele are tul preliminar asupra inci- cidentului a f\cut [i primele vigoare, acum 2 ani, a Legii
[edintele Traian B\sescu a 42.000 de dolari depu[i la dentului. Nu a fost stabilit\ recomand\ri pentru reduc- `mpotriva fumatului. Potrivit legis-
cu de]ine, `mpreun\ cu so-
`ncasat, potrivit declara]iei ABN Bucure[ti (41.931 `n nici o vinov\]ie, `ns\ au fost erea riscului de producere a la]iei spaniole, fumatul este interzis
de avere, o indemniza]ie de ]ia, o cot\ de 31,5% dintr-un la locul de munc\ [i par]ial, `n
teren de 174 metri p\tra]i, declara]ia din 2007), 39.540 prezentate primele concluzii unor astfel de incidente. „Au
67.097 RON `n ultimul an de dolari la ING Bucure[ti ale anchetei. „Cauza cea mai fost eviden]iate mi[carea ve- baruri [i restaurante. Sc\derea
fiscal `ncheiat, cu 7.072 RON precum [i un teren de 46 de num\rului de fum\tori nu a fost de-
metri p\tra]i, ambele situ- (39.446 `n declara]ia din probabil\ este coordonarea hiculelor [i persoanelor pe
mai mult decât `n preceden- 2007) [i 26.100 de euro la necorespunz\toare `ntre tur- pist\ `n condi]ii de vizibili- terminat\ `ns\ numai de noua
tul an fiscal. Declara]ia de ate `n Bucure[ti [i dobândite nul de control [i echipa de in- tate redus\ `n turnul de con- legisla]ie. Anterior, 350.000 de
`n 2003. Conform declara]i- ING Bucure[ti (26.066 `n de-
pe site-ul oficial al Admi- clara]ia din 2007). terven]ie la balizajul pistei“, trol [i reevaluate imediat spanioli renun]au anual la fumat.
nistra]iei Preziden]iale nu ei, so]ii B\sescu au cump\- a spus pre[edintele comisiei procedurile de lucru la pist\ Un studiu realizat de o organiza]ie
rat, `n 2003, un apartament a RAPORT PRELIMINAR neguvernamental\ arat\ c\ 65%
este datat\ [i nici semnat\, de investigare a accidentului, sub trafic, astfel `ncât `n
fiind `ns\ postat\ la rubrica cu suprafa]\ construit\ de AL ACCIDENTULUI DE PE Mircea Ciuc\. Ancheta a fost condi]ii de vizibilitate redus\ dintre spanioli nu fumeaz\ deloc, cu
„Declara]ii de avere - ian- 370 de metri p\tra]i [i cu su- AEROPORTUL „HENRI demarat\ dup\ ce duminic\ s\ se limiteze la minim aproape 5 procente mai mult decât
uarie 2008“. {eful statului prafa]\ util\ de 250 de metri COAND|“: Comisia de in- un avion al companiei prezen]a vehiculelor [i per- `n 2005, adic\ `nainte de introdu-
are un cont la BRD Cons- p\tra]i, a c\rui valoare de vestigare a accidentului avi- TAROM a ratat decolarea [i soanelor pe pist\“, spune cerea Legii antifumat. 54% dintre
tan]a, `n valoare de 170.730 impozitare este de 248.791 atic produs la sfâr[itul s\pt\- a lovit o ma[in\ utilitar\ Mircea Ciuc\. a fum\torii spanioli au `ncercat s\ re-
nun]e la ]ig\ri cel pu]in o dat\. a
 CM
YK

8 Vineri, 4 ianuarie 2008

File de poveste

Amintiri din copil\ria teatrului rom=nesc

m\toarea descriere; „`ntre
~nceputul anului aduce totdeauna s\rb\tore[ti `l aveau teatrele, nou\ folositoare publice a-
`n sufletele noastre un pic de trupele de actori montând [\z\mânturi, capitala
noastr\ se poate l\uda [i
nostalgie, prilejuind multora spectacole inspirate din via]a cu statornicirea unui tea-
dintre noi `ntoarceri `n timp [i cet\]ii, din care nu lipseau tru ce este o [coal\, unde,
desf\tându-se publicul,
duioase retr\iri din lumea tulbur\toare scene cu datini [i `nva]\ cele bune [i care
copil\riei. {i str\mo[ii no[tri obiceiuri str\mo[e[ti. ~n acest mult `nrâureaz\ asupra
moralului [i `n formarea
tr\iau intens zilele Cr\ciunului, context se petreceau [i multe haracterului. Forma tea-
Anului Nou [i Bobotezei. La Ia[i, evenimente culturale, s\rb\torile trului este eliptic\, cu trei
rânduri de loje [i cu o ga-
ca [i `n Bucure[ti, un rol de fiind termen de finalizare sau prilej lerie, toate cu gust `mpodo-
seam\ `n preg\tirea atmosferei de `ncepere a unor noi activit\]i. bite. Decora]iile s-au zugr\-
vit de d-l Livaditi, carele pe
cortin\ (perdeaua `ntâia) O activitate asem\n\toare desf\[ura
albe straie ]\r\ne[ti. ~n- ceputul teatrului românesc au `nf\]i[at muzele, fie[-
tâmplarea s-a petrecut `n [i a fost urmat de altul, pro- [i teatrul din Bucure[ti, care a folosit
care `n a lor `ndeletnicire“. o vreme s\li mici, p=n\ c=nd, la 31 decembrie
plin\ „epoh\ bântuit\ de dus la Bucure[ti `n 1819, cu Institu]ia s-a numit
str\inomanie“ (cum zicea „Hecuba“ lui Euripide, pen- „Theatre des variétés“ 1852, s-a `nzestrat cu marele palat
Asachi), pe vremea când la tru care Iancu V\c\rescu (Teatrul de variet\]i) [i a proiectat de arhitectul vienez A. Heft
curte [i `n casele marilor scria prologul: „La deschide- fost inaugurat\ `n luna
dreg\tori din Moldova [i rea teatrului `ntâia[i dat\ variet\]i [i deschizând un mazonul din Hârl\u“, scri-
marilor s\rb\tori româ- hotel numit „Italia“. s\ de Vasile Alecsandri [i
din Valahia se vorbea grea- `n Bucure[ti `n anul 1819“. ne[ti, la 4 decembrie 1832.
de Ion MITICAN ca sau franceza, limba ro- S-au preg\tit apoi [i alte La Ia[i a venit [i o trup\ pus\ `n scen\ de Costache
~nt=ia dat\ s-a jucat vode- german\, condus\ de Teo- Caragiale.
mân\ fiind folosit\ doar la „produc]iuni“ `n cele dou\ vilul „~nturnarea lui Gre-
A[a s-a `ntâmplat la ]ar\. capitale [i a sosit anul dor Miller, care a jucat tra- Scena Teatrului de va-
sf\r[itul fericitului an nade `n sânul familiei“, or- gedii, opere [i comedii `n riet\]i devenea astfel dis-
Prezen]a mitropolitului 1832, când `n capitala Mol- chestra fiind condus\ de
1816, când tân\rul profe- Veniamin Costachi la spec- dovei s-a r\spândit o veste limba lui Goethe. Toate putat\ de dou\ trupe pe
sor Gheorghe Asachi capelmaistrul Herfner. trupele treceau [i prin Bu- lâng\ care, `n februarie
tacol a dat faptei o [i mai tulbur\toare. O sam\ de Vestea construirii tea-
(1788-1869), de la {coala mare `nsemn\tate. me[teri, condu[i de arhitec- cure[ti, contribuind la for- 1842, a ap\rut [i trupa ger-
de ingineri hotarnici a trului mergând `n toat\ marea aceleia[i sim]iri ar- man\ a doamnei Firsch,
Mai apoi, recunosc\tor, tul vienez Iohan Freywald,
Academiei Domne[ti din Europa, c\tre el au pornit tistice `n cele dou\ capitale. baroneasa Langer, cu spec-
Gheorghe Asachi le-a `n- pref\ceau `n teatru c\soaia
capitala Moldovei, [i-a pro- ag\i Lasc\rache Costache, vestite trupe, precum cea a tacole de oper\.
chinat tinerilor actori ver- lui Eugene Hette din Paris
pus s\ dea aripi teatrului suri entuziaste: zis Talpan, situat\ pe col- Anii trezirii Iat\ cum, `n acei ani de
`n limba român\. I-a ade- ]ul uli]ei Dancului [i al uli- (1833), compus\ din cele la mijlocul secolului al
„~ntr- un timp de ovelire, patru fiice: Elisa, Celesti- sim]\mintelor
menit [i pe copiii logof\tu- pe când limba cea român\, ]ei Golia (Cuza Vod\), cam XIX-lea, fosta c\soaie a lui
lui Alexandru Ghica, pe `n locul unde-i acum sta]ia ne, Ana [i Jenny, nora Eu- na]ionale Talpan era sediul a „trei
Din palaturi fug\rit\, se genie, fiii Jules [i Paul, gi-
Elencu [i Grigore (viitorul vorbea numai la stân\, de tramvai din fa]a intr\rii teatre“, Ia[ul devenind cen-
domnitor), cu care a pre- nerii [i al]i actori, dintre Fiind anii trezirii sim]\- tru multina]ional euro-
Nobili voi de neam [i cu- la Filarmonic\. Arhitectul
g\tit piesa „Mirtil [i Hloe“, care unii aveau s\ r\mân\ mântelor na]ionale, un pean. Pe scena sa, socotit\
get, sf\rmând a sale fere, vienez era la Ia[i pentru
adaptat\ dup\ „Gessner [i construc]ia Catedralei mit- `n Moldova. grup de tineri s-a specia- filial\ parizian\, jucau re-
Vorbit-a]i `ntâi c’aceia ce Aici opreau [i trupele lizat `n organizarea de
CM Florian“. ~nfl\c\ratul pro- ne dau pâine [i miere, ropolitane [i a palatului lui numi]i actori adu[i din CM
YK
fesor a pictat cortina, a Iordache Rosetti Roznova- pornite spre Odessa, Kiev spectacole române[ti la di- marea metropol\.
YK

f\cut regia, iar primul
spectacol `n rom=ne[te s-a
prezentat `n preajma Anu-
lui Nou, `n 27 decembrie,
pe scena construit\ `n sa-
lonul hatmanului Costache
Ghica, bunicului arti[tilor,
„peste drum de Mitropolia“
veche, cum ne spune is-
toricul Teodor Burada.
Spectatorii din `nalta
clas\ boiereasc\ au ascul-
tat uimi]i replicile rostite
`n române[te de p\storii
Mirtil [i Hloe, `mbr\ca]i `n
Pârga scenei na]ionale
cu drept vou\ se cuvine.
Suvenir ca s\ v\ fie a
june]elor senine.
Pic\tura, de[i-i mic\, ce
pe-o stânc\ picureaz\,
Face râului o cale care
dup\ ea urmeaz\...“
Primele spectacole
`n limba rom=n\,
la Ia[i [i Bucure[ti
Spectacolul de la finele
anului 1816 a marcat `n-
nu, iar zidirea teatral\ fu-
sese comandat\ de actorii
francezi „Furo“, adic\ fra]ii
Baptiste [i Joseph Fouraux.
Fra]ii Fouraux veniser\
la Ia[i din `ndep\rtatul
Paris cu trupa actorilor
francezi Marteau [i Kohler,
care prezentau pantomime,
jocuri pe funie, scene de
ventrilocie, salturi mortale
[i baletiste ochioase, ce sco-
teau din min]i stirpea b\r-
b\teasc\ din târg „vântu-
rând pe scene fustele par-
fumate, `nvârtejite `n can-
canuri fran]uze[ti“. Fra]ii
Fouraux d\duser\ specta-
cole animate [i la Bucu-
re[ti, dar s-au `ndr\gostit
de Ia[i [i au r\mas aici.
La Teatrul de
variet\]i, inaugurat `n
1832, veneau trupe
din toat\ Europa
Marea realizare a fost
anun]at\ de revista „Albi-
na româneasc\“ (nr. 97),
care a l\sat posterit\]ii ur-
ori Sankt Petersburg. Sta-
giunea anului urm\tor a
adus [i noutatea specta-
colelor de oper\, `n decem-
brie jucându-se „La Dame
Blanche“, primit\ cu mare
entuziasm.
Prin februarie 1833 a
sosit [i o celebr\ trup\ de
gimnastic\ cu „senior Luz-
zato“, poreclit Eraclis sau
Hercule italian pentru e-
xerci]iile de performan]\
care `ntreceau tot ce v\-
zuse Europa pân\ atunci.
Corpul s\u musculos re-
prezenta pe scen\ vestite
statui antice, mimând per-
fect fizionomia lor, luând
rapid figuri total deosebite
[i umplând lumea de uimi-
re când a[ezat cu talpa pi-
ciorului pe o coloan\ verti-
cal\ [i trupul paralel cu
orizontul, „~mpotriva legii
gravita]iei“, ]inea `ntre
din]i o greutate de 50 fun-
turi, iar cu mâna ridica de
jos un om.
{i acest artist a r\mas
aici, mai târziu participând
la conducerea teatrului de
verse evenimente. Ei au ju-
cat piesa „Drago[, `ntâiul
domn al Moldovei“ `n au-
gust 1834, cu prilejul `n-
coron\rii domnitorului p\-
mântean Mihail Sturza,
apoi o „Serbare militar\“,
la 8 noiembrie 1834, de zi-
ua domnitorului. ~n trup\
s-a f\cut remarcat tân\rul
Matei Millo, ce avea s\ de-
vin\ mai târziu idolul tea-
trelor din Ia[i [i Bucure[ti.
La 15 noiembrie 1836
`nfiin]ându-se Conserva-
torul filarmonic-dramatic,
sub conducerea lui Gh A-
sachi [i Vasile Alecsandri,
elevii acestuia au organizat
o trup\ permanent\, ce a
`nceput a da spectacole „`n
idioma patriei“. V\zându-le,
un c\l\tor francez prin
1837 a r\mas impresionat,
socotindu-le „demne de
scenele Parisului“.
~n februarie 1838, junii
au prezentat tragedia liri-
c\ „Norma“, cu muzic\ de
Bellini. Stagiunea anului
1840 s-a deschis la 16 no-
iembrie cu comedia „Far-
Astfel, stagiunea anului
1842 era deschis\ de o
trup\ francez\ care a ju-
cat, la 23 octombrie 1842,
vodevilul „Paharul de ap\“
(„La Vere d’eau“) urmat\ a
doua zi (24 octombrie) de
trupa german\ cu opera
„Norma“. ~n 27 decembrie
[i-a `nceput activitatea [i
forma]ia român\ cu melo-
drama „Strigoiul“, preg\-
tind `n continuare un [ir de
piese na]ionale.
Toate trupele aveau
spectatori, trupa german\
fiind sus]inut\ de colonia
nem]easc\ reprezentat\ de
meseria[ii [i comercian]ii
veni]i la Ia[i din Austria,
de mul]i evrei, ca [i de unii
dintre actorii trupei.
Incidente la premiera
piesei „Ia[ii `n
carnaval“
Din trupa româneasc\
f\cea parte [i marele actor
Costache Caragiale, venit
de peste Milcov mai `ntâi la

La Ia[i s-a demolat intrat `n via]a ora[ului [i a ]\rii,

prim\ria pentru
construc]ia unui nou teatru
Fiindc\ ie[enii doreau numaide-
cât un palat al artelor cochet, `n
centrul ora[ului, [i nu exista un
teren disponibil, primarul Vasile
Pogor a propus [i Consiliul Comu-
nal a aprobat demolarea prim\riei,
iar pe locul ei construirea teatrului.
Fapt\ nemaiauzit\. Propunerea s-a
aplicat, au fost chema]i marii con-
structori vienezi de palate teatrale,
Fellner [i Helmer, care l-au ridicat,
cu parter, loje, balcon [i galerie, iar
la 1 decembrie 1896, „Teatrul cel
Nou“, cochetul Teatru Na]ional, a
prezentând apoi lucr\ri clasice
române[ti [i str\ine. Aceia[i
arhitec]i au construit [i Teatrul
Na]ional din Cluj, `n anul 1906.
~n preajma Cr\ciunului, lumea
dorind s\ tr\iasc\ m\car câteva ore
vremea str\bunilor, actorii au re`n-
viat cu voio[ie „Ia[ii `n Carnaval“,
„Chiri]ele“ ori „Baba Hârca“, [tiind
c\ spectatorii vor da n\val\.
Tot pe atunci, la matinee, sala
Teatrului Na]ional devenea loca[ul
datinilor [i obiceiurilor str\mo[e[ti,
pe scen\ prezentându-se tradi]iona-
lele Serb\ri ale Datinilor, prezentate
de trupele de elevi ale {colii Normale
de b\ie]i „Vasile Lupu“ [i ale {colii
Normale de fete „Mihail Sturza“.

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 4 ianuarie 2008 9

Teatrul bucure[tean s-a inaugurat la 31 decembrie 1852 cu vodevilul
„Zoe“ sau „Amantul `mprumutat“. Cl\direa `n stil baroc avea parter cu vreo
400 de locuri, trei rânduri de loje [i galerie. ~n 1864, printr-un Decret al
ministrului Mihail Kog\lniceanu, Teatrul cel Mare a trecut `n seama statului,
devenind „institu]ie na]ional\“. Din 1876 s-a numit oficial Teatrul Na]ional.
Frumoasa cl\dire a disp\rut `n urma bombardamentului din 1944.

Boto[ani (1838) [i apoi so-
sind la Ia[i (1839). Dânsul
avea s\ dea via]\ piesei
„Iorgu de la Sadagura“ sau
„Nepotu-i salba dracului“
de Vasile Alecsandri, `n
noiembrie 1843, consacr=n-
du-l pe autorul care tr\ia
marele succes pre]uit de
tat\l s\u cu o s\rutare pe
frunte.
La spectacolul din 7 oc-
tombrie 1845 cu piesele
„Teatrul [i buc\t\ria“, „U-
li]a lunei“ [i „Dou\ bilete“,
`n care jucau [i dou\ actri]e
bucure[tence, scena ie[ea-
n\ a luat numele de Tea-
trul Na]ional. Faptul a fost
consemnat de „Albina ro-
mâneasc\“ din 11 octom-
brie. Cultivând numele
CM
„Teatrul Na]ional“, „Albina
YK
româneasc\“ nr. 84 avea s\
de 22 decembrie 1845. Sala
frem\ta, feeric luminat\
de candelabrul cel mare
din tavan cu „bujiile“ (lu-
m=n\rile de stearin\) a-
prinse. Spre satisfac]ia
spectatorilor, la ridicarea
cortinei, pe scen\ a ap\rut
Turnul Trisfetitelor din
Uli]a Mare [i vestitele sale
dughene. Nu lipsea „maga-
zia“ modistei Cati, pe sub
ferestrele c\reia defila, a-
prins de dor, postelnicul
Tachi Lun\tescu, aflat `n
mare r\zboi cu „bonjuri[-
tii“: acei „exalta]i“ ce cre-
deau c\ to]i oamenii sunt
deopotriv\ [i nimeni „nu-i
coborât cu hârzobul din
cer.“ Replicile [fichiuitoare
au indignat câteva perso-
nalit\]i din loje, care au
vrut s\ p\r\seasc\ teatrul.
~nsp\imânta]i, c\ci ne-
prezentarea la duel `nsem-
na mare la[itate, iar pre-
zen]a putea aduce sfâr[itul
vie]ii lor, a[a cum avea s\
scrie Vasile Alecsandri,
„sup\ra]ii“ [i-au oprit „por-
nirile“ [i spectacolul a con-
tinuat. Sala s-a umplut iar
de larma masca]ilor, p\pu-
[arilor, l\utarilor [i irozilor
ce cântau [i jucau la balul
„masche“ al Carnavalului
de pe scen\. Spectacolul s-a
terminat `n veselie, lumea
fredonând cupletele cu „cea
mai mare mul]umire“
(„Albina româneasc\“, 30
decembrie 1845). Erau
magistrale [i mergeau la
sufletele nec\ji]ilor: „~ntr-a
p\pu[ilor ]ar\/ La mul]i
cinstea-i chiar de cear\;/
Când ru[eftul se ive[te,/ Pe
actorilor. Sala elegant\ a-
vea „un parter amfiteatral,
congiurat cu trei rânduri
de loj\ [i cununat cu o ga-
lerie [i o scen\ `ntins\.“
Inaugurarea s-a s\vâr[it
conform tradi]iilor la 22 de-
cembrie 1846, `n prezen]a
publicului ner\bd\tor.
Pentru a nu ap\rea sur-
prize cu vreo pies\ româ-
neasc\ plin\ de aluzii la
adresa somit\]ilor, s-a ju-
cat o pies\ francez\.
R\mânând `n func]iune
[i Teatrul de variet\]i, tru-
pele erau `n mare `ntrece-
re, mai ales c\ `n perioada
anilor 1850 la Ia[i s-a sta-
de boi cu coarnele aurite,
succesul a fost f\r\ sea-
m\n. Lumea tânjea dup\
spectacole cu via]\ româ-
neasc\.
Spectacolul jucat f\r\
contenire a bucurat [i
Bucure[tii, unde autorul s-
a mutat prin 1870,
r\mânând acolo pân\ la
sfâr[itul vie]ii. De remar-
cat avea s\ fie [i specta-
colul „}iganii“, o idil\ dra-
matic\ scris\ de Gh.
Asachi pentru a sus]ine
marea reform\ de eliberare
a robilor ]igani boiere[ti,
ini]iat\ de domnitorul Gri-
gore Ghica `n Moldova (de-
c=nd, la 31 decembrie
1852, s-a `nzestrat cu
marele palat proiectat de
arhitectul vienez A. Heft [i
dorit `nc\ din 1836 de So-
cietatea Filarmonic\ `nfi-
in]at\ de I. H. R\dulescu [i
Ioan Câmpineanu.
Teatrul bucure[tean s-a
inaugurat cu vodevilul
„Zoe“ sau „Amantul `mpru-
mutat“. Cl\direa `n stil
baroc avea parter cu vreo
400 de locuri, trei rânduri
de loje [i galerie.
~n 1864, printr-un De-
cret al ministrului Mihail
Kog\lniceanu, Teatrul cel CM
Mare a trecut `n seama YK

scrie: „Cu pl\cere vedem a-
cum c\ nu numai publicul
mai luminat, dar [i clasa
de sus se pare c\ afl\ mul-
]umire de a asista la repre-
zenta]iile române, la cele
reprezenta]ii pe care unii
voiau a le ar\ta c\ sânt
menite numai pentru pe-
trecerea [i desf\tarea pu-
blicului celui mai de gios“.
Teatrul devenise o tri-
bun\ na]ional\ de unde ac-
torii biciuiau f\r\ menaja-
mente relele moravuri. Va-
sile Alecsandri prezenta `n
serie piesele sale inspirate
din cea mai vie actualitate.
Un succes deosebit a a-
vut comedia „Ia[ii `n Car-
naval“ sau „Un complot
`nchipuit“, jucat\ `n seara
Aga ora[ului a cerut
arti[tilor „curmarea mas-
caralelor“ pe seama „prea
cinstitelor obraze boie-
re[ti“. Speria]i, actorii [i-au
`ndreptat privirile spre ga-
leriile unde se aflau sus]i-
n\torii lor, iubitorii muze-
lor, tinerii patrio]i, porecli]i
„pantalonari“, „duelgii“ sau
„bonjuri[ti“, dup\ numele
pantalonilor fran]uze[ti
„bonjuri“, la mod\ pe atun-
ci. ~ntr-un glas, ace[tia au
cerut continuarea specta-
colului [i ca s\ se vad\ c\
nu glumesc, s-au `nfiin]at
`n loje, cerând „rugini]ilor“
- partizanilor ag\i - satis-
fac]ie pe dealul Copoului,
„cu martorii [i armele pre-
ferate“.
loc cinstea se tope[te./ Unii
vrednici patrio]i,/ Dar mai
vrednici patriho]i,/ Latr\,
url\ furios,/ Pân’ ce-apuc\
câte-un os“.
La 22 decembrie
1846 s-a inaugurat
Teatrul Na]ional
din Copou
Anul 1846 a reprezentat
anul desp\r]irii de sala
Teatrului de variet\]i,
stagiunea deschiz=ndu-se
la Teatrul Na]ional din
Copou amenajat `n palatul
fostului domnitor Ioni]\
Sturdza, mo[tenit de noul
domnitor Mihail Sturdza
care l-a pus la dispozi]ia
bilit [i o trup\ italian\, cu
opere [i operete, care pre-
zenta spectacole fastuoase
cu opera „Lucia de Lam-
mermoor“ de Donizetti (29
decembrie 1852, dup\
„Linda“, `n 18 decembrie).
La Teatrul din Copou,
numit [i Teatrul de Oper\,
au v\zut luminile rampei
„Chiri]ele“ lui Vasile Alec-
sandri [i prima operet\ ro-
mâneasc\, „Baba H\rca“,
scris\ de Matei Millo.
Autorul juca rolul princi-
pal, muzica semnând-o A.
Flechtenmacher. Pe scen\,
`n seara premierii din 26
decembrie 1848, ap\rând [i
o vatr\ de ]igani b\tând pe
nicovale, iar apoi [i un car
cu dru[te, tras de o pereche
cembrie 1855) [i de domni-
torul Barbu {tirbei `n
Muntenia (februarie 1856).
~n seara de 17/18 febru-
arie 1888, iubitul Teatru
din Copou a luat foc; ur-
mau zile negre pentru
trup\, nevoit\ s\ joace pe
scenele mici din sala Pastia
[i Circul Sodoli, pân\ la
construirea unui nou local.
La 31 decembrie
1852 s-a deschis
Teatrul cel Mare
din Bucure[ti
O activitate asem\n\-
toare desf\[ura [i teatrul
din Bucure[ti, care a folosit
o vreme s\li mici, p=n\
statului, devenind „institu-
]ie na]ional\“. Din 1876 s-a
numit oficial Teatrul Na-
]ional. Pe scena Teatrului
Na]ional s-au jucat apoi cu
mare succes piese de autori
str\ini dar [i cele ale lui B.
P. Ha[deu, V. Alecsandri, I.
L. Caragiale, A. Davilla, B.
{t. Delavrancea, V. I. Popa,
Al. Kiri]escu, M. Sorbul, V.
Eftimiu, Camil Petrescu,
M. Sebastian, G. M. Zam-
firescu, Mircea {tef\nescu,
T. Mu[atescu [i al]i rep-
uta]i dramaturgi români.
Frumoasa cl\dire a disp\-
rut `n urma bombardamen-
tului din 1944.
* INGINERUL ION MITICAN ESTE AUTOR
A NUMEROASE C|R}I DESPRE IA{II VECHI,
UN PASIONAT AL ISTORIEI ACESTOR MELEAGURI

CM
YK
10 Vineri, 4 ianuarie 2008

ARHIM. CIPRIAN ZAHARIA A TRECUT LA DOMNUL: „Pre]uind `n

Opinii mod deosebit bogata activitate duhovniceasc\ [i gospod\reasc\ a
p\rintelui arhimandrit Ciprian Zaharia, `n\l]\m rug\ciune c\tre
Hristos, Domnul Cel `nviat din mor]i, s\ odihneasc\ sufletul s\u `n
lumina cea ne`nserat\ a ~mp\r\]iei Sale, unde drep]ii ca
lumin\torii str\lucesc“. (PF Patriarh Daniel)

EUROPA CRE{TIN| SEMNELE TIMPULUI

Secretul p\cii Mesajul PF Patriarh Daniel la trecerea

a Pacea despre care vorbe[te Isus nu la cele ve[nice a p\rintelui Ciprian Zaharia
sit\ a fost pre]uit\ [i r\spl\-
este una impus\ prin putere... ci e tit\ la inaugurarea lucr\rilor
a[ezat\ `n contextul mesajului de † DANIEL, Patriarhul de restaurare, `n data de 9
Bisericii Ortodoxe septembrie 1984, prin cuvinte
iubire; ea porne[te din inima omului a Rom=ne, Loc]iitor de apreciere [i prin acordarea
de Mitropolit rangului de arhimandrit.
de pr. Cornel CADAR Dup\ anul 1990, p\rintele
al Moldovei
~ntr-una dintre fericiri, Isus spune: „Ferici]i f\c\torii arhimandrit Ciprian Zaharia
[i Bucovinei a luat ini]iativa organiz\rii a
de pace, c\ci ei se vor chema fii ai lui Dumnezeu“. Am
`nceput noul an sub semnul p\cii. La 1 ianuarie s-a cele- Am aflat cu p\rere de r\u numeroase schituri `n zona
brat Ziua Mondial\ a P\cii. „Familia uman\, o comuni- de trecerea la cele ve[nice a Neam], dintre care unele au
tate a p\cii“: aceasta este tema pe care papa Benedict al p\rintelui arhimandrit Cipri- devenit ulterior m\n\stiri de
XVI-lea a ales-o pentru Cea de a 41-a Zi Mondial\ a P\cii. an Zaharia, fost stare] al M\- sine st\t\toare, cum sunt
Tr\im `ntr-un timp `n care e nevoie de pace mai mult n\stirii Bistri]a `ntre anii cele de la Dumbr\vele,
ca oricând. Conflictele [i luptele n-au `ncetat. Ba au 1979-2005. Plecarea sa dintre Pe[tera, Sf=nta Cruce [i Sf.
c\p\tat forme noi, mai rafinate, precum terorismul. noi `nseamn\ o pierdere pen- Vasile de la Bode[ti. ~n anul
Nenum\rate sunt `n lume mi[c\rile pentru pace `ntre tru ob[tea m\n\stirii, pentru 1991 am adresat personal p\-
popoare [i num\rul militan]ilor cre[te din zi `n zi. rintelui arhimandrit Ciprian
~n timp ce mul]i vorbesc despre pace [i o doresc, chel- familia sa, dar [i pentru
Biserica lui Hristos `n care s- Zaharia chemarea de a sluji
tuielile militare pentru `narmare `n anul 2006 s-au ridi- ca exarh al m\n\stirilor pen-
cat la 1.204 miliarde de dolari, cu o cre[tere de 37% fa]\ a ostenit. ~nzestrat cu un sim]
de deceniul 1996-2007. Este cel mai mare buget din liturgic deosebit, p\rintele ar- tru zona Neam], suprave-
toate timpurile, mai mult chiar decât `n timpul R\zboiu- himandrit Ciprian Zaharia a ghind astfel, direct, activi-
lui Rece, a subliniat card. Renato Raffaele Martino, fost un mare iubitor al slujirii tatea acestora pe plan mate-
pre[edinte Consiliului Pontifical „Dreptate [i Pace“ cu Sf=ntului Altar, al rug\ciunii rial [i duhovnicesc. Ca exarh
ocazia prezent\rii Mesajului pentru pace 2008. [i al lini[tii. De asemenea, de zon\ a vizitat des m\n\s-
Despre pace vorbesc to]i cei care fabric\ arme [i fa- este cunoscut spiritul mi- tirile [i schiturile, ajut=ndu-le
ciliteaz\ `narmarea. Ei pun cursa `narm\rii pe seama sionar [i gospod\resc al [i `ncuraj=ndu-le. Acum,
exigen]elor impuse de r\spândirea terorismului. Para- p\rintelui arhimandrit Ci- Hristos-Domnul l-a chemat la
doxal, `ns\, aceste exigen]e de siguran]\ ajung s\ d\un- prian Zaharia, care a lucrat ceruri ca s\-i d\ruiasc\ odih-
eze p\cii `n loc s-o faciliteze. {i cei care ini]iaz\ con- ani `n [ir cu d\ruire [i jertf\ n\ pentru multa lui ostenea- Pre]uind `n mod deosebit lumina cea ne`nserat\ a ~m-
flictele [i revolu]iile tot despre pace vorbesc [i pentru la restaurarea m\n\stirii sub l\. Arhimandritul Ciprian bogata activitate duhovni- p\r\]iei Sale, unde drep]ii ca
pace lupt\. ~n numele p\cii terori[tii omoar\ [i distrug. `n]eleapta `ndrumare a vred- Zaharia las\ `n urm\ o ob[te ceasc\ [i gospod\reasc\ a lumin\torii str\lucesc, s\
Filozofi, poe]i, scriitori, pictori, politicieni vorbesc de- nicului de pomenire PF P\- rug\toare, o mul]ime de schi- p\rintelui arhimandrit Ci- m=ng=ie ob[tea M\n\stirii
spre pace [i condamn\ r\zboaiele. Bistri]a, familia `ndoliat\ [i
Ucenicilor s\i Isus le las\ pacea: „Pace v\ las vou\, rinte Patriarh Teoctist, el `n- turi [i de ucenici, unii dintre prian Zaharia, `n\l]\m ru-
pacea Mea o dau vou\. Nu v-o dau cum v-o d\ lumea“ su[i fiu duhovnicesc al M\- ei slujitori de frunte, pe care g\ciune c\tre Hristos, Dom- pe to]i cei care l-au cunoscut
(In. 14, 27). n\stirii Bistri]a. Aceasta ac- i-a primit `n m\n\stire, i-a nul Cel `nviat din mor]i, s\ [i pre]uit. Ve[nica lui pome-
Pacea despre care vorbe[te Isus nu este una impus\ tivitate jertfelnic\ [i neobo- c\lug\rit [i i-a promovat. odihneasc\ sufletul s\u `n nire din neam `n neam! a
prin putere, prin crearea echilibrului de for]e `ntre marile
puteri, prin lansarea de rachete [i bombe. Pacea lui Isus IN MEMORIAM minat incinta, a trecut la con-
e a[ezat\ `n contextul mesajului de iubire; ea porne[te din struirea cl\dirilor [i a acare-
inima omului, de acolo `ncepe lupta pentru pace. Iertând turilor gospod\re[ti din afara
[i rugându-se pentru cei care-l batjocorau, Cristos
dezv\luie secretul p\cii: bun\tatea, iubirea care iart\, P\rintele Ciprian de la Bistri]a - restaurator zidurilor m\n\stirii. Nimic nu
f\cea la `ntâmplare [i f\r\
care nu se r\zbun\, care se roag\ pentru cel ce face r\u...
De patruzeci de ani Biserica celebreaz\ Ziua P\cii. Pa-
pa Paul al VI-lea a proclamat, `n 1968, ziua de 1 ianuarie
al unui leag\n de civiliza]ie medieval\ consultarea personalit\]ilor
celor mai competente ale tim-
mitropolit al Moldovei [i Su- ori[icare pas se loveau de para- pului. Arhitec]ii medievi[ti
Zi Mondial\ a P\cii. An de an, papa d\ un mesaj `n care {tefan Bal[ [i Ion Antonescu
vorbe[te despre pace. De la primul mesaj, „Educa]ia la † Ioachim cevei, l-a numit stare] al aces- vanul protector al persona-
tei vetre monahale. ~n urma lit\]ii p\rintelui stare] Cipri- veneau [i urm\reau lucr\rile
pace“, pân\ la cel de anul acesta, „Familia uman\, o co- B|C|UANUL, de la Bistri]a, ca acestea s\ se
munitate a p\cii“, s-a dezvoltat o adev\rat\ [coal\ a p\cii. decretului 410 doar câ]iva c\- an. Astfel, la ad\postul sta-
Arhiereu-v vicar al lug\ri b\trâni, al\turi de sta- re]ului Ciprian Zaharia - s\ nu execute potrivit exigen]elor
~n mesajul pentru Ziua Mondial\ a P\cii din 2008, cerute de normele `n vigoare.
Episcopiei Romanului re]ul arhim. Dionisie, mai uit\m - p\rintele Ioanichie Ba-
Benedict al XVI-lea consider\ c\ pacea se `nva]\ `n fa- `ntre]ineau o brum\ de pravi- lan scria lucrarea, de pionierat
milie, din moment ce aceasta este o [coal\ a drept\]ii, a l\ `n biserica voievodal\ a lui `n spiritualitatea româneasc\,
ascult\rii [i a puterii puse `n slujba celor slabi. ~ntre Pentru monahismul româ-
Alexandru cel Bun. Numirea „Patericul Românesc“, „Vetrele
Mare stare]
nesc, `n general, [i pentru ob-
problemele concrete tratate `n mesaj se num\r\
[tea M\n\stirii Bistri]a, `n p\rintelui Ciprian ca stare] a de sih\strie româneasc\“, nonconformist
ocrotirea mediului, dezarmarea, siguran]a [i rolul in- fost providen]ial\ pentru M\- „Convorbirile duhovnice[ti“;
stitu]iilor interna]ionale. special, s\rb\toarea Cr\ciu- Din 1959 pân\ `n anul 1980
nului din anul abia `ncheiat a n\stirea Bistri]a. apoi, p\rintele Iustin Pârvu, zi
Papa afirm\ c\ cine „lupt\ `mpotriva institu]iei fa- Pe atunci m\ consideram [i noapte, primea credincio[i `n biserica voievodal\ de la
miliale face ca pacea s\ fie fragil\ `n `ntreaga comuni- fost cernit\ de trecerea `n o- Bistri]a se oficia doar pu]in\
dihn\ ve[nic\ a p\rintelui vie]uitor al acestei m\n\stiri, din toate categoriile sociale,
tate, na]ional\ [i interna]ional\, deoarece sl\be[te ceea de[i aveam ascultarea la Schi- c\rora le ogoia suferin]ele; slujb\, ca la o parohie. Cu
ce, de fapt, este principala «agen]ie» de pace. „Tot ceea ce proin-stare], arhim. Ciprian venirea p\rintelui Ciprian s-a
Zaharia. tul Tarc\u, a[ez\mânt mona- p\rintele Martinean Conu],
contribuie la sl\birea familiei `ntemeiate pe c\s\toria hal dependent de Bistri]a. ~n Isichie basarabeanul, Hrisos- re`nceput oficierea slujbelor
unui b\rbat [i a unei femei, ceea ce `n mod direct sau in- Triste]ea [i doliul au cobo- religioase, dup\ toat\ regula
rât ca un v\l peste necropola iunie 1980, terminam studiile tom, Modest spovedeau cre-
direct `i frâneaz\ disponibilitatea la primirea responsa- de teologie la Institutul Teolo- dincio[ii, iar p\rintele Mar- monahal\ [i tipiconar\. Apoi,
bil\ a unei vie]i noi, ceea ce `i `mpiedic\ dreptul de a fi domneasc\ a lui Alexandru cel dac\ eu am fost primul c\lu-
Bun, dar [i peste noi, mul]i- gic „Sf. Ecaterina“ din Bucu- chian, de trei ori pe zi [i o dat\
prima responsabil\ a educa]iei copiilor, constituie o pie- re[ti, [i ca de obicei, veneam la miezul nop]ii citea, `n fa]a g\r de la Bistri]a dup\ 30 de
dic\ obiectiv\ pe calea p\cii“. mea ucenicilor [i prietenilor ani, tuns de p\rintele Ciprian,
care am stat `n prejm\-i [i acas\, adic\ la schit. Dup\ icoanei Sfintei Ana, Moliftele
Benedict al XVI-lea aminte[te c\ „omenirea este o tradi]ie, treceam pe la Bistri]a Sfântului Vasile cel Mare. dup\ mine s-au `nchinoviat
mare familie“: „nu tr\im unii al\turi de al]ii din `ntâm- pentru care el a avut mandatul aici câteva zeci de tineri, care
de la Dumnezeu [i Biseric\ s\ s\ m\ `nchin la icoana Sfintei
plare; cu to]ii parcurgem unul [i acela[i drum ca oameni Ana [i s\ cer, cum se cuvine, s-au angajat, sub tutela p\rin-
[i deci ca fra]i [i surori“. Suntem to]i fii ai lui Dumnezeu: ne acorde paternitate spiri-
binecuvântare stare]ului m\-
A zidit m\n\stire `n telui Ciprian, s\ dea viabiliate
„pornind de la acest principiu suprem poate fi perceput\ tual\. M\ num\r printre piatr\ [i `n suflete
n\stirii pentru a pleca mai de- acestei ctitorii voievodale. Pe
valoarea necondi]ionat\ a oric\rei fiin]e umane [i astfel ace[tia [i-mi exprim compasi- parte, la schit. N-a mai fost to]i ne-a ocrotit acest mare
pot fi puse premisele pentru edificarea unei omeniri unea [i recuno[tin]a fa]\ de a[a. P\rintele Ciprian pl\nui- ~nc\ de la sosirea mea `n stare] nonconformist, cum era
pacificate. F\r\ acest fundament transcendent, socie- stare]ul [i p\rintele meu, se altceva pentru mine. ~mi a- aceast\ ob[te, p\rintele Cipri- supranumit adesea `n acea
tatea este doar o grupare de vecini, nu o comunitate de lâng\ care am petrecut un mintesc, parc\ era mai ieri, c\ an, m-a tuns `n c\lug\rie [i
anume timp pentru a `mplini epoc\. Dup\ anul 1990, num\-
fra]i [i surori, chema]i s\ formeze o mare familie“. m-a primit cu bucurie [i mi-a mi-a rânduit multiple ascul- rul vie]uitorilor de la Bistri]a
Mesajul aminte[te c\ „pentru a avea pacea este lucrarea misionar\ la care am zis: „Dr\gu]ule, de acum nu t\ri. Eram primul c\lug\r
fost chemat de Dumnezeu. dup\ o `ntrerupere de 30 de a sporit [i mai mult, `ncât
nevoie de o lege comun\, care s\ ajute libertatea s\ fie mai pleci la schit. R\mâi aici, p\rintele Ciprian a fost nevoit
cu adev\rat ea `ns\[i... [i care s\-l ocroteasc\ pe cel slab c\ avem mult\ treab\!“ ani la aceast\ m\n\stire.
Pentru cei care nu [tiu, s\ `nfiin]eze un num\r impre-
de samavolnicia celui mai puternic“. Numire providen]ial\ sionat de schituri, dintre care
Mesajul cuprinde apoi o privire asupra scenariilor in- complexul arhitectural al a-
terna]ionale: „umanitatea - scrie papa Benedict - tr\ie[te `n vremuri de restri[te Ocrotitor [i paravan cestei m\n\stiri, `n anul 1980, o parte au ajuns, acum, m\-
n\stiri de renume.
ast\zi, din p\cate, mari diviz\ri [i puternice conflicte care
Pentru mine, p\rintele Ci- `mpotriva comuni[tilor era aproape o ruin\. P\rintele
A[adar, la acest moment al
arunc\ umbre `ntunecoase asupra viitorului ei“. stare] Ciprian, f\r\ s\ dezn\-
~n final, papa aminte[te trei anivers\ri: a 60 de ani de prian a fost un c\lug\r com- Pe atunci, tr\iau aici câ]iva d\jduiasc\, cu r\bdarea care-l bilan]ului, putem afirma c\
la Declara]ia Universal\ a Drepturilor Omului (1948-2008), plex, atipic. A intrat `n oste- p\rin]i deosebi]i, trimi[i la caracteriza, cu tact [i price- p\rintele stare], arhim. Ci-
25 de ani de la adoptarea din partea Sfântului Scaun a neala m\n\stireasc\ de tân\r, M\n\stirea Bistri]a cu domi- pere, a `nceput munca de a prian, se poate num\ra printre
Cartei Drepturilor Familiei (1983-2008) [i 40 de ani de la acum 60 de ani. Cuno[tea via]a ciliul for]at de autorit\]ile co- restaura, rând pe rând, edifici- cei mai mari stare]i care s-au
celebrarea primei Zile Mondiale a P\cii (1968-2008). {i monahal\ sub toate aspectele [i muniste. Se pare c\ stare]ul ile m\n\stire[ti de valoare is- perindat, de-a lungul celor mai
„tocmai `n lumina acestor `nsemnate evenimente“, ungherele ei cele mai profunde. Ciprian avea obliga]ia s\-i toric\, [i anume: Casa voievo- bine de 600 ani de existen]\, la
Benedict al XVI-lea invit\ pe to]i la a se angaja pe calea De[i se contopea cu ob[tea supravegheze. dal\ a lui Alexandru cel Bun, aceast\ m\n\stire. El poate fi
p\cii `n „con[tiin]a apartenen]ei comune la unica familie M\n\stirii Secu, unde [i-a Al\turându-m\ [i eu aces- Casa Petru Rare[ unde, cu a- considerat [i un adev\rat cti-
uman\“ [i `ndeamn\ „credincio[ii s\ implore de la `nceput via]a c\lug\reasc\, tora, la foarte scurt timp mi-am jutorul so]ilor arheologi B\- tor, al\turi de marii voievozi-
Dumnezeu, f\r\ a obosi, marele dar al p\cii“. personalitatea sa [i-a creionat-o dat seama c\ p\rintele Cipri- trâna, a organizat un frumos ctitori, care [i-au pus ampren-
A[ez\m speran]ele noastre pentru acest an `n `n m\n\stirea Bistri]a. an nu era un supraveghetor muzeu. S-a continuat cu ridi- ta de-a lungul istoriei asupra
mâinile lui Dumnezeu [i cerem de la El darul p\cii pen- Pe la jum\tarea anului pus de comuni[ti, ci, mai cu- carea din temelie a corpului acestei m\n\stiri: Alexandru
tru to]i oamenii. 1979, dup\ trecerea `n ve[ni- rând, un ocrotitor al nostru, administrativ din spatele bise- cel Bun, {tefan cel Mare [i
cie a arhim. Dionisie Velea, c\ci toate privirile bra]ului ricii [i corpul de chilii din inc- Sfânt, Petru Rare[, Alexandru
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I
patriarhul Teoctist, pe atunci secular care ne urm\reau la inta m\n\stirii. Dup\ ce a ter- L\pu[neanu [i al]ii. a
 Vineri, 4 ianuarie 2008
Actualitate
Comitet de urgen]\ la Ministerul S\n\t\]ii
La nivelul Ministerului S\n\-
t\]ii (MS) a fost creat ieri un co-
mitet de coordonare pentru prote-
jarea st\rii de s\n\tate a po-
pula]iei [i prevenirea situa]iilor de
urgen]\, care va func]iona pe
`ntreaga perioad\ `n care se `nre-
gistreaz\ temperaturi sc\zute [i
c\deri abundente de z\pad\.
Comitetul este coordonat de secre-
tarul de stat `n MS, dr. Raed A-
rafat. Potrivit planului de m\suri
elaborat de comitetul de urgen]\,
sta]iile [i substa]iile de ambulan]\
au datoria de a solicita sprijinul
serviciilor de urgen]\ pentru deblo-
carea c\ilor de acces, `nainte de a
2008, anul
reformei
calitative `n
S\n\tate
Potrivit ministrului S\n\-
t\]ii, Eugen Nicol\escu, 2008
va reprezenta anul reform\rii
din punctul de vedere al cali-
t\]ii `n sistemul sanitar din
Rom=nia, dup\ ce `n ultimii
doi ani au avut loc schimb\ri
cantitative. Astfel, `n acest an
va `ncepe construc]ia a 28 de
spitale `n mai multe ora[e din
]ar\, va fi dublat num\rul me-
dicamentelor din lista de com-
pensate cu 90% [i va fi intro-
dus\ salarizarea personalului
care lucreaz\ `n sistem `n con-
formitate cu anumite criterii
de performan]\. Printre pro-
iectele Ministerului S\n\t\]ii
(MS) pentru acest an se
num\r\ finalizarea, `n primul
trimestru, a noului con-
tract–cadru (COCA) pentru
acordarea asisten]ei medicale.
De asemenea, `n luna ianuarie
va fi stabilit\ noua list\ de
medicamente compensate [i
gratuite, pentru care, `n acest
an, fondurile alocate vor cre[te
cu 18% fa]\ de 2007. „Vrem s\
dubl\m num\rul medicamen-
telor care s\ fie incluse pe lista
A, compensare 90%, tocmai
pentru ca s\ creasc\ accesul
pacien]ilor la medicamente,
mai ales c\ cei mai mari con-
sumatori sunt s\racii, pen-
sionarii cu venituri mici. Pe
lista B vor fi medicamente
generice, altele decât cele de
pe lista A, dar [i brenduri,
adic\ produse originale“, a de-
clarat Eugen Nicol\escu.
Tot `n primul trimestru al
acestui an, MS [i Casa Na-
]ional\ de Asigur\ri de S\n\-
tate vor finalize [i vor publica
pachetul de servicii minimale
de baz\, aplicabil odat\ cu
COCA. ~n plus, va fi realizat
`n premier\ [i un pachet de
servicii pentru urgen]e.
Un alt proiect al ministeru-
lui pentru 2008 vizeaz\ intro-
ducerea salariz\rii `n func]ie
de performan]ele ob]inute,
dup\ anumite criterii care vor
fi stabilite p=n\ `n martie de
c\tre managerii de spitale,
[efii de sec]ie [i comisiile de
specialitate. Totodat\, mi-
nistrul S\n\t\]ii va propune o
nou\ lege privind organizarea
reziden]iatului, actul norma-
tiv urmând s\ apar\ p=n\ la
sf=r[itul lunii.
~n 2008 MS va continua
programul `nceput anul trecut,
privind dotarea spitalelor cu
echipamente de `nalt\ perfor-
man]\, precum RMN, CT,
ecografe, aparate de radiologie,
endoscoape, angiografe, la-
paroscoape, echipamente pen-
tru blocurile operatorii, dar [i
achizi]ia de ambulan]e pentru
`mbun\t\]irea parcurilor auto
ale serviciilor de ambulan]\
din `ntreaga ]ar\. (O.B.)
forma]iile Nightlosers, Marius Mihalache Band, Amadeus [i Nicolas Simion Band.
pleca la intervene]ie, [i nu dup\ ce
au r\mas blocate `n trafic. De
asemenea, reprezentan]ii ASP din
teritoriu vor solicita serviciilor de
urgen]\ cu prioritate deblocarea
c\ilor de acces c\tre cabinetele
medicilor de familie [i spitale, `n
cabinetele medicale va fi asigurat\
permanen]a, iar medicii de familie
[i reprezentan]ii ASP au obliga]ia
de a inventaria cazurile care pot
deveni urgen]e medicale (ex: gra-
vide cu risc sau `n ultima lun\ de
sarcin\, copii cu diverse afec]iuni,
bolnavi cronici care au nevoie de
supraveghere, bolnavi dializa]i,
vârstnici cu nevoi speciale).
„Proiectul Legii `nv\]\m=ntului
superior face un radical pas `nainte
spre autonomia universitar\“
Fostul ministru al Educa]iei,
Andrei Marga, a declarat c\
legisla]ia din domeniu
trebuie revizuit\, mai ales `n
acele puncte care au
de Oana RUSU
Fostul ministru al Educa]iei,
Andrei Marga a fost ales rector al
Universit\]ii „Babe[ Bolyai“, fiind
[i singurul candidat la aceast\
func]ie. Andrei Marga consider\
c\ legisla]ia din domeniul educa-
]iei trebuie revizuit\, mai ales `n
acele puncte care au uniformizat
prea tare studiile. O alt\ provo-
care a noii conduceri a UBB este,
potrivit lui Andrei Marga, declinul
demografic.
Rectorul Universit\]ii „Babe[-
Bolyai“ (UBB), Andrei Marga, con-
sider\ c\ proiectul Legii `nv\]\-
mântului superior prezentat de
Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i
Tineretului, prezint\ câteva „origi-
nalit\]i“. „De pild\, nu este rea-
list\ echivalarea tuturor unit\]ilor
`nv\]\mântului superior cu uni-
versit\]i. Pe de alt\ parte, este ne-
cesar s\ se fac\ mai mult loc - pe
fondul inevitabil al predomin\rii
tematicii administr\rii `nv\]\-
mântului superior - inova]iei ins-
titu]ionale“, afirm\ Marga.
Rectorul Universit\]ii „Babe[-
Bolyai“ subliniaz\ importan]a cru-
cial\ a sprijinirii inova]iei univer-
sitare [i a diversific\rii institu]ii-
CARNAVALUL DE LA VENE}IA: România va participa, pentru prima dat\ `n mod
oficial, `n calitate de invitat de onoare, la tradi]ionalul Carnaval de la Vene]ia, `n
perioada 25 ianuarie-6 februarie 2008. Rom=nii vor fi reprezenta]i de arti[ti,
precum actorul Dan Puric, forma]ia de c\lu[ari din jude]ul Olt, muzican]ii rromi
de la Sukar Collective, Teatrul Masca, Orchestra de camer\ Philarmonia,
~n ceea ce prive[te m\surile care
trebuiesc luate la nivelul unit\]ilor
medicale, MS a dispus ca pacien]ii
cu afec]iuni care necesit\ dializ\ s\
fie transporta]i de urgen]\ `n spi-
tale, unde vor r\mâne interna]i
pân\ când situa]ia meteorologic\ le
va permite delasarea `n regim am-
bulator. Totodat\, bolnavii cronici
care au nevoie de monitorizare [i
supraveghere permanent\ vor
r\mâne [i ei interna]i `n sec]iile de
specialitate ale spitalelor.
Date fiind condi]iile meteorolo-
gice dificile din aceast\ perioad\,
MS recomand\ popula]iei s\ evite
deplas\rile `n spa]ii deschise [i ex-
uniformizat prea tare
studiile. O alt\ provocare `n
domeniul educa]iei este,
potrivit lui Andrei Marga,
declinul demografic.
lor de `nv\]\mânt superior. Pe de
alt\ parte, el salut\ faptul c\ pro-
iectul face un radical pas, `n ceea
ce prive[te autonomia universi-
tar\, trecând `ntreaga organizare
interioar\ a universit\]ilor `n
seama reglement\rilor Cartei uni-
versit\]ii respective, se mai arat\
`n comunicatul transmis de noul
rector de la UBB.
Cea de-a doua precizare a fostu-
lui ministru al educa]iei are ca
subiect trecerea desemn\rii profeso-
rilor `n seama universit\]ilor, mai
precis a comisiilor de concurs [i a
senatelor universit\]ilor. Acest arti-
col din proiectul de lege realizeaz\,
`n opinia lui Marga, o debirocrati-
zare a sistemului universitar.
A treia opinie a rectorului pri-
vind proiectul Legii `nv\]\mântu-
lui superior se refer\ la asumarea
op]iunii favorabile deschiderii sis-
temului fa]\ de angajarea cet\]eni-
lor str\ini `n posturi universitare,
fa]\ de practica interna]ional\ a
creditelor transferabile, fa]\ de
abord\rile antreprenoriale din uni-
versit\]i [i fa]\ de o mobilitate am-
plificat\ a personalului didactic.
„Sunt, evident, pa[i spre a
racorda universit\]ile din ]ara
noastr\ la mi[carea universit\]ilor
din jur, care se cuvin saluta]i. Va fi
indispensabil\, `ns\, precizarea
punerea la frig, s\ consume ali-
mente bogate `n proteine [i gr\simi
nesaturate, fructe, legume [i s\
evite consumul de b\uturi alcoolice.
De asemenea, este indicat\ acor-
darea unei aten]ii speciale copiilor,
evitarea situa]iilor `n care ace[tia
sunt l\sa]i s\ a[tepte `n interiorul
autovehiculelor parcate, evitarea
transporturilor pe distan]e lungi `n
ma[ini, f\r\ posibilit\]i de climati-
zare [i neechipate corespunz\tor.
Persoanele v=rstnice, `n special
cele cu afec]iuni cardiace [i respira-
torii, sunt rugate s\ evite depla-
s\rile [i frecventarea locurilor
aglomerate, care creeaz\ premisele
decompens\rii acestora `n condi]ii
de temperaturi sc\zute. (O.B.)
mai departe a finan]\rii prin
«grantul de studiu», astfel `ncât
criteriile de calitate a ofertei uni-
versitare s\ prevaleze [i s\ se
creeze un acces ferit de corupere la
fondurile publice de finan]are a
`nv\]\mântului superior, care s\
`ncurajeze [i s\ sprijine studentul
angajat `n profesionalizare [i pro-
gramul de preg\tire performant“,
consider\ rectorul UBB.
Andrei Marga, ales pentru a
treia dat\ rector la Cluj
Senatul Universit\]ii Babe[-
Bolyai (UBB) a ales pe 30 decem-
brie, cu 103 voturi pentru [i 24 `m-
potriv\, un nou rector, `n persoana
fostului ministru al Educa]iei, An-
drei Marga. Andrei Marga se afl\
la al treilea mandat de rector, pri-
mele dou\ desf\[urându-se `n pe-
rioada 1993-2004.
Andrei Marga a fost singurul
candidat la func]ia de rector [i a
amintit c\ [i-a depus candidatura
cu pu]in timp `nainte de expirarea
timpului necesar, adic\ `n data de
15 decembrie, iar pân\ la acel mo-
ment nici un alt profesor nu-[i
manifestase dorin]a de a ocupa
aceast\ func]ie. „Nu [tiu de ce nu
[i-a mai depus nimeni candidatura
[i nu cred c\ este vina mea c\ nu
am avut contracandidat“, a decla-
rat Marga.
Noul rector a spus c\, dac\ va
putea `ndeplini tot ceea ce [i-a pro-
pus prin programul managerial,
vor exista foarte multe [anse ca `n
urm\torii patru ani UBB s\ ac-
cead\ `n topul primelor 500 de uni-
versit\]i din lume. a
11
PE SCURT
Card na]ional de
asigur\ri de s\n\tate,
din acest an
~ncep=nd din acest an,
rom=nii vor primi carduri
na]ionale de asigur\ri de
s\n\tate, `n baza c\ruia,
furnizorii de servicii medicale,
medicamente [i dispozitive
medicale afla]i `n rela]ii con-
tractuale cu Casele de
asigur\ri de s\n\tate au
obliga]ia de a acorda asisten]\
medical\. De[i eliberarea
acestor carduri era progra-
mat\ pentru anul trecut, data
a fost decalat\ din cauza pro-
gramului de informatizare a
Casei Na]ionale de Asigur\ri
de S\n\tate (CNAS). Cardul
na]ional este un card elec-
tronic, distinct de cardul euro-
pean de asigurat, de pe care,
potrivit legii, vor putea fi acce-
sate datele de identitate [i co-
dul numeric personal, dovada
achit\rii contribu]iei pentru
asigur\rile sociale de
s\n\tate, `nregistrarea
num\rului de solicit\ri de ser-
vicii medicale, prin codul
furnizorului, diagnostice me-
dicale cu risc vital, grupa san-
guin\ [i Rh-ul, data expir\rii
cardului, num\rul de identifi-
care [i acronimul Casei de
asigur\ri de s\n\tate care
emite cardul, cât [i num\rul
cardului. Potrivit declara]iilor
ministrului Eugen Nicol\escu,
aceste carduri vor fi eliberate
de Casa de asigur\ri de
s\n\tate la care figureaz\ ca
asigurat titularii acestora, nu-
mai prin sistemul informatic
unic integrat al asigur\rilor
sociale de s\n\tate.
Cheltuielile necesare pentru
eliberarea cardului na]ional
sunt suportate de CNAS, iar
actul este valabil numai pe
teritoriul României. (O.B.)
Migra]ie masiv\ a
personalului sanitar
c\tre vestul Europei
Potrivit rezultatelor unui
studiu de specialitate, realizat
`n intervalul septembrie-oc-
tombrie 2007, Rom=nia se con-
frunt\ cu o migra]ie masiv\ a
personalului medical, at=t
mediu, c=t [i superior, c\tre
]\rile Uniunii Europene (UE),
cauzat\ de nivelul extrem de
sc\zut al salariilor. Plec\rile
`n mas\ ale medicilor [i asis-
ten]ilor din spitalele rom=ne[ti
a accentuat criza de personal
calificat [i a condus la
sc\derea nivelului de
preg\tire a personalului
r\mas `n ]ar\, ceea ce
afecteaz\ calitatea actului
medical acordat `n unit\]ile
medicale. Conform datelor
studiului, 70% dintre directorii
autorit\]ilor de s\n\tate pu-
blic\ din Rom=nia au declarat
c\ jude]ele pe care le
reprezint\ se confrunt\ cu o
criz\ de personal calificat din
cauza fenomenului de migra]ie
`nregistrat. De asemenea,
studiul a ar\tat c\ 43% dintre
jude]e se confrunt\ cu o lips\
foarte mare [i mare a perso-
nalului necesar pentru a
asigura buna func]ionare a
unit\]ilor sanitare. Studiul a
fost realizat de Universitatea
„Dun\rea de Jos“ din Gala]i -
Facultatea de Istorie, Filosofie
[i Teologie [i Federa]ia
Solidaritatea Sanitar\ din
România, cu sprijinul
Ministerului S\n\t\]ii [i al
institu]iilor din subordine, iar
subiec]i a fost to]i managerii
sanitari din România, inclusiv
directorii autorit\]ilor de
s\n\tate public\. (O.B.)
12 Vineri, 4 ianuarie 2008

GRATUITATE: Cardul european de s\n\tate se elibereaz\ gratuit, `ncepând cu data de 1 ianuarie

Por]ia 2008, ca efect al unei ordonan]e pentru modificarea Legii 95 pe 2006, privind reforma `n s\n\tate. Pe
tot parcursul anului trecut, rom=nii au pl\tit sume cuprinse `ntre 2,16 [i 4,36 lei pentru eliberarea
cardului de c\tre casele jude]ene de asigur\ri de s\n\tate. Toate ]\rile europene folosesc sistemul de
de s\n\tate carduri de asigurat, iar România a primit de la Bruxelles, la data de 1 ianuarie 2007, num\rul european
de identificare unic, ce trebuie s\ figureze pe card, pentru a identifica cet\]enii români asigura]i.

ANALIZE MEDICALE
VDRL indic\ prezen]a sifilisului
VDRL (Venereal Disease
Research Laboratory) este un
test de depistare a sifilisului,
care m\soar\ anticorpii pro-
du[i de Treponema pallidum,
bacteria care cauzeaz\ sifili-
sul. Totu[i, organismul nu
produce `ntotdeauna anticorpi
ca r\spuns la activitatea bac-
teriei sifilisului, a[a c\ testul
nu este `ntotdeauna exact.
Testul este similar cu RPR
(reagin plasma response).
Sifilisul este o infec]ie u[or
de tratat. Pe l=ng\ necesitatea
test\rii pacien]ilor care au
simptome sau semne de sifilis,
VDRL-ul ar trebui s\ fac\ par-
te din setul de analize f\cute
de gravide `n timpul sarcinii.
Valoarea unui test negativ
depinde de stadiul `n care se
DREPTURILE ASIGURATULUI
Eliberarea dovezii
calit\]ii de asigurat
Documente justificative ca-
re trebuie prezentate, la cere-
re, caselor teritoriale de asi-
gur\ri de s\n\tate `n vederea
eliber\rii dovezii privind cali-
tatea de asigurat:
- persoanele fizice f\r\ ve-
nit obligate s\ se asigure - act
de identitate [i ultima chitan-
]\ de plat\ `n care este stipu-
lat\ ultima lun\/trimestru
pentru care s-a pl\tit;
- pensionarii - act de identi-
tate, fotocopie dup\ decizia de
pensionare [i ultimul cupon/
talon de pensie;
- beneficiar de ajutor social
- act de identitate [i adeverin-
]a eliberat\ de prim\rie, din
care s\ rezulte c\ se `ncadrea-
z\ `n categoria persoanelor ca-
re au dreptul la ajutor social,
conform Legii nr. 416/2001;
- persoane cu handicap - act
de identitate, certificat de
`ncadrare `ntr-un grad de han-
dicap, vizat periodic [i docu-
mentul eliberat de unit\]ile
fiscale din care s\ rezulte c\
nu realizeaz\ venituri impo-
zabile;
- asigurarea de s\n\tate fa-
cultativ\ (membrii misiunilor
diplomatice, cet\]enii str\ini
afl\ suspectul de sifilis. Testul
este cel mai concludent `n fa-
zele secundare [i latente,
c=nd, cel mai probabil, este
pozitiv. ~n timpul fazei prima-
re [i ter]iare, acest test poate
`n mod eronat s\ dea rezultat
negativ, fiind necesare alte
teste `nainte de excluderea di-
agnosticului de sifilis.
O valoare pozitiv\ a testu-
lui indic\ prezen]a sifilisului.
~n acest caz, urm\toarea faz\
este confirmarea rezultatului
printr-o analiza TPHA, care
este un test mai specializat de
sifilis. Infec]ia SIDA, anumite
tipuri de pneumonii [i malaria
pot cauza un rezultat pozitiv
fals. (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Focus
Lab Plus Bucure[ti - www.fo-
cuslab.ro)
[i apatrizii care se afl\ tempo-
rar `n ]ar\ [i nu au solicitat vi-
z\ de lung\ [edere, cet\]ean
rom=n cu domiciliul `n str\i-
n\tate care se afl\ temporar
`n ]ar\) - act de identitate [i
dovada calit\]ii de asigurat se
face cu ultima chitan]\ de
plat\ `n care este stipulat\ ul-
tima lun\/trimestru pentru
care s-a efectuat plata;
- beneficiarii de legi specia-
le (Decretul Lege nr. 118/1990:
veteran de razboi, erou-martir
al Revolu]iei, etc.) - act de
identitate, un document do-
veditor care s\ `ncadreze per-
soana `n una din categoriile
enumerate, eliberat de insti-
tu]ia abilitat\ s\ elibereze a-
cest act [i document eliberat
de unit\]ile fiscale teritoriale,
din care s\ rezulte c\ nu reali-
zeaz\ venituri impozabile, al-
tele dec=t cele din pensii (de]i-
nu]ii politici - certificatul din
care reiese c\ sunt `ncadra]i
`n prevederile Legii nr. 118/-
1990; eroii Revolu]iei din de-
cembrie 1989 - certificatul de
erou al Revolu]iei; veterani de
r\zboi - legitima]ia de vete-
ran. a
~ngrijirea nou-n
n\scutului la domiciliu
de dr. Doina
DUMITRIU
Normele de igien\ im-
plic\ at=t igiena persona-
l\, c=t [i cea a camerei `n
care locuie[te, a patului, a
`mbr\c\mintei, a obiecte-
lor folosite pentru bebelu[
[i a persoanelor care `l `n-
grijesc sau intr\ `n con-
tact cu el. ~n camera `n
care locuie[te nou-n\scu-
tul vor intra c=t mai pu]i-
ne persoane. Aceasta tre-
buie s\ aib\ ziduri puter-
nice, s\ fie luminoas\,
c\lduroas\, ferit\ de cu-
ren]i. Este bine ca `n ca-
mer\ s\ se p\streze mo-
bilierul strict necesar, iar
nou-n\scutul s\ aib\ mo-
bilier propriu. ~n camer\,
temperatura cea mai po-
trivit\ este cuprins\ `ntre
20-22 grade Celsius, iar
aerisirea este obligatorie.
Trusoul nou-n\scutului
va fi confec]ionat din ma-
terial moale, u[or de sp\-
lat, `n culori deschise, de
preferat alb. O aten]ie de-
zarea unui tonus psihic
Primele preg\tiri legate de primirea pozitiv, a unor deprinderi
bune, c=t [i a unei dezvol-
copilului `n familie `ncep `nc\ din timpul
sarcinii [i vor fi `ncheiate `nainte de
t\ri armonioase. La nou-
n\scutul alimentat mixt
aducerea lui acas\. ~n func]ie de posibilit\]i, sau artificial este obliga-
torie respectarea norme-
se va crea cel mai prielnic mediu, necesar lor alimenta]iei artificia-
le, deoarece toleran]a lor
unei bune dezvolt\ri a nou-n\scutului. ~n digestiv\ este labil\, iar
riscul infec]iilor digestive
primul r=nd, se vor respecta toate normele
cre[te foarte mult. ~nain-
de igien\ legat\ de mediu [i de `ngrijirea lui. te de fiecare mas\ a nou-
n\scutului i se va efectua
osebit\ se va acorda patu- ceast\ perioad\ se vor su- toaleta par]ial\, cu schim-
barea lenjeriei, iar mama
lui, deoarece nou-n\scu- praveghea [i `ngriji atent
tul trebuie s\ doarm\ se- tegumentele [i mucoase- se va sp\la pe m=ini. Nou-
parat. Salteaua trebuie le, dar [i plaga ombilical\. n\scutul va fi obi[nuit
treptat cu mediul de afa-
confec]ionat\ dintr-un ma- Se va urm\ri mumifierea
r\, la `nceput prin ]inerea
terial mai tare, pentru a [i c\derea cordonului om-
lui `n fa]a geamului des-
nu se mula [i imprima, `n bilical, evit=ndu-se, `n a-
chis c=teva minute [i apoi
consecin]\, coloanei ver- cela[i timp, infectarea
un timp din ce `n ce mai
tebrale unele pozi]ii vici- pl\gii ombilicale. O grij\
oase. Pentru o perioad\ deosebit\ trebuie avut\ `ndelungat. Dup\ dou\-
trei s\pt\m=ni, nou-n\s-
`ndelungat\ nu se reco- `n continuare pentru ali-
mand\ folosirea pernei. menta]ia bebelu[ului. ~n cutul poate fi scos afar\,
la aer, pe vreme frumoa-
Patul va fi a[ezat `n ca- aceast\ perioad\, copilul
mer\ `n locul cel mai ferit va fi alimentat natural la s\. Apoi, va fi obi[nuit s\
fie scos afar\ `n orice a-
de curen]i [i de excesul de cerere, pentru ca apoi nu-
c\ldur\. m\rul meselor s\ fie de notimp [i pe condi]ii me-
6-7 `n 24 de ore, la trei ore teorologice nefavorabile,
Mare aten]ie la [i jum\tate [i, respectiv, ferit de v=nt, ploaie, soare
[i frig excesiv. Plimb\rile
igiena bebelu[ului trei ore, cu o pauz\ obliga-
torie de noapte de 6-7 ore. [i somnul zilnic `n aer li-
ber constituie o bun\ dez-
Igiena personal\ a Respectarea unui pro-
nou-n\scutului se va `n- gram zilnic, `ntr-o anumi- voltare [i reprezint\ fac-
tre]ine prin efectuarea t\ succesiune [i ritmicita- torii cei mai importan]i de
zilnic\ a b\ii generale [i a te, constituie premiza for- c\lire ai copilului.
toaletei par]iale ori de c=- m\rii stereotipului dina- * DR. DOINA DUMITRIU
te ori este nevoie. ~n a- mic necesar pentru reali- ESTE MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 4 ianuarie 2008 13
BRAZILIANUL WILLIAM REFUZ| STEAUA: Steaua nu-l va aduce `n
Sport Ghencea nici pe William Xavier Barbosa, juc\tor care a evoluat `n
2007 `n liga secund\ din Japonia, de[i patronul Gigi Becali anun]ase
ca sigur\ trecerea juc\torului `n Ghencea. Brazilianul a declinat oferta
din Ghencea [i a preferat s\ joace `n a Doua Lig\ din Fran]a.

Roger Federer, „campionul campionilor“ PE SCURT

Elve]ianul Roger Federer (foto),
cel mai bun juc\tori de tenis al lumii,
Federer a reu[it s\-i devanseze `n 2. Michael Phelps (SUA/ natation)
447p
CFR Cluj anun]\ noi
ierarhia pe 2007 realizat\ de „L’Equi-
a fost desemnat „campionul campi- pe“ pe `not\torul american Michael 3. Sebastian Loeb (Fran]a/raliu) transferuri de marc\
onilor mondiali“ `n 2007, primind ast- Phelps, multiplu campion olimpic [i 261p
4. Justine Henin (Belgia/tenis)
`n aceast\ iarn\
fel pentru al treilea an consecutiv mondial, [i pe pilotul francez Sebas-
acest titlu acordat de prestigioasa pu- tien Loeb, c=[tig\torul campionatului 250p Pre[edintele echipei CFR Cluj,
blica]ie francez\ „L’Equipe“. 5. Tony Parker (Fran]a/baschet) Iuliu Mure[an, a declarat c\ la
Tenismenul din „]ara cantoanelor“ mondial de raliuri. 222 [i Tiger Woods (SUA/golf) 222p forma]ia clujean\ vor mai sosi
`l egaleaz\ astfel `n palmaresul aces- Iat\ cum se prezint\ clasamentul 7. Bryan Habana (AFS/rugby) 194p [i al]i juc\tori de valoare, `n
tei distinc]ii pe atletul american Carl campionilor mondiali din 2007 sta- 8. Kaka (Brazilia/fotbal) 179p afar\ de cei trei fotbali[ti care
Lewis [i fostul campion mondial de bilit de „L’Equipe“: 9. Tyson Gay (SUA/atletism) 157p au fost deja aconta]i de gru-
Formula 1, germanul Michael Schu- 1. Roger Federer (Elve]ia/tenis) 10. Laure Manaudou (Fran- parea antrenat\ de Ioan
macher. 854 pct ]a/nata]ie) 127p. (N.P.) Andone, Dorsin, Ruiz [i
Dubarbier. „Am f\cut trei
transferuri de marc\, Dorsin,
Victorie pentru Oltchim Ruiz [i Dubarbier [i o s\
urmeze [i altele. Al patrulea
a Oltchim Rm. Vâlcea a învins transfer este finalizat, dar nu
pot s\ spun nimic mai mult,
forma]ia danez\ Viborg HK, în deplasare, iar cu cel de-al cincilea juc\tor
`nc\ se negociaz\ [i nu este
cu scorul de 31-29 (20-16), în etapa a nimic sigur“, a spus Iuliu
cincea a Grupei D din Liga Campionilor Mure[an. Referitor la un even-
tual transfer al portarului de
la handbal feminin a la echipa norvegian\
Campioana României a jungând la numai dou\ go- Rosenborg, Hirschfeld, pre[e-
ob]inut o victorie mai mult luri, 14-12, în minutul 22. To- dintele clujenilor a precizat:
decât meritat\ în fa]a uneia tu[i, Oltchim a r\mas la câr- „Noi l-am vrut pe Hirschfeld.
dintre favoritele la câ[tigarea ma jocului, iar avantajul la De fapt am vrut mai mul]i
trofeului, pe care a învins-o [i pauz\ a fost de patru goluri, portari la un moment dat, dar
la Rm. Vâlcea, cu 33-30. La 20-16, dup\ un gol de senza]ie `nc\ nu [tim ce s\ facem,
Viborg, Oltchim a condus tot al Stelu]ei Luca, de la circa 13 ezit\m `n privin]a
meciul, egalitatea consem- metri, în ultima secund\. achizi]ion\rii unui goal-
nându-se doar în minutul 53. În partea secund\, Viborg keeper“. (N.P.)
Oltchim a început excelent revine în joc, marcând de trei
partida de la Viborg, diferen- ori consecutiv în primele pa- {ahista Alina Motoc
]a crescând constant pe tabe- tru minute (scor 19-20), iar nute de inferioritate pentru Oltchim a câ[tigat Grupa D jocuri), urmat\ de Viborg, 5 p
la de marcaj. Echipa lui Tadi- meciul devine strâns [i chiar Oltchim. Tereza Pâslaru ap\- înaintea ultimei etape. (5 j), Buducnost T-Mobile se remarc\ `n Fran]a
ci a condus cu 2-0, 3-2, 7-2 [i cu accente de dramatism. A- r\ câteva mingi grele, iar Pentru Oltchim au evoluat: Podgorica (Muntenegru), 3 p Turneul interna]ional open de
11-4, [apte goluri fiind cel p\r\rile sunt cele care se re- Oltchim trece din nou în T. Pâslaru, T. Tolnai - R. (4 j), Ferencvaros Budapesta, [ah de Anul Nou, organizat `n
mai mare avantaj al campi- marc\, iar cele dou\ forma]ii avantaj, 28-26 (min. 56), Cher\scu (1), R. Ivan, N. 0 p (4 j). Pe 6 ianuarie va a- localitatea francez\ Bethune [i
oanei noastre. Dup\ 18 mi- au perioade de „secet\“ (f\r\ echipa noastr\ ob]inând vic- Lecu[anu (1), S. Luca (2), R. vea loc partida dintre Ferenc- care a adunat la start 106
nute de joc, când scorul era goluri) – Oltchim, 5 minute, toria, dup\ ce a demonstrat Maier (16), O. Manea (2), A. varos [i Buducnost, în vreme sportivi, s-a `ncheiat dup\ 9
14-7 pentru Oltchim, s-a f\- iar Viborg, 7 minute, vâl- mai mult\ exigen]\ în mo- Meiro[u (2), A. Olteanu (6), ce meciurile din ultima run- runde disputate `n sistem
cut sim]it\ o lips\ de concen- cencele p\strând un avantaj mentele cheie. Cu Ramona A. }\c\lie, C. V\dineanu (1). d\ vor fi Buducnost - Oltchim elve]ian cu victoria ucrainea-
trare în rândul forma]iei de 2-3 goluri. Danezele reu- Maier în zi de gra]ie - 16 Antrenor: Gheorghe Tadici. (11 ianuarie) [i Viborg - Fe- nului Sergey Fedorchuk, care
noastre, iar danezele au [esc s\ egaleze în minutul 53 goluri, dintre care jum\tate În clasamentul grupei con- rencvaros (13 ianuarie). (Dan a acumulat 7 puncte. Pe podi-
punctat imediat, diferen]a a- (26-26), dup\ mai multe mi- din arunc\ri de la 7 metri, duce Oltchim, cu 10 puncte (5 TEODORESCU) umul de premiere al turneului
principal A s-au mai clasat,
Bune [i rele Boloni a c=[tigat Cupa Campionilor Golfului Persic tot cu 7 puncte, rusul
Vladimir Burmakin (locul 2) [i
francezul Jean-Marc Degraeve
pentru George Antrenorul rom=n La-
dislau Boloni (foto) a c=[-
Salam Jumaa. ~n prima
repriz\ de prelungiri, c=nd
(locul 3). Pe locul 22, dar
prima `ntr-un clasament sepa-
Copos tigat Cupa Campionilor
Golfului Persic la fotbal, cu
saudi]ii au r\mas `n 10
juc\tori, Al Jazira a `n-
rat feminin s-a clasat rom=nca
Alina Motoc (2300 ELO, de la
Principalul ac]ionar al Rapidu- forma]ia Al Jazira (Emi- scris al treilea gol. Al Itti- Politehnica-CFR Ia[i), care a
lui, George Copos, a declarat c\ a- ratele Arabe Unite), dup\ fag a punctat [i ea `n ul- acumulat 5.5 puncte [i a
nul 2007 a fost unul bun pentru ce a `nvins `n final\ echipa timul minut al prelungir- primit un premiu mai mult
echipa sa, mai ales odat\ cu ve- saudit\ Al Ittifag, de]in\- ilor, dar apoi s-au executat simbolic, de 200 euro. Premiile
nirea antrenorului Mircea Rednic, toarea trofeului. lovituri de departajare, totale ale turneului de la
dar se a[teapt\ ca 2008 s\ fie unul Edi]ia a 23-a a com- unde s-a impus Al Jazira. Bethune, ajuns la edi]ia a
[i mai bun. peti]iei a programat man- Conform regulamentului XXVIII-a, au `nsumat 8.700 de
„A fost un an bun, pe m\sura in- [a a doua a finalei pe Sta- competi]iei, prelungirile euro (pentru Open A [i Open
vesti]iilor, talentului, viziunii [i a dionul „Mohammad Bin sunt considerate un meci B), iar concuren]ii au
inteligen]ei. Dup\ cum a]i v\zut, Zayed“ din Abu Dhabi, separat, astfel c\ acesta reprezentat Fran]a, Ucraina,
anul acesta nu am investit foarte dup\ ce `n primul joc sau- este motivul pentru care Rusia, Belgia, Luxemburg,
mul]i bani, circa dou\-trei milioane di]ii c=[tigaser\ cu 2-0. s-au executat penalty-uri. Olanda, Rom=nia, Polonia,
de euro, dar avem rezultate foarte La cap\tul unui „meci Ladislau Boloni a fost Anglia, Finlanda, Germania [i
bune. Anul trecut am investit mai nebun“, dup\ cum a afir- desemnat cel mai bun Sco]ia. (D.T.)
mult, dar rezultatele nu au fost pe mat Boloni, Al Jazira a antrenor al turneului, iar
m\sur\. Diferen]a este f\cut\ de c=[tigat cupa. Gazdele au atacantul Toni (Jazira)
faptul c\ anul acest am fost mai in- marcat repede, `n minutul golgheterul competi]iei, cu
Petru] Mih\lcioiu,
teligent [i am investit mai bine. Iar 11, dar al doilea gol, care a 6 goluri. Lui Ahamd Mu- cel mai bun
`n 2008 voi fi [i mai inteligent dec=t barak Dada i-a revenit ti-
`n 2007“, a spus Copos.
trimis meciul `n prelun-
giri, a venit `n minutul tlul de cel mai bun ju-
lansator rom=n
~ntrebat care este cea mai mare 90^5, fiind reu[it de Abdul c\tor. a Lansatorul Petru] Mih\lcioiu
realizare a Rapidului `n 2007, Copos (CFR Cluj) a acumulat cele
a replicat: „F\r\ `ndoial\, cea mai mai multe puncte `n ierarhia
mare realizare este aducerea lui
Mircea Rednic, `n care am foarte
Anul sportiv 2008 (I) MARTIE:
6-7 FOTBAL: Liga Campionilor
(Optimi de final\, man[a retur)
Federa]iei Rom=ne de Popice -
2700, fiind desemnat cel mai
mare `ncredere [i pe care `l consider Timp de trei zile, „Ziarul 21-28 PATINAJ ARTISTIC: bun sportiv al anului 2007 de
`ntre primii doi antrenori ai Rom=- 7-9 ATLETISM: Campionatele
Campionatele Europene (Zagreb, c\tre forul rom=n. ~n conti-
niei. M\ felicit pentru decizia adu- Lumina“ v\ prezint\ cele Mondiale Indoor de la Valencia
Croa]ia) nuare, ierarhia `ntocmit\ de
cerii lui, `n condi]iile `n care el era (Spania) Federa]ie se prezint\ astfel:
mai importante evenimente FEBRUARIE: 8 RUGBY: Rom=nia – Portugalia
contestat de fani. Dar eu am r\mas 2-3 RUGBY: Turneul Celor {ase 2. C. Cr\ciun (Germania); 3.
ferm pe baricade [i acum se confirm\ sportive ale anului. Ast\zi (Cupa European\ a Na]iunilor) V. Dorin (Petrila); 4. D. Bese
Na]iuni (Etapa 1) 8-9 RUGBY: Turneul Celor {ase
c\ am avut dreptate. La capitolul re- 4 TENIS: Cupa Davis, Grupa (Ungaria); 5. N. Lupu
aliz\ri mai pot fi trecute [i aducerea ave]i calendarul primelor Na]iuni (Etapa 4) (Germania); 6. C. Boant\
unor juc\tori valoro[i precum Bozo- Mondial\/ Rom=nia – Fran]a (Sibiu) 10-24 TENIS: Indian Wells
vic, Cesinha sau Andrade“.
trei luni din 2008, 8-17 BIATLON: Campionatele (Masters Series)
(Ungaria): 7. F. Zoltan
Mondiale de la Ostersund (Suedia) (Ungaria); 8. I. Hordil\
~n ceea ce prive[te cea mai mare dup\ cum urmeaz\: 12-13 FOTBAL: Cupa UEFA (Petrila); 9. M. Benghiac (Ia[i);
dezam\gire a anului, Copos a preci- 9 RUGBY: Georgia – Rom=nia ({aisprezecimi, man[a retur) 10. C. Cazacu (T\lmaciu). De
zat: „~mi repro[ez c\ nu am semnat (Cupa Europeana a Na]iunilor) 15 RUGBY: Rom=nia – Cehia remarcat c\ unul dintre cei
IANUARIE: 9-10 RUGBY: Turneul Celor {ase
contractul de cesiune a stadionului 3-20 HANDBAL: Preliminariile (Cupa European\ a Na]iunilor) mai tineri laurea]i este
Giule[ti, de[i nu a depins doar de Na]iuni (Etapa 2) 15 RUGBY: Turneul Celor {ase ie[eanul Mihai Gabriel
CM de handbal masculin din 2009 13-14 FOTBAL: Cupa UEFA
mine. Noi am ajuns la o `n]elegere 5-20 RALIUL Dakar Na]iuni (Etapa 5) Benghiac, cel care, la doar 24
cu domnul ministru Orban, dar a]i ({aisprezecimi, man[a tur) 16 FORMULA 1: Marele Premiu de ani [i la primul an `n com-
8 BASCHET: CSU Asesoft
v\zut c\ a fost o iarn\ grea, cu z\- Ploie[ti – Hemofarm (Cupa ULEB) 19-20 FOTBAL: Liga Campio- al Australiei (Melbourne) peti]ia seniorilor, a devenit
pad\ [i ghe]u[, [i dumnealui a avut 11 HANDBAL: Buducnost – nilor (Optimi de final\, man[a tur) 16-23 PATINAJ ARTISTIC: dublu campion na]ional la in-
ni[te probleme [i a alunecat“. Oltchim Rm. V=lcea (Liga 23 FOTBAL: Liga 1 (Etapa 20). Campionatele Mondiale (Goteborg, dividual [i individual combi-
Copos a `ncheiat spun=nd c\ Campionilor) ~nceputul sezonului de prim\var\ Suedia) nat [i a cucerit medalia de
sper\ ca `n 2008 Rapidul s\ `[i `n- 14-31 TENIS: Australian Open 23 RUGBY: Spania – Rom=nia 23 FORMULA 1: Marele Premiu argint `n proba de perechi. Cu
deplineasc\ obiectivele [i s\ fac\ o (Melbourne) (Cupa European\ a Na]iunilor) al Malaysiei (Sepang) echipa CFR Olimpia ACB Ia[i,
figur\ frumoas\ `n Liga Campioni- 17-27 HANDBAL: Campionatul 23 RUGBY: Turneul Celor {ase 24-7 TENIS: Miami (Masters Benghiac este campion
lor: „Cu pu]in\ inteligen]\ `n iarn\, European masculin (Norvegia) Na]iuni (Etapa 3) Series) na]ional, a ocupat locul 5 la
vom avea un an extrem de fructuos, 20-10 FOTBAL: Cupa Africii 27 FOTBAL: Sferturile de final\ 28-3 HANDBAL: Calific\ri pen- Cupa Mondial\ din Polonia [i
mult mai bun dec=t acesta“. a (Ghana) ale Cupei Rom=niei tru Olimpiad\ (feminin) (D.T.) a evoluat `n optimile de final\
din Liga Campionilor. (D.T.)
14 Vineri, 4 ianuarie 2008

Timp liber

Vineri, 4 ianuarie S=mb\t\, 5 ianuarie Duminic\, 6 ianuarie

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
rug\ciuni pentru toat\ tre- pentru toat\ trebuin]a
pentru toat\ trebuin]a
buin]a 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ 06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.20 Cuvintele credin]ei
07.00 Via]a Bisericii
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
09.05 Ceasurile împ\r\te[ti [i 09.05 Sf. Liturghie tan\ din Ia[i)
Vecernia 10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 Cultural Express 12.30 Week-end magazin
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
13.10 Atlas biblic 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.30 Bun\ dupa-amiaza 12.30 Week-end magazin
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
16.05 Pavecerni]a mare 15.30 File de istorie Domnului (Catedrala mitropoli-
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia tan\ din Ia[i)
19.30 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ 18.00 Actualitatea
19.50 Îngerasul meu - Povestea de 18.30 Catedrala sufletului românesc
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor românesc
sear\ 20.00 Povestea de sear\ 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pelerini la locurile sfinte
20.30 Mapamond cre[tin 20.30 Faptele credin]ei
22.00 Cuvântul care zide[te 21.00 Civiliza]ia Muzicii
21.00 Civiliza]ia Muzicii
22.30 Lumini pentru suflet 22.00 {coala rug\ciunii
22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii: 22.30 Biseric\ [i societate 22.30 Florilegiu muzical bizantin
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile de 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; sear\; Acatistul zilei; Rug\ciuni [i - Rug\ciunile de sear\;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de cânt\ri de Miezonoptic\; - Acatistul zilei;
Miezonoptica; - Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: Miezonoptic\;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
05.00 {coala rug\ciunii (r) 00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
00.40 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care zide[te (r) - 01.00 - P\rin]ii Bisericii, a ARITMOGRIF ORTODOX a
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, `nv\]\torii no[tri(r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
- 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, tuturor (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 17.00, 19.00, 20.00; - 03.00 - Catedrala sufletului
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, românesc (r)
16.00, 17.00, 19.00, 20.00, - 04.00 - Faptele credin]ei
Actualitatea: 18.00;
21.00; 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
Actualitatea: 18.00; {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
3 8 2 8 8 13
Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ 19.00, 20.00.
interna]ional\: 19.05. interna]ional\: 19.05. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15 4 7 10 13 13 11 15 7

7 9 5 5 3 14 4 2
8 3 7 9 2 6 4 5 1
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul trecut

5 1 6 4 8 3 2 7 9
3 5 11 6 6 10 2 3
Sudoku este un fel de 9 4 2 1 5 7 3 8 6
Aritmogriful este un gen enigmistic
rebus, dar numai cu 6 9 8 5 7 4 1 2 3
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 1 2 3 4 1 5 6 1
a fost lansat [i pe In-
4 2 1 3 9 8 5 6 7 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i A B
ternet [i s-a r\sp=ndit 3 7 5 2 6 1 8 9 4 totdeauna aceea[i cifr\.
cu succes `n Statele 7 6 4 8 1 2 9 3 5
5 7 6 3 3 15 1 2
Careurile sunt `ntocmite
Unite, Noua Zeeland\ 1 8 9 7 3 5 6 4 2 de dl. Valentin PAS|RE
[i Croa]ia, iar `n Marea 7 2 1 13 11 8 7 6
Britanie este deja con- 2 5 3 6 4 9 7 1 8 A
siderat un fenomen. I N G A D U I T O R I
Completa]i careul de B L A J I N I T A T E 2 6 5 1 8 4
81 de p\tr\]ele cu cifre 8 5 2 D E S F A T A R E
cuprinse `ntre 1 [i 9, T I H N I T A
astfel `nc=t nici o cifr\ 1 9 C A D O U R I
4 12 5 11
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau 7 5 8 U
pe aceea[i coloan\. F
Grila este `mp\r]it\ `n
6 7 8 E
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
5 3 1 R
V I N
p\tr\]ele, iar fiecare 2 3 P O C A L
careu trebuie s\
F A M I L I E
con]in\ cifrele de la 1 1 4 9 S A N A T O A S A
Pornind de la numele Cuv. ... , `n Calendarul Ortodox de ast\zi, 4
ianuarie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia 4 7 B descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul trecut (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de luni)
num\rul de luni) 5 9 8

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:55 Pove]e pentru b\tr=ne]e
08:10 Clubul desenelor animate
08:40 Dragoste `n ritm de dans
(Israel, 2006, Cu: Jenya
Dodina, Avi Kushnir)
10:25 Pove]e pentru b\tr=ne]e
10:30 Circul Massimo
11:10 Concert Queen (r, Montreal,
1981)
12:20 Cafeneaua astrelor (2007,
divertisment) (r)
13:45 Celebrit\]ile timpului t\u
13:50 Pove]e pentru b\tr=ne]e
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 6)
15:30 Krónika (magazin cult.) -
125 de ani de la na[terea
compozitorului Kodály
Zoltán
16:30 Johann Strauss-tat\l
(Austria 2006, I)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Domnul muzic\
(SUA, 1998, com.)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat\-n via]\ (divertisment)
22:10 CSI - Crime [i investiga]ii
(SUA-can., 2000, f.s. de
ac]., Sezonul VI., ep. 3)
22:55 Dac\ dori]i s\ revede]i... (r)
23:15 Pove]e pentru b\tr=ne]e
23:20 American History X
(SUA, 1998, dram\, Cu:
Edward Norton, Edward
Furlong) a
08:00 Peripe]iile dragonului
Dudley (can., 1994, s.
anim., ep. 23)
08:35 Misterele din Sankt
Petersburg (2006, s) (r)
09:35 Festivalul Interna]ional de
Folclor - Mexic 2007
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Verdict crim\ (SUA, 1984, s)
ep. 95
12:35 Arena Leilor (r)
13:30 Natur\ [i aventur\ (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Zestrea rom=nilor (doc.) (r) -
P\zitul f=nt=nilor
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR - Colec]ii [i
pasiuni - Edi]ie special\
17.55 ~ndr\gostit de Monet
18:00 Jurnal regional
18:35 Descoper\ rom=nii
18:40 Misterele din Sankt Pe-
tersburg (2006, s, ep. 64)
19:35 Replay
20:00 Campionatul de comedie
(emis. concurs, Actori:
Lucian Ifrim, Irina Velcescu,
Andreea Samson, Gabriel
C\linescu, Angel Popescu.
20:30 D’ale lu' Mitic\ (rep.)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Coolmea distrac]iei
00:00 Whistler (can.-SUA, 2006,
thrill., ep. 7)
01:25 Replay (r) a
08:55 Celebrit\]ile timpului t\u (r)
Paulette Goddard
09:00 Minorit\]i (r)
09:30 V... de la vizual (2007, di-
vertisment) (r)
10:00 Gr\dina lui Celibidache (III)
11:00 Patrula aisbergurilor (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Intrarea actorilor (r)
13:00 La por]ile ceriului (r)
Cu: Grigore Le[e
13:30 Rivali la Hollywood
Superman vs. Batman
14:30 Revolta clasicilor (r)
15:00 Muzica - opere complete (r)
16:00 Minorit\]i
16:30 Couple like - Spectacol de
dans contemporan (r)
17:30 Zodiac (r)
17:55 ~ndr\gostit de Monet
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
20:00 Rivali la Hollywood
Burt Lancaster vs. Kirk
Douglas
21:00 Scara `n spiral\
(SUA, 1946, thrill., a-n)
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Mediterraneo
(it., 1991, com.)
0:45 Jurnalul cultural (r)
01:15 Rivali la Hollywood (r)
Superman vs. Batman
02:10 ~ngerul [i b\iatul r\u
(SUA, 1947, west.) (r)
3:50 Gr\dina lui Celibidache (r) a
08:00 Jandarmul la plimbare
(it.-fra., 1970, com.)
10:00 Concursul interactiv
11:00 Dumbrava minunat\
(Rom., 1980, fantastic)
13:00 Observator
13:45 Robin Hood - B\rba]i
`n izmene
(fra.-SUA, 1993, com.) (r)
16:00 Observator
17:00 Un tat\ pentru Brittany
(SUA, 1998, dram\)
Keith [i Kim Lussier se iubesc
`nc\ din liceu, s-au c\s\torit
foarte tineri, iar afec]iunea pe
care [i-o poart\ este la fel de
impresionant\ ca `n prima zi.
O singur\ ne`mplinire
planeaz\ `ns\ asupra acestei
familii. Doctorii i-au spus lui
Kim c\ nu poate r\mâne
`ns\rcinat\.
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 La bine [i la r\u
(SUA, 1997, com.)
23:00 Frica
(SUA, 1996, thrill.)
01:00 Alias (SUA, 2001, s)
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
03:45 La bine [i la r\u
(SUA, 1997, com.) (r) a
07:00 {tirile ProTv
09:00 Zidul secretelor
(can.-SUA, 2003, thrill.) (r)
11:00 Black Beauty
(SUA-engl., 1994, dram\)
13:00 {tirile ProTV
14:00 Coinciden]\ fericit\
(SUA, 1998, dram\)
16:00 O dragoste `mplinit\
(dram\, SUA, 2007, Cu:
Melissa Gilbert, Rebecca
Staab, Idalis DeLeon,
Michael Jace)
18:00 Via]a sub presiune
(SUA, 2005, dram\, ep. 17)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
20:30 Speed - Cursa infernal\
(SUA, 1994, ac]iune)
Cu: Dennis Hopper, Keanu
Reeves, Sandra Bullock
Dac\ Jack Traven, poli]ist al
trupelor speciale, nu se afl\
din `ntâmplare `n autobuzul `n
care un maniac a pus o
bomb\, aceasta ar fi putut ex-
ploda. Dac\, din `ntâmplare,
`n acela[i autobuz nu s-ar fi
aflat [i o tân\r\ care s\ ]in\
nebune[te volanul, via]a celor
din ma[in\, dar [i a ora[ului,
ar fi fost pus\ `n pericol.
22:45 Femeia fatal\
(fra., 2002, thrill. er.)
01:00 Speed - Cursa infernal\
(SUA, 1994, ac]iune) (r)
03:00 Femeia fatal\
(fra., 2002, thrill. er.) (r) a
11:00 ~mpotriva destinului (mex.,
2005)
12:00 Trupul dorit (SUA-col.,
2005, s)
13:45 RBDmania Acas\
15:30 V\duva Blanco (SUA, 2006,
telenov.)
Este povestea unei femei con-
damnate la `nchisoare din
cauza unei crime pe care nu a
comis-o.
16:30 Destine furate (SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea ur=t\
20:30 Pasiune
(2007, dram\)
~n satul San Fernando se s\r-
b\tore[te logodna frumoasei
Camila [i a lui Santiago, chi-
pe[ul fierar al satului. Don
Jorge, tiranicul st\p=n al p\-
m=nturilor dore[te s\ `[i pun\
`n func]iune atribu]iile de [ef.
Prin urmare `[i trimite oame-
nii s\ o r\peasc\ pe Camila din
mijlocul petrecerii, dar Santia-
go se `mpotrive[te [i este r\nit.
22:30 Pove[tiri de noapte
23:00 Montecristo (arg., 2006, s)
01:00 RBDmania Acas\ (r)
02:45 Pove[tiri de noapte (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Vineri, 4 ianuarie 2008 15
~NDR|GOSTIT DE MONET: Via]a, opera [i mo[tenirea unuia dintre cei
mai faimo[i arti[ti ai lumii. Vom vedea admiratori [i pictori, descenden]i
ai lui Monet, dar [i imagini din ac]iunea ultrasecret\, foarte riscant\,
dar totodat\ un co[mar logistic: aceea de a muta 80 de tablouri uria[e
de-ale pictorului peste Atlantic, cu ocazia transport\rii acestor lucr\ri
de la Boston la Londra. (Ast\zi, ora 17:55, TVR Cultural)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
Dan TEODORESCU MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Foto: „NONY“ BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
Consilier juridic: Ana MANEA 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X ANUN}

MOBILIER
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
CONDOLEAN}E
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti Cadrele didactice ale Facult\]ii
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare. de Teologie Ortodox\
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i

BISERICESC
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ sunt al\turi de familia
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
p\rintelui prof. dr. Ioan
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6)
Cristinel Te[u la momentul
dureroasei desp\r]iri de tat\l SCULPTAT
s\u, adres=ndu-i sincere ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\,
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de condolean]e [i manifest=nd la comand\, mobilier bisericesc sculptat
(catapetesme, strane, troi]e etc.)
Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne compasiune colegial\ `n `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
aceste clipe de triste]e. Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i,
Dumnezeu s\-l odihneasc\ telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
`n lumina fe]ei Sale.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
 CM
YK

16 Vineri, 4 ianuarie 2008

STIL MARAMURE{EAN: Biserica parohiei „Pogor=rea Sf=ntului

Reportaj Duh“ din Bucure[ti a fost construit\ `n doi ani. Este realizat\ `n
stil maramure[ean, unic\ `n Bucure[ti, asem\n\toare celei din
sta]iunea Mamaia. Primii ctitori au fost chiria[ii de la Schitul
Darvari, care au cump\rat materiale de construc]ie.

„Biserica este s\rac\ financiar, dar bogat\ `n oameni“

a Cartierul bucure[tean Titan, situat `n Sectorul 3 din Bucure[ti, este `mpodobit de c=]iva ani cu o frumoas\ biseric\
din lemn, `n stil maramure[ean, construit\ `n Parcul IOR a Construc]ia a durat doar doi ani [i a necesitat
eforturi mari din partea preotului paroh [i a credincio[ilor a Parohia g\zduie[te o serie de activit\]i sociale [i culturale a
de {tefan
M|RCULE}
Parohia „Pogor=rea
Sf=ntului Duh“ din Bucu-
re[ti a fost `nfiin]at\ `n anul
1992, `n cartierul Titan,
pentru a oferi asisten]\ reli-
gioas\ credincio[ilor din
zon\. Parohia a purtat `nc\
de la `nceput numele carti-
erului bucure[tean, pentru
a fi mai u[or localizat\.
Prima problem\ major\ pe
care au `nt=mpinat-o cre-
dincio[ii de aici, condu[i de
parohul Adrian Niculcea,
fost slujitor la actualul
Schit Darvari, a fost con-
struirea unei biserici `n
care s\ se oficieze slujbele
religioase.
Biserica din
Parcul IOR
Locul de construire a bi-
sericii, Parcul „Intreprin-
derea Optic\ Rom=n\“
(IOR) a fost ales, dup\ cum
m\rturise[te pr. Niculcea,
prin grija lui Dumnezeu.
„~mi aduc aminte c\ `n
„Acum, avem aici
CM
YK
biserica noastr\,
1992 c\utam un loc pentru
construirea bisericii. C\u-
tam prin dosul blocurilor,
`n locuri unde credeam c\
nu deranjez pe nimeni. ~n-
s\ am avut zece r\spun-
suri negative de la Prim\-
rie, motiv=ndu-se c\ tere-
nurile respective sunt re-
vendicate ori nu se [tie pro-
prietarul. Atunci, am cerut
un loc `n Parcul IOR, con-
[tient c\ nu-l voi ob]ine.
Atunci s-a `nt=mplat mi-
nunea [i mi-au aprobat ce-
rerea. Numai Dumnezeu a
vrut ca cei de la Prim\rie
s\ `mi aprobe“, ne-a poves-
tit p\rintele paroh.
Proiect `ndr\zne]
Lucr\rile de construc]ie
a bisericii bucure[tene au
debutat imediat dup\ ce s-a
ob]inut terenul. Con[tient
fiind de faptul c\ parohia
nu poate sus]ine financiar
lucr\ri ample de construc-
]ie, pr. Niculcea a hot\r=t
s\ se elaboreze un proiect
pentru o biseric\ din lemn,
`n stil maramure[ean. Un
arhitect b\tr=n, de 84 de
ani, dar cu suflet mare, nu-
mit Nicolae Goga, a reali-
zat proiectul bisericii, `n
doar [apte plan[e. Ulterior,
proiectul a fost m\rit, al]i
speciali[ti contribuind la
Chiria[ii de la Darvari
- primii ctitori
Cheltuielile mari au fost
suportate de chiria[ii din
imobilele Schitului Darvari.
Pr. Niculcea, ultimul paroh
de la Darvari, cu binecuv=n-
tarea patriahului Teoctist, a
rugat persoanele care locu-
iau cu chirie `n casele schi-
tului s\ ajute la construirea
bisericii din Titan. „Se [tie
c\ Schitul Darvari, unde am
mai multe imobile `nchiri-
ate. Din banii proveni]i de la
aceste chirii am reu[it s\
cump\r\m materialele de
construc]ie. I-am rugat
chiar pe respectivii chiria[i
s\ cumpere ei lemnul, be-
tonul [i celelalte materiale [i
s\ nu mai pl\teasc\ chiria.
Plata muncitorilor a fost
suportat\ de parohie, din
banii pe care i-am adunat de
la credincio[i“, ne-a spus pr.
Sfin]irea bisericii a fost f\cut\ `n 1996 de IPS
Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pe atunci
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucure[tilor
Titan a fost construit\ de
renumi]ii me[teri din Ma-
ramure[, care au realizat
adev\rate opere de art\ a-
t=t `n ]ar\, c=t [i `n str\i-
n\tate. ~ns\ parohia nu a
putut suporta cheltuielile
unei astfel de echipe de
muncitori. S-a apelat a-
tunci la me[teri locali, con-
du[i de inginerul Dan Con-
stantinescu. „Au fost multe
cheltuieli enorme pentru
noi, dar s-a dovedit `nc\ o
dat\ c\ Biserica este s\rac-
\ financiar, dar bogat\ `n
oameni. Turnul bisericii a
costat c=t restul construc-
]iei. Am avut `ns\ bun\-
voin]\ din partea unui di-
rector de la o intreprindere
care producea st=lpi din
fier; acesta, spovedindu-se
la noi, a dorit s\ contribuie
[i el cu ceva. Ne-a adus
acest turn, cu cea mai mare
me. Dar prin acest efort de-
osebit, domnul respectiv a
devenit unul dintre marii
ctitori ai bisericii noastre“,
ne-a mai spus pr. Niculcea.
Inaugurat\
dup\ doi ani
Iarna dintre anii 1994-
1995 a surprins biserica `n
plin\ construc]ie, f\r\ aco-
peri[. Prin grija p\rintelui
Clement Popescu, pe a-
tunci stare] la M\n\stirea
Cernica, [i cu ajutorul unei
echipe de muncitori de la
Construc]ii C\i Ferate,
construc]ia s-a acoperit
provizoriu cu carton. Au
urmat celelalte lucr\ri,
printre care [i cele din cur-
te, cum ar fi lum=n\rarul,
baptisteriul din fa]a bise- CM
ricii, gardurile, libr\ria [i YK

care e mereu
plin\“
Credincio[ii din paro-
hie v\d `n biserica lor o
binecuv=ntare de la Dum-
nezeu, `ntruc=t `nainte de
a se construi erau nevoi]i
s\ parcurg\ distan]e con-
siderabile pentru a parti-
cipa la slujbele religioase
de la cea mai apropiat\ bi-
seric\. Iat\ ce ne-au spus
dou\ credincioase:
realizarea lui. slujit `nainte de a veni la Niculcea. macara posibil\. A fost o o- altele. Sfin]irea bisericii a
aceast\ paro- Fiind o construc]ie `n pera]iune dificil\. A trebuit avut loc `n 1996, la acest e-
stil maramure[ean, am pu- s\ taie fire de la st=lpii de veniment particip=nd mii de
hie, avea
tea spune c\ Biserica „Po- pe strad\, iar `n curtea bi- credincio[i, dar [i un impre-
gor=rea Sf=ntului Duh“ - sericii am avut alte proble- sionant sobor de preo]i. a
Trinitas TV
Postul de televiziune al
Patriarhiei Române emite din
data de 27 octombrie 2007.
Programul zilnic este de 15
ore, `ntre orele 09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i urm\ri
transmisiuni directe de la
Biserica are cel mai mare lum=n\rar din Bucure[ti Catedrala patriarhal\, precum
[i diferite emisiuni de infor-
mare, de atitudine [i de edu-
ca]ie cre[tin-ortodox\:

Flooricca Nicculeesccu, 72
de ani, pensionar\: „Sunt
de la `nceput al\turi de
p\rintele paroh [i am
participat activ, ajut=n-
du-l. ~nainte mergeam
foarte departe, la «Lu-
caci», cu dou\ mijloace de
transport. Acum, avem a-
ici biserica noastr\, care e
mereu plin\.“
Roodicca Iooni]\, 69 de
ani, medic: „Ca medic [i
ca profesor am avut pro-
bleme `n timpul regimu-
lui comunist din cauza
credin]ei [i de aceea mer-
geam mai rar la biseric\.
Acum, vin des la biserica
aceasta [i m\ simt foarte
bine. La Pa[ti este unic. E
plin\ curtea bisericii de
oameni cu lum=n\ri `n
m=n\“.
Zeci de activit\]i sociale [i culturale
Pe l=ng\ programul li-
turgic obi[nuit, la parohia
„Pogor=rea Sf=ntului Duh“
- Titan din Bucure[ti se
desf\[oar\ o serie de activi-
t\]i `n care sunt implica]i e-
noria[i, dar [i credincio[i
din alte parohii. Astfel, `n
fiecare an, 120 de elevi de
clasele I-IV primesc medi-
ta]ii gratuite la disciplinele
principale, de la 30-40 de
profesori. Parohia are cabi-
net medical pentru s\racii
din parohie, dar [i cabinet
juridic. ~n permanen]\, fa-
milii s\race primesc ali-
mente. ~n fiecare s\pt\m=-
Unul dintre spa]iile
unde au loc
activit\]ile parohiei
n\ se ]ine cercul de teologie,
iar periodic, un cerc de pic-
tur\. Mai exist\ un cenaclu
literar, iar `n fiecare s\pt\-
m=n\ un grup de surdo-
mu]i primesc asisten]\ reli-
gioas\ `n limbajul mimico-
gestual. La parohie se edi-
teaz\ [i revistele „Effata“,
„Euxin“ [i „Biserica din
lemn“. Anul trecut s-a con-
struit [i o libr\rie, `n care
sunt aduse c\r]i de la prin-
cipalele edituri de profil.
Pre]urile sunt f\r\ adaos,
astfel `nc=t lucrarea s\ fie
misionar\.
CM
YK
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri religioase de televiziune din
România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de arheologie biblic\;
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine cre[tin\;
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii locurilor de pelerinaj
[i monumentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decorative, a arhitecturii bi-
serice[ti prin intermediul obiectivului camerei de filmat.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a
de recep]ie 11649,750 MHz).
Solicita]i operatorului
dumneavoastr\ de cablu
tv preluarea postului de
televiziune Trinitas `n
pachetul de baz\!
Solicitarea se poate face
verbal, `n momentul `n
care pl\ti]i abonamentul
lunar la tv-cablu. ~n felul
acesta, programul nostru
va ajunge mai grabnic `n
casele dumneavoastr\.
 CM
YK

S=mb\t\, 5 ianuarie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 2 (903) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

DOCUMENTAR ACTUALITATE ECONOMIC

Hillary Clinton Vaccinarea

Botezul Omului
pierde alegerile contra pestei
f\r\ p\cate
preliminare porcine continu\
din Iowa [i `n 2008
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 5

A[ez\m=ntul „Patriarhul
Justinian“, solu]ia ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
vindec\rii celor defavoriza]i ~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit
[i difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe
De la primele forme de `ngrijire pe l=ng\ biserici 20 ianuarie 2008, cititorii din
Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov [i
p=n\ la sec]iile de asisten]\ social\ din Prahova se pot abona la „Ziarul
`nv\]\m=ntul teologic [i birourile actuale, Lumina“ pentru luna februarie
2008 (economisi]i, astfel,
organizate la centrele eparhiale [i protopopiate, c=te 43 de bani la fiecare exemplar
Biserica Ortodox\ Rom=n\ a sus]inut [i a de 1 leu contractat prin
`ncurajat dintotdeauna misiunea filantropic\ [i abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
social\, ca `ndatorire fireasc\ a cre[tinului. La
nivelul Administra]iei Patriarhale func]ioneaz\ mai Pre]ul unui pachet
multe servicii specializate `n asisten]\ social\, iar trimestrial
un loc important `l ocup\ Asocia]ia „Diaconia“. la „Ziarul Lumina“ [i
Aceasta a fost `nfiin]at\ `n anul 1999, cu scopul de „Lumina de Duminic\“:
a contribui la activitatea misionar\ [i social\ a 60 lei (RON) cu toate
Bisericii Ortodoxe Rom=ne. Din anul 2004, `n taxele po[tale incluse.
cadrul asocia]iei func]ioneaz\ A[ez\m=ntul social
CM
„Patriarhul Justinian Marina“, Centrul de servicii
SOCIAL
CM
YK
[i Magazinul de c\r]i [i obiecte biserice[ti, precum YK

[i Biroul de pelerinaj „Pelerinul“. FRIGUL {I NINSOAREA I-AR PUTEA

Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 25 de miliarde de euro
Rezervele valutare ale B\ncii
Na]ionale a Rom=niei s-au ri-
dicat, `n luna decembrie a anului
trecut, la 25,3 miliarde de euro,
`n cre[tere cu 18,7% comparativ
cu nivelul de la finele anului
2006, avansul `n termeni ab-
solu]i fiind de 4 miliarde de euro.
Rezerva de aur a BNR a sc\zut
anul trecut cu o ton\, la 103,7
tone, dar evolu]ia ascendent\ a
pre]urilor interna]ionale a f\cut
ca valoarea acesteia s\ urce de la
1,62 miliarde de euro `n 2006 la
1,88 miliarde de euro la sf=r[itul
lui 2007, potrivit datelor publi-
cate de Banca Central\. Ie[irile
de la rezerva valutar\ `nregis-
}INE PE ELEVI DEPARTE DE
{COAL|: Frigul ar putea ]ine ele-
vii departe de [coal\ `n unele lo-
calit\]i. Inspectoratele [colare pot
am=na `nceperea [colii `n unele
jude]e, din cauza condi]iilor mete-
orologice nefavorabile. Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului centralizeaz\ zilnic
situa]ia din jude]e. Luni sunt
a[tepta]i s\ `nceap\ cursurile
3.438.000 de elevi din toate ci-
clurile de studiu, precum [i
620.000 de pre[colari.
Pagina 11
CEAPA DIN PERICEI A INTRAT ~N
CARTEA RECORDURILOR: Locuitorii
comunei s\l\jene Pericei au `m-
pletit o cunun\ de ceap\ ce m\-
soar\ nu mai pu]in de 4.518
metri. „Cununa de ceap\ `mple-
tit\ la Pericei a c=nt\rit aproxi-
mativ cinci tone, a num\rat peste
45 de mii de cepe, iar la realizarea
ei au participat c=teva sute de lo-
calnici“, a spus primarul comunei
s\l\jene, Boncsidai Csaba.
Pagina 4
trate `n ultima lun\ a anului se EXTERN
ridic\ la 402,1 milioane de euro,
iar Banca Central\ a indicat c\ LUPT| STR+NS| PENTRU CANDI-
acestea au reprezentat pl\]i de DATURA DEMOCRAT| LA
rate [i dob=nzi scadente la dato- PRE{EDIN}IA SUA: Sistemul elec-
ria public\ extern\ direct\ [i ga- toral american este considerat a fi
rantat\ de Ministerul Economiei cel mai transparent [i mai demo-
[i Finan]elor, pl\]i din contul Co- cratic din `ntreaga lume, alegerile
misiei Europene, modificarea re- pentru pre[edinte desf\[ur=ndu-
zervelor minime `n valut\ con- se pe parcursul unui `ntreg an. ~n
stituite de b\ncile comerciale [i prim\ instan]\ au loc alegerile
altele cheltuieli. ~n anul 2008, primare, candida]ii unui partid
pl\]ile scadente `n contul dato- `ntrec=ndu-se pentru a ob]ine
riei publice externe directe [i nominalizarea partidului pentru
garantate de Ministerul Eco- Casa Alb\.
nomiei [i Finan]elor `nsumeaz\
Pagina 6
1,83 miliarde de euro. a

Hermann Obenauer, un t=mplar ger-
man de 59 de ani, sculpteaz\ una din-
tre faimoasele m\[ti tiroleze care l-au
f\cut cunoscut. Obenauer lucreaz\ 10-
30 de ore la o masc\ pe care o vinde
cu 200-1.000 de euro. a
Dacia Logan intr\ pe pia]a din Scandinavia
Automobile Dacia va ex-
porta, `ncep=nd din acest an,
autovehicule Logan produse `n
Rom=nia pe pie]ele din Scan-
dinavia, a anun]at, ieri, direc-
torul comercial al companiei,
Jacques Daniel. „Vom `ncepe
din acest an s\ export\m
Logan-uri fabricate `n Rom=-
nia pe pie]ele din Scandinavia,
`ns\ nu am nici o informa]ie
despre num\rul dealerilor de
acolo“, a declarat Jacques Da-
niel la o conferin]\ de pres\.
Totodat\, `n acest an, Dacia va
lansa noul model Pick Up, care
va avea o cot\ de 10% din v=n-
z\rile totale, [i un nou model
derivat din Sandero, urm=nd
s\ creasc\ [i exportul kit-uri-
lor de ma[ini dezasamblate.
Dacia a v=ndut, de la lansarea
modelului Logan, `n septem-
brie 2004, 306.000 de unit\]i
pe pia]a din Rom=nia, 61.277
de unit\]i `n Fran]a [i 25.057
`n Germania. Pentru 2008,
reprezentantul companiei nu a
precizat o cifr\ exact\ a v=n-
z\rilor, `ns\ a declarat c\ Da-
cia va comercializa mai multe
vehicule dec=t `n 2007. a
SPORT
RALIUL „DAKAR“ A FOST ANULAT:
Raliul Dakar 2008 (5-20 ianuarie)
a fost anulat ieri din motive de se-
curitate privind Mauritania, unde
4 turi[ti francezi au fost uci[i luna
trecut\, au anun]at organizatorii
cursei, cita]i de Reuters.
Pagina 13

CM
YK
2 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXII)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (II)
~n timpul domnitorului
Alexandru Ioan Cuza,
cerându-se revenirea la
canoane [i la vechile rân-
duieli biserice[ti, ca ur-
mare a Decretului de nu-
mire a episcopilor [i
mitropoli]ilor eparhio]i, `n
anul 1867 s-a alc\tuit un
proiect de Lege organic\
pentru Biserica Ortodox\
Român\, care, `n 1869, a
fost trimis spre avizare [i
Patriarhiei Ecumenice de
la Constantinopol.
Patriarhul Grigorie ecu-
menic al VI-lea (1867-
1871), r\spunzând la
`nceputul anului 1870, a
solicitat ca `n noua lege s\
se prevad\ ca dup\
alegerea mitropolitului
Ungrovlahiei s\ se cear\
din partea Patriarhiei
Ecumenice tomosul de re-
cunoa[tere, ca mitropoli]ii
]\rii s\-l pomeneasc\ la
slujbe, iar Sf. Mir s\ fie
trimis `n continuare de la
Constantinopol. Acest
proiect, votat `n 1872, avea
titlul de „Legea organic\
pentru alegerea
mitropoli]ilor [i episcopilor
eparhio]i, cum [i a consti-
tuirii Sf. Sinod al Sfintei
Biserici Autocefale
Ortodoxe Române“.
Capitolul I prevedea ca
alegerea ierarhilor s\ se
fac\ de un colegiu electoral
compus din cei doi
mitropoli]i, din episcopii
eparhio]i, din arhiereii ti-
tulari români [i din to]i
deputa]ii [i senatorii
ortodoc[i `n func]ie.
Pre[edin]ia acestui colegiu
o avea mitropolitul primat,
iar `n lipsa lui, mitropoli-
tul Moldovei sau cel mai
vechi episcop `n hirotonie.
Mitropoli]ii se alegeau din-
tre episcopii eparhio]i, iar
ace[tia, dintre cei opt
arhierei titulari. Ei tre-
buiau s\ fie de neam
român, s\ aib\ cel pu]in 40
de ani, iar dup\ 20 de ani
de la promulgarea legii se
cerea s\ aib\ titlul de li-
cen]iat sau doctor `n teolo-
gie. Alegerea, cu majori-
tate de voturi, trebuia
`nt\rit\ de domn. Prin
aceast\ lege se punea
cap\t [i „luptei pentru
canonicitate“, deoarece, ar-
ticolul 28 declara existen]a
legal\ a ierarhilor de-
creta]i `n 1865. Deficien]a
major\ a acestei legi
rezida `n faptul c\
alegerea mitropoli]ilor [i a
episcopilor era
`ncredin]at\ unui colegiu,
`n componen]a c\ruia in-
trau, pe lâng\ membrii Sf.
Sinod, to]i deputa]ii [i se-
natorii ortodoc[i `n func]ie,
care, de cele mai multe ori,
nu erau cunosc\tori ai
problemelor biserice[ti.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
~N DATA DE 5 IANUARIE 1393: S-a `ncheiat tratatul de pace dintre
Mircea cel B\trân, domnul }\rii Române[ti (1386-1418), [i sultanul
Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei“ s\ se guverneze
dup\ propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face r\zboi [i
pace cu vecinii s\i [i s\ `ncheie tratate de prietenie cu ei [i s\ aib\
drept de via]\ [i de moarte asupra supu[ilor s\i.
EVANGHELIA ZILEI
Agheazma ofer\ sfin]enie
celor `nseta]i dup\ mântuire
„{i `n zilele acelea, Iisus a venit din b\toarea Bobotezei se mai nume[te [i
Nazaretul Galileii [i s-a botezat `n Teofanie. Ast\zi [i mâine se s\vâr[e[te
Iordan, de c\tre Ioan. {i `ndat\, ie[ind `n biserici sfin]irea apei sau Agheazma
din ap\, a v\zut cerurile deschise [i mare. Apele iau chipul sfin]eniei din
Duhul ca un porumbel coborându-Se sfin]enia lui Dumnezeu. Apa ca ele-
peste El. {i glas s-a f\cut din ceruri: ment vital al vie]ii `[i schimb\ firea: nu
«Tu e[ti Fiul Meu cel iubit, `ntru Tine mai potole[te setea, ci ofer\ sfin]enie
am binevoit».“ (Marcu 1, 9-11) celor `nseta]i dup\ mântuire. Prin bi-
necuvântarea lui Dumnezeu, apa de-
*** vine agheazm\, crucea - arm\, pâinea -
trup, vinul - sânge, lumina - `nviere.
Ast\zi este Ajunul Bobotezei. Este o Toat\ firea se sfin]e[te [i se schimb\,
zi de post [i rug\ciune, o zi a cre[terii se `nduhovnice[te. Lumea [i universul
duhovnice[ti. Ne preg\tim astfel s\ ve- `ntreg, la glasul lui Dumnezeu-Crea-
dem pe Domnul nostru Iisus Hristos torul, aduc m\rturie despre eternitate, pentru ziua Ar\t\rii Domnului! Dac\ sub mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu.
venit la Iordan [i plecându-{i capul sub despre sfin]enie, despre desp\timire, Hristos s-a botezat sub mâna Sfântului (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
mâna ~naintemerg\torului Ioan. S\r- despre `nve[nicire. S\ te preg\te[ti Ioan Botez\torul [i tu s\ te smere[ti P|DURARU, Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM rie Taumaturgul i se atribuie gust\ pe nem=ncate din a-
o predic\ la aceast\ s\rb\- gheazma mare timp de opt
Agheazma mare nu poate `nlocui Sf. ~mp\rt\[anie! toare, iar `n cartea Constitu-
]iile Apostolice o g\sim tre-
zile, de la Ajunul Bobotezei (5
ianuarie) [i p=n\ la odovania
Botezul Domnului este una Ioan Gur\ de Aur ne arat\ fiecare ora[, erau rev\rsate la cut\ printre primele s\rb\-
praznicului, adic\ p=n\ la 14
dintre cele mai populare s\r- care a fost motivul botezului Iordan [i st\teau pe malurile tori cre[tine, al\turi de Na[- ianuarie. Celor care sunt
b\tori at=t la rom=ni, c=t [i la Domnului Hristos `n Iordan: r=ului, a venit [i Iisus s\ Se terea [i de ~nvierea Domnu-
opri]i de la Sf. ~mp\rt\[anie,
celelalte popoare ortodoxe. „M\rturia lui Ioan ar fi fost boteze [i s\ primeasc\ `nt\- lui. La fel de vechi sunt
Prin acest praznic `mp\r\tesc pus\ la `ndoial\ [i i-ar fi fost preo]ii le d\ Agheazm\ mare,
rire [i adeverire de sus prin ajunarea din ziua precedent\
ne amintim de momentul ar\- greu s\ mearg\ la casa fiec\- glasul Tat\lui [i prin pogor=- apoi anafur\. Agheazma ma-
(5 ianuarie) c=t [i obiceiul ca
t\rii Domnului la Iordan, ruia cu Hristos de m=n\, s\ rea Duhului `n chip de po- preo]ii s\ mearg\ `n Ajunul re nu poate `nlocui Sf. ~mp\r-
c=nd a fost botezat de Sf=ntul se apropie de u[\, s\-i cheme rumbel, atunci m\rturia lui Bobotezei pentru a stropi t\[anie, pentru c\ nu are a-
Prooroc Ioan. Aceast\ s\rb\- afar\ [i s\ le spun\, ar\t=n- Ioan despre El nu a mai putut casele credincio[ilor cu a- ceea[i valoare `n sfin]irea su-
toare mai este numit\ Epifa- du-L pe Hristos: Acesta este fi pus\ la `ndoial\“. gheazm\ mare. Aceast\ ap\ fletelor.
nie sau Teofanie, adic\ Ar\ta- Fiul lui Dumnezeu. La fel de Cele mai vechi m\rturii sfin]it\ se p\streaz\ `n vase Cu agheazma mare se stro-
rea Domnului, deoarece `n a- `ndoielnic\ ar fi fost m\rturia despre existen]a acestei s\r- curate, la loc de cinste, iar pesc casele, cur]ile, gr\dinile,
ceast\ zi Domnul Hristos, lui dac\ L-ar fi luat [i L-ar fi b\tori le avem din secolul al credincio[ii gust\ din ea pe ogoarele, livezile, pentru a le
prin botezul `n Iordan, S-a de- dus `n sinagog\ s\-L arate. III-lea. Referiri g\sim la Cle- nem=ncate. Cre[tinii orto- feri de rele. (Rubric\ realizat\
scoperit lumii ca Mesia. Sf. Dar c=nd popoare `ntregi, din ment Alexandrinul, Sf. Grigo- doc[i (`n special din Moldova) de pr. Gheorghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Tot ast\zi, Biserica face Tot `n aceast\ zi, Biserica ralit\]ii otomane urmau a fi
pomenirea Sfintei Sincliti- face pomenirea Sfântului ocupate, prin rota]ie, de 4
chia; a Cuviosului Grigorie Sfin]it Mucenic Romano familii fanariote;
din Acrita; a Cuviosului Fosti- Lachedemonul. a 1828: s-au deschis, la
rie; a Sfântului Mucenic Sais; Ia[i, cursurile „{colii de româ-
a Sfântului Mucenic Teoid; a ne[te [i latine[te“, la M\n\s-
Cuvioasei Domnina; a Cuvi-
~n ziua de 5 ianuarie, tirea „Trei Ierarhi“, conduse
oasei Tatiana [i a Sfântului istoria consemneaz\: de Iordache S\ulescu;
Cuvios Mucenic Romano din a 1859: Adunarea Electiv\
Carpensia. a 1499: {tefan cel Mare, a Moldovei alege `n unanimi-
domnul Moldovei (1457-
tate ca domn pe colonelul
1504), a refuzat s\ pl\teasc\ Alexandru Ioan Cuza;
Duminic\: † (ro[ie) tribut turcilor; a 1932: s-a n\scut Umber-
a 1805: cea dintâi legiuire
Botezul Domnului to Eco, critic literar [i proza-
care prevede eliberarea unei tor italian;
(Epifania sau p\r]i din mo[ii de toate servi- a 1934: s-a format un gu-
Boboteaza) tu]ile feudale [i transforma-
vern liberal condus de Ghe-
rea ei `n proprietate absolut\ orghe T\t\r\scu. Guvern\rile
Ast\zi, Biserica serbeaz\ a boierului - A[ezamântul a-
T\t\r\scu au netezit calea in-
botezul Mântuitorului nostru grar al lui Alexandru Moruzi; staur\rii dictaturii lui Carol
Iisus Hristos `n râul Iordan. a 1819: Poarta otoman\ a al II-lea, prin ignorarea
Sfântul Prooroc Ioan l-a oprit promulgat un Regulament
Parlamentului [i guvernarea
pe Iisus, zicându-I: „Eu am special, care hot\ra ca scau- prin decrete-legi;
trebuin]\ s\ fiu botezat de
nele de domnie ale Moldovei a 1950: s-a n\scut Ioan
Tine [i Tu vii la mine?“. Dar [i }\rii Române[ti, ca [i Petru Culianu, istoric al re-
Domnul Iisus i-a zis c\ bo- ligiilor [i scriitor român (d.
dreg\toriile de dragomani ai
tezul Lui este plinirea a toat\ Divanului otoman [i ai Ami- 1991). a
dreptatea. Prin botezul lui
Hristos, toat\ firea apelor s-a
sfin]it. ~n momentul botezu- 130 de ani
lui, cerurile s-au deschis [i s-a
auzit glasul lui Dumnezeu: de la na[terea lui
„Acesta este Fiul Meu cel iu- Emil G=rleanu
Sâmb\t\: Sfântul persecu]iei `mpotriva cre[tini- bit `ntru Care am binevoit“,
lor din timpul `mp\ratului iar Sfântul Duh S-a coborât Emil Gârleanu (n. 5 ia-
Sfin]it Mucenic Diocle]ian, Sfântul Teopempt nuarie 1878, Ia[i, d. 2 iulie
peste Domnul Iisus `n chip de
Teopempt [i Sfântul a m\rturisit c\ este cre[tin. A porumbel. Astfel S-a descope- 1914, Câmpulung) a fost un
fost prins [i supus la chinuri prozator, regizor [i scena-
Mucenic Teona grele. R\mânând `n via]\ [i
rit `n chip v\zut oamenilor
rist de film [i un jurnalist
Sfânta Treime: Dumnezeu-
(Ajunul Bobotezei - convertindu-l la cre[tinism [i Tat\l, Dumnezeu-Fiul [i român. Fiul lui Emanoil
pe vr\jitorul Teona, care `i Gârleanu, colonel, [i al Pul-
post) Dumnezeu-Sfântul Duh. De cheriei, n\scut\ Antipa. S-a
d\duse otrav\, Teopempt a aceea, s\rb\toarea de ast\zi
Sfântul Teopempt a tr\it fost supus la alte chinuri gre- n\scut `n noaptea de 4 spre
se nume[te [i Epifanie, care 5 ianuarie 1878. P\rin]ii
la sfâr[itul secolului al III-lea le [i apoi ucis. Sfântul Teona a `nseamn\ „descoperire“ (`n
locuiau `n apropierea Co-
[i a fost episcop. ~n timpul fost `ngropat de viu. limba greac\). poului, `n fa]a gr\dinii lui
Vod\ Sturza, loc cu `ncân-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a t\toare priveli[te de care liceul la Ia[i `n 1889, dar se
scriitorul `[i va aminti. retrage [i se `nscrie la {coa-
Copil ciudat, de o prea mare la fiilor de Militari, unde
Despre rostul – Rostul canonului este de a v\ apropia
de Dumnezeu, de a-I cere s\ v\ acopere cu sensibilitate [i concentrare, devine coleg cu Jean Bart,
mila Sa [i s\ v\ dea putere s\ `nfrunta]i `[i `ngrijoreaz\ mama prin apoi intr\ la {coala de Ofi-
canonului ispitele. Dar dac\ `n restul timpului tr\i]i ca `ndelungile lui st\ri de visa-
re. Prea mult st\tea cu o-
]eri de Infanterie, unde
devine coleg cu Gheorghe
Doi so]i au venit la duhovnicul lor: ni[te p\gâni, f\r\ s\ ~i face]i lui Dumnezeu
chii pierdu]i `n el `nsu[i! Se Br\escu. A fost sublocote-
– P\rinte, `n fiecare zi facem canonul de loc `n via]a voastr\, f\r\ s\ ~i cere]i s\ v\ lu- juca de-a solda]ii [i citea cu nent `n armata român\, dar
rug\ciune pe care ni l-a]i dat, [i metaniile, [i mineze la fiecare pas mai important pe care nesa] „Pov\]uitorul copii- este exilat la Bârlad pentru
`nchin\ciunile. `l face]i, unde mai e credin]a voastr\? lor“, editat de Creang\. activitatea sa publicistic\,
– Dar `n restul zilei v\ gândi]i la Trebuie s\ tr\i]i ca ni[te cre[tini `n toat\ Dup\ ani, când `l afl\ prin- interzis\ de regulamentul
Dumnezeu? vremea, nu numai când v\ face]i pravila. tre c\r]i uitate, manualul e militar. (Rubric\ realizat\
– Nu, ne este de ajuns canonul. (Danion Vasile - Pateericcul mireeniloor) `ntreg, nemâzg\lit. ~ncepe de pr. Paul LEHACI)
3 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008

AST|ZI SE }INE POST NEGRU: ~n Ajunul Bobotezei se ]ine post negru.

Actualitatea Canoanele Bisericii `nva]\ c\ `n Ajunul Bobotezei se ajuneaz\ (se ]ine post
negru), `n orice zi ar c\dea (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a
doua zi se ia agheazma pe nemâncate. Postul din Ajunul Bobotezei a fost
religioas\ r=nduit `nc\ din vremea de `nceput a cre[tinismului, când catehumenii se
preg\teau prin post [i rug\ciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi.

Preo]ii merg `n aceste zile cu Ajunul Bobotezei PE SCURT

~n zilele premerg\toare s\rb\torii
Botezului Domnului nostru Iisus
Hristos, slujitorii sfintelor altare
merg [i sfin]esc casele oamenilor prin
stropire cu ap\ sfin]it\. Tradi]ia este
foarte veche [i este legat\ de s\rb\-
toarea Botezului Domnului, una din-
tre cele mai frumoase [i pline de `n]e-
lesuri duhovnice[ti momente din tim-
pul anului. Preo]ii sfin]esc nu doar
casele [i locuitorii lor, dar [i lucrurile
pe care ace[tia le folosesc. „Este o
`nnoire a sfin]eniei care trebuie s\
p\trund\ `n casa fiec\ruia [i `n su-
fletele credincio[ilor, fiind o pregus-
tare a s\rb\torii Bobotezei pe care
credincio[ii se preg\tesc s\ o `nt=m-
pine. Este [i un semn al prezen]ei lui
Dumnezeu [i al sfin]eniei `n casele
lor“, a declarat pentru Radio Trinitas
pr. Nicolae Necula, profesor la Cate-
dra de Liturgic\ a Facult\]ii de Teo-
logie Ortodox\ „Patriarhul Justi-
nian“ din Bucure[ti.
„O `nt=lnire a preotului
cu credincio[ii“
Pe l=ng\ caracterul liturgic, Aju-
nul Bobotezei are [i o semnifica]ie
practic\, fiind o vizit\ pastoral\ pe
care parohul o face enoria[ilor s\i.
„Aceast\ vizit\ pastoral\ este foarte
important\, foarte iubit\ [i primit\
de credincio[i, fiindc\ aceste vizite
au deja un caracter sacramental sau
sfin]itor, preotul obi[nuind s\ mear-
g\ cu ap\ sfin]it\, s\ stropeasc\ [i s\
binecuvinteze locuin]ele, cur]ile [i pe
cei care locuiesc `n ele. Sunt vizite in-
trate `n tradi]ia cre[tin-ortodox\ de
secole [i au frumuse]ea semnifica]iei
lor deosebit\. ~nseamn\ o `nt=lnire a
preotului cu credincio[ii. Este o pre-
zen]\ a p\storului de suflete `n via]a
credincio[ilor, care `l doresc, care `l
a[teapt\ cu foarte mult\ dragoste pe
p\storul lor `n familiile [i `n casele
lor“, continu\ pr. Necula.
Apropiere fa]\
de credincio[i
Nu `n ultimul r=nd, vizita din
Ajunul Bobotezei este o lucrare mi-
sionar\, pe care preotul o sus]ine `n
parohia sa. „Preotul merge `n calitatea
lui de p\rinte sufletesc al parohiei s\
viziteze credincio[ii, pentru c\ aceste
vizite pastorale trebuie `n]elese ca un
act liturgic, sacramental, dar trebuie
`n]elese [i ca o posibilitate de cunoa[-
tere a parohiei [i a credincio[ilor [i o
metod\ pastoral\ de a-i instrui pe
credincio[i `n adev\rurile de credin]\
[i moral\. ~n primul r=nd, credincio[ii
se simt foarte onora]i de prezen]a preo-
tului, se creeaz\ o adev\rat\ leg\tur\
sufleteasc\ [i o apropiere tot mai mare
`ntre p\stor [i p\stori]i, de aceea a fost
recomandat\ [i practicat\ mereu de
Biseric\ [i constituie expresia adev\-
ratei ac]iuni misionare a Bisericii“, a
explicat pr. Necula.
Cr\ciunul pentru
cre[tinii din
Republica Moldova
O parte dintre cre[tinii din Re-
publica Moldova care nu au ca-
lendarul `ndreptat se preg\tesc
s\ pr\znuiasc\ Na[terea
Domnului sau Cr\ciunul, la o
diferen]\ de 13 zile fa]\ de ziua
`n care a fost cinstit\ de restul
cre[tinilor. ~n zonele urbane
ale Republicii, mul]i dintre
cre[tini au `ndreptat calenda-
rul. „Cre[tinii, `nainte de Na[-
terea Domnului, postesc, se
m\rturisesc, se `mp\rt\[esc [i
a[teapt\ cu dragoste Na[terea
lui Hristos, chiar dac\ `n Mitro-
polia Basarabiei avem [i paro-

Mii de credincio[i vor merge m=ine la hii care pr\znuiesc Na[terea lui
Hristos dup\ calendarul nou,
a[a cum se pr\znuie[te `n Ro-
m=nia. Cu toate acestea se sim-

biseric\ pentru a lua agheazm\ mare te o atmosfera de s\rb\toare.

Cre[tinii ortodoc[i [i catolici s\rb\toresc m=ine Boboteaza ~n toate bisericile, m=ine,
dup\ Sf=nta Liturghie, preo]ii vor ie[i `n curte, unde vor oficia slujba de sfin]ire a apei mari
M\n\stirea Horai]a din jude]ul Neam] serbeaz\ unul dintre hramurile bisericii mari
Cre[tinii ortodoc[i [i ca-
tolici s\rb\toresc m=ine
Boboteaza. ~n toate biseri-
cile, m=ine, dup\ Sf=nta
Liturghie, preo]ii vor ie[i `n
curte, unde vor oficia slujba
de sfin]ire a apei mari, din
care credincio[ii vor lua la
casele lor pentru a le sfin]i.
~n localit\]ile riverane, flu-
viale sau maritime exist\
obiceiul ca sfin]irea aghez-
mei s\ se fac\ pe malul
apei. Ea este urmat\ de
aruncarea crucii `n ap\, pe
care cei mai `ndr\zne]i
`not\tori se str\duiesc s\ o
prind\, `n speran]a c\ a-
ceasta le va aduce s\n\tate
[i bel[ug `n case.
Hram la M\n\stirea
Horai]a
M=ine, M\n\stirea Ho-
rai]a din jude]ul Neam] ser-
beaz\ unul dintre hra-
murile bisericii mari (FO-
TO). M\n\stirea Horai]a a
luat fiin]\ `n prima jum\-
tate a secolului al XIX-lea.
~ntre anii 1822-1824, cuvio-
sul p\rinte Irinarh Roseti
(1771-1859), c\lug\r cu
metania din M\n\stirea
Neam], cu binecuvântarea
[i aportul substan]ial al
mitropolitului Veniamin
Costachi (1803-1842) al
Moldovei, `n urma unei re-
vela]ii dumnezeie[ti, ridica
prima biseric\ din lemn a
m\n\stirii. ~nfiin]area [i
consolidarea m\n\stirii au
fost sprijinite [i de domni-
torii Ioan Sandu Sturza
(1822-1828) [i Mihail Stur-
za (1834-1839) ai Moldovei.
Actuala biseric\ a m\n\sti-
A XXX-a
a `nt=lnire european\ a tinerilor
Zeci de mii de tineri din
toat\ Europa au participat
la cea de-a XXX-a `nt=l-
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
rii cu hramul „Botezul
Domnului“ a fost ridicat\ `n
timpul st\re]iei lui Er-
moghen Buhu[i. A fost
`nceput\ `n 1848 [i a fost fi-
nalizat\ 19 ani mai târziu.
La zidirea [i `nzestrarea
bisericii cu cele necesare au
contribuit, pe lâng\ credin-
cio[i - prin dona]ii -, [i dom-
nitorii din vremea aceea,
Grigorie Alexandru Ghica
(1849-1856) [i Alexandru
Ioan Cuza (1859-1866), pre-
cum [i mitropolitul Calinic
Miclescu al Moldovei.
O catapeteasm\
unic\
~n evolu]ia arhitecturii
moldovene[ti, biserica M\-
n\stirii Horai]a, ca stil, este
unic\, aici fiind prezente e-
lemente din arhitectura ro-
mano-bizantin\, precum [i
influen]e ruse[ti `n num\-
rul [i configura]ia celor opt
turle. Pictura, `n stil neo-
bizantin, pe un fond c\r\-
miziu, a fost executat\ de
Mihai Chiuaru cu ucenicii
s\i `ntre anii 1988-1993.
Impresionant\ este catape-
teasma bisericii, lucrat\ -
dup\ unele surse - la Viena.
Alte surse indic\ faptul c\
aceasta ar fi fost realizat\
`n lemn, cu pu]in timp
`nainte de anul sfin]irii bi-
sericii (1867), de c\tre unii
sculptori din apropiere.
Catapeteasma este unicat
`n ]ar\, probabil [i `n lume,
`n primul rând datorit\ a[e-
z\rii amvonului - deasupra
u[ilor `mp\r\te[ti -, amvon
care, `n tradi]ia Bisericii, `[i
are locul `n partea de nord
nire ecumenic\ de la Ge-
neva, organizat\ `n pe-
rioada 28 decembrie 2007-
[i nu `n est, cum se afl\ aici.
~n al doilea rând, datorit\
dispunerii neconforme cu
tradi]ia ortodox\ a 2 re-
gistre: registrul sfin]ilor
apostoli, de-a lungul unui
bandou semicircular ce are
`n centru icoana Deisis, [i
registrul profe]ilor Vechiu-
lui Testament, `n 14 meda-
lioane intercalate `n dou\
vrejuri de vi]\-de-vie din
lemn sculptat, aurit, ce se
ridic\ de la extremit\]ile
catapetesmei pân\ dea-
supra amvonului. Aceste
registre sunt dispuse pe ori-
zontal\ la majoritatea ca-
tapetesmelor din bisericile
ortodoxe. Odorul cel mai de
pre] al m\n\stirii este i-
coana Maicii Domnului „Iz-
b\vitoare de secet\“ - f\-
c\toare de minuni.
Agheazma mare de la Boboteaz\ pe care credincio[ii o duc la
casele lor se ia pe nemâncate, `ncep=nd cu 6 ianuarie pân\ pe 14
ianuarie, când se `ncheie praznicul cu slujbele [i cânt\rile
Bobotezei. Cu aceasta ap\, credincio[ii stropesc casele [i cur]ile,
ogoarele [i livezile, pentru ca s\ dea bun rod, staulul vitelor ca [i
acestea s\ fie ocrotite, dar [i fântânile ca s\ purifice apele
1 ianuarie 2008 de Comu-
nitatea de la Taizé, in-
formeaz\ Radio Trinitas.
~n fiecare an, Comuni-
tatea de la Taizé orga-
nizeaz\ aceast\ `nt=lnire
la cump\na dintre ani,
sub motto-ul: „Pelerinaj de
`ncredere pe p\m=nt“. Ti-
nerii au fost primi]i de
parohiile [i familiile din
Geneva [i din regiunile
din apropiere, at=t din
Elve]ia, c=t [i din Fran]a.
Cu acest prilej, PF Barto-
lomeu I, Patriarhul Ecu-
menic de la Constantino-
pol, a transmis un mesaj:
„Locul tinerilor care
doresc s\ tr\iasc\ Evan-
ghelia `n societatea con-
temporan\ nu este u[or.
Tr\im `ntr-o perioad\ `n
care domin\ un relativism
al valorilor. Frecvent, ti-
nerii se confrunt\ cu min-
ciuni, cu dispre] fa]\ de
demnitatea uman\, cu ne-
dreptate [i inegalit\]i so-
ciale, cu duritatea exploa-
t\rii, cu violen]a prin care
un grup de oameni se im-
pune `n fa]a altuia, o na-
]iune `n fa]a alteia. Pentru
noi nu exist\ alt\ cale
decât a-L urma pe Hristos.
El este singurul care ofer\
r\spuns la problemele
care fr\mânt\ lumea. ~n-
s\ nu trebuie s\ uit\m c\
Hristos nu este un simplu
reformator social. Credin-
]a `n Iisus ca Mesia este
credin]a `n El ca Dum-
nezeu [i Domnul“.
Urm\toarea `nt=lnire
ecumenic\ european\ a ti-
nerilor va avea loc la Bru-
xelles - Belgia, `n perioada
28 decembrie 2008-1 ianua-
rie 2009.
Indiferent c=nd pr\znuim Na[-
terea lui Hristos, noi trebuie
s\-L l\ud\m pe Hristos, s\ fim
fiii lui Hristos [i fiii lui Dum-
nezeu. Tradi]iile sunt cele ca `n
]ar\, `n sensul c\ se umbl\ [i
aici cu colindul“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas IPS Petru,
Mitropolitul Basarabiei.
„Telegraful Rom=n“
la 155 de ani de la
prima apari]ie
Joi, 3 ianuarie 2008, s-au
`mplinit 155 de ani de la
apari]ia ziarului Mitropoliei
Ardealului, „Telegraful
Rom=n“. Fiind o foaie editat\
de Arhiepiscopia Ortodox\
Rom=n\ a Sibiului, are cea mai
lung\ existen]\ din istoria pre-
sei rom=ne[ti [i este ziarul cu
cea mai lung\ apari]ie din
aceast\ parte a Europei. Apa-
ri]ia primului num\r, la 3 ian-
uarie 1853, a fost posibil\ prin
efortul [i `ndrumarea mitropo-
litului Andrei {aguna, consid-
erat a fi [i fondatorul ziarului.
De la mitropolitul Andrei
{aguna [i p=n\ `n prezent, to]i
mitropoli]ii Ardealului au fost
`ndrum\tori direc]i ai „Tele-
grafului Rom=n“, care i-au de-
semnat pe redactori [i au ve-
gheat la p\strarea specificului
acestei publica]ii.
~nt=lnirile cu papa
au atras aproape 3
milioane de catolici
Aproape trei milioane de cre-
dincio[i catolici au participat `n
timpul anului 2007 la `nt=lni-
rile publice cu Papa Benedict
al XVI-lea, fie la Vatican, fie la
re[edin]a de var\ de la Castel-
handolfo, informeaz\ catho-
lica.ro. Potrivit statisticilor pu-
blicate de Prefectura Casei
Pontificale, un total de
2.830.100 de catolici au partici-
pat la audien]ele generale de
miercurea, la audien]ele spe-
ciale, la celebr\rile liturgice [i
la rug\ciunile Angelus de
duminica. Audien]ele generale
de miercurea, desf\[urate `n
Pia]a „Sf. Petru“ [i `n Aula
„Paul al IV-lea“, au atras
729.100 de persoane. Aceast\
cifr\ reflect\ num\rul de bilete
distribuite [i nu ia `n calcul [i
miile de credincio[i catolici care
au sosit f\r\ bilete. Rug\ciu-
nile Angelus din 2007 au atras
1.450.000 de persoane `n Pia]a
„Sf. Petru“, cu 155.000 mai
mul]i ca `n anul precedent, `n
timp ce 442.000 au participat
la diferitele ceremonii liturgice
prezidate de pap\. Aprilie 2007,
luna `n care a c\zut S\pt\m=-
na Sf=nt\, a `nregistrat cel mai
mare num\r de credincio[i care
au participat la audien]ele ge-
nerale de miercurea [i la
celebr\rile liturgice: 130.000 [i,
respectiv, 250.000.
4 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
A furat nisipul folosit
pentru topirea z\pezii
Un clujean a l\sat societatea de
salubrizare din Timi[oara f\r\ o
parte din nisipul care trebuia
`mpr\[tiat pe trotuare, pentru a
preveni formarea ghe]ii [i a
poleiului. „B\rbatul a fost sur-
prins de o patrul\, `n noaptea de
joi spre vineri, `n timp ce se
chinuia s\ `mping\ containerul
plin cu nisip, care apar]ine so-
ciet\]ii RETIM, [i pe care
inten]iona s\-l transporte la
domiciliul fratelui s\u, din
Timi[oara“, a precizat, ieri,
purt\torul de cuvânt al Poli]iei
Timi[, Florin Hulu]\. Asupra
b\rbatului a fost g\sit [i un
cu]it. Poli]i[tii i-au `ntocmit clu-
jeanului dosar penal pentru in-
frac]iunile de furt [i port ilegal
de arm\ alb\ `n locurile publice.
Militarii au fost
mobiliza]i la
desz\pezire
Ministrul Ap\r\rii, Teodor
Mele[canu, a ordonat ca,
`ncepând de joi, efective [i
tehnic\ militar\ s\ participe la
ac]iunile de desz\pezire [i de
ajutorare a popula]iei din zonele
afectate de ninsorile abundente,
ca urmare a solicit\rilor au-
torit\]ilor administra]iei cen-
trale [i locale. ~n acest sens, au
fost luate m\suri pentru resta-
bilirea traficului spre porturi,
aeroporturi, unit\]i [i depozite
apar]inând Ministerului
Ap\r\rii. Un deta[ament de mi-
litari din For]ele Terestre a par-
ticipat, cu tehnica din dotare -
camioane DAC, autospeciale [i
mijloace de transport pe [enile -
pentru restabilirea circula]iei pe
comunica]ia Caracal - Redea [i
pentru transportul unor per-
soane c\tre o serie de unit\]i
sanitare din Caracal [i Slatina,
precum [i la asigurarea asis-
ten]ei medicale de urgen]\ a
acestora. Reprezentan]ii
Ministerului Ap\r\rii au pre-
cizat c\ subunit\]ile de inter-
ven]ie sunt preg\tite `n garni-
zoanele de re[edin]\ pentru ca,
la solicitarea organelor adminis-
trative, s\ fie `n m\sur\ s\
ac]ioneze `n sprijinul popula]iei
afectate de c\derile masive de
z\pad\.
Sec]iile de Ortopedie
nu mai fac fa]\
num\rului de intern\ri
Sec]ia de Ortopedie a Spitalului
Jude]ean de Urgen]e Slatina,
jude]ul Olt, este folosit\ la ca-
pacitate maxim\, toate cele 40
de paturi fiind ocupate de pa-
cien]i cu fracturi. ~n mai mult de
30 de cazuri este vorba de frac-
turi provocate de c\derile pe
ghea]\. Medicul ortoped Paul
Iancu a precizat c\ pacien]ii care
au alunecat pe ghea]\ [i care au
suferit diferite fracturi sunt `n
majoritatea cazurilor b\trâni.
„Au fost afecta]i de c\z\turile pe
ghea]\ mai mult vârstnicii, care
s-au ales cu fracturi la mâini [i
picioare. Ei vor r\mâne interna]i
`n unitatea noastr\ cel pu]in o
s\pt\mân\ [i este posibil ca, `n
cazul cre[terii num\rului de pa-
cien]i `n urm\toarele zile, s\ fim
nevoi]i s\ a[ez\m mai mul]i bol-
navi `ntr-un pat“, a spus medicul
ortoped. Paul Iancu a subliniat
c\ nu a fost luat\ decizia in-
tern\rii pacien]ilor decât `n
cazul fracturilor grave, din
cauza lipsei paturilor libere, [i la
fel se va `ntâmpla [i `n zilele
urm\toare. „Dac\ a fost nevoie
doar s\ le punem membrele `n
gips, pacien]ilor nu li s-a f\cut
internare, ci au fost trimi[i
acas\. Ne a[tept\m la o cre[tere
a cazurilor de fracturi din cauza
ghe]ii de pe trotuare“, a ad\ugat
medicul Iancu. a
A FURAT SALVAREA {I S-A PLIMBAT PRIN ORA{: Un tân\r de 25 ani din
localitatea Anina, jude]ul Cara[-Severin, s-a ales cu dosar penal, dup\ ce a furat o
autosalvare parcat\ pe o strad\ din ora[. Individul a profitat de faptul c\ [oferul a
l\sat u[ile ma[inii neasigurate [i motorul pornit, pentru dezaburirea geamurilor, [i
s-a urcat la volan. Dup\ aproximativ un kilometru de mers, a derapat [i a acro[at
gardul din piatr\ al unui parc, avariind salvarea, pe care a abandonat-o.
Inten]ionau s\ ajung\ `n Italia Minus 24 de grade
cu buletine de 3.500 de euro Celsius la
a Patru cet\]eni din Republica Moldova, cu v=rste cuprinse Miercurea Ciuc
`ntre 19 [i 52 de ani, au fost re]inu]i de poli]i[tii de frontier\ Gerul a pus st\pânire, ieri diminea]\, pe
din Satu Mare, dup\ ce au prezentat la control c\r]i de jude]ul Harghita, cea mai sc\zut\ temperatur\
fiind consemnat\ la Miercurea Ciuc, unde au
identitate falsificate a Cei patru cet\]eni moldoveni inten]ionau s\ fost `nregistrate minus 24,5 grade Celsius.
ajung\ `n Italia [i au declarat poli]i[tilor c\ au primit c\r]ile de Meteorologul de serviciul la Sta]ia meteo
Miercurea Ciuc, Kollo Eniko, a declarat c\
identitate `n Cluj, de la o persoan\ necunoscut\, urmând ca, odat\ aceast\ valoare a fost `nregistrat\ `n jurul orei
ajun[i la destina]ie, s\ pl\teasc\ fiecare câte 3.500 de euro a 7:00, dup\ care temperatura a `nceput s\
creasc\ u[or. {i `n alte localit\]i harghitene s-au
Patru cet\]eni din Republica mele: Ani[oara P., 51 de ani, Ace[tia inten]ionau s\ ajung\ m\surat valori foarte sc\zute. La Topli]a au fost
Moldova au fost prin[i `n Vama Vilhelmina L., 48 de ani, Ga- `n Italia, iar c\r]ile de identi- minus 23 de grade Celsius, la Joseni minus 22,6
Petea `ncercând s\ ias\ din Ro- briel {., 22 de ani, [i Alexandru tate le-au primit `n Cluj de la o grade, iar la Bucin minus 17 grade Celsius.
mânia folosind c\r]i de identi- L., 19 ani. La controlul docu- persoan\ necunoscut\, urmând Serviciul Jude]ean de Ambulan]\ a fost solici-
tate române[ti false. Conform mentelor, poli]istul de frontier\ ca odat\ ajun[i la destina]ie s\ tat s\ intervin\ `ntr-un caz provocat de tem-
unui comunicat al Inspectoratu- a constatat c\ actele sunt false. pl\teasc\ fiecare câte 3.500 de peraturile extreme. Directorul ambulan]ei
euro. Celor patru persoane le- harghitene, dr. Peter Szilard, a declarat c\, joi
lui Jude]ean al Poli]iei de Fron- ~n urma verific\rilor efectuate
tier\ Satu Mare, la ie[irea din de poli]i[tii de frontier\, s-a au fost `ntocmite acte pre- seara, un b\rbat `n v=rst\ de 50 de ani a fost
transportat la Spitalul Municipal din Odorheiu
]ar\ s-a prezentat Florin Ioan constatat c\, de fapt, per- merg\toare `nceperii urm\ririi
C., `n vârst\ de 20 de ani, con- soanele sunt: Zinaida P., 52 de penale pentru s\vâr[irea in- Secuiesc cu deger\turi la mâini [i la picioare. {i
ducând un autoturism marca O- ani, Parascovia B., 48 de ani, frac]iunilor de tentativ\ la conduc\torii auto au avut probleme mari vineri
pel, `nmatriculat `n Satu Mare. Gheorghe C., 19 ani, [i Fiodor ie[irea din ]ar\ prin trecere ile- diminea]\, pentru c\ nu mai reu[eau s\-[i
gal\ a frontierei de stat, fals porneasc\ ma[inile din cauza gerului. Minima
~n ma[ina acestuia se mai aflau
patru persoane care la controlul
C., 19 ani, to]i patru cet\]eni
din Republica Moldova, care au privind identitatea, uz de fals [i absolut\ a lunii ianuarie a fost `nregistrat\ `n
de frontier\ au prezentat c\r]i intrat legal `n România `n de- complicitate la fals material `n anul 1985, când, la Miercurea Ciuc, au fost nu
de identitate române[ti pe nu- cembrie 2007 prin vama Albi]a. `nscrisuri oficiale. a mai pu]in de minus 38,4 de grade Celsius. a
Ceapa din Pericei a intrat
Un liceu
vasluian a
`n Cartea Recordurilor r\mas f\r\
cataloage
a Locuitorii comunei s\l\jene Pericei au `mpletit o cunun\ de ceap\ ce m\soar\ nu Un num\r de 32 de
cataloage au fost sus-
mai pu]in de 4.518 metri a „Cununa de ceap\ `mpletit\ la Pericei a cânt\rit aproximativ trase din cancelaria Li-
cinci tone, a num\rat peste 45 de mii de cepe, iar la realizarea ei au participat câteva ceului „Emil Racovi]\“,
din Vaslui, a informat
sute de localnici“, a spus primarul comunei s\l\jene, Boncsidai Csaba a Biroul de Pres\ al In-
Locuitorii comunei s\- spectoratului Jude]ean
l\jene Pericei au intrat `n de Poli]ie. „S-a p\truns
noul an cu un certificat de `n incinta liceului prin
la Guiness World Records for]area unui geam de la
Londra, care atest\ oficial parter. ~n prezent, efec-
faptul c\ `n localitatea lor tu\m cercet\ri `n ve-
a fost `mpletit\ cea mai derea identific\rii auto-
lung\ cunun\ de ceap\ din rilor [i lu\rii m\surilor
lume. Primarul comunei, legale“, a declarat purt\-
Boncsidai Csaba, a decla-
torul de cuvânt al IJP
rat c\ certificatul a sosit pe Vaslui, subinspectorul
adresa prim\riei joi, `n pri- Mihaela {traub. Repre-
ma zi lucr\toare a noului zentan]ii Inspectoratului
an, [i [i-a exprimat bucuria {colar Jude]ean Vaslui
pentru intrarea `n Cartea au declarat c\, `n pe-
Recordurilor cu cea mai rioada imediat urm\-
lung\ cunun\ de ceap\ toare, se va `ncerca refa-
din lume. Edilul a spus c\ cerea situa]iei [colare a
recordul `nregistrat ur- elevilor. „Pe baza notelor
meaz\ s\ fie marcat `ntr- din carnetele de elev [i a
un cadru festiv, `mpreun\ rezultatelor ob]inute la
cu locuitorii comunei. lucr\rile de control, vom
Cununa de ceap\ in- `ncerca s\ refacem si-
trat\ `n Cartea Recordu- „Cununa de ceap\ `mple- ]ii a Festivalului Cepei, o- de Pericei `n toat\ lumea, tua]iile [colare ale elevi-
rilor a fost `mpletit\ la `n- tit\ la Pericei a cânt\rit cazie cu care `n localitate `n primul rând `n scop lor afecta]i de acest inci-
ceputul lunii septembrie aproximativ cinci tone, a a fost ridicat [i un monu- comercial, aceasta remar- dent“, a declarat adjunc-
[i a m\surat nu mai pu]in num\rat peste 45 de mii ment al cepei, unic `n lu- cându-se prin faptul c\ se tul [efului ISJ Vaslui,
de 4.518 metri, fiind dep\- de cepe, iar la realizarea me, care are o `n\l]ime de produce din r\sad, prin
Dorel Juverdeanu. La
[ite astfel cu mult vechile ei au participat câteva 6 metri [i care reprezint\ replantare. Conform do- liceul vasluian au fost
recorduri de]inute de o lo- sute de localnici“, a spus un bulb de ceap\. Potrivit cumentelor istorice, `n furate 32 de cataloage,
calitate din Polonia, cu primarul comunei s\l\- primarului, ac]iunea or- Pericei se cultiva ceap\ pe din cele 38 aferente nu-
124 de metri, [i de ora[ul jene. Cununa a fost `mple- ganizat\ `n septembrie a suprafe]e `ntinse `nc\ din m\rului total de clase. a
Turda, cu 134 de metri. tit\ cu prilejul primei edi- vizat popularizarea cepei secolul XVII. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SUTE DE PENSIONARI Jude]ean\ de Ajutor Reciproc Mure[ pe o suprafa]\ de 4,7 hectare din re- belu[ din acest an [i pentru a-i cere
MURE{ENI S-AU ~NDATORAT DE num\r\ `n prezent peste 14 mii de spectivul teren exist\ iazuri, livezi [i acceptul de a-i boteza copilul. „Am ac-
membri, majoritatea acestora având terenuri de tenis, iar 2,8 hectare sunt ceptat cu pl\cere [i emo]ie propunerea
S|RB|TORI: Peste 250 de pension- cel pu]in câte un credit luat. `mp\durite. Primarul a precizat c\, domnului viceprimar, nu m\ a[tep-
ari au apelat la `mprumuturi de la
Casa Jude]ean\ de Ajutor Reciproc a BAZ| DE AGREMENT MO- `ntr-o viitoare [edin]\ de Consiliu tam la a[a ceva“, a declarat Alina
Local, va propune o strategie privind Raveica, cea care a n\scut, pe 1 ian-
Mure[, pentru a-[i putea achizi]iona DERN| LA SUCEAVA: Prim\ria amenajarea zonei de agrement pe
Suceava a primit `n administrare o uarie, la ora 5:40, un b\ie]el de 3,2
produsele necesare pentru petrecerea acest teren.
de s\rb\tori. Potrivit pre[edintelui suprafa]\ de 7,5 hectare de teren `n kilograme. „Sunt bucuros c\ am posi-
Casei de Ajutor Reciproc a Pensio- zona Casei de oaspe]i. Primarul a PRIMUL N|SCUT DIN bilitatea s\ fac un astfel de gest
municipiului, Ion Lungu, a declarat, PIATRA NEAM}, BOTEZAT DE cre[tinesc“, a spus edilul pietrean. ~n
narilor Mure[, Adrian Muntean,
ieri, c\ inten]ioneaz\ s\ amenajeze OFICIALIT|}I: Viceprimarul mu- anul 2000, Vasile Ouatu s-a decis s\
num\rul de credite s-a dublat `n luna
decembrie, suma total\ `mprumutat\ pe acest teren o baz\ de agrement nicipiului Piatra Neam], Vasile boteze primul n\scut al anului din
dep\[ind 200 de mii de lei. Adrian modern\. Edilul a spus c\ terenul a Ouatu, va deveni na[ de botez, pentru jude]ul s\u. Atunci a fost vorba de o
Muntean a subliniat faptul c\, de[i fost transferat de la Regia Autonom\ a opta oar\ consecutiv, a primului pereche de triple]i, feti]e, care acum
aceast\ sum\ reprezint\ dublul val- a Patrimoniului [i Protocolului de n\scut al anului din acest jude]. sunt `n clasa `ntâi. ~ntâmplarea a
orii totale a creditelor acordate `ntr-o Stat (RAPPS) c\tre municipalitate, Viceprimarul Ouatu a mers, joi, la f\cut ca to]i bebelu[ii boteza]i de vi-
lun\ obi[nuit\, au fost [i multe situa]ii printr-o hot\râre aprobat\ de Guvern Sec]ia de Neonatologie a spitalului ceprimarul Vasile Ouatu s\ fac\ parte
`n care pensionarii au cerut `mprumu- la sfâr[itul anului trecut. Potrivit jude]ean, pentru a sta de vorb\ cu din familii cu venituri materiale mo-
turi de doar câteva zeci de lei. Casa datelor prezentate de edilii suceveni, m\mica ce a dat via]\ primului be- deste. a

Economic
Veniturile din agricultur\ ob]inute `n 2007
trebuie declarate la Fisc p=n\ pe 15 mai
Contribuabilii care au rea-
lizat, `n 2007, venituri din ac-
tivit\]i independente (ac-
tivit\]i comerciale, profesii li-
bere, venituri din proprietate
intelectual\, din transferul
titlurilor de valoare) [i din
activit\]i agricole (Declara]ia
221) trebuie s\ depun\ de-
clara]iile de venit pân\ pe
data de 15 mai 2008, potrivit
Calendarului Obliga]iilor
Vaccinarea contra pestei porcine continu\ [i `n 2008
a Reprezentan]ii ANSVSA au anun]at c\ [i `n 2008 va continua campania de vaccinare a porcilor `mpotriva
pestei porcine a Totu[i, exist\ posibilitatea ca marile ferme s\ reia exportul de produse `n a doua parte a
anului, `ns\ numai dac\ produsele sunt fabricate din carne de porc importat\ din ]\rile UE
a ~n primele dou\ etape din campania de vaccinare `mpotriva pestei, `nceput\ la finele lui 2006, au fost
vaccina]i 2.477.732 de porci din exploata]ii profesionale [i 4.543.968 de porci din gospod\rii a
de Silviu DASC|LU
Rom=nia se pare c\ nu
mai scap\ de co[marul pes-
tei porcine [i, implicit, de
embargoul cu privire la ex-
portul c\rnii de porc `n
]\rile Uniunii Europene.
Reprezentan]ii Autorit\]ii
Na]ionale Sanitar-Veteri-
nare au anun]at deja c\ [i
`n 2008 va continua campa-
nia de vaccinare a porcilor
`mpotriva pestei, deci,
[ansele sunt foarte mici s\
export\m carne de porc `n
UE `n acest an.
Vaccinarea porcilor `m-
potriva pestei porcine cla-
sice va continua pe terito-
riul României [i `n 2008,
atât pentru porcii crescu]i
`n exploata]iile profesion-
ale, cât [i pentru cei din
gospod\rii, a declarat vice-
pre[edintele Autorit\]ii
Na]ionale Sanitar- Veteri-
nare [i pentru Siguran]a A-
limentelor (ANSVSA), Las-
zlo Csutak. „Prima etap\ a
vaccin\rii va debuta `n
luna februarie, dup\ ce
vom finaliza licita]iile de
achizi]ie a vaccinurilor,
procedurile `n acest sens fi-
ind deja ini]iate“, a mai
spus Csutak. Comisia Eu-
ropean\ a aprobat, la finele
lunii decembrie, planul de
eradicare a pestei porcine,
prezentat de autorit\]ile
române, conform c\ruia, `n
2008, va continua vaccina-
rea porcilor `mpotriva pes-
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 5 ianuarie
Vremea va fi deosebit de
rece, local [i `n nord-est [i
sud. Cerul va fi variabil mai
mult noros `n vestul, centrul
[i sud-vestul ]\rii unde spre
sear\ izolat va ninge slab.
V=ntul va prezenta unele in-
tensific\ri pe litoral, `n sudul
Banatului [i `n zona mon-
tan\ `nalt\. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `ntre
-20 [i -10 grade, mai sc\zute
`n depresiuni p=n\ `n jurul
valorii de -24 de grade, dar [i
u[or mai ridicate `n vest.
Temperaturile maxime se
vor situa `ntre -12 [i -2
grade, mai ridicate `n vestul
]\rii. ~n zonele joase va fi
cea]\ asociat\ cu depunere
de chiciur\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 5.01.2008
Dolar SUA 2,4415
Euro 3,5897
S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
Fiscale privind Impozitul pe
venit, publicat pe pagina de
internet a Ministerului Fi-
nan]elor Publice - portalul
Agen]iei Na]ionale de Ad-
ministrare Fiscal\ (ANAF).
Totodat\, contribuabilii care
realizeaz\ venituri din sa-
larii [i care au efectuat chel-
tuieli pentru acordarea de
burse private [i solicit\ resti-
tuirea acestora, cei care do-
tei. Din aceast\ cauz\, vân-
z\rile de carne [i produse
din carne de porc `n ]\rile
Uniunii Europene vor fi, `n
continuare, interzise, `ntru-
cât vaccinarea `mpotriva
pestei provoac\ la oamenii
care consum\ carne prove-
nit\ de la aceste animale o
lips\ de reac]ie fa]\ de u-
nele medicamente.
Marile ferme ar
putea exporta carne
de porc `n a doua
parte a anului
Autoritatea Na]ional\
Sanitar-Veterinar\ [i pen-
tru Siguran]a Alimentelor
estimeaz\ c\, `n a doua
parte a acestui an, marile
ferme vor putea ob]ine u-
nele derog\ri pentru export
dac\ produsele sunt fabri-
cate din carne de porc im-
portat\ din ]\rile UE sau
dac\ prin regionalizarea u-
nor zone nu au mai fost `n-
registrate focare de pest\
timp de [ase luni. ~n cazul
`n care nu vor fi `ntrunite
toate condi]iile impuse de
Comisia European\, vân-
z\rile `n alte ]\ri din UE nu
vor putea fi reluate mai de-
vreme de 31 decembrie
2009. România s-a confrun-
tat, `n 2007, cu trei focare de
pest\ porcin\, toate `n
jude]ul Timi[, la fermele
companiei americane Smith-
field, unde au fost sacrifica]i
peste 50.000 de porci. Cele
de la Igri[ ar urma s\ fie
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a JUM|TATE DINTRE
RU{I SUNT DATORI LA
B|NCI: Aproape jum\tate
din popula]ia adult\ a Rusiei
are datorii la b\nci. Exper]ii
au calculat c\ `n ultimii doi
ani b\ncile au eliberat cre-
dite de consum [i ipotecare
`n valoare de minim 3 mii de
miliarde de ruble. ~n pre-
zent, pl\tesc rate la b\nci
circa 60 de milioane de per-
soane, scrie agen]ia Utro. A-
cest lucru explic\, de altfel,
[i noile recorduri din comer].
Potrivit datelor Biroului na-
]ional pentru statistic\, cifra
de afaceri din comer]ul cu
am\nuntul a dep\[it o mie
de miliarde de ruble, `n con-
di]iile `n care, potrivit tutu-
ror sondajelor de opinie, o
mare pare din popula]ia acti-
v\ a ]\rii se pl=nge de salarii
mici [i insuficiente pentru
nevoile unei existen]e decen-
te. „Produc]ia cre[te mai `n-
cet dec=t sumele de bani din
SE SCUMPE{TE MOTORINA EUROPEAN|: Comisia European\ a propus
aducerea acestuia la nivelul comun de 380 de euro la mia de litri, pân\
cre[terea taxelor, cele mai lungi perioade urmând a fi acordate României
[i Bulgariei, care acum practic\ o tax\ de 220 de euro la mia de litri.
resc ca o sum\ din impozitul
anual s\ fie destinat\ pentru
sponsorizarea organiza]iilor
nonprofit, precum [i cei care
solicit\ deducerea din veni-
turile impozabile din salarii,
ob]inute la func]ia de baz\, a
cheltuielilor efectuate pentru
economisire `n sistem colec-
tiv pentru domeniul locativ
vor depune pân\ pe 15 mai
cererea privind destina]ia
eradicate `n câteva zile, iar
al treilea focar, de la Cenei,
va fi stins `n aceast\ lun\.
De asemenea, `n prima
parte a acestui an au mai
fost `nregistrate peste 160
de focare `n micile gospo-
d\rii ale popula]iei.
Embargoul c\rnii
de porc este
p=n\ `n 2009
UE a decis `n luna sep-
tembrie s\ prelungeasc\
embargoul privind impor-
turile de carne de porc [i
porci vii proveni]i din Ro-
mânia pân\ la sfâr[itul lui
2009, respectiv pân\ `n iu-
lie 2008 `n cazul Bulgariei,
din cauza persisten]ei peri-
portofelele oamenilor, ceea
ce conduce la infla]ie. ~n a-
ceste condi]ii, popula]ia pre-
fer\ s\ se `mprumute pentru
a cump\ra ce se poate acum.
Mul]i nu au bani de case, de
aceea achizi]ioneaz\ tot felul
de aparaturi tehnice [i ma-
[ini. Acesta este [i motivul
cre[terii cifrei de afaceri `n
comer]ul cu bucata [i a credi-
t\rii de consum“, a explicat
directorul Institutului Ban-
car din cadrul {colii Superi-
oare de Economie, Vasili
Solodkov.
a SURSELE ALTERNA-
TIVE, PRIORITARE ~N
SECTORUL ENERGETIC:
Al nou\lea raport anual pu-
blicat de compania de audit
[i consultan]\ financiar\
PricewaterhouseCoopers
„Energie [i Eficien]\: Studiu
global al sectorului de uti-
lit\]i pentru anul 2007“ ob-
serv\ o schimbare major\ `n
modul de abordare [i `n
cre[terea cu 26% a pragului minim al taxelor pentru motorin\ [i
`n 2012. Statele UE vor beneficia de perioade de tranzi]ie pentru
sumei, reprezentând pân\ la
2% din impozitul pe venitul
anual [i deducerea cheltuieli-
lor efectuate pentru eco-
nomisirea `n sistem colectiv
pentru domeniul locativ (for-
mularul 230). Pl\titorii de
venituri din dividende, do-
bânzi, din lichidarea sau di-
zolvarea unei persoane ju-
ridice, precum [i pl\titorii de
venituri din jocuri de noroc [i
de premii `n bani, pensii vor
depune declara]iile privind
impozitul re]inut pe veni-
turile cu regim de re]inere la
surs\, pe beneficiari de venit
colului de pest\ porcin\ `n
cele dou\ noi state membre.
~n momentul ader\rii la
UE, la 1 ianuarie 2007, re-
spectivul embargou era val-
abil pân\ la 30 septembrie,
`ns\ pesta porcin\ nu este
controlat\ `n nici una din
cele dou\ ]\ri, a considerat
Comisia European\. Ex-
per]ii europeni iau decizii
pe termen lung, din cauza
procedurilor, dar `n cazul `n
care ]\rile cu interdic]ii
demonstreaz\ c\ `ndepli-
nesc condi]iile impuse, pot
solicita mai devreme ridi-
carea embargoului. ~n 2006,
au fost `nregistrate peste
800 de focare de pest\ `n
România [i mai mult de 160
au fost `nregistrate pân\ `n
iunie 2007, toate `n ex-
ac]iunile produc\torilor de
energie. Studiul reflect\
strategia a 114 companii din
44 de ]\ri [i indic\ faptul c\
eficien]a energetic\, sursele
de energie alternative [i e-
nergia nuclear\ au devenit
priorit\]ile pie]ei. Anul tre-
cut, din totalul companiilor
din domeniul energetic, nu-
mai 17% `[i manifestau in-
teresul `n energia nuclear\ [i
19% `n cea eolian\. ~n decur-
sul a 12 luni este preconizat
ca num\rul acestora s\
creasc\ pân\ la 48% [i, re-
spectiv, 45%. „Este evident
c\ modul de a aborda [i a
ac]iona referitor la energia
nepoluant\, la sursele de e-
nergie neconven]ionale [i la
eficien]a energetic\ se
schimb\ rapid“, spune Man-
fred Wiegand, reprezentan-
tul PricewaterhouseCoopers.
a PRE}URILE PRO-
DUC}IEI INDUSTRIALE
AU CRESCUT CU APROA-
(formular 205), pân\ la data
de 30 iunie. Calcularea, re-
]inerea [i virarea impozitului
pe veniturile sub form\ de
dividende `n cazul dividende-
lor distribuite, dar care nu au
fost pl\tite ac]ionarilor sau
asocia]iilor pân\ la sfâr[itul
anului `n care s-au aprobat
situa]iile financiare anuale,
vor fi efectuate pân\ la 31 de-
cembrie. Asocia]iile f\r\ per-
sonalitate juridic\ au obli-
ga]ia depunerii declara]iei a-
nuale de venit pân\ la data
de 15 martie a anului. (S.D.)
ploata]ii non-profesionale.
Focarele `nregistrate `n
jude]ul Timi[ sunt primele
care au ap\rut `n România
`n ferme profesionale.
Aproape 7 milioane
de porci vaccina]i
Potrivit ANSVSA, `n pri-
mele dou\ etape din cam-
pania de vaccinare `mpotri-
va pestei, `nceput\ la finele
lui 2006, au fost vaccina]i
2.477.732 de porci din ex-
ploata]ii profesionale [i
4.543.968 de porci din gos-
pod\rii. ~naintea vaccin\-
rii, `n 2006, `n România au
fost `nregistrate 716 focare
de pest\ porcin\ clasic\ `n
35 de jude]e. Programul de
eradicare a pestei porcine a
fost aprobat pe o perioad\
de 4 ani, iar costurile totale
pentru derularea acestuia
pe o perioad\ de un an au
fost estimate la 43 milioane
euro, din care 21 de mi-
lioane de euro a reprezen-
tat sprijinul oferit de UE.
La ora actual\ `n România
sunt crescu]i 5,1 milioane
de porci `n ferme [i gos-
pod\rii ale popula]iei, din
care aproape 1,4 milioane
de porci `n exploata]ii profe-
sionale [i 3,8 milioane de
porci `n gospod\riile pop-
ula]iei. Consumul anual `n
România se ridic\ la circa 11
milioane de porci. ~nainte de
1989, `n România erau
crescu]i aproape 15 milioane
de porci. a
PE 10%: Pre]urile produc]i-
ei industriale pe total (pia]a
intern\ [i pia]a extern\) au
`nregistrat, `n noiembrie
2007, o cre[tere de 9,2% com-
parativ cu perioada similar\
a anului 2006, potrivit da-
telor publicate de Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS).
Fa]\ de luna octombrie, cre[-
terea pre]urilor produc]iei
industriale a fost de 1,9%.
Comparativ cu 2006, cel mai
dinamic sector a fost indus-
tria extractiv\, care a `nre-
gistrat o cre[tere de 18,1%.
Cre[teri de pre]uri sub
nivelul `nregistrat pe total se
constat\ la industria pre-
lucr\toare (8,6%) [i energie
electric\ [i termic\, gaze [i
ap\ (7,9%). Pe marile grupe
industriale, cre[teri semnifi-
cative de pre]uri se remarc\
la produsele industriei ener-
getice (12,2%) [i produsele
din industria bunurilor de uz
curent (11,1%). a
5
PE SCURT
E.ON Gaz a fost
amendat\ la Ia[i
cu 30 de mii de lei
Inspectorii de la Inspectoratul
Regional pentru Protec]ia
Consumatorului au amendat
ast\zi E.ON Gaz România cu
suma de 30.000 lei, dup\ ce com-
pania a l\sat f\r\ gaz o parte din
ie[eni, chiar `n zilele de Cr\ciun.
„Am aplicat aceast\ amend\ pen-
tru faptul c\ firma E.ON Gaz nu
a respectat clauzele contractuale
`n furnizarea serviciilor c\tre po-
pula]ie. Este una dintre cele mai
mari amenzi aplicate de c\tre
Inspectorat“, a declarat [eful
IRPC, Valerian S\l\v\stru.
Acesta a mai ad\ugat c\ `n zilele
de Cr\ciun, peste 220 de ie[eni
au sunat la Protec]ia
Consumatorului pentru a reclama
presiunea sc\zut\ a gazului
furnizat de E.ON. O parte dintre
ie[enii din cartierele Alexandru
cel Bun [i Dacia nu au avut deloc
gaz `n zilele de Cr\ciun, fiind
nevoi]i s\ foloseasc\ instala]ii
electrice pentru a se `nc\lzi sau
pentru a-[i face mâncare. ~n
Ajunul Cr\ciunului, E.ON Gaz a
decis suplimentarea cu un milion
de metri cubi zona Ia[ului pentru
remedierea problemelor `n
re]eaua de alimentare. (S.D.)
Slujbe agricole `n
Marea Britanie pentru
români [i bulgari
Peste 16.200 de locuri de munc\
sezoniere disponibile `n agricul-
tur\ `n Regatul Unit al Marii
Britanii [i Irlandei de Nord sunt
destinate exclusiv românilor [i
bulgarilor, `ncepând cu luna ia-
nuarie a acestui an, potrivit
Agen]iei Na]ionale pentru
Ocuparea For]ei de Munc\
(ANOFM). Potrivit informa]iilor
postate pe site-ul ANOFM,
`ncepând cu ianuarie 2008,
`ntregul contingent de 16.250 de
locuri de munc\ aflate `n cadrul
Schemei Lucr\torilor Sezonieri
din Agricultur\ (Seasonal
Agricultural Workers Scheme -
SAWS) din Regatul Unit al Marii
Britanii [i Irlandei de Nord este
alocat `n totalitate lucr\torilor
din România [i Bulgaria. Potrivit
reglement\rilor britanice, tot din
acest an, nu mai este permis\
`ncadrarea `n munc\ `n domeniul
agricol a cet\]enilor provenind
din state care nu sunt membre
ale Uniunii Europene. ~n cursul
anului 2007, doar 40% din contin-
gentul de locuri de munc\ apro-
bat `n agricultur\ a fost alocat
cet\]enilor din cele dou\ noi state
membre. ANOFM informeaz\ c\
ocuparea slujbelor `n agricultur\
este permis\ doar prin inter-
mediul operatorilor care au
ob]inut autorizarea Border and
Immigration Agency [i care au
urmat procedurile de ob]inere a
licen]ei din partea Gangmasters
Licensing Authority. Recrutarea
cet\]enilor români [i bulgari pen-
tru aceste locuri de munc\ se
poate realiza de c\tre operatori,
de c\tre solicitan]i, prin inter-
mediul unor agen]ii de recrutare
a for]ei de munc\ sau prin inter-
mediul unor reprezentan]i ai
acestora `n ]\rile de origine.
Petrom majoreaz\
pre]ul carburan]ilor
Petrom majoreaz\ de ast\zi
pre]ul carburan]ilor. Un litru de
benzin\ va costa cu [apte bani
mai mult, iar pre]ul motorinei va
cre[te cu 9 bani pe litru. Un litru
de benzin\ Eco Premium 95 va
costa 3,62 de lei, iar benzina
Premium f\r\ plumb 95 va putea
fi cump\rat\ cu 3,59 de lei pe
litru. Motorina OMV Premium
Diesel va costa de ast\zi 4,04 lei,
iar cea Top Euro Diesel 4,68 de lei
pe litru. Petrom a anun]at c\
scumpirile sunt cauzate de cre[-
terea cota]iilor interna]ionale. a
6 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
Lumea
`n care tr\im
Lupt\ str=ns\ pentru candidatura democrat\ la pre[edin]ia SUA
a Sistemul electoral american este considerat a fi cel mai transparent [i mai democratic din `ntreaga lume, alegerile pentru pre[edinte
desf\[ur=ndu-se pe parcursul unui `ntreg an a ~n prim\ instan]\ au loc alegerile primare, candida]ii unui partid `ntrec=ndu-se
pentru a ob]ine nominalizarea partidului pentru Casa Alb\ a Dup\ ce partidele `[i desemneaz\ candidatul, urmeaz\ campania electoral\,
c=nd candida]ii la pre[edin]ia celui mai puternic stat din lume se `nfrunt\ reciproc `n emisiuni televizate, `n manifesta]ii organizate `n
toate statele, dar [i `n publicitate agresiv\, cu aceast\ ocazie fiind cheltuite fonduri imense pentru atragerea nehot\r=]ilor a
Anul 2008 este unul im-
portant pentru Statele Uni-
te ale Americii, strategia ce-
lui mai puternic stat din lu-
me [i sensul `n care va mer-
ge `n urm\toarea perioad\
fiind hot\r=te de rezultatul
alegerilor preziden]iale din
noiembrie. Casa Alb\ ar pu-
tea fi „locuit\“ pentru prima
dat\ `n istorie de un pre[e-
dinte de culoare (doar `n fil-
me a mai fost posibil acest
lucru), Barack Obama, sau
de o femeie pre[edinte, fosta
prima doamn\ a Americii,
Hillary Clinton.
Cursa pentru statutul de
cel de-al 44-lea pre[edinte
al SUA a `nceput la 3 ianu-
arie `n statul Iowa, unde au
avut loc alegerile primare
din cadrul partidelor pentru
desemnarea candidatului
pentru cursa final\.
Sistemul electoral
american, unic `n lume
Alegerile primare repre-
zint\ primul pas `n alegerea
candidatului din partea
unui partid. ~n toate ]\rile
cu sistem democratic, par-
tidele `[i desemneaz\ candi-
datul (exist\ [i aici o lupt\
intern\, `ns\, de cele mai
multe ori, una subteran\,
plin\ de [antaj [i interese)
pentru fotoliul de pre[edin-
te `n v\zul lumii - manifes-
ta]ii, interven]ii `n mass-
media scris\, audio-vizual\
- cu ceilal]i candida]i `n ca-
drul unei campanii elec-
torale interne.
~n Statele Unite ale Ame-
ricii sistemul electoral este
unul total diferit, acesta
desf\[ur=ndu-se pe o lung\
perioad\ de timp, politicie-
nii care aspir\ la Casa Alb\
trec, pentru `nceput, prin
focul alegerilor din cadrul
partidului, numite [i alegeri
primare, `n cadrul c\rora
votan]ii `i aleg pe delega]ii
la conven]ia partidului, de-
lega]ii fiind cei care desem-
neaz\ candidatul.
Candidatul care ob]ine
majoritatea voturilor expri-
mate de delega]i devine re-
prezentantul partidului `n a-
legerile preziden]iale, dup\
o procedur\ care se repet\ `n
toate statele americane.
Alegerile primare au `n-
ceput la 1 ianuarie, `n sta-
tul american Iowa, candida-
]ii `ntrec=ndu-se `ntre ei
pentru a ob]ine nominaliza-
rea din partea partidului.
~n acest stat se folose[te un
sistem mai complex, `n care
delega]ii sunt selecta]i `n
SISTEMUL ELECTORAL AMERICAN: ~n SUA, sistemul electoral este unul total diferit, acesta
desf\[ur=ndu-se pe o lung\ perioad\ de timp, politicienii care aspir\ la Casa Alb\ trec, pentru
`nceput, prin focul alegerilor din cadrul partidului, numite [i alegeri primare, `n cadrul c\rora
votan]ii `i aleg pe delega]ii la conven]ia partidului, delega]ii fiind cei care desemneaz\ candidatul.
partidului `n alegerile preziden]iale, dup\ o procedur\ care se repet\ `n toate statele americane.
mai multe etape. Dup\ a-
ceast\ etap\ urmeaz\ se-
lec]ia final\ de la conven]ia
na]ional\ a partidului, care
se desf\[oar\ vara, unde
fiecare stat sose[te la con-
ven]ie cu propriii delega]i [i
pancarte ar\tând candi-
datul la pre[edin]ie pe care
`l sus]in.
Candidatul cu sprijinul
celor mai mul]i delega]i este
declarat c=[tig\tor, acesta a-
v=nd `ndatorirea s\-[i alea-
g\ un partener, ce va ocupa
func]ia de vicepre[edinte.
~n SUA
func]ioneaz\ sistemul
votului majoritar
Candida]ii la pre[edin]ie
se `ntrec `n ultima faz\, res-
pectiv campania electoral\,
mai scurt\ decât cea pentru
alegerile primare.
Cele mai multe fonduri,
de ordinul sutelor de milioa-
ne de dolari, se duc pe publi-
citatea la televiziune, dar [i
pentru organizarea de mi-
tinguri uria[e `n statele un-
de exist\ un procent mare
de nehot\r=]i, candida]ii `n-
t=lnindu-se cu electoratul
chiar [i de c=teva zeci de ori
pentru a fi siguri c\ electorii
au `n]eles mesajul (de exem-
plu, pre[edintele George W.
Bush a fost, `n campania
din 2004, `n Florida de 15
ori, iar `n Ohio de 17 ori pen-
tru a fi sigur de un feed-back
at=t din partea electoratului
favorabil, c=t [i de la cel al
adversarului John Kerry).
De asemenea, pe princi-
palele canale de televiziune
au loc dezbateri televizate `n-
tre candida]ii la pre[edin]ie.
La finele campaniei, `n-
totdeauna `n luna noiem-
brie, au loc alegerile pentru
pre[edintele SUA, c=nd mi-
lioane de oameni merg la
urne pentru a-[i exercita
dreptul constitu]ional.
~n Statele Unite func]io-
neaz\ sistemul electoral
majoritar - cine ob]ine cele
mai multe voturi `ntr-o cir-
cumscrip]ie electoral\ câ[ti-
g\ alegerile `n acea circum-
scrip]ie.
Potrivit procedurii, dup\
num\rarea voturilor, proce-
sul se mut\ la colegiul elec-
toral, fiecare stat av=nd un
num\r diferit de electori,
num\rul acestora reflec-
t=nd reprezentarea respec-
tivului stat `n Congres.
Candidatul desemnat
câ[tig\tor `ntr-un stat câ[-
Candidatul care ob]ine majoritatea voturilor exprimate de delega]i devine reprezentantul
tig\ [i toate voturile electo-
rilor respectivului stat, cei-
lal]i candida]i neprimind
nici un vot, cu excep]ia sta-
telor Nebraska [i Maine.
Odat\ ce un candidat are
majoritatea `n toate statele,
`n mintea popula]iei alege-
rile s-au terminat. Dar de
fapt colegiul electoral se re-
une[te [i voteaz\ pre[edin-
tele. Membrii colegiului nu
sunt obliga]i legal s\ voteze
pentru candidatul desem-
nat câ[tig\tor sau, `n func-
]ie de alegerea f\cut\, de
partidul din care fac parte,
dar se `ntâmpl\ foarte rar
ca votul lor s\ fie altul.
Voturile colegiului elec-
tor sunt formal num\rate `n
fa]a Congresului `n luna
ianuarie.
Cine poate fi
pre[edinte al SUA
Constitu]ia Statelor Uni-
te prevede c\ americanii tre-
buie s\-[i aleag\ pre[edinte-
le o dat\ la patru ani, candi-
da]ii la cea mai important\
func]ie din lume trebuie s\
aib\ cel pu]in 35 de ani [i s\
fie cet\]eni americani n\s-
cu]i `n Statele Unite.
Candida]ii poten]iali for-
meaz\ un comitet de preg\-
tire care mobilizeaz\ spriji-
nul membrilor de partid [i
al donatorilor pentru cam-
pania electoral\, ace[tia
lu=nd pulsul `ncrederii de
care s-ar bucura.
Constitu]ia american\ a-
rat\ c\ sindicatele, firmele
care au contracte cu guver-
nul, b\ncile na]ionale (cele
cu opera]iuni la nivel fede-
ral), companiile `nregistrate
la nivel na]ional [i cet\]enii
str\ini nu pot contribui di-
rect la campania electoral\,
ci numai indirect, prin in-
termediul unor Comitete de
Ac]iune Politic\ (PAC), nici
o persoan\ nu poate face o
contribu]ie financiar\ `n
numele altei persoane. Co-
mitetele politice care adun\
fonduri pentru sus]inerea
unor candida]i sau partide
nu pot primi bani de la com-
paniile care au contracte cu
guvernul federal. Pentru un
Comitet (organism separat
de staff-ul de campanie al u-
nui partid sau candidat, dar
care poate str=nge indirect
fonduri pentru acesta) limi-
ta este de 5.000 dolari/an.
De asemenea, contribu]i-
ile `n numerar nu pot dep\-
[i 100 de dolari, iar cele ano-
nime, 50.
Candida]ii la Casa Alb\
primesc `ns\ anual [i fon-
duri de la buget, acestea fi-
ind indexate `n func]ie de
infla]ie, [i `n aceea[i sum\.
O persoan\ individual\
nu poate dona unui candi-
dat mai mult de 2.000 de
dolari/alegeri.
Principalii candida]i
pentru Casa Alb\
Pre[edintele american
este desemnat prin Consti-
tu]ie [ef al statului [i prim-
ministru.
~n cadrul Partidului De-
mocrat exist\ trei favori]i la
ob]inerea candidaturii la
pre[edin]ie, respectiv sena-
toarea de New York [i fosta
prim\ doamn\, Hillary
Clinton, senatorul de cu-
loare al statului Illinois,
Barack Obama, [i fostul se-
nator de Carolina de Nord,
John Edwards. Al\turi de
ace[tia, la alegerile interne
din cadrul Partidului De-
mocrat mai sunt `nscri[i
Bill Richardson, fost minis-
tru al Energiei [i fost am-
basador american la ONU,
Joseph Biden, senator de
Delaware [i pre[edintele
Comisiei Afacerilor Exter-
ne, Christopher Dodd, sena-
tor de Connecticut [i pre[e-
dinte al Comisiei bancare
din Senat, Dennis Kucinich,
reprezentant al statului O-
hio, [i Mike Gravel, fost se-
nator de Alaska.
Republicanii `[i vor alege
candidatul din r=ndul ur-
m\torilor politicieni: fostul
guvernator al statului Ar-
kansas, Mike Huckabee, [i
fostul guvernator al Mas-
sachusetts, Mitt Romney.
Senatorul de Arizona, John
McCain, ar putea reprezen-
ta surpriza printre republi-
cani, acesta fiind sus]inut
de influentul cotidian „Des
Moines Register“.
Fostul primar al New
York-ului, Rudy Giuliani,
este creditat [i el cu [anse
printre republicani. ~ns\,
din cauza politicii duse de
actualul pre[edinte, George
Bush, `n special din cauza
r\zboiului din Irak, aten]ia
public\ se `ndreapt\ spre
Partidul Democrat, care va
da cel mai probabil viitorul
lider la SUA.
Unele ziare `l dau drept
c=[tig\tor pe senatorul de
culoare Obama, iar altele,
printre care [i prestigosul
„The Financial Times“ o indi-
c\ pe Hillary Clinton drept
viitorul pre[edinte al SUA. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008 7
MOARTEA LUI BENAZIR BHUTTO, ANCHETAT| DE SCOTLAND YARD: O echip\ de 6
Actualitate exper]i ai Scotland Yard (poli]ia londonez\) a ajuns ieri `n Pakistan pentru a ajuta
autorit\]ile de la Islamabad s\ ancheteze atentatul de la 27 decembrie, c\ruia i-a
c\zut victim\ fostul premier, Benazir Bhutto. Organizarea atentatului a fost pus\ de
autorit\]i pe seama Al-Qaeda, `n vreme ce pre[edintele Pervez Musharraf s-a ar\tat
deranjat de faptul c\ serviciile de interven]ie au cur\]at locul crimei `n mare grab\.

PKK reia `n for]\ atacurile teroriste `n Turcia LUMEA PE SCURT

Cinci persoane au fost
ucise [i aproximativ 70
r\nite `n explozia unei
ma[ini-capcan\ joi seara
la Diyarbakir, principalul
ora[ din sud-estul Turciei,
regiune majoritar popu-
lat\ de kurzi. Deflagra]ia
s-a produs la trecerea u-
nui vehicul militar pe un
drum din centrul ora[u-
lui, la o sut\ de metri de o
baz\ a armatei turce,
potrivit poli]iei. Ea a fost
atât de puternic\, `ncât
ferestrele multor cl\diri
din jur au fost sparte.
Dou\ persoane decedate
erau liceeni care urmau
Groaza atentatelor rebelilor kurzi cuprinde Diyarbakir cursuri private `ntr-una
dintre cl\diri. Potrivit au-
torit\]ilor, autorii aten-
tatului au f\cut s\ ex-
plodeze la distan]\ o bom-
b\ plasat\ `ntr-o ma[in\.
Mai mul]i r\ni]i sunt `n
stare grav\. Poli]ia turc\
a arestat ieri patru per-
soane suspectate c\ au le-
g\tur\ cu atentatul pro-
dus joi la Diyarbakir. Po-
li]ia nu a dat am\nunte
despre identitatea acestor
persoane supuse la in-
terogatoriu.
Primul ministru Re-
cep Tayyip Erdogan l-a
calificat drept un „act
terorist“, ad\ugând c\
„acest tip de evenimente
nu va schimba determi-
narea noastr\ de a com-
bate terorismul simultan
`n ]ar\ [i `n exterior“.
Ambasada Statelor Unite
la Ankara a denun]at de
asemenea, `ntr-un comu-
nicat, aceast\ explozie
calificat\ drept „exemplu
oribil de tragedii provo-
cate de terorism“. Rebelii
kurzi ai PKK (Partidul
muncitorilor din Kurdis-
tan) au anun]at recent
represalii dup\ bombar-
damentele aeriene contra
bazelor lor `n nordul Ira-
kului, efectuate cu asis-
ten]a serviciilor secrete
americane. a
SUA `[i men]in sprijinul
pentru Musharraf
Pre[edintele american George W.
Bush l-a numit joi pe liderul pa-
kistanez, Pervez Musharraf, un
aliat al Statelor Unite, `n comba-
terea terorismului, afirmând c\ el
ar trebui s\ colaboreze cu cel care
va câ[tiga alegerile programate
pentru luna viitoare. Aceast\ nou\
declara]ie de sprijin politic vine
dup\ ce Pakistanul a amânat
alegerile generale pentru 18 febru-
arie, ca urmare a asasin\rii lideru-
lui de opozi]ie Benazir Bhutto,
s\pt\mâna trecut\. „Cred c\
pre[edintele Musharraf va trebui
s\ colaboreze cu oricine va câ[tiga
alegerile [i, bine`n]eles, vom fi un
aliat puternic al Pakistanului“, a

Hillary Clinton pierde

precizat Bush. „Am fost `ntot-
deauna un sus]in\tor al pre[edin-
telui Musharraf“, a declarat el,
ad\ugând c\ acest lucru se da-
toreaz\ faptului c\ liderul pa-

alegerile preliminare din Iowa kistanez a adoptat o pozi]ie dur\

a Un senator de culoare devine favoritul democra]ilor americani la func]ia suprem\ `n stat
a Musulmanul Barack Obama a `nvins-o categoric `ntr-o prim\ `nfruntare electoral\ pe Hillary Clinton
a Republicanii `l au acum `n frunte pe Mike Huckabee, guvernatorul de Arkansas a
Lista aspiran]ilor la pre-
[edin]ia Statelor Unite `n-
cepe s\ se mic[oreze. Con-
frunt\rile preliminare din
statul Iowa propulseaz\ `n
frunte candida]i-surpriz\
[i doboar\ fo[ti favori]i. A-
legerile din noiembrie se a-
nun]\ furtunoase, America
putând fi condus\ `n pre-
mier\ de un pre[edinte de
culoare sau de o femeie.
Surpriza Obama
Barack Obama este câ[-
tig\torul democra]ilor `n
primul scrutin al procesu-
Barack Obama mizeaz\
pe schimbare `n politica Americii
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CSM ~{I ALEGE NO- vicepre[edinte, care fac par- ve[te pe judec\tori, pe list\ gislativ\ privind egalitatea
UA CONDUCERE: Membrii te
tori [i procurori), pentru un [anu, Alexandrina R\dules- rilor [i a fo[tilor de]inu]i po-
Consiliului Superior al Ma-
gistraturii (CSM) se reunesc
peste o s\pt\mân\ `ntr-o [e-
din]\ prezidat\ de [eful sta-
tului, Traian B\sescu, `n ca-
drul c\reia va fi prezentat
raportul privind activitatea
acestui for `n anul precedent
[i vor fi ale[i pre[edintele [i
vicepre[edintele Consiliului.
Potrivit legii, CSM este con-
dus de un pre[edinte [i de un
lui de nominalizare la can-
didatura din partea Parti-
dului Democrat, pentru
cursa preziden]ial\. ~n ta-
b\ra democrat\, a fost o
lupt\ strâns\. Cele mai
multe voturi din statul
Iowa i-au revenit senatoru-
lui de Illinois, Barack Oba-
ma, care a `nsumat aproa-
pe 38 de procente din pre-
ferin]ele electoratului. El
i-a devansat astfel pe prin-
cipalii s\i contracandida]i,
John Edwards [i Hillary
Clinton. Tân\rul senator
democrat de culoare a de-
clarat c\ victoria sa este
din sec]ii diferite (judec\- ar putea fi Angela H\r\st\- de drepturi a revolu]iona-
mandat de un an, ce nu poa-
te fi re`nnoit. Cei 17 membri
ai CSM `[i vor alege s\pt\-
mâna viitoare noul pre[edin-
te [i vicepre[edinte, `n locul
judec\torului Anton Pan-
drea [i a procurorului Dan
Chiujdea, ale c\ror mandate
expir\ `n 11 ianuarie. Dac\
din partea procurorilor este
a[teptat\ candidatura Gra-
]ianei Isac, `n ceea ce `i pri-
„un puternic mesaj de
schimbare pentru Ameri-
ca“, `n timp ce contracandi-
da]ii s\i, Joe Biden [i Chris
Dodd, au anun]at c\ se re-
trag din cursa pentru no-
minalizare din cauza sco-
rurilor extrem de sc\zute
`nregistrate `n prima con-
fruntare electoral\.
„Am ales speran]a `n lo-
cul fricii. Vom alege unita-
tea `n locul diviz\rii [i vom
trimite un puternic mesaj
de schimbare pentru Ame-
rica“, a declarat candidatul
la `nvestitura democrat\.
„Au spus c\ ]ara este prea
divizat\, prea decep]ionat\
pentru a ajunge vreodat\
la un obiectiv comun. ~n a-
ceast\ sear\ de ianuarie,
`n acest moment al istoriei,
voi a]i f\cut ceea ce cinicii
spuneau c\ nu se poate fa-
ce. A]i f\cut ceea ce Ameri-
ca poate face `n cursul a-
cestui nou an, 2008“, a
spus senatorul Obama `n
fa]a sus]in\torilor s\i.
Doamna Clinton
continu\ campania
De[i a fost dep\[it\ `n
mod surprinz\tor de con-
tracandidatul ei democrat,
Hillary Clinton s-a decla-
rat „optimist\ [i `ncrez\-
toare“ `naintea confrun-
t\rii din statul New Hamp-
shire de mar]i [i a insistat
pe faptul c\ va continua s\
se bat\ la nivel na]ional.
„Sunt cu totul preg\tit\
pentru restul acestei cam-
panii [i sunt gata s\ con-
duc cursa“, a spus fosta pri-
m\ doamn\, `ntr-o scurt\
declara]ie f\cut\ presei la
cartierul s\u general din
cu [i Virgil Andreie[.
a PC VREA EGALITATE
~N DREPTURI ~NTRE RE-
VOLU}IONARI {I FO{TII
DE}INU}I POLITIC: Pre[e-
dintele Partidului Conser-
vator (PC), Dan Voiculescu,
a anun]at, ieri, c\ parlamen-
tarii forma]iunii vor depune,
la `nceputul sesiunii parla-
mentare, o ini]iativ\ le-
Iowa, al\turi de so]ul ei
Bill Clinton [i fostul secre-
tar de stat Madeleine Al-
bright.
Potrivit rezultatelor ofi-
ciale ale Partidului Demo-
crat din Iowa, Barack Oba-
ma a câ[tigat alegerile pri-
mare din Iowa cu 37,6%
din voturi, `n timp ce prin-
cipala sa contracandidat\
a ie[it pe locul trei, cu
29,47% din sufragii. Fosta
prim\ doamn\ a fost de-
vansat\ [i de John Ed-
wards, votat de 29,75%
dintre electorii democra]i.
Republicanii merg pe
mâna lui Huckabee
~n cealalt\ tab\r\, cea a
republicanilor, este dat
câ[tig\tor Mike Huckabee,
fost pastor baptist, devenit
politician [i guvernator de
Arkansas. Victoria lui e
considerat\ o lovitur\ pu-
ternic\ dat\ lui Mitt Rom-
ney, fost guvernator de
Massachusetts, care a chel-
tuit zeci de milioane de do-
lari `n campania electora-
litic. Voiculescu sus]ine c\
ideea a ap\rut `n urma unei
discu]ii cu pre[edintele
Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i
Politici (AFDPR), Ticu Du-
mitrescu. „Parlamentul are
datoria moral\ de a regle-
menta un r\spuns egal de
mul]umire din partea socie-
t\]ii, pentru revolu]ionari [i
pentru cei care au pl\tit cu
via]a `n `nchisorile comunis-
l\. Ca [i `n cazul democra-
tului Obama, campania re-
publicanului Huckabee este
axat\ pe ideea de „schim-
bare“. „Am v\zut o schim-
bare `n politica american\,
la fel cum [i guvernul ame-
rican are nevoie de o
schimbare. Aceast\ schim-
bare porne[te `n aceast\
sear\ din Iowa, dar nu se
opre[te aici. Va merge mai
departe [i `n alte state [i va
ajunge `n decurs de un an
la Pennsylvania Avenue
num\rul 1600 (n.r. adresa
Casei Albe)“, [i-a comentat
victoria favoritul republi-
canilor. Huckabee l-a de-
vansat categoric `n aceast\
confruntare pe favoritul
Rudy Giuliani, fost primar
al New Yorkului, remarcat
`n combaterea criminalit\-
]ii [i administrarea crizei
de la 11 septembrie 2001.
Pe 8 ianuarie vor avea
loc alegeri primare `n sta-
tul New Hampshire, ur-
mând ca pe 5 februarie s\
aib\ loc selec]ii `n peste 20
de state, inclusiv Califor-
nia [i New York. a
te credin]a lor politic\, care
au fost deporta]i ori f\cu]i
prizonieri“, a declarat Voicu-
lescu. „Ini]iativa nu pune,
sub nici o form\, la `ndoial\
meritul [i recompensa acor-
dat\ revolu]ionarilor pentru
sacrificiul lor. Ceea ce `ncer-
c\m este s\ oferim o repara-
]ie fo[tilor de]inu]i politic,
recunoscând astfel sacrifi-
ciul lor ca fiind egal cu cel
f\cut `n ’89“, a conchis pre-
[edintele PC. a
`n combaterea terorismului [i [i-a
respectat promisiunea de a demi-
siona din func]ia militar\ [i a con-
voca alegeri. „Este un aliat“, a sub-
liniat pre[edintele SUA.
Hugo Chavez
d\ de p\mânt cu
guvernul revolu]ionar
Pre[edintele Venezuelei, Hugo
Chavez, a anun]at joi seara,
printr-o interven]ie telefonic\ la
televiziunea na]ional\, c\
inten]ioneaz\ s\ fac\ schimb\ri `n
Guvernul s\u revolu]ionar. Chavez
a declarat c\ 13 membri din
Executivul socialist vor fi
schimba]i din func]ie, f\r\ a pre-
ciza `ns\, deocamdat\, numele
celor viza]i. Pentru moment,
Chavez l-a eliberat din func]ie pe
vicepre[edintele Jorge Rodriguez,
care a fost `nlocuit cu Ramon
Carrizales, fost ministru al
Infrastructurii. Rodriguez este
privit de Chavez ca fiind respon-
sabil pentru rezultatul negativ al
referendumului din decembrie,
care supunea la vot o serie de re-
forme constitu]ionale propuse de
pre[edintele venezuelean. Dac\ ar
fi primit acceptul popula]iei,
Chavez ar fi putut pune bazele
unui stat socialist dup\ modelul
cubanez al lui Fidel Castro.
Turcia: Guvernul
lupt\ din greu
cu patima fumatului
Parlamentul turc a adoptat joi o
lege ce interzice fumatul, mai ales
`n baruri [i restaurante, o revolu]ie
`ntr-o ]ar\ considerat\ ca un bas-
tion al fum\torilor. Legea, care va
intra `n vigoare `n 4 luni dup\
aprobarea sa de c\tre pre[edinte,
prevede o perioad\ de tranzi]ie de
18 luni pentru cafenele, baruri [i
restaurante. Noua lege, sus]inut\
de primului ministru Recep Tayyip
Erdogan, adversar hot\rât al tu-
tunului, prevede amenzi
ustur\toare pentru contravenien]i.
Fum\torii `nr\i]i nu vor fi auto-
riza]i s\ `[i aprind\ o ]igar\ decât
`n camerele pentru fum\tori ale
hotelurilor sau `n spa]ii special
amenajate `n spitale psihiatrice,
c\mine de b\trâni sau `nchisori. ~n
caz de infrac]iune, dup\ un aver-
tisment scris, `ntreprinderile pri-
vate urmeaz\ s\ achite o amend\
urcând pân\ la 5.000 de lire
turce[ti (2.900 de euro). Persoanele
particulare risc\ o amend\ de 50
de lire (29 de euro). Circa 60 %
dintre b\rba]i [i 20 % dintre femei
fumeaz\ `n Turcia. ~n ciuda amen-
zilor mari, noile reglement\ri ale
guvernului de la Ankara au [anse
pu]ine s\ schimbe n\ravul tur-
cilor. Tutunul este deja interzis la
bordul autobuzelor [i avioanelor,
dar restric]iile existente sunt ade-
sea ignorate [i de multe ori se pot
vedea oameni fumând dedesubtul
unor panouri pe care scrie
„Fumatul interzis“. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008

Via]a
Bisericii
A[ez\m=ntul „Patriarhul Justinian“,
solu]ia vindec\rii celor defavoriza]i
De la primele forme de `ngrijire pe l=ng\
biserici p=n\ la sec]iile de asisten]\ social\
din `nv\]\m=ntul teologic [i birourile actuale,
organizate la centrele eparhiale [i
protopopiate, Biserica Ortodox\ Rom=n\ a
sus]inut [i a `ncurajat dintotdeauna misiunea
filantropic\ [i social\, ca `ndatorire fireasc\ a
cre[tinului. La nivelul Administra]iei
Patriarhale func]ioneaz\ mai multe servicii
specializate `n asisten]\ social\, iar un loc
important `l ocup\ Asocia]ia „Diaconia“.
Aceasta a fost `nfiin]at\ `n anul 1999, cu
scopul de a contribui la activitatea misionar\
[i social\ a Bisericii Ortodoxe Rom=ne. Din
anul 2004, `n cadrul asocia]iei func]ioneaz\
A[ez\m=ntul social „Patriarhul Justinian
Marina“, Centrul de servicii [i Magazinul de
c\r]i [i obiecte biserice[ti, precum [i Biroul
de pelerinaj „Pelerinul“.
Aproape c\ nu exist\ bi- La nivelul Administra-
seric\ `n care s\ intr\m [i ]iei Patriarhale func]ionea-
de unde s\ nu primim `n- z\ mai multe servicii spe-
demnuri de a-i ajuta pe cei cializate `n asisten]\ so-
`n nevoi, cultiv=nd iubirea cial\, iar un loc important
pe care Dumnezeu o arat\ `l ocup\ Asocia]ia „Diaco-
fa]\ de noi, p\c\to[ii, `n fi- nia“. Aceasta a fost `nfi- Copiii de la Centrul de zi merg `n pelerinaje, tabere pe timpul verii, la joac\
ecare zi. Pentru religia in]at\ `n anul 1999, cu sco-
CM cre[tin\, al c\rei principiu pul de-a contribui la activi- ind situate `n Calea Vic- tejarea [i asistarea mame- educativ-religioas\ celor o- din `mprejurimi, ba chiar [i CM
YK
esen]ial este iubirea, prac- tatea misionar\ [i social\ a toriei nr. 45. lor [i copiilor acestora, vic- croti]i `n a[ez\mânt. Mai din alte ora[e ale ]\rii. „Noi YK

ticarea filantropiei este o
urmare [i o `ndatorire fi-
reasc\. Iisus a fost modelul
acestei filantropii, pogor=t
la starea de exemplu perso-
nal, viu, concret, al iubirii
fa]\ de om.
De la primele forme de
`ngrijire pe l=ng\ biserici
p=n\ la sec]iile de asisten-
]\ social\ din `nv\]\m=n-
tul teologic [i birourile, ba
chiar asocia]iile actuale, or-
ganizate la centrele eparhi-
ale [i protopopiate, Biseri-
ca Ortodox\ Rom=n\ a sus-
]inut [i `ncurajat dintot-
deauna misiunea misiunea
filantropic\ [i social\, ca
`ndatorire fireasc\ a cre[ti-
nului.
Finalizarea proiectului A[ez\m=ntul social „Patriarhul Justinian
Marina“ a presupus restaurarea, la standarde europene, a fostei
cl\diri „Dacia“, `n baza unei investi]ii de peste 90.000 de lei, [i
crearea bazelor de func]ionare a acestuia prin trei servicii
Bisericii Ortodoxe Rom=ne.
Al\turi de alte organiza]ii
nonguvernamentale, „Dia-
conia“ func]ioneaz\ sub
obl\duirea Patriarhiei Ro-
m=ne [i vine `n ajutorul
persoanelor defavorizate:
copii, femei, b\tr=ni, fami-
lii cu posibilit\]i materiale
reduse, promov=nd [i sus-
]in=nd integrarea social\,
economic\, cultural\ [i e-
ducativ\ a acestora.
Din anul 2004, `n cadrul
asocia]iei func]ioneaz\ A-
[ez\m=ntul social „Patriar-
hul Justinian Marina“,
Centrul de servicii [i Ma-
gazinul de c\r]i [i obiecte
biserice[ti, precum [i Bi-
roul de pelerinaj „Peleri-
nul“, acestea din urm\ fi-
Protec]ie, asisten]\
[i consiliere
A[ez\m=ntul social „Pa-
triarhul Justinian Marina“
are ca obiectiv sprijinirea
copiilor din familii defa-
vorizate, precum [i protec-
]ia victimelor violen]ei do-
mestice. Acest program so-
cial vizeaz\ oferirea de ser-
vicii complexe, specializate
de asisten]\ [i suport ma-
melor [i copiilor acestora,
victime ale violen]ei fami-
liale.
{i A[ezm=ntul social are
trei componente cu carac-
ter social-filantropic, res-
pectiv Centrul pentru pro-
CM
YK
time ale violen]ei `n fami- nou, la slujbele care se ofi- colabor\m cu autorit\]ile
lie; Centrul de zi pentru ciaz\ aici particip\ credin- locale de asisten]\ social\,
copii care provin din familii cio[i din `mprejurimi, pre- cu Direc]ia de Asisten]\
monoparentale [i/sau s\ra- cum [i elevi [i profesori de Social\ a Sectorului 1
ce [i Serviciul de consiliere la cea mai apropiat\ [coal\. (unde se afl\ a[ez\m=n-
[i sprijin familial. „~n cazul tul), cu Agen]ia Na]ional\
ultimei componente, av=nd Reintegrarea social\ pentru Protec]ia Familiei,
`n vedere c\ problematica
deplin\ a victimelor precum [i cu asocia]ii [i
filantropic\ se extinde `n funda]ii care au ca specific
comunitate, aici intr\ pro-
Victimele care solicit\ de lucru violen]a `n familie.
grame pentru b\tr=ni, pro- ajutor la centru vin `n spe- De obicei, femeile stau la
grame pentru familii, spri- cial din Bucure[ti, dar [i noi p=n\ la rezolvarea de-
jin financiar [i materiale
de urgen]\, acolo unde este
cazul“, ne-a explicat pr.
Cristian Popa, consilier pa-
triarhal, directorul Asocia-
]iei „Diaconia“ [i a A[ez\-
m=ntului social „Patriar-
hul Justinian Marina“.
Serviciile sociale oferite
sunt atât de protec]ie, asis-
ten]\ [i consiliere (psiholo-
gic\, social\, juridic\, me-
dical\, religioas\) pentru
mamele [i copiii lor, victi-
me ale violen]ei `n familie,
cât [i de supraveghere, e-
ducare [i `ngrijire pe par-
cursul zilei a copiilor pro-
veni]i din familii monopa-
rentale [i/sau s\race, cu
risc social.
A[ez\mântul ofer\ [apte
camere individuale (fiecare
mam\ are posibilitatea de
a locui `mpreun\ [i cu c=te
4-5 copii `ntr-o camer\ in-
dividual\), o camer\ de zi
pentru activit\]i recreati-
ve, o camer\ de studiu pen-
tru copii, un cabinet medi-
cal, un cabinet pentru con-
siliere. De asemenea, dis-
pune de buc\t\rie, camer\
cu du[uri, sp\l\torie, toale-
te [i camer\ pentru servi-
ciul administrativ. La par-
ter s-a amenajat paraclisul
„Sf. ~mp\rat Iustinian cel
Mare“, unde p\rinte C\t\- Vizit\ la biserica din localitatea Bisoca, jude]ul
lin Dabu asigur\ asisten]\ Buz\u, unde copiii au fost du[i `n tab\r\
 CM
YK

S=mb\t\, 5 ianuarie 2008 9

„Ceea ce facem noi `n plus fa]\ de alte institu]ii este faptul c\ ne ocup\m
de reintegrarea lor social\. Din punct de vedere legal, ar trebui s\ stea `n
a[ez\m=nt p=n\ la trei luni. Dar, deoarece uneori problematica este mai
complex\ - mai apar [i probleme de divor], de exemplu -, ne ocup\m de
reintegrarea lor social\ deplin\.“ (Preot Cristian Popa)

finitiv\ a problemelor. De
exemplu, am avut un caz
cu o femeie din Irak cu 2
copii, care a stat la noi
aproape un an, pentru c\
erau probleme cu actele.
Ceea ce facem noi `n plus
fa]\ de alte institu]ii este
faptul c\ ne ocup\m de
reintegrarea lor social\.
Din punct de vedere legal,
ar trebui s\ stea `n a[e-
z\m=nt p=n\ la trei luni.
Dar, deoarece, uneori pro-
blematica este mai com-
plex\ - mai apar [i proble-
me de divor], de exemplu -,
ne ocup\m de reintegrarea
lor social\ deplin\. Cele ca-
re nu au serviciu sunt aju-
tate mai `nt=i s\-[i g\sesc\
un loc de munc\, apoi sunt
ajutate s\-[i g\seasc\ o
locuin]\, cu chirie, cu spri-
jinul legal care li se ofer\ -
chiar dac\ nu este destul
de mult - ca s\ `nceap\ o
via]\ pe cont propriu, o via-
]\ individiual\, indepen-
dent\, s\ nu mai fie o po-
var\ pentru familie, pen-
tru societate sau pentru
ceilal]i. {i eu cred c\ reu-
[im de cele mai multe ori
s\ le reintegr\m deplin“, a
mai spus pr. Popa.
De problematica unui
caz se ocup\ o `ntreag\ e-
chip\ pluridisciplinar\. ~n-
cep=nd de la ducerea `n fie-
care zi, de c\tre asisten]ii
sociali, a copiilor la cre[\ -
pentru ca femeia s\-[i poa-
t\ continua activitatea aco-
lo unde lucreaz\ - sau la
gr\dini]a cu program pre-
lungit - pentru ca femeia
CM
YK s\-[i ia copilul dup\ ce ter-
min\ serviciul - p=n\ la
consilierea agresorului [i
p=n\ la `nt=lnirile care au
loc `n ceea ce prive[te re-
la]ia familial\. „Interve-
nim [i din punct de vedere
spiritual. Exist\ un preot
special pentru discu]ii, de
cele mai multe ori, `nt=l-
Sala de activit\]i recreative din cadrul a[ez\m=ntului autofinan]are
nirile de acest gen av=nd
loc la Patriarhie. Personal,
fac aceste consilieri `n fa-
milie. Fie la capela de la a-
[ez\m=nt, fie la Patriarhie,
pentru c\ adresa a[ez\-
m=ntului este secret\ pen-
tru agresor“, a completat
p\rintele consilier.
~n a[ez\m=nt poposesc
anual aproximativ 30 de
persoane, victime ale vi-
olen]ei domestice.
Au vorbit o lun\ [i
jum\tate despre ce
au v\zut `n tab\r\
Pentru Centrul de zi,
beneficiarii sunt copii din
familii monoparentale
[i/sau s\race, cu risc social
de abandon [colar sau fa-
milial. La Centrul de zi
sunt `ngriji]i `n jur de 50 de
[colari pe an, cu vârste
cuprinse `ntre 7 [i 14 ani,
iar ei provin `n special din
comunitate, respectiv Sec-
torul 1. De asemenea, pri-
mesc `ngrijiri [i copiii fe-
meilor aflate `n a[ez\m=nt.
„La Centrul de zi avem mai
multe proiecte educative.
Organiz\m pelerinaje, ta-
bere pentru copii pe timpul
verii, pentru c\ `n familie,
de cele mai multe ori, ei nu
beneficiaz\ de acestea. A-
vem programe educative
chiar `n a[ez\m=nt. Avem
o terapie prin art\ pe care
o face un specialist pentru
a le dezvolta aptitudinile.
Mergem cu ei la teatru, la
muzee, `n parc. Avem [i un
program de informatic\. ~n
ceea ce prive[te educa]ia
prin art\, acum se lucreaz\
cu obiecte `n ceramic\.
Vrem s\ facem un club de
realizare de icoane, respec-
tiv litografii aplicate pe
lemn, precum [i alte pro-
grame care s\-i ajute s\ se
dezvolte armonios. Avem
un spa]iu de joac\ pentru
ei. {i avem rezultate fru-
moase. ~n vara lui 2007 am
organizat o tab\r\ `n Delta
Dun\rii [i dup\ ce au venit,
o lun\ [i jum\tate au po-
vestit continuu despre ce
au v\zut `n acea tab\r\“, a
explicat pr. Cristian Popa.
La sf=r[itul anului 2007,
copiii care beneficiaz\ de
`ngrijire la Centrul de zi au
primit daruri din partea lui
Mo[ Nicolae [i a lui Mo[
Cr\ciun. Serbarea pomului
de Cr\ciun a avut loc pe 19
decembrie, c=nd copiii au
prezentat poezii, colinde,
precum [i o scenet\ legat\
Activitate `n cadrul Centrului de zi
de marea s\rb\toare de pe
25 decembrie.
Surse de
Pentru sus]inerea misi-
unii sale sociale, Asocia]ia
„Diaconia“ promoveaz\ [i
un sector productiv de au-
tofinan]are, care desf\[oa-
r\ activit\]i cu caracter
economic, compatibile cu
activitatea Bisericii [i cu
legisla]ia `n vigoare, prin
imbinarea scopului eco-
nomic cu cel misionar.
~n acest cadru func]io-
neaz\ Magazinul de c\r]i [i
obiecte biserice[ti (Kretzu-
lescu) prin care sunt valo-
rificate obiectele biserice[ti
executate `n atelierele Pa-
triarhiei, c\r]ile religioase
ale Tipografiei Institutului
Biblic [i ale altor edituri de
carte religioas\, `n care se
presteaz\ servicii de foto-
copiere, scanare, printare
etc. [i se v=nd obiecte de bi-
rotic\ [i papet\rie.
Pe l=ng\ sus]inerea
componentelor amintite
mai sus, Asocia]ia „Diaco-
nia“ organizeaz\ semina-
rii, conferin]e pe teme de
violen]\, iar membrii aces-
teia particip\, la r=ndul lor
la diferite programe `mpre-
un\ cu autoritatea local\
c=nd este cazul [i cu alte
organiza]ii. Ace[tia par-
ticip\ la sesiuni de preg\-
tire, specializare, `ncerc=n-
du-se s\ se desvolte activi-
t\]ile asocia]iei [i `n alte
domenii. Se sper\ ca pe
terenul de l=ng\ a[ez\-
m=nt, care apar]ine Patri-
arhiei Rom=ne, s\ se dez-
volte [i alte proiecte so-
ciale, inclusiv c\mine de
b\tr=ni. a
CM
YK

Rezolvarea unui caz
aparent imposibil
Pe la `nceputurile acti-
vit\]ii A[ez\m=ntului so-
cial „Patriarhul Justinian
Marina“, o doamn\ cu un
copil a venit aici s\ cear\
ajutor. Nu avusese nicio-
dat\ un loc stabil, pentru
c\ provenea dintr-o fost\
cas\ de copii. Dup\ ce-a
ie[it din orfelinat, a tr\it
`n concubinaj cu cineva, a
n\scut un copil, au ap\-
rut probleme de violen]\,
drept pentru care a tre-
buit s\ p\r\seasc\ locu-
in]a. Tat\l ei tr\ia `ntr-o
camer\ [i nu a primit-o,
mama `i murise, iar ea nu
[tia s\ fac\ nimic. Era un
caz care trecea din ins-
titu]ie `n institu]ie, pri-
mea sprijin c=te dou\ -
trei luni, dup\ care era
trimis\ `n alt\ parte, pen-
tru a primi ajutor. „C=nd
am preluat-o la noi la
a[ez\m=nt, toat\ lumea
se pl=ngea c\ este destul
de dificil de lucrat cu a-
ceast\ persoan\. {i aceas-
ta din cauz\ c\ nimeni nu
`ncercase s-o ajute cu a-
dev\rat niciodat\. Era
trimis\ de la Ana la Ca-
iafa [i nu se g\sea o solu-
]ie real\. Atunci am `ntre-
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
bat-o: «Ce po]i s\ faci? Ce
studii ai?». ~mi zice: «Am
f\cut clasa I, clasa a II-a
pu]in». «{tii s\ scrii [i s\
cite[ti?», am continuat.
Mi-a zis c\ nu [tie. «Bine,
atunci ai s\ mergi la [coa-
l\». {tiam un program
pentru persoanele adulte,
pentru a face opt clase. A
`nceput s\-i fie team\,
spun=nd c\ e b\tr=n\ [i
nu poate ea s\ mearg\ la
[coal\. Bine, atunci i-am
g\sit un loc de munc\.
Dup\ cinci zile a aban-
donat pentru c\ nu era
obi[nuit\ s\ munceasc\.
A venit cu febr\ muscula-
r\, cu probleme. Era [i pro-
gramul care trebuia res-
pectat, iar ea, nefiind obi[-
nuit\ psihologic s\ fac\
fa]\ unui serviciu, n-a re-
zistatdec=tcincizile.I-am
g\sit un alt serviciu [i i-
am zis c\ dac\ renun]\ [i
la acesta, noi nu o mai
ajut\m. Dup\ o s\pt\-
m=n\, iar a `nceput s\ se
vaite, c\ are febr\, c\ nu
mai poate... I-am spus
din nou c\ dac\ renun]\
[i la serviciul acesta, a
doua zi pleac\ din a[ez\-
m=nt“, ne-a povestit p\-
rintele Cristian Popa u-
nul dintre multele cazuri
dificile rezolvate la a[ez\-
m=nt.
A trecut pragul acela
psihologic de cinci zile, a
muncit, iar dup\ o lun\, a
primit primul salariu. A
v\zut atunci prima dat\
`n via]\ rezultatul muncii
ei. {i-a dat seamna c\ poa-
te face ceva [i c\ aceasta
este calea. A continuat s\
lucreze, iar dup\ c=teva
luni, i s-a g\sit o camer\
cu chirie la o b\tr=n\. A
`nceput s\ se pl=ng\ c\ la
b\tr=n\ e murdar, c\... „{i
atunci i-am zis c\-i cum-
p\r\m var [i v\ruim, c\ `i
mai d\m noi lucrurile
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
care `i lipsesc, pentru c\
avem dona]ii de la credin-
cio[i. ~n cele din urm\,
Trinitas TV [tiri religioase de televiziune din România;
`mpreun\ cu administra-
Postul de televiziune - ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
al Patriarhiei Române turistic\ [i de arheologie biblic\;
torul, cu [oferul i-am zu-
gr\vit [i s-a mutat cu co- emite din data de 27 oc- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
pilul acolo. A `nceput o tombrie 2007. - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
via]\ normal\, fireasc\ [i Programul zilnic este
dine cre[tin\;
din c=nd `n c=nd trece pe de 15 ore, `ntre orele
la noi s\ ne mul]umeac\ [i
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
09.00-24.00.
s\ ne spun\ c=t e de descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
~n fiecare zi pute]i
fericit\, c\ acum tr\ie[te urm\ri transmisiuni di- mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
pe cont propriu“, a ad\u- recte de la Catedrala pa- - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
gat p\rintele. turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in-
{i cu r\bdare, multe triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa- termediul obiectivului camerei de filmat.
din astfel de cazuri au fost
rezolvate, unele dintre a- re, de atitudine [i de edu- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
cestea, `n urma consilierii ca]ie cre[tin-ortodox\: frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
spirituale [i psihologice,
finaliz=ndu-se chiar cu re- Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
unificarea familiei.
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.

CM
YK
10
Opinii
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Parabola
bobului
de grâu
a Având un hambar `ntreg
[i atâtea propriet\]i, ce
pierde gospodarul dac\ se
lipse[te de o bani]\ de
grâu sau chiar de un sac?
a Nu pierde nimic, nici
m\car nu-[i d\ seama c\ `i
lipse[te ceva a
de Carmelia LEONTE
V\ propun un exerci]iu de ima-
gina]ie. S\ ne gândim c\ exist\ un-
deva un om bogat, foarte bogat.
Acest om are cai, vite [i porci,
p\mânt [i case mari, iar `n mijlocul
cur]ii se afl\ un hambar imens, plin
cu grâu. Nu [tim dac\ omul acesta
`nst\rit `mparte sau nu câte ceva
din avutul s\u cu al]ii, dac\ `i ajut\
pe semenii lui s\raci din când `n
când, dac\ d\ruie[te din preaplinul
s\u m\car la s\rb\tori. Nu ne con-
centr\m asupra acestui aspect `n
povestirea noastr\. Poate e un om
milos [i `i ajut\, poate nu. Ceea ce
ne intereseaz\ este s\ g\sim
r\spuns la urm\toarea `ntrebare:
având un hambar `ntreg [i atâtea
propriet\]i, ce pierde gospodarul
dac\ se lipse[te de o bani]\ de grâu
sau chiar de un sac? Nu pierde
nimic, nici m\car nu-[i d\ seama c\
`i lipse[te ceva. Cât se poate de evi-
dent, un bob de grâu este pentru el
ca un fir de praf `n b\taia vântului.
Dar, la o anumit\ distan]\, se
afl\ un om s\rac. (Ve]i spune c\ v\
a[tepta]i la asta, [i anume ca
povestea s\ aib\ o structur\ bipo-
lar\. Urmeaz\ s\ vede]i c\ lucrurile
nu sunt chiar simple: omul s\rac nu
e cu adev\rat s\rac [i nici cel bogat
nu e neap\rat bogat. Situa]iile
povestirii noastre sunt `n[el\toare.)
S\rmanul nostru nu are nici m\car
un iedu] pe lâng\ cas\, nu are
provizii de nici un fel. Ceea ce are el
este un bob de grâu. Unul singur.
Ce crede]i c\ face cu el? ~l ]ine `n
buzunar [i, din când `n când, `l
scoate la lumin\, `l prive[te atent, `l
contempl\, chiar, `l mângâie cu vâr-
furile degetelor [i `l pune la loc, cu
mare grij\. Ba i se pare transpa-
rent, ba i se pare c\ adun\ lumina,
ba crede c\ i-ar putea vorbi [i
gr\untele ar `n]elege. Doar este
`nmagazinat\ `n el atâta poezie! Ce
ar pierde acest om dac\ bobul de
grâu i-ar aluneca din mân\, f\r\
s\-[i dea seama, [i s-ar pr\p\di `n
]\râna drumului? Ar pierde totul,
absolut toat\ avu]ia lui. Nu i-ar mai
r\mâne nimic de care s\ aib\ grij\,
nici o valoare demn\ de a fi
p\strat\. Printr-o logic\ aparent
absurd\, bobul de grâu al omului
s\rac este mult mai important
decât `ntreg hambarul bogatului.
Aceasta pentru c\ minusculul
gr\unte a c\p\tat o valoare sim-
bolic\ `n ochii st\pânului s\u, a de-
venit leg\tura cu via]a, cu p\mân-
tul, fiind, `n acela[i timp, o promisi-
une de mai bine. O punte spre vi-
itor. Bobul de grâu este o concen-
trare de for]e, o confirmare a
speran]ei [i a bucuriei, `ns\[i
ra]iunea lor de a fi. Mai crede]i
acum c\ omul s\rac este `ntr-a-
dev\r s\rac, din moment ce are
toate acestea? Valorile cu adev\rat
importante sunt concentrate `n
greutatea insesizabil\ pe care o
poart\ cu sine, oriunde ar fi.
La `nceput de an, v\ urez s\
p\stra]i cu grij\ bobul de grâu pe
care `l ave]i [i s\-l `nmul]i]i! a
~NCEPUTUL UNEI DIALECTICI: Apa, crea]ie a lui Dumnezeu, binefacere divin\,
poate fi descoperit\ [i ca o for]\ distructiv\; fiind prezent\, devine izvor de via]\ [i
are puteri regeneratoare, dar, la fel de bine, absen]a ei `nseamn\ usc\ciune [i
moarte; având caracter purificator, ea cur\]\, indiscutabil, murd\ria, dar este,
RELIGIE {I FENOMEN
Ap\ [i purificare `n iudaism
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Dintotdeauna, apa a reprezentat
un element fundamental `n existen-
]a lumii. Pentru c\, f\r\ ap\, p\-
mânt, aer [i foc, a[a cum s-a sub-
liniat `nc\ din perioada Greciei an-
tice, lumea nu poate supravie]ui. ~n
particular, rolul apei domin\ sis-
temul de gândire care guverneaz\
iudaismul, cre[tinismul [i islamul,
dar [i riturile specifice acestora. ~n
iudaism [i islam, sp\l\rile [i afun-
d\rile rituale impun, `nc\ [i ast\zi,
ritmul vie]ii credincio[ilor, `nce-
pând cu cea cotidian\ pân\ la cea
liturgic\, incluzând practicile cu-
rente ale vie]ii, dup\ cum [i marile
„examene“ metafizice ale existen]ei
umane. ~n cre[tinism, practica bo-
tezului prin cufundare, stropire sau
turnare a apei nu reprezint\ doar o
delimitare a grani]elor [i a „geogra-
fiei“ unei anume credin]e, cât mai
ales o tain\ de ini]iere, care des-
chide celui botezat calea de acces
spre mântuire.
~nceputul unei dialectici
pe deplin justificate
Dincolo de formele sub care s-a
exprimat `n Biblie (rou\, ploaie, po-
top, torente, izvoare, fântâni, mare),
apa are un sens propriu sau meta-
foric, dar [i func]ii specifice. Prezen]a
ei `n lume reprezint\, dac\ nu un
paradox, cel pu]in `nceputul unei di-
alectici pe deplin justificate: apa,
crea]ie a lui Dumnezeu, binefacere
divin\, poate fi descoperit\ [i ca o
for]\ distructiv\; fiind prezent\,
devine izvor de via]\ [i are puteri re-
generatoare, dar, la fel de bine, ab-
sen]a ei `nseamn\ usc\ciune [i
moarte; având caracter purificator,
ea cur\]\, indiscutabil, murd\ria,
dar este, totodat\, [i mijlocul prin
care se transmite aceast\ murd\rie.
Chiar dac\ simbolismul apei e
universal [i exist\ teme comune tu-
turor religiilor, fiecare societate
dispune de propriile ei configura]ii
spirituale [i culturale. ~n iudaism,
`nainte de redactarea Talmudului,
multe comentarii [i o bogat\ lite-
ratur\ `n limbile greac\ [i ebraic\
fac referire la o serie de analogii bi-
blice `n leg\tur\ cu apa. ~n cre[ti-
nism, Evangheliile, Faptele Aposto-
lilor, Epistolele [i Apocalipsa, in-
spirându-se din Vechiul Testa-
ment, prezint\ o nou\ interpretare
Apa „natural\“ sau „vie“, a[a cum este numit\
`n textele talmudice, provine din apa de ploaie, de
izvor sau de râu, dar [i din topirea z\pezii, trebuind
s\ se scurg\ „`n mod natural“ `n bazin.
Pentru a fi canalizat\ sau colectat\, e interzis\
folosirea oric\rui metal, riscând s\ devin\ impur\
totodat\, [i mijlocul prin care se transmite aceast\ murd\rie.
Dintotdeauna, apa a reprezentat un element fundamental `n existen]a lumii
a acestei revela]ii, pe care inclusiv
P\rin]ii Bisericii au selectat-o, con-
ferindu-i o hermeneutic\ `n spiritul
noii credin]e. Acela[i lucru `l des-
coperim `n unele dintre surele Co-
ranului islamic. Cel pu]in la acest
nivel, e limpede c\ fiecare dintre
culturile monoteiste a dezvoltat `n
felul s\u ritualuri religioase, prac-
tici sociale, sisteme filosofice, care
se `ntemeiaz\ pe un patrimoniu co-
mun de imagini [i referin]e, dar [i
`n domeniul artei sau arhitecturii.
Sp\larea m=inilor `nal]\
pe om `n `ntregul s\u
Afla]i `nc\ `n pustiu, `nainte de
a primi Legea divin\, Tora, evreii
au primit porunca s\-[i spele ve[-
mintele [i trupul. Pentru a deveni
preo]i, Moise [i Aaron au trebuit, de
asemenea, s\ se spele pe ei [i hai-
nele lor, configurând astfel pentru
ve[nicie con[tiin]a unei separa]ii
materiale, temporale [i spirituale
de tot ceea ce este impur.
Marea grij\ pentru puritate a
evreilor de mai târziu, confrunta]i
cu problema `ntin\rii rituale, anu-
me aceea care rezulta `n urma con-
tactului cu un defunct sau unui
contact sexual, e dovedit\ de faptul
c\, de jur `mprejurul Mediteranei,
multe sinagogi au fost construite `n
apropierea m\rii, acolo unde ablu-
S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
]iunile cu ap\ de mare puteau fi
foarte u[or practicate. De altfel, se
pare c\ folosirea apei de mare [i
aceea a apei lustrale a constituit
esen]a ritualurilor de purificare
pentru cei care, din diferite motive,
nu se puteau duce `n pelerinaj la
Templul din Ierusalim, spre a primi
iertarea m\car o dat\ `n an pentru
p\catele lor.
Sp\larea mâinilor `naintea ru-
g\ciunii de diminea]\ sau `nainte
de a mânca e legat\, `n mod indis-
cutabil, de amintirea Templului, f\-
r\ a avea vreo leg\tur\ direct\ cu
ceea ce `nseamn\ cur\]enia sau i-
giena. Sp\larea mâinilor `naintea
oric\rei mese sau `naintea oric\rui
consum de pâine confer\ alimentu-
lui respectiv statutul de hran\
sfânt\ [i, totodat\, `nal]\ mâinile
omului, dar [i pe om `n `ntregul
s\u. Ritualul „`n\l]\rii mâinilor“
(netilat iadaim) simbolizeaz\, prin
el `nsu[i, ca [i prin scopul s\u, spi-
ritualizarea actului `n sine prin bi-
necuvântare [i evitarea comporta-
mentului mecanic.
R\gaz pentru a te
`ntoarce `n tine `nsu]i
~ntr-o lume atât de agitat\, ca cea
de azi, sp\larea mâinilor confer\ o
semnifica]ie care se `nscrie pe linia
normalului profan absolut. Totu[i,
din perspectiv\ religioas\, a lua de
trei ori ap\ `ntr-un ibric [i a o turna
`nceti[or pe fiecare mân\ sim-
bolizeaz\ [i reprezint\ un r\gaz pen-
tru a te `ntoarce `n tine `nsu]i, `nain-
te de rug\ciune sau de mas\. Pentru
cei care le practic\, aceste acte zil-
nice sunt `nt\rite prin sp\larea so-
lemn\ a mâinilor de c\tre un preot,
la sinagog\, `n zilele de sâmb\t\ sau
cu prilejul altor s\rb\tori.
Tot la fel, ritul de cufundare `n
ap\ face parte din seria foarte nu-
meroaselor rituri purificatoare prac-
ticate `nc\ `n cadrul iudaismului
contemporan. Având bra]ele [i mâi-
nile `ntinse, cu degetele `ndep\rtate,
pleoapele [i gura u[or `ntredeschise,
credinciosul se preg\te[te pentru
scufundarea purificatoare (tevila). ~n
timpul cufund\rii, repetat\ de trei
ori, un martor asist\ la s\vâr[irea
ritualului. B\rbat, `n cazul b\rba-
]ilor, femeie, `n cazul femeilor, mar-
torul confirm\ exactitatea [i clari-
tatea termenilor binecuvânt\rii ros-
tite `ntre prima [i a doua cufundare
`n ap\, o binecuvântare identic\
pentru toat\ lumea, indiferent c\ e
vorba de b\rba]i, femei sau prozeli]i.
„Apele care dorm“
~n lumea iudaic\, din Antichi-
tate pân\ azi, b\ile rituale (miq-
vaot) sunt condi]ionate de existen]a
unei mici piscine sau bazin (miqva),
`n care se afl\ „apele care dorm“, [i
o cistern\ (bor), `n care este colec-
tat\ apa de ploaie, direc]ionat\
apoi spre bazin. Acesta din urm\,
s\pat [i modelat chiar `n p\mânt,
are o `n\l]ime de 1,20 metri, con]i-
nând cel pu]in 40 de se’ah de ap\
„natural\“, ceea ce `nseamn\ `n jur
de 750 de litri. Atât `n\l]imea bazi-
nului, cât [i volumul de ap\ din el
permit oric\rui adult s\ se scu-
funde `n `ntregime, f\r\ a se teme
c\ se va `neca.
Apa „natural\“ sau „vie“, a[a
cum este numit\ `n textele talmu-
dice, provine din apa de ploaie, de
izvor sau de râu, dar [i din topirea
z\pezii, trebuind s\ se scurg\ „`n
mod natural“ `n bazin, f\r\ s\ fi
fost scoas\ de mâna omului, f\r\ a
fi fost adus\ `n niscaiva recipiente.
Pentru a fi canalizat\ sau colectat\,
e interzis\ folosirea oric\rui metal,
riscând s\ devin\ impur\. Apa de
ploaie curge direct `n bazin prin g\-
uri amenajate `n acoperi[urile sub
form\ de bolt\ sau prin deversoare.
Bazinul propriu-zis `n care are loc
baia de purificare e plasat câteva
trepte mai spre subsol, deseori ajun-
gându-se aici dinspre camerele de
baie. De regul\, exist\ dou\ sc\ri ca-
re conduc spre bazin: una pentru cei
care coboar\ spre purificare, iar alta
pentru cei care deja s-au purificat.
Cel ce se `mb\iaz\
rena[te la puritate
Simbolismul cufund\rii `n ap\,
de trei ori, `n a[a fel `ncât respec-
tivului s\-i fie cuprinse toate p\r]ile
corpului, las\ s\ se `n]eleag\ faptul
c\ cel ce se `mb\iaz\ ritualic se las\
`nghi]it `n `ntregime de ap\, moare
`n sine, dup\ care, purificat, ren\s-
cut, revine la via]\. ~n Antichitate,
demersul era motivat de p\cat sau
de o impuritate de ordin ritual; as-
t\zi, `n schimb, se motiveaz\ `n `n-
deplinirea unui act sfânt sau `n res-
pectarea legilor religioase ale pu-
rit\]ii familiale. ~n ambele situa]ii
avem de a face cu un act de rege-
nerare: gra]ie afund\rii, cel ce se
`mb\iaz\ rena[te la puritate, el se
reg\se[te `n deplin\tatea poten]ia-
lului s\u spiritual, dup\ cum tot la
fel simte o transformare interioar\
`n sufletul s\u, `n `ntreaga sa fiin]\.
~n cazul femeilor, `n plus, purifi-
carea ritualic\ prin `mb\iere cir-
cumscrie perioada sexualit\]ii [i,
deci, posibilit\]ile de perpetuare a
fiin]ei umane, ]inând seama de pu-
ritatea familial\, [tiut fiind faptul
c\ `n timpul ciclului menstrual `i
este interzis\ trecerea prin miqve.
E o form\ de sfin]ire a sexualit\]ii
prin ap\, element primordial [i
d\t\tor de via]\.
* PR. NICOLAE ACHIMESCU ESTE PROFESOR DE ISTORIA
RELIGIILOR LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX|
„DUMITRU ST|NILOAE“ DIN IA[I
 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
Actualitate
Fanfarele de la Zece Pr\jini la Vene]ia, `n avansul Carnavalului
Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Culturii [i Cultelor, Insti-
tutul Cultural Român [i Ministerul
pentru ~ntreprinderi Mici [i Mijlocii,
Comer], Turism [i Profesii Liberale,
cu sprijinul Institutului Român de
Cultur\ [i Cercetare Umanistic\ de
la Vene]ia, al ARTEXIM [i al Ofi-
ciului Român de Turism de la Roma,
vor organiza `n perioada 25 ianu-
arie-5 februarie 2008 o serie de ma-
nifest\ri, prin care ]ara noastr\ va fi
prezent\ la tradi]ionalul eveniment.
La propunerea Prim\riei din
Vene]ia, anun]ul oficial al acestui
Filme
rom=ne[ti la
Festivalul
Interna]ional
de la Palm
Springs
Trei produc]ii cinematografi-
ce române[ti regizate de Lucian
Pintilie, Cristian Mungiu [i
Cristian Nemescu sunt incluse
`n programul celei de XIX-a e-
di]ii a Festivalului Interna]io-
nal de Film de la Palm Springs
din California, care se desf\-
[oar\ `n perioada 3-14 ianuarie.
„4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“
de Cristian Mungiu, inclus `n
sec]iunea filmelor str\ine pro-
puse pentru nominaliz\rile la
Oscar, va fi prezentat la 4 [i 7
ianuarie, deschizând astfel pro-
iec]iile din aceast\ sec]iune ce
cuprinde 55 de pelicule din cele
65 care aspir\ la Oscar. Cele
dou\ proiec]ii vor avea loc la Ci-
nema Palm Springs Regal 9 [i re-
spectiv Annenberg Auditorium.
Al\turi de filmul lui Mungiu
vor rula filme regizate de Niki-
ta Mihalkov (Rusia), Denys Ar-
cand (Canada), Joseph Cedar
(Israel), Masayuki Suo (Japo-
nia), Juan Antonio Bayona
(Spania), György Pálfi (Unga-
ria), precum [i de cinea[ti din
Portugalia, Fran]a, Germania,
Australia, India, Iran, Irlanda,
Danemarca etc.
Filmul lui Cristian Nemes-
cu, „California Dreamin“ (nes-
fâr[it)“, face parte din sec]iunea
„World Cinema Now“ [i va avea
dou\ proiec]ii, la 4 [i 5 ianuarie,
la acela[i Cinema Palm Springs
Regal 9.
O surpriz\ pentru cinemato-
grafia româneasc\, `n cadrul a-
cestui festival, a fost selectarea,
al\turi de alte dou\ filme con-
siderate capodopere, a peliculei
„Reconstituirea“, regizat\ de
Lucian Pintilie `n 1968. Acest
film va fi proiectat la 11 ianua-
rie [i a intrat `n sec]iunea „Co-
mori de arhiv\“, al\turi de pe-
liculele americane „Crim\ [i
pedeaps\“ (1935), regia Josef
von Sternberg, [i „Leave Her to
Heaven“ (1945), regia John M.
Stahl. Filmul-capodoper\ „Re-
constituirea“ va fi prezentat `n
festival de istoricul de film
Milos Stehlik.
Festivalul Interna]ional de
Film de la Palm Springs re-
une[te `n acest an circa 230 de
produc]ii din 65 de ]\ri. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a IA{UL {I SIBIUL VOR STA- Cultural\ a Europei. „Marele câ[tig
TUTUL DE CAPITAL| CULTURA- al Sibiului dup\ acest an este cu cer- PUTEA DUBLA ~N SIBIU ~N 2008:
titudine vizibilitatea sporit\ de care
L| EUROPEAN| ~N 2019: Sibiul beneficiaz\. Ora[ul a ajuns celebru Sibiul, primul ora[ românesc devenit,
[i Ia[ul sunt cele dou\ municipii care
[i-au anun]at inten]ia de a candida
pentru titlul de Capital\ Cultural\
European\ din 2019, Sibiul bazân-
du-se pe experien]a deja dobândit\
`n 2007. Primarul Klaus Johannis a
anun]at, joi, pentru prima dat\, c\
este posibil ca Sibiul s\ `ncerce s\
mai ob]in\ o dat\ titlul de Capital\
de Executiv la 5 octombrie, printr-o ordonan]\ de urgen]\, de la 25 de lei la 32 de
onorant statut a fost f\cut `n noaptea
de Anul Nou `n Pia]a San Marco,
unde, pe o scen\ special amenajat\,
au urcat membrii fanfarei „Shavale“
din satul Zece Pr\jini, care au
sus]inut un spectacol extraordinar
pentru publicul vene]ian [i miile de
turi[ti din `ntreaga lume.
Directorul general al Direc]iei
Generale Institute Culturale Româ-
ne[ti din Str\in\tate din cadrul ICR,
Irina Ionescu, a declarat c\ sosirea
Anului Nou a fost `ntâmpinat\ `n
Pia]a San Marco din Vene]ia de un
num\r record de 90.000 de persoane,
Frigul [i ninsoarea i-ar putea
]ine pe elevi departe de [coal\
Frigul ar putea ]ine elevii
departe de [coal\ `n unele
localit\]i. Inspectoratele
[colare pot am=na
`nceperea [colii `n unele
jude]e, din cauza
condi]iilor meteorologice
nefavorabile. Ministerul
de Oana RUSU
~nceperea cursurilor, progra-
mat\ pentru luni, 7 ianuarie, ar
putea fi amânat\ `n unele jude]e
din cauza condi]iilor meteorolog-
ice nefavorabile, a declarat, ieri,
consilierul ministrului Educa]iei,
Mirabela Amarandei.
„Fiecare inspector [colar ge-
neral va decide dac\ este nece-
sar\ amânarea `nceperii [colii `n
jude]ele lor, `n situa]iile `n care
condi]iile meteorologice ar putea
`mpiedica desf\[urarea normal\
a activit\]ii [i va realiza un plan
de m\suri `n acest sens“, a de-
clarat consilierul.
Mirabela Amarandei a pre-
cizat c\ Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului (MECT)
a solicitat inspectoratelor s\ in-
formeze ministerul zilnic despre
situa]ia din jude]e.
„Noi centraliz\m `n fiecare zi
situa]ia din jude]e, iar duminic\
(m=ine - n.r.) vom avea situa]ia
exact\“, a mai spus Amarandei.
Consilierul a precizat c\ in-
spectorii jude]eni pot decide s\
mute cursurile `n alte unit\]i [co-
lare, unde este posibil acest lucru.
Sunt a[tepta]i s\ `nceap\ cur-
surile 3.438.000 de elevi din toate
ciclurile de studiu, precum [i
620.000 de copii de gr\dini]\.
Urm\toarea vacan]\, cea in-
tersemestrial\, va fi `n intervalul
2-10 februarie 2008.
Anul [colar 2007-2008 cuprin-
de 35 de s\pt\mâni de cursuri,
`nsumând 175 de zile lucr\toare.
Prin derogare, s-a stabilit ca pen-
tru clasele a VIII-a, durata cur-
surilor s\ fie de 34 de s\pt\mâni,
`nsumând 170 de zile lucr\toare.
Astfel, ultima zi de cursuri pen-
a NUM|RUL DE TURI{TI S-AR
`ntr-un timp foarte scurt, poate cel
mai cunoscut ora[ din România dup\
capitala ]\rii. De[i la prima vedere
acest statut este doar un titlu ono-
rific, investi]iile `n infrastructura
ora[ului realizate pentru anul 2007
sunt investi]ii ce vor fi continuate [i
`n perioada urm\toare“, a afirmat
primarul Klaus Johannis.
40 DE LEI ALOCA}IA: Aloca]ia de stat va cre[te, `ncepând cu data de 1 martie
2008, cu 25%, de la 32 de lei la 40 de lei, potrivit ministrului Muncii, Familiei [i
Egalit\]ii de {anse, Paul P\curaru. Aloca]ia de stat pentru copii a fost majorat\
lei, `ncepând cu 1 ianuarie 2008. Cuantumul de 32 de lei va reprezenta aloca]ia
pentru copii `n plat\ `n lunile ianuarie [i februarie.
participante la spectacolul „LoVe
2008“, regizat de Marco Balich, di-
rectorul artistic al „Venezia Marke-
ting Eventi“ [i realizatorul cere-
moniei de deschidere a Olimpiadei
de Iarn\ de la Torino.
„La 5 minute dup\ miezul nop]ii
a `nceput concertul fanfarei
«Shavale», care, datorit\ succesului
deosebit, a avut o durat\ mai mare
decât cea programat\ (peste o or\)“,
a spus Irina Ionescu, care a
men]ionat c\ programul a cuprins
piese instrumentale tradi]ionale [i
prelucr\ri din folclor (Hora Stac-
Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului centralizeaz\
zilnic situa]ia din jude]e.
Luni sunt a[tepta]i s\
`nceap\ cursurile 3.438.000
de elevi din toate ciclurile
de studiu, precum [i
620.000 de pre[colari.
tru elevii din aceste clase va fi 6
iunie 2008.
Pentru clasele a IX-a [i a X-a
de la [colile de arte [i meserii,
pentru clasa a XII-a de liceu - fil-
iera tehnologic\, ruta direct\ de
calificare, [i pentru clasa a XIII-a
de liceu - filiera tehnologic\, ruta
progresiv\ de calificare, durata
cursurilor va fi de 36 de s\pt\mâ-
ni, `nsumând 180 de zile lucr\-
toare. A 36-a s\pt\mân\ prev\-
zut\ de planul-cadru va fi alocat\
instruirii practice pentru dobân-
direa experien]ei `n condi]ii reale
de munc\. Orele prev\zute pen-
tru aceast\ s\pt\mân\ vor fi pla-
nificate de fiecare unitate de `n-
v\]\mânt `n parte, `n func]ie de
prevederile contractului/conven-
]iei de colaborare cu partenerii
sociali.
`n 2007, Capital\ Cultural\ Europea-
n\, se preg\te[te pentru dublarea nu-
m\rului de turi[ti pân\ `n 2009, a de-
clarat, joi, primarul Klaus Johannis.
„Cred c\ este posibil ca pân\ `n
2009 Sibiul s\ dubleze num\rul
turi[tilor care au venit `n acest an.
Dac\ men]inem ritmul, s-ar putea s\
devenim o ]int\ turistic\ foarte im-
cato, dansul ursului, Klezmer,
ciocârlia, sârbe, geamparale, hore),
precum [i dou\ prelucr\ri din muz-
ica lui Goran Bregovici („Ederlezi“
[i „Mesecina“).
Spectacolul românilor a fost posi-
bil prin efortul Ministerului Aface-
rilor Externe, al Ministerului Cul-
turii [i Cultelor [i al Institutului
Cultural Român, precum [i datorit\
colabor\rii dintre Prim\ria Vene]iei
[i Institutul Român de Cultur\ [i
Cercetare Umanistic\. Virtuozii din
fanfara „Shavale“ fac parte din cele-
bra forma]ie „Zece Pr\jini“. (O.R.)
De asemenea, pentru clasa a
XI-a - anul de completare, pentru
clasa a XI-a de liceu - filiera
tehnologic\, ruta direct\ de cali-
ficare, [i pentru clasa a XII-a de
liceu - filiera tehnologic\, ruta
progresiv\ de calificare, durata
cursurilor va fi de 37 de s\pt\-
mâni, `nsumând 185 de zile.
Ultimele dou\ s\pt\mâni de cur-
suri pentru aceste clase, 16-27 iu-
nie 2008, sunt s\pt\mâni de
practic\.
Pentru `nv\]\mântul postli-
ceal sanitar, calificarea asistent
medical generalist, durata cur-
surilor este de 42 de s\pt\mâni,
iar pentru `nv\]\mântul postli-
ceal sanitar, calificarea tehnician
ortoprotezist, durata cursurilor
va fi de 42 de s\pt\mâni pentru
anii I [i II [i de 36 de s\pt\mâni
pentru anul III.
Primul semestru a `nceput `n
17 septembrie 2007 [i se va
`ncheia la 1 februarie 2008. Al
doilea semestru va `ncepe pe 11
februarie 2008 [i se va termina
pe 25 aprilie 2008. Elevii vor a-
vea vacan]a de Pa[te `ntre 26
aprilie 2008 [i 4 mai 2008. Pe 5
mai vor `ncepe din nou cursurile,
care se vor `ncheia pe 13 iunie
2008. Vacan]a de var\ va `ncepe
pe 14 iunie 2008, iar anul [colar
viitor, pe 14 septembrie. a
portant\. Avem capacitate pentru
un num\r dublu de turi[ti. Sunt
hoteluri care vor fi gata pân\ `n
2009“ - a precizat Klaus Johannis.
El a estimat c\, pân\ la sfâr[itul
anului, la Sibiu se vor `nregistra un
milion de turi[ti. Potrivit ultimelor
statistici, num\rul turi[tilor pân\ la
`nceputul lunii decembrie a atins
cifra de 700.000, dublu fa]\ de anul
2006 [i triplu fa]\ de 2005. Se es-
timeaz\ c\, pân\ la sfâr[itul anului,
se va atinge cifra de 800.000. a
11
PE SCURT
TIFF 2008 va avea edi]ii
la Cluj [i la Sibiu
Festivalul Interna]ional de Film
Transilvania (TIFF) va avea o
desf\[urare complex\ `n 2008, cu
dou\ edi]ii, la Cluj (30 mai-8 iunie)
[i Sibiu (10-16 iunie), dar [i o cara-
van\ care va duce filmele festiva-
lului `n 12-15 ora[e din ]ar\, dup\
cum a declarat Tudor Giurgiu, or-
ganizator al TIFF. Cea de-a [aptea
edi]ie a celui mai cunoscut festival
de film din România va continua
la Sibiu, dup\ ce `n 2007 a fost or-
ganizat `n premier\ [i `n Capitala
Cultural\ European\. „Marea nou-
tate a TIFF este c\, dup\ edi]ia de
la Cluj, va urma o edi]ie conden-
sat\ la Sibiu, dup\ care vom orga-
niza o caravan\ `n 12-15 ora[e din
]ar\, `ncercând s\ facem un traseu
similar cu cel f\cut de Cristian
Mungiu pentru promovarea filmu-
lui «4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile»“,
a spus regizorul Tudor Giurgiu,
care `n 2007 a fost pre[edintele
onorific al festivalului. ~n fiecare
weekend al caravanei, pentru trei
zile, festivalul va ajunge `n ora[e
mari - Timi[oara, Ia[i, Constan]a,
Arad, Zal\u, Oradea - dar [i `n
ora[e mai mici, precum Sighi[oara
sau Deva“, a mai spus regizorul.
Gala Premiilor
Forumului Muzical
Rom=n
Pianistul Dan Grigore, baritonul
Nicolae Herlea [i dirijorul Ilarion
Ionescu-Gala]i vor primi premii de
excelen]\ la Gala Premiilor Foru-
mului Muzical Român, care se va
desf\[ura pe 8 ianuarie, la Muzeul
Cotroceni. Premiile Forumului
Muzical Român, pe anul 2007, vor
fi decernate pe mai multe sec]iuni.
La sec]iunea Premiile criticii muzi-
cale vor fi premia]i soprana Silvia
Voinea, tenorul Florin Diaconescu
[i Cvartetul VOCES. Premiile „Eu-
ropa“ revin Centrului de Proiecte
Culturale - ArCuB al Prim\riei
Municipiului Bucure[ti, Institutu-
lui Francez [i lui Ioan Bojin, direc-
tor general al Filarmonicii din Si-
biu. Muzeului Na]ional Cotroceni
`i va fi acordat Premiul special.
Dirijorului Ciprian Teodora[cu `i
va fi `nmânat Premiul „David
Ohanesian“, iar dirijorului Tiberiu
Soare - Premiul „Ludovic Spiess“.
Premiile „Melos“ revin sopranei
Elena Mo[uc, muzicologului Danie-
la Caraman-Fotea [i compozitoru-
lui Doru Popovici. Funda]iei Inter-
na]ionale „Ion Voicu“ `i va fi decer-
nat Premiul „Maestro“, iar forma-
]iei Romanian Piano Trio - Pre-
miul „Musica Viva“. Premiul Mece-
na este acordat lui Stelian S\vinu-
]\, director general „J&R Enterpri-
ses“, [i lui Nicolae D\nil\ (BCR).
Primul film regizat de
Hora]iu M\l\ele,
finalizat `n martie
Primul film regizat de Hora]iu M\-
l\ele, „Nunta mut\“, va fi finalizat
`n luna martie, `n acest moment
lucrându-se la faza de postproduc-
]ie, dup\ ce film\rile s-au terminat
la sfâr[itul anului trecut. Hora]iu
M\l\ele a declarat c\ bugetul pro-
duc]iei a ajuns la 1 milion [i jum\-
tate de euro, filmul fiind co-produs
de Castel Film [i compania france-
z\ Agat Film et Cie. Povestea fil-
mului red\ „un fapt real din }ara
Româneasc\, din 1953, un fel de
reac]ie a societ\]ii la sistemul sta-
linist“. „De[i se `ntâmpl\ lucruri
tragice, a nu se crede c\ este un
film violent. Este o tragi-comedie
absurd\“, a mai spus M\l\ele. Din
distribu]ie fac parte Lumini]a
Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Ma-
riana Mihu], Dan Condurache,
Gheorghe Dinic\, George Mih\i]\
[i Alexandru Bindea. ~n rolurile
principale au jucat Alexandru
Potocean, cel care a interpretat
rolul lui Adi din „4 luni, 3 s\p-
t\mâni [i 2 zile“, de Cristian
Mungiu, [i Meda Victor. a
12 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008

TELVERDE: Ministerul S\n\t\]ii a pus la dispozi]ia cet\]enilor,

Por]ia `ncep=nd de pe 3 ianuarie 2008, o linie telefonic\ gratuit\,
pentru situa]ii de urgen]\. Aceasta poate fi apelat\ `n fiecare zi,
`ntre orele 9.00-18.00, la num\rul 0800.800.187,
de s\n\tate cet\]enii put=nd semnala aici cazuri de urgen]e medicale
[i primi de la medici sfaturi de specialitate.

TSH diagnosticheaz\
ANALIZE MEDICALE
afec]iunile tiroidiene
TSH (tyrotropina) este un
test care m\soar\ cantitatea
de hormon TSH `n s=nge. TSH
este sintetizat `n celulele bazo-
file ale hipofizei anterioare.
Sinteza de TSH este controlat\
de TRH (tireotrop hormone).
TSH are o ac]iune stimula-
tiv\ `n toate stadiile de for-
mare [i secre]ie a hormonilor
tiroidieni. O modificare mi-
nor\ a nivelului hormonilor ti-
roidieni liberi influen]eaz\ se-
cre]ia de TSH.
Este un test screening de
diagnostic al afectiunilor tiroi-
diene. Valori normale: 1-6 ani
0.85-6.5 IU/ml; 6-12 ani 0.28-
DREPTURILE ASIGURATULUI
Eliberarea dovezii de asigurat
Documente justificative ca-
re trebuie prezentate, la cere-
re, caselor teritoriale de asigu-
r\ri de s\n\tate, `n vederea
eliber\rii dovezii privind cali-
tatea de asigurat:
- pentru femeile `ns\rcinate,
dac\ nu au nici un venit sau au
venituri sub salariul de baz\
minim brut pe ]ar\: Act de
identitate, adeverin]a medical\
[i documentul eliberat de uni-
t\]ile fiscale teritoriale din care
s\ rezulte c\ nu realizeaz\ ven-
4.3 IU/ml; 12-100 ani 0.27-4.2
IU/ml.
Cre[teri patologice ale va-
lorii TSH se `nregistreaz\ `n
caz de hipotiroidism congeni-
tal, hipotiroidism primar, hi-
potiroidism dependent de
TSH, disfunc]ionalit\]i ale
hormonilor tiroidieni [i la con-
tactul cu [oareci (veterinari
sau `n laborator). Sc\deri pa-
tologice sunt semnalate `n
cazul hipertiroidismului, al de-
ficien]elor de TSH [i al trata-
mentelor cu medicamente.
(Rubric\ realizat\ cu sprijinul
laboratorului Focus Lab Plus
Bucure[ti - www.focuslab.ro)
]ionale de s\n\tate stabilite
de Ministerul S\n\t\]ii, p=n\
la vindecarea respectivei afec-
]iuni, dac\ nu realizeaz\ veni-
turi din munc\, pensie sau din
alte surse - Act de identitate [i
adeverin]\ medical\ eliberat\
de medicul curant sau de me-
dicul coordonator al progra-
mului de s\n\tate care s\ a-
teste boala inclus\ `n progra-
mele na]ionale de s\n\tate [i
document eliberat de unit\]ile
C=nd trebuie s\ vin\ gravidele
la spital pentru na[tere
de dr. Ecaterina
DALAS
Gravidele dispensarizate
ambulator la medicul de fa-
milie sau obstetrician sunt,
de obicei, instruite `n cadrul
consulta]iei prenatale s\ a-
nun]e salvarea `n cazul `n ca-
re apar contrac]ii uterine du-
reroase, ritmice (2-3 `n zece
minute sau mai rare, dar sis-
tematizate), `n cazul `n care
prezint\ scurgere de lichid
clar pe c\ile genitale (semn
c\ s-a produs ruptura mem-
branelor), `n caz de durere
abdominal\ intens\ [i per-
sistent\, s=ngerare genital\,
reducerea sau absen]a per-
ceperii mi[c\rilor fetale, de-
p\[irea datei probabile a
na[terii, f\r\ ca acesta s\ se
fi declan[at.
Gravidele vor avea asupra
lor carnetul de gravid\, cu
toate consulta]iile notate [i
toate investiga]iile efectuate,
nea germenilor din vagin, cu
Momentul `n care gravida se prezint\ sepsis materno-fetal, prezen-
la maternitate pentru na[tere este uneori decisiv ta]ia transvers\ neglijat\ cu
moartea f\tului) impun exa-
pentru buna desf\[urare a acesteia. Marea men de specialitate de urgen-
majoritate a viitoarelor mame sunt gravide normale ]\, internarea cazului, supra-
vegherea lui [i declan[area
(`n jur de 90%-70%), fiziologice, acestea
na[terii sau opera]ie cezaria-
prezentându-se de obicei la apari]ia contrac]iilor n\, dac\ exist\ patologie ce
uterine ce anun]\, de obicei, debutul travaliului. impune acest lucru. Gravide-
le ce necesit\ internare de ur-
gen]\, fie cu na[tere declan-
debutul travaliului, respectiv v\rs\turi `n trimestrul doi [i [at\, fie cu alt\ patologie, vor
cu o s\pt\mân\ mai devre- trei, tulbur\ri de vedere, tul-
solicita telefonic sta]ia de sal-
me cele cu prognostic de na[- bur\ri ale st\rii de con[ti- vare, preciz=nd vârsta de
tere rezervat (ex: primipare en]\, febr\.
gesta]ie [i existen]a eventu-
foarte tinere, sub 18 ani sau alei patologii ce o `ncadreaz\
`n vârst\, peste 35 de ani,
prezenta]ia pelvin\, sarcina
Risc major `n caz de `n grupa gravidelor cu risc,
astfel `nc=t, `n condi]iile unor
gemelar\, multipare, gravide ruptur\ prematur\ solicit\ri ce dep\[esc posibili-
cu boli cronice asociate, dis- a membranelor t\]ile de deplasare ale echi-
propor]ii limit\ f\t-bazin, U- pajelor din cadrul serviciului
terul cicatriceal etc) [i cu cel Multe gravide se prezint\
pu]in 2-3 s\pt\mâni `nainte cu `ntârziere la internare, la
de ambulan]e, s\ se poat\ ie-
rarhiza ordinea priorit\]ilor.
de data probabil\ a na[terii o zi sau chiar mai mult de la Salvarea va transporta gra-
cele cu prognostic nefavora- momentul `n care au `nceput
vida la clinica de gard\, de
bil (ex: Placenta praevia, Hi- s\ piard\ lichid clar pe c\ile
aceea, atunci când exist\
pertensiunea arterial\ in- genitale. Acestea se justific\
preferin]e legate de clinica
dus\ de sarcin\, Preeclamp- dând vina pe medicul de fa-
sau medicul specialist care a
sia, Prezenta]ii patologice ce milie care le-a instruit s\ se
urm\rit cazul, [i nu este vor-
nu permit na[terea natural\: interneze când `ncep contrac-
ba despre o urgen]\ major\,
prezenta]ia transvers\, dis- ]iile uterine ritmice, sistema-
este bine ca gravida s\ se
propor]iile evidente f\t-ba- tizate. De multe ori ruptura
deplaseze cu mijloace proprii.
zin, afec]iuni acute asociate membranelor nu se `nso]e[te
Sperând c\ informa]iile
sarcinii, marile multipare, de declan[area na[terii, dar
prezentate ast\zi v\ vor fi u-
cele care au `n antecedente riscurile pe care le implic\ a-
tile, v\ urez un An Nou fericit!
sarcini cu moarte fetal\ ante cest fenomen (prociden]a de
sau intrapartum f\r\ a se cordon ombilical [i moartea
* DR. ECATERINA DALAS ESTE MEDIC PRIMAR OB-

fiscale din care s\ rezulte c\ bilet de trimitere pentru in- cunoa[te cauza, etc). f\tului, infec]ia produsului STETRIC|-GINECOLOGIE, COORDONATORUL

ituri impozabile sau, pe baza ternare de la medicul de fa- Internarea acestor cazuri de concep]ie prin ascensiu-
AMBULATORIULUI DE SPECIALITATE AL

documentelor justificative, c\ nu realizeaz\ venituri impo- milie sau de la medicul spe-

MATERNIT|}II „CUZA-VOD|“ DIN IA{I

zabile; din timp permite o bun\ ex-

realizeaz\ venituri sub salariul
de baz\ minim brut pe ]ar\;
- pentru l\uze, dac\ nu au
nici un venit sau au venituri
sub salariul de baz\ minim
brut pe ]ar\: Act de identitate,
certificatul de na[tere al copi-
lului [i documentul eliberat de
unit\]ile fiscale teritoriale, din
care s\ rezulte c\ nu realizea-
z\ venituri impozabile sau, pe
baza documentelor justificati-
ve, c\ realizeaz\ venituri sub
salariul de baz\ minim brut
pe ]ar\;
- pentru persoanele care se
afl\ `n concediu pentru cre[te-
rea copilului: Act de identitate
[i decizia emis\ de direc]iile
teritoriale de munc\, familie [i
egalitate de [ans\ [i ultimul
talon de plat\ a indemniza]iei
de cre[tere a copilului;
- pentru bolnavii cu afec]i-
uni incluse `n programele na-
- pentru coasigura]i - Act de
identitate [i un document care
ateste calitatea de asigurat a
persoanei `n `ntre]inerea c\-
reia se g\se[te coasiguratul,
document care s\ ateste rela-
]ia de rudenie sau c\s\torie,
declara]ie pe proprie r\spun-
dere c\ nu realizeaz\ venituri
impozabile sau document eli-
berat de organul fiscal terito-
rial, din care s\ rezulte c\ nu
realizeaz\ venituri impozabile
[i declara]ie pe proprie r\s-
pundere a persoanei asigura-
te, prin care declar\ c\ are `n
`ntre]inere persoana coasigu-
rat\. Pot fi coasigura]i numai
urm\toarele categorii de per-
soane: so]ul, so]ia [i p\rin]ii
f\r\ venituri proprii, afla]i `n
`ntre]inerea unei persoane
asigurate. a
cialist de ambulatoriu, pre-
cum [i o adeverin]\ din care
s\ rezulte calitatea de asigu-
rat (adeverin]\ de salariat a
gravidei sau a so]ului, cupon
de ajutor social sau de [omaj,
adeverin]\ de la prim\rie c\
nu au venituri sau teren a-
gricol). Nu se va `ntârzia a-
dresarea la maternitate pen-
tru na[tere `n absen]a aces-
tor documente, mai ales `n si-
tua]ii de urgen]\, pe parcur-
sul intern\rii sau dup\ ex-
ternare put=ndu-se rezolva
problemele legate de dovedi-
rea calit\]ii de asigurat.
C=nd este
indicat\ prezentarea
la maternitate
Gravidele cu risc, depista-
te prin dispensarizare corec-
t\, se vor interna `nainte de
plorare a mamei [i monitori-
zare fetal\, alegerea momen-
tului optim [i calea de na[-
tere, asfel `nc=t s\ amelio-
r\m atât prognosticul ma-
tern, cât [i cel al nou-n\scu-
tului provenit din sarcina cu
risc. Intervalele de timp de
mai sus sunt relative, con-
duita va fi individualizat\ de
la caz la caz, iar gravida se
va interna de urgen]\, in-
diferent de vârsta de gesta]ie
[i de data probabil\ a na[te-
rii `n cazul apari]iei unei
complica]ii, anun]at\ de unul
din semnele de alarm\: he-
moragie genital\, indiferent
de cantitatea de sânge pier-
dut, dureri abdominale in-
tense continuu, contrac]ii u-
terine dureroase subintran-
te, tonus uterin crescut, ab-
sen]a mi[c\rilor fetale, valori
tensionale ridicate (peste14
cu 8), dureri epigastrice,

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com

Sport
Raliul Dakar a fost anulat
a Pentru prima oar\ de la debutul competi]iei, edi]ia
din acest an a Raliului Dakar a fost anulat\. Motivele ]in de
securitatea precar\ de care aveau parte pilo]ii `n Mauritania
a Rom=nia ar fi trebuit s\ participe la edi]ia cu num\rul 30 cu,
5 echipaje, unul la clasa auto, [i 4 la clasa moto a
de Narcis POHOA}|
Organizatorii Raliului
Dakar au anun]at, ieri, pe
site-ul oficial c\ au decis
ca edi]ia din 2008 s\ se nu
mai desf\[oare, dup\ ce au
avut discu]ii cu Guvernul
francez, `n principal cu
ministrul francez de Ex-
terne, din cauza riscului la
care erau supu[i pilo]ii la
trecerea prin Mauritania.
Este pentru prima oar\
când Raliul este anulat, de
la debutul competi]iei, `n
anul 1979.
„Având `n vedere situa-
]ia interna]ional\ tensiona-
t\ [i uciderea a patru
turi[ti francezi la 28 decem-
Anul sportiv
2008 (II)
Cele mai importante
evenimente sportive
ale lunilor aprilie, mai
[i iunie:
APRILIE:
1-2 FOTBAL: Liga
Campionilor (Sferturi de fi-
nal\, tur)
3 FOTBAL: Cupa UEFA
(Sferturi de final\, tur)
3-6 GIMNASTICA AR-
TISTICA (F): Campionatele
Europene de la Clermont-
Ferrand (Fran]a)
6 FORMULA 1: Marele
Premiu al Bahrainului
(Sakhir)
8-9 FOTBAL: Liga
Campionilor (Sferturi de fi-
nal\, retur)
8-11 GIMNASTIC|
ARTISTIC| (M):
Campionatele Europene de
la Lausanne (Elve]ia)
10 FOTBAL: Cupa UEFA
(Sferturi de final\, retur)
11-13 TENIS: Cupa
Davis
21-28 TENIS: Monte-
Carlo (ATP Masters Series)
22-23 FOTBAL: Liga
Campionilor (Semifinele,
tur)
24 FOTBAL: Cupa UEFA
(Semifinale, tur)
27 FORMULA 1: Marele
Premiu al Spaniei (Barce-
lona)
29-30 FOTBAL: Liga
Campionilor (Semifinale, re-
tur)
S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
brie, leg\turile Al-Qaida `n
Maghrebul Islamic, dar [i
amenin]\rile directe `mpo-
triva cursei de c\tre orga-
niza]ii teroriste, s-a decis
anularea edi]iei din 2008 a
raliului, programat `ntre 5
[i 20 ianuarie `ntre Lisabo-
na [i capitala Senegalului“,
se arat\ `n comunicatul ofi-
cial al Amaury Sport Or-
ganisation (A.S.O.).
Organizatorii sus]in c\
nu aveau de ales [i au anu-
lat raliul pentru a asigura
siguran]a pilo]ilor partici-
pan]i la curs\, lucru care
este obiectivul principal al
A.S.O. „Trebuie s\ asigu-
r\m securitatea tuturor, a
popula]iei din ]\rile vi-
zitate, a competitorilor a-
matori sau profesioni[ti, a
MAI:
5-12 TENIS: Roma (ATP
Masters Series)
11 FORMULA 1: Marele
Premiu al Turciei (Istanbul)
12-19 TENIS: Hamburg
(ATP Masters Series)
14 FOTBAL: Finala Cu-
pei UEFA (Manchester, sta-
dionul City of Manchester)
21 FOTBAL: Finala Ligii
Campionilor (Moscova, sta-
dionul Luzhniki)
25 FORMULA 1: Marele
Premiu al Principatului Mo-
naco (Monte-Carlo)
26-2 TENIS: Roland
Garros (Paris, Fran]a)
IUNIE:
1 ATLETISM, Golden
League: Berlin (Germania)
6 ATLETISM, Golden
League: Oslo (Norvegia)
7 FOTBAL: Deschiderea
EURO 2008
7-21 RUGBY: IRB Na-
tions Cup (Bucure[ti)
8 FORMULA 1: Marele
Premiu al Canadei (Mont-
real)
8-14 CICLISM: Turul
Rom=niei
9 FOTBAL, EURO 2008:
Rom=nia – Fran]a (Zürich,
ora 19:00)
13 FOTBAL, EURO 2008:
Rom=nia – Italia (Zürich,
ora 19:00)
21 FOTBAL, EURO
2008: Rom=nia – Olanda
(Berna, ora 21:45)
22 FORMULA 1: Marele
Premiu al Fran]ei (Magny-
Cours)
24-7 TENIS: Wimbledon
(Londra, Marea Britanie)
29 FOTBAL: Finala EU-
RO 2008 (Viena, ora 21:45)
(Dan T.)
13
PORTARII, CEI MAI BUNI HANDBALI{TI: Federa]ia Rom=n\ de Handbal a
desemnat drept cei mai buni juc\tori ai anului 2007, nimeni al]ii dec=t portarii
loturilor na]ionale. Astfel, la feminin a ie[it `nving\toare Lumini]a Dinu, de la
Oltchim Rm. V=lcea, `n vreme ce la masculin s-a impus Ionu] Rudi St\nescu, de
la HCM Constan]a, cei doi fiind [i portarii campioanelor na]ionale.
Speran]ele lui Og\raru dei `n preliminariile pentru
EURO, iar cea mai mare
dezam\gire este pierderea
PE SCURT
a Funda[ul dreapta al lui Ajax sper\ ca campionatului cu Ajax la un Popicari rom=ni `n
noul an s\-i aduc\ titlul `n Olanda [i o gol diferen]\“, spune Og\-
raru. topurile mondiale
participare c=t mai bun\ cu echipa Fotbalistul lui Ajax sper\
Federa]ia Interna]ional\ de
ca anul 2008 s\-i aduc\ titlul
na]ional\ a Rom=niei la EURO a `n Olanda, dar [i rezultate Popice-Bowling (sec]iunea cla-
Interna]ionalul rom=n c\ am ajuns acolo unde mi- foarte bune la EURO. „~mi sic\) a elaborat recent clasa-
George Og\raru (foto) a de- am dorit at=t de mult, adic\ mentul mondial al lansatorilor
propun s\ c=[tig campi- afla]i `n activitate [i care s-au
clarat c\ 2007 a fost un an la echipa na]ional\. ~n plus, onatul cu Ajax pentru a nu
bun pentru el, care a culmi- ne-am calificat [i la EURO. remarcat `n competi]iile in-
mai trece prin emo]iile tu- terna]ionale. Pe prima pozi]ie a
nat cu victoria Rom=niei `n La echipa de club nu mi-a rurilor preliminare din Liga
fa]a Olandei, scor 1-0, iar `n mers `ns\ chiar a[a de bine, topului mondial se afl\ ungu-
Campionilor. ~n al doilea rul Sandor Farkas (Zalaeger-
2008 a[teapt\ o presta]ie c=t `ntruc=t am pierdut campi- r=nd `mi doresc s\ fac parte
mai bun\ a echipei na]ionale onatul [i am ratat calificarea szegi TK FMVaS - Ungaria), cu
din echipa na]ional\ a Rom=- 78.25 puncte, urmat pe podium
la Campionatul European. `n grupele Ligii Campionilor niei la EURO, iar acolo s\ de de cona]ionalul Gabor
„2007 a fost un an [i cu pentru al doilea an consecu- avem o presta]ie bun\. C=t Kovacs (Ferroep Szeged TE -
bune, [i cu rele, dar balan]a tiv. Cea mai mare realizare de bun\? C=t mai bun\, Ungaria) - 74.20 puncte [i
se `nclin\ spre bine, pentru este victoria `mpotriva Olan- limita e cerul“. (N.P.) s=rbul Jovan Calic (de la echi-
pa ZP Sport a.s. Podbrezova –
Slovacia) - 70.75 puncte. Pri-
mul sportiv rom=n aflat `n top,
pe locul 7, este Claudiu Boant\
(care evolueaz\ acum la forma-
]ia maghiar\ Zalaegerszegi TK
FMVaS), cu 65.75 puncte. ~n
primele 50 de locuri se mai afl\
urm\torii rom=ni: 16. Petru]
Mih\lcioiu (CFR Cluj); 33.
Cosmin Cr\ciun (SKC Victoria
1947 Bamberg - Germania); 37.
Ioan Hordil\ (Inter Petrila);
personalului tehnic, a jur- 39. Virgil Dorin (Inter Petrila);
nali[tilor, a partenerilor [i 48. Dumitru Bese (Zalae-
colaboratorilor. A.S.O. con- gerszegi TK FMVaS - Unga-
damn\ amenin]\rile tero- ria). ~n clasamentul mondial
feminin, podiumul se prezint\
riste care au anihilat un an
turor pasiona]ilor de raliu sud) [i atacul de pe 27 de- astfel: 1. Barbara Fidel (KK
de munc\ grea. {tim c\ a Miroteks Celje - Slovenia) -
fost provocat\ o mare su- off-road“, au mai afirmat cembrie `mpotriva bazei 79.17 pct; 2. Ursula Zimmer-
p\rare, `n special `n Por- organizatorii. militare de la El-Ghal- mann (Blau-Weiss Hockenheim
tugalia, Maroc, Maurita- România era reprezen- lawiya (din nord), `n cur- - Germania) - 76.00 pct; 3.
tant\ de o echip\ la clasa sul c\ruia 3 militari au
nia [i Senegal, dar pe lân- Lumini]a Coloni[teanu (Rapid
g\ acest lucru, exist\ [i o auto [i de patru pilo]i la fost uci[i, sunt evenimente Voin]a Bucure[ti - Rom=nia) -
pierdere economic\ imen- moto. „dureroase“, dar „izolate“, 74.67 pct. (D.T.)
s\ [i vor exista repercusi- Anun]ul a [ocat toate e- se arat\ `ntr-un comunicat
uni indirecte pentru res- chipajele ce [i-au anun]at guvernamental. Potrivit a- Bayern Munchen
pectivele ]\ri“, se mai ara- prezen]a la Raliu, cu at=t cestuia, nu exist\ „nici o
t\ `n comunicat. mai mult cu c=t Guvernul revendicare formal\“ veni- se va desp\r]i
„Dakarul este un simbol mauritanian a dat asigu- t\ dinspre mi[carea Al- de antrenorul
[i nimic nu poate distruge r\ri zilele trecute c\ pilo]ii Qaida, [i Mauritania con- Hitzfeld `n var\
simbolurile. Anularea edi- vor avea asigurat\ securi- tinu\ s\ fie o ]ar\ sigur\,
]iei din 2008 nu este o a- tate sporit\. „cu o ospitalitate legen- Managerul general al echipei
menin]are pentru viitorul Asasinarea a 4 turi[ti dar\, a c\rei popula]ie germane de fotbal Bayern
raliului, iar `n 2009 vom o- francezi pe 24 decembrie, este cunoscut\ pentru to- Munchen, Uli Hoeness, a
anun]at `n cotidianul german
feri o nou\ aventur\ tu- `n apropiere de Aleg (`n leran]a ei“. a Bild plecarea `n luna iunie a
antrenorului Ottmar Hitzfeld.
Un rugbyst rom=n pe meleaguri franceze „~n iunie, Hitzfeld nu va mai fi
antrenorul nostru“, a subliniat
Hoeness, confirm=nd astfel
a De [ase ani, fostul interna]ional Sebastian Ungureanu zvonurile insistente privind vi-
joac\ la echipa US Tours, forma]ie care ocup\ acum itoarea plecare a tehnicianu-
lui, al c\rui contract, de altfel,
locul 3 `n prima serie din „Federale 1“ a expir\ la sf=r[itul acestui se-
Plecat de [ase ani la echipa US Tours, fos- zon. Acelea[i zvonuri vorbesc
tul taloneur al forma]iei Poli Agro Unirea Ia[i, despre un angajament al lui
Sebastian Ungureanu, care a bifat [i c=teva Hitzfeld la reprezentativa
meciuri `n na]ionala de seniori a Rom=niei a Elve]iei, `n acest sens exist=nd
[i unele discu]ii, recunoscute
revenit `n for]\ pe terenul de joc, de data a-
ceasta ca pilier, `n prima linie a atacului e- at=t de antrenor, c=t [i de un
`nalt responsabil din cadrul
chipei franceze, cea care, dup\ primele nou\
runde ale sezonului 2007-2008, ocup\ locul 3 federa]iei elve]iene.
`n prima grup\ din „Federale 1“, cu [ase vic-
torii la activ. 2007 a fost pentru Sebi Ungu-
reanu anul revenirii `n rugbyul de perfor-
Calific\ri cu emo]ii
man]\, dupa ce s-a `mboln\vit de trombofle- pentru Real Madrid
bit\ [i a stat pe tu[\ 11 luni, la doar 26 de ani. [i Sevilla `n optimile
Ce s-aa `nt=mplat de fapt, Sebi, cu
boala ta, venit\ din p\cate la tinere]e? Joac\ bine ca mijloca[ la deschidere, cu
Cupei Spaniei
Boala este ereditar\ `n familia mea [i din nr. 10 pe tricou. Echipele Real Madrid [i FC
~n Rom=nia s-a schimbat ceva dup\ Cupa Sevilla s-au calificat cu emo]ii
p\cate m-a lovit [i pe mine. Din martie 2006
[i p=n\ `n ianuarie 2007 am fost nevoit s\ Mondial\ din Fran]a, iar anul acesta vom `n optimile de final\ ale Cupei
iau o pauz\ cam lung\ [i s\ urmez un avea un neo-zeelandez, pe Ellis Meachen, pe Spaniei la fotbal, `n urma
tratament medical drastic. Mi-am revenit cu post de director `n rugbyul rom=nesc... unor partide dificile cu
bine [i am intrat `n joc. Sunt [i cu condi]ia Am v\zut [i eu c\ se va aduce din luna forma]iile de divizia a treia
fizic\ `n regul\, dup\ ce am sl\bit 12 kg. ~n ianuarie 2008 un neo-zeelandez la c=rma Alicante [i, respectiv, Denia.
februarie 2007 aveam 119 kg, acum am doar rugbyului rom=nesc, dar `n zadar... ~n cadrul man[ei secunde a
107. O greutate optim\ pentru un rugbyst 16-imilor de final\ ale com-
De ce `n zadar?
din prima linie a gr\mezii. ~n noul sezon am peti]iei, Real Madrid s-a im-
Nu cred c\ se vor transforma multe lucruri pus cu 2-1 pe teren propriu `n
jucat toate cele nou\ meciuri cu US Tours, `n „nucleul“ r\mas de ani de zile la Bucure[ti.
`n patru dintre ele fiind titular. fa]a forma]iei Alicante, golul
Eu cred c\ trebuie f\cute schimb\ri majore `n victoriei fiind marcat de Guti
rugbyul rom=nesc, din toate punctele de
Care partid\ a fost de neuitat pentru `n cel de-al treilea minut al
tine, `n noul sezon? vedere [i pe toate planurile. Inclusiv pe plan prelungirilor (min. 90^3). ~n
administrativ [i s\ nu mai fie politica de
Surprinz\tor, una `n care am jucat doar tur, cele dou\ echipe termi-
c=teva minute [i nu tot meciul. ~n debutul tu- acum, din cadrul federa]iei. Nu s-au f\cut naser\ la egalitate, 1-1. FC
niciodat\ acolo alegeri anticipate. De ce?
rului am jucat `mpotriva lui Orleans, cea care Sevilla, de]in\toarea trofeului,
a condus la pauz\ cu 2-0 `n
ne conducea la pauz\ cu 20-6. Eu am intrat Ce dore[ti pentru rugbyul rom=nesc
`n joc `n min. 73 [i am marcat eseul victorios `n 2008? partida cu Denia, dar oaspe]ii
au revenit `n repriza secund\
`n ultimele secunde ale meciului [i a[a am A[ dori ca na]ionala Rom=niei s\ revin\ la
`nvins `n cele din urm\ cu 25-23, la noi acas\. [i au marcat de trei ori.
locul ei [i s\ reu[easc\ s\ c=[tige f\r\ pro-
La echipa din Tours [tiu c\ a jucat la un bleme cel pu]in meciurile cu echipele din a Salvarea gazdelor a venit de la
moment dat [i Daniel Ungureanu, fratele Chevanton (3-3 `n minutul 89)
doua grup\ valoric\, a[a zis\ grupa B, de[i le
t\u, interna]ional rom=n de juniori... [i Kanoute, autorul golului
va fi foarte greu. Georgia ne-a b\tut la Bu-
Acum joac\ la Saint-Pierre-des-Corps, `n cure[ti cu juc\tori din liga a 4-a din Fran]a. victoriei [i al calific\rii, reu[it
„Federale 2“. Joac\ pe post de taloneur [i Iar pentru Cupa Mondial\ din 2011 s\ [ti]i c\ dou\ minute mai t=rziu (4-3,
sunt mul]umit de el. Are doar 21 de ani. nu suntem siguri de calificare! (Dan T.) min. 91). ~n prima man[\,
scorul a fost egal, 1-1. (N.P.)
14 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008

Timp liber
s=mb\t\, la TV

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:00 C\rarea `mp\r\]iei - Despre
timp
08:30 Pelerin (2007)
Actorul Constantin Lupescu
c\l\tore[te `n primele zile ale
anului mântuirii 2008 prin
locurile unde au tr\it , s-au
rugat cei 5 Patriarhi ai
României.
09:00 Clubul Disney
10:00 Zecchino D’oro
(edi]ia 50, Italia 2007)
11:30 Cartea european\ (talk
show) - Best of
12:00 Rom european
12:30 Johann Strauss-tat\l (II)
13:00 Cafeneaua astrelor (I)
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Cafeneaua astrelor (II)
16:00 C\su]a din prerie (SUA,
2005, mini-s., ep. 5)
17:00 Garantat 100% (show intal)
- Invitat Florin Achim
18:00 Teleenciclopedia - * Arta fu-
nerar\ * Ecosisteme- arhipel-
agul Galapagos * Sim]ul tactil
* Pinguinii * Breviar - rochiile
18:50 Agend\ Sibiu 2007
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Comoara din spatele c\r]ilor
(SUA, 2004, avent.)
21:55 Celebrit\]ile timpului t\u
22:10 Matadorul
(SUA-ger.-irl., 2005, thrill.)
23:55 Via]a lui Iisus (I)
Documentarul investigheaz\
originile cre[tin\t\]ii, prezen-
tând noile dar [i controver-
satele descoperiri `n domeniu.
00:55 Jurnalul TVR (r) a
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Bugetul meu (rep.) (r)
08:00 Medalion folcloric
08:30 Megatehnicus
09:00 Via sacra
10:00 Natur\ [i aventur\
10:30 Sinaia forever
Making of...
11:00 Zoom / 2
11:35 Liber pe contrasens (2007,
talk show)
12:30 Lumea azi
13:05 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis-
ment) - Edi]ie special\
15:00 D’ale lu’ Mitic\ (rep.) (r)
16:00 Campionatul de comedie
(emis. concurs) (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Tequila [i Bonetti (SUA,
1992, f.s. de ac]., ep. 6)
19:30 TVR 2 prezint\! (2007, di-
vertisment)
19:45 Europa altfel (rep.)
20:00 Dreptul la ap\rare (it., 2004,
dram\, ep. 12)
21:00 The Jane Show (can., 2006,
s. com., ep. 20)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Dincolo de via]\ (engl., ’05,
dram\, ep. 14 - ultimul)
23:30 Cu c\r]ile pe fa]\
(SUA-Ger., 2001, dram\)
01:15 Natur\ [i aventur\ (r)
01:45 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis-
ment) (r)
03:35 Lumea azi (r) a
08:30 Atlas
08:55 Celebrit\]ile timpului t\u
Carry Grant
09:00 Asta-i via]a ! (fra., 2004, s, II)
10:00 Art@.ro
11:00 ~ndr\gostit de Monet (r)
11:55 Chicago
Periplu cultural-turistic prin
42 dintre cele mai frumoase [i
mai spectaculoase ora[e
12:45 Celebrit\]ile timpului t\u
Katherine Hepburn
12:55 Românce `n politic\ (r)
13:25 Arhitecturi (1994, doc.) - Ca-
sa de Economii din Viena
13:55 La anul, pe vremea asta
(SUA, 1978)
16:00 Zilele revistei „Familia“
16:30 Lec]ia de privit
16:50 Celebrit\]ile timpului t\u (r)
Carry Grant
17:00 Sfânta Genoveva - protec-
toarea Parisului (Fran]a, ’06)
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Excentricii (2007, divertis-
ment)
19:30 Regizorii (2003, doc.) -
Chris Columbus
20:30 V... de la vizual (2007, di-
vertisment)
21:00 ARTdelenisme (2007, doc.)
21:30 Caracati]a (it., 1984, s)
22:20 Celebrit\]ile timpului t\u (r)
Katherine Hepburn
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Mizerabilii secolului XX
(Ger.-Fra., 1995, dram\)
01:55 Jurnalul cultural (r) a
07:15 Drumul spreTexas
(SUA, 1966, west.)
09:20 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Primii ani (SUA, 2001, s)
11:30 De tot râsul
12:00 Transformers: Cybertron
(SUA, 2005, s. anim.)
13:00 {tiri
13:15 Plesne[te-o, e fran]uzoaic\!
(Ger.-Angl.-SUA,
2001, com., Cu: Jane
McGregor, Piper Perabo)
15:15 Vârful terorii
(NZ.-SUA, 2003, avent.,
Cu: Lynda Carter, Parker
Stevenson
17:15 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
20:30 Trenul cu bani
(SUA, 1995, ac]iune, Cu:
Wesley Snipes, Woody
Harrelson, Jennifer Lopez)
22:45 Cavalerii de onoare
(Sud Afr.-SUA, 2001, com.,
Cu: Christopher Wiehl, Alex
Nesic, Lisa Brenner)
01:00 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s)
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r) a
07:00 Regele Shaman (jap.,
2003, s. d. anim., ep. 38)
07:30 W.I.T.C.H. (SUA, 2004, s.
anim., ep. 12)
08:00 {tirile ProTV
10:00 O dragoste `mplinit\ (r)
12:00 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\) (r)
13:00 {tirile ProTV
13:15 Ostatic `n c\su]a din copac
(SUA, 1999, avent.)
15:15 Al zecelea regat
(SUA-engl.-ger., 2000, f.
SF, prima parte)
O dram\ contemporan\, sit-
uat\ `ntr-o lume fantastic\, `n
care personajele din pove[ti
prind via]\ `n lumea de fiecare
zi. O culegere a temelor uni-
versale preluate din folclorul [i
mitologia Europei, `ntr-o inter-
pretare unic\ [i captivant\ -
tat\l [i fiica sunt prin[i `ntr-
un univers paralel, `n care
personaje din pove[ti, ca Alb\
ca Z\pada [i Cenu[\reasa, au
propriile lor `mp\r\]ii `n care
`[i bag\ nasul spiridu[ii [i
piticii.
17:15 Chior s\ fii, noroc s\ ai!
(SUA, 1997, com.)
19:00 {tirile ProTV
20:30 St\pânul inelelor:
Fr\]ia Inelului
(NZ.-SUA, ’01, avent. fant.)
23:45 Dracula
(SUA, 2006, Cu: David
Suchet, Marc Warren, Dan
Stevens, Sophia Myles)
01:30 St\pânul inelelor:... (r) a
08:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (r)
09:00 ~ngera[ul (mex., 2000, s)
11:00 Fetele Gilmore (SUA, 2000,
s)
12:00 Numai iubirea (rom., 2004,
s) (r)
13:15 Aman]ii
(Mexic 2003, Regizor: Juan
Fernando Perez Gavilan,
Cu: Silvia Pinal, Itati
Cantoral, Eduardo
Santamarina, Gonzalo
Vega)
15:00 Pasiune [i savoare
15:30 Iubire f\r\ machiaj (2007)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:25 Vremea de Acas\
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 Salomé (mex., 2001, s)
21:30 Tr\ie[te cum vrei
(SUA, 2002, dram\)
23:30 Aman]ii (r)
02:15 Numai iubirea
(rom., 2004, s)
03:15 Te voi `nv\]a s\ iube[ti (col.-
SUA, 2004, s) a
Legend\:
[tiri
film artistic

S=mb\t\, 5 ianuarie 06.20 Cuvintele credin]ei Luni, 7 ianuarie

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
20.00 Povestea de sear\
20.30 Pelerini la locurile sfinte
21.00 Civiliza]ia Muzicii
22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Biseric\ [i societate
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Acatistul zilei; Rug\-
ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00; Actualitatea:
18.00; Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05.
Duminic\, 6 ianuarie
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
Radio Trinitas este postul de
radio al Patriarhiei Române [i
contribuie la sus]inerea ac-
tivit\]ii cultural-misionare a
Bisericii Ortodoxe Române.
Radio Trinitas a fost `nfiin]at la
ini]iativa [i cu binecuvântarea
Prea Fericitului P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, pe atunci Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, [i a
`nceput s\ emit\ din seara zilei
de 17 aprilie 1998 la Ia[i, f\când
parte, de atunci [i pân\ `n data
de 27 aprilie 2007, din Institutul
Cultural-Misionar Trinitas al Mi-
tropoliei Moldovei [i Bucovinei.
Din 27 octombrie 2007, Radio
Trinitas face parte din Centrul
de pres\ „Basilica“ al Patriar-
hiei Române, odat\ cu inaugu-
rarea studioului de emisie Radio
Trinitas Bucure[ti.
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii 05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- rug\ciuni pentru toat\ tre-
politan\ din Ia[i) buin]a
12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
no[tri diminea]\
12.30 Week-end magazin 06.20 Cuvintele credin]ei
15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 06.30 Via]a Cet\]ii
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 09.05 Sf. Liturghie
Domnului (Catedrala mitro- 12.05 Atlas biblic
politan\ din Ia[i) 13.10 Bun\ dup\-amiaza
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia
18.30 Catedrala sufletului românesc 17.05 Lumea de azi
19.05 Pagini de folclor românesc
19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
sear\
20.05 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Faptele credin]ei
20.30 Mapamond cre[tin
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.00 Cuvântul care zide[te
22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
22.30 Lumini pentru suflet
22.30 Florilegiu muzical bizantin 23.00 Rug\ciunile serii:
23.00 Rug\ciunile serii: - Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciunile de sear\; - Acatistul zilei;
Acatistul zilei; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\; - Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii, 00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
`nv\]\torii no[tri(r)
- 02.00 - Ortodoxia pe `n]ele- - 03.00 - Cuvântul care zide[te
sul tuturor (r) (r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
- 03.00 - Catedrala sufletului
românesc (r) A PERSOANELOR DEPENDENTE
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
- 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc 14.00, 15.00, 16.00, 17.00,
DE ALCOOL {I DROGURI
(r) 19.00, 20.00; Sub deviza:
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
Actualitatea: 18.00;
Actualitatea cre[tin\
FII TARE,
18.15 interna]ional\: 19.05.
F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i
{tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de al-
cool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\,
emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii fam-
iliei afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din ca-
drul Prim\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un con-
silier în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\.
Confiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48;
E-mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
 S=mb\t\, 5 ianuarie 2008 15
CONTELE DE MONTE CRISTO: Filmul este povestea clasic\ a unui b\rbat `nchis pe nedrept. Filmul
prezint\ str\lucita strategie de r\zbunare a acestuia `mpotriva celor care l-au tr\dat. Chipe[ul
marinar Edmond Dantes este un tân\r onest, a c\rui via]\ lini[tit\ [i planuri de a se c\s\tori cu
frumoasa Mercedes sunt n\ruite când prietenul lui cel mai bun, Fernand , care o vrea pentru el pe
Mercedes, `l `n[al\. ~nchis pe nedrept `n `nchisoarea din insula Chateau D’If, Edmond este prizonierul
unui co[mar care dureaz\ timp de treizeci de ani. (Duminic\, ora 20:10, TVR1)
duminic\, la TV

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:10 Universul credin]ei
08:30 Semne (2007) - Lep\darea
de Satan
09:00 Desene animate: Disney
10:00 Ghici cine câ[tig\ ?
10:45 Via]a satului (rep.)
Magazin de informare [i
educare
12:00 Universul credin]ei - Edi]ie
special\: Botezul Domnului
13:00 Tezaur folcloric (divertis-
ment) - Aniversare Mariana
Anghel
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Firu] sfânt de busuioc
Paticip\: Ion Amititeloaie,
Ioan Chiril\, Aurelia Popescu
Preda, Silvana Râciu, Diana
C\linescu, Gheorghi]a Nicolae,
Matilda Pascal Cojoc\ri]a,
Sofia Vicoveanca.
15:20 Charley [i `ngerul (SUA,
1973, f. de fam.)
17:10 D\nutz SRL (divertisment)
Invita]i: Anda Adam, Florin
Piersic, Aurel T\ma[,
grupul folcloric Obiceiuri
din Boto[ani, mod\ cu
Flora N\stase.
18:45 Tragerile Loto 6/49 [i Noroc
(`n direct)
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Contele de Monte Cristo
(engl.-SUA-irl., 2002, thrill.)
22:25 Celebrit\]ile timpului t\u
22:30 Mica Britanie (engl., 2003,
s. com., ep. 3)
23:10 Patru camere
(SUA, 1995, f. sat.) a
10:00 Pescar hoinar
Partida a XXXXXIV-a,
Comentator Victor }\ru[.
10:30 Uli]a spre Europa (s. com.)
- {antier `n lucru
11:00 Motomagia (2007)
11:35 Autocritica
12:10 Concert de promenad\
(2006, divertisment)
14:00 H...ora prichindeilor (pr. pt.
copii)
15:00 Omul `ntre soft [i moft
(magazin cult.) - România
2007 - Caravana filmului
4,3,2 `n ora[e din România.
15:30 Poft\ bun\ ! (engl., 1999, f.
s. doc., ep. 31)
15:45 Celebrit\]ile timpului t\u
16:00 Atlas
16:30 Autostrada TVR - Muzic\ [i
muzichie
18:00 Jurnal regional
18:40 Vân\torii de comori (ger.-
fra.-SUA, 1999, f. s. avent.,
ep. 65)
19:35 Edgemont (can., 2000, s,
ep. 3)
20:30 Top 7.ro
21:00 The Jane Show (can., 2006,
s. com., ep. 21)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Via]a pe Marte (Angl., ’06, s)
23:30 Bubuial\ `n Bronx
(Hongk.-Can., 1996, ac].)
01:10 Cu c\r]ile pe fa]\
(SUA-Ger., ’01, dram\, r)
02:50 Via]a pe Marte (engl., 2006,
s) (r) a
10:30 {coala de duminic\
Produc\tor tv Elena Dinu
11:00 V... de la vizual (2007, diver-
tisment) (r)
11:30 Istoria aproape (2007, f.
doc., Invitatul emisiunii
Neagu Djuvara)
12:00 Bruxelles
Periplu cultural-turistic prin
42 dintre cele mai frumoase [i
mai spectaculoase ora[e
12:45 Lec]ia de privit (r)
13:00 Zodiac
13:20 Celebrit\]ile timpului t\u (r)
Bob Hope
13:30 Arhitecturi (1994, doc.) -
Gara Satolas pentru
trenurile de mare vitez\
14:00 La por]ile ceriului (r)
14:30 Dickens din Londra (engl.,
1976, mini-s., ep. 12)
15:30 Art@.ro (r)
16:30 Simetrii
Anuala de Arhitectur\
Timi[oara „A.ta“
17:00 Remix (muz.)
18:00 Memorialul durerii (doc.) - O
istorie care nu se `nva]\ la
[coal\
19:00 Lumea lui Peter Paul
Rubens (Austria, 2004)
19:30 Vivaldi [i Vene]ia
20:25 Celebrit\]ile timpului t\u (r)
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Cinema dreaming
21:30 Caracati]a (it., ’84, s, ep. 25
22:20 Celebrit\]ile timpului t\u
Bing Crosby a
07:00 Concursul interactiv
08:00 Aventurile tân\rului Hercule
(SUA, 1998, f. s. avent.)
09:00 Omule]ii de sub cas\
(SUA, 1997, com.)
11:00 Desene animate: R\]oi de
ora[
12:00 Transformers: Cybertron
(SUA, 2005, s. anim.)
13:00 {tiri
13:15 Ora[ul promisiunilor (SUA,
2005, s, Ep. 6)
14:15 C\l\re]ul electric
(SUA, 1979, com. rom.)
Cu: Robert Redford, Jane
Fonda, Valerie Perrine)
Sonny Steele e un fost multi-
plu campion mondial de rodeo.
~mbr\cat `ntr-un costum "elec-
trificat" de cowboy, colind\
]ara `n lung [i-n lat f\când
publicitate cerealelor "Ranch
Breakfast", iar chipul s\u ars
de soare apare pe tot felul de
postere [i cutii de ambalaj.
Aproape tot timpul e beat; `n
aceasta stare, Sonny `[i face
apari]ia la o conven]ie care se
]ine `n Las Vegas, unde `ns\
descoper\ c\ arm\sarul Rising
Star, faima conglomeratului, e
dopat.
16:30 De dragul lui Waylon
(SUA, 2004, com. rom.)
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Divertisment: Geniali:
Benone Sinulescu a
08:00 {tirile ProTV
10:00 Parte de carte
11:00 Ostatic `n c\su]a din copac
(SUA, 1999, avent.) (r)
13:00 {tirile ProTV
13:15 Chior s\ fii, noroc s\ ai!
(SUA, 1997, com., r, Cu:
Leslie Nielsen, Kelly Lynch)
Quincy Magoo este un milio-
nar excentric, care din m`ndrie
absurd\ nu recunoa[te c\ are
nevoie de ochelari. A[a c\ se
folose[te de nepotul s\u, care
`l ghideaz\ [I `i `nl\tur\ ob-
stacolele din cale. {i eficien]a
acestuia este `ns\ limitat\.
C\ci `ntr-o zi, Magoo vrea s\
taie panglica inaugural\ la un
muzeu, dar pentru c\ nu vede
bine, taie un cablu electric.
Acest fapt d\ na[tere unor
`ncurc\turi pe care nici chiar
inventatorul nodului Gordian
n-ar putea s\ le descurce!
15:15 Al zecelea regat
(SUA-engl.-ger., 2000, f.
SF, partea a doua)
17:15 Academia de poli]ie
(SUA, 1984, com.)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTV
20:45 Ziua a 6-a
(SUA-can., 2000, thrill. ac].)
23:00 Eroul
(hongk.-chi., 2002, ac]iune)
01:00 Ziua a 6-a
(SUA-can., ’00, thrill. ac]., r)
01:30 F\r\ team\
(Hongk.-SUA, 2006,
ac]iune, r) a
07:00 Iubire f\r\ machiaj (r)
09:00 ~ngera[ul (mex., 2000, s)
11:00 Fetele Gilmore (SUA, 2000,
s)
12:00 Numai iubirea
(rom., 2004, s, r)
13:15 Teoria zborului
(Angl., 1998, f. rom.)
15:30 Iubire f\r\ machiaj (2007)
17:30 Telefilm: Iubire de sor\
Cu: Iuliana Luciu,
Alexandru Papadopol,
Adriana Dr\gu], Soru
Todoru
18:25 Vremea de Acas\
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s) (16)
19:30 Salomé (mex., 2001, s)
21:30 Dragoste murdar\
(SUA, 2005, Regie: John
Mallory Asher, Cu: Jenny
McCarthy, Eddie Kaye
Thomas, Carmen Electra,
Victor Wesber)
23:30 Telefilm: Iubire de sor\ (r)
02:15 Numai iubirea (rom., 2004,
s) (r)
03:15 Teoria zborului
(engl., 1998, f. rom., r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe:

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE},
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|,
Dan TEODORESCU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6)
Pelerinaj `n }ara Sfânt\
15-22 ianuarie 2008
ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel (aero-
port Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Betleem.
Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii Domnului [i
Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul proorocului David.
Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de aproximativ 20 de metri [i
lung de 30 de metri, este un loc simbolic al puterii spirituale -
cândva numit „Zidul Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vizitarea
obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de sus panorama
Ierusalimului; Muntele M\slinilor: Biserica „Tat\l Nostru“,
Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsi-
mani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica
Patimilor lui Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii
Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani,
continuând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt.
Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizitarea
M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie
Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub nivelul m\rii mondiale,
scurt\ oprire. Deplasare spre Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida (unde
Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i mormân-
tul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al ora[ului Tel
Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ situat\
`n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua ap\ Maica
Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu (români), `n
anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri a Maicii
Domnului, construit\ pe locul casei Maicii Domnului [i a
Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde a avut loc prima
minune din Galileea, transformarea apei `n vin. Deplasare
spre Muntele Tabor (identificat cu Muntele Schimb\rii la
Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea Bisericii Schimb\rii la Fa]\.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias, Capernaum,
regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de locuri cre[tine de
pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita: casa Sfân]ilor Apostoli
Petru [i Andrei; Biserica de la Tabgha - locul uneia dintre cele
mai impresionante minuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea
celor cinci mii de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele
Fericirilor; Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus
Hristos. Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul Aco
(Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara Sfânt\.
Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare spre aero-
portul Ben Gurion, de unde va decola avionul spre Bucure[ti.
Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i, trans-
port avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de aeroport,
asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi -
conform programului), taxe de intrare la obiectivele din pro-
gram, autocar modern cu aer condi]ionat, conform programu-
lui, asigurare medical\, cheltuielile aferente ob]inerii vizei,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sun nt incluse `nn pre]: Mesele suplimentare; Folosirea
autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru personalul
hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli personale; Asigurarea
medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4*. ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din motive de
securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii obiectivelor pe
zile sau `nlocui vizitarea unor obiective prev\zute `n pro-
gram. Pentru buna desf\[urare a programului este necesar\
achitarea sumei de 20 tips pentru ghid [i conduc\torul de
autocar `n }ara Sfânt\ - se achit\ pe loc prestatorilor de ser-
vicii `n Israel. Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre],
dar este obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! Informa]ii suplimentare
pute]i ob]ine la tel: 0232/276.907; 0720/500.543 sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd. {tefan cel
Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane);
Fax: 0232/276867; Website: www.centruldepelerinaj.ro;
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk

Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de ANUN}

Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne

Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de

Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
CONDOLEAN}E
Cadrele didactice ale Facult\]ii
de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i
MOBILIER
sunt al\turi de familia preot
BISERICESC
Tipografia Albina
prof. dr. Ioan Cristinel Te[u la

a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

momentul dureroasei
desp\r]iri de tat\l s\u, SCULPTAT
adres=ndu-i sincere ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\,
imprim\ publica]ii periodice condolean]e [i manifest=nd la comand\, mobilier bisericesc sculptat
[i neperiodice, alb-negru [i color, compasiune colegial\ `n
(catapetesme, strane, troi]e etc.)
`n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
pe hârtie de ziar.
aceste clipe de triste]e. Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia
Rela]ii la telefon 0722/800.895 (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i,
sau e-mail: tipoalbina@gmail.ro Dumnezeu s\-l odihneasc\ telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
`n lumina fe]ei Sale!
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA - 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV,
GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD,
BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5 MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U, IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A); BAIA-MARE
- MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz; BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz; BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-
NEAM} - 91, 20 MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1 MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7 MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} - 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz; MOINE{TI -
99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz; TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz; H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA - 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

16
Documentar
Botezul Omului f\r\ p\cate
La 30 de ani, M=ntuitorul Iisus Hristos a fost
botezat `n r=ul Iordan de c\tre Ioan
Botez\torul, asemenea sutelor de evrei care
au venit s\-[i spele p\catele. Iisus Hristos nu a
venit la Iordan pentru a Se poc\i sau pentru a
Se cur\]i de p\cate, ci pentru a-{i ar\ta pentru
prima dat\ divinitatea, locul `n Sf=nta Treime [i
misiunea pentru care a fost trimis pe p\m=nt.
de {tefan
M|RCULE}
Botezul Domnului (Sf=n-
ta Ar\tare sau Epifanie)
este unul dintre cele dou\-
sprezece praznice `mp\r\-
te[ti din timpul anului bi-
sericesc, de aici `n]eleg=nd
[i importan]a evenimentu-
lui. Ini]ial, `n primele secole
cre[tine, s\rb\toarea era
]inut\ odat\ cu Na[terea
Domnului, pe 6 ianuarie, ca
o dubl\ s\rb\toare numit\
Sf=nta Epifanie. Cele dou\
CM
YK
Locul unde a avut loc Botezul Domnului,
amenajat `n zilele noastre
Locul unde S-a
botezat Iisus
Ioan Botez\torul tr\ia
[i boteza `n Iudeea, la Ior-
dan, `ntr-un loc arid, nu-
mit „s\lb\ticie“ sau chiar
de[ert. Cercet\torii arat\
c\ termenul de „s\lb\ti-
cie“, folosit pentru a ar\ta
s\rb\tori s-au separat `n ju-
rul secolului al IV-lea.
De[i textele amintite din
Sf=nta Scriptur\ nu ofer\
multe detalii despre via]a
lui Iisus de p=n\ la 30 de
ani, c=nd a venit la Iordan
pentru a fi botezat de Ioan,
se [tie c\ M=ntuitorul a stat
`n Nazaret, `n casa mamei
sale, `mpreun\ cu Iosif, de
la care a `nv\]at me[te[ugul
t=mpl\riei. C=nd a `mplinit
30 de ani, v=rsta majoratu-
lui la evrei, Iisus a venit
petru a fi recunosut de Ioan
[i pentru a fi botezat, mo-
Harta Madaba, una dintre cele mai vechi h\r]i
care arat\ locul botezului
locul unde Ioan tr\ia, era
de fapt locul unde tr\iau
esenienii, o grupare reli-
gioas\ a evreilor. Unii
sus]in chiar c\ Ioan era
unul dintre liderii mari ai
acestei secte. Al]ii, pre-
cum Donald Guthrie, ara-
t\ c\ termenul de „s\lb\-
ticie“ era folosit pentru lo-
curile nepopulate, unde se
CM
YK
ment din care {i-a `nceput
activitatea misionar\.
Ioan
~naintemerg\torul
Evangheliile sinoptice
relateaz\ evenimentul in-
sist=nd asupra personali-
t\]ii celui care a oficiat Bo-
tezul Domnului, [i anume
Ioan Botez\torul. Acesta e-
ra un prooroc trimis de
Dumnezeu pentru a vesti
apropiata venire a lui Me-
sia [i a r\sp=ndi botezul
poc\in]ei de la r=ul Iordan.
De aici [i numele de ~nain-
temerg\torul, pe care Ioan
l-a primit. Cu toate aces-
tea, evreii `l confundau
adesea cu Mesia, lucru cri-
ticat `n mai multe r=nduri
de Ioan, dup\ cum citim `n
Evanghelii.
~nceputul activit\]ii
lui Iisus
Spre deosebire de Evan-
gheliile sinoptice, Evan-
ghelia dup\ Ioan nu insis-
t\ asupra momentului `n
sine, la care [tim c\ s-au
produs anumite minuni,
ar\t=ndu-Se Sf=nta Trei-
me: cerul s-a deschis, Du-
hul Sf=nt `n chip de porum-
bel S-a ar\tat, iar glasul
Tat\lui Ceresc a exclamat:
„Acesta este Fiul Meu Cel
preaiubit“. Ioan Evanghe-
listul insist\ asupra mo-
mentului identific\rii lui
Iisus ca „Mielul lui Dumne-
zeu, care ridic\ p\catele
lumii“. Este, de fapt, recu-
noa[terea mesianit\]ii lui
Iisus [i legitimizarea ac-
tivit\]ii Sale p\m=nte[ti.
Ucenicii lui Ioan Botez\-
torul au devenit ucenicii
lui Iisus, unii dintre ei de-
venind chiar [i Apostoli.
retr\geau cei care doreau
s\ fie mai aproape de
Dumnezeu. Conform tra-
di]iei, Iisus S-a `nt=lnit cu
Ioan la r=ul Iordan, la
c=]iva kilometri de actu-
alul pod Allenby, aproape
de Qasir-al-Yahud. As-
t\zi, pe aceste locuri se
afl\ o veche m\n\stire or-
todox\.
CM
YK
S=mb\t\, 5 ianuarie 2008
S|RB|TOARE: Botezul Domnului `n r=ul Iordan a fost un
eveniment contestat de unii cercet\tori, care au sus]inut
ipoteza c\ acesta ar fi o legend\. Stephen L. Harris a ar\tat
c\, de[i istoricii au pu]ine informa]ii [i m\rturii istorice
despre eveniment, totu[i acesta s-a petrecut `n realitate.
Eveniment istoric
Botezul Domnului `n
r=ul Iordan a fost un eveni-
ment contestat de unii
cercet\tori, care au sus]i-
nut ipoteza c\ acesta ar fi o
legend\. Stephen L. Harris
a ar\ta c\, de[i istoricii au
pu]ine informa]ii [i m\rtu-
rii istorice despre eveni-
ment, totu[i acesta s-a pe-
trecut `n realitate. ~nsu[i
Ioan Botez\torul este un
personaj real. M\rturie
stau cercet\rile [colilor de
interpretare istorico-critic\
a Sfintei Scripturi. Con-
form acestora, evenimentul
este credibil, `ntruc=t
`ndepline[te criteriul mul-
tiplei atest\ri `n Sf=nta
Scriptur\ [i cel al disimi-
l\rii. Chiar [i cercet\tori
precum Paula Fredriksen,
care contest\ multe pasaje
din Evanghelii, consider\
Botezul Domnului ca
eveniment real.
Multipla atestare
Conform primului cri- Duhul Sf=nt `n chip de porumbel S-a ar\tat,
teriu, trei dintre cele patru iar glasul Tat\lui Ceresc a exclamat:
Evanghelii arat\ c\ Iisus a „Acesta este Fiul Meu Cel preaiubit“
fost botezat de Ioan, ceea
ce confirm\ at=t oficiantul, Un botez al mentului este cel al di-
c=t [i evenimentul `n sine. simul\rii. Astfel, deoarece
recunoa[terii Iisus a fost f\r\ de p\cat,
De asemenea, Ioan este
amintit `n aceste texte ca Cel de-al doilea criteriu nu era nevoie s\ fie botezat
propov\duitorul lui Mesia, pe care cercet\torii Sfintei de Ioan. Cre[tinii primelor CM
YK
ca cel care boteza pe evrei Scripturi `l invoc\ pentru a secole nu ar fi putut in-
spre a-L primi pe Iisus. dovedi realitatea eveni- venta un asemenea mo-
ment, pentru c\ ar fi dis-
creditat imaginea lui Iisus.
Botezul cu focul O alt\ temere a tradu- De aceea, cercet\torii ara-
c\torilor pasajelor privi- t\ c\ evenimentul s-a pro-
Duhului Sf=nt toare la Botezul Domnu-
dus `n realitate, cu profun-
Evangheliile sinoptice lui a fost cea referitoare de semnifica]ii spirituale.
ne arat\ c\ Ioan Botez\- la leg\tura care s-ar pu-
torul spunea c\ Mesia, tea face `ntre Ioan, Bote- M\rturii necre[tine
Cel Care va veni dup\ el, z\torul cu ap\, [i Iisus,
nu va boteza cu ap\, ci Botez\torul cu foc, [i du- Pe l=ng\ cercet\rile is-
cu Duh Sf=nt [i cu foc. alitatea din mitologia su- toricilor [i m\rturiile Sfin-
Focul a fost `n Antichi- merian\. Babilonienii tei Scripturi, exist\ [i alte
tate simbolul m=niei, al cinsteau pe Enki, devenit dovezi ale istoricit\]ii eve-
Ea, iar `n timpul lui Ioan nimentului. Astfel, el este
furiei. De aceea, mul]i [i Iisus, se numea Oannes, relatat [i `n multe dintre
traduc\tori s-au ferit de nume apropiat de Ioan. scrierile apocrife. De ase-
a folosi acest cuv=nt `n Aceast\ temere era `nt\- menea, au existat `n pri-
pasajele amintite. Odat\ rit\ [i de faptul c\ Oan- mele secole cre[tine o serie
cu descoperirea manu- nes era considerat\ zei]a de credin]e eretice, precum
scriselor de la Marea apei pure, premerg\toa- adop]ianismul sau cerin-
Moart\, cercet\torii au rea zeului soarelui [i a tianismul care aminteau
ar\tat c\ `n aceste texte, focului. Desigur, leg\tu- de Botezul Domnului. Cu
uneori, al\turi de ter- rile nu exist\ `n reali- toate c\ ereziile au fost
menul „Duh Sf=nt“ este tate, fiind simple coinci- condamnate, m\rturiile lor
folosit [i cuv=ntul „m=- den]e, dar manipulate de dovedesc [i ele c\ botezul s-
nie“. De aici `nainte a cei care contest\ veridi- a realizat a[a cum ne spun
`nceput s\ se traduc\ [i citatea evenimentelor Evangheliile. a
cuv=ntul „foc“. din via]a M=ntuitorului.
Conform tradi]iei, Iisus S-a `nt=lnit cu Ioan la r=ul Iordan, la c=]iva
kilometri de actualul pod Allenby, aproape de Qasir-al-Yahud
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Rom=nia `n anul doi 6 ianuarie 2008
Nr. 52 (115) Anul III - SERIE NA}IONAL|
al erei integr\rii 1,50 LEI exemplarul
La sf=r[itul anului 1989 exis- 5 LEI abonamentul
tau `n Rom=nia 4 milioane de lunar - cu taxele po[tale incluse
membri ai partidului comunist.
Acum, dup\ 18 ani, ar trebui s\ www.ziarullumina.ro
g\sim prin cimitirele de la ora[e info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
[i sate sute de mii de morminte
f\r\ cruci, av=nd `n cel mai bun
caz pl\ci de beton gravate cu
stele `n cinci col]uri. Merge]i
`ntr-o plimbare `n oricare cimitir
Cuza a condus trei ani Tratatul de la
PAGINILE 6-7
din Rom=nia [i `ncerca]i s\
num\ra]i mormintele care `n loc Principatele, cu Lisabona [i drumul

PAGINA 11
de cruci au stele `n cinci col]uri.
Nu ve]i g\si nici unul! Atunci,
unde sunt milioanele de comu-
„tiligraful“, din casa economiei UE c\tre
ni[ti, care de la 1945 p=n\ `n
1989 au st\p=nit Rom=nia? Dac\
de pe L\pu[neanu performan]a maxim\
erau comuni[ti nu puteau fi cre-
dincio[i, iar dac\ erau credincio[i

Ce valoare are timpul?

nu puteau fi comuni[ti. Nu-i a[a
c\ avem o fractur\ logic\?

PAGINA 3

Fiecare sfâr[it de an este un prilej de reflec]ie cu privire la noi `n[ine, la faptele noastre,
la realiz\ri [i ne`mpliniri Fiecare `nceput de an ne dorim s\-l marc\m prin f\g\duin]e, planuri sau
diverse inten]ii, pe care am dori s\ le urm\m ~ntr-o societate a [tiin]ei [i a tehnologiei, a
concuren]ei [i a vitezei, precum cea contemporan\, suntem mult mai bine informa]i cu privire la ceea
ce se petrece `n Univers, `n industrie, `n trupul [i `n mintea noastr\ Dar oare ne edific\ toate
acestea cu privire la noi `n[ine? ~n ce fel ne ajut\ s\ cre[tem interior? Ce ar trebui s\ facem ca, la
cump\na dintre ani, s\ fim `ncredin]a]i c\ am progresat? Ce ar trebui s\ facem cu timpul,
cu zilele vie]ii noastre, pentru ca ele s\ se transforme `ntr-un timp folositor? PAGINILE 12-13

Ziua `n care
Hristos S-a
ar\tat lumii
PAGINILE 8-9

CM CM
YK YK

Bun\tatea
lui Hristos
PAGINA 3

Durerea
[i triste]ea
lui Dumnezeu
PAGINA 4

„Mai fericit este

a da decât a lua“
PAGINA 2

„
„
S\-]i fie timpul potrivit acesta: cel de diminea]\ [i de sear\ spre cercetarea
gândurilor, privind cum a trecut noaptea [i ziua. {i de vezi vreo gre[eal\,
str\duie[te-te [i o `ndreapt\ cu ajutorul lui Hristos.
Sfin]ii Varsanufie [i Ioan
CM
YK
2 Duminic\, 6 ianuarie 2008

Privit din perspectiva inten]iilor cu care este oferit, darul con]ine un spectru de
Opinii semnifica]ii aproape infinite. Orice jertf\ asumat\ benevol `n beneficiul celorlal]i este un
dar pre]ios pe care cineva `l ofer\. ~n acest sens, cre[tinii privesc ~ntruparea lui
Dumnezeu `n persoana Mântuitorului Hristos ca fiind punctul culminant, forma suprem\ a
darului. La cealalt\ extrem\, darul poate c\p\ta forme pervertite, `nfierate ast\zi prin
campanii mediatice care `ncearc\ o educare a publicului prin mesaje gen „Nu da [pag\!“

RELIGIE {I FENOMEN

Mo[tenirea necre[tin\ a s\rb\torii Anului Nou

de prof. univ. dr. Nicolae
ACHIMESCU
Mircea Eliade subliniaz\ fap-
tul c\, `n viziunea oric\rui om
religios apar]in\tor culturilor
arhaice, lumea se supune unui
ciclu de re`nnoire `n fiecare an,
reg\sindu-[i „sfin]enia“ origina-
r\, dobândit\ prin crea]ie. „A-
nul“ arienilor vedici, de pild\,
era asemenea unui cerc `nchis:
avea un `nceput [i un sfâr[it, dar
[i posibilitatea de a „rena[te“ sub
forma unui „An Nou“. Tot la fel,
fiecare „An Nou“ `nsemna in-
trarea `ntr-un timp „nou“, „cu-
rat“, „consacrat“, „liturgic“, adic\
`ntr-un timp nefolosit, neuzat,
nedemonizat.
Construirea altarului, con-
form tradi]iei brahmanice, `n-
semna o reconstituire simbolic\
a timpului, materializat\ `n `n-
su[i corpul altarului: primele
360 de c\r\mizi de `mprejmuire
simbolizeaz\ cele 360 de nop]i
ale anului, iar urm\toarele 360
(yajusmati) sunt echivalentul
celor 360 de zile. ~n consecin]\,
de fiecare dat\ când se recl\-
de[te un nou „altar al focului“,
nu se recreeaz\ doar lumea, ci [i
„Anul“, `n sensul reconsacr\rii [i
regener\rii timpului. Textul
brahmanic amintit nu face re-
ferire la timpul profan, la simpl\
durat\ temporal\, ci la timpul
liturgic, consacrat, a[a cum apa-
re el `n toate credin]ele religi-
oase ale lumii. Construirea alta-
rului `n perioada vedic\ vizeaz\
sfin]irea lumii, respectiv integra-
rea ei `n adev\ratul timp, timpul
sacru.
F\r\ rege, `n Babilon
nu se organiza
serbarea de Anul Nou
Venind dinspre India mai `n-
coace, spre Babilonia [i Asiria,
descoperim, conform diferitelor
calendare babiloniene [i asirie-
ne, c\ aici principala s\rb\toare
era aceea a Anului Nou (akitu).
Totu[i, derularea activit\]ilor cu
acest prilej `n Babilon era diferi-
t\ de cea din Asiria. Anul Nou
babilonian era s\rb\torit `n
primele unsprezece zile ale lunii
Nisan. ~mp\r]it dup\ fazele lu-
nii, adic\ fiind un an lunar [i nu
unul solar, anul babilonian `nce-
pea chiar cu luna Nisan, cores-
punzând aproximativ lunilor
noastre martie-aprilie. S\rb\-
toarea Anului Nou impunea par-
ticiparea necondi]ionat\ a re-
gelui, `n absen]a sa nefiind orga-
nizat\. De pild\, atunci când `n
anul 539 `.d.Hr., regele Nabonid
n-a putut lua parte la aceast\
s\rb\toare, fiind undeva `n
afara ]\rii, Anul Nou n-a mai
putut fi organizat, de[i a adus o
mare nemul]umire poporului.
~n cadrul s\rb\torii era repre-
zentat\ o dram\ cu un caracter
cultic, actorul principal fiind
`nsu[i regele, care juca rolul zeu-
lui Marduk, „rege al zeilor“, c\-
ruia i-a fost atribuit\ biruin]a
asupra for]elor haotice [i adverse
ale universului. Un alt personaj
principal al s\rb\torii era preo-
tul „inspector general“ ([e[galu),
care `n ziua a patra a s\rb\torii
recita textul despre crea]ia lu-
mii. ~n ziua urm\toare avea loc
purificarea templului lui Mar-
duk. Oaia sacrificat\ cu acest
prilej era adus\ `n templu pen-
tru a prelua asupra sa tot ceea ce
era r\u [i necurat, dup\ care era
aruncat\ `n ap\ pentru a duce cu
sine orice impuritate. Faptul
acesta ne aminte[te de „]apul is-
p\[itor“ din Vechiul Testament,
asupra c\ruia se aruncau sor]ii
de ziua `mp\c\rii, dup\ care era
adus jertf\ pentru p\cate
(Levitic 16). Urma momentul `n
care preotul prelua `nsemnele
puterii regelui [i le a[eza `n fa]a
statuii lui Marduk. Regele `l
asigura pe „regele zeilor“ c\ n-a
p\c\tuit, c\ nu l-a neglijat, n-a
distrus Babilonul, nu l-a l\sat s\
cad\, n-a zdruncinat templul [i
n-a uitat riturile sale. ~n urma
acestei m\rturisiri negative, `[i
rec\p\ta `nsemnele regale [i
demnitatea. Deci, regele trebuia
s\ dea socoteal\ `n fiecare an
pentru faptele sale, regalitatea
ca institu]ie trebuind a fi re`nno-
it\ de fiecare dat\.
~n Asiria vecin\, s\rb\toarea
Anului Nou avea loc `n mai
multe ora[e [i `n perioade
diferite ale anului. Cea mai fas-
tuoas\ organizare avea loc `n
Assur, `n luna Nisan, pe parcur-
sul a cel pu]in 20 de zile. Una
dintre principalele ra]iuni ale or-
ganiz\rii s\rb\torii era crearea
lumii. La asirieni, cel mai impor-
tant moment al s\rb\torii `l
reprezenta banchetul, takultu, la
care participau to]i zeii. Acesta
se `ncheia cu o rug\ciune pentru
o domnie cât mai lung\ [i ferici-
t\ a regelui. Ceremonialul cu-
prindea [i un ritual de `ncoro-
nare a regelui, `n cadrul c\ruia
preotul oferea regelui coroana [i
sceptrul, binecuvântându-l.
Pe de alt\ parte, pentru asi-
rieni, s\rb\toarea Anului Nou era
o s\rb\toare a bucuriei [i trium-
fului, având menirea de a aduce
cu sine re`nnoirea for]elor naturii.
E vorba de o corelare cu ritul
„nun]ii cosmice“ sacre, `n sensul
unei regener\ri a puterilor vie]ii
[i cre\rii unei „`mp\r\]ii a zeilor“.
Janus, zeul timpului
la romani
~n Roma antic\, la `nceput, cei
care aveau obliga]ia s\ ]in\ evi-
den]a s\rb\torilor, indicând
lun\ de lun\ când [i cum trebuie
celebrate, erau preo]ii, respectiv
cei din colegiul pontifilor. Con-
form tradi]iei, cel care a f\cut or-
dine `n aceast\ privin]\, `ntoc-
mind un calendar, r\mas valabil
pân\ `n vremea lui Cezar, a fost
Numa Pompilius. Calendarul
s\u `mp\r]ea anul, numit annus
[i `nsemnând `n acela[i timp
„inel“ (ceea ce ne aminte[te de
semnifica]ia de „cerc“ `nchis a
anului vedic), `n dou\sprezece
luni; l\sa totu[i preo]ilor posibi-
litatea de a lungi sau scurta lu-
na, dup\ cum doreau, cu singura
condi]ie ca la sfâr[itul celei de a
dou\sprezecea s\ se ajung\ la
un total de 366 de zile.
La vechii romani, cel care per-
sonifica `nceputul [i sfâr[itul
timpului era Janus, cel mai
vechi zeu al popoarelor italice.
Era reprezentat cu dou\ fe]e ca-
re privesc `n dou\ direc]ii opuse,
dar complementare: perspectiv [i
retrospectiv, simbolizând s\rb\-
toarea Anului Nou, ca moment
de `ntâlnire a perspectivei [i re-
trospectivei. Ca divinitate a `nce-
puturilor (anului, zilelor [i oric\-
rei lucr\ri), lui Janus i-a fost
consacrat\ luna ianuarie, prima
lun\ a anului. Motivul principal
e faptul c\, `n acest moment al a-
nului, oamenii privesc atât `na-
inte, cât [i `napoi, spre anul care
a trecut, eventual spre lumea ca-
re s-a consumat, propunându-[i
unul nou, o lume nou\, fiecare
dintre ele mai bune decât cele ca-
re s-au epuizat.
Cum serbau primii
cre[tini Anul Nou
Venirea cre[tinismului a `n-
semnat o confruntare serioas\ [i
Pr. Nicolae
Achimescu,
nu u[oar\ `ntre noua `nv\]\tur\
a lui Hristos [i mo[tenirea veche profesor universitar
p\gân\. Lucrul acesta este vala- de Istoria religiilor
bil [i `n ceea ce prive[te bogata
`nc\rc\tur\ p\gân\ `n semnifi-
brozie, Fer. Augustin, `n cuvân-
ca]ii [i practici legate de s\rb\- t\rile lor de prin secolele IV-V.
toarea Anului Nou. ~n ziua de 1 Din p\cate, astfel de obiceiuri au
ianuarie, la o s\pt\mân\ dup\ supravie]uit mult\ vreme, chiar
Na[tere, `n calendarul cre[tin
dup\ triumful definitiv al cre[ti-
reg\sim s\rb\toarea T\ierii `m- nismului asupra p\gânismului.
prejur a Domnului. ~n primele De altfel, unele dintre ele se re-
secole, cre[tinii posteau `n aceas- g\sesc pân\ azi `n via]a cre[ti-
t\ zi, tocmai pentru a se deosebi nilor, ]inând seama de petrecerile
de p\gâni, care, `n aceea[i zi, `l peste limit\, extravagante, orga-
s\rb\toreau pe Janus, zeul p\cii nizate `n noaptea Anului Nou.
[i al r\zboiului, `nceputul anului Dup\ ce din mentalul colectiv,
nou, respectiv s\rb\toarea Ca- dar mai ales al cre[tinilor, ima-
lendelor lui ianuarie, sfâr[itul ginea s\rb\torilor p\gâne legate
s\rb\torii Saturnaliilor, iar `n de Anul Nou a disp\rut, cre[tinii
unele p\r]i s\rb\toarea Bruma- au `ncetat s\ mai posteasc\,
liilor, consacrat\ lui Dionysos pr\znuind cu bucurie cre[tin\,
(Bacchus), zeul vinului [i be]iei, T\ierea `mprejur a Domnului, ca
etc. [i `n cazul altor praznice `mp\r\-
A[a cum se poate deduce, te[ti. ~n ultimii ani, a `nceput s\
aceste s\rb\tori erau foarte pop- se `nr\d\cineze tradi]ia ca a-
ulare `n lumea roman\, fiind ceast\ bucurie s\ fie tr\it\ [i ex-
`nso]ite de mari ospe]e, petreceri primat\ de c\tre credincio[ii or-
de[\n]ate, jocuri [i practici imo- todoc[i din ]ara noastr\ prin ru-
rale [i necuviincioase, condam- g\ciunea comun\ condus\ de
nate frecvent de P\rin]ii Biseri- preo]i `n bisericile ortodoxe, `n-
cii, cum ar fi Asterie al Amasiei, cepând cu orele 24 din noaptea
Sf. Ioan Gur\ de Aur, Sf. Am- de Anul Nou. a

~NTRE ALFA {I OMEGA daruri, mai bogate, mai Evangheliilor nu sunt a- un lucru de care ar trebui
numeroase, deci s\ `napo- ristocra]ii, negustorii sau s\ ne ferim. La urma ur-

„Mai fericit este a da decât a lua“ ieze „cu dobând\“ ce a

de Ionu] BURSUC
Pentru mul]i oameni, a
primi un dar este mai difi-
cil decât a oferi unul. De[i
pare o afirma]ie pu]in
for]at\, ea se justific\
dac\ avem `n vedere uimi-
toarea polivalen]\ a sem-
nifica]iilor darului. Spre
deosebire de bunurile
livrate sau recep]ionate pe
baza unui contract ne-
gociat [i stabilit `n prea-
labil, darul presupune o
`nc\rc\tur\ emo]ional\ [i
o semnifica]ie care dep\-
[e[te cu mult valoarea obi-
ectului oferit. Oferim lu-
cruri care valoreaz\ ma-
terial pu]in, dar care `n-
seamn\ enorm pentru
persoana care le prime[te
[i putem oferi cadouri ex-
trem de scumpe, dar care
nu trezesc nici o emo]ie `n
sufletul celor c\rora sunt
adresate.
Privit din perspectiva
inten]iilor cu care este ofe-
rit, darul con]ine un spec-
tru de semnifica]ii aproa-
pe infinite. Orice jertf\ a-
sumat\ benevol `n benefi-
ciul celorlal]i este un dar
pre]ios pe care cineva `l
ofer\. ~n acest sens, cre[ti-
nii privesc ~ntruparea lui
Dumnezeu `n persoana
Mântuitorului Hristos ca
fiind punctul culminant,
forma suprem\ a darului.
La cealalt\ extrem\, da-
rul poate c\p\ta forme
pervertite, `nfierate as-
t\zi prin campanii medi-
atice care `ncearc\ o edu-
care a publicului prin me-
saje gen „Nu da [pag\!“.
~n acest context, desci-
frarea corect\ a semnifica-
]iei unui dar poate fi o sar-
cin\ cât se poate de difici-
l\. A[a se explic\, proba-
bil, de ce unele persoane
accept\ extrem de rar da-
ruri, de la un cerc foarte
restrâns de persoane. Un
dar poate exprima pre]ui-
re, respect, dragoste, dar
la fel de bine poate influ-
en]a, controla sau [antaja
un om sau o situa]ie. Un
cadou „bine plasat“ poate
fi un instrument foarte efi-
cient pentru câ[tigarea
bun\voin]ei unei persoane
cu influen]\ `ntr-un oare-
care domeniu. Astfel de
stratageme au c\p\tat
chiar valen]ele unui brand
regional pe plaiurile est-
europene, de[i ele exist\ [i
sunt practicate cu succes
`n orice col] al lumii.
Odat\ cu descoperirea
Americii, exploratorii [i
ulterior cercet\torii eu-
ropeni au fost frapa]i de
existen]a unor practici
neobi[nuite la popula]iile
indigene de peste ocean.
Astfel, la unele triburi
din Nord-Vestul Americii
a oferi un dar reprezenta
un act prin care se regla
un `ntreg sistem de au-
toritate [i statut `n soci-
etate. A[a numita prac-
tic\ a „potlatch“-ului con-
sta `n oferirea ostentati-
v\ de daruri bogate `n ca-
drul unei ceremonii so-
lemne, `n scopul de a u-
mili, sfida [i a obliga un
rival (de obicei, un alt [ef
de trib). Primitorul avea
datoria, generat\ de ac-
ceptarea darului, de a
r\spunde ulterior cu alte
primit. Scopul nedeclarat
al acestui schimb ceremo-
nial era de a face dificil\,
dac\ nu chiar imposibil\,
`napoierea unui dar echi-
valent, deci de fapt, de
afirmare a superiorit\]ii.
~n unele cazuri se putea
merge pân\ acolo `ncât
cine nu mai era `n stare
s\ returneze darul sau un
echivalent mai pre]ios,
devenea sclav al celui ca-
re l-a provocat `n aceast\
competi]ie terifiant\.
Pornind de la exemplul
„potlatch“-ului, numero[i
sociologi identific\ [i `n
prezent forme mai mult
sau mai pu]in voalate ale
acestei practici. Necesita-
tea imperioas\ de a r\s-
punde unei invita]ii prin-
tr-o invita]ie reciproc\
sau de a oferi cuiva un
cadou mai pre]ios decât
darul pe care ni l-a f\cut,
reprezint\, `n opinia unor
cercet\tori, reminiscen]e
ale acestor practici ances-
trale.
Din perspectiv\ cre[ti-
n\, darul nu este dar de-
cât `n m\sura `n care nu
se a[teapt\ nimic `n
schimb. Marii „d\rui]i“ ai
liderii politici ai acelor
vremuri. Dimpotriv\, a-
ce[tia au fost orbii, [chio-
pii, neputincio[ii, c\l\to-
rii, cei f\r\ speran]\ [i f\-
r\ putere. Darul nu era
perceput `n Biblie decât
cu un sens unic: dinspre
binef\c\tor `nspre benefi-
ciar, [i aceasta `n cea mai
mare discre]ie: „s\ nu [tie
stânga ta ce face dreapta
ta“. Atunci când au fost
pentru prima dat\ trimi[i
la propov\duire, Mântui-
torul le-a poruncit Apos-
tolilor s\ nu poarte „nici
aur, nici argin]i, nici bani
`n cing\tori“, „nici traist\
pe drum, nici dou\ haine,
nici `nc\l]\minte, nici to-
iag“ (Mat. 10, 10), ci s\ o-
fere `n dar ceea ce au pri-
mit `n dar. Putem inter-
preta aceste cuvinte ale
Mântuitorului ca o aver-
tizare adresat\ Aposto-
lilor de a se feri de aceas-
t\ curs\ teribil\ a anumi-
tor feluri de daruri, care,
odat\ acceptate, pot adu-
ce cu sine numeroase alte
nepl\ceri.
Cu toate acestea, nu
putem trage concluzia c\
darurile sunt, unilateral,
mei, cui nu `i place s\ pri-
measc\, din când `n când,
un cadou? Ce s-ar fi `n-
tâmplat dac\ Sfânta Fe-
cioar\ ar fi respins cu
`nver[unare aurul, smir-
na [i t\mâia aduse cu
mari sacrificii de c\tre cei
trei magi din cele mai
`ndep\rtate col]uri ale
Orientului? Sau dac\
Mântuitorul ar fi `mpie-
dicat-o pe s\rmana v\du-
v\ care a aruncat doi bani
`n vistieria templului?
R\mâne `ns\ evident
faptul c\ pentru unii oa-
meni este mai u[or a face
un dar decât a primi u-
nul. Nu resping `n princi-
piu darurile, dar sunt cât
se poate de circumspec]i
cu privire la semnifica]ia,
originea [i inten]iile cu
care darurile sunt oferite.
Probabil c\ ace[ti oameni
au `n]eles cel mai bine
singurele cuvinte ale
Mântuitorului neconsem-
nate `n Evanghelii dar
p\strate `ntr-o alt\ carte
a Noului Testament: „Mai
fericit este a da decât a
lua“ (F. Ap. 20, 35). a
 Duminic\, 6 ianuarie 2008 3
E pace [i lini[te `n casa noastr\. Na[terea pruncului Iisus ne-a sfin]it [i pe noi.
Opinii Candela arde cu o flac\r\ mai intens\ de la untdelemnul `mprosp\tat. Fulgi mari
acoper\ fereastra, om\tul se depune din ce `n ce mai mult, hai afar\ dup\ ce
m\nânc. Te iei cu F\nic\ [i cu Petric\, [i cu Ionel, [i cu al]ii de vârsta ta. Cu s\ni-
ile din metal, cu schiurile `nchipuite din ni[te doage de poloboc, cu bocancii
aproape uzi - urci [i cobori, Dumnezeu [tie de câte ori, dealul de lâng\ sat.

LUMINA DIN CUV+NT cu Domnul Hristos, Domnul va? Nu se poate! Domnul Hristos; de acum am `nce-
Hristos vrea s\ ne acopere Hristos, care {i-a v\rsat put via]a pe care urmeaz\

Bun\tatea lui Hristos cu bun\voin]a Sa, cum

Domnul Hristos a spus
odat\, adresându-se Ieru-
salimului uciga[ de pro-
roci: „Ierusalime, Ierusali-
me, de câte ori voit-am s\
adun pe fiii t\i cum adun\
g\ina puii s\i sub aripi,
dar n-a]i voit“. Eu nu [tiu
dac\ voi v\ opri]i când ci-
ti]i din Sfânta Evanghelie
asupra unor lucruri de fe-
lul acesta: „Ierusalime, Ie-
rusalime, tu, care ucizi pe
proroci, Ierusalime, Ieru-
salime, am vrut de multe
ori s\ adun pe fiii t\i cum
adun\ g\ina puii s\i sub
aripi, [i n-a]i voit!…“
S\ [ti]i c\ bun\tatea
Domnului Hristos nu se
sfâr[e[te niciodat\ [i nu se
f\râmi]eaz\, nu-i „de-aici
pân-aici“, e o bun\tate ve[-
nic\, e o bun\tate care nu
se sfâr[e[te `n lumea aceas-
ta. {i dac\ noi vrem s\ fim
adun\ g\ina puii s\i sub
aripi. A]i v\zut cum g\ina
`[i adun\ puii sub aripi
când e vreme de ploaie, iar
când se face sear\ `i aco-
per\ [i dorm puii sub aripile
g\inii? Gândi]i-v\ iubi]i
credincio[i c\ dac\ lucrurile
astea se `ntâmpl\ `n firea
`nconjur\toare, `n natur\,
oare Dumnezeu s\ nu ne
primeasc\, s\ nu ocroteas-
c\, s\ nu iubeasc\, oare s\
ne resping\ pe noi cumva
Dumnezeu, se poate a[a ce-
sângele pentru noi, nu se
poate s\ nu ne ajute! Dom-
nul Hristos care a zis c\ a
vrut s\ adune pe fiii Ierusa-
limului, pe acei uciga[i de
oameni a vrut s\-i adune
sub aripile lui cum adun\
g\ina puii s\i sub aripi,
oare nu ne va primi [i pe
noi? Eu cred c\ ne-a primit
deja; de acum suntem sub
aripile Domnului Hristos;
de acum suntem sub ocrot-
irea Lui, de acum suntem
`nv\lui]i de bun\tatea Lui;
de acum suntem cu Domnul
s\ o tr\im dincolo de lumea
aceasta; de acum suntem `n
`mp\r\]ia lui Dumnezeu
spre plinirea `mp\r\]iei ce-
rurilor; de acum avem `n-
dr\zneal\ c\tre Dumnezeu,
nu pentru binele pe care l-
am f\cut noi - nu, ci pentru
bun\tatea Domnului Hris-
tos. Noi credem `n bun\ta-
tea Domnului Hristos. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu, Sâmb\ta
de Sus - jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Momente ale trecerii Rom=nia `n anul doi

[i petrecerii (II)
de prof. univ. dr. Constantin
CUCO{
Pe o c\rare vine `nspre casa noastr\
bunica. Tocmai s-a-ntors de la biseric\ [i
ne aduce s\ gust\m dintr-ale ei. {i noi `i
d\m dintr-ale noastre. „Pofti]i la mas\“,
ne invit\ mama. Mânc\m [i asta, [i asta,
[i asta… E pace [i lini[te `n casa noastr\.
Na[terea pruncului Iisus ne-a sfin]it [i pe
noi. Candela arde cu o flac\r\ mai intens\
de la untdelemnul `mprosp\tat. Fulgi
mari acoper\ fereastra, om\tul se depune
din ce `n ce mai mult, hai afar\ dup\ ce
m\nânc. Te iei cu F\nic\ [i cu Petric\, [i
cu Ionel, [i cu al]ii de vârsta ta. Cu s\niile
din metal, cu schiurile `nchipuite din ni[-
te doage de poloboc, cu bocancii aproape
uzi - urci [i cobori, Dumnezeu [tie de câte
ori, dealul de lâng\ sat. Te rostogole[ti,
`no]i prin om\t, te zbengui, te bucuri [i
ui]i cum trece vremea, cum vine seara.
Seara e lini[te `n sat. Seara unei s\rb\tori
e prea lini[te `n sat. Doar câte un c\]el
mai schel\l\ie prin cele dep\rt\ri. Ie[i
afar\ [i vezi c\ ninsoarea a stat. Doar
stelele pe cerul `nghe]at. ~ntreb\tor
prive[ti la ele [i ele la tine. ~ncerci s\ de-
prinzi misterul spuselor lor. O fiin]\ limi-
tat\ [i firav\, ce caut\ `n]elesuri, `n fa]a
unei infinit\]i. Ce, cum, când, de ce? Te
sperie gândul [i revii `ndat\ `n cas\. {i a
fost o `ntrebare, [i apoi au mai venit [i al-
tele, al cincilea moment.
Se intensific\ preg\tirile pentru Anul
Nou. Cu `nv\]area unei ur\turi, cu
preg\tirea m\[tilor sau costumelor din
trupa din care faci parte, cu repetarea
rolurilor pe care trebuie s\ le joci `n Capra
sau Cerbul ori Ursul. De obicei, aceste
`ntruniri `ncepeau cu vreo lun\ `nainte de
`nceputul de an. Noi spuneam c\ mergem
„la rela]ie“. Era un automatism lingvistic,
f\r\ sens, mo[tenit de la al]ii, [i nu ne
puneam deloc `ntrebarea ce `nsemna
aceasta. Paradoxal, de abia acum realizez
c\ termenul acoperea o realitate. ~ntr-
adev\r, acele `ntruniri erau o [coal\ a
rela]ion\rii, a conlucr\rii, a elimin\rii
unor tensiuni sau diferen]e. Prin[i de un
]el comun, ne coordonam mai ceva decât
oamenii mari. Uitam de ne`n]elegerile de
alt\dat\, de b\t\ile dintre noi, de cele
nepl\cute [i rele. F\ceam rost de materi-
ale, puneam mân\ de la mân\ s\
cump\r\m pânz\ colorat\, hârtie cre-
ponat\, oglinzi etc., `mp\r]eam respon-
sabilit\]i, `mp\rt\[eam din experien]\,
deveneam mai buni [i mai egali. Nu conta
c\ unul era premiantul [i cel\lalt repeten-
tul clasei. Spiritul de grup [i de frond\
prindea contur [i savuram intrarea `ntr-o
nou\ realitate. Alta decât cea a maturilor,
de care fugeam. De altfel, locul `ntâlnirii
era departe de cei mari, `ntr-o odaie izo-
lat\, `ntr-o magazie, `ntr-un paravan.
Unul aducea lemne pentru sob\, altul
semin]e de bostan, altul nuci [i mere, altul
o caraf\ cu vin… {i repetam, [i ne-ncur-
cam, [i o luam de la cap\t, când cu
recitare, când cu cântare, când câte unul,
când cu to]ii, când cu fluierul, când cu
muzicu]a etc., etc. {i atunci eram laolalt\
[i uni]i, [i apoi fiecare a luat-o pe drumul
lui, al [aselea moment.
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului pentru
Preg\tirea Personalului Didactic,
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
E mult\ agita]ie `n sat `n ultima zi a
anului. E un alt sat [i al]i oameni. {i un
timp aparte. Diminea]a caut s\ o ajut pe
mama la treab\; m\ pune s\ am grij\ de
focul din cuptorul din spatele casei. Coace
mama colaci cu zecile. Vreo trei cuptoare.
{i ce buni sunt colacii sco[i fierbin]i [i ru-
meni din cuptor! Cum se desprind [uvi]ele
din ei, ce miros [i ce gust! Dar nu ui]i [i de
ai t\i, cu care ai pus la cale s\ mergi cu
uratul.
Ultimele preg\tiri: tr\istu]a pentru
col\cei, buzunarul de la hain\ `n care `]i
vei pune banii, bor[ul pentru buhai, poc-
nitorile cu capse, iar eu, repetarea la mu-
zicu]\ a unui cântec pe care-l [tiu [i acum.
Eram tare „metodici“ `n proiectarea ac]iu-
nii: `mp\r]eam satul pe „zone“, `ncepeam
cu cele mai „avantajoase“, cu rude [i oa-
meni cu dare de mân\, iar pe celelalte le
l\sam mai dup\ miezul nop]ii. P\trunzi
`n case pentru prima dat\; descoperi oa-
meni pe care nu `i [tiai pân\ atunci; te-
nfrup]i cu multe feluri de pr\jituri, co-
zonaci, vine]uri; e[ti `ntrebat al cui e[ti, ce
mai face mama, tata; te-mbujorezi când
dai cu ochii de vreo feti[can\ (a
`nv\]\torului sau profesorului din sat) cu
care `]i imaginase[i mai [tiu eu ce;
fr\mân]i noroaie sau z\pezi pe uli]e pe
care n-ai c\lcat `n via]a ta; e[ti ame]it de-
atâta trud\ [i vâj=ie inima-n tine. Timp
de câteva clipe te ui]i prostit la luna de pe
cer. Uimit\ se uit\ [i luna la tine. De ceea
ce faci, de ceea ce e[ti, de ceea ce speri. Te
al\turi din nou celorlal]i [i mergi pe la
alte case de gospodari, anun]ându-i c\
„mâine anu’ se-nnoie[te“. {i a dou\ zi,
dup\ câteva ceasuri de somn, vai de capul
lor, mergi cu sem\natul sau cu masca]ii…
{i a[a au fost anii aceia, buni [i frumo[i, [i
au urmat al]ii, [i mai buni [i mai frumo[i,
al [aptelea moment.
La anul [i la mul]i ani! a
al erei integr\rii
de Florin ZAMFIRESCU
Tocmai s-a `ncheiat primul an de
c=nd Rom=nia a reintrat cu acte `n
regul\ `n Europa. A fost primul an
c=nd am putut s\ renun]\m la
frazeologia pompoas\, de genul
„viteazul popor de straj\ la frun-
tariile Europei“ care a stat „ca un
scut `n calea invaziilor [i a l\sat
r\gaz ]\rilor apusene s\ se dez-
volte“, invocat\ `ntr-o conversa]ie
`n contradictoriu cu un occidental,
care oricum nu ar fi `n]eles de ce
avem un asemenea discurs, resenti-
mentar, vizavi de istoria pe care am
tr\it-o. Dup\ un an de c=nd suntem
membri `n UE, nici comunismul
care ne-ar fi „pervertit sufletele“ nu
mai poate fi invocat ca scuz\ pentru
viziunea pe care o avem fa]\ de cul-
tul muncii, al economisirii, al soli-
darit\]ii comunitare. S-a v\zut c\,
de fapt, comunismul nu a fost ni-
cidecum at=t de formidabil pe c=t
legenda care i-a supravie]uit.
Comunismul a `ncercat, de exem-
plu, s\ construiasc\ „omul nou“,
ghidat `n existen]a sa doar de con-
ceptul marxist al materialismului
dialectic [i istoric, din care, orice
`nsemna tr\ire religioas\ trebuia
evacuat prin orice mijloace. {i ce a
rezultat? Rusia, dup\ 70 de ani de
ateism [tiin]ific, practic\ aceeea[i
ortodoxie pravoslavnic\, de pe vre-
mea ]arilor. Polonia nu s-a clintit o
iot\ din credin]a sa catolic\, China
comunist\ caut\ un mod de con-
vie]uire cu marile religii practicate
(budismul, taoismul, islamismul [i
cre[tinismul).
Nici `n Rom=nia, comunismul nu
a reu[it mare lucru `n lupta pe care
a dus-o `mpotriva credin]ei rom=-
nilor. De[i se rostea un discurs pub-
lic sfor\itor, plin de frazeologie
ateist\, mai exista un alt discurs,
paralel, `n care tr\irea religioas\
era prezent\. ~n patru decenii de co-
munism, milioane de rom=ni n\s-
cu]i au fost boteza]i `n credin]a
cre[tin-ortodox\, s-au cununat (u-
neori pe ascuns, dac\ de]ineau
func]ii `n administra]ie) [i au fost
`nmorm=nta]i cu cruce la c\p\t=i.
La sf=r[itul anului 1989 existau `n
Rom=nia 4 milioane de membri ai
partidului comunist. Acum, dup\
18 ani, ar trebui s\ g\sim prin ci-
mitirele de la ora[e [i sate sute de
mii de morminte f\r\ cruci, av=nd
`n cel mai bun caz pl\ci de beton
gravate cu stele `n cinci col]uri.
Merge]i `ntr-o plimbare `n orice
cimitir din Rom=nia [i `ncerca]i s\
num\ra]i mormintele care `n loc de
cruci au stele `n cinci col]uri. Nu
ve]i g\si nici unul! Atunci, unde
sunt milioanele de comuni[ti, care
de la 1945 p=n\ `n 1989 au st\p=nit
Rom=nia? Dac\ erau comuni[ti nu
puteau fi credincio[i, iar dac\ erau
credincio[i nu puteau fi comuni[ti.
Nu-i a[a c\ avem o fractur\ logic\?
Integrarea noastr\ „de jure“ `n
Europa genereaz\ [i unele discur-
suri [i interoga]ii pline de `ngrijo-
rare. O Rom=nie vl\guit\, dar nu
`nfr=nt\, de comunism a fost arun-
cat\ `n v=ltoarea capitalismului de
`nalt\ performan]\. Au ap\rut hy-
permarketuri `n toate marile ora[e
ale ]\rii, au ap\rut meserii ne-
cunoscute p=n\ ieri-alalt\ieri, au
ap\rut capitali[ti autohtoni, dar [i
marile corpora]ii occidentale.
Hypermarketurile absorb rapid
veniturile popula]iei, practic=nd
pre]uri identice (uneori mai mari)
cu cele din Occident, transfor-
m=nd-o `ntr-o mas\ amorf\ de con-
sumatori f\r\ discern\m=nt. Pro-
ductivitatea muncii este la noi de
c=teva ori mai mic\ dec=t `n
economiile cu tradi]ie din vest. ~n
permanen]\ se men]ine o presiune
enorm\ asupra guvernan]ilor pen-
tru m\rirea salariilor, ceea ce
for]eaz\ stabilitatea monedei
na]ionele. Milioane de oameni
pleac\ `n Italia, Spania, Fran]a,
unde accept\ s\ practice meserii
umilitoare pentru salarii de 5-600
de euro lunar. Nimeni nu a calculat
cu c=]i bani mai r\m=ne o persoan\
dup\ ce `[i pl\te[te chiria [i masa,
plus alte cheltuieli urgente.
S-ar putea s\ constat\m c\ `n
Rom=nia po]i s\ r\m=i cu tot at=]ia
bani „`n m=n\“ ca [i „afar\“, pentru
c\ aici ai cas\ asigurat\, iar m=n-
carea poate fi asigurat\ de rudele
de la ]ar\. Iar vocile `ngrijorate se
`ntreab\: oare ne vom p\stra iden-
titatea na]ional\, cultural\, credin-
]ele str\mo[e[ti, religia p\rin]ilor [i
bunicilor, `n contextul `n care ne
mi[c\m [i tr\im `ntr-o societate
globalizat\, preocupat\ mai mult
de discrimin\ri pozitive dec=t de
valori specifice unor comunit\]i,
regiuni, sau ]\ri?
~ntrebarea de mai sus ar pre-
supune lungi dezbateri, cu argu-
mente `n favoarea ideii c\, indife-
rent de amploarea „globaliz\rii“, nu
ne vom pierde identitatea na]io-
nal\. S\ ne amintim: din secolul al
XIV-lea, vreme de cinci secole, la
malurile Dun\rii s-a aflat unul din
marile imperii ale lumii civilizate.
Ar fi trebuit ca, ast\zi, cu to]ii s\ ne
ml\diem `n ritmuri orientale. Nu s-
a `nt=mplat. ~n secolul al XIX-lea a
p\truns `n }\rile Rom=ne primul
val al civiliza]iei de tip urban [i in-
dustrial. Datinile [i obiceiurile ro-
m=nilor nu s-au schimbat aproape
deloc. Acum, avem `nc\ un val: cel
al globaliz\rii, al calculatoarelor [i
al tehnologiei informa]ionale. Pare
c\ e un tsunami nimicitor, care ne
va dez-na]ionaliza `ntr-o genera]ie
pe to]i. Nu se va `nt=mpla. Rom=nii
sunt `nd\r\tnici, dar [i un pic cu-
rio[i: gust\ dintr-o m=ncare nou\,
`ns\ nu se ghiftuiesc cu aceasta.
Dac\ nu le prie[te? a
4 Duminic\, 6 ianuarie 2008

Iisus din Nazaret, Fiul cel ve[nic al lui Dumnezeu, S-a n\scut `n cea
Cuv=nt mai smerit\ condi]ie uman\ imaginabil\, `ntr-un mod care provoac\
scepticism [i ostilitate din partea contemporanilor [i chiar membrilor
propriei Sale familii. El S-a n\scut `n condi]iile vie]ii noastre
de `n]elepciune cotidiene: a rutinei, stresului, anxiet\]ii, a mortalit\]ii noastre.
Cu toate acestea, El vine ca un dar sacrifial al dragostei Tat\lui.

Durerea [i triste]ea lui Dumnezeu

Icoana Na[terii Domnului exprim\ sintetic, `n lumin\
[i culoare, primul mare adev\r al Evangheliilor:
Dumnezeu S-a `ntrupat din dragoste pentru om,
singura fiin]\ purt\toare de chip dumnezeiesc. Textul
care urmeaz\ reprezint\ o medita]ie a cunoscutului
teolog ortodox contemporan John Breck despre
reprezentarea iconic\ a evenimentului Na[terii
Domnului. P\rintele John Breck deslu[e[te `n privirea
Maicii Domnului bucurie [i grij\, adora]ie divin\ [i
protec]ie matern\. Pe[tera nu este doar un loc al
na[terii, ci [i o prefigurare a mormântului Domnului.
Scutecele pruncului par totodat\ a fi un giulgiu de
`nmormântare, iar bucuria na[terii unui prunc este
marcat\ de prefigur\ri ale Golgotei. Aceasta pentru
c\ fiecare moment din via]a p\mânteasc\ a Domnului
Hristos exprim\ [i con]ine totodat\ sensul final al
misiunii Sale: mântuirea omului.
Misterul Na[terii lui Hristos `n mâinile Tale `mi dau duhul
este, `nainte de toate, un mis- meu!“
ter pascal. „Pascha“, `n tradi]ia
noastr\ ortodox\, se refer\ `na- Fiul n\scut
inte de toate la Pa[te, praznicul
`nvierii lui Hristos din mor]i. pentru a fi dat mor]ii
~n acela[i timp, acela[i termen Maria, `mbr\cat\ `n ve[-
se refer\ la orice imagine a u- mântul ro[u al mor]ii [i al `n-
nui sacrificiu care a fost revelat vierii, prive[te dincolo de copil
`n timpul activit\]ii p\mân- `n eternitate, cânt\rind taina
te[ti a lui Iisus, `ncepând cu care a venit asupra ei. Ea este,
Na[terea, continuând cu Bote- de fapt, figura central\, `ntru-
zul [i Schimbarea la Fa]\, pân\ cât ea este Maica Domnului,
la R\stignirea Sa. Fiecare eta- Sfânta Fecioar\ `n pântecele
p\ a pelerinajului S\u, de la c\reia Fiul ve[nic al lui Dum-
pe[tera din Betleem pân\ la nezeu a devenit om. Doar pe
a[ezarea Sa `n mormântul lui baza „fiat“-ului ei, a accept\rii
Iosif din Arimateea, eviden]i- acelei extraordinare chem\ri
az\ misterul voca]iei Sale: ace- care i-a fost adresat\, Dumne-
la de a fi un sacrificiu al dra- zeu a acceptat s\ ia asupr\-{i
gostei Tat\lui pentru mântui- „carnea“, plin\tatea umanit\]ii
rea noastr\ [i a lumii `ntregi. noastre c\zute. „El a devenit
~n icoana Na[terii, acest mis- ceea ce suntem noi“, cu singura
ter este revelat `ntr-un mod de- inten]ie de a deschide calea
osebit de pregnant. Imaginea `naintea noastr\ – calea sfin]e-
tradi]ional\ `l `nf\]i[eaz\ pe niei [i a dragostei – pentru ca [i
Copilul-Hristos `n centru, `n- noi s\ „devenim ceea ce El es-
conjurat de pere]ii pe[terii `n te“. Pentru ca [i noi s\ ne pu- semenea, tragedia. Ea simte apar cele trei Persoane ale
care S-a n\scut. Nu este `nf\- tem `mp\rt\[i deplin de gloria „De ce Dumnezeu
`nc\ de la `nceput, dup\ cum Sfintei Treimi. Ca `n scena
[at `n scutecele unui copil nou- [i bucuria vie]ii Sale `nviate. ne arat\ icoana, c\ Fiul ei S-a {i-a trimis Fiul s\ moar\, Botezului Mântuitorului [i a
n\scut, ci `n giulgiu: un ve[- Toate acestea sunt posibile
mânt de `nmormântare care n\scut ca s\ moar\. Ea d\ na[- [i nu a venit El ~nsu[i?“ Schimb\rii Sale la Fa]\, Dum-
pentru c\ Fecioara a r\spuns tere unui miel de jertf\. Ea [tie nezeu este prezent [i se face pe
preveste[te a[ezarea Sa `ntr-o „Da“. ~ntrucât ea s-a dedicat pe ~n ciuda aerului de tragedie Sine cunoscut.
alt\ pe[ter\, alt\ gaur\ neagr\ sine celei mai `n\l]\toare [i ui- c\ fiul ei, un dar pentru ea, va
fi, de asemenea, un dar pentru care planeaz\ asupra `ntregii Iisus din Nazaret, Fiul cel
sculptat\ `n inima crea]iei, mitoare taine dintre toate, tai- scene, icoana face trimitere ve[nic al lui Dumnezeu, S-a n\s-
imediat dup\ moartea Sa pe na „~ntrup\rii“. `ntreaga lume. ~n acela[i timp, mult dincolo de `ntuneric [i
ea `[i d\ seama c\ acest dar va cut `n cea mai smerit\ condi]ie
Cruce. Nu este a[ezat `ntr-un Totodat\, expresia privirii moarte. ~n gaura neagr\ coboa- uman\ imaginabil\, `ntr-un
leag\n, ci pe un altar sacrifi- Maicii Domnului din aceast\ implica suferin]\ pentru ea `n- r\ o raz\ str\lucitoare de lumi- mod care provoac\ scepticism [i
cial: un loc al jertfei rituale ca- icoan\ scoate `n eviden]\ `nc\ s\[i, precum [i pentru El. Pro- n\ [i imaginea unui porumbel, ostilitate din partea contempo-
re indic\ momentul `n care ~[i o latur\ a disponibilit\]ii ei fa- babil c\ `nc\ nu se vede stând simbolizând prezen]a Sfântului ranilor [i chiar membrilor pro-
va `ntinde bra]ele Sale pe ]\ de chemarea `ngerului. Des- la piciorul Crucii R\stignirii. Duh. Deasupra este mâna Ta- priei Sale familii. El S-a n\scut
„lemn“, va sim]i piroanele str\- tinul ei implic\ nu doar o con- ~ns\, ea deja intuie[te c\ Sfân- t\lui, izvorul `ntregii vie]i, u- `n condi]iile vie]ii noastre cotidi-
pungându-i carnea [i va striga cep]ie miraculoas\, ci [i riscul tul B\trân Simeon `i va spune mane [i divine. {i pe altar, ene: a rutinei, stresului, anxi-
ultimele cuvinte ale unui om de a se expune ridiculiz\rii [i peste numai câteva zile: „O sa- Hristos-Pruncul. Acolo, `n s\- et\]ii, a mortalit\]ii noastre. Cu
aflat `n pragul mor]ii: „P\rinte, condamn\rii. El implic\, de a- bie va str\punge sufletul s\u“. r\cia [i smerenia unei iesle, toate acestea, El vine ca un dar
sacrifial al dragostei Tat\lui.
BIOGRAFII LUMINOASE Un copila[ m-a `ntrebat oda-
t\ de ce Dumnezeu {i-a trimis
Fiul, pe Iisus, s\ moar\, [i nu a
Sfântul Ioan Gur\ de Aur: „N-a fost stea, ci o putere nev\zut\ care a luat chip de stea“ venit El ~nsu[i. I-am ar\tat a-
„Ce simbol `mp\r\tesc au Mam\ nevoia[\? Iar dac\ s-au aprind\ nenum\rate r\zboaie stele merg de la r\s\rit la apus; tunci o icoan\ a Na[terii [i am
v\zut magii `n Betleem? Au v\zut `nchinat pentru ni[te câ[tiguri vi- `mpotriva lui. steaua aceasta, `ns\, mergea de `ncercat s\ `i explic ceea ce cu
doar o colib\, o iesle, un Copil `n itoare, de unde puteau [ti c\-[i va Ai v\zut câte lucruri absurde la miaz\noapte la miaz\zi, c\ a[a greu poate fi exprimat `n cuvin-
scutece [i o Mam\ s\rac\. Cui aminti, de tot ce-au f\cut ei, se ivesc, dac\ judec\m omene[te se afl\ Palestina fa]\ de Persia. te, dar pare, cu toate acestea,
i-au dus darurile? Pentru ce? Copilul C\ruia I s-au `nchinat pe [i dup\ sim]ul comun venirea ~n al doilea loc, [i din timpul `n mai adev\rat decât orice
Oare era pentru ei lege [i obicei s\ când era `n scutece? {i dac\ [i-ar magilor? {i nu-s numai atâtea, ci care s-a ar\tat putem vedea c\ altceva. I-am spus c\ orice tat\
cinsteasc\ a[a pe `mp\ra]ii nou- fi spus c\ Mama are s\-I aduc\ po]i g\si [i mai multe, care pun steaua aceasta n-a fost una din ar muri mai degrab\ el `nsu[i
n\scu]i de pe fa]a `ntregului aminte de toate, apoi nici a[a nu probleme [i mai mari decât cele multele stele. Nu se vedea noap- decât s\-[i sacrifice copilul.
p\mânt? Aveau, oare, datoria s\ erau vrednici de laud\, ci de amintite. tea, ci ziua `n amiaza mare pe Când Dumnezeu-Tat\l [i-a
colinde mereu toat\ lumea [i s\ pedeaps\, c\ L-au aruncat pentru - De unde vom c\p\ta r\spuns când str\lucea soarele; putere pe
se `nchine, `nainte de urcarea lor atâta lucru `ntr-o primejdie atât la aceste `ntreb\ri? care n-o au nici stelele, nici luna;
oferit propriul S\u Fiu pentru
pe tronul `mp\r\tesc, celor de- de mare. De altfel, se vede din - Chiar din cele scrise `n c\ luna dep\[e[te `n str\lucire pe via]a lumii, El ne-a oferit cel
spre care [tiau c\ vor ajunge Evanghelie c\ Irod tulburându-se, Evanghelie! toate celelalte stele, dar când se mai de pre] dar al dragostei Sa-
`mp\ra]i, chiar dac\ sunt de orig- `l c\uta, se interesa de El [i C\ n-a fost una din stelele cele ivesc razele soarelui, se ascunde le. Cu moartea lui Iisus, Maica
ine joas\ [i ne`nsemnat\? Asta n- `ncerca s\-L omoare. Cel care multe, dar, mai bine spus, dup\ `ndat\ [i dispare. Steaua aceasta, Domnului nostru a avut parte
o poate sus]ine nimeni. A[adar veste[te peste tot locul c\ va p\rerea mea, n-a fost nici stea, ci `ns\, prin m\rimea str\lucirii de o infinit\ durere [i triste]e.
pentru ce I s-au `nchinat? Dac\ s- ajunge `mp\rat cineva care `n o putere nev\zut\, care a luat sale, a biruit [i razele soarelui; De acelea[i sim]\minte a avut
au `nchinat pentru ni[te câ[tiguri copil\rie nu-i decât un simplu chip de stea, se vede `n primul loc str\lucea mai tare decât ele; lu- parte, cu siguran]\, [i Tat\l
imediate, atunci ce se a[teptau s\ muritor nu face altceva decât s\ din mersul ei. Nu este vreo stea mina mai puternic, de[i era atâta S\u. (Rev. John Breck, „A Sa-
primeasc\ de la un Copil [i de la o se arunce `n ascu]i[ul s\biei [i s\ care s\ mearg\ pe cer cum a mers lumin\.“ (Sf. Ioan Gur\ de Aur, crifice Of Love“ www.oca.org;
steaua aceasta; noi vedem c\ [i „Omilii la Matei“, Editura I.B.M. traducere [i adaptare din limba
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC soarele [i luna [i toate celelalte B.O.R., Bucure[ti, 1994)
englez\ de Ionu] Bursuc)
 Duminic\, 6 ianuarie 2008
Evanghelia
de duminic\
„Ast\zi, St\pânul Se smere[te
[i cere s\ fie botezat de slug\“
Evanghelia Botezului Domnului
Matei 3, 13-1
17
13. ~n acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan,
c\tre Ioan, ca s\ se boteze de c\tre el.
14. Ioan `ns\ ~l oprea, zicând: Eu am trebuin]\ s\ fiu
botezat de Tine, [i Tu vii la mine?
15. {i r\spunzând, Iisus a zis c\tre el: Las\ acum, c\
a[a se cuvine nou\ s\ `mplinim toat\ dreptatea. Atunci
L-a l\sat.
16. Iar botezându-se Iisus, când ie[ea din ap\, `ndat\
cerurile s-au deschis [i Duhul lui Dumnezeu s-a v\zut
pogorându-se ca un porumbel [i venind peste El.
17. {i iat\ glas din ceruri zicând: „Acesta este Fiul
Meu cel iubit `ntru Care am binevoit“.
Cu prilejul Botezului
Domnului, se cuvine s\ ar\-
t\m câte sunt botezurile care
au `nchipuit Botezul cre[tin
de la `nceputul lumii [i care
vor mai fi. Dup\ m\rturia
Sfântului Ioan Damaschin,
sunt opt botezuri.
Primul botez a fost poto-
pul, pentru curmarea p\ca-
tului (Facere 7, 17-24). Al
doilea botez a fost trecerea
evreilor prin mare [i prin
nor, c\ci norul este simbolul
duhului, iar marea al apei
(Ie[ire 13, 22; I Corinteni 10,
2). Al treilea botez a fost
botezul Legii Vechi, numit
„t\ierea `mprejur“. (Facere
17, 10-14).
Al patrulea este botezul
lui Ioan, numit botezul po-
c\in]ei (Matei 3, 1-11). Acest
botez a fost introductiv [i
conducea pe cei boteza]i la
poc\in]\ [i la credin]a `n
Hristos. Cu acest botez ~n-
su[i Mântuitorul nostru Ii-
sus Hristos a fost botezat de
c\tre Ioan.
Hristos S-a botezat `n
Iordan nu c\ avea nevoie de
cur\]ire, ci pentru c\ {i-a
luat asupra Sa cur\]irea
noastr\ [i ca s\ zdrobeasc\
capetele balaurilor din ap\,
cum spune psalmistul
(Psalm 73, 14).
F\r\ botez,
nu se poate intra `n
~mp\r\]ia Cerurilor
Al cincilea botez este bo-
tezul cre[tin prin apa [i prin
Duhul Sfânt, instituit de
Domnul nostru Iisus Hris-
tos, prin cuvintele adresate
ucenicilor S\i: „Mergând,
`nv\]a]i toate neamurile,
botezându-le `n numele Ta-
t\lui [i al Fiului [i al Sfân-
tului Duh“ (Matei 28, 19). A-
cesta este cel mai mare bo-
tez din cele amintite pân\ a-
cum. El se face prin afun-
dare `n ap\ `n numele
Preasfintei Treimi [i este
mântuitor pentru c\ iart\
toate p\catele [i aduce `n i-
nimile noastre harul Sfân-
tului Duh. Noi to]i ne bote-
z\m cu acest botez des\-
vâr[it, cu ap\ [i cu Duh,
f\r\ de care nimeni nu se
poate mântui.
Al [aselea botez, care este
de o m\sura cu Botezul cre[-
tin, este botezul prin poc\in-
]\ [i prin lacrimi, adic\
Sfânta Spovedanie, prin
care ni se dezleag\ toate
p\catele.
Al [aptelea [i cel mai
des\vâr[it este botezul prin
sânge [i mucenicie pentru
dreapta credin]\, cu care
~nsu[i Hristos S-a botezat
pe Cruce `n locul nostru.
Al optulea [i ultimul bo-
tez este focul cel ve[nic de
dup\ judecata ob[teasc\.
Acest botez nu este mântu-
itor, ci pe de o parte distruge
r\utatea [i p\catul, iar pe
de alt\ parte pedepse[te
necontenit.
Botezul care cur\]\ p\ca-
tele noastre, este Botezul
cre[tin, adic\ botezul prin
ap\ [i Duh, pe care `l primim
`ndat\ dup\ na[tere. Dup\
`nv\]\tura Domnului nostru
Iisus Hristos, cine nu are a-
cest botez nu poate s\ intre
`n ~mp\r\]ia Cerurilor (Ioan
3, 5). S\ d\m câteva explica-
]ii despre Taina Sfântului
Botez, pe `n]elesul tuturor.
Cine are dreptul
s\ boteze?
Dreptul de a boteza `l au
numai episcopii [i preo]ii
(Canonul 46-50 Apostolic).
La mare nevoie, ca pruncul
s\ nu moar\ nebotezat, poa-
te boteza [i un diacon, un
c\lug\r simplu, un mirean -
b\rbat sau femeie - [i chiar
p\rin]ii copilului.
Botezul se s\vâr[e[te `n
pridvorul sau `n pronaosul
bisericii. Canoanele opresc
s\vâr[irea Botezului atât `n
case, cât [i `n paraclisele din
casele particulare. Numai `n
cazuri foarte rare [i de mare
nevoie, cum ar fi frig puter-
nic, boal\, pericol de moarte
pentru prunc etc. se `ng\-
duie s\vâr[irea Botezului `n
case. Cât despre timpul
când se s\vâr[e[te Botezul,
pentru prunci nu exist\ zile
sau ceasuri hot\râte ca nu
cumva s\ moar\ neboteza]i.
Dac\ pruncul moare nebote-
zat, p\rin]ii lui sau preotul,
din cauza c\ruia a murit ne-
unit cu Hristos, s\vâr[esc
un p\cat de moarte. Pentru
cei mor]i neboteza]i, Biseri-
ca nu mai poate face nimic,
r\mânând toate la mila lui
Dumnezeu.
Portret de na[
Cei ce vin ori sunt adu[i
la botez trebuie s\ aib\ na[i.
Nimeni nu poate fi botezat
cu for]a, dac\ este matur, ci
este dator s\ aib\ na[i orto-
doc[i. Na[ii sunt persoane `n
vârst\ care `nso]esc pe
prunc la botez, r\spunzând
[i f\când cuvenita m\rtu-
risire de credin]\ `n locul [i
`n numele pruncului ce se
boteaz\. Ei sunt p\rin]ii su-
flete[ti ai pruncului, care `l
nasc duhovnice[te pentru o
via]\ nou\ `n Duhul Sfânt,
a[a cum p\rin]ii l-au n\scut
pentru o via]\ trupeasc\.
Na[ii sunt garan]i `n fa]a
lui Dumnezeu [i a Bisericii
pentru finul ce se boteaz\,
c\ va fi crescut `n credin]a
cre[tin\ [i va fi un bun cre-
dincios. Na[ul trebuie s\ fie
cre[tin ortodox, s\ fie evla-
vios, iubitor de biseric\ [i
bun cunosc\tor al credin]ei.
5
Ast\zi se sfin]e[te apa Iordanului [i toate apele [i izvoarele p\mântului.
Ast\zi se sfin]e[te Agheazma Mare prin semnul Crucii [i prin pogorârea darului
Sfântului Duh. Deci s\ mul]umim lui Dumnezeu c\ am ajuns cu bucurie la
praznicul acesta mare al Bobotezei [i s\ ducem cu evlavie sfânta agheazm\ `n
casele noastre. Prin ea ne sfin]im cu to]ii, se sfin]esc casele [i fântânile
noastre [i se izgonesc duhurile rele cu puterea Duhului Sfânt.
P\rintele Cleopa Ilie
Nu pot fi na[i p\rin]ii copi- lui, ale c\rui u[i ni le des- de na[, `n numele pruncului, rug\ciuni deosebite [i din el
lului. Este bine ca pentru fi- chide numai Taina Botezu- [i nu de altcineva. se pune [i `n cristelni]\, de
ecare nou botezat s\ fie nu- lui. De aceea, Botezul se nu- Prin exorcismele [i lep\- trei ori, cruci[.
mai un na[. Na[ul este dator me[te u[a Tainelor. Slujba d\rile ce se fac la Botez, nu A treia parte a Botezului
s\ se `ngrijeasc\ de via]a re- catehumenului are trei p\r- `nseamn\ c\ Biserica so- este `ns\[i s\vâr[irea Tai-
ligioas\ [i moral\ a finului ]i: exorcismele, lep\d\rile [i cote[te pe cel venit s\ se bo- nei, adic\ `ntreita afundare
[i la vremea cuvenit\ s\-l unirea cu Hristos. teze ca st\pânit cu adev\rat a pruncului `n apa sfin]it\,
`nve]e rug\ciuni, Crezul [i Exorcismele sunt trei de diavol, cum sunt cei `n- `n numele Preasfintei Trei-
principalele `nv\]\turi de rug\ciuni prin care preotul dr\ci]i sau cei munci]i de mi. Acum preotul ia pruncul
credin]\ cre[tin\ ortodox\, roag\ pe Dumnezeu s\ izgo- duhuri rele. Ele vor s\ spu- `n mâini [i, ]inându-l drept,
s\ fie `ndrum\tor `n cele su- neasc\ de la cel ce urmeaz\ n\ numai c\ cel ce nu are caut\ spre r\s\rit [i `l
flete[ti [i un exemplu viu, a fi botezat (catehumenul) `nc\ pe Hristos, se afl\ `n afund\ de trei ori, zicând la
sârguindu-se s\ fac\ din el toat\ puterea cea rea a di- robia p\catului [i deci `n prima afundare: „Boteaz\-
un vrednic m\dular al Bise- avolului. Lep\d\rile [i uni- puterea diavolului care st\- se robul lui Dumnezeu (nu-
ricii `n care a intrat prin Bo- rea cu Hristos sunt formate mele), `n numele Tat\lui,
pâne[te pe cei robi]i de p\-
tez. La rândul s\u, finul din `ntreita lep\dare a cate- Amin“; la a doua afundare:
cat sau pe cei din afara
este dator s\ asculte pe na[ humenului sau a na[ului - harului (Efeseni 2, 1-3). Din „[i al Fiului, Amin“, iar la a
[i s\-l respecte la fel ca pe `n numele catehumenului -
„de satana [i de toate lu-
aceast\ robie `l elibereaz\ treia afundare: „[i al Sfân-
tului Duh, Amin“.
p\rin]ii s\i dup\ trup. Biserica pe catehumen prin
crurile lui“, urmat\ de exorcisme [i lep\d\ri, tre- Aceast\ `ntreit\ afun-
`ntreita lui asigurare c\ s-a dare arat\, pe de o parte, c\
De ce se exorcizeaz\ unit cu Hristos.
cându-l sub puterea lui
temeiul credin]ei noastre
Hristos, St\pânul nostru cel
cel care urmeaz\ s\ ~n timpul lep\d\rilor, adev\rat [i bun. este Sfânta Treime, iar pe
catehumenul st\ `ntors cu de alt\ parte, prefigureaz\
fie botezat fa]a spre apus, suflând [i cele trei zile petrecute de
scuipând `ntr-acolo de trei Botezul pe scurt Domnul `n mormânt (Matei
Cei care iau parte cu ori, deoarece apusul sim- 12, 40). Prin afundarea `n a-
aten]ie la s\vâr[irea Bote- bolizeaz\ locul de unde vine Iat\ [i p\r]ile cele mai p\ se `nchipuie totodat\
zului, trebuie s\ [tie c\ `na- `ntunericul [i locul celui importante ale Botezului. moartea noastr\ pentru via-
inte de Botez se face r\u, al Satanei, care este Prima parte este sfin]irea ]a `n p\cate de pân\ aici [i
preg\tirea celui ce are s\ fie numit [i „st\pânitorul `ntu- apei pentru botez. `ngroparea noastr\ cu Hris-
botezat. Aceast\ rânduial\ nericului“ (Efeseni 6, 12). A doua parte este unge- tos. Iar ie[irea din ap\ sim-
se face `n pridvor, `n fa]a Unirea cu Hristos se face rea cu untdelemnul bucuriei bolizeaz\ `nvierea noastr\
u[ilor bisericii, deoarece cel prin credin]\. Iar dovada (Psalm 44, 9), pe frunte, pe `mpreuna cu Hristos, pen-
nebotezat, nefiind `nc\ este m\rturisirea credin]ei piept, pe spate, la urechi, la tru via]a cea noua `ntru El.
sp\lat de p\catul str\mo- cre[tine prin rostirea de trei m=ini [i la picioare. Acest (P\rintele Cleopa ILIE,
[esc, nu este organ al Bise- ori a Crezului de c\tre cate- untdelemn este binecuvân- „ Predic\ la Botezul Dom -
ricii [i nici cet\]ean al ceru- humen, dac\ este mare, sau tat `nainte de preot prin nului“))
Dragostea acoper\ multe p\cate mântuirii [i vine s\ caute [i s\ mân-
tuiasc\ sufletele noastre.
S\ coborâm [i noi ast\zi la Iordan,
Botezul Domnului este o s\rb\- poc\in]ei, a m\rturisirii [i a sp\l\rii adic\ s\ venim la biseric\. Biserica
toare foarte important\. C\ci ast\zi p\catelor prin c\in]\ [i lacrimi. este casa lui Dumnezeu. Aici este
pentru prima dat\ ni se arat\ la Ast\zi se sfin]e[te apa Iordanului Iordanul [i apa cea vie care spal\,
Iordan cele trei persoane ale Preas- [i toate apele [i izvoarele p\mântu- adap\, d\ via]\ [i `nnoie[te lumea.
fintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu- lui. Ast\zi se sfin]e[te Agheazma Aici este Tat\l [i Fiul [i Duhul Sfânt
Se, se boteaz\ `n Iordan de la Ioan; Mare prin semnul Crucii [i prin `mpreun\ cu to]i sfin]ii.
Tat\l gr\ie[te din ceruri, zicând: pogorârea darului Sfântului Duh. S\ ie[im `ntru `ntâmpinarea lui
„Acesta este Fiul meu cel iubit `ntru Deci s\ mul]umim lui Dumnezeu c\ Hristos. Dar pentru aceasta se cere s\
Care am binevoit, iar Duhul Sf=nt Se am ajuns cu bucurie la praznicul ne c\im de p\catele f\cute, s\ ne sp\-
pogoar\ ca un porumbel peste Iisus acesta mare al Bobotezei [i s\ ducem l\m `n apele Iordanului, adic\ s\
Hristos” (Matei 3, 16-17). Deci, ast\zi cu evlavie sfânta agheazm\ `n casele sp\lam p\catele prin spovedanie [i
ni s-a descoperit mai luminat taina noastre. Prin ea ne sfin]im cu to]ii, se lacrimi de poc\in]\. Apoi s\ ne `mp\-
Preasfintei Treimi. Ast\zi, cerurile sfin]esc casele [i fântânile noastre [i c\m unii cu al]ii, c\ dragostea acoper\
s-au deschis [i Duhul lui Dumnezeu S- se izgonesc duhurile rele cu puterea mul]ime de p\cate. S\ ascult\m glasul
a odihnit la Iordan peste Fiul. Ast\zi, Duhului Sfânt. Tat\lui, Care ne gr\ie[te din cer; s\ ne
St\pânul Se smere[te [i cere s\ fie Ast\zi, Hristos, Mântuitorul nos- `nfrico[\m de smerenia Fiului, Care
botezat de slug\. Ast\zi, Cel f\r\ de tru, iese `n public la vârsta de 30 de Se boteaz\ de c\tre Ioan `n Iordan [i
p\cat prime[te botezul poc\in]ei de la ani. Se arata lumii, se preg\te[te s\ s\ odihnim `n inimile [i casele noastre
Ioan, ca s\ ne `nve]e pe noi taina vesteasc\ pe p\mânt Evanghelia porumbelul Duhului Sfânt.
6 Duminic\, 6 ianuarie 2008
Documentar
Cuza a condus trei ani Principatele, cu
„tiligraful“, din casa de pe L\pu[neanu
a Casa din Ia[i a sp\tarului Mihalache Cantacuzino Pa[canu, r\mas\ pustie dup\ moartea acestuia, ajunge, `n 1859, re[edin]a
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fostul colonel [i hatman al o[tii Moldovei, f\r\ domiciliu personal `n Ia[i a Transformat\ `n
re[edin]\ domneasc\, b\trâna zidire avea s\ primeasc\ mini[tri, dreg\tori ai celor dou\ Principate unite, diploma]i [i emisari
europeni a De aici, c=nd nu era la Bucure[ti, Cuza a condus Principatele, `ntre 1859-1862, folosind telegraful ca mijloc principal de
comunicare [i des\vâr[ire a Unirii a Adânc tulburat, pe 15 ianuarie 1862, Cuza `ncheia istoria capitalei Moldovei, ie[ind `ngândurat
din Palatul Domnesc [i p\[ind t\cut printre osta[ii de gard\, din toate schimburile, veni]i s\-l petreac\ a
de Ion MITICAN
Dup\ alegerea colone-
lului Al. I. Cuza drept
candidat al Partidei Na-
]ionale la 3 ianuarie
1859, `n Sala Elefantului
(azi Muzeul de {tiin]e
Naturale), [i consfin]irea
ei de cei vreo 49 de depu-
ta]i `n Sala Adun\rii E-
lective de la Curtea Dom-
neasc\ (acum Palatul
Culturii), la 5 ianuarie,
dup\ cuvânt\rile de firi-
tisire [i bubuitul celor
101 de lovituri de tun, `n
dang\tul clopotelor `ntre-
gului Ia[i [i uralele miilor
de târgove]i `nghesui]i `n-
tre Curte [i r\spântia uli-
]ei Talpalari (strada S\u-
lescu) - unde trona hanul
lui Petrea Bacalu [i se ju-
ca Hora Unirii - când ta-
lazurile s-au potolit [i oa-
menii `nghe]a]i bocn\ s-au
`ntors pe la case, noul
domnitor a r\mas `n Pa-
lat, cu prietenii apropia]i
[i mini[trii, c\znindu-se
s\ intre `n rol.
Potrivit legendelor, du-
p\ ce ace[tia [i-au spus
rând pe rând ofurile, s-au
retras la gospod\riile lor,
având de preg\tit Sfânta
Boboteaz\ de a doua zi [i
apoi patronul Sfântului
Ioan, bogat\ [i mare s\r-
b\toare cu m\noase
prânzuri [i nesfâr[ite pe-
treceri. Seara, când fostul
colonel a r\mas aproape
singur, doar cu câ]iva
dintre cei mai apropia]i
amici, le-ar fi spus: „Bine,
bine! M-a]i f\cut domni-
tor, mi-a]i dat de treab\
[i sfaturi destule, dar nu
mi-a]i spus, la noapte
unde se cade s\ dorm? La
Stoianovici - socrii cum-
natului Constantin Ro-
setti, c\s\torit cu Olga
Stoianovici, `n casa c\-
rora (de pe uli]a Golia) lo-
cuia doamna Elena Cuza
(sora lui Constantin). La
Hillaire - hotelul aflat, pe
atunci, vizavi de actualul
Restaurant „Select“ -
unde g\zduia el, când era
singur. La cumna]i sau
pe o mas\ aici?“.
To]i s-au pus pe râs [i
au strigat `n cor, psalmo-
diind: „~n apartamentul
domnesc din aripa stâng\
a Palatului“, cum se sta-
bilise `n [edin]a Adun\rii
Elective, la 4 ianuarie,
când s-au aprobat „in-
struc]iunile“ alegerii, lis-
ta civil\ de 30.000 de gal-
beni pe an [i 5 ofi]eri `n
suit\.
A r\mas „oficial“ `n a-
partamentul `n care vie-
]uise caimacanul Teodor
Bal[ pân\ la g\sirea unei
locuin]e potrivite. Tot du-
p\ legende, le-ar mai fi
spus amicilor s\ se gr\-
beasc\, c\ci `ntr-o noap-
te, stafia caimacanului o
s\-l strâng\ de gât, fu-
rioas\ c\ toat\ truda
`mpotriva Unirii a fost
z\d\rnicit\ [i „bonjuri[-
tii“, pe care `i `nchingase
[i `i n\p\stuise, câ[tiga-
ser\ alegerile.
Dup\ plecarea tuturor,
când au ie[it mucarnicii
s\ sting\ lumân\rile, a
spus unui ofi]er c\ „se du-
ce acas\“ [i dac\ `l caut\
careva sau „tiligraful“, s\
trimit\ dup\ dânsul. A
intrat vesel `n Uli]a Ro-
mân\ (strada Lasc\r Ca-
targiu), s-a oprit drept la
casa socrilor cumnatului
s\u strigând din u[\, cu
glas mare: „Eleno, mi-i
foame, mi-i sete, mi-i dor
de codrul verde!“ [i i-a `m-
br\]i[at pe to]i din odaie,
bucuros c\ se aflau lao-
lalt\.
Tot `n casa familiei Ro-
setti Solescu se g\sea, `n
seara de sâmb\t\, 24 ia-
nuarie 1859, când sosea
depe[a cu marea veste a a-
legerii sale [i `n Bucure[ti.
Unde s\ fie re[edin]a
domneasc\?
Problema unei re[edin-
]e domne[ti, `n afara ve-
chii Cur]ii, transformat\
`n Palat Administrativ -
plin de birourile dreg\to-
riilor - r\m\sese deschi-
s\. Cum era liber imobi-
lul din Uli]a Mare al sp\-
tarului Mihalache Canta-
cuzino Pa[canu, r\mas
f\r\ locatari `nc\ din 1857,
dup\ moartea st\pânu-
lui, noua administra]ie l-
a `nchiriat, a f\cut pu]in\
grijitur\, a pus o gheret\
la poart\ [i l-a `ncredin]at
alesului celor dou\ ]\ri.
Zidirea fusese cump\-
rat\ `n 1832 de sp\tarul
Mihalache Cantacuzino
Pa[canu. R\mânând so-
]iei, sp\t\reasa Maria
Cantacuzino l\sa [i ea a-
verea celor dou\ fete, a[e-
zarea trecând apoi `n sea-
ma Ecaterinei (sau Catri-
nei) c\s\torit\ Ghica
(1867), mam\ a patru b\-
ie]i [i v\dan\ dup\ so]ul
Nicolae (Nicu) Ghica Co-
m\ne[ti, R\mas\ pustie,
c\ci cucoana cea mare,
sp\t\reasa, pân\ a muri,
tr\ia mai mult la mo[ia
din Cepleni]a, iar Catrina
la Com\ne[ti, casa din Ia[i
ajunge astfel re[edin]a
domnitorului Alexandru
Ioan Cuza, fostul colonel [i
hatman al o[tii Moldovei,
f\r\ domiciliu personal `n
Ia[i. Transformat\ `n re[e-
din]\ domneasc\, b\trâna
zidire avea s\ primeasc\
mini[tri, dreg\tori ai ce-
lor dou\ Principate unite,
diploma]i [i emisari euro-
peni.
Primii soseau, la 29 ia-
nuarie/10 februarie 1859,
delega]ii Munteniei, adu-
când domnitorului actul
alegerii sale [i la Bucu-
re[ti, capitala }\rii Ro-
mâne[ti. ~ncântat de `n-
tâmpinarea entuziast\ a
ie[enilor [i de `ntâlnirea
cu principele Cuza, depu-
tatul C. A. Rosetti avea
s\ transmit\ prin tele-
graf la Bucure[ti mesajul:
„Domnul este `ntru totul
sublim!“.
~n Palatul Domnesc
din Uli]a Mare
(azi L\pu[neanu)
se des\vâr[ea Unirea
Casa Cantacuzino,
transformat\ `n Palat
Domnesc, avea s\ g\zdu-
iasc\ toate momentele `n-
f\ptuirii concrete a Marii
Uniri, `n `nc\perile sale
`nfiripându-se planurile
unific\rii pas cu pas, mai
`ntâi a vamelor, armate-
lor, legilor [i, apoi, a tutu-
ror institu]iilor centrale.
Aici, domnitorul visa ma-
rile reforme [i tr\ia, `n-
durerat, deziluziile ne`n-
]elegerilor dintre corifeii
politici ai vremii.
De aici a plecat `n 4 fe-
bruarie, emo]ionat, la pri-
ma `ntâlnire cu locuitorii
Bucure[tilor care `l alese-
ser\ f\r\ s\-l vad\, din-
tr-un sfânt impuls patrio-
tic, [i-l a[teptau entuzi-
asma]i, aprin[i de curiozi-
tate.
Revenit la Ia[i, efectua
apoi conducerea Principa-
telor, alergând `ntre cele
dou\ capitale, timp de
trei ani, [i folosind tele-
graful ca mijloc principal
de comunicare [i des\vâr-
[ire a Unirii. Instala]ia te-
legrafic\ Ia[i - Cern\u]i -
Lemberg - Cracovia - Vie-
na, pus\ `n func]ie `nc\
din timpul domniei lui
Grigore Ghica [i extins\
pân\ la Foc[ani [i Gala]i,
de unde printr-o alt\ linie
s-a unit cu aceea dintre
Bucure[ti - Br\ila, a `n-
lesnit primelor gânduri de
Unire s\ zboare pe firele
sale [i s\ se transforme
apoi `n chem\ri, `ndem-
nuri, apeluri [i ac]iuni
mobilizatoare.
Bucure[tenii `i
repro[au retragerea
`n Moldova
F\când naveta `ntre
Bucure[ti [i Ia[i domni-
torul st\tea mult\ vreme
la Ia[i, `ntre 1859 [i 1862.
Unii bucure[teni `i im-
putau lipsa, ne`n]elegând
retragerea `n Moldova a
alesului lor. El dorea s\
aline durerile iscate de
mutarea unor institu]ii `n
capitala de pe malul
Dâmbovi]ei, s\ menajeze
spiritele locale [i s\ `nl\-
ture interpret\rile r\uvo-
itoare ale consulilor pute-
rilor ostile Unirii. Avea
nevoie de lini[te pentru a
preg\ti definitivarea Uni-
rii, recunoa[terea inter-
na]ional\ [i unificarea le-
gilor [i institu]iilor celor
dou\ ]\ri, pentru momen-
tul decisiv.
~l ajutau Vasile Alec-
sandri, b\tând la cur]ile
marilor puteri din Paris,
Londra [i Torino, pentru
recunoa[terea Unirii - c\-
l\toriile suportându-le
din banii s\i, Costache
Negri, intervenind cu
calm [i r\bdare pe lâng\
~nalta Poart\ `n acela[i
scop, iar Mihail Kog\lni-
ceanu luptându-se `n ]ar\
s\ a[eze reformele [i s\
`nving\ opreli[tile [i pie-
dicile ce se ridicau mereu
`n calea marii `nf\ptuiri.
Erau sprijini]i de Ion [i
Dimitrie C. Br\tianu, Ion
B\l\ceanu, Ion Filipescu,
bucure[teni, cu to]ii ]i-
nând strâns\ leg\tur\
prin stra[nica inven]ie a
timpului, telegraful, prin
care transmiteau mesaje-
le codificate.
Ini]iind [i semnând o
sumedenie de acte [i de-
crete „`n domneasca noas-
tr\ re[edin]\, Ia[i“, pri-
mind rapoarte [i trans-
mi]ând ordine grabnice
prin acela[i telegraf, `n
fericita zi de 11/23 decem-
brie 1861 a putut vesti
popula]iei `ntregii ]\ri ac-
ceptarea unific\rii [i de
c\tre ~nalta Poart\, prin
Firmanul din 20 noiem-
brie/2 decembrie 1861.
Cu toate c\ articolul
nr. 1 al Firmanului vedea
Unirea „numai `n timpul
domniei lui Cuza“ [i cerea
men]inerea frontierei `n-
tre Moldova [i Muntenia,
domnitorul proclama U-
nirea definitiv\ a princi-
patelor dând marea veste
- de mul]i socotit\ incre-
dibil\ - pentru care trudi-
se trei ani [i `ntocmise
nenum\rate interven]ii [i
memorii la marile puteri
garante [i sus]in\toare
(Fran]a, Rusia, Anglia,
Prusia (Germania), Sar-
dinia) [i demontase intri-
gile ostile ale antiunioni[-
tilor ce interveneau la ce-
le potrivnice (Turcia [i A-
ustria) aplecat nop]i de-a
rândul deasupra biroului
din Palatul Domnesc din
strada L\pu[neanu.
O [tire dureroas\
~n casa de pe strada
L\pu[neanu a semnat
marele act de la Ia[i, a[e-
zat la temelia ]\rii pentru
totdeauna: „Proclama]ia
`n\l]imii sale c\tre popo-
rul român: Unirea este
`ndeplinit\! Na]ionalita-
Inginerul Ion Mitican
este autor al
numeroase c\r]i
despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei
acestor meleaguri
tea român\ este `nteme-
iat\! Alesul Vostru v\ d\
ast\zi o singur\ Româ-
nie. V\ iubi]i Patria, ve]i
[ti dar a o `nt\ri. S\ tr\-
iasc\ România! Alecsan-
dru Ioan, Ia[i, `n 11 de-
cembrie 1861“.
~n aceea[i zi, prin me-
sajul adresat Adun\rii E-
lective locale, rostea cu-
vintele care munceau de
mult\ vreme cugetele
multor ie[eni: „V\ convoc,
Domnilor, a v\ `ntruni la
Bucure[ti, `mpreun\ cu
Adunarea ]\rei surori `n
ziua de 24 ianuarie viito-
riu“.
{tirea era de `nsemn\-
tate uria[\ pentru ]ar\,
dar dureroas\ multor
moldoveni, c\ci `nsemna
mutarea capitalei, motiv
pentru care, spuneau u-
nii, domnitorul a dorit s-o
anun]e mai `ntâi din
„Leag\nul Unirii“ [i apoi
s-o confirme `n primul
Parlament al Principate-
lor Unite. Spiritul na]io-
nal [i dorin]a de Unire a
tuturor românilor `ntr-o
singur\ ]ar\ erau, `ns\,
dominante. La aflarea ve[-
tii, „tot ora[ul a dat do-
vezile cele mai vii de bu-
curie a sa; toate uli]ele
erau iluminate, muzicile
cântau pretutindeni [i o
mul]ime de norodu `ncon-
jura Palatul principelui,
c\ruia românii datorescu
regenera]ia loru, na]iona-
l\ [i falnicul viitoru ce-i
a[teapt\“ („Monitorul ofi-
cial“, 12 ianuarie 1862).
Problema capitalei se
discutase mult timp `n
Comisia Central\ de la
Foc[ani [i, de[i mul]i con-
siderau mai rezonabil\
a[ezarea acesteia pe ma-
lul Milcovului (`n Foc-
[ani), cum se preconizase
`nc\ din 1856, s-a ales
ora[ul Bucure[ti, socotind
situarea sa `n mijlocul
viitoarei Românii. La a-
ceast\ hot\râre contri-
buise [i dorin]a moldove-
nilor de a nu se stârni [i
 Duminic\, 6 ianuarie 2008
valul antiunioni[tilor mun-
teni, opu[i schimb\rii ca-
pitalei.
Urmându-[i cursul, U-
nirea `nainta, pas cu pas.
Pân\ la mutarea defini-
tiv\, mai r\mânând la
Ia[i unele cancelarii, `n
locul mini[trilor se nu-
meau, pentru „un timp
m\rginit“, directori mi-
nisteriali. Se eliberau din
func]ii [efi de cancelarii,
[efi de mese (birouri). Se
`mpachetau documentele
curente [i porneau spre
Bucure[ti care pline cu
arhive. ~nso]itorii lor, [e-
fii de cabinete [i de biro-
uri, primeau câte o in-
demniza]ie de 1.000 de lei
pentru transport, iar co-
pi[tii doar câte 500 de lei.
Ultima zi de capital\
a Ia[ilor
Adânc tulburat, luni,
15 ianuarie 1862, alesul
Ia[ilor `ncheia istoria
capitalei Moldovei, ie[ind
`ngândurat din Palatul
Domnesc [i p\[ind t\cut
printre osta[ii de gard\,
din toate schimburile, ve-
ni]i s\-l petreac\. Urcân-
du-se `n po[talionul pe
t\lpici, cu care pleca spre
Bucure[ti, unde era a[-
teptat joi, 18 ianuarie,
privea `ntristat, ca [i acei
din jur, coborârea steagu-
lui de pe catargul re[e-
din]ei domne[ti.
Pe strada L\pu[neanu,
pe casa conduc\torului
boierilor antiunioni[ti,
Neculai Istrati, de vizavi
de casa lui Cuza (unde-i
acum a[ez\mântul picto-
rilor), se ridica stindardul
Moldovei, `ndoliat cu o
mare panglic\ neagr\.
Strofe mustr\toare din
poezia „Moldova `n 1857“,
adresat\ de Vasile Ale-
csandri conservatorilor
antiunioni[ti, ap\ruser\
pe ziduri, `mpotriva `n-
f\ptuitorilor Unirii, al\-
turi de afi[ele cu doliu ce
blestemau pierderea ca-
pitalei [i condamnarea pe
vecie a Moldovei la s\r\-
cie:
„Blestemul ]\rii cu-
rând s\ cad\/ Pe capul
vostru nelegiuit!
Blestem [i ur\!...Lu-
mea s\ vad\/ Cât r\u `n
jur a]i f\ptuit.
Fie-v\ via]a neagr\,
amar\/ Copii s\ n-ave]i
de s\rutat!
S\ n-ave]i nume, s\
n-ave]i ]ar\,/ Aici, s\
n-ave]i loc de-ngropat.
{i când pe calea de
ve[nicie/ Ve]i pleca sar-
bezi, tremur\tori,/
Pe fruntea voastr\,
moartea s\ scrie:/ Du[-
mani ai ]\rii! Cruzi vân-
z\tori!“.
~ncercând s\ compen-
seze pierderile, Mihail
Kog\lniceanu f\cuse `n
Parlament mai multe
propuneri printre care
transformarea Ia[ului `n
Porto Franco, navigabili-
tatea Prutului, leg\turi
economice intense cu
Rusia, b\nci, fabrici de
ma[ini agricole, toate
r\mase doar `n D\rile de
Seam\ parlamentare.
Cu toate smonirile [i
deziluziile inerente, po-
pula]ia Moldovei era `n]e-
leg\toare [i reformele `[i
urmau cursul firesc pen-
tru unificarea ]\rii [i con-
centrarea puterii la Bu-
cure[ti.
Palatul mai r\mânea
patru ani locuin]\
domneasc\
Pentru a men]ine leg\-
tura cu ora[ul intrat de la
1 februarie 1862 `n rân-
dul acelor „de ]inut“ (pro-
vinciale), domnul p\stra
`nchiriat\ casa lui Miha-
lache Pa[canu, ca re[e-
din]\, `n care s\ se ad\-
posteasc\ cu prilejul vizi-
telor. Din când `n când, el
[i doamna Elena veneau
s\-l locuiasc\.
A[a avea s\ se `ntâm-
ple `n prim\vara anului
1862, dânsul stând aici
vreo dou\ s\pt\mâni,
marcate prin semnarea
unui mare num\r de acte
[i decrete (`ntre 12 aprilie
[i 3 mai 1862), pe unele
notând: „Datu-s-au `n
Domneasca noastr\ re[e-
din]\, `n Ia[i“).
~n prim\vara anului
1865, venind la Ruginoa-
sa (mo[ie cump\rat\ `n
1862 de la urma[ii lo-
gof\tului Costache Stur-
za), „M\riile lor“ nu pier-
deau prilejul de a vizita [i
Ia[ul, `n drum spre
Sole[ti, - ba[tina doamnei
Elena. Era pentru ultima
oar\, când fostul colonel
mai vedea ora[ul tinere-
]ii, care `i d\duse aripile
m\ririi [i-i s\dise `n cu-
get gândurile marilor
prefaceri.
Cu acest prilej, avea
ocazia s\ vad\ primul
efect al Unirii. Ia[ul p\-
rea „str\in [i pustiu, de
parc\ nu fusese niciodat\
capitala unei ]\ri mândre
de trecutul ei. Era ca un
ora[ adormit, unde via]a
public\ lipsea cu des\vâr-
[ire, iar popula]ia st\tea
`nchis\ prin case, de
parc\ era mereu `n stare
de asediu. Societatea
boiereasc\ se vânturase
[i se preschimbase `n câ-
]iva ani, plecat\ prin
str\in\tate sau la Bucu-
re[ti...“ („Tribuna“).
Ne`nvin[i de vicistitu-
dinile vremii, o mân\ de
profesori universitari [i
intelectuali, altrui[ti,
precum Titu Maiorescu,
Petre Carp, Vasile Pogor,
Teodor Rosetti, Iacob Ne-
gruzzi, `nlocuia luptele
politicianiste cu roman-
tismul culturii, `nfiin]ând
societatea „Junimea“ (`n
10 februarie 1864), ]in-
ând prelegeri [tiin]ifice
populare [i preg\tind
apari]ia vestitei reviste
„Convorbiri literare, ce
avea s\ dea imbold litera-
turii na]ionale [i s\
atrag\ `n jurul s\u pe Mi-
hai Eminescu, Ion Luca
Caragiale, Ion Creang\,
Bogdan P. Ha[deu [i mul-
]i al]i corifei ai neamului
românesc,
C\tre sfâr[itul lunii iu-
nie 1865, adânc tulburat
de intrigile ce se te[eau `n
jurul s\u, alesul celor
dou\ ]\ri unite s-a retras
la Ruginoasa, unde a
semnat mai multe de-
crete [i ordonan]e. Era
obosit [i `ngrijorat. ~l im-
presionase moartea ma-
mei suferind\, ca [i el, de
astm. De aici, a plecat
pentru un tratament la
B\ile Ems, din Germa-
nia. Reglând `n lini[te u-
nele treburi din ]ar\, de
la Ems a scris primului-
ministru N. Cre]ulescu
„ca din toamna acelui an
(Sf. Dumitru), s\ nu mai
Casa Cantacuzino, transformat\ `n Palat Domnesc, avea s\ g\zduiasc\ toate
momentele `nf\ptuirii concrete a Marii Uniri, `n `nc\perile sale `nfiripându-se
planurile unific\rii pas cu pas, mai `ntâi a vamelor, armatelor, legilor [i, apoi,
a tuturor institu]iilor centrale. Aici, domnitorul visa marile reforme [i tr\ia, `n-
durerat, deziluziile ne`n]elegerilor dintre corifeii politici ai vremii.
fie `nchiriat\ casa din
Ia[i, care servea de re[e-
din]\, fiind o cheltuial\
inutil\“. Considera c\
„pentru vizite, s-ar putea
preg\ti câteva camere `n
Palatul Administrativ
sau la vreo una dintre
m\n\stiri“.
La Bucure[ti, puterea
era luat\ de Locotenen]a
Domneasc\. Silit `nstr\-
in\rii, Al. I. Cuza se pier-
dea `n la Heidelberg, de-
parte de ]ar\, de iubitul
s\u Gala]i, de Ia[i [i de
Ruginoasa, unde se `ntor-
cea `n ziua de 15/27 mai
1873, pe catafalc, pentru
ve[nica odihn\.
Dup\ anularea con-
tractului [i retragerea
mobilierului folosit de
domnitor, edificiul din
strada L\pu[neanu, in-
trat `n cugetul localnici-
lor drept Palatul Cuza
sau Palatul Unirii, a r\-
mas o vreme gol [i pustiu
[i apoi a fost cump\rat de
institu]ia bancar\ Cre-
ditul Urban care f\cea u-
nele adapt\ri.
Istoria ]inea `ns\
s\ fie [i Palatul
Marilor Uniri
{ederea Creditului `n
Palatul Unirii a `ncetat
pentru o vreme, `n de-
cembrie 1916. ~n acel an,
autorit\]ile [i Casa Re-
gal\ s-au retras `n Moldo-
va, Ia[ii devenind capi-
tala României `ndoliate.
~n fostul Palat Domnesc
s-a instalat regele Ferdi-
nand cu suita sa. Familia,
cu regina Maria, locuia `n
palatul lui Dumitrache
Cantacuzino din Copou
(azi Palatul Copiilor).
B\trâna zidire care
auzise cuvântul „unire“
`nc\ de pe când era doar o
[oapt\, la `ntrunirile
tinerilor c\rturari moldo-
veni, dintre 1856-1857 [i
apoi, ca un tunet din
gura domnitorului Ale-
xandru Ioan Cuza, avea
s\-l aud\, deodat\, `n
prim\vara anului 1918.
Sâmb\t\, 31 martie/13
aprilie, `l aducea delega-
]ia Sfatului }\rii [i a Gu-
vernului din Chi[in\u,
capitala Republicii Demo-
crate Moldova, `nfiin]at\
dup\ victoria Revolu]iei
din 25 octombrie/7 noiem-
brie 1917 la Petrograd [i
adoptarea dreptului de
autodeterminare al po-
poarelor din Imperiul }a-
rist.
Delega]ia basarabean\
venise s\ prezinte Suve-
ranului României „Actul
Unirii“, votat la Chi[i-
n\u, `n ziua de 27 marti-
e/9 aprilie 1918, de Sfatul
}\rii („Evenimentul“ 20
martie 1918). Era prima
bucurie `n [irul cumpli-
telor dureri ab\tute asu-
pra României.
Invita]i pentru prânz,
`n re[edin]a regal\, dup\
slujba din Catedrala mi-
tropolitan\ la care au
participat, al\turi de
suverani, aduc\torii celei
de-a doua uniri (dup\
aceea din 1859), `nal]ii
oaspe]i Ion Incule] [i Pan-
telimon Halipa, pre[edin-
tele [i vicepre[edintele
Sfatului }\rii, cu Daniel
Ciugureanu, primul-mi-
nistru, tr\iau momente
de mare emo]ie.
Chema]i `n balconul
Palatului, primeau mul-
]umirile [i recuno[tin]a
miilor de ie[eni, bucure[-
teni [i ardeleni, aduna]i
`n jurul str\vechii zidiri,
pe strada L\pu[neanu [i-n
Pia]a Unirii, cu ramuri de
brad, flori [i pancarte.
Muzicile militare cântau
mar[uri patriotice, str\-
zile r\sunau de urale [i
pretutindeni se `ntindea
Hora Unirii.
Sub acela[i balcon,
s-au s\rb\torit [i primele
momente ale Unirii cu
Ardealul aduse de tinerii
voluntari transilv\neni,
`n neuitatele zile de 27
mai/9 iunie 1917, [i de
tribunii p\mânturilor
str\mo[e[ti de peste
mun]i, `n frunte cu poetul
Octavian Goga, stabili]i o
vreme la Ia[i. Aici soseau,
`n noiembrie 1918, dele-
ga]ii trimi[i s-aduc\ cu-
vântul Adun\rii Români-
lor ce se `ntruneau la Al-
ba Iulia (18 noiembrie/1
decembrie 1918), pentru
a consfin]i unirea Ardea-
lului cu patria mam\.
{i tot aici, vineri,
16/29 noiembrie, la ora
12.30, urcau solemni
treptele spre cabinetul
regelui Ferdinand IPS
Vladimir Repta (n.r. - din
botez Vasile), mitropoli-
tul Bucovinei, Iancu
Flondor - pre[edintele
Consiliului Na]ional
Român din Bucovina, Gh.
{andru - primarul Cern\-
u]iului, baronul Hur-
muzachi, profesorul Ion
Nistor. Aduceau unirea
Bucovinei `nstr\inate `n
1775 (Suceava, Putna,
Cern\u]ii), hotarât\ de
Adunarea Consiliului
Na]ional din 15/28 noiem-
brie 1918, la Cern\u]i.
Sâmb\t\ diminea]a,
17 noiembrie 1919, pe o
vreme `nnegurat\ de
ploaie moc\neasc\, vre-
melnicii locatari ai Pala-
tului din strada Lapu[-
neanu [i din Copou, rege-
le [i regina, ie[eau emo-
]iona]i din saloane [i se
urcau `n automobilele
trase la scar\, pornind cu
strângeri de inim\ spre
gar\, pentru `ntoarcerea
`n Bucure[tii elibera]i.
Odat\ cu plecarea su-
veranilor, `ncetau atribu-
]iile Ia[ului de re[edin]\
sau capital\ a ]\rii (no-
7
iembrie 1916-noiembrie
1918) [i se cobora drape-
lul de pe modestul Palat
al str\zii L\pu[neanu,
l\sat la dispozi]ia fami-
liei regale pân\ `n aprilie
1919.
Palatul a ad\postit
apoi Liga Cultural\
a Românilor
Str\vechile ziduri `n-
tre care se petrecuse `nc\
o etap\ glorioas\ din isto-
ria României anilor 1916-
1918 r\mâneau din nou
`n t\cere. Golite de mo-
bilele regale, marile od\i
sunau iar a pustiu, pân\
ce Societatea de Credit `[i
relua re[edin]a [i `[i rein-
stala birourile, pline, ade-
sea, de plânsetele dator-
nicilor a c\ror case se
scoteau la mezat. Istorica
a[ezare sc\pa de lacrimi
[i suspine abia `n anul
1937, când Palatul Cuza -
r\mas f\r\ o parte din
gr\dina prin care „se
plimbau Cuza, regele [i
regin\“, vândut\ pentru
Teatrul Trianon - trecea
pe seama statului, `n con-
tul unor datorii.
~l prelua Comisia Mo-
numentelor Istorice [i Li-
ga pentru Unitatea Cul-
tural\ a Tuturor Româ-
nilor, condus\ de Nicolae
Iorga, la parter instalân-
du-se libr\ria „Liga Cul-
tural\“. Impresionat de
ecourile istoriei ce r\su-
nau din fiecare `nc\pere,
profesorul organiza, la
etaj, un muzeu „Cuza
Vod\“, prim-director fiind
numit marele iubitor al
Ia[ului, gazetarul Rudolf
Su]u, prin silin]a c\ruia
s-au adunat sumedenie
de obiecte, tablouri [i re-
licve, evacuate `n prip\ la
aproprierea frontului de
Ia[i (vara anului 1944).
Printr-un decret din no-
iembrie 1943, cl\direa a
revenit Prim\riei, iar din
1946, o hot\râre guver-
namental\ o declara mo-
nument istoric. Fiind
grav lovit\ de bombele
r\zboiului, cu etajul [i a-
coperi[ul arse, urma s\
fie restaurat\.
...[i din 24 ianuarie
1959, Muzeul Unirii
Dup\ repara]iile din a-
nii 1956-1958, fosta zidire
cantacuzineasc\ devenea
Muzeul Unirii, inaugurat
festiv `n ziua de 24 ia-
nuarie 1959, când se
`mplinea un secol de la
Unire.
~ndep\rtându-se unele
dintre schimb\rile com-
erciale ale timpurilor din
vechiul palat, frumoasele
s\li, largi [i cuprinz\-
toare, c\p\tau mobilier
de epoc\ [i multe dintre
pre]ioasele relicve (oferite
de alte muzee, institu]ii [i
persoane particulare).
Sl\bit\ de numeroasele
prefaceri [i de cutremu-
rul din martie 1977, a
suferit alte repara]ii `ntre
anii 1977-1979, intrând
apoi, dup\ 1997, `n ample
lucr\ri de consolidare [i
restaurare subven]ionate
de Ministerul Culturii. A-
cestea aveau s\ se ter-
mine dup\ zece ani, mar]i
23 ianuarie a.c., când mu-
zeul a fost redeschis. a
 CM
YK

8 Duminic\, 6 ianuarie 2008

Documentar

Ziua `n care Hristos S-a

a ar\tat lumii
Una dintre cele mai importante s\rb\tori, at=t
pentru cre[tinii ortodoc[i, c=t [i pentru cei
catolici, este Boboteaza. Aceasta este prima
s\rb\toare mare a noului an [i odat\ cu ea se
`ncheie ciclul s\rb\torilor de iarn\. Ziua de 6
ianuarie ~l face cunoscut lumii pe Mântuitorul
Iisus Hristos, c\ci spune Sf=ntul Ioan Gur\
de Aur: El „n-a ajuns cunoscut tuturor
când S-a n\scut, ci când S-a botezat“. De
aceea, Biserica mai nume[te Boboteaza
„Ar\tarea Domnului“ sau „Epifania“, care
provine din limba greac\ [i `nseamn\
„ar\tare“, „descoperire“, „revelare“. Pe 6
ianuarie, `n biserici se s\vâr[e[te slujba de
sfin]ire a Aghezmei Mari. ~n Ajunul Bobotezei,
slujitorii sfintelor altare merg la casele
credincio[ilor pentru a le aduce, prin
stropirea cu ap\ sfin]it\, binecuv=ntarea
Sfintei Treimi. Postul din Ajunul Bobotezei a
fost r=nduit `nc\ din vremea de `nceput a
cre[tinismului. ~n trecut, Ajunul Bobotezei
concentra o multitudine de practici.

M=ntuitorul a primit
botezul la 30 de ani. La
evrei, aceast\ v=rst\ era
cea a maturit\]ii.
CM
YK
Aproape `n aceea[i pe-
rioad\, `n pustiul Iorda-
nului, `[i `ncepuse activi-
tatea profetic\ un alt b\r-
bat, Ioan, numit [i Bote-
z\torul. Prin `nv\]\tura
sa, acesta ajunsese s\ ui-
measc\ [i s\ atrag\ mul]i
oameni. De[i `nv\]\turile
sale erau `nscrise `n Le-
gea lui Moise, Ioan Bote-
z\torul venea cu ceva
nou: curajul s\ le spun\
pe fa]\ [i s\ le rea-
minteasc\ permanent c\
„S-a apropiat `mp\r\]ia
cerurilor“.
Acela[i Ioan m\rturi-
sea `n fa]a popula]iei Ie-
rusalimului, a toat\ Iu-
spun=nd: „Iat\ Mielul lui
Dumnezeu, Cel ce ridic\
p\catul lumii“. Pentru c\
era nevoie de mai mult,
astfel `nc=t s\ se cread\
c\ El este Mesia cel pro-
fe]it cu veacuri `nainte,
Iisus i-a cerut lui Ioan s\-L
boteze. Din smerenie, a-
cesta s-a `mpotrivit la `n-
ceput, mai ales c\ [tia c\
Hristos este Cel propov\-
duit. Cum Hristos era f\-
r\ de p\cat, nu avea ne-
voie de botezul poc\in]ei. CM
~n cele din urm\, Ioan
YK

deea [i din `mprejurimile a acceptat s\-L boteze pe

Iordanului pe Mesia, c\- Iisus, dup\ toat\ r=ndui- zeu S-a coborât `n chip de binevoit!“ (Matei 3, 17).
ruia nu era vrednic s\-I la. Atunci s-a s\vâr[it porumbel [i a stat peste Imediat, dup\ acest mo-
dezlege cureaua `nc\l]\- marea minune prin care Iisus, iar glasul P\rin- ment, mânat de Duhul
mintelor [i care „va bote- Hristos s-a prezentat lu- telui Ceresc din `n\l]ime Sf=nt, Hristos pleac\ `n
za cu Duh Sfânt [i cu foc“. mii ca Fiu al lui Dumne- a r\sunat, m\rturisind: pustie, unde 40 de zile
zeu. Cerurile s-au des- „Acesta este Fiul Meu cel poste[te, apoi este ispitit
Iat\ pe Cel ce ridic\ chis, Duhul lui Dumne- iubit, `ntru Care am de diavol.
p\catul lumii!
~n localit\]ile riverane, fluviale sau maritime e- Chiralesa sau cotit un obicei de purifi- bilul s\ rup\, s\ cear\,
Când M=ntuitotul a care a spa]iului [i de in- s\ fure busuioc din
xist\ obiceiul ca sfin]irea aghezmei s\ se fac\ ap\rut pe malul Iordanu- umblatul preotului
pe malul apei. Ea este urmat\ de aruncarea vocare a rodului bogat. sfe[tocul popii“, urmând
lui, Sfântul Ioan Botez\- cu Botezul De regul\, b\ie]ii `ncon- ca, pus sub pern\, aces-
crucii `n ap\, pe care cei mai `ndr\zne]i `not\tori torul, luminat de Duhul jurau de trei ori toate ta s\ le arate `n vis pe
se str\duiesc s\ o prind\, `n speran]a c\ Sfânt, L-a recunoscut [i ~n tradi]ia popular\, construc]iile din gos- cel h\r\zit. ~n Bucovina,
aceasta le va aduce s\n\tate [i bel[ug `n case L-a ar\tat mul]imilor, dup\ mersul cu Ajunul pod\rie, sunând din se credea c\ oamenii l-ar
de Cr\ciun, cu uratul de clopo]ei sau fiare vechi, fi acoperit la botez pe
Anul Nou, copiii mer- strigând «Chiralesa,/ Domnul Hristos cu bu-
Trinitas TV geau cu Chiralesa de
Boboteaz\, iar `n unele
Spic de grâu,/ Pân\-n
brâu/ Roade bune/ Ma-
suioc, astfel c\ de atunci
ar fi busuiocul pentru
locuri se mai mergea cu n\-n grâne!» sau numai stropit cu agheazm\.
Postul de televiziune al uratul de Sf=ntul Ioan, «Chiralesa»“, ne-a expli- De obicei, `n `ntâm-
Patriarhiei Române emite din atunci c=nd erau viza]i cat Marcel Lutic, etno- pinarea preotului ie[ea
data de 27 octombrie 2007. doar cei care purtau nu- graf `n cadrul Muzeului gospodarul casei, având
Programul zilnic este de 15 mele sf=ntului. La Sf=n- Etnografic al Moldovei. `n mân\ o lumânare a-
ore, `ntre orele 09.00-24.00. tul Ion se `ncheiau s\r- R\splata copiilor prins\. Gospodina avea
~n fiecare zi pute]i urm\ri b\torile de iarn\, iar oa- pentru acest colind erau grij\ s\ arunce `naintea
transmisiuni directe de la menii `[i intrau `n rit- merele, nucile, col\ceii, preotului gr\un]e de po-
Catedrala patriarhal\, precum mul normal al lucrurilor pe care ei le str=ngeau rumb, sperând c\ astfel
[i diferite emisiuni de infor- [i vremurilor. `n tr\istu]ele de l=n\, va avea noroc la ou\.
mare, de atitudine [i de edu- Boboteaza, ca [i Cr\- petrecute peste um\r. Tot ea stropea cu a-
ca]ie cre[tin-ortodox\: ciunul, este precedat\ Acest cuvânt provine gheazm\ toat\ gospod\-
de un ajun deosebit ca- din neo-greac\ [i `n- ria, uneori urcând [i `n
re, `n trecut, concentra o seamn\ „Doamne, milu- pod, `n credin]a c\ a-
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri religioase de televiziune din multitudine de practici ie[te!“. Exista credin]a gheazma alung\ duhu-
România; [i credin]e ce decurg, `n c\, strigând Chiralesa, rile rele.
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de arheologie biblic\; special, din datina nu- oamenii cap\t\ putere, Preotul era invitat cu
toate relele fug [i anul mult\ insisten]\ s\ intre
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; mit\ „umblatul preotu-
va fi curat pân\ la Sfân- `n cas\ [i s\ stea la
lui cu botezul“ sau „Chi-
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine cre[tin\; ralesa“. „Pe vremuri, `n tul Andrei. mas\, `n caz contrar
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii locurilor de pelerinaj alaiul preotului intrau [i crez=ndu-se c\ fetele nu
[i monumentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei; maturii, `ns\, cu timpul, Fuiorul de cânep\ vor mai fi pe]ite, iar la
alaiul a devenit apana- gospodine nu le vor sta
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decorative, a arhitecturii bi- sau barba lui Hristos prim\vara clo[tile pe
jul copiilor. Urmând oa-
serice[ti prin intermediul obiectivului camerei de filmat. recum modelul colinde- La Boboteaz\, „fetele ou\. ~n cazul `n care pre-
lor, Chiralesa este so- sau femeile fac tot posi- otul nu st\tea la mas\,
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a gospodina trebuia s\ se
a[eze `n locul acestuia.
de recep]ie 11649,750 MHz). Preotul era `nt=mpinat
`n case de c\tre gospo-
Solicita]i operatorului dari, acesta primind mici
daruri. Astfel, `n vechi-
dumneavoastr\ de cablu me, preotul primea un
tv preluarea postului de fuior de cânep\ sau de
televiziune Trinitas `n bumbac, acesta repre-
pachetul de baz\! zent=nd barba lui Hris-
tos. Se mai credea de-
Solicitarea se poate face spre acest fuior c\ este
verbal, `n momentul `n cel `n care se vor prinde
care pl\ti]i abonamentul toate relele [i c\ Maica
lunar la tv-cablu. ~n felul ~n trecut, „colindul“ de Boboteaz\ al Domnului `mplete[te din
aceste fire saci, cu aju-
acesta, programul nostru copiilor acompania]i de clopo]ei era menit torul c\rora, la `nvierea
va ajunge mai grabnic `n s\ aduc\ gazdelor holde bogate `n noul an mor]ilor, va salva suflete
casele dumneavoastr\. [i s\ alunge din v\zduh spiritele rele din iad. (O. RUSU)

CM
YK

Duminic\, 6 ianuarie 2008
Apele Iordanului
au fost cur\]ate
[i sfin]ite
Ca s\ `n]elegem impor-
tan]a momentului `n care
Mântuitorul Iisus Hristos
a primit Botezul, trebuie
s\ remarc\m c\ acesta
este consemnat de to]i cei
patru evangheli[ti. Iar
ceea ce marcheaz\ eveni-
mentul `n mod esen]ial
este prezen]a Sfintei Tre-
imi. Hristos, `n apele Ior-
danului, deschide ceruri-
le [i face cunoscut\ lumii
lucrarea Sfintei Treimi.
~n Iordan, Hristos `[i ara-
t\ dumnezeirea. ~ns\, de-
[i to]i cei prezen]i au v\-
zut-o, singurul care a des-
lu[it-o cu ochii trupe[ti,
dar [i cu ochii min]ii a
fost Ioan Botez\torul. „{i
a m\rturisit Ioan zicând:
«Am v\zut Duhul cobo-
rându-Se, din cer, ca un
porumbel [i a r\mas
peste El. {i eu nu-L
cuno[team pe El, dar Cel
ce m-a trimis s\ botez cu
ap\, Acela mi-a zis:
„Peste Care vei vedea
Duhul coborându-Se [i
r\mânând peste El, Acela
este Cel ce boteaz\ cu
Duh Sfânt“. {i eu am
v\zut [i am m\rturisit ca
Acesta este Fiul lui Dum-
nezeu»“ (Ioan 1, 33).
Fiul lui Dumnezeu S-a
f\cut om [i a venit `ntre
oameni, `mplinind „Legea
[i proorocii“, dar `n ace-
la[i timp „plinind“ toate.
Apele Iordanului primind
pe Dumnezeu-Omul nu
au avut ce s\ cure]e, ci au
fost ele cur\]ate [i
sfin]ite, aduse la starea
ini]ial\, de la `nceputul
lumii. De altfel, [i `n
Taina Botezului exist\
rug\ciuni de sfin]ire a
apei `n care urmeaz\ s\
fie botezat catehumenul.
Sfin]irea acestei ape pre-
Ardeasca,
`n Bucovina
La Boboteaz\, dati-
na cea mai important\
era Iordanul sau Sfin]i-
rea cea mare a apei. Se
spunea astfel c\ oricine
ar fi intrat `n aceast\ zi
`n ap\ va fi ap\rat de
toate bolile. Sfin]irea
apei se f\cea `ntr-un loc
special amenajat lâng\
o fântân\ sau o ap\
curg\toare, aici fetele
urm\rind cu mult\ e-
mo]ie momentul `n care
ie[ea preotul din biseri-
c\. Astfel, dac\ vedeau
prin preajm\ un fl\c\u
calare pe un cal alb, e-
rau anun]ate toate [an-
sele s\ se c\s\toreasc\
`n acel an. La fel, se
credea c\ atunci când
preotul arunc\ `n ap\
crucea, dracii ies din
ap\ [i o iau la fug\.
Tot `n popor se mai
spunea c\ la Boboteaz\
e dricul iernii. Dup\ ge-
rul mare din aceast\ zi,
iarna era pe duc\. ~n
cazul `n care la Bobo-
teaz\ ploua, se spune
c\ urma o iarn\ lung\.
~n cazul `n care b\tea
Radio TRINITAS
IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA - 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV,
GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD,
BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5 MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U, IALOMI}A [i CONSTAN}A); BAIA-MARE - MOGO{A
- 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz; BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz; BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 93,3
MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1 MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7 MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} - 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz; MOINE{TI - 99,8 MHz;
HA}EG - 100,2 MHz; TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz; H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA - 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Fiul lui Dumnezeu S-a f\cut om [i a venit `ntre oameni, `mplinind „Legea [i proorocii“, dar `n
acela[i timp „plinind“ toate. Primind pe Dumnezeu-Omul, apele Iordanului au fost ele cur\]ate
[i sfin]ite, aduse la starea ini]ial\, de la `nceputul lumii. De altfel, [i `n Taina Botezului exist\
rug\ciuni de sfin]ire a apei `n care urmeaz\ s\ fie botezat catehumenul. Sfin]irea acestei apei
presupune cur\]area ei [i `ndep\rtarea tuturor duhurilor necurate ce s-ar s\l\[lui `n ea. Apoi,
supune cur\]area ei [i
`ndep\rtarea tuturor
duhurilor necurate ce s-
ar s\l\[lui `n ea. Apoi, cel
ce este afundat `n aceast\
ap\ se boteaz\ `n numele
Sfintei Treimi.
C=nd totul
se sfin]e[te
Pe 6 ianuarie, `n bise-
rici, se s\vâr[e[te slujba
de sfin]ire a Aghezmei
Mari. Prin rug\ciune,
este invocat harul Duhu-
lui Sfânt s\ sfin]easc\ a-
pele, precum a sfin]it apa
Iordanului `n ziua când
`n ea S-a botezat Mântui-
torul Iisus Hristos.
Dup\ practica de seco-
le a Bisericii Ortodoxe, A-
gheazma Mare de la Bo-
boteaz\ se ia dup\ postul
din Ajunul Bobotezei, pe
nemâncate, `ncep=nd cu
5-6 ianuarie pân\ pe 14
ianuarie, când se `ncheie
praznicul cu slujbele [i
cânt\rile Bobotezei. A-
gheazma Mare se p\strea-
z\ cu aten]ie `n cas\ [i se
poate lua, la sfatul duhov-
nicului, dup\ zile de post
[i dup\ spovedanie.
De asemenea, cu apa
sfin]it\ la Boboteaz\, cre-
dincio[ii stropesc casele [i
cur]ile, ogoarele [i livezile
pentru ca s\ dea bun rod,
staulul vitelor ca [i aces-
tea s\ fie ocrotite, iar fân-
tânile ca s\ purifice apele.
~n localit\]ile prin care
trece o ap\ curg\toare, pre-
otul [i credincio[ii merg `n
procesiune [i stropesc cu
agheazm\, cântând Tro-
parul: „~n Iordan botezân-
du-Te Tu, Doamne…“.
Desp\r]irea
Cr\ciunului de
Boboteaz\
S\rb\toarea Bobotezei
este cunoscut\ atât `n
criv\]ul se credea c\
urma s\ fie o var\ cu
roade `n bucate.
~n nordul ]\rii, `n
special `n Bucovina, du-
p\ sfin]irea apei de Bo-
boteaz\ se f\ceau fo-
curi, `n jurul c\rora se
jucau hore. La final, oa-
menii s\reau peste ele,
acest obicei fiind numit
ardeasca. Astfel, la ar-
deasc\, tinerii se retra-
geau pe locuri mai `nal-
te, av=nd asupra lor
c\rbuni aprin[i, cu care
aprindeau focurile de
Boboteaz\. Rugul era
f\cut din vreascuri [i
frunze uscate, str=nse
de feciori cu o zi `na-
inte.
Tinerii c=ntau [i
dansau `n jurul focului
[i s\reau peste foc, a-
tunci c=nd acesta se
mai potolea, `n credin]a
ca vor fi feri]i, astfel, de
boli [i de p\cate. La ple-
care, fiecare lua c\rbuni
aprin[i, cu care, odat\
ajun[i acas\, afumau
pomii din livad\ `n scop
fertilizator sau pentru
a-i proteja de d\un\tori.
(Oana RUSU)
cel ce este afundat `n aceast\ ap\ se boteaz\ `n numele Sfintei Treimi.
Biserica Ortodox\, cât [i
`n Biserica Romano-Cato-
lic\. Botezul Domnului
este amintit `nc\ din sec.
al II-lea d.Hr., de Sf=ntul
Clement Alexandrinul, [i
`n secolul al III-lea, de
Sf=ntul Grigorie Tauma-
turgul. ~ncepând cu seco-
lul al IV-lea, cuvânt\ri de-
dicate acestei s\rb\tori
g\sim atât la P\rin]ii r\-
s\riteni, cât [i la cei din A-
pus. Ini]ial, `n R\s\rit, Bo-
boteaza era s\rb\torit\ pe
6 ianuarie `mpreun\ cu
Na[terea Domnului. Din
secolul al IV-lea a fost a-
doptat\ [i `n Biserica Apu-
sean\, fiind cunoscut\ [i
ca „S\rb\toarea celor trei
magi“. Tot atunci au fost
desp\r]ite cele dou\ mari
s\rb\tori: 25 decembrie fi-
ind data stabilit\ pentru
pr\znuirea Na[terii Dom-
nului, ca `n Apus [i 6 ianu-
arie pentru Boboteaz\.
Apa care sfin]e[te
casele
{i Ajunul Bobotezei es-
te la fel de important ca [i
s\rb\toarea `n sine, at=t
prin sfin]enia ei, c=t [i din
punct de vedere al obice-
iurilor populare.
~n Ajunul Botezului
Domnului, preotul merge
la enoria[i pentru a le
sfin]i casele [i gospod\ria
prin stropire cu Agheaz-
m\ Mare.
Acest obicei pastoral fa-
ce parte de secole din tra-
di]ia cre[tinilor ortodoc[i
de la noi din ]ar\. Umbla-
tul cu Ajunul Bobotezei
semnific\ nu doar bine-
cuv=ntarea Sfintei Treimi
asupra tuturor credincio-
[ilor, ci [i o rememorare a
propriului nostru botez.
Apa sfin]it\ de preot
poart\ `n ea puterea cur\-
]itoare [i sfin]itoare a haru-
lui dumnezeiesc. Nu Dum-
nezeu are nevoie de ap\
sau de alte elemente ma-
teriale pentru a-[i trimite
binecuvântarea [i sfin]enia
Sa, ci omul are nevoie de ea
pentru a primi lucrarea lui
Dumnezeu.
Zi de post negru
Biserica a stabilit ca
sfin]irea caselor credin-
cio[ilor s\ se fac\ prin do-
u\ rânduieli de slujb\
distincte care nu se ex-
clud, ci se completeaz\
reciproc. Prima rânduia-
l\ este stropirea caselor
cu Agheazm\ Mare `n A-
junul Bobotezei. La fel de
important\ este cea de a
doua rânduial\, [i anume
slujba sfe[taniei sau a
aghezmei mici, care se
s\vâr[e[te la mutarea `n
cas\ nou\ [i care se
repet\ `n fiecare an sau
chiar mai des, atunci
când lucrarea r\ului se
face sim]it\ `n vreun fel
`n cas\. Prin sfin]irea ca-
sei, a[ez\m casa sub o-
bl\duirea lui Dumnezeu.
~n Ajunul Bobotezei se ]i-
ne post negru. Nu se m\-
n=nc\ [i nu se bea nimic
p=n\ la l\sarea serii. Ca-
noanele Bisericii `nva]\
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
CM
YK
„Hristos-Domnul este ajutorul
nostru, [i nu un fir de busuioc“
a Interviu cu pr. prof. univ. dr. Viorel Sava,
decanul Facult\]ii de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i a
Exist\ `n popor anu-
mite credin]e conform
c\rora `n ziua de
Boboteaz\ [i 9 zile
dup\ ea, toate apele,
din r=uri, din f=nt=ni
sau din alte locuri
sunt sfin]ite. Prin ur-
mare, nu trebuie s\
folosim aceast\ ap\
pentru a sp\la. Cum
r\spunde Biserica
acestor obiceiuri?
Harul lui Dumnezeu
vine acolo unde este che-
mat [i nu peste toate lo-
curile unde exist\ ap\. A-
[a cum la Sf=nta Litur-
ghie Harul lui Dumnezeu
nu se pogoar\ peste toat\
p=inea care este `n bise-
ric\, pentru a o preface `n
Trupul Domnului, [i a[a
cum Harul nu vine peste
tot vinul care este adus la
biseric\ pentru a-l prefa-
ce `n S=ngele Domnului,
ci doar asupra darurilor
consacrate, preg\tite spe-
cial pentru aceasta, ace-
la[i lucru se `nt=mpl\ [i-n
cazul Aghezmei Mari.
Harul lui Dumnezeu se
pogoar\ `n timpul slujbei
de sfin]ire a apei doar
peste apa preg\tit\ din
timp pentru acest lucru [i
nu peste toat\ apa care
exist\ `n biseric\, pe
l=ng\ biseric\, [i cu at=t
mai mult `n f=nt=ni, `n
r=uri, `n lacuri, ori `n alte
locuri.
Este adev\rat c\ `n
cadrul slujbei de sfin]ire a
Aghezmei Mari apare for-
mula „ast\zi firea apelor
se schimb\“, dar aici este
vorba despre cu totul alt-
ceva. Este vorba despre o
revenire a Duhului Sf=nt
`n s=nul Crea]iei, sau fap-
tul c\ noi sim]im din nou
prezen]a Duhului Sf=nt
`n Crea]ie. Duhul Sf=nt
S-a ascuns `n momentul
`n care omul a p\c\tuit [i
lucrul acesta s-a r\sfr=nt
asupra `ntregii Crea]ii.
Or, odat\ cu Boboteaza,
`ncepe o nou\ etap\ `n is-
toria sf=nt\ a omenirii [i
`n rela]ia lui Dumnezeu
cu f\ptura. Sf=nta Scrip-
tur\ se refer\ la aceast\
prezen]\ a Duhului Sf=nt
`n s=nul Crea]iei: „Duhul
Sf=nt Se purta deasupra
apelor“. La Boboteaz\ se
`nt=mpl\ din nou acela[i
lucru: o revenire a Duhu-
lui Sf=nt `n s=nul Crea]i-
ei. Prezen]a Duhului
Sf=nt la Boboteaz\ are [i
alt\ semnifica]ie, pe care
c\ `n ajunul Bobotezei se
ajuneaz\ (se ]ine post ne-
gru) `n orice zi ar c\dea
(Canonul 1 al Sf. Teofil al
Alexandriei), iar a doua zi
se ia agheazma pe nemân-
cate. Postul din Ajunul Bo-
botezei a fost r=nduit `nc\
din vremea de `nceput a
cre[tinismului, când cate-
humenii se preg\teau prin
post [i rug\ciune pentru
primirea Sfântului Botez a
doua zi. a
CM
YK
o desprindem din Tropa-
rul care se c=nt\ `n aceas-
t\ zi la slujb\, tropar care
spune: „~n Iordan bote-
z=ndu-Te Tu, Doamne,
`nchinarea Treimii S-a
ar\tat... {i Duhul `n chip
de porumbel a `nt\rit a-
dev\rul cuv=ntului...“. Cu
alte cuvinte, la Boboteaz\
Duhul Sf=nt a `nt\rit ceea
ce a spus Tat\l despre Fi-
ul, adev\rul c\ „Acesta es-
te Fiul Meu Cel iubit `ntru
care am binevoit“.
„Apa care curge la
robinet nu este
sfin]it\“
Revenind la `ntrebarea
dac\ se sfin]esc toate a-
pele din r=uri, lacuri, f=n-
t=ni, `n ziua de Boboteaz\,
trebuie spus faptul c\
aceast\ con[tiin]\ a oame-
nilor de a nu sp\la `n
aceast\ perioad\ are un
anumit suport real. ~n
vechime, sfin]irea apelor
se f\cea la r=uri ori la f=n-
t=ni sau lacuri, [i acea ap\
se sfin]ea `ntr-adev\r,
pentru c\ asupra ei se in-
voca Duhul Sf=nt. Evlavia
[i credin]a oamenilor au
dus la practica de a nu se
sp\la p=n\ la sf=r[itul
praznicului, adic\ 9 zile
dup\ Boboteaz\, conside-
r=ndu-se c\ apa era sfin-
]it\ `n toat\ aceast\ peri-
oad\. Apa din acele r=uri
ori lacuri era `ntr-adev\r
sfin]it\, pentru c\ Duhul
Sf=nt se pogora asupra ei
[i o sfin]ea. Ast\zi noi fo-
losim `n ziua de Bobo-
teaz\ vase mari `n care se
face Agheazma Mare, [i
din care credincio[ii iau [i
duc `n casele lor. Apa din
f=nt=ni, r=uri, lacuri ori
cea care ne curge la robi-
net nu este sfin]it\, nu
este agheazm\, ci este a-
p\ obi[nuit\, `ntrucat
peste ea nu s-a pogor=t
Duhul Sf=nt, a[a cum s-a
`nt=mplat cu cea din va-
sele special preg\tite `n
ziua de Boboteaz\. A[a c\
se poate sp\la cu apa o-
bi[nuit\ `ncep=nd cu ziua
de 8 ianuarie, c=nd a tre-
cut at=t ziua praznicului
Bobotezei, c=t [i s\rb\-
toarea Soborului Sf=ntu-
lui Ioan Botez\torul, de
pe 7 ianuarie.
9
„Nu firul de busuioc
de sub pern\ asigur\
g\sirea persoanei
potrivite“
De s\rb\toarea Bobo-
tezei se leag\ [i tradi-
]ia r\sp=ndit\ `n r=n-
dul fetelor de m\ritat
de a lua o crengu]\
din m\nunchiul de
busuioc al preotului,
pe care mai apoi s\ o
pun\ sub pern\ pen-
tru a le ajuta s\-[[i va-
d\ viitorul so]. Ce sfa-
turi da]i tinerilor de
azi `n leg\tur\ cu a-
ceast\ practic\?
Aici este vorba despre
un amestec de vr\jitorie
[i evlavie, [i de aceea am
obi[nuit s\ atrag aten]ia
credincio[ilor [i s\ le
spun foarte clar c\ nu tre-
buie s\ ne punem n\dej-
dea `ntr-un fir de busuioc,
mai mult dec=t `n Dum-
nezeu. Hristos-Domnul
este ajutorul nostru [i nu
un fir de busuioc! Am po-
v\]uit, de asemenea pe ti-
neri [i le-am spus c\ o c\-
s\torie se realizeaz\ prin
mult\ rug\ciune. Tinerii
se caut\ unii pe al]ii, dar
se g\sesc numai prin
mult\ rug\ciune, [i re-
la]ia lor de prietenie se
`ntemeiaz\ numai pe ru-
g\ciune. De asemenea,
tr\inicia viitoarei lor c\-
s\torii depinde de credin-
]a lor `n Dumnezeu [i de
puterea rug\ciunii lor.
A[adar, `n Ajunul Bobo-
tezei, seara, la culcare, ti-
nerii nu trebuie s\-[i pu-
n\ busuioc sub pern\ `n
speran]a g\sirii unei pe-
rechi, ci trebuie s\ se roa-
ge mai mult pentru a-
ceasta, s\ fac\ un acatist,
s\ se `narmeze cu Sf=nta
Cruce [i s\ cear\ ajutorul
lui Dumnezeu. (Interviu
realizat de {tefan
M|RCULE})
Radio TRINITAS
10
Documentar
S\rb\toarea Bobotezei ]inea trei zile la Curtea Domneasc\
Ziua de 6 ianuarie, când cre[tinii s\rb\toresc
Botezul Domnului, a fost `ntotdeauna la mare
cinste. S\rb\toarea Botezului Domnului
prilejuia una dintre cele mai frumoase [i mai
fastuoase ceremonii la Curtea Domnesc\ din
Ia[i. }inea trei zile, `mbin=nd slujbele
tradi]ionale ale Bisericii Ortodoxe cu diferite
obiceiuri domne[ti, dup\ moda de la
Constantinopol sau }arigrad.
M\n\stirea „Sf=ntul
Nicolae“ Domnesc din
Ia[i a devenit cunoscut\
nu numai datorit\ fap-
tului c\ aici erau `ncoro-
na]i voievozii, ci [i pen-
tru c\ reunea la marile
s\rb\tori ale cre[tin\t\-
]ii pe to]i egumenii m\-
n\stirilor din ]ara Mol-
dovei. Al\turi de Cr\-
ciun [i Pa[ti, Boboteaza
se bucura de o asemenea
cinstire. Logof\tul Gheor-
gachi consemneaz\, `n
condica de ceremonii de
la 1762, faptul c\ `n aju-
nul zilei de Boboteaz\, 5
ianuarie, to]i egumenii
m\n\stirilor din ]ar\,
moldoveni sau greci, ve-
neau la Curtea dom-
neasc\ din Ia[i [i se `n-
chinau cu plocoane dom-
nului. Ei aduceau `n dar
bl\nuri alese, de vulpi [i
jderi, pe[ti de munte
(p\str\vi, lostri]e), proas-
pe]i sau afuma]i cu me[-
tesug, `n cetin\ de brad,
la hârzob (co[ule]), brân-
z\ de oi, smântân\ de
bivoli]\, precum [i altele
asemenea, pe care „treti-
logof\t“ (logofatul al
treilea) le `nsemna `ntr-
un izvod anume. Domnul
`i primea cu cinste, `ntre-
bându-i despre traiul lor
de la sfintele m\n\stiri.
Dup\ aceea, mergeau cu
to]ii `n paraclisul Cur]ii,
unde erau `ndeplinite
toate cele arhiere[ti. ~n
ajunul Bobotezei, Sf=nta
Liturghie [i slujba de
sfin]ire a apei erau ofici-
ate nu de mitropolit, ci
de Episcopul de Roman,
al doilea `n ierarhia
Bisericii din Moldova.
Sfin]irea apei
pe malul Bahluiului
A doua zi, de Bobo-
teaz\ s\rb\toarea c\p\-
ta o [i mai mare solem-
nitate.
Domnul ie[ea de dimi-
nea]\ la slujba Utreniei,
Participau [i catolicii din Ia[i
Tot `n Ajunul Bobote-
zei, avea loc o alt\ cere-
monie, de data aceasta,
nu `n biseric\, ci `n Sp\-
t\rie (Sala tronului). {i a-
ceasta era condus\ de lo-
gof\tul al III-lea. Misio-
narul catolic, Marco Ban-
dini, prezent `n Moldova
`ntre 1644 [i 1650, m\rtu-
risea c\ reprezentan]ii ci-
nului clerical urau dom-
nului, prin cânt\ri, „o câr-
muire fericit\, ani ferici]i
[i un mers norocos al lu-
crurilor“. ~n timp ce psal-
]ii intonau troparul [i con-
dacul zilei, preo]ii Cur]ii
fiind primit cu dou\ f\-
clii aprinse, `mpodobite
cu pânz\ [i m\t\suri, `n
chipul celor de Botez.
Urma o `ntreag\ cere-
monie care conferea `n-
tregii adun\ri un fast
bizantin deosebit. Pe
parcursul slujbei, o
f\clie era ]inut\ `nain-
tea icoanei Precistei, iar
cealalt\ `naintea icoanei
lui Hristos.
Dup\ Doxologie, mi-
tropolitul, domnul [i `n-
treaga adunare de la
Curte formau un alai
condus de doi curteni cu
lum=n\rile aprinse `n
m=ini, [i ie[eau „la Ior-
dan“ unde se s\v=r[ea
slujba de sfin]ire a apei.
Aceasta avea loc sub ce-
rul liber, pe malul r=u-
lui Bahlui. Se scoteau pe
malul râului icoanele
f\c\toare de minuni din
bisericile Ia[ilor, precum
[i alte icoane [i prapuri
ale bisericilor, sau chiar
moa[tele unor sfinti. O-
biceiul este amintit [i de
Marco Bandini.
C=nd iernile erau mai
grele, slujba se oficia `n
pia]a din fa]a Por]ii
Domne[ti, unde se ]in-
eau uneori [i judec\]ile,
oferindu-le astfel, doam-
nei [i jup=neselor prile-
jul de-a asista la slujb\,
chiar [i din spatele fere-
strelor.
Ie[ind de sub cort
(„saivant“), domnul se
a[eza `n picioare, `n
dreptul tronului s\u.
Doamna sosea la Iordan
p\[ind `n urma vornicu-
lui ei. Se oprea [i ea `n
picioare, `n fa]a tronului
care o a[tepta, iar `n ju-
rul s\u se rânduiau
domni]ele, jupânesele [i
fetele de cas\. Dreg\-
torii ]\rii, `mbr\ca]i `n
caftane noi, ocupau locu-
rile bine stabilite, dup\
etichet\, asistând la
slujb\ `n picioare [i cu
capetele descoperite. La
slujba de sfin]ire a apei
domne[ti aduceau crucea
cu care slujiser\ la Sf=nta
Liturghie. Domnul s\ruta
aceast\ cruce, `ns\ numai
din mâna mitropolitului,
care `l aghesmuia. ~n acel
moment se tr\geau trei
salve de tun, dup\ care
`ncepea s\ c=nte muzica
militar\. Apoi, arhiereii,
marii dreg\tori [i fiii
domnului s\rutau crucea
[i primeau Aghiazma Ma-
re, `n ordinea rangurilor
lor. Dup\ aceea, se f\cea
Pagin\ realizat\ pe baza unui studiu publicat de Sorin Iftimi
`n nr. 1 din 2003 al revistei Magazin istooricc.
cinstire. Logof\tul Gheorgachi consemneaz\, `n condica de ceremonii
egumenii m\n\stirilor din ]ar\, moldoveni sau greci, veneau la Curtea
erau prezen]i curteni,
o[teni [i mul]ime de po-
por. Slujba era oficiat\
de mitropolitul locului.
Binecuvântarea apei se
f\cea `ntr-un vas mare
de argint, a[ezat pe o
mas\, precum [i `n dou\
c\zi mari, `nconjurate de
sfe[nice cu picior `nalt,
pe care se aflau lumâ-
n\ri aprinse.
Dup\ sfin]irea apei,
domnul s\ruta crucea
din mâna mitropolitu-
lui, `[i atingea fruntea
de m\nunchiul de busu-
ioc afundat `n aghiaz-
m\, iar `n acest moment
se declan[au trei salve
de tun, iar meterhanea-
ua domneasc\ f\cea zar-
v\ cu tobe [i tr=mbi]e.
S\ruta apoi icoana Pre-
cistei de la M\n\stirea
Golia [i moa[tele ce erau
de fa]\. Doamna, beiza-
delele, arhiereii [i dre-
g\torii, `n ordinea cu-
venit\, `i urmau exem-
plul, sarutând crucea [i
icoanele, fiind stropi]i cu
aghiazm\.
Parada
cailor domne[ti
Urmând o veche tra-
di]ie local\, dar influen-
]at\ [i ceremoniile oto-
mane, `n aceast\ zi se
scoteau [i caii din graj-
durile Cur]ii pentru a fi
stropi]i [i ei cu ap\ sfin-
]it\. Domnul [i dreg\to-
rii, a[eza]i acum `n jil-
]uri, priveau cum, `n rit-
lini[te, to]i se a[ezau pen-
tru a se asculta predica pe
care diaconul Cur]ii o ros-
tea `n numele preo]ilor
Cur]ii domne[ti. Dup\ a-
cesta, predicau reprezen-
tan]ii egumenilor greci
(de la m\n\stirile `nchi-
nate la Locurile Sfinte),
apoi ai egumenilor m\-
n\stirilor „de ]ar\“. Urma
discursul protopopului,
`nso]it de preo]ii de paro-
hie din Ia[i. Domnul asis-
ta stând `n picioare, `n
fa]a tronului, cu capul
descoperit, primind astfel
Duminic\, 6 ianuarie 2008
Al\turi de Cr\ciun [i Pa[ti, Boboteaza se bucura de o asemenea
de la 1762, faptul c\ `n ajunul zilei de Boboteaz\, 5 ianuarie, to]i
Domneasc\ din Ia[i [i se `nchinau cu plocoane domnului.
murile tobelor [i ale minte [i bani, dup\ care mai iscusi]i ucenici ai
trâmbi]elor se perindau se retr\gea. lor [i mai pricepu]i la
prin fa]a lor „podoabele“ La Curte, urma Sf=n- carte veneau, la Sp\t\-
hergheliei domne[ti. ta Liturghie s\vâr[it\ `n rie pentru a-l ova]iona
Telegarii sau caii care biserica domneasc\, de pe domn, dup\ care
tr\geau tr\surile dom- data aceasta, de mitro- primeau un mic bac[i[.
ne[ti erau stropi]i pri- polit, `mpreun\ cu al]i A treia zi, dup\ ve-
mii. Urmau apoi povod- episcopi [i egumeni din chiul obicei, domnul st\-
nicii - caii pur-sânge a- tea de vorb\ cu „egume-
]ara Moldovei.
rab, frumos `n[eua]i,
Doamna, `mpreun\ nii de la Munte“. Curtea
primi]i `n dar de la sul-
cu toate jupânesele, oferea [i o mas\ c\lug\-
tan cu ocazia `nvesti-
mergea s\ asculte Litur- rilor, iar domnul `i po-
turii domnului -, precum ghia la „biserica sa“, un runcea logof\tului al
[i cele dou\ tuiuri (un
paraclis amenajat chiar III-lea s\ le `nmâneze
fel de steaguri din cozi `n „casele despre Doam- „pecetluirile cele de
de cal).
na“. Dup\ slujb\, dom- sare“, adic\ veniturile
Ultimii defilau arm\- nul, `nso]it de b\rba]ii de la ocnele de sare,
sarii grajdurilor dom- de la Curte, intra `n Sa- pentru a le permite s\
ne[ti, `nc\leca]i, ca [i po- la tronului, unde urma plece la m\n\stirile lor.
vodnicii, de tineri boieri, aceea[i tradi]ie, ca [i la S\rb\toarea Bote-
dup\ care era adus „ca- Cr\ciun, dup\ moda de zului Domnului era deci
lul cel `mp\ratesc care
la }arigrad, c=nd se ser- una dintre cele mai
se nume[te tabla-basa“. vea vodc\, („Magazin is- frumoase s\rb\tori la
Acesta era calul de `n-
toric“, nr. 10/1998), cofe- Curtea Domnesc\. }i-
vestitur\ al domnului, turi [i cafea, iar dac\ nu nea trei zile, `mbin=nd
`mpodobit cu aur [i pie-
era preg\tit un mare slujbele tradi]ionale ale
tre scumpe. ~n cadrul osp\], boierii se `mpr\[- Bisericii Ortodoxe cu
ceremoniei, calul `mp\-
tiau far\ mare z\bav\ diferite obiceiuri dom-
r\tesc era `nc\lecat de pe la casele lor. A doua ne[ti, dup\ moda de la
marele comis, [eful graj- zi dup\ Boboteaz\, das- Constantinopol sau }a-
durilor domne[ti [i con- c\lii `mpreun\ cu cei rigrad. a
duc\torul cavaleriei mol-
dovene[ti.
Ceremonia Iordanului
se `ncheia cu botezul
copiilor orfani
Prezent `n Moldova `n
1672 [i 1676, De la Croix,
secretarul ambasadoru-
lui francez la Poart\, a-
r\ta c\ ceremonia Iorda-
nului se `ncheia cu bote-
zul copiilor orfani, c\ro-
ra domnul le d\dea ve[-
binecuvânt\rile, aghiaz-
ma [i s\rutul crucii lor.
Remarcabil, c\ la aceast\
mare s\rb\toare partici-
pau [i preo]ii catolici din
Ia[i. Potrivit lui Bandini,
ace[tia s\rb\toreau, dup\
calendarul Bisericii lor, la
6 ianuarie Ziua Regilor.
Domnul s\ruta [i crucea
lor (oferit\ tot de mitropo-
litul ortodox), dup\ care
domnul [i `ntreaga boie-
rime primeau din partea
preo]ilor catolici urarea -
`n limba latin\ - „un an ~n Biserica „Sf. Nicolae“ - Domnesc din Ia[i au
nou cu noroc!“. fost `nsc\una]i aproape to]i domnii Moldovei,
de la Despot Vod\ pân\ la Alexandru Ioan
Cuza. Biserica g\zduia cele mai importante
slujbe religioase oficiate de mitropolitul ]\rii
 Duminic\, 6 ianuarie 2008 11
Europa trebuie s\ urm\reasc\ o mai mare deschidere a pie]elor,
Pagina `mbun\t\]irea standardelor globale [i aprofundarea cooper\rii strategice cu
partenerii interna]ionali ai Uniunii. ~n procesul de globalizare, Uniunea
European\ nu trebuie s\ mai ocupe pozi]ia unei structuri care reac]ioneaz\ la
de istorie efectele globaliz\rii, ci s\ se implice `n modelarea acestui proces.

Tratatul de la Lisabona [i drumul

economiei UE c\tre performan]a maxim\ cesului [i a efectelor in- eral, [i cu atât mai pu]in
Pentru construc]ia european\, teo- r\spunz\tor pentru declan[area tegr\rii economice nu mai postna]ional, cât cu conso-
poate fi realizat\ eficient lidarea capacit\]ii execu-
reticienii au oferit mai multe modele celor dou\ r\zboaie mondiale. Dup\ dec=t la nivel tive a guvernelor na]ionale
de integrare: federalismul, neofunc- o lung\ perioad\ de ignorare, suprana]ional. pentru a face fa]\ pro-
blemelor [i presiunilor poli-
]ionalismul [i modelul interguverna- curentul federalist a revenit recent tice interne.
Neofunc]ionalismul -
mental. Federalismul a cunoscut o `n prim-plan, impulsionat politic de
puncte tari [i puncte Uniunea European\ -
prim\ perioad\ de glorie imediat accederea la guvernare a unor parti- slabe
dup\ sfâr[itul celui de-al Doilea de [i mi[c\ri politice cu orientare o asocia]ie de state
R\zboi Mondial, când Mi[carea european\ pronun]at federal\, de
Spre deosebire de m- na]ionale
delul clasic federal, neo-
European\, `nfiin]at\ la Congresul genul partidelor ecologi[tilor func]ionalismul presupune Evolu]ia procesului de
un transfer de jos `n sus, integrare european\ cores-
de la Haga din 1948, l-a promovat ca germani [i belgieni, [i având ca lider descentralizat, al suvera- punde astfel unui [ir lung
alternativ\ pacifist\ la statul-na]iune, de opinie pe fostul ministru german nit\]ii de la nivel na]ional de decizii interguverna-
la cel federal, ultimul nivel mentale având drept scop
considerat drept principalul de Externe, Joska Fischer. devenind principalul cen- principal atingerea unui
tru de putere al noii struc- „echilibru Nash“ de inte-
turi politice. Focalizându- grare european\, care pre-
O variant\ mai dens\ adâncire a integr\rii poli- se preponderent asupra supune rezolvarea agre-
de federalism este neofun- tice, economice [i monetare procesului de integrare, gat\, la nivel european, a
de prof. univ. dr. c]ionalismul care a inaugu- convenite prin Tratatul de neofunc]ionalismul ofer\ problemelor economice [i
C\t\lin TURLIUC rat [i dominat studiile de la Maastricht (1992). pu]ine indicii asupra aran- sociale cu care se confrun-
integrare european\ de la Modelul neofunc]iona- jamentului politic final al t\ guvernele statelor-
Inspirându-se `n special `nceputul anilor ’60 pân\ list atrage `n special membre. Ambele variante
din experien]a american\ [i Uniunii. Mecanismul s\u C\t\lin Turliuc,
la mijlocul anilor ’70 ai se- aten]ia `n contextul extin- teoretic favorizeaz\ `ns\ interguvernamentale con- profesor universitar,
german\, proiectul federa- colului trecut. Cunoscut derii c\tre est a Uniunii, tureaz\ un model de suve-
list european are `n vedere construc]ia unui stat euro- cercet\tor [tiin]ific gradul
mai ales sub forma sa teo- prin modul `n care integra- pean, cu profil federal cen- ranitate politic\ exercitat I la Institutul de Istorie
o distribu]ie pe dou\ ni- retic\ dezvoltat\ de E. rea economic\ se va dovedi preponderent la nivel na-
tralizat, precum [i a unei „A. D. Xenopol“ - Ia[i
veluri a suveranit\]ii politi- Haas, L. Lindberg, P. C. capabil\ s\ creeze impul- ]ional [i care p\streaz\
na]iuni europene pe mod-
ce, european [i na]ional. Schmitter, neofunc]ional- sul politic necesar pentru neschimbat accentul pus
elul statelor na]ionale, `n
Raportul dintre cele dou\ ismul a avut `ns\ [i o di- absorbirea rivalit\]ilor [i baza prezum]iei c\ inte- pe na]iunile europene ca o structur\ politic\ pu-
paliere de suveranitate re- mensiune politic\, de[i nu tensiunilor regionale, e- grarea politic\ va conduce forme favorite de comuni- ternic\, aceasta [i datorit\
prezint\ principalul punct ventual printr-un angaja- `n timp la deplasarea loia- tate [i identificare politic\. sporirii responsabilit\]ilor
de amploarea mi[c\rii fe-
sensibil al proiectului, care ment politic federal la ni- lit\]ilor politice dinspre in- Uniunea European\ repre- Parlamentelor na]ionale
deraliste. Jean Monnet, u-
de altfel a condus `n mod vel european. stitu]iile na]ionale c\tre zint\ a[adar o simpl\ aso- care, printre altele, vor fi
repetat la `mpotmolirea sa nul dintre „p\rin]ii fonda- informate cu privire la noi
tori“ ai Uniunii Europene, Ipotezele modelului neo- cele europene. cia]ie de state na]ionale, `n
din punct de vedere politic. func]ionalist sunt foarte Abordarea tehnocratic\ care rela]iile de putere cereri de aderare la UE [i
Sus]in\torii unui rol poli- a fost principalul promotor vor participa la mecanis-
al politicii de integrare sec- simple. Integrarea unui a- [i depolitizat\ propus\ de sunt definite orizontal, dar
tic [i economic mai impor- numit sector economic (de neuniform, statele mari mele de evaluare a punerii
torial\. neofunc]ionalism s-a dove-
tant pentru Uniunea Euro- exemplu, c\rbune [i o]el) (Marea Britanie, Fran]a, `n aplicare a politicilor `n
dit `ns\ fragil\ `n practic\. domeniul justi]iei [i afa-
pean\, eventual de super- conduce automat (efect Din punct de vedere poli- Germania, Italia, Spania)
putere mondial\, sau cei Integrarea economic\ „spillover“) la atragerea tic, rezultatele integr\rii reu[ind sistematic s\-[i cerilor interne.
care se tem de r\bufnirea func]ional\ `n sistem a al-
vechilor rivalit\]i intraeu- atrage dup\ sine au fost extrem de modeste, impun\ punctul de vedere
ropene insist\ pe distribui- integrarea politic\
tor sectoare (de exemplu, `n special `n perioada pre- atunci când doresc. Globalizarea,
transport). Beneficiile eco- mergatoare Tratatului de
rea la nivel european a prin- nomice ale integr\rii la Maastricht, fapt care a
o oportunitate
cipalelor func]ii de politic\ Puseurile na]ionaliste mobilizeaz\ astfel un favorizat ascensiunea mo-
Uniunea European\
ale pre[edintelui francez Dincolo de importan]a
extern\, securitate, finan]e,
Charles de Gaulle ce au
num\r din ce `n ce mai delului interguvernamen- va avea un ministru politic\, Tratatul de la
dezvoltare economic\. mare de grupuri de in- tal [i ulterior a celui inter-
Din punct de vedere rezultat `n formularea terese [i de afaceri care de Externe Lisabona permite forului
guvernamental-liberal, european s\ se concentreze
normativ, modelul federal- „compromisului de la Lu- `ncep s\ exercite presiuni ambele reprezentate tradi- Viziunile [i modelele te- asupra problemelor cet\]e-
ist consider\ c\ o struc- xemburg“ din 1966, pre- de jos `n sus asupra guver- ]ional din punct de vedere
cum [i stagnarea politic\ [i oretice prezentate mai sus nilor. Au fost identificate
tur\ institu]ional\ federa- nelor na]ionale `n vederea politic de guvernul britanic au c\p\tat un r\spuns
l\, sprijinit\ de o constitu- economic\ a Comunit\]ii cinci domenii unde compe-
`nt\ririi capacit\]ii de- [i de cel francez. prin recentul document ten]ele Uniunii Europene
]ie [i de un sistem juridic Europene din anii ’70 ai se- cizionale a acelor institu]ii Logica neofunc]ionalis- semnat `n capitala Portu- vor transcende pe cele na-
federal, va conduce `n timp colului al XX-lea au condus suprana]ionale care r\s- t\ de integrare economic\ galiei. Tratatul de la Lisa-
la marginalizarea teo- ]ionale: uniunea vamal\,
la omogenizarea politic\ a pund de sectoarele econo- sectorial\ a func]ionat `n- bona a pus cap\t la aproa- stabilirea regulilor de con-
Uniunii [i la formarea unei retic\ a curentului neo- mice respective. Integra- s\ aproape impecabil, ma- pe un deceniu de confuzie curen]\ necesare func]io-
na]iuni europene de ori- func]ionalist. Acesta a re- rea economic\ atrage dup\ joritatea politicilor econo- [i dezbatere institu]ional\. n\rii pie]ei interne, politi-
entare civic\, pe modelul venit `ns\ `n prim-plan sine integrare politic\ la mice fiind ast\zi coordona- Documentul va intra `n ca monetar\ pentru statele
„patriotismului constitu- dup\ aplicarea Actului nivel european ca urmare te de la nivel european. E- vigoare la 1 ianuarie 2009, membre din zona euro,
]ional“, teoretizat de Jür- Unic European (1986) [i a faptului c\ dirijarea [i [ecul politic al neofunc]io- dup\ ce va fi ratificat de conservarea resurselor bio-
gen Habermas. revitalizarea proiectelor de coordonarea politic\ a pro- nalismului a fost explicat to]i cei 27 de membri ai logice ale m\rii `n cadrul
de Stanley Hoffmann, UE, proces care va avea loc politicii comune de pescuit
principalul teoretician al pe parcursul anului viitor. [i, nu `n ultimul rând, po-
curentului interguverna- Dincolo de reforma in- litica comercial\ comun\.
mental, prin refuzul guver- stitu]ional\ a Uniunii, Printre domeniile cu com-
nelor na]ionale de a ceda Tratatul va crea premisele peten]e partajate `ntre
controlul asupra unor do- implement\rii Strategiei conducerea UE [i statele
menii pe care acestea le Lisabona, plan care pre- membre se afl\ domeniile
consider\ centrale pentru vede ca, pân\ `n 2010, Eu- ap\r\rii, energiei, dar [i
p\strarea suveranit\]ii ropa s\ aib\ cea mai com- justi]ia ori agricultura.
na]ionale, de genul politicii petitiv\ [i dinamic\ eco- ~n declara]ia comun\ ce
externe [i de ap\rare, al nomie din lume. a urmat adopt\rii Trata-
politicii monetare sau al Noul Tratat aduce câteva tului (13 decembrie 2007),
celei de afaceri interne. ~n elemente importante care [efii de state [i de guverne
plus, integrarea economic\ se vor constitui `n motorul au spus c\ Uniunea Euro-
poate fi sus]inut\ prin sim- reform\rii institu]ionale a pean\ trebuie s\ priveasc\
ple mecanisme interguver- Uniunii. Astfel, Uniunea E- fenomenul globaliz\rii nu
namentale, nu neap\rat uropean\ cap\t\ personali- doar ca pe o provocare, ci [i
suprana]ionale, mai ales tate juridic\ unic\ [i are ca- ca pe o oportunitate [i o
atunci când obiectivul ur- pacitate de reprezentare responsabilitate. Europa
m\rit este de fapt `nt\ri- pentru to]i cei 27 de membri trebuie s\ urm\reasc\ o
rea statului-na]iune, nu ai s\i. Vom avea deci, prin- mai mare deschidere a
`nlocuirea lui. tre altele, un ministru de pie]elor, `mbun\t\]irea
Ultimul argument a fost Externe european.
standardelor globale [i
reluat recent [i completat ~n noul aranjament in-
`ntr-o variant\ liberal-in- stitu]ional, Parlamentul aprofundarea cooper\rii
terguvernamental\. Aceas- European dobânde[te noi strategice cu partenerii in-
ta combin\ un model li- competen]e: de la desem- terna]ionali ai Uniunii. ~n
beral de formare a „intere- narea pre[edintelui Comi- procesul de globalizare, U-
selor na]ionale“ cu o strate- siei Europene - se va re- niunea European\ nu tre-
Filosoful [i sociologul german Jurgen Habermas (foto stânga) este gie interguvernamental\ nun]a la sistemul pre[e- buie s\ mai ocupe pozi]ia
de p\rere c\ o structur\ institu]ional\ federal\, sprijinit\ de o con- de negociere pentru a su- din]iei rotative semestriale unei structuri care reac]io-
gera faptul c\ formarea U- - pân\ la votarea pro- neaz\ la efectele globaliz\-
stitu]ie [i de un sistem juridic federal, va conduce `n timp la omoge- rii, ci s\ se implice `n mo-
niunii Europene nu are ni- punerilor legislative pe
nizarea politic\ a Uniunii Europene [i la formarea unei na]iuni eu- mic `n comun cu avansarea care Comisia le va face. Le- delarea procesului de glo-
ropene de orientare civic\, pe modelul „patriotismului constitu]ional“ unui proiect european fed- gislativul european devine balizare. a
12 Duminic\, 6 ianuarie 2008

Religie [i [tiin]\

Ce valoare are timpul? rea noastr\ este unul firesc,

Fiecare sfâr[it de an este un prilej de reflec]ie cu privire dar el nu va primi nici un
la noi `n[ine, la faptele noastre, la realiz\ri [i ne`mpliniri. r\spuns definitiv `n aceast\
lume. Finalitatea noastr\,
Fiecare `nceput de an ne dorim s\-l marc\m prin `ntrez\rit\ `n preocuparea
f\g\duin]e, planuri sau diverse inten]ii, pe care am dori pentru progres, nu const\ `n
dobândirea unui obiect sau
s\ le urm\m. Exist\ o legitim\, fireasc\ [i, de ce nu, a unui statut social, ci des\-
obligatorie preocupare fa]\ de via]a pe care o tr\im, o vâr[irea `n via]a spiritual\.
~n acest drum al des\vâr[i-
`ntoarcere spre noi `n[ine, pentru `n]elegerea felului `n rii, preocuparea de sine [i de
care ne petrecem clipele, zilele [i anii. Nim\nui nu i se faptele pe care le facem este
`nceputul `n]elepciunii.
pare de dorit ca cineva s\ repete acelea[i gre[eli sau
erori de mai multe ori `n via]\. Fiecare dintre noi De la an la an,
consider\, dimpotriv\, c\ de dorit ar fi s\ `nv\]\m din fiecare `[i propune
tot ceea ce ni se `ntâmpl\ [i s\ cre[tem interior. s\ fie mai bun
~ntr-o societate a [tiin]ei bui s\ facem cu timpul, cu Toat\ literatura filosofic\
[i tehnologiei, a concuren]ei zilele vie]ii noastre pentru ca veche, scrierile patristice [i
[i a vitezei, precum cea con- ele s\ se transforme `ntr-un cele sapien]iale [i, mai nou,
temporan\, mintea noastr\ timp edificator? multe c\r]i de popularizare mod atractiv re]ete facile consumului, `ntr-o cultur\ a nul 2000 de `ntreprinderile
este exersat\ `n diferite for- din domeniul psihologiei `n- pentru progresul interior, senza]iilor [i totul se desf\- culturale, care produc pen-
me. Suntem mult mai bine cearc\ s\ trateze devenirea folosirea eficient\ a timpu- [oar\ `ntr-un ritm din ce `n tru divertisment (aproxima-
informa]i, cu privire la ceea De ce c\ut\m uman\, `n forme foarte vari- lui, cre[terea `ncrederii, au- ce mai alert. tiv 515 miliarde de euro - po-
ce se petrece `n Univers, `n fericirea ate. ~n mod special, statisti- trivit UNESCO), cre[te de
cile arat\ c\ omul de ast\zi totrainingul, controlul total
industrie, `n trupul [i `n dou\ ori mai repede decât
mintea noastr\. Avem, de Teologic, preocuparea pen- este foarte preocupat de pro- al devenirii noastre prin
pa[i, exerci]ii sau programe
Economia media celorlalte sectoare
asemenea, foarte multe ex- tru progresul interior nu re- gresul personal. Ultimele de- concuren]ial\ economice. ~n Statele Unite,
cenii au `nregistrat o cre[- psihoterapeutice. Acestea
perien]e dar [i mai multe prezint\ altceva decât un fel industriile culturale au a-
[anse de a `n]elege mecanis- de certificat antropologic al tere foarte puternic\ a psi- tr\deaz\ o preocupare pen-
tru progres, chiar dac\ ma- Mediul economic concu- juns pe primul loc la export,
mele de func]ionare ale a- destina]iei noastre spre `n- ho-pie]ei: intensificarea pre- ren]ial `l oblig\ pe angajat `naintea aeronauticii [i agri-
cestei lumi. Dar oare ne edi- dumnezeire! Sfântul Maxim ocup\rilor pentru produsele niera `n care se manifest\ s\ aloce o mare parte din culturii! ~n statele Unite ale
fic\ toate acestea cu privire M\rturisitorul spune c\ ni- destinate s\n\t\]ii sau teh- este incompatibil\ cu viziu- timp acoperirii sarcinilor de Americii `n 2001 s-au pro-
la noi `n[ine? ~n ce fel ne mic din aceast\ lume nu nicilor psihologice de revigo- nea cre[tin\ asupra progre- serviciu, preg\tirii profesio- dus 455 de filme, afar\ de
ajut\ s\ cre[tem interior? poate s\ `mplineasc\ dorin- rare [i de cre[tere a controlu- sului interior. nale sau diverselor speciali- produc]iile de periferie, fa]\
Ce ar trebui s\ facem ca, o- ]a noastr\ spre fericire. C\- lui emo]ional, editarea unui Sociologia, studiile cultu- z\ri. Strategiile de dezvol- de 138, cât se producea `n
dat\ ajun[i la cump\na din- utarea fericirii, imboldul num\r din ce `n ce mai mare rale [i antropologie arat\ c\ tare ale firmelor sunt punc- 1976. Numai `n Fran]a, `n
tre ani, s\ fim `ncredin]a]i pentru devenire, pentru pro- de manuale, periodice sau tr\im `ntr-o economie con- tate des de [edin]e de evalu- 2004 au rulat `n cinemato-
c\ am progresat? Ce ar tre- gresul interior, pentru `noi- bro[uri ce prezint\ `ntr-un curen]ial\, `n societatea are [i evalu\ri strategice. grafe 560 de filme, `nsu-
Concuren]a cre[te ritmul de mând mai mult de 1.000 de
lucru, m\re[te lista obiecti- ore de vizionare.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: velor ce trebuie atinse, cere
o mai mare vitez\ de comu-
Superproduc]ia
Pelerinaj `n }ara Sfânt\
nicare [i execu]ie a sarcini-
lor. Preocupat `n mod legi- [i turboconsumul (1)
tim de p\strarea locului de
munc\, interesat s\ poat\ Tehnologia a dezvoltat
15-22 ianuarie 2008 câ[tiga mai bine, `ntr-o cul-
tur\ a muncii bazat\ mult
foarte mult diversificarea
produc]iei de bunuri. Sunt
ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i- casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la pe concuren]\, angajatul concepute [i executate tipuri
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi- aloc\ din ce `n ce mai mult de produse din cele mai di-
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii timp slujbei [i obliga]iilor ce verse, adresate unui grup de
hotel 4*. de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor; decurg din ea. Mai mult, `n consumatori din ce `n ce mai
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos. situa]iile `n care o bun\ bine definit, vizând tran[e
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet- Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*. presta]ie presupune dezvol- de vârst\ [i grupuri din ce
tarea personal\, st\pânirea `n ce mai atent subdivizate.
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii tehnicilor de comunicare [i Economia variet\]ii atinge
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul controlul emo]ional, angaja- dimensiuni paroxistice. Spre
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara tul caut\ s\ urmeze diverse exemplu, o `ntreprindere de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare cursuri [i traininguri care ceasuri din Japonia are `n
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul s\-l poat\ abilita [i mai desfacere `n acela[i timp
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim. spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i. mult `n raport cu cerin]ele 50.000 de tipuri diferite de
postului s\u, pentru a rezis- ceasuri! La fel, `n fiecare an,
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi- Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro) ta concuren]ei. timp de un deceniu, `ntre
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de 1990 [i 2000 au fost lansate
pe pia]a Japoniei mai mult
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor: Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i, Imperiul de 300 de noi b\uturi neal-
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului, transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de divertismentului coolizate [i mai mult de 200
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i de noi tipuri de casetofoane
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune Complementul presiunii cu c\[ti! C\r]ile publicate `n
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la din spa]iul profesional este Statele Unite au atins `n
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului; obiectivele din program, autocar modern cu aer divertismentul. Socializa- 2001 un num\r de 135.000
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin- condi]ionat, conform programului, asigurare medical\, rea, c\l\toriile [i faptul de de titluri! Numai `n toamna
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\ cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid divertisment ocup\ `mpreu- anului 2004, `n Fran]a au
[i cazare `n Ierusalim. local vorbitor de limb\ român\. n\ cea mai mare parte din ap\rut `n libr\rii 667 de ro-
timpul personal al angajatu- mane, dublu fa]\ de num\-
lui, consumând `n acela[i rul romanelor oferite pie]ei
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi- Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare; timp cea mai mare parte din `n 1997.
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân- Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru bugetul unei familiei. O sta-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per- tistic\ arat\ c\ `n Fran]a,
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie. timpul alocat sociabilit\]ii Obsesia
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre reprezint\ 30% din timpul timpului pierdut
Ierusalim - cazare [i cin\. Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor cât o persoan\ peste 15 ani
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul este treaz\ [i dep\[e[te tim- Ast\zi dispunem de mij-
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo- pul afectat activit\]ilor cas- loace de transport din ce `n
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida nice. Sumele ob]inute `n a- ce mai rapide, putem par-
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
Ierusalim, servire cin\. gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si- Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
tuat\ `n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua obligatorie.
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*. nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867 Tehnologia ne pune la dispozi]ie mijloace de transport
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias, Website: www.centruldepelerinaj.ro din ce `n ce mai rapide. Viteza c\l\toriei ne ajut\ s\
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk economisim timp. ~n imagine, cel mai rapid mijloc de
transport terestru, trenul Maglev, care folose[te
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
tehnologia ce permite levita]ia pe pern\ magnetic\
 Duminic\, 6 ianuarie 2008
curge distan]e din ce `n ce
mai mari. Corpora]iile care
ac]ioneaz\ global sunt un
fapt comun. Schimburile co-
merciale [i turismul au ex-
tins c\l\toriile. Iar atunci
când ne deplas\m, suntem
invita]i s\ umplem clipele
cu sarcini sau activit\]i, ca
s\ nu-l pierdem. Numai a[a
el poate fi valorificat, cheltu-
it `n schimbul a ceva ce este
câ[tigat acum. De aceea, lo-
curile destinate c\l\torilor,
sta]iile de autobuz sau tren,
s\lile de a[teptare sau ter-
minalele sunt invadate de
spa]ii comerciale. Putem fa-
ce peste tot cump\r\turi: `n
g\ri, `n trenuri, `n avioane.
La fel, putem comunica de
oriunde [i pretutindeni, ori-
ce dorim, aproape oricând.
Pân\ [i `n mijloace de trans-
port exist\ dispozitive ce fa-
ciliteaz\ comunicarea, cone-
xiuni internet, prize pentru
`nc\rcarea bateriilor tele-
foanelor portabile. ~n cea
mai mare parte a incintelor
destinate c\l\torilor exist\
spa]ii unde putem desf\[ura
munc\ de birou, considerân-
du-se desigur, c\ aceasta nu
este altceva decât o valorifi-
care fericit\ a timpului. ~n
acela[i timp, mai peste tot
exist\ spa]ii destinate diver-
tismentului, cu numeroase
jocuri electronice, loca]ii
pentru socializare, incinte
pentru lectur\ sau viziona-
rea emisiunilor informative.
Viteza de via]\ diminuea-
z\ disponibilitatea de a a[-
tepta. „S-a dus vremea când
lumea avea timp s\ tr\ias-
c\. Nimeni nu mai vrea s\
Cum se recâ[tig\
timpul pierdut
Din perspectiv\ psiho-
logic\, ura fa]\ de timp
`nseamn\ s\ dore[ti ca `ntre
con[tientizarea unei dorin]e
[i satisfacerea ei s\ nu se
scurg\ decât cel mai scurt
timp posibil. Dimpotriv\, `n
via]a cre[tin\ timpul este
durata care se scurge `ntre
chemarea lui Dumnezeu a-
dresat\ nou\ spre o via]\
curat\ [i r\spunsul nostru
c\tre El.
Via]a este un dar imens.
Timpul este o [ans\ de a
cre[te, `nspre des\vâr[irea
iubirii semenilor [i a lui
Dumnezeu. P\rintele St\ni-
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE, Centrul pentru Studii
Interdisciplinare „Religie [i {tiin]\“, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
Spa]iile destinate c\l\torilor sunt din ce `n ce mai mari [i tot mai puternic invadate de comercian]i.
nu se gr\beasc\, pentru c\ a
nu te gr\bi `nseamn\ a pier-
de timpul. Cine se mai o-
pre[te s\ arunce o privire a-
supra sa sau asupra lumii `n
care tr\ie[te? (...) Ura fa]\
de timp `nseamn\ s\ nu-]i
asumi riscul (sau dim-
potriv\, [ansa) unei `ntâl-
niri fa]\ `n fa]\ cu tine `n-
su]i (...) Societatea postmo-
dern\ nu e o civiliza]ie a a[-
tept\rii. No future. Alt\da-
t\, oamenii a[teptau venirea
lui Mesia, anul urm\tor la
Ierusalim, sfâr[itul lumii.
A[tept\ri eshatologice...(2)
Alt\dat\ a[teptam s\ vi-
n\ [i toamna, cu roadele ei...
Ast\zi le putem achizi]iona
de oriunde... Totul este tr\it
acum [i rapid. Ast\zi tr\im
`ntr-o cultur\ a ner\bd\rii.
Este vremea a[tept\rii zero,
a lui „ce vreau, când vreau [i
unde vreau“, (...) omul fiind
devorat de timpul compri-
mat, de instantaneitate [i
urgen]\.
Suprasolicitarea
senzorial\
Societatea mediatic\ ne
scufund\ `ntr-un ocean de e-
venimente, existând o inva-
zie a evenimentelor locale `n
spa]iul comunica]ional glo-
bal. Spa]iul geografic [i are-
alul cultural din care provin
toate aceste evenimente ne
ofer\ senza]ia conect\rii la
prezentul de peste tot. Ori-
cum, ariile din care ele pro-
vin sunt mult prea extinse
`n compara]ie cu posibilit\-
]ile psihologice integratoare
loae comenteaz\ faptul c\
suprema valorificare a tim-
pului e condi]ionat\ de `n-
]elegerea fiec\rei zile ca
stând la u[a vie]ii de din-
colo, a eshatologicului. Fie-
care zi trebuie tr\it\ nu ca
[i cum ar fi ultima la dispo-
zi]ie pentru a tr\i pl\cerile
acestei lumi, ci ca fiind ul-
tima ce ne poate asigura vi-
a]a etern\. El scrie c\ nici o
or\, nici o clip\ nu e ca alta.
Ce am putut face `n ea, nu
mai putem face `n alta. ~m-
prejur\rile s-au schimbat.
Dezvoltarea noastr\ se face
altfel când am pierdut o
clip\ f\r\ o bun\ lucrare.
Nu numai timpul, `n ge-
neral, are o valoare absolu-
t\, ci fiecare clip\. Totu[i, o
Via]a interioar\ presupune abilit\]i duhovnice[ti care se deprind cu
timpul [i `n urma unui efort sus]inut, cu mult ajutor de la Domnul. Dac\ ne
este greu s\ g\sim timp pentru a ne aduna la sfâr[itul unei zile, pentru a ne
chestiona cu privire la faptele pe care le-am f\cut, bune [i rele, sau la ceea
ce puteam face bine [i nu am f\cut, cu atât mai greu ne vom g\si
disponibilitatea pentru rug\ciune. Este, `ns\, important s\ `ncerc\m.
Divertismentul [i cump\r\turile tind s\ ocupe tot c=mpul vizual al c\l\torului
de care dispunem. Odat\ cu-
noscute, nici nu le putem a-
suma `n totalitate, dar nici
nu le putem uita `n totalita-
te. Dar ne aglomereaz\ min-
tea [i inima... Pe de alt\ par-
te, vectorii spa]iului media
continu\ competi]ia din fie-
care moment, pentru infor-
marea total\, cu privire la to-
tul [i de peste tot. Mass-me-
dia `ncarc\ `n mod artificial
[i continuu orizontul con[ti-
in]ei publice [i individuale cu
informa]ii de peste tot.
Golit de via]\
interioar\, omul a
ajuns s\ sacralizeze
divertismentul
Omul contemporan `[i o-
fer\ tot mai multe experi-
en]e, diverse [i intense pe u-
nitatea de timp. Superpro-
duc]ia cre[te impactul spa-
]iilor comerciale asupra
cump\r\torului. Abunden]a
produselor, designul preten-
]ios, spa]iile comerciale gi-
gantice, reclamele stridente,
excesul stimulilor, imagis-
tica [i erotismul, politicile a-
gresive de reducere a pre]u-
rilor, credite instantanee,
toate cople[esc sim]urile [i
judec\]ile noastre. Golit de
via]\ interioar\, omul con-
temporan a ajuns s\ sacra-
lizeze divertismentul. Spa]i-
ile comerciale sunt asaltate
de cei cuceri]i, devenind ele
`nsele „templele“ postmo-
dernit\]ii destinate „litur-
ghiei cump\r\turilor“.
mare poc\in]\ ne poate re-
face. Dar când pierdem tim-
pul cu gândul c\ ne vom re-
face printr-o poc\in]\ ulteri-
oar\, ne obi[nuim s\ l\s\m
clipele s\ treac\ mereu, a[-
teptând alt\ clip\ pentru
poc\in]\, f\r\ s\ mai avem
puterea s\ mai folosim vre-
una `n acest scop. Pierderea
timpului devine ea `ns\[i o
obi[nuin]\. Ea nu e numai o
chestiune exterioar\, ci una
interioar\. „~n c\utarea tim-
pului pierdut“ nu poate fi o
c\utare a unor prilejuri
identice, ci o mare poc\in]\.
Dar „timpul pierdut“ e o sl\-
bire interioar\ a noastr\
pentru luarea unei hot\râri.
„Timpul pierdut“ lucreaz\
`mpotriva noastr\.
Exploatarea timpului
Sute de posturi radio [i
zeci de canale televizate pun
`n und\ sute de evenimente,
din toate spa]iile geografice,
`n fiecare minut. Mii de
stimuli, sute de oportunit\]i
pentru divertisment, culoa-
re [i consum... Nici neurofi-
ziologic, nici psihologic nu
putem prelucra, cognitiv, e-
mo]ional sau altfel, informa-
]iile pe care le primim, `n
mod obi[nuit, `ntr-o zi. Cu
atât mai pu]in, dispunem de
resurse de timp [i/sau spiri-
tuale pentru a le deconecta
[i traduce `n experien]e inte-
rioare edificatoare.
Toate acestea ne ofer\,
`nchipuita putere a exploa-
t\rii totale a rezervei de
timp. Avem intensa dar fal-
sa impresie c\ st\pânim
timpul, pentru c\ `l putem
epuiza `n ac]iuni, credem
noi, relevante imediat. ~n
spa]iul interior `ns\, `n min-
te [i `n inim\ sunt aglome-
rate date [i fapte str\ine de
noi `n[ine [i de cei apropia]i
nou\ `n raport cu care avem
responsabilit\]i imediate.
~ncât aten]ia, `n `ncercarea
ei de a le cuprinde pe toate
`ntr-un fel, sl\be[te.
Foarte multe dintre situ-
a]iile de via]\ nu pot fi valo-
rificate `n nici un sens. Nu
mai avem timpul necesar s\
z\bovim cu mintea la ceea
ce ni se `ntâmpl\ pentru a
Parcarea subteran\ a unui supermarket din Thailanda este, de obicei, arhiplin\.
ne `n]elege resorturile c\de-
rii, mecanismele care ne-au
adus `n pragul e[ecului, con-
di]iile `n care am ratat ceea
ce ne-am dorit sau `n care
am pierdut ceea ce am iu-
bit... Parc\ ne-am pierdut
capacitatea de a evalua pro-
pria situa]ie existen]ial\. De
aceea, chiar dac\ pare c\
tr\im cumva, teologic vor-
bind noi nu o facem la pute-
rea maxim\ a facult\]ilor
sufletului nostru.
Condi]ia uman\ `n
postmodernitate [i
edificarea interioar\
Exist\ ast\zi o condi]ie
social\ potrivnic\ edific\rii
interioare. Exist\ un ritm al
vie]ii urbane care aproape
c\ ne interzice reflec]ia, a-
naliza, comunicarea adânc\,
comuniunea, rela]iile inter-
personale angajate. F\r\ a-
ten]ia `ndreptat\ spre via]a
interioar\, f\r\ rug\ciune [i
osteneal\ duhovniceasc\ noi
rat\m cea mai mare parte
din experien]ele edificatoare
ale vie]ii, pentru c\ reflec-
t\m prea pu]in [i f\r\ `nde-
mânare cu privire la ele.
Sfin]ii ne avertizeaz\ cu
privire la via]a interioar\,
spunând c\ ea trebuie culti-
vat\ `n mod constant [i sus-
]inut. Via]a interioar\ pre-
supune abilit\]i duhovni-
ce[ti care se deprind cu tim-
Toat\ lumea se `nghesuie s\ fac\ cump\r\turi
13
Sfin]ii P\rin]i,
despre timp
„Nu te am\gi, lucr\torule
f\r\ minte, c\ po]i s\ `nlo-
cuie[ti timpul (pierdut) cu
alt timp. C\ci nu va ajunge
ziua s\ `mpline[ti datoria
fa]\ de St\pânul“. (Sf. Ioan
Sc\rarul)
„S\ lu\m deci aminte la
noi `n[ine, fra]ilor. S\ fim
treji cât avem timp. […] De va
pierde cineva aur sau argint,
poate afla `n locul lui altul,
dar cel ce pierde timpul, vie-
]uind `n nelucrare [i nep\-
sare, altul nu mai poate afla!
Cu adev\rat, vom c\uta un
ceas din timpul acesta [i nu-l
vom mai g\si“. (Avva Dorotei)
„A[a trebuie s\ ne spunem
diminea]a: «D\-]i seama cum
]i-ai petrecut noaptea»; iar
seara: «Cum ]i-ai petrecut
ziua». Dar ia aminte [i `n tim-
pul dintre ele, când gândul se
`ngreuneaz\“. (Avva Dorotei)
„S\-]i fie timpul potrivit
acesta: cel de diminea]\ [i
de sear\ spre cercetarea
gândurilor, privind cum a
trecut noaptea [i ziua. {i de
vezi vreo gre[eal\, str\du-
ie[te-te [i o `ndreapt\ cu a-
jutorul lui Hristos.“ (Sf.
Varsanufie [i Ioan)
pul [i `n urma unui efort
sus]inut, cu mult ajutor de
la Domnul. Dac\ ne este
greu s\ g\sim timp pentru a
ne aduna la sfâr[itul unei
zile, pentru a ne chestiona
cu privire la faptele pe care
le-am f\cut, bune [i rele, sau
la ceea ce puteam face bine
[i nu am f\cut, cu atât mai
greu ne vom g\si disponibi-
litatea pentru rug\ciune.
Este, `ns\, important s\ `n-
cerc\m. Va fi greu, de fie-
care dat\ când ne `ntoarcem
r\v\[i]i din lumea stimuli-
lor, s\ lu\m de la cap\t dru-
mul interior, `ns\ sfin]ii au
insistat pe repetarea acestei
osteneli. Unii dintre ei, refe-
rindu-se la dificultatea de a
dobândi rug\ciunea curat\,
spun c\ ar trebui s\ ne ru-
g\m, pur [i simplu citind
Ceaslovul. C\ci frecven]a
deas\ a rug\ciunii ne va a-
duce [i calitatea ei. Iar a-
ceasta nu pentru osteneala
noastr\, care nu va fi nicio-
dat\ pe m\sura darului Lui,
ci cu ajutorul harului.
Note:
1. Termenul turbo-consum
este propus de Gilles Lipovetski
ca fiind unul potrivit pentru de-
limitarea unei alte etape de
consum, distinct\ `n raport cu
cea a superconsumului [i, res-
pectiv, a hiperconsumului.
2. Rolland Brunner, Psiha-
naliz\ [i societate postmoder-
n\, Editura Amracord, 2000,
pp. 47-49
14 Duminic\, 6 ianuarie 2008

Este interesant cum Freud a pierdut paternitatea descoperirii cocainei ca

Por]ia anestezic, deoarece, de[i emisese ipoteza unei posibile ac]iuni anestezice locale a
cocainei, nu [i-a continuat cercet\rile, pentru c\ s-a dus s\-[i viziteze logodnica, pe
care nu o v\zuse de doi ani. Când a revenit la Viena, a constatat c\ prietenul s\u,
de s\n\tate Köller, c\ruia `i `mp\rt\[ise ideile sale, efectuase experien]e decisive asupra ac]iunii
cocainei la animale [i le prezentase la Congresul de Oftalmologie de la Heidelberg

O istorie a anestezicelor tul respectiv cre[te `n m\soar\ distan]ele `ntre

~n afara combaterii durerii operatorii cu
anestezicele generale, se poate ob]ine
`nl\turarea sensibilit\]ii dureroase [i cu
anestezice locale. Aceste substan]e sunt
capabile s\ `ntrerup\ conducerea `n fibrele
nervoase, atunci când ele ajung la nivelul
nervilor `ntr-o concentra]ie eficient\.
Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
rug\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Cultural Express
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Mapamond cre[tin
22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Lumini pentru suflet
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciunile de sear\;
- Acatistul zilei;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
- 03.00 - Cuvântul care zide[te
(r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00;
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
18.15.
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNIGIU
Primul anestezic local
cunoscut a fost cocaina.
Aceasta se g\se[te `n
frunzele unui arbust de-
numit [tiin]ific Eryth-
roxylon coca, iar popular
arborele de coca. Arbus-
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia (Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.00 Actualitatea
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.05 Pelerini la locurile sfinte
20.30 Biseric\ [i societate
21.00 Civiliza]ia Muzicii
22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciunile de sear\, - Acatistul
zilei, Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
- 02.30 - Biseric\ [i societate (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
stare s\lbatic\ `n Mun]ii
Anzi din America de
Sud, dar [i `n Ceylon [i
Jamaica. B\[tina[ii `l
folosesc pentru faptul c\,
mestecând frunzele, se
`nl\tur\ senza]ia de
foame, sete [i oboseal\.
Un autor american ob-
serva chiar c\ b\[tina[ii
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
litan\ din Ia[i)
12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
12.30 Week-end magazin
15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Domnului
(Catedrala mitropolitan\ din Ia[i)
18.00 Actualitatea
18.30 Catedrala sufletului românesc
19.05 Muzic\ popular\
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.05 Pelerini la locurile sfinte
20.30 Faptele credin]ei
21.00 Civiliza]ia Muzicii
22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
22.30 Florilegiu muzical bizantin
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile de
sear\, Acatistul zilei, Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri(r)
- 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor (r)
- 03.00 - Catedrala sufletului româ-
nesc (r)
- 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
sate `n frunze de coca.
De exemplu, 3 frunze de
coca ajung pentru 6 zile
de mar[. Din p\cate
`ns\, acest obicei, care
exclude nevoia de hran\,
face ca durata medie de
via]\ a acestor b\[tina[i
s\ nu dep\[easc\ 35 de
ani, deoarece mor prin
epuizare.
Cocaina a fost izolat\
din frunze `n 1860, de c\-
tre Niemann. Aplicarea
ei la nivelul limbii a de-
terminat amor]eal\ [i
lipsa aproape complet\
de sensibilitate. Injectat\
sub piele, cocaina a de-
terminat insensibilitatea
zonei la `n]ep\tura cu un
ac. Aceast\ observa]ie nu
a fost aplicat\ imediat,
iar descoperirea efectului
anestezic a fost atribuit\
câ]iva ani mai târziu (`n
1884) lui Karl Köller, pri-
eten cu Sigmund Freud.
Este interesant cum
Freud a pierdut paterni-
tatea descoperirii, deoa-
rece, de[i emisese ipote-
za unei posibile ac]iuni
anestezice locale a cocai-
nei, nu [i-a continuat
cercet\rile, pentru c\
s-a dus s\-[i viziteze lo-
godnica, pe care nu o
v\zuse de doi ani. Când
a revenit la Viena, a con-
statat c\ prietenul s\u,
Köller, c\ruia `i `mp\r-
t\[ise ideile sale, efectu-
ase experien]e decisive
asupra ac]iunii cocainei
la animale [i le prezen-
tase la Congresul de Of-
talmologie de la Heidel-
berg. Freud a m\rturisit
mai târziu c\ prietenul
Köller poate fi conside-
rat pe bun\ dreptate
descoperitorul anesteziei
locale, care a devenit
atât de important\ `n
mica chirurgie, dar c\ el
nu a `ncercat nici o
p\rere de r\u, deoarece
a avut ocazia fericit\ de
a-[i `ntâlni logodnica.
~ntr-un interval rela-
tiv scurt dup\ cele re-
latate, anestezia local\ a
fost introdus\ `n sto-
matologie [i chiar `n chi-
rurgia mare, atât sub
forma blocurilor nervoa-
se, cât [i sub forma anes-
teziei rahidiene. Din
cauza faptului c\ alcalo-
idul cocaina provoca [i
efecte secundare semni-
ficative, dând chiar de-
penden]\, chimi[tii au
c\utat preparate mai
bine tolerate. A[a au a-
p\rut, pe rând, procaina
sau novocaina, care, de[i
descoperit\ `n 1905, se
mai utilizeaz\ [i `n
prezent.
Bupivacaina,
anestezicul care
`nl\tur\ durerile
na[terii
Ulterior, `n 1948, a
fost introdus\ xilina sau
lidocaina, cu ac]iune
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
Prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu, [eful
Disciplinei de
Farmacologie-
Toxicologie-
Algeziologie din
cadrul UMF Ia[i
mai rapid\ [i mai in-
tens\ decât procaina [i,
de asemenea, cu o efi-
cacitate notabil\ `n ter-
apia unor aritmii cardia-
ce. Xilina a fost urmat\,
`n 1952, de clorprocain\,
care are `ns\ un grad de
neurotoxicitate, `n 1957
de mepivacain\, cu ac-
]iune ceva mai lung\
decât a xilinei, [i de
bupivacain\, introdus\
`n 1963. Acest din urm\
anestezic local deter-
min\ o anestezie pre-
lungit\ [i este indicat a
fi folosit pentru a
`nl\tura durerea la
na[tere sau durerile
postoperatorii. Adminis-
trat\ prin infuzie con-
tinu\, poate determina o
analgezie eficient\ timp
de câteva zile. Din p\ca-
te, administrarea ei tre-
buie atent supraveghea-
t\, deoarece are efecte
secundare la nivelul in-
imii.
Pentru anestezia pie-
lii [i a mucoaselor s-au
sintetizat ulterior [i alte
anestezice locale. Dup\
câte se observ\, cocaina,
primul anestezic desco-
perit, a pierdut teren `n
fa]a anestezicelor mai
noi, aceasta [i datorit\
faptului c\ acest prepa-
rat prizat pe cale nazal\
determin\ o senza]ie de
be]ie [i de cre[tere a
energiei fizice [i psihice,
fenomene c\utate cu
aviditate de toxicomani.
Utilizarea cronic\ `n
acest scop a cocainei de-
termin\ `ns\ fenomene
de deteriorare somatic\,
individul consumator
cronic prezentând o cu-
loare galben p\mântie,
fiind total lipsit de poft\
de mâncare, epuizat fizic
[i psihic, fenomene care
pot conduce pân\ la
moarte. ~n clinic\, cocai-
na se utilizeaz\ acum
mai rar, doar pentru a-
nestezia de suprafa]\ a
mucoasei oculare [i a
celei nazofaringiene. Ce-
lelalte anestezice locale
`ns\ au multiple `ntre-
buin]\ri `n stomatologie,
ORL, chirurgie [i obstet-
ric\, constituind „arme“
foarte folositoare `n lup-
ta `mpotriva durerii. a
 Duminic\, 6 ianuarie 2008 15
Am=narea diversific\rii alimenta]iei sugarului, excesul de lapte din alimenta]ia lui, ca [i
Por]ia aportul insuficient de lipide, `mboln\virile repetate, condi]iile de igien\ necorespunz\toare,
climatul temperat [i umed, aglomerarea din mediul s\u de via]\, poluarea atmosferic\ sunt al]i
factori favorizan]i ai rahitismului caren]ial. Sunt [i situa]ii c=nd se `nt=lnesc manifest\ri
de s\n\tate evidente de rahitism caren]ial la sugarii alimenta]i corect, f\r\ antecedente de `mboln\vire,
`ngriji]i corespunz\tor [i care au primit cantit\]i suficiente de vitamina D.

Alimenta]ia natural\ previne

rahitismul nutri]ional
Cea mai frecvent\ caren]\ vitaminic\ `nt=lnit\,
din nefericire, chiar de la copilul mic, dar mai
ales la sugar, este cea de vitamina D, ale c\rei
manifest\ri se includ `ntr-o entitate clinic\,
denumit\ rahitismul caren]ial sau nutri]ional
sau hipovitaminoza D.
de dr. Doina
DUMITRIU
Deficitele de aport de
vitamina D se r\sfr=ng
asupra metabolismului
fosfo-calcic, determin=nd
`n acela[i timp [i tulbu-
r\ri importante privind
cre[terea [i dezvoltarea
]esutului osos. Rahitis-
mul caren]ial apare cel
mai frecvent `n perioada
cea mai activ\ de cre[tere
osoas\ [i anume `ntre 3-6
luni, evolu=nd activ p=n\
`n jurul v=rstei de doi ani.
Sunt posibile [i mani-
fest\ri precoce, chiar din
primele luni de via]\, a-
t=t la prematuri, c=t [i la
sugarii alimenta]i defec-
tuos sau `n caz de `mbol-
n\viri repetate.
Inciden]a crescut\ a
rahitismului caren]ial la
sugar este favorizat\ de
numero[i factori ce inter-
vin `n limitarea posibili-
t\]ilor acoperirii integra-
le a nevoilor crescute `n
vitamina D din aceast\
perioad\. Cei mai impor-
tan]i sunt factorii alimen-
tari, c\rora li se adaug\
[i capacitatea redus\ a
propriei sinteze a vita-
minei D sub ac]iunea ra-
dia]iilor solare.
Alimenta]ia sugarului
este s\rac\ `n vitamina
D, din cauza caracterului
s\u strict lactat din pri-
mele luni, iar dup\ diver-
sificare, ca urmare a can-
tit\]ii `nc\ insuficiente `n
aceast\ vitamin\ a ali-
mentelor administrate.
~n condi]iile alimenta-
]iei artificiale cu lapte de
vac\, deficitul `n aport a-
limentar este [i mai ac-
centuat, at=t din cauza
cantit\]ii mult reduse `n
vitamina D a laptelui de
vac\, c=t [i din cauza
dificult\]ilor accentuate pe
care le determin\ absor-
b]ia s\rurilor lui de calciu.
Am=narea diversific\-
rii alimenta]iei sugaru-
lui, excesul de lapte din a-
limenta]ia lui, ca [i apor-
tul insuficient de lipide,
`mboln\virile repetate,
condi]iile de igien\ neco-
respunz\toare, climatul
temperat [i umed, aglo-
merarea din mediul s\u
de via]\, poluarea atmos-
feric\ sunt al]i factori fa-
vorizan]i ai rahitismului
caren]ial.
Pentru om, exist\ dou\
surse de vitamina D [i a-
nume vitamina D3 de ori-
gine endogen\, rezultat\
prin procesele de sintez\
de la nivelul tegumentelor
sub ac]iunea iradia]iei ra-
zelor ultraviolete solare [i
vitamina D2, provenit\
din aportul alimentar sau
medicamentos.
Necesarul de vitamina
D pentru sugari
Nevoile zilnice `n vita-
mina D stabilite de c\tre
OMS sunt de 4.000 de u.i.
(unit\]i interna]ionale).
Pentru sugari, ele pot fi
estimate `n jur de 800-
1.200 u.i. ~n perioada de
cre[tere, necesarul `n vi-
tamina D trebuie compen-
sat printr-un aport supli-
mentar, iar profilaxia ra-
hitismului este necesar a
fi `nceput\ `nc\ din cur-
sul vie]ii intrauterine.
Sunt [i situa]ii c=nd se
`nt=lnesc manifest\ri evi-
dente de rahitism caren-
]ial la sugarii alimenta]i
corect, f\r\ antecedente
de `mboln\vire, `ngriji]i
corespunz\tor [i care au
primit cantit\]i suficiente
de vitamina D sau situa-
]ii `n care sugarii nu pre-
zint\ nici un semn de
rahitism, `n ciuda faptu-
lui c\ sunt alimenta]i de-
fectuos [i `ngriji]i necore-
spunz\tor, iar vitamina
D,`n scop profilactic nu a
fost administrat\.
Sursa alimentar\ a vi-
taminei D este comun\
pentru toate v=rstele. De
exemplu, laptele matern
con]ine minimum 10 u.i.,
iar laptele de vac\ mini-
mum 4 u.i. Alimentele cu
care se `ncepe diversifi-
carea hranei sugarului,
dar care sunt folositoare
[i dup\ v=rsta de un an
(ou\le, untul, sm=nt=na,
ficatul) con]in canti\]i
mici de vitamina D. Co-
pilul mai mare `[i com-
pleteaz\ nevoile de vita-
mina D `n anotimpurile
calde [i prin propriile sin-
teze, prin expunerea [i
sub influen]a razelor so-
lare. }in=nd cont de acest
lucru, sugarului [i copilu-
lui mic le este necesar\ o
completare constant\ a
aportului de vitamina D,
prin administrarea zilni-
c\ sau periodic\ , indife-
rent de anotimp, iar pen-
tru celelalte v=rste, profi-
laxia trebuie f\cut\ pe
toat\ perioada anotimpu-
rilor r\coroase.
La copiii rahitici
apar leziuni osoase
Tabloul clinic este do-
minat de tulbur\ri produ-
se asupra sistemului o-
sos. Leziunile osoase sunt
cu at=t mai accentuate cu
c=t caren]a vitaminic\ se
produce `n perioada lor
de cre[tere intens\.
La nivelul oaselor crani-
ului, deform\rile cele mai
frecvent `nt=lnite sunt:
- craniotabesulm, care
este semnul cel mai pre-
coce [i const\ `n `nmuierea
bilateral\ a oaselor pari-
etale [i a osului occipital;
- modific\ri de form\ a
craniului [i frun]ii, care
pot fi numeroase: plagio-
cefalia, capul p\trat, frun-
tea olimpian\;
La nivelul denti]iei,
manifest\rile rahitismu-
lui constau `n `nt=rzierea
erup]iei dentare [i modifi-
carea calit\]ii smal]ului
dentar. Apar deform\ri [i
la nivelul toracelui, care
constau `n: m\t\niile con-
dro-costale, [an]ul sub-
mamar al lui Harisson,
evazarea bazei toracelui,
torace `n p=lnie sau sub
form\ de vioar\. ~n
formele grave de rahitism,
deform\rile toracelui pot
determina perturb\ri im-
portante ale ventila]iei
pulmonare.
La nivelul coloanei ver-
tebrale, apar modific\ri
de tipul cifozelor, scolioze-
lor, lordozelor. ~n zona
bazinului, sunt mai rar `n-
t=lnite sechelele post-ra-
hitice sub form\ de defor-
m\ri de bazin. La nivelul
membrelor superioare, a-
par tumefieri epifizare
sau br\]\ri rahitice, con-
secutive prolifer\rii ]esu-
tului osteoid cartilagonos.
La nivelul membrelor
inferioare, apar modific\ri
ale curburilor normale ale
oaselor lungi. Sistemul
muscular [i ligamentar
Dr. Doina Dumitriu
este medic primar
medicin\ de familie
este deopotriv\ interesat:
apar hipotonia muscu-
lar\ [i laxitatea ligamen-
telor articulare [i a ten-
doanelor musculare.
Metode de preven]ie
Deficitul de vitamina D
se `nso]e[te adesea [i de
caren]e, de regul\ de a-
nemia caren]ial\. Totoda-
t\, are loc o sc\dere accen-
tuat\ a capacit\]ii de
ap\rare a sugarului, ce se
traduce prin infec]ii repe-
tate. Pentru prevenirea a-
pari]iei rahitismului nu-
tri]ional este necesar\
profilaxia specific\ a aces-
tuia, care `ncepe din cur-
sul vie]ii intrauterine,
prin asigurarea celor mai
bune condi]ii alimentare
[i de mediu gravidei [i ad-
ministrarea profilactic\ `n
ultimele trei luni de
sarcin\ a 2.000-3.000 u.i.
de vitamina D, asociat\ cu
2-3 g de calciu zilnic, timp
de 10 zile `n fiecare lun\.
Profilaxia rahitismului
se va continua [i dup\
v=rsta de un an, p=n\ la
7-8 ani, administr=ndu-
se `n perioada lunilor oc-
tombrie-februarie dou\-
trei doze de vitamina D.
Administrarea profi-
lactic\ a vitaminei D va fi
`nso]it\ [i de administra-
rea concomitent\ de cal-
ciu `n doz\ de 0,50 g pe
an de v=rst\. Se impune
[i profilaxia nespecific\,
care const\ `n respecta-
rea tuturor normelor igie-
nice de `ngrijire [i de ali-
menta]ie corect\, alimen-
ta]ia natural\ reprezen-
t=nd unul din factorii cei
mai de seam\ de pre-
venire a rahitismului.
Men]inerea cur\]eniei
mediului ambiant [i a cor-
pului, via]a `n aer liber,
b\ile de soare, ca [i preve-
nirea oric\rei `mboln\viri
constituie mijloace impor-
tante de prevenire a rahi-
tismului. ~n cazul diag-
nostic\rii de rahitism ca-
ren]ial, tratamentul va fi
recomandat de medic. a

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Nicolae HULPOI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
nii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt parte integrant\ a Centrului de Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
 CM
YK

16 Duminic\, 6 ianuarie 2008

A[a se face c\, de atunci, `n fiecare dimi-

Pagina nea]\, c=nd primea galbenii, fata se ducea `n
mijlocul celorlal]i copii [i `mp\r]ea cu ei to]i
b\nu]ii. {tia c\ [i ceilal]i au nevoie de
copiilor milostenie la fel de mult ca [i ea.

Omul bogat [i
feti]a milostiv\
~n timpul r\zboiului, via]a era tare
grea [i oamenii sufereau de
foame. Un om bogat s-a hot\r=t s\-i ajute
pe copiii s\rmani, oferind p=ine fiec\ruia.
Impresionat de purtarea smerit\ a unei
copile care s-a mul]umit cu o p=ini]\,
omul a poruncit la buc\t\rie s\ fie coapt\
o p=ine mic\, `n care s\ fie pu[i 10
galbeni. ~n fiecare diminea]\ c=nd primea
b\nu]ii, feti]a se ducea `n mijlocul
celorlal]i copii [i-i `mp\r]ea cu ei.
~n timpul r\zboiului, n\, bucuros fiindc\ prin-
via]a era tare grea [i oa- sese o bucat\ mai mare.
menii sufereau de foame. Era acolo o harmalaie ...
Dar un om bogat s-a
hot\r=t s\-i ajute pe cei 10 galbeni
s\rmani [i a trimis vorb\
`n tot t=rgul c\, din ziua Dar omul a observat c\
urm\toare, el va oferi undeva, la marginea cur-
p=ine oric\rui copil [i ]ii, a[tepta cuminte o feti-
asta f\r\ nici un ban. A ]\. Dup\ ce to]i ceilal]i co-
doua zi, `nc\ din zori, pii [i-au ales ce p=ini au
mul]i prichindei se str=n- vrut [i au plecat cu ele,
seser\ `n fa]a casei `n ca- feti]a s-a apropiat [i ea de
re locuia omul at=t de primul co[ [i s-a uitat `n
bun la suflet. C=nd acesta el. Dar acolo nu mai r\-
a ap\rut cu ni[te co[uri m\sese nimic. A c\utat [i
mari, pline cu p=ine, co- `n cel de-al doilea co[, dar
piii s-au repezit, `mbr=n- [i acesta era gol. Spre bu-
cindu-se, lovindu-se, c\u- curia ei, pe fundul celui
t=nd fiecare s\ apuce o de-al treilea co[ a g\sit o
p=inic\ mic\, mic\, pe
p=ine c=t mai mare. Fie-
care nici un copil nu o b\-
care, cum punea m=na pe
gase `n seam\. Feti]a a
c=te o p=ine, o lua la goa-
luat-o, a mul]umit frumos
pentru p=ine [i a plecat
spre cas\.
Toata ziua a stat omul
[i s-a g=ndit la cum se
purtase acea fat\ [i, drept
urmare, a poruncit la
buc\t\rie s\ fie coapt\ o
p=ine mic\, dar `n care s\
fie pu[i 10 galbeni. Apoi,
dis de diminea]\, a a[ezat
p=inica deasupra celor-
lalte p=ini [i a ie[it iar\[i
cu toate co[urile `n curte,
unde copiii deja se str=n-
seser\ [i a[teptau ner\b-
d\tori. Din nou s-au
repezit [i s-au luat la
har]\. La sf=r[it, feti]a
noastr\, care a[teptase
cuminte, ca [i `n ziua pre-
cedent\, s-a ales tot cu
p=inea cea mai mic\, sin-
gura r\mas\. {i de aceas-
ta dat\, i-a mul]umit fru-
mos omului [i s-a gr\bit
spre cas\, unde mama ei
o a[tepta. C=nd s-au a[e-
zat la mas\, iar femeia a
rupt p=inea, ce s\ vezi ?!
Galbenii s-au r\sturnat
pe mas\ din aluatul
proasp\t.
R\splata
- Vai, s-a speriat ma-
ma, ce s\ fie cu ace[ti
bani? Dac\ banii au ajuns
din gre[eala `n p=inea
adus\ de tine ? Poate i-au
c\zut brutarului, `n timp
ce fr\m=nta aluatul. Ia-i
[i du-i imediat `napoi!
S-a `ntors feti]a la casa
omului [i i-a dat acestuia
to]i banii, spun=ndu-i
cum mama ei i-a g\sit `n
p=inica primit\. Privind-
o cu drag, omul i-a r\s-
puns:
- Banii aceia nu au a-
juns `nt=mpl\tor acolo.
Dup\ ce am v\zut ieri
cum ai avut r\bdare [i
cum te-ai mul]umit chiar
[i cu mai pu]in, am
hot\r=t s\ te r\spl\tesc.
Ast\zi, am v\zut [i c=t
e[ti de cinstit\, fiindc\ ai
fi putut p\stra totul, dar
tu mi-ai adus banii
`napoi. Drept r\splat\, `n
fiecare diminea]\ c=nd
vei veni s\ iei [i tu o
p=inic\, vei primi [i c=te
zece galbeni.
Dar din dar
Doamne, ce bucuroas\
era feti]a. Nu [tia cum
s\-i mul]umeasc\ omului
pentru at=ta bun\tate.
S-a dus `n fug\ la mama
ei [i i-a dat b\nu]ii, dup\
care i-a povestit totul, iar
mama a pov\]uit-o [i de
aceast\ dat\, iar fata i-a
urmat sfatul.
A[a se face c\, de a-
tunci, `n fiecare diminea-
]\, c=nd primea galbenii,
Sabia [i coroana re om, fie el rege sau ]\-
ran de r=nd. Calea Cru-
Demult, un mare `m- cii, a jertfei, a d\ruirii
p\rat a vrut s\ `ncerce de sine. Crucea este
`n]elepciunea copilului singura arm\ pe care o
s\u, mo[tenitorul tro- po]i folosi `n via]\, `n
nului, [i a a[ezat pe o r\zboiul de toat\ vre-
mas\ coroana [i sabia mea, r\zboiul cu diavo-
lui. Chem=ndu-[i fiul, lul, cu ispitele, cu nepu-
i-a cerut s\ se tin]a [i cu tine `nsu]i.
g=ndeasc\ bine [i s\ Credin]a `nseamn\
aleag\ ce `i este mai de lupt\. Tu ai sabia prin
folos `n via]\. B\iatul a care po]i cuceri [i p\s-
ales sabia. tra coroana, `ns\ Cru-
- De ce tocmai sabia, cea o avem cu to]ii [i
l-a `ntrebat regele ? numai prin ea putem
- Pentru c\ prin sa- primi [i p\stra Cerul `n
bie pot c=[tiga [i p\stra sufletele noastre. S\ nu
coroana. ui]i aceasta, fiul meu!
- A[a este, fiul meu, „Calea lui Hristos
ai f\cut o alegere bun\. este Crucea de fiecare
~ns\, ]ine minte: la fel zi. Nimeni nu s-a urcat
este [i calea pe care tre- vreodat\ la cer prin co-
buie s\ o urmeze fieca- moditate.“
fata se ducea `n mijlocul „S\r\cia sau bog\]ia
celorlal]i copii [i `mp\r]ea nu pot `nvinge dragostea,
cu ei to]i b\nu]ii. {tia c\ dar dragostea poate `n-
[i ceilal]i au nevoie de vinge [i s\r\cia [i bog\-
milostenie la fel de mult ]ia“. (sursa: crestinorto-
ca [i ea. dox.ro)

Fulgul - Iar acela e un lac. Uite, uite un

Era iarn\. Afar\ era tare frig, dar
nici un fir de z\pad\. ~n `naltul ceru-
lui, iarna sau Cr\iasa z\pezii, cum `i
spun al]ii, dansa `mpreun\ cu fulgii ei.
- S\ s\rim de pe un nor pe altul,
maiestate!, suger\ un fulg.
- Nu ar fi mai bine s\ facem o hor\
imens\? `ntreb\ altul.
- Hai s\ ne distr\m! ]ip\ alt fulg.
Doar unul dintre ei era nemul]umit.
- Oare c=nd? se `ntreb\ el. Oare
c=nd voi merge [i eu `n aventur\ pe
p\m=nt. ~mi plac acei mun]i [i acele
sute de c\su]e. ~mi plac p\durile [i la-
curile. Dar oare c=nd voi ajunge s\ le
ating?
Bietul fulg nu [tia s\ se bucure de
ceea ce avea. C=t va mai trebui s\
rabd? se v\it\ el.
- Ce este, Stelu]\? `l `ntreb\ Cr\-
iasa? Ce te nemul]ume[te?
- Vreau s\ cobor pe p\m=nt, M\ria ta!
- Dac\ asta ]i-e voia, atunci...
Iarna pocni din degete. {i `n aceea[i
clip\, fulgul `ncepu s\ alunece la vale
`ntr-un v=rtej ame]itor.
- La revedere, Iarn\! Pornesc spre
p\m=nt!
Mii de fulgi `ncepur\ s\ pluteasc\ `n
v\zduhul `nghe]at.
- Uite, acolo e un s\tuc! se minun\
Stelu]\.
copil! Tot se uit\ la mine s\ vad\ ce
minunat sunt!
Fulgul ateriz\ pe capota unei ma[ini
[i acolo st\tu p=n\ un grup de copii `l
luar\ cu ei.
- {tiu, vor s\-mi mul]umeasc\ pen-
tru c\ am venit la ei!
Unul dintre copii, `l lu\ `n palm\,
`mpreun\ cu ceilal]i fulgi [i `i str=nse
p=n\ `i transform\ `ntr-o mic\ bil\
alb\. Bulg\rele fu rostogolit prin z\-
pad\ p=n\ deveni o minge imens\.
Apoi, o coco]ar\ pe alte dou\ mingi la fel
de mari. I se ad\ug\ o m\tur\, o tigaie,
un morcov, c=]iva c\rbuni [i un fular.
Omul de z\pad\ era gata.
- M-am `n[elat! ]ip\ fulgul. De pe
p\m=nt nu pot vedea p\durea. Vreau
`napoi `n ceruri!
Soarele se ivi de dup\ un nor. Acum
era cald. Chiar prea cald. Omul de
z\pad\ se topi. Iar Stelu]\ ajunse o
b\ltu]\.
- Vreau `napoi la tine, Cr\ias\! se
rug\ fulgul.
Globul de foc `nc\lzi at=t de tare
b\ltoaca, `nc=t prietenul nostru deveni
un vapor de ap\.
- M\ ridic din nou la cer! Sus, mai
sus, e rece. {i c=nd se oglindi `ntr-un
cristal de ghea]\, Stelu]\ v\zu cu
uimire c\ e din nou fulgul juc\u[ [i alb
de mai `nainte. Acum era fericit.
Dansa din nou `n ceruri. (Catrinel
CONSTANTINESCU, clasa a IV-a a)

CM
YK

Luni, 7 ianuarie 2008
Nr. 3 (904) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
ACTUALITATEA
RELIGIOAS|
Ieri s-a sfin]it
firea apelor
PAGINA 3
Sc\pa]i de tuse [i grip\
cu tratamente naturiste
~n aceast\ perioad\ rece, prin inspira]ie, intr\
`n pl\m=ni aer prea rece [i prea umed, uneori
`nc\rcat cu agen]i patogeni, care declan[eaz\
o serie de „boli de piept“, adesea cu grave
complica]ii, `n func]ie de capacitatea de
rezisten]\ a organismului. Tusea este
simptomul cel mai des `nt=lnit `n bolile
aparatului respirator. Acest act reflex
constituie o reac]ie de eliminare a corpurilor
str\ine p\trunse pe c\ile respiratorii
(fragmente de alimente, corpuri dure, gaze
iritante, produse inflamatoare, mucozit\]i).
La fel de frecvent\ `n sezonul rece este gripa,
o boal\ acut\, contagioas\, care, de[i pare o
boal\ banal\, cu o durat\ normal\ de numai
6-7 zile, trebuie s\ fie tratat\ cu mare grij\,
pentru a evita complica]ii agravante.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI 2008 nu va mai fi at=t de fierbinte ca anii trecu]i
Temperatura medie mon-
dial\ va fi pu]in mai sc\zut\
`n 2008 decât `n ultimii ani,
dar va r\mâne printre cele
mai mari zece din istorie, sunt
de p\rere cercet\torii de la
serviciul meteorologic britanic
[i de la Universitatea din East
Anglia. ~n 2008, temperatura
mondial\ va fi cu 0,37 grade
Celsius mai mare decât tem-
peratura medie `nregistrat\
pe termen lung `n perioada
1961-1990, stabilit\ la 14 gra-
de Celsius.
2008 va fi `ns\ cel mai re-
ce an din anul 2000, `n urma
influen]ei exercitate de feno-
O erup]ie spectaculoas\ a vulcanului Manolescu a terminat „Istoria critic\ a literaturii române“
Popocatepetl, situat la 60 km sud-est „Istoria critic\ a literaturii
de Ciudad de Mexico, a avut loc `n
române“ de Nicolae Manoles-
week-end, jetul de vapori [i cenu[\ cu va fi lansat\ de Paralela 45
ridicându-se la 8 km `n\l]ime. „Prin la târgul de carte Bookfest, `n
`n\l]imea sa, este proiec]ia cea mai luna iunie, editarea c\r]ii fi-
important\ din ultimii [apte ani“, a ind aproape finalizat\, a de-
declarat Ramon Pena, director al clarat directorul editurii, C\-
Planului Operativ Popocatepetl. a lin Vlasie. Directorul editurii
CM
YK
www.ziarullumina.ro
Ultima sut\ de
metri pentru
pensiile private
menul climatic „La Nina“, ca-
racterizat printr-o sc\dere a
temperaturii. V\rul acestuia,
fenomenul „El Nino“, se tra-
duce `n schimb, printr-o `n-
c\lzire. „Fenomenul «La Ni-
na», `n prezent puternic, va
limita cre[terea temperatu-
rilor `n 2008. O `nc\lzire net\
va avea loc, probabil, dup\ ce
efectele fenomenului «La
Nina» vor sc\dea“, a declarat
Chris Folland, expert la Met
Office, serviciile meteorolo-
gice britanice.
Phil Jones, director al De-
partamentului de Cercet\ri
Climatice de la Unversitatea
Paralela 45, C\lin Vlasie, a
declarat, vineri, c\ sper\ ca
volumul s\ fie finalizat pân\
`n luna mai, ca s\ poat\ fi
lansat `n luna urm\toare la
târgul de carte Bookfest.
Cartea va avea peste 2.000 de
pagini [i va fi publicat\ `ntr-
CM
YK
ECONOMIC
PAGINA 5
din East Anglia, a precizat:
„Faptul c\ 2008 este pre-
conizat a fi mai rece decât ul-
timii [apte ani, [i c\ 2007 nu a
un singur volum. Nicolae Ma-
nolescu a lucrat la acest vo-
lum peste 20 de ani. „Este un
singur volum [i cuprinde isto-
ria literaturii române de la
origini [i pân\ `n prezent. Nu
con]ine numai opere [i tomi, ci
[i receptarea critic\ a ceea ce
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
b\tut recordul stabilit `n 1998
nu `nseamn\ c\ nu are loc o
cre[tere a temperaturii mon-
diale“. a
s-a scris, [i de aceea se nu-
me[te «Istoria critic\ a litera-
turii române»“, a spus Mano-
lescu. Primul autor tratat este
Neac[u, autorul scrisorii din
secolul al XVI-lea, primul doc-
ument scris descoperit `n lim-
ba român\. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATEA REGIONAL|
Autobuze poloneze
cu mesaje
admirative la
adresa rom=nilor
PAGINA 4
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
SOCIAL
ELEVII RE~NCEP AZI CURSURILE:
Elevii pot `ncepe [coala de azi `n
majoritatea unit\]ilor de `nv\]\-
m=nt din ]ar\. Sub rezerv\ este
deschiderea unor [coli din jude]ele
Constan]a, unde 49 de unit\]i [co-
lare sunt izolate, Dolj, Teleorman
[i Giurgiu, conform Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului. Inspectoratele [colare
jude]ene [i cel al municipiului
Bucure[ti pot decide dac\ se im-
pune ne`nceperea cursurilor pe 7
ianuarie sau dac\ ele se pot
desf\[ura `n condi]ii propice pen-
tru elevi [i personalul didactic.
Pagina 11
RETROSPECTIV|
2007, ANUL CONSACR|RII MONDI-
ALE A FILMULUI ROM+NESC: 2007
a fost anul `n care cinematografia
româneasc\ a ajuns pe cele mai
`nalte culmi prin premiile ob]inute
de filmul lui Cristian Mungiu, „4
luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“. Pe de
alt\ parte, `n 2007 au fost lansate
pe pia]\ doar [ase pelicule auto-
htone. Filmele importante ale an-
ului 2007, `n afar\ de „4, 3, 2“, vor
fi prezentate publicului `n acest
an, c=nd se consider\ c\ va fi o in-
fla]ie de filme rom=ne[ti.
Pagina 6
EXTERN
IRAK - SOLDA}II AMERICANI SUNT
~MPU{CA}I {I DE MILITARII GU-
VERNULUI: Doi solda]i americani
au fost uci[i de un coleg irakian.
Incidentul spore[te ne`ncrederea
fa]\ de o viitoare predare a res-
ponsabilit\]ilor de securitate
c\tre armata irakian\.
Pagina 7
SPORT
DINAMOVI{TII ~NC| VISEAZ| LA
CHAMPIONS LEAGUE: Campionii
en-titre sunt de p\rere c\ obiec-
tivul realizabil pentru Dinamo
`n momentul de fa]\ este ocu-
parea locului 2 `n clasament [i
accederea `n grupele Ligii
Campionilor. „C=inii“ cred c\
diferen]a de 14 puncte fa]\ de
liderul CFR Cluj este foarte
greu de remontat `n retur.
Pagina 12
2 Luni, 7 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXIII)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (III)
~n anul 1867 s-a alc\tuit un
proiect de Lege organic\
pentru Biserica Ortodox\
Român\, care, `n 1869, a
fost trimis spre avizare [i
Patriarhiei Ecumenice de la
Constantinopol. Acest
proiect, votat `n 1872, avea
titlul de „Legea organic\
pentru alegerea
mitropoli]ilor [i episcopilor
eparhio]i, cum [i a consti-
tuirii Sf. Sinod al Sfintei
Biserici Autocefale
Ortodoxe Române“.
Capitolul I prevedea ca
alegerea ierarhilor s\ se
fac\ de un colegiu electoral
compus din cei doi
mitropoli]i, din episcopii
eparhio]i, din arhiereii titu-
lari români [i din to]i de-
puta]ii [i senatorii ortodoc[i
`n func]ie. Din acest motiv,
alegerea ierarhilor se va
face sub influen]a partide-
lor politice, ceea ce va stân-
jeni bunul mers al Bisericii
`n perioada `n care aceast\
lege a fost `n vigoare. Pe de
alt\ parte, ierarhii prove-
neau dintr-un cerc foarte
restrâns de eligibili:
mitropoli]ii se alegeau din-
tre cei [ase episcopi
eparhio]i, iar episcopii, din-
tre cei opt arhierei titulari.
Or, aceast\ m\sur\ nu se
respecta tradi]ia Bisericii
noastre, când, `n anumite
situa]ii au fost ale[i chiar
mitropoli]i din rândul arhi-
mandri]ilor sau al egume-
nilor. ~ns\ aceast\ lege a
avut [i o parte pozitiv\
`nsemnat\ prin faptul c\
prin ea s-au pus bazele
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe din România. El
era constituit din cei doi
mitropoli]i, din cei [ase
episcopi (de la Râmnic,
Buz\u, Arge[, Roman, Hu[i
[i Gala]i) [i din opt arhierei
titulari, câte unul din
fiecare eparhie. Ace[ti
arhierei erau numi]i de gu-
vern [i `nt\ri]i de [eful sta-
tului dintre candida]ii
propu[i de Sfântul Sinod
(`ns\ de multe ori au fost
numi]i cei care `mp\rt\[eau
vederile politice ale partidu-
lui aflat la putere).
Institu]ia arhiereilor titu-
lari era anticanonic\,
deoarece venea `n con-
tradic]ie cu canonul 6 al
Sinodului IV Ecumenic,
care nu admitea hirotonia
f\r\ destina]ie. Mai mult,
spre deosebire de arhiereii
titulari de pân\ `n 1872,
care erau hirotoni]i pe
seama unor foste eparhii
ortodoxe din R\s\rit, cei de
acum erau hirotoni]i pe
seama unor ora[e din ]ar\,
`n care niciodat\ n-a existat
vreun scaun episcopal.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
LA 7 IANUARIE 1917: S-a creat, la Ia[i, „Comitetul Na]ional al
românilor emigran]i din Austro-Ungaria“, avându-i `n frunte pe Vasile
Lucaciu [i pe Octavian Goga. Comitetul, alc\tuit din 12 membri, a
semnat Declara]ia de r\zboi `mpotriva Austro-Ungariei.
EVANGHELIA ZILEI cetatea Orini. Este numit [i „~nainte-
merg\torul“, pentru c\ el a anun]at
venirea Domnului Iisus Hristos. Mer-
Mielul lui Dumnezeu, gea din localitate `n localitate [i `ndem-
na pe oameni s\ se poc\iasc\, s\-[i
Cel ce ridic\ p\catele lumii schimbe via]a, s\ urmeze poruncile di-
vine. El boteza cu ap\ [i spunea: „Cel
„A doua zi a v\zut Ioan pe Iisus du-Se [i r\mânând peste El, Acela Care vine dup\ mine, v\ va boteza cu
venind c\tre el [i a zis: «Iat\ Mielul este Cel ce boteaz\ cu Duh Sfânt. {i Duh Sfânt [i cu foc“. Tot Sfântul Ioan
lui Dumnezeu, Cel ce ridic\ p\catul eu am v\zut [i am m\rturisit c\ este cel ce a afirmat despre Iisus:
lumii. Acesta este despre Care eu am Acesta este Fiul lui Dumne- „Iat\ Mielul lui Dumnezeu, Cel ce
zis: Dup\ mine vine un b\rbat, Care a zeu».“ (Ioan 1, 29-34) ridic\ p\catele lumii“. Iar m\rturia
fost `nainte de mine, fiindc\ mai lui continu\ astfel: „{i eu am v\zut [i
`nainte de mine era, [i eu nu-L [tiam; am m\rturisit c\ Acesta este Fiul lui
dar ca s\ fie ar\tat lui Israel, de aceea *** Dumnezeu“. Sfântul Ioan a fost ul-
am venit eu, botezând cu ap\». {i a timul prooroc, cel ce a f\cut leg\tura
m\rturisit Ioan zicând: «Am v\zut Dup\ ce ieri am fost martori ai Bo- dintre Vechiul [i Noul Testament. A[a
Duhul coborându-Se, din cer, ca un tezului Domnului nostru Iisus Hristos ne rug\m `n aceast\ zi: „Sfinte Ioane,
porumbel [i a r\mas peste El. {i eu `n Iordan, ast\zi Biserica noastr\ Botez\torul Domnului, roag\-te pen-
nu-L cuno[team pe El, dar Cel ce m-a pr\znuie[te pe Sfântul Ioan Botez\- tru sufletele noastre“. (Rubric\ rea-
trimis s\ botez cu ap\, Acela mi-a zis: torul. Ioan a fost fiul Elisabetei [i al lizat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
Peste Care vei vedea Duhul coborân- preotului evreu Zaharia. S-a n\scut `n Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM licit\ credincio[ii, iar slujba ciuni, adresat\ Sfintei Treimi cu Duhul T\u cel Sf=nt“), pe
pentru sfin]irea cea mare a („Treime mai presus de fi- care preotul o roste[te tot de
Puterea apei de la Boboteaz\ apei (Agheazma mare) se ofi-
ciaz\ doar o dat\ pe an, `n ziua
re...“). ~n cadrul acestui mo-
ment, preotul slujitor roste[te
trei ori, binecuv=nt=nd de fie-
care dat\ apa, cu m=na cruci[.
P\catul primilor oameni nu turii. Dar, pentru a se sfin]i [i c=nd pr\znuim Botezul Dom- de trei ori cuvintele de invo- Rug\ciunea pentru sfin]i-
a avut consecin]e negative doar pentru a sfin]i firea `ncon- nului `n Iordan. Despre aceas- care a Sf=ntului Duh pentru rea apei are un profund con-
asupra protop\rin]ilor, ci asu- jur\toare, cre[tinii cheam\ `n ta din urm\ se spune c\ este sfin]irea apei („Tu ~nsu]i, dar, ]inut teologic, iar unii litur-
pra `ntregii crea]ii v\zute, c\ci ajutor [i harul Sf=ntului Duh, agheazm\ mare, deoarece apa Iubitorule de oameni, ~mp\ra- gi[ti au asem\nat aceast\ ru-
a stricat armonia firii `nconju- f\r\ de care nu se poate rea- la Boboteaz\ are o putere te, vino [i acum, prin pogor=- g\ciune cu marea rug\ciune a
r\toare, a tulburat pacea vie]u- liza sfin]irea. Una dintre sluj- deosebit\. Slujba se s\v=r[e[te rea Sf=ntului T\u Duh, [i sfin- Sfintei Jertfe din slujba Sfin-
itoarelor, peste care Dumnezeu bele prin care omul cere aju- `n ziua c=nd Domnul Hristos a ]e[te apa aceasta“) [i binecu- tei Liturghii, `n cadrul c\reia
`l pusese pe om st\p=n. torul lui Dumnezeu pentru a sfin]it apele, prin botezul S\u v=nteaz\ de fiecare dat\ apa are loc sfin]irea cinstitelor
Cre[tinii zic c\ „omul sfin- sfin]i natura este Agheazma. `n apa Iordanului, iar sfin]irea cu m=na, afund=nd-o cruci[ `n daruri de p=ine [i vin, care
]e[te locul“, ar\t=nd prin a- Agheazma (apa sfin]it\) e apei are loc printr-o dubl\ epi- vasele cu ap\. Urmeaz\ o no- sunt transformate `n Trupul
ceste cuvinte c\ omul, prin de dou\ feluri: mare [i mic\. clez\. Acest moment special de u\ formul\ de invocare a Sf=n- [i S=ngele Domnului. (Rubri-
faptele sale, poate avea o in- sfin]ire (dubla epiclez\) are loc tului Duh („~nsu]i [i acum, c\ realizat\ de pr. Gheorghe
Sfin]irea cea mic\ a apei se
fluen]\ pozitiv\ asupra na- poate s\v=r[i ori de c=te ori so- `n cadrul unei frumoase rug\- St\p=ne, sfin]e[te apa aceasta, MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
ceta niciodat\ s\ fie cel care a 1926: s-a n\scut Mircea Maniu) [i PNL (Br\tianu) `n
preg\te[te calea care duce la Sântimbreanu, scriitor de li- calitate de mini[tri secretari
Hristos. teratur\ pentru copii, publi- de stat f\r\ portofoliu - anun]\
Tot ast\zi, Biserica pr\z- cist, scenarist [i produc\tor sfâr[itul „grevei regale“;
nuie[te aducerea mâinii Sfân- de film („Lâng\ groapa cu fur- a 1958: a murit Petru Gro-
tul Ioan Botez\torul la Con- nici“, „Recrea]ia mare“) (d. 19 za, pre[edinte al Prezidiului
stantinopol [i face pomenirea august 1999); Marii Adun\ri Na]ionale, fon-
Sfântului Mucenic Atanasie a 1928: s-a n\scut Mihai dator [i pre[edinte al Frontu-
din Atalia. M. Ni]\, inginer, membru core- lui Plugarilor (pân\ `n 1953),
spondent al Academiei Inter- pre[edinte al Consiliului de
Mâine, Biserica face po- na]ionale de Astronautic\ din Mini[tri (1945–1952);
menirea Cuvio[ilor Gheorghe 1969 (d. 21 octombrie 1999); a 1984: a murit Alfred Kas-
Hozevitul [i Emilian M\rturi- a 1932: a murit André Ma- tler, fizician, laureat al
sitorul. ginot, om politic francez, mi- Premiului Nobel pentru Fizic\
nistru de r\zboi. La 11 de- pe anul 1966 (n. 3 mai 1902);
~n ziua de 7 ianuarie, cembrie 1929, propune a 1989: a murit Hirohito,
`nt\rirea grani]ei franco-ger- cel de-al 124-lea `mparat al
istoria consemneaz\: mane printr-o linie de forti- Japoniei (62 ani de domnie);
fica]ii, cunoscut\ sub numele a 1993: a murit {tefan Ba-
a 1610: matematicianul [i de „Linia Maginot“ (n. 17 feb- ciu, poet, ziarist, eseist, critic
astronomul italian Galileo ruarie 1877); de art\ din diaspora (n. 29 oc-
Galilei (1564-1642) a de- a 1944: a murit Ion Th. tombrie 1918);
scoperit patru sateli]i ai pla- Simionescu, geolog [i paleon- a 1998: a murit Alexandru
netei Jupiter – Ganimede, Io, tolog român (n. 10 iulie 1873); Elian, savant [i dasc\l de
Europa [i Callisto; a 1946: admiterea `n gu- Teologie, academician, profe-
a 1800: s-a n\scut Millard vernul Petru Groza a câte unui sor doctor (n. 27 octombrie
Fillmore, al 13-lea pre[edinte reprezentant al PN} (Iuliu 1910). a
al SUA, (1850-1853) (d. 8
martie 1874);
a 1881: s-a n\scut Ion Mi- 136 de ani de la
nulescu, poet, prozator [i dra-
maturg („Roman]e pentru mai na[terea
† Soborul Sfântului nun]e vestea cea bun\ a târziu“, „De vorb\ cu mine sculptorului
venirii lui Mesia [i s\ pre- `nsumi“, „Corigent la limba Frederic Storck
Prooroc Ioan g\teasc\ calea lui Iisus, Sfân- român\“) (d. 11 aprilie 1944);
Botez\torul [i tul Prooroc Ioan [i-a `mplinit a 1895: s-a n\scut Clara Frederic Storck (Fritz, n.
misiunea, botezând pe cei Haskil, pianist\ originar\ din 1872, Bucure[ti - d. 1942) a
~naintemerg\torul ce-[i m\rturiseau p\catele [i România (d. 7 decembrie fost un sculptor român, fiul
Domnului pe Mântuitorul Iisus `n apele 1960); sculptorului Karl Storck. A
Iordanului. Model de `nfrâna- a 1902: s-a n\scut Ilie G. studiat la {coala de arte
Fiul Elisabetei [i al preotu- frumoase din Bucure[ti, a-
re, de poc\in]\, de cur\]ire de Murgulescu, chimist, pre[e-
lui Zaharia, Ioan, s-a n\scut patimi prin ascez\ [i rug\- dinte al Academiei Române poi la München. A fost pro-
`n cetatea Orini. Trimis de ciune, ini]iator al vie]ii mo- (1963-1966) (d. 28 octombrie fesor la {coala de arte fru-
Dumnezeu `n de[ert s\ a- nastice, Sfântul Ioan nu va `n- 1991); moase din Bucure[ti.
Este un adept al clasicis-
mului care la el deriv\ din
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a cunoa[terea anatomiei, gri- concentrate [i puternic stili-
ja pentru form\ [i minu]ia zate („Adolescen]a“, „Por-
Despre duhovnic Femeia s-a `ntors la duhovnicul so]ului
ei. Dup\ câteva luni, a venit la p\rintele
cizel\rii. Crea]ia sa este
unitar\ prin concep]ie, dar
tret de femeie“).
Sculptura de mici dimen-
Doi tineri c\s\tori]i s-au hot\rât s\ se Ioan s\ `i mul]umeasc\: variat\ prin abordare. A re- siuni dezv\luie inspira]ia ce
spovedeasc\ la acela[i duhovnic, [i so]ia a – Foarte mult a `nsemnat pentru mine c\ alizat opere remarcabile `n leag\ armonia formelor, deli-
venit la duhovnicul so]ului ei. Din lucrarea m-a]i trimis `napoi. ~n timp mi-am dat sculptura monumental\. cate]ea detaliilor [i des\v=r-
vr\jma[ului, femeia nu a fost mul]umit\ de seama cât de bun duhovnic este. A executat, `ntr-o viziu- [ita st\p=nire a tehnicii de
sfaturile pe care le primea de la noul `n- – Nu era bine tu s\ mergi `ntr-o di- ne clasic\ [i cu un accen- calcul („S\rutul“, „Clown“,
„P\m=ntul mum\“ etc.).
drum\tor, a[a c\ s-a dus s\ se plâng\ fostu- rec]ie, iar so]ul t\u `n alta. Afl\ c\, atunci tuat sim] pentru rolul deta-
lui duhovnic, p\rintelui Ioan: Sculptorul a fost, pe
când duhovnicul meu a plecat pentru o liului, portrete remarcabile
– Nu `mi e bine deloc, nu e ca sfin]ia („Ion Heliade R\dulescu“, l=ng\ un colec]ionar de me-
voastr\. Nu `mi d\ canoane grele [i nici el vreme `n Athos, eu tot la p\rintele t\u m- dalii [i plachete, [i un crea-
„Alexandru Macedonski“) [i
`nsu[i nu pare prea sporit. Vreau s\ m\ `n- am spovedit. Data trecut\ nu ]i-am spus sculpturi alegorice („Adev\- tor al acestui gen, a por-
torc `napoi. El s\ r\mân\ la p\rintele lui, [i asta ca s\ te las s\ te convingi singur\ de rul“, pentru Palatul de Jus- tretizat figuri proeminente
eu la sfin]ia voastr\. valoarea p\rintelui t\u. Mâhnirea ta nu ti]ie din Bucure[ti, „Indus- ale culturii rom=ne[ti. (Dr.
Dup\ ce a stat de vorb\ cu ea, p\rintele avea un motiv serios, era pur [i simplu o tria“, „Agricultura“). ~n ul- Gerota, Gen. Dr. Carol Da-
a convins-o c\ `i este de folos s\ r\mân\ la curs\ a vr\jma[ului. (Danion Vasile - tima perioad\, sculpturile vila). (Rubric\ realizat\ de
noul duhovnic. De[i nu era la fel de renumit. Pateericcul mireeniloor ) sale sunt realizate `n forme pr. Paul LEHACI)
3 Luni, 7 ianuarie 2008
Actualitatea
religioas\
Ieri s-a sfin]it firea apelor
a Mii de credincio[i au urcat ieri `n Dealul Mitropoliei
pentru a participa la slujba de sfin]ire a apei mari, s\v=r[it\
de PF P\rinte Patriarh Daniel pe un amplasament special amenajat
`n curtea Catedralei patriarhale din Bucure[ti a Milioane
de credincio[i din toat\ ]ara au primit ieri apa care vindec\,
pentru a o duce la casele lor a ~n localit\]ile riverane,
fluviale sau maritime, slujba Aghezmei mari a avut loc pe malul
apei [i, potrivit tradi]iei, preo]ii sau ierarhii au aruncat crucile
`n ap\ pentru a fi recuperate de cei mai rapizi `not\tori a
La Patriarhie, dup\ Sf=n-
ta Liturghie oficiat\ de PS
Vincen]iu Ploie[teanul, E-
piscop-Vicar Patriarhal, `n-
conjurat de un sobor de pre-
o]i [i diaconi, ieri, s-a ie[it `n
procesiune p=n\ `n fa]a Ca-
tedralei patriarhale, unde
`ncep=nd cu ora 12:00, PF
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Rom=ne,
`mpreun\ cu PS Episcop
Vincen]iu [i cu un sobor de
preo]i [i diaconi, a oficiat
slujba de sfin]ire a apei care
se va lua `n fiecare zi, pe
nem=ncate, p=n\ pe 14 ia-
nuarie, c=nd se `ncheie praz-
nicul cu slujbele [i cânt\rile
Bobotezei.
Temelia botezului
nostru
~n cuv=ntul de `nv\]\tur\
rostit `n cadrul slujbei de
sfin]ire a apei, P\rintele Pa-
triarh a explicat sensurile [i
`n]elesurile duhovnice[ti ale
s\rb\torii Botezului Domnu-
lui, ca temelie a Tainei Bo-
tezului nostru. „Botezul
Domnului este temelia bo-
tezului cre[tin. {i, dup\ cum
atunci c=nd M=ntuitorul
Iisus Hristos S-a botezat `n
Iordan S-a ar\tat `ntreaga
Sf=nt\ Treime - adic\ Fiul,
f\cut Om Se boteaz\ `n apele
Iordanului, iar Duhul Sf=nt
coboar\ peste El [i glasul
Tat\lui `l nume[te Fiu iubit -
, tot a[a, la botezul fiec\ruia
dintre noi, atunci c=nd pri-
mim numele de cre[tin sau
numele lui Hristos, se s\v=r-
[e[te taina aceasta «~n nu-
mele Tat\lui [i al Fiului [i al
Sf. Duh». C=nd M=ntuitorul
Iisus Hristos S-a botezat `n
apele Iordanului, cerurile s-
au deschis [i Duhul Sf=nt a
cobor=t peste El. Cobor=rea
aceasta a Duhului Sf=nt
peste El arat\ c\ cerurile se
deschid nou\ [i Duhul Sf=nt
Se `mp\rt\[e[te nou\ atunci
c=nd ne botez\m. {i pentru
c\ ne botez\m, primim harul
Preasfintei Treimi [i prin
acesta suntem fii duhovni-
ce[ti ai lui Dumnezeu. Deci,
pentru c\ Iisus a fost iubit [i
noi suntem iubi]i, prin Sf=n-
tul Botez, [i devenim fii [i fi-
ice duhovnice[ti prin har.
Hristos este Fiu prin natur\,
iar noi suntem fii prin har“,
a subliniat PF P\rinte
Patriarh.
De asemenea, Prea Feri-
cirea Sa a explicat de ce se
sfin]e[te apa `n ziua de
Boboteaz\: „Tot ast\zi s\-
v=r[im deodat\ cu Taina
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Botezului M=ntuitorului, [i
sfin]irea cea mare a apei sau
Agheazma mare. De ce?!
Pentru c\ M=ntuitorul nos-
tru Iisus Hristos, Cel unul
sf=nt, c=nd a intrat `n apele
Iordanului s\ fie botezat,
pentru p\catele noastre, El,
Cel f\r\ de p\cat, [i s\ Se
cur\]easc\, El, singurul cu-
rat [i sf=nt, atunci s-au
sfin]it apele Iordanului. {i
ast\zi noi pr\znuim [i
pomenirea sfin]irii apelor
Iordanului. Prin rug\ciunile
care se citesc la slujba de
sfin]ire a apei, cerem ca, a[a
cum a sfin]it apele atunci, s\
sfin]easc\ [i acum apa, cu
puterea aceluia[i Duh
Sf=nt“.
Cum devenim mai
`nt\ri]i `n credin]\
Dup\ cum a precizat
Patriarhul Bisericii noastre,
sfin]irea cea mare a apei are
un rost multiplu. ~n primul
r=nd, este dar de sfin]enie,
dar de cur\]ire, dar de bi-
necuv=ntare. „Agheazma
mare este, deci binef\c\-
toare pentru toat\ via]a
noastr\ cre[tin\, pentru
toate zilele din an, dar ea
acum se gust\ `n fiecare zi,
opt zile de la r=nd, pe
nem=ncate. De ce opt zile [i
nu [apte? Pentru c\, a[a cum
spune `ntr-o rug\ciune, ea
este cur\]itoare spre via]a
ve[nic\. Gust=nd opt zile din
apa aceasta, ne aducem a-
minte de botezul nostru, care
a fost s\v=r[it pentru ca noi
s\ avem arvuna vie]ii ve[ni-
ce, m=ntuirea [i dob=ndirea
vie]ii ve[nice. Cifra 8 este
simbolul ve[niciei. Deci, opt
zile la r=nd gust\m apa a-
ceasta, ne sfin]im, ne `nt\-
rim [i `nmul]im `n noi harul
pe care l-am primit la botez -
f\r\ ca aceasta s\ fie o re-
petare a botezului, bine`n-
]eles -, ne cur\]im [i devenim
mai iubi]i de Dumnezeu-
Tat\l, mai `nt\ri]i `n cre-
din]\ de c\tre Dumnezeu-
Fiul [i mai sfin]i]i de c\tre
Duhul Sf=nt“, a mai spus
P\rintele Patriarh Daniel.
Pentru credincio[ii care
au participat ieri la s\r-
b\toare, pe Dealul Mitropo-
liei, s-au sfin]it 7.000 de li-
tri de ap\. {i `n acest an, de
s\rb\toarea Botezului Dom-
nului, `n perimetrul dintre
Catedrala [i Re[edin]a patri-
arhal\ a fost amplasat\ o
cruce de ghea]\, `nalt\ de 3
metri [i `mpodobit\ cu
PF P|RINTE PATRIARH DANIEL: „Cifra 8 este simbolul ve[niciei. Deci, opt zile
la r=nd gust\m apa aceasta, ne sfin]im, ne `nt\rim [i `nmul]im `n noi harul pe
care l-am primit la botez - f\r\ ca aceasta s\ fie o repetare a botezului,
bine`n]eles -, ne cur\]im [i devenim mai iubi]i de Dumnezeu-Tat\l, mai `nt\ri]i `n
credin]\ de c\tre Dumnezeu-Fiul [i mai sfin]i]i de c\tre Duhul Sf=nt.“
crengi de brad, busuioc [i
flori.
Dealul Mitropoliei a fost
desz\pezit din vreme, iar
c\ile de acces la slujba reli-
gioas\ nu au ridicat pro-
bleme pelerinilor.
Mii de credincio[i din
toat\ ]ara au primit
agheazm\ mare
mari. A urmat tradi]ionala urmat de ritualul arunc\rii gioas\ pe traseul Biserica
Boboteaza a fost s\rb\to- ceremonie de aruncare a crucilor `n mare, pentru re- Eroilor-Catedrala episcopa-
rit\ [i cinstit\ prin slujbele crucii `n apele Dun\rii [i
religioase specifice `n toat\ cuperarea c\rora s-au `ntre- l\-Parcul Alei-Canalul „Sf=n-
prinderea acesteia de tinerii cut scafandri ai For]elor tul Gheorghe“ (Canalul plan-
]ara. La Ia[i, slujba Aghez- br\ileni. {i la Gala]i a avut
mei celei mari a fost oficiat\ Navale. telor). La Canalul „Sfântul
loc o astfel de procesiune, iar
pe amplasamentul din fa]a Gheorghe“ din municipiu, cu
agheazma mare a fost sfin- 4.000 de sticle ie[ire la Dun\re, a avut loc
Catedralei mitropolitane - ]it\ la Biserica „Precista“
unde s-a preg\tit din vreme tradi]ionala arunc\re a cru-
din Gala]i, tot de PS Episcop pentru agheazm\, cii sfin]ite `n ap\. A urmat o
o cruce mare din ghea]\ -, de
un sobor de preo]i [i diaconi,
Casian. la Baia Mare ac]iune comun\, organizat\
La Constan]a, tradi]io- `n parteneriat cu Mitropolia
slujtori ai acestui sf=nt l\- nala slujb\ de sfin]ire a apei La Catedrala episcopal\
ca[. Sfin]irea apei a fost din Baia Mare, miile de cre- din Ruse (Bulgaria).
celei mari, `n cinstea Bote-
s\v=r[it\ dup\ slujba Sfin- zului Mântuitorului Iisus, a dincio[i au luat agheazm\ `n La One[ti au fost am-
tei Liturghii. Prezen]i, `n plasate trei cruci de ghea]\,
fost s\v=r[it\ ieri de IPS cele 4000 de sticle etiche-
ciuda gerului crunt [i a v=n- Teodosie, Arhiepiscopul To- tate, preg\tite special pen- realizate special pentru a-
tului rece, la Mitropolie, cre-
misului, pe cheiul din Portul tru eveniment. S-au preg\tit ceast\ s\rb\toare, `n fa]a
dincio[ii au luat din 12 bu- Catedralei din ora[. Una
Tomis. La sf=r[itul cere- pentru credincio[i peste
toaie mari [i au dus la casele moniei religioase, potrivit dintre ele a fost dus\ la ca-
lor apa sfin]itoare. 6.000 de litri de agheazm\.
tradi]iei din ultimii 18 ani, {i la C\l\ra[i, slujba de pela „Sf. Pantelimon“ din
Apa potabil\ ce ajunge `n cei mai cutez\tori dintre curtea spitalului din One[ti.
casele celor aproape 140.000 sfin]ire a apei, s\v=r[it\ de
participan]ii la praznic au PS Damaschin, Episcopul ~n toat\ ]ara, Jandarme-
de locuitori ai municipiului avut ocazia s\-[i probeze ria a asigurat ieri ordinea
Piatra Neam] a fost sfin]it\, Sloboziei [i C\l\ra[ilor, a
credin]a avântându-se `n a- adunat mii de credincio[i `n public\ pentru desf\[urarea
ieri, de Boboteaz\, fiind con- pa m\rii, pentru a recupera
Parcul Central de pe bra]ul `n bune condi]ii a manifest\-
tinuat\ astfel o tradi]ie `n- cele trei cruci, aruncate `n
ceput\ `n 1990, informeaz\ Borcea al Dun\rii. Au urmat rilor religioase prilejuite de
acvatoriu de IPS Teodosie,
Rompres. alte manifest\ri pe care le-a s\rb\toarea Botezului Dom-
Arhiepiscopul Tomisului.
Conducerea companiei ju- preg\tit Primaria C\l\ra[i. nului. La nivelul `ntregii
Dup\ sfin]irea apei pe Episcopia Giurgiului a or- ]\ri au fost angrena]i peste
de]ene „Apaserv“, cea care
cheiul din Portul Tomis, s-a ganizat ieri o procesiune reli- 1.500 de jandarmi. a
furnizeaz\ apa potabil\ `n
organizat o procesiune pe
Piatra Neam], a declarat c\
str\zile ora[ului, pentru a
Boboteaza reprezint\ cea mai
`mp\r]i agheazm\ celor care
important\ s\rb\toare, `n
nu au reu[it s\ participe la
condi]iile `n care apa este un
slujb\. Un amplu ceremo-
lichid vital pentru organism.
nial militar [i religios a avut
Apa sfin]it\ ieri de preo-
loc [i la Mangalia, prin
tul Constantin Cap[a va
oficierea Sfintei Liturghii de
ajunge [i la robinetele locui-
un sobor de preo]i militari
torilor din comunele Dum-
din Marin\, la Biserica mili-
brava Ro[ie, S\vine[ti, Roz-
nov, Z\ne[ti, Girov [i Ale- tar\ „Sf. Maria“ din Garni-
zoana Mangalia.
xandru cel Bun.
Evenimente similare au A urmat apoi procesiunea
c\tre portul turistic din lo-
avut loc [i `n ora[ele Roman,
Târgu Neam] [i Bicaz, unde calitate, la care au partici-
pat, pe lâng\ enoria[i, patru
capt\rile de ap\ au fost
sfin]ite. plutoane de solda]i [i grada]i
voluntari. Ceremonialul re-
ligios de sfin]ire a apei a fost
La Constan]a s-a
`mp\r]it agheazm\
pe strad\
~n Pia]a cea Mare din
Sibiu, dup\ Sf=nta Litur-
ghie, IPS Laurentiu, Mitro-
politul Ardealului, `nconju-
rat de un sobor de preo]i [i
diaconi, a oficiat slujba A-
ghezmei mari. La slujb\ au
participat to]i preo]ii din
parohiile Sibiului [i din `m-
prejurimi, informeaz\ Radio
Trinitas.
PS Casian, Episcopul
Dun\rii de Jos, a oficiat ieri
slujba Sfintei Liturghii la
Catedrala „Na[terea Dom-
nului“ din Br\ila, dup\ care
a avut loc o procesiune p=n\
pe malul Dun\rii, unde s-a
oficiat slujba Aghezmei
Pagin\ realizat\ de La Ia[i, slujba Aghezmei celei mari a fost oficiat\ de un sobor de
Narcisa BALABAN preo]i [i diaconi, slujitori ai Catedralei mitropolitane
4 Luni, 7 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Tentativ\ de evadare
la Penitenciarul
din Foc[ani
Mai mul]i de]inu]i din Penitencia-
rul de Maxim\ Siguran]\ Foc[ani
au `ncercat s\ evadeze, `n noaptea
de vineri spre sâmb\t\. Potrivit
agen]iei de [tiri Rompres, surse
din Parchetul de pe lâng\ Tri-
bunalul Vrancea au declarat c\
de]inu]ii erau condamna]i la pe-
depse de 25-30 ani pentru crim\ [i
c\ au `ncercat s\ sape un tunel,
prin care s\ evadeze din `nchisoa-
re. „Au reu[it s\ sape 2-3 metri.
Au fost prin[i [i au declarat c\ da-
toria lor este s\ `ncerce s\ eva-
deze, iar cea a gardienilor este
aceea de a-i prinde“, au declarat
reprezentan]ii Parchetului. Poli]i[-
tii de la IPJ Vrancea au demarat o
anchet\ `n acest caz. Co-
mandantul Penitenciarului, colo-
nelul Ion Celmare, nu a putut fi
contactat pentru a da informa]ii
suplimentare.
900 de apeluri
la Ambulan]\,
`n doar 24 de ore
La Serviciul de Ambulan]\ al
Capitalei au fost `nregistrate, la
finele acestei s\pt\m=ni, circa 900
de solicit\ri `ntr-un interval de
doar 24 de ore, iar o persoan\ f\r\
locuin]\ a decedat din cauza frigu-
lui. Dr. Marina Deaconu a precizat
c\, `n 160 dintre cazuri, solicit\rile
au fost pentru st\ri febrile, 16 pen-
tru fracturi, iar 50 de persoane au
chemat medicii pentru c\ au c\zut
`n strad\. Institutul de Medicin\
Legal\ a `nregistrat sâmb\t\, la
ora 10:00, decesul unei persoane
f\r\ ad\post, `n vârst\ de 58 de
ani, `n sectorul 4. ~n prezent, doar
Prim\ria sectorului 1 poate pune
la dispozi]ia persoanelor s\race
ad\posturi, `n patru centre [i un
azil de noapte pentru adul]i
(„Od\i“), unde persoanele f\r\
domiciliu pot locui temporar timp
de [ase luni, primind cazare [i
mas\ gratuite. Un alt ad\post pen-
tru persoanele adulte din sectorul
1 este „Casa Ioana“, deschis de
Funda]ia „Medici F\r\ Frontiere“,
care func]ioneaz\ `n dou\ centre
(unul destinat femeilor, situat pe
{os. Olteni]ei 39-40, [i altul pentru
b\rba]i, `n str. Bucure[tii Noi 67).
La „Casa Ioana“, persoanele f\r\
ad\post pot locui maximum trei
luni. Prim\ria sectorului 3 are des-
chis un ad\post de noapte `n str.
Ion Filibiliu nr. 12, unde pot fi
primite 22 de persoane adulte f\r\
cas\, pe o perioad\ determinat\.
Persoanele f\r\ locuin]\ din sec-
toarele 2, 4, 5 [i 6 nu se pot adresa
Prim\riei pentru a fi ad\postite
temporar `n centre de primire,
deoarece acestea nu exist\. Repre-
zentan]ii prim\riilor din aceste
sectoare spun c\ persoanele f\r\
ad\post pot fi ajutate, dup\ caz, cu
hran\ [i asisten]\ medical\.
Zbor umanitar efectuat
de pilo]i militari
Un elicopter IAR 330 Puma, apar-
]inând For]elor Aeriene Române, a
`ndeplinit, la solicitarea
Inspectoratului pentru Situa]ii de
Urgen]\ al Jude]ului Constan]a,
`n cursul zilei de sâmb\t\, o misi-
une umanitar\ pentru ajutorarea
popula]iei din zonele afectate de
ninsori din jude]ul Constan]a.
Conform unui comunicat al
Ministerului Ap\r\rii, elicopterul
a transportat din localitatea
Plopeni la Constan]a o persoan\
bolnav\ [i o femeie `ns\rcinat\. Pe
timpul zborului, la bordul eli-
copterului s-a aflat [i o echip\ de
medici, preg\tit\ s\ acorde asis-
ten]\ de urgen]\. Elicopterul mili-
tar se afl\ `n serviciu de lupt\ in-
terven]ie umanitar\, iar misiunea
a fost executat\ de echipajul con-
dus de c\pitanul Viorel Cojocaru,
a precizat Biroul de Pres\ al
Ministerului Ap\r\rii. a
SUTE DE CET|}ENI MOLDOVENI ~{I PETREC S|RB|TORILE ~N
ROM+NIA: Sute de cet\]eni din Republica Moldova `[i vor petrece
Cr\ciunul, s\rb\torit pe stil vechi, `n România. Mai multe autocare
[i autoturisme au trecut, `n ultimele dou\ zile, prin Vama Stânca,
pline cu turi[ti care s-au `ndreptat spre sta]iunile române[ti,
pentru petrecerea de Cr\ciun, care va avea loc ast\zi.
Un subofi]er v=lcean a decedat, plimbat `ntre spitale
a La trei zile dup\ decesul pacientului, medicii nu cunosc cauzele insuficien]ei respiratorii
care a dus la moartea vâlceanului Florea Popescu, de 41 de ani, fost sergent `n cadrul for]elor de men]inere
a p\cii din Bosnia-Her]egovina [i decorat cu ordinul Virtutea Militar\, `n urm\ cu 10 ani a
Conducerea Spitalului Medicilor Vâlcea, Adrian lui Florea Popescu, de 41 metri de Unitatea de Pri- laborator asupra mostre-
Jude]ean de Urgen]\ P\trulescu, a precizat c\ o de ani, fost sergent `n ca- miri Urgen]e. La `ntoar- lor prelevate de medicul
(SJU) Vâlcea va ancheta eventual\ anchet\ a cole- drul for]elor de men]inere cere, b\rbatul a c\zut din legist. Potrivit rudelor, cu
giului ar putea avea loc
cazul pacientului care a a p\cii din Bosnia-Her]e- picioare `n ambulan]\, cu pu]in timp `nainte ca sub-
decedat `ntr-o ambulan]\ numai `n func]ie de con- govina [i decorat cu or- câteva momente `nainte ofi]erul s\ intre `n insufi-
`n curtea spitalului. „Con- cluziile anchetei adminis- dinul Virtutea Militar\, s\ fie din nou preluat de cien]\ respiratorie, concu-
ducerea spitalului s-a au- trative a spitalului. `n urm\ cu 10 ani. Tran- personalul UPU, iar me- bina acestuia i-a adminis-
tosesizat [i a demarat pro- sportat cu autoturismul dicul ORL-ist care `l `n- trat câteva medicamente
cedurile de anchet\ admi- Autopsia nu a unui vecin la Unitatea de so]ea i-a f\cut o traheoc- pe care le avea `n cas\.
nistrativ\. Pân\ `n acest Primiri Urgen]e (UPU) a tomie. Pacientul nu a pu- Rudele au precizat c\
l\murit cauza
moment, noi nu am primit SJU Vâlcea, miercuri di- tut fi `ns\ salvat, iar au- b\rbatul a `nceput s\ se
vreo plângere din partea decesului minea]\, subofi]erul v=l- topsia nu a oferit indicii simt\ r\u `nc\ din pe-
familiei“, declara, vineri La trei zile dup\ dece- cean a fost apoi trimis cu de natur\ clinic\ `n ceea rioada Cr\ciunului, acu-
sear\, managerul general sul pacientului, medicii ambulan]a, pentru con- ce prive[te decesul, cau- zând simptomele unei vi-
al SJU Vâlcea, Georgeta nu cunosc cauzele insufi- sulta]ie de specialitate, la zele insuficien]ei respira- roze, `ns\ a amânat s\ se
S\li[te. La rândul s\u, cien]ei respiratorii care a sec]ia ORL a spitalului, torii urmând s\ fie eluci- prezinte la medic pân\
pre[edintele Colegiului dus la moartea vâlceanu- aflat\ la circa doi kilo- date pe baza analizelor de dup\ s\rb\tori. a
Autobuze poloneze cu mesaje
admirative la adresa rom=nilor
a O campanie de diploma]ie public\, intitulat\ „Cuvinte uitate ale admira]iei“, a fost lansat\, la `nceputul acestui an,
`n capitala Poloniei a „Cuvintele admirative“ reamintite polonezilor prin aceast\ campanie au fost rostite cu diferite
prilejuri, de unele dintre cele mai mari personalit\]i politice [i culturale ale istoriei acestui stat a Astfel, Papa Ioan
Paul al II-lea a spus despre Rom=nia c\ este „gr\dina Maicii Domnului“, mare[alul Jozef Pilsudski considera c\
„Alian]a polono-român\ trebuie s\ dureze“, iar marele poet polonez Julian Tuwim afirma: „Dac\ e vorba de bani, e
mai sigur s\-mi stea `n buzunare, dac\ vine vorba de alian]e, atunci s\ le facem cu românii“ a
Potrivit unui comunicat remis mare[alul Jozef Pilsudski consi-
de c\tre directorul adjunct al dera c\ „Alian]a polono-român\
Institutului Cultural Român trebuie s\ dureze“, marele poet
(ICR) din Var[ovia, Monica Voi- Julian Tuwim afirma „dac\ e
tovici, mai multe autobuze din vorba de bani, e mai sigur s\-mi
capitala polonez\ au fost in- stea `n buzunare, dac\ vine vorba
scrip]ionate cu aprecieri m\guli- de alian]e, atunci s\ le facem cu
toare la adresa românilor, apar- românii“, iar scriitoarea Kazimie-
]inând unor mari personalit\]i ra Illakowiczowna a declarat c\
ale istoriei acestui stat. „Cam- „poporul român a fost pentru noi
pania a fost conceput\ cu scopul un adev\rat frate“. Chipurile
principal de a repune `n cir- celor patru remarcabile perso-
cula]ie o memorie istoric\ favora- nalit\]i ale Poloniei au fost impri-
bil\ românilor [i pentru a crea, mate, `n poze caracteristice, pe
cu procedee cât mai credibile [i mari panouri lipite pe exteriorul
cu instrumente cât mai eficiente, mai multor autobuze care circul\
o atitudine favorabil\ fa]\ de pe liniile centrale ale Var[oviei,
România, români [i cultura iar cuvintele citate sunt reprodu-
român\, `n rândul unui public se foarte vizibil lâng\ aceste pa-
cât mai larg, dar nu neap\rat tru chipuri iconice. La selec]ia ci-
binevoitor“, se precizeaz\ `n co- tatelor au contribuit, `n calitate
municatul emis de reprezentan- de consultan]i [tiin]ifici, prof.dr.
tul Institutului Cultural Rom=n Tadeusz Dubicki, profesor la U- mare poten]ial de replicabilitate. au stat `ntotdeauna a[a. ~n pe-
din Var[ovia. niversitatea din Lodz [i specialist Componenta sa var[ovian\, care rioada interbelic\, `n anii celui
`n rela]iile româno-poloneze, [i a costat sub 2.000 de euro [i se va de-al Doilea R\zboi Mondial sau
lect. univ. dr. Cristina Godun, desf\[ura timp de 21 de zile, `n anii [aptezeci, România [i
„Dac\ vine vorba pân\ pe data de 18 ianuarie, românii au fost privi]i cu admi-
profesor de literatur\ polon\ `n
de alian]e, atunci s\ le cadrul catedrei de slavistic\ a poate fi considerat\ proiectul-pi- ra]ie, atât de mari personalit\]i
facem cu românii“ Universit\]ii din Bucure[ti. lot al unei ini]iative care, `n for- politice [i culturale poloneze, cât
me mai extinse, poate fi realizat\ [i de oamenii obi[nui]i. ~n mare
„Cuvintele admirative“ rea- [i `n Cracovia, Poznan, Wroclaw, m\sur\ uitate sau cunoscute
mintite polonezilor prin aceast\ Românii au fost privi]i cu Gdansk sau `n alte ora[e doar unor grupuri restrânse de
campanie au fost rostite, cu admira]ie de mari poloneze. Monica Voitovici a sub- cercet\tori, expresiile simpatiei
diferite prilejuri, de unele dintre personalit\]i poloneze liniat faptul c\, `n Polonia, ca [i [i admira]iei fa]\ de români
cele mai mari personalit\]i po- `n alte ]\ri europene, românii reprezint\ o resurs\ neutilizat\
litice [i culturale ale istoriei aces- Potrivit reprezentantului In- sunt relativ pu]in cunoscu]i [i, a rela]iilor bilaterale româno-
tui stat. Astfel, Papa Ioan Paul al stitutului Cultural Român (ICR) uneori, percep]ia public\ la adre- poloneze [i ac]iunilor de diplo-
II-lea a spus despre Rom=nia c\ din Var[ovia, campania „Cuvin- sa noastr\ este dominat\ de ste- ma]ie public\ ale României“, se
este „gr\dina Maicii Domnului“, tele uitate ale admira]iei“ are un reotipuri negative. „Lucrurile nu precizeaz\ `n materialul citat. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TERMICA A REDUS CON- p\cur\. „Chiar dac\ noi avem un cost mice nu au func]ionat. Pentru a evita din domeniul public. Viceprimarul
mai mare dac\ func]ion\m pe o astfel de situa]ie `n anii viitori, Victor Dr\gu[in a declarat c\ atât
SUMUL DE GAZ LA BOTO{ANI:
Societatea de termoficare din mu- p\cur\, m\sura era necesar\, pentru Ministerul Economiei [i Comer]ului a s\mb\t\, cât [i duminic\, s-a lucrat
a putea dep\[i acest vârf de tempera- finan]at o investi]ie de alimentare a pentru reducerea mormanelor de
nicipiul Boto[ani, Termica SA, [i-a turi negative“, a declarat directorul z\pad\, folosindu-se `nc\rc\toare
redus, sâmb\t\, consumul de gaz, jude]ului Boto[ani cu gaz, printr-o
Termica, Ion Diaconu. Acesta a pre- nou\ magistral\ care urmeaz\ a fi mecanice [i 11 autobasculante de
astfel `ncât presiunea gazului la pop- cizat c\ m\sura va fi men]inut\ pân\ mare capacitate. Ampla ac]iune,
ula]ie s\ creasc\. M\sura a fost luat\ construit\ `ntre Hârl\u-Ia[i [i
ce temperaturile exterioare vor mai Boto[ani. `ngreunat\ de temperaturile sc\zu-
de conducerea societ\]ii, dup\ ce mai cre[te. Sâmb\t\ diminea]\, la Boto- te, s-a desf\[urat cu sprijinul poli-
multe cartiere din municipiu au a LA ALEXANDRIA, Z|PADA
[ani, au fost `nregistrate minus 23 de ]i[tilor de le serviciul rutier, pentru
r\mas f\r\ gaz, ca urmare a sc\derii grade Celsius, iar gerul a determinat ESTE TRANSPORTAT| PE a se evita blocajele `n trafic. De ase-
presiunii, pe fondul temperaturilor sc\derea presiunii `n magistrala de TERENURI VIRANE: Prim\ria mu- menea, sâmb\t\ s-a trecut la dega-
exterioare extrem de sc\zute. Astfel, gaz care alimenteaz\ municipiul. Din nicipiului Alexandria a `nchiriat mi- jarea z\pezii din vecin\tatea punc-
Termica a decis s\ reduc\ consumul cauza presiunii extrem de sc\zute, `n jloace de transport auto de la mai telor de colectare a de[eurilor mena-
de gaz, de la 5.000 mc/h la 3.000 cartierele Marchian, Maxim Gorki, multe firme de construc]ii, pentru ca jere, gunoaiele fiind neridicate, ca
mc/h, iar produc]ia de energie ter- Unirii sau Aleea Crizantemelor, z\pada strâns\ de pe str\zile princi- urmare a troienelor, din ultima zi a
mic\ s\ se realizeze pe baz\ de ma[inile de g\tit sau centralele ter- pale s\ fie dus\ pe terenuri virane anului trecut. a

Economic
Micii produc\tori `[i pot vinde oriunde
produsele p=n\ la finele anului 2008
Produc\torii agricoli `[i
pot vinde produsele alimen-
tare realizate `n gospod\rii
pe `ntreg teritoriul României
pân\ la finele anului 2008, a
declarat vicepre[edintele Au-
torit\]ii Na]ionale Sanitar-
Veterinare [i pentru Sigu-
ran]a Alimentelor (ANSV-
SA), Laszlo Csutak. „Ordinul
301 care reglementa vânza-
rea produselor la zona jude-
]ului de care apar]in produ-
c\torii a fost prelungit `n
Ultima sut\ de metri pentru pensiile private
a Rom=nii care nu [i-au ales `nc\ operatorul privat pentru administrarea pensiilor mai au la dispozi]ie dou\ s\pt\m=ni,
altfel, vor fi repartiza]i aleatoriu la fondurile existente `n prezent a Pentru a intra `n posesia pensiei private, potrivit noului
sistem implementat `n România, un salariat trebuie s\ contribuie la unul dintre fondurile de pensii minimum 20 de ani a
de Silviu DASC|LU
Rom=nii care nu s-au
decis `nc\ la ce fond de
pensii `[i vor dirija contri-
bu]ia lunar\ pentru a ob-
]ine o pensie privat\ la
b\tr=ne]e mai au la dis-
pozi]ie doar dou\ s\pt\-
m=ni. Persoanele care nu
se vor decide unde s\ `[i
depun\ banii `n termen
util, risc\ s\ fie reparti-
zate aleatoriu de c\tre
Comisia de Supraveghere
a Pensiilor Private [i, ast-
fel, s\ fie nemul]umite de
operatorul la care au a-
juns. Reprezentan]ii Casei
Na]ionale de Pensii spun
c\, pân\ la mijlocul lunii
decembrie 2007, aproape
trei milioane de români au
aderat la un fond privat
de pensii. Persoanele care
sunt obligate s\ adere
sunt cele cu vârste cuprin-
se `ntre 18 [i 35 de ani,
care contribuie la sistemul
asigur\rilor sociale de
stat. Cei care au vârste
cuprinse `ntre 35 [i 45 de
ani pot opta s\ adere la pi-
lonul II de pensii. Campa-
nia pentru aderarea la
fondurile de pensii private
obligatorii a `nceput acum
aproape patru luni [i se va
termina pe 17 ianuarie.
Minimum 20 de ani
de contribu]ie lunar\
Pentru a intra `n po-
sesia pensiei private,
potrivit noului sistem im-
plementat `n România, un
salariat trebuie s\ con-
Vremea `n ]ar\:
Luni, 7 ianuarie
Procesul de u[oar\ `nc\l-
zire va continua, astfel `ncat
temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre -6 [i 4 grade.
Cerul va fi mai mult noros [i
temporar vor c\dea pre-
cipita]ii predominant sub
form\ de ninsoare, izolat
mai `nsemnate cantitativ
doar `n vest. Vor fi condi]ii
de polei. V=ntul va sufla slab
p=n] la moderat, cu unele in-
tensificari la munte. Dimi-
nea]a, `n zonele joase, va fi
cea]\ asociat\ [i cu depunere
de chiciur\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 7.01.2008
Dolar SUA 2,4415
3,5897
Euro
Luni, 7 ianuarie 2008
prima etap\ pân\ la 30 iunie
2007, iar ulterior pân\ la
finele lui 2007. ~n prezent, in-
trarea `n vigoare a acestui or-
din a mai primit o derogare
cu un an, pân\ la 31 decem-
brie 2008, dar numai dac\
produc\torii se `nregistreaz\
ca [i pân\ acum la direc]iile
sanitar-veterinare jude]ene
[i respect\ normele de igien\
[i elementele de trasabilitate
a produselor pentru a [ti de
unde provin acestea“, a pre-
tribuie la unul dintre fon-
durile de pensii minimum
20 de ani, `n final, cuantu-
mul pensiei depinzând de
seriozitatea [i riscul pe
care [i l-a asumat fiecare
administrator de pensii
private `n parte. ~n cazul
`n care contribuabilul nu
este mul]umit de modul `n
care fondul privat admi-
nistreaz\ suma de bani,
acesta poate s\ se trans-
fere c\tre un alt fond pri-
vat de pensii. Astfel, dac\
`ntr-un interval de 2 ani
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STUDEN}II ROM+NI
POT LUCRA ~N VACAN}E
~N GERMANIA: Studen]ii
români pot lucra `n Germa-
nia pe perioada vacan]ei de
var\ [i au la dispozi]ie 100
de locuri de munc\ `n lan]uri
de restaurante fast-food, a-
gricultur\ [i la cur\]enia cl\-
dirilor, a declarat Alina Mar-
cu, consilier EURES la Agen-
]ia Municipal\ pentru Ocu-
parea For]ei de Munc\ (AM-
OFM) Bucure[ti. AMOFM
Bucure[ti va organiza o se-
lec]ie pentru studen]ii care
doresc s\ lucreze `n Germa-
nia pe perioada vacan]ei de
var\ pentru minimum dou\
luni. Solicitan]ii trebuie s\
depun\ un dosar [i s\ sus-
]in\ testul de limb\ germa-
n\, `n perioada 7-21 ianua-
rie, la Centrul de Informare
[i Consiliere privind Cariera,
din Capital\. La selec]ie pot
participa studen]ii de la cur-
surile de zi, de la orice facul-
tate acreditat\ conform legii,
cu excep]ia studen]ilor din a-
NIVELUL CAS A FOST REDUS CU 2,5%: Contribu]iile de asigur\ri sociale de stat au
fost reduse cu circa 2,5%, `ncepând din 1 ianuarie 2008. Cea mai important\ reducere
a CAS va fi consemnat\ la angajator, respectiv de 2% - 0,5% contribu]ia de s\n\tate,
respectiv 1,5% contribu]ia asigur\rilor de [omaj -, `n timp ce contribu]ia pl\tit\ de
angajat la bugetul asigur\rilor de [omaj va fi redus\ cu 0,5%. Nivelul CAS va fi redus
anul viitor cu circa 6% pe ansamblu, atât de la angajat, cât [i de la angajator.
cizat Csutak. Ministrul Agri-
culturii a declarat recent c\
ordinul 301/2006 va intra `n
vigoare numai dup\ ce micii
produc\tori vor cunoa[te clar
cadrul de aplicare, con]inutul
ordinului [i toate elementele
de igien\. Potrivit noului act
normativ, dup\ `nscrierea la
direc]iile jude]ene veterinare,
fermierii nu mai sunt limita]i
teritorial [i vor putea realiza
vânz\ri directe la nivel
na]ional. Ei pot comercializa
de la `nscriere crede c\
fondul privat nu este per-
formant [i vrea transferul
la un altul, va pl\ti un
comision, iar `n cazul `n
care perioada de con-
tribu]ie a dep\[it 2 ani [i
abia atunci se dore[te mu-
tarea la un alt fond de
pensii, acest lucru se poa-
te face f\r\ a fi perceput
vreun comision.
Speciali[tii `n domeniu
au afirmat public, `n
nenum\rate rânduri, c\
un român `[i va tr\i de-
nul I sau ultimul an de
studii. Cei care au cuno[tin]e
mai bune de german\ pot
candida pentru un loc de
munc\ `n restaurante fast-
food sau la cur\]enia cl\-
dirilor, iar ceilal]i pot lucra
`n agricultur\, a precizat
Marcu. Reprezentanta AM-
OFM a mai spus c\ nivelul
salariului [i condi]iile de
cazare vor fi discutate de
candida]i cu angajatorii din
Germania. ~n anii anteriori,
aceste selec]ii erau organi-
zate de Oficiul pentru Migra-
]ia For]ei de Munc\ (OMFM),
institu]ie care a fost des-
fiin]at\ `n 2007.
a 60 DE MILIOANE DE
LEI PENTRU SPA}IILE
VERZI ~N 2008: Guvernul
a aprobat alocarea a 60 de
milioane de lei, `n 2008, pen-
tru Programul na]ional de
`mbun\t\]ire a calit\]ii
mediului prin realizarea de
spa]ii verzi `n localit\]i, in-
formeaz\ un comunicat al
Ministerului Mediului [i
lapte, carne, ou\, pe[te [i alte
produse de origine animal\,
dac\ respect\ condi]ii de ba-
z\, [i anume s\ de]in\ asu-
pra lor un buletin de analiz\
care s\ ateste c\ s-au res-
pectat normele de igien\ [i
s\ eticheteze produsele pen-
tru a se cunoa[te locul de
provenien]\. Prin introduce-
rea acestor norme, Autori-
tatea Veterinar\ dore[te ca
efectuarea controalelor s\ se
fac\ mai u[or pe `ntregul
lan] de produc]ie pân\ la
ajungerea produselor pe
pia]\. De asemenea, marfa
trebuie corect etichetat\.
Proiectul mai prevede [i fap-
cent anii b\trâne]ii dac\
va cumula o sum\ prove-
nit\ din toate cele trei pla-
nuri, respectiv dac\ va
ajunge s\ beneficieze de
trei pensii, cea de stat,
care va fi din ce `n ce mai
mic\, cea privat\ obligato-
rie, care va fi din ce `n ce
mai mare, `ntrucât pro-
centul de contribu]ie lu-
nar\ va cre[te de la an la
an, [i cea privat\ faculta-
tiv\, care va fi pe cât de
mult am contribuit. Ast-
fel, se estimeaz\ c\, `n
Dezvolt\rii Durabile (MM-
DD). Prin intermediul aces-
tui program, autorit\]ile lo-
cale au posibilitatea de a so-
licita fonduri nerambursa-
bile de la Guvern `n scopul
`nfiin]\rii de noi parcuri sau
pentru extinderea [i reabili-
tarea celor existente. „Spe-
r\m c\ primarii au finalizat
`nc\ din aceast\ iarn\ pro-
iecte pentru parcuri, astfel
`ncât cet\]enii s\ aib\ mai
mult spa]iu verde `n locali-
t\]ile `n care tr\iesc“, a de-
clarat Lucia Ana Varga, sec-
retar de stat `n Ministerul
Mediului. Proiectele pot fi de-
puse `n perioada 3-31 ia-
nuarie la MMDD, conform
Ghidului de finan]are apro-
bat. ~n 2007 au fost finan]ate
102 proiecte, cu aceea[i va-
loare de 60 de milioane de lei.
a AVIONUL TAROM A-
VARIAT PE 30 DECEM-
BRIE ARE O POLI}| DE
10 MILIOANE DE DOLARI:
Poli]a Casco pentru avionul
tul c\ produc\torii vor putea
livra marfa direct c\tre
unit\]i autorizate de proce-
sare [i c\ responsabilii din
unit\]ile de vânzare cu a-
m\nuntul trebuie s\ se asi-
gure c\ bunurile respective
nu pun `n pericol s\n\tatea
public\. Datele centralizate
ale ANSVSA de la jum\tatea
lui 2007 ar\tau c\ erau `nre-
gistra]i doar 10% din pro-
duc\torii cu vânzare direct\
[i 20% din cei care vând cu a-
m\nuntul. Potrivit ANSVSA,
cantit\]ile de produse accep-
tate pentru micii produc\tori
[i tarifele de `nregistrare nu
vor fi modificate. a
func]ie de randamentul
fondurilor private, siste-
mul ne-ar putea aduce, `n
final, o pensie de aproxi-
mativ 80% din media sala-
rial\ a ultimilor ani.
Obliga]iile
administratorilor
de pensii private
CSSPP a adoptat o se-
rie de norme privind re-
glement\rile contabile a-
plicabile fondurilor de
pensii private facultative
(pilonul III) [i pensiilor
obligatorii administrate
privat, informeaz\ CSPP.
Administratorii sunt o-
bliga]i s\ transmit\ CSS-
PP un raport anual `nso]it
de anumite documente
contabile, precum bilan]ul
contabil (`n cazul adminis-
tratorului societate de
pensii, situa]ia activelor,
pasivelor [i capitalurilor
proprii, `n cazul adminis-
tratorului societate de
asigurare sau societate de
administrare a investi]ii-
lor), precum [i, dup\ caz,
contul de profit [i pierde-
re, situa]ia veniturilor [i
cheltuielilor, notele expli-
cative ale situa]iilor finan-
ciare anuale, situa]ia mo-
dific\rii capitalurilor pro-
prii, situa]ia fluxurilor de
trezorerie, hot\rârea de
aprobare a bilan]ului con-
tabil. a
TAROM avariat pe 30 de-
cembrie 2007 acoper\ o su-
m\ asigurat\ de 10 milioane
de dolari, iar reasiguratorii,
brokerul de reasigurare [i
asiguratorul flotei companiei
de avia]ie, Astra-Uniqa, vor
pl\ti desp\gubirile `n cel
mai scurt timp, a anun]at joi
compania de asigur\ri. Poli-
]a de asigurare Casco pentru
aeronava avariat\ acoper\ o
sum\ asigurat\ de 10 mi-
lioane de dolari. Riscurile au
fost plasate prin brokerul de
reasigurare Willis, princi-
palul broker de avia]ie la
nivel mondial. Reprezentan-
]ii companiei britanice Air
Claims Service, societate de
evaluare [i lichidare de dau-
ne aviatice, desemnat\ de
reasiguratori, au realizat `m-
preun\ cu reprezentan]ii As-
tra-Uniqa [i oficialii TAROM
o prim\ evaluare a gradului
de avariere a aeronavei pe 2
[i 3 ianuarie 2008, se arat\
`n comunicatul transmis joi
de Astra-Uniqa. a
5
PE SCURT
Drepturile pasagerilor
dac\ se anuleaz\ o
curs\ aerian\
Pasagerii c\rora li s-au anulat
zborurile sau au avut `ntârzieri
foarte mari pot beneficia de des-
p\gubiri b\ne[ti, dar [i de servicii
de cazare [i mas\. Regulile sunt
valabile numai pentru cei care
c\l\toresc `n statele membre ale
Uniunii Europene, [i sunt vala-
bile doar oficial, pentru c\ dru-
mul pân\ la primirea banilor este
extrem de lung. ~n cazul anul\rii
zborurilor, transportatorii nu
sunt obliga]i s\ pl\teasc\ com-
pensa]ii financiare pasagerilor,
dac\ demonstreaz\ c\ anularea
s-a produs din cauza unor eveni-
mente grave, neprev\zute. ~n ca-
zul `n care zborurile au `ntârzieri
mai mari de dou\ ore, pasagerii
au dreptul la asisten]\ gratuit\
din partea transportatorilor. A-
ce[tia trebuie s\ le ofere mâncare,
cazare la hotel [i transportul `n-
tre aeroporturi, dac\ este cazul.
Dac\ `ntârzierea zborului este
mai mare de cinci ore, atunci pa-
sagerii au dreptul s\ cear\ retur-
narea banilor pe bilet. Companiile
aeriene pot primi amenzi dac\ nu
ofer\ compensa]ii financiare, pen-
tru lipsa asisten]ei gratuite, pen-
tru neinformarea pasagerilor cu
privire la drepturile pe care le au
`n cazul anul\rii sau `ntârzierii
zborurilor. Autoritatea pentru pro-
tec]ia consumatorului este cea `n
m\sur\ s\ dea sanc]iuni. Iar pa-
sagerii se pot adresa doar instan-
]ei dac\ vor s\ fie desp\gubi]i.
Companiile de
telefonie mobil\
au c=[tigat
100 de milioane
de euro de Revelion
De Revelion, românii au ]inut s\
le fac\ ur\ri de peste o sut\ de
milioane de euro celor apropia]i.
{i asta numai prin intermediul
telefoanelor mobile. Au dat sute
de milioane de telefoane [i zeci de
milioane de mesaje scrise. Banii
s-a dus din buzunarele utilizato-
rilor `n conturile companiilor de
telefonie mobil\. Abona]ii Orange
au vorbit de Revelion cu 40% mai
mult fa]\ de anul trecut. Câ[ti-
guri au `nregistrat [i cei de la
Vodafone. Abona]ii acestei re]ele
de telefonie mobil\ au vorbit cu
prietenii [i colegii de serviciu de
aproape nou\ ori mai mult fa]\
de 2007. Nici la capitolul sms-uri
nu au stat mai r\u. Celelalte do-
u\ companii de telefonie mobil\
din România, Cosmote [i Telemo-
bil, operatorul serviciului Zapp,
`[i vor anun]a [i ele, `n curând,
datele `nregistrate de Revelion.
V=nz\rile Ford au
sc\zut cu 24% `n SUA
Vânz\rile de autovehicule Ford
au sc\zut `n decembrie cu nou\
procente, iar pe ansamblul anului
2007 sc\derea a fost de 24% pe
pia]a din SUA, fa]\ de situa]ia
anului trecut. Observatorii pie]ei
consider\ c\ anul 2007 a fost cel
mai r\u pentru industria auto din
SUA, `ncepând din 1998, pe fon-
dul preocup\rilor consumatorilor
despre pre]urile carburan]ilor [i
mersul economiei nord-ameri-
cane. Conform estim\rilor,
`nainte de anun]area rezultatelor
oficiale, Toyota a dep\[it Ford `n
2007 la vânz\rile `n SUA, situân-
du-se pe locul al doilea, dup\ GM.
Pentru prima oar\ dup\ 1931,
Ford nu se mai claseaz\ pe locul
secund, dup\ GM, potrivit is-
toricului companiei Ford, Bob
Kreipke. Noile Ford Mustang [i
Ford Taurus Sedan nu au mai
reu[it s\ ating\ volumele de
vânz\ri ale versiunilor prece-
dente, iar vânz\rile de camionete
au sc\zut cu cinci procente. La
nivel global, vânz\rile Ford au
coborât cu 12 procente `n 2007. a
6 Luni, 7 ianuarie 2008

„4, 3, 2“: Palme d’Or la Cannes, Premiul Ministerului Educa]iei din Fran]a, Premiul
Retrospectiv\ criticii de la Cannes „FIPRESCI“, Marele Premiu „FIPRESCI“ pentru cel mai bun film al
anului, „Hollywood Film Award“, Premiul pentru cea mai bun\ actri]\ (Anamaria
Marinca) [i trofeul „Calul de bronz“ pentru cel mai bun film, la Stockholm, premiile
cultural\ Academiei Europene de Film. Asocia]iile Criticilor din Los Angeles, din Chicago [i din
Toronto au numit „4, 3, 2“ cel mai bun film al anului, nominalizat la Globul de Aur.

2007, anul consacr\rii mondiale a filmului rom=nesc

2007 a fost anul `n care cinematografia
româneasc\ a ajuns pe cele mai `nalte culmi
prin premiile ob]inute de filmul lui Cristian
Mungiu, „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“. Pe de
alt\ parte, `n 2007 au fost lansate pe pia]\ doar
[ase pelicule autohtone. Filmele importante
ale anului 2007, `n afar\ de „4, 3, 2“ vor fi
prezentate publicului `n acest an, c=nd se
consider\ c\ va fi o infla]ie de filme rom=ne[ti.
~n prim\vara anului 2007
erau anun]ate mai multe
premiere, `ns\ unii produ-
c\tori nu au mai scos filmele
pentru public, chiar dac\
acestea au fost terminate [i
prezentate `n festivaluri.
Succesul fulminant `nregis-
trat de „4, 3, 2“ pare s\ fi de-
terminat pe anumi]i cinea[ti
s\-[i amâne lans\rile filme-
lor pentru 2008, dup\ cum
consider\ unii critici, care au
ar\tat c\ este evident c\ fil-
mul lui Mungiu eclipsa orice
alt eveniment cinematografic
românesc, odat\ cu ob]inerea
trofeului Palme d’Or.
Criticului de cinema Irina
Margareta Nistor i se pare
straniu c\ `ntr-un an `n care
se vorbe[te atât de mult des-
pre filmul românesc au ie[it
atât de pu]ine premiere ofi-
ciale. {i acestea au avut pu-
]ini spectatori, excep]ia f\-
când-o filmul lui Mungiu,
pentru c\ cineastul a recurs
la un sistem nou de promo-
vare `n ]ar\ a filmului s\u -
cel de caravan\.
2007, anul filmelor
„am=nate“
~n 2007 a fost realizat [i
filmul „Coco[ul decapitat“ de
Radu Gabrea, care a deschis
Festivalul Transilvania la
Sibiu [i care a fost prezentat
[i `n Italia, dar care nu a fost
`nc\ prezentat publicului.
Mult a[teptat este [i filmul
lui Nae Caranfil, „Restul e
t\cere“, terminat, prezentat
la Locarno, dar programat
s\ intre `n cinematografe a-
bia `n acest an.
Irina Margareta Nistor
consider\ c\ [i coproduc]ia
român\-german\ „Offset“,
regizat\ de Didi Danquart
(produc\tor român Cristian
Mungiu, prin Mobra Film),
ar fi trebuit s\ apar\ pe e-
cranele din România `n
2007. La fel, Mircea Dane-
liuc a terminat `n 2007 fil-
mul „Legiunea str\in\“, a-
m=nat [i el pentru 2008.
La anul ar putea fi o „in-
fla]ie“ de filme române[ti,
pentru c\, al\turi de cele „a-
mânate“, vor fi lansate [i ce-
le aflate acum `n produc]ie.
Unele dintre cele care
sunt `n lucru vor fi regizate
de debutan]i pe platou, pre-
cum Hora]iu M\l\ele. Este
a[teptat [i un film de Alexa
Visarion. De asemenea, au
`n produc]ie filme [i regizorii
de teatru Silviu Purc\rete
sau Alexandru Darie. Unul
dintre cele mai a[teptate fil-
me de c\tre critici este cel al
lui Radu Muntean, „Boogie“,
terminat `n toamna acestui
an [i prezentat, pentru pro-
duc\tori, la Festivalul de la
Roma.
„4 luni, 3 s\pt\mâni
[i 2 zile“, cel mai
v=ndut film rom=nesc
„4, 3, 2“ a fost vândut pâ-
n\ acum `n aproximativ 60
de ]\ri ale lumii, este filmul
care a reu[it s\ intre `n to-
pul celor zece pelicule lansa-
te `n premier\ `n România
`n 2007, aflându-se, `n acest
moment, pe pozi]ia a cincea.
Intrarea `n acest top se
face pe baza num\rului de
spectatori [i a `nc\s\rilor.
Este pentru pentru prima
dat\ `n ultimii cinci ani
când un film românesc apa-
re `n acest top, realizat de
Agen]ia Champions.
~ncas\rile [i num\rul de
spectatori `n plan na]ional
sunt substan]iale, dac\ se
]ine cont c\ `n România se
merge mai rar la cinema.
Un bilan] al `ncas\rilor ca
urmare a prezent\rii filmu-
lui `n `ntreaga lume `nc\ nu
este cunoscut. Cert este c\
„4, 3, 2“ a fost distribuit `n
zeci de ]\ri din toat\ lumea.
Palme d’Or la Cannes
Primul mare succes a fost
cel din 27 mai - Palme d’Or
la Cannes. La acela[i eveni-
ment, i-au fost acordate Pre-
miul Ministerului Educa]iei
din Fran]a, Premiul criticii
de la Cannes „FIPRESCI“,
dup\ care a urmat Marele
Premiu „FIPRESCI“ pentru
cel mai bun film al anului,
decernat la Festivalul de la
San Sebastian.
~n palmares s-au ad\ugat
„Hollywood Film Award“,
Premiul pentru cea mai bu-
n\ actri]\ (Anamaria Ma-
rinca) [i trofeul „Calul de
bronz“ pentru cel mai bun
film, acordate la Stockholm.
A urmat apoi premiul decer-
nat de Academia European\
de Film, la cele mai mari ca-
tegorii - Cel mai bun film eu-
ropean al anului [i Cel mai
bun regizor european 2007.
Asocia]ia Criticilor din
Los Angeles a declarat „4, 3,
2“ cel mai bun film realizat
`ntr-o limb\ str\in\, iar pe
Vlad Ivanov, cel mai bun ac-
tor `n rol secundar. Premiile
vor fi decernate doar cu o zi
`nainte de Globurile de Aur.
Nominalizarea, la 13 de-
cembrie, pentru Globul de
Aur, este considerat\ de
speciali[ti un ultim pas pe
drumul `nspre Oscar.
Niciodat\ nu s-a vorbit `n blic [i la critica de specialita- care sus]inea c\ proiectele
lume despre filmul româ- te, `n timp ce dou\ proiecte prezentate la concursurile
nesc a[a cum s-a `ntâmplat de dezvoltare ale sale - sce- organizate de CNC trebuie
`n acest an. narii pentru filmele „Dup\ desecretizate `n timpul juri-
Succesul lui Cristian Mun- blocuri“ [i „Tanti Geta“, au z\rii [i se cerea din nou `m-
giu vine dup\ o perioad\ bu- primit note mici din partea bun\t\]irea sistemului de
n\ a dou\ genera]ii de cine- juriului CNC, fiind respins\, selec]ie a proiectelor cine-
a[ti, care au deschis drumul astfel, finan]area. Acest fapt matografice.
spre pia]a filmului mondial. l-a determinat pe autorul
Un alt conflict s-a referit
De asemenea, s-a remar- marelui succes interna]ional la Regia Autonom\ de Dis-
cat [i premiera documenta- „Moartea domnului L\z\res-
tribu]ie [i Exploatare a Fil-
rului „Pe calea undelor“ de cu“ s\ renun]e la finan]area
Alexandru Solomon sau pre- melor (RADEF) România-
ob]inut\ la concursul din 2005
miera lungmetrajului de - nou\ miliarde de lei vechi - film, care are `n administra-
anima]ie „O scurt\ poveste“, re s\lile de cinema - multe
pentru noul s\u film, „Hran\
`n regia lui Radu Igazsag, o pentru pe[tii mici“. Cristi dintre acestea fiind un de-
antologie a anima]iei româ- Puiu men]iona „incompatibi- zastru. Printre nemul]umi]i
ne[ti de la `nceputuri [i pâ- au fost [i sindicali[tii RA-
litatea“ `ntre anumi]i regizori
DEF, care nu erau de acord
n\ `n 1990. afla]i pe lista câ[tig\torilor
concursului 2006. nici cu privatizarea s\lilor
Controverse privind Nemul]umiri au fost [i de cinema, nici cu transmi-
din partea Asocia]iei Cinea[- terea acestora autorit\]ilor
finan]\rile CNC tilor din România (ACRO) locale. a
Dincolo de succesul filmu-
lui românesc `n plan inter-
na]ional [i de bucuriile ro-
mânilor pentru aceste reu-
[ite, `n ]ar\ au fost, `n 2007,
dispute, contesta]ii, conflic-
te. Multe nemul]umiri au
fost legate de concursul de
proiecte cinematografice or-
ganizat de Centrul Na]ional
al Cinematografiei (CNC) [i
de numirea membrilor comi-
siilor de jurizare. Prin ordo-
nan]\ de urgen]\ aprobat\
de Guvern, directorul CNC
va numi, pe viitor, comisiile
de jurizare.
Tonul nemul]umirilor l-a
dat regizorul Cristi Puiu,
chiar la `nceputul anului,
când a anun]at c\ refuz\ ori-
ce finan]are de la stat pen-
tru realizarea filmelor sale,
„cât timp situa]ia la CNC
este confuz\“.
El critic\ modul `n care s-
au acordat subven]ii pentru
filme [i scenarii de dezvolta-
re la Concursul CNC din
2006, sus]inând c\ au fost
selectate proiecte ale unor
autori care au realizat filme
proaste, f\r\ succes la pu- Cristian Mungiu la Cannes

Printre filmele rom=ne[ti

Premiere rom=ne[ti `n 2008
Primul film care va ap\rea
pe ecranele cinematografelor
din ]ar\, pe 1 februarie, este
produc]ia care continu\ seria
Comisarului Moldovan, `nce-
put\ de Sergiu Nicolaescu
prin anii ’70. „Supravie]ui-
torul“, c=[tig\torul concursu-
lui CNC `n 2006.
Tot `n februarie va fi [i
premiera filmului lui Mircea
Daneliuc „Legiunea str\in\“,
c=[tig\tor al concursului CNC
din 2005.
O parte din film\rile la „C\l\toria lui Gruber“, Cea mai scump\ produc]ie
de Radu Gabrea, au avut loc la Ia[i rom=neasc\ din Rom=nia de
dup\ 1989, „Restul e t\cere“,
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU de Nae Caranfil, va avea pre-
miera pe 7 martie. Filmul are
un scenariu scris de Nae Ca-
ranfil `n urm\ cu 19 ani, iar
protagoni[tii acestui lung me-
traj sunt regizorul Grigore
Brezeanu (Marius Florea Vi-
zante) [i produc\torul Leon
Popescu (Ovidiu Niculescu).
„Luna verde“ a lui Alexa
Visarion [i „Week-end cu ma-
ma“, filmul lui Stere Gulea,
sunt programate s\ apar\ tot
`n toamn\.
Filmul lui Radu Muntean,
„Boogie (30 [i ceva)“, progra-
mat s\ fie difuzat `n acest
an, a fost filmat `n toamna
lui 2007.
ce vor rula `n 2008 se num\r\
[i „Pescuit sportiv“, de Adrian
Popovici, „Un acoperi[ dea-
supra capului“, dou\ filme de
Radu Gabrea: „Coco[ul deca-
pitat“ [i „C\l\toria lui Gruber“,
precum [i un film de Anca
Damian, „Int=lniri `ncruci[a-
te“, dar [i primul film realizat
de Hora]iu M\l\ele, „Nunta
mut\“. Strada Film va lansa
`n 2008 trei scurtmetraje: „O
zi bun\ de plaj\“, „Lec]ia de
box“ [i „C\p[uni `n aprilie“.
La capitolul documentare,
`n 2008 vor fi lansate dou\
filme de Radu Gabrea [i o pro-
duc]ie despre „Mihail Sebas-
tian“ de Corina Badea.

Actualitate
Britanicii se tem de separatismul [i extremismul islamic
Cre[terea extremismului
islamist `n Marea Britanie a
creat „zone interzise“ pentru
nemusulmani, a declarat
ieri `n „Sunday Times“ un
influent episcop anglican,
estimând c\ pozi]ia cre[tin\-
t\]ii este amenin]at\ `n a-
ceast\ ]ar\. Michael Nazir-
Ali, episcop de Rochester
(S-E Angliei), scrie `n ziarul
duminical c\ modelul multi-
cultural britanic atât de l\u-
dat a creat adesea comuni-
t\]i separate [i profund divi-
zate `ntre ele. „Unul dintre
rezultatele reapari]iei pe
plan mondial a ideologiei ex-
tremiste islamiste a fost `n-
tâi deta[area tinerilor de na-
Irak: Solda]ii americani sunt
`mpu[ca]i [i de militarii guvernului
a Doi solda]i americani au fost uci[i de un coleg irakian a Incidentul spore[te ne`ncrederea
fa]\ de o viitoare predare a responsabilit\]ilor de securitate c\tre armata irakian\
a Hillary Clinton `ncearc\ s\ ajung\ la Casa Alb\, folosind r\zboiul ca tem\ de campanie a
Co[marul r\zboiului
din Irak love[te din nou `n
solda]ii americani. Pe lân-
g\ insurgen]ii islami[ti, ei
sunt viza]i [i de ura unora
din cei cu care sunt ne-
voi]i s\ patruleze. Armata
SUA a reu[it s\ aresteze
un soldat irakian care a
ucis deliberat doi colegi a-
mericani pe care ar fi tre-
buit s\-i ajute `n lupt\.
Un tr\d\tor
irakian
Doi militari americani -
un c\pitan [i un sergent -
au fost uci[i `n Irak `n ur-
m\ cu 10 zile ca urmare a
tirului aparent deliberat
al unui soldat din armata
irakian\. Armata ameri-
can\ a dezv\luit abia a-
cum c\ cei doi militari au
fost uci[i `n 26 decembrie,
`n provincia Ninive, `n
cursul unei opera]iuni co-
mune irakiano-america-
ne. Din motive `nc\ necu-
noscute, cel pu]in un sol-
dat irakian a deschis focul
asupra c\pitanului Row-
dy Inman [i a sergentului
Benjamin Portell, din re-
gimentul 3 de cavalerie
blindat. Al]i trei solda]i
americani [i un interpret
civil au fost r\ni]i `n cur-
sul atacului, care a avut
loc `n timp ce militarii ira-
kieni [i americani efectu-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DOU| ROMÂNCE U-
CISE DE UN CONA}IONAL,
LA ROMA: Carabinierii au
arestat un român suspectat
`n cazul a dou\ tinere român-
ce care au fost g\site moarte
`n dou\ camere diferite din
„Hotel dei Mille“ din Roma,
situat `n apropiere de gara
Termini. Corpurile au fost
g\site de angaja]ii hotelului,
care i-au anun]at pe carabini-
eri. S-a constatat c\ tinerele,
cu vârste de 20 [i 21 de ani, a-
veau gâtul t\iat. Carabinierii
`l suspecteaz\ pentru dubla
crim\ din Roma pe Marian
Negoi]\, care avea o rela]ie
cu una dintre fete, asupra c\-
Luni, 7 ianuarie 2008
]iunea `n care au crescut [i,
de asemenea, transformarea
unor comunit\]i deja sepa-
rate `n zone interzise `n care
adeziunea la aceast\ ideolo-
gie a devenit o marc\ de re-
cunoa[tere“, observ\ Michael
Nazir-Ali. „Persoanele de o
religie sau de o ras\ diferit\
pot g\si dificil s\ tr\iasc\
sau s\ lucreze `mpreun\ din
cauza ostilit\]ii c\reia tre-
buie s\-i fac\ fa]\“, continu\
Monseniorul Nazir-Ali, n\s-
cut `n Pakistan [i al c\rui
tat\ musulman s-a convertit
la catolicism.
Episcopul critic\ `ntre al-
tele tentativele britanice de
acomodare cu practici ale al-
au o opera]iune de stabili-
re a unor posturi de lupt\.
Soldatul irakian sus-
pectat c\ ar fi responsabil
de incident a putut s\
fug\ imediat dup\ atac,
dar a fost identificat rapid
de un alt militar irakian
[i `n cele din urm\ - cap-
turat. O anchet\ america-
n\, coroborat\ cu una ira-
kian\, este `n curs de de-
rulare. Acest incident a-
rat\ dificultatea planului
american de retragere din
Irak, care se bazeaz\ toc-
mai pe predarea respon-
sabilit\]ilor de securitate
c\tre armata irakian\.
ruia s-a g\sit un cu]it plin de
sânge. Potrivit presei italie-
ne, mobilul crimei ar putea fi
gelozia. Cele dou\ femei ucise
se numesc Bulai Clara Alina
[i Urdoi Ionica, din jude]ul
Bac\u. ~n satul din Bac\u,
unde locuiesc p\rin]ii Clarei
Bulai, oamenii sunt [oca]i.
Despre crima din Italia p\-
rin]ii fetei au aflat de la tele-
vizor. De doi ani, ei au ]inut
leg\tura cu tân\ra doar prin
intermediul telefonului. P\-
rin]ii Clarei spun c\ iubitul
fetei era extrem de gelos [i c\
i-a amenin]at cu moartea.
a {OFER ROMÂN JU-
DECAT PENTRU ULTRAJ
IRLANDA - DOU| AVIOANE LOVITE DE FULGER: Dou\ avioane ale companiei Aer
Lingus, venind din SUA, au fost lovite de fulger, sâmb\t\, `n momentul ateriz\rii pe
aeroportul din Shannon, `n vestul Irlandei. Cele dou\ incidente nu s-au soldat cu
victime, dar fulgerul a avariat u[or partea din fa]\ a aparatelor, provocând panica
pasagerilor. Zborurile de `ntoarcere cu destina]ia SUA au fost amânate, inginerii
urmând s\ examineze cele dou\ aparate `nainte s\ le autorizeze s\-[i reia zborurile.
tor religii, precum chemarea
la rug\ciune pentru musul-
mani [i luarea `n calcul a
shariei (legea islamic\) `n
codul civil al ]\rii sau `n sis-
temul bancar. Nazir-Ali se
teme c\ neluând suficient a-
p\rarea cre[tin\t\]ii [i a re-
ligiei britanice, un amestec
de credin]e multiple sunt pe
cale s\ se constituie din cau-
za absen]ei unei „stabilit\]i
morale [i spirituale“. „Pozi-
]ia Bisericii Angliei este pe
cale s\ se erodeze. Teama
mea, `n cele din urm\, este
c\ nu va mai r\mâne din re-
ligia cre[tin\ decât o palid\
amintire“, conchide Monse-
niorul Nazir-Ali. a
Patrulele mixte pot deveni mortale `n Irak
Bombele artizanale
fac ravagii
Pe lâng\ aceste atacuri
din partea unor complici
ai insurgen]ilor, america-
nii se confrunt\ [i cu „tra-
di]ionalele“ atacuri cu
bombe artizanale. Astfel,
un soldat american a fost
ucis sâmb\t\ `n provincia
Diyala, la nord-est de
Bagdad, ridicând la 3.908
num\rul victimelor din
rândul armatei america-
ne `nregistrate `n Irak de
la `nceputul invaziei, `n
martie 2003. Soldatul [i-a
pierdut via]a dup\ ce o
~N BULGARIA: {oferul de
microbuz, arestat pe 3 decem-
brie `n Bulgaria, `n urma unui
incident la punctul de fron-
tier\ Ruse, va fi judecat ast\zi
pentru ultraj. Informa]ia a
fost confirmat\ de Ministerul
român al Afacerilor Externe.
Românul a fost re]inut de
poli]ia bulgar\ pe motiv c\ a
refuzat s\ se legitimeze la
vam\. De[i sus]ine c\ el este
cel care a fost bruscat de poli-
]i[tii bulgari, [oferul român va
fi judecat `n regim de urgen]\
pentru agresarea unui anga-
jat bulgar de la Poli]ia de
Frontier\. La cererea mi-
nistrului de Externe, consulul
României s-a deplasat la Ruse
Fundamentalismul islamic risipe[te iluzia
societ\]ii multiculturale
bomb\ a fost detonat\ `n
apropiere de vehiculul `n
care se afla acesta, se ara-
t\ `ntr-un comunicat al
armatei americane. Nu se
dau alte detalii legate de
identitatea militarului
sau opera]iunea la care
participa `n momentul
producerii incidentului.
A[a cum era de a[tep-
tat, noile pierderi umane
`nregistrate `n Irak au
stârnit interesul politicie-
nilor de la Washington.
Ca o noutate `ns\, ace[tia
nu mai au grija critic\rii
pre[edintelui Bush, fiind
ataca]i `n schimb candi-
pentru a-l vizita pe român [i
pentru a se asigura c\ sunt re-
spectate toate drepturile aces-
tuia. Românul arestat a bene-
ficiat de asisten]a unui avocat
[i a unui translator. B\rbatul
nu are nici o afec]iune cronic\
[i nu urmeaz\ nici un trata-
ment. El le-a transmis rudelor
s\ nu-[i fac\ griji.
a CUCERITORUL EVE-
RESTULUI PORNE{TE ~N-
TR-O EXPEDI}IE ~N INDIA:
Sibianul Teodor Tulpan,
primul alpinist român care a
urcat pe Everest, cel mai
`nalt munte din lume,
porne[te din nou `ntr-o ex-
pedi]ie spectaculoas\. El [i-a
da]ii pentru succesiunea
la Casa Alb\.
Subiect de disput\
[i la preziden]iale
Confruntat\ cu o `n-
frângere la alegerile par]i-
ale din statul Iowa, Hillary
Clinton se folose[te de
criza din Irak pentru a `n-
cerca s\ revin\ `n campa-
nia preziden]ial\. Ea l-a a-
cuzat pe contracandidatul
democrat Barack Obama
de inconsecven]\ politic\,
sus]inând c\ acesta [i-a
schimbat pozi]ia `n câteva
subiecte majore de pe a-
genda politic\. „Barack O-
bama ar putea avea o inte-
resant\ disput\ politic\ cu
el `nsu[i `n probleme pri-
vind finan]area r\zboiului
din Irak, legisla]ia an-
titerorist\ sau asigur\rile
medicale“, a sus]inut ea
sâmb\t\, `ntr-o confrun-
tare electoral\ televizat\.
~n plus, Hillary Clinton
a avertizat c\ economia
Statelor Unite ale Ameri-
cii s-ar `ndrepta spre o pe-
rioad\ de recesiune. Pe
lâng\ explica]iile legate
de cre[terea ratei [omaju-
lui, fosta prima doamn\ a
Americii a amintit [i de
pre]ul barilului de petrol,
care a dep\[it 100 de do-
lari `n aceast\ s\pt\mâ-
n\, tot ca urmare a r\zbo-
iului din Irak. a
propus s\ cucereasc\, al\turi
de Drago[ Nedelcu, vârful
Kalindi din India. Cei doi vor
pleca la Londra, de unde vor
lua avionul c\tre New Delhi,
capitala Indiei. Kalindi are
6.002 metri `n\l]ime [i face
parte din categoria vârfurilor
tehnice - adic\ cele greu de
escaladat chiar [i pentru
alpini[tii cu mare experien]\.
Cei doi români s-au preg\tit
temeinic pentru aceast\ ex-
pedi]ie. {i-au f\cut [i vaccin-
uri, `mpotriva hepatitei A [i
B, precum [i contra malariei.
Dac\ expedi]ia va reu[i, Tul-
pan [i Nedelcu vor fi primii
români care cuceresc vârful
Kalindi. a
7
LUMEA PE SCURT
Georgia: Mihail
Saaka[vili câ[tig\
deta[at alegerile
preziden]iale
Pre[edintele georgian Mihail Saa-
ka[vili a câ[tigat alegerile preziden-
]iale anticipate de sâmb\t\ cu 59%,
potrivit rezultatelor oficiale par]iale
date publicit\]ii ieri, dup\
num\rarea par]ial\ a buletinelor de
vot. Principalul s\u adversar,
Levan Gaceciladze, a ob]inut 22%
din voturi, potrivit cifrelor publicate
pe site-ul comisiei electorale centra-
le. Ieri, liderul opozi]iei a f\cut apel
la sus]in\torii s\i s\ ias\ la un mi-
ting, prin care s\ conteste rezul-
tatul alegerilor. {i al]i lideri ai
opozi]iei l-au acuzat pe pre[edinte
c\ a falsificat rezultatul alegerilor [i
sus]ine c\ adev\ratul câ[tig\tor
este Gaceciladze. Dac\ rezultatele
par]iale vor fi confirmate, un al
doilea tur de scrutin nu va mai avea
loc. Aceste alegeri preziden]iale an-
ticipate au fost for]ate de opozi]ie
dup\ ce [eful statului a luat mai
multe m\suri de consolidare a put-
erii personale.
Israelul `ncearc\
un important
troc de prizonieri
Ministrul adjunct al Ap\r\rii israe-
lian, Matan Vilnai, a declarat -
sâmb\t\, la radio Israel - c\ ar fi
dispus ca `n cadrul unui schimb de
prizonieri s\-l predea pe Marwan
Barghouti, cel mai important de]i-
nut palestinian al statului evreu,
pentru soldatul Gilad Shalit, r\pit
`n iunie 2006 de militan]i apropia]i
ai Hamas [i de]inut de atunci
`ntr-un loc secret `n Fâ[ia Gaza.
Vilnai se adaug\ astfel altor `nal]i
responsabili israelieni care s-au pro-
nun]at public `n favoarea eliber\rii
lui Barghouti, fostul lider al Fatah
`n Cisiordania [i considerat un
poten]ial succesor al lui Mahmoud
Abbas. Barghouti, condamnat de
mai multe ori la pedeapsa cu
`nchisoare pe via]\, r\mâne cel mai
popular dintre responsabilii politici
palestinieni. El este considerat sin-
gurul lider capabil s\ unifice fac]iu-
nile palestiniene. Ministrul
Infrastructurilor [i ex-ministru al
Ap\r\rii, Benyamin Ben-Eliezer,
precum [i Gideon Ezra, ministru al
Mediului [i ex-num\rul doi al
Serviciului securit\]ii interne (Shin
Beth), s-au pronun]at de asemenea
`n favoarea eliber\rii lui Barghouti.
Cutremur de 6,5 grade
pe scara Richter `n
Grecia
Grecia a fost zguduit\, ieri
diminea]\, de un puternic seism cu
magnitudinea de 6,5 grade pe scara
Richter. Cutremurul a fost sim]it [i
de sta]iile din România. Nu au fost
`nregistrate victime. Observatorul
seismologic din Atena a anun]at c\
epicentrul seismului a fost localizat
`n satul Leonidio din Peloponez, `n
sudul ]\rii. Cutremurul, care s-a
produs la ora 7:00, ora României, a
fost puternic resim]it [i `n capitala
elen\. Grecia este ]ara cu cea mai
intens\ activitate seismic\ de pe
teritoriul Europei.
Sarkozy pierde din
`ncrederea francezilor
Cota de `ncredere a francezilor `n
pre[edintele lor, Nicolas Sarkozy, a
`nregistrat la `nceputul lunii ia-
nuarie o pierdere de 7 puncte, `n
compara]ie cu luna anterioar\,
ajungând la 48%, relev\ o anchet\
publicat\ `n edi]ia duminical\ a co-
tidianului „Le Parisien-Aujourd’hui
en France“. La `ntrebarea „Ave]i
`ncredere sau nu `n pre[edintele
Republicii?“, 48% dintre persoanele
intervievate au r\spuns afirmativ,
fa]\ de 55% luna trecut\. Sc\derea
popularit\]ii lui Sarkozy vine pe
fondul unor reforme sociale impopu-
lare [i a tumultoasei vie]i personale
a pre[edintelui. a
 CM
YK

8 Luni, 7 ianuarie 2008

Por]ia
de s\n\tate
Sc\pa]i de tuse [i grip\ cu tratamente naturiste
nuci zdrobite, fierte `mpre-
~n aceast\ perioad\ rece, prin eliminare a corpurilor str\ine un\ `ntr-un litru de ap\,
inspira]ie, intr\ `n pl\m=ni aer prea p\trunse pe c\ile respiratorii timp de 10-15 minute; se
`ndulce[te cu miere de al-
rece [i prea umed, uneori `nc\rcat (fragmente de alimente, corpuri bine [i se bea `ntreaga canti-
cu agen]i patogeni, care dure, gaze iritante, produse tate prin `nghi]ituri mici, `n
cursul unei zile, av=nd e-
declan[eaz\ o serie de „boli de inflamatoare, mucozit\]i). fecte emoliente, expectoran-
piept“, adesea cu grave La fel de frecvent\ `n sezonul rece te [i imuno-stimulatoare.
Ac]iune deosebit\ `n cal-
complica]ii, `n func]ie de este gripa, o boal\ acut\, marea tusei are infuzia din
capacitatea de rezisten]\ a contagioas\, care, de[i pare o flori de tei, un valoros re-
organismului. Tusea este boal\ banal\, cu o durat\ normal\ mediu natural, cu o multi-
tudine de calit\]i neurose-
simptomul cel mai des `nt=lnit `n de numai 6-7 zile, trebuie s\ fie dative, antispastice, sudo-
bolile aparatului respirator. Acest tratat\ cu mare grij\, pentru a rifice, antiinflamatoare ale
c\ilor respiratorii superi-
act reflex constituie o reac]ie de evita complica]ii agravante. oare, emoliente ale secre]ii-
lor pulmonare [i expecto-
torii (sput\, mucus, secre]ii `ngr\m\desc `n piept [i rante. Ceaiul se prepar\
nazale, s=nge), care `nve- fr=neaz\ respira]ia, provo- dintr-o linguri]\ flori usca-
lesc eventuale corpuri str\- c=nd starea de r\gu[eal\. te la 200 ml ap\ clocotit\ [i
ine din pl\m=ni [i le trans- Maladia poate s\ dureze se beau 2-3 c\ni pe zi, `n-
port\ spre exterior prin circa 6 s\pt\m=ni, de[i res- dulcite cu miere sau zah\r.
mi[c\ri ritmice [i bine co- pira]ia g=f=itoare (denu- Alte infuzii pentru cal-
ordonate ale cililor. mit\ „c=ntecul coco[ului“) marea tusei folosesc:
Tusea convulsiv\, denu- persist\, `n unele cazuri, - flori de soc, podbal, sal-
de prof. univ. dr. mit\ pertusis, este o boal\ c=m, bujor (petale), mac ro-
c=teva luni de zile, mai ales
infecto-contagioas\, `nt=l- [u (petale), trandafir de
Constantin I. MILIC| pe fondul unei noi infec]ii dulcea]\ (petale), lavand\,
nit\ frecvent la copii sau irit\ri ale c\ilor respi-
Ca urmare a stimul\rii pre[colari [i [colari, mai nalb\ mare, ciubo]ica-cu-
ratorii superioare. La copiii cului, lum=n\ric\, piersic,
unor termina]ii nervoase ales la v=rste sub 3 ani, sub 2 ani, tusea convulsiv\
din mucoasa respiratorie pun=ndu-le via]a `n peri- porumbar;
este o boal\ foarte grav\, - frunze de ment\, patla-
se declan[eaz\ o inspira]ie col. Dup\ o incuba]ie de 7- cu complica]ii care pot duce
scurt\ [i ad=nc\ urmat\ de 14 zile, se declan[eaz\ in- gin\, salvie;
la o mortalitate de 1-2%. - herba de isop, cimbru,
o expira]ie brusc\, spon- flama]ia acut\ a c\ilor res-
tan\ [i zgomotoas\, da- piratorii, cu crize violente cimbri[or, busuioc, trei-
torit\ `nchiderii traheei, `n de tuse spastic\, mai ales Tratamente fra]i-p\ta]i, sun\toare, cim-
grade diferite. noaptea, uneori cu v\r- recomandate bru de cultur\, busuioc s\l-
batic, c\tu[e, sov=rv, br=n- - cataplasme calde cu - suc de l\m=ie ob]inut
Tusea uscat\ este provo- s\turi. ~n bronhii se adun\ pentru tuse f\in\ de mu[tar, cu f\in\ prin stoarcerea unei l\m=i
cat\ de irita]iile mucoase- cu]\, topora[i, ungura[;
cantit\]i mari de secre]ii, - muguri de brad [i pin; de in sau frunze proaspete `ntr-un pahar cu ap\ cald\,
lor care c\ptu[esc c\ile res- la `nceput fluide [i apoi Cea mai frecvent uti- de br=nca ursului; se `ndulce[te cu zah\r sau
piratorii. Fiind f\r\ expec- lizat\ re]et\ `n medicina - fructe zdrobite de ienu-
CM v=scoase, care necesit\ a fi p\r, m\ce[ [i fenicul (pen- - b\i fierbin]i de m=ini [i miere de albine [i se bea CM
YK
tora]ii, devine foarte obosi- eliminate pentru a evita casnic\ are la baz\ ceapa, de picioare, diminea]a [i prin `nghi]ituri rare; YK

din care se prepar\ un suc tru copii).

toare [i greu de suportat,
repet=ndu-se, la scurte in-
tervale, at=t ziua, c=t [i
noaptea.
Tusea umed\ const\ din
eliminarea unor secre]ii ale
mucoaselor c\ilor respira-
Trinitas TV
Postul de televiziune
al Patriarhiei Române
emite din data de 27 oc-
tombrie 2007.
Programul zilnic este
de 15 ore, `ntre orele
09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i
urm\ri transmisiuni di-
recte de la Catedrala pa-
triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa-
re, de atitudine [i de edu-
ca]ie cre[tin-ortodox\:
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.
asfixierea [i voma. ~n tim- Sunt mult utilizate c=-
pul crizelor, bolnavul devi- stors din aproximativ 100 g
teva amestecuri de plante,
ne cianotic (se `nro[e[te ceap\ coapt\ `n spuz\, din
verificate, `n decursul tim-
sau se `nvine]e[te u[or), nu care se beau c=te 2-3 lin- pului, pentru eficien]\ `n
are poft\ de m=ncare, ochii guri. O alt\ re]et\ folose[te combaterea tusei:
`i l\crimeaz\ [i se `neac\ un decoct din dou\ cepe cu - p\tlagin\, lum=n\ric\,
cu propriile secre]ii care se coaj\, t\iate m\runt, [i trei podbal, soc [i mierea ursului;
- lum=n\ric\, ciubo]ica-
cucului, nalb\ mare;
- tei, ciubo]ica-cucului,
nalb\ de gr\din\, cimbru
de cultur\, isop, trei-fra]i-
p\ta]i, fenicul;
- patlagin\, tei, podbal,
coada-[oricelului, limba-
mielului, limba-c=inelui,
mu[chi-de-piatr\.
Alte produse antitusive
sunt siropurile din muguri
de brad [i de pin.
Comprese [i b\i
fierbin]i
~n uz extern sunt efi-
ciente:
- comprese calde pe g=t
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
[tiri religioase de televiziune din România;
[i piept, `n faza de debut,
cu decoct de mu[e]el;
- comprese cu bitter
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip- suedez aplicate pe piept,
turistic\ [i de arheologie biblic\; dup\ ungere prealabil\ cu
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; alifie de g\lbenele;
- cataplasme cu r\[in\
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
de brad topit\ `n cear\
dine cre[tin\; (p\r]i egale);
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in-
termediul obiectivului camerei de filmat.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
CM
YK
seara, timp de 8 minute, cu
extract de nalb\ mare,
mac, ment\, iarba mielu-
lui, rotungioar\, p\trunjel
[i topora[i (`n p\r]i egale);
- frec]ii pe piept, de 3 ori
pe zi, cu amestec din 2 lin-
guri ulei de ricin [i 1 lin-
gur\ ulei de terebentin\
dup\ care se `nvele[te cu o
p\tur\.
Apiterapia recomand\:
- miere de albine (4 lin-
guri) amestecat\ cu 4 lin-
guri unt [i 100 ml alcool ra-
finat 30%, din care se ia
c=te o lingur\ diminea]a,
pe nem=ncate;
- propolis m\run]it (1
linguri]\ la 250 ml ap\) se
fierbe p=n\ scade la jum\-
tate, se `ndulce[te cu 2 lin-
guri de miere [i se iau c=te
3 linguri]e pe zi.
Re]ete garantate, cu
remedii la `ndem=n\
Regimul alimentar va fi
obi[nuit, dar cu ra]ii spo-
rite de legume proaspete
(varz\, salate crude, ri-
dichi negre) [i de fructe (`n
special gutui), mesele fiind
servite dup\ accesele de
tuse. Se recomand\:
- sirop din 250 ml suc de
morcov proasp\t, ameste-
cat cu 3 linguri zah\r [i
pu]in\ ap\; se fierbe p=n\
se `ngroa[\ ca un sirop [i se
iau 3-4 linguri]e pe zi;
- sirop din 100 g c\]ei de
usturoi zdrobi]i, care se in-
fuzeaz\, timp de 15 mi-
nute, `n 250 ml ap\ cloco-
tit\; se adaug\ 200 g zah\r
[i se iau c=te 2 linguri pe zi;
- decoct din 100 g frunze
de salat\ verde `n 150 ml
ap\; se fierbe 5 minute, se
`ndulce[te cu miere [i se beau
c=te 2 ceaiuri c\ldu]e pe zi;
- lapte fierbinte `ntr-o ca-
n\, `ndulcit cu miere [i o lin-
gur\ de sirop sau decoct de
ceap\ sau praz, care se con-
sum\ diminea]a [i seara;
- sirop cu extract natural
dintr-o ridiche neagr\ care
se taie `n dou\ jum\t\]i
egale [i, `n fiecare parte, se
face o scobitur\ cu ajutorul
unei linguri de fier; se
umple, ras, cu zah\r sau
miere, iar dup\ 6 ore se
formeaz\ un sirop cu ex-
tract din ridiche care se
bea av=nd efecte emoliente
[i imuno-stimulatoare. Pre-
pararea se repet\ cu ace-
ea[i ridiche de 2-3 ori pe zi,
astfel ca tusea s\ fie oprit\
dup\ 2 zile consecutive de
tratament;
- fiertur\ dintr-un pumn
de ov\z `ntr-un litru de
ap\ dat\ `n clocot 5 mi-
nute; se strecoar\, se ada-
ug\ 3 linguri miere de albi-
ne, zeama unei l\m=i sau 2
linguri sirop de zmeur\ [i
se bea c=te o can\ `n fie-
care diminea]\, pe stoma-
cul gol;
- fiertur\ dintr-un [tiu-
lete de porumb cu boabe gal-
bene [i cocean ro[u `ntr-un
 CM
YK

Luni, 7 ianuarie 2008 9

Ac]iune deosebit\ `n calmarea tusei are infuzia din flori de tei, un valoros remediu natural, cu o multitudine
de calit\]i neurosedative, antispastice, sudorifice, antiinflamatoare ale c\ilor respiratorii superioare,
emoliente ale secre]iilor pulmonare [i expectorante. Ceaiul se prepar\ dintr-o linguri]\ flori uscate la 200 ml
ap\ clocotit\ [i se beau 2-3 c\ni pe zi, cu miere sau zah\r. Un decoct utilizat mult `n medicina casnic\ se
face din 3 cepe, care se fierb `n 600 ml ap\, p=n\ scade con]inutul la jum\tate. Dup\ strecurare se adaug\
trei linguri miere de albine [i o linguri]\ tinctur\ de gen]ian\, din care se ia c=te o lingur\ din or\ `n or\.

Gripa, o boal\ extrem de contagioas\

Este o boal\ acut\, destul de
frecvent\ `n sezonul rece al anu-
lui (ploi reci, v=nturi, cea]\, nin-
sori, viscole, temperaturi foarte
sc\zute). Are un caracter infecto-
contagios, fiind provocat\ de
peste o sut\ de tulpini de virusuri
gripale (din serotipurile A, B, C).
Transmiterea bolii se reali-
zeaz\, de la persoane bolnave,
prin pic\turile de saliv\ emise
prin tuse, str\nut sau vorbire,
pun=nd `n pericol via]a celor din
jur, mai ales la copii, bolnavi de
afec]iuni cronice, persoane sl\-
bite [i `n v=rst\ de peste 65 de
ani, cu caren]e vitaminice acute
[i cu sistemul imunitar sc\zut.
Potrivit statisticilor Organi-
za]iei Mondiale a S\n\t\]ii
(OMS), pe plan mondial, exist\
aproximativ un miliard de per-
soane cu risc crescut de `mbol-
n\vire grav\ de grip\, care
poate evolua spre pneumonie [i
chiar deces.
Simptome ale bolii
Dup\ o incuba]ie de c=teva
ore sau 1-4 zile, apar brusc
simptomele caracteristice: tuse
seac\, iritant\, str\nut, febr\
mare (39-400C), guturai, scur-
geri nazale, frisoane, senza]ie a-
cut\ de frig, dureri de cap,
l\crimare, dureri [i ro[ea]\ `n
g=t, r\gu[eal\, dureri articulare
[i musculare, indispozi]ie, obo-
seal\, somnolen]\, stare de aste-
nie asociat\ cu transpira]ie.
De[i pare o boal\ banal\, cu o
durat\ normal\ de numai 6-7
CM
YK zile, gripa trebuie s\ fie tratat\
citori [i, mai ales, la copiii din
cre[e, gr\dini]e, [coli [i c\mine.
Tratamente
fitoterapeutice
Sunt recomandate ceaiuri fier-
bin]i din plante medicinale cu
propriet\]i neurosedative, an-
tiinflamatoare, emoliente, expec-
torante, sudorifice, antitusive [i
de protec]ie fa]\ de contaminarea
virotic\. Efectele cresc prin com-
binarea ceaiurilor cu aspirina
preparat\ din scoar]\ de salcie.
Luate intern, sunt indicate
ceaiurile calde din flori de tei [i
de soc (c=te 1-2 linguri]e la o
can\ de ap\), din care se beau 2-
3 c\ni pe zi, `ndulcite cu miere
de albine, av=nd ac]iune sudo-
rific\ pentru declan[area tran-
spira]iei. Consumate separat,
sunt eficiente infuziile din:
- flori de ciubo]ica-cucului;
- frunze de coac\z negru [i
salvie;
- herba de cimbru, isop, busu-
ioc, ungura[, ]intaur\;
- fructe de anason.
Sub form\ de decoct, prin
fierbere 5-10 minute (2 linguri
la 250 ml ap\, din care se iau 3-
4 linguri sau 2-3 c\ni pe zi prin
`nghi]ituri rare), se folosesc:
- r\d\cini de ciubo]ica-cucu-
lui [i brusture;
- scoar]\ de salcie pentru com-
baterea durerilor musculare;
- herba de ghin]ur\, scai
v=n\t [i traista-ciobanului.
Un decoct utilizat mult `n
medicina casnic\ se prepar\ din
3 cepe, care se fierb `n 600 ml
- tinctur\ de ]intaur\, din 20
g herba macerat\ 5 zile `n 100
ml alcool 70%, din care se iau
c=te 30-40 pic\turi de 3 ori pe zi,
cu 60 minute `nainte de mese;
- tinctur\ din 4 linguri de r\-
d\cini de p\p\die tocate m\-
runt [i macerate 3-4 ore `n 500
ml rachiu; se bea c=te un p\h\-
rel de 3 ori pe zi pentu comba-
terea frisoanelor;
- bitter suedez, din care se ia
c=te o linguri]\ de 3 ori pe zi `n
ceai sau ap\, cu 30 minute `na-
inte de mese.
Frec]ii pe piept cu o]et
aromatizat
~n tratamentele externe sunt
recomandate:
- inhala]ii cu aburi fierbin]i
din infuzie de busuioc, ment\, Cafeaua cu l\m=ie [i rom Vitaminele, barier\ pentru
mu[e]el [i chimion sau pic\turi combate frisoanele virusul gripei
de ulei de pin [i lavand\ (de 2-3
ori pe zi dintre care una seara la ~n primele 2-3 zile se va da Permanent se va urm\ri asi-
culcare); bolnavului o alimenta]ie u[oar\, gurarea necesarului vitaminic
- frec]ii cu o]et aromatizat cu cu multe lichide (1,5 - 2 litri pe (A, E, C, B) [i de s\ruri minerale
flori de lavand\ (40 g), frunze de zi) sub form\ de ceaiuri, supe (Zn, Mg, K, Ca) care au un rol
ment\ (20 g), frunze de salvie calde, sucuri de legume (morcov, esen]ial `n `nt\rirea sistemului
(20 g), herba de cimbri[or (10 g) sfecl\ ro[ie, varz\ ro[ie, tomate) imunitar [i ca barier\ contra
[i fructe de ienup\r (10 g); din [i sucuri de fructe (l\m=i, porto- virusului gripei.
amestec se iau 100 g la 1 litru cale, grapefruit, mere). Dup\ sc\derea febrei este in-
o]et care se macereaz\ 7 zile, se Treptat, se introduc `n hrana dicat vinul de cire[e (1 kg fructe
strecoar\ [i se fac frec]ii pe zilnic\ lapte cald, iaurt, frunze la 1 litru vin [i c=teva linguri de
piept; proaspete de m\rar mestecate zah\r), care se fierbe 10 minute [i
- frec]ii cu macerat din boabe permanent [i crudit\]i (salat\ se consum\ c=te un p\h\rel (50
de ienup\r (zdrobite [i l\sate 7 verde, broccoli, varz\, sfecl\ ml) `nainte de mesele principale.
zile `n 250 ml alcool 40%) sau cu ro[ie, morcov, castrave]i, toma- Ra]iile de alimente la mas\
o]et aromatic preparat prin te, p\trunjel, ceap\, ridichi, vor fi mai reduse, pentru ca or-
macerarea, timp de 5 zile, din hrean, 2-3 c\]ei de usturoi ganismul s\ poat\ lupta `mpo-
`nghi]i]i `ntre mese). Se mai triva bolii [i s\ nu fac\ consu-
100 g petale de trandafir (de
adaug\ rasol din carne de vit\, muri energetice suplimentare `n CM
dulcea]\) `n 100 ml alcool 70% [i paste f\inoase, compoturi `ndul-
YK

cu mare grij\, pentru a evita
complica]ii agravante: pulmona-
re (bron[it\, laringit\, sinuzit\,
angin\, pneumonie sever\),
neurologice [i digestive (grea]\,
v\rs\turi, diaree, dureri abdo-
minale), apoi conjunctivit\, me-
ningit\, otit\, pericardit\, mio-
cardit\ [i chiar decese bru[te la
copii [i b\tr=ni, `n numai 24-48
ore. Cele mai frecvente epidemii
de grip\ survin pe nea[teptate [i
sunt declan[ate `n aglomera]ii
urbane, `n colectivit\]i de mun-
ap\, p=n\ scade con]inutul la
jum\tate. Dup\ strecurare se a-
daug\ trei linguri miere de al-
bine [i o linguri]\ tinctur\ de
gen]ian\, din care se ia c=te o
lingur\ din or\ `n or\.
Amestecuri de plante
recomandate
Formule de amestecuri cu
mare eficien]\ sunt:
- flori de tei [i soc, frunze de
ment\, herba de nalb\ mare [i
fructe de m\ce[;
- flori de tei, frunze de salvie
[i eucalipt;
- flori de tei, soc [i mu[e]el,
herba de cimbri[or [i sov=rv, r\-
d\cin\ de ceren]el [i scor]i[oar\
(infuzie `ndulcit\ cu miere);
- flori de tei [i soc, herba de
]intaur\ [i p\p\die, scoar]\ de
salcie [i conuri de hamei;
- flori de tei, soc, mu[e]el, lu-
m=n\ric\, porumbar [i cre]u[c\
[i scoar]\ de salcie (decoct cu e-
fecte sudorifice `n infec]iile gri-
pale);
- flori de tei, soc, salc=m [i tri-
foi ro[u, frunze de coac\z negru
[i urzic\, herba de sov=rv [i
scoar]\ de salcie (infuzie `ndul-
cit\ cu miere).
Efectele acestor ceaiuri cresc
sim]itor dac\ se adaug\ o lin-
guri]\ de scor]i[oar\ [i cui[oare,
m\cinate fin, care au ac]iune
antivirotic\.
Alte preparate valoroase sunt:
900 ml o]et; se strecoar\ prin ti-
fon cu stoarcere [i se fac 2-3
masaje pe zi;
- masaj general cu ulei eteric
de molid pentru a m\ri capaci-
tatea de rezisten]\ a organismu-
lui, `nt\rirea psihicului [i reda-
rea `ncrederii `n for]ele proprii;
- b\i fierbin]i la picioare cu
flori de soc [i f=n, sare (6 linguri
la 2 litri ap\) sau f\in\ de
mu[tar (250 g [i o lingur\ sare
la 5 litri ap\) pe durata de 10-15
minute, cu adaos treptat de ap\
fierbinte.
cite cu miere de albine [i fructe
zemoase (caise, mere). O combi-
na]ie savuroas\ se poate ob]ine
amestec=nd sucul de la 200 g
l\m=i cu miere de albine [i
scor]i[oar\. La gripa cu frisoane
puternice se recomand\ o re]et\
cu 4 linguri]e cafea m\cinat\ fin
care se fierbe `n 250 ml ap\; se
adaug\ zeama de la o l\m=ie [i
4 linguri rom, totul fiind b\ut
`ntr-o singur\ repriz\.
~ntre mese se vor lua c=te 1-2
linguri]e de bitter suedez [i o
lingur\ cu fructe de c\tin\ alb\.
digerarea excesului de alimente.
Se va evita consumul de afu-
m\turi, mezeluri, gr\simi ani-
male, exces de ou\, conserve, fa-
sole uscat\, condimente iu]i,
cafele [i b\uturi alcoolice tari.
~mpachet\ri cu o]et
de mere `n cazul
copiilor mici
Bolnavul va evita locurile
aglomerate, mai ales unde sunt
persoane contaminate de grip\.
La declan[area bolii se impune
un repaus la pat timp de mini-
mum 3 zile, de preferat `n po-
zi]ie [ez=nd, `ntr-o `nc\pere bine
aerisit\ [i `nc\lzit\.
La copiii mici cu febr\ mare
se fac `mpachet\ri cu o]et de
mere [i ap\ (1:1) sau b\i ge-
nerale cu ap\ la temperatura
sub 350C pe durata de maxim 5
minute; dup\ baie se pun comp-
rese cu suc de l\m=ie `mbibat pe
o p=nz\ pus\ `n jurul g=tului [i
pe piept, peste care se `nf\[oar\
un [al din l=n\, cu urcare ime-
diat\ `n pat pentru a declan[a
transpira]ia.
O m\sur\ important\ de pre-
venire [i combatere a gripei
const\ `n vaccinarea antigri-
pal\, `n perioadele cu riscuri e-
vidente de epidemii sau pan-
demii, mai ales la copii, ado-
lescen]i sl\bi]i, diabetici [i
v=rstnici peste 65 de ani.

litru de ap\; c=nd lichidul se
coloreaz\ se strecoar\ [i se
bea c\ldu], timp de 2-3 zile;
- amestec din 10 cepe
t\iate m\runt [i c\]eii de
la o c\p\t=n\ de usturoi
cur\]a]i [i da]i pe r\z\toa-
cu miere de albine [i se ia
c=te o lingur\, la intervale
de 2 ore, cu bune efecte `n
tusea convulsiv\.
Regimul de via]\
]ios, se recomand\ izolarea
bolnavului la domiciliu
`ntr-o `nc\pere bine `nc\l-
zit\ [i aerisit\. Se interzi-
ce, `n mod categoric, fuma-
tul at=t de c\tre bolnav, c=t
[i de c\tre persoanele care
reglarea func]iilor pl\m=-
nilor, precum [i un masaj
energic, cu degetul, `n sco-
bitura osului stern de la
baza g=tului.
La copiii care au intrat
`n contact cu bolnavii de
tratament cu gamma-
globulin\, asigur=nd cre[-
terea rezisten]ei la infec-
]ii. ~n cazul `n care boala
nu a fost tratat\ corect [i
la timp, se pot produce
complica]ii grave, cum ar
plica]ii nervoase (encefa-
lit\, paralizie [i retardare
mental\).
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR
UNIVERSITAR LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E
AGRICOLE [I MEDICIN| VETERINAR| (USAMV)
DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N FITOTERAPIE
[I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN TOATE
COL}URILE }|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOAL|

re; se fierbe 5 minute `ntr-un ~ntruc=t tusea convul- intr\ `n `nc\perea celui su- tuse convulsiv\ este indi- fi congestie pulmonar\ cu PREPARATE COMPLEXE DIN PLANTE
PE CARE CEL MAI ADESEA LE IGNOR|M.

litru de lapte, se `ndulce[te siv\ are un caracter infec- ferind. cat\ vaccinarea preven- febr\ mare, bronhopneu- A SALVAT OAMENI C|RORA NU LI SE MAI
D|DEAU [ANSE DE SUPRAVIE}UIRE, PREPARATELE
Zilnic se va face gimnas- tiv\, concomitent cu vac- monie, congestie cere- FIIND REALIZATE `N LABORATOR, DUP| METODE
[TIIN}IFICE [I DUP| ATENTA ANALIZ|
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU tic\ respiratorie pentru cinul dizenteriei sau bral\ cu hemoragii [i com- A FIEC|REI AFEC}IUNI `N PARTE

CM
YK
10 Luni, 7 ianuarie 2008

PACEA {I IUBIREA, CARACTERISTICI ALE CRE{TINULUI: „S\ ne doar\

Opinii sufletul pentru cei care ne fac r\u, mai mult decât ne doare pentru noi `n[ine;
c\ci rana pe care vor s\ ne-o fac\ nou\ o primesc, de fapt, ei. A[a cum cei
care dau cu piciorul `n cuie [i se laud\ cu aceasta sunt vrednici de plâns, la
fel [i cei care `i nedrept\]esc pe al]ii sunt vrednici de mila noastr\, deoarece
`[i r\nesc propriile lor suflete.“ (Sf. Ioan Gur\ de Aur)

CUV+NT DIN AMVON LUMEA PIERDUT| busuioc, imitând astfel umblat-

ul preotului cu botezul, lucru
strict interzis de biseric\, dar

Cum s\ mergi Sântion, botez\torul gerului practicat cu perseveren]\ sute

de ani. Toate femeile erau obli-
gate s\ vin\ la petrecere cu

pe drumul spre de Marcel LUTIC

~n calendarul popular s\r-
mâncare, b\utura urmând a fi
cump\rat\; de b\utur\ se mai
f\cea rost [i de la cei `ntâlni]i
pe drum, care, pentru a sc\pa
des\v=r[ire b\toarea Sfântului Ioan Bote-
z\torul de pe 7 ianuarie este
socotit\ zi mare [i sfânt\, spu-
de udat [i de aruncatul `n sus,
promiteau orice.
~n general, ziua Sfântului Ion
a Tu, care `n fiecare zi te lup]i cu nându-se c\ acum este serbat se serba prin petrecere mare [i
valurile m\rii acestei vie]i cuprinse de „cel mai mare Ion de peste an“. veselie. Se credea c\ cine nu se
N\na[ul Domnului este [i pa- vesele[te `n aceast\ zi va fi
furtun\, ai nevoie `n permanen]\ de tronul pruncilor, pe care `i aju- trist tot anul; mai ales cei care
t\ s\ nu moar\ neboteza]i.
mângâierea Sfintelor Scripturi a Pe vremuri, dou\ practici in-
poart\ numele sfântului `[i in-
vit\ rudele [i prietenii la petre-
Multe sunt lucrurile care `i caracterizeaz\ pe dividualizau aceast\ s\rb\toa- cere, prin Banat spunându-se
cre[tini, dar mai presus de toate sunt pacea [i iu- re: „Iord\nitul“ [i „Cumetria c\ astfel `l „sântuiesc pe Sânt
birea. De aceea a spus Hristos: „~ntru aceasta vor Femeilor“. ~n seara ajunului Ion“. Din p\cate, ast\zi, aceste
cunoa[te to]i c\ sunte]i ucenicii Mei, dac\ ve]i avea Sfântului Ion, b\ie]ii mai mari petreceri degenereaz\ `n ade-
dragoste unii fa]\ de al]ii“ [i „Pace v\ las vou\, pacea de 15 ani, numi]i iord\nitori, v\rate be]ii [i orgii alimentare,
Mea o dau vou\“. organiza]i `n cete, se strângeau aniversarea oric\rei zile ono-
Nimic nu umple mai mult sufletul de desf\tare la o cas\, aici petrecând câteva mastice nemaiavând aproape
decât faptul de a iubi [i de a fi iubit. Nimic nu arat\ ore bune. Principala condi]ie a nimic sfânt.
mai bine vrednicia unui st\pân decât dragostea [i intr\rii `n ceata iord\nitorilor Familiile care aveau mor]i
grija fa]\ de supu[ii s\i. Aceasta este tr\s\tura carac- era ca fl\c\ii respectivi s\ fi cu numele Ion sau Ioana obi[-
teristic\ a st\pânilor buni. Dac\ st\pânul `l iube[te fost s\n\to[i peste an. {eful nuiau s\ fac\ praznice, dând
pe supusul s\u, toate problemele se rezolv\ [i peste cetei `l `nchipuia, cel mai ade- de poman\ s\racilor. ~n sfâr[it,
toate domnesc lini[tea [i ordinea. sea, pe preotul din sat, acesta
se credea c\ botezând gerul,
S\ ne doar\ sufletul pentru cei care ne fac r\u, mai având asupra sa o c\ld\ru[\ cu
agheazm\. ~nspre miezul nop- Sântion reu[e[te s\-l mai `n-
mult decât ne doare pentru noi `n[ine; c\ci rana pe moaie; cei care pot s\ se t\v\-
care vor s\ ne-o fac\ nou\, o primesc, de fapt, ei. A[a ]ii, iord\nitorii luau casele la
rând [i, cântând Troparul Bote- vor fi s\n\to[i tot anul. Oame- zând de la 7 la 30 de persoane, leasc\ prin z\pad\ e bine s\ o
cum cei care dau cu piciorul `n cuie [i se laud\ cu fac\, fiind astfel feri]i de boli,
aceasta sunt vrednici de plâns, la fel [i cei care `i ne- zului, udau cu ap\ [i ridicau de nii care nu primeau ceata ior- `n casa uneia dintre ele sau la
trei ori `n sus pe to]i cei d\nitorilor, nu aveau sc\pare, crâ[ma satului [i „f\ceau che- `n special de friguri.
drept\]esc pe al]ii sunt vrednici de mila noastr\, ~n final, putem afirma c\
deoarece `[i r\nesc propriile lor suflete. `ntâlni]i, urându-le s\ tr\iasc\ fiind uda]i a doua zi la ie[irea furi [i jocuri f\r\ b\rba]i“, aces-
mul]i ani [i s\ le fie de bine. din biseric\. Mai ad\ug\m [i te petreceri fiind numite „Cu- s\rb\toarea Sântionului este
Iubirea noastr\ trebuie s\-i cuprind\ pe to]i oa- `ntr-o strâns\ leg\tur\ cu cea a
menii. Dac\ pe unii `i iubim, iar pe al]ii nu, niciodat\ Uneori, capul familiei cerea faptul c\ tat\l `[i ducea toate metria“ sau „Tontoroiul Feme-
vatafului s\-i dea un iord\nitor odraslele la râu [i le turna trei ilor“. Practica nu permitea pre- Bobotezei, cuprinzând rituri
dragostea noastr\ nu va fi mai presus decât a oame- arhaice de purificare a spa]iu-
nilor necredincio[i. Cre[tinii nu trebuie s\ iubeasc\ cu care s\ se ia la trânt\, exis- g\le]i de ap\ `n cap, nevasta zen]a b\rba]ilor, socotindu-se
tând credin]a c\ astfel Sântion m\ritat\ de curând „bucurân- c\ „aceasta este ziua când fe- lui, oamenilor [i animalelor cu
a[a cum iubesc necredincio[ii. ajutorul apei, veselia fiind cu-
S\ facem bine celor care ne fac r\u, chiar dac\ `l ajut\ pe gospodarul respectiv du-se“ de aceea[i trata]ie din meia e tot a[a de mare sau
s\-[i sporeasc\ puterile. partea so]ului. chiar mai mare decât b\rba- vântul de ordine [i starea cea
ace[tia r\mân ne`ndrepta]i. Astfel, p\catele noastre mai recomandat\ `n timpul
Udarea cu ap\ se f\cea de- Numit\ alt\dat\ [i „Ziua tul“; tocmai de aceea, b\rba]ii
vor fi iertate [i vom dobândi smerenie. Atunci când acestei mari s\rb\tori. La Mul]i
oarece se considera c\ `n aceas- Femeilor“ sau „Ziua Babelor“, nu aveau voie s\ le fac\ nici o
alung\m din sufletul nostru orice du[m\nie, avem Ani s\n\to[i tuturor celor pu[i
t\ noapte, la cântatul coco[ilor, s\rb\toarea de pe 7 ianuarie observa]ie, chiar dac\ erau
mult\ `ndr\zneal\ `n rug\ciunea noastr\ c\tre sub protec]ia Sfântului Ioan!
se sfin]esc toate apele. Motiva- era a[teptat\ mai ales de fe- l\sa]i fl\mânzi pe 7 ianuarie!
Domnul.
]ia tradi]ional\ a acestui obicei mei. ~ndeosebi nevestele tine- Uneori, femeile mergeau din
Cuvintele noastre ortodoxe sunt ca armele care `i rezida `n credin]a generalizat\ re, `n noaptea dinspre Sfântul cas\ `n cas\ cu o c\ldare plin\ * MARCEL LUTIC ESTE ETNOGRAF LA MUZEUL
ap\r\ pe ai no[tri [i `i lovesc pe eretici. Aceste cu- potrivit c\reia cei uda]i acum Ion se adunau `n cete cuprin- cu ap\, stropind oamenii cu
ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI DIN CADRUL COMPLEXULUI
MUZEAL NA]IONAL „MOLDOVA“ IA[I
vinte nu `i lovesc pentru a-i dobor`, ci pentru a-i
ridica dup\ ce au c\zut. Acesta este scopul luptei
noastre: s\ `i ajut\m [i pe vr\[ma[ii no[tri s\ se VE{TI BUNE traduc\tori [i translatori. De români. La cursurile oferite de
mântuiasc\. pild\, prin m=inile Annei Ka- ICR, Szimon [i Dorota s-au aflat
Hristos spune: „Eu sunt p\rintele t\u, Eu sunt zimircza, care a `nfiin]at, `m- `n aceea[i situa]ie. Venit\ [i la
fratele t\u, Eu sunt mirele sufletului t\u, Eu sunt sc\-
parea ta, eu sunt hrana Ta, Eu sunt `mbr\c\mintea
„Românii“ din Cracovia preun\ cu so]ul s\u, Piotr,
Centrul de Afaceri Româno-
cursurile de var\ de la Ia[i, vara
trecut\, cea din urm\ nu reu[ea
ta, eu sunt r\d\cina ta, Eu sunt sprijinul t\u, Eu sunt acum trei-patru decenii [i de Polon, trec cam toate traduce- s\-i conving\ pe jurnali[tii care-
tot ce-]i dore[ti tu. Când M\ ai pe Mine, nu-]i lipse[te limba [i cultura noastr\, tra- rile oficiale [i de afaceri din i luau declara]ii c\ nu e ro-mân-
nimic. Eu sunt slujitorul t\u, pentru c\ am venit s\ de Liviu ANTONESEI duc=nd `n timp opere literare Cracovia [i `ntreaga Malo Pols- c\ de felul ei, ori c\ nu are nici
slujesc, nu s\ fiu slujit. Eu sunt prietenul t\u [i m\du- remarcabile de Sadoveanu, Re- ka, regiunea `nconjur\toare. o pic\tur\ de s=nge românesc.
lar al trupului t\u [i capul t\u [i fratele t\u [i sora ta Desigur, a[a cum au ajuns `n
toat\ Europa [i chiar peste tot breanu, Voiculescu etc, dar [i o Un nou lot de „români“ se Acum, se preg\tesc s\ aplice
[i mama ta. Eu sunt toate pentru tine. Nu trebuie bun\ parte din scrierile unor preg\te[te s\ absolve anul aces- pentru acelea[i burse Jakub, ca-
decât s\ stai lâng\ Mine. Pentru tine, Eu M-am f\cut `n lume, românii au ajuns [i la
Cracovia - unii muncesc, al]ii Emil Cioran, Mircea Eliade - ta. I-am cunoscut cu prilejul re e [i poet `n afirmare, [i Mag-
s\rac [i pribeag, pentru tine am ridicat crucea [i am volumul „Fierari [i alchimi[ti“ unei `nt=lniri „de lucru“ de la da, care preg\te[te o lucrare fi-
coborât `n mormânt, am venit pe p\mânt pentru tine, c=nt\ pe str\zi [i `n cluburi, o
parte dintre ei cer[esc prin fa]a tocmai este expus `n vitrinele sf=r[itul anului trecut. Unii au nal\ despre literatura memori-
trimis de Tat\l, iar `n cer M\ rog pentru tine P\rin- libr\riilor cracoviene -, Eugen trecut deja prin burse la Uni- alistic\ concentra]ionar\ din
telui Meu. Tu e[ti totul pentru Mine, [i frate [i bisericilor ori la `ntret\ierea
str\zilor. Trebuie s\ recunosc Ionesco [i Constantin Noica. ~n versitatea din Cluj ori prin cele România [i Polonia. Nu m\ `n-
`mpreun\-mo[tenitor [i prieten [i m\dular al Tru- momentul de fa]\, dl. Kania de traduc\tori oferite de Insti- doiesc c\ am=ndoi vor confirma
pului Meu. Ce vrei mai mult decât atât? De ce ~l dis- c\ primele dou\ categorii sunt
mai numeroase dec=t ultima, cerceteaz\, `n vederea traduce- tutul Cultural Român. ~n am- acelea[i bune impresii. {i mai
pre]uie[ti pe Cel care te iube[te atât de mult?“ rii [i exegezei, opera lui Ioan bele locuri, au uimit prin cali- sunt colegii lor, c\rora nu le ]in
Scopul Vechiului Testament a fost s\-l fac\ pe om ceea ce nu a r\mas f\r\ urm\ri,
amelior=nd `n ultima vreme Petru Culianu. De altfel, con- t\]ile lor intelectuale [i acade- acum minte numele [i cei care
din nou om, pe când scopul Noului Testament este sistentele studii introductive la mice [i prin nivelul de cunoa[- frecventeaz\ lectoratul de lim-
s\-l fac\ pe om `nger. Cu alte cuvinte, pentru c\ imaginea noastr\ pe aici. To-
tu[i, nu despre „românii n\s- aceste ultime traduceri au in- tere a limbii. La Cluj, Magda [i ba român\...
r\utatea l-a f\cut pe om s\-[i piard\ tr\s\turile sale trat [i `ntr-o masiv\ carte de Claudia nu erau u[or distinse
specifice, ajungând pân\ la asem\narea cu animalele cu]i“ vreau s\ scriu ast\zi, ci de- *LIVIU ANTONESEI ESTE SCRIITOR, PROFESOR LA
spre cei „f\cu]i“, de aceea am [i studii al\turi de altele, dedi- de c\tre profesori de colegii lor UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“
ira]ionale [i cu fiarele s\lbatice, legea mozaic\ l-a cate lui Heidegger, filosofiilor
sc\pat mai `ntâi de r\utate, iar legea evanghelic\ a folosit ghilimele `n titlu. M\ re-
fer la tot mai numero[ii cunos- orientale ori buddhismului. La
harului i-a dat apoi virtutea `ngereasc\. Scopul celor o recent\ `nt=lnire cu jurnali[ti
dou\ Testamente este `ndreptarea omului. c\tori de limb\ român\, stu-
den]i la sec]ia de profil ori stu- culturali din România [i stu-
Tu, care `n fiecare zi te lup]i cu valurile m\rii den]ii [i profesorii de la sec]ia
acestei vie]i cuprinse de furtun\ [i e[ti `nc\rcat cu a- den]i, masteranzi [i doctoranzi
care frecventeaz\ lectorul de de român\ a Universit\]ii Ja-
tâtea p\cate, ai nevoie `n permanen]\ de mângâierea giellone, c\rturarul [i-a mani-
Sfintelor Scripturi. Te afli `n prima linie a luptei pen- limb\ român\ din diverse mo-
tive - trebuie s\ studieze o a do- festat deplina deschidere, abor-
tru supravie]uire [i e[ti r\nit `n permanen]\. Femeia d=nd subiecte legate de cea mai
ta te mânie, fiul t\u te sup\r\, angajatul t\u te en- ua limb\ str\in\, au un subiect
românesc pentru teze [i dizer- t=n\r\ genera]ie de scriitori
erveaz\, du[manul t\u `]i face necazuri, prietenul te români! Acela este `ns\ un do-
ta]ii, vor s\ se fac\ translatori
invidiaz\, vecinul te `njur\, asociatul te sap\, iar meniu deja frecventat de româ-
sau traduc\tori ori, pur [i sim-
judec\torul te amenin]\. La acestea se adaug\ multe ni[ti mai tineri, precum Joan-
plu, din curiozitate ori capriciu.
situa]ii [i `mprejur\ri care te tulbur\, te nelini[tesc, De altfel, Cracovia a [i dat cei na Kornas, care a tradus deja
te mâhnesc [i te `ntristeaz\, ducându-te pân\ `n mai buni [i mai numero[i tra- un roman de Mircea C\rt\res-
pragul dezn\dejdii. S\ge]ile vr\[ma[ilor v\zu]i [i duc\tori de literatur\ român\ cu, altul de Cecilia {tef\nescu,
nev\zu]i te lovesc f\r\ `ncetare de peste tot. De aceea din toat\ Polonia. mai av=nd c=teva `n aten]ie.
ai nevoie de armele Sfintelor Scripturi. Te rog s\ le Dac\ am `nceput cu tradu- De altfel, sub obl\duirea
cite[ti, fie c\ [tii, fie c\ nu [tii puterea cuvintelor lor. c\torii consacra]i, trebuie s\ profesorilor Kazimierz Jurczak
Dac\ le citim de multe ori, cele ce `nv\]\m acolo nu d\m Cezarului ce-i al Cezaru- [i Joanna Porawska, colegii co-
se mai [terg din mintea noastr\. {i adesea, ce nu lui [i s\ `ncepem cu Irineusz legei mele de minte, inim\ [i li-
putem `n]elege ast\zi, dac\ citim [i mâine, `n]elegem Kania, cel mai important cu- teratur\, ies noi genera]ii de
imediat, pentru c\ bunul Dumnezeu ne lumineaz\ nosc\tor [i traduc\tor din ro- „români f\cu]i“. To]i reu[esc s\
mintea `n chip nev\zut. Pentru `n]elegerea Sfintelor mâne[te din `ntreaga Polonie. `[i g\seasc\ slujbe conform ca-
Scripturi nu este nevoie de `n]elepciune omeneasc\, Cunosc\tor al circa dou\zeci de lific\rii lor universitare - o par-
ci de descoperirea Duhului Sfânt. Dac\ cercet\m limbi de toate felurile, tra- te sunt deja la ambasadele [i
Scriptura cu aten]ie, [i nu `n fug\, vom dobândi mân- duc\tor cam din toate acestea, consulatele Poloniei din Bucu-
tuirea propov\duit\ `n ea. C\ci dac\ ne umplem su- venerabilul c\rturar - pentru re[ti [i Chi[in\u, unii lucreaz\
fletele de `nv\]\turile sale, vom afla adev\rurile dog- c\ este specialist [i `n filosofie la reprezentan]ele firmelor po-
matice [i vom p\[i spre via]a des\vâr[it\. (Sf. Ioan [i istoria religiilor, nu un sim- loneze din România [i Basara-
Gur\ de Aur, Proobleemeelee viee]ii) plu traduc\tor - s-a apropiat bia, al]ii lucreaz\ privat, ca
 Luni, 7 ianuarie 2008 11
CEL MAI BUN FILM ~NTR-O LIMB| STR|IN|: „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“ a fost premiat de
Actualitate Societatea Na]ional\ a Criticilor de Film din SUA. Pelicula lui Cristian Mungiu a fost aleas\ de Societatea
Na]ional\ a Criticilor de Film din SUA, ce reune[te cei mai cunoscu]i critici din ]ar\, ca cel mai bun film
`ntr-o limb\ str\in\, potrivit hollywoodreporter.com. Filmul, premiat la Cannes 2007 cu Palme d’Or, a
dep\[it, `n op]iunile criticilor, celelalte dou\ pelicule concurente pentru Globul de Aur, „Le scaphandre
et le papillon“, de Julian Schnabel, [i „Persepolis“, de Vincent Paronnaud [i Marjane Satrapi.

Peste 5.000 de apeluri la Ambulan]\, rezolvate `n toat\ ]ara PE SCURT

Potrivit datelor Ministe-
rului S\n\t\]ii (MS), `n in-
tervalul 3-5 ianuarie autori-
t\]ile de s\n\tate public\
din teritoriu au identificat
2.022 de bolnavi dializa]i
care necesit\ transport la
unit\]ile sanitare [i peste
13.100 de bolnavi cronici, cu
afec]iuni care necesit\ moni-
torizare permanent\. De a-
semenea, au fost luate `n e-
viden]\ 6.185 de gravide care
prezint\ risc sau se afl\ `n
ultima lun\ de sarcin\. Ra-
port\rile primite din toate
jude]ele ]\rii au ar\tat c\
exist\ peste 1.200 de copii cu
Teatrul de
Comedie
Elevii re`ncep de azi cursurile
Elevii pot `ncepe [coala de azi `n majoritatea unit\]ilor
are 47 de de `nv\]\m=nt din ]ar\. Sub rezerv\ este deschiderea
ani de la unor [coli din jude]ele Constan]a, unde 49 de unit\]i
diverse afec]iuni care nece- trem de sc\zute: s\ evite de-
sit\ o monitorizare perma- plas\rile `n spa]ii deschise [i
nent\ [i peste 30.000 de per- expunerea la frig, `n special
soane vârstnice, cu nevoi `n cazul persoanelor car-
speciale sau persoane depen- diace, s\ consume alimente
dente fizic, luate `n eviden]\ bogate `n proteine [i gr\simi
medical\. ~n toat\ aceast\ nesaturate, fructe [i legume,
perioad\, la nivel na]ional a s\ evite consumul de b\uturi
fost asigurat\ permanen]a alcoolice.
de c\tre 734 de cabinete de Medicii avertizeaz\ c\
medicin\ de familie, iar Ser- expunerea prelungit\ a ex-
viciile de Ambulan]\ au re- tremit\]ilor la temperaturi
zolvat peste 5.100 de apeluri. sc\zute poate duce la produ-
Speciali[tii MS recoman- cerea deger\turilor. ~n acest
d\ popula]iei s\ urmeze `n caz este de evitat automedi-
continuare recomand\rile ca]ia [i este recomandat\
medicilor `n aceast\ pe- consultarea unui medic.
rioad\ cu temperaturi ex- (Otilia B|LINI{TEANU)
lor viscolului `n vederea relu\rii nor-
male a cursurilor luni, 7 ianuarie.
Inspectorul Stelian Victor Fedorca
a cerut o situa]ie a eliber\rii c\ilor de
acces `n [coli [i, `n mod deosebit, a
verific\rii sistemelor de `nc\lzire [i a
Plat\ redus\ la cazare
`n decembrie la „Cuza“
Studen]ii caza]i `n c\minele
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i
vor pl\ti mai pu]in cu 30 de lei
pentru tariful de cazare pe luna
decembrie, conform celor pre-
cizate de rectorul Dumitru Oprea.
Aceast\ diminuare a tarifului vi-
ne `n urma recalcul\rii diferen]ei
dintre veniturile din 2007 [i chel-
tuielile realizate pân\ `n luna de-
cembrie. Reducerea de tarif se
aplic\ `n cazul tuturor studen]ilor
pl\titori caza]i `n c\minele Uni-
versit\]ii. Tariful de cazare pen-
tru luna decembrie a fost achitat
`n avans de c\tre studen]i, con-
form contractului de cazare, ast-
fel `ncât diferen]a de tarif va fi
acoperit\ prin diminuarea sumei
de plat\ pentru luna ianuarie
2008. Tariful pentru ianuarie nu
a mai fost achitat `n avans, stu-
den]ii urmând s\ pl\teasc\ `ntre
7 [i 22 ianuarie. (O.R.)

`nfiin]are
Teatrul de Comedie a
s\rb\torit 47 de ani de la
prima reprezenta]ie - spec-
tacolul „Celebrul 702“ de
Alexandru Mirodan, `n re-
gia lui Moni Ghelerter, din 5
ianuarie 1961.
Institu]ia a fost `nfiin-
]at\ la ini]iativa maestru-
lui Radu Beligan, care a
fost directorul acesteia pâ-
n\ `n anul 1969. „De atun-
ci, `n fiecare an, pe 5 ianua-
rie, trupa de actori a
Teatrului de Comedie se
re`ntâlne[te cu marile per-
sonalit\]i care au marcat
istoria acestui teatru, s\r-
b\torind `mpreun\ trece-
rea `n noul an. Prin tradi-
]ie, actori ai tinerei ge-
nera]ii preg\tesc scurte
surprize artistice“, dup\
cum a informat Teatrul de
Comedie.
Actualul director al
Teatrului de Comedie este
George Mih\i]\ care a fost
reconfirmat `n func]ie pen-
tru o perioad\ de `nc\ trei
ani, actorul ocupând aceas-
t\ pozi]ie din anul 2003.
George Mih\i]\ a de-
clarat c\ [i-a propus s\
duc\ mai departe „spiritul“
Teatrului de Comedie. Cu
un buget de circa 5.000.000
de lei `n 2008, Teatrul de
Comedie va organiza, [i `n
acest an, proiecte con-
sacrate, precum Festivalul
Comediei Române[ti sau
„Comedia ]ine la tineri“.
„Vrem s\ extindem Festi-
valul Comediei Române[ti
`n `ntregul centru istoric,
pe str\zi, `n baruri, pentru
a ajunge aproape de pu-
blic“, a spus George Mih\i-
]\. Totodat\, la Comedie se
vor juca, `n acest an, [ase
spectacole `n premier\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
[colare sunt izolate, Dolj, Teleorman [i
Giurgiu, conform Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului. Inspectoratele [colare [i cel al municipiului
Bucure[ti pot decide dac\ se impune ne`nceperea
cursurilor pe 7 ianuarie sau dac\ ele se pot desf\[ura `n
condi]ii propice pentru elevi [i personalul didactic.
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) consider\ c\, po-
trivit raport\rii centralizate la sf=r-
[itul s\pt\m=nii, nu exist\ nici un
motiv pentru amânarea cursurilor
care sunt programate s\ fie reluate
ieri, 7 ianuarie, a precizat consilierul
ministrului Educa]iei, Mihaela Suciu.
„MECT nu consider\ c\ exist\ nici
un motiv pentru amânarea `nceperii
cursurilor la nivelul ]\rii. Doar `n
situa]iile excep]ionale inspectoratele
au posibilitatea de a decide amânarea
`nceperii cursurilor. Raportat la
num\rul total de unit\]i [colare, pro-
bleme au mai pu]in de 0,1% dintre
[coli. La nivelul ]\rii, situa]ia se pre-
zint\ favorabil pentru `nceperea cur-
surilor, chiar este sub control. Autori-
t\]ile fac toate eforturile ca acolo unde
mai sunt probleme ele s\ fie rezolvate
la timp“, a afirmat consilierul.
Potrivit acesteia, situa]ii excep]io-
nale se `ntâlnesc `n jude]ul Constan]a,
unde 49 de unit\]i [colare sunt izolate,
`n jude]ele Dolj, Teleorman, Giurgiu
care au raportat vineri raportau ieri
mai multe unit\]i [colare izolate.
„~n jude]ele Dolj, Teleorman [i
Giurgiu, pân\ sâmb\t\ au fost rezol-
vate problemele la jum\tate dintre
[colile izolate. {ansele ca problemele
r\mase s\ fie rezolvate pân\ du-
minic\ sunt foarte mari“, a spus
reprezentantul MECT.
~n opinia consilierului, trebuie s\
existe motive „foarte `ntemeiate“ ale
inspectorilor pentru amânarea `nce-
perii [colii la unele dintre unit\]ile
[colare.
Mihaela Suciu a l\udat eforturile
inspectoratelor [colare de rezolvare a
situa]iei, care `n opinia sa au fost
„foarte clare“.
„Inspectoratul {colar al Municipiu-
lui Bucure[ti a activat, vineri, `ntreaga
re]ea pe care o coordoneaz\. A trans-
mis tuturor directorilor de [coli note
prin care i-a responsabilizat `n ceea ce
prive[te desz\pezirea unit\]ilor, s\
g\seasc\ utilaje, s\ fac\ note la rândul
lor c\tre firmele responsabile cu desz\-
pezirea. Implicarea inspectoratelor a
fost una real\. Duminic\, MECT va a-
vea o alt\ situa]ie final\ `n ceea ce pri-
ve[te [colile cu probleme din `ntreaga
]ar\“, a precizat Mihaela Suciu.
Regulamentul MECT prevede c\,
dac\ se impune, `n situa]ii excep]iona-
le cursurile pot fi amânate cu condi]ia
recuper\rii acestora.
Inspectorul {colar General din
Bucure[ti, Stelian Victor Fedorca, a
transmis, vineri, o not\ c\tre toate
unit\]ile de `nv\]\mânt preuniversi-
tar din Municipiul Bucure[ti, prin
care a cerut luarea tuturor m\surilor
necesare pentru `ndep\rtarea efecte-
instala]iilor aferente acestora din
unit\]ile de `nv\]\mânt.
Inspectorul {colar General s-a de-
plasat vineri `n unit\]i de `nv\]\mânt
pentru a controla modul `n care direc-
torii [i administratorii s-au implicat `n
rezolvarea acestor cerin]e.
Conducerea Inspectoratului {colar
al Municipiului Bucure[ti a solicitat
autorit\]ilor locale s\ continue ac]iu-
nea de eliberare a c\ilor de acces c\tre
toate unit\]ile de `nv\]\mânt din Bu-
cure[ti, `n vederea asigur\rii [i apro-
vizion\rii acestora cu cele necesare,
precum cele din programul „Cornul [i
laptele“ [i a deplas\rii elevilor `n
condi]ii de deplin\ siguran]\.
Autorit\]ile au asigurat fiecare ins-
pectorat jude]ean c\ se va face tot
posibilul ca pân\ luni, 7 ianuarie, dru-
murile s\ fie cur\]ate, astfel `ncât to]i
copiii s\ poat\ ajunge la cursuri.
Inspectoratele [colare jude]ene au
datoria, conform unei note transmise
de MECT, s\ informeze zilnic minis-
terul `n leg\tur\ cu situa]ia unit\]ilor
[colare.
~n func]ie de cazurile men]ionate
`n cursul zilei de ieri, 6 ianuarie, in-
spectoratele [colare [i cel al munici-
piului Bucure[ti pot decide dac\ se
impune ne`nceperea cursurilor pe 7
ianuarie sau dac\ ele se pot desf\[ura
`n condi]ii propice pentru elevi [i per-
sonalul didactic. (O.R.)
Cantina „Gaudeamus“
de la „Cuza“ a fost
extins\
La data de 15 ianuarie va fi re-
deschis\ cantina Centrului de
Studii Interna]ionale
„Gaudeamus“ de la Universitatea
„Al. I. Cuza“, conform celor pre-
cizate de rectorul Dumitru Oprea.
~n urma lucr\rilor care au avut
loc pe parcursul lunii decembrie,
num\rul de locuri a crescut de la
100 la 140. Tot `n cursul lunii
ianuarie, `n fa]a cantinei din
Campusul „Titu Maiorescu“ va fi
deschis un punct de vânzare a
produselor de tip fast-food.
Lucr\rile efectuate „La Palmier“
vor fi finalizate s\pt\mâna vi-
itoare, astfel `ncât pân\ la
sfâr[itul lunii ianuarie studen]ii
s\ poat\ lua masa aici, a mai
men]ionat rectorul Dumitru
Oprea. ~n semestrul al doilea va
fi dat\ `n folosin]\ [i cantina-
restaurant din cadrul Complexu-
lui Akademos din P\curari, unde
vor fi puse la dispozi]ia studen-
]ilor aproximativ 100 de locuri.
Restan]\ de 23.700
de lei pentru
utilit\]i la „Cuza“
~n luna decembrie 2007,
Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i
Tineretului nu a virat 23.700 de
lei pentru lucr\ri prev\zute `n
planul aprobat de investi]ii de la
UAIC. Printre lucr\rile incluse `n
planul pentru 2007 se num\r\
consolid\rile de la corpul A, lu-
cr\rile de la c\minul Akademos,
cele de la modernizarea c\minu-
lui C3 sau a cantinei Titu Maio-
rescu. Unele dintre aceste lucr\ri
au fost deja efectuate, altele fiind
`n curs de efectuare, de[i pl\]ile
c\tre furnizori vor fi efectuate `n
momentul `n care ministerul va
vira sumele restante conform
planului aprobat, dup\ cum a
precizat rectorul Dumitru Oprea.
Conform declara]iilor ministeru-
lui, suma men]ionat\ va fi virat\
`n luna ianuarie 2008. (O.R.)

a MANUALE {COLARE unit\]ile de `nv\]\mânt a- tice [i-au depus candidatura

Studen]ii `[i aleg
~N FORMAT ELECTRONIC vând obliga]ia s\ asigure ac- pentru alegerile din cadrul
PENTRU ELEVI: Elevii din cesul elevilor la acestea. catedrelor. Alegerile pentru reprezentan]ii la „Cuza“
~n vechea lege nemodifi- func]iile de [ef de catedr\
`nv\]\mântul de stat preuni- cat\, era prev\zut ca pentru vor avea loc la facult\]ile de S\pt\m=na acesta, studen]ii de la
versitar vor avea acces gra- `nv\]\mântul de stat pre[co- Agricultur\, Horticultur\, cele 15 facult\]i ale Universit\]ii
tuit la manuale [colare `n lar, primar [i gimnazial s\ se Medicin\ Veterinar\ [i Zoo- „Al. I. Cuza“ `[i aleg reprezen-
format electronic, potrivit asigure gratuit manuale [co- tehnie pe data de 18 ianua- tan]ii `n consiliile facult\]ilor [i `n
Legii pentru modificarea ar- lare elevilor ai c\ror p\rin]i rie, la ore diferite. Decanii se Senatul Universit\]ii. Conform
ticolului 174 din Legea au un venit lunar pe membru vor alege `ntre zilele de 4-8 regulamentului, `n consiliile fac-
`nv\]\mântului 84/1995. de familie egal sau mai mic februarie, iar alegerile pe ult\]ilor [i `n Senat num\rul stu-
~ncepând cu 2008, manua- decât salariul minim brut pe Universitate se vor desf\[u- den]ilor trebuie s\ fie egal cu 25%
lele `n format electronic vor fi economie. {i `n cazul arti- ra `ntre 25 [i 29 februarie. din num\rul total al membrilor.
Un student ales ca reprezentant
concepute prin adaptarea de colului 174 modificat, la alin- a ALEGERI LA UNI- Veterinar\ „Ion Ionescu de Senatul Universit\]ii a
prime[te un mandat de durata
c\tre departamentele spe- eatul 1 este prev\zut acela[i la Brad“ din Ia[i, pentru adoptat, `n [edin]a din 12 de-
cializate din cadrul Mi-
VERSITATEA AGRONO- mandatul 2008-2012, vor cembrie 2007, regulamentul unui ciclu de studii. La `nceputul
lucru. Legea de modificare a
nisterului Educa]iei, Cerce- articolului 174 a fost promul- MIC| DE LA IA{I: Alegeri- debuta `n perioada 14-18 ia- de organizare [i desf\[urare fiec\rui an universitar, `n fa-
t\rii [i Tineretului (MECT) a gat\ de pre[edintele Traian le pentru func]iile de condu- nuarie, c=nd se vor desemna a alegerilor academice, pre- cult\]i au loc alegeri pentru com-
manualelor aprobate. Ele se B\sescu `n data de 20 decem- cere la Universitatea de {ti- [efii de catedr\. P=n\ `n cum [i instruc]iunile de des- pletarea structurilor `n cazul `n
vor publica pe site-ul MECT, brie 2007. in]e Agricole [i Medicin\ prezent, nou\ cadre didac- f\[urare a alegerilor. (O.R.) care unii dintre reprezentan]i [i-
au finalizat ciclul de studii. (O.R.)
12
Sport
PE SCURT
Rednic vrea titlul
de campion
`n 2008 cu Rapid
Dup\ ce a reu[it s\ `ncheie
prima parte a sezonului cu o
serie de patru victorii con-
secutive, care au adus
echipa la cinci puncte de
primul loc al clasamentului,
tehnicianul rapidist Mircea
Rednic are g=nduri mari
pentru 2008. Rednic [i-a pus
o dorin]\ pentru noul an:
„~mi doresc `n primul r=nd
s\ fiu s\n\tos, s\ fim cu
to]ii s\n\to[i, fiindc\ asta
este cel mai important. Apoi
sper s\ avem un an bun,
care s\ ne aduc\ succesul `n
lupta pentru titlu“, a m\r-
turisit Rednic. Antrenorul a
]inut s\ transmit\, prin in-
termediul site-ului oficial al
clubului, [i un mesaj pentru
suporterii rapidi[ti: „La
mul]i ani tuturor suporter-
ilor! Le urez tuturor s\ aib\
un an mai bun [i s\ fie `n
continuare al\turi de echi-
p\. S\ aib\ `ncredere `n noi
[i s\ [tie c\ ne dorim foarte
mult s\ c=[tig\m campi-
onatul!“ (N.P.)
Bulgarul Berbatov
este evaluat la 44
de milioane de euro
Managerul spaniol al echi-
pei engleze de fotbal Juande
Ramos a afirmat c\ ar fi de
acord cu plecarea interna]io-
nalului bulgar Dimit\r Ber-
batov dac\ un club s-ar oferi
s\ vireze peste 44 de mili-
oane de euro. „Cred c\, dac\
un club ar vrea s\-l transfe-
re pe Berbatov, va trebui s\
bat\ recordul celui mai scump
transfer din istoria fotbalu-
lui englez. Ast\zi, pentru
noi, Berbatov valoreaz\ mai
mult dec=t acest record“, a
spus Ramos la o conferin]\
de pres\. Andrei {evcenko,
transferat la Chelsea pentru
44 de milioane de euro `n
vara lui 2006, de]ine recor-
dul din fotbalul englez.
„Chiar dac\ nu vrem s\-l
vindem pe Dimit\r, oricine
are un pre]. Este normal s\
coste at=t de scump. Dar nu
cred c\ un club va da at=]ia
bani pe el“, a continuat fos-
tul antrenor de la Sevilla.
Berbatov, de 26 de ani, a
ajuns la Tottenham `n vara
lui 2006, venind de la Bayer
Leverkusen, pentru 14 mili-
oane de euro. ~n acest sezon,
el a marcat `n Premier
League 8 goluri.
Vitalijs Astafjevs,
cel mai bun
juc\tor leton al
anului trecut
La 36 de ani, Vitalijs
Astafjevs a fost desemnat
cel mai bun fotbalist al anu-
lui 2007 `n Letonia, de c\tre
Federa]ia de specialitate din
aceast\ ]ar\. Mijloca[ul
na]ionalei letone [i al
forma]iei Skonto Riga a
adunat, pentru reprezenta-
tiv\, 139 de selec]ii [i a mar-
cat 13 goluri de la debutul
s\u, `n 1992. Astafjevs i-a
devansat `n clasament pe
funda[ul Kaspars Gorkssm,
de la Blackpool, [i mijloca[ul
Juris Laizans, de la FC
Kuban Krasnodar. C=[ti-
g\torul din 2006, portarul
lui Rubin Kazan, Alek-
sandrs Kolinko, nu a prins
podiumul `n 2007. Atacantul
Vits Rimkus (FK Ventspils)
a fost desemnat cel mai bun
juc\tor al campionatului
leton `n 2007, iar antrenorul
anului a fost ales Roman
Grigorciuk, c=[tig\tor al
eventului cu Ventspils. a
Luni, 7 ianuarie 2008
DANIEL NICULAE ~NSCRIE PENTRU AUXERRE: Atacantul rom=n Daniel
Niculae a marcat un gol `n meciul c=[tigat de AJ Auxerre cu scorul de 3-2,
dup\ prelungiri, `n fa]a forma]iei St. Etienne, `n Cupa Fran]ei la fotbal,
s=mb\t\ seara. Niculae a egalat scorul la unu, `n minutul 35, dup\ ce Gigliotti
a marcat primul gol al meciului (26). Kahlenberg (40) a adus `n avantaj pe
Auxerre `n minutul 40, dar acela[i Gigliotti a dus meciul `n prelungiri (85).
Speran]ele lui Gigel Bucur se `ndreapt\ spre o cup\ european\
Gigel Bucur (foto, st=nga), re al\turi de Poli: „Le trans- de accedere `n Cupele Europe- realiz\ri [i bucurii: „Le doresc
atacantul echipei Poli Timi[oa- mit suporterilor s\ aib\ parte ne. C=t prive[te echipa na]io- fanilor ca anul 2008 s\ fie unul
ra, [i golgheter al Ligii I, a de- de s\n\tate, fiindc\ asta este nal\, ca orice juc\tor, `mi do- bun, cu multe reu[ite. Anul
clarat c\ `n acest an sper\ s\ cel mai important, [i s\ fie resc s\ fac parte `n continuare care vine s\ le aduc\ numai
joace `n Cupele Europene. mai departe al\turi de noi, din reprezentativa Rom=niei, `mpliniri, s\ realizeze tot ce-[i
Dup\ cum informeaz\ si- cum au fost mereu. Pe plan dar asta va depinde numai de doresc. Pe plan fotbalistic, cu
te-ul oficial al clubului, Gigel personal, `mi doresc s\ fiu evolu]iile mele“. Poli, sper ca noi, alb-viole]ii, s\
Bucur, le-a urat fanilor alb- s\n\tos [i s\ am `n continuare La r=ndul s\u, v=rful Ga- `i bucur\m pe suporterii de-
viole]i s\ aib\ un an 2008 cu o evolutie bun\, s\ ne reali- briel Torje a transmis suporte- vota]i cu un an 2008 excelent,
s\n\tate [i s\ fie `n continua- z\m obiectivul echipei, acela rilor s\ aib\ un an nou plin de cum nu a mai fost altul!“ (N.P.)
Dinamovi[tii `nc\ viseaz\ la Champions League
Campionii en-titre Champions League. Suntem [i sper\m s\ ne calific\m de
obi[nui]i s\ ne mobiliz\m la pe aceast\ pozi]ie `n Liga
sunt de p\rere c\ greu, pentru c\ avem `n spa- Campionilor“, a declarat
te o tradi]ie care ne oblig\ foar- mijloca[ul.
obiectivul realizabil te mult“, a declarat Borcea.
pentru Dinamo `n {i funda[ul Cosmin Mo]i Contre
sper\ s\ joace cu Dinamo `n
momentul de fa]\ este Liga Campionilor, `n anul Borcea - Turcu
ocuparea locului 2 `n 2008. „Pentru 2008, `n pri- Pre[edintele executiv de
mul r=nd vreau s\ fiu s\n\-
clasament [i tos, s\ nu mai am parte de
la FC Dinamo Bucure[ti,
Cristian Borcea, i-a asigurat
accederea `n grupele accident\ri, iar pe plan pro- din nou pe suporteri c\
fesional s\ reu[esc m\car ce Bogdan Lobon] nu va p\r\si
Ligii Campionilor. am f\cut anul trecut. Sper s\ echipa din {oseaua {tefan
ajungem din nou s\ lu\m ti-
„C=inii“ cred c\ tlul sau m\car pe pozi]ia se-
cel Mare.
„Am convenit c\ nu plea-
diferen]a de 14 puncte cund\. ~mi doresc, din toat\ c\ nimeni de la Dinamo [i
inima, s\ joc cu Dinamo `n
fa]\ de liderul CFR grupele Ligii Campionilor“.
nu `n]eleg de ce trebuie s\
mai vorbim despre oferte.
Cluj este foarte greu ~n leg\tur\ cu lupta din Lobon] este netransferabil,
retur din Liga I, Mo]i a pre- pentru a l\muri [i aceast\
de remontat `n retur. cizat pentru revista clubului problem\, acela[i r\spuns
dinamovist: „CFR-ul va avea fiind valabil [i pentru cei-
De[i au avut un start ratat partide dificile `n retur. A- lal]i juc\tori de la Dinamo“,
de sezon, revenindu-[i c=t de tunci va `nt=lni, `n deplasa- a ]inut s\ precizeze Cristian
c=t pe final, dup\ instalarea re, echipele cu preten]ii. Noi Borcea.
lui }\lnar pe banca tehnic\, trebuie s\ nu facem pa[i Reac]ia oficialului dina-
dinamovi[tii nu [i-au luat gre[i]i, s\ preg\tim meciuri- movist a venit dup\ decla-
g=ndul de la participarea `n le pas cu pas [i s\ sper\m. ra]ia ac]ionarului Vasile
Liga Campionilor. Dinamo e `nv\]at\ s\ lupte, Turcu („La var\, Lobon] va
Pre[edintele executiv al niciodat\ nu cedeaz\“. pleca sigur, pentru c\ are
clubului Dinamo, Cristi Bor- Mijloca[ul Adrian Cristea multe oferte [i este greu de
cea, `nc\ sper\ c\ ro[-albii crede c\ ocuparea locului doi p\strat la Dinamo“).
vor putea ocupa un loc de la finalul sezonului este un „Vasile este prietenul
Liga Campionilor la finalul obiectiv accesibil pentru for- meu. Dac\ vrea s\ ias\ `n
sezonului. ma]ia antrenat\ de Cornel eviden]\, ar trebui s\ vor-
Dinamovi[tii ocup\, la fi- }\lnar. beasc\ despre altceva. Doar
nalul turului, locul 6 `n cla- „Distan]a de puncte din- eu [i Cornel Dinu vom vorbi
Vedeta dinamovist\ Adrian Cristea
samentul Ligii I, la 9 puncte tre noi [i CFR este mare [i e despre problemele echipei,
de locul 2. „Dinamo va lupta greu s\ mai sper\m la titlu. despre transferuri“, a `n- sper\ s\ joace `n grupele
Champions League cu Dinamo `n acest an
pentru un loc `n grupele Locul doi este mai accesibil cheiat Borcea. (N.P.)
Anul sportiv 2008 (III) Habibou a semnat cu Steaua
Cele mai importante evenimente spor- 30 RUGBY: Africa de Sud - Australia V=rful francez Habib Habibou a german\. Habibou a sosit s=mb\t\
tive ale ultimelor [ase luni ale anului: (T3N) prezentat s=mb\t\, la sediul clubului diminea]\ la Aeroportul interna]io-
31 FIA GT: Bucharest Challenge (Bu- Steaua Bucure[ti, tricoul cu num\rul nal Henri Coand\, iar apoi a semnat
IULIE: cure[ti) 11, sub care sper\ s\ `nscrie c=t mai contractul cu Steaua Bucure[ti.
5-27 CICLISM: Turul Fran]ei multe goluri. „Sunt foarte fericit c\ am ajuns la
5 RUGBY: Noua Zeeland\-Africa de SEPTEMBRIE: Atacantul de 1.92 metri [i 80 de un club cu un trecut bogat [i un ma-
Sud (T3N) 5 ATLETISM, Golden League: Bru- kilograme s-a n\scut la 16 aprilie re viitor. Sunt onorat c\ un cunos-
6 FORMULA 1: Marele Premiu al xelles (Belgia) 1987, `n Fran]a. Este un produs al c\tor [i un specialist ca Adrian Ilie
Marii Britanii (Silverstone) 6 FOTBAL: Rom=nia - Lituania (Preli- m-a remarcat [i mi-a dat o [ans\. Nu-
clubului francez Paris Saint-Ger-
11 ATLETISM, Golden League: Roma minariile Cupei Mondiale din 2010) main. ~n 2005 a fost achizi]ionat de mi place s\ dau prea multe
(Italia) 7 FORMULA 1: Marele Premiu al Bel- gruparea belgian\ Charleroi. declara]ii, `mi place s\ m\ exprim pe
12 RUGBY: Noua Zeeland\-Africa de giei (Spa-Francorchamps)
Sud (T3N) ~n prima jum\tate a anului 2007, teren. Sunt un t=nar juc\tor cu
8-14 TENIS: Open Rom=nia (Bucure[ti) fotbalistul a fost `mprumutat la pu]in\ experien]\, `ns\ am o dorin]\
18 ATLETISM, Golden League: Paris 10 FOTBAL: Insulele Feroe - Rom=nia
(Fran]a) forma]ia AFC Tubize, liga a doua bel- mare de a confirma. M\ voi bate la
(Preliminariile Cupei Mondiale din 2010) gian\, pentru care a marcat 12 goluri antrenamente pentru a-mi c=[tiga
19 RUGBY: Australia - Africa de Sud 13 ATLETISM: Finala IAAF de la
(T3N) `n 11 meciuri, iar apoi a revenit la locul `n echip\, unde voi avea marea
Stuttgart (Germania)
20 FORMULA 1: Marele Premiu al 13 RUGBY: Australia - Noua Zeeland\
Charleroi. De serviciile sale au mai
fost interesate clubul olandez de
[ans\ de a fi antrenat de Marius
L\c\tu[“, a declarat Mahamadou
Germaniei (Hockenheim) (T3N)
21-27 TENIS: Toronto (ATP Masters prima lig\ Sparta Rotterdam [i For- Habib Habibou pentru site-ul oficial
14 FORMULA 1: Marele Premiu al al grup\rii din Ghencea. a
Series) Italiei (Monza)
tuna Dusseldorf, din divizia a treia
25-3 HANDBAL: Campionatul Euro-
pean U20 (Rom=nia)
19-21 TENIS: Cupa Davis
28 FORMULA 1: Marele Premiu al
25-3 BASCHET: Campionatul Euro-
pean U18, Divizia B - masculin (Szom-
Republicii Singapore (Singapore) Marius Stan infirm\
bathely, Ungaria)
26 RUGBY: Australia - Africa de Sud
(T3N)
OCTOMBRIE:
11 FOTBAL: Rom=nia-Fran]a (Preli-
plecarea lui Szekely la Rapid
minariile Cupei Mondiale din 2010) Directorul general al FC O]elul Ga- „Constat c\ juc\torii no[tri sunt
28-3 TENIS: Cincinnati (ATP Masters
Series) 12 FORMULA 1: Marele Premiu al la]i, Marius Stan (foto), a f\cut s=mb\- transfera]i de ziare, de conduc\torii al-
Japoniei (Fuji) t\ c=teva preciz\ri privind informa]ia tor cluburi, dar nu `n]eleg de ce nimeni
13-19 TENIS: Madrid (ATP Masters de transfer a juc\torului Janos Sze- nu ne anun]\ [i pe noi. Serios acum,
AUGUST:
1-10 BASCHET: Campionatul Euro- Series) kely la Rapid Bucure[ti. vreau s\ se [tie c\ nu am avut nici
19 FORMULA 1: Marele Premiu al m\car o discu]ie cu Rapidul pentru o e-
pean U20, Divizia B - masculin (T=rgu
Mure[, Rom=nia) Chinei (Shanghai) ventual\ cedare a lui Janos, dar\mite
27-3 TENIS: Paris-Bercy (ATP s\ fi demarat negocierile, a afirmat
2 RUGBY: Noua Zeeland\ - Australia
(T3N) Masters Series) Marius Stan pe site-ul oficial al clubu-
lui. Nu se pune problema ca Szekely s\
3 FORMULA 1: Marele Premiu al
Ungariei (Hungaroring) NOIEMBRIE: plece, iar la Rapid nici at=t. ~i transmit
2 FORMULA 1: Marele Premiu al domnului George Copos s\ nu mai
8-24 JOCURILE OLIMPICE DE VA-
RA (BEIJING, CHINA) Braziliei (Sao Paolo) transfere juc\tori `naintea meciului di-
3 TENIS: Turneul Campioanelor (Do- rect - tactica domnului Becali este deja
16 RUGBY: Africa de Sud - Noua Zee-
land\ (T3N) ha, Qatar) fumat\ (n.r. - O]elul va `nt=lni pe Rapid
23 RUGBY: Africa de Sud - Australia 10-17 TENIS: Turneul Campionilor `n a doua etap\ a sezonului de prim\-
(T3N) 29-1 TENIS: Finala Cupei Davis var\). Atunci c=nd O]elul va face un
24 FORMULA 1: Marele Premiu al transfer, `l vom anun]a noi [i nu alte
Europei (Nürburgring) DECEMBRIE: persoane“. ~n alt\ ordine de idei, Ma-
25 TENIS: US Open (New York, Sta- 2-14 HANDBAL: Campionatul Euro- rius Stan a precizat c\ miercuri, 9 ianu-
tele Unite) pean feminin (Macedonia) arie, c=nd este programat primul an-
29 ATLETISM, Golden League: Zürich 12-21 FOTBAL: Campionatul Mondial trenament pe 2008 al fotbali[tilor O]e-
(Elve]ia) al Cluburilor (Japonia) (D.T.) lului, se vor afla [i numele noi din lot. a
 Luni, 7 ianuarie 2008 13
EVA TOFALVI, BIATLONISTA ANULUI: Biatlonista Eva Tofalvi a fost
Sport desemnat\ sportivul anului 2007 de c\tre Federa]ia Rom=n\ de Schi
Biatlon. Tofalvi (29 ani), care a participat la trei Olimpiade de iarn\,
Nagano 1998, Salt Lake City 2002 [i Torino 2006, este urmat\ `n
clasamentul pe 2007 de Edit Miklos (schi alpin), biatlonista Reka
Ferencz, Paul Pepene (schi fond) [i Dana Plotogea (biatlon).

Actorii „Marelui Circ“ WILLIAMS: 7. Nico Ros-

Cinci echipe, Ferrari,
BMW Sauber, Honda, Red
Bull [i Super Aguri, sunt cele
care [i-au p\strat aceia[i
pilo]i [i `n sezonul 2008 al
Formulei 1, conform Federa-
]iei Interna]ionale de Automo-
bilism care a publicat lista ofi-
cial\ a pilo]ilor, cu excep]ia u-
nuia singur de la Force India.
Force India, fost\ Spyker,
l-a confirmat pe germanul
Adrian Sutil, iar pentru al
doilea post de pilot concurea-
z\ cu mari [anse italianul
Giancarlo Fisichella.
Cinci nume noi se afl\ la
primul lor sezon `ntreg ca
pilo]i oficiali: brazilianul
Nelson Piquet Jr. la Renault,
japonezul Kazuki Nakajima
la Williams, germanul Timo
Glock la Toyota, francezul
Sebastian Bourdais [i ger-
manul Sebastien Vettel la
Toro Rosso.
Finlandezul Kimi Raikko-
nen va purta nr. 1 pe mono-
postul s\u Ferrari, `n calitate
de campion mondial, `n timp
ce Lewis Hamilton (McLa-
ren) va avea nr. 22, din cauza
retrograd\rii echipei sale pe
locul 11 `n clasamentul cons-
tructorilor, ca urmare a afa-
cerii de spionaj de la Ferrari.
Lista pilo]ilor [i numerele
de pe monoposturi:
FERRARI: 1. Kimi Raik-
konen (Finlanda) [i 2. Felipe
Massa (Brazilia);
BMW SAUBER: 3. Nick
Heidfeld (Germania) [i 4.
Robert Kubica (Polonia);
RENAULT: 5. Fernando
Alonso (Spania) [i 6. Nelson
Piquet (Brazilia);
berg (Germania) [i 8. Kazuki
Nakajima (Japonia);
RED BULL: 9. David
Coulthard (Marea Britanie) [i
10. Mark Webber (Australia);
TOYOTA: 11. Jarno Trulli
(Italia) [i 12. Timo Glock
(Germania);
TORO ROSSO: 14. Sebas-
tien Bourdais (Fran]a) [i 15.
Sebastian Vettel (Germania);
HONDA: 16. Jenson But-
ton (Marea Britanie) [i 17.
Rubens Barrichello (Brazila);
SUPER AGURI: 18.
Takuma Sato (Japonia) [i 19.
Anthony Davidson (Marea
Britanie);
FORCE INDIA: 20.
Adrian Sutil (Germania). 21.
Va fi anun]at;
MCLAREN: 22. Lewis
Hamilton (Marea Britanie) [i
23. Heikki Kovalainen (Fin-
landa). a
PE SCURT
Federer ar putea
realiza o
performan]\ istoric\
la Australian Open
Juc\torii de tenis nu au de
a[teptat prea mult s\ ia star-
tul `n Noul An, iar acest 2008
ar putea fi marcat de perfor-
man]a istoric\ a elve]ianului
Roger Federer, num\rul 1
mondial, care ar putea s\
egaleze sau chiar s\ bat\
recordul de 14 victorii `n
turnee de Mare {lem. Ajuns la
12 astfel de succese, gra]ie US
Open, elve]ianul `[i preg\te[te
la fel de atent, se pare, se-
zonul, nefiind prezent la nici-
unul dintre primele 3 turnee
ale anului, care `ncep la Doha,
`n Qatar, Adelaide, Australia,
sau Madras, `n India. Ca [i

Dakar f\r\ de[ert

anul trecut, abia pe 9 ianuarie
`l vom putea vedea pe nr. 1
mondial lovind mingea gal-
ben\, `ntr-un meci demonstra-
tiv la Kooyong, `ntr-un banlieu
a Organizatorii Dakar-ului spun c\ Raliul din 2009 ar putea fi un eveniment al Melbourne-ului, singura sa
apari]ie `nainte de Open-ul
de mare anvergur\, dar se ia `n calcul derularea lui `n afara de[ertului a Australiei (14-27 ianuarie).
Anulat vineri pentru pri- Dakar. Este pu]in cam com- `n America de Sud acum Aceast\ strategie i-a reu[it de
ma oar\ `n istoria sa, din cau- plicat s\ ne imagin\m ime- c=teva luni, pentru a studia minune anul trecut, pentru c\
za unor amenin]\ri teroriste, diat ce va fi Dakar-ul de anul acolo posibilitatea unui raliu. a cucerit primul turneu de
Raliul-raid Dakar este `n peri- viitor, dar vom lucra la aceas- „~n viitor, cred c\ nu tre- Mare {lem al sezonului, al 3-
col de moarte, dar organiza- ta foarte cur=nd“, afirm\ E- buie s\ mergem `n ]\ri prea lea succes personal `n
torii de la Amaury Sport tienne Lavigne, directorul „calde“ (din punct de vedere Australia, f\r\ s\ piard\
Organisation (ASO - probabil raliului. Dup\ ce au fost date al securit\]ii)“, subliniaz\ vreun set.
cea mai mare societate de deoparte Niger, Algeria [i Jean-Louis Schlesser, `nvin-
mari competi]ii sportive, `ntre
care, spre exemplu, Turul
nordul Mali din cauza ris-
curilor, Dakar `[i vede `n-
g\tor la Dakar `n 1999 [i
2000. „Nu-mi pot imagina c\
Lampard vrea s\-[i
Fran]ei) promit deja „un mare chise [i por]ile Mauritaniei. asist\m la moartea Dakaru- `ncheie cariera la
eveniment“, care ar putea s\-
[i piard\ voca]ia african\.
Situa]ia poate, cu adev\-
rat, s\ se schimbe rapid, a[a
lui, sunt aici 30 de ani de is-
torie scris\. Am mai cunoscut
Chelsea
„Dakarul“ ar putea s\ nu cum ]ine s\ sublinieze Patri- evenimente ca acesta `n tre- Mijloca[ul interna]ional englez
mai fie Dakar... Dup\ ce a ce Clerc, directorul ASO, dar cut. Acum, poate ar trebui s\ De[ertul [i dunele de nisip ar putea disp\rea de la clubul Chelsea, Frank
schimbat ora[ul de plecare `n pare din ce `n ce mai greu s\ schimb\m continentul sau s\ din peisajul Raliului Dakar `n viitor Lampard, a declarat `ntr-un
mai multe r=nduri, ASO ar p\trunzi `n de[ert din partea g\sim alte solu]ii“, apreciaz\, interviu acordat cotidianului
putea fi obligat\ s\ schimbe de nord a continentului pen- `n ce-l prive[te, Stephane re, la Tombouctou, pe dunele ~n fine, semn al destinului „Evening Standard“ c\ ar vrea
destina]ia final\ a competi- tru a ajunge la Africa Henrard, de la Volkswagen, Mauritaniei... sau ironie a sor]ii? Centrul s\ semneze un nou contract cu
]iei n\scute `n 1979 la ini]ia- Subsaharian\. „Se munce[te unul dintre pu]inii construc- Amestecul care fac rali- cultural de la Belem, unde era gruparea londonez\ [i s\-[i
tiva lui Thierry Sabine, un la alternative cu nisip, dar [i tori prezen]i cu ma[ini de urile-raid nu este u[or de regrupat\ caravana raliului termine cariera de fotbalist
`ndr\gostit de de[ert [i de f\r\ nisip“, m\rturise[te uzin\. ob]inut, a[a cum o dovede[te se afl\ exact l=ng\ Monumen- aici. „Nu vreau dec=t un sin-
continentul african. Patrice Clerc. „Se lucreaz\ de Numai c\ nisipul, de[ertul [i dispari]ia pur [i simplu, tul Descoperirilor, unde Tag- gur lucru, s\-mi `nchei cariera
„Va exista un mare eveni- multe luni la alte eveni- african erau ingrediente ma- sau uitarea mediatic\ a unor ul se vars\ `n Atlantic, de la Chelsea, toat\ lumea [tie
ment `n 2009. Vom munci la mente, din jurul Dakarului. jore ale succesului Dakaru- competi]ii, precum Paris- unde Cristofor Columb a luat c=t de mult iubesc acest club“,
aceasta `ncep=nd `nc\ de Exist\ multe idei“, a admis lui, care beneficia de legenda Beijing, Raliul Piramidelor, drumul m\rii pentru America
a declarat Lampard, 29 de ani,
m=ine. Ar putea fi un alt Etienne Lavigne, care a fost ce-i `nnobila istoria `n Tene- Atlas, Tunisia. [i „Lumea nou\“...a
al c\rui contract expir\ `n iu-
nie 2009. „Iubesc suporterii [i
~ntrecerile Todera[c sper\ s\ revin\ pe terenul de rugby a[ vrea s\ fiu aici pentru `nc\
6-7 sezoane, pentru c\ a[ vrea
s\ joc p=n\ la 35 de ani [i s\
na]ionale de La 27 de ani, pilierul rom=n
Petri[or „Pepe“ Todera[c, ie[ean de
ajung la 150 de goluri marcate
pentru acest club“, a mai spus
baschet revin origine, a avut un an 2007 pu]in mai
dificil la echipa sa de club, Brive, din
Lampard, care are p=n\ acum
la activ 99 de goluri.
pe firmament prima lig\ francez\ de rugby, dar [i
la Cupa Mondial\ cu echipa Rom=-
Mijloca[ul interna]ional cere
un contract de 4 ani, cu un
~n aceast\ prim\ lun\ a anului niei, dup\ ce s-a accidentat grav la salariu identic celor ale lui
2008, `ntrecerile na]ionale de un moment dat [i a trebuit s\ urmeze Terry, {evcenko [i Ballack,
baschet din prima lig\ vor reveni un tratament medical draconic. Aflat adic\ de peste 180.000 euro pe
`n actualitate, at=t `n competi]ia `n Fran]a cu familia de mai mul]i ani, s\pt\m=n\.
masculin\, c=t [i `n cea feminin\. Pepe Todera[c a acceptat cu amabi-
Astfel, `n intervalul 11-13 ianuarie litate s\ ne acorde un scurt interviu:
2008, vor avea loc turneele din Ce a `nsemnat anul 2007 pen- Rom=nia `i provoac\
cadrul Cupei Rom=niei la baschet
feminin, programate la Cluj,
tru rugbystul Petri[or To- insomnii italianului
dera[c?
Sf=ntu Gheorghe, R=mnicu V=lcea Marea realizare a anului trecut Donadoni
[i Bucure[ti. Vor avea loc jocurile: nu a fost pentru mine una rug-
- La Cluj: „U” Cluj - CSM Selec]ionerul Italiei, Roberto
bystic\, ci familial\, prin venirea pe Donadoni, crede c\ echipa sa
Oradea (etapa I), CSM Oradea - lume a fiului meu Marius-Mihai, `n
CS Dej (II) [i CS Dej – „U” Cluj este una dintre favoritele
ziua de 21 ianuarie 2007. A urmat Campionatului European de
(III); apoi pe plan sportiv un an greu, plin
- La Sf. Gheorghe: Sf. Gheorghe fotbal din vara acestui an, dar
de presiune, at=t la club, c\ci eram a recunoscut c\ se teme de
– CS Na]ional Poli Ia[i (I), Ia[i - `n pragul retrograd\rii cu Brive, c=t
BC Alexandria (II) [i BC na]ionala Rom=niei, una din-
[i la na]ionala Rom=niei, deoarece
Alexandria – Sf. Gheorghe (III). urmau jocurile de la Cupa Mondial\ p\cate, nivelul slab al antrenorilor, nu se comporta cu juc\torii tineri [i dis- tre adversarele „Squadrei
- La Rm. V=lcea: CET Govora – din Fran]a. Dup\ evitarea retro- ne-a ajutat prea mult, de[i b\ietii s-au crimin\rile pe care le-au f\cut `ntre Azzurra“ `n cadrul Grupei C a
ICIM Arad (I), Arad - Târgovi[te grad\rii cu Brive `n ultimele etape dep\[it pe ei `ns\[i la fiecare meci ju- juc\tori. turneului final din Austria [i
(II) [i Târgovi[te - Govora (III); de campionat [i o jum\tate de Cup\ cat. Echipa Rom=niei nu a progresat Elve]ia. „Italia nu poate s\ nu
Ce `[i dore[te Pepe Todera[c fie favorit\ la EURO 2008,
- La Bucure[ti: Rapid – Olimpia Mondial\ reu[it\, a venit `ns\ [i cea mai deloc, iar programele de preg\tire `n noul an 2008, `n care toc-
(I), Olimpia - Sportul (II) [i Sportul mai mare problem\ a anului [i pentru Cupa Mondial\ au fost foarte al\turi de alte c=teva forma]ii.
mai am p\[it de c=teva zile?
– Rapid (III). Prima etap\ a retu- anume accidentarea mea la Cupa prost organizate [i obositoare. Ne a[teapt\ un turneu final
Pentru anul 2008 pot s\-mi apropiat ca valoare de un
rului, cea cu num\rul 12, din Mondial\, dup\ o hernie discal\, doresc doar s\n\tate mie [i familiei,
Din ianuarie 2008, neo-zzee- Campionat Mondial, cu adver-
cadrul Diviziei A feminine este care m-a ]inut departe de teren circa landezul Ellis Meachen va fi pentru c\ restul va veni de la sine.
programat\ pe 26 ianuarie 2008. 3 luni de zile, urm=nd totu[i s\ re`n- sare puternice `n grupa
noul director de rugby pentru Pe plan profesional, pot spune c\
~n campionatul masculin, sfer- cep `n aceste zile antrenamentele na]ionala Rom=niei... noastr\, `ntre care [i cea a
sunt destul de bine aici, la Brive, Rom=niei, de care m\ tem“, a
turile de final\ din cadrul Cupei aici, `n Fran]a, dup\ o lung\ [i grea Sper ca noul antrenor s\ fie mai unde am semnat de cur=nd un con-
Rom=niei sunt programate pe 19 perioad\ de recuperare. spus Donadoni `ntr-un inter-
pu]in orgolios [i s\ nu fie influen]at tract foarte bun pe o durat\ de 3 ani.
ianuarie (turul) [i 6 februarie 2008 viu acordat cotidianului
Cum caracterizezi, Pepe, com- de cei din jur, cum s-a `nt=mplat ~n finalul discu]iei noastre, profit de
(returul). ~n prima man[\ se vor p=n\ acum. Pentru ca rugbyul nos- sportiv italian „Gazzetta dello
portarea na]ionalei de rugby a aceast\ ocazie s\ urez un An Nou
juca partidele: Rapid - BCMUS Rom=niei, pe ansamblu, `n tru s\ progreseze trebuie schimbate fericit [i cu mult\ s\n\tate tuturor Sport“. Al\turi de Italia [i
Pite[ti, Dinamo - Asesoft, BC Rm. 2007? nu numai tactica [i stilul de joc ale iubitorilor rugbyului din Rom=nia [i Rom=nia, din Grupa C a
V=lcea – Elba Tim. [i Gaz Metan Pot spune c\ echipa Rom=niei a echipei, ci [i mentalitatea conduc\to- totodat\ cititorilor ziarului dum- EURO 2008 mai fac parte
Media[ - CSU Sibiu. (D.T.) dat tot ce a putut pe teren, dar din rilor federa]iei [i felul [antajist de a neavoastr\. (Dan T.) reprezentativele Fran]ei [i
Olandei. (N.P.)
14 Luni, 7 ianuarie 2008

Timp liber

Luni, 7 ianuarie Mar]i, 8 ianuarie Miercuri, 9 ianuarie

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
rug\ciuni pentru toat\ tre- rug\ciuni pentru toat\ tre- rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a buin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
de diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- 09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i) tropolitan\ din Ia[i)
12.05 Atlas biblic 10.40 Cultural Express
10.40 Cultural Express
13.10 Bun\ dup\-amiaza 13.10 Atlas biblic 13.10 Atlas biblic
16.05 Vecernia 13.30 Bun\ dup\-amiaza 13.30 Bun\ dup\-amiaza
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia
19.30 Pagini de folclor românesc 17.05 Lumea de azi 17.05 Lumea de azi
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de 19.30 Pagini de folclor românesc 19.30 Pagini de folclor românesc
sear\ 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
20.05 Dialogurile TRINITAS sear\ sear\
20.30 Mapamond cre[tin 20.05 Dialogurile TRINITAS 20.05 Dialogurile TRINITAS
22.00 Cuvântul care zide[te 20.30 Mapamond cre[tin 20.30 Mapamond cre[tin
22.30 Lumini pentru suflet 22.00 Cuvântul care zide[te 22.00 Cuvântul care zide[te
23.00 Rug\ciunile serii: 22.30 Lumini pentru suflet 22.30 Lumini pentru suflet
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii: 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; - Rug\ciunile de sear\; - Rug\ciunile de sear\;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de - Acatistul zilei; - Acatistul zilei;
Miezonoptic\; - Rug\ciuni [i cânt\ri de - Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: Miezonoptic\; Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe: 00.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
- 00.40 - Atlas biblic (r) - 00.40 - Atlas biblic (r)
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r) - 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
- 03.00 - Cuvântul care zide[te
(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Lumini pentru suflet (r) 05.00 Lumini pentru suflet (r) 05.00 Lumini pentru suflet (r)
A
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 6 9 7 1 12 7
14.00, 15.00, 16.00, 17.00, 12.00, 14.00, 15.00, 16.00, 12.00, 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00; 17.00, 19.00, 20.00; 17.00, 19.00, 20.00; 13 9 3 14 2 15 6 7
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00; Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00; Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00; Actualitatea: 18.00; Actualitatea: 18.00; 16 9 2 15 11 3 17 1 9 7
Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
interna]ional\: 19.05. 18.15. 18.15. 6 7 2 18 7 4 6 9 1 18

16 3 14 10 5 1 6 1
3 8 9 6 7 5 1 2 4
din num\rul de vineri

a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a 16 9 2 19 2 13 1 6

Rezolvarea careului

1 6 2 3 9 4 7 5 8
Sudoku este un fel de 7 4 5 2 1 8 9 3 6 15 16 1 9 1 6 10 3 11 1
Aritmogriful este un gen enigmistic
rebus, dar numai cu 6 3 4 7 8 1 2 9 5
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 16 9 2 17 1 13 7 4 6 1 3 11
5 2 8 4 3 9 6 7 1 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit 9 1 7 5 2 6 8 4 3 totdeauna aceea[i cifr\. 15 11 2 5 2 8 7 4 1 7
cu succes `n Statele 8 7 3 1 5 2 4 6 9 Careurile sunt `ntocmite
Unite, Noua Zeeland\ 2 9 6 8 4 3 5 1 7 de dl. Valentin PAS|RE 3 14 19 1 3 8 12 3
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con- 4 5 1 9 6 7 3 8 2 18 1 4 15 6 1 9 7
siderat un fenomen.
Completa]i careul de O A E A A P
19 9 1 15 6 2 1 6 1 7
81 de p\tr\]ele cu cifre 9 4 6 8 2 C R M P P L N R
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\ 8 1 2 5 R H I I O U C E
1 12 4 2 14 9 3 20 1 7
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau O I L S S M E O 18 19 7 9 10 17 1 12
pe aceea[i coloan\. 4 9 A T E O C T I S T B
Grila este `mp\r]it\ `n 15 10 20 11 7 6
nou\ careuri mai mici, 3 5 2 1 I R S O O N T E
fiecare cu nou\ B
R E T P L A R S
p\tr\]ele, iar fiecare 5 2
careu trebuie s\ E S I T A C Pornind de la s\rb\torii „Soborul Sf. Prooroc ~naintemerg\tor ...
con]in\ cifrele de la 1 (dou\ cuvinte), `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
la 9, la fel, o singur\ C V I L 7 ianuarie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i
dat\. (Solu]ia 6 9 7 3 descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul de vineri (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
num\rul de m=ine) 7 9 4 3 8

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 Lumea azi (r)
08:00 TeleMatinal (II) 07:30 Poft\ bun\! (Angl., 1999, f.
08:55 Pove]e pentru b\tr=ne]e s. doc.) (r)
09:00 Jurnalul TVR 08:00 Peripe]iile dragonului
Dudley (Can., 1994, s.
09:10 TeleMatinal (II)
anim., ep. 24)
10:10 Inova]ii (2005, f. s. doc., ep. 8)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
10:35 Pove]e pentru b\tr=ne]e
09:05 Liber pe contrasens (2007,
10:40 Cartea european\ (talk talk show, r)
show) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertisment)
11:10 F\r\ frontiere (r)
11:40 Verdict crim\ (SUA, 1984, s,
12:00 Teleenciclopedia (r) ep. 96)
13:00 Ma[ina bucluca[\ (’69, com.)
12:35 Aten]ie, se c=nt\! (divertis-
13:30 Clubul desenelor animate ment) (r)
14:00 Jurnalul TVR
13:30 Dincolo de c=ntec (2007, di-
14:45 Teleshopping
vertisment) (r)
15:00 Nigella [i re]etele de
14:00 Teleshopping
s\rb\tori (s. doc., ep. 6)
14:30 Maraton la Preoteasa ‘70 (r)
15:30 Krónika (magazin cult.)
ep. 14
17:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
17:15 S\n\tate pentru to]i!
16:00 Jurnalul TVR (r)
17:40 Ne vedem la... Tvr! (talkshow)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
- S-a `ndr\gostit bunicul Rom=nia (r)
18:40 Patrula de mediu 16:30 Autostrada TVR
18:45 Cu ochii’n 4 18:00 Jurnal Regional
19:00 Jurnalul TVR 18:40 Misterele din Sankt Pe-
20:15 Fa]\ `n fa]\ tersburg (2006, s, ep. 65)
20:45 Negu]\torul din Vene]ia 19:35 Replay
(SUA-It.-Lux., 2004, dram\) 20:00 Stele de la Hollywood:
23:05 Jurnalul TVR Robert de Niro
20:35 Dincolo de hart\ (doc.)
23:20 Naqoyqatsi: via]a ca un r\z-
boi (SUA, 2002, doc.) 21:30 Ora de [tiri
22:30 Opt zile pe s\pt\m=n\
23:35 Pove]e pentru b\tr=ne]e
23:40 Dr. House (SUA, 2004, sub ferestra ta
dram\, ep. 13) (SUA, ’99, com., col., a-n)
00:35 Pentru un z=mbet perfect 00:10 Replay
(Arg.-Angl., 1989, dr. ro- 00:35 Colec]ionarul de suflete (Can.,
mantic.) a 2004, ac]iune, ep. 37) a
09:00 Minorit\]i (r)
09:30 Rom=nce `n politic\ (r)
10:00 Dickens din Londra (Angl.,
1976, mini-s., r, ep. 12)
11:00 Vivaldi [i Vene]ia (r)
11:50 Cite[te cu mine! (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Atlas (r)
12:55 Cite[te cu mine! (r)
13:00 Lumea lui Peter Paul
Rubens (16) (r)
13:30 ARTdelenisme (2007, doc., r)
14:00 Excentricii (2007, divertis-
ment, r)
14:30 De pe Arca lui Noe (1995,
doc. nat.) - C\l\tor printre
v=rfuri de copaci
15:00 Cite[te cu mine!
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc., r) - Portret
Peter Jecza
16:30 V... de la vizual (2007, di-
vertisment) (r)
17:00 Garantat 100% (show intal)
17:55 Istoria islamismului `n
Europa (I)
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
20:00 Domnu’ Trandafir
Doar 2% dintre copiii de la
sate ajung la univerit\]i, spun
statisticile MEC.
21:00 ~napoi acas\ (Angl., 2006,
s. com., ep. 1)
21:30 Parol (2007, divertisment)
21:45 Istoria literaturii (2007, doc.)
22:00 Secretele arheologiei (2002,
doc.) - Egiptul Antic a
07:00 Fiica lui D’Artagnan
(SUA-Ger.-Cro., 2004,
avent., prima parte)
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concursul interactiv
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
(SUA, 1995, f. s. avent.)
12:00 Divertisment: Genialii:
Benone Sinulescu (r)
16:00 Observator
17:00 Schimb de experien]\
(Angl., 2004, com., cu: Rob
Lowe, Anna Friel, Jennifer
Baxter)
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Autor necunoscut
21:45 Test de fidelitate (2007, re-
ality show)
22:30 Observator
23:30 Pierdu]i `n timp
(SUA, 2001, thrill.
Pe 9 septembrie 1971, nava SS
Tampa a p\r\sit New Jersey
pentru o c\l\torie de trei zile
`n Bermude. 72 de ore mai
t=rziu, vaporul dispare `n
Triunghiul Bermudelor. Cu
trecerea anilor, dispari]ia va-
sului devine un dezastru mari-
tim `nv\luit `n mister. 30 de
ani mai t=rziu Aaron Roberts
porne[te o anchet\ ce-i va
aduce celebritatea.
01:30 Concurs interactiv
02:30 Observator (r)
03:45 Test de fidelitate (2007, r) a
07:00 {tirile ProTv
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Angl., 1994, f. doc., ep. 73)
10:00 Parte de carte (r)
11:00 Al zecelea regat
(SUA-Ang.-Ger., ’00, f. SF, r)
13:00 {tirile ProTV
13:45 Academia de poli]ie
(SUA, 1984, com., r)
16:00 T=n\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, ep. 3146)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\, ep. 18)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
20:30 Panic\ `n Orient Express
(SUA-Can.-Bulg., 2001,
ac]iune)
22:30 {tirile ProTV
23:15 Prison Break (SUA, 2005,
s) - Brother’s Keeper
00:15 Aproape de adev\r (SUA,
2005, s. poli]ist, sezonul I,
ep. 7)
00:55 Omul care aduce cartea (r)
01:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca (r)
02:00 Panic\ `n Orient Express
(SUA-Can.-Bulg., 2001,
ac]iune) (r)
03:30 Prison Break (SUA, 2005,
s) (r) - Brother’s Keeper a
07:00 Iubire f\r\ machiaj (r)
09:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 ~mpotriva destinului (Mex.,
2005)
12:00 Trupul dorit (SUA-Col.,
2005, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
15:15 Destine furate (SUA, 2007,
s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea ur=t\
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
21:30 Pasiune (2007, dram\)
22:30 Pove[tiri de noapte
23:00 Pagini de via]\
(Produc]ie: Globo, 2006,
Cu: Regina Duarte, Lília
Cabral, Ana Paula Arósio,
José Mayer, Marcos
Caruso, Fernanda
Vasconcellos)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
2:00 Pove[tiri de noapte (r)
02:30 De 3x femeie (r)
03:30 Re]eta de Acas\ (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Luni, 7 ianuarie 2008 15
AUTOR NECUNOSCUT: Emisiunea `[i propune prezentarea unor cazuri reale, care nu [i-au
g\sit rezolvarea p=n\ `n acest moment, [i con[tientizarea publicului despre faptul c\ orice
informa]ie pe care o de]ine poate duce la rezolvarea lor. Produc\torii sper\ astfel ca
telespectatorii s\ ia aminte [i s\ `ncerce s\ previn\ ajungerea `n situa]ii similare. ~n nici un
caz nu trebuie s\ se `n]eleag\ faptul c\ autorit\]ile nu `[i fac treaba, `ns\, de cele mai multe
ori, din lipsa m\rturiilor, poli]ia nu poate face nimic. (Ast\zi, ora 20:30, Antena 1)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
Dan TEODORESCU MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Foto: „NONY“ BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
Consilier juridic: Ana MANEA 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X

MOBILIER
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\

BISERICESC
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.

Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i

BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\,
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de la comand\, mobilier bisericesc sculptat
(catapetesme, strane, troi]e etc.)
Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i,
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES telefon 0232/216693, fax 0232/216694.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
 CM
YK

16 Luni, 7 ianuarie 2008

PROOROC: Sf=ntul Ioan Botez\torul a fost ultimul prooroc al

Documentar Vechiului Testament. A profe]it venirea lui Mesia, preg\tindu-i pe
evrei, prin botezul poc\in]ei, pentru `nt=mpinarea lui Hristos.
Via]a sa ascetic\ a servit ca model pentru monahi, iar numele s\u
este purtat de milioane de credincio[i din `ntreaga lume.

Sf=ntul care I-a

a deschis u[ile lui Mesia
Ast\zi s\rb\torim Soborul Sf=ntului Ioan
Botez\torul, zi `n care `l cinstim pe
proorocul care L-a botezat pe Iisus `n
Iordan. {irul s\rb\torilor de iarn\ se
`ncheie cu aceast\ zi, `nchinat\ sf=ntului
care L-a descoperit oamenilor pe Hristos
ca „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic\
p\catele lumii“.
erau veri[oare, lucru ne-
men]ionat `n celelalte E-
de {tefan vanghelii. Cercet\tori pre-
M|RCULE} cum Raymond E. Brown
Despre copil\ria lui Ioan sau Geza Vermes sus]in
Botez\torul ne ofer\ in- faptul c\ aceast\ leg\tur\
forma]ii Evanghelia dup\ de rudenie n-ar fi real\, ci o
Luca. Proorocul s-a n\scut inven]ie a Sf=ntului Luca.
`n familia preotului Zaha-
ria, despre na[terea sa mi- Modelul asce]ilor Ein Karem - locul Sf=ntul ocrotitor
nunat\ [i despre numele
Descrierea vie]ii pe care na[terii Sf=ntului al marilor ora[e
pe care `l va purta profe-
]ind chiar `ngerul Gavriil, o ducea Sf=ntul Ioan Bote- Ioan Botez\torul Sf=ntul Ioan este
`ntr-o ar\tare `n timpul z\torul `n pustie a servit ca ocrotitorul sf=nt al In-
unei slujbe oficiate la tem- model pentru primii asce]i mul]i au considerat c\ l\- Vestirea unei Ritualul botezului sulei Puerto Rico [i al
ai cre[tinismului [i mai t=r- custele consumate de Ioan `n Iordan
plu de tat\l lui Ioan. Mama
ar fi de fapt semin]ele din
`mp\r\]ii cere[ti ora[ului-capital\ San
sa, Elisabeta, `naintat\ `n ziu pentru monahism. Ioan Juan. ~n 1521, insula a
v=rst\ [i f\r\ copii, era era `mbr\cat cu haine din p\st\ile unui copac, deoa- Misiunea pe care a avut-o Originile ritualului care primit numele de „San
descendent\ a semin]iei lui p\r de c\mil\, m=nca mie- rece asce]ii erau, de obicei, Ioan Botez\torul a fost ace- `nso]ea botezul oficiat de Juan Bautista de
Aaron. Na[terea lui Ioan s- re de albine [i l\custe [i se vegetarieni. Cu toate aces- ea de a vesti apropierea lui Ioan evreilor veni]i s\-i as- Puerto Rico“, pornind
a petrecut cu [ase luni ruga mereu. Reforma pro- tea, cuv=ntul „l\cust\“, Mesia [i de a-i boteza `n culte cuvintele pline de `n- de la numele original
`naintea na[terii lui Iisus, testant\ - [i `n special Cal- `nt=lnit de 22 de ori `n r=ul Iordan pe cei care se ]elepciune a fost `ndelung pe care Cristofor Co-
tat\l s\u, Zaharia, fiind vin - a respins descrierea Biblie, se refer\ la insecta poc\iau. Evanghelia dup\ studiat de speciali[ti. Ase- lumb l-a dat insulei.
mut p=n\ la punerea nu- lui Ioan ca un ascet, consi- `n sine, care era consumat\ Matei arat\ c\ mesajul m\narea cu ritualul de- Mul]i ani, insula [i
melui, deoarece nu-l cre- der=nd c\ s\lb\ticia nu ofe- `n Arabia, iar Leviticul nu principal pe care `l trans- scris `n Manuscrisele de la ora[ul erau numite a-
zuse pe `ngerul Gavriil rea altfel de trai, astfel `n- o considera necurat\. mitea Ioan era: „Poc\i]i-v\, Marea Moart\ (Qumran) t=t cu „San Juan Bau-
CM c=nd i-a vestit z\mislirea c=t Ioan era simplu om. Chiar [i mierea pe care o c\ s-a apropiat ~mp\r\]ia indic\ faptul c\ Ioan ar fi tista“, c=t [i cu „Puerto CM
YK
fiului s\u. Evanghelistul Chiar [i alimentele consu- consuma Ioan era conside- Cerurilor“. Spre deosebire f\cut parte din gruparea Rico“. Abia din 1746 YK

Luca arat\ c\ Elisabeta [i mate de Ioan au fost subiec-
Maria, Maica Domnului, tul multor discu]ii. Astfel,
Locul unde se presupune c\ boteza Ioan
Moa[tele Sf=ntului Ioan
Confrom tradi]iei, Ioan a fost `nmor-
m=ntat `n Samaria. Istoricii Rufinus [i
Teodoret arat\ c\ morm=ntul s\u a fost
profanat `n timpul `mp\ratului Iulian
Apostatul, `n 362, o parte din moa[te fi-
ind ars\. Cealalt\ parte a fost dus\ `n
Ierusalim, apoi `n Alexandria, unde la
27 mai 395, a fost a[ezat\ `n biserica ce
`i poart\ numele. Despre capul sf=ntu-
lui nu se [tiu foarte multe lucruri, exis-
t=nd m\rturiile lui Nichifor [i Simeon
Metafrastul, conform c\rora acesta ar fi
fost `ngropat separat, `n fort\rea]a
Machaerus ori chiar `n palatul lui Irod
din Ierusalim. Ast\zi, capul sf=ntului se
afl\ la Roma. Fragmente din moa[te se
g\sesc [i `n Biserica Copt\, la m\n\stir-
ile dintre Cairo [i Alexandria.
rat\ a fi, de fapt, un lichid
secretat de un arbore.
Capul Sf=ntului Ioan, aflat la Roma
CM
YK
de Sf=ntul Matei, ceilal]i
doi evangheli[ti sinoptici,
Luca [i Marcu, folosesc ter-
menii „~mp\r\]ia lui Dum-
nezeu“. Cercet\torul Ro-
bert Foster arat\ c\ Evan-
ghelistul Matei folose[te
termenii „~mp\r\]ia Ceru-
rilor“ pentru a ar\ta iudei-
lor c\rora li se adreseaz\
sensul spiritual al `mp\r\-
]iei lui Hristos, ceea ce fari-
seii nu au `n]eles, crez=nd
`ntr-o `mp\r\]ie lumeasc\
a lui Mesia. Al]i cercet\tori
arat\ c\ termenii au sem-
nifica]ii eshatologice, refe-
rindu-se la Judecata de A-
poi, iar al]ii, precum O.
Cullmann, consider\ c\ se
refer\ la o `mp\r\]ie care
nu era `nc\ inaugurat\.
Poc\in]a sau
`ntoarcerea la
Dumnezeu
Cuv=ntul „poc\in]\“, fo-
losit de Ioan, a fost [i el
subiectul multor discu]ii
teologice. R. T. France `l in-
tepreteaz\ ca „`ntoarcerea
la Dumnezeu“, ca o re`m-
prosp\tare spiritual\ a po-
porului evreu, `n vederea
`nt=mpin\rii lui Mesia.
Al]i speciali[ti au insistat
pe sensul de „regret“ pe ca-
re `l foloseau `n operele lor
scriitori clasici latini t=rzii,
precum Salustius, Pliniu
cel T=n\r sau Seneca. Tra-
dus `n „Vulgata“ lui Iero-
nim cu sensul de „fii peni-
tent“, termenul a stat la
baza doctrinei peniten]ei [i
apoi a indulgen]elor, criti-
cate mai t=rziu, `n Rena[-
tere, de celebrii Loreno
Valla [i Martin Luther.
esenienilor, tr\itori `n pus-
tie. Spre deosebire de Ma-
nuscrisele Qumran, unde
botezul era un ritual indi-
vidual, sinopticii descriu
botezul practicat de Ioan la
Iordan ca fiind unul de
grup. Ritualul are [i o sem-
nifica]ie eshatologic\, pre-
vestind, a[a cum `nsu[i
proorocul spunea, botezul
cu „foc [i Duh Sf=nt“ pe
care `l aducea Cel Care a
venit dup\ el.
Ucis la porunca
lui Irod
Episodul mor]ii lui Ioan
este amintit [i `n alte ma-
nuscrise dec=t cele ale E-
vangheliilor. Astfel, `n „An-
tichit\]i iudaice“ a lui Iosif
Flaviu, cartea a XVIII-ea,
capitolul V, paragraful 2,
se aminte[te de arestarea
lui Ioan [i de `ntemni]area
sa, `n jurul anului 36 (dat\
care nu corespunde cu cea
din Evanghelii), ca o preve-
nire a unor pagube provo-
cate de predicile lui Ioan.
Mandaenismul -
religia
profetului Ioan
Sf=ntul Ioan Botez\to-
rul este `nt=lnit [i `n alte
religii. ~n religia mono-
teist\ mandaenist\, `n-
t=lnit\ `n special `n lu-
mea arabic\, el este cin-
stit ca cel mai mare me-
sager al lui Dumnezeu,
cu numele de Yahia `n
Sidra d-Yahia (Cartea lui
Ioan). Este considerat a-
dev\ratul Mesia. Con-
form scrierii lui Ginza
Rba, profetul a murit `n
insula se nume[te
„Puerto Rico“, iar ora-
[ul-capital\ se nume[-
te „San Juan“. Motto-
ul oficial al insulei este
„Joannes Est Nomen
Eius“, adic\ „Ioan este
numele lui“. Sf=ntul
Ioan ocrote[te [i Cana-
da, cu ora[ele St. John
Newfoundland [i St.
John New Brunswick.
Pe 24 iunie, `n Quebec
este „Fête nationale“
sau „la Fête St. Jean
Baptiste“. ~n noaptea
dintre 23 [i 24 iunie,
Sf=ntul Ioan este cin-
stit `n Porto, Portuga-
lia. ~n Marea Britanie,
Sf=ntul Ioan ocrote[te
ora[ele Penzance [i
Cornwall, iar ora[ele
Lian, Metro Manila,
San Juan din Philippi-
nes, ca [i `ntregul stat
Carolina de Sud `l au
ca patron.
Mai t=rziu, Origen [i Euse-
biu de Cezareea amintesc
[i ei de uciderea lui Ioan. a
m=inile unui `nger, care i
s-a ar\tat la Iordan pen-
tru a fi botezat. Ioan ar fi
[tiut c\ dac\ `l boteaz\
va muri, dar a f\cut acest
lucru. Dup\ moartea sa,
`ngerul i-ar fi acoperit
trupul cu noroi. Tot cu
numele de Yahia este `n-
t=lnit [i `n islam, unde
Ioan este cunoscut ca
profetul `nrudit cu profe-
tul Iisus, ca fiul Eli-
sabetei [i al lui Zaharia.
~n Sura 19, versetele 7-
12, este descris ca pur,
devotat, „profetul drept\-
]ii“ [i trimis s\ „confirme
cuv=ntul lui Allah“.
 CM
YK

Mar]i, 8 ianuarie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 4 (905) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

CALEA PELERINULUI LUMEA ~N CARE TR|IM ACTUALITATE

Comoara Pensionarii Rom=nia d\

spiritual\ din Danemarca `n judecat\
de la }=pova tr\iesc Comisia
cel mai bine European\
PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 7

Principatele Rom=ne, ZIARUL LUMINA

`n pa[i de vals
Iarna str\mo[ilor era, de obicei, sezonul veseliei, al
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit
[i difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe
petrecerilor, al bunei dispozi]ii. Dup\ Sfântul Nicolae, 20 ianuarie 2008, cititorii din
Cr\ciun [i Boboteaz\, venea patronul Ionilor [i Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov
`ncepea cu sârg carnavalul, `n veselia spectacolelor [i Prahova se pot abona
la „Ziarul Lumina“ pentru luna
teatrale, a soarelelor (seratelor dansante), a balurilor februarie 2008 (economisi]i, astfel,
[i a concertelor. ~ncepute adesea la Cr\ciun, c=te 43 de bani la fiecare exemplar
de 1 leu contractat prin
petrecerile bucurau suflarea marilor ora[e tot timpul abonament) [i la s\pt\m=nalul
câ[legilor (perioada dintre dou\ posturi, c=nd se „Lumina de Duminic\“.
mânca de frupt), pân\ la L\satul secului de carne, `n
ajunul Postului Mare (anul acesta la 2 martie).
Pre]ul unui pachet
Se serba cu mult\ veselie `n toat\ Europa, mare trimestrial
amploare având Carnavalul de la Vene]ia, unde avea la „Ziarul Lumina“ [i
loc, ca [i acum, un adev\rat festival al veseliei, cu „Lumina de Duminic\“:
parade ale costumelor, piese de teatru, gondole [i 60 lei (RON) cu toate
muzic\ la tot pasul. ~nceputurile acestuia se socotesc taxele po[tale incluse.
a fi prin anii 1100, fiind considerat un ecou al
saturnaliilor latine [i serb\rilor dionisiace, care aveau
SOCIAL
loc cu prilejul trecerii de la iarn\ la prim\var\. Exista
[i zicala „Semel in anno licet insanire“ („O dat\ pe an BLOC ZGUDUIT DIN TEMELII, DIN
CAUZA UNEI INSTALA}II IM-
este permis s\ `nnebune[ti“), ceea ce d\dea PROVIZATE: O acumulare de
motiva]ie adep]ilor s\i ca, o dat\ pe an, s\ tr\iasc\ gaze la o instala]ie de `nc\lzire
altfel dec=t `n restul zilelor. improvizat\ a produs o puter-
nic\ explozie, `n noaptea de du-
minic\ spre luni, la parterul
Continuare `n paginile 8-9 unui bloc din municipiul Satu
Mare. Trei persoane au fost
r\nite `n urma exploziei, [apte
apartamente au fost avariate,
iar structura cl\dirii a fost se-
rios afectat\.
Pagina 4

POZA ZILEI
Autorit\]ile chineze au exclus 500 de
persoane din Partidul Comunist, iar
al]i 395 de chinezi [i-au pierdut sluj-
bele pentru c\ au `nc\lcat politica co-
pilului unic. Peste 90.000 de oficiali
sau chinezi `nst\ri]i din provincia
Hubei au `nc\lcat politica demogra-
fic\, ce limiteaz\ la unu num\rul
copiilor din cuplurile urbane [i la doi
`n familiile din mediul rural. a
BNR a majorat dob=nda
de politic\ monetar\ la 8%
Banca Na]ional\ a Rom=-
niei (BNR) a majorat, ieri, do-
b=nda de politic\ monetar\
de la 7,5% la 8%, ar\t=nd c\
exist\ o dinamic\ `nalt\ a ce-
rerii interne, iar consumul se
men]ine la un nivel nesuste-
nabil, `n condi]iile intensific\-
rii ritmului de cre[tere a cre-
ditului. Consiliul de Adminis-
tra]ie al BNR a decis, `n pri-
ma [edin]\ de politic\ mone-
tar\ din acest an, [i men]ine-
rea nivelului actual al ratelor
Bill Gates: urmeaz\ o nou\ er\ digital\
Omul de afaceri Bill Gates,
cofondator al companiei Micro-
soft [i unul dintre cei mai bo-
ga]i oameni din lume, prevede
apari]ia unei noi ere digitale,
`n care omul va interac]iona
mai „natural“ cu tehnologia.
Gates, care va renun]a `n iulie
rezervelor minime obligatorii
aplicabile pasivelor `n lei [i `n
valut\ ale institu]iilor de cre-
dit. Analiza celor mai recente
date statistice relev\ `n con-
tinuare o dinamic\ `nalt\ a
cererii interne ca urmare a ex-
pansiunii investi]iilor, dar [i a
men]inerii consumului la un
nivel nesustenabil `n condi-
]iile intensific\rii ritmului de
cre[tere a creditului acordat
sectorului privat. Ritmul de
cre[tere a salariilor a r\mas
la postul de director al Micro-
soft pentru a se consacra ac-
tivit\]ilor umanitare, a parti-
cipat pentru ultima dat\ ofi-
cial la inaugurarea Consumer
Electronic Show din Las
Vegas. Bill Gates a declarat c\
urmeaz\ un deceniu de
CM
YK
superior dinamicii producti-
vit\]ii muncii, ceea ce, pe l=n-
g\ presiunile asupra nivelului
agregat al pre]urilor, a accen-
tuat [i riscurile de deteriorare
a competitivit\]ii externe, se
spune `n comunicat. BNR a-
minte[te c\ rata anual\ a in-
fla]iei a fost de 6,67% `n luna
noiembrie a anului trecut,
plas=ndu-se `n continuare
peste limita superioar\ a in-
tervalului de varia]ie din ju-
rul ]intei. a
evolu]ii tehnologice `nc\ mai
rapide dec=t cele din ultimii
zece ani. „Primul deceniu digi-
tal a fost un enorm succes, dar
nu este dec=t `nceputul. Nimic
nu ne `mpiedic\ s\ avans\m [i
mai repede, [i mai mult pe
parcursul celui de-al doilea“.
Potrivit lui Gates, `n momen-
tul de fa]\, pe Glob func]io-
neaz\ un miliard de calcula-
toare, iar 40% din popula]ia
Terrei are telefon mobil. Dar
cum arat\ viitorul apropiat `n
viziunea sa? Internet disponi-
bil peste tot, acces la date pe
orice fel de aparat, imagini de
`nalt\ defini]ie disponibile pe
toate suprafe]ele. a
ECONOMIC
PESTE 800 DE KILOMETRI DE AU-
TOSTRAD| ~N EXECU}IE ~N 2008:
~n acest an vor fi recep]iona]i
peste 127 de kilometri de au-
tostrad\, `ns\, `n execu]ie vor fi
`n total 800 de kilometri. ~n
2008 vor demara lucr\rile la
peste 40 de centuri ocolitoare,
cu o lungime de 474 de kilo-
metri.
Pagina 5
DEROGARE PENTRU T|IATUL
PORCULUI: Ministrul
Agriculturii, Dacian Ciolo[, a
anun]at c\ ]\ranii `[i vor putea
sacrifica „tradi]ional“ animalele
[i `n acest an, deoarece a cerut
un r\gaz de la autorit\]ile eu-
ropene pentru acest lucru.
Pagina 5
~NV|}|M+NT
NOUT|}ILE PACHETULUI DE LEGI
ALE EDUCA}IEI: Pachetul de legi
ale educa]iei a fost lansat la
sf=r[itul anului 2007, iar cei
care au propuneri, sugestii `n
leg\tur\ cu proiectele de legi
ale educa]iei sunt a[tepta]i s\
`[i exprime p\rerile folosind
adresa de e-mail proiec-
te.legi@medc.edu.ro, pe forumul
dedicat special discut\rii aces-
tora, http://forum.portal.e-
du.ro/in-
dex.php/showforum#159.
Pagina 11
2 Mar]i, 8 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXIV)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (IV)
~n anul 1867 s-a alc\tuit
un proiect de Lege or-
ganic\ pentru Biserica
Ortodox\ Român\, votat
`n 1872 cu titlul de „Legea
organic\ pentru alegerea
mitropoli]ilor [i episcopi-
lor eparhio]i, cum [i a con-
stituirii Sf. Sinod al
Sfintei Biserici Autocefale
Ortodoxe Române“. Prin
aceast\ lege s-a pus
bazele Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe din
România, care era consti-
tuit din cei doi mitropoli]i
(al Moldovei [i al }\rii
Române[ti), din cei [ase
episcopi (de la Râmnic,
Buz\u, Arge[, Roman,
Hu[i [i Gala]i) [i din opt
arhierei titulari, câte unul
din fiecare eparhie. Foarte
pu]ini dintre ace[ti
arhierei titulari `ndepli-
neau atribu]ii de vicari, `n
sensul de ast\zi. Ei
locuiau la Bucure[ti sau
la Ia[i, `ndeplinind
diferite alte func]ii: profe-
sori la facultatea de teolo-
gie sau la seminariile teo-
logice, superiori ai unor
m\n\stiri etc. Aceast\ in-
stitu]ie a arhiereilor titu-
lari a fost necesar\ pentru
a avea num\rul de cel
pu]in 12 membri al noului
Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române.
Pre[edin]ia Sinodului o
avea mitropolitul primat,
iar `n lipsa lui, mitropoli-
tul Moldovei sau cel mai
vechi episcop `n hirotonie.
Ministrul Cultelor, care
trebuia s\ fie ortodox,
participa la [edin]e cu vot
consultativ. Sinodul se
`ntrunea la Bucure[ti, `n
dou\ sesiuni, prim\vara
[i toamna, [i se ocupa cu
probleme spirituale, disci-
plinare [i judec\tore[ti.
Recunoa[terea autoce-
faliei Bisericii Ortodoxe
Române a avut loc dup\
ce, `n prealabil, s-a rea-
lizat unirea Principatelor
Române, `n 1859, [i dup\
R\zboiul de independen]\
din 1877, când, odat\ cu
cre[terea prestigiului ]\rii
noastre, a crescut [i au-
toritatea Bisericii. Chiar
dac\ autocefalia Bisericii
era men]ionat\ atât `n
Constitu]ia din iunie
1866, `n care se spune c\
„Biserica Ortodox\
Român\ este [i r\mâne
neatârnat\ de orice chiri-
arhie str\in\, p\strându-[i
`ns\ unitatea cu Biserica
ecumenic\ a R\s\ritului
`n privin]a dogmelor“, cât
[i `n textul Legii organice
din decembrie 1872, `nc\
nu era recunoscut\.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
LA 8 IANUARIE 1892: Are loc, la Sibiu, Conferin]a
extraordinar\ a Partidului Na]ional Român, care
decide elaborarea unui „Memorandum“ c\tre
Împ\ratul Franz Joseph I, cuprinz=nd toate
revendic\rile românilor ardeleni.
EVANGHELIA ZILEI
Doamne, mântuie[te-n
ne, c\ pierim!
„{i au venit la Betsaida. {i au adus *** orb din sat? Ne putem pune nenu-
la El un orb [i L-au rugat s\ se ating\ m\rate întreb\ri îns\ r\mâne o min-
de el. {i luând pe orb de mân\, l-a scos Dup\ ce Domnul nostru Iisus une s\vâr[it\ de Dumnezeu. Putem
afar\ din sat [i, scuipând `n ochii lui [i Hristos [i-a îndemnat ucenicii s\ se constata o caracteristic\ a dum-
punându-{i mâinile peste el, l-a `ntre- fereasc\ de aluatul fariseilor, adic\ de nezeirii [i implicit a unei minuni: dis-
bat dac\ vede ceva. {i el, ridicându-[i f\]\rnicie, înaintea Lui a fost adus un cre]ia. F\r\ zgomote inutile, f\r\ ges-
ochii, a zis: «Z\resc oamenii; `i v\d ca pe turi teatrale, Mântuitorul a s\vâr[it o
ni[te copaci umblând». Dup\ aceea a orb, pe care Mântuitorul îl vindec\. minune. Din aceast\ discre]ie
pus iar\[i mâinile pe ochii lui, [i el a Orbul a fost adus de cunoscu]ii s\i în în]elegem smerenia lui Dumnezeu.
v\zut bine [i s-a `ndreptat, c\ci vedea fa]a lui Hristos. Câteva întreb\ri se Smerenia na[te discre]ie, iar discre]ia
toate, l\murit. {i l-a trimis la casa sa, nasc în mintea noastr\: de ce Domnul maturizeaz\ smerenia. (Rubric\ rea-
zicându-i: «S\ nu intri `n sat, nici s\ Iisus Hristos nu i-a redat vederea or- lizat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
spui cuiva din sat».“ (Marcu 8, 22-26) bului de la început? De ce l-a scos pe Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM ~n pov\]uirile pe care Molitfelnicul religios cre[tin. Prin Canonul 65 trulan,
(cartea care con]ine slujbele tainelor [i formulat `n anul 692 de P\rin]ii
„Sfe[tania“ - slujba lumin\rii ale ierurgiilor) le prezint\ `naintea A-
ghezmei mici, afl\m c\ aceast\ slujb\
se poate oficia `n fiecare zi de `nt=i a
Bisericii, aduna]i la Constantinopol,
cre[tinilor li se interziceau toate practi-
cile p\g=ne de la `nceputul lunilor noi.
Una dintre ierurgiile prin care se prin acest cuv=nt se `n]elegea doar lunii: „{tiut s\ fie c\ preabun [i folosi- De asemenea, Agheazma mic\ se
binecuv=nteaz\ via]a oamenilor [i agheazma mare, care se oficia la Bobo- tor de suflet obicei este s\ se fac\ `n oficiaz\ la 1 august (`nceputul Postului
natura `nconjur\toare este slujba teaz\, s\rb\toare care `n vechime se biserici, `n m\n\stiri [i `n case, Sfintei Marii), 1 septembrie (`nceputul
Aghezmei celei mici. Astfel, pentru a numea „ziua luminilor“ sau „a lu- sfin]irea apei la toate zilele dint=i ale anului bisericesc), precum [i `n Vinerea
primi binecuv=ntarea lui Dumnezeu, min\rii“, pentru c\ `n aceast\ zi se
lunii [i a stropi pe oameni `n m\n\stiri din S\pt\m=na luminat\ (Izvorul
de multe ori, cre[tinii solicit\ preo]ilor botezau catehumenii. [i `n chilii, asemenea [i casele mire- T\m\duirii).
parohi s\ vin\ `n casele lor [i s\ le ofi- Sfin]irea cea mic\ a apei sau nilor [i toate ale lor“. Spre deosebire de Agheazma mare,
cieze slujba Aghezmei celei mici. agheazma mic\ se s\v=r[e[te `n bi- Obiceiul de a se oficia slujba care se oficiaz\ doar la Boboteaz\,
Aceast\ r=nduial\ se mai nume[te `n seric\, la casele cre[tinilor, iar dac\ Aghezmei mici la `nceputul fiec\rei luni Agheazma mic\ se poate s\v=r[i de
unele zone [i „sfe[tanie“, cuv=nt slavon este necesar, se poate s\v=r[i la r=uri a ap\rut din perioada c=nd Biserica a fiecare dat\ c=nd credinciosul `i so-
care `nseamn\ luminare sau slujba lu- [i f=nt=ni, `n gr\dini sau `n orice loc dorit s\ `nlocuiasc\ obiceiurile p\g=ne licit\ preotului. (Rubric\ realizat\ de
min\rii. ~n primele secole cre[tine, curat. de la serb\rile lunilor noi cu un serviciu pr. Gheorghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
nezeu, [i a fost un exemplu a 1392: prima men]iune lui Na]ional }\r\nesc (m. 5 tre precursorii simbolismului
pentru ceilal]i c\lug\ri. documentar\ a func]iei de martie 1953); (n. 30 martie 1844);
Tot ast\zi, Biserica face po- „stolnic“ [i de „paharnic“ `n a 1891: s-a n\scut Walther a 1902: s-a n\scut Carl
menirea Cuviosului Emilian }ara Româneasc\. ~n Moldo- Bothe, fizician german, lau- Rogers, psiholog american (m.
M\rturisitorul; a Cuvioasei va ele apar atestate la 18 no- 1883);
reat al Premiului Nobel, `n
Domnica; a Sfin]ilor Mucenici iembrie 1393; a 1940: a murit Charles
1954, `mpreun\ cu Max Born.
Iulian [i Vasilisa, [i a celor a 1557: a murit Albert Drouhet, istoric literar (n. 22
`mpreun\ cu dân[ii; a sfin]ilor Belicosul, prin] de Bayreuth A studiat radia]iile cosmice [i ianuarie 1879);
mucenici care au crezut prin (n. 1522); structura nuclear\. (m. 8 fe- a 1941: a murit Lordul Ro-
Sfântul Iulian; a so]iei câr- a 1570: a murit Philibert bruarie 1957); bert Baden-Powell, soldat en-
muitorului Marchian; a Sfân- de l’Orme, arhitect francez; a 1896: a murit Paul Ver- glez, scriitor, fondator al
tului Sfin]itului Mucenic Car- a 1601: s-a n\scut Balta- laine, poet francez, unul din- cercet\[iei (n. 1857). a
terie; a Sfântului Chir, arhie- sar Gracián y Morales, scriitor
piscopul Constantinopolului; spaniol (m. 1658);
a Sfântului Attic, patriarhul a 1823: s-a n\scut Alfred
Constantinopolului; a Sfântu- Russel Wallace, naturalist [i
lui Prooroc Sameu Elami- biolog britanic (m. 1913);
teanul; a Sfântului Agaton [i a a 1824: s-a n\scut Wilkie
Sfin]ilor Mucenici Teofil, dia- Collins, romancier britanic
conul, [i Eladie. (m. 1889);
Mâine, Biserica face a 1864: este deschis\ {coa-
pomenirea Sfântului Mucenic
Cuviosul Gheorghe Polieuct.
la Preparandal\ din Ia[i, sub
Hozevitul conducerea lui Titu Maiores-
cu. Printre cursan]ii `nscri[i
Cuviosul Gheorghe a tr\it ~n ziua de 8 ianuarie, `n anul `ntâi se afl\ [i Ion
`n secolul al VII-lea. Dup\ ce istoria consemneaz\: Creang\;
[i-a `mp\r]it `ntreaga avere a 1867: s-a n\scut Emily
s\racilor, a mers la Ierusalim a 1324: a murit Marco Polo, Greene Balch, scriitor [i paci-
s\ se `nchine la Locurile Sfin- explorator italian (n. 1254); fist american, de]in\tor al
te [i s-a c\lug\rit `n M\n\s- a 1337: a murit Giotto di Premiului Nobel (m. 1961);
tirea Hozeva. A dus o via]\ as- Bondone, artist italian (n. a 1873: s-a n\scut Iuliu
pr\, curat\, pl\cut\ lui Dum- 1267); Maniu, pre[edinte al Partidu-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Secretul vie]ii – Ce face]i, voinicilor?
– Ne plângem ca babele c\ nu ne e bine.
Eu m\ rog cât pot, el poste[te cât poate, dar 80 de ani de la rale „Carmen“ (1901-1928),
lini[tite ispitele ne apas\ foarte tare [i nu mai [tim moartea
al c\rei dirijor va fi timp de
aproape trei decenii, `n
Dup\ ce au plecat `ntr-o excursie `n ce e lini[tea. }ie cum `]i e?
Grecia [i dup\ ce au trecut pe la Sfântul – Acum ce s\ fac, s\ m\ vait [i eu? compozitorului acela[i timp dirijând corul
Bisericii „Sf. Spiridon“ Nou
Munte Athos, trei colegi de serviciu au Glumesc. Cu ajutorul lui Dumnezeu `mi e Dumitru Kiriac- [i ansamblul coral la Conser-
`nceput s\ mearg\ la biseric\. Râvna lor era bine. R\zboiul e greu, dar Dumnezeu nu m\
mare [i faptul c\ erau `mpreun\ `i ajuta las\. Georgescu vatorul bucure[tean (1900-
– Care e secretul binelui t\u, frate? 1928). A fost membru fonda-
mult. Dar firma la care lucrau s-a desfiin]at Dumitru Kiriac-Georges- tor al Societ\]ii compozitori
[i ei [i-au g\sit de lucru `n trei ora[e diferite. – Nu e nici un secret. Am, de fapt avem cu (6 martie 1866, Bucure[ti - români (1920, activând `n
Nu mai ]ineau leg\tura ca `nainte. Dup\ un duhovnic bun: eu, so]ia mea [i copiii mei 8 ianuarie 1928, Viena) este favoarea `nfiin]\rii Arhivei
câteva luni, s-au `ntâlnit la o teras\. Doi din- mai mari. compozitor, profesor, dirijor
de folclor a societ\]ii.
tre ei au ajuns mai repede. Unul era cam – {i noi ne spovedim `n posturi, [i noi de cor [i folclorist român. Orientarea muzicii corale
`ntristat [i cel\lalt l-a `ntrebat: avem duhovnic. Studiaz\ mai `ntâi la [i vocale a lui D. G. Kiriac
– Ce e cu tine? – Nu la asta m\ refeream. Noi avem un Conservatorul din Bucure[ti este legat\ de valorificarea
– Ce s\ fie, am tot felul de ispite, de duhovnic care ne spovede[te destul de des, (1880-1885), apoi la Conser- folclorului ]\r\nesc [i a tr\-
necazuri, [i la serviciu [i `n familie, [i m\ cel pu]in o dat\ pe lun\, iar dac\ e nevoie [i vatorul de la Paris, unde `i s\turilor modale ale aces-
cam biruie dezn\dejdea. Am `ncercat s\ m\ mai des. Ori de câte ori trecem prin ispite, are ca profesori pe E. Pessard tuia. Autorul adopt\ cu pre-
rog cât mai mult, `n fiecare zi, dar `mi e alerg\m la el. (armonie), Theodore Dubois c\dere genul miniaturii co-
team\ c\ nu o s\ o scot la cap\t. De[i m\ rog – {i chiar atât de mult conteaz\ asta? (contrapunct), Charles-Marie rale, multe dintre coruri re-
mult, `n fiecare zi, nu simt c\ sunt pe dru- – Pân\ s\ `mi g\sesc duhovnic, de multe Widor (compozi]ie) [i, `n curgând chiar la melodia
mul cel bun. S\ le l\s\m `ns\ pe ale mele. ori m\ aflam `n situa]ii care mi se p\reau sfâr[it, la Schola cantorum folcloric\ autentic\. Multe
}ie cum `]i mai e? f\r\ ie[ire. Dar duhovnicul, care vede totul din Paris (1892-1897), cu dintre colindele tradi]iona-
– Nici eu nu m\ pot l\uda. Am `ncercat ca din afar\ [i le judec\ pe toate luminat de Vincent d’Indy (compozi]ie). le: „O ce veste minunat\“,
Dumnezeu, ne ajut\ s\ g\sim de fiecare
la vreme de ispit\ s\ ]in posturi cât mai as- A fost licen]iat al Facult\]ii „Trei p\stori“ etc. sunt com-
dat\ cea mai bun\ solu]ie. {i, mai mult
pre, dar, de[i am sl\bit, a[a cum vezi, nici eu de Drept din Bucure[ti. puse de D. G. Kiriac. Prelu-
nu sunt lini[tit. M\ aflu `ntr-o tensiune decât atât, chiar [i numai faptul c\ se roag\
Activitatea sa de dirijor cr\rile sale se disting prin
aproape continu\. pentru noi `n fiecare `ncercare prin care tre- de cor `ncepe la Capela ro- rafinamentul melodic [i prin
– Când eram `mpreun\ era mai bine, ne cem `nseamn\ enorm. Nu am cuvinte s\ ~i mân\ din Paris (1894-1899). p\strarea formulelor moda-
sus]ineam unul pe altul. mul]umesc lui Dumnezeu c\ ne-a trimis un Dup\ re`ntoarcerea `n ]ar\, le, care le confer\ originali-
A ap\rut [i al treilea. Ar\ta mult mai asemenea duhovnic. (Danion Vasile - Dumitru Georgescu-Kiriac tate. (Rubric\ realizat\ de
senin decât ceilal]i doi. Pateericcul mireeniloor) pune bazele Societ\]iile co- pr. Paul LEHACI)
3 Mar]i, 8 ianuarie 2008

DOU| MILIOANE DE ROM+NI {I-AU S|RB|TORIT ONOMASTICA:

Actualitatea Ieri, 7 ianuarie, aproximativ dou\ milioane de rom=ni [i-au
s\rb\torit ziua onomastic\. Potrivit statisticilor din Ministerul
Internelor, din totalul celor care [i-au s\rb\torit ziua onomastic\ [i
religioas\ derivatele acestora, circa 1,5 milioane sunt b\rba]i, iar restul femei.

Mai multe biserici s-a

au aflat ieri `n s\rb\toare PE SCURT
Credincio[ii au s\rb\torit cartierul care `n veacul al ala biseric\ din zid. ~n ultimii Mitropolia
ieri Soborul Sf=ntului Proo- XVIII-lea se numea „Cartierul ani a fost restaurat\ [i ex-
roc Ioan Botez\torul [i ~nain- Mor\re[tilor“, iar `n veacul al tins\ de actualul preot paroh Basarabiei se pl=nge
temerg\torul Domnului. Cu XIX-lea, „Cartierul Rot\re- Petru Fercal, `mpreun\ cu la CEDO
aceast\ ocazie, mai multe nilor“. Biserica din lemn a fost credincio[ii. Parohia „Soborul
biserici de parohie sau de ctitoria Ani]ei Chiricesa [i Sf. Ioan Botez\torul“ este una Mitropolia Basarabiei [i-a ex-
m\n\stire [i-au s\rb\torit avea hramul „T\ierea Capului dintre cele mai active parohii primat inten]ia de a depune o
ieri hramul. Sf. Ioan Botez\torul“. Biserica din Boto[ani. Este recunos- pl=ngere la Curtea European\
La Boto[ani, credincio[ii a fost terminat\ de Hagi cut\ `n mod deosebit datorit\ a Drepturilor Omului (CEDO),
au participat `n num\r mare Ivancu `n 1777. De-a lungul activit\]ilor cu tinerii, pre- `n replica fa]\ de gestul au-
la slujba Vecerniei, `n dup\ vremii, din aceast\ biseric\ n-a cum [i datorit\ ac]iunilor cul- torit\]ilor de la Chi[in\u, care
amiaza zilei de 6 ianuarie, mai r\mas decât catapeteas- turale [i social-filantropice pe au cerut ca patru preoti [i o
oficiat\ de un sobor de preo]i ma, care a fost donat\ satului care le-a dezvoltat, cu prec\- maic\ s\ p\r\seasc\ teritoriul
din Boto[ani. Mândre[ti din comuna Vl\de- dere `n ultimii ani. statului pentru c\ ace[tia nu
Biserica „Soborul Sf. Ioan ni, raionul Boto[ani pe atunci. Alte biserici din ]ara noas- ar avea documente legale de
Botez\torul“ din Boto[ani a La 1832, credincio[ii din tr\ s-au aflat ieri `n s\rb\- [edere [i munc\ `n Basarabia,
fost `nceput\ la 1750 `n parohie [i-au construit actu- toare. a informeaz\ Romanian Global
News. {eful Cancelariei
Mitropoliei Basarabiei, dia-
Hram la Schitul rom=nesc Prodromu conul Andrei Deleu, a apreciat
ac]iunile `ntreprinse fa]\ de
{i Schitul rom=nesc Prodromu, celui risipit, cu ajutor de la domnitorul preo]i drept un nou val de per-
apar]in=nd de Marea Lavr\ de la Muntele Grigore Ghica. A fost terminat [i sfin]it `n secu]ii, inspirate de condu-
Athos, [i-a serbat ieri hramul. Acest schit a anul 1866. cerea politic\ a Chi[in\ului.
fost `ntemeiat de c\lug\rii moldoveni Schitul este situat `ntre Kavsokalyvia [i „Noi consider\m aceste ac]iuni
La Boto[ani, credincio[ii au participat drept o nou\ intimidare [i
Iustin, Patapie [i Grigore `n 1810. ~n 1840, Marea Lavra, pe un deal stâncos, la altitudi-
`n num\r mare la slujba Vecerniei schitul a fost pustiit de armatele turce[ti. ~n ne mic\. Ob[tea m\n\stirii este format\ din r\fuiala `mpotriva Mitropoliei
prilejuit\ de hramul bisericii, 1848, al]i doi monahi moldoveni, Nifon [i 25 de c\lug\ri de origine român\ [i urmeaz\ Basarabiei de c\tre autorit\-
iar la sf=r[it au primit s\rm\lu]e [i vin Nectarie, au construit un nou schit `n locul principiul cenobitic al vie]ii monastice. ]ile Republicii Moldova“, a de-
clarat diac. Deleu, ad\ug=nd
c\, `n consecin]\, Mitropolia

Bisericile Ortodoxe de rit vechi s\rb\toresc Cr\ciunul Basarabiei se preg\te[te s\

a Diferen]a de 13 zile este dat\ de faptul c\ Bisericile Ortodoxe de rit vechi
nu au preluat calendarul iulian `ndreptat sau gregorian a S\rb\toarea Na[terii Domnului
este ]inut\ ca [i `n celelalte Biserici Ortodoxe care au `ndreptat calendarul a
Cre[tinii de rit vechi s\rb\toresc
de ieri, 7 ianuarie, praznicul
Na[terii Domnului (Cr\ciunul).
Astfel, Patriarhia Ierusalimului,
Biserica Ortodox\ Rus\, Biserica
Ortodox\ din Serbia, Biserica Orto-
dox\ din Georgia [i Ucraina,
m\n\stirile de la Muntele Athos [i
o parte din credincio[ii din Repu-
blica Moldova sunt de ieri `n
s\rb\toare. De asemenea, lipove-
nii, ucrainenii, sârbii sau grecii de
la noi din ]ar\ s\rb\toresc de ieri
Cr\ciunul, conform vechiului ca-
lendar iulian care este decalat cu
13 zile fa]\ de calendarul oficial, cel
gregorian. „Aceast\ deosebire de
dat\ a s\rb\torilor cu dat\ fix\ din
cursul anului bisericesc ]ine de fapt
de dou\ calendare diferite pe care
le utilizeaz\ ast\zi Bisericile
Ortodoxe. Este de vorba de calen-
darul iulian ne`ndreptat [i de ca-
lendarul iulian `ndreptat, pe care `l
]inem noi `n Biserica Ortodox\
Rom=n\“, a declarat pentru Radio
Trinitas titularul Catedrei de
Liturgic\ [i decanul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumitru St\-
niloae“ din Ia[i, pr. Viorel Sava.
Diferen]\ doar
de dat\
~ndreptarea calendarului iulian
nu s-a realizat `n toate Bisericile
R\s\ritene, astfel `nc=t ast\zi unii
cre[tini ortodoc[i ]in s\rb\torile cu
o `nt=rziere de 13 zile. „Calendarul,
Boboteaza la Viena
Sute de români, greci [i austriece,
bulgari au participat pe 6 Rompres.
ianuarie, la Sfânta Litur- Sfânta Liturghie `n lim-
ghie oficiat\, la Viena, pe ba român\ a fost oficiat\ de
un debarcader la Dun\re, parohul comunit\]ii româ-
situat `n preajma Sweden- ne din Viena, preotul Nico-
platz, `n centrul capitalei lae Dur\, dup\ ce a slujit [i
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
depun\ o pl=ngere la CEDO.
„Vom fi nevoi]i s\ depunem o
nou\ pl=ngere la CEDO,
deoarece Hot\r=rea CEDO din
13 decembrie 2001 cu privire
la Mitropolia Basarabiei nu a
fost `ndeplinit\ definitiv, ba
alc\tuit `n anul 46 `. d. Hr. de as- dimpotriv\ `n ultimul moment
tronomul alexandrin Sosigene, a `nceput o nou\ prigoan\
`mpotriva Mitropoliei Basa-
avea anumite deficien]e care au rabiei. Nu putem s\ spunem
dus la `nt=rzierea, la r\m=nerea c=t de repede vom depune
`n urm\ a anului calendaristic aceast\ pl=ngere, juristul nos-
fa]\ de anul astronomic. Aceast\ tru lucreaz\ la acest proiect,
diferen]\ s-a m\rit `n timp [i a de- astfel `nc=t s\ o depunem c=t
venit sesizabil\, a[a `nc=t `n mai cur=nd la CEDO“, a expli-
Apusul Europei, `n anul 1582, ca- cat diac. Andrei Deleu.
lendarul a fost `ndreptat, diferen-
]a de zece zile care era atunci `ntre Singura televiziune
anul astronomic [i cel calendaris-
tic a fost suprimat\ [i, `n sf=r[it, cre[tin\ din }ara
s-a produs o prim\ reform\ calen- Sf=nt\ [i-a reluat
daristic\. La `nceputul secolului al transmisiunile
XX-lea, Bisericile Ortodoxe R\s\-
ritene au trebuit s\ treac\ [i ele la Postul de televiziune „Al Ma-
reform\, la `ndreptarea calen- hed“ (Nativitatea) din Betleem
darului. De atunci [i p=n\ `n pre- [i-a reluat transmisiunile. Re-
zent, nu toate Bisericile Ortodoxe dus\ la t\cere din cauza da-
toriilor, singura televiziune
au reu[it s\ treac\ la calendarul cre[tin\ din }ara Sf=nt\, `nfi-
`ndreptat. Cu toate acestea, din in]at\ `n anul 1996 la ini]ia-
punct de vedere ritualistic, din tiva unui cre[tin ortodox grec,
punctul de vedere al solemnit\]ii [i-a reluat programele, in-
nu exist\ nici o diferen]\ `ntre formeaza Radio Vatican. A-
Biserica Ortodox\ Rom=n\ [i mintim faptul c\ la `nceputul
Biserica Ortodox\ Rus\, ci doar lunii noiembrie 2007, fonda-
data difer\. A[adar, Cr\ciunul torul [i directorul televiziunii,
este ]inut `n tradi]ia ortodox\ de Samir Qumsieh, a lansat un
dou\ ori“, a continuat pr. Sava. apel pentru evitarea `nchiderii
postului de televiziune din
m\rturisesc, se `mp\rt\[esc [i a[- pr\znuim Na[terea lui Hristos, apropierea Bazilicii Nativit\]ii
Cr\ciunul se s\rb\tore[te teapt\ cu dragoste Na[terea lui noi trebuie s\-L l\ud\m pe de la Betleem, iar r\spunsul a
[i `n Republica Moldova Hristos, chiar dac\ `n Mitropolia Hristos, s\ fim fiii lui Hristos [i venit din partea unei asocia]ii
Basarabiei avem [i parohii care fiii lui Dumnezeu. Tradi]iile sunt catolice din Milano [i a
{i o parte dintre cre[tinii din pr\znuiesc Na[terea lui Hristos ca [i la noi, `n sensul c\ se umbl\ Conferin]ei Episcopale
Republica Moldova s\rb\toresc `n dup\ calendarul nou, a[a cum se [i aici cu colindul“, a declarat pen- Italiene.
aceast\ zi Na[terea Domnului sau pr\znuie[te `n România. Cu toate tru Radio Trinitas IPS Petru,
Cr\ciunul. „Cre[tinii, `nainte de acestea, se simte o atmosfer\ de Mitropolitul Basarabiei ({. Papa `ndeamn\
Na[terea Domnului, postesc, se s\rb\toare. Indiferent când M|RCULE}) la pace `n Kenya
~ntr-o scrisoare semnat\ de
a `mp\r]it agheazma celor
peste 500 de credincio[i ve-
ni]i la biserica româneasc\,
ei sunt ni[te apari]ii mete-
orice. Vin pentru o vreme,
`n care s\ strâng\ ceva
gine pozitiv\. Duminicile
sau de s\rb\tori, mul]i
dintre noi ne `ntâlnim la
secretarul de stat Tarcisio
Bertone [i adresat\ pre[edin-
informeaz\ spectacolele sau la dia- telui Conferin]ei episcopale
situat\ `n partea r\s\ritea- b\nu]i pe care s\-i valori- din Kenya, cardinalul John
n\ a ora[ului. fice acas\“, a declarat pr. logurile biblice pe care Njue, papa Benedict al XVI-
p\rintele Nicolae le orga-
P\rintele Nicolae a des- Nicolae Dur\. lea `[i exprim\ apropierea [i
cris diaspora vienez\ ca pe Parohia din Viena este nizeaz\“, a spus Neil\ solidaritatea fa]\ de episcopii
Horcea, de 51 de ani.
„un loc al `mpr\[tierii“, dar eterogen\ din punct de [i de to]i cet\]enii Kenyei, ]ar\
~ntre cei veni]i la slujb\ grav afectat\ `n aceste zile de
care nu se confrunt\ cu vedere al apartenen]ei ge-
erau [i turi[ti români. Sil- violen]e dup\ confirmarea `n
s\r\cia. ografice a credincio[ilor, func]ie a pre[edintelui Kibaki,
„~ntre românii care au incluzând emigran]i din via R\dulescu, din Câm-
pulung Muscel, a afirmat informeaz\ Radio Vatican.
cât de cât o leg\tur\ cu Bucovina de Nord, din c\ a petrecut s\rb\torile Papa este al\turi de „nu-
Biserica sau despre care noi Basarabia, de pe Valea meroasele persoane care [i-au
`n str\in\tate, `mpreun\ pierdut via]a, cele mai multe
[tim, n-a[ putea s\ enum\r Timocului, din Serbia, a
persoane care s-ar zbate `n explicat preotul.
cu familia, iar Boboteaza `n mod crud [i de rudele care
i-a prins la Viena. „Cre- le plâng, de r\ni]i, de cei care
chingile s\r\ciei, pentru c\ Majoritatea celor veni]i din]a `i leag\ pe românii [i-au pierdut bunurile ori au
tocmai acesta a fost mobilul la slujba de Boboteaz\ se no[tri. Departe de ]ar\, trebuit s\-[i abandoneze
pentru care foarte mul]i au afl\ de mai mul]i ani la când am auzit vorbindu-se locuin]ele, de cei care sunt
venit aici, ca s\ se descurce Viena, au `nv\]at germana române[te `n biseric\, am amenin]a]i [i tr\iesc `n fric\“,
mai bine. Exist\ [i cer[etori [i se cunosc `ntre ei. fost foarte emo]ionat\“, a `n acela[i timp exprim=ndu-se
prin metrouri, prin sta]ii „La Viena, fa]\ de alte m\rturisit Silvia R\du- dorin]a Vaticanului de a `n-
sau prin fa]a bisericii, dar zone, diaspora are o ima- lescu. a ceta conflictele din ]ara
african\. a
4 Mar]i, 8 ianuarie 2008
VECHILE CONACE, INTERESANTE PENTRU TURI{TI: Consiliul Jude]ean
Actualitatea Covasna a demarat un proiect de salvare a unor conace foarte vechi, aflate
`n stare avansat\ de degradare. Potrivit datelor prezentate de autorit\]i, `n
regional\ jude] exist\ peste 200 de castele [i conace ce au apar]inut unor familii
nobiliare din Ardeal, `ns\ doar câteva au fost retrocedate, restaurate [i
incluse `n circuitul cultural [i turistic.

PE SCURT Anchet\ la Foc[ani dup\ tentativa Edilii mure[eni vor s\ scoat\

Incendiu la tab\ra
pentru sinistra]i
din Tecuci
Patru module de tip container au
ars `n `ntregime, iar dou\ au fost
afectate par]ial, `n urma unui
incendiu izbucnit, duminic\, `n ta-
b\ra de sinistra]i din Tecuci. Potri-
vit [efului Inspectoratului pentru
Situa]ii de Urgen]\ (ISU) Gala]i,
general Viorel Zaharia, focul s-a
propagat cu repeziciune de la unul
dintre module, din cauza unor ele-
mente ornamentale din plastic,
u[or inflamabile, aflate `n interi-
orul containerelor, [i s-a extins la
alte cinci module. P=n\ la sosirea
pompierilor, locatarii taberei au
`ncercat, f\r\ succes, s\ sting\ in-
cendiul. Pompierii militari din Te-
cuci au reu[it s\ opreasc\ extinde-
rea focarului la celelalte 66 de mo-
dule aflate `n tab\ra sinistra]ilor,
amenajat\ `n fosta unitate de jan-
darmi. ~n urma incendiului au r\-
mas f\r\ ad\post 23 de persoane,
de evadare a de]inu]ilor antenele de telefonie mobil\
a Directorul Penitenciarului de Maxim\ Securitate din Foc[ani,
Ion Celmare, a declarat c\ ancheta vizeaz\ un num\r de zece
de pe blocuri
Prim\ria Târgu Mure[ a de s\n\tate a popula]iei,
gardieni, care asigurau paza `n sectorul din care un num\r de [ase `naintat Consiliului Local Prim\ria Târgu Mure[ a in-
de]inu]i, condamna]i pentru crim\, au `ncercat s\ evadeze a un proiect de hot\râre prin vocat motive de natur\ ar-
care se dore[te scoaterea chitectural\, `n sensul c\
Autoritatea Na]ional\ a ]iunilor de serviciu“, a afir- ran]\ Foc[ani au `ncercat antenelor companiilor de acestea stric\ aspectul es-
Penitenciarelor a demarat o mat Ion Celmare. Directorul s\ evadeze, s\pt\mâna tre- telefonie mobil\ `n afara tetic al urbei. Dac\ proiec-
anchet\ la Penitenciarul de penitenciarului a precizat c\ cut\, `n noaptea de vineri zonei locuibile a municipiu- tul de hot\râre va fi apro-
Maxim\ Securitate din Foc- gardienii care asigur\ paza spre sâmb\t\. Pentru a ie[i lui. Purt\torul de cuvânt al bat de Consiliul Local, o-
[ani, dup\ ce [ase de]inu]i de]inu]ilor sunt obliga]i prin din `nchisoare, de]inu]ii au Prim\riei Târgu Mure[, peratorii de telefonie mo-
periculo[i, condamna]i pen- regulament s\ controleze `ncercat s\ sape un tunel.
Marius Pa[can, a anun]at, bil\ ar avea un termen de 3
tru crim\, au `ncercat s\ celulele de dou\ ori pe zi, s\ Cei [ase de]inu]i erau co-
fac\ apelul de]inu]ilor [i, to- ieri, c\ proiectul de hot\- ani `n care s\ `[i mute an-
evadeze, la finele s\pt\m=- legi de celul\ [i au s\pat
todat\, s\ efectueze cel [an]ul cu ajutorul unui râre are la baz\ numeroase tenele, fie `n zona econo-
nii trecute. Directorul peni-
tenciarului, Ion Celmare, a pu]in un control neanun]at platband, provenit de la reclama]ii ale cet\]enilor, mic\ a ora[ului, fie `n ex-
care sus]in c\ antenele de travilanul municipiului.
declarat c\ ancheta vizeaz\ `n celule, s\pt\m=nal. unul dintre paturi, reu[ind
un num\r de zece gardieni, s\ ajung\ aproape de fun- telefonie mobil\, amplasate Consilierii locali nu sunt
pe blocurile de locuin]e, le-ar convin[i de necesitatea pro-
care asigurau paza `n sec- Au s\pat un tunel, da]ia celulei. P\mântul re-
torul din care de]inu]ii au zultat l-au b\gat `n saco[e, afecta s\n\tatea. Repre- iectului de hot\râre [i au
`ncercat s\ evadeze. „Din iar p\m=ntul l-au pe care le-au ascuns sub zentantul Prim\riei a pre- solicitat Prim\riei date su-
punctul nostru de vedere, paturi. Cei [ase de]inu]i cizat c\, `ntrucât nu exist\ plimentare legate de efec-
ascuns `n saco[e date medicale certe, care s\ tele antenelor de telefonie
acest incident poate fi con- aveau de isp\[it `ntre 18 [i
siderat cel pu]in o superfici- {ase de]inu]i din Peni- 30 de ani de `nchisoare confirme faptul c\ antenele mobil\ asupra s\n\t\]ii
respective afecteaz\ starea popula]iei. a
alitate `n exercitarea atribu- tenciarul de Maxim\ Sigu- pentru crim\. a

Bloc zguduit din temelii, din

care au fost mutate `n trei dormi-
toare improvizate `ntr-o cl\dire
dezafectat\ a fostei unit\]i de jan-
darmi. Generalul Viorel Zaharia a
declarat c\ se continu\ cercet\rile
pentru aflarea cauzelor ce au dus
la izbucnirea incendiului, `ns\ pri-
mele concluzii atest\ c\ acesta a iz-
bucnit din cauza suprasolicit\rii re-
]elei electrice, prin folosirea radia-
toarelor de `nc\lzit [i a unor insta-
la]ii improvizate. Din primele esti-
m\ri f\cute de autorit\]i, pagubele
dep\[esc suma de 150 de mii de lei.
Ofensiv\ `mpotriva
agen]ilor imobiliari
neautoriza]i
Primarul municipiului Sfântu
Gheorghe, Albert Almos, este decis
s\ pun\ cap\t tranzac]iilor derulate
prin intermediul unor agen]ii imobi-
liare care lucreaz\ la negru. Edilul a
declarat c\, pe lâng\ agen]iile spe-
cializate, `n Sfântu Gheorghe exist\
câteva persoane care intermediaz\
vânz\ri-cump\r\ri de locuin]e [i
terenuri f\r\ a avea nici un fel de
autoriza]ie `n acest scop, ob]inând
astfel venituri ilicite. Primarul este
nemul]umit de faptul c\ activitatea
acestor persoane este periculoas\
pentru poten]ialii clien]i, care ar
putea deveni victimele unei es-
crocherii, motiv pentru care a decis
s\ cear\ interven]ia G\rzii
Financiare, a Oficiului pentru
Protec]ia Consumatorului,
Finan]elor Publice [i Poli]iei, `n
scopul elimin\rii lor de pe pia]\. „Pe
lâng\ evaziune fiscal\, aceste per-
soane pot fi acuzate [i de concuren]\
neloial\ fa]\ de firmele ori agen]ii
imobiliari care func]ioneaz\ cu acte
`n regul\“, a declarat Albert Almos.
Ofensiva primarului, declan[at\ de
reclama]ia unei persoane venite `n
audien]\, a fost salutat\ de agen]ii
imobiliari autoriza]i care sus]in c\
a[a-zi[ii agen]i individuali arunc\ o
lumin\ nefavorabil\ asupra `ntregii
bresle, pentru c\ dau dovad\ de ne-
seriozitate, neputând acorda nici un
fel de garan]ii `n perioada derul\rii
tranzac]iilor. a
cauza unei instala]ii improvizate
a O acumulare de gaze la o instala]ie de `nc\lzire improvizat\ a produs o puternic\ explozie, `n noaptea de
duminic\ spre luni, la parterul unui bloc din municipiul Satu Mare a Trei persoane au fost r\nite `n urma
exploziei, [apte apartamente au fost avariate, iar structura cl\dirii a fost serios afectat\ a
Trei persoane au fost r\nite, iar
locatarii unui bloc au fost evacua]i,
`n noaptea de duminic\ spre luni, `n
urma unei explozii produse la parte-
rul unui bloc din municipiul Satu
Mare. Potrivit [efului Inspectoratu-
lui pentru Situa]ii de Urgen]\, colo-
nelul Gheorghe Strâmb, explozia s-a
produs din cauza unei acumul\ri de
gaze la o instala]ie de `nc\lzire
improvizat\. Structura de rezisten]\
a blocului a fost afectat\, existând o
fisur\ de la parter pân\ la etajul pa-
tru. Compania E.ON Gaz a anun]at,
prin intermediul unui comunicat de
pres\, c\ explozia a fost cauzat\ de o
improviza]ie la instala]ia de gaz. ~n
urma cercet\rilor efectuate, s-a
descoperit c\ montarea nepermis\ a
unui furtun la un aragaz a determi-
nat scurgerea de gaz ce a provocat
explozia.
Una dintre victime a
suferit arsuri pe 80% din
suprafa]a corpului
Potrivit autorit\]ilor care anche-
teaz\ cazul, explozia a avut loc la ora
2.48 [i a fost urmat\ de un incendiu.
Pompierii au intervenit cu trei au-
tospeciale, au stins fl\c\rile rapid [i
au evacuat zona. ~n apartamentul `n
care s-a produs explozia se aflau
dou\ persoane, un b\rbat [i o femeie,
care au fost interna]i la Spitalul de
Urgen]\ Satu Mare. Directorul spi-
talului, Aurelia Vulciu, a declarat c\
b\rbatul, `n vârst\ de 40 de ani, a
suferit arsuri pe 80% din suprafa]a
corpului, [ansele sale de supravie-
]uire fiind minime. Colega sa de
apartament, o femeie `n vârst\ de 45
de ani, a suferit arsuri pe 20% din
suprafa]a corpului, fiind, de aseme-
nea, internat\ `n spital. Cei doi
r\ni]i grav vor fi adu[i cu o aeronav\
militar\ la Spitalul de Chirurgie
Plastic\ Reparatorie [i Arsuri din
Capital\. A treia victim\, o tân\r\
de 25 de ani, care locuia `ntr-un
apartament `nvecinat, a suferit o
fractur\ la un picior, dar este `n
afara oric\rui pericol.
{apte apartamente [i trei
autoturisme avariate
{eful Inspectoratului pentru
Situa]ii de Urgen]\ Satu Mare a pre-
cizat c\, `n urma exploziei, [apte
apartamente din bloc [i trei autotu-
risme parcate `n apropierea imobilu-
lui au fost avariate. Potrivit pri-
marului Iuliu Ilyes, din informa]iile
ob]inute de la locatari, rezult\ c\
cele dou\ persoane aflate `n aparta-
mentul `n care s-a produs explozia
erau oameni ai str\zii, iar, cu o sear\
`nainte, au f\cut acolo un chef [i au
consumat alcool. Autorit\]ile nu [tiu,
deocamdat\, cum au ajuns cei doi `n
apartamentul respectiv, ce figureaz\ lat. Primarul municipiului, Iuliu etaje ale imobilului, care au refuzat
ca fiind `nchiriat pe numele unei Ilyes, a declarat c\, `n urma exper- s\ mai stea `n apartamentele proprii.
agen]ii imobiliare. Furnizarea gazu- tizei efectuate, s-a stabilit c\ cele Cele circa 25 de persoane evacuate
lui [i a energiei electrice a fost sis- [apte apartamente de la parter [i eta- din locuin]e `n jurul orei 3.00 dimi-
tat\ `n zon\. jul I au fost grav avariate [i au nevoie nea]a se aflau, ieri, `n fa]a blocului,
urgent\ de repara]ii, dar `n aparta- nemul]umite c\ nu au fost informate
Blocul nu va fi demolat mentele de la etajele II, III [i IV se cine va suporta costurile repara]iilor.
poate locui. Prim\ria a pus la dis- Primarul municipiului s-a deplasat la
De[i structura de rezisten]\ a pozi]ia persoanelor a c\ror locuin]e au fa]a locului [i le-a promis celor afecta]i
blocului din Satu Mare a fost afectat\ fost avariate de explozie un num\r de de acest incident c\ se va `ncerca
de explozia produs\ `n noaptea de du- 8 apartamente, situate `n c\minul repararea u[ilor [i geamurilor avari-
minic\ spre luni, speciali[tii de la Grupului {colar „Constantin Brâncu- ate [i c\ va sprijini `ntocmirea unui
Inspectoratul de Stat `n Construc]ii [i“. Aici se vor putea muta, pentru proiect, care s\-i ajute pe locatari la
spun c\ imobilul nu va trebui demo- câteva zile, [i locatarii de la celelalte renovarea apartamentelor. a

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a ACOPERI{UL UNUI BAZAR
S-A PR|BU{IT SUB GREUTATEA
Z|PEZII: O suprafa]\ de 200 de me-
tri p\tra]i din acoperi[ul unui bazar
din Drobeta-Turnu Severin a cedat,
duminic\, sub greutatea stratului de
z\pad\. Lucr\torii Inspectoratului
Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]\
Mehedin]i au intervenit pentru sal-
varea comercian]ilor de sub d\râm\-
turi [i evacuarea m\rfurilor din pe-
rimetrul afectat. Purt\torul de cu-
vânt al ISU Mehedin]i, Liviu Boru-
g\, a declarat c\ nu s-au `nregistrat
victime omene[ti, `ns\ exist\ riscul
pr\bu[irii [i celeilalte p\r]i a aco-
peri[ului amenajat din azbociment.
„Am trecut la `ndep\rtarea stratului
de z\pad\ de pe por]iunea r\mas\
`ntreag\, astfel `ncât aceasta s\ nu fie
afectat\“, a precizat [eful ISU. Potri-
vit sursei citate, pagubele produse a-
gen]ilor economici din Bazarul Dun\-
rea se ridic\ la circa 300 de mii de lei.
a ~N{ELA}I C| VOR MUNCI
~N STR|IN|TATE: Dou\zeci de per-
soane, din mai multe jude]e ale ]\rii,
s-au plâns, duminic\, Poli]iei Deva,
de faptul c\ au fost `n[elate de „o or-
ganiza]ie neguvernamental\“, despre
care sus]in c\ le-ar fi promis un loc de
munc\ `n str\in\tate, f\r\ ca repre-
zentan]ii acesteia s\ respecte con-
tractul. „Fiecare membru al grupului
a pl\tit `n contul organiza]iei câte
1.697 de lei, reprezentând cheltuielile
de transport [i asigurarea medical\
pe un an. P\gubi]ii urmau s\ plece,
duminic\, `n str\in\tate, dar auto-
carul care trebuia s\-i preia la ora
9:00, din zona G\rii Deva, nu a mai
venit“, a informat purt\torul de cu-
vânt al Inspectoratului de Poli]ie
Jude]ean Hunedoara, subinspector
Bogdan Ni]u. Poli]ia municipiului
Deva a demarat o anchet\ `n acest
caz, efectuând cercet\ri pentru `n[e-
l\ciune, `n vederea identific\rii per-
soanelor vinovate.
a A ALUNECAT PE GHEA}A
DIN SCARA BLOCULUI {I A MU-
RIT: Un b\rbat din ora[ul Mioveni,
jude]ul Arge[, a murit, duminic\, du-
p\ ce a alunecat pe ghea]a format\ `n
scara blocului [i s-a lovit la cap. Po-
trivit anchetatorilor, accidentul s-a
produs `n casa sc\rii, `n timp ce b\r-
batul `n vârst\ de 50 de ani `ncerca
s\ ias\ din bloc. B\rbatul a alunecat
pe z\pada `nghe]at\, adus\ `n inte-
rior pe `nc\l]\mintea locatarilor, a
c\zut [i s-a lovit la cap. Primele con-
cluzii ale anchetei arat\ c\ decesul a
survenit pe loc, `n urma unui trau-
matism cranio-cerebral sever. a

Economic
Derogare european\ pentru t\iatul
porcului [i al mielului `n mod tradi]ional
Autorit\]ile rom=ne au
solicitat anumite derog\ri de
la legisla]ia european\, pen-
tru o tranzi]ie mai u[oar\.
Cea mai mare problem\ `n-
t=lnit\ `n mediul rural a fost
cea cu privire la sacrificarea
porcului [i a mielului `n
pragul s\rb\torilor de iarn\
sau de Pa[ti, deoarece legea
european\ cere „asomare“,
iar cea rom=neasc\ cere „cu-
Peste 800 de kilometri de autostrad\
vor fi `n execu]ie `n 2008
a ~n acest an vor fi recep]iona]i peste 127 de kilometri de autostrad\, `ns\, `n execu]ie
vor fi `n total 800 de kilometri a ~n 2008 vor demara lucr\rile la programul de
construc]ie a centurilor ocolitoare `n localit\]ile unde acestea nu exist\, program care
include peste 40 de centuri, cu o lungime de 474 de kilometri a
Compania Na]ional\ de
Autostr\zi [i Drumuri Na-
]ionale (CNADNR) va su-
perviza, `n 2008, construc-
]ia a 809 kilometri de au-
tostrad\, potrivit progra-
mului de proiecte priori-
tare de investi]ii ale Mi-
nisterului Transporturi-
lor. Peste 127 de kilometri
urmeaz\ s\ fie recep]io-
na]i `n acest an. Princi-
palele proiecte de auto-
strad\ aflate `n execu]ie
se afl\ pe Autostrada
Transilvania (Bra[ov-
Bor[), unde se va lucra pe
dou\ sectoare, Suplacu de
Barc\u-Bor[ (64 de kilo-
metri) [i Câmpia Turzii-
Gil\u (54 de kilometri).
De asemenea, `n acest an
se va lucra intensiv [i pe
tronsonul Moara Vl\siei-
Ploie[ti, de pe Autostrada
Bucure[ti-Bra[ov, cu o
lungime de 42 de kilo-
metri, iar `n februarie vor
demara lucr\rile pe tron-
sonul Bucure[ti-Moara
Vl\siei (19 kilometri). Vor
demara [i lucr\rile la
tronsonul Comarnic-Bra-
[ov, care va fi realizat `n
concesiune, startul lucr\-
rilor fiind a[teptat pentru
toamna acestui an.
Lucr\ri la centurile
ora[elor
Totodat\, `n 2008 vor
demara lucr\rile la pro-
gramul de construc]ie a
centurilor ocolitoare `n lo-
calit\]ile unde acestea nu
exist\, program care in-
clude peste 40 de centuri,
cu o lungime de 474 de ki-
lometri. Principalele cen-
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 8 ianuarie
Cerul va fi mai mult
noros. Se vor semnala pre-
cipita]ii mixte, pe arii re-
str=nse `n regiunile sudice
unde vor fi condi]ii de polei [i
predominant ninsori `n nor-
dul [i estul teritoriului.
V=ntul va sufla `n general
slab [i doar `n zona montan\
`nalt\ va prezenta unele in-
tensific\ri. Temperaturile
maxime: `ntre -3 [i 5 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 8.01.2008
Dolar SUA 2,4387
Euro 3,5798
Mar]i, 8 ianuarie 2008
]itul“. Ministrul Agriculturii,
Dacian Ciolo[, a anun]at c\
]\ranii `[i vor putea sacrifica
„tradi]ional“ animalele [i `n
acest an, deoarece am cerut
un r\gaz de la autorit\]ile
europene pentru acest lucru.
„~n luna decembrie am discu-
tat cu reprezentan]ii CE [i
am ob]inut un acord de prin-
cipiu `n ceea ce prive[te sa-
crificarea porcilor [i mieilor,
turi la care se vor efectua
lucr\ri `n 2008 sunt Cen-
tura Ploie[ti-Vest, centura
Constan]a [i Centura de
Nord a Bucure[tiului, care
va face leg\tura `ntre
Autostrada Soarelui (Bu-
cure[ti-Constan]a) [i Au-
tostrada Bucure[ti-Pite[ti.
~n acest an va demara
construc]ia centurii ocoli-
toare a municipiului Con-
stan]a [i tronsonul Cer-
navod\-Constan]a, aces-
tea urmând s\ fie finali-
zate pân\ `n 2009, respec-
tiv 2010. Tot `n 2008 se
vor afla `n execu]ie [i alte
tronsoane de pe Coridorul
IV de Transport, `ntre
Constan]a-Bucure[ti [i
grani]a de vest a ]\rii,
`ntre Sibiu [i N\dlac. ~n
2008 urmeaz\ s\ se finali-
zeze tronsonul Câmpia
Turzii-Gil\u, de pe Au-
tostrada Transilvania,
precum [i mai multe cen-
turi ocolitoare, arat\ da-
tele Companiei Na]ionale
de Autostr\zi [i Drumuri
Na]ionale.
Rom=nia va avea `n
2013 aproape 2.200
de kilometri de
autostrad\
Potrivit Ministerului
Transporturilor, `n 2009
num\rul de kilometri de
autostrad\ ce vor fi da]i `n
folosin]\ va cre[te cu `nc\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REDUCERE DE 10%
PENTRU CEI CARE ~{I
ACHIT| REPEDE IMPOZI-
TELE: Cei mai con[tiincio[i
români `[i pl\tesc la `nceput
de an taxele [i impozitele pe
case, terenuri [i ma[ini. ~n
Bucure[ti, aproape toate uni-
t\]ile fiscale au fost deschise
`nc\ de joi, 3 ianuarie. Doar
`n Sectorul 4, programul cu
publicul este reluat ast\zi, 8
ianuarie, din motive tehnice,
spune administra]ia. Contri-
buabilii care vor achita im-
pozitele integral pân\ la 31
martie au o reducere de 10%,
potrivit Codului Fiscal. Con-
form reglement\rilor `n vi-
goare, impozitul pe cl\diri se
pl\te[te anual, `n dou\ rate
egale, pân\ la datele de 31
martie [i 30 septembrie in-
clusiv. Impozitul anual pe
cl\diri de pân\ la 50 lei in-
clusiv trebuie achitat inte-
ROM+NIA, PE LOCUL DOI ~N UE LA {OMAJ ~N R+NDUL TINERILOR: România
s-a situat, `n trimestrul al treilea din 2007, pe al doilea loc `n rândul ]\rilor
membre ale Uniunii Europene `n ceea ce prive[te rata [omajului `n rândul
tinerilor `ntre 15-24 de ani, cu un procent de 21,6%, potrivit datelor
prezentate ieri de Oficiul de Statistic\ al Comunit\]ii Europene. Pe primul loc
se situeaz\ Grecia (22,6%), urmat\ de România (21,6%) [i Italia (20,2%).
`n mod tradi]ional, f\r\ aso-
mare, `n anumite perioade
din preajma s\rb\torilor de
Cr\ciun [i de Pa[ti“, a preci-
zat Ciolo[. Acesta a men]io-
nat c\ decizia va fi luat de E-
xecutiv prin emiterea unei
Hot\râri, cel mai probabil
pân\ `n preajma s\rb\to-
rilor de Pa[ti. „Hot\rârea va
intra `n vigoare pân\ `n luna
aprilie, astfel `ncât ]\ranii s\
180 de kilometri, 682 de
kilometri fiind `n execu]ie,
`n timp ce `n 2010 se vor
realiza lucr\ri la 907 kilo-
metri, 238 urmând s\ fie
finaliza]i `n acela[i an.
Conform planului de dez-
voltare a infrastructurii
de la Ministerul Transpor-
turilor, `n 2007 au fost `n
gral pân\ la 31 martie. Ves-
tea bun\ este c\ taxele [i im-
pozitele locale r\mân, `n
acest an, la nivelul celor din
2007. Taxele locale se pot
pl\ti la direc]ia de impozite
[i taxe locale din prim\rii,
precum [i la unit\]ile CEC
sau la oficiile po[tale din
toat\ ]ara.
a LOGAN PICKUP,
DIN LUNA MARTIE: Dacia
are planuri mari pentru
2008. Produc\torul de auto-
mobile inten]ioneaz\ s\ `n-
ceap\ `n luna martie comer-
cializarea modelului Logan
PickUp pe pia]a româneasc\.
Tot `n prima jum\tate a a-
nului, Dacia `[i va completa
lista de export cu ]\rile scan-
dinave. ~n cele din urm\, `n
a doua parte a anului, Dacia
va lansa un nou model, de-
rivat din Renault Sandero, a
c\rui produc]ie va fi asigu-
`[i poat\ sacrifica mieii `n
mod tradi]ional, decizia,
`ns\, nu va fi valabil\ pentru
marile exploata]ii [i `n aba-
toare, unde trebuie respec-
tate reglement\rile europe-
ne“, a mai spus ministrul
Agriculturii. ~ncepând din
2007, tradi]ionalul ritual de
t\iere a porcului de Cr\ciun
`n România trebuia s\ ]in\
cont de directiva european\
privind bunul tratament al
animalelor, care trebuia a-
plicat\ atât de procesatorii
industriali, cât [i de cresc\-
torii din gospod\riile parti-
execu]ie peste 784 de kilo-
metri de autostrad\, din
care 58 de kilometri au
fost recep]iona]i. ~n 2007
s-au realizat lucr\ri atât
la Autostrada Transilva-
nia, cât [i la Autostrada
Bucure[ti-Bra[ov. De ase-
menea, s-au finalizat cei
14 kilometri ai Centurii
rat\ de uzina de la Mioveni.
Primul eveniment notabil
din calendarul Dacia `n 2008
este comercializarea modelu-
lui Logan PickUp. Oficialii
companiei se a[teapt\ ca no-
ul model s\ reprezinte 10%
din vânz\rile Dacia `n 2008
din România. Logan PickUp
va ie[i la vânzare `n primele
3 luni ale anului, cel mai
probabil `n martie. La export
va fi scos mai târziu, proba-
bil tot `n 2008. Va depinde de
succesul modelului `n Româ-
nia, a declarat Jacques Da-
niel, director comercial Da-
cia-Renault. Tot `n prima
jum\tatea a anului, Dacia `[i
va face debutul `n ]\rile
scandinave. Modelele Logan
vor fi comercializate atât
prin reprezentan]ele Re-
nault, cât [i printr-o re]ea
proprie de dealeri Dacia.
a GAZPROM, ~N NI-
GERIA: Gazprom, monopo-
culare. Fermierii români
trebuiau s\ `[i sacrifice
porcii `n perioada Cr\ciunu-
lui numai dac\ animalele au
fost asomate `nainte de sac-
rificare. Acest procedeu face
ca animalul s\ nu mai simt\
pericolul sacrific\rii [i nici
durerea la aceea[i intensi-
tate ca atunci când este sac-
rificat dup\ metodele cla-
sice - t\ierea jugularei. A-
somarea presupune a-
mor]irea func]iilor vitale ale
animalului, nu uciderea lui,
[i se poate face cu glon] cap-
tiv. (S.D.)
Pite[ti [i tronsonul Draj-
na-Fete[ti de pe Auto-
strada Bucure[ti-Con-
stan]a. ~n 2013, România
va avea 2.139 de kilometri
de autostrad\ [i 507 kilo-
metri de drum expres.
Potrivit calculelor minis-
terului, cei 1.798 de kilo-
metri de autostrad\ care
vor fi construi]i `n pe-
rioada 2007-2013 vor
necesita investi]ii de 12,8
miliarde euro, din care 1,5
miliarde de euro de la
Uniunea European\, 600
milioane de euro de la in-
stitu]ii financiare in-
terna]ionale (5%), 6,5 mi-
liarde de euro de la buget
(51%) [i 4,2 miliarde euro
din concesiunea autostr\-
zilor (31%). a
lul rusesc de export de gaze
naturale, este `n negocieri cu
Nigeria cu scopul de a investi
pân\ la 2,5 miliarde de
dolari `n exploatarea re-
zervelor extinse de gaze nat-
urale din aceast\ ]ar\, a
spus un oficial nigerian.
Compania ruseasc\ vâneaz\
rezerve noi pe pie]ele in-
terna]ionale [i s-a dovedit a
fi foarte interesat\ de Ni-
geria, ]ar\ care `[i refor-
meaz\ sectorul gazelor natu-
rale [i care este cel mai mare
produc\tor de energie din
Africa. Nigeria este al op-
tulea exportator de petrol
din lume [i de[i de]ine a
[aptea rezerv\ dovedit\ de
gaze naturale din lume,
aceast\ ]ar\ mai are mult
pân\ s\ `[i dezvolte sectorul
industriei gazelor naturale
pân\ aproape de poten]ialul
maxim. a
5
PE SCURT
Rezolvarea
problemelor
sindicali[tilor,
am=nat\ cu o lun\
Solu]ionarea problemelor cu care
s-au prezentat sindicatele, ieri,
la Palatul Cotroceni, pentru a
discuta cu reprezentan]ii Gu-
vernului, `n prezen]a pre[edin-
telui Traian B\sescu, a fost amâ-
nat\ cu o lun\, a declarat
pre[edintele Confedera]iei
Sindicatelor Democratice din
România, Iacob Baciu. „S-au dis-
cutat dou\ probleme majore - sis-
temul de pensii [i flexibilizarea
for]ei de munc\. A r\mas ca
sindicatele, patronatele [i
Guvernul s\ evalueze situa]ia [i
s\ fac\ o propunere de remediere
a ei cu care se vor prezenta la o
nou\ `ntâlnire, `n aceea[i for-
mul\, dar cu propuneri concrete
la Cotroceni. ~n ceea ce prive[te
problema major\ a sistemului de
pensii, [i `n aceast\ situa]ie
pre[edintele a cerut partenerilor
sociali s\ fac\ o evaluare [i s\
avanseze propuneri concrete.
Atât [i nimic mai mult“, sus]ine
pre[edintele CSDDR. Sindicatele
au cerut, pe 20 decembrie, pre[e-
dintelui Traian B\sescu s\ nu
promulge Bugetul asigur\rilor
sociale de stat [i Bugetul gene-
ral. Pre[edintele le-a promulgat,
iar legile au fost publicate `n
Monitorul Oficial. ~ntâlnirea de
ieri urma s\ solu]ioneze proble-
mele ridicate de sindicali[ti, prin
ini]ierea unei ordonan]e de ur-
gen]\, potrivit liderilor sindicali.
Plata impozitelor [i
taxelor, `ntr-un cont
unic din 2008
Plata impozitelor, taxelor [i a al-
tor sume datorate bugetului ge-
neral consolidat se efectueaz\
`ntr-un cont unic, de la 1 ianu-
arie 2008, a anun]at Agen]ia
Na]ional\ de Administrare
Fiscal\ (ANAF). ~n acest sens,
contribuabilii vor utiliza un ordin
de plat\ pentru Trezoreria
Statului, pentru obliga]iile da-
torate bugetului de stat [i un or-
din de plat\ pentru Trezoreria
Statului, `n cazul celorlalte
obliga]ii de plat\. Astfel, prin
Ordinul Pre[edintelui ANAF din
10 septembrie 2007 privind im-
pozitele [i contribu]iile,
obliga]iile fiscale datorate la
bugetul de stat se pl\tesc `n con-
tul unic 20.47.01.01 „Venituri ale
bugetului de stat - sume `ncasate
pentru bugetul de stat `n contul
unic `n curs de distribuire“, iar
obliga]iile fiscale datorate
bugetelor asigur\rilor sociale [i
fondurilor speciale se pl\tesc `n
contul unic 55.02.
De Revelion, rom=nii
au vorbit la mobil c=t
`ntr-o s\pt\m=n\
Românii au vorbit `n seara de
Revelion la telefonul mobil cât
`ntr-o s\pt\mân\ `ntreag\.
Reprezentan]ii companiilor de
telefonie mobil\ spun c\ de Anul
Nou a fost [i o avalan[\ de SMS-
uri. ~n noaptea dintre ani
românii au folosit la maxim tele-
fonul mobil pentru a transmite
ur\ri rudelor, prietenilor sau
colegilor. Potrivit companiei
Vodafone, de Revelion au fost
trimise de patru ori mai multe
mesaje scrise decât `ntr-o zi
obi[nuit\. {i mesajele cu fo-
tografii ata[ate au curs pe band\
rulant\. De Anul Nou, au fost
trimise de dou\ ori mai multe
astfel de mesaje decât `ntr-o zi
obi[nuit\. Minutele de convorbiri
la telefonul mobil au crescut
spectaculos. Este vorba de o
cre[tere cu aproximatv 40% fa]\
de accea[i perioad\ a anului tre-
cut, conform unui comunicat
transmis de compania Orange. a
6 Mar]i, 8 ianuarie 2008

Pe plan european, diversificarea sistemelor de pensii a condus, `n

Lumea prezent, la existen]a a 3 piloni ai sistemelor de pensii: pensiile publice,
pensiile ocupa]ionale [i pensiile administrate privat. Cei trei piloni ai
sistemului de pensii se reg\sesc, sub o form\ sau alta, `n aproape toate
`n care tr\im statele membre ale Uniunii Europene. De aceea, cet\]eanul unui stat
membru poate beneficia de pensie provenit\ din mai multe surse.

Pensionarii din Danemarca

tr\iesc cel mai bine
a Ultimul Barometru European al Pensiilor dat publicit\]ii, `ntocmit de Aon Consulting, arat\ c\ pensionarii din Danemarca,
Estonia, Irlanda, Letonia [i Olanda beneficiaz\ de un sistem de pensii foarte bine pus la punct, condi]iile `n care tr\iesc
fiind dintre cele mai ridicate din punctul de vedere al civiliza]iei a Peste 95% dintre danezi cotizeaz\
la fonduri de pensii private, complet=ndu-[i astfel veniturile ob]inute dup\ pensionare a Sistemul de pensii danez
reprezint\ un succes [i datorit\ v=rstei `naintate p=n\ la care poate munci o persoan\ a ~n ]ara vecin\, Bulgaria, primul fond
de pensii private facultative a fost `nfiin]at `n anul 1994, iar fondurile de pensii obligatorii au demarat `n anul 2000 a
Concluziile ultimului Baro-
metru European al Pensiilor,
`ntocmit de Aon Consulting, [i
dat publicit\]ii de HotNews.ro,
indic\ diferen]e semnificative
`ntre ]\rile Uniunii Europene
din punct de vedere al „re]etei
supravie]uirii `n condi]ii civi-
lizate dup\ dep\[irea v=rstei de
pensionare“. Cele mai sustena-
bile, durabile sisteme europene
de pensii care totodat\ aduc un
venit consistent pensionarilor
pentru a duce o via]\ decent\,
sunt cele din Danemarca, Esto-
nia, Irlanda, Letonia [i Olanda.
Barometrul s-a realizat ca
urmare a unei analize pe patru
direc]ii, respectiv demografie,
sustenabilitatea [i u[urin]a a-
cord\rii pensiilor, gradul `n
care pensia public\ este sufi-
cient\ unui trai decent [i apeti-
tul angaja]ilor pentru pensiile
private.
Dac\ diferen]e exist\ oricum
`ntre ]\ri, un lucru `ngrijor\tor
semnalat [i de oficialii de la
Bruxelles, reprezint\ punctul
comun ce leag\ ]\rile b\tr=nu-
lui continent, respectiv cre[te-
rea num\rului de pensionari `n
raport cu angaja]ii care le nu doar `n Rom=nia. Spre ex- func]ioneze cel mai devreme din rui stat membru `n parte, ca statul vecin. Fondurile de pen-
asigur\ pensia public\ pe sis- emplu, `n Danemarca, de[i pen- 2012. drept suveran. sii private din Bulgaria ges-
temul „pay-as-you-go“, [i de sia public\ este departe de a se Pe plan european, diversifi- tionau la finele primului semes-
aici, ca rezultat, un [ir numeros chema generoas\, majoritatea carea sistemelor de pensii a
de probleme: se creeaz\ o dile- Sistemul de pensii tru din 2007 active nete de
persoanelor care se retrag din din Rom=nia condus, `n prezent, la existen]a 950,87 milioane de euro, con-
m\ financiar\ major\ `ntre asi- activitate nu sufer\ o diminua- a 3 piloni ai sistemelor de pen- form datelor Comisiei pentru
gurarea unui cuantum suficient re a nivelului de trai, `ntruc=t nu a fost monitorizat sii: pensiile publice, pensiile o- Pie]e de Capital [i Investi]ii din
al pensiilor [i posibilitatea acor- majoritatea danezilor cotizeaz\ cupa]ionale [i pensiile adminis-
d\rii lor pe termen lung. Cele mai slabe sisteme de Bulgaria, primul fond de pensii
la fondurile private de pensii. pensii sunt cele din Belgia, Gre- trate privat. Cei trei piloni ai private facultative din Bulgaria
Se constat\ astfel c\ autori- Peste 95% dintre danezi coti- sistemului de pensii se reg\-
t\]ile din ]\rile cu natalitate ri- cia [i Slovenia, `n Belgia spe- fiind `nfiin]at `n anul 1994, iar
zeaz\ la fonduri de pensii pri- ran]a de via]\ fiind ridicat\, iar sesc, sub o form\ sau alta, `n fondurile de pensii obligatorii
dicat\ [i cu speran]\ de via]\ vate, complet=ndu-[i astfel ve- aproape toate statele membre
crescut\ fac eforturi pentru v=rsta pension\rii timpurie. au demarat `n anul 2000.
niturile ob]inute dup\ pensio- Astfel, doar 30% dintre belgie- ale Uniunii Europene. De ace- Aflat\ recent `n Rom=nia,
asigurarea pensiilor cet\]enilor nare. Sistemul de pensii danez ea, cet\]eanul unui stat mem-
cu acest drept (exemplu Fran- nii cu v=rste cuprinse `ntre 55 [i Ivanka Daneva, membr\ a Co-
reprezint\ un succes [i datorit\ 64 de ani sunt angaja]i. Pensiile bru poate beneficia de pensie misiei pentru Pie]e de Capital [i
]a), spre deosebire de ]\rile un- v=rstei `naintate p=n\ la care provenit\ din mai multe surse.
de perioada de timp privind a- ocupa]ionale nu sunt foarte ge- Investi]ii din Bulgaria, a pre-
poate munci o persoan\, anga- neroase, a[a c\ belgienii prefe- Cuantumul pensiilor varia-
cordarea pensiilor este serios z\, nu numai `n func]ie de sis- cizat c\ `n prezent exist\ opt so-
jatorii av=nd la dispozi]ie dife- r\ s\ fac\ economii substan]ia- ciet\]i de pensii pe pia]a local\,
mic[orat\ din cauza speran]ei rite formule de angajare a per- temul de pensionare la care o
de via]\ sc\zut\, fapt ce nu a- le `nc\ din timpul vie]ii active. care opereaz\ 24 de fonduri de
soanelor de peste 55 de ani, astfel Potrivit Barometrului, Slovenia persoan\ a participat `n timpul
duce probleme sistemului `n a `nc=t aproximativ 50 de procente perioadei sale active sau de mo- pensii private. Pia]a este destul
asigura o pensie decent\ - Leto- este ]ara membr\ a Uniunii Eu- de concentrat\, numai dou\
dintre cei ce s-ar putea pensiona ropene cu cea mai mare speran- dul de administrare al acestuia
nia sau Estonia. prefer\ s\ r\m=n\ activi. (de c\tre stat, de c\tre `ntre- companii reu[ind s\ controleze
]\ de via]\, rata natalit\]ii cea 61% din pia]\ ca num\r de con-
Marea Britanie, Irlanda [i O- mai sc\zuta [i v=rstele de pen- prinderi sau de c\tre adminis-
Contribu]ia la fondul landa `[i datoreaz\ echilibrul sionare cele mai timpurii, ceea tratori priva]i), dar [i de con- tributori [i respectiv 63% ca
privat de pensii, sistemelor de pensii raportului ce face ca pensia public\ s\ fie di]iile [i criteriile de pensionare valoare a activelor nete.
favorabil dintre pensiile publice `n vigoare `ntr-un stat sau al- Anul trecut, fondurile de
esen]a succesului unui trai una dintre cele mai scumpe din
tul, de modul de calcul al pen- pensii private facultative au
decent la b\tr=ne]e [i cele ocupa]ionale cu beneficii Uniunea European\ [i foarte
definite (care asigur\ un nivel greu de asigurat pe termen siei, nivelul profiturilor ob]i- oferit un randament mediu de
Lu=nd `n considerare cele pa- cert al pensiei). Acestea din ur- lung. Sistemele de pensii din nute de fondurile de pensii [i 9,58%, cele ocupa]ionale -
tru aspecte enumerate mai sus m\ sunt suficient de mari pen- Rom=nia [i Bulgaria nu au fost distribu]ia acestora, de num\- 9,33%, iar cele universale -
[i analizate de Barometrul tru a compensa pensiile publice. `nc\ monitorizate de Barome- rul contribuabililor la sistemele 8,78%, `n condi]iile unei rate a
European al Pensiilor, se con- Situa]ia este `ns\ pe cale s\ se trul European al Pensiilor, din de pensii, dar [i de nivelul gene- infla]iei de 6,5%. ~n ultimii ani
stat\ c\ Danemarca, Estonia, deterioreze, companiilor fiindu- cauza ader\rii recente la Uniu- ral al productivit\]ii muncii `ns\, randamentele oferite au
Irlanda, Letonia, Olanda [i le din ce `n ce mai dificil s\ ga- nea European\. dintr-o ]ar\ sau alta. fost [i cu 10 puncte procentuale
Marea Britanie au `n acest mo- ranteze un anumit nivel al pen- UE nu a adoptat acte norma- peste rata infla]iei.
ment cele mai bune sisteme de siilor. Fenomenul este at=t de tive care s\ impun\ unui stat Bulgaria, `naintea Conform legii, un fond de
pensii din Uniunea European\. `ngrijor\tor [i de amploare, `n- membru un anumit sistem de Rom=niei, `n materie pensii private din Bulgaria tre-
Un factor important `n asigu- c=t autorit\]ile din Marea Bri- pensii, o pensie minim\, medie de pensii private buie s\ ofere un randament de
rarea performan]ei sistemelor tanie au anun]at introducerea sau maxim\, acordat\ cet\]eni- cel pu]in 60% din randamentul
de pensii `l reprezint\ pensiile unei scheme de pensii na]ionale lor s\i. Dreptul de a stabili ti- Bulgaria s-a situat `naintea mediu al pie]ei. a
private, care vin `n completarea obligatorii cu scopul suplimen- purile de pensii, ca [i principi- Rom=niei la implementarea
pensiilor publice, destul de mici t\rii celei publice [i a celor ocu- ile, metodele [i mecanismele de pensiilor private [i industria Pagin\ realizat\
`n majoritatea statelor membre, pa]ionale. Aceasta va `ncepe s\ acordare a acestora revin fiec\- fondurilor de pensii private din de Oana NISTOR
 Mar]i, 8 ianuarie 2008 7
PRE{EDINTELE FRAN}EI, GATA DE C|S|TORIE: Publica]ia francez\ „Journal de
Actualitate Dimanche“ scrie c\ pre[edintele Nicolas Sarkozy se va `nsura cu iubita lui, c=nt\rea]a
Carla Bruni, la `nceputul lunii viitoare, pe 8 sau pe 9 februarie. Informa]ia nu a fost
confirmat\ deocamdat\ de Palatul Elysee. Sarkozy ar fi primul [ef al statului francez
care se c\s\tore[te `n timpul mandatului. ~n acest caz, doamna Bruni ar deveni cea de-a
treia so]ie a lui Sarkozy, aflat `ntr-o sc\dere de popularitate `n Fran]a.

Italia: Napoli se sufoc\ `n criza gunoaielor acaparat\ exclusiv de

Guvernul Italiei s-a
reunit ieri `ntr-o [edin]\
de urgen]\ pentru a
g\si o solu]ie la criza
gunoiului care afectea-
z\ ora[ul Napoli. Guno-
iul nu a mai fost str=ns
de dou\ s\pt\m=ni [i
peste o sut\ de mii de
tone putrezesc acum pe
str\zile ora[ului. La
sf=r[itul s\pt\m=nii, lo-
calnicii nemul]umi]i au
aruncat cu pietre `n
poli]ie [i au blocat liniile
feroviare `ntr-o zon\ `n
care autorit\]ile au `n-
cercat s\ redeschid\ o
groap\ de gunoi. Proble-
ma gunoaielor macin\
ora[ul Napoli de 15 ani,
iar frustrarea `n r=ndul
La Napoli, mafia str=nge gunoiul c=nd are chef localnicilor cre[te sim]i-
mafie, care poate s\-[i
impun\ pre]uri ridicate
tor. ~n plus, au fost g\-
site efigii ale primarului
prim\riilor.
Uniunea European\
[i ale guvernatorului lo- a precizat c\ monito-
cal ag\]ate de st=lpii de
iluminat, al\turi de a-
rizeaz\ situa]ia [i a
avertizat c\ e posibil s\
menin]\ri cu moartea. ia m\suri legale `m-
Adev\rata problem\ potriva Italiei pentru
este `ns\ provocat\ de `nc\lcarea normelor eu-
interesele mafiei locale.
ropene de salubritate.
Industria de salubrizare Premierul Romano Pro-
aduce profituri mari
di a subliniat c\ pro-
mafiei napolitane, care blema gunoiului trebuie
a sabotat `ncerc\rile au- rezolvat\ odat\ pentru
torit\]ilor de a construi totdeauna, dar locuitorii
noi incineratoare, adu- din Napoli nu-[i fac
c=nd `n acela[i timp la prea mari speran]e; au
Napoli gunoiul din alte mai auzit promisiuni `n
ora[e ale Italiei. ~n ]\- trecut. Se estimeaz\ c\
rile `n care ac]ioneaz\ `n 15 ani statul italian a
aceast\ ramur\ a cri- cheltuit aproximativ do-
mei organizate (Italia, u\ miliarde de euro, `n-
SUA, etc), str=ngerea cerc=nd f\r\ succes s\
gunoiului este o afacere cure]e ora[ul. a
LUMEA PE SCURT
Georgia: Criza politic\
se prelunge[te dup\
preziden]iale
Pre[edintele georgian `n exerci]iu
Mihail Saaka[vili a c=[tigat din
primul tur alegerile anticipate de
s=mb\t\, 5 ianuarie, din Georgia,
potrivit Comisiei Electorale
Centrale de la Tbilisi, un rezultat
contestat `ns\ de opozi]ie, care in-
sist\ asupra organiz\rii unui al
doilea tur de scrutin. Saaka[vili a
ob]inut 52,8% din sufragiile expri-
mate, dup\ centralizarea datelor
de la toate sec]iile de votare, cu ex-
cep]ia acelora de la cele 43 de cen-
tre de votare deschise `n str\in\-
tate. Opozi]ia georgian\, care a
mobilizat duminic\, la Tbilisi,
`ntre 5.000 [i 10.000 de sus]in\-
tori, pentru a denun]a scrutinul [i
victoria anun]at\ de pre[edinte, a
cerut `n noaptea de duminic\ spre
luni un al doilea tur de scrutin.

Rom=nia d\ `n judecat\ Comisia European\ „Noi nu credem `n cifrele“ Comisiei

a Guvernul de la Bucure[ti apeleaz\ la avoca]i pentru a sc\pa de normele de poluare europene
a Rom=nia ar trebui s\ scad\ cu 20% cotele anuale de emisii poluante `n perioada 2008-2012
a P=n\ la solu]ionarea cazului, directiva european\ trebuie pus\ `n aplicare a
Pentru prima oar\ de
la intrarea `n Uniunea
European\, Rom=nia se
va adresa `n justi]ie pen-
tru a-[i ap\ra drepturile
fa]\ de o decizie a Bruxel-
les. Motivul g=lcevei cu
Comisia European\ este
legat de obliga]iile privind
poluarea.
Obliga]ii grele
pentru Rom=nia
Guvernul de la Bucu-
re[ti a depus o pl=ngere la
instan]ele europene `mpo-
triva unei decizii a Comi-
siei Europene prin care
Rom=nia ar urma s\ fie
obligat\ s\ scad\ cu 20%
cotele anuale de emisii
poluante, pentru perioada
2008-2012. Autorit\]ile
rom=ne sus]in c\ Bru-
xelles nu ar avea dreptul
dec=t s\ resping\ planul
na]ional al Rom=niei de
reducere a polu\rii, nu s\
[i impun\ cote fixe, care -
`n plus - ar fi fost stabilite
`n mod transparent.
Ministrul Mediului, At-
tilla Korodi, a declarat la
BBC c\ decizia Comisiei
Europene a fost una ne-
dreapt\, `n condi]iile `n
care cotele de emisii polu-
ante ale Rom=niei nici
m\car nu se apropie de
limita maxim\ admis\.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ADRIAN N|STASE cuvântul mai puternic `n lu-
SUN| GOARNA PENTRU na ianuarie [i `n via]a poli-
tic\“, a declarat Adrian N\s-
~NT|RIREA STÂNGII: Fos- tase. ~ntrebat dac\ vede, la
tul prim-ministru Adrian
N\stase consider\ c\, `n
prezent, este necesar\ o `n-
t\rire a stângii politice ro-
mâne[ti. Prezent ieri la ani-
versarea onomasticii pre[e-
dintelui de onoare al PSD,
senatorul Ion Iliescu, Adrian
N\stase s-a ar\tat convins
de reu[ita unui proiect de re-
vigorare a acestei p\r]i a
spectrului politic. Fostul pre-
mier s-a num\rat printre
primii care au venit s\ `l fe-
licite pe Ion Iliescu. Cu acest
prilej, el i-a d\ruit lui Ion Ili-
escu un album despre Mu-
zeul Rodin, flori [i i-a urat
s\n\tate [i putere de mun-
c\. „Sper c\ domnul pre[e-
dinte Ion Iliescu `[i va spune
~n plus, dac\ s-ar res-
pecta normele impuse,
mai spune domnul Koro-
di, industria rom=neasc\
ar suferi pierderi greu de
dep\[it [i precizeaz\ c\
povara investi]iilor de me-
diu este deja prea mare.
UE ne-ar putea
cople[i cu amenzi
~n acela[i timp, repre-
zentan]ii organiza]iilor
ecologiste critic\ demer-
sul Guvernului Rom=niei.
Astfel, pre[edintele orga-
niza]iei Eco-Civica, Nicu-
lae R\dulescu Dobrogea-
nu, sus]ine chiar c\ s-a
f\cut o gre[eal\ foarte
mare atunci c=nd s-a de-
cis ac]ionarea `n judecat\
a Comisiei Europene [i c\
Rom=nia ar risca amenzi
de milioane de euro dac\
nu se va supune regle-
ment\rilor europene.
Anul trecut Comisia
European\ a stabilit c\
industria rom=neasc\
poate emite cel mult 76 de
milioane de tone de dioxid
de carbon, adic\ cu apro-
ximativ 20% mai pu]in
dec=t `n prezent. Acest lu-
cru a st=rnit nemul]umi-
rea Asocia]iei Oamenilor
de Afaceri din Rom=nia,
care a considerat m\sura
luat\ ca fiind „discre]io-
fel ca [i fostul pre[edinte al
României, o apropiere de ac-
tualul lider al PSD, Mircea
Geoan\, Adrian N\stase a
r\spuns c\ „`ntotdeauna `n-
ceputul unui an este marcat
de optimism“. Fostul premi-
er a apreciat diplomatic c\,
`ntr-un partid de m\rimea
[i importan]a PSD, este
nevoie de expertiz\ [i de lu-
cru `ntr-o echip\ constituit\
din lideri ai diferitelor gen-
era]ii care s\ `[i aduc\ apor-
tul pentru revenirea par-
tidului `n prim-planul scenei
politice.
a PN}CD MILITEAZ|
PENTRU REVENIREA LA
MONARHIE: Partidul Na-
nar\“ [i a sus]inut c\ eco-
nomia va `nregistra pier-
deri de aproape dou\ mi-
liarde de euro numai `n ce
prive[te producerea de
energie electric\.
Afaceri contra mediu
Problema impactului
reducerilor emisiilor polu-
ante asupra mediului nu
este una care s\ afecteze
doar Rom=nia. Chiar Sta-
tele Unite au respins sem-
]ional }\r\nesc Cre[tin De-
mocrat (PN}CD) consider\
c\ decizia fostului suveran
Mihai I de a o desemna suc-
cesor al Coroanei pe princi-
pesa Margareta [i de a re-
nun]a la legea salic\ repre-
zint\ relansarea problemei
formei de guvern\mânt `n
România. ~ntr-un comunicat
emis ieri, forma]iunea con-
sider\ c\, dup\ decizia rege-
lui Mihai I, sunt create con-
di]iile ca românii s\ se pro-
nun]e `n viitor asupra for-
mei de guvernare. „Statutul
tradi]ional al Coroanei Ro-
mâniei de institu]ie neimpli-
cat\ politic, simbol al stata-
lit\]ii, continuit\]ii [i identi-
t\]ii na]ionale, reprezint\
argumente importante `n fa-
voarea monarhiei constitu-
]ionale, `n opozi]ie cu regi-
Cop[a Mic\, cel mai poluat ora[ din Europa
narea faimosului Protocol
de la Kyoto tocmai de tea-
ma impactului pe care
normele anti-poluare l-ar
putea avea asupra econo-
miei. Ca [i afaceri[tii din
Rom=nia, `ntreprinz\torii
americani pretind c\ efor-
turile ecologi[tilor ar duce
la costuri enorme pentru
firme [i reducerea locuri-
lor de munc\. Aceast\
scuz\ este respins\ `ns\
de c\tre organiza]iile „ver-
zilor“, precum [i de c\tre
mul actual, m\cinat de lup-
ta pentru putere, care a con-
dus la ruperea clasei politice
[i a institu]iilor de popor“, se
arat\ `n comunicat.
a „NEW YORK TIMES“
~L RECOMAND| PE MUN-
GIU PENTRU OSCAR: Cri-
tici ai publica]iei „New York
Times“ apreciaz\ c\ filmul
lui Cristian Mungiu, „4 luni,
3 s\pt\mâni [i 2 zile“ ar tre-
bui nominalizat la Oscar nu
doar la sec]iunea dedicat\
filmului str\in, dar [i la alte
5 sec]iuni. Publica]ia arat\,
`n edi]ia de duminic\, op]iu-
nile a trei cronicari de film -
A. O. Scott, Manohla Dargis
[i Stephen Holden. Filmul
lui Mungiu este men]ionat
de c\tre doi dintre critici la 5
categorii din 8. Aceste sec]i-
Uniunea European\. Re-
ac]ia Guvernului rom=n
vine pe fondul unor mari
eforturi interna]ionale
(mai ales europene) de a
gr\bi lupta `mpotriva po-
lu\rii. Astfel, p=n\ la so-
lu]ionarea conflictului ju-
ridic Bucure[ti-Bruxelles,
care, potrivit ministrului
mediului, Attilla Korodi,
ar putea avea loc abia la
sf=r[itul anului, directiva
european\ trebuie pus\
`n aplicare. a
uni sunt: „Cel mai bun film“,
„Cel mai bun regizor“, „Cea
mai bun\ actri]\ `ntr-un rol
principal“ - Anamaria Marin-
ca, „Cel mai bun actor `ntr-un
rol secundar“ - Vlad Ivanov
[i „Cel mai bun scenariu origi-
nal“. De asemenea, la catego-
ria „Cel mai bun scenariu
original“, criticul A. O. Scott
a apreciat c\ ar merita nomi-
nalizat filmul lui Corneliu Po-
rumboiu, „A fost sau n-a fost?“.
„4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“
va candida `n competi]ia ofi-
cial\ doar la categoria „Cel mai
bun film str\in“, op]iunea
apar]inându-i distribuitoru-
lui acestei produc]ii. Nomi-
naliz\rile pentru premiul
Oscar vor fi anun]ate `n cea
de-a doua parte a acestei luni,
când va avea loc [i premiera
filmului la New York. a
Electorale, a declarat un purt\tor
de cuv=nt al candidatului opozi]iei,
Levan Gaceciladze, care a c=[tigat
27% din voturi. „Noi cerem un al
doilea tur de scrutin, acesta va fi
just [i noi a[tept\m un r\spuns“, a
ad\ugat ea, potrivit agen]iilor de
pres\ interna]ionale. ~n timpul
manifesta]iei, liderii opozi]iei au
adoptat un ton conciliant, anun-
]=nd c\ nu doresc „o revolu]ie“ [i
c\ ei vor contesta rezultatele prin
mijloace „politice“ [i „juridice“. De
ieri, `n Georgia este Cr\ciunul pe
stil vechi, iar opozi]ia a declarat c\
se va ab]ine de la manifesta]ii de
protest. Observatorii OSCE au
apreciat c\ alegerile au oferit o
real\ „concuren]\“ `ntre candida]i
[i c\, `n pofida unor „lacune“, ele
sunt „valide“.
Pakistanul
nu permite SUA
ac]iuni sub acoperire
Pakistanul a criticat vehement re-
lat\rile din presa american\,
potrivit c\rora administra]ia Bush
ia `n calcul ini]ierea unor ac]iuni
sub acoperire `n zonele tribale ale
]\rii de la frontiera cu Afganista-
nul, menite s\ submineze pozi]iile
militan]ilor talibani. „New York
Times“ a publicat un articol pri-
vind schimbarea de strategie a
Washingtonului dup\ asasinarea
fostului premier pakistanez
Benazir Bhutto. Ziarul sus]ine c\ a
fost supus\ dezbaterii ideea ca
Agen]ia Central\ de Informa]ii
(CIA) s\ primeasc\ permisiunea
de a desf\[ura ac]iuni sub acope-
rire, mai agresive, `n zonele mon-
tane tribale de la frontiera dintre
Afganistan [i Pakistan. ~ns\ un
purt\tor de cuv=nt al ministerului
pakistanez de Externe a declarat
BBC c\ ]ara sa nu va permite
niciodat\ desf\[urarea unor astfel
de opera]iuni. El a precizat c\ ar-
mata pakistanez\ are suficiente
resurse pentru a se ocupa singur\
de problema militan]ilor talibani.
Hillary Clinton:
„Putin nu are suflet“
Senatorul american Hillary Clin-
ton, care [i-a desf\[urat campania
electoral\ duminic\ `n statul New
Hampshire, a declarat, ca r\spuns
la o `ntrebare adresat\ de un ale-
g\tor, c\ pre[edintele rus Vladimir
Putin „nu are suflet“. „Bush chiar
a fondat o mare parte din politica
noastr\ extern\ pe rela]ia sa per-
sonal\ cu liderii [i, pur [i simplu,
nu cred c\ acesta este modul `n
care o ]ar\ important\ se anga-
jeaz\ `n diploma]ie“, a declarat
Clinton `n fa]a electoratului din
Hampton, New Hampshire, unde
ast\zi vor avea loc alegeri primare.
Comentariile lui Clinton, care au
amuzat mul]imea, au vizat o
cunoscut\ remarc\ f\cut\ de Bush
dup\ prima `nt=lnire cu Putin, din
2001. „Am putut s\ surprind o
parte din sufletul s\u“, declarase
el atunci. a
 CM
YK

8 Mar]i, 8 ianuarie 2008

File
de poveste
Principatele Rom=ne, `n pa[i de vals
Iarna str\mo[ilor era, de obicei, sezonul
veseliei, al petrecerilor, al bunei dispozi]ii.
Dup\ Sfântul Nicolae, Cr\ciun [i Boboteaz\,
venea patronul Ionilor [i `ncepea cu sârg
carnavalul, `n veselia spectacolelor teatrale, a
soarelelor (seratelor dansante), a balurilor [i a
concertelor. ~ncepute adesea la Cr\ciun,
petrecerile bucurau suflarea marilor ora[e tot
timpul câ[legilor (perioada dintre dou\ posturi,
c=nd se mânca de frupt), pân\ la L\satul
secului de carne, `n ajunul Postului Mare (anul
acesta la 2 martie).
Se serba cu mult\ veselie `n toat\ Europa, mare
amploare având Carnavalul de la Vene]ia, unde
avea loc, ca [i acum, un adev\rat festival al
veseliei, cu parade ale costumelor, piese de
teatru, gondole [i muzic\ la tot pasul.
~nceputurile acestuia se socotesc a fi prin anii
1100, fiind considerat un ecou al saturnaliilor
latine [i serb\rilor dionisiace, care aveau loc cu
prilejul trecerii de la iarn\ la prim\var\. Exista
[i zicala „Semel in anno licet insanire“ („O dat\
pe an este permis s\ `nnebune[ti“), ceea ce
d\dea motiva]ie adep]ilor s\i ca, o dat\ pe an,
s\ tr\iasc\ altfel dec=t `n restul zilelor.

CM
YK
de Ion MITICAN
Pl\cerile modului de
trai occidental p\trunzând
[i `n Principate la `ncepu-
tul secolului al XlX-lea,
balurile [i soarelele luau
locul jocurilor [i horelor din
câ[legile str\mo[e[ti, in-
trând vertiginos `n via]a
capitalelor Bucure[ti [i Ia[i
[i `ntrecându-se `n bog\]ie
[i str\lucire. G\zduite la
`nceput de marile saloane
boiere[ti, soarelele [i balu-
rile erau a[teptate cu ne-
r\bdare de tineri ca [i de
vârstnici, primii dorind s\
danseze [i s\ se cunoasc\,
iar p\rin]ii s\ pun\ la cale
`ncuscriri [i c\s\toria o-
draslelor.
Fiind evenimente de
seam\ `n via]a ora[elor lip-
site de alte distrac]ii, erau
preg\tite cu mare dichis,
duducile [i duducu]ele pro-
curându-[i ]inute speciale
[i giuvaiere scumpe.
Cu timpul, balurile sim-
ple au devenit o tradi]ie `n
virtutea c\reia fiecare sa-
lon boieresc respectabil tre-
buia s\ fie, m\car o dat\ pe
an, gazda unei asemenea
sindrofii. Preluate [i de
marile hanuri sau hoteluri,
balurile au ajuns s\ fie pe-
treceri populare, la ele
având acces orice muritor
care pl\tea intrarea.
La Palatul {u]u venea
[i familia regal\
La Bucure[ti, baluri
str\lucitoare organizau
marile familii {u]u, Bibes-
cu, {tirbei. Balul familiei
{u]u, fiind mai select [i
mai bogat decât altele, era
onorat [i de familia regal\,
nelipsit\ la petrecerea din
30 ianuarie, prilejuit\ de a-
niversarea lui Grigore {u-
]u. Mari baluri se d\deau [i
la Palatul regal, cu sume-
denie de invita]i, `ntre care
[i tineri ofi]eri, anume pof-
ti]i pentru a dansa doam-
nele, `n timp ce so]ii jucau
c\r]i, t\if\suiau sau pu-
neau ]ara la cale.
La Ia[i organizau ase-
menea petreceri familiie
Rosetti, Roznovanu, Can-
tacuzino, Mavrocordat, Ca-
targiu. Se dansa lini[titul
menuet plin de gra]ie, ca-
drilul cu tempo lent, dup\
care, pe la mijlocul nop]ii,
urma un supeu [i cotillio-
nul, cu ritm de mar[, des-
chis de un grup de talenta]i
dansatori. Femeile purtau
rochii lungi [i bogate, cu
m\nu[i de sear\ [i p\l\rii
cât roata carului, iar b\r-
ba]ii frac sau redingot\, cu
cilindru [i perle la cravat\.
Ner\bd\tori, tinerii a[tep-
tau comanda marjodomu-
lui balului - „To]i la vals!“ -
pentru a porni cu partene-
rele emo]ionate `ntr-un su-
blim zbor sideral.
Se dansau cu nespus\ `n-
cântare valsurile renumi-
]ilor compozitori Johann
Strauss-tat\l (1804-1849) [i
fiul (1825-1899). Primul,
`mpreun\ cu prietenul s\u,
Joseph Lanner (1801-1843),
a fost cel care a `naripat ve-
chiul dans popular german,
cunoscut pe la 1787 (când a
ap\rut pe scena Operei
vieneze). Antrenant, vioi [i
cuceritor, valsul lor, cu
piruete largi [i unduioase,
transforma perechile `m-
br\]i[ate `ntr-un tot uni-
tar, cu acela[i suflu, pa[i,
ritm [i gândire. Cu toat\ o-
punerea unor institu]ii [i
condamnarea unor so]i, ca-
re `l socoteau indecent, val-
sul a devenit cel mai popu-
lar dans al tinerilor din toa-
te straturile sociale. S-au
`nfiin]at s\li populare de
dans, p\trunzând `n cele
mai elegante saloane [i de-
venind pl\cerea regilor, a
reginelor [i a tinerelor mi-
rese.
„Regele valsului
vienez“
Dup\ moartea lui Lan-
ner, `n 1843, Johann Strauss
a r\mas „regele valsului
vienez“, dar nu pentru
mult\ vreme, c\ci avea s\-i
ia locul talentatul s\u fiu
mai mare, Johann Strauss
junior, care [i-a ar\tat ta-
lentul `nc\ de la 16 ani, [i
care, la 19 ani, avea or-
chestr\ proprie, adulat\ de
vienezi, dar neagreat\ de
p\rintele care-[i sim]ea
primejduit succesul.
Din acest motiv, `n vre-
mea Revolu]iei vieneze de
la 1846, tat\l se g\sea `n
tab\ra, hulit\, imperial\,
iar feciorul `n aceea revo-
lu]ionar\, cântând celor de
pe baricade. Dup\ `nfrân-
gerea tinerilor revolu]io-
nari, p\rintele compunea
celebrul „Mar[ al lui Ra-
detzsky“. Ne`nvins `n arta
sa, feciorul scria „Mar[ul
Revolu]iei“ [i alte vreo 150
de piese, dintre care unele
capodopere muzicale: „Du-
n\rea albastr\“ (1867),
„Sânge vienez“, „Via]\ de
artist“, „Vals imperial“,
„Povestiri din p\durea vie-
nez\“. La ele ad\uga un
grup de vreo 16 operete, ca
„Liliacul“, „O noapte `n
Vene]ia“, „Voievodul ]iga-
nilor“, „Sânge vienez“ [i al-
tele, prezente pe toate sce-
nele lumii [i la cur]ile im-
periale sau regale.
Iubindu-[i p\rintele [i
`nstr\inat de familie,
Strauss-fiul obi[nuia s\-[i
`nceap\ concertele cu tul-
bur\toarea invita]ie la vals
„Loreley“, compus\ de a-
cesta `n anii tinere]ii.
Bolnav, p\rintele avea
s\ se piard\ la doar 45 de
ani, admirând `n t\cere cre-
a]iile feciorului c\ruia i-a
revenit pe drept titlul de
„rege al valsurilor vieneze“.
~mpreun\, tat\l [i fiul
au l\sat posterit\]ii peste
300 de valsuri, plus o su-
medenie polci, galopuri [i
mar[uri, completate cu lu-
cr\rile fra]ilor mai mici, E-
duard [i Ioseph.
Balurile „m\scuite“
Ap\rând teatrele `n Ia[i
[i Bucure[ti, `n perioada
anilor 1830, balurile au de-
venit mai populare [i au `n-
ceput s\ fie organizate `n
marile s\li de spectacole,
anun]ate de gazetele vre-
mii „Curierul românesc“
(1829-1848) al lui I. H.
R\dulescu, la Bucure[ti, [i
„Albina româneasc\“ (1829-
1849) a lui Gh. Asachi, la
Ia[i.
Cum `ncepuser\ a avea
c\utare [i balurile mas-
cate, ca la Viena [i Paris,
trupele teatrelor organizau
cu succes [i asemene sin-
drofii, c\ci, pe lâng\ sal\ [i
orchestr\, puteau oferi [i
costume pentru „m\scui-
rea“ participan]ilor. Astfel,
balurile mascate sau „m\s-
cuite“ au devenit o atrac]ie,
târgurile umplându-se de
me[teri croitori [i croitore-
se pentru costume de bal
mascat, dup\ moda de la
Viena [i Paris.
Din acest motiv, `n ma-
joritatea contractelor pe
care le semnau conduc\to-
rii trupelor teatrale cu au-
torit\]ile or\[ene[ti ace[tia
cereau [i privilegiul orga-
niz\rii balurilor „m\scui-
te“, care reprezentau o „bo- CM
YK
g\]ie“ pentru s\r\cia acto-
rilor, c\ci participan]ii pl\-
teau o tax\ de intrare [i al-
ta pentru `nchirierea cos-
tumelor.
Un astfel de „privilegiu“
apare [i `n contractul tru-
pei actorilor francezi Io-
seph [i Baptiste Fouraux,
care au transformat casa
ag\i Costache Talpan din
Ia[i `n Teatru de variet\]i,
`n 1832. ~ncântat\, gazeta
„Albina româneasc\“ din
19 februarie 1833 scria: „~n
mijlocul unui carnaval
(câ[legi) atât de vioi, tea-
trul are rol de seam\“, iar
gazeta din 29 ianuarie
1835 men]iona c\ „adun\-
rile la curte, teatrul [i ba-
lurile m\scuite cuprind
mai toate s\rile s\pt\-
mânii.“ Potrivit aceleia[i
publica]ii, prin februarie
1836, balurile mascate e-
rau foarte c\utate, „obser-
vându-se un mare lux de
costume.“
La Ia[i, mai avea privi-
legiul organiz\rii balurilor
mascate renumitul „Otel
San Petersburg“, iar la Bu-
cure[ti, marele han „Ma-
nuc“, existent de prin 1816
[i care a devenit, peste ani,
„Otelul Dacia“. Aici, prin
1878, d\dea spectacole ves-
titul actor I. D. Ionescu, de
trei ori pe s\pt\mân\ or-
ganizându-se baluri mas-
cate, orchestra fiind condu-
s\ de violonistului Ludovic
Wiest.
La Bucure[ti, baluri
mascate se mai organizau
`n s\lile teatrale Bossel,
Sl\tineanu, Momolo (unde
a cântat Franz Liszt ) [i la
Teatrul Na]ional, dup\ in-
augurarea sa `n 1852, iar
la Ia[i, `n sala Teatrului de
variet\]i, deschis `n decem-

CM
YK

Se dansau cu nespus\ `ncântare valsurile renumi]ilor compozitori Johann Strauss-tat\l (1804-1849) [i fiul (1825-1899).
Primul, `mpreun\ cu prietenul s\u, Joseph Lanner (1801-1843), a fost cel care a `naripat vechiul dans popular german,
cunoscut pe la 1787 (când a ap\rut pe scena Operei vieneze). Antrenant, vioi [i cuceritor, valsul lor, cu piruete largi [i
unduioase, transforma perechile `mbr\]i[ate `ntr-un tot unitar, cu acela[i suflu, pa[i, ritm [i
gândire. Cu toat\ opunerea unor institu]ii [i condamnarea unor so]i, care `l socoteau
indecent, valsul a devenit cel mai popular dans al tinerilor din toate straturile sociale.
La Ia[i, erau mari petreceri la Palatul Roznovanu (foto), dar [i la palatele
familiilor Cantacuzino, Mavrocordat, Catargiu. Se dansa lini[titul menuet plin
de gra]ie, cadrilul cu tempo lent, dup\ care, pe la mijlocul nop]ii, urma un su-
peu [i cotillionul, cu ritm de mar[, deschis de un grup de talenta]i dansatori
brie 1832, [i `n sala Tea-
trului Na]ional de pe Co-
pou, inaugurat `n decem-
brie 1846. De asemenea, se
f\ceau baluri bogate `n
s\lile societ\]ii Jockey-
Club din Bucure[ti [i Ia[i
(1870).
Balurile carnavalului fi-
ind o mare atrac]ie, ie[enii
[i bucure[tenii se vizitau
reciproc. Dup\ introduce-
rea trenurilor (1870), ap\-
ruser\ firme care organi-
zau voiajuri `n cele dou\
capitale, ba [i la Viena sau
la Paris, pentru premiere
teatrale.
CM
Baluri `n ]inute
YK
istorice
Uneori, costumele de la
baluri erau specifice unei a-
numite epoci, bun\oar\ e-
rau de pe vremea lui Ludo-
vic al XIV-lea sau al XVI-
lea, cucoanele `ntrecându-se
s\ redea via]\ unor mari
personalit\]i ca Maria An-
toaneta sau doamna de
Pompadour.
Sala societ\]ii austro-
germane de gimnastic\
„Turn Verein“, din strada
Arcu, [i sala Societ\]ii de
Gimnastic\ „Sport [i Mu-
zic\“, `nfiin]at\ de un grup
de profesori `n fostul ateli-
er al {colii de Arte (1903),
se `ntreceau `n asemenea
baluri populare cu subiecte
istorice. Erau adresate tu-
turor tinerilor [i erau des-
chise de un profesor care
prezenta contextul istoric.
~n uria[a `nc\pere deveni-
t\, de pild\, salon medie-
val, participan]ii purtau e-
Carnavalul a inspirat
nenum\rate opere
literare [i muzicale
Obiceiul carnavalului, a-
juns [i `n }\rile Române din
secolul al XIX-lea, s-a trans-
format, cu timpul, `ntr-o pe-
trecere popular\ zgomotoa-
s\ [i vesel\, ce cuprindea
mase mari de or\[eni [i i-a
inspirat lui I. L. Caragiale
(1885) spumoasa comedie `n
trei acte „D-ale Carnava-
lului“, cu Nae Grimea, Ma-
che Razachescu zis Cr\c\-
nel, Iancu Pampon, Mi]a
Baston, Didina Mazu, Iorda-
che [i al]i petrec\re]i ai unui
bal mascat. Mai `nainte, pe
aceea[i tem\, prezent\ `n
multe pagini literare sau de
dramaturgie, Vasile Alec-
sandri scrisese piesa „Ia[ii `n
Mar]i, 8 ianuarie 2008
legante costume de epoc\ -
proprii sau `nchiriate din
garderob\ - se sileau s\ in-
tre `n rolul eroilor prezen-
ta]i de orator [i de actorii
`mpr\[tia]i printre dansa-
tori.
Societatea german\ a-
vea predilec]ie pentru spec-
tacole inspirate de la cur-
tea din Viena sau Berlin,
iar societatea profesorilor
pentru cele inspirate de
cur]ile domne[ti din Bucu-
re[ti [i Ia[i.
A r\mas `n memoria
Ia[ilor balul unui carnaval
de prin 1905 cu tema „Uni-
rea din 1859“, când `n sal\
au ap\rut mai mul]i Mihail
Kog\lniceanu, Vasile Alec-
sandri, Al. Ioan Cuza, Las-
c\r Catargi, to]i `ntrecân-
du-se s\ fie cât mai natu-
rali, unii chiar cuvântând.
Pe lâng\ ei foiau o sumede-
nie de figuri asem\n\toare
cu Elena Cuza, Maria O-
brenovici [i alte neveste de
`nal]i dreg\tori, ce se mai
luau [i la har]\ [i printre
care se plimbau, plini de
gravitate, feluri]i prin]i [i
principese.
Carnaval“ sau „Un complot
`nchipuit“, prezentat\ `n
premier\ sâmb\t\, 22 de-
cembrie 1845, c=nd sala a
frem\tat de larma masca-
]ilor, p\pu[arilor, l\utarilor
ce cântau pe str\zi [i jucau la
balul „masche“ al carnavalu-
lui de pe scen\. Spectacolul
s-a terminat `n veselie,
lumea fredonând cupletele
actorilor cu „cea mai mare
mul]umire“ („Albina româ-
neasc\“, 30 decembrie 1845).
Subiectul carnavalului fi-
ind atr\g\tor, Vasile Alec-
sandri l-a reluat [i `n come-
dia cu cântece „Chiri]a `n
Ia[i“ sau „Dou\ fete [-o ne-
neac\“ (1850), cu ispr\vi ale
cucoanei Chri]a, nevasta cu-
conului Grigori Bârzoi, din
Bârzoieni. Cei doi veniser\
la Ia[i s\ petreac\ câ[legile -
carnavalul - cu speran]a c\
CM
YK
~n zilele cu baluri costu-
mate la „Sport [i Muzic\“,
str\zile Ia[ilor erau inva-
date de rochii malacof, cri-
noline, [trasuri (imita]ii de
pietre pre]ioase din sticl\),
coafuri extravagante, man-
tile [i tot felul de m\[ti pri-
vite cu admira]ie de trec\-
tori. Tinerii care nu [tiau
s\ danseze erau instrui]i
pe loc, a[a `ncât fiecare
Balul familiei {u]u, fiind mai select [i mai bo-
gat decât altele, era onorat [i de familia re-
gal\, nelipsit\ la petrecerea din 30 ianuarie,
prilejuit\ de aniversarea lui Grigore Su]u
se vor „cotoros`“ de cele dou\
fete, Aristi]a [i Calipsi]a,
g\sindu-le câte un b\rbat.
„Fetele ciripeau fran]uze[te
[i [tiau dansurile timpului:
cadrilul, mazurca, polca.
Participau la petreceri [i
baluri, unul fiind c\tre finele
câ[legilor dat de cucoana
Nastasia, spre care mergeau
cântând: «Adio!, ~n ast\
sear\/ Vom veni cu to]i la
bal,/ S\-ngrop\m `n ves\lie/
Acest ves\l Carnaval»“.
{i Giuseppe Verdi pre-
zint\ un bal mascat tul-
bur\tor `n opera „Bal Mas-
cat“, ce se `ncheia cu trage-
dia uciderii eroului principal
de c\tre rivalul s\u. Johann
Strauss a compus „Carnava-
lul la Roma“ (1873).
Apropiat de tem\, Duliu
Zamfirescu a scris versurile
„La bal mascat“, `n finalul
CM
YK
9
Dansul care a
schimbat moda
Binecunoscut `n sa-
loanele celor dou\ Princi-
pate de prin anii 1820,
valsul vienez prilejuia a-
dev\rate spectacole de
m\iestrie [i talent ale ti-
nerilor, pe la 1848 fiind
dansul cel mai iubit din
saloanele bonjuriste. In-
direct, valsul a contribuit
[i la schimbarea modei,
femeile p\r\sind rochiile
grele, cu fire scumpe, cât
[i acele cu câteva rânduri
de jupe `n form\ triunghi-
ular\, puse unele peste
altele, pentru a le da vo-
lum, `nlocuindu-le cu cri-
noline u[oare [i suple ca
un clopot, `nfoiate, la `n-
ceput, pe un jupon rigid,
]esut cu urzeal\ din p\r
de coad\ de cal (1839), [i
apoi pe balene sau schelet
din cercuri fine din o]el,
prinse de o centur\
(1856). Moda progresând,
s-a trecut la rochia cu tur-
nur\, ce avea partea din
fa]\ normal\, f\r\ nici o
ad\ugire [i doar partea
dorsal\ bombat\ (1860).
participant s\ se poat\ dis-
tra la marea petrecere. Ba-
lurile Societ\]ii „Sport [i
Muzic\“, `nfiin]at\ de pro-
fesorul universitar Paul
Bujor pentru a dezvolta
sportul, ajunseser\ o [coa-
l\ a vie]ii. Uneori, pe la
mijlocul balului popular,
`ntocmai ca la acele boie- CM
re[ti, `ntr-o sal\ al\turat\
YK
se d\dea [i câte un mic su-
peu cu pre] modic, pentru
obi[nuirea tinerilor din
mahalale sordide cu via]a
civilizat\. a
c\rora ar\ta decep]ia `ntâl-
nirii cu zâna tinere]ii sale,
ascuns\ sub o masc\, care la
descoperire ar\ta o figur\
r\v\[it\ de nemiloasa tre-
cere a vremii (1881). La rân-
dul s\u, Ionel Teodoreanu a
publicat, prin 1929, romanul
„Bal mascat“.
Balurile fiind prilejuri de
petrecere, dans, cunoa[tere
manierat\ `ntre tineri [i e-
duca]ie pentru comporta-
mentul civilizat `n societate
ar avea probabil destui iubi-
tori [i `n zilele noastre. Car-
navalul reprezint\ o atrac]ie
turistic\ a multor ora[e de
pe Glob [i se poate organiza
cu u[urin]\ [i la noi, reluând
tradi]ia str\mo[ilor. Fanfara
de la „Zece Pr\jini“ a [i ple-
cat la Vene]ia, invitat\ pen-
tru delectarea turi[tilor `n
avansul Carnavalului.
10
Opinii
CUV+NT DIN AMVON
Duhul Sf=nt C\l\uza vie]ii spre m=ntuire
nu locuie[te
`n suflete
c\ldicele
a Cel care vrea s\ afle
adev\rul trebuie s\ se
cure]e mai `nt=i de patimi a
S\ invidia]i virtutea oamenilor sfin]i,
ner\utatea, `ndelunga-r\bdare [i `n-
]elepciunea lor. Vie]ile sfin]ilor ne `n-
va]\ cum s\ ne purt\m [i ne insufl\
r=vn\ duhovniceasc\. Ace[ti oameni nu
au str\lucit at=t prin minunile lor, c=t
prin via]a pe care au dus-o. Via]a lor se
arat\ luminoas\ dinaintea tuturor,
atr\g=nd harul Duhului Sf=nt.
Dac\ nu suntem aten]i, de multe ori
minunile ne fac r\u. Rug\ciunile
sfin]ilor au o foarte mare putere atunci
c=nd ne poc\im [i ne facem mai buni.
Nimeni nu poate spori `n virtute dac\
nu este plin de harul Duhului Sf=nt.
Dar Duhul Sf=nt nu locuie[te `n suflete
c\ldicele. Ca s\ dob=ndim har, trebuie
ca sufletul nostru s\ aib\ r=vn\ spre
orice lucrare a lui Dumnezeu.
Via]a noastr\ este plin\ de tulburare
[i nelini[te. Cu to]ii suntem `ngrijora]i,
cu to]ii suntem nemul]umi]i, cu to]ii ne
pl=ngem, fie c\ suntem boga]i sau
s\raci, st\p=nitori sau oameni simpli.
Dar tulburarea [i grija nu se datoreaz\
at=t situa]iilor exterioare [i condi]iilor
de via]\, c=t neor=nduirii [i bolii noas-
tre suflete[ti. A[a cum ochiul bolnav
vede `ntuneric [i `n cea mai puternic\
lumin\, la fel [i sufletul bolnav este tul-
burat chiar [i c=nd este lini[te. S\-I
`ncredin]\m toate problemele noastre
lui Dumnezeu [i s\ credem c\ nimic nu
este al nostru, s\ r\m=nem indiferen]i
la slava oamenilor [i s\ dorim s\-I
pl\cem numai Domnului, [i astfel vom
fi lini[ti]i chiar [i c=nd asupra noastr\
se va abate cea mai `ngrozitoare vijelie.
Cei care se afl\ `n afara Bisericii, slu-
jind patimile [i propriile lor idei, nu pot
s\ primeasc\ nici un adev\r al lui Dum-
nezeu care este mai presus de mintea
omeneasc\. Credin]a este s\n\tatea su-
fletului, `n vreme ce necredin]a este cea
mai rea boal\.
Cine se lupt\ `mpotriva lui Dumne-
zeu nu sf=r[e[te niciodat\ bine. Poate c\
pentru mult\ vreme nu p\]e[te nimic,
c\ci milostivul Dumnezeu `i d\ acestuia
prilejul s\ `[i revin\ [i s\ se poc\iasc\.
Dar dac\ el nu se folose[te din p\suirea
lui Dumnezeu [i r\m=ne `n r\utatea sa,
va fi pedepsit f\r\ `ndoial\. Iar prin
pedeapsa pe care o va primi, va fi pild\
celorlal]i, care vor vedea astfel c\ nu este
bine s\ lup]i `mpotriva lui Dumnezeu,
pentru c\ nu este cu putin]\ ca cineva s\
scape de atotputernica Sa m=n\.
S\ te fere[ti de momelile ereticilor.
Afl\ c\ sub pielea de oaie se ascund lu-
pii, care cu tine se poart\ cu dulcea]\ [i
bl=nde]e, `ns\ cu Domnul lupt\ ca ni[te
fiare turbate. Fugi departe de r\ut\]ile
lor [i r\m=i credincios Tradi]iei P\rin-
]ilor, adic\ `nv\]\turii [i credin]ei care
izvor\sc din Sfintele Scripturi.
Adesea, Dumnezeu `ng\duie s\ fie
prigonit\ adev\rata credin]\, pe c=nd
ereziile, `n[el\ciunile [i idolatria s\
aib\ parte de lini[te. Din ce motiv? Ca
s\ vezi sl\biciunea ereziilor, care cu
toate c\ sunt l\sate libere, mai devreme
sau mai t=rziu dispar, [i pe de alt\
parte, s\ se v\deasc\ faptul c\ de[i
prigonit\, credin]a adev\rat\ spore[te
[i se `nt\re[te.
A[a cum lumina nu se preface nicio-
dat\ `n `ntuneric dac\ r\m=ne lumin\,
a[a [i adev\rul dogmelor credin]ei noas-
tre nu va fi ru[inat niciodat\, tocmai
pentru c\ dogmele nu mint, ci sunt
adev\rate, [i nimic nu este mai puternic
dec=t adev\rul.
Cel care vrea s\ afle adev\rul trebuie
s\ se cure]e mai `nt=i de patimi; pentru
c\ cel care se cur\]\ de patimi scap\ de
`n[elare [i cunoa[te adev\rul. (Sf. Ioan
Gur\ de Aur, Proobleemeelee viee]ii)
PIC|TURA DE ~N}ELEPCIUNE
Dac\ [i-a desp\r]it cineva
pu]in cugetarea de trup [i de
robia patimilor [i s-a eliberat
de ne`n]elepciune [i-[i prive[te
sufletul cu un g=nd neviclean [i
sincer, va vedea `n chip curat
`n firea acestuia iubirea lui
Dumnezeu cea c\tre noi [i
scopul pentru care ne-a zidit.
C\ci va afla, privind `n felul a-
cesta, unit\ fiin]ial [i firesc cu
omul, pornirea dorin]ei spre
bine [i `nc\ spre Binele cel mai
`nalt [i unit\ cu firea, dragos-
tea nep\tima[\ [i fericit\ a
acelui chip `n]eleg\tor [i fericit,
a c\rui imita]ie este omul.
Dar o `n[el\ciune a acestor
lucruri v\zute [i curg\toare,
vr\jind mereu printr-o patim\
nera]ional\ [i printr-o pl\cere
amar\ sufletul neatent [i f\r\
paz\, prin negrij\ `l atrage
spre patima cumplit\ ce se
na[te din pl\cerile vie]ii [i na[-
te moartea celor ce o `ndr\gesc.
Pentru aceea harul M=ntui-
torului nostru a d\ruit, celor ce
o primesc cu iubire, cuno[tin]a
adev\rului, leacul m=ntuitor al
sufletului. Prin aceasta, `n[el\-
ciunea care vr\je[te pe om se
destram\, iar mi[carea ne-
cuvenit\ a trupului se stinge.
C\ci sufletul care a primit ade-
v\rul e condus de lumina aces-
tuia spre Dumnezeu [i spre
m=ntuirea sa.
De aceea, voi, care a]i primit
cu vrednicie cuno[tin]a aceasta
[i v-a]i `ndreptat dragostea
dumnezeiasc\ dup\ firea dat\
sufletului [i v-a]i adunat cu
toat\ inima la un loc, ca s\ `n-
f\ptui]i `n comun prin fapte
chipul de via]\ ar\tat de apos-
tol, dori]i s\ primi]i de la noi un
cuv=nt `ndrum\tor [i c\l\uzi-
tor, care s\ v\ conduc\ pe calea
dreapt\ a vie]ii, un cuv=nt care
s\ arate celor ce [i-au ales-o,
`ntocmai, care este scopul aces-
tei vie]i, care este voia cea bu-
n\ [i binepl\cut\ [i des\v=r[i-
t\ a lui Dumnezeu [i care este
LUMINA}I-V| FA}A!
A. D. Xenopol [i T. T. Burada (I)
de Lucian VASILIU
Pasionat cercet\tor al cul-
turii, T. T. Burada ofer\ imag-
inea omului de spirit care s-a re-
alizat, `n `ntregime, prin urm\-
rirea [i valorificarea interesului
profund pe care l-a avut pentru
cercetarea [i punerea `n valoare
a ceea ce l-a atras: teatrul, muz-
ica, folclorul, literatura.
Urmase, mai `ntâi, din ra]iuni
practice, studii de drept, dar [i-a
cultivat [i pasiunea pentru muzi-
c\, dobândind o temeinic\ edu-
ca]ie muzical\ la Paris. De[i, du-
p\ 1866, a avut o frumoas\ ca-
rier\ `n magistratur\, din 1877
s-a dedicat muzicii. Lucr\rile
sale con]in numeroase informa]ii
de ordin geografic, istoric, etno-
grafic [i folcloric. De altfel, se
poate afirma, f\r\ teama de ex-
agerare, c\ studierea, la noi, a
folclorului, ca disciplin\ [tiin]ifi-
c\ [i istoriografie muzical\, `nce-
pe cu Teodor T. Burada, n\scut
la Ia[i, la 18 octombrie 1839, ca
fiu al marelui vornic T. Burada [i
al Mariei Is\cescu.
~nzestrat cu talent literar,
c\rturarul a l\sat [i pagini de
memorialistic\, ast\zi aproape
necunoscute, caracterizate de un
VIA}A NOASTR| ESTE PLIN| DE TULBURARE {I NELINI{TE: „Cu to]ii
suntem `ngrijora]i, cu to]ii suntem nemul]umi]i, cu to]ii ne pl=ngem, fie
c\ suntem boga]i sau s\raci, st\p=nitori sau oameni simpli. Dar
tulburarea [i grija nu se datoreaz\ at=t situa]iilor
exterioare [i condi]iilor de via]\, c=t neor=nduirii [i
bolii noastre suflete[ti.“ (Sf. Ioan Gur\ de Aur)
calea ce duce la acest scop sau
cum se cuvine s\ vie]uiasc\
`mpreun\ cei ce p\[esc pe
aceast\ cale [i cum trebuie s\
`ndrepteze `nt=ist\t\torul ob-
[tea ce se `ndeletnice[te cu ade-
v\rata filosofie [i de ce osteneli
trebuie s\ se foloseasc\ cei ce
vor s\ urce spre v=rful cel mai
`nalt al virtu]ii, s\-[i fac\ su-
fletele vrednice de primirea
Duhului.
Cel ce voie[te s\-[i d\ruias-
c\ sufletul [i trupul lui Dumne-
zeu, potrivit legii dreptei cre-
din]e, [i s\-I aduc\ Lui jertfa
cea f\r\ de s=nge [i curat\, tre-
buie s\-[i ia drept c\l\uz\ a
vie]ii credin]a cea dreapt\ pe
care ne-o gr\iesc glasurile
sfin]ilor prin toat\ Scriptura.
Pe temeiul acesteia conduc=n-
du-[i sufletul bine ascult\tor [i
stil vioi, antrenant, de un umor
de bun\ calitate.
~nc\ din 1887 Academia Ro-
mân\ l-a ales ca membru cores-
pondent, apreciindu-i activitatea
`n plan cultural [i [tiin]ific.
Interesant `n a face cunoscute
valorile culturii populare [i re-
zultatele cercet\rilor sale, atras
de atmosfera de deschidere cutu-
ral\ stimulat\ de Titu Maiores-
cu [i emulii s\i, Teodor Burada
s-a al\turat Societ\]ii „Junimea“
`nc\ din 1878.
Membru marcant al grup\rii
junimiste, T. T. Burada i-a
cunoscut bine pe cei mai mul]i
dintre intelectualii de seam\ ai
vremii, bucurându-se de priete-
nia lor [i apreciindu-i cu obiec-
tivitate memorialistica. ~ntre
personalit\]ile pe care le-a cu-
noscut `ndeaproape s-a num\rat
[i A. D. Xenopol. De altfel, cu-
noscutul istoric [i-a exprimat
chiar `n public pre]uirea fa]\ de
T. T. Burada, aducându-i un bi-
nemeritat elogiu la 22 mai 1904,
cu prilejul Serb\rii „Jubileului
artistic de 50 de ani“, organizat\
de Asocia]iunea General\ a
Arti[tilor, desf\[urat\ la sala
Teatrului Na]ional ie[ean.
Mar]i, 8 ianuarie 2008
bine strunit pe c\ile virtu]ii [i
dezleg=ndu-se pe sine `n chip
curat de lan]urile vie]ii aces-
teia [i eliber=ndu-se de robia
celor de jos [i de[arte, pe de
alt\ parte pred=ndu-se `ntreg
credin]ei [i vie]ii dup\ Dumne-
zeu, va cunoa[te limpede c\
acolo unde este dreapta credin-
]\ [i via]\ ne`ntinat\, acolo este
[i puterea lui Hristos, iar unde
este puterea lui Hristos, de
acolo pleac\ [i orice patim\ [i
moartea care ne fura via]a.
C\ci nu au cele rele `n ele put-
erea s\ se `mpotriveasc\ put-
erii Domnului, ci ele se pot ivi
numai prin c\lcarea poruncilor.
E ceea ce a p\]it cel dint=i
om pl\smuit, iar acum to]i cei
ce imit\ prin hot\r=re de bu-
n\voie neascultarea aceluia.
Dar pe cei ce vin cu voia nevi-
Burada avea s\ se sting\ la
17 februarie 1923, supravie]uin-
du-i cu trei ani lui Xenopol.
Cei doi se cunoscuser\ ca ju-
nimi[ti.
Dup\ cum bine se [tie, activi-
tatea istoricului este strâns lega-
t\ de „Junimea“ ie[ean\. ~[i
f\cuse studiile juridice [i filosofi-
ce `n Germania, ca bursier al a-
cesteia, luându-[i cele dou\ doc-
torate `n 1871. Dup\ revenirea
la Ia[i a fost, timp de câteva luni,
secretarul Societ\]ii, iar `ntre
1871-1874 a redactat chiar pro-
cesele verbale, pân\ `n 1880. A
fost un pasionat conferen]iar la
„prelec]iunile populare“, ini]iate
de Maiorescu. Revista „Convor-
biri literare“ `i publica articolele
[i studiile `nc\ din 1868 [i a con-
tinuat s\ o fac\ pân\ `n 1892.
Cu toate acesta, A. D. Xenopol
nu a fost niciodat\ un junimist
`n concep]ii. Opozi]ia sa la ide-
ologia grup\rii ap\ruse `nc\ din
perioada berlinez\. Scrisorile
sale c\tre Iacob Negruzzi, arti-
colele publicate `n „Convorbiri“
(Cultura na]ional\, Studii
asupra st\rii noastre actuale) `l
arat\ a fi fost `n dezacord, mai
ales cu unele idei ale lui Titu
Maiorescu privind evolu]ia po-
litic\ [i cultural\ a societ\]ii ro-
mâne[ti. Folosind principii meto-
dologice moderne, o ampl\ docu-
menta]ie [i o viziune critic\ de
ansamblu, lucr\rile de istorie,
sociologie, economie [i filosofie a
clean\ la Duhul [i au credin]\
`ntru toat\ adeverirea, nea-
v=nd nici o pat\ pe con[tiin]\,
aceast\ putere a Duhului `i
cur\]e[te, potrivit celui ce a zis:
„C\ Evanghelia noastr\ cea
c\tre voi nu s-a vestit numai `n
cuv=nt, ci [i `ntru putere [i
`ntru Duh Sf=nt [i `ntru adev-
erire mult\, precum bine [ti]i“
(I Tes. 1, 5) [i iar\[i: „~ntreg
duhul [i sufletul [i trupul
vostru s\ fie p\zite f\r\ pat\
`ntru numele Domnului nostru
Iisus Hristos“ (I Tes. 5, 23),
care a d\ruit prin baie celor
vrednici mireasma nemuririi,
ca talantul `ncredin]at fiec\-
ruia s\ aduc\ bog\]ia nev\-
zut\, prin lucrarea celor `ncre-
din]ate. (Sf. Grigorie de Nyssa,
Despre r=nduiala cea dup\
Dumnezeu)
istoriei ale lui Xenopol au avut
un larg r\sunet european, mar-
când un moment important `n
dezvoltarea istoriografiei româ-
ne[ti.
Având convingeri `nr\d\cina-
te `n pa[optism, c\rturarul pri-
vea literatura ca pe o componen-
t\ a culturii na]ionale, al\turi de
limb\, tradi]ii, moravuri [i art\.
Pentru el, literatura nu poate
avea o valoare estetic\ dac\ nu
exalt\ „sim]\mintele“ patriotice
ale cititorului. Xenopol consider\
c\ literatura este un factor prin-
cipal al evolu]iei societ\]ii [i dis-
tinge, printre primii cercet\tori
de la noi, literatura ca art\ de
literatura ca totalitate a tuturor
scrierilor.
* LUCIAN VASILIU ESTE SCRIITOR,
COORDONATOR AL REVISTEI „DACIA LITERAR|“
 Mar]i, 8 ianuarie 2008 11
Educa]ia timpurie antepre[colar\ se va desf\[ura `n perioada 0-3 ani, `nv\]\mântul
~nv\]\m=nt [colar, de la 3 la 6 ani, cuprinde grupa mic\, grupa mijlocie [i grupa mare, `nv\]\mântul
primar va avea cinci clase structurale - clasa preg\titoare [i clasele I-IV. ~nv\]\mântul
gimnazial este `nv\]\mânt secundar inferior [i cuprinde cinci clase (V-IX), `nv\]\mântul
liceal este `nv\]\mânt superior secundar [i cuprinde 3 sau 4 clase (X-XII sau XII). Educa]ia
profesional\ va face parte din `nv\]\mântul liceal, filiera tehnologic\.

Nout\]ile pachetului de legi ale educa]iei particular\ poate purta ti-

Pachetul de legi ale educa]iei a fost lansat la
sf=r[itul anului 2007, iar cei care au
propuneri, sugestii `n leg\tur\ cu proiectele
de legi ale educa]iei sunt a[tepta]i s\ `[i
exprime p\rerile folosind adresa de e-mail
proiecte.legi@medc.edu.ro, pe forumul dedicat
special discut\rii acestora,
http://forum.portal.edu.ro/index.php/showforu
m#159, sau `n scris, pe adresa Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului (MECT).
Opiniile vor fi primite pân\ la data de 17
februarie 2008. Ele vor fi analizate [i, dup\
caz, integrate `n proiect, conform celor
transmise de c\tre MECT.
Pachetul de legi ale edu-
ca]iei a fost lansat pe 17
decembrie 2007 de c\tre
ministrul Educa]iei, Cristi-
an Adomni]ei, [i con]ine
Legea `nv\]\mântului pre-
universitar, Legea `nv\]\-
mântului superior [i Statu-
tul personalului didactic.
Pachetul a fost conce-
put, definitivat [i asumat
de c\tre reprezentan]ii
MECT, ai federa]iilor sin-
dicale din `nv\]\mânt, ai
federa]iilor studen]e[ti [i
de c\tre reprezentan]ii
Consiliului Na]ional al
Rectorilor, sub coordonarea
ministrului Educa]iei. „Pa-
chetul de legi este o propu-
nere a celor care au muncit
la finalizarea lui, rezulta-
tul discu]iilor dintre minis-
ter [i reprezentan]ii siste-
mului c\ruia `i este desti-
nat. Documentul este per-
fectibil, astfel c\ oricine
este interesat s\ formuleze
principii [i solu]ii viabile
este invitat s\ o fac\“, pre-
cizeaz\ MECT.
Educa]ia obligatorie
va fi de 13 ani,
conform proiectului
de lege
Pachetul de legi prevede
c\ educa]ia timpurie ante-
pre[colar\ se va desf\[ura
`n perioada 0-3 ani, `nv\-
]\mântul [colar, care cu-
prinde grupa mic\, grupa
mijlocie [i grupa mare -
`ntre 3 [i 6 ani, `nv\]\mân-
tul primar va avea cinci
clase structurale - clasa
preg\titoare [i clasele I-IV.
Potrivit Legii `nv\]\mân-
tului preuniversitar, `nv\]\-
mântul gimnazial este
`nv\]\mânt secundar infe-
rior [i cuprinde cinci clase
(V-IX), `nv\]\mântul liceal
este `nv\]\mânt superior
secundar [i cuprinde 3 sau 4
clase (X-XII sau XII).
De asemenea, educa]ia
profesional\ va face parte
din `nv\]\mântul liceal,
filiera tehnologic\.
~nv\]\mântul ter]iar no-
nuniversitar va cuprinde,
potrivit proiectului de lege
lansat spre dezbatere pu-
blic\, `nv\]\mântul postli-
ceal, `ntre una [i trei clase.
Potrivit ministrului, e-
duca]ia obligatorie va fi de
13 ani, `n prezent, aceasta
fiind de 10 ani.
Descentralizarea
`nv\]\m=ntului
preuniversitar
Actul normativ lansat de
MECT prevede c\ direc]iile
jude]ene pentru `nv\]\-
mânt [colar vor fi institu]ii
deconcentrate de speciali-
tate, `n subordinea Ministe-
rului Educa]iei, cu atribu]ii
`n aplicarea politicilor edu-
ca]ionale [i vor asigura ca-
litatea procesului educativ
prin inspec]ia [colar\, im-
plementarea programelor
ini]iate de minister, evalua-
rea institu]ional\ a unit\-
]ilor de `nv\]\mânt, a orga-
nizarea examenelor [i con-
cursurilor na]ionale.
Organul de conducere al
unit\]ii de `nv\]\mânt [co-
lar cu personalitate juri-
dic\ va fi Consiliul de Ad-
ministra]ie (CA), cu rol de
decizie `n domeniul admi-
nistrativ. Membrii CA vor
fi `n propor]ie de 60% re-
prezentan]i ai [colii [i `n
propor]ie de 40% reprezen-
tan]i ai p\rin]ilor, ai auto-
rit\]ilor publice locale [i ai
agen]ilor economici. Pre[e-
dintele CA va fi ales prin
vot secret, pe o perioad\ de
un an.
Finan]area unit\]ilor de
`nv\]\mânt se va face `n
func]ie de num\rul de e-
levi. Fiecare unitate [co-
lar\ va avea un director
educativ, potrivit proiectu-
lui de lege a Statutului per-
sonalului didactic. Con-
form proiectului actului
normativ lansat ieri de
MECT spre dezbatere pu-
blic\, pentru ocuparea
func]iei de director pot can-
dida [i alte persoane decât
cadrele didactice.
De asemenea, fiecare u-
nitate de `nv\]\mânt `[i va
stabili propriile criterii
pentru concursul de ocu-
pare a func]iei de director,
`n completarea criteriilor
generale minimale obliga-
torii stabilite de Ministerul
Educa]iei, iar directorul va
fi numit prin decizia [efului
direc]iei jude]ene/a muni-
cipiului Bucure[ti pentru
`nv\]\mânt preuniversitar,
la propunerea Consiliului
de Administra]ie al unit\]ii
de `nv\]\mânt, `n urma
promov\rii concursului.
Func]iile de conducere
pot fi ocupate doar `n urma
absolvirii cursurilor mas-
terale sau a unui curs pos-
tuniversitar din domeniile
management educa]ional,
administra]ie public\ sau
[tiin]e ale educa]iei.
Personalul didactic va fi
clasificat `n: stagiar - per-
sonalul didactic angajat
dup\ absolvirea form\rii
ini]iale, care `[i desf\[oar\
stagiatura sub `ndrumarea
[i asisten]a unui profesor
mentor; definitiv - perso-
nalul didactic care a termi-
nat stagiatura [i a ob]inut
definitivarea `n `nv\]\-
mânt; titular - angajat cu
contract individual de
munc\ pe perioad\ nede-
terminat\, `n urma concur-
sului de titularizare orga-
nizat de unitatea de `nv\-
]\mânt; asociat - angajat
cu contract individual de
munc\ pe o perioad\ deter-
minat\, `n urma promo-
v\rii concursului de selec-
]ie organizat de unitatea de
`nv\]\mânt/direc]ia pen-
tru `nv\]\mânt preuniver-
sitar. ~n ceea ce prive[te
salarizarea personalului
didactic, la salariul de baz\
al func]iei didactice se
poate ad\uga o retribu]ie
suplimentar\ stabilit\ de
Consiliul de Administra]ie
al unit\]ii de `nv\]\mânt,
`n func]ie de performan]ele
profesionale ale personalu-
lui didactic.
Liceele `[i pot alege
elevii prin concurs
Liceele vor putea orga-
niza concursuri sau exame-
ne de admitere, pe baza u-
nei metodologii elaborate
de unitatea de `nv\]\mânt,
potrivit proiectului de Lege
a `nv\]\mântului preuni-
versitar. Totodat\, `n cea
de-a doua faz\ se va face
reparti]ia computerizat\,
conform unei metodologii
elaborate de MECT.
~n ceea ce prive[te licee-
le cu profil tehnologic, du-
rata `nv\]\mântului va fi
de patru clase, permi]ând
dobândirea, la cerere, a
dou\ certificate de califi-
care profesional\ cores-
punz\toare a dou\ niveluri
succesive de calificare -
`nv\]\mânt profesional.
La sfâr[itul clasei a XI-a
se poate ob]ine nivelul 2 de
calificare, iar la finalul cla-
sei a XIII-a se ob]ine nive-
lul 3 de calificare. Potrivit
actului normativ propus de
MECT, ruta direct\ de pro-
fesionalizare cu durata de
3 clase va permite dobândi-
rea, la cerere, a unui certi-
ficat de calificare profe-
sional\ corespunz\tor celui
mai `nalt nivel de calificare
ce poate fi dobândit prin
ruta progresiv\ de profe-
sionalizare - nivel 3 de cali-
ficare.
Finan]area unit\]ilor de
`nv\]\mânt preuniversitar
de stat va fi de baz\ - de la
bugetul de stat [i bugetul
local, complementar\ - de
la bugetul local [i compen-
satorie - de la bugetul de
stat [i bugetul local. De a-
semenea, finan]area se va
face pe baza normelor me-
todologice elaborate de Mi-
nisterul Educa]iei, `n func-
]ie de num\rul de elevi, `n
urma consult\rii partene-
rilor sociali [i se va asigura
pe baz\ de contract, `nche-
iat `ntre directorul unit\]ii
de `nv\]\mânt [i ordona-
torul principal de credite.
Finan]area
universit\]ilor
se va face pe cicluri
de `nv\]\m=nt
Legea `nv\]\mântului
superior prevede c\ orga-
nismele consultative la ni-
vel na]ional `n ceea ce pri-
ve[te `nv\]\mântul univer-
sitar vor fi Consiliul Na]io-
nal de Statistic\ [i Progno-
z\ `n ~nv\]\mânt, Consi-
liul Na]ional de atestare a
titlurilor, diplomelor [i cer-
tificatelor universitare,
Consiliul Na]ional al Cer-
cet\rii {tiin]ifice din ~nv\-
]\mântul Superior, Consi-
liul Na]ional al finan]\rii
`nv\]\mântului superior,
Consiliul Na]ional pentru
calific\ri universitare.
O institu]ie de `nv\]\-
mânt superior de stat sau
tulatura de universitate
doar dup\ acreditare prin
lege. Potrivit noului pachet
de legi, reglementarea sta-
tutului conducerii univer-
sitare se va face potrivit
Cartei universitare, iar or-
ganismele de conducere vor
fi deliberative, executive [i
consultative.
Rectorii, prorectorii [i de-
canii vor `ncheia contracte
de performan]\ cu universi-
tatea. Ei vor fi degreva]i de
atribu]ii didactice [i vor fi
remunera]i cu dublul sala-
riului de baz\ al func]iei di-
dactice pe care o de]in.
Finan]area universit\-
]ilor se va face pe cicluri de
studii, `n func]ie de num\-
rul de studen]i.
Dispare func]ia
de preparator
Pentru `nv\]\mântul
superior, proiectul MECT
prevede: func]ia de profe-
sor universitar - reglemen-
tat\ la nivel na]ional; con-
feren]iar universitar; lec-
tor/[ef de lucr\ri; asistent.
Normele didactice vor fi
create de fiecare universi-
tate, prin negociere direct\
cu fiecare cadru didactic,
pe baza unor indicatori de
performan]\. Personalul
didactic poate beneficia de
grada]ia de merit, spor de
stabilitate, iar asisten]ii
universitari vor primi pri-
m\ de instalare, o singur\
dat\, la angajarea `n `n-
v\]\mânt prin concurs, `n
primii cinci ani de la ab-
solvirea studiilor. Cuantu-
mul acestei prime se sta-
bile[te la trei salarii, la
func]ia de `ncadrare.
Universit\]i de crea]ie
[i de `nv\]are
Universit\]ile pot decide
singure cu privire la `nfiin-
]area sau desfiin]area fa-
cult\]ilor, departamente-
lor, catedrelor, institutelor,
centrelor, laboratoarelor,
potrivit pachetului de legi
ale educa]iei lansat, ieri, `n
dezbatere public\ de
MECT. Potrivit proiectului
MECT, universit\]ile pot
`nfiin]a structuri cu per-
sonalitate juridic\ - centre
de consultan]\, unit\]i de
proiectare [i produc]ie.
Conducerea universit\-
]ilor va fi compus\ din or-
ganisme deliberative; orga-
nisme executive; organisme
consultative (asigur\ des-
chiderea c\tre mediul eco-
nomic [i social). Mecanis-
mele de conducere a uni-
versit\]ilor vor fi definite de
fiecare universitate `n par-
te, prin Carta universitar\.
Potrivit actului, vor e-
xista universit\]i prioritar
de cercetare [i crea]ie; uni-
versit\]i prioritar de `nv\-
]are, orientate spre pro-
grame de studii [i formare
profesional\; universit\]i
de cercetare [i `nv\]are. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
12 Mar]i, 8 ianuarie 2008

DESCOPERIRE: Cercet\torii de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh au descoperit, cu

Por]ia ajutorul unui aparat de scanare sofisticat [i al unui program pe computer, c\ pot vizualiza modul `n
care se activeaz\ creierul atunci când omul se gânde[te la diferite lucruri. De[i `n prezent are o
capacitate limitat\, identificând doar gânduri asociate unor imagini simple, cercet\torii sunt `ncrez\tori
de s\n\tate `n faptul c\, `n curând, dispozitivul lor va putea ghici chiar gânduri asociate unor cuvinte sau propozi]ii.
Tehnica poate avea aplica]ii medicale, oferind explica]ii valoroase pentru boli precum autismul.

ANALIZE MEDICALE
Nivelul troponinei poate
indica afec]iuni cardiace
Troponina reprezint\ un
complex format din trei pro-
teine, care sunt prezente at=t
`n mu[chiul scheletic, c=t [i `n
mu[chiul inimii, `ns\ care nu
se g\se[te `n mu[chiul neted.
Discu]iile despre troponin\
se refer\, cel mai adesea, la ca-
racteristicile func]ionale [i/sau
utilitatea ei ca marker `n diag-
nosticul diferitelor afec]iuni
cardiace. At=t `n mu[chiul stri-
at, c=t [i `n cel cardiac exist\
schimb\ri la nivelul concentra-
]iei de calciu intracelular. C=nd
concentra]ia de calciu cre[te,
mu[chiul se contract\, iar c=nd
calciul scade acesta se relaxea-
z\. Troponina este un compus
format din filamente sub]iri [i
de care calciul se leag\ pentru
a realiza contrac]ia sau relaxa-
rea. Anumite subunit\]i din
structura troponinei au rol
foarte important `n diagnosti-
cul diferitelor afec]iuni cardia-
ce. Ele sunt indicatori foarte
sensibili [i specifici ale leziuni-
DREPTURILE ASIGURATULUI
Documente necesare la
lor de la nivelul mu[chiului
cardiac-miocard. Determin\ri-
le din s=nge se realizeaz\ pen-
tru a face diferen]ierea dintre
angina instabil\ [i infarctul
miocardic la pacien]i cu durere
toracic\.
Este important de [tiut c\
troponinele cardiace sunt un
marker al afect\rii mu[chiului
cardiac `n general, nu numai `n
infarctul miocardic. Afec]iuni
`n care nivelul troponinei este
crescut: amiloidoza cardiac\,
contuzii, opera]ii pe cord sau
transplant cardiac, defibrilare,
miocardita, hipertrofie cardia-
c\, insuficien]\ cardiac\, tahi-
cardie supraventricular\. Alte
cauze care duc la cre[teri ale
troponinei, dar care nu sunt de
natur\ cardiac\: sepsis, chi-
mioterapie, hipertensiune pul-
monar\ primar\, insuficien]\
renal\, embolism pulmonar.
(Rubric\ realizat\ cu sprijinul
laboratorului Focus Lab Plus
Bucure[ti - www.focuslab.ro)
Medicina electric\
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Când scriu aceste rân-
duri am `n fa]\ o copie a
unei gravuri din 1766 cu
titlul de mai sus. Aceasta
este una dintre m\rturisi-
rile care atest\ aplicarea
electricit\]ii `n terapeuti-
ca medical\ `ncepând din
secolul al XVIII-lea.
Se cunoa[te c\ primele
generatoare de electrici-
tate, care foloseau discuri
de sticl\ rotative fuseser\
descoperite chiar `nainte
de 1700. Spre sf=r[itul se-
colului al XVII-lea au fost
f\cute cercet\ri impor-
tante, dintre care se re-
marc\ cele ale lui Otto
von Guericke (1672) sau
cele ale lui Robert Boyle
(1675), ultimul fiind [i
membru fondator al Ro-
yal Society (1662). Aplica-
cardio-vasculare [i, ade-
sea, durere [i spaim\.
Oricum, totul constituia
un tablou impresionant.
Cuno[tin]ele acumulate
`n domeniul utiliz\rii cu-
rentului electric `n tera-
pia medical\ au fost sin-
tetizate `ntr-o carte publi-
cat\ `n 1766, de c\tre
Johann Gottfieb Schäffer,
intitulat\ „Medicina elec-
tric\ sau for]a [i efectul
electricit\]ii asupra cor-
pului uman [i a bolilor“.
Acest autor era biolog [i
medic [i utiliza terapia cu
„scântei electrice“ pentru
a trata boli `n care exis-
tau durere [i/sau parali-
zie. Mai mult, el infor-
meaz\ despre `ncerc\ri
de utilizare medical\ a
fulgerului, din timpul fur-
tunilor, când se utilizau
fire metalice care condu-
ceau curentul de pe aco-
peri[ la bolnav. Unele
dintre aceste tentative
„terapeutice“ s-au soldat
cu decesul pacientului, al
doctorului sau a amân-
dorura.
Utiliz\ri ale
electroterapiei
Se utiliza `n acea vre-
me electroterapia nu nu-
mai `n paralizii, ci [i `n
artrite, reumatism, gut\,
dureri de cap, crampe [i
accidente vasculare cere-
brale (apoplexie). La unii
pacien]i, rezultatele erau
immediate, la al]ii se apli-
cau mai multe [edin]e de
electroterapie, uneori cu
rezultate notabile. Aceste
tehnici au continuat s\ se
dezvolte [i `n secolele ur-
m\toare. Astfel, la sfâr[i-
tul secolului al XIX-lea
celebrul medic parizian
Jean-Martin Charcot folo-
sea un motor cu abur pen-
tru a produce electricita-
tea necesar\ pentru tera-
pia cu electro[oc a pacien-
]ilor psihiatrici. ~n secolul
XX, electroterapia a fost
perfec]ionat\ continuu, e-
fectul stimulator sau de
`nc\lzire a ]esuturilor a-
vând rolul de a restabili
poten]ialul normal al
membranei celulare [i de
a influen]a repara]ia [i
cre[terea tisular\. Ca ori-
ce metod\ de terapie, e-
lectroterapia antialgic\
este mai eficient\ atunci
când se cunoa[te tipul de
durere, pentru c\ se poate
alege forma cea mai potri-
vit\ de curent [i aplicarea
correct\ a procedurii. Ast-
fel, pentru terapia diferi-
telor tipuri de dureri se
pot utiliza:
- curentul galvanic (`n
reumatism, sechele post-
traumatice etc.);
- curen]ii de joas\ frec-
ven]\ (dureri neuropati-
ce, reumatologie);
- curen]ii de medie frec-
ven]\ (artrite, mialgii, a-
nexite etc.);
- curen]ii de `nalt\
frecven]\ (afec]iuni infla-
matorii cronice, contrac-
turi musculare vechi).
De altfel, metoda sti-
mul\rii nervoase electrice
transcutane (TENS) este
una dintre cele mai utili-
zate metode de terapie a
durerii, dispozitive de a-
cest fel fiind la `ndemâna
oric\rui medic de familie,
deoarece se manipuleaz\
u[or [i au un pre] accep-
tabil.
* PROF. UNIV. DR.
OSTIN C. MUNGIU
ESTE PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI
DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA

eliberarea dovezii de asigurat ]iile medicale ale acestor

Documente justificative, ca-
re trebuie prezentate, la cerere,
caselor teritoriale de asigur\ri
de s\n\tate, `n vederea elibe-
r\rii dovezii privind calitatea
de asigurat:
- pentru persoanele care se
afl\ `n executarea m\surilor
prev\zute `n art. 105, 113 [i
114 din Codul penal [i pentru
persoanele care se afl\ `n peri-
oada de am=nare sau de `ntre-
rupere a execut\rii pedepsei
privative de libertate, dac\ nu
au venituri: adeverin]\ emis\
de institu]iile din subordinea
Ministerului Internelor [i Re-
formei Administrative;
- pentru persoanele care se
afl\ `n concediu medical pen-
tru incapacitate temporar\ de
munc\: act de identitate [i ade-
verin]\ emis\ de angajator;
- pentru persoanele care
sunt returnate sau expulzate
ori sunt victime ale traficului
de persoane [i se afl\ `n timpul
procedurii necesare stabilirii
identit\]ii: act de identitate
(dac\ e stabilit\ identitatea
persoanei) [i adeverin]\ elibe-
rat\ de institu]iile din subordi-
nea Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative, din
care s\ rezulte c\ se afl\ `n a-
ceast\ situa]ie;
- cet\]enii str\ini [i apatri-
zii care au solicitat [i ob]inut
prelungirea dreptului de [ede-
re temporar\ sau au domiciliul
`n Rom=nia: act de identitate
(pa[apoarte) [i document elibe-
rat de casa de asigur\ri de s\-
n\tate;
- cet\]enii str\ini care au
domiciliul `n str\in\tate: act
de identitate (pa[apoarte) [i
cardul european de asigur\ri
de s\n\tate.
Important! Chiar dac\ sun-
te]i neasigurat ave]i dreptul la
servicii medicale de urgen]\
gratuit [i beneficia]i de pache-
tul minimal de servicii medica-
le, f\r\ a face dovada calit\]ii
de asigurat. a
descoperiri nu au fost po-
sibile decât dup\ descope-
rirea buteliei de Leyda
(1775), care a condus la
stocarea [i transportul e-
nergiei electrice statice.
Aceasta consta `ntr-o sti-
cl\ acoperit\ pe ambele
fe]e de un strat metalic -
constituind astfel un fel
de str\mo[ al condensato-
rului electric. Ea se `nc\r-
ca prin cuplarea straturi-
lor metalice la polii unui
generator de electricitate.
Mai multe astfel de bute-
lii `nc\rcate erau utilizate
pentru [edin]e de trata-
ment, curentul electric fi-
ind desc\rcat la locul du-
reros sau acolo unde se
b\nuia a fi sediul unei su-
ferin]e. Desc\rc\rile elec-
trice erau, de regul\, `n-
so]ite de scântei [i deter-
minau contrac]ii muscu-
lare reflexe, modific\ri

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com

Sport
Echipa lui Marius L\c\tu[ este
singura din Liga I care efectueaz\
trei stagii de preg\tire `n str\in\tate
To]i ochii pe semicerc
a Handbalul se afl\ `n prim-plan `n aceste zile, at=t la nivel de
echip\ na]ional\, c=t [i la cel al echipelor de club a La masculin,
tricolorii au `nvins Ciprul, `n preliminariile Campionatului
Mondial, cu un categoric 39-23 a La fete, suntem `n a[teptarea
marelui derby intern dintre Oltchim [i Rulmentul Bra[ov a
Dac\ la fotbal echipele a- cu 5-1, iar apoi s-au desprins, Mare derby intern `n
bia se reunesc la preg\tire, la 12-7 (min. 20), pentru ca la
handbali[tii au terminat cu pauz\ s\ conduc\ la [ase go- handbalul feminin
vacan]a `nc\ de la `nceputul
anului [i au deja meciuri ofi-
ciale `n picioare. Handbali[tii
tricolori au disputat deja
dou\ meciuri cu Cipru, con-
t=nd pentru preliminariile
Mondialului din 2009, `n
timp ce la fete este `n deru-
lare competi]ia intern\, dar
s-a consumat [i o etap\ din
grupele Ligii Campionilor.
Duminic\ sear\, na]ionala
masculin\ de handbal a Ro-
m=niei a `nvins forma]ia Ci-
prului la Nicosia, cu scorul de
39-23 (18-12), `n Grupa a
treia a preliminariilor Cam-
pionatului Mondial 2009 din
Croa]ia.
Dup\ 36-23 (17-12) la O-
radea, Rom=nia a ob]inut un
nou succes clar, `n deplasare,
dar `nceputul meciului a fost
destul de echilibrat. ~n prima
repriz\, tricolorii au egalat la
7-7, dup\ ce au fost condu[i
Mourinho
este
interesat
de Bayern
München
Un apropiat al antreno-
rului portughez Jose Mou-
rinho a dat asigur\ri, `n
presa german\, c\ un anga-
jament al tehnicianului la
Bayern München, a[a cum
`[i dore[te Franz Beckenba-
uer, ar putea fi luat\ `n sea-
m\. „Este `ntotdeauna m\-
gulitor c=nd una dintre cele
mai mari personalit\]i ale
fotbalului evoc\ numele
t\u“, a declarat Eliado Pa-
rames, purt\tor de cuv=nt
al lui Mourinho, `n cotidi-
anul „Die Welt“. „Bayern
München, de ce nu?“, a con-
tinuat el, preciz=nd c\ `ntre
Mourinho [i clubul bavarez
nu a avut nici un contact,
de[i gruparea de la Mün-
chen se afl\ `n c\utarea
unui `nlocuitor al lui Hitz-
feld, al c\rui contract ex-
pir\ `n iunie. Beckenbauer,
pre[edintele consiliului de
supraveghere de la Bayern
München, a declarat s\pt\-
m=na trecut\ c\ „echipa
noastr\ are nevoie de o per-
sonalitate puternic\, de ce
nu Mourinho? Ar putea
urma un curs de limb\ ger-
man\ de acum p=n\ `n
var\“, a dat datele esen]iale
ale problemei kaiserul. a
Mar]i, 8 ianuarie 2008
luri, 18-12. ~n partea secun-
d\, diferen]a a crescut con-
siderabil, ajung=nd la 39-23,
mai mare dec=t la Oradea.
Cei mai buni marcatori ai
echipei preg\tite de Aihan
Omer au fost Lauren]iu To-
ma, cu 9 goluri, [i Valentin
Ghionea, cu 8 goluri, `n timp
ce de la gazde s-a remarcat
Nikiforou, cu 8 reu[ite.
~n clasament, Rom=nia
conduce cu patru puncte din
dou\ meciuri, `n timp ce Ci-
prul [i Letonia nu au nici un
punct. Urm\toarele jocuri
din grupa noastr\ prelimina-
r\ (din care se calific\ la ba-
raj prima clasat\) vor avea
loc `ntre Cipru [i Letonia, pe
9 ianuarie (Nicosia) [i 13 ia-
nuarie (Riga). Rom=nia va `n-
t=lni Letonia pe 16 ianuarie,
la Riga (19:30), [i pe 20 ianu-
arie, la Oradea (11:00).
Gustavo Kuerten se retrage din activitate
Surprize `n Cupa Angliei
Echipa FC Liverpool a
`ncheiat la egalitate, 1-1 (0-
0), partida disputat\ `n de-
plasare cu forma]ia de di-
vizia a 3-a Luton Town, du-
minic\ seara, `n cadrul 32-
imilor de final\ ale Cupei
Angliei la fotbal. Inter-
na]ionalul englez Peter
Crouch a deschis scorul pen-
tru „cormorani“ (min. 73),
dar gazdele au reu[it s\
egaleze dup\ doar trei minu-
te, `n urma autogolului nor-
VICTORII ROM+NE{TI ~N AUSTRALIA: Tenismenele rom=ne Edina Gallovits [i Raluca
Olaru au c=[tigat meciurile sus]inute ieri la turneul WTA de la Hobart (Australia). Edina
Gallovits a `nvins-o `n turul II pe italianca Alberta Brianti, cu 6-2, 6-3, [i o va `nt=lni `n
optimi pe Olga Govor]ova, din Belarus. Raluca Olaru s-a calificat `n optimi, dup\ ce a
dispus de chinezoaica Peng Shuai, `n trei seturi, cu 3-6, 6-4, 7-5.
Steaua va efectua trei turnee `n str\in\tate
a Elevii lui Marius L\c\tu[ au deja perfectate
7 meciuri amicale `n turneele din Spania, Cipru [i Turcia a
Echipa de fotbal Steaua
Bucure[ti va efectua trei sta-
gii de preg\tire, unul `n Spa-
nia, unul `n Cipru [i ultimul
`n Turcia, `n cadrul c\rora va
sus]ine 7 meciuri amicale.
Steli[tii s-au reunit la stadion
ieri diminea]\, iar ast\zi, cu
`ncepere de la ora 08:00, vor
efectua vizita medical\, la
Centrul de Medicin\ Sporti-
v\ din cadrul Complexului
Sportiv „Lia Manoliu“ din
Capital\.
~n etapa a 11-a a Ligii Na-
]ionale feminine de handbal,
Rulmentul Bra[ov s-a impus
cu u[urin]\ la CSM Sf=ntu
Gheorghe, Dun\rea Br\ila a
`nvins la limit\ pe „U“ Cluj,
iar O]elul Gala]i, echip\ an-
trenat\ de ie[eanul Cornel
B\dulescu, a `ntrecut clar pe
Rapid Bucure[ti. Rezultatele
complete au fost: CSM Sf.
Gheorghe - Rulmentul Bra-
[ov 22-43, HCM Buz\u - HC
Zal\u 28-30, HC Br\ila - „U“
Cluj 26-25, CSM Cetate Deva
- HCM Roman 24-24, O]elul
Gala]i - Rapid 37-31. Partida
HCM Baia Mare - Tomis
Constan]a a fost reprogra-
mat\ pentru data de 9 ianu-
arie (ora 17:00), iar Oltchim
Rm. V=lcea a stat. ~n clasa-
ment, conduc Oltchim [i Rul-
mentul cu c=te 20 puncte,
ambele din 10 jocuri, urmate
vegianului John Arne Riise
(min. 76). Potrivit regula-
mentului competi]iei, meciul
se va rejuca. Una dintre cele
mai mari surprize s-a con-
sumat la Londra, acolo unde
Everton a fost `nvins\ pe te-
ren propriu de echipa din Li-
ga a Treia Oldham, cu 0-1. {i
forma]ia din Liga Secund\
Coventry a produs o mare
surpriz\, `nving=nd pe tere-
nul lui Blackburn cu un cate-
goric 4-1. Arsenal Londra [i
~n primul turneu de pre-
g\tire din intersezon, progra-
mat `n Spania, la Valencia,
`n perioada 9-19 ianuarie, e-
chipa din Ghencea va sus]ine
o partida amical\ `mpotriva
polonezilor de la Wisla Cra-
covia, pe 17 sau 18 ianuarie,
la Oliva.
Al doilea turneu, care va
avea loc `n perioada 26 ianu-
arie-8 februarie, la Larnaca
(Cipru), va include patru par-
tide amicale, cu Metalurgs
Liepajas (Letonia), pe 29 ia-
Dup\ ce tricolorii au `nvins clar Ciprul, ochii
tuturor iubitorilor de handbal vor fi pe
meciul dintre Oltchim [i Rulmentul
de O]elul Gala]i [i Dun\rea
Br\ila. Ast\zi se disput\ ma-
rele derby dintre Rulmentul
Bra[ov [i Oltchim Rm. V=l-
cea, cont=nd pentru etapa a
12-a a Ligii na]ionale femini-
ne de handbal. Meciul va de-
buta la ora 17:00, dar postul
de televiziune Sport.Ro l-ar
putea transmite `nregistrat,
de la ora 19:00. Mai putem
men]iona c\ „r\zboiul“ dintre
selec]ionerul Gheorghe Ta-
dici (Oltchim) [i familia T=r-
c\ (Bra[ov) continu\ [i `n
Juc\torul brazilian de
tenis, Gustavo Kuerten,
fost num\r 1 `n clasamen-
tul mondilal ATP, de trei
ori `nving\tor la Roland-
Garros, a decis s\ se re-
trag\ `n 2008, anun]\
ziarul „O Estado“ din Sao
Paulo.
Ultimele provoc\ri pen-
tru Kuerten, 31 de ani, sunt
Openul Braziliei, de la 11
februarie, turneul Master
Series de la Miami, SUA,
din 27 martie, Openul de la
Santa Catarina (Brazilia)
din 23 aprilie. Urmeaz\
turneul francez de la
Roland-Garros, c=[tigat de
Kuerten `n 1997, 2000 [i
2001. Pentru a participa la
aceast\ competi]ie „Guga“
trebuie s\ primeasc\ un
wild-card din partea organi-
zatorilor. El inten]ioneaz\
Chelsea merg mai departe,
dup\ victorii `n fa]a unor ad-
versari din ligile inferioare,
Burnley, respectiv Queens
Park Rengers, `n timp ce
Manchester s-a impus cu 1-0
`n disputa cu Aston Villa.
Principalele
rezultate din aceast\
faz\ a Cupei Angliei:
Burnley (D2) - Arsenal 0-
2, Derby - Sheffield Wednes-
day (D2) 2-2, Fulham -
Bristol Rovers (D3) 2-2, Sto-
nuarie, cu Levski Sofia (Bul-
garia), pe 1 februarie, cu FK
Teplice (Cehia), pe 5 februa-
rie, [i cu Lokomotiv Sofia
(Bulgaria), pe 7 februarie.
Ultimul stagiu de preg\-
tire se va desf\[ura `ntre 11
[i 16 februarie, `n Antalya
(Turcia), [i va cuprinde dou\
partide amicale, `mpotriva
muntenegrenilor de la FK
Zeta Golubovci, pe 13 februa-
rie, [i a japonezilor de la Jeff
United Ichihara, pe 15 febru-
arie. (N.P.)
prezent, mai ales `naintea
marelui derby din aceast\
sear\. Dac\ p=n\ acum, an-
trenoarea Rulmentului, Ma-
riana T=rc\, se certa tot tim-
pul cu Gheorghe Tadici, de
data aceasta, Sorin T=rc\,
pre[edintele bra[ovencelor [i
so]ul Marianei a pus [i el „tu-
nurile“ pe antrenorul de la
Oltchim, deranj=ndu-l foarte
tare faptul c\ Tadici i-a com-
parat echipa cu mai modesta
forma]ie din Sf. Gheorghe.
(Dan T.)
s\ poarte o ]inut\ `n albas-
tru [i galben, la fel ca cea
din 1997, c=nd a c=[tigat
surprinz\tor finala.
„Va fi un echipament
special pentru ocazii spe-
ciale. ~l voi folosi anul
acesta la Roland-Garros,
unde am [anse 99% s\ joc“,
a declarat Kuerten.
Agenda sa pe 2008 mai
cuprinde [i turneul de la
Stuttgart din 7 iulie, pen-
tru a da satisfac]ie familiei
de origine german\. Juc\-
torul sper\ s\ fie `n form\
[i s\ evolueze `n echipa de
Cupa Davis a Braziliei.
Anul competi]ional 2007
a fost `ntrerupt de mai
multe accident\ri, Gustavo
Kuerten a jucat pu]in, fiind
eliminat `nc\ din primul
tur la US Open [i `n Mas-
tersul de la Miami. a
ke (D2) - Newcastle 0-0,
Huddersfield (D3) - Birmin-
gham City 2-1, Sunderland -
Wigan Athletic 0-3, Everton
- Oldham (D3) 0-1, Chelsea -
Queens Park Rangers (D2)
1-0, Blackburn - Coventry
(D2) 1-4, Bristol City (D2) -
Middlesbrough 1-2, West
Ham - Manchester City 0-0,
Tottenham - Reading 2-2,
Aston Villa - Manchester U-
nited 0-1, Ipswich (D2) -
Portsmouth 0-1. Echipele
`nving\toare merg mai de-
parte, meciurile `ncheiate la
egalitate se vor rejuca. (N.P.)
13
PE SCURT
Radu Constantin
revine pe „sticl\“
Federa]ia Rom=n\ de Rugby îi
mul]ume[te pentru activitatea
depus\ timp de 5 ani în cadrul
forului bucure[tean fostului
manager Radu Constantin,
prin intermediul unui comuni-
cat de pres\ semnat de pre[e-
dintele George Straton. „Radu
Constantin se întoarce în
pres\, dup\ o frumoas\
carier\ de secretar general, di-
rector de comunicare [i mana-
ger de echipe na]ionale. Radu
a participat ca ofi]er de pres\
al na]ionalei României la dou\
edi]ii ale Rugby World Cup [i
a fost manager al echipei
na]ionale de juniori la Rugby
World Cup Under 19 [i al
echipei na]ionale de rugby în 7
la trei edi]ii ale
Campionatului European. De
asemenea, a gestionat eficient
rela]iile cu mass-media într-o
perioad\ foarte activ\ a
Federa]iei Române de Rugby,
planurile de comunicare pe
care le-a dezvoltat aducând un
mare beneficiu de imagine
rugbyului românesc“, se arat\
în comunicatul FRR. Radu
Constantin, care va face pasul
spre ProTV [i „Sport.ro“, nu va
p\r\si nici structurile
federa]iei, el urmând s\
r\mân\ managerul echipei
na]ionale de rugby în 7. (D.T.)
Victorii chinuite
pentru favorite, `n
Cupa Fran]ei
Echipa de divizia a 3-a Paris
FC a `nvins `n deplasare, cu
scorul de 2-1, forma]ia de
prim\ divizie Toulouse, `ntr-o
partid\ din cadrul 32-imilor
de final\ ale Cupei Fran]ei la
fotbal. ~ntr-un alt meci, lidera
din „Ligue 1“, Olympique
Lyon, s-a impus cu 4-0 pe
terenul echipei Creteil, care
evolueaz\ `n Liga a 3-a.
S=mb\t\, AJ Auxerre, echipa
rom=nilor Gabriel Tama[ [i
Daniel Niculae, s-a impus pe
teren propriu, cu 3-2 dup\
prelungiri, `n fa]a forma]iei
Saint-Etienne, primul gol al
gazdelor fiind marcat de ex-ra-
pidistul Niculae. Iat\ [i alte
rezultate `nregistrate `n
aceast\ faz\ a competi]iei:
Maubeuge (D6) - Sochaux 0-2,
Martigues (D3) - Rennes 0-3,
Avion (D6) - Lille 0-3, Brest
(D2) - AS Monaco 1-3 dup\
prelungiri, Selongey (D5) - Le
Mans 2-3 dup\ prelungiri,
Vesoul (D4) - Metz 1-6, Beau-
vais (D3) - Olympique Marseil-
le 0-2, Sedan (D2) - Caen 3-2,
Nice - Le Havre (D2) 2-1 dup\
prelungiri, Epinal (D4) - Paris
Saint-Germain 0-2, Nancy -
Reims (D2) 2-1, Lorient - Va-
lenciennes 2-1, Quevilly (D4) -
Bordeaux 1-3, Rouen (D4) -
Strasbourg 0-0 dup\ prelun-
giri, Strasbourg s-a impus cu
5-4 la loviturile de departa-
jare, Lens - Niort (D2) 0-1.
Mamadou Niang,
cel mai bun fotbalist
senegalez `n 2007
Atacantul echipei franceze
Olympique Marseille,
Mamadou Niang, a fost ales
cel mai bun fotbalist senegalez
pe 2007, `n urma unei anchete
`n r=ndul jurnali[tilor din
aceast\ ]ar\ african\.
Niang (28 ani) a primit 140 de
voturi [i a fost urmat la mare
distan]\ de funda[ul Pape
Diakhaté (Dinamo Kiev), 73
voturi. Chiar dac\ Marseille
nu a avut o prim\ parte de se-
zon nu prea bun\, Niang a
evoluat constant bine [i a mar-
cat de 10 ori `n 17 meciuri `n
Ligue 1. a
14 Mar]i, 8 ianuarie 2008

Timp liber

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
rug\ciuni pentru toat\ tre- ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
buin]a 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea diminea]\ diminea]\
de diminea]\ 06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
tropolitan\ din Ia[i) 10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
10.40 Cultural Express 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic 12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
16.05 Vecernia nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
17.05 Lumea de azi Ia[i)
tan\ din Ia[i)
19.30 Pagini de folclor românesc 18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\ 18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
20.05 Dialogurile TRINITAS 19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.30 Mapamond cre[tin 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Cuvântul care zide[te sear\ 20.30 Faptele credin]ei
22.30 Lumini pentru suflet 20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii:
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; 22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Rug\ciuni [i cânt\ri de - Acatistul zilei,
Miezonoptic\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 Armonii de veghe: - Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- 00.40 - Atlas biblic (r) - Acatistul zilei, 00:00 Armonii de veghe:
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01:00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Lumini pentru suflet (r) 00.00 Armonii de veghe: - 02:00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, - 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03:00 - Catedrala sufletului
12.00, 14.00, 15.00, 16.00, românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
17.00, 19.00, 20.00; - 04:00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05:00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00; {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 19:00,
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20:00; 8 7 2
18:15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18:15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18:15.

9 8 12 13 6 8 15
9 5 7 3 4 6 8 2 1
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

8 1 4 2 9 7 5 3 6 10 5 7 14 7 7 9
Sudoku este un fel de 6 3 2 8 5 1 7 4 9
Aritmogriful este un gen enigmistic
rebus, dar numai cu 4 2 8 6 1 3 9 5 7
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 1 2 3 4 5 6 7
a fost lansat [i pe In-
7
1
9
6
3 5
9
8
7
2
4
1
3
6
8
4 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i A B
ternet [i s-a r\sp=ndit 5 2 totdeauna aceea[i cifr\.
cu succes `n Statele 3 4 1 7 6 8 2 9 5 5 11 7 7 4 7 4
Careurile sunt `ntocmite
Unite, Noua Zeeland\ 5 8 6 1 2 9 4 7 3 de dl. Valentin PAS|RE
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con- 2 7 9 4 3 5 6 1 8
T R E
A
I M E
6 5 5 9 12 12 1
siderat un fenomen. D R A G O S T E
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre 7 3 P
T
R
E
O
O
S
C
L
E
A
N
V
T R
I R
I
E
C
7 10 10 7 7
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\ 1 3 8 9 P
P
A
R
G
O
U
H
B
O
I
D
T
I
I
T
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau 2 6 7 1 S P I R I T U A L I
P R O V I D E N T I A L
pe aceea[i coloan\. 6 2 8 5 S L O B O Z E N I E
Grila este `mp\r]it\ `n
A G H I A Z M A
nou\ careuri mai mici,
C I N S T I R E
fiecare cu nou\
H R I S T O I T I E
p\tr\]ele, iar fiecare 8 5 4 I M N O G R A F I E
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 9 1 6 7 C H
S
E
U
R
F
U
L
V
E
I
T
M Pornind de la Cuvioasei ... (†474), `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
8 ianuarie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia 8 7 5 2 B ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul de ieri (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
num\rul de m=ine) 6 7

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal - Prima parte
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
09:05 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 O dat\-n via]\ (divertis-
ment) (r)
11:55 Pove]e pentru b\trâne]e
12:00 Profesioni[tii (r)
13:00 Ma[ina bucluca[\ (SUA,
1969, com., ep. 2)
13:30 Desene animate. Disney
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 7)
15:30 Zon@ IT (2007)
16:00 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Oglinda retrovizoare
17:38 Pove]e pentru b\trâne]e
17:40 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show) - Mâ]a neagr\ la
români
18:40 Patrula de mediu
18:45 Cu ochii'n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Geam\nul
(Fra., 1984, com.)
22:15 Hollywood Star
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e
23:20 Dr. House (SUA, 2004,
dram\, ep. 14)
00:15 Fiul
(Fran]a, 1973, Cu: Yves
Montand, Lea Massari) a
07:00 Mountbatten: Povestea unui
om de stat (engl., 2002, f.-
portr.)
08:00 Peripe]iile dragonului
Dudley (can., 1994, s.
anim., ep. 25)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:05 Misterele din Sankt
Petersburg (2006, s) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:45 Verdict crim\ (SUA, 1984, s)
ep. 97
12:40 Drumul spre EURO 2008 (r)
13:30 Medalion folcloric (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Tribuna partidelor parla-
mentare
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
16:30 Autostrada TVR - * ONG-uri
- solu]ii alternative *
Europrimarul * Floarea
darurilor
18:00 Jurnal regional
18:40 Misterele din Sankt
Petersburg (2006, s, ep. 66
19:35 Replay
20:00 Lumea de aproape (doc.)
20:35 Familii `n impas
21:30 Ora de [tiri
22:30 S\rutul [arpelui
(Fra.-Ger.-Ang., ’97, dram\)
00:30 Replay
00:55 Colec]ionarul de suflete
(can., 2004, ac]iune) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 ~napoi la argument (r)
08:30 {coala de duminic\ (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Revolta clasicilor (r)
10:00 La por]ile ceriului (r)
10:30 Cinema dreaming (r)
11:00 Istoria islamismului `n
Europa (2005) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Secretele arheologiei (2002,
doc.) (r) - Egiptul Antic
13:00 Zodiac (r)
13:20 Istoria literaturii (’07, doc., r)
13:30 Art@.ro (r)
14:25 De pe Arca lui Noe (1995,
doc. nat.) - Ochii mari
15:00 Cite[te cu mine!
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.) -
Documentar Iulia Ha[deu
16:30 Simetrii (r)
17:55 Sp\rg\torii de coduri (ep. 3)
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
20:00 Rebel f\r\ cauz\
(Angl., 1955, dram\)
21:55 Cite[te cu mine! (r)
22:00 Secretele arheologiei (2002,
doc.) - Cleopatra
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Drogurile [i creierul (2005) -
Canabis
00:00 ~napoi acas\ (engl., 2006, s.
com.) (r)
00:30 Jurnalul cultural (r) a
07:00 Fiica lui D'Artagnan
(SUA-ger.-cro., 2004,
avent., ultima parte)
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concursul interactiv
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
(SUA, 1995, f. s. avent.)
12:00 Disp\ru]i (SUA-can., 2003)
13:00 Observator
13:45 Familia Osmond
(SUA, 2001, dram\)
16:00 Observator
17:00 Vârsta `n]elepciunii
(SUA, 2004, dram\)
19:00 Observator
20:30 Pira]ii din Caraibe
(ger.-it., 1998, f. s. avent., I)
Cel mai crunt pirat din
Caraibe se lupt\ cu cel mai vi-
clean amiral. Doi du[mani, doi
fra]i. Nici un vas nu e `n sigu-
ran]\, nici un port din Caraibe
nu este sigur. E sec. al XVII-
lea, când navele se scufund\ [i
vasele comerciale sunt dis-
truse, c\ci Devil’s Tail [i
Calamity, tân\rul lui parte-
ner, jefuiesc tot ce mi[c\ pe
mare. Dar `n clipa când Cala-
mity `[i `ncruci[eaz\ spada cu
Alexandre du Bois, tân\rul
amiral al flotei din Caraibe, cei
doi b\rba]i descoper\ c\ sunt
fra]i. Din cauza unei
ne`n]elegeri, cu mul]i ani `n
urm\, dragostea dintre ei se
transformase `n ur\, dar
leg\turile de sânge dintre cei
doi b\rba]i nu pot fi distruse
22:30 Observator
23:30 Revolverul
(SUA, 1992, thrill. ac].) a
07:00 {tirile ProTv
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(engl., 1994, f. doc., ep. 74)
10:00 Film artistic
11:00 Poirot (engl., 1989, f., ep. 1)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s) (r)
13:00 {tirile ProTV
13:45 Sistemul nervos
(rom., 2005, dram\)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, ep. 3147)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\, ep. 19)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
20:30 B\iat de treab\
(hongk.- aus.-SUA, 1997,
ac]iune(
22:30 {tirile ProTV
23:15 Prison Break
(SUA, 2005, s) - J-Cat
00:15 Aproape de adev\r (SUA,
2005, s. politist, ep. 8)
00:55 Omul care aduce cartea (r)
01:00 {tirile ProTv
cu Andreea Esca (r)
02:00 B\iat de treab\
(hongk.- aus.-SUA, 1997,
ac]iune) (r)
03:30 Prison Break (SUA, 2005,
s) (r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (r)
09:00 Anita (col.-SUA, 2004, s)
11:00 ~mpotriva destinului (mex.,
2005)
12:00 Trupul dorit (SUA-col.,
2005, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
15:15 Destine furate (SUA, 2007,
s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
21:30 Pasiune (2007, dram\)
22:30 Pove[tiri de noapte
(divertisment)
23:00 Pagini de via]\
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
02:00 Pove[tiri de noapte
(divertisment) (r)
02:30 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
ment) (r)
pove[ti interesante [i curi-
ozit\]i gastronomice
03:30 Re]eta de acas\ (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Mar]i, 8 ianuarie 2008 15
SECRETELE ARHEOLOGIEI: Ultimele descoperiri arheologice din
cele mai cunoscute situri, prelucrate, animate [i recreate cu
ajutorul tehnologiei IT de ultim\ or\. Episodul de ast\zi este dedicat
Egiptului Antic. (Ast\zi, ora 12:30, TVR Cultural)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
Dan TEODORESCU MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Foto: „NONY“ BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
Consilier juridic: Ana MANEA 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
ANUN}

MOBILIER
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti CONDOLEAN}E
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Muzeul Literaturii Rom=ne

Ia[i, Societatea Cultural\
BISERICESC
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. „Junimea“ [i redac]ia
revistei „Dacia literar\“ se
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6)
al\tur\, cu `nl\crimat\
triste]e, colegului Viorel
Artene `n clipele de grea
SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de `ncercare pricinuite de comand\, mobilier bisericesc sculptat
dispari]ia tat\lui s\u, Ion. (catapetesme, strane, troi]e etc.)
Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
Dumnezeu s\-l odihneasc\
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de `n lini[tea [i lumina (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, tele-
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES z\pezilor `nceputului de an! fon 0232/216693, fax 0232/216694.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
 CM
YK

16 Mar]i, 8 ianuarie 2008

M\n\stirea este alc\tuit\ din trei complexuri monastice. Primul complex include
Calea biserica cu hramul „~n\l]area Sfintei Cruci“ [i c=teva chilii. Este cel mai
`ndep\rtat, [i acolo se ajunge cu dificultate. Se presupune ca a fost `nfiin]at `n
pelerinului veacurile XI-XII. Al doilea complex include Biserica „Sf=ntul Nicolae“, s\pat\ `n
st=nc\ `n veacurile XIV-XV, iar al treilea complex dateaz\ din secolele XVI-XVIII.

Comoara spiritual\ de la }=pova

desetine erau cultivate,
restul era p\dure [i piatr\.
~n anul 1949, ansamblul
monastic a fost `nchis [i de-
posedat de p\m=nt, iar
Dup\ cum am mai precizat [i `n alte r=nduri, c\lug\rii s-au refugiat la
alte m\n\stiri. Biserica a
Republica Moldova ascunde neasemuite comori fost transformat\ `ntr-un
spirituale. Una dintre acestea este Schitul depozit de tutun, iar schi-
„Adormirii Maicii Domnului“ de la }=pova sau tul a fost jefuit [i distrus.
~n anul 1975, complexul
bisericile rupestre din }=pova, un ansamblu monastic din deal a fost
monastic impresionant [i considerat unul dintre preluat de gospod\ria agri-
cele mai mari din Europa. ~ntregul ansamblu col\ din localitate. Din
cauza pu]inei popularit\]i
este constituit pe mai multe nivele [i se `ntinde [i a indiferen]ei oamenilor,
pe o suprafa]\ foarte `ntins\. `ntregul complex monastic
intra `n ruin\.
La }=pova, pe malul `ngust\, m\rginit\ pe de-o
drept al Nistrului, `n apro- parte de pr\pastie. A[adar, Loc de pelerinaj
pierea satului cu acela[i lini[tea naturii de aici `i Mai t=rziu, `n 1988
nume din raionul Rezina, ajuta pe c\lug\ri `n lucra- m\n\stirea [i `mprejuri-
jude]ul Chi[in\u, se afl\ rea lor duhovniceasc\, iar mile sale au fost luate `n
cea mai mare m\n\stire aceast\ pr\pastie `i ap\ra arend\ de o asocia]ie eco-
rupestr\ ortodox\ din Re- de atacurile du[manilor. logic\-cultural\, `n ve-
publica Moldova, conside- derea cre\rii aici a unui
rat\ [i una dintre cele mai Sc\ri [i galerii muzeu sub cerul liber, care
mari din Europa. Aceast\ s\ ad\posteasc\ `n s\lile
m\n\stire deschide o pri-
interioare M\n\stirea de la }=pova, o adev\rat\ perl\ a patrimoniului
spa]ioase din stânc\ obiec-
veli[te fermec\toare a Cu timpul, c=nd vre- na]ional al Republicii Moldova, este inclus\ `n cele mai te de antichitate, g\site pe
luncii fluviului Nistru, fi- murile s-au mai lini[tit, valoroase cataloage [i prospecte turistice din Europa mo[iile satelor vecine }=-
ind situat\ la 100 m dea- c\lug\rii s-au mutat mai „~n\l]area Sfintei Cruci“ [i mari desp\r]ite de coloane fost trecut `n proprietatea pova, Horodi[te, Lalova [i
supra nivelului apei [i la spre sud, acolo unde au `n- Saharna.
c=teva chilii. Este cel mai masive. Cele peste 18 M\n\stirii C\priana, iar
aproximativ 100 km nord temeiat o nou\ gospod\rie. ~n 1994 s-a re`nfiin]at
`ndep\rtat, [i acolo se `nc\peri comunic\ `ntre schitul alipit M\n\stirii
de Chi[in\u. Pe la 1756, c=nd Radu Ra- m\n\stirea, iar Biserica
Potrivit unor surse, pri- ajunge cu dificultate. Se ele, prin sc\ri [i galerii in- Saharna care l-a adminis-
covi]\ d\ruia p\m=ntul presupune ca a fost terioare, de trecere [i „Adormirea Maicii Domnu-
mele forme de via]\ mona- schitului M\n\stirii Do- trat p=n\ `n 1919, c=nd a lui“ a fost restaurat\. Pla-
hal\ au existat aici cu mult `nfiin]at `n veacurile XI- leg\tur\. Biserica este im- devenit m\n\stire de sine nul acestei biserici este
brov\] din jude]ul Vaslui presionant de spa]ioas\,
`naintea form\rii statului XII. Al doilea complex in- st\t\toare. Istoricul Zam- dreptunghiular, iar abside-
(ast\zi, jude]ul Ia[i), m\-
feudal Moldova. Mitropoli- n\stirea a fost p\r\sit\. clude Biserica „Sf=ntul are pere]ii tencui]i, iar fir Arbore relateaz\ `ntr-o le laterale, pu]in evidente,
tul Visarion Puiu men]io- ~n anul 1776, monahul Nicolae“, s\pat\ `n st=nc\ calota semisferic\ este monografie a Basarabiei sunt p\trate. Deasupra tin-
neaz\ `ntr-o lucrare edi- Bartolomeu, `ntemeietorul `n veacurile XIV-XV, iar al boltit\, imit=nd cerul. din secolul al XIX-lea, edi- dei bisericii se `nal]\ clopot-
tat\ `n 1919 c\ nu se [tie M\n\stirii Saharna din ve- treilea complex dateaz\ Cele cinci r=nduri de i- ni]a. Pe alocuri, biserica
tat\ `n 1898 la Bucure[ti,
cine a `nfiin]at acest schit, cin\tate, g\sindu-o `n a- din secolele XVI-XVIII. coane ale catapetesmei da- p\streaz\ fresca veche, evi-
teaz\ din a doua jum\tate a c\ `nainte de a fi desfiin]at,
presupun=ndu-se doar c\ ceast\ stare, i-a reparat Biserica acestuia, o bis- den]iind frumoase orna-
eric\ impresionant\, a fost secolului al XVIII-lea [i `n- Schitul }=pova avea o
acesta, ca [i toate pe[terile chiliile [i biserica [i a re`n- bibliotec\ bogat\ `n c\r]i mente florale. Ast\zi, `n
CM
YK
s\pate `n malurile Nistru- ceput slujbe `n ea. Astfel, a compartimentat\ `n spa]ii ceputul secolului al XIX-lea. ciuda vechimii, m\n\stirea CM
YK
rom=ne[ti din veacurile
lui, a constituit refugiu `nceput o perioad\ pros- de la }=pova, o adev\rat\
XVII-XVIII. Ob[tea era
pentru cre[tinii asupri]i de per\ `n via]a acestei m\- Jefuit compus\ din 16 c\lug\ri,
perl\ a patrimoniului na]io-
t\tari `nc\ din veacul al n\stiri. Partea nou\ a m\- [i ruinat nal al Republicii Moldova,
Xlll-lea. n\stirii se deosebe[te de to]i rom=ni. Mo[ia schitu- este inclus\ `n cele mai va-
Primele `nc\peri ale cea veche prin forme geo- La 1842, lui num\ra 420 desetine loroase cataloage [i prospec-
schitului s-au aflat mai la metrice bine pronun]ate. schitul a fost (m\sur\ agrar\ ruseasc\, te turistice din Europa, fi-
nord de actuala m\n\stire, M\n\stirea este alc\tui- desfiin]at. ~n folosit\ odinioar\ [i la noi, ind un loc demn de peleri-
`ntr-o st=nc\, deasupra t\ din trei complexuri mo- acel an, tot egal\ cu 1,09 ha) de naj. M\n\stirea poate fi vi-
unui mal abrupt. Leg\tura nastice. Primul complex in- p\m=ntul a p\m=nt, din care numai 20 zitat\ zilnic. a
cu lumea o forma o c\rare clude biserica cu hramul

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de

[tiri religioase de televiziune din România;
Postul de televiziune - ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
al Patriarhiei Române turistic\ [i de arheologie biblic\;
emite din data de 27 - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
Râu[orul }=pova, coborând spre Nistru, formeaz\ octombrie 2007. - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
numeroase cascade cu o `n\l]ime de 10-16 metri, Programul zilnic este dine cre[tin\;
care au pus cândva `n mi[care pietrele multor mori de ap\ de 15 ore, `ntre orele - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
09.00-24.00. descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
timpul campaniilor sale ~n fiecare zi pute]i mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
Un loc drag Orfeu, iar mormântul lui
urm\ri transmisiuni di-
Sf. Voievod se afl\ `ntr-o ni[\ de la `mpotriva t\t\rilor. O le- - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
poalele cascadei, put=nd gend\ afirm\ chiar c\ recte de la Catedrala pa-
{efan cel Mare turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in-
fi recunoscut dup\ o les- Sf=ntul Voievod {tean cel triarhal\, precum [i dife-
pede cu [apte g\uri. Mare s-a cununat aici cu termediul obiectivului camerei de filmat.
De m\n\stirea de la rite emisiuni de informa-
}=pova sunt legate multe Istoricii men]ioneaz\ so]ia sa Voichi]a. Multe re, de atitudine [i de e- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
legende. Una dintre ele faptul c\ voievodul Mol- dintre obiectele duca]ie cre[tin-ortodox\: frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
spune c\ `n aceast\ m\- dovei, {tefan cel Mare [i m\n\stirii sunt legate de
n\stire [i-a cunoscut sf=r- Sf=nt, ar fi vizitat de mul- numele gloriosului domn- Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
[itul poetul mitologic grec te ori aceste meleaguri, `n itor al Moldovei.
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.

CM
YK

Miercuri, 9 ianuarie 2008
Nr. 5 (906) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
DOCUMENTAR
Scrierile P\rin]ilor
Apostolici -
na[terea literaturii
cre[tine
PAGINA 16
O profesoar\ din Ia[i se
str\duie[te ca rom=nii din
Her]a s\ nu-[[i uite originile
Fiecare are amintiri despre copil\rie. Ale unora sunt dintre
cele mai fericite, ale altora dintre cele mai triste. Doamna
Pandelica Rade[ din Ia[i `[i aminte[te copil\ria ca pe o
[coal\ despre via]\, `n care a `nv\]at s\-[i iubeasc\ neamul.
Ast\zi, `[i umple timpul merg=nd la biseric\, scriind poezii
[i s\v=r[ind acte de binefacere. Unele sunt doar mijlocite
de ea, iar altele realizate chiar din resurse proprii. ~ntruc=t
s\n\tatea nu-i permite deplas\ri frecvente, cele mai multe
leg\turi le face prin telefon. Principalii beneficiari sunt
rom=nii din ]inutul Her]a, regiunea Cern\u]i (Ucraina).
Toate acestea sunt considerate de ea ca fiind o datorie
sf=nt\ fa]\ de neamul s\u, rupt `n dou\ la 1940.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Italia, Spania [i Fran]a preg\tesc
expulz\ri colective ale imigran]ilor
Pre[edintele francez, Ni-
colas Sarkozy (foto), a decla-
rat, ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ Italia [i Spania au
cerut organizarea, `mpreu-
n\ cu Fran]a, a unor ex-
pulz\ri colective ale str\ini-
lor cu situa]ie ilegal\ din ce-
le trei ]\ri. R\spunz=nd la o
`ntrebare privind obiectivul
francez, ne`ndeplinit, de ex-
pulzare, `n 2007, a 25.000
de str\ini, Sarkozy a sus]i-
nut acest principiu, expli-
Sesiune extraordinar\ pe tema votului uninominal
Pre[edintele PSD, Mircea
Geoan\, a declarat, luni, c\,
dac\ exist\ o majoritate `n
Birourile Permanente ale ce-
lor dou\ Camere asupra con-
voc\rii unei sesiuni extraor-
Culturile de c\p[uni din Florida, sur- dinare a Parlamentului pe te-
prinse de r\cirea neobi[nuit\ a vremii ma votului uninominal, soli-
din sudul Statelor Unite. a citat\ de PSD, atunci aceasta
CM
YK
www.ziarullumina.ro
c=nd c\ sunt aplicate decizi-
ile justi]iei. Sarkozy, adep-
tul unei politici stricte `n do-
meniul imigra]iei, a salutat
r\sp=ndirea ideilor sale `n
Europa, dup\ ce premierul
spaniol, Jose-Luis Rodri-
guez Zapatero, declara c\
Spania nu va recurge la re-
glementarea `n mas\ a situ-
a]iei imigran]ilor. „Jose Ro-
driguez Zapatero [i premie-
rul italian, Romano Prodi
mi-au propus ca Fran]a,
ar putea `ncepe `n 27 ianua-
rie. „A[tept\m o prim\ `nt=l-
nire a Birourilor Permanente
ale Camerelor. ~n]eleg c\ [i
de la liberali exist\ o astfel de
dorin]\. Dac\ exist\ o majori-
tate `n Birourile Permanente,
pe 27 ianuarie am putea s\
avem [i ar trebui s\ avem o
CM
YK
ACTUALITATEA REGIONAL|
Ministerul Ap\r\rii
angajeaz\,
`n acest an,
5 mii de militari
PAGINA 4
Italia [i Spania s\ procede-
ze `n comun la expulz\ri co-
lective“, afirm\ Sarkozy.
Ministrul francez al Imigra-
]iei, Brice Hortefeux, a afir-
mat luni, la Paris, c\ `ntre
23.000 [i 24.000 de imigran]i
cu situa]ia `n neregul\ au
fost expulza]i din Fran]a `n
2007, cifre ce se situeaz\ sub
obiectivul guvernamental de
25.000 de expulz\ri prev\-
zut pentru anul trecut, re-
lateaz\ AFP. a
sesiune extraordinar\ dedi-
cat\ votului uninominal“, a
spus Geoan\. Curtea Consti-
tu]ional\ a acceptat, `n 13 de-
cembrie 2007, contesta]ia
pre[edintelui Traian B\ses-
cu, declar=nd neconstitu]io-
nale prevederi ale Legii uni-
nominalului pentru care
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Guvernul [i-a asumat r\s-
punderea `n Parlament.
Astfel, Parlamentul are
obliga]ia ca, `n termen de 45
de zile de la publicarea de-
ciziei `n „Monitorul Oficial“,
s\ reexamineze dispozi]iile
respective pentru punerea lor
de acord cu decizia Cur]ii.
Data de 27 ianuarie este o zi
de duminic\. a
1 LEU exemplarul
ECONOMIC
Pia]a muncii
din Rom=nia
trebuie
reorganizat\
PAGINA 5
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit
[i difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe
20 ianuarie 2008, cititorii din
Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov
[i Prahova se pot abona
la „Ziarul Lumina“ pentru luna
februarie 2008 (economisi]i, astfel,
c=te 43 de bani la fiecare exemplar
de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
REPORTAJ
VORONENII PROMOVEAZ| LA
VENE}IA DATINI {I OBICEIURI
ROM+NE{TI: Pentru locuitorii
comunei Vorona, jude]ul
Boto[ani, ultima lun\ a anului
trecut a fost una de foc, dar, cu
toate acestea, pl\cut\, fiindc\ a
fost `n slujba tradi]iei. C\ci ce e
mai pl\cut suflete[te dec=t sa-
tisfac]ia unui lucru bine f\cut?
Tradi]ia a fost [i va r\m=ne
mereu aproape de oamenii aces-
tor meleaguri.
Pagina 6
CULTUR|
LANSARE DE ZIUA LUI
EMINESCU: 12 volume din edi]ia
facsimilat\ a manuscriselor lui
Mihai Eminescu vor fi lansate
pe 15 ianuarie, la `mplinirea a
158 de ani de la na[terea poetu-
lui, de c\tre Eugen Simion, fos-
tul pre[edinte al Academiei
Rom=ne, la sediul Bibliotecii
Academiei Rom=ne.
Pagina 11
S|N|TATE
SFATURI UTILE PENTRU ME-
TEOSENSIBILI: Umezeala perma-
nent\, frigul [i precipita]iile
sunt principalele fenomene me-
teorologice care pot provoca
suferin]e persoanelor cu o sensi-
bilitate crescut\. Reumatologii
recomand\ repaus la pat `n
aceste cazuri, iar celor care se
afl\ sub tratament, continuarea
terapiei obi[nuite.
Pagina 12
SPORT
STEAUA, ~N PRIMELE 100 DE
CLUBURI DIN LUME: ~n primele
350 de locuri ale ierarhiei mon-
diale emise de Federa]ia
Interna]ional\ pentru Istorie [i
Statistic\ sunt clasate 8 echipe
din Liga I. Steaua este singura
din top 100.
Pagina 13
2 Miercuri, 9 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXV)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (V)
~n anul 1867 s-a alc\tuit
un proiect de Lege or-
ganic\ pentru Biserica
Ortodox\ Român\, votat
`n 1872 cu titlul de „Legea
organic\ pentru alegerea
mitropoli]ilor [i episcopi-
lor eparhio]i, cum [i a con-
stituirii Sf. Sinod al
Sfintei Biserici Autocefale
Ortodoxe Române“. Prin
aceast\ lege s-au pus
bazele Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe din
România. Chiar dac\ au-
tocefalia Bisericii era
men]ionat\ atât `n
Constitu]ia din iunie
1866, `n care se spune c\
„Biserica Ortodox\
Român\ este [i r\mâne
neatârnat\ de orice chiri-
arhie str\in\, p\strându-
[i `ns\ unitatea cu
Biserica ecumenic\ a
R\s\ritului `n privin]a
dogmelor“, cât [i `n textul
Legii organice din decem-
brie 1872, `nc\ nu era re-
cunoscut\ [i trebuia
cerut\ oficial Patriarhiei
din Constantinopol. Prin
demersurile care au fost
f\cute `n aceast\ perioad\
pentru recunoa[terea au-
tocefaliei se urm\rea, din
punct de vedere bi-
sericesc, ceea ce se
`nf\ptuise deja din punct
de vedere politic – inde-
penden]a. ~ns\ lucrurile
nu erau tocmai simple
pentru c\ `ntre Biserica
Ortodox\ Român\ [i
Patriarhia de
Constantinopol existau
unele tensiuni determi-
nate, pe de o parte, de re-
formele lui Cuza, `n mod
deosebit legea care inter-
zicea `nchinarea m\n\sti-
rilor din }\rile Române,
iar pe de alta, cum am
ar\tat deja, `n textul
Legii organice, Biserica
Ortodox\ Român\ era
definit\ ca fiind autoce-
fal\. ~n anul 1879, când i
s-a cerut patriarhului ecu-
menic Ioachim al III-lea
(1878-1884) binecu-
vântarea pentru a hiro-
toni trei arhierei titulari
ale[i de Sfântul Sinod,
acesta a f\cut unele
obiec]ii cu privire la Legea
organic\ [i mai ales cu
privire la declararea
Bisericii noastre ca auto-
cefal\, r\spunzând `n
mod expres c\ nu o re-
cunoa[te. Nemul]umirile
patriarhului ecumenic au
crescut [i mai mult `n
1882, când `n discu]ia
Camerei Deputa]ilor s-a
pus problema ridic\rii pri-
matului Bisericii noastre
la rangul de patriarh (9
martie 1882) [i apoi, la
numai câteva zile (25
martie 1882), s-a sfin]it
pentru prima dat\ `n ]ara
noastr\ Sfântul Mir.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
LA DATA DE 9 IANUARIE 1780: A trecut la cele ve[nice
episcopul Chesarie al R=mnicului (n. 1720), c\rturar, tipograf [i
traduc\tor; provenind dintr-o familie de origine arab\ din Alep, se
va c\lug\ri la Bucure[ti [i va ajunge episcop de R=mnic (1773);
filosof al istoriei, primul iluminist din }ara Rom=neasc\.
EVANGHELIA ZILEI
Cine le cuget\ pe cele ale lui Dumnezeu?
„{i El le-a dat porunc\ s\ nu spun\ sine, s\-{i ia crucea {i s\-Mi urmeze cuvinte au zguduit pe ucenicii S\i.
nim\nui despre El. {i a `nceput s\-i Mie.“ (Marcu 8, 30-34) Cum se putea ca ~nv\]\torul lor s\
`nve]e c\ Fiul Omului trebuie s\ p\ti- treac\ prin a[a ceva? Av=nd acestea `n
measc\ multe {i s\ fie def\imat de *** g=nd, Simon-Petru, ca unul ce era mai
b\trâni, de arhierei {i de c\rturari {i `n v=rst\ [i trecut prin via]\, ia deo-
s\ fie omorât, iar dup\ trei zile s\ `n- Exist\ o diferen]\ enorm\ `ntre a- parte pe Hristos [i-L dojene[te. Pro-
vieze. {i spunea acest cuvânt pe fa]\. titudinea Sf=ntului Apostol Petru [i babil `i va fi spus „E p\cat de tinere]ea
{i luându-L Petru de o parte, a `nceput atitudinea Domnului nostru Iisus Ta, mai bine nu merge la Ierusalim“.
Hristos. Chiar am putea spune `ntre ~ns\ aici ni se descoper\ felul lui Dum-
s\-L dojeneasc\. Dar El, `ntorcându- nezeu de a vedea lucrurile. M=ntuito-
felul unui om de a g=ndi [i cel al Fiului
Se {i uitându-Se la ucenicii S\i, a cer- lui Dumnezeu de a vedea lumea. ~n rul a fost aspru; mergi `napoia Mea,
tat pe Petru {i i-a zis: Mergi, `napoia pericopa evanghelic\ de ast\zi, Dom- satano - tu nu cuge]i cele ale lui Dum-
mea, satano! C\ci tu nu cuge]i cele ale nul Iisus Hristos spune ucenicilor S\i nezeu, ci pe cele ale oamenilor. Parc\
lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. {i c\ va merge `n Ierusalim, iar aici va `n situa]ia lui Petru ne afl\m mul]i
chemând la Sine mul]imea, `mpreun\ p\timi multe, va fi def\imat de mai dintre noi, cei c\ldicei, cei ce mergem aprins\. Oare noi cuget\m cele ale lui
cu ucenicii S\i, le-a zis: Oricine voie[te marii iudeilor, va fi r\stignit, dar dup\ la biseric\ la Cr\ciun, pentru o col- Dumnezeu? (Rubric\ realizat\ de pr.
s\ vin\ dup\ Mine s\ se lepede de trei zile va `nvia. Cu siguran]\ aceste ind\, sau la Pa[ti pentru o lum=nare Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
rug\ciunea m\rturisesc. C\ prin credin]\ iau sfin]enie [i binecuv=nta-
MICUL CATEHISM stropirea ei, duhurile cele viclene din re. Pentru aceasta dar, datori sunte]i
tot locul se gonesc [i se iart\ de [i voi, preo]ilor, s\ v\ `nv\]a]i eno-
Care sunt foloasele [i rolul „sfe[taniei“? p\catele cele mici de peste toate zilele, ria[ii vo[tri ca s\ o primeasc\ pe ea cu
~n pov\]uirile pe care Molitfelnicul case, sfin]irea apei la toate zilele adic\ n\lucirile diavole[ti, g=ndurile credin]\, spre marele folos al lor“.
(cartea care con]ine slujbele tainelor [i dint=i ale lunii [i a stropi pe oameni `n cele rele; iar mintea se cur\]e[te de lu- Sfin]irea cea mic\ a apei sau
ierurgiilor) le prezint\ `naintea m\n\stiri [i `n chilii, a[i[derea [i `n crurile cele spurcate [i `ndreptat\ agheazma mic\ se s\v=r[e[te `n bi-
Aghezmei mici afl\m c\ aceast\ casele mirenilor [i toate ale lor. spre rug\ciune se face; aduce dar seric\, la casele cre[tinilor, iar dac\
slujb\ se poate oficia `n fiecare zi de Aceast\ ap\ sfin]it\ pe care Duhul paz\, `nmul]irea c=[tigului [i `ndestu- este necesar, se poate s\v=r[i la r=uri
`nt=i a lunii: „{tiut s\ fie c\ prea bun Sf=nt prin rug\ciunile preo]ilor o lare; bolile gone[te [i d\ s\n\tate tru- [i f=nt=ni, `n gr\dini sau `n orice loc
obicei este [i folositor de suflet s\ se sfin]e[te, multe feluri de lucr\ri are, peasc\ [i sufleteasc\. {i mai `n scurt curat. (Rubric\ realizat\ de pr. Gheor-
fac\ `n biserici, `n m\n\stiri [i `n precum `ns\[i ectenia Sfin]irii [i s\ zicem: to]i cei ce o primesc cu ghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
putut convinge. Atunci Felix mancier ceh (m. 25 decembrie
a poruncit ca Polieuct s\ fie 1938);
ucis. a 1908: s-a n\scut Simone
Tot ast\zi, Biserica face de Beauvoir, scriitoare fran-
pomenirea Cuviosului Eus- cez\ (m. 14 apr. 1986);
tratie, f\c\torul de minuni. a 1908: a murit Avram
Goldfaden, poet, dramaturg [i
Mâine, Biserica face pome- actor rus de origine evreiasc\
nirea Sfântului Grigorie, e- (n. 1840);
piscopul Nisei, [i a † (neagr\) a 1913 : s-a n\scut Ri-
Cuviosului Antipa de la chard Nixon, al 37-lea pre[e-
Calapode[ti. dinte al SUA (m. 22 apr.
1994);
a 1917 : Primul R\zboi
~n ziua de 9 ianuarie, Mondial: Consiliul de r\zboi
istoria consemneaz\: german a hot\r=t angajarea
r\zboiului submarin f\r\ re-
a 1554: s-a n\scut Papa stric]ii (`ncep=nd cu 1 febru-
Grigore al XV-lea (d. 8 iulie arie 1917);
Sfântul Mucenic 1623); a 1954: inaugurarea Tea-
Polieuct a 1774: a murit Jacques trului de Oper\ [i Balet din
François Blondel, arhitect [i Bucure[ti, azi Opera Na]io-
Originar din Meletina (Ar- urbanist francez, personalitate nal\ Rom=n\;
menia), Polieuct a fost un a arhitecturii din perioada lui a 1968: crearea Organiza-
osta[ cre[tin care au tr\it `n Ludovic al XV–lea (n. 1705); ]iei ]\rilor arabe Exportatoa-
secolul al III-lea. Când `mp\- a 1870: a murit Alexander re de Petrol (OPEC);
ratul Diocle]ian a pornit o I. Herzen, scriitor [i filozof a 1979: a murit Pier Luigi
persecu]ie `mpotriva cre[tini- rus (n. 1812); Nervi, arhitect italian (n.
lor, Felix, socrul lui Polieuct, a 1873: a murit ~mp\ratul 1891);
care avea `mputernicire de la Napoleon al II-lea (1852- a 1980: a murit Petru Ca-
`mp\rat s\ prigoneasc\ pe 1870) (n. 1809); raman, folclorist [i filolog; a
cre[tini, a `ncercat s\-l con- a 1878: a murit Regele abordat din perspectiv\ com-
ving\ pe ginerele s\u s\ re- Victor Emanuel al III-lea al parat\ aspecte ale culturii
nun]e la credin]a cre[tin\. Italiei (n. 1820); noastre populare; membru lia, lipsa de preocup\ri mai
Dar nici Felix [i nici Paulina, a 1890: s-a n\scut Karel post-mortem al Academiei 108 ani de la
importante dec=t propriul
so]ia lui Polieuct, nu l-au Capek, dramaturg [i ro- Rom=ne (1991) (n. 1898). a na[terea trup, ale c\rui drepturi
Henriettei Stahl sunt de altfel revendicate
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a Henriette Yvonne Stahl
programatic de romancier\.
Drama exilatului care se
a fost scriitoare rom=n\,
Postul dragostei – Postul de luni nu e obligatoriu. Eu le dau
unora binecuvântare s\ `l ]in\, dar, dac\ e n\scut\ la 9 ianuarie 1900
rateaz\ afectiv [i social
prin la[itate e tratat\ `n
Unii ucenici ai p\rintelui Antim, dintre cazul, le-am spus c\ `l pot dezlega. Dac\ `n Fran]a, la St. Avald. Fa- „Marea bucurie“ (1947).
cei care practicau rug\ciunea lui Iisus, Teodor ar fi refuzat s\ m\nânce `mpreun\ cu ce liceul `n particular. Ur- „Fratele meu, omul“ (1965)
posteau nu numai `n zilele de miercuri [i sora sa [i cu nepo]ii s\i, ace[tia s-ar fi `ntris- meaza\ Conservatorul de reia descrierea acelora[i
vineri, ci [i lunea, a[a cum e rânduiala `n tat. {i nu numai c\ s-ar fi sup\rat pe Teodor, Art\ Dramatic\ din Bucu- medii sociale [i a combina-
unele m\n\stiri `n care vie]uirea este mai dar s-ar fi sup\rat [i pe Dumnezeul pe care ~l re[ti (1922 - 1925). Unele ]iilor umane senza]ionale
aspr\. La unul dintre ei, la Teodor, a venit cunosc atât de pu]in. Dac\ ar fi fost miercuri dintre romanele ei, tip\rite
din perspectiv\ mai dis-
`ntr-o zi `n vizit\ sora lui, `mpreun\ cu cei sau vineri, sora lui nu ar fi adus pr\jituri. `ntre cele dou\ r\zboaie
mondiale, vor fi primite elo- tan]at\. „Nu ma c\lca pe
trei copii ai ei. A adus pr\jituri, ca s\ m\- Sau ar fi adus de post. Dar postul `n ziua de umbr\“ (1969) e o fantezie
nânce cu to]ii. Când serveau pr\jitura, a su- luni nu `l poate `n]elege. I se pare exagerare. gios de Garabet Ibr\ileanu
[i Mihail Sadoveanu, mai u[oar\, prin care Onofrei,
nat cineva la sonerie. Era un b\iat care ve- {i Teodor, mâncând pr\jitura, a ]inut postul personaj maleabil [i proteic
nea la biseric\ de pu]in\ vreme, care tocmai dragostei. Postul nu este scop, ci mijloc. ales c\ debutul cu romanul
Postim ca s\ iubim, nu iubim ca s\ postim. „Voica“ se va produce `n pa- p=n\ la absurd, ridica `n
se l\sase de medita]ia transcendental\ [i mod alegoric problema dis-
c\ruia p\rintele Antim nu `i d\duse binecu- Când e vorba de postul rânduit de Biseric\, ginile „Vie]ii Rom=ne[ti“
vântare nici s\ posteasc\ lunea, nici s\ spu- acolo nu exist\ `ndoieli: trebuie p\strat. Dar, (1924). Romanul retip\rit ponibilit\]ilor paradoxale
n\ rug\ciunea lui Iisus. V\zând c\ Teodor când e vorba de posturi mai aspre pe care le dup\ „Eliberare“ (1972) e o ale omului `n a se adapta
tocmai termina de mâncat o pr\jitur\ cu ]inem din dorin]a de a ne cur\]a sufletul, f\r\ imagine neidealizat\ a ex- prin ipostaziere oric\rei si-
fri[c\, s-a smintit. A refuzat s\ m\nânce [i s\ avem canon, acolo nu e lege. Acolo trebuie isten]ei rurale, prezent=nd tua]ii. „Pontiful“ (1972) e
el, chipurile ca s\ nu se fac\ p\rta[ gre[elii s\ avem chibzuin]\ când trebuie s\ facem faptele `n stil naturalist, romanul iubirii unei scri-
lui Teodor. Duminic\ diminea]a, când a dat pogor\minte [i când nu. Dac\ tot l-ai judecat dar [i justfic=ndu-le. „M\- itoare pentru un medic in-
pomelnicul la biseric\, s-a plâns p\rintelui: pe Teodor, afl\ c\ el are binecuvântare de la tu[a Matilda“ (1928), „Stea- suportabil. Ca [i `n celelalte
– S\ [ti]i c\ pe mine m\ nedrept\]i]i, `n mine ca pentru fiecare zi de luni `n care tre- ua Robilor“ (1933), „~ntre zi romane, interesul e sus]i-
timp ce pe al]ii `i l\sa]i s\ posteasc\, chiar buie s\ m\nânce de dulce pentru a nu-i [i noapte“ (1942) sunt ima- nut prin capacitatea de a
dac\ ei calc\ postul. sminti pe al]ii, miercurea sau vinerea gini ale unui mediu citadin crea atmosfer\, prin selec]i-
– Cine calc\ postul? urm\toare s\ m\nânce numai pâine [i ap\. sau cosmopolit, capabil de a adecvat\ a detaliilor ma-
– Teodor. S\ nu spui asta mai departe. }i-am spus-o rafinamente sentimentale teriale. A tradus din John
P\rintele l-a chemat pe Teodor, a vorbit cu doar ca s\ nu `l judeci `n continuare. (Danion unite cu vulgaritatea, tr\- Galsworthy. (Rubric\ rea-
el pu]in, apoi i-a spus celuilalt: Vasile - Pateericcul mireeniloor) d=nd descompunerea, abu- lizat\ de pr. Paul LEHACI)
3 Miercuri, 9 ianuarie 2008

A VI-A ~NT+LNIRE MONDIAL| A FAMILIILOR: ~n perioada 1-18 ianuarie

Actualitatea 2009, `n Mexic are loc cea de-a VI-a ~nt=lnire Mondial\ a Familiilor. ~n
dezbatere se afl\ tema „Familia, formatoare a valorilor umane [i cre[tine“.
~n acest sens, cardinali, arhiepiscopi, episcopi, speciali[ti `n problematica
religioas\ familiei [i jurnali[ti s-au reunit recent la Vatican pentru a discuta problemele
actuale cu care se confrunt\ familiile din `ntreaga lume.

Bibliotec\ destinat\ studiului, pentru ~N LUME

comunitatea ortodox\ rom=n\ din Istanbul
Parohia „Sf=nta Trei-
me“ a comunit\]ii ortodoxe
rom=ne din Istanbul, Tur-
cia, `nfiin]at\ `n urm\ cu
[apte ani de c\tre Pa-
triarhia Rom=n\, va bene-
ficia `n perioada urm\toa-
re de o bibliotec\ desti-
nat\ studiului [i cunoa[te-
rii limbii rom=ne. Sub pa-
tronajul PF P\rinte Da-
niel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne [i Loc-
]iitor de Mitropolit al Mol-
dovei [i Bucovinei, `n
toamna anului trecut De-
partamentul pentru Rela-
]iile cu Rom=nii de Pretu-
tindeni, din cadrul Minis-
terului Afacerilor Externe
al Rom=niei, a asigurat
suma necesar\ `n vederea
achizi]ion\rii mobilierului
[i a elementelor de biroti-
c\ necesare acestei biblio-
teci. Mai multe informa]ii
`n acest sens a oferit la
Radio Trinitas pr. Silviu
State, parohul bisericii or-
todoxe rom=ne „Sf. Muce-
ni]\ Paraschevi“ din Istan-
bul: „Sub patronajul PF
P\rinte Patriarh Daniel,
lucr\rile pentru `nfiin-
]area bibliotecii au `nceput
`n luna octombrie, iar
aceast\ bibliotec\ dorim
s\ fie o lucrare a Depar-
tamentului pentru Rela-
]iile cu Rom=nii de Pretu-
tindeni din cadrul Minis-
terului Afacerilor Externe,
care ne-a promis o spon-
sorizare pentru a ob]ine
un ajutor financiar cu care
noi am achizi]ionat ele-
mentele de mobilier [i
birotic\ necesare deschi-
derii bibliotecii. Dorim s\
aducem carte rom=neasc\
de acas\, `nc=t avem nevo-
ie de orice ajutor“.
P\rintele Silviu State a
vorbit [i despre ce repre-
zint\ aceast\ bibliotec\
pentru comunitatea orto-
dox\ rom=n\ din Istan-
bul: „~n biblioteca aceasta
noi ne reg\sim cu cei dra-
gi de acas\, cu anii copil\-
riei [i cu tot ceea ce noi am
primit valoros [i frumos
de la str\mo[i, ca rom=ni,
pe care le purt\m cu noi
oriunde ne-am afla“. a
PS Episcop Kallistos
Ware va conferen]ia
`n California
PS Kallistos Ware, Episcop de
Diokkleia, Marea Britanie, va
sus]ine `n februarie-martie 2008
o serie de conferin]e `n California
de Nord [i de Sud, informeaz\
biserica. org. Primele trei con-
ferin]e, a[ezate sub genericul
„M\rind Trupul lui Hristos“, vor
avea loc `n Catedrala ortodox\
greceasc\ „~n\l]area Domnului“
din Oakland, California, pe 22 [i
23 februarie a.c.. De asemenea,
marele teolog contemporan va
sus]ine alte trei conferin]e, intitu-

Credincio[ii din Satu Nou

late „Venind mai aproape de
Prima M=ntuitorul: Via]a sacramen-
tal\“, `n Biserica greceasc\
[edin]\ „Sf=ntul Apostol Pavel“ din

a Comisiei [i-au ridicat biseric\ `n 32 de zile Irvine, California, pe 29 februarie

[i pe 1 martie. PS Kalistos Ware
pred\ teologie ortodox\ la
Universitatea din Oxford [i este
Mixte a Biserica cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“ din parohia unul dintre cei mai cunoscu]i
teologi contemporani, luc\rile
Satu Nou, Protopopiatul Dorohoi, a fost ridicat\ p=n\ la nivelul centurii,
Guvern- `n numai 32 de zile a P=n\ la terminarea noii biserici, slujbele
sale de spiritualitate fiind celebre
`n `ntreaga lume. ~n 2005 a
Patriarhie se s\v=r[esc `ntr-o cantin\, unde anterior se organizau diferite festivit\]i a sus]inut conferin]e pe teme de
spiritualitate ortodox\ [i la Ia[i.
La Palatul Patriar-
hiei din Bucure[ti a a- de Nicoleta OLARU Papa a adresat ur\ri
vut loc ieri, 8 ianuarie, cre[tinilor de rit vechi
`ntrunirea primei [e- ~n numai 32 de zile, credincio[ii
din]e de lucru din acest parohiei Satu Nou, jude]ul Boto[ani, ~n ziua de duminic\, 6 ianuarie
an a Comisiei Mixte au construit biserica p=n\ la nivelul 2008, Papa Benedict al XVI-lea a
centurii. Temelia bisericii cu hramul adresat ur\ri cre[tinilor din Bise-
Guvern-Patriarhie, ricile r\s\ritene care s\rb\toresc
format\ din reprezen- „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“
din Satu Nou, Protopopiatul Doro- Cr\ciunul `n ziua de luni, 7 ia-
tan]i ai Guvernului Ro- nuarie, conform calendarului iu-
mâniei [i ai Bisericii hoi, s-a pus pe 27 august 2007, iar lian, informeaz\ Agen]ia de [tiri
Ortodoxe Române, in- p=n\ pe 28 septembrie, lucr\rile s-au Catholica. „Este o mare bucurie
formeaz\ Biroul de desf\[urat `ntr-un ritm alert. Anul a- s\ `mp\rt\[im celebrarea mis-
pres\ al Patriarhiei cesta, lucr\rile la biseric\ vor debuta terelor credin]ei, `n bog\]ia mul-
cu ridicarea bol]ilor. tiform\ a riturilor care atest\ is-
Rom=ne. toria bimilenar\ a Bisericii“, a
{edin]a a fost co- spus sfântul p\rinte `nainte de
prezidat\ de PF P\rin- Cantin\ transformat\ rug\ciunea Angelus recitat\ cu
te Daniel, Patriarhul `n paraclis credincio[ii [i pelerinii reuni]i `n
Bisericii Ortodoxe Ro- Pia]a „Sf. Petru“. „~mpreun\ cu
mâne [i Loc]iitor de Mi- ~n prezent, `n parohia Satu Nou, ~n 32 de zile, credincio[ii parohiei Satu Nou, jude]ul Comunitatea R\s\ritului cre[tin,
slujbele se s\v=r[esc `ntr-o cantin\, mult devotat\ Maicii Preasfinte a
tropolit al Moldovei [i
care a fost transformat\ `n paraclis.
Boto[ani, au construit biserica p=n\ la nivelul centurii lui Dumnezeu, invoc\m protec]ia
Bucovinei, al\turi de Mariei asupra Bisericii univer-
„Era o cantin\ pentru festivit\]i,
dl. Mihai Alexandru sale, pentru ca s\ se r\spân-
care a apar]inut ini]ial parohiei
Voicu, ministru delegat Trestiana. Cu sprijinul enoria[ilor,
deasc\ `n lumea `ntreag\ Evan-
pentru rela]ia cu Parla- ghelia lui Hristos, Lumina tutu-
am amenajat-o `ncet, `ncet. Au pri- ror popoarelor“, a ad\ugat papa.
mentul. mat lucr\rile exterioare, i-am `nlo-
~n cadrul lucr\rilor cuit acoperi[ul, care ini]ial era din
s-au purtat discu]ii smoal\, apoi am trecut la interior. Disputa privind
privind stadiul actual Am f\cut dou\ sobe din teracot\ cu propriet\]ile Bisericii
al retroced\rii proprie-
t\]ilor biserice[ti pre-
minicentral\ [i apoi am `nceput s-o cehe, aproape
`mpodobim: strane, covoare, analog, de rezolvare
luate `n mod abuziv de sfe[nice mari pentru lum=n\ri, c\-
regimul comunist `n delni]e, cruci, sfinte vase, ve[minte O `ndelungat\ disput\ privind
perioada 6 martie 1945- liturgice (6 r=nduri), evanghelie, chi- retrocedarea propriet\]ilor
22 decembrie 1989, as- vot, `ntr-un cuv=nt, tot ce era nevoie. Bisericii cehe confiscate de gu-
pecte legate de `mbu- Fiecare enoria[ a adus c=te o icoan\. vernul comunist ar putea fi
n\t\]irea cadrului le- aproape de rezolvare, potrivit
La `nceput, to]i aveau preten]ia s\-[i cotidianului francez „La Croix“,
gal privind sprijinul vad\ icoana `n biseric\. Le-am expli- citat de Agen]ia de [tiri
statului pentru salari- cat c\ biserica este `ns\[i casa lui Catholica. Pre[edintele ceh,
zarea personalului bi- Dumnezeu, [i de aceea trebuie s\ ~n prezent, `n parohia Satu Nou, slujbele se s\v=r[esc Vaclav Klaus, care se va con-
sericesc clerical [i ne- a[ez\m `n ea tot ceea ce este mai fru- `ntr-o cantin\, care a fost transformat\ `n paraclis frunta cu alegeri `n luna febru-
clerical, precum [i i- mos“, ne-a declarat parohul de aici, n]at cimitirul satului, care se `ntinde Enoria[ii din Satu Nou, `mpreu- arie, a f\cut din rezolvarea dis-
dentificarea de noi so- p\rintele Ciprian {optic\. putei o `nalt\ prioritate pentru
pe o suprafa]\ de 1 hectar, fiind n\ cu parohul lor, au `n proiect, conducerea sa. O comisie guver-
lu]ii `n scopul ajuto- sfin]it de PS Calinic Boto[\neanul, dup\ terminarea bisericii, `nchi- namental\ `ns\rcinat\ cu re-
r\rii comunit\]ilor or- Se dore[te `nfiin]area Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ia[i- nat\ Sfin]ilor Arhangheli, [i con- zolvarea revendic\rilor pro-
todoxe române din afa- lor, pe 21 mai 2005, c=nd s-a pus [i struirea unei clopotni]e, a unui priet\]ilor confiscate va
ra grani]elor ]\rii.
unui cabinet de religie lum=n\rar, precum [i amenajarea prezenta un raport `n acest an,
piatra de temelie a viitoarei biserici.
Continuând [irul `n- ~n vecin\tatea noii biserici aflate Tot `n vecin\tatea bisericii s-a unei adev\rate gr\dini botanice `n [i se pare c\ rezultatele preli-
trunirilor similare an- `n construc]ie, `n prim\vara anului plantat [i o livad\, care are `n pre- jurul bisericii. ~ntruc=t cantina, `n minare ale studiului realizat de
terioare, aceast\ reuni- care tocmai s-a `ncheiat, a fost `nfii- zent 70 de pomi fructiferi. care se desf\[oar\ programul litur- comisie au câ[tigat aprobarea
gic, are o suprafa]\ destul de mare, tuturor p\r]ilor implicate `n dis-
une a Comisiei Mixte pute. Eforturile de a se ajunge
Guvern-Patriarhie s-a dup\ ce biserica nou\ va fi dat\ `n la un acord au fost puse `n difi-
desf\[urat pe baza no- Noile conturi deschise la BCR folosin]\, aici se vor amenaja un cultate `n trecut de opozi]ia
ului cadru legislativ a- - filiala Sector 4 Bucure[ti - laborator de religie, un birou, o sa- ne`nduplecat\ din parlamentul
sigurat de intrarea `n l\ de mese, o buc\t\rie, o sal\ de ceh [i de indiferen]a public\ din
vigoare a Legii nr. 489/ conferin]e [i o bibliotec\. una dintre cele mai secularizate
2006 privind libertatea
pentru Parohia Satu Nou este o subur- societ\]i din Europa.
bie a ora[ului Dorohoi, situat\ la Propriet\]ile biserice[ti au fost
religioas\ [i regimul confiscate de guvernul comunist
general al cultelor, prin CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ie[irea din ora[ul Dorohoi, spre Da-
`n 1949. ~n multe cazuri, cl\diri
care Statul recunoa[te rabani. Ini]ial, aceast\ parohie a- parohiale au fost transformate
par]inea parohiei Trestiana. A fost pentru utiliz\ri diferite. Unele
cultelor rolul spiritual,
`nfiin]at\ ca parohie de sine st\- biserici au fost complet remode-
educa]ional, social-ca- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 t\toare `n anul 2002, prin str\da- late sau distruse, iar altele au
ritabil [i de parteneri niile preotului Gheorghe {optic\, fost vândute de guvern unor noi
sociali, precum [i statu- USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
paroh la parohia Dumbr\vi]a. Este proprietari la pu]in timp dup\
tul lor de factori ai EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 o parohie `n formare, av=nd un c\derea regimului comunist. ~n
p\cii sociale. a num\r de 200 de familii. a aceste cazuri, oficialii Bisericii
cer o compensare financiar\. a
4 Miercuri, 9 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Grecii din jude]ul
Tulcea au s\rb\torit
Ziua Babei
Toate femeile din comuna tulcean\
Izvoarele, una dintre cele mai mari
comunit\]i compacte de greci din
România, au luat parte, ieri, la
s\rb\toarea tradi]ional\ intitulat\
„Ziua Babei“. S\rb\toarea, ini]ial
un eveniment dedicat doar moa[e-
lor satului, s-a transformat `n timp
`ntr-o petrecere a tuturor femeilor
din comunitate, deoarece, odat\ cu
`nfiin]area maternit\]ilor, impor-
tan]a moa[elor a sc\zut. Potrivit
tradi]iei comunit\]ii grece[ti din
Tulcea, `n aceast\ zi, femeile nu au
voie s\ fac\ nici o munc\ `n curte,
gr\din\ sau `n cas\, b\rba]ii având
obliga]ia de a le prelua `ndatoririle
[i de a le oferi diminea]a un pahar
cu vin, pentru ca gospodinele s\ fie
`mbujorate toat\ ziua. Dup\ ce se
trezesc, femeile `mbrac\ portul tra-
di]ional, compus din costum de ca-
tifea albastr\, [or] alb cu fund\ ro-
[ie, cordon metalic, batic alb sau
„gear“, `mpodobit cu zale din argint
[i flori, pe cap. G\tite [i „`narmate“
cu bucatele tradi]ionale, doamnele
satului se `ndreapt\ spre C\minul
cultural, unde sunt a[teptate de
muzican]i, singurii b\rba]i a c\ror
participare la petrecere este permi-
s\. ~n timp ce femeile petrec, b\r-
ba]ii a[teapt\ l\satul serii `n cafe-
nele. Ziua Babei `ncheie ciclul s\r-
b\torilor tradi]ionale arhaice de `n-
ceput de an din comunitatea gre-
ceasc\ Izvoarele, dup\ ce, dumini-
c\, de Boboteaz\, a avut loc a[a-nu-
mitul udat al tuturor b\rba]ilor
care s-au `nsurat `n anul precedent,
iar luni a fost s\rb\toarea „`mbr\-
catul miresei“. ~n jude]ul Tulcea
tr\iesc circa 2 mii de persoane de
etnie greac\.
Primar vasluian
amendat de IJSU
Primarul comunei Munteni de Jos
a fost sanc]ionat cu o amend\ de
2.500 de lei de Inspectoratul Jude-
]ean pentru Situa]ii de Urgen]\
(IJSU) Vaslui, pentru c\ nu a ac]io-
nat cu utilaje de desz\pezire `n
vederea debloc\rii unui drum aflat
pe raza comunei. Din cauza lipsei
de reac]ie a edilului vasluian, pom-
pierii nu au putut ajunge `n satul
Mânje[ti, unde o persoan\ a murit
`ntr-un incendiu. „Nu exist\ nea-
p\rat o leg\tur\ `ntre faptul c\ am
`ntârziat la acel incendiu [i decesul
persoanei, dar nu este posibil ca
primarii s\ nu trateze cu respon-
sabilitate astfel de situa]ii, mai ales
c\ le-am atras aten]ia `n repetate
rânduri. Edilii au obliga]ia, potrivit
legii, s\ ne asigure accesul pentru
a ajunge la timp la interven]ii“, a
declarat [eful IJSU Vaslui, colo-
nelul Neculai Olaru.
A crescut num\rul
poli]i[tilor sanc]iona]i
Nou\ ofi]eri [i 58 de agen]i de
poli]ie sanc]iona]i, din care trei
destitui]i, au fost m\surile disci-
plinare luate de Inspectoratul de
Poli]ie Jude]ean (IPJ) Buz\u `n
cursul anului 2007. Comandantul
IPJ Buz\u, comisarul-[ef Viorel
{tefu, a afirmat c\, fa]\ de ceilal]i
ani, num\rul poli]i[tilor
sanc]iona]i este `n cre[tere. „Ca
urmare a activit\]ilor de audit [i
monitorizare, `n 2007 au fost con-
statate 68 de abateri de la regulile
[i normele de munc\ [i, dup\
`ndeplinirea procedurilor
prev\zute de statutul poli]istului,
nou\ ofi]eri [i 58 agen]i au fost
sanc]iona]i disciplinar, iar, `n alte
trei cazuri, considerate abateri
grave, s-a luat m\sura destituirii
din Poli]ie“, a spus [eful IPJ
Buz\u. Comisarul {tefu a explicat
c\ cele trei cazuri de destituire au
avut la baz\ abateri disciplinare
repetate, `n cazul unui agent, [i
conducerea `n stare de ebrietate,
`n cazul altor doi agen]i. a
BR|}|RILE DACICE VOR FI DIN NOU EXPUSE: Celebrele br\]\ri dacice
intrate anul trecut `n patrimoniul Muzeului Na]ional de Istorie a României
(MNIR) vor putea fi admirate `ntr-o expozi]ie care se va deschide la sfâr[itul
acestei luni. Al\turi de pre]ioasele obiecte de cult vor fi expuse [i s\bii din
epoca bronzului, numeroase monede din aur [i dou\ documente din vremea
lui Constantin Brâncoveanu [i a lui Constantin Ipsilanti.
Blocul avariat de explozie va fi reparat de Prim\rie
a Lucr\rile de repara]ii la blocul din municipiul Satu Mare, afectat, `n urm\ cu dou\ zile, de o puternic\
explozie, vor fi suportate din bugetul Prim\riei a Potrivit [efului Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]\
Satu Mare, colonel Gheorghe Strâmb, explozia s-a produs din cauza unei acumul\ri de gaze
la o instala]ie de `nc\lzire improvizat\ a ~n urma incidentului, trei persoane au fost r\nite, iar [apte
apartamente din bloc [i trei autoturisme parcate `n apropierea imobilului au fost serios avariate a
Prim\ria municipiului Satu de opt apartamente, situate `n c\- suprafa]a corpului. Femeia care primarului municipiului Satu
Mare va suporta toate cheltuielile minul Grupului {colar „Constan- se afla `n acela[i apartament, Fe- Mare, Iuliu Ilyes, cele dou\ per-
pentru repararea blocului afectat tin Brâncu[i“. Dou\ dintre cele chete Carolina, `n vârst\ de 45 de soane aflate `n apartamentul care
de explozia produs\ `ntr-un apar- trei persoane r\nite `n urma ex- ani, a suferit arsuri doar pe 10% a explodat sunt cunoscute ca fiind
tament, `n noaptea de duminic\ ploziei au fost transportate cu o din suprafa]a corpului. Potrivit ale str\zii, iar, cu o sear\ `nainte
de producerea incidentului,
spre luni. Primarul municipiului, aeronav\ a Ministerului Ap\r\rii [efului Inspectoratului pentru Si-
Iuliu Ilyes, a declarat c\ lucr\rile la Spitalul de Chirurgie Plastic\ tua]ii de Urgen]\ Satu Mare, co- vecinii spun c\ au petrecut [i au
de consolidare a pere]ilor de rezis- Reparatorie [i Arsuri din Bucu- lonel Gheorghe Strâmb, explozia consumat alcool. Deocamdat\, nu
ten]\ au `nceput deja, Prim\ria re[ti. Directorul Spitalului Jude- s-a produs din cauza unei acu- se [tie cum au ajuns cei doi `n
urmând s\ recupereze banii de la ]ean Satu Mare, Aurelia Vulciu, a mul\ri de gaze la o instala]ie de apartamentul respectiv, proprieta-
persoanele care vor fi g\site vino- declarat c\ una dintre victime, un `nc\lzire improvizat\. Explozia a rul locuin]ei spunând c\ au intrat
vate de producerea exploziei. Pri- b\rbat `n vârst\ de 40 de ani, are avariat [apte apartamente din f\r\ acceptul s\u. Locatarii sus]in,
m\ria a pus la dispozi]ia locatari- mici [anse de supravie]uire, deoa- bloc [i trei autoturisme parcate `n `ns\, c\ `n locuin]a respectiv\ se
lor evacua]i din imobil un num\r rece a suferit arsuri pe 80% din apropierea imobilului. Potrivit organizau frecvent chefuri. a
Ministerul Ap\r\rii angajeaz\,
`n acest an, 5 mii de militari
a P=n\ `n prezent, aproximativ 3.800 de tineri, din care 300 de fete, [i-au depus dosarele `n vederea
recrut\rii ca soldat sau gradat voluntar a Stagiul militar efectuat constituie un avantaj,
`ns\ nu reprezint\ o cerin]\ obligatorie pentru `nscrierea la concurs a Potrivit oficialilor MAp,
principalele avantaje pe care le vor avea tinerii recruta]i sunt reprezentate de solda lunar\, echipament
[i hran\ (sau compensa]ie de hran\) gratuite, asisten]\ medical\ [i medicamente gratuite
sau compensa]ie lunar\ pentru chirie, `n situa]ia `n care candida]ii recruta]i nu au o locuin]\ proprie a
Aproximativ 3.800 de tineri, cipa la concurs: vârsta cuprins\
din care 300 de fete, [i-au depus `ntre 18 [i 26 ani; cet\]enia ro-
dosarele `n vederea recrut\rii ca mân\ [i domiciliul stabil `n ]ar\;
soldat sau gradat voluntar. Con- absolvirea cel pu]in a ciclului in-
ducerea Ministerului Ap\r\rii a ferior liceal sau unei [coli de arte
precizat c\, oficial, termenul pen- [i meserii, cu certificat de ab-
tru depunerea dosarelor a expirat solvire/calificare profesional\ ni-
`n cursul zilei de luni, 7 ianuarie. vel 1, iar, `n cazul `n care sunt
Etapa de selec]ie a candida]ilor va elevi `n ultimul an de studii, s\
`ncepe s\pt\mâna viitoare, `n cele fac\ dovada absolvirii/ promov\-
trei centre zonale de selec]ie [i ori- rii examenului pân\ la data `nce-
entare existente la nivel na]ional. perii programului de instruire.
Pentru prima serie de preg\tire, De asemenea, candida]ii nu tre-
care va debuta `n luna martie a buie s\ fi fost condamna]i penal
acestui an, Ministerul Ap\r\rii [i s\ nu fie `n curs de urm\rire
are disponibile 1.855 de locuri penal\; s\ fie ap]i din punct de
pentru urm\toarele specialit\]i: vedere medical [i psihologic [i s\
geniu, comunica]ii [i informatic\, aib\ o condi]ie fizic\ bun\. Pen-
ap\rare NBC, auto, rachete [i ar- tru anumite arme sau speciali-
tilerie, infanterie, tancuri, mari- t\]i militare sunt prev\zute o se-
n\, radioloca]ie, para[uti[ti, logis- rie de cerin]e specifice. Stagiul
tic\, avia]ie [i poli]ie militar\. militar efectuat constituie un
Oficialii MAp au precizat c\, `n avantaj, `ns\ nu reprezint\ o pament [i hran\/compensa]ie de formarea deprinderilor de co-
acest an, se inten]ioneaz\ anga- cerin]\ obligatorie pentru `nscri- hran\ gratuite, asisten]\ medica- mand\ ale subofi]erilor. Vechimea
jarea a 5 mii de militari voluntari. erea la concurs. l\ [i medicamente gratuite, docu- `n serviciu a militarilor voluntari
mente militare de transport gra- se ia `n calcul la stabilirea pensiei
tuit, pentru efectuarea concediului [i a altor drepturi de asigur\ri so-
Ministerul Ap\r\rii Echipament, de odihn\ sau `n cazul mut\rii ciale. Oficialii MAp au precizat c\,
selecteaz\ tineri hran\ [i asisten]\ dintr-o garnizoan\ `n alta, com- la angajare, recru]ii semneaz\ un
pensa]ie lunar\ pentru chirie, `n contract pentru o perioad\ de
`ntre 18 [i 26 de ani medical\ gratuite
situa]ia `n care candida]ii re- pân\ la patru ani. Urm\toarele
Potrivit criteriilor impuse de Potrivit oficialilor MAp, princi- cruta]i nu au o locuin]\ proprie. contracte pot avea o durat\ de 2-3
Ministerul Ap\r\rii, candida]ii, palele avantaje pe care le vor avea Totodat\, recru]ii au posibilitatea ani fiecare, pân\ la limita de
b\rba]i [i femei, trebuie s\ `nde- tinerii care doresc s\ devin\ sol- de a fi selec]iona]i, pân\ la `m- vârst\ `n grad, stabilit\ prin lege
plineasc\ urm\toarele condi]ii da]i [i grada]i voluntari sunt re- plinirea vârstei de 30 de ani, pen- la 40 de ani, dar `n raport de ne-
generale, pentru a putea parti- prezentate de solda lunar\, echi- tru a urma cursul de baz\ pentru voile institu]iei militare. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN DIHOR A SPERIAT CLI- prezenta era imobilizarea [i `ndep\r- sprijinul financiar al Consiliului Poli]ie Jude]ean (IPJ). „~n cursul a-
EN}II DINTR-UN COMPLEX CO- tarea acestuia din zona respectiv\“, Jude]ean, am dotat 61 de autotu- nului trecut s-a `nregistrat o dimi-
a declarat [eful ISU Vaslui, Neculai risme cu dispozitive GPS, `n special nuare a criminalit\]ii stradale cu 126
MERCIAL: Pompierii de la Deta[a- Olaru. C=nd a apelat la serviciul de autoturisme pentru siguran]\ pub- de fapte, comparativ cu anul 2006. De
mentul de Interven]ie Bârlad, din urgen]\ 112, unul dintre angaja]ii lic\ [i patrulare. De asemenea, toate
cadrul Inspectoratului Jude]ean pen-
asemenea, s-a constatat o sc\dere a
complexului comercial a afirmat c\ posturile de poli]ie au fost dotate cu num\rului furturilor din societ\]i
tru Situa]ii de Urgen]\ Vaslui, au ar putea fi vorba de o vidr\. calculatoare conectate la re]ea de comerciale [i din locuin]e“, a declarat
fost solicita]i s\ intervin\ pentru a a APELURI DE URGEN}| RE- po[t\ electronic\, iar, prin autofi-
[eful IPJ, comisarul Mihai Carp. La
captura un dihor care a p\truns `ntr- ZOLVATE ~N TIMP RECORD: Pes- nan]are, subunit\]ile [i posturile de
un complex comercial din ora[ [i a poli]ie au primit 110 telefoane mo- capitolul nerealiz\ri, [eful IPJ Vaslui
te 95%, din cele 17 mii de apeluri in- a semnalat faptul c\ nu s-a reu[it
creat panic\ printre clien]ii maga- trate `n 2007 pe re]eaua de urgen]\ bile de grup, fapt ce a crescut opera-
zinului. Potrivit [efului IJSU, princi- tivitatea `n contactarea efectivelor“, asigurarea unor condi]ii decente de
112, au fost rezolvate de poli]i[tii bu- lucru pentru poli]i[tii din mediul ru-
palul pericol `l reprezenta comporta- zoieni `n mai pu]in de zece minute, a a explicat [eful IPJ Buz\u.
mentul violent al animalului [i, mai declarat comisarul-[ef Viorel {tefu, a INFRAC}IONALITATEA ral. „{tim cu to]ii cât de greu le este
ales, posibilitatea ca acesta s\ fie comandantul Inspectoratului de STRADAL| A SC|ZUT LA VASLUI: colegilor din mediul rural s\-[i des-
purt\tor de anumite boli. „Având `n Poli]ie Jude]ean (IPJ) Buz\u. {eful Fenomenul infrac]ional stradal `n- f\[oare activitatea. Posturile de poli-
vedere c\ dihorul este un animal IPJ a precizat c\ dot\rile de ultim\ registreaz\ un regres la Vaslui. ]ie de la ]ar\ nu sunt dotate cores-
s\lbatic periculos [i c\ se afla `ntr-un genera]ie `n tehnica de comunica]ii Aceasta este principala concluzie a punz\tor, iar poli]i[tii de acolo s-au
loc public, singura solu]ie pentru au m\rit de câteva ori viteza de bilan]ului activit\]ii pe 2007, prezen- plâns `n repetate rânduri de aceste
`nl\turarea pericolului pe care `l reac]ie a poli]i[tilor buzoieni. „Cu tat de conducerea Inspectoratului de lucruri“, a afirmat [eful IPJ Vaslui. a

Economic
O firm\ din Austria cump\r\ Carom One[ti
Reprezentan]i ai firmei
austriece Energy Bio Chemi-
cals (EBC) au semnat, ieri,
minuta final\ pentru cum-
p\rarea Carom One[ti, sin-
gura unitate de produc]ie ca-
re a fabricat `n România cau-
ciuc sintetic. Dup\ patru `n-
cerc\ri de privatizare nereu-
[ite, urmate de scandalurile
provocate de achizi]ionarea
pachetului majoritar de c\-
tre grupul financiar al fra-
]ilor Iancu - patronii actuali
ai clubului Poli Timi[oara -
Pia]a muncii din Rom=nia trebuie reorganizat\
a Sindicatele, patronatele [i reprezentan]ii Guvernului vor lucra `mpreun\
timp de o lun\ pentru reorganizarea pie]ei muncii a ~ntr-o lun\ va fi prezentat un program
de priorit\]i care vizeaz\ pia]a muncii [i sistemul de securitate social\ a Decizia
a fost luat\ `n urma discu]iilor care au avut loc `ntre sindicate, patronate [i Guvern a
Pia]a muncii din Rom=-
nia are nevoie de o seri-
oas\ reorganizare, mai a-
les `n condi]iile `n care ne
confrunt\m cu o puterni-
c\ criz\ de for]\ de mun-
c\. Discu]iile care au avut
loc luni la Cotroceni `ntre
pre[edintele Traian B\-
sescu [i sindicate au vizat
[i problema reorganiz\rii
pie]ei muncii, lucru care
va trebui s\ se fac\ `n lu-
na urm\toare, dup\ cum
declara, la finalul discu-
]iilor, pre[edintele Blocu-
lui Na]ional Sindical,
Dumitru Costin. „~n de-
cursul unei luni de zile,
vom lucra `mpreun\ cu
Guvernul [i cu patronate-
le, urmând ca, la finele
acestei perioade, s\ avem
o nou\ `ntâlnire cu pre[e-
dintele pentru aflarea u-
nor solu]ii. Urmeaz\ o lu-
n\ intens\ de lucru `n co-
mun cu reprezentan]ii
Guvernului, astfel `ncât,
la finele acestui interval,
s\ putem prezenta un pro-
gram de priorit\]i care vi-
zeaz\ pia]\ muncii [i sis-
temul de securitate socia-
l\, pe de o parte, iar pe de
alt\ parte, s\ vedem `n ce
m\sur\ se pot identifica
solu]ii pentru ca sistemul
public de pensii s\ poat\
face fa]\ presta]iilor nece-
sare, atât peste 2-5 ani,
cât [i peste 15-20 de ani“,
a explicat Costin.
Formare profesional\
continu\
Acesta a spus c\ propu-
nerile sindicatelor vizeaz\
pia]a muncii, educa]ia,
programele de formare
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 9 ianuarie
Cerul va fi temporar
noros [i doar izolat vor mai fi
condi]ii s\ ning\ slab `n es-
tul ]\rii. ~ndeosebi `n vest [i
centru, va fi cea]\, posibil
persistent\, asociat\ [i cu
depunere de chiciur\. V=n-
tul va sufla slab p=n\ la mo-
derat, cu unele intensific\ri
`n zona `nalt\ de munte.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre -4 [i 6 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 9.01.2008
Dolar SUA 2,4430
Euro 3,5925
Miercuri, 9 ianuarie 2008
[i, apoi, de controversatul om
de afaceri Ovidiu Tender,
Carom a fost declarat\, `n
justi]ie, `n stare de faliment
la finele anului 2006. De a-
tunci, firma lichidatoare,
Finconta Consulting, a `ncer-
cat, sub presiunea sindicatu-
lui ce ac]ioneaz\ la Carom,
s\ g\seasc\ un cump\r\tor
care s\ doreasc\ repunerea
`n func]iune a instala]iilor [i
nu transformarea lor `n fier
vechi. Toate `ncerc\rile au
e[uat, astfel `ncât a fost ne-
profesional\ continu\,
standardele ocupa]ionale,
flexibilizarea pie]ei mun-
cii. Totodat\, sindicatele
au propus efectuarea unei
evaluri a sistemului de
pensii, pentru a vedea `n
ce m\sur\ va putea aces-
ta, la nivelul actual al con-
tribu]iilor, s\ ofere presta-
]iile care sunt prev\zute
`n lege. Acesta a reiterat
faptul c\ opiniile sindi-
catelor sunt divergente cu
cele ale Guvernului `n ce-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NII AU PRE-
FERAT S| FAC| REVELIO-
NUL ~N }AR|: Cei mai mul]i
români au preferat s\-[i pe-
treac\ noaptea dintre ani
`ntr-un hotel sau o pensiune
din ]ar\. Conform statisti-
cilor furnizate de Federa]ia
Patronatelor din Turism, nu-
mai 20 de mii de persoane au
preferat excursiile `n str\i-
n\tate de Revelion. Peste
130 de mii de persoane au
r\mas `n ]ar\ de Revelion.
Cele mai c\utate sta]iuni au
fost cele de pe Valea Praho-
vei, unde locurile de cazare
au fost ocupate `n procent de
aproape sut\ la sut\. {i ma-
rile ora[e au fost extrem de
aglomerate `n perioada Anu-
lui Nou. Potrivit statisticii,
peste 40 de mii de turi[ti au
petrecut noaptea dintre ani
`n hotelurile sau restauran-
tele din ora[ele mari. Doar
13% dintre turi[ti au prefe-
rat s\ plece `n str\in\tate.
DEFICITUL BUGETAR DIN 2007 VA DEP|{I 3%: Deficitul bugetar din anul 2007 va dep\[i
3% din PIB, estimeaz\ Mihai T\n\sescu, reprezentantul României la Fondul Monetar
Interna]ional. Majorarea deficitului se datoreaz\ sc\derii importante a veniturilor colectate
de c\tre stat `n ultima parte a anului trecut, a precizat fostul ministru de Finan]e. Ultimele
date ale execu]iei bugetare pe anul trecut arat\ o nerealizare de venituri de peste 3,3% din
PIB [i o nerealizare de cheltuieli de 2,6%, ceea ce `nseamn\ un plus de 0,7% `n deficit.
voie de modificarea Caietu-
lui de sarcini, realizat pe
baza mandatului acordat de
Ministerul Economiei [i Fi-
nan]elor, pentru ca EBC s\
accepte achizi]ionarea firmei
din One[ti. Condi]iile de
cump\rare ob]inute de aus-
trieci produc, `ns\, team\ `n
rândul celor circa 250 de
salaria]i care au mai r\mas
din cei peste 1.800, câ]i lu-
crau la Carom `n 1990, din
cauz\ c\ a fost eliminat\ in-
terdic]ia fa]\ de noii propri-
ea ce prive[te bugetul pe
nul acesta, precum [i `n
ceea ce prive[te sustenabi-
litatea sistemului public
de pensii. „Opiniile noas-
tre sunt divergente [i am
considerat necesar s\ in-
tervenim. Avem un mare
semn de `ntrebare `n ceea
ce prive[te sustenabilita-
tea sistemului public de
pensii, atât pe termen
scurt, cât [i pe termen me-
diu [i lung. Noi am venit
cu câteva sugestii care vor
Cele mai solicitate destina]ii
au fost Grecia, Austria,
Turcia, Egipt [i Bulgaria.
Potrivit Federa]iei Patrona-
telor din Turism, `n perioada
s\rb\torilor de iarn\, num\-
rul turi[tilor a fost mai mare
cu peste 10% fa]\ de perioa-
da similar\ din anul trecut.
a TATA MOTORS PRE-
ZINT| M+INE MA{INA DE
2.500 DE DOLARI: Con-
structorul auto indian Tata
Motors Ltd va prezenta m=i-
ne o ma[in\ cu un pre] de
vânzare de 2.500 de dolari,
adic\ jum\tate din pre]ul ce-
lui mai ieftin automobil dis-
ponibil `n prezent pe pia]a
auto, informeaz\ Reuters.
Botezat\ „ma[ina poporu-
lui“, autovehiculul va utiliza
componente din plastic [i
adezivi moderni, fiind la o
distan]\ uria[\ de m\rcile
de lux Jaguar [i Land Rover,
pe care Tata Motors vrea s\
le cumpere de la Ford Motor
etari de a nu vinde la fier
vechi instala]iile, dar [i pen-
tru c\ firma austriac\ ar
putea suspenda toate pl\]ile
dac\ ar ap\rea vreo con-
testa]ie dup\ vânzarea fos-
tului produc\tor de cauciuc
sintetic. Sindicali[tii de la
Carom solicit\ `n mod expres
ca unitatea de produc]ie `n
care sunt angaja]i s\ nu fie
dat\ la fier vechi, ci s\ fie re-
pornit\. EBC urmeaz\ ca `n
urm\toarele [ase zile s\ de-
pun\ scrisoarea de garan]ie
fi discutate `n Guvern, `n
perioada urm\toare“, a
mai spus Costin.
Discu]ii `ntre
sindicate, Guvern
[i pre[edinte
Pre[edintele Traian B\-
sescu s-a `ntâlnit, luni, la
ora 11:00, la Palatul Co-
troceni, cu liderii centra-
lelor sindicale [i cu repre-
zentan]i ai Guvernului. Pe
28 decembrie 2007, [eful
Co. Anali[tii apreciaz\ c\
succesul sau e[ecul acestui
proiect va determina locul ce
va fi ocupat de Tata Motors
pe pia]a auto mondial\, `n
special pe pie]ele emergente
precum India, China [i Ru-
sia. Potrivit lui Ratan Tata,
pre[edintele Tata Motors,
unul dintre motivele care au
stat la baza proiectului con-
struc]iei unui autovehicul
mic [i ieftin a fost faptul c\
pe drumurile din India se pot
vedea foarte multe familii ca-
re c\l\toresc cu copii [i baga-
je pe motociclete [i scutere.
Numai `n anul 2006/2007 pe
pia]a din India s-au vândut
aproximativ [apte milioane
vehicule pe dou\ ro]i [i un
milion de autoturisme. ~n
acest sens, o ma[in\ cu patru
locuri, un motor de 600 de
centimetri cubi [i un pre] de
100.000 de rupii (aproxima-
tiv 2.500 de dolari) ar urma
s\ fie accesibil\ pentru mi-
bancar\, reprezentând cel
pu]in 10% din pre]ul de vân-
zare al Carom, iar la o zi
dup\ virarea banilor va fi
f\cut public anun]ul privind
vânzarea firmei din One[ti.
Dac\ `n 30 de zile de la pu-
blicarea acestuia nu va ex-
ista o alt\ ofert\ mai bun\
decât cea avansat\ de Ener-
gy Bio Chemicals, austriecii
vor deveni proprietarii Ca-
rom. Aceasta este ultima
unitate industrial\ mare din
jude]ul Bac\u al c\rei statut
nu a fost, pân\ `n prezent,
clarificat. a
statului a semnat decretul
de promulgare a Legii bu-
getului asigur\rilor socia-
le de stat, `ns\, atunci, nu
a promulgat [i Legea pri-
vind bugetul de stat pe
2008, `n condi]iile `n care,
`n discu]iile de la Palatul
Cotroceni, liderii centrale-
lor sindicale au ridicat o
serie de obiec]ii referitoare
la politica economic\ [i so-
cial\ a Guvernului, solici-
tând interven]ia pre[edin-
telui B\sescu. Liderii celor
patru mari confedera]ii
sindicale - Confedera]ia
Na]ional\ Sindical\ „Car-
tel Alfa“, Blocul Na]ional
Sindical, Confedera]ia Na-
]ional\ a Sindicatelor Li-
bere din România - Fr\]ia
[i Confedera]ia Sindica-
telor Democratice din Ro-
mânia - s-au `ntâlnit, `n
urm\ cu dou\ s\pt\mâni,
cu [eful statului pentru a-i
cere s\ nu promulge Legea
bugetului de stat pe 2008
`n forma aprobat\ de
Parlament [i s\ o retri-
mit\ Legislativului pentru
a introduce amendamen-
tele sindicatelor. Dup\ `n-
tâlnirea de atunci, pre[e-
dintele CNS „Cartel Alfa“,
Bogdan Hossu, a anun]at
c\ Pre[edin]ia va media,
pe 3 ianuarie, o `ntâlnire
Guvern-sindicate pe tema
amendamentelor la Legea
bugetului de stat pe 2008,
`n cadrul c\reia vor fi dis-
cutate propunerile confe-
dera]iilor. (S.D.)
lioanele de familii tinere din
India, care aspir\ s\ fac\
parte din clasa de mijloc.
a ARGENTINA SUS-
PEND| EXPORTURILE DE
PETROL: Guvernul argen-
tinian suspend\ exporturile
de combustibil [i gaz, ca s\
poat\ face fa]\ consumului pe
plan intern, afectat de o lips\
acut\ de produse petroliere.
M\sura a fost luat\ dup\
ce sta]iile de alimentare din
Argentina au r\mas f\r\
produse, iar pre]ul petrolului
a urcat constant. O surs\ gu-
vernamental\ a declarat c\
situa]ia va fi considerat\
normal\ dup\ ce toate ben-
zin\riile vor fi aprovizionate,
iar pre]urile la carburan]i
vor reveni la nivelul din 31
octombrie. Argentina ex-
port\ petrol, gaze naturale [i
produse derivate c\tre Chile,
Brazilia [i Uruguay. a
5
PE SCURT
Motorina a devenit mai
scump\ dec=t benzina
Pre]ul la pomp\ al motorinei l-a
dep\[it pe cel al benzinei.
Petrom [i Rompetrol au scumpit,
la `nceputul acestei s\pt\mâni,
motorinele cu 3 bani pe litru, iar
ast\zi exemplul a fost urmat [i
de Lukoil. Majorarea pre]urilor
la motorin\ vine pe fondul
cre[terii accizelor. Motorina a de-
venit mai scump\ decât benzina.
Motorina Top Euro Diesel 4 de la
Petrom cost\ 3,71 lei pe litru, `n
timp ce echivalentele pe benzin\
- Premium f\r\ plumb 95 [i
OMV Carrera 95 nu dep\[esc
3,62 de lei. La fel [i la
Rompetrol, unde motorinele Efix
[i Super Euro 5 cost\ 3,76, res-
pectiv 4,02 lei pe litru, `n timp ce
pre]ul la pomp\ al benzinelor
Premium Euro 4 [i Efix 95 este
de 3,61 lei/litru. De ieri, [i Lukoil
a anun]at majorarea pre]urilor la
motorin\, motivul fiind acela[i ca
[i `n cazul celorlalte companii -
majorarea accizelor.
Fermierii rom=ni
primesc subven]ii
mai mici dec=t
cei europeni
Agricultura va avea la dispozi]ie,
anul acesta, peste 3 miliarde de
euro. Fondurile vin atât de la
Uniunea European\, cât [i de la
bugetul de stat [i sunt destinate
fermierilor care `[i vor cultiva
terenurile. ~n 2008, agricultorii
vor primi 50 de euro pe hectar
din fonduri europene, plus 30 de
euro pe hectar din fondurile na-
]ionale. La `nceput, subven]iile
vor fi virate prin intermediul A-
gen]iei de Pl\]i [i Interven]ii `n
Agricultur\, urmând ca, la sfâr[i-
tul anului, agen]ia s\ `[i recupe-
reze banii de la Uniunea Euro-
pean\. România este `nc\ depar-
te de ]\rile europene `n ceea ce
prive[te subven]iile `n agricultu-
r\. Dac\ un agricultor român pri-
me[te circa 50 de euro pe hectar,
unui fermier francez `i sunt alo-
cate aproape 400 de euro, iar u-
nuia din Ungaria circa 200 de eu-
ro. Ministerului Agriculturii i-au
fost alocate, `n 2008, aproximativ
2,66 procente din PIB, adic\ 11,7
miliarde de lei. O mare parte din
bani va fi direc]ionat\ `n progra-
me de sprijin pentru fermieri.
Totodat\, fondurile europene alo-
cate pentru acest an sunt desti-
nate exclusiv fermierilor. Este
vorba despre pl\]i directe de pes-
te 440 de milioane de euro. Alte
fonduri vor veni [i prin interme-
diul Agen]iei de Pl\]i pentru Dez-
voltare Rural\ [i Pescuit, dar nu-
mai pe baz\ de proiecte.
~n acest an vor fi
impozitate [i
tranzac]iile imobiliare
Guvernul a renun]at la impozita-
rea pensiilor mai mici de 1.000
de lei [i la impozitarea sumelor
ob]inute `n urma exproprierilor.
~n schimb, se va percepe impozit
pentru câ[tigurile ob]inute din
jocurile de noroc [i pentru premi-
ile câ[tigate la concursurile orga-
nizate de firme. Noile m\suri
vizeaz\ [i cet\]enii str\ini care
din 2004 au stat mai mult de 183
de zile pe an `n România. Ace[tia
sunt obliga]i s\-[i declare la Fisc
veniturile globale realizate `n
România [i `n str\in\tate `n
2007. De la 1 ianuarie 2008,
statul impoziteaz\ [i tranzac]iile
imobiliare. Pân\ acum, acestea
erau scutite de TVA, numai `n
cazul `n care beneficiarul [i
furnizorul sunt cet\]eni români.
Tot de la 1 ianuarie, Fiscul va
putea accepta facturi simplifi-
cate, dar [i alte documente, `n
locul facturilor, numai dac\ aces-
tea `ndeplinesc condi]iile impuse
de lege. a
6 Miercuri, 9 ianuarie 2008

Voronenii [i to]i boto[\nenii se mândresc cu cei care le duc obiceiurile mai departe.
Reportaj Ansamblul de datini [i obiceiuri de iarn\, Fanfara „Iacobenii“, Grupul vocal-instrumental
b\rb\tesc „Arca[ii lui {tefan“ [i un grup mai nou de copii care cânt\ la fluiera[e, intitulat
simbolic „Ciob\na[ul“. La mijlocul lunii decembrie, voronenii au pornit la drum prin tot
Bucure[tiul, iar la Muzeul Satului s-au oprit pentru a participa la Festivalul de datini [i
obiceiuri, al\turi de câteva dintre cele mai valoroase ansambluri de datini [i obiceiuri din ]ar\.

Voronenii promoveaz\ la Vene]ia

datini [i obiceiuri rom=ne[ti
Pentru locuitorii comunei Vorona, jude]ul Boto[ani,
ultima lun\ a anului trecut a fost una de foc, dar, cu
toate acestea, pl\cut\, fiindc\ a fost `n slujba
tradi]iei. C\ci ce e mai pl\cut suflete[te ca satisfac]ia
unui lucru bine f\cut? Tradi]ia a fost [i va r\mâne
mereu aproape de oamenii acestor meleaguri.

Voronenii nu puteau pe- Voronenii au colindat

trece s\rb\torile specifice
sfâr[itului de an decât `n
conformitate cu tradi]iile
care `nc\ se mai p\streaz\
cu sfin]enie `n aceste locuri.
Un aport deosebit având [i
conducerea comunit\]ii lo-
cale, care sprijin\ an de an
tradi]iile. La un an de la in-
tegrare, voronenii au tr\it o
schimbare menit\ s\ mar-
cheze a[a cum se cuvine pri-
mul Revelion ca europeni cu
acte `n regul\. „Nu se putea
s\ nu d\m [i noi semn c\
vrem s\ ne `nscriem `n cele-
lalte na]iuni din Uniunea
European\ [i s\ ar\t\m
prin ceva c\ ne str\duim [i
noi s\ progres\m, s\ ne
aliniem la standardele eu-
ropene“, spune primarul
Aurel {tefan.
Dup\ vizionarea datini-
lor [i tradi]iilor prezentate,
aproape toat\ suflarea sa-
tului s-a adunat la ora 0 `n
inima comunei sau au privit
din curtea gospod\riei ce
n-au mai v\zut [i nici nu
credeau c\ o s\ apuce s\ va-
d\ `n micu]a lor localitate:
primul foc de artificii orga-
nizat la trecerea dintre ani.
Organizat cu sprijinul fiului
comunei, Cornel {fai]er,
sensibil `ntotdeauna atunci
când vine vorba de locali-
tatea sa de ba[tin\, devotat
`n aceea[i m\sur\ tradi]ii-
lor [i obiceiurilor pe care le
cunoa[te bine de la p\rin]ii
[i bunicii s\i. Timp de mai
bine de 10 minute a durat
bucuria oamenilor, `n a[a
fel `nc=t voronenii au trecut
din primul an de integrare
`n cel de-al doilea `ntr-o sta-
re de bucurie, bun\ dispozi-
]ie [i entuziasm, cu speran-
]a c\ acest an le va aduce [i
mai mari `mpliniri.
tot Bucure[tiul
Au meritat voronenii s\
se [i distreze [i relaxeze la
cump\na dintre ani. Mai cu
seam\ c\ au reprezentat
jude]ul `nc\ o dat\ cu cinste
`n câteva `mprejur\ri. {i nu
oricare. De Mo[ Nicolae,
primarul [i `nc\ o seam\ de
voroneni au poposit la emi-
siuni televizate. Pe lâng\
cele câteva aspecte legate
de a[ezarea [i economia co-
munei, au fost promovate [i
forma]iile cu care voronenii
[i to]i boto[\nenii se mân-
dresc: Ansamblul de datini
[i obiceiuri de iarn\, Fan-
fara „Iacobenii“, Grupul vo-
cal-instrumental b\rb\tesc
„Arca[ii lui {tefan“ [i un
grup mai nou de copii care
cânt\ la fluiera[e, intitulat
simbolic „Ciob\na[ul“.
La mijlocul lunii decem-
brie, voronenii au pornit ia-
r\[i la drum. Tot la Bucu-
re[ti, la Muzeul Satului, un- Una dintre tradi]iile `nr\d\cinate `n zona de nord a ]\rii,
de au participat la Festiva- `nainte [i dup\ Anul Nou, este jocul ursului [i al c\lu]ilor
lul de datini [i obiceiuri,
al\turi de câteva dintre cele lui, Paula Popoiu, i-a anun- fa]a boto[\nenilor la Festi- c\ noi le p\str\m ca atare“, tiv de bucurie. Dar ne-am
mai valoroase ansambluri ]at c\ pentru luna februarie valul jude]ean de datini [i remarc\ edilul voronean. f\cut [i datoria, `mpingând
de datini [i obiceiuri din ]a- sunt programa]i s\ partici- obiceiuri, au participat la `nc\ cu un an ceea ce ]ine de
r\. Chiar dac\ nu sunt la pe la un turneu `n Vene]ia cea de-a 10-a edi]ie a Festi- „Tradi]ia este ca o aceste locuri, lucruri fru-
prima participare, vorone- cu datinile [i tradi]iile auto- valului „Porni]i plugul, Fe]i moase [i valoroase, care,
htone. „Este o bucurie [i o Frumo[i“ de la Vatra Dor- carte de identitate“
nii se bucur\ de fiecare da- din p\cate, sub influen]a a-
t\ când au prilejul s\ pre- satisfac]ie deosebit\, fi- nei, la care sunt [i ei mem- Cu toat\ oboseala [i chel- ceasta, a moderniz\rii, a
zinte `nc\ o dat\ tradi]iile `n indc\ vom reprezenta nu bri fondatori. tuiala dedicat\ p\str\rii [i globaliz\rii [i altor proble-
fa]a speciali[tilor `n folclor, doar jude]ul Boto[ani, ci [i Anul l-au `ncheiat tot pe perpetu\rii tradi]iilor, voro-
România“, spune cu bucurie me, tind s\ fie l\sate s\ se
tradi]ii, obiceiuri [i etnogra- altarul tradi]iilor, urându-le nenii [tiu c\ munca lor nu e piard\. Tradi]ia este ca o
fie. „Tot timpul mergem alesul voronenilor. `n stilul caracteristic cons\- una `n zadar. Bucuria din o-
tenilor toate cele bune. „Am carte de identitate, dac\ nu
foarte bine preg\ti]i, fiindc\, chii oamenilor `n fa]a c\ro- o ai, e[ti oarecine“.
pe lâng\ ochii exigen]i ai pu- Au venit acas\ din r\mas surprins c\ oameni ra au dat spectacole i-a re-
Vorona nu este singurul
blicului cunosc\tor [i ata[at dragoste de tradi]ii din Fl\mânzi, Bucecea, A- compensat moral: „Peste tot
de aceste lucruri, mai sunt dâncata, Suceava [i alte lo- oamenii au sim]it ca un fel leag\n al tradi]iilor popula-
[i profesioni[ti“, `nt\re[te O recunoa[tere a valorii calit\]i cu rezonan]\ [i cu de reg\sire `n ceea ce pre- re, `ns\ modul `n care oa-
primarul Aurel {tefan. lor este c\ sunt chema]i pes- tradi]ii puternice odinioar\ zent\m noi. Un fel de reve- menii de acolo `l perpetuea-
Pe lâng\ succesul antici- te tot, la cele mai vizionate au venit la noi. S-au `ntors nire la o anumit\ stare ce z\ [i `l transmit mai depar-
pat, echipa voronean\ a a- emisiuni televizate [i la fes- anume s\ petreac\ s\rb\to- `nso]ea alt\dat\ trecerea te, cu efort [i cu s=rg, face ca
vut parte [i de o surpriz\. tivaluri de gen. Voronenii rile acas\, fiindc\ nu mai dintr-un an `n altul. Acesta locul acesta s\ fie unul spe-
Directoarea Muzeului Satu- [i-au etalat m\iestria `n sunt peste tot datini [i [tiu a fost cel mai important mo- cial. (Aida ROMAN)

Masca]ii de la Vorona au ajuns s\ colinde [i la Parlamentul Rom=niei [i Fl\c\ii [i feti[canele boto[\nence nu se sfiesc s\ poarte costumele
cu aceea[i m=ndrie vor merge [i la Vene]ia, `n luna februarie a acestui an populare [i s\ colinde dup\ cum li-i obiceiul str\mo[esc

Actualitate
Iran: Ruptur\ `ntre pre[edintele Ahmadinejad [i ayatollahul Ali Khamenei
Pre[edintele iranian
Mahmoud Ahmadinejad, ul-
traconservator, nu se mai
bucur\ de sprijinul pe care
liderul spiritual suprem, ay-
atollahul Ali Khamenei, i-l
oferea dup\ `nvestirea sa `n
func]ia suprem\ `n stat, `n
vara lui 2005, iar pr\pastia
`ntre cei doi lideri de la Te-
heran se ad=nce[te, apre-
ciaz\ cotidianul „Internatio-
nal Herald Tribune“. Aceas-
t\ concluzie se bazeaz\ pe
faptul c\, p=n\ nu demult,
ayatollahul Khamenei, care
are ultimul cuv=nt `n prob-
leme de stat `n Iran, `[i ex-
prima deschis sprijinul fa]\
de Ahmadinejad, ori de c=te
ori ultimul era criticat de
oponen]i politici iranieni.
Aceast\ atitudine a `ncetat,
`ns\, `n ultimele luni.
„Acum, c=nd Iranul nu
mai se afl\ sub amenin]area
unui atac militar, toate con-
tradic]iile interne ies la su-
ONU: „Al-QQaeda ar putea ob]ine
materiale radioactive din Rom=nia“
a Un `nalt responsabil ONU este convins c\ Al-Qaeda dore[te s\ atace nuclear marile ora[e ale lumii
a Mohammed El Baradei b\nuie[te c\ Rom=nia ar putea fi o eventual\ surs\ de materiale radioactive
a SRI spune c\ nici un serviciu secret str\in nu a avertizat Rom=nia de o asemenea posibilitate a
~ntr-o declara]ie neo-
bi[nuit\, Mohammed El
Baradei, directorul Agen-
]iei Interna]ionale pentru
Energie Atomic\ (AIEA),
afiliat\ ONU, men]ionea-
z\ numele Rom=niei pe o
list\ a ]\rilor expuse tra-
ficului de materiale radio-
active. Al\turi de c=teva
republici exotice ex-sovie-
tice, ]ara noastr\ este `n
aten]ia AIEA din cauza
unei eventuale implic\ri
Al-Qaeda `n regiune.
Teama
de un atac atomic
Mohammed ElBaradei,
directorul AIEA, se teme
c\ re]eaua terorist\ Al-
Qaeda preg\te[te un atac
nuclear sau radioactiv,
exprim=ndu-[i `ngrijora-
rea `n leg\tur\ cu traficul
de materiale radioactive
din Rom=nia, Ucraina,
Kazahstan [i Uzbekistan.
Un atac terorist al re]elei
Al-Qaeda „`ntr-o capital\
precum Londra sau Cairo
ar fi un co[mar mult mai
mare dec=t atentatele de
la 11 septembrie 2001“,
afirm\ El Baradei `ntr-un
interviu acordat cotidia-
nului arab Al-Hayat.
„M\ tem foarte mult c\
organiza]ii precum al-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a LASZLO TOKES, PRO-
PUS PENTRU {EFIA PAR-
TIDULUI CIVIC MAGHIAR:
Organiza]ia teritorial\ a
Uniunii Civice Maghiare -
Scaunul Sfântu Gheorghe
consider\ c\ episcopul To-
kes Laszlo este persoana po-
trivit\ pentru a conduce
Partidul Civic Maghiar, for-
ma]iune aflat\ `n curs de `n-
registrare. Pre[edintele UCM
- Scaunul Sfântu Gheorghe,
Gazda Zoltan, a declarat,
luni, corespondentului ME-
Miercuri, 9 ianuarie 2008
prafa]\“, a apreciat Said
Leylaz, un analist politic [i
economic. „Cea mai mare
gre[eal\ pe care americanii
au comis-o frecvent `mpotri-
va Iranului a fost adoptarea
unei abord\ri radicale, cre-
=nd astfel un teren propice
pentru ca radicalii s\ preia
controlul asupra ]\rii“, a
continuat sursa citat\.
„Khamenei l-a sprijinit pe
Ahmadinejad deoarece cre-
dea `n sloganurile lui pri-
vind ajutorarea s\racilor.
Performan]a sa economic\ a
fost `ns\ dezastruoas\ [i, cu
siguran]\, luna lor de miere
a `ncetat“, noteaz\ acela[i
comentator politic [i eco-
nomic.
Pe de alt\ parte, Ali Kha-
menei l-a numit luna trecu-
t\ pe Mohammad Zolghadr,
un lider militar intransi-
gent, `n func]ia de adjunct al
[efului Basij, o mili]ie for-
Qaeda pot ob]ine arme
nucleare“, m\rturise[te
directorul AIEA. Exclu-
z=nd totu[i posibilitatea
comercializ\rii armelor
nucleare, laureatul Pre-
miului Nobel pentru Pace
explic\: „Exist\ probabili-
tatea mai mare ca tero-
ri[tii s\ pun\ m=na pe re-
surse radioactive, pe care
le-ar putea detona `n zone
locuite sau chiar `ntr-un
ora[-capital\, provoc=nd
mii de mor]i“.
Rom=nia, surs\ de
materiale nucleare?
Insist=nd pe posibilita-
tea unui co[mar terorist
de propor]ii inimaginabi-
le, El Baradei recomand\
supravegherea tuturor
armelor [i depozitelor nu-
cleare din lume. ~n acest
sens, directorul AIEA este
`ngrijorat de informa]iile
referitoare la tentativele
de trafic cu materiale ra-
dioactive. „~n fiecare an
sunt arestate sute de per-
soane care `ncearc\ a[a
ceva“, spune El Baradei,
not=nd c\ cele mai multe
cazuri de acest fel apar `n
]\ri foste sovietice [i din
Europa de Est, precum
„Kazahstan, Uzbekistan,
Ucraina [i Rom=nia“.
DIAFAX, c\, `n opinia orga-
niza]iei locale a UCM, epis-
copul Tokes Laszlo este per-
soana potrivit\ pentru a o-
cupa func]ia de pre[edinte al
Partidului Civic Maghiar,
deoarece are credibilitate [i
poate s\ integreze cele [ase
organiza]ii care l-au sus]inut
`n campania privind alegeri-
le pentru PE. Potrivit sursei
citate, reprezentan]ii celor
[ase organiza]ii maghiare
care l-au sus]inut pe Tokes
`n campanie se vor `ntâlni,
probabil `n scurt timp, pen-
HEZBOLLAH BOMBARDEAZ| DIN NOU ISRAELUL: Poli]ia israelian\ a afirmat
ieri c\ dou\ rachete au fost lansate din Liban asupra nordului Israelului, `n
cursul nop]ii de luni spre mar]i, provocând pagube materiale. Oficialit\]ile de
la Ierusalim b\nuiesc organiza]ia islamist\ Hezbollah ca fiind responsabil\
pentru acest atac. Incidentul intervine `n ajunul vizitei pre[edintelui american
Ahmadinejad [i Khamenei `[i disput\ puterea `n Iran
mat\ din voluntari, iar pre[e-
dintele Ahmadinejad l-a des-
tituit. De asemenea, Mah-
De[i agen]iile secrete a-
mericane cerceteaz\ de
mult timp acest tip de a-
menin]\ri teroriste, nume-
le Rom=niei nu a ap\rut
niciodat\ printre ]\rile
vulnerabile la scurgerea
de materiale radioactive.
Astfel, declara]iile lui El
Baradei par a fi lipsite de
dovezi sau argumente,
baz=ndu-se doar pe pre-
supuneri sau pur [i simplu
pe o confuzie geografic\.
SRI nu vede
nici un pericol
~n replic\ la declara]ii-
le lui EL Baradei, purt\-
torul de cuv=nt al SRI,
Marius Bercaru, a decla-
rat, luni, c\ Serviciul Ro-
m=n de Informa]ii nu de-
]ine nici un fel de indicii
privind posibilitatea ca e-
lemente Al-Qaeda sau co-
nexiuni ale acesteia s\ fie
interesate de achizi]ii de
material radioactiv din
Rom=nia. Purt\torul de
cuv=nt al SRI a completat
c\ nici `n cadrul activit\-
]ilor de cooperare extern\
„SRI nu a primit nici un
fel de semnal\ri care s\
sus]in\ `n vreun fel teme-
rile directorului AIEA“.
Prin acest am\nunt,
SRI dezminte practic
tru a discuta, printre altele,
[i despre viitorul Partidului
Civic Maghiar. Uniunea Ci-
vic\ Maghiar\ a depus anul
trecut `n noiembrie la Tribu-
nalul Bucure[ti documenta-
]ia necesar\ pentru `nregis-
trarea Partidului Civic Ma-
ghiar, iar Tribunalul urmea-
z\ s\ se pronun]e `n acest
caz pe data de 10 ianuarie.
a CONCUREN}| ACER-
B| PENTRU {EFIA PC:
Parlamentarii PC, Daniela
Popa [i Sabin Cuta[ [i pre-
George W. Bush, cea dintâi efectuat\ de acesta `n Israel.
moud Ahmadinejad a reac]io-
nat vehement dup\ ce fostul
negociator `n dosarul nuclear
Bin Laden, teroristul cu vise atomice
specula]iile directorului
AIEA. ~n plus, Bercaru a
ar\tat c\ SRI, `n coopera-
re cu institu]iile abilitate
din Rom=nia [i cu parte-
[edintele organiza]iei Praho-
va, Florian Anghel, [i-au de-
pus candidatura pentru a o-
cupa func]ia de pre[edinte al
PC, care va deveni vacant\
la Congresul partidului din
27 ianuarie, ca urmare a re-
tragerii lui Dan Voiculescu
din func]ie. Senatorul Sabin
Cuta[, vicepre[edinte al par-
tidului, a declarat c\ are `n
vedere dou\ obiective, [i a-
nume continuarea actualei
politici a PC, `ncercând ca
partidul s\ ob]in\ la alegeri-
le locale un scor de 7%. ~n
iranian a efectuat o vizit\ `n
Egipt ca reprezentant special
al ayatollahului. a
nerii externi, „conlucreaz\
activ“ pentru prevenirea
amenin]\rilor la adresa
securit\]ii na]ionale a Ro-
m=niei [i a alia]ilor s\i. a
schimb, actualul pre[edinte
al Consiliului Executiv al
PC, Codru] {ere[, a ar\tat
c\ nu inten]ioneaz\ s\ se
`nscrie `n cursa pentru pre-
[edin]ia partidului. {ere[ a
declarat c\ dore[te s\ candi-
deze `n partid pentru o alt\
func]ie de conducere, fie cea
de secretar general, fie cea
de vicepre[edinte. Fostul
ministru al Industriilor nu a
vrut s\ fac\ cunoscut mo-
tivul pentru care nu can-
dideaz\ pentru func]ia de
pre[edinte al PC. a
7
LUMEA PE SCURT
Lituania cere Rusiei
desp\gubiri
de 28 de miliarde $
„Lituania va insista ca Rusia s\
recunoasc\ faptul ocupa]iei sovie-
tice [i s\ pl\teasc\ pagubele afe-
rente“, a declarat luni pre[edintele
lituanian Valdas Adamkus, `ntr-o
reuniune extins\ a colegiului Mi-
nisterului de Externe de la Vilni-
us. Adamkus i-a trimis un avertis-
ment direct Moscovei pe aceast\
tem\, subliniind c\ Lituania va
prelua pre[edin]ia, prin rota]ie a
OSCE `n 2011 [i a UE `n 2013.
Vilniusul a estimat pierderile din
anii petrecu]i de Lituania `n cadrul
URSS la 28 de miliarde de dolari.
Guvernul lituanian a stabilit volu-
mul compensa]iilor acum c=]iva
ani, cu ajutorul exper]ilor, dar `nc\
n-a ajuns la negocieri directe cu
Moscova privind achitarea aces-
tora. „Nu renun]\m [i nu vom re-
nun]a de la cererea ca Rusia s\ re-
cunoasc\ ocupa]ia sovietic\ [i vom
face totul pentru a ob]ine - pe
calea dialogului cu Moscova -
achitarea sumelor pentru daunele
provocate de regimul sovietic“, a
subliniat pre[edintele Adamkus.
Turcia face concesii
libert\]ii de expresie
Guvernul turc va trimite Parla-
mentului s\pt\m=na aceasta o re-
form\ important\ a legii care res-
tric]ioneaz\ libertatea de expri-
mare, a c\rei modificare este
cerut\ de Uniunea European\, a
anun]at ministrul Justi]iei,
Mehmet Ali Sahin. Ankara este
supus\ presiunilor UE pentru a
amenda articolul 301 din Codul pe-
nal, care incrimineaz\ insulta
adus\ identit\]ii turce [i care a
fost folosit pentru a inculpa impor-
tan]i scriitori turci. Oficiali turci
au declarat luna trecut\ c\ ]ara
lor va reforma legea dup\ ce UE
va permite reluarea negocierilor de
aderare. Ankara este nemul]umit\
de eforturile pre[edintelui francez
Nicolas Sarkozy de a bloca proce-
sul de negocieri. Guvernul a luat
`n considerare diferite propuneri
menite s\ sporeasc\ libertatea de
exprimare, `ns\ nu au fost prezen-
tate detalii ale reformei. Raportul
anual al Comisiei Europene
privind Turcia, publicat `n noiem-
brie, cerea autorit\]ilor de la
Ankara s\ fac\ „mai multe efor-
turi“ referitoare la libertatea de
exprimare [i religioas\.
So]ul lui Benazir
Bhutto nu crede `n
implicarea Al-Qaeda
So]ul fostului premier pakistanez
Benazir Bhutto, asasinat\ la
sf=r[itul lui decembrie, se `ndoie[te
c\ ea a fost ucis\ de re]eaua al-
Qaeda, a[a cum sus]ine Guvernul,
d=nd asigur\ri c\ partidul s\u va
continua s\ lupte `mpotriva is-
lami[tilor, la nevoie gra]ie unei in-
terven]ii SUA. „Al-Qaeda nu s-a
prezentat la alegeri `mpotriva
noastr\ [i, mai ales, a dezmin]it
(c\ au ucis-o), [i atunci de ce am
crede Guvernul [i nu pe ea?“, s-a
`ntrebat Asif Zardari, `ntr-un in-
terviu acordat agen]iei France
Presse. Bhutto a fost ucis\ `ntr-un
atentat sinuciga[ la 27 decembrie
`n suburbia Islamabadului, dup\
un miting organizat `n cadrul cam-
paniei pentru alegerile legislative
[i provinciale, am=nate pentru 18
februarie. ~ntrebat cu privire la un
recent articol din „New York
Times“, cu privire la eventuali-
tatea unei interven]ii militare
americane `n zonele tribale din
nord-vestul Pakistanului, unde tal-
ibanii [i re]eaua Al-Qaeda [i-au re-
constituit for]ele, Zardari a amintit
c\ so]ia sa l-ar aproba dac\ ar fi la
putere. „Americanii activeaz\ deja
pe teritoriul pakistanez, se
`ncearc\ `n prezent s\ se dea
asigur\ri c\ ei nu sunt aici“, a co-
mentat el. a

8 Miercuri, 9 ianuarie 2008
Reportaj
O profesoar\ din Ia[i se str\duie[te ca
rom=nii din Her]a s\ nu-[i uite originile
Fiecare are amintiri despre
copil\rie. Ale unora sunt dintre cele
mai fericite, ale altora dintre cele
mai triste. Doamna Pandelica Rade[
din Ia[i `[i aminte[te copil\ria ca pe
o [coal\ despre via]\, `n care a
`nv\]at s\-[i iubeasc\ neamul.
Ast\zi, `[i umple timpul merg=nd la
biseric\, scriind poezii [i s\v=r[ind
acte de binefacere. Unele sunt doar
Tat\l Pandelic\i Rade[,
Pintilie Airinei, s-a n\scut
`n satul Mihoreni, din plasa
Her]a. Pe atunci, jude]ele
erau `mp\r]ite `n plase, iar
plasele `n comune. Plasa
Her]a f\cea parte din
jude]ul Dorohoi (`n nord) ca-
re, dup\ al Doilea R\zboi
Mondial a fost rupt `n dou\.
Pintilie Airinei urmase o
[coal\ de meserii nem]eas-
c\ la Cern\u]i [i fusese `n-
cadrat ca maistru peste
tractori[tii [i morarii boie-
rului Scarlat, din Borolea,
localitate aflat\ `n sudul
jude]ului Dorohoi. Locuia,
deci, `mpreun\ cu so]ia [i
copiii, la Borolea. Odat\ cu
`mp\r]irea jude]ului Doro-
hoi, plasa Her]a, cu 26 de
sate, a r\mas `n Ucraina.
CM
YK Astfel, Pintilie Airinei s-a
desp\r]it de familia sa [i pe
cei mai mul]i dintre cei
dragi nu i-a mai v\zut nici-
odat\. „Hotarul acesta mi-a
rupt inima `n dou\, [i mie
[i familiei mele. Tat\l meu
nu s-a mai v\zut cu ai lui
94% din popula]ia
]inutului Her]a este
de etnie rom=n\
Ast\zi, raionul Her]a
(care cuprinde aproape
`ntregul ]inut al Her]ei)
face parte din regiunea
Cern\u]i a Ucrainei. Con-
form recens\mântului
din Ucraina din 2001,
popula]ia acestui terito-
riu num\r\ 32.000 de lo-
cuitori. 94% din popula]ie
este de etnie rom=n\ [i
toate satele din raion
sunt exclusiv române[ti,
cu excep]ia satului Ma-
morni]a, `n principal lo-
cuit de ucrainieni. Acest
teritoriu a apar]inut
Principatului Moldovei,
iar apoi, p=n\ `n 1940,
Rom=niei, c=nd a fost o-
cupat de trupele sovieti-
ce, de[i, potrivit anexei
secrete a Tratatului de
neagresiune sovieto-ger-
man de la 1939, Uniunea
Sovietic\ nu pretindea
decât ocuparea Basarabi-
ei [i a nordului Bucovinei.
}inutul Her]ei nu f\cea
mijlocite de ea, iar altele realizate
chiar din resurse proprii. ~ntruc=t
s\n\tatea nu-i permite deplas\ri
frecvente, cele mai multe leg\turi le
face prin telefon. Principalii
beneficiari sunt rom=nii din ]inutul
Her]a, regiunea Cern\u]i (Ucraina).
Toate acestea sunt considerate de
ea ca fiind o datorie sf=nt\ fa]\ de
neamul s\u, rupt `n dou\ la 1940.
din ’40 p=n\ `n ’72, c=nd a
`nceput s\ se dea voie la
coresponden]\ [i s\ se fac\
chem\ri, la o perioad\ de 2
ani. ~ns\, `n timpul acesta,
i-au murit surorile, fra]ii,
mama, f\r\ s\ se vad\ [i
f\r\ s\ poat\ coresponda
m\car. C=nd eram copil,
mama `l g\sea mereu pe
tata `n diferite locuri, pl=n-
g=nd dup\ ai lui, pentru c\
nu [tia nimic de ei“, poves-
te[te Pandelica Rade[.
Refugiu pentru
fugarii Her]ei
Imediat dup\ r\zboi,
c=nd grani]a era doar o f=-
[ie de p\m=nt arat\, de fri-
ca deport\rilor `n Siberia,
rom=nii din Her]a treceau
aceast\ f=[ie `n timpul
nop]ii, venind spre Rom=-
nia. ~nc\l]au opincile in-
vers, pentru ca gr\nicerii
s\ cread\ c\ ei se duc `nco-
lo [i nu c\ vin spre ]ara
noastr\. Aici nu-l cuno[-
teau dec=t pe acest chia-
parte nici din Bucovina
de Nord (care mai fusese
r\pit\ de habsburgi la
1774) [i nici din Basara-
bia (care mai fusese r\-
pit\ la 1812 de Rusia ]a-
rist\). Astfel, `n 1940, te-
ritoriul a fost dat Ucrai-
nei sovietice [i, de la 1991
[i pân\ ast\zi, face parte
din statul ucrainean.
Pe harta sovietic\ ane-
xat\ la nota ultimativ\,
teritoriile cerute erau
marcate cu un creion ro[u
gros. La 29 iunie 1940,
tancurile sovietice au in-
trat `n Her]a omorând doi
ofi]eri [i 4 osta[i care s-au
opus acestui abuz. ~n-
treba]i de acest caz de un
delegat al Armatei Ro-
mâne, ru[ii au declarat c\
„au gre[it c\ au mers pâ-
n\ la Her]a“.
Bazându-se pe linia
groas\ trasat\ cu creio-
nul ro[u de tâmpl\rie pe
hart\, guvernul sovietic a
interpretat nota sa `n
sensul c\ Her]a f\cea
parte din teritoriul ce `i
revenea.
CM
YK
bur, Pintilie Airinei, la gea-
mul c\ruia b\teau `n miez
de noapte. „Ziua st\teau `n
p\dure, iar noaptea mer-
geau. Plecau `n grup de c=-
te 10-12, pentru a se ap\ra
`n caz c\ erau ataca]i. Aud
adesea `n g=nd b\t\ile lor
`n geam. Tata `i ascundea
ziua `n pod, iar noaptea le
a[ternea patul `n holul
mare dintre camere, pen-
tru a se odihni... Eu am
crescut `n durerea neamu-
lui. Chiar am [i o poezie.
«Fugarii Her]ei» se nu-
me[te“, continu\ dna Ra-
de[, recit=nd cu lacrimi `n
ochi: „Dac\ `n ad=ncul
nop]ii/ Degete `n geam b\-
teau/ Eu [tiam c\ fiii Her-
]ei/ De Siberia fugeau (....)/
{i opinca str\mo[easc\/ In-
versat\ [i-o-nc\l]ar\/ Ca
du[manii lor s\ cread\/ C-
au venit, nu c\ plecar\ (...)/
{i `n casa-mi p\rinteasc\/
Au g\sit culcu[ de frate/ Ce
putea s\-i ocroteasc\/ P=-
n\ c=nd plecau departe“.
A v\zut-o pe bunica
o singur\ dat\
Spune c\ i-a marcat
via]a faptul c\ Rom=nia a
fost `mp\r]it\ [i, odat\ cu
aceasta, neamul i s-a rupt.
Un frate aici [i altul din-
colo. ~[i aminte[te de vre-
murile cumplite c=nd, lo-
cuind aproape de Prut, `i
vedea pe rom=ni cum `[i
f\ceau semne cu batistele
[i strigau, auzindu-se, c\ a
murit m\tu[a sau mama.
A v\zut-o pe bunica ei o
singur\ dat\, pe c=nd avea
[ase ani. Nici nu [tie c=nd a
CM
YK
„Tat\l meu nu s-a mai v\zut
cu ai lui din ’40 p=n\ `n ’72.
~n timpul acesta, i-au murit
surorile, fra]ii, mama, f\r\
s\ se vad\ [i f\r\ s\ poat\
coresponda m\car“
murit. Nu are nici o amin-
tire despre aceasta, doar
repro[uri: „Dup\ Revolu]ie,
`mi repro[am, printr-o poe-
zie, c\ eu, ca profesoar\ de
rom=n\, nu pot, nu am po-
sibilitatea s\-i `nv\] pe ro-
m=nii de acolo limba rom=-
n\. Spuneam `n poezie:
«Draga mea, bunic\ dra-
g\,/ S\ m\ ier]i c\ n-am a-
flat/ Nici c=nd moart\ ai
fost pe mas\/ {i nici c=nd
te-au `ngropat./ O, m\ iar-
t\, a mea bunic\/ Ah, m\
iart\, dac\ po]i/ C\ci n-am
ajutat ca limba s-o vorbeas-
c\ ai t\i nepo]i./ (...) Doam-
ne, c=t dorise tata/ S\-[i re-
vad\ neamul tot/ ~ns\ n-a
putut, s\rmanul,/ C\ nu-i
dase pa[aport./ N-a putut
s\-[i vad\ sora/ Nici `n
drumul spre morm=nt/ {i
de-aceea sunt datoare/ Prin
al tatei leg\m=nt/ Ca s\ fac
tot ce se poate/ Pentru
scumpul s\u p\m=nt“.
„M-am sim]it obligat\
s\ m\ angajez“
Plec=nd de la acest sim]
al datoriei care prindea `n
fiecare zi din ce `n ce mai
mult contur, `n sufletul ei,
dup\ Revolu]ia din 1989 a
c\utat s\ umple, dup\ po-
sibilit\]ile sale, golul cultu-
ral [i religios din r=ndul ro-
m=nilor her]eni. „Tata mu-
rise `n ’88, iar eu m-am
sim]it obligat\ s\ m\ anga-
jez... Plec=nd la Mihoreni,
c=nd am cobor=t cu ma[ina
`nspre casa lui p\rinteasc\
am v\zut acel tei pe care `l
r\s\dise c=nd era el copil [i
din care, c=nd fugea cineva
de acolo, sora lui `i trimitea
c=te o floare `ntr-un petec
de h=rtie, semn c\ tr\iesc,
c\ sunt bine [i c\-l a[tept\.
Cum am ajuns `n curte,
m-am a[ezat la masa de
sub teiul acela [i am scris o
poezie pe care am intitula-
Biserica „Sfin]ii Voievozi“ din Mihoreni
t-o «Mesaj c\tre tata»“,
spune dna Pandelica.
Din 1972 p=n\ `n 1988,
c=nd a plecat din lumea
aceasta, tat\l ei a mai
ajuns la Mihoreni de dou\
sau trei ori, `ns\ nu a mai
prins `n via]\ dec=t pe sora
cea mic\ [i zecile de nepo]i
pe care `i avea. ~n familia
Airinei au fost mul]i mem-
bri [i `n total ar num\ra
peste 100 de suflete. De
asta, spune dna Rade[, c\
tot neamul ei este acolo.
Ea a ajuns la Ia[i, f\-
c=nd liceul, apoi facultatea,
[i a r\mas aici, pred=nd ro-
m=na [i istoria `n mai mul-
te [coli [i licee din ora[ [i
din `mprejurimi.
Un autobuz de c\r]i
pentru o bibliotec\
rom=neasc\, la
Mihoreni
Prima ac]iune de dup\
anul 1989 a fost `nfiin]a-
rea, `n februarie 1990, `m-
preun\ cu, pe atunci, asis-
tentul universitar Mihai
Dorin, a Societ\]ii „{tefan
cel Mare“. Aceast\ societa-
te avea drept scop rede[-
teptarea memoriei na]io-
nale [i revenirea teritori-
ilor pierdute la Rom=nia.
Apoi, a `nceput s\ adune
c\r]i rom=ne[ti pentru sa-
tul Mihoreni. I-au venit `n
ajutor mai mul]i preo]i b\-
tr=ni din Ia[i care studi-
aser\ teologia la Cern\u]i [i
nu numai. Mitropolia Mol-
dovei [i Bucovinei a achitat
o parte din plata c\r]ilor pe
care ea le-a c\utat prin CM
YK
libr\rii. {i fratele ei i-a
venit `n ajutor. A[a se face
c\, `n septembrie 1990, a
plecat la Mihoreni cu un
autobuz de c\r]i, `nfiin]=nd
o bibliotec\ rom=neasc\ la
liceul din sat. A dus atunci
[i o ma[in\ de scris, prima
cu litere latine[ti `n acea
zon\, pentru c\ „preotul a
vrut s\ elibereze acte de la
biseric\ `n rom=ne[te“. Tot
atunci a dus multe discuri
cu colinde rom=ne[ti.
Tot bisericii din Miho-
reni i-a donat trei r=nduri
de ve[minte preo]e[ti, apoi,
de-a lungul vremii, de mai
multe ori, c\r]i necesare
serviciului liturgic, precum
[i alte c\r]i de spirituali-
tate ortodox\. Cu tot dra-
gul a donat o icoan\ sufla-
t\ cu aur.
„~n decembrie 2005, pre-
otul din Mihoreni a venit la
Ia[i, `mpreun\ cu un alt
preot, ca s\ le fac rost de
calendare mai ieftine, pe
stil nou. {i atunci, de la
ICM Trinitas au primit
gratuit 250 de calendare de
perete, plus 50 tip agend\
[i c=te o saco[\ de c\r]i noi
din editur\. A mai fost [i o
saco[\ de c\r]i pentru
parohia Her]a, numai c\,
din p\cate, acel pachet nu
a ajuns la p\rintele Nec-
tarie B\lan [i atunci m-am
sup\rat pe cei doi“, mai
spune cu necaz doamna.
O leg\tur\
mai str=ns\
cu parohia Her]a
Acest fapt nu a `mpiedi-
cat-o `ns\ s\-[i continuie
„jur\m=ntul“ pe care `l f\-
cuse. A[a c\ s-a `ndreptat
c\tre alte biserici din ]inu-

tul Her]ei care aveau ne-
voie de ajutor [i pentru
care trimitea adesea lu-
cruri [i c\r]i necesare slu-
jirii preotului la Sf=ntul
Altar. Leg\tura cu parohia
Her]a [i cu preotul paroh,
Nectarie Balan, i-a f\cut-o
`n 2005, o poet\ care lo-
cuie[te `n vecin\tatea bise-
ricii din Her]a, Silvia Ca-
ba-Ghivireac, pe care a
`nt=lnit-o `n curtea Mitro-
poliei din Ia[i [i pe care a
ajutat-o s\ publice mai
multe c\r]i de poezii, fiind
singura poet\ de acolo.
Doamna Pandelica a
g\sit mai multe persoane
generoase care au s\rit `n
ajutorul parohiei din Her-
]a. Prima dat\, la cererea
preotului paroh, a trimis o
ma[in\ de scris cu litere la-
tine, 55 de acatiste, t\m=-
ie, 110 de iconi]e sfin]ite,
precum [i 120 de fotocopii
cu toat\ punctua]ia [i gra-
fia rom=neasc\, pentru li-
ceul din Her]a. „P\rintele
Nectarie a `ntemeiat `n in-
cinta bisericii, la care
sluje[te, o bibliotec\ rom=-
nesc\, pentru a-i `nv\]a pe
copiii de acolo religie. C=nd
am auzit, am `nceput s\
ajut biblioteca, s\ contribui
[i eu la aprovizionarea ei.
~ntre timp, p\rintele a `nfi-
in]at [i [coala rom=neasc\
de s=mb\t\ [i duminic\ `n
cadrul bisericii, unde se
pred\ discipline `n limba
rom=n\. Apoi, am mai
trimis de Pa[ti, `n 2007
mai multe c\r]i de beletris-
tic\, peste 400 de acatiste
CM
YK [i o alt\ ma[in\ de scris,
precum [i mult\ t\m=ie [i
mir. ~n ianuarie 2007, c=nd
p\rintele Nectarie venise
la Ia[i, ICM Trinitas a ofe-
rit parohiei Her]a 50 de ca-
lendare tip nou de perete [i
foarte multe c\r]i. Ultima
dat\ c=nd a fost la Ia[i, `n
decembrie anul trecut, i-
am preg\tit p\rintelui
pentru parohie, pentru o
comunicare mai u[oar\,
prin intermediul internetu-
lui, un calculator donat de
o bun\ prieten\. De aseme-
nea, mai multe femei de la
biserica unde merg eu(n.r.:
«T\ierea Capului Sf. Ioan
Botez\torul») au pus bani
[i am cump\rat c\r]i reli-
gioase de la Libr\ria «Cu-
v=ntul vie]ii», de c=te 50 de
lei fiecare. {i atunci am
pus iar [i foarte mult\ t\-
m=ie. {i, de asemenea, am
cump\rat cu mare drag din
partea mea o trus\ de bo-
tez pentru biserica din
Her]a“, explic\ profesoara
de rom=n\ [i istorie.
Bucur=ndu-se de aten]ia
ei, rom=nii din Her]a ar
vrea s-o cunoasc\, `ns\ din
cauz\ c\ s\n\tatea nu-i
permite, doamna Pandelica
a g\sit alte c\i de-a fi al\-
turi de ei. A `nregistrat
poezii pe care le-a scris
pentru rom=nii de acolo [i
le-a trimis c\r]ile ei de poe-
zii [i multe fotografii. Cei
de acolo `i trimit mereu un
colac frumos crescut [i „`m-
podobit“, cum numai bu-
covinencele din Her]a [tiu
s-o fac\, ca simbol al re-
cuno[tin]ei [i fr\]iet\]ii lor.
{i nu e de ajuns
O alt\ biseric\ pe care a
ajutat-o, `mpreun\ cu pri-
etenele ei, este cea din T\r-
Miercuri, 9 ianuarie 2008
Comunicare prin limba rug\ciunii
a La 10 ianuarie 2007, p\rintele Nectarie Balan, preot paroh `n
parohia Her]a, din regiunea Cern\u]i - Ucraina a vorbit la Radio
Trinitas despre condi]iile `n care `[i desf\[oar\ activitatea
pastoral\ `n aceast\ zon\ a V\ prezent\m `n continuare un
fragment din interviul realizat atunci de diaconul Nicolae Dima a
P\rinte, acolo se vor-
be[te `n general limba
rom=n\?
Se vorbe[te [i rom=n\ [i
ucrainean\, dar `n cea
mai mare parte se
vorbe[te limba
str\bunilor no[tri, limba
noastr\ care este cea mai
mare comoar\.
Crede]i c\ limba ro-
m=n\ se va vorbi `n
continuare [i peste
zeci de ani?
Da, pentru c\ aceasta
este limba `n care s-au ru-
gat str\bunii no[tri, limba
pe care am `nv\]at-o de la
p\rin]ii no[tri, `n primul
r=nd. {i cu ajutorul lui
Dumnezeu [i a Maicii
Sfinte va fi limba `n care
ne vom ruga cu mare dul-
cea]\ `ntotdeauna.
Te rogi, `n general `n
limba `n care te-ai n\scut.
Este mai dulce. Limba
este cea mai mare comoa-
r\ [i ne face s\ nu sim]im
aceste bariere care ne
despart pe unii de al]ii.
Dar barierele exist\,
totu[i!
Nu mari, doar o s=rm\.
{i inima nu este t\iat\ de
aceast\ s=rm\. Este o ini-
m\ care bate [i aici [i aco-
lo. O inim\ rom=neasc\.
~n Ucraina se pred\
doar `n limba ucrai-
nean\?
Nu! Nu, [i `n limba ma-
tern\, rom=neasc\. Chiar
nauca pentru care a d\ruit
c\r]i cump\rate de la Mi-
tropolie, precum [i o ma[i-
n\ de scris.
~n urm\ cu aproape 6-7
ani, a ars altarul bisericii
din Culiceni. Ea a mers la
pr. Mihai Manolic\, pe
atunci paroh la Biserica
„T\ierea capului Sf. Ioan
Botez\torul“ din Ia[i, care
a lansat `n biseric\ un apel
la solidaritate. Mai multe
persoane au s\rit atunci `n
ajutor, oferind bani cu care
s-au cump\rat c\r]ile nece-
CM
YK
c=te 10-12, pentru a se ap\ra `n caz c\ erau ataca]i. Aud adesea `n
g=nd b\t\ile lor `n geam. Tata `i ascundea ziua `n pod, iar noaptea le
a[ternea patul `n holul mare dintre camere, pentru a se odihni... Eu
datorit\ Statului rom=n,
`n localitatea `n care locui-
esc s-a deschis un gim-
naziu. De asemenea, [i `n
p\r]ile Her]ei s-a deschis o
[coal\ `n limba rom=n\.
Cea mai mare parte a
copiilor her]eni `nva]\ `n
institu]iile rom=ne[ti. {i
sunt copii `n institu]iile
rom=ne[ti care sus]in ex-
amene la limba
ucrainean\ la un nivel
foarte `nalt. {i poate chiar
au rezultate mai bune de-
c=t ucrainenii.
Tinerii care doresc s\
urmeze teologia, unde
`nva]\?
Cu binecuv=ntarea IPS
Mitropolit Onufrie al Cer-
n\u]ilor [i Bucovinei, ma-
joritatea tinerilor bucovi-
neni fac studiile `n Rom=-
nia. Eu, de exemplu, am
f\cut primul an de semi-
nar la M\n\stirea Neam],
apoi ceilal]i patru la Semi-
narul Teologic „Sf. Mitro-
polit Dosoftei“ din Sucea-
va. Dar sunt tineri care `n-
va]\ teologia [i `n spa]iul
ucrainean. Nu este o ba-
rier\. Nu s-ar putea spune
c\ nu este unde `nv\]a.
Ierarhul care une[te
]inuturile
Ce v\ aduce `n Ia[i?
Am deschis pe terito-
riul bisericii unde slujesc o
bibliotec\ ortodox\ rom=-
Daruri
pentru
rom=nii
din Her]a
sare la Sf=ntul Altar sau
chiar icoane. „P\rintele a
dat un r=nd de ve[minte [i
mai multe c\r]i de cult,
`nc=t doi studen]i, abia au
reu[it s\ le duc\ celor din
Culiceni“, ne spune femeia.
Beneficiind de sprijinul [i
ajutorul mai multor oameni
de suflet, ac]iunile pe care
le-a `ntreprins [i le-a dus la
bun sf=r[it, sunt nenum\-
rate. Doamna Pandelica se
`ndreapt\ c\tre fiecare cu
recuno[tin]\ [i le mul]u-
me[te `nv\]\toarei Irina
CM
YK
„Ziua st\teau `n p\dure, iar noaptea mergeau. Plecau `n grup de
am crescut `n durerea neamului.“ (Pandelica Rade[)
neasc\. C\ci acolo, [i cred
c\ [i `n Rom=nia se petre-
ce acela[i lucru, a venit
vremea `n care lumea `l
caut\ mai mult pe Dum-
nezeu, `n]elege c\ are
nevoie de D=nsul, av=nd
`n vedere [i influen]ele
sectare care vin din toate
p\r]ile, `ncerc=nd s\ rup\
aceast\ c\ma[\ a lui Hris-
tos, adic\ Sf=nta Biseric\.
A[adar, cu ajutorul lui
Dumnezeu [i al Maicii
Sfinte am deschis aceast\
bibliotec\. Venind la Ia[i,
am b\tut la u[a Editurii
Trinitas [i vom pleca cu
bra]ele pline de c\r]i c\tre
cre[tini, cu calendare pe
care ei le a[teapt\, dorind
s\ duc\ mai departe
tradi]iile p\rin]ilor lor [i
s\-i cinsteasc\ pe cei care
se roag\ pentru ei, adic\
pe sfin]i. V\ mul]umesc
din suflet!
Biserica la care slujesc
este `nchinat\ Sf. Ier.
Spiridon al Trimitundei,
iar aceast\ biseric\, ates-
tat\ documentar acum
250 de ani, a fost metoc al
M\n\stirii „Sf. Ier. Spi-
ridon“ din Ia[i. Iat\ c\ [i
r\d\cinile acestei biserici
ne aduc la Ia[i. Aceasta
este dovada c\ nimic nu
ne desparte.
{i acesta este al doilea
pas - prin str\duin]a dnei
Pandelica Rade[ [i a mul-
tor cre[tini din Ia[i, pe
Parohia „Sf. Ier. Spiridon“ din Her]a, regiunea Cern\u]i,
este `nfr\]it\ cu parohia „Sf. Ier. Spiridon“ din Ia[i, `n spiritul
refacerii unit\]ii de acum 200 de ani, pe c=nd biserica din Her]a
era metoc al M\n\stirii „Sf. Spiridon“ din Ia[i
B=rzu, profesoarei Aglaia
Ciobanu, dnei Felicia, profe-
soarei Veronica Iordache,
Olte]iei Dabija, lui Remus
Reaboiu [i multor altor per-
soane cu suflet mare. A
reu[it s\ `nfr\]easc\ [coli
din Ia[i cu [coli din ]inutul
Her]ei, precum [i localit\]i
de pe cele dou\ meleaguri.
De asemenea, a fost al\turi
de tinerii bucovineni care
studiau la Ia[i, ajut=ndu-[i
s\-[i rezolve problemele, a
insistat chiar ca doi tineri s\
9
La 12 decembrie 2006 s-au `mplinit 250 de
ani de la atestarea documentar\ a Bisericii
„Sf. Ier. Spiridon“ din Her]a. O serie de
manifest\ri religioase [i culturale au marcat
acest eveniment. P\rintele Nectarie Balan
(ultimul din dreapta), `mpreun\ cu al]i preo]i
[i credincio[i, `n fa]a bisericii
care nici nu-i cunosc - de a nevoie, ce s\ mai facem?
fi `mpreun\. {i nimeni
Cu ce s\ v\ ajut\m?“. At=t
altcineva nu ne-a adus de mult s-au d\ruit. Se
aici dec=t Sf. Ier. Spiridon. construie[te foarte mult la
S\ fim din nou `mpreun\,
noi. Lumea are o de-
s\ fim din nou o inim\. osebit\ dragoste. Chiar [i
Vorbi]i-n
ne despre con- `n Bucovina, chiar [i `n
textul pastoral `n care ]inutul Her]ei, lumea
v\ desf\[ura]i activi- caut\ s\ fac\ c=t mai
tatea.
mult, asemenea st\bu-
Sunte]i mul]umit de
nilor lor care nu constru-
modul `n care r\spund
credincio[ii la `ndem- iau altceva dec=t biserici.
nurile dvs. de a-[[i Aceasta este, de fapt, cali-
p\stra [i de a-[[i per- tatea pe care am mo[tenit-
manentiza, de a tr\i
efectiv credin]a lor? o de la d=n[ii. Aceea de a
construi l\ca[e de cult,
Da, foarte mul]umit!
Am ni[te credincio[i c\- prin dragostea cea mare
fa]\ de Dumnezeu a
rora nu le sunt vrednic a
cre[tinilor care ajut\ s\ se
le mul]umi pentru dragos-
tea lor cea mare fa]\ de construiasc\ l\ca[e de
`nchinare, sfinte biserici,
biseric\. Am `nceput re-
CM
YK
spre a se ruga, dup\ cum
para]ia bisericii [i iat\, cu
am spus, `n limba ma-
ajutorul lui Dumnezeu [i
al cre[tinilor, am finalizat tern\.
aceast\ lucrare. Alergau Sunt oameni boga]i?
Suflete[te! Asta este
cu dragoste [i `ntrebau:
„P\rinte, de ce mai este principala bog\]ie a lor.
vin\ s\ studieze Teologia sistente cu daruri. Av=nd
aici [i multe altele. `n vedere ceea ce a realizat
La Ia[i, se `ndreapt\ p=n\ acum, de fiecare dat\
mereu cu inima cald\ spre c=nd i s-a cerut ajutorul,
b\tr=nii de la Spitalul din doamna Pandelica spune
Sculeni din jude], pentru c\ dac\ ea, care este bol-
care a organizat mani- nav\ (cele mai multe ac-
fest\ri culturale [i mai ]iuni le mijloce[te prin
multe acte filantropice. Ul- telefon), a reu[it s\ fac\
tima ac]iune la Sculeni a at=t, c=t de multe nu ar
fost de Cr\ciun, c=nd apro- putea face un om s\n\tos
ximativ 50 de femei [i b\r- pentru cel aflat la mare
ba]i au primit pachete con- str=mtorare. a
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
10
Opinii
LUMEA CUV+NTULUI
Ap\… plat\! Arhimandritul Ciprian Zaharia -
a De la adjectivul banal [i de
la sinonime ale acestuia
trebuie s\ pornim pentru a
explica denumirea unei ape
oarecum obi[nuite, adic\ f\r\
unele ingrediente aparte, dar
care se vinde `mbuteliat\ a
de Stelian DUMISTR|CEL
Prin articolul de fa]\ `ncerc\m s\ r\s-
pundem curiozit\]ii unei prietene cititoare, o
românc\ stabilit\ de dou\ decenii `n Ger-
mania, care ne-a pus `ntrebarea, justificat\
pân\ la urm\, de unde [i cum a ap\rut `n dis-
cursul public de la noi aceast\ sintagm\.
C\ci, pân\ s\-l `ntâlnim `n denumirea comer-
cial\ la care ne referim, adjectivul plat era
cunoscut mai ales cu sensurile din limbile de
origine, din care l-am `mprumutat, franceza [i
germana, [i anume „lat, turtit“ (cu nuan]a
aparte din medicin\: picior cu platfus `n-
seamn\ „picior ce are talpa prea pu]in sco-
bit\“), figurat (despre stil), `nsemnând „f\r\
expresivitate, plicitisitor, banal“.
De la adjectivul banal [i de la sinonime ale
acestuia trebuie s\ pornim pentru a explica
denumirea unei ape oarecum obi[nuite, adic\
f\r\ unele ingrediente aparte, dar care se
vinde `mbuteliat\. Aceasta a primit caracteri-
zarea `n discu]ie [i pentru a i se atribui o
„aur\“, `ns\ f\r\ a complica lucrurile. Con-
sider\m c\… botezul s-a produs pentru a nu i
se zice, ne-atr\g\tor, ap\ obi[nuit\ sau fad\,
dar pentru a o deosebi, cumva, de apa mi-
neral\ „carbogazoas\“. Dac\ i s-ar spune
„obi[nuit\“, trecând peste detalii chimice (c\ci
nu este vorba de ap\ chioar\!), unii s-ar putea
`ntreba de ce s\ cumperi a[a ceva la sticl\!
Termenul a ap\rut cam de vreo zece -
cincisprezece ani, iar consumatorii sunt, de
regul\, din categoriile mai avute, sau bol-
navi, c\rora le este recomandat\ de c\tre
medici [i trebuie s\ remarc\m c\ unele
firme care o distribuie se numesc, semni-
ficativ, „Apa bun\“ [i „La fântân\“.
Dar iat\ câteva comentarii de pe internet,
care `ncearc\ s\ pun\ la punct unele aspecte
interesante. „Nu am g\sit acum rapid un
link s\ te l\mure[ti, dar cert este c\ foarte
mul]i confund\ apa plat\ cu apa ne-carboga-
zoas\, ceea ce este o mare enormitate. Apa
plat\ este microbiologic pur\!“; „Nu cu mult
timp `n urm\ cei de la D… au vrut s\ fie
[mecheri [i au scris ap\ plat\ pe eticheta
apei «Izvorul Alb». Pân\ la urm\ au fost
obliga]i s\ scoat\ chestia aia [i s\ scrie
adev\rul: «Ap\ de Izvor». Apa plat\ nu are
nici o leg\tur\ cu apa de izvor“.
A[adar, nu numai cineva din str\in\tate
[i-a pus aceast\ problem\ de terminologie, ci
[i unii dintre cei din ]ar\, care dau [i explica-
]ii, mai mult sau mai pu]in fundamentate [i `n
registre variate. De exemplu: „Nu confunda]i
apa plat\ cu apa de izvor sau extras\ de mai
[tiu eu unde... adic\ apa de ]eav\“; „La Her-
culane [i `n Bucovina extrag b\ie]ii apa plat\
de la peste 1200 metri…!“ „Apa plat\ este apa
pur\, f\r\ nimic altceva. H2O, f\r\ s\ruri,
f\r\ microorganisme... m\ rog, cât se poate“.
Iat\ c\ pe mai mul]i `i preocup\ aceast\
plat\ oarecum subversiv\! ~mi aduc aminte
c\, `n urm\ cu vreo zece ani, când produsul
respectiv nu era `nc\ foarte r\spândit `n
comer], am `ntrebat la un mic chio[c alimen-
tar din Gala]i dac\ au [i ap\ plat\… „Nu
avem acum nici un fel, dar când avem, la noi
totul e cu plat\, se pl\te[te; altfel de ce am sta
aici `n picioare toat\ ziua?!“ a fost r\spunsul
mirat al vânz\toarei. O relatare comparabil\
am g\sit [i pe internet: „Am cerut o ap\ plat\.
Uimitor pentru mine, dar vânz\toarea nu [tia
ce este apa plat\ (a aproximat-o cu apa
light)…“. Dar partida nu este… pierdut\: re-
cent, pe etichete putem citi „ap\ mineral\
natural\ plat\“.
S\ `ncheiem optimist, `n favoarea apei `n
discu]ie ([i f\r\ teama c\ am putea fi acuza]i
de vreo publicitate mascat\), copiind sfaturi
de bun sim], tot de pe internet: „Un pahar de
ap\ plat\, diminea]a pe stomacul gol, deto-
xifiaz\ organismul [i previne indigestia“;
sau: „Dup\ o indigestie alimentar\, be]i
ceaiuri ne`ndulcite [i mult\ ap\ plat\!“. ~n
acest caz, referirea direct\ era la perioada de
dup\ revelion, dar se potrive[te [i dup\ alte
s\rb\tori.
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST, PROFESOR UNIVERSITAR LA
DEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
Miercuri, 9 ianuarie 2008
CALEA M+NTUIRII: „Aceast\ m=ntuire pentru veci a persoanelor
omene[ti se realizeaz\, pe de o parte, prin `ntruparea Fiului lui Dumnezeu
ca om pentru veci, prin jertfa adus\ de El [i prin `nvierea Lui, iar pe de
alt\ parte, prin scoaterea omului cu voia lui din patimile care `l `nchid `n
mod egoist `n el `nsu[i [i `n lumea v\zut\, trec\toare, [i prin unirea cu
Hristos cel `nviat la via]a de veci.“ (Pr. Dumitru St\niloae)
PORTRETE ~N LUMIN|
un str\jer `n vremuri de restri[te
~n M\n\stirea Bistri]a, pe lâng\ `mprosp\-
tarea duhovniceasc\ s-a lucrat mult [i din
de arhim. Timotei AIOANEI punct de vedere edilitar - gospod\resc. Ridi-
~n anii ’80, când l-am `ntâlnit pentru prima carea caselor monahale din incint\, renovarea
palatului domnesc, a gospod\riei, construirea
dat\, arhimandritul Ciprian Zaharia p\rea un
unei biserici `n stil tradi]ional `n cimitirul
om `nchis, sobru, preocupat de lumea lui [i mai
pu]in deschis c\tre cei din preajm\. St\re]ea m\n\stirii [i alte lucr\ri importante, au `n-
la Bistri]a, voievodala ctitorie a lui Alexandru semnat toate la un loc ani de trud\, jertf\,
cel Bun, m\n\stire care [i-a scris, mult\ cheltuieli [i timp pre]ios. S-a spus `n zilele `n-
vreme, istoria pe aceea[i pagin\ cu Neam]ul. mormânt\rii stare]ului Ciprian c\ m\n\stirea
Ce a `nsemnat st\re]ia lui la Bistri]a a a fost vizitat\ `n anii aceia de oameni impor-
tan]i, cu nume sonore [i cu pozi]ii `nalte. Unii
spus-o clar unul dintre ucenicii s\i de alt\da-
t\, Prea Sfin]itul Ioachim B\c\uanul: „Una dintre ei au ajutat, chiar dac\ formal apar]i-
neau ideologiei potrivnice, la finalizarea lucr\-
dintre cele mai rodnice [i mai lungi st\re]ii din
rilor amintite. Tot atunci, m\n\stirea a fost
`ntreaga istorie a m\n\stirii“. {i asta nu doar
gazd\ bun\ pentru numero[i oameni de cultu-
din pricina anilor mul]i (1979-2005), cât mai
r\, scriitori, pictori, arti[ti.
ales a realiz\rilor din timpul acela de r\scruce.
Ciprian Zaharia a venit la Bistri]a când
avea vreo 50 de ani. Pân\ atunci fusese, timp Milostiv [i primitor de str\ini
de 35 de ani, unul dintre diriguitorii vie]ii
c\lug\re[ti de la Secu. Mi-a vorbit `n multe Arhimandritul Ciprian a f\cut [i pentru ei
rânduri despre via]a unor monahi adev\ra]i numeroase fapte bune, a fost milostiv [i prim-
care vie]uiau la Secu `naintea decretului co- itor de str\ini. Unii scriitori, a[a cum a fost
munist, care i-a expulzat din m\n\stire. Nu i- Ioan Alexandru, i-au `nchinat câteva poezii,
a uitat niciodat\. La slujbele pe care le precumcele din „Imnele Iubirii“ [i „Imnele
s\vâr[ea, `i pomenea `ntr-un lung [ir de nume Moldovei“, r\mase ca un testament al poetu-
desprinse parc\ dintr-un calendar aghioritic [i, lui pentru }ara Mu[atinilor.
o dat\ pe an, ori mai des, le f\cea câte un P\rintele Ciprian a ajutat mul]i tineri s\
praznic dup\ rânduiala p\mântului românesc. urmeze [coli teologice, le-a cump\rat haine [i
c\r]i, le-a d\ruit primul ve[mânt [i primul
Liturghier. Mul]i oameni ai Bisericii, ast\zi cu
Prin ce s-a caracterizat perioada diferite slujiri, p\streaz\ imaginea unui
de st\re]ie a p\rintelui Ciprian monah milostiv, rug\tor, veghetor pentru
m\n\stire [i pentru bunul ei mers. Pe de alt\
~n primul rând prin abilitate `n vremuri de parte, el s-a confruntat [i cu ne`mpliniri, cu
`ncercare [i presiune puternic\ fa]\ de omene[ti e[ecuri, cu nelini[ti [i `mpotriviri. Se
Biseric\, `n general, [i monahism, `n special. vorbea uneori de vigilen]a nest\pânit\ a unor
Datorit\ acestei abilit\]i, contestat\ uneori `n demnitari zonali care aduceau mereu `n
mediile eclesiale, Bistri]a a devenit o discu]ie „problema M\n\stirii Bistri]a [i a oa-
m\n\stire cunoscut\ [i cercetat\ de credin- menilor ei“. Probabil c\ pentru a rezista `n
cio[ii zonei, dar [i de pelerinii veni]i de de- anii cei mai `nver[una]i ai regimului comunist
parte pentru a-i `ntâlni pe duhovnicii vesti]i a trebuit s\ se pl\teasc\ un tribut. Cu toate resentimente, f\r\ griji [i orgolii. Era, a[ zice,
care se nevoiau acolo: Marchian Ciubotaru, acestea, tributul amintit a salvat esen]ialul. preg\tit pentru Judecata din urm\. De ce oare
Martinian Conu], Hrisostom Asavei, Ioanchie M\n\stirea Bistri]a a `nfruntat vijelia [i a s-a petrecut trecerea lui `n lumea ve[niciei toc-
B\lan, Iustin Pârvu [i al]ii. Unii dintre ei, ie[it la liman cu n\dejde `n vremuri mai bune. mai `n ziua pomenirii Sfântului Nicodim de la
urm\ri]i de serviciile secrete, au m\rturisit Tismana? Va fi avut evlavie monahul nem-
]ean pentru marele avv\ care a zidit atâtea
pân\ la urm\ c\ s-au aflat atunci `ntr-o oare- Un stare] `n vreme de `ncercare m\n\stiri? Ori poate c\ a[a a fost hot\rât
care siguran]\ `ntre zidurile m\n\stirii. pentru arhimandritul Ciprian, care a `ncercat
Ace[tia, `mpreun\ cu al]i c\lug\ri mai tineri, ~n ultimii ani ai vie]ii, arhimandritul [i el s\ `ntemeieze m\n\stiri [i schituri noi,
au pus um\rul la refacerea vie]ii duhovnice[ti Ciprian Zaharia s-a schimbat foarte mult. Nu multe la num\r, dup\ modelul marilor p\rin]i
din vechea chinovie. ~n miez de noapte, când mai era str\jerul neadormit, nici ochiul de `ndrum\tori de ob[ti [i ctitori de l\ca[uri
prin m\n\stire nu mai mi[unau ochii iscodi- vultur care scruta `ntreaga a[ezare. Sfinte. Oare s-a `ntâmplat aceasta pentru
tori, slujbele `[i urmau cursul de veacuri, S-a retras `ntr-o lume a lui, nep\s\tor multele privegheri de la miezul nop]ii la care
re`nnodând tradi]ii b\trâne [i predând mai parc\ la multele probleme care se `ntâlneau la p\rintele Ciprian era nelipsit?
departe, celor tineri, dorul dup\ `n\l]imile tot pasul. ~n aceast\ perioad\ l-am mai `ntâl- A fost arhimandritul Ciprian un monah cu
Taborului. Tot la o slujb\ de Priveghere s-a nit de câteva ori. ~ntre momentele de amnezie lung\ slujire, un stare] `n vreme de `ncercare,
f\cut prima c\lug\rie, dup\ 30 de ani de in- avea [i unele `n care-[i amintea de oameni [i un suflet bun, ascuns `ntr-un ve[mânt `nve-
terdic]ie. {i apoi, tunderile `n monahism au locuri prin care trecuse `n via]\. I-am ascultat chit. Un om sub vremi, care [i-a dus crucea
fost multe, la fel [i hirotoniile. O parte dintre a[adar amintirile [i am re]inut câte ceva din printre spini [i m\r\cini `n vremuri pe care
monahii de atunci au rosturi `nalte `n Biseric\ fiecare. Nu mai era Ciprian de alt\dat\, pe noi nu le `n]elegem pe deplin.
[i duc mai departe, acolo unde se afl\, tradi]ia lâng\ care treceai tremurând. Ciprian de
acestei m\n\stiri istorice [i sfinte. acum era ca [i un „prunc f\r\ r\utate“, f\r\ * ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL AL ARHIEPISCOPIEI IA[ILOR
TEXTE RECUPERATE ve[nic\ `n orizontul infinit al vie]ii
iubitoare supreme sau dumneze-
Cum ne asigur\m via]a ve[nic\ ie[ti, aflate din veci `n Sf=nta Trei-
me.“ Vedem astfel c\, pe de o par-
te, nu ne putem „asigura“ singuri
m=ntuirea, iar pe de alt\ parte, `n
tru St\niloae. Am folosit aici doar alt\ parte, prin scoaterea omului
o singur\ lucrare: Introducerea la cu voia lui din patimile care `l fiecare clip\ suntem la mila lui
de Marian ARSENE volumul XI al Filocaliei. `nchid `n mod egoist `n el `nsu[i [i Dumnezeu, care ne face s\ ne pu-
Iat\ c\, la `ntrebarea deschis\ `n lumea v\zut\, trec\toare, [i tem uni cu Hristos.
Ce este cre[tinismul? Sau Ce Una dintre condi]iile m=ntuirii,
mai este cre[tinismul? Sun\ un mai sus, afl\m: „Cre[tinismul este prin unirea cu Hristos cel `nviat la
religia care asigur\ via]a de veci via]a de veci“. despre care vorbeam mai sus,
pic peiorativ\ `ntrebarea (Cum,
persoanelor omene[ti create de un G\sim deci „procentul“ pe care este, conform teologului amintit,
`ntr-o ]ar\ majoritar cre[tin\, ne
mai putem `ntreba ce este cre[ti- Tat\ iubitor al unui Fiu iubit, ca trebuie s\-l d\m `n vederea asi- eliberarea omului de egoism. Pr.
gur\rii: m=ntuirea nu este asi- St\niloae afirm\ c\ „eliberarea o-
nismul?) De vreme ce am g\sit s\ extind\ [i la ele iubirea Sa de
mului de egoism este una cu elibe-
r\spuns la un mare teolog rom=n Tat\“. Pare uimitor, `ntr-o lume gurat\ unidirec]ional, numai de
rarea lui de patimi, sau cu sfin-
contemporan, voi continua acest `n care pl\tim procente din sala- Dumnezeu. Pentru a se putea
]enia lui“. Sf. Ap. Pavel zice, `n E-
demers, baz=ndu-m\ pe frag- riul nostru pentru asigurarea po- m=ntui, omul trebuie, `n primul
mente din opera p\rintelui Dumi- sesiunilor, `ntr-o lume a nesigu- r=nd, s\ vrea aceasta [i, `n con- pistola c\tre Tesaloniceni: „C\ci
voia lui Dumnezeu aceasta este:
ran]ei, s\ g\sim ceva „asigurat“. secin]\, s\ p\r\seasc\ via]a ce `l
Cum poate asigura o religie via]a ]inea departe de m=ntuire, adic\ sfin]irea voastr\... ca s\ [tie fieca-
re s\-[i st\p=neasc\ vasul s\u `n
de veci? Afl\m, citind mai depar- via]a p\tima[\, dar nu numai a-
te: „Aceast\ via]\ ve[nic\ se asi- t=t, c\ci asta propov\duiesc ma- sfin]enie [i cinste, nu `n patima
poftei, cum fac p\g=nii care nu cu-
gur\ fiec\rei persoane prin unirea joritatea religiilor. Omul trebuie
cu Iisus Hristos, Fiul ve[nic al Ta- s\ se uneasc\ cu Hristos. „Aceast\ nosc pe Dumnezeu... C\ci Dumne-
t\lui ve[nic, f\cut om `n vederea ridicare a omului din starea p\ti- zeu nu ne-a chemat la necur\]ie,
acestei uniri neconfundate a Lui ma[\, egoist\ [i unirea lui iubitoa- ci la sfin]ire.“
cu noi“. Descoperim apoi o schim- re cu Hristos cel `nviat - spune pr. De unde va [ti omul cum s\ se
bare de termen: asigurarea vie]ii St\niloae - se face prin lucrarea elibereze de patimi? Marele teo-
ve[nice poart\ numele de m=ntui- Duhului Sf=nt. Prin aceasta, omul log ne d\ un r\spuns: „Eforturile
re. „Aceast\ m=ntuire pentru veci se une[te, pe de o parte, tot mai spre aceast\ cur\]ie nu le poate
a persoanelor omene[ti se reali- mult cu Hristos [i se `ntip\re[te face omul dec=t `n Hristos, adic\
zeaz\, pe de o parte, prin `ntrupa- de Duhul Sf=nt, pe de alta, reali- conlucr=nd cu puterea Lui [i
rea Fiului lui Dumnezeu ca om zeaz\ tot mai mult umanitatea sa, av=ndu-L pe El ca model.“ Dar
pentru veci, prin jertfa adus\ de ce poart\ `n ea setea dup\ comu- despre acestea vom vorbi `ntr-un
El [i prin `nvierea Lui, iar pe de niunea iubitoare [i dup\ via]a articol viitor. a
 Miercuri, 9 ianuarie 2008 11
TESTE NA}IONALE: O sesiune special\ a testelor na]ionale pentru absolven]ii clasei a VIII-a,
Actualitate inclusiv din anul [colar 2006-2007, dar care nu au promovat testele sau examenul de capacitate, va
avea loc `n perioada 4-7 februarie 2008. Aproape 40.000 de elevi au fost respin[i la ultima sesiune
a testelor na]ionale din 2007. Pe 4 februarie va avea loc proba scris\ la limba român\, pe 5
februarie la limba [i literatura matern\, iar pe 6 februarie la matematic\. Pe 7 februarie, elevii vor
sus]ine proba scris\ la istoria românilor sau geografia României, iar pe 9 se afi[eaz\ rezultatele.

Certificate provizorii, `n loc de carduri europene de s\n\tate PE SCURT

De[i reprezentan]ii Casei Na]io-
nale de Asigur\ri de S\n\tate
(CNAS) au declarat c\ `ncep=nd
cu 1 ianuarie vor fi eliberate car-
durile europene de asigur\ri de
s\n\tate `n format securizat, din
plastic, deocamdat\ cet\]enii care
solicit\ un astfel de card primesc
doar certificate provizorii. Potrivit
legii, orice cet\]ean cu plata asigu-
r\rilor de s\n\tate la zi poate soli-
cita casei de asigur\ri de s\n\tate
la care este `nscris eliberarea unui
card european de asigur\ri de s\-
n\tate. Acesta `i va fi expediat so-
12 volume cu manuscrise eminesciene
licitantului `n termen de [apte zile
lucr\toare de la data depunerii
cererii, la adresa indicat\ de a-
cesta `n cererea depus\ la casa de
asigur\ri de s\n\tate. „Cardul va
fi livrat asiguratului personal. ~n
cazul nerealiz\rii livr\rii, cardul
va fi dirijat c\tre casa de asigur\ri
de s\n\tate teritorial\ `n termen
de 15 zile de la primirea primului
aviz `n cutia po[tal\ a asiguratu-
lui“, a declarat pre[edintele CNAS,
Vasile Ciurchea.
Noul card de s\n\tate, intro-
dus din 20 august 2007, are trei
elemente de verificare [i securi-
tate noi, `n plus fa]\ de cel vechi.
Cardul european de s\n\tate
este gratuit pentru cet\]eni,
`ncepând cu data de 1 ianuarie
2008, ca efect al unui ordin de mi-
nistru pentru modificarea Legii
95 pe 2006, privind reforma `n
s\n\tate. Potrivit actului norma-
tiv, costurile cardului european
de asigur\ri de s\n\tate vor fi
suportate din Fondul Unic de asi-
gur\ri de s\n\tate.
Cardurile europene de s\n\tate
permit decontarea serviciilor me-
dicale, efectuate `n regim de ur-
gen]\ `n spa]iul european cet\]e-
nilor români. Foarte important de
[tiut este faptul c\ un astfel de
card permite asiguratului aflat `n
c\l\torie `n statele membre UE
accesul la servicii medicale f\r\
s\ mai fie necesar\ `ncheierea al-
tei asigur\ri private de s\n\tate.
De asemenea, cet\]enii români
beneficiaz\ de `ngrijiri medicale `n
acelea[i condi]ii ca [i cele oferite
cet\]enilor ]\rii respective de c\-
tre sistemul public de asigur\ri de
s\n\tate. (O.B.)
selor eminesciene. Filosoful
român scria, `n „Introdu-
cere la miracolul emines-
cian“, c\ „abia manuscrise-
Adomni]ei particip\
la conferin]a
„Moving Young Minds“
Ministrul Educa]iei Cristian A-
domni]ei particip\, `ntre 7 [i 9
ianuarie, la conferin]a
interna]ional\ „Moving Young
Minds“, de la Londra.
Evenimentul este organizat de
Guvernul Marii Britanii [i are ca
tem\ de dezbatere utilizarea IT `n
educa]ie. Conferin]a `[i propune
s\ abordeze subiecte precum
[coala secolului al XXI-lea,
cre[terea capacit\]ii de inovare a
[colilor, investi]ia `n tehnologie.
Ministrul Cristian Adomni]ei va
prezenta cu aceast\ ocazie expe-
rien]a româneasc\ `n utilizarea

vor fi lansate de ziua poetului le, cu deschiderea lor c\tre

universalul culturii [i cel al
limbilor, ne-ar ar\ta con-
IT `n educa]ie. Ministrul va sub-
linia importan]a cre\rii [i dez-
volt\rii sistemului educa]ional in-
formatizat (SEI) `n România,
cret ce `nseamn\ `mple- ajuns la a IV-a etap\ de imple-
de Oana RUSU tirea necesar\ dintre uni- mentare. Aceasta a debutat `n
versal [i na]ional“. 2005 [i se va derula pân\ `n 2008.
12 volume din edi]ia fac- La ora actual\, facilit\- Ea are ca obiectiv principal extin-
similat\ a manuscriselor ]ile tehnice permit reprodu- derea informatiz\rii `nv\]\mân-
lui Mihai Eminescu vor fi cerea fidel\ a textelor, ast- tului la nivel gimnazial, prin
lansate pe 15 ianuarie, la fel c\ Academia a reluat `n m\suri precum: furnizarea a
`mplinirea a 158 de ani de 2005 proiectul edi]iei fac- 3.228 laboratoare informatizate
la na[terea poetului, de similate. Primul pas a fost pentru gimnazii, dotarea a 42 de
f\cut `n 1999 de ministrul centre jude]ene de instruire care
c\tre Eugen Simion, fostul vor asigura formarea continu\ a
pre[edinte al Academiei Culturii de atunci, Ion Ca-
ramitru, care a alocat cadrelor didactice cu platforme in-
Române, la sediul Bibliote- formatizate, dotarea a 1.000 de
cii Academiei Române. La 90.000 de dolari pentru
[coli cu calculator [i imprimant\
eveniment sunt a[tepta]i [i achizi]ionarea unui scan- pentru uz administrativ.
pre[edintele Funda]iei Na- ner performant, folosit la
realizarea volumelor ap\-
]ionale pentru {tiin]\ [i Arti[ti de renume
rute pân\ acum. ~n pre-
Art\, criticul [i istoricul de
art\ Dan H\ulic\, grafi-
zent, starea lor este, potri- la Opera Na]ional\
vit acad. Eugen Simion, „de
cianul Mircea Dumitrescu, Simion, [i a Bibliotecii Aca- septembrie 2007, foarte produse `n edi]ii succesive o vulnerabilitate maxim\“ Bucure[ti
pre[edintele Traian B\ses- demiei Române. târziu“, a declarat academi- timp de un secol de câteva [i, practic, acestea „nu mai
cu, ca [i fo[tii pre[edin]i ai Opera Na]ional\ Bucure[ti (ONB)
Coordonatorul acestor cianul Eugen Simion care a genera]ii de eminescologi, pot fi consultate“. a programat, pentru `nceput de an,
României, Ion Iliescu [i edi]ii este Eugen Simion. ad\ugat c\ fondurile sunt precum Perpessicius, Geor- Potrivit Gabrielei Dumi- o serie de reprezenta]ii ce se vor
Emil Constantinescu. „Facsimilarea manuscrise- de la bugetul Academiei ge C\linescu, Dimitrie trescu de la Biblioteca Aca- bucura de prezen]a unor arti[ti
Cele 12 volume, scoase lor lui Mihai Eminescu Române. „Sper ca `n doi ani Vatamaniuc, ori Petru Cre- demiei Rom=ne, cele 10 vo- precum Michal Lehotsky din Slo-
`ntr-un tiraj de 750 de e- este, dup\ p\rerea mea, cel de zile s\ pot spune c\ am ]ia. Ele reprezint\, a[a cum lume care au mai r\mas a vacia, care va interpreta rolul Don
xemplare, se adaug\ altor mai important proiect cul- facsimilat toate cele 24 de estima istoricul Nicolae fi tip\rite vor fi publicate Jose din opera „Carmen“, de Bizet,
[apte astfel de volume ap\- tural românesc derulat `n volume, care cuprind Iorga, „un monument na- pe parcursul acestui an [i `n reprezenta]ia de ast\zi, de la
rute `ncepând cu anul aceast\ perioad\. Acum 14.000 de pagini scrise de ]ional“, construit conform `n 2009, munca de redac- ora 18:30. Conform ONB, Lehotsky
2005. Volumele au fost ti- am realizat [apte manus- Mihai Eminescu“, a mai principiului c\ „orice rând tare urmând s\ fie anevo- va evolua al\turi de Vicen]iu }\ra-
p\rite la tipografia „Moni- spus fostul pre[edinte al din Eminescu merit\ s\ fie ioas\ din cauza faptului c\ nu, Liviu Indric\u, Lucian Corchi[,
crise publicate `n 12 vo- Octavian Vlaicu, Florin Simionca,
torului Oficial“, fiind publi- lume. A fost un efort extra- Academiei. Fiecare volum tip\rit“. „materialul de lucru va fi
format din manuscrise ne- Oana Andra, Felicia Filip, Simona
cate la ini]iativa Funda]iei ordinar pentru c\ banii este `nso]it de un CD cu ~n timpul vie]ii sale, Neagu, Sidonia Nica, sub bagheta
Na]ionale pentru Art\ [i pentru publicarea lor - imaginea original\ a ma- Constantin Noica a ini]iat o facsimilate, aflate `n arhive dirijorului R\svan Cernat. Sâmb\-
{tiin]\, conduse de Eugen 900.000 de lei - au venit `n nuscrisului. adev\rat\ campanie pen- din Bucure[ti, Ia[i sau t\, tenorul slovac va `ntrupa perso-
O mare parte din cele 750 tru facsimilarea manuscri- Cluj“. a najul Radames din celebra crea]ie
de exemplare cu manus- verdian\ „Aida“, `n compania soli[-
Colec]ia manuscriselor crisele lui Eminescu vor fi
date gratuit bibliotecilor re-
tilor Octavian Vlaicu, Ecaterina
}u]u, Mariana Colpo[, Pompeiu
eminesciene din Copou gionale din ]ar\, `ns\ vo-
lume se vor g\si [i la Bi-
H\r\[teanu, {tefan Ignat, Teodor
Ilinc\i, Madeleine Pascu, la pupi-
Muzeul „Mihai Eminescu“ al Muzeului Literaturii blioteca Academiei Române, tru aflându-se dirijorul Iurie Flo-
Rom=ne Ia[i din Copou se afl\ `n imediata apropiere de unde vor putea fi cump\- rea. De asemenea, celebra balerin\
a teiului consacrat de poet. Aici se g\se[te colec]ia rate. Ulterior, volumele vor Alina Cojocaru [i partenerul s\u,
complet\ a manuscriselor eminesciene fotocopiate, intra `n libr\rii, la un pre] Johan Kobborg, soli[ti ai Teatrului
originalele afl=ndu-se la Academia Rom=n\ din 1902. care urmeaz\ s\ fie stabilit. Covent Garden din Londra, vor re-
Manuscrisele lui Emi- veni duminic\ la Bucure[ti, unde
Conform celor precizate de muzeograful Olimpia vor interpreta personajele Nikia,
Negur\ Can\, muzeul datoreaz\ foarte mult lui nescu, p\strate de Titu Ma- respectiv Solor, `n spectacolul „Ba-
Constantin Noica: „Prin 1988 a venit la Casa Pogor iorescu `ntr-o celebr\ lad\ iadera“ de Minkus. La pupitru se
cu aceast\ idee, ca manuscrisele s\ fie copiate [i s\ a poetului [i donate Acade- va afla dirijorul Tiberiu Soare.
fie expuse pentru c\ era nedrept ca publicul larg s\ miei `n 1902, au fost legate
nu aib\ acces la acestea“. `n 45 de caiete, f\r\ o cro-
Edi]ia critic\ a Academiei Rom=ne a operelor emi- nologie strict\ [i f\r\ o or- Dan [i Lia Perjovschi
nesciene a `nceput s\ fie editat\ `ncep=nd din 1939. dine tematic\. „Caietele“ vor conferen]ia la Berlin
au fost citite, descifrate, re-
Arti[tii Dan Perjovschi [i Lia
Perjovschi vor conferen]ia, pe 29
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ianuarie, la Universität der
Künste Berlin (Universitatea
a FESTIVALUL FILMULUI a FEN SOLICIT| NEGOCIEREA Stelian T\nase, „{ase maladii ale blice „Diminea]a pierdut\“ de Gabri- Artelor din Berlin), `n cadrul unei
spiritului contemporan“, de Constan- ela Adame[teanu, „Cruciada Copiilor“ serii de `ntâlniri de cultur\ organi-
BRITANIC: Festivalul Filmului Bri- SALARIILOR DIN ~NV|}|M+NT: zate de institu]ie. ~ntâlnirea, orga-
tanic, ajuns la cea de-a 12-a edi]ie, se Federa]ia Educa]iei Na]ionale a soli- tin Noica, [i volumul I din „Orbitor“, de Florina Ilis [i „Orbitor“, volumul I,
de Mircea C\rt\rescu, sunt printre de Mircea C\rt\rescu. ~n 2009, edi- nizat\ sub titulatura „De vorb\ cu
va desf\[ura anul acesta `n perioada citat, ieri, premierului C\lin Popescu- arti[tii Lia & Dan Perjovschi“, face
T\riceanu, printr-o scrisoare deschi- c\r]ile române[ti care vor fi publicate tura Zsolnay din Austria va publica
22 februarie-2 martie, informeaz\ la edituri din str\in\tate `n 2008, in- „Orbitor“, volumul II, de Mircea parte din „Interflugs Lecture Se-
British Council România, organiza- s\, s\ desemneze echipa inter-minis- ries UdK (KünstlerInnengespräche
terial\ pentru negocierea cre[terilor formeaz\ Institutul Cultural Român. C\rt\rescu, iar o editur\ din Fran]a
tor al evenimentului. „Clien]ii lu’ tanti Varvara“, de Ste- este interesat\ s\ publice volumul und Workshops)“/ „Serie de con-
Filmele care vor fi prezentate `n salariale din anul 2008 pentru secto- ferin]e-workshop-uri“ organizate
rul `nv\]\mânt. lian T\nase, [i „Degete Mici“ de Filip „Simion Liftnicul“ de Petru Cimpoe[u.
cadrul evenimentului [i locurile de Florian vor fi publicate la edituri din Programul de traduceri a autorilor de c\tre Asocia]ia Studen]ilor din
desf\[urare a acestuia vor fi anun- ~n opinia FEN, `nceperea de ur- Universitatea Artelor Berlin, in-
Statele Unite, `n timp ce volumul I români `n limbi de circula]ie interna-
]ate ulterior. gen]\ a negocierilor „este obligato- ]ional\ a fost lansat pe 9 noiembrie formeaz\ Institutul Cultural Ro-
din „Orbitor“ de Mircea C\rt\rescu
Festivalul, ajuns la cea de-a 12-a rie“ pentru detensionarea actualei va fi publicat `n Norvegia. 2005. Un juriu, format la propunerea mân (ICR) de la Berlin. Cei doi
edi]ie, nu a fost organizat `n toamna st\ri din educa]ie, iar stabilirea noii De asemenea, „Antologie de poe- revistelor literare din România, cu cunoscu]i arti[ti ai artei contempo-
lui 2007, conform tradi]iei anuale, valori pentru salariul minim pe e- me“ de Ion Mure[an va ap\rea anul membri ca Dan C. Mih\ilescu, Marius rane române[ti vor intra `n dialog
acesta urmând s\ fie reluat `n febru- conomie „impune“ nu numai o rea[e- acesta `n Austria. Volumele vor fi Chivu [i Lumini]a Marcu, selecteaz\ cu studen]ii [i profesorii Universi-
arie. La cea mai recent\ edi]ie, din zare a grilelor salariale din `nv\]\- traduse `n cadrul programului de un num\r de volume [i trimite frag- t\]ii de Art\ din Berlin. Eveni-
2006, au fost prezentate `n cadrul mânt, dar [i negocierea major\rilor traduceri a autorilor români `n limbi mente traduse editurilor din str\in\- mentul este organizat cu sprijinul
evenimentului de la Bucure[ti peste pentru anul 2008. de circula]ie interna]ional\ al Insti- tate sau institutelor culturale române ICR Berlin. ~ncepând cu 1 febru-
20 de filme din cinematografia bri- a NOICA {I C|RT|RESCU, tutului Cultural Român (ICR). din diferite ]\ri. ICR finan]eaz\ inte- arie 2008, Dan Perjovschi va fi
tanic\ recent\, selectate de criticul PUBLICA}I ~N STR|IN|TATE: Potrivit ICR, edituri din Austria [i gral costurile de traducere [i o parte prezent cu o nou\ expozi]ie per-
Mihai Chirilov. „Clien]ii lu’ tanti Varvara“, de Spania s-au ar\tat interesate s\ pu- din costurile de tip\rire. a sonal\ `n Galeria Gregor Podnar
din Berlin. a
12 Miercuri, 9 ianuarie 2008

STUDIU: O siest\ de doar 90 de minute ajut\ la fixarea amintirilor în creier, înt\rind

Por]ia procesul de consolidare a memoriei pe termen lung, arat\ un studiu realizat la
Universitatea din Haifa [i publicat `n revista [tiin]ific\ „Nature Neuroscience“.
Cercet\torii nu cunosc `nc\ mecanismul exact al procesului memoriei `n timpul
de s\n\tate somnului, dar sus]in c\ rezultatele studiului indic\ faptul c\ s-ar putea accelera
consolidarea memoriei, iar pe viitor se va putea face acest lucru în mod artificial.

ANALIZE MEDICALE
RPR depisteaz\ sifilisul
RPR (reagin plasma response) este un test de de-
pistare a sifilisului, care m\soar\ anticorpii produ[i
de Treponema pallidum, bacteria care cauzeaz\ sifi-
lisul. Totu[i, organismul nu produce `ntotdeauna
anticorpi ca r\spuns la activitatea bacteriei sifilisu-
lui, a[a c\ testul nu este `ntotdeauna exact. Testul
este similar cu VDRL (Venereal Disease Research
Laboratory). Sifilisul este o infec]ie u[or de tratat.
Pe l=ng\ necesitatea de testare a pacien]ilor care au
simptome sau semne de sifilis, RPR-ul ar trebui s\
fac\ parte dintre analize f\cute de gravide `n timpul
sarcinii. Valoarea unui test negativ depinde de sta-
diul `n care se afl\ suspectul de sifilis. Testul este
cel mai concludent `n fazele secundare [i latente,
c=nd, cel mai probabil, este pozitiv. ~n timpul fazei
primare [i ter]iare acest test poate, `n mod eronat,
s\ dea rezultat negativ, fiind necesare alte teste
`nainte de excluderea diagnosticului de sifilis. O
valoare pozitiv\ a testului indic\ prezen]a sifilisu-
lui. ~n acest caz, urm\toarea faz\ este confirmarea
rezultatului printr-o analiz\ TPHA, care este un
test mai specializat de sifilis. (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Focus Lab Plus Bucure[ti -
www.focuslab.ro)

DREPTURILE ASIGURATULUI
Cum se asigur\
Sfaturi utile pentru meteosensibili
umezeala, dac\ lipsa soare-
un cet\]ean str\in Umezeala permanent\, frigul [i precipita]iile sunt lui [i prezen]a varia]iilor
principalele fenomene meteorologice care pot mari de presiune atmosferi-
Pentru a beneficia de pachetul de servicii medi- c\ nu pot fi compensate.
cale pentru persoanele care se asigur\ facultativ, provoca suferin]e persoanelor cu o sensibilitate Practic, atunci c=nd un
cet\]enii str\ini cu domiciliul sau re[edin]a `n Ro-
m=nia, trebuie s\ se asigure la casele de asigur\ri crescut\. Reumatologii recomand\ repaus la pat reumatic sau hipertensiv
sociale de s\n\tate jude]ene [i ale municipiului Bu- simte c\ vremea se va schim-
cure[ti, `n caz contrar, dac\ apeleaz\ la serviciile
`n aceste cazuri, iar celor care se afl\ sub ba, trebuie s\ renun]e `n
furnizorilor de servicii medicale, vor suporta
de dr. Vlad-D
Dorin
tratament, continuarea terapiei obi[nuite. mod obligatoriu, f\r\ remu[-
contravaloarea serviciilor prestate. Potrivit legii, c\ri [i f\r\ t\gad\ la planu-
cet\]enii statelor membre ale Uniunii Europene [i BEJAN rile mari [i la unele obliga]ii
ai altor state cu care Rom=nia a `ncheiat acorduri, aparent neexplicat. De[i agita]i. Toate aceste dureri [i pe care le are, p=n\ c=nd
`n]elegeri, conven]ii sau protocoale interna]ionale ~n aceste zile de iarn\, fri- omul nu poate ]ine piept fe- nepl\ceri se diminueaz\ du-
gul, umezeala, v=ntul, ziua vremea rea se stabilizeaz\.
cu prevederi `n domeniul s\n\t\]ii beneficiaz\ de nomenelor naturale, totu[i p\ ce `ncepe ploaia, ninsoa- Apoi s\ se retrag\ `ntr-o `n-
acoperirea serviciilor medicale acordate pe terito- scurt\ [i lumina cernit\ `[i ni[te m\suri de prevenire a rea sau furtuna.
riul Rom=niei, `n condi]iile prev\zute de respec- pun amprenta `n special asu- c\pere uscat\ [i `nc\lzit\ [i
suferin]elor [i complica]iilor Din experien]a [i din cer- s\ stea chiar `n repaus la pat.
tivele acorduri. pra celor sensibili la aceste se pot lua chiar [i `n fa]a ca- cet\rile medicale exist\ do-
Asigurarea social\ de s\n\tate este facultativ\ fenomene, cu at=t mai mult De asemenea, to]i bolnavii
pentru urm\toarele categorii de persoane: priciilor vremii. Cei `n v=rs- u\ posibilit\]i de contraofen- afecta]i de fenomenele meteo-
cu c=t atribu]iile iernii se in- t\, [i pe deasupra reumatici, siv\ `mpotriva acestor du-
- membrii misiunilor diplomatice acreditate `n staleaz\ mai brutal. Omul rologice trebuie s\ `[i ia `n
Rom=nia; se pl=ng de dureri mai peste reri. ~n primul r=nd, organis- continuare medicamentele
prezint\ o mare rezisten]\ la tot chiar cu c=teva zile `na- mul bolnav trebuie ]inut `n
- cet\]enii str\ini [i apatrizii care se afl\ tempo-
intemperii, cu condi]ia ca a- obi[nuite sau pe cele pe care
rar `n ]ar\; inte de a veni lapovi]a sau repaus, fiind interzis orice le [tie utile `n crizele provo-
- cet\]enii rom=ni cu domiciliul `n str\in\tate, cestea s\-i permit\ o acomo-
dare [i o antrenare lent\, iar ninsoarea. Apar dureri la tip de efort fizic sau psihic cate de afec]iunile de care su-
care se afl\ temporar `n ]ar\. nivelul `ncheieturilor, m=ini- pentru ca mecanismele pro- fer\ [i, pentru a dep\[i panica
Cet\]enii str\ini [i apatrizii care solicit\ prelun- pe de alt\ parte, organismul
s\ fie t=n\r [i s\n\tos le sau picioarele se umfl\, nu prii de lupt\ s\ poat\ face r\ului ce `l a[teapt\, s\ `[i
girea dreptului de [edere temporar\ `n Rom=nia `n
condi]iile legisla]iei care reglementeaz\ regimul Din p\cate, b\tr=nii [i mai au for]\ la mers sau la str=ns fa]\. Cei care iau medica- g\seasc\ o preocupare (citit,
str\inilor `n Rom=nia au oblige]ia pl\]ii unei contri- ales cei bolnavi resimt cu cu m=na. {i bolnavii cu afec- mente `n mod regulat pentru scris, etc.). ~n concluzie, fieca-
bu]ii sub forma unei cote de 6,5%, calculat\ asupra ]iuni cardiace au dureri mari afec]iunile de care deja sufe- re dintre cei sensibili la feno-
c=teva zile `nainte schimba-
veniturilor impozabile realizate pe teritoriul Rom=- `n co[ul pieptului sau inima r\, nu numai c\ nu pot s\ le menele meteo este obligat s\
rea vremii, m\car prin sem-
niei. Persoanele men]ionate mai sus, care nu reali- bate aritmic, adic\ prea repe- neglijeze acum, ci din contr\, g\seasc\ [i s\ respecte [i mi-
zeaz\ venituri impozabile pe teritoriul Rom=niei [i
ne generale de oboseal\, in- cile sfaturi care-l pot scoate
somnii, lipsa poftei de m=n- de sau prea slab. Ulcerul de doza trebuie m\rit\ pentru a
care nu fac dovada calit\]ii de asigurat vor achita o chiar [i de sub t\v\lugul ca-
contribu]ie lunar\, calculat\ prin aplicarea cotei de care, agita]ie psihic\. La al- stomac este mult mai dure- putea trece cu bine peste o
ros, astmaticii au crize mari suprasolicitare. priciilor meteorologice.
6,5% la valoarea unui salariu de baz\ minim brut ]ii, simptomele bolii de care
pe ]ar\. a sufer\ se agraveaz\, duc=nd, [i dese, iar cei cu boli psihice ~n al doilea r=nd, trebuie * DR. VLAD-DORIN BEJAN
`n unele cazuri p=n\ la deces, sunt mai toropi]i sau mai evitat m\car frigul, v=ntul, ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 9 ianuarie 2008 13
OLARU P|R|SE{TE TURNEUL DE LA HOBART: Juc\toarea rom=n\ de tenis Raluca
Sport Olaru a ratat calificarea `n sferturile de final\ ale turneului WTA de la Hobart, cu
premii totale de 170.000 de dolari, dup\ ce a fost `nvins\ de rusoaica Vera Zvonareva,
cu 6-3, 6-2. Zvonareva, a doua favorit\ a competi]iei, s-a impus `ntr-o or\ [i 42 de
minute. Pentru participare, Olaru s-a ales cu 15 puncte WTA [i 2.165 de dolari.

Ferrari [i-a
a prezentat noul monopost
Echipa de Formula 1 Ferrari, campioan\
mondial\ `n 2007, at=t la constructori, c=t [i
la pilo]i, prin finlandezul Kimi Raikkonen, [i-a
prezentat la sediul de la Maranello noul
monopost pentru sezonul 2008, numit F2008,
cea de-a 54-a versiune a bolidului celebrei
m\rci av=nd drept emblem\ c\lu]ul cabrat,
model cu nume de cod „659“.
Principala noutate a F2008 este punerea `n
func]iune a unui sistem standard de control
electronic (SECU), de care au nevoie, de altfel,
toate ma[inile `nscrise `n circuit anul acesta.
Printre alte elemente de noutate figureaz\
schimb\ri regulamentare la cutia de viteze,
care va trebui utilizat\ timp de 4 Mari Premii,
ca [i anumite echipamente de securitate, `n
special la c\[tile purtate de pilo]i. ~n schimb,
au fost retrase anumite facilit\]i, `ntre care
sistemele de control al tract\rii [i pentru de-
marajul electronic asistat.
Toate aceste modific\ri se traduc printr-o
cre[tere a greut\]ii noului monopost, chiar
dac\ va prezenta un aspect diferit la primul
Mare Premiu al sezonului, pe 16 martie, la
Melbourne, `n Australia.
Campionul mondial Kimi Raikkonen, care
va `ncepe testele cu F2008 `n aceast\ s\pt\-
m=n\ la Maranello, este de p\rere c\ noile
modific\ri impuse de regulament vor face mai
dificil\ sarcina pilo]ilor, `n special pe ploaie.
Entuziasmat, cel\lalt pilot al scuderiei,
brazilianul Felipe Massa, s-a declarat extrem
de optimist: „~ntregul sezon 2008 se va `n-
v=rti `n jurul acestui «copil», nou-n\scut
acum. Sper c\ ne va da toate mijloacele pen-
tru a c=[tiga“, a spus sud-americanul. a
PE SCURT
Debut am=nat
pentru Penicilina
Din cauza particip\rii `n cu-
pele europene a forma]iilor
CSU Metal Gala]i [i Unic
Piatra Neam], voleibalistele de
la Penicilina Ia[i vor re`ncepe
campionatul pe 26 ianuarie, di-
rect cu runda a treia din retur,
atunci c=nd, pe teren propriu,
elevele lui Nicu Roibescu [i Ca-
ti Covalciuc se vor confrunta cu
puternicele juc\toare de la {ti-
in]a Bac\u. Programate ini]ial
pe 12 [i 19 ianuarie, meciurile
din primele dou\ etape a retu-
rului, `mpotriva echipelor din

Steaua, `n primele 100 de cluburi din lume Gala]i [i Piatra Neam], au fost
am=nate pentru zilele de 30
ianuarie (la Ia[i, cu CSU Me-
tal, runda cu nr. 12) [i 20 fe-
~n primele 350 de locuri ce saltul cel mai spectaculos Milan AC (Italia) 280 p; 4. bruarie (sub Pietricica, cu
ale ierarhiei mondiale emise l-a reu[it Unirea Urziceni, 86 Chelsea Londra (Anglia) Unic, runda cu nr. 13). „Vom
de Federa]ia Interna]ional\ de pozi]ii, p=n\ pe 233, Gloria 277p; 5. Santos FC (Brazilia) `ncepe returul cu dou\ s\pt\-
pentru Istorie [i Statistic\ Bistri]a fiind pe 315 (14 locuri 254p; 6. Boca Juniors (Ar-
sunt clasate 8 echipe din Liga mai sus ca luna trecut\). Este gentina) 252p; 7. Internazio- m=ni mai t=rziu, deci vom avea
I. Steaua este singura din top demn de remarcat c\ aceste nale Milano (Italia) 236p; 8. mai mult timp s\ ne preg\tim
100. opt echipe se afl\ `n primele Liverpool FC (Anglia) 231p; 9. pentru urm\toarele jocuri din
~n clasamentul mondial al nou\ locuri ale Ligii I, doar AS Roma (Italia) 229p; 10. campionat, obiectivul nostru fi-
cluburilor dat publicit\]ii ieri FC Vaslui (locul 7) nefiind in- América Ciudad de México ind o clasare `n primele patru
de Federa]ia Interna]ional\ clus\ `n ierarhia IFFHS. (Mexic) 222,5p; 11. FC Bar- locuri [i implicit participarea `n
pentru Istoria [i Statistica Pe primul loc `n clasamen- celona (Spania) 216p; 12. cupele europene. Nu vom
Fotbalului (IFFHS), Steaua tul mondial se men]ine FC Arsenal Londra (Anglia) aduce nici o alt\ juc\toare
Bucure[ti este cea mai bun\ Sevilla, urmat\ de Manches- 210p; 13. Werder Bremen nou\ la Penicilina, vom juca cu
dintre forma]iile rom=ne[ti [i ter United, `n vreme ce pe (Germania) 206p; 14. Colo cine avem [i avem voleibaliste
se men]ine pe locul 70, cu trei a urcat Milan, `n locul lui Colo Santiago (Chile) 204,5p; de valoare!“, ne-a declarat `n fi-
133,5 puncte. Chelsea. Inter Milano a fost 15. Sao Paulo FC (Brazilia) nal Nicu Roibescu, directorul
Nu mai pu]in de opt forma- desemnat\ echipa lunii de- 202p; 15. Libertad Asunción clubului de volei Penicilina
]ii rom=ne[ti se g\sesc `n top cembrie. Sevilla a stabilit un (Paraguay) 202p; ...; 70. Stea- Ia[i. (D.T.)
350, toate celelalte [apte fiind record de la `nfiin]area clasa- ua Bucure[ti (Rom=nia)
`n progres: Rapid a urcat fa]\
de luna trecut\ 42 de locuri [i
mentului, `n 1991, de a `n-
cheia doi ani consecutivi pe
133,5p; 105. Rapid Bucure[ti
(Rom=nia) 113p; 152. O]elul
O alt\ candidat\
se g\se[te pe 105, O]elul este primul loc al clasamentului. Gala]i (Rom=nia) 95p; 155. la cupele
pe 152, cu un salt de 15 locuri,
CFR Cluj ocup\ locul 155, cu
Iat\ cum se prezint\ ierar-
hia IFFHS pe baza rezulta-
CFR Cluj (Rom=nia) 93,5p;
163. Dinamo Bucure[ti (Ro-
europene de volei
34 de locuri mai sus fa]\ de telor `nregistrate `n perioada m=nia) 90p; 228. Politehnica Echipa feminin\ Volei 2004
decembrie, Dinamo a urcat [i 1 ianuarie 2007 - 31 decem- {tiin]a Timi[oara (Rom=nia) Tomis Constan]a a achizi]ionat
ea 41 de trepte, pe 163, Poli brie 2007: 1. Sevilla FC (Spa- 76p; 233. Unirea Urziceni trei juc\toare din Canada. Ele
{tiin]a Timi[oara a reu[it s\ nia) 306 p; 2. Manchester (Rom=nia) 75,5p; 315. Gloria Steli[tii sunt cel mai bine clasa]i din Liga I sunt Tammy Mahon (27 ani),
urce 19 locuri, pe 228, `n timp United (Anglia) 281 p; 3. Bistri]a (Rom=nia) 64,5p. a `n topul mondial `ntocmit de IFFHS Shelley Chalmers (25 ani) [i
Larissa Cundy (25 de ani),
[i va transmite confirmarea toate componente ale echipei
Poli Ia[i r\m=ne Handbal asiatic `n Rom=nia dup\ ce va primi un aviz favora- na]ionale canadiene. Mahon a
jucat la forma]ia olandez\ TBC
bil din partea Agen]iei Na]ionale
Federa]ia Român\ de Hand- pentru zona Asiei în perioada 28
f\r\ ac]ionari bal a acceptat propunerea Fede- ianuarie - 3 februarie 2008.
pentru Sport. Dup\ ce va primi
acceptul FRH, forul interna-
Weert, Chalmers provine de la
clubul canadian British Colum-
ra]iei Interna]ionale de speciali- Turneul feminin va avea loc la bia Vancouver, iar Larissa
a Principalul ac]ionar al lui tate de a organiza dou\ turnee Bucure[ti, iar cel masculin la ]ional va trimite lista cu echipele
Cundy a evoluat în Spania, la
participante (între 4 [i 6 la
Poli Ia[i, Ioan Zapodeanu, a preolimpice de calificare la JO Oradea. Comitetul Director al
fiecare turneu), cheltuielile de
clubul de prima lig\ Alvemaca
2008, la feminin [i masculin, FRH a acceptat propunerea IHF Excentric [i la Clanart Volley,
decis s\-[i retrag\ sprijinul organizare urmând s\ fie aco- din Fran]a. Cele trei juc\toare
financiar [i spune c\ hot\r=rea perite de IHF. De men]ionat c\ canadiene au semnat contracte
pre[edintele Cristian Ga]u a pâna la finalul sezonului, dar
este irevocabil\ a vrut ini]ial s\ refuze pro- este posibil\ [i o prelungire a
Prima s\pt\m=n\ din 2008 a adus [i punerea, pentru c\ a digerat cu în]elegerii dintre club [i
prima veste proast\ pentru Poli Ia[i. greu faptul c\ IHF a respins sportive. CS Volei 2004 Tomis
Ioan Zapodeanu, principala „ma[in\“ de candidatura României la organi- Constan]a se afl\ în prezent pe
pompat miliarde la Poli `n ultimele luni, zarea CM 2009 (atribuit\ Croa- locul 8 în clasament, cu 15
a anun]at c\ se retrage din ac]ionariat. ]iei), dar s-a r\zgândit ulterior. puncte dup\ 11 etape, dup\ 4
Motivul invocat de c\tre omul de afaceri Ga]u crede c\ demersul IHF victorii [i 7 înfrângeri. Obiec-
const\ `n ne`n]elegerile cu primarul arat\ c\ forul interna]ional are tivul clubului este clasarea la
Gheorghe Nichita, nimeni altul dec=t încredere în capacitatea Româ- finalul campionatului pe unul
pre[edintele de onoare al clubului, dar niei de a organiza dou\ turnee din primele patru locuri în
clasament [i implicit calificarea
cel care conduce Poli din umbr\. Zapo- preolimpice, mai ales c\ este un `ntr-o cup\ european\. CS
deanu a avut o `nt=lnire cu primarul, la fapt unic ca o ]ar\ de pe un con- Volei 2004 Tomis va disputa
sediul Prim\riei, [i l-a anun]at c\ re- tinent s\ organizeze turneele de prima etap\ a returului pe 12
nun]\ la cele 26 de procente din pa- pe un alt continent. Kazah- ianuarie, pe teren propriu, cu
chetul de ac]iuni. stanul, la feminin, [i Kuweitul, Dacia Mioveni. (D.T.)
„Eu [i primarul Nichita suntem dou\ la masculin, au câ[tigat în 2007
cu]ite t\ioase `n aceea[i teac\ [i nu sun- turneele de calificare la JO 2008,
tem compatibili. Atunci c=nd am venit dar Coreea de Sud, marea per- Mul]escu a plecat
la club am vrut performan]\. Am spus dant\, a acuzat cu probe video de la „U“ Cluj
de multe ori c\ nu vreau altceva dec=t c\ oficialii au ajutat echipele
s\ duc Poli `n Europa. Din p\cate, nu Gheorghe Mul]escu a demi-
gazd\. Pentru a înl\tura orice sionat din func]ia de antrenor
am fost l\sat s\ fac treab\, mi s-a dat `n suspiciune, IHF a decis reju-
cap de fiecare dat\ c=nd am spus ceva. al echipei Universitatea Cluj,
carea turneelor preolimpice, pe lanterna ro[ie a Ligii I de fot-
Au s\rit to]i s\ m\ contreze atunci c=nd teren neutru, `n spe]\ `n
am avertizat c\ echipa merge din ce `n bal, din cauza problemelor fi-
Rom=nia. (D.T.) nanciare de la gruparea arde-
ce mai prost. Nu mai stau, pentru c\ nu
vreau s\ mi se impute f\r\ motiv lipsa lean\. „Am plecat de la
de performan]\. Am mai spus acum
dou\ luni c\ m\ retrag, dar m-a convins
Liderul CFR Cluj se alte [apte forma]ii (O]elul Gala]i,
Dinamo Kiev, Dnepr Dneprope-
Universitatea pentru c\ nu
mai puteam continua `n aceste
trovsk, Steaua Ro[ie Belgrad, condi]ii. P=n\ la ora actual\
primarul s\ r\m=n. Acum nu m\ mai
poate convinge nimeni. Decizia este ire-
preg\te[te `n Turcia [i Cipru Levski Sofia, Ferencvaros Bu-
dapesta [i FK Rostov din Rusia),
nu am reu[it s\ facem nici un
transfer, iar celor care au fost
vocabil\. Le urez succes celor care CFR Cluj, liderul autoritar cepe cantonamentul din Antalya urm=nd s\ sus]in\ 6 partide a- pu[i pe lista de plec\ri nu
r\m=n [i sper s\ fac\ ceea ce nu am din Liga I dup\ 19 de etape, a (Turcia) care va dura p=n\ la 24 micale `n 3, 5, 7, 9, 11, 13 febru- le-au fost rezolvate situa]iile.
reu[it eu“, a declarat Ioan Zapodeanu. ales la r=ndul s\u cantonamente ianuarie. arie. Vor fi dou\ grupe de c=te Plus c\ nu [tiam unde facem
Acesta este al doilea ac]ionar care spune `n Turcia [i Cipru, ca [i alte Aici, feroviarii vor sus]ine patru echipe, cu trei meciuri `n preg\tirea. 99% nu m\ mai
adio Politehnicii `n ultima lun\, dup\ echipe rom=ne[ti, `ntr-o perioa- dou\ partide cu Energie Cottbus grup\, finala mic\ [i finala mare. `ntorc la Cluj“, a declarat
Constantin Com\nescu, care a renun]at d\ `n care terenurile de fotbal (20 ianuarie) [i Arsenal Kiev (22 La `ntoarcerea din al doilea Mul]escu. Gigi Mul]escu a pre-
la 6 procente pe motiv c\ a primit tele- din Rom=nia sunt acoperite de ianuarie). cantonament, CFR mai are pro- luat pe „U“ Cluj `n etapa a
foane de amenin]are. Iulian Dasc\lu a z\pad\ sau `nghe]ate. ~ntre 1 [i 14 februarie va avea gramate cel pu]in dou\ jocuri a- 11-a, iar `n 9 jocuri a `nregis-
r\mas acum singurul ac]ionar, acesta Dup\ vizita medical\ din 8 [i loc un cantonament `n Cipru. micale, printre care unul cu trat o victorie, cinci remize,
de]in=nd 26% din ac]iuni. (N.P.) 9 ianuarie, pe 10 ianuarie `n- CFR va participa la un turneu cu Metalurg Done]k. (N.P.) trei `nfr=ngeri, golaveraj 9-13
[i 8 puncte. (N.P.)
14 Miercuri, 9 ianuarie 2008

Timp liber

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
rug\ciuni pentru toat\ tre- ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
buin]a 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea diminea]\ diminea]\
de diminea]\ 06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
tropolitan\ din Ia[i) 10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
10.40 Cultural Express 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic 12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
16.05 Vecernia nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
17.05 Lumea de azi Ia[i)
tan\ din Ia[i)
19.30 Pagini de folclor românesc 18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\ 18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
20.05 Dialogurile TRINITAS 19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.30 Mapamond cre[tin 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Cuvântul care zide[te sear\ 20.30 Faptele credin]ei
22.30 Lumini pentru suflet 20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii:
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; 22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Rug\ciuni [i cânt\ri de - Acatistul zilei,
Miezonoptic\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 Armonii de veghe: - Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- 00.40 - Atlas biblic (r) - Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Lumini pentru suflet (r) 00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, - 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului
12.00, 14.00, 15.00, 16.00, românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
17.00, 19.00, 20.00; - 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00; {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00;
18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
10 10 13

6 4 2 8 1 9 7 3 5 1 11 9 11 11 5 8
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 2 1 3 5 8 9 4 6
2 5 9 6 4 7 3 1 8 5 4 6 7 6 10 11 4 9
Sudoku este un fel de Aritmogriful este un gen enigmistic
rebus, dar numai cu 9 3 6 4 7 2 8 5 1
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 1 2 3 4 5 6 4 7 1
a fost lansat [i pe In-
5 7 3 2 8 1 6 9 4 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i A B
ternet [i s-a r\sp=ndit 1 8 5 9 6 3 4 7 2 totdeauna aceea[i cifr\. 4 5 4 7 4 12 11 14 5
cu succes `n Statele 8 9 4 1 3 6 5 2 7 Careurile sunt `ntocmite
Unite, Noua Zeeland\ 4 1 8 7 9 5 2 6 3 de dl. Valentin PAS|RE
[i Croa]ia, iar `n Marea 7 9 1 4 1 7 3 15 7
Britanie este deja con- 3 6 7 5 2 4 1 8 9
siderat un fenomen. 8 6 1 2 6 8
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre 7 P A O
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\ 6 2 5 4 8 R P T J C P F
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau 4 7 3 E I A U A A R
pe aceea[i coloan\. 6 2 3 A D O M N I C A B
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
8 5 I S A A N A N
p\tr\]ele, iar fiecare 3 1 9 C I I R T T D
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 9 2 1 A E E A A Pornind de la Cuv. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
la 9, la fel, o singur\ 9 ianuarie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i
dat\. (Solu]ia 1 7 8 2 9 ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul de ieri (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
num\rul de m=ine) 2

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal - Prima parte
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
09:10 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 D\nutz SRL (divertisment, r)
11:50 Celebrit\]ile timpului t\u
11:55 Pove]e pentru b\trâne]e
12:00 Garantat 100% (r)
13:00 Ma[ina bucluca[\ (SUA,
1969, com., ep. 3)
13:30 Desene animate. Disney
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 8)
15:30 Oameni ca noi (rep.) -
Best 2007
16:00 Bagaj pentru... Europa
Prezint\ Lucia Perojuc
*Actualitate *Repere
*Amprente *Tradi]ii
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Pe ce d\m banii?
17:40 Ne vedem la... Tvr! De ce
ne plac [tirile horror?
18:40 Patrula de mediu (2007)
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Fa]\ `n fa]\ (2007)
20:45 Reflector (s. doc.)
21:15 Poporu’ zice! (2007, rep.)
21:30 Ochiul magic
22:15 Gangsteri `n fuste (SUA-
Angl., 2006, s, ep. 11)
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e a
08:00 Peripe]iile dragonului
Dudley (can., 1994, s.
anim., ep. 26 - ultimul)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:05 Misterele din Sankt
Petersburg (2006, s) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:45 Verdict crim\ (SUA, 1984, s,
ep. 98)
12:40 Familii `n impas (r)
13:30 Lumea de aproape (doc.) (r)
14:00 Teleshopping
14:30 E Forum (rep.)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
- Puls - clubul criticilor
Magazin interetnic
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews (r)
16:30 Autostrada TVR - * Premi-
an]ii * Prietenii no[tri * Noi s\
fim s\n\to[i!
18:00 Jurnal regional
18:40 Misterele din Sankt Pe-
tersburg (2006, s, ep. 67)
19:35 Replay
20:00 Bugetul meu (rep.)
Prezint\ Patric Petre Marin
20:35 Hannibal (M.Britanie, ’06, I)
Combinând elegan]a dramei cu
descoperiri istorice de ultim\
or\ [i efecte speciale digitale,
produc\torii BBC l-au readus
la via]\ pe legendarul
Hannibal.
21:30 Ora de [tiri
22:30 Noapte bun\, draga mea
(SUA, 2001, Cu: Jacque-
line Bisset, Nick Stahl) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 ARTdelenisme (’07, doc.) (r)
08:00 Excentricii (divertisment, r)
08:30 Românce `n politic\ (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Lec]ia de privit (r)
09:45 Parol (’07, divertisment) (r)
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Sp\rg\torii de coduri (r)
11:55 Cite[te cu mine! (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Secretele arheologiei (2002,
doc.) (r) - Cleopatra
13:00 V... de la vizual (2007, di-
vertisment) (r)
13:30 Memorialul durerii (doc., r)
14:25 Cite[te cu mine! (r)
14:30 De pe Arca lui Noe (1995,
doc. nat.) - Lamantinii
15:00 Cite[te cu mine!
15:05 Muzica - opere complete (r)
16:00 Identit\]i (doc.) - Documentar
despre poetul Nichita
St\nescu
16:30 Excentricii (r)
17:00 Domnu’ Trandafir (r)
17:55 Al doilea R\zboi Mondial
(engl., 1974, s. doc., col., a-
n) - Mâine va fi o zi frumoas\,
Birmania, 1942-1944
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Spectacol de opera
Flautul fermecat de Mozart
22:00 Secretele arheologiei (2002,
doc.) - Cleopatra
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Heimat - A doua patrie: cro-
nica unei tinere]i (ep. 3) a
07:00 Aventurile lui William Tell
(SUA, 1986, avent.)
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concursul interactiv
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
(SUA, 1995, f. s. avent.)
12:00 Disp\ru]i (SUA-can., 2003,
f.s. de ac].)
13:00 Observator
13:45 Pira]ii din Caraibe (ger.-it.,
1998, f. s. avent.) (r)
16:00 Observator
17:00 C\s\torie de form\
(SUA-Can., ’98, dr. romantic.)
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Vreau s\ fiu vedet\ (2007,
divertisment)
cu Dan Negru
22:30 Observator
23:30 Henric al VIII-lea
(engl.-SUA, 2003, dr. ist.,
prima parte)
Tiran [i afemeiat, Henry VIII
a fost regele care a schimbat
Anglia pentru totdeauna. De
peste 450 de ani, câ]i au trecut
de la moartea sa, via]a [i mo[-
tenirea lui Henry VIII conti-
nu\ s\ fascineze o lume `n-
treag\. Tot astfel, [i vie]ile ce-
lor al c\ror destin l-a influen-
]at, printre care [i numeroase-
le [i nefericitele sale neveste.
Filmul ne introduce `n culisele
vie]ii sale particulare [i a celei
publice, realizând o fresc\ de
neuitat a domniei sale de
aproape 40 de ani.
01:30 ~nchiderea programului, re-
vizie tehnic\ a
07:00 {tirile ProTv 07:00 Destine furate
09:00 Omul care aduce cartea (SUA, 2007, s, r)
09:00 Anita (col.-SUA, 2004, s)
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
11:00 ~mpotriva destinului (mex.,
(engl., 1994, f. doc., ep. 75)
2005)
10:00 Sistemul nervos
12:00 Trupul dorit (SUA-col.,
(Rom., 2005, dram\, r)
2005, s)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
1973, s) (r)
lenov.) (r)
13:00 {tirile ProTV 15:15 Destine furate (SUA, 2007,
13:45 Singur contra vulcanului s)
(Can.-Bulg.-Angl., 2004, 17:30 Pove[tiri adev\rate
thrill.) 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, (2006, s)
1973, s, ep. 3148)
19:30 R\]u[ca cea urât\
17:00 {tirile ProTV 20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
17:45 Via]a sub presiune (SUA, lenov.)
2005, dram\, ep. 20) 21:30 Pasiune (2007, dram\)
22:30 Pove[tiri de noapte
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv (divertisment)
23:00 Pagini de via]\
20:30 Combina]ie periculoas\
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
(SUA, 1998, thrill.)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
22:30 {tirile ProTV
lenov., r)
Cu Amalia Enache [i Mihai 02:00 Pove[tiri de noapte
Codreanu
(divertisment, r)
23:15 CSI: New York - Criminali[tii
02:30 De 3x femeie
(SUA-can., 2004, s. politist,
(divertisment) (r)
ep. 22)
03:30 Re]eta de acas\ (r) a
00:15 Aproape de adev\r (SUA,
2005, s. politist, ep. 9)
00:55 Omul care aduce cartea (r)
Legend\:
01:00 {tirile ProTv [tiri
Cu Andreea Esca (r) film artistic
02:00 Revizie tehnic\ a
 Miercuri, 9 ianuarie 2008 15
IDENTIT|}I promoveaz\ valorile culturale ale grupurilor etnice minoritare [i dore[te
familiarizarea publicului majoritar cu aceste valori. Ast\zi, emisiunea v\ prezint\ un documentar
despre poetul Nichita St\nescu. Poeta Clara M\rgineanu ne propune o `ntâlnire hibernal\ cu cel
ce a fost atât de `ndr\git de neamul românesc. „Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt
propria lui oper\, mai bun\ sau mai rea, mai m\rea]\ sau mai pu]in m\rea]\.“ „Eu nu sunt altceva
decât/o pat\ de sânge/care vorbe[te.“ (Ast\zi, ora 16:00, TVR Cultural)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
Dan TEODORESCU MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Foto: „NONY“ BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
Consilier juridic: Ana MANEA 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X

MOBILIER
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\

`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
BISERICESC SCULPTAT
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i ~n atelierele M\n\stirii GOLIA
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de se execut\, la comand\, mobilier
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) bisericesc sculptat (catapetesme,
strane, troi]e etc.) `n lemn natur
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de sau poleit cu foi]\ de aur.
Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Comenzile se primesc la
M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de
0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall

16
Documentar
Scrierile P\rin]ilor Apostolici -
na[terea literaturii cre[tine
Operele Sfin]ilor P\rin]i ai Bisericii ne
fascineaz\ prin profunzimea g=ndirii [i prin
simplitatea exprim\rii. Din ele s-a n\scut
Tradi]ia Bisericii, prin care s-au transmis
peste veacuri tainele `nv\]\turii cre[tine.
Primele scrieri de acest gen apar]in urma[ilor
Sfin]ilor Apostoli [i `n ele g\sim cuvinte de
suflet, simple [i f\r\ o teologie `nalt\.
de {tefan
M|RCULE}
Pe l=ng\ Sf=nta Scriptu-
r\, cre[tinismul p\streaz\
ca pe un tezaur sf=nt [i alte
c\r]i, scrise de oameni ale[i
de Dumnezeu, `n diferite
perioade din istoria Biseri-
cii. Aceste opere, cunoscute
ca apar]in=nd Sfin]ilor P\-
rin]i ai Bisericii, formeaz\
Sf=nta Tradi]ie, care al\-
turi de Sf=nta Scriptur\,
reprezint\ cele dou\ mij-
loace de relevelare a `nv\-
]\turii divine. Primele ope-
re de aceste gen apar]in u-
nor persoane care i-au cu-
noscut pe Sfin]ii Apostoli,
fiind chiar ucenici ai aces-
tora. Au r\mas cunoscu]i
CM
YK
ca „P\rin]ii Apostolici“,
adic\ cei care au transmis
`nv\]\tura apostolilor [i au
Scrierile anonime
din perioada
P\rin]ilor Apostolici
Colec]ia scrierilor P\-
rin]ilor Apostolici mai cu-
prinde [i alte scrieri ano-
nime. Prima dintre ele,
„Scrisoarea lui Pseudo-
Barnaba“ se pare c\ a fost
scris\ `nte 100-140. Spe-
ciali[tii consider\ c\ au-
torul nu este Barnaba co-
laboratorul Sf=ntului Pa-
vel din prima sa c\l\torie
Scrierile P\rin]ilor Apostolici fac tranzi]ie `ntre scrierile revelate ale Noului Testament [i literatura
patristic\. S-au bucurat de o atât de mare pre]uire, `nc=t unele dintre ele au c\p\tat autoritate
canonic\, fiind incluse `n codicii Bibliei. Astfel, `n „Codicele Sinaitic“, dup\ c\r]ile Noului Testament
se afl\ „Epistola lui Barnaba“ [i o parte din „P\storul lui Herma“, iar `n „Codicele Alexandrin“, tot
dup\ textul Noului Testament, sunt ad\ugate cele dou\ epistole ale lui Clement Romanul. (pr. prof.
continuat misiunea aces-
tora.
O altfel de Scriptur\
O parte dintre operele
P\rin]ilor Apostolici au
fost scrise chiar [i `n ace-
ea[i perioad\ cu cele din
canonul Noului Testament.
Unele au f\cut parte ini]ial
din primele canoane ale
Noului Testament, dar cu
timpul au fost scoase [i
p\strate ca opere ale Tra-
di]iei. Cercet\torul francez
Jean B. Cotelier s-a ocupat
`n mod special de aceste
scrieri, iar `n 1672 le-a
publicat pentru prima
oar\, d=nd-le [i denumirea
de „P\rin]i Apostolici“. ~n
limba rom=n\, au ap\rut
prima dat\ `n colec]ia
„P\rin]i [i Scriitori Bise-
rice[ti“ volumul I, `n tra-
ducerea [i coordonarea p\-
misionar\, ci un iudeu
cre[tin din Alexandria ca-
re cuno[tea bine Vechiul
Testament. Lucrarea este
puternic influen]at\ de
„Didahia „ celor 12 Apos-
toli. A doua lucrare ano-
nim\ este „P\storul lui
Herma“. Autorul scrierii
Pastorul nu poate fi Her-
ma, men]ionat de Sf=ntul
Pavel `n Epistola c\tre
Romani 16,14 [i nici fra-
tele lui, Pius (140-150), e-
piscopul Romei, cum au
afirmat unii critici. Nu-
CM
YK
Dumitru Fecioru, introducere la „Scrierile P\rin]ilor Apostolici“, PSB vol. I)
„Codicele Sinaiticus“, `n care se afl\ [i
„Epistola lui Barnaba“ [i „P\storul lui Herma“
rintelui profesor Dumitru
Fecioru.
Didahia - cea mai
veche scriere cre[tin\
C\r]ile din actualul ca-
non al Noului Testament
sunt scrieri aparte, de ins-
pira]ie divin\ [i, de aceea,
cercet\torii consider\ c\
prima oper\ din literatur\
cre[tin\ care s-a p\strat
p=n\ ast\zi este „Didahia“
sau „~nv\]\tura celor dois-
prezece Apostoli“. A fost
scris\ `n jurul anului 100,
`ntr-un mediu cre[tin, de
un autor necunoscut. Cu
siguran]\, `ns\, acesta a
fost un b\rbat care a stat
mult timp `n preajma A-
postolilor, `nc=t mai t=rziu
a scris `nv\]\tura lor. Ma-
nuscrisul ei a fost desco-
perit `n 1875, de mitropoli-
tul Filotei Bryennios, la
Veche icoan\
a Sf=ntului
Clement
Romanul,
pap\ al Romei
meroasele ebraisme din
scriere indic\ mai de-
grab\ un autor de origine
iudaic\, de la `nceputul
secolului al II-lea. Lu-
crarea cuprinde trei p\r-
]i: „Viziunile“, „Poruncile“
[i „Asem\n\rile“. O alt\
lucrare anonim\ este [i
„Epistola c\tre Diognet“,
o bijuterie a literaturii
cre[tine. Este posibil ca
ea s\ se adreseze `nv\]\to-
rului Diognetus, care l-a
instruit pe `mp\ratul
Marcus Aurelius.
CM
YK
Miercuri, 9 ianuarie 2008
Ierusalim. A fost publicat\
la Constantinopol `n 1883.
Lucrarea este alc\tuit\ din
16 capitole, `mp\r]ite `n
C\r]ile vie]ii [i ale mor]ii,
`n prescrip]iile asupra vie-
]ii `n comunitate [i `ncheie-
rea, care trateaz\ despre a
doua venire a lui Hristos..
Epistolele lui
Clement Romanul
Din colec]ia scrierilor
P\rin]ilor Apostolici care
s-au p\strat p=n\ ast\zi,
fac parte [i epistolele lui
Clement Romanul, care a
fost al treilea episcop al
Romei, `n perioada 91-100,
urm=nd `n scaun episcopi-
lor Lin [i Anaclet. Sf=ntul
Irineu de Lyon, cu un secol
mai t=rziu, a ar\tat c\ `n
tinere]e, Clement a cunos-
cut pe Sfin]ii Apostoli Pe-
tru [i Pavel. Se presupune
c\ a fost un iudeu elenist,
`nainte de a deveni cre[tin.
Cele dou\ epistole c\tre
Corinteni ale episcopului
Clement sunt primele scri-
eri despre ierarhia Biseri-
cii. Menite s\ rezolve un
conflict din comunitatea
din Corint, epistolele, `n
special prima, amintesc ce-
le trei trepte ale ierarhiei,
scopul [i necesitatea exis-
ten]ei lor. Biserica Catolic\
folose[te aceast\ interven-
]ie a episcopului Clement
`n Biserica din Corint ca
argument pentru sus]ine-
rea primatului papal, lucru
gre[it, `ntruc=t autorul se
adreseaz\ nu ca un supe-
rior, iar tonul este priete-
nesc [i nicidecum autori-
tar. Alte lucr\ri neauten-
tice, atribuite lui Clement
Trinitas TV
Postul de televiziune
al Patriarhiei Române
emite din data de 27 oc-
tombrie 2007.
Programul zilnic este
de 15 ore, `ntre orele
09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i
urm\ri transmisiuni di-
recte de la Catedrala pa-
triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa-
re, de atitudine [i de edu-
ca]ie cre[tin-ortodox\:
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.
Policarp al Smirnei, ilustrat cu o carte `n m=n\
Romanul sunt Pseudo- Primul tratat de
Clementinele, 20 de omilii
exegez\ biblic\
[i 10 c\r]i de Recunoa[teri,
`n care se povestesc c\l\- Al]i doi ucenici ai Sf=n-
toriile Sf=ntului Petru [i tului Ioan Evanghelistul au
controversele cu ereticul intrat [i ei `n r=ndul P\rin-
Simon Magul. ]ilor Apostolici. Astfel, Sf=n-
tul Policarp al Smirnei,
Ignatie, purt\torul martirizat `n 155, a r\mas
cunoscut prin sfin]enia sa [i
de Dumnezeu prin vizita pe care a f\cut-o
Au r\mas celebre cele la Roma pentru a se sf\tui
[apte scrisori ale Sf=ntului cu papa Anicet `n privin]a
Ignatie Teoforul, discipol al datei serb\rii Pa[telui. Chiar
Sf=ntului Ioan Evanghelis- dac\ nu s-a ajuns la o `n]e- CM
YK
tul. Au fost scrise `n peri- legere, cei doi s-au desp\r]it
oada 104-106, `n timpul amiabil. Dintre scrierile sa-
c\l\toriei sale la Roma [i le nu s-a p\strat dec=t Epis-
se adreseaz\ comunit\]ilor tola c\tre Filipeni, `n care se
din Asia Mic\, care au dat vorbe[te despre `ntruparea
[i numele acestor scrisori: [i ~nvierea lui Hristos.
c\tre Efeseni, c\tre Mag- Un alt ucenic al Sf=ntu-
nesieni, c\tre Trallieni, c\- lui Evanghelist Ioan, autor
tre Smirneni, c\tre Ro- de literatur\ cre[tin\ a fost
mani, c\tre Filadelfieni [i Papias, episcopul Hierapo-
ultima c\tre Policarp al lei, Frigia. Din principala
Smirnei. Pentru prima da- sa oper\, „Explicarea cu-
t\ `n istoria cre[tinismului, vintelor de `nv\]\tur\ ale
Ignatie folose[te termenul Domnului“, `n cinci c\r]i,
de Biseric\ Universal\, nu s-au p\strat dec=t frag-
adic\ singura Biseric\ a lui mente. Lucrarea este pr-
Hristos, r\sp=ndit\ pe mul tratat de exgez\ bi-
`ntreg p\m=ntul [i care blic\ din literatura patris-
p\streaz\ adev\rata `nv\- tic\, dar care nu a fost lip-
]\tur\. Sf=ntul Ignatie a sit de interpret\ri gre[ite.
fost martirizat la Roma `n De asemenea, este primul
107, `n circul Colossaeum, care a sus]inut hiliasmul,
`n timpul jocurilor organi- `nv\]\tura gre[it\ conform
zate de `mp\ratul Traian c\reia Hristos va `ntemeia
pentru victoria asupra pe p\m=nt, cu cei drep]i, o
dacilor. `mp\r\]ie de o mie de ani. a
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
[tiri religioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
turistic\ [i de arheologie biblic\;
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
dine cre[tin\;
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in-
termediul obiectivului camerei de filmat.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).

Joi, 10 ianuarie 2008
Nr. 6 (907) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
VIA}A PAROHIILOR
Biserica din
Dumbr\vi]a -
de la chirpici
la catedral\
PAGINA 16
Europarlamentarul
cu num\rul 699
Profesorul dr. Dumitru Oprea,
actualul rector al Universit\]ii „Al.
I. Cuza“ din Ia[i, a fost ales recent
parlamentar european. Despre
ceea ce se `nt=mpl\ la Parlamentul
European, Dumitru Oprea spune
c\ „te ]ine treaz, cu aten]ie mare.
Poate c\ noi, cei intra]i acum, am
fost aten]i la orice detaliu, dar
totul este a[ezat“. „~ntotdeauna
am fost pu]in sceptic `n leg\tur\
cu structurile europene, din cauza
unei democra]ii excesive, dar,
intr=nd `n sistem mi-am dat seama
c\ func]ioneaz\ aproape perfect.
Fiecare [tie ce are de f\cut, fiecare
[i-a simplificat mult procedurile [i
exist\ o sincronizare destul de
bun\ a compartimentelor cheie
implicate pe partea
administrativ\“. Un
europarlamentar are la dispozi]ia
sa un buget de 20.000 de euro, pe
care `l poate folosi pentru asisten]i
[i biroul din ]ar\. „Po]i s\ ai [i
peste 10 asisten]i, 17!“. ~n
urm\toarele luni, profesorul Oprea
va duce la Bruxelles [i Strasbourg
108 ie[eni, pentru ca ace[tia s\
vad\ cum func]ioneaz\
Parlamentul European.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI
~n lumina soarelui care apune, un rus
pescuie[te la ad\postul unui cort din
plastic `n apele Golful Finic, la vest de
St. Petersburg, Rusia. a
Taxa de prim\ `nmatriculare va fi redus\ cu p=n\ la 90%
Guvernul a trimis, ieri, o
nou\ scrisoare Comisiei Euro-
pene con]in=nd modific\ri adu-
se taxei auto, dup\ ce Comisia
European\ a ar\tat c\ taxa
este discriminatorie [i a decis
declan[area procedurii de in-
fringement (`nc\lcare a 2007. Potrivit premierului C\-
Tratatului CE), a declarat [eful
DAE, Adrian Cioc\nea. Acesta
este un document care
r\spunde tuturor cerin]elor in-
vocate de Comisia European\,
a precizat Cioc\nea. Potrivit [e-
fului DAE, s\pt\m=na viitoare,
va avea loc, la Bruxelles, o
`nt=lnire la nivel de secretari
de stat privind noile propuneri
Leul pierde din valoare
Moneda na]ional\ conti-
nu\ s\ piard\ teren `n fa]a eu-
ro, cursul de referin]\ anun]at
ieri de Banca Na]ional\ a
Rom=niei (BNR), de 3,6333
lei/euro, dep\[ind cu 4,01 bani
rata calculat\ `n ziua prece-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
de modificare a taxei auto. Ta-
xa de prim\ `nmatriculare a in-
trat `n vigoare la 1 ianuarie
2007, iar Ministerul Finan]elor
a estimat c\ veniturile gene-
rate de aceast\ tax\ vor dep\[i
220 de milioane de euro `n
lin Popescu-T\riceanu, Guver-
nul va extinde nivelul aferent
v=rstei unui autovehicul p=n\
la 20 de ani, astfel `nc=t vor
putea fi stabilite cote de redu-
cere a taxei de prim\ `nmatri-
culare de p=n\ la 90%, urm=nd
a fi pl\tit doar 10% din cuantu-
mul ini]ial al taxei. Se va insti-
tui, de asemenea, posibilitatea
dent\. Referin]a calculat\ de
c\tre Banca Central\ repre-
zint\ cel mai `nalt nivel al cur-
sului leu/euro `nregistrat de la
26 iunie 2006 p=n\ `n prezent.
Pentru dolarul american, BNR
a afi[at o rat\ de schimb de
CM
YK
ACTUALITATEA REGIONAL|
Trei zile de s\rb\toare
`n Ia[i, de Ziua Unirii
Principatelor
PAGINA 4
contest\rii de c\tre contribua-
bil a cuantumului sumelor de
plat\, de[i legisla]ia general\
permite acest lucru, [i va exista
2,4696 lei/dolar, `n urcare cu
2,66 bani comparativ cu refe-
rin]a de mar]i. BNR a anun]at
mar]i un curs de schimb de
3,5925 lei/euro, `n urcare cu
1,27 bani comparativ cu nive-
lul din ziua anterioar\. Pentru
moneda american\, Banca
Central\ a calculat o rat\ de
2,443 lei/dolari, cu 0,43 bani
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
posibilitatea restituirii valorii
reziduale a ma[inii, `n cazul `n
care aceasta se vinde `n alt
stat. a
peste nivelul de luni. La des-
chiderea [edin]ei, cursul de
schimb era de 3,6 lei pentru un
euro, iar `n prima or\ de tran-
zac]ionare a urcat p=n\ la un
maxim de 3,622 lei/euro. ~n ju-
rul orei 13:30, un euro era co-
tat pe pia]a valutar\ la
3,6410-3,6425 lei. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATE
Aloca]ie mai
mare pentru
nou-n\scu]i
PAGINA 11
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
angajeaz\ reporteri/redactori.
Detalii `n pagina 9!
ECONOMIC
PRIMELE PL|}I C|TRE FERMIERI SE
FAC DE LA 15 FEBRUARIE: P=n\ la
sf=r[itul lunii ianuarie vor fi finali-
zate `n totalitate controalele `n te-
ren, apoi, `n a doua jum\tate a lu-
nii februarie, se vor da banii c\tre
fermieri. Banii vor fi acorda]i din
bugetul de stat, apoi vor fi de-
conta]i de la UE. P=n\ pe 31 ianu-
arie, Comisia European\ va mai
face o misiune final\ de audit
asupra APIA.
Pagina 5
EXTERN
UNIUNEA EUROPEAN|, SPRE O MAI
MARE IMPLICARE ~N ORIENTUL MIJ-
LOCIU: C=teva dintre provoc\rile a-
nului 2008, din perspectiva pre[e-
dintelui Parlamentului European,
Hans-Gert Pöttering, au fost ana-
lizate `ntr-un interviu publicat pe
site-ul oficial al PE. Oficialul euro-
pean dore[te ca `n cursul Anului eu-
ropean al dialogului intercultural
s\ organizeze o „s\pt\m=n\ arab\“.
Pagina 6
POLITIC
B|SESCU NU VREA S| AUD| DE NO-
RICA NICOLAI LA JUSTI}IE: Traian
B\sescu cere liberalilor un alt can-
didat pentru ministeriatul Justi]iei.
Norica Nicolai n-ar fi potrivit\ pen-
tru func]ie din cauza lipsei de credi-
bilitate. Premierul T\riceanu `[i sus-
]ine `n continuare colega de partid.
Pagina 7
S|N|TATE
BOLILE MODERNE, O CONSECIN}| A
ALIMENTA}IEI NES|N|TOASE:
Regimul alimentar ar trebui s\
constituie primul lucru asupra
c\ruia trebuie s\ se aplece medicul
`n demersul restabilirii st\rii de
s\n\tate. Din p\cate, acest lucru
este deseori ignorat `n practic\, din
mai multe motive.
Pagina 12
2 Joi, 10 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXVI)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (VI)
De[i autocefalia Bisericii
era men]ionat\ atât `n
Constitu]ia din iunie
1866, `n care se spune c\
„Biserica Ortodox\
Român\ este [i r\mâne
neatârnat\ de orice chiri-
arhie str\in\, p\strându-
[i `ns\ unitatea cu
Biserica ecumenic\ a
R\s\ritului `n privin]a
dogmelor“, cât [i `n textul
Legii organice din decem-
brie 1872, `nc\ nu era re-
cunoscut\ [i trebuia
cerut\ oficial Patriarhiei
din Constantinopol. ~ns\,
lucrurile nu erau tocmai
simple pentru c\ `ntre
Biserica Ortodox\
Român\ [i Patriarhia de
Constantinopol existau
unele tensiuni determi-
nate, pe de o parte, de re-
formele lui Cuza, `n mod
deosebit legea care inter-
zicea `nchinarea
m\n\stirilor din }\rile
Române, iar pe de alta,
`n textul Legii organice,
Biserica Ortodox\
Român\ era definit\ ca
fiind autocefal\. La
scrisoarea patriarhului
ecumenic, plin\ de
mustr\ri, adresat\
Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe
Române, a r\spuns
`nv\]atul episcop al
Romanului, Melchisedec
{tef\nescu (1879-1892).
Referitor la problema au-
tocefaliei, `n [edin]a
Senatului din 3 decem-
brie 1885, acesta spunea:
„Domnilor, de cum am
`nceput a avea pricepere
[i am putut `nvârti un
condeia[ `n mân\, eu am
fost cel dintâi care am
sus]inut tare credin]a
noastr\ na]ional\, c\
Biserica noastr\ este in-
dependent\, [i aceast\
credin]\ nu am inventat-
o noi cei de ast\zi, ea a
fost clironomisit\
(mo[tenit\). Cei ce au
cetit istoria [tiu c\ noi de
veacuri am avut Biseric\
autocefal\. Când venea
la noi de la Patriarhatul
de aiurea de undeva vreo
preten]ie atacatoare `n
autocefalia Bisericii noas-
tre, atunci Mitropoli]ii [i
boerii no[tri o resp-
ingeau. {i trebuie s\ [ti]i
c\ Patriarhii `n timpii
trecu]i aveau putere
mare. Pentru ce? Pentru
c\ erau aproape de sul-
tanul... Cu toate acestea,
`n timpii aceia, când se
f\cea din partea
Patriarhiei vreo preten]ie
care atingea dreptul
Bisericii noastre, se res-
pingea. Tot a[a s-a urmat
necontenit pân\ ast\zi...
Eram independen]i
`nl\untrul nostru...“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
B|T|LIA DE LA PODUL ~NALT: ~n data de 10
ianuarie 1475 are loc victoria de la Vaslui, prin care
{tefan cel Mare, domnul Moldovei, a zdrobit
armatele otomane conduse de Suleiman Pa[a.
EVANGHELIA ZILEI se refer\ la resuscitare, le revenirea
cuno[tin]ei celui ce momentan a in-
Taina vie]ii ve[nice trat `n moarte. {i noi ne poticnim `n
a `n]elege deplin ce `nseamn\ a `nvia.
Unele dubii ale ucenicilor au fost
`ndep\rtate atunci când au fost mar-
„Iar ei au ]inut cuvântul, `ntrebân- ***
du-se `ntre ei: «Ce `nseamn\ a `nvia torii unor `nvieri din mor]i (`nvierea
din mor]i?». {i L-au `ntrebat pe Iisus, Cuvintele fragmentului evanghe- fiului v\duvei din Nain, a fiicei lui
zicând: «Pentru ce zic fariseii [i c\rtu- lic de ast\zi ne prezint\ evenimen- Iair, a lui Laz\r) sau ai altor minuni
rarii c\ trebuie s\ vin\ mai `ntâi I- tele imediat urm\toare Schimb\rii la s\vâr[ite de Domnul Hristos. Dar
lie?». Iar El le-a r\spuns: «Ilie, venind Fa]\ a Domnului nostru Iisus Hris- toate `ntreb\rile lor [i-au g\sit r\s-
`ntâi, va a[eza iar\[i toate. {i cum este tos. Mântuitorul le cere ucenicilor s\ puns când l-au v\zut chiar pe
scris despre Fiul Omului c\ va s\ nu spun\ nim\nui despre cele ce Domnul Hristos `nviat. Atunci au
p\timeasc\ multe [i s\ fie def\i- v\zuser\. Mai mult, erau dezlega]i `n]eles c\ ceea ce au v\zut la Schim-
mat? Dar v\ zic vou\ c\ Ilie a [i venit de acest leg\mânt al t\cerii doar barea la Fa]\, a fost o pregustare din
[i i-au f\cut toate câte au voit, precum dup\ ~nvierea Lui. Ucenicii au fost ~nviere. Chiar dac\ Hristos nu le-a
s-a scris despre el». {i venind la uce- deruta]i [i se `ntrebau: „Ce `nseamn\ r\spuns imediat ucenicilor la `ntre-
nici, a v\zut mul]ime mare `mprejurul a `nvia din mor]i?“. Era greu, dac\ nu barea despre `nviere, faptele ulte-
lor [i pe c\rturari sf\dindu-se `ntre imposibil, s\ poat\ deslu[i taina rioare au f\cut acest lucru. Taina
ei. {i `ndat\ toat\ mul]imea, v\zându- ~nvierii, a `ntoarcerii de pe t\râmul ~nvierii este taina vie]ii ve[nice. (Pr.
L, s-a sp\imântat [i, alergând, I se mor]ii pe cel al vie]ii. Când Domnul Dumitru P|DURARU, Radio Tri-
`nchina.“ (Marcu 9, 10-15) Hristos vorbe[te despre ~nviere, nu nitas)
MICUL CATEHISM via]\ f\c\torului T\u Duh, Care sfin- ~naintea slujbei Aghezmei mici sunt
]e[te toate, [i sfin]e[te apa aceasta“. trecute o serie de pov\]uiri care ne
Ce ne `nva]\ slujba Aghezmei mici? Rostind aceast\ formul\ de trei ori,
preotul afund\ m=na dreapt\ `n ap\
arat\ importan]a acestei slujbe pentru
via]a cre[tinilor: prin stropirea cu a-
Apa sfin]it\ este un element prin tarea [i stropirea cu apa aceasta ne de fiecare dat\, f\c=nd semnul Sfintei gheazm\ „duhurile cele viclene din tot
care se manifest\ puterea cur\]itoare arat\ pe noi fii [i mo[tenitori ai Cruci. Acum el `nchipuie pe `ngerul locul se gonesc [i se iart\ [i p\catele cele
[i sfin]itoare a Sf=ntului Duh. Rug\- `mp\r\]iei Sale“. Domnului, care se cobora la sc\ld\- mici de peste toate zilele, adic\ n\luci-
ciunea de sfin]ire a apei este precedat\ Cea mai important\ parte din sluj- toarea Vitezda pentru a tulbura apa rile diavole[ti, g=ndurile cele rele;
de ectenia mare, care con]ine unele ce- ba Aghezmei celei mici este rug\ciu- (Ioan V, 4). La sf=r[itul slujbei, preotul mintea se cur\]e[te de lucrurile cele
reri speciale. Aceste cereri ne arat\ c\ nea pentru sfin]irea apei („St\p=ne, strope[te casa [i pe credincio[i cu spurcate [i ne `ndreapt\ spre rug\-
peste ap\ „se pogoar\ lucrarea cea cu- Doamne Dumnezeul nostru, Cel mare agheazma mic\. ciune; bolile le gone[te [i d\ s\n\tate
r\]itoare a Treimii celei mai presus de `n sfat [i minunat `n lucruri...“), care Primele dovezi ale existen]ei acestei sufleteasc\ [i trupeasc\. {i, mai pe
fire“, c\ apa este „t\m\duitoare sufle- con]ine epicleza (partea de rug\ciune slujbe se g\sesc din primele 4-5 secole scurt: to]i cei ce o primesc cu credin]\
telor [i trupurilor [i izgonitoare a toat\ pentru invocarea Sf=ntului Duh): „{i ale erei cre[tine, `n Constitu]iile A- iau sfin]enie [i binecuv=ntare“. (Rubric\
realizat\ de pr. Gheorghe MIH|IL|)
puterea cea potrivnic\“, iar „prin gus- acum trimite harul Preasf=ntului [i de postolice [i `n Evhologhiul lui Serapion.
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
pode[ti (Bac\u), primind la tic, membru de onoare al Aca-
~n ziua de 10
botez numele Alexandru-Lu- demiei Rom=ne (d. 1928);
chian. La vârsta de 20 de ani a ianuarie, istoria a 1906: s-a n\scut Grigore
intrat ca frate `n M\n\stirea consemneaz\: Moisil, matematician rom=n
C\ld\ru[ani, apoi a plecat la (d. 1973);
a 1545: se tip\re[te, la
Sfântul Munte, unde, la Schi-
T=rgovi[te, „Molitvelnicul“ lui a 1932: s-a n\scut Eugen
tul Lacu, a fost tuns c\lug\r.
Dup\ 15 ani de vie]uire la Dimitrie Liubavici [i se reia Agrigoroaiei, prozator [i fol-
activitatea tipografic\ `n clorist rom=n (d. 1992);
acest schit s-a mutat la
M\n\stirea Esfigmen, unde a Transilvania; a 1932: s-a n\scut Aurel
a 1661: Nicolae Milescu a
`mbr\cat marea schim\ mo- Vainer, politician rom=n de
nahal\ sub numele de Antim. tradus, din grece[te, „Cartea etnie evreiasc\;
cu multe `ntreb\ri“;
Tot aici, a fost hirotonit dia- a 1939: a murit Hariclea
con. ~n 1860 s-a `ntors `n Mol- a 1799: s-a n\scut Petra- Darclée (Hartulari), sopran\
dova, vie]uind `n m\n\stirile che Poenaru, revolu]ionar
pa[optist, unul dintre organi- liric\ rom=nc\ (n. 1860);
din preajma Ia[ului. Datorit\ a 1951: a murit Sinclair
tulbur\rilor provocate de cre- zatorii `nv\]\m=ntului na]io-
nal (d. 1875); Lewis scriitor american, lau-
dincio[i care veneau cerându-i
ajutorul [i sfatul, Antim a ple- a 1869: s-a n\scut Valeriu reat al Premiului Nobel pen-
cat la Lavra Pecerska (Rusia), Brani[te, publicist [i om poli- tru Literatur\ (n. 1885). a
iar `n anul 1865 s-a stabilit la
M\n\stirea Valaam, unde a
petrecut 17 ani, perioad\ `n
515 ani de la
care s-a `nvrednicit de harul na[terea lui
preo]iei. Dumnezeu l-a `nzes- Nicolaus Olahus
trat cu daruri minunate: pro-
fe]ia [i vederea cu duhul. Ie- Nicolaus Olahus (n. 10
roschimonahul Antipa a murit ianuarie 1493, Sibiu - d. 15
la 10 ianuarie 1882, `n vârst\ ianuarie 1568, Pojon, ast\zi
de 66 de ani, [i a fost `nmor- Bratislava) a fost un impor-
mântat `n gropni]a m\n\s- tant umanist, istoriograf [i
tirii. ~n 1906, c\lug\rii de la om politic de origine româ-
Sfântul Munte l-au trecut `n n\ care a activat `n Regatul
Ungariei, ocupând demni-
rândurile sfin]ilor, `n c\r]ile tatea de arhiepiscop de Esz-
lor de cult.
Sfântul Grigorie, menic, de la Constantinopol tergom (`n latin\ Strigoniu),
Tot ast\zi, Biserica face regent al Ungariei [i apoi
(381), Sfântul Grigorie a
episcopul Nisei ap\rat dreapta credin]\.
pomenirea Sfântului Ierarh guvernator al ]\rii. Miklós
Dometian, episcopul Mele- Oláh, traducerea numelui
Sfântul Grigorie a fost tinei, [i a Sfântului Marchian.
s\u `n limba maghiar\, face
fratele Sfântului Vasile cel † Cuviosul Antipa de trimitere la originea sa et- aceast\ calitate va fi numit
Mare [i s-a remarcat prin cu- Mâine, Biserica face pome-
noa[terea filosofiei [i prin la Calapode[ti nirea † (neagr\) Cuviosului
nic\ (`n maghiar\ „oláh“), guvernator al teritoriilor
provine din cuvântul „vlah“ maghiare de vest, controlate
râvna pentru credin]a ortodo- Cuviosul Antipa s-a n\scut Teodosie cel Mare, `ncep\- [i `nseamn\ „român“), tra- de Habsburgi ca noi titulari
x\. La Sinodul al II-lea Ecu- duc=ndu-se deci „Nicolae
`n anul 1816, `n satul Cala- torul vie]ii de ob[te. ai coroanei Ungariei, dup\
Valahul“. Bunica lui Ola- moartea regelui Ludovic al
hus, Maria, a fost sora lui II-lea `n timpul b\t\liei cu
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a Iancu de Hunedoara, voie- turcii la Mohács `n anul
vodul Transilvaniei. 1526.
Despre post Cel\lalt, care se spovedea din tinere]e la
p\rintele Ioan, a spus:
Este cunoscut faptul c\
`n anii tinere]ii sale, `ntre
~n calitate de umanist [i
c\rturar, Olahus a `ntre]i-
– Fr\]ioare, [i eu ]in post negru, dar iau [i
[i smerenie anafur\, [i agheazm\. ~n primul rând pen-
cca 1522-1526, Olahus a fost
sfetnic al Regelui Ludovic al
nut o vast\ coresponden]\
cu capetele luminate ale e-
Doi cre[tini st\teau la rând ca s\ se tru a m\ sfin]i, pentru c\ ele au fost sfin]ite II-lea [i mai ales al Reginei pocii, câ[tigând simpatia [i
spovedeasc\ la p\rintele Ioan. Au `nceput s\ de Duhul Sfânt. {i `n al doilea rând pentru a Maria a Ungariei, totodat\ recunoa[terea lui Erasmus
discute despre post [i despre faptul c\ `n vre- nu m\ umfla `n pene c\ sunt mare postitor. regent\ a Olandei, de]inând din Rotterdam. Lucr\rile
murile noastre una dintre cele mai mari C\ ce folos a[ avea din post, dac\ roada pos- func]ia de secretar consilier sale cele mai importante,
biruin]e ale diavolului este de a-i convinge tului ar fi mândria? la curtea regal\. ~n 1542, Hungaria [i Attila, redac-
pe cre[tini s\ nu posteasc\. Tân\rul [i-a dat seama de gre[eala sa. {i, Nicolaus Olahus [i-a `nce- tate, se pare, `n perioada [e-
Cel mai tân\r, care venise pentru prima dac\ pân\ atunci se a[tepta s\ fie l\udat de put cariera politic\. Dou\ derii `n Olanda, ofer\ pre-
dat\ la p\rintele Ioan, a `nceput s\ se laude, p\rintele Ioan pentru nevoin]a lui, [i-a dat decenii mai târziu, `n anul ]ioase informa]ii cu privire
spunând: seama c\ trebuie s\ spovedeasc\ faptul c\, 1562, devine arhiepiscop de la topografia [i istoria Un-
– Eu de doi ani de zile ]in post negru `n postind, se considera deasupra celorlal]i, Strigoniu [i prin aceasta gariei [i, `n special, a Tran-
fiecare vineri. Nu m\nânc nimic, nici m\car mândrindu-se. (Danion Vasile – Pateericcul primat al Bisericii Catolice silvaniei. (Rubric\ realizat\
nu iau anafur\. mireeniloor) din Regatul Ungariei. ~n de pr. Paul LEHACI)
3 Joi, 10 ianuarie 2008

Sf. Cuvios Antipa de la Calapode[ti este [i ocrotitorul spiritual

Actualitatea al paraclisului din cadrul Re[edin]ei mitropolitane de la M\n\s-
tirea Bucium, din Ia[i, care a fost pictat de profesorul Vasile
Buzuloiu, fiind sfin]it la 10 ianuarie 2005 de c\tre PF Patriarh
religioas\ Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei.

Ast\zi este hram la bisericile Sf=ntului Antipa de la Calapode[ti PE SCURT

M\n\stirea „Sf. Antipa“ din sa-
tul Calapode[ti, unde s-a n\scut
Cuviosul Antipa, se afl\ ast\zi `n
s\rb\toare. Cu aceast\ ocazie, Prea
Sfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhi-
ereu-Vicar al Episcopiei Romanu-
lui, `nconjurat de un sobor de preo]i
[i diaconi, va oficia aici Sf=nta Li-
turghie.
Mai mult, ast\zi, m\n\stirea
s\rb\tore[te doi ani de la redes-
chiderea sa oficial\ din 10 ianuarie
2006, c=nd la ceremona solemn\ au
participat stare]i de la m\n\stirile
apropiate, preo]i din Protopopiatul
One[ti [i din parohiile `nvecinate
m\n\stirii. ~n cuv=ntul de `nv\]\-
tur\ rostit `n cadrul Sfintei
Liturghii, Prea Sfin]itul Ioachim
B\c\uanul a amintit atunci de
[coala isihast\ `nfiin]at\ de Sf.
Cuv. Paisie Velicicovschi la M\n\s-
tirea Neam], cea care a format
câteva genera]ii de monahi, printre
care [i Cuviosul Antipa de la Cala-
pode[ti. „~n timp, via]a isihast\ s-a
r\spândit `n multele m\n\stiri din
Moldova, inspirându-l [i atr\gân-
du-l [i pe Cuviosul Antipa. Calapo-
de[tiul este locul din care a plecat
Cuviosul Antipa, sfântul eparhiei
noastre“. Sf. Cuv. Antipa de la
Calapode[ti este considerat ocroti-
torul jude]ului Bac\u.
Sf. Cuvios Antipa de la Calapo-
de[ti este [i ocrotitorul spiritual al
paraclisului din cadrul Re[edin]ei
mitropolitane de la M\n\stirea
Bucium, din Ia[i. Paraclisul „Sf.
Cuv. Antipa de la Calapode[ti“ [i
„Sf. Voievod {tefan cel Mare“ a fost
pictat de profesorul Vasile Buzulo-
iu, fiind sfin]it la 10 ianuarie 2005
de c\tre PF Patriarh Daniel, pe
atunci Mitropolit al Moldovei [i
Bucovinei, `nconjurat de un sobor
de preo]i [i diaconi, o parte dintre
colaboratorii de la Centrul Eparhial
[i de la m\n\stirile ie[ene. Dup\
cum a declarat pentru Radio Trini-
tas arhim. Timotei Aioanei, exarhul
cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
acesta este „primul paraclis din
Arhiepiscopia Ia[ilor care `l are ca
ocrotitor pe Sf. Antipa de la Calapo-
de[ti. De ce Sf=ntul Antipa? Pentru
c\, `n vie]uirea sa de monah, Sf=n-
tul Antipa a tr\it c=]iva ani `n
ob[tea de la Bucium“. a
Concurs pentru corul
de copii al
Patriarhiei Rom=ne
Corul „Symbol“ al Patriarhiei
Române, recent `ntors dintr-un
turneu efectuat `n Belgia, orga-
nizeaz\ concurs de admitere `n
ziua de sâmb\t\, 12 ianuarie
2008, `ntre orele 12:30-14:00,
`n sala „Nicolae Lungu“ din
Palatul Patriarhiei, informeaz\
Biroul de Pres\ al Patriarhiei
Române. Se primesc fete `ntre
11-18 ani [i b\ie]i `ntre 10-12
ani, dup\ urm\toarele criterii:

Studen]i de la Harvard `nva]\ auz medical [i sim] ritmic

foarte bune; memorie muzical\
deosebit\; voce frumoas\; de-
prinderi elementare de solfe-
giu. ~nscrierea la concurs se

la Moscova meseria de clopotar

organizeaz\ pe loc, contra
sumei de 5 lei.

Patriarhul Ecumenic
a Funda]ia cultural-istoric\ „Leg\tura timpurilor“, apar]in=nd `ntreprinz\torului rus Viktor Vekselberg, organizeaz\ Bartolomeu va fi
cursuri pentru clopotarii de la Universitatea Harvard a Acestea vor avea loc la marile clopotni]e din Kremlin, la Catedrala primit de Papa
„Hristos Mântuitorul“ [i la M\n\stirea „Sf. Daniil“ din Moscova, anun]\ centrul de pres\ al m\n\stirii moscovite a Benedict al XVI-lea
La sf=r[itul anului trecut, un parte dintr-un program de schimb Patriarhul Ecumenic Bartolo-
grup de studen]i din Harvard a cultural mai mare, din care fac meu al Constantinopolului va fi
sosit la Moscova pentru partici- parte Universitatea Harvard, M\- primit, pe 6 martie 2008, de c\-
parea la un curs de clopotari, `n n\stirea „Sf=ntul Daniil“ [i Fun- tre Papa Benedict al XVI-lea.
vederea obi[nuirii cu arta sunetului da]ia „Leg\tura timpurilor“. ~n vi- Patriarhul Ecumenic va fi la
de clopote. Cursul ]ine dou\ s\p- itor, sunt planificate cursuri ale clo- Roma, `n ora[ul Sfin]ilor Apos-
t\mâni [i are loc la M\n\stirea potarilor din Rusia `n SUA, dar [i toli Petru [i Pavel, la `nceputul
„Sf=ntul Daniil“ (foto). ~n afar\ de festivaluri de clopotari, precum [i lunii martie, cu ocazia aniver-
alte manifest\ri. s\rii a 90 de ani de la fondarea
clopotni]a acestei m\n\stiri, prac- Institutului Pontifical Oriental,
tica se va mai face [i la marile informeaz\ Radio Trinitas. ~n
clopotni]e din Kremlin, la Cate- Clopotele ruse[ti octombrie 1917, prin Motu
drala „Hristos Mântuitorul“, cât [i Proprio „Orientis catholici“,
la unele m\n\stiri din cadrul „ine- se aud la Harvard `n Papa Benedict al XV-lea `nte-
lului de aur al Rusiei“ - locurile duminici [i s\rb\tori meia Institutul de Studii Orien-
sfinte din jurul Moscovei. tale care, de 85 de ani, este con-
Vladimir Voroncenko, reprezen- ~n timpul studiilor, mae[trii ame- dus de preo]ii iezui]i. ~ntre cei
tantul funda]iei organizatoare, a ricani de clape care „conduc“ clopote peste 6.500 de studen]i care au
declarat c\ aceasta este doar prima vor `nv\]a [i câte ceva despre istoria absolvit cursurile acestui insti-
[i tradi]iile clopotelor din Rusia. La tut se num\r\ mai mul]i patri-
sfâr[itul cursului, studen]ii vor primi arhi. Patriarhul Bartolomeu a
câte un certificat de clopotar. Cuno[- terminat aici studiile doctorale.
tin]ele acumulate vor fi aplicate la
clopotni]ele Universit\]ii Harvard, Un nou l\ca[ de cult
unde se afl\ mai multe clopote ru-
se[ti, unice `n ceea ce prive[te forma pentru rom=ni, `n Italia
lor. Clopotele au ajuns la Harvard `n Comunitatea ortodox\ rom=-
timpul regimului bol[evic din Rusia, neasc\ din ora[ul Trani - Italia
`n 1930, iar acum, `n schimbul unor a primit o biseric\ `n care s\ se
clopote noi, de acelea[i dimensiuni, roage `n limba rom=n\. Biseri-
ele se vor `ntoarce la M\n\stirea „Sf. ca a fost d\ruit\, pe o durat\
Daniil“. Primul clopot din cele 18 du- de timp nelimitat\, comunit\]ii
se `n America a fost adus pe data de rom=ne[ti de c\tre arhiepisco-
12 septembrie 2007, `n ziua de pome- pul romano-catolic din Trani-
nire a Sf. Daniil. Barletta-Bisceglie, mons. Gio-
~n anul 1930, clopotele au fost van Battista Pichierri. Cu a-
vândute de reprezentan]ii regimului ceast\ ocazie, ast\zi, 10 ianu-
bol[evic, la pre] de fier vechi. Ele au arie, de la ora 18:00, va avea
fost salvate de la topire de profesorul loc oficierea sluj-bei Vecerniei
unit\ cu Litia, `n Catedrala ro-
Thomas Whittemore de la Harvard, mano-catolic\ „San Martino“ a
care pe atunci era reprezentantul amplasate `n or\[elul universitar versitare de fotbal. Timp de 70 de ora[ului, informeaz\ Radio Tri-
~n clopotni]ele Universit\]ii unei misiuni americane de bine- Harvard, unde au fost construite ani, clopotele au ajuns s\ fac\ parte nitas. La slujb\ vor participa
facere la Moscova. Profesorul Whit- clopotni]e, pentru ca ele s\ poate integrant\ din peisajul de la IPS Mitropolit Iosif al Mitro-
Harvard se afl\ mai multe temore l-a convins pe industria[ul suna cât mai bine. Clopotele se pot Harvard. De aceea s-a insistat ca ele poliei Ortodoxe Rom=ne a Eu-
clopote ruse[ti, unice `n american Charles Krein s\ cumpere auzi timp de un sfert de or\ `n s\ fie `nlocuite, dup\ `napoierea ropei Occidentale [i Meridiona-
ceea ce prive[te forma `n clopotele [i s\ le duc\ la Harvard. fiecare duminic\ [i s\rb\toare, dar originalelor `n Rusia, la M\n\stirea le, ambasadorul Rom=niei la
care sunt turnate De atunci, clopotele ruse[ti au fost [i `n ajunul meciurilor echipei uni- „Sf. Daniil“. (Eugeniu ROGOTI) Vatican, consulul general de la
Roma [i c\lug\rii de la m\n\s-
tirea `nchinat\ Maicii Domnu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a lui din Mirabella Eclano, sin-
gura m\n\stire ortodox\ rom=-
a UN NOU PROIECT AL pia Ortodox\“ Alba Iulia, `n tocmirii dosarului `n vederea [i consiliere a persoanelor cu Simpozionul anual „Mihai neasc\ din Italia. L\ca[ul de
ASOCIA}IEI „FILANTRO- parteneriat cu Direc]ia Ge- certificatului de persoan\ cu dizabilit\]i locomotorii, pri- Eminescu“, care va avea loc cult va avea statutul de filial\
neral\ de Asisten]\ Social\ [i dizabilit\]i, monitorizarea ac- mul birou de acest fel `n care s=mb\t\, 12 ianuarie 2008, a parohiei din Bari [i se va ocu-
PIA ORTODOX|“ ALBA Protec]ie a Copilului Alba tivit\]ii organiza]iilor active se implic\ Biserica, de pe cu- la Consulatul General al Ro- pa de pastora]ia rom=nilor de
IULIA: De la `nceputul aces- (DGASPCA), informeaz\ re- `n protec]ia special\ a acestor prinsul Patriarhiei Române. m=niei la New York. Anul a- pe ]\rmul Adriaticii p=n\ la
tui an, la Alba Iulia func]io- `ntregirea.ro. Centrul `[i pro- persoane, organizarea bilu- Centrul de informare, consili- cesta, simpozionul va avea ca Foggia.
neaz\ Centrul de informare, pune informarea [i consilie- nar\ de activit\]i recreative [i ere [i plasare `n munc\ a per- tem\ de discu]ie „Relevan]a
consiliere [i plasare `n munc\ soanelor cu handicap va avea lui Mihai Eminescu `n cul-
a persoanelor cu handicap, un
rea persoanelor cu dizabilit\]i
de pe raza jude]ului Alba
oferirea de servicii de mediere
`n vederea ob]inerii unui loc sediul `n Alba Iulia, la Comi- tura rom=n\ contemporan\“, Expozi]ie de art\
proiect al Asocia]iei „Filantro- asupra actelor necesare `n- de munc\ pentru persoanele sia persoanelor cu handicap. informeaz\ Romanian Global religioas\ ortodox\,
cu dizabilit\]i. a RELEVAN}A LUI MI- News. ~n ultimele dou\ dece- la Luxemburg
Acest nou proiect face HAI EMINESCU ~N CUL- nii, simpozionul dedicat lui
Noile conturi deschise la BCR parte din strategia pe anul Mihai Eminescu, organizat ~n cadrul manifest\rilor cultu-
TURA CONTEMPORAN| de Institutul Rom=n de Teo-
- filiala Sector 4 Bucure[ti - 2008 a Arhiepiscopiei orto-
ROM+NEASC|: Institutul
rale „Luxemburg - Capital\ Eu-
doxe de Alba Iulia [i a Aso- logie [i Spiritualitate Orto- ropean\“, parohia ortodox\ s=r-
pentru cia]iei „Filantropia Ortodox\“ Rom=n de Teologie [i Spi- dox\ din New York, a repre- b\ „Sf. ~mp. Constantin [i Ele-
Alba Iulia `n ceea ce prive[te ritualitate Ortodox\ din New zentat cel mai amplu eveni- na“ din Luxemburg organizeaz\
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI dezvoltarea unor programe de York, al\turi de Cenaclul lit- ment cultural academic din o expozi]ie dedicat\ artei religi-
asisten]\ social\ pentru per- erar „Mihai Eminescu“ [i Statele Unite ale Americii la oase ortodoxe, informeaz\ ortho-
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 soanele cu handicap din jude]. Theodor Damian, George care au participat numerosi doxie.com. Expozi]ia a fost des-
Primul pas `n aceast\ strate- Alexe, Mihaela Albu invit\ arti[ti s[i distin[i cercet\tori chis\ pe 8 ianuarie, `n prezen]a
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 to]i rom=nii din New York la de profil. a PS Luka, Episcopul Bisericii Or-
gie l-a reprezentat `nfiin]area,
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 `n luna mai a anului 2007, a todoxe S=rbe a Europei Occiden-
Biroului de Asisten]\ social\ Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN tale, [i va putea fi vizitat\ p=n\
pe 6 februarie 2008. a
4 Joi, 10 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Premii de excelen]\
pentru marii
muzicieni rom=ni
Forumul Muzical Român a acor-
dat premii de excelen]\ pentru
anul 2007 pianistului Dan
Grigore, baritonului Nicolae
Herlea [i dirijorului Ilarion
Ionescu-Gala]i. Despre premii [i
premian]i au vorbit la eveniment
pre[edintele forumului,
Smaranda O]eanu-Bunea, pre[e-
dintele Uniunii Criticilor
Muzicali, Grigore Constantinescu,
[i redactorul-[ef al revistei Melos,
Costin Popa. Premiile Forumului
Muzical Român au fost decernate
pe mai multe sec]iuni. Soprana
Silvia Voinea, tenorul Florin
Diaconescu [i cvartetul Voces au
fost onora]i cu Premiile criticii
muzicale. Premiile „Europa“ au
revenit Centrului de Proiecte
Culturale - ArCuB al Prim\riei
Municipiului Bucure[ti,
Institutului Francez [i lui Ioan
Bojin, director general al
Filarmonicii din Sibiu. Premiul
special a fost acordat Muzeului
Na]ional Cotroceni, Premiul
„David Ohanesian“ - dirijorului
Ciprian Teodora[cu, iar Premiul
„Ludovic Spiess“ dirijorului
Tiberiu Soare. Premiile „Melos“
au revenit sopranei Elena Mo[uc,
muzicologului Daniela Caraman -
Fotea [i compozitorului Doru
Popovici. De Premiul „Maestro“
s-a bucurat Funda]ia Interna-
]ional\ „Ion Voicu“, iar forma]ia
Romanian Piano Trio a primit
Premiul „Musica Viva“, ridicat de
violonistul Alexandru Tomescu.
Teleormanul a r\mas
cu banii pentru
reabilitarea [colilor
Circa 1,35 milioane de lei au
r\mas necheltui]i `n jude]ul
Teleorman din totalul fondurilor
alocate `n anul 2007 de
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului pentru reabilitarea [i
dotarea unit\]ilor de `nv\]\mânt.
{eful Inspectoratului {colar
Teleorman, Constantin Cula, a
precizat, ieri, c\ jude]ul se afl\
totu[i `n primele locuri pe ]ar\ `n
ceea ce prive[te folosirea banilor
aloca]i `nv\]\mântului preuniver-
sitar, din totalul de aproximativ
40 de milioane de lei fiind chel-
tui]i aproape 97%. Principalele
[coli din jude] unde banii aloca]i
de la bugetul statului nu au putut
fi utiliza]i pentru lucr\rile de re-
abilitare sunt cele din localit\]ile
rurale Poeni, Mavrodin [i Salcia,
unde administra]iile locale au in-
vocat drept motive procedurile
greoaie `n ceea ce prive[te deru-
larea licita]iilor publice, `ntr-o pe-
rioad\ considerat\ mult prea
scurt\.
Vaccinarea antigripal\
continu\ `n jude]ul
Tulcea
Autoritatea Jude]ean\ de
S\n\tate Public\ (AJSP) din
Tulcea continu\ campania de
vaccinare antigripal\. Informa]ia
a fost furnizat\ de directoarea
adjunct\ a AJSP, Lauren]ia
Militaru, care a ad\ugat c\ pân\
`n prezent nu s-a `nregistrat nici
un caz de grip\ `n jude]ul
Tulcea. „Pân\ `n momentul de
fa]\, am constatat o sc\dere a
num\rului de cazuri de pneu-
monii [i de infec]ii acute ale
c\ilor respiratorii superioare, `n
compara]ie cu `nceputul lunii de-
cembrie“, a declarat directoarea
adjunct\ a AJSP. Ea a ad\ugat
c\ pe lâng\ cele peste 50.000 de
vaccinuri antigripale acordate de
ministerul de resort la `nceputul
ultimului trimestru al anului
trecut, AJSP a mai primit `n de-
cembrie 2007 `nc\ 18.000 de doze
de vaccin. a
150 DE MII DE LOCURI NOI DE MUNC| ~N 2008: Construc]iile, comer]ul,
produc]ia [i sistemul bancar vor fi domeniile care vor absorbi un num\r
semnificativ de angaja]i. Speciali[tii `n domeniul recrut\rii for]ei de munc\
apreciaz\ c\ numai `n construc]ii va fi nevoie de aproximativ 100 de mii de
muncitori. De asemenea, [i `n sistemul retail se vor crea peste 15 mii de locuri de
munc\, dup\ ce noi hiper [i supermarketuri vor fi construite `n acest an.
Elevii cov\sneni vor mai pu]ine ore programul lor s\ fie foarte
aglomerat, [i a lansat
ideea c\ [i `n România ar
[i traduceri rapide `n limba matern\ trebui introdus un sistem
de `nv\]\mânt mai flexi-
bil, care s\ se axeze pe
Elevii din jude]ul Co- ]ionându-se c\ problema cu cele `n limba român\ la care a lansat o dezbatere
dezvoltarea competen]elor
vasna cer reducerea nu- esen]ial\ a sistemului de cuno[tin]a candida]ilor. public\ pe tema proiectu-
[i abilit\]ilor copiilor, [i nu
m\rului orelor de curs [i `nv\]\mânt o constituie Elevii cov\sneni s-au lui Legii `nv\]\mântului
acordarea aloca]iei de stat suprasolicitarea elevilor. gândit [i la bani, formu- ce urmeaz\ a fi `naintat\ exclusiv pe transferul de
informa]ii. {eful Autorit\-
pân\ la finalizarea studi- Consiliul elevilor co- lând propunerea ca aloca- Parlamentului. {eful Ins-
ilor. Consiliul elevilor din v\sneni dore[te, de ase- ]ia de stat pentru copii s\ pectoratului {colar Jude- ]ii de S\n\tate Public\
jude]ul Covasna a `ntoc- menea, ca limba [i litera- se acorde pân\ la fina- ]ean Covasna, Irma Keres- Mure[, Silviu Morariu,
mit o list\ cu amenda- tura român\ s\ fie pre- lizarea studiilor [i nu doar ztely, a recunoscut `n semnalase, de asemenea,
mente la noua Lege a `n- dat\ dup\ programe [co- pân\ la `mplinirea vârstei urm\ cu câteva luni c\ anul trecut, c\ `n rândul
v\]\mântului, `n care se lare [i manuale elaborate de 18 ani. elevii sunt surmena]i din elevilor se `nregistreaz\
face referire, printre al- `n mod special pentru mi- Lista va fi completat\ cauza programei [colare tot mai multe cazuri de
tele, la necesitatea limit\- norit\]ile na]ionale, iar s\pt\mâna aceasta [i cu supra`nc\rcate. Aceasta a surmenaj [i c\ sunt situa-
]ii `n care un elev ajunge
rii cursurilor la maximum temele [i subiectele pen- alte propuneri, dup\ care declarat c\ pe lâng\ cele
4 ore pe zi `n ciclul pri- tru examenele de bacalau- va fi transmis\ Ministe- 6-7 ore petrecute la [coal\, s\ munceasc\ mai mult
mar, 5 ore la cel gimnazial reat s\ fie traduse `n timp rului Educa]iei, Cercet\rii elevii mai au [i teme pen- decât un adult, adic\ peste
[i 6 ore la cel liceal, men- util [i s\ ajung\ simultan [i Tineretului (MECT), tru acas\, ceea ce face ca opt ore zilnic. a
Trei zile de s\rb\toare `n Ia[i,
de Ziua Unirii Principatelor
a Prim\ria va organiza spectacole `n cartiere, un concert folcloric `n Pia]a Unirii [i unul modern `n Pia]a
Palatului, dezbateri, expozi]ii sau concursuri ce vor avea ca tem\ evenimentul istoric de la 1859
a Manifest\rile vor face parte din seria de evenimente dedicate atest\rii a 600 de ani de existen]\ a Ia[ului
a Pentru a marca cei 600 de ani de existen]\, Ia[ul va emite o medalie [i un timbru aniversar a
bogat, evenimentele spe- cipatelor va fi plin\ de
de Silviu DASC|LU ciale fiind extinse pe par- spectacole. ~n Pia]a Uni-
cursul a trei zile, de pe 22 rii, dup\ festivit\]ile ofi-
Municipiul Ia[i intr\ pân\ pe 24 ianuarie. ciale, va concerta Nicolae
deja `n febra preg\tirilor
De altfel, Ziua Unirii Furdui Iancu [i al]i inter-
pentru atestarea a 600 de Principatelor reprezint\ [i pre]i de muzic\ popular\,
ani de la prima atestare debutul manifest\rilor de- urmând ca seara, `n fa]a
documentar\. Seria de dicate anivers\rii a 600 de Palatului Culturii s\ urce
manifest\ri care vor mar- ani de atestare documen- pe scen\ forma]iile Zdob [i
ca acest eveniment `ncep tar\ a Ia[ului. S\rb\toa- Zdub [i Simplu. „Am dis-
`nc\ de pe 24 ianuarie, cu
prilejul anivers\rii Unirii.
rea Unirii Principatelor cutat [i cu cei de la Zdob
va `ncepe cu spectacole si Zdub. Vor veni la Ia[i
Municipalitatea a preg\- dac\ so]ia unuia din mem-
tit o serie de manifest\ri folclorice `n cartiere.
Pe 22 ianuarie, de la brii forma]iei nu va na[te
care s\ fac\ din 24 ianu- `n acele zile. Suntem `n
arie o adev\rat\ s\rb\- ora 16, muzica popular\
toare pentru ora[. Al\turi va acapara cartierul Ale- negocieri [i cu trupa Sis-
de festivit\]ile oficiale, xandru cel Bun. Pe scena tem. Concertul va fi ur-
prim\ria va organiza din Pia]a Voievozilor vor mat de un foc de artificii“,
spectacole `n cartiere, un urca Fanfara de la Che- a afirmat Nichita.
tri[, Ansamblul „Busuioc
concert folcloric `n Pia]a
Unirii [i unul modern `n Moldovenesc“, {tefan Stoi- Medalie [i timbru
Pia]a Palatului, dezbateri, ca [i {tefan Pintilie. Pe 23 aniversar
ianuarie, spectacolul fol-
expozi]ii sau concursuri ce
vor avea ca tem\ eveni- cloric va fi organizat `n Conducerea prim\riei
mentul istoric de la 1859. P\curari, pe esplanada inten]ioneaz\ s\ emit\ o
Ca [i anul trecut, când Mimoza, tot de la ora 16. medalie [i un timbru care
manifest\rile de pe 24 ia- Seria concertelor con- s\ marcheze atestarea a
nuarie au c\p\tat am- tinu\ la Sala Sporturilor 600 de ani de existen]\.
ploare, organizarea eveni- unde pe 24 ianuarie va „Cu aceast\ ocazie vrem s\
mentelor speciale se va avea loc un concert de emitem o medalie oma-
muzic\ u[oar\. Deocam- gial\. Pentru acest lucru
baza pe un protocol `ntre
Prim\ria Municipiului dat\, organizatorii nu au trebuie s\ facem o licita]ie,
Ia[i, Consiliul Jude]ean [i stabilit protagoni[tii spec- iar firma care se va ocupa
Institu]ia Prefectului. ~n tacolului. „Suntem `n faza trebuie s\ aib\ avize de la
acest an, `n parteneriat va de contactare a arti[tilor, Monet\ria Statului.
fi atras [i Inspectoratul Vrem s\ aducem muzica Fiind vorba de o ope-
{colar Jude]ean, deoarece româneasc\ a anilor ‘70- ra]iune care va dura, sper
multe evenimente sunt ‘80, pe placul celor mai `n s\ avem medalia p=n\ `n
destinate elevilor. ~n vârst\“, a precizat pri- prim\var\“, a declarat
2008, programul mani- marul Gheorhe Nichita. Andrei Trofor, purt\torul Acesta a ad\ugat c\ tot s\ fie gata [i modelul de
fest\rilor este mult mai De fapt, Ziua Unirii Prin- de cuv=nt al prim\riei. p=n\ `n prim\var\ sper\ timbru. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REVOLU}IONARI ~N GREVA Negoi]\, Gheorghe Petre, Cristea pierdut la casino 60.000 de euro, `n mijloc de transport `ntre municipiul
FOAMEI: Blocul Na]ional al Revolu- Cioca [i Costic\ Bejan. Celor 17 pro- noaptea de Revelion, bani pe care `i re[edin]\ de jude] [i suburbia Tudor
]ionarilor 1989 a informat mar]i des- testatari a c\ror situa]ie a fost sustr\sese din banca unde lucra. Tâ- Vladimirescu, avea la bord 34 de per-
pre situa]ia s\n\t\]ii celor 22 de f\cut\ public\ `nc\ din 6 ianuarie, `n n\rul s-a aruncat, `n noaptea de 3 soane, [apte dintre acestea fiind elevi
protestatari afla]i `n greva foamei, dou\ zile li s-au ad\ugat cinci per- spre 4 ianuarie 2008, de la ghena de care se `ntorceau de la [coal\. Potrivit
dintre care 17 de pe 18 decembrie. soane: Vasile Robitu, Vasile Cr\ciun, gunoi aflat\ la etajul 8 al unui bloc informa]iilor oficiale, vasul a fost
Potrivit unui comunicat, mai mul]i Costic\ Olteanu, Mihai Molan [i Ion din str. Foi[orului nr. 6, sector 3, a de- `mpins de sloiurile de ghea]\ `n pon-
grevi[ti au prezentat probleme de Lalciu. Blocul Na]ional al Revolu]io- clarat purt\torul de cuvânt al Poli]iei tonul pe care trebuia s\ acosteze, `n
s\n\tate, unii fiind interna]i `n spi- narilor 1989 solicit\ exercitarea de Capitalei, Christian Ciocan. ~n acest urma impactului locul de oprire a
tal [i chiar opera]i, iar al]ii refuzând presiuni de orice natur\ [i sub orice moment, tân\rul se afl\ la Spitalul navei fiind deplasat de pe pozi]ii [i
transportarea la spital, ei aflându-se form\ din partea personalit\]ilor Sf. Pantelimon, `n com\. Cazul a fost distrus `n propor]ie de 50%. Patru
sub atent\ monitorizare medical\. publice interne [i interna]ionale, ale preluat de poli]i[tii Sec]iei 25, a pre- persoane care se aflau pe pontonul de
Printre cei cu probleme de s\n\tate institu]iilor interna]ionale din Euro- cizat Christian Ciocan. acostare au fost la un pas de a fi arun-
se num\r\ Marin Jianu, Marin B\- pa [i SUA asupra autorit\]ilor statu- a NAV| MILITAR| BLOCAT| cate `n ap\, iar timp de trei ore nava
l\ceanu, Marin Ioni]\, Constantin lui român. ~NTRE SLOIURILE DE GHEA}|: militar\ a plutit pe Dun\re, f\r\ a se
Antonescu, Florin Alecu, Gheorghe a A PIERDUT LA CASINO Nava militar\ care asigur\ trans- putea apropia de mal. Un sp\rg\tor
Ioni]\, Nicolae Juncu, Marian Jug\- BANII B|NCII LA CARE LUCRA: portul pe Dun\re `ntre ora[ul Tulcea de ghea]\ a reu[it s\ ajung\ `n
naru, George Petre Ulmeanu, Gheor- Directorul unei sucursale bancare din [i suburbia Tudor Vladimirescu a fost apropierea vasului militar [i a spart
ghe Tudor, Vasile Dorob\], Vasile sectorul 6, un tân\r de 27 de ani, a blocat\, mar]i seara din cauza ghea]a, astfel `ncât incidentul s-a
Cernomore], Vasile Robitu, Nicu[or `ncercat s\ se sinucid\, dup\ ce a sloiurilor de pe fluviu. Nava, singurul `ncheiat f\r\ victime. a

Economic
Majorarea tarifelor Transelectrica nu afecteaz\ consumatorii casnici
Consumatorii casnici nu
vor sim]i cre[terea tarifelor
pentru serviciile de sistem [i
cele de transport percepute
de Transelectrica. Decizia va
influen]a `ns\ pozitiv rezul-
tatele financiare ale compa-
niei pe 2008, apreciaz\ ana-
li[tii. Ace[tia estimeaz\ pro-
fituri `ntre 165 [i 210 de
milioane de lei. Directorul
Departamentului de Pia]\ de
Capital al Transelectrica,
Primele pl\]i c\tre fermieri
se fac de la 15 februarie
a P=n\ la sf=r[itul lunii ianuarie vor fi finalizate `n totalitate
controalele `n teren, apoi, `n a doua jum\tate a lunii
februarie se vor da banii c\tre fermieri a Banii vor fi acorda]i
din bugetul de stat, apoi vor fi deconta]i de la UE
a P=n\ pe 31 ianuarie, Comisia European\ va mai face o
misiune final\ de audit asupra APIA a România va beneficia,
pân\ `n 2013, de peste 307 milioane de euro pentru finan]area
investi]iilor `n domeniul pescuitului, acvaculturii [i proces\rii a
Dup\ aproape un an de
zile, c=nd ar fi trebuit ca
fermierii rom=ni s\ bene-
ficieze de pl\]i de sprijin,
abia `n luna februarie a
acestui an ar putea fi
f\cute primele pl\]i. Di-
rectorul general al Agen-
]iei de Pl\]i [i Interven]ie
`n Agricultur\, Dan Gher-
ghela[ a anun]at c\ `n
aceast\ perioad\ `nc\ se
fac controale, `ns\, `n a
doua jum\tate a lunii fe-
bruarie ar putea s\ fie
da]i banii c\tre fermieri.
„Estim\m c\ pân\ `n ju-
rul datei de 20 ianuarie
vom finaliza toate con-
troalele la fermele care au
solicitat pl\]i directe pe
suprafa]\ din fondurile
europene [i vom autoriza
pl\]ile. Mijlocul lunii feb-
ruarie este termenul, cel
mai probabil, la care vom
demara plata pe supra-
fa]\“, a precizat Gherghe-
la[. Potrivit acestuia, `n
prezent APIA mai are de
controlat 6.900 de ferme
`n teren, atât cele incluse
pe Schema de Pl\]i pe
Suprafa]\ (SAPS) , cât [i
cele pentru zonele defa-
vorizate, [i `nc\ 4.600 de
ferme prin sistemul de
teledetec]ie. Dan Gher-
ghela[ a precizat c\ plata
integral\ a subven]iilor pe
suprafa]\ pentru cele 1,25
milioane de ferme va fi fi-
Vremea `n ]ar\:
Joi, 10 ianuarie
Cerul va fi temporar
noros `n zonele de deal [i
munte [i mai mult noros `n
rest. Doar izolat, `n nordul [i
nord-estul ]\rii, vor fi preci-
pita]ii slabe, mixte [i condi]ii
de polei. Pe arii extinse `n
zonele joase din sud [i est [i
local `n rest va fi cea]\ care
izolat va persista. V=ntul va
sufla, `n general, slab cu un-
ele intensific\ri la munte.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 0 [i 6 grade,
mai sc\zute `n sud [i sud-
est, spre -4 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 10.01.2008
Dolar SUA 2,4696
Euro 3,6333
Joi, 10 ianuarie 2008
R\zvan Purdil\, atrage `ns\
aten]ia asupra climatului
macroeconomic din Româ-
nia, care poate influen]a ne-
gativ rezultatul financiar al
companiei. 2007 este deja un
an compromis, apreciaz\
anali[tii, dar finele lui 2008
ar putea readuce cursul de
pia]\ al Transelectrica pe un
trend ascendent. Transe-
lectrica a ob]inut din partea
ANRE acordul de majorare a
nalizat\ `n aproximativ
trei luni.
Banii vor fi da]i de la
buget, apoi vor fi
deconta]i de la UE
„~n prima etap\ vom
angaja de la bugetul na-
]ional sumele care trebuie
pl\tite fermierilor, iar o
dat\ pe lun\, pe baza de-
clara]iilor de cheltuieli,
banii se vor `ntoarce la
buget din fondurile UE,
alocate pentru acest an
pentru subven]iile pe su-
prafa]\“, a spus Gherghe-
la[. Acesta a precizat ca la
sfâr[itul lunii februarie va
`ncepe [i o campanie de in-
formare pentru depunerea
cererilor de plat\ aferente
anului 2008. Campania de
depunere a cererilor va
demara la 1 martie 2008.
Autoritatea Competent\
din Ministerul Agricultu-
rii [i Dezvolt\rii Rurale a
emis `n luna decembrie
acreditarea final\ a celor
dou\ agen]ii de pl\]i re-
sponsabile cu gestionarea
fondurilor europene, acest
lucru influen]ând favora-
bil decizia Comisiei Euro-
pene (CE) privind clauza
de salvgardare. Potrivit
APIA, pân\ pe 31 ianua-
rie, partea român\ va tre-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DATORNICII LA
B|NCI TREBUIE ~N{TIIN-
}A}I, APOI RAPORTA}I
LA BIROUL DE CREDIT:
Transmiterea datelor cu ca-
racter personal c\tre biroul
de credit nu va mai putea fi
efectuat\ f\r\ `n[tiin]area
prealabil\ a cet\]eanului, `n
scris, telefonic, prin SMS sau
e-mail, cu cel pu]in 15 zile
`nainte de transmiterea da-
telor, conform unei decizii a
Autorit\]ii de Supraveghere
a Prelucr\rii Datelor cu
Caracter Personal, publicat\
`n Monitorul Oficial din 27
decembrie 2007. Prin acest
proiect s-a mai stabilit c\ pot
participa la sistemele de ti-
pul birourilor de credite nu-
mai institu]iile financiare [i
de credit, societ\]ile de leas-
ing [i cele de asigur\ri pen-
PESTE 623 DE MILIOANE DE LEI PENTRU ZOOTEHNIE: Produc\torii agricoli din sectorul
zootehnic vor beneficia `n 2008 de un sprijin financiar total de peste 623 de milioane de
lei pentru sus]inerea amelior\rii popula]iilor de animale [i pentru `mbun\t\]irea calit\]ii
produselor de origine animal\. Banii vor fi da]i pentru `mbun\t\]irea calit\]ii produselor
de origine animal\, pentru sus]inerea m\surilor de producere [i comercializare a
produselor apicole [i pentru sus]inerea amelior\rii popula]iilor de animale.
tarifelor pentru serviciile de
sistem [i pentru cele de
transport cu 22,6%, respectiv
3%. Pe pia]a reglementat\,
efectele se vor resim]i doar la
agen]ii economici, `n anu-
mite zone din ]ar\ [i numai
`n limita a maximum plus
1,7 %, spun reprezentan]ii
Agen]iei Na]ionale de
Reglementare `n domeniul
Energiei. Dac\ majorarea
tarifelor nu influen]eaz\
bui s\ transmit\ la Bru-
xelles totalul suprafe]ei e-
ligibile pentru stabilirea
coeficientului de reducere
a suprafe]elor `n vederea
calcul\rii [i autoriz\rii
pl\]ilor.
Un nou audit UE
la Agen]ia de Pl\]i
„~n perioada 28-31 ia-
nuarie 2008 va avea loc, la
APIA, o misiune de audit
din partea CE care va ve-
rifica modul `n care APIA
este preg\tit\ pentru de-
mararea pl\]ilor“, a mai
spus Gherghela[. Prin cele
dou\ agen]ii responsabile
tru produsele de tip credit,
iar perioada de stocare a
datelor referitoare la `ntâr-
zierile la plat\ (date nega-
tive) este de 4 ani de la data
achit\rii ultimei rate res-
tante sau de la data ultimei
actualiz\ri transmise, `n
cazul neachit\rii restan]elor
pân\ la data respectiv\. De
asemenea, datele negative se
transmit la birourile de cre-
dite dup\ 30 de zile de la data
scaden]ei. Aceast\ decizie cu
caracter normativ intr\ `n
vigoare `n termen de 60 de
zile de la data public\rii.
a UN NOU RECENS|-
M+NT AGRICOL AR PU-
TEA AVEA LOC ~N 2010:
Un nou Recens\mânt general
agricol ar putea avea loc `n
perioada 2 decembrie 2010 -
31 decembrie 2011, `n cazul
pre]ul final al energiei la
consumatorii casnici, ea se
va resim]i asupra rezul-
tatelor financiare ale com-
paniei pe 2008. Profitabili-
tatea acesteia va cre[te, [i va
cre[te [i rezultatul opera]io-
nal al societ\]ii, spun ana-
li[tii.
Conform comunicatului
transmis ieri Bursei de Va-
lori Bucure[ti, compania va
realiza pentru 2007 un profit
cu gestionarea fondurilor
europene vor trece jum\-
tate din sumele primite de
România de la UE. Pentru
anul 2008, Comisia Euro-
pean\ ar urma s\ acorde
României ca pl\]i directe
pentru agricultori 443 de
milioane de euro la pre-
]urile curente. Suma ar
urma s\ creasc\ pentru
anul 2009 la 533 de mil-
ioane de euro, pentru
2010 la 624 de milioane de
euro, pentru 2011 la 713
milioane de euro, pentru
2012 la 891 de milioane de
euro [i pentru 2013 la
1,069 miliarde de euro.
România va primi de la
Uniunea European\, `n
perioada 2007-2013, fon-
duri `n valoare de peste 12
miliarde de euro, pe cele
dou\ componente, pl\]i di-
recte [i dezvoltare rural\.
307 milioane de euro
pentru pescuitul
rom=nesc
România va beneficia,
pân\ `n 2013, de peste 307
milioane de euro pentru
finan]area investi]iilor `n
domeniul pescuitului, ac-
vaculturii [i proces\rii,
Comisia European\ apro-
`n care Executivul va aproba
miercuri proiectul de Lege
privind efectuarea Recen-
s\mântului agricol. Recen-
s\mântul va eviden]ia schim-
b\rile intervenite `n struc-
tura sistemului agricol na]io-
nal, a efectivelor de animale,
iriga]iilor, dot\rii exploata]ii-
lor agricole cu ma[ini [i echi-
pamente agricole, precum [i
a persoanelor ocupate `n sec-
torul agricol. Precedentul
Recens\mânt Agricol a fost
f\cut `n 2002. La acea dat\,
din rapoartele operative
transmise de comisiile jude-
]ene pentru recens\mânt, a
rezultat c\ s-au recenzat pes-
te 4,7 milioane de exploata-
]ii/gospod\rii agricole indivi-
duale prin intervievarea di-
rect\, de c\tre recenzori, pe
baz\ de declara]ii a persoa-
net de circa 75 de milioane
de lei, cu aproximativ 70%
mai pu]in decât `n 2006.
Unii anali[ti cred c\
rezultatul net ar putea fi
chiar mai mic, de pân\ la 66
de milioane de lei. Mult mai
optimiste sunt `ns\ a[tep-
t\rile pie]ei pentru 2008.
Anali[tii prognozeaz\ un
profit de cel pu]in 165 de mi-
lioane de lei [i cel mult 200
de milioane. a
bând, `n luna decembrie
Programul Opera]ional
pentru Pescuit al Româ-
niei pentru 2007-2013, in-
formeaz\ un comunicat al
CE. Cheltuiala public\ to-
tal\ eligibil\ a programu-
lui este de 307,618 mili-
oane de euro, asisten]a U-
niunii Europene prin Fon-
dul European de Pescuit
(FEP) fiind de 230,714 mi-
lioane de euro. Programul
se aplic\ pe `ntreg terito-
riul României, care este
desemnat `n totalitate de
regiune de convergen]\.
Potrivit CE, FEP va spri-
jini România, `n calitate
de nou stat membru al
Uniunii Europene, s\ dez-
volte un sector pesc\resc
competitiv, modern [i di-
namic, bazat pe practi-
carea unor activit\]i de
pescuit [i acvacultur\ du-
rabile, care s\ ia `n consi-
derare [i alte probleme
importante, precum me-
diul `nconjur\tor, cererea
consumatorilor [i industri-
a alimentar\. Programul
contribuie, de asemenea, la
cre[terea competitivit\]ii
sectorului pesc\resc, `ncu-
rajeaz\ crearea de noi lo-
curi de munc\ [i promovea-
z\ dezvoltarea sectorului
de acvacultur\. (S.D.)
nelor fizice. De asemenea, au
fost preluate formularele
completate, prin auto`nregis-
trare, de la aproape 23.000 de
unit\]i cu personalitate ju-
ridic\.
a TERENURILE VOR FI
PRINCIPALELE INVESTI-
}II IMOBILIARE {I ~N
2008: Terenurile vor fi [i `n
2008 `n topul celor mai profi-
tabile investi]ii, interesul
dezvoltatorilor orientându-
se spre Corbeanca, Otopeni,
Balote[ti, Buftea, Mogo[oaia,
Chitila, S\b\reni, Dragomi-
re[ti, Chiajna, Ro[u, Pope[ti-
Leordeni, Pantelimon, Cer-
nica [i Afuma]i, unde pre]u-
rile terenurilor sunt `ncadra-
te `ntre 20 - 300 euro/mp, a-
preciaz\ reprezentan]ii com-
paniei imobiliare EuroMe-
tropola. a
5
PE SCURT
OPC Ia[i va verifica
b\ncile cu privire la
creditele de consum
Inspectorii pentru Protec]ia
Consumatorului vor verifica, de
ast\zi, practicile comerciale ale
b\ncilor `n ceea ce prive[te cred-
itele de consum. „Vom aduna
contractele de la b\nci [i vom
verifica dac\ sunt clauze
abuzive. De asemenea, vom veri-
fica practicile comerciale, publici-
tatea de exemplu, s\ vedem dac\
sunt `n[el\toare“, a spus inspec-
tor-[ef Valerian S\l\v\stru, [eful
Inspectoratului Regional pentru
Protec]ia Consumatorului Ia[i
(IRPC). Potrivit acestuia, con-
trolul se va desf\[ura `n temeiul
legii 363/2007, act normativ
ap\rut la sfâr[itul anului trecut
[i considerat de [eful IRPC drept
cea mai puternic\ lege `n sec-
torul protec]iei consumatorului.
„Noua lege este o transpunere a
unei directive europene din mai
2005. Astfel, dac\ sunt sesizate
nereguli la operatorii economici,
[efii inspectoratelor regionale pot
decide oprirea activit\]ii [i chiar
`nchiderea operatorului eco-
nomic. Noul act normativ ridic\
[i pragul amenzilor pân\ la
60.000 lei“, a mai spus [eful
IRPC. (S.D.)
Peste 100 de meserii
noi `n noul cod CAEN
Un nou cod al clasific\riii ac-
tivit\]ilor economice - CAEN - a
intrat `n vigoare `ncepând din 1
ianuarie 2008, documentul in-
cluzând alte 101 noi clase de ac-
tivitate, potrivit unui ordin al
pre[edintelui Institului Na]ional
de Statistic\ (INS). Noua versi-
une CAEN prevede `n plus 21 de
sec]iuni (fa]\ de 4 `n vechea ver-
siune), 88 diviziuni (fa]\ de 62),
272 de grupe (fa]\ de 224), res-
pectiv 615 clase (fa]\ de 514).
Conform ordinului, revizuirile au
fost necesare, `ntrucât schim-
barea structurilor economice [i
tehnologiile noi genereaz\ noi ac-
tivit\]i [i produse care le dep\-
[esc ca importan]\ pe cele exis-
tente. Efectul asupra agen]ilor
economici const\ `n preschim-
barea `ntregii documenta]ii a so-
ciet\]ilor `n care se face referire
la codul de activitate. CAEN a
mai fost actualizat `nc\ o dat\
din 1997, `n 2003. Principiile de
elaborare a CAEN ]in seama de
coresponden]a cu clasific\rile in-
terna]ionale [i, `n special, cu cea
european\ (NACE).
Baza de date pentru
pensiile private
trebuie implementat\
p=n\ la 1 iulie
Agen]ia Na]ional\ de Adminis-
trare Fiscal\ (ANAF) [i Casa
Na]ional\ de Pensii [i Asigur\ri
de S\n\tate (CNPAS) vor trebui
s\-[i asigure, pân\ la 1 iulie
2008, bazele de date pentru a
face posibil\ o eviden]\ corect\ a
drepturilor [i obliga]iilor partici-
pan]ilor la sistemul public de
pensii, precum [i la sistemul fon-
durilor de pensii administrate
privat, potrivit modific\rilor
aduse Legii Pensiilor publicate
pe un site de specialitate.
Conform noilor reglement\ri, de
la data când va `ncepe colectarea
sumelor pentru sistemul fon-
durilor de pensii administrate
privat, contribu]ia la aceste fon-
duri va fi virat\ de c\tre CNPAS
fiec\rui fond `n parte. {eful
Fiscului, Daniel Chi]oiu, a ar\tat
c\ ANAF va colecta ca [i pân\ `n
prezent contribu]ia de asigur\ri
sociale, care va cuprinde [i con-
tribu]ia la fondul de pensii privat
obligatoriu. „Noile prevederi nu
vor implica schimb\ri majore `n
activitatea ANAF“, a declarat
Daniel Chi]oiu. a
6 Joi, 10 ianuarie 2008
Lumea `n
care tr\im
PE SCURT
14-17 ianuarie,
sesiune plenar\ a PE
Activitatea Parlamentului Euro-
pean din anul 2008 va `ncepe pe
14 ianuarie, c=nd va avea loc pri-
ma sesiune din acest an. Prim-mi-
nistrul sloven, Janez Janša, va fa-
ce `n cadrul sesiunii plenare o pre-
zentare a programului pre[edin]iei
slovene a Consiliului Uniunii Eu-
ropene, care a `nceput pe 1 ianu-
arie. Printre altele va fi salutat\
adoptarea monedei unice de c\tre
Malta [i Cipru, `ncep=nd cu prima
zi a anului 2008. Tot la 1 ianuarie
a `nceput [i Anul european al dia-
logului intercultural, iar Ahmad
Hassoun, marele muftiu al Siriei,
va vizita Parlamentul European `n
aceast\ sesiune, `ntr-o [edin]\
solemn\.
Parlamentul European
cere eliberarea
chinezului Hu Jia
Unul dintre finali[tii Premiului
Saharov din 2007, chinezul Hu
Jia, militant pentru drepturile o-
mului, dar [i `n domeniul luptei
`mpotriva HIV/SIDA [i al protec-
]iei mediului, a fost arestat la Bei-
jing pe 27 decembrie 2007. „Re-
porterii f\r\ frontiere“ spun c\ a
fost arestat pentru c\ ar fi „submi-
nat autoritatea statului“. Hu Jia a
fost nominalizat pentru Premiul
Saharov al\turi de so]ia sa, Zeng
Jinyan. Pre[edintele Parlamen-
tului European, Hans-Gert
Pöttering, a cerut „eliberarea ime-
diat\“ a lui Hu Jia. Referindu-se
la urm\toarele Jocuri Olimpice,
domnul Pöttering a spus c\ elibe-
rarea lui Hu Jia ar ar\ta angaja-
mentul Chinei `n respectarea stan-
dardelor interna]ionale pentru
drepturile omului [i libertatea de
exprimare. Hu Jia (34 de ani) [i
Zeng Jinyan s-au aflat `n arest la
domiciliu din august 2006 [i pân\
`n martie 2007, `ns\ nici dup\
acea dat\ nu au putut p\r\si
China. ~n 2006, Hu Jia a fost
`nchis timp de 41 de zile, se pre-
supune ca urmare a interven]iei
serviciilor secrete chineze. Zeng a
prezentat pe blog cum este s\ fii
supravegheat continuu, de[i jur-
nalul personal de pe internet a fost
blocat `n China.
Cultura european\
se mut\ la Liverpool
[i Stavanger
Dup\ Luxemburg [i Sibiu (Româ-
nia), `n 2007, Liverpool (Regatul
Unit) [i Stavanger (Norvegia) de-
vin noile capitale culturale europe-
ne `n acest an. Liverpool, ora[ul
muzicii, [i Stavanger, ora[ul festi-
valurilor, au pu]ine puncte `n co-
mun. „Open port“, programul pre-
zentat de Stavanger, abordeaz\
arhitectura, literatura, muzica [i
artele vizuale, reunind arti[ti care
provin atât de pe scenele na]iona-
le, cât [i de pe cele interna]ionale.
Stavanger 2008 dore[te s\ pro-
pun\ manifest\ri accesibile tu-
turor categoriilor de public. La
rândul s\u, Liverpool va organiza
aproximativ 350 de evenimente `n
care se vor aborda, cu prec\dere,
teme artistice (art\ plastic\, balet,
cinematografie, teatru, art\ culi-
nar\, etc.). Evenimentele vor de-
mara la data de 12 ianuarie, c=nd
la Liverpool se va da startul fes-
tivit\]ilor cu spectacolul „Liverpool
The Musical“, `n care vor evolua
Ringo Starr, fost membru al for-
ma]iei Beatles, [i Dave Stewart, de
la Eurythmics. Spectacolul va
marca [i deschiderea oficial\ a noii
Liverpool Arena, situat\ `n
Merseyside. a
MAI PU}INI SEZONIERI ROM+NI ~N SPANIA: Angajatorii agricoli spanioli au `nregistrat un e[ec `n
campania de angajare a muncitorilor sezonieri din România [i Ucraina. Dup\ mai multe deplas\ri `n
diferite ]\ri, organiza]iile cele mai „norocoase“ au reu[it s\ atrag\ 50% dintre muncitorii solicita]i din
România, `n timp ce altele nu au ob]inut decât 10%, relev\ ziarul local „Huelva Informacion“.
Contractele negociate `n România se anun]au a fi „problematice“ `nc\ din luna octombrie, când
autorit\]ile române au autorizat doar 4.000 din cei 10.977 de sezonieri solicita]i de angajatorii spanioli.
Uniunea European\, spre o mai mare
implicare `n Orientul Mijlociu
a C=teva dintre provoc\rile anului 2008, din perspectiva pre[edintelui Parlamentului European,
Hans-Gert Pöttering, au fost analizate `ntr-un interviu publicat pe site-ul oficial al PE
a Oficialul european dore[te ca `n cursul Anului european al dialogului intercultural s\ organizeze
o „s\pt\m=n\ arab\“ a Se va celebra [i cei 60 de ani de existen]\ a statului Israel a
Prima vizit\ oficial\ `ntre-
prins\ de dumneavoastr\ a
fost `n Israel, Palestina [i Ior-
dania. Crede]i c\ reconcilie-
rile europene dup\ r\zboi vor
influen]a, `ntr-oo anumit\ m\-
sur\, Orientul Mijlociu?
Unii sunt de p\rere c\ exem-
plul Europei nu poate fi un e-
xemplu [i pentru alte p\r]i ale
lumii. De ce nu? Aproape `n fie-
care genera]ie au avut loc r\z-
boaie `ntre popoarele Europei,
dar `n cele din urm\ am `nv\]at
o lec]ie important\, pe care de
altfel o pot `nv\]a [i statele din
Orientul Mijlociu. Dorim ca cet\-
]enii statelor Israel [i Palestina
s\ convie]uisc\ `n pace, s\ `[i
identifice puncte de interes co-
mun [i s\ `ntemeieze un partene-
riat `mpreun\.
America ia deja m\suri `n a-
ceast\ privin]\ [i este datoria
noastr\ s\ sprijinim pacea [i dia-
logul `ntre cele dou\ state, dar [i
s\ implic\m celelalte ]\ri din re-
giunea respectiv\, incluzând lu-
mea arab\. Aceasta este una din
provoc\rile anului 2008, anul di-
alogului dintre culturi.
Ce rol crede]i c\ are PE [i
cum poate influen]a efortu-
rile din lume pentru restau-
rarea p\cii `n Orientul Mij-
lociu?
~n opinia mea, discu]iile cu
reprezentan]ii politici din Israel
[i Palestina sunt foarte impor-
tante [i avem numero[i oficiali ai
Uniunii Europene care fac acest
lucru: `naltul reprezentant al
Uniunii pentru Politic\ Extern\
[i Securitate Comun\, Javier
Solana, [i comisarul european
pentru Rela]iile Externe, Benita
Ferrero-Waldner.
Reprezentan]ii grupurilor po-
litice ale PE au acceptat sugestia
cu privire la invita]ia pre[edin-
telui Mahmoud Abbas (Palesti-
na) [i a pre[edintelui Shimon Pe-
res (Israel) la conferin]a din Par-
lamentul European din 2008, la
2008 - Anul european
al dialogului
intercultural
Numeroase personalit\]i eu-
ropene `n frunte cu pre[edintele
Parlamentului European, Hans-
Gert Pöttering, au participat la
lansarea oficial\ a manifest\rilor
pentru Anul european al dialogului
intercultural, la Domul Cankarjev
din Ljubljana, Slovenia.
La eveniment au mai participat
premierul sloven Janez Jansa, dar
[i comisarul european pentru Mul-
tilingvism, Leonard Orban. Marele
absent a fost pre[edintele Comisiei
Europene, Jose Manuel Durao Bar-
roso, indisponibil din cauza unei
gripe puternice. Manifest\rile de la
Ljubljana - Slovenia (]ar\ care a
preluat, la 1 ianuarie, pre[edin]ia
Consiliului Uniunii Europene) re-
prezint\ preambulul unor serii de
activit\]i care se vor desf\[ura `n
`ntreaga Europ\ pe parcursul anu-
lui 2008.
Evenimentele vor pune accentul
pe interac]iunea culturilor, adânci-
rea rela]iilor `ntre na]ionalit\]i [i
religii [i promovarea prin dialog a
`n]elegerii, toleran]ei, solidarit\]ii
[i a unui sentiment al unui destin
comun `ntre to]i cet\]enii europeni.
Bugetul alocat manifest\rilor
este de 10 milioane de euro, din ca-
care vor participa reprezentan]i
ai regiunii respective, dar [i
domnul Tony Blair. De aseme-
nea, `n 2008 dorim s\ organiz\m
„s\pt\mâna arab\“ [i alte eveni-
mente care s\ celebreze cei 60 de
ani ai statului Israel. La aceste
evenimente vor participa tineri
din Israel [i Palestina, `mpreun\
cu tineri europeni, pentru a fa-
cilita dialogul dintre ei [i pentru
a contribui la `n]elegerea diver-
sit\]ilor culturale.
„Rela]iile dintre Vest
[i lumea islamic\
[i arab\, decisive
pentru secolul XXI“
2008 este Anul european al
dialogului intercultural. De
ce este aceast\ tem\ atât de
important\ pentru mandatul
dumneavoastr\?
~n]elegerea dintre culturi este
crucial\ pentru pacea din lumea
`ntreag\, iar rela]iile dintre Vest
[i lumea islamic\ [i arab\ sunt
decisive pentru secolul XXI. Nu
voi uita niciodat\ discursul dom-
nului Anwar Al Sadat (Egipt),
care a f\cut referire la islam ca
la o religie a p\cii. Trebuie s\
stabilim o conexiune cu lumea is-
lamic\, `ntrucât `n acest fel, con-
flictul prezis dintre civiliza]ii, nu
se va produce. Trebuie s\ dez-
volt\m un dialog bazat pe tole-
ran]\ [i adev\r.
Crede]i c\, `n cele din urm\,
lucrurile se vor schimba `n
bine?
Trebuie s\ fim optimi[ti. Nu
putem s\ ne `ndeplinim obiecti-
vele decât dac\ suntem optimi[ti
[i dac\ vom crede cu adev\rat `n
ele. S\ lu\m drept exemplu inte-
grarea european\. Fiind `n PE
din 1979, am cunoscut numeroa- ment European puternic [i o [i perseveren]\. Sunt optimist c\
se persoane care nu credeau c\ moned\ unic\ european\ puter- vom avea rezultate pozitive [i `n
Europa va putea fi vreodat\ uni- nic\ - cu toate acestea, le-am ceea ce prive[te dialogul dintre
ficat\, c\ vom avea un Parla- ob]inut prin munc\, determinare culturi. a
vor discuta despre teme „fierbin]i“
precum imigra]ia, minorit\]ile, e-
duca]ia, cultura [i religiile.
Potrivit unui Eurobarometru re-
cent, dou\ treimi dintre europeni
interac]ioneaz\ zilnic cu cel pu]in o
persoan\ cu religie, etnie sau na-
]ionalitate diferit\, fapt ce demon-
streaz\ c\ interac]iunea intercul-
tural\ este un aspect obi[nuit `n
cadrul Uniunii Europene, iar peste
70% dintre responden]i consider\
c\ aceste rela]ii sunt pozitive [i au
un efect benefic.
Dialogul intercultural a fost pre-
zent `n mod tradi]ional `n proiecte
finan]ate cu ajutorul principalelor
programe de acest gen ale Comisiei
`n domeniul educa]iei, culturii [i ti-
neretului. Obiectivele stabilite pen-
tru 2008 vor continua [i dup\ `n-
cheierea Anului european al dialo-
gului intercultural, ca o prioritate
permanent\ [i tot mai important\
`n cadrul acestor programe de fi-
nan]are, al c\ror buget combinat
dep\[e[te 8,6 miliarde de euro pen-
tru perioada 2007-2013. O parte
important\ din ace[ti bani va con-
tribui [i pe viitor la promovarea di-
alogului intercultural `n Europa.
re 3 milioane de euro sunt destina]i statelor membre [i a societ\]ii Promovarea dialogului intercul-
cofinan]\rii ac]iunilor la scar\ na- civile. tural reprezint\ unul dintre cele
]ional\, anul european al dialogu- ~n cursul anului 2008 vor fi or- trei obiective de pe noua agend\
lui intercultural fiind o ini]iativ\ ganizate [ase dezbateri de propor- european\ pentru cultur\ `n con-
comun\ a Uniunii Europene, a ]ii, unde comisari [i personalit\]i textul globaliz\rii.

Actualitate
Napoli: Guvernul recurge la armat\ pentru cur\]area gunoaielor
trimite armata italian\ la tomberoane
B\sescu nu vrea s\ aud\ de Norica Nicolai la Justi]ie
a Traian B\sescu cere liberalilor un alt candidat pentru ministeriatul Justi]iei a Norica Nicolai n-ar fi
potrivit\ pentru func]ie din cauza lipsei de credibilitate a Premierul T\riceanu `[i sus]ine `n continuare
colega de partid a Liberalii [i pesedi[tii se contrazic pe marginea constitu]ionalit\]ii ac]iunii pre[edintelui a
R\zboiul de uzur\ din-
tre Traian B\sescu [i libe-
rali se reia viguros `n
2008. Dup\ o lung\ peri-
oad\ de suspans, pre[e-
dintele anun]\ c\ se opu-
ne numirii lui Norica Ni-
colai pentru func]ia de mi-
nistru al Justi]iei.
Scandalul „m\tu[a
Norica“ se `ntoarce
Pre[edintele Traian
B\sescu i-a transmis,
mar]i, o scrisoare primu-
lui-ministru C\lin Popes-
cu-T\riceanu prin care `i
solicit\ s\ renun]e la pro-
punerea de numire `n
func]ia de ministru al
Justi]iei a Noric\i Nico-
lai. „Stimate domnule
prim-ministru, prin pre-
zenta v\ solicit s\ renun-
]a]i la propunerea de nu-
mire `n func]ia de minis-
tru al Justi]iei a doamnei
Norica Nicolai, deoarece
percep]ia public\ negativ\
cu privire la faptele ante-
rioare `n care doamna
Nicolai a fost implicat\ `n
calitate de senator, nu este
de natur\ s\ conduc\ la
cre[terea `ncrederii `n
Justi]ia din România, nici
`n rândul popula]iei [i nici
`n rândul partenerilor no[-
tri externi“, se arat\ `n
scrisoare, care a fost dat\
publicit\]ii de c\tre Admi-
nistra]ia Preziden]ial\.
{eful statului sus]ine
c\ reputa]ia Noric\i Nico-
lai a fost [tirbit\ atunci
când o nepoat\ a acesteia
a fost introdus\ `n sala
Senatului [i a exercitat
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a GUVERNUL PRE- an. Potrivit lui Ilie Bolojan,
LUNGE{TE CHIRIILE DE `n aceast\ situa]ie se afl\
peste 100 de imobile, dar a
LUX ALE RAPPS: La doar c\ror eviden]\ „nu este ga-
dou\ s\pt\mâni dup\ ce
parlamentarii au votat ca
imobilele RAPPS s\ fie vân-
dute prin negociere direct\
[i nu prin licita]ie, Secretari-
atul General al Guvernului
a emis Ordinul 773 prin care
contractele de `nchiriere ca-
re expirau la 31 decembrie
au fost prelungite cu `nc\ un
Joi, 10 ianuarie 2008
R\zboiul gunoaielor
un drept de vot pe care
nu-l avea.
Pre[edintele `i cere
premierului s\ vin\ cu al-
t\ propunere pentru pos-
tul vizat, promi]ând de a-
semenea c\, `ntrucât mi-
nistrul Justi]iei este [i
membru al CSAT, va a-
corda „o aten]ie deosebit\
nominaliz\rii pentru a-
ceast\ func]ie“.
Liberalii
riposteaz\ virulent
Vestea respingerii lui
Norica Nicolai a scanda-
lizat PNL. Vicepre[edin-
tele liberalilor, Puiu Ha-
[otti, a declarat, mar]i
sear\, c\ este posibil ca
pre[edintele Traian B\-
sescu s\ aib\ o tendin]\
patologic\ de a declan[a
scandaluri politice care
sunt, `n mod evident, `n
detrimentul interesului
na]ional [i al imaginii Ro-
mâniei. „Pre[edintele B\-
sescu nu are dreptul mo-
ral de a aduce critici asu-
pra doamnei senator No-
rica Nicolai“, a sus]inut
Puiu Ha[otti. El a afirmat
c\, `n aceste condi]ii, cu
atât mai mult o sus]ine pe
Norica Nicolai pentru
func]ia de ministru al
Justi]iei.
La rândul s\u, liderul
deputa]ilor liberali, Crin
Antonescu, a afirmat c\
PNL `[i men]ine op]iunea
[i atrage aten]ia c\ pre[e-
dintele Traian B\sescu
nu poate bloca numirea
ei, potrivit deciziei Cur]ii
Constitu]ionale. „Sunt
ta“. Exceptate de la aceast\
prevedere sunt un num\r de
37 de imobile, exact acelea
`n care stau, printre al]ii,
Mircea Geoan\, Vasile Dân-
cu, {erban Mih\ilescu, Adri-
an Severin, ministrul Cris-
tian David, cumnata fostului
ministru comunist al finan-
]elor, Paul Niculescu Mizil,
AL-QAEDA PRODUCE TENSIUNI TRIBALE ~N PAKISTAN: {eful unui puternic trib din
Pakistan, care sprijin\ eforturile de pace ale guvernului de la Islamabad, i-a somat
mar]i pe combatan]ii Al-Qaeda s\ p\r\seasc\ imediat teritoriul s\u. Maulavi Nazir a
promis c\ `i va ataca pe to]i cei care i-au jurat credin]\ lui Baitullah Mehsud, [ef de
trib dintr-un district `nvecinat, b\nuit c\ ar conduce opera]iunile Al-Qaeda `n Pakistan.
Mehsud este b\nuit de orchestrarea asasin\rii fostului premier, Benazir Bhutto.
{eful guvernului de la leg\tur\ cu de[eurile.
Roma, Romano Prodi, a M\surile au drept scop
promis mar]i m\suri radi- `ndeosebi s\ ajute Cam-
cale pentru „solu]ionarea pania s\ depoziteze de[e-
definitiv\“ a crizei gunoa- urile pentru a evita re-
ielor care afecteaz\ Napo- curgerea la „exportul de
li. Prodi a anun]at c\ va gunoi“ `n str\in\tate,
recurge la armat\ pentru cum este cazul `n prezent
a cur\]a zonele cele mai cu Germania, unde Italia
afectate, anun]=nd con- trimite convoaie cu de[e-
struirea a trei noi incine- uri pentru a fi reciclate.
ratoare `n regiune. Milita- ~ntre timp, situa]ia din
rii ar urma astfel s\ fie Napoli a degenerat `n gra-
trimi[i s\ degajeze peste ve violen]e de strad\. De
110.000 de tone de gunoa- dou\ zile, locuitorii din
ie care s-au acumulat de cartierul Pianura se con-
la sf=r[itul lunii decem- frunt\ cu for]ele de ordine
brie `n regiunea Campa- care `ncearc\ redeschi-
nia, dintre care 5.200 de derea unei foste gropi de
tone numai `n ora[ul Na- gunoi din regiunea lor.
poli, din cauza satur\rii Dou\ autobuze au fost in-
sistemului de tratare a cendiate, iar pompierii au
de[eurilor. Prodi a promis avut nevoie s\ fie es-
„s\ pun\ cap\t unei pe- corta]i de poli]ie pentru a
rioade de 14 ani de stare ajunge s\ sting\ fl\c\rile.
de urgen]\“ `n regiune `n O benzin\rie era c=t pe ce
B\sescu ar vrea un independent la Justi]ie
consternat c\ pre[edin- UDMR, partenerul de gu-
tele vine dup\ o lun\ de vernare al PNL. Liderul
când a fost f\cut\ aceast\ UDMR, Marko Bela, a de-
nominalizare [i debiteaz\ clarat c\ Traian B\sescu
tot felul de motive. Cred nu are posibilitatea, con-
c\ suntem `n fa]a unei noi
form Constitu]iei, s\ res-
dovezi c\ B\sescu vrea s\ ping\ propunerea de
genereze scandaluri [i numire `n func]ia de min-
anul acesta [i dispune `n istru al Justi]iei a Noric\i
acela[i mod discre]ionar Nicolai“. „Bine`n]eles c\
de prevederile Constitu]i- pre[edintele poate s\-[i
ei“, a mai spus Antonescu. exprime dezacordul cu o
asemenea nominalizare,
UDMR contest\ dar r\spunderea o poart\
primul-ministru [i par-
legalitatea deciziei tidul care a propus-o pe
Decizia pre[edintelui doamna Nicolai“, a pre-
provoac\ iritare [i la cizat liderul UDMR.
Ilie Sârbu, Virgil M\gurea- a
PC VREA SESIUNE
nu sau Petre Roman. To]i EXTRAORDINAR| PEN-
ace[tia nu vor mai fi nevoi]i
s\ scoat\ bani din buzunar TRU UNINOMINAL: Par-
pentru a-[i cump\ra vilele, lamentarii Partidului Con-
c\p\tând o p\suire pân\ la servator vor solicita, `n pri-
expirarea contractelor de ma [edin]\ a Birourilor
`nchiriere (2009). Ilie Bolo- Permanente ale Senatului
jan, secretarul general al [i Camerei Deputa]ilor a-
Guvernului, a declarat c\, nalizarea organiz\rii unei
dac\ nu prelungea contrac- sesiuni extraordinare pe
tele cu `nc\ un an, „RAPPS tema votului uninominal, a
s-ar fi confruntat cu un val anun]at mar]i, `ntr-o con-
de procese“. ferin]\ de pres\, purt\to-
s\ sar\ `n aer. Mai multe
persoane au fost r\nite [i
poli]ia a operat arest\ri.
Corriere della Sera scrie
c\ jurnali[tii care erau
prezen]i la fa]a locului au
fost lovi]i cu pumnii [i pi-
cioarele de c\tre protesta-
tari [i c\ unora le-a fost
distrus\ aparatura pen-
tru a nu putea s\ trans-
mit\ imagini de la locul
revoltei. Pe str\zile din
Napoli s-au adunat mii de
tone de de[euri menajere
dup\ ce firmele de salu-
brizare, controlate de Ma-
fia, au refuzat s\ mai
str=ng\ gunoaiele pentru
c\ gropile de depozitare
s-au umplut. Locuitorii
acuz\ corup]ia [i birocra-
]ia din prim\ria Napoli,
responsabile pentru situa-
]ia creat\. a
Din partea PSD, depu-
tatul Victor Ponta este de
p\rere c\ r\zboiul dintre
palate pe terenul justi]iei
nu se va `ncheia decât da-
c\ premierul [i pre[edin-
tele ar renun]a la func]ii.
La rândul s\u, vicepre[e-
dintele social-democrat
Cristian Diaconescu con-
sider\ c\ pre[edintele a
ac]ionat constitu]ional `n
ceea ce prive[te refuzul
numirii Noric\i Nicolai,
dar spune c\ nu este de
acord cu transformarea
României „`ntr-un teatru
de r\zboi“. a
rul de cuvânt al PC, Bog-
dan Ciuc\ . „Varianta a-
ceasta de list\, `n opinia
noastr\, este una p\gu-
boas\ pentru cet\]ean,
pentru c\, atâta vreme cât
posibilitatea de a deveni
parlamentar va sta `n pixul
[efului de partid, parla-
mentarul `n cauz\ va c\uta
s\-[i construiasc\ rela]ia
cu [eful de partid, [i nu cu
electoratul“ , a motivat
Bogdan Ciuc\. a
7
LUMEA PE SCURT
Hillary revine
spectaculos `n cursa
pentru Casa Alb\
Senatorul democrat Hillary
Clinton [i republicanul John
McCain au c=[tigat alegerile pri-
mare din statul New Hampshire,
pentru `nvestirea `n cursa pentru
Casa Alb\ din noiembrie. Cei doi
c=[tig\tori au fost felicita]i de
principalii lor contracandida]i,
Mitt Romney, la republicani, [i
Barack Obama, de la democra]i,
care [i-au recunoscut `nfr=ngerea.
La democra]i, Hillary Clinton a
`nregistrat o revenire spectacu-
loas\ [i se situeaz\ pe primul loc,
cu aproape 39% din sufragii.
Senatorul de Illinois Barack
Obama, pe care sondajele `l
d\deau ca favorit dup\ victoria din
Iowa de s\pt\m=na trecut\, se
afl\ la dou\ procente de fosta
Prim\ Doamn\. Aceste rezultate
au fost anun]ate dup\ num\rarea
a 53% din sufragii. McCain, `n
v=rst\ de 71 de ani, a primit vo-
turile a 36% dintre aleg\torii re-
publicani, `n timp ce pentru princi-
palul s\u rival, fostul guvernator
de Massachusetts, Mitt Romney,
au optat la doar 31% dintre
aleg\tori. C=[tig\torul scrutinului
de s\pt\m=na trecut\ din statul
Iowa, Mike Huckabee, care se bu-
cur\ de sus]inerea electoratului
din mediile evanghelice, a fost
votat doar de 12% dintre republi-
canii din New Hampshire.
Bush a `nceput
turneul istoric
`n Orientul Mijlociu
Pre[edintele american, George W.
Bush, a p\r\sit mar]i
Washingtonul pentru Orientul
Mijlociu, unde un incident militar
periculos `ntre nave iraniene [i
americane `n ape strategice
urmeaz\ s\ dea tonul unei vizite
istorice. {eful statului american se
deplaseaz\ `n regiune pentru a-i
ajuta pe palestinieni [i israelieni
s\ ajung\ la un acord de pace
`nainte de a p\r\si Casa Alb\ `n
ianuarie 2009. Bush mai
inten]ioneaz\ s\ le dea asigur\ri
alia]ilor din Golf c\ SUA nu-i vor
l\sa singuri `n fa]a „amenin]\rii
iraniene“ [i c\ nu vor folosi for]a
dec=t ca o ultim\ solu]ie. Pre[edin-
tele Bush se va afla [i m=ine `n
Israel [i `n teritoriile palestiniene.
El se va deplasa m=ine `n Kuweit,
apoi `n Bahrein, Emiratele Arabe
Unite, pentru a-[i `ncheia turneul
`n Egipt, la 16 ianuarie. Mar]i,
sute de palestinieni au manifestat
`n Gaza, d=nd foc portretelor
pre[edintelui Bush [i premierului
israelian Ehud Olmert, [i cer=nd
deschiderea punctelor de trecere `n
teritoriu, `nchise din luna iunie.
Premierul de la Praga
crede c\ la[itatea este
caracteristic\ cehilor
Partidul Na]ional (NS, na]ionalist)
din Republica Ceh\ a `naintat o
pl=ngere penal\ `mpotriva pre-
mierului Mirek Topolanek din
cauza unei afirma]ii a acestuia,
potrivit c\reia la[itatea este o
tr\s\tur\ a caracterului na]ional
al cehilor. ~ntr-un interviu pentru
un cotidian din Praga, Mirek
Topolanek a spus c\ „Cehii, de
regul\, percep totul printr-o
prism\ negativ\, iar `n situa]iile
de criz\ fac pe ei“. Remarca lui
Topolanek cu privire la aceast\
tr\s\tur\ a poporului ceh a venit
ca r\spuns atunci c=nd premierul
a fost `ntrebat dac\ este de p\rere
c\ majoritatea cehilor `i
`mp\rt\[esc opinia c\ ]ara se afl\
`ntr-o perioad\ de relativ\ bog\]ie
[i prosperitate. Prim-ministrul a
replicat c\ este nevoie ca cineva s\
le spun\ acest lucru cehilor pentru
c\ ei au tendin]a s\ priveasc\ to-
tul `ntr-o lumin\ negativ\. a

8 Joi, 10 ianuarie 2008
Interviu
Europarlamentarul cu num\rul 699
a Profesorul dr. Dumitru Oprea, actualul rector al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i, a fost ales recent parlamentar european a Despre ceea ce se
`nt=mpl\ la Parlamentul European, Dumitru Oprea spune c\ „te ]ine treaz, cu aten]ie mare. Poate c\ noi, cei intra]i acum, am fost aten]i la orice
detaliu, dar totul este a[ezat“ a „~ntotdeauna am fost pu]in sceptic `n leg\tur\ cu structurile europene, din cauza unei democra]ii excesive, dar,
intr=nd `n sistem, mi-am dat seama c\ func]ioneaz\ aproape perfect. Fiecare [tie ce are de f\cut, fiecare [i-a simplificat mult procedurile [i exist\
o sincronizare destul de bun\ a compartimentelor cheie implicate pe partea administrativ\“ a Un europarlamentar are la dispozi]ia sa un buget
de 20.000 de euro, pe care `l poate folosi pentru asisten]i [i biroul din ]ar\ a „Po]i s\ ai [i peste 10 asisten]i, 17!“ a ~n urm\toarele luni,
profesorul Oprea va duce la Bruxelles [i Strasbourg 108 ie[eni, pentru ca ace[tia s\ vad\ cum func]ioneaz\ Parlamentul European a
C=nd a]i aflat pentru
prima dat\ de Parla-
mentul European?
{tiam de mult timp c\ e-
xist\, dar f\r\ s\ m\ intere-
seze. Au trecut prea mul]i
ani de atunci, dar cum pe
noi, ca na]ie, nu ne preocupa
acest subiect [i sim]eam c\
nu va fi unul important `n
viitorul apropiat, nici trata-
mentul nu a fost unul de-
osebit.
V-a
a]i imaginat c\ ve]i
ajunge acolo?
Nu, dar `n urm\ cu vreo
trei ani, prin excursiile orga-
nizate prin Mitropolie, cu
serviciul special la care am
apelat ani de zile, am f\cut
un popas [i la Strasbourg.
~mi aduc aminte c=nd cei
aproape 20 de oameni c=]i
eram ne uitam prin gea-
murile Parlamentului, pen-
tru c\ era `n perioada de va-
can]\. Noi habar nu aveam,
dar am zis, „ia uite, ditamai
cl\direa, f\r\ s\ fie nimeni
`n ea“. Acum, c=nd am ajuns
`ntr-adev\r acolo, mi-am dat
seama c\ este o imensitate,
iar un prieten chiar a spus
c\ ar trebui inventat un sis-
CM
YK tem de GPS-uri, prin satelit,
s\ fii orientat prin cl\dire.
Este o cl\dire monumental\,
de o arhitectur\ ie[it\ din co-
mun, dar acum `mi dau
seama c\ este [i de o func]io-
nalitate ie[it\ din comun.
~ntodeauna am fost pu]in
sceptic `n leg\tur\ cu struc-
turile europene, din cauza
unei democra]ii excesive, dar,
intr=nd `n sistem, mi-am dat
seama c\ func]ioneaz\ aproa-
pe perfect. Fiecare [tie ce are
de f\cut, fiecare [i-a simpli-
ficat mult procedurile [i e-
xist\ o sincronizare destul
de bun\ a compartimentelor
cheie implicate pe partea ad-
ministrativ\.
Cum evalua]i trecerea
Rom=niei de la stat co-
munist la stat al Uni-
unii Europene?
Dac\ se observ\, a[a, pe
hart\, s-a cam venit cu va-
Cine este
Dumitru Oprea
Dumitru Oprea s-a n\s-
cut pe 10 octombrie 1952
`n localitatea M\ne[ti,
jude]ul Prahova. ~ntre anii
1967-1971 a urmat Liceul
Economic din Ploie[ti, sec-
]ia Planificare-Contabili-
tate. A urmat cursurile
Facult\]ii de {tiin]e Eco-
nomice a Universit\]ii „Al.
I. Cuza“, iar titlul de doc-
tor l-a ob]inut la Academia
de Studii Economice din
Bucure[ti, `n 1986. Dumi-
tru Oprea este rector al U-
niversit\]ii „Al. I. Cuza“
din 2000, dup\ ce a fost
decan al Facult\]ii de E-
conomie [i Administrarea
Afacerilor (FEAA). Este
conduc\tor de doctorat `n
domeniul Informatic\ Eco-
nomic\ [i pred\ la FEAA.
De-a lungul carierei,
profesorul Oprea a urmat
lul, chiar geografic. A fost un
fel de „pace sub m\slini“.
Din p\cate, de-a lungul isto-
riei, Rom=nia a avut mai
mare ascultare, mai mare
supu[enie [i mai mari `mpli-
niri atunci c=nd a avut o
cizm\ str\in\ pus\ pe g=t.
diverse specializ\ri [i alte
forme de preg\tire con-
tinu\ `n centre univer-
sitare din Europa, Ameri-
ca de Sud [i Statele Unite
ale Americii. Printre nu-
meroasele titluri, diplome
sau distinc]ii se num\r\
„Crucea Patriarhal\ pen-
tru Credincio[i“ oferit\ de
patriarhul Teoctist, Doctor
Honoris Causa la Univer-
sitatea Nebraska din O-
maha (SUA), Ordinul Na-
]ional pentru Merit `n
Rang de Mare Cruce. Du-
mitru Oprea este expert-
evaluator al Comisiei Eu-
ropene `n Tehnologiile So-
ciet\]ii Informa]ionale, ex-
pert-evaluator `n cadrul
programelor Consiliului
Na]ional de Finan]are a
~nv\]\m=ntului Superior
[i Consiliului Na]ional al
Cercet\rii {tiin]ifice din
~nv\]\m=ntul Superior
etc.
CM
YK
~n varianta aceasta, a Uniu-
nii Europene, nu mai este
vorba de o cizm\ str\in\, ci
este vorba de un sistem a-
[ezat, care vine cu ni[te re-
guli foarte clare, cu experi-
en]\ occidental\, iar aici,
Rom=nia n-are dec=t de c=[-
tigat. Prin referendum s-a
votat ca legile Uniunii Euro-
pene s\ fie peste legile na]io-
nale ale statelor membre. ~n
astfel de condi]ii, nu m\ mai
tem de prea multe nebunii.
Este o stabilitate juridic\, `n
primul r=nd. Este o disci-
plin\ de tip european, un pic
for]at\.
M\ g=ndesc la Uniunea
European\ [i la Statele
Unite ale Americii. De ce au
f\cut minuni `n cei peste
200 de ani americanii, de-
venind un stat simbol al
`mplinirii? Nu datorit\ unei
culturi nemaipomenite, unei
istorii sau tradi]ii teribile, ci
datorit\ unui sistem `n care
disciplina este lege. Regula
este cea care define[te ce
trebuie s\ faci ca s\ fii ac-
ceptat `ntr-un sistem, [i de
aceea spun eu c\ trecerea la
statutul de membru al
Uniunii Europene este un
c=[tig, chiar dac\ acesta nu
se vede imediat.
CM
YK
O vitez\ teribil\
de procesare
Care au fost primele
impresii c=nd a]i ajuns
la Strasbourg?
C=nd am ajuns acolo, ne-au
primit ca [i c=ndam fi fost `n
„Exist\ o agend\ de lucru, astfel c\ pot s\ [tiu dinainte c\ `n ziua de... am
grup politic sau am grup de lucru `n comisie sau am sesiune, la
Strasbourg sau la Bruxelles sau m\ voi deplasa `n ]ar\. ~n carne]el sunt tre-
cute c=teva zile `n care am obliga]a de a merge `n ]ara unde am fost ales“
sistem de c=nd lumea. Pro-
cedurile acestea administra-
tive s-au derulat impecabil
[i am intrat `n pielea parla-
mentarilor europeni ime-
diat! Ce m-a surprins `n pri-
mul r=nd a fost lucrul bine
f\cut, de la cel care se ocupa
cu partea de `nregistrare
propriu-zis\, p=n\ la partea
financiar\, de asigur\ri sau
cea de comunica]ie, prin in-
ternet, prin telefoane, cu nu-
mere, tot. Toate erau di-
nainte preg\tite, iar noi am
intrat `n posesia informa-
]iilor despre noi. Am ajuns
apoi `n posesia unui birou,
am biroul meu la Bruxelles,
iar la Strasbourg, asisten]ii
europarlamentarilor au [i ei
dreptul la birou care se afl\
`n vecin\tatea biroului par-
lamentarului european.
C=]i asisten]i pute]i
avea?
Deocamdat\ este doar
subiect de discu]ie, cu un co-
leg am g\sit o rom=nc\ din
pres\, care are dreptul s\ `[i
ia jum\tate de norm\, [i noi
doi o angaj\m, pentru c\
este foarte bine preg\tit\
profesional, ne mai ajut\ [i
pe noi cu informa]ii. ~n
birou, totul parc\ te a[tepta
s\ dai drumul la calculator,
s\ `ncepi lucrul [i a[a s-a [i
`nt=mplat chiar din prima
zi. Ai e-mail, ai acces la in-
tranet, la cutia po[tal\, la
po[ta intern\, unde, dac\ nu
te duci de dou\ ori pe zi,
pierzi, fiindc\ sunt cele mai
recente schimb\ri, cele mai
recente documente ale
Parlamentului. Ce am f\cut
cu o zi `n urm\ apare a doua
zi diminea]\. Este o indus-
trie care lucreaz\ peste
noapte sau o vitez\ teribil\
de procesare. Sunt procese
verbale ale [edin]elor, mai
ales la voturi, unde sunt zeci
de lucruri trecute `ntr-o zi,
pe fiecare pozi]ie discutat\,
cine a votat, nu [i ce a votat.
~n ce const\ o zi de lu-
cru acolo?
Eu am `nceput cu o zi `n
care aveam sesiunile parla-
mentare la Strasbourg.
Acolo exist\ o agend\ de lu-
cru, `n care sunt prev\zute
[i s\pt\m=ni bine definite `n
care trebuie s\ mergem s\
ne `nt=lnim cu electoratul,
`n circumscrip]ia electoral\
Rom=nia. De exemplu, `n
luna februarie, `ntre 4 [i 8,
este deja e o prim\ depla-
sare de genul acesta, `n mar-
tie avem una asem\n\toare,
`n fiecare lun\ exist\ o astfel
de perioad\ `n care po]i s\
discu]i cu cei din ]ar\. ~ntr-
un astfel de sistem [tii foarte
bine c=nd e[ti la Strasbourg,
c=nd e[ti la Bruxelles, c=nd
e[ti `n ]ar\.
Sesiunea parlamentar\
este cea cu care noi am debu-
tat, nici nu aveam cum altfel,
pentru c\ mai `nt=i trebuia
s\ fim accepta]i noi. Acceptul
propriu zis a avut loc `n acea
zi de 10 decembrie, cu poza
noastr\ de grup. Avem di-
verse h=rtii de la ei, printre
care [i semn\tura `n original
al lui Hans-Gert Pöttering,
pre[edintele Parlamentului
European, privind accepta-
rea mea ca eurodeputat. CM
YK
Toate h=rtiile au fost ob]in-
ute chiar din prima zi, apoi
am avut `nt=lnirea cu grupul
de rom=ni, [i apoi `nt=lnirea
cu grupul politic la care noi
ne-am exprimat inten]ia s\
ne ducem, popularii euro-
peni. S\ nu uit\m c\ noi am
fost cu c=teva zile `nainte de
semnarea Tratatului de la
Lisabona, iar cu o zi `nainte,
tratatul trebuia s\ fie trecut
prin Parlamentul European.
{i am m\car bucuria c\ am
apar]inut grupului de parla-
mentari care a zis „da“ pen-
tru tratatul care a fost sem-
nat apoi pe data de 13 de-
cembrie.
Ne-am exprimat [i op-
]iunea de a face parte din a-
numite comisii, [i am ajuns
la comisia care m-a intere-
sat, de cultur\ [i educa]ie, la
fel cum [i la cealalt\ tot la
 CM
YK

Joi, 10 ianuarie 2008 9

„M\ g=ndesc la Uniunea European\ [i la Statele Unite ale Americii. De ce au f\cut minuni `n cei peste 200 de ani
americanii, devenind un stat simbol al `mplinirii? Nu datorit\ unei culturi nemaipomenite, unei istorii sau tradi]ii teribile, ci
datorit\ unui sistem `n care disciplina este lege. Regula este cea care
define[te ce trebuie s\ faci ca s\ fii acceptat `ntr-un sistem, [i de
aceea spun eu c\ trecerea la statutul de membru al Uniunii Europene
este un c=[tig, chiar dac\ acesta nu se vede imediat.“
„C=nd am scris cartea aceasta
(nota red.: despre proiecte eu-
ropene), am f\cut-o pentru a
gr\bi luarea banilor Uniunii
Europene. ~n momentul `n care
a trecut 2007 [i noi nu am luat
nici cinci cen]i, eurocen]i,
este o tragedie“

„C=nd am ajuns acolo, ne-au primit ca [i c=nd am fi fost `n sistem de

c=nd lumea. Procedurile acestea administrative s-au derulat
impecabil [i am intrat `n pielea parlamentarilor europeni imediat!“
cerere a fost, dar puteam s\
nu o prind, pentru control
bugetar. ~n zilele urm\toare
am v\zut [i noi cum func-
]ioneaz\ pe viu Parlamentul
European [i ce ac]iuni im-
portante pot fi. Este o
adev\rat\ uzin\ de eveni-
mente mondiale.
Pute]i lua cuv=ntul `n
Parlamentul European
oric=nd sau trebuie s\
v\ `nscrie]i pe o list\?
Sunt o mul]ime de iposta-
ze `n care po]i s\ faci lucrul
acesta, dar normal o po]i
face cel mai bine `n grupul
politic [i `n comisii. Strate-
gia intim\ are loc `n grupul
politic, acolo se stabile[te ce
CM
YK
politic\ se adopt\ de c\tre
electronic `n cazul `n care la
acest vot iese invers. ~n cur-
sul zilei, trebuie s\ te duci la
un panou imens, s\ `]i cau]i
pozi]ia [i s\ semnezi, trebuie
s\ `]i duci cardul `n aparatul
pe care `l are fiecare la locul
s\u, locurile fiind fixe. Eu
am num\rul 699. Unii las\
cardul acolo pentru c\ nu e
nici un bai, `n momentul `n
care se voteaz\ nu `]i intr\
nimeni cu tot felul de nepoa-
te [i nepo]ele. La Parlamen-
tul European, dac\ un om
nu vine `ntr-o zi, nu `[i ia di-
urna pentru ziua aceea.
20.000 de euro lunar
pentru cheltuieli
fiecare lun\ pe care un par-
lamentar european `i chel-
tuie cu asisten]ii, po]i s\ ai
[i peste 10 asisten]i, 17!
Dac\ unui rom=n `i dai 600
de euro, la s\r\cia de aici, e
bine. Dac\ este cineva cu
persoan\ fizic\ privat\, eu
sunt de acord ca dup\ pro-
gram, dac\ lucreaz\ de
acas\, cu un calculator, cu
internet, comunic\ [i `[i face
treaba, poate s\ fie angajat,
mai ales dac\ se pricepe.
Apoi, mai exist\ o `nlesni-
re pe care o are fiecare par-
lamentar, `n Rom=nia. Pe an
ai voie ca 100-108 oameni s\
`i duci tu, la Strasbourg sau
la Bruxelles, s\ viziteze
locul unde Parlamentul Eu-
cut `ntr-un sat, gimnaziul `n
alt sat, liceul `n alt\ parte,
astfel c\ ar fi posibil ca
aceste [coli la care el a
`nv\]at s\ primeasc\ un
b\nu]. Asta `nseamn\ c\ un
procent, cam jum\tate din
impozitul pe salariu, pe un
algoritm determinat, s\ se
`ntoarc\ la toate [colile, 10-
15 euro, pentru zece oameni
dintr-un sat `nseamn\ 150
de euro pe o lun\, dac\ zece
oameni sunt pleca]i de acolo.
Dar sunt sate din care avem
pleca]i [i c=te 700 de oa-
meni. Din impozitul pe
salariu pentru ace[ti oa-
meni, o parte s\ se `ntoarc\
la [colile lor de acas\, astfel
`nc=t [i [colii s\ `i fie mai
Soros s-a realizat un prim
abecedar pentru comuni-
tatea rrom\. Dintr-un astfel
de program, am v\zut, `n
Bucure[ti, o expozi]ie cu
opere de art\, realizat\ de
comunitatea rrom\. Domnu-
le, trebuie s\ te duci [i pe
partea frumoas\ a lucrurilor
pentru c\ ei nu au numai lu-
cruri rele! Dac\ le inspri
`ncredere `n ei, dac\ reu[e[ti
s\ g\se[ti o form\ combi-
nat\ de pl\cere, e posibil,
pentru c\ dragoste cu sila
nu se poate, nici de carte.
Trebuie s\ le aduci aceste
forme care din start s\ fie
catalogate ca o pl\cere [i din
c=nd `n c=nd s\ fie [i c=te un
pic de [colarizare, p=n\ `i
am stat de multe ori, chiar o
spun cu mare satisfac]ie c\
am `nt=lnit oameni mult
mai sinceri. La un film pe
care l-am facut la „Televiziu-
nea mea“ am avut o mare
parte din comunitatea
rrom\ de la Roman, din
Traian. ~n casele lor m-am
sim]it mai bine dec=t `n
casele multor rom=ni. Case
deschise, pahare de cle[tar
de o cur\]enie rar\, copii
care miroseau a ruf\ curat\
[i care [tiau ce vor, am
`nt=lnit [i un meseria[ care
mai lucra bijuterii din aur,
c=nt\re]i din tat\ `n fiu.
Dac\ le inspiri `ncredere [i
te apropii de ei, `i integrezi
pe toate planurile. Educa]ia
CM
YK

partid. De fapt, [i atunci
c=nd votezi, prime[ti o ba-
terie de informa]ii ale par-
tidului c\ruia `i apar]ii.
Dac\ se voteaz\ bugetul
Parlamentului, trebuie s\
[tii ce votezi, la fel cu orice
alt tratat, amendament a-
dus la o lege a Uniunii Euro-
pene. Cei care au f\cut parte
din comisii, din grupul poli-
tic, care au fost implica]i an-
terior `n `ntregul proces,
spun dac\ se voteaz\ sau
nu. ~n fa]\, este un repre-
zentant al partidului care,
chiar dac\ ai pe mas\ h\rti-
ile [i cutiu]a `n care bagi
m=na ca s\ votezi, iese [i `]i
arat\ „negativ“ sau „pozitiv“.
Dar dac\ intr\ `n con-
tradic]ie cu alte in-
terese?
Nu poate s\ intre, pentru
c\ [i de votul t\u depinde tot
partidul \la! {i la popularii
europeni c=nd s-au dus 300
de voturi aiurea, s-a dus
toat\ strategia popular\!
A[a c\ omul care st\ `n fa]\
[i `[i arat\ cum s\ votezi
este omul cheie. Eu m\ uit,
acum este vot cu ridicare de
m=n\, al cincilea vot este
electronic [i trebuie s\ fiu
preg\tit s\ bag m=na la
cutie pentru c\ dureaz\ c=-
teva secunde. Se spune „ga-
ta, stop vot“ [i dac\ tot b=j-
b=i ai pierdut votul. {i `]i
pare r\u c\ un vot al grupu-
lui t\u s-a pierdut.
Ce se `nt=mpl\ atunci
c=nd sunt probleme
controversate?
Se voteaz\ cu ridicare de
m=n\, iar pre[edintele de
comisie spune repede „tre-
cut“. Atunci vin unii [i spun:
„nu, cerem vot electronic, nu
este a[a“, apoi este o satis-
fac]ie a celui care a cerut vot
Interviu realizat de Oana RUSU
Unde sta]i `n Stras-
bourg?
Am avut noroc c\ printr-o
agen]ie de turism din Ia[i
am g\sit un loc `n Kehl care
este `n Strasbourg-ul nem-
]esc. Este un sistem de ma-
[ini al Parlamentului Euro-
pean care te duc `n ora[, or,
eu fac 12 minute p=n\ la
hotelul la care stau. Este o
mare problem\ la Stras-
bourg cazarea. Iar `n Bru-
xelles, din patriotism, m\
duc la un rom=n care are un
hotel acolo [i pe care `l [tiu
din 1997, se nume[te Ascot.
Cam c=t „cost\“ un eu-
roparlamentar?
~n afar\ de sumele for-
fetare pentru cheltuielile de
zi cu zi, fiecare europarla-
mentar are la dispozi]ie
aproape 16.000 de euro pen-
tru personalul angajat. Nu
poate s\ foloseasc\ din a-
ceast\ sum\ nici un euro-
cent, dar poate s\ angajeze
asisten]i la Bruxelles, doi
sau trei, deci din banii
ace[tia, indirect ai t\i, po]i
s\ `i pl\te[ti pe cei angaja]i
acolo. Apoi, po]i s\ ai c=]iva
angaja]i `n ]ar\, cu norm\
`ntreag\ sau cu jum\tate de
norm\. ~n plus, ]i se dau `n
jur de 4.000 de euro lunar,
ca s\ ai un birou parlamen-
tar `n ]ar\, iar acest birou
vreau s\ `l deschid la Ia[i.
Din sumele acestea de patru
mii [i ceva de euro po]i s\
pl\te[ti chirie [i s\ `[i faci
dot\ri de ultim\ or\, nimeni
nu te `ntreab\ de ce ai luat
un calculator foarte perfor-
mant [i nu ai luat la licita]ia
nu [tiu care, normal vii cu
factura, dar nimeni nu are
de g=nd s\ arunce cu bani
aiurea `n tramvai. Iat\ c\
sunt peste 20.000 de euro `n
ropean `[i desf\[oar\ activi-
tatea. Grupul trebuie s\ fie
de cel pu]in 20, iar v=rsta
minim\ s\ fie de 14 ani.
Grupurile trebuie s\ fie
anun]ate cu dou\ luni
`nainte, iar eu, o spun [i `n
premier\, m-am g=ndit ca
unul dintre grupuri s\ fie cu
ziari[ti. ~n afar\ de pres\
vreau s\ mai iau [i tinerii
care m-au ajutat ca s\ le
mul]umesc sub forma
aceasta [i s\ vad\ pentru ce
au muncit, a[ vrea s\ iau
studen]i de la universitate,
de la toate facult\]ile. Am de
g=nd s\ iau din diverse
cartiere ale Ia[ului, oameni
diver[i, ie[eni care au curi-
ozitate [i timp s\ vad\ ce
`nseamn\ Strasbourg.
~n ceea ce prive[te sala-
riul, acesta este la fel cu cel
al unui parlamentar din
]ar\, nici nu am intrat `n
posesia lui, nu am fost dec=t
din decembrie, a[a c\ nu
avem nici luna `nc\, pentru
a ne cere drepturile salari-
ale. ~n rest, toate cheltuielile
acestea de care am vorbit,
precum avionul, etc., le an-
gajezi tu `nt=i [i apoi acolo
se d\ o sum\ forfetar\, banii
]i se `ntorc, un pic mai
t=rziu, e adev\rat.
Taxa pentru educa]ie
Comisia din care face]i
parte, de educa]ie [i
cultur\, este una foar-
te important\, cum a-
ve]i de g=nd s\ v\ im-
plica]i aici?
La comisie am de g=nd s\
propun proiectul meu, ca din
impozitul pe salarii s\ se
re]in\ o parte [i s\ se dea tu-
turor componentelor care au
contribuit la formarea per-
soanei. La r=ndul lui, omul
acesta a avut parte de o gr\-
dini]\, primele clase le-a f\-
CM
YK
bine [i s\ dea drumul [i al-
tora s\ fie [coli]i. Din punct
de vedere tehnic nu a fost
at=t de u[or de realizat, ar fi
fost greu s\ te apuci de f\cut
h=rtii, s\ trimi]i la [coala de
la Cioca Boca, dar acum cu
tehnologiile informa]ionale,
cu un singur clic, l-ai dat,
are loc transferul electronic,
`n toate componentele aces-
tea pe care le-ai identificat
`n fi[a personal\.
Eu nu m\ `mb\t cu ap\
rece, a[ vrea s\ [tiu [i care
este reac]ia celor din comi-
sie, fiindc\ apoi trebuie s\
se lucreze cu cei de la fisca-
litate, cu cei de la buget, este
o `nl\n]uire, trebuie s\ fie
abordat\ [i la nivel de grup
parlamentar, dar `n primul
r=nd `n comisia de educa]ie,
care ar fi implicat\ direct, ca
[i cea de fiscalitate.
Rromii, educa]ia [i
diversitatea cultural\
Comisia de cultur\ [i
educa]ie protejeaz\ [i
promoveaz\ diversi-
tatea lingvistic\ [i cul-
tural\. Pe de alt\ par-
te avem `n vedere [i
problema rromilor care
cu greu sunt convin[i
s\ mearg\ la [coal\.
Cum s-a ar putea impli-
ca aici comisia?
S\ ne g=ndim la un lucru.
Italia a pl=ns cel mai tare
acum pentru c\ s-a `nt=m-
plat nu [tiu ce din cauza
grupului de rom=ni rromi
care au fost acolo. Dar Italia
este singura ]ar\ care nu a
luat nici cinci bani pentru o
astfel de destina]ie. ~n
Europa s-au dat cam 280 de
milioane de euro numai pen-
tru problema aceasta. Or,
noi am putea rezolva dac\
am apela la bani europeni.
Dintr-un proiect finan]at de
faci s\ `n]eleag\ c\ nu e a[a trebuie s\ fie o nevoie tr\it\
de greu s\ scrii [i s\ cite[ti. de ei, persuasiunea poate fi
Nu sunt eu cel mai nimerit folosit\ inteligent de cei care
care s\ propun\ forme de in- `[i propun astfel de proiecte.
tegrare a lor, dar oricum tre-
Am putea spune c\ a-
buie s\ fie f\cute. Este o
ve]i rolul de a sensibili-
problem\, eu cred c\ de ei za Europa la probleme-
nimeni nu s-a ocupat, au o le de aici?
alt\ cultur\, au un alt com- Acesta este [i rolul parla-
portament ca atare. Trebuie, mentarului european, dar [i
dac\ vrei s\ `n]elegi lupii, s\ s\ aducem toate formele a-
intri `n haita lor [i s\ urli cu mintite, a[a cum aducem oa-
ei ca s\ pricepi c=nd [i ce meni acolo. Domnule, acesta
url\ [i cum url\. Trebuie s\ este parlamentul nostru, nu
stai `n preajma lor. Eu chiar este parlamentul altcuiva. a
„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 pos-
turi de redactor/reporter pentru domeniile:
- SOCIAL
- ACTUALITATE RELIGIOAS|
C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin-
]e de teologie [i/sau jurnalism, capacit\]i de comu-
nicare [i care sunt interesate de via]a bisericeasc\.
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
Dosarul de concurs va con]ine:
- C.V.;
- scrisoare de inten]ie;
- recomandare de la preotul de parohie;
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\
potrivite a fi publicate `n „Ziarul Lumina“. Subiec-
tele vor fi propuse doar cu un titlu [i o prezentare de
maxim 3 fraze.
Dosarele se pot depune `n perioada 7-331 ianuarie
2008 la sediul redac]iei, situat `n cl\direa
Tipografiei Institutului Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 9, sector 4, `ntre orele
9.00-15.00 sau la adresa de email info@ziarullu-
mina.ro. Pentru rela]ii pute]i suna la 031.41.00.125.
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau
pentru a publica `n „ZZiarul Lumina“ pe baza unui
contract de drepturi de autor.
10 Joi, 10 ianuarie 2008

LEGITIMA}IE DE CRE{TIN? Trezirea interesului pentru via]a duhovniceasc\ [i

Opinii „life-style-ul“ cre[tin nu se mai poate face prin m\suri cu nuan]\ ezoteric\,
epur\ri ori lustra]ii, ci prin dragostea [i exemplul celor care [i L-au adus pe
Hristos `n via]a proprie [i aten]ia celor care vor altceva decât via]a p\c\toas\. {i,
desigur, prin „complicitatea“ harului lui Dumnezeu pe care, cu to]ii, buni [i mai
pu]in buni, `l primim sub acoperi[ul Bisericii `ntru care am primit botezul.

CORTINA DE STICL| CE-}I DORESC EU }IE te, mistere, pove[ti nespuse,

coduri descifrate - dovad\

Literatura Cu sau f\r\ legitima]ie de cre[tin stau zecile [i sutele de titluri

de film [i de carte - `ns\ `n ce
minici consecutive de la mului etc., etc.). Totu[i, m\ prive[te `nrâurirea vie]ii
duhovnice[ti, nu cred c\ dis-
ca narcotic de Nicolae HULPOI
De curând am avut ocazia
Liturghie.
Care ar putea fi efectele
pozitive? Probabil c\ `n interi-
`ntreb, ar fi oamenii mai
atra[i de Biseric\, ar fi mai
interesa]i s\-[i tr\iasc\ via]a
ciplina arcana ar putea avea
vreun efect notabil, dar\mite
de durat\.
a Mihail Sebastian a fost, `nc\ o s\ vorbesc cu un monah care orul Bisericii lucrurile s-ar `ntru Hristos, dac\ cre[tinis-
tr\ie[te `ntr-o m\n\stire or- `mbun\t\]i, „calitatea“ asocia- mul ar fi „ambalat“ `n falduri Via]a tr\it\ `ntru Hristos
dat\, „sacrificat“ dup\ tip\rirea t\ numelui de cre[tin ar cre[te are, f\r\ `ndoial\, tainele ei.
todox\ româneasc\ din Fran- de mister?
Jurnalului s\u, la peste cincizeci de ]a. Printre multele subiecte [i ea, iar via]a duhovniceasc\ Oare Biserica nu ar fi trans- Iar multe dintre ele, precum
ani de la petrecerea sa din via]\ a discutate, respectivul p\rinte s-ar `mbun\t\]i (`ns\ la o format\, `n acest fel, `ntr-o or- secretul unei vie]i lini[tite, eli-
a spus un lucru cu care nu am nou\ scar\, mult mic[orat\). ganiza]ie secret\ sau m\car berate de patimi, a con[tiin]ei
fost de acord de la `nceput, Dificult\]ile? ~n primul `ntr-un club exclusivist? `mp\cate, care p\[e[te pe dru-
de Ioan HOLBAN rând, ce s-ar mai putea `nv\- mul mântuirii, taina fericirii
dar m-a pus pe gânduri [i la ~n perioada `n care Biserica
Istoria literaturii a fost generoas\ cu noi `n care am reflectat `ndelung. lui `n mister din ceea ce se pe- f\cea uz de disciplina arcana, din autentica familie cre[tin\,
anul 2007. Astfel, s-au `mplinit o sut\ de ani de M\rturisindu-[i durerea trece `n Biseric\, dup\ mai Imperiul Roman `i persecuta a copiilor ascult\tori, crescu]i
la na[terea lui Mircea Eliade, Mihail Sebastian,
pentru starea cre[tin\t\]ii a- mult de 1500 de ani `n care to- f\r\ mil\ pe cre[tini, astfel c\ `n dragostea fa]\ de Dum-
Pavel Dan [i tot at=t de la trecerea la cele ve[ni- tul a fost la vedere, când bi- nezeu sunt cu-adev\rat lu-
ce a lui B. P. Hasdeu. S\ mai adaug [i cei cinci- pusene, monahul cu pricina a prin selectarea celor care frec-
bliotecile lumii [i internetul ventau slujbele nu se proteja cruri pe care mul]i ar dori s\
zeci de ani de la mutarea `ntru drep]i a lui Camil spus, la un moment dat, c\ [i este plin de c\r]i, studii, arti-
Petrescu? Din p\cate am ignorat aceste eveni- `n ]ar\ ar trebui luate m\suri doar con]inutul cultului, ci, le cunoasc\ [i s\ le tr\iasc\.
cole, filme, imagini despre adesea, se proteja [i identitatea Trezirea interesului pentru
mente, a[a cum s-a `nt=mplat mereu `n to]i pentru o sporire a vie]ii du- ceea ce se petrece la slujbe, de-
ace[ti ani ai unei tranzi]ii ce pare f\r\ sf=r[it; `n hovnice[ti a credincio[ilor. Iar membrilor Bisericii, care pu- via]a duhovniceasc\ [i „life-
confuzia de valori [i cu o „industrie“ care fabric\ spre semnifica]ia teologic\ [i style-ul“ cre[tin nu se mai
m\sura principal\ pe care el o simbolic\ a tuturor momente- teau fi expu[i primejdiei perse-
pe band\ rulant\ tot felul de vedete din carton, vedea a fi cea mai eficient\ ar cu]iei. De asemenea, `n acea poate face prin m\suri cu
`n false ierarhii, n-a mai fost timp de Mircea lor liturgice? Cum s-ar putea nuan]\ ezoteric\, epur\ri ori
consta `n revenirea la dis- face trierea celor care do- vreme, cre[tinii nu dep\[eau
Eliade, M. Sebastian, B. P. Hasdeu, Pavel Dan, lustra]ii, ci prin dragostea [i
Camil Petrescu. Nu era oportun „un An ciplina arcana (obiceiul Bise- resc/au dreptul s\ intre `n Bi- 10% din totalul popula]iei Im-
UNESCO“ consacrat lui Mircea Eliade? Cum au ricii primare de a nu permite periului. ~ns\ de `ndat\ ce cre[- exemplul celor care [i L-au
seric\ `n ora[ele tot mai cos- adus pe Hristos `n via]a pro-
f\cut, `n 2005, ru[ii cu Cehov al lor [i, `n 2006, accesul la cult [i la `nv\]\tu- mopolite? Prin introducerea tinismul a devenit religie oficia-
norvegienii cu Henrik Ibsen? Ba bine c\ nu. N-a rile profunde necre[tinilor sau legitima]iilor de cre[tin? l\ `n Imperiul Roman, iar ma- prie [i aten]ia celor care vor
fost, `ns\, s\ se `nt=mple. Iar c=nd, totu[i, am celor care `nc\lcau disciplina Nu mai are rost s\ con- rea mas\ a popula]iei a `mbr\- altceva decât via]a p\c\toas\.
f\cut efortul s\ ne amintim, lucrurile au luat o bisericeasc\.) tinu\m cu lista dificult\]ilor ]i[at noua religie (chiar dac\ {i, desigur, prin „complici-
`ntors\tur\ aproape grotesc\. Iat\. Ce ar presupune, mai con- mul]i numai cu numele) disci- tatea“ harului lui Dumnezeu
„~n sf=r[it m\ciuca devine arcu[. {i [ti]i de generate de reintroducerea
cret, revenirea ast\zi la o ase- unei atât de radicale m\suri plina arcana a fost uitat\, ne- pe care, cu to]ii, buni [i mai
ce? Fiindc\ am realizat cu o brusche]e aproape pu]in buni, `l primim sub
fizic-dureroas\ `n ce m\sur\ Mihail Sebastian a menea practic\? Interdic]ia (de[i nici nu am amintit de maig\sindu-[i utilitatea. A[a
fost manipulat, malformat, otr\vit [i deturnat de a mai intra `n biseric\ a curio[ii paparazzi, de televi- cum cred c\ nu [i-o mai poate acoperi[ul Bisericii `ntru care
de la artistic la vendeta politic\, dup\ 1989, ca necre[tinilor, a tuturor celor ziunile avide de senza]ional, g\si nici ast\zi. am primit botezul.
[i `n epoca scandalului De dou\ mii de ani! ~ncai opri]i de la `mp\rt\[anie, a de asocia]iile care „vegheaz\“ Ce-i drept, lumea zilelor * NICOLAE HULPOI ESTE TEOLOG, REDACTOR-[EF AL
atunci [i-a f\cut-o singur, din pricina - `ntre al- celor care lipsesc trei du- la respectarea drepturilor o- noastre e ahtiat\ dup\ secre- S|PT|M+NALULUI „LUMINA DE DUMINIC|“
tele - a fascina]iei fa]\ de Nae Ionescu. Acum,
`ns\, dac\ ne g=ndim pu]in, Sebastian nu a `n-
semnat de la publicarea Jurnalului s\u [i p=n\ DE LA AL}II PENTRU NOI mai des controlul [i revizui-
azi, deci de vreo 15 ani, dec=t - exclusiv! - o arm\ rea cugetului [i a con[tiin]ei
contra congenerilor [i prietenilor s\i mai subtil
sau mai acuzat legionarzi fie ante, fie post 1934-
1938. Scriitorul - adic\, romancierul, drama-
Gânduri [i `ndemnuri la `nceputul unui an nou pentru ca s\ fie curate [i s\
r\mân\ `mp\cate“.
turgul, melomanul, gazetarul, francofilul, este- ve[nicie. Fuge pe nesim]ite S\ facem un scurt bilan] al A[a scria preotul V. Hojbo-
tul rafinat, eseistul proustianizant etc. - a fost timpul `n acela[i vad necunos- faptelor [i al vie]ii noastre din t\ `n „Calendar cre[tin“ pe a-
pur [i simplu sacrificat, o dat\ mai mult, trans- de Liviu PAPUC cut al infinitului. A disp\rut trecut. S\ ne d\m socoteala [i nul 1939, editat la Cern\u]i
format `n pretext vindicativ [i revendicativ. [i anul acesta `n noianul vre- s\ prezent\m sorocul osârdi- de Mitropolia Bucovinei. Tot
Altfel zis - folosit strictamente ca o m\ciuc\ `n „Vrând-nevrând, la sfâr[it acolo, poezia „Ca Ioan“ de
de an vechi [i `nceput de an mii c\runte, cuprinzându-l a- ilor [i str\daniilor noastre de
scopuri cu totul [i cu totul str\ine firii [i ros- cela[i vast ocean al eternit\- ieri [i apoi s\ ne `ns\il\m [i {tefan I. Neni]escu (1897-
turilor scrisului s\u. Asta chiar dac\, bine- nou, fiecare cuget\ mai mult la ]ii. {i acum, când pr\znuim s\ ne croim `ndreptarul nou- 1979), poet [i estetician, pro-
`n]eles, `nsu[i textul Jurnalului `ndrept\]ea una ceea ce a fost [i ce-a f\cut, cât [i `nceputul unui nou an, se cu- fesor universitar, a c\rui liri-
sau alta dintre dioptriile deviante `ntre ale c\- lui an, care bate zorit la poar-
la ceea ce va fi [i la ceea ce va vine s\ poposim o clip\ `n un- ta veacului de mâine. c\ a evoluat de la adora]ia
ror rame a r\mas captiv p=n\ ast\zi“. Nimic face sau ar trebui s\ fac\. mistic\ la medita]ia metafizi-
mai adev\rat dec=t aceste observa]ii ale lui Dan da vremii ce va fugi din nou S-a scurs [i anul acesta, cu
C. Mih\ilescu, publicate `n octombrie 2007, `n Curge nepotolit\ vremea `n `n aceea[i vistierie nesfâr[it\ care nu ne vom mai `ntâlni, [i c\ abstract\ [i ermetic\, pe
revista „Idei `n Dialog“; Mihail Sebastian a fost, nep\trunsa [i nem\rginita a vremii trec\toare. cu el s-au dus mai c\ acelea[i care o [i reproducem: „Ca I-
`nc\ o dat\, „sacrificat“ dup\ tip\rirea Jurnalu- griji [i nevoi, acelea[i bucurii [i oan a[ vrea - la cina cea de
lui s\u, la peste cincizeci de ani de la petrecerea doriri de totdeauna. Acelea[i tain\ -/ S\ raz\m capul meu
sa din via]\. Jurnal l935-1944 se publica `n 1996 n\dejdi de mai bine, acelea[i de sfântul um\r;/ S\ m-odih-
(text `ngrijit de Gabriela Om\t; prefa]\ [i note dorin]e am\gitoare bat st\ru- nesc de zbucium [i de lupt\;/
de Leon Volovici), dup\ ce lumea literar\ va fi itor din nou la u[a pustie [i S\ uit de tot, sim]indu-Te pe
a[teptat vreme `ndelungat\ [i, mai ales, dup\ Tine/ Aproape, auzindu-}i r\-
ce, `n epoc\, autorul `nsu[i publica diverse
hodorogit\ a sufletului nos-
tru pribeag. suflarea./ Ca Ioan a[ vrea s\
„fragmente de jurnal“, parc\ pentru a testa pu- simt cum a Ta mân\/ Ia cupa,
blicul poten]ial al scrierii sale; mul]i cuno[teau Noi, `ns\, cei ce dorim s\
preocuparea sa pentru literatura subiectiv\, din devenim de azi `nainte cre[tini frânge pâinea [i-mp\r]e[te/
textele critice de felul Romanul cu cheie `n adev\ratul `n]eles al cuvân- ~mp\rt\[ania `n jurul mesei;/
(„Rampa“, 1935), Gide memorialist („Cuv=ntul“, tului [i ne d\m seama de ros- S\ m\ desmierde p\rul dul-
1928), Jurnalul Katherinei Mansfield („Cuv=n- tul [i menirea noastr\, s-o ru- ce; vocea/ Asemenea fo[netu-
tul“, l932), Note despre Jurnalul lui Jules pem cu trecutul [i s\ `ncepem lui nop]ii fie./ Ca Ioan a[ vrea
Renard („Revista Funda]iilor Regale“, 1936), o via]\ nou\, tr\it\ dup\ Sf. s\ m\ proptesc de Tine,/ S\
„Amintirile“ d-lui Gh. Br\escu („Revista Fun- Evanghelie. S\ ne apropiem [i fiu iubitul T\u. A[ vrea, Iisu-
da]iilor Regale“, 1936), Titu Maiorescu [i Jur- se,/ S\ m-odihnesc ]inându-
nalul s\u („Revista Funda]iilor Regale“, 1940),
s\ ne al\tur\m de Iisus, care
singur numai ne poate lumina Te `n bra]e/ {i-mbr\]i[at de
din evoc\rile [i „dosarul de crea]ie“ tip\rite `n Tine s\ visez“.
presa vremii [i adunate sub aceste titluri de calea [i `ndrepta pa[ii pe
Cornelia {tef\nescu `n masivul volum Eseuri. c\rarea cea dreapt\ ce duce la La care mai ad\ug\m, din
Cronici Memorial (1972); texte precum Jurnal nemurire [i ve[nicie. acela[i calendar, dar pe anul
de roman, Jurnal de ski, La Bra[ov `ntr-o iarn\ Iat\ hot\rârile ce trebuie s\ 1940, „Rug\ciune“ de {t. O.
ori Jurnal de vacan]\, ap\rute `n serial `n re- le lu\m [i care s\ ne fie ]inta Iosif: „Doamne, c\tre Tine-
viste [i ziare de mare tiraj prin anii ’30 („Cu- c\tre care s\ râvnim cu `nce- ndrept,/ Ast\zi ruga mea
v=ntul“, „România literar\“, „Facla“, „Lumea ro- perea anului ce vine: «Vreau umil\!/ Iart\ celuia nedrept,/
mâneasc\“, „Revista Funda]iilor Regale“) n-au s\ devin un om mai bun, un De la tronul T\u a[tept/ Cel
fost altceva dec=t teste; pentru autor, s\ simt\ om nou, un om ren\scut». din urm\ semn de mil\...// Ca
„pulsul“ publicului pentru jurnalul s\u, iar un demon cad `nvins,/ Fulge-
pentru cercet\torul de mai t=rziu, s\-l conduc\ Dându-ne seama c\ pân\
pe c\r\ri care nu duceau dec=t `napoi, `n epoc\, acum ne-am petrecut via]a rat de suferin]\,/ ~n genun-
nic\ieri, `ns\, spre textul cunoscut abia `n 1996. mai mult `n tov\r\[ia p\ca- chi, cu graiul stins,/ {i cu su-
Prin, anii ’80, c=nd `ncepusem o carte despre tului [i a ispitelor, s\ ne deci- fletul cuprins,/ De obid\ [i
Literatura subiectiv\, mi se spunea cam a[a: dem s-o rupem cu trecutul [i c\in]\;// Dornic bra]ele-mi
„este un Jurnal al lui Mihail Sebastian, nu e la s\ `ncepem o via]\ nou\. Pre- `ntind,/ C\tre cerurile Tale,/
BAR (Biblioteca Academiei Române - n. n.), nu facerea [i rena[terea s\ `n- Valurile m\ cuprind,/ Inima
se [tie unde e, dar `ntr-o zi o s\ apar\, fii sigur“ ceap\ `ns\ din l\untrul nos- mi-o simt murind,/ De ne]\r-
(citatul e reprodus, din memorie, dup\ spusele tru. S\ plivim adânc inima de murit\ jale;// {i pe Tine Te
inegalabilului istoric Z. Ornea, de prin 1986- buruiana urii [i a vrajbei, s\ mai chem:/ Doamne, Tu e[ti
1987, cred). Jurnalul a ap\rut, e adev\rat ce-mi sfânt [i mare!/ Mântuie-m\
spunea Z. Ornea, dar receptarea sa, iat\, a avut smulgem din r\d\cin\ b\l\-
ria r\ut\]ilor [i a nelegiui- de blestem.../ C\tre Tine
parte de soarta pe care i-o descrie `n cuvinte
amare, cu dreptate `ns\, Dan C. Mih\ilescu. rilor. S\ altoim [i s\ s\dim `n plâng [i gem:/ ~ndurare“.
ea floarea neve[tejit\ a milei * LIVIU PAPUC ESTE ISTORIC LITERAR,
* IOAN HOLBAN ESTE SCRIITOR [I CRITIC LITERAR IE[EAN
[i a iubirii. S\ ne facem cât PUBLICIST, DOCTOR `N LITERE
 Joi, 10 ianuarie 2008 11
5.000.000 DE DOLARI ~NCAS|RI PENTRU „4, 3, 2“: Cristian Mungiu este un regizor de prestigiu
Actualitate interna]ional, dup\ ce a ob]inut 15 premii interna]ionale cu filmul „4, 3, 2“, printre care Palme d’Or.
Filmul a devenit celebru, fapt dovedit [i de `ncas\rile de 5.092.423 de dolari. Dup\ Cannes, filmul a
ob]inut premii prestigioase [i a fost nominalizat la cele mai importante festivaluri de film. Totodat\,
lungmetrajul este nominalizat la Globul de Aur, la categoria cel mai bun film str\in. Filmul, realizat cu un
buget de 600.000 de euro, a `nregistrat cele mai mari `ncas\ri dintre filmele române[ti ale anului 2007.

2,8 milioane de rom=ni PE SCURT

au fost vaccina]i antigripal
Potrivit datelor Ministerului
S\n\t\]ii (MS), de la `nceputul
campaniei de vaccinare antigri-
pal\ au fost vaccinate 2,8 milioa-
ne de persoane, din categoriile cu
risc crescut de a face grip\ [i com-
plica]ii ale acesteia. Speciali[tii
MS sus]in c\ procentual, la nivel
na]ional, num\rul celor vaccina]i
reprezint\ 85% din totalul celor
catagrafiate de medicii de familie
[i 13,5% din totalul popula]iei
Rom=niei.
Din totalul persoanelor vacci-
nate `n perioada 15 octombrie-31
decembrie, 219.337 au fost copii cu
vârsta `ntre 0 [i 14 ani, 1,3 milioane
persoane cu vârsta `ntre 15 [i 64 ani
[i peste 1,3 milioane au fost per-
soane cu vârsta de peste 65 ani.
Cea mai mare acoperire `n
r=ndul popula]iei catagrafiate,
`ntre 90%-100%, s-a `nregistrat `n
jude]ele Alba, Bihor, Bistri]a-N\-
s\ud, Bra[ov, Buz\u, Covasna,
C\l\ra[i, Dolj, Gorj, Ialomi]a,
Ia[i, Ilfov, Mehedin]i, Mure[,
Maramure[, Olt, Neam], Teleor-
man, Suceava, Vrancea. ~n alte
cinci jude]e, acoperirea este `ntre
55% [i 65% (Gala]i, Hunedoara,
Prahova, Sibiu, Arad). Aceste
jude]e au fost sesizate deja de
MSP s\ intensifice ac]iunile de
vaccinare antigripal\ a popu-
la]iei, astfel `ncât acoperirea per-
soanelor din grupele expuse la
risc s\ fie maximal\. (Otilia
B|LINI{TEANU)
Opera lui Eminescu,
prezentat\ la Vene]ia
Trei bursieri ai Institutului
Român de Cultur\ [i Cercetare
Umanistic\ (IRCCU) de la
Vene]ia vor sus]ine, pe 15 ia-
nuarie, cu prilejul anivers\rii
poetului Mihai Eminescu, un
curs [i un seminar, dedicate
poeziei [i prozei acestuia. Cei
trei, Gabriela Molc[an,
Cristian Alexandru Damian [i
Marius Cornea, sunt bursieri
„Nicolae Iorga“ ai Institutului
de la Vene]ia. Manifestarea
are loc la Pallazzo Correr,
sediul IRCCU, `n cadrul lec-
toratului de limb\, literatur\,

Aloca]ie mai mare pentru nou-n\scu]i cultur\ [i civiliza]ie român\,

care se desf\[oar\ `n conformi-
tate cu prevederile Conven]iei
dintre Universitatea
a Executivul a decis majorarea cu 4,5% a unor aloca]ii [i ajutoare sociale de care Ca’Foscari [i IRCCU Vene]ia.
Acest institut a fost fondat `n
beneficiaz\ anumite categorii de persoane a Majorarea s-a f\cut `n func]ie de indicele 1930 de marele istoric român
de cre[tere a pre]urilor de consum prognozat pentru anul 2008 [i intr\ `n vigoare Nicolae Iorga. ~nc\ de la
`nceput, dorin]a acestuia a fost
din aceast\ lun\, a precizat Camelia Sp\taru, purt\tor de cuv=nt al Guvernului a aceea de a da posibilitatea
Cuantumul aloca]iei lei; pentru familia cu trei tinerilor români s\ studieze [i
pentru copiii nou-n\scu]i copii, de la 47 lei la 49 lei; s\ se formeze `n acest fertil
cre[te cu 4,5%, de la 204 lei pentru familia cu patru mediu cultural atât de
apropiat spiritualit\]ii
la 213 lei, `ncepând cu luna sau mai mul]i copii, de la române[ti. Bursa „Nicolae
ianuarie 2008. De aceast\ 52 la 54 lei. Iorga“, instituit\ `n 1998 ca
majorare vor beneficia Aloca]ia de sus]inere omagiu adus ilustrului fonda-
peste 190.000 de nou- pentru familia monopa- tor al „Casei române din
n\scu]i. Efortul financiar rental\ se majoreaz\ pen- Vene]ia“, dup\ cum numesc
este de circa 40,47 milioane tru familia cu un copil, de vene]ienii institutul, pre-
de lei. Fondurile necesare la 52 lei la 54 lei; pentru supune o perioad\ de cercetare
pentru plata acestor alo- familia cu doi copii, de la cu durata de doi ani `n diferite
ca]ii se suport\ de la buge- 62 lei la 65 lei; pentru fa- domenii umanistice. Tot `n
tul de stat, prin bugetul milia cu trei copii, de la 70 aceast\ perioad\, bursierii or-
ganizeaz\ [i particip\ la di-
Ministerului Muncii, Fa- lei la 73 lei; pentru familia verse activit\]i [tiin]ifico-cul-
miliei [i Egalit\]ii de {anse cu patru sau mai mul]i turale, la ac]iuni derulate atât
pe anul 2008. copii, de la 79 lei la 83 lei. `n cadrul institutului, precum
Aloca]ia de plasament a Vor primi aceste aloca]ii [i la diferite manifest\ri
fost indexat\ cu 4,5%, `n- familiile al c\ror venit net desf\[urate `n colaborare cu
cepând cu luna ianuarie lunar pe membru de fami- alte institu]ii italiene [i eu-
2008, cuantumul lunar a- lie este de maximum 184 ropene.
jungând astfel la 90 de lei. lei. Limita de venituri nete
Aloca]ia se acord\ potrivit a fost majorat\, de aseme- 35 de titluri la
prevederilor art. 20 din nea, cu 4,5% fa]\ de va-
OUG nr. 26/1997 [i Legii loarea stabilit\ `n 2007. Polirom, `n ianuarie
nr. 272/2004, pentru fieca- Efortul financiar supli- ~n 2007, Editura Polirom a
re copil `ncredin]at, dat `n mentar pentru plata aces- `nregistrat un ritm de cre[tere
plasament sau asupra c\- tor aloca]ii este de circa de 30%. Pentru acest an, edi-
ruia s-a instituit tutela. 22,136 milioane de lei [i se tura anun]\ c\ printre noile ti-
Efortul suplimentar a- asigur\ din fondurile alo- tluri se reg\sesc dou\ apari]ii
nual este de 2,553 milioa- cate de la bugetul de stat de excep]ie `n afara colec]iilor
„Metafizica detectivului
ne de lei, pentru un num\r Ministerului Muncii pe de cinci persoane, de la beneficiaz\ persoanele cu va fi de 84 lei `n cazul a- Marlowe“, de Mircea Mih\ie[,
estimat de 53.000 de bene- anul 2008. Num\rul fami- 356 lei la 372 lei. handicap, au fost [i ele in- dultului cu handicap grav, [i primul volum din „Istoria re-
ficiari [i se asigur\ din liilor care beneficiaz\ de De asemenea, pentru dexate cu 4,5%. M\sura se de 63 lei `n cazul adultului ligiilor“ (Religiile antice), un
fondurile alocate de la bu- aceste ajutoare este de fiecare alt\ persoan\ pes- aplic\ `ncepând cu luna cu handicap accentuat [i proiect coordonat de Giovanni
getul de stat Ministerului peste 886.000. te num\rul de cinci din fa- ianuarie 2008. de 31 de lei `n cazul adul- Filoramo. „Istoria religiilor“
Muncii pe anul 2007. Cuantumul venitului milie se va acorda suma de Astfel, indemniza]ia lu- tului cu handicap mediu. (Religiile antice) este o lucrare
~ncepând cu luna ianu- minim garantat a fost in- 25 de lei. Vor primi acest nar\ de care beneficiaz\ Efortul financiar supli- monumental\, la alc\tuirea
arie 2008, cuantumurile dexat, cu 4,5%, `ncepând ajutor social aproximativ adultul cu handicap grav mentar pentru anul 2008 c\reia [i-au adus contribu]ia
aloca]iei familiale comple- cu luna ianuarie 2008. 380.000 de familii [i per- se majoreaz\ de la 179 lei este 53,57 milioane de lei. numero[i speciali[ti, [i
mentare [i a celei de Astfel, pentru o persoan\ reprezint\ o c\l\torie `n timp
soane singure. Suma tota- la 187 lei, iar indemniza]ia Fondurile necesare pen- prin diversele forme de religie
sus]inere pentru familia singur\ a fost majorat de l\ necesar\ pentru plata lunar\ de care beneficiaz\ tru plata acestor presta]ii pe care le-a cunoscut umani-
monoparental\ se vor ma- la 96 lei la 100 lei; pentru ajutorului social este de adultul cu handicap accen- sociale se asigur\ de la bu- tatea. Printre apari]iile din li-
jora cu 4,5%. familii de dou\ persoane, circa 630 de milioane de tuat se majoreaz\ de la getul de stat, prin bugetele teratura român\ sunt dou\ noi
Cuantumul aloca]iei fa- de la 173 lei la 181 lei; lei [i va fi suportat\ de la 147 lei la 154 lei. proprii ale jude]elor, din titluri `n colec]ia „Fiction Ltd“,
miliale complementare se pentru familii de trei per- bugetele locale. Bugetul personal com- transferuri de la bugetul „Curcubeul dublu“, de
majoreaz\ pentru familia soane, de la 241 lei la 252 Cuantumurile indem- plementar lunar, acordat de stat c\tre bugetele lo- Alexandru Vlad, [i „Locomotiva
cu un copil, de la 36 lei la lei; pentru familii de patru niza]iei lunare, respectiv persoanelor cu handicap, cale, prev\zute cu aceast\ Noimann“, de Nichita Danilov.
38 lei; pentru familia cu persoane, de la 300 lei la al bugetului personal com- indiferent de veniturile pe destina]ie `n bugetul Mi- Capitolul literatur\ universal\
doi copii, de la 42 lei la 44 314 lei, iar pentru familii plementar lunar, de care care le realizeaz\ acestea, nisterului Muncii. a include 11 apari]ii `n colec]ia
„Biblioteca Polirom“. Aproape
jum\tate din oferta Editurii
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Polirom pe luna ianuarie este
dedicat\ nout\]ilor din zona
a CURSURI AM+NATE ~N m\rul 2 din Fârt\ne[ti din cauz\ c\ Teatrul Nottara din Bucure[ti va de la Vene]ia din 2007. Evenimentul, [tiin]elor socio-umane: rela]ii
s-a stricat transformatorul electric al prezenta spectacolul „Nemuritorul“, la care sunt invita]i comisarul ex- interna]ionale, psihologie, [ti-
{COLI {I GR|DINI}E: Cursurile au in]ele educa]iei, rela]ii publice,
`ntregii comune. Tot `n jude]ul Gala]i, de Gheorghe S\s\rman, `n cadrul pozi]iei, Mihai Pop, curatorul acesteia,
fost amânate sau `ntrerupte `n mai `n localitatea Coasta Lupei, din cauza unui turneu la München [i Stuttgart, studii de gen. Printre acestea
multe [coli din ]ar\ din cauza z\pezii Mihnea Mircan, [i artistul Florin
z\pezii, copiii nu pot fi transporta]i. `ntre 26 [i 27 ianuarie, potrivit Tudor, reprezint\ prima ac]iune din se num\r\ „Dic]ionar de rela]ii
sau a problemelor ap\rute la in- ~n jude]ul Prahova, Gr\dini]a num\- Institututului Cultural Român (ICR) interna]ionale. Secolul XX“ (co-
stala]iile electrice sau termice, dup\ ciclul de dezbateri „La Arte Mar]iale“, ordonator Maurice Vaisse),
rul 1 din Urla]i s-a `nchis din cauza de la Berlin. organizate de ICR, `ntr-una din zilele
cum a declarat consilierul ministru- lipsei de alimentare cu ap\. Un nu- Spectacolul `n regia lui Brigitte „Psihologia `mb\trânirii“, de
lui Educa]iei, Mihalea Suciu. de mar]i ale fiec\rei luni. Roger Fontaine, „Psihoterapia
m\r de 17 elevi nu au putut fi trans- Drodtloff se va monta pe 26 ianuarie,
~n jude]ul Constan]a o unitate [co- porta]i `n jude]ul Dolj din cauza dru- la Black Box Gasteig din München, [i Potrivit unui comunicat al Birou- tulbur\rilor anxioase“ (coordo-
lar\ era izolat\ [i elevii nu au putut murilor impracticabile. pe 27 ianuarie, la Hotel Marbacher- lui de pres\ al ICR, organizatorii in- nator Gavin Andrews),
ajunge la ea. ~n jude]ul C\l\ra[i la Inspectoratul jude]ului Mara- hof din Stuttgart. vit\ la confruntare cu arta contempo- „Consiliere pedagogic\“, de
{coala num\rul 1 din Pl\t\re[ti nu s-au mure[ a decis ca timp de o s\pt\- „Nemuritorul“, care a avut pre- ran\, „La Arte Mar]iale“, arti[tii din Ioan Al. Dumitru,
f\cut cursuri din cauza defect\rii in- mân\ s\ `nchid\ gr\dini]a care apar- miera `n anul 2006 la Teatrul Nottara, toate genera]iile, care „nu mai au ali- „Comunicarea `n institu]ii [i or-
stala]iei de `nc\lzire. Nu s-au ]inut ]ine de [coala din comuna Rece, deoa- este o fars\ tragic\ dup\ „Deus ex biul unei expozi]ii de perete, care s\ ganiza]ii“, de Alex Mucchielli,
cursuri nici la {coala General\ din rece atât sistemul de `nc\lzire, cât [i machina“ de Gheorghe S\s\rman. vorbeasc\ de la sine“, fiind expu[i ti- „Gen [i interese politice. Teorii
M\rgineni, jude]ul Neam], [i nici la sistemul electric nu sunt `n stare de a DEZBATERE LA ICR: Institu- rului `ntreb\rilor publicului, „chemat [i practici“, de Oana B\lu]\,
Colegiul Tehnic „Paul Dimo“ din Ga- func]ionare. tul Cultural Român (ICR) va g\zdui pe tatami echipat [i preg\tit pentru Alina Dragolea [i Alice Iancu,
la]i. De asemenea, tot `n Gala]i cur- a TEATRUL NOTTARA PLEA- mar]i, 15 ianuarie, o dezbatere privind eschive“. Moderatorul dezbaterii va fi „Cum s\ vorbim despre c\r]ile
surile au fost `ntrerupte la {coala nu- C| ~N TURNEU ~N GERMANIA: prezen]a arti[tilor români la Bienala criticul de art\ Erwin Kessler. a pe care nu le-am citit“, de
Pierre Bayard etc. a
12 Joi, 10 ianuarie 2008

DESCOPERIRE: Potrivit unei echipe de cercet\tori de la Institutul de Tehnologie din

Por]ia Massachusetts, virusul din familia H5, care are un grad de contagiune ridicat\ `n cazul p\s\rilor,
se fixeaz\ `n receptori situa]i `n sistemul respirator inferior, [i nu la nivelul mucoaselor nazale
sau din gât, a[a cum este cazul diferitelor tulpini virale responsabile de declan[area epidemiilor
de s\n\tate de grip\ uman\. Astfel, temutul virus H5N1 este mult mai pu]in contagios, r\spândirea sa de la
om la om fiind mult mai greu de realizat decât `n cazul celorlal]i viru[i gripali.

Nivelul crescut
ANALIZE MEDICALE
de PTH poate indica
cancerul paratiroidian
Hormonul Paratiroid
(PTH) este secretat de c\-
tre glandele paratiroide [i
conduce la cre[terea con-
centra]iei de calciu din s=n-
ge. De asemenea, hormonul
paratiroid reduce nivelul de
fosfa]i absorbi]i `n tubii
proximali ai rinichiului,
ceea ce `nseamn\ c\ mai
mul]i fosfa]i sunt elimina]i
prin urin\. Totu[i, hor-
monul paratiroidian fa-
vorizeaz\ absorb]ia de fos-
for din intestin [i din os, [i
trecerea lui `n circula]ie,
ceea ce conduce la o anu-
lare a deficitului creat `n
urma excre]iei crescute.
Un nivel crescut de hor-
mon paratiroidian `n s=nge
este cunoscut ca hiperpa-
ratiroidism. Dac\ glandele
paratiroide sunt cauza, a-
tunci se numeste hiperpa-
ratiroidism primar. Cau-
zele sunt adenomul para-
tiroidian, hiperplazia para-
tiroidian\, cancerul para-
tiroidian.
DREPTURILE ASIGURATULUI
Ce este cardul european
de asigur\ri de s\n\tate
Cardul european se elibe-
reaz\ numai `n situa]ia de-
plas\rii asiguratului pentru
[edere temporar\ `ntr-un
stat membru al Uniunii Eu-
ropene (UE). Perioada de va-
labilitate a acestuia este sta-
bilit\, astfel `nc=t, s\ aco-
pere perioada de timp nece-
sar\ [ederii temporare, dar
nu poate dep\[i 6 luni de la
data emiterii. Acesta poate fi
utilizat de c\tre asigura]ii
din sistemul de asigur\ri so-
ciale de s\n\tate din Ro-
m=nia numai pe teritoriul
statelor membre ale UE.
Cardul european con]ine
urm\torul set obligatoriu de
informa]ii:
- numele [i prenumele
asiguratului;
- codul numeric personal
al asiguratului;
Daca altceva reprezint\
cauza nivelului crescut de
hormon, atunci se nume[te
hiperparatiroidism secun-
dar [i se `nt=lne[te de obi-
cei `n insuficien]a renal\
cronic\.
Un nivel sc\zut de PTH
`n s=nge este cunoscut ca
hipoparatiroidism, cauzele
cele mai dese fiind de natu-
r\ iatrogen\. Astfel, mane-
vrele chirurgicale duc cel
mai des la afect\ri ale pa-
ratiroidelor (de exemplu `n
chirurgia tiroidian\). De
asemenea, se mai `nt=lnesc
cazuri de hipoPTH `n boli
autoimune [i `n tulbur\ri
metabolice ereditare. PTH
poate fi m\surat `n s=nge
`n diferite forme: pth in-
tact, n-terminal pth, c-ter-
minal pth, iar testele sunt
diferite `n func]ie de caz [i
de clinic\. (Rubric\ realiza-
t\ cu sprijinul laboratoru-
lui Focus Lab Plus Bucu-
re[ti - www.focuslab.ro)
- data na[terii asiguratu-
lui;
- data expir\rii cardului;
- codul Organiza]iei Inter-
na]ionale pentru Standardi-
zare pentru statul membru
emitent al cardului;
- num\rul de identificare
[i acronimul casei de asigu-
r\ri de s\n\tate care emite
cardul;
- num\rul cardului.
Respectivul card confer\
asiguratului dreptul de a be-
neficia de asisten]a medica-
l\ necesar\ `n cursul unei
[ederi temporare `ntr-un
stat membru UE, dar nu a-
coper\ situa]ia `n care asi-
guratul se deplaseaz\ `ntr-
un stat membru al Uniunii
Europene `n vederea bene-
ficierii de tratament medi-
cal. a
Bolile moderne, o consecin]\
a alimenta]iei nes\n\toase
de dr. Cristina-M
Maria
GAVRILESCU
~n primul rând, medicul
zilelor noastre, asaltat de o
avalan[\ de probleme para-
medicale, legate de o nesfâr-
[it\ [i dificil\ scriptologie,
nu mai are timpul [i r\bda-
rea necesare s\-i explice pa-
cientului cât este de impor-
tant s\ urmeze o anumit\
diet\ pentru a deveni s\n\-
tos. Pacientul `nsu[i, chiar
corect instruit, tr\ie[te [i el
`n acela[i carusel al unei
vie]i pline de probleme, `n
care, din nefericire, nu mai
g\se[te loc pentru necesit\]i
vitale, printre care aceea de
a se hr\ni. Din punctul de
vedere al unui om modern,
care lupt\ cu timpul pentru
a ob]ine un maxim de profit,
e mult mai simplu s\ m\-
nânce ceva `n mare [i „efi-
cient\“ grab\, de exemplu o
gustare de tip fast-food,
decât s\ „piard\ vremea“ cu
o mas\ preparat\ dietetic de
sine `nsu[i [i s\ o savureze
tihnit `n familie.
E mult mai simplu pen-
tru omul modern s\ a[tepte
vindecarea de la „miracu-
loasele“ medicamente, decât
s\ fac\ el `nsu[i un efort
pentru a preveni `mboln\vi-
rea sau a `ndep\rta boala
eventual instalat\.
Regimul alimentar ar trebui s\ constituie prima
semipreparatelor de carne de
tip cârna]i sau salam.
etap\ c\reia s\ i se adreseze medicul `n
demersul restabilirii st\rii de s\n\tate. Din Nu uita]i de
p\cate, acest lucru este deseori ignorat `n alimentele de sezon!
Noile tipuri de alimente [i
practic\, din mai multe motive. Alimentele pe
substituen]i sintetici de tip
care le inger\m zilnic au o mare influen]\ asupra aspartam `ncep s\ domine
bunei func]ion\ri a organismului, consecin]ele rapid rafturile alimentare-
lor. O alt\ modificare fa]\ de
const=nd `n boli dintre cele mai grave. tradi]ie este aceea c\, spre
deosebire de p\rin]ii no[tri,
nu mai mânc\m alimente de
Datele Institutului Ame- cial alimente conservate,
rican pentru Cercetarea prafuri pentru preparare sezon. Legumele [i fructele
Cancerului demonstreaz\ c\ instant, produse zaharoase sunt `mpachetate [i r\spân-
aproximativ 40% dintre toa- sau bogate `n gr\simi ani- dite transcontinental, dese-
te neoplaziile b\rba]ilor [i male, afum\turi, carne ro- ori `mpachetate frigorific [i
60% dintre cele ale femeilor [ie, salamuri, produse de pa- p\strate pentru lungi pe-
sunt legate, `ntr-un fel sau tiserie, pâine alb\, ulei rafi- rioade de timp.
altul, de regimul alimentar. nat, cereale decorticate, este Din multe puncte de ve-
Modalitatea `n care ale- necesar\ o schimbare `n di- dere dieta str\mo[ilor no[tri
gem s\ ne aliment\m poate
eta noastr\. Ideal\ ar fi ori- [i a multor popoare ale lumii
contribui la instalarea unor a treia dep\[e[te valoarea
entarea spre cereale integra-
boli (cum ar fi diabetul za- le, legume [i fructe proaspe- nutritiv\ a dietei noastre.
harat, bolile cardiovascula- Odat\ cu p\trunderea unor
te, fasole, pe[te, ulei nerafi-
re, neoplaziile, afec]iunile nat, lactate, soia, semin]e. alimente bogate `n gr\simi,
digestive), sau ne poate pro-
Cele mai mai mari schim- zah\r rafinat, alimente pro-
teja de acestea. b\ri `n alimenta]ie au sur- cesate chimic, s-a ajuns la o
venit `n ultimele 3-4 decenii, cre[tere a prevalen]ei diabe-
Opta]i pentru cereale, `n care tehnologia a creat noi tului zaharat tip 2 la peste
produse alimentare, supuse 50% dintre to]i membrii co-
lactate [i pe[te unui [ir lung de procese chi- munit\]ii cu vârsta mai
Pentru a ne autoevalua `n mice. Exist\ pe pia]\ carne mare de 35 de ani.
ceea ce prive[te alimenta]ia de animale ce au consumat Probabil c\ susceptibili-
noastr\ corect\ sau incorec-
t\, s\ privim ce con]in saco-
hran\ impregnat\ cu hor-
moni pentru cre[tere rapid\.
tatea deosebit\ a acestor in-
divizi pentru instalarea dia-
[ele noastre `ntr-o zi `n care
sosim de la cump\r\turi.
S-au inventat procese tehno-
logice sofisticate ce „fardea-
betului zaharat a r\mas po-
ten]ial\ atât timp cât se con-
Dac\ acestea con]in `n spe- z\“ deteriorarea natural\ a sumau pu]ine gr\simi, za-
h\r rafinat [i multe fibre.
~n loc de concluzii, s\ ne
gândim fiecare pentru o cli-
p\, dac\ nu merit\m s\ ne
oferim [ansa pentru o mai
bun\ stare de s\n\tate, prin
realizarea unor mici schim-
b\ri `n dieta noastr\:
- `nlocuirea `n mare parte
a proteinelor animale cu
proteine vegetale;
- diminuarea gr\similor
animale [i a zaharurilor [i
amplificarea consumului de
cereale integrale, legume [i
fructe;
- eliminarea alimentelor
semipreparate, cu numeroa-
se adaosuri sintetice.
* DR.
CRISTINA-MARIA GAVRILESCU ESTE
SPECIALIST GERIATRIE-GERONTOLOGIE,
CLINICA A V-A
MEDICAL|, SPITALUL UNIVERSITAR CFR IA{I

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 10 ianuarie 2008 13
MANAGER NOU LA NA}IONALA DE RUGBY: Fostul interna]ional Mircea
Sport Paraschiv este noul manager sportiv al echipei na]ionale de rugby a Rom=niei,
`n locul lui Tudor Constantin, care a demisionat. Fost director tehnic al
reprezentativei, Mircea Paraschiv a fost unul dintre cei mai titra]i juc\tori
rom=ni, cu 63 de selec]ii, `n majoritatea fiind c\pitan al selec]ionatei. ~n
postura de antrenor al echipei Dinamo Bucure[ti, a cucerit 8 titluri.

E[ecuri pe linie pentru tenisul rom=nesc `n Australia PE SCURT

a Cruciat, G=rd [i Ungur au pierdut `n calific\ri la Australian Open, `n timp ce Gallovits
a fost eliminat\ `n sferturi, la Hobart a
To]i cei trei tenismeni ro-
m=ni `nscri[i `n calific\rile
pentru tabloul principal al
turneului Australian Open,
primul de Mare {lem al anu-
lui, au fost elimina]i din pri-
mul tur preliminar. C\t\lin
G=rd a fost `nvins de sud-
africanul Rik De Voest `n trei
seturi, cu 7-5, 4-6, 6-3, italia-
nul Stefano Galvani l-a `ntre-
cut pe Adrian Cruciat cu 6-1,
6-4, iar austriacul Daniel
Koellerer a c=[tigat `n fa]a lui
Adrian Ungur, cu 6-0, 6-4.
La feminin, cele dou\ ro-
m=nce care se aliniaz\ la
startul calific\rilor pentru
tabloul principal al turneului
Australian Open, de la Mel-
bourne, Anda Perianu [i Mo-
nica Niculescu, au adversare
japoneze `n primul tur pre-
liminar.
Anda Perianu o are ca ad-
versar\ pe Seiko Okamoto, `n
vreme ce Monica Niculescu o
va `nt=lni pe Akiko Yonemu-
ra. Perianu [i Niculescu au
posibilitatea s\ fie adversare
`n ultimul tur al calific\rilor,
al treilea, fiind pozi]ionate pe
aceea[i parte a tabloului.
Tot `n Australia, dar la tur-
neul de la Hobart, dotat cu pre-
mii de 170.000 de dolari, juc\-
toarea rom=n\ Edina Gallovits
(foto) a ratat calificarea `n
semifinale. Gallovits a fost
`nvins\ `n sferturile de final\
de c\tre americanca Ashley
Harkleroad, `n dou\ seturi, cu
6-4, 6-4. Harkleroad, venit\ din
calific\ri, ca [i Gallovits, s-a
impus dup\ o or\ [i 32 de
minute de joc. Gallovits s-a ales
cu un cec de 4.015 dolari [i cu
37 de puncte WTA. ~n alte
meciuri din sferturile de final\,
rusoaica Vera Zvonareva, a
doua favorit\ a competi]iei, a
dispus de compatrioata sa
Elena Vesnina cu 6-3, 6-3, `n
timp ce italianca Flavia Pen-
netta a c=[tigat meciul cu indi-
ana Sania Mirza (N. 6), `n trei
seturi, cu 7-5, 1-6, 6-3. (N.P.)
Asesoft pierde
acas\ `n
„Cupa ULEB“
Echipa masculin\ de baschet
CSU Asesoft Ploie[ti a fost
`nvins\ pe teren propriu de
forma]ia s=rb\ BC Hemo-
farm Stada Vrsac cu scorul
de 83-72 (17-26, 22-10, 19-
16, 25-20), `n Grupa C a
Cupei ULEB. ~n urma aces-
tui e[ec, Asesoft este `n peri-
col de a rata calificarea `n
[aisprezecimile de final\ ale
competi]iei. Pentru echipa
ploie[tean\ au evoluat:
Elliott (8 puncte), Obradovic
(6), Cepulis (19),
Gaidamavicius (11),
C\ru]a[u (12), Griffith (12),
Gnjato, De’Angelo, Hargrove
(4). ~n clasamentul grupei C,

„Galactice“ doar `n Lig\ Hemofarm a urcat pe primul

loc, cu 6 victorii [i 2 e[ecuri,
urmat\ de Akasvayu Girona
- 5 victorii [i 2 `nfr=ngeri,
a Dup\ cinci victorii consecutive `n Liga Campionilor, Galatasaray Cafe Crown - 5
Oltchim Rm. V=lcea a pierdut `n campionatul intern victorii [i 2 `nfr=ngeri, CSU
Asesoft - 3 victorii [i 5
de handbal derby-ul cu Rulmentul Bra[ov a `nfr=ngeri, Spirou Charleroi
Dup\ mari succese `n Liga abordare de mare angaja- atac ratat), dar reu[e[te acest - 2 victorii [i 5 `nfr=ngeri,
Campionilor de handbal femi- ment fizic, Rulmentul a con- lucru în minutul 56, la scorul Hanzevast Capitals - o victo-
nin, Oltchim se vede `nvins\ dus cu unul [i dou\ goluri în de 25-25. Meciul cap\t\ ac- rie [i 6 `nfr=ngeri. ~n ul-
`n campionatul intern, `n me- primele zece minute de joc, cente dramatice, elimin\rile timele dou\ jocuri, Asesoft
ciul contra juc\toarelor lui apoi diferen]a a crescut la pa- curg de o parte [i alta, dar va juca la Istanbul, cu
Mariana T=rc\, care de mult tru goluri (11-7, `n min. 15), Rulmentul ob]ine o victorie Galatasaray, [i acas\, cu
`i promisese o „palm\“ antre- pe fondul accident\rii se- meritat\ în ultimele secunde, Akasvayu Girona. (D.T.)
norului Gheorghe Tadici! rioase a Stelu]ei Luca [i mai prin golul marcat de {orodoc.
Astfel, Rulmentul Bra[ov a apoi la 16-12, `n min. 26. De men]ionat c\ Simona Go- ~nt\riri pentru
produs prima înfrângere din Finalul primei p\r]i a apar- gârl\, juc\toare neselec]iona-
ultimii doi ani pentru Olt- ]inut `ns\ vâlcencelor, care au t\ de Gheorghe Tadici la re- Liga Campionilor
chim Rm. Vâlcea, cu scorul de marcat de trei ori consecutiv, centul Campionat Mondial Pre[edintele Clubului CFR
27-26 (16-15), în etapa a 12-a astfel c\ forma]ia preg\tit\ din Fran]a, a fost cea mai Neagu (2), Barcan (5), Vizitiu Dinu a acuzat arbitrajul, Ia[i, Radu Pipa, a anun]at c\
a Ligii Na]ionale de handbal de Mariana Târc\ a avut un bun\ juc\toare a gazdelor, cu (2), {orodoc (3), Souza. Antre- spun=nd c\ „A fost furt pe fa- echipa de popice CFR Olim-
feminin. avantaj minim la pauz\, de 8 goluri. Oltchim câ[tigase ul- nor: Mariana Târc\. ]\, nu se poate! |sta nu este pia ACB, campioan\ na]iona-
Rulmentul ocup\ acum numai un gol, la scorul de 16- timele patru întâlniri directe - Oltchim Rm. V=lcea: Pâs- handbal, este b\taie de joc!“. l\ `n 2007, s-a `nt\rit `n a-
primul loc `n Liga Na]ional\, 15. La reluare, Rulmentul are cu Rulmentul, dar acest lucru laru, Dinu, Tolnai - Nechita În schimb, antrenoarea bra[o- ceast\ pauz\ competi]ional\
cu 22 de puncte, urmat\ de o ap\rare agresiv\ [i reu[e[te nu a mai fost valabil [i `n (1), Meiro[u (7), Be[e (4), vencelor, Mariana Târc\, a cu doi juc\tori de valoare.
Oltchim, 20 de puncte, dup\ s\ refac\ diferen]a de patru meciul de mar]i sear\, de sub Gâlc\ (3), Luca (1), Lecu[anu savurat din plin prima victorie Gyula Vere[, `n v=rst\ de 40
acest succes reu[it în fa]a a goluri [i chiar s\ ajung\ la T=mpa. (1), Gatzel, V\dineanu, Maier în fa]a lui Tadici, dup\ 4 în- de ani, vine de la Rulmentul
circa 2.000 de spectatori pre- cinci goluri (22-17, `n min. (8), Manea, Cher\scu (1). frângeri consecutive, decla- Bra[ov [i a mai jucat pentru
zen]i în Sala „Dumitru Popes- 42), dup\ ce o nou\ juc\toare Au evoluat echipele: Antrenor: Gheorghe Tadici. r=nd urm\toarele: „Este pal- moldoveni `n cupele europe-
cu Coliba[i“ din Bra[ov. Pri- a oaspetelor, Roxana Gatzel, Vizibil nemul]umit\ de în- ma pe care trebuia s\ i-o dau ne, iar Alin Vreavu (24 ani),
ma repriz\ a apar]inut gazde- se accidenteaz\. Oltchim nu - Rulmentul Bra[ov: I. frângerea suferit\ la Bra[ov [i acestui om care nu [tie s\ re- care a evoluat p=n\ acum la
lor, care au condus pe tot par- renun]\ [i profit\ de câteva Munteanu, Spirova - Damian, pentru c\ a fost eliminat\ cu specte nici juc\toarele [i nici Foresta T\lmaciu, are `n pal-
cursul jocului, animate de o gre[eli ale Rulmentului, fiind Cr. Niculae (3 goluri), Gâsc\, opt secunde înainte de final, oamenii care lucreaz\ cu juc\- mares mai multe titluri de
dorin]\ mare de victorie. Cu o aproape de egalare (23-22 [i Woo Sun-Hee (4), Gogârl\ (8), port\ri]a Lumini]a Hu]upan- toarele de handbal“. (D. T.) campion na]ional [i mondial
`n `ntrecerea juniorilor. Cei
doi urmeaz\ s\ fac\ jonc]iu-
Tenismenii Federer „Puiul“ Raliului Dakar ar putea trece prin Rom=nia nea cu ceilal]i juc\tori din lo-
Amaury Sport Organisa- tul ie[ean la Vatra Dornei,
[i Henin, prefera]ii tion, societatea care orga-
acolo unde gruparea preg\ti-
t\ de Ilie B\ia[ se va afla `n
nizeaz\ Raliul raid Dakar,
jurnali[tilor europeni inten]ioneaz\ ini]ierea unei
cantonament pentru zece zi-
le. „Am terminat turul pe
Tenismanul elve]ian curse `n luna mai prin Eu- locul 2, la egalitate de puncte
Roger Federer (foto) [i ropa Central\, care ar putea cu echipa de pe locul 1, CFR
juc\toarea belgian\ trece [i prin Rom=nia. Cluj, [i sper\m s\ avem un
Justine Henin au fost Managerul echipei cehe retur cel pu]in la fel de bun
desemna]i sportivii eu- [i s\ ne p\str\m titlul
ropeni ai anului 2007,
KM Racing Team, Pavel Ku- cucerit anul trecut.
`n ancheta organizat\ bicek, a declarat c\ a primit Important este s\ particip\m
de Uniunea European\ informa]ii de la colegi [i pri- cu mai mult succes `n cupele
a Presei Sportive (UE- eteni maghiari c\ ASO ia `n europene `n acest an, s\ ac-
PS) [i la care au partici- considerare organizarea unei cedem `ntr-o faz\ c=t mai
pat asocia]iile na]ionale curse care s\ str\bat\ Unga- avansat\ `n Liga
de profil din 38 de ]\ri, ria [i Rom=nia, `n luna mai. Campionilor“, a precizat
printre care [i Rom=nia. „Ar fi un gest frumos fa]\ de Radu Pipa, pre[edintele CS
La masculin, Fede- CFR Ia[i. (D.T.)
rer a acumulat 92 de
cei care au sacrificat un an
puncte, fiind urmat de pentru a preg\ti participarea
campionul mondial de la raliul Dakar 2008“, a afir- Victorie chinuit\
Formula 1, finlandezul mat reprezentantul ASO pen- rat fenomen, e mai mult dec=t ritania pe 24 decembrie. Ma- pentru Chelsea `n
Kimi Raikkonen, cu 28 tru Europa de Est, ungurul un raliu“, a mai spus Szalay. uritania urma s\ g\zduiasc\ Cupa Ligii Angliei
de puncte, fotbalistul toarea clasat\, atleta Balazs Szalay, [i care a f\cut Edi]ia de anul acesta a Ra- nu mai pu]in de opt etape ale
portughez Cristiano rus\ Elena Isinbaeva, lobby `n ultimii ani ca tradi- liului Dakar, una jubiliar\ (a raliului. Chelsea Londra a ob]inut o
Ronaldo (Manchester 34 p. Podiumul este ]ionalul raliu Dakar s\ por- 30-a), care ar fi trebuit s\ de- Rom=nia trebuia s\ fie victorie dificil\, cu scorul de
United), 14 puncte, bi- completat de o alt\ at- 2-1, `n fa]a forma]iei Everton
let\, suedeza Carolina neasc\ de la Budapesta. buteze s=mb\t\, 5 ianuarie, a reprezentat\ la Dakar de un
atlonistul norvegian Liverpool, mar]i sear\, `n
Ole Einar Bjoerndalen, Klueft, cu 32 p, `n or- „~n orice caz, este imposibil fost anulat\ din motive de se- contingent record, dou\ echi- prima man[\ a semifinalelor
12 p, pilotul francez de dine punct=nd atleta s\ compensezi anularea Ra- curitate, dup\ ce patru turi[ti paje auto [i patru pilo]i la Cupei Ligii engleze la fotbal.
raliuri Sebastien Loeb, croat\ Blanka Vlasic, liului Dakar. Este un adev\- francezi au fost uci[i `n Mau- sec]iunea moto. a Chelsea s-a impus gra]ie
10 p, ciclistul italian 24 p, `not\toarea fran- unui autogol marcat `n pre-
cez\ Laure Manaudou,
Paolo Bettini, 7 p, etc.
Pentru al patrulea
an consecutiv, Federer
13 p, suedeza Anja
Paerson (schi alpin), 12
Steaua a plecat `n Spania [i Adrian Neaga. Steaua va
sus]ine [i un meci amical, pe
lungiri (min. 90^2) de Joleon
Lescott. Shaun Wright-Phil-
lips a deschis scorul `n min.
Echipa de fotbal Steaua da[ii Pawel Golanski, Mihai]\ 17 sau 18 ianuarie, cu for-
a ie[it `nving\tor la p, etc. ma]ia polonez\ Wisla Cra- 26, pentru londonezi, care la
masculin, dup\ trei tit- Henin `[i p\streaz\ Bucure[ti a plecat ieri dimi- Ne[u, Petre Marin, Eugen scurt timp dup\ pauz\ au
luri c=[tigate de Mi- titlul cucerit anul tre- nea]a, pe calea aerului, `n Baciu, Ionu] Rada, Dorin Go- covia. r\mas `n inferioritate nume-
chael Schumacher. cut, repet=nd perfor- Spania, pentru primul canto- ian, Sorin Ghionea, Ducu Ni- Echipa din Ghencea va mai ric\ dup\ eliminarea nigeri-
La feminin, Justine man]ele din 2002 [i nament de iarn\, care va avea nu [i Mirel R\doi, mijloca[ii efectua dou\ stagii de preg\tire anului John Obi Mikel (55).
Henin, cea mai bun\ 2003. Gabriela Szabo a loc la Oliva, l=ng\ Valencia. Eric Bicfalvi, Ovidiu Petre, `n aceast\ iarn\, unul `n Cipru, Everton a profitat de acest
juc\toare `n clasamen- c=[tigat titlul de spor- Steli[tii au deplasat un lot de B\nel Nicoli]\, Florin Lovin [i `n perioada 26 ianuarie-8 fe- lucru [i a egalat prin alt
tul mondial de tenis tiva european\ a anu- 22 de juc\tori, format din por- Mih\i]\ Ple[an, atacan]ii Va- bruarie, la Larnaca, [i altul `n nigerian, Aiyegbeni Yakubu
WTA, are 68 de puncte, lui `n 1999, `n ancheta tarii Robinson Zapata, Cornel lentin Badea, Nicolae Dic\, Antalya (Turcia), `ntre 11 [i 16 (64). Asear\ t=rziu s-a dispu-
dublu fa]\ de urm\- UEPS. (N.P.) Cernea [i Cosmin V=tc\, fun- Habib Habibou, Romeo Surdu februarie. a tat a doua semifinal\, `ntre
Arsenal [i Tottenham. a
14
Timp liber
Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 Cultural Express
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Mapamond cre[tin
22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Lumini pentru suflet
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciunile de sear\;
- Acatistul zilei;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00;
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
18.15.
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
Sudoku este un fel de
rebus, dar numai cu
cifre, de la 1 la 9. Jocul
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit
cu succes `n Statele
Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con-
siderat un fenomen.
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau
pe aceea[i coloan\.
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia
careului al\turat `n
num\rul de m=ine)
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal - Prima parte
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
09:05 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 Tezaur folcloric (divertis-
ment) (r)
11:10 S\n\tate pentru to]i! (r)
11:35 Pove]e pentru b\trâne]e
11:40 Ochiul magic (r)
12:30 Reflector (s. doc.) (r)
13:00 Ma[ina bucluca[\ (SUA,
1969, com., ep. 4)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 9)
15:30 Akzente (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Linia verde (2007, talk
show) - Prahova
17:38 Pove]e pentru b\trâne]e
17:40 Interes general (2000, talk
show)
18:30 Patrula de mediu (2007)
18:35 Tragerea Jocker; Loto 5/40
18:45 Cu ochii’n 4
19:00 Jurnalul TVR
20:15 F\r\ frontiere
21:10 De ce democra]ia?
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e
23:20 La revedere, `n iad!
(Angl., 1976, f. a.)
01:25 Linia verde (2007, talk
show, r) a
Joi, 10 ianuarie 2008
S=mb\t\ Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
Ia[i)
tan\ din Ia[i)
18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
sear\ 20.30 Faptele credin]ei
20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
23.00 Rug\ciunile serii:
22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Acatistul zilei,
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
- Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
- 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului
românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
- 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
A
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
9 7 8 1 4 10 7
14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
11 10 2 8 7
4 8 7 1 3 5 6 9 2 3 2 12 3 7 8 5
a ARITMOGRIF ORTODOX a
3 1 6 2 9 7 5 4 8
2 9 5 4 8 6 7 1 3
Aritmogriful este un gen enigmistic 9 2 8 13 4 11 2 12 6
7 5 1 6 2 8 4 3 9
`n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
8 2 9 7 4 3 1 6 5 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
6 4 12 5 7 12 4
6 3 4 5 1 9 8 2 7 totdeauna aceea[i cifr\.
9 4 2 8 5 1 3 7 6 Careurile sunt `ntocmite
1 7 8 3 6 2 9 5 4 de dl. Valentin PAS|RE 5 12 6 2 1
5 6 3 9 7 4 2 8 1
12 7 6
2 6 5 3
M M P
4 8 7 9 7 8 2 8
E O L O O R C
6 3 8 R T A I A M O T L
9 1 2 A E U S T R A T I E B B
T R T I T G O H R
8 4 6 1
I L E E E I S N I
1 7 5 C A R U A C
7 3 9 Pornind de la Cuv. ... (†601), `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
10 ianuarie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i
2 1 3 ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica biseri-
Rezolvarea careului din num\rul de ieri ceasc\. (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
4 2 7 8
TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
07:00 Malcolm [i Donald 07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 Merlin 07:00 {tirile ProTv, cu Andreea 07:00 Destine furate (SUA, 2007,
Campbell: magia vitezei 07:30 Muzica - opere complete (r) (SUA-Angl., 1998, f. s. Liptak [i Mihai Dedu s) (r)
(2002, doc.) 08:30 Istoria aproape (2007, f. avent., prima parte) 09:00 Omul care aduce cartea 09:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
08:00 C\pitanul Johnno (Aus., doc.) (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! 11:00 ~mpotriva destinului (Mex.,
1988, dram\) 09:00 Identit\]i (doc.) (r) 10:00 Concursul interactiv (Angl., 1994, f. doc., ep. 2005)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii) 09:30 ARTdelenisme (’07, doc., r) 11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ 76) 12:00 Trupul dorit (SUA-Col.,
09:05 Misterele din Sankt (SUA, 1995, f. s. avent.) 10:00 Singur contra vulcanului 2005, s)
10:00 Zilele revistei „Familia“ (r)
Petersburg (2006, s) (r) 12:00 Disp\ru]i (SUA-Can., 2003, (Can.-Bulg.-Angl., 2004, 14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
10:10 Tonomatul DP2 (divertis- 10:30 Revolta clasicilor (r) lenov.) (r)
f.s. de ac].) thrill., r)
ment) 11:00 Al doilea R\zboi Mondial 12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, 15:15 Destine furate (SUA, 2007,
(Ang., ’74, s. doc., r) 13:00 Observator
11:40 Verdict crim\ (SUA, 1984, s, 1973, s) (r) s)
ep. 99) 12:00 Jurnalul cultural (r) 13:45 Anul carbonarilor 17:30 Pove[tiri adev\rate
13:00 {tirile ProTV
12:35 Ora popular\ (r) 12:30 Secretele arheologiei (2002, (It.-Fra., 1969, dram\) 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
13:45 Suspect de crim\
13:30 Zestrea românilor (doc.) (r) doc.) (r) - Cleopatra 16:00 Observator (2006, s)
(Angl., 1991, poli].) -
14:00 Teleshopping 13:00 Atlas (r) 17:00 Dragoste de cinci stele Primul episod 19:30 R\]u[ca cea urât\
14:30 Tribuna partidelor... 13:25 Excentricii (2007, divertis- (SUA, 1993, com. rom.) 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, (Argentina, 2007, Cu:
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.) ment) (r) Michael J. Fox este Doug, un 1973, s, ep. 3142) Laura Esquivel, Júan
13:55 Zodiac (r) u[ier tupeist la un hotel de Darth, Griselda Sicilliani,
- Cafeneaua imaginar\ cinci stele din New York, capa- 17:00 {tirile ProTV
16:00 Jurnalul TVR (r) 14:15 Istoria literaturii (’07, doc., r) bil s\ satisfac\ dorin]ele cele 17:45 Via]a sub presiune (SUA, Gloria Carrá, Brenda
14:25 De pe Arca lui Noe (1995, mai extravagante ale clien- 2005, dram\, ep. 21) Asnicar, Gastón Soffritti)
16:15 Jurnalul Euronews 20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
16:30 Autostrada TVR - * ANTI- doc. nat.) - St\pân al [erpilor ]ilor. El nu vrea s\ r\mân\
18:55 {tirile Sportive
u[ier pentru toat\ via]a, visul lenov.)
teze * Oameni de isprav\ * 15:00 Cite[te cu mine! s\u fiind s\-[i construiasc\ 19:00 {tirile ProTv
15:05 Muzica - opere complete 22:30 Pove[tiri de noapte
Locuri din Sud * Meseria propriul hotel de cinci stele. 20:30 Du[man de moarte
mea * Utopia pe Vla[ca 16:00 Minorit\]i Pentru ca s\-[i vad\ visul cu 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
ochii el are nevoie doar de trei (Ger.-SUA, 1999, ac]iune) 2006)
18:00 Jurnal regional 16:30 La por]ile ceriului (r)
milioane de dolari. 22:30 {tirile ProTV 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
18:40 Misterele din Sankt Pe- 17:00 Art@.ro (r) 19:00 Observator 23:15 CSI: New York - Criminali[tii
tersburg (2006, s, ep. 68) 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
17:55 Pe urmele lui Hemingway 20:30 Nu vorbi cu str\inii (SUA-Can., 2004, s. lenov.) (r)
19:35 Replay poli]ist, ep. 23)
18:55 Jurnalul cultural (SUA, 1994, thrill., cu: Pier- 02:00 Pove[tiri de noapte
20:00 Supravie]uitorii dezastrelor 00:15 Aproape de adev\r (SUA,
19:00 Muzica - opere complete (r) ce Brosnan, Shanna Reed) (divertisment, r)
(2006, doc., ep. 8) 2005, s. politist, ep. 10)
20:00 ~napoi la argument C\sniciile nefericite duc la di- 02:30 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
20:35 Arena Leilor vor]. Jane [i noul ei so], Pa- 00:55 Omul care aduce cartea (r)
21:00 Teatru - „OO!“ ment) (r) a
21:30 Ora de [tiri 22:10 Zodiac (r)
trick, `ncearc\ s\ uite trecutul 01:00 {tirile ProTv (r)
22:30 Eu [i Holden [i s\-[i construiasc\ un c\min,
22:30 Jurnalul cultural pentru asta ei se mut\ `ntr-un 02:00 Du[man de moarte
(15, SUA, 2001, Cu: DJ
23:00 Sperietoarea alt ora[. Fostul so] o urm\re[te (Ger.-SUA, 1999, Legend\:
Qualls, Rachel Blanchard) [i de aici porne[te totul... ac]iune, r)
00:20 Replay (SUA, 1973, dram\) 22:30 Observator [tiri
03:30 CSI: New York - Criminali[tii
00:45 Colec]ionarul de suflete 00:50 Spectacol de oper\ (r) 23:30 Huff (SUA, 2004, dram\, (SUA-Can., 2004, s. film artistic
(Can., 2004, ac]iune) a 03:45 Jurnalul cultural (r) a Sezonul II) a poli]ist, r) a
 Joi, 10 ianuarie 2008 15
DE PE ARCA LUI NOE: Seria documentar\ propune `ntâlniri `ntre oameni
de o generozitate f\r\ limite, „suficient de nebuni“ ca s\-[i dedice via]a
animalelor s\lbatice. Fiecare episod urm\re[te o „aventur\ uman\“,
inserând totodat\ [i secven]e strict cu animale, care eviden]iaz\
comportamentul acestora [i complexa lor via]\ social\. Episodul de
ast\zi este dedicat [erpilor. (Ast\zi, ora 14:25, TVR Cultural)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
Foto: „NONY“ BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Consilier juridic: Ana MANEA MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X ANUN} DE ANGAJARE
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Centrul Medical „Providen]a“
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
curs pentru luna urm\toare. scoate la concurs urm\toarele posturi:
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 - medic specialist alergologie;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ - medic specialist ginecologie;
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. - medic specialist diabet [i boli de nutri]ie;
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i - medic specialist pediatrie;
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de - medic specialist cardiologie;
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) - medic specialist oftalmologie;
- medic specialist stomatologie;
- medic specialist dermatologie;
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de - medic specialist reumatologie;
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne - asistent stomatologie;
- asistent generalist; Dosarele pot fi depuse la sediul din Ia[i, B-d
dul
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de - tehnician stomatologie; {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie),
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES - infirmier; p=n\ luni, 14 ianuarie a.c., ora 15:00.
- instalator. Rela]ii suplimentare la tel/fax 0232.215.940.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „BBuna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „B
BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
Buna Vestire“
„B
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
 CM
YK

16 Joi, 10 ianuarie 2008

OAMENI JERTFELNICI: Cu sprijinul enoria[ilor, biserica Sfin]ilor Apostoli este `mpodobit\ `n

Via]a interior cu icoane `n mozaic [i, de asemenea, cu icoane pictate pe sticl\ ars\, de o frumuse]e
[i o rezisten]\ deosebit\. „B\nu]ul v\duvei a ridicat biserica. ~mi amintesc de dup\-amiezile
parohiilor de duminic\, c=nd mergeam prin sat colect=nd bani. Am avut oameni jertfelnici care m-au
ajutat. Ei au c\rat cu bra]ele lor c\r\mida pentru biseric\.“ (Pr. Pavel Pavel)

Biserica din Dumbr\vi]a - de la chirpici la catedral\

A[ezat\ `n centru, l=ng\ stadion, biserica
satului Dumbr\vi]a, comuna Ruginoasa,
Protopopiatul Pa[cani, este `nchinat\ Sfin]ilor
Apostoli Petru [i Pavel. Cur\]enie, purtare de
grij\, aten]ie, lini[te, calm, discre]ie, apoi stil,
istorie, jertf\, puritate… [i umbra falnicilor
brazi, iat\ atmosfera care te `mbie s\ te opre[ti
pu]in s\ descoperi de unde at=ta m\re]ie
`ntr-un sat comun, am spune, la prima vedere.

„B\nu]ul v\duvei a
de Nicoleta OLARU ridicat biserica“
Ruginoasa este una din-
tre localit\]ile care au ie[it
cu r\ni ad=nci din cel de-al
Doilea R\zboi Mondial. P\-
m=ntul a fost `nro[it de
s=nge jertfelnic, majori-
tatea caselor au fost reduse
la ruine, idealurile `mpr\[-
tiate, credin]a `ncercat\.
Ca de altfel toate institu-
]iile, [i biserica din satul
Dumbr\vi]a, comuna Rugi-
noasa, a avut de suferit.
„Dup\ cel de-al Doilea R\z-
boi Mondial, `n Ruginoasa
nu mai r\m\seser\ dec=t
[ase case `n picioare. Re`n-
tor[i din refugiu, oamenii
se ad\posteau `n bordeie“,
ne-a povestit p\rintele Pa-
vel Pavel, paroh la Dum-
br\vi]a. A[a c\, atunci
c=nd a venit `n parohie, `n
CM
YK anul 1985, p\rintele Pavel
~n anul 1990, cu pu]ine
resurse financiare, dar cu
mult\ dragoste [i putere de
d\ruire, dumbr\vi]enii au
`nceput s\-[i ridice bise-
ric\, pe care au `nchinat-o
Sfin]ilor Apostoli Petru [i
Pavel. P\rintele Pavel `[i
aminte[te de „c=te zile ne-
m=ncate, c=te nop]i nedor-
mite, c=te `mpliniri, dar [i
multe ne`mpliniri, c=te mi-
nuni am v\zut `n fa]\, cum
ne trimitea Dumnezeu oa-
meni care s\ ne ajute, cum
ne `n\l]a El duhul ca s\
mergem mai departe.“
Acum, lucr\rile la Bise-
rica „Sfin]ii Apostoli Petru
[i Pavel“ se apropie de fi-
nal. Biserica, cu o arhitec-
tur\ deosebit\, are dimen-
siunile unei adev\rate ca-
tedrale. La demisol va fi a-
menajat\ casa de pr\znui-
Biserica „Sf. Ap. Petru [i Pavel“ din satul
Dumbr\vi]a, comuna Ruginoasa, jude]ul Ia[i
l=ng\ spa]iul destinat co-
rului, vor mai fi amenajate
biroul parohial, biblioteca
[i sala de lectur\. Privind
cu o mul]umire nespus\
spre turlele sf=ntului l\ca[,
p\rintele Pavel ne spune
c\ „b\nu]ul v\duvei a ridi-
foarte bine cu Prim\ria co-
munei. De cur=nd, pri-
marul Iulian Moraru a de-
marat un proiect de ame-
najare a cimitirului eroilor
din curtea bisericii. Se pre-
conizeaz\ c\ p=n\ anul
acesta, de ziua eroilor,
Biserica veche „~n\l]area Domnului“
[i c\su]a unde s-a slujit pe timpul r\zboiului
Parohul de la Dumbr\-
vi]a [i-a mai propus s\-i
determine, prin propriul
exemplu, pe enoria[ii care
locuiesc pe aleea bisericii
s\ planteze flori, `n fa]a
por]ilor. „Le-am promis c\
eu le voi asigura semin]ele
necesare, iar celor b\tr=ni
[i neputincio[i le voi s\di
eu florile. O s\ vede]i c\
aleea aceasta se va numi
Aleea Florilor“, a afirmat
conving\tor p\rintele pa-
roh. Tot `n proiect este [i
pavarea aleei din curtea
bisericii [i `nfiin]area unei
cantine sociale.
O colaborare fructuoas\
s-a stabilit [i cu Poli]ia din
Ruginoasa. Astfel, dup\
cum ne-a declarat p\rintele
Pavel, poli]i[tii s-au obi[-
cum `ncearc\ vr\jma[ul s\
ne dezbine.., [i a[a, cele mai
multe dosare nu mai ajung
mai departe, la Pa[cani.“
„Ce mai povestim
noi la iarn\,
la gura sobei?!“
La parohia Dumbr\vi]a,
excursiile constituie un
mijloc eficient de pasto-
ra]ie. Credincio[ii au vizi-
tat, `mpreun\ cu p\rintele
lor, m\n\stirile din Moldo-
va: Bistri]a, Horai]a, V\ra-
tec, Agapia, Secu, Sih\s-
tria, pe cele din zona Suce-
vei, iar ultima ie[ire au f\-
cut-o la Ia[i, pentru a se
`nchina Sfintei Parascheva
[i a se ruga `n m\n\stirile
CM
YK

a g\sit o bisericu]\ din
chirpici, cu hramul „~n\l]a-
rea Domnului“, dat=nd din
anul 1945, care suspina de
greutatea `ncerc\rilor prin
care trecuse.
„Prichindeii“, `ntr-un spectacol
la Palatul „Al. I. Cuza“, Ruginoasa Petru [i Pavel“ colaboreaz\
„Prichindeii“ c=nt\
[i la slujbele bisericii
Biserica colaboreaz\ [i
cu {coala din sat. So]ia
dasc\lului de la Biserica
„Sfin]ii Apostoli Petru [i
Pavel“, Petronela Adumi-
troae, care este `nv\]\-
toare la [coala din Dum-
br\vi]a, este cea care con-
duce cele dou\ coruri de
copii, „Dumbr\vi]enii“ [i
„Prichindeii“, formate din
elevi ai claselor mici.
„Dumbr\vi]enii“, corul
vocal de divertisment [i
„Prichindeii“, grupul vo-
cal folcloric, au fost `nfi-
in]ate anul trecut [i, re-
spectiv, `n 2004, c=[ti-
g=nd `n aceast\ perioad\
foarte multe premii. ~n
cadrul acelea[i colabo-
r\ri, parohia Dumbr\vi]a
a dezvoltat un proiect cul-
tural cu parohia Baine]
din Bucovina, `n cadrul u-
nui schimb de experien]\,
din luna iulie, anul tre-
re, buc\t\ria [i camera
pentru botez. Pridvorul cu-
prinde ve[m=nt\ria [i un
spa]iu unde va fuc]iona un
lum=n\rar, iar `n cafas, ca-
re urmeaz\ s\ fie pictat, pe
Parohia „Sfin]ii Apostoli
Copiii din cele dou\ coruri ale parohiei,
„Prichindeii“ [i „Dumbr\vi]enii“, conduse
de `nv\]\toarea Petronela Adumitroae
cut, c=nd cei opt copii
polonezi, care formeaz\
[coala din Baine], au
venit la Dumbr\vi]a, `n-
so]i]i de preotul parohiei
de acolo, p\rintele Mihai
Cobziuc, ucrainean de o-
cat biserica. ~mi amintesc
de dup\-amiezile de du-
minic\, c=nd mergeam cu
prin sat colect=nd bani. Am
avut oameni jertfelnici care
m-au ajutat. Ei au c\rat cu
bra]ele lor c\r\mida pen-
tru biseric\.“ Tot cu spri-
jinul enoria[ilor, biserica
Sfin]ilor Apostoli este `m-
podobit\ `n interior cu i-
coane `n mozaic [i, de ase-
menea, cu icoane pictate pe
sticl\ ars\, de o frumuse]e
[i o rezisten]\ deosebit\.
Biserica de pe
Aleea Florilor
rigine. „Prichindeii“ d\
uneori [i r\spunsurile la
slujbele religioase [i pre-
g\te[te, de asemenea,
concerte de s\rb\tori, pe
care le sus]ine tot `n bi-
seric\.
lucr\rile vor fi definitivate.
~n cadrul acestui proiect, se
urm\re[te `mprejmuirea cu
gard a cimitirului, reno-
varea crucilor [i ridicarea
unui monument pentru
eroii Primului [i celui de-al
Doilea R\zboi Mondial care
odihnesc aici.
Trinitas TV
Postul de televiziune
al Patriarhiei Române
emite din data de 27
octombrie 2007.
Programul zilnic este
de 15 ore, `ntre orele
09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i
urm\ri transmisiuni di-
recte de la Catedrala pa-
triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa-
re, de atitudine [i de e-
duca]ie cre[tin-ortodox\:
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.
din ora[. Pentru anul aces-
nuit ca atunci c=nd au ta este programat Mara-
pl=ngeri s\ le trimit\ mai
mure[ul. „Av=nd biserica
`nt=i la p\rintele Pavel. `nc\ `n construc]ie, nu mi-
„Cei mai mul]i vin foarte
am mai permis s\ le pro-
m=hni]i, revolta]i, dispera]i. pun oamenilor excursii.
~i primesc cu bl=nde]e, vor-
Dar de cur=nd, m-a oprit
besc cu fiecare pe r=nd, le un b\tr=n, fidel bisericii, [i
explic cu r\bdare [i `n]ele-
mi-a zis a[a, pe un ton do-
gere de unde vine r\ul [i jenitor: «Nu ne-ai mai scos
nic\ieri, p\rinte. A venit
iarna, noi ce mai povestim,
la gura sobei?!». Mi-am dat
seama c\ le priesc foarte
Copiii din
bine excursiile [i m-am ho-
cele dou\ t\r=t ca de acum s\-i scot
coruri ale mai des. {i `ntotdeauna
parohiei plimb\rile ne-au ie[it foar-
Dumbr\vi]a te bine. Ne `ntoarcem folo-
au c=[tigat si]i duhovnice[te [i recon-
foarte forta]i. Dar niciodat\ nu
multe plec\m f\r\ binecuv=nta-
premii `n rea lui Dumnezeu, adic\
perioada f\r\ s\ citim `nainte rug\-
ciunea de c\l\torie“, a `n-
2004-2007 cheiat p\rintele Pavel. a
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
[tiri religioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
turistic\ [i de arheologie biblic\;
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
dine cre[tin\;
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in-
termediul obiectivului camerei de filmat.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).

CM
YK

Vineri, 11 ianuarie 2008
Nr. 7 (908) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
{TIIN}|
Minunile
amenin]ate
din adâncul
oceanelor
PAGINA 16
~n 4 ani, sistemul
de s\n\tate se va bloca
din lips\ de medici
~n Rom=nia ultimului an, medicii [i actul medical `n sine
au fost ]inta unor intense critici, dup\ dezbateri aprinse `n
pres\ pe marginea unor cazuri `n care era invocat\ culpa
medical\. Despre rolul Colegiului Medicilor `n stabilirea
responsabilit\]ii `n situa]ii de acest gen, despre deciziile
aberante cu privire la anumite practici de medicin\
complementar\ [i despre exodul masiv al medicilor rom=ni
ne-a vorbit prof. univ. dr. Vasile Ast\r\stoae, pre[edintele
Colegiului Medicilor din Rom=nia. „C=t timp vor exista oameni
bolnavi `n Rom=nia, va fi nevoie [i de medici. Profesia poate s\
aib\ momente mai dificile, cum este cel de fa]\, dar au fost
astfel de momente peste tot `n lume [i ele au trecut.
Deciden]ii sunt temporari, `ns\ profesia noastr\ este peren\“.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Consult\ri `ntre T\riceanu [i Is\rescu pe tema c\derii leului
Primul-ministru C\lin Po-
pescu-T\riceanu a avut ieri
dup\-amiaz\, la Palatul Victo-
ria, o `nt=lnire de lucru cu gu-
vernatorul B\ncii Na]ionale a
Rom=niei, Mugur Is\rescu, [i
cu ministrul Economiei [i Fi-
nan]elor, Varujan Vosganian,
pentru a lua `n discu]ie m\su-
rile care se impun `n urma
cre[terii cursului euro. Leul a
atins ieri cel mai mic nivel `n
raport cu euro din ultimii doi
ani, moneda european\ fiind
cotat\ la 3,6822 lei, mai mult
cu 4,89 bani comparativ cu
~n martie, evalu\ri exigente ale directorilor de spital
„Ma[ina poporului“ scoas\ Ministrul S\n\t\]ii, Eugen
de indienii de la Tata Motors Nicol\escu, a anun]at, ieri, `n
cost\ 2.500 de dolari, are patru videoconferin]a cu reprezen-
locuri, un motor de 660 de cm cubi tan]ii autorit\]ilor sanitare [i
cu 33 de cai-putere, caroserie din administrative din teritoriu,
c\, la sf=r[itul lunii martie, va
plastic, doar un [terg\tor de parbriz,
nu are radio, servodirec]ie sau aer face evaluarea managerilor de
condi]ionat [i poate atinge o vitez\ spital pentru primul an de
de 70 de kilometri la or\. a mandat al acestora, rezulta-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
ziua precedent\, potrivit cur-
sului afi[at de Banca Na]io-
nal\. Moneda european\ nu a
mai atins aceast\ valoare de
pe 6 ianuarie 2006, c=nd a fost
cotat\ la 3,6821 lei. Pentru
2008, ]inta de infla]ie stabilit\
de Guvern [i Banca Na]ional\
este de 3,8% plus/minus un
punct procentual, iar prognoza
prezentat\ de banca central\
este de 4,3%. Banca Na]ional\
a majorat, luni, dob=nda de
politic\ monetar\ de la 7,5%
la 8%, ar\t=nd c\ exist\ o di-
namic\ `nalt\ a cererii inter-
tele urm=nd s\ fie f\cute pu-
blice. „S\ d\m socoteal\ oame-
nilor pentru ceea ce a]i f\cut
`n acest an. Sunt manageri cu
rezultate excelente, dar sunt [i
rezultate slabe. Am s\ v\ pun
s\ da]i socoteal\ `n fa]a oame-
nilor pentru ceea ce a]i f\cut.
Nu voi mai r\spunde singur
CM
YK
PAGINA
CONSUMATORULUI
Pe 15 ianuarie
`ncepe febra
reducerilor
PAGINA 6
ne, iar consumul se men]ine la
un nivel nesustenabil, `n con-
pentru neajunsurile dumneav-
oastr\“, a mai spus ministrul.
El a spus c\ va exista o me-
todologie de evaluare pe care
managerii o vor primi `n pe-
rioada urm\toare.
Mai mult, a atras aten]ia
c\ evaluarea va fi foarte exi-
gent\. „2008 este anul calit\]ii
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
di]iile intensific\rii ritmului
de cre[tere a creditului. a
`n s\n\tate, de aceea vom in-
sista mult pe acest aspect“.
Ministrul S\n\t\]ii s-a ar\tat
nemul]umit de declara]iile
f\cute de directorul Spitalului
de Urgen]\ R=mnicu V=lcea,
`n care acesta „`ncearc\ s\-[i
ascund\ incompeten]a cu de-
clara]ii nepotrivite“. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATE
{edin]\
furtunoas\ la
Consiliul Superior
al Magistraturii
PAGINA 7
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 9!
RELIGIOS
UN FILM DESPRE ICOANE LA FESTI-
VALUL DE LA PALM SPRINGS: Un
film despre pictarea icoanelor a
fost prezentat la Palm Springs
Festival. Filmul documentar
„Icons“ prezint\ modul `n care se
realizeaz\ icoanele ortodoxe `n
Rom=nia. Documentarul o are ca
protagonist\ pe artista de origine
rom=n\ Tatiana Popa, rezident\
`n Palm Springs.
Pagina 3
SOCIAL
INDUSTRIA ROM+NEASC| TREBUIA
AP|RAT| DE „INVAZIA LOHN-ULUI“:
Liderii sindicali din Timi[ con-
sider\ c\ brandurile industriei au-
tohtone predecembriste trebuiau
protejate [i nu distruse, iar, `n mo-
mentul de fa]\, ar fi indicat ca
„m\car relicvele acestora s\ fie
ap\rate `n fa]a invaziei lohn-ului“.
Pagina 4
M|SURI SPECIALE ANTIRABIE, LA
IA{I: Medicii veterinari ie[eni au
intrat `n alert\ la `nceputul acestei
s\pt\m=ni, dup\ ce `ntr-un cartier
m\rgina[ al ora[ului a fost des-
coperit\ o vulpe ucis\ de maida-
nezi, vulpe care s-a confirmat c\
era turbat\.
Pagina 11
ECONOMIC
PIA}A LAPTELUI PROCESAT VA
CRE{TE CU 15% ~N 2008: Pia]a
laptelui procesat din Rom=nia va
cre[te cu circa 10-15% `n 2008 [i ar
putea ajunge la circa un miliard de
euro, a declarat pre[edintele
Asocia]iei Patronale Rom=ne din
Industria Laptelui (APRIL),
Valeriu Steriu.
Pagina 5
2 Vineri, 11 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXVII)
Recunoa[terea
autocefaliei
Bisericii Ortodoxe
Române (VII)
~n anul 1872 s-a votat
„Legea organic\ pentru
alegerea mitropoli]ilor [i
episcopilor eparhio]i, cum
[i a constituirii Sf. Sinod al
Sfintei Biserici Autocefale
Ortodoxe Române“. Prin
aceast\ lege s-au pus ba-
zele Sfântului Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe din Româ-
nia. Chiar dac\ autocefalia
Bisericii era men]ionat\
atât `n Constitu]ia din iu-
nie 1866, `n care se spune
c\ „Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ este [i r\mâne nea-
târnat\ de orice chiriarhie
str\in\, p\strându-[i `ns\
unitatea cu Biserica ecu-
menic\ a R\s\ritului `n
privin]a dogmelor“, cât [i
`n textul Legii organice din
decembrie 1872, `nc\ nu
era recunoscut\ oficial de
Patriarhia din Constan-
tinopol. La scrisoarea pa-
triarhului ecumenic, plin\
de mustr\ri, adresat\
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, a r\s-
puns `nv\]atul episcop al
Romanului, Melchisedec
{tef\nescu (1879-1892).
Prin Tomosul de recunoa[-
tere a autocefaliei, spune
Melchisedec, „to]i au re-
cunoscut ceea ce noi re-
cunoscusem de mult: Bise-
rica noastr\ este autocefa-
l\ pe destinele [i posi]iu-
nea sa“. Dup\ moartea pa-
triarhului Ioachim al III-
lea a urmat patriarhul
Ioachim al IV-lea (1884-
1886), cu care s-a `nceput
o nou\ coresponden]\ pe
aceea[i tem\. Astfel, `n
februarie 1885, Sf. Sinod,
`n prezen]a ministrului
Cultelor, D. A. Sturdza, a
hot\rât `naintarea unei
noi cereri prin care s\ se
solicite recunoa[terea au-
tocefaliei. Scrisoarea, for-
mulat\ de acela[i mare
`nv\]at ierarh Melchisedec
{tef\nescu [i de episcopul
Iosif Gheorghian al
Dun\rii de Jos, a fost
trimis\ patriarhului ecu-
menic de mitropolitul pri-
mat Calinic Miclescu,
`nso]it\ de o adres\ a lui
D. A. Sturdza. Ca urmare,
patriarhul a r\spuns afir-
mativ la cererea Bisericii
noastre, trimi]ând Tomo-
sul de autocefalie, din 25
aprilie 1885, semnat de 10
mitropoli]i, membri ai
Sinodului patriarhal, `n
care Sf. Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române este de-
clarat „frate `n Hristos [i
direct r\spunz\tor Lui“,
`ntâist\t\torul Bisericii
noastre avea datoria de a
pomeni la Sf. Liturghie pe
patriarhul ecumenic [i pe
ceilal]i patriarhi ai
Bisericilor Ortodoxe
surori, precum [i datoria
de a se consulta [i a lua
hot\râri `mpreun\ cu
ceilal]i `ntâist\t\tori ai
Bisericilor Ortodoxe.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
LA 11 IANUARIE 1943: S-a `ncheiat protocolul
rom=no-german prin care Rom=nia se angaja s\
continue r\zboiul, Germania urm=nd s\ sporeasc\
ajutorul militar destinat echip\rii trupelor rom=ne[ti.
EVANGHELIA ZILEI
Cine are `ntâietate `ntre noi
„{i au venit `n Capernaum. {i fiind ***
`n cas\, i-a `ntrebat: «Ce vorbea]i `ntre
voi pe drum? » Iar ei t\ceau, fiindc\ pe La `nceputul activit\]ii Sale mi-
cale se `ntrebaser\ unii pe al]ii cine sionare, Domnul nostru Iisus Hristos a
dintre ei este mai mare. {i [ezând jos, a avut de rezolvat o oarecare disput\
chemat pe cei doisprezece [i le-a zis: ivit\ `ntre ucenicii S\i. Ace[tia discu-
«Dac\ cineva vrea s\ fie `ntâiul, s\ fie taser\ `n contradictoriu cine trebuie
cel din urm\ dintre to]i [i slujitor al tu- s\ fie considerat mai mare `ntre ei.
turor ». {i luând un copil, l-a pus `n mij- Probabil, ucenicii c\utau criterii dup\
locul lor [i, luându-l `n bra]e, le-a zis: care s\ fac\ aceast\ departajare, fie
«Oricine va primi, `n numele Meu, pe dup\ v=rst\, fie dup\ `n]elepciune, fie
unul din ace[ti copii pe Mine M\ pri- dup\ devotament, sau dup\ timpul de
me[te; [i oricine M\ prime[te, nu pe ucenicie. Fiecare se sim]ea `ndrept\]it
Mine M\ prime[te, ci pe Cel ce M-a s\ fie considerat de c\tre ceilal]i „cel
trimis pe Mine. {i I-a zis Ioan: ~nv\]\- dint=i“ sau „`nt=iul“. Erau [i Apostolii
torule, am v\zut pe cineva sco]ând de- oameni, ca [i noi de altfel, cu bune, cu
moni `n numele T\u, care nu merge rele, cu sc\p\ri [i limite. Nu `n]e-
dup\ noi, [i l-am oprit, pentru c\ nu legeau c\ `ntre ei nu este un „`nt=iul“
merge dup\ noi». Iar Iisus a zis: «Nu-l sau un „ultimul“, ci to]i sunt de-
opri]i, c\ci nu e nimeni care, f\când opotriv\ [i poart\ numele de ucenici ai
vreo minune `n numele Meu, s\ poat\, Domnului Iisus Hristos.
degrab\, s\ M\ vorbeasc\ de r\u. C\ci ~n fa]a lui Hristos, to]i suntem egali
cine nu este `mpotriva noastr\ este [i nu mai conteaz\ v=rsta, func]ia, parte de Dumnezeu. De altfel, Domnul f\cute f\r\ g=ndul c\ vei primi o
pentru noi. Iar oricine v\ va da s\ be]i gradul, averea, cuno[tin]ele sau Hristos, pentru a fi mai explicit, pune `n r\splat\.
un pahar de ap\, `n numele Meu, fi- rela]iile, ci doar sufletul. Un suflet curat mijlocul ucenicilor un copil. To]i cei ce Acestea [tiindu-le, acum s\ vedem
indc\ sunte]i ai lui Hristos, adev\rat [i cur\]it de p\cate te apropie de vor face ceva pentru al]ii, aceia sunt mai cine este mai mare `ntre noi! (Rubric\
zic vou\ c\ nu-[i va pierde plata sa ».“ Dumnezeu, unul p=ng\rit [i n\cl\it `n mari - dar nu dup\ grade impuse, ci realizat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
(Marcu 9, 33-41) toate ur=ciunile p\catelor te duce de- dup\ fapte. {i toate pe care le faci s\ fie Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM (14 ianuarie), pentru aceste slujbe de fel, `ntr-una dintre c=nt\rile biserice[-
sfin]ire, nu se folose[te agheazma ti ale acestui praznic se afirm\ „ast\zi,
Practici legate de Boboteaz\ mic\, ci doar cea mare. ~n aceast\ pe-
rioad\, cre[tinii consum\ agheazma
firea apelor se sfin]e[te“.
Privitor la aceast\ tradi]ie se cu-
Sfin]irea apei sau agheazma este u- tire, case, f=nt=ni, obiecte de cult, ve[- mare, `ntotdeauna pe nem=ncate [i vine precizat c\ nu se poate sus]ine c\
na dintre ierurgiile cel mai des s\v=r- minte liturgice [i cruci. Apa sfin]it\ `nainte de anafur\. dup\ oficierea slujbei Aghezmei mari
[ite de c\tre preo]i `n via]a religioas\. se utilizeaz\ pentru stropirea [i bine- Tot `n aceast\ perioad\, `n anumite toate apele se sfin]esc, av=nd aceea[i
zone ale ]\rii, [i `n special `n mediul putere sfin]itoare asemenea aghezmei
Aceast\ slujb\ are o veche tradi]ie `n cuv=ntarea caselor, a obiectelor, a
Biserica cre[tin\, iar `n Constitu]iile ogoarelor, a sem\n\turilor, livezilor, rural, exist\ un obicei destul de mari. A sp\la sau a face cur\]enie,
r\sp=ndit, potrivit c\ruia, nu se spal\ folosind apa, `n perioada celor nou\
Apostolice sfin]irea apei este atribuit\ pentru alungarea duhurilor rele. De
Sf. Ap. Matia: „Despre ap\ [i untde- asemenea se recomand\ oficierea timp de nou\ zile (5-14 ianuarie), con- zile dup\ Boboteaz\, nu poate repre-
lemn hot\r\sc eu, Matia, ca s\ bine- unei sfe[tanii atunci c=nd se constat\ sider=nd c\ `n aceast\ perioad\ apele zenta o `mpietate. Liturgistul pr. prof.
cuv=nteze episcopul apa [i untdelem- efectul unei lucr\ri sau a unei in- sunt sfin]ite, iar sp\latul ar `ntina dr. Nicolae D. Necula consider\ c\ „a-
nul, iar dac\ lipse[te episcopul, atunci fluen]e diavole[ti, atunci c=nd apar aceast\ sfin]ire. Aceast\ tradi]ie se ceia care pot respecta aceast\ restric-
s-o binecuv=nteze preotul dimpreun\ obstacole `n realizarea unor lucr\ri fundamenteaz\ pe faptul c\ prin ]ie tradi]ional\ fac un lucru bun, dar [i
cu diaconul“. sfinte [i curate. sfin]irea apei la Boboteaz\ se repet\ cei care o `ncalc\ nu gre[esc“.
Agheazma se folose[te la toate slu- De la s\rb\toarea Botezul Domnu- ceea ce s-a petrecut la Iordan, adic\ (Rubric\ realizat\ de pr. Gheorghe
jbele de sfin]ire: de biserici, de cimi- lui [i p=n\ la odovania acestui praznic are loc sfin]irea tuturor apelor. De alt- MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
numai ierburi [i fructe de a 1812: s-a n\scut Carol
finic. ~n jurul lui s-au strâns Popp Szathmary, pictor [i fo- 80 de ani
mul]i ucenici, care `i ascultau tograf rom=n (d. 1887);
sfaturile [i-i urmau via]a. a 1865: a murit Alexandru de la moartea
Tot ast\zi, Biserica face Dep\r\]eanu, dramaturg [i scriitorului englez
pomenirea Cuviosului Teodo- poet rom=n (n. 1834);
sie din Antiohia; a Sfântului a 1865: a avut loc la Cer- Thomas Hardy
{tefan din Plachidiane; a n\u]i prima adunare a „So- Thomas Hardy (n. 2 iunie
Sfântului Teodor; a Arhiman- ciet\]ii pentru cultura [i liter- 1840-11 ianuarie 1928†) a
dritului Agapie; a Sfântului atura rom=n\ din Bucovina“; fost un scriitor [i poet natu-
Mucenic Mal; a Cuviosului Vi- a 1878: s-a n\scut Zaharia ralist britanic, cunoscut
talie [i a Cuviosului Teodosie, B=rsan, dramaturg rom=n (d. pentru romanele sale „Tess“
egumenul M\n\stirii Filoteu 1948); [i „Departe de lumea dez-
din Muntele Athos. a 1883: s-a n\scut Ion l\n]uit\“. Evenimentele din
B=lea, culeg\tor de folclor din majoritatea operelor sale se
Mâine, Biserica face po- Maramure[ (d. 1969); desf\[oar\ `n comitatul se-
menirea Sfintelor Muceni]e a 1906: s-a n\scut Boris mi-imaginar Wessex [i sunt
Tatiana, diaconi]a, [i Eutasia. Caragea, sculptor, membru marcate de descrieri poetice
corespondent al Academiei [i fatalism.
Rom=ne (d. 1982); Hardy s-a n\scut la
~n ziua de 11 a 1909: Congresul Partidu- Higher Bockhampton, un
† Cuviosul Teodosie ianuarie, istoria lui Na]ional Liberal `l alege pe
s\tuc din parohia localit\]ii
locul de veci s\ fie la satul
Ionel I. C. Br\tianu pre[e- natal Stinsford, dar execu-
cel Mare, `ncep\torul consemneaz\: dinte; Stinsford, la est de Dorches- torul s\u, Sir Sydney Carly-
vie]ii de ob[te ter `n comitatul Dorset. le Cockerell, a insistat s\ fie
a 1926: s-a n\scut Leonid
a 1158: Vladislav al II-lea Dimov, poet rom=n (d. 1987); Tat\l s\u a fost un zidar [i la „Poets’ Corner“ (Col]ul
Originar din satul Moga- devine rege al Boemiei; a 1931: s-a n\scut Ioan constructor local. Mama lui Poe]ilor, o sec]iune de la
risos (Capadocia), Cuviosul a 1600: `mp\ratul Rudolf Saizu, istoric [i poet ro- Hardy a fost o femeie edu- Westminster Abbey unde se
Teodosie s-a c\lug\rit, iar `n al II–lea prime[te solia lui m=n; cat\ [i ambi]ioas\, con- afl\ urnele a numero[i poe]i
jurul anului 451 a plecat la Mihai Viteazul, condus\ de a 1958: Ion Gheorghe Ma- tribuind la educa]ia fiului ei [i scriitori britanici). S-a a-
Ierusalim. Dup\ ce a stat o banul Mihalcea, care cerea re- urer este ales pre[edinte al pân\ la `mplinirea vârstei juns la un compromis prin
vreme aproape de pustnicul cunoa[terea domnului rom=n Prezidiului Marii Adun\ri de 16 ani, când a devenit u- care inima sa a fost `ngropa-
Longhin, `n jurul Ierusali- ca principe al Transilvaniei; Na]ionale; cenicul lui John Hicks, un t\ la Stinsford cu Emma,
mului, s-a retras `n munte, a 1801: a murit Domenico a 1972: a murit Eugeniu arhitect local. Hardy a stu- prima lui so]ie, moart\ `n
`ntr-o pe[ter\, unde timp de Cimarosa, compozitor italian Speran]ia, poet [i eseist rom=n diat arhitectura la Dorches- 1912, iar cenu[a a fost de-
50 de ani nu a gustat pâine, ci (n. 1749); (n. 1888). a ter pân\ `n 1862, când s-a pus\ la Col]ul Poe]ilor din
mutat la Londra. Cinci ani Catedrala Westminster.
mai târziu s-a `ntors la Opera lui Hardy a fost
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a Dorset pentru a lucra ca admirat\ de mul]i autori,
asistentul lui Hicks. A fost printre care D.H. Lawrence
Nu te l\uda cu – Mie s\ nu `mi aduce]i, c\ nu mai
m\nânc carne de mai bine de cinci ani. Peste
câteva zile se `mplinesc [ase.
premiat de Institutul Regal
al Arhitec]ilor Britanici [i de
[i Virginia Woolf. ~n 1910 i
s-a acordat Ordinul Britanic
Asocia]ia Arhitectural\. de Merit.
faptele tale bune P\rintele l-a chemat deoparte [i i-a spus:
– Frate, cinci ani de post i-ai pierdut `ntr-o
Hardy a f\cut o infec]ie la
pl\mâni `n decembrie 1927
La scurt timp dup\ de-
ces, coresponden]a [i notele
clip\. Dac\ vrei s\ poste[ti, nu te l\uda altora [i a murit `n ianuarie 1928, sale au fost arse de executo-
~ntr-o sâmb\t\, la biserica p\rintelui
cu nevoin]a ta. Nu e[ti singurul de la aceast\ dup\ ce a dictat ultimul s\u rul s\u. Doisprezece dosare
Ioan cineva a f\cut o mas\ de parastas. Au mas\ care nu m\nânc\ de obicei carne. Unii poem so]iei, pe patul mor]ii. au r\mas, unul din ele con-
fost chema]i to]i oamenii din biseric\. au mâncat acum tocmai pentru a se smeri. ~nmormântarea sa, pe 16 ]inând note [i extrase de ar-
S-a nimerit s\ fie acolo [i un cre[tin care Dar la mas\ e cineva care, de[i nu a mâncat, ianuarie la catedrala West- ticole de ziar din anii 1820,
venea de departe, a[a c\ l-au chemat la mas\. a avut grij\ ca ceilal]i s\ nu `[i dea seama de minster Abbey, a fost un folosite de Hardy `n ultimele
Când s-au adus farfuriile cu sarmale, postul s\u. Nu a trâmbi]at ca tine c\ este eveniment controversat: fa- sale lucr\ri. (Rubric\ reali-
str\inul a spus cu voce tare: nevoitor. (Danion Vasile – Pateericcul mireeniloor) milia [i prietenii au dorit ca zat\ de pr. Paul LEHACI)
 Vineri, 11 ianuarie 2008 3
Starea de s\n\tate a primatului Bisericii Ortodoxe a Greciei, Arhiepiscopul Hristodoulos, care sufer\

Actualitatea de cancer la ficat, s-a agravat de cur=nd. „Starea sa de s\n\tate s-a agravat `n ultimele trei zile, dar
`nc\ nu este vorba de o stare critic\“, a declarat Yiorgos Vassileiou, purt\torul de cuv=nt al
Arhiepiscopiei Atenei. Suferind de cancer la ficat, Arhiepiscopul Hristodoulos, `n v=rst\ de 68 de ani,
religioas\ fusese internat `n luna august 2007 `ntr-un spital din Miami (SUA) pentru o gref\ care, `n final, a e[uat.
De la `ntoarcerea la Atena, la sf=r[itul lunii octombrie 2007, el urmeaz\ un program de chimioterapie.

51 de ani de la alegerea lui Iustin Moisescu PE SCURT

ca mitropolit al Moldovei [i Sucevei
Ieri, 10 ianuarie 2008, s-au
`mplinit 51 de ani de la alegerea
lui Iustin Moisescu ca arhiepis-
cop al Ia[ilor [i mitropolit al Mol-
dovei [i Sucevei. Evenimentul s-a
petrecut la 10 ianuarie 1957. Ius-
tin Moisescu s-a n\scut la 5 mar-
tie 1910, `n localitatea C=nde[ti,
jude]ul Arge[. A efectuat studii la
Seminarul orfanilor de r\zboi din
C=mpulung-Muscel, la Faculta-
tea de Teologie din Atena, `n
perioada 1930-1934, studii de
specializare la Facultatea de Teo-
logie Romano-Catolic\ din Stras-
bourg, `n perioada 1934-1936 [i
la Facultatea de Teologie din
Atena, `ntre anii 1936-1937, un-
de a ob]inut doctoratul, `n 1937,
cu teza „Evagrie din Pont. Via]a,
scrierile [i `nv\]\tura“, premiat\
de Academia de {tiin]e din Ate-
na. A fost numit profesor de Lim-
ba Latin\ la Seminarul „Nifon“
din Bucure[ti, dar [i profesor de
Noul Testament la Facultatea de
Teologie Ortodox\ a Universi-
t\]ii din Var[ovia. ~ncep=nd cu
anul 1942, a fost numit profesor
titular de Exegeza Noului
Testament la Facultatea de Teo-
logie din Cern\u]i, iar la 26 feb-
ruarie 1956 a fost ales arhiepis-
cop al Sibiului [i mitropolit al
Ardealului, fiind hirotonit arhie-
reu la 15 martie [i `nsc\unat la
18 martie acela[i an. Dup\ nu-
mai un an, la 10 ianuarie 1957 a
fost ales arhiepiscop al Ia[ilor [i
mitropolit al Moldovei [i Sucevei,
fiind `nsc\unat la 13 ianuarie,
p\storind la Ia[i 20 de ani, `n pe-
rioada 1957-1977. ~n cei 20 de ani
de arhip\storire ca mitropolit al
Moldovei [i Sucevei a p\strat [i a
promovat credin]a [i cultura
cre[tin\, a construit trei cl\diri
la Centrul eparhial Ia[i, peste 70
de biserici noi, 52 de case paro-
hiale [i 5 sedii de protopopiat, a
restaurat peste 20 de m\n\stiri
[i schituri [i a `nfiin]at 10 muzee
de art\ bisericeasc\. Mitropolitul
Iustin Moisescu s-a `ngrijit de
apari]ia anual\ a 6 numere din
revista „Mitropolia Moldovei [i
Sucevei“ (actuala revist\ „Teolo-
gie [i Via]\“) [i a „~ndrum\to-
rului Bisericesc“. A reprezentat
Biserica Ortodox\ Rom=n\ la
`ntruniri panortodoxe [i interor-
todoxe sau la `ntruniri intercre[-
tine, fiind ales membru `n con-
ducerea Consiliului Mondial al
Bisericilor [i a Conferin]ei Biseri-
cilor Europene. Iustin Moisescu a
trecut la cele ve[nice pe 31 iulie
1986, la Bucure[ti. a
„Drumul Crucii“
pentru credincio[ii
din Republica
Moldova
Un grup de credincio[i a partici-
pat ieri la un „Drum al Crucii“,
`ntre localit\]ile Giurgiule[ti [i
Cahul, pe o distan]\ de aproxi-
mativ 50 de kilometri, rug=ndu-
se s\ aib\ un an c=t mai bun,
dar [i pentru revenirea preo]ilor
expulza]i, informeaz\ Radio
Trinitas. ~n mijlocul credincio[i-
lor s-a aflat [i p\rintele Iulian
Budescu, c\ruia autorit\]ile mol-
dovene i-au cerut s\ p\r\seasc\
]ara p=n\ la 6 ianuarie. El nu a
plecat `ns\, `ntruc=t a reu[it s\
conteste decizia la instan]a de
judecat\. Preo]ii expulza]i sunt
acuza]i c\ ar fi `nc\lcat regimul

Un film despre pictarea icoanelor a de [edere, fapt negat de ace[tia.

Ei sus]in c\ ac]iunile autorit\]i-
lor au conota]ie politic\, `ntruc=t
bisericile `n care slujesc apar]in
de Mitropolia Basarabiei.

fost prezentat la Palm Springs Festival Autorit\]ile Republicii Moldova

a Filmul documentar „Icons“ prezint\ modul `n care se realizeaz\ icoanele ortodoxe `n Rom=nia
a Documentarul are ca protagonist artista de origine rom=n\ Tatiana Popa, rezident\ `n Palm Springs a
Filmul documentar
„Icons“, realizat de regizo-
rul de origine român\
Teddy Grouya a fost pre-
zentat la Palm Springs
Festival, Statele Unite ale
Americii, eveniment care
se va `ncheia pe 14 ia-
nuarie, potrivit publica]iei
„The Desert Sun“. „Icons“,
un mediumetraj de 60 de
minute, a fost filmat `n
România, unde regizorul
Teddy Grouya a realizat [i
o parte din montarea ma-
terialului, informeaz\ Me-
diafax. O parte din coloa-
na sonor\ a filmului este
compus\ de tat\l regi-
zorului, Ted Grouya. Su-
biectul documentarului
este pictura de icoane or-
todoxe, iar personajul
principal este artista Ta-
tiana Popa, rezident\ `n
Palm Springs. Filmul pre-
zint\, pe l=ng\ tema prin-
cipal\, oamenii [i peisa-
jele din Rom=nia.
„Cu ajutorul lui
Dumnezeu“
Documentarul prezint\
`ntr-un mod inedit faptul
c\ arti[tii iconari trebuie
s\ se simt\ inspira]i [i, de
aceea, ei se roag\ pentru a
„Ostrovul“ ruleaz\ `n Fran]a [i va fi comentat de speciali[ti
~ncepând cu data de 9 ia-
nuarie 2008 cinefilii francezi
au posibilitatea s\ vad\ fil-
mul rusesc „Ostrovul“ (`n
versiunea francez\ „L’ `le“),
realizat de regizorul Pavel
Lunghin, anun]\ „Le public
systeme cinema“ din Fran]a.
Filmul a fost dublat cu voce
`n limba francez\ [i are un
afi[ foarte incitant pentru
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
primi inspira]ie `n timp ce
picteaz\ icoanele. La sf=r-
[itul lucr\rii, ace[tia scriu
textul „Cu ajutorul lui
Dumnezeu“, `n locul sem-
n\turii, iar icoana este
considerat\ terminat\
doar dup\ ce este sfin]it\
de un preot. Artista Tatia-
na Popa m\rturise[te c\
pentru ea icoanele sunt
„ferestre c\tre rai“. De a-
semenea, artista a spus c\
„multe persoane din pu-
blic erau membri sofisti-
ca]i ai industriei de film [i
nimeni nu a r\mas insen-
sibil la film“, se arat\ `n
publica]ia american\.
Prezentare `n stil
rom=nesc
Dup\ proiec]ia filmu-
lui, care a avut loc pe 7
ianuarie, a fost organizat\
o recep]ie la casa so]iei ar-
tistului Reginald Pollack,
un prieten al regizorului
Teddy Grouya, iar oaspe]ii
au fost servi]i cu m=nc\-
ruri [i b\uturi tradi]ionale
rom=ne[ti. „Nu exist\ ni-
mic mai frumos dec=t s\
faci publicul s\ `n]eleag\
inspira]ia Tatianei“, a
spus Grouya la recep]ie.
Regizorul s-a n\scut la
omul occidental, prezent=nd
personajul principal cu o
aur\ de sf=nt. La fel de in-
teresant este [i faptul c\
pentru comentarea filmului,
presa francez\ este invitat\
s\ apeleze la Catehismul
ortodox, un compendiu de
scrieri ale p\rin]ilor pustiei,
„Itinerariile teologiei ruse“
de pr. Gheorghe Florovski,
Palm Springs [i a crescut
`n Marin County. La pro-
iec]ie [i la petrecere a par-
ticipat [i consulul general
al Rom=niei la Los An-
geles, C\t\lin Ghenea,
dar [i personalit\]i ale in-
dustriei americane de film
, precum George Englund,
precum [i „Stâlpul [i temelia
adev\rului“ a pr. Pavel Flo-
renski, anun]\ bogoslov.ru.
Amintim c\ filmul „Ostrov“,
`n traducere rom=neasc\
„Insula“, a fost turnat `n
anul 2006 [i a avut un mare
succes `n Rusia, lu=nd pre-
miul I la Festivalul de filme
ortodoxe „Radonej“. ~n Ro-
m=nia a ajuns, din p\cate,
doar `n format electronic, dar
[i a[a a fost vizionat de foarte
mul]i cre[tini ortodoc[i.
„Ostrovul“ a mai fost pre-
miat la cea de-a 30-a edi]ie a
festivalului de la Toronto, la
a 63-a edi]ie a Festivalului
de la Vene]ia [i la Festivalul
de Film „Sundance“. Ac-
]iunea filmului se petrece `n
nordul Rusiei, `n timpul [i
dup\ cel de-al Doilea R\zboi
Mondial. Protagonistul, To-
lea, este un soldat care, for-
]at de `mprejur\ri, `[i `m-
regizor al filmului „Ameri-
canul ur=t“, care s-a de-
clarat a fi un fan al lui
Grouya, compozitorul
Matt Naylor, fotomodelul
Vicki Forswall [i artistul
Patrick Sheehan. La Palm
Springs Festival particip\
[i lungmetrajele „4 luni, 3
pu[c\ superiorul. Ulterior el
ajunge la o m\n\stire, se po-
c\ie[te [i ajunge, `n 34 de
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
s\pt\m=ni [i 2 zile“, de
Cristian Mungiu, „Califor-
nia Dreamin’ (Nesf=r[it)“,
de Cristian Nemescu [i
„Reconstituirea“, realizat
`n 1968 de Lucian Pintilie.
Evenimentul va prezenta,
`n total 230 de filme, din
65 de ]\ri. a
ani, s\ aib\ o via]\ de ru-
g\ciune [i chiar s\ fac\ mi-
nuni. (Eugeniu ROGOTI)
au cerut ca patru preo]i [i o
maic\ din Mitropolia Basarabiei
s\ p\r\seasc\ teritoriul statului,
motiv=nd c\ ace[tia nu ar avea
documente legale de [edere [i
munc\.
Un nou membru
rom=n `n Comisia
italian\ pentru
problemele
migran]ilor
PS Siluan, Episcop-Vicar pentru
Italia al Mitropoliei Ortodoxe
Rom=ne a Europei Occidentale [i
Meridionale, a fost ales recent
membru `n Comisia pentru pro-
blemele migran]ilor [i familiilor
lor, instituit\ pe l=ng\ Ministe-
rul Solidarit\]ii Sociale din Ita-
lia, informeaz\ Radio Trinitas.
~n acest sens, pe 19 decembrie
2007, Ziua interna]ional\ a mi-
gran]ilor, a fost `nfiin]at\
Comisia pentru problemele mi-
gran]ilor [i familiilor lor, care
este prezidat\ de ministrul
Paolo Ferrero. Comisia cuprinde
72 de membri reprezentan]i ai
asocia]iilor imigran]ilor,
asocia]iilor italiene angajate `n
primirea [i integrarea str\inilor,
ai sindicatelor [i organiza]iilor
de intreprinz\tori, diverselor ad-
ministra]ii ale statului, institu-
]iilor locale [i diferitelor comu-
nit\]i religioase. De asemenea,
din aceast\ comisie mai face
parte `nc\ un rom=n, [i anume,
Gabriel Rusu, voluntar la orga-
niza]ia Sant’Egidio, fost consilier
la Prim\ria Romei.
A trecut la Domnul
cel mai `n v=rst\
duhovnic
de la Dervent
P\rintele Serafim, cel mai `n
v=rst\ duhovnic vie]uitor al ob[-
tii M\n\stirii Dervent, a trecut
la cele ve[nice mar]i noaptea, la
v=rsta de 80 de ani. „Via]a p\rin-
telui Serafim, remarcat de fra]i [i
de credincio[i prin modestia, dis-
cre]ia [i smerenia `n care a tr\it
[i s-a dedicat studiului teologic [i
interpret\rii c\r]ilor sfinte, a ars
ca o flac\r\ vie, `ntre]inut\ pe de
o parte de dorin]a mistic\ de a
ajunge pe Muntele Athos, [i sa-
tisfac]ia clipelor de desf\tare
spiritual\ petrecute `n calitate de
discipol, atunci c=nd se `nt=mpla
s\ fie, al\turi de duhovnicul s\u,
p\rintele Arsenie Papacioc“, a
declarat stare]ul M\n\stirii Der-
vent. P\rintele Serafim, n\scut
pe 9 iulie 1928, a intrat `n m\-
n\stire la v=rsta de 37 de ani, fi-
ind tuns `n monahism la M\n\s-
tirea Secu. S-a al\turat ob[tii
M\n\stirii Dervent `n anul 1996.
Monahul a fost `nmorm=ntat
ieri, 10 ianuarie a.c. a
4 Vineri, 11 ianuarie 2008
PRIN{I ~N TIMP CE FURAU O C|RU}| {I UN CAL DINTR-O CURTE: Doi tineri din
Actualitatea comuna vrâncean\ Tulnici au fost prin[i de poli]i[ti, miercuri noapte, `n timp ce
furau c\ru]a, calul [i mai multe bunuri ale unui gospodar. Profitând de faptul c\
regional\ nu era nimeni acas\, cei doi tineri au `nh\mat caii la c\ru]a proprietarului, apoi au
intrat `n cas\, de unde au luat un televizor [i o combin\ muzical\.

PE SCURT O familie de germani, disp\rut\ `n Rom=nia

Pensionarii a[teapt\
compensarea
taloanelor nefolosite
Sute de pensionari solicit\ s\pt\-
mânal Casei Jude]ene de Pensii
(CJP) Vâlcea compensarea `n bani a
taloanelor de c\l\torie r\mase neu-
tilizate `n anul 2007. „Cel pu]in zece
pensionari vin `n fiecare zi s\ ne
`ntrebe când [i cum li se vor com-
pensa taloanele nefolosite, `ns\, cel
pu]in deocamdat\, nu avem norme
metodologice pentru a putea face
acest lucru“, a declarat directorul
Poli]i[tii timi[oreni
sunt `n alert\, `n urma
dispari]iei unei familii de
germani venit\ `n vizit\
la rudele sale din Timi[oa-
ra. Purt\torul de cuvânt
al Poli]iei Timi[, sub-
inspector Florin Hulu]\, a
declarat c\ s-au primit
mai multe telefoane care
anun]au c\ familia res-
pectiv\ ar fi fost v\zut\ `n
diverse loca]ii din ]ar\,
dar nici una dintre infor-
ma]iile primite nu a dus,
pân\ acum, la rezolvarea
cazului. „Se verific\ toate
pistele, `n toat\ ]ara. Nu
am g\sit nimic deocam-
dat\, dar sper\m s\-i a-
fl\m teferi `n cel mai scurt
timp“, a spus purt\torul
de cuv=nt al IPJ. Pe data
de 8 ianuarie, o persoan\
din Timi[oara a sesizat
Poli]ia cu privire la posi-
bila dispari]ie a unei fa-
milii de cet\]eni germani,
format\ din trei membri -
mama, de 43 de ani, tat\l,
de 45 de ani, [i fiul, de 16
ani. Cu trei s\pt\m=ni
`nainte, familia Keller a
sosit `n România cu un
autoturism [i a locuit `n
Timi[oara chiar la sora fe-
meii care a sesizat autori-
t\]ile cu privire la posibila
dispari]ie. Dup\ o s\pt\-
mân\, turi[tii germani au
plecat pe itinerarul Deva -
Bra[ov - Gala]i [i `n zona
Maramure[ului, pentru a
vizita m\n\stirile. Maria
Keller, ruda acestora din
Timi[oara, a informat po-
li]ia c\ ultima dat\ când
cet\]enii germani au luat
leg\tura cu ea a fost pe 29
noiembrie 2007, de pe un
telefon mobil, când i-au
spus c\ se afl\ `n Bra[ov.
Dup\ aceast\ dat\, nu au
mai putut fi contacta]i,
`ntrucât telefonul mobil
este `nchis. Dispari]ia ce-
lor trei a fost adus\ [i la
cuno[tin]a autorit\]ilor
germane, care au confir-
mat faptul c\ membrii
familiei Keller nu se afl\
la domiciliul din Germa-
nia [i nu pot fi contacta]i
pe telefonul mobil, `ntru-
cât acesta este `nchis. a

Industria rom=neasc\ trebuia

executiv al CJP Vâlcea, Gabriel
Andreescu. Directorului CJP a a-
d\ugat c\ este posibil ca, `n maxi-
mum câteva s\pt\mâni, taloanele
de c\l\torie ale pensionarilor s\
poat\ fi compensate `n bani sau `n
tichete de mas\, dup\ ce minis-
terele de resort vor stabili metodolo-
gia de calcul a valorii de referin]\
pentru talonul nefolosit. „Mul]i pen-
sionari p\streaz\ taloane nefolosite
`nc\ din anul 2001, `n speran]a c\,
`ntr-o bun\ zi, vor primi contrava-
loarea acestora. P\rerea mea este
c\ nu vor fi compensate decât taloa-
nele din ultimul an“, a spus Gabriel
Andreescu. Anual, fiecare pensionar
prime[te, odat\ cu pensia din luna
ianuarie, un anumit num\r de
taloane de c\l\torie. {i tot la fiecare
`nceput de an, pensionarii a[teapt\
din partea autorit\]ilor s\ fie des-
p\gubi]i pentru c\l\toriile la care
ar fi avut dreptul, dar pe care nu le-
au efectuat `n cursul anului prece-
dent. Estim\rile f\cute `n 2007, cu
referire la taloanele nefolosite din
anul precedent, ar\tau c\ bugetul
asigur\rilor sociale ar fi trebuit s\
aloce 227 de milioane de lei pentru
o eventual\ compensare care, `ns\,
nu a mai fost efectuat\.
Mure[ul vrea s\
implementeze
proiectul antigrindin\
Directorul executiv al Direc]iei pen-
tru Agricultur\ [i Dezvoltare
Rural\ Mure[, Jeno Naznan, [i-a
exprimat speran]a c\ proiectul anti-
grindin\ pentru jude]ul Mure[ va fi
finalizat `n acest an. {eful DADR
Mure[ a precizat c\ proiectul a fost
demarat `n urm\ cu doi ani, `ns\ a
fost abandonat din motive finan-
ciare. „Sper\m ca anul acesta s\ `l
putem demara, pentru protejarea
celor aproximativ 150 de mii de
hectare de culturi pomicole [i legu-
micole din zonele vulnerabile“, a
spus Jeno Naznan. Potrivit datelor
prezentate de c\tre [eful DADR, cea
mai expus\ zon\ la grindin\ este
cea cuprins\ `ntre Valea Mure[ului
- Bato[ - Reghin - Târgu Mure[ -
Valea Târnavelor. Potrivit
Programului Na]ional Antigrindin\,
`n jude]ul Mure[ erau prev\zute
dou\ puncte de lansare a rachetelor
antigrindin\, unul la grani]a cu
jude]ul Alba [i altul `n zona Reghin-
Bato[. ~n urm\ cu doi ani, costurile
amplas\rii acestor dou\ dispozitive
antigrindin\ erau evaluate la
aproximativ 10 milioane de lei.
Trei pe un loc,
pentru a deveni
militar profesionist
Concuren]\ mare la Biroul de
Informare [i Recrutare din jude]ul
Vrancea, unde, pentru cele 70 de
locuri scoase la concurs, 220 de
tineri [i-au depus dosarul pentru a
deveni militari profesioni[ti. Cei 220
de candida]i r\ma[i, dup\
sus]inerea testului psihologic, orga-
nizat de Biroul de Informare [i
Recrutare din Vrancea, au posibili-
tatea s\ opteze pentru posturi de
artileri[ti, infanteri[ti sau `n dome-
niul comunica]iilor. Angaja]ii
Biroului de Informare Recrutare
Vrancea au trimis deja dosarele la
Centrul de Selec]ie [i Orientare
Câmpulung Moldovenesc, unde can-
dida]ii urmeaz\ s\ sus]in\ concur-
sul final: un test psihologic [i o
prob\ sportiv\. a
Monede
de aur
ap\rat\ de „invazia lohn-ului“ descoperite
de muncitori
a Pre[edintele filialei Timi[ a Cartel Alfa, {tefan Gogo[anu, a declarat c\,
`mpreun\ cu prefectul Ovidiu Dr\g\nescu, va `ntocmi o list\ cu ceea ce a mai b=rl\deni
Mai mul]i muncitori
r\mas `n jude] din brandurile autohtone, pentru a se `ncerca, pe cât posibil,
care lucreaz\ la construc-
revitalizarea produselor române[ti a Potrivit liderului sindical local, ]ia unui spa]iu comercial
pu]inele `ntreprinderi care au rezistat privatiz\rilor „haotice [i interesate“ de dup\ din zona central\ a ora-
[ului Bârlad au desco-
’89 nu mai func]ioneaz\ sub vechea denumire a Din acest motiv, produsele
perit, `ntâmpl\tor, câte-
acestora nu mai sunt recunoscute `n str\in\tate ca m\rci române[ti, ci str\ine a va monede din aur, pe
Liderii sindicali din Ti- care au `ncercat, ulterior,
mi[ consider\ c\ brandu- s\ le vând\. Pentru a sta-
rile industriei autohtone bili dac\ respectivele mo-
predecembriste trebuiau nede au valoare de patri-
protejate [i nu distruse,
moniu, poli]i[tii care an-
iar, `n momentul de fa]\, cheteaz\ acest caz au
ar fi indicat ca „m\car re- cerut sprijinul speciali[-
licvele acestora s\ fie a- tilor de la Muzeul „Vasile
p\rate `n fa]a invaziei Pârvan“ din Bârlad. „Le-
lohn-ului“. Pre[edintele gile interzic comercializa-
filialei Timi[ a Cartel Al-
fa, {tefan Gogo[anu, a de- rea bunurilor [i a obiec-
telor de patrimoniu. Ur-
clarat c\, `mpreun\ cu
meaz\ ca speciali[tii s\
prefectul Ovidiu Dr\g\-
nescu, a convenit s\ se `n- analizeze monedele, pen-
tocmeasc\ o list\ cu ceea tru a stabili care este va-
ce a mai r\mas `n jude] loarea exact\ a acestora“,
din brandurile autohtone a declarat inspectorul
[i s\ se `ncerce, pe cât Mihaela {traub, purt\to-
posibil, revitalizarea pro- rul de cuvânt al Inspec-
duselor române[ti. toratului de Poli]ie Ju-
de]ean Vaslui. {antierul
90% din produc]ia autohtone pân\ la faza „haotice [i interesate“, de fost mai noroco[i, s-au
pe care se efectueaz\ lu-
vechilor fabrici cr\rile nu a solicitat au-
de produs finit, produc- dup\ 1990, de la crearea pensionat. „Privatizarea
mergea la export ]ia mergând `n procent FPS-ului, au pus „piatra s-a f\cut `n România de toriza]ie pentru ob]inerea
certificatului de eliberare
de peste 90% la export. de temelie a distrugerii dragul privatiz\rii, `n in-
Jude]ul Timi[ se pu- Potrivit liderului sindi- industriei autohtone“, `n teresul unor persoane [i de sarcini, cu toate c\
tea mândri, `nainte de cal local, `ntreprinderile favoarea investitorilor al unor grupuri de per- reprezentan]ii muzeului
decembrie 1989, cu fa- care au rezistat totu[i str\ini, care au cump\rat soane. Cei care au luat bârl\dean au anun]at
brici de renume, ale c\- p=n\ `n prezent nu au fabricile mai mult pentru aceste fabrici au [tiut de constructorii c\ au obli-
ror produse erau expor- mai r\mas sub vechea terenuri [i pentru „a ex- la bun `nceput ce vor, au ga]ia s\ fac\ acest lucru.
tate cu succes, nu doar denumire, ceea ce face porta“ valuta ob]inut\ [tiut cum s\ ac]ioneze, `n Potrivit prevederilor le-
pe pia]a CAER, ci `n `n- ca produsele finite s\ nu prin vânzarea produselor timp ce românii nu au
gii, speciali[ti `n domeniu
treaga lume. Nume pre- fie recunoscute `n finite realizate `n ]ara [tiut s\ negocieze, ce s\
ar fi trebuit s\ suprave-
cum UMT, Electrotimi[, str\in\tate ca m\rci ro- noastr\, `n sistemul lohn. cear\ [i cum s\ proce-
Electromotor, Dermati- gheze lucr\rile sau s\ fie
mâne[ti, ci str\ine. Liderul jude]ean al Car- deze“, sus]ine {tefan Go-
na, Kandia, Fructus sau go[anu. Liderul sindical informa]i cu privire la
tel Alfa sus]ine c\ sub
Avicola aveau greutate 10% din industria pre- consider\ c\ Executivul eventualele obiecte g\si-
90% din industria
pe pie]ele de profil. De decembrist\ local\ mai va trebui s\ sprijine ceea te când s-au efectuat s\-
asemenea, industria u- postdecembrist\ func]ioneaz\, restul ajun- ce a mai r\mas din indus- p\turile. Amenzile apli-
[oar\, de ciorapi, produ- este acum gând la fier vechi, `n timp tria autohton\, inclusiv cate celor care nu res-
se din piele, marochin\- ce mii de angaja]i au de- prin programe na]ionale pect\ legisla]ia `n dome-
la fier vechi de dezvoltare, care s\ nu
rie sau tricotaje `ncasa venit [omeri, s-au reprofi- niu pot ajunge pân\ la 10
valut\ forte, prin fructi- ~n opinia lui {tefan lat, au plecat la munc\ `n fie modificate la fiecare mii de lei. a
ficarea materiei prime Gogo[anu, privatiz\rile str\in\tate ori, dac\ au schimbare de Guvern. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LA SLATINA, DESZ|PE- parcate pe carosabil. Dac\ propri- a T+N|R| ARESTAT| PEN- cercet\rile sunt foarte complexe [i
ZIREA VA MAI DURA ~NC| DOU| etarii autoturismelor nu sunt g\si]i, TRU PRUNCUCIDERE: O tân\r\ de durat\. ~n urma cercet\rilor efec-
ma[inile parcate pe str\zile cu tuate s-a stabilit c\ f\tul a fost
S|PT|M+NI: Ac]iunea de desz\pe- z\pad\ sunt mutate sub suprave-
de 21 de ani din jude]ul Hunedoara
`n]epat de mai multe ori cu un foar-
zire ar putea continua la Slatina [i gherea poli]i[tilor“, a spus [eful Di- a fost prezentat\, miercuri, Tribuna- fece [i aruncat apoi `n toalet\. Dup\
`n urm\toarele dou\ s\pt\mâni, din rec]iei de Administrare a Domeniu- lului Vaslui, cu propunerea de a- ce copilul a fost scos de c\tre sora [i
cauza cantit\]ii mari de z\pad\ ce lui Public [i Privat din cadrul Pri- restare preventiv\, dup\ ce instan]a fratele tinerei, a fost anun]at\ [i am-
trebuie ridicat\ din ora[, dar [i a m\riei Slatina, Ana Anghel. De pe a emis pe numele s\u un mandat de bulan]a. La sosirea echipajului de pe
modului `n care sunt parcate ma[ini- str\zile municipiului sunt ridicate, arestare pentru s\vâr[irea infrac]i- ambulan]\, copilul era mort. Con-
le. Pe l=ng\ firma care asigur\ salu- zilnic, mai mult de 100 de tone de unii de omor calificat. Potrivit repre- cluziile medico-legale arat\ c\ dece-
brizarea `n ora[, la aceast\ ac]iune z\pad\ [i, pân\ `n prezent, s-a reu- zentan]ilor Inspectoratului de Poli- sul s-a produs ca urmare a multi-
particip\ [i angaja]ii Serviciului de [it degajarea de z\pad\ doar a tro- ]ie Jude]ean Vaslui, `n luna aprilie a plelor traumatisme provocate de lo-
Sere [i Spa]ii Verzi, din cadrul Pri- tuarelor din centrul ora[ului [i a pa- anului trecut, tân\ra a n\scut `n vituri active cu un obiect `n]ep\tor“,
m\riei, ajuta]i de agen]ii de la tru dintre cele mai circulate str\zi. toaleta locuin]ei bunicilor s\i, din a declarat inspector Mihaela {tarub,
Poli]ia Rutier\ [i Poli]ia Comunita- Autorit\]ile spun c\ o asemenea localitatea Tei[oru, comuna Pu[ca[i, purt\tor de cuvânt `n cadrul IPJ
r\. „Este un proces dificil, deoarece, cantitate de z\pad\, ca cea `nregis- un b\ie]el perfect s\n\tos, pe care l- Vaslui. Pentru fapta sa, tân\ra risc\
pe unele str\zi, desz\pezirea se face trat\ `n ultima s\pt\mân\, nu a a aruncat `n closet. „Când este vorba o pedeaps\ de pân\ la 25 de ani de
`n pas de melc, din cauza ma[inilor mai fost `n Slatina din anul 2002. despre decesul unui nou-n\scut, `nchisoare. a
 Vineri, 11 ianuarie 2008 5
PESTE 623 DE MILIOANE DE LEI PENTRU ZOOTEHNIE: Produc\torii agricoli din sectorul
Economic zootehnic vor beneficia, `n 2008, de un sprijin financiar total de peste 623 de milioane de lei
pentru sus]inerea amelior\rii popula]iilor de animale [i pentru `mbun\t\]irea calit\]ii
produselor de origine animal\. Banii vor fi da]i pentru `mbun\t\]irea calit\]ii produselor de
origine animal\, pentru sus]inerea m\surilor de producere [i comercializare a produselor
apicole [i pentru sus]inerea amelior\rii popula]iilor de animale.

Amenzi de p=n\ la 20 de mii de lei dac\ rarea animalelor, a intervalelor de

animalele nu sunt transportate corespunz\tor
Animalele din Rom=nia `ncep s\
aib\ tot mai multe drepturi, Rom=ni-
a adopt=nd `n ultima vreme mai
multe m\suri care vin `n sprijinul
necuv=nt\toarelor. Astfel, s-a ajuns
s\ fie prev\zute amenzi `n legisla]ia
rom=neasc\ de p=n\ la 20 de mii de
lei, dac\ nu sunt respectate drep-
turile animalelor.
Executivul a adoptat, miercuri, o
Hot\r=re care cuprinde sanc]iuni
pentru fapte ce contravin normelor
sanitar-veterinare privind protec]ia
animalelor `n timpul transportului,
noile reglement\ri fiind `n conformi-
tate cu cerin]ele comunitare. Sanc-
]iunile sunt propor]ionale cu abate-
rile constatate, pentru persoanele
fizice amenzile fiind cuprinse `ntre
2.500 lei [i 5.000 de lei, iar pentru
cele juridice `ntre 10.000 [i 20.000 de
lei. Faptele care se sanc]ioneaz\ se
refer\ la nede]inerea autoriza]iei de
transportator sau a celei pentru mij-
locul de transport animale vii, pre-
cum [i a certificatului de `nregistra-
re, nede]inerea certificatului de com-
peten]\ profesional\ pentru [oferii
[i/sau `nso]itorii care transport\
ecvidee domestice (cai, m\gari, etc)
sau animale domestice din specia
bovin\, caprin\, ovin\, porcin\ sau
p\s\ri de curte. De asemenea, se
sanc]ioneaz\ reamenajarea sau mo-
dificarea mijlocului de transport
`ntr-un mod care afecteaz\ bun\sta-
rea animalelor, nerespectarea practi-
cilor de transport privind `nc\rcarea,
desc\rcarea, manipularea [i sepa-
hr\nire [i ad\pare, a duratei c\l\to-
riei [i a perioadei de repaus [i nere-
spectarea prevederilor legale referi-
toare la navele utilizate pentru tran-
sportul animalelor vii, indiferent de
tipul acestora. Tot sanc]ionabile sunt
[i nerespectarea prevederilor supli-
mentare aplicabile mijloacelor de
transport [i animalelor, `n cazul
c\l\toriilor de lung\ durat\ [i a pre-
vederilor privind ventila]ia [i moni-
torizarea temperaturii, nerespecta-
rea modului de repartizare a spa]iu-
lui pentru fiecare specie de animale [i
func]ionarea punctelor de control f\r\
respectarea condi]iilor privind pro-
tec]ia [i bun\starea animalelor. (S.D.)
PE SCURT
ANAF propune
modific\ri privind
exigibilitatea TVA
Agen]ia Na]ional\ de Adminis-
trare Fiscal\ (ANAF) propune,
printr-un proiect de act norma-
tiv, noi reguli privind exigibilita-
tea taxei pe valoare ad\ugat\
pentru livr\ri [i achizi]ii intraco-
munitare de bunuri. Pentru a e-
vita orice neconcordan]\ `ntre li-
vr\rile intracomunitare de bu-
nuri, scutite de TVA, care se in-
clud `n decontul de TVA [i `n de-
clara]ia recapitulativ\ pentru

Pia]a laptelui procesat va cre[te cu 15% `n 2008
a Pre[edintele Asocia]iei Patronale Române din Industria Laptelui, Valeriu Steriu, este de p\rere c\ fermele aflate
`n construc]ie `n momentul de fa]\ pe teritoriul Rom=niei vor face ca pia]a laptelui s\ creasc\ cu aproximativ 10
procente `n 2008 a România produce anual peste cinci milioane de tone de lapte, `ns\ peste 40% din laptele
produs `n România, `n afara fermelor profesionale, nu este conform `n ceea ce prive[te con]inutul organic a
Pia]a laptelui procesat
din România va cre[te cu
circa 10-15% `n 2008 [i ar
putea ajunge la circa un
miliard de euro, a declarat
pre[edintele Asocia]iei Pa-
tronale Române din In-
dustria Laptelui (APRIL),
Valeriu Steriu. „~n 2007,
produc]ia de lapte indus-
trializat a fost de 1,1 mi-
liarde de litri [i dep\[e[te,
din punct de vedere valo-
ric, 900 de milioane de eu-
ro. Estimez c\ pia]a va cre[-
te cu cel pu]in 10-15% `n
2008, deoarece exist\ mul-
te ferme [i unit\]i `n con-
struc]ie, dar [i datorit\ no-
ilor reguli veterinare lega-
te de cre[terea calit\]ii lap-
telui“, a precizat Steriu.
~n ceea ce prive[te pia]a
laptelui neprelucrat, a-
ceasta a dep\[it `n 2007
aproximativ 1,8 miliarde
de litri [i are o valoare
similar\, de circa un mi-
liard de euro. Steriu a pre-
cizat c\ industria laptelui
la nivel european se afl\
`n schimb\ri radicale, iar
acest lucru se va vedea [i
pe pia]a româneasc\. „Va
exista o criz\ de furaje
care va influen]a costurile
[i pre]urile finale la con-
sumatori `n urma proce-
sului de fabricare a biodie-
selului care atrage mai
mult porumb, chiar dac\
`n România acest proces
nu va fi atât de acut ca `n
]\rile Uniunii Europene“,
a mai spus Valeriu Steriu.
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 11 ianuarie
~n regiunile intracar-
patice vremea se va `n-
c\lzi u[or, iar cerul va fi
variabil, pe arii restr=n-
se cu cea]\ `n orele dimi-
ne]ii. ~n restul teritoriu-
lui cerul va fi mai mult
noros, iar `n zonele joase
va fi cea]\ care local va
persista. Izolat `n Moldo-
va vor fi condi]ii de ful-
guial\. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat.
Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre -4 [i
4 grade `n zonele extra-
carpatice [i intre 0 [i 8
grade `n rest.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 11.01.2008
Dolar SUA 2,5079
Euro 3,6822
Nemul]umiri cu
privire la sprijinul
statului
Pe de alte parte, `n Ro-
mânia, pia]a va fi influen-
]at\ [i de sprijinul primit
de cresc\torii de bovine
din partea statului, care
la ora actual\ este nemul-
]umitor. „Deocamdat\,
pre]ul laptelui r\mâne
neschimbat `n aceast\ pe-
rioad\ deoarece se `nre-
gistreaz\ un consum sc\-
zut [i nici un produc\tor
nu va recurge la modifi-
c\ri de pre]uri `n astfel de
perioade“, a mai spus
pre[edintele APRIL. Fa-
bricile de lapte din Româ-
nia - `n jur de 200 - proce-
seaz\ anual circa 1,1 mil-
iarde de litri de lapte, `n
timp ce ]\ranii vând di-
rect pe pia]\ 1,8 miliarde
de litri de lapte.
Companiile Napolact,
Albalact, LaDorna, Brai-
lact [i Danone de]in, cu-
mulat, 77% din pia]a to-
tal\ a laptelui procesat.
La ora actual\, peste 55%
din exploata]iile din Ro-
mânia dau 45% din canti-
tatea de lapte, dar fer-
mierii au o vârst\ de peste
50 de ani [i de]in una sau
dou\ vaci. Zona Cluj [i
Bra[ov ofer\ mai mult de
jum\tate din laptele livrat
c\tre procesare din Româ-
nia (52%), iar dac\ se mai
adaug\ [i zona Timi[, pro-
centul se ridic\ la 60%.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INDIA A LANSAT lilor [i au dat asigur\ri c\
CEA MAI IEFTIN| MA{I- produsul lor `ntrune[te toate
N| DIN LUME: Cea mai ief- normele valabile... `n India.
tin\ ma[in\ produs\ vreoda-
t\ a fost lansat\ ieri la New CRUTARE A FOR}EI DE
Delhi. Modelul fabricat de MUNC| PENTRU SPANIA:
grupul Tata Motors este de-
dicat popula]iei de clas\ me-
die din India [i cost\ numai
2.500 de dolari. Proiectul, ca-
re nu se dore[te a fi o minu-
n\]ie a ingineriei, a fost dez-
b\tut `nc\ din 2004, `ns\ de-
taliile au fost p\strate `n ma-
re secret. Chiar dac\ nu are
aer condi]ionat, nici airba-
guri, nici casetofon, nici m\-
car dou\ [terg\toare de par-
briz, indienii se a[teapt\ la
v=nz\ri f\r\ precedent. Occi-
dentalii sunt `ns\ sceptici `n
ceea ce prive[te `ndeplinirea
normelor de securitate [i de
protec]ie a mediului. Repre-
zentan]ii Tata Motors sus]in
`ns\ c\ ma[ina este destina-
t\ asiaticilor [i nu occidenta-
5 milioane de tone
de lapte anual
România produce anual
peste cinci milioane de
tone de lapte, dar din p\-
cate peste 40% din laptele
produs `n România, `n
afara fermelor profesion-
ale, nu este conform `n
ceea ce prive[te con]inutul
organic. România benefi-
ciaz\, pân\ `n 2009, de o
perioad\ de tranzi]ie `n
care produc\torii mai pot
vinde pe pia]a intern\
lapte neconform. Dup\ a-
ceast\ dat\, furnizarea
laptelui de c\tre produc\-
tori trebuie s\ corespund\
cerin]elor UE. România a
ob]inut, `n negocierile cu
Uniunea European\, o
cot\ total\ de lapte de trei
milioane de tone pe an
de[i produce peste cinci
milioane de tone. Dep\[i-
rea acestei cantit\]i atra-
ge penaliz\ri de 278,3 eu-
ro pentru fiecare ton\ de
lapte realizat\ peste cot\,
iar `n cazul `n care canti-
tatea de lapte produs\ es-
te mic\, României i se va
diminua cota pentru ur-
m\torii ani.
Comisia European\ a
propus la `nceputul lunii
decembrie o cre[tere de
2% a cotelor de lapte,
`ncepând de la 1 aprilie
2008, pentru a r\spunde
cre[terii cererii atât `n
Uniunea European\, cât
[i pe pia]a mondial\.
a CAMPANIE DE RE-
Autorit\]ile spaniole au sus-
]inut `n cadrul Comisiei pen-
tru fluxurile de imigran]i re-
alizarea unei a doua campa-
nii de contractare de for]\ de
munc\ `n Rom=nia pentru
campania agricol\ din Huel-
va, pentru a contracara defi-
citul de circa 2.000 de lucr\-
tori - a informat, miercuri,
EFECOM. Dintre cei 4.173
de lucr\tori care ar fi trebuit
s\ fie contracta]i prima dat\
`n Rom=nia, au fost atra[i
doar 50%, fapt pentru care
s-a propus organizarea unei
a doua campanii, a declarat
Manuel Bago, reprezentant
al Guvernului. Diferen]a va
consta `n faptul c\, de data
aceasta, organiza]iile vor
Cre[terea, ce reprezint\
un total de 2,84 milioane
de tone, s-ar repartiza `n
mod egal `ntre cele 27 de
state membre. România
va de]ine astfel o cot\ de
lapte 3,11 milioane de
tone. Aceasta nu aduce
atingere rezultatelor ana-
aduce [i o list\ cu rom=nii
despre care [tiu c\ doresc s\
lucreze `n campania agricol\
din Huelva, astfel `nc=t s\
fie ace[tia cei ale[i, adaug\
sursa citat\.
a UNGARIA VREA S|
CONSTRUIASC| O AU-
TOSTRAD| BUDAPESTA-
ORADEA: Guvernul Unga-
riei vrea s\ construiasc\, p=-
n\ `n anul 2012, o autostra-
d\ care s\ lege ora[ul Debre-
]in la Autostrada Transilva-
nia, a declarat, miercuri, la
Oradea, secretarul de stat
din Ministerul Transporturi-
lor, Tanczos Barna, dup\ o
`nt=lnire de lucru rom=no-
ungar\ pe tema infrastruc-
turii de transport. Potrivit a-
cestuia, conducerea Compa-
niei Na]ionale de Autostr\zi
din Ungaria, prezent\ la `n-
t=lnire, a afirmat c\ `n 2009
se va `ncepe construc]ia aces-
tui drum cu dou\ benzi pe un
lizei pie]ei produselor lac-
tate care se efectueaz\ `n
cadrul controlului de s\-
n\tate al Politicii agricole
comune, `n care Comisia a
propus o cre[tere gra-
dual\ a cotelor `nainte de
expirarea acestora la 31
martie 2015. a
sens `ntre Debre]in [i Ora-
dea. ~n cadrul aceleia[i `nt=l-
niri s-a mai stabilit c\ partea
ungar\ inten]ioneaz\ s\ dez-
volte autostrada M 35, care
va lega Autostrada Transil-
vania de Autostrada M 3 din
Ungaria. Acest segment (M
35), orientat pe direc]ia nord-
sud, ar urma s\ fac\ parte
dintr-o alt\ autostrad\ euro-
pean\ `ntre Ucraina [i sudul
Europei. Cu toate c\ exist\
discu]ii aprinse `n Ungaria
privind Autostrada M 4 care
ar lega Oradea direct de
Budapesta, speciali[tii un-
guri au ajuns la concluzia c\
aceasta este mai important\
pentru traficul din Rom=nia
[i c\ este nevoie de o auto-
strad\ `ntre Budapesta [i O-
radea. ~n 2012 vom avea o le-
g\tur\ direct\ pe autostrad\
`ntre Cluj [i Budapesta [i
mai departe spre Viena [i
Europa de Vest. a
astfel de livr\ri `n statul mem-
bru de origine [i achizi]iile intra-
comunitare eviden]iate `n decon-
tul de TVA [i `n declara]ia reca-
pitulativ\ pentru achizi]ii intra-
comunitare `n statul membru de
destina]ie, `ncepând cu data de 1
ianuarie 2008, au intervenit mo-
dific\ri privind exigibilitatea ta-
xei pentru achizi]iile intracomu-
nitare. Conform propunerii, atât
`n cazul unei livr\ri intracomuni-
tare de bunuri, scutite de tax\, cât
[i `n cazul unei achizi]ii intracomu-
nitare de bunuri, exigibilitatea
taxei intervine `n cea de-a 15-a zi
a lunii urm\toare celei `n care a
intervenit faptul generator.
Aliniere la standardele
UE privind bun\starea
animalelor, `n trei ani
Ministerul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale [i Autoritatea
Na]ional\ Sanitar-Veterinar\ [i
pentru Siguran]a Animalelor vor
elabora, `n scurt timp, un act le-
gislativ [i un Plan de ac]iune ca-
re s\ permit\ alinierea gradual\,
pe o perioada de cel mult trei
ani, la cerin]ele comunitare `n
materie de bun\stare animal\,
informeaz\ MADR. Pe parcursul
acestei perioade, se are `n vedere
aplicarea, conform Planului de
ac]iune, a prevederilor acquis-
ului comunitar la sacrificarea a-
nimalelor cu prilejul manifest\-
rilor culturale. Aceasta ar permi-
te continuarea sacrific\rii tradi-
]ionale numai cu ocazia s\rb\to-
rilor de Cr\ciun [i Pa[te `n pe-
rioada alinierii graduale. MADR
precizeaz\ c\ respectarea acquis-
ului comunitar constituie respon-
sabilitatea statelor membre ale
UE, iar Comisia European\
`n]elege dificult\]ile (inclusiv as-
pectele de ordin social) cu care se
confrunt\ România `n alinierea
la cerin]ele `n materie de
bun\stare animal\, respectiv
asomarea animalelor sacrificate
`n gospod\riile popula]iei.
AVAS sper\ s\ ob]in\
1,2 miliarde de lei din
privatiz\ri `n 2008
Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului [i-a planificat
pentru 2008 venituri totale de
1,73 de miliarde de lei. Cei mai
mul]i bani vor veni din priva-
tiz\ri, adic\ aproape 1,2 miliarde
de lei. Veniturile din dividende
vor fi `ns\ mai mici cu 29% fa]\
de nivelul estimat pentru anul
trecut, de pân\ la 330 de mil-
ioane de lei. Privatiz\rile com-
paniilor Antibiotice Ia[i, Oltchim
Râmnicu Vâlcea sau ale comple-
xurile energetice Turceni,
Rovinari [i Craiova vor aduce la
visteria bugetului de stat aproa-
pe 1,2 miliarde de lei. Calculul a
fost realizat de AVAS, care `[i
propune pentru anul acesta veni-
turi de 1,73 de miliarde de lei.
Autoritatea mizeaz\ c\ va ob]ine
195 milioane de lei din valorifi-
carea activelor bancare [i a cre-
an]elor comerciale, din valorifi-
carea crean]elor preluate de la
Ministerul Economiei [i Finan]e-
lor, dar [i a celor preluate de la
Casa Na]ional\ de Asigur\ri de
S\n\tate. a
6 Vineri, 11 ianuarie 2008
Pagina
consumatorului
Pe 15 ianuarie `ncepe febra reducerilor
a Soldurile umplu buzunarele, dar aduc beneficii [i consumatorilor a Cu r\d\cini occidentale,
aceast\ practic\ adun\ amatorii de chilipiruri, `n primele zile de reduceri magazinele `nregistr=nd o avalan[\ de cump\r\tori
a Febra cump\r\turilor la articolele din colec]ia toamn\-iarn\, ieftinite `n func]ie de politica fiec\rui
manager de firm\ `n parte, va demara `ncep=nd cu 15 ianuarie [i poate continua p=n\ la data de 15 aprilie
a ~n fiecare an, peste o sut\ de firme anun]\ reduceri la articolele de `mbr\c\minte [i `nc\l]\minte de sezon a
To]i consumatorii sunt
atra[i de „v=nz\rile cu pre]
redus“, ace[tia fiind tenta]i
s\ achizi]ioneze produse
din gama men]ionat\ chiar
dac\ nu au neap\rat nevoie
de ele. Astfel se explic\ ava-
lan[a amatorilor de redu-
ceri care invadeaz\ magazi-
nele ce `[i promoveaz\, prin
diverse metode de marke-
ting, ofertele promo]ionale.
Potrivit normelor `n vi-
goare, `n categoria „v=n-
z\ri la pre] redus“ sunt in-
cluse mai multe strategii
de marketing ale magazi-
nelor, `ns\ la acestea se
poate apela doar `n cursul
anumitor perioade din an.
Astfel, pe parcursul u-
nui an, v=n\torii de redu-
ceri au parte de vânz\ri de
lichidare - c=nd magazinul
este pe cale de a fi `nchis;
vânz\ri de soldare - redu-
ceri la articolele de `mbr\-
c\minte [i `nc\l]\minte de
sezon, toamn\-iarn\, 15 ia-
nuarie-15 aprilie, reduceri
la articolele de prim\var\-
var\, de la 1 august la 31
octombrie; vânz\ri efectua-
te `n structuri de vânzare
denumite „magazin de fa-
bric\“ sau „depozit de fa-
bric\“; vânz\ri promo]io-
nale - un anumit procent
din pre]ul produsului este
f\cut cadou consumatoru-
lui. V=nz\rile promo]ionale
pot fi recunoscute dup\ o-
ferte de genul „Cumperi un
produs, iar al doilea `l pri-
me[ti gratis“ sau „Cu 10%
mai mult, la acela[i pre]“ -
c=nd ne referim la b\utu-
rile r\coritoare.
De asemenea, `n anumi-
te perioade din an, consu-
matorii au parte de vân-
z\ri ale produselor desti-
nate satisfacerii unor nevoi
ocazionale, dup\ ce eveni-
mentul a trecut [i este evi-
dent c\ produsele respec-
tive nu mai pot fi vândute
`n condi]ii comerciale nor-
male. ~n acest caz, ne refe-
rim la juc\rii tematice, glo-
buri, ornamente sau arti-
ficii, pentru pomul de Cr\-
ciun, m\r]i[oare sau alte
produse personalizate pen-
tru ziua de 1 martie sau 8
martie, iepura[i [i ou\ de
ciocolat\ sau alte produse
specifice s\rb\torilor de
Pa[ti [i alte asemenea ca-
zuri ori cu prilejul unor
manifest\ri culturale, ex-
pozi]ionale sau sportive,
cum ar fi, dar f\r\ a se li-
mita la confec]ii [i tricotaje
inscrip]ionate cu diverse
`nscrisuri sau `nsemne ca-
re fac referire la acea ma-
nifestare.
Practica reducerilor nu o
`nt=lnim doar `n ]ara noas-
tr\, ]\ri precum Statele
Unite, Germania, Fran]a
sunt renumite pentru „b\-
t\ile“ cump\r\torilor `na-
inte de deschiderea u[ilor
la magazinele cu reduceri
mult mai substan]iale de-
c=t cele care se practic\ `n
Rom=nia.
10% sau 70%?
V=nz\rile prin soldare
au, de regul\, cei mai mul]i
simpatizan]i [i ace[tia nu
pot fi cataloga]i ca f\c=nd
parte dintr-o anumit\ cate-
gorie social\.
Potrivit speciali[tilor, de
solduri sunt atra[i [i cum-
p\r\torii cu bani [i cei cu
mai pu]ini bani, to]i fiind
atra[i de ideea de c=[tig. O
`ntrebare firesc\ poate fi
pus\ `n momentul `n care
magazinele afi[eaz\, de
cele mai multe ori, reduceri
`n procente diferite.
P=n\ la c=t la sut\ pot
reduce pre]urile? Potrivit
legisla]iei cu privire la pro-
tec]ia consumatorului pe
acest segment de activita-
te, pre]ul produsului scos
la soldare „nu trebuie s\ fie
mai mic dec=t costul de
ANPC verific\, `n aceste zile, modul `n care companiile aeriene care nu [i-au putut efectua cursele
au acordat asisten]\ pasagerilor care pl\tiser\ biletele pentru zborurile respective. ~n perioada 2-5
ianuarie 2008, pe Aeroportul „Henri Coand\“ - Bucure[ti, au fost 76 de zboruri `ntârziate (decol\ri
[i ateriz\ri) mai mult de 120 de minute. 24 de companii aeriene au fost implicate `n aceste
incidente. ANPC anun]\ c\, `n aceast\ perioad\, la sediul Oficiului pentru Protec]ia Consumatorilor
Bucure[ti, au fost `nregistrate doar 7 reclama]ii referitoare la `ntârzieri sau anul\ri de zboruri.
produc]ie“. Drept urmare,
fiecare patron al magazine-
lor care recurge la aceast\
practic\ comercial\ numi-
t\ soldare, poate reduce
pre]ul produselor cu pro-
centul care crede c\-i va a-
duce mai mul]i clien]i.
Legisla]ia prevede ca
`nainte cu 15 zile de dema-
rarea opera]iunilor de sol-
dare, Prim\ria s\ primeas-
c\ notific\ri `n scris din
partea comercian]ilor, cu
privire la perioada `n care
vor fi efectuate vânz\rile
de soldare. ~n ultimii ani,
`ntr-un ora[ precum Ia[ul,
peste 100 de firme au noti-
ficat autorit\]ile cu privire
la inten]ia reducerii la pro-
dusele de sezon.
15 ianuarie-15 aprilie,
perioada de reduceri
pentru articolele
toamn\-iarn\
Comercian]ii care uzea-
z\ de practica soldurilor
trebuie s\ respecte o serie
de condi]ii impuse de legis-
la]ia `n vigoare:
a vânz\rile de soldare
se pot efectua doar `n cur-
sul a dou\ perioade pe an,
cu o durat\ maxim\ de câ-
te 45 de zile fiecare, numai
`n cazul `n care produsele
propuse pentru soldare
sunt achitate furnizorului
de c\tre comerciant cu cel
pu]in 30 de zile `naintea
datei de debut al perioadei
de sold\ri [i oferite spre
vânzare `n mod obi[nuit
`naintea acestei date;
a perioadele de sold\ri se
stabilesc de comerciant `ntre
anumite limite impuse de
lege, respectiv 15 ianuarie-
15 aprilie inclusiv, pentru
produsele de toamn\-iarn\,
[i 1 august-30 septembrie
inclusiv, pentru produsele
de prim\var\-var\;
a stocul de produse pro-
pus pentru soldare trebuie
s\ fie constituit `n prealabil
`n structura de vânzare re-
spectiv\, `n spa]iile de vân-
zare [i depozitele structurii
de vânzare;
a vânzarea trebuie s\
aib\ loc `n structurile de
vânzare sau, dup\ caz, `n
locurile `n care produsele
soldate sau produsele ase-
m\n\toare erau vândute
`n mod obi[nuit;
a comercian]ii au obli- loc vizibil, noul pre] se va
ga]ia s\ notifice la Prim\- scrie l=ng\ pre]ul vechi, a-
ria `n a c\rei raz\ teritori- cesta din urm\ fiind barat.
al\ `[i desf\[oar\ activita- Un alt mod de afi[are a pre-
tea perioada `n care efectu- ]ului produsului poate fi
eaz\ vânz\rile de soldare men]ionat prin sintagmele
cu cel pu]in 15 zile `nainte „pre] nou“ [i „pre] vechi“.
de `nceperea opera]iunilor; Consumatorii trebuie s\
a orice anun] sau alt\ [tie c\ produsele achizi]io-
form\ de publicitate pri- nate de la solduri au, con-
vind soldarea trebuie s\
form legii, acela[i termen
specifice obligatoriu data de garan]ie prev\zut ca [i
de debut al vânz\rii [i du-
`n cazul `n care este achizi-
rata acesteia, precum [i
]ionat `n orice alt\ perioa-
sortimentul de m\rfuri su-
d\ din an. Respectarea pre-
pus sold\rii `n cazul `n ca-
vederilor legale privind re-
re opera]iunea nu se refer\
la totalitatea produselor ducerile de marf\ de sezon
cad `n sarcina protec]iei
din structura de vânzare.
consumatorilor [i a angaja-
]ilor municipalit\]ii. ~n ca-
Pre] nou [i pre] vechi zul `n care firmele nu anun-
Potrivit legii, reducerea ]\ perioada de vânz\ri cu
de pre] pentru un produs reducere pentru marfa de
sau serviciu nu poate fi pre- sezon, acestea risc\ amenzi
zentat\ consumatorilor ca cuprinse `ntre 4 [i 20 de
pe o ofert\ gratuit\ a unei milioane de lei vechi. a
p\r]i din produs sau servi-
ciu. De aseamenea, este in-
terzis\ condi]ionarea v=n-
z\rii c\tre consumatori a
unui produs de cump\rarea
unei cantit\]i impuse sau de
cump\rarea concomitent\ a
unui alt produs sau serviciu.
La v=nzarea produsului
sau la prestarea serviciu-
lui, comerciantul ori pres-
tatorul de servicii trebuie
s\ aduc\ la cuno[tin]a con-
sumatorului, pe l=ng\ in-
forma]iile furnizate prin e-
tichetare, marcare sau am-
balare, [i informa]ii pri-
vind caracteristicile produ-
sului sau ale serviciului,
condi]iile de v=nzare [i mo-
dul de utilizare.
Orice anun] de reducere
de pre] trebuie exprimat\
`n valoarea absolut\ sau `n Pagin\ realizat\
procent [i afi[at\ `ntr-un de Oana NISTOR

Actualitate
Bush [i Olmert pun la cale ac]iunile contra Iranului
Distrug\toarele SUA, ]int\ pentru provoc\ri iraniene
{edin]\ furtunoas\ la Consiliul
Superior al Magistraturii
a B\sescu [i Kovesi atac\ dur CSM la bilan]ul institu]iei a Pre[edintele [i procurorul general se `ndoiesc de
credibilitatea [efilor magistra]ilor a Judec\toarea Lidia B\rbulescu a fost aleas\ ca noul pre[edinte al CSM a
{edin]a de bilan] a Con-
siliului Superior al Magis-
traturii a `nceput furtunos,
`n prezen]a pre[edintelui
Traian B\sescu [i a procu-
rorului general Laura Co-
dru]a Kovesi. {eful statu-
lui a f\cut referiri critice la
adresa Consiliului [i a res-
pins din nou venirea No-
ric\i Nicolai la [efia mi-
nisterului Justi]iei.
B\sescu
nu crede `n bunele
inten]ii ale CSM
{eful statului a criticat
anumite decizii luate de
CSM. „Accepta]i tacit s\ se
`ncalce Constitu]ia, f\r\ s\
sesiza]i Curtea Constitu]io-
nal\“, i-a acuzat Traian B\-
sescu pe magistra]i. De ase-
menea, pre[edintele consi-
der\ c\ CSM nu `[i dore[te
cu adev\rat independen]a.
„Independen]a dumneavoas-
tr\ este `nc\lcat\ zilnic de
diverse institu]ii [i nu pro-
testa]i“, a precizat B\sescu.
De cealalt\ parte, pre-
[edintele CSM, judec\torul
Anton Pandrea, a dat vina
pe Guvern pentru neajun-
surile din sistem. El a spus
c\ 40 de acte normative au
fost date f\r\ avizul de
specialitate al magistra]i-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aPDL SE OPUNE CA-
TEGORIC AM+N|RII ALE-
GERILOR: Partidul Demo-
crat Liberal se opune catego-
ric ideii am=n\rii alegerilor
locale, avansat\ de PSD. „Le-
gea spune foarte clar c\ man-
datul primarului poate fi pre-
lungit, prin lege organic\, `n
caz de r\zboi, de calamit\]i
naturale, de dezastre sau de
sinistru deosebit de grav“, a
declarat miercuri Emil Boc,
pre[edintele forma]iunii. El
crede c\ temerea de `nfrân-
geri `n alegerile locale `i de-
termin\ pe liberali s\ g\-
Vineri, 11 ianuarie 2008
lor, a[a c\ au toate [ansele
s\ fie contestate. Anton
Pandrea a mai spus c\
principalele obiective ale
CSM pe 2007 au fost cre[-
terea calit\]ii actului de
justi]ie [i a `ncrederii po-
pula]iei `n justi]ie.
Kovesi `l sus]ine
pe B\sescu
{i procurorul general al
României, Laura Codru]a
Kovesi, a lansat acuza]ii,
dar la adresa CSM, spu-
nând c\ nu are `ncredere `n
aceast\ institu]ie. Procu-
rorul general a declarat c\
se a[teapt\ ca CSM s\ aib\
reac]ii când se dau legi care
transform\ ]ara `ntr-un „off
shore“ al infractorilor, s\ a-
pere reputa]ia magistra]i-
lor, s\ aib\ reac]ii ferme la
orice fel de imixtiune [i s\
`[i asume r\spunderea unor
sanc]iuni.
„A[tept ca atunci când
procurorii sunt cita]i la co-
misii de anchet\ [i când
sunt f\cu]i procurori comu-
ni[ti, CSM s\ ne apere re-
puta]ia. Reac]ia fa]\ de
orice fel de imixtiune tre-
buie s\ fie ferm\ [i ime-
diat\, f\r\ s\ se gândeasc\
dac\ hot\rârile sup\r\ sau
nu pe cineva“, a spus
Kovesi. Procurorul general
seasc\ tot felul de solu]ii ab-
surde pentru a se mai men]i-
ne câteva luni la putere. Con-
form lui Boc, Legea adminis-
tra]iei publice locale, care
preia prevederile constitu]io-
nale, stipuleaz\ clar c\ man-
datul primarului poate fi pre-
lungit numai `n caz de r\zboi,
de calamit\]i naturale, de de-
zastre ori de sinistru deosebit
de grav. El a spus c\ varianta
amân\rii alegerilor locale este
exclus\, iar cea a alegerilor
anticipate parlamentare, oda-
t\ cu cele locale, `n 2008, pare
imposibil\. „Ar `nsemna ca
`nc\ din februarie premierul
FOSTUL LIDER UCK, ALES PREMIER ~N KOSOVO: Parlamentul din Kosovo l-a
ales, miercuri, pe Hashim Thaci `n func]ia de prim-ministru [i a aprobat
componen]a noului guvern al provinciei separatiste albanofone. Hashim Thaci
este fostul lider al organiza]iei paramilitare UCK, responsabil\ de numeroase
atrocit\]i `n timpul r\zboiului civil cu Serbia. Dup\ numirea `n func]ie, el a
promis kosovarilor c\ va ob]ine independen]a provinciei la `nceputul acestui an.
a mai cerut CSM s\ nu to-
lereze nici un fel de abatere
a procurorilor [i s\-[i asu-
me r\spunderea aplic\rii
unor sanc]iuni. Procurorul
general a ad\ugat, la [e-
din]a de bilan] a CSM, c\
dore[te r\spunsuri con-
crete [i rapide de la Consi-
liu, atât pentru problemele
ridicate de Ministerul Pu-
blic, cât [i pentru cele ale
cet\]enilor.
Pre[edintele
nu vrea s\ aud\
de Norica Nicolai
Aflat\ `n prim-planul
scenei politice, problema
desemn\rii unui nou minis-
tru la Justi]ie nu putea fi
uitat\ de Traian B\sescu.
Acesta a subliniat `n fa]a
CSM c\ refuz\ categoric
numirea liberalei Norica
Nicolai pentru aceast\
func]ie. „Nu voi accepta s\
desemnez un ministru al
Justi]iei care nu are o cari-
er\ profesional\ [i moral\
irepro[abile“, a declarat
ieri pre[edintele. „Mul]i
spun: dar [i tu... Eu sunt
ales, cu bunele [i cu relele
mele, dar un ministru al
Justi]iei... Nu voi accepta
s\ notez, ca un notar, orice
condi]ii, orice persoan\. ~n
trebuie s\-[i dea demisia, s\
intr\m `n procedurile cons-
titu]ionale pentru dizolvarea
Parlamentului. Dac\ crede]i
c\ domnul T\riceanu `[i d\
demisia, atunci v\ cred c\
aceste alegeri anticipate vor
avea loc“, a afirmat liderul de-
mocrat-liberal.
a ROMA: ATAC CU
STICLE INCENDIARE A- a ROM+NII NU MAI AU
SUPRA UNEI TABERE DE NEVOIE DE VIZE PENTRU
RROMI: O barac\ `n care ISRAEL: O comisie a Parla-
locuiau ilegal 25 de rom=ni a
fost atacat\ mar]i sear\ cu sti-
cle incendiare. Potrivit mar-
Aspecte referitoare la
criza atomic\ iranian\ se
afl\ `n centrul convorbiri-
lor ce au loc `ntre pre[ed-
intele SUA, George W.
Bush, aflat `n vizit\ `n Is-
rael, [i premierul israeli-
an, Ehud Olmert. Potrivit
unui raport publicat la
`nceputul lunii decembrie,
serviciile de informa]ii a-
mericane au anun]at c\
Teheranul ar de]ine un
program clandestin pentru
a fabrica bomba atomic\,
dar care a fost oprit `n 2003
sub presiune interna-
]ional\. Totu[i, israelii
spun c\ au dovezi clare pri-
vind reluarea acestuia, ei
`ncerc=nd s\-l conving\ pe
Bush de necesitatea solu-
]ion\rii `n for]\ a crizei.
Acest fond de tensiune
este marcat [i de iritarea
Washingtonului fa]\ de
ultimele manevre provoca-
toare ale Teheranului,
c=nd navete rapide ale
marinei iraniene au simu-
lat atacarea unor nave de
r\zboi americane. Astfel,
Lidia B\rbulescu, noul pre[edinte al CSM
Constitu]ie se spune pri-
mul-ministru propune [i
pre[edintele decide prin e-
miterea decretului“, a su-
bliniat Traian B\sescu, a-
d\ugând c\ pre[edintele
României „nu e notar“.
„Din acest punct de ve-
dere, v\ asigur c\ nu voi ce-
da la ideea ca la Ministerul
Justi]iei s\ vin\ un bun
specialist, respectat de
dumneavoastr\ `n primul
rând, de corpul magistra]i-
lor, [i care, cel pu]in la nivel
torilor, 10 tineri italieni au a-
runcat cu sticle incendiare, a-
t=t `n cl\direa `n care locuiau
rromii, c=t [i `n c=teva dintre
ma[inile parcate `n fa]a locu-
in]ei. Poli]ia italian\ nu a reu-
[it s\-i identifice `nc\ pe agre-
sori [i sus]ine c\ a fost vorba
de o ac]iune premeditat\. Po-
trivit poli]iei, nu a fost `nre-
gistrat\ nici o victim\.
mentului israelian a anulat,
miercuri, prevederile privind
necesitatea eliber\rii de vize
George Bush a prevenit
Iranul miercuri c\ se ex-
pune la „grave consecin]e“
`n cazul unor incidente
precum cel produs dumi-
nic\ `n str=mtoarea Or-
muz, ad\ug=nd c\ „toate
op]iunile r\m=n pe mas\“
pentru a r\spunde la un
eventual atac. Liderul de
la Casa Alb\ [i-a reafir-
mat totodat\ inten]ia de a
men]ine presiunea inter-
na]ional\ asupra republi-
cii islamice, acuzat\ de
statele occidentale c\ `n-
cearc\ s\ se doteze cu ar-
m\ nuclear\.
George Bush se afl\ `n
ultimul an de mandat, iar
o eventual\ ini]iativ\ mi-
litar\ ar trebui decis\ c=t
mai cur=nd. Totu[i, `n ciu-
da presiunilor conservato-
rilor din SUA [i a israelie-
nilor, bombardarea Iranu-
lui ar ridica numeroase di-
ficult\]i de ordin diploma-
tic [i tehnic. R\zboiul din
Irak este profund impopu-
lar `n America, iar Rusia
[i China se opun categoric
unei solu]ion\ri armate a
crizei nucleare iraniene. a
de probe, s\ fie irepro[abil,
c\ bârfe sunt despre mul]i.
Nu vorbesc de bârfe“, a
`ncheiat Traian B\sescu.
~n cele din urm\, CSM
[i-a ales [i conducerea. Ju-
dec\toarea Lidia B\rbules-
cu a fost votat\ `n unani-
mitate pentru postul de
pre[edinte al Consiliului
Superior al Magistraturii,
candidatura ei fiind singu-
ra pentru aceast\ func]ie.
Gra]iela Isac a fost aleas\
vicepre[edinte al CSM. a
de intrare `n Israel pentru tu-
ri[tii din Rom=nia. Decizia a
fost luat\ dup\ ce Rom=nia a
aderat la Uniunea Europea-
n\, ai c\rei cet\]eni nu au ne-
voie de viz\ pentru a vizita Is-
raelul. Conform unor surse
din cadrul Ambasadei Rom=-
niei de la Tel Aviv, citate de
corespondentul RRA, proce-
dura legal\ din Israel prevede
publicarea deciziei `n Monito-
rul Oficial [i un termen de
gra]ie de 3 luni de la data pu-
blic\rii p=n\ la punerea efec-
tiv\ `n aplicare, exist=nd posi-
bilitatea ca acest termen sa
fie redus. a
7
LUMEA PE SCURT
Germania face deja
planuri pentru un
Kosovo independent
Germania se teme c\ s-ar putea
crea un vid periculos dac\
Uniunea European\ nu ac]ioneaz\
rapid `n vederea recunoa[terii pre-
conizatei independen]e a provinciei
Kosovo, a declarat adjunctul [efu-
lui diploma]iei de la Berlin. Gernot
Erler a precizat c\ dore[te ca
Uniunea European\ s\ se pun\ de
acord asupra unor rezolu]ii para-
lele care s\ recunoasc\ indepen-
den]a [i s\ aprobe trimiterea unei
misiuni `n zon\, imediat dup\ ce
se `nt=mpl\ acest lucru. „Ar fi
mult mai pu]in riscant dac\ ace[ti
doi pa[i ar fi f\cu]i `n acela[i timp.
Sunt unii care doresc ca misiunea
UE s\ fie trimis\ imediat, urm=nd
s\ se decid\ mai t=rziu asupra de-
clar\rii independen]ei. Noi credem
c\ acest lucru ar crea un vid pro-
blematic“, a spus Erler. Potrivit
unui plan sus]inut de Occident
privitor la desprinderea de Serbia,
UE ar urma s\ trimit\ aproxima-
tiv 1.800 de poli]i[ti, exper]i judi-
ciari [i speciali[ti `n administra]ie,
care ar fi folosi]i pentru stabi-
lizarea zonei [i pentru construc]ia
institu]ional\ din provincie. ~n
ciuda faptului c\ unele state mem-
bre, printre care Grecia [i Cipru,
se opun independen]ei Kosovo, o
rezolu]ie UE ce ar beneficia de o
sus]inere larg\ ar permite ma-
jorit\]ii membrilor s\ recunoasc\
mi[carea Pristinei, d=nd `n acela[i
timp celor ce se opun alte op]iuni,
conchide Gernot Erler.
Rusia trimite un dur,
ca reprezentant la NATO
Pre[edintele Vladimir Putin l-a
numit pe Dmitri Rogozin, un
cunoscut politician na]ionalist [i
adept al liniei politice dure, `n pos-
tul de reprezentant permanent al
Rusiei la NATO. {eful statului a
semnat decretul de numire a lui
Rogozin (44 ani), fost deputat [i
lider al partidului ultrana]ionalist
„Rodina“ („Patria“). Rogozin este
un partizan al cre[terii arsenalului
militar al Rusiei pentru a con-
tracara amenin]area din partea
Alian]ei Nord-Atlantice. Recent, el
a declarat c\, dac\ va fi numit `n
aceast\ func]ie, va ap\ra intere-
sele Serbiei `n Kosovo. Dmitri
Rogozin a mai fost reprezentantul
pre[edintelui Putin `n negocierile
purtate cu Uniunea European\ cu
privire la statutul enclavei ruse
Kaliningrad.
Spania promite
s\ repatrieze to]i
imigran]ii ilegali
Ministrul spaniol de interne,
Alfredo Perez Rubalcaba, a asigu-
rat miercuri c\ din fiecare o sut\
de imigran]i ilegali care ajung `n
Spania [i sunt re]inu]i pe aeroport
sau la frontier\, peste 92 sunt
repatria]i, ceea ce pune `n eviden]\
„caracterul efectiv“ al repatrierilor
[i „ampla colaborare“ a ]\rilor.
Concret, a spus Rubalcaba, `n 2007
au sosit `n Spania `n mod ilegal
50.318 de persoane, dintre care
46.471 au fost repatriate. S-au
`nt\rit controalele la frontier\ (`n
special `n aeroporturi), procedurile
de expulzare [i cooperarea cu
statele UE [i cu ]\rile din Africa.
De aceea, `n 2007, sosirea de imi-
gran]i ilegali cu ajutorul
ambarca]iunilor s-a redus cu peste
jum\tate. „Deosebit de semnifica-
tiv este cazul insulelor Canare,
unde sosirile de ambarca]iuni s-au
redus cu peste 60%“, a subliniat
ministrul. Problema imigran]ilor
africani a creat o vie dezbatere `n
Spania, cet\]enii acestei ]\ri fiind
nemul]umi]i de neputin]a guver-
nelor de la Madrid de a controla
acest fenomen. a
 CM
YK

8 Vineri, 11 ianuarie 2008

Interviu

~n 4 ani, sistemul de s\n\tate

se va bloca din lips\ de medici
~n Rom=nia ultimului an, medicii [i
actul medical `n sine au fost ]inta
unor intense critici, dup\ dezbateri
aprinse `n pres\ pe marginea unor
cazuri `n care era invocat\ culpa
medical\. Despre rolul Colegiului
Medicilor `n stabilirea
responsabilit\]ii `n situa]ii de acest
gen, despre deciziile aberante cu
privire la anumite practici de
medicin\ complementar\ [i despre
exodul masiv al medicilor rom=ni
ne-a vorbit prof. univ. dr. Vasile
Ast\r\stoae, pre[edintele Colegiului
Medicilor din Rom=nia. „C=t timp vor
exista oameni bolnavi `n Rom=nia, va
fi nevoie [i de medici. Profesia poate
s\ aib\ momente mai dificile, cum
este cel de fa]\, dar au fost astfel de
momente peste tot `n lume [i ele au
trecut. Deciden]ii sunt temporari,
`ns\ profesia noastr\ este peren\“.

de suferit. Cazul cel Exist\ dou\ posibilit\]i.

de Otilia mai recent, al mi-
B|LINI{TEANU cu]ului Sebastian Lun-
gu, a dus la un [ir `n-
treg de dezbateri pe
Imediat dup\ alegerea marginea modului de
`n func]ia de pre[edinte realizare a actului me-
al Colegiului Medicilor dical `n Rom=nia. Cum
din Rom=nia a]i decla- comenta]i acest gen de
rat c\ ve]i `ncerca s\ situa]ii?
readuce]i spiritul de
breasl\ `n r=ndul medi- M-au iritat generalizarea
cilor. Cum inten]iona]i [i superficializarea dezba-
s\ face]i acest lucru? terilor `n asemenea cazuri.
~n ultima perioad\, Cole- Erori [i gre[eli medicale se
giul a avut o atitudine reac- `nt=mpl\ `n toat\ lumea.
tiv\ `n fa]a diverselor a- Dar ele sunt mai `nt=i ana-
gresiuni care au ap\rut `m- lizate cu privire la cauze [i
potriva profesiei medicale [i apoi la responsabilitate. O
s-a preocupat mai pu]in de astfel de analiz\ se face de
activitatea din interior. ~n c\tre profesioni[ti. Un pro-
aceste condi]ii, voi `ncerca ces de malpraxis `n SUA
CM
YK s\ ini]iez unele activit\]i `n dureaz\, `n medie, trei ani.
cadrul organiza]iilor profe- La noi exist\ o goan\ dup\
sionale, astfel `nc=t acestea senza]ional, care este `n
s\ se simt\ reprezentate de detrimentul pacientului,
Colegiul Medicilor, dar am pentru c\ `n rela]ia direct\
`n vedere [i unele ac]iuni in- dintre medic [i pacient in-
dividuale. De exemplu, pro- tervine suspiciunea: suspici-
grame pentru medicii rezi- unea medicului c\ acest pa-
den]i, pentru c\ [i recentele cient, dup\ ce l-a f\cut bine,
alegeri au ar\tat c\ gradul
s-ar putea s\-l reclame [i
de absenteism a fost foarte
suspiciunea pacientului c\,
mare [i ei nu se simt `nc\
reprezenta]i de c\tre Cole- dac\ medicii gre[esc, [i el ar
putea s\ fie victima unei
giu, ac]iuni culturale [i ge-
neralizarea unor ac]iuni pe gre[eli. Aceste lucruri au
repercusiuni asupra pacien-
care le-am ini]iat la Ia[i: ma-
nifest\ri dedicate medicilor tului, pentru c\ actul me-
pensionari, promovarea i- dical nu este numai un act
tehnic, ci [i unul etico-psiho-
maginii unor profesioni[ti
din domeniul sanitar, premii logic. ~n condi]iile `n care nu
ai `ncredere, nici rezultatele
pe care s\ le acord\m. Nu `n
ultimul r=nd, chiar activit\]i nu sunt cele a[teptate.
turistice, de socializare a
medicilor. Pentru c\ un me- Publicul larg nu
dic se deplaseaz\ mai greu
`ntr-o excursie general\, dar face diferen]a `ntre
`ntr-o excursie organizat\ eroare [i gre[eal\
numai pentru medici se pot
cunoa[te, se pot stabili rela]ii.
`n medicin\
~n ultima vre- Ce solu]ii exist\ pen-
me imaginea tru restabilirea `ncre-
medicilor a derii `n medici [i `n ac-
avut mult tul medical?
Profesor de medicin\ legal\
[i de bioetic\
Prof. univ. dr. Vasile Ast\r\s-
toae este pre[edintele Colegiului
Medicilor din Rom=nia, profesor
de medicin\ legal\ [i de bioetic\
la UMF „Gr. T. Popa“ Ia[i [i la
Facultatea de Drept a Univ. „Al.
I. Cuza“ Ia[i [i director al
Institutului de Medicin\ Lega-
l\ din Ia[i. De-a lungul `ntregii
sale activit\]i a publicat 32 de
c\r]i [i 168 de articole din dome-
niul medicinei legale, bioeticii,
criminologiei, victimologiei [i sociolo-
giei. Este membru `n Comisia de
S\n\tate a Administra]iei Preziden-
]iale [i membru `n Comitetul Director
de Bioetic\ (CDBI) al Consiliului Euro-
pei (Strasbourg).
Pe de o parte, o campanie in-
tens\ de informare `n le-
g\tur\ cu ceea ce `nseamn\
gre[eal\ [i eroare medical\
pentru publicul larg [i pen-
tru ziari[tii one[ti, iar pe de
alt\ parte, o campanie de in-
formare a medicilor cu privi-
re la cauzele care pot s\ du-
c\ la erori [i gre[eli medica-
le. Programul de educa]ie
medical\ continu\ va avea
un asemenea segment, iar la
manifest\rile noastre [tiin-
]ifice va exista un comparti-
ment de etic\, ce va explica
de fiecare dat\ aceste lu-
cruri. Din nefericire, acesta
este [i rezultatul unui `nv\-
]\m=nt medical `n care nu a CM
YK
existat disciplina de bioetic\.
Ce se `nt=mpl\ `n Rom=-
nia s-a `nt=mplat [i `n Eu-
ropa, `n anii ’60, `n SUA, `n
anii ’50, dar dup\ un v=rf de
astfel de acuza]ii nu mai e-
xist\ dezbateri pe marginea
unui caz de responsabilitate
profesional\, dec=t dup\ ce
o instan]\ compentent\ s-a
pronun]at. „Fenomenul de migra]ie se afl\ la `nceput [i nimeni nu ia nici o
m\sur\, fapt foarte grav. Au plecat deja 4.900 de medici,
Cele mai multe acuze
ale pacien]ilor sunt a- dintr-un num\r total de 35.000 de medici pe care-i are Rom=nia.
duse medicilor obste- Dup\ opinia mea, criza va fi cam peste 4 ani de zile,
tricieni. Exist\ o situ-
c=nd sistemul se va bloca, pentru c\ nu va avea personal medical“
a]ie de criz\ `n mater-
nit\]ile rom=ne[ti de
stat? fost angaja]i ca urmare a tologie, tratamentele au latur\ sindical\, de[i `n lege
acestei crize. Dac\ dorim s\ creat alte boli, antibioticele s-a trecut c\ nu are dreptul
Nu. Se `nt=mpl\ pentru
c\ lumea nu `n]elege c\ [i avem o asemenea criz\ [i `n sunt ineficiente, apar ger- la activit\]i sindicale. ~n mo-
Rom=nia, putem continua meni multidrog rezisten]i. mentul `n care veniturile
actul na[terii poate avea
complica]ii. Aceste com- pe aceast\ cale. Dac\ nu Medicul trebuie doar s\ fac\ medicilor sunt mici, atunci
dorim asta, atunci trebuie dovada c\ a utilizat toate c=nd imaginea medicului
plica]ii pot s\ fie imputabile,
uneori, celui care a urm\rit s\ analiz\m cu mult calm mijloacele pe care le avea la este modificat\ prin aceast\
fiecare caz [i s\ vedem dac\
sarcina [i na[terea, dar de- `ndem=n\ pentru tratarea politic\, de a-i l\sa la limita
seori sunt cauze naturale. a fost o supraveghere erona- acelui pacient. supravie]uirii, `n toate aces-
t\ sau dac\ exist\ un caz te condi]ii trebuie s\ intervi-
Circulara de cordon poate s\
o fac\ orice copil care are un fortuit, `n care nu puteai s\ Colegiile medicilor n\, dar ca mesaj. Colegiul
cordon lung. ~n momentul intervii. Medicilor nu se duce s\ ne-
na[terii, copilul `ncepe s\ se
din str\in\tate gocieze salariul, dar spune
deplaseze, iar cordonul se 2,7% dintre pl=ngeri acord\ recunoa[terea foarte clar c\ acest salariu
este mic [i c\ trebuie s\
poate `nf\[ura dac\ este se dovedesc profesional\ creasc\.
lung. Pot s\ stea o mie de
medici l=ng\ mam\, cezari- a fi culpe medicale De foarte mute ori Co- Cum func]ioneaz\ aso-
ana nu mai poate fi f\cut\ [i legiul Medicilor a fost cia]iile similare din
acel copil se na[te cu malfor- ~n c=te astfel de situa- acuzat c\ este mai mult str\in\tate?
ma]ie. Acest lucru nu mai ]i- ]ii verdictul este de cul- un sindicat dec=t o aso- Au acela[i statut, dar au
ne de activitatea medical\. p\ medical\ ? cia]ie profesional\. C=nd c=teva atribu]ii `n plus. A-
a fost `nfiin]at Colegiul
SUA, `n momentul de fa- Din 100 de cazuri recla- ceste atribu]ii le-a avut [i
`n Rom=nia [i ce rol
]\, trece printr-o criz\ de mate, potrivit statisticilor Colegiul Medicilor din Ro-
noastre, 2,7 sunt abateri de- are, p=n\ la urm\?
medici `n dou\ domenii: m=nia, la `nceput, dar apoi,
anatomie patologic\ [i ob- ontologice sau, mai grav, Colegiul a fost `nfiin]at `n
ca urmare a agresiunii deci-
stetric\-ginecologie. Acolo, culpe medicale cu responsa- 1995, ca reprezentant legal den]ilor `mpotriva unor or-
bilitate juridic\. Restul sunt [i legitim al profesiei medi-
din cauza numeroaselor pro- ganiza]ii nonguvernamen-
cese de malpraxis `n acest acuza]ii nefondate, pentru cale. Are trei func]ii: de re- tale cu atribu]ii de drept pu-
domeniu, nici un american c\ lumea nu `n]elege c\ `n prezentare, de reglementa- blic, i s-au luat. De exemplu,
nu mai vrea s\ fac\ Obste- acest domeniu nu po]i ga- re, care const\ `n a face nor- colegiile medicilor din str\i-
tric\-Ginecologie. Se aga- ranta rezultatul. Se poate me deontologice [i reguli de n\tate sunt singurele care
jeaz\ anatomo-patolog sau muri de o simpl\ pneumonie aplicare a acestor norme [i dau recunoa[terea profesio-
obstetrician orice cet\]ean sau apendicit\, boli minore func]ia de perfec]ionare, nal\, un document cu care
str\in care are o diplom\ de `n percep]ia general\. Asta prin programul de educa]ie po]i s\ mergi `n toat\ Euro-
specializare `n acest dome- pentru c\, pe de o parte, se medical\ continu\. Bine`n- pa s\ te angajezi. ~n Rom=-
niu. 95% dintre obstetrici- lucreaz\ cu „stofa clientu- ]eles c\, av=nd func]ia de re- nia, s-a creat un cadru hi-
enii din America sunt cet\- lui“, iar pe de alt\ parte prezentare, trebuie s\-i re- brid: Colegiul d\ certificatul
]eni str\ini, care n-au cet\- hipertehnologiz\rile `n me- prezinte pe medici `n orice de liber\ practic\, `n care
]enie american\, dar care au dicin\ au creat o nou\ pa- situa]ie. De-aici apare [i o oricum specific\ `n ce s-a

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 11 ianuarie 2008 9

„M-au iritat generalizarea [i superficializarea dezbaterilor `n asemenea cazuri. Erori [i gre[eli
medicale se `nt=mpl\ `n toat\ lumea. Dar ele sunt mai `nt=i analizate cu privire la cauze [i apoi
la responsabilitate. O astfel de analiz\ se face de c\tre profesioni[ti. Un proces de malpraxis `n
SUA dureaz\, `n medie, trei ani. La noi exist\ o goan\ dup\ senza]ional, care este `n detrimentul
pacientului, pentru c\ `n rela]ia direct\ dintre medic [i pacient intervine suspiciunea.“

specializat medicul respec- rora au ob]inut o diplom\ cu noiembrie anul trecut [i a

tiv, iar Ministerul S\n\t\]ii
(MS) d\ un certificat de con-
formitate, `n care arat\ c\
specialitatea pe care a ob]i-
nut-o medicul este conform\
cu normele europene. Acest
lucru `i `mpiedic\ foarte
mult pe medicii care vor s\
profeseze [i `n alt\ parte, fi-
indc\, dac\ la Colegiu certi-
ficatul de liber\ practic\ se
elibereaz\ `n maximum 20
de zile, la MS sunt dosare [i
de opt luni de zile.
O lege str=mb\
prevede decontarea
cristaloterapiei
de CJAS
~n toat\ ]ara au fost `n-
fiin]ate o puzderie de
cabinete de diverse
practici, `n sc\rile de
bloc, care promit vinde-
c\ri miraculoase. Func-
]ioneaz\ legal acestea?
~n luna mai a trecut pre-
cum „expresul prin gar\“ o
lege care de doi ani de zile
avea toate avizele negative,
o lege ini]iat\ de Mircea
Ifrim, pre[edintele Comisiei
de S\n\tate de la Camera
Deputa]ilor [i deputat PRM.
Este vorba de Legea 118,
privind medicina comple-
mentar\ [i alternativ\, care
a legalizat aceste practici.
Numai c\, de[i `n preambul
scrie c\ totul s-a f\cut dup\
o modalitate european\, `n
realitate s-a f\cut dup\ una
tipic rom=neasc\. Dac\ `n
UE exist\ doar cinci mano-
pere de acest gen care sunt
acceptate [i legalizate, ane-
xa Legii 118, care a fost vo-
CM
YK
tat\ pe o negociere politic\,
care puteau practica numai
`n mediul rural.
Candidat la func]ia
de rector la UMF Ia[i
Vorbea]i mai devreme
de `nv\]\m=ntul medi-
cal. Ce perspective are,
`n condi]iile `n care, de
ceva vreme, se afl\ `n
c\dere liber\?
N-a[ spune chiar c\ e `n
c\dere liber\, ci `ntr-o pe-
rioad\ de stagnare. Aceasta
]ine de structura `nv\]\-
m=ntului medical. Imediat
dup\ Revolu]ie, toat\ lumea
s-a b\tut pentru autonomia
universitar\. Dar nimeni nu
a analizat c\ de fapt autono-
mia este un instrument de a
proteja libertatea academi-
c\, c\ o universitate trebuie
s\ fie un creuzet de idei, c\
aici trebuie s\ existe o com-
peti]ie liber\ [i c\ trebuie s\
existe libertatea de a-]i
spune punctul de vedere,
f\r\ a avea repercursiuni.
M-am uitat pe o statistic\ [i
80% dintre cei afla]i la con-
ducerea universit\]ilor sunt
`nregimenta]i politic [i fac
chiar parte din elita trasei[-
tilor politici. Toate acestea
au dus la o stagnare, la cre-
area unor structuri osificate,
a unor grupuri mici de in-
terese, care au aplicat men-
talul comunist „cine nu e cu
noi, e `mpotriva noastr\“ [i
care au `mpiedicat confrun-
tarea de idei.
Ce solu]ii ar putea fi
luate `n calcul pentru
redresarea situa]iei?
Solu]ia nu poate s\ vin\
dec=t din interiorul univer-
„Exist\ acum o directiv\ european\ `n discu]ie, cu privire la timpul
de lucru al medicilor. Dac\ intr\ directiva [i dac\ nu se negociaz\ s\
fie introdus\ mai t=rziu `n Rom=nia, ar trebui s\ avem peste 150.000
de medici speciali[ti, obligatoriu“, a declarat domnul Ast\r\stoae
[i o accept [i mi-am des-
coperit ni[te calit\]i de me-
diator. Universit\]ile sunt
sf=[iate de conflicte interne
sterile, uneori numai din
simple orgolii, [i toate e-
nergiile se consum\ acolo. U-
niversitatea are nevoie de
reprezentare [i de o mediere
`ntr-un cadru loial a acestor
conflicte interne, `n a[a fel
`nc=t energiile s\ fie axate `n
competi]ii [i nu `n conflicte.
}\rile din Occident,
mari „importatoare“
de medici rom=ni
Sunte]i membru `n
Vrem s\ realiz\m toate lu-
crurile odat\, uit=nd c\ un
sistem are o iner]ie. Degea-
ba cumperi ambulan]e ultra-
performante, dac\ nu ai me-
dici care s\ lucreze pe ele.
~ntr-o asemenea reform\,
factorul uman este cel mai
important. Dup\ ce vom face
aceast\ diagnoz\, vom pro-
pune c=teva solu]ii generale,
nu solu]ii tehnice, de am\-
nunt, pentru c\ nou\ oa-
meni nu pot s\ acopere totul
`n cel mai mic detaliu.
Un studiu recent a a-
r\tat c\ migra]ia medi-
cilor atinge deja cote
alarmante. Care sunt
]\rile „importatoare“
alte ]\ri [i s\ acopere defici-
tul. Pentru c\ noi, ader=nd
la UE, nu putem angaja me-
dici din afara Uniunii. Din
Basarabia putem s\ lu\m
doar medicii care au cet\]e-
nie rom=n\. Or, la modul `n
care pl\tim noi medicii, nu
v\d nici un medic italian,
francez sau olandez s\ vin\
`n Rom=nia.
Dup\ opinia mea, criza
va fi cam peste 4 ani de zile,
c=nd sistemul se va bloca,
pentru c\ nu va avea per-
sonal medical.
~n plus, exist\ acum o di-
rectiv\ european\ `n discu-
]ie, cu privire la timpul de
lucru al medicilor, care tre-
fost am=nat\ pentru luna
martie. Dac\ intr\ directiva
[i dac\ nu se negociaz\ s\
fie introdus\ mai t=rziu `n
Rom=nia, ar trebui s\ avem
peste 150.000 de medici spe-
ciali[ti, obligatoriu.
Un chirurg va opera
doar o zi pe
s\pt\m=n\
Ce timpi de lucru sunt
prev\zu]i `n aceast\
directiv\?
Unui chirurg, spre exem-
plu, nu i se va permite s\ o-
pereze dec=t o singur\ zi pe
s\pt\m=n\, num\rul de
g\rzi este specificat, dup\ o
gard\ obligatoriu exist\ 24
de ore libere, pentru c\ obo-
seala constituie unul dintre
factorii care conduc la gre-
[eala medical\. {i va mai fi
[i o problem\ de buget, pen-
tru c\ diminuarea timpului
de lucru se va face cu p\s-
trarea veniturilor pe care le
avea acel medic `n momen-
tul adopt\rii directivei.
Cum vede]i viitorul
medicilor rom=ni?
C=t timp vor exista oa-
meni bolnavi `n Rom=nia, va
fi nevoie [i de medici. Pro-
fesia poate s\ aib\ momente
mai dificile, cum este [i cel
de fa]\, `n care, pe dema-
gogie [i populism, deciden]ii
vor s\ culpabilizeze corpul
medical pentru a-[i acoperi
incompeten]a, dar au fost
astfel de momente peste tot
`n lume [i ele au trecut. De-
ciden]ii sunt temporari, `ns\
profesia noastr\ este pere- CM
YK

`n momentul suspend\rii proasp\t `nfiin]ata

pre[edintelui B\sescu, pre-
vede 60 de astfel de manope-
re. Va dau exemple: astro-
logia medical\, yoga, masa-
jul Tui-Na, medicina tradi]io-
nal\ chinezeasc\, cristalote-
rapia, cromoterapia. Ce e mai
grav este `ns\ faptul c\ au in-
trodus `n lege c\ vor fi decon-
tate de casa de asigur\ri de
s\n\tate aceste servicii.
Care sunt manoperele
recunoscute `n UE?
Acupunctura, homeopatia,
artropatia [i `nc\ dou\.
Pentru acestea existau dovezi
[tiin]ifice c\ pentru un seg-
ment mic de popula]ie repre-
zint\ un soi de medicin\ com-
plementar\. La noi se spune
medicina alternativ\. Alter-
nativ\ la ce? Medicina este
una singur\.
Ce prevede legea `n
leg\tur\ cu persoanele
care parctic\ astfel de
manopere? Trebuie s\
fie medici?
Are voie s\ practice orici-
ne, dac\ urmeaz\ un curs
scurt, de [ase luni de zile, de
preg\tire medical\. Mai
mult, dac\ angajeaz\ un a-
sistent medical `n cabinet,
chiar dac\ practicianul este
de meserie technician auto,
are voie s\-[i pun\ firm\ de
„cabinet medical de medi-
cin\ alternativ\“. V\ da]i
seama c=t de u[or pot fi `n[e-
la]i oamenii care v\d a[a ce-
va. Totodat\, legea creeaz\ un
nou corp, cel al terapeu]ilor,
cu atribute ca [i Colegiul Me-
dicilor. Cum po]i s\ faci a[a
ceva, c=nd nu ai o diplom\?
Cei care au propus legea
au un precedent. ~n China
au existat a[a-zi[ii „medici
descul]i“, dup\ ce Mao Ze-
dong a exterminat to]i me-
dicii. Erau persoane care f\-
cuser\ liceul [i un curs de
[ase luni de zile, `n urma c\-
sit\]ilor. {i va veni din inte-
rior din momentul `n care se
vor confrunta cu libera cir-
cula]ie a studen]ilor [i cu fi-
nan]area `n func]ie de rezul-
tat. Atunci, vr=nd-nevr=nd,
vor trebui s\ introduc\ un
cadru institu]ional al unei
compete]ii reale [i loiale.
C=nd unele universit\]i vor
muri, iar altele se vor dez-
volta, atunci se va schimba
[i mentalitatea din interio-
rul acestor institu]ii. Nu es-
te greu. Oameni competen]i
exist\ peste tot, profesiona-
lismul nu a cobor=t cu nimic,
trebuie creat doar modul in-
stitu]ional de a se exprima.
Ve]i candida pentru
func]ia de rector la
UMF Ia[i?
Da, `mi men]in candida-
tura. Eu mi-am dezvoltat `n
evolu]ia mea o calitate: mili-
tez pentru aceast\ libertate
Trinitas TV
Postul de televiziune
al Patriarhiei Române
emite din data de 27 oc-
tombrie 2007.
Programul zilnic este
de 15 ore, `ntre orele
09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i
urm\ri transmisiuni di-
recte de la Catedrala pa-
triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa-
re, de atitudine [i de edu-
ca]ie cre[tin-ortodox\:
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.
de medici rom=ni? buia s\ fie aprobat\ `n n\. a
Cele mai multe cereri
Comisie de S\n\tate a
Administra]iei Prezi- sunt din Canada, Australia,
den]iale. Ce scop are a- Anglia, Fran]a [i Germania.
ceast\ comisie? ~ns\ migra]ia cea mai mare
Vom face o diagnoz\ a este c\tre Fran]a, Olanda,
sistemului sanitar rom=- Germania [i Anglia.
nesc. Finan]area a crescut
Exist\ o statistic\ la
foarte pu]in, dar a crescut, nivel na]ional, din a-
`ns\ rezultatele nu se v\d cest punct de vedere?
nici `n gradul de satisfacere
Fenomenul de migra]ie se
a medicilor, nici a popula]iei, afl\ la `nceput [i nimeni nu
deci, undeva, exist\ o scurg- ia nici o m\sur\, fapt foarte
ere. Opinia mea este c\ grav. Au plecat deja 4.900 de
fiecare a f\cut reforma „la medici dintr-un num\r total
plesneal\“, „dup\ ureche“ [i de 35.000 de medici pe care-i
[i-a impus un punct de are Rom=nia. Anglia, spre
vedere voluntarist. Nimeni exemplu, solicit\ 5.000 de
nu a f\cut o analiz\ a sis- medici din Rom=nia [i `nc\
temului. S-a trecut la ultra- nu sunt acreditate pe pia]\
performan]\, uit=ndu-se to- marile firme de recrutare a
tu[i c\ acest sistem este ca o personalului uman. Dup\ ce
„Lumea nu `n]elege c\ [i actul na[terii poate
ma[in\, se `mbin\. Degeaba vor fi acreditate, lucrurile avea complica]ii. ~n SUA, din cauza
pui ro]i de Mercedes la un vor deveni `ngrijor\toare,
Trabant; nu va func]iona. mai ales c\ nu exist\ [i un numeroaselor procese de malpraxis
Asta se `nt=mpl\ cu siste- fenomen invers. Adic\ s\ `n acest domeniu, nici un american
mul medical rom=nesc. vin\ `n Rom=nia medici din nu mai vrea s\ fac\ Obstetric\-Ginecologie“
„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
[tiri religioase de televiziune din România;
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 pos-
turi de redactor/reporter pentru domeniile:
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
turistic\ [i de arheologie biblic\; - ACTUALITATE RELIGIOAS|
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
teologie [i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care
dine cre[tin\; sunt interesate de via]a bisericeasc\.
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
Dosarul de concurs va con]ine:
descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu- - C.V.;
mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei; - scrisoare de inten]ie;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp- - recomandare de la preotul de parohie;
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\
turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in- potrivite a fi publicate `n „Ziarul Lumina“. Subiectele vor
termediul obiectivului camerei de filmat. fi propuse doar cu un titlu [i o prezentare de maxim 3
fraze.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
Dosarele se pot depune `n perioada 7 - 31 ianuarie
frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz). 2008 la sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei
Institutului Biblic [i de Misiune al B.O.R., Intrarea Mi-
ron Cristea nr. 9, sector 4, `ntre orele 9.00-15.00 sau la a-
dresa de email info@ziarullumina.ro. Pentru rela]ii pute]i
suna la 031.41.00.125.
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pen-
tru a publica `n „Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de

CM
YK
10 Vineri, 11 ianuarie 2008

MIGRAN}II - O CALE PENTRU ~N}ELEGEREA ~NTRE POPOARE: Fenomenul emigr\rii

Opinii a c\p\tat propor]ii `ngrijor\toare `n ultimii ani. Cre[te tot mai mult num\rul celor
care sunt nevoi]i s\ se deplaseze dintr-o ]ara `ntr-alta, dintr-un continent `ntr-altul.
Exper]ii estimeaz\ c\ peste 190 de milioane de persoane tr\iesc ast\zi departe de
]ara `n care s-au n\scut. ~n lume, o persoan\ din 30 este departe de ]ara sa.

CUV+NT DIN AMVON EUROPA CRE{TIN| au plecat: este vorba de

asigurarea `ngrijirii su-
flete[ti. ~n realizarea a-
Chipul lui Fa]a nev\zut\ a emigra]iei cestui scop exist\ colabo-
rare `ntre Biserica local\
duce la `nr\ut\]irea condi- de unde pleac\ emigran-
~n lume, o persoan\
Dumnezeu `n om de Cornel CADAR din 30 este
S\r\cia [i [omajul
departe de ]ara sa
]iilor de via]\ ale emi-
grantului. Sunt multe gu-
verne care, fa]\ de pro-
]ii [i Biserica local\ unde
ajung [i se stabilesc. Bise-
rica `ndeamn\ proprii
credincio[i la deschidere
a ~n suflet st\ toat\ puterea, toat\ valoarea sunt principalele cauze Fenomenul emigr\rii a blema emigran]ilor, adop-
fa]\ de emigran]i [i `i `n-
t\ o politic\ injust\ [i du-
fiin]ei omene[ti, tocmai pentru c\ el este ale emigr\rii. Românii au c\p\tat propor]ii `ngri-
r\ concretizat\ `n atacuri curajeaz\ pe ace[tia la
f\cut dup\ chipul lui Dumnezeu [i `n vederea ales s\ lucreze `n Italia, jor\toare `n ultimii ani. p\strarea propriilor tra-
Cre[te tot mai mult nu- brutale, expulz\ri f\cute
Spania, Irlanda, Fran]a, di]ii. Nu exist\ str\ini `n
unei nesfâr[ite asem\n\ri cu El a Israel, Canada etc. B\r- m\rul celor care sunt ne- dup\ apartenen]a etnic\ [i
Biseric\ [i ea nu este
voi]i s\ se deplaseze din- culoarea pielii, excluderea
ba]i [i femei, tineri sau a- definitiv\ din via]a so- str\in\ nici unei situa]ii
Când a fost pl\smuit omul cel dintâi a zis Dumnezeu `n dul]i [i-au p\r\sit familii- tr-o ]ara `ntr-alta, din- [i nici unui loc; misiunea
sfatul Sfintei Treimi: „S\ facem om dup\ chipul [i dup\ tr-un continent `ntr-altul. cial\, discriminarea f\cu-
le [i ]ara pentru a g\si un t\ la adresa lor `n câmpul sa este aceea[i cu a lui
asem\narea Noastr\“ (Facere 1, 26), iar mai apoi citim c\ „a Exper]ii estimeaz\ c\ Cristos: „a c\uta [i a sal-
f\cut Dumnezeu pe om dup\ chipul S\u“ (Facere 1, 27). Tot loc de munc\. Cei mai muncii, imposibilitatea de
mul]i sunt tineri: exist\ peste 190 de milioane de va ceea ce este pierdut“.
la `nceputul Scripturii afl\m c\ „luând Domnul Dumnezeu persoane tr\iesc ast\zi a studia, de a beneficia de
]\rân\ din p\mânt, a f\cut pe om [i a suflat `n fa]a lui su- sate `n Moldova unde asisten]\ sanitar\, ampla-
50-60% dintre tineri sunt departe de ]ara `n care Ocazie de rug\ciune
flare de via]\ [i s-a f\cut omul cu suflet viu“ (Facere 2, 7). s-au n\scut. O persoan\ sarea lor la periferia mari-
Sufletul este, deci, chipul lui Dumnezeu `n noi dup\ fire, pleca]i. Nu rare sunt ca- din 30 din lume este de- lor ora[e, la marginea so- pentru to]i cei
dup\ har [i dup\ slav\. Dup\ fire, sufletul omenesc este zurile `n care b\rba]ii au parte de ]ara sa. ciet\]ii. ce sunt departe
asemenea Tat\lui `n ceea ce prive[te mintea, care este r\mas acas\ cu copiii, fe- Fenomenul migrator se
izvorul cuno[tin]ei; este asemenea Fiului `n ceea ce pri- meile plecând s\ câ[tige prezint\ ca o mi[care de Nu exist\ str\ini Sunt aproape 200 de
ve[te Cuvântul l\untric, a[ezat `n noi de la Botez, [i Care un ban. Cum au ajuns `n preo]i catolici români care
este `nceputul `n]elepciunii; [i este asemenea Duhului str\in\tate? Unii, pu]ini,
mas\, care antreneaz\ `n `n Biseric\! slujesc `n str\in\tate, `n
mare parte persoane s\ra-
Sfânt `n ceea ce prive[te libertatea voin]ei, care este r\- prin contract de munc\, ce [i nevoia[e, plecate din Cea de-a 94-a Zi Mon- diferite comunit\]i. ~n Ita-
d\cina tuturor bun\t\]ilor. Dup\ har, sufletul poate fi al]ii prin faptul c\ i-a in- propria lor ]ar\ din cauza dial\ a Migrantului [i a lia sunt aproape 80, sunt
asemenea Fiului lui Dumnezeu, pentru c\ prin taina vitat cineva, cei mai mul]i conflictelor armate, a con- Refugiatului, care se cele- apoi `n Spania, Austria,
Sfântului Botez sufletul prime[te darul `nfierii, devenind [i cu ajutorul rudelor sau al di]iilor economice precare, breaz\ anul acesta la 13 Germania, Fran]a, Portu-
el fiul lui Dumnezeu dup\ har. Dup\ slav\, sufletul este cuno[tin]elor. Ce lucrea- a luptelor politice, etnice ianuarie, ofer\ ocazia de a galia, Elve]ia, Marea Bri-
asemenea cu ~nsu[i Dumnezeu prin puterea luminii dum- [i sociale [i a catastrofelor reflecta asupra condi]iilor tanie, Turcia, dar [i `n ]\-
z\? Cu ce probleme se
nezeie[ti rev\rsate asupra sa, a[a cum spune Sfântul naturale. `n care tr\iesc cei pleca]i, rile din continentul african,
confrunt\? Unii tr\iesc american sau australian.
Evanghelist Ioan: „Iubi]ilor, acum suntem fii ai lui mereu cu teama expulz\- Diferi]i prin originile asupra consecin]elor [i
Dumnezeu [i ce vom fi nu s-a ar\tat pân\ acum. {tim c\ lor culturale, migran]ii asupra solu]iilor care ex- „De peste zece ani sunt
dac\ El Se va ar\ta, noi vom fi asemnea Lui, fiindc\ ~l vom rii. Dorm mai mul]i `ntr-o `n Torino unde lucrez pen-
camer\ `nchiriat\ sau pe pot fi o cale pentru a face ist\ pentru `mbun\t\]irea
vedea cum este“ (I Ioan 3, 2). s\ creasc\ `n]elegerea `n- situa]iei lor [i a celor tru emigran]ii români,
Deci cel care vrea s\ afle ce este sufletul, s\ [tie c\ este unde apuc\. Odat\ ajun[i r\ma[i acas\. ~ntreaga spune pr. G. Micl\u[. Nu-
acolo, `ncep c\utatul de tre popoare, comuniunea
marea oper\ a Sfatului lui Dumnezeu. Este `ntip\rirea vie `n Biseric\ [i dialogul in- Biseric\ vrea s\ devin\ m\rul lor aici este mare.
a Sfintei Treimi `n fiin]a omeneasc\. ~n ~mp\r\]ia lui lucru [i atunci când g\- pentru astfel de fra]i casa Tr\ind printre ei, le-am
sesc, mul]i muncesc „la terreligios.
Dumnezeu nu este altceva mai frumos, mai scump [i mai [i familia pe care ei au fost cunoscut speran]ele [i de-
pl\cut decât vederea Fe]ei lui Dumnezeu, „spre care [i negru“. Paznici, sp\l\tori nevoi]i s\ le lase. ziluziile, bucuriile [i tris-
`ngerii doresc s\ priveasc\“ (I Petru 1, 12). Ei nu se mai de vase, `n construc]ie O problem\ Celebrarea primei Zile te]ile. ~n mare majoritate
satur\ uitându-se la dumnezeiescul chip, ca la un izvor sau `n agricultur\ - sunt important\ - Mondiale a Migrantului a sunt din zona Bac\ului.
nesfâr[it de frumuse]e [i de lumin\. Cineva spunea: dac\ muncile g\site de b\r- ostilitatea fa]\ de avut loc `n anul 1914. ~n- Au venit s\ lucreze, s\
Chipul sau Fa]a lui Dumnezeu s-ar ar\ta o singur\ clip\ `n ba]i. Femeile g\sesc `n cepând cu anul 1984, Bise- câ[tige ceva bani, s\-[i a-
iad, iadul ar ajunge Rai; iar dac\ o singur\ clip\ Fa]a lui menaj sau `ngrijesc de
str\ini rica Catolic\ a trimis me- jute familiile. Majoritatea
Dumnezeu nu s-ar mai ar\ta `n Rai, acesta s-ar preface `n copii [i b\trâni; altele, ~ns\ problemele lor saje cu aceast\ ocazie sub sunt tineri cinsti]i [i dor-
iad. S\ nu uit\m c\ sufletul omenesc este dup\ chipul prin trupe de balerine sunt multe [i complexe: semn\tura Secretariatu- nici de munc\. Duminica,
acestei fe]e dumnezeie[ti. De aceea, sufletul este odorul cel sau de dans, ajung `n mâ- problema familiilor, care lui de Stat [i apoi sub sem- biserica este plin\ de cre-
mai scump `naintea lui Dumnezeu. se confrunt\ cu asisten]a n\tura Sfântului P\rinte. dincio[i. Celebrarea, cân-
na bandelor de proxene]i t\rile [i rug\ciunea `n
~n suflet st\ toat\ puterea, toat\ valoarea fiin]ei [i sunt `mpinse s\ se pro- sanitar\, integrarea copi- Anul acesta, mesajul Pa-
omene[ti, tocmai pentru c\ el este f\cut dup\ chipul lui ilor `n [coal\ [i `n diferite pei Benedict al XVI-lea are limba matern\ ne fac s\ ne
stitueze. Copiii r\ma[i a- sim]im ca acas\. Cu sacri-
Dumnezeu [i `n vederea unei nesfâr[ite asem\n\ri cu El. asocia]ii biserice[ti, lipsa ca tem\ „Tinerii migran]i“.
~n suflet st\ toat\ superioritatea fiin]ei umane fa]\ de cas\ sunt crescu]i de bu- ficii, venind de departe,
nici sau de rude [i tr\iesc de locuin]\... Multe fami- ~n spatele fiec\rui mi-
restul vie]uitoarelor, `n el se afl\ tot ceea ce face din om lii, unele dintre ele aflate grant se afl\ o persoan\ mul]i particip\ [i `n cursul
st\pânul universului. ~n suflet stau ra]iunea sau mintea, adev\rate drame sim]ind s\pt\mânii la Liturghii.
lipsa p\rin]ilor. Plecarea `n primii [i cei mai frumo[i uman\, care are un chip
priceperea [i judecata, cu ajutorul c\rora omul p\trunde ani de c\snicie, tr\iesc ex- uman, o istorie persona- ~ncerc\m s\ organiz\m [i
tainele naturii [i o cucere[te spre folosul s\u. Prin darul unuia dintre so]i nu `n un grup biblic, pentru cei
perien]a dur\ a separ\rii, l\; este o persoan\ care
vorbirii oamenii se `n]eleg [i se apropie unii de al]ii, iar pu]ine cazuri a dus la de- care genereaz\ momente iube[te [i, `n acela[i timp, care vor s\ cunoasc\ [i s\
prin darul cre\rii valorilor de art\ [i prin celelalte daruri str\marea familiei. Din de profund\ criz\. Apoi, este iubit\, care are o tr\iasc\ mai bine cuvân-
spirituale, omul se ridic\ deasupra tuturor celorlalte punct de vedere spiritual, modul `n care sunt primi]i via]\ ]esut\ din bucurii [i tul lui Dumnezeu“.
f\pturi de pe p\mânt. cei care au plecat `n c\u- [i trata]i. Ostilitatea fa]\ dureri. Fiecare este o per- {i `n acest an, Ziua
Obâr[ia sufletului este Dumnezeu, iar loca[ul lui este tarea unui loc de munc\ de str\ini r\mâne o pro- soan\ cu aspira]ii, drep- Mondial\ a Migrantului [i
omul. M\re]ia, valoarea [i noble]ea sufletului stau deci `n au experimentat cum blem\ important\. Din turi [i obliga]ii. a Refugiatului este o ocazie
originea sa dumnezeiasc\. Pentru mântuirea acestui suflet r\ul, [i nu binele, este p\cate, rasismul, xenofo- Aici intervine rolul Bi- de rug\ciune pentru to]i
a trimis Dumnezeu pe ~nsu[i Fiul S\u `n lume. Pentru su- mai u[or de imitat de la bia, intoleran]a [i na]ion- sericilor din ]\rile `n care aceia care sunt departe de
fletul omului a p\timit Mântuitorul pe Golgota [i {i-a cei pe care i-au g\sit `n alismul exagerat sunt `nc\ au ajuns migran]ii, dar [i casa [i de familia lor.
v\rsat scump Sângele S\u pe cruce. Pentru el a `ntemeiat ]ara `n care au ajuns. prezente `n lume, ceea ce grija Bisericilor din care
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CUL-
TURAL AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I
Domnul Biserica Sa pe p\mânt. Pentru el au fost f\cute
toate frumuse]ile lumii acesteia. Pentru el exist\
~mp\r\]ia Cerurilor [i toate bun\t\]ile vie]ii ve[nice, pe
care ochiul nu le-a v\zut, urechea nu le-a auzit „[i la inima
omului nu s-au suit“.
Nu exist\ deci pe p\mânt vreun lucru mai valoros decât
sufletul. Dac\ am pune `ntr-o balan]\, de o parte, lumea
`ntreag\ cu toate bog\]iile, frumuse]ile [i pl\cerile ei, iar
de cealalt\ parte un singur suflet omenesc, balan]a va
`nclina spre partea acestuia din urm\. Mântuitorul ~nsu[i
ne spune foarte clar: „Ce-i folose[te omului s\ câ[tige
lumea `ntreag\, dac\-[i pierde sufletul?“
Putem agonisi toate bog\]iile p\mântului, putem
dobândi toat\ slava [i admira]ia lumii `ntregi, putem s\
ne `nsu[im `n]elepciunea [i [tiin]a tuturor neamurilor [i
a tuturor `n]elep]ilor, dar dac\ ne-am vândut sufletul di-
avolului sau l-am l\sat s\ se pâng\reasc\ prin p\cat [i
s\ mearg\ `n iad, am pierdut totul. C\ci toate celelalte
nu au nici o valoare `naintea lui Dumnezeu, dac\ nu
dobândim mântuirea.
Sau altfel spus, putem pierde orice, afar\ de suflet, c\ci
dac\ ne r\mâne acesta, `nc\ n-am pierdut nimic. Toate se
pot reface, se pot dobândi la loc, afar\ de suflet. Dar cum
putem pierde sufletul? Piere el, oare, prin moarte? Nu,
pentru c\ sufletul este nemuritor [i tr\ie[te ve[nic, chiar
dup\ moartea trupeasc\. Ceea ce omoar\ sufletul este
p\catul, iar primejdia care-l amenin]\ pe lumea cealalt\
este iadul. (Arhim. Sofian B OGIU , Smerenia [i dragostea,
`nsu[irile tr\irii ortodoxe )
 Vineri, 11 ianuarie 2008
Actualitate
Comorile tracilor sunt adunate `ntr-oo expozi]ie la Suceava
Oripavina,
pe lista
stupefiantelor
Autorit\]ile rom=ne ar
putea introduce oripavina,
un derivat natural al opiului,
pe lista substan]elor stupefi-
ante. Ini]iativa legislativ\
apar]ine Ministerului Inter-
nelor [i Reformei Adminis-
trative [i a fost publicat\ deja
pe site-ul institu]iei, spre
dezbatere public\.
Potrivit studiilor Organi-
za]iei Mondiale a S\n\t\]ii
(OMS), oripavina este un de-
rivat al thebainei, consti-
tuent natural al opiului, ceea
ce justific\ includerea ei în
anexa la Legea privind re-
gimul juridic al plantelor,
substan]elor [i preparatelor
stupefiante [i psihotrope, sec-
]iunea Stupefiante. Oripa-
vina are propriet\]i analge-
zice, comparabile cu ale mor-
finei, dar nu este folosit în
medicin\, din cauza toxici-
t\]ii crescute.
Din cauza posibilit\]ii de a
se modifica, pe cale sintetic\,
pentru a ab]ine alte narco-
tice, OMS a recomandat, în
anul 2003, ca oripavina s\ in-
tre sub inciden]a legilor din
1961, referitoare la narcotice,
iar în martie 2007 Comisia
pentru Narcotice a Na]iuni-
lor Unite a decis s\ accepte a-
ceste recomand\ri. În acest
context, secretarul general al
ONU a comunicat decizia au-
torit\]ilor române, pentru a
fi întreprinse m\surile core-
spunz\toare de modificare a
legisla]iei interne. (O.B.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INSTITUT DE ISTORIE A RE- itate va consta `n valorificarea re- crete pe care le primesc [i s\ le trans- februarie, o nou\ sesiune de e-
LIGIILOR, LA BUCURE{TI: Guver- zultatelor acestor cercet\ri prin pu- mit\ c\tre MECT pân\ la data de 18 xamin\ri `n vederea ob]inerii Cer-
nul a aprobat, printr-o hot\râre, `n-
fiin]area Institutului de Istorie a Re-
ligiilor, care va func]iona la Bucure[ti,
`n subordinea Academiei Române.
Institutul de Istorie a Religiilor va
fi finan]at de la bugetul de stat, prin
bugetul Academiei Române [i va avea
un num\r de 15 posturi, din care 12
cercet\tori, cu `ncadrarea de personal
aprobat\ `n cazul Academiei.
Institutul va avea dou\ direc]ii
principale de activitate. Prima va
consta `n cercetarea [tiin]ific\ `n do-
menii cum sunt istoria monoteisme-
lor, istoria religiilor indiene [i iranie-
ne, istoria politeismelor Antichit\]ii
clasice sau a raportului religie [i mo-
dernitate. O a doua direc]ie de activ-
11
AL 13-LEA SALARIU: To]i angaja]ii sistemului educa]ional vor primi cel de-al treisprezecelea
salariu pân\ la 15 ianuarie, potrivit unui comunicat remis de Federa]ia Educa]iei Na]ionale (FEN).
Totodat\, procedura de impozitare pentru anul 2007 nu va afecta valoarea negociat\ a tichetului
cadou, iar salaria]ilor nu li se va opri pe statul de plat\ impozit pentru aceste tichete. ~n ceea ce
prive[te anul 2008, impozitarea se va face `n conformitate cu procedurile fiscale `n vigoare. De
asemenea, s-a `nceput [i plata salariilor aferente lunii decembrie 2007.
PE SCURT
Muzeul de Istorie din Su- duie[te o asemenea expo- apar]inut Tracilor nord-
ceava prezint\ o ampl\ ex- zi]ie, dedicat\ exclusiv pro- dun\reni. Nu puteau lipsi Fonduri pentru
pozi]ie, intitulat\ „Comorile duselor metalurgice datând nici spadele, secerile, topoa- Festivalul de la Vene]ia
tracilor“, care poate fi vi- din Epoca Bronzului [i pri- rele de tip celt, diverse tipuri
zitat\ p=n\ pe 25 ianuarie. ma Epoc\ a Fierului, `n de br\]\ri, pandantive, inele, Guvernul a alocat suma de
Organizatorii expozi]iei au care, institu]iile muzeale coliere, situle (vase de mari 574.000 de lei pentru amenajarea
avut `n vedere punerea `n participante pun `n valoare dimensiuni din bronz) sau pavilionului României la Carna-
valoare a unei p\r]i din imen- piese reprezentative ale pa- piese de harna[ament. valul de la Vene]ia [i pentru dife-
sul tezaur arheologic a- trimoniului lor arheologic Acestor piese din bronz li rite ac]iuni de promovare care se
d\postit de câteva dintre din pre- [i protoistorie. Ex- se adaug\ podoabele din aur vor desf\[ura `n acest pavilion.
marile muzee ale României pozi]ia de fa]\ se adreseaz\ (reproduceri), apar]inând te- Banii pentru pavilionul României
precum Muzeul Na]ional de publicului larg, `n mod de- zaurului de la R\c\l\u (jud. vor fi debloca]i din bugetul pe a-
Istorie a Transilvaniei din osebit celui sucevean, care s- Bac\u, Bronz Mijlociu, cultu- nul `n curs al Ministerului pen-
Cluj-Napoca, Complexul Na- a `ntâlnit mai rar cu astfel de ra Monteoru). Al\turi de de- tru ~ntreprinderi Mici [i Mijlocii,
]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i, piese, elevilor, studen]ilor, scoperirile izolate, sunt ex- Comer], Turism [i Profesii Libe-
Muzeul Unirii Alba Iulia, profesorilor de istorie [i nu puse unele dintre cele mai rale. Pentru amenajarea pavilio-
Complexul Muzeal „Iulian numai, care acum au prilejul frumoase [i specifice depozite nului României, inclusiv `nchiri-
Antonescu“ Bac\u, Muzeul de a admira „pe viu“ obiecte de bronzuri ale Epocii erea echipamentelor tehnice au-
Jude]ean „{tefan cel Mare“ de patrimoniu care au apar- Bronzului [i de la `nceputul dio-video [i a altor instala]ii ne-
Vaslui, Muzeul Jude]ean Bo- ]inut civiliza]iei tracice. Epocii Fierului, din Moldova cesare evenimentelor organizate,
to[ani, Muzeul Municipal Sunt prezentate publicului [i Transilvania - dou\ pro- au fost aloca]i 454.000 de lei.
„Ioan Raica“ Sebe[, Muzeul mai multe categorii de arte- vincii istorice `ntre care s-a e- Restul de 120.000 de lei vor fi in-
fectuat, `nc\ din timpurile vesti]i `n organizarea de eveni-
de Istorie Aiud [i Complexul facte confec]ionate din bronz, mente promo]ionale pe parcursul
Muzeal „Bucovina“ Suceava. metalul atât de caracteristic preistorice, un permanent
schimb cultural, de produse Carnavalului de la Vene]ia. Ro-
Este pentru prima dat\ timpului, cum sunt: arme, mânia, care va participa pentru
când muzeul sucevean g\z- podoabe [i unelte, care au [i de popula]ie. (O.R.)
prima dat\, `n calitate de invitat
de onoare, la tradi]ionalul Carna-
val de la Vene]ia, va fi promova-
M\suri speciale antirabie, la Ia[i t\ `ntr-un pavilion special ame-
najat. Carnavalul se va desf\[u-
ra `n perioada 26 ianuarie-5 fe-
bruarie 2008. Ministerul Aface-
rilor Externe, Ministerul Culturii
de Otilia [i Cultelor, Institutul Cultural
Român [i Ministerul pentru ~n-
B|LINI{TEANU
treprinderi Mici [i Mijlocii, Co-
Medicii veterinari ie- mer], Turism [i Profesii Liberale,
[eni au intrat `n alert\ cu sprijinul Institutului Român
la `nceputul acestei s\p- de Cultur\ [i Cercetare Umanis-
t\m=ni, dup\ ce, `ntr-un tic\ de la Vene]ia, al ARTEXIM
[i al Oficiului Român de Turism
cartier m\rgina[ al ora- de la Roma, vor organiza o serie
[ului, a fost descoperit\
de manifest\ri, prin care ]ara
o vulpe ucis\ de maida- noastr\ va fi prezent\ la
nezi. Rezultatele anali- tradi]ionalul eveniment.
zelor efectuate `n labora-
torul DSVSA Ia[i au a-
r\tat c\ vulpea era tur-
Spectacole de licen]\
bat\ [i c\, prin urmare, la Teatrul „Masca“
[i c=inii din zon\ au fost
Teatrul Masca g\zduie[te dou\
infecta]i. Autorit\]ile ve- spectacole de licen]\ ale
terinare au luat m\suri studen]ilor de la Universitatea
rapide, fiind convocat de Na]ional\ de Art\ Teatral\ [i
urgen]\ Comitetul Anti- Cinematografic\ (UNATC), care
epizootic, iar medicii au vor fi prezentate `n premier\ pe
ref\cut stocurile de vac- 13 [i 17 ianuarie. Spectacolul
„Statuia Libert\]ii“ de Olga
cin antirabic la Spitalul Delia Mateescu, `n regia studen-
de Boli Infec]ioase anchetei epidemiologice veghere [i Control Boli lor vagabonzi, reducerea tului din ultimul an de la
Autorit\]ile sanitare [i vaccinarea animale- Transmisibile din cadrul acestora [i vaccinarea UNATC, Alexandru R\zvan Di-
din Ia[i au luat m\suri lor. De asemenea, Direc- ASP, cu privire la cazu- profilactic\. Potrivit spe- aconu, va avea loc la 13 ianu-
speciale de prevenire a ]ia Sanitar-Veterinar\ [i rile de pl\gi mu[cate [i ciali[tilor, rabia este o arie, `ncepând cu ora 20:00. A
r\sp=ndirii virusului ra- de Siguran]a Alimentu- alte situa]ii relevante boal\ infec]ioas\ deter- doua premier\ este programat\
pe 17 ianuarie [i se intituleaz\
biei, dup\ ce, luni, o vul- lui (DSVSA) a pus la dis- pentru procesul epide- minat\ de virusul rabic,
pe turbat\ a fost sf=[ia- „A dou\sprezecea noapte“ de W.
pozi]ia popula]iei dou\ miologic al rabiei, la nu- care se caracterizeaz\ Shakespeare, `n regia actorului
t\ de c=ini vagabonzi `n- numere de telefon: merele 0232/210904 - prin leziuni ale sistemu- [i profesorului de la UNATC,
tr-un cartier m\rgina[ al 0232/267501 [i 0232/ zilonic `ntre orele 8:00- lui nervos central, urma- Liviu Lucaci. Distribu]ia include
ora[ului. Astfel, Autori- 267502, la care pot fi se- 16:00 - [i 0232/210900 - te de paralizie [i moarte. studen]i din ultimul an ai Facul-
tatea de S\n\tate Publi- sizate situa]iile speciale. `ntre orele 16:00-20:00, Incuba]ia bolii se face `n t\]ii de Teatru. La crearea spec-
c\ (ASP) Ia[i a informat Potrivit conducerii s=mb\ta [i duminica. medie de 30-60 de zile, tacolului au contribuit [i {te-
de urgen]\ medicii de fa- ASP, medicii de familie Autorit\]ile au asigu- iar transmiterea se reali- fana Zamfira (asistent de regie),
milie, care, la r=ndul lor au obliga]ia de a dirija rat [i stocurile necesare zeaz\ direct prin mu[c\- Elena P\un (coregrafia), Ga-
trebuie s\ `n[tiin]eze po- de urgen]\ la Cabinetul de vaccin antirabic la tura de animal bolnav, cu briela B\duia (scenografia).
pula]ia cu privire la si- Antirabic din cadrul Spitalul de Boli Infec- inocularea salivei care
tua]ia `nregistrat\, s\ Spitalului Clinic de Boli ]ioase, iar angaja]ii ser- con]ine virusul rabic la Expozi]ie de fotografii
recomande evitarea con- Infec]ioase Ia[i, persoa- viciilor de ecarisaj au fost nivelul pl\gii sau prin din Nepal [i Tibet
tactului cu c=inii comu- nele care se prezint\ cu deja vaccina]i preventiv. contactul cu pl\gile, zg=-
nitari [i s\ colaboreze cu pl\gi mu[cate. ~n plus, Totodat\, au fost luate rieturile sau alte ]esuturi O expozi]ie cu instantanee din
echipele de speciali[ti trebuie informat tele- m\suri generale, care s\ poten]ial infectate ale a- Nepal [i Tibet va fi inaugurat\,
implicate `n efectuarea fonic Serviciul de Supra- limiteze circula]ia c=ini- nimalului bolnav. a ast\zi, la ora 14:00, la Centrul
de pres\ al Societ\]ii Române de
Radiodifuziune, pozele fiind re-
alizate de exploratoarea Maria
Uca Marinescu, dup\ cum a in-
format Radio România.
Expozi]ia, intitulat\ „TIBET -
un alt timp“, poate fi vizitat\
blicarea de lucr\ri [tiin]ifice [i alte februarie“, se precizeaz\ `n comunicat. tificatelor Europene Lingvistice de
lucr\ri de specialitate. MECT a lansat, la 17 decembrie tip ECL, informeaz\ site-ul acestei pân\ pe 18 ianuarie. Explora-
toarea Maria Uca Marinescu,
a DEZBATERI PE PROPUNE- 2007, spre dezbatere public\, pache- institu]ii. Termenul limit\ pentru
revenit\ din ultima expedi]ie `n
RILE LEGISLATIVE DIN EDUCA- tul de legi ale educa]iei. To]i cei care `nscrieri este 25 ianuarie 2008.
Examenele la limbile englez\ [i Nepal-Tibet, a adus de acolo
}IE: Toate inspectoratele [colare doresc s\ aduc\ argumente, propu- m\rturii ale unui mod de trai
neri, sugestii `n leg\tur\ cu proiec- german\ se vor sus]ine pe 22 febru-
jude]ene [i cel al municipiului Bu- arie - pentru certificatele tip B [i D, similar celui din secolele al XIII-
cure[ti vor organiza, pân\ `n data de tele de legi ale educa]iei o pot face pe lea [i al XIV-lea. Cele mai multe
adresa de e-mail proiecte.le- [i pe 23 februarie - pentru certifica-
17 februarie, dezbateri pe proiectele tele de tip C. dintre exponate sunt fotografiile
de legi ale educa]iei. Ministerul gi@medc.edu.ro, pe forumul dedicat realizate `n condi]ii excep]ionale.
special discut\rii acestora sau, `n Testele au valabilitate nelimitat\
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului [i sunt recunoscute de ]\rile membre Maria Uca Marinescu, n\scut\
(MECT) a transmis, la `nceputul scris, pe adresa MECT (General ale Consor]iului European. `n1940, este prima sexagenar\
acestei s\pt\mâni, o not\ prin care Berthelot, nr. 28-30, Bucure[ti, Sec- Pentru Bucure[ti, Centrul de din lume care a atins, pe schi-
solicit\ fiec\rui inspectorat s\ tor 1). Opiniile primite pân\ `n data Limbi Str\ine al Universit\]ii din uri, `ntr-un singur an calenda-
genereze asemenea dezbateri cu pro- de 17 februarie 2008 vor fi analizate Bucure[ti va asigura examin\rile `n ristic (2001), cei doi poli ai P\-
fesorii, p\rin]ii, elevii, reprezentan]ii [i, dup\ caz, integrate `n proiect. sediul din strada Schitu M\gureanu. mântului. Ca o recunoa[tere a
sindicatelor, societatea civil\. a CERTIFICATE LINGVISTICE: Pentru alte centre din ]ar\, cei in- meritelor sale, pe 15 iulie 2002,
„Inspectoratele sunt obligate s\ Centrul de Limbi str\ine al Universi- teresa]i pot accesa adresa Centrului pre[edintele României i-a acor-
centralizeze toate propunerile con- t\]ii din Bucure[ti va organiza, `n Na]ional ECL, http//:ecl.org.ro. a dat Ordinul Na]ional „Pentru
Merit“ `n grad de Ofi]er. a
12 Vineri, 11 ianuarie 2008

STUDIU: Conform unui studiu publicat de un grup de cercet\tori de la Universitatea Harvard, caren]a de
Por]ia vitamina D duce la o cre[tere a riscului de a suferi de anumite maladii cardiovasculare. Vitamina D contribuie
la o mai bun\ absorb]ie a calciului `n organism [i este considerat\ un element extrem de important pentru
s\n\tatea sistemului osos [i a din]ilor. Pielea este principalul furnizor de vitamin\ D pentru organism,
de s\n\tate aceasta fiind sintetizat\ sub influen]a razelor solare ultraviolete. O expunere de 10 pân\ la 15 minute pe zi la
soare, doar pe fa]\ [i bra]e, este suficient\ pentru a asigura aportul necesar de vitamina D `n organism.

ANALIZE MEDICALE
CRP poate depista
anumite boli
inflamatorii
Proteina C Reactiv\ (CRP) este o protein\
care apare cu r\spuns rapid la bolnavii cu
diferite infec]ii microbiene (cu streptococ,
pneumococ etc.), `n inflama]ii (reumatism),
`n infarctul miocardic, `n tumori, etc.
Rolul principal al Proteinei C Reactive
rezid\ `n fixarea [i neutralizarea substan]elor
toxice provenite din leziunile celulare. Pro-
teina C reactiv\ este o protein\ care nu exist\
`n mod normal `n serul uman. Aceasta poate
m\sura [i riscul ca un pacient s\ prezinte o
boal\ cardiovascular\. Astfel, daca are o con-
centra]ie de sub 1mg/l, atunci riscul este prac-
tic 0, iar daca are peste 3mg/l atunci riscul
este foarte ridicat. Dozarea CRP e util\ `n:
- depistarea proceselor inflamatorii sis-
temice (cu excep]ia lupusului eritematos di-
seminat [i a rectocolitei hemoragice);
- aprecierea eficacit\]ii tratamentului
antiinfec]ios, sau antiinflamator;
- detectia precoce a unor complica]ii post-
operatorii (infec]ii ale pl\gii, tromboze,
pneumonie);
- diferen]ierea intre infec]ie [i reac]ie de
rejet dup\ transplant de m\duv\ osoas\.
(Rubric\ realizat\ cu sprijinul laboratorului
Focus Lab Plus Bucure[ti - www.focuslab.ro)
~n primul an de via]\, sugarul `[i
tripleaz\ greutatea de la na[tere
de dr. Doina DUMITRIU
Un element important `l re-
prezint\ cre[terea statural\ [i
ponderal\, care sunt foarte ra-
pide `n aceast\ perioad\, fiind
cea mai accelerat\ cre[tere
din tot cursul vie]ii.
Ritmul cre[terii `n greutate
`nceteaz\ lent, pe m\sur\ ce
sugarul `nainteaz\ `n v=rst\.
Greutatea copilului la sf=r[i-
tul primului an de via]\ este
de peste trei ori mai mare fa]\
de greutatea de la na[tere.
Cre[terea [i dezvoltarea
normal\ a sugarului sunt con-
di]ionate `n mod direct de c\-
tre factorii nutritivi asigura]i
prin aportul alimentar. Nevoi-
mat\ apoi de v\rs\turi [i
Sugarul este definit ca fiind copilul cu v=rsta de scaune diareice.
Tot `n perioada de sugar,
1 an, dup\ ce a dep\[it perioada de nou-n\scut,
are loc un ritm accentuat al
respectiv `n intervalul de timp cuprins `ntre o lun\ dezvolt\rii neuropsihice [i
[i 12 luni. Perioada de sugar se caracterizeaz\ afective. Activitatea neuro-
printr-un [ir important de modific\ri ce muscular\, psihic\ [i afectiv\
realizeaz\ un adev\rat salt.
intereseaz\, `n succesiunea lor, toate procesele Creierul `[i dubleaz\ greu-
de cre[tere [i dezvoltare ale copilului. tatea de la na[tere `naintea
v=rstei de un an, iar ritmul lui
zilnic de acumulare `n greu-
~n primele luni de via]\, a- permise, dar mai consistente. tate este de 2-3 g `n primele
limenta]ia sugarului este ex- Dup\ apari]ia primilor din]i,
luni de via]\.
clusiv lactat\, ideal reprezen- se face [i trecerea agresiv\ Deloc de neglijat sunt [i
tat\ prin laptele matern. ~ntre spre mastica]ie. st\rile conflictuale, ce survin
componentele laptelui uman, Sugarul s\n\tos are o capa- ca urmare a unor caren]e sau
privind acoperirea nevoilor citate bun\ de adaptare diges- a excesului de afectivitate, a
nutritive ale sugarului mic, [i tiv\, dar modul de alimenta]ie unor frustr\ri legate de ali-
posibilit\]ile lui digestive, condi]ioneaz\ starea sa de menta]ia artificial\ sau de
exist\ o interdependen]\ opti- dezvoltare [i st\rile de boal\. `n]\rcarea brusc\.
m\, realizat\ [i impus\ ge- Toleran]a digestiv\ scade Perioada de sugar se carac-
netic. foarte mult la sugarii de v=rs- terizeaz\ [i printr-o morbidi-
Dup\ v=rsta de 6 luni, se t\ mic\, alimenta]i artificiali, tate crescut\, dominat\ de a-
trece la diversificarea alimen- care au handicapuri biologice fec]iuni respiratorii [i diges-
ta]iei sugarului, prin `nlocui- sau care sunt bolnavi. Tole- tive.
rea laptelui matern sau a ran]a digestiv\ sc\zut\ se * DR. DOINA DUMITRIU
laptelui praf cu alte alimente manifest\ prin anorexie, ur- ESTE MEDIC PRIMAR, MEDICINA DE FAMILIE

le nutri]ionale, mult sporite `n

DREPTURILE ASIGURATULUI
Ce este cardul
na]ional
de s\n\tate
Cardul na]ional de s\n\tate este un card
electronic, eliberat pentru fiecare asigurat `n
parte, ce cuprinde informa]ii minime despre
titular: datele de identitate [i codul numeric
personal, dovada achit\rii contribu]iei pentru
asigur\rile sociale de s\n\tate, `nregistrarea
num\rului de solicit\ri de servicii medicale,
prin codul furnizorului, diagnostice medicale
cu risc vital, grupa sanguin\ [i Rh, data ex-
pir\rii cardului, num\rul de identificare, a-
cronimul Casei de asigur\ri de s\n\tate care
emite cardul, cât [i num\rul cardului. Cardul
na]ional este eliberat de Casa de asigur\ri de
s\n\tate unde figureaz\ ca asigurat titularul
acestuia, numai prin sistemul informatic unic
integrat al asigur\rilor sociale de s\n\tate.
Cheltuielile necesare pentru eliberarea car-
dului na]ional sunt suportate de Casa de asi-
gur\ri de s\n\tate emitent\, actul fiind vala-
bil numai pe teritoriul României. Furnizorii
de servicii medicale, medicamente [i dispozi-
tive medicale afla]i `n rela]ii contractuale cu
Casele de asigur\ri de s\n\tate au obliga]ia
de a acorda asisten]\ medical\ titularilor de
card na]ional. a
aceast\ perioad\, sunt impuse
de procesele de cre[tere [i dez-
voltare. Sugarul este lipsit de
rezerve nutritive, iar `n aceas-
t\ perioad\, cu c=t copilul este
mai mic, cu at=t activitatea ce-
lular\ de multiplicare [i dez-
voltare este mai intens\ [i este
condi]ionat\ de aportul zilnic
al substan]elor nutritive.
Deficien]ele [i deficitele de-
terminate de tulbur\ri diges-
tive sau de metabolism, dar [i
un aport nutritiv insuficient
cantitativ [i calitativ se r\s-
fr=ng asupra proceselor de
cre[tere [i dezvoltare, ca [i ori-
ce proces patologic mai pre-
lungit. Dac\ `n ra]ia alimen-
tar\ aportul calitativ este in-
suficient, consecin]ele se evi-
den]iaz\ de cele mai multe ori
`n timp, unele dintre ele greu
recuperabile, altele ireversibi-
le. De exemplu, aportul pro-
teic [i glucidic insuficient, `n
primele luni de via]\, influen-
]eaz\ `n mod nefavorabil [i
aproape constant dezvoltarea
sistemului nervos central.

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 11 ianuarie 2008 13
NICULESCU DA, PERIANU BA: Juc\toarea rom=n\ de tenis Monica Niculescu s-a
Sport calificat `n al doilea tur al calific\rilor pentru tabloul principal de la Australian
Open, `n urma victoriei cu 6-1, 7-5 `n fa]a japonezei Akiko Yonemura. ~n turul II
preliminar, Niculescu o va avea ca adversar\ pe rusoaica Ekaterina B`[kova. ~n
schimb, Anda Perianu a fost eliminat\ din competi]ie, dup\ ce a fost `nvins\ de
japoneza Seiko Okamoto, `n dou\ seturi, cu 6-4, 6-3.

Henry a plecat de la Juventus din cauza lui Moggi PE SCURT

Atacantul francez aflat
acum la echipa spaniol\
de fotbal FC Barcelona,
Thierry Henry (foto), a
dezv\luit c\ a plecat de la
forma]ia italian\ Juven-
tus Torino din cauza unei
„lipse de respect“ din par-
tea lui Luciano Moggi, ex-
director general al clubu-
lui [i `n acela[i timp per-
sonajul central al scanda-
lului meciurilor trucate.
M\rturisirea apare `n-
tr-un interviu acordat ca-
nalului de televiziune Sky:
„Am p\r\sit Juventus din
cauza unei lipse de respect
din partea lui Luciano
Moggi“, a declarat Thierry
Henry, care a jucat la
Juventus `ntre ianuarie [i
iunie 1999. „S-a `nt=mplat
ceva cu Moggi. Nu vreau
s\ intru `n detalii, dar a
fost ceva care nu mi-a
pl\cut. Eu sunt un b\iat
onest, iar pentru mine era
vorba de ceva lipsit de res-
pect“, a spus francezul,
ad\ug=nd: „Dac\ nu s-ar fi
produs asta, probabil a[ fi
continuat s\ joc pentru
Juventus. Dar dup\ aceas-
t\ dovad\ de lips\ de res-
pect, le-am spus c\ nu mai
pot juca `n acest club [i am
plecat“.
~n cursul procesului le-
gat de scandalul din Cal-
cio, care a r\v\[it toat\ lu-
mea fotbalului `n Italia,
Luciano Moggi a fost pe-
depsit cu o interdic]ie din
partea Federcalcio pentru
o perioad\ de 5 ani, `n care
nu poate desf\[ura nici o
activitate `n acest sport. a
Pancu `nscrie pentru
Bursaspor `n Cupa
Turciei
Fotbalistul rom=n Daniel Pancu
a marcat un gol pentru forma]ia
Bursaspor, `n meciul pierdut cu
scorul de 2-3, cu Sariyer, `n
Grupa D a Cupei Turciei.
Pancu, prezent pe teren 59 de
minute (`nlocuit cu Zuniga), a
marcat `n minutul 37, din
penalty. Pentru gazde au punc-
tat Ertan Koç (28, 45) [i Eyüp
Kadri Ataoglu (70), iar cel\lalt
gol al lui Bursaspor a fost sem-
nat de Herve Germain Tum
(60). ~n alt joc din Grupa D,

Pi]urc\, `n topul mondial

Genclerbirligi OFTA{ a dispus
de 3-1 de Denizlispor. ~n clasa-
ment, conduce Genclerbirligi
OFTA{, cu 6 puncte (2 jocuri),
a Selec]ionerul Rom=niei se afl\ pe locul 18 `n lume `n topul urmat\ de Galatasaray, 4 p (2
j), Denizlispor, 3 p (3 j), Sariyer,
antrenorilor de echipe na]ionale pe anul 2007 a 3 p (3 j), Bursaspor, 1 p (2 j).
Victor Pi]urc\ (foto), Cea mai bun\ clasare antrenorul Irakului, cam-
antrenorul echipei na]io- `n clasamentul IFFHS a pioana Asiei `n 2007, cu 83 Arsenal a remizat
nale de fotbal, ocup\ locul fost cea a lui Anghel Ior- p, etc. Igor Dobrovolski, se-
18 `n clasamentul celor d\nescu, `n 1997, c=nd se- lec]ionerul Republicii Mol- `n Cupa Ligii
mai buni selec]ioneri din lec]ionerul a ocupat locul dova, a primit 5 puncte [i a ~n prima man[\ a semifinalelor
2007, dat publicit\]ii ieri 5, cu 54 de puncte, devan- ocupat locul 24. Cupei Ligii engleze la fotbal,
de Federa]ia pentru Istoria sat de Mário Jorge Lobo Iat\ cum arat\ clasa- Arsenal Londra [i Tottenham
[i Statistica Fotbalului Zagallo (Brazilia), Javier mentul, pentru care au vo- Hotspur au terminat la egalitate,
Clemente (Spania), Glenn tat federa]ii [i exper]i din 1-1, miercuri seara. Tottenham a
(IFFHS). marcat prima, prin Jermaine
Pi]urc\ se afl\ la egali- Hoddle (Anglia), Berti 93 de ]\ri: 1. Dunga (Bra-
Vogts (Germania). zilia) 148 puncte, 2. Jenas (37), dar „tunarii“ au ega-
tate de puncte, 14, cu Luis lat norocos pe final prin t=n\rul
Aragones, selec]ionerul ~n 1999, c=nd Victor Pi- Slaven Bilic (Croa]ia) Theo Walcott (79). Au asistat
]urc\ a calificat na]ionala 101p, 3. Jorvan Vieira 53.136 spectatori. ~n cealalt\
Spaniei, fiind devansat Rom=niei la EURO 2000, (brazilian/Irak) 83p, 4.
printre al]ii de Silvia Neid, semifinal\, Chelsea a `nvins cu
a ocupat locul 10, cu 17 Karel Brückner (Cehia) 2-1 pe Everton. Partidele retur
antrenoarea echipei femi- puncte, la egalitate cu E- 59p, 5. Joachim Löw vor avea loc pe 22 [i 23 ianuarie.
nine a Germaniei, campi- rich Ribbeck (Germania). (Germania) 56p, 6. Guus Felipe Scolari (brazilian/ na/U20) 21p, 17. Marco
oan\ mondial\ `n 2007, Cel mai bun selec]ioner Hiddink (olandez/ Aus- Portugalia) 36p, 12. Silvia van Basten (Olanda) 19p,
Hugo Daniel Tocalli (antre- din 2007 a fost desemnat tralia) 51p, 7. Otto Reh- Neid (Germania/feminin) 18. José Luis Aragonés
Ioan Andone
norul echipei U-20 a Ar- brazilianul Dunga, cu 148 hagel (Grecia) 43p, 8. 28p, 13. Hugo Sánchez Suárez Martínez (Spania) a renun]at
gentinei) sau selec]ionerul puncte, c=[tig\tor anul tre- Raymond Domenech (Mexic) 27p, 14. Leo Been- 14p, 18. Victor Pi]urc\ la patru juc\tori
Olandei, Marco van Bas- cut al Copei America, ur- (Fran]a) 40p, 9. Roberto hakker (olandez/Polonia) (Rom=nia) 14p, 20. Ri-
ten, `n fa]a c\ruia Pi]urc\ mat de Slaven Bilic, selec- Donadoni (Italia) 38p, 10. 27p, 15. Alexander McLe- chard Alfred Mayela Páez Dup\ campania de achizi]ii din
a c=[tigat patru puncte din ]ionerul Croa]iei, 101 p, [i Alfio Rubén Oscar Basile ish (Sco]ia) 21p, 16. Hugo (Venezuela) 9p. (Narcis aceast\ iarn\, lotul lui CFR
Cluju s-a m\rit considerabil,
[ase. brazilianul Jorvan Vieira, (Argentina) 36p, 11. Luiz Daniel Tocalli (Argenti- POHOA}|) ajung=nd la 31 de juc\tori. ~n
aceste condi]ii, antrenorul prin-
Aur [i argint rom=nesc pe terenurile Cosmin Contra, cu un pas cipal Ioan Andone a renun]at la
patru fotbali[ti: Octavian Chi-
de tenis de pe malurile Senei `n sferturile Cupei Spaniei haia, Radu Marginean, Pedro
Oliveira [i Nicolas Canales. ~n
De pu]ine zile, delega]ia Rom=niei FC Sevilla [i FC Barcelona au Rezultate: afara juc\torilor accidenta]i sau
care a participat la turneul de tenis terminat nedecis, 1-1, miercuri `nvoi]i, CFR Cluj a plecat ieri cu
juvenil de la Paris, sub conducerea seara, `n prima man[\ a optimi- Getafe - Levante 3-0 (Albin ‘35, 25 de fotbali[ti `n cantonamen-
antrenorului coordonator Vergil A- lor de final\ ale Cupei Spaniei la Casquero ‘73, Hernandez ‘79) tul din Turcia. ~n ceea ce-l
ghion, de la clubul CFR Ia[i, a revenit fotbal. Betis Sevilla - Valencia CF 1-2 prive[te pe Oliveira, impresarul
`n ]ar\. Tinerii no[tri tenismeni au Catalanii au fost cei care au de- (Pavone ‘47 - Joaquin ‘4, ‘11) acestuia se afl\ `n Rom=nia
participat la edi]ia a 19-a a turneului schis scorul, prin francezul Thierry Huelva - Villarreal 1-0 (Caceres ‘2) pentru a discuta cu cei din con-
open din capital\ Fran]ei la categoria Henry (23), dar Sevilla a egalat pe Athletic Bilbao - Espanyol Barce- ducerea clubului feroviar. Radu
de v=rst\ 12 ani, at=t `n `ntrecerea finalul primei reprize, prin Diego lona 1-1 (Susaeta ‘78 - Jonathan ‘69) M\rginean are mai multe oferte
b\ie]ilor, c=t [i `n cea a fetelor, la sim- Capel (43). Zaragoza - Santander 1-1 (Oli- din ]ar\, printre care Gloria
plu [i dublu. Din p\cate, `n `ntrecerea ~n alt meci, Getafe, cu Cosmin veira ‘21 - Garay ‘75 penalty) Bistri]a [i Poli Ia[i.
b\ie]ilor, tenismenii rom=ni nu au re- Contra titular, a dispus cu 3-0 de FC Sevilla - FC Barcelona 1-1
u[it s\ treac\ de primul tur al ta- Sportivele Ioana Ducu [i Levante. {i Huelva a c=[tigat (1-0 (Diego Capel ‘43 - Henry ‘23)
bloului principal de „64“, ei reu[ind Alexandra Zm\u s-au cu Villarreal), dar f\r\ ca Lauren- Partidele Atletico Madrid -
Vasile St=ng\ este
urm\toarele rezultate: Daniel Gro- fotografiat l=ng\ Turnul Eiffel, ]iu Ro[u s\ joace vreun minut la Valladolid [i Mallorca - Real Ma- noul antrenor al
sescu –Romain Boudaroua (Fran]a) `nving\tori. Valencia a c=[tigat la drid s-au disputat asear\, dup\ `n-
4-6, 4-6; Eric R\doi –Johan Sebastien
`mpreun\ cu antrenorul Aghion
Sevilla cu 2-1, ambele goluri ale chiderea edi]iei.
echipei de handbal
Tatlot (Fran]a) 2-6, 1-6; Andrei Ma- serie nr. 3) a ajuns p=n\ `n sferturile oaspe]ilor fiind semnate de fostul Partidele revan[\ vor avea loc pe HCM Constan]a
rinescu –Elvin Nguyen (Fran]a) 4-6, de final\, dup\ urm\toarele scoruri: juc\tor al lui Betis, Joaquin. 16 ianuarie. (N.P.)
4-6; Mihail Costache –Vincent Tal- 6-1, 6-4 cu Jessica Graziani (Fran]a, Conducerea clubului masculin
gorn (Fran]a) 2-6, 1-6. optimi); 6-7, 4-6 cu Stefanie Piesch de handbal HCM Constan]a a
Competi]ia fetelor a fost `ns\ de
bun augur pentru delega]ia Rom=-
(Germania, sferturi). ~n final, antre-
norul coordonator Vergil Aghion ne-a
Van Nistelrooy r\m=ne p=n\ organizat miercuri sear\ o con-
ferin]\ de pres\ extraordinar\,
niei, deoarece cuplul Michele-Ale-
xandra Zm\u (CFR Ia[i) – Ioana
declarat: „P\cat c\ b\ie]ii au clacat
`n primele tururi, dar asta se da- `n 2010 la Real Madrid prilej cu care l-a prezentat pe
noul antrenor al lotului - profe-
Ducu (Sportul Studen]esc-SC Cris toreaz\ [i faptului c\ ei au preferat Clubul spaniol de fotbal Real sorul Vasile St=ng\. ~ncrez\tor
Bucure[ti) a cucerit medaliile de aur la un moment dat s\ viziteze parcu- Madrid [i atacantul olandez Ruud `n solu]ia care va pune cel pu]in
ale competi]iei de dublu, dup\ ur- rile de distrac]ie specifice v=rstei, Van Nistelrooy (foto) au semnat cap\t provizoratului de pe ban-
m\toarele victorii: 9-7 cu Iyeyemi- asta `n detrimentul antrenamente- miercuri o prelungire a contractului ca tehnic\, cu secundul Eden
Marcu (Fran]a, turul al II-lea, dup\ lor. Au avut [i proprii lor antrenori p=n\ `n 2010. Hairi, pre[edintele HCM, Nicu-
ce `n turul I a avut liber), 9-2 cu din Bucure[ti prezen]i `n Fran]a [i Van Nistelrooy, 31 ani, a sosit la [or Constantinescu, a anun]at
Roller-Cesnekova (Luxemburg/ de aceea eu nu prea am avut mari Madrid `n 2006 de la Manchester cu `n conferin]a de pres\ c\ Vasile
Slovenia, sferturile de final\), 9-3 cu succese `n fa]a lor, dar probabil c\ un contract care se termin\ `n vara St=ng\ are un contract ini]ial
Zubrova-Ladutska (Belarus, `n se- trebuie s\ mai creasc\ `n v=rst\ lui 2008. pe trei ani cu clubul, dar „…O-
mifinale) [i 9-1 cu Richard – Galland pentru a `n]elege c\ tenisul de per- Foarte apreciat de antrenorul rice antrenor [tie c\ nu clauzele
(Fran]a, `n final\). ~n turneul de forman]\ `nseamn\ [i sacrificii. german Bernd Schuster, Van Nis- [i termenele prev\zute `n con-
simplu, cu un tabloul principal de 64 Sunt bucuros `ns\ c\ cele dou\ fete telrooy a marcat 44 de goluri de tracte sunt cele care bat `n cuie
de concurente, bucure[teanca Ioana au `n]eles c\ noi am venit la Paris pe c=nd a sosit `n Spania, cel mai re- aceste `n]elegeri, ci rezultatele
Ducu (favorita nr. 8) a cucerit meda- banii organizatorilor `n primul r=nd cent duminic\ `n victoria cu 2-0 `n din meciuri…!“, a atras aten]ia
lia de argint a competi]iei, dup\ ur- pentru a juca tenis, iar rezultatele partida Real Madrid - Real Zara- Nicu[or Constantinescu. La r=n-
m\toarele scoruri: 6-4, 6-2 cu Alexia s-au v\zut, dup\ ce am cucerit o me- goza. Olandezul a deschis scorul `n prezen]a pre[edintelui clubului, dul s\u, Vasile St=ng\ a decla-
Richard (Fran]a); 1-6, 6-4, 7-6 cu dalie de aur [i una de argint, `ntr-o min. 66, contribuind decisiv la o Ramon Calderon, [i a familiei lui rat presei c\ HCM era singu-
Alexa Alavis (Italia); 7-6, 6-1 cu competi]ie juvenil\ extrem de puter- nou\ victorie a lui Real Madrid. Nistelrooy. Juc\torul s-a declarat rul club unde [i-ar fi dorit [i ar
Marie Ambroisine Faure (Fran]a); 7- nic\. Mai mult chiar, elve]ianca Fotbalistul a participat din plin „m=ndru“ de aceast\ prelungire a fi acceptat s\ mai antreneze `n
5, 6-4 cu Grace Dixon (Anglia, nr. 4); Bencic, pe care mul]i o consider\ o la ob]inerea titlului de campioan\ contractului [i c\ „face parte din is- Rom=nia, dup\ ce a p\r\sit
6-3, 6-1 cu Belinda Bencic (Elve]ia, viitoare mare tenismen\ precum a pentru Real, `n sezonul precedent. toria Realului“. Nu au fost f\cute Steaua Bucure[ti [i c\ obiecti-
nr. 10); 2-6, 1-6 cu Ksenia Sharifova fost Martina Hingis, a fost `nvins\ publice datele referitoare la sumele vele const\n]enilor pentru
Miercuri, noul document care
(Rusia, nr. 2, `n final\). ~n turneul de Ioana Ducu, care s-a impus `n fa- de bani pe care le va primi juc\torul 2008 r\m=n `n continuare
`nt\re[te colaborarea dintre Real [i
de consolare, ceferista Zm\u (cap de ]a ei f\r\ drept de apel“. (D.T.) olandez. (D.T.) c=[tigarea cupei [i a titlului de
Van Nistelrooy a fost semnat `n
campioni. a
14
Timp liber
Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 Cultural Express
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Mapamond cre[tin
22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Lumini pentru suflet
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciunile de sear\;
- Acatistul zilei;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00;
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
18.15.
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
Sudoku este un fel de
rebus, dar numai cu
cifre, de la 1 la 9. Jocul
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit
cu succes `n Statele
Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con-
siderat un fenomen.
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau
pe aceea[i coloan\.
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia
careului al\turat `n
num\rul de m=ine)
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal (I)
09:00 Jurnalul TVR
09:10 TeleMatinal (II)
10:10 Cafeneaua astrelor (r)
12:40 Celebrit\]ile timpului t\u
12:45 Arhiva de serviciu: Vene]ia
`n festival
12:55 Pove]e pentru b\trâne]e
13:00 Ma[ina bucluca[\ (SUA,
1969, com., ep. 5)
13:30 Desene animate. Disney
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Tribuna partidelor...
15:30 O vedet\... popular\
16:25 Pove]e pentru b\trâne]e
16:30 1 v\ recomand\ (2007, di-
vertisment)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Ecran'n ecran
18:05 Atunci [i Acum
18:40 Agend\ Sibiu 2007
18:45 Cu ochii'n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat\-n via]\ (divertisment)
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii
(SUA-can., 2000, f.s. de
ac]., Sezonul VI, ep. 4)
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e
23:20 Credin]\ [i umbre
(SUA, 2005, Cu: Ted
Danson, Christopher
Plummer, Brian Dennehy,
Daniel Baldwin)
01:45 Ecran’n ecran (r) a
Vineri, 11 ianuarie 2008
S=mb\t\ Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
Ia[i)
tan\ din Ia[i)
18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
sear\ 20.30 Faptele credin]ei
20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
23.00 Rug\ciunile serii:
22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Acatistul zilei,
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
- Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
- 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului
românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
- 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) 12 15
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00; 7 3 12 12 3 13 8 15
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
8 9 8 11 12 11 1 3
2 7 8 9 1 6 4 5 3
a ARITMOGRIF ORTODOX a 9 13 9 2 11 2 11 7
3 4 5 8 7 2 9 1 6
6 9 1 5 4 3 8 2 7
Aritmogriful este un gen enigmistic 1 2 3 4 3 5 6 2
7 6 9 1 5 4 3 8 2
`n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc A B
8 5 4 2 3 9 6 7 1 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
10 5 9 6 1 2 8 9
1 3 2 6 8 7 5 9 4 totdeauna aceea[i cifr\.
5 1 7 3 6 8 2 4 9 Careurile sunt `ntocmite
9 8 6 4 2 1 7 3 5 de dl. Valentin PAS|RE
6 6 6 9 6 14 11 6
4 2 3 7 9 5 1 6 8
A 11 10 12 1 11 6 16 11
C A N D E L A
9 3 5 1 2 9 8 2 6 2
S L O N A
8 2 6
M O R M A N T 2 2
C O N F E S O R I
3 4 9 5
I E R T A R E
9 2 8 T R I O D
6 4 9 7 R A I
C A N O N Pornind de la Cuv. ... (†529), `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
11 ianuarie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i
2 1 6 B ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
Rezolvarea careului din num\rul de ieri (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
5 1 6 9
TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
07:00 Adev\rul despre fenomenul 07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 Merlin 07:00 {tirile ProTv 07:00 Destine furate
OZN 07:30 Art@.ro (r) (SUA-engl., 1998, f. s. 09:00 Omul care aduce cartea (SUA, 2007, s, r)
08:00 Peripe]iile dragonului 08:30 Lec]ia de privit (r) avent., ultima parte) 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! 09:00 Anita (col.-SUA, 2004, s)
Dudley (can., 1994, s. 08:45 Parol (divertisment) (r) 09:00 ~n gura presei (r) (Angl., 1994, f. doc., ep. 77)
anim., ep. 14) 11:00 ~mpotriva destinului (mex.,
09:00 Minorit\]i (r) 10:00 Concursul interactiv 10:00 Suspect de crim\ 2005)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii) 09:30 V... de la vizual (2007, di- 11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ (Angl., 1991, polit.) (r)
09:05 Misterele din Sankt vertisment) (r) (SUA, 1995, f. s. avent.) 12:00 Trupul dorit (SUA-col.,
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
Petersburg (2006, s) (r) 10:00 Istoria aproape (f. doc., r) 12:00 Disp\ru]i (SUA-can., 2003, 1973, s) (r) 2005, s)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis- 10:30 Atlas (r) f.s. de ac].) 13:00 {tirile ProTV 14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
ment) 10:50 Istoria literaturii (doc.) (r) 13:00 Observator 13:45 Coco[atul de la lenov.) (r)
11:45 Verdict crim\ (SUA, 1984, s, 11:00 Pe urmele lui Hemingway (r) 13:45 Valsul câinelui alb 15:15 Destine furate
ep. 85) Notre Dame
12:00 Jurnalul cultural (r) (SUA, 1993, dram\) (engl.-SUA, 1982, dram\) (SUA, 2007, s)
12:40 Arena Leilor (r) 12:30 Românce `n politic\ (r)
16:00 Observator 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, 17:30 Pove[tiri adev\rate
13:30 Maraton la Preoteasa (ep. 12) 13:00 La por]ile ceriului (r)
17:00 O iubire perfect\ 1973, s, ep. 3150)
14:00 Teleshopping 13:30 ~napoi la argument (r) 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(can.-SUA, 2004, f. rom.) 17:00 {tirile ProTV
14:30 Ipostaze - Uitat\ vârst\ de 14:30 De pe Arca lui Noe (1995, (2006, s)
aur 19:00 Observator 17:45 Via]a sub presiune (SUA,
doc. nat.) - Cetatea vidrelor *Sport *Meteo 2005, dram\, ep. 22) 19:30 R\]u[ca cea urât\
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.) 15:00 Cite[te cu mine! 20:30 Pasiune (2007, dram\)
20:30 Amprenta mor]ii 18:55 {tirile Sportive
16:00 Jurnalul TVR (r) 15:05 Muzica - opere complete
(fra.-sud afr.-SUA, 2004, 19:00 {tirile ProTv 22:30 Pove[tiri de noapte
16:15 Jurnalul Euronews 16:00 Minorit\]i
ac]iune, Cu: Jean-Claude 20:30 Speed 2: Croazier\ (2007, divertisment)
16:30 Autostrada TVR - * Trupe 16:30 ARTdelenisme (doc., r) Van Damme, Simon Yam)
de liceu * Colec]ii [i pasiuni infernal\ 23:00 Pagini de via]\ (braz., 2006)
17:00 Cinema dreaming (r) Ben Archer face parte dintr-o
* Happening de Muntenia. (SUA, 1997, ac]iune, Cu: 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
17:30 Zodiac (r) organiza]ie criminal\. Obosit
Sandra Bullock, Jason
18:00 Jurnal regional de-atâta munc\ le m\rturise[-
17:55 Puterea lui Pierre Bonnard Patric, Willem Dafoe) 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
18:40 Misterele din Sankt Pe- te colegilor c\ ar vrea s\ se re-
(Fran]a, 2006) trag\. So]ia sa aduce `n cas\ o 23:00 Colec]ionarul de oase lenov.) (r)
tersburg (2006, s, ep. 55) 18:55 Jurnalul cultural refugiat\ chinez\, Sun Quan (SUA, 1999, thrill., Cu: 02:00 Pove[tiri de noapte
19:35 Replay 19:00 Muzica - opere complete (r) care `[i vrea fiica `napoi. Cât
20:00 Campionatul de comedie de curând lucrurile `ncep s\ se Denzel Washington, (divertisment, r)
20:00 Manaus - opera din jungl\ complice. So]ia lui Ben este Angelina Jolie)
(emis. concurs, Actori: 02:30 De 3x femeie
(Fran]a, 2005) ucis\, iar fiul s\u e r\pit de Amelia Donaghy este o tân\r\
Lucian Ifrim, Irina Velcescu, 21:00 Duel pe autostrad\ chinezoaic\. Ben `ncearc\ s\ poli]ist\ care, chiar `nainte de (divertisment, r)
Andreea Samson, Gabriel r\zbune moartea so]iei [i s\-[i a fi transferat\ la munca de
C\linescu, Angel Popescu) (SUA, 1971, dram\) 03:30 Re]eta de acas\ (r) a
salveze copiii. birou, este chemat\ la locul
20:30 D’ale lu' Mitic\ (rep.) 22:30 Jurnalul cultural 22:30 Leg\turi riscante unei crime unde, lâng\ un ca-
21:30 Ora de [tiri 23:00 Via]a [i epoca (SUA-can.-ger., 1995, davru mutilat cu bestialitate,
Legend\:
se face remarcat\ pentru
22:30 Coolmea distrac]iei (divertis- judec\torului Roy Bean thrill.) aten]ia la detalii [i conexiunile
ment) (SUA, 1972, west.) 00:30 Alias (SUA, 2001, s) rapide pe care le face. [tiri
00:00 Whistler (can.-SUA, 2006, 01:05 Jurnalul cultural (r) 01:30 Concurs interactiv 01:30 Speed 2: Croazier\ film artistic
thrill., ep. 5) a 01:35 Teatru - „OO!“ (r) a 02:30 Observator (r) a infernal\ a
 Vineri, 11 ianuarie 2008 15
CAMPIONATUL DE COMEDIE: ~n fiecare sear\, patru actori se vor `nfrunta la TVR 2, `n cea mai nobil\
lupt\, cea a replicilor spumoase [i a situa]iilor ie[ite din comun. Sub pretextul unui concurs, actorii-
concuren]i trec prin cele mai diverse probe de improviza]ie actoriceasc\, temele abordate fiind luate
din via]a real\, conjuncturi `n care fiecare dintre noi se poate g\si oricând, f\r\ a ocoli `ns\ persoane [i
teme de interes public (vedete, politicieni, sportivi etc.). Probele sunt inventate ad-hoc [i sunt f\cute
de cei mai buni speciali[ti `n comedie la minut. (Ast\zi, ora 20:00, TVR 2)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
Foto: „NONY“ BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Consilier juridic: Ana MANEA MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X ANUN} DE ANGAJARE
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Centrul Medical „Providen]a“
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
curs pentru luna urm\toare. scoate la concurs urm\toarele posturi:
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 - medic specialist alergologie;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ - medic specialist ginecologie;
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. - medic specialist diabet [i boli de nutri]ie;
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i - medic specialist pediatrie;
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de - medic specialist cardiologie;
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) - medic specialist oftalmologie;
- medic specialist stomatologie;
- medic specialist dermatologie;
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de - medic specialist reumatologie;
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne - asistent stomatologie;
- asistent generalist; Dosarele pot fi depuse la sediul din Ia[i, B-d
dul
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de - tehnician stomatologie; {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie),
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES - infirmier; p=n\ luni, 14 ianuarie a.c., ora 15:00.
- instalator. Rela]ii suplimentare la tel/fax 0232.215.940.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „BBuna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „B
BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
Buna Vestire“
„B
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
 CM
YK

16 Vineri, 11 ianuarie 2008

MEDIUL SUBMARIN ESTE MULT MAI PU}IN CUNOSCUT DECÂT USCATUL: Din toate speciile de
{tiin]\ vie]uitoare existente pe P\mânt - aproximativ 10 milioane - omul a catalogat mai bine de 2 milioane.
Lista speciilor ce vie]uiesc `n adânc este `ns\ departe de a fi `ncheiat\, ]inând cont de faptul c\ numai
`ntr-o zon\ unde se afl\ corali, restrâns\ la jum\tate din suprafa]a unui teren de tenis, un studiu a
catalogat 898 de specii din peste 100 de familii de vie]uitoare, multe dintre ele complet necunoscute.

Minunile amenin]ate din adâncul oceanelor

Oceanul reprezint\ peste 70% din
suprafa]a globului p\mântesc.
Mai mult de jum\tate din aceast\
suprafa]\ ascunde adâncimi de
peste 3.000 de metri. Pe uscat,
Mun]ii Himalaya au `n\l]imile cele
mai mari, vârful Everest
m\sur=nd pu]in peste 8.800 m.
Lumea adâncurilor este cu mult
mai vast\ decât cea a uscatului.
Oceanul a provocat dintot-
deauna ingineria [i tehnologia.
Ast\zi se [tie c\ adâncimile
sunt mult mai greu de explorat
decât `nâl]imile. Din 1922 [i
pân\ `n prezent, Everestul a
fost urcat de peste 2.200 de per-
soane. Desigur, victimele nu au
lipsit (un temerar din opt [i-a
pierdut via]a `n ascensiuni).
Totu[i, cel mai adânc loc din o-
cean este Groapa Marianelor,
situat\ `n Oceanul Pacific, `n
apropierea Japoniei, având o
adâncime de 11,03 kilometri.
Dac\ `ntreg Everestul ar fi adus
`n groapa Marianelor, el s-ar
scufunda complet, pân\ la pes-
te 2.100 de metri adâncime! ~n
acest punct limit\ din ocean nu
a ajuns `nc\ nici un explorator.
Explorarea lui nemijlocit\ nici
nu este posibil\, presiunile apei
CM
YK
Volumul oceanelor dep\[e[te
1.200 de milioane de kilometri
cubi. Chiar dac\ `ntreaga
suprafa]\ a uscatului reprezint\
30% din `ntreg globul p\mântesc,
totu[i, m\rile [i oceanele
terestre, cu `ntinderile [i mai ales
cu adâncurile lor, reprezint\ 99%
din `ntreg spa]iul de via]\ al
planetei noastre.
la aceast\ adâncime fiind i- enorme, au fost dotate cu sis-
mense. ~n Groapa Marianelor, teme video de `nregistrare.
presiunea exercitat\ de ap\
este de aproape 2 tone pe cen- Speciile sunt
timetru p\trat! Organismul u-
man este supus unei presiuni e- amenin]ate
chivalente cu greutatea a 20 de
Dezvoltarea industrial\ a
avioane de mare capacitate! afectat serios mediul de via]\
Aceste condi]ii extrem de di-
terestru `n ultimul secol. Se
ficile au `ngreunat explorarea vorbe[te tot mai des de `nc\l-
adâncurilor oceanului. Tehno- zirea global\ [i de efectele ei
logiile submersibile puse la pentru urm\toarele decenii.
Dezvoltarea produc]iei indus-
punct `ncepând cu anii ’50 au
permis ca, prin intermediul triale a dus la cre[terea canti-
t\]ii de[eurilor [i a substan]elor Apa este o excelent\ baterie termic\,
unor submarine speciale, Groa-
pa Marianelor s\ fie explorat\ eliberate `n atmosfer\. Conse- fiind contributorul principal la stabilizarea temperaturilor terestre
pentru prima dat\ la mai bine cin]ele se puteau vedea deja, la
`nceputul anilor ’80, când cerce- 12% dintre speciile de p\s\ri nabil\, umanitatea risc\ s\ oceanele Terrei. Poluarea ocea-
de 35 de ani dup\ escaladarea t\rile cu privire la calitatea me- erau, la finele anului 2001, `n distrug\ iremediabil mediul nelor este determinat\ `n prin-
Everestului! Primele imagini diului de via]\ semnalau alte- pragul extinc]iei totale. ~n planetar de via]\. cipal de devers\rile substan-
din adânc au putut fi preluate rarea acestuia. ~n prezent, 2005, World Conservation Uni- ]elor poluante `n apele con-
dup\ ce aceste submersibile, on a raportat faptul c\, la nive- tinentale, care ajung de cele
capabile s\ suporte presiuni
potrivit unor estim\ri, omul
lul `ntregului Glob, `n 2004, ~n secolul al XX-lea mai multe ori `n bazinele o-
utilizeaz\, consum\ [i afectea-
z\ `n total aproximativ 40% din 16.000 de specii de plante [i a- au fost ucise ceanice. O alt\ cale de poluare
nimale erau amenin]ate cu dis- este cea determinat\ de emi-
produc]ia vegetal\ a planetei.
pari]ia total\, `n principal din deliberat peste siile de reziduri `n atmosfer\,
Multe dintre speciile de
plante [i animale existente pe cauza faptului c\ 350.000 de balene cantit\]i semnificative din pro-
Glob sunt deja afectate de deze- mediul lor de du[i ajungând `n ocean prin in-
chilibrele produse de exploata- via]\ a fost Alterarea mediului termediul curen]ilor de aer [i al CM
rea pe scar\ larg\, de extin- alterat sau de via]\ se produce precipita]iilor. Consumul [i mai
YK

derea urban\ [i dezvoltarea in-
dustrial\. Num\rul speciilor a-
menin]ate cu extinc]ia total\
este apreciat la 50.000 pe an,
`ntr-o prognoz\ ce prevede o e-
volu]ie cel mai probabil con-
stant\ pentru urm\toarele trei,
patru decenii. Potrivit altor es-
tim\ri, 24% dintre mamifere [i
Fluturii au posibilitatea s\
detecteze florile de la o dis-
tan]\ de aproape 100 de metri
distrus! peste tot. De[i ma- ales ramurile industriei ce ex-
Toate a- joritatea sectoa- ploateaz\ rezervele de pe[te au
ceste da- relor industriale provocat, de asemenea, daune
te arat\ desf\[oar\ ac- majore vie]ii speciilor oceanice.
clar fap- tivitatea pe us- Spre exemplu, estim\rile arat\
tul c\, cat, ele afec- c\ numai `n secolul al XX-lea
f\r\ o teaz\ se- au fost ucise deliberat peste
politic\ rios [i 350.000 de balene. Pentru a
suste- vedea cât de mare a fost rata
extinc]iei, trebuie spus c\, `n
prezent, num\rul total al bale-
nelor din Oceanul Planetar este
estimat `ntre 2.000 [i 6.000.
Dat fiind num\rul atât de re-
dus al exemplarelor, cercet\to-
rii sunt `nc\ nel\muri]i dac\
specia va putea supravie]ui a-
cestui minim sau va disp\rea
complet [i definitiv. a

Copacii dovedesc, asemenea tuturor

speciilor din lumea vegetal\, capacit\]i
remarcabile de adaptare la mediu
Plantele deosebesc
vecinii buni
de cei r\i
Ultimele cercet\ri arat\
c\ plantele au capacitatea s\
discearn\ `ntre speciile cu
care se `nvecineaz\ [i s\-[i a-
justeze ritmul de cre[tere `n
func]ie de aceste date. Cer-
cet\ri efectuate la Universi-
tatea McMaster din Canada,
publicate `n „Biology Letters“
`n luna iunie a anului trecut,
arat\ faptul c\ plantele pot
deosebi chimic speciile cu ca-
re se `nvecineaz\ `n parcel\.
M\sur\tori [i observa]ii au
dovedit c\, `n func]ie de sem-
nalele chimice pe care le de-
pisteaz\ `n sol, plantele cresc
mai repede sau mai `ncet.
Dac\ planetele cu care se `n-
vecineaz\ nu sunt din aceea[i
specie, plantele au un ritm de
cre[tere mai intens, r\d\cini-
le sunt mai puternice [i mai
adânc `nfipte `n p\mânt.
Dimpotriv\, `n situa]ia `n ca-
re ele sunt `nvecinate cu ace-
ea[i specie, ritmul de cre[tere
se diminueaz\. ~n situa]ia `n
care r\d\cinile lor sesizeaz\
`n sol semnale chimice str\i-
ne, procesele biochimice care
determin\ cre[terea devin
mai intense, ca [i cum s-ar
declan[a o b\t\lie pentru re-
sursele solului. ~n situa]ia `n
care r\d\cinile plantelor pri-
mesc semnale chimice din sol
despre vecini din aceea[i spe-
cie, ritmul lor de cre[tere este
diminuat, ca [i cum consu-
mul resurselor ar fi planificat
[i pentru a asigura cre[terea
vecinilor. De[i rezultatele ob-
]inute sunt remarcabile [i do-
vedesc anumite capacit\]i ex-
cep]ionale ale speciilor reg-
nului vegetal, acest ultim
studiu nu face considera]ii cu
privire la inteligen]a plan-
telor.
Cum se orienteaz\
fluturii
Fluturii par s\ zboare la `n-
tâmplare, nicidecum dup\ tra-
iectorii alese cu grij\. Potrivit
unui studiu publicat `n Pro-
ceedings of the Royal Society,
preluate de revista „Nature“,
exist\ rezultate care par s\
contrazic\ aceast\ impresie.
O echip\ de cercet\tori bri-
tanici a instalat pe aripile
unor fluturi mici radio-emi]\-
toare minuscule, fiecare cân-
t\rind nu mai pu]in de 12 mi-
ligrame. Prin intermediul u-
nei sta]ii radar, ace[tia au ur-
m\rit zborul acestor insectele,
[i modul cum viteza [i direc]ia
de zbor s-a schimbat. Dup\ ce,
`n prealabil, cercet\torii s-au
`ncredin]at de faptul c\ radioe-
mi]\toarele fixate pe aripi nu
CM
YK
modific\ comportamentul flu-
turilor, ace[tia au eliberat 33
de exemplare astfel echipate,
`ntr-un spa]iu verde de 500 de
metri p\tra]i, `nregistrând toa-
te mi[c\rile a 30 dintre fluturi.
Rezultatele au fost sur-
prinz\toare. Datele ob]inute
par s\ sugereze c\ fluturii au
dou\ tipuri distincte de zbor:
mi[c\ri rapide `n linie dreap-
t\ [i, respectiv un zbor mult
mai pu]in rapid [i neliniar. ~n
timp ce `n zborul liniar flutu-
rii se deplaseaz\ cu aproxima-
tiv 3 metri pe secund\, `n zbo-
rul neliniar ei culeg nectar
dintr-o floare sau alta, depla-
sându-se, `n medie, de dou\
ori mai `ncet. Mai mult chiar,
acest zbor `ncetinit [i neliniar
de la o floare la alta are loc pe
un fel de bucle - care par s\-i
ajute pe fluturi s\ se orienteze
[i s\ identifice urm\toarea
floare, dar [i eventualele ob-
stacole din traseu.
Aceste mici insecte, de alt-
fel fragile, au dovedit capaci-
t\]i remarcabile de orientare. P\mântul este
singura planet\ din
Ele au fost `n stare, spre e-
xemplu, s\ identifice [i s\ evi- Sistemul Solar care
te zonele nedorite, cum ar fi are at=t de mult\
tufi[urile sau copacii, chiar de
ap\ `n stare lichid\
la 200 de metri distan]\! De
asemenea, datele au sugerat
c\ fluturii pot s\ identifice
chiar [i obiectivele dorite, cum
Pagin\ realizat\
ar fi florile cu nectar, chiar de de diac. Sorin
la aproape 100 de metri. Dato- MIHALACHE,
rit\ instala]iei radar, spe-
ciali[tii au fost `n stare s\ ur- Centrul de Studii
m\reasc\ zborul fluturilor pe Interdisciplinare `n
distan]e mai mari de un kilo-
metru. Acestea sunt doar pri- Religie [i {tiin]\,
mele rezultate de acest fel ale Funda]ia
unui studiu pe care cercet\to-
rii doresc s\-l extind\ pentru „Solidaritate [i
mai multe specii de fluturi. Speran]\“

S=mb\t\, 12 ianuarie 2008
Nr. 8 (909) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
ATLAS BIBLIC
Visul
`n\l]\rii la
Dumnezeu
PAGINA 16
Vecernia, podoab\
a slujbelor biserice[ti
Biserica a r=nduit, `nc\ de la `nceput, slujbe
religioase, care, oficiate `n anumite momente din zi,
aduc jertf\ [i laud\ lui Dumnezeu. Vecernia, slujba
de sear\, a fost [i este una dintre cele mai
frumoase Laude biserice[ti care se oficiaz\ zilnic.
Slujba deschide r=nduiala liturgic\ din fiecare zi [i
concentreaz\ o mul]ime de `n]elesuri duhovnice[ti.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Summitul NATO de la Bucure[ti va fi cel mai mare din istoria Alian]ei
Pre[edintele Traian B\ses-
cu a afirmat, ieri, c\ ambi]ia
autorit\]ilor de la Bucure[ti
este ca summitul NATO, care
va avea loc la `nceputul lunii
aprilie, s\ fie o reuniune de
succes. ~n cadrul `ntrevederii
pe care [eful statului a avut-o,
la Palatul Cotroceni, cu secre-
tarul general al NATO, Jaap
de Hoop Scheffer (foto), a fost
abordat\ problematica legat\
de agenda summitului de la
Bucure[ti, plec=nd de la pre-
misa c\, dup\ cum a spus
Traian B\sescu, aceast\ re-
uniune va fi, probabil, cea mai
mare din istoria Alian]ei
Alpinistul neozeelandez Sir Edmund
Copiii imigran]ilor ilegali nu mai sunt primi]i `n gr\dini]ele din Milano
Hillary, primul om care a cucerit Copiii de imigran]i care
Everestul (8.849 m) pe 29 mai 1953, nu au permis de [edere nu
cel mai `nalt munte din lume, a dece- vor fi primi]i `n gr\dini]e la
dat `n v=rst\ de 88 de ani. {tirea cu Milano. Prim\ria a publicat
privire la succesul lui Hillary [i a recent pe site-ul ei o circular\
[erpa[ului Norgay a f\cut `nconjurul nou\ privind `nscrierea `n
lumii `n data de 2 iunie 1953, ziua institu]iile pre[colare, care
`ncoron\rii reginei Elisabeta a II-a. a include norme noi [i mai res-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
ECONOMIC
Taxa UE pentru
sfecla de zah\r
desfiin]eaz\
produc\torii rom=ni
Nord-Atlantice. „Summitul `[i
propune s\ g\seasc\ solu]ii
pentru Afganistan, pentru
proiectele de extindere, pen-
tru securitatea statelor mem-
bre, pentru securizarea regiu-
nii M\rii Negre [i problema-
tica energetic\“, a declarat
Traian B\sescu la finalul `n-
trevederii sale cu secretarul
general al Alian]ei.
La r=ndul s\u, Jaap de
Hoop Scheffer a afirmat c\ va
p\r\si Bucure[tiul cu o impre-
sie foarte bun\ `n leg\tur\ cu
progresele pe care le-a f\cut
Rom=nia `n ceea ce prive[te or-
ganizarea acestui eveniment.
trictive referitor la copiii
str\ini. P=n\ anul trecut,
copiii extracomunitari, de
imigran]i sau ai c\ror p\rin]i
erau `n a[teptarea re`nnoirii
permisului de [edere erau ac-
cepta]i „cu rezerve“. Primarul
ora[ului Milano a primit un
CM
YK
PAGINA 5
„Va fi un eveniment uria[ [i,
din punctul de vedere al
cifrelor, va fi cel mai mare
summit NATO care a fost or-
avertisment din partea mi-
nistrului italian al Instruc]iei
Publice, Giuseppe Fioroni,
care i-a cerut s\ revoce a-
ceast\ ordonan]\, `n caz con-
trar, `n termen de 10 zile se
vor suspenda finan]\rile. Mi-
lano este cel mai interna]io-
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ganizat p=n\ acum. Sunt sigur
c\ partea rom=n\ va reu[i s\
organizeze un summit de suc-
ces“, a spus Scheffer. a
nal ora[ pe frontul [colar.
Aici, 12,7% din elevi au p\-
rin]i str\ini.
Exist\ 170 de gr\dini]e,
21.517 locuri disponibile iar
dintre acestea, 4.737 au fost
alocate, `n 2007, copiilor ex-
tracomunitari. a
1 LEU exemplarul
PAGINA CONSUMATORULUI
Infrastructura [i
construc]iile vor
„`nghi]i“ cei mai mul]i
bani europeni `n 2008
PAGINA 6
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 9!
RELIGIOS
MONSENIORUL MARCEL METZGER,
ONORAT LA FACULTATEA DE TEOLO-
GIE ORTODOX| DIN SIBIU: La ini]ia-
tiva IPS Lauren]iu, Mitropolitul
Ardealului, Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Andrei {aguna“ din Sibiu
a oferit ieri, 11 ianuarie 2008, titlul
de Doctor Honoris Causa preotului
Marcel Metzger, de la Universitatea
din Strasbourg.
Pagina 3
SOCIAL
TRICHINELOZA A B|GAT ~N SPITAL
PESTE 40 DE PERSOANE: Autorit\]ile
ploie[tene sunt `ngrijorate de
num\rul mare de persoane infectate
cu trichineloz\ din jude]. Bolnavii
au povestit c\ medicul veterinar din
localitate a refuzat s\ efectueze con-
trolul c\rnii, spun=ndu-le c\ nu
exist\ nici un pericol, deoarece por-
cul era vaccinat `mpotriva pestei.
Pagina 4
AMBULAN}ELE NU VOR PL|TI TAXA
DE PRIM| ~NMATRICULARE: ~n
videoconferin]a de joi, dr. Raed
Arafat, subsecretar de stat `n
Ministerul S\n\t\]ii, a f\cut
c=teva preciz\ri cu privire la fi-
nan]area Serviciului de Ambulan]\
`n 2008. Printre cele mai impor-
tante m\suri care urmeaz\ a fi lu-
ate se num\r\ finan]area ambu-
lan]elor direct din bugetul CNAS, [i
nu pe num\rul de kilometri, ca
p=n\ acum, [i renun]area la taxa
de prim\ `nmatriculare.
Pagina 11
EXTERN
BUSH VISEAZ| O PACE ISTORIC| ~N
PALESTINA: Aflat `ntr-un lung
turneu `n Orientul Mijlociu, pre[e-
dintele SUA, George W. Bush,
sper\ s\ ob]in\ un succes istoric.
Liderul american crede `ntr-o
`n]elegere politic\ imediat\ `ntre
israelieni [i palestinieni. Speran]ele
Casei Albe sunt `ns\ amenin]ate de
opozi]ia organiza]iilor islamiste.
Pagina 7
2 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXVIII)
Papa Pius al IX-lea
(1846-1878)
Conciliul I Vatican
(1869-1870) (I)
Figura central\ a
Conciliului I Vatican a fost
Papa Pius al IX-lea (1846-
1878). Presa catolic\ ultra-
montan\ `l ridic\ la dimen-
siuni hiperbolice, f\când din
el [i din conciliu instru-
mentele cu care dreptatea [i
adev\rul biruie mereu:
„Doar Sf. P\rinte poate con-
voca un astfel de conciliu
general. Tot el `l va [i
prezida, `n condi]iile `n care
poate decide `nchiderea sau
deschiderea dezbaterilor.
Toate deciziile care se vor
lua nu pot fi valabile decât
dac\ Sf. P\rinte le
`nt\re[te. F\r\ Pap\ nu
este nici conciliu, nici de-
cizie conciliar\. Sursa pu-
terii de decizie izvor\[te din
Papa `nsu[i. Unde-i Petru
acolo-i [i Biserica. Conciliul
este adunarea extraordi-
nar\ la nivelul cel mai
`nalt, unde se g\sesc
leacurile pentru
t\m\duirea relelor ce
amenin]\ Biserica. Atunci
au convocat Papii concilii
când, prin inspira]ia
Duhului Sfânt, au consi-
derat necesar s\ trateze bo-
lile grave cu medicamente
puternice“. ~nainte de des-
chiderea Conciliului, to]i
aveau privirile `ndreptate
asupra ierarhilor ce se
adunau. O parte din presa
vremii scria c\ pentru a
preg\ti sala conciliului, cu
toate decorurile [i acare-
turile necesare, Papa ar fi
cheltuit 120.000 de franci.
Pentru a asigura cele nece-
sare clericilor convoca]i s-ar
fi cheltuit 50.000 de franci.
Diurna fiec\rui episcop mai
s\rac a fost calculat\ la 10-
15 franci zilnic. Ceremonia
de deschidere a Conciliului
Vatican a fost surprins\ de
c\tre presa ultramontan\
`n `ntreg fastul care i s-a
dat. S-a `ncercat s\ se redea
fiecare am\nunt, tocmai `n
ideea de a creiona o ima-
gine cât mai nuan]at\,
demn\ de un asemenea
eveniment. La 8 decembrie,
la ora 8 diminea]a cardi-
nalii [i câ]iva episcopi,
`mbr\ca]i `n ve[mintele lor
oficiale, au `nceput s\
a[tepte venirea Papei. Erau
a[eza]i fiecare la locurile lor
`n Capela Sixtin\ [i `n
`nc\perile din jur. Sfântul
P\rinte era `n capela
Paolina, `ngenunchiat `n
fa]a altarului. Apoi, a pornit
spre Biserica „Sf. Petru“ `n
ambian]a zgomotoas\ pro-
dus\ de salvele de tun [i de
sunetele de clopot. Convoiul
oficial era unul mare, com-
pus din asesori pontificali,
capelani, episcopi, arhiepis-
copi, patriarhi, cardinali [i
Papa, care [edea pe un tron
dus de c\tre al]ii pe umeri.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
~N ZIUA DE 12 IANUARIE 1998: Un num\r de 19
]\ri europene, `ntre care [i Rom=nia, semneaz\, la
Paris, „Protocolul privind interzicerea clon\rii
umane“ - primul text de drept interna]ional
constr=ng\tor elaborat `n acest domeniu.
EVANGHELIA ZILEI
Domnului Dumnezeului t\u s\ te
`nchini [i Lui singur s\-II sluje[ti
„Atunci Iisus a fost dus de Duhul `n dac\ vei c\dea `naintea mea [i Te vei
pustiu, ca s\ fie ispitit de c\tre di- `nchina mie». Atunci Iisus i-a zis: «Piei,
avolul. {i dup\ ce a postit patruzeci de satano, c\ci scris este: Domnului Dum-
zile [i patruzeci de nop]i, la urm\ a nezeului t\u s\ te `nchini [i Lui singur
fl\mânzit. {i apropiindu-se, ispititorul s\-I sluje[ti». Atunci L-a l\sat diavolul
a zis c\tre El: «De e[ti Tu Fiul lui [i iat\ `ngerii, venind la El, ~i slujeau.“
Dumnezeu, zi ca pietrele acestea s\ se (Matei 4, 1-11)
fac\ pâini». Iar El, r\spunzând, a zis:
«Scris este: Nu numai cu pâine va tr\i ***
omul, ci cu tot cuvântul care iese din trivite, caut\ s\ aduc\ l\muriri celor fapt ispitiri ale firii umane. Toate
gura lui Dumnezeu». Atunci diavolul L- ~n prima parte a Evangheliei sale, de din primul secol, c\ Iisus Hristos, Cel `ncerc\rile diavolului au fost biruite
a dus pe aripa `n sfânta cetate, L-a pus la capitolul 1 la 4, Sfântul Apostol [i n\scut `n Betleemul Iudeii, este Mesia, prin credin]\, `ncredere [i smerenie.
pe aripa templului, [i I-a zis: «Dac\ Tu Evanghelist Matei ne prezint\ na[- Cel prezis de profe]i [i a[teptat de po- Diavolul a fost alungat prin cuvintele:
e[ti Fiul lui Dumnezeu, arunc\-Te jos, terea Domnului nostru Iisus Hristos, porul ales. ~n fragmentul evanghelic de „Piei, satano, c\ci scris este: Domnului
c\ scris este: ~ngerilor S\i va porunci venirea [i `nchinarea magilor, fuga `n ast\zi, Sfântul Matei aminte[te despre Dumnezeului t\u s\ te `nchini [i Lui
pentru Tine [i Te vor ridica pe mâini, ca Egipt, uciderea pruncilor din porunca ispitirea Domnului nostru Iisus Hris- singur s\-I sluje[ti“. ~ncerc\rile Mân-
nu cumva s\ izbe[ti de piatr\ piciorul lui Irod, despre activitatea Sfântului tos. Dup\ Botez, Mântuitorul s-a retras tuitorului de ast\zi sunt pentru noi o
T\u». Iisus i-a r\spuns: «Iar\[i este Ioan Botez\torul, iar `n final despre `n pustiul Quarantaniei [i a postit 40 de lec]ie din care trebuie s\ `nv\]\m c\, `n
scris: S\ nu ispite[ti pe Domnul Dum- postul [i ispitirea Mântuitorului. Se zile. Diavolul, numit `n Evanghelie ispi- vremea ispitirilor s\ spunem cu mult\
nezeul t\u». Din nou diavolul L-a dus poate observa c\ Sfântul Evanghelist titorul, a pus firea Mântuitorului la trei convingere: numai lui Dumnezeu tre-
pe un munte foarte `nalt [i I-a ar\tat Matei, care `nainte de a deveni ucenic al `ncerc\ri: l\comia pântecelui, ispitirea buie s\ m\ `nchin [i doar Lui trebuie
toate `mp\r\]iile lumii [i slava lor. {i I- lui Hristos purta numele Levi [i era va- lui Dumnezeu [i dorin]a de slav\ de- s\-I slujesc! (Rubric\ realizat\ de pr.
a zis Lui: «Acestea toate ]i le voi da ]ie, me[, cu mult\ r\bdare [i `n cuvinte po- [art\. Toate cele trei ispitiri sunt de Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM Privitor la sfin]irea casei, Agheazma- atunci c=nd preotul vine la locul unde se se va ridica. Astfel, preotul se roag\ [i
tarul con]ine dou\ feluri de rug\ciuni: va ridica casa, pentru a rosti rug\ciunea pentru cei care vor locui `n casa care se
Sfin]irea casei (I) Rug\ciune la `nceperea temeliei casei [i
R=nduiala binecuv=nt\rii casei noi `n
la `nceperea temeliei casei, e necesar s\
fie prezen]i [i muncitorii constructori.
va construi, ca Dumnezeu s\-i p\zeasc\
de toate evenimentele nepl\cute: „[i pe
C\r]ile biserice[ti de slujb\ con]in care va locui cineva pentru `nt=ia oar\. ~n continuarea rug\ciunii, preotul se cei care vor s\ locuiasc\ `n ea `i p\ze[te
rug\ciuni prin care tot ceea ce este nece- La punerea temeliei unei case, preotul roag\ ca Dumnezeu s\ `nt\reasc\ casa de toat\ b=nduiala celui potrivnic...“.
sar cre[tinului pentru via]a gospod\- s\v=r[e[te sfin]irea cea mic\ a apei, apoi astfel `nc=t s\ nu o poat\ strica nici ~n toate lucr\rile pe care le ini]iaz\ [i
reasc\ [i casnic\ se pune sub ocrotirea cite[te o rug\ciune prin care se roag\ v=ntul, nici apa, nici altceva: „`nt\re[te- dore[te s\ le realizeze, cre[tinul solicit\
harului lui Dumnezeu. Iar cele mai pentru muncitorii care vor lucra pentru o pe ea pe piatra cea tare, ca, dup\ ajutorul [i binecuv=ntarea lui Dumne-
multe solicit\ri venite din partea cre[- construirea casei: „Dumnezeule atot]iito- glasul cel dumnezeiesc al Evangheliei zeu. Atunci c=nd se lucreaz\ cu binecu-
tinilor implic\ sfin]irea apei pentru pu- rule... caut\ spre robul T\u (N), care, cu Tale, nici v=ntul, nici apa, nici altceva v=ntare se realizeaz\ lucruri mai
nerea temeliei `n vederea construirii u- puterea t\riei tale, voie[te s\ ridice cas\ s\ nu o poat\ strica...“. trainice [i cu durabilitate mai mare `n
nei case noi, sfin]irea unei f=nt=ni, a i- pentru locuit [i prin zidire s\ o `nal]e... a- Autorul rug\ciunii nu i-a uitat nici timp. (Rubric\ realizat\ de pr. Gheor-
coanelor sau a crucilor din cimitire. jut\-i s\ o `nal]e p=n\ la cap\t“. De aceea, pe proprietarii terenului [i ai casei care ghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
a Sfin]ilor Mucenici Pahomie [i a 1857: s-a n\scut Sabba
Duminic\: Papirin, [i a Cuviosului Maxim {tef\nescu, geolog [i paleon-
Sfin]ii Mucenici Cavsocalivitul. tolog rom=n (d. 1931);
a 1866: a murit Aron Pum-
Ermil [i Stratonic nul, c\rturar rom=n, lingvist,
Ace[ti sfin]i au tr\it `n ]in- ~n ziua de filolog, participant la eveni-
utul Iliricului [i al Dun\rii de 12 ianuarie, mentele Revolu]iei de la 1848
Mijloc, pe vremea persecu]iilor din Transilvania (n. 1818);
`mpotriva cre[tinilor declan[ate istoria consemneaz\: a 1876: s-a n\scut Jack
de `mp\ratul Licinius (250-325). London, scriitor englez (d. 1916);
a 1483: c\s\toria Olenei, fi-
Printre cei pârâ]i c\ sunt cre[- ica lui {tefan cel Mare, domnul a 1878: r\zboiul pentru in-
tini a fost [i Diaconul Ermil, dependen]\: trupele rom=ne,
Moldovei, cu Ivan, fiul [i
care a fost dus `n fa]a `mp\- ocupa Sm=rdanul, punct im-
mo[tenitorul marelui cneaz al portant `n sistemul de ap\rare
ratului. ~ntrebat de ce nu slu- Moscovei, Ivan al III-lea;
je[te zeilor, Ermil a r\spuns c\ al Cet\]ii Vidin;
a 1628: s-a n\scut Charles a 1889: s-a n\scut Enrico
sluje[te Dumnezeului nev\zut.
Perrault, scriitor francez (d. Bompiani, matematician ita-
~mp\ratul a poruncit s\ fie b\-
1703);
Sâmb\t\: la mitropolitan\ din Craiova, tut [i `ntemni]at. Temnicerul `n-
a 1729: s-a n\scut Edmund
lian, membru de onoare al
`n aceea[i racl\ cu sfintele credin]at cu paza lui Ermil, Academiei Rom=ne;
Sfânta Muceni]\ moa[te ale Sfântului Ierarh Stratonic, s-a `nduio[at, c\ci `n Burke, filosof [i om politic bri- a 1941: s-a n\scut Laz\r
tanic (d. 1797);
Tatiana, diaconi]a Nifon, patriarhul Constantino- ascuns [i el era cre[tin. Când
a 1746: s-a n\scut Johann
Puhalo, arhiepiscop, teolog [i
polului, [i ale Sfin]ilor Muceni- Ermil a fost dus a treia oar\ la editor ortodox din Canada;
Originar\ din Roma, Sfânta judecat\, `mp\ratul a poruncit Heinrich Pestalozzi, pedagog [i a 1976: a murit Agatha
ci Serghie [i Vah. didactician elve]ian (d. 1827);
Tatiana a tr\it `n secolul al III- Tot ast\zi, Biserica face s\ fie chinuit [i apoi ucis. Pentru Christie, scriitoare englez\ de
lea. Tat\l a fost consul, iar `n c\ Stratonic i-a `ngrijit r\nile lui a 1808: s-a n\scut Christian romane poli]iste (n. 1890);
pomenirea Sfântului Mucenic Tell, general [i om politic, partic-
timpul `mp\ratului Alexandru Ermil, `mp\ratul a dispus ca [i a 1983: a murit Lucian Pre-
Petru Avesalonitul; a Sfântului ipant la Revolu]ia de la 1848; descu, istoriograf rom=n (n. 1907);
Sever (222-235) a devenit [i di- acesta s\ fie ucis. Cei doi au pri-
acon al Bisericii. Pentru c\ era Mucenic Mertie; a opt sfin]i mit moartea muceniceasc\, `n a 1840: eforia [coalelor d\ a 1990: zi de doliu na]ional
cre[tin\, Tatiana a fost dus\ la mucenici din Niceea; a Sfintei ziua de 13 ianuarie 303, la circa actul prin care se decide c\ `n memoria victimelor Revolu-
`mp\rat. Intrând cu `mp\ratul Muceni]e Eutasia; a Cuviosului trei kilometri de ora[ul Singidu- ]iganii au dreptul de a `nv\]a ]iei din decembrie 1989;
`n templul idolilor, la rug\ciu- Ilie, f\c\torul de minuni; a al\turi de to]i ceilal]i cet\]eni; a 1992: a murit Tudor
num (Belgradul de azi).
Sfântului Mucenic Teodor al a 1848: revolu]ia de la 1848 George, poet [i traduc\tor ro-
nea ei, au c\zut to]i idolii [i Tot `n aceast\ zi, Biserica
pentru aceasta a fost supus\ la Evhaitelor; a Cuvioasei Teodo- face pomenirea Cuviosului Ia- izbucne[te `n Italia, la Palermo; m=n (n. 1926). a
sia din Alexandria [i a Sfân-
chinuri [i apoi i s-a t\iat capul. cob din Nisibe (Mesopotamia);
Capul ei se g\se[te `n Catedra- tului Mucenic Alexandru. a Sfântului Mucenic Atanasie;
132 de ani de la
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a na[terea scriitorului
Jack London
Despre spovedania – Nu, nu e cazul. Aici nu po]i ajunge decât
foarte greu, [i e bine s\ te spovede[ti cât mai Jack London este pseu-
des. Dac\ puteai ajunge la mine m\car o dat\ donimul literar al lui John
deas\ pe lun\, era bine. Griffith Chaney (n. 12 ianu-
~ntr-o revist\ medical\, un cre[tin a citit – Nu, nu pot, am familie, serviciu. arie 1876, San Francisco - d.
22 noiembrie 1916, Glen
un articol despre cât de s\n\tos este s\ ]ii o zi – Tocmai de aceea. R\mâi la p\rintele t\u.
de post negru pe s\pt\mân\. S-a dus la Eu o s\ `]i dau ni[te sfaturi. Dac\ te ]ii de ele Ellen, California), scriitor [i
jurnalist american.
duhovnicul s\u s\ ia binecuvântare pentru [i, de va fi cazul, dac\ p\rintele `]i d\ binecu-
aceasta, dar duhovnicul i-a zis c\ nu are rost vântare s\ `mi fii ucenic, o s\ te spovedesc eu. John Griffith Chaney s-a
s\ `[i ia o cruce atât de grea. Dar acum nu e cazul. }ine-te de duhovnicul n\scut `n San Francisco ca
Peste câtva vreme, cre[tinul a ajuns la o t\u, spovede[te-te cu zdrobire de inim\, [i copil din flori, mama lui Oakland California se sol-
m\n\stire [i l-a `ntrebat pe unul dintre lupt\-te cu p\catul [i va fi bine. E mai impor-
fiind Flora Wellman. Tat\l deaz\ cu un e[ec. Tat\l s\u
duhovnici dac\ ar fi bine s\ ]in\ o zi de post natural, astrologul William vitreg devine invalid, astfel
tant s\ ai duhovnicul aproape de tine [i s\ te Jack trebuie deja ca [i copil
negru `n fiecare s\pt\mân\. Henry Chaney, refuz\ recu-
spovede[ti des, decât s\ ]ii o zi de post negru noa[terea paternit\]ii. Ta- s\ lucreze ca vânz\tor de
– Da, cum s\ nu. Vinerea. pe s\pt\mân\. Dac\ tu ]ii poruncile
– Dar duhovnicul meu nu mi-a dat binecu- t\l lui vitreg, tâmplarul ziare, mân\ de ajutor `n bir-
vântare pentru asta. Mi-a spus c\ el nu a ]inut `n Evangheliei, dac\ ]ii poruncile Bisericii, chiar John London, adopt\ ca fiu turi sau `ntr-o fabric\ de
dac\ duhovnicul nu e prea iscusit, as-
via]a lui nici m\car o zi de post negru, a[a c\ nu pe Jack, acesta `ns\ va p\s- conserve. Condi]iile grele
are rost s\ ]in eu, care sunt doar un credincios. cultându-l te vei mântui. Pentru credin]a ta, tra mai departe numele de tr\ite `n copil\rie vor deter-
– Dac\ nu cunoa[te din experien]\ val- Dumnezeu va pune `n gura lui cuvântul de Chaney. Familia scriitoru- mina mai târziu vederile so-
oarea postului negru, nu e de mirare c\ nu te- care ai nevoie. {i, dac\ va fi cazul, tot lui tr\ie[te `n „San Francis- cialiste ale scriitorului de-
a l\sat s\ poste[ti. Dumnezeu `l poate lumina s\ se smereasc\ [i co Bay Area“ `n condi]ii s\- venit `ntre timp renumit.
– O s\ plec de la el. Vin la sfin]ia voastr\, s\ te trimit\ la un duhovnic mai iscusit. race, toate `ncerc\rile fami- (Rubric\ realizat\ de pr.
dac\ m\ primi]i. (Danion Vasile – Patericul mirenilor) liei de a se `mbog\]i `n Paul LEHACI)
 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008 3
COLOCVIU BIBLIC INTERNA}IONAL, LA PARIS: Institutul de Teologie Ortodox\
Actualitatea „Saint Serge“ din Paris organizeaz\, `n perioada 7-9 februarie 2008, un colocviu
biblic interna]ional pe tema „Ortodoxia [i traducerile Bibliei“. Biserica Ortodox\
Rom=n\ va fi reprezentat\ de: diac. prof. dr. Ioan Caraza, pr. prof. dr. Vasile
religioas\ Mihoc, pr. prof. dr. Ioan Chiril\, prof. dr. {tefan Munteanu.

La Petersburg se aprind ast\zi mânia, num\rul avorturilor

lum=n\ri pentru pruncii uci[i prin avort
De ziua pomenirii prunci-
lor uci[i la Betleem, mai
mul]i credincio[i ortodoc[i
din Rusia vor aprinde ast\zi
mii de lum=n\ri. Cele aprox-
imativ cinci mii de lum=n\ri
pe care ru[ii le vor aprinde
`n pia]a din fa]a Catedralei
Kazanskaia, din Sankt Pe-
Monseniorul Marcel Metzger, Doctor Honoris
tersburg reprezint\ num\-
rul pruncilor afla]i `nc\ `n
pântecele mamelor lor, omo-
râ]i zilnic `n Rusia. Aceast\
ac]iune se desf\[oar\ `n ca-
drul programului „Ortodoxia
`mpotriva avortului“, organi-
zat de o sec]ie a centrului or-
todox medical „Via]a“ din
Sankt Petersburg, men]io-
neaz\ Centrul de informare
al Eparhiei Sankt Peters-
burgului.
Pomenirea celor 14 mii de
prunci uci[i de Irod `n Bet-
leem se face, `n Biserica Or-
todox\ Rus\, pe data de 11
ianuarie (29 decembrie - stil
vechi). ~n zilele luminoase [i
pline de bucurie ale Na[terii
Domnului Biserica aminte[te
[i de aceast\ crud\ fapt\ a
regelui r\uf\c\tor.
Ast\zi, `n Rusia sunt o-
mor=]i prin avort `n jur de
cinci mii de prunci zilnic [i
dou\ milioane anual. ~n Ro-
este de un sfert de milion pe
an, ]ara noastr\ fiind, din
p\cate, ]ara cu cel mai mare
num\r de chiuretaje din U-
niunea European\. De ace-
ea, rug\mintea organizato-
rilor este ca cei care ajung pe
ast\zi `n Petersburg, s\
aprind\ [i lumânarea lor
pentru a aten]iona `nc\ o
dat\ opinia public\ despre
nenorocirea care se produce
`n societ\]ile contemporane.
(Rugeniu ROGOTI)
PE SCURT
Arhiepiscopia
Timi[oarei va deschide
un centru social
Arhiepiscopia Ortodox\ Rom=n\
a Timi[oarei a primit `n folosin-
]\, gratuit, conacul-castel din lo-
calitatea timi[ean\ Banloc, al c\-
rui ultim proprietar a fost princi-
pesa Elisabeta, fiica regelui Fer-
dinand [i a reginei Maria. Acesta
a fost concesionat de Prim\ria
din localitate Arhiepiscopiei Ti-
mi[oarei, care va deschide aici un
centru social, unde se vor desf\-
[ura activit\]i [i servicii de utili-

Causa al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Sibiu tate public\, asisten]\ social\,
tabere pentru copiii care au re-
zultate bune la `nv\]\tur\, infor-
a Facultatea de Teologie Ortodox\ „Andrei {aguna“ din cadrul Universit\]ii „Lucian Blaga“ meaz\ Radio Trinitas. De aseme-
nea, proiectul urm\re[te realiza-
din Sibiu a oferit titlul de Doctor Honoris Causa Monseniorului Marcel Metzger, profesor emerit rea unui program anual de `nt=l-
niri [i activit\]i specifice identi-
al Facult\]ii de Teologie Catolic\ din Strasbourg, Fran]a a t\]ii cre[tine, precum [i cre[terea
La ini]iativa IPS Lau- gia contemporan\, fa]\ de meaz\ Mitropolia Ardealului. gradului de implicare a tinerilor
ren]iu, Mitropolitul Ardealu- mi[carea ecumenic\ [i fa]\ Perioada iulie 1964-octombrie `n via]a Bisericii. Principalele ac-
lui, Facultatea de Teologie de Ortodoxie. Consider c\ 1965 reprezint\ una dintre tivit\]i care se vor derula aici vi-
Ortodox\ „Andrei {aguna“ este o cinste [i o onoare pen- etapele maturiz\rii sale u- zeaz\ formarea continu\, cursuri
din Sibiu a oferit ieri, 11 ia- tru facultatea noastr\ de a-i mane, `ndeplinindu-[i stagiul tematice (sociale, educa]ionale,
nuarie 2008, titlul de Doctor oferi pre]uirea aceasta“. militar `n misiuni `ndeplinite culturale, spirituale [i duhovni-
Honoris Causa preotului `n Liban. ~ntre 1967-1969 a ce[ti), tabere de crea]ie, vizite de
Marcel Metzger, de la Uni- urmat cursurile Institutului lucru, activit\]i `n parteneriat,
versitatea din Strasbourg. Activitate misionar- Catolic de la Paris, paralel, `n exploatarea potentialului turistic
Evenimentul a avut loc cu pastoral\ relevant\ 1968, ob]inând doctoratul `n din zon\, activit\]i de cazare `n
`ncepere de la ora 09:00, `n {tiin]e ale Religiei, cu o tez\ regim de pensiune. Dup\ cum a
aula Facult\]ii de Teologie P\rintele profesor Marcel care l-a impus `n timp, „Li- declarat PS Paisie Lugojanul, E-
din Sibiu. Metzger s-a n\scut la 28 au- turghia euharistic\ `n Con- piscop-Vicar al Arhiepiscopiei Ti-
Dup\ cum a declarat la gust 1940, `n Mulhouse, stitu]iile Apostolice“. ~n 1969, mi[oarei, deocamdat\, nu se poa-
Radio Trinitas IPS Mitropo- Haut-Rhin. Anii 1959-1967 [i la finalizarea studiilor pari- te estima data exact\ a d\rii `n
lit Lauren]iu, pr. prof. Mar- i-a dedicat studiului teologiei ziene, a ob]inut o specializare folosin]\, `ntruc=t, pentru a adu-
cel Metzger este „un teolog `n dou\ dintre institu]iile uni- (master) `n catehez\, anul ce conacul la acest stadiu este
apusean cunoscut nu numai versitare remarcabile ale 1982 aducându-i doctoratul dublat\ de o activitate misio- hovniceasc\, slujitoare. Ast- nevoie de fonduri destul de mari.
prin preg\tirea sa liturgic\ Strasbourg-ului, Facultatea de stat `n Teologie Catolic\, nar-pastoral\ relevant\, do- fel, a devenit slujitor al al-
[i canonic\, prin lucr\rile de Teologie Catolic\ (1959- cu o tez\ intitulat\ „Constitu- vedind o dat\ `n plus c\ teolo- tarului, din decembrie 1965 Sedin]\ de lucru a
sale, ci [i prin atitudinea sa 1964) [i Institutul de Drept ]iile Apostolice `n opt c\r]i“. gia academic\ nu poate fi pân\ `n septembrie 1977 ca
foarte deschis\ fa]\ de teolo- Canonic (1965-1967), infor- Activitatea universitar\ a fost complet\ f\r\ latura ei du- ajutor (vicar), iar mai apoi ca Adun\rii Eparhiale a
paroh `n Strasbourg (octom- Episcopiei Sloboziei
brie 1977-noiembrie 1983),
Cercet\tor al izvoarelor comune ale credin]ei paralel desf\[urând o larg\ [i C\l\ra[ilor
activitate catehumenal\ `n Sub pre[edin]ia PS Damaschin
a Fragment din Laudatio Monseniorului Marcel Metzger, cadrul Direc]iei ~nv\]\mânt Coravu, Episcopul Sloboziei [i
prin care s-a evocat solemn personalitatea sa a Religios [i `n administra]ia C\l\ra[ilor, la Centrul Eparhial
Episcopiei Catolice din Stras- din Slobozia s-a desf\[urat, pe 10
„Evocând `n acest moment solemn lui Dumnezeu unul dintre crezurile propuse de lumea modern\, dezvoltarea bourg, sus]inând cursuri la ianuarie, [edin]a Adun\rii Epar-
personalitea distinsului p\rinte profe- sale fundamentale. unei pedagogii pastorale legate de nivelul colegiilor [i liceelor din hiale, informeaz\ Radio Trinitas.
sor, `l omagiem: (...) rela]ia laic-biseric\ sunt numai câteva Strasbourg. Dup\ dou\ pe- ~nt=lnirea propriu-zis\ a fost
~n primul rând pe cercet\torul iz- Teologia liturgic\ propus\ de cel dintre aspectele majore ale cercet\rii rioade scurte de experien]\ u- precedat\ de o [edin]\ a Consi-
voarelor comune ale credin]ei, care a omagiat ast\zi, `ntreaga sa viziune teo- celui pe care ast\zi, ne bucur\m, `l niversitar\ (1970-1971 [i liului Eparhial, care a validat ac-
readus dinaintea teologiei moderne, ro- logic\ [i duhovniceasc\, componentei a[ez\m `n galeria marilor figuri ale 1976-1977), `n anul 1983 a tivitatea Centrului Eparhial de
mano-catolic\ [i ortodox\ deopotriv\, teoretice corespunzându-i, cu necesita- teologiei moderne distinse de Facul- fost numit profesor al Facul- la ultima sa [edint\, urmat\ de
unul dintre cele mai limpezi documente te, o dimensiune mistico-ascetic\ relie- tatea noastr\ cu titlul de Doctor Hono- t\]ii de Teologie Catolic\ din slujba Te Deum-ului, ce a fost o-
ale tradi]iei patristice, „Constitu]iile A- fant\ pentru via]a omului societ\]ii de ris Causa. ~n pu]ine cuvinte am parcurs Strasbourg. A fost decan al ficiat\ `n Catedrala episcopal\.
postolice“ a c\ror edi]ie critic\, traduc- ast\zi, corespunde temeiului pe care dimensiunile unei vie]i dedicate studiu- acestei facult\]i `n perioada ~n cadrul [edintei au fost citite
ere [i adnotare teologic\ a realizat-o `n Facultatea noastr\ de teologie ortodox\ lui [i vie]ii `n Hristos, omagiind nu doar rapoartele de activitate [i au fost
l-a a[ezat ca fundament ac]iunii sale 1991-1996, timp de cinci ani
renumita colec]ia Sources Chretiennes, specialistul, ci [i omul care este p\rin- coordonând la cel mai `nalt discutate aspecte de ordin orga-
educa]ional-pastorale. ~n viziunea p\- nizatoric, financiar [i economic
realizând, `n 1992, unica traducere a rintelui Metzger una dintre laturile din- tele profesor Marcel Metzger. Faculta- nivel activit\]ile renumitei in-
Constitu]iilor `n limba francez\(...) tea de Teologie „Andrei {aguna“ din stitu]ii de cultur\ [i teologie din activitatea bisericeasc\. Adu-
spre care trebuie reconstruit\ unitatea narea s-a `ncheiat cu aprobarea
~l omagiem ast\zi pe marele liturgist cre[tin\ a bisericii [i a lumii este aceea Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga“, `i din capitala legisla]iei euro-
care este profesorul Marcel Metzger. (...) aduc omagiul lor `n aceast\ form\, de- pene. Din anul 1992 pân\ as- rapoartelor de activitate ale Cen-
legat\ de liturgic, ca act al sinaxei cre[- trului Eparhial privind activita-
Omagiem ast\zi profesorul [i omul tine, dar [i al persoanei cre[tine, `n par- cernându-i titlul de Doctor Honoris Ca- t\zi, ocup\ onoranta func]ie
de director al Institutului de tea pe anul 2007 [i cu un cuv=nt
deschiderii interculturale. ~n anul eu- ticular. Motivarea unit\]ii de cult prin usa, mul]umind lui Dumnezeu care a de `ncheiere [inut de PS Episcop
ropean al interculturalit\]ii ne apare redescoperirea textelor fundamentale, pus astfel darul unei prietenii a- Drept Canonic din Stras-
Damaschin.
ca absolut necesar procesul acestei recalibrarea discursului liturgic prin re- cademice `n slujba unit\]ii bisericilor bourg, pân\ `n anul 2000 `n-
recunoa[teri academice a unei perso- alizarea unei bune cercet\ri comparate, [i a identific\rii modelelor de care a- deplinind, pe lâng\ diferite
nalit\]i care a f\cut din [tiin]a sa de redescoperirea umanismului liturgic vem atât de mult\ nevoie `n parcursul organisme catolice din dome- Zile de reculegere
carte [i bucuria p\storirii poporului cre[tin ca antidot la falsele umanisme nostru uman [i mântuitor. niul dreptului canonic, func]ia pentru tineri,
de expert. a
la Bartice[ti
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a „Fi]i oameni!“ - aceasta a fost te-
ma zilelor de reculegere pentru
36 de tineri care au participat la
a NOI ATENTATE ANTI- nordul Irakului, informeaz\ care reprezint\ 3% din `n- poate fi apreciat cu exactitate, pul confrunt\rilor nu au fost
aceast\ ac]iune `n perioada 3-5
CRE{TINE ~N ORASUL KIR- zenit.org, citat de Radio Tri- treaga popula]ie de 27 de mili- totu[i, pe baza estim\rilor, `nc\ `nmormântate.
nitas. Se pare c\ atentatele au oane, se teme de „o epurare mai mult de jum\tate au fugit Potrivit unei declara]ii ianuarie 2008, organizat\ la Ca-
KUK: Dup\ atentatele asupra avut ca ]int\ catedrala chal- religioas\“, a relatat organi- deja. ~n 2003 mai tr\iau `n din partea KIN, Episcopul
sa „Maica Speran]a“ din Barti-
bisericilor [i m\n\stirilor din deic\ din Kirkuk [i Biserica za]ia umanitar\ interna]iona- Irak 1,2 milioane de cre[tini. ce[ti, jude]ul Neam]. Situl Diece-
Arap Korir a relatat c\ „oa- zei Romano-Catolice de Ia[i a-
Bagdad [i Mosul, care au avut „Sf. Efrem“ a comunit\]ii siro- l\ „Kirche in Not“. M\rturii a UN EPISCOP KE- menii se tem s\ recupereze
loc de Boboteaz\, pe 6 ianu- catolice. De asemenea, agen- minte[te localit\]ile de unde au
ale membrilor organiza]iei a- NYAN DEPLÂNGE MOR}II mor]ii, pentru c\ ar putea fi venit tinerii: Bartice[ti, Gher\e[-
arie, pe 10 ianuarie au explo- ]ia de [tiri AsiaNews a relatat fla]i la fa]a locului las\ s\ se `n pericol. Multe trupuri zac
dat dou\ automobile-capcan\ despre un al treilea atentat
NE~NGROPA}I: Un Episcop tii Noi, Nisipore[ti, Luizi-C\lug\-
`n]eleag\ c\ se dore[te intimi- din Kenya, lovit\ de conflic- `n continuare `n case“. ra, Adjudeni, Z\podia, Boghicea
`n fa]a a trei biserici cre[tine `mpotriva unei alte biserici. darea [i alungarea cre[tinilor. Episcopul Arap Korir a
te, a spus c\ una dintre ne- etc. Tema `nt=lnirii a pornit de la
din ora[ul Kirkuk, aflat `n Minoritatea cre[tin\ din Irak, „Kirche in Not“ `i sprijin\ fi- cerut guvernului s\ nu `nchi- un text din Sfânta Scriptur\:
voile cele mai imperioase din
nanciar pe cre[tinii din Irak [i ]ar\ este `ngroparea nume- d\ drumurile care duc spre „Veghea]i, fi]i tari `n credin]\, fi]i
Noile conturi deschise la BCR `i cheam\ la rug\ciune [i soli- ro[ilor mor]i, victime ale vi- Eldoret, pentru ca ajutorul oameni, `nt\ri]i-v\“. Zilele de re-
daritate. Marie-Ange Sie- olen]ei politice [i etnice care umanitar s\ poat\ ajunge `n culegere s-au deschis printr-o in-
- filiala Sector 4 Bucure[ti - brecht, expert\ a organiza]iei a izbucnit dup\ disputatele ora[. Prelatul `n vârst\ de 57 troducere `n tema fixat\ [i o pri-
umanitare `n chestiunea O- alegeri preziden]iale din 27 de ani a explicat c\ numai `n m\ medita]ie. Apoi s-a oficiat
pentru rientului Apropiat, deplânge decembrie, informeaz\ Agen- dieceza lui, `n jur de 100.000 Sfânta Liturghie `n biserica paro-
faptul c\, din relat\rile cu pri- ]ia de [tiri Catholica. Episco- de persoane [i-au p\r\sit hial\. Seara a avut loc o or\ de
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI vire la situa]ia din Irak, foarte pul Cornelius Kipng`eno A- adora]ie. Cu ajutorul imaginilor,
locuin]ele, str\b\tând pe jos
pu]ine sunt [tirile despre cre[- rap Korir de Eldoret a infor- vineri [i sâmb\t\ (4-5 ianuarie),
kilometri `ntregi pentru a participan]ii au privit spre via]a
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 tini, de[i ace[tia sunt parte a mat organiza]ia de caritate c\uta refugiu `n biserici. a lui Iisus, a Veronic\i Antal [i a
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 societ\]ii irakiene [i „tr\iesc „Kirche in Not“ c\ cea mai
`mpreun\ cu cei de o alt\ cre- mare parte a num\rului esti- Episcopului Anton Durcovici, `n-
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 din]\“. Num\rul cre[tinilor mativ de 100 de persoane Pagin\ realizat\ de cercând s\ `n]eleag\ mai mult
care au mai r\mas `n Irak nu ucise din Dieceza sa `n tim- Narcisa BALABAN care sunt calit\]ile care te califi-
c\ drept om. a
4 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Amenzi pentru
risipa de ap\
Conducerea SC „Aquavas“
SA Vaslui a anun]at c\ va
aplica amenzi consumato-
rilor ce locuiesc la case `n
municipiul re[edin]\ de
jude], care risipesc apa
potabil\, ]inând robinetele
permanent deschise, pentru
a evita `nghe]area con-
ductelor. „Oamenii prefer\
s\ ]in\ robinetele deschise
non-stop, decât s\-[i izoleze
conductele. ~[i permit s\
consume foarte mult [i din
cauz\ c\ zonele `n care
locuiesc nu sunt conto-
rizate. Salaria]ii no[tri vor
merge `n zonele respective
[i, dac\ vor constata c\ apa
se risipe[te `n continuoare
`n acest mod, vor aplica
amenzi. Iar dac\ aceast\
problem\ va persista, vom
lua m\sura debran[\rii de
la re]eaua de ap\“, a de-
clarat directorul Aquavas
Vaslui, Dorin B\l\nescu.
Chiciura a l\sat
f\r\ curent 18
localit\]i vr=ncene
18 localit\]i, din partea de
nord a jude]ului Vrancea,
au r\mas, ieri diminea]\,
f\r\ curent electric, dup\ ce
chiciura a rupt mai multe
crengi [i copaci, care au
c\zut peste re]elele elec-
trice. Dispecerul-[ef al su-
cursalei Electrica, Dumitru
Rusu, a precizat c\ cele 18
localit\]i fac parte din co-
munele Boghe[ti [i
T\n\soaia. „Chiciura a
`ngreunat copacii, plopii `n
special, care au c\zut peste
re]elele noastre. Vom
`ncerca s\ restabilim ali-
mentarea cu energie elec-
tric\ c=t mai rapid, dar
acest lucru depinde de cât
de mul]i copaci sunt c\zu]i
pe traseu“, a spus reprezen-
tantul Electrica.
Protocol pentru
tratarea cazurilor
de urgen]\, la Cluj
~ntre Autoritatea de
S\n\tate Public\ (ASP)
Cluj [i Spitalul Clinic
Jude]ean din municipiul
Cluj-Napoca urmeaz\ s\ fie
semnat un protocol, pentru
reglementarea cazurilor de
pacien]i care, ie[ind din
starea critic\, ar putea fi
transporta]i la alte unit\]i
spitalice[ti din municipiu,
astfel `ncât s\ se evite
aglomerarea Unit\]ii de
Primire a Urgen]elor
(UPU). „Protocolul va sta-
bili ce se `ntâmpl\ cu un
pacient adus `n stare critic\
la UPU 1. Acesta nu va
putea s\ stea multe zile
aici, ci, dup\ ce va fi stabi-
lizat, va putea fi mutat la
sec]ii spitalice[ti speciale,
pentru ca `n locul s\u s\
poat\ fi adus un alt pacient
grav bolnav“, a explicat di-
rectorul ASP, Nicolae
Deleanu. ~n Cluj nu exist\
un spital de urgen]\, ci
doar sec]ii de primire a ur-
gen]elor, la diferite clinici.
~n urm\ cu mai mult de
zece ani, autorit\]ile
jude]ene au demarat cons-
truirea unui spital de ur-
gen]\, dar proiectul a fost
abandonat. Construirea, la
Cluj, a unui spital de ur-
gen]\ regional, pentru zona
de nord-vest a ]\rii, se afl\
`nc\ `n stadiul de proiect, la
Ministerul S\n\t\]ii. a
PRIMUL CENTRU OLIMPIC PENTRU SPORTURILE DE IARN| DIN ROMÂNIA:
Europarlamentarii harghiteni Csaba Sogor (UDMR) [i Magor Csibi (PNL) au anun]at c\ vor
s\ transforme municipiul Miercurea Ciuc `n primul centru olimpic pentru sporturile de iarn\
din România. „Vom `ncerca s\ aducem aici exper]i, care s\ ne ajute pentru elaborarea unui
plan exact [i vrem s\ ducem la Bruxelles, pe banii no[tri, oameni de aici, care s\ fac\ lobby
pentru ca acest `ndr\zne] obiectiv s\ se realizeze“, a sus]inut Magor Csibi.
Poli]i[tii italieni nu colaboreaz\ Porumbeii voiajori
destul cu cei rom=ni poposesc la Piatra Neam]
Peste o mie de porumbei se vor afla la sfâr[itul
a „Reac]ia colegilor din str\in\tate ar trebui s\ fie mai acestei s\pt\mâni `n municipiul Piatra Neam],
prompt\ [i mai eficient\. Este foarte important s\ [tim `n cadrul celei de-a 39-a edi]ii a Expozi]iei
Na]ionale a Porumbeilor Voiajori. La eveniment
care sunt persoanele care comit acolo infrac]iuni [i vin apoi `n Rom=nia sunt a[tepta]i peste 300 de cresc\tori de porum-
pentru a valorifica produsele infrac]iunilor. Avem nevoie bei, cu numeroase prezen]e `n competi]iile
na]ionale [i interna]ionale la probele de vitez\,
de aceste date, altfel, colaborarea noastr\ va r\m=ne doar pe h=rtie“, semifond, fond [i maraton. La Piatra Neam] va fi
a declarat [eful Poli]iei Rom=ne, chestorul Gheorghe Popa a stabilit [i lotul României, care va participa la
Olimpiada de la Dortmund. ~n cadrul expozi]iei
Poli]i[tii italieni nu colaborea- puse ca fiind sustrase de cet\- exprimat speran]a c\ aceast\ co-
z\ suficient cu cei români, a de- ]enii rom=ni acolo. Din acest mo- va avea loc [i o licita]ie pentru persoanele pa-
laborare se va `mbun\t\]i, dup\
clarat inspectorul General al tiv, nu avem cum s\ le identi- sionate de cre[terea porumbeilor, pre]ul de
ce a fost adoptat\ strategia pe
Poli]iei Române, chestorul Ghe- fic\m [i trimite `napoi `n Italia, 2008-2011 privind criminali-
pornire fiind de 100 de euro. Potrivit datelor
orghe Popa. {eful Poli]iei ro- pentru a asigura probatoriul in- tatea itinerant\, `ntrucât Poli]ia
oferite de organizatorii evenimentului, cel mai
mâne a spus c\ este surprins de frac]ional, necesar stabilirii vi- Român\ nu poate gestiona ceva scump porumbel din lume a apar]inut unui
faptul c\ poli]i[tii italieni se mul- nov\]iei celui care a comis in- ce se `ntâmpl\ `n alt\ ]ar\. cresc\tor francez, care l-a vândut `n Taiwan pen-
]umesc doar s\ acuze, dar nu do- frac]iunea“, a subliniat chestorul „Putem veni `n sprijinul colegilor tru suma de 200 de mii de euro. ~n România,
vedesc c\ ar dori s\ [i colaboreze, Popa, prezent la la [edin]a de bi- pre]urile nu sunt la fel de piperate, cele mai mari
din Italia. Dar este foarte impor-
pentru a asigura probatoriul `n lan] a Inspectoratului de Poli]ie „tranzac]ii“ ridic=ndu-se la câteva mii de euro.
cazul infrac]iunilor comise de al Jude]ului Mure[. {eful Poli]iei tant s\ [tim care sunt persoanele
care comit acolo infrac]iuni [i vin Pentru organizarea Expozi]iei Na]ionale a po-
cet\]enii români. „Reac]ia cole- române a subliniat c\ aceast\ co- rumbeilor voiajori, municipiul Piatra Neam] a
gilor din str\in\tate ar trebui s\ operare nu const\ doar `n schim- apoi `n Rom=nia, pentru a valori-
fica produsele infrac]iunilor. concurat cu Bucure[tiul, fiind ales datorit\
fie mai prompt\ [i mai eficient\, bul de informa]ii [i date, ci `n condi]iilor [i a pre]urilor oferite. Persoanele care
atunci când se `ntâmpl\ o in- transmiterea urmelor unor in- Avem nevoie de aceste date, alt-
fel colaborarea noastr\ va r\m=- vor vizita expozi]ia au [ansa s\ câ[tige un po-
frac]iune comis\ de un român. frac]iuni, cum ar fi cele de omor
rumbel voiajor, dac\ `[i vor cump\ra, contra
Colegii italieni nu ne trimit ca- r\mase cu autori necunoscu]i. ne doar pe h=rtie“, a accentuat
racteristicile bunurilor presu- Chestorul Gheorghe Popa [i-a [eful Poli]iei rom=ne. a sumei de 6 lei, un bilet la tombol\. a
De s\rb\tori, trichineloza a b\gat Se `nmul]esc
focarele de rabie
`n spital peste 40 de persoane provocate de vulpi
a Autorit\]ile ploie[tene sunt `ngrijorate de num\rul mare de persoane Medicii veterinari gorjeni se con-
frunt\ [i la `nceputul acestui an cu
infectate cu trichineloz\ din jude] a Numai de la `nceputul acestui an, noi focare de rabie la vulpi. Potrivit
`n Spitalul Municipal de Boli Contagioase Ploie[ti au fost interna]i datelor furnizate de Direc]ia Sanitar-
Veterinare [i pentru Siguran]a Ali-
peste 40 de bolnavi a Printre persoanele internate se afl\ un b\trân `n vârst\
mentelor (DSVSA) Gorj, de la `nce-
de 81 de ani [i un copil de numai un an a Bolnavii au povestit c\ medicul putul lunii ianuarie [i pân\ `n pre-
veterinar din localitate a refuzat s\ efectueze controlul c\rnii, spunându-le zent, au fost declarate trei focare de
rabie la vulpi, `n localit\]ile Târgu
c\ nu exist\ nici un pericol, deoarece porcul era vaccinat `mpotriva pestei a C\rbune[ti, Logre[ti [i Turcine[ti.
De la `nceputul acestui an, au fost interna]i `n Speciali[tii DSVSA Gorj au aplicat
Spitalul Municipal de Boli Contagioase Ploie[ti m\suri de combatere [i de prevenire a
peste 40 de bolnavi cu trichineloz\. Directorul spi- extinderii bolii, ac]ionând pentru eu-
talului, dr. Florentin Georgescu, a declarat c\ ma- tanasierea carnivorelor mu[cate [i a
joritatea bolnavilor provin din dou\ focare de- celor care au luat contact cu vulpile
scoperite `n localit\]ile Flore[ti [i Câmpina. Primii bolnave, dezinfec]ia gospod\riilor `n
bolnavi care au ajuns `n spital, dup\ ce au con- care au fost g\site vulpile, informarea
cet\]enilor, prin afi[e de avertizare,
sumat carne infestat\, sunt din comuna Flore[ti [i
au mâncat din a[a-numita „poman\ a porcului“, despre evolu]ia bolii `n zonele respec-
tive [i m\surile ce trebuie respectate
de Cr\ciun, [i la o petrecere organizat\ `nainte de
Revelion. Un num\r de 23 de persoane care con- pentru a preveni infectarea oame-
sumaser\ carne din acela[i porc au ajuns la spital, nilor. „Desf\[ur\m, `n prezent, o
14 dintre ei fiind interna]i [i `n prezent. Printre ac]iune de vaccinare a tuturor ani-
bolnavi se afl\ un b\trân `n vârst\ de 81 de ani [i malelor din speciile receptive, `n lo-
calit\]ile unde au fost diagnosticate
un copil de numai un an. Bolnavii au declarat c\
medicul veterinar din localitate a refuzat s\ cazuri de rabie, existând posibilitatea
efectueze controlul c\rnii, spunându-le c\ va ca, `n cazul `n care evolu]ia focarelor
putea face acest lucru abia pe 3 ianuarie [i c\ nu de boal\ va `nregistra o tendin]\ evi-
dent\ de extindere, s\ fie necesar\
exist\ nici un pericol, deoarece porcul era vaccinat reactivarea Comandamentului Antie-
`mpotriva pestei. {eful Direc]iei Sanitar- pizootic Jude]ean“, a precizat direc-
Veterinare Prahova, dr. Mihai Terecoas\, a pre- din porcul infestat, au consumat cel pu]in 15 per- torul executiv al DSVSA Gorj, me-
cizat c\, `n prezent, deruleaz\ o anchet\ la soane. Medicii au afirmat c\ se a[teapt\ la un nou dicul Ion Iliu]\. ~n cursul anului
Flore[ti. Medicul veterinar, acuzat de bolnavi, val de intern\ri, pentru c\ sunt multe persoane, 2007, pe teritoriul jude]ului Gorj au
sus]ine c\ nu a primit nici o solicitare din partea chiar din cele trei focare descoperite, care nu au fost depistate 13 animale infectate cu
persoanelor care `l acuz\ c\ nu a verificat carnea. venit s\ se interneze, când au ap\rut primele rabie, dintre care dou\ cabaline, dou\
Un alt grup de 15 bolnavi interna]i cu trichineloz\ simptome. Pân\ la 31 decembrie 2007, Direc]ia bovine, un porc [i opt vulpi. Din cele
provin din localitatea Câmpina [i au consumat Sanitar-Veterinar\ are contabilizate la nivel de
nou\ focare declarate de rabie, numai
carne neverificat\ `n preajma s\rb\torii de jude] peste 12.870 de examene trichineloscopice, dou\ au fost stinse de veterinari pân\
Cr\ciun. Al]i cinci bolnavi provin din comuna num\rul total al porcilor sacrifica]i din aceast\
`n prezent. a
Di]e[ti, ace[tia povestind medicilor veterinari c\, cauz\ fiind estimat la peste 60 de mii. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONSUMUL DE ALCOOL cuprinse `ntre 40 [i 50 de ani. vânt al Prefecturii, Marinela Mrejeru, forme“, a precizat purt\torul de cu-
CRE{TE ~NGRIJOR|TOR ~N S|- Cre[terea consumului de alcool este persoanele care doresc informa]ii cu vânt al Prefecturii Constan]a.
LAJ: {eful Laboratorului de Medicin\ eviden]iat\ [i de faptul c\, `n cursul privire la activit\]ile desf\[urate `n a {OFERI SANC}IONA}I PEN-
anului trecut, circa 150 de persoane cadrul institu]iei se pot adresa de TRU LIPSA LAN}URILOR: Poli]ia
Legal\ S\laj, Liviu Oroianu, a de- au ajuns la serviciul de urgen]\ `n
clarat c\, numai `n primele 10 zile ale acum, gratuit, operatorului de la linia Rutier\ Mehedin]i a demarat o ac]iu-
stare de ebrietate, `n timp ce, `n pe- telefonic\ 0 800 800 866. Persoanele
anului `n curs, a efectuat un num\r ne de depistare [i sanc]ionare a con-
rioada s\rb\torilor de iarn\, patru interesate pot afla informa]ii cu duc\torilor autovehiculelor cu o ca-
de 13 necropsii, `n aproape toate minori au avut nevoie de spitalizare,
cazurile stabilindu-se c\ decesul a privire la aplicarea legilor de resti- pacitate de peste 3,5 tone, care nu
dup\ ce au intrat `n com\ alcoolic\. tuire a propriet\]ilor, aplicarea le-
survenit din cauza consumului de al- sunt echipate cu lan]uri de plase anti-
{eful Laboratorului de Medicin\ gisla]iei `n domeniul integr\rii eu- derapante. Comandantul Poli]iei Ru-
cool. {eful Laboratorului de Medicin\ Legal\ atrage aten]ia c\, `n afar\ de
Legal\ a ad\ugat c\ cele 13 mor]i ropene sau aplicarea apostilei, elibe- tiere Mehedin]i, Gheorghe Neagu, a
distrugerea ficatului, consumul exce- rarea autoriza]iilor de transport pub-
suspecte, care au avut loc de la declarat c\ [oferii depista]i c\ nu `n-
siv de alcool provoac\ diferite afec]iu- lic pentru c\l\tori [i pentru deplinesc condi]iile impuse de situa]ia
`nceputul anului, reprezint\ un ni ale inimii.
adev\rat record pentru jude]ul S\laj. colectarea de[eurilor industriale reci- meteo din zon\ au fost amenda]i cu
~n aceste cazuri a fost vorba de trei a PREFECTURA CONSTAN}A clabile de la persoane fizice. „Acest câte 500 de lei. Monitorizarea celor
ARE TELVERDE: Prefectura Cons- serviciu se adreseaz\ atât cet\]enilor
sinucideri pe fondul consumului de al- 725 kilometri, cât `nsumeaz\ cele 23
care doresc s\ fie informa]i, cât [i de drumuri jude]ene din jude], va con-
cool, celelalte decese fiind provocate tan]a a inaugurat, joi, o linie telefo-
nic\ permanent\ gratuit\, pentru efi- celor care se implic\ activ `n tinua at=t timp c=t condi]iile meteoro-
de suprasolicitarea inimii prin con-
sumul de alcool. Liviu Oroianu a spus cientizarea activit\]ii de rela]ii cu realit\]ile jude]ului nostru sau doresc logice o va impune, a avertizat [eful
c\ persoanele decedate au avut vârste publicul. Potrivit purt\torului de cu- s\ sesizeze anumite aspecte necon- Poli]iei Rutiere Mehedin]i. a

Economic
Tarife de p=n\ la patru ori mai mari pentru serviciile de cadastru
Rom=nii care vor s\ cum-
pere terenuri, case sau s\
`ntocmeasc\ diferite docu-
mente pentru terenuri, vor fi
nevoi]i s\ pl\teasc\ `nce-
p=nd cu acest an, tarife mult
mai mari pentru serviciile de
cadastru. Iar dac\ se mai [i
gr\besc [i vor s\ le fie
`ntocmite actele `n regim de
urgen]\, tariful va fi de pa-
tru ori dec=t cel normal.
Agen]ia Na]ional\ de Ca-
dastru [i Publicitate Imobili-
ar\ (ANCPI) a modificat, `n-
Taxa UE pentru sfecla de zah\r desfiin]eaz\ produc\torii rom=ni
a Produc\torii rom=ni de sfecl\ de zah\r risc\ s\ fie desfiin]a]i de taxele impuse de Uniunea European\ a Ministerul
Agriculturii lucreaz\ `n prezent pentru g\sirea de solu]ii, altfel, rom=nii nu vor face fa]\ taxei de aproape
174 de euro pe tona de sfecl\, impus\ de europeni a UE a decis anul trecut reducerea cotelor de zah\r din sfecl\
pentru ]\rile membre, cu 13,5%, `n vederea reducerii stocurilor de [ase milioane de tone de zah\r din sfecl\ a
Produc\torii rom=ni de
sfecl\ de zah\r risc\ s\ fie
desfiin]a]i `n perioada ur-
m\toare din cauza taxelor
impuse de Uniunea Euro-
pean\. Pentru c\ taxa de
restructurare a culturii de
sfecl\ este `n prezent de
aproape 174 de euro pe
tona de sfecl\, produc\to-
rii risc\ s\ dispar\ `ncet.
„~n acest an, produc\torii
de zah\r din sfecl\ - patru
fabrici la ora actual\ - tre-
buie s\ pl\teasc\ o tax\
total\ de restructurare de
19 milioane de euro, im-
pus\ de Uniunea Euro-
pean\, `n dou\ tran[e,
60% `n luna februarie [i
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 12 ianuarie
Vor fi `nnor\ri tem-
porare, iar `n regiunile
vestice condi]ii de preci-
pita]ii, predominant
sub form\ de ploaie. Va
fi cea]\ local `n zonele
joase, mai ales din
sudul ]\rii. V=ntul va
sufla slab p=n\ la mo-
derat, cu unele inten-
sific\ri `n C=mpia de
Vest, pe litoral [i `n zo-
na montan\ `nalt\.
Temperatura aerului
va cre[te u[or, cu valori
maxime de la -5 grade,
`n Lunca Dun\rii, p=n\
`n jur de 10 grade, `n
Dealurile de Vest.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 12.01.2008
Dolar SUA 2,4788
Euro 3,6621
S=mb\t\, 12 ianuarie 2008
cepând din 1 ianuarie 2008,
tarifele pentru unele servicii
practicate. Potrivit unui or-
din ANCPI, cele mai impor-
tante modific\ri de tarife
sunt cele practicate pentru e-
liberarea de planuri de
`ncadrare `n teritoriu [i pla-
nurilor de situa]ie necesare
proiectelor pentru autori-
zarea lucr\rilor de construi-
re (PAC) sau desfiin]are
(PAD), precum [i a altor pla-
nuri, care pân\ `n prezent
erau taxate cu 200 de lei pe
40% `n iunie“, a declarat
Ioan Gherman, pre[edin-
tele Federa]iei Cultivato-
rilor de Sfecl\ din Româ-
nia (FCSR). Acesta a pre-
cizat c\, dac\ nu se g\sesc
solu]ii pentru sprijinirea
acestora, zah\rul din sfe-
cl\ va `nregistra o cre[tere
de 0,6 lei pe kilogram `n
pre]ul de cost, fiind afecta]i
[i cultivatorii de sfecl\ din
România prin dispari]ia `n
timp a culturilor de sfecl\
de zah\r. „Pre]ul de vânza-
re al zah\rului din sfecl\
va fi mai mare decât cel al
zah\rului brut din trestie
care vine din import“, a
mai spus Gherman.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PLATA PENSIILOR,
TRANSFERURI DE 1,5 MI-
LIARDE DE EURO DE LA
BUGETUL DE STAT: Plata
pensiilor `n 2009 presupune
un transfer de la bugetul de
stat la bugetul asigur\rilor
sociale de 1,5 miliarde de
euro, a declarat ministrul
Economiei [i Finan]elor,
Varujan Vosganian. „Soco-
tind c\, `n 2009, cheltuielile
bugetare pe tot bugetul vor fi
de circa 62 de miliarde de
euro, cred c\ un miliard pen-
tru a achita pensiile [i pen-
tru a lichida s\r\cia sever\
`n rândul pensionarilor,
merit\. ~n 2009 nu vom pl\ti
pensiile din bugetul de pen-
sii, ci vom face [i un transfer
de circa 1,5 miliarde de euro
din bugetul de stat. Nu s-a
spus nici o clip\ c\ `n 2008
sau `n 2009 nu vom onora
pensiile“, a mai spus
Vosganian. Acesta a spus c\
`n 2007 a fost consemnat\
cea mai mare cre[tere a pen-
infla]ie de 6,57%, arat\ datele INS. Cifra dep\[e[te cu mult estim\rile
anali[tii economici, de 6,4-6,8%. Rata lunar\ a infla]iei a fost de 0,64%
`n decembrie. La nivelul `ntregului an 2007, uleiul este cel care st\ `n
un plan, iar de la 1 ianuarie
sunt taxate cu 200 de lei
`nmul]it cu suprafa]a (hec-
tar) pentru suprafe]e mai
mici de 9 hectare, respectiv
de 1.000 la hectar pentru
suprafe]e mai mari de 9
hectare. Totodat\, pentru
avizarea execut\rii planu-
rilor [i h\r]ilor analogice sau
digitale [i ortofotoplanurilor
pentru suprafe]e mai mari
de 100 hectare, precum [i
pentru avizarea lucr\rilor de
aero-fotografiere, taxa pen-
M\suri pentru
sprijinirea
produc\torilor
Ministerul Agriculturii
a `ntocmit o documenta]ie
`n acest sens, care a putut
fi analizat\ de repre-
zenta]ii [i Ministerul Fi-
nan]elor [i Consiliului
Concuren]ei `n cursul zilei
de ieri, `n vederea g\sirii
unor solu]ii de sprijin pen-
tru produc\torii de zah\r
din sfecl\. „Una dintre
solu]ii ar fi deschiderea
unei linii de credit pentru
fabricile de zah\r pe ter-
men lung - o perioad\ 10
ani - cu o dobând\ de doi
siilor din ultimii ani.
„Nivelul pensiilor din decem-
brie 2007 a fost cu 60% mai
mare decât nivelul pensiilor
din ianuarie 2007. La
sfâr[itul anului 2007, buge-
tul de pensii prezenta un
u[or excedent de 1,4 miliarde
de lei. Pentru 2008 avem `n
vedere consolidarea cre[terii
[i o nou\ majorare, pentru c\
leg\m pragul de 37,5% punct
de pensie de salariile anului
2008 care vor fi mult mai
mari decât `n 2007. Avem o
nou\ cre[tere [i pensionarii o
vor sim]i din februarie“, a
ad\ugat Vosganian.
a ULEIUL {I FASOLEA,
ALIMENTELE CARE S-AU
SCUMPIT CEL MAI MULT:
Uleiul comestibil [i fasolea
boabe au fost alimentele care
s-au scumpit cel mai mult, cu
44,1% , respectiv 32,95% , `n
decembrie 2007 fa]\ de ace-
ea[i lun\ din 2006, conform
datelor publicate ieri de
Institutul Na]ional de Sta-
tistic\ (INS). De asemenea,
INFLA}IA PE 2007 A FOST DE 6,57%: Anul 2007 s-a `ncheiat cu o
B\ncii Na]ionale de 5,7%, dar se `nscrie `n intervalul estimat de
topul scumpirilor, cu o cre[tere a pre]ului de peste 44%.
tru fiecare lucrare cre[te de
la 50 la 100 de lei.
Furnizarea serviciilor `n
regim de urgen]\ presupune,
pe lâng\ plata tarifelor pen-
tru furnizarea serviciilor la
termen, [i plata unui tarif su-
plimentar, al c\rui cuantum
este de patru ori valoarea ta-
rifului normal, dar nu mai
mult de 5.000 de lei. Sunt scu-
tite de la plata tarifelor ser-
viciile de recep]ie [i `nfiin]are
carte funciar\, `n cazul primei
`nregistr\ri `n cadastru [i
la sut\, sub cea din pia]\,
garantat de Guvern [i din
care se va putea pl\ti
aceast\ tax\“, a spus
pre[edintele FCSR.
Pe lâng\ taxa de re-
structurare, UE a impus
[i o cot\ de produc]ie de 12
euro/ton\ pentru to]i pro-
duc\torii de zah\r, ceea ce
ridic\ plata c\tre UE la
20,28 milioane de euro `n
2008. Potrivit pre[edin-
telui Patronatului Zah\-
rului, Emilian Dobrescu,
zah\rul din sfecl\ repre-
zint\ pe pia]a româneasc\
doar 20% din consum,
restul fiind asigurat din
import. „Nu consider c\
aceast\ tax\ ar putea in-
fluen]a semnificativ pre-
]ul zah\rului `n 2008, `n
condi]iile `n care zah\rul
brut din import asigur\
peste 80% din necesarul
României de 500.000 de
tone“, a declarat pentru
Rompres pre[edintelui
Patronatului Zah\rului.
Aderarea României la
Uniunea European\ a
condus, datorit\ legisla]i-
ei, la apari]ia unor feno-
mene economice neprev\-
zute `n domeniul zah\ru-
lui, care perturb\ pia]a [i
determin\ blocarea vân-
z\rii produc]iei de zah\r
din sfecl\, `n perioada
2007-2010. Pentru Româ-
nia, s-a stabilit o cot\ anu-
al\ de 109.164 tone de
zah\r ob]inut din sfecl\, [i
`n perioda men]ionat\,
pre]urile la legume [i la con-
servele din legume au cres-
cut cu 30,28% , la fructe
proaspete cu 25,8% , la m\lai
cu 18%, la cartofi cu 14,24%,
iar la laptele de vac\ cu
11,761%. Potrivit INS, `n
2007 s-au ieftinit carnea de
porc cu 2,52 procente [i ou\le
cu 1,15%. ~n ceea ce prive[te
m\rfurile nealimentare, cel
mai mult s-au scumpit ]ig\-
rile [i tutunul cu 12,64%, e-
nergia termic\ cu 5,78% ,
combustibilii cu 5,58% [i `n-
c\l]\mintea din piele, cu
4,07%. Au fost `nregistrate
ieftiniri, `n decembrie 2007
fa]\ de decembrie 2006, la
medicamente [i articole me-
dicale, cu 6,68%, respectiv
6,25%, dar [i la ceasuri, apa-
rate audio-video, articole
sportive (1,71%) [i ma[ini de
sp\lat (0,13%).
a PRESIUNI PENTRU
UTILIZAREA ENERGIEI
NUCLEARE ~N GERMA-
NIA: Forumul Atomic ger-
cartea funciar\ a terenurilor
agricole situate `n extravi-
lanul localit\]ilor, dobândite
prin titlurile de proprietate
emise `n baza Legii fondului
funciar [i a Legii pentru re-
constituirea dreptului de pro-
prietate asupra terenurilor
agricole [i celor forestiere, so-
licitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar. Furni-
zarea `n regim de urgen]\ a a-
cestor servicii presupune pla-
ta unui tarif de urgen]\ de
480 de lei. (S.D.)
329.636 tone de zah\r
brut, provenit din import.
UE a redus cu 13,5%
cotele de zah\r
UE a decis anul trecut
reducerea cotelor de zah\r
din sfecl\ pentru ]\rile
membre, cu 13,5%, `n ve-
derea reducerii stocurilor
de [ase milioane de tone
de zah\r din sfecl\. De
aceast\ decizie este afec-
tat\ [i România, de[i nu a
contribuit la realizarea
stocurilor UE. Din cele 33
de fabrici de zah\r care
existau `nainte de 1989 `n
România, mai exist\ [ase
produc\tori, doi de zah\r
alb din sfecl\ de zah\r
(Ludu[ [i Bod), doi pro-
duc\tori de zah\r din
sfecl\ importat din Brazi-
lia (rafin\riile din Bucu-
re[ti [i Corabia) [i doi pro-
duc\tori mic[ti (la Roman
[i Oradea). ~n 2007, Româ-
nia a `ns\mân]at 25.000
de hectare cu sfecl\, dar
numai 21-22.000 de hecta-
re au fost cultivate, canti-
tatea de zah\r ob]inut\
din sfecl\ recoltat\ de pe
aceast\ suprafa]\ situân-
du-se `n jurul valorii de
95.000 de tone. „Nu [tim
`nc\ exact care este canti-
tatea de zah\r ob]inut\
pentru c\ mai sunt fabrici
care prelucreaz\ sfecl\“, a
spus Gherman. (S.D.)
man a avertizat c\, prin ati-
tudinea autorit\]ilor de la
Berlin fa]\ de utilizarea en-
ergiei nucleare, Germania se
izoleaz\ tot mai mult `n plan
energetic `n Europa, relata
`n edi]ia de ieri cotidianul
„Berliner Zeitung“. „~n alte
]\ri se recunoa[te c\ pro-
tec]ia mediului se poate real-
iza numai utilizând energie
nuclear\“, a declarat un
purt\tor de cuvânt al Fo-
rumului. Industria nuclear\
german\ nu se a[teapt\ `ns\
ca politica de renun]are la e-
nergia nuclear\ s\ fie revi-
zuit\ `nainte de alegerile la
nivel federal din 2009. ~ns\
cel mai târziu `n 2010, când
se va face o evaluare a m\su-
rilor de protec]ie a mediului,
se va constata c\ f\r\ ener-
gie nuclear\ nu vor putea fi
atinse obiectivele de reduce-
re a emisiilor, a mai apreciat
purt\torul de cuvânt. ~n opi-
nia sa, `ns\, [i atitudinea pu-
blic\ fa]\ de utilizarea ener-
giei atomice s-a schimbat. a
5
PE SCURT
Autostrada
Transilvania va primi
520 de milioane
de euro `n 2008
Ministerul Transporturilor va
aloca circa 520 de milioane de
euro `n 2008 pentru lucr\ri [i
alte cheltuieli la Autostrada
Transilvania (Bra[ov-Bor[), a de-
clarat ieri, pentru Rompres, di-
rectorul general adjunct al
Companiei Na]ionale de
Autostr\zi [i Drumuri Na]ionale
din România (CNANDR), Dorin
Debucean. „Ini]ial, Bechtel a so-
licitat 480 milioane de euro, dar
noi vom aloca un buget de circa
520 milioane de euro pentru
acest an“, a spus Debucean. ~n
2007 compania constructoare
Bechtel a primit 185 milioane de
euro de la Ministerul
Transporturilor. Suma se va ma-
jora `n acest an deoarece
lucr\rile la cele dou\ tronsoane
aflate `n execu]ie, Câmpia Turzii
- Gil\u ( 52 de kilometri) [i
Suplacu de Barc\u - Bor[ ( 64 de
kilometri), sunt avansate.
Contractul prevede ca aceste
tronsoane s\ fie finalizate `n
2009, urmate de por]iunea Cluj -
Suplacu de Barc\u, care trebuie
finalizat\ `n 2010, pentru a se
face leg\tura cu frontiera
româno-ungar\. De asemenea,
sumele alocate `n 2008 vor fi uti-
lizate pentru demararea
lucr\rilor pe alte dou\ tronsoane
pân\ la sfâr[itul anului.
Costurile de construc]ie pentru
Autostrada Transilvania s-ar
putea dubla, de la 2,2 miliarde
de euro la peste patru miliarde
de euro, asta deoarece pre]ul ma-
terialele de construc]ii s-a
scumpit considerabil. Autostrada
va avea 415 kilometri, din care
peste 55 de kilometri de poduri [i
viaducte, 94 de pasarele, 58 de
pasaje peste autostrad\ [i 16 no-
duri rutiere, termenul de punere
`n func]iune fiind anul 2013.
Bancnotele false s-au
`nmul]it `n Austria
~n Austria s-a `nmul]it num\rul
de bancnote euro de mare va-
loare falsificate, falsurile
provenind `n cea mai mare parte
din Bulgaria [i fosta Iugoslavie,
scrie ziarul austriac „Die Presse“.
Dou\ treimi din activit\]ile co-
merciale din Austria se
desf\[oar\ cu ajutorul banilor
lichizi. Cu toate acestea, peri-
colul de a primi o bancnot\ de 50
de euro fals\ este mult mai mic
`n Austria decât `n alte p\r]i ale
Europei, `ns\ acesta este un mo-
tiv fals de bucurie, dat fiind c\
falsificatorii pun `n circula]ie `n
aceast\ ]ar\ mai multe bancnote
false de 100 [i 200 de euro decât
media european\. Astfel, banc-
nota de 100 de euro reprezint\,
cu o propor]ie de 32%, una dintre
bancnotele cele mai falsificate `n
Austria (la o medie european\ de
22%), `n timp ce la bancnota de
200 de euro diferen]ele sunt [i
mai evidente, ele reprezentând
26% din totalul de euro falsifica]i
de pe pia]a austriac\ `n timp ce
media european\ `n ce prive[te
falsific\rile acestui tip de banc-
not\ este de 9%. Motivul
`ntâmpl\rii acestui lucru nu
poate fi explicat nici m\car de
Erich Zwetter, [eful Biroului fe-
deral de combatere a crimi-
nalit\]ii organizate din Austria.
Anul precedent au fost confisca]i
de pe pia]\ cu 31% mai mul]i
bani fal[i decât `n 2006, de[i
aceast\ cre[tere de la 5.919 la
7768 de bancnote false nu pare
s\ produc\ nici un fel de griji lui
{tefan Augustin, de la banca
na]ional\ austriac\, cre[terea fi-
ind considerat\ ca `ncadrându-se
`n media multianual\. a
6 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008

ROM+NII, PRINTRE CEI MAI OPTIMI{TI EUROPENI: Rom=nia se men]ine `ntre statele cele
Pagina mai euro-optimiste, arat\ ultimul Eurobarometru publicat. La noi, o majoritate cov=r[itoare a
cet\]enilor crede c\ statutul de stat membru al Uniunii Europene al Rom=niei este un lucru
bun, procentul fiind de 71%. Ne afl\m pe acela[i loc cu Polonia, dup\ Luxemburg, 82%,
consumatorului Olanda, 79%, Belgia [i Irlanda, 74%. Cele mai euro-sceptice sunt tradi]ionalele Marea
Britanie, cu 28% `n favoarea UE, Austria, cu 26%, [i Finlanda, cu numai 21% dintre cet\]eni.

Infrastructura [i construc]iile vor „`nghi]i“

cei mai mul]i bani europeni `n 2008
a Autorit\]ile rom=ne `[i propun ca `n 2008 s\ atrag\ de dou\ ori mai multe fonduri dec=t anul precedent a Varujan Vosganian,
ministrul Economiei [i Finan]elor, vorbe[te despre o absorb]ie de p=n\ la 3 miliarde de euro a fondurilor europene `n 2008,
mare parte din ele fiind canalizate pe infrastructur\ [i construc]ii, domenii previzionate ca „mari devoratoare“ de fonduri
`n acest an a Interviul prezentat mai jos este preluat de la „EuROpeanul“, publica]ie realizat\ de Ministerul Dezvolt\rii, Lucr\rilor
Publice [i Locuin]elor a ~n interviu, ministrul explic\ de unde provin dificult\]ile `n absorb]ia banilor a
Care este, `n opinia
dumneavoastr\, rata
ideal\ de absorb]ie
pentru fondurile alo-
cate `n 2007 [i 2008?
C=t estima]i c\ se poa-
te realiza, `n termeni
reali?
Nici un stat nou intrat `n
Uniunea European\ nu a
avut, `n primii ani dup\ a-
derare, o rat\ foarte ridi-
cat\ de absorb]ie a fondu-
rilor europene. Pe anumite
segmente, se poate vorbi de
o capacitate mai slab\ de
absorb]ie. Avem, totu[i, ex-
perien]a programelor pre-
aderare.
Consider c\ principala
problem\ este oferta limita-
t\ a pie]ei, motiv pentru
care invit\m, pe l=ng\ con-
tractori rom=ni, [i investi-
tori str\ini care s\ aplice
pentru proiecte finan]ate de
UE. M\ a[tept ca ]ara noas-
tr\ s\ absoarb\, `n 2008,
`ntre 2,5 miliarde de euro [i
3 miliarde de euro din fon-
duri UE, comparativ cu 1,5
miliarde de euro `n 2007.

„Rom=nia va primi,
`n perioada
2007-2013,
20 de miliarde
de euro“
Care sunt dificult\]ile
cu care estima]i c\ se
va confrunta sistemul
de gestionare a fon-
durilor europene `n
2008?
Dificult\]ile provin, `n
principal, din capacitatea
firmelor de a prezenta ofer-
te conforme tehnic [i finan-
ciar [i a autorit\]ilor publi-
ce locale de a preg\ti pro-
iecte. Rom=nia va primi
fonduri structurale [i de co-
eziune `n valoare de 20 de
miliarde de euro, `n pe-
rioada 2007-2013.
La aceast\ sum\ se
adaug\ alte 5 miliarde de
euro contribu]ia na]ional\.
Lunile viitoare sunt esen-
]iale `n eforturile noastre de
a absorbi c=t mai multe fon-
duri. Guvernul, adminis-
tra]iile locale, managerii de
companii, firmele de consul-
tan]\ [i b\ncile trebuie s\
se mobilizeze. Guvernul
Rom=niei poate s\ asigure
sumele necesare pentru co-
finan]are.
Spre exemplu, `n 2008
este asigurat\ de la bugetul
de stat cofinan]area cheltu-
ielilor eligibile `n procent de
13% (bugetul local va supor-
ta numai 2% din valoarea
proiectului). Pentru dema-
rarea proiectelor aprobate,
se asigur\ o prefinan]are de
maxim 20% din valoarea e-
ligibil\ a proiectului, iar
TVA-ul aferent cheltuielilor
eligibile va fi suportat tot de
la Bugetul de Stat. Autori-
t\]ile publice locale, ca prin-
cipali poten]iali beneficiari
ai investi]iilor finan]ate din
instrumente structurale,
trebuie s\-[i stabileasc\
priorit\]ile [i s\ `nceap\
preg\tirea proiectelor.
2008 va fi anul
performan]elor `n
absorb]ia fondurilor
Care sub-ssectoare vor
fi „aspiratoare“ de fi-
nan]\ri `n opinia dv?
~n primul r=nd, infra-
structura [i sectorul con-
struc]iilor. Trebuie s\ ridi-
c\m spitale, [coli, gr\dini]e,
s\ construim autostr\zi, ae-
roporturi, s\ moderniz\m
drumuri jude]ene [i na]io-
nale, s\ renov\m zeci de
mii de blocuri comuniste
din cartierele-dormitor, etc.
Investi]iile `n infrastruc-
tura de transport vor `mbu-
n\t\]i re]elele de transport
rutier, feroviar, aerian, flu-
vial [i maritim, acord=nd
prioritate proiectelor aflate
pe re]eaua transeuropean\.
Se va `mbun\t\]i gradul
de conectare a infrastructu-
rii na]ionale [i regionale la
aceast\ re]ea. Beneficiile
sunt evidente: cre[terea ac-
cesibilit\]ii pie]elor regio-
nale, na]ionale [i interna]io-
nale, reducerea duratelor
de deplasare [i a costurilor
de transport pentru pasa-
geri [i marf\, precum [i `m-
bun\t\]irea calit\]ii ser-
viciilor de transport.
Proiectele dedicate infra-
structurii de mediu vizeaz\
respectarea normelor euro-
pene privind alimentarea
cu ap\, canalizarea, ma-
nagementul de[eurilor, pro-
tec]ia mediului. Investi]iile
`n domeniul energetic ur-
m\resc cre[terea gradului
de interconectare cu re]elele
transeuropene de energie, o
utilizare mai eficient\ re-
surelor [i vor majora pon-
derea `n consum a energiei
ob]inute din surse de en-
ergie regenerabile. Vor mai
fi investi]ii substan]iale, ca-
re se vor realiza cu ajutorul
fondurilor europene, `n dez-
voltarea turismului, pre-
g\tirea for]ei de munc\, efi-
cientizarea administra]iei
publice, IT&C, IMM-uri,
etc.
Cum v-a a]i planificat
campania de comuni-
care pe fonduri, pentru
o absorb]ie c=t mai bu-
n\, `n 2008?
Pentru ca interven]iile
structurale `n Rom=nia s\
fie promovate global, `n
mod coordonat [i sinergetic,
pentru a se asigura publici-
tatea pentru ac]iunea glo-
bal\ Uniunii Europene [i
nu numai pentru un anu-
mit domeniu, Rom=nia a
elaborat o Strategie Na]io-
nal\ de Comunicare pentru
Instrumentele Structurale
(pentru toate programele
opera]ionale), aprobat\
prin Memorandum, pe care
se vor baza planurile de co-
municare sectoriale trimise
la Comisia European\. Pe
de alt\ parte, sunt zeci de
site-uri, emisiuni radio [i
TV, articole [i analize `n
presa cotidian\ central\ [i
local\. Mingea este `n te-
renul celor care doresc s\
beneficieze de aceste fon-
duri.
Ce v\ `ngrijoreaz\ [i ce
v\ mul]ume[te cel mai
mult din ac]iunile `n-
treprinse `n 2007? Ce
gre[eli ve]i avea grij\ s\
nu se repete `n 2008 ?
Absorb]ia fondurilor eu-
ropene se face pe un fond e-
conomic bun. Dac\ 2007 a
fost anul performan]elor
procedurale, anul 2008 va fi
anul performan]elor `n ab-
sorb]ia fondurilor. ~n acest
an, toate programele opera-
]ionale au fost aprobate de
Comisia European\. Rom=-
nia a avut un comporta-
ment normal din punct de
vedere al procedurilor. Tot
`n 2007 am contractat 95%
din Fondurile PHARE 2005
iar pentru programul SA-
PARD, am dep\[it previziu-
nile CE, Rom=nia solicit=nd
suplimentarea sumelor alo-
cate din bugetul Uniunii
Europene. a

~mbun\t\]irea calit\]ii mediului, una dintre cele [ase priorit\]i ale Rom=niei
Planul Na]ional de Dez-
voltare a Rom=niei pentru pe-
rioada financiar\ 2007-2013
reprezint\ documentul de
planificare strategic\ [i pro-
gramare financiar\ multia-
nual\, aprobat de Guvern [i
elaborat `ntr-un larg par-
teneriat, care va orienta dez-
voltarea socio-economic\ a
Ministrul Economiei [i Finan]elor, Varujan României, `n conformitate cu
Vosganian, invit\ investitorii str\ini s\ aplice Politica de Coeziune a Uni-
pentru proiecte finan]ate de UE unii Europene.
PND reprezint\ documen-
tul pe baza c\ruia au fost
elaborate Cadrul Strategic
Na]ional de Referin]\ 2007-
2013 (CSNR), reprezentând
strategia convenit\ cu Comi-
sia European\ pentru uti-
lizarea instrumentelor struc-
turale, precum [i Programele
Opera]ionale prin care se vor
implementa aceste fonduri.
~n Strategia de dezvoltare
a PND 2007-2013 sunt reflec-
tate principalele domenii ce
trebuie dezvoltate pentru re-
ducerea decalajelor existente
fa]\ de UE.
PND-ul României pentru
perioada 2007-2013 prevede
[ase priorit\]i na]ionale de
dezvoltare:
- cre[terea competitivit\]ii
economice [i dezvoltarea e-
conomiei bazate pe cunoa[-
tere;
- protejarea [i `mbun\t\-
]irea calit\]ii mediului;
- dezvoltarea [i moderni-
zarea infrastructurii de
transport;
- dezvoltarea resurselor
umane, promovarea ocup\rii
[i incluziunii sociale [i `nt\ri-
rea capacit\]ii administra-
tive;
- dezvoltarea economiei ru-
rale [i cre[terea productivit\]ii
`n sectorul agricol;
- diminuarea disparit\-
]ilor de dezvoltare `ntre regi-
unile ]\rii.
 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008 7
BECURILE TRADI}IONALE DISPAR ~N 8 ANI: Comercializarea becurilor electrice
Actualitate tradi]ionale va fi interzis\ `n Irlanda, unde administra]ia public\ vrea s\
promoveze utilizarea becurilor cu un consum energetic redus. M\sura va duce la
economisirea a 180 de milioane de euro anual de la consumatorii irlandezi [i
reducerea emisiior de CO2. Comisia European\ a fixat un termen de 8 ani, adic\
anul 2015, pentru renun]area definitiv\ la becurile cu filament incandescent.

Mamele copiilor uci[i la Beslan, urm\rite `n justi]ie LUMEA PE SCURT

Supravie]uitorii din Beslan
sunt „extremi[ti“ pentru Moscova
Autorit\]ile de la Moscova par
decise s\ mu[amalizeze cu orice
pre] dezastrul atacului terorist de
la Beslan, din 2004. Denun]=nd o
tentativ\ de camuflare a responsa-
bilit\]ilor, un grup de mame care
[i-au pierdut copii sau rude `n anul
2004, `n cursul asediului [colii din
Beslan (sudul Rusiei), anun]\ c\
Procuratura a angajat urm\riri ju-
diciare `mpotriva lor. Militan]i pen-
tru drepturile omului acuz\ auto-
rit\]ile ruse de neglijen]\ [i tenta-
tiv\ de mu[amalizare a responsabi-
lit\]ii celor care au comandat for]e-
le de securitate `n asaltul `mpotri-
va [colii `n care rebeli islami[ti lu-
aser\ ostatici un mare num\r de
copii [i cadre didactice.
334 de persoane, dintre care 186
de copii, au pierit atunci `n cursul
opera]iunii. Grupul „Golos Beslana“
(Vocea Beslanului) a anun]at joi c\
Procuratura a intentat urm\riri ju-
diciare pentru extremism din cauza
unui apel adresat de acesta `n 2005
conduc\torilor politici ai Europei [i
ai SUA. Procesul urmeaz\ s\ `n-
ceap\ luni la Nazran, capitala Re-
publicii Ingu[etia, din Caucazul de
Nord rusesc.
„Este de la sine `n]eles c\ pro-
curorii execut\ un ordin al Mosco-
vei. Ei pot acum s\ inculpe orga-
niza]ia noastr\ de extremism [i s\
o `nchid\ complet“, a declarat Ella
Kessaieva, copre[edint\ a „Golos
Beslana“. „Noi suntem spaima au-
torit\]ilor, pentru c\ desf\[ur\m o
anchet\ proprie [i desemn\m cul-
pabilii tragediei, inclusiv la nivel
`nalt“, a ad\ugat Kessaieva. Auto-
rit\]ile judiciare ingu[e au refuzat
orice comentariu.
~n scrisoarea sa deschis\ din no-
iembrie 2005, grupul „Golos Bes-
lana“ afirma c\ Kremlinul - inclu-
z=ndu-l [i pe pre[edintele Vladimir
Putin - ascunde adev\rul cu pri-
vire la rezultatele anchetei de-
clan[ate `n urma incidentului, pen-
tru a proteja responsabili acuza]i
de mamele din Beslan c\ au recurs
la armament greu `n cursul unei
tentative de salvare organizate
haotic. a
Bulgarii `l a[teapt\
cu ostilitate pe Putin
Pre[edintele rus Vladimir Putin,
care va efectua o vizit\ oficial\ `n
Bulgaria la 17 ianuarie, va fi
`nt=mpinat de proteste `n timpul
ceremoniei de primire. Partidul
DSB, condus de fostul premier
Ivan Kostov, au anun]at c\ vor or-
ganiza un mar[ „`n semn de
protest fa]\ de politica dictatorial\
a lui Putin [i servilismul liderilor
bulgari“. Liderul filialei de la Sofia
a forma]iunii, Atanas Atanassov, a
declarat c\ vizita va accelera
proiectele de mare anvergur\ „care
vor transforma Bulgaria `n calul
troian al oligarhiei lui Putin `n
Uniunea European\“. Partidul
DSB va organiza [i o mas\ rotun-
d\ care va dezbate dependen]a en-
ergetic\, economic\ [i politic\ a
Bulgariei fa]\ de Rusia [i va ana-
liza rezultatele vizitei liderului de
la Kremlin. Vladimir Putin `[i va
`ncepe vizita `n Bulgaria la 17 ia-
nurie, dat\ la care va fi inaugurat
Anul Rusiei `n aceast\ ]ar\. Se

Bush viseaz\ o pace istoric\ `n Palestina a[teapt\ ca Vladimir Putin s\

a George W. Bush crede c\ va aduce pacea `n Palestina `nainte de sf=r[itul anului
a Un eventual acord arabo-israelian ar `nsemna un enorm succes diplomatic pentru Casa Alb\
a Pacea e amenin]at\ `ns\ de organiza]iile extremiste, alimentate de Iran [i Siria a
Aflat `ntr-un lung tur-
neu `n Orientul Mijlociu,
pre[edintele SUA, George
W. Bush, sper\ s\ ob]in\
un succes istoric. Liderul
american crede `ntr-o `n]e-
legere politic\ imediat\
`ntre israelieni [i pales-
tinieni. Speran]ele Casei
Albe sunt `ns\ amenin]ate
de opozi]ia organiza]iilor
islamiste.
Pace `n 2008
Pre[edintele american
George W. Bush crede c\
Israelul [i autorit\]ile
palestiniene vor semna un
acord de pace `nainte ca
mandatul s\u se `ncheie,
deci `n cursul urm\toare-
lor dou\sprezece luni. Li-
derul american a f\cut de-
clara]ia dup\ discu]ii la
Ramallah cu pre[edintele
palestinian, Mahmoud
Abbas. ~n trecut, oficialii
americani au fost mai pre-
cau]i, evit=nd s\ aduc\ `n
discu]ie scopuri precise [i
termene-limit\ `n ceea ce
prive[te procesul de pace
din Orientul Apropiat. ~n-
s\ de aceast\ dat\ pre[e-
dintele Bush a fost sur-
prinz\tor de clar, vorbind
despre semnarea unui tra-
tat de pace `nainte de `n-
cheierea mandatului s\u.
Conform proiectului, Is-
raelul trebuie s\ pun\ ca-
p\t ocupa]iei sale de peste
40 de ani `n teritoriile pa-
lestiniene [i „Palestina
trebuie s\ devin\ patria
poporului israelian, a[a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aPDL IA AP|RAREA
PRE{EDINTELUI ~N CAZUL
NORICA NICOLAI: Emil Boc
[i-a declarat imediat spri-
jinul pentru Traian B\sescu
`n lupta acestuia cu liberalii
pentru numirea ministrului
de Justi]ie. Liderul PDL a
declarat joi, la Realitatea
Tv, c\ Norica Nicolai a
votat, de-a lungul timpului,
numai `mpotriva luptei anti-
corup]ie. „Din punct de vede-
re politic, cred c\ trebuie s\
cum Israelul este patria
poporului evreu“. De ase-
menea, potrivit lui Bush,
Israelul trebuie s\ aib\
frontiere sigure [i recunos-
cute, iar Palestina s\ devi-
n\ un stat viabil [i suve-
ran, `ntr-un teritoriu f\r\
discontinuit\]i. El a recu-
noscut totodat\ c\ un ase-
menea acord impune „con-
cesii politice dureroase“
din partea ambelor tabere.
Palestinienii
modera]i sper\
Dup\ discu]iile din Cis-
iordania, pre[edintele Ab-
bas a declarat c\ vizita lui
George Bush ofer\ o spe-
ran]\ poporului palestini-
an. „Vreau s\ `mi reafirm
angajamentul `n ceea ce
prive[te respectarea tutu-
ror acordurilor semnate
anterior. Cerem [i Israelu-
lui s\ `[i respecte angaja-
mentele asumate prin foa-
ia de parcurs a procesului
de pace, pentru c\ credem
c\ e nevoie ca toate p\r]ile
implicate s\ se dedice fi-
naliz\rii acestui proces“, a
spus pre[edintele Abbas.
Pentru ca declara]iile opti-
miste ale liderilor palesti-
nieni [i americani s\ fie
puse `n practic\, e nevoie
de foarte multe aranja-
mente politice.
Israelienii doresc `nce-
tarea atacurilor cu rachete
dinspre Gaza [i pa[i con-
cre]i pentru `ndep\rtarea
grup\rilor militante radi-
ne uit\m de dou\ ori la ceea
ce a f\cut Norica Nicolai p=-
n\ `n momentul de fa]\. A
votat `mpotriva Monic\i Ma-
covei atunci c=nd a fost mo-
]iunea, a votat pentru desfi-
in]area Departamentului
Na]ional Anticorup]ie, a vo-
tat `mpotriva ANI, a votat
pentru modific\rile la Codul
Penal [i la Codul de Proce-
dur\ Penal\, m\suri care a-
fectau lupta `mpotriva co-
rup]iei“, a declarat liderul
PD. „De aceea pre[edintele a
George W. Bush [i Mahmoud Abbas, pl\nuind pacea
cale. Palestinienii solicit\
libertate de mi[care pen-
tru oameni [i m\rfuri, [i
abandonarea planurilor
de extindere a coloniilor e-
vreie[ti din teritoriile dis-
putate. Acestea sunt re-
vendic\ri imediate, care
sunt discutate pe fondul
negocierilor mai largi pri-
vind frontierele, refugia]ii
[i statutul Ierusalimului.
Dificult\]ile
nu lipsesc
Mult a[teptata pace are
de trecut `ns\ dificult\]i [i
mai importante. Pre[edin-
tele Bush nu a insistat
cerut premierului s\ se g=n-
deasc\ de dou\ ori dac\ o
asemenea decizie este credi-
bil\ `n fa]a sistemului judi-
ciar rom=n [i `n fa]a UE“, a
argumentat Emil Boc.
a VOICULESCU: „PO-
LITICIENII MAGHIARI
DISCRIMINEAZ| ROM+-
NII DIN ARDEAL“: „Ac]iu-
nile recente ale Uniunii De-
mocrate Maghiare din Ro-
m=nia (UDMR) [i ale Uniu-
nii Civice Maghiare (UCM)
`ns\ asupra modului `n
care pre[edintele palesti-
nian ar putea pune cap\t
atacurilor cu rachete din
Gaza, deoarece teritoriul
palestinian scap\ de sub
controlul lui Abbas. De a-
semenea, [eful Casei Albe
a recunoscut c\ statutul
Ierusalimului, `n a c\rui
zon\ de est arab\ palesti-
nienii doresc s\ instaleze
capitala viitorului lor stat
independent, reprezint\
„una dintre provoc\rile
cele mai dificile pe drumul
c\tre pace“, f\r\ a prop-
une `ns\ vreo solu]ie.
~n plus, pre[edintele
Mahmoud Abbas este con-
reflect\ doar inten]ia de mar-
ginalizare a rom=nilor din
Ardeal“, afirm\ pre[edintele
Partidului Conservator (PC),
Dan Voiculescu. „{i UDMR,
[i UCM avanseaz\ din ce `n
ce mai agresiv ac]iuni ce ex-
ced cadrul dezbaterii fire[ti
asupra drepturilor minorit\-
]ilor [i care pare c\ au o sin-
gur\ direc]ie: s\ creeze o
presiune asupra rom=nilor -
minoritari `n unele zone din
]ar\. Sub pretextul solicit\-
rilor viz=nd drepturile mino-
siderat de mul]i drept bine
inten]ionat, dar f\r\ auto-
ritate suficient\. La r=n-
dul s\u, la sf=r[itul aces-
tei luni, premierul Ehud
Olmert va fi confruntat cu
concluziile comisiei de an-
chet\ care investigheaz\
e[ecul militar al Israelului
`n r\zboiul din Liban din
2006. Mul]i observatori
cred c\ va fi nevoie de o
implicare mai activ\ din
partea Statelor Unite.
Acest lucru intr\ `ns\
`n conflict cu ura is-
lami[tilor din Hamas sau
Hezbollah (Libanul vecin),
alimentat\ de Iran [i
Siria. a
rit\]ii maghiare, politicienii
maghiari `i discrimineaz\
chiar pe rom=nii din Ar-
deal“, se arat\ `ntr-un comu-
nicat al PC difuzat joi. Afir-
ma]iile lui Dan Voiculescu
sunt f\cute `n urma unor
ini]iative recente ale UDMR
[i UCM, precum propunerile
aduse la Legea `nv\]\m=n-
tului `n dezbaterea organi-
zat\ `n jude]ul Covasna sau
marcarea produselor fabri-
cate `n }inutul Secuiesc. a
poarte negocieri pentru deschide-
rea unei noi linii de ferryboat [i s\
abordeze cu liderii bulgari chestiu-
nea schimburilor comerciale dintre
cele dou\ ]\ri.
Hugo Chavez ob]ine
o spectaculoas\
eliberare de ostatici
Criza ostaticilor s-a `ncheiat `n
Columbia. Cele dou\ femei seches-
trate `n jungl\ de For]ele Armate
Revolu]ionare Columbiene au fost
eliberate joi `mpreun\ cu fiul un-
eia dintre ele, a anun]at pre[edin-
tele Hugo Chavez, cel care a con-
tribuit la eliberarea lor. Opera-
]iunea de salvare a lor a fost una
de durat\, iar negocierile au fost
conduse de Hugo Chavez. Gherila
promisese, la sfir[itul anului tre-
cut, c\ le va elibera pe cele dou\
femei `n semn de recuno[tin]\ fa]\
de Chavez. Joi, dou\ elicoptere ale
Crucii Ro[ii Interna]ionale s-au de-
plasat `n Columbia pentru a pre-
lua ostaticii. Este vorba de Clara
Rojas, r\pit\ `n 2002 [i apropiat\
a candidatei la pre[edin]ia colum-
bian\, Ingrid Betancourt, fiul s\u
Emanuel, n\scut `n captivitate [i
fostul parlamentar Consuelo Gon-
zales, rapit\ `n 2001. Gherilele
FARC sunt pe lista organiza]iilor
teroriste ale lumii [i ]in `n prezent
peste 3.100 de ostatici. Chavez s-a
folosit de aceast\ reu[it\ pentru a-
[i sublinia `nc\ o dat\ autoritatea
de care se bucur\ `n America
Latin\ printre for]ele care se opun
influen]ei americane `n zon\.
FBI nu [i-a pl\tit facturile
pentru interceptarea
telefoanelor
~nregistr\ri legale ale convorbirilor
telefonice `n care sunt vizate per-
soane suspectate de terorism `n
Statele Unite au fost `ntrerupte de
c\tre operatorii din
telecomunica]ii, pentru c\ FBI nu
[i-a pl\tit facturile, potrivit unui
raport al inspectorului
Departamentului de Justi]ie.
Alerta]i de suspiciuni de fraud\
asupra fondurilor rezervate
opera]iunilor secrete ale FBI, in-
spectorii Departamentului au de-
marat o anchet\ care a dus la con-
damnarea, `n luna iunie, a unei
specialiste `n telecomunica]ii, care
deturnase 25.000 de dolari. ~ns\,
`n cursul anchetei, inspectorii au
descoperit un sistem `nvechit de
plat\ a opera]iunilor secrete.
Pentru efectuarea pl\]ilor, docu-
mentele trebuie s\ treac\ prin
ter]e birouri, total dezorganizate,
potrivit raportului, al c\rui rezu-
mat este publicat pe site-ul
Departamentului. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008

Documentar

Vecernia, podoab\ a slujbelor biserice[ti

zilei. De aceea mul]umim
Biserica a r=nduit, `nc\ de la `nceput, slujbe pentru via]a noastr\, pen-
religioase, care, oficiate `n anumite momente tru hran\, pentru cugetele,
cuvintele [i faptele noastre.
din zi, aduc jertf\ [i laud\ lui Dumnezeu. Ne rug\m s\ petrecem
Vecernia, slujba de sear\, a fost [i este una noaptea `n pace, c\ci noap-
dintre cele mai frumoase Laude biserice[ti care tea este ca un simbol al
sf=r[itului vie]ii noastre“.
se oficiaz\ zilnic. Slujba deschide r=nduiala
liturgic\ din fiecare zi [i concentreaz\ o Trei r=nduieli liturgice
mul]ime de `n]elesuri duhovnice[ti. Din punctul de vedere al
r=nduielii liturgice, Vecer-
explicat“, men]ioneaz\ c\ nia este de trei feluri: a
rug\ciunea bisericeasc\ de s\rb\torilor sau Vecernia
de {tefan sear\ a fost „conceput\ [i mare, Vecernia mic\ [i cea
M|RCULE} practicat\ ca un oficiu la din zilele de r=nd. Vecer-
vremea c=nd se `nsereaz\ nia s\rb\torilor sau Vecer-
Originile termenului nia mare se oficiaz\ `n
„vecernie“ se afl\ at=t `n sau se `nnopteaz\; ca ata-
re, ea urma s\ fie `ndepli- ajunul duminicilor, al s\r-
limba greac\, c=t [i `n lim- b\torilor `mp\r\te[ti [i al
ba latin\, `nsemn=nd „sea- nit\ la aprinsul luminilor
(l\mpilor, lum=n\rilor)“. s\rb\torilor sfin]ilor cu
r\“, `n spe]\ „slujb\ de sea- pr\znuire. Este cea mai
r\“. Termenul grecesc de la ~n zilele noastre, ea se ofi-
ciaz\ `n al zecelea ceas din cunoscut\ r=nduial\ [i cea
care s-a format rom=nescul mai des folosit\. La unele
„vecernie“ este „esperinos“. zi, adic\ ora patru dup\-
amiaza, sau iarna, la ora dintre s\rb\tori, `n timpul
La r=ndul lui, acesta s-a Vecerniei se face [i r=n-
format de la „espera“, cinci dup\-amiaza.
duiala Litiei. Vecernia mi-
`nsemn=nd „sear\“. ~n Dic- c\ are o r=nduial\ mai
]ionarul Enciclopedic de Privegherea sau scurt\, o prescurtare a Ve-
Cuno[tin]e Religioase al slujbele unite cerniei mari [i se g\se[te `n
pr. prof. dr. Ene Brani[te c\r]ile de slujb\ numai la
este men]ionat ca termen „Liturghierul explicat“ s\rb\torile cu priveghere.
de ordine pentru „vecernie“ arat\ c\ [i `n zilele noastre Ea se mai oficiaz\ la sfin-
[i latinescul „vesperina col- se mai oficiaz\ Vecernia ]irea bisericii, la hramul
lecta“, care `nseamn\ „ru- dup\ apusul soarelui, dar bisericii, iar la m\n\stiri
g\ciunea de sear\“. A[a se numai `n cadrul „priveghe- se face la toate s\rb\torile
explic\ [i numele de „ves- rii de toat\ noaptea“, c=nd cu priveghere, `nainte de
perin\“ pe care l-a primit sunt unite Vecernia cu alte masa de sear\. Vecernia de
`n limba rom=n\ slujba slujbe precum Utrenia sau toate zilele este o slujb\
Vecerniei. ~n unele locuri Ceasul I. Obiceiul, respec- care se oficiaz\ numai la
din ]ar\, slujba Vecerniei tat mai ales la m\n\stiri, m\n\stiri, cu o r=nduial\
CM
mai este numit\ „serare“. dar [i la parohii, la hra- asem\n\toare Vecerniei CM
YK
muri, aminte[te de vre- mari. YK

Slujba care deschide murile de `nceput ale

oficiul liturgic
Vecernia este, dup\ cum
am v\zut mai sus, o slujb\
oficiat\ seara. Cu aceast\
slujb\ se `ncepe oficiul reli-
gios zilnic, fiind prima din-
tre cele [apte Laude biseri-
ce[ti. ~n vechime, Vecernia
se oficia dup\ apusul soa-
relui. Pr. prof. dr. Petre
Vintilescu, `n „Liturghierul
cre[tinismului, c=nd cultul
se oficia `n special seara
sau noaptea, pe ascuns,
pentru a se feri de au-
torit\]ile romane, p\g=ne.
O alt\ motiva]ie a oficierii
serviciilor religioase `n
timpul serii [i al nop]ii este
„nota de solemnitate [i at-
mosfera de mister care pre-
dispun `n chip special su-
fletul religios spre rug\-
ciune“, arat\ pr. Vinti-
lescu.
Vecernia poate fi
unit\ cu Liturghia
Exist\ anumite cazuri
`n care slujba Vecerniei se
oficiaz\ diminea]a [i anu-
me c=nd Vecernia este u-
nit\ cu Sf=nta Liturghie.
Aceste lucru se face `n spe-
cial `n Postul Mare, c=nd se
oficiaz\ `n zilele obi[nuite
Liturghia Darurilor mai
`nainte sfin]ite. De aseme-
nea, Vecernia poate fi uni-
t\ cu Liturghia Sf=ntului
Vasile cel Mare `n patru
zile din timpul anului bise-
icesc: Ajunul Cr\ciunului
[i al Bobotezei, precum [i
Joia [i S=mb\ta din
S\pt\m=na Patimilor.
C=nd Buna-Vestire cade
`ntr-una din zilele de luni
p=n\ vineri, Vecernia din
acea zi liturgic\ este unit\
cu Liturghia Sf=ntului
Ioan Gur\ de Aur, iar `n
Duminica Rusaliilor, dup\
Sf=nta Liturghie se ofi-
ciaz\ imediat Vecernia de
a doua zi.
Rug\ciune
de mul]umire
Slujba Vecerniei are ca
scop principal aducerea
unui prinos de mul]umire
lui Dumnezeu pentru ziua
care a trecut. ~n acela[i
timp, fiind slujba care des-
chide r=nduiala liturgic\
din ziua respectiv\, prin
ea, credincio[ii cer ajutorul
lui Dumnezeu, dup\ cum
arat\ pr. Brani[te `n lucra-
rea amintit\, `n care aduce
ca argument urm\torul ci-
tat al Sf=ntului Simeon al
Tesalonicului: „C=ntarea
Vecernie `nseamn\ c\ l\u-
d\m pe F\c\torul nostru,
c\ am ajuns la sf=r[itul
Alte r=nduieli speciale
Pe l=ng\ r=nduielile Ve-
cerniei amintite mai sus,
exist\ [i c=teva slujbe ale
Vecerniei, cu un anumit
specific. Astfel, Vecernia
din Vinerea Patimilor este
cunoscut\ de to]i credin-
cio[ii pentru c\ `n timpul ei
se scoate din sf=ntul altar
sf=ntul epitaf, care este
a[ezat `n mijlocul bisericii.
Mai este cunoscut\ [i Ve-
cernia zilei de Luni din
S\pt\m=na Patimilor, nu-
mit\ [i „A doua ~nviere“,
care se oficiaz\ `n Dumini-
ca Pa[tilor `n jurul orei
doisprezece. O alt\ r=n-
duial\ special\ a Vecerniei
se oficiaz\ `n Duminca Ru-
saliilor, imediat dup\ Sf=n-
ta Liturghie. ~n timpul ei
se citesc cele [apte rug\-
ciuni, toate `n leg\tur\ cu
Pogor=rea Sf=ntului Duh.

Fragment dintr-un manuscris cu

Liturghier slavon vechi, `n care slujba Sf=ntului Ioan Botez\torul,
se g\se[te slujba Vecerniei p\strat la Sankt Petersburg

„Rug\ciunea intr\rii“ trarea mic\, `n momentul meni, Doamne. ~ndreptea-

sau frumuse]ea
rug\ciunii de sear\
Una dintre cele mai
frumoase rug\ciuni pe
care le cite[te preotul `n
timpul oficiului religios
este „Rug\ciunea Intr\rii“
de la Vecernie. Ea este
rostit\ de preot `n timpul
Vohodului mic sau In-
`n care a ajuns `n mijlocul
bisericii. Aceast\ rug\ciu-
ne concentreaz\ toate ce-
rerile pe care le adres\m
lui Dumnezeu `n timpul
slujbei de sear\ [i expri-
m\ sensul tainic al Vecer-
niei: „Seara [i diminea]a [i
la amiaz\ l\ud\m, bine-
cuv=nt\m, mul]umim [i
ne rug\m }ie, St\p=ne al
tuturor, Iubitorule de oa-
z\ rug\ciunea noastr\ ca
t\m=ia `naintea Ta [i nu
pleca inimile noastre spre
cuvinte sau cugete vicle-
ne, ci ne izb\ve[te de to]i
cei ce v=neaz\ sufletele
noastre. C\ spre Tine
sunt, Doamne, Doamne,
ochii no[tri [i `ntru tine
am n\d\jduit; s\ nu ne
ru[inezi pe noi, Dumne-
zeul nostru.“ ~n primii ani de cre[tinism, cultul divin se oficia noaptea, `n catacombe
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 12 ianuarie 2008 9

~n „Constitu]iile Apostolice“, cartea a VIII-a, 35, 36 [i 37, g\sim cel mai vechi
document `n care se prezint\ r=nduiala Vecerniei. R=nduiala descris\ `n
document [i adresat\ `n special clericilor este asem\n\toare celei de ast\zi. Mai
mult dec=t at=t, planul slujbei este asem\n\tor celui
al Liturghiei catehumenilor, `n ambele r=nduieli
observ=ndu-se ideea de m=ntuire a Crea]iei.

„Vecernie“
Pe-aici, `n sus, e schitul la cap\t de colnic.
„~n cadrul cultului nostru nu putem
L-a zugr\vit pe vremuri Ilarion cel drept
Cu sfin]i `ntre [tergare de galben borangic
vorbi de o «competi]ie» `ntre slujbe“
{i sfinte-mpodobite cu icusari pe piept. Mai multe detalii des-
pre slujba Vecerniei [i im-
Auzi, un clopot mi[c\ v\zduhul peste mun]i portan]a ei pentru credin-
{i se bolte[te-n sunet c=t cerul de m\rgean cio[i am aflat de la p\rin-
De dincolo de lume te-ndeamn\ s\ renun]i tele diacon Silviu Tudose,
O tain\ f\r\ de moarte la veacul p\m=ntean. asistent `n cadrul Cate-
drei de Teologie Practic\
Vom asculta din stran\ vecernia-n sobor la Facultatea de Teologie
C=nd intr\-n schit odat\ cu pasul serii lent Ortodox\ „Patriarhul Jus-
tinian“ din Bucure[ti. P\-
~n murmure ca zvonul albinelor `n zbor rintele este doctorand [i
N\luci c\l\torite din Vechiul Testament. preg\te[te o tez\ `n Teolo-
gie Liturgic\.
Cu aur pe od\jdii, `nb\ls\ma]ii tei Care este rolul Vecer-
Vor `ng=na soborul prin geamurile mici. niei `n cadrul celorlal-
Eu recita-voi psalmul sublim 103, te slujbe?
Iar tu Lumina lin\ m-a[ bucura s\ zici. Biserica a p\strat tra-
di]ia iudaic\ de calculare
C=nd, la sf=r[itul slujbei, vom s\ruta sfios a timpului, iar o zi liturgi-
Argintul sfintei scoar]e de Evangheliar, c\ este socotit\ a fi inter-
Ne va p\rea o clip\ c\ ne-a z\rit Hristos, valul de timp dintre dou\
Mi[c=nd `ncet perdeaua intr\rii `n altar. (Nichifor seri consecutive. Cultul
Crainic) unei zile liturgice cuprin-
de [apte slujbe, numite
laude biserice[ti, `ntre ca-
re prima este Vecernia.
Ea deschide seria slujbe-
lor unei zile.
De ce este slujba Ve-
cerniei important\?
Seara este un moment
important al zilei, un mo-
ment `n care se cuvine s\-I
aducem lui Dumnezeu
mul]umire pentru tot ceea
ce s-a `ntâmplat `n ziua
care a trecut, rugându-L,
`n acela[i timp, a[a cum
spune una dintre rug\ciu-
nile Vecerniei, s\ ne izb\-
veasc\ „de frica de noapte
CM
YK
[i de tot lucrul ce se s\-
cei care particip\ la Sfân-
ta Liturghie, bun\oar\,
num\rul acestora este
mult mai mic. Sau fa]\ de
num\rul celor care par-
ticip\ la alte slujbe pe
care le s\vâr[im, cum ar fi
Sfântul Maslu sau acatis-
tele, iar\[i este foarte mic.
Important\ `ns\ nu este
compara]ia, fiindc\ `n
cadrul cultului nostru nu
putem vorbi de o „com-
peti]ie“ `ntre slujbe. Toate
sunt folositoare, toate au
fost rânduite de Biseric\
pentru noi, toate ne chea-
m\ s\ fim `mpreun\ `na-
intea lui Dumnezeu.
Cauzele particip\rii
sc\zute
Numai c\, din p\cate,
omul caut\ ceea ce `i poa-
te oferi un „folos imediat“.
Se simte mai atras poate
de slujba unui acatist
decât de Vecernie. ~ns\
asta nu `nseamn\ c\ una
este mai important\ decât
alta. Pe amândou\ trebu-
ie s\ le `n]eleag\ [i s\ le
primeasc\ la fel de des-
chis. A[adar, aici a[ vedea
o prim\ cauz\ a prezen]ei
mai pu]in numeroase a
credincio[ilor la Vecernie:
necunoa[terea importan-
]ei ei `n cadrul laudelor
biserice[ti [i preferarea al-
tor slujbe, care sunt mai
aproape de ceea ce a[teap-
t\ cre[tinul de la Dumne-
una f\r\ vecernie. Am
`ntâlnit credincio[i [i
chiar studen]i de-ai no[tri,
de la Teologie, care mi-au
m\rturisit c\, dup\ ce au
participat la o Vecerniei
de sâmb\t\ seara, nu s-au
mai putut desprinde de
acest obicei. Dup\ p\rerea
mea, o vecernie de sâm-
b\t\ seara, dac\ e slujit\
frumos, atât `n altar cât [i
la stran\, poate „cuceri“
pe oricine particip\ la ea.
Am ajuns, se pare, la
principala explica]ie a pre-
zen]ei mai pu]in nume-
roase a credincio[ilor la Ve-
cernie: neparticiparea. Da-
c\ ar veni mai mul]i, s\
vad\ ce este, sunt sigur c\
o `ntrebare ca cea la care
v\ r\spund acum ar fi din
ce `n ce mai pu]in adresat\.
Care sunt principale-
zeu, ci [i s\ `nv\]\m câte
ceva. Nu exist\ text, rostit
sau cântat, care s\ nu
aib\ [i un rol catehetic
sau `nv\]\toresc. Psalmul
103, bun\oar\, este o mi-
nunat\ fresc\ `n cuvinte a
crea]iei lumii [i a proniei
lui Dumnezeu. Cântarea
„Doamne, strigat-am…“,
alc\tuit\ din stihuri ale
Psalmului 140, exprim\
starea omului desp\r]it de
Dumnezeu, dar care se
poate ridica prin poc\in]\.
Vohodul sau ie[irea cu c\-
delni]a, ne `nva]\ c\ Hris-
tos S-a `ntrupat, a coborât
pe p\mânt [i S-a ridicat
din nou la Tat\l. Deosebit
de frumoasa cântare „Lu-
min\ lin\“ ne umple sufle-
tul de bucuria credin]ei `n
Dumnezeu Cel `ntreit `n
CM
Persoane, aprinzând `n YK

La hramurile bisericilor de parohie,
Vecernia este unit\ cu slujba Litiei
Evocarea planului
de m=ntuire
~n „Constitu]iile Aposto-
lice“ , cartea a VIII-a, 35,
36 [i 37 g\sim cel mai
vechi document `n care se
prezint\ r=nduiala Vecer-
niei. R=nduiala descris\ `n
document [i adresat\ `n
special clericilor, este ase-
m\n\toare celei de ast\zi.
Mai mult dec=t at=t, planul
slujbei este asem\n\tor ce-
lui al Liturghiei catehume-
nilor, `n ambele r=nduieli
observ=ndu-se ideea de
m=ntuire a Crea]iei. „Linia
urmat\ `n structurarea [i
dezvoltarea oficiului a fost
pus\ `n leg\tur\ cu sem-
nifica]ia ce s-a dat acestei
Laude biserice[ti, ca alego-
rizare a operei lui Dumne-
zeu, `n special `n Vechiul
Testament [i a raportului
religios al omului fa]\ de
El, `n aceast\ perioad\ din
istoria m=ntuirii. Crea]ia
[i Providen]a divin\, c\de-
rea omului `n p\cat, izgoni-
rea lui din Rai [i `ntregul
tragism al st\rii de p\cat [i
al dep\rt\rii de Dumnezeu
`nainte de venirea M=ntui-
torului sunt impresionant
evocate `n sensurile tipico-
simbolice, `nlesnite de cu-
getarea [i sim]irea expri-
mate `n stihurile psalmilor
Vecerniei“, arat\ pr. Vin-
tilescu. a
Trinitas TV
Postul de televiziune
al Patriarhiei Române
emite din data de 27 oc-
tombrie 2007.
Programul zilnic este
de 15 ore, `ntre orele
09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i
urm\ri transmisiuni di-
recte de la Catedrala pa-
triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa-
re, de atitudine [i de edu-
ca]ie cre[tin-ortodox\:
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.
vâr[e[te `n `ntuneric“. Pu- zeu. O alt\ cauz\, ar le argumente pentru noi „luceaf\rul de sear\“
tem aduce aceast\ mul]u- ca oamenii s\ partici- al n\dejdii [i al dragostei.
putea fi ora s\vâr[irii ei, pe mai des la aceast\
mire `n biseric\, l\udân- spre sear\, când mul]i slujb\? {i a[a mai departe…
du-L `n acela[i timp pe sunt obosi]i dup\ ac- Argumente sunt multe De fapt, nimic din ceea
Dumnezeu [i sfin]ind mo- tivit\]ile zilnice sau, cum [i simt c\ toate sunt prin- se petrece `n biseric\ nu
mentul acesta al zilei prin este cazul celor mai vârst- cipale. A[a cum am spus, este `ntâmpl\tor. Totul
prezen]a noastr\ acolo. nici, se pot deplasa mai sfâr[itul zilei, când soa- are un rost. Important es-
De[i este o slujb\ im- greu spre biseric\. ~ns\, rele apune peste tot ceea te ca noi s\ ne str\duim
portant\, se pare c\ `n dac\ st\m s\ ne gândim ce s-a `ntâmplat, este un s\ `n]elegem ceea ce se `n-
zilele noastre este ne- bine, acesta nu este un ar- tâmpl\, s\ reu[im s\ de-
glijat\. Cum v\ expli- moment important `n
ca]i interesul sc\zut al gument suficient de `nte- via]a fiec\ruia, mai ales p\[im starea `n care asis-
credincio[ilor fa]\ de meiat pentru a nu partic- c\ atunci st\ s\ ne cuprin- t\m la slujb\ [i s\ ajun-
aceast\ slujb\? ipa la Vecernie, mai ales d\ [i `ntunericul nop]ii, gem s\ particip\m la ea.
A[ spune, mai degrab\, la cea de sâmb\t\ seara, care ne duce cu gândul la Iar pentru asta, foarte im-
nu c\ este sc\zut intere- care vine dup\ o zi liber\. sfâr[itul vie]ii noastre. portante sunt catehezele
sul credincio[ilor fa]\ de Sper\m `ns\ c\, treptat, Este un moment când e bi- mistagogice sau de expli-
Vecernie, ci c\ ei sunt din care a cultului, pe care
Dumnezeu `i va aduce pe ne s\ ne aducem aminte
ce `n ce mai interesa]i de oameni din ce `n ce mai de Dumnezeu [i, dac\ fa- slujitorii Bisericii noastre
ea. Este foarte important mult la Vecernie [i vor cem acest lucru `n biseri- [tiu c\ le ]in periodic, [i
s\ vedem c\, mai ales `n `n]elege tot mai mul]i c\, c\, este cu atât mai bine. care sunt una din pri-
ultimii ani, cei care par-
de exemplu, o duminic\ Totodat\, vecernia, orit\]ile activit\]ii pas-
ticip\ [i la Vecernie sunt pe care o `ncepi cu vecer- prin rug\ciunile [i cânt\- torale din zilele noastre.
din ce `n ce mai mul]i. nia de sâmb\t\ seara este rile ei, ne ajut\ nu numai (Interviu realizat de Bog-
Este adev\rat c\, fa]\ de mult mai frumoas\ decât s\ ne rug\m lui Dumne- dan DEDU)
„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
[tiri religioase de televiziune din România;
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 pos-
turi de redactor/reporter pentru domeniile:
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
turistic\ [i de arheologie biblic\; - ACTUALITATE RELIGIOAS|
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu- teologie [i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care
sunt interesate de via]a bisericeasc\.
dine cre[tin\;
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
Dosarul de concurs va con]ine:
descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu- - C.V.;
mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei; - scrisoare de inten]ie;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp- - recomandare de la preotul de parohie;
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\
turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in- potrivite a fi publicate `n „Ziarul Lumina“. Subiectele vor
termediul obiectivului camerei de filmat. fi propuse doar cu un titlu [i o prezentare de maxim 3
fraze.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
Dosarele se pot depune `n perioada 7-331 ianuarie 2008
frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz). la sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei
Institutului Biblic [i de Misiune al BOR, Intrarea Miron
Cristea nr. 9, Sector 4, `ntre orele 9:00-15:00 sau la a-
dresa de email info@ziarullumina.ro. Pentru rela]ii pute]i
suna la 031/41.00.125.
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pen-
tru a publica `n „Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de

CM
YK
10 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008

„Nu cumva redevenim indiferen]i [i opaci, deprima]i [i alarmi[ti, creduli fa]\

Opinii de orice zvon emanat de te miri cine, uitând pur [i simplu de Dumnezeul Cel `n
Treime, Care S-a ar\tat la Iordan [i Care nu pierde nici o clip\ din vedere a se
griji de f\pturile Sale? Nu cumva suntem «ortodoc[i», «lumina]i», numai de
s\rb\tori, numai `n biseric\, iar `n afar\ ne amestec\m cu cei ce vie]uiesc `n
`ntuneric [i s\vâr[esc faptele `ntunericului?“ (Pr. Vasile Gordon)

CUV+NT DIN AMVON EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE

S\ nu uit\m c\ A fi `n aten]ia celuilalt

suntem ortodoc[i! de Carmelia LEONTE
disperare de aten]ia celuilalt, care trebuie
s\ ne redea f\râma de eternitate pierdut\.
{i totu[i, cine e cel\lalt? Este semenul
l\sat de Dumnezeu s\ `mi semene mie,
a Am devenit cu adev\rat lumina]i, „~ntreaga existen]\ a omului printre se-
dup\ cum sugereaz\ [i numele, s\ m\ v\d
menii s\i nu este altceva decât o lupt\ pen-
sau, dup\ trecerea zilelor de praznic, tru a acapara aten]ia celuilalt“. Aceste cu- `n el, s\-mi percep gradul de perfec]iune [i
vinte ale lui Milan Kundera mi s-au p\rut de frumuse]e. Este cel care, dac\ `mi
ne `ntoarcem la vechile purt\ri, importante ast\zi, pentru c\ exprim\ un acord\ aten]ie, poate s\ m\ salveze; `mi
`nso]ite de scufund\ri `n prea multele mare adev\r. Cu cât aten]ia pe care o valorific\ existen]a, `mi d\ un impuls. Din
acord\m celorlal]i a sc\zut, cu atât lumea acest motiv, câ]i semeni am, tot atâtea mo-
griji p\mântene? a a devenit mai agresiv\. Vulgaritatea [i tive de bucurie, dar [i tot atâtea posi-
striden]a nu au `ntotdeauna drept cauz\ bilit\]i de a nu mai fi. ~n neaten]ia se-
de pr. Vasile GORDON prostul gust, ci, de multe ori, o imens\ menului meu st\ `ns\[i moartea mea. Un
triste]e, pe care oamenii `ncearc\ s\ o disi- prieten m\ ucide atunci când uit\ c\ exist.
Recunoa[tem, to]i cei care m\rturisim c\ am muleze astfel. Tr\im `ntr-o lume a exce- Dac\ se preface c\ nu m\ vede când trec
pr\znuit Cr\ciunul [i Boboteaza, a fi purt\tori ai selor, deci, a dezechilibrelor. Vedem `n ju- pe lâng\ el, acesta e semn c\ via]a mea a
luminii baptismale, harice, care ne deosebe[te de rul nostru când o bucurie fals\, exagerat\, fost anulat\, cel pu]in pentru câteva mo-
necre[tini, liber-cuget\tori etc. C\ suntem, adic\, ca `n emisiunile de divertisment, când mâh- mente. Dar e suficient ca eu s\ `n]eleg c\
oameni lumina]i! C\ suntem purt\torii luminii primite nirea cea mai neagr\, abandonul `n disper- lucrul acesta s-a `ntâmplat [i poate
la Botez, reaprins\ la praznicile prin care am trecut are. Ba avu]ie de[\n]at\, ba s\r\cie lucie. oricând s\ se repete. Prin repeti]ie, eu m\
recent. C\ci am serbat Cr\ciunul, T\ierea `mprejur a Iubire f\r\ margini urmat\ subit de ura deprind cu moartea creat\ de semenii mei
Domnului [i Boboteaza, participând la Sfânta cea mai crâncen\. Dar toate aceste excese dragi. Orice gest are o greutate imens\
Liturghie; ne-am spovedit [i ne-am `mp\rt\[it; am strig\ dup\ aten]ie, cer s\ fie luate `n pentru c\ [i a[a echilibrul fiin]ei umane
s\rutat Icoana Na[terii Domnului; am colindat [i am seam\. Oamenii nu vor s\ treac\ neob- este fragil. Fiin]a uman\ `ns\[i, prin
ascultat colinde; am fost binecuvânta]i prin stropire cu serva]i, nu vor s\ se piard\ `ntr-o lume care c\dere, a devenit vulnerabil\. arate? Nimeni, atât timp cât chipul nu i se
agheazm\ mare, noi [i casele noastre. Gust\m, `n jubileaz\ permanent [i f\r\ leac `ntr-un fel Or, salvarea de anonimat, de risipire, reflect\ `n ochii semenului s\u. ~n mod
aceste zile (pân\ `n 14 ianuarie, la odovania sau de mistic\ f\r\ fond [i f\r\ perspectiv\. de e[ec [i, `n ultim\ instan]\, de moarte uimitor, aten]ia este ca o sfer\ care se
`ncheierea praznicului Bobotezei) din agheazma mare, Temeiul este `n ea `ns\[i. Odat\ ce st\ `n semenul meu, `n puterea lui de a poate m\ri, `nglobând pe to]i oamenii sau
lu\m anafur\ etc. etc. Dumnezeu a fost scos din ecua]ie, oamenii m\ vedea. A fi `n eternitate `nseamn\ a fi se poate mic[ora pân\ la dispari]ie,
Dar, s\ fim aten]i [i s\ nu ne am\gim cumva: am s-au privit dezorienta]i `n ochi [i nu s-au `n aceast\ minunat\ oglindire. Prin efec- l\sând `ntreaga lume pe dinafar\; aceea[i
devenit, oare, cu adev\rat lumina]i, sau, dup\ trecerea mai recunoscut, `ntrucât lumina aceea tul creat, semenul `mi deschide poarta aten]ie este ca o placent\ `n care orice om,
zilelor de praznic, ne `ntoarcem la vechile, subtil\ care ofer\ adev\r [i recunoa[tere spre Dumnezeul meu, cel p\r\sit, cel ui- b\rbat sau femeie, `[i poart\ fiul. Cu cât
necre[tine[tile, necuviincioasele purt\ri, `nso]ite de lipsea. Complet str\ini unii de al]ii, au tat, cel scos din ecua]ie. A fi `n aten]ia suntem mai aten]i, cu atât fiul cre[te mai
scufund\ri `n prea multele griji p\mântene, cu fe]ele r\t\cit pe p\mânt, trecând prin tot felul de celuilalt este o lupt\ pentru a câ[tiga o frumos, cu cât aten]ia scade, cu atât fiul
`ntunecate, cu leneviri [i del\s\ri, cu vorbe necugetate, crize, experimente [i e[ecuri, pentru ca, `n stare de rug\ciune, atunci când cuvintele poate muri. Prin grija fa]\ de oameni noi
cu atârnarea `n cui a cre[tine[tii haine luminate a final, s\ arunce pe umerii vecinului greu- au fost uitate, este un zbor care aca- to]i devenim un tot coerent [i grija pe care
Botezului? ~n consecin]\, nu cumva redevenim tatea rememor\rii, a reconstituirii chipu- pareaz\ orizontul negru al umanit\]ii. o purt\m se va `ntoarce `n favoarea
indiferen]i [i opaci, deprima]i [i alarmi[ti, creduli fa]\ lui pierdut. Din acest motiv, ne ag\]\m cu Cine `[i mai aminte[te cum ar trebui s\ noastr\. a
de orice zvon emanat de te miri cine, uitând pur [i
simplu de Dumnezeul Cel `n Treime, Care S-a ar\tat la
Iordan [i Care nu pierde nici o clip\ din vedere a se griji PIC|TURA DE ~N}ELEPCIUNE fapt\ bun\: dragostea de
de f\pturile Sale? Nu cumva suntem „ortodoc[i“, Dumnezeu [i dragostea de
„lumina]i“, numai de s\rb\tori, numai `n biseric\, iar aproapele.
`n afar\ ne amestec\m cu cei ce vie]uiesc `n `ntuneric
[i s\vâr[esc faptele `ntunericului? Nu cumva amân\m
Rug\ciunea - „maica faptelor bune“ Auzi ce spune dumneze-
iescul p\rinte Maxim M\r-
`nf\ptuirea bunelor hot\râri pentru un ipotetic pomene[ti la rug\ciune, nu- ceri pedeaps\“, cum `i pun turisitorul - care a fost „vâr-
„mâine“, pe care nu [tim c\-l vom mai apuca? ~n acest Rug\ciunea este maic\ [i mai vezi c\, de la o vreme, unii `n pomelnice la vr\j-
sens este prevenitoare, credem, o pild\ din Pateric: „Un ful teologiei“ [i „bilan]ul
`mp\r\teas\ peste toate se ridic\ ura din mijloc. ma[i. Nu-i voie! Chiar dac\ teologiei ortodoxe“ `n seco-
frate a `ntrebat pe Avva Pimen, zicând: «Avvo, au fost faptele bune. Dar cum este
doi oameni: unul c\lug\r [i altul mirean; c\lug\rul a
Prin rug\ciune se taie vra- `i pune]i pe unii la vr\jma[i, lul VI - `n Filocalie [i `n
socotit seara ca diminea]a s\ lepede cinul [i mireanul a ea maica tuturor faptelor jba [i `ndat\ `l câ[tigi pe [ti]i cum se roag\ Biserica? cartea lui numit\ „Ambi-
socotit seara ca diminea]a s\ se fac\ c\lug\r; `ns\ bune? C\ doar marele A- acela [i `l aduci la `n]ele- Ea se roag\ ca vr\jma[ii s\ gua“, cu care `l `ntrece `n
amândoi au murit `n noaptea aceea. Oare, ce li se va postol Pavel spune: „{i acum gere, la unire. De aceea spu- se `n]elep]easc\, s\ le fie gândire [i pe Sfântul Dioni-
socoti lor?» {i a zis b\trânul: «C\lug\rul a murit r\mân acestea trei: credin]a, ne Sfântul Maxim: „Când iertate p\catele, s\ vin\ la sie Areopagitul, numit [i
c\lug\r [i mireanul mirean, c\ fiecare `n ce s-au aflat, n\dejdea [i dragostea; iar vei vedea pe cineva c\ te cuno[tin]a adev\rului, s\ se „Pas\rea cerului“: „Toate
`n aceea s-au dus»“ (Pentru Avva Pimen). mai mare decât toate este ur\[te sau te nedrept\]e[te, fac\ blânzi [i s\ se `ntoarc\ faptele bune `l ajut\ pe om
Este bine a ne pune `ntreb\ri ca cele de mai sus, dragostea.“ Nu spune a[a? fie cu dreptate, fie cu ne- cu bine. s\ câ[tige dragostea de
acum, la `nceput de an, pentru a ne `nt\ri `mpotriva Deci iat\ c\ cea mai dreptate, `ncepe s\-l pome- A[a se roag\ Biserica,
norilor amenin]\tori, reali [i inventa]i, atât sub Dumnezeu, dar nici una ca
mare fapt\ bun\ nu-i rug\- ne[ti la rug\ciune. Dar s\ c\ci ea niciodat\ nu vrea s\ rug\ciunea. C\ rug\ciunea
aspectul vie]ii materiale, cât [i al celei spirituale, ciunea, dup\ Sfin]ii P\rin]i, nu-l pomene[ti s\-i fie lui fac\ r\u nim\nui. C\ Dum-
totodat\ `mpotriva tuturor ispitelor care ne vin de aceea se cheam\ «maica
dinafar\, dar [i din\untrul nostru. ci dragostea. Dar de ce to- vreun r\u, c\ atunci cade nezeu vrea ca to]i oamenii faptelor bune», c\ ea pe cea
Mai ales s\ nu uit\m (mai mult, s\ fim ferici]i!) c\ tu[i Sfin]ii P\rin]i au spus pe tine. S\ zici a[a: «Doam- s\ se mântuiasc\... Iar noi, mai mare fapt\ bun\ o
suntem ortodoc[i, binecuvânta]ii dreptei credin]e, nu c\ rug\ciunea este maic\ a ne, Iisuse Hristoase, milu- când avem o sup\rare, ni se ajunge, pe dragoste.“
beneficiarii unei religii oarecare. S\ nu uit\m, cu tuturor faptelor bune? Pen- ie[te-m\ pe mine, p\c\to- pare c\ cutare ne ur\[te. Toate faptele bune apro-
u[ur\tate copil\reasc\, de sfintele [i frumoasele slujbe tru c\ ea aduce `n sufletul sul, [i pe fratele meu Dar Biserica, nu! Ea nu face pie pe om de Dumnezeu,
la care am participat, c\ci via]a liturgic\ este `ns\[i nostru [i dragostea. Dra- (cutare), c\ pentru p\catele deosebire. Ea se roag\ de- dar rug\ciunea le une[te.
respira]ia noastr\ duhovniceasc\. Uneori poate ne gostea de Dumnezeu [i dra- mele s-a sup\rat pe mine. opotriv\ pentru to]i, ca s\ Este ca [i când ai face o u[\
ru[in\m de faptul c\ suntem ortodoc[i, alteori nu gostea de aproapele nu vin Pentru c\ fratele meu este fie buni.
realiz\m valoarea inestimabil\ a Ortodoxiei. ~n din t\blii, sau un dulap, [i
pe alt\ cale `n sufletul nos- oglinda mea [i el vede De aceea, vorbind despre vezi c\ se potrivesc lucru-
articolul „Bucuria de a fi ortodox“, pr. dr. Nicolae Dura tru, decât prin calea r\ut\]ile mele»“. sfânta rug\ciune, v-am
spunea: „Exist\ acas\, dar [i `n diaspor\ unii a[a-zi[i rile trase la geal\u, dar nu
apar]in\tori ai Ortodoxiei, care se ru[ineaz\ cu
rug\ciunii! A[a spune [i Sfântul Ioan spus c\ ea se nume[te „mai- se lipesc pân\ nu pui clei.
apartenen]a lor confesional\, ca de altfel [i de limba [i Bun\oar\ s\ spun: dac\ Sc\rarul: „S\ nu `nvinuie[ti ca tuturor faptelor bune“, Iar când ai pus clei, le-ai
identitatea lor, `ns\ majoritatea covâr[itoare a fiilor ai sup\rat pe cineva sau te-a cumva pe fratele t\u când pentru c\ ea aduce `n sufle- f\cut dintr-o bucat\ toate.
Bisericii noastre sunt ferici]i c\ sunt ortodoc[i...“ sup\rat cineva [i `ncepi s\-l te rogi pentru el sau s\-i tul nostru cea mai mare A[a este [i rug\ciunea.
Ne amintim cu mare bucurie, de asemenea, de Rug\ciunea nu numai c\
cuvintele monahului Rafael Noica, fiul cunoscutului `l apropie pe om de Dum-
filosof Constantin Noica, care m\rturise[te c\, atunci nezeu, ci `l lipe[te de Dum-
când a `mbr\]i[at ortodoxia (fiind anglican mai `ntâi,
dup\ mam\, apoi pentru o vreme catolic), a sim]it o nezeu [i `l face un duh cu
bucurie inefabil\. El spune: „Omul prin fire este El. Este ceea ce spune ma-
ortodox: chinez, libian, negru din Africa, piele ro[ie, rele Apostol Pavel: „Cela ce
orice ar fi el, prin firea lui este ortodox... Ortodoxia este se lipe[te de desfrânat\, un
singura realitate a omului, este `n firea omului...“ trup este cu ea... [i cel ce se
Ferici]i c\ ne-am n\scut ortodoc[i, `n aceste zile lipe[te de Domnul, un duh
când gust\m din agheazma mare, cu credin]\, n\dejde este cu El.“ Sudura aceasta
[i dragoste, s\ ne aducem aminte de propriul Botez, de duhovniceasc\ de a se uni
faptul c\ suntem fii ai luminii, a[a cum aten]ioneaz\ omul cu Dumnezeu, se face
Marele Pavel: „Alt\dat\ era]i `ntuneric, iar acum pe calea rug\ciunii.
sunte]i lumin\ `ntru Domnul; umbla]i ca fii ai
luminii!... {i nu fi]i p\rta[i la faptele cele f\r\ road\ ale Dar când auzim noi de
`ntunericului, ci mai degrab\ osândi]i-le pe fa]\!“ rug\ciune, s\ nu credem c\
(Efeseni 5, 8,11). Iar `n alt loc: „S\ lep\d\m, dar, toat\ rug\ciunea noastr\
lucrurile `ntunericului [i s\ ne `mbr\c\m cu armele este rug\ciune. Dac\ eu zic
luminii. S\ umbl\m cuviincios, ca ziua: nu `n ospe]e [i cu limba rug\ciunea, sau cu
`n be]ii, nu `n desfrân\ri [i `n fapte de ru[ine, nu `n gura, iar mintea este pe
ceart\ [i `n pizm\...“ (Romani 13, 12-13). Numai dealuri, eu m\ `n[el pe mi-
urmând aceste `ndemnuri, avem dreptul s\ n\d\jduim ne când m\ rog. C\ Dumne-
`ntr-un an mai bun, pentru noi, familiile noastre [i, nu zeu, `n vremea rug\ciunii,
`n ultimul rând, pentru scumpa, dar mult `ncercata nu caut\ numai buzele [i
noastr\ ]ar\.
limba, ci caut\ mintea [i in-
* PR. VASILE GORDON ESTE PROF. UNIV. DR. LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX| ima. (Arhim. Cleopa ILIE,
„PATRIARHUL JUSTINIAN“ DIN BUCURE[TI, SPECIALIZAREA OMILETIC| [I CATEHETIC| Despre rug\ciune)
 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008 11
REGINA ANA, PRIMUL INTERVIU : Televiziunea Român\ va difuza, ast\zi, o edi]ie extraordinar\ a

Actualitate emisiunii „Profesioni[tii“ cu Eugenia Vod\, având-o ca invitat\ pe Majestatea Sa Regina Ana a României.
Acest interviu este singurul acordat de-a lungul vie]ii sale de c\tre Regina Ana. Cu acest prilej, timp de
aproximativ o or\, Regina Ana va aduce `n fa]a telespectatorilor povestea vie]ii sale al\turi de Regele
Mihai I, precum [i povestea familiei din care face parte. Regina Ana a României, fiic\ a principelui René de
Bourbon-Parma [i a principesei Margareta a Danemarcei, s-a n\scut la 18 septembrie 1923 la Paris.

Campus sportiv [i bazin de `not `n fiecare jude] PE SCURT

~n fiecare jude] ar trebui
s\ se construiasc\ [i câte un
campus sportiv, a declarat,
ministrul Educa]iei, Cerce-
t\rii [i Tineretului, Cristian
Adomni]ei.
„Vor fi construite câte trei
campusuri [colare `n fiecare
jude], printre care unul pen-
tru grupuri sportive. Am `n-
curajat fiecare jude] s\ sta-
bileasc\, drept prioritar\, `n
ac]iunile sale [i un campus
cu profil sportiv. Jude]ele
trebuiau s\ ne trimit\ cele
trei loca]ii `n care s\ fie cons-
truite campusurile“, a afir-
mat ministrul.
El a precizat c\ `n fiecare
jude] va fi construit câte un
bazin de `not de 25 de metri
cu [ase culoare, iar `n
jude]ele mari câte dou\. De
asemenea, fiecare sector al
Ziua lui
Eminescu,
Ambulan]ele nu vor pl\ti taxa
Bucure[tiului va avea câte
un bazin.
„A[teptam propunerile
pentru a vedea unde s\ am-
plas\m aceste bazine. Licita-
]iile pentru bazinele de `not,
s\lile de gimnastic\ [i gr\di-
ni]e vor `ncepe `n foarte scurt
timp“, a explicat Adomni]ei.
Referindu-se la locurile `n
gr\dini]e, ministrul a spus
c\ deja ministerul a primit
de la Institutul Na]ional de
Statistic\ situa]ia tuturor
copiilor n\scu]i `n România
dup\ 1 ianuarie 2005 pân\
la jum\tatea anului 2007.
„{tim `n fiecare comun\ [i
ora[, câ]i copii s-au n\scut.
Comparând necesarul de
locuri cu cele disponibile,
vom vedea unde [i câte locuri
vor fi necesare. Situa]ia `n
gr\dini]e se va rezolva pe
parcursul a trei ani. Nu m\
a[teptam ca primarii s\ dea
terenuri pentru acest lucru.
Pentru gr\dini]e, vor fi cons-
truite cl\diri cu parter, plus
etajul 1 `n curtea [colilor,
separat [i nu `n acela[i corp“,
a explicat Adomni]ei.
Referindu-se la minista-
]iile de epurare a apelor pen-
tru [coli, ministrul Educa]iei
a precizat c\ acestea vor fi
construite numai `n locali-
t\]ile unde nu s-a prev\zut
re]ea de canalizare pân\ `n
2009.
„Costurile pentru mi-
nista]iile de epurare a apei
`n [coli sunt mici. Avem bani
pentru a dota cu minista]ii
8.000 de loca]ii. Fonduri sunt
`n buget, dac\ va mai fi
nevoie vom mai primi prin
redimensionarea bugetului“,
a afirmat ministrul. (O.R.)
Premiere-eveniment
la TNB
Alexandru Tocilescu monteaz\,
`n premier\ na]ional\, la Teatrul
Na]ional Bucure[ti (TNB),
„Eduard al III-lea“, de William
Shakespeare [i Cornel Todea
pune `n scen\ „Ecaterina cea
Mare“ de George Bernard Shaw,
cele dou\ spectacole fiind cele
mai importante nout\]i ale
`nceputului de an, la TNB.
„Eduard al III-lea“, pies\
atribuit\ recent lui William
Shakespeare, montat\ `n pre-
mier\ na]ional\, `ntr-o viziune
modern\, anume conceput\ pen-
tru Sala Mare, „se afl\ `ntr-un
stadiu foarte avansat de
preg\tire“, potrivit TNB. Eduard
al III-lea, regele Angliei, va fi
`ntruchipat de Ion Caramitru,
sub `ndrumarea regizoral\ a lui
Alexandru Tocilescu, care a re-
gizat [i „Hamlet“, interpretat tot
de Ion Caramitru, directorul
TNB. Cornel Todea va pune `n
scen\ „Ecaterina cea Mare“, de
George Bernard Shaw, un spec-
tacol cu Maia Morgenstern [i

s\rb\torit\ de prim\ `nmatriculare {tefan Iordache al\turi de tineri

pe scen\
Trei mari actori, Valeria Seciu,
Ovidiu Iuliu Moldovan [i Ion Carami-
tru, acompania]i de clarinetistul Au-
relian Octav Popa, vor prezenta pe 15
ianuarie, pe scena Amfiteatru a Tea-
trului Na]ional din Bucure[ti (TNB),
spectacolul „Trecut-au anii...“, dedicat
`mplinirii a 158 de ani de la na[terea
poetului Mihai Eminescu. Reprezen-
ta]ia acestui spectacol este organizat\
de UNITER [i TNB.
„Trecut-au anii...“ a fost realizat `n
2000 pe texte de Eminescu [i a fost in-
clus `n Programul Na]ional „Anul 2000
- Anul Eminescu“, ini]iat de Ministerul
Culturii pentru a marca aniversarea a
150 de ani de la na[terea poetului.
Spectacolul a fost prezentat `n
marile ora[e ale României, dar [i `n
SUA, Canada [i ]\ri din Europa.
Clarinetistul Aurelian Octav Popa
a selectat pentru acest spectacol o
muzic\ ce se `mbin\ de minune cu
textele eminesciene, spre pl\cerea
publicului.
Ministrul Culturii [i Cultelor,
Adrian Iorgulescu, va `nmâna,
m=ine, la Boto[ani, Premiul na]ional
de poezie „Mihai Eminescu“ pentru
debut.
Premiul va fi acordat cu prilejul
unei gale speciale care se va avea loc
m=ine, la Teatrul Mihai Eminescu, `n
cadrul „Zilelor Eminescu“. „Domnul
ministru a confirmat prezen]a la
Boto[ani. El va veni ast\zi, `ns\
urmeaz\ s\ definitiv\m un program
al domniei sale. Cert este c\ el va
`nmâna premiul de debut“, a declarat,
miercuri, prefectul Gheorghe Sorescu.
Premiul pentru Opera Prima se
acord\ `ncepând din 1998, el fiind
atribuit pentru cea mai bun\ apari]ie
editorial\ de debut `n poezie. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ATELIERE DE TEATRU ~N nizeaz\, `ncepând din aceast\ lun\, Autorit\]ii Na]ionale pentru Tineret de camioane, autovehicule [i trac-
ENGLEZ| PENTRU COPII: Teatrul cursuri de limba român\ pentru (ANT). ANT a lansat, joi, noul proiect toare. „Sunt licee `n care ma[inile au
„Ion Creang\“ organizeaz\ ateliere
de teatru `n limba englez\ pentru co-
pii cu vârste cuprinse `ntre 7 [i 10
ani, care vor fi sus]inute de actri]a
irlandez\ Cliodhna Noonan.
Prima sesiune de lucru va avea loc
la 26 ianuarie, ora 11:00, la sala Stu-
dio a Teatrului „Ion Creang\“. Taxa
de participare este de 150 de lei, iar
num\rul de locuri - limitat. Taxa in-
clude participarea la atelier [i acce-
sul la zece spectacole pentru un p\-
rinte (`nso]itor) [i un copil, `n perioa-
da ianuarie-martie. ~n zece s\pt\mâ-
ni de ateliere, copiii vor crea, vor pro-
duce [i vor juca, `n limba englez\, `n
propriul lor spectacol. a MAI MUL}I BANI PENTRU
a CURSURI DE LIMBA RO- PROIECTELE TINERILOR: Bugetul
M+N| PENTRU STR|INI: Institu- pentru proiectele pentru tineret va fi
tul Cultural Român (ICR) orga-
actori recent angaja]i `n trupa
TNB: Alexandru Nedelcu, Ana
~n videoconferin]a de joi, dr. Raed Arafat, subsecretar
tru ambulan]\ preg\tirea va dura [ase
luni, iar pentru unit\]ile de primiri ur-
Macovei, Mihai Calot\ [i Florin
L\z\rescu. Rodica Popescu
gen]e un an. La cursuri se va face [i Bit\nescu preg\te[te, pentru
de stat `n Ministerul S\n\t\]ii, a f\cut c=teva instruirea pentru noile ambulan]e [i `nceputul acestui an, spectacolul
preciz\ri cu privire la finan]area Serviciului de Ambulan]\ pentru echipamentele existente, iar la „~nc\-i bine!“, `n programul „U[i
formarea personalului pentru situa-
`n 2008. Printre cele mai importante m\suri care urmeaz\ a ]iile speciale [i probleme de urgen]e deschise pentru to]i“. Actri]a
revine pe scena Na]ionalului `n
fi luate se num\r\ finan]area ambulan]elor direct din majore se va colabora cu Inspectoratul
tripl\ ipostaz\, de autor dra-
pentru Situa]ii de Urgen]\ (ISU).
bugetul CNAS, [i nu pe num\rul de kilometri, ca p=n\ Un anun] important a fost [i acela matic, regizor [i interpret. „~nc\-i
potrivit c\ruia Serviciul de Ambulan]\ bine!“, prima pies\ pe care a
acum, [i renun]area la taxa de prim\ `nmatriculare. scris- o dup\ marele succes
[i ma[inile de la SMURD nu vor mai
pl\ti taxa de prim\ înmatriculare. `nregistrat cu „Cinci femei de
~n 2008, finan]area ambulan]elor SMURD, nu exist\ finan]are de la tranzi]ie“, urmeaz\ s\ intre `n
se va face prin buget global, de c\tre CNAS decât pentru componenta cos- repeti]ii peste c=teva zile, iar pre-
Casa Na]ional\ de Asigur\ri de S\n\- turilor medicale pentru elicopter. MS Nereguli grave la miera este prev\zut\ pentru
tate (CNAS), nu dup\ num\rul de ki- va prelua `n acest an [i finan]area de serviciile de ambulan]\ sf=r[itul lunii martie, la Sala 99.
lometri, ca p=n\ acum. Serviciile jude- la unit\]ile de primiri urgen]e pentru Programul „U[i deschise pentru
]ene de ambulan]\ vor primi [i o finan- reactivi [i anumite investiga]ii - cum Potrivit dr. Raed Arafat, controa- to]i“ a debutat anul trecut, cu
]are de la bugetul de stat, prin Minis- ar fi computer tomograf - mai ales pen- lele efectuate `n serviciile de ambulan- spectacolul „Cu u[ile `nchise“, de
terul S\n\t\]ii (MS), care va asigura tru persoanele care nu se interneaz\“, ]\ din teritoriu au scos la iveal\ grave Jean-Paul Sartre. Ion Caramitru,
fondurile necesare pentru medicamen- a declarat joi, `n cadrul videoconferin- nereguli, care pot pune `n pericol via]a directorul TNB, a men]ionat c\
te, materiale sanitare [i asigur\ri, iar ]ei cu autorit\]ile sanitare din terito- pacien]ilor: ambulan]e f\r\ personal, activitatea teatrului va fi
`n unele jude]e vor veni bani [i de la riu, dr. Raed Arafat, subsecretar de truse incomplete, stocuri de materiale condi]ionat\, `n 2008, de
bugetul local. „În ceea ce prive[te stat `n cadrul MS. expirate, un real pericol pentru pa-
cien]i (cum ar fi electrozii de la defibri- `nceperea lucr\rilor de consoli-
SMURD, acesta va fi finan]at de la Acesta a f\cut unele preciz\ri [i `n dare [i modernizare a cl\dirii din
bugetul de stat, prin Ministerul S\- ceea ce prive[te formarea personalului latoare), lipsa gulerelor cervicale pen-
tru copii [i adul]i, lipsa medicului coor- Pia]a Universit\]ii. Astfel, Sala
n\t\]ii Publice [i MIRA, în colaborare medical. Astfel, formarea va fi rea- Atelier [i Sala Amfiteatru sunt
cu autorit\]ile locale. În cazul lizat\ dup\ o nou\ metodologie: pen- donator din dispecerat. Subsecretarul
de stat a atras aten]ia autorit\]ilor de primele care vor intra `n
s\n\tate public\ jude]ene s\ monito- repara]ii, o solu]ie ar fi ca specta-
rizeze `n permanen]\ activitatea ser- colele s\ se joace la Sala
viciilor de ambulan]\, pentru a veni Rapsodia, de pe Lipscani [i la
astfel `n sprijinul pacien]ilor. Sala Arcub. Ultima care va inta
Dr. Arafat a atras aten]ia [i `n [antier va fi Sala Mare.
asupra respect\rii reglement\rilor
privind acordarea asisten]ei me-
dicale, care prev\d cazurile în care A[ez\minte culturale
este necesar\ prezen]a medicului [i
cazurile în care este necesar\ doar
`n toate localit\]ile
prezen]a asistentului. ~n viitor, vor Guvernul a lansat un program
exista mecanisme de raportare a prioritar na]ional pentru constru-
situa]iilor zilnice din partea servici-
irea de sedii pentru a[ez\minte
ilor de ambulan]\ [i a situa]iilor spe- culturale `n localit\]ile unde nu
ciale, cum ar fi accidentele colective,
exist\ asemenea institu]ii,
explozii, situa]ii de calamitate. De anun]\ Ministerul Culturii [i
asemenea, cu sprijinul ISU, va fi
Cultelor (MCC) pe site-ul s\u.
`nfiin]at un centru opera]ional la MS,
pentru situa]ii de urgen]\, cum ar fi Programul prevede [i reabi-
epidemiile. (O.B.) litarea, modernizarea, dotarea [i
finalizarea lucr\rilor de cons-
truc]ie a a[ez\mintelor culturale
de drept public, din mediul rural
[i mic urban. Hot\r=rea a fost
luat\ `n vederea cre[terii calit\]ii
vie]ii culturale `n mediul rural [i
mic urban prin extinderea [i
str\ini. Primul modul `ncepe pe 24 de metodologie pentru finan]area o vechime de 30 de ani [i nu au mai
ianuarie [i va cuprinde 36 de ore de celor destinate tineretului. sus]inerea infrastructurii cultur-
primit dreptul de a circula“, a spus ale existente [i prin diversificarea
curs [i 18 ore de conferin]e. Acestea Forma de proiect prezentat\ a ]i- ministrul Adomni]ei.
nut seama de solicit\rile ONG- ofertei culturale. MCC sus]ine c\
se vor desf\[ura la Liceul „Alexan- De asemenea, el a men]ionat c\ cele trei direc]ii de ac]iune ale
dru Vlahu]\“, pre]ul unui modul fi- urilor de tineret ca urmare a `ntâl- dore[te ca pân\ la sfâr[itul anului,
nirilor zonale ce au avut loc `n pe- programului [i cele dou\ surse de
ind de 700 de lei. fiecare [coal\ s\ aib\ laboratoare de finan]are au determinat divizarea
Conferin]ele vor avea drept teme: rioada noiembrie-decembrie 2007. informatic\. Adomni]ei a mai afir-
ANT `[i continu\ [i `n 2008 concur- Programului na]ional `n trei pro-
„Prezentarea Bucure[tiului“ (confe- mat c\ dore[te s\ doteze labora- grame independente, cu operatori
ren]iar: Ruxanda Beldiman), „Istoria surile de proiecte organizate atât la toarele de informatic\ cu table in-
nivel na]ional, cât [i local, oferind distinc]i [i reguli de operare dis-
limbii române, „Literatura român\, teligente pentru copiii de pân\ la tincte. Ministerul Agriculturii [i
teatru“ (Marian Popescu), „Cultur\ organiza]iilor de [i pentru tineret
clasa a VIII-a. Dezvolt\rii Rurale va imple-
cinematografic\, arte plastice, urba- posibilitatea de a beneficia de fi-
nan]\ri. Cristian Adomni]ei a mai spus c\ menta activit\]ile pentru reabi-
nism“ (Simona Monica Pascariu), dore[te s\ cumpere pentru elevii de litarea [i modernizarea infra-
„Istorie modern\, politic\ româneas- ~n 2008, liceele auto vor fi dotate
cu camioane cu remorc\ [i câte un pân\ `n clasa a VIII-a minicalcula- structurii culturale rurale exis-
c\, jurnalism“ (Ioana Av\dani), toare care au un pre] de aproximativ tente [i dotarea cu echipamentul
„Obiceiuri religioase, bârfe istorice“. autovehicul, iar liceele agricole cu
câte un tractor, a declarat, joi, mi- 100 de euro. „Practic, un minicalcu- de practic\ cultural\ necesar,
nistrul Educa]iei, Cercet\rii [i Tine- lator nu are capacitatea unui laptop, prin Programul Na]ional de
retului, Cristian Adomni]ei. poate fi folosit pentru conectarea la Dezvoltare Rural\ [i prin acce-
Astfel, vor fi alocate 40 de mi- internet sau pentru re]eaua pro- sarea fondurilor europene din
suplimentat cu 20% `n 2008, conform lioane de euro pentru achizi]ionarea prie“. a Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rural\ (FEADR). a
12 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008
MEDICAMENT: Un medicament dezvoltat de o echip\ de cercet\tori americani împotriva artritei

Por]ia s-a dovedit eficace pentru bolnavii de Alzheimer, îmbun\t\]ind starea lor de s\n\tate în „doar
câteva minute“. Cercet\torii au remarcat c\ medicamentul [i-a f\cut efectul foarte repede în
cazul a 10 pacien]i [i au început un studiu pentru a evalua acest aspect. Medicamentul

de s\n\tate func]ioneaz\ prin cur\]area surplusului de substan]\ chimic\ numit\ „tumor necrosis factor
alpha“ (TNF alpha). Aceast\ substan]\ provoac\ inflamarea încheieturilor pacien]ilor cu artrit\,
dar joac\ [i un rol important în func]ionarea creierului [i un rol cheie în maladia Alzheimer.

ANALIZE MEDICALE
Importan]a consulta]iei prenatale
NSE ajut\ `n monitorizarea gramate, efectuate, de obi- modul în care pot acestea tegreze social, familial [i pro-
cei, la acela[i medic dup\
tratamentului programul expus, uneori pot
afecta at=t f\tul, c=t [i ma-
ma. Constat=nd c=t de redus
fesional. Tinerele viitoare
mame nu con[tientizeaz\ în-
ap\rea situa]ii neprev\zute,
cancerului pulmonar ce necesit\ examinare de ur-
este num\rul gravidelor co-
rect dispensarizate fa]\ de
totdeauna imensa responsa-
bilitate ce le revine fa]\ de
NSE (NEURON SPECIFIC ENOLASE) este o gen]\, de multe ori în afara cele care vin pentru prima copilul înc\ nen\scut [i este
enzim\ glicolitic\ localizat\ `n special `n citoplasma programului cabinetelor am- oar\ la consulta]ie, atunci de în]eles într-o oarecare m\-
neuronal\. NSE poate fi eliberat\ `n concentra]ie bulatorii (în timpul noap]ii, c=nd trebuie s\ nasc\, am sur\ acest lucru, ]in=nd cont
crescut\ `n s=nge `n neoplasme neuronale sau neu- în weekend). În aceste ca- considerat c\ este bineveni- de v=rsta lor, de aceea este
roendocrine [i, de asemenea, `n cancerul pulmonar. de dr. Ecaterina zuri, în func]ie de gravitatea t\ aceast\ repetat\ pledoa- necesar\ o implicare mai ac-
Unul dintre principalele atribute ale testului DALAS situa]iei, distan]a fa]\ de rie pentru aceast\ activitate tiv\ în acest sens a medicilor
const\ `n a urm\ri eficacitatea tratamentului
A[a cum am mai scris [i în maternitate [i posibilit\]ile at=t de important\ pentru de familie, a asistentelor aces-
`nceput `n unele maladii. de transport, se va solicita prevenirea morbidit\]ii [i
Cre[teri ale NSE se `nt=lnesc `n neuroblastom, alte r=nduri, consulta]ia gra- tora, care trebuie s\ conving\
serviciul de ambulan]\, care mortalit\]ii materno-fetale. gravida c=t este de impor-
dar [i `n cazul altor tumori ale copiilor. Totu[i, ni- videlor în timpul sarcinii es- va aduce gravida la clinica
te cov=r[itoare ca importan- Importan]a consulta]iei pre- tant\ consulta]ia de speciali-
velul de peste 100 ng/ml la copil este `nalt sugestiv de gard\ pentru consult [i
pentru neuroblastom. Cre[teri se mai pot `nt=lni [i ]\ pentru buna desf\[urare natale are [i o dimensiune tate în timpul sarcinii.
tratament de urgen]\. Este social\, care ne prive[te pe
la pacien]ii care fac dializ\. Metoda de testare cea a acesteia, c=t [i pentru adu- bine ca pacienta s\ aib\ a-
mai folosit\ se nume[te RIA [i nu este o metod\ de cerea pe lume a unui nou- to]i: s\n\tatea noilor s\i * DR. ECATERINA DALAS ESTE MEDIC PRIMAR

screening. Valorile de referin]\ sunt: 0-12.5-15

n\scut s\n\tos.
ng/mL. Valorile ce reprezint\ cre[teri moderate ale Ideal ar fi ca gravida s\
concentra]iei serice ale acestui marker sunt: 15-40
fie consultat\ de un medic
ng/ml. Valorile sugestive reprezint\ cre[teri de c=te- specialist obstetrician lunar,
va ori peste nivelul normal (chiar de sute de ori). Se
consider\ a fi cre[teri mari cele de peste 40 ng/ml.
p=n\ la 32 de s\pt\m=ni, bi-
NSE se folose[te mai ales pentru monitorizarea lunar ulterior, p=n\ la 36 de
tratamentului [i evolu]iei cancerului pulmonar cu s\pt\m=ni [i s\pt\m=nal
celule mici, a neuroblastomului, a cancerului p=n\ la termen. Consulta]ia
tiroidian medular. (Rubric\ realizat\ cu sprijinul se poate desf\[ura în cabine-
laboratorului Focus Lab Plus Bucure[ti - www.fo- tele de specialitate din poli-
cuslab.ro) clinici, în ambulatoriile de
specialitate ale maternit\]i-
lor, cum este cel al Materni-
t\]ii „Cuza Vod\“ Ia[i, sau în
DREPTURILE ASIGURATULUI cabinetele private, dintre ca-
re multe au contract cu Casa
Ce obliga]ii de Asigur\ri. Consulta]ia va
`ncepe cu anamneza, o discu-
are asiguratul ]ie între medic [i pacient\,
pentru a se eviden]ia even-
- s\ se `nscrie pe lista unui medic de familie; tualele afec]iuni generale
- s\ anun]e medicul de familie ori de c=te ori sau obstetricale ce ar putea
apar modific\ri `n starea sa de s\n\tate; intervene `n buna desf\[u-
- s\ se prezinte la controalele profilactice [i pe- rare a sarcinii actuale. Se va
riodice stabilite prin contractul-cadru; efectua ulterior un examen
- s\ anun]e `n termen de 15 zile medicul de fa-
milie [i casa de asigur\ri asupra modific\rilor date-
am\nun]it general [i obste-
lor de identitate sau a modific\rilor referitoare la trical [i se vor studia rezul-
`ncadrarea sa `ntr-o anumit\ categorie de asigura]i; tatele examenelor paraclini-
- s\ respecte cu stricte]e tratamentul [i indi- ce efectuate. În urma celor
ca]iile medicului; constatate, obstetricianul va
- s\ aib\ o conduit\ civilizat\ fa]\ de personalul aprecia necesitatea unor
medico-sanitar; analize suplimentare [i va
- s\ achite contribu]ia datorat\ fondului [i suma face recomand\ri igieno-di-
reprezent=nd coplata, `n condi]iile stabilite prin etetice [i terapeutice dup\
contractul-cadru; caz. Toate aceste constat\ri
- s\ prezinte furnizorilor de servicii medicale medicale, precum [i rezul-
documentele justificative ce atest\ calitatea de tatele examenelor paracli-
asigurat. nice [i imagistice (ecografia)
Persoanele care nu fac dovada calit\]ii de asigu-
vor fi notate în carnetul de
rat beneficiaz\ de servicii medicale numai `n cazul
urgen]elor medico-chirurgicale [i al bolilor cu po-
gravid\ sau p\strate într-un
ten]ial endemo-epidemic [i cele prev\zute `n Pro- dosar pe care gravida îl va
gramul na]ional de imuniz\ri, monitorizarea aduce la fiecare vizit\ medi-
evolu]iei sarcinii [i a l\uzei, servicii de planificare cal\, astfel înc=t obstetri-
familial\, `n cadrul unui pachet minimal de ser- cianul s\ poat\ evalua e-
vicii medicale. a volu]ia sarcinii în dinamic\.
În afara consulta]iilor pro-
supra sa carnetul de gravi- membri, care trebuie s\ fie OBSTETRIC|-GINECOLOGIE, COORDONATORUL
d\, astfel ca medicul de gar- AMBULATORIULUI DE SPECIALITATE
ap]i s\ se dezvolte [i s\ se in- ALMATERNIT|}II „CUZA -VOD|“ IA{I
d\ s\-[i poat\ forma rapid o
opinie despre evolu]ia sarci-
nii înainte de apari]ia eveni-
mentului acut ce a adus fe-
meia la spital în urgen]\.
Este necesar\ o mai bun\ co-
laborare în acest sens între
medicul de familie, pacient\
[i medicul specialist [i, în-
truc=t nu exist\ un sistem
informatizat de comunicare
[i de stocare a datelor, singu-
ra cale r\m=ne carnetul de
gravid\. Din p\cate, mul]i
medici de familie opresc toa-
te aceste informa]ii scrise
(protocoale ecografice, rezul-
tate ale analizelor) la fi[a de
la dispensar, f\r\ s\ con-
semneze datele [i în carnetul
de gravid\, astfel înc=t gra-
vida vine de urgen]\ la
camera de gard\, transmi-
]=ndu-ne verbal c\ toate „au
fost bune“ p=n\ în prezent.
Dispensarizarea
sarcinii este esen]ial\
Majoritatea sarcinilor
evolueaz\ normal, dar
consulta]ia obligatorie
are menirea de a se-
lec]iona acele gravide
cu probleme de s\-
n\tate, care, negli-
jate, pot duce fie la
pierderea sarcinii,
fie la periclitarea
vie]ii mamei. Am dis-
cutat deja, în arti-
colele precedente, de-
spre diversele afec]iuni
specifice sarcinii sau aso-
ciate acesteia [i despre

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008 13
~NFR+NGERE SEVER| PENTRU ICIM ARAD: Echipa feminin\ de baschet BC
Sport ICIM Arad a fost `nvins\ f\r\ drept de apel pe teren propriu de forma]ia rus\
BC Moscova, cu scorul de 101-82 (31-20, 28-19, 22-22, 20-21), `n prima
man[\ a [aisprezecimilor de final\ ale FIBA Euro Cup. Pentru echipa ar\dean\
au punctat Milovanovic (23 puncte), Moore (26), Pavel (12), Zoric (18), Urban
(1) [i Gladden (2 ). Returul va avea loc pe 17 ianuarie, la Moscova.

Casillas a refuzat un contract PE SCURT

UEFA vrea mai multe echipe
la Campionatele Europene
Purt\torul de cuv=nt al
UEFA, Willian Gaillard, a
anun]at c\ la Congresul
ce va avea loc pe 31 ianu-
arie la Zagreb, forul euro-
pean va dezbate cre[terea
num\rului de echipe ca-
lificate la Campionatul
European la 24.
„Au fost f\cute studii
asupra efectelor cre[terii
num\rului de participan-
te la turneul final al
Campionatului Euro-
pean. Acest lucru ar pu-
tea genera un interes sc\-
zut, `ns\ `n faza prelimi-
nariilor, [i trebuie luate
`n calcul [i astfel de pro-
bleme. De asemenea,
cre[terea num\rului de
echipe calificate pentru
turneul final reduce con-
siderabil [ansele ]\rilor
mici de a g\zdui turneul“,
a declarat purt\torul de
cuv=nt al UEFA, Willian
Gaillard.
UEFA a precizat `ns\
c\ la Congresul ce va avea
loc la Zagreb pe data de
31 ianuarie vor avea loc
doar discu]ii, decizia ur-
m=nd s\ fie luat\ cu alt\
ocazie. Orice schimbare a
actualului format, cu 16
echipe, va avea loc cel mai
devreme `ncep=nd cu tur-
neul din 2016. a
pe via]\ fabulos la Real Madrid
Portarul Iker Casillas
(foto), „`ngerul“ salvator din
poarta na]ionalei Spaniei [i al
echipei Real Madrid, consi-
derat de mul]i cel mai bun
din lume, a refuzat un con-
tract pe via]\ oferit de liderul
Primerei Division, relateaz\
goal.com. Casillas, elogiat de
media spaniol\ dup\ evolu]ia
sa din jocul cu Real Zaragoza
(2-0) de duminica trecut\, are
contract cu Real Madrid p=n\
`n iunie 2011. El este mul-
]umit cu situa]ia actual\ [i a
refuzat un contract pe via]\
cu un salariu anual de 10,5
milioane de euro. Clubul ma-
drilen va insista din nou cu
aceast\ ofert\ la `ncheirea se-
zonului. Iker Casillas, 26 ani,
a jucat `ntreaga sa carier\ la
Real Madrid, unde a debutat
`n 1999. (N.P.)
Nici un dinamovist
nu este transferabil
Cristian Borcea, pre[edintele
executiv al clubului FC
Dinamo Bucure[ti, a declarat
c\ echipa sa r\m=ne un candi-
dat la titlul de campioan\.
„Dinamo are cel mai valoros lot
din ]ar\ [i este normal s\ ne
propunem obiective m\re]e.
Nu vor pleca juc\tori `n
aceast\ iarn\. Avem multe
oferte, dar nu le vom da curs.
Lobon] [i Pulhac sunt netrans-
ferabili. Niculescu r\m=ne pe
loc. Nu sunt obi[nuit cu locul 6
[i v\ promit c\ nu r\m=nem
aici. Dinamo a fost, este [i

{anse mici pentru rom=ni la Melbourne r\m=ne una dintre candidatele

la titlu“. (D.T.)

a Patru din cei cinci tenismeni rom=ni prezen]i pe tabloul principal la Australian Open vor avea ca adversari
`n primul tur, capi de serie a Cea mai grea misiune o va avea Sorana C=rstea, care va da piept cu a patra
favorit\ a turneului, Ana Ivanovic a Pavel [i H\nescu `i vor `nt=lni pe Igor Andreev, respectiv P. H. Mathieu a
Andrei Pavel [i Victor H\nescu vor trebui
s\ se `ntrebuin]eze serios pentru
a ajunge `n turul 2 la Australian Open
Meci inversat `n
„Challenge Cup“
Selec]ionata Bucure[tiului joac\ duminic\
`n etapa a V-a a Challenge Cup `mpotriva
rugby[tilor italieni de la Gran Parma, meci care
are loc `n deplasare din cauza vremii potrivnice
de la noi din ]ar\, de[i partida fusese progra-
mat\ ini]ial `n Capitala Rom=niei. Gran Parma
este o echip\ pe care am fost foarte aproape s\
o `nvingem la ea acas\ `n prima man[\ din
2007, atunci c=nd jocul s-a `ncheiat la egalitate,
23-23, cu un forcing rom=nesc pe final ce ne
putea aduce victoria. De la acea disput\ au tre-
cut dou\ luni [i echipa noastr\ a avut timp s\
se omogenizeze [i s\ capete con[tiin]a unei
forma]ii care poate c=[tiga, dovad\ victoria de
pe teren propriu cu francezii de la Montauban
(19-17, la Bucure[ti). Prin vocea c\pitanului
Costic\ Mer[oiu, rugby[tii rom=ni se declar\
optimi[ti [i ne declar\ c\ merg la Parma pentru
a c=[tiga. „Ne-am fi dorit s\ juc\m acas\ acest
meci, `ns\ vremea nu ne las\. Vom juca `ns\ la
Parma cu g=ndul de a c=[tiga, [i a[a g=ndesc
to]i b\ie]ii. Cred c\ am mai crescut ca valoare
de la acel egal de anul trecut, tot pe acel sta-
dion. R\m=ne s\ vedem pe teren cum va fi,
`ns\ ideea cu care plec\m de aici este c\ trebuie
s\ `nvingem, ca la orice meci de altfel“, a men-
]ionat Costic\ Mer[oiu, care a mai spus: „Nu
`naintarea va fi principalul nostru atuu `n
lupta cu italienii. Sunt b\ie]i care joac\ bine `n
aceast\ echip\ [i pe treisferturi, pe care nu tre-
buie s\-i desconsider\m. To]i 15 sau to]i 22 de
juc\tori c=[tig\ sau pierd un meci, deci cu to]ii
trebuie s\ punem um\rul la un succes la Par-
ma. Vrem s\ `ncepem cu dreptul acest an 2008,
unde urmeaz\ apoi meciurile din Cupa Euro-
pean\ a Na]iunilor“.
Partida dintre Selec]ionata Bucure[tiului
[i Gran Parma este programat\ pe 13 ia-
nuarie, de la ora 15:30 (ora local\ 14:30), pe
stadionul Sergio Lanfranchi, din Parma -
Italia.
Va arbitra francezul Cedric Marchat. La zi,
clasamentul grupei se prezint\ astfel: 1.
Worcester - 19 pct; 2. Montauban - 11 pct; 3.
Sel. Bucure[ti - 6 pct; 4. Parma - 2 pct. (D.T.)
Ljubinkovic r\m=ne
la FC Vaslui
~n pofida informa]iilor care
dau sigur\ plecarea lui Marko
Juc\torii rom=ni de pe schimb, Sorana C=rstea o Rom=nia ar putea avea Ljubinkovic de la FC Vaslui,
tabloul principal al tur- va `nt=lni pe s=rboaica Ana [ase juc\tori pe tabloul fotbalistul s=rb a declarat c\
neului de tenis Australian Ivanovic, a patra favorit\ a principal la Australian nu a vorbit cu nimeni acest
Open, primul de Mare competi]iei, iar Raluca Ola- Open. ~n afara celor cinci subiect [i va continua
{lem al anului, care `ncepe ru pe Nicole Vaidisova (Ce- aminti]i mai sus ar putea preg\tirea al\turi de echipa lui
luni la Melbourne, vor avea hia), cap de serie nr. 12. lua startul la Melbourne [i Dorinel Munteanu. Marko
adversari foarte puternici Toate cele trei confrunt\ri Monica Niculescu, dac\ va Ljubinkovic este `n momentul
`n man[a inaugural\. sunt premiere. trece [i de ultimul tur pre- de fa]\ la Vatra Dornei, unde
lotul lui FC Vaslui va r\m=ne
Astfel, la masculin An- Principalul favorit la liminar, al treilea. Nicu- zece zile. ~n ceea ce prive[te
drei Pavel `l are ca adver- masculin, elve]ianul Roger lescu o va `nt=lni pe ru- anul 2008, juc\torul s=rb a de-
sar pe rusul Igor Andreev Federer, `l are ca adversar soaica Ekaterina B`[kova clarat: „~n anul abia `nceput,
(cap de serie nr. 31). Rusul `n primul tur pe argentini- `n turul al treilea, ultimul, vreau s\ fiu s\n\tos [i eu [i fa-
a c=[tigat singurul meci anul Diego Hartfield, `n al calific\rilor pentru ta- milia mea [i s\ joc c=t mai
direct, `n 2005, la Miami, vreme ce Rafael Nadal, bloul principal al turneu- bine. Ar fi frumos s\ ne
cu 6-2, 6-1. Victor H\- cap de serie nr. 2, va juca lui Australian Open. ~n tu- calific\m `n Cupa UEFA [i
nescu va juca `mpotriva `mpotriva unui tenisman rul II preliminar, Nicules- cred c\ ne putem `ndeplini
francezului Paul-Henri venit din calific\ri. cu a dispus de britanica obiectivul. Suporterilor le urez
Mathieu (N. 23), cei doi La feminin, belgianca Anne Keothavong cu 6-2, s\ fie s\n\to[i [i s\ vin\ `n
`nt=lnindu-se `n premier\. Justine Henin (N. 1) o 6-4, `n vreme ce B`[kova, num\r c=t mai mare la sta-
La feminin, Edina Gal- `nt=lne[te pe nipona Aiko principala favorit\ a califi- dion. Sper s\ le producem c=t
mai multe bucurii“, a
lovits are cel mai u[or meci, Nakamura, iar rusoaica c\rilor, a trecut de japo- men]ionat Marko Ljubinkovic.
cu o juc\toare care nu este Svetlana Kuzne]ova (N. 2) neza Seiko Okamoto, tot
`n prima sut\, canadianca o va `nt=lni pe fran]uzoai- cu 6-2, 6-4. (Narcis PO-
Stephanie Dubois. ~n ca Natalie Dechy. HOA}|) Real Madrid,
`nvins\ `n optimile
Handbalistele tricolore, `n prima urn\ Cupei Spaniei
Campioana en titre a Spaniei,
valoric\ pentru EURO 2008 Real Madrid, a fost `nvins\ la
limit\, cu scorul de 2-1, pe
terenul forma]iei Real
Echipa feminin\ de hand- [ur\rii CE 2008 de handbal craina. Urna a 2-a: Danemar- Mallorca, `ntr-o partid\ din
bal a Rom=niei a fost reparti- masculin. ca, Olanda, Slovenia, Serbia, cadrul primei man[e a opti-
zat\ `n prima urn\ valoric\ Dintre cele 16 echipe ce Suedia milor de final\ ale Cupei
`n vederea tragerii la sor]i vor participa la CE 2008, Urna a 3-a: Belarus, Ce- Spaniei la fotbal, disputat\ joi
din 26 ianuarie, c=nd vor fi Norvegia, campioana en titre, hia, Islanda, Italia, Lituania, seara.
stabilite meciurile de baraj Rusia, Fran]a, Germania [i Muntenegru, Portugalia, Slo- Golurile au fost marcate de
Trejo (min. 23) [i Arango (min.
pentru calificarea la CE 2008 Ungaria, clasate pe locurile vacia [i Turcia.
din Muntenegru, programate 2-5 la CE 2006, al\turi de e- La tragerea la sor]i, echi- 50) pentru `nving\tori, respec-
tiv, Higuain (min. 25). ~ntr-un
`ntre 31mai/1 iunie [i 7/8 iu- chipa gazd\ Macedonia, sunt pele din prima urn\ vor primi
nie a.c. Cele mai dificile ad- direct calificate la turneul fi- adversare din urna a 3-a, 3 alt meci, Atletico Madrid [i
Valladolid au terminat la ega-
versare pe care Rom=nia le nal din 2-14 decembrie 2008. echipe din urna a doua vor fi litate, 0-0. Celelalte partide
poate `nfrunta `n play-off Rom=nia nu s-a calificat pen- `mperecheate cu 3 echipe din din aceast\ faz\ a competi]iei,
sunt Muntenegru, Cehia [i tru CE 2006 din Suedia. urna a doua, iar ultimele 2 e- disputate miercuri, s-au
Slovacia. Tragerea la sor]i va Din prima urn\ valoric\ chipe din urna a doua vor juca `ncheiat cu urm\toarele rezul-
avea loc la Lillehammer fac parte Rom=nia, Austria, `ntre ele. Meciurile din play- tate: Getafe - Levante 3-0,
(Norvegia), `n timpul desf\- Croa]ia, Spania, Polonia [i U- off se disput\ tur-retur. (D.T.) Betis Sevilla - FC Valencia 1-2,
Recreativo Huelva - Villarreal
1-0, Athletic Bilbao - Espanyol
Verdict am=nat `n scandalul Chelsea - Mutu Barcelona 1-1, Zaragoza -
Racing Santander 1-1, FC
Federa]ia Interna]ional\ a Asocia]iilor de
Fotbal - Camera de Solu]ionare a Disputelor (FI- Sevilla - FC Barcelona 1-1.
Meciurile retur sunt progra-
FA - DRC) nu a luat nici o decizie `n ceea ce
prive[te cazul Mutu (foto) [i nu a stabilit o sum\ mate pe 15 [i 16 februarie.
pe care juc\torul rom=n ar fi obligat s\ o pl\-
teasc\ clubului londonez Chelsea Londra, se pre- Dimit`r Berbatov,
cizeaz\ `ntr-un comunicat al Asocia]iei Fotbali[-
tilor Amatori [i Nonamatori (AFAN). cel mai bun fotbalist
„~n ciuda informa]iilor vehiculate de unele mi- bulgar din 2007
jloace de informare `n mas\, FIFA - DRC nu a dis-
cutat acest caz la reuniunea din decembrie 2007 [i Atacantul echipei Tottenham
Hotspur, Dimit\r Berbatov, a
nu se afl\ nici pe ordinea de zi a [edin]ei progra-
mate pentru ast\zi, 10 ianuarie 2008. fost desemnat fotbalistul anu-
lui 2007 `n Bulgaria, a anun]at
Informa]ia, potrivit c\reia Mutu ar fi fost judecat
[i obligat la plata unor sume fabuloase, a fost infir- Federa]ia de la Sofia. ~n v=rst\
de 26 de ani, Berbatov
mat\ pentru AFAN de c\tre avocatul Wil van Me-
gen care se ocup\ de dosarul Mutu din partea prime[te pentru a patra oar\
`n cariera sa acest premiu. ~n
Federa]iei Interna]ionale a Fotbali[tilor Profesio-
ni[ti - FIFPRO. ancheta la care au participat
ziari[tii sportivi bulgari,
Av=nd `n vedere faptul c\ procesul Mutu-
Berbatov a acumulat 327
Chelsea nu este `ncheiat, Asocia]ia Fotbali[tilor
AFAN va aduce la cuno[tin]\, opiniei publice, puncte, reu[ind s\-i devanseze
Amatori [i Nonamatori face apel la jurnali[ti s\
data judec\rii cazului Mutu de c\tre DRC, `n mo- pe Martin Petrov (Manchester
dea dovad\ de pruden]\ [i s\ verifice cu aten]ie in-
mentul `n care aceasta va fi stabilit\“, se mai City) - 246 puncte [i pe
forma]iile preluate pentru a evita apari]ia unor
arat\ `n comunicat. a Gheorghi Petkov (Levski Sofia)
tensiuni `n plus `ntr-un caz [i a[a dificil.
- 47 puncte. a
14 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008

Timp liber
s=mb\t\, la TV

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:10 O vedet\... popular\ (r) 08:30 Megatehnicus 07:00 Jurnalul cultural (r) 09:20 Casa de piatr\ 07:00 Regele Shaman (Jap., 07:00 Destine furate
08:00 C\rarea `mp\r\]iei 09:00 Via sacra - M\rturii despre 07:30 Istoria literaturii (2007, doc., 10:00 Roata de rezerv\ 2003, s. d. anim., ep. 40) (SUA, 2007, s) (r)
08:30 Pelerin (2007) martiri r) 10:30 Primii ani (SUA, 2001, s) 07:30 W.I.T.C.H. (SUA, 2004, s. 09:00 ~ngera[ul (Mex., 2000, s)
09:00 Clubul Disney 10:00 Natur\ [i aventur\ - 07:40 Manaus - opera din jungl\ (r) 11:30 De tot râsul anim.,ep. 14)
11:00 Fetele Gilmore
10:00 De nota ...10 (2007, diver- Vân\toare la Vadu 08:40 Atlas 12:00 Transformers: Cybertron 08:00 {tirile ProTV
10:30 Maraton la Preoteasa '70 (SUA, 2005, s. anim.) (SUA, 2000, s)
tisment) 09:05 Asta-i via]a! (Fra., 2004, s, 10:00 Fereastra spre Infern
11:00 Inova]ii (2005, f. s. doc., ep. (ep. 13) Seria a doua) 13:00 {tiri (SUA-Can., 2004, thrill., r) 12:00 Numai iubirea (Rom., 2004,
9) 11:00 Zoom / 2 10:00 Art@.ro 13:15 Felicia 12:00 Pro Motor s, r)
11:30 Cartea european\ (talkshow) Prezint\ Liviu Berechet 11:00 Puterea lui Pierre Bonnard (r) 14:00 Ora[ul promisiunilor (SUA, 13:00 {tirile ProTV 13:30 Mambo Café (SUA-Mex.,
12:00 Provinciali `n România 11:35 Liber pe contrasens (2007, 12:00 Paris 2005, s, Ep. 7) 13:15 P\zind-o pe Tess 2000, com.)
(2008) - Or[ova talk show) - Ast\zi 12:45 Istoria literaturii (’07, doc., r) 15:00 Vreau s\ fiu vedet\ (2007, 15:30 Iubire f\r\ machiaj (2007)
(SUA, 1994, dram\)
12:30 1 v\ recomand\ (2007, di- genera]ia de 18 ani 13:00 Românce `n politic\ (r) divertisment, r, cu Dan
s\rb\tore[te Majoratul! Negru) 15:15 Al zecelea regat 17:30 Pove[tiri adev\rate
vertisment) (r) 13:30 Arhitecturi (1994, doc.) -
12:30 Zestrea românilor (doc.) (r) - 17:00 Divertisment: Folclorul con- (SUA-Angl.-Ger., 2000, f. 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
13:00 Cafeneaua astrelor (2007, Cutia cu vânt din SF, partea a treia)
divertisment) - Prima parte }ara Oltului de Jos - ~nva]\ Martinique traatac\ (2006, s)
s\ `nve]i 18:30 S\pt\mâna financiar\ 17:15 Câini si pisici 19:30 Salomé (Mex., 2001, s)
14:00 Jurnalul TVR 14:00 Medita]iile Ritei
13:00 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis- 19:00 Observator (SUA, 2001, com. de fam.)
14:20 Cafeneaua astrelor (2007, (Angl., 1983, dram\) 21:30 Te iubesc la nebunie!
divertisment, II) ment) 20:30 Agen]ii Zero-Zero 18:55 {tirile Sportive
16:00 Turneul Operei comice pen- (SUA, 2005, dram\)
15:30 Komando TVR (2007, s) - 14:00 Cuceritorii m\rilor (Marea tru copii `n India (I) (fra.-engl., 2004, ac]. com.) 19:00 {tirile ProTV
Best of Britanie, 2006, ep. 3) Fran]a v\ expediaz\ cei mai 20:30 St\pânul inelelor: Cu: Josh Hartnett, Radha
16:30 Lec]ia de privit Mitchell, Gary Cole
16:00 C\su]a din prerie (SUA, 15:00 D’ale lu’ Mitic\ (rep.) (r) buni doi agen]i secre]i ai ei: Cele dou\ turnuri
16:45 Parol (’07, divertisment) (r) Ben [i Will. Will e Marele
2005, mini-s., ep. 5) 16:00 Campionatul de comedie (SUA-NZ.-Ger., 2002, s. 23:30 Pagini de via]\ (braz., 2006)
(emis. concurs) (r) 17:00 Camembert: gustul Fran]ei Brun, [i are un farmec
17:00 Garantat 100% (show intal) 18:00 Jurnal de mod\ irezistibil cu toate c\ n-a avut avent. fant.) 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
- Invitat Cornel Mihalache 16:30 Autostrada TVR - Ora popu- niciodat\ vreo iubit\. Tr\ie[te Prima parte a fabuloasei
lar\ 19:00 Excentricii (2007, divertis- `ntr-o lume imaginar\ [i se trilogii a regizorului Jackson
01:30 Tr\ie[te cum vrei
18:00 Teleenciclopedia - *Arta fu- ment)
nerar\ *Ecosisteme - Arhipe- 18:00 Jurnal regional viseaz\ `n pielea lui James se termina cu o lupt\ `n (SUA, 2002, dram\) (r)
lagul Galapagos*Sim]urile - 18:40 Tequila [i Bonetti (SUA, 19:30 Regizorii (2003, doc.) - Carl Bond. Ben e Micul Ple[uv, [i p\dure [i cu fuga lui Frodo ur- Cu: Lauren Holly, Faye
v\zul *Pinguinii Franklin locuie[te `nc\ cu m\mica. O mat de bunul lui prieten hob-
1992, f.s. de ac]., ep. 4) mam\ grijulie, care-i d\ tele- bit Sam. „Cele dou\ turnuri“ `i Dunaway, Ian Somerhalder,
19:00 Jurnalul TVR 19:30 TVR 2 prezint\! (2007, di- 20:30 V... de la vizual (2007, di- fon de câteva ori pe zi s\-l
vertisment) urm\re[te pe rând pe membrii Tom Skerritt
20:10 B\t\lia de la Alamo vertisment) `ntrebe ce mai face. Ben `i Fr\]iei Inelului Suprem. Frodo
21:00 ARTdelenisme (2007, doc.) r\spunde cuminte, politicos [i [i Sam `[i continu\ misiunea 03:30 Fetele Gilmore (SUA, 2000,
(SUA, 2003, ac]iune) 19:45 Europa altfel (rep.)
22:30 Profesioni[tii - Invitat\ 21:30 Caracati]a (It., 1984, s, ep. blând, chiar dac\ e `n mijlocul de a arunca inelul `n focul din s, r) a
20:00 Dreptul la ap\rare (It., 2004, unui schimb de focuri. ~n plus, Mordor. Pe drum `l `ntâlnesc
Majestatea Sa Regina Ana dram\, ep. 11) 26) e o Enciclopedie ambulant\.
22:20 Istoria literaturii (’07, doc., r) pe Gollum, creatura ce-[i
a României 21:00 The Jane Show (Can.,
22:30 Jurnalul cultural
{tie totul despre agentul se-
cret perfect. Desigur, are [i el o
dore[te `nc\ posesia Nepre]uit- Legend\:
23:30 Anthony Zimmer 2006, s. com., ep. 16) mic\ sl\biciune. Nu rezist\ la ului.
(fra., 2005, thrill.) 21:30 Ora de [tiri 23:00 O poveste frumoas\ stres... 00:00 Incendiatorul [tiri
01:05 Via]a lui Iisus (III, doc.) 22:30 Dincolo de via]\ (Angl., (Fra., 1992, dram\) 22:30 R\fuial\ dincolo de moarte (SUA, 2002, polit.) (15) film artistic
02:05 Jurnalul TVR (r) a 2005, dram\, ep. 13) a 2:40 Jurnalul cultural (r) a (SUA, 1994, thrill.) a 01:45 St\pânul inelelor: Cele... a

S=mb\t\, 5 ianuarie 06.20 Cuvintele credin]ei Luni, 7 ianuarie

06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 07.00 Via]a Bisericii 05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
ciuni pentru toat\ trebuin]a 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- rug\ciuni pentru toat\ tre-
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea politan\ din Ia[i) buin]a
de diminea]\ 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.20 Cuvintele credin]ei no[tri diminea]\
06.30 Via]a Cet\]ii 12.30 Week-end magazin 06.20 Cuvintele credin]ei
09.05 Sf. Liturghie 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 06.30 Via]a Cet\]ii
10.40 Universul copil\riei 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 09.05 Sf. Liturghie
12.05 Credin]\ [i s\n\tate Domnului (Catedrala mitro- 12.05 Atlas biblic
12.30 Week-end magazin politan\ din Ia[i) 13.10 Bun\ dup\-amiaza
15.30 File de istorie 18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia
16.05 Vecernia 18.30 Catedrala sufletului românesc 17.05 Lumea de azi
18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor românesc 19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
20.00 Povestea de sear\ sear\
20.30 Pelerini la locurile sfinte sear\
20.05 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Dialogurile TRINITAS
21.00 Civiliza]ia Muzicii 20.30 Faptele credin]ei
22.00 {coala rug\ciunii 20.30 Mapamond cre[tin
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile 22.30 Lumini pentru suflet
22.30 Florilegiu muzical bizantin 23.00 Rug\ciunile serii:
de sear\; Acatistul zilei; Rug\-
ciuni [i cânt\ri de 23.00 Rug\ciunile serii: - Rug\ciunile de sear\;
Miezonoptic\; Rug\ciunile de sear\; - Acatistul zilei;
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: Acatistul zilei; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\; - Rug\ciuni [i cânt\ri de
05.00 {coala rug\ciunii (r) Miezonoptic\;
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii, 00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, - 00.40 - Atlas biblic (r)
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, `nv\]\torii no[tri(r)
17.00, 19.00, 20.00; Actualitatea: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]ele-
sul tuturor (r)
- 03.00 - Cuvântul care zide[te
(r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
18.00; Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05. - 03.00 - Catedrala sufletului 05.00 Lumini pentru suflet (r)
românesc (r) A
- 04.00 - Faptele credin]ei {tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 5 3 4 10 1 6 3 11 12
Duminic\, 6 ianuarie 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc 14.00, 15.00, 16.00, 17.00,
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; (r) 19.00, 20.00;
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
11 3 13 2 14 1 15
Rug\ciuni pentru toat\ tre- {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
buin]a 16.00, 19.00, 20.00. Actualitatea: 18.00;
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: Actualitatea cre[tin\ 1 16 11 3 13 3 12
de diminea]\ 18.15 interna]ional\: 19.05.
8 1 4 2 10

9 8 3 4 7 6 5 2 1 13 3 5 6 3
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 5 7 9 8 2 3 6 4
Sudoku este un fel de 2 4 6 5 1 3 7 9 8 5 2 13
Aritmogriful este un gen enigmistic
rebus, dar numai cu 3 1 2 8 4 7 9 5 6
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 6
7 9 5 6 2 1 4 8 3 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit 8 6 4 3 9 5 2 1 7 totdeauna aceea[i cifr\. 16 1 13
cu succes `n Statele 6 3 8 7 5 9 1 3 2 Careurile sunt `ntocmite
Unite, Noua Zeeland\ 4 2 9 1 6 4 8 7 5 de dl. Valentin PAS|RE
[i Croa]ia, iar `n Marea 8 2 7 2 13
Britanie este deja con- 5 7 1 2 3 8 6 4 9
siderat un fenomen. C P 12 2 3 5 3
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre 2 5 1 6 M O C C O G A P
cuprinse `ntre 1 [i 9, 5 13 15 8 12 1 4
8 3 A N A R C R T O
astfel `nc=t nici o cifr\
s\ nu apar\ de dou\ N F N E R E R M 11 2 13 9 4 5 1
ori pe acela[i r=nd sau 3 6 9 4 1
pe aceea[i coloan\. A T E O D O S I E B
Grila este `mp\r]it\ `n
9 2 6 U S N I T E A N
3 8 5 9 6 12 3 13 15
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
1 3 8 5 I I I N I L R I
p\tr\]ele, iar fiecare 1 3 9
B
R U C T R I H R
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 4 6 8 2 3 E N A E I E Pornind de la Cuv. ... (2 cuvinte), `n Calendarul Ortodox de mar]i,
15 ianuarie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia 5 7 E E ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica biseri-
careului al\turat `n ceasc\. (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de luni)
num\rul de luni) 2 5 6 7
 S=mb\t\, 12 ianuarie 2008 15
MEDITA}IILE RITEI: In Medita]iile Ritei, Michael Caine este Frank Bryant, un profesor universitar alcoolic [i dezintersat, a
c\rui carier\ [i via]\ se dezintegreaz\. Julie Walters este Rita, o tân\r\ de 26 de ani, c\s\torit\, care dore[te s\ `nve]e s\-[i
formeze o educa]ie, cu toate c\ are un loc de munc\ sigur, fiind coafez\ la un salon de frumuse]e. Ea nu vrea bani sau o slujb\
mai bun\, ea vrea s\ poat\ percepe lumea despre care simte c\ are atâtea de `nv\]at. Astfel, cei doi devin amici [i profesorul
`ncepe s\-i dezv\luie Ritei ceea ce ea `[i dore[te atât de mult s\ afle pentru a se putea descoperi pe ea `ns\[i. Discu]iile intense
[i o amici]ie unic\ `i vor transforma pe profesor [i student\ pentru totdeauna. (Ast\zi, ora 14:00, TVR Cultural)

duminic\, la TV

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:10 Universul credin]ei
08:30 Semne - Tâlcuire la
Na[terea Dintâi
09:00 Desene animate: Disney
10:00 Ghici cine câ[tig\ ?
10:40 Dr. Fix (2007, divertisment)
- *De unde [tiu trenurile s\
nu se ciocneasc\? *Cine
are grij\ de puii de animal
11:00 Inova]ii (f. s. doc., ep. 10)
11:30 Via]a satului (rep.)
13:00 Tezaur folcloric (divertis-
ment)
14:00 Jurnalul TVR
14:20 S\pt\mâna politic\
15:10 Amy
(SUA, 1981, f. de fam.)
16:55 Celebrit\]ile timpului t\u
17:10 D\nutz SRL (divertisment)
18:40 Tragerile Loto 6/49 [i Noroc
18:50 Agend\ Sibiu 2007
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Tristan [i Isolda
(Ger.-Angl.-SUA, 2006,
ac]iune)
22:20 Mica Britanie (Angl., 2003,
s. com., ep. 4)
22:55 Celebrit\]ile timpului t\u
23:10 Aten]ie, mor sosiile!
(SUA, 2004, com. rom.)
00:50 Via]a lui Iisus
(Documentar, partea a pa-
tra - ultima)
01:50 Jurnalul TVR (r)
02:40 Anthony Zimmer
(Fra., 2005, thrill., 15, r) a
08:00 Dincolo de cântec (2007, di-
vertisment)
08:30 Zestrea românilor (doc.) -
Praznic luminos
09:00 Ferma
O emisiune magazin dedicat\
celor care nu mai au loc la ora[.
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa (s. com.)
- Cr\ciun tradi]ional european
11:00 Motomagia (2007)
11:30 Autocritica
12:10 Jocul a[tept\rii (can., 1998)
14:00 H...ora prichindeilor (pr. pt.
copii)
15:00 Omul `ntre soft [i moft
(magazin cult.)
15:30 Poft\ bun\! (engl., 1999, f.
s. doc., ep. 29)
15:45 Celebrit\]ile timpului t\u
16:00 Atlas
16:30 Autostrada TVR - Muzic\ [i
muzichie
18:00 Jurnal regional
18:40 Vân\torii de comori (Ger.-
Fra.-SUA, 1999, f. s.
avent., ep. 63)
19:35 Edgemont (Can., 2000, s)
20:30 Top 7.ro
21:00 The Jane Show (Can.,
2006, s. com., ep. 17)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Via]a cu bulin\ (2007) - Un
euro greu, un euro u[or -
Marea integrare
23:30 Aventura lui Poseidon
(SUA, 2004, avent.) (15)
01:05 Vân\torii de comori (Fer.-Fr.-
SUA, 1999, f. s. avent., r) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 Camembert: gustul Fran]ei (r)
08:30 Medita]iile Ritei (engl., 1983,
dram\, r)
10:30 {coala de duminic\
11:00 V... de la vizual (2007, diver-
tisment) (r)
11:30 Istoria aproape (’07, f. doc.)
12:00 München [i regiunea Bavaria
12:50 Istoria literaturii (doc.) (r)
13:00 Zodiac
13:20 Cite[te cu mine! (r)
13:30 Arhitecturi (’94, doc.) - Cl\di-
rea Johnson din Wisconsin
14:00 La por]ile ceriului (r)
14:30 Dickens din Londra (engl.,
1976, mini-s., ep. 13)
15:30 Art@.ro (r)
16:30 Simetrii
17:00 Remix (muz.) - Timi[oara
Jazz Festival
18:00 Memorialul durerii (doc.) -
Experimentul Pite[ti
18:55 Cite[te cu mine! (r)
19:00 Intrarea actorilor
19:30 Mozart [i da Ponte
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Cinema dreaming
21:30 Caracati]a (It., ’84, s, ep. 27)
22:20 Istoria literaturii (doc., r)
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Perlele reginei din Saba
(Marea Britanie, 2004,
Regia Colin Nutley, Cu:
Helena Bergström, Lorcan
Cranitch, Lindsay Duncan)
01:05 Jurnalul cultural (r) a
07:00 Concursul interactiv
08:00 Aventurile tân\rului Hercule
(SUA, 1998, f. s. avent.)
09:00 R\pirea (sua, 1996, com.)
11:00 Desene animate: R\]oi de
ora[
12:00 Transformers: Cybertron
(SUA, 2005, s. anim.)
13:00 {tiri
13:15 Ora[ul promisiunilor (SUA,
2005, s, Ep. 8)
14:15 ~ntâlnire `n septembrie
(SUA, 1961, com.)
16:30 Afacerea Hudsucker
(SUA, 1994, com., Cu: Tim
Robbins, Jennifer Jason
Leigh, Paul Newman)
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Divertisment: Noaptea eror-
ilor
00:00 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) (15)
01:00 Legendele ora[ului
(SUA, 1998, thrill.)
La Universitatea Pendleton au
loc mai multe crime ale c\ror
]inte sunt studen]ii. Singura
care le descoper\ chiar de la
`nceput este Natalie, pentru c\
cei uci[i fac parte din grupul ei
de prieteni. ~ns\ atunci când
vrea s\-i avertizeze, descoper\
c\ nimeni nu o crede.
02:45 Observator (r)
03:30 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s, r) a
08:00 {tirile ProTV
10:00 Parte de carte
11:00 P\zind-o pe Tess
(SUA, 1994, dram\, r)
13:00 {tirile ProTV
13:15 Câini si pisici
(SUA, 2001, com., r)
15:15 Al zecelea regat
(SUA-Engl.-Ger., 2000, f.
SF, partea a patra)
17:15 Academia de poli]ie 2
(SUA, 1985, com.)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTV
20:45 Doi cuscri de co[mar
(SUA, 2004, com.)
Cu: Ben Stiller, Teri Polo,
Robert De Niro, Barbra
Streisand, Dustin Hoffman
Cei care au râs la prima parte,
„Un socru de co[mar“, s\ fac\
bine acum s\ se prezinte pen-
tru noi hohote. C\ci dac\ `n
trecut tolomacul Greg nimicea
aproape casa socrilor s\i,
acum vine cu artilerie grea.
C\ci `n partea a doua p\rin]ii
se cunosc `n sfâr[it `ntre ei.
Cuscrii, tat\l f\r\ inhibi]ii (de-
licios Dustin Hoffman) [i
mama h\b\uc\ (o Barbra
Streissand minunat\, `ntoars\
pe platouri dup\ ani de pauz\)
sunt hot\râ]i s\-i `nchid\ gura
constipatului domn Byrnes.
R\mâne de v\zut cât de
happy [i ce end ne rezerv\ re-
gizorul.
23:00 ~nchisoarea `ngerilor
(SUA, 1994, dram\) a
07:00 Iubire f\r\ machiaj (2007, r)
09:00 ~ngera[ul (Mex., 2000, s)
11:00 Fetele Gilmore (SUA, ’00, s)
12:00 Numai iubirea (Rom., ’04, s, r)
13:30 Rebecca (Angl., 1997,
dram\, Prima parte)
15:30 Iubire f\r\ machiaj (2007)
17:30 Telefilm: Gre[eal\ din trecut
(Regia: Iulia Rugin\, Cu:
Andrei Aradits, Anca
Androne, Oana Cuzino)
18:25 Vremea de Acas\
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 Salomé (Mex., 2001, s)
21:30 Ziua nun]ii
(SUA, 1999, com.)
Sara este pe punctul de a se
c\s\tori cu chipe[ul John. Fra-
tele mirelui, Zack, un alcoolic
care urmeaz\ un tratament de
dezintoxicare `i spune lui John
c\ acum câ]iva ani s-a culcat
cu Sara. Cu câteva ore `nainte
de nunt\, Sara a[teapt\
emo]ionat\ s\ vin\ momentul
s\ spun\ „Da“, iar John, `nne-
bunit, se urc\ `n ma[in\ [i
pleac\ pentru a analiza
situa]ia departe de familie.
23:15 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
00:15 Telefilm: Gre[eal\
din trecut (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe:

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR,
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6)
Pelerinaj `n }ara Sfânt\
15-22 ianuarie 2008
ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel (aero-
port Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Betleem.
Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii Domnului [i
Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul proorocului David.
Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de aproximativ 20 de metri [i
lung de 30 de metri, este un loc simbolic al puterii spirituale -
cândva numit „Zidul Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vizitarea
obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de sus panorama
Ierusalimului; Muntele M\slinilor: Biserica „Tat\l Nostru“,
Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsi-
mani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica
Patimilor lui Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii
Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani,
continuând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt.
Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizitarea
M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie
Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub nivelul m\rii mondiale,
scurt\ oprire. Deplasare spre Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida (unde
Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i mormân-
tul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al ora[ului Tel
Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ situat\
`n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua ap\ Maica
Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu (români), `n
anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri a Maicii
Domnului, construit\ pe locul casei Maicii Domnului [i a
Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde a avut loc prima
minune din Galileea, transformarea apei `n vin. Deplasare
spre Muntele Tabor (identificat cu Muntele Schimb\rii la
Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea Bisericii Schimb\rii la Fa]\.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias, Capernaum,
regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de locuri cre[tine de
pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita: casa Sfân]ilor Apostoli
Petru [i Andrei; Biserica de la Tabgha - locul uneia dintre cele
mai impresionante minuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea
celor cinci mii de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele
Fericirilor; Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus
Hristos. Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul Aco
(Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara Sfânt\.
Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare spre aero-
portul Ben Gurion, de unde va decola avionul spre Bucure[ti.
Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i, trans-
port avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de aeroport,
asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi -
conform programului), taxe de intrare la obiectivele din pro-
gram, autocar modern cu aer condi]ionat, conform programu-
lui, asigurare medical\, cheltuielile aferente ob]inerii vizei,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sun nt incluse `nn pre]: Mesele suplimentare; Folosirea
autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru personalul
hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli personale; Asigurarea
medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4*. ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din motive de
securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii obiectivelor pe
zile sau `nlocui vizitarea unor obiective prev\zute `n pro-
gram. Pentru buna desf\[urare a programului este necesar\
achitarea sumei de 20 tips pentru ghid [i conduc\torul de
autocar `n }ara Sfânt\ - se achit\ pe loc prestatorilor de ser-
vicii `n Israel. Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre],
dar este obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! Informa]ii suplimentare
pute]i ob]ine la tel: 0232/276.907; 0720/500.543 sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd. {tefan cel
Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane);
Fax: 0232/276867; Website: www.centruldepelerinaj.ro;
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk

Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de

Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ANUN} DE ANGAJARE
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de [i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele posturi:
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES - medic specialist alergologie;
- medic specialist ginecologie;
- medic specialist diabet [i boli de nutri]ie;
- medic specialist pediatrie;

Tipografia Albina - medic specialist cardiologie;

- medic specialist oftalmologie;
- medic specialist stomatologie;
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei - medic specialist dermatologie;
imprim\ publica]ii periodice - medic specialist reumatologie;
[i neperiodice, alb-negru [i color, - asistent stomatologie;
pe hârtie de ziar. - asistent generalist; Dosarele pot fi depuse la sediul din Ia[i, B-d
dul
Rela]ii la telefon 0722/800.895 - tehnician stomatologie; {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie),
sau e-mail: tipoalbina@gmail.ro - infirmier; p=n\ luni, 14 ianuarie a.c., ora 15:00.
- instalator. Rela]ii suplimentare la tel/fax 0232.215.940.
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA - 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV,
GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD,
BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5 MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U, IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A); BAIA-MARE
- MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz; BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz; BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-
NEAM} - 91, 20 MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1 MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7 MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} - 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz; MOINE{TI -
99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz; TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz; H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA - 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

16
Atlas
biblic
Visul `n\l]\rii la Dumnezeu
Ideea general\ care
str\bate Pentateuhul, ace-
ea de leg\m=nt al lui Dum-
nezeu `ncheiat cu poporul
ales, `l cuprinde `n planul
s\u [i pe patriarhul Iacov,
ca r\d\cin\ a celor 12 se-
min]ii ale lui Israel. Dup\
ce am v\zut `n episodul
trecut al „Atlasului biblic“
c\ acesta a fost binecu-
v=ntat de tat\l s\u, Isaac,
pentru a fi plinitor al pro-
misiunii divine f\cute lui
Avraam, ast\zi vom vedea
c\ Dumnezeu i-a ar\tat lui
Iacov c\, prin el [i urma[ii
s\i, „se vor binecuv=nta
toate neamurile p\m=ntu-
lui“ (Facere 28, 12-15).
De unde
provin visele
~n cartea intitulat\ „Vise,
vedenii, descoperiri“, pr. prof.
Ioan C. Te[u, profesor uni-
versitar la Facultatea de Te-
ologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, men]iona
c\ „dintre st\rile cele mai
discutate din punct de vedere
teologic, filosofic [i psihologic,
la grani]a dintre aceste [ti-
in]e [i disciplinele comple-
mentare lor, dar `nc\ nede-
plin elucidat de nici unul din-
tre ele, r\m=ne visul.“
Explica]ia pentru intere-
sul pe care acest subiect `l
suscit\ cercet\torilor este [i
faptul c\ somnul ocup\ o tre-
CM
YK ime din timpul vie]ii umane.
„Visul constituie o experi-
en]\ subiectiv\ intim\, iar
lumea visului este o a doua
lume, un al doilea univers
sufletesc al omului, univer-
sul imaginarului, inclus ce-
lui dint=i, al vie]ii con[tiente,
manifest=ndu-se paralel cu
acesta [i exprim=ndu-l. Da-
torit\ `mbin\rii acesteia din-
tre real [i simbolic, dintre
autentic [i imaginar, `n jurul
lui s-a brodat o bogat\ lume
de semnifica]ii [i sensuri“,
mai noteaz\ p\rintele Te[u.
Cuviosul Nichita Stitha-
tul, ucenic [i biograf al Sfân-
tului Simeon Noul Teolog,
f\c=nd o clasificare a viselor,
vorbe[te despre vise simple
sau fire[ti, despre vederi [i
despre descoperiri, `n somn.
Scara este simbolul mai multor sfin]i, spre a
`nsemna `n\l]imea virtu]ilor lor. Ea se reg\se[-
te [i `ntre relicvele crucific\rii. Sf=nta Fecioar\
Maria este supranumit\ „Scar\ cereasc\“, pe
care S-a pogor=t Domnul nostru Iisus Hristos.
Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au
pogor=t [i s-au urcat `ngerii, a fost tipul lui
Hristos, care S-a pogor=t din cer, iar dup\ ce a
s\v=r[it m=ntuirea S-a urcat iar\[i la cer, s\ ne
deschid\ u[ile raiului: „V\ este de folos ca s\
Pagin\ realizat\ de Lucian APOPEI
CM
YK
S=mb\t\, 12 ianuarie 2008
F+NT+NA LUI IACOV: Conform tradi]iei,
f=nt=na la care a avut loc convorbirea dintre
Iisus [i femeia samarineanc\ ar fi fost construit\
de Iacov. ~n acest loc, `n pasajul din Evanghelia
„Hristos [i Samarineanca“,
M-rea Meteora (sec. XVI)
dup\ Ioan este confirmat\ promisiunea f\cut\ de
Dumnezeu privind m=ntuirea tuturor popoarelor.
s\rutat [i au pl=ns am=n-
doi“ (Facere 33, 3-4).
Cu toat\ familia sa, Ia-
cov pleac\ `n continuare
i-a zis: «Eu sunt Domnul, Acest episod al „teofa- spre Betel. Acolo el are o
Scar\ c\tre cer nou\ viziune, `n care Dum-
Dumnezeul lui Avraam, ta- niei“ s-a petrecut la Betel,
Pentru a sc\pa de m=nia t\l t\u, [i Dumnezeul lui I- dup\ cum va numi Iacov nezeu `l nume[te Israel. So-
fratelui s\u, Isav, fiind `n- saac. Nu te teme! P\m=n- acel loc, care se traduce ]ia lui, Rahila, moare la
demnat [i de p\rin]ii s\i, „casa lui Dumnezeu“, spu- na[terea fiului celui mai
tul pe care dormi ]i-l voi da mic, Veniamin. C=nd Isaac
Isaac [i Rebeca, Iacov a ple- ]ie [i urma[ilor t\i. Urma[ii n=nd „Domnul este cu ade-
cat din Beer-Seba `n pribe- v\rat `n locul acesta [i eu moare la Hebron, cei doi
t\i vor fi mul]i ca pulberea fra]i, Iacov [i Esau, `l
gie spre Mesopotamia, `n p\m=ntului [i tu te vei `n- n-am [tiut“.
Haran. „Ajung=nd `ns\ la un Iacov s-a c\s\torit `n ]a- `nmorm=nteaz\ `mpreun\.
tinde la apus [i la r\s\rit, Restul vie]ii lui Iacov este
loc, a r\mas s\ doarm\ a- r\ str\in\, unde a fost ex-
colo, c\ci asfin]ise soarele. {i la miaz\noapte [i la mia- relatat `n leg\tur\ cu poves-
z\zi [i se vor binecuv=nta ploatat, revenind dup\ 20
lu=nd una din pietrele locu- de ani `n ]inuturile de unde tea despre fiul s\u Iosif. Du-
lui aceluia [i pun=ndu-[i-o `ntru tine [i `ntru urma[ii p\ o `ndelung\ [ov\ire, ta-
fusese `mpins s\ le p\r\-
c\p\t=i, s-a culcat `n locul t\i toate neamurile p\m=n- seasc\. Re`nt=lnirea cu fra- t\l porne[te spre Egipt, la
acela. {i a visat c\ era o tului. Iat\, Eu sunt cu tine tele s\u, Isav, nu a fost pri- fiul crezut a fi mort. El moa-
scar\, sprijinit\ pe p\- [i te voi p\zi `n orice cale lej de conflict, a[a cum cre- re acolo [i, respect=ndu-i-se
m=nt, iar cu v=rful atingea vei merge; te voi `ntoarce `n dea ini]ial, ci de `mp\care: dorin]a, este `nmorm=ntat
cerul; iar `ngerii lui Dum- p\m=ntul acesta [i nu te „Iar el mergea `n fruntea lor ca Avraam [i Isaac, `n pe[-
nezeu se suiau [i se pogo- voi l\sa p=n\ nu voi `m- [i, apropiindu-se de fratele tera din Macpela. a
rau pe ea. Apoi, S-a ar\tat plini toate c=te ]i-am spus»“ s\u, i s-a `nchinat de [apte
Domnul `n capul sc\rii [i (Facere 28, 11-15). ori p=n\ la p\m=nt. Isav,
Aceast\ miniatur\ reprezint\ litera „I“
`ns\, a alergat `n `nt=mpi- (de la Iacov), ornat\ cu diverse ilustra]ii, des-
narea lui [i l-a `mbr\]i[at [i, criind episodul biblic din Cartea Facerii,
modul `n care se pot schimba
cuprinz=ndu-i grumazul, l-a cap. 28, 12, referitor la scara lui Iacov
`n bine, cu folos duhovnicesc,
cele din lumea aceasta, tre-
c\toare. ICONOGRAFIE
A[a cum s-a petrecut [i `n
cazul patriarhului Iacov,
~n iconografia bizantin\ icoanele care o `nf\]i[eaz\ ge. {i `nspre partea cea de-a
atunci c=nd Duhul Sf=nt `i Iacov este reprezentat `n pe Maica Domnului, cea pe
face descoperiri omului, „nu-i dreapta a cuminec\rii, (spre
mai multe ipostaze. Trec=nd care „de demult proorocii au sud), p=n\ la t=mpl\, f\-le
arat\ lucruri obi[nuite, nici peste episodul binecuv=nt\- vestit-o...“: „Patriarhul Ia-
cele ale lumii cunoscute cu pe acestea: «Intrarea `n Bi-
rii de c\tre Isaac, prezentat cov, ]in=nd o scar\, spune seric\ a N\sc\toarei de
sim]urile, ci `i arat\ pe ace- `n episodul trecut, Iacov (vorbe ce sunt reprezentate
lea pe care nu le-a v\zut Dumnezeu» [i pe Moise [i pe
apare `nf\]i[at vis=nd la o pe o h=rtie): «Eu `n vis scar\ Aron slujind liturghie `n
niciodat\ de la sine, nici nu scar\ rezemat\ de nori, pe te-am v\zut pe tine (Fecioa-
[i le-a `nchipuit. Atunci, «cortul m\rturiei». Iar `n-
care `ngerii lui Dumnezeu r\), de la p\m=nt ajung=nd
mintea acelui om `nva]\ de se urcau [i se coborau din p=n\ la dumnezeiescul cer»“. spre partea cea de-a st=nga
la Duhul Sf=nt taine `nalte [i cer. Apoi, Iacov este prezen- ~n biserici, scara lui Iacov a cuminec\rii, (spre nord),
ascunse, pe care, dup\ dum- tat `n „Erminie“ binecuv=n- este reprezentat\ `n altar: p=n\ la t=mpl\, f\-le pe
nezeiescul Pavel, nu poate s\ t=ndu-i pe cei 12 fii ai s\i, „~nl\untrul altarului, dinjos acestea: «scara lui Iacov» [i
Visele fire[ti, potrivit lui, le vad\ ochiul trupesc al care stau `ngenunchia]i `na- de «Dumnezeiasca Liturghi- «aducerea chivotului la
pot fi recunoscute foarte u- omului, nici minte de om nu intea lui. e», zugr\ve[te pe «Hristos Ierusalim»“, afl\m din „Er-
[or, prin varietatea [i insta- le poate n\scoci de la sine“. Patriarhul Iacov este `mp\rt\[ind pe Apostoli» cu minia picturii bizantine“ a
bilitatea lor, ca unele ce „nu Descoperirile sunt carac- reprezentat [i `ntr-una din dumnezeiescul Trup [i S=n- lui Dionisie din Furna. CM
YK
r\m=n neschimbate `n `n- teristice celor des\v=r[i]i, al
chipuirea min]ii, ci se ames- c\ror suflet este unit deplin
tec\, se alung\ [i se schimb\ cu Dumnezeu [i care se afl\
des dintr-unul `n altul“. deplin sub lucrarea Duhului
Superioare viselor simple Sf=nt, Cel care `i conduce [i
le descoper\ cele spre folos.
Des\v=r[irea `n 30 de trepte
sunt vederile. Acestea sunt Stare] al M\n\stirii Sinai `n veacul al VII-lea, Sf=ntul Ioan
clare, ferme, nu se prefac Ace[tia v\d, `n vis, „vederi
sfinte“, prin care „sfin]ii `n- a alc\tuit un `ndrumar pentru via]a monahal\. Pentru a se
dintr-una `n alta, ci „r\m=n face cât mai bine `n]eles `n explicarea complexului drum spre
`ntip\rite `n minte [i neui- geri iau `nf\]i[\rile unor
dobândirea sfin]eniei, Ioan a imaginat progresul duhovni-
tate timp `ndelungat“. vederi sfinte, cinstite [i bune cesc ca pe o scar\, iar fiecare treapt\ reprezenta o virtute. ~n
Descoperirile sunt speci- [i se arat\ sufletului `n `n- total, a imaginat 30 de trepte, dup\ num\rul anilor pe
fice sufletului cur\]it deplin chipuirile somnului, spre care Mântuitorul `i avea atunci când a `nceput pro-
de p\cat [i luminat de Du- `n\l]area g=ndurilor lor, pov\duirea Evangheliei. Din acest motiv, cartea scri-
hul Sf=nt. Cele ce i se des- spre bucurie [i veselie“. s\ de Ioan, stare]ul M\n\stirii Sinai, s-a numit
coper\ `n vis sufletului ne- Sf=ntul Ioan Sc\rarul de- „Scara“, iar autorul ei a r\mas cunoscut `n veacu-
p\timitor sunt tainele dum- osebe[te aceste descoperiri rile ce au urmat ca „Ioan Sc\rarul“. „Scara“ Sfân-
nezeie[ti [i minunate, taine- de „falsele `nchipuiri“, care tului Ioan a inspirat una dintre cele mai cunoscute
le ascunse ale dumnezeirii, se prefac `n „`ngeri de lu- teme din iconografia cre[tin\, prezent\ `n nu-
r\spunsurile cele mai bune min\ [i `n chipuri de muce- meroase biserici: „Scara Raiului“. Reprezen-
[i conform voii lui Dumne- nici. (...) Iar c=nd ne de[tep- tarea pictural\ a operei Sfântului Ioan Sc\-
zeu la unele dintre probleme t\m, ne scufund\ `n m=n- rarul `nf\]i[eaz\ o scar\ a[ezat\ pe p\-
noastre [i ale semenilor [i drie“. mânt [i sprijinit\ de Ceruri. Pe ea `na-
inteaz\ monahii pentru a ajunge la
Hristos, care-i `ntâmpin\ la cap\tul
superior. Printre cei care par siguri
SIMBOLURI BIBLICE pe ei, `naintând hot\rât pe treptele
sc\rii, sunt [i unii care abia se mai
m\ duc Eu. C\ci dac\ nu M\ voi duce, M=n- ]in de scar\ ori las\ im-
g=ietorul nu va veni la voi, iar dac\ M\ voi presia c\ vor c\dea la
duce, ~l voi trimite la voi“ (Ioan 16, 7). urm\torul pas. De jur-
Scara e [i simbolul leg\turii de `ndurare a `mprejurul sc\rii mi-
lui Dumnezeu c\tre robii S\i; `ngerii duc la cer [un\ diavolii, care
rug\ciunile noastre [i pogoar\ darul [i aju- `i ]intesc cu s\-
torul dumnezeiesc. Scara [i piatra lui Iacob ge]i ori `i aga]\
mai sunt [i simboluri biserice[ti cre[tine care cu arcane pe mo-
se arat\ ca o cale spre ceruri: preo]ii [i `ngerii nahii neaten]i
mijlocesc printr-`nsa `ntre noi [i Dumnezeu. la via]a lor
La `nmorm=nt\ri [i la pomenirea mor]ilor, `n duhovni-
general, se fac [i colaci sub form\ de sc\ri, ceasc\.
simboliz=nd c\ ace[ti colaci, `mp\r]i]i cu
milostenie `ntru amintirea celui trecut la cele
ve[nice, vor servi drept trepte de urcare spre
~mp\r\]ia lui Dumnezeu celui adormit.
~n domeniul arhitecturii biserice[ti, scara
sau treptele au o simbolistic\ deosebit\. La in-
trare, l\ca[urile de cult prezint\ o urcare, sim-
boliz=nd `n\l]area g=ndurilor celor ce intr\ `n
casa Domnului. De asemenea, la baza cata-
petesmei se afl\ soleea, un postament mai
înalt. De pe solee, din fata u[ilor împ\r\te[ti,
binecuv=nteaz\ episcopul sau preotul, ase-
menea Mântuitorului care binecuvânta mul-
]imile, [i tot din acest loc, preotul cite[te Sfânta
Evanghelie în duminici [i s\rb\tori, închipuind
pe Mântuitorul predicând mul]imilor.
CM
YK
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Avea 4 luni, 3 13 ianuarie 2008
Nr. 2 (116) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
s\pt\m=ni [i 2 zile 1,50 LEI exemplarul
~n fapt, filmul „4, 3, 2“ este 5 LEI abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse
povestea unui personaj ano-
nim, a unei persoane care es-
te expulzat\ din p=ntecele www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
mamei sale f\r\ nici un drept
de apel. Este povestea unei
crime. Iar victima nu avea
dec=t 4 luni, 3 s\pt\m=ni [i 2
zile. Dorin]a G\bi]ei, cuprins\
de remu[c\ri, ca acel copila[
Alexandru 60 de ani de la adoptarea
s\ fie `nmorm=ntat cum se cu-
Ioan Cuza, Declara]iei Universale

PAGINA 15
PAGINA 11
vine (`n loc de a fi aruncat la
ghena unui bloc, cum s-a `n-
t=mplat) accentueaz\ [i mai
mult sentimentul c\ asist\m,
domnul Unirii a Drepturilor Omului
neputincio[i, la o execu]ie.
PAGINA 3

Povestea primului
monah cre[tin
a Sfântul Antonie s-a n\scut `ntr-o familie cre[tin\ `nst\rit\, la mijlocul secolului al III-lea a A renun]at de
timpuriu la toat\ bog\]ia [i, p\r\sind lumea, a tr\it `n pustiu a De[i nu a fost organizatorul monahismului
cre[tin, totu[i el este perceput ca un p\rinte fondator a Influen]a sa extraordinar\, precum [i fascina]ia pe
care persoana sa a exercitat-o asupra contemporanilor retra[i `n pustie marcheaz\, `n mod real, `nceputul
tradi]iei monahale, ce avea s\ se r\spândeasc\ rapid `n `ntreaga lume cre[tin\ a PAGINILE 8-9

„Sfin]ii nu se
smereau
ostentativ“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Stresul, o
„fantom\“
a limbajului
contemporan
PAGINILE 6-7

Copil\ria lui Iisus

[i majoratul lumii
PAGINA 5

~n]elesul culturii,
din perspectiva
Apusului
[i R\s\ritului
PAGINA 3

Omul bun [i iubitor de Dumnezeu nu mustr\ pe oameni pentru rele când „

„ sunt de fa]\; iar `n dos nu-i bârfe[te. Dar nici celor ce `ncearc\ s\-i
gr\iasc\ de r\u nu le `ng\duie.
Sfântul Antonie cel Mare
CM
YK
2 Duminic\, 13 ianuarie 2008

Frustrat de rela]ia cu un Dumnezeu personal, practicantul zazen `[i pierde

Opinii identitatea sa personal\, ajunge la depersonalizare. Abatele japonez Th. Mizuno
afirm\ c\ n-a permis niciodat\ `n m\n\stirea sa practicarea unor tehnici zen,
indiferent care ar fi acestea. Motivul principal este acela c\ nu se poate face
niciodat\ o delimitare clar\ `ntre acestea [i fondul lor religios [i filosofic.

RELIGIE {I FENOMEN
Ca nuca-nn perete:

Potrivirea dintre zen [i cre[tinism autentic `ntre cele dou\ cul-
turi [i religii. Pentru c\ leg\-
de pr. prof. univ. dr. tura personal\ cu Hristos de-
Nicolae ACHIMESCU genereaz\ `ntr-o fuziune ano-
~ntr-unul din cele trei volu- nim\ [i cosmic\ cu „Divinita-
me excelente, intitulate „Fo- tea“.
curile de[ertului“, D. Ange Experien]a „vacuit\]ii“ in-
consemneaz\ faptul c\, `n Oc- terioare, ca un produs exclu-
cident, exist\ m\n\stiri [i siv al unei tehnici umane, f\-
centre de reculegere spiritua- r\ lucrarea lui Dumnezeu,
l\ care promoveaz\ `n mod precum zazen, nu poate avea
regulat tehnici de origine acela[i fundament cu `nv\]\-
oriental\, precum yoga, zen tura [i rug\ciunea cre[tin\.
Practic, aici apare contro-
sau medita]ia transcenden-
versa `ntre Orientul cre[tin [i
tal\. Responsabilitatea pen-
cel necre[tin, `ntre „vacuita-
tru asimilarea `n mediul tea“ Orientului necre[tin [i
cre[tin a unor elemente din `ntruparea Cuvântului lui
Orientul ~ndep\rtat revine, Dumnezeu. Actul `ntrup\rii
`n opinia sa, `n primul rând, Fiului lui Dumnezeu circum-
unor autori catolici, cum ar fi scrie `ntreg mediul `n care el
Th. Merton sau A. Besnard. se realizeaz\: Biserica, taine-
Ultimul, de pild\, e de p\rere le, liturghia, rolul icoanelor [i
c\ psihotehnicile orientale au simbolurilor `n rug\ciune.
un efect transformator, `n „Vacuitatea“ interioar\ de-
sensul c\ pot oferi accesul spre care vorbe[te zen-ul japo-
spre Absolut prin experien]a nez exclude orice acces spre
vacuum-ului, a Absolutului Dumnezeu, dar [i spre noi `n-
indefinibil, care transcende [ine, ca persoane. Centrându-
totul. El consider\ c\ tehnica se pe propriul „eu“ sau „sine“,
de medita]ie japonez\, zazen, echivalent al trupului [i pro-
ar fi compatibil\ cu `nv\]\tu- priei istorii sau biografii, psi-
ra Bisericii cre[tine, dar mai hotehnicile orientale produc
ales cu rug\ciunea inimii. realmente o deturnare a sen-
Teologul [i filosoful olan- sului realit\]ii. ~n mod para-
dez, H. van Straelen, amin- doxal, de[i sunt orientate e-
te[te, de altfel, faptul c\ teo- sen]ialmente `mpotriva `ntru-
logul ortodox francez O. Clé- p\rii, aceste „religii ale sine-
ment l-a l\sat s\ `n]eleag\ `n- lui“ camufleaz\ o idolatrie a
grijorarea sa privind u[urin]a trupului. Persoana dispare
cu care anumi]i teologi [i inte- pur [i simplu, pierzându-[i
lectuali catolici se las\ fasci- caracterul sacru de colabora-
na]i de tehnicile de media]ie tor al trupului
oriental\, precum yoga sau Frustrat de rela]ia cu un
zazen. Mai mult decât atât, Dumnezeu personal, practi-
teologul olandez, care a tr\it cantul zazen `[i pierde identi-
foarte mul]i ani `n Japonia, tatea sa personal\, ajunge la
constat\ cu regret faptul c\ depersonalizare. Abatele ja-
mul]i cre[tini reduc cre[tinis- ponez Th. Mizuno afirm\ c\
mul la un fel de „`n]elepciu- n-a permis niciodat\ `n m\-
ne“, de cunoa[tere eliberatoa- n\stirea sa practicarea unor
re din imperiul unei lumi ab- tehnici zen, indiferent care ar
solut „iluzorii“ `n care am tr\i. fi acestea. Motivul principal
Amalgamarea psihotehnicii este acela c\ nu se poate face
zazen cu rug\ciunea cre[tin\, niciodat\ o delimitare clar\
`n genul propunerii unor `ntre acestea [i fondul lor reli-
teologi catolici, precum H. M. gios [i filosofic. P\rintele
E. Lasalle, H. Dumoulin etc., catolic S. J. Johnston a `ncer-
risc\ s\ falsifice orice contact cat s\ r\spândeasc\ `n Irlan-
da [i `n alte p\r]i practicile
zen, f\r\ a avea `ns\ un im-
pact deosebit. Pe când `[i ]i-
nea una dintre cuvânt\rile
sale, un c\lug\r irlandez re-
marca cu mult\ ironie: „P\-
rinte, am impresia c\ nici D-
voastr\ nu prea sunte]i con-
vins de ceea ce spune]i `n
leg\tur\ cu zen-ul“. La care,
p\rintele Johnston r\spunde
prompt: „E foarte posibil!“, `n
sensul c\ zen-ul [i cre[tinis-
mul se plaseaz\ pe pozi]ii ab-
solut diferite atunci când `n-
cep s\ intre `n dialog. ~n mod
paradoxal, se `mbog\]esc, dar
[i s\r\cesc `n reciprocitate.
Zen-ul nu face altceva de-
cât s\ scurtcircuiteze gândi-
rea lucid\ a lumii [i s\-i a-
runce pe oameni `ntr-o stare
de incertitudine privind prob-
lemele vie]ii, de aici [i de din-
colo. Zen-ul nu vrea s\ [tie
nimic despre Dumnezeu, ni-
mic despre bine [i r\u; e mai
degrab\ o cale spre platitu-
dine, spre un autocontrol per-
fect al sinelui, `ntr-o stare de
total\ impasibilitate. H. van
Straelen afirm\ c\, `n aceas-
t\ privin]\, avem de a face cu
o caracteristic\ a spiritului
japonez, respectiv aceea de a
promova uneori un cult al ab-
surdului [i de a-i conferi un
sens. ~ntr-unul dintre cele
mai vechi poeme zen, g\sim
acest sfat: „Dac\ vrei s\ cu-
no[ti adev\rul `n `ntregul
s\u, atunci nu trebuie s\ te
preocupe nici binele, nici r\ul.
Pentru c\ binele [i r\ul con-
stituie realmente maladia
spiritului“.
Raportat la cre[tinism, zen-
ul se impune, `ntre altele,
prin caracterul s\u desacrali-
zant, absen]a unor prescrip]ii
de ordin moral, caracterul in-
dividualist [i antimaterialist
al tehnicii de medita]ie `n
sine; `n plus, zen-ul nu are un
con]inut necesarmente reli-
gios, el nu este, `n fapt, altce-
va decât o metod\, o op]iune
metafizic\ `ntre multe altele.
E vorba de o op]iune conform
c\reia adev\rul suprem poate
fi descoperit prin propriile
for]e. Des\vâr[irea uman\
poate fi atins\ printr-o unire
vag\ [i difuz\ cu universul, o
unire `ns\ care nu are nimic
`n comun cu iubirea.
Din aceast\ perspectiv\,
zen-ul intr\ `ntr-o contra-
dic]ie evident\ cu cre[tinis-
mul. Cre[tinul se str\duie[te
s\ intre `n leg\tur\ cu un
Dumnezeu personal, ba mai
mult cu Dumnezeul Cel `n
Treime. El `[i dore[te din tot
sufletul s\-L cunoasc\, s\ se
afle `n comuniune cu El.
Practicantul zen, dimpotriv\,
nu are nici pe departe per-
cep]ia unui Dumnezeu per-
sonal. Tot ceea ce-[i dore[te el
este o anume „rev\rsare“ a
propriului eu `n afar\, pentru
ca `n urma acestei efuziuni s\
poat\ experimenta leg\tura
cea mai profund\ cu propriul
„sine“ [i cu `ntreg universul. Pr. Nicolae
~n mod paradoxal, `n aceast\ Achimescu,
ipostaz\, ascetul zenist `[i profesor universitar
contest\ propriul „sine“, pre- de Istoria religiilor
tinzând contopirea acestuia
cu „Unul“ [i „Totul“ universal. ~n consecin]\, Neantul dobân-
Fire[te, acest „Unul“ [i simul- de[te func]ia metafizic\ de
tan „Totul“ este perceput ca substitut a tot ceea ce exist\,
orice altceva, `n afar\ de un surogat pentru tot ceea ce
Dumnezeu. `n cre[tinism `nseamn\ Dum-
E foarte greu pentru un nezeu.
cre[tin s\ accepte ca punct de Dincolo de acest paradox,
plecare `n dialogul s\u cu un exist\ ast\zi `nc\ mul]i cre[-
zenist „Nimicul“ sau „Neantul tini care, de[i n-au fost nicio-
absolut“, la care face referire, dat\ `n Japonia, manifest\
`ntre al]ii, cel mai mare filosof un anume interes pentru teh-
al Japoniei, N. Kitaro, `nte- nica de medita]ie zen. Profe-
meietorul renumitei {coli de sorul K. M. Becker consider\
filosofia religiilor de la Kyoto. c\ psihotehnica japonez\, za-
O asemenea concep]ie r\mâ- zen, `ntr-o viziune concilian-
ne cu totul bizar\ pentru t\, ar putea fi util\ ca mijloc
gândirea cre[tin\. Ideea unui de a accede spre o realitate,
„Neant absolut“ reprezint\, cu o singur\ condi]ie: aceast\
cu certitudine, pentru oricare realitate s\ fie Realitatea ul-
cre[tin un concept absurd. ~n tim\, Absolutul, Dumnezeu.
cre[tinism, Dumnezeu este Metode precum zazen, care
perceput a fi existen]a supre- conduc spre experien]a vid-u-
m\, existen]\ a existen]elor. lui, a Neantului primordial,
Cu totul altfel stau lucrurile subliniaz\ autorul, nu `n-
`n Orientul ~ndep\rtat. Aici, seamn\ pentru un cre[tin
Neantul absolut este ridicat nimic altceva decât un „cult
la rangul de principiu meta- al nihilismului“, un cult inac-
fizic, existent prin el `nsu[i. ceptabil. a

R|ZBOIUL NEV|ZUT
~ntre credin]a adev\rat\ [i duhul lumesc
de Paul CURC|
Omul vrea s\ cunoasc\
pentru c\ acest imbold a
fost pus `n mintea sa de
~nsu[i Dumnezeu, atunci
când l-a creat. Dorin]a de
cunoa[tere `l are ca obiect,
oricâte forme concrete ar
`mbr\ca, `n ultim\ in-
stan]\, pe ~nsu[i Dumne-
zeu; c\ci c\tre El tindem
[i cu El vrem s\ fim. Din
p\cate, `ns\, `n decursul
istoriei, aceast\ dorin]\
fireasc\ a putut fi de-
turnat\ c\tre lucrurile
de[arte ale lumii, lucruri
care au fost investite ast-
fel cu o `nsemn\tate pe
care nu o au `n realitate,
c\ci au uzurpat locul care
~i revenea, de drept, nu-
mai lui Dumnezeu.
Din cauza acestei a-
mestec\ri a celor `nalte
cu cele mai de jos ale lu-
mii nu putem aprecia cu
exactitate `n ce m\sur\
gândirea noastr\, firea [i
comportamentul obi[nuit
ne sunt influen]ate de du-
hul p\c\tos al lumii aces-
teia. S\ ne socotim puri,
f\r\ de pat\, neatin[i de
duhul lumesc, ar fi o do-
vad\ de trufie dr\ceasc\.
Avem, datorit\ p\str\rii
`n biblioteci, cuget\rile
Sfin]ilor P\rin]i ai tra-di-
]iei ortodoxe. Pe baza lec-
turilor adecvate din ace[-
tia putem `nv\]a [i putem
folosi apoi un limbaj ase-
m\n\tor cu al lor. Avem
`ns\, [i duhul care `i pur-
ta pe acei P\rin]i? Cel
mai adesea ne mul]umim
cu o apartenen]\ de for-
m\, cu participarea la
sfintele slujbe ale Biseri-
cii, cu respectarea forma-
l\ a elementelor de cult
public [i privat `n via]a
cotidian\, indiferen]i la
vidul ce se casc\ `n\un-
trul nostru.
Cel mai mult `n via]a
noastr\ ne lipse[te dis-
cern\mântul, dreapta so-
cotin]\ `n limbajul patris-
tic, oricât de mult ne-am
`ncrede `n judec\]ile
noastre, sau poate tocmai
pentru c\ ne `ncredem,
trufa[, prea mult `n ele.
Astfel c\ ajungem, din co-
moditate [i cedând tenta-
]iilor din jurul nostru, s\
amestec\m ortodoxia ve-
ritabil\, a[a cum a fost ea
statornicit\ de veacuri [i
cum se mai afl\ `nc\ `n
inimile rug\torilor sfin]i,
cu confortul [i luxul lumii
acesteia, s\ o transfor-
m\m pe nesim]ite, astfel
`ncât s\ fie pe gustul nos-
tru pervertit pentru a-i
atenua, `n acest chip,
t\ria [i spiritul ascetic.
Reu[im, cu o perversitate
extrem\, uneori incon-
[tient\, s\ cre\m un sis-
tem `n care Sfin]ii P\rin]i
par s\ ne `ndemne la o
vie]uire conform\ cu pre-
ceptele lumii acesteia, `n
care p\catul pare c\ a de-
venit norma general\ [i
`n care afirmarea egoist\
de sine, `n dauna comuni-
unii de iubire, pare lu-
crul cel mai firesc cu
putin]\.
Credin]a [i sim]irea
noastr\ este dup\ mode-
lul laxit\]ii [i indiferen]ei
din jurul nostru. Noi `n-
[ine apar]inem prea mult
lumii acesteia, ca s\ mai
facem vreun efort s\ mai
ie[im din ea, a[a cum ne
cere Domnul nostru Iisus
Hristos: „~mp\r\]ia mea
nu este din lumea aceas-
ta“ (Ioan 18, 36). Am reu-
[it performan]a trist\ de
a p\stra limbajul ortodo-
xiei, dar `n]elegându-i
con]inutul potrivit duhu-
lui lumii acesteia. Ar fi
fost mult mai bine dac\,
f\r\ s\ fi fost atât de ri-
guro[i [i de exac]i `n lim-
baj, am fi putut p\stra
duhul credin]ei autentice,
putin]a de a ne lua crucea
[i de a-I urma lui Hristos.
Cre[tinismul pe care-l
tr\im zi de zi este tot mai
fariseic, mai interesat de
respectarea procedurilor
de suprafa]\ care s\-]i
dea impresia c\ e[ti `n re-
gul\, iar la ad\postul
acestei auto-`n[el\ri s\-]i
urmezi nestingherit pof-
tele [i dorin]ele egoiste.
Inevitabil, omul care ia `n
serios problema credin]ei
este urm\rit de o `ntreba-
re: `n ce m\sur\ credin]a
mea [i a semenilor mei
este corupt\ de spiritul
lumii acesteia?
Orgoliul ar vrea s\ a-
firme puritatea, indepen-
den]a `nv\]\turii cre[tine
de orice spirit lumesc.
Dreapta socotin]\, `ns\,
atâta cât o avem, mai
smerit\ [i mai realist\ `n
privin]a putin]elor reale
ale omului, ne asigur\ c\
nu putem tr\i `ntr-un
timp dat, oricare ar fi el,
f\r\ s\ ne `mp\rt\[im de
ideile, de valorile, de felul
de a fi al oamenilor acelui
timp. Iar dac\ lumea
noastr\ e `ntr-adev\r mai
lipsit\ de credin]\ decât
oricare alta din trecut -
dup\ cum spun unii -, a-
tunci e clar c\ numai
Dumnezeu ne mai poate
salva.
Mai e posibil\ p\stra-
rea unui spirit autentic
ortodox? Da, cu siguran-
]\, c\ci acest duh al orto-
doxiei a existat pân\
acum [i va exista pân\ la
sfâr[itul lumii, pân\ la
venirea `n slav\ a Dom-
nului nostru Iisus Hris-
tos. Dar, ca s\ `l vedem [i
ca s\ ni-l putem apropia,
trebuie s\ avem ochii des-
chi[i - ochii sufletului
vreau s\ spun - [i s\ ne
apropiem inima c\tre el
ca s\ `l putem tr\i. Acest
duh exist\ `n Biserica cea
biruitoare pe care „por]ile
iadului nu o vor birui“. S\
ne rug\m lui Dumnezeu
ca [i noi s\ facem cât mai
deplin parte din ea. a
 Duminic\, 13 ianuarie 2008 3
~ncepând cu iluminismul [i ra]ionalismul, partea cea mai nobil\ a omului
Opinii a fost socotit\ a fi ra]iunea, facultatea ce trebuia `n mod excep]ional culti-
vat\ pentru ca omul s\ dep\[easc\ condi]ia de animal. De altfel, aici era [i
socotit\ a fi diferen]a `ntre om [i animal. A face cultur\ `nsemna nici mai
mult, nici mai pu]in decât o cale pentru a deveni om, `n condi]iile `n care
darwinismul estompa tot mai mult diferen]ele fa]\ de lumea animal\.

LUMINA DIN CUV+NT nevoie de o anumit\ canti- ceva cu care suntem da-
tate de fapte bune, care, bi- tori. A[a `ncât nu avem

„Sfin]ii nu se smereau ostentativ“ ne`n]eles, te schimb\ spre

Sfântul Marcu Ascetul
spune `n Filocalie c\ noi nu
avem ce s\-I aducem lui
Dumnezeu. Dac\ am f\cut
ceva r\u, nu putem s\ com-
pens\m r\ul de odinioar\
cu faptele bune din prezent.
De ce? Spune el de ce. Pen-
tru c\ noi nu avem nimic de
adus lui Dumnezeu.
Cum nu avem nimic de
adus lui Dumnezeu? Nu
putem s\ facem nimic bun?
Nu, putem s\ facem lucruri
bune, dar lucrurile bune pe
care le facem noi sunt da-
toriile noastre fa]\ de
Dumnezeu. Nu le facem din
puterea noastr\ numai, ci
le facem ca un fel de colabo-
ratori ai lui Dumnezeu.
Dumnezeu ne d\ cinstire
f\cându-ne pe noi, cum zice
Sfântul Petru Damaschin,
colaboratori ai Lui. De
aceea sfin]ii, cu cât f\ceau
mai mult bine cu atât se
smereau mai tare. Nu se
smereau ca unii care au
f\cut p\cate, nu cu gândul
la p\cate se smereau, ci se
smereau cu gândul la fap-
tul c\ e o cinstire pentru ei
binele pe care-l pot face, c\
sunt colaboratori ai lui
Dumnezeu, c\-i cinste[te
Dumnezeu f\cându-i cola-
boratori ai S\i [i c\ nu nu-
mai din puterea lor se face
binele. A[a `ncât sfin]ii
aveau totdeauna motive s\
se smereasc\.
Bine`n]eles c\ nu aveau
o smerenie ostentativ\, a[a
cum fac unii dintre noi [i
mai ales dintre c\lug\ri,
care tot timpul se prezint\
ca p\c\to[i, c\ „sunt p\c\-
tos, c\ sunt nevrednic“. Nu
`n sensul acesta. Au avut `n
con[tiin]a lor gândul c\ ei
sunt datori lui Dumnezeu.
Nu au avut niciodat\ gân-
dul c\ Dumnezeu le este
dator lor, ci gândul c\ ei
sunt datori lui Dumnezeu.
A[adar, Sfântul Marcu
Ascetul atrage aten]ia c\,
dat fiind faptul c\ Dumne-
zeu ne-a dat puterea de a
face bine, orice bine pe
care `l facem suntem da-
tori cu el, nu avem nicioda-
t\ un plus. Cum e concep-
]ia catolic\ ce zice c\ pen-
tru a te putea mântui ai
bine, dar ai [i ni[te surplu-
suri dac\ faci mai multe
fapte bune, care, dup\ a-
ceea, se pot da altora, care
nu au f\cut atâtea fapte
bune câte le sunt sufici-
ente. E o concep]ie, oame-
nii pot gândi ce vor. Dar
ortodox gândind, noi nu
avem niciodat\ un plus pe
care `l d\m, pe care `l pu-
tem transfera altora. Ci tot
ce facem noi spre bine se
adaug\ la ceea ce suntem
noi, se scrie `n Cartea Vie-
]ii noastre [i ne este nece-
sar, pentru c\ niciodat\ nu
ne putem opri din calea
binelui. Noi suntem limi-
ta]i [i ne oprim cumva din
calea binelui prin limitele
pe care le avem, prin m\r-
ginirile noastre, dar ceea
ce facem noi e totdeauna
posibilitate s\ intervenim
spre bine prin puterile
noastre pentru insufi-
cien]ele, pentru nedes\-
vâr[irile, pentru gre[elile,
pentru p\catele din trecut.
Ne referim la ele [i st\m `n
fa]a lui Dumnezeu cu do-
rin]a de a sc\pa de tot ce e
r\u - „{i ne mântuie[te de
cel r\u“ - de tot ce st\
`mpotriva voii lui Dumne-
zeu, de tot ceea ce a fost o
deviere `n via]a noastr\, o
deviere de la bine, [i cerem
de la Dumnezeu iertarea
p\catelor [i Dumnezeu nu Arhimandritul Teofil
ne cere nimic `n schimbul P\r\ian, M\n\stirea
gre[elilor sau p\catelor de Brâncoveanu, Sâmb\ta
odinioar\, El ne d\ ierta- de Sus - jude]ul Bra[ov
rea. R\mânând `n noi, de tuitorului este ca s\ putem
multe ori, doar urmele ne- primi iertarea aceasta, ca
des\vâr[irilor, urmele de- s\ nu ni se mai cear\ nou\
vierilor, urmele p\catelor suferin]a de pe urma
noastre, dar jertfa Mân- p\catelor. a

ANTROPOLOGIA CRE{TIN| EDITORIAL

~n]elesul culturii, din perspectiva Avea 4 luni,

Apusului [i R\s\ritului
de conf. univ. dr. Dan
CHI}OIU
Locul pe care bizantinii l-au
acordat culturii a depins de
rosturile pe care fiin]area
uman\ le avea `n perspec-
tiva acestui prim model spi-
ritual cre[tin. Autorii tim-
purilor patristice au socotit a
fi de o semnifica]ie aparte
pasajul din Facere `n care,
dup\ izgonirea din Rai,
Dumnezeu le-a f\cut primi-
lor oameni „tunic\ de piele“.
Sfântul Grigorie de Nys-
sa, comentând `n]elesurile
acestui pasaj, precizeaz\ pe
de o parte dubla semnifica]ie
a acestei „tunici“ (de rod al
neascult\rii, c\ci `ntr\ mor-
talitatea `n om odat\ cu a-
ceast\ „`ngro[are“ a trupu-
lui adamic - `ngro[are ce nu
e altceva decât dobândirea
biologiei -, iar `n al doilea
rând de binecuvântare, c\ci
prin ea Adam [i Eva au
putut s\ supravie]uiasc\ `n
p\mântul sterp [i arid `n
care au fost izgoni]i). ~ns\,
pe de alt\ parte, afirm\ c\
nu trebuie s\ se `n]eleag\ c\
ar fi vorba doar de o schim-
bare `n trupul protop\rin-
]ilor, ci exist\ o dimensiune
mai radical\ a `mbr\c\min-
tei lor. Este vorba de o alt\
nevoie de haine, pe care o
numim ast\zi cultur\.
A[a cum spunea Sfântul
Maxim M\rturisitorul, pri-
mii oameni, `n vremea [ede-
rii lor `n Rai, erau „goi prin
simplitate“. Aceast\ simpli-
tate, care a mai fost numit\
[i s\r\cie [i care este una
din fericirile evanghelice, nu
are referin]\ la capacit\]ile
intelectuale, ci la modul `n
care omul se raporteaz\ la
Creatorul s\u, la semeni [i
la sine. Aceast\ simplitate a
fost pierdut\ prin c\derea,
astfel c\ a fost nevoie de
ceva care s\ asigure posibili-
tatea cunoa[terii. „Hainele
de piele“ au `nsemnat la fel
de mult un alt mod, o alt\
cale de ob]inere a cunoa[te-
rii, cea pe care o avem noi de
la c\derea adamic\ `ncoace.
Iat\ de ce, `nc\ de la ori-
ginile sale, primul imperiu
cre[tin, Bizan]ul, a dat un
alt rol culturii decât cel pe
care `l avusese `n lumea e-
lenist\ a Antichit\]ii târzii.
Asemenea dublului caracter
al „tunicii“, cultura era pri-
vit\ ca pe o binecuvântare,
dar [i ca un semn al c\derii.
Nu era `n starea, `n situa]ia
originar\ a omului ca acesta
s\ fac\ cultur\ [i nu va fi `n
veacul ce va s\ vin\. Aici
este [i diferen]a fa]\ de `n]e-
lesul modern al culturii, ce
se profileaz\ odat\ cu ilumi-
nismul [i ra]ionalismul.
~ncepând cu iluminismul
[i ra]ionalismul, partea cea
mai nobil\ a omului a fost
socotit\ a fi ra]iunea, facul-
tatea ce trebuia `n mod ex-
cep]ional cultivat\ pentru ca
omul s\ dep\[easc\ condi]ia
de animal. De altfel, aici era
[i socotit\ a fi diferen]a `ntre
om [i animal. A face cultur\
`nsemna nici mai mult, nici
mai pu]in decât o cale pen-
tru a deveni om, `n condi]iile
`n care darwinismul estom-
pa tot mai mult diferen]ele
fa]\ de lumea animal\. Erau
date ca exemple edificatoare
cazurile oamenilor-lup, a
copiilor ce fuseser\ adopta]i
de animale.
~ns\ bizantinii nu doar c\
au avut o alt\ teorie legat\
de rosturile culturii, ci au
dat [i o dimensiune concret\
a acestui `n]eles al culturii,
lucru vizibil `n felul `n care
se f\cea [coal\ `n primul mi-
leniu cre[tin. Scopul form\-
rii tân\rului nu era dobân-
direa unei inteligen]e supe-
rioare sau a altor capacit\]i
[i talente, `n primul rând.
A[a cum se petrecea mai a-
les pe nivelele superioare de
educa]ie, se c\uta doar o
preg\tire, o preparare, a ca-
pacit\]ilor cuiva pentru o
experien]\ de alt tip, supe-
rioar\, [i pe care ast\zi mai
degrab\ o numim mistic\.
Putem spune, cu alte cu-
vinte, c\ era c\utat\ recâ[ti-
garea simplit\]ii, a unui alt
mod al con[tiin]ei, singurul
care permitea o autentic\ le-
g\tur\ cu Dumnezeu. Nici-
când nu a fost abandonat\
`n Bizan] cultura, [i putem
vorbi aici de cele mai rafi-
nate moduri de expresie cul-
tural\ ale timpului, `ns\ ni-
ciodat\ nu s-a uitat c\ a-
ceasta nu este decât o „tu-
nic\“ [i nu starea de cunoa[-
tere originar\ a omului.
Din aceste considerente,
modelul cultural bizantin nu
a cultivat `n primul rând
originalitatea [i inova]ia, `n
felul `n care s-a f\cut `n
epoca modern\, ceea ce a [i
atras dispre]ul ilumini[tilor
pentru Bizan]. ~ns\, `n mod
explicit sau nu, bizantinii au
l\sat mo[tenire o atitudine
fa]\ de rosturile culturii `n
Dan Chi]oiu
este conferen]iar la
Facultatea de Filosofie
a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ Ia[i
spa]iul pe care `l numim
ast\zi R\s\ritul Europei. ~n
special spa]iul ortodox a
mo[tenit acest `n]eles al cul-
turii, de multe ori `n forme
mai pu]in vizibile.
Mai vizibil `ns\ a fost
complexul pe care r\s\rite-
nii, `n ultimele dou\ veacuri,
l-au avut fa]\ de propria cul-
tur\ atunci când au com-
parat-o cu realiz\rile Occi-
dentului. Intelectualii Estu-
lui european, forma]i la [co-
lile [i cu modelele Apusului,
au avut prea pu]ine de g\sit
`n propriul spa]iu cultural,
care p\rea marcat de iner]ie
[i lips\ de orizont. De aceea,
cel mai bun lucru de f\cut
p\rea a fi, de bine, de r\u,
s\ copiezi, s\ imi]i maniera
apusean\ de a face cultur\.
~ns\ toate acestea nu au
f\cut decât s\ adânceasc\
complexul de cultur\ mi-
nor\, de cultur\ de mâna a
doua. Abia `n a doua jum\-
tate a veacului XX, odat\ cu
reprezenta]ii emigra]iei ruse
din Fran]a sau cu noua pa-
tristic\ a lui Iustin Popovici
sau Dumitru St\niloae, a
devenit limpede c\ trebuie
s\ valoriz\m altfel ceea ce s-
a petrecut `n spa]iul R\s\ri-
tului cre[tin de dou\ mii de
ani `ncoace.
Ast\zi, mai mult ca ori-
când, e nevoie s\ sc\p\m de
acest complex [i nu o putem
face decât recuperându-ne
propriile valori, propriile c\i
prin care `n]elegem s\ facem
cultur\. a
3 s\pt\m=ni [i 2 zile
de pr. Constantin STURZU
Trebuie s\ recunosc c\ m-am decis
s\ vizionez filmul lui Cristi Mungiu, „4
luni, 3 s\pt\m=ni [i 2 zile“, cu o str=n-
gere de inim\. La felul `n care a fost
prezentat `n presa noastr\ (`nainte de
lansare) m\ a[teptam la un film pro-
avort, un film la care un cre[tin nu are
de ce s\ mearg\. Ce s\ vad\? Cum o
t=n\r\ face tot posibilul s\ scape de o
„sarcin\ nedorit\“?
A trecut destul de mult\ vreme de
la premiera filmului (care a avut loc la
Ia[i, la Bucure[ti av=nd loc o avan-
premier\). ~ntre timp, filmul a primit o
sumedenie de premii: premiul pentru
cel mai bun film din partea Asocia]iei
criticilor din Los Angeles, distinc]ie ca-
re se adaug\ premiului Palme d’Or,
primit la Cannes, [i celor acordate de
Academia European\ de Film, Marelui
Premiu FIPRESCI pentru cel mai bun
film al anului, premiului pentru cel
mai bun film primit la Festivalul de la
Stockholm etc. Numai simpla enume-
rare a acestor premii arat\ c\ „4, 3, 2“
este un film care dep\[e[te cu mult
grani]ele Rom=niei. Ba se `nt=mpl\ s\
existe un interes mai mare pentru film
`n str\in\tate dec=t la noi `n ]ar\.
Care s\ fie explica]ia?
De[i filmul se `nscrie `ntr-o tema-
tic\ mai larg\ - „Amintiri din Epoca de
Aur“ -, nu despre comunism [i despre
mon[trii crea]i de o societate totalitar\
este vorba aici. Povestea relatat\ ar
putea fi de oriunde, chiar [i din cea
mai civilizat\ ]ar\. Sigur c\ ac]iunea
este fixat\ `ntr-un timp [i `ntr-un
spa]iu extrem de precise: `n Ia[ii anu-
lui 1987, dou\ tinere studente (Otilia,
interpretat\ de Anamaria Marica, [i
G\bi]a, interpretat\ de Laura Vasiliu)
`ncearc\ s\ aranjeze un avort ilegal,
baz=ndu-se pe ajutorul unui oarecare
Bebe (interpretat de Vlad Ivanov).
Momentul culminant se petrece `n
camera unui hotel, unde Bebe cere pla-
ta `n natur\ de la cele dou\ studente
pentru „presta]ia“ sa. {ocant, nu?
De altfel tot filmul este o tensiune
continu\. Regizorul Cristi Mungiu a
reu[it s\ fac\ un film `n timpul c\ruia
„`]i vine s\-]i rozi unghiile“ f\r\ a ape-
la la efecte [i subterfugii, f\r\ a apela
nici m\car la o coloan\ sonor\ care s\
poten]eze suspansul (singura melodie
din film este cea care se aude `n finalul
acestuia, r\sun=nd dintr-un restau-
rant). „Hollywood cheltuie milioane de
dolari pe un thriller pentru a-[i pune
personajele `n situa]ii doar pe jum\ta-
te la fel de tensionate“, scria criticul de
film Corina Chacano. Rom=nul Cristi
Mungiu a [tiut, cu bani pu]in, dar cu
mult\ inteligen]\, s\ fac\ un film care
s\ zguduie nu doar retina, ci [i con-
[tiin]a spectatorilor.
Dup\ lansarea filmului, multe din
cli[eele vehiculate de presa rom=neas-
c\ s-au dovedit a fi de un reduc]ionism
deplorabil. De fapt filmul nu se con-
centreaz\ pe tragedia unei femei nevo-
ite s\ avorteze ilegal `n epoca Ceau-
[escu. Dac\ ar fi avut aceast\ inten]ie,
Mungiu ar fi ales ca v=rsta celui avor-
tat s\ fie de maximum trei luni. E pe-
rioada p=n\ la care, `n Rom=nia de azi,
avorturile sunt considerate legale. ~n-
s\ o sarcin\ `n luna a cincea, care nu
presupune nici un fel de probleme de
s\n\tate pentru mam\ sau pentru fe-
tus, nu poate fi `ntrerupt\ nici `n Ro-
m=nia de azi. Povestea G\bi]ei din
1987 ar putea fi povestea oric\rei G\-
bi]e din 2008! De fapt aici este cu ade-
v\rat cutremur\tor filmul.
El nu pare a fi o critic\ la adresa
unui regim care a interzis avorturile,
ci mai degrab\ un `ndemn la responsa-
bilitate fa]\ de via]a sexual\ [i o ple-
doarie pentru via]\. Odat\ ce a accep-
tat o rela]ie intim\, f\r\ s\ fi fost c\-
s\torit\, G\bi]a (sau oricare alt t=n\r)
trebuie s\ se a[tepte ca, `ntr-un fel sau
altul, s\ existe [i consecin]e nepl\cute
ale alegerii sale. Otilia, cealalt\ stu-
dent\, are un dialog extrem de rele-
vant cu prietenul ei, Adi (interpretat
de Alex Potocean). ~ntrebarea Otiliei
(dac\ s-a g=ndit vreodat\ la faptul c\
ea ar putea r\m=ne `ns\rcinat\), `l
g\se[te pe Adi extrem de descump\nit.
Av=nd `n minte consecin]a dramatic\
a rela]iei G\bi]ei, spectatorul e obligat
s\ priveasc\ dintr-un unghi mai pu]in
uzitat (adic\ din perspectiva moralit\-
]ii) rela]ia „intim\“ a doi tineri.
Dac\ ini]ial a criticat filmul, ulte-
rior Vaticanul [i-a nuan]at pozi]ia. ~n-
tr-un articol publicat `n „L’Osservatore
Romano“, p\rintele Luca Pellegrini
constat\: „Mungiu nu ader\ la nici o
tez\ preconfec]ionat\: abia la sfâr[it
ni-l arat\ pe adev\ratul protagonist al
tragediei - f\tul abandonat `n baie.
Trebuie s\ privim oroarea `n fa]\, pen-
tru a `n]elege realitatea, abia atunci se
tr\ie[te punctul culminant al unei po-
vestiri bine scrise, adev\rate, incisive
[i pasionante.“
Revista „Telerama“ este chiar mai di-
rect\ cu privire la mesajul transmis de
film. Pornind de la imaginea fetusului a-
bandonat `n baie, imaginea asupra c\re-
ia, nu `nt=mpl\tor, camera de filmat in-
sist\ secunde bune, criticii de la aceast\
revist\ conchid: „~[i d\ oare seama
Mungiu c\ o astfel de imagine d\ ap\ la
moar\ celor care militeaz\ antiavort?“
~n fapt, filmul „4, 3, 2“ este povestea
unui personaj anonim, a unei persoane
care este expulzat\ din p=ntecele ma-
mei sale f\r\ nici un drept de apel.
Este povestea unei crime. Iar victima
nu avea dec=t 4 luni, 3 s\pt\m=ni [i 2
zile. Dorin]a G\bi]ei, cuprins\ de re-
mu[c\ri, ca acel copila[ s\ fie `nmor-
m=ntat cum se cuvine (`n loc de a fi
aruncat la ghena unui bloc, cum s-a `n-
t=mplat) accentueaz\ [i mai mult sen-
timentul c\ asist\m, neputincio[i, la o
execu]ie. a
4 Duminic\, 13 ianuarie 2008

Multe au gr\it filosofii eleni despre natur\, dar nici una dintre ideile lor n-a
Cuv=nt r\mas neclintit\ [i ner\sturnat\; totdeauna ideile celui de-al doilea au surpat
ideile celui dintâi, a[a c\ nu mai e nevoie s\ le v\desc cu de[ert\ciunea lor; e
`ndestul\toare combaterea unora de c\tre al]ii. Ace[ti filosofi, necunoscând pe
de `n]elepciune Dumnezeu, n-au pus la temelia crea]iei universului o cauz\ ra]ional\; ci ideile lor
despre facerea lumii sunt concluziile ne[tiin]ei lor ini]iale despre Dumnezeu.

Misterul `nceputurilor

Problema originii lumii a diverse ipoteze cu privire la

fr\mântat, de-a lungul istoriei, aceast\ tem\.
sute de genera]ii. Indiferent dac\ Adresându-se cre[tinilor, Sfântul
au `ncercat s\ r\spund\ crezând `n Vasile cel Mare se orienteaz\ dup\ putut vedea, dup\ cum atomi, corpi indivizibili, spus, ca nu cumva tu, c\-
d\ m\rturie `nsu[i Dum- molecule [i pori; corpi in- utând cu gânduri ome-
adev\rul revelat, creând mituri sau cuvântul Scripturii, evitând a intra nezeu: „Dac\ va fi `ntre divizibili, care, când se ne[ti, s\ te aba]i de la
studiind `n am\nunt relicve din `n polemici inutile. Axioma sa era voi vreun profet al Dom- unesc unii cu al]ii, când adev\r, Moise ]i-a luat-o
nului, `n vedenie M\ voi se despart unii de al]ii; [i `nainte cu cele ce ne-a
alte ere, oamenii au fost simpl\: „La `nceput a creat face cunoscut lui [i `n astfel duc la na[terea [i `nv\]at, punând ca o pe-
dintotdeauna preocupa]i s\ afle ce somn voi gr\i cu el; nu tot distrugerea existen]elor cete [i ca un talisman `n
Dumnezeu cerul [i p\mântul“. a[a am gr\it [i cu sluji- din natur\; corpurile, la inimile noastre numele
sau cine st\ la originea `ntregii torul Meu Moise, care rândul lor, care d\inuiesc cel de mult pre] al lui
Asupra transform\rilor,
crea]ii. este credincios `n toat\ mai mult, `[i au cauza Dumnezeu, zicând: „~ntru
~n lucrarea sa, Omilii la schimb\rilor [i evolu]iilor casa Mea; cu el gr\iesc d\inuirii lor `n unirea `nceput a f\cut Dumne-
ulterioare nu insist\ marele ierarh gur\ c\tre gur\, la ar\ta- mai trainic\ a atomilor. zeu“. Dumnezeu, fericita
Hexaemeron, Sfântul Vasile cel re [i aievea, iar nu `n ghi- Cu adev\rat pânz\ de fire, `mbel[ugata bun\ta-
Mare se arat\ familiar cu cele mai capadocian, `ntrucât acestea nu cituri“ (Num. 12, 6-8). p\ianjen ]es cei ce au te, Cel dorit de to]i cei `n-
A[adar, Moise, care a scris acestea, punând la zestra]i cu cuvânt [i ra]i-
recente achizi]ii [tiin]ifice ale erau pentru el decât detalii care fost `nvrednicit, la fel cu facerea cerului, a p\mân- une, frumuse]ea cea mult
vremii sale privind problema completeaz\ esen]ialul. Iar `ngerii, s\ vad\ pe Dum- tului [i a m\rii ni[te dorit\, `nceputul existen-
nezeu fa]\ c\tre fa]\, el cauze atât de slabe [i lip- ]elor, izvorul vie]ii, lumi-
`nceputului lumii. Cuno[tea esen]ialul se reg\se[te `n primele ne istorise[te cele pe care site de tr\inicie. C\ nu na cea spiritual\, `n]elep-
opiniile fiosofilor, ale geografilor cuvinte ale Scripturii, care arat\ le-a auzit de la Dumne- [tiau s\ spun\ : „~ntru `n- ciunea cea neapropiat\.
zeu. S\ ascult\m, dar, cu- ceput a f\cut Dumnezeu Acesta „a f\cut `ntru `n-
sau ale astronomilor care ofereau cine a creat lumea, la `nceputuri. vintele adev\rului, gr\ite cerul [i p\mântul“. De ceput cerul [i p\mântul“.
„nu `n cuvinte de `nduple- aceea, necredin]a `n S\ nu-]i `nchipui, omu-
Pentru cel care vrea s\ necat de grijile lume[ti, la `n]elegerea celor pe care ale `n]elepciunii o- Dumnezeu, care locuia `n le, c\ cele ce le vezi sunt
vorbeasc\ despre `ntoc- s\-i plac\ s\ munceasc\, mene[ti“, ci „`n cuvinte de ei, i-a `n[elat [i au spus f\r\ `nceput [i nici, pen-
care ni le spune.
mirea lumii, potrivit `nce- `nv\]\tur\ ale Duhului“, c\ universul este f\r\ tru c\ cele ce se mi[c\ pe
s\-i fie drag\ cercetarea
care nu au scopul s\ a- cârmuire [i f\r\ rânduire cer alearg\ `mprejurul
put este s\ pun\, `nainte [i s\ se uite pretutindeni Proorocul care a duc\ laud\ de la cei ce le [i c\ este purtat la `ntâm- t\u `n cerc [i pentru c\
de a-[i `ncepe cuvântul, `n jurul lui, de unde ar `nceputul cercului scap\
`nceputul, care st\ la te- putea c\p\ta vreun gând v\zut `nceputul lumii ascult\, ci mântuire celor plare. Ca s\ nu p\]im [i
ce sunt instrui]i de ele. noi a[a, Moise, care a sim]urilor noastre, s\ so-
melia ordinii celor ce se vrednic de Dumnezeu. cote[ti c\ natura celor ce
Moise este cel care a scris despre facerea lu-
v\d `n lume. C\ nu tre- Dar, `nainte de a cerce- se mi[c\ `n cerc este f\r\
scris cartea aceasta. Moi- mii, chiar de la cele dintâi
buie s\ vorbe[ti de fa- ta `n]elesul cel adev\rat
se, acel b\rbat vestit, de- Dumnezeu nu `ncape cuvinte, ne-a luminat `nceput. C\ nici despre
cerea cerului [i a p\mân- al cuvintelor Scripturii, `n explica]iile cercul acesta - adic\ su-
spre care Scriptura a dat mintea cu numele lui
tului ca de o `ntocmire `nainte de a afla cât de prafa]a plan\ descris\ de
m\rturie c\ era pl\cut filosofilor Dumnezeu, zicând: „~ntru
f\cut\ de la sine, a[a cum adânc este sensul acestor o linie - nu trebuie s\ pre-
lui Dumnezeu `nc\ de pe `nceput a f\cut Dumne-
[i-au `nchipuit unii, ci ca pu]ine cuvinte ale C\r]ii supunem c\ este f\r\ de
când era copil de sân. Pe Minunea gândului a- zeu cerul [i p\mântul“.
de o lucrare, ce-[i are pri- Facerii, s\ ne aducem a- `nceput, pentru c\ scap\
acesta l-a `nfiat fiica lui cestuia `mi opre[te cu-
cina de la Dumnezeu. minte de cel ce ne-a vor- sim]urilor noastre [i nu-i
Faraon, l-a crescut `mp\- vântul. Ce s\ spun mai
Care auz este vrednic, bit de facerea lumii.
r\te[te [i i-a dat pentru `ntâi? De unde s\-mi `n-
Crea]ia, m\rturia putem g\si nici `ncepu-
oare, de m\re]ia celor ce Chiar dac\ din sl\biciu- m\re]iei Creatorului tul, nici sfâr[itul. Dimpo-
instruirea lui dasc\lii cep tâlcuirea? S\ v\desc
au s\ fie spuse? Cât de nea min]ii noastre nu triv\, chiar dac\ `ncepu-
`n]elep]i ai egiptenilor. de[ert\ciunea `nv\]\turii
preg\tit se cade s\ fie, vom putea ajunge pân\ Ce frumoas\ orânduire tul [i sfâr[itul cercului
Moise a urât tirania [i s-a filosofilor profani sau s\
oare, sufletul, care are de `n adâncul gândirii scrii- de cuvinte! A spus mai scap\ sim]urilor noastre,
re`ntors la smerenia celor laud adev\rul `nv\]\turii
`ntâmpinat auzirea unor torului, totu[i, de vom lua `ntâi: „~ntru `nceput“, ca totu[i cel care a descris
de un neam cu el, „ale- noastre?
astfel de m\re]ii? Trebuie aminte la vrednicia de s\ nu socoteasc\ unii c\ cercul, l-a `nceput `ntr-
gând mai bine s\ p\ti- Multe au gr\it filosofii
s\ fie cur\]it de patimile credin]\ a celui ce vorbe[- lumea este f\r\ de `nce- adev\r dintr-un punct
measc\ `mpreun\ cu po- eleni despre natur\, dar
trupului, s\ nu fie `ntu- te, vom fi condu[i singuri put. Apoi a ad\ugat: „a oarecare, cu un centru [i
porul lui Dumnezeu, de- nici una dintre ideile lor
cât s\ aib\ desf\tarea cea n-a r\mas neclintit\ [i f\cut“, ca s\ arate c\ ceea cu o anumit\ distan]\ de
a LOGOS {I POESIE a trec\toare a p\catului“. ner\sturnat\; totdeauna ce a f\cut este o foarte
mic\ parte din puterea
centru. A[a [i tu, pentru
Avea din fire dragostea ideile celui de-al doilea au c\ cele ce se mi[c\ `n cerc
de adev\r; de aceea se creatoare a lui Dumne- revin la locul de pornire,
Rug\ciunea din amurg vede c\, chiar `nainte de
surpat ideile celui dintâi,
a[a c\ nu mai e nevoie s\ zeu. Dup\ cum olarul, cu având o mi[care continu\
a lua conducerea poporu- le v\desc cu de[ert\ciu- aceea[i meserie, face [i ne`ntrerupt\, s\ nu te
lui s\u, din pricina urii nea lor; e `ndestul\toare nenum\rate vase, f\r\ `n[ele aceasta [i s\ spui
de Nichifor Crainic lui fire[ti fa]\ de r\u, a combaterea unora de s\-[i iroseasc\ meseria [i c\ lumea este f\r\ de
M\ rog [i pentru viii [i pentru mor]ii mei. luptat `mpotriva celor r\i c\tre al]ii. puterea, tot a[a [i Crea- `nceput [i f\r\ de sfâr[it.
Tot una-mi sunt acuma p\rta[ii [i du[manii, cu pre]ul vie]ii sale; fiind Ace[ti filosofi, necunos- torul acestui univers nu C\ „chipul lumii acesteia
Cu ei deopotriv\ mi-am sf\râmat eu anii, izgonit de cei c\rora le când pe Dumnezeu, n-au are putere creatoare nu- trece“ [i c\ „cerul [i p\-
{i dragostea [i vrajba le-am `mp\r]it cu ei. f\cuse bine, a p\r\sit cu pus la temelia crea]iei u- mai pe m\sura cre\rii mântul vor trece“. Cele ce
bucurie via]a zgomotoas\ niversului o cauz\ ra]io- unei singure lumi, ci pu- ni s-au dat nou\ acum de
Pe mor]i `n rug\ciunea de sear\ mi-i culeg. terea lui este nesfâr[it\; `nv\]\tura cea de Dum-
Ace[tia sunt, Doamne, iar eu printre morminte. egiptean\ [i s-a dus `n nal\; ci ideile lor despre
Etiopia. {i acolo, l\sând facerea lumii sunt con- [i-a exprimat numai voin- nezeu insuflat\ sunt, `n
Au fost `n ei avânturi [i-au fost pogor\minte.
Pu]in `n fiecare, `n to]i am fost `ntreg. la o parte toate celelalte cluziile ne[tiin]ei lor ini- ]a, [i a [i adus la existen- pu]ine cuvinte, vestire
`ndeletniciri, vreme de ]iale despre Dumnezeu. ]\ m\re]iile celor ce se mai dinainte a `nv\]\tu-
De viforele vie]ii ei sunt acum de[er]i, patruzeci de ani s-a ocu- De aceea, unii, pentru a v\d. rilor despre sfâr[itul [i
Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce r\mâne?
pat cu contemplarea exis- explica facerea lumii, au A[adar, dac\ lumea transformarea lumii. (Sf.
Zdrobita rug\ciune la mila ta, St\pâne, are `nceput [i a fost Vasile cel Mare, Omiiliii la
Sunt [i eu printre mor]i rugându-m\ s\-i ier]i. ten]elor. Când era de alergat la ipoteze materi-
optzeci de ani, a v\zut pe ale, atribuind elemente- f\cut\, caut\ s\ afli cine Hex xaemeroon , Colec]ia
{i adunându-mi viii, la mila ta recurg, Dumnezeu, atât cât este lor lumii cauza cre\rii u- i-a dat `nceput [i cine este PSB, vol. 17, Editura IBM-
Când crugul alb al zilei p\mântul `ncunun\: cu putin]\ unui om s\-L niversului; al]ii [i-au `n- Creatorul! Dar, mai bine BOR, Bucure[ti, 1986)
Tu d\-le, Doamne, d\-le cu toat\ mâna bun\ vad\, dar, mai bine spus, chipuit c\ natura celor
Târzia-n]elepciune din tristul meu amurg. atât cât nimeni nu L-a v\zute este format\ din Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 13 ianuarie 2008
Evanghelia
de duminic\
Copil\ria lui Iisus [i majoratul lumii
Evanghelia duminicii
de dup\ Botezul Domnului
(~nceputul propov\duirii Domnului)
Matei 4, 12-1
17
12. {i Iisus, auzind c\ Ioan a fost `ntemni]at, a
plecat `n Galileea.
13. {i p\r\sind Nazaretul, a venit de a locuit `n
Capernaum, lâng\ mare, `n hotarele lui Zabulon [i
Neftali,
14. Ca s\ se `mplineasc\ ce s-a zis prin Isaia
proorocul care zice:
15. „P\mântul lui Zabulon [i p\mântul lui
Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea nea-
murilor;
16. Poporul care st\tea `n `ntuneric a v\zut lu-
min\ mare [i celor ce [edeau `n latura [i `n umbra
mor]ii lumin\ le-a r\s\rit“.
17. De atunci a `nceput Iisus s\ propov\duiasc\
[i s\ spun\: Poc\i]i-v\, c\ci s-a apropiat `mp\r\]ia
cerurilor.
de pr. prof. univ. dr.
Petre SEMEN
Textul Evangheliei pe
care Biserica ni-l propune
spre medita]ie `n aceast\
duminic\ este foarte res-
trâns, reducându-se doar
la cinci versete, dar ne o-
fer\ totu[i `nv\]\turi foar-
te importante. Textul de
mai sus se mai reg\se[te [i
la Marcu (cap. 1, 15-20).
Ambii evangheli[ti ne
spun c\ Iisus [i-a `nceput
misiunea abia dup\ exe-
cutarea Sf. Ioan Botez\to-
rul de c\tre crudul Irod.
Deci activitatea lui Iisus
nu s-a suprapus deloc cu
cea a susnumitului profet.
De altfel, Ioan `nsu[i a-
nun]ase c\ vremea lui va
`nceta de `ndat\ ce va
veni Cel care va fi mai
mare decât el, C\ruia nu i
se face vrednic nici m\car
s\-I lege curelele de la
`nc\l]\minte. Despre aces-
ta spune c\ va oferi un alt
fel de botez, cel cu Duhul
Sfânt (Mc. 1,8). Se mai
poate observa c\ ambii
evangheli[ti trec brusc de
la relatarea botezului [i is-
pitirii la descrierea suma-
r\ a `nceputului misiunii
iar toate cele 4 Evanghelii
trec sub t\cere total\ copi-
l\ria lui Iisus.
Copil\riile
necunoscute ale
marilor personalit\]i
religioase
Se [tie c\ s-au scris o
mul]ime de c\r]i despre
via]a lui Iisus, pe care doar
un naiv le poate considera
drept liter\ de Evanghelie,
mai ales când descriu co-
pil\ria lui Iisus. Cel pu]in
la aceast\ parte, toate au o
real\ tent\ de roman, fi-
indc\ nimeni nu poate s\
[tie cum s-a derulat `n rea-
litate, decât prin analogie,
via]a unui copil, fie ea [i a
lui Iisus, acum mai bine de
dou\ mii de ani.
Unii, dând curs imagi-
na]iei, au fabulat cum c\
`n acea etap\ Domnul ar fi
peregrinat prin unele ]\ri
ca India ori Egipt pentru a
deprinde diverse metode
de fachirism ori magie cu
care apoi s\-[i uimeasc\
semenii.
Copil\ria lui Iisus a fost
una normal\ ca a oric\rui
alt copil din Palestina al e-
pocii, [i nimic mai mult.
Nu se spune nimic despre
acea perioad\, fiindc\ la
evrei, [i nu numai, omul
este important abia dup\
ce `ncepe s\ `ntreprind\
ceva pentru semenii s\i ori
pentru ]ar\. Se mai [tie, c\
`n antichitatea iudaic\,
b\ie]ii ajungeau la majo-
ratul religios la 13 ani iar
fetele la 12, adic\ la vârsta
când puteau face deose-
birea `ntre bine [i r\u,
când aveau clar discern\-
mântul propriilor fapte.
Ori Iisus n-a bulversat or-
dinea natural\ a lucruri-
lor, ci a `mplinit `ntocmai
legea str\mo[easc\ [i din
acest punct de vedere. De
aceea, Evanghelia ne [i
spune c\ dup\ 12 ani s-a
comportat exact ca un ado-
lescent iudeu al vremii,
mergând la sanctuar doar
atunci când legea `i per-
mitea.
Cei nedumeri]i cu privi-
re la copil\ria lui Iisus ar
trebui s\ [tie c\ nici de-
spre copil\ria altor perso-
nalit\]i religioase israelite
precum profe]ii Isaia, Iere-
mia, Mihea, Iona, etc., ori
politice ca: Saul, David,
Solomon, Omri [i al]ii, nu
putem [ti nimic decât cele
consemnate `n scris, doar
din clipa accederii la tron
[i, implicit, a implic\rii lor
`n via]a politic\ sau spiri-
tual\ a na]iunii. La evrei
deci, omul devenea impor-
tant doar din momentul `n
care `ncepea s\ `ntreprin-
d\ ceva `n favoarea seme-
nilor lui. Numai `n mitolo-
gia greac\ se spune despre
unii c\ au fost eroi din
fa[\.
Vigoarea `nchinat\
Domnului
Am insistat pu]in asu-
pra acestor aspecte fiindc\
au leg\tur\ direct\ cu spu-
sele Domnului din textul
Evangheliei de ast\zi când
zice: „S-a `mplinit vremea“
(Mc. 1, 15; Mt. 4, 14). Prin
aceste cuvinte, Iisus a vrut
s\ eviden]ieze dou\ aspec-
te, la fel de importante:
primul ar fi c\ din punct
de vedere fizic i s-a `mpli-
nit Lui ~nsu[i vremea ie[i-
rii la misiunea public\,
dup\ obiceiul legii str\mo-
[e[ti, adic\ atunci când a
`mplinit 30 de ani (cf. Luca
3,23), vârst\ la care, `n an-
tichitatea iudaic\ cineva
se putea afi[a public [i era
efectiv luat `n seam\. Era
exact vârsta la care erau
admi[i preo]ii [i levi]ii la
slujire (cf. Numerii 4, 1-4),
doar `n cazuri de excep]ie
la 25 de ani, iar limita
maxim\ a slujirii era la 50
de ani. Deci dac\ preotul
ori profetul ar fi `ncercat
s\ se impun\ aten]iei pu-
blice mai `nainte, nu ar fi
avut nici o [ans\ de a fi
luat `n seam\ de cineva,
poate cel mult de copii.
Comentând acest fapt,
Sf. Chiril al Alexandriei
g\se[te o explica]ie destul
de logic\ [i zice: „Faptul de
a rândui pentru lucrurile
sfinte numai vârsta hot\-
rât\ de lege, adic\ cea de
treizeci de ani pân\ la cin-
cizeci, arat\ c\ slujb\ alea-
s\ [i f\r\ prihan\ lui Dum-
nezeu s\vâr[e[te cel ce este
deja [i `n]elept [i `n putere.
Se afl\ `n acestea cel ajuns
la treizeci de ani; [i este cel
ce `nainteaz\ pân\ la cin-
cizeci. C\ci s-a aplecat deja
spre sfâr[itul vigoarei b\r-
batul care a trecut de cin-
cizeci de ani [i nu mai e `n
vigoare f\r\ prihan\, ci a-
lunec\ spre sl\biciunile
b\trâne]ii. {i nici un ne`n-
]elept sau lipsit de vigoare
nu poate sluji f\r\ prihan\
lui Dumnezeu, dac\ este
drept s\ se spun\ c\ fap-
tele ce privesc spre virtute
[i se bucur\ de lauda le-
giuitorului sunt fapte ale
vigorii [i chibzuin]ei prea-
frumoase“.
Prin urmare, slujirea la
sanctuar era asimilat\ slu-
jirii `n armat\, [i tot a[a
trebuie privit\ toat\ oste-
neala bunului cre[tin de a
`mplinii faptele virtu]ii,
ceea ce implic\ o deplin\
maturitate fizic\ secon-
dat\ de integritatea capa-
cit\]ilor mentale `n `nde-
plinirea tuturor lucr\rilor
sfinte. Cel senil nu este de-
loc binevenit a-I sluji lui
Dumnezeu deoarece `i
lipse[te ceva.
Planul de mântuire
are termeni preci[i
Cartea Numerii (cap.
21) precizeaz\ c\ nimeni
dintre cei care au vreo me-
teahn\ (tar\) fizic\ nu se
va putea apropia ca s\ a-
duc\ daruri Dumnezeului
s\u, iar prin analogie se
sub`n]elege c\ nici cel cu
deficien]e psihice. ~n con-
cluzie, Hristos, ca Cel care
a m\rturisit c\ a venit s\
`mplineasc\ toat\ legea,
nu putea ie[i la slujire mai
`nainte de a-I fi venit soro-
cul, ci numai dup\ ce I s-a
`mplinit vremea. Aceste
cuvinte mai au [i o alt\
semnifica]ie, dup\ cum
vom ar\ta mai departe.
Expresia plinirea vremii, o
mai `ntâlnim [i la Apos-
tolul Pavel, `ns\ nu-i apar-
]ine, ci a preluat-o de la e-
vanghelistul care a pus a-
ceste vorbe `n gura lui
Iisus. ~ntr-adev\r, cine, se
`ntreab\ un teolog, ar avea
vreodat\ curajul s\ pretin-
d\ c\ ar [ti exact ce or\
bate ceasul al lui Dumne-
zeu. Prin cuvintele: s-a
`mplinit vremea, Iisus ne-a
descoperit marele adev\r
c\ a existat din ve[nicie [i
mai exist\ `nc\ un plan
precis [i un program al
Dumnezeu `n derulare, cu
privire la mântuirea lumii,
cu termeni de finalizare.
Iisus precizeaz\ Cel
dintâi [i mai apoi [i Sf.
Pavel (Galateni 4, 4) c\ s-a
`mplinit vremea ca s\-{i
fac\ apari]ia `n lume Mesi-
a, cu un mesaj special din
partea P\rintelui ceresc.
Prin acele vorbe ne ream-
inte[te c\ El a fost promis
demult lumii, `ns\ abia a-
cum s-a declan[at lucrarea
Din Biblie mai re]inem c\ ni s-a oferit fiec\ruia dintre noi un
timp al na[terii [i unul al mor]ii, timp pentru care, a[a cum
nota un teolog, nu suntem noi responsabili, ci exclusiv
Dumnezeu. Mai devreme sau mai târziu, fiecare va fi totu[i
responsabilizat de modul `n care a `mplinit cu bine intervalul de
timp dintre momentul na[terii [i cel al mor]ii.
Lui de mântuire printre
oameni. El a lucrat [i mai
`nainte de `ntrupare, `n is-
toria poporului evreu, dar
a f\cut-o mai discret, mai
voalat am putea spune, [i `n
mod indirect, prin inter-
mediul `ngerului (vezi: Gen.
18; Iosua 5, 13-15 etc.).
Din perspectiv\ biblic\,
sintagma plinirea vremii
are o mare `nc\rc\tur\ teo-
logic\. Hristos a aten]ionat
omenirea prin cuvintele de
mai sus c\ istoria lumii, `n
primul rând israelite, a de-
venit apt\, adic\ matur\ de
a-L primi pe Hristos-Fiul
lui Dumnezeu `ntrupat.
Scriind credincio[ilor din
Biserica Galatiei, pe când
se afla `n deten]ie, exclusiv
pentru vina de a-L fi slujit
pe Hristos cu cuvântul,
vorbindu-le despre `mplini-
rea timpurilor, zice: „Când
s-a `mplinit vremea, Dum-
nezeu L-a trimis pe Fiul
S\u `n lume“ (Galateni 4,
4). De aici rezult\ c\ a fost
deci o vreme, `nainte de ve-
nirea lui Hristos `n care
poporul lui Israel, cel ales
`n mod special de c\tre
Dumnezeu, a[tepta, dup\
cum i se f\g\duise prin
prooroci, un mare Salvator
[i un Mângâietor, iar acest
lucru s-a realizat abia a-
cum, prin na[terea lui Hris-
tos, mai `ntâi [i prin `nce-
perea misiunii Sale publice,
`n al doilea rând. Când se
spune a[adar c\ acest lu-
cru s-a realizat doar la
plinirea vremii, vrea s\
spun\ c\ s-a `ntâmplat la
vârsta când lumea era
matur\, era adic\ apt\ cât
de cât ca s\-L primeasc\,
deoarece toate condi]iile
fuseser\ `ndeplinite.
Hristos S-a `ntrupat
când omenirea a
ajuns la majorat
Am ar\tat mai sus, c\
`n sens propriu, plinirea
vremii `nsemna vârsta
fixat\ pentru recunoa[te-
rea majoratului cuiva. A-
tât Domnul Hristos, cât [i
Sf. Pavel când vorbesc de-
spre plinirea vremii se re-
fer\ deci la un oarecare
majorat [i al omenirii, o a-
numit\ maturitate a isto-
riei `n care Dumnezeu poa-
te s\ intervin\ explicit cu
lucrarea Sa mântuitoare.
Trebuiau `ndeplinite deci
unele condi]ii fizice sau
materiale [i altele spiri-
tuale. ~n primul rând cele
fizice erau foarte impor-
tante fiindc\ ele preg\teau
`n lume calea pentru difu-
zarea mesajului Evanghe-
liei, a cuvântului lui Dum-
nezeu. Condi]iile materiale
favorabile au fost create,
din `ng\duin]a lui Dumne-
zeu, de apari]ia prea put-
ernicului Imperiu Roman
care a impus celebra pax
romana. Pacea roman\
cvasi general\, chiar dac\
era impus\ cu brutalitate,
prin for]a armelor, avea [i
v\dite aspecte pozitive.
Printre aspectele pozitive
trebuie amintit\ garanta-
rea circula]iei rutiere [i
maritime, un sistem po[tal
[i vamal foarte bine pus la
punct la care se ad\uga
posibilitatea comunic\rii
`ntr-o singur\ limb\ de la
un cap\t pân\ la cel\lalt
al vastului imperiu.
Contextul cultural ele-
nistic favoriza comunica-
rea `ntre oamenii de diver-
se categorii sociale, civili-
za]ii [i culturi, `ntre diferi-
tele na]iuni [i chiar etnii.
~n momentul `n care a `n-
ceput propov\duirea Evan-
gheliei, limba greac\ de-
venise un fel de lingua
franca a `ntregului impe-
riu. A[a se [i explic\ de ce
majoritatea scrierilor nou-
testamentare s-au realizat
`n limba greac\. De[i pe
alocuri, mai ales plebea,
vorbea limba latin\ sau
oricare alt\ limb\ na]iona-
l\, totu[i limba greac\ era
limba oficial\ a culturii, a
politicii, a tranzac]iilor co-
merciale [i, de ce nu, a
schimburilor de idei.
Un alt aspect al plinirii
vremii ]inea de latura spi-
ritual\, la fel de impor-
tant\. ~n primul rând era
vorba de o decaden]\ cva-
sitotal\ a religiilor p\gâ-
ne, care fiind `ncununate
de orgii [i crime nu mai o-
fereau omului nici o atrac-
]ie, `ncât omenirea dorea
cu adev\rat o schimbare.
Plinirea vremii mai `nsem-
na `ns\ [i maturizarea [i,
`n acela[i timp, propaga-
rea ideii mesianice propo-
v\duit\ de profe]i, dim-
preun\ cu implementarea
`nv\]\turii despre unicita-
tea unui Dumnezeu-Per-
soan\, ceea ce `n termeni
tehnici s-ar defini credin]a
5
monoteist\. Cu alte cu-
vinte, profe]iile au fost [i
ele f\cute cu un scop foarte
precis: acela ca la venirea
lui Hristos, El s\ poat\ fi
u[or de recunoscut ca fiind
Cel cu adev\rat prevestit
[i mult a[teptat. ~n con-
cluzie, lumea a trebuit s\
fie preg\tit\ [i s\ preg\-
teasc\, `ntr-un fel, calea
Celui care avea s\ vin\.
Cât va dura
epoca harului
Prin cuvintele: s-a `m-
plinit vremea, Hristos ne
mai aten]ioneaz\ c\ s-a `n-
cheiat o etap\ important\
din istoria lumii, c\ a tre-
cut vremea copil\riei Sale
[i c\ a `nceput o vreme
nou\, vremea harului care
este marcat\ de jertfa
Domnului. Vremea haru-
lui va dura pân\ la sfâr[i-
tul veacurilor rânduite de
Dumnezeu, când Fiul S\u
va reveni pe p\mânt, dar
pentru o cu totul alt\ lu-
crare. Cuvintele Domnului
ar trebui s\ dea mult de
gândit credinciosului cre[-
tin, mai ales cu privire la
modul `n care `[i petrece
via]a, fiindc\ zice cartea
Eclesiastului c\ Dumne-
zeu a rânduit o vreme pen-
tru toate: „Toate `[i au vre-
mea lor [i fiecare lucru de
sub soare `[i are vremea
lui“ (cap. 3, 1). A[adar,
dac\ Dumnezeu ne-a oferit
un timp pentru toate, `n-
seamn\ c\ noi `n[ine sun-
tem cuprin[i `ntr-un plan
al S\u [i c\ nimic nu se
deruleaz\ la `ntâmplare.
Din Biblie mai re]inem
c\ ni s-a oferit fiec\ruia
dintre noi un timp al
na[terii [i unul al mor]ii,
timp pentru care, a[a cum
nota un teolog, nu suntem
noi responsabili, ci exclu-
siv Dumnezeu. Mai devre-
me sau mai târziu, fiecare
va fi totu[i responsabilizat
de modul `n care a `mplinit
cu bine intervalul de timp
dintre momentul na[terii
[i cel al mor]ii.
Dumnezeu a rânduit ca
atunci când se va `mplini
pentru fiecare vremea, i se
va cerceta sufletul `ntoc-
mai cum a zis Iisus despre
cetatea Ierusalimului (de
fapt se referea la locuitorii
s\i) „c\ n-a vrut s\ cunoas-
c\ vremea cercet\rii sale“
(Luca 19,42). a
6 Duminic\, 13 ianuarie 2008
Interviu
Stresul, o „fantom\“ a
Considerat `nc\ o
„necunoscut\“ de
speciali[tii lumii
medicale, incomplet
fundamentat [tiin]ific,
stresul [i-a f\cut din ce
`n ce mai mult loc `n
vocabularul uzual,
ajung=nd chiar s\ fie
golit de sens. A devenit o
explica]ie comod\ a unei
societ\]i neglijente `n
ceea ce prive[te
limbajul. Despre inser]ia
stresului, ca no]iune, `n
maladiile societ\]ii
moderne, dar [i
despre posibilele
implica]ii cauzale
`n anumite
afec]iuni am stat
de vorb\ cu prof.
univ. dr. Constantin
Romanescu.
de Otilia
B|LINI{TEANU
C=nd [i de ce a ap\rut
no]iunea de „stres“, a-
t=t de frecvent uzitat\,
domnule profesor?
Se extinde convingerea,
care la `nceput era doar o
b\nuial\, cu privire la
s\n\tatea mintal\ a lumii
contemporane. ~n cazul a-
cestei teme foarte mari se
implic\ deseori ca factor de
dereglare a s\n\t\]ii [i
comportamentului lumii a
contemporane factorul
„stres“, cuv=nt care este in-
trodus de cehul Hans Se-
lye, la mijlocul secolului
trecut [i care, de fapt, re-
prezint\ starea de adap-
tare la o anumit\ `mpreju-
rare psihic\. ~n cazul `n
care adaptarea este armo-
nioas\, stresul este un pro-
ces binevenit, un proces
normal, de deprindere a
Profesorul Constantin Romanescu, medic psihiatru, membru fost bursier OMS la Paris (cinci teme `n patru ani), Liverpool,
emerit al Academiei de {tiin]e Medicale din Rom=nia, este cel Roma. De-a lungul carierei universitare [i medicale a publicat
care `n 1975 a ini]iat [i `nfiin]at Catedra de Psihologie 15 c\r]i [i 250 de lucr\ri de specialitate, iar din anul 1989 a
Medical\ (prima din ]ar\) la UMF Ia[i. ~ntre 1959-1968 a fost `nceput s\ se afirme ca eseist. ~n anul 2003 a ini]iat Centrul
[eful Sec]iei de Malarioterapie a Organiza]iei Mondiale a de neuro[tiin]e („Socola“) al Academiei de {tiin]e Medicale,
S\n\t\]ii (OMS), al doilea centru de acest profil din lume. A al c\rui coordonator este [i `n prezent.
organismului [i a persona- [i devine el `nsu[i genera- ecou, dep\[ind cu mult ~n medicina din secolul explicare a unor afec-
lit\]ii, pentru c\ ne refe- tor al unor atitudini [i al limitele aspectului [tiin]i- trecut exista aceast\ ]iuni prin stres?
rim la personalitatea `n unor suferin]e care consti- fic al problemei. Stresul a no]iune? Teoria stresului, din so-
tuie „boala stresului“. fost adaptat, cu oarecare Nu circula aceast\ „fan- cietate [i din medicina con-
ansamblul ei, cu anumite
pl\cere, poate suspect\, de tom\“. Stresul a intrat `n temporan\, a creat o ade-
circumstan]e ostile. Dac\ Ce semnific\, `n fapt? circula]ia foarte general\ a v\rat\ obsesie [i s-a mers
circumstan]ele acestea sunt No]iunea semnific\, deci, c\tre limbajul contempo-
limbajului, care se refer\, foarte mult cu abuzul in-
prea brutale, stresul devi- [i e[ecul de adaptare a per- ran. Spun „suspect\“ pen- terpret\rilor. Studen]ilor
printre altele, [i la aspectul
ne dep\[it `n rolul s\u de sonalit\]ii umane. Acest tru c\ el, `ntr-adev\r, pare s\u medical. Acum, f\r\ a li se spune c\ st\rile stre-
ap\r\tor al personalit\]ii concept a avut foarte mare a explica foarte multe din- se mai referi la con]inutul sante produc schizofrenie
tre reac]iile nepotrivite ale explicativ al stresului, foar- sau boli pulmonare. Nu
fiin]ei noastre. A devenit, te mult\ lume este „stre- este nimic dovedit [tiin]i-
a[adar, un cuv=nt de fo-lo- sat\“. E o boal\ a secolului. fic. Este implicat, probabil,
sin]\ comun\, chiar de ex- Probabil c\ va disp\rea a- `n toate procesele, ca un
ces de folosin]\, care, de ceast\ explica]ie, care, pen- factor care obose[te, dup\
c=]iva ani, a intrat `n cir- tru medicin\, a adus un nou ce `ncearc\ s\ apere. Deci,
cuitul universal. ~nc=t este punct de vedere [i `n]elege- trebuie `n]eles ca o no]iune
„stresat“ [i un conferen]iar re a unor fenomene, f\r\ ca destul de imprecis\, folosi-
care are de expus o teorie s\ l\mureasc\ totu[i prea rea sa `n exces trebuie oco-
la UNESCO, dar este mult [i prea [tiin]ific ceva lit\, nu trebuie vulgariza-
„stresat\“ [i o femeie sim- din misterul unor boli `n t\ teoria stresului, cuv=n-
pl\, care st\ `n pia]\, s\-[i care se implic\ stresul. De tul nu trebuie preluat de
exemplu, foarte multe boli, limbajul comun. O leziune,
v=nd\ laptele [i nu are un traumatism, o lovitur\
clien]i. at=t dintre cele psihice, c=t
[i dintre cele fizice sunt produce `n organism o `n-
cauzate, `n prezent, de treag\ categorie de reac]ii,
Stresul, „o boal\ stres. Dar asta este o afir- care fac parte nu din boala
ma]ie neonorat\ cu dovezi stresului, ci din tentativa
a secolului“ absolute. Orice student spu- organismului de a se ap\ra
ne c\ este stresat `n fa]a u- de suferin]a respectiv\. {i
Omul modern acuz\ nui examen [i are dreptate; atunci apar modific\ri vas-
stresul `n orice suferin- e un mod de a vorbi. Dar culare, de respira]ie, ner-
]\. Reprezint\ acesta c=nd va pune pe seama voase, insomnii. Toate a-
cauza tuturor relelor? stresului faptul c\ el nu a cestea sunt ni[te aspecte
Stresul este o explica]ie reu[it la examen, e altceva. care ]in de rolul adaptativ
comod\ a tuturor relelor, Deci, trebuie s\ `n]elegem al stresului. C=nd capacita-
un fel de `nt=mpinare se- prin stres posibilitatea de a tea adaptativ\ a stresului
mantic\ a tuturor relelor. explica anumite situa]ii me- este dep\[it\, apare partea
A devenit un fel de fan- dicale [i chiar sociale. negativ\. Teoria stresului
exist\, este `nc\ `n via]\,
tom\, care ne `nso]e[te. ~n dar, dup\ p\rerea mea, ne-
fiecare zi se pronun]\ acest A vorbi despre stres cesit\ mult mai multe cla-
cuv=nt cu o frecven]\ cres- rific\ri pentru a deveni o
c=nd\. Un studiu ameri- face bine la teorie [tiin]ific\. ~n plan fi-
can arat\ c\ „stresul“ are a conversa]ie losofic putem vorbi c=t vrem
doua frecven]\ `n limbaj, despre stres, dar `n plan
dup\ cuv=ntul „comuni- C=t adev\r [i c=t abuz medical, fiziologic, avem
care“. exist\ `n `ncercarea de nevoie de dovezi. Stresul
 Duminic\, 13 ianuarie 2008
limbajului contemporan
„Stresul este o explica]ie comod\ a tuturor relelor, un fel de `nt=mpinare semantic\
este acum o explica]ie care
face bine la conversa]ie.
Au fost identifica]i
anumi]i factori de stres
`n cadrul acestei teorii?
Ca s\ fiu foarte obiectiv,
nu au fost identifica]i ni[te
factori specifici, dar psi-
hologii au meritul de a fi
g\sit situa]iile mai stre-
sante. Este o oper\ de psi-
hologie uman\ aceast\ i-
dentificare [i mai ales g\-
sirea unor solu]ii de evita-
re. Exist\ o istorie a pato-
logiei, tot a[a cum exist\ o
istorie a societ\]ii [i acolo
stresul nu apare ca o enti-
tate nemaicunoscut\, pen-
tru c\ [i `n Evul Mediu [i
`n Antichitate lumea era
stresat\, numai c\ din alte
motive. ~nc=t a interpreta
[i a rela]iona stresul nu-
mai de societatea contem-
poran\ [i de mersul pro-
gresiv e un abuz, o gre[ea-
l\. Foarte multe reac]ii ne-
vrotice sunt cauzate de `m-
prejur\ri minime ca gravi-
tate social\, dar care sunt
factori stresan]i. Nu tre-
buie s\ fim at=t de catego-
rici `n eliminarea factorilor
stresan]i, dar nici nu pu-
tem s\ punem prea mult\
sare `n m=ncare [i s\ expli-
c\m totul prin intermediul
stresului. Stresul a existat
[i `n secolul XVIII, moti-
vat, de exemplu, de faptul
c\ nu-]i venea calul la timp
sau careta; `n secolul XXI,
avionul `nt=rzie. Stresul
`nso]e[te istoria, [i istoria
este o lung\ poveste a stre-
sului, `n fiecare veac altfel.
Copilul stresat
se transform\
`ntr-o fiin]\ nevrozat\
Cum percep copiii fe-
nomenul pe care `l nu-
mim poate prea u[or
„stres“?
Un copil inclus `ntr-o
[coal\ `n care nu se potri-
ve[te va deveni, f\r\ `ndo-
ial\, un copil stresat [i va
reac]iona `n multe feluri,
„Teoria stresului, din societate [i din medicina contemporan\, a creat o adev\rat\ obsesie [i s-a
mers foarte mult cu abuzul interpret\rilor. Studen]ilor li se spune c\ st\rile stresante produc
no]iune destul de imprecis\, folosirea sa `n exces trebuie ocolit\, nu trebuie vulgarizat\ teoria
stresului, cuv=ntul nu trebuie preluat de limbajul comun. Teoria stresului exist\, este `nc\ `n via]\,
dar, dup\ p\rerea mea, necesit\ mult mai multe clarific\ri pentru a deveni o teorie [tiin]ific\.“
a tuturor relelor. A devenit un fel de fantom\, care ne `nso]e[te“
pentru c\ stresul are mul-
te posibilit\]i de manifes-
tare: unul va fugi de la
[coal\, altul va deveni ne-
vrotic, altul va pl=nge, al-
tul va deveni psihotic,
chiar cu tulbur\ri psihice
mari, altul va deveni un
`nsingurat, iar altul poate
s\ se sinucid\. At=tea „o-
ferte“ face stresul, c=te
persoane sunt. Sigur, feno-
menul trebuie tratat cu se-
riozitate, dar cu deta[are.
Copilul este, `ntr-adev\r
stresat foarte des, de[i pro-
cesul nu este `ntotdeauna
foarte perceptibil. Copilul
este dirijat `ntotdeauna de
anumite preferin]e `n plan
psihologic. Unii factori
sunt stresan]i pentru unele
persoane, dar pot fi „nutri-
tivi“ pentru altele. Atunci
c=nd se insist\ `ntr-un
grup de copii s\ se inocu-
leze informa]ii care nu se
potrivesc cu fondul lor inte-
lectual, decompensarea
psihic\ este stresul, care
apare imediat. Aceste gre-
[eli foarte frecvente, mai
ales `n cadrul [colarit\]ii
sunt uneori foarte grave.
Se poate ajunge la tr\iri
psihotice, cum am spus.
Au copiii instrumen-
tele necesare pentru a
se ap\ra de stres?
P=n\ la un punct, da.
Pentru c\ factorul biologic
exist\ [i la copil; se ap\r\
c=t poate. ~ns\ c=nd gre[e-
lile sunt foarte mari [i e-
fectele sunt pe m\sur\. Un
copil p\r\sit este de la `n-
ceput stresat `ntr-un grad
ridicat. Sau un copil care
este tot timpul contrariat,
un copil care este insultat,
un copil `nfometat, un copil
frustrat de nedrept\]i. Se
`nt=mpl\ foarte frecvent
aceste lucruri, iar lumea le
trece cu vederea. Copilul
este o persoan\ foarte sus-
picioas\ [i foarte preten]i-
oas\; nu-i place ca atunci
c=nd vine la [coal\ s\ con-
state atitudini diferite, un
comportament discrimina-
toriu. El `n]elege imediat:
„A! Aceast\ feti]\ este si-
schizofrenie sau boli pulmonare. Nu este nimic dovedit [tiin]ific. Stresul trebuie `n]eles ca o
tuat\ `n banca `nt=i, este
mai bine `mbr\cat\“. Face
rela]ii de acest gen, `n care
[tim c\ nu gre[e[te prea
mult. Dar `nv\]\torul tre-
buie s\ [tie, s\ fie mai `n]e-
lept dec=t lumea obi[nuit\,
a[ spune chiar mai `n]elept
dec=t doctorul. Doctorul nu
crede `n stres, nu abuzeaz\
`n aceast\ direc]ie, dar `n-
v\]\torul trebuie s\ [tie
s\-i ocroteasc\ pe copii de
situa]iile frustrante. Aces-
tea ar fi principalele frus-
tr\ri: lipsa p\rin]ilor, ne-
dreptatea, vexarea, insul-
ta, pe care copilul o `nre-
gistreaz\ imediat.
Copilul este o fiin]\ or-
golioas\. S\ nu ne `nchi-
puim c\ este foarte fericit,
ci foarte sensibil [i trebuie
s\ `n]elegem c\ tocmai `n
aceast\ sensibilitate stre-
sul ac]ioneaz\ catastrofal.
Copiii pot suporta nenoro-
ciri foarte mari: desp\r]irea
de mam\, de tat\, doliul.
Acestea sunt, `ns\, `nt=m-
pl\ri rare, dar `ntreaga
economie psihic\ a copilu-
lui este atunci concentrat\
pentru a putea s\ r\spun-
d\ adecvat. Dar stresul nu
este compus numai din
[ocuri, ci [i din mici „miz-
erii“ zilnice, pe care le `n-
ghite copilul [i pe care
ini]ial nu [i le traduce prea
bine, dar care `l transfor-
m\ `ntr-o fiin]\ nevrozat\.
C=t de mult s-aa modifi-
cat comportamentul
copilului-eelev `n ulti-
mul timp?
Ca un factor absolut o-
biectiv, cred c\ `n mare
m\sur\ c=[tigarea inde-
penden]ei, a libert\]ii la
copil este un aspect pozitiv
pentru istoria personalit\-
]ii. Un copil care poate cir-
cula, care are o proiec]ie
mai larg\ geografic\ [i is-
toric\, care [tie foarte mul-
te este un copil cu o dez-
voltare mai bun\. Dar sunt
[i aici ni[te argumente ca-
re pun un semn de `ntreba-
re. Nu garanteaz\ nimeni
c\ dezvoltarea copilului
este mai bun\ `n condi]iile
acestea, ale civiliza]iei evo-
lutive. Civiliza]ia nu `n-
seamn\ numai tehnic\. E-
xist\ [i civiliza]ia sufletu-
lui, a comportamentului.
Din acela[i motiv [i stresul
trebuie privit mai mult ca
un element psihologic.
Este o filosofie despre per-
sonalitate care a g\sit `n
stres o cale de a explica un-
ele lucruri, dar nu o
solu]ie. Or, ast\zi, noi sim-
plific\m prea mult lu-
crurile.
V\ aminti]i de un caz
particular al unui fost
pacient care s\ fi
suferit din cauza
stresului?
~mi aduc aminte de
un caz `n care p\rin]ii
unui copil au avut un
comportament total gre-
[it. Asta `n urm\ cu vreo
11 ani. Se lansaser\ `n
lumea afacerilor, erau
foarte boga]i, aveau o sin-
gur\ feti]\, care avea tot
ce-[i dorea, dar nu sufi-
cient\ asisten]\ afectiv\.
Ca s\ scape cumva de a-
ceast\ feti]\, pe
„Stresul a existat [i `n secolul XVIII, motivat, de exemplu,
de faptul c\ nu-]i venea calul la timp sau careta;
`n secolul XXI, avionul `nt=rzie. Stresul `nso]e[te istoria, [i istoria
este o lung\ poveste a stresului, `n fiecare veac altfel“
Credin]a, terapie antistres
Care ar fi terapia cea
mai adecvat\ `m-
potriva stresului, `n
via]a modern\?
Credin]a este terapia
cea mai bun\ a unei vie]i
stresate. Credin]a este
calmant\. Terapia stre-
sului, atunci c=nd el ajun-
ge o boal\, recurge, de o-
bicei, la medica]ie cal-
mant\. Or, cred c\ nu e-
xist\ loc mai potrivit pen-
tru o cur\ de lini[tire [i
de reg\sire a elementelor
fundamentale ale vie]ii
dec=t, bun\oar\, o biseri-
c\ retras\. Preluarea ro-
lului educativ de c\tre
preot sau preoteas\ con-
stituie o alt\ solu]ie. ~ntr-
o conferin]\, cu ani `n ur-
m\, PF Patriarh Daniel,
pe atunci Mitropolit al
care ei o iubeau, dar nu
[tiau cum s-o manevreze,
au plasat-o la bunici, la ]a-
r\, [i [i-au v\zut de c=[tig.
{i au c=[tigat foarte bine.
La un moment dat, `ns\,
feti]a a `nceput s\ fug\ de
la bunici, s\ se interneze
`n spital, s\ recurg\ la ope-
ra]ii, g\sea solu]ii `n a a-
cuza diverse suferin]e ima-
ginare. Asta a durat c=]iva
ani. Feti]a era foarte sufe-
rind\ [i total transformat\
`n r\u. P\rin]ii refuzau s\
`n]eleag\ c\ un copil cres-
cut `n condi]ii bune, cre-
deau ei, poate s\ reac]io-
neze `n felul acesta. ~n mo-
mentul `n care s-au schim-
bat condi]iile, printr-un
mic faliment, tat\l r\m=-
n=nd mai mult\ vremea
acas\, lucrurile s-au schim-
bat [i s-a vindecat.
Se poate
e x -
7
Moldovei [i Bucovinei, se
g=ndea la rolul acesta, al
Bisericii ca [coal\. ~n tre-
cut, foarte mul]i preo]i au
avut un rol cov=r[itor `n
modelarea personalit\]ii
unor genera]ii. M\ pot da
ca exemplu. ~n perioada
comunist\, c=nd nu-mi e-
ra permis s\ frecventez,
eram tot timpul la bise-
ric\ de Cr\ciun [i de
Pa[ti. ~n schimb, acum,
nu m\ duc, din indolen]\.
Dar atunci, `n biseric\
g\seai „`mp\rt\[ania“
necesar\ sufletului, g\-
seai lini[tea. Chiar locul
`n care se afl\ aceste m\-
n\stiri, re`ntoarcerea `n
natur\ este o miraculoas\
poveste `n care stresul nu
`ncape.
tinde la nivel „macro“
acest sindrom?
Nu-i nici un secret c\ o
societate care nu are ce
m=nca, nu are c\ldur\, nu
are un minimum de bucurii
necesare, care este stereo-
tip redus\ numai la ni[te
datorii, este o societate
stresat\, care va exploda
`ntr-un fel. Bun\oar\, o re-
volu]ie este expresia maxi-
m\ a unui stres care a fost
comprimat ca aerul `ntr-un
spa]iu, p=n\ c=nd a explo-
dat. A[a s-a `nt=mplat [i `n
1989. Nu se putea continua
cu frigul, cu foametea, cu
insatisfac]iile. C=nd calita-
tea vie]ii noastre este
proast\, cantitatea de fac-
tori stresan]i este foarte
mare [i de-aici efectele, `n
primul r=nd asupra s\n\-
t\]ii psihice, chiar [i minta-
le, nu numai suflete[ti. So-
cietatea contemporan\ este
`nc\rcat\ cu o cantitate ne-
gativ\ de ocazii stresante,
contradictorii, care nu con-
vin fiin]ei umane. {i a-
ceast\ societate tre-
buie s\-[i g\seasc\ o
rezolvare `n alt fel de me-
diu, apropiat ten-
din]elor ome-
ne[ti. Dac\ nu vom pu-
tea spune stop evolu]iei
industriale, ne putem
g=ndi foarte serios la con-
trolarea acestei evolu]ii. a
 CM
YK

8 Duminic\, 13 ianuarie 2008

Documentar

Povestea primului monah cre[tin

ap\. Pentru dormit se
Sfântul Antonie s-a n\scut `ntr-o familie `ndestula cu o rogojin\.
Dar de cele mai multe ori
cre[tin\ `nst\rit\, la mijlocul secolului al se `ntindea pe p\mânt“.
III-lea. A renun]at de timpuriu la toat\ bog\]ia C\tre anul 310, a f\cut
o c\l\torie la Alexandria,
[i, p\r\sind lumea, a tr\it `n pustiu. De[i nu a c\utând s\ `mb\rb\teze
fost organizatorul monahismului cre[tin, pe martirii cre[tini prigo-
ni]i de st\pânirea roma-
totu[i el este perceput ca un p\rinte fondator. n\ `n timpul persecu]iei
lui Maximin.
Influen]a sa extraordinar\, precum [i
fascina]ia pe care persoana sa a Testamentul
exercitat-o asupra contemporanilor retra[i `n Sfântului Antonie
pustie marcheaz\, `n mod real, `nceputul ~n anul 312 s-a afundat
„mi[c\rii“ ce avea s\ se r\spândeasc\ [i mai mult `n de[ert, pe
muntele Qalzam, nu de-
rapid `n `ntreaga lume cre[tin\. parte de malul M\rii Ro-
[ii, unde se g\se[te ast\zi
m\n\stirea care-i poart\
Sfântul Antonie s-a retras `n singur\tate. Pe numele. Aici a tr\it pân\
n\scut `n preajma anului atunci nu existau m\n\s- la moartea sa (356) `m-
250 `n localitatea Coma tiri ca cele de ast\zi, ci preun\ cu doi ucenici,
`n Egiptul de Mijloc, din- cre[tinii care doreau s\ nep\r\sind locul decât
tr-o familie cre[tin\ `n- duc\ o via]\ ascetic\, `n pentru a-[i vizita ucenicii
st\rit\. La vârsta de 20 post, rug\ciune, feciorie, sau pentru a face o a doua
de ani a r\mas orfan de nu p\r\seau satele, ci `[i c\l\torie la Alexandria,
ambii p\rin]i. Vreme de f\ceau mici colibe la mar- spre a-l sus]ine pe Atana-
[ase luni s-a `ngrijit sin- ginea lor. De aceea, [i An- sie, persecutat de fac]iu-
gur de cas\ [i de sora lui tonie a vie]uit la `nceput nea pro-arian\.
mai mic\. ~ntr-una din zi- `ntr-o colib\ lâng\ satul ~nainte de a muri,
CM le, gândindu-se la exem- natal, sub ascultarea u- Sfântul Antonie a l\sat u- CM
YK
plul apostolilor care au nui alt ascet din regiune, cenicilor s\i un testa-
YK

l\sat toate [i L-au urmat
pe Hristos, [i `ntrebându-
se ce cale s\ urmeze `n
via]\, a intrat `n biseric\
[i a auzit cuvântul Evan-
gheliei, care zice: „Dac\
voie[ti s\ fii des\vâr[it,
du-te, vinde averea ta,
d\-o s\racilor [i vei avea
comoar\ `n cer; dup\ ace-
ea, vino [i urmeaz\-Mi“
(Matei 19, 21).
Spre adâncul
de[ertului, `n
c\utarea lui Hristos
Tân\rul Antonie a con-
siderat c\ acest cuvânt `i
era adresat lui direct. Du-
p\ ce [i-a `mp\r]it averea
s\racilor [i a dat-o pe
sora lui `n grija unei co-
munit\]i de fecioare, s-a
mai vârstnic [i mai expe-
rimentat. Dup\ un timp,
a plecat de acolo [i s-a
stabilit `ntr-un mormânt
abandonat. ~n tot acest
timp a dus o via]\ de pu-
rificare interioar\, cu
post, rug\ciune [i lupte
cu demonii, care nu con-
teneau s\-l nec\jesc\.
~n 286, la vârsta de 35
de ani, n\zuind spre o
izolare total\, s-a stabilit
`ntr-o fort\rea]\ p\r\sit\
la marginea de[ertului,
`n locul numit Pispir (as-
t\zi Der el Memum, E-
gipt), unde a petrecut 20
de ani de via]\ anaho-
retic\.
Despre modul lui de
via]\ ne vorbe[te biogra-
ful [i ucenicul s\u, Sfân-
tul Atanasie cel Mare,
arhiepiscopul Alexandriei
(295-373): „Priveghea a-
tât de mult, c\ de multe
ori petrecea toat\ noap-
tea f\r\ s\ doarm\ [i a-
ceasta f\când-o nu o
Sfântul Antonie cel Mare
dat\, ci de multe ori, se m\nânce [i numai o dat\
minunau to]i de el. Mân- la dou\ zile, iar de multe
ca o singur\ dat\ pe zi ori la patru. Iar mân-
dup\ apusul soarelui. carea lui era pâine [i
Dar se `ntâmpla s\ sare; [i b\utura, numai
ment prin care le cerea s\
`l `ngroape `ntr-un loc pe
care s\ nu-l descopere ni-
meni. Ucenicii au respec-
tat `ntocmai dorin]a p\-
rintelui lor duhovnicesc,
`ncât nimeni nu a aflat
unde e `ngropat trupul
sfântului. ~n ultimii ani,
`n urma cercet\rilor `n-
treprinse pentru restau-
rarea m\n\stirii Sfântu-
lui Antonie din Egipt, s-a
ajuns la concluzia c\ mor-
mântul cu moa[tele sfân-
tului s-ar afla sub sfânta
mas\ a bisericii centrale
a m\n\stirii. Totu[i, din
respect fa]\ de testa-
ment, nimeni nu a des-
chis mormântul. Biserica
Ortodox\ face pomenirea
Sfântului Antonie cel Ma-
re `n fiecare an, la data de
17 ianuarie. a

deoarece `i venise un n\dejdea, a continuat pustie ai f\cut cet\]i [i

~ntâlnirea cu Avva Pavel Tebeul
Ajuns la vârsta de 90
de ani, avva Antonie s-a
rugat lui Dumnezeu s\-i
Sfântul Antonie [i Sfântul Pavel Tebeul, pictur\ copt\
din biserica central\ a M\n\stirii „Sfântul Antonie“
descopere dac\ mai e-
xist\ cumva `n pustie
vreun om care, aseme-
nea lui, s\ fi ales o ast-
fel de via]\ retras\, de-
parte de lume. Aceasta
gând c\ ar fi singurul
care se ostene[te `n felul
s\ bat\, zicând: „Des-
chide-mi, robule al lui
pe diavolul l-ai gonit
dintr-`nsa. De ce te-ai
acesta. La cap\tul a Hristos, deschide-mi! ostenit atâta pentru un
cinci ani de rug\ciune, Tu [tii cine [i de unde om p\c\tos [i nevred-
`ntr-o zi a auzit un glas, sunt [i pentru ce am nic? Iat\, vezi un b\-
zicându-i: „Antonie, este venit, toate le [tii, pen- trân `nvechit de zile [i
un rob al lui Dumnezeu tru c\ Dumnezeu ]i-a cu c\runte]ile acope-
care tr\ie[te `n pustie descoperit. Deci [i eu rite“.
dinaintea ta [i este mai [tiu c\ nu sunt vrednic B\trânul Pavel i-a
des\vâr[it decât tine, la s\ v\d sfânta ta fa]\, povestit apoi via]a sa:
care, de vei merge, `l vei `ns\ de nu te voi vedea, n\scut `n Tebaida `ntr-o
afla `n adâncul de[ertu- nu m\ voi duce de aici; familie cre[tin\ `nstr\i-
lui. Deci, scoal\-te de- de nu-mi vei deschide, t\, dup\ moartea p\rin-
grab\ [i te sârguie[te a apoi voi muri pe pragul ]ilor a `mp\r]it cu sora
merge la dânsul, `nainte t\u [i vei `ngropa trupul sa averea. ~ns\, `ntru-
de a se duce el c\tre meu aici“. cât cumnatul s\u voia [i
Domnul!“ partea lui de mo[tenire,
Auzind acestea, b\- Exemplul martirilor Pavel a l\sat totul [i s-a
trânul Antonie s-a ridi- dus `n pustie. La a-
cat `ndat\, [i-a luat to- [i l\comia ceasta l-a `ndemnat [i
iagul [i a pornit spre a- cumnatului l-au adus exemplul martirilor
dâncul pustiei, ne]inând pe Pavel `n pustie cre[tini din acea vreme,
cont nici de vârsta sa care, nesocotind orice
`naintat\, nici de ar[i]a ~n urma acestei st\- privilegiu sau bog\]ie,
zilei. C\l\uzit de Dum- ruin]e, Sfântul Pavel i-a preferau s\ moar\ decât
nezeu `n mod minunat, deschis [i l-a `mbr\]i[at. s\ se lepede de Hristos.
dup\ o c\l\torie de trei Atunci cuviosul Antonie Pe când `nc\ vorbea, a
zile, a ajuns la pe[tera a zis: „Bucur\-te, Pave- venit un corb arun-
Sfântului Pavel Tebeul. le, vasul alegerii [i st=l- c=ndu-i o p`ine `ntrea-
V\zând pe[tera, s-a bu- pul cel de foc, locuitoru- g\, pe care punând-o
curat, `ns\ avva Pavel, le al pustiei!“ I-a r\s- `naintea lor `nceti[or, a
sim]ind venirea lui An- puns avva Pavel: „Bine zburat `n v\zduh. Pen-
tonie, a `nchis u[a. B\- ai venit, soare care lu- tru c\ P\rintele Antonie
trânul apropiindu-se, a minezi toat\ lumea, se minuna de aceasta,
`nceput s\ bat\ la u[\, pov\]uitorule al celor ce Sfântul Pavel a zis:
dar nu i-a r\spuns ni- se mântuiesc, gura lui „Iat\, Domnul a trimis
meni. F\r\ s\ `[i piard\ Dumnezeu, care din prânz, nou\, robilor S\i,

CM
YK

Duminic\, 13 ianuarie 2008
Sfântul Antonie - fresc\ din Biserica
Warfhuizen din Olanda, unde se afl\
[i o parte din moa[tele sale
M\n\stirea
Mar Antonios
Situat\ `n pustiul
Wadi Araba, la poalele
muntelui Al-Qalzam din
Egipt, M\n\stirea „Sf.
Antonie“ a fost fondat\
`n jurul anului 356. Uce-
nicii Sfântului Antonie
au constituit o micu]\
comunitate la baza mun-
telui, unde acesta [i-a
petrecut ultima parte a
vie]ii. Cu siguran]\, nu-
cleul ini]ial se rezuma la
o bisericu]\, o trapez\ [i
câteva construc]ii anexe
(o buc\t\rie [i un de-
pozit pentru alimente).
Primii c\lug\ri obi[nu-
iau s\ tr\iasc\ separat
`n pe[terile masivului
muntos din apropiere,
dar se adunau `n fiecare
duminic\ [i s\rb\toare
important\ pentru Li-
turghie, `n biserica cen-
tral\. Abia `n a doua
jum\tate a secolului al
V-lea anahore]ii retra[i
`n zon\ au `nceput s\-[i
construiasc\ chilii apro-
piate, `n interiorul nu-
cleului monastic ini]ial.
Cu toate acestea, regula
ucenicilor Sfântului An-
tonie a r\mas semi-ana-
horetic\, activit\]ile `n
comun fiind limitate la
Liturghie, agapele du-
fiind milostiv [i iubitor
de oameni. Iat\, sunt
70 de ani de când
primesc jum\tate de
pâine, iar ast\zi, pen-
tru c\ ai venit la mine,
mi-a trimis o pâine
`ntreag\.“
Dup\ ce au mâncat,
mul]umind lui Dumne-
zeu, au [ezut iar\[i [i
au vorbit toat\ noaptea
pân\ diminea]a. F\cân-
du-se ziu\, Sfântul
Pavel a zis prietenului
Antonie: „De mult mi-a
ar\tat Dumnezeu mie,
frate, c\ s\l\[luie[ti `n
p\r]ile acestea [i voiam
s\ te am slujitor cu mi-
ne, dar fiindc\ vremea
adormirii mele a venit,
pe care totdeauna am
a[teptat-o, dorind ca s\
vie]uiesc cu Hristos, de
aceea Domnul te-a tri-
mis la mine, ca s\ `n-
gropi smeritul meu trup
[i s\-l dai p\mântului“.
L-a `ndemnat apoi s\
mearg\ la m\n\stirea
Radio TRINITAS
IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA - 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV,
GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD,
BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5 MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U, IALOMI}A [i CONSTAN}A); BAIA-MARE - MOGO{A
- 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz; BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz; BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 93,3
MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1 MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7 MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} - 106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz; MOINE{TI - 99,8 MHz;
HA}EG - 100,2 MHz; TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz; H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA - 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Via]a Sfântului Antonie a fost [i o surs\ de inspira]ie
pentru arti[ti. ~n imagine, „Ispitirea Sfântului Antonie“,
de Salvador Dali, Muzeul de Art\ Modern\ din Bruxelles
minicale [i ajutorarea
fra]ilor `n nevoi. De-a
lungul secolului al V-lea,
M\n\stirea „Sf. Anto-
nie“ a fost un refugiu
pentru asce]ii din de[er-
tul Sketis (Egiptul de
Jos), for]a]i s\-[i aban-
doneze chiliile datorit\
deselor [i violentelor at-
acuri ale arabilor.
~n secolul al XI-lea,
comunitatea a fost lovit\
de o epidemie de cium\
bubonic\, care a `mpân-
zit `ntreg Egiptul, pre-
cum [i de raidurile des-
tructive ale turcilor ma-
meluci, sub comanda lui
Nasr al-Dawla. Opera de
restaurare a fost finali-
lui [i s\-i aduc\ mantia
pe care i-o d\ruise epis-
copul Atanasie [i s\-i
`nveleasc\ cu ea trupul.
Cu greu a plecat Sfân-
tul Antonie s\ `ndeplin-
easc\ dorin]a pri-
etenului s\u, pentru c\
[tia c\ nu-l va mai afla
`n via]\.
Antonie s-a rugat
o or\ cu Pavel,
f\r\ s\-[i dea seama
c\ era mort
Ajuns la m\n\stire, a
luat mantia [i s-a `ntors
`ndat\ la pe[tera Sfân-
tului Pavel. Când a
sosit la pe[ter\, v\zân-
du-l pe sfântul [ezând
`n genunchi, cu mâinile
`n sus ridicate [i cu ca-
pul drept `n sus, socotea
c\ este viu [i face rug\-
ciune, [i st\tea cu dân-
sul `mpreun\. Dar tre-
când un ceas, [i de vre-
me ce nu auzea glasul
Sfântul Antonie a l\sat ucenicilor s\i un testament prin care le cerea s\ `l
`ngroape `ntr-un loc pe care s\ nu-l descopere nimeni. Ucenicii au respectat
`ntocmai dorin]a p\rintelui lor duhovnicesc, `ncât nimeni nu a aflat unde e
`ngropat trupul sfântului. ~n urma cercet\rilor `ntreprinse pentru restaurarea
M\n\stirii „Sfântul Antonie“ din Egipt, s-a ajuns la concluzia c\ mormântul cu
moa[tele sfântului s-ar afla sub sfânta mas\ a bisericii centrale a m\n\stirii.
zat\ `n secolele urm\-
toare de c\tre c\lug\rii
cop]i, care au reu[it,
dup\ o serie de `ncerc\ri
e[uate, s\ ocupe m\n\s-
tirea Sf. Antonie.
Secolele al XIII-XIV-
lea constituie perioada
de vârf a m\n\stirii: ar-
tele [i literatura cunosc
o extraordinar\ efer-
vescen]\. Aceast\ pe-
rioad\ `nfloritoare a fost
`ntrerupt\ spre sfâr[itul
secolul al XV-lea, atunci
când beduinii au atacat
m\n\stirea, au ucis to]i
c\lug\rii [i au distrus
cl\dirile. Biserica Sf.
Antonie a fost transfor-
mat\ `n buc\t\rie, iar
cel de rug\ciune, nici
obi[nuitele suspinuri,
s-a apropiat de el [i l-a
g\sit mort.
Cu mult\ tânguire,
s\rutând trupul sfân-
tului, l-a `nvelit `n
mantia adus\ [i a `n-
ceput s\ cânte psalmii
de `ngropare. Cugetând
apoi cum ar putea s\-l
`ngroape, neavând nici
o unealt\, iar m\n\s-
tirea lui fiind la o
dep\rtare de trei zile, a
v\zut venind spre el din
adâncul pustiului doi
lei r\cnind, ca [i cum
plângeau lipsa sfântu-
lui. Ace[tia au s\pat cu
ghearele lor o groap\,
dup\ care, venind la
sfântul Pavel `i lingeau
mâinile [i picioarele, ca
[i cum ar fi cerut bi-
necuvântare de la el.
Cuviosul Antonie l\uda
pe Hristos, c\ci [i fi-
arele sl\vesc pe Dum-
nezeu, [i zicea: „Doam-
ne, f\r\ de a C\rui voie
CM
YK
manuscrisele rare din
bibliotec\ (peste 1700)
serveau la men]inerea
focului. Câ]iva ani mai
târziu, m\n\stirea a
fost restaurat\ prin gri-
ja patriarhului Gabriel
VII (1525-1568), care a
trimis 20 de c\lug\ri de
la m\n\stirea Sirienilor
din Wadi al-Natrun pen-
tru a re`nvia tradi]ia [i
via]a monahal\. ~n se-
colul al XVII-lea, ordinul
c\lug\rilor franciscani a
stabilit un acord cu M\-
n\stirea „Sf. Antonie“: `n
schimbul unei sume anu-
ale modice, doi-trei fran-
ciscani aveau dreptul de
a rezida `n centrul mona-
hal de aici pentru a `n-
v\]a limba arab\ [i a se
preg\ti pentru slujirea
misionar\ `n Orient.
De-a lungul secolelor,
M\n\stirea „Sf. Antonie
„a jucat un rol important
`n istoria Bisericii Cop-
te. Al\turi de numeroa-
se alte dovezi, aceast\ a-
firma]ie este `nt\rit\ de
num\rul mare al pa-
triarhilor cop]i care s-au
format spiritual `n acest
a[ez\mânt. ~n ultimele
trei secole, 12 c\lug\ri
antonieni au atins cea
mai `nalt\ treapt\ a
slujirii `n Biserica Egip-
tean\.
nici frunza din copac [i
nici una din p\s\ri nu
cade pe p\mânt, d\ fi-
arelor acestora binecu-
vântarea Ta, precum
[tii Tu“. {i f\când semn
cu mâna le-a poruncit
s\ se duc\ `n pustie.
Dup\ plecarea leilor,
avva Antonie a `ngropat
trupul Sfântului Pavel.
A petrecut apoi noaptea
urm\toare deasupra
mormântului, plângând
[i rugându-se. A doua
zi, `ntorcându-se la m\-
n\stirea lui, a luat hai-
na `mpletit\ din frunze
de finic a Sfântului Pa-
vel pe care atât de mult
o cinstea, `ncât numai
de dou\ ori pe an o `m-
br\ca: la Pa[ti [i la Cin-
cizecime.
Sfântul Pavel Tebeul
a tr\it 113 ani [i este
pr\znuit de Biserica Or-
todox\ pe 15 ianuarie.
CM
YK
9
Din `n]elepciunea
Sfântului Antonie:
~n afara biografiei scrise de Sfântul Atanasie
cel Mare, ucenicul s\u, Sfântul Antonie
este cunoscut [i prin cuvintele sale
`n]elepte, memorate de al]i ucenici [i
p\strate `n Patericul egiptean [i `n Filocalie.
Din acestea, red\m câteva mai jos:
a Zis-a avva Anto- a Unui frate i s-a `n-
nie: P\rin]ii cei de de- tâmplat odat\ ispit\ `n
mult, când mergeau `n m\n\stirea lui avva
pustie, `ntâi se vinde- Ilie. {i, alungat fiind de
cau pe ei `n[i[i, [i, f\- acolo, s-a dus `n munte
cându-se doctori ale[i, la avva Antonie. {i r\-
vindecau [i pe al]ii. Iar mânând fratele un
noi, ie[ind din lume,
timp pe lâng\ dânsul,
mai `nainte de a ne vin- l-a trimis la
deca pe noi `n[ine,
m\n\stirea de unde
`ndat\ `ncepem a vin- venise. Iar cei din
deca pe al]ii; [i, `ntor-
m\n\stire, v\zându-l,
cându-se boala asupra iar\[i l-au alungat. Iar
noastr\, se fac nou\ ce-
el s-a `ntors la avva
le de pe urm\ mai rele Antonie, zicând: „N-au
decât cele dintâi (Luca
11, 26), [i auzim de la voit s\ m\ primeasc\,
p\rinte“. Deci l-a trimis
Domnul: „Doctore, vin-
dec\-te mai `ntâi pe ti- b\trânul `napoi, cu
ne `nsu]i“ (Luca 4, 23). acest cuvânt: „O cora-
bie s-a sf\râmat `n val-
a Un monah a fost urile m\rii, a pierdut
l\udat de fra]i c\tre a- `nc\rc\tura [i cu oste-
vva Antonie. Acesta din neal\ a sc\pat la uscat.
urm\, când a venit Voi `ns\, cele sc\pate
monahul la dânsul, l-a la uscat voi]i s\ le
`ncercat, s\ vad\ de arunca]i `n mare“. Iar
rabd\ ocara. {i, aflân- ei, auzind c\ avva
du-l c\ nu o rabd\, i-a Antonie l-a trimis, l-au
zis: „E[ti asemenea u- primit de `ndat\.
nui ora[, care pe dina-
inte este `mpodobit, iar a Trei p\rin]i aveau
pe dinapoi este jefuit de obiceiul de mergeau la
tâlhari“. fericitul Antonie `n fie-
care an. {i doi `l `ntre-
a Au mers odat\ ni[- bau cu privire la gân-
te b\trâni la avva An- durile lor [i despre
tonie, [i era [i avva mântuirea sufletului,
Iosif cu dân[ii. {i vrând iar al treilea totdeauna
b\trânul Antonie s\-i t\cea, f\r\ s\ `ntrebe
`ncerce, a pus `naintea ceva. Iar dup\ mult
lor un cuvânt din Scrip- timp i-a zis avva Anto-
tur\, [i, `ncepând de la nie: „Iat\, de atâta
cei mai mici, `i `ntreba
timp vii aici [i nimic nu
ce `nseamn\ acel cu-
vânt. {i fiecare r\spun- m\ `ntrebi!“ {i r\spun-
zând fratele i-a zis:
dea dup\ puterea sa.
~ns\ b\trânul zicea fie- „Destul `mi este [i nu-
mai s\ te v\d, p\rinte“.
c\ruia: „N-ai aflat `n-
c\“. Dup\ ce i-a `ntre-
bat pe to]i, a zis c\tre a Zis-a Antonie: Am
avva Iosif: „Tu cum zici v\zut toate cursele
c\ este cuvântul aces- vr\jma[ului `ntinse pe
ta?“ R\spuns-a acela: p\mânt [i suspinând
am zis: „Oare, cine poa-
„Nu [tiu“. Atunci a zis
avva Antonie: „Cu ade- te s\ le treac\ pe aces-
v\rat, avva Iosif a aflat tea?“ {i am auzit un
calea, c\ci a zis: Nu glas zicându-mi: „sme-
[tiu.“ renia!“
Documentar realizat de Bogdan DEDU
Radio TRINITAS
10 Duminic\, 13 ianuarie 2008

Bisericile se construiesc `n form\ de cruce, `ntruc=t Iisus

Documentar Hristos a `ntemeiat Biserica prin patima [i moartea Sa pe
cruce. Forma crucii a `nceput s\ se r\sp=ndeasc\ `n timpul
`mp\ratului Constantin cel Mare, c=nd acesta a primit crucea
ca semn de ap\rare [i scut al imperiului [i al cre[tinismului.

Simbolistica arhitecturii biserice[ti

Ori de c=te ori trecem pe l=ng\ biserici, ne-am
obi[nuit s\ le admir\m grandoarea [i
frumuse]ea. Fiecare col]i[or al unei biserici
Steagul de biruin]\ al cre[tinilor
Deasupra turlelor de pe biserici,
simbolizeaz\ ceva anume, a[a cum, de altfel, deasupra catapetesmei, a sfintei me-
se, observ\m mereu crucea. Vrednicul
toatele obiectele de cult din biseric\ au o de pomenire, arhimandritul Ioanichie
B\lan, `n cartea „C\l\uz\ ortodox\ `n
anumit\ semnifica]ie. Bisericile se construiesc Biseric\“ explica de ce a[ez\m Sf=nta
`n form\ de cruce, `ntruc=t Iisus Hristos a Cruce peste toate acestea: „Pentru c\
Sf=nta Cruce este Sf=ntul Altar, pri-
`ntemeiat Biserica prin patima [i moartea Sa mul jertfelnic cre[tin pe care Fiul lui
Dumnezeu a s\v=r[it singura jertf\
pe cruce. Sf=ntul altar `nseamn\ jertfelnic, s=ngeroas\ [i Liturghie pe Golgota,
este simbolul mistic al `mp\r\]iei cerurilor, prin care ni s-au iertat p\catele. Apoi
se a[az\ crucea pe biserici pentru c\
unde nev\zut se afl\ Tronul Prea Sfintei nu este alt semn mai sf=nt pe lume,
nici alt\ arm\ [i steag de biruin]\ a
Treimi, Maica Domnului cu to]i sfin]ii [i `ngerii, cre[tinilor `mpotriva diavolului [i a
`mpreun\ cu slujitorii sfin]i]i ai Bisericii. p\catului mai puternic dec=t Sf=nta
Cruce. Crucea, prin cele trei bra]e,
mai este simbol al Prea Sfintei Tre-
Biserica `n form\ de cora- imi, simbol al iubirii [i al unirii di-
bie simbolizeaz\ corabia vine [i semn unic al vie]ii ve[nice
de Narcisa BALABAN care ne duce la limanul cel prin moartea [i `nvierea lui Hristos.
lini[tit, adic\ spre `mp\r\- Sf=nta Cruce se a[az\ biruitoare pe
Simbolistica Bisericii este ]ia lui Dumnezeu. biserici, pe altare, pe pieptul cre[ti-
explicat\ frecvent prin pilda Bisericile se construiesc nilor, `n semn c\ sunt ortodoc[i, ca
viei [i a lucr\torilor ei. St\- `n form\ de cruce, `ntruc=t semn c\ sunt r\scump\ra]i de Hris-
p=nul care a s\dit via este Iisus Hristos a `ntemeiat Bi- tos prin cruce [i iubire, c\ sunt fii ai
Dumnezeu, iar via este lumea serica prin patima [i moar- ~nvierii [i mo[tenitori de drept ai `m- Dumnezeu pentru oameni, este sem- `nt=lnim un semicerc, care simboli-
aceasta. Gardul care o `m- tea Sa pe cruce. Forma cru- p\r\]iei cerurilor. Crucea se `nal]\ nul `nvierii ve[nice [i al unirii tu- zeaz\ ancora - simbolul speran]ei
prejmuie[te reprezint\ Sf=n- pe biserici [i peste tot, ca s\ ne am- turor cre[tinilor sub bra]ele ei cre[tine -, dar [i semiluna musul-
cii a `nceput s\ se r\sp=n-
ta Scriptur\, care c\l\uze[te intim de dragostea lui Hristos pentru m=ntuitoare“. man\ `nfr=nt\ de Sf=nta Cruce, `n
deasc\ `n timpul `mp\ra- urma dezrobirii poporelor cre[tine de
[i p\ze[te lumea cre[tin\ de tului Constantin cel Mare, noi [i de jertfa Lui. Crucea este sem- Crucea este cea care `ncununeaz\
pierzanie. Teascul s\pat `n nul celei mai `nalte iubiri a lui [i cupola bisericii. Uneori, sub cruce sub ocupa]ia otoman\.
c=nd acesta a primit crucea
vie este Altarul Bisericii din ca semn de ap\rare [i scut
care, pentru via]a lumii, al imperiului [i al cre[tinis-
curge S=ngele Domnului [i `n indiferent de stilul [i forma torii [i marii donatori ai bi- `ngerii [i sfin]ii care ~l Liturghie. Altarul sau
mului. Este bine de [tiut, lor, `mp\r]irea interioar\ a sericii, iar `n bisericile m\- sl\vesc pururea [i ne`ncetat „Sf=nta Sfintelor“ pre`nchi-
care se jertfe[te Trupul S\u. chiar dac\ la noi `n ]ar\ nu
Turnul cl\dit `n mijlocul viei vechilor biserici cre[tine, `n n\stire[ti, tot aici se `nmor- pe Dumnezeu. puie cerul cerurilor, Raiul [i
`nt=lnim, dec=t foarte rar, altar, naos [i pronaos. Bise- m=ntau mitropoli]ii, cuvio[ii locul `n care S-a n\scut
este Biserica `ntemeiat\ `n astfel de forme, c\ forma de rica material\ `mp\r]it\ `n monahi [i marii dreg\tori ai M=ntuitorul, a predicat, a
lume, iar lucr\torii c\rora li stea optunghiular\ (steaua trei pre`nchipuie pe Dumne- ]\rii. Bisericile voievodale „Locuin]a“ lui p\timit, a murit, a `nviat [i
s-a `ncredin]at via sunt sluji- de la Betleem) simbolizeaz\
torii Bisericii - episcopi, preo]i Biserica - stea conduc\toare
zeu: Tat\l, Fiul [i Duhul mai au o `nc\pere, numit\ Dumnezeu pe p\m=nt S-a `n\l]at la cer.
Sf=nt, „Treimea cea de o gropni]\, locul `n care se Acesta este locul cel mai
[i diaconi - care sunt datori s\ a oamenilor spre via]a ve[ni- fiin]\ [i nedesp\r]it\“. Pre- `nmorm=ntau, `n trecut, Sf=ntul altar, din latines- sf=nt de pe p\m=nt unde
lucreze via [i s\ dea lui Dum- c\. Forma de cerc simboli- `nchipuie, de asemenea, pe voievozii ctitori, cu toat\ fa- cul „altus“, care `nseamn\ locuie[te `n chip nev\zut
nezeu roadele ei, adic\ su- zeaz\ ve[nicia Bisericii lui toat\ lumea sau `ntreg uni- `nalt, sau „ara“ care `nseam-
milia lor. Dumnezeu [i unde Se jert-
fletele credincio[ilor m=ntui]i. Hristos [i semnul dragostei versul `n care Dumnezeu n\ jertfelnic, este simbolul
Spa]iul dintre altar [i fe[te `n timpul fiec\rei Sfin-
Lui nesf=r[ite fa]\ de lume. este pretutindeni [i peste pronaos formeaz\ naosul, mistic al ~mp\r\]iei ceruri- te Liturghii, M=ntuitorul lu-
Ve[nicia Bisericii Un alt semn distinctiv al bi- toate. Mai poate avea `n]ele- care `n limba greac\ se tra- lor, unde, nev\zut, se afl\ mii. Dac\ naosul `nchipuie
sericilor fa]\ de alte costruc- sul omului, a sufletului [i duce prin nav\, corabie. A- Tronul Prea Sfintei Treimi, tainic lumea v\zut\, a cre-
lui Hristos ]ii este cupola, care simboli- trupului din care acesta este flat sub bolta cupolei, naosul Maica Domnului cu to]i sfin- dincio[ilor, adic\ Biserica
zeaz\ cerul. alc\tuit. reprezint\ lumea v\zut\, ]ii [i `ngerii, `mpreun\ cu lupt\toare pe p\m=nt, alta-
De-a lungul timpului, bi- Bisericile mai mari, [i
sericile au fost construite `n `ntreaga cre[tin\tate care slujitorii sfin]i]i ai Bisericii. rul `nchipuie cerul, adic\
Treimea cea de o mai ales cele voievodale ve- crede `n Iisus Hristos `nviat Este partea principal\ a bis- Biserica biruitoare de sus,
mai multe forme: corabie, chi, sunt `mp\r]ite `n cinci din mor]i [i care a[teapt\ ericii cre[tine, `ntruc=t aici format\ din `ngeri [i din to]i
cruce, stea optunghiular\ fiin]\ [i nedesp\r]it\ `nc\peri: pridvor (sau tind\), mila lui Dumnezeu. De ase- este locul `n care se s\v=r- sfin]ii, care se roag\ pentru
(stea cu opt col]uri) [i cerc. La `nchis sau deschis, pronanos menea, naosul mai simboli- [esc cele mai importante noi [i ne ajut\ s\ dob=ndim
noi, cele mai `nt=lnite sunt At=t cele mai vechi bise- sau exonartex, camera mor- zeaz\ cerul `n care locuiesc slujbe, `ncep=nd cu Sf=nta m=ntuirea sufletului. a
bisericile ridicate `n form\ de rici ortodoxe, c=t [i cele mai mintelor voievodale (grop-
cruce [i `n form\ de corabie. noi, p\streaz\ neschimbat\, ni]\), naos [i Altar.
Ca semnifica]ie, pridvo-
rul reprezint\ lumea de di-
nainte de Hristos, omul
creat de Dumnezeu [i izgo-
nit pe p\m=nt dup\ c\dere.
De asemenea, pridvorul `n-
chipuie omul p\c\tos, aflat
sub canon, nevrednic s\ in-
tre `n biseric\. Aici, dup\
r=nduial\, stau cei care au
f\cut p\cate grele, care se
c\iesc [i cer iertare de la
Dumnezeu [i de la oameni.

Raiul p\m=ntesc
[i lumea v\zut\
Pronaosul `nchipuie raiul
p\m=ntesc. ~n trecut, prona-
osul era destinat catehume-
nilor („cei chema]i“ pentru
botez) [i peniten]ilor (adic\
cei p\c\to[i, dar care se
c\iau). Tot aici st\teau fe-
meile ca s\ asculte sfintele
slujbe. Tot `n pronaos se s\-
v=r[e[te Taina Botezului [i
a doua cununie, pentru cei Altarul este locul cel mai sf=nt de pe p\m=nt unde locuie[te
care se rec\s\toresc cano-
nic. Aici, sau chiar `n prid- `n chip nev\zut Dumnezeu [i unde Se jertfe[te,
vor, erau `nmorm=nta]i cti- `n timpul fiec\rei Sfinte Liturghii, M=ntuitorul lumii

~nsemnele care au vestit pe p\m=nt Evanghelia

Biserica M\n\stirii Cet\]uia din Ia[i. Bisericile cu
dou\ turle ne amintesc de cele dou\ firi ale
M=ntuitorului - cea dumnezeiasc\ [i cea omeneasc\
ve[niciei
Nici turlele bisericilor nu sunt
a[ezate `nt=mpl\tor, ci au o simbolis-
tic\ precis\. Num\rul acestora varia-
z\ de la una p=n\ la 13, chiar mai
multe. O singur\ turl\ pe biseric\
simboliz\ pe Hristos `ntrupat `n lume,
iar cei patru st=lpi care o sus]in sim-
bolizeaz\ pe cei patru Evangheli[ti,
m=ntuirii. Bisericile cu dou\ turle ne
amintesc de cele dou\ firi ale M=ntu-
itorului - cea dumnezeiasc\ [i cea o-
meneasc\. Bisericile care au trei
turle `nchipuie Sf=nta Treime. Patru
turle pe biseric\ simbolizeaz\ pe cei
patru Evangheli[ti, iar cele cu cinci
turle, una mare [i central\ [i patru
mai mici, `n cele patru p\r]i, sim-
bolizeaz\ pe Hristos, M=ntuitorul lu-
mii, [i pe cei patru Evangheli[ti. {ap-
te turle pre`nchipuie cele [apte daruri
ale Sf=ntului Duh rev\rsate peste
cre[tini, opt simbolizeaz\ ve[nicia,
nou\ turle - cele nou\ cete `ngere[ti,
Dou\sprezece - cei 12 Apostoli,
treisprezece - M=ntuitorul `nconjurat
de cei 12 Apostoli. ~nt=lnim, de ase-
menea, [i biserici cu dou\ etaje. A-
ceast\ form\ de arhitectur\ biseri-
ceasc\ prefigureaz\ Biserica cereasc\
(triumf\toare) [i Biserica p\m=nteas-
c\ (lupt\toare).
 Duminic\, 13 ianuarie 2008
Pagina
de istorie
Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii
Personalitate fundamental\ a panteonului
na]ional, Alexandru Ioan Cuza, domnul
Unirii, a fost pe rând urât [i contestat,
iubit [i adulat, acuzat de serioase p\cate
lume[ti [i gratulat ca om de `nalt curaj [i
valoare moral\. Toate acestea s-au `ntâmplat
de-a lungul domniei sale [i `n deceniile
imediat urm\toare mor]ii sale `n exil.
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
„Ura `nfl\c\rat\ sau
p\tima[a apologie s-au
stins“ - scria Gh. Br\tianu,
`n 1932 - l\sând locul ju-
dec\]ilor „lini[tite [i obiec-
tive“. Treptat, Alexandru
Ioan Cuza s-a plasat coer-
ent [i convenabil `n memo-
ria colectiv\ a românilor,
iar opera [i personalitatea
sa ocup\ acum o pozi]ie
central\ `n mitologia na-
]ional\. Cu toate acestea,
spusele istoricului mai sus
amintit, nepot al unuia
dintre marii du[mani ai lui
Cuza - Ion Br\tianu - sunt
`nc\ un deziderat. Aseme-
nea altor mari personali-
t\]i ale istoriei, Alexandru
Ioan Cuza a fost [i este
subiectul unor controverse
de ordin istoriografic [i nu
numai. ~ncepând cu locul [i
data na[terii sale - dup\
cele mai multe [i avizate
opinii, 20 martie 1820,
Bârlad - [i terminând cu
calitatea sa de membru al
unor societ\]i ini]iatice,
mai tot ce se leag\ de bi-
ografia [i via]a public\ a
domnului Unirii a fost
scrutat [i interpretat `n
moduri contrastante. Par-
]ial, to]i cei care s-au pro-
nun]at asupra vie]ii [i op-
erei lui Alexandru Ioan
Cuza au avut dreptate, fie
c\ l-au iubit [i l-au ridicat
pe piedestalul istoriei – cei
mai mul]i [i mai recen]i, fie
c\ l-au urât [i au v\zut `n
el doar tiranul [i omul
imoral – du[manii s\i din
epoc\, nu pu]ini [i ne`n-
semna]i la num\r [i pres-
tan]\ social\.
Ura liberalilor
fa]\ de Cuza
~n ceea ce m\ prive[te,
voi folosi chiar cuvintele lui
Alexandru Ioan Cuza pen-
tru a-mi explica atitudinea
[i pozi]ia fa]\ de el. ~ntr-o
discu]ie cu Dimitrie Bolinti-
neanu, acesta afirma: „noi
to]i suntem, expresia tim-
pului nostru“. Pornind toc-
mai de la aceast\ afirma]ie,
un truism pentru mul]i, voi
`ncerca s\ discut câteva
dintre reperele vie]ii [i ac-
tivit\]ii domnului Unirii.
Din p\cate, ca [i `n multe
alte cazuri, un volum imens
de documente [i corespon-
den]\ - referitoare [i la
multiplele fa]ete ale vie]ii [i
activit\]ii personajului de
care ne ocup\m - s-a pier-
dut sau „a fost pierdut“ cu
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza
Inamici]ia ulterioar\ a multor fo[ti amici politici [i prieteni fa]\ de Alexandru
Ioan Cuza, `nceput\ `nc\ din 1861-1863 [i ajuns\ la cele mai `nalte cote dup\
2 mai 1864, adev\rata ur\ a liberalilor radicali fa]\ de domn [i memoria lui,
coniven]a u[or vinovat\ a elitei politice liberale [i conservatoare pot explica
unele „amnezii“ [i lipsa mai multor izvoare scrise l\muritoare.
bun\ [tiin]\. M\ refer aici,
mai ales, la eventuale `n-
semn\ri [i documente per-
sonale [i, desigur, la core-
sponden]a cu Edouard
Grenier [i Arthur Baligot
de Beyne, secretarii s\i
succesivi.
Trebuie s\ amintim c\
arhiva sa personal\ a fost
preluat\ dup\ noaptea ab-
dic\rii sale for]ate, de c\-
tre D. A. Sturdza, cel care
i-a fost du[man declarat [i
a ajuns abia `n 1912 la Bi-
blioteca Academiei. P.
Henry, un istoric francez
nota `n acest sens: „… e de
dorit ca aceste acte s\ fie
publicate `ntr-o zi `n `ntre-
gime; ele vor l\muri mai
bine decât alt document,
via]a politic\ a acestor ani
de fr\mântare [i rena[tere
[i vicisitudinile unui prin-
cipe curajos [i dezintere-
sat, hot\rât s\ `nfrunte
toate piedicile…“
De asemenea, arhiva in-
tim\ a lui C. A. Rosetti ar-
s\ misterios `n noaptea de
26 ianuarie 1884 con]inea
cu siguran]\ multe docu-
mente de extrem\ impor-
tan]\ pentru personajul
nostru [i faptele sale. Ina-
mici]ia ulterioar\ a multor
fo[ti amici politici [i prie-
teni fa]\ de Alexandru Ioan
Cuza, `nceput\ `nc\ din
1861-1863 [i ajuns\ la cele
mai `nalte cote dup\ 2 mai
1864, adev\rata ur\ a li-
beralilor radicali fa]\ de
domn [i memoria lui, coni-
ven]a u[or vinovat\ a elitei
politice liberale [i conser-
vatoare, care de[i a s\rb\-
torit mereu Unirea, exclu-
zându-l pe principalul ei
autor, a s\rb\torit - cu
mult fast [i cu arborarea
drapelelor - deopotriv\ [i
ziua de 11 februarie, toate
acestea pot explica unele
„amnezii“ [i lipsa mai mul-
tor izvoare scrise l\muri-
toare.
„Un om vrednic de
legenda sa“
Nicolae Iorga remarca
cu prilejul centenarului
na[terii domnului Unirii
c\ acesta a fost „un om
vrednic de legenda sa“ [i c\
„`n jurul s\u s-a creat o
legend\ vrednic\ de dân-
sul“. Un portret complet [i
obiectiv al personajului
nostru nu este u[or de al-
c\tuit. Sursele cele mai
credibile [i mai numeroase
provin de la cei care l-au
cunoscut `n mod direct.
Unii au fost admiratori ai
s\i, precum Papadopol Ca-
limach [i Dimitrie Bolinti-
neanu, al]ii, du[mani poli-
tici [i amintim aici pe C. D.
Aricescu [i Ion C. Br\tia-
nu. ~n fine, alte m\rturii
provin de la cei care au os-
cilat `ntre amici]ie [i du[-
m\nie fa]\ de Alexandru
Ioan Cuza a[a cum este
cazul lui Anastasie Panu [i
C. A. Rosetti. Istoricii `ns\
au mijloace de a suplini
aceste regretabile lipsuri
[i, cu un pic de efort, pot
reconstitui secven]e crono-
topice importante din via]a
personajelor asupra c\rora
se opresc.
Originile domnului
Unirii
Alexandru Ioan Cuza `[i
are ascenden]a `ntr-o ve-
che familie moldovean\
din zona F\lciului (zona
Bârladului). Prima men-
]iune documentar\ despre
str\mo[ii lui provine din
anul 1638, când este men-
]ionat un Cuza cu rang de
vistiernicel, a[a cum ne in-
formeaz\ Gh. Ghib\nescu
`n monografia familiei pu-
blicat\ la Ia[i `n 1912. Un
lung [ir al Cuze[tilor cu
ranguri [i diverse dreg\-
torii sunt men]iona]i `n do-
cumentele epocii, unii din-
tre ei c\zu]i prad\ luptelor
politice de tot felul.
Ioan, tat\l lui Alexan-
dru Ioan Cuza a fost fiu de
c\minar [i, la rândul s\u,
a ocupat diverse func]ii:
sp\tar [i ispravnic de
F\lciu, pârc\lab de Gala]i
[i pre[edinte de judec\to-
rie, iar mai apoi postelnic –
din 1828 - `n vremea pri-
mului domnitor p\mân-
tean dup\ „zavera“ lui Tu-
dor Vladimirescu - Ioni]\
Sandu Sturza. El a st\-
pânit mo[ii la B\rbo[i,
Deleni [i Bujorul. Mama
domnului Unirii, Sultana,
era n\scut\ Cozadini [i
provenea dintr-o familie
greco-italian\ românizat\.
Ea a fost [i cea care l-a
`nv\]at pe Alexandru Ioan
Cuza limba greac\ `n
copil\ria acestuia.
Viitorul domnitor a avut
un frate, Dimitrie, mort,
a[a cum ne spune A. D. Xe-
nopol, `n urma unui acci-
dent de c\l\rie `n 1850 [i o
sor\, Sultana, viitoare
so]ie a lui Mihai Jora - pre-
fect de Roman `n timpul
domniei cumnatului s\u.
Dintre alte rude, un rol
`nsemnat au avut, `n for-
marea [i via]a lui A-
lexandru Ioan Cuza, un-
chiul s\u, Grigore Cuza
(fost membru activ al Con-
jura]iei Confederative) [i
v\rul s\u primar, Nicolae
Docan, intim [i mai apoi
du[man al domnului U-
nirii.
Pre[edinte de
judec\torie, la vârsta
de 22 de ani
Copil\ria lui Alexandru
Ioan Cuza nu este `nc\
bine documentat\ [i cunos-
cut\ `n am\nunt. {tim
`ns\ c\ a `nv\]at pân\ `n
anul 1831 `n pensionul
francez Sachetti, la Gala]i,
iar apoi, la Ia[i, `n pen-
sionul condus de francezul
Victor Cuenim. Aici i-au
fost colegi Mihail Kog\l-
niceanu, Vasile Alecsandri,
Eugen Alcaz, Anastase Pa-
nu [i, dintre rude, verii Ni-
colae, Ioan [i Panaite Do-
can. ~[i continu\ apoi stu-
diile, din vara anului 1834
- ca mai to]i prietenii [i
moldovenii cu stare din
acea vreme - la Paris unde
ob]ine diploma de bacalau-
reat `n litere `n anul 1835.
Mentorul [i gazda sa `n ca-
pitala Fran]ei a fost Filip
Furnarachi. Dup\ acest
moment se `nscrie la medi-
cin\, apoi la drept, nefina-
lizând `ns\ cursurile aces-
tor facult\]i. Atras de eco-
nomie va deveni membru
al Societ\]ii economi[tilor
din Paris a[a cum ne re-
lateaz\ `n faimoasa sa scri-
ere dedicat\ lui, marele is-
toric A. D. Xenopol. Ur-
meaz\ apoi un scurt episod
belgian `n educa]ia sa, de-
dicat studiilor economice.
Revenind `n ]ar\, dup\
moda vremii, se `nroleaz\
cadet `n armat\ (septem-
brie 1837) de unde `[i va da
demisia trei ani mai târ-
ziu. ~n paralel `[i continu\
studiile `n Ia[i „`nv\]\tu-
rile matematice“ pentru ca
din noiembrie 1837 [i pân\
`n prim\vara lui 1839 s\
se afle din nou la Paris. A-
mintindu-[i de acea epoc\
plin\ de efervescen]\, Va-
sile Alecsandri nota: „Pe
plaiul str\in\t\]ii, trimi[ii
din ambele Principate
dovedeau adev\rul zicerii
populare: sângele ap\ nu
se face! Ei se legau `mpre-
un\ la cea mai iute vedere
ca ni[te fra]i buni ce s-ar
`ntâlni dup\ mul]i ani de
desp\r]ire; tr\iau `ntr-un
loc `ncurajându-se la stu-
dii, ajutându-se la nevoi [i
deprinzându-se astfel la
ideea mântuitoare a Unirii
române[ti“.
Dup\ `ntoarcerea din
str\in\tate, Alexandru
Ioan Cuza petrece urm\-
torii doi ani (1839-1841) la
Ia[i, locuind `mpreun\ cu
v\rul s\u Nicolae Docan la
Eugen Alcaz, aghiotant al
domnitorului Mihail Sturd-
za. Se bucur\ acum de
boema ie[ean\ cu toate
avatarurile ei, participând
la via]a protipendadei, dar
[i la `ntrecerile belicoase -
duelurile aflate la mare
mod\ `n epoc\. ~n febru-
arie 1840 demisioneaz\ din
armat\ [i, dup\ doar doi
ani, `n 1842, la vârsta de
22 de ani ocup\ postul de
pre[edinte al judec\toriei
din Covurlui. Activitatea
sa `n aceast\ func]ie `i a-
duce rangul de ag\ `n 1843.
Elena Rosetti
refuz\ ]iganii
din lista de zestre
~n prim\vara anului
1844, Alexandru Ioan Cuza
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
se c\s\tore[te cu Elena Ro-
setti, fiica postelnicului
Iordache, st\pânul mo[iei
Sole[ti din Vaslui. Mama
Elenei, Ecaterina era din
neamul Sturdza. Fratele
miresei, Theodor Rosetti va
ajunge prefect de Vaslui `n
timpul domniei cumnatu-
lui s\u [i, mai târziu, `n
1888 prim-ministru al
României. Un al doilea
frate, Dimitrie Rosetti va fi
[i el activ politic de]inând
interimatul Ministerului
Cultelor [i Instruc]iunii
Publice `n guvernul A-
nastase Panu (1861). Un
fapt notabil [i plin de sem-
nifica]ii este acela al re-
fuzului categoric din lista
dotal\ a so]iei sale a robilor
]igani. Alexandru Ioan
Cuza a fost printre primii
români care au f\cut acest
gest, acceptând, dincolo de
limitele sale, hot\rârea
Adun\rii Ob[te[ti din 31
ianuarie 1844 de dezrobire
a ]iganilor de pe mo[iile
domne[ti [i m\n\stire[ti.
Un argument important
`n direc]ia contur\rii ima-
ginii sale despre politic\ [i
destinul ]\rii, ca [i despre
dezideratele na]ionale, ar fi
apartenen]a sa la „Asocia-
]ia patriotic\“, pandantul
„Fr\]iei“ din }ara Ro-
mâneasc\, `nc\ din 1845,
organiza]ie din care vor
mai face parte: Teodor R\[-
canu, Iordachi Lambrino,
Toader Sion, Vasile M\li-
nescu, Grigora[ Carp, Nico-
lae Istrati, Tucidide Dur-
muz etc. ~ntâlnirea de la
Mânjina din iunie 1846
(Negri, Alecsandri, Vâr-
nav) [i apoi stagiul pari-
zian (generat [i de politica
de represalii a lui Mihail
Sturdza) pân\ `n octombrie
acela[i an, leg\turile cu
„Societatea studen]ilor ro-
mâni“, `n care era `nscris [i
fratele s\u, Dimitrie con-
stituie [i ele argumente
solide `n acest sens. Prac-
tic, `nc\ din 1845 Alexan-
dru Ioan Cuza `nceteaz\ s\
mai de]in\ func]ia de
pre[edinte al judec\toriei
Covurlui, distan]ându-se
hot\rât de regimul domni-
torului Mihail Sturdza.
(~n num\rul de s\pt\-
mâna viitoare vom con-
tinua periplul biografic de-
spre Alexandru Ioan Cuza,
oferindu-v\ [i unele detalii
mai pu]in cunoscute din
culisele unirii Moldovei cu
}ara Româneasc\.)
12 Duminic\, 13 ianuarie 2008

Factorii care favorizeaz\ apari]ia durerii anginoase sunt efortul fizic,

Por]ia solicit\rile psihoemo]ionale, pr=nzurile abundente, c=t [i expunerea la frig.
~n mod obi[nuit `ns\, se observ\ a[a numita „angin\ matinal\“, la
pacien]ii care p\r\sesc domiciliul, ie[ind `n frig, stresa]i s\ ajung\ la un
de s\n\tate mijloc de transport [i s\ nu `nt=rzie la serviciu. Durata unei crize de angin\
se limiteaz\ la 2-5 minute, rareori `ntinz=ndu-se p=n\ la 15 minute.

Durerile `nsp\im=nt\toare
din partea st=ng\ a pieptului
f\inoase) [i, de regul\, sare, greutate sau de ar- ceea ce a creat [i denu-
Nu de pu]ine ori bolnavii sosi]i la consulta]ie durerile [i palpita]iile sur\, [i, `n mod obi[nuit, mirea de „spectatori de
ni se pl=ng de dureri `n partea st=ng\ a pieptului. dispar f\r\ a se folosi nu se rezum\ doar `n vitrin\“ pentru bolnavii
~n general, acest tip de dureri `nsp\im=nt\ medicamente. Exist\ [i partea st=ng\ a pieptu- care se opresc brusc pe
dureri `n zona inimii lui, ci poate iradia `n strad\ la apari]ia crizei.
bolnavul, deoarece orice suferin]\ `n aceast\ cauzate de unele tulbu- membrul superior st=ng,
zon\ este considerat\ o boal\ de inim\. r\ri vegetative, dureri de la bra] p=n\ la ulti- Cum trat\m Prof. univ. dr. Ostin
care apar de regul\ la mele dou\ degete, spre
oameni nervo[i, irasci- mandibul\, `ntre omo- „angina matinal\“ C. Mungiu este
ner=nd dureri [i palpi- pre[edintele
bili [i care se calmeaz\, pla]i sau `n ceaf\. Rare- Factorii care favori-
de prof. univ. dr. ta]ii. ori, durerea se manifes- Asocia]iei Rom=ne
Acestea din urm\ spe- de obicei, printr-o medi- zeaz\ apari]ia durerii
Ostin C. MUNGIU ca]ie ce ac]ioneaz\ asu- t\ numai la locul de ira- anginoase sunt efortul pentru Studiul Durerii
rie bolnavul, care, `n diere, de exemplu, `n
timp, `[i creeaz\ singur pra sistemului nervos. fizic, solicit\rile psiho-
De foarte multe ori, Totu[i, `ntr-un num\r mandibul\ sau `n ceaf\, cap, din cauza dilat\rii
convingerea c\ sufer\ emo]ionale, pr=nzurile
aceast\ p\rere se dove- mai restr=ns de cazuri, [i aceste manifest\ri pot abundente, c=t [i expu- nu numai a arterelor
de[te a fi fals\, deoarece de inim\. De fapt, este deveni ni[te capcane coronare, ci [i a vaselor
suficient ca acest tip de durerea toracic\ st=ng\, nerea la frig. ~n mod
este vorba de alte cauze. `nso]it\ de senza]ie de pentru medic, care tre- obi[nuit `ns\, se observ\ craniene. ~n situa]ia
Printre cele mai frecven- pacient s\-[i discipline- buie s\ analizeze corect acestui tip de durere, cu-
ze felul de a m=nca constric]ie toracic\, poa- a[a-numita „angin\ ma-
te sunt nevralgiile inter- te fi produs\ de suferin- [i s\ se orienteze [i dup\ tinal\“, la pacien]ii care noscut\ sub denumirea
costale, balonarea exce- (m=ncarea trebuie mes- celelalte simptome pe de angin\ pectoral\, bol-
]e ale vaselor coronare p\r\sesc domiciliul, ie-
siv\ cauzat\ de aerofa- tecat\ lent, f\r\ grab\), care le prezint\ bolna- navul va trebui s\ se
(arterele hr\nitoare ale [ind `n frig, stresa]i s\
gie (`nghi]irea de aer `n s\ evite obiceiul de a bea vul. Printre acestea se ajung\ la un mijloc de adreseze neap\rat unui
inimii).
timpul m=ncatului „pe frecvent b\uturi gazoa- num\r\ anxietatea, fri- transport [i s\ nu `nt=r- medic specialist, care `i
fug\“) sau aerocolia (a- se `n timpul mesei, s\ ca de moarte iminent\, zie la serviciu. Durata va stabili, prin examene
cumularea de aer `n co- nu consume `n exces ali- Durerea anginoas\ care determin\ o com- paraclinice, tipul de an-
unei crize de angin\ se
lonul transvers). Gazele mente cu volum mare transform\ bolnavii `n portare extrem de sobr\ limiteaz\ la 2-5 minute, gin\ [i `i va prescrie ter-
acumulate `n exces `n (salate sau fructe crude) „spectatori de vitrin\“ [i re]inut\ a bolnavului rareori `ntinz=ndu-se apia adecvat\.
abdomen pot `mpinge sau produc\toare de ga- `n timpul crizei. Bolnavul p=n\ la 15 minute. Da- Dac\ alt\dat\, `n vre-
mu[chiul diafragm, care ze (fasole sau maz\re Durerea mai poate pur [i simplu `n]epene[te c\, `ns\, durerea se pre- mea tinere]ii mele, pro-
va ap\sa pe inim\, ge- uscat\, cartofi, paste `mbr\ca aspect de ap\- de durere [i de team\, lunge[te peste 15 minu- fesorii ne `nv\]au c\ du-
te [i nu dispare dup\ ce rata de via]\ `ntr-o an-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: bolnavul `[i adminis- gin\ pectoral\ poate fi
treaz\ sub limb\ ni- de la 2 minute la 20 de
troglicerin\, este foarte
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ posibil\ producerea u-
nui infarct miocardic a-
cut. ~n mod normal `ns\,
ani, ast\zi, datorit\ pro-
gresului farmacologiei,
cel care scrie aceste r=n-
15-22 ianuarie 2008 duri cunoa[te cazuri de
administrarea de nitro- persoane diagnosticate
ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i- casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la glicerin\ (substan]\ pe cu angin\ pectoral\ `n
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi- care pacien]ii ar trebui jurul v=rstei de 60 de
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii s-o aib\ mereu la `nde-
hotel 4*. de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor; ani [i care acum au de-
m=n\) `ndep\rteaz\
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos. p\[it, datorit\ unui tra-
prompt durerea, `n 2
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet- Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*. p=n\ la 5 minute, dup\ tament bine condus,
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii administrarea sublin- v=rsta de 90 de ani. ~n
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul gual\. Dac\ dup\ 5 concluzie, durerea angi-
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara minute durerea mai per- noas\ poate fi conside-
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare rat\ un du[man de te-
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul sist\, pacientul `[i poate
repeta doza. Doza total\ mut fa]\ de celelalte ti-
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim. spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i. puri de dureri toracice
este de 3 p=n\ la 5 com-
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro) primate, c=te unul la in- men]ionate mai sus, ca-
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de terval de 5 minute. Dac\ re pot fi considerate du-
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor: Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i, medicamentul este ac- reri „prietenoase“, deoa-
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului, transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de tiv, durerea va disp\rea, rece ne alarmeaz\ asu-
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i dar pacientul va `nregis- pra unor tulbur\ri mi-
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune tra o u[oar\ durere de nore, u[or tratabile. a
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului; obiectivele din program, autocar modern cu aer
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin- condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\ cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
[i cazare `n Ierusalim. local vorbitor de limb\ român\.

ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „Buna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
Pagini realizate
de Otilia B|LINI{TEANU
 Duminic\, 13 ianuarie 2008
Por]ia
de s\n\tate
Remedii naturiste contra
pneumoniei [i emfizemului pulmonar
Printre bolile mai frecvent `nt=lnite `n
perioada rece a anului, foarte importante
sunt afec]iunile respiratorii cauzate de
debilizarea organismului [i de schimb\rile
survenite `n factorii de mediu, respectiv
temperatura [i umiditatea aerului. ~ncerc\m
s\ prezent\m ast\zi c=teva date privind
pneumonia [i emfizemul pulmonar.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Pneumonia, numit\
popular [i „aprindere de
pl\m=ni“, const\ dintr-o
inflamare a parenchimu-
lui pulmonar, f\r\ supu-
ra]ie, la unul sau la ambii
pl\m=ni, fiind urmarea
unei r\celi care nu a fost
tratat\ corect. Este favo-
rizat\ de frig, oboseal\,
surmenaj [i diverse in-
fec]ii (grip\, pojar, tuse
convulsiv\). Dup\ modul
de declan[are, pneumoni-
ile pot fi bacteriene sau
virale.
Pneumonia bacteria-
n\, produs\ de prezen]a
unor grupe de bacterii
(pneumococi, stafilococi,
streptococi), debuteaz\
brusc, cu febr\ mare (39-
400C), frisoane repetate,
junghiuri [i dureri la
nivelul pieptului [i a
um\rului, sl\biciune `n
corp [i ame]eli.
Pneumonia viral\, cea
mai des `nt=lnit\ `n tim-
pul iernii [i la `nceputul
prim\verii, este provo-
cat\ de virusuri (gripale,
paragripale, adenoviru-
suri). Debuteaz\ mai lent
[i se manifest\ prin for-
me mai moderate: febr\,
dureri de cap [i de spate,
tuse seac\ cu evolu]ie `n
expectora]ii mucoase, cu
aspect ruginiu. Treptat,
se observ\ o agita]ie e-
xagerat\, duc=nd p=n\ la
delir.
B\tr=nii, copiii [i bol-
navii cronici de afec]iuni
cardiovasculare, respira-
torii, hepatice [i diabetice
au o rezisten]\ sc\zut\ [i,
de aceea, trebuie s\ evite
locurile aglomerate [i vi-
zitele `n spitale. La ace[-
tia, pneumoniile pot evo-
lua `n forme grave de ab-
cese pulmonare, pleure-
zie purulent\, pericardi-
t\, insuficien]\ cardiac\,
uneori cu sf=r[it fatal.
Fitoterapia
~n consumul intern au
bune efecte infuziile sau
decocturile cu plante me-
dicinale, luate separat
sau `n amestecuri, din
flori de soc, tei, ciubo]ica-
cucului, nalb\ mare, lu-
m=n\ric\, herba de isop,
cimbri[or, salvie, podbal,
patlagin\, fructe de m\-
ce[, anason [i c\tin\, r\-
d\cini de t\t\neas\ [i
troscot, cu ac]iuni emoli-
ente [i antibacteriene.
Se mai pot lua zilnic
c=te trei linguri de vin
alb, diluat cu ap\ fierbin-
te, `n care se macereaz\
r\d\cini de t\t\neas\.
Bune rezultate se ob]in
cu ulei de pin (c=te 25 pi-
c\turi de 2-3 ori pe zi, cu
20-30 minute `nainte de
mesele principale, `ntr-o
cur\ de 2-3 s\pt\m=ni).
~n perioada de convales-
cen]\, se recomand\ cea-
iuri c\ldu]e, vitaminizan-
te, cu m\ce[e, c\tin\, ciu-
bo]ica-cucului, roini]\
sau tei, `ndulcite cu miere
de albine.
Extern se fac `mpache-
t\ri pe piept sau spate cu
extract de coada calului,
Pneumonia, numit\ popular [i „aprindere de pl\m=ni“, const\ dintr-o inflamare a
parenchimului pulmonar, f\r\ supura]ie, la unul sau la ambii pl\m=ni, fiind urmarea
unei r\celi care nu a fost tratat\ corect. Este favorizat\ de frig, oboseal\, surmenaj
[i diverse infec]ii (grip\, pojar, tuse convulsiv\). B\tr=nii, copiii [i bolnavii cronici de
afec]iuni cardiovasculare, respiratorii, hepatice [i diabetice au o rezisten]\ sc\zut\
[i, de aceea, trebuie s\ evite locurile aglomerate [i vizitele `n spitale.
patlagin\ [i podbal, com-
prese cu bitter suedez [i
cataplasme cu semin]e
fierte de in (`n 4 [edin]e
pe zi) sau cu f\in\ de
mu[tar negru, aplicate
zilnic pe piept, av=nd e-
fecte revulsive. Sunt be-
nefice frec]iile pe piept [i
pe spate cu ulei de sun\-
toare sau cu solu]ie alcoo-
lic\ de ment\ [i lavand\,
`n perioada febril\.
~n unele zone se folos-
esc cataplasme cu br=nz\
proasp\t\, aplicat\ `n 4
reprize pe zi a c=te 20
minute.
Dup\ ce a disp\rut
starea de febr\, se pot
face b\i generale cu cim-
bri[or sau cu mu[tar ne-
gru (100-200 g semin]e
puse `ntr-un s\cule] de ti-
fon, care se scufund\ `n
ap\ cald\, cu 5 minute
`nainte de baia ce durea-
z\ 20 minute). Dup\ baie,
Emfizemul pulmonar, frecvent la adul]ii peste 50 de ani
Este o boal\ cronic\ ce
se caracterizeaz\ prin
cre[terea `n volum a pl\-
m=nilor, dilatarea alve-
olelor pulmonare [i scle-
rozarea pere]ilor aortei
pulmonare, ca urmare a
pierderii elasticit\]ii [i
degenerarea treptat\ a
`nveli[ului elastic pul-
monar, afect=nd mai frec-
vent pe b\rba]ii v=rstnici,
de peste 50 de ani.
Cauzele declan[\rii
bolii sunt multiple: bron-
[ite cronice, astmul bron-
[ic cronicizat, pneumonia
acut\, sclerozarea pl\m=-
nilor, paralel cu `nainta-
rea `n v=rst\, tuberculoz\
pulmonar\, infec]ii bacte-
riene sau virale, boli pro-
fesionale la unele grupe
de meserii (sticlari-sufl\-
tori, mineri, muzican]i la
instrumente de suflat),
fumul de ]igar\ [i polu-
area permanent\ a at-
mosferei din unele zone
industriale [i din centrele
urbane cu trafic rutier in-
tens de autovehicule care
au pierderi de gaze toxice.
Dup\ instalarea bolii,
apar simptomele speci-
fice: tuse seac\, expec-
corpul nu se [terge, se `m-
brac\ `ntr-un halat gros
[i se trece `n pat cald,
pentru a transpira abun-
dent.
Pentru degajarea c\i-
lor respiratorii se vor face
inhala]ii calde cu uleiuri
esen]iale de brad, pin,
salvie, cimbri[or [i eu-
calipt.
Multe lichide [i
repaus la pat
Regimul alimentar tre-
buie s\ includ\ multe
lichide (supe calde, sucuri
de fructe), salate din le-
gume proaspete [i multe
fructe bogate `n vitamine
[i minerale (l\m=i, porto-
cale, grepfruturi, coac\ze
negre, afine etc). Se mai
recomand\ propolis, dro-
jdie de bere, gr=u germi-
nat [i fulgi de ov\z.
tora]ie muco-purulent\,
sc\derea ventila]iei pul-
monare [i a oxigen\rii
alveolare a s=ngelui, in-
suficien]\ respiratorie,
[uierat `n timpul expira-
]iei, sufocare cu lips\ de
aer, mai `nt=i la efort [i
ulterior permanent, sen-
za]ia de ap\sare `n piept,
cianozarea fe]ei (buze [i
obraji) [i a membrelor,
bombarea co[ului pieptu-
lui.
Efect garantat cu ma-
cerat de usturoi
Fitoterapia recomand\
un arsenal de proceduri,
cu bune rezultate dac\
sunt aplicate cu mare
aten]ie. Se recomand\, `n
primul r=nd, infuzii cu
flori [i frunze de podbal
sau din combina]ia cu
flori de ciubo]ica-cucului,
l\cr\mioare, lev\n]ic\ [i
mu[e]el, frunze de patla-
gin\, pl\m=n\ric\ [i
roini]\, herba de isop, un-
gura[, salvie, cimbru, scai
v=n\t [i fumari]\. Tot ca
ceaiuri se folosesc mugu-
rii de alun (cu ac]iune an-
tisclerotic\) [i r\d\cinile
de lemn dulce.
13
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este spe-
cializat `n fitoterapie [i tra-
teaz\ anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii, pre-
scriind pentru orice boal\
preparate complexe din plan-
te pe care cel mai adesea le
ignor\m. A salvat oameni c\-
rora nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, prepara-
tele fiind realizate `n la-
borator, dup\ metode [tiin]i-
fice [i dup\ atenta analiz\ a
fiec\rei afec]iuni `n parte.
Regimul de via]\ im- mat. ~ntruc=t boala este
pune un repaus la pat, transmisibil\, pacientul
unde bolnavul va fi bine va fi izolat, `n spital sau
`nvelit, `ntr-o camer\ la domiciliu, mai ales `n
`nc\lzit\ [i aerisit\, cu cazul pneumoniei bacte-
respectarea strict\ a riene, astfel ca membrii
normelor de igien\. Va familiei sau alte persoane
renun]a definitiv la fu- s\ nu fie contaminate. a
Bune rezultate se ob]in posibil, cre[terea `n greu-
cu tinctur\ 10% [i sirop tate [i starea de obezitate.
din muguri de brad sau De la `nceputul mani-
tinctur\ din herba proas- fest\rii bolii se va consu-
p\t\ de c\l]una[i `n alcool ma ulei de m\sline (c=te 3
700 (2-3 linguri]e pe zi). linguri]e pe zi luate `na-
Se mai recomand\ o inte de mese) timp de 1-2
cur\ de 1-2 luni pe s\pt\m=ni pe lun\ sau o
trimestru cu macerat de tinctur\ de usturoi (c=te
usturoi `n alcool 960, cu 20 pic\turi de 2 ori pe zi).
adaus de miere de salc=m Regimul de via]\ al
[i propolis. Bolnavii din bolnavului impune re-
zone montane nu vor nun]area definitiv\ la fu-
neglija cura cu fructe de mat. Zilnic se va face gim-
ienup\r, care are efecte nastic\ respiratorie timp
de 10 minute, prin expi-
benefice pentru majori-
tatea afec]iunilor pul- rarea `ntr-un tub intro-
dus `ntr-un borcan de 10
monare.
Re]eta autorului: Tus- litri cu ap\ curat\. De 3
ori pe s\pt\m=n\ se vor
silago, Primula, Plantago,
face b\i calde timp de 10
Melissa, Hyssopus, Sal-
minute.
via, Juniperus, Allium, Bolnavul va face mult\
Lavandula, Matricaria. plimbare `n aer curat, va
evita r\celile [i efortul
Consuma]i moderat fizic, at=t `n exercitarea
activit\]ii profesionale
sare [i renun]a]i c=t [i la mersul for]at.
la fumat Tratamentul balneocli-
materic este recomandat
Regimul alimentar va cu apele iodurate de la
consta din 5-6 mese pe zi, B\ile Govora [i cu apele
cu cantit\]i reduse de cloruro-bicarbonatate
hran\, s\rac\ `n sare, dar sodico-silicioase din
bogat\ `n legume [i sta]iunile Malna[, Covas-
fructe. Se va evita, pe c=t na [i Felix.
14 Duminic\, 13 ianuarie 2008

Subven]ia direct\ din fonduri europene se ridic\ la 50 de euro pe hectar pentru fiecare
Pagina fermier, la care se adaug\ al]i 30 de euro, pl\]i complementare de la bugetul de stat.
Suma total\ alocat\ de UE pentru pl\]ile aferente anului 2007 este de 440 de milioane de
euro, comisarul european pentru Miltilingvism, Leonard Orban, sus]inând c\ gestionarea
agricultorului fondurilor va fi un greu examen pentru autorit\]ile române. „Anul 2008 va ar\ta clar
modul `n care România [tie s\ gestioneze astfel de sume mari“, a sus]inut Orban.

PE SCURT
Planul de eradicare
a pestei porcine
continu\ [i `n 2008
Comisia European\ a aprobat
planul de eradicare a pestei
porcine prezentat de
autorit\]ile române, `n 2008
autorit\]ile vor continua vac-
cinarea porcilor, iar exporturile
`n ]\rile Uniunii Europene vor
fi `n continuare interzise.
Autoritatea Sanitar-Veterinar\
a anun]at c\ exist\ posibili-
tatea ca, `n a doua parte a anu-
lui 2008, marile ferme s\
ob]in\ unele derog\ri `n acest
sens, `ns\ pentru acest lucru
trebuie `ndeplinite o serie de
condi]ii. „Exist\ aceast\ posi-
bilitate. Noi trebuie s\ demon-
str\m c\ suntem serio[i,
medicii veterinari [i institu]ia
Autorit\]ii, proprietarii, proce-
satorii, administra]ia local\,
care trebuie s\ `n]eleag\ c\
atunci când se `nchide un târg
r\mâne bun `nchis, Ministerul
de Interne care, pe drumurile
publice, are obliga]ia s\
urm\reasc\ controlul mi[c\rii
animalelor. Responsabilitatea
pestei porcine revine `ntr-un
context social multor institu]ii“,
a declarat Radu Roati[, pre[ed-
intele ANSVSA. ~n cazul `n
care nu se vor `ntruni toate
condi]iile impuse de Comisia
European\, exporturile nu vor
putea fi reluate mai devreme
de 31 decembrie 2009. ~n
România exist\ `n acest mo-
ment trei focare de pest\
porcin\, toate `n jude]ul Timi[,
la fermele companiei americane
Smithfield, dou\ dintre ele ur-
mând `ns\ s\ fie eradicate cel
mult `ntr-o lun\ de zile.
Veniturile din
agricultur\
trebuie declarate
pân\ pe 15 mai
Contribuabilii care au realizat,
`n 2007, venituri din activit\]i
agricole (Declara]ia 221) tre-
buie s\ depun\ declara]iile de
venit pân\ pe data de 15 mai
2008, potrivit Calendarului
Obliga]iilor Fiscale privind
Impozitul pe venit, publicat pe
pagina de internet a
Ministerului Finan]elor Publice
- portalul Agen]iei Na]ionale de
Administrare Fiscal\ (ANAF).
Activit\]ile vizate sunt culti-
varea de flori, legume, zarzava-
turi `n sere [i solarii sau `n sis-
tem irigat, arbu[ti [i plante
decorative, cultivarea de ciu-
perci sau exploatarea
pepinierelor. Conform Codului
Fiscal, cota de impozitare apli-
cat\ acestor activit\]i agricole
este 16% din venitul net.
Venitul net dintr-o activitate
agricol\ se stabile[te pe baz\
de norme de venit, care sunt
elaborate de c\tre direc]iile te-
ritoriale de specialitate ale
Ministerului Agriculturii [i se
aprob\ de c\tre direc]iile ge-
nerale de finan]e ale
Ministerului Economiei [i
Finan]elor. Normele de venit se
stabilesc pe unitatea de
suprafa]\.
Dac\ o activitate agricol\
`nregistreaz\ pierderi din
cauza calamit\]ilor naturale,
norma de venit se reduce astfel
`ncât s\ reflecte aceast\
pierdere. Veniturile provenite
din vânzarea produselor agri-
cole ob]inute dup\ recoltare, `n
stare natural\, de pe terenurile
agricole proprietate privat\ sau
luate `n arend\, c\tre unit\]i
specializate pentru colectare [i
unit\]i de procesare industrial\
vor fi impozitate, `ncepând din
2009, potrivit modific\rilor
normelor metodologice de apli-
care a Codului Fiscal, lansate
`n dezbatere public\. a
La un an de la integrare
`ncep s\ vin\ banii europeni
a Abia din acest an vom vedea culoarea banilor europeni a Fermierii români vor primi, `n sfâr[it, subven]iile
europene pentru agricultur\, acestea urmând s\ ajung\ `n conturile lor la finele lui februarie sau chiar `n luna martie
a {i banii din fondurile structurale vor ajunge tot `n 2008, România va da astfel un dificil test, acela al capacit\]ii
cheltuirii eficiente a unor sume foarte mari de bani pe diferite domenii de activitate, un semnal de alarm\ `n acest
sens fiind dat [i de comisarul european Leonard Orban a ~n ceea ce prive[te subven]iile europene pe agricultur\,
acestea vor fi acordate doar pe acele suprafe]e care au fost verificate de auditori a Fermierul va primi aproximativ
50 de euro pe hectar, la care se vor ad\uga [i alte pl\]i suplimentare de la bugetul de stat a
Integrarea României
`n Uniunea European\
a adus o serie de „pro-
bleme“ autorit\]ilor ro-
mâne, respectiv `nfiin]a-
rea unor organisme care
s\ gestioneze fondurile
ce urmau s\ ajung\ `n
buzunarele `ntreprinz\-
torilor. Crearea acestora
a `nsemnat `ns\ o piatr\
de moar\ legat\ de gâ-
tul guvernan]ilor, `nfiin-
]area acestora `n stil
hei-rupist [i lacunele de
ordin informatic au de-
terminat Comisia Euro-
pean\ s\ amenin]e cu
activarea clauzei de salv-
gardare pe domeniul a-
gricol, clauz\ ce, dac\ ar
fi fost activat\, ar fi t\-
iat un sfert din valoarea
sumelor ce urmau s\ fie
livrate României, câteva
milioane bune de euro.
De[i „nu func]ioneaz\
totul perfect“, Comisia
European\ a `n]eles c\
anumite progrese s-au
f\cut, iar direc]ia este
oarecum una bun\, a[a
c\ la finele lui 2007 au
anun]at c\ nu va activa
temuta clauz\. Cu toate
acestea, procesul a fost
`ncetinit, astfel c\ nere-
gulile, semnalate `n spe-
cial la nivelul Agen]iei
de Pl\]i [i Interven]ie `n
Agricultur\, organism
ce va gestiona fondurile
europene, au dus la o
`ntârziere semnificati-
v\, fermierii români `n
devenire urmând s\ pri-
measc\ subven]iile eu-
ropene `ncepând, cel mai
devreme, cu finele lunii
februarie. „Pl\]ile la hec-
tar pentru agricultori
vor `ncepe cel devreme
la sfâr[itul lunii februa-
rie 2008 [i este de a[tep-
tat s\ existe o anumit\
reducere a acestora“, de-
clara pentru HotNews.ro
Dan Gherghela[, direc-
torul Agen]iei de Pl\]i [i
Interven]ii `n Agricul-
tur\ (APIA).
„România `nc\ tre-
buie s\-[i `mbun\t\-
]easc\ rata controlului
[i trebuie s\ remedieze o
serie de deficien]e infor-
matice care `nc\ per-
sist\. Comisia va con-
tinua s\ monitorizeze
`ndeaproape situa]ia [i
va efectua o serie de con-
troale `n România la
`nceputul anului 2008“,
a transmis [i Comisia
European\.
50 de euro pe hectar
pentru terenurile
verificate
Nu to]i fermierii se
vor bucura `ns\ de sub-
ven]iile `n euro, cel pu-
]in nu to]i odat\, `ntru-
cât pl\]ile se vor efectu-
a, anun]\ autorit\]ile,
pe m\sur\ ce acestea
vor fi verificate: mul]i
dintre fermieri au dat
date eronate, suprapu-
se, parcelarea terenuri-
lor nu este `nc\ destul
de clar\, astfel c\ se jus-
tific\ efectuarea gra-
dual\ a pl\]ilor, lucru
sus]inut [i de comisarul
european Leonard Or-
ban. „Pl\]ile directe vor
putea fi efectuate, cel Previziuni agricole
mai probabil, `n luna
pentru urm\torii ani
februarie, numai pe
acele suprafe]e care vor
La finele anului tre-
fi fost deja verificate [i
cut, Comisia European\
certificate de c\tre audi-
a aprobat un buget in-
tori independen]i. Cel dicativ de 510 milioane
mai probabil vor putea fi de euro, destinat sta-
f\cute gradual“, a afir-
telor membre produc\-
mat Orban. toare de vin pentru re-
Subven]ia direct\ din
structurarea [i recon-
fonduri europene se ridi-
versia podgoriilor `n
c\ la 50 de euro pe hec- anul de comercializare
tar pentru fiecare fermi-
2007-2008, din care
er, la care se adaug\ al]i României `i revin 25 de
30 de euro, pl\]i comple- milioane de euro, sum\
mentare de la bugetul
insuficient\ potrivit au-
de stat.
torit\]ilor române, care
Suma total\ alocat\ au cerut deja suplimen-
de UE pentru pl\]ile tarea pân\ la 40 de mili-
aferente anului 2007 este oane de euro. Suprafa]a
de 440 de milioane de de vi]\-de-vie pentru ca-
euro, comisarul Orban re se aloc\ ajutorul eu-
sus]inând c\ gestionarea ropean este de 3.008
fondurilor va fi un greu hectare, ritmul pentru
examen pentru au- reconversia podgoriilor
torit\]ile române. „Anul române[ti fiind consid-
2008 va ar\ta clar modul erat unul bun. Obiecti-
`n care România [tie s\ vul acestui sistem este
gestioneze astfel de sume adaptarea produc]iei la
mari“, a ar\tat Orban. cererea pie]ei prin re-
conversia soiurilor, re-
plantarea podgoriilor [i
`mbun\t\]irea tehnici-
lor de gestionare a pod-
goriilor, `ns\ sistemul
nu prevede `nlocuirea
normal\ a podgoriilor
ajunse la finalul ciclului
lor natural de via]\.
~n urma negocierilor
s-a ob]inut o flexibilitate
`n ceea ce prive[te utili-
zarea fondurilor euro-
pene, sumele vor putea
fi folosite conform cu
nevoile sectorului viticol
românesc, fie pentru re-
structurare, reconver-
sie, promovare sau alte
necesit\]i. România va
beneficia de peste 290
milioane de euro pentru
perioada 2009-2015. O
alt\ decizie important\
pe final de an 2007 este
cea privind cre[terea
cotei de lapte, Comisia
European\ propunând o
cre[tere de 2% a cotelor
de lapte, `ncepând cu 1
aprilie 2008. Procentul
de cre[tere s-ar repar-
tiza `n mod egal pentru
cele 27 de state membre,
lucru benefic pentru ]a-
ra noastr\ care ceruse
separat o cot\ mai mare.
Comisia European\ a
dat startul unei noi
forme a Politicii Agricole
Comune, fiecare stat `n
parte urmând s\-[i ex-
prime p\rerea `n leg\-
tur\ cu aspecte legate
de: eliminarea total\ a
subven]iilor acordate
agricultorilor pe supra-
fa]\ dup\ 2013, elimina-
rea gradual\ a mecanis-
melor de interven]ie pe
care se mai bazeaz\
`nc\ foarte mul]i fer-
mieri, transferul a 20%
din fondurile de pl\]i di-
recte (pilonul 1) c\tre
dezvoltare rural\ (pi-
lonul 2), eliminarea co-
tei de lapte. Toate aceste
propuneri de reform\
amintite, precum [i al-
tele legate de bugetul
PAC vor fi `ns\ aplicate
ca urmare a deciziei u-
nanime a celor 27 de
state membre, o decizie
`n acest sens urmând s\
fie luat\ pe parcursul
acestui an, când se
previzioneaz\ negocieri
dure. (surse: www.euro-
pa.eu, Eu-R Ro Jurnal
CCIB)
 Duminic\, 13 ianuarie 2008 15
„~n momentul adopt\rii, Declara]ia Drepturilor Omului era o expresie a
Lumea speran]ei, o dovad\ a credin]ei `n spiritul umanit\]ii. Ar trebui s\ ne
gândim mult pentru a g\si ceva important legat de via]\ [i demnitate [i
care s\ nu fie men]ionat `n declara]ie. Nu am `ntâlnit pe nimeni care s\ fi
`n care tr\im renun]at de bun\voie la vreo libertate din Declara]ia Drepturilor Omului“, a
sus]inut reprezentanta ONU pentru Drepturile Omului, Louise Arbour.

60 de ani de la adoptarea Declara]iei Universale a Drepturilor Omului

a Organiza]ia Na]iunilor Unite aniverseaz\ anul acesta 60 de ani de la adoptarea Declara]iei Universale a Drepturilor Omului (la 10 decembrie
1948) a Primul articol, din cele 30 c=te cuprinde documentul ONU, subliniaz\ libertatea [i egalitatea ce trebuie s\ existe `ntre semeni: „Toate
fiin]ele umane se nasc libere [i egale `n demnitate [i `n drepturi. Ele sunt `nzestrate cu ra]iune [i con[tiin]\ [i trebuie s\ se comporte unele fa]\ de
altele `n spiritul fraternit\]ii“ a Documentul ONU a devenit liter\ de lege `n marea majoritate a ]\rilor lumii, `ns\ exist\ [i excep]ii
`n care demnitatea uman\ [i toate drepturile interna]ionale sunt `nc\lcate, `n special `n ]\rile dominate de un regim totalitar [i opresiv
a ONU reune[te 192 de ]\ri [i are ca obiective majore men]inerea p\cii [i securit\]ii interna]ionale, dezvoltarea rela]iilor de prietenie `ntre na]iuni,
precum [i cooperarea `n rezolvarea problemelor interna]ionale [i `n promovarea respectului pentru drepturile omului a
~nc\ de la na[terea sa, fi-
in]a uman\ beneficiaz\ de o
serie de drepturi fundamen-
tale. Acestea [i alte libert\]i
au fost puse [i pe h=rtie `n
urm\ cu 60 de ani, odat\ cu
adoptarea Declara]iei Uni-
versale a Drepturilor Omu-
lui de c\tre Organiza]ia Na-
]iunilor Unite, for interna-
]ional ce reune[te un num\r
de 192 de state din toate
col]urile lumii. Documentul,
adoptat la scurt timp dup\
cel de-al Doilea R\zboi
Mondial, nu este unul re-
spectat `n unanimitate de
c\tre statele lumii, `n unele
locuri oamenii fiind supu[i
la cele mai barbare cazne,
considerate inimaginabile
pentru secolul XXI. Regi-
murile totalitare consider\
Declara]ia Drepturilor O-
mului nu mai mult dec=t o
bucat\ de h=rtie. Except=nd
statele totalitare [i acele
unde domne[te haosul [i
foamea, exist\ [i state civi-
lizate, cu regim democratic,
care consider\ c\ unele
prevederi nu pot avea aplic-
abilitate universal\ `ntruc=t
ar `nc\lca practici religioase
sau culturale.
Perspectiva pozitiv\ `n
acest sens ne arat\ `ns\ c\
fiin]a uman\ `ncepe s\ fie din
ce `n ce mai respectat\, unele
drepturi [i libert\]i fiind re-
cunoscute, `n cele din urm\,
de instan]ele judec\tore[ti,
astfel c\ Declara]ia Unversa-
l\ a Drepturilor Omului con-
tribuie din plin la o continu\
dezvoltare a civiliza]iei.
Tocmai pentru c\ de la
adoptarea documentului se
aniverseaz\ 60 de ani, ac-
tivi[tii pentru drepturile o-
mului din toat\ lumea mili-
teaz\ ca Na]iunile Unite „s\
reaminteasc\ lumii angaja-
mentele asumate prin De-
clara]ie“.
Carta drepturilor
omului
La 10 decembrie 1948, A-
dunarea General\ a Orga-
niza]iei Na]iunilor Unite a
adoptat [i proclamat Decla-
ra]ia Universal\ a Drepturi-
lor Omului. La vremea res-
pectiv\, Adunarea General\
a recomandat statelor mem-
bre s\ utilizeze toate mij-
loacele disponibile astfel
`nc=t textul declara]iei s\
poat\ fi „vizionat“ de fiecare
om `n parte, de la copii de
gr\dini]\, la oamenii `n v=r-
st\. „~n momentul adopt\rii,
Declara]ia Drepturilor O-
mului era o expresie a spe-
ran]ei, o dovad\ a credin]ei
`n spiritul umanit\]ii. Ar
trebui s\ ne gândim mult
pentru a g\si ceva impor-
tant legat de via]\ [i demni-
tate [i care s\ nu fie men-
]ionat `n declara]ie. Nu am
`ntâlnit pe nimeni care s\ fi
renun]at de bun\voie la
vreo libertate din Declara]ia
Drepturilor Omului“, a sus-
]inut reprezentanta ONU
pentru Drepturile Omului,
Louise Arbour.
Declara]ia Universal\ a
Drepturilor Omului cuprin-
de 30 de articole.
Articolul 1 al documentu-
lui garanteaz\ libertatea [i
egalitatea `n demnitate [i `n
drepturi a tuturor fiin]elor
umane `nc\ de la na[tere.
„Ele sunt `nzestrate cu ra-
]iune [i con[tiin]\ [i trebuie
s\ se comporte unele fa]\ de
altele `n spiritul fraterni-
t\]ii“.
„Fiecare om se poate pre-
vala de toate drepturile [i
libert\]ile proclamate `n
prezenta declara]ie f\r\ nici
un fel de deosebire ca, de
pild\, deosebirea de ras\,
culoare, sex, limb\, religie,
opinie politic\ sau orice alt\
opinie, de origine na]ional\
sau social\, avere, na[tere
sau orice alte `mprejur\ri“.
De asemenea, se su-
bliniaz\ c\ nu se va face nici
o deosebire nici dup\ statu-
tul politic, juridic sau inter-
na]ional al ]\rii sau al teri-
toriului de care ]ine o per-
soan\, fie c\ aceast\ ]ar\
sau teritoriu este indepen-
dent\, sub tutel\, neautono-
m\ sau supus\ vreunei alte
limit\ri de suveranitate.
Orice om are dreptul la
via]\, la libertate [i la secu-
ritatea persoanei sale, iar
sclavia de orice fel este in-
terzis\. Tortura, pedepse
sau tratamente crude, inu-
mane sau degrandante sunt
[i ele interzise prin textul
Declara]iei.
Egalitate `n fa]a legii
Stipulat [i `n majoritatea
constitu]iilor na]ionale, tex-
tul Declara]iei subliniaz\
egalitatea tuturor oamenilor
`n fa]a legii [i au, f\r\ nici o
deosebire, dreptul la o egal\
protec]ie a legii. „Conform
Declara]iei Drepturilor O-
mului nu exist\ persoane cu
drepturi mai multe sau mai
pu]ine. To]i oamenii avem
acelea[i drepturi“, a spus
reprezentanta ONU.
Articolul 9 al declara]iei
arat\ c\ „nimeni nu trebuie
s\ fie arestat, de]inut sau
exilat `n mod arbitrar“, iar
urm\torul articol `i garan-
teaz\ dreptul de a fi audiat
`n mod echitabil [i public „de
c\tre un tribunal indepen-
dent [i impar]ial care va
hot\r` fie asupra drepturilor
[i obliga]iilor sale, fie
asupra temeiniciei oric\rei
acuz\ri `n materie penal\
`ndreptat\ `mpotriva sa“.
De asemenea, orice per-
soan\ are dreptul la o jude-
cat\ corect\ [i la o condam-
nare doar pe baza unor
probe existente la dosar [i
nu `n mod arbitrar.
Articolul 12 al declara]iei
garanteaz\ intimitatea [i
via]a privat\, „nimeni nu va
fi supus la imixtiuni arbi-
trare `n via]a sa personal\,
`n familia sa, `n domiciliul
s\u `n coresponden]a sa,
nici la atingeri aduse onoa-
rei [i reputa]iei sale“.
Declara]ia garanteaz\
dreptul persoanelor de a cir-
cula `n mod liber [i de a-[i
alege re[edin]a `n interiorul
grani]elor unui stat, iar `n
caz de persecu]ie, orice per-
soan\ are dreptul de a c\uta
azil [i de a beneficia de azil
`n alte ]\ri.
Orice persoan\ are
dreptul la o cet\]enie
Nimeni nu poate fi lipsit
`n mod arbitrar de cet\]enia
sa sau de dreptul de a-[i
schimba cet\]enia. B\rba]ii
[i femeile au drepturi egale
la contractarea c\s\toriei,
`n decursul c\s\toriei [i la
desfacererea ei, acest drept
nefiind considerat aplicabil
la nivel universal de c\tre
unele state, de[i Declara]ia
stipuleaz\ „c\s\toria nu
poate fi `ncheiat\ decât cu
consim]\mântul liber [i
deplin al viitorilor so]i“.
Individul are drept la
proprietate, la libertatea
gândirii, de con[tiin]\ [i re-
ligie, are dreptul la liber-
tatea opiniilor [i exprim\rii
[i la libertatea de `ntrunire
[i de asociere pa[nic\.
Articolul 21 face referire
la dreptul individului de a
participa la buna desf\[u-
rare a treburilor ]\rii:
„Orice persoan\ are dreptul
de a lua parte la conducerea
treburilor publice ale ]\rii
sale, fie direct, fie prin
reprezentan]i liber ale[i.
Orice persoan\ are dreptul
de acces egal la func]iile
publice din ]ara sa, voin]a
poporului trebuie s\ consti-
tuie baza puterii de stat“.
Mama [i copilul au drep-
tul la ajutor [i ocrotire de-
osebite, to]i copii bucur=n-
du-se de aceea[i protec]ie so-
cial\ din partea statului.
Dreptul la educa]ie este
garantat de cart\, precum [i
la via]a cultural\ a colec-
tivit\]ii, la manifest\rile ar-
tistice [i la progresul [ti-
in]ific.
Cet\]eanul are `ns\ [i `n-
datoriri fa]\ de colectivitate,
trebuind s\ respecte `n-
Cel de-al XII-lea secretar general al Na]iunilor
Unite, ghanezul Kofi Annan, a primit
`n anul 2001 Premiul Nobel pentru Pace
gr\dirile stabilite prin lege,
astfel `nc=t s\ fie respectat\
morala, ordinea public\ [i
bun\starea general\ `ntr-o
societate democratic\.
192 de ]\ri fac parte
din ONU
Organiza]ia Na]iunilor
Unite a fost `nfiin]at\ la 24
octombrie 1945, pentru
`nceput un num\r de 51 de
]\ri se angajau s\ men]in\
pacea prin cooperare in-
terna]ional\ [i securitate
colectiv\. ~n acest moment,
192 de ]\ri fac parte din
ONU (Rom=nia a aderat la
forul interna]ional `n anul
1955), acestea accept=nd
obliga]iile prev\zute `n
Carta Na]iunilor Unite, un
tratat interna]ional care
stabile[te principiile de baz\
ale rela]iilor interna]ionale.
~n cadrul Organiza]iei,
toate statele membre, in-
diferent de m\rime [i de
dezvoltarea social\, au un
cuv=nt de spus [i drept de
vot egal.
~n cadrul ONU `[i des-
f\[oar\ activitatea [ase or-
ganisme: Adunarea Genera-
l\, Consiliul de Securitate,
Consiliul Economic [i Social,
Consiliul de Tutel\ [i Secre-
tariatul (toate cu sediul la
New York) [i Curtea Inter-
na]ional\ de Justi]ie (Haga,
Olanda).
Consiliul de Securitate
are 15 membri, din care 5
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
permanen]i (China, Rusia,
Fran]a, Regatul Unit [i
SUA), restul fiind ale[i pen-
tru un mandat de doi ani. ~n
fiecare an sunt ale[i cinci
noi membri. Deciziile impor-
tante ale Consiliului de
Securitate trebuie s\ fie
votate de 9 membri, dintre
to]i ace[ti membri, `n princi-
pal aici se vorbe[te de drep-
tul de veto. Consiliului Eco-
nomic [i Social `i sunt subor-
donate multe din organiza-
]iile speciale, iar Curtea In-
terna]ional\ de Justi]ie de-
cide dispute interna]ionale.
Din organiza]iile speciale
ale ONU fac parte UNICEF,
dedicat copiilor, UNEP, pro-
gram de protec]ie a mediu-
lui, UNIFEM, program de
dezvoltare a drepturilor fe-
meii, UNHCR, pentru refu-
gia]i, UNDP. ONU utilizea-
z\ 6 limbi oficiale: raba, chi-
neza, engleza, franceza, ru-
sa [i spaniola.
~n fiecare an, ziua de 24
octombrie este s\rb\torit\
`n 192 de state drept Ziua
Organiza]iei Na]iunilor U-
nite. P=n\ `n acest moment,
ONU a avut de 8 secretari
generali, printre care cel
mai celebru a fost ghanezul
Kofi Annan, care a ob]inut
`n anul 2001 Premiul Nobel
pentru Pace. Succesorul lui
Kofi Annan, de la 1 ianuarie
2007, este Ban Ki-moon, din
Coreea de Sud. (surse: ONU
Rom=nia)

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Nicolae HULPOI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
nii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt parte integrant\ a Centrului de Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
 CM
YK

16 Duminic\, 13 ianuarie 2008

~n timpul explica]iei, a azv=rlit catedrala de pe machet\, subliniind

Documentar cum ar ar\ta Pia]a Ro[ie f\r\ biserica lui Vasile „cel nebun dup\
Hristos“. Se spune c\ Stalin a privit `ng=ndurat [i, chiar dac\ era
`mpotriva manifest\rilor religioase [i a d\r=mat numeroase biserici
din Uniunea Sovietic\, a rostit faimoasele cuvinte care au r\mas
vii `n min]ile moscovi]ilor: „Lazar! Pune-o la loc!“.

Catedrala cu nou\ altare

Catedrala „Sf=ntul Vasile
Blajenii“, o adev\rat\ minune a
arhitecturii ruse[ti, se ridic\
monumental\ `n frumoasa Pia]\
Ro[ie din centrul Moscovei.
Printre cele mai cunoscute
simboluri ale Rusiei ortodoxe,
aceast\ biseric\ a fost `nchinat\
mai `nt=i „T\ierii `mprejur a
Domnului“, `ns\ odat\ cu
`nmorm=ntarea aici a Fericitului
Vasile (Vasili Blajenii), biserica
[i-a consacrat, `n istorie [i `n
con[tiin]a moscovi]ilor, numele
acestui sf=nt mistic, foarte cinstit
`n Biserica rus\.
Catedrala a fost construit\ `ntre
1555-1561, pentru a marca
victoria lui Ivan cel Groaznic
asupra Hanatului tatar de Cazan.
Num\rul celor nou\ turle care se
`nal]\ seme] deasupra
construc]iei monumentale din
Pia]a Ro[ie reprezint\ num\rul
bisericilor care se afl\ sub acela[i
acoperi[.

Rusia st\p=ne[te ne-
num\rate bog\]ii spiri-
tuale. Una dintre acestea
este Catedrala „Sf=ntul
Vasile Blajenii“, care se
ridic\ neasemuit\ `n
Pia]a Ro[ie din mijlocul
Moscovei.
Despre Catedrala „Sf.
Vasile Blajenii“, care prin
arhitectura sa monumen-
tal\ domin\ pia]a din
vecin\tatea Kremlinului,
se spune c\ are foarte
pu]ini rivali `n lume. A-
cest monument multico-
lor se impune la nivel
mondial at=t prin vechi-
me, c=t [i prin arhitectu-
r\. Frumuse]ea turlelor
de c\r\mid\ ro[ie unifi-
cat\ `ntr-un echilibru
uimitor cu domurile `n
form\ de bulb de ceap\,
colorate `n spiral\, creea-
z\ o imagine magnific\,
ce a n\scut legenda, ne-
confirmat\ `ns\ istoric,
potrivit c\reia Ivan cel
Groaznic ar fi ordonat ca
celor doi arhitec]i care au
proiectat catedrala - Bar-
ma [i Posnik - s\ le fie
sco[i ochii, pentru a nu
mai putea construi nimic
asem\n\tor `n lume.
Vedenie a Cet\]ii
Dumnezeie[ti
Cei doi arhitec]i au po-
zi]ionat simetric pe ace-
ea[i funda]ie opt st=lpi de
biseric\ `n jurul unui al
no\ulea st=lp. Fiecare
st=lp a fost creat pe un
anumit tipar [i i s-a apli-
cat o anumit\ culoare, re-
aliz=ndu-se astfel un
efect uimitor. „Privind
din dep\rtare o veche
m\n\stire ruseasc\ sau o
cetate cu multe biserici,
ce `[i `nal]\ turlele deasu-
pra ei, `]i pare c\ totul
arde `n fl\c\ri multico-
lore. Iar c=nd aceste fl\-
c\ri danseaz\ departe, pe
fundalul necuprinselor
c=mpii `nz\pezite, ele par
o vedenie a Cet\]ii Dum-
nezeie[ti, din lumea cea-
lalt\. Cupola ruseasc\ ia
forma dinamic\ a unei
fl\c\ri ce aspir\ spre
`n\l]imi“ (Trube]koi).
Catedrala a fost con-
struit\ `ntre 1555-1561,
pentru a marca victoria
lui Ivan cel Groaznic asu-
pra Hanatului tatar de
Cazan.
Num\rul celor nou\
turle care se `nal]\ seme]
deasupra construc]iei mo-
numentale din Pia]a Ro-
[ie reprezint\ num\rul
bisericilor care se afl\
sub acela[i acoperi[. Tur-
nul central, de peste 60
de metri `n\l]ime, a fost
ridicat `n 1588, odat\ cu
`nmorm=ntarea aici a
Sf=ntului Vasile Blajenii,
„cel nebun pentru Hris-
tos“, c=nd s-a ad\ugat
celor opt altare, deja exis-
tente dup\ planul ini]ial,
`nc\ unul care a unificat
aceste spa]ii. Sf=ntul Va-
sile Blajenii era un mistic
ce hoin\rea pe str\zile
Moscovei, prezic=nd tot
felul de evenimente, prin-
tre care [i focul mistuitor
care a cuprins Moscova `n
1547. Face parte din cate-
goria de sfin]i, a[a-numi]i
„nebuni dup\ Hristos“
foarte iubi]i `n spirituali-
tatea rus\. Datorit\ pro-
fe]iilor sale, Sf. Vasile
Blajenii, care a murit la
1552, a fost `nmorm=ntat
`n cea mai mare biseric\,
pe atunci, din Rusia. Ru-
g\ciunile sale `l `mbl=n-
zeau chiar [i pe s=ngero-
sul Ivan, numit cel Groaz-
nic, care avea o mare e-
vlavie la „nebunul lui
Hristos“. Conceptul ini-
]ial presupunea ca fiecare
dintre cele nou\ paraclise
s\ poarte hramul sf=ntu-
lui cinstit `n ziua `n care
Ivan cel Groaznic repur-
tase un asalt victorios.
Comparat\ cu
renumitul Taj Mahal
al Indiei
Pe l=ng\ frumuse]ea [i
specificitatea ei arhitec-
tural\, care o transform\
`ntr-unul dintre cele mai
importante puncte de a-
trac]ie din Rusia, planul
bisericii care ar putea
crea un al doilea Kremlin
`n centrul Moscovei, are
[i un profund simbolism
religios.
Patru din cei nou\
st=lpi de biseric\ sunt
dispu[i `n punctele cardi-
nale, ceilal]i patru `n
nord-est, sud-est, nord-
vest [i sud-vest, iar cel
de-al nou\lea se afl\
chiar `n centru. Se for-
meaz\ astfel o stea cu opt
col]uri, [tiut fiind faptul
c\ cifra 8 aminte[te de
ziua `nvierii (a opta dup\
calendarul iudaic) [i este
simbolul ve[niciei.
Interiorul bisericii este
modest, dar spectaculos.
~nt=lnim o combina]ie a-
parte de figuri geometri-
ce, care reune[te triun-
ghiurile [i semicercurile,
precum [i romburile, de-
sign printre pu]inele din
lume, de la care nu `]i po]i
lua ochii. Din acest motiv,
Catedrala Fericitului Va-
sile a fost comparat\ cu
renumitul Taj Mahal al
Indiei.
Fiecare cupol\ `n parte
este decorat\ cu ni[e, fer-
estre [i corni[e, iar leg\-
tura dintre cele nou\ pa-
raclise se face printr-un
sistem de pasaje sau cori-
doare.
Printre obiectele de
tezaur ale catedralei se
numar\ potirul }arului
Aleksey Mikhailovich ca-
re dateaz\ din secolul al
XVII-lea.
Cele nou\ iconostase
con]in peste 400 de icoane,
precum [i numeroase
fresce `n ulei ce `mpodo-
besc pere]ii catedralei, re-
alizate de arti[ti ai [colilor
de pictur\ din Moscova [i
Novgorod. Toate dateaz\
din secolele XVI-XIX.
P=n\ `n secolul al XVII-
lea, c=nd Ivan cel Groaz-
nic a construit Kremlinul,
Catedrala „Sf=ntul Vasile
Blajenii“ era cea mai `nal-
t\ din Moscova. a

Fiecare cupol\ `n parte este decorat\ cu ni[e,

ferestre [i corni[e, iar leg\tura dintre cele nou\
paraclise se face printr-un sistem de pasaje

Lupta cu timpul ~n 1918, autorit\]ile bol[evice drala de pe machet\, subliniind

Legenda spune c\ Ivan cel Groaznic ar fi
ordonat ca celor doi arhitec]i care au proiectat
catedrala s\ le fie sco[i ochii, pentru a nu
mai putea construi nimic asem\n\tor `n lume
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
[i istoria
Perla ro[ie a spiritualit\]ii ruse
nu a fost ocolit\ de tulbur\rile is-
toriei. O legend\ spune c\ ea l-ar
fi impresionat foarte tare pe
Napoleon Bonaparte care ar fi ad-
mirat-o at=t de mult, `nc=t a dorit
sa o ia la Paris. Nedispun=nd `n-
s\ de tehnologia necesar\, el ar fi
comandat incendierea ei. Dezas-
trul a fost `mpiedicat `ns\ de o
ploaie ap\rut\ din senin.
au `nchis-o, preo]ii care slujeau
aici au fost aresta]i, i-au fost con-
fiscate clopotele [i toate obiectele
de cult.
~n 1930, c=nd se proiecta Pia]a
Ro[ie, arhitectul Lazar Kanano-
vici a propus s\ fie d\r=mat\. El
a creat special o machet\ a zonei
pentru a face evident\ necesi-
tatea demol\rii ei. I-a dus-o lui
Stalin pentru a-i ar\ta c\ aceast\
biseric\ era un obstacol `n calea
traficului [i paradelor militare. ~n
timpul explica]iei, a azv=rlit cate-
cum ar ar\ta Pia]a Ro[ie f\r\ bi-
serica lui Vasile „cel nebun dup\
Hristos“. Se spune c\ Stalin a
privit `ng=ndurat [i, chiar dac\
era `mpotriva manifest\rilor reli-
gioase [i a d\r=mat numeroase
biserici din Uniunea Sovietic\, a
rostit faimoasele cuvinte care au
r\mas vii `n min]ile moscovi]ilor:
„Lazar! Pune-o la loc!“.
~n timpul comunisumului, bi-
serica a func]ionat ca o filial\ a
Muzeului Na]ional de Istorie.

CM
YK
 CM
YK

Luni, 14 ianuarie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 9 (910) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

DOCUMENTAR ECONOMIC LUMEA ~N CARE TR|IM

Casa de Greenpeace solicit\ ~n 2009 vor fi doar
rug\ciune Rom=niei interzicerea 750 de deputa]i
a poporului porumbului `n Parlamentul
evreu modificat genetic European
PAGINA 16 PAGINA 5 PAGINA 6

Hipertensiunea
ZIARUL LUMINA
arterial\, uciga[ul t\cut apare
[i la Bucure[ti!
Nu `ntâmpl\tor, hipertensiunea arterial\ poate fi asemuit\ ~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
cu un „uciga[ t\cut“, `ntrucât, o lung\ perioad\ de timp, nu difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
prezint\ nici un simptom exterior detectabil, nu provoac\ [i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
dureri cu localizare bine definit\, chiar dac\ ac]ioneaz\, `n abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
t\cere, vreme de mul]i ani. Statisticile medicale arat\ c\ astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
hipertensiunea arterial\ se plaseaz\ pe primul loc pe lista abonament) [i la s\pt\m=nalul
cauzelor de deces pe plan mondial, fiind cea mai „Lumina de Duminic\“.

r\spândit\ boal\ a omenirii, care ucide circa 20% din Pre]ul unui pachet
popula]ia adult\. Se consider\ c\ aceast\ boal\ [i trimestrial
complica]iile sale fac mai multe victime decât cancerul [i la „Ziarul Lumina“ [i
accidentele de circula]ie, luate la un loc. „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
Continuare `n paginile 8-9

angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 9!

RELIGIOS
ROLUL POC|IN}EI ~N VIA}A OA-
MENILOR: Prea Fericitul Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne [i Loc]iitor de Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, a participat
ieri la slujba Sfintei Liturghii ofici-
ate la M\n\stirea }ig\ne[ti, de
l=ng\ Bucure[ti, informeaz\ Radio
Trinitas. ~n cuv=ntul de `nv\]\tur\
rostit la finalul Liturghiei, P\rin-
tele Patriarh a vorbit mai `nt=i des-
pre semnifica]iile pericopei
evanghelice a zilei.
Pagina 3

POZA ZILEI
Un anun] care propune vânzarea
gunoaielor provenite din Campania,
regiunea Napoli, invadat\
de peste 100.000 de tone de de[euri,
a fost postat pe site-ul de licita]ii
eBay. De[eurile, vândute la pre]ul
de 0,99 euro, pot fi cump\rate
p=n\ duminic\, 20 ianuarie. a
SOCIAL
ANCHETA}I, DEOARECE C|UTAU
AUR ~NTR-O MIN| ~NCHIS|: Patru
persoane, printre care [i o femeie,
sunt cercetate de poli]i[tii hune-
doreni, dup\ ce au p\truns ilegal
`n subteranul fostei mine de aur
Pre]ul energiei nu va cre[te, cel al gazelor, da Barza, lâng\ municipiul Brad, [i
au furat aproape dou\ kilograme
Pre]ul energiei electrice nu va s\ credem c\ `n perioada urm\toare de minereu, ce con]inea urme de
cre[te `n perioada imediat urm\toa- se vor schimba“, a spus Vosganian. aur [i argint fin.
re, `n timp ce tarifele la gaze se vor Ministrul a ad\ugat c\ pre]ul gazelor Pagina 4
majora doar `n condi]iile `n care po- nu va fi majorat pân\ când nu vor fi
pula]ia va primi sprijin financiar din asigurate resursele pentru ca po- DEZBATERI LA NIVEL NA}IONAL
partea statului, a declarat, sâmb\t\, pula]ia s\ nu aib\ de suferit din DESPRE LEGILE EDUCA}IEI:
la Vaslui, ministrul Economiei [i Fi- cauza unei asftel de m\suri. „Datoria Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
nan]elor Varujan Vosganian. „~n ciu- noastr\ ca Guvern este s\ limit\m Tineretului (MECT) ini]iaz\, de
da tuturor avertismentelor c\ vom cât se poate aceste vulnerabilit\]i [i azi, 14 ianuarie, prin intermediul
asista la valuri de scumpiri succesive, s\ nu afect\m gradul de suportabili- celor 42 de inspectorate [colare
nu s-a m\rit pre]ul nici la gaze, nici la tate al popula]iei“, a spus Vosganian. jude]ene [i cel al municipiului
energie electric\. ~n condi]iile `n care El a precizat c\ aceste m\suri nu Bucure[ti, dezbaterea public\ a
am avut cea mai sever\ secet\ din ul- sunt „populiste“, având `n vedere c\
deficitul bugetar nu a fost afectat proiectelor de legi ale educa]iei.
timele decenii, noi am p\strat ne-
schimbate tarifele la energie electric\ prin men]inerea actualelor pre]uri la Pagina 11
[i, `n acest moment, nu avem motive gaze [i la energie electric\. a
EXTERN
Cei care nu-[i pl\tesc amenzile nu vor putea intra `n posesia unor documente BUSH PROMITE VICTORIA ~N IRAK:
Cet\]enii care nu `[i pl\- de investigare a fraudelor din „~n general, sanc]iunile con- amenda, ar putea fi obligat\ Aflat `ntr-un prelungit turneu di-
tesc amenzile date de poli]i[ti cadrul Inspectoratului Gene- traven]ionale nu `[i ating sco- la munc\ `n folosul comu- plomatic `n Orientul Mijlociu, pre-
ar putea fi obliga]i s\ mun- ral al Poli]iei Române (IGPR), pul. ~n unele jude]e, doar 10% nit\]ii, sau va fi constrâns\ [edintele SUA `[i arat\ `ncrederea
ceasc\ `n folosul comunit\]ii, comisarul-[ef Dan Bucur, a din amenzi sunt achitate, iar s\ o pl\teasc\ prin imposibil- absolut\ `n victoria final\ din Irak.
o alt\ form\ de constrângere declarat c\ Ministerul Inter- la nivel na]ional, 50% din cei itatea de ob]inere a unor doc-
fiind aceea c\ ei nu vor putea nelor [i Reformei Administra- amenda]i de poli]i[ti `[i achi- De[i anun]\ o prezen]\ `ndelun-
intra `n posesia unor docu- tive (MIRA) are inten]ia de a t\ amenzile. Avem `n inten]ie umente cum ar fi cele pentru gat\ a trupelor `n regiune, George
mente pân\ nu `[i achit\ toa- modifica legea actual\, care modificarea legii cu aplicare construc]ii sau de atestare a Bush admite c\ retragerea treptat\
te debitele din sanc]iuni con- este destul de permisiv\ `n [i la domeniul rutier. O per- situa]iei fiscale“, a declarat a solda]ilor va `ncepe `n curând.
traven]ionale. {eful Direc]iei privin]a achit\rii amenzilor. soan\ care nu `[i pl\te[te Bucur. a Pagina 7

CM
YK
2 Luni, 14 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXIX)
Conciliul I
Vatican
(1869-1870) (II)
La 8 decembrie 1869 car-
dinalii [i câ]iva episcopi,
`mbr\ca]i `n ve[minte,
a[teptau venirea papei
Pius IX (1846-1878), care
a pornit spre Biserica „Sf.
Petru“ `n ambian]a zgo-
motoas\ produs\ de sal-
vele de tun [i de sunetele
de clopot. Convoiul oficial
era unul mare, compus
din asesori pontificali, ca-
pelani, episcopi, arhie-
piscopi, patriarhi, cardi-
nali [i papa, care [edea
pe un tron dus de c\tre
al]ii pe umeri. Ajungând
la Biserica „Sf. Petru“, `n
fa]a altarului, Papa a
`nceput s\ rosteasc\ ru-
g\ciunile cele mai impor-
tante. Dup\ aceasta, car-
dinalul Patrizi, `n cali-
tatea lui de vicar pontifi-
cal, a citit Evanghelia,
dup\ care Mgr. Puecher a
]inut o predic\ `n limba
latin\. A urmat apoi in-
trarea `n sala conciliului.
Fessler, secretarul conci-
liar, a luat de la papa
Scriptura [i a dus-o `n
sala conciliului. Pân\ la
venirea papei, maestrul
de ceremonii i-a anun]at
pe cei ce aveau drept la
cuvânt. Pe la ora 10, pa-
pa a ]inut prima [edin]\
[i `n jur de 100 de epis-
copi [i-au adus omagiul,
s\rutând piciorul papei.
Presa politic\ a vremii
`ns\ este mult mai rezer-
vat\ `n aprecierile f\cute
la adresa conciliului. Se
remarc\ importan]a co-
vâr[itoare a evenimen-
tului, `ns\ exaltarea [i
hiperbolizarea, care sunt
abundente `n presa ultra-
montan\, las\ loc anal-
izei [i aprecierilor rigu-
roase, adesea pragmatice
[i t\ioase: „... dintre to]i
canonicii invita]i, doar o
parte au venit. Cei pre-
zen]i sunt din ]\ri diverse
[i suntem siguri c\, prin
ace[ti sfin]i p\rin]i, se vor
petrece lucruri impor-
tante. F\r\ doar [i poate,
c\l\uzirea Providen]ei va
fi fundamental\ `n duce-
rea la bun sfâr[it a celor
propuse spre `ndeplinire.
Nu credem c\ acest con-
ciliu va aduce `n prim-
plan doar un rezultat. Bi-
serica nu are de ales. Sau
se aliniaz\ pe acela[i
rând cu modernitatea sau
va suporta consecin]e la-
mentabile, riscând s\ dis-
trug\ tot ceea ce a zidit
secole de-a rândul. F\r\
`ndoial\, deciziile vor pro-
duce dezbinare `ntre oa-
meni [i state, la fel ca `n
secolul al XVI-lea cu re-
forma, când fiecare stat
[i-a ales o cale proprie de
urmat“. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
BREVETAREA TELEFONULUI: La 14 ianuarie 1876, Alexander Graham
Bell [i Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete
din New York, primul la ora local\ 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe
aceast\ diferen]\ s-au bazat cei ce i-au adjudecat lui Bell inven]ia `n
procesul ce i-a opus mult\ vreme pe cei doi inventatori.
EVANGHELIA ZILEI
tida saducheilor, a celor ce nu cred `n
Cum ajungi la statutul `nviere, au sperat c\ `l pot prinde pe
Mântuitorul cu o `ntrebare me[te[ugit
adresat\. Ei spuneau c\ dac\ ar fi `n-
de cet\]ean al raiului viere, a cui va fi femeia care `n final a
fost c\s\torit\ cu [apte fra]i? Domnul
„{i apropiindu-se unii dintre sa- lui Avraam, [i Dumnezeul lui Isaac, [i nostru Iisus Hristos, `n câteva cuvinte,
ducheii care zic c\ nu este `nviere, L-au Dumnezeul lui Iacov. Dumnezeu deci dar cu mult\ profunzime, arat\ c\ la
`ntrebat pe Iisus, zicând: «~nv\]\torule, nu este Dumnezeu al mor]ilor, ci al vi- ~nviere nici nu se m\rit\, nici nu se `n-
Moise a scris pentru noi: „Dac\ moare ilor, c\ci to]i tr\iesc `n El». Iar unii din- soar\. Este vorba de o lume dincolo de
fratele cuiva, având femeie, [i el n-a avut tre c\rturari, r\spunzând, au zis: cea material\, senzorial\. Saducheii ve-
copii, s\ ia fratele lui pe femeie [i s\ «~nv\]\torule, bine ai zis». {i nu mai deau `mp\r\]ia lui Dumnezeu ca un fel
ridice urma[ fratelui s\u. Erau deci [apte cutezau s\-L `ntrebe nimic. Iar El i-a de imita]ie a celei de aici. ~mp\r\]ia lui
fra]i. {i cel dintâi, luându-[i femeie, a `ntrebat: «Cum se zice, dar, c\ Hristos Dumnezeu este cea a sufletelor, a celor
murit f\r\ de copii. {i a luat-o al doilea, este Fiul lui David? C\ci `nsu[i David drep]i, a celor ce s-au ridicat, prin put-
[i a murit [i el f\r\ copii. A luat-o [i al spune `n Cartea Psalmilor: „Zis-a erea credin]ei [i prin milostivirea lui
treilea; [i tot a[a to]i [apte n-au l\sat Domnul Domnului meu: [ezi de-a Dumnezeu, la statutul de cet\]ean al
copii [i au murit. La urm\, a murit [i fe- dreapta Mea, pân\ ce voi pune pe raiului. Am putea discuta [i despre
meia.“ Deci femeia, la `nviere, a c\ruia vr\jma[ii T\i a[ternut picioarelor Tale.“ p\rerea unora c\ cei c\s\tori]i, care `[i
dintre ei va fi so]ie, c\ci to]i [apte au Deci David ~l nume[te Domn; [i cum
avut-o de so]ie?». {i le-a zis lor Iisus: este fiu al lui?»“ (Luca 20, 27-44)
`ntemeiaz\ familii, au copii, le va fi im-
posibil s\ se mântuiasc\. C\lug\ria [i
«Fiii veacului acestuia se `nsoar\ [i se c\s\toria sunt dou\ c\i pentru des\-
m\rit\; iar cei ce se vor `nvrednici s\ *** vâr[ire. Te po]i mântui [i c\s\torindu-te,
dobândeasc\ veacul acela [i `nvierea te po]i mântui [i dac\ mergi pe calea
cea din mor]i, nici nu se `nsoar\, nici nu ~n tradi]ia iudaic\, din dorin]a de a `ngereasc\ a c\lug\riei. Important to]i cei din m\n\stire se mântuiesc“.
se m\rit\. C\ci nici s\ moar\ nu mai ridica urma[i dintr-un anume neam este ca atunci când ai pornit pe una din Deci tu, monah sau mirean, ce fapte
pot, c\ci sunt la fel cu `ngerii [i sunt fii sau familie, era [i principiul conform aceste c\i, s\ o faci cu mult\ deter- pl\cute lui Dumnezeu vei ad\uga `n a-
ai lui Dumnezeu, fiind fii ai `nvierii. Iar c\ruia, dac\ so]ul murea, fratele aces- minare, seriozitate [i dorin]\ de mân- ceast\ zi `n cartea vie]ii tale? (Rubric\
c\ mor]ii `nviaz\ a ar\tat chiar Moise la tuia putea s\ se c\s\toreasc\ cu so]ia tuire. Un duhovnic renumit spune: realizat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
rug, când nume[te Domn pe Dumnezeul fratelui, adic\ cumnata sa. Cei din par- „Nu to]i cei din lume se pierd [i nici Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM mai pot fi trecu]i `n pomelnic membrii
familiei, cei apropia]i [i cei prezen]i la
Ce se cuvine s\ preg\tim pentru sfin]irea casei slujb\.
Se recomand\ ca cei prezen]i la
s\v=r[irea slujbei s\ stea `n spatele
Dac\ la punerea temeliei casei se `n alt\ locuin]\. Sunt [i cre[tini mai untdelemn (ulei) curat, un be]i[or `nf\-
roste[te o rug\ciune, pentru sfin]irea evlavio[i, care solicit\ preotului s\ le [urat la unul din capete cu vat\, lum=- preotului, ca la biseric\, iar preotul `n
fa]a mesei amenajate special, fiind to]i
casei, P\rin]ii Bisericii au alc\tuit o oficieze slujba de sfin]ire a casei la un n\ri, t\m=ie [i busuioc.
r=nduial\ special\, care con]ine o peri- an sau la un anumit num\r de ani, Pe aceea[i mas\ preotul va mai cu fa]a spre r\s\rit. Credincio[ii tre-
buie s\ fie aten]i la citirea Sfintei
cop\ evanghelic\, mai multe rug\ciu- de[i nu se reg\sesc `n nici una din a[eza Sf=nta Evanghelie, Sf=nta Cruce
ni, citiri de psalmi [i o ectenie `ntreit\ situa]iile men]ionate. [i Agheasmatarul (cartea care cuprin- Evanghelii [i a rug\ciunilor de sfin]ire
[i pot s\ `ngenuncheze.
specific\. Pentru s\v=r[irea acestei r=nduieli, de slujba sfin]irii casei).
Binecuv=ntarea [i sfin]irea acesteia
Aceast\ r=nduial\ se poate s\v=r[i cre[tinul va avea grij\ ca s\ preg\- Trebuie, de asemenea, s\ fie pre-
pentru sfin]irea unei case care a fost noi este un fel de `ncre[tinare a casei,
teasc\, mai `nainte, `n casa nou\, o g\tit [i un pomelnic (o list\) cu numele
de cur=nd construit\, dup\ renovarea m\su]\ orientat\ spre r\s\rit, pe care celor ce vor locui `n noua cas\, pe care a spa]iului `n care urmeaz\ a locui
sau cur\]enia general\ a locuin]ei, va a[eza urm\toarele: un vas larg cu preotul `i va pomeni la momentul cineva. (Rubric\ realizat\ de pr.
dup\ mutarea `ntr-o locuin]\ nou\ sau ap\ curat\, un pahar sau o cea[c\ cu potrivit. Al\turi de proprietarii casei Gheorghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
fiul lui Nil cel ~n]elept; a Cu- a 1702: s-a n\scut
viosului {tefan, ctitorul M\- Nakamikado, `mp\rat al 183 de ani de la
n\stirii Hinolacul; a Cuviosu- Japoniei (d. 1737);
lui Sava, arhiepiscopul Serbiei a 1742: a murit Edmond
na[terea lui Dimitrie
[i ctitorul M\n\stirii Hilan- Halley, astronom englez (n. Bolintineanu
dar, [i a Sfintei Muceni]e Agni. 1656);
a 1753: a murit George ~n 1825 se na[te, `n satul
Mâine, Biserica face pome- Bolintinul din Vale (jude]ul
nirea Sfin]ilor Cuvio[i Pavel Berkeley, episcop irlandez (n.
1685); Ilfov), Dimitrie Bolintinea-
Tebeul [i Ioan Coliba[ul. nu, fiul macedoneanului Ie-
a 1841: s-a n\scut Berthe
Morisot, pictori]\ francez\, nache Cosmad, venit `n ]ar\
~n ziua de eleva lui Corot [i Monet (d. din Ohrida. Istoricul Nico-
lae Iorga spunea despre el:
14 ianuarie, istoria 1895);
„P\rin]ii lui nu sunt nici
a 1850: s-a n\scut Pierre
consemneaz\: Loti, scriitor francez (d. 1923); vechi moldoveni, nici vechi
a 1861: s-a n\scut sul- munteni, nici vechi arde-
a 17 `. Hr.: a murit Ovidiu, leni, ci dintr-o familie veni-
poet roman; tanul Mahomed al VI-lea (d.
1926); t\ din Balcani, se pare,
a 1547: Ivan al IV-lea Cel a[ezat\ de curând `n ]ar\,
Cuvio[ii P\rin]i Groaznic ia titlul de ]ar al
a 1867: a murit Jean
un fel de mo[ieri de clasa a
uci[i `n Sinai Auguste Dominique Ingres,
Rusiei; pictor francez (n. 1780); treia sau mai curând din
a 1557: apare, la Bra[ov, clasa arenda[ilor“.
Ace[ti cuvio[i, printre care a 1898: a murit Lewis
„Octoihul“ `n limba slavon\, Carol, scriitor [i matematician Orfan de ambii p\rin]i
se num\ra [i Nil, fost prefect `nc\ din 1831, tân\rul a fost
`n Constantinopol, care a scris prima carte tip\rit\ de dia- englez (n. 1832); ~n acel timp se formase
conul Coresi; crescut de ni[te rude mai `n Bucure[ti Asocia]ia lite-
multe c\r]i, au tr\it `n seco- a 1905: a murit Ernst Karl avute. Se sus]ine de timpuriu
lele IV-V [i au fost uci[i de a 1595: `n lupta de la Abbe, fizician german (n. rar\, sprijinit\ de fra]ii A-
prin slujbe func]ion\re[ti. ~n lexandru [i {tefan Golescu,
barbarii din Arabia [i Etiopia, Putineiu, fra]ii Buze[ti [i 1840);
1841 era copist la Secretari- care trimiser\, pe la sfâr[i-
care au n\v\lit `n m\n\stire Radu Calomfirescu, `n fruntea a 1934: a murit Ioan
atul de Stat, `n 1843 - secre- tul anului 1845, pe Bolinti-
`n dou\ rânduri. Au fost uci[i unor deta[amente ale o[tii de Cantacuzino, medic [i bacteri-
tar la departamentul „prici- neanu la Paris. Plecat la Pa-
38 de p\rin]i, doar doi au ]ar\, au `nfrânt pe t\tarii care olog român (n. 1863); nilor sudite[ti“. Printr-un ris `n 1845, cu o burs\ din
sc\pat, Sava [i Isaia. invadasera ]ara; a 1934: a murit Paul misterios concurs de `mpre-
Tot ast\zi, Biserica face po- a 1676: a murit Francesco Vielle, inventatorul prafului partea Asocia]iei literare,
jur\ri, e ridicat, `n 1844, la audiaz\ [i el cursurile lui
menirea a 33 de p\rin]i uci[i Cavalli, compozitor italian (n. de pu[c\ ce nu produce fum rangul de pitar. Faptul c\
`n Rait; a Cuviosului Teodul, 1602); (n. 1854); a Jules Michelet, Edgar Qui-
publicase `n 1842 admirabi- net [i Adam Mickiewicz. Nu
la poem\ „O fat\ tân\r\ pe tr\ie[te decât pentru Revo-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a patul mor]ii“, prezentat\ el- lu]ia pe care o presimte.
ogios de Ion Heliade R\du- Când aceasta izbucni la
lescu ([i invocat\ mai târziu Paris, `n februarie 1848,
Despre – Tat\, am reu[it s\ o p\c\lesc pe
vânz\toare. Când m-am dus, am pus eu sin- de Mihai Eminescu `n „Epi- tinerii studio[i hot\râr\ s\
gur sticlele `n lad\, [i vânz\toarea nu [i-a gonii“), a jucat probabil un se `ntoarc\ `n ]ar\. Conju-
comportamentul dat seama c\ una era ciobit\. A[a c\ am re- rol decisiv. Poemul „O fat\
tân\r\ pe patul mor]ii“ era
ra]ii `i d\dur\ un rol de
cuperat eu paguba pe care ai f\cut-o tu când prim ordin, acela de a stabili
cre[tinului ai deschis sticla aia. o imita]ie dup\ „La jeune
captive“, de André Chénier,
contacte cu revolu]ionarii
din Bucovina, ceea ce poetul
Venind acas\ de la serviciu, un b\rbat a – E bine ce ai f\cut? Nu e tot un fel de
furt? [i a fost publicat `n „Curier nu putu s\ fac\. Aga poli]i-
v\zut `n frigider trei sticle de ap\ mineral\. de ambe sexe“. ei, Ion Manu, `l „mirosise“
Când plecase, `l rugase pe fiul s\u s\ – Nu, c\ vânz\toarea nu a r\mas `n mi-
nus. O s\ se p\c\leasc\ cei de la fabric\. Ca atâ]i al]i pa[opti[ti, [i, refuzându-i pa[aportul
cumpere numai dou\ sticle, pentru c\ a treia tân\rul nu se trudi prea pentru Moldova, `l amenin-
sticl\ pe care o avuseser\ se ciobise când – Ascult\-m\: nu conteaz\ cât fur\, de ce
mult s\ intre `n gra]iile ]ase cu un arest la „m\n\s-
fusese deschis\. L-a `ntrebat pe copil: fur\ [i cum fur\ al]ii, noi nu trebuie s\
principelui. Inima `l tr\gea tire“. Ar fi avut, poate, parte
– De unde sunt trei sticle, c\ nu `]i fur\m pe nimeni. Noi trebuie s\ fim cre[tini mai curând spre lumea care de el, dac\ nu izbucnea rev-
ajungeau banii s\ mai cumperi una cu am- nu numai la biseric\, ci peste tot. Tu, c\ e[ti „va s\ vin\“. Cooptat `n olu]ia. Moare `n data de 20
balaj? copil, [i la [coal\, [i `n parc, [i cu noi de fa]\, Fr\]ia [i `n Asocia]ia litera- august 1872, la Bucure[ti.
Mândru de isprava pe care o f\cuse, [i singur, tot cre[tin trebuie s\ fii. (Danion r\, `[i `nsu[i rapid mentali- (Rubric\ realizat\ de pr.
copilul a r\spuns: Vasile - Pateericcul mireeniloor) tatea de carbonar. Paul LEHACI)
 Luni, 14 ianuarie 2008 3
ROLUL POC|IN}EI ~N VIA}A OAMENILOR: „Avem o mul]ime de oameni cu p\cate
Actualitatea grele, dar care, prin poc\in]\, [i-au schimbat via]a. Sf=ntul Pavel a fost prigonitorul
cre[tinilor, dar, prin poc\in]\ [i botez, a devenit cel mai mare misionar al Bisericii.
Sf=nta Maria Egipteanca era o femeie cu multe p\cate trupe[ti, dar, prin poc\in]\, s-a
religioas\ schimbat. A tr\it o via]\ `n sfin]enie, `nc=t atunci c=nd se ruga, trupul ei se f\cea
lumin\ [i se ridica de la p\m=nt la un metru `n\l]ime.“ (PF P\rinte Patriarh Daniel)

IPS Mitropolit Petru cere Consiliului Europei PE SCURT

Tab\r\ pentru copiii
s\ intervin\ `n cazul Mitropoliei Basarabiei cu risc de abandon
IPS Petru P\duraru, Mitropoli- Comitetului de Mini[tri al CE [i A- afara legii [i anularea `nregistr\rii tat nici o modificare `n sensul cerut [colar, la Arie[eni
tul Basarabiei, a trimis autorit\]i- dun\rii Parlamentare a Consiliu- din 30 iunie 2002 a acestei Biserici. de Comitetul de Mini[tri al Consi- ~ncepând de vineri, 11 ianu-
lor europene o scrisoare deschis\ `n lui Europei, IPS Mitropolit Petru De asemenea, oficialii europeni au liului Europei [i c\, `n ultimele [ap- arie 2008, 30 de copii cu risc
care solicit\ s\ intervin\ pentru a atrage aten]ia asupra mai multor fost sesiza]i [i `n leg\tur\ cu faptul te luni, `nregistrarea juridic\ a de abandon [colar [i familial,
stopa abuzurile din partea autori- cazuri de abuz [i intimidare la care c\ Mitropoliei Basarabiei i se p\r]ilor componente ale Mitropoliei proveni]i din zonele miniere
t\]ilor de la Chi[in\u asupra Mi- au fost supu[i clericii [i enoria[ii aplic\ un tratament diferen]iat, `n Basarabiei a fost complet blocat\. ale Mun]ilor Apuseni, se afl\
tropoliei Basarabiei. Potrivit agen- din cadrul Mitropoliei Basarabiei, sens negativ, `n compara]ie cu alte IPS Petru mai acuz\ Guvernul de `ntr-o tab\r\ la Arie[eni.
]iei moldovene de pres\ Flux, cita- precum [i asupra recentelor de- culte religioase. IPS Mitropolit Pe- la Chi[in\u pentru faptul c\ refuz\ Acest lucru a fost posibil prin
t\ de Radio Trinitas, `n aceast\ clara]ii ale pre[edintelui Vladimir tru al Basarabiei mai afirm\ c\ Le- restituirea arhivelor Mitropoliei implementarea proiectului
scrisoare adresat\ Secretariatului Voronin, care amenin]a oficial, la gea privind cultele religioase [i Basarabiei, confiscate abuziv `n „Aripi spre via]\“ de Asocia]ia
„Filantropia Ortodox\“ Alba
General al Consiliului Europei, finele anului trecut, cu scoaterea `n p\r]ile lor componente nu a supor- timpul ocupa]iei sovietice. a Iulia. Proiectul este finan]at
cu suma de 20.000 de lei de
c\tre Agen]ia Na]ional\ de
La Petersburg Dezvoltare a Zonelor Miniere,
prin Schema de granturi mici,
se desf\[oar\ informeaz\ Arhiepiscopia
Ortodox\ Rom=n\ Alba Iulia.
Festivalul Scopul taberei este acela de a
oferi o [ans\ copiilor de a se
muzical recrea, bucurându-se de spor-
turile de iarn\ (s\niu[, schi) -
pentru cea mai mare parte a
„Steaua acestora fiind prima dat\
când particip\ la o astfel de
Betleemului“ experien]\. Activit\]ile care
se vor realiza `n aceast\
~ncep=nd de pe 9 ianuarie [i tab\r\ sunt: `nsu[irea, cu aju-
p=n\ pe 18 ianuarie 2008, la Pe- torul unui instructor, a unor
tersburg se desf\[oar\ cel de-al cuno[tin]e elementare despre
treilea Festival muzical de Cr\- schiat, jocuri `n aer liber,
ciun „Steaua Betleemului“, infor- jocuri de logic\, perspicaci-
meaz\ Museum.ru. Organizatorii tate, excursii [i drume]ii orga-
acestui festival sunt Conserva- nizate de doi socio-animatori.
torul de Stat din Sankt Peters- Se urm\re[te, de asemenea,
burg „N. A. Rimski-Korsakov“ [i dezvoltarea abilit\]ilor de co-
Muzeul Muzicii din Palatul {e- municare [i a rela]iilor inter-
remetiev. ~n cadrul festivalului personale. Prin formarea
este prezentat\ o gam\ larg\ de acestor abilit\]i se reduce
riscul de excluziune social\ `n
melodii, din Evul Mediu [i pân\ rândul copiilor proveni]i din
`n zilele noastre. Se va face, de familii s\race, copii cu risc de
asemenea, [i o „c\l\torie“ ima- abandon [colar [i familial,
ginar\ muzical\ `n ]\ri cre[tine Situat\ la jum\tatea distan]ei dintre Bucure[ti [i Ploie[ti, M\n\stirea }ig\ne[ti este a[ezat\ crescându-le [ansele de inte-
precum Rusia, Serbia, Grecia, `ntr-un cadru mirific, cu ape [i p\duri. M\n\stirea este vestit\ at=t prin frumuse]ea sa, c=t [i grare social\.
Georgia sau Italia. Locul central prin atelierele ei de ]es\torie, `n care c\lug\ri]ele realizeaz\ adev\rate opere de art\
al festivalului `l vor ocupa `ns\
100 de copii la
câteva cânt\ri liturgice ruse[ti
vechi, descoperite de curând `n
câteva manuscrise ce dateaz\ din
secolele XVI-XVIII. De asemenea,
Rolul poc\in]ei `n via]a oamenilor Centrul comunitar
pentru tineret din
`n cadrul festivalului sunt audi- a PF P\rinte Patriarh Daniel a participat ieri la Sf=nta Liturghie oficiat\ la M\n\stirea Arhiepiscopia
ate colinde, sunt prezentate dan- }ig\ne[ti a P\rintele Patriarh le-a vorbit credincio[ilor despre poc\in]\ a Clujului
suri tradi]ionale de Cr\ciun [i o-
biceiuri legate de s\rb\toarea Prea Fericitul P\rinte Daniel, {i anume, M=ntuitorul Iisus Hris- `n permanen]\ la faptele lor [i la ~ncepând din vara anului tre-
Na[terii Domnului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe tos `i `ndeamn\ pe oameni s\ nu consecin]ele pe care acestea le au cut, `n cadrul Centrului so-
~n unele seri, ariile propuse Rom=ne [i Loc]iitor de Mitropolit tr\iasc\ numai pentru lumea asupra sufletelor lor [i asupra ce- cial-misionar „Sf. Vasile cel
sunt interpretate `n biserici. Ast- al Moldovei [i Bucovinei, a partic- aceasta, p\m=nteasc\. De aceea lor din jur. ~n finalul cuv=ntului Mare“ din Cluj, func]ioneaz\
fel, ieri, 13 ianuarie, `n biserica ipat ieri la slujba Sfintei Liturghii spune: «Poc\i]i-v\, c\ s-a apropiat rostit ieri, la M\n\stirea }ig\- Centrul comunitar pentru
Muzeului Ermitaj au fost inter- oficiate la M\n\stirea }ig\ne[ti, `mp\r\]ia cerurilor!». Nu este ne[ti, Patriarhul BOR a subliniat tineret, adresat copiilor din
pretate arii liturgice ale unor de l=ng\ Bucure[ti, informeaz\ importan]a [i rolul poc\in]ei `n cartierul M\n\[tur, in-
vorba despre o `mp\r\]ie p\m=n- formeaz\ Arhiepiscopia
mari compozitori ru[i din secolele Radio Trinitas. ~n cuv=ntul de `n- teasc\ [i trec\toare, ci de `mp\- via]a oamenilor: „Exist\ o str=n- Clujului. Printre alte multe
XVIII-XX. Ast\zi, `n Biserica `n- v\]\tur\ rostit la finalul Litur- r\]ia cea netrec\toare, a ceru- s\ leg\tur\ `ntre poc\in]\, ca activit\]i, centrul le propune
chinat\ icoanei Maicii Domnului ghiei, P\rintele Patriarh a vorbit rilor. Mai t=rziu, aceast\ `mp\r\- preg\tire pentru `nt=lnirea cu copiilor: sportul, pianul,
„Bucuria tuturor celor nec\ji]i“ mai `nt=i despre semnifica]iile Iisus Hristos, [i bucuria unirii cu [ahul, pictura etc. Programul
vor fi interpretate cânt\rile litur- ]ie a cerurilor sau a lui Dumnezeu
pericopei evanghelice a zilei. „Pro- este `n]eleas\ mai bine, ca fiind El. Deci, poc\in]a nu se face ca s\ de func]ionare este de luni
gice datate din sec. XVI-XVIII, de- pov\duirea m=nturii, ca iertare a ajungem la dezn\dejde, ci prin pân\ vineri, `ntre orele 16-20,
spre care am amintit mai sus. `mp\r\]ia iubirii lui Dumnezeu- iar scopul lui este de a oferi
p\catelor [i ca intrare `n `mp\r\- Tat\l, a iubirii lui Dumnezeu-Fiul poc\in]\ dob=ndim speran]a
M=ine, 15 ianuarie, `n cadrul serii ]ia cerurilor [i dob=ndirea vie]ii m=ntuirii, pentru c\ ne lep\d\m un cadru organizat copiilor
intitulate „Iubirea sfânt\“, la [i a iubirii lui Dumnezeu-Duhul care doresc s\-[i petreac\ tim-
ve[nice `ncepe cu aceste cuvinte: de un trecut ap\s\tor [i punem un
Lavra „Sf. Alexandru Nevski“ vor «Poc\i]i-v\!». Ce `nseamn\ mai Sf=nt. ~n `mp\r\]ia iubirii iubitu- `nceput nou. Omul care se poc\- pul liber `ntr-un mod pl\cut [i
fi interpretate cânt\ri liturgice
`nt=i `ndemnul «Poc\i]i-v\!». ~n lui S\u Fiu, ne spune Sf. Ap. Pa- ie[te devine din trist, bucuros, din educativ, ca o alternativ\
ruse[ti de c\tre corul b\rb\tesc al vel, ne cheam\ Dumnezeu pe noi, pozitiv\ la tenta]iile cotidiene.
M\n\stirii Optina. limba greac\, acesta semnific\ om `mpov\rat, un om despov\rat. ~n prezent, `n proiect sunt
«Schimba]i-v\ modul de a g=ndi, cei care credem `n Iisus Hristos“. Mul]i oameni s-au sinucis sub pre-
Festivalul va avea [i o parte `nscri[i 100 de copii, dar se
teoretic\, `n cadrul c\reia va avea schimba]i-v\ modul de a `n]elege siunea con[tiin]ei p\catelor s\v=r- urm\re[te cre[terea num\ru-
loc o expozi]ie a manuscriselor via]a!» Poc\in]a este, mai `nt=i, o Leg\tura dintre poc\in]\ [ite, pentru c\ nu le-au m\rturisit lui celor care desf\[oar\ ac-
muzicale din sec. XVI-XVIII [i o schimbare interioar\, o schimba- [i bucuria unirii cu Hristos [i n-au primit iertare. ~ns\, cei tivit\]i `n cadrul centrului,
„mas\ rotund\“ pe tema inter- re a atitudinii noastre fa]\ de via- care s-au poc\it, au pl=ns p\catul, pân\ la câteva sute.
pret\rii cânt\rilor liturgice me- ]\. E o schimbare a felului de a Apoi, PF Patriarh Daniel a a- au regretat, s-au spovedit [i au Activit\]ile propuse copiilor
g=ndi, de a vorbi [i de a lucra pen- tras aten]ia asupra faptului c\ primit iertare [i canon de `ndrep- sunt asigurate de profesori
dievale. (Eugeniu ROGOTI) specializa]i voluntari [i
tru schimbarea felului de a tr\i. oamenii trebuie s\ se g=ndeasc\ tare [i-au schimbat via]a“. a pl\ti]i, centrul - care este si-
tuat `n str. Aleea Moldoveanu
nr. 3. - beneficiind [i de o
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a baz\ logistic\ [i materiale di-
dactice necesare unei bune
a LITURGHIE ORTODO- doxe a Alexandriei [i a toat\ tradi]ionale indiene. Consi- perien]a pe care au acumu- `n cadrul c\ruia „factorul re-
desf\[ur\ri a proiectului. ~n
X| RUS|, ~N PREMIER| Africa. Liturghia a fost ofi- liul Interreligios al Rusiei a lat-o cu prilejul evenimentu- ligios a avut o prezen]\ nota- cadrul Centrului „Sfântul
~N CAPITALA NAMIBIEI: ciat\ `n Catedrala copt\ „Sf. decis, `n cadrul unei [edin]e lui „Anului Chinei `n Rusia“, bil\“. a Vasile cel Mare“, patronat de
Marcu“, la invita]ia episcopu- care a avut loc la Moscova, s\
Pe 9 ianuarie 2008, o Litur- `ntruneasc\ un forum `n Arhiepiscopia Clujului, se
lui local, Abba Antoine-Marc. desf\[oar\ [i alte proiecte so-
ghie ortodox\ rus\ a fost ofi- Noile conturi deschise la BCR
ciat\, `n premier\, `n capitala a FORUM INTERRELI- anul 2008, ca parte a „Anului
ciale destinate recuper\rii
GIOS G|ZDUIT DE INDIA: Indiei `n Rusia“, informeaz\ - filiala Sector 4 Bucure[ti -
Namibiei, Windhoek, infor- Radio Trinitas. ~n cadrul copiilor afla]i `n abandon [co-
meaz\ egliserusse.type- Forumul interreligios de lar. ~n cadrul {colii
anul acesta, `ntre Biserica unei conferin]e de pres\ ]in- pentru
pad.fr. Slujba a fost oficiat\ ute dup\ `ncheierea [edin]ei, „Christiana“ func]ioneaz\
de parohul bisericii ortodoxe Rusiei [i Biserica Indiei va Cantina social\ „Christiana“,
Mitropolitul Kirill de Smo- CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
ruse din Johannesbourg, cu avea loc `n ora[ul Trivan- lensk [i Kaliningrad, pre- care, zilnic, ofer\ o mas\ unui
binecuv=ntarea Mitropoli- drum - India, cu participarea [edintele Departamentului num\r de 80 de persoane
tului Serge de Cape Town, membrilor Consiliului Inter- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 nevoia[e, precum [i proiectul
de Rela]ii Externe al Patri-
din cadrul Patriarhiei Orto- religios rus [i ai religiilor arhiei Moscovei, a declarat USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 „Solidaritatea cre[tin\“, desti-
c\ s-a decis ca organizatorii nat sprijinului cu alimente de
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 baz\ pentru 250 de familii
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN forumului s\ ]in\ cont de ex-
nevoia[e. a
4 Luni, 14 ianuarie 2008
AU FURAT SEIFUL DINTR-O REPREZENTAN}| AUTO: Seiful unei
Actualitatea reprezentan]e auto din Pite[ti, `n care se afla suma de 7 mii de lei, a
fost furat, `n noaptea de sâmb\t\ spre duminic\. Poli]i[tii nu au,
regional\ deocamdat\, indicii cu privire la identitatea suspec]ilor, deoarece
reprezentan]a auto nu avea sistem de supraveghere video, iar paznicii
au declarat anchetatorilor c\ nu au observat nimic.

PE SCURT O prim\rie comunal\ are de `ncasat

Liste de a[teptare la
c\minele de b\tr=ni
Num\rul persoanelor `n vârst\,
care solicit\ locuri `n c\minele
de b\trâni, a crescut sim]itor `n
ultimii ani `n jude]ul Covasna.
Directorul Centrului de `ngrijire
[i asisten]\ pentru b\trâni din
localitatea H\ghig, Liliana
Cucu, a declarat c\ num\rul
cererilor de internare `l
dep\[e[te cu mult pe cel al
locurilor, astfel c\ persoanele
vârstnice care doresc s\-[i pe-
treac\ restul vie]ii `n aceast\ in-
stitu]ie de ocrotire social\ tre-
buie s\ se `nscrie pe listele de
a[teptare. Practic, acestea tre-
buie s\ a[tepte ca unul dintre cei
110 locatari ai c\minului s\
`nceteze din via]\, pentru a-i
putea lua locul. Liliana Cucu a
declarat c\ media de vârst\ a
celor care tr\iesc `n c\minul de
la H\ghig este de 73 de ani, iar
de la localnici un milion de lei
Prim\ria comunei s\tm\rene Certeze
are de `ncasat de la locuitori amenzi
`nsumând circa un milion de lei. Con-
form unui comunicat de pres\ al Institu-
]iei Prefectului Satu Mare, la Prim\ria
Certeze nu s-au respectat modific\rile
aduse legisla]iei fiscale, `n sensul ne`nca-
s\rii cu prioritate a contravalorii amen-
zilor contraven]ionale aplicate unor cet\-
]eni, `n momentul prezent\rii acestora la
caserie pentru plata taxelor [i impozi-
telor locale. Potrivit contabilului prim\-
riei, nivelul amenzilor ne`ncasate [i afla-
te `n debit s-ar cifra la aproximativ un
milion de lei, iar, dac\ s-ar aplica pe-
nalit\]i de `ntârziere, suma ar cre[te la o
valoare [i mai mare. {eful Corpului de
control, Alexandru Molnar, consider\ c\
situa]ia de la Certeze ar putea fi unic\
nu numai la nivelul jude]ului, ci la nivel
na]ional, prin valoarea sumelor aflate `n
debit la bugetul local, prin ne`ncasarea
contravalorii amenzilor contraven]iona-
le. ~n opinia lui Molnar, din datele pre-
liminare rezult\ c\ unii angaja]i din
Prim\ria Certeze pot fi acuza]i chiar de
abuz `n serviciu sau neglijen]\. Dup\ fi-
nalizarea verific\rilor se va decide se-
sizarea institu]iilor abilitate pentru con-
tinuarea cercet\rilor [i stabilirea vinov\-
]iilor `n acest caz. Sesizarea cu privire la
aceste aspecte a fost depus\ la Institu]ia
Prefectului Satu Mare `n 9 ianuarie, de
patru consilieri locali. Ace[tia au solicitat
interven]ia prefectului pentru a stopa
„unele ilegalit\]i ce se comit la prim\rie,
ilegalit\]i ce le comit oameni de afaceri
ai comunei, `mpreun\ cu un inspector
fiscal din cadrul Prim\riei“, au sus]inut
semnatarii acestei sesiz\ri. Cei g\si]i vi-
nova]i risc\ amenzi cuprinse `ntre 1.500
[i 5 mii de lei. a
Cei mai mul]i „clien]i“
ai DNA sunt `n Gorj
Poli]i[tii gorjeni se situeaz\ pe locul I pe ]ar\ `n
2007, `n ceea ce prive[te num\rul persoanelor de-
ferite Direc]iei Na]ionale Anticorup]ie (DNA), cât [i
al infrac]iunilor declinate parchetelor. Potrivit
datelor furnizate de Inspectoratul de Poli]ie al
Jude]ului (IPJ) Gorj, anul trecut au fost deferite
DNA 58 de persoane, iar 89 de dosare au fost decli-
nate parchetelor. Eforturile pentru combaterea
faptelor ilegale s-au materializat `n depistarea a 139
de persoane cercetate `ntr-un num\r de 52 de dosare
penale solu]ionate. De asemenea, au fost sesizate
225 de infrac]iuni, din care 40 pentru luare de mit\,
37- dare de mit\, 58 - trafic de influen]\, iar 90 - in-
frac]iuni conexe infrac]iunilor de corup]ie prev\zute
de Legea nr. 78/2000. S-a acordat, totodat\, aten]ie
depist\rii infrac]iunilor comise `n leg\tur\ cu deru-
larea unor tranzac]ii comerciale ilegale, efectuate de
persoane cu func]ii de conducere (directori, adminis-
tratori de firme). a

Ancheta]i, deoarece c\utau

cel mai vârstnic are 95 de ani.
Directoarea centrului a ad\ugat
c\ principalele motive pentru
care tot mai mul]i b\trâni
opteaz\ pentru internarea `ntr-
un centru de asisten]\ social\
sunt reprezentate de faptul c\
nu se pot descurca pe cont pro-
priu din punct de vedere finan-
ciar sau din cauza singur\t\]ii.
E.ON Gaz a fost
avertizat\ de OPC Ia[i
Reprezentan]ii Oficiului pentru
Protec]ia Consumatorilor Ia[i au
avertizat societatea de distribu]ie
a gazului metan E.ON Gaz
România s\ `[i schimbe regula-
toarele neperformante. {eful
Inspectoratului Regional pentru
Protec]ia Consumatorului Ia[i,
Valerian S\l\v\stru, afirm\ c\ a
fost dat un nou avertisment
firmei E.ON Gaz România,
`ntrucât nu a informat cet\]enii
despre problemele ap\rute `n
distribuirea gazului metan. „Este
al doilea proces verbal `ncheiat
`n ultima s\pt\mân\ de
Inspectoratul Regional pentru
Protec]ia Consumatorului furni-
zorului E.ON Gaz România, pen-
tru `nc\lcarea legii privind drep-
turile consumatorilor de a fi in-
forma]i corect [i precis asupra
caracteristicilor oferite“, a expli-
cat Valerian S\l\v\stru.
Procesul verbal a fost `ncheiat,
sus]ine [eful IRPC, `n urma unor
reclama]ii venite de la popula]ie,
care vizau lipsa presiunii gazu-
lui, din cauza utiliz\rii regula-
toarelor de gaz neperformante.
Sindicatele din
administra]ie
amenin]\ cu proteste
Sindicatele din administra]ia
public\ amenin]\ Guvernul c\
`ncepând cu luna februarie vor
declan[a ac]iuni de protest ca
semn de nemul]umire fa]\ de po-
litica acestuia fa]\ de func]io-
narii publici. Pre[edintele Uniu-
nii Sindicatelor Func]ionarilor
Publici [i Personalului Contrac-
tual Uniunea „For]a Legii“, Rin-
go D\mureanu, a declarat, ieri,
la Craiova, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ Guvernul C\lin
Popescu - T\riceanu s-a dovedit
`nc\ de la instalare adversarul
drepturilor lucr\torilor din ad-
ministra]ia public\, continând
politica `nceput\ `n 2001 de
c\tre Adrian N\stase, men]i-
nând toate restric]iile referitoare
la promov\ri, prime de vacan]\
[i tichete de mas\. Pre[edintele
Uniunii „For]a Legii“ a precizat
c\ de[i se `mpline[te un an de
când sindicatele au `ncheiat ne-
gocierile cu Guvernul privind
instituirea unui sistem unic de
salarizare, nici pân\ acum nu a
fost stabilit\ valoarea punctului
dup\ care s\ se calculeze salari-
ile [i nu a fost promovat proiec-
tul negociat cu sindicatele. a
aur `ntr-o min\ `nchis\
a „Cei patru f\ptuitori au intrat, diminea]a, `n galeria de min\ [i au ie[it
dup\ ce afar\ se `ntunecase. Cred c\ au lucrat foarte mult acolo, pentru c\,
la lumina l\mpilor, au ales doar acele buc\]i sau a[chii de roci
care aveau urme ce ar fi putut con]ine aur nativ“, a declarat [eful Biroului
de Poli]ie Rural\ Brad, comisarulul Dan Cioara a
Patru persoane, printre care
[i o femeie, sunt cercetate de po-
li]i[tii hunedoreni, dup\ ce au
p\truns ilegal `n subteranul fos-
tei mine de aur Barza, lâng\
municipiul Brad, [i au furat
aproape dou\ kilograme de mi-
nereu, ce con]inea urme de aur [i
argint fin. Pentru a putea ajun-
ge `n subteranul minei Barza,
aflat\ `n conservare, cei patru
`nvinui]i au s\pat [i apoi [i-au
f\cut loc printr-o galerie surpat\
din comuna Cri[cior, localitate
`nvecinat\ cu fosta exploatare
minier\. „Cei patru f\ptuitori au
intrat, diminea]a, `n galeria de
min\ [i au ie[it dup\ ce afar\ se
`ntunecase. Cred c\ au lucrat
foarte mult acolo, pentru c\, la
lumina l\mpilor, au ales doar
acele buc\]i sau a[chii de roci,
care aveau urme ce ar fi putut
con]ine aur nativ“, a declarat
[eful Biroului de Poli]ie Rural\
Brad, comisarulul Dan Cioara,
coordonatorul anchetei. Suspec-
]ii au fost prin[i de poli]i[ti chiar
`n momentul `n care se pre-
g\teau s\ p\r\seasc\ localitatea
Cri[cior cu o ma[in\. Asupra lor
au fost g\site unelte folosite la
s\patul `n min\, l\mpi pentru
iluminat cu carbid, alimente [i
minereul de aur sustras, pus `n-
tr-o pung\. Fapta s-a petrecut la
jum\tatea lunii decembrie 2007,
dar a fost dat\ publicit\]ii doar
sâmb\t\, dup\ ce minereul g\-
sit la `nvinui]i a fost analizat `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FONDURI PENTRU REABILI-
TAREA C|MINELOR CULTURALE:
Ministerul Culturii [i Cultelor va
aloca, 400 de milioane de euro, `nce-
pând din 2008, pentru reabilitarea
c\minelor culturale din mediul rural,
a declarat, duminic\, la Boto[ani,
ministrul Adrian Iorgulescu. Progra-
mul intitulat „Reabilitarea a[ez\min-
telor culturale“ are ca scop reabilita-
rea [i dotarea spa]iilor culturale din
mediul rural, precum [i implemen-
tarea unor programe de dezvoltare
cultural\ a satelor.
„Din p\rerea mea, România este [i
din punct de vedere cultural `ntr-o
stare de dezechilibru `ntre cultura
marilor ora[e [i ceea ce se `ntâmpl\ la
laborator [i s-a stabilit c\ rocile
con]in aur [i argint fin, probele
fiind specifice minei Barza.
Leonard B., de 24 de ani, din co-
muna Br\ni[ca, Constantin N.,
de 52 de ani, din Brad, Cons-
tantin S., de 43 de ani, [i Alina
S., de 26 de ani, ambii din co-
muna V\li[oara, sunt cerceta]i
nivelul satelor. Cred c\ trebuie s\
facem un efort enorm [i s\ aducem cât
mai aproape satul de nivelul ora[elor“,
a spus Iorgulescu, care consider\ c\
spa]iile de cultur\ din mediul rural nu
sunt realiz\ri ale regimului comunist,
ci „apar]in unei mari tradi]ii culturale
române[ti“, fiind fondate `n perioada
regelui Carol I.
Adrian Iorgulescu a men]ionat c\
finan]\rile vor fi f\cute pe proiecte, iar
autorit\]ile locale care vor primi bani
vor fi obligate s\ deruleze programe
culturale `n spa]iile reabilitate.
Ministrul Culturii a avut, dumini-
c\, la Boto[ani, o `ntâlnire cu repre-
zentan]ii institu]iilor de cultur\ din
jude] [i a participat la manifest\rile
`n prezent `n stare de libertate.
Cei patru sunt `nvinui]i de
s\vâr[irea infrac]iunii de furt
calificat [i risc\ o pedeaps\ de la
3 la 15 ani de `nchisoare. Cazul
furtului de minereu aurifer din-
tr-o min\ aflat\ `n conservare
reprezint\ o premier\ pentru
poli]i[ti, dup\ anul 1990. a
dedicate `mplinirii a 158 de ani de la
na[terea poetului Mihai Eminescu.
a ROM+NCELE ARESTATE ~N
BULGARIA AU FOST ELIBERATE:
Cele patru românce arestate `n Bulga-
ria pe 10 ianuarie, sub acuza]ia de tra-
fic cu valut\, au fost eliberate. Mi-
nisterul Afacerilor Externe (MAE) a
anun]at c\ acest lucru a fost posibil
dup\ ce consulul [i ata[atul pentru afa-
ceri interne de la Ambasada României
la Sofia s-au deplasat, pe 11 ianuarie,
`n localitatea Svilengrad, din apropie-
rea punctului de frontier\ bulgaro-turc
Kapitan Andreevo, pentru a le acorda
asisten]\ consular\. Potrivit informa-
]iilor prezentate de oficialii MAE, fe-
meile aveau asupra lor suma de 737 de
Rabie
la o pisic\
Direc]ia Sanitar-Veterinar\ [i
pentru Siguran]a Alimentelor
(DSVSA) Suceava a instituit ca-
rantina `n localitatea sucevean\
Boto[eni]a Mare, dup\ ce s-a con-
firmat rabia la o pisic\, a anun]at,
sâmb\t\, directorul DSVSA Su-
ceava, Petrea Dulgheru. Exame-
nul de laborator pe proba prele-
vat\ de la pisic\ a confirmat diag-
nosticul de rabie. ~n urma anchetei
epidemiologice preliminare s-a
stabilit c\ `n contact cu pisica tur-
bat\ au intrat proprietarii aceste-
ia, precum [i un alt localnic al co-
munei. Directorul DSVSA Suceava
a spus c\ se vor lua m\surile
legale ce se impun, respectiv vac-
cinarea antirabic\ de necesitate `n
interval de [apte zile a tuturor
animalelor din focar (cabaline, bo-
vine, ovine, caprine [i porcine) [i se
va face catagrafierea [i vaccinarea
de completare a tuturor câinilor [i
pisicilor din focar, care au fost vac-
cina]i `n campania din trimestrul
IV 2007. Totodat\, a fost anun]at\
Autoritatea de S\n\tate Public\
Suceava, care va lua m\sura vac-
cin\rii antirabice a tuturor per-
soanelor care au intrat `n contact
cu pisica bolnav\. De asemenea, a
fost aten]ionat\ popula]ia, repre-
zentan]ii institu]iilor [i ai altor or-
ganiza]ii s\ semnaleze `n cel mai
scurt timp despre comportamentul
anormal al mamiferelor domestice
[i s\lbatice [i s\ contacteze urgent
medicul veterinar `mputernicit
sau medicului veterinar oficial
zonal. De asemenea, localnicii au
obliga]ia de a anun]a autorit\]ile
`n cazul g\sirii cadavrelor de ani-
male, `n special de carnasiere do-
mestice [i s\lbatice, pentru a fi
trimise la laborator, `n vederea
efectu\rii analizelor privind de-
pistarea rabiei. a
mii de euro [i 20 de mii USD, pe care
nu au declarat-o. Persoanele `n cauz\
c\l\toreau `ntr-un autocar ce se `n-
drepta c\tre Turcia. ~n cursul discu]ii-
lor purtate de consul cu cele patru ro-
mânce, acestea au declarat c\ valuta
respectiv\ apar]inea celor doi [oferi
turci, care au recunoscut acest lucru.
Cet\]enele române au fost eliberate du-
p\ 24 de ore, urmând a se prezenta la
proces `n cazul `n care vor fi citate. Pe
tot parcursul audierilor, femeile au be-
neficiat de un avocat din oficiu [i de un
translator de limb\ român\. Românce-
le au mul]umit ambasadei pentru mo-
dul operativ `n care au fost contactate,
cât [i pentru asisten]a consular\ de ca-
re au beneficiat, men]ioneaz\ MAE. a

Economic
~n programul rentei viagere
au intrat 194 de mii de hectare
a Un num\r de 50.500 de dosare au fost depuse, pân\ la finele lui 2007,
pe programul rentei viagere, pentru o suprafa]\ de 194 de mii de hectare,
a declarat directorul Oficiului Na]ional de Rent\ Viager\ (ONRV), din
cadrul Agen]iei Domeniilor Statului a Ponderea cea mai mare este
reprezentat\ de suprafe]ele date `n arend\, peste 150 de mii de hectare a
Programul renta viager\ a
fost lansat la finele lui 2005
de fostul ministru al Agricul-
turii, Gheorghe Flutur, cu
scopul de a concentra supra-
fe]ele agricole `n exploata]ii
eficiente, acesta devenind o-
pera]ional `n anul 2006. Pro-
gramul prevede acordarea
unei rente viagere din partea
statului, pân\ la sfâr[itul
vie]ii, de 50 de euro/ha/an
pentru proprietarii care `[i
arendeaz\ terenul [i de 100
de euro/ha/an pentru cei care
`l vând, sume care se adaug\
Greenpeace solicit\ Rom=niei interzicerea
porumbului modificat genetic
a „Dac\ nu se va lua o decizie imediat\ [i `n România, putem s\ ne gândim c\ Guvernul ap\r\ mai degrab\
interesele companiilor americane produc\toare de OMG, decât voin]a românilor trata]i pe post de cobai pentru
produse MG riscante. Pre[edintele Sarkozy va veni `n luna februarie [i la Bucure[ti [i ne a[tept\m s\ dea impulsul
decisiv Guvernului României“, a afirmat Gabriel P\un, coordonatorul campaniei Greenpeace România a
Greenpeace solicit\ Gu-
vernului României s\ ur-
meze exemplul Fran]ei [i
s\ interzic\ imediat im-
portul [i cultivarea porum-
bului modificat genetic
MON810, pentru a proteja
mediul [i s\n\tatea oame-
nilor, se arat\ `ntr-un co-
municat al organiza]iei.
Vineri sear\, Guvernul
Fran]ei a anun]at interzi-
cerea cultiv\rii porumbu-
lui modificat genetic (MG)
MON810, deoarece acesta
prezint\ riscuri semnifica-
tive pentru mediu. „Po-
rumbul MON810 produs
de compania Monsanto es-
te singura plant\ modifica-
t\ genetic (MG), cultivat\
pe scar\ comercial\ `n
Europa, mai ales `n Fran]a
[i Spania. La 10 ani dup\
ce a fost introdus pe pia]\,
dovezi [tiin]ifice arat\ c\
acest soi nu este sigur pen-
tru mediu. Decizia Fran]ei
de a interzice cultivarea
MON810 este o victorie is-
toric\ `n lupta anti OMG [i
un pas important pentru
Vremea `n ]ar\:
Luni, 14 ianuarie
Cerul va fi mai mult
noros. Local se va sem-
nala ceata asociata cu
depunere de chiciura,
mai ales in estul si cen-
trul tarii. In sudul, sud-
estul si centrul teritoriu-
lui, izolat, vor fi precipi-
tatii mixte si conditii de
polei. Vantul va sufla
slab pana la moderat, cu
unele intensificari in
zona inalta de munte.
Temperaturile maxime
vor fi cuprinse intre -2 si
8 grade, mai scazute lo-
cal in Campia Romana,
spre -6...-5 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 14.01.2008
Dolar SUA 2,4788
Euro 3,6621
Luni, 14 ianuarie 2008
la valoarea arendei sau la
pre]ul de vânzare al p\mân-
tului. Conform legii, pot pri-
mi renta viager\ pentru a-
rendare sau vânzare persoa-
nele care au cel pu]in 62 de
ani [i de]in `n proprietate
pân\ la 10 hectare. De ase-
menea, proprietarul poate s\-
[i p\streze 0,5 ha de pamânt,
condi]ia fiind s\ nu come-
rcializeze produsele ob]inute
de pe terenul respectiv. „~n
aceast\ perioad\, ONRV a
demarat procedura de vizare
a carnetelor de rentieri care
protejarea speciilor de ani-
male [i plante de efectele
negative ale contamin\rii
genetice“, a spus Contiero
Marco, director politici UE
OMG, Greenpeace.
Austria, Ungaria,
Grecia [i Polonia au
interzis cultivarea
acestei specii
Greenpeace se a[teapt\
ca decizia Guvernului
francez s\ aib\ un efect po-
litic de domino la nivelul
statelor membre ale Uniu-
nii Europene, inclusiv `n
România, unde, `n 2007, s-a
cultivat pentru prima dat\
porumbul modificat ge-
netic MON810. ~n s\pt\-
mânile ce urmeaz\, Comi-
sia European\ va decide
asupra altor dou\ soiuri de
porumb MG produse de do-
u\ companii de chimicale:
„DuPont and Dow“, din
SUA, [i „Syngenta“, din El-
ve]ia. „Având `n vedere c\
ambele soiuri apar]in ace-
leia[i familii de porumb Bt,
ca [i MON810, ne a[tep-
t\m ca autorizarea acesto-
ra s\ fie respins\ de Comi-
sie. Aceast\ decizie ar fi `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TRENURI SUPLI-
MENTARE SPRE BRA{OV
{I BAC|U: CFR C\l\tori va
introduce, `ncepând de ast\zi,
14 ianuarie, opt trenuri supli-
mentare pe rela]iile Bucure[ti
Nord-Bac\u [i Bra[ov, potri-
vit unui comunicat al Minis-
terului Transporturilor. CFR
va introduce dou\ trenuri
rapide ce vor circula zilnic pe
ruta Bucure[ti Nord-Bac\u `n
perioada 14 ianuarie 2007-24
aprilie 2008. Alte dou\
trenuri, tot cu rang rapid, vor
circula zilnic pe rela]ia
Bucure[ti Nord-Bra[ov [i re-
tur pân\ la 24 februarie 2008.
De asemenea, pe rela]ia Bu-
cure[ti Nord-Bra[ov vor fi in-
va fi finalizat\ `n primul
trimestru al anului“, a spus
Kilaiditis. Ministerul Agricul-
turii a alocat pentru 2008 pen-
tru plata rentei viagere o
sum\ de 40 de milioane de
lei. ADS a modificat unele
prevederi ale legii rentei agri-
cole pentru intrarea terenuri-
lor `n circuit, fiind eliminate
restric]iile privind cet\]enia.
~n acest sens, proprietarii pot
cere renta viager\ chiar dac\
au renun]at la cet\]enia ro-
mân\. De asemenea, printr-o
alt\ modificare a fost elimi-
linie cu recentele descope-
riri [tiin]ifice, cerin]ele le-
gisla]iei europene [i ar re-
flecta voin]a majorit\]ii
covâr[itoare a cet\]enilor
europeni care se opun uti-
liz\rii plantelor MG `n
agricultur\“, a mai ad\u-
gat Contiero. Decizia Fran-
]ei vine s\ le completeze pe
cele ale Austriei, Ungariei,
Greciei [i Poloniei, ]\ri
care au interzis deja MON-
810, [i s\ motiveze Guver-
nul României s\ treac\ i-
mediat de la promisiuni la
troduse patru trenuri rapide
care vor circula numai `n zi-
lele de vineri, sâmb\t\ [i du-
minic\ pân\ pe 24 februarie
2008.
a AUTORIT|}ILE EU-
ROPENE URM|RESC UNI-
FORMIZAREA CREDITE-
LOR DE CONSUM: Comisia
European\ are `n vedere o
uniformizare treptat\ a cre-
ditelor de consum `n cele 27
de state membre, astfel `ncât
cet\]enii Uniunii Europene
s\ poat\ ob]ine mai u[or de-
cât `n prezent credite perso-
nale `n afara ]\rilor de ori-
gine. De altfel, Parlamentul
European urmeaz\ s\-[i dea
votul asupra acestei directive,
CARNEA, LAPTELE {I ULEIUL SE SCUMPESC: Pre]urile
alimentelor de baz\, printre care laptele, carnea [i uleiul,
se vor majora cu pân\ la 15%, din februarie, principalele
cauze fiind deprecierea leului [i costurile pentru utilit\]i.
nat\ [i dovada `ntabul\rii
terenului de c\tre noul pro-
prietar, `n cazul vânz\rii. Ki-
laiditis a precizat c\ inten]io-
neaz\ s\ mai fac\ ni[te modi-
fic\ri `n 2008 la legea rentei
agricole referitoare la supra-
fa]a de]inut\ de un proprietar
printr-un transfer de pe om pe
parcel\.
Continuarea
programului depinde
de Comisia European\
Dup\ 2009, programul
rentei viagere trebuie s\
ob]in\ aprobarea CE pentru a
continua, pentru c\ toate pro-
gramele finan]ate din buget
[i care sunt considerate aju-
tor de stat trebuie renegoci-
ate cu CE. „Am f\cut demer-
surile pentru armonizarea
programului renta viager\ [i
dup\ 2009, dar depindem de
hot\rârea lor pentru conti-
nuarea acestuia. Dac\ va fi
fapte, mai ales acum când
fermierii `[i cump\r\ se-
min]e de porumb pentru
2008, subliniaz\ comunica-
tul Greenpeace. „Dac\ Gu-
vernul României poate ]ine
piept Comisiei Europene `n
cazul taxei auto, cu atât
mai mult ar putea ac]iona
`n cazul OMG, unul mult
mai serios [i unde exist\
sprijinul majorit\]ii româ-
nilor, supermarket-urilor
[i al legisla]iei. Dac\ nu se
va lua o decizie imediat\ [i
`n România, putem s\ ne
care are drept scop `mbun\t\-
]irea transparen]ei `n acor-
darea creditelor de consum [i
acordarea mai multor drep-
turi [i unei mai mari flexi-
bilit\]i pentru consumator, cu
toate c\ pl\]ile cu un caracter
punitiv `n cazul ramburs\rii
anticipate continu\ s\ r\-
mân\ o tem\ fierbinte [i con-
testat\. Propunerea este pie-
sa central\ a dorin]ei blocului
comunitar de a crea o pia]\
paneuropean\ pentru servici-
ile financiare, dar care s-a
pierdut `n negocieri care s-au
`ntins de-a lungul mai multor
ani. Oficialii europeni sper\
c\ proiectul de directiv\ va
`ncuraja poten]ialii clien]i ai
acceptat, programul va con-
tinua, dac\ nu, oricum, cei
care au fost prin[i `n acest
program vor fi pl\ti]i pe toat\
durata vie]ii a[a cum prevede
programul“, a spus directorul
ONRV. Ministrul Agricultu-
rii, Dacian Ciolo[, a declarat,
recent, c\ o problem\ grav\
cu care se confrunt\ agricul-
tura româneasc\ este cea a
arendei, deoarece mul]i pro-
prietari se plâng c\ arenda[ii
le ofer\ condi]ii proaste.
„~ntr-o economie de pia]\
ministerul nu poate interveni
`ntre p\r]i sau `n stabilirea
pre]urilor. Dac\ proprietarul
de teren `l d\ `n judecat\ pe
fermier pentru c\ nu i-a
pl\tit arenda, atunci acesta
din urm\ poate fi executat
silit. Totu[i, am putea g\si o
form\ prin care fermierul
atunci când vine s\ depun\
un dosar de cerere de sub-
ven]ii s\ dovedeasc\ c\ [i-a
pl\tit obliga]iile fa]\ de pro-
prietarul de teren“, a spus
ministrul Agriculturii. a
gândim c\ Guvernul ap\r\
mai degrab\ interesele
companiilor americane
produc\toare de OMG, de-
cât voin]a românilor tra-
ta]i pe post de cobai pentru
produse MG riscante. Pre-
[edintele Sarkozi va veni
`n luna februarie [i la Bu-
cure[ti [i ne a[tept\m s\
dea impulsul decisiv Gu-
vernului României“, a afir-
mat Gabriel P\un, coordo-
natorul campaniei Green-
peace România. a
b\ncilor s\ stimuleze comer-
]ul interna]ional `n c\utarea
de credite [i s\ `ncurajeze
competi]ia `ntr-un sector eco-
nomic care continu\ s\ fie
fragmentat de grani]ele stata-
le. ~n cazul adopt\rii, proiec-
tul de directiv\ i-ar acorda
consumatorului dreptul s\
primeasc\ informa]ii exacte
`naintea stabilirii unui con-
tract privind taxele, pl\]ile
lunare [i rata dobânzii a-
nuale; s\ anuleze un contract
de `mprumut `n termen de 14
zile; s\ pl\teasc\ `n avans [i
s\ revin\ asupra angajamen-
telor din contract dac\ scopul
pentru care a fost solicitat nu
mai este valabil. a
5
PE SCURT
Cererile pentru
ajutoare la `nc\lzire
trebuie re`nnoite
Cererile de ajutoare de
`nc\lzire pentru locuin]e tre-
buie re`nnoite, `ntrucât,
`ncepând cu data de 1 ia-
nuarie, s-a majorat atât pla-
fonul, cât [i grila de calcul
privind cuantumul ajutoarelor
de `nc\lzire. Direc]ia de
Prevenire din cadrul Direc]iei
Generale de Asisten]\ Social\
[i Protec]ia Copilului
(DGASPC) Sector 1 Bucure[ti
anun]\ cet\]enii sectorului c\
sunt a[tepta]i s\ `[i
re`nnoiasc\ cererile pentru
acordarea ajutorului de
`nc\lzire. Pentru ajutoarele
de `nc\lzire cu gaze, formula-
rele se vor ridica de la
Distrigaz [i se vor depune la
DGASPC Sector 1. Pentru sis-
temul de `nc\lzire cu agent
termic, formularele se vor
ridica [i se vor depune la
RADET - Sector 1. Ulterior,
acestea vor fi transmise c\tre
DGASPC Sector 1 `n vederea
stabilirii dreptului financiar.
Pentru ajutoarele de `nc\lzire
cu lemne, c\rbuni [i com-
bustibili petrolieri, formula-
rele vor putea fi ridicate [i de-
puse la Registratura DGASPC
Sector 1. Conform legisla]iei
`n vigoare, beneficiarii aju-
torului pentru `nc\lzirea
locuin]ei sunt obliga]i s\
anun]e la DGASPC Sector 1
orice modificare a venitului pe
membru de familie, `n termen
de 15 zile de la producerea
acesteia. Valoarea ajutorului
pentru `nc\lzirea locuin]ei cu
energie termic\, gaze natu-
rale, c\rbuni [i combustibili
petrolieri se stabile[te `n
func]ie de venitul net mediu
lunar pe membru de familie,
respectiv al persoanei sin-
gure. Ajutorul pentru `nc\l-
zirea locuin]ei va fi acordat,
pentru perioada 1 noiembrie
2007-31 martie 2008, numai
persoanelor ale c\ror venituri
lunare pe membru de familie
se situeaz\ sub 615 lei.
Majorarea
pensiilor `n 2009
se poate realiza
Ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan
Vosganian, a declarat
sâmb\t\, la Vaslui, c\ nu e-
xist\ nici o problem\ `n ceea
ce prive[te asigurarea veni-
turilor necesare major\rii
pensiilor `n 2009. Oficialul gu-
vernamental a spus c\ `n
2009 vor fi venituri suficiente,
chiar de trei ori mai mari
decât cele necesare asigur\rii
major\rii pensiilor. ~n acest
sens, Varujan Vosganian a de-
clarat c\ România va con-
tinua [i `n acest an cre[terea
economic\ `nceput\ `n 2006.
Potrivit ministrului
Vosganian, dac\, `n cursul a-
nului trecut, seceta nu ar fi
produs foarte multe neajun-
suri, s-ar fi `nregistrat o
cre[tere economic\ [i mai
mare, de aproximativ 8%.
„Chiar [i `n condi]iile secetei a
fost o cre[tere economic\ sem-
nificativ\. 2006 [i 2007 au
fost anii `n care s-a `nregis-
trat o cre[tere economic\ f\r\
precedent, iar 2008 va com-
pleta tripleta de aur a acestor
ani foarte importan]i pentru
economia româneasc\. Cu
toate c\ se vorbe[te de o in-
stabilitate economic\ la nivel
mondial [i de cre[teri ale
pre]urilor la petrol [i gaze
naturale, datoria Guvernului
este s\ limiteze gradul de su-
portabilitate a popula]iei“, a
spus Varujan Vosganian. a
6 Luni, 14 ianuarie 2008

PRIMA EDI}IE A PREMIULUI CHARLEMAGNE PENTRU TINERII EUROPENI: PE [i Funda]ia

Lumea pentru Premiul Interna]ional Charlemagne din Aachen invit\ tineri cu vârste `ntre 16 [i 30 de
ani s\ participe la prima edi]ie a „Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni“. „Premiul
Charlemagne pentru tinerii europeni“ se acord\ proiectelor care promoveaz\ `n]elegerea
`n care tr\im european\ [i interna]ional\, favorizeaz\ dezvoltarea unui sentiment comun de identitate
european\ [i de integrare. Competi]ia este deschis\ pân\ pe 8 februarie 2008.

~n 2009 vor fi doar 750 de deputa]i

`n Parlamentul European
a Potrivit noii redistribuiri a mandatelor `n Parlamentul European, la care au lucrat Adrian Severin (PSE, Rom=nia) [i Alain
Lamassoure (PPE-DE, Fran]a), nici o ]ar\ nu va avea mai mult de 96 de mandate [i nici una nu va putea trimite mai pu]in de 6
europarlamentari a Din 2009, Rom=nia va trimite 33 de eurodeputa]i a Germania va avea 96 de deputa]i, fa]\ de 99, c=]i are acum,
iar Fran]a va c=[tiga 4 deputa]i [i va ajunge la 78 a Spania este singura ]ar\ care va r\m=ne cu acela[i num\r de deputa]i - 54 a
Num\rul parlamentarilor eu-
ropeni a crescut pe m\sur\ ce
Uniunea European\ s-a extins,
ajung=nd, `n urma ader\rii, la 1
ianuarie 2007, a Bulgariei [i Ro-
m=niei, la 785. Parlamentul Eu-
ropean a c\zut de acord asupra
unui nou algoritm de `mpar]ire a
mandatelor, fiind astfel posibil\
distribuirea unui num\r de 750
de deputa]i. Adrian Severin (PSE,
Romania) [i Alain Lamassoure
(PPE-DE, Fran]a) au lucrat la ra-
portul pe aceast\ tem\, cei doi
`ntocmind „solu]ia de tranzi]ie“
pentru legislatura 2009-2014, ur-
m=nd ca pentru viitoarele alegeri
din 2014 s\ se aplice solu]ia pro-
pus\ de Severin [i Lamassoure
`n `ncercarea de a se evita un vid
legislativ.

Germania pierde
3 deputa]i `n PE
Potrivit Tratatului de la Nisa,
modificat pentru a lua `n consi-
derare aderarea Rom=niei [i Bul-
gariei, Parlamentul European ar
fi urmat s\ aib\ 736 de deputa]i
`n urma alegerilor din 2009. ~n lu-
na iunie a anului trecut guvernele
statelor membre au decis `ns\ s\
creasc\ num\rul deputa]ilor la
750, urm=nd ca statele membre
s\ aib\ cel mult 96 [i cel pu]in 6
reprezentan]i `n PE. Ca urmare a
acestei decizii, s-a ajuns la o re-
distribuire a 16 locuri. Raportul
`ntocmit de Severin [i Lamas-
soure a fost prezentat `n plen `n
luna octombrie a anului trecut [i
adoptat cu 378 de voturi pentru,
154 `mpotriv\ [i 109 ab]ineri. Ac- Rom=nia va trimite `n PE 33 tigat, un efort comun pentru o siv\“, raportorii au propus ca `ntre statele membre, `n ceea ce
tul a fost votat `ns\ cu un amen- de europarlamentari, fa]\ de cei Uniune mai democratic\ [i le- distribuirea locurilor `n PE s\ prive[te reprezentarea `n PE [i
dament, f\c=ndu-se o concesie `n 35 de rom=ni care ne reprezint\ gitim\ [i un Parlament mai efi- urmeze o serie de principii, prin- principiul „reprezent\rii na]io-
cazul Italiei, aceasta primind la p=n\ `n 2009. cient“, a explicat, la prezentarea tre care principiul „solidarit\]ii nale“, care garanteaz\ fiec\rui
raportul final un loc `n plus. raportului, Adrian Severin. Ra- la nivel european“ - statele mem- stat membru un num\r de de-
Italia se afl\ la egalitate din Trei principii au stat portul Severin-Lamassoure a bre cu o popula]ie mai mare ac- puta]i suficient pentru a permite
fost foarte apreciat [i de presa cept\ s\ dispun\ de un num\r reprezentarea, `n PE, a tuturor
punct de vedere al num\rului de la baza redistribuirii curentelor politice importante la
europarlamentari cu Marea Bri- interna]ional\, mai ales `n con- de locuri `n PE, inferior num\ru-
locurilor `n PE textul `n care „Parlamentul Eu- lui direct propor]ional cu ponde- nivel na]ional.
tanie, fiecare av=nd 73 de locuri
`n PE. ~n urma redistribuirii, Noua formula „750 plus unu“ ropean nu a reu[it `n timpul con- rea popula]iei lor la nivelul UE, „Raportul nu este provizoriu,
Germania a „pierdut“ trei euro- presupune c\ Pre[edintele Par- ferin]elor interguvernamentale `n scopul unei mai bune repre- ci unul de tranzi]ie“, urm=nd ca
deputa]i, de la 99 la 96, Spania lamentului nu `[i va exercita anterioare s\ vin\ cu o propune- zent\ri a statelor cu un num\r `n urm\toarea peroad\ s\ se `n-
va r\m=ne cu acela[i num\r de dreptul de vot. „~n acest caz, nu re unitar\ `n ceea ce prive[te dis- redus de locuitori, principiul cerce g\sirea unei „formule ma-
reprezentan]i `n PE - 54, Fran]a este vorba despre c=[tig\tori [i tribuirea mandatelor na]ionale „flexibilit\]ii justificate“ - redu- tematice“, a c\rei aplicabilitate
va ajunge de la 78 la 74 de de- perdan]i, este un joc din care `n PE“. Pentru aplicarea concep- cerea, pe c=t posibil, a discre- s\ fie viabil\ [i pentru ur-
puta]i, iar Polonia de la 54 la 51. toat\ lumea nu are dec=t de c=[- tului de „propor]ionalitate degre- pan]elor care exist\, `n prezent, m\toarele legislaturi. a

UE vrea o industrie puternic\ a filmelor,

a muzicii [i a jocurilor pe internet
a Industria con]inuturilor multimedia este o afacere de succes, preconiz=ndu-se
c\ veniturile ob]inute din con]inuturile online ar urma s\ creasc\ de peste
patru ori (de la 1,8 miliarde de euro, `n 2005, la 8,3 miliarde de euro, `n 2010) a
Pentru a profita de poten- ac]iune, respectiv disponibili- considerare cre[terea nivelu- Potrivit CE, pân\ la jum\-
]ialul industriei con]inuturi- tatea con]inutului creativ - lui de transparen]\, astfel `n- tatea anului 2008, va fi ela-
lor on-line, UE a adoptat o `ncurajarea distribuitorilor cât consumatorii s\ fie bine borat\ o propunere privind
nou\ strategie de abordare a s\-[i diversifice oferta dispo- informa]i asupra restric]iilor crearea unei pie]e unice a
acestor probleme. „Trebuie s\ nibil\ on-line, licen]ele multi- de utilizare a con]inutului con]inuturilor on-line, care s\
hot\râm dac\ ne dorim s\ teritoriale `n materie de drep- desc\rcat. respecte drepturile de propri-
avem o industrie puternic\ a turi de autor - `mbun\t\]irea Comisia European\ va etate intelectual\. P=n\ la
filmelor, muzicii [i jocurilor sistemului de acordare a li- ac]iona [i `n sensul comba- data de 29 februarie propune-
`n Europa“, spune Viviane cen]elor [i promovarea avan- terii `nc\rc\rii [i desc\rc\rii rile vor fi postate pe internet,
Reding, comisar european tajelor comerciale ale licen- con]inuturilor protejate de asocia]iile consumatorilor fi-
pentru societate informa]io- ]elor multiteritoriale pentru drepturi de autor, a pirate- ind `ndemna]i s\ se implice
nal\ [i mass-media. UE se a- de]in\torii de drepturi de au- riei [i schimbului neautorizat `n dezbateri. (sursa: Comisia
xeaz\ pe patru domenii de tor. De asemnea, UE ia `n de fi[iere. European\)
 Luni, 14 ianuarie 2008 7
CEL MAI CORUPT DICTATOR DIN LUME E PE MOARTE: Fostul dictator indonezian Suharto
Actualitate (86 de ani) se afla duminic\ diminea]\ `ntr-o stare „extrem de grav\“. „Se observ\ un
regres al func]iilor tuturor organelor interne, iar starea lui Muhammad Suharto este
critic\“, a declarat [eful echipei de medici care `l supravegheaz\ pe fostul dictator.
Suharto, care a fost nevoit s\ renun]e la putere `n 1998, dup\ ce el [i familia sa au fost
acuza]i de deturnarea a 15 pân\ la 35 de miliarde de dolari din fondurile guvernamentale.

Sarkozy `l propulseaz\ pe Tony Blair c\tre pre[edin]ia UE LUMEA PE SCURT

Fostul premier britanic Tony
Blair a fost sâmb\t\ vedeta Con-
siliul Na]ional al Partidului Con-
servator, aflat la putere `n Fran]a.
~n prezen]a pre[edintelui Nicolas
Sarkozy [i a mii de membri de par-
tid, Blair a vorbit despre reforma
politicii europene, `n limba france-
z\, spre amuzamentul participan]i-
lor. ~n discursul s\u, fostul [ef labu-
rist al Guvernului de la Londra nu
a ezitat s\ ironizeze flexibilitatea
doctrinelor politice: „~n Statele Uni-
te, a[ fi democrat, `n Marea Brita-
nie sunt laburist, `n Fran]a a[ fi,
probabil, la guvernare“. {i pre[e-
dintele Sarkozy a avut doar cuvinte
de laud\ pentru fostul premier la-
burist de la Londra: „Blair este in-
teligent, este curajos, este prietenul
Blair [i Sarkozy, `n plin balet politic european nostru, este cel care a modernizat
Marea Britanie, este fidel, dar este
socialist. Dar un astfel de socialist
are loc oricând `n Guvernul fran-
cez“, a spus Sarkozy.
Discursul liderului francez nu a
f\cut decât s\ `nt\reasc\ zvonurile
lansate `n ultimele zile de pres\,
potrivit c\rora Nicolas Sarkozy pre-
g\te[te candidatura lui Blair la
pre[edin]ia Uniunii Europene, du-
p\ reforma prev\zut\ pentru 2009.
Liderul de la Elysee pare s\ fie con-
vins c\ UE are nevoie de spiritul
energic [i novator al lui Blair, care
se bucur\ de un prestigiu conside-
rabil pe continent. Cariera fostului
prim-ministru britanic este umbri-
t\ doar de participarea la r\zboiul
din Irak, al\turi de Statele Unite,
fapt care i-a for]at `n cele din urm\
demisia. a
Musharraf cere
exhumarea trupului
lui Benazir Bhutto
Pre[edintele pakistanez Pervez
Musharraf vrea ca trupul lui
Benazir Bhutto, asasinat\ `n de-
cembrie, s\ fie exhumat pentru
a se pune cap\t polemicii asupra
unei eventuale complicit\]i a gu-
vernului la asasinarea liderei
opozi]iei aflat\ `n plin\ cam-
panie electoral\. Pentru [eful
statului pakistanez, acest lucru
trebuie f\cut pentru a deter-
mina, o dat\ pentru totdeauna,
dac\ Benazir Bhutto a fost ucis\
de un glon]. El a insistat `ns\
asupra faptului c\ nu va fi efec-
tuat\ exhumarea f\r\ acordul
familiei. Pervez Musharraf

Bush promite victoria `n Irak unei armate obosite
a Pre[edintele SUA crede c\ lumea `i va fi recunosc\toare cândva pentru r\zboiul din Irak
a George Bush este for]at `ns\ de opozi]ia democrat\ s\ cheme o parte din trupe acas\
a ~n schimb, fo[tii activi[ti ai lui Saddam Hussein sunt chema]i s\ stabilizeze Irakul a
Aflat `ntr-un prelungit
turneu diplomatic `n Orien-
tul Mijlociu, pre[edintele
SUA `[i arat\ `ncrederea
absolut\ `n victoria final\
din Irak. De[i anun]\ o
prezen]\ `ndelungat\ a tru-
pelor `n regiune, George
Bush admite c\ retragerea
treptat\ a solda]ilor va `n-
cepe `n curând.
20.000 de solda]i
vin acas\
Pre[edintele Statelor U-
nite, George Bush, a decla-
rat c\ pân\ la mijlocul aces-
tui an se vor retrage din
Irak 20 de mii de solda]i a-
mericani, a[a cum fusese
programat. Declara]ia a fost
f\cut\ `n Kuweit, unde
Bush se afl\ ca parte a tur-
neului `m regiune. Liderul
de la Casa Alb\ a precizat
c\ alte posibile decizii pri-
vind retragerea militarilor
americani vor fi luate `n
func]ie de evolu]ia eveni-
mentelor [i numai cu acor-
dul generalului David Pe-
treus, comandantul trupelor
americane din Irak.
Adresându-se solda]ilor
americani din Kuweit, Geor-
ge Bush a ad\ugat c\ pre-
zen]a american\ `n Irak este
un angajament pe termen
lung, care va fi pân\ la urm\
`ncununat de victorie: „Nu
m\ `ndoiesc c\ vom reu[i. Nu
am nici o `ndoial\ asupra
faptului c\ atunci când acest
capitol din istorie se va fi
`ncheiat, `n final se va spune
c\ Statele Unite au câ[tigat,
spre binele `ntregii lumi.
Asumându-ne acum ceea ce
este greu, ne asigur\m c\ A-
merica va fi `n viitor mai si-
gur\, iar genera]iile viitoare
vor putea tr\i `n pace“, a
spus pre[edintele Bush.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a B|SESCU {I T|RI-
CEANU S-AU ~NTÂLNIT
CA S| NU FIE DE ACORD:
Pre[edintele [i premierul Ro-
mâniei s-au `ntâlnit f\r\
succes, sâmb\t\, `n `ncerca-
rea de a c\dea de acord asu-
pra candidaturii Noric\i Ni-
colai pentru Ministerul Jus-
ti]iei. Discu]ia a avut loc `n
Complexul Lac din Capital\,
fiind ferit\ de ochii presei.
Aceste negocieri nu au adus
Veteranii resimt
co[marul irakian
~n vreme ce liderul de la
Casa Alb\ vorbe[te de victo-
ria final\, veteranii din Irak
[i Afganistan sunt puternic
afecta]i de urm\rile r\zbo-
iului. Astfel, fo[ti comba-
tan]i din Irak [i Afganistan
sunt implica]i `n peste 120
de crime comise pe teritoriul
SUA dup\ `ntoarcerea lor
de pe front. O anchet\ a
„New York Times“ demons-
treaz\ o cre[tere cu 89% a
num\rului crimelor comise
de militari `n activitate sau
care [i-au `ncheiat recent
serviciul militar.
Pentru realizarea anche-
tei, New York Times a coro-
borat informa]ii ale presei
locale, rapoarte ale poli]iei,
eviden]e ale unor audieri,
nimic nou `n pozi]iile celor
doi adversari politici. Potri-
vit unor surse, premierul T\-
riceanu [i-a men]inut decizia
nominaliz\rii Noric\i Nicolai
pentru postul ministerial.
T\riceanu s-a gr\bit apoi
s\-[i `ntâmpine oaspe]ii ve-
ni]i s\-l felicite anticipat pen-
tru cea de-a 56-a aniversare.
a ITALIA MEN}INE RES-
TRIC}IILE PENTRU MUN-
CITORII ROMÂNI: Italia va
Pu[ca[ii americani `[i ascult\ demoraliza]i pre[edintele
dosare militare [i a consul-
tat `nregistr\rile interviu-
rilor la care au fost supuse
persoanele incriminate, avo-
ca]ii lor, apropia]ii, dar [i
familiile victimelor.
~n aproape trei sferturi
din cazurile descoperite de
cotidianul american sunt
implica]i fo[ti combatan]i
din Irak [i din Afganistan,
peste dou\ treimi dintre
crime fiind comise de solda]i
afla]i `nc\ sub arme la mo-
mentul faptei, adaug\ „New
York Times“, care preci-
zeaz\ c\ peste 50% din a-
gresiunile letale au fost s\-
vâr[ite cu arme de foc. ~n 25
de cazuri, solda]i activi sau
ex-combatan]i au fost in-
culpa]i, dup\ accidente de
ma[in\ provocate de o ma-
nier\ suicidal\ de a conduce,
sau de starea de ebrietate.
men]ine regimul de tranzi]ie
pentru muncitorii bulgari [i
români pân\ la sfâr[itul anu-
lui 2008. Prelungirea acestui
regim se bazeaz\ pe o
scrisoare a Ministerelor ital-
iene de Interne [i
Solidarit\]ii Sociale, publi-
cat\ la 4 ianuarie. Res-
tric]iile nu se refer\ la an-
gaja]ii din cele dou\ ]\ri care
lucreaz\ `n domeniile turis-
mului, agriculturii, econo-
miei menajere, construc]ii-
Oamenii lui Saddam
se `ntorc `n politic\
Dac\ veteranii americani
se confrunt\ cu probleme de
adaptare la via]a civil\, fo[-
tii activi[ti de partid din
Irak se `ntorc lini[ti]i `n via-
]a public\. Astfel, parlamen-
tul irakian a adoptat o m\-
sur\ prin care sunt relaxate
restric]iile impuse fo[tilor
membri ai partidului Baas,
al c\rui [ef era Saddam
Hussein. Ideea nu apar]ine
`ns\ autorit\]ilor de la Bag-
dad, acestea fiind supuse u-
nor presiuni intense din
partea Statelor Unite. Wa-
shingtonul sper\ c\ adopta-
rea acestei legi va constitui
un pas important spre re-
concilierea na]ional\.
Legea, care poart\ oficial
numele de R\spundere [i
lor, metalurgiei, mecanicii
sau au un loc de munc\ de
`nalt\ calificare. Restul soli-
citan]ilor care doresc s\
munceasc\ `n Italia urmeaz\
s\ fie supu[i procedurilor
pentru imigran]i, descrise pe
siturile celor dou\ ministere.
a SABIN CUTA{ PRO-
MITE 7% PENTRU PC LA
ALEGERI: Senatorul Sabin
Cuta[ a declarat, sâmb\t\,
la Boto[ani, c\ Partidul Con-
Dreptate, anuleaz\ practic
m\surile introduse la pu]in
timp dup\ invazia din 2003.
Atunci, mii de membri ai
partidului Baas al pre[edin-
telui Saddam Hussein au
fost da]i afar\ din slujbe, iar
forma]iunea a fost declarat\
ilegal\. Pentru c\ majorita-
tea suporterilor Baas sunt
suni]i, iar guvernul irakian
este condus de forma]iunile
[iite, a fost nevoie de negoci-
eri intense [i de presiuni din
partea Statelor Unite pen-
tru ca aceast\ lege s\ fie
adoptat\.
Cu toate acestea, restric-
]iile r\mân `n vigoare pen-
tru liderii din e[aloanele su-
perioare ale partidului. De
asemenea, legea nu se apli-
c\ `n cazul celor care se fac
vinova]i de crime sau infrac-
]iuni sau care sunt cerceta]i
pentru astfel de fapte. a
servator va ob]ine la alege-
rile locale din vara acestui an
cel pu]in 7% din voturile e-
lectoratului. {eful conserva-
torilor din Senat sus]ine c\,
`n cazul `n care va deveni
pre[edinte al PC dup\ alege-
rile de la sfâr[itul lunii ianu-
arie, iar forma]iunea sa po-
litic\ nu va ob]ine num\rul
suficient de voturi pentru a
dep\[i pragul electoral, va
demisiona din func]ie. a
sus]ine c\ familia fostului prim-
ministru, asasinat la 27 decem-
brie, s-a opus efectu\rii unei au-
topsii pentru c\ „ei [tiu c\ nu
exist\ nimic `n neregul\“.
„Opozi]ia `ncearc\ s\ ob]in\ un
avantaj politic“ din moartea lui
Benazir Bhutto“, este de p\rere
omul forte de la Islamabad.
Guvernul din Pakistan a propus
ca trupul opozantei pakistaneze
s\ fie exhumat [i autopsiat, dar
familia sa a solicitat, `n contra-
partid\, ca regimul Musharraf
s\ accepte o anchet\ a
Organiza]iei Na]iunilor Unite
(ONU) asupra mor]ii sale, ceea
ce acesta a refuzat pân\ `n
prezent. „Nu poate exista aici o
anchet\ a ONU pentru c\ nu
sunt dou\ sau trei ]\ri impli-
cate. De ce am avea aici o astfel
de anchet\? Este ridicol“, a
`ncheiat Musharraf.
R\zboiul civil
din Kenya
face sute de mor]i
Violen]ele politico-etnice din
Kenya care au urmat dup\
alegerile generale de la 27 de-
cembrie au provocat moartea a
693 de persoane, potrivit unui
nou bilan] stabilit ieri de poli]ia
[i de spitalele kenyene. „Am de-
scoperit `n ultimele cinci zile 89
de noi cadavre `n Valea Rift [i `n
provinciile din vestul ]\rii“, a de-
clarat un `nalt responsabil din
cadrul poli]iei, ale c\rui
afirma]ii au fost confirmate de
Crucea Ro[ie. ~n plus, alte 4 per-
soane au fost ucise `n dou\ zone
distincte ale aceleia[i regiuni,
una dintre cele mai afectate de
violen]ele sângeroase din Kenya.
~n total, `n jur de 260.000 de
persoane au plecat din Valea
Rift `n urma violen]elor in-
teretnice. Kenya trece de dou\
s\pt\mâni printr-o criz\ major\
declan[at\ de contestarea, de
c\tre opozi]ie, a realegerii
pre[edintelui Mwai Kibaki.
Liderul opozi]iei, Raila Odinga,
l-a acuzat pe [eful statului c\ a
fraudat alegerile pentru a-[i
asigura victoria.
Un sârb a ajuns
ministru `n Croa]ia
Croa]ia face schimb\ri politice
istorice pentru a fi acceptat\ `n
Europa. Parlamentul croat a vo-
tat sâmb\t\ investitura guver-
nului croat de coali]ie al conser-
vatorului Ivo Sanader. Acesta
este mandatat s\ conduc\ ]ara
`n Uniunea European\ `n jurul
anului 2010, cooptând `n Cabi-
net un ministru sârb, o premier\
dup\ r\zboiul sârbo-croat din
1991-1995. Sârbul, Slobodan
Uzelac, membru al Partidului
independent democratic sârb,
este viceprim-ministru, `ns\rci-
nat cu dezvoltarea economic\,
reconstruc]ia [i `ntoarcerea refu-
gia]ilor. Uzelac, 60 de ani, este
medic, specialist `n psihologie la
copii. El a ocupat postul de se-
cretar de stat pentru
`nv\]\mântul superior `n fostul
guvern condus de Sanader. a

8 Luni, 14 ianuarie 2008
Por]ia
de s\n\tate
Hipertensiunea arterial\, uciga[ul t\cut
Nu `ntâmpl\tor, hipertensiunea
arterial\ poate fi asemuit\ cu un
„uciga[ t\cut“, `ntrucât, o lung\
perioad\ de timp, nu prezint\ nici
un simptom exterior detectabil, nu
provoac\ dureri cu localizare bine
definit\, chiar dac\ ac]ioneaz\, `n
t\cere, vreme de mul]i ani.
Statisticile medicale arat\ c\
hipertensiunea arterial\ se
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
~n majoritatea cazurilor,
hipertensiunea este o afec-
]iune frecvent asimptomati-
c\ , f\r\ manifest\ri dis -
tincte. De cele mai multe ori,
boala este descoperit\ la un
control medical f\cut pentru
alte probleme de s\n\tate
când majoritatea pacien]ilor
r\mân surprin[i de afec]i-
unea pe care nici nu o b\nu-
iau. Unele persoane `ncep s\
gândeasc\ la tensiune abia
atunci când presiunea sân-
gelui „tic\ie ca o bomb\ cu
ceas“ sau atunci când au loc
CM
YK
frecvente sânger\ri nazale,
dureri inexplicabile de cap,
mai ales diminea]a, cu
ame]eli [i vertij la ridicarea
din pat, zgomote sau vâjâieli
`n urechi, palpita]ii, obosea-
l\ neobi[nuit\, cu gâfâieli
dup\ orice efort fizic, apari-
]ia unor puncte luminoase `n
câmpul vizual (popular de-
numite „stele verzi“), `nce]o-
[area vederii, tulbur\ri de e-
chilibru, somnolen]\ [i chiar
senza]ia de amor]eli ale fe-
]ei, limbii [i ale degetelor.
Statisticile medicale ara-
t\ c\ hipertensiunea arteri-
plaseaz\ pe primul loc pe lista
cauzelor de deces pe plan
mondial, fiind cea mai r\spândit\
boal\ a omenirii, care ucide circa
20% din popula]ia adult\.
Se consider\ c\ aceast\ boal\
[i complica]iile sale fac mai
multe victime decât cancerul
[i accidentele de circula]ie,
luate la un loc.
al\ se plaseaz\ pe primul loc
pe lista cauzelor de deces pe
plan mondial, fiind cea mai
r\spândit\ boal\ a omenirii,
care ucide circa 20% din po-
pula]ia adult\. Se consider\
c\ aceast\ boal\ [i com-
plica]iile sale fac mai multe
victime decât cancerul [i ac-
cidentele de circula]ie luate
la un loc.
Pe glob ar exista circa 1
miliard de locuitori bolnavi
de hipertensiune, dintre
care mor anual peste 7 mi-
lioane persoane. Dup\ unele
calcule rezult\ c\, pân\ `n
anul 2025, frecven]a bolii va
ajunge la 60% din popula]ia
adult\ de pe p\mânt.
F\r\ o statistic\ riguroa-
s\, se apreciaz\ c\ `n Româ-
nia ar exista peste 39% locu-
itori bolnavi de hipertensi-
une, cu inciden]\ mai mare
`n zona rural\ (42,7%) decât
`n zona urban\ (37,9%). Cel
mai frecvent, boala este de-
pistat\ `n Bucure[ti [i `n
jude]ele din Banat.
Din nefericire, rata mor-
talit\]ii cauzate de hiperten-
siune [i de alte boli cardio-
vasculare a ajuns `n Româ-
nia la 61% din num\rul to-
tal de decese, `n timp ce `n
Uniunea European\ este de
numai 37%.
Frecven]a bolii este `ntr-o
continu\ cre[tere, paralel cu
intensificarea vie]ii stre-
sante a zilelor noastre, cu
ore lungi de munc\ [i cu o
alimenta]ie necorespunz\-
CM
YK
toare, `n care intervin pro-
dusele de tip fast-food, `n-
c\rcate cu gr\simi animale
[i sare. Cea mai rapid\ cre[-
tere, `n valori procentuale,
are loc la anumite grup\ri
etnice, precum cele de ori-
gine sud-asiatice, africane [i
caraibiene, datorit\ trecerii,
treptate sau for]ate, la stilul
de via]\ modern\.
Ce este
hipertensiunea
arterial\
Hipertensiunea arterial\
se define[te ca o boal\ car-
diovascular\, care const\
din cre[terea permanent\
sau accidental\ a presiunii
exercitate de sângele `n
mi[care, la trecerea din ven-
tricolul stâng spre sistemul
arterial [i venos.
La stabilirea tensiunii ar-
teriale se folose[te un ten-
siometru, utilizat `nc\ din
secolul al XIX-lea. Cu acesta
se m\soar\ dou\ valori:
- tensiunea sistolic\ luat\
`n momentul contrac]iei ini-
mii [i trecerii sângelui din
inim\ `n aort\ (valoarea
mare);
- tensiunea diastolic\ lua-
t\ `n momentul relax\rii
mu[chilor inimii (valoarea
mic\).
Valorile normale ale ten-
siunii pot `nregistra cifre di-
ferite `n func]ie de unii fac-
tori, `n primul rând, `n func-
]ie de vârst\:
- la na[tere, tensiunea
normal\ este de 50 mm Hg
(sistolic\) [i 30 mm Hg (di-
astolic\);
- la bebelu[ul de o lun\
este de 80/ 60 mm;
- la adolescen]i ajunge la
120/ 70 mm;
Evita]i, pe c=t
posibil, sarea
Se evit\ sarea la mas\
[i alimentele bogate `n sa-
re (mur\turi, afum\turi,
preparate `n saramur\),
[tiind c\ elementul sodiu
re]ine apa, iar volumul de
sânge cre[te spectaculos
(hipervolemie), m\rind
presiunea asupra artere-
lor. Necesarul de sare (2-4
g/zi) se g\se[te deja `n le-
gume, fructe, pâine, m\-
m\lig\, brânz\, gust\ri
crocante [i `n cerealele
consumate la micul dejun.
Sunt total interzise me-
sele copioase [i consumul
de gr\simi animale, care
m\resc riscul depunerii
de colesterol pe pere]ii ar-
terelor, cu reducerea elas-
ticit\]ii vaselor sanguine
[i instalarea aterosclero-
zei. De asemenea, se vor
exclude din alimenta]ie
CM
YK
- la
o per-
soan\
adul-
t\ ten-
siunea
optim\
este 130/
80 mm;
- la o
vârst\ mai
`naintat\ va-
loarea optim\ este
de 140/ 90 mm.
De la copil\rie la pu-
bertate [i maturitate,
tensiunea trebuie s\ fie
ralativ constant\, cu excep-
]ia persoanelor obeze la care
apar valori peste limita nor-
mal\ de 2-6 ori, mai frecven-
te decât la persoanele cu
greutate optim\.
La persoanele bolnave de
diabet se accept\ ca valori nor-
male o cre[tere cu 5 mm Hg.
Peste valorile de 150/90
mm Hg se consider\ c\ s-a
instalat hipertensiunea ar-
terial\ `n 3 stadii:
- stadiul I (tensiune mo-
derat\) cu valori de 150-170
mm Hg, când mu[chii inimii
se contract\ pentru pom-
parea sângelui (presiune sis-
tolic\), [i 90-100 mm Hg,
când mu[chii inimii sunt re-
laxa]i (presiune diastolic\);
- stadiul II (tensiune me-
die) cu valori de 180-190 mm
Hg (sistolic\) [i 105-115 mm
Hg (diastolic\), care se
caracterizeaz\ prin semnale
de hipertrofie a ventriculu-
lui stâng ce se stabilesc
clinic, electrocardiografic,
radiologic [i prin exami-
narea fundului de ochi;
- stadiul III (tensiune
critic\) la valori care
dep\[esc 200 mm Hg (sis-
tolic\) [i 120 mm Hg (dias-
carnea de porc, ra]\, gâs-
c\ [i vânat, mezeluri, [un-
c\, afum\turi, pr\jeli,
produsele alimentare tra-
tate cu azotat de sodiu sau
cu glutamat monosodic,
care poten]eaz\ o anu-
mit\ arom\, pe[tele gras
de cresc\torie [i pe[tele a-
fumat, organe, conserve
de carne [i pe[te, brânze-
turi s\rate, ca[caval, g\l-
benu[ de ou, condimente
iu]i, mur\turi, m\sline,
dulciuri rafinate, snacks-
uri, cafea, ceai negru, tu-
tun, b\uturi acidulate [i
alcoolice, ape minerale so-
date.
Pentru o alimenta]ie
s\n\toas\, gr\simile ani-
male vor fi `nlocuite cu u-
leiuri vegetale (de m\sli-
ne, porumb, floarea-soare-
lui) presate la rece, iar
gustul mânc\rurilor se va
armoniza cu l\mâie, p\-
trunjel, m\rar, coriandru,
ceap\, usturoi, o]et.
tolic\),
caracteri-
zat\ prin apari-
]ia complica]iilor car-
diace, coronariene, cerebrale
[i renale.
Factori favorizan]i
Principalii factori care de-
clan[eaz\ hipertensiunea
sunt: m\rirea debitului de
sânge, cre[terea rezisten]ei
vasculare periferice, ca ur-
mare a vasoconstric]iei, a
pierderii elasticit\]ii pere]i-
lor arteriali sau a obtur\rii
vaselor [i arterelor `n urma
depunerii pl\cilor de coles-
terol. La acestea, se adaug\
cauze ereditare, congenitale,
renale, endocrine prin ne-
func]ionarea glandei supra-
renale, stilul de via]\ seden-
tar, sarcina [i consumul ex-
cesiv de pilule anticoncep]io-
nale. ~n func]ie de starea in-
dividual\ specific\, un rol
important `l are obezitatea
[i celulita, fumatul, consu-
mul `n exces de alcool, cafea,
ceai negru [i sare, st\ri ten-
sionate [i de stres prelungit
[i chiar zgomote intense.
Este frecvent\ instalarea
hipertensiunii la persoanele
agresive, impulsive [i la
st\ri de stres, nelini[te [i e-
mo]ii puternice, când se pro-
duce o cantitate mare de a-
drenalin\, ce favorizeaz\
cre[terea tensiunii.
O tensiune ridicat\ `n
timpul sarcinii (preeclamp-
sie) face probabil\ perma-
nentizarea hipertensiunii
chiar [i dup\ na[tere, iar f\-
tul va fi predispus la hiper-
tensiune, obezitate, diabet [i
la cre[terea colesterolului.
Odat\ cu `naintarea `n
vârst\, cre[te rezisten]a va-
selor sanguine mici (arteri-
ole) la curgerea sângelui [i,
prin aceasta, inima trebuie
s\ fac\ un efort mai mare
pentru pomparea sângelui
`n tot organismul.
Din momentul `n care
tensiometrul indic\ valori
peste 150/ 90 mm Hg, este
necesar ca orice adult sau
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
vârstnic s\-[i verifice tensi-
unea arterial\ la intervale
scurte de timp, iar trata-
mentul s\ fie f\cut cu seri-
CM
YK
ozitate, pentru a evita riscu-
rile unor complica]ii cardio-
vasculare agravante.
O tensiune netratat\ co-
respunz\tor poate fi un im-
portant factor de risc `n-
trucât evolueaz\, frecvent,
spre afec]iuni agravante, a-
teroscleroz\ coronarian\,
cardiopatie ischemic\, in-
farct miocardic, insuficien]\
miocardic\, accidente vascu-
lare cerebrale, arterite, he-
moragii retiniene, stenoza
carotidelor, insuficien]\ re-
nal\ cronic\, pierderea gra-
iului [i parez\. Din statistici
rezult\ c\ 50% dintre bol-
navii hipertensivi sufer\ de
cardiopatie ischemic\, iar
20% mor de infarct cerebral.
Tratamente
fitoterapeutice
Normalizarea tensiunii
arteriale implic\ o medica]ie
de durat\ cu preparate hipo-
tensive, hipotonice, diureti-
ce, colagoge, coleretice [i cal-
mante. Alte tratamente se
fac cu infuzii, decocturi sau
tincturi, utilizate pe lung\
durat\, chiar tot restul vie-
]ii, `n func]ie de starea bol-
navului [i de evolu]ia bolii.
Au o mare eficien]\ pre-
paratele din unele plante,
cunoscute ca hipotensive:
- p\ducelul (flori, frunze,
fructe), denumit „laptele b\-
trânilor“, are o veche tradi-
]ie `n remedierea bolilor de
inim\, cu efecte coronaro-di-
latatoare `n normalizarea
tensiunii [i a ritmului car-
diac [i efecte sedative `n di-
minuarea excitabilit\]ii sis-
temului nervos; se folose[te
tinctur\ preparat\ dintr-o
can\ de flori [i frunze cu
dou\ c\ni alcool 700 care se
macereaz\ timp de 14 zile [i

se ia câte o linguri]\ `n
pu]in\ ap\ pe zi, `nainte de
masa principal\, `ntr-o cur\
de câte 20 de zile pe lun\ pe
durat\ de 6 luni pe an;
- usturoiul, produs bogat
`n sulfide [i alicin\, are rol
`n reducerea nivelului de co-
lesterol, `n diminuarea
tendin]ei de coagulare a sân-
gelui [i cur\]area vaselor
sanguine. Astfel, mic[oreaz\
presiunea sanguin\, reduce
riscul bolilor de inim\ [i al
accidentelor vasculare cere-
brale. Se iau câte 1-2 c\]ei
proaspe]i zilnic, mai ales
diminea]a, sau se prepar\ o
tinctur\ din suc stors din
c\]ei cur\]a]i [i zdrobi]i care
se amestec\ cu o cantitate
egal\ de alcool 700: se con-
sum\ câte 30 pic\turi de 2
ori pe zi, `n 50 ml lapte sau
ap\ `ndulcit\, cu 15-20
minute `nainte de mese;
- mesteac\n – cu ac]iune
diuretic\ [i hipotensiv\, prin
eliminarea colesterolului de-
pus pe pere]ii vaselor, se
folose[te sub form\ de infuzie
din 10 g frunze uscate la 250
ml ap\ clocotit\ la care se
adaug\ un vârf de cu]it bi-
carbonat de sodiu pentru a
m\ri efectul diuretic;
- traista ciobanului, cu rol
`n normalizarea tensiunii
instalat\ la menopauz\; se
prepar\ decoct din 30 g
herba uscat\ care se fierbe
timp de 10 minute `ntr-un
litru de ap\ [i se beau 2-3
c\ni pe zi;
- tei argintiu – se folo-
se[te ceai din flori uscate (1-
2 c\ni pe zi), cu rol `n regla-
rea hipertensiunii pe fond
nervos [i la relaxarea mus-
CM
YK
culaturii [i a min]ii;
- talpa gâ[tei are efecte
sedative [i hipotensive `n
reglarea presiunii sanguine
[i a ritmului cardiac; se pre-
par\ infuzie din 3 linguri
herba uscat\ la 250 ml ap\
clocotit\ [i se beau 2-3 c\ni
pe zi;
- isopul, folosit `nc\ din
Antichitate pentru efectele
vasodilatatoare asupra arte-
relor [i `n sc\derea presiunii
sanguine, se prepar\ infuzie
din 1 lingur\ herba uscat\
la 250 ml ap\ clocotit\ [i se
beau 2 c\ni pe zi;
- sulfin\ galben\, cu
efecte `n sc\derea tensiunii
prin dilatarea vaselor peri-
ferice; se utilizeaz\ infuzie
din o lingur\ flori uscate la
250 ml ap\ `n clocot [i se
beau 2 c\ni pe zi;
- rozmarinul, cu efecte de
ameliorare a circula]iei sân-
gelui, reglarea ritmului car-
diac [i combaterea hiperten-
siunii asociat\ cu reten]ia
hidric\ [i cu unele afec]iuni
hepatobiliare; se prepar\ un
macerat timp de 12 ore din 3
linguri]e herba la 250 ml
ap\ rece [i se beau 2 c\ni pe
zi (diminea]a [i seara), `ntr-o
cur\ de o lun\;
- coac\zul negru, utilizat
sub form\ de sirop din frun-
ze [i fructe, se recomand\
pentru a preveni hipertensi-
unea, insuficien]a cardiac\
[i angina pectoral\;
- vâscul intr\ `n multe
re]ete ca remediu contra
hipertensiunii, cu ac]iune
sedativ\ [i antispastic\; se
prepar\ un macerat la rece
]inut timp de 12 ore din 40 g
frunze proaspete la 1 litru
ap\ din care se bea câte un
pahar pe zi, `nainte de mese,
`ntr-o cur\ de 2 s\pt\mâni
pe lun\. Cel mai eficient es-
te vâscul crescut pe ramuri
de stejar sau brad. Se mai
practic\ folosirea pulberii de
vâsc (1 linguri]\ ras\ luat\
Luni, 14 ianuarie 2008
diminea]a pe stomacul gol
care se `nghite cu pu]in\
ap\). Trebuie [tiut c\ pre-
zen]a unor substan]e toxice
din vâsc determin\ anumite
restric]ii `n folosire, mai ales
la bolnavi cu leziuni car-
diace, fiind administrat nu-
mai `n amestecuri, `n doze
strict controlat ;
- saschiul util sub form\
de infuzie din frunze uscate
pentru hipertensiune [i
ateroscleroz\ coronarian\;
- amestecul de p\ducel
(flori, frunze) cu m\slin
(frunze); se prepar\ ceai sau
tinctur\, luate de 1-2 ori pe
zi, `ntr-o cur\ de 2 luni.
Re]eta autorului pentru
ceai sau tinctur\: p\ducel,
talpa gâ[tei, mesteac\n,
traista ciobanului, usturoi,
sulfin\ galben\, isop, coada
[oricelului, tei argintiu [i
sun\toare.
Regimul alimentar
~n primul rând se reco-
mand\ o cur\ de lung\ du-
rat\ (2 luni) cu sucuri de le-
gume (câte 50 ml suc de sfe-
cl\ ro[ie, morcov, p\trunjel,
p\stârnac, tomate), cu adau-
sul unei linguri]e de suc din
usturoi, hrean [i l\mâie din
care se beau câte 2-3 pahare
pe zi.
Se pot consuma, zilnic,
câte 2-3 c\]ei de usturoi (cu
30 minute `nainte de mese)
care influen]eaz\ favorabil
ritmul [i contrac]iile inimii,
având un important rol va-
Trinitas TV
Postul de televiziune
al Patriarhiei Române
emite din data de 27 oc-
tombrie 2007.
Programul zilnic este
de 15 ore, `ntre orele
09.00-24.00.
~n fiecare zi pute]i
urm\ri transmisiuni di-
recte de la Catedrala pa-
triarhal\, precum [i dife-
rite emisiuni de informa-
re, de atitudine [i de edu-
ca]ie cre[tin-ortodox\:
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
`n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.
CM
YK
9
O tensiune netratat\ corespunz\tor poate fi un important factor de risc, `ntrucât
evolueaz\, frecvent, spre afec]iuni agravante, ateroscleroz\ coronarian\, cardiopatie
ischemic\, infarct miocardic, insuficien]\ miocardic\, accidente vasculare cerebrale,
arterite, hemoragii retiniene, stenoza carotidelor, insuficien]\ renal\ cronic\,
pierderea graiului [i parez\. Din statistici rezult\ c\ 50% din bolnavii hipertensivi
sufer\ de cardiopatie ischemic\, iar 20% mor de infarct cerebral.
p\, praz, salat\ verde, leu[-
tean, maz\re, fasole (p\st\i Tratamentul
[i boabe), tomate, ]elin\
(r\d\cini [i frunze), sfecl\ balneoclimateric
ro[ie, hrean, pere, pepene
verde, banane etc. Acestea Se recomand\ pen-
asigur\ o bun\ func]ionare a tru hipertensivi un tra-
arterelor prin con]inutul tament cu climat exis-
ridicat `n fibre, vitamine [i tent la altitudinea de
elemente nutritive.
Pe lâng\ acestea pot fi 700-1000 m, preferând
consumate supe de legume, sta]iunile balneare Va-
carne de vit\ [i pas\re (fi- tra Dornei, Borsec, Co-
art\ sau rasol), pe[te (de 3 vasna, Buzia[.
ori pe s\pt\mân\) pentru
con]inutul ridicat `n acizi
gra[i de tip Omega-3 (mai bolnavului, dar la valori
mult `n somon, macrou, ton), prea ridicate (peste 20 mm
având efect de diminuare a Hg) este indicat repausul
riscului de formare a chea- obligatoriu [i relaxarea or-
gurilor de sânge pe artere [i ganismului.
de mic[orare a procentului De asemenea, se vor evita
de decese `n rândul per- eforturile fizice [i intelec-
soanelor care au suferit deja tuale exagerate, precum [i
un infarct. sporturile de performan]\,
Sunt recomandate, dup\ mai ales ridicarea de greu-
caz, lapte degresat, iaurt, t\]i mari, care pot cre[te
brânz\ de vaci, cartofi fier]i, tensiunea pân\ la riscul
pâine integral\ f\r\ sare, fisur\rii unui vas de sânge
ulei vegetal, albu[ de ou, bu- sau pierderea de sânge din
lion de legume, cereale ger- nas (epitaxis), sângerarea `n
sodilatator [i hipotensiv. ~n restul zilelor se trece la minate (grâu, secar\, orz), retin\ [i chiar un atac cere-
Usturoiul poate fi utilizat [i o alimenta]ie cu legume [i pi[coturi crocante, fructe bral.
sub diferite forme farmaceu- fructe, bogate `n s\ruri de (proaspete, coapte, compo- Bolnavul nu se va expune
tice (infuzie, decoct, tinc- potasiu [i `n vitamine, care turi). timp `ndelungat la soarele
tur\). Efecte bune s-au con- degradeaz\ colesterolul din amiezii `n cursul zilelor
statat prin folosirea de fier- ficat [i din vasele sanguine. Regimul de via]\ toride de var\ [i nici nu va
tur\ cu teci uscate de fasole Dintre legumele [i fructele urca la altitudini prea mari
sau decoct din r\d\cini [i proaspete se recomand\ a se ~n general, nu este nece- (la munte sau chiar cu
frunze de p\trunjel la care consuma zilnic usturoi, cea- sar\ imobilizarea la pat a avionul). a
se adaug\ pu]in usturoi.
~n fiecare diminea]\, pe
stomacul gol, se bea o
limonad\ preparat\ din
zeama unei l\mâi, `ndulcit\
cu zah\r sau miere de al-
bine. O alt\ re]et\ de cas\
const\ din tocarea unei
l\mâi (inclusiv coaja) care se CM
YK
amestec\ cu 10 g drojdie de
bere [i se consum\ frac]iona-
t\ `n 2 reprize, câte ½ din
cantitatea preparat\. Tot
diminea]a (`nainte de micul
dejun) [i seara (`nainte de
culcare) se va consuma câte
o lingur\ de ulei de m\sline,
porumb sau floarea-soare-
lui, care au efecte dietetice
contra hipertensiunii prin
dizolvarea colesterolului
sanguin [i a lipidelor serice.
O zi de cru]are, numai
cu legume [i fructe
~n cazuri mai grave, cu
tensiuni peste 18-20 cm Hg,
regimul alimentar prevede,
s\pt\mânal, o zi de cru]are
numai cu legume [i fructe
iar la persoanele obeze cura
se prelunge[te la 2-3 zile pe
s\pt\mân\.
„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,
- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
[tiri religioase de televiziune din România;
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 pos-
turi de redactor/reporter pentru domeniile:
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
turistic\ [i de arheologie biblic\; - ACTUALITATE RELIGIOAS|
- CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de
- BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu- teologie [i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care
dine cre[tin\; sunt interesate de via]a bisericeasc\.
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
Dosarul de concurs va con]ine:
descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu- - C.V.;
mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei; - scrisoare de inten]ie;
- recomandare de la preotul de parohie;
- ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp- - 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\
turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin in- potrivite a fi publicate `n „Ziarul Lumina“. Subiectele vor
termediul obiectivului camerei de filmat. fi propuse doar cu un titlu [i o prezentare de maxim 3
fraze.
Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, Dosarele se pot depune `n perioada 7-331 ianuarie 2008
frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz). la sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei
Institutului Biblic [i de Misiune al BOR, Intrarea Miron
Cristea nr. 9, Sector 4, `ntre orele 9:00-15:00 sau la a-
dresa de email info@ziarullumina.ro. Pentru rela]ii pute]i
suna la 031/41.00.125.
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pen-
tru a publica `n „Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de
drepturi de autor.
CM
YK
10 Luni, 14 ianuarie 2008

SCAR| F|R| SF+R{IT: „Rug\ciunea, `n cre[terea ei, nu are margine, pentru

Opinii c\ ea se une[te cu Dumnezeu. {i precum Dumnezeu, fiind nem\rginit `n
sfin]enie prin `n\l]imea `nsu[irilor Sale, nu are sfâr[it `n bun\tate [i `n
sfin]enie, a[a [i rug\ciunea, `n cre[terea ei duhovniceasc\, se `nal]\ [i
margine nu are!“ (Arhim. Cleopa ILIE)

VE{TI BUNE LUMEA PIERDUT|

Primul thriller Lunile a[tept\rii binecuvântate (2)

românesc de Marcel LUTIC
a „Cercul Kagan“ este primul Spuneam `n prima tablet\ dedicat\ aces-
thriller românesc care s\-[i merite tor luni binecuvântate c\ femeile de
alt\dat\, `n absen]a ecografului, puteau,
pe deplin numele [i care poate sta totu[i, afla mai devreme ce vor na[te; ba,
f\r\ complexe `n preajma marilor mai mult, se zice c\ puteau s\ influen]eze
formarea sexului pruncului. Cum? Vom afla,
mae[tri ai genului a `n din rândurile urm\toare. Tot din aceste
rânduri vom deslu[i cum se f\ceau pe vre-
de Liviu ANTONESEI muri preg\tirile pentru „facere u[oar\“ [i
despre cauzele na[terii grele.
~n ciuda faptului c\ sunt autor de „literatur\ Dac\ o femeie va avea b\iat sau fat\ se
serioas\“, nu dispre]uiesc ceea ce se nume[te „li- putea deduce din unele semne sau situa]ii
teratur\ de consum“ sau „literatur\ popular\“, prin care trecea femeia `ns\rcinat\. Astfel,
cu condi]ia, desigur, s\ fie bine scris\, profesion- se spunea c\ va fi fat\ dac\ femeia respec-
ist f\cut\. De altfel, `nainte de 1989, citeam cel tiv\ st\tea mai mult pe albie sau pe piu\; de
pu]in 4-5 c\r]i poli]iste sau de spionaj pe s\p- asemenea, dac\ femeia vroia neap\rat s\
t\m=n\. Nici nu puteam adormi, dac\ nu lec- aib\ fat\, nu trebuia `n lunile de sarcin\ s\
turam c=teva zeci de asemenea pagini mai `nain- m\nânce carne de vi]el, bou, ]ap, berbec, ~n sistemul de practici [i credin]e al comunit\]ilor arhaice
te. C\ doar nu te po]i b\ga `n pat cu Kant ori r\]oi, cuco[, gânsac sau curcan. O alt\ existau multe recomand\ri pentru na[tere u[oar\ (imagine
Dostoievski, ci cu „pove[ti“, iar literatura aceasta situa]ie din care se putea deslu[i sexul
„de ac]iune“ nu face altceva dec=t s\ ofere adul- copilului era urm\toarea: când se t\ia din fototeca Muzeului Etnografic al Moldovei)
]ilor „pove[tile“ adecvate v=rstei lor. De bun\ pânz\ `n cas\, femeia obi[nuia s\ ias\ broa[te pisate; s\ m\nânce limb\ afumat\, `n primul rând pe permanenta leg\tur\ ce
seam\, nu citeam autorii „mili]i[ti“ români, cu afar\; se credea c\ dac\ vedea parte fe- dar s\ evite s\ m\n=nce carne de porc la exista `ntre oameni, animale [i plante, cu
excep]ia remarcabil\ a Rodic\i Ojog-Bra[oveanu, meiasc\, om sau animal, va avea fat\, iar de Cr\ciun [i Pa[ti; un semn c\ femeia va avea natura, `n general. A `ncerca s\ prezent\m
ci „policier“-uri americane, `n traducerile fran]u- va vedea parte b\rb\teasc\, va avea b\iat. o na[tere lesnicioas\ rezulta din felul `n aceste explica]ii ar `nsemna s\ prelungim
ze[ti din Serie Noire, relativ accesibile [i la Ia[i, Dac\ era pericol de pierdere a copilului, care ar\tau vi]elu[ii, purcelu[ii, mieii, iezii nepermis de mult „c\l\toria“ noastr\ pe
San Antonio, inventatorul unei noi limbi fran- fereasc\ sfântule]ul, se apela la o practic\ sau mânjii f\ta]i `n acel an, dac\ erau t\râmul acestui prim mare rit de trecere,
ceze, iar pentru John Le Carre f\cusem o adev\- destul de curioas\, care ne duce cu gândul la frumo[i, atunci, cu siguran]\ na[terea urma care este na[terea.
rat\ pasiune. De altfel, acesta este, `n primul rolul extrem de important pe care `l aveau U[or, u[or, `n preajma „na[terii“ anului
a fi u[oar\!
r=nd, un foarte bun scriitor [i, abia `n al doilea pâinea, apa [i cenu[a `n comunit\]ile 2008, iat\ c\ ne-am apropiat [i noi de mo-
arhaice: „Se rade lopata de pâine, `ns\ nu Existau `ns\ [i cauze ale na[terii grele
r=nd, un autor de romane de spionaj. („face copilul anevoie“). Iat\ unele dintre mentul mult a[teptat al na[terii pruncului,
Am suferit mereu c\ autorii români nici nu spre coad\, [i se amestec\ ceea ce s-a ras cu moment cu o mare `nc\rc\tur\ emo]ional\,
ap\ [i cenu[\ [i se d\ bolnavei de b\ut“. Se ele, grupate la `ntâmplare, majoritatea fiind
puteau visa s\ ating\ dac\ nu nivelul s\u, m\car interdic]ii severe: s\ nu [ad\ pe sac; s\ nu nu numai pentru viitoarea m\mic\, dar [i
profesionismul excelen]ilor Chandler, Hammet ori spune c\ f\când astfel, de multe ori, femeile pentru familia acesteia, familie din care f\-
`ns\rcinate `[i reveneau. Ast\zi, principala fie funie [i sfleder (sfredel) sub patul unde
Chenney. Nici m\car post-revolu]ionar nu s-a cea parte, pe vremuri, [i un personaj special,
`nt=mplat mare lucru `n aceast\ zon\ literar\. De problem\ pentru femeile `ns\rcinate ar fi doarme gravida; s\ nu descal]e sau dezbrace
cum s\ fac\ rost de lopata de pâine… pe nimeni, nici pe b\rbatul ei, „c\ apoi nu un personaj cu un statut aparte, e vorba de
aceea, probabil, am fost bucuros c=nd anul trecut, „mama moa[\“. Despre moa[\, `n contextul
poate pe vremea asta, Adrian Onciu m-a abordat ~n sistemul de practici [i credin]e al co- poate na[te pân\ ce acela nu-i va da ap\ din
munit\]ilor arhaice existau multe reco- opinci sau cizme“; s\ nu toarne ap\ de momentului magic al aducerii pe lume a
s\-i citesc manuscrisul unui thriller. Cum eram unei noi fiin]e umane, despre modul `n care
l\murit cu ce pot autorii aborigeni, eram bucuros, mand\ri pentru na[tere u[oar\ („s\ fac\ sp\lat pe mâini cuiva, c\ci nu va putea
lesne“, „facere u[oar\“) [i s\n\tatea prun- na[te pân\ ce nu va bea ap\ din pumnii re- `n]elegeau str\mo[ii no[tri s\ tr\iasc\ acest
dar [i destul de suspicios. Din fericire, motivele de moment, `n tabletele urm\toare. Pân\
suspiciune au disp\rut dup\ primele pagini de lec- cilor. Dintre acestea amintim aici numai spectivului; s\ nu primeasc\ ap\ de la ni-
câteva, majoritatea absolut\ trebuind, de- meni: la fel, nu va putea na[te pân\ ce nu-i atunci s\ ne rug\m ca toate femeile ce
tur\. Am continuat s\ citesc nevenindu-mi s\ tr\iesc acum aceste momente s\ fie `n paza
cred, mai not=ndu-mi c=te o idee, mai corect=nd sigur, s\ le fac\ femeia grea: s\ citeasc\ zil- va da acela ap\ din pumni; s\ nu [ad\ pe
nic Visul Maicii Domnului; s\ bea ceai f\cut treptele sc\rilor; s\ nu doarm\ pe cuptor; `n [i grija a lui Dumnezeu, a Maicii Domnului,
c=te o liter\ culeas\ gre[it. La sf=r[itul lecturii, a tuturor sfin]ilor [i, `n special, a Sfântului
am r\mas mut. M-am g=ndit la o fars\ - poate c\ cu podbeal (podbal) „care a r\s\rit `ntâi sfâr[it, despre femeile deocheate se spunea
prim\vara“; de câte ori m\tur\ [i ia gunoiul c\ „nasc cu greu“. Stelian sau Sterian, sfântul socotit `nc\ [i
autorul a luat romanul vreunui autor str\in, l-a ast\zi ocrotitorul copiilor! Doamne ajut\!
tradus [i mi l-a dat mie, auzind c-a[ fi specialist `n `n poal\, aruncându-l s\ zic\: „Cum arunc Amintim c\ pentru felul `n care se rapor-
acest domeniu, ca s\-mi `ncerce vigilen]a. Dar cum gunoiul acesta de iute, a[a s\ [i fac de iute“; tau la existen]\ str\mo[ii no[tri, aceste * MARCEL LUTIC ESTE ETNOGRAF LAMUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI
[tiu destul de bine domeniul [i, oric=t m\ punerea la pântece a unei leg\turi cu practici aveau o anume logic\, una bazat\ DIN CADRUL COMPLEXULUI MUZEAL NA}IONAL „MOLDOVA“ IA[I
str\duiam, nu reg\seam nici povestea `n alt\
parte, nici stilul altcuiva. Prin urmare, opera `i de rug\ciune, din Ceaslov [i din
apar]inea. Cu aceast\ concluzie `n cap, l-am luat PIC|TURA DE ~N}ELEPCIUNE
Psaltire.
de la cap\t, dar preg\tit pentru o „lectur\ rea“,
Noi citim rug\ciuni cu gura - [i
necru]\toare. „R\utatea“ s-a spulberat pe parcur-
sul re-lecturii [i a trebuit s\ cedez `n fa]a eviden]ei
- eram `n fa]a primului thriller românesc care s\-[i
Rug\ciunea - „maica faptelor bune“ (2) a[a se `nva]\ rug\ciunile - ca [i
cum ai fi `n clasa `ntâi. O ia de la
merite pe deplin numele [i care poate sta f\r\ Când auzim noi de rug\ciune, sau când auzi `n Sfânta Scriptur\ Dar s\ [ti]i c\ rug\ciunea gu- aceast\ rug\ciune cu gura [i se ri-
complexe `n preajma marilor mae[tri ai genului. s\ nu credem c\ toat\ rug\ciu- c\ zice: „Cu glasul meu c\tre rii, dup\ `nv\]\tura dumnezeies- dic\ omul `n rug\ciune, pân\
Desigur, nu se cuvine s\ povestesc o asemenea nea noastr\ este rug\ciune. Dac\ Domnul am strigat, cu glasul cului p\rinte Grigore de Nyssa, când nu mai este rug\ciune, pân\
carte, dar pot m\car spune c\, `n „Cercul Kagan“, eu zic cu limba sau cu gura rug\- meu c\tre Domnul m-am rugat“, marele filosof [i fratele marelui intr\ `n vedere dumnezeiasc\. A-
este vorba despre o tram\ poli]ist\ foarte dens\, ciunea, iar mintea este pe dea- se refer\ la rug\ciunea limbii [i a Vasile, este grani]a cea mai de- cum, vorbind de rug\ciune, vom
care se desf\[oar\ pe fondul `naltei politici in- luri, eu m\ `n[el pe mine când m\ p\rtat\ a rug\ciunii, sau mai bi- vorbi despre treptele rug\ciunii,
glasului. Când auzi pe proorocul
terna]ionale, c\ aceasta cuprinde conspira]ii, rog. C\ Dumnezeu, `n vremea ru- ne zis, ca s\ `n]elege]i mai bine, a[a cum ne `nva]\ Sfin]ii P\rin]i.
c\ zice: „{i L-am `n\l]at pe El cu Când ne rug\m cu limba, cu
asasinate, servicii secrete, o intrig\ situat\ `n g\ciunii, nu caut\ numai buzele limba mea, iar\[i de rug\ciunea ea este cuiul (treapta) cel mai de
`ntreaga lume, jurnali[ti care `[i bag\ nasul unde [i limba, ci caut\ mintea [i inima. jos din scara rug\ciunii. {tii c\ a- gura [i cu buzele, suntem `n trea-
Rug\ciunea pe care o facem gurii vorbe[te“; sau: „Doamne, a- pta cea mai de jos a rug\ciunii.
n-ar trebui. {i, peste toate, un roman extraordinar uzi rug\ciunea mea [i strigarea tunci când te urci pe scar\, pui pi-
de bine scris, cu pana sigur\ a unui scriitor noi cu gura [i cu buzele [i ea este ciorul pe cel dintâi cui. Dar, cât ai Trebuie s\ trecem cu rug\ciunea
bun\, `ntr-o m\sur\, c\ci [i ea mea la Tine s\ vin\“, tot de rug\- noastr\ de la limb\ [i de la gur\,
adev\rat, `ntr-un ritm care te ame]e[te, `]i taie de suit!
practic respira]ia. E at=t de ata[ant, `nc=t e foarte are temei `n Sfânta Scriptur\. ciunea buzelor vorbe[te. Sau: „A- la minte, pentru c\ sufletul nos-
Or, scara rug\ciunii `n urcu-
greu s\ faci pauze `n lectur\. Când auzi pe Apostolul Pavel c\ uzi, Dumnezeule, rug\ciunea tru are dou\ p\r]i domnitoare, cum
[ul ei nu are sfâr[it. Rug\ciu-
Sigur, autorul are o bogat\ experien]\ de jur- spune a[a: „Aduce]i Domnului mea [i nu trece cu vederea ruga nea, `n cre[terea ei, nu are mar- arat\ Sfântul Ioan Damaschin, `n
nalist de investiga]ie, editeaz\ o publica]ie elec- roada buzelor voastre“, arat\ ru- mea“, iar\[i de rug\ciunea gurii gine, pentru c\ ea se une[te cu „Dogmatica“: mintea [i inima.
tronic\, iar acum c=]iva ani, a mai publicat o g\ciunea gurii pe care o zicem; vorbe[te [i aici Sfânta Scriptur\. Mintea izvor\[te permanent
Dumnezeu. {i precum Dumne-
carte, `ns\ una tehnic\, dedicat\ deontologiei gânduri. Creierul este unealta ra-
zeu, fiind nem\rginit `n sfin]e-
meseriei de jurnalist - e, totu[i, oarecare dis- ]iunii, iar inima este unealta sen-
nie prin `n\l]imea `nsu[irilor timentelor, a sim]irilor celor du-
tan]\ `ntre un domeniu de preocup\ri [i cel\lalt. Sale, nu are sfâr[it `n bun\tate
Iat\, e adev\rat, niciodat\ nu po]i [ti de unde hovnice[ti. C\ unde sim]i `ntâi
[i `n sfin]enie, a[a [i rug\ciunea, bucuria, scârba, frica? Nu `n ini-
urmeaz\ s\ sar\ iepurele! `n cre[terea ei duhovniceasc\, se
Nu mic\ mi-a fost bucuria s\ primesc de la m\? Vezi c\ sim]irea sufletului se
`nal]\ [i margine nu are! afl\ `n inim\?
autor, pe la mijlocul lunii decembrie, un exem- {i nu numai rug\ciunea este
plar tip\rit al c\r]ii. {i nu tip\rit oriunde, ci `n Deci, vreau s\ v\ spun un lu-
nem\rginit\, ci [i toate virtu]ile cru. Când ne rug\m cu gura, ne
celebra colec]ie „Biblioteca Rao“ a editurii cu care se nasc din Dumnezeu sunt
acela[i nume, `n condi]ii grafice excep]ionale. A afl\m la `nceputul rug\ciunii. Iar
fost un frumos dar de Cr\ciun [i am recitit car- nem\rginite; tocmai de aceea, c\ dac\ eu zic o rug\ciune cu gura:
tea, de data aceasta tip\rit\, la Cracovia, chiar se nasc din Dumnezeul nem\r- „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul
`n zilele de dinaintea Cr\ciunului. ~l felicit pe ginit. Ori credin]a, ori n\dejdea, lui Dumnezeu, miluie[te-m\ pe
Adrian Onciu pentru acest roman [i sper c\ va fi ori dragostea, ori mila, toate mine p\c\tosul“ sau „Tat\l nos-
urmat\ de altele la fel de reu[ite. Dac\ tot s-a sunt nem\rginite, pentru c\ ele tru“ sau „N\sc\toare de Dumne-
str\duit s\ inaugureze un domeniu r\mas ca [i se nasc dintr-un Dumnezeu care zeu, Fecioar\...!“ sau oricare [i,
virgin p=n\ acum `n literele noastre, chiar n-ar nu are margine `n bun\tate. dac\ o `n]eleg [i cu mintea, ea a-
avea voie s\ se opreasc\ aici. Deocamdat\, sunt A[adar, când ne rug\m cu tunci nu se mai cheam\ rug\ciu-
bucuros c\ duminica ce vine, pe la orele dou\ de gura, s\ [ti]i c\ facem bine, c\ci nea gurii, ci trece `n alt\ treapt\,
dup\-amiaz\, `n prezen]a autorului [i a cu aceasta `ncepe a se `nv\]a o- [i anume la rug\ciunea min]ii.
reprezentan]ilor editurii, voi avea prilejul s\ mul a se ruga. Cu gura `ncepem Iar, dac\ aceast\ rug\ciune,
prezint ie[enilor aceast\ carte la „Libr\ria s\ `nv\]\m `ntâi rug\ciunile `n- care o zic cu gura [i o `n]eleg cu
Diverta“ de la „Iulius Mall“. Sunt la fel de bu- cep\toare: „~mp\rate ceresc“, mintea, o duc pân\ la sim]irea ini-
curos ca [i c=nd ar fi vorba despre un extraordi- „Sfinte Dumnezeule“, „Preasfân- mii - ea a devenit atunci rug\ciu-
nar volum de poezii. ta Treime“, „Tat\l nostru“, „Cre- nea inimii, alt\ treapt\ mai `nal-
zul“, „Psalmul 50“...; [i-i bine s\ t\. (Arhim. Cleopa ILIE, Deespree
* LIVIU ANTONESEI ESTE SCRIITOR, PROFESOR LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
le `nv\]\m pe de rost din c\r]i rug\cciunee)
 Luni, 14 ianuarie 2008 11
FILME ROMÂNE{TI, LA FESTIVALUL FONDAT DE EMIR KUSTURICA: „California Dreamin’ (Nesfâr[it)“,
Actualitate `n regia lui Cristian Nemescu, [i „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“, de Cristian Mungiu, vor fi prezentate la
prima edi]ie a Kustendorf Film Festival, din sta]iunea montan\ Mokra Gora, Serbia, `n perioada 14-21
ianuarie. Nikita Mihalkov va deschide festivalul cu cel mai recent film al s\u, „12“. Studen]i la
academiile de film din 12 ]\ri, printre care Cehia, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, SUA, Cuba, Spania,
Fran]a, Marea Britanie [i Serbia, vor intra `n competi]ie pentru premiile Oul de Aur/ Argint/ Bronz.

Cele mai importante investi]ii ale anului 2008 la „Cuza“ PE SCURT

Consolidarea Corpului E
al Universit\]ii „Alexandru
Ioan Cuza“ (UAIC), al cl\di-
rii administrative [i a dou\
sta]iuni de cercetare, din A-
gigea [i Piatra Neam], sunt
câteva dintre lucr\rile noi
aflate pe agenda de investi]ii
a UAIC pentru anul 2008.
~n cursul acestui an, se
vor continua [i investi]ii mai
vechi ale univerit\]ii, precum
turnul de ap\, consolidarea
altor câteva corpuri de cl\di-
ri, modernizarea cantinei [i a
c\minului C3, reabilitarea
termic\ a unor c\mine.
Bugetul de investi]ii din
venituri proprii pentru anul
2008 se ridic\ la 28.220 de
mii de lei. Din aceast\ sum\,
1.200.000 din venituri proprii
va fi alocat\ obiectivelor de
investi]ii, precum continua-
rea lucr\rilor la C\minul A-
kademos, construc]ia Cen-
trului de Cercet\ri Geografice
[i Monitorizarea Mediului de
la M\dârjac.
Sesiune special\ a
testelor na]ionale
7.150.000 de lei proveni]i Corpul B, c\minele C3 din
din veniturile Universit\]ii Târgu[or Copou [i C5 din
vor fi aloca]i consolid\rilor, Campusul Titu Maiorescu.
precum cele de la Corpul A, De asemenea, vor fi consoli-
Dezbateri la nivel na]ional
date `n 2008 Cantina „Titu
Maiorescu“; Observatorul
Astronomic, Muzeul de Isto-
rie Natural\, Corpul E [i
Corpul J – Administrativ.
Pentru reabilitarea c\mi-
nelor [i cantinelor au fost
prev\zu]i 2.045.000 de lei din
venituri proprii, din care cele
mai multe fonduri vor fi in-
vestitite `n C\minul Akade-
mos. Alte lucr\ri includ re-
abilitarea termic\ a c\mi-
nelor C8, C10, C12, C13 [i a
blocului G4 destinat caz\rii
angaja]ilor UAIC. Tot `n 2008
va fi rezolvat\ [i una din cel
mai des amintita problem\ de
c\tre studen]i, iluminarea din
campusurile Codrescu, Titu
Maiorescu [i Târgu[or Copou.
O mare parte a banilor,
2.225.000 de lei vor fi aloca]i
reabilit\rii spa]iilor de `nv\-
]\mânt [i cercetare. Astfel,
se vor demara lucr\rile de a-
menajare a cur]ilor interioa-
re din Corpul A [i moder-
nizarea centralei electrice
din acela[i corp de cl\dire.
De asemenea, au fost pre-
v\zute [i lucr\ri la re]elele
electrice ale Corpurilor B, C
[i D, la Sta]iunea de cerc-
etare pentru Biologie Marin\
de la Agigea, la Gr\dina
Botanic\, Potoci [i Muzeul
de Istorie Natural\.
~n bugetul din venituri
proprii al Universit\]ii din a-
cest an sunt prev\zu]i [i
600.000 de lei pentru re-
alizarea unor studii de fe-
zabilitate pentru proiectele
de viitor ale universit\]ii: ex-
tinderea Facult\]ii de
Economie [i Administrarea
Afacerilor, construirea unei
Sere Acvariu la Gradina
Botanic\, construirea unui
nou complex sportiv [i a unei
sta]iuni de cercetare [i prac-
tic\ universitar\ `n Vrancea.
Veniturile proprii vor fi
completate de fondurile acor-
date de Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului.
(Oana RUSU)
Premiu de excelen]\
[tiin]ific\ pentru UAIC
Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza“ (UAIC) din Ia[i prime[te,
pentru al doilea an la rând, pre-
miul Ministerului Educa]iei Cer-
cet\rii [i Tineretului (MECT) `n
domeniul publica]iilor [tiin]ifice
interna]ionale. Premiul, `n valoa-
re de 600.000 de lei, va fi acordat
pentru realiz\rile `n acest dome-
niu, `nregistrate `n anul 2006.
Este pentru a doua oar\ când
UAIC este recompensat\ pentru
activitatea publicistic\ interna]io-
nal\, anul trecut institu]ia prim-
ind 550.000 de lei, care au fost
oferi]i mai departe facult\]ilor
care au contribuit la acest rezul-
tat. Conform evalu\rii interne a
activit\]ii [tiin]ifice, profesorii
universit\]ii au publicat, `n anul
2006, 239 de articole `n reviste
[tiin]ifice recunoscute interna]io-
nal (cotate ISI) [i 18 c\r]i la edi-
turi interna]ionale. MECT acord\
anual astfel de premii pentru uni-
vesit\]i care se disting prin rezul-
tate deosebite `n activit\]ile de
`nv\]\mânt, cercetare [tiin]ific\
[i management academic.

Perfec]ionare `n
~n perioada 21 ianuarie-11 februarie, se
desf\[oar\ sesiunea special\ a Testelor Na-
]ionale la nivelul `ntregii ]\ri. La aceast\ se-
siune pot participa to]i elevii care au absolvit
despre legile educa]iei str\in\tate pentru
angaja]ii UAIC
gimnaziul `n anii anteriori, inclusiv anul [co- Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i ~n anul 2008, 10 angaja]i din
lar 2006-2007, care fie au absentat, fie nu au domeniul administrativ de la
luat note de trecere la examenele de Capaci-
Tineretului (MECT) ini]iaz\, de azi, Universitatea “Alexandru Ioan
tate / Testele Na]ionale, conform unui comu- 14 ianuarie, prin intermediul celor Cuza“ (UAIC) vor beneficia de
nicat al Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i stagii de training. Stagiile vor fi
Tineretului.
42 de inspectorate [colare jude]ene finan]ate prin intermediul Life
Long Learning Program, o com-
Astfel, `n perioada 21-25 ianuarie are loc [i cel al municipiului Bucure[ti, ponent\ a schemelor de finan]are
`nscrierea candida]ilor, pe 4 februarie are loc
testul la limba [i literatura român\, pe 5 fe- dezbaterea public\ a proiectelor europene Erasmus. Cei 10 an-
gaja]i vor beneficia de preg\tire
bruarie are loc testul la limba [i literatura de legi ale educa]iei. de performan]\ [i schimb de ex-
matern\, pe 6 februarie este testul la mate- perien]\ la una din universit\]ile
matic\, iar pe 7 februarie are loc testul la isto- partenere din proiect – Granada,
ria românilor [i geografia României. Pe 9 feb- La aceste dezbateri sunt invita]i s\ participe
reprezentan]ii prim\riilor [i consiliilor locale, pre- Konstanz, Poitiers sau Padova.
ruarie se vor afi[a rezultatele (pân\ la orele Stagiile `n str\in\tate vor dura
16:00) [i se pot depune contesta]ii (orele 16:00 - fecturilor, sindicatelor, organiza]iilor neguverna-
mentale, p\rin]i, elevi, mass-media [i orice al]i aproximativ o lun\. Apartenen]a
20:00). Pe 10 februarie se rezolv\ contesta]iile, tuturor acestor universit\]i la
iar pe 11 februarie se afi[eaz\ rezultate finale. reprezentan]i ai societ\]ii civile. Fiecare dintre
participan]i `[i poate prezenta punctul de vedere [i Severin se anun]\ participarea ministrului Re]eaua Utrecht, al\turi de
Conform notei MECT, `n cazul `n care se UAIC a facilitat `n mod conside-
constat\ diferen]e mai mari de 1,50 de puncte propunerile referitoare la proiectele privind Legea Cristian Adomni]ei.
~nv\]\mântului Preuniversitar [i Statutul rabil colaborarea `n acest dome-
`n plus sau `n minus `ntre nota ob]inut\ la Pe 17 ianuarie, ora 9:00, `n jude]ul Gorj va fi niu. Anul 2007 a fost primul an
Personalului Didactic. Toate ideile vor fi analizate, prezent secretarul de stat pentru `nv\]\mânt pre-
contesta]ii, inspectoratele [colare analizeaz\ centralizate [i transmise ministerului de c\tre ins- `n care, `n bugetul pentru pro-
situa]ia `n termen de 30 de zile de la ter- universitar, Svetlana Preoteasa. La ora 9:00, `n gramele Erasmus, au putut fi in-
pectorate. Perioada de dezbatere, definitivat\ de jude]ul Gala]i va fi prezent Valentin Popescu, di-
minarea contesta]iilor, consultând profesorii MECT `mpreun\ cu inspectoratele [colare, este 14 cluse fonduri pentru mobilitatea
evaluatori din ambele comisii - de evaluare [i rector resurse umane din MECT. personalului administrativ.
ianuarie-17 februarie. Inspectoratele pot organiza Pe 18 ianuarie, ora 8:30, va fi prezent, `n jude]ul
de contesta]ii. Inspectoratele au dreptul de a [i alte dezbateri decât cele realizate la solicitarea
decide sanc]ionarea celor vinova]i [i obliga]ia Hunedoara, ministrul Cristian Adomni]ei. Pe 18
de a `n[tiin]a MECT asupra sanc]ion\rilor
MECT. ianuarie, ora 9:00, `n jude]ul Br\ila va participa la Studen]i de la Yale,
~n toate jude]ele [i `n municipiul Bucure[ti, vor
administrate, pân\ la data de 1 iunie 2008. participa la aceste evenimente, `n func]ie de calen-
dezbatere Valentin Popescu, iar pe 18 ianuarie la la Bucure[ti
~n vederea bunei organiz\ri [i desf\[ur\ri a ora 9:00, `n jude]ul Dolj va fi prezent\ Svetlana
darul stabilit, ministrul Cristian Adomni]ei, con- Guvernul României a sprijinit
sesiunii speciale de Teste Na]ionale, MECT a Preoteasa [i Corina Marin.
silieri ai ministrului, secretarul de stat pentru Universitatea Yale din New York
solicitat tuturor inspectoratelor din ]ar\ s\ `nv\]\mânt preuniversitar [i directori din cadrul Pachetul de Legi ale Educa]iei este un docu-
mediatizeze corect, eficient [i la timp preve- ment perfectibil, realizat prin consultarea perma- `n organizarea unei vizite de stu-
direc]iilor de `nv\]\mânt preuniversitar. diu `n România, pentru un grup
derile OMECT 2.436/2007, s\ asigure infor- Ministrul Cristian Adomni]ei va fi prezent, `n nent\ [i direct\ a MECT cu reprezentan]ii sindi-
catelor din `nv\]\mântul preuniversitar [i supe- de 23 de studen]i ai programului
marea [i preg\tirea directorilor de unit\]i [co- lunile ianuarie [i februarie, `n jude]ele Mehedin]i, postuniversitar de management
lare. La rândul lor, ace[tia au obliga]ia de a fa- Cara[-Severin, Hunedoara, Dâmbovi]a, Giurgiu, rior, cu federa]iile studen]e[ti, rectori. Acesta a
fost asumat integral de to]i factorii implica]i `n de- al afacerilor (MBA). Studen]ii
cilita, prin intermediul profesorilor dirigin]i, Ialomi]a, Olt, Teleorman, Vâlcea [i Arge[. {colii de Management Yale, `nso-
informarea elevilor la clas\ [i a p\rin]ilor. De Astfel, pe 14 ianuarie, ora 14:00, `n jude]ul S\laj, finitivarea lui.
MECT arat\ c\ oricine dore[te s\ contribuie la ]i]i de decanul acestei institu]ii,
asemenea, documentele privind admiterea `n au loc dezbaterile, cu participarea reprezentan]ilor Joel Podolny, s-au `ntâlnit cu re-
clasa a IX-a pentru anul [colar 2008-2009 se MECT - Corina Chertes [i Ioana Szabo, consilieri demersul MECT poate s\ o fac\ trimi]ând sugesti- prezentan]i ai mediului de afa-
vor afi[a `n toate unit\]ile [colare. Inspectora- personali ai ministrului care vor fi prezen]i pe 15 ile pe adresa de e-mail proiecte.legi@medc.edu.ro, ceri, ai administra]iei publice [i
tele [colare jude]ene trebuie s\ asigure caza- ianuarie, ora 10:00, la dezbaterile din `n jude]ul pe forumul dedicat special discut\rii acestora sau, societ\]ii civile. O alt\ `nt=lnire a
rea [i masa elevilor care vin din alte localit\]i Satu-Mare, iar pe 16 ianuarie, `n jude]ul Maramure[ `n scris, pe adresa Ministerului Educa]iei, Cerce- fost cu un grup de studen]i de la
pentru a sus]ine Testele Na]ionale. (O.R.) La dezbaterile de pe 17 ianuarie, ora 8:30, `n t\rii [i Tineretului (Bucure[ti, str. General Academia de Studii Economice
jud Mehedin]i [i la ora 14:30, `n jude]ul Cara[- Berthelot nr. 28 - 30, sector 1. (O.R.) din Bucure[ti, `nso]i]i de decanul
Mihai Korka. Studen]ii de la Yale
s-au `nt=lnit [i cu demnitari prin-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a tre care Cristian Adomni]ei, mi-
nistrul Educa]iei, Ovidiu Silaghi,
a DISCU}II DESPRE M|RIREA a GRADINI}| LA UNIVERSI- `n sprijinul studen]ilor [i cadrelor di- cineast. Cele cinci produc]ii, care des- ministrul pentru ~ntreprinderi
SALARIAL|, LA MINISTERUL E- TATEA DIN SUCEAVA: Universita- dactice de la universitate care au copii chid seria de proiec]ii cinematografice Mici [i Mijlocii, Comer], Turism [i
de vârst\ pre[colar\, fiind un model pe 2008 la ICR, sunt „About Time“, Profesii Liberale, R\zvan Or\[a-
DUCA}IEI: Ministrul Cristian Adom- tea „{tefan cel Mare“ din Suceava va de a experimenta unele metode [i pro- „Afterimage“, „Crossing“, „Luni
ni]ei se `ntâlne[te m=ine, 15 ianuarie, avea, din acest an, propria gr\dini]\ nu, consilier al primului-ministru
unde studen]ii Facult\]ii de {tiin]e cedee ce au avut succes mai ales `n diminea]a“, „One Shot Wonder“. pentru afaceri economice, Ilie Bo-
la ora 13:00, la sediul Ministerului E- str\in\tate. Rodica Nagy a spus c\
duca]iei, Cercet\rii [i Tineretului (MECT), ale Educa]iei vor face practica peda- C\t\lin Leescu, regizor, scenarist lojan, secretarul general al Gu-
gogic\, a declarat decanul facult\]ii, mul]i dintre profesorii suceveni au [i produc\tor, este autorul proiectu- vernului, Ana Horvath, secretar
cu pre[edin]ii sindicatelor din `nv\]\- participat la diverse stagii de spe-
mânt, ca urmare a solicit\rii acestora. Rodica Nagy. Potrivit sursei citate, lui online „Secven]e mi[to din filme de stat pentru Dezvoltare Regio-
institu]ia academic\ sucevean\ va a- cializare `n str\in\tate, inclusiv la care nu exist\“ - proiect din care fac nal\ prin Fonduri Europene, au
Discu]iile vizeaz\ cre[terea sala- [coli [i gr\dini]e unde au fost intro-
riilor personalului didactic `n anul chizi]iona un imobil `n care va func- parte [i scurtmetrajele „Afterimage“, fost câ]iva dintre reprezentan]ii
]iona unitatea pentru pre[colari. duse tehnici de ameliorare a in- „Crossing“ [i „One Shot Wonder“. administra]iei publice prezen]i la
2008 [i reprezint\ etapa de infor- teligen]ei emo]ionale [i crede c\, prin
mare reciproc\, premerg\toare nego- Rodica Nagy a spus c\ aceasta va fi Filmele sale au fost selectate la di- `ntâlniri. Studen]ii americani au
o [coal\ de aplica]ie ce va func]iona func]ionarea gr\dini]ei, experien]a verse festivaluri, printre care DaKI- fost interesa]i de progresele Ro-
cierilor dintre sindicate [i Guvern.
sub sistemul unei gr\dini]e cu pro- acestora poate fi fructificat\. NO, Interfilm Berlin, Cinefiesta (Pu- mâniei `n domeniul reformei jus-
Sindicatele care `[i vor prezenta
punctele de vedere sunt cele care au gram prelungit, pentru `nceput cu a SEAR| DE FILM DEDICAT| erto Rico), Regensburger Kurzfilm- ti]iei [i cel al combaterii corup]iei,
participat activ atât la conceperea [i dou\ grupe a câte 15 pre[colari. Nagy UNUI T+N|R CINEAST: Institutul woche, Rebelfest Toronto, The Direc- de reformele Guvernului pentru
definitivarea proiectului de Legi ale a precizat c\, prin `nfiin]area acestei Cultural Român (ICR) va organiza, la tor’s Cut New York. ~n deschiderea e- `mbun\t\]irea mediului de afac-
Educa]iei, cât [i la rezolvarea, al\- gr\dini]e, se dore[te crearea unei 17 ianuarie, seara de film dedicat\ lui venimentului va vorbi criticul de film eri [i de oportunit\]ile de inves-
turi de MECT, a diverselor probleme leg\turi strânse `ntre teorie [i prac- C\t\lin Leescu, urmând s\ fie proiec- Mihai Fulger. Accesul publicului este ti]ii de pe pia]a româneasc\, pre-
ale personalului didactic. tic\ [i a ad\ugat c\ astfel, vor veni [i tate cinci scurtmetraje ale tân\rului liber. a cum [i de reformele din sistemul
de `nv\]\mânt [i educa]ie. a
12
Sport
PE SCURT
„C=inii“ vor disputa
6 meciuri `n Cipru
Lotul echipei Dinamo va pleca
miercuri, 16 ianuarie, `ntr-un
turneu de preg\tire `n Cipru,
prev\zut cu [ase meciuri ami-
cale. Delega]ia ro[-albilor va
decola la ora 12.25 spre
Larnaca, de pe Aeroportul
Henri Coanda, urm=nd s\ se
instaleze la Hotel Golden Bay,
revenirea `n ]ar\ urm=nd s\
aib\ loc pe 30 ianuarie, la ora
11.30. ~n privin]a lui Radu
{tefan, r\pus la pat de o pu-
ternic\ r\ceal\, t=n\rul
funda[ spune c\ se simte mai
bine [i nu se pune problema
s\ rateze turneul din Cipru.
„M\ simt mai bine. Stau `n
cas\ [i iau medicamente [i
sper s\ m\ al\tur echipei `n
cantonament“, a spus Radu.
Daniel Niculae
`nscrie din nou
pentru Auxerre
Atacantul rom=n Daniel
Niculae a marcat unicul gol al
forma]iei AJ Auxerre, `nvins\
cu scorul de 4-1 de Bordeaux,
s=mb\t\ seara, `n etapa a 20-
a a campionatului francez de
fotbal. Niculae, aflat la al
[aptelea s\u gol `n acest se-
zon, a deschis scorul `nc\ din
minutul 2, marc=nd cu capul
la centrarea polonezului
Jelen. Bordeaux a `ntors
rezultatul prin golurile mar-
cate de Cavenaghi (13, dup\
un penalty ratat, [i 52), Pla-
nus (40), Bellion (90^2).
Niculae a jucat tot meciul, iar
Gabriel Tama[ a intrat pe
teren `n minutul 65, `n locul
lui Lejeune.
Ultimul minut
dintr-un meci de
baschet din NBA se
va rejuca
NBA a anun]at vineri c\ va
decide rejucarea ultimelor 52
de secunde ale meciului din-
tre echipele Miami Heat [i
Atlanta Thrashers, disputat
pe 19 decembrie, dup\ o
gre[eal\ a tabelei de marcaj.
Aceast\ curioas\ decizie este
prima de acest gen adoptat\
de Campionatul profesionist
nord-american de baschet
(NBA) `n decurs de 25 de ani.
Miami Heat a f\cut o
reclama]ie dup\ `nfr=ngerea
suferit\ `n prelungiri la
Atlanta (117-111). ~naintea
viitorului lor meci la Atlanta,
programat pe 8 martie, cele
dou\ echipe se vor `nt=lni
pentru a disputa ultimele 51
de secunde [i 9/10 cu o tabel\
de marcaj care va ar\ta 114-
111 `n favoarea Atlantei.
Gre[eala a venit de la faptul
c\ tabela a `nregistrat a [asea
gre[eal\ personal\ a lui
Shaquille O’Neal, care l-a
eliminat automat pe juc\tor
de pe parchet. Conform NBA,
acest incident reprezint\ o
neglijen]\ din partea Atlantei,
care a fost condamnat\ [i la
plata unei amenzi de 50.000
de dolari.
Zidane vrea
s\ revin\ `n fotbal
Fostul mare juc\tor francez
Zinedine Zidane a declarat
`ntr-un interviu acordat ma-
gazinului „l’Equipe“ c\ „o
revenire `n fotbal l-ar aranja
foarte bine“, ad\ug=nd toto-
dat\ c\ nu [tie „`n ce
manier\“. „Atunci c=nd te
opre[ti, exist\ acea pauz\
care `]i face pl\cere. Dar la un
moment dat, `ncepi s\ sim]i
c\ `]i lipse[te ceva. M-ar
aranja s\ revin `n fotbal, dar
nu pot s\ v\ spun cum [i `n
ce manier\ pentru c\ nu
[tiu“, a explicat fostul c\pitan
al na]ionalei Fran]ei. a
Ion Cr\ciunescu, `n topul all-time al arbitrilor
Fostul mare cavaler al
fluierului rom=n Ion Cr\ciu-
nescu (foto) ocup\ locul 36
`ntr-un clasament al celor mai
buni arbitri din lume dup\
1987, publicat vineri de Fe-
dera]ia pentru Istoria [i Sta-
tistica Fotbalului (IFFHS), cu
sediul la Bonn.
Cr\ciunescu, al c\rui punct
culminant al carierei a fost fi-
nala Ligii Campionilor din
1995 (Ajax - Milan 1-0), a acu-
mulat 11 puncte [i se afl\ la
egalitate cu mexicanul Arturo
Brizio Carter, care a condus
[ase meciuri la CM 1994 [i CM
1998, germanul Herbert Fan-
del (arbitrul finalei Ligii Cam-
Optimism la Na]ional\
Oficialii Federa]iei Rom=ne de Fotbal, Florin
Prunea [i Miodrag Belodedici, au declarat c\
echipa na]ional\ de fotbal a Rom=niei are
[anse frumoase la turneul final EURO 2008.
De[i tricolorii au nimerit la
tragerea la sor]i a turneului
final al Campionatului Euro-
pean din Austria [i Elve]ia `n
cea mai grea grup\, cu Olan-
da, Fran]a [i Italia, oficialii
rom=ni cred cu t\rie c\ echi-
pa lui Pi]urc\ are [anse s\
mearg\ mai departe. Florin
Prunea, responsabilul cu re-
la]iile interna]ionale, a spus
c\ dore[te ca na]ionala Rom=-
niei s\ treac\ de faza grupe-
lor. „Na]ionala Rom=niei are
o echip\ care se poate bate de
la egal la egal cu orice forma-
]ie din lume. Av=nd `n vedere
c\ am ajuns cu Na]ionala la o
experien]\ lung\, noi ne pro-
punem s\ trecem de grupe,
apoi vom mai vedea noi“, a
spus Prunea. El a mai men-
]ionat c\ Victor Pi]urc\ meri-
ta un loc mai bun dec=t pozi-
]ia 18 `n clasamentul alc\tuit
de IFFHS. „Pi]urc\ a calificat
Rom=nia dup\ at=]ia ani la
un turneu final important,
dup\ ce tot el reu[ise ultima
dat\ aceast\ performan]\“, a
spus Prunea.
La r=ndul s\u, Miodrag
Belodedici a precizat c\ Ro-
m=nia a terminat pe primul
loc `ntr-o grup\ unde a avut
`n olandezi un adversar foarte
purternic. Apoi, dac\ ne g=n-
dim la stilul [i disciplina din
fiecare meci, putem s\ spu-
Oltchim, st\p=na Ligii
~n ultima etap\ din grupa D a
Ligii Campionilor, `n deplasare, Oltchim Rm.
V=lcea a `nvins cu scorul de 32-21 (10-12)
pe Buducnost Podgorica (Muntenegru).
Oltchim Rm. V=lcea a reu-
[it o victorie la pas cu forma]ia
Buducnost Podgorica, cu sco-
rul de 32-21 (10-12), `n depla-
sare, termin=nd cu [ase vic-
torii din [ase meciuri Grupa D
a Ligii Campionilor la handbal
feminin. Oltchim s-a aflat `n
avantaj `n prima parte a me-
ciului, chiar dac\ diferen]a a
fost minim\. Ap\rarea a fost
cea care s-a eviden]iat la am-
bele echipe, marc=ndu-se pu]i-
ne goluri [i din cauza gre[elilor
de ambele p\r]i. Oltchim a a-
vut prima oar\ avantaj de do-
u\ goluri, 5-3, `n min. 13, Bu-
ducnost a condus pentru pri-
ma oar\ `n minutul 21, cu 7-6,
pentru ca pe final de repriz\
gazdele s\ `[i m\reasc\ avan-
tajul chiar la trei goluri (12-9).
Golul lui Meiro[u, din ultimul
pionilor 2007, Milan - Liverpool
2-1), suedezul Bo Karlsson (fi-
nala Cupei Cupelor 19991,
Manchester United - Barcelona
2-1), englezul Graham Poll (fi-
nala Cupei UEFA 2005,
Sporting Lisabona - }SKA
Moscova 1-3) [i cu italianul
Roberto Rosetti (patru meciuri
la CM 2006). Pe primul loc al
ierarhiei se afl\ italianul Pier-
luigi Collina, cu 86 puncte, ur-
mat de germanul Markus
Merk, 65 puncte, danezul Peter
Mikkelsen, 62 p, etc. Ancheta
IFFHS a fost `nfiin]at\ `n 1987,
astfel c\ aici nu sunt inclu[i
cavalerii fluierului care au ofi-
ciat p=n\ `n acel an. (N.P.)
nem c\ avem [anse, a spus
Belodedici. ~n ceea ce prive[te
prezen]a tot mai numeroas\ a
fotbali[tilor str\ini `n campi-
onatul intern, Prunea a decla-
rat c\ acest aspect `i afecteaz\
pe juc\torii rom=ni, dar ei pot
s\ [i `nve]e mult din com-
portamentul sportivilor veni]i
din alte ]\ri, at=t pe terenul
de fotbal, c=t mai ales `n afara
lui. „Juc\torul rom=n are
multe de `nv\]at de la austra-
lieni, de la cei care au venit la
CFR Cluj, `n plan sportiv“.
~n continuare, Florin Pru-
nea a men]ionat c\ exist\ la
nivelul FIFA discu]ii pentru a
obliga echipele s\ foloseasc\
cel pu]in 6 juc\tori din ]ara
respectiv\. ~n alt\ ordine de
idei, pre]urile care se cer pe
juc\torii rom=ni nu sunt
reale, a mai spus Prunea.
Belodedici a men]ionat c\ fot-
bali[tii str\ini au o alt\ men-
talitate, sunt mai profesio-
ni[ti, joac\ cu mult\ pl\cere.
Craioveanul
Florin Costea,
surpriza lui Pi]urc\
Florin Costea, atacantul
echipei Universitatea Craio-
va, a fost convocat la echipa
na]ional\ de fotbal a Rom=-
niei, dup\ cum informeaz\
site-ul oficial al grup\rii din
minut, a f\cut ca la pauz\
Buducnost s\ aib\ avantaj de
numai dou\ goluri, 12-10.
Dup\ o repriz\ a doua de
vis, v=lcencele au reu[it s\ `n-
toarc\ scorul rapid `n partea
secund\ a disputei. Gazdele
au o c\dere [i nu marcheaz\
timp de 10 minute, primind `n
acest timp 7 goluri de la Olt-
chim (13-17, min. 40). Echipa
lui Tadici joac\ bine [i `[i
p\streaz\ un avantaj conforta-
bil pe tabel\, de la trei goluri
(15-18) `n sus. A fost p=n\ la
urm\ o victorie la 11 goluri di-
feren]\ (32-21), dup\ o repriz\
secund\ excelent\ pentru
campioana Rom=niei, cu o
men]iune special\ pentru t=-
n\ra de 19 ani Adriana Ga-
briela }\c\lie, autoare a [apte
goluri. Pentru Oltchim au ju-
AMICAL CU MOLDOVA PENTRU „TINERETUL“ LUI S|NDOI:
Echipa na]ional\ de tineret U-21 a Rom=niei va juca, luni, 4
februarie, un meci amical de fotbal cu selec]ionata similar\ a
Republicii Moldova, `n deplasare. Partida va fi prima dintr-o
serie de jocuri de preg\tire pe care fotbali[tii preg\ti]i de Emil
S\ndoi le vor sus]ine `n primele 5 luni ale anului 2008.
c\ Mutu [i compania vor trece de faza grupelor la EURO
B\nie. Fotbalistul {tiin]ei a
fost convocat `n premier\ la
na]ionala Rom=niei pentru
partida amical\ cu Israel, ca-
re va avea loc pe 6 februarie,
pe stadionul „Ramat Gan“ din
Tel Aviv.
Costea a evoluat `n 17 par-
tide din acest an competi]io-
nal [i a `nscris cinci goluri, fi-
ind desemnat de suporteri, cu
o majoritate cov=r[itoare, „ju-
c\torul turului“ la Universi-
tatea Craiova.
„Pentru mine este o veste
extraordinar\. Este un prim
cat: Lumini]a Dinu, Talida
Tolnai - Valeria Be[e (4), Ro-
xana Cher\scu, Raluca Ivan,
Narcisa Lecu[anu (1), Ramona
Maier (7), Oana Manea, Adina
Meiro[u (5), Adriana Nechita-
Olteanu (3), Ionela G=lc\-
Stanca (5), Adriana Gabriela
}\c\lie (7), Clara V\dineanu.
Antrenor: Gheorghe Tadici.
La finalul disputei din
Muntenegru, antrenorul Ta-
dici a declarat: „Asta e adev\-
rata fa]\ a Oltchimului! Am
ar\tat c\ dac\ se aplic\ regu-
lamentul [i arbitri sunt im-
par]iali, se poate juca handbal.
A fost o demonstra]ie de arbi-
traj a dou\ femei, s\ vad\ [i
arbitrii no[tri. Felicit fetele
pentru c\ au ar\tat un carac-
ter frumos, c\ nu se las\ c\l-
cate `n picioare niciodat\“.
~n clasamentul Grupei D
din Liga Campionilor, pe pri-
mul loc este Oltchim, cu 12
puncte, urmat\ de Viborg, 5 p
(din 5 jocuri), ambele calificate
`n faza urm\toare, Buducnost
- 3 pct [i Ferencvaros (5 jocuri)
Luni, 14 ianuarie 2008
Transferurile iernii:
Mazilu la Dnepr
[i Sepsi la Benfica
Dorit de Steaua [i Poli Ti-
mi[oara, Sepsi a ales Benfica
Lisabona, unde va `ncasa un
salariu de zece ori mai mare
dec=t la Bistri]a, 300.000 de
euro. N\scut pe 7 iunie 1986,
Laszlo Sepsi a `nceput fotbalul
mare la Media[, sub comanda
lui Ioan Ovidiu Sab\u, cel care
a avut curajul s\ `l titula-
rizeze `n Liga a II-a la 18 ani.
~n 2005 a ajuns la Rennes, `n
prima divizie francez\, dar an-
trenorul Ladislau Boloni nu
Oficialii federali au `ncredere
pas [i nu trebuie s\ dezam\-
gesc, voi face tot posibilul s\
confirm a[tept\rile. Nu m\
g=ndeam c\ se va `nt=mpla
acum, `ns\ speram c\ va veni
odat\ acest moment. Trebuie
s\ r\m=n cu picioarele pe
p\m=nt [i s\ demonstrez `n
continuare c\ merit s\ fiu se-
lec]ionat“, a declarat Florin
Costea.
Adrian Mititelu, patronul
Universit\]ii, a spus la r=n-
dul s\u: „M\ bucur pentru el
[i sper ca de acum s\ fie con-
vocat cu regularitate. El tre-
- 2 pct. Oltchim Rm. V`lcea `[i
va afla m=ine, la Viena, adver-
sarele din faza a doua a gru-
pelor `n Liga Campionilor.
„Galacticele“ vor fi `n urna
capilor de serie, al\turi de vice-
campioana Ungariei, ETO
Györ, de campioana Rusiei,
Zvezda Zvenigorod, [i de cea a
Austriei, Hypo Niederöstereich
Viena. ~n urna a doua se vor
afla Slagelse [i Viborg (Dane-
marca), Nurnberg (Germania),
Lada Togliatti (Rusia). Olt-
l-a folosit `n nici un meci din
campionat, ci doar `n Cupa
Fran]ei.
Transferul iernii este `ns\
trecerea lui Ionu] Mazilu de la
Rapid la Dnepr, `n Ucraina.
Mazilu va avea un salariu de
aproximativ 800.000 de dolari
pe sezon la liderul din Ucrai-
na, iar Rapidul va `ncasa, con-
form presei de specialitate, a-
proximativ 4 milioane de
dolari. a
buie s\ se preg\teasc\ serios
[i cu siguran]\ `n viitor va
ajunge un titular de drept `n
Na]ional\. Am primit o veste
foarte bun\, mai ales c\ eu
spuneam de c=nd l-am adus
de la V=lcea c\ va fi o reve-
la]ie, iar mul]i ziceau atunci
c\ am luat un juc\tor acci-
dentat pe via]\“.
Florin Costea este cel de al
treilea juc\tor de la Universi-
tatea Craiova convocat la
Na]ional\ `n ultimul timp,
dup\ Dorel Stoica [i portarul
Mircea Bornescu. a
chim va pica doar cu o forma]ie
din prima urn\ [i cu dou\ din
cea de-a doua. ~ntre cele dou\
nu se poate afla `ns\ Viborg, cu
care v=lcencele au jucat `n
prima faz\. Partidele vor avea
loc tur-retur, `n perioada 9 fe-
bruarie-16 martie 2008. Din
cele dou\ grupe formate, pri-
mele dou\ la finalul disputei
vor promova `n semifinalele
competi]iei. Oltchim are ca o-
biectiv o clasare pe podiumul
Ligii Campionilor. (D.T.)

Sport
Patinatorii rom=ni se preg\tesc de Europene
Roxana Luca [i Zoltan Kelemen au
c=[tigat ieri titlurile de campioni na]io-
nali ai Rom=niei la patinaj artistic, pe
anul 2008.
Roxana Luca, de la Clubul Sportiv
Forex Bra[ov, a ie[it `nving\toare la se-
nioare, cu 96,15 puncte, iar la seniori, pe
primul loc s-a situat Zoltan Kelemen, de
la Clubul Sportiv Miercurea Ciuc, cu
153,72 puncte.
Competi]ia junioarelor a revenit
Sabinei M\riu]a, Clubul Sportiv
Miercurea Ciuc, cu 84,18 puncte, iar la
Monica Niculescu
este ultima
juc\toare din
Rom=nia care a
reu[it calificarea
pe tabloul
principal la
Australian Open
{ase rom=ni la Australian Open
a La turneul care va debuta ast\zi la Melbourne sunt califica]i [ase tenismeni rom=ni
pe tabloul principal: doi la masculin [i patru la feminin a Elve]ianul Roger Federer,
favoritul num\rul 1, poate c=[tiga `n Australia al 13-lea Mare {lem din carier\ a
Juc\toarea rom=n\ de te-
nis Monica Niculescu s-a ca-
lificat pe tabloul principal al
turneului de tenis Australian
Open, primul de Mare {lem
al anului, dup\ ce a `nvins-o
`n jocul decisiv pe rusoaica
Ekaterina B`[kova, princi-
pala favorit\ a fazei prelimi-
nare, cu 6-1, 7-5.
~n primul tur, Niculescu o
va avea ca adversar\ o ju-
c\toare francez\ Camille
Pin, nr. 89 WTA. Astfel,
num\rul rom=nilor afla]i pe
tabloul principal la turneul
de la Melbourne ajunge la
Misiune imposibil\ pentru
voleibalistele tricolore
Na]ionala feminin\ de
volei a Rom=niei, preg\tit\
de b\c\uanul Florin Grap\
(foto), a plecat c\tre
Germania, acolo unde, la
Halle, se vor desf\[ura
calific\rile pentru partici-
parea la Jocurile Olimpice
de la Beijing, din acest an.
Echipa Rom=niei face parte
din grupa A, `mpreun\ cu
cele ale Croa]iei, Serbiei [i
Rusiei, `n vreme ce `n
cealalt\ grup\ (B) sunt in-
cluse reprezentativele
Olandei, Poloniei, Turciei [i
Germaniei. Primele dou\
clasate din fiecare grup\
vor juca apoi semifinalele
turneului, apoi `nving\toa-
rele din aceast\ penultim\
faz\ se vor `nfrunta `n
marea final\. Doar c=[tig\-
toarea turneului se va cali-
fica la Olimpiada din
China. A[adar, lupta va fi
una acerb\, miza fiind ex-
trem de mare. Din aceast\
cauz\, echipa Rom=niei va
avea o misiune extrem de
grea `n compania at=tor
echipe de valoare, putem
spune chiar imposibil\.
„Cel mai frumos vis al meu,
pentru anul `n curs, este cel
referitor la turneul de cali-
ficare din Germania, `ntre
echipele care se lupt\ pen-
tru a ajunge la Jocurile
Olimpice din China. Ar fi,
Luni, 14 ianuarie 2008
juniori, pe primul loc s-a clasat Vlad
Ionescu, Liceul cu Program Sportiv
Bra[ov, cu 101, 41 puncte.
Cristache Mitrea, secretarul general
al Federa]iei Rom=ne de Patinaj, a de-
clarat c\ Zoltan Kelemen a prezentat un
program bun, care `i d\ [ansa s\ intre `n
primii 20 la Europenele de la Zagreb:
Mai slab s-a prezentat Roxana Luca, dar
sper\m s\ `[i realizeze [i ea un loc `n
primele 24 la Europene, fapt care `i d\
dreptul s\ participe la Campionatele
Mondiale“.
[ase, doi la masculin, Andrei
Pavel [i Victor H\nescu, [i
patru la feminin, Raluca
Olaru, Edina Gallovits, So-
rana C=rstea [i Monica Nicu-
lescu.
Andrei Pavel `l are ca ad-
versar pe rusul Igor Andreev
(cap de serie nr. 31). Rusul a
c=[tigat singurul meci direct,
`n 2005, la Miami, cu 6-2, 6-1.
Victor H\nescu va juca `mpo-
triva francezului Paul-Henri
Mathieu (N. 23), cei doi
`nt=lnindu-se `n premier\.
La feminin, Edina Gallo-
vits are cel mai u[or meci, cu
`n caz c\
se va `n-
deplini vi-
sul, cea mai
frumoas\ per-
forman]\ din
cariera mea
de antrenor“, a
declarat Florin
Grap\. Califi-
c\rile se vor des-
f\[ura `n perioa-
da 15-20 ianu-
arie. Programul
din grupa A al Ro-
m=niei este urm\-
torul: m=ine - 15
ianuarie, cu Croa-
]ia (ora local\ 17.30,
la Bucure[ti ora
18.30), miercuri
- 16 ianuarie, cu
Serbia (ora local\
20.00, `n Rom=nia 21.00),
miercuri - 17 ianuarie, cu
Rusia (ora local\ 20.00, `n
Rom=nia 21.00). ~n final, s\
men]ion\m c\ Statele Uni-
te s-au calificat la turneul
olimpic de volei din cadrul
Jocurilor de var\ de la Bei-
jing, dup\ victoria ob]inut\
`n turneul de calificare
desf\[urat `n Porto Rico.
Echipa SUA a `ntrecut `n
final\ forma]ia Porto Rico
cu scorul de 3-0 (25-20, 25-
19, 25-20) [i [i-a adjudecat
biletul pentru JO din acest
an. (D.T.)
13
300 DE GOLURI PENTRU HOCHEI{TII STELI{TI: Steaua Bucure[ti este
campioana neoficial\ a sezonului regulat `n Liga Na]ional\ de hochei pe ghea]\,
cu 300 de goluri marcate `n 28 de partide. ~n ultimul s\u meci din sezonul regulat,
Steaua a `nvins pe SCM Bra[ov cu scorul de 10-2 (4-0, 3-1, 3-1), golul 300 fiind
semnat de ucraineanul Evgheni Pisarenko. Pe primul loc a terminat Steaua, cu 75
de puncte, urmat\ de HC Csikszereda, 72 p, [i SC Miercurea Ciuc, 66 p.
PE SCURT
Cristache Mitrea a subliniat c\ sur- Pugili[tii rom=ni
priza pl\cut\ a `ntrecerilor de la
Patinoarul „Mihai Flamaropol“ din a[teapt\ turneele de
Bucure[ti a fost reprezentat\ de
evolu]ia foarte bun\ a junioarei Sabina
calificare la
M\riu]a: „Dac\ era `n concursul se- Olimpiad\
nioarelor, spulbera pe toat\ lumea, dar Iulius Poczo (Dinamo), catego-
ea nu are acest drept, av=nd numai 12 ria 51 kg, este singurul boxer
ani [i jum\tate. Dar, este o speran]\ rom=n care particip\ la
pentru patinajul rom=nesc“. Campiona- turneul interna]ional de la
tele Europene de patinaj artistic vor a- Debrecen (Ungaria), progra-
vea loc la Zagreb, `n Croa]ia, `n perioada mat `ntre 15 [i 20 ianuarie,
20-27 ianuarie. a `nso]it de antrenorul s\u Ilie
Captari.
Dup\ cum se [tie, boxerii din
lotul na]ional se preg\tesc `n 5
centre regionale, `n vederea
particip\rii la cele 2 turnee de
calificare pentru JO 2008:
Pescara (24 februarie-3 mar-
tie) [i Atena (7-14 aprilie).
Boxerii care vor participa la
cele 2 turnee de calificare vor
fi stabili]i dup\ desf\[urarea
unei gale de selec]ie [i verifi-
care programat\ la Ploie[ti pe
26 ianuarie.
Roger Federer Cele 5 centre de preg\tire
se `ndreapt\ sunt Constan]a: Antrenor Ilie
spre al Dasc\lu, Ionu] Gheorghe (64
13-lea titlu de kg), Florentin Niculescu (60
kg); Mangalia: antrenor Petre
Mare {lem Mateescu, Paul Turcitu (57
kg); Bac\u: antrenor Relu
gura competi]ie pe care o Aura[, Constantin Paraschiv
avea `nscris\ `n program `n (48 kg), Traian Lupu (60 kg),
debutul actualului sezon. Constantin Bejenaru (81 kg);
Dac\ elve]ianul a dat asigu- C=mpulung: antrenor Mircea
r\ri c\ se afl\ la 100 la sut\
din punct de vedere fizic, se
Simon, R\zvan Cojanu (^91
kg); Hunedoara: antrenor Ilie
pune `ntrebarea dac\ nu va Captari, Iulius Poczo (51 kg),
fi, totu[i, afectat de lipsa de Cristian Ciocan (^91 kg).
acomodare cu „Plexicushion“,
o juc\toare care nu este `n cucereasc\ al 13-lea turneu noua suprafa]\ instalat\ pe
prima sut\, canadianca Ste- de Mare {lem, la apropiatul terenurile de la Melbourne Crosul de la
phanie Dubois. ~n schimb, Open Australia, care va Park. Edinburgh, c=[tigat
Prima prob\ o va da `n
Sorana C=rstea o va `nt=lni
pe s=rboaica Ana Ivanovic, a
debuta ast\zi la Melbourne,
fa]a argentinianului Diego de etiopieni
dar intr\ `n curs\ dup\ o
patra favorit\ a competi]iei, preg\tire redus\, din cauza Hartfield, un adversar, din Atle]ii etiopieni Kenesina
iar Raluca Olaru pe Nicole primul tur, pe care l-a elimi- Bekele [i Gelete Burka au
unui virus gastric, care l-a nat, tot `n primul tur, la
Vaidisova (Cehia), cap de se- determinat s\ nu joace nici o cucerit s=mb\t\ fiecare a treia
rie nr. 12. Toate cele patru Roland Garros `n 2006, dar victorie consecutiv\ `n crosul
partid\ anul acesta. adev\ratul test pare s\ fie cel
confrunt\ri feminine sunt Num\rul 1 mondial, scutit de la Edinburgh (Sco]ia).
premiere. din turul doi la Melbourne, A fost a treia competi]ie din
`n general de probleme de c=nd probabil va da piept cu calendarul Federa]iei
s\n\tate de c=nd se afl\ la francezul Fabrice Santoro, Interna]ionale de Atletism
Federer poate c=[tiga cel mai `nalt nivel, adic\ de 8 veteranul care a stabilit un Amator, dup\ crosurile de
al 13-lea Mare {lem ani, de c=nd nu a lipsit de la nou record de participare la s=mb\ta trecut\ desf\[utate
nici un turneu major, a tre- turnee de Mare {lem, lu=nd a la Belfast (Marea Britanie) [i
Tenismenul elve]ian Ro- buit s\ renun]e la demon- 62-a oar\ startul la o astfel de San Giorgio (Italia).
ger Federer va `ncerca s\ strativul de la Kooyong, sin- competi]ie. (Narcis P.) Kenesina Bekele a fost crono-
metrat pe distan]a de 9,3 km
`n 27 min 42 sec, fiind urmat
Pugili[tii profesioni[ti, mai buni dec=t amatorii de Zersenay Tadesse (Eritreia)
[i Eliud Kipchoge (Kenya) la
Lucian Bute, campion mondial IBF la ca- 4. Ciprian Apodaresei - medalie de argint, 01 sec. ~n continuarea clasa-
tegoria supermijlocie, a fost desemnat cel CE cade]i (CS „Alutus Litoral“ - CS Dinamo mentului masculin se afl\
mai bun pugilist rom=n din 2007, la pro- Bucure[ti) kenyanul Joseph Ebuya, tot la
01 sec, [i americanul Dathan
punerea Colegiului Central al Antrenorilor, 5. Stelu]a Du]a - medalie de aur - CE fem-
validat\ de Biroul Federal al FR de Box. inin senioare (CSM Buz\u) Ritzenhein la 14 sec.
Proba feminin\ a fost din nou
Pe lista celor mai buni 10 boxeri rom=ni din 6. R\zvan Andreiana - medalie de aur -
2007, primele 3 locuri sunt ocupate de pugili[ti CE cade]i (CS Dacia Mioveni) c=[tigat\ de Gelete Burka,
care a parcurs 6 km `n 19 min
profesioni[ti, `n frunte cu Lucian Bute urmat 7. Daniel B\dulescu - medalie de argint -
de Adrian Diaconu, challenger oficial al campi- CM cade]i (CS Dinamo Bucure[ti) 58 sec. Ea a fost urmat\ de
kenyenele Linet Masai la 15
onului mondial WBC la semigrea, [i Ionu] Ion 8. C\t\lin Gheorghe - loc V la CE cade]i
(Jo Jo Dan), campion nord-american (NABA) (CS Compet Ploie[ti - BC Stelic\) sec [i Vivian Cheruyiot, la 36
sec. Pe locurile 4 [i 5 au sosit
la welter. ~n clasament nu figureaz\ nici un 9. Lumini]a Turcin - medalie de bronz -
boxer din lotul na]ional de seniori. CE feminin senioare (CS Aluminiu Alro Stephanie Twell (Marea Brita-
nie), la 36 sec, [i unguroaica
Lista celor mai buni 10 boxeri rom=ni `n Slatina)
2007: 10. Lidia Ion - medalie de bronz, CE femi- Aniko Kalovics la 40 sec.
1. Lucian Bute Lucian - campion mondial, nin senioare (CSM C\l\ra[i)
versiunea IBF, la super-mijlocie Biroul federal al FR de Box a stabilit ca Carmen Amariei-
2. Adrian Diaconu (Interbox - Canada) adunarea general\ ordinar\ din 2008 s\
3. Jo Jo Dan - (Interbox - Canada) aib\ loc la Slatina pe 18 martie. a Lungu a reintrat pe
semicercul clujean
Marion Jones va intra dup\ gratii Sâmb\t\, `n etapa a 12-a a
Ligii Na]ionale de handbal
Fosta sprinter\ america- Unitatea penitenciar\ nu feminin, am consemnat
n\ Marion Jones, condamna- a fost `nc\ stabilit\, dar a- urm\toarele rezultate: Tomis
t\ vineri la [ase luni de `n- voca]ii fostei atlete ar dori ca Constan]a - Rapid 26-26, HCM
chisoare pentru c\ a min]it clienta lor s\-[i isp\[easc\ Roman - O]elul Gala]i 21-25,
`n leg\tur\ cu faptul c\ a u- pedeapsa `ntr-o `nchisoare „U“ Cluj - Cetate Deva 38-28,
tilizat steroizi pentru `mbu- din Texas, `n apropiere de HC Zal\u - HC Br\ila 26-22,
n\t\]irea performan]elor locuin]a sa. HCM Baia Mare - CSM Sf.
sportive, are termen p=n\ pe ~n luna octombrie 2007, Gheorghe 49-23. Celebrul
11 martie pentru a se pre- Jones a recunoscut c\ i-a meci, deja, dintre Rulmentul
zenta la penitenciar, conform min]it pe anchetatorii fede- Urban Bra[ov [i Oltchim Rm.
deciziei judec\torului. rali `n anul 2003, `n cadrul Vâlcea, `ncheiat cu scorul de
Jones, care va trebui s\-[i „afacerii Balco“, atunci c=nd 27-26 pentru juc\toarele de
isp\[easc\ o mare parte din a negat c\ ar fi utilizat sub- sub T=mpa, s-a disputat `n de-
pedeaps\ `nainte de a putea stan]e interzise. Ea a de- cinci medalii - trei de aur [i vans. De remarcat c\, dup\ 11
fi eliberat\ condi]ionat, poa- clarat c\ a folosit steroizi „`n dou\ de bronz - la JO de la ani, Carmen Amariei-Lungu a
te decide s\ intre la `nchisoa- mai multe r=nduri“, at=t Sydney, din anul 2000, pe evoluat din nou pentru „U“
re mai devreme de termenul- `naintea Jocurilor Olimpice care a trebuit s\ le returneze Cluj [i a `nscris 3 goluri `n
limit\ fixat de judec\torul de la Sydney, c=t [i dup\ a- anul trecut, dup\ izbucnirea poarta adversarelor. ~n clasa-
Kenneth Karas, care a dat ceast\ competi]ie. Marion scandalului de dopaj `n care ment, conduce Rulmentul
sentin]a vineri la New York. Jones a reu[it s\ cucereasc\ a fost implicat\. a Bra[ov, cu 22 puncte, urmat\
de Oltchim - 20 pct. (D.T.)
14 Luni, 14 ianuarie 2008

Timp liber

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
rug\ciuni pentru toat\ tre- ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
buin]a 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea diminea]\ diminea]\
de diminea]\ 06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
tropolitan\ din Ia[i) 10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
10.40 Cultural Express 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic 12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
16.05 Vecernia nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
17.05 Lumea de azi Ia[i)
tan\ din Ia[i)
19.30 Pagini de folclor românesc 18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\ 18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
20.05 Dialogurile TRINITAS 19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.30 Mapamond cre[tin 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Cuvântul care zide[te sear\ 20.30 Faptele credin]ei
22.30 Lumini pentru suflet 20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii:
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; 22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Rug\ciuni [i cânt\ri de - Acatistul zilei,
Miezonoptic\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 Armonii de veghe: - Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- 00.40 - Atlas biblic (r) - Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Lumini pentru suflet (r) 00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, - 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului
12.00, 14.00, 15.00, 16.00, românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
17.00, 19.00, 20.00; - 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00; {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00; 15
18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
7 1 7 12 4 4 1 10 7

9 2 5 4 3 1 7 8 6 5 2 5 2 9 3 9 17 8 11 4
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul trecut

6 1 4 2 7 8 5 3 9 8 10 11 13 6 4 10 14 5 15 18
Sudoku este un fel de 3 8 7 6 5 9 4 2 1
Aritmogriful este un gen enigmistic 1 2 3 4 2 1 2 5 4 2 6
rebus, dar numai cu 5 9 2 3 8 6 1 4 7 A A
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
1 4 3 9 2 7 8 6 5 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 9 3 6 3 6 6 1 4 7 3 11
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit 7 6 8 1 4 5 3 9 2 totdeauna aceea[i cifr\.
cu succes `n Statele 4 7 6 8 1 2 9 5 3 Careurile sunt `ntocmite
4 6 4 6 14 2 2 6 2 4 2
Unite, Noua Zeeland\ 8 5 9 7 6 3 2 1 4 de dl. Valentin PAS|RE
[i Croa]ia, iar `n Marea 4 5 2 5 5 4 2 9 6
Britanie este deja con- 2 3 1 5 9 4 6 7 8 A
siderat un fenomen. C A N D I L A P T
3 2 2 5 8
Completa]i careul de P A R O H I E
81 de p\tr\]ele cu cifre 3 6 5 I M P A R A T 2 16
cuprinse `ntre 1 [i 9, S I N O D
astfel `nc=t nici o cifr\ 7 3 1 R A C L A
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau 7 8 3 2 C O R
L
pe aceea[i coloan\. 2 1 9
Grila este `mp\r]it\ `n M I R
S O B O R
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
4 9 T O A C A
p\tr\]ele, iar fiecare 1 7 5 C R E S T I N
careu trebuie s\ P O R U N C I Pornind de la locul unde au fost uci[i cei 39 Cuv. P\rin]i ... (3 cu-
con]in\ cifrele de la 1 2 9 4 6 A S C U L T A R E vinte), pomeni]i `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
la 9, la fel, o singur\ 14 ianuarie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i
dat\. (Solu]ia 5 4 6 B
ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul trecut (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
num\rul de m=ine) 2 5 1

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal - Prima parte
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
09:10 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 Inova]ii (2005, f. s. doc., r,
ep. 9)
10:35 Pove]e pentru b\trâne]e
10:40 Cartea european\ (r)
11:10 F\r\ frontiere (r)
12:00 Teleenciclopedia (r)
13:00 Legenda lui Lobo (SUA,
1962, avent., ep. 1)
13:30 Bali (ep. 23)
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 10)
15:30 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 S\n\tate pentru to]i! -
Recuperearea `n afec]iunile
coloanei vertebrale
17:38 Pove]e pentru b\trâne]e
17:40 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show) - Suntem un
popor de[tept?
18:40 Patrula de mediu (2007)
18:45 Cu ochii’n 4 (2007) -
Reciclarea de[eurilor menajere
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Fa]\ `n fa]\ (2007)
20:45 Memorie final\
(Can.-Ger., 2004, S.F.)
22:35 Celebrit\]ile timpului t\u
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e a
08:00 C\pitanul Johnno (Aus., 07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 Co[mar `n ora[ul viselor 07:00 {tirile ProTv 07:00 Iubire f\r\ machiaj (2007, r)
1988, dram\, ep. 3) 07:30 La por]ile ceriului (SUA, 1999, ac]iune, I) 09:00 Omul care aduce cartea (r) 09:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii) 08:00 Memorialul durerii (doc., r) New York este ora[ul care nu 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! 11:00 ~mpotriva destinului (Mex.,
09:05 Liber pe contrasens (2007, 08:55 Cite[te cu mine! (r) doarme niciodat\. Dar somnul (Angl., 1994, f. doc., ep. 2005)
talk show) (r) 09:00 Minorit\]i (r) dispare definitiv când un 78) 12:00 Trupul dorit (SUA-Col.,
10:10 Tonomatul DP2 (divertis- cutremur le tulbur\ lini[tea.
09:30 Turneul Operei Comice ~n urma calamit\]ii mor o 10:00 Academia de poli]ie 2 2005, s)
ment) pentru copii `n India (r)
11:40 Verdict crim\ (SUA, 1984, s, mul]ime de oameni, via]a `[i (SUA, 1985, com., r) 14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
10:00 Dickens din Londra (Angl., schimb\ cursul, oamenii sunt 12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, lenov.) (r)
ep. 101) 1976, mini-s., r, ep. 13) terifia]i. Pentru a dep\[i mo-
1973, s) (r) 15:15 Destine furate (SUA, 2007,
12:35 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis- 11:00 Mozart [i Da Ponte (r) mentul, primarul ora[ului cu
ment, r) [eful pompierilor, care `n mod 13:00 {tirile ProTV s)
12:00 Jurnalul cultural (r) normal erau rivali politici, `[i
13:30 Dincolo de cântec (2007, di- 13:45 Doi cuscri de co[mar 17:30 Pove[tiri adev\rate
vertisment) (r) 12:30 Atlas (r) unesc for]ele pentru a salva ce
12:55 Cite[te cu mine! (r) se mai poate. (SUA, 2004, com.) (r) 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
14:00 Teleshopping
09:00 ~n gura presei (r) 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, (2006, s)
14:30 Omul `ntre soft [i moft 13:00 Intrarea actorilor (16) (r)
13:30 ARTdelenisme (’07, doc., r) 10:00 Concursul interactiv 1973, s, ep. 3151) 19:30 R\]u[ca cea urât\
(magazin cult.) (r)
14:00 Excentricii (2007, divertis- 11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ 17:00 {tirile ProTV 20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.) lenov.)
16:00 Jurnalul TVR (r) ment) (r) (SUA, 1995, f. s. avent.) 17:45 Happy Hour (2007, divertis-
14:30 De pe Arca lui Noe (1995, 12:00 Ora[ul promisiunilor (SUA, ment) 21:30 Pasiune (2007, dram\)
16:15 Jurnalul Euronews
doc. nat.) - Babirusa 2005, s) (r) 18:55 {tirile Sportive 22:30 Pove[tiri de noapte
16:30 Autostrada TVR
15:00 Cite[te cu mine! 13:00 Observator 19:00 {tirile ProTv (2007, divertisment) (15)
18:00 Jurnal Regional
15:05 Muzica - opere complete 13:45 Afacerea Hudsucker 20:30 Spune-mi c\ m\ iube[ti 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
18:40 Misterele din Sankt Pe-
tersburg (2006, s, ep. 70) 16:00 Identit\]i (doc., r) (SUA, 1994, com.) (r) (SUA, 2002, horror) 2006)
19:35 Replay 16:30 V... de la vizual (2007, di- 16:00 Observator 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
vertisment) (r) 22:30 {tirile ProTV
20:00 Stele de la Hollywood * 17:00 Biografia Jessic\i Savitch 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
17:00 Garantat 100% (show intal) Cu Amalia Enache [i Mihai
Pierce Brosnan (SUA) (SUA, 1995, dram\) lenov.) (r)
17:55 Istoria islamismului `n Codreanu
20:35 Dincolo de hart\ (doc.) 19:00 Observator 23:15 Prison Break (SUA, 2005, 02:00 Pove[tiri de noapte
Europa (2005, II)
21:30 Ora de [tiri (show intal) *Sport *Meteo s) - Bluff (2007, divertisment, r)
18:55 Jurnalul cultural
22:30 O plimbare pe lun\ 20:30 Autor necunoscut 00:15 Aproape de adev\r (SUA, 02:30 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
19:00 Muzica - opere complete (r)
(SUA, 1999, dram\) 21:45 Test de fidelitate (2007, re- 2005, s. poli]ist, ep. 11) ment) (r)
20:00 Domnu’ Trandafir
00:25 Replay (r) ality show) 00:55 Omul care aduce cartea (r) 03:30 Re]eta de acas\ (r)
21:00 ~napoi acas\ (Angl., 2006,
00:50 Autostopistul (Cu: Page 22:30 Observator
Fletcher, Nicholas s. com., ep. 2) 01:00 {tirile ProTv, cu Andreea
Campbell, Willem Dafoe, 21:30 Parol (2007, divertisment) 23:30 Nu deranja]i! Esca (r) Legend\:
Gary Busey, Fran]a, SUA, 21:45 Istoria literaturii (2007, doc.) (Hol.-Ger., 1999, thrill. ac].) 02:00 Spune-mi c\ m\ iube[ti
1983, ep. 1, 2) 22:00 Secretele arheologiei (2002, 01:30 Concurs interactiv (SUA, 2002, horror) (r) [tiri
01:45 Dracula 2000 doc.) - Piramidele Soarelui 02:30 Observator (r) 03:30 Prison Break (SUA, 2005, film artistic
(SUA, 2000, horror, r) a 22:30 Jurnalul cultural a 03:45 Autor necunoscut (r) a s, r) - Bluff a
 Luni, 14 ianuarie 2008 15
BIOGRAFIA JESSIC|I SAVITCH: Bazat\ pe cartea cu acela[i titlul, semnat\ de Gwenda Blair, pelicula „Almost Golden: The
Jessica Savitch Story“ urm\re[te via]a [i moartea prematur\ a prezentatoarei de [tiri NBC, Jessica Savitch. Sela Ward a
fost nominalizat\ la Premiul Emmy pentru modul `n care a interpretat rolul Jessic\i. Un personaj puternic controversat,
Jessica Savitch s-a bucurat de o ascensiune rapid\ `n lumea televiziunii, `n ciuda vie]ii personale agitate. A trebuit s\ aib\
loc un accident `n timpul unui jurnal televizat `n direct, pentru ca fa]ada, `n spatele c\reia se ascundea abuzul de alcool [i
droguri, s\ cad\ [i astfel o lume `ntreag\ s\ vad\ adev\rata fa]\ a lucrurilor. (Ast\zi, ora 17:00, Antena 1)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
Foto: „NONY“ BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Consilier juridic: Ana MANEA MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X ANUN} DE ANGAJARE
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Centrul Medical „Providen]a“
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
curs pentru luna urm\toare. scoate la concurs urm\toarele posturi:
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 - medic specialist alergologie;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ - medic specialist ginecologie;
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. - medic specialist diabet [i boli de nutri]ie;
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i - medic specialist pediatrie;
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de - medic specialist cardiologie;
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) - medic specialist oftalmologie;
- medic specialist stomatologie;
- medic specialist dermatologie;
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de - medic specialist reumatologie;
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne - asistent stomatologie;
- asistent generalist; Dosarele pot fi depuse la sediul din Ia[i, B-d
dul
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de - tehnician stomatologie; {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie),
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES - infirmier; p=n\ ast\zi, 14 ianuarie a.c., ora 15:00.
- instalator. Rela]ii suplimentare la tel/fax 0232.215.940.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe: CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A
PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ Sub deviza:

ZIUA 1 - 15.01.2007: Deplasare cu auto pe traseul Ia[i-

15-22 ianuarie 2008
Bucure[ti. Deplasare cu avionul pe ruta Bucure[ti-Israel
(aeroport Ben Gurion). Deplasare spre Ierusalim. Cazare
hotel 4*.
ZIUA 2 - 16.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre Bet-
leem. Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“. Mormântul
proorocului David. Ierusalim: Zidul de Vest, `nalt de
aproximativ 20 de metri [i lung de 30 de metri, este un loc
simbolic al puterii spirituale - cândva numit „Zidul
Plângerii“. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 3 - 17.01.2007: Mic dejun. Deplasare pentru vi-
zitarea obiectivelor: Muntele Scopus, pentru a vedea de
sus panorama Ierusalimului; Muntele M\slinilor:
Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica „Dominus Flevit“, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui
Iisus) [i Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul Mormânt. Cin\
[i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 4 - 18.01.2007: Mic dejun. Vizite: Hozeva, vizi-
tarea M\n\stirii „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfân-
tului Ilie Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam]; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale, scurt\ oprire. Deplasare spre
Ierusalim - cazare [i cin\.
ZIUA 5 - 19.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre: Lida
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe paraliticul Enea) [i
mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tur al
ora[ului Tel Aviv - cetatea Jaffa. Re`ntoarcere `n
Ierusalim, servire cin\.
ZIUA 6 - 20.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Afula, Nazaret, unde se vor vizita: biserica ortodox\ si-
tuat\ `n preajma Izvorului „BBuna Vestire“, de unde lua
ap\ Maica Domnului, biseric\ pictat\ de fra]ii Moro[anu
(români), `n anul 1977; biserica catolic\ a Bunei Vestiri
a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei Maicii
Domnului [i a Dreptului Iosif. Vizit\ `n satul Cana, unde
a avut loc prima minune din Galileea, transformarea
apei `n vin. Deplasare spre Muntele Tabor (identificat cu
Muntele Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), cu vizitarea
Bisericii Schimb\rii la Fa]\. Cazare [i cin\ `n ora[ul
Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 7 - 21.01.2007: Mic dejun. Ora[ul Tiberias,
Capernaum, regiune cunoscut\ ca t\râm sfânt, plin de
locuri cre[tine de pelerinaj. ~n aceste locuri, se vor vizita:
casa Sfân]ilor Apostoli Petru [i Andrei; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante mi-
nuni s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii
de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Râul Iordan, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos.
Cazare [i cin\ `n ora[ul Tiberias, la hotel 4*.
ZIUA 8 - 22.01.2007: Mic dejun. Deplasare spre ora[ul
Aco (Akka), unul dintre cele mai vechi ora[e din }ara
Sfânt\. Pelerinajul continu\ cu ora[ul Haifa. Deplasare
spre aeroportul Ben Gurion, de unde va decola avionul
spre Bucure[ti. Deplasare spre Ia[i.
Pre]: 810 euro ^ 250 lei (Supliment single: 150 de euro)
Pre]ul include: transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 7 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, asigurare medical\,
cheltuielile aferente ob]inerii vizei, preot `nso]itor, ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: Mesele suplimentare;
Folosirea autocarului dup\ orele 19.00; Bac[i[uri pentru
personalul hotelurilor ce car\ bagajele; Cheltuieli per-
sonale; Asigurarea medical\ - obligatorie.
Not\: Cazare `n hoteluri de 4* (categoria hotelurilor
este cea oficial\ pentru Israel). ~n func]ie de programul
festivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de participare, din mo-
tive de securitate, se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile sau `nlocui vizitarea unor obiective
prev\zute `n program. Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea sumei de 20 tips pen-
tru ghid [i conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\ - se
achit\ pe loc prestatorilor de servicii `n Israel.
Asigurarea medical\ nu este inclus\ `n pre], dar este
obligatorie.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefoanele: 0232/276.907; 0720/500.543
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropolitane)
Fax: 0232/276867
Website: www.centruldepelerinaj.ro
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ia-
litatea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
GR|DINI}A „B
BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
Buna Vestire“
„B
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
 CM
YK

16 Luni, 14 ianuarie 2008

„Luând foc por]ile templului [i, topindu-se, argintul a deschis repede drumul
Documentar fl\c\rilor… Când au v\zut c\ focul bântuia de jur `mprejur, iudeii [i-au pierdut
dintr-o dat\ vigoarea trupeasc\ [i curajul [i, prad\ constern\rii generale, nici
unul nu s-a gr\bit s\ st\vileasc\ focul sau s\-l sting\: `ncremeni]i, st\teau `n
picioare [i priveau.“ (Flavius Josephus, „R\zboaiele evreilor sau Istoria
distrugerii Ierusalimului“, Cartea a VI-a, cap. IV, 2).

Casa de rug\ciune a poporului evreu

Templul din Ierusalim nu a fost
pentru poporul evreu doar un
simbol al credin]ei lor `n
Dumnezeu sau locul suprem al
s\v=r[irii cultului public. Pe
muntele unde regele Solomon a
zidit pentru prima oar\ casa lui
Dumnezeu, evreii au considerat,
pe bun\ dreptate, c\ s\l\[luie[te
Duhul lui Dumnezeu, Care
vegheaz\, le ascult\ rug\ciunile [i
`i pov\]uie[te. Primul g=nd al
evreilor reveni]i acas\ dup\
re`ntemeierea statului evreu, pe 14
mai 1948, a fost reconstruirea
acestui l\ca[ de cult. Ini]iativa a
fost am=nat\ p=n\ `n zilele
noastre, din cauza conflictelor
ne`ncetate cu arabii musulmani,
care nici ast\zi nu s-au `ncheiat.

Centrul cultului `n ment de unitate religioas\

de {tefan timpul c\l\toriei
M|RCULE}
Primul l\ca[ de cult al
poporului ales, realizat du-
p\ cum ~nsu[i Iahve i-a
ar\tat lui Moise `n vedenie
(Ie[ire 19) a fost cortul
m\rturiei. Acesta, de[i era
creat pentru a putea fi
transportat pe timpul celor
40 de ani de pribegie `n
pustiul Egiptului, a servit
ca model pentru viitorul
templu din Cetatea Sf=nt\.
Cortul a fost construit `n
timpul unui popas mai
lung (Ie[ire 36-39), fiind
`mpodobit cu tot ceea ce e-
xista mai frumos `n tab\ra
evreilor: lemn de salcâm de
Sinai, ]es\turi scumpe, piei
lucrate [i aur.
CM
YK
Alc\tuit dintr-o curte
exterioar\ [i interiorul pro-
priu-zis, l\ca[ul de cult
avea `n curte jertfelnicul,
pe care se aduceau arderile
de tot, [i baia de aram\,
unde se sp\lau preo]ii pen-
tru a intra `n cort. Interio-
rul era `mp\r]it `n sfânta [i
sfânta sfintelor. Sfânta o-
cupa dou\ treimi din cort [i
`n ea se aflau jertfelnicul
t\mâierii, masa pâinilor
punerii `nainte [i sfe[nicul
cu [apte bra]e. ~n sfânta
sfintelor, desp\r]it\ de
sfânta printr-o perdea, se
afla cel mai sfânt dintre
toate obiectele cortului: chi-
votul legii. Semn al pre-
zen]ei lui Dumnezeu, cor-
tul m\rturiei era un ele-
pentru cele dou\sprezece
semin]ii ale poporului e-
vreu [i `n el slujeau preo]i
anume rândui]i pentru di-
ferite slujbe.
Furat de filisteni
Dup\ intrarea `n p\-
mântul f\g\duin]ei, cortul
m\rturiei, cu chivotul legii,
a fost a[ezat `n Cetatea
Silom (Isus Navi 19, 51), `n
partea central\ a }\rii
Sfinte, `n hotarele semin]i-
ei lui Efraim. Evreii se a-
dunau aici cel pu]in o dat\
pe an pentru aducerea de
jertfe, dar [i la marile s\r-
b\tori. Mai t=rziu, `n tim-
pul r\zboaielor cu filiste-
nii, chivotul legii, cortul [i
toate obiectele sale sunt lu-
ate de filisteni [i duse la
Nomva, o localitate din a-
propierea Ierusalimului,
Muntele din Ierusalim, unde a fost construit templul
adus `ntr-un nou cort al
m\rturiei pe Muntele Sio-
nului, evenimentul fiind o
adev\rat\ s\rb\toare. Mai
mult dec=t at=t, regele
prooroc a luat hot\r=rea de
a construi un templu, o
cas\ Dumnezeului Ceresc.
~ns\ Dumnezeu i-a trans-
mis prin proorocul Natan
c\ nu el va fi cel care va
zidi acest templu, ci fiul
s\u, Solomon (II Regi 7).
Misiunea lui David a fost
aceea de a preg\ti constru-
irea m\re]ului templu, re-
f\c=nd cetele preo]e[ti din
semin]ia lui Levi [i adu-
mentul a fost terminat du-
p\ numai [apte ani [i ju-
m\tate, `n 960 `. d. Hr., `n
luna a opta a anului. Zidit
pe coastele abrupte ale
Muntelui Moria, la nord-
est de Muntele Sion, tem-
plul era mult mai mare de-
c=t cortul m\rturiei. De[i
se p\stra `n mare parte in-
teriorul cortului, totu[i
templul avea, pe l=ng\ cele
dou\ mari `nc\peri, [i alte
camere, folosite de perso-
nalul angajat. Frumuse]ea
arhitecturii, aurul, bog\]ii-
le aduse, slujbele [i jertfele
oficiate au f\cut din podoa-
Babilonul [i a eliberat po-
porul evreu. ~n 538, primii
exila]i s-au `ntors `n ]ar\
cu vasele templului. Sub
conducerea preotului c\r-
turar Ezdra [i a lui Neemi-
a, paharnicul regelui per-
san Artaxerxe, zidurile Ie-
rusalimului [i templul sunt
reconstruite. Au urmat se-
cole `n care figura princi-
pal\ `n popor era cea a
marelui preot, care `nv\]a
poporul [i `l `ndemna s\-L
a[tepte pe Mesia.
Disp\rut `n anul 70
CM
YK

unde au r\mas `n timpul
regelui Saul (secolul al XI-
lea `. d. Hr.). Pedepsi]i cu
boli pentru furtul acestor
lucruri sfinte, filistenii au
`napoiat chivotul evreilor,
care a fost a[ezat `n Karia-
tiarim. Cortul a fost dus la
Gavaon, acolo oficiindu-se
cultul. Disp\rea, astfel,
simbolul unit\]ii poporului
evreu.
Preg\tirile pentru
construirea templului
~n timpul regelui David
(1000-961 `. d. Hr.) s-au re-
unit semin]iile evreie[ti,
Ierusalimul devenind capi-
tala statului, `n 1004 `. d.
Hr. Chivotul legii a fost
n=nd, cu ajutorul poporu- ba Ierusalimului cel mai M=ntuitorul a mers de
lui, aur pentru plata mate- vizitat loc al }\rii Sfinte. mai multe ori la templu,
rialelor necesare. unde `nv\]a mul]imea, du-
Al doilea templu p\ cum citim `n Noul Tes-
Construit `n tament. El a alungat co-
~n anul 587 `. d. Hr., re- mercian]ii de aici [i a criti-
doar [apte ani gele babilonian Nabucodo- cat nelegiuirile [i f\]\rnicia
De[i nu a construit tem- nosor a devastat Iudeea, clerului. La r\stignire, ca-
plul `n timpul domniei sale iar templul a fost ars. Iu- tapeteasma templului s-a
ca rege al evreilor, David a deii au fost deporta]i `n cr\pat `n dou\, profe]ind
primit de la Dumnezeu Babilon, unde au stat 50 de parc\ ceea ce s-a `nt=mplat
toate indica]iile privitoare ani. ~n 539 `. d. Hr., Cirus, `n anul 70, c=nd templul a
la arhitectura [i folosin]a regele per[ilor, a cucerit disp\rut definitiv. a
templului. Acestea infor-
ma]ii le-a transmis fiului
s\u, Solomon, care, bucu-
r=ndu-se de pace [i av=nd
la dispozi]ie materialele
str=nse, `n anul al patrulea
al domniei lui peste Israel
(aprilie/mai 967) a `nceput
s\-l construiasc\. Monu-

Al doilea templu - desen realizat de arhitectul

Manuscris vechi din „Antichit\]i iudaice“,
de Iosif Flaviu. Aceasta este prima
edi]ie a transcrierii latine, tip\rit\ la doar
14 ani dup\ Biblia lui Guttemberg
O piatr\ (2,43x1 m) cu o inscrip]ie evreiasc\,
francez Charles Chipiez, `n secolul al XIX-lea
excavat\ de arheologul Benjamin Mazar, `n
sudul Muntelui Templului, despre care se
crede c\ provine din cel de-al doilea templu

Viziunea cosmic\
asupra templului
Pe l=ng\ m\rturiile
biblice, mai exist\ [i alte
dou\ surse istorice impor-
tante din care afl\m in-
forma]ii despre Templul
de la Ierusalim. ~mpru-
mut=nd viziunea religi-
oas\ iudaic\, Filon [i Iosif
Flaviu au interpreta t
fiecare parte a templului
ca un simbol divin. Astfel,
structura templului face
parte din descoperirea
f\cut\ de Dumnezeu lui
Moise, pe Muntele Sinai,
unde a primit „tablele
legii“. Coloanele de la in-
trarea `n templu sim-
bolizau puterea lui Dum-
nezeu [i for]a Lui crea-
toare. ~n viziunea lui So-
lomon [i a poporului e-
vreu, templul `nchipuia [i
prefigura cosmosul. Cele
trei p\r]i constructive, simbolism, descriind tem-
sf=nta sfintelor, sf=nta [i plul cosmic. El a comparat
pridvorul, reprezentau ce- cerul cu sf=nta sfintelor [i
le trei elemente funda- obiectele din templu cu
mentale ale Crea]iei: ce- astrele. Chivotul legii
rul, p\m=ntul [i apa. Iosif simboliza astrele, stelele
Flaviu, vorbind despre [i planetele; cele dou\ la-
semnifica]ia cosmic\ a turi ale sale erau cele
templului, arat\ cum dou\ echinoc]iuri, iar cele
„chivotul legii, cu elemen- patru inele de aur, cu care
tele lui sacre, simboliza era prins la capete, erau
natura universului. Filon cele patru anotimpuri. Cei
din Alexandria a dezvol- doi heruvimi reprezentau ~n zilele noastre se mai p\streaz\ o ruin\
tat `n operele sale acest cele dou\ emisfere. numit\ „Zidul Pl=ngerii“, unde evreii se roag\
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 15 ianuarie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 10 (911) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

CALEA PELERINULUI ECONOMIC REPORTAJ

Secole de liturghie ~nc\ trei zile Vorona, comuna

`n cea mai pentru alegerea cu cei mai mul]i
veche biseric\ fondului pentru campioni
din România pensii private na]ionali la oin\
PAGINA 16 PAGINA 5 PAGINA 6

P. P. Carp, „cavalerul
drept\]ii m=ncate de lupi“ ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
Continu=nd voiajul nostru printre vechi locuri [i zidiri ie[ene cu implica]ii `n istoria
na]ional\, ast\zi ne vom opri la „casa cavalerului drept\]ii m=ncate de lupi“, cum se ~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
numea odinioar\ str\vechea [i bogata gospod\rie a familiei Carp. Ocupa o postat\ difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
de deal `ntins\ `ntre col]ul ce-l f\cea Bulevardul Copoului cu uli]a ce purta din ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
vechime numele Carp (`nlocuit acum cu Garabet Ibr\ileanu), pogora c\tre valea abona la „Ziarul Lumina“ pentru
Bahluiului [i se oprea la col]ul str\zii P\curarilor, din care de]inea, de asemenea, o luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
bun\ bucat\. Imensa a[ezare cu un conac str\vechi, `n uli]a Carp, [i altul mai nou, `n exemplar de 1 leu contractat prin
P\curari (la num\rul 10, acum), cuprindea mai multe case risipite prin gr\dina cu o abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
p\dure de nuci, meri, perji, scoru[i [i seme]i stejari. Locul lor `l ocup\ acum
a[ez\m=ntul Spitalului CFR. ~n a[ezarea aceasta b\tr=neasc\ a tr\it faimosul junimist Pre]ul unui pachet
Petrache P. Carp sau P. P. Carp, cum `i ziceau amicii. Via]a sa de tribun activ `n anii trimestrial
cuceririi independen]ei [i figura sa important\ pentru cultura [i politica rom=neasc\ la „Ziarul Lumina“ [i
i-au `ndemnat pe mul]i dintre str\bunici s\-l pomeneasc\ `n discu]iile lor, iar c=nd „Lumina de Duminic\“:
urcau dealul Copoului, s\ priveasc\ lung acareturile de pe vremea vie]uirii sale. 60 lei (RON) cu toate
Lu=ndu-ne dup\ d=n[ii, a[a vom proceda [i noi, ascult=ndu-le istorisirile. taxele po[tale incluse.
Continuare `n paginile 8-9

angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 15!

RELIGIOS
MUZEU DEDICAT ARHIEPISCOPU-
LUI CHIRURG LUCA DE TA{KENT:
Duminic\, 13 ianuarie, la
Tambov, `n Siberia, a fost deschis
muzeul dedicat de]inutului
Gulagului sovietic, arhiepiscopul
Luca Voino-Iasene]ki, de la a
c\rui na[tere, `n anul 2007, s-au
`mplinit 130 de ani. ~ntre
1944-1946, acesta a activat `n ca-
litate de chirurg-consultant `n
spitalele din Tambov, timp `n
care conducea [i eparhia.
Pagina 3

POZA ZILEI
Cercet\torii au reu[it s\ creeze `n
laborator o inim\ care pulseaz\,
pornind de la organul unui cobai
mort [i celule cardiace de la pui de
cobai nou-n\scu]i. „Ideea ar fi de a
dezvolta vase sangvine sau organe
transplantabile create pornind de
la propriile celule ale bolnavului“,
a explicat Doris Taylor (foto), de la
Universitatea din Minnesota, SUA,
unul dintre autorii studiului. a
2007 a fost un an dificil pentru agricultur\
Anul 2007 a fost unul di-
ficil pentru administra]ia
agricol\ din Rom=nia din
cauza aplic\rii unor noi re-
guli odat\ cu aderarea la
Uniunea European\, dar [i
din cauza fenomenelor ex-
treme care au afectat puter-
nic nu numai produc]ia agri-
col\, ci [i fermierii, consider\
ministrul Agriculturii [i Dez-
volt\rii Rurale, Dacian Cio-
lo[. „Din punctul de vedere al
administra]iei agricole, anul
2007 a fost unul dificil pen-
tru c\, fiind primul an `n
care a trebuit s\ aplic\m noi
Micii afaceri[ti sfideaz\ mafia sicilian\
Mafia sicilian\, cunoscut\
sub numele de Cosa Nostra,
care a contat `ntotdeauna `n
„afaceri“ pe teama de ruin\
sau de moarte a „partenerilor“,
se confrunt\ de c=teva luni cu
o „rebeliune“ care nu `nceteaz\
s\ se extind\ printre antre-
reguli dup\ intrarea `n Uni-
unea European\, probabil c\
ne-am `mpotmolit pu]in, la
prenorii sicilieni: ace[tia re-
fuz\ s\-[i mai pl\teasc\ „im-
pozitele“ cerute de sindicatul
crimei pentru a fi l\sa]i `n
pace s\-[i desf\[oare afacerile,
informeaz\ AP. Mi[carea a
debutat `n 2004, c=nd un grup
de tineri care inten]ionau s\
un moment dat, `n func]io-
narea agen]iilor de pl\]i [i
acest lucru a `nt=rziat ajun-
deschid\ o cafenea au umplut
zidurile ora[ului Palermo cu
afi[e `n care declarau c\ „un
popor `ntreg care pl\te[te
pizzo (taxa cerut\ de mafie)
este un popor f\r\ demnitate“.
~n prezent, site-ul web intitu-
lat „Addiopizzo“ a str=ns `n ju-
gerea subven]iilor la agricul-
tori. Pe de alt\ parte, din ex-
perien]a acumulat\ `n 2007
vom reu[i `n 2008 [i `n anii
care vin s\ facem `n a[a fel
`nc=t lucrurile s\ mearg\
mai repede“, a declarat mi-
nistrul Agriculturii, pentru
un post de televiziune. Ciolo[
a men]ionat [i seceta din
2007, care a obligat adminis-
tra]ia s\ g\seasc\ solu]ii
pentru a nu pune `n pericol
produc]ia agricol\ din 2008.
Principalul obiectiv pentru
2008 este, `n opinia minis-
trului Agriculturii, ameliora-
rea func]ion\rii institu]iilor
ministerului. a
rul s\u peste 230 de antre-
prenori care sfideaz\ deschis
Cosa Nostra, priv=nd orga-
niza]ia de una dintre sursele
lor de venit cele mai stabile.
„Salariile“ lunare pe care le
pretinde mafia sunt de circa
2.000 de euro, plus o lun\ su-
plimentar\ cu titlul de bonus
de Cr\ciun. a
SOCIAL
REGINA ANA, V+NZ|TOARE
~NTR-UN MAGAZIN DIN NEW YORK:
Regina Ana, so]ia Regelui Mihai
I, a povestit `nt=mpl\ri inedite
din via]a sa [i a so]ului, legate de
momentul `n care l-a cunoscut.
Regina Ana a acordat TVR un in-
terviu, `n premier\.
Pagina 4
VACCINAREA ANTIGRIPAL| VA
CONTINUA: Potrivit unui comuni-
cat remis ieri de Ministerul
S\n\t\]ii (MS), campania de vac-
cinare gratuit\ a popula]iei
`mpotriva gripei va continua [i `n
lunile ianuarie [i februarie, pen-
tru a evita o eventual\ pandemie
`n aceast\ perioad\. Vaccinul va
fi administrat `n primul r=nd ca-
tegoriilor cu risc crescut, ca [i `n
lunile precedente ale campaniei.
Pagina 11
EXTERN
IRAK - RADICALII {II}I {I SUNI}I
SE ALIAZ| PENTRU A CONTROLA
}ARA: For]ele politice ostile SUA
se aliaz\ `n Irak. Na]ionali[tii
[ii]i [i suni]i `[i dau m=na pentru
a controla petrolul [i a sc\pa de
americani. Guvernul moderat de
la Bagdad ar putea s\ cad\ `n
orice moment.
Pagina 7

CM
YK
2 Mar]i, 15 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXX)
Conciliul I Vatican
(1869-1870) (III)
Pentru a face s\ creasc\
prestigiul papalit\]ii, ame-
nin]at de ac]iunea na]io-
nali[tilor italieni care lup-
tau pentru desfiin]area
statului papal [i pentru
unitatea Italiei, papa Pius
IX (1846-1878) proclam\
la 8 decembrie 1854, f\r\
convocarea conciliului,
prin enciclica Inefabilis
Deus dogma „Imaculata
concep]ie a Sfintei Fecioa-
re Maria“, prin care se
afirm\ c\ Fecioara Maria
s-a n\scut f\r\ p\catul
str\mo[esc. Deoarece
aceast\ dogm\ nu este de
acord cu `nv\]\tura [i
tradi]ia vechii Biserici
cre[tine, dintotdeauna
Biserica Ortodox\ a
comb\tut-o. ~ns\ nu doar
teologii ortodoc[i au
comb\tut aceast\
`nv\]\tur\, ci [i `n sânul
catolicismului au fost
teologi celebri ca Bernard
de Clairvaux (†1153) [i
Toma d’Aquino (†1274).
~ns\ ac]iunea de dez-
voltare a influen]ei pa-
palit\]ii asupra `ntregii
lumi catolice a continuat
la Conciliul I Vatican,
care, `n [edin]a a patra din
18 iulie 1870, a proclamat
dogma primatului papal [i
a infailibilit\]ii papale `n
materie de credin]\ [i
moral\. ~nc\ din prima
jum\tate a secolului al
XIX-lea, unii teologi mer-
geau foarte departe cu re-
spectul lor fa]\ de pap\,
`ncât J. de Ma`stre (†1821),
filosof religios, sus]inea c\
f\r\ pap\ nici n-ar fi posi-
bil\ credin]a [i ordinea so-
cial\. Al]i teologi romano-
catolici, pentru a m\ri
prestigiul papei, puternic
zdruncinat de schimb\rile
revolu]ionare din secolul
al XIX-lea, au preg\tit un
material pentru sus]inerea
dogmei infailibilit\]ii pa-
pale [i a[teptau doar con-
vocarea unui conciliu care
s-o proclame. ~ntr-o astfel
de atmosfer\, la 6 febru-
arie 1869, `n revista „Ci-
vitta Cattolica“, condus\
de iezui]i, a ap\rut o core-
sponden]\ francez\ din
Roma, `n care se spunea
c\ credincio[ii catolici din
Fran]a ar primi cu onoare
proclamarea infailibilit\]ii
pontificale. Convocarea
Conciliului I Vatican a fost
convocat de papa Pius IX,
f\r\ s\ se spun\ precis c\
acest lucru se face pentru
proclamarea „infailibilit\-
]ii papale“. Papa afirma c\
scopul conciliului este, pe
de o parte, lupta contra ra-
]ionalismului [i a materia-
lismului, pe care a urm\-
rit-o de la `nceputul ponti-
ficatului s\u, iar pe de al-
t\ parte Conciliul va c\uta
s\ realizeze adaptarea le-
gisla]iei biserice[ti la pro-
fundele schimb\ri care au
avut loc dup\ Conciliul de
la Trident (1545-1547;
1551-1552; 1562-1563).
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
EDI}IA FACSIMILAT| A MANUSCRISELOR EMINESCIENE: La 15
ianuarie 2005 a fost lansat primul volum al edi]iei facsimilate a
manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române, urm=nd
ca la aceea[i dat\ `n urm\torul an, la Biblioteca Academiei, s\ fie
prezentate urm\toarele cinci volume ale edi]iei.
EVANGHELIA ZILEI
Cât\ r\bdare trebuie s\ avem?
Iisus a spus: „~[i vor pune mâinile pe Care este limita r\bd\rii? Oare cum
voi [i v\ vor prigoni, dându-v\ `n sina- po]i fi r\bd\tor când e[ti umilit [i dis-
gogi [i `n temni]e, ducându-v\ la pre]uit de [eful ierarhic, când e[ti bârfit
`mp\ra]i [i la dreg\tori, pentru numele [i acuzat pe nedrept de colegii de servi-
Meu. {i va fi vou\ spre m\rturie. Pune]i ciu, când e[ti furat de cei pu[i s\-]i apere
deci `n inimile voastre s\ nu gândi]i de drepturile? Oare cuvintele Mântuito-
mai `nainte ce ve]i r\spunde; c\ci Eu v\ rului s\ le ad\ug\m la capitolul ideal?
voi da gur\ [i `n]elepciune, c\reia nu-i Nimeni nu trebuie s\-]i calce `n picioare
vor putea sta `mpotriv\, nici s\-i r\s- statutul de om. ~n orice situa]ie trebuie
pund\ to]i potrivnicii vo[tri. {i ve]i fi s\ se ]in\ seama de demnitatea per-
da]i [i de p\rin]i [i de fra]i [i de neamuri soanei. Un muncitor umilit nu va fi
[i de prieteni, [i vor ucide dintre voi. {i un muncitor mai bun, un coleg jignit nu
va fi un coleg mai bun. Din cele ale vie]ii
ve]i fi urâ]i de to]i pentru numele
de zi cu zi vedem c\ `n unele situa]ii
Meu. {i p\r din capul vostru nu va pie-
r\mânem uimi]i de cât\ r\bdare poate
ri. Prin r\bdarea voastr\ ve]i dobândi avea un om. ~n fragmentul evanghelic
sufletele voastre.“ (Luca 21, 12-19)
de ast\zi, Domnul Hristos face referire
la r\bdarea de care trebuie s\ d\m
*** dovad\ atunci când suntem jigni]i din
cauza numelui lui Iisus Hristos. Tot ce
Fragmentul evanghelic de ast\zi se `ndur\m pentru El este pentru mân-
`ncheie cu urm\toarele cuvinte, rostite tuirea noastr\. Martirii [i mucenicii ne
de Domnul nostru Iisus Hristos: „Prin sunt exemple de r\bdare [i de mântuire.
r\bdarea voastr\ ve]i dobândi sufletele (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
voastre“. Oare cât\ r\bdare s\ avem? P|DURARU, Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM supra untdelemnului, rostind de fiecare teze toat\ lucrarea diavoleasc\ cea vi-
dat\: „~n numele Tat\lui [i al Fiului [i clean\. Amin“. Unul dintre cre[tini care
Ce con]ine r=nduiala sfin]irii casei (I) al Sf=ntului Duh“, apoi se roag\ lui
Dumnezeu s\ trimit\ peste untdelemn
va locui `n acea cas\ va purta vasul cu
ap\ sfin]it\, `nso]indu-l pe preot.
Mai `nt=i, preotul va s\v=r[i slujba pe Hristos Domnul „s\ binecuv=nteze „harul Preasf=ntului S\u Duh [i s\-l Dup\ ce a stropit peste tot, preotul
sfin]irii apei. Apoi va rosti o rug\ciune casa, „s\ `nt\reasc\ cu frica Sa pe cei ce sfin]easc\ pentru a fi spre sfin]irea locu- ia un be]i[or `nf\[urat la un cap\t cu
`n care se roag\ lui Dumnezeu „s\ p\- vor locui `n ea [i s\-i p\zeasc\ nev\- lui [i a casei ce s-a zidit pe el [i spre vat\ sau bumbac, `l `nmoaie `n untde-
zeasc\ nev\t\ma]i de toat\ r\utatea pe t\ma]i de cei potrivnici“. Tot `n aceast\ alungarea tuturor puterilor celor lemnul sfin]it [i `nsemneaz\ pere]ii tu-
cei ce voiesc a locui `n casa cea nou\, s\-i rug\ciune, preotul se roag\ lui Dumne- potrivnice [i a b=ntuielilor diavole[ti“. turor camerelor cu semnul Sfintei Cru-
binecuv=nteze pe d=n[ii [i locuin]a lor [i zeu „s\ binecuv=nteze [i s\ `nmul]easc\ ~n continuare, `nmuind busuiocul `n ci, zic=nd: „Se binecuv=nteaz\ casa
s\ p\streze totdeauna via]a lor neb=n- toate bun\t\]ile“ din casa care urmeaz\ ap\ sfin]it\, preotul strope[te casa cu aceasta, prin ungerea cu acest unt-
tuit\ de r\ut\]i, d\ruindu-le cu `ndes- a fi sfin]it\. agheazm\, merg=nd prin toate camere- delemn sfin]it, `n numele Tat\lui [i al
tulare toate bun\t\]ile spre folos...“ Urmeaz\ momentul sfin]irii unt- le, [i zic=nd: „~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh. Amin“.
Urmeaz\ o alt\ rug\ciune pe care preo- delemnului, `n cadrul c\ruia preotul Fiului [i al Sf=ntului Duh, prin stropi- (Rubric\ realizat\ de pr. Gheorghe
tul o roste[te `n tain\ [i prin care roag\ face semnul Sfintei Cruci de trei ori dea- rea cu aceast\ ap\ sfin]it\, s\ se dep\r- MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
care s-a mai numit [i Coliba-
[ul; a Sfântului Mucenic Pan- 158 de ani de la
sofie [i a [ase sfin]i p\rin]i din
pustiu. na[terea poetului
na]ional Mihai
Mâine, Biserica serbeaz\ Eminescu
`nchinarea cinstitului lan] al
Sfântului Apostol Petru. Mihai Eminescu s-a n\s-
cut la 15 ianuarie 1850 la I-
~n ziua de pote[ti, al [aptelea dintre cei
unsprezece copii ai c\mi-
15 ianuarie, istoria narului Gheorghe Eminovici,
consemneaz\: provenit dintr-o familie de
]\rani români din nordul
a 1568: a murit Nicolaus Moldovei, [i al Raluc\i Emi-
Olahus, umanist [i istoric de novici, fiic\ de stolnic din
origine român\, arhiepiscop Jolde[ti.
de Esztergom [i guvernator al Copil\ria a petrecut-o la
Ungariei (n. 1493) Boto[ani [i Ipote[ti, `n casa
a 1622: s-a n\scut Molière p\rinteasc\ [i prin `mpre- Berlin. Junimea i-a acordat
(Jean–Baptiste Poquelin), jurimi, `ntr-o total\ libertate o burs\ av=nd condi]ia s\-[i
dramaturg [i actor francez (d. de mi[care [i de contact cu ia doctoratul `n filozofie. A
1673) oamenii [i cu natura, stare urmat cu regularitate dou\
a 1886: a murit Amilcare evocat\ cu adânc\ nostalgie semestre, dar nu s-a prezen-
Ponchielli, compozitor, organ- `n poezia de mai târziu tat la examene.
ist, dirijor [i pedagog italian, („Fiind b\iet…“ sau „O, S-a re`ntors `n ]ar\, tr\-
profesorul lui Puccini (n. r\mâi“). ind la Ia[i `ntre 1874-1877.
1834) ~ntre 1858 [i 1866, a ur- A fost director al Bibliotecii
a 1894: s-a n\scut Ecate- mat cu intermiten]e [coala Centrale, profesor suplini-
rina Teodoroiu, „eroina de la la Cern\u]i. A urmat clasa a tor, revizor [colar pentru ju-
Jiu“ c\zut\ `n luptele de la III-a la „Nationale Haupts- de]ele Ia[i [i Vaslui, redac-
M\ra[e[ti (d. 1917) chule“ din Cern\u]i, fiind tor la ziarul „Curierul“ de
a 1929: s-a n\scut Martin clasificat al 15-lea `ntre 72 Ia[i. A publicat `n „Convor-
Luther King, laureat al Pre- de elevi. A terminat clasa a biri literare“.
miului Nobel pentru Pace, cu- IV-a, clasificat al 5-lea din ~n 1877 s-a mutat la Bu-
noscut militant pentru ap\ra- 82 de elevi, dup\ care a f\- cure[ti, unde pân\ `n 1883 a
rea drepturilor civile ale popu- cut dou\ clase de gimnaziu. fost redactor, apoi redactor-
Cuviosul Pavel Tebeul monahism [i a intrat `ntr-o la]iei de culoare, asasinat la 4 1866 este anul primelor [ef (`n 1880) la ziarul „Tim-
pe[ter\, unde [i-a petrecut aprilie 1968 manifest\ri literare ale lui pul“. A desf\[urat o activi-
Originar din Egipt, din Te- restul vie]ii (tradi]ia spune c\ a 1937: a murit Anton Hol- Eminescu. ~n 12/24 ianuarie tate publicistic\ excep]iona-
ba de Jos, Cuviosul Pavel a a tr\it 130 de ani). Auzind de ban, prozator român (n. 1902) moare profesorul de limba l\, care i-a ruinat `ns\ s\-
tr\it `n secolul al III-lea. ~n via]a lui `mbun\t\]it\, Cuvio- a 1955: a murit Yves Tan- român\ Aron Pumnul. Ele- n\tatea. Acum a scris mari-
timpul unei persecu]ii `mpotri- sul Antonie cel Mare l-a c\utat guy, pictor francez suprarea- vii scot o bro[ur\, „L\cr\- le lui poeme (seria „Scrisori-
va cre[tinilor, aflând inten]ia [i s-a mirat de locul anevoios list (n. 1900) mioarele `nv\]\ceilor gim- le“, „Luceaf\rul“, etc.).
cumnatului s\u de a-l pâr` `n care tr\ia Cuviosul Pavel. a 1974: a murit Ovid Cale- nazi[ti“, `n care apare [i po- ~n data de 15 iunie 1889,
dreg\torului c\ este cre[tin, Tot `n aceast\ zi, Biserica doniu, poet român (n. 1914) ezia „La mormântul lui `n jurul orei 3 diminea]a, poe-
Pavel a fugit `n mun]i. Aici [i-a face pomenirea Cuviosului a 1994: a murit Damian U- Aron Pumnul“ semnat\ M. tul a murit `n sanatoriul doc-
descoperit dragostea pentru Ioan cel s\rac pentru Hristos, reche, poet român (n. 1935) a Eminoviciu, privatist. torului {u]u din strada
Din 1866 pân\ `n 1869, a Plantelor, Bucure[ti. Ziarul
pribegit pe traseul Cern\- „Românul“ anun]a ziua ur-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a u]i-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bu- m\toare la [tiri: „Eminescu
cure[ti. De fapt, sunt ani de nu mai este“. ~n 17 iunie
Despre blânde]e – Las\ m\car una, ca s\ ai `n ce s\ m\nânci.
Blânde]ea glasului ei i-a `nmuiat inima
cunoa[tere prin contact di-
rect a poporului, a limbii, a
Eminescu a fost `nmormân-
tat la umbra unui tei din ci-
So]ul a venit acas\ mânios pentru c\ fu- so]ului: obiceiurilor [i a realit\]ilor mitirul Bellu. Sicriul a fost
sese dat afar\ de la serviciu. Pentru c\ mân- – Toate de le-a[ pierde, numai pe tine nu române[ti. ~ntre 1869 [i dus pe umeri de elevi de la
carea nu era gata, a luat farfuriile, una câte vreau s\ te pierd. Cu credin]\ `n Dumnezeu, 1872 este student la Viena. {coala normal\ de institutori
una, [i a `nceput s\ le sparg\. So]ia i-a spus o scoatem noi la cap\t. (Danion Vasile – ~ntre 1872 [i 1874 a fost din Bucure[ti. (Rubric\ rea-
cu o voce blând\: Pateericcul mireeniloor) student „extraordinar“ la lizat\ de pr. Paul LEHACI)

Actualitatea
religioas\
La One[ti a avut loc sinaxa anual\ a preo]ilor din protopopiat
Peste 100 de preo]i din
Protopopiatul One[ti au
participat ieri, 14 ianuarie
a.c., la sinaxa de la `nceput
de an. ~nt=lnirea preo]ilor,
desf\[urat\ cu binecuv=n-
tarea Prea Sfin]itului Efti-
mie, Episcopul Romanului,
este un prilej unic pentru
preo]ii din protopopiat de a
sluji `mpreun\ [i de a-[i
`mp\rt\[i g=ndurile. La
Sf=nta Liturghie, soborul
de preo]i a fost condus de
Prea Sfin]itul Ioachim B\-
c\uanul, Arhiereu-Vicar al
Episcopiei Romanului, care
a binecuv=ntat preo]ii pre-
zen]i. „A fost o slujb\ `n\l-
]\toare, preo]ii to]i fiind
`mbr\ca]i cu ve[minte albe.
~nainte de Sf=nta ~mp\rt\-
[anie, PS P\rinte Arhiereu
Ioachim ne-a citit rug\ciu-
nile de dezlegare. La sf=r-
[it, PS Arhiereu Ioachim a
rostit un frumos cuv=nt de
`nv\]\tur\, fiind `nconjurat
de un cerc imens, format din
preo]ii prezen]i“, ne-a de-
clarat protopopul de One[ti,
pr. Constantin Alupei.
Prima `nt=lnire anual\ a
preo]ilor din Protopopiatul
One[ti a avut loc `n 2000, `n
prima luni de dup\ s\rb\-
toarea Soborului Sf=ntului
~n Siberia s-a
a deschis un muzeu al
arhiepiscopului chirurg Luca de Ta[kent
a Vizitatorii vor avea posibilitatea s\ admire celebrele opere ale Sf=ntului Luca de Ta[kent,
precum [i obiecte care i-au apar]inut a Monumente dedicate sf=ntului exist\ [i `n Ucraina a
Duminic\, 13 ianuarie, la
Tambov, `n Siberia, a fost des-
chis muzeul dedicat de]inu-
tului Gulagului sovietic, Ar-
hiepiscopul Luca Voino-Ia-
sene]ki, anun]\ ITAR-TASS.
Muzeul va func]iona `n cadrul
bibliotecii pentru copii din
Tambov. Colaboratorii biblio-
tecii au adunat c\r]i, portrete
din timpul vie]ii ierarhului,
copii ale unor articole [i
obiecte personale ale Sfân-
tului Sfin]it Ierarh Luca, de
la a c\rui na[tere, `n anul
2007, s-au `mplinit 130 de
ani. ~ntre anii 1944-1946 a-
cesta a activat `n calitate de
chirurg-consultant `n spita-
lele din Tambov, timp `n care
conducea [i eparhia.
Sunt expuse operele
arhiepiscopului
Ideea muzeului a pornit
de la o expozi]ie de carte, du-
p\ cum m\rturise[te Vera
Kulacenko, angajatul biblio-
tecii. Pentru prima oar\ vor
fi expuse pentru public edi-
]iile câtorva c\r]i din timpul
vie]ii autorului [i unele opere
[tiin]ifice care l-au f\cut cele-
bru pe Arhiepiscopul Luca.
Printre acestea amintim:
„Reac]ii târzii la infec]iile
produse de arme de foc“ [i
„Schi]e de chirurgie a infec-
]iilor“. Aceste c\r]i, care au
Mar]i, 15 ianuarie 2008
Ioan Botez\torul [i de a-
tunci, sinaxa a devenit o tra-
di]ie, p\strat\ cu sfin]enie
de preo]ii de aici, data `n-
„Biserica are nevoie de preo]i cu inimi de foc“
a PS Ioachim B\c\uanul a rostit, la `nt=lnirea preo]ilor one[teni,
un cuv=nt de `nv\]\tur\ despre lucrarea Duhului Sf=nt `n Biseric\ [i `n via]a
omului, din care v\ prezent\m c=teva fragmente a
„Preacuvio[i, Preacucer-
nici P\rin]i [i iubi]i credin-
cio[i,
S-a `mpropriat tradi]ia ca
`n fiecare an, dup\ sfintele
s\rb\tori, cei aproximativ
100 de preo]i ai Protopopi-
atului One[ti s\ se reuneasc\
`mpreun\ cu noi ca s\ `ncon-
jur\m potirul dragostei pe
care Hristos ni-l ofer\ `n ca-
drul Sfintei Liturghii ca s\ ne
`mp\rt\[im. Anul acesta, si-
naxa noastr\ se petrece chiar
`n ziua Odovaniei praznicului
Bobotezei, ceea ce ne prileju-
ie[te ocazia s\ facem un fel de
bilan] al tuturor sim]\min-
telor, emo]iilor sfinte sau tra-
di]iilor pe care le-am tr\it `n
aceast\ perioad\ liturgic\ a
anului bisericesc (...). ~n vir-
tutea harului preo]iei avem
puterea s\ chem\m pe Prea
Sfântul Duh asupra materiei,
ca aceasta s\ se metamorfo-
zeze [i, apoi, s\ sfin]easc\ pe
devenit manuale pentru chi-
rurgii de pe front, au salvat
zeci de mii de vie]i `n timpul
celui de-al Doilea R\zboi
Mondial. „~n c\r]i se descria
felul `n care trebuie realizat\
o opera]ie, imediat dup\ r\-
nire, `n condi]iile chirurgiei
de pe câmpul de lupt\“, a mai
spus Vera Kulacenko. Pentru
aceste opere, Valentin Voino-
Iasene]ki, numele civil al
Arhiepiscopului Luca, care a
stat 10 ani `n exilul siberian
pentru credin]a sa ortodox\,
a primit `n 1946 premiul Sta-
lin, exprimat [i `n bani, din
care, o parte substan]ial\,
marele medic a `mp\r]it-o ru-
delor solda]ilor mor]i pe front.
Medic [i arhiereu
Sfântul Arhiepiscop Luca
s-a n\scut `n Crimeea, `n
anul 1877 [i, dup\ ce a `n-
cheiat cu succes studiile me-
dicale la Kiev, s-a mutat cu
familia `n Ta[kent (Uzbe-
kistanul de ast\zi). Acolo, `n
1921, el a fost hirotonit
preot, iar peste 2 ani episcop
de Ta[kent. Pentru dârzenia
cu care predica ortodoxia [i
se manifesta deschis, chiar [i
`n spital, unde activa `n cali-
tate de chirurg, Episcopul
Luca a fost exilat `n Siberia,
ocupând [i catedrele ora[elor
`n care a locuit for]at (Ar-
Discu]ii la Patriarhie despre cooperarea
`ntre ortodoc[i [i greco-ccatolici
Ieri, 14 ianuarie 2008, la
Re[edin]a patriarhal\,
Prea Fericitul P\rinte Pa-
triarh Daniel l-a primit pe
Prea Sfin]itul Mihai Fr\-
]il\, Episcop auxiliar greco-
catolic de Bucure[ti, `nso]it
de p\rintele protopop Liviu
Alexiu O]oiu, p\rintele Va-
leriu Median [i dl. dr. Vin-
t=lnirilor din fiecare an fiind
aceea[i. „Aceast\ `nt=lnire a
celor 107 preo]i din pro-
topopiatul nostru este o
credincio[i, preg\tindu-i pen-
tru `ndumnezeire. Deci, `n Bi-
seric\, ni s-a dat marele dar
s\ `nnoim Duhul Sfânt `n
lume, adic\ s\ coborâm focul
dumnezeirii, acel foc pe care
l-a propagat Hristos la plini-
rea vremii (...).
Din istorie cunoa[tem ce
`nseamn\ spectrul urii [i
r\zboiului care desfigureaz\,
iar de la Hristos `nv\]\m ce
`nsemneaz\ focul iubirii care
transfigureaz\. Ast\zi, lumea
a[a-zis modern\ sau postmod-
ern\, cum vre]i s\-i spune]i,
este chemat\ s\ aleag\ `ntre
aceste dou\ alternative. Când
Hristos a vorbit de acest foc al
dragostei Sale, nu spunea o
metafor\ poetic\. El vorbea `n
mod real de focul dragostei
trinitare care ~l mistuia aut-
entic. Imposibil de a iubi mai
bine [i mai mult. Atunci când
Hristos a spus: „iubi]i-v\ unii
pe al]ii a[a cum v\ iubesc Eu“
hanghelsk, Krasnoiarsk [i
Tambov). ~n toate aceste
cazuri, Sfântul Luca nu s-a
dezis nici o clip\ de statutul
s\u de ierarh, chiar dac\ a
continuat s\ salveze vie]i, `n
spitale, mai ales `n timpul
r\zboiului. De asemenea, el
a continuat cercetarea [tiin-
]ific\, scriind mai multe lu-
cr\ri de specialitate `n dome-
niul chirurgiei. A trecut la
Domnul pe 11 iunie 1961. ~n
data de 22 noiembrie 1995,
Biserica Ortodox\ din Ucra-
ina, pentru lucrarea [i mi-
nunile pe care le-a s\vâr[it,
chiar [i dup\ moarte, l-a tre-
cut `n rândul sfin]ilor.
Mai multe
monumente dedicate
sf=ntului
Men]ion\m c\ `n memo-
ria vestitului ierarh s-au ri-
dicat mai multe monumente:
`n Tambov, la Krasnoiarsk,
Nijni-Novgorod [i Sumi (U-
craina), iar `n cadrul muzeu-
lui regional de medicin\ din
Tambov exist\ o sec]ie cu o
expozi]ie ce-i este dedicat\.
~n cadrul Universit\]ii din
Murmansk s-a ridicat o bi-
seric\ `n cinstea Sfântului
Ierarh M\rturisitor Luca.
(Eugeniu ROGOTI)
„~n virtutea harului preo]iei avem puterea s\ chem\m pe Prea
Sfântul Duh asupra materiei, ca aceasta s\ se metamorfozeze [i,
apoi, s\ sfin]easc\ pe credincio[i, preg\tindu-i pentru `ndumnezeire.
Deci, `n Biseric\, ni s-a dat marele dar s\ `nnoim Duhul Sfânt `n lume,
adic\ s\ coborâm focul dumnezeirii, acel foc pe care l-a propagat
Hristos la plinirea vremii.“ (PS Ioachim B\c\uanul)
cen]iu Cernea, informeaz\
Biroul de Pres\ al Patri-
arhiei Române. PS Episcop
Mihai Fr\]il\ a ]inut s\-l
felicite pe PF Patriarh
Daniel pentru alegerea `n
cea mai `nalt\ demnitate a
Bisericii Ortodoxe Române.
Mul]umind pentru ur\ri,
P\rintele Patriarh l-a felic-
dovad\ a dragostei fr\]e[ti,
a apropierii dintre preo]i. De
asemenea, este ocazia de a
ne cunoa[te mai bine, de a
(In. 13, 34), tocmai la aceast\
iubire se referea. Bog\]ia aces-
tei iubiri ne-a transmis-o când
a venit printre noi. El ne-a dat
posibilitatea s\ fim capabili,
ca [i El, de iubire, cu condi]ia
s\ fim asimptotic lega]i de El
prin acela[i foc divin, care este
Duhul Sfânt. (A fi asimptotic
`nseamn\ a se men]ine pe o
linie dreapt\, permanent `n a-
ceea[i pozi]ie, de care se a-
propie o linie curb\, care, `ns\,
nu o atinge niciodat\, cele
dou\ linii r\mânând la o dis-
tan]\ finit\ una de cealalt\).
Prima func]ie a focului mate-
rial e ca el s\ `nc\lzeasc\. Tot
a[a [i prima func]ie a focului
dragostei divine este s\ `nc\l-
zeasc\ inimile noastre `nghe-
]ate `n ignoran]\ [i f\r\delegi.
Dac\ avem con[tiin]a c\ sun-
tem urma[ii lui Hristos sau
ni[te apostoli ai Lui, trebuie
s\ r\sp=ndim `n aceast\ lume
focul misterios [i viu al
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
itat la rândul s\u, pe PS
Mihai Fr\]il\ pentru noua
responsabilitate pe care o
`ndepline[te `n cadrul
Bisericii Greco-Catolice. ~n
timpul `ntrevederii, au fost
discutate posibilit\]i de
cooperare `ntre ortodoc[i [i
greco-catolici, `n spiritul
afirm\rii valorilor cre[tine
ne `mp\rt\[i to]i din acela[i
potir [i de a ne bucura cu
to]ii de o slub\ arhiereasc\“,
a mai spus pr. Alupei. a
dragostei divine, pentru ca
acesta s\ ne dezghe]e inimile
amor]ite de gerul p\catelor [i
al f\r\delegilor. Incendiul
asupra lumii l-a declan[at
Hristos la plinirea vremii. Noi
trebuie s\ `l `ntre]inem prin
misiunea noastr\. Dar nu nu-
mai noi, ci [i cei care au fost
boteza]i prin ap\ [i Duh Sfânt,
adic\ to]i cei care au devenit
pnevmatofori sau purt\tori de
focul Duhului, prin Botez“.
3
comune, `n interiorul U-
niunii Europene, precum [i
`n domeniul `mbog\]irii
Dic]ionarului Explicativ al
Limbii Române cu termeni
liturgici tradi]ionali ro-
mâne[ti. Din partea dele-
ga]iei Bisericii Greco-Ca-
tolice, Prea Fericirea Sa a
primit traducerea Bibliei
Vulgata, prezentat\ [i tip\-
rit\ pentru prima dat\ sub
auspiciile Academiei Ro-
mâne. a
PE SCURT
Pelerini din
Arhiepiscopia Alba
Iuliei, la Boboteaza
din }ara Sf=nt\
52 de pelerini vor pleca mar]i, 15
ianuarie 2008, spre Israel, unde
`n perioada 15-22 ianuarie 2008,
vor face un pelerinaj la cele mai
importante locuri din }ara
Sf=nt\, informeaz\ re`ntregirea.
ro. Este primul grup din acest
an organizat de Centrul de
Pelerinaje al Arhiepiscopiei de
Alba Iulia, care va vizita locurile
sfinte. Acest grup de pelerini va
participa la procesiunea de
sfin]ire a apei, cu ocazia
Bobotezei la r=ul Iordan,
`ntruc=t Patriarhia Ortodox\ din
Ierusalim este pe stil vechi [i
s\rb\tore[te Botezul Domnului
la 19 ianuarie. Centrul Misionar
[i de Tineret al Arhiepiscopiei
Alba Iuliei organizeaz\ peleri-
naje `n }ara Sf=nt\ `nc\ din
2005, anul acesta fiind progra-
mate 8 pelerinaje `n Israel.
Slujbe religioase
de ziua poetului
Mihai Eminescu
La aniversarea zilei de na[tere
a poetului na]ional Mihai
Eminescu, parohia din Ipote[ti,
Boto[ani desf\[oar\ o serie de
activit\]i dedicate evenimentu-
lui. Parohul de la Ipote[ti, pr.
Valentin Tincu ne-a declarat c\,
duminic\, 13 ianuarie a.c., `n
cadrul Sfintei Liturghii, un
grup de copii ai [colii din
Ipote[ti a prezentat un program
de cântece [i poezii. Apoi câ]iva
copiii s-au `mp\rt\[it cu
Sfintele Taine, acesta fiind un
obicei al parohiei la fiecare
Sfânt\ Liturghie, dar [i `n a-
mintirea faptului c\ [i
Eminescu [i familia sa partici-
pau adesea la slujbele oficiate
`n bisericu]a familiei, se
spovedeau [i se `mp\rt\[eau.
Ast\zi, `n cadrul programului
mai amplu al manifest\rilor or-
ganizate de Centrul de Studii
„Mihai Eminescu“ se va s\vâr[i
o slujb\ oficial\, cu partici-
parea tuturor oaspe]ilor
prezen]i, `n care se va face
pomenirea poetului [i a familiei
sale. (R.C.)
Unirea Principatelor,
s\rb\torit\ la Toronto
Biserica ortodox\ rom=n\ cu
hramul „ Sf=ntul Gheorghe“ din
Toronto, Canada, va celebra du-
minic\, 27 ianuarie, Ziua Unirii
Principatelor, informeaz\
Romanian Global News. Dup\
Utrenia [i Sf=nta Liturghie din
27 ianuarie, programate pentru
ora 9:30, de la ora 13:00 va fi
s\rb\torit\ Unirea
Principatelor Rom=ne[ti cu o
mas\ festiv\, muzic\ [i dans.
Festivitatea va avea loc `n Sala
„Dacia“ a Centrului Cultural
Rom=n. a
4 Mar]i, 15 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
CE ar putea modifica
legisla]ia privind
utilizarea
biocombustibililor
Pe fondul unor critici dure din
partea organiza]iilor de protec]ie
a mediului, Comisia European\
`[i revizuie[te propunerile le-
gislative pentru atingerea ]in-
telor de utilizare a biocom-
bustibililor. Executivul comuni-
tar ar trebui s\ prezinte la 23
ianuarie o serie de m\suri le-
gislative pentru producerea de
biocombustibili, pentru pro-
movarea de alternative la con-
sumul de biocarburan]i. ~ns\, cu
mai pu]in de dou\ s\pt\m=ni
`nainte de aceast\ dat\, mai
multe rapoarte ale exper]ilor au
relevat posibile consecin]e nega-
tive ale acestor obiective. Un
grup de 17 ONG-uri, printre care
[i Oxfam sau Prietenii P\m=ntu-
lui, a trimis, la 11 ianuarie, o
scrisoare comisarului european
pentru energie, Andris Piebalgs,
cer=ndu-i s\ introduc\ stan-
darde mai dure pentru produc]ia
de biocombustibili sau s\ re-
nun]e complet la ]intele obliga-
torii de utilizare a acestora.
Argumentul lor a fost acela c\
propunerile legislative ale
Comisiei, `n forma lor actual\,
nu asigur\ suficient\ protec]ie
pentru ecosisteme importante,
precum p\[unile sau savanele,
care „ar putea fi amenin]ate de
extinderea agriculturii pentru a
se atinge ]intele UE `n materie
de biocombustibili“.
Bucure[tiul va avea
patru trasee turistice
P=n\ la sf=r[itul acestui an, Bu-
cure[tiul va avea patru axe turis-
tice [i un traseu de autocar pen-
tru transportul turi[tilor str\ini.
Cele patru trasee vor urm\ri
str\zile pe care se afl\ cele mai
importante obiective turistice.
AXA 1: Casa Presei Libere-Bd.
M\r\[ti-Arcul de Triumf-[oseaua
Kiseleff-Pia]a Victoriei-Calea Vic-
toriei-Pia]a Revolu]iei-Pia]a Na]i-
unilor Unite-Palatul Parlamen-
tului-Pia]a Regina Maria. AXA 2:
Casa Presei Libere-{oseaua Kise-
leff-Arcul de Triumf-Pia]a Char-
les de Gaulle-Pia]a Victoriei-Pia-
]a Roman\-Pia]a Universit\]ii-
Pia]a Unirii-Palatul Patriarhiei.
AXA 3 [i 4: Foi[orul de Foc-Bd.
Ferdinand-Pia]a Universit\]ii-
Pia]a Operei-Palatul Cotroceni.
Al doilea proiect al Prim\riei este
`nfiin]area unei linii de transport
pentru turi[ti, care va cuprinde
obiective politice. Potrivit datelor
statistice, `n 2006 au vizitat
Bucure[tiul peste 900.000 de
turi[ti, iar anul trecut num\rul
acestora a dep\[it un milion.
70 de ma[ini avariate
ieri pe Autostrada
Soarelui
Aproape 70 de autovehicule au
fost implicate, ieri diminea]\, `n
accidente `n lan] pe Autostrada
A1 (Bucure[ti-Pite[ti) la kilome-
trul 14 [i, respectiv, 52, din cau-
za poleiului care s-a creat pe ca-
rosabil dup\ c\derea unei ploi
abundente. C=teva persoane au
fost transportate la spital cu r\ni
u[oare. „La ora 6:00 a fost primul
accident, c=nd un tir care a dera-
pat s-a pus de-a curmezi[ul au-
tostr\zii, bloc=nd circula]ia, iar
trei-patru ma[ini care veneau
dinspre Pite[ti c\tre Bucure[ti au
intrat `n el. De asemenea, alte
autovehicule care veneau din
spate - num\rul acestora ajun-
g=nd la 42 - au intrat `n caram-
bol, pentru c\ nu au p\strat dis-
tan]a de siguran]\ `n mers [i au
circulat cu vitez\ neadaptat\ la
condi]iile de trafic“ - a declarat
subcomisar Paul Ulieru, ofi]er de
pres\ la Centrul Infotrafic. a
Trei b\tr=ne arestate la Arge[
Trei b\tr=ne din locali-
tatea arge[ean\ Valea Da-
nului, condamnate la `nchi-
soare, au fost arestate ieri [i
escortate la Penitenciarul
Coliba[i pentru efectuarea
pedepselor. Cele trei femei,
cu v=rste cuprinse `ntre 58 [i
77 de ani, au fost condam-
nate la c=te un an [i trei luni
de `nchisoare, cu efectuarea
pedepsei, pentru nerespec-
tarea unei hot\r=ri judec\-
tore[ti. Dou\ dintre femei
s-au prezentat singure la Po-
Regina Ana a v=ndut flori artificiale
`ntr-un magazin din New York
a Regina Ana, so]ia Regelui Mihai I, a povestit `nt=mpl\ri inedite din via]a sa [i a so]ului,
legate de momentul `n care l-a cunoscut, de perioada sa ca v=nz\toare de panglici [i flori artificiale
`ntr-un mare magazin din New York a Regina Ana a acordat TVR un interviu, acesta av=nd
un caracter inedit, `ntruc=t este primul de acest gen pe care `l acord\ a Interviul a fost realizat
de Eugenia Vod\, la Palatul Elisabeta, [i transmis s=mb\t\ seara `n emisiunea „Profesioni[tii“ a
Regina povestit c\ a
studiat pictura la Paris,
dar s-a oprit pentru c\ a
trebuit s\ lucreze. Ea a
ar\tat c\ p\rin]ii s\i au
dorit ca to]i cei patru copii
ai lor s\ aib\ o slujb\. „In-
diferent de banii pe care `i
ai, trebuie s\ lucrezi, pen-
tru c\ munca `]i d\ liber-
tate. {i fiicele mele lucrea-
z\. Toate“, a spus regina.
Ea a ar\tat c\, atunci
c=nd avea 19 sau 20 de ani
[i `nc\ nu `l cuno[tea pe
Regele Mihai a lucrat ca
v=nz\toare de panglici [i
flori artificiale `ntr-un
mare magazin din New
York. „Am fost v=nz\toare
de panglici [i flori artifi-
ciale. Nu prea mi se potri-
vea, dar e amuzant s\ a-
ranjezi vitrina. E ciudat
c=]i oameni pot s\ cumpe-
re panglici [i flori artificia-
le. A[a am `nt=lnit mul]i
oameni [i am `nv\]at ceva:
sunt oameni foarte politi-
co[i cu cel care vinde [i
al]ii pentru care nu exi[ti.
Asta se vede imediat. De
atunci am fost `ntotdeau-
na foarte atent\: spun
mul]umesc [i bun\ ziua
celor care v=nd“, a spus
regina. Ea a povestit, toto-
dat\, c\ a fost `nrolat\, ca
voluntar, `n al Doilea R\z-
boi Mondial, unde a avut
mai `nt=i gradul de capo-
ral, apoi a avansat la gra-
dul de locotenent. „La `n-
ceput am condus o ambu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRE}UL BILETELOR
RATB AR PUTEA CRE{TE:
Pre]ul biletelor [i abona-
mentelor de c\l\torie pe mij-
loacele de transport `n comun
din Bucure[ti ar putea cre[te
din acest an cu 18 [i, respec-
tiv, 25%, dac\ solicitarea Re-
giei Autonome de Transport
Bucure[ti (RATB), `naintat\
Consiliului General al Muni-
cipiului Bucure[ti (CGMB), va
fi aprobat\ joi, 17 ianuarie, `n
[edin]a acestuia. Pre]ul unei
c\l\torii ar putea cre[te cu
18,18% (0,2 lei), de la 1,1 lei,
`n prezent, la 1,3 lei. La
abonamente, pentru o linie in-
tegral urban, pre]ul va cre[te
cu 20%, de la 25 lei/lun\ la 30
lei/lun\, pentru dou\ linii in-
afectat infrastructura de distribu]ie a Electrica SA [i pe cea a altor
li]ia Curtea de Arge[, `n
baza unor cita]ii, `n timp ce
a treia, `n v=rst\ de 77 de
ani, care are un bra] frac-
turat [i sufer\ de mai multe
afec]iuni cronice, a fost ridi-
cat\ de la domiciliu. Co-
mandantul Poli]iei Curtea
de Arge[, comisarul-[ef Ionel
Ispir, a declarat c\ cele trei
femei vor fi escortate la
Penitenciarul Coliba[i, unde
vor fi supuse unui examen
medical, pentru a se stabili
dac\ suport\ regimul de de-
lan]\. Era o munc\ foarte
grea, pentru c\ vedeai a-
t=t de mult\ suferin]\. Ti-
neri despre care [tiai c\ o
s\ moar\ [i nu puteai face
nimic pentru ei... dec=t,
uneori, s\-i ]ii de m=n\...
Dup\ asta m-au mutat [i
am devenit [oferul coman-
dantului. F\ceam curie-
rat“, a povestit regina.
„Am stat pe front aproape
doi ani [i jum\tate. To]i
fra]ii mei au fost pe front:
Jaques a fost aviator `n
Norvegia, Michel a fost
para[utist [i Andre a fost
`n Irish Guards. To]i am
fost `nrola]i `n armat\,
to]i voluntari. Tata a f\cut
tegral urban cre[terea fiind de
16,6%, de la 30 lei/lun\, `n
prezent, la 35 lei/lun\. Un a-
bonament general integral ur-
ban ar putea avea un pre] de
50 lei/lun\, de la 40 lei/lun\,
adic\ o cre[tere de 25%.
a TREI COPII DIN
CONSTAN}A AU C|ZUT
SUB SLOIURILE DE GHEA-
}|: Doi copii din localitatea
Ovidiu au decedat dup\ ce,
ieri, s-au dat pe ghea]a for-
mat\ pe Lacul Siutghiol [i au
c\zut sub sloiuri. Un al trei-
lea copil, aflat `n stare grav\,
a fost scos de sub sloiurile de
ghea]\ de un echipaj al Poli-
]iei Comunitare [i a fost
transportat cu ambulan]a la
Spitalul Clinic Jude]ean de
200 DE LOCALIT|}I AU R|MAS F|R| CURENT DIN CAUZA
NINSORILOR: Peste dou\ sute de localit\]i nu aveau curent
electric, ieri la prânz, din cauza ninsorilor [i a chiciurei care au
trei operatori. Interven]ia celor 102 echipe Electrica a fost
`ngreunat\ de drumurile `nz\pezite [i de cea]a dens\.
ten]ie. „~n baza examenului
medical se va putea spune
dac\ pot efectua pedepsele
`n regim de penitenciar sau
nu. Noi avem doar obliga]ia
de a executa mandatele
emise de instan]\“ - a de-
clarat comisarul-[ef Ispir.
Filofteia Barbu, de 77 de ani,
Veronica Gheorghe, de 69 de
ani, [i Victoria Mihai, de 58
de ani, sunt acuzate c\ nu
au respectat o decizie a
Judec\toriei Curtea de Ar-
ge[ privind eliberarea unui
[i r\zboiul din Finlanda ca
voluntar“, a ad\ugat ea.
~nt=lnirea
cu Regele Mihai
Regina Ana a Rom=niei
a povestit, totodat\, [i a-
mintirile sale legate de mo-
mentul `n care l-a v\zut
prima dat\ pe Regele Mi-
hai. „V\rul meu, Jean de
Luxemburg, d\dea un di-
neu la Ambasada Luxem-
burg-ului de la Londra.
Mama [i fra]ii mei erau
deja acolo, la Hotel Cla-
ridge’s. M-am dus la apar-
tamentul unde [tiam c\
Urgen]\ Constan]a. Dispece-
rul Inspectoratului Jude]ean
pentru Situa]ii de Urgen]\
(IJSU) a declarat c\, potrivit
primelor informa]ii, cei trei
copii ar fi plecat de la [coal\
pentru a se da pe ghea]a de
pe lac.
a AU FURAT C+INELE
CIOB|NESC, CONFUN- a DEFICIT BUGETAR
D+NDU-L CU O OAIE: Doi DE 2,4% ~N 2007: Bugetul
br\ileni au furat, sâmb\t\
noaptea, de la o stân\, trei oi
[i un câine ciob\nesc, pe care
l-au confundat cu o oaie.
B\rba]ii au dus animalele `n
gospod\ria lor din comuna
Bordei Verde [i au realizat c\
au de fapt trei oi [i un câine
abia duminic\ la prânz, când
poli]i[tii au venit la domici-
teren agricol atribuit de in-
stan]\ altei persoane, con-
form datelor de la dosar.
B\tr=n de 82 de ani
`ncarcerat la Ia[i
Un alt caz recent al unui
b\tr=n `ncarcerat pentru
aceea[i fapt\ a fost cel al
unui ie[ean.
{i acesta a fost arestat `n
luna noiembrie din acela[i
motiv ca [i b\tr=nele din Ar-
ge[, respectiv pentru c\ a re-
fuzat s\ elibereze un teren
de]inut de altcineva.
erau ai mei. Acolo, `n picio-
are, era un t=n\r `n uni-
form\. Cum nu am ie[it de
mult timp din armat\, `n
loc s\ fac o reveren]\, am
luat pozi]ie de drep]i. {i l-
am salutat lovind c\lc=iele,
ca un soldat. M-am sim]it
at=t de umilit\ de mine
`ns\mi `nc=t am ie[it ime-
diat ca s\ merg la veri[oa-
rele mele, care erau la alt
etaj“, a spus regina. Ea a a-
r\tat c\, dup\ acest episod,
a mers cu regele la cinema
[i i-a ar\tat cum „se tr\-
ie[te simplu“, `nv\]=ndu-l
cum s\ procedeze pentru a-
[i cump\ra bilete sau pen-
tru a pl\ti un taxi. „Dup\
liul acestora, dup\ ce au fost
sesiza]i de proprietarii ani-
malelor furate. Cercet\rile
efectuate de poli]i[ti au sta-
bilit c\ principalii suspec]i
sunt doi b\rba]i, `n gospod\-
ria c\rora au fost g\site ani-
malele, `n cauz\ `ntocmindu-
se dosar penal.
general consolidat a `nregis-
trat la finele anului trecut,
calculat dup\ metodologia
româneasc\, un deficit de
circa 2,4% din produsul in-
tern brut (PIB), potrivit da-
telor preliminare, a declarat
ministrul Economiei [i Fi-
nan]elor, Varujan Vosgani-
an. Deficitul s-a plasat `n ju-
B\tr=nul de 82 de ani
`ncarcerat la Penitenciarul
Ia[i a fost eliberat, dup\ ce de-
cretul de gra]iere semnat de
pre[edinte a fost publicat `n
„Monitorul Oficial“. B\rbatul
a stat 40 de zile dup\ gratii,
dup\ ce `n octombrie a fost
condamnat pentru c\ a re-
fuzat s\ elibereze un teren de-
]inut de altcineva. Cazul Ne-
culai Gheban a ap\rut `n pre-
s\ la c=teva zile dup\ ares-
tarea b\rbatului. Avocatul
s\u a cerut `ntreruperea exe-
cut\rii pedepsei, pe motiv de
boal\ [i a depus cerere de
gra]iere la Pre[edin]ie. (S.D.)
asta am mers la cinema `m-
preun\. Regele nu [tia cum
se st\ la coad\ la un cine-
matograf, cum se pl\te[te.
Fratele meu, Michel, [i cu
mine l-am `nv\]at cum se
tr\ie[te simplu, nu `ntr-un
palat. A[a a aflat cum se
st\ la coad\, cum se
pl\te[te la un magazin,
cum se cump\r\ bilete la
cinema. Era amuzant, nu
[tia nici cum se pl\te[te
taxiul“, a povestit regina.
Regele Mihai, broker
la New York
Ea a mai ar\tat c\ Re-
gele Mihai a fost, la New
York, timp de nou\ ani,
broker. „A fost dificil pen-
tru c\, atunci c=nd e[ti
broker, trebuie s\ ie[i
mult `n ora[, la cockteiluri
[i la dineuri, ca s\ g\se[ti
clien]i. {i nu era genul
nostru, era dificil“, a spus
regina. Totodat\, ea a ar\-
tat c\ a locuit, la un mo-
ment dat, `ntr-o cas\ cu
fantome [i a spus c\ a v\-
zut chiar fantome. „Da,
pot s\ spun, exist\ fan-
tome. Trebuie f\cute ru-
g\ciuni pentru ele, trebuie
s\ sfin]e[ti ca s\ le aju]i
s\ poat\ p\r\si aceast\
lume... {i la Palatul Elisa-
beta este o fantom\, am
sfin]it [i aici, e vorba de o
femeie foarte dr\gu]\“, a
spus regina. a
rul ]intei stabilite de autori-
t\]i. La a treia rectificare
bugetar\ din 2007, aprobat\
`n 19 noiembrie, Guvernul a
redus plafonul de deficit la
2,4% din PIB, bugetul pentru
anul trecut fiind construit
ini]ial pe un deficit de 2,8%.
~n primele 11 luni din 2007,
bugetul general consolidat a
consemnat un deficit de
4,436 miliarde de lei, repre-
zentând 1,14% din PIB, re-
zultat din venituri de 116,993
miliarde de lei [i cheltuieli de
121,430 miliarde de lei. Bu-
getul a trecut pe deficit `n
noiembrie, dup\ ce `n pri-
mele zece luni ale anului tre-
cut a consemnat un surplus
de 0,12% din PIB. a
 Mar]i, 15 ianuarie 2008 5
1 EURO A AJUNS LA 1,723 LEI: Moneda na]ional\ continu\ s\ se deprecieze `n fa]a
Economic celei europene, cursul de schimb fiind stabilit la 3,7230 lei pentru un euro. Cursul de
schimb a urcat ieri, `n prima or\ de tranzac]ionare, pân\ la 3,7250 lei/euro. La
deschiderea pie]ei, rata de schimb fusese stabilit\ la 3,6985 lei/euro, dup\ ce ultimele
transferuri de la sfâr[itul s\pt\mânii trecute se `ncheiaser\ la 3,6720-3,6770 lei/euro.

1.700 de kilometri de drumuri na]ionale vor fi reabilitate `n 2008 PE SCURT

Ministerul Transportu-
rilor va reabilita 1.674 ki-
lometri de drumuri na]io-
nale `n 2008, peste 2.800
de kilometru fiind `n exe-
cu]ie `n acest an, potrivit
programului de proiecte
prioritare de investi]ii `n
domeniul transporturilor.
La ora actual\, doar 20%\
(3.916 kilometri) din re-
]eaua de drumuri na]io-
nale (15.953 kilometri)
este reabilitat\, circa
8.260 de kilometri urmând
s\ fie reabilita]i pân\ `n
2013, costul total estimat
pentru modernizarea dru-
murilor na]ionale `n pe-
rioada 2003-2013 fiind de
6,48 miliarde de euro.
~n 2007, MT a finalizat
reabilitarea a 960 de kilo-
metri de drumuri na]iona-
le, al]i 3.031 de kilometri
fiind `n curs de reabilitare.
~n 2009, urmeaz\ s\ fie re-
abilita]i 528 de kilometri
de drumuri na]ionale,
1.656 kilometri fiind `n e-
xecu]ie. Reabilitarea dru-
murilor na]ionale este ne-
cesar\ deoarece traficul pe
drumurile na]ionale se va
dubla pân\ `n 2025. Astfel,
dac\ `n prezent pe `ntrea-
ga re]ea de drumuri na]io-
nale traficul atinge circa
4.150 de autovehicule pe
zi, `n 2010 acesta va a-
junge la 4.957 de autove-
hicule pe zi, iar `n 2025 la
8.974 kilometri pe zi. Fon-
durile vor veni atât de la
buget, cât [i din Programul
Opera]ional Sectorial `n
Transport (POST), dar [i
din `mprumuturi de la in-
stitu]ii financiare interna-
]ionale, precum Banca Eu-
ropean\ de Investi]ii [i
Banca Interna]ional\ pen-
tru Reconstruc]ie [i Dez-
voltare (BIRD). De exem-
plu, BEI a acordat `n vara
anului trecut un `mpru-
mut de 450 milioane de
euro pentru reabilitarea a
1.100 de kilometri de dru-
muri na]ionale, `n nordul
[i nord-vestul României.
La ora actual\, re]eaua de
drumuri na]ionale cuprin-
de 15.953 kilometri, din
care 5.938 de kilometri de
drumuri na]ionale europe-
ne, 4.383 kilometri de dru-
muri na]ionale principale
[i 5.384 de drumuri na]io-
nale secundare. a
Carnea, laptele [i
uleiul se scumpesc cu
15% din februarie
Pre]urile alimentelor de baz\,
printre care laptele, carnea [i
uleiul, se vor majora cu pân\ la
15%, din februarie, principalele
cauze fiind deprecierea leului, dar
[i costurile pentru utilit\]i, a de-
clarat pre[edintele sindicatului
din industria alimentar\, Drago[
Frumosu. „~n luna ianuarie, vân-
z\rile scad, astfel `ncât pre]urile
alimentelor nu pot fi majorate. ~n-
s\, din 1 februarie, vom asista cu

~nc\ trei zile pentru alegerea siguran]\ la o nou\ scumpire, pri-

mele major\ri urmând s\ fie apli-
cate la carne, lapte [i ulei. ~n ega-
l\ m\sur\, produsele alimentare
din import vor fi mai scumpe cu

fondului pentru pensii private pân\ 10%, `ncepând tot din febru-
arie“, a spus pre[edintele Federa-
]iei Na]ionale a Sindicatelor din
Industria Alimentar\ (FSIA),
a Rom=nii care nu [i-au ales `nc\ operatorul privat pentru administrarea pensiilor Drago[ Frumosu. Potrivit aces-
tuia, principalele cauze care de-
mai au la dispozi]ie doar trei zile, altfel vor fi repartiza]i aleatoriu la fondurile existente `n prezent termin\ scumpirea alimentelor
]in de deprecierea leului, precum
a Pentru a intra `n posesia pensiei private, potrivit noului sistem implementat `n România, [i de costurile pentru utilit\]i.
un salariat trebuie s\ contribuie la unul dintre fondurile de pensii minimum 20 de ani a „Dac\ ne gândim la deprecierea
leului, dar [i la costurile pentru
pensii private. Data limit\ a combustibil, gaze sau energie,
ader\rii este pentru ace[tia 17 ia- scumpirea alimentelor este justifi-
de Silviu DASC|LU nuarie 2008. ~n acela[i timp, sala- cat\. Totu[i, nu este exclus\ [i
ria]ii cu v=rst\ cuprins\ `ntre 35 [i varianta speculei. Astfel, chiar
Persoanele cu v=rste de p=n\ `n dac\ anumite produse sunt co-
35 de ani, care lucreaz\ cu carte 45 de ani au [i ei dreptul s\ adere
la un fond de pensii (f\r\ a fi `ns\ mercializate la un pre] relativ
de munc\ [i care nu [i-au ales `nc\ sc\zut pe pia]a european\, impor-
operatorul pentru pensii private, obliga]i) [i pot lua aceast\ decizie tatorul le vinde la un pre] mare
mai au la dispozi]ie doar trei zile oric=nd p=n\ ating v=rsta limit\ pe pia]a intern\. Din aceast\
pentru a face acest lucru. Altfel de 45 de ani permis\ de legisla]ie, cauz\ ar trebui ca autorit\]ile s\
risc\ s\ vireze bani c\tre un ope- adic\ inclusiv dup\ 17 ianuarie. g\seasc\ c\i legale prin care s\
rator ales de calculator. Au mai To]i salaria]ii cu v=rsta sub 35 de limiteze specula“, a explicat
ani care nu au aderat la nici un Frumosu.
r\mas doar trei zile p=n\ pe 17
ianuarie, data la care se `ncheie fond sau care au semnat cu mai
campania de aderare ini]ial\ pen- mult de un singur fond de pensii Repartizarea aleatorie
private vor fi redistribui]i `ntre
tru fondurile de pensii private
cele 18 fonduri de pe pia]\ de c\tre pentru pensie se va
obligatorii (pilonul II). P=n\ pe 7
ianuarie, adic\ cu zece zile `nainte un program informatic. Cu alte cu- face `n mod egal
de `ncheierea campaniei de ade- vinte, calculatorul alege pentru ei, Comisia de Supraveghere a
rare, num\rul de participan]i iar companiile de administrare au Pie]ei de Pensii private
atra[i de cele 18 fonduri se ridica `nceput deja s\ speculeze acest ar- inten]ioneaz\ s\ modifice legea
la aproape 3,2 milioane. Potrivit gument `n cadrul celor mai recente pensiilor private obligatorii
campanii publicitare, pentru a-i printr-o ordonan]\ de urgen]\.
celor mai recente declara]ii ale ofi-
convinge pe c=t mai mul]i dintre Modificarea se refer\ la reparti-
cialilor Casei Na]ionale de Pensii rom=ni s\ semneze pentru pensia zarea aleatorie a românilor care
private obligatorii din regiune, `n `nso]it de anumite documente con-
(CNPAS), pia]a poten]ial\ pentru obligatorie. spatele Poloniei (peste 13 milioane nu [i-au ales pensia privat\ pân\
pensiile private obligatorii este de tabile, precum bilan]ul contabil (`n
de clien]i), dar `n fa]a Ungariei la finalul perioadei de aderare
aproximativ 3,7 milioane de clien- cazul administratorului societate din 17 ianuarie. Conform ini]ia-
Apel pentru cei care nu au (2,8 milioane) [i a Bulgariei (2,6 de pensii, situa]ia activelor, pa- tivei Comisiei, repartizarea
]i. Diferen]a o reprezint\ aproxi- milioane).
mativ jum\tate de milion de per- `ncheiat `nc\ un contract sivelor [i capitalurilor proprii, `n aleatorie urmeaz\ s\ se fac\ `n
soane eligibile, care nu semnaser\ cazul administratorului societate mod egal c\tre to]i administra-
`nc\ pentru pensia obligatorie. Recent, chiar [i autoritatea de Obliga]iile administratorilor de asigurare sau societate de torii autoriza]i. Acum legea
reglementare [i supraveghere a prevede c\ românii indeci[i vor fi
de pensii private administrare a investi]iilor), pre- repartiza]i c\tre fonduri, `n
pie]ei pensiilor private (CSSPP) a cum [i, dup\ caz, contul de profit
Obligativitate lansat un apel c\tre to]i salaria]ii CSSPP a adoptat o serie de func]ie de cota de pia]a ob]inut\
pentru persoanele [i pierdere, situa]ia veniturilor [i de acestea dup\ prima campanie
eligibili, pentru a-i determina pe norme privind reglement\rile con- de vânzare. Admnistratorii din
ace[tia s\ profite de ocazie [i s\ `[i tabile aplicabile fondurilor de pen- cheltuielilor, notele explicative ale
p=n\ `n 35 de ani situa]iilor financiare anuale, si- fruntea clasamentului spun c\
aleag\ fondul pentru pensia obli- sii private facultative (pilonul III) este vorba din nou de schimbarea
Potrivit legii, to]i salaria]ii care gatorie. Cu o dimensiune a pie]ei [i pensiilor obligatorii admi- tua]ia modific\rii capitalurilor regulilor `n timpul jocului [i c\
nu `mpliniser\ 35 de ani p=n\ la estimat\ acum `ntre 3,3 [i 3,7 mil- nistrate privat, informeaz\ CSPP. proprii, situa]ia fluxurilor de tre- este discriminare pozitiv\, `n
data de 31 decembrie 2007 inclusiv ioane de participan]i, Rom=nia Administratorii sunt obliga]i s\ zorerie, hot\rârea de aprobare a favoarea juc\torilor mici.
sunt obliga]i s\ adere la un fond de este deja a doua pia]\ de pensii transmit\ CSSPP un raport anual bilan]ului contabil. a
Rom=nia vrea Fran]a
Vremea `n ]ar\: a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a [i Kazahstanul
la oleoductul
Mar]i, 15 ianuarie a 46 DE MILIOANE DE ual pân\ `n 2015, ceea ce va cotat\ la 905,05 dolari la ra sterlin\ pierde tot mai
TURI{TI AU VIZITAT NEW permite la dinamizarea eco- bursa din Hong Kong, in- mult teren `n fa]a monedei Constan]a-Trieste
Vremea va fi `n nomiei locale“, a apreciat Mi- formeaz\ AFP. {i celelalte unice europene, iar con-
general `nchis\. Vor fi YORK-UL ~N 2007: Depre- chael Bloomberg. „Afluxul de metale pre]ioase au urmat secin]ele economice ale aces-
Guvernul român sus]ine implica-
cierea dolarului american a rea companiei Gaz de France (GdF)
condi]ii de precipita]ii turi[ti se datoreaz\ `n mare aceea[i tendin]\. Platina a tei deprecieri ar putea fi [i a Kazahstanului `n proiectul de
condus la cre[terea la un parte deprecierii la un nivel atins un nou record istoric, fi- dureroase atât pentru Marea
slabe, mixte [i de polei, nivel record a num\rului de construc]ie a oleoductului
record a dolarului american ind cotat\ la 1.579 dolari un- Britanie, cât [i pentru zona
izolat `n sud-est. ~n turi[ti care au vizitat anul `n raport cu moneda euro [i cia. La rândul s\u, argintul a
Constan]a-Trieste (PEOP), care
trecut New York-ul, potrivit euro, a scris, `n edi]ia de ieri, ar urma s\ transporte ]i]ei din
zonele joase local va fi cu lira sterlin\. Suntem atins cea mai ridicat\ valoare cotidianul „Financial Times“.
estim\rilor date publicit\]ii zona M\rii Caspice c\tre Europa
cea]\. V=ntul va sufla foarte, foarte recunosc\tori din ultimii 26 de ani, fiind co- Din luna noiembrie a anului Central\, a declarat secretarul de
de autorit\]ilor locale fiind pentru nivelul sc\zut al tat la 16,59 dolari uncia,
slab p=n\ la moderat, vorba de un num\r de 46 de trecut, lira a pierdut aproape stat `n Ministerul Economiei,
cu unele intensific\ri dolarului“, a declarat la rân- dep\[ind valoarea de 16,30 9 procente `n fa]a euro - o Viorel Pala[c\. „România sus]ine
milioane de vizitatori, `n cre[- dul s\u George Fertitta, dolari atins\ `n cursul zilei de
`n sudul Banatului [i tere cu cinci procente fa]\ de sc\dere ce aminte[te de „mi- implicarea GdF `n construc]ia
pre[edintele NYC & Compa- vineri. Uncia de aur (28,349 ercurea neagr\“ din 1992, oleoductului, dar ne-ar interesa ca
`n zona `nalt\ de mun- 2006, informeaz\ AFP. ny, organism care se ocup\ cu grame) a trecut vineri pentru
Potrivit primarului ora[ului când lira sterlin\ a ie[it din ei s\ `[i defineasc\ o politic\ fa]\
te. Temperaturile ma- promovarea turistic\ a New prima dat\ `n istorie peste mecanismul european al de proiect. Dac\ oleoducutul ar
New York, Michael Bloom- York-ului. pragul de 900 de dolari la
xime vor fi cuprinse, `n berg, anul trecut New York- ratelor de schimb, depreci- aproviziona [i Fran]a, [ansele de
general, `ntre -2 si 8 ul a g\zduit 37,5 milioane de a METALELE PRE}I- bursa de la New York, dup\ indu-se cu 11% fa]\ de marca realizare ar fi mult mai mari“, a
OASE AU ATINS PRE}URI un discurs al pre[edintelui german\. „Este uimitor cât declarat secretarul de stat `n
grade. vizitatori americani [i 8,5 Rezervei Federale americane,
milioane turi[ti str\ini, `n RECORD: Uncia de aur a de repede s-a depreciat lira“, Ministerul Economiei [i
sursa: www.intellicast.com Ben Bernanke, `n care acesta spune Ben Broadbent de la Finan]elor (MEF), Viorel Pala[c\.
cre[tere cu 17 procente, care atins ieri la bursa London l\sa s\ se `n]eleag\ c\ ar
au injectat aproximativ 28 de Bullion Market un nou record Goldman Sachs, subliniind Compania energetic\ GdF este
putea avea loc o nou\ sc\dere c\, pe fondul acestei sc\deri controlat\ de statul francez [i
miliarde de dolari `n econo- absolut, fiind cotat\ la va- a dobânzilor `n SUA.
Cursul valutar mia local\. „Aceast\ cre[tere loarea de 911,10 dolari, dup\ a lirei sterline, pentru prima este ac]ionarul majoritar al unuia
pentru 15.01.2008 incredibil\ ne va permite s\ ce anterior a trecut pentru a DEPRECIEREA LIREI dat\ dup\ 1999, economia din cei doi mari distribuitori de
ne atingem obiectivul de 50 prima dat\ pragul de 900 de STERLINE AR PUTEA A- Fran]ei a devenit mai mare gaze naturale din România,
Dolar SUA 2,4904 Distrigaz Sud, pe care l-a preluat
de milioane de vizitatori an- dolari pe pie]ele asiatice, fiind FECTA {I ZONA EURO: Li- decât cea a Marii Britanii. a
Euro 3,7106 de la statul român `n 2005. a
6 Mar]i, 15 ianuarie 2008
Reportaj
Vorona, comuna cu cei mai mul]i
campioni na]ionali la oin\
a Se spune c\ la Vorona, jude]ul Boto[ani, dac\ arunci o minge de oin\ `ntr-o sta]ie de autobuz, nimere[ti trei campioni na]ionali
a Oina, sportul nostru na]ional, [i-a cam pierdut identitatea, l\sând pe mâna voronenilor continuitatea [i tradi]ia a Voronenii
`ns\ nu se sfiesc ca, `n fiecare prim\var\, la Cupa Moldovei, s\ arate c\ [i lovirea mingii cu o b=t\ este art\ curat\ a
Cu toate c\ are o vârst\
matusalemic\, oina a pierdut
teren, la propriu [i la figurat,
`n favoarea altor sporturi,
chiar dac\ pân\ [i marele
nostru scriitor Mihail Sado-
veanu o aprecia ca pe un joc al
m\iestriei, inteligen]ei [i fru-
muse]ii. Dar nu doar Sado-
veanu a avut cuvinte de laud\
la adresa acestui nobil sport.
Au mai fost [i al]ii, ale c\ror
citate celebre sunt p\strate `n
arhiva documentar\ a {colii
din Vorona Mare, al\turi de
nenum\ratele cupe, diplome
[i medalii pe care sportivii vo-
roneni le-au c=[tigat de-a lun-
gul deceniilor. „Al\turi de tra-
di]iile populare, oina repre-
zint\ pentru boto[\neni o
alt\ carte de identitate. E p\-
cat c\ `n restul ]\rii oina se
joac\ tot mai pu]in pe zi ce
trece. {i nu e singurul bun na-
]ional condamnat s\ dispar\“,
spune cu regret primarul Vo-
ronei, Aurel {tefan, [i el mare
amator al acestui sport.
Profesorul
Livadaru din Vorona
a introdus oina ca
disciplin\ [colar\
~ntre marii admiratori [i
sus]in\tori ai acestui sport
[i-a prins un loc de c\p\tâi
venerabilul profesor Ioan
Livadaru. Pensionarul de
ast\zi `nc\ mai p\streaz\ `n
memorie momentele de glo-
rie ale echipei conduse de el,
prima ajuns\ campioan\ na-
]ional\ `n 1959. Pe holul
{colii din Vorona Mare se
mai p\streaz\ [i acum foto-
grafia cu echipa laureat\:
ni[te copii vânjo[i, `n costu-
me na]ionale, `narma]i cu
bastoane, parc\ desprin[i
dintr-un tablou al R\scoalei
de la 1907. Profesorul Liva-
daru a r\mas `n istoria
Voronei [i `n istoria sportu-
lui na]ional drept cel ce a in-
trodus oina ca disciplin\ [co-
lar\. Pentru meritele sale `n
acest domeniu, comunitatea
l-a r\spl\tit cu titlul de ce-
t\]ean de onoare.
Campionii de ieri [i de
alalt\ieri [i de când se [tiu,
[i to]i ai Voronei, au cele mai
diverse `ndeletniciri. Minu
Hu]anu este unul dintre pri-
mii campioni na]ionali. A
f\cut [i el parte din echipa
Comentatorul principal al competi]iilor
este edilul [ef al voronenilor, Aurel {tefan
(foto mijloc), mare amator al jocului de oin\
Genera]ia t=n\r\ din Vorona vrea s\ ajung\ la performan]ele
din ’59 [i `nc\ mai p\streaz\
`n vitrin\ cupa, medalia [i
buc\]ile din ziare `n care fu-
sese consemnat\ marea per-
forman]\. Când se `ntoarce
de la câmp, la binemeritata
ciorb\ dup\ o zi de munc\,
trage cu ochiul [i la vitrina
cu m\rturiile unui trecut
glorios. {i iar `[i aminte[te
cum a câ[tigat el, cu echipa,
37 de meciuri la rând pentru
medalia aceea. B\dia Minu
este tractorist acum [i, `n
ciuda vârstei, e vânjos ca un
adev\rat sportiv. {i azi, dac\
i s-ar cere, ar schimba
levierul pe bastonul de oin\
[i ar intra pe teren. Când `i
vede pe sportivii de azi, `[i
aduce aminte de condi]iile `n
care juca el `n urm\ cu mult\
vreme. „Pe la noi, oina se
joac\ de când h\ul. Pe vre-
mea mea nu aveam noi
echipament din \sta. Ne f\-
ceam singuri bâtele, iar
mingile erau din cârpe um-
plute cu nisip [i p\r de vac\“.
Pe cei mai valoro[i
oini[ti din ]ar\ `i
`nt=lne[ti pe
meleaguri boto[\nene
Tudor Hetriuc num\r\ a-
cu[i 40 de ani. ~n spatele lui,
unul enorm, de ]\ran mol-
dovean, stau nenum\rate
particip\ri la competi]iile na-
]ionale de oin\. Particip\ri
Voronenii se strecoar\ printre lucrurile ce le asigur\ existen]a [i `mbin\ utilul
cu oina, sportul pe care `l joac\ din pl\cere. Dezam\girea voronenilor
este legat\ de americanizarea acestui sport na]ional, mul]i dintre fo[tii juc\tori
Ca `ntre mititelul nostru tradi]ional [i un hamburger. Dar, m\ rog, e o chestiune
de gust, la urma urmei“, e de p\rere profesorul [i antrenorul Cornel {tirbu.
campionilor de ieri ai jocului de oin\
soldate mai de fiecare dat\
cu titluri de campion cu echi-
pe diferite: Avântul Vorona,
Electrocontact Boto[ani [i
chiar Dinamo Bucure[ti.
Indiferent de echipa la ca-
re a evoluat, Tudor Hetriuc a
impresionat prin calit\]ile
sale de arunc\tor, loviturile
sale pe sub mân\ fiind ni-
micitoare pentru adversar. A
fost ani de-a rândul unul din-
tre cei mai valoro[i oini[ti din
]ar\. {i ast\zi impresioneaz\
prin constitu]ia lui de Goliat.
Numai ce dai ochii cu el [i `]i
trece cheful de a-l contrazice.
Retras din câmpul muncii in-
dustriale dup\ e[ecul Elec-
trocontactului, Tudor Hetriuc
s-a dedicat `n totalitate pro-
priei sale gospod\rii. {i-a luat
cal, c\ru]\ [i execut\ diferite
servicii pentru cons\tenii ca-
re `l solicit\. Mai duce ni[te saci
la moar\, mai aduce o c\ru]\
de lemne, iar `n perioada an-
trenamentelor d\ [i el o mâ-
n\ de ajutor profesorului Cor-
nel {tirbu la preg\tirea ac-
tualei genera]ii de campioni.
Colegi de genera]ie [i de
echip\ cu el au fost [i Mitic\
Prisacariu, acum func]ionar
la Prim\ria Vorona [i Nicu
Mamaischi, promotor al
diferitelor produse de im-
Oina, jocul
sportiv cu o vechime
de 6 secole
Oina sau „hoina“, cum i
se mai spunea, este socotit\
un joc sportiv na]ional pen-
tru rom=ni, av=nd, pe p\-
m=ntul rom=nesc, o vechime
de cel pu]in 6 secole, a[a
cum men]ioneaz\ cronici [i
hrisoave. Era un joc popu-
lar, at=t printre copii [i
tineri, c=t [i printre o[teni [i
voievozi.
Unele elemente ale jocu-
lui de oin\ se reg\sesc [i la
alte jocuri sportive: „basse-
ball“-ul american, jocul „pau-
me“, din Fran]a, „palse-
pool“-ul finlandez sau „schlag-
ball“-ul german.
de oin\ practic=nd acum baseball-ul. „Este o mare diferen]\.
port, dar [i Nicu Catan\, `n
prezent cunoscut om de afa-
ceri, principalul sponsor al
echipei de ast\zi [i implicit
al competi]iilor organizate
pe teritoriul comunei. Chiar
dac\ preocup\rile sale ac-
tuale sunt cu totul altele, `[i
g\se[te de fiecare dat\ timp
pentru a-i sprijini pe actualii
campioni [i nu doar moral.
„Dac\ partenerul meu, Cor-
nel {fai]er, este pasionat de
fotbal, pentru mine tot oina
r\mâne sportul preferat“,
spune Nicu Catan\. „Am a-
tâtea amintiri pl\cute din
copil\rie legate de oin\, `n-
cât cu greu m\ poate convin-
ge cineva c\ exist\ vreun
sport mai frumos“.
„Oina difer\ de
baseball cum difer\
micul rom=nesc
de hamburger“
Stând de vorb\ cu câ]iva
s\teni despre oin\, `n centrul
comunei, din spate se aude o
voce: „P\i [i eu am fost cam-
pion na]ional“. Ciprian Liu]\,
barmanul, se arat\ surprins
[i el c\, din când `n când, i se
mai d\ importan]\ [i acestui
sport. {i poate c\ de am fi in-
Oina se joac\ `ntre dou\
echipe, pe un teren `n aer li-
ber, cu dimensiuni standard
Mitic\ Prisacariu [i Tudor Hetriuc, ultimul
cu o aruncare de invidiat, au f\cut parte din
echipa ajuns\ campioan\ na]ional\ `n 1959
sistat mai mult, g\seam câte
un fost campion `n fiecare gos-
pod\rie. Iar dac\ `ntr-una nu
`ntâlneam, `n cea de al\turi
erau cu siguran]\ doi. Jocul
de oin\ nu `i face `ns\ s\ uite
c\ treburile din gospod\rie
trebuie `mplinite, acu[i-acu[i
`ncep preg\tirile pentru cam-
pania agricol\ de prim\var\,
`ns\ [i pentru viitoarea edi]ie
a Cupei Moldovei la oin\. Vo-
ronenii [tiu s\ `mbine utilul
cu pl\cutul, a[a c\ vor face
fa]\ pe ambele fronturi. O de-
zam\gire tot au ei: americani-
zarea acestui sport na]ional.
Mul]i dintre fo[tii juc\tori de
oin\ practic\ acum baseball-
ul. „Este o mare diferen]\. Ca
`ntre mititelul nostru tradi]io-
nal [i un hamburger. Dar, m\
rog, e o chestiune de gust, la
urma urmei“, e de p\rere pro-
fesorul [i antrenorul Cornel
{tirbu.
Cupa Moldovei
organizat\ la Vorona
adun\ la un loc
cele mai valoroase
echipe din ]ar\
Edilul [ef al voronenilor,
Aurel {tefan, nu rateaz\
de 70 m lungime [i 32 m
l\]ime. Jocul solicit\ o bun\
vitez\ de alergare, reflexe `n
nici un prilej de a fi aproape
de una dintre pasiunile sale,
la fiece competi]ie de oin\
organizat\ f\c=ndu-[i sim-
]it\ prezen]a nu doar `n cali-
tate de oficial, ci [i de ani-
mator [i comentator.
Este un veritabil specia-
list `n domeniu, lucru do-
vedit de nenum\rate ori,
când, de la microfonul sta-
]iei de amplificare, explica
celor neini]ia]i arta de a da
cu bâta `n minge.
Cupa Moldovei, care se
desf\[oar\ `n prim\vara
fiec\rui an la Vorona Mare,
adun\ zeci de echipe dintre
cele mai valoroase din ]ar\,
fiind un punct de atrac]ie
pentru numero[i spectatori,
mul]i dintre ei necunosc\-
tori ai regulamentului de
oin\. Ca un veritabil profe-
sor, primarul {tefan deta-
liaz\ fiecare mi[care a juc\-
torilor din teren. L\udân-
du-i sau criticându-i, dup\
caz. Nici gre[elile de arbi-
traj nu-i scap\ neobservate,
chiar dac\ arbitrii sunt,
aproape de fiecare dat\, re-
prezentan]i ai Federa]iei
Române de Oin\. (Florentin
FLORESCU)
mi[c\rile de autoap\rare de
loviturile mingii, precizie `n
aruncarea [i lovirea mingii.
Jocul de oin\ se disput\
`n dou\ reprize, cu o pauz\
de 5 minute. Pauza `ncepe `n
momentul c=nd ultimul ju-
c\tor al echipei de la prin-
dere a trecut linia de b\taie.
Cele dou\ echipe joac\,
fiecare, c=te o repriz\ la „b\-
taie“ [i una la „prindere“.
Juc\torii de la prindere,
dup\ a[ezarea lor pe teren,
poart\ denumirile de frun-
ta[, funda[, mijloca[, m\rgi-
na[ la ducere [i m\rgina[ la
`ntoarcere. Cei interesa]i de
istoricul, dar [i de regulile
detaliate ale jocului de oin\
pot consulta pagina de inter-
net a Federa]iei Rom=ne de
Oin\, www.oina.ro. (O.N.)

Actualitate
Hillary Clinton [i John McCain, favori]i pentru Casa Alb\
Senatorul american re-
publican John McCain [i cel
democrat Hillary Clinton
sunt favori]i la ob]inerea `n-
vestiturii partidului lor pen-
tru alegerile preziden]iale
din Statele Unite, potrivit
unui sondaj dat publicit\]ii
duminic\ de c\tre CBS News
[i cotidianul „The New York
Times“. ~n tab\ra republica-
nilor, McCain `l devanseaz\
pe fostul guvernator al statu-
lui Arkansas, pastorul Mike
Huckabee, fiind creditat cu
33% din inten]iile de vot, fa]\
de doar 18 procente din vo-
turi câte ar ob]ine acesta din
urm\. Fostul primar al New
York-ului, Rudy Giuliani, ar
ob]ine 12% din voturi,
potrivit sondajului. Aceste
rezultate sunt `ns\ provizo-
Israelienii [i
palestinienii
discut\
despre pace
Echipele de negocia-
tori israelieni [i pales-
tinieni au `nceput ieri
discu]iile pe marginea
unui posibil acord de
pace. Marele eveniment
intervine dup\ ce George
Bush a spus c\ e `ncre-
z\tor `n ob]inerea p\cii
pân\ la sfâr[itul anului.
Eventualul acord ar con-
duce la crearea unui stat
palestinian. Totu[i,
pre[edintele palestinian,
Mahmoud Abbas, nu va
`ncheia nici o `n]elegere
dac\ nu se ajunge la un
acord `n privin]a tuturor
chestiunilor cheie. Pales-
tinienii doresc ca Ierusa-
limul s\ fie divizat astfel
`ncât partea estic\ - care
conform legii interna]io-
nale este actualmente
sub ocupa]ia Israelului -
s\ fie capitala noului stat
palestinian. Mai exist\ [i
chestiunea refugia]ilor
palestinieni. Trebuie ho-
t\rât dac\ li se va per-
mite s\ revin\ `n Israel,
sau dac\ vor avea doar
dreptul de a locui `n noul
stat palestinian. Toate
acestea sunt chestiuni
delicate [i sunt de a[tep-
tat discu]ii `nfierbântate
pe marginea lor. ~n plus,
coali]ia de guvern\mânt
din Israel risc\ s\ fie `n-
l\turat\ de la putere de
cei care se opun acestor
negocieri. De asemenea,
conducerea teritoriilor
palestiniene este `mp\r-
]it\ `ntre Cisiordania,
controlat\ de pre[edin-
tele Abbas, [i Gaza, unde
puterea apar]ine mi[c\-
rii islamiste Hamas. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aION ILIESCU: „B|-
SESCU ARE O MENTALITA-
TE CADRIST|“: Fostul
pre[edinte Ion Iliescu s-a lan-
sat ieri `ntr-o critic\ dur\ la
actualul [ef al statului, Traian
B\sescu. ~n opinia pre[e-
dintelui de onoare al PSD, ul-
timele evenimente din via]a
politic\ au readus `n prim-plan
probleme privind principiile
func]ion\rii institu]iilor statu-
lui de drept [i soarta de-
mocra]iei, apreciind, `n con-
Mar]i, 15 ianuarie 2008
rii, deoarece 72% dintre res-
ponden]i sus]in c\ [i-ar putea
schimba opinia `ntre timp.
~n tab\ra democrat\, se-
natorul Hillary Clinton
conduce deta[at cu 42% din
Irak: Radicalii [ii]i [i suni]i se
aliaz\ pentru a controla ]ara
a For]ele politice ostile SUA se aliaz\ `n Irak a Na]ionali[tii [ii]i [i suni]i
`[i dau m=na pentru a controla petrolul [i a sc\pa de americani
a Guvernul moderat de la Bagdad ar putea s\ cad\ `n orice moment a
{irul interminabil de
masacre care `ns=ngereaz\
Irakul pare s\ aib\ efect
asupra politicienilor. ~n-
tr-un gest aproape nespe-
rat, liderii forma]iunilor ad-
verse au convenit s\ `ncerce
pacificarea ]\rii.
Acord `ntre radicali
Partidele politice irakie-
ne radicale, sunnite [i [iite,
cu reprezentare puternic\
`n Parlament, au anun]at
duminic\ o platform\ co-
mun\ care promoveaz\ uni-
tatea ]\rii [i controlul cen-
tralizat al petrolului. Aces-
te forma]iuni, dac\ decid s\
formeze un bloc parlamen-
tar, vor fi o for]\ dominant\
cu 100 de deputa]i, iar pre-
mierul Nuri al-Maliki, a
c\rui majoritate este divi-
zat\, va avea o pozi]ie mult
sl\bit\. Printre semnatarii
acestei platforme figureaz\
deputa]ii liderului radical
[iit Moqtada Sadr, partidul
laic Lista Na]ional\ Irakia-
n\ a fostului premier Iyad
Allawi [i Frontul Na]ional
al Dialogului condus de su-
nitul Salah al-Mutlak. ~n-
tr-un comunicat, semnatarii
au dat asigur\ri c\ vor s\
apere „interesul na]ional, s\
men]in\ unitatea Irakului
[i s\ evite diviziunile etnice
sau confesionale“. Ei critic\
„alian]ele meschine, realiza-
te pentru a diviza [i mono-
poliza puterea“.
~mp\r]irea petrolului
~ntr-un comunicat co-
mun, forma]iunile semnata-
re sus]in, de asemenea, c\
text, c\ nu este necesar\ mo-
dificarea Constitu]iei. „R\buf-
nirea instinctual\ `mpotriva
numirii ca ministru al Justi]iei
a doamnei Norica Nicolai este
nu doar o simpl\ ranchiun\ -
inadmisibil\ pentru un om de
stat -, ci expresia mentalit\]ii
cadriste a d-lui B\sescu.
Manipularea selectiv\ [i dez-
groparea de dosare ale unor
persoane indezirabile erau
practicile obi[nuite, folosite de
vechile structuri ale statului
totalitar [i ale PCR“- a afirmat
FILMUL LUI MUNGIU RATEAZ| GLOBUL DE AUR: De[i era considerat favorit la
categoria „film str\in“, pelicula românului Cristian Mungiu - „4 luni, 3 s\pt\mâni
[i 2 zile“- nu s-a num\rat printre câ[tig\torii de la Globul de Aur. La aceast\
sec]iune, premiul a revenit produc]iei franco-americane „Le scaphandre et le
papillon“, `n regia lui Julian Schnabel. Mungiu p\streaz\ totu[i speran]e pentru
premiile Oscar, a c\ror decernare va avea loc peste numai o lun\, la Los Angeles.
McCain [i Clinton, tot mai aproape de victorie
inten]iile de vot, urmat\ de
adversarul s\u Barack
Obama, creditat cu 27% din
voturi. John Edwards ocup\
locul al treilea `n preferin]ele
electoratului democrat, cu 11
Petrolul irakian ar putea s\ `ncap\ pe m=na na]ionali[tilor
vor s\ repartizeze bog\]iile
`n mod echitabil [i s\ rec=[-
tige suveranitatea [i inde-
penden]a ]\rii. „Petrolul,
gazele [i resursele naturale
sunt bog\]iile esen]iale ale
Irakului [i ar trebui s\ fie
controlate de Guvernul cen-
tral [i administrate `n coo-
perare cu regiunile“, adau-
g\ textul. „Ne `ngrijoreaz\
orice ini]iativ\ separat\ `n
acest domeniu, cum ar fi `n-
cheierea unor contracte cu
companiile str\ine“, adau-
g\ semnatarii, referindu-se
la contractele petroliere sem-
nate de Guvernul autonom
din Kurdistanul irakian [i
denun]ate de autorit\]ile de
la Bagdad.
Platforma dore[te, de a-
semenea, s\ fie mobilizate
Iliescu, ieri, pe pagina sa de in-
ternet. Din aceste motive, lid-
erul PSD regret\ e[ecul tenta-
tivei de demitere a pre[edin-
telui. „S-a gre[it doar tactic
prin declan[area referendumu-
lui de demitere, pentru care so-
cietatea româneasc\ nu era
preg\tit\. Pe fond, `ns\, cei
322 de parlamentari, atât de
mult demoniza]i de Traian
B\sescu [i de trompe]ii s\i, au
avut motive temeinice s\-l
«sanc]ioneze» prin votul lor pe
acest pre[edinte care `ncalc\ `n
procente din inten]iile de vot.
Doamna Clinton nu se poate
relaxa `ns\ cu acest avantaj,
`n condi]iile `n care o mare
parte dintre simpatizan]ii s\i
se declar\ gata s\-[i schimbe
resursele necesare pentru
reconstuc]ia for]elor de se-
curitate, pe baza competen-
]ei, „astfel `nc=t acestea s\
poat\ aplica legea [i s\ pro-
tejeze patria, pentru a pune
cap\t ocupa]iei p\m=ntului
irakian“.
Guvernul de la
Bagdad, `n pericol
A[a cum a confirmat [i
un deputat din mi[carea ra-
dical\ Sadr, aceast\ plat-
form\ politic\ s-ar putea
transforma `ntr-o coali]ie
redutabil\. Reprezentat\
puternic `n Parlament [i
beneficiind de lupt\tori bi-
ne `narma]i `n strad\, gru-
parea radical\ ar amenin]a
mod sistematic, `n continuare,
spiritul [i litera Constitu]iei“, a
concluzionat Ion Iliescu.
a C. T. POPESCU DEMI-
SIONEAZ| DE LA {EFIA
„GÂNDUL“: Directorul de-
misionar al publica]iei „Gân-
dul“, Cristian Tudor Popescu,
a declarat c\, dup\ o discu]ie
cu Adrian Sârbu, a decis s\ re-
nun]e la conducerea cotidia-
nului, pentru c\ obiectivele
manageriale stabilite pentru
2008 le consider\ „imposibil
op]iunile `n func]ie de cursul
campaniei. Aceea[i situa]ie
se reg\se[te [i `n tab\ra sim-
patizan]ilor lui Barak Oba-
ma, 43% dintre ace[tia fiind
gata s\-[i dea votul altui can-
didat dac\ acela va dovedi c\
este mai potrivit.
Sondajul, realizat `n peri-
oada 9-12 ianuarie, mai ara-
t\ c\ 79% dintre aleg\torii
democra]i consider\ c\ fosta
Prima Doamn\ a Statelor
Unite este preg\tit\ s\ devi-
n\ pre[edinte. ~n acela[i
timp, doar 40% dintre simpa-
tizan]ii democra]i au o p\rere
similar\ `n ceea ce `l prive[te
pe tân\rul senator de Illi-
nois, Barack Obama. Aceste
date nu fac decât s\ aprind\
[i mai mult caravana elec-
toral\ american\, care se
preg\te[te de noi alegeri pri-
mare `n statele din sud. a
serios alian]a care `l sus]ine
pe premierul moderat al-
Maliki. Acesta este sprijinit
acum de propriul partid
(Dawa), de Consiliul Su-
prem Islamic din Irak - una
dintre fac]iunile [iite cele
mai puternice, de Uniunea
Patriotic\ a Kurdistanului,
condus\ de pre[edintele Ja-
lal Talabani, [i de Partidul
Democratic din Kurdistan
al lui Massud Barzani. A-
nun]ul cre\rii unei astfel de
platforme intervine la o zi
dup\ adoptarea `n Parla-
ment a legii privind reabili-
tarea fo[tilor membri ai
partidului Baas care nu au
comis infrac]iuni. O m\sur\
ar trebui s\ duc\ la recon-
cilierea na]ional\. a
de atins“. Popescu va continua
s\ semneze `n paginile co-
tidianului „Gândul“, pe care `l
consider\ „un ziar adesea
foarte bun [i echilibrat din
punct de vedere politic“. C. T.
Popescu va scrie `n aceast\
publica]ie ca senior editor,
r\spunzând doar de calitatea
textelor pe care le semneaz\.
Acesta a mai declarat c\, „da-
c\ st\m s\ ne uit\m cum
merg lucrurile `n general `n
pres\“, gestul demisiei sale nu
este „de mirare“. a
7
LUMEA PE SCURT
Georgia: 50.000 de
opozan]i contest\
realegerea
lui Saaka[vili
Peste 50.000 de georgieni au
participat duminic\ la protestele
organizate la cererea opozi]iei,
pentru a contesta victoria lui
Mihail Saaka[vili `n alegerile
preziden]iale de la 5 ianuarie.
„~n pofida violen]ei [i a injusti-
]iei, am câ[tigat. Georgia a câ[ti-
gat“, a declarat candidatul
opozi]iei, Leva Gaceciladze, `n
fa]a mul]imii reunite pe bulevar-
dul Rustaveli, principala arter\
rutier\ din Tbilisi. Nici o mobi-
lizare masiv\ a poli]iei nu a fost
observat\ `n timpul acestei ma-
nifesta]ii autorizate, care
generase temeri referitoare la
instabilitate, dup\ mai multe
proteste ale opozi]iei reprimate
`n noiembrie 2007 [i soldate cu
proclamarea unei st\ri de ur-
gen]\ de nou\ zile [i convocarea
de alegeri preziden]iale antici-
pate. Mar[ul, la care au partici-
pat cel pu]in 50.000 de persoane,
potrivit presei str\ine, [i
100.000, potrivit opozi]iei, s-a
`ncheiat `n lini[te, `n pia]a
Libert\]ii. Cu câteva ore mai de-
vreme, Comisia electoral\ publi-
case rezultatele definitive, con-
firmând victoria lui Saaka[vili,
cu 53,4% din voturi `nc\ din
primul tur de scrutin, fa]\ de
25,2%, cât i-a revenit candidatu-
lui din opozi]iei, Levan
Gaceciladze. Opozi]ia acuz\ `ns\
nereguli la scrutin, care ar fi fost
comise de pre[edintele
Saaka[vili, care a adoptat un stil
de politic\ autoritar pe scena
politic\ georgian\.
Armata SUA vrea s\
scape de `nchisoarea
Guantanamo
{eful statului major american,
amiralul Mike Mullen, a decla-
rat c\ sprijin\ ideea `nchiderii
`nchisorii americane Guantana-
mo, din Cuba, cât mai curând
posibil. Amiralul crede c\ publi-
citatea negativ\ f\cut\ `n `n-
treaga lume `n leg\tur\ cu tra-
tamentul aplicat suspec]ilor de
terorism a afectat destul de mult
imaginea Statelor Unite ale A-
mericii. „Mi-ar pl\cea s\ o v\d
`nchis\“, a afirmat amiralul Mi-
ke Mullen `ntr-un interviu acor-
dat reporterilor care l-au `nso]it
`n prima sa vizit\ la centrul de
deten]ie de la preluarea func]iei
`n luna octombrie anul trecut.
Oficialul american a subliniat
`ns\ c\ decizia `nchiderii `nchi-
sorii nu-i revine lui [i `n]elege c\
exist\ numeroase chestiuni
legale, complexe pe care admin-
istra]ia consider\ c\ trebuie mai
`ntâi s\ le rezolve, cum ar fi mu-
tarea prizonierilor. El a ]inut s\
men]ioneze c\ unii dintre pri-
zonierii de la Guantanamo sunt
considera]i ca fiind pericole ex-
trem de mari pentru securitate.
{eful Interpol
demisioneaz\ din
cauza corup]iei
Pre[edintele Interpol, Jackie
Selebi, a demisionat dup\ ce a
fost suspendat din func]ia de [ef
al poli]iei sud-africane, din
cauza suspiciunilor de corup]ie.
„Demisia lui Selebi a fost decis\
`n interesul Interpol“, se arat\
`ntr-un comunicat al institu]iei.
Secretarul general al Interpol a
declarat c\, de[i suspiciunile de
corup]ie nu au leg\tur\ cu acti-
vitatea lui Selebi la Interpol,
„corup]ia este una dintre
infrac]iunile cele mai grave de
care poate fi acuzat un
func]ionar al poli]iei“. Selebi a
fost suspendat, sâmb\t\, din
func]ia de [ef al poli]iei sud-
africane, fiind acuzat c\ a primit
1,2 milioane de euro de la un
apropiat pe care `l informa cu
privire la anchetele care `l vizau.
El era [eful Interpol din 2004. a
 CM
YK

8 Mar]i, 15 ianuarie 2008

File
de poveste
P. P. Carp, „cavalerul drept\]ii m=ncate de lupi“
Continu=nd voiajul nostru printre multe case risipite prin gr\dina cu
vechi locuri [i zidiri ie[ene cu o p\dure de nuci, meri, perji,
implica]ii `n istoria na]ional\, scoru[i [i seme]i stejari. Locul lor
ast\zi ne vom opri la „casa `l ocup\ acum a[ez\m=ntul
cavalerului drept\]ii m=ncate de Spitalului CFR.
lupi“, cum se numea odinioar\ ~n a[ezarea aceasta b\tr=neasc\ a
str\vechea [i bogata gospod\rie a tr\it faimosul junimist Petrache P.
familiei Carp. Ocupa o postat\ de Carp sau P. P. Carp, cum `i ziceau
deal `ntins\ `ntre col]ul ce-l f\cea amicii. Via]a sa de tribun activ `n
Bulevardul Copoului cu uli]a ce anii cuceririi independen]ei [i
purta din vechime numele Carp figura sa important\ pentru P. P. Carp, la a 73-a
aniversare, afirma
(`nlocuit acum cu Garabet cultura [i politica rom=neasc\ i-au r\spicat: „Eu cred c\ Imensul domeniu al Carpilor avea un conac
Ibr\ileanu), pogora c\tre valea `ndemnat pe mul]i dintre nu exist\ o ]ar\ `n str\vechi, `n uli]a Carp, [i altul mai nou (foto),
Bahluiului [i se oprea la col]ul str\bunici s\-l pomeneasc\ `n Europa `n care `n P\curari (la num\rul 10, acum)
num\rul acelor
str\zii P\curarilor, din care discu]iile lor, iar c=nd urcau dealul ce-[i trag mijloacele aceea, glasul s\u intransi- purt=ndu-se discu]ii vii pe
de]inea, de asemenea, o bun\ Copoului, s\ priveasc\ lung de existen]\ din gent propunea mereu, `n temele zilei, pled=nd pen-
buget s\ fie a[a de Camer\, [coli de tot felul: tru intrarea `n r=ndul ]\-
bucat\. Imensa a[ezare cu un acareturile de pe vremea vie]uirii teoretice, agricole, silvicole rilor europene cu o bogat\
mare ca la noi“ [i de meserii. zestre economic\ [i cul-
conac str\vechi, `n uli]a Carp, [i sale. Lu=ndu-ne dup\ d=n[ii, a[a
Bugetul Principatelor fiind Totodat\, cerea spriji- tural\.
altul mai nou, `n P\curari (la vom proceda [i noi, ascult=ndu-le gol, prin rela]iile sale fi- nirea ]\ranilor, socotind c\ Fiind un politician ver-
num\rul 10, acum), cuprindea mai istorisirile. nanciare de la Ia[i, a `n- „bog\]ia unei ]\ri at=rn\ sat, cunosc\tor al moravu-
lesnit Locotenen]ei un `m- de c=timea averilor celor rilor cur]ilor europene, dar
prumut de 120.000 de lei mici“, s\r\cirea, incultura [i intransigent, `n martie
l=ng\ studii, studen]ii fiind de la „Trei Ierarhi“, (10/22 [i proletarizarea „fiind un 1872 a fost trimis la Berlin
antrena]i la activit\]i mili- februarie1864), Peter von de la bancherul Michel
Daniel. pericol pentru stat“, c\ci s\ discute cu Bismark
taro-sportive dure, cum e- Karp a citit prietenilor tra- „a[teptarea celor mici [i problema drumului de fier
rau luptele cu sabia lung\ ducerea piesei „Macbeth“ A luat apoi drumul Pari-
sului pentru a sonda p\- slabi, `n al c\ror nume s-a Roman-Gala]i-Bucure[ti,
din care cei slabi ie[eau cu de William Shakespeare, f\cut revolu]ia cre[tin\, nu neterminat, dar pentru care
obrajii scrijeli]i sau cu v=r- prilejuind astfel faimoasa rerea lui Napoleon al III-lea
`n cazul aducerii princi- va fi etern\“. societatea prusac\ condus\
ful nasului `nsemnat. `nt=lnire literar\ conside- Ridic=ndu-se `mpotriva de Strussberg `ncasase alo-
Astfel, Petrache s-a for- rat\ „cea dint=i a societ\]ii pelui Carol la tronul Prin-
cipatelor [i a-i ob]ine acor- dictonului „laiser faire, lai- ca]iile [i cerea statului ro-
de Ion MITICAN mat un om drept, ordonat, «Junimea»“ (Dic]ionarul li- ser passer“, socotea c\ „da- m=n `nc\ o plat\, prin r\s-
incoruptibil [i inflexibil, teraturii rom=ne de la ori- dul, merg=nd apoi `n Ba-
sarabia, pentru a c\p\ta [i toria societ\]ii este de a cump\rare. Era vorba de
P. P. Carp s-a n\scut la lipsit de sentimentalism, gini). De fa]\ se aflau [i Ia- asigura bunul trai al celor
Ia[i „`n casa din strada `n]elegerea Rusiei. vestita afacere Strussberg,
adept al reu[itelor „excel- cob Negruzzi, Teodor Ro- mici [i slabi [i de a-i ap\ra ce a tulburat via]a politic\
Carp“, la 29 iunie 1837 sior“ (excelente), cum `i setti, lipsind Vasile Pogor. Intrat apoi activ `n via]a
de conducere a ]\rii, Petre pe cei slabi contra celor rom=neasc\, firele duc=nd
(sau 1835?), av=nd tat\ pe pl\cea s\ spun\. P. P. Carp a devenit ast- tari“. Cu aceea[i t\rie a [i spre familia principelui
luminatul biv vel comis ~n toamna anului 1862, fel unul dintre `ntemeieto- Carp a `ndeplinit cele mai
sus]inut egalitatea `n fa]a Carol I.
Petre Carp, om cu studii la c=nd avea 25 de ani, s-a `n- rii [i st=lpul societ\]ii liter- felurite func]ii; trimis ofi-
legilor a tuturor locuitori-
Viena, f\cute la `ndemnul tors la Ia[i, cu priviri criti- are Junimea, de[i el avea cial la Agen]iile din Paris, lor ]\rii, pled=nd pentru e-
p\rintelui Ion Carp (C. ce asupra societ\]ii din jur. tragere de inim\ mai mult Berlin, deputat, senator, Caragiale l-a poreclit
liminarea discrimin\rilor
Gane - „P. P. Carp [i locul Aici i-a cunoscut pe viitorii c\tre activit\]i politice, fi- ministru, fapt pentru care fa]\ de locuitorii necre[tini. ironic „Bismarck
s\u `n istoria politic\ a amici Titu Maiorescu, Va- ind autorul junimismului rar sosea acas\. Considera c\ [i str\inii au al Rom=niei“
]\rii“). sile Pogor, Theodor Rosetti politic. A tradus apoi [i „O- contribuit la dezvoltarea
Petrache, cum i se spu- [i Iacob Negruzzi, to]i ti- thello“, publicat\ `n 1868. Un mare sus]in\tor al culturii tehnice, economice, Consul la Viena prin
nea, [i-a petrecut copil\ria ~mpreun\ cu junimi[tii a 1871, a f\cut o impresie
la Ia[i [i `n conacul din }i-
neri, cu studii `n str\in\- `nv\]\m=ntului gratuit artistice [i trebuie s\ li se
„pl\cut\“ studentului Mi-
tate [i prezen]i `n salonul scos [i revista „Convorbiri asigure drepturi egale cu
b\ne[ti p=n\ la 13 ani, cultural al cucoanei Esme- literare“ (1 martie 1867). De[i milita, ca om politic ale localnicilor. hai Eminescu, care l-a vizi-
c=nd a fost dus la Berlin s\ ralda Mavrocordat, din uli- Dar, preocupat mai mult cu educa]ie elitist\, ca doar Discursurile sale `n Par- tat [i i-a scris apoi lui Iacob
urmeze liceul francez ]a T\lp\lari (azi S\ulescu), de via]a politic\ pentru ca- acei cu stare material\ bu- lament, clare [i concise, pli- Negruzzi. {i Eminescu pl\-
(Französische Gymnasi- unde se ]ineau ceaiuri lite- re f\cuse [i studiile [i dori- n\ s\ fac\ politic\, ca s\ ne de cuget\ri `nalte [i de c=nd politicianului Carp,
um), terminat cu brio (pri- rar-muzicale [i se juca tor s\ se pun\ `n slujba ]\- nu fie coruptibili (socotind avertismente pentru viitor, acesta, cu Titu Maiorescu,
mus omnium). teatru de societate. rii, a intrat `n activitatea c\ un politician trebuie s\ erau urm\rite cu interes [i l-a chemat de la Ia[i - unde
Dup\ Bacalaureat, `n a- Consiliului de Stat al lui de]in\ m\car un venit an- citite pe ner\suflate din i se desfiin]ase postul de
nul 1858, t=n\rul Petro de Cuza Vod\, f\r\ salariu. ual de vreo 40.000 de lei), gazete. ~I concura la elocin- revizor [colar, oferindu-i
Carp sau Peter von Karp -
Unul dintre Atras `n conjura]ia din Carp `mp\rt\[ea idei pro- ]\ doar Titu Maiorescu, ca- un loc la gazeta bucure[-
numele din catalogul [colii `ntemeietorii 11 februarie 1866, care a gresiste cu profund carac- re se exprima `n fraze ele- tean\ conservatoare „Tim-
- s-a `nscris la Facultatea societ\]ii literare for]at domnitorul s\ abdi- ter patriotic. A pledat ast- gante, dar mai diluate. pul“, `n toamna anului
de Drept [i {tiin]e Politice ce, a intrat `n conducere, fi- fel pentru instruirea ti- Atunci c=nd era la Ia[i, 1877. Carp aprecia `n mod
„Junimea“ deosebit cultura [i patrio-
din Bonn, absolvit\, de a- ind numit secretar intim al neretului, spun=nd c\ „sta- `n casa lui „cuconu’ Pe-
semenea, excelent. Acolo a Aduna]i `ntr-o sear\ `n Locotenen]ei Domne[ti (vo- tul e dator s\ dea tinerilor trachi din Copou“ se `nt=l- tismul ra]ional, c=t [i lim-
primit o educa]ie aspr\, pe locuin]a lui Titu Maiorescu luntar, tot f\r\ leaf\). `nv\]\m=ntul gratuit“. De neau prietenii junimi[ti, bajul elevat `n care scria
poetul, urm\rindu-i `nc=n-
tat articolele, fiind [i d=n-
sul adeptul moderniz\rii
limbii rom=ne pline de ar-
haisme.
Politicianul `nzestrat cu
un spirit critic ascu]it [i i-
ronie caustic\ lupta pentru
perfec]iune categorisind
crea]iile literare `n grupa
capodoperelor ori nulit\]i-
lor. Nu avea cale de mijloc,
fiind sus]in\torul convin-
gerii pa[nice sau `nvingerii
totale, motiv pentru care
Caragiale l-a poreclit ironic
„Bismarck al Rom=niei“.
Socotind c\ a venit [i
vremea `nsur\torii, `n ziua
de 24 noiembrie 1873, Pe-
tre s-a c\s\torit, aduc=nd
la Ia[i pe Sevastia, fiica lui
Ion Cantacuzino din Bucu-
re[ti, ministru al Locote-
nen]ei. Au locuit `n casa
Imagini vechi cu Bucure[tiul [i Ia[ul de alt\dat\ str\mo[easc\ a Carpilor,
CM
YK

Pe m\sur\ ce treceau anii, devenea „t\ios ca un cu]it [i rece ca o zi de iarn\“ (C. Gane). Era considerat „cosmopolit
incoruptibil“, c\ci dorea cu ardoare intrarea Rom=niei `n marea familie central-european\. Lupta singur pentru cinste [i
dreptate, cu partizani pu]ini, de unde [i numele „tribunul singuratec“ sau „cavalerul drept\]ii m=ncate de lupi“, cum ziceau
t=rgove]ii atunci c=nd treceau pe l=ng\ casa lui. Pe tema aceasta circula o glum\. ~ntreb=ndu-l odat\ pe Costic\ Bobeic\, un
amic sc\p\tat, din Boto[ani, care tr\ia din jocul de c\r]i: „Cum faci tu, Costic\, s\ duci via]\ de bog\ta[ f\r\ bani?“, acesta
i-a r\spuns pe dat\: „Te-am `ntrebat eu vreodat\, cucoane Petrache, cum faci D-ta s\ conduci ]ara f\r\ partizani?“
unde, peste vreun an b\-
tr=nul s\u p\rinte, Petre
Carp, a decedat (`n 1874).
Cu toate activit\]ile sale
multilaterale [i discursuri-
le fulminante din Parla-
ment, Petre Carp nu se bu-
cura de mare dragoste
printre ale[i, av=nd adesea
pu]ini aderen]i. Nu era a-
great de politicieni, fiind
prea cinstit [i prea cate-
goric. De aceea, era „sis-
tematic `nl\turat“ de com-
panioni, iar guvernele `n
care intra aveau vie]uire
scurt\, datorit\ spiritului
s\u radical [i incoruptibil.
Pe aceast\ tem\ s-a
n\scut un schimb de replici
cu I. L. Caragiale, pe care
Carp l-ar fi probozit c\ se
]ine numai de „mofturi“ [i
nu mai scrie piese serioase
din 3-4 acte. {ifonat, Cara-
giale i-ar fi r\spuns: „{tii
una, coane Petrache? Stai
[i dumneata trei-patru ani
la guvern [i voi scrie [i eu
trei-patru acte `n tihn\!“
(C. S\teanu, „Figuri din
«Junimea»“)
C=rmuitor autoritar al
junimi[tilor, a condus `n
dou\ r=nduri guvernul
(1900-1901, 1910-1912). A
fost ministru de Externe,
de Interne, s-a implicat `n
toate reformele pentru ridi-
carea economic\ a ]\rii,
a[a cum `n anii tinere]ii s-a
manifestat aprig `n dome-
niul criticii literare.
Lupt=nd pentru cunoa[-
terea Rom=niei peste gra-
ni]e, ca ministru de Ex-
terne Carp a `nfiin]at, `n
martie 1889, institu]ia de
pres\ „Agen]ia Telegrafic\
a Rom=niei“, cu sarcina „s\
transmit\ `n str\in\tate
[tiri privind Rom=nia“ [i s\
difuzeze `n ]ar\ [tirile ex-
terne.
„T\ios ca un cu]it [i
rece ca o zi de iarn\“
Pe m\sur\ ce treceau
anii, devenea „t\ios ca un
cu]it [i rece ca o zi de iarn\“
(C. Gane). Era considerat
„cosmopolit incoruptibil“,
c\ci dorea cu ardoare in-
trarea Rom=niei `n marea
familie central-european\.
Lupta singur pentru cinste
[i dreptate, cu partizani
pu]ini, de unde [i numele
„tribunul singuratec“ sau
„cavalerul drept\]ii m=n-
cate de lupi“, cum ziceau
t=rgove]ii atunci c=nd tre-
ceau pe l=ng\ casa lui.
Pe tema aceasta circula
o glum\. ~ntreb=ndu-l oda-
t\ pe Costic\ Bobeic\, un
amic sc\p\tat, din Boto-
[ani, care tr\ia din jocul de
c\r]i: „Cum faci tu, Costic\,
s\ duci via]\ de bog\ta[ f\-
r\ bani?“ acesta i-a r\s-
puns pe dat\: „Te-am `n-
trebat eu vreodat\, cucoane
Petrache, cum faci D-ta s\
conduci ]ara f\r\ parti-
zani?“
Nici nu putea fi altfel un
om care, la 22 martie 1910,
la a 73-a aniversare, afirma
r\spicat: „Eu cred c\ nu e-
xist\ o ]ar\ `n Europa `n
care num\rul acelor ce-[i
trag mijloacele de exis-
ten]\ din buget s\ fie a[a
de mare ca la noi. La noi,
partidele sunt bugetare,
avem bugetele care nu sunt
pentru ]ar\, ci pentru par-
tide. Un buget al ]\rii tre-
buie s\ aib\ `n vedere ne-
Mar]i, 15 ianuarie 2008
P. P. Carp a devenit unul dintre `ntemeietorii [i st=lpul societ\]ii literare „Junimea“, de[i el
avea tragere de inim\ mai mult c\tre activit\]i politice, fiind autorul junimismului politic
voile reale ale ]\rii, `n pri-
ma fa]\ fiind dezvoltarea
for]elor de produc]ie a ]\rii,
[i `n a doua ap\rarea lor.“
Nu era de acord ca par-
lamentarii s\ aib\ leaf\
mai mare dec=t profesorii
sau medicii, nici avantaje
sau favoruri. Parlamenta-
rii trebuiau s\ fie exemplu
`n via]\, acei implica]i `n
politic\ s\ o fac\ pentru in-
teresul ]\rii. Sus]inea apli-
carea sever\ a legilor,
lupt=nd `mpotriva acelora
care promovau ho]ia, min-
ciuna [i corup]ia. Pleda cu
ardoare pentru transfor-
marea ]\rii `ntr-o „gr\-
din\“, `nflorit\ [i bogat\ ca
aceea din }ib\ne[ti, unde
se retr\gea s\-[i oblojeasc\
r\nile c=nd era `nfr=nt la
alegeri [i unde se dedica
cultiv\rii p\m=ntului.
~n anul 1880
s-a mutat definitiv
la Bucure[ti
Atras de via]a trepi-
dant\ politic\ a Capitalei,
`n care `mpl=nta sabia as-
cu]it\ a ironiei t\ioase, el
introduc=nd `n dezbaterile
parlamentare replica ze-
flemist\, `n 1880 a p\r\sit
Ia[ii, definitiv, mut=ndu-se
la Bucure[ti, pe strada
Doamnei, unde-i r\m\sese
locuin]a socrului Cantacu-
zino - decedat `n 1878. Mai
t=rziu [i-a construit [i o
cas\ pe Doroban]i, exis-
tent\ [i acum, la num\rul
72, ad\postind Ambasada
Turciei.
Era considerat o „figur\
m\rea]\ a politicii rom=-
ne[ti. Independen]a carac-
terului s\u ajunsese pro-
verbial\. Intransigent `n
p\rerile sale [i de un curaj
extraordinar, Petre Carp
avea o linie de conduit\
dreapt\; nimeni [i nimic pe
lume nu-l putea abate din
calea sa... Nu se intimida
CM
YK
de nimeni, oricine ar fi fost
acela, [i nu se pleca `nain-
tea nim\nui. {i c=te situa-
]ii nu a pierdut acest b\r-
bat superior prin inteligen-
]\, cultur\ [i onestitatea
sa, asupra c\reia nimeni
nu putea s\-i repro[eze ni-
mic.“ (Ion Dafin, „Ia[ul cul-
tural [i social“)
~n preajma r\zboiului
mondial, c=nd mul]i dintre
rom=ni erau antanti[ti (si-
tu=ndu-se de partea ]\rilor
Antantei: Fran]a, Rusia,
Anglia, Italia, Belgia), iar
al]ii adep]ii Puterilor Cen-
trale: Germania, Austro-
Ungaria, Bulgaria, Turcia.
Carp, aproape octogenar,
era `n ultima tab\r\. Spre
a sus]ine ideile sale, a scos
ziarul „Moldova“.
La Consiliul de Coroan\
din 14 august 1916, c=nd se
discuta ie[irea din neutrali-
tate [i trecerea Rom=niei
de partea puterilor Antan-
tei, potrivit conven]iei `n-
cheiate la 4/17 august, [i se
aducea argumentul c\ trei
sferturi dintre rom=ni erau
antanti[ti, b\tr=nul s-a o-
pus vehement. Situarea
Rom=niei de partea cen-
trali[tilor `nsemna pentru
d=nsul recucerirea Basara-
biei, visul tinere]ii sale, in-
suflat de str\mo[ii sili]i `n
1812 s\ p\r\seasc\ mo[iile
de dincolo de Prut.
Acuzat de „complot
antidinastic“
A plecat imediat la }ib\-
ne[ti, iar fiii pe front. Pe-
tre, feciorul s\u drag de 29
de ani, a c\zut `n primele
s\pt\m=ni la Maghiaru[,
l\s=nd f\r\ reazem so]ia
cu un copil [i `nnebunind
p\rin]ii de durere.
Adus la Bucure[ti de pri-
etenii care credeau c\
`nclinarea sa filogerman\,
cunoscut\ [i la Berlin, va fi
de folos ]\rii, a r\mas la
CM
YK
distan]\, decep]ionat de
faptul c\ „ocupa]ia“ deve-
nise `nrobitoare, cu un re-
gim militar sever, cu re-
vendicarea unor teritorii [i
jefuirea metodic\ a bog\]ii-
lor de osta[ii pe care-i cre-
dea model de conduit\ [i
comportament.
La Bucure[ti r\m\sese
[i Titu Maiorescu, Const.
Stere, D. D. P\tr\[canu.
Liviu Rebreanu, mitropoli-
tul [i al]ii filo centrali[ti.
„El nu a consim]it nicio-
dat\ s\ stea de vorb\ pe
~n fosta gr\din\
a lui P. P. Carp este
acum Spitalul CFR
~ntre timp, frumosul
domeniu al Carpilor din-
tre Copou [i P\curari,
h\rt\nit, se `nstr\inase.
Via]a public\ `n Capital\,
misiunile grele peste gra-
ni]e pentru afacerile ]\rii,
`ndeplinite pe spezele sa-
le, cereau galbeni. Par-
celat\, a[ezarea Carpilor
bazele unei reduceri de te-
ritoriu sau subjug\ri eco-
nomice“ (C. Gane). Era un
octogenar singuratic, strivit
de durerea pierderii b\iatu-
lui `ntr-un r\zboi inutil [i
m\cinat de remu[c\ri [i de-
cep]ii. ~n ultimii s\i ani a de-
venit ursuz [i s-a `ndep\rtat
de prieteni [i ace[tia de el.
Mul]i dintre concet\]e-
nii s\i ie[eni, cititori ai
gazetelor vremii, `l consi-
derau v=ndut ocupan]ilor
[i nu-l mai recuno[teau din
stirpea lor. Fosta lui locu-
se mic[ora mereu. Vechea
zidire din strada Carp a
trecut `n seama amicului
Petrache Misir. Cump\-
r=nd-o apoi Calea Ferat\
pentru C\minul copiilor
de ceferi[ti, d\ruit dup\
1948 {colii de exploatare
CFR, s-a dat Spitalului
CFR, extins [i el cu pavi-
lionul nou c\tre r\s\rit,
peste ruinele vechii cl\-
diri, [i cu Policlinica, `n
vale (1980).
9
in]\ din P\curari, ca [i a
altor filogermani r\ma[i `n
capital\, avea pere]i m=z-
g=li]i de felurite mascarale
desenate cu vopsea, cret\
sau c\rbune, peste care se
vedea chipul b\tr=nului
caricaturizat, cu casca mi-
litar\ german\ pe cap.
Dup\ 1918, vehementu-
lui politician conservator,
`nvinuit de colaborare cu
ocupan]ii, i s-au pus `n cont
vizite la Berlin, ideea
schimb\rii domnitorului
Ferdinand, c=t [i alte man-
ifesta]ii potrivnice guver-
nului retras la Ia[i. Ca tot-
deauna `n clipe de decep]ie
[i de c\dere la alegeri, s-a
retras la }ib\ne[ti. Acolo,
`n p\m=ntul p\rintesc, `n-
cerca s\-[i revin\, sorbind
apa vie a credin]ei str\-
mo[e[ti.
La }ib\ne[ti, unde lucra
ca orice plugar, `ntr-o
diminea]\ de iunie i s-a
f\cut r\u, a intrat `n com\
[i a doua zi, duminic\ sea-
ra, pe 19 iunie 1919, a ple-
cat dup\ neuitatul fecior,
Petre, pe limanul ve[nicei
t\ceri.
Ceruse s\ fie `ngropat
l=ng\ b\iat, `n gr\dina
palatului zidit de bunici `n
anul 1815 [i ref\cut de el
`n 1905, `nconjur=ndu-l cu
un frumos parc [i o livad\
de nuci.
Avea 82 de ani. ~nainte
de deces, careva dintre ri-
valii politici trimise la }i-
b\ne[ti un comisar, cer=nd
s\-i pronun]e pe acei din
„complotul antidinastic“.
M=ndru, b\tr=nul [i-a `n-
su[it el p\catul. Potrivit lui
I. G. Duca la Bucure[ti fu-
seser\ aresta]i vreo 20 de
politicieni [i gazetari `nvi-
nui]i de colaborare cu ocu-
pan]ii, dar regele Ferdi-
nand a oprit procesul.
* INGINERUL ION MITICAN ESTE AUTOR
AL NUMEROASE C|R}I DESPRE IA{II VECHI,
UN PASIONAT AL ISTORIEI ACESTOR MELEAGURI
Fostul st\p=n, P. P.
Carp, a mai ]inut o vreme
doar frumoasa cl\dire din
P\curari nr. 10, `n care s-a
instalat apoi doctorul [i
profesorul universitar E.
Riegler, repar=nd-o, prin
mai 1907. M\rit\ cu un
etaj a[ezat peste parterul
transformat de inginerul I.
Schleier (1933-1934), casa
s-a p\strat p=n\ `n zilele
noastre, f\r\ s\-i mai [tie
careva povestea.
10
Opinii
AUTOFOCUS
Na[terea Domnului
sau Cr\ciunul?
a Neo-p\gânii de ast\zi serbeaz\
Caraciunul prin aprinderea focurilor, prin
`mbr\carea `n costume de animale,
pentru a `mblânzi zeul ca
necuvânt\toarele s\ nu fie omorâte `n
acea iarn\, prin purtarea unor m\[ti pe
fa]\ a
de Eugeniu ROGOTI
De[i s\rb\toarea Na[terii Domnului a trecut la noi
de câteva s\pt\mâni [i un text despre aceasta ar p\-
rea cel pu]in `ntârziat, a[ vrea totu[i s\ aduc `n fa]a
cititorului câteva gânduri legate de marele praznic.
Mai ales c\ subiectul are leg\tur\ cu Rusia, unde
cre[tinii ortodoc[i au serbat de curând Cr\ciunul.
S\rb\toarea Na[terii Domnului are o rezo-
nan]\ deosebit\ `n sufletele tuturor cre[tinilor, iar
la români aceasta este legat\ profund de rela]iile
din familie. M-a `ntristat atunci când un b\trân a
exclamat `ntr-un autobuz, v\zând pe cineva cu o
crengu]\ de brad: „Pentru mine nu vine nimic; nu
am pe nimeni“. Probabil c\ acel b\trân nu mergea
la biseric\ sau nu se sim]ea membrul vreunei co-
munit\]i care s\ suplineasc\ lipsa real\ a unor
oameni la el acas\. Cu toate acestea, el lega s\r-
b\toarea care se apropia, c\ci era `nainte de 25 de-
cembrie, de o `ntâlnire cu familia, cu rudele. Este
firesc s\ fie a[a, c\ci orice na[tere are loc `ntr-o
familie [i pentru orice copil exist\ p\rin]i [i rude,
Na[terea dup\ trup a Domnului `ncadrându-se
foarte bine `n legile firii umane.
Dar românii cre[tini mai au ceva deosebit legat
de s\rb\toarea aceasta, plin\ de bucurie: asocie-
rea ei cu un nume ciudat: Cr\ciunul. S-a scris
mult despre provenien]a cuvântului. Am v\zut di-
verse trimiteri ale acestuia la teologia profund\,
prin asem\narea cuvântului cu „crea]ie“. Cuvân-
tul s-a pus [i pe seama numelui mo[ului, care, `n
Occident, a ap\rut `n cinstea Sfântului Nicolae. ~n
acela[i timp, mo[ului i s-a oferit [i o nevast\, baba
Cr\ciunoaia, cu tot cu pove[tile legate for]at de
Na[terea Domnului. S-a ajuns [i la a explica
asem\narea cuvântului maghiar Karaczony prin
influen]a româneasc\ asupra câmpiei panonice.
Toate acestea m\ l\sau destul de indiferent,
mai ales c\ nu am fost pasionat niciodat\ prea
mult de c\utarea etimologiei cuvintelor. {i
aceasta, pân\ când am g\sit o [tire care anun]a
pr\znuirea `n Rusia, de c\tre o asocia]ie de
rena[tere a p\gânismului slav, a Caraciunului.
Atunci am `nceput s\ caut mai multe despre
aceast\ s\rb\toare [i mi-am dat seama c\, cel mai
probabil [i mai pu]in for]at, `n ton cu valurile isto-
riei, care aduc [i cultur\ [i religie, nu numai
n\v\liri [i r\zboaie, Cr\ciunul ne vine dinspre
nord, de la scandinavi, pe filier\ p\gâno-slav\.
Un zeu slav al `ntunericului [i `nghe]ului poart\
numele de Caraciun. Acesta, conform mitologiei
slave, aducea moartea iarna, mai ales `n rândul
animalelor. Numele zeului a fost transferat zilei
solsti]iului de iarn\, 22 decembrie, atunci când
Caraciun voia s\ `nghit\ total lumina, pentru ca s\
fie doar `ntuneric. Neo-p\gânii de ast\zi serbeaz\
Caraciunul prin aprinderea focurilor, prin `mbr\-
carea `n costume de animale, pentru a `mblânzi
zeul ca necuvânt\toarele s\ nu fie omorâte `n acea
iarn\, [i prin purtarea unor m\[ti pe fa]\. ~n
acela[i timp, ei sar peste foc, pentru a simboliza
trecerea soarelui `ntr-o nou\ stare, `nceputul
scurt\rii nop]ii [i venirea unor zile din ce `n ce mai
`ndelungate. Iat\ câte asem\n\ri g\sim `n acest
comportament de re`nviere a p\gânismului slav cu
tradi]iile române[ti de Anul Nou [i Cr\ciun. Ce
`nseamn\ oare masca]ii no[tri, capra, ursul [i cele-
lalte? Cine [tie s\ r\spund\ exact de ce se mas-
cheaz\ oamenii tocmai `n chipuri de animale?
Slav\ Domnului c\ `n cadrul slujbelor biseri-
ce[ti `nc\ nu se pomene[te nimic de Cr\ciun [i c\
slujbele din Minei sl\vesc Na[terea cea dup\ trup
a Domnului Iisus Hristos. F\r\ a fi `n vreun fel
prea rigorist, a[ vrea doar s\ atrag aten]ia asupra
semnifica]iei tradi]iilor legate de Na[terea Dom-
nului [i Anul Nou. Cre[tinii ortodoc[i trebuie s\
[tie care este diferen]a `ntre slujbele Bisericii, cân-
t\rile liturgice, colindele care sl\vesc Na[terea
Domnului [i tradi]iile care au origini suspecte,
pentru a delimita clar credin]a cre[tin\ de super-
sti]iile care cap\t\ din ce `n ce mai mult\ for]\ `n
via]a de zi cu zi a poporului. a
Mar]i, 15 ianuarie 2008
NEMURITORUL EMINESCU: Spunem aceast\ sintagm\ cu voce
tare, ca s-o [i auzim [i `n acela[i timp `ncerc\m, cu puterea gândirii
[i a sim]irii, s\ descifr\m sensurile pe care ea le poate dobândi `n
con[tiin]a noastr\, a celor ce suntem vorbitori de limb\ român\ la
`nceputul celui de-al XXI-lea veac al erei cre[tine.
IDEEA CRE{TIN| problem\ de via]\ mai grea [i
sunt trist, citesc versuri din
poeziile lui Eminescu [i totul
Nemuritorul Eminescu devine dintr-o dat\ mai sim-
plu, mai u[or de suportat [i de
rezolvat.“
de Emil BALTAG
{i asemenea acelui tân\r,
câ]i al]ii din atâtea genera]ii
n-au f\cut la fel? {i cine oare
va putea spune vreodat\ `n ce
A fost o vreme când se folo-
sea mult aceast\ sintagm\: m\sur\ adolescen]ii [i tinerii
nemuritorul Eminescu. {i da- din toate genera]iile care i-au
c\ la `nceput ea exprima va- urmat marelui poet au dat
loarea de excep]ie a crea]iei farmec sim]\mintelor [i a-
marelui poet, datorit\ c\reia dâncime cuget\rii lor dup\
amintirea sa va fi mereu vie modelul pe care `nsu[i poetul
ni l-a oferit?
`n sufletul cititorilor s\i, cu
timpul, a `nceput s\-[i piard\ Cine oare, din cei intra]i
din valoarea expresiv\. {i a sub zodia lui Eros, n-a vibrat
pierdut-o tot mai mult, `ncât puternic, sim]ind c\ e vorba
de ceea ce chiar lui i se `n-
`n timpul nostru, cel care o
aude [i chiar cel care o spune tâmpl\, `n fa]a unor versuri
r\mâne insensibil la sen- ca acestea, care urmeaz\? „~n
surile ei ini]iale. lumea asta sunt femei/ Cu
ochi ce izvor\sc scântei.../ Dar
Ast\zi, `ns\, când se `m-
plinesc 158 de ani de la na[te- oricât ele sunt de sus,/ Ca tine
nu-s, ca tine nu-s!// C\ci tu
rea lui Eminescu, o spunem
din nou: nemuritorul Emines- `nseninezi mereu/ Via]a sufle-
cu. O spunem cu voce tare, ca tului meu,/ Mai mândr\ decât
s-o [i auzim [i `n acela[i timp orice stea,/ Iubita mea, iubita
`ncerc\m, cu puterea gândirii mea!“
[i a sim]irii, s\ descifr\m sen- Armonia poetic\ ce r\z-
surile pe care ea le poate do- bate, spre exemplu, din lirica
bândi `n con[tiin]a noastr\, a erotic\ a lui Eminescu este,
celor ce suntem vorbitori de a[a cum demonstreaz\, cu
limb\ român\ la `nceputul ce- mijloacele analizei prozodice,
lui de-al XXI-lea veac al erei mân\ pe p\mânt, amintirea tiv, `n]elegem c\ Eminescu un redutabil eminescolog con-
cre[tine. poetului nu se va [terge din este nemuritor [i `ntr-un alt temporan (e vorba de Adrian
Sigur c\ r\mâne `n conti- sufletul cititorilor s\i. sens. Un om care tr\ie[te, un Voica), reflex al armoniei e-
nuare sensul cu care expresia Noi, `ns\, nu uit\m c\ fap- om viu, este prezent mereu `n xisten]iale, dar `n acela[i timp,
aceasta a fost rostit\ la `nce- tele fiec\rui om r\mân s\ lu- via]a celor din jur prin lu- mai ales `n cazul cititorului re-
put. Crea]ia poetic\ eminesci- creze mai departe `n lume, crarea sa, prin ceea ce deter- ceptiv la mesaj, o [i determin\
an\ str\luce[te [i azi, prin va- mult timp dup\ ce el a trecut min\ el `n lume, ca persoan\ pe aceasta din urm\.
Frumuse]ea limbajului po-
loarea ei, cu o putere asem\- de hotarele timpului [i ale activ\. {i dac\ lucrurile stau
n\toare aceleia pe care o avea spa]iului. Ele reverbereaz\ a[a, atunci putem spune c\ etic are o atât de mare putere
`n vremea când s-a ivit pe lu- parc\ la nesfâr[it `n spa]iu [i Eminescu `[i manifest\ cu de seduc]ie, `ncât readuce `n
me. A impresionat [i impresi- timp, [i aceasta cu atât mai mult mai mult\ putere sufletul cititorului acel „far-
oneaz\ puternic pe cititorii mult cu cât sunt, ca `n cazul lui prezen]a `n lume decât mul]i mec sfânt“ pe care poetul `n-
s\i, prin frumuse]ea rostirii [i Eminescu, fapte izvorâte dintre noi, care suntem su[i l-a tr\it cândva.
adâncimea gândirii, prin `- dintr-o excep]ional\ calitate tr\itori [i ca persoane fizice Este semnul c\ Eminescu
n\l]imea [i noble]ea tr\irii. uman\ (E vorba, se `n]elege, `n vremurile noastre. este `nc\ activ [i ast\zi, este
De aceea, [i cititorul de as- de faptele crea]iei sale poetice). Un tân\r care abia ie[ise semnul c\ el a r\mas [i va
t\zi este convins c\, atâta Mergând pu]in mai depar- din adolescen]\ mi-a spus r\mâne mereu nemuritorul
timp cât se va vorbi limba ro- te cu demersul nostru cogni- cândva: „Atunci când am o Eminescu. a
LUMINA}I-V| FA}A! era profesor Constantin Gro; acolo a ur-
mat patru ani, ie[ind cu premiul I.
Trecând bacalaureatul `n anul 1866,
A. D. Xenopol [i T. T. Burada (II) când se `nfiin]ase chiar atunci acest soi
de examen, Maiorescu f\cu lui Xenopol
o burs\ de 150 de lei pe lun\ din partea
societ\]ii «Junimea», cu ajutorul c\reia
de Lucian VASILIU el se duse la Berlin, unde studie patru
~n arhiva Muzeului Literaturii Ro- ani, luând doctoratul `n drept [i `n filo-
mâne Ia[i, `ntre alte nenum\rate ma- zofie, ramura istoriei. Dup\ ce trecu e-
nuscrise, se p\streaz\ [i un text `n care xamenele el se `ntoarse `n ]ar\, când
autorul s\u, Teodor T. Burada, prezint\ tocmai se preg\tea, din partea studen-
unele date asupra vie]ii [i scrierilor lui ]ilor români din Viena, o mare serbare
A. D. Xenopol. Din cercet\rile noastre, la mormântul lui {tefan cel Mare, la
documentul, inedit, pân\ `n prezent, Putna, `n Bucovina. Se publicase un
pare s\ fi fost scris `ntre anii 1915 concurs pentru cea mai bun\ lucrare
(Xenopol se afla la Bucure[ti) [i 1920 asupra acestui subiect, fiind numit ju-
(anul mor]ii c\rturarului), cu o mai riul de judecat\ Mihail Kog\lniceanu,
mare probabilitate `n 1917, când is- Titu Maiorescu [i V. Alecsandri. Juriul
toricul `mplinea 70 de ani. Textul pare recunoscu, `n unanimitate, cuvântarea
s\ fi fost preg\tit pentru tipar, dar a lui Xenopol ca cea mai bun\, [i pe care
r\mas nefinisat, autorul optând, proba- Xenopol o ]inu la Putna `n 1871, cuvân-
bil, pentru alt\ variant\. tare care s-a publicat `n «Convorbiri…»
Oferim tiparului fragmente ale aces- [i `n bro[ur\.
tui manuscris (Muzeul Literaturii Ro- Dup\ ce se `ntoarse de la Berlin, a
mâne Ia[i, fond Valori muzeu nr. 7300), fost numit procuror la Tribunalul Ia[i,
având convingerea c\ orice m\rturie la mo[ia Filipeni, proprietatea lui (`n) 1871, apoi procuror la Curtea de
contemporan\ asupra unor personali-
Iordache Rosetti, care l-a luat profesor Apel din Ia[i, unde st\tu pân\ la 1878,
t\]i de prim\ importan]\ `n istoria unui la copiii s\i; acolo Xenopol `nva]\ a iubi când `[i d\du demisia [i deveni avocat
neam nu poate decât s\ contribuie la o pe ]\rani. ~n timp când era la Academia (…). Discursul de primire ca membru `n
mai aprofundat\ cunoa[tere [i `n]ele- Mih\ilean\ elev, a constituit o societate Academie a fost despre Mihail Kog\lni-
gere a unor caractere de excep]ie. (T. T. ceanu, mare literat [i istoric român, pe
de elevi cu numele de Societatea Studi-
Burada, Date asupra vie]ii [i scrierilor care Xenopol a fost chemat a-l `nlocui la
lui A. D. Xenopol). oas\, fiind ales pre[edinte, [i a ]inut o
cuvântare asupra importan]ei studiului Academie, dup\ moartea lui (…).
„N\scut la 1847, martie 23, `n ora[ul ~n acest r\stimp publicase mai multe
Ia[i, mahalaua P\curari, `n casa p\rin- istoric, `n care se v\d, `n germen, ideile
dezvoltate mai târziu `n cartea lui cea studii `n limba german\. Pân\ la vârsta
]ilor s\i (str. Ber\riei Vechi nr. 1). ~n- de 68 de ani Xenopol [i-a consacrat
ceputul `nv\]\turilor lui l-a f\cut `ntr- mare intitulat\ Principii fundamentale
ale istoriei. De la Academia Mih\ilean\ toat\ activitatea lui Moldovei [i Ia[ului.
un pensionat grecesc, al lui Constantin Acum `ns\ a fost nevoit datorit\ intere-
Atanasidi, grec, `n casele Niciman, din a trecut la Institutul Academic, [coal\
particular\ foarte bun\, `ntemeiat\ selor familiale, a se str\muta la
P\curari, unde a `nv\]at cu temei limba Bucure[ti, unde urmeaz\ mai departe
greceasc\ veche [i modern\. Tat\l s\u chiar atunci de o societate de profesori
`ns\ vroind s\ urmeze un curs regulat, compus\ din Maiorescu, P. Poni, Melik, rodnica activitate despre neamul româ-
nesc `n genere.“ A. D. Xenopol, T. T.
l-a luat de acolo [i l-a pus apoi a con- Culianu, Pavel Paicu [i Grigore Cob\l-
cescu. Maiorescu lu\ `n mare afec]iune Burada, spirite erudite, de ]inut\ euro-
tinua `nv\]\tura la {coala Primar\ de
la «Trei Ierarhi», unde era director Ioan pe Xenopol [i `l poftea adeseori la dân- pean\, reda]i, documentar, `n Ia[ul care
sul, la serate muzicale, unde Xenopol celebreaz\ 600 de ani de atestare docu-
Darzeu; de acolo a trecut la Academia
Mih\ilean\, unde a `nv\]at foarte bine contract\ gustul muzicii, ceea ce-l `n- mentar\.
limba latin\, la profesorul Zaharia demn\ a intra elev `n Conservatorul de
Columb. Dup\ aceea s-a dus la Bac\u, muzic\ din Ia[i, la clasa de piano, unde
* LUCIAN VASILIU ESTE SCRIITOR,
COORDONATOR AL REVISTEI „DACIA LITERAR|“
 Mar]i, 15 ianuarie 2008 11
ACTRI}ELE DIN „4, 3, 2“, PREMIATE: Anamaria Marinca [i Laura
Actualitate Vasiliu au fost distinse cu FIPRESCI Award Best Actress pentru rolurile
din filmul „4 luni, 3 s\pt\m=ni [i 2 zile“ de Cristian Mungiu, la cea de a
19-a edi]ie a Festivalului de la Palm Springs. Premiul FIPRESCI este
acordat de criticii interna]ionali de film. La Palm Springs Festival au fost
proiectate 212 filme din 66 de ]\ri.

Continu\ campania de vaccinare antigripal\ PE SCURT

[i al celor cu boli cronice, car- Consultan]ii fiscali
Potrivit unui comunicat remis ieri de Minis- diovasculare, respiratorii, di-
doresc reprezentare
abet, decese care pot fi evi-
terul S\n\t\]ii (MS), campania de vaccinare tate dac\ persoanele expuse regional\
gratuit\ a popula]iei `mpotriva gripei va la risc crescut sunt vaccinate
antigripal anual. Pe 12 ianuarie, la Ia[i, un grup
continua [i `n lunile ianuarie [i februarie, „~n anul 2007, MS a achi- de consultan]i fiscali, membri ac-
zi]ionat [i a pus la dispozi]ia tivi ai Camerei Consultan]ilor
pentru a evita o eventual\ pandemie `n popula]iei care face parte din Fiscali din Rom=nia, s-a `ntrunit
aceast\ perioad\. Vaccinul va fi administrat grupele de risc un num\r de cu scopul de a l\muri unele as-
3.700.000 de doze de vaccin pecte privind exercitarea efec-
`n primul r=nd categoriilor cu risc crescut, gripal, cea mai mare canti- tiv\ a acestei profesii. Astfel, s-
ca [i `n lunile precedente ale campaniei. tate achizi]ionat\ pân\ în au discutat probleme privind
prezent, ce asigura vac- aplicarea unitar\ de c\tre mem-
cinarea pentru aproximativ teri ale num\rului de cazuri tant ca persoanele la risc s\ brii s\i a reglement\rilor emise
Reprezentan]ii MS au rea Britanie, state `n care 20% din popula]ia ]\rii. Este de grip\ [i nici nu au fost de- mearg\ la medicii de familie de Ca-mera Consultan]ilor Fis-
luat decizia de a prelungi locuiesc foarte mul]i rom=ni pentru prima oar\ când pistate `n circula]ie tulpini de pentru a beneficia de vac- cali, dar [i despre separarea ac-
campania de vaccinare anti- cu posibile contacte `n ]ar\. România realizeaz\ o aseme- virus gripal. „Av=nd `n vede- cinarea antigripal\ gratuit\“, tivit\]ii de consultan]\ fiscal\
gripal\ gratuit\ cu `nc\ Potrivit datelor Centrului nea acoperire vaccinal\, care re, totu[i, c\ `n unele state ale a precizat [i dr. Florentina de cea de eviden]\ [i expertiz\
dou\ luni, astfel `nc=t s\ fie European de Control al Boli- respect\ recomand\rile Or- Europei de Vest s-au `nregis- Furtunescu, director general contabil\. De asemenea, s-a mai
ganiza]iei Mondiale a S\- trat, `n ultimele s\pt\m=ni, MS. discutat despre con[tientizarea
eliminate toate riscurile de- lor din Stochkolm, `n Uniu- n\t\]ii (OMS)“, a declarat foarte multe cazuri de grip\, Speciali[tii MS recoman- mediului economic actual, pre-
clan[\rii unei epidemii. M\- nea European\ (UE) se `nre- ministrul S\n\t\]ii, Eugen precum [i faptul c\ `n aceste d\ popula]iei cu risc crescut cum [i despre nevoia de a apela
sura vine [i ca urmare a `n- gistreaz\ anual peste 40.000 Nicol\escu. state locuiesc temporar nu- de `mboln\vire s\ apeleze la la speciali[ti `n domeniul fiscal
registr\rii unui num\r mare de decese din cauza gripei [i Statisticile MS arat\ `ns\ mero[i cet\]eni rom=ni care serviciile medicilor de fami- determinate de legisla]ia com-
de `mboln\viri de grip\ `n a complica]iilor acesteia `n c\, p=n\ acum, `n Rom=nia au contacte cu Rom=nia, MS lie, `n vederea vaccin\rii gra- plex\ [i dinamic\. S-a adus `n
]\ri ca Italia, Spania [i Ma- r=ndul persoanelor `n v=rst\ nu au fost `nregistrate cre[- consider\ deosebit de impor- tuite `mpotriva gripei. (O.B.) discu]ie cadrul juridic pentru or-
ganizarea [i exercitarea ac-
tivita]ii de consultan]\ fiscal\ ca
Copiii `nva]\ s\ se {apte filme vor primi 8 activitate independent\, ce este
reglementat\ de Ordonan]a
protejeze `n timpul
unui cutremur milioane de lei de la CNC Guvernului nr. 71/2001, cu
modific\rile [i complet\rile ulte-
rioare. Camera Consultan]ilor
Fiscali este o organiza]ie profe-
Seminariile cu tema „Educa]ia [i pro- Proiectul „Concertul“, propus de produc\torul Castel sional\ de utilitate public\,
tec]ia elevilor `n caz de cutremur“, organi-
zate de Crucea Ro[ie Român\ [i Petrom,
Film, scenariul [i regia apar]inând lui Radu Mih\ileanu, `nfiin]at\ `n anul 2006, ce `[i
desf\[oar\ activitatea sub su-
`ncepute anul trecut `n [colile din Bucu- este `n fruntea listei de [apte titluri la sec]iunea pravegherea Ministerului Eco-
re[ti, vor continua [i `n 2008, gazda semi- lungmetraj fic]iune care au câ[tigat Concursul de nomiei [i Finan]elor. Consul-
narului de mar]i fiind {coala General\ tan]ii fiscali alc\tuiesc Camera
nr. 117 din Capital\. selec]ie a proiectelor cinematografice, sesiunea Consultan]ilor Fiscali [i `[i des-
La seminarii, elevii sunt instrui]i cum noiembrie-decembrie 2007, rezultatele fiind anun]ate ieri f\[oar\ activitatea `n baza certi-
s\ reac]ioneze `n caz de cutremur [i vor ficatului de atestare a calit\]ii
asista la demonstra]ii practice, realizate de Centrul Na]ional al Cinematografiei (CNC). de consultant fiscal, emis de
de exper]i seismologi români [i japonezi de Ministerul Economiei [i Finan-
la Japan International Cooperation Proiectul „Concertul“ a ob]inut un Raf. Scenariul, notat cu 7,87, ob]ine Nota ob]inut\ este 8 iar suma - ]elor `n condi]iile legii. Urmare a
Agency (JICA). credit de 1.600.000 de lei. Nota dat\ 930.000 de lei. 83.000 de lei. acestei `nt=lniri s-a propus, `n
Demonstra]iile sunt realizate cu un proiectului de comisia de jurizare O not\ mai mic\, 7,00, dar cu un {ase proiecte, din 59 `nscrise, m\sura `n care este posibil, `nfi-
minisimulator mobil de cutremure, numit este 5,87, iar punctajul total 53,99. credit mai mare este „Puzzle pentru sunt finan]ate la sec]iunea scurt- in]area unui organism regional
„bururu“, [i cu un simulator de tip c\ru- Urm\toarele proiecte de lungme- un orb“ (Castel Film), scenariul metraj fic]iune. Pe primul loc, cu un de reprezentare a intereseler
cior, cu modele [i structuri de case din traj [i câ[tig\toare ale concursului Adrian Lustig [i Andrei Zinc\, re- credit de 340.000 de lei, se afl\ profesionale ale consultan]ilor
lemn, cu ajutorul c\ruia se poate observa sunt: „Principii de via]\“ (Hi Film gia Andrei Zinc\. „Trenul c\tre Bucure[ti pleac\ de fiscali.
efectul diferen]iat al oscila]iilor. Production), scenariul R\zvan R\- Alte dou\ proiecte câ[tig\toare la linia 3“ (MediaPro Pictures), sce-
Cursurile sunt precedate de un exer- dulescu [i Alex Baciu, regia Tica Po- la debut sunt „Copil\ria lui Icar“ nariul Augustin Cup[a, regia Vladi-
ci]iu practic de interven]ie `n caz de pescu; „Caravana cinematografic\“ (Mobra Film), scenariul Alexandru mir Anton. Revista „Dilema“, la
(Libra Film), scenariul [i regia Titus Iord\chescu [i Marcel Beaulieu, re- Dou\ scurtmetraje câ[tig\toare
cutremur.
Munteanu, „Poker“ (Cine TV), sce- gia Alexandru Iord\chescu, [i „U- la aceast\ sec]iune vor fi regizate aniversare
Seria seminariilor dedicate educa]iei
nariul Adrian Lustig, regia Sergiu milin]a“ (Paradox Film), scenariul de Tudor Giurgiu - „Nunta cu Oli“ [i La 14 ianuarie 1993 a ap\rut
`n caz de cutremur se `ncheie cu un con- Nicolaescu; „Trupul du[manului [i regia C\t\lin Apostol. „Home Alone“ - produc\tor Libra
curs de desen, care are ca tematic\ vizi- t\u“ (Tandem Film Production), sce- La aceast\ sec]iune au fost Film. primul num\r al revistei
unea elevilor asupra posibilit\]ii preveni- nariul [i regia Mircea Daneliuc; `nscrise 37 de proiecte. CNC finan]eaz\ `n aceast\ a „Dilema“, care a fost fondat\ `n
rii dezastrelor ce s-ar produce `n urma „Cruciada copiilor“ (MediaPro Pro- La sec]iunea documentar [i ani- doua sesiune pe 2007 [i zece pro- de Andrei Ple[u. Revista [i-a
unui seism. Câ[tig\torul marelui premiu duction), scenariul [i regia Constan- ma]ie, la care au fost `nscrise 44 de iecte de dezvoltare (din 29 `nscrise) propus de la `nceput s\ nu ofere
va petrece dou\ zile `n parcul de distrac]ii tin Dicu, [i „Proiecte de trecut“ (Tica proiecte, sunt finan]ate zece docu- [i pentru care se acord\ credit de r\spunsuri categorice, ci s\ pu-
DisneyLand - Paris, iar câ[tig\torii lo- Trade), scenariul Ana Blandiana, re- mentare [i doar unul de anima]ie, cu 150.000 de lei. Printre acestea sunt n\ `ntreb\ri, s\ lanseze dezba-
curilor II [i III vor primi biciclete, jocuri [i gia Stere Gulea. suma total\ de 2.250.000 de lei. Pri- proiecte propuse de Libra Film (pa- teri, s\ cultive reflec]ia [i spiri-
dulciuri. Aceste [apte proiecte, din 35 mul pe list\, cu cel mai mare punc- tru), Hi Film Production, Artis Film tul critic. Ap\rut\ cu subtitlul
Pân\ `n prezent, un num\r de 600 de `nscrise la sec]iunea lungmetraj taj, este „Odessa“, scenariu [i regia România. „S\pt\mânal de tranzi]ie“, „Di-
elevi [i liceeni de la cinci [coli din Bucure[ti fic]iune, `nsumeaz\ un credit alocat Florin Iepan, cu o not\ final\ de 9,17 Din Comisia de selec]ie a proiec- lema“ a reprezentat o publica]ie
au participat la cursuri de educa]ie `n caz de 8.000.000 de lei. [i cu o finan]are de 252.000 de lei, telor cinematografice pentru sec]iu- de dialog [i dezbateri de actuali-
de cutremure. Elevii vor primi manualul de Sub linia celor [apte titluri sunt dar cel mai mare credit l-a ob]inut nea filmelor de fic]iune lung [i scurt- tate politic\, social\ [i cultural\,
educa]ie `n caz de cutremur, realizat de proiecte `n dreptul c\rora se afl\ proiectul documentar al lui Marius metraj au f\cut parte criticii de cine- constituite `n dosare tematice,
numele regizorilor Alexa Visarion, Theodor Barna „Comunismul la gura ma Cristina Corciovescu, Tudor Ca- cronici [i rubrici pe diferite
Crucea Ro[ie Român\, `n parteneriat cu Adrian Popovici, Dan Pi]a, Radu sobei“, 283.000 de lei, aflat pe pozi]ia ranfil, C\lin St\nculescu, actorul
Petrom [i cu sprijinul JICA - INCERC, teme. Printre rubricile perma-
Gabrea, care nu au primit finan]are. a [ase, cu o not\ de 8,17. Dorel Vi[an [i scriitorul Florin Iaru.
avizat de Ministerul Educa]iei, Cercet\rii La sec]iunea debut lungmetraj Vor face documentare, `n urma A doua comisie de selec]ie a proiec-
nente ale s\pt\mânalului se
[i Tineretului. fic]iune sunt finan]ate patru filme, acestui concurs, regizorii Radu telor cinematografice pentru produc- aflau „Situa]iunea“, „Pe ce lume
Proiectul „Educa]ia [i protec]ia elevilor cu un total de 3.600.000 de lei. ~n Gabrea, {erban Marinescu, Ovidiu ]ia [i dezvoltarea de proiecte pentru tr\im“, „Dilematici de pretutin-
`n caz de cutremur“ este parte component\ topul acestora se afl\ proiectul „Fe- Georgescu [.a. sec]iunea filmelor documentare [i de deni, v\ ascult\m“, „Tâlc show“,
a „Campaniei na]ionale de prevenire a licia, `nainte de toate“ (produc\tor Unicul proiect de anima]ie câ[ti- anima]ie a fost format\ din Denis „Din polul plus“, „La por]ile
dezastrelor“, ini]iat\ `n anul 2005. (O.R.) Hi Film Production), scenariu [i re- g\tor este „Alba-neagra“ (IF Profit), Dinulescu, Copel Moscu [i Ioan Tru- Occidentului“, „La zi `n cultur\“,
gia R\zvan R\dulescu [i Melisa de scenariul [i regia Sergiu B\ie[u. ic\. (O.R.) „La centru [i la margine“, „La
singular [i la plural“. De la
`nfiin]are, publica]ia a fost edi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a tat\ de Funda]ia Cultural\
Român\ [i a fost condus\ de
a S-AU DAT PREMIILE La festivit\]ile dedicate ganizeaz\, sâmb\t\, cea de-a str\mo[ii `ndep\rta]i ai ma- Joi, 17 ianuarie, pe muzic- Andrei Ple[u, ca director-editor.
„MIHAI EMINESCU“ LA zilelor Mihai Eminescu [i la patra `ntâlnire din cadrul miferelor de ast\zi. a lui Charles Gounod, `n ~n anul 1997, când a devenit
ministru de Externe, Andrei
BOTO{ANI: Poetul Mircea gala de decernare a Premiu-
lui Na]ional de Poezie au
programului „Laboratorul
timpului geologic“. Potrivit
Laboratorul Timpului Ge- „Faust“, publicul meloman
va asista la dou\ debuturi: Ple[u a plecat de la conducerea
Dinescu a primit Premiul Na- ologic se adreseaz\ copiilor
participat ministrul Culturii, organizatorilor, `ntâlnirea se cu vârste cuprinse `ntre opt [i C\lin Br\tescu [i Crina efectiv\ a revistei, `ns\ a conti-
]ional de Poezie „Mihai Emi- Adrian Iorgulescu, [i cel al nuat s\ colaboreze, numele lui
nescu“, pentru Opera Omnia, va desf\[ura `ntre orele 12 ani, iar maniera abordat\ Zancu. Un alt spectacol din
Economiei [i Finan]elor, Va- 12:00-13:30 [i 14:00-15:30, va fi aceea a unei c\l\torii repertoriul liric francez, figurând pe frontispiciul revistei
`n cadrul unei festivit\]i orga- rujan Vosganian, care este [i ca director fondator. ~n luna de-
nizate duminic\ sear\ la pe dou\ grupe, [i va avea ca fantastice `n trecut, `n care „Samson [i Dalila“, de Ca-
vicepre[edinte al Uniunii subiect „Primii corali [i pe[tii vor face cuno[tin]\ cu ani- mille Saint-Saens, va fi reali- cembrie 2003, Funda]ia Cultura-
Teatrul „Mihai Eminescu“, Scriitorilor din România. l\ Român\ s-a transformat `n
din municipiul Boto[ani. cu maxilare“. male [i plante care au popu- zat cu participarea a doi oas-
Tot `n cadrul galei de du- Copiii vor face cuno[tin]\ pe]i clujeni, Marius Vlad Institutul Cultural Român
Dinescu a fost desemnat minic\ sear\ de la Boto[ani, lat Terra. (ICR). Din 16 ianuarie 2004, a
cu o alt\ perioad\ geologic\, Budoiu [i Liliana Matei Ciu-
câ[tig\tor de un juriu na]io- ministrul Adrian Iorgulescu Ordovicianul, cea de-a doua
a NOI SPECTACOLE PE c\. Distribu]ia va fi comple- ap\rut „Dilema veche“ scris\ de
nal. Premiul este oferit anu- a `nmânat premiul pentru SCENA ONB: La mijlocul lu- aceia[i oameni (redactor-[ef -
al de Prim\ria municipiului perioad\ a Erei Paleozoice, tat\ de experimenta]ii {te-
Opera Prima poetului Florin care a durat aproximativ 50 nii ianuarie vor avea loc dou\ fan Ignat, Octavian Vlaicu, Mircea Vasilescu), dar sus]inut\
Boto[ani, iar `n acest an el a Partenie, din Bistri]a. Pre- din finan]\ri private, denumirea
avut o valoare de 1.500 de de milioane de ani [i `n care spectacole pe scena Operei Pompeiu H\r\[teanu, Teo-
miul a fost ob]inut pentru vo- apar primii corali solitari, Na]ionale din Bucure[ti dor Ilinc\i, Lucian Corchi[ [i „Dilema“ r\mânând `n custodia
euro. Câ[tig\torul premiului lumul de poezii „Reveren]a“.
primele briozoare [i crinoide (ONB), „Faust“ [i „Samson [i Florin Simionca. Aceast\ re- Institutului Cultural Român.
a primit, din partea Con-
siliului Local Boto[ani, ca la a COPII ~N LABORA- [i, de asemenea, primele ver- Dalila“, prezentate cu partici- prezenta]ie, care va avea loc Adrian Cioroianu, actualul mi-
fiecare edi]ie, [i titlul de ce- TORUL MUZEULUI NA}IO- tebrate denumite agnate [i parea unor tineri arti[ti de sâmb\t\, 19 ianuarie, [i se nistru de Externe, a fost redac-
t\]ean de onoare al munici- NAL DE GEOLOGIE: Mu- reprezentate de a[a numi]ii valoare, invita]i sau debutan]i va desf\[ura sub bagheta tor la revista „Dilema“ (1998-
piului Boto[ani. zeul Na]ional de Geologie or- pe[ti cu maxilare, practic pe marea scen\ liric\ a ]\rii. maestrului Iurie Florea. a 2004) [i „Dilema veche“ (2004-
aprilie 2007). a
12 Mar]i, 15 ianuarie 2008
STUDIU: Potrivit unui studiu realizat de cercet\torii americani, un simplu

Por]ia test de saliv\ ar putea depista cancerul mamar. Ace[tia sus]in c\ testul ar
putea face diferen]a `ntre tumorile maligne [i cele benigne. Speciali[tii doresc
s\ creeze un test de dimensiunile celui de sarcin\, cu anticorpi pentru

de s\n\tate detectarea proteinelor, astfel `nc=t s\ ofere rezultatul `n câteva minute. Utilizat
de dou\ ori pe an, `n timpul examenelor stomatologice de rutin\, analiza ar
depista cancerul mamar doar cu ajutorul câtorva pic\turi de saliv\.

ANALIZE MEDICALE
Valorile normale ale
imunoglobulinei G - IgG
Este o glicoprotein\ cu func]ie de anticorp. ~n
s=nge exist\ cinci tipuri de imunoglobuline: IgG,
IgA, IgM, IgE [i IgD. Dintre cele cinci, doar valorile
primelor trei sunt relevante pentru imunogram\.
Imunoglobulinele se formeaz\ `n plasma celulelor,
atunci c=nd `n organism apare o substan]\ str\in\
(numit\ antigen). IgM sunt primele imunoglobu-
line secretate, atunci c=nd organismul este invadat
de un antigen. IgG se sintetizeaz\ dup\ IgM. IgG
este singura imunoglobulin\ care traverseaz\ pla-
centa, asigur=nd astfel protec]ia f\tului [i nou-n\s-
cutului `n primele luni de via]\. Func]ia esen]ial\
a IgG const\ `n neutralizarea toxinelor bacteriene.
Valori normale: 800-2000 mg/dl IgG (100-250
UI/ml IgG). (Rubric\ realizat\ cu sprijinul labora-
torului Focus Lab Plus Bucure[ti - www.fo-
cuslab.ro)

DREPTURILE ASIGURATULUI
Dreptul asiguratului
la concedii medicale
Asigura]ii au dreptul la concediu [i indemniza-
]ie pentru incapacitate temporar\ de munc\, f\r\
condi]ii de stagiu de cotizare, `n cazul urgen]elor
medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infecto-
Interac]iunile medicamentelor
contagioase din grupa A, neoplaziilor [i SIDA. medicale sau chirurgicale, [tie c\ tratamentul cronic cu din cauza faptului c\ apar
Lista cuprinz=nd urgen]ele medico-chirurgicale, media medicamentelor aso- isoniazid\ determin\ leziuni zilnic noi substan]e sau pro-
precum [i bolile infecto-contagioase din grupa A ciate este mult mai mare, ale nervilor, numite neu- duse medicamentoase [i nu
este stabilit\ prin Hot\r=re de Guvern. putând ajunge pân\ la zeci. ropatii. Piridoxina previne a- exist\ experien]a necesar\
Baza de calcul a indemniza]iilor se determin\ ~mi revine `n memorie o si- pari]ia acestui efect secun- legat\ de posibilele lor inter-
ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, tua]ie prezentat\ de o docto- dar nepl\cut. Situa]ii mai ac]iuni. Nu trebuie uitat c\
din cele 12 luni `n care se constituie stagiul de co- rand\ de-a mea, care mi-a a- serioase, uneori grave, se `n- interac]iuni periculoase se
tizare, p=n\ la limita a 12 salarii minime brute pe r\tat o foaie de observa]ie tâlnesc când medicamentele pot produce [i prin asocierea
]ar\ lunar, pe baza c\rora se calculeaz\ con- din care reie[ea c\, `ntr-un `[i anuleaz\ ac]iunile sau de- medicamentelor cu alcoolul.
tribu]ia pentru concedii [i indemniza]ii. ~n cazul de prof. univ. dr. interval de 36 de ore, un pa- termin\ reac]ii toxice. Astfel, De exemplu, asocierea anti-
`n care stagiul de cotizare este mai mic de o lun\, Ostin C. MUNGIU cient a primit 47 de medica- de[i medicamentele se admi- histaminicelor de prim\ ge-
baza de calcul a indemniza]iilor o constituie ven- mente pe diferite c\i! Medi- nistreaz\ `n doze corecte nera]ie (romergan, feni-
Prezen]a, acum câteva zi-
itul lunar din prima lun\ de activitate pentru camentele asociate pot fi ad- pentru fiecare, ele pot concu- ramin) cu b\uturi alcoolice
care s-a stabilit s\ se pl\teasc\ contribu]ia. le, `n cabinetul meu a unei poate determina o deprimare
ministrate separat sau cu- ra pe locurile de legare de pe
Din duratele de acordare a concediilor med- reporteri]e care se interesa aditiv\ a reflexelor, ceea ce
prinse `n aceea[i form\ me- unele molecule din organism
icale, exprimate `n zile calendaristice, se pl\tesc de cercetarea clinic\ a medi- dicamentoas\. Interac]iunea [i se pot dezlocui reciproc. compromite efectuarea ori-
zilele lucr\toare. La stabilirea num\rului de zile camentului, m-a determinat medicamentoas\ reprezint\ Numai medicamentul liber c\ror activit\]i de fine]e, [i
ce urmeaz\ a fi pl\tite, se au `n vedere preveder- s\ scriu câteva rânduri des- modificarea efectului unui este activ, [i o eliberare brus- cre[te posibilitatea de acci-
ile legale cu privire la zilele de s\rb\toare de- pre posibilitatea interac]iu- medicament de c\tre altul c\ a acestuia de la locul unde dentare. A nu se uita c\ mul-
clarate nelucr\toare, precum [i cele referitoare la nilor medicamentoase. sau de c\tre mai multe me- era fixat (deci inactiv) poate te dintre medicamente se pot
stabilirea programului de lucru, prev\zute prin Se [tie c\ `n terapeutic\ dicamente, ca urmare a in- duce la grave consecin]e cli- ob]ine f\r\ prescrip]ie medi-
contractele colective de munc\. folosim curent asocieri medi- terfer\rii lor la diferite ni- nice. De exemplu, fenilbuta- cal\, iar asocierea lor consti-
Asigura]ii beneficiaz\ de concedii [i de indem- camentoase. Dac\ media nu- veluri. Interac]iunile medi- zona (un medicament antire- tuie un risc real. De aceea,
niza]ii `n baza certificatului medical eliberat de m\rului de medicamente a- camentoase de multe ori nu umatic) dezlocuie[te warfa- pacien]ii care se afl\ sub tra-
medicul curant, conform reglement\rilor `n flate pe re]eta unui pacient sunt semnificative, uneori rina de pe proteinele din tament cu medicamente nu
vigoare. Medic curant este orice medic aflat `n care viziteaz\ medicul de fa- sunt utile, iar alte ori pot a- sânge, ceea ce poate deter- trebuie s\ asocieze o auto-
rela]ie contractual\ cu casele de asigur\ri de milie este de aproximativ 2-4 vea consecin]e clinice d\un\- mina sânger\ri periculoase. medica]ie suplimentar\, f\-
s\n\tate, precum [i orice alt medic cu autoriza]ie produse, `n cazul bolnavului toare. Un exemplu de in- Exist\ ast\zi diverse tabele r\ a cere, `n prealabil, sfatul
de liber\ practice\ valabil\ [i care `ncheie o con- spitalizat, mai ales `n cazul terac]iune util\ este utili- la dispozi]ia medicilor, care medicului de familie.
ven]ie `n acest sens cu casele de asigur\ri de celui din serviciul de terapie zarea vitaminei B6 (pirido- indic\ posibilitatea interac-
s\n\tate. a intensiv\ sau cel al bolnavu- xina) la pacien]ii care fac ]iunilor periculoase, dar a- * PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU
ESTE PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI
lui cronic din diferite servicii tratament cu isoniazid\. Se cestea nu sunt complete [i DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 15 ianuarie 2008 13
SZEKELY, CEL MAI R+VNIT: Janos Szekely, de la O]elul Gala]i, continu\ s\ fie cel mai
Sport curtat fotbalist din campionatul intern. Dinamo, Steaua [i Rapid [i-au exprimat inten]ia
de a-l transfera pe g\l\]ean, dar oficialii O]elului sus]in c\ juc\torul ar putea pleca `n
str\in\tate. „Szekely este dorit de multe echipe din Liga I, dar are [anse mari s\ plece la
un club din afar\“, spune pre[edintele O]elului, Marius Stan.

~nfr=ngeri anticipate pentru rom=ni la Australian Open PE SCURT

a Conform a[tept\rilor, Andrei Pavel [i Victor H\nescu au pierdut `nc\ din primul tur `n fa]a
capilor de serie Igor Andreev, respectiv Paul Henri Mathieu a Singura reprezentant\ a Rom=niei
calificat\ p=n\ acum `n turul 2 este Edina Gallovits a
Juc\toarea rom=n\ de te-
nis Edina Gallovits s-a califi-
cat `n turul secund al turneu-
lui Australian Open, primul
de Mare {lem al anului, dup\
ce a `nvins-o la Melbourne pe
canadianca Stephanie Dubois,
`n dou\ seturi, cu 7-6 (7), 6-3.
~n turul secund, Gallovits
o va avea ca adversar\ pe a
treia favorit\, s=rboaica Je-
lena Jankovic, calificat\
dup\ 2-6, 6-2, 12-10 cu aus-
triaca Tamira Paszek.
Cei doi reprezentan]i ai
Rom=niei la masculin au
Edina Gallovits a salvat onoarea Rom=niei p\r\sit competi]ia din man[a
inaugural\. Andrei Pavel a
`n prima zi la Australian Open, reu[ind s\ se fost `nvins de rusul Igor An-
califice `n turul secund
dreev (N. 31), `n patru seturi,
cu 5-7, 6-2, 7-6 (4), 6-3. Victor
H\nescu a fost `ntrecut de
francezul Paul-Henri Mathi-
eu (N. 23), `n trei seturi, cu 6-
1, 7-6 (4), 6-2.
~n urma meciurilor dispu-
tate `n turul I, ieri, au ob]i-
nut calificarea `n turul se-
cund urm\torii juc\tori: Jes-
se Levine (SUA), Dudi Sela
(Israel), Jarkko Nieminen
(Finlanda/N.24), Mardy Fish
(SUA), Paul-Henri Mathieu
(Fran]a/N.23), Paul Capde-
ville (Chile), Rainer Schuet-
tler (Germania), Ivo Karlovic
(Croa]ia/N.20), Gilles Simon
(Fran]a/N.28), Kristof Vlie-
gen (Belgia), Tommy Robredo
(Spania/N.11), Marc Gicquel
(Fran]a), Igor Andreev (Ru-
sia/N.31) - masculin; Serena
Williams (SUA/N.7), Arava-
ne Rezai (Fran]a), Edina Gal-
lovits (Rom=nia)
Meng Yuan (China), Justi-
ne Henin (Belgia/N.1), Jelena
Jankovic (Serbia/N.3), Vic-
toria Azarenka (Belarus/
N.26), Angelique Kerber (Ger-
mania), Jill Craybas (SUA),
Jessica Moore (Australia), Ta-
tiana Golovin (Fran]a/N.13),
Shahar Peer (Israel/N.17),
Elena Dementieva (Rusia/
N.11), Olga Putcikova (Rusia).
De notat c\ `n prima zi nu
a fost eliminat nici un cap de
serie, favori]ii impun=ndu-se
pe linie. (N.P.)
Cristiano Ronaldo
conduce `n
clasamentul
golgheterilor
din Anglia
Cu cele 3 goluri marcate du-
minic\ `n jocul pe care
Manchester United l-a c=[tigat
cu Newcastle (scor final, 6-0),
portughezul Cristiano Ronaldo
s-a desprins `n fruntea clasa-
mentului marcatorilor campi-
onatului englez de fotbal,
av=nd dup\ 22 de etape 16
reu[ite. Pe locul secund, cu 13
goluri, se afl\ Adebayor, de la
Arsenal, `n timp ce pozi]ia a
treia este ocupat\ de Fernando
Torres, de la Liverpool. Cu 10
goluri sunt credita]i Anelka
(Chelsea), Keane (Tottenham),
Santa Cruz (Blackburn) [i
Tevez (Manchester United).

Mazilu la Dnepr, cel mai scump transfer Un nou meci Federer -

Sampras, la New York
a Rapidul s-a ales de pe urma plec\rii lui Mazilu `n Ucraina cu suma de 3,7 milioane de euro a Dup\ cele 3 meciuri demons-
Cedat de Rapid `n Ucrai- Daniel Niculae, `n schimbul trative din aceast\ toamn\,
na pentru suma de 3,7 mi- a doar 3,3 milioane de euro. din Asia, tenismenii Roger
lioane de euro, a[a cum a „Eu sunt antrenor [i tre- Federer [i Pete Sampras in-
l\sat s\ se `n]eleag\ George buie s\ m\ supun deciziei ten]ioneaz\ s\ se `nfrunte din
Copos, Ionu] Mazilu va conducerii. Ce pot sa fac? O nou, `n martie, la Madison
primi la Dnepr un salariu s\ caut solu]ii pentru Square Garden din New York,
de 500.000 de euro pe se- `nlocuirea lui. Ce dac\ a a declarat la Melbourne actu-
zon. plecat golgeterul echipei? alul nr. 1 mondial. „Este un vis
pentru mine s\ joc la Garden“,
Atacantul a plecat s=m- Am c=teva variante de a spus elve]ianul. „Exist\ o is-
b\t\ `n Ucraina, pentru a `nlocuire, dar nu o s\ le torie a acestei s\li, este ceva s\
semna contractul cu forma- spun pentru c\ pe urm\ joci aici, iar Pete chiar `[i do-
]ia preg\tit\ de Oleg Pro- `ncepe licita]ia. B\iatul a re[te un demonstrativ `n SUA,
tasov, Dnepr Dneprope- plecat la 500.000 de euro pe ar fi ultimul dintre cele pe care
trovsk, Rapid urm=nd s\ sezon, a adus bani clubului, le-am prev\zut“. ~n noiembrie,
`ncaseze 3,7 milioane de nu `l puteam ]ine cu for]a. cei doi, considera]i cei mai
euro `n schimbul s\u. Nu cred c\ Mazilu e o mari juc\tori ai tuturor tim-
Mazilu a devenit astfel cel pierdere, o pierdere a fost purilor, s-au `nt=lnit `n trei
mai scump juc\tor trans- Daniel Niculae, care a ple- partide `n Asia, Federer
ferat din campionatul in- cat doar pe 3,3 milioane de c=[tig=nd la Seul [i Kuala
tern, devans=ndu-i pe euro acum doi ani“, a spus Lumpur, `n timp ce, spre sur-
Daniel Niculae [i George Rednic. priza general\, Sampras s-a
Og\raru, care au plecat `n Antrenorul giule[tenilor impus `n ultimul, la Macao.
schimbul a c=te 3,3 mili- a afirmat c\ era aproape Ionu] Mazilu (`n dreapta) va c=[tiga anual la Dnepr
oane de euro. imposibil ca Mazilu s\
de cinci ori mai mul]i bani dec=t la Rapid Poli Ia[i [i UTA au
Antrenorul Rapidului, r\m=n\ la Rapid: „Nu pu-
Mircea Rednic, a declarat, team s\ `l ]inem pe Mazilu Bruges c=nd eram la Dina- monstra dac\ Mazilu a luat Bistri]a, Benfica Lisabona plecat la B\ile Felix
agen]iei NewsIn, c\ Ionu] cu for]a. Sunt [anse care mo [i nu m-am dus. Am decizia corect\ sau trebuia este foarte aproape s\-l Echipele Politehnicii Ia[i [i UT
Mazilu nu este o pierdere poate apar doar o data `n r\mas s\ iau campionatul, s\ mai r\m=n\ `n Giule[ti“. `nregimenteze [i pe stelistul Arad au plecat, ieri diminea]\,
pentru clubul din Grant, `n via]\. {i eu am avut dar nu regret deloc. A[a a Altfel, dup\ ce l-a trans- Nicolae Dic\, conform pre- `n cantonament la B\ile Felix.
compara]ie cu plecarea lui 800.000 de euro de la FC fost s\ fie. Timpul va de- ferat pe Laszlo Sepsi de la sei lusitane. a Antrenorul forma]iei ar\dene,
Marin Barbu, nu i-a inclus `n
lotul pentru Felix pe juc\torii
Mutu, al doilea marcator din Italia Rugby[tii rom=ni se impun la Parma Miu, Fr\sineanu, Codreanu [i
V\s=ie, care [i-au reziliat con-
Cu cele 2 goluri marcate la Parma, Dup\ 23-23 în tur, la Parma, Dimofte a reu[it al doilea eseu al oas-
Selec]ionata Bucure[tiului a avut pe]ilor, iar Vlaicu a transformat pen- tractele pe cale amiabil\. De
`n meciul c=[tigat cu 2-1 de Fioren- cealalt\ parte, Ionu] Popa de
tina duminic\, `n etapa a 18-a a Serie parte de un nou meci extrem de greu tru 21-13, `n min. 60. În ultimele
contra forma]iei italiene Gran Parma, minute, Selec]ionata Bucure[tiului a la Poli Ia[i l-a l\sat acas\ pe
A, fotbalistul rom=n Adrian Mutu în Challenge Cup la rugby. Nevoit\ s\ avut o eliminare temporar\ (Macovei a Dorel Bernard, juc\torul de 34
(foto) se afl\ pe locul secund `n clasa- evolueze [i în retur în deplasare din primit cartona[ul galben) [i italienii au de ani fiind pus pe lista de
mentul golgeterilor Campionatului cauza condi]iilor meteo nefavorabile de profitat pentru a se apropia din nou la transferuri. ~n afara lui
italian, cu 11 goluri, la egalitate cu la Bucure[ti, echipa noastr\ a fost im- un singur punct diferen]\ (21-20), dar Bernard s-au mai desp\r]it de
Ibrahimovic (Internazionale Milano). plicat\ într-un nou meci cu final dra- nu au reu[it mai mult. gruparea din Copou `n aceast\
Primul loc este ocupat `n continu- matic, dar de data aceasta rugby[tii ro- Dup\ cinci runde, clasamentul iarn\ Adrian Ilie, Cristian
are de David Trezeguet (Juventus m=ni s-au impus finalmente cu scorul grupei se prezint\ astfel: 1. Wor- Silv\[an [i Branko Bakovic.
Torino), cu 13 reu[ite. Treapta a 3-a de 21-20 (14-3). Selec]ionata Bucure[- cester – 24 pct; 2. Montauban – 11 „Singurul care nu a f\cut de-
a podiumului acestei ierarhii are, cu tiului a început în for]\ meciul de la pct; 3. Selec]ionata Bucure[ti – 10 plasarea este Dorel Bernard,
10 puncte, 3 ocupan]i - Boriello Parma [i a condus cu 14-0 înainte de fi- pct; 4. Gran Parma – 3 pct. S=mb\t\, care a fost pus pe lista de
(Genoa), Julio Cruz (Inter) [i Totti nalul primei reprize, prin punctele pe 19 ianuarie, `n ultima etap\ se vor transferuri. Juc\torul mai are
(AS Roma). reu[ite de B=giu (eseu) [i Vlaicu (3 lovi- juca partidele Worcester – Sel. contract p=n\ `n var\, dar `[i
Atacantul rom=n Adrian Mutu a turi de pedeaps\). În partea a doua, Bucure[ti (ora locala 15.00) [i Gran poate c\uta echip\. Are 34 de
marcat ambele goluri ale echipei Gran Parma s-a apropiat la 14-13, îns\ Parma – Montauban. (D.T.) ani [i nu mai intr\ `n vederile
sale, Fiorentina, `n partida c=[tigat\ Alte rezultate: lui Ionu] Popa. Cehul Martin
`n deplasare, cu 2-1, pe terenul
forma]iei Parma, duminic\, `n cadrul
Atalanta - AS Roma 1-2 (Pinto ‘17
- Totti ‘38, Mancini ‘45) Rezultate scontate `n Cupa României Cernoch a anun]at c\ vrea s\-
[i caute echip\ `n Cehia [i i-am
etapei a 18-a a campionatului de fot- Cagliari - Udinese 0-1 (Quagliarella dat termen p=n\ m=ine s\ se
bal al Italiei.
Mutu a marcat primul gol al `n-
‘32) de baschet feminin decid\ dac\ vine sau nu la
Lazio - Genoa 1-2 (Mauri ‘23 - Cupa României la baschet femi- - Turneul de la Sf. Gheorghe: CSS Ia[i. Dac\ p=n\ m=ine nu vine
t=lnirii, `n minutul 44, [i a punctat Borriello ‘51 penalty, ‘55) la Felix, renun]\m la el. Tot `n
apoi decisiv, din penalty, `n minutul nin a programat prima faz\, cea pre- Sf. Gheorghe - CS Na]ional-Poli Ia[i
Sampdoria - Palermo 3-0 liminar\. Echipele din Divizia A, 80-44, Na]ional-Poli Ia[i – BC Teleor- aceast\ s\pt\m=n\ va sosi [i
85, dup\ ce gazdele reu[iser\ s\ (Bellucci ‘21, Sammarco ‘45, Cassano Mijin, pentru a face recuper-
dou\sprezece la num\r, au fost man 50-70, BC Teleorman – CS{ Sf.
egaleze prin Coly (min. 69). ‘77) repartizate în patru grupe de câte Gheorghe 46-79. Clasament: 1. Sf. area al\turi de ceilal]i colegi.
~ntr-o alt\ partid\, lidera Inter Torino - Livorno 1-2 (Bottone ‘78 - trei echipe. Fiecare grup\ urma s\ se Gheorghe – 4 pct; 2. BC Teleorman – Mai sunt a[tepta]i mijloca[ul
Milano, cu funda[ul rom=n Cristian Tavano ‘21, ‘45^5) dispute într-un ora[-gazd\, desem- 3 pct; 3. Na]ional Poli Ia[i – 2 pct. ofensiv sloven Domen Bersn-
Chivu integralist, s-a impus cu 3-2 Catania - Juventus 1-1 (Spinesi nat de c\tre FR Baschet. Totu[i, Primele dou\ clasate din cele dou\ jak, un funda[ st=nga chilian,
pe `n deplasare cu Siena, forma]ie la ‘15 - Del Piero ‘90^1 penalty) chiar dac\ au fost patru grupe, doar grupe au promovat `n faza urm\toare un funda[ dreapta sloven [i un
care mijloca[ul Paul Codrea a fost Empoli - Reggina 1-1 (Saudati ‘5 la Cluj [i Sfântu Gheorghe s-au dis- a competi]iei. Meciurile grupei din atacant din Emiratele Arabe,
titular [i a r\mas pe teren p=n\ `n penalty - Ceravolo ‘2) putat meciurile din prima faz\ a Capital\ se vor disputa `n zilele care a evoluat p=n\ `n urm\ cu
minutul 75, c=nd a fost `nlocuit. AC Milan - Napoli 5-2 (Ronaldo Cupei Rom=niei, `ntrecerile de la urm\toare, cu participarea echipelor jum\tate de an la Partizan
Suedezul Zlatan Ibrahimovic a ‘15, ‘46, Seedorf ‘31, Kaka ‘68, Pato Bucure[ti fiind am=nate, iar cele de Rapid, Olimpia Bucure[ti [i Sportul Belgrad. Ace[tia, al\turi de
reu[it o dubl\ pentru Inter, `n minu- ‘74 - Sosa ‘28, Domizzi ‘38 penalty) la Rm. V=lcea suspendate. Rezultate- Stud. Cel de-al patrulea turneu ar fi Diallo, care a plecat `mpreun\
tele 26 [i 52 (primul din penalty), ~n clasament conduce Inter le înregistrate au fost: trebuit s\ aib\ loc la Rm. Vâlcea [i ar cu lotul, va fi testat de Ionu]
celelalte goluri fiind marcate de Milano cu 46 pct, urmat\ de AS - Turneul de la Cluj: „U“ Cluj - „U“ fi trebuit s\ aduc\ pe teren echipele Popa `n meciurile amicale per-
Cambiasso (min. 45^1) pentru Roma - 39 pct, Juventus - 36 pct, Oradea 72-51, Oradea – Some[ Dej CET Govora, ICIM Arad [i Municipal fectate pentru aceast\ pe-
`nving\tori, respectiv, Cordoba (min. Udinese - 32 pct, Fiorentina - 31 pct, 69-31, Some[ Dej – „U“ Cluj 34-98. Târgovi[te. Cum echipa din T=rgovi[te
rioad\ de cantonament“, a de-
31 autogol) [i Forestini (min. 90^2). Clasament: 1. Cluj – 4 pct; 2. Oradea s-a retras, celelalte dou\ echipe s-au
Palermo - 25 pct etc. (N.P.) – 3 pct; 3. Dej – 2 pct. calificat la masa verde. (D.T.) clarat pre[edintele ie[enilor,
Sorin Boca. (N.P.)
14
Timp liber
Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 Cultural Express
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Mapamond cre[tin
22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Lumini pentru suflet
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciunile de sear\;
- Acatistul zilei;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00;
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
18.15.
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul trecut
Sudoku este un fel de
rebus, dar numai cu
cifre, de la 1 la 9. Jocul
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit
cu succes `n Statele
Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con-
siderat un fenomen.
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau
pe aceea[i coloan\.
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia
careului al\turat `n
num\rul de m=ine)
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal - Prima parte
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
9:10 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 O dat\-n via]\ (divertis-
ment) (r)
11:45 Pove]e pentru b\trâne]e
11:50 Profesioni[tii (r) - Invitat\
Majestatea Sa Regina Ana
a României
13:00 Legenda lui Lobo (SUA,
1962, avent., ep. 2)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 11)
15:30 Zon@ IT
16:00 Krónika (magazin cult.) -
*Biserici ardelene*Forum
economic*S\ vorbim corect
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Oglinda retrovizoare
17:40 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show) - Au trecut
s\rb\torile, `ncep curele de
sl\bire!
18:40 Patrula de mediu (2007)
18:45 Cu ochii'n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Adev\rata poveste
a Lorettei Clairborne
(SUA, 2000, dram\)
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e
23:20 Dr. House (SUA, 2004,
dram\, ep. 16) a
Mar]i, 15 ianuarie 2008
S=mb\t\ Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
Ia[i)
tan\ din Ia[i)
18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
sear\ 20.30 Faptele credin]ei
20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
23.00 Rug\ciunile serii:
22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Acatistul zilei,
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
- Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
- 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului
românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
- 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
7 4
14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. 9 12 15 1 9 10 11 11 19 19 11
10 9 2 2 10 14 8 17 2 9 17
3 8 6 1 2 5 4 9 7
a ARITMOGRIF ORTODOX a 4 5 5 10 2 1 11 9 6 13 9
9 4 2 7 3 8 1 6 5
1 5 7 9 6 4 8 3 2 1 2 3 4 5 6 4 7 4 8 5
5 2 1 4 9 7 3 8 6
Aritmogriful este un gen enigmistic A B
`n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 5 10 2 16 6 2 13 18 13 10 9
4 7 8 6 5 3 2 1 9 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
6 3 9 8 1 2 7 5 4 totdeauna aceea[i cifr\. 2 6 13 9 2 10 10 8 9 16 7
2 9 4 5 8 1 6 7 3 Careurile sunt `ntocmite
7 1 5 3 4 6 9 2 8 de dl. Valentin PAS|RE 11 13 4 13 13 16 9 9 4 4 13
8 6 3 2 7 9 5 4 1 8 14 9 4 2 11 2 13 2
M 6 1 15 5 4 6
5 3 7 F S F B A A S L F
6 2
4 2 9 5 R I R I C N C D E U A
E L U Z T A L O R M P
4 6 5 A S I N A I S I R A I T A
2 7 9 5 8 C N T N T T S A F N U
A T A T O I I T I A I
6 8 9 A R I R R A I C T
N I I R E
5 8 7 3 1 I H
Pornind de la numele Cuv. ... (227-341; 2 cuvinte),
3 4 2 `n Calendarul Ortodox de ast\zi, 15 ianuarie,
de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i des-
9 4 7 3 coperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
Rezolvarea careului din num\rul trecut (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
3 8 1
TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
07:00 George [i Elizabeth 07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 Co[mar `n ora[ul viselor 07:00 {tirile ProTv 07:00 Destine furate (SUA, 2007,
08:00 C\pitanul Johnno ( aus., 07:30 ~napoi la argument (r) (SUA, ’99, ac]., ultima parte) 09:00 Omul care aduce cartea s) (r)
1988, dram\, ep. 4) 08:30 {coala de duminic\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! 09:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii) 09:00 Identit\]i (doc.) (r) 10:00 Concursul interactiv (Angl., 1994, f. doc., ep. 79) 11:00 ~mpotriva destinului (Mex.,
09:05 Misterele din Sankt 09:30 Revolta clasicilor (r) 11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ 10:00 Departe de lume (SUA, 2005)
Petersburg (2006, s, r) 10:00 La por]ile ceriului (r) (SUA, 1995, f. s. avent.) 1998, dram\) 12:00 Trupul dorit (SUA-Col.,
10:10 Tonomatul DP2 (divertis- 10:30 Cinema dreaming (r) 12:00 Disp\ru]i (SUA-Can., 2003, 11:00 Pro Motor (r) 2005, s)
ment) 11:00 Istoria islamismului `n f.s. de ac].) 14:00 Inim\ de ]igan
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
11:45 Verdict crim\ (SUA, 1984, s, Europa (2005) (r) 13:00 Observator (2007, telenov.) (r)
ep. 102) 1973, s) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r) 13:45 Aterizare imposibil\ 15:15 Destine furate
12:40 Dincolo de hart\ (doc.) (r) 13:00 {tirile ProTV
12:30 Secretele arheologiei (2002, (SUA, 2000, suspans) (SUA, 2007, s)
13:30 Medalion folcloric (r) 16:00 Observator 13:45 15
doc.) (r) - Piramidele 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:00 Teleshopping Soarelui 16:45 Tr\ie[te clipa (Rom., 2005, ac]iune)
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
14:30 Tribuna partidelor parla- 13:00 Zodiac (r) (Can., ’94, dr. r\zb., Cu: Rus- 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, (2006, s)
mentare 13:20 Istoria literaturii (doc., r) sell Crowe, Christianne Hirt) 1973, s, ep. 3152) 19:30 R\]u[ca cea urât\
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.) 13:30 Art@.ro (r) ~n timpul celui de-al Doilea 17:00 {tirile ProTV
R\zboi Mondial, programul fed- 20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
16:00 Jurnalul TVR (r) 14:30 De pe Arca lui Noe (’95, doc. era]iei britanice de preg\tire al
17:45 Happy Hour (2007, divertis- lenov.)
16:15 Jurnalul Euronews nat.) - Imaginea din oglind\ ment)
pilo]ilor era un exerci]iu impor- 21:30 Pasiune (2007, dram\)
16:30 Autostrada TVR 15:00 Cite[te cu mine! tant ce a dus la constituirea a 18:55 {tirile Sportive
aproape 100 de baze de-a lun- 22:30 Pove[tiri de noapte
18:00 Jurnal regional 15:05 Muzica - opere complete gul Canadei. Mai mult de 19:00 {tirile ProTv (2007, divertisment) (15)
18:40 Misterele din Sankt Pe- 16:00 Identit\]i (doc.) - Portret Ida 130.000 de solda]i de pretutin- 20:30 Evadare perfect\ 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
tersburg (2006, s, ep. 71) Gaza deni, din federa]ie [i din
(SUA, 1998, ac]iune)
America de Nord au venit s\ 2006)
19:35 Replay 16:30 Simetrii (r)
participe la acest program. ~n 22:30 {tirile ProTV 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
20:00 Lumea de aproape (doc.) 17:55 Inven]ii uitate (2003) - 1940, aceast\ infuzie masiv\
Macarale pentru catedrale de tineri stagiari a adus o pat\
cu Amalia Enache [i Mihai 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
20:35 Familii `n impas Codreanu lenov.) (r)
18:55 Jurnalul cultural de culoare `n aceast\ comuni-
21:30 Ora de [tiri tate lini[tit\. Lill, o frumoas\
19:00 Muzica - opere complete (r) 23:15 Prison Break (SUA, 2005, 02:00 Pove[tiri de noapte
22:30 Nostradamus femeie al c\rui so], Frank, era s) - The Key
20:00 Dac\ a[ avea un milion plecat la r\zboi, ducea o via]\ (divertisment) (r)
(Angl.-Fra.-Ger., 1994, 00:15 Aproape de adev\r (SUA,
(SUA, 1932, com., a-n) lini[tit\ la ferma tat\lui s\u 02:30 De 3x femeie (divertisment)
dram\) `mpreun\ cu sora ei, Kate, [i 2005, s. politist, ep. 12)
21:30 Documentar (r)
00:15 Profe]iile omului-molie fratele ei, Dennis.
22:00 Secretele arheologiei (2002, 00:55 Omul care aduce cartea (r) 03:30 Re]eta de acas\ (r)
(SUA, 2002, thrill.) (15) (r) 19:00 Observator
0:40 Replay (r) doc.) (15) - El Dorado 20:30 Pira]ii din Caraibe 01:00 {tirile ProTv
01:05 Autostopistul (ep. 3, 4) 22:30 Jurnalul cultural (Ger.-It., 1998, f. s. avent., cu Andreea Esca (r) Legend\:
02:00 O plimbare pe lun\ (SUA, 23:00 Drogurile [i creierul (2005) - a II- a parte) 02:00 Evadare perfect\
1999, dram\) (15) (r) Halucinogene [i ecstasy 22:30 Observator (SUA, 1998, ac]iune) (r) [tiri
03:50 Tonomatul DP2 (divertis- 00:00 ~napoi acas\ (Angl., 2006, 23:30 Jaf `n lumea artei 03:30 Prison Break (SUA, 2005, film artistic
ment, r) a s. com., r) a (SUA-Spa., 2004, ac].) a s) (r) a
 Mar]i, 15 ianuarie 2008 15
INVEN}II UITATE: Ast\zi despre... macarale pentru catedrale. Acum opt sute de ani, `n Europa `ncepuse cea mai
mare campanie de construc]ii pe care o cunoscuse omenirea vreodat\. ~n dorin]a de a construi catedrale gotice cât
mai `nalte, s-au creat noi tipuri de ma[in\rii. Câteva ilustra]ii medievale arat\ uria[e macarale operate cu for]a
bra]elor. Oare chiar au existat, sau sunt doar rodul imagina]iei vreunui artist? Inginerul structurist Bashar Altabba,
`mpreun\ cu Julian Bashar, scenograf, `ncearc\ s\ dea un r\spuns. Lucrând cu o echip\ de fierari [i dulgheri, ei
`ncearc\ s\ reconstruiasc\ `n Normandia o macara medieval\ pentru catedrale. (Ast\zi, ora 17:55, TVR Cultural)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
Foto: „NONY“ BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Consilier juridic: Ana MANEA MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 CENTRUL DE CONSILIERE {I Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-
spiritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Cre-
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. REABILITARE A PERSOANELOR din]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul
nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\,
curs pentru luna urm\toare. emo]ional\ [i spiritual\.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Sub deviza: Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de pre-
venire în [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare,
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
FII TARE, F|R| T|RIE! case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
Oferim gratuit urm\toarele servicii: membrii familiei afectate de consumul de alcool al
cuiva.
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) confiden]ial\; „Solidaritate [i Speran]\“ în parteneriat cu struc-
„ evaluare psihologic\; turile de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i.
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de a[teapt\ un consilier în adic]ie preg\tit s\ stea de
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este reg-
Anon; ula de aur a Centrului nostru.
„ literatur\ de specialitate;
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail: cen-
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES „ tabere terapeutice. trulsfnicolae@yahoo.com

„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,

- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 posturi
de redactor/reporter pentru domeniile:
Trinitas TV [tiri religioase de televiziune din România;
Postul de televiziune - ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
- ACTUALITATE RELIGIOAS| al Patriarhiei Române turistic\ [i de arheologie biblic\;
C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de teologie
emite din data de 27 oc- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
[i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care sunt intere-
tombrie 2007. - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
sate de via]a bisericeasc\. Programul zilnic este dine cre[tin\;
de 15 ore, `ntre orele
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
09.00-24.00.
Dosarul de concurs va con]ine: descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
- C.V.; ~n fiecare zi pute]i
- scrisoare de inten]ie; urm\ri transmisiuni di- mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- recomandare de la preotul de parohie; recte de la Catedrala pa- - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\ potrivite a triarhal\, precum [i dife- turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin inter-
fi publicate `n „Ziarul Lumina“. Subiectele vor fi propuse doar
cu un titlu [i o prezentare de maxim 3 fraze. rite emisiuni de informa- mediul obiectivului camerei de filmat.
re, de atitudine [i de edu- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
Dosarele se pot depune `n perioada 7-3 31 ianuarie 2008 la ca]ie cre[tin-ortodox\:
sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei Institutului Biblic frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
[i de Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 9, Sector 4,
`ntre orele 9:00-15:00 sau la adresa de email info@ziarullu- Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
mina.ro. Pentru rela]ii pute]i suna la 031/41.00.125.
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pentru a
Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de drepturi de
publica `n „Z `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
autor. programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.

GR|DINI}A „B
BUNA VESTIRE“

MOBILIER din cadrul

Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“

a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

BISERICESC SCULPTAT Informa]ii la: tel 0232/220548 sau

la sediul din str. Costache Negri, nr. 48

Biserica
~n atelierele M\n\stirii GOLIA „Sf. Sava“
se execut\, la comand\, mobilier Gr\dini]a
Buna Vestire“
„B
bisericesc sculptat (catapetesme,
strane, troi]e etc.) `n lemn natur Liceul „Vasile
Alecsandri“
sau poleit cu foi]\ de aur.
Str. Costache Negri
Comenzile se primesc la Moldova Hala Central\
M\n\stirea Golia (www.golia.ro), Mall
str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
0232/216693, fax 0232/216694.
 CM
YK

16 Mar]i, 15 ianuarie 2008

La Densu[ e o biseric\ „bizar\, f\cut\ din marmuri [i coloane, culese de la

Calea Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care sus]in `ngusta turl\ e o stel\ roman\,
purtând numele lui Longinus. E o marmur\ cu o inscrip]ie elegant\,
luminoas\, frumoas\ precum o statuie. Ascuns\ `n umbr\, abia luminat\
pelerinului de câteva [uvi]e de soare venind pe ni[te ferestruici... face impresia
unei opere divine, furate de genii nocturne.“ (George C\linescu)

Secole de liturghie `n cea mai

veche biseric\ din România pentru ca Decebal s\ nu-l unul dintre st=lpi este
~n localitatea Densu[, din jude]ul for]eze pe Traian s\-[i re- reprezentat Pruncul Iisus,
trag\ trupele `n sudul `mbr\cat `n costum popu-
Hunedoara, se afl\ cea mai neobi[nuit\ Dun\rii `n schimbul elibe- lar rom=nesc, ]inut `n bra]e
biseric\ din Rom=nia [i, `n acela[i timp, r\rii sale. de Fecioara Maria. Din
Al]i istorici, printre care p\cate, multe picturi au
cea mai veche, `n care ast\zi se mai Constantin C. Giurescu, fost distruse de reformi[ti
sluje[te. Unii istorici consider\ c\ l\ca[ul plaseaz\ aceast\ biseric\ `n perioada Evului Mediu.
la 1280. Dup\ Nicolae Ior- Speciali[tii spun c\ bis-
a fost construit pe fundamentul unui vechi ga, monumentul ar fi con- erica din Densu[ ar putea fi
altar precre[tin. Mai multe buc\]i din piatra struit `n secolul al XVI-lea, o copie a Bisericii S=n- ~nainte de 1989, imaginea bisericii din Densu[
iar dup\ istoricul de art\ Nicoar\, din Curtea de
care o compune au fost luate, se pare, de Vataseanu, `n ultimul sfert se afla pe unul dintre cele mai r\sp=ndite
Arge[, din care se mai p\s-
al secolului al XIII-lea. treaz\ ast\zi doar c=teva timbre po[tale, cel cu valoarea de 40 de bani
la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Cele patru
ruine. Coinciden]a const\ funerare. Sf=nta mas\ este ment crucial `n istoria
coloane centrale din interior au la baz\ Amprente stilistice `n faptul c\, at=t biserica realizat\ tot dintr-o piatr\ `ndelungat\ a acestei bise-
lespezi mari, romane, cu inscrip]ii [i ale romanicului t=rziu din Arge[, c=t [i biserica funerar\, de pe care au fost rici s-a petrecut la mijlocul
din Densu[ au acela[i [terse literele. Naosul este secolului al XIX-lea. Se
basoreliefuri. Pictura mural\ care `i De-a lungul vremii, `n ocrotitor spiritual, Sf=ntul str\puns de un turn, `n ju- spune c\ localnicii au vrut
special, la sf=r[itul secolu- Ierarh Nicolae. rul c\ruia se afl\ un spa]iu
`mpodobe[te par]ial interiorul dateaz\ din lui al XIII-lea, biserica `ngust, acoperit cu o bolt\
s-o d\r=me pentru a con-
strui alta, mai mare. A fost
prima jum\tate a secolului al XV-lea. veche din Densu[ a suferit Biserica de pe timbru de sprijin, iar la est se afl\ salvat\ de autorit\]ile de
mari modific\ri. Construi- o absid\ semicircular\. A-
Pentru a ajunge la biserica din Densu[ se t\ din bolovani de r=u, Lungimea bisericii este coperi[ul este realizat din
la Budapesta, care au con-
siderat-o monument [i au
merge cu ma[ina `n afara ora[ului Ha]eg c\r\mid\ pe care se z\resc de 30 de metri, l\]imea de pl\ci de piatr\.
interzis demolarea.
[i ast\zi inscrip]ii romane, 8 metri, `n\l]imea de 18 Un document de la 1700
circa 10 kilometri, iar `n centrul satului capiteluri, pietre funerare, metri, iar `n interior spa- `i zice acestei bijuterii arhi- ~nainte de 1989, ima-
]iul m\soar\ 15 metri ginea bisericii din Densu[
Tote[ti se vireaz\ la dreapta. tuburi de canalizare, bise- tectonice a lumii „Tem-
se afla pe unul dintre cele
rica din Densu[ ofer\ un p\tra]i. Pronaosul, `n for- plum Valachicum Anti-
aspect straniu [i maies- m\ de „L“, este descoperit, quum“, iar Nicolae Iorga o mai r\sp=ndite timbre po[-
~n }ara Ha]egului, la Exist\ mai multe ipote- tuos, st=rnind, `n acela[i str\juit de patru st=lpi considera „f\r\ pereche `n tale, cel cu valoarea de 40
Densu[, `n inima regatului ze privind originea ei. Du- timp, uimire [i admira]ie. gro[i, `mbr\ca]i `n pietre toat\ rom=nimea“. Un mo- de bani. a
dac, la c=]iva kilometri de p\ unii, acesta ar fi fost De[i bizar\, construc]ia ei
Ulpia Traiana Sarmizege- templul zeului Marte din nu ascunde `ns\ am-
tusa, capitala Daciei Felix, secolele II-III, transformat prentele stilistice ale ro-
cineva a proiectat [i a con- `n biseric\, `n veacurile IV- manicului t=rziu. ~n inte-
struit unul din cele mai V. Dup\ al]ii, aceasta ar fi rior se mai disting mici
ciudate sanctuare ale ome- fost ctitorit\ de go]i `n se- por]iuni de pictur\ dat=nd
CM
YK nirii. Nimeni nu a putut colul al IV-lea. A treia ipo- din 1443, care scot la CM
YK
afla cu certitudine c=nd a tez\ apar]ine lui Aron Den- iveal\ str=nse leg\turi
fost construit\ biserica de su[ianu, fiul preotului din stilistice cu picturile de
la Densu[. sat, Vizantie Pop Densu[i- epoc\ din }ara Româneas-
Aceast\ minune din }a- anu, tat\l lui Ovid Densu- c\. Scenele picturale de pe
ra Ha]egului, obiectul mai [ianu [i fratele lui Nicolae registrele superioare ale
multor controverse iscate Densu[ianu. Potrivit aces- pere]ilor naosului, precum
`ntre diferi]i oameni de [ti- tuia, biserica a fost ridicat\ [i cele din altar apar]in zu-
in]\, dornici de a-i stabili pe ruinele unui mausoleu gravului {tefan, dup\
originea, nu are pereche al generalului roman Maxi- semn\tura care a reu[it s\
`ntre toate construc]iile ro- mus Longinus, devenit pri- pecetluiasc\, pentru sute
m=ne[ti. zonier, dar care s-a sinucis de ani, aceast\ oper\. Pe

Unic\ `n lume ca stil arhitectonic [i cea mai veche biseric\ din

nordul Dun\rii, biserica de la Densu[ a fost pus\ sub protec]ie U-
NESCO [i va fi restaurat\ dup\ un program româno-francez

~n urm\ cu c=]iva ani, cu sprijinul ambasadorului SUA la Bucure[ti,

Michael Guest, biserica din Densu[ a primit o dona]ie
de 20.000 de dolari din partea statului american, bani care au fost
folosi]i pentru refacerea unei mari p\r]i din pictur\

Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN

CM
YK

Miercuri, 16 ianuarie 2008
Nr. 11 (912) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
Religia,
cu ajutorul
calculatorului
P\rintele Petru Moga din Câmpina a
transformat parohia `ntr-oo mare familie
La parohia „Sfântul Nicolae“ din Câmpina,
p\rintele Petru Moga, un ardelean hot\rât,
a f\cut adev\rate minuni. De fapt, dac\ ne
lu\m dup\ vorbele sale, el nu a f\cut
decât s\-i `ndemne pe oamenii din
parohie s\ fac\ ei `n[i[i minuni, adic\ s\-
[i pun\ `n valoare talentul [i experien]a.
„Eu i-am `ndemnat pe oamenii care au o
anumit\ `nzestrare [i disponibilitate s\-[i
pun\ cuno[tin]ele [i experien]a `n slujba
celorlal]i.“ La parohia „Sfântul Nicolae“,
medicii [i profesorii nu au nici o jen\ s\
munceasc\ la târn\cop, gustul pentru
frumos fiind educat de oameni cu
preg\tire adecvat\, iar via]a religioas\
autentic\ este dublat\ de o intens\
preocupare fa]\ de latura social\
[i cultural\.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Edi]ia din 2008 a Salonului Auto de
la Detroit, cel mai mare salon mon-
dial al industriei auto, prezint\
aproximativ 750 de modele de autove-
hicule, dintre care aproximativ 50 de
nout\]i din `ntreaga lume. Pentru
public, salonul `[i va deschide por]ile
`ntre 19 [i 27 ianuarie, fiind a[tepta]i
700.000 de vizitatori. a
PAGINA 16
„15 ianuarie ar trebui declarat\ Ziua culturii na]ionale“
Ministrul Culturii, Adrian
Iorgulescu, este de p\rere c\
data de 15 ianuarie ar trebui de-
clarat\ Ziua culturii na]ionale.
„Ziua na[terii poetului nepere-
che, Mihai Eminescu, ar trebui
s\ fie integrat\ `ntr-un calendar
na]ional, s\ fie declarat\ Ziua
culturii na]ionale, a[a cum exist\
[i Ziua Rom=niei. Voi face o
propunere `n acest sens `n aceste
zile“, a declarat ieri, `ntr-o confe-
rin]\ de pres\, Adrian Iorgules-
cu. „~n ultima vreme, tot mai
mul]i critici atac\ personalitatea
lui Mihai Eminescu, via]a aces-
tui F\t Frumos din Lacrim\ al
Educa]ie ecologic\ `n [colile din Rom=nia
Educa]ia ecologic\ [i de pro-
tec]ie a mediului ar trebui s\ se
fac\, `n Rom=nia, dup\ mode-
lul european „Green box“ - cu-
tia verde, a declarat, ieri, mi-
nistrul Mediului [i Dezvolt\rii
Durabile, Attila Korodi, `n ca-
drul unui eveniment de promo-
CM
YK
1 LEU exemplarul
www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ECONOMIC ANALIZ|
Taxa de prim\ SAR: ~n privin]a
`nmatriculare `[i reformelor, „marile
schimb\ forma, speran]e pe 2008 se
dar nu [i pre]ul leag\ tot de exterior“
PAGINA 5 PAGINA 6
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 15!
SOCIAL
CEI TREI CET|}ENI GERMANI DIS-
P|RU}I, IDENTIFICA}I LA BOTO-
{ANI: Cei trei cet\]eni germani
da]i `n urm\rire general\ au fost
identifica]i, ieri diminea]\, `n mu-
nicipiul Boto[ani. Ei au fost g\si]i
de o patrul\ de poli]ie, `n timp ce
dormeau `n autoturismul per-
sonal, parcat pe o strad\ central\
din municipiu.
Pagina 4
POLITIC
PSD SE PREG|TE{TE DE LOCALE
FOLOSIND R|ZBOIUL DINTRE PALA-
TE: Pe m\sur\ ce se apropie alege-
rile locale, Partidul Social Demo-
crat face preg\tiri intense pentru
a cuceri prim\riile ]\rii. Campa-
nia electoral\ este preg\tit\ cu
atacuri dure la adresa conflictului
B\sescu-T\riceanu.
Pagina 7
poeziei rom=ne[ti. Alte culturi,
`ns\, [tiu s\ promoveze, s\ sus- CULTURAL
]in\ contribu]iile fundamentale
ale marilor lor creatori. La noi, VOLUM INEDIT DESPRE
aceste lucruri au intrat `n desue- EMINESCU: Volumul inedit des-
tudine, se dore[te demitizarea“, pre Eminescu, intitulat
a spus Adrian Iorgulescu. Minis- „Eminescu. Negocierea unei
trul Culturii a afirmat c\, `n opi- imagini“, de Iulian Costache, va
nia sa, „nu exist\ poet, analist fi lansat pe pia]\ `n cursul aces-
politic sau jurnalist de talia lui tei s\pt\mâni. Lucrarea apare la
Mihai Eminescu“. „Eminescu es- Cartea Româneasc\, editur\ ad-
te momentul astral al culturii ministrat\ de Polirom.
rom=ne[ti. Nu avem dreptul s\
ne batem joc de acesta, pentru c\ Pagina 11
el se identific\ cu istoria [i cu vi-
itorul nostru“, a sus]inut minis- S|N|TATE
trul Culturii. a
FERI}I-V| DE PERICOLELE
Astfel, cel mai probabil, vom JOCURILOR DE IARN|! Aceast\
putea vedea capitole de mediu
`n manualele de fizic\, chimie,
iarn\ bogat\ `n z\pad\ [i ghea]\
vare a educa]iei ecologice pen- ca materie `n sine, care, de cele este o bucurie pentru copii, care
geografie sau biologie“, a spus au asaltat derdelu[ul, p=rtia de
tru elevi, organizat de Ambasa- mai multe ori, este catalogat\ Korodi. La r=ndul s\u, mi-
da Marii Britanii la Bucure[ti. ca materie op]ional\ [i evitat\. schi sau ghea]a pentru patinaj.
nistrul Educa]iei, Cristian Din p\cate, unele pericole, negli-
Sistemul „Green box“ prevede „Speciali[tii Ministerului Edu- Adomni]ei, a explicat c\ a sem-
introducerea educa]iei ecologi- ca]iei, Tineretului [i Cercet\rii nat, `n decembrie, un ordin de jate sau minimalizate, `n locurile
ce `n fiecare materie, ca anex\ (METC) vor fi cei care vor sta- finan]are a unor manuale de de joac\, pot aduce necazuri sau
sau capitol separat, ceea ce se bili `n care dintre materii va fi ecologie, suma total\ ridic=n- chiar tragedii `n unele familii.
vrea o alternativ\ la ecologie, introdus\ educa]ia ecologic\. du-se la 134.900 de lei. a Pagina 12
CM
YK
2 Miercuri, 16 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXXI)
Conciliul I Vatican
(1869-1870) (IV)
Papa Pius IX (1846-1878)
s-a ferit dinadins s\ afirme
de la `nceput tema
adev\rat\ a conciliului,
proclamarea infailibilit\]ii
papale. Un grup restrâns
de episcopi a cerut papei s\
treac\ `n programul conci-
liului problema infaili-
bilit\]ii personale a papei.
De la 1 martie 1870, papa
a `nscris `n programul con-
ciliului un pasaj prin care
se definea infailibilitatea
papal\. ~n actul de definire
a acestei noi dogme, ea este
`ncadrat\ `n art. XI, `ntre
alte hot\râri de mai mic\
importan]\. ~ntre timp, `n
presa ]\rilor occidentale,
`ndeosebi `n Fran]a [i Ger-
mania, au ap\rut unele ar-
ticole [i studii care aveau
serioase rezerve asupra
oportunit\]ii proclam\rii
noii dogme. Astfel renumi-
tul istoric bisericesc de la
München, Igna]iu Dollinger
(† 1890), a publicat, sub
pseudonimul Janus, lu-
crarea „Papa [i conciliul“ `n
care arat\, `n spirit critic,
netemeinicia noii dogme
atât dup\ Sfânta
Scriptur\, cât [i dup\
Tradi]ia Bisericii, iar epis-
copul Ch. Hefele († 1893),
autorul lucr\rii „Istoria
sinoadelor“, a obiectat, pe
baza documentelor istorice,
c\ unii papi au fost con-
damna]i de Sinoadele ecu-
menice (spre exemplu,
cazul papei Honoriu I 625-
638, care a fost condamnat
ca eretic de Sinodul VI
Ecumenic de la
Constantinopol 680-681,
`nvinuit c\ a sus]inut
erezia monotelit\). Dac\
pentru o parte din presa
vremii Conciliul era o
[ans\ de salvare a Bisericii
prin g\sirea acelor solu]ii
care s\ o armonizeze cu im-
perativele modernit\]ii,
pentru presa protestant\
conciliul nu este altceva
decât o diversiune subtil\
prin care se urm\rea „zeifi-
carea“ papalit\]ii prin con-
ferirea atributului de in-
failibilitate. Tonul este
unul dur, calomniator, lip-
sit de rezerve `n a lansa ex-
presii „picante“, adesea
ofensatoare la adresa pa-
palit\]ii [i a conciliului:
„Cine ar fi crezut c\ papali-
tatea, care a hot\rât deci-
siv `n planul vie]ii materi-
ale [i spirituale, este acea
putere prin care
iezuitismul a dirijat
tronurile [i vie]ile de fami-
lie, o putere care, prin
atâta v\rsare de sânge, s-a
ridicat atât de mult astfel
c\ a `ntunecat soarele,
l\sând `ntunericul s\
cuprind\ lumea... S-a mai
deschis acum [i conciliul
Vatican ca s\ rezolve pro-
blemele ce apas\ de atâta
timp. Se pot oare astupa
aceste g\uri din zid? Iluzii
de[arte! Cine se a[teapt\ la
a[a ceva, nu cunoa[te in-
stitu]iile Bisericii care sunt
ca un lan]. Rupi o verig\ [i
creezi o fisur\ de
nereparat. Se vrea pentru
capul ei o atribu]ie pe care
nu a mai avut-o nimeni –
infailibilitatea. {i aceasta
pentru un b\trân neputin-
cios...“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
LA 16 IANUARIE 1945: ~n urma Conven]iei de Armisti]iu, care stabilea, la
articolul 11, repara]iile de r\zboi datorate de România Uniunii Sovietice (300 de
milioane de dolari), s-a semnat Conven]ia economic\ „asupra m\rfurilor pe care
România urmeaz\ s\ le livreze `n compensarea daunelor cauzate de c\tre România
Uniunii Sovietice prin opera]iunile militare [i ocuparea teritoriului sovietic“.
EVANGHELIA ZILEI
Dumnezeu este m\sura
veacurilor [i a fiec\rei clipe
„Iar unii vorbind despre templu c\ care vor avea `n pântece [i celor care
este `mpodobit cu pietre frumoase [i cu vor al\pta `n acele zile. C\ci va fi `n
podoabe, Iisus a zis: «Vor veni zile când, ]ar\ mare strâmtorare [i mânie `m-
din cele ce vede]i, nu va r\mâne piatr\ potriva acestui popor. {i vor c\dea de
peste piatr\ care s\ nu se risi- ascu]i[ul s\biei [i vor fi du[i robi la
peasc\». {i ei L-au `ntrebat, zicând: toate neamurile, [i Ierusalimul va fi
«~nv\]\torule, când oare, vor fi acestea? c\lcat `n picioare de neamuri, pân\ ce
{i care este semnul când au s\ fie aces- se vor `mplini vremurile neamurilor».“
tea?». Iar El a zis: «Vede]i s\ nu fi]i (Luca 21, 5-8; 10-11; 20-24)
am\gi]i, c\ci mul]i vor veni `n numele
Meu, zicând: Eu sunt, [i vremea s-a ***
apropiat. Nu merge]i dup\ ei». Atunci
le-a zis: «Se va ridica neam peste neam ~n fragmentul evanghelic de ast\zi,
[i `mp\r\]ie peste `mp\r\]ie. {i vor fi Domnul nostru Iisus Hristos aduce l\- anume ritual, se aduceau jertfe pentru Ierusalimul a fost d\râmat. Ceea ce
cutremure mari [i, pe alocurea, foamete muriri asupra a trei lucruri de care iu- p\catele s\vâr[ite. Templul era unic (`n p\rea ve[nic `n ochii oamenilor a
[i cium\ [i spaime [i semne mari din deii erau preocupa]i: templul din Ieru- celelalte localit\]i existau sinagogi) [i disp\rut l\sând `n urm\ doar amintiri.
cer vor fi. Iar când ve]i vedea Ierusali-
salim, construit de Solomon, profe]ii aici se p\strau cele Zece Porunci, mana Ve[nic este doar Dumnezeu. El este
mul `nconjurat de o[ti, atunci s\ [ti]i c\ mincino[i [i cucerirea, pustiirea [i dis- [i toiagul lui Aaron. Iudeii considerau m\sura veacurilor [i a fiec\rei clipe.
s-a apropiat pustiirea lui. Atunci cei din trugerea ora[ului Ierusalim. Mân- c\ templul trebuia s\ d\inuie ve[nic, Ve[nicia este `n sufletul fiec\ruia din-
Iudeea s\ fug\ la mun]i [i cei din mi- tuitorul avertizeaz\ c\ dup\ toate aces- pentru c\ ve[nic este Dumnezeu. Or, tre noi. Trupurile noastre s\ fie aseme-
jlocul lui s\ ias\ din el [i cei de prin tea va urma o perioad\ de prigoan\ `m- Mântuitorul spune c\ nu va r\mâne pi- nea unui templu, iar via]a ca un
]arin\ s\ nu intre `n el. C\ci acestea potriva poporului ales. ~n concep]ia iu- atr\ pe piatr\ din acest edificiu m\re]. Ierusalim, un loc al tihnei [i al p\cii di-
sunt zilele r\zbun\rii, ca s\ se `mplin- daic\, `n templul din Ierusalim s\l\[- Toate aceste profe]ii ale Mântuitorului vine. (Rubric\ realizat\ de pr.
easc\ toate cele scrise. Dar vai celor luia Dumnezeu [i aici, zi de zi, printr-un s-au `mplinit: templul a fost distrus, iar Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM numele, pentru care cei ai casei doresc sfin]it. Aceast\ preactic\, a ungerii
s\ fie f\cut\ rug\ciunea, c=t [i pentru cre[tinilor cu untdelemn sfin]it, este
Ce con]ine r=nduiala sfin]irii casei (II) to]i cre[tinii de pretutindeni.
Ca [i la punerea temeliei casei, se
prev\zut\ `n r=nduiala multor slujbe.
Prin ungerea cu untdelemn sfin]it se
Dup\ sfin]irea casei prin stropirea vorbe[te. De aceea, la acest moment se poate organiza o mic\ agap\ (mas\), transmite lucrarea t\m\duitoare a
cu agheazm\ [i ungerea cu untdelemn `ngenuncheaz\ ca `n fa]a lui Dum- ca expresie a mul]umirii [i a bucuriei Duhului lui Dumnezeu la slujba
sfin]it, urmeaz\ citirea pericopei evan- nezeu. pe care o tr\iesc cei care au reu[it s\-[i Sf=ntului Maslu. Copilul se unge [i el
ghelice care relateaz\ `nt=lnirea M=n- Un moment important al slujbei `l ridice casa sau s\ se mute `n cas\ cu untdelemn sfin]it `nainte de botez.
tuitorului cu vame[ul Zaheu. constituie ectenia `ntreit\, o rug\ciune nou\. Este bine ca bucuria aceasta s\ De asemenea, la sf=r[itul Sf. Liturghii
Sf=nta Evanghelie se cite[te de c\- de cerere st\ruitoare, la care c=nt\re]ul o `mpart\ cu cei dragi ai lor. [i al altor slujbe, credincio[ii sunt
tre preot, timp `n care cei prezen]i `n- sau credincio[ii r\spund de fiecare dat\ Preotul binecuv=nteaz\ acum aceste mirui]i, `nsemna]i cu semnul crucii cu
genuncheaz\. Citirea Sfintei Evanghe- c=nt=nd „Doamne miluie[te“ de trei ori. prinoase a[ezate pe mas\, rug=ndu-se untdelemn sfin]it pe frunte.
lii, ca de fiecare dat\ c=nd se face, `n- Acum, preotul se roag\ lui Dumnezeu pentru `nmul]irea lor `n acea cas\. Prin ungerea cu untdelemnul sfin-
chipuie prezen]a Domnului nostru Ii- pentru binele casei noi [i a celor ce vor De[i r=nduiala sfin]irii casei nu ]it, omul, casa sau oricare obiect pri-
sus Hristos, prin propriile Sale cu- locui `n ea [i pentru `ndep\rtarea a tot prevede acest lucru, se obi[nuie[te ca me[te pecetea dumnezeirii, prin care
vinte. Citirea Sfintei Evanghelii este r\ul. ~n acest moment, preotul se roag\ [i credincio[ii prezen]i s\ fie stropi]i cu este consacrat lui Dumnezeu. (Rubric\
momentul c=nd Hristos ~nsu[i ne pentru to]i cei prezen]i, pomenindu-le agheazm\ [i s\ fie un[i cu untdelemn realizat\ de pr. Gheorghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Apostol Petru s\ fie legat `n ~n ziua de
lan]uri [i `ntemni]at, dup\
cum citim `n Faptele Aposto- 16 ianuarie,
lilor (12,1-11). Un `nger l-a istoria consemneaz\:
dezlegat pe Sfântul Petru [i
l-a scos din temni]\. Lan]ul a 27 `. Hr.: Octavianus a
primit titulatura sacral\ de
cu care a fost legat Sfântul
Apostol Petru a fost p\strat „Augustus“ [i a adoptat titu-
de credincio[ii din Ierusalim, latura de „Imperator Caesar
Augustus divi filius“;
iar patriarhul Iuvenalie l-a
dat Evdochiei, so]ia `mp\rat- a 1547: Ivan cel Groaznic
ului Teodosie cel Tân\r. a fost `ncoronat ]ar al Rusiei;
~mp\r\teasa l-a dus la Con- a 1885: apare noul organ
stantinopol `n anul 437 sau de pres\ junimist „România
liber\“, ce reflect\ grupul ju-
439. Apoi, Evdochia a trimis
lan]ul la Roma, la fiica ei nimist intrat `n Camere la
Eudoxia, so]ia lui Valen- alegerile din noiembrie 1884;
tinian, `mp\ratul Occiden- a 1920: intr\ `n vigoare
tului, care a zidit o biseric\ un amendament la Consti-
tu]ia SUA care interzice fab-
`nchinat\ Sfântului Petru [i
`n care a depus lan]ul. Tot ricarea [i consumul b\uturi- 75 de ani de la Urmeaz\ cursuri la Uni-
lor alcoolice („Legea prohi- versitatea din Paris. {ederea
aici au fost aduse [i lan]urile na[terea lui `n capitala Fran]ei e spon-
cu care a fost b\tut Sfântul bi]iei“), `n vigoare pân\ la 5
Apostol Petru pe vremea decembrie 1933; Susan Sontag sorizat\ de American Acade-
my of University Women.
`mp\ratului Nero. a 1838: s-a n\scut Franz Susan Sontag, n\scut\ Din 1959 ocup\ un post
Brentano, filosof german (d. Susan Rosenblatt (n. 16 ia- de editor la revista „Coni-
Tot ast\zi, Biserica face 1917); nuarie 1933, New York - d. mentary“, fiind apoi lector
pomenirea Sfin]ilor Muce- a 1946: George C\linescu 29 decembrie 2004, New la Sarah Lawrence College
`ncepe la Facultatea de Li- York), a fost un critic literar, [i City College of New York.
nici [i fra]i: Pevsip, Elasip [i scenarist [i un gânditor
tere din Universitatea Bucu- Este bursier\ a Funda-
Mesip, [i a bunicii lor, Neo- american. Cartea care a con-
nila; a Sfântului Mucenic re[ti cursul „Istoria literar\ ]iei Rockfeller din 1965. ~n
sacrat-o este „~mpotriva in- 1966 apare volumul de eseu-
Danact, cite]ul, [i a Sfântu- ca [tiin]\ inefabil\ [i sintez\ terpret\rii“, o pledoarie pen-
~nchinarea cinstitului ri „~mpotriva interpret\rii“.
lui Sfin]it Mucenic Damas- epic\“ cu lec]ia de deschidere tru relativismul filosofic din
epoca postmodernismului. ~n urma c\l\toriei `n Viet-
lan] al Sfântului chin. intitulat\ „Sensul clasicis-
~n 1950 se c\s\tore[te cu nam, `n 1968, public\ un vo-
mului“;
Apostol Petru Mâine, Biserica face a 1957: a murit Arturo Philip Rieff, titularul unui lum de impresii cu numele
curs despre Freud, la Uni- „C\l\toria spre Hanoi“.
~n anul 42, regele Irod A- pomenirea † (neagr\) Cu - Toscanini, dirijor italian (n. versity of Chicago, iar `n ~n anul 1969 mai public\
gripa a poruncit ca Sfântul viosului Antonie cel Mare. 1867). a 1951 tinerii c\s\tori]i se dou\ volume [i face parte
mut\ la Boston. Urmeaz\ din juriul festivalurilor cine-
matografice de la New York
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a studiile la Harvard College,
`ncep=nd cu 1952, unde ob- [i Vene]ia.
La un control de rutin\ i
]ine licen]a `n englez\
Crucea r\bd\rii – Nu te duce, c\ dac\ `l la[i singur o s\
cad\ [i mai tare. E[ti singurul lui sprijin.
(1954) [i filosofie (1955).
Din 1956, timp de un an
se descoper\ cancer la sân, `n
1975. E supus\ mai multor
Un muncitor a c\zut `n patima b\utu-
Dup\ al]i trei ani, dup\ multe lacrimi [i e bursier\ [i pred\ filosofia opera]ii [i unui `ndelungat
rii. So]ia lui l-a r\bdat cât l-a r\bdat, pân\ multe rug\ciuni, so]ul a `nceput lupta cu la acela[i colegiu. ~n 1957 tratament de chemoterapie.
ce a ajuns la limit\. ob]ine, `mpreun\ cu so]ul, o ~n 2004, a decedat `ntr-
S-a dus la duhovnicul ei [i i-a zis: patima b\uturii. Dup\ al]i doi ani, s-a
burs\ de studii `n str\in\ta- un spital din New York.
– Mi-au ajuns trei ani de suferin]\, voi l\sat pentru totdeauna de b\utur\. (Da- te. Pleac\ la St. Anne’s Col- (Rubric\ realizat\ de pr.
pleca la p\rin]ii mei... nion Vasile – Patericul mirenilor) lege (Oxford). Paul LEHACI)
 Miercuri, 16 ianuarie 2008 3
ECUMENISM: La serile de rug\ciune ecumenic\ organizate `n
Actualitatea Bucure[ti particip\ conduc\torii Bisericilor cre[tine din
Bucure[ti, profesori de teologie, studen]i [i credincio[i de
diferite confesiuni, precum [i reprezentan]i ai Corpului
religioas\ diplomatic. ~n fiecare zi din s\pt\mâna 18-25 ianuarie 2008,
`ncepând cu ora 17.00, se oficiaz\ slujbe ecumenice.

Vaticanul a publicat un document referitor la procesul de beatificare PE SCURT

Vaticanul a publicat un
document de 46 de pagini,
care se adreseaz\ episcopi-
lor din `ntreaga lume, pen-
tru ca ace[tia s\ acorde
maxim\ aten]ie [i rigoare
primei faze a unui proces
de beatificare. Documentul,
numit „Sanctorum Mater“
a fost publicat recent de
Congrega]ia pentru Cauza
Sfin]ilor, informeaz\ Radio
Vatican. Se precizeaz\ c\
episcopii sunt cei care, pri-
mind de la comunitatea
cre[tin\ semnalarea „fai-
mei de sfin]enie“, decid des-
chiderea procedurii canoni-
ce, denumit\ „etap\ diece-
zan\“. Dac\ este confirma-
t\, aceasta este destinat\
s\ ajung\ la Roma, la di-
casterul competent, pentru
finalizarea a[a-numitei „e-
tape apostolice“.
Documentul
aminte[te rolul
episcopilor catolici
~n acord cu `ndrum\rile
Papei Benedict al XVI-lea,
documentul instruc]iune
aminte[te diferitele etape
ale acestei proceduri, subli-
niind obliga]ia unor se-
rioase investiga]ii. „Nu
este Roma cea care ini]iaz\
o cauz\, ci este episcopul
respectivei dieceze cel care
ia aceast\ ini]iativ\. El are
o `ndatorire foarte impor-
tant\ [i decisiv\, de aceea
sunt necesare `ndrum\ri
foarte clare [i norme foarte
precise care s\ reglemen-
teze modalitatea de ac]iune
a episcopului `n aceast\
prim\ etap\ diecezan\. ~n
fond, acest document nu
face decât s\ reaminteasc\
normele foarte concrete
stabilite deja `n 1983. Obli-
ga]ia episcopului se refer\
mai ales la virtu]ile eroice
ale persoanei propuse pen-
tru a fi ridicate la cinstea
altarelor [i toate elemen-
tele referitoare la spiritual-
itatea [i sfin]enia acesteia,
inclusiv eventualele min-
uni ce-i sunt atribuite [i, de
asemenea, martiriul, dac\
este vorba de credincio[i
care [i-au data via]a pen-
tru Evanghelie“, a declarat
cardinalul Hose Saraiva
Martins.
Credincio[ii
cer beatificarea
Cardinalul a precizat c\
documentul nu aduce mari
schimb\ri procedurale, dar
aminte[te rolul episcopilor
[i misiunea acestora `n be-
atificare. „Faima de sfin]e-
nie trebuie s\ fie natural\,
s\ vin\ de la comunitate,
de la credincio[i [i dac\ a-
cest lucru nu se verific\,
atunci episcopul nu poate,
chiar dac\ ar dori, s\ ini-
]ieze o cauz\ de beatifica-
re. Sunt credincio[ii cei
care trebuie s\ spun\ epis-
copului: «Credem c\ acel
slujitor al lui Dumnezeu
este cu adev\rat, pentru
noi, un sfânt»“, a precizat
cardinalul Hose Saraiva
Martins. a
Dou\ premii
de pres\ pentru
un preot b\c\uan
Preotul Constantin
Gherasim, redactor la „Ziarul
de Bac\u“ a ob]inut, la Gala
presei b\c\uane `n anul
2007, dou\ premii. P\rintele
Gherasim este unul dintre
pu]inii sau poate chiar singu-
rul preot jurnalist premiat la
o gal\ de pres\ [i, `n plus, cu
dou\ premii. El a ob]inut pre-
miul pentru cea mai bun\
cronic\ [i premiul pentru cea
mai bun\ [tire, ambele rea-
lizate pe baza evenimentului
reprezentat de acordarea ti-
tlului de Doctor Honoris
Causa, din partea

Programul s\pt\m=nii de Universit\]ii din Bac\u, poe-

tului Radu C=rneci. Gala pre-
sei de anul acesta a fost orga-
nizat\ s=mb\t\, 12 ianuarie,
la Centrul Interna]ional de

rug\ciune ecumenic\ `n Bucure[ti Cultur\ [i Arte „George

a ~n perioada 18-25 ianuarie, are loc s\pt\m=na de rug\ciune ecumenic\,
organiz=ndu-se `n fiecare zi slujbe [i rug\ciuni `n bisericile confesiunilor cre[tine a
~ntr-un comunicat de
pres\ remis ieri, 15 ianua-
rie a.c., Patriarhia Rom=-
n\ anun]\ programul pe
care `l va avea s\pt\m=na
de rug\ciune ecumenic\
din acest an. „Bisericile
cre[tine din `ntreaga lume
organizeaz\ `n a treia s\p-
t\mân\ a lunii ianuarie a
fiec\rui an (18-25 ianu-
arie) seri de rug\ciune
pentru unitatea cre[tin\.
Tema de anul acesta a
S\pt\mânii de Rug\ciune
pentru Unitatea Cre[tini-
lor este inspirat\ de cu-
vântul Sfântului Apostol
Pavel: «Temelia este Hris-
tos» (I Cor. 3, 1-23)“, se
arat\ `n comunicat.
Momente de
rug\ciune comun\
Rug\ciunile [i slujbele
religioase vor fi oficiate la
Bucure[ti `n l\ca[urile de
cult ale principalelor con-
fesiuni cre[tine, unde vor fi
prezen]i un num\r mare
de credincio[i. „La serile de
rug\ciune ecumenic\ or-
ganizate `n Bucure[ti par-
ticip\ conduc\torii Biseri-
cilor cre[tine din Bucure[-
ti, profesori de teologie,
studen]i [i credincio[i de
diferite confesiuni, precum
[i reprezentan]i ai Corpu-
lui diplomatic. ~n fiecare zi
Apostu“ din Bac\u. ~n com-
peti]ie au fost `nscrise 149 ar-
ticole, iar juriul a fost format
din jurnali[ti profesioni[ti din
Ia[i [i Bucure[ti.
din s\pt\mâna 18-25 ia- - luni, 21 ianuarie, la S-a ales noul
nuarie 2008, `ncepând cu Biserica Reformat\ (Bise- mitropolit ortodox
ora 17.00, se oficiaz\ sluj- rica Calvineum, Str. Lute- de Hong Kong
be ecumenice dup\ urm\- ran\ nr. 13 bis);
torul program: Sf=ntul Sinod al Patriarhiei
- mar]i, 22 ianuarie, la Ecumenice l-a ales pe arhi-
- vineri, 18 ianuarie, la Biserica Catolic\ de Rit mandritul Nektarios, secretar
Catedrala Romano-Cato- Bizantin (Greco-Catolic\) al Episcopiei Ortodoxe
lic\ „Sfântul Iosif“ (Str. Grece[ti din Insulele Samos
(Str. Sirenelor nr. 39);
General Berthelot nr. 19); - miercuri, 23 ianuarie,
[i Ikaria, ca mitropolit de
- sâmb\t\, 19 ianuarie, Hong Kong. N\scut `n anul
la Bisericile Evanghelice la Biserica Anglican\ (Str. 1969, mitropolitul ales
de Confesiune Augustan\ Pictor Arthur Verona nr. 2); Nektarios `l va `nlocui pe
- joi, 24 ianuarie, la mitropolitul Nikitas care va
[i Sinodo-Prezbiterian\ conduce de acum `nainte
(Str. Luteran\ nr. 2); Biserica Armean\ (Bd. Arhiepiscopia Ortodox\
- duminic\, 20 ianuarie, Carol I nr. 43); Greac\ din SUA, informeaz\
fiecare Biseric\ va face - vineri, 25 ianuarie, la Radio Trinitas. Biserica
rug\ciuni pentru unitatea Catedrala Patriarhal\“, se Ortodox\ din Hong Kong a
cre[tinilor `n cursul slujbe- arat\ `n comunicat. (Cipri- fost `nfiin]at\ `n anul 1990
de episcopul Athenagoras, ac-
lor duminicale obi[nuite; an BÂRA). tualul mitropolit pentru
Mexic [i America Central\,
cu scopul de a solu]iona pro-
Proiect pentru dezvoltarea Sectorului „Patrimoniul blemele religioase ale comu-
nit\]ii ortodoxe de aici, for-
Cultural Na]ional Bisericesc“ al Patriarhiei Rom=ne mat\ din credincio[i de vari-
La `nceputul anului 2008, Secto- prevederilor protocolului pe care mare Profesional\ a Adul]ilor - ate na]ionalit\]i. ~n 1996,
odat\ cu vizita Patriarhului
rul „Patrimoniul Cultural Na]ional Biserica Ortodox\ l-a `ncheiat cu CNFPA -[i autoriza]ia de func]io- Ecumenic Bartolomeu I,
Bisericesc“ al Patriarhiei Române a Ministerul Administra]iei [i Inter- nare pe plan na]ional din partea Episcopia de Hong King a de-
participat la un proiect PHARE, nelor [i Inspectoratul General al Ministerului Muncii, Solidarit\]ii venit Mitropolie.
desf\[urat `n parteneriat cu Minis- Poli]iei Române, semnat pentru Sociale [i Familiei [i a Ministerului
terul Culturii [i Cultelor [i Centrul prima oar\ `n anul 2000 [i reactu-
de Memorie Cultural\. Proiectul a alizat `n 2005. Prezentul proiect se
Educa]iei [i Cercet\rii. Sectorul Statistici referitoare
condus de pr. consilier Florin {er- la Biserica Rusiei
fost ini]iat de speciali[ti din Austria desf\[oar\ `n cadrul larg al ac- b\nescu `[i propune astfel s\ reali-
[i Italia. tivit\]ilor `ncepute `n februarie ~n cadrul unui interviu acor-
Obiectivul acestui proiect este 2007, când, prin hot\rârea Sfântu- zeze prin programe specifice do-
dat publica]iei germane
crearea unei eviden]e centralizate lui Sinod al Bisericii Ortodoxe tarea cu aparatur\ necesar\ dez-
„Spiegel“, Mitropolitul Kirill
`n domeniul patrimoniului biseri- Române, a luat fiin]\ Centrul de volt\rii activit\]ii, precum [i ini- de Smolensk [i Kaliningrad,
cesc mobil. Pentru aceasta a existat Preg\tire Profesional\ pentru Pa- ]ierea, perfec]ionarea [i speciali- pre[edintele
deja `n decembrie 2007, `n locali- trimoniu - CPPP. Actualul centru a zarea de muzeografi, restauratori Departamentului de Rela]ii
tatea Predeal, o `ntâlnire privind primit acreditarea pentru tematica patrimoniu mobil, conservatori ope- Externe al Patriarhiei
participarea Patriarhiei Române la [i programele specifice de curs din re de art\, gestionari-custozi [i ghi- Moscovei, a f\cut c=teva
men]iuni `n ceea ce prive[te
acest program de eviden]\ pe baza partea Consiliului Na]ional de For- zi colec]ii de art\. a situa]ia Bisericii din Rusia,
informeaz\ Radio Trinitas. ~n

Proiect comunitar desf\[urat la {coala acest sens, mitropolitul a

afirmat c\ „spiritualitatea nu
poate fi m\surat\ statistic.
Dar, cu toate acestea, nu ne

General\ „Carmen Sylva“ din Ia[i este fric\ de compara]ii. La

mai pu]in de 20 de ani de la
c\derea Uniunii Sovietice,
La {coala General\ solidarea ini]iativelor co- remis presei de institu]ia a- dorit a fi interactiv\ [i a num\rul bisericilor a crescut
A doua activitate din de patru ori, avem un num\r
„Carmen Sylva“ nr. 24 din munitare de prevenire a mintit\. Acest proiect este cadrul programului trezit interes `n r=ndul dublu de episcopii, iar
Ia[i, s-a desf\[urat luni, 14 HIV/SIDA [i a violen]ei `n promovat de Ministerul elevilor participan]i“, se num\rul m\n\stirilor a cres-
ianuarie 2007, o activitate familiile din Rom=nia“, a- Educa]iei [i Cercet\rii, Pa- „Invita]i la aceast\ ac- precizeaz\ `n comunicat. cut de 32 de ori, la 700
din cadrul proiectului „Con- fl\m dintr-un comunicat triarhia Rom=n\ [i Fun- tivitate au fost din partea {coala „Carmen Sylva“ nr. ast\zi. Cincisprezece mii de
da]ia Interna]ional\ Cre[ti- Mitropoliei Moldovei [i 24, la conducerea c\reia tineri studiaz\ teologia. Pe
n\ de Caritate - IOCC. Bucovinei pr. paroh Nechi- se afl\ prof. Mariana Din- de alt\ parte, chiar dac\ 80%
Noile conturi deschise la BCR Prezentul proiect este `n al for Dumitru de la Biserica ter, g\zduie[te pentru a dintre nou-n\scu]i sunt
- filiala Sector 4 Bucure[ti - treilea an de derulare [i se doua oar\ o activitate din boteza]i, doar 60% dintre ru[i
«Barnovschi» din Ia[i, iar se identific\ pe sine ca [i
adreseaz\ cu prec\dere din partea IOCC, coordo- cadrul acestui proiect, pri-
pentru profesorilor de religie [i nator comunitar Andreea ma fiind derulat\ `n luna cre[tini ortodoc[i, iar sub 10%
vin regulat la biseric\, chiar
preo]ilor. Acesta are ca scop Ghe]u. Coordonatorii pro- decembrie 2007, av=nd ca mai pu]ini `n unele regiuni.
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI tem\ „Violen]a `n familiile
informarea elevilor din ci- iectului din aceast\ [coal\ Cu alte cuvinte, nu trebuie s\
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 clul gimnazial asupra peri- sunt prof. Mariana Dinter, din Rom=nia“, etapa final\ mai construim biserici, ci s\-i
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 colelor infect\rii cu HIV/ directorul [colii, [i profe- desf\[ur=ndu-se `n semes- ajut\m pe oameni s\
SIDA, c=t [i metode de pre- sorul de religie Adriana trul al II-lea al anului [co- `n]eleag\ c=t de important
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
venire a `mboln\virii. N\stas\. Activitatea s-a lar `n curs. a este s\ adere la valorile
Bisericii“. a
4 Miercuri, 16 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Criz\ de medici
la Spitalul
Jude]ean Timi[
Spitalul Jude]ean de Urgen]\
Timi[oara se confrunt\ cu o
criz\ de personal, `n special de
medici, al c\ror num\r ar trebui
cel pu]in dublat. {eful Sec]iei de
Urgen]\ a spitalului, Mihai
Grecu, a declarat c\ aceea[i
situa]ie se reg\se[te [i la nivelul
asistentelor, infirmierelor, bran-
cardierilor [i al personalului de
cur\]enie, unde se lucreaz\ cu
jum\tate din necesar. „Sunt
prea pu]ini medici reziden]i
preg\ti]i pentru medicina de ur-
gen]\, iar cei care au terminat
aceast\ specialitate au preferat
s\ plece `n Vest, deoarece sunt
mult mai bine pl\ti]i, at=t `n
Uniunea European\, c=t [i `n
Statele Unite ale Americii“, a
spus dr. Mihai Grecu. Potrivit
sursei citate, pentru a stopa mi-
gra]ia medical\, Ministerul
S\n\t\]ii a preg\tit un Ordin
prin care se vor asigura sporuri
suplimentare pentru medicina
de urgen]\, determin=nd astfel
men]inerea medicilor din aceas-
t\ specialitate pe posturile din
]ar\. ~n urm\ cu un an, peste
300 de cadre medicale din Ti-
mi[, din care o treime de la Spi-
talul Jude]ean Timi[oara, aveau
depuse cereri de plecare din ]a-
r\, majoritatea fiind asistente,
urmate de surori [i medici rezi-
den]i. Cu to]ii erau atra[i de sa-
lariile de aproape zece ori mai
mari din Occident fa]\ de retri-
bu]iile de 380-420 de lei din ]ar\.
Peste 4,5 milioane
de ma[ini
`nregistrate `n 2007
Parcul auto `nmatriculat `n
Rom=nia `nregistra, la sf=r[itul
anului 2007, peste 4,5 milioane
de vehicule (4.501.266), din care
peste 1,2 milioane `n Bucure[ti,
`nregistr=ndu-se o cre[tere de
aproape 400.000 de unit\]i, din-
tre care 383.422 de autoturisme
noi, fa]\ de anul 2006. Potrivit
Serviciului Comunicare al
MIRA, din num\rul de vehicule
noi `nregistrate, numai `n
Bucure[ti au fost `nmatriculate
198.696. Pe categorii, `n 2007,
s-au `nregistrat peste 300.000
de autoturisme, 33.521 vehicule
comerciale p=n\ la 3,5 tone, 9.322
de vehicule comerciale medii [i
grele [i p=n\ la 16 tone, auto-
buze [i autocare de peste 3,5
tone. Potrivit purt\torului de
cuv=nt al Poli]iei Capitalei,
Christian Ciocan, `n Bucure[ti,
se `nmatriculeaz\ zilnic 1.000
de autovehicule, fapt pentru
care se estimeaz\ c\ `n anul
2010 se va ajunge la aproxima-
tiv 1.450.000 de autovehicule
`nmatriculate `n Capital\.
~mprumut de 20 de
milioane de euro
pentru drumurile
din Vrancea
Consilierii jude]eni au aprobat,
luni, proiectul de hot\r=re
privind achizi]ionarea unui
`mprumut de 20 milioane euro,
bani care vor fi folosi]i pentru
reabilitarea unui drum [i a
dou\ cl\diri. Referatele care
motiveaz\ hot\r=rea nu pre-
cizeaz\ banca de la care va fi
luat creditul, aceste detalii
urm=nd s\ fie stabilite ulterior.
Pre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Vrancea, Marian
Opri[an, a declarat, `n timpul
[edin]ei de consiliu de luni, c\
banii vor fi folosi]i pentru re-
abilitarea drumului jude]ean
205 D - Valea S\rii - Nereju -
Br\h\[e[ti, care a fost grav
afectat de inunda]iile din 2005.
Reabilitarea lui va costa peste
700 de milioane de lei. a
FUNC}IONARII PUBLICI AMENIN}| CU GREVA: Sindicatele din administra]ie au anun]at
declan[area conflictului de interese cu Ministerul Reformei Administrative, Ministerul
Muncii [i Agen]ia Func]ionarilor Publici, pe lista de revendic\ri fiind majorarea salariilor cu
20% [i adoptarea unei legi de salarizare unitar\ a func]ionarilor publici. Sindicali[tii au
trimis, la sfâr[itul anului trecut, mai multe adrese c\tre MIRA, Ministerul Muncii [i Agen]ia
Na]ional\ a Func]ionarilor Publici, dar nu au primit nici un r\spuns.
Cei trei cet\]eni germani disp\ru]i, identifica]i la Boto[ani
Cei trei cet\]eni germani da]i `n La Boto[ani au ajuns s=mb\t\ contacta]i de rude [i prieteni din 2007, familia Keller a sosit `n
urm\rire general\ au fost identi- diminea]\, `nt=rziind plecarea Germania“, a afirmat purt\torul Rom=nia, cu un autoturism [i a
fica]i, mar]i diminea]\, `n munici- din cauza unor defec]iuni tehnice de cuv=nt al IJP, subcomisarul locuit la sora femeii, `n Timi-
piul Boto[ani. Ei au fost g\si]i de o la autoturism. „Dispari]ia aces- Manuela Ieremie. [oara. Dup\ o s\pt\m=n\, cei trei
patrul\ de poli]ie, `n timp ce tora ne-a fost semnalat\ de fami- Maria Keller a declarat c\ nu au plecat pe ruta Deva-Bra[ov-
dormeau `n autoturismul personal lie. Urmeaz\ a fi clarificat `ntreg au existat motive de `ngrijorare, Gala]i [i zona Maramure[ului
parcat pe o strad\ central\ din traseul acestora. Sunt `n perfect\ afirm=nd doar c\ familia sa nu a pentru a vizita m\n\stirile. Ruda
din Timi[oara a afirmat c\ ultima
municipiu. Ioan, Maria [i Denis stare de s\n\tate [i au afirmat c\ f\cut altceva dec=t s\ plece `n va-
Keller au fost du[i la sediul Ins- familia [tia unde sunt pleca]i. can]\. Pe 8 ianuarie, o persoan\ dat\ a fost contactat\ de cei trei
pectoratului Jude]ean de Poli]ie Ultima dat\ c=nd au luat leg\tu- din Timi[oara a sesizat poli]ia cu pe 29 noiembrie 2007, de pe un
(IJP) fiind surprin[i s\ afle c\ au ra telefonic\ cu familia au pre- privire la posibila dispari]ie a telefon mobil ce apar]ine familiei
fost da]i disp\ru]i. Ei au declarat cizat c\ se afl\ la m\n\stirile din unei familii de cet\]eni germani, Keller, ocazie cu care ace[tia au
anchetatorilor c\ au plecat `n con- Suceava [i Maramure[, `ns\, de format\ din trei membri, respec- anun]at c\ se afl\ `n Bra[ov.
cediu f\c=nd un circuit turistic la acea dat\, av=nd credit redus tiv, mama (43 de ani), tat\l (45 de Dup\ aceast\ dat\, nu au mai
care a cuprins mai multe m\n\s- pe card, au `nchis telefoanele mo- ani) [i fiul (16 ani), care veniser\ putut fi contacta]i, `ntruc=t tele-
tiri din Rom=nia. bile, motiv=nd c\ erau frecvent `n vizit\ la rude. Pe 14 noiembrie fonul mobil era `nchis. a
300 de locuri ecologice de parcare `n Timi[oara
a Edilii municipiului Timi[oara au decis s\ amenajeze 300 de locuri de parcare ecologice `n ora[, mai ales
c\ astfel se va reduce suprafa]a asfaltat\ cu 40%, iar costurile de realizare sunt mai mici cu 20 de procente
a Parcarea ecologic\ este construit\ din dale de beton, prev\zute cu orificii prin care cre[te iarba
a Parc\rile ecologice sunt, `n prezent, `n centrul aten]iei arhitec]ilor urbani `n toate zonele aglomerate
ale marilor ora[e occidentale, constituind o solu]ie concret\ [i eficient\ ecologic [i economic a
Timi[orenii au decis s\ verzi. Ele reprezint\ o nou-
fac\ primul pas `n ceea ce tate `n materie de `nlocuire
prive[te respectarea cu a asfaltului din parc\rile
stricte]e a normelor de me- auto, iar suprafe]ele care
diu. ~n acest sens, `n acest utilizeaz\ acest gazon sunt
ora[ vor ap\rea parc\ri e- mai apropiate de natur\,
cologice, care vor `mbina reducând scurgerile apelor
perfect cele dou\ nece- pluviale [i emisiile polu-
sit\]i, respectiv de zone ante, mic[orând tempe-
ratura la nivelul suprafe]ei
verzi [i de locurile de par-
care. O parcare ecologic\, [i men]inând o insul\ ver-
sau una „verde“ este con- de `n zonele aglomerate“, a
struit\ din dale de beton, argumentat Adrian Orza.
`ns\, prev\zute cu orificii Prin folosirea suporturilor
prin care cre[te iarba. speciale se ob]ine un gazon
Edilii sus]in c\ astfel se va uniform, cu calit\]i meca-
reduce suprafa]a asfaltat\ nice comparabile cu asfal-
cu 40 de procente, va cre[te tul, capacitatea de `nc\r-
spa]iul de parcare cu 20%, care fiind de 40 de tone pe
metru p\trat. Pavajul cu
iar costurile materializ\rii
unui asemenea proiect ar fi gazon este alc\tuit din sis-
cu 20 de procente mai teme gril\ din plastic cu
sc\zute decât cele ale pro- celule rigide umplute cu
iectului original conven]io- pietri[, p\mânt [i iarb\.
nal. Viceprimarul Adrian
Orza a informat ieri c\, Garduri vii [i linii
prin implementarea noului
de copaci, pentru
concept, ar urma s\ se cre-
eze peste 300 de noi locuri delimitarea
de parcare, `n condi]iile `n parc\rilor
care, `n ultimii ani, num\-
rul ma[inilor din ora[ a Parc\rile ecologice
ajuns la peste 100.000, la sunt, `n prezent, `n centrul cestor avantaje, [i `n Timi- `mbun\t\]irea calit\]ii ae- edililor Sectorului 3 din
care se adaug\ cele `nreg- aten]iei arhitec]ilor urbani [oara vor fi exploatate o- rului, la o estetic\ mai de- capital\, precum [i `n Gor-
istrate `n alte jude]e [i cele `n toate zonele aglomerate portunit\]ile disponibile osebit\ a spa]iului [i la a- ja. Potrivit edililor din cele
aflate `n tranzit. ale marilor ora[e occiden- pentru `nfiin]area de par- meliorarea standardului dou\ zone, parc\rile eco-
tale, constituind o solu]ie c\ri ecologice, administra- de via]\ al locuitorilor
logice sunt solu]iile viito-
concret\ [i eficient\ eco- ]ia identificând 13 spa]ii urbei. rului, deoarece va fi [i
Parc\rile ecologice logic [i economic, deoarece situate `ntre blocurile car-
reduc scurgerile parc\rile clasice, cu supra- spa]iu verde, [i locuri de
tierelor. Prin realizarea a- Inten]ii [i `n alte zone
fa]a asfaltat\, accentuea- cestor parc\ri ecologice se parcare, mai ales c\ nu-
pluviale m\rul ma[inilor a crescut
z\ poluarea, m\rind gra- vor amenaja, concomitent, Nu doar municipiul Ti-
„O alternativ\ viabil\ dul de disconfort prin tem- 2.100 de metri liniari de mi[oara este singurul ora[ vertigions `n ultima pe-
pentru m\rirea suprafe]ei peratura ridicat\ [i miro- gard viu [i se vor planta care vrea s\ construiasc\ rioad\, iar locurile de par-
de parcare sunt parc\rile sul rezultat din emisiile de peste 780 de arbori [i ar- asemenea parc\ri. Deja care au r\mas `n cele mai
ecologice sau parc\rile hidrocarburi. Datorit\ a- bu[ti, ceea ce va conduce la sunt inten]ii [i din partea multe ora[e acelea[i. (S.D.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 3.000 DE IE{ENI AU prezent dou\ echipe ale plata daunelor, s-a pus CEAVA NU ARE AUTORI- la grupul social al personalu-
R|MAS F|R| CURENT E.ON Moldova lucreaz\ pen- sechestru pe ni[te bijuterii. ZA}IE: Autoritatea de S\n\- lui, precum [i la comparti-
tru restabilirea situa]iei. De Copiii vor putea s\ intre `n mentele de depozitare a ma-
ELECTRIC: Aproximativ asemenea, [i `n Vrancea, posesia banilor când vor
tate Public\ (ASP) Suceava
terialelor de cur\]enie, de-
3.000 de persoane din trei lo- nu a eliberat autoriza]ia san-
mar]i se aflau un num\r de `mplini 18 ani“, a declarat a- itar\ de func]ionare pentru tergen]i [i dezinfectante. De
calit\]i ie[ene au r\mas, ieri 30 de localit\]i f\r\ energie
vocatul Andrei Zuza. Pe 2 blocul alimentar din cadrul asemenea, se impune monta-
diminea]a, f\r\ energie elec- electric\. (S.D.) iulie 2007, reprezentan]ii Di-
tric\, din cauza chiciurii care Spitalului de Urgen]\ „Sfân- rea de chiuvete noi din inox la
a afectat re]elele de dis- a IE{EANUL CARE {I-A rec]iei Generale de Asisten]\ tul Ioan cel Nou“ Suceava, toate punctele de distribu]ie a
}INUT COPIII ~N LAN}URI, Social\ [i Protec]ia Copilului deoarece nu s-au finalizat apei calde [i reci din com-
tribu]ie ale E.ON Moldova.
CONDAMNAT LA PATRU au fost sesiza]i de vecinii unei toate investi]iile cerute `n lu- partimentele de zarzavat,
Purt\torul de cuvânt al Ins-
familii din Miroslava c\ doi na noiembrie 2007, când s-a carne [i ou\, precum [i re-
pectoratului pentru Situa]ii ANI DE ~NCHISOARE: copii sunt lega]i cu lan]uri de
de Urgen]\ Ia[i, locotenent B\rbatul care [i-a ]inut copiii hot\rât suspendarea activi- pararea [i punerea `n func-
colonel Dan Marciuc, a de- pat. Cei doi copii [i al]i doi t\]ii buc\t\riei din cauza mi- ]iune a celei de a doua camere
`n lan]uri, Marius Gr\di-
clarat c\ satele Volintire[ti, fra]i au fost da]i `n asisten]\ zeriei. Directorul ASP Sucea- frigorifice din magazia de ali-
nariu, a fost condamnat, luni,
{cheia [i Kog\lniceni, din co- la patru ani de `nchisoare cu maternal\, iar autorit\]ile au va, Silvia Odette Nicolae, a mente. Silvia Odette Nicolae a
muna Alexandru Ioan Cuza, executare. Magistra]ii de la demarat ancheta `mpotriva declarat, ieri, c\ speciali[tii precizat c\ firma desemnat\
au r\mas nealimentate cu e- Judec\toria Ia[i au decis, to- celor doi p\rin]i. Procesul `n institu]iei au evaluat condi- prin licita]ie s\ renoveze blocul
nergie electric\. De aseme- todat\, ca Marius Gr\dinariu care Marius Gr\dinariu a fost ]iile igienico-sanitare [i de alimentar a sistat lucr\rile,
nea, sunt nealimentate opt s\ achite 10.000 de lei, pentru acuzat de rele tratamente a- func]ionalitate ale blocului a- din cauz\ c\ la sfâr[itul anu-
posturi de transformare, iar o c\ `n vara trecut\ [i-a legat plicate minorilor a fost dema- limentar, concluzionând c\ lui trecut Ministerul S\n\-
linie de medie tensiune a fost cu lan]urile de piciorul patu- rat `n luna octombrie. (S.D.) autoriza]ia va putea fi emis\ t\]ii Publice (MSP) nu a alo-
`ntrerupt\ par]ial. Potrivit lui cei doi copii, cu vârsta de 7 a BUC|T|RIA SPITA- doar dup\ finalizarea lucr\- cat banii pentru repara]iile
reprezentantului ISU Ia[i, `n [i, respectiv 8 ani. „Pentru LULUI JUDE}EAN DIN SU- rilor de renovare interioar\ capitale din spital. a

Economic
Acvacultura rom=neasc\ are nevoie de trei ori
mai multe fonduri dec=t `i ofer\ UE
Acvacultura din România
are nevoie de investi]ii de 2-
3 ori mai mari decât fondu-
rile care vor veni de la Uni-
unea European\ `n acest
sector pentru a putea fi com-
petitiv\ pe pia]a european\,
a declarat pre[edintele Pa-
tronatului Rompescaria, Ni-
colae Dimulescu. UE a alo-
cat sectorului de acvacul-
tur\ din România, prin axa
2 a programului opera]ional
sectorial, circa 105 milioane
Taxa de prim\ `nmatriculare `[i
schimb\ forma, dar nu [i pre]ul
a Guvernul Rom=niei va schimba taxa de prim\ `nmatriculare din una fiscal\
`n una de mediu a Cu alte cuvinte, cei care `[i vor cump\ra ma[ini din UE vor pl\ti
aceia[i bani c\tre stat, `ns\ ace[tia vor fi folosi]i pentru programe de mediu
a Premierul a subliniat c\ valoarea taxei auto se va reduce pe m\sura cre[terii v=rstei
autovehiculului, adic\, pentru cele mai poluante se va pl\ti o tax\ mai mic\ a
Guvernul va hot\r`, `n ul-
tima [edin]\ din ianuarie,
transformarea taxei de
prim\ `nmatriculare dintr-o
m\sur\ fiscal\ `ntr-una de
mediu, potrivit ministrului
Mediului [i Dezvolt\rii
Durabile, Attila Korodi. „~n
momentul `n care to]i ace[ti
bani se vor `ndrepta spre
MMDD, vor fi folosi]i, pe
l=ng\ extinderea programu-
lui „Rabla“ de re`nnoire a
parcului auto, [i la celelalte
proiecte care prev\d redu-
cerea emisiilor de CO2, cum
este proiectul `mp\duririlor
[i re`mp\duririlor, crearea
de spa]ii verzi `n localit\]i, fi-
nan]are de surse de energie
regenerabil\ pentru locuin]e
sau investi]ii `n capacit\]ile
industriale“, a precizat mi-
nistrul. Executivul va final-
iza, p=n\ s\pt\m=na vi-
itoare, discu]iile cu exper]ii
Comisiei Europene referi-
toare la noua formul\ de cal-
cul a taxei de prim\ `nma-
triculare auto, dup\ care va
demara elaborarea actului
normativ, a declarat min-
istrul Economiei [i Finan-
]elor, Varujan Vosganian.
„Uniunea European\ a cerut
clar s\ existe un echilibru
`ntre pre]ul pl\tit `n func]ie
de poluare [i valoarea de
pia]\ a automobilului, lucru
care urmeaz\ s\ fie real-
izat“, a spus ministrul.
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 16 ianuarie
Vremea va fi `n general
`nchis\. Vor fi precipita]ii
slabe, mixte [i condi]ii de
polei, pe arii restr=nse `n
vest [i sud-vest. V=ntul va
prezenta intensific\ri `n
Banat, Cri[ana, nordul Mol-
dovei [i `n zona de munte.
Temperaturile minime vor
fi cuprinse, `n general, `ntre
-10 [i 0 grade. Temperatu-
rile maxime vor fi cuprinse,
`n general, `ntre 0 [i 8 gra-
de. ~ndeosebi `n zonele joa-
se din sudul [i centrul ]\rii
local va fi cea]\ asociat\ cu
depunere de chiciur\ [i izo-
lat burni]\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 16.01.2008
Dolar SUA 2,4900
Euro 3,6978
Miercuri, 16 ianuarie 2008
de euro pentru perioada
2007-2013.
Potrivit pre[edintelui
Rompescaria, România se
confrunt\ cu anumite cons-
trângeri, care nu `i permit s\
fie competitiv\ pe pia]a
Uniunii Europene, dar nici
s\ exploateze poten]ialul e-
xistent, `n ciuda fondurilor
alocate din banii comunitari.
„Produc\torii români au f\-
cut investi]ii `n ferme pisci-
cole, dar, din p\cate, pe te-
Taxele
vor fi `ncasate de
Ministerul Mediului
Acesta a reafirmat c\ to]i
banii care vor fi `ncasa]i din
taxa auto vor fi gestiona]i de
Ministerul Mediului [i Dez-
volt\rii Durabile, care `i va
folosi pentru proiecte de me-
diu. De asemenea, Vosgani-
an a precizat c\ valoarea ta-
xei nu va cre[te semnificativ
pentru ma[inile noi. „~n
prima variant\ de calcul,
valoarea taxei pentru ma[i-
nile noi era mic\, [i dac\
aceasta va fi majorat\, nu va
fi o cre[tere semnificativ\“, a
punctat ministrul Finan]e-
lor. Ministerul Economiei [i
Finan]elor (MEF) a trimis, la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
la Comisia European\, scri-
soarea privind modificarea
taxei auto. Guvernul de la
Bucure[ti a decis, la 9 ia-
nuarie 2008, modificarea
acestei taxe din cauza c\reia
Comisia European\ a de-
schis, la `nceputul anului
trecut, procedura de in-
fringement `mpotriva Rom=-
niei, consider=nd-o necon-
form\ cu prevederile Trata-
tului UE. Noua propunere a
executivului este contestat\
de Asocia]ia Produc\torilor
[i Importatorilor de Autove-
hicule din Rom=nia. Dan
Vardie, membru al asocia-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CINCI SECTOARE dreptul de operare a acestor
DE PLAJ| VOR FI CONCE- sectoare pentru neconsti-
tuirea, `n anul 2007, a ga-
SIONATE DIN NOU ~N ran]iei de bun\ execu]ie a o-
VAR|: Cinci sectoare de bliga]iilor ce le reveneau,
plaj\ turistic\ de pe litoral
vor fi din nou scoase la licita-
]ie pentru concesionare, `n lu-
na februarie, dup\ ce firmele
care le administrau [i-au
pierdut dreptul de exploa-
tare. Purt\torul de cuvânt al
Direc]iei Apelor Dobrogea -
Litoral (DADL), C\t\lin An-
ton, a declarat, pentru ROM-
PRES, c\ sectoarele de plaj\
Mamaia II, Mamaia VII,
Costine[ti II, Eforie Nord II
[i La Steaguri (Neptun) au
r\mas f\r\ administratori
dup\ ce firmele care le `nchi-
riaser\ `n 2006 au `nregis-
trat datorii totale de 1,2 mi-
lioane de lei prin neplata re-
deven]elor. „DADL a reziliat
contractele de concesionare
cu firmele care ob]inuser\
FONDUL DE PENSII VA FI SUBVEN}IONAT: Bugetul asigur\rilor sociale va fi
subven]ionat `n 2008 [i 2009 cu bani de la buget. „~n 2008 avem o
subven]ie de 1,3 miliarde de lei, iar pentru 2009 avem `n vedere un transfer
de 5,9 miliarde de lei, aproximativ 1,5 miliarde de euro“, a spus ministrul
Varujan Vosganian, confirm=nd astfel criticile din 2007 privitoare la
renurile statului, deoarece
procesul de privatizare a fon-
dului piscicol `nc\ nu este fi-
nalizat“, a ad\ugat pre[edin-
tele patronatului Rompesca-
ria. Costurile de produc]ie
ale produc\torilor români
din sectorul de acvacultur\
[i pescuit sunt mult mai ridi-
cate decât cele din ]\rile UE,
`ntrucât acestea pl\tesc re-
deven]a la stat pentru c\ nu
sunt proprietari pe teren,
pl\tesc impozite, dar [i o
]iei, a declarat la BBC, c\ va-
rianta actuala `ncurajeaz\
proprietarii ma[inilor vechi
[i poluante, ceea ce ar fi d\-
un\tor pentru mediu. Re-
cent, premierul T\riceanu a
declarat c\ Guvernul va ex-
tinde nivelul aferent v=rstei
unui autovehicul p=n\ la 20
de ani, astfel `nc=t, vor putea
fi stabilite cote de reducere a
taxei de prim\ `nmatriculare
astfel c\, `n luna februarie,
va fi organizat\ o nou\ lici-
ta]ie `n vederea `nchirierii a-
cestor plaje“, a precizat C\-
t\lin Anton.
a ROM+NIA A CO-
BOR+T ~N CLASAMENTUL
LIBERT|}II ECONOMICE:
România a coborât `n acest
an o pozi]ie, pe locul 68, `n
clasamentul anual privind
libertatea economiei realizat
de Funda]ia Heritage [i Wall
Street Journal, de[i puncta-
jul ob]inut s-a `mbun\t\]it
u[or, ca urmare a unei evalu-
\ri mai favorabile privind
pia]a monetar\ [i climatul
de investi]ii. Indicele li-
bert\]ii economiei cuprinde
157 de ]\ri [i surprinde gra-
dul de libertate la nivelul
incapacitatea sistemului de a sus]ine o majorare a pensiilor.
tax\ pentru apa utilizat\.
„Toate aceste cheltuieli su-
plimentare `ncarc\ costurile
noastre de produc]ie, rata
profitabilit\]ii fiind mult
mai mic\ decât cea din UE.
Accesarea fondurilor UE este
`ngreunat\ din cauza re-
surselor financiare limitate
ale produc\torilor care nu au
posibilitatea de a se adresa
b\ncilor pentru asigurarea
cofinan]\rii `n cazul in-
vesti]ilor“, a mai ad\ugat Di-
de p=n\ la 90%, urm=nd a fi
pl\tit doar 10% din cuantu-
mul ini]ial al taxei. Premie-
rul a subliniat c\ valoarea
taxei auto se va reduce pe
m\sura cre[terii v=rstei
autovehiculului. Se va insti-
tui, de asemenea, posibili-
tatea contest\rii de c\tre
contribuabil a cuantumului
sumelor de plat\, de[i le-
gisla]ia general\ permite
mai multor sectoare econo-
mice, precum comer]ul, me-
diul de afaceri, investi]iile
sau drepturile de proprieta-
te. Astfel, economia Români-
ei este liber\ `n propor]ie de
61,5%, cu 0,2 puncte procen-
tuale mai mare decât pon-
derea `nregistrat\ `n 2007.
~mbun\t\]irea punctajului
ob]inut reflect\ rezultatele
mai favorabile ale evalu\rii
`n ceea ce prive[te libertatea
pie]ei monetare [i a climatu-
lui de investi]ii. La nivel eu-
ropean, România ocup\ locul
30 din 41 [i se situeaz\ sub
media regional\ `n func]ie de
punctajul ob]inut. România
`nregistreaz\ un nivel ridi-
cat al libert\]ii `n sectorul de
afaceri, fiscal [i comercial.
a ONU PROGNOZEAZ|
O CRE{TERE DE 5,5 PEN-
TRU ROM+NIA ~N 2008:
Organiza]ia Na]iunilor Uni-
te (ONU) prognozeaz\ pen-
mulescu. Partea slab\ a ac-
vaculturii române[ti const\
`n nivelul sc\zut al pro-
duc]iilor realizate, `ntrucât
sistemul de cre[tere este de
tip extensiv. Patronatul
Rompescaria a cerut facto-
rilor guvernamentali s\
creeze un mediu econo-
mic compatibil cu cel din UE,
semnalând riscurile men-
]inerii costurilor de produc]ie
referitoare la ap\ [i la rede-
ven]a pe terenuri, cheltuieli
care nu se reg\sesc la pro-
duc\torii europeni [i care
scot efectiv din competi]ie
România pe sectorul de acva-
cultur\. a
acest lucru, [i va exista posi-
bilitatea restituirii valorii
reziduale a ma[inii `n cazul
`n care aceasta se vinde `n
alt stat.
220 de milioane
`n 2007
din aceast\ tax\
Taxa de prim\ `nmatricu-
lare a intrat `n vigoare la 1
ianuarie 2007, iar Ministerul
Finan]elor a estimat c\ veni-
turile generate de aceast\
tax\ vor dep\[i 220 de mili-
oane euro `n 2007. Guvernul
a adoptat, `n aprilie, mo-
dific\rile modului de calcul a
taxei de prim\ `nmatriculare,
potrivit c\rora cuantumul ta-
xei va sc\dea pe m\sur\ ce
v=rsta ma[inii cre[te, dup\ ce
Comisia European\ a ar\tat
c\ taxa este discriminatorie [i
a decis declan[area proce-
durii de infringement (`nc\l-
care a Tratatului CE). (S.D.)
tru 2008 o cre[tere economi-
c\ de 5,5% `n cazul Români-
ei, cu circa un punct procen-
tual sub nivelul anticipat de
autorit\]ile române, potrivit
unui raport al institu]iei.
Cre[terea Produsului Intern
Brut (PIB) din 2008 va fi in-
ferioar\ celei estimate de
ONU pentru 2007, de 6%, se
arat\ `n raportul „Situa]ia
economiei mondiale [i pers-
pective pentru 2008“.
Potrivit estim\rilor Comisiei
Na]ionale de Prognoz\, a-
vansul economic din 2008 va
fi de 6,5%, fa]\ de datele an-
ticipate pentru 2007, de
6,1%. Datele pentru anul tre-
cut vor fi publicate de Ins-
titutul Na]ional de Statistic\
(INS) `n data de 4 martie.
Tot `n raportul men]ionat,
ONU prognozeaz\ pentru
2008 o infla]ie medie de
5,8%. a
5
PE SCURT
Principala problem\ a
Rom=niei: `ncas\rile la
bugetul asigur\rilor
Principala problem\ a Rom=niei
este ob]inerea unei cre[teri a
`ncas\rilor la bugetul de
asigur\ri sociale, a declarat luni,
`ntr-o emisiune televizat\, mi-
nistrul Muncii, Familiei [i
Egalit\]ii de {anse, Paul P\cu-
raru. „Rom=nia are o situa]ie difi-
cil\ cu pensiile [i cu sistemul
public tocmai pentru c\ are o rat\
de dependen]\, deci un raport,
`ntre salaria]i [i pensionari foarte
str=ns\, aproape unu la unu,
aproximativ, ceea ce `nseamn\ c\
din salariul fiec\ruia se vor lua
contribu]ii care trebuie s\ sus]in\
un pensionar decent“, a afirmat
acesta, subliniind c\ pensia este
dependent\ de contribu]iile care
se `ncaseaz\ `n bugetul de
asigur\ri sociale. Potrivit lui
P\curaru, pensiile pot cre[te prin
majorarea num\rului locurilor de
munc\ [i prin cea a salariilor.
„Pensiile au crescut `n exclusivi-
tate pe seama cre[terii salariale
importante. Deci, dac\ ne aducem
aminte, `n urm\ cu trei ani, `n
2004, salariul mediu `n Rom=nia
era `n jur de 200 de euro - media
pe economia na]ional\. Acum,
salariul mediu bate undeva pe la
450 de euro. Se va duce spre 500
de euro. Asta `nseamn\ c\
dublarea salariului mediu a f\cut
cu putin]\ dublarea, de fapt, a
pensiilor, pentru c\, `n termeni
nominali, pensia `n Rom=nia,
`ntre 2004 [i 2008, nominal, s-a
dublat. Nu s-a dublat ca putere
de cump\rare, dar, dac\ mergem
[i calcul\m, vom constata c\
fiecare cupon de pensie `nseam-
n\, ca num\r, ca sum\, dublul
pensiei din 2004“, a ad\ugat
acesta. Dac\ economia Rom=niei
merge bine, asta `nseamn\ c\
num\rul de locuri este mai mare,
c\ salariile sunt mai mari, c\
popula]ia are venituri mai multe
[i c\ pensiile sunt, la r=ndul lor,
mai mari, a men]ionat P\curaru.
Licita]ia pentru
tronsonul de
autostrad\
Comarnic-Bra[ov,
amânat\ din nou
Licita]ia pentru construc]ia tron-
sonului de autostrad\ Comarnic-
Bra[ov, care trebuia s\ aib\ loc
ini]ial pe 24 decembrie 2007, a
fost amânat\ pentru a doua oar\,
pentru data de 30 ianuarie, din
cauza unor solicit\ri formulate de
companiile care inten]ioneaz\ s\
participe la proiect. ~n prim\
faz\, licita]ia fusese amânat\
pentru data de 15 ianuarie.
„Ca urmare a solicit\rilor candida-
]ilor, procedura de achizi]ie publi-
c\ (...) pentru obiectivul «Contract
de concesiune de lucr\ri publice [i
servicii pentru proiectarea, con-
struc]ia, finan]area, construirea,
operarea [i `ntre]inerea Autostr\-
zii Bucure[ti-Bra[ov, tronsonul
Comarnic-Bra[ov» este prelungit\
(...) Având `n vedere prelungirea
perioadei de depunere a candida-
turilor (...), data limit\ de depu-
nere a acestora este 30 ianuarie
2008“, se arat\ pe site-ul Com-
paniei Na]ionale de Autostr\zi [i
Drumuri Na]ionale din România
(CNADNR).
~n luna decembrie, directorul ge-
neral adjunct responsabil cu pro-
iectele din cadrul CNADNR, Do-
rin Debucean, afirma c\ au fost
primite peste 20 de scrisori de in-
ten]ie din partea constructorilor.
La licita]ie vor putea participa
doar investitorii care au avut, `n
ultimii trei ani, o cifr\ medie de
afaceri de peste 500 de milioane
de euro pe an.
Totodat\, investitorii trebuie s\
demonstreze c\ au participat, `n
ultimii cinci ani, la cel pu]in dou\
proiecte similare, `n valoare de
minim 200 de milioane de euro
fiecare. a
6 Miercuri, 16 ianuarie 2008
Analiz\
SAR: ~n privin]a reformelor, „marile
speran]e pe 2008 se leag\ tot de exterior“
a Raportul Societ\]ii Academice Rom=ne (SAR) pe anul 2008 este extrem de critic la adresa politicii interne tot mai zbuciumate de
ne`n]elegerile duse la extrem `ntre Palatul Victoria [i Palatul Cotroceni a De[i este salutat\ cre[terea economic\ din ultimii ani, SAR trage
un semnal de alarm\ cu privire la consecin]ele viitoare, rezultate din „lipsa de coordonare, viziune [i capacitate managerial\“ `n ceea ce
prive[te m\surile economice a Tot `n plan economic, major\rile pensiilor [i salariilor, practici sociale de st=nga, dar asumate de Guvernul
liberal la presiunile social-democra]ilor, au fost caracterizate de SAR ca fiind „cadouri electorale“ a SAR arat\ `n raport c\ prigoana
`mpotriva Direc]iei Na]ionale Anticorup]ie (DNA) va continua [i `n 2008, cu sublinierea faptului c\ justi]ia se afl\ `n mare impas, mai ales c\
`n februarie se a[teapt\ raportul Comisiei Europene, iar o eventual\ dizolvare a DNA ar duce la activarea clauzei de salvgardare pe justi]ie a
Societatea Academic\ Ro-
m=n\ (SAR) a dat publicit\-
]ii o analiz\ a anului 2007
privind evolu]ia politic\ `n
Rom=nia `n primul an ca
stat membru UE. Aspectele
economice [i cele privind
justi]ia au fost [i ele puncta-
te `n raportul SAR, anali[tii
SAR apreciind c\ prigoana
parlamentarilor `mpotriva
DNA [i `n final reu[ita aces-
tora de a desfiin]a direc]ia
procurorului Daniel Morar
ar duce inevitabil la activa-
rea clauzei de salvgardare
pe justi]iei din partea Comi-
siei Europene.
Anul 2007 a fost unul do-
minat de luptele surde `ntre
Palatul Victoria [i PNL, pe
de o parte, [i de Palatul Co-
troceni [i PD, pe de alt\ par-
te, vechii parteneri ai Alian-
]ei DA deveni]i inamici „pe
fa]\“, cu lovituri pe sub cen-
tur\ [i c=t mai dureroase ca-
re au dus la dizolvarea Ali-
an]ei portocalii [i ie[irea PD
de la guvernare. {i toate a-
cestea ca urmare a intrigilor
instigatorului principal: PSD.
Toate frecu[urile dintre
C\lin Popescu-T\riceanu [i
Traian B\sescu, prim-mi-
nistru [i pre[edinte, i-au f\-
cut pe speciali[tii SAR s\
afirme c\ anul trecut a fost
dominat de „r\zboiul civil“
dintre cele dou\ tabere, dar
[i de instabilitatea politic\
intern\ determinat\ de gu-
vernarea minoritar\ a PNL
- UDMR.
Hibele constitu]ionale,
taxate de SAR
Puterile limitate ale pre-
[edintelui, imposibilitatea
constitu]ional\ a acestuia de
a-l demite pe premier, de[i
l-a numit `n func]ie, iar `ntre
ace[tia au intervenit „diver-
gen]e tactice“, acuzele de
partizanat politic cu PD-ul
la adresa [efului statului a-
SAR, vocea societ\]ii
civile din Rom=nia
Societatea Academic\
Român\ (SAR) func]ioneaz\
ca un ONG din 1996 c=nd a
fost `nfiin]at\ la ini]iativa u-
nor speciali[ti `n diverse do-
menii. Scopul declarat al
SAR este de a „promova i-
deile de libertate, democra-
]ie [i bun\ guvernare `n Eu-
ropa de Est“, `ncepând cu
propria noastr\ ]ar\. Cu-
noscuta structur\ a societ\-
]ii civile, foarte activ\ `n ul-
timii ani, a fost acuzat\ de o-
rientare de dreapta at=t prin
ideile promovate c=t [i prin
ampla campanie pe care a
sus]inut-o `mpotriva PSD.
SAR deruleaz\ diverse
proiecte de aten]ionare a
opiniei publice `n leg\tur\
cu probitatea unor ale[i,
printre care Coali]ia pentru
un Parlament Curat, Lista
neagr\ a candida]ilor pen-
rat\ `n opinia SAR c\ actul
fundamental al na]iunii su-
fer\ de anumite hibe.
Neclarit\]ile au dus p=n\
la `nfiin]area unei comisii de
studiere a faptelor anticon-
stitu]ionale ce ar fi fost co-
mise de pre[edintele Traian
B\sescu, `n fruntea c\reia a
fost pus un personaj contro-
versat, Dan Voiculescu, „pre-
[edinte al unui partid de
buzunar, om cu o avere ce `[i
are r\d\cinile `n perioada
comunist\, CNSAS d=nd `n
cazul acestuia un verdict de
poli]ie politic\ privind cola-
borarea cu fosta Securitate“,
dup\ cum se specific\ `n ra-
portul SAR. Anomalia a-
ceasta este urmat\ de o alta,
astfel c\ `n ciuda avizului
negativ dat de Curtea Con-
stitu]ional\, Parlamentul a
votat suspendarea pre[edin-
telui pe 19 aprilie, „devenind
[ef de stat interimar“.
Pe 19 mai, „`n urma unei
campanii electorale dezechi-
librate“, pre[edintele B\ses-
cu a fost reconfirmat `n func-
]ie de aleg\tori, jocurile poli-
tice continu=nd pentru sub-
minarea p\r]ilor mai ales `n
ochii electoratului [i pentru
c\ `n noiembrie erau anun-
]ate alegeri pentru Parla-
mentul European.
SAR a concluzionat faptul
c\ scena politic\ rom=neas-
c\ „se integreaz\ perfect `n
peisajul Europei Centrale [i
de Est, unde dominanta este
reprezentat\ de „populism [i
corup]ie“, cinci simptome
majore fiind enumerate de
SAR `n sus]inerea acestei
teorii, printre care succesul
electoral `n cre[tere al gru-
p\rilor populiste [i radica-
lizarea politic\ a taberelor
centriste.
tru Parlamentul European,
Consilii Jude]ene Curate,
precum [i studii pe diverse
domenii, printre cele mai
noi num\r=ndu-se T=rgovi[-
te, Lungul drum spre Euro-
pa (studiu de caz). Din Con-
siliul Director al SAR fac
parte nume importante ale
societ\]ii rom=ne[ti, printre
care Aurora Liiceanu (cerce-
t\tor principal, Institutul de
Criminologie), Ana Maria
Sandi (Task manager, Mi-
siunea B\ncii Mondiale, B-
ucure[ti), Ioan Popa (Profe-
sor, Facultatea de Rela]ii In-
terna]ionale, Academia de
{tiin]e Economice, Bucu-
re[ti), dar [i Monica Macovei
(fost ministru al Justitiei) [i
Alina Mungiu Pippidi. Ana-
listul Sorin Ioni]\ este direc-
tor de Cercetare `n cadrul
SAR. Printre partenerii [i
sponsorii SAR se num\r\
Uniunea European\, Free-
dom House Europa, Institu-
„Cheltuielile sociale `n cre[tere, cuprinz=nd m\ririle de pensii [i salarii ini]iate `n
2007 [i urm=nd s\ se aplice e[alonat, p=n\ `n 2009, sunt mai mult dec=t simple
cadouri electorale, exist=nd toate semnele c\ vor crea dezechilibre structurale de
durat\ `n economie [i bugetele de asigur\ri sociale, peste cele deja existente“,
anun]\ SAR, care continu\ `ntr-o not\ mult mai neagr\, `ntreb=ndu-se dac\
actualul Executiv nu creeaz\, de fapt, „probleme insolubile pentru succesorii s\i“.
Parlamentarii rom=ni au intrat `n vizorul SAR mai ales prin lipsa acestora de la lucr\rile Plenului
„Miopie administrativ\
[i g=ndire
pe termen scurt“
Politicile publice au re-
prezentat un capitol extrem
de criticat `n raportul SAR,
„proiecte [i contraproiecte de
acte normative fiind ini]iate
din ra]iuni pur politicianiste
pentru a satisface anumite
grupuri de interese“.
Lipsa unei majorit\]i cla-
re a `nsemnat c\ nu mai pu-
]in de 19 legi organice au c\-
zut doar `n toamna anului
trecut, deputa]ii lipsind pe
capete. Raportul arat\ c\
Guvernul a emis proiecte
improvizate f\r\ sus]inere
bugetar\. „~n a doua parte
de anului 2007, Guvernul a
promovat o serie de m\suri
f\r\ un minim de preg\tire
Sorin Ioni]\, director
cercetare SAR
tul pentru o Societate Des-
chis\ (OSI), Budapesta, Am-
basada Marii Britanii la Bu-
cure[ti, Ambasada Germaniei
la Bucure[ti [i Ambasada
SUA la Bucure[ti.
tehnic\“, spre exemplu
schimb\rile aduse Legii
pensiilor, potrivit SAR.
La adresa Executivului
continu\ criticile legate de
metodele deficitare de a le-
gisla, „extrem de deficitar\“,
pe baza ordonan]elor de ur-
gen]\. „Bugetele publice sunt
tot mai mari, dar prost pla-
nificate [i administrate, reve-
nindu-se la vechi metode de
atribuire de fonduri“, prin ne-
gocieri directe cu parlamen-
tarii care fac lobby pentru an-
umite jude]e [i cu pre[edin]ii
consiliilor jude]ene. „Miopia
administrativ\ [i g=ndirea pe
termen scurt sunt simptome
care s-au agravat pe parcur-
sul anului trecut [i constituie
un avertisment serios [i pen-
tru anul 2008“.
C=teva aprecieri
pozitive `n plan
economic
Ultimii [apte ani au fost
caracteriza]i de o cre[tere e-
conomic\ solid\, Rom=nia
devenind o destina]ie atrac-
tiv\ pentru investi]iile str\-
ine, se arat\ `n raportul
SAR, [i ca urmare a faptului
c\ unele reforme dureroase
au fost f\cute `nainte de
2001, dar [i pentru c\ peri-
oada 2001-2006 a fost ex-
trem de favorabil\ pentru
]\rile `n curs de dezvoltare,
ne`nregistr=ndu-se recesiuni
`n plan economic. Cre[terea
economic\ s-a datorat, `n
opinia SAR, [i apropierii mo-
mentului ader\rii, investi-
torii devenind mai optimi[ti
`n acest context.
Pe acest fond extern, [o-
majul a sc\zut datorit\ va-
lurilor masive de plec\ri `n
str\in\tate a muncitorilor
rom=ni, `ns\ a ap\rut o alt\
problem\, Rom=nia confrun-
t=ndu-se cu o criz\ a m=inii
de lucru tocmai datorit\ e-
xodurilor amintite.
SAR critic\ `n continuare
ineficien]a institu]iilor pu-
blice, dar [i clientelismul la
nivel `nalt, subliniind c\ „a-
gen]iile de reglementare
sunt incapabile s\ cenzureze
deciziile autorit\]ilor politice
[i s\ supravegheze eficient
pia]a“, amintind aici perico-
lul activ\rii clauzei de salv-
gardare pe agricultur\ din
iarna anului trecut, datorit\
politiz\rii institu]iilor din
cadrul Ministerului Agricul-
turii. Din nou, pentru a „n“-a
oar\, raportul SAR critic\
Guvernul `n exerci]iu.
Climatul de afaceri favo-
rabil, aderarea la UE, la care
se adaug\ pu]ine prostii s\-
v=r[ite de guverne p=n\ `n
2007, au dus la o cre[tere e-
conomic\ [i la o oarecare sta-
bilitate [i chiar prosperitate.
Previziuni sumbre `n
plan economic [i juridic,
pentru anii urm\tori
„Cheltuielile sociale `n
cre[tere, cuprinz=nd m\riri-
le de pensii [i salarii ini]iate
`n 2007 [i urm=nd s\ se a-
plice e[alonat, p=n\ `n 2009,
sunt mai mult dec=t simple
cadouri electorale, exist=nd
toate semnele c\ vor crea
dezechilibre structurale de
durat\ `n economie [i buge-
tele de asigur\ri sociale,
peste cele deja existente“, a-
nun]\ SAR, care continu\
`ntr-o not\ mult mai neagr\,
`ntreb=ndu-se dac\ actualul
Executiv nu creeaz\, de
fapt, „probleme insolubile
pentru succesorii s\i“.
Justi]ia este luat\ `n vizor
subliniind prigoana DNA de
c\tre politicieni, `n special a
parlamentarilor cu ceva pete
la avere, Guvernul ini]iind
chiar `n 2007, f\r\ finalitate
`ns\, o ordonan]\ prin care
se dorea unirea DNA cu DI-
ICOT. SAR subliniaz\ c\
lupta pentru eliminarea
DNA va continua [i `n 2008,
subliniind faptul c\ forul eu-
ropean de la Bruxelles ar
putea activa clauza de salv-
gardare pe justi]ie dac\ di-
rec]ia va fi dizolvat\. De
asemenea, SAR atrage aten-
]ia cu privire la crearea pre-
cedentului de am=nare a a-
legerilor europarlamentare,
dar [i asupra diferen]ei de
un milion de votan]i `ntre
datele Ministerului Interne-
lor [i reformei Administrati-
ve [i cele ale Institutului
Na]ional de Statistic\, `n
opinia SAR, pentru elim-
inarea eventualelor suspici-
uni, „Guvernul ar trebui s\
fixeze data alegerilor c=t
mai repede [i s\ rezolve de-
taliile de ordin tehnic“.
~n ceea ce prive[te Jus-
ti]ia, SAR sus]ine c\ CE ar
trebui s\ trimit\ semnale
clare pentru rom=ni „c\ orice
`ncercare de sl\bire a DNA
ar duce la activarea clauzei“.
Mai departe, SAR crede
oportun\ crearea unui sis-
tem de raportare a cheluirii
fondurilor europene similar
cu modelul de raportare a
colect\rii taxelor de pe pa-
gina web a Ministerului Fi-
nan]elor.
Interesul pentru conti-
nuarea reformelor este, `n
opinia SAR, sc\zut, astfel c\
„marile speran]e pe 2008 se
leag\ tot de exterior“, `ns\
se lanseaz\ ipoteza c\ viito-
rul Parlament va fi unul mai
echilibrat [i mai ra]ional. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR

Actualitate
Benazir Bhutto era convins\ c\ Bin Laden a fost asasinat
Osama Bin Laden, teroristul-fantom\
PSD se preg\te[te de locale
folosind r\zboiul dintre Palate
a Social-democra]ii `i trimit pe B\sescu [i pe T\riceanu la Curtea Constitu]ional\
a Mircea Geoan\ are grija alegerilor locale, pe care le vrea amânate pân\ la var\
a Vasile Dâncu ar putea fi noul [ef al filialei PSD Cluj a
Pe m\sur\ ce se apropie
alegerile locale, Partidul
Social Democrat face pre-
g\tiri intense pentru a cu-
ceri prim\riile ]\rii. Cam-
pania electoral\ este pre-
g\tit\ cu atacuri dure la a-
dresa conflictului B\sescu-
T\riceanu.
Un scandal folositor
electoral
Certurile pe marginea
numirii noului ministru al
Justi]iei cad cum nu se
poate mai bine pentru so-
cial-democa]i. Bucuro[i c\
adversarii lor dau lupte la
baionet\, pesedi[tii dau
lec]ii de constitu]ionalitate
[i sper\ s\ acumuleze ca-
pital politic. Vicepre[edin-
tele Cristian Diaconescu a
declarat chiar c\ eventu-
ala implicare a Parlamen-
tului `n aceast\ chestiune
ar `nc\lca separarea pute-
rilor `n stat. „Faptul c\ cei
doi nu sunt capabili s\
aib\ un minim dialog [i s\
convin\ `n leg\tur\ cu cri-
teriile [i reperele de nomi-
nalizare a unui [ef al ad-
ministra]iei centrale nu
reprezint\ nici din punct
de vedere constitu]ional,
nici politic un argument
prin care s\ se solicite im-
plicarea Parlamentului. E-
xist\ separarea puterilor
`n stat, e vorba de normele
de func]ionare a statului
de drept (...) ceea ce presu-
pune o delimitare a obliga-
]iilor fiec\rei institu]ii“, a
declarat Diaconescu.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a T|RICEANU ~L CHEA-
M| IAR PE CHIUARIU LA
GUVERN: Prim-ministrul
C\lin Popescu-T\riceanu
urmeaz\ s\ semneze, `n
aceste zile, decizia de nu-
mire a fostului ministru al
Justi]iei, Tudor Chiuariu,
`n func]ia de consilier pe
probleme juridice `n cadrul
cabinetului guvernamental.
Surse guvernamentale au
declarat agen]iei Rompres
c\ fostul ministru al Jus-
Miercuri, 16 ianuarie 2008
PSD face preg\tiri febrile pentru alegerile locale
El a precizat c\ numai
`n cazul remanierii guver-
namentale [i a schimb\rii
configura]iei politice, Par-
lamentul are un rol `n de-
semnarea mini[trilor.
Drept urmare, Diaco-
nescu i-a trimis pe `mpri-
cina]i s\ apeleze la Curtea
Constitu]ional\ pentru a-[i
rezolva divergen]ele.
~ntr-o lun\, se
anun]\ candida]ii
~n ceea ce prive[te can-
didaturile pentru alegerile
locale, PSD va anun]a pâ-
n\ la 15 februarie care
sunt candida]ii partidului
pentru alegerile locale, `n
ti]iei, `n prezent secretar
executiv al PNL, [i-ar putea
`ncepe activitatea de con-
silier la sfâr[itul acestei
s\pt\mâni. Tudor Chiuariu
a demisionat din func]ia de
ministru la `nceputul lunii
decembrie a anului trecut,
dup\ ce pre[edintele Tra-
ian B\sescu f\cuse un apel
public la prim-ministrul
C\lin Popescu-T\riceanu
s\ `l remanieze. {eful sta-
tului a invocat faptul c\
DNA `i solicitase aviz pen-
LUVRU, CEL MAI POPULAR MUZEU DIN LUME: Muzeul Luvru a primit, `n 2007, un
num\r de aproximativ 8,3 milioane de vizitatori, cifr\ egal\ cu recordul de
frecventare `nregistrat `n 2006, care continu\ s\ `l plaseze pe primul loc `n rândul
celor mai vizitate mari muzee ale lumii. Numai `n str\in\tate, expozi]iile care au
g\zduit colec]ii ale muzeului francez au atras peste un milion de vizitatori - 400.000
la Atlanta, `n SUA, 450.000, `n Coreea, [i 370.000, `n Australia.
~ntr-un interviu acordat
postului Al Jazira `n limba
englez\, fostul premier pa-
kistanez asasinat, Benazir
Bhutto, a afirmat c\ Osama
Bin Laden a murit, dezv\-
luind [i numele asasinului
acestuia, Omar Sheikh, in-
formeaz\ ziarul italian „La
Stampa“. Declara]ia lui
Bhutto, fost premier pakis-
tanez, asasinat\ `n luna de-
cembrie, a fost f\cut\ pe 2
noiembrie. Cel care i-a luat
interviul, David Frost, este
un jurnalist experimentat,
dar el a primit [tirea ca [i
cum nu ar fi auzit-o. Nu a
`ntrebat nici m\car când s-a
`ntâmplat acest lucru, tre-
când cu u[urin]\ peste o in-
ora[ele mari. Biroul Per-
manent al partidului a
stabilit ca, pân\ la finele
acestei luni, forma]iunea
s\-[i definitiveze oferta e-
lectoral\. Liderul PSD,
Mircea Geoan\, este de
p\rere c\ alegerile locale
ar trebui s\ se desf\[oare
pe data de 1 iunie. Pân\
acum, nici un alt partid nu
[i-a desemnat candida]ii
pentru Capital\.
„Pân\ pe 15 februarie,
PSD va anun]a candida]ii
la locale pentru marile
ora[e, re[edin]e de jude]. O
comisie special\ va elab-
ora criteriile“, a conchis vi-
cepre[edinte PSD. Noua
dat\, de 1 iunie, avansat\
tru `nceperea urm\ririi pe-
nale a lui Chiuariu `n do-
sarul Po[ta Român\, pen-
tru abuz `n serviciu.
a NATALITATEA RO-
MÂNIEI SCADE ALAR-
MANT: Sc\derea num\ru-
lui popula]iei din România a
continuat [i `n luna noiem-
brie, `nscriindu-se `n tendin-
]a `ngrijor\toare a ultimilor
ani. Institutul Na]ional de
Statistic\ a informat ieri c\
natalitatea s-a situat din
forma]ie atât de important\.
De asemenea, nici un gu-
vern nu a comentat infor-
ma]ia dezv\luit\ de Bhutto.
Nici m\car CIA sau FBI. {i
nici m\car pentru a o
dezmin]i.
Cu toate acestea, pe capul
lui Osama Bin Laden a fost
pus\ o recompens\ de c\tre
SUA, de 25 de milioane de
dolari, viu sau mort. Omar
Sheikh, personajul misterios
invocat ca asasin al teroris-
tului Al-Qaeda, este cel care
i-a `nmânat lui Mohammed
Atta (organizatorul atenta-
telor), potrivit anchetei ofi-
ciale, suma de 100.000 de
dolari `nainte de data de 11
septembrie 2001 [i care, din
de Geoan\ pentru posibila
desf\[urare a alegerile lo-
cale, confirm\ dorin]a PSD
de a amâna cât mai mult
confruntarea electoral\.
Social-democra]ii mai tre-
buie s\-i conving\ `ns\ [i
pe liberali s\ renun]e la
alegeri `n aprilie, amâna-
rea dând [anse ambelor
partide pentru a-[i mai
consolida pozi]ia.
Fr\mânt\ri
`n filiala Cluj
Cum candida]ii pentru
prim\rii trebuie anun]a]i
peste numai o lun\, `n fili-
alele partidului se consta-
t\ deja importante mi[c\ri
nou sub nivelul mortalit\]ii.
Astfel, numai `n luna noiem-
brie, `n compara]ie cu luna
precedent\, au fost `nregis-
tra]i 17.507 de n\scu]i-vii,
cu 2.856 mai pu]ini decât `n
luna precedent\. Rata nata-
lit\]ii a sc\zut la 9,9 n\s-
cu]i-vii la mia de locuitori
(fa]\ de 11,1 n\scu]i-vii la
mia de locuitori `n luna pre-
cedent\). De asemenea, rata
mortalit\]ii a crescut de la
11,7 deceda]i la mia de lo-
cuitori `n luna octombrie, la
`ntâmplare, se afla la Wa-
shington `n acea zi fatal\.
Ulterior, Benazir a fost
asasinat\, la a doua tentati-
v\ `mpotriva sa. Ea nu va
mai putea s\ spun\ nimic
despre sursele ei de informa-
]ie. Mai r\mâne s\ fie solici-
tat pre[edintele pakistanez,
Pervez Musharraf, s\ furni-
zeze informa]ii ulterioare
despre Omar Sheikh, care
lucra la vremea aceea pen-
tru serviciile secrete pakis-
taneze. Musharraf a publi-
cat o carte `n 2006 - „In the
line of fire: a memoir“, `n ca-
re afirma c\ b\nuie[te apar-
tenen]a lui Sheick la servi-
ciul secret al Majest\]ii sale
britanice, faimosul MI-6. a
de trupe. Astfel, `n pers-
pectiva unei confrunt\ri
dure cu reprezentantul
PDL, Emil Boc, pesedi[tii
clujeni `[i caut\ gr\bi]i un
candidat. Deocamdat\, ei
sunt lipsi]i chiar de un li-
der de filial\, dup\ recen-
ta demisie a lui Ioan Rus.
~n consecin]\, Vasile Dân-
cu a anun]at c\ vrea s\
candideze pe 22 ianuarie
la alegerile interne pentru
[efia filialei.
Pe de alt\ parte, depu-
tatul Vasile Pu[ca[ a a-
nun]at ieri c\ nu inten-
]ioneaz\ s\-[i depun\ can-
didatura pentru ocuparea
func]iei de primar al mu-
nicipiului Cluj-Napoca. A-
cesta consider\ c\ toate
specula]iile ap\rute `n
pres\ pe aceast\ tem\
sunt intoxic\ri specifice
campaniei electorale [i c\
nu va candida nici la [efia
filialei.
Scaunul de lider al PSD
Cluj a r\mas vacant dup\
ce Ioan Rus a demisionat
pe 17 decembrie 2007. A-
cesta se afla `n fruntea fili-
alei din octombrie 2001.
Interimatul este asigurat
de deputatul Vasile Sopo-
ran, care a anun]at zilele
trecute c\ nu inten]ionea-
z\ nici el s\ intre `n cursa
pentru func]ia de pre[e-
dinte. Alegerea [efului fi-
lialei Cluj va avea loc `n
prezen]a pre[edintelui
PSD, Mircea Geoan\, care
a fost mereu sprijinit de ar-
deleni `n lupta sa intern\
cu gruparea Ion Iliescu. a
12,3 la mia de locuitori `n
luna noiembrie, când s-au
`nregistrat 21.719 deceda]i.
Lucrurile sunt la fel de alar-
mante [i `n privin]a persoa-
nelor care doresc s\-[i `nte-
meieze o familie. Tot `n no-
iembrie, la oficiile de stare ci-
vil\ s-au `nregistrat 10.511
c\s\torii, `n sc\dere fa]\ de
luna precedent\, revenind
[ase c\s\torii la o mie de
locuitori (fa]\ de 9,3 la mia
de locuitori, `n luna oc-
tombrie). a
7
LUMEA PE SCURT
Rusia: Medvedev
anun]\ prietenilor
programul electoral
Candidatul la pre[edin]ie din par-
tea Rusiei Unite (la putere), Dmi-
tri Medvedev, `[i va face publice
principale teze ale campaniei elec-
torale la congresul Asocia]iei
juri[tilor din Rusia, care se va
desf\[ura pe 29 ianuarie la Mosco-
va. Potrivit publica]iei „Kommer-
sant“, la congres vor participa
pre[edintele rus `n exerci]iu,
Vladimir Putin, [i majoritatea
`nal]ilor demnitari din rândul
„siloviki“, persoane provenind din
serviciile secrete sau din rândurile
Ministerului Ap\r\rii sau Inter-
nelor, care au fost promovate `n
func]ii de conducere dup\ accede-
rea lui Putin la putere, `n anul
2000. Dup\ cum precizeaz\
„Kommersant“, din prezidiul
Asocia]iei juri[tilor ru[i fac parte
persoane extrem de influente, cum
ar fi: ministrul de Interne, Ra[id
Nurgaliev, ministrul Justi]iei,
Vladimir Ustinov, directorul FSB,
Nikolai Patru[ev, procurorul gene-
ral, Iuri Ceaika, [eful Serviciului
federal de combatere a traficului
de droguri, Viktor Cerkesov (fost
general KGB) etc. Asocia]ia juri[-
tilor din Rusia este singura orga-
niza]ie din care face parte pre[e-
dintele rus Vladimir Putin, de alt-
fel Putin [i Medvedev au fost co-
legi de facultate la Universitatea
de Stat din Sankt Petersburg. Iar
pân\ recent, [edin]ele acestei aso-
cia]ii erau prezidate de Medvedev.
Irakul `i vrea pe solda]ii
americani pân\ `n 2020
Ministrul irakian al Ap\r\rii a de-
clarat luni c\ Irakul va avea
nevoie de sprijin militar pentru
`nc\ 10-12 ani pentru a asigura se-
curitatea frontierelor [i c\
Guvernul de la Bagdad nu va
putea asigura securitatea intern\
prin for]e proprii pân\ `n 2012.
Declara]iile f\cute de Abdul Qadir
`ntr-un interviu acordat cotidianu-
lui „The New York Times“ ar
putea deveni un subiect predilect
al campaniei pentru alegerile
preziden]iale din Statele Unite.
„Potrivit calculelor [i calendarului
nostru, consider\m c\ `n perioada
cuprins\ `ntre primul trimestru
din 2009 [i 2012 vom putea prelua
controlul securit\]ii interne din
]ar\“, a declarat Qadir. „~n ceea ce
prive[te frontierele, [i anume pro-
tec]ia fa]\ de amenin]\rile externe,
calculele noastre sugereaz\ c\ nu
vom putea r\spunde nici unei
amenin]\ri externe pân\ `n anii
2018-2020“, a ad\ugat el.
Alegerile din SUA, cele
mai scumpe din istorie
Dup\ toate probabilit\]ile, campa-
nia electoral\ preziden]ial\ din
SUA va fi cea mai scump\ din isto-
ria acestei ]\ri. Unele surse apre-
ciaz\ c\ pân\ la 4 noiembrie, cam-
pania va `nghi]i cel pu]in un mili-
ard de dolari, dar revista Fortune
avanseaz\ chiar suma de 3 miliar-
de. Costurile campaniei preziden-
]iale din anul 2004, considerate la
vremea aceea spectaculoase, s-au
ridicat la 693 de milioane de do-
lari. ~n urm\ cu 20 de ani, `n 1988,
`n cursa pentru Casa Alb\ nu s-au
cheltuit decât 59 de milioane de
dolari. Istoricii amintesc c\ `n anul
1860, Abraham Lincoln a pus `n
joc suma de 100.000 de dolari. A-
cum, `ns\, candida]ii `[i sporesc
eforturile pentru a aduna fonduri,
mai ales c\ se apropie o etap\
foarte important\. Pe 5 februarie
vor avea loc adun\rile electorale `n
20 de state, printre care New York
[i California. a
 CM
YK

8 Miercuri, 16 ianuarie 2008

Interviu

P\rintele Petru Moga din Câmpina a

transformat parohia `ntr-oo mare familie
La parohia „Sfântul Nicolae“ din
Câmpina, p\rintele Petru Moga,
un ardelean hot\rât, a f\cut
adev\rate minuni. De fapt, dac\
ne lu\m dup\ vorbele sale, el nu a
f\cut decât s\-i `ndemne pe
oamenii din parohie s\ fac\ ei
`n[i[i minuni, adic\ s\-[i pun\ `n
valoare talentul [i experien]a. „Eu
i-am `ndemnat pe oamenii care au
o anumit\ `nzestrare [i
disponibilitate s\-[i pun\
cuno[tin]ele [i experien]a `n
slujba celorlal]i.“ La parohia
„Sfântul Nicolae“, medicii [i
profesorii nu au nici o jen\ s\
munceasc\ la târn\cop, gustul
pentru frumos fiind educat de
oameni cu preg\tire adecvat\, iar
via]a religioas\ autentic\ este
dublat\ de o intens\ preocupare
fa]\ de latura social\ [i cultural\.

Parohia „Sfântul Nico- Româneasc\ de secol XIX. Profesori de la Conserva-

lae“ din Câmpina [i-a `nce-
put existen]a `n 1896, când
o bisericu]\ mai veche a
fost deservit\ de preo]i c\-
s\tori]i, pentru credincio[ii
care locuiau `n preajm\.
Aceast\ parohie era `nca-
drat\ `ntr-o institu]ie de
foarte mari dimensiuni, `n
acea vreme, un fel de fun-
da]ie av=nd caracter cari-
tabil, numit\ „Eforia Spita-
lelor Civile“. Din 1948, pa-
rohia func]ioneaz\ `n con-
di]iile obi[nuite de parohie.
P\rintele Petru Moga
sluje[te la „Sfântul Nico-
lae“ din 1990, ca suplinitor,
iar din 1991, ca paroh. Bi-
CM
serica veche a devenit ne-
YK
`nc\p\toare `n doi-trei ani,
motiv pentru care s-a luat
hot\rârea de a `ncepe zidi-
rea unui nou l\ca[ de cult.
Piatra de temelie a fost
pus\ `n 1995 [i a `nceput
s\ se slujeasc\ `n ea din
1997, dup\ finalizarea de-
misolului. Altarul a fost
târnosit pe 17 decembrie
2000, iar `n noaptea de
Cr\ciun a aceluia[i an, bi-
serica a putut s\-i primeas-
c\ pe to]i `ntr-o slujb\ de Pri-
veghere de toat\ noaptea.
Casa parohial\ de aici
este cea mai veche din
Câmpina - dateaz\ din
1840 - [i este construit\ `n
specificul caselor din }ara
„Profesioni[tii s\ fie
l\sa]i s\ `[i spun\
cuvântul“
Se simte la Biserica
„Sfântul Nicolae“ din
Câmpina o interesan-
t\ coeziune `ntre acti-
vitate [i contempla]ie,
`ntre munca efectiv\
[i rug\ciune. Ce cre-
de]i c\ este mai im-
portant: lucrul func-
]ional sau lucrul fru-
mos, duhovnicesc?
P\i, cam spre asta tin-
dem: c\tre lucrul frumos
[i func]ional. Via]a paro-
hial\ se desf\[oar\, dar ce
minunat este ca ea s\ se
desf\[oare, s\ fie a tutu-
ror [i `n acela[i timp s\ se
desf\[oare [i la un nivel
estetic deosebit. Nu-i to-
tuna, de exemplu, s\ a[ezi
pe tetrapoadele din bise-
ric\ ni[te cârpe obi[nuite
sau s\ pui ni[te ve[minte
de borangic, care sunt au-
tentice din punct de vede-
re al artei. Am ajuns s\
`nv\]\m lucrul acesta de
Din ini]iativa p\rintelui
Moga a fost restaurat\ [i o
veche [ur\, care acum ad\-
poste[te o gr\dini]\, unde
so]ia p\rintelui se ocup\ de
copila[ii din parohie.
Lâng\ biseric\ a fost
cl\dit\ o cas\ de oaspe]i,
cu un spa]iu de cazare,
buc\t\rie [i o sal\ de mese
foarte modern\, cu ferestre
largi [i cu pridvoare de jur
`mprejur, care o integrea-
z\, cumva, `n stilul româ-
nesc. Sala este polivalent\,
aici putându-se desf\[ura
diferite activit\]i, printre
care, cel mai adesea, sunt
a[ezate prinoasele pe care
oamenii le aduc la marile
praznice. Din aceste pri-
noase, dup\ Sfânta Litur-
ghie, credincio[ii vin [i gus-
t\ din ceea ce s-a d\ruit. ~n
felul acesta exist\ posibili-
tatea de a mai discuta unii
cu al]ii, de a petrece un
sfert de or\ `mpreun\ `na-
inte de a pleca acas\.
Casa de oaspe]i g\zdu-
ie[te [i activit\]i culturale.
O domni[oar\, Alina Elena
Bercu, care studiaz\ pi-
anul la Weimar, `n Germa-
nia, [i care este una dintre
cele mai bune pianiste din
]ar\, a d\ruit o pianin\ de
concert Yamaha. Aceasta
`nlesne[te desf\[urarea e-
venimentelor muzicale.
la doamna arhitect [i ne
place [i nou\, sesiz\m [i
noi c\ nu se mai potrive[te
orice `n biseric\. ~ncerc\m
acum s\ folosim anumite
ve[minte l\ca[ul de cult.
Dac\ pictura este deo-
sebit\ [i dac\ pavimentul
care se pune acum este de
o anumit\ culoare, atunci
nu mai po]i folosi orice fel
de perdea sau de `mbr\c\-
minte pentru sfânta ma-
s\. Specialistul `[i spune
cuvântul, iar preotul [i
credincio[ii [tiu s\ asculte
[i `nv\]\m cu to]ii, ne [le-
fuim.
Important este ca profe-
sioni[tii s\ fie l\sa]i s\ `[i
spun\ cuvântul, s\ fie
l\sa]i s\ te sf\tuiasc\. Eu,
ca persoan\, ca preot, am
`nv\]at s\ m\ retrag din
fa]a profesioni[tilor `n an-
umite probleme [i s\ `i las
pe ei s\ `[i spun\ cuvân-
tul, pentru lauda Bisericii,
pentru frumuse]ea slujbei.
Desigur, acolo unde
preotul trebuie s\ `[i spu-
torul din Bucure[ti vin [i
]in destul de des concerte
de pian sau alte instru-
mente.
De asemenea, aici se or-
ganizeaz\ diverse con-
ferin]e, la care sunt invita]i
s\ vorbeasc\ oameni din
parohie, pentru c\ printre
ei sunt persoane titrate, cu
studii `nalte [i pot spune
lucruri deosebite. Au fost
conferin]e de art\, de soci-
ologie, de geologie, istorie,
religie, etc.
Parohia „Sfântul Nico-
lae“ din Câmpina, prin pro-
gramul liturgic [i eveni-
mentele culturale organi-
zate, adun\ [i valorific\
cele mai diverse talente ale
oamenilor din comunitate.
Bine`n]eles, acest fapt se
datoreaz\ mai ales p\rin-
telui Petru Moga, care este
convins c\ o via]\ auten-
tic\ religioas\ poate [i tre-
buie s\ fie dublat\ de o in-
tens\ preocupare fa]\ de
latura social\ [i cultural\.
„Construc]ia bisericii
nu a fost o ambi]ie
de-a mea sau un
angajament
personal“
P\rinte Petru Moga,
pentru a zidi frumoasa
n\ cuvântul sunt ca un
„t\tar“ (râde), adic\ dur
pentru disciplina [i acu-
rate]ea slujbei, pentru c\
acolo e domeniul unde eu
trebuie s\ `mi spun cu-
vântul. Nu pot primi `n bi-
seric\ orice aduc oamenii,
nici toate icoanele care se
aduc la sfin]it. Poate s-au
mai sup\rat oamenii, dar
pân\ la urm\ au `nv\]at
[i [tiu c\ p\rintele acesta
e „mai a[a“... [i asta e
foarte bine.
Nici nu suntem o paro-
hie mare, datorit\ acestor
exigen]e. {i nici nu trebu-
ie s\ fim o parohie mare,
ci una vie, `n care oamenii
`nva]\ s\ se simt\ apropi-
a]i unii de al]ii, prin tot ce-
ea ce fac.
Educa]i gustul pentru
frumos, dar trebuie e-
ducat [i „gustul“ pen-
tru via]a duhovni-
ceasc\. ~n ce activit\]i
a]i implicat credincio-
[ii, `n acest sens?
Sigur c\ este foarte im-
portant\ partea cateheti-
CM
YK
„Construc]ia bisericii nu a fost o ambi]ie
de-a mea sau un angajament personal, ci s-a n\scut din nevoia
parohiei de a avea un spa]iu [i, astfel, `ntreaga parohie
a sus]inut construc]ia bisericii“ (Pr. Petru Moga)
biseric\ din parohia pe
care o p\stori]i, v-aa]i
bizuit pe biserica cea
vie, format\ din cre-
dincio[i. V-a
a fost greu
s\ `i motiva]i pe oa-
meni?
Motivarea a fost un pro-
ces, nu ceva care se produ-
ce instantaneu. A venit,
mai `ntâi, din faptul c\
eram `mpreun\ la slujbe.
~n afar\ de aceast\ posibi-
litate - cu totul obi[nuit\,
a[ zice - de a sluji Sfânta
Liturghie `mpreun\ cu cre-
dincio[ii [i la sfâr[itul sluj-
bei de a-[i organiza lucru-
rile care urmeaz\ s\ se pe-
treac\ `n zilele urm\toare,
de lucru nu am avut ceva
`n plus.
Discutând nevoile noas-
tre de moment cu to]i cre-
dincio[ii, i-am f\cut s\ se
ata[eze de acest proiect.
Construc]ia bisericii nu a
fost o ambi]ie de-a mea sau
un angajament personal, ci
c\, de `nv\]\tur\. Pentru
aceasta, am realizat a[a
zise colocvii duhovnice[ti
cu grupuri de credincio[i
care, de pild\, vin la Ve-
cernie sâmb\t\ seara. Noi
facem totdeauna Vecernie
sâmb\t\ seara, ca preg\-
tire pentru a doua zi, [i
respect orele de Vecernie,
nu `mi programez cununii
la ora respectiv\. Dup\
Vecernie, `n mod obi[nuit,
putem s\ mai r\mânem
`nc\ o or\, `n care facem
un fel de catehez\ pe anu-
mite teme. Este o catehe-
z\ sub form\ colocvial\.
Am studiat c\r]i din Noul
Testament, c\r]i de mo-
ral\ [i spiritualitate cre[-
tin\. Lucr\m de fapt cu
grupul oamenilor care vin
la biseric\, diferi]i ca
vârst\ [i preg\tire. Nu
avem o str\danie special\
cu tinerii `n acest mo-
ment. Rela]ia cu tinerii e
ceva `nc\ nerezolvat.
s-a n\scut din nevoia paro-
hiei de a avea un spa]iu [i,
astfel, `ntreaga parohie a
sus]inut construc]ia bise-
ricii. Atunci, Dumnezeu
ne-a dat oameni care nu au
fost din parohie, dar care
au venit, cum a fost d-na
arhitect\ Livia Câl]ia, care
a f\cut proiectul f\r\ abso-
lut nici un ban [i s-a impli-
cat cu tot sufletul ca un cti-
tor adev\rat. Dar [i cei-
lal]i, pentru care construc-
]ia [i reu[ita acestei bise-
rici a devenit o problem\
sufleteasc\. Parohia a r\-
mas, `n continuare, `n leg\-
tur\ cu to]i speciali[tii care
au fost implica]i `n aceast\
construc]ie, `ntr-o rela]ie
foarte frumoas\, de priete-
nie. Ei au r\mas cu un sen-
timent de pre]uire fa]\ de
aceast\ parohie, fa]\ de
slujbele care se fac aici, a[a
cum noi i-am pre]uit pe ei,
ca speciali[ti, ca profesio-
ni[ti.
Profesori [i medici,
`n curtea bisericii,
cu lopata `n mân\
Cum este organizat\
parohia? Cum `i impli-
ca]i pe enoria[i `n tre-
burile parohiei?
Curtea bisericii Sf. Nicolae din C=mpina
ad\poste[te o gr\dini]\, unde so]ia p\rintelui
se ocup\ de copila[ii din parohie
Interviu realizat de Bogdan SCOR}EA
Credincio[ii din parohia
noastr\ sunt foarte impli-
ca]i `n diferite activit\]i.
Chiar a[ putea spune c\,
meritul meu - dac\ exist\ -
const\ numai `n faptul c\
i-am `ndemnat pe oamenii
CM
care au o anumit\ `nzes- YK
trare [i disponibilitate s\-[i
pun\ cuno[tin]ele [i expe-
rien]a `n slujba celorlal]i.
De pild\, oamenilor care
vin aici, la biseric\, le e
drag s\ o ]in\ curat\ ca un
pahar. Cur\]enia se face
prin voluntariat. ~ncet-`n-
cet, s-a constituit o echip\
care se ocup\ de cur\]enie.
Aceste persoane accept\ a-
cest angajament. Vin lunea
sau oricând este nevoie [i
men]in biserica ori casa
praznical\ `n condi]ii de-
osebite.
Pe urm\, sunt persoane
care [tiu [i le e drag s\
pun\ masa frumos. Ce-ar fi
s\ `mpar]i coliva de la un
hram sau de la o s\rb\toa-
re prin curte, pe hârtii? E
cu totul altceva ca pri-
noasele s\ fie dispuse pe
ni[te mese [i s\ le g\se[ti
aici dup\ miruit. De ase-
menea, sunt persoane care
se ocup\ de frumuse]ea
cur]ii. Dar eu nu i-am c\u-
tat pe ace[ti oameni, a fost

P\rintele Petru Moga sluje[te la „Sfântul Nicolae“
o ofert\ liber\, iar `n timp,
oamenii au v\zut c\ le e
drag\ gr\dina [i s-au con-
stituit ca echip\. Avem o
doamn\ care are mult bun
gust pentru culoare [i for-
mele peisagistice. Eu nu
am educa]ie estetic\, dar
mi-o formez [i eu, odat\ cu
ridicarea [tachetei `n via]a
parohial\. Lucrurile func-
]ioneaz\ [i ne bucur\m u-
nii de munca altora.
Tot a[a sunt b\rba]ii
care, dac\ `i chemi, vin.
Cum este `n Ardeal „claca
CM
YK popii“. Sunt zile speciale,
`n care ne propunem anu-
mite lucruri: un [an] pen-
tru drenaj, o munc\ pentru
`mp\durit zona proasp\t
luat\ `n primire, râpa din
spatele gr\dinii, `nspre
Doftana etc. S\ [ti]i c\ este
o munc\ dur\ pe care, dac\
angajezi pe cineva, ]i-o fac
`n câteva s\pt\mâni. Mun-
cim `mpreun\ orele, cât e
nevoie, iar la sfâr[it lu\m
masa `mpreun\. {i a[a
sim]im [i mai mult bucuria
aceasta de a tr\i [i a munci
`mpreun\.
Nu [tiu dac\ la o paro-
hie din ora[ s-ar putea or-
ganiza lucrurile `n acest
fel. Am `ncercat la un mo-
ment dat, `n 1990, la Sina-
ia, unde eram preot II, s\
organizez o asemenea acti-
vitate. Nu a venit nimeni.
Am muncit cu copiii mei ca
s\ grebl\m `n curtea bise-
ricii. Mi-am dat seama c\ e
foarte greu `ntr-un ora[ ca
Sinaia s\ faci a[a ceva. Dar
Sala este polivalent\, aici putându-se
desf\[ura diferite activit\]i, printre care,
cel mai adesea, sunt a[ezate prinoasele
pe care oamenii le aduc la marile praznice
Miercuri, 16 ianuarie 2008
din 1990 ca suplinitor, iar din 1991 ca paroh
aici, la Câmpina, solidari-
tatea nu e doar o vorb\.
Pentru unii, e aproape
de necrezut c\ oameni care
`n via]a lor obi[nuit\ sunt
profesori, medici, au fel [i
fel de func]ii, muncesc aici
ca unul, to]i la târn\cop,
to]i la lopat\. Ace[ti b\r-
ba]i rememoreaz\ cu pl\-
cere când se `ntâlnesc zi-
lele acelea de munc\, cum
[i-ar aminti de armat\.
De fapt, cred c\ „`ntâl-
nirile de munc\“ `n folosul
bisericii sunt atât de gus-
tate [i pentru c\ sunt o
„Dac\ parohia nu ar fi mai `ntâi `n fa]a sfântului altar [i oamenii nu ar
dori s\ se spovedeasc\ [i s\ se `mp\rt\[easc\, dac\ nu ar accepta o
predic\, dac\ oamenii nu ar dori [i nu ar accepta autoritatea
duhovniceasc\ a preotului, nu am putea ajunge la celelalte lucruri,
care se petrec dup\ Liturghie“ (Pr. Petru Moga)
CM
YK
Prin programul liturgic [i evenimentele culturale organizate, Parohia „Sfântul
Nicolae“ din Câmpina adun\ [i valorific\ cele mai diverse talente ale oamenilor
din comunitate. Bine`n]eles, acest fapt se datoreaz\ mai ales p\rintelui Petru
Moga, care este convins c\ o via]\ autentic\ religioas\ poate [i trebuie s\ fie
dublat\ de o intens\ preocupare fa]\ de latura social\ [i cultural\.
biruin]\ asupra obi[nuin]e-
lor lor de zi cu zi.
Parohia cu rug\ciune
ne`ncetat\
Din câte am aflat,
munca aceasta mai
„dur\“ este dublat\ [i
de una mai „fin\“ [i m\
refer la grupul de
rug\ciune.
~ntr-adev\r, lucrurile nu
pot ajunge s\ se fac\ a[a
cum trebuie dac\ nu exist\
mai `ntâi reu[ita religi-
oas\. Spun nu pentru c\ d\
bine sau pentru c\ eu sunt
preot [i trebuie s\ o spun,
Casa de oaspe]i g\zduie[te [i activit\]i
culturale: evenimente muzicale, conferin]e [i
alte activit\]i, prin care sunt valorificate cele mai
diverse talente ale oamenilor din comunitate
CM
YK
Lâng\ biseric\ a fost cl\dit\ o cas\ de oaspe]i, cu un spa]iu de cazare,
buc\t\rie [i sal\ de mese foarte moderne, cu ferestre largi [i cu prid-
voare de jur `mprejur, care o integreaz\, cumva, `n stilul românesc
ci, realmente, dac\ parohia
nu ar fi mai `ntâi `n fa]a
sfântului altar [i oamenii
nu ar dori s\ se spovedeas-
c\ [i s\ se `mp\rt\[easc\,
dac\ nu ar accepta o predi-
c\ provocatoare, care con-
tinu\ predica de duminica
trecut\ - nu doar lucruri pe
care le repet\m an de an -,
dac\ oamenii nu ar dori [i
nu ar accepta autoritatea
duhovniceasc\ a preotului,
nu am putea ajunge la cele-
lalte lucruri, care se petrec
dup\ Liturghie.
Cred c\ prin 1998 a a-
p\rut ca propunere ideea
aceasta, de a face rug\ciuni
ne`ntrerupte pe parcursul
s\pt\mânii. Atunci ne-am
gândit s\ facem un acatist
zilnic, Acatistul Sfintei
Treimi, Acatistul Bunei
Vestiri [i Acatistul Sfân-
tului Nicolae. Cu aceste a-
catiste citite `n continuu,
de grupe de voluntari, timp
de un an, un an [i jum\ta-
te, [i mai ales `n timpul
[antierului din 2000, pu-
tem socoti c\ reu[ita a fost
religioas\, `n primul rând.
Mai apoi, când s-a pus
problema picturii, iar\[i
ne-am adus aminte [i am
reluat acest lan] de rug\-
ciune, ca s\ ne ajute Dum-
nezeu. Pictura este o mare
investi]ie [i nu e ca la lu-
crul de [antier, unde 30-40
de oameni puteau lucra zil-
nic aici, la `ndreptat cuie,
Gr\dini]a din
curtea bisericii
Ne-aa]i vorbit despre
familia mai mare pe
care o p\stori]i. Spu-
ne]i-n
ne câte ceva [i
despre familia preo-
tului Petru Moga.
Familia preotului, `n-
tr-o parohie care este
foarte activ\, nu poate fi
„abonat\“ la o via]\ co-
mod\. Lucrul acesta `l
pot `n]elege preo]ii [i mai
ales familiile preo]ilor.
So]ia mea a fost `nv\]\-
toare, dar condi]iile de
aici, de la Câmpina, i-au
permis sau au obligat-o,
cumva, s\ renun]e la vo-
ca]ia ei de `nv\]\toare [i
s\ `ncerce varianta unei
pedagogii la o vârst\ mai
joas\. Ea se ocup\ de
copila[i `n spa]iul pe care
parohia l-a pus la dispo-
zi]ie, `ntr-o gr\dini]\ al-
ternativ\, dar de stat. Pe
copila[i `i aduce la bise-
ric\ de s\rb\tori, `n pos-
turi la `mp\rt\[it [i, ast-
fel, gr\dini]a este cumva
sub adumbrirea bisericii.
Copila[ii cresc `n aceast\
curte mare, unde le-am
creat condi]ii deosebit de
frumoase, cu locuri de
joac\, privesc biserica,
aud clopotele.
Apoi, s\ v\ zic [i de-
spre copiii mei cei mari.
Eu am cinci copii ai mei:
Mihaela, c\s\torit\ `n
9
la ales material, la datul
c\r\mizii, la preg\tit mân-
carea pentru me[teri, etc.
La pictur\ nu mai sunt ne-
cesari atâ]ia oameni din
parohie. De asemenea, do-
na]iile de care avem nevoie
nu [i le mai permite orici-
ne. Oamenii au vrut s\ fa-
c\ ceva `n plus [i atunci am
reluat aceast\ rug\ciune.
{i a[a, to]i oamenii se im-
plic\ `n ceva care nu este
numai al profesorului care
picteaz\, al maestrului
Grigore Popescu, sau al u-
cenicilor. Unii pe al]ii ne
CM
YK
sprijinim [i, `n felul acesta,
reu[ita nu este numai a
preotului, nu este doar a
arhitectului ori a pictoru-
lui, ci este de grup, a tu-
turor. Astfel, [i bucuria fi-
nal\ este a tuturor. a
Germania la Tübingen,
are un copila[ [i `l a[teap-
t\ pe al doilea acum. E-
milia a studiat [i a prac-
ticat pedagogie curativ\
`n Elve]ia [i `[i termin\
acum [i studiile la Cluj.
Ioan a f\cut pedagogie
curativ\ [i apoi teologie
ortodox\ `n cadrul Uni-
versit\]ii de Stat din
München; acum `[i face
doctoratul [i este asistent
la aceast\ facultate, sin-
gura facultate de teologie
de stat din Europa. Este
primul român care a p\-
truns `n corpul profesoral
de aici. Ioan este [i preot;
a fost hirotonit onorific
pe seama parohiei noas-
tre, dar sluje[te la capela
ortodox\ de la München,
la PS Sofian.
Mai am `nc\ o fat\, ca-
re a terminat psihologia
[i acum este c\s\torit\ [i
m\mic\, `[i cre[te copi-
la[ul, aici, `n Câmpina; [i
`nc\ o feti]\ care termin\
clasa a VIII-a. ~n afar\
de ace[tia, mai am un co-
pila[, pe care `l cheam\
Emanuel, fiind fiul nos-
tru prin `nfiere. L-am `n-
fiat la 40 de zile, [i este
un copil deosebit de `n-
zestrat (n. r. - abia `[i re-
]ine tremurul din voce).
Aceasta este familia
noastr\. Sunt deci bunic,
dar [i t\tic, cu un copila[
a[a de micu].
10
Opinii
LUMEA CUV+NTULUI
M\riti[ul
a ~n zilele noastre, din
perspectiva reciprocit\]ii,
`nso]irea este `nf\]i[at\ prin
verbul (a se) c\s\tori, care
porne[te de la un termen
vechi, c\s\tor „om cu cas\“ a
de Stelian DUMISTR|CEL
O cititoare, student\, ne `ntreab\ de ce,
`n limba român\, exist\ cuvinte deosebite
pentru a numi actul c\s\toriei cu privire la
b\rba]i [i la femei: o fat\ se m\rit\, dar un
b\iat se… `nsoar\!? Tinerei `n discu]ie i se
pare c\ astfel, vorbind `n termeni moderni,
se face o (m\car) ciudat\ discriminare…
~ntrebarea este interesant\, iar ex-
plica]ia se g\se[te, dincolo de istoria unei
limbi [i chiar a limbilor, `n istoria men-
talit\]ilor: `n centrul aten]iei sociale se
afla b\rbatul, coabitarea `n cadrul familiei
fiind conceput\ ca actul de voin]\ al aces-
tuia de a avea o tovar\[\ de via]\.
Deosebit de pregnant este reflectat\
aceast\ situa]ie de cea mai veche form\ de
c\s\torie, cea prin r\pirea fetei, dar
acela[i aspect este de recunoscut [i `n
forma ulterioar\, aceea a c\s\toriei prin
cump\rare.
De aici pornind, [i `n limba român\,
mo[tenitoare [i `n acest domeniu a unor
cuvinte din latin\, actul `ntemeierii fami-
liei este numit prin referire la noutatea ce
intervine doar `n statutul b\rbatului: ver-
bul (a se) `nsura se explic\ din lat. uxor
„so]ie“; a[adar b\rbatul `[i ia so]ie, se
`nso]e[te cu ea. Aceea[i optic\ este reflec-
tat\ [i de verbul (a se) m\rita, care, prin
substantivul lat. maritus „b\rbat, so]“, are
la baz\ verbul marito, -are „a merge dup\
so], dup\ b\rbat“, femeia având, a[adar,
un statut inferior. ~n ceea ce prive[te isto-
ria mentalit\]ii de la baz\, putem re]ine
c\ acest verb a fost mo[tenit [i de celelalte
limbi romanice (fr. marier, it. maritari,
spaniolul [i portughezul maridar).
~n zilele noastre, din perspectiva reci-
procit\]ii, `nso]irea este `nf\]i[at\ prin ver-
bul (a se) c\s\tori, care porne[te de la un
termen vechi, c\s\tor „om cu cas\“, dar, la
origine, acesta era tot b\rbatul, cel care o
aducea pe viitoarea so]ie `n propria-i cas\,
situa]ie pe care o putem descifra chiar din
analiza unuia dintre termenii discuta]i an-
terior. Astfel, dac\ `n mod obi[nuit (a se)
m\rita se folose[te doar cu privire la o
fat\, „despre fecior se zice numai atunci c\
se m\rit\ când nu duce pe mireas\ la dân-
sul acas\, ci el se stabile[te cu locuin]a `n
casa miresei“; am citat dup\ etnograful
cleric Simeon Florea Marian, Nunta la
români (1890).
Prin urmare, cititoarea noastr\, f\r\ s\
cunoasc\ `ntreaga realitate lingvistic\,
avea dreptate când, din cauza folosirii a
dou\ verbe deosebite, intuia o discrim-
inare „sexist\“. Iar aceasta este greu de
contestat dac\ lu\m `n considera]ie [i
evolu]ia semantic\ a verbului (a) m\rita.
Pentru limbajul „glume] [i familiar“,
dic]ionarele `nregistreaz\ folosirea aces-
tuia cu sensul de „a da, a vinde ceva (pe un
pre] de nimic) pentru a sc\pa de el; a se
descotorosi de ceva“. Sensul este ilustrat
printr-un citat dintr-o povestire a lui Ion
Creang\. Afacerea este cunoscut\: nec\jit
de zmucelile caprei pe care o c\p\tase `n
schimbul unui car (!), lui D\nil\ Prepeleac
`i… reu[e[te un alt schimb dezavantajos,
primind pentru ea, dup\ negocieri, un
gânsac: „`n sfâr[it, dur la deal, dur la vale,
unul mai d\, altul mai las\, [i Prepeleac
m\rit\ capra“. Dar Creang\ g\se[te prile-
jul unui joc de cuvinte, `mbog\]ind seman-
tic [i verbul corelativ. Nici aceast\
achizi]ie nu se dovede[te una comod\ (c\ci
g\g\ie [i se zbate!), astfel c\ D\nil\ `i
pune gând r\u: „Las c\ te `nsor eu [i pe
tine acu[, m\i bucluca[ule!“.
Slab\ compensa]ie c\ pentru (a) m\rita
exist\ [i nuan]a de sens „a pierde ceva“
(`nregistrat\ de Marian), reflectând, de-
sigur, optica familiei fetei, care, prin
c\s\toria acesteia, a pierdut un membru,
cel pu]in pentru via]a de zi cu zi...
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL
JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
DE
Miercuri, 16 ianuarie 2008
Stare]a Teofana prive[te `n fiecare zi din pridvorul chiliei m\n\stirea
inimii sale. Fie c\ este acoperit\ de promoroac\ [i om\t `nalt, fie c\-i
sc\ldat\ `n lumina soarelui ori c\ trece prin furtun\ (la propriu), Vorona
se `nf\]i[eaz\ `n toat\ splendoarea ei. (Arhim. Timotei Aioanei)
LUMINA DIN INIMI
La cump\na dintre veacuri [i milenii,
stare]a Teofana Scântei de la Vorona
apucat de treab\. ~n primul rând, s-au luptat
cu [erpii care se instalaser\ pretutindeni. Nu
de arhim. Timotei AIOANEI era vorba doar de [erpii ispitelor (`ntâlni]i pre-
tutindeni [i oricând), ci de [erpi adev\ra]i, a-
40 de ani f\r\ unul. O via]\ de om, am pu-
tea spune noi, o perioad\ lung\ de timp care a ciua]i prin toate cotloanele m\n\stirii.
A `nceput [antierul. Mai `ntâi s-au reparat
trecut din 10 ianuarie 1969. S-au `mplinit,
acoperi[urile bisericilor `n care ploua, apoi
iat\, atâ]ia ani de când M\n\stirea Vorona a
cunoscut o alt\ etap\ `n istoria ei multisecu- trapeza [i chiliile. Mitropolitul Justin a venit
lar\, prin str\dania unei c\lug\ri]e care a in- special la Vorona [i a privit `ntristat la ruina
trat [i ea, odat\ cu faptele-i mari, `n cronica care pusese st\pânire peste toat\ m\n\stirea.
acestui loc binecuvântat din }ara Moldovei. ~ntr-o zi, sprijinit de bastonul arhieresc, i-a
Pân\ la decretul 410/1959 care a provocat poruncit dirigintelui de [antier s\ se gr\beas-
c\ [i a dat un cec pentru cheltuielile imediate.
un adev\rat cutremur `n lumea eclesial\,
M\n\stirea Vorona `[i ducea via]a lini[tit\ `n ~n urm\torii ani, Mitropolia Moldovei a achitat
toate facturile m\n\stirii [i `ncet, `ncet, situa-
ritmul rug\ciunilor [i permanent\ lupt\ a
nevoin]elor duhovnice[ti. ]ia s-a schimbat. Bisericile [i complexul monas-
tic ar\tau altfel. Ob[tea [i-a sporit num\rul
pân\ la 12 vie]uitoare. Pe lâng\ p\rintele Mi-
M\n\stirea a r\mas pustie na Serediuc, care a venit cel dintâi, s-a ad\u-
gat, câ]iva ani mai târziu, protosinghelul Pan-
Era o m\n\stire retras\, care avea taina ei [i gratie Dr\gu]u. Lumea venea duminica [i-n
lumea o sim]ea ca atare. Deodat\, ca din senin, s\rb\tori la slujbele care se s\vâr[eau cu toat\
a venit peste ea `ncerc\rile din vremea regi- evlavia. ~ntre toate ostenitoarele, stare]a Teo-
mului ostil Bisericii. Nu doar c\lug\rii au ple- fana era sufletul [i ini]iatoarea bunelor lu-
cat, a[a cum s-a `ntâmplat peste tot, dar m\n\s- cr\ri. R\bdarea [i râvna ei, rar `ntâlnite, ru-
tirea `ns\[i a r\mas pustie [i `n anul urm\tor a g\ciunile p\rin]ilor [i ale soborului, str\dania
fost transformat\ `n CAP. Aceasta se `ntâmpla [i ascultarea maicilor au transformat ruina `n
`n 1959. ~n locul bunelor rânduieli `ntâlnite pes- str\lucirea zidirilor, atmosfera de CAP `n cân-
te tot s-a a[ternut dezordinea. Bisericile au fost turi `ngere[ti, dezordinea `n rânduial\ [i
`nchise [i `ntre timp s-au deteriorat. Trapeza [i vremelnicia `n ve[nicie.
chiliile monahilor au fost transformate `n graj-
duri. Incinta m\n\stirii a fost n\p\dit\ de bu- vechiul corp monahal) m\n\stirea inimii sale.
ruieni [i gunoaie. Cei care au v\zut m\n\stirea Vorona este acum Fie c\ este acoperit\ de promoroac\ [i om\t
`n perioada aceea amintesc de situa]ii [i imagini o m\n\stire salvat\ `nalt, fie c\-i sc\ldat\ `n lumina soarelui ori
de co[mar, similare cu cele `ntâlnite `n spa]iul c\ trece prin furtun\ (la propriu), Vorona se
sovietic al aceluia[i regim odios. Acest fenomen poate fi definit, f\r\ a exa-
`nf\]i[eaz\ `n toat\ splendoarea ei.
Situa]ia aceasta a durat nou\ ani. Timp su- gera cu nimic, minunea de la Vorona. O minu- Pe de alt\ parte, maica Teofana mai are `nc\
ficient pentru ca acoperi[ul [ubred al biserici- ne care s-a s\vâr[it lent, dar sigur. O minune
planuri de viitor. ~nnoirea duhovniceasc\, dar [i
lor s\ cedeze, iar chiliile monahilor s\ devin\ care a redat frumuse]ea unei chinovii. {i a- construc]iile continu\ `ntr-un ritm sus]inut.
adev\rate ruine. Dumnezeu a rânduit o ceast\ minune a continuat apoi printr-un fiu al Pentru lucrarea ei duhovniceasc\ [i gospo-
schimbare a lucrurilor atunci când a `ng\duit, m\n\stirii. S-a numit Teoctist Ar\pa[u, feri- d\reasc\, stare]a Teofana a trecut prin multe
cu toat\ opozi]ia mai marilor zilei, refacerea citul patriarh care n-a uitat de locul uceniciei `ncerc\ri. Au fost umilin]ele regimului potriv-
vie]ii m\n\stire[ti `n acest loc. sale din tinere]e. nic, lipsurile de tot felul, singur\tatea, mâh-
L-am auzit spunând, prin anii ’90: „Dac\ nirile, `ncerc\rile de la tot pasul. Au fost, `ns\,
aici nu era maica Teofana [i p\rintele Pangra-
Stare]a Teofana era sufletul [i tie, n-a[ fi putut face nimic“. ~n timpul de care
[i bucurii. Mai ales cele ale Duhului Sfânt.
Bucuria privegherilor [i a pravilei c\lug\re[ti,
ini]iatoarea bunelor lucr\ri vorbim, m\n\stirea [i-a sporit frumuse]ea. bucuria `ntâlnirii cu Dumnezeu `n rug\ciune.
Pictura din biserici, chilii multe pentru sobo- S-au ad\ugat [i bucuriile oamenilor, f\cute
Pentru c\ monahii erau risipi]i prin lumea rul care a ajuns la un moment dat la num\rul
larg\, iar unii s-au mutat c\tre Domnul, s-a ho- prin ierarhi, prin monahi [i prin to]i prietenii
50, case [i acareturi, gospod\rie nou\ [i a[a [i binef\c\torii acestei comunit\]i. Cu aceste
t\rât s\ fie aduse la Vorona câteva c\lug\ri]e. mai departe.
bucurii, stavrofora Teofana Scântei p\[e[te `n
~ntre ele s-a aflat tân\ra monahie Teofana Stare]a Teofana n-a mai cunoscut odihna.
Scântei, pe atunci muncitoare la Filatura de in al 40-lea an al st\re]iei `n M\n\stirea Vorona.
A supravegheat lucr\ri, s-a ostenit, i-a primit Nu [tiu dac\ este cea mai lung\ st\re]ie din
[i cânep\ din F\lticeni. Cunoscuse furia comu- pe to]i, dar mai mult decât toate a avut r\b-
nist\, dup\ ce vie]uise câ]iva ani `n ob[tile de la istoria celor mai bine de patru veacuri. Poate
dare [i `n]elepciune. A pus la temelia acestei c\ este. Dar [tiu sigur c\ este o st\re]ie pildu-
Agafton [i Râ[ca. La F\lticeni, `n plin\ pe- rodnice st\re]ii iubirea de Dumnezeu [i iubi-
rioad\ totalitar\, mai mult de zece c\lug\ri]e itoare, cu roade bogate [i cu realiz\ri remar-
rea pentru cei din preajm\. cabile, pentru care-I aducem doxologie lui
lucrau din greu pentru o buc\]ic\ de pâine [i Dac\ ar fi fost p\strate `ntr-o arhiv\ imagi-
a[teptau momentul re`ntoarcerii `n m\n\stire. Dumnezeu. La toate aceste importante lucr\ri
nile din urm\ cu 40 de ani, probabil c\ acestea de la Vorona a trudit o c\lug\ri]\ minunat\,
Mitropolitul Justin Moisescu a numit-o pe ar provoca stupefac]ie. Dac\ un operator pri-
monahia Teofana Scântei stare]\ la Vorona pe care a stat departe de laude [i publicitate. O
ceput le-ar combina cu imaginile din prezent, persoan\ umbrit\ de smerenia marilor p\rin]i
10 ianuarie 1969. Exarhul Adrian Hri]cu i-a ele nu ar revela nici o similitudine. Vorona
adus o simpl\ `n[tiin]are, n-a avut unde s\ fa- ai pustiei [i de bun\tatea `ngerilor. Numele ei,
este acum o m\n\stire salvat\, `nnoit\, plin\ p\strat `n cronici, pisanii [i-n inimile noastre,
c\ instalarea cuvenit\, pentru c\ totul era `n de frumuse]i. Este mai frumoas\ decât la `nce-
paragin\. Cu toate acestea, cele patru temera- se tâlcuie[te simplu: Teofana Scântei de la
puturile ei. Vorona.
re c\lug\ri]e n-au dezn\d\jduit. Pe lâng\ Stare]a Teofana prive[te `n fiecare zi din
bruma de pravil\ pe care o s\vâr[eau, s-au pridvorul chiliei ei (pe care a p\strat-o `n * ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL AL ARHIEPISCOPIEI IA[ILOR
CORTINA DE STICL| nu cred nici `ntr-unii, nici `ntr-al- pu[c\rie. Dimpotriv\, e printre
]ii [i `ncerc s\ judec nu cu premise, pu]inii care `l viziteaz\ pe Eliade
ci cu fapte? Nu trebuie s\-]i pierzi c=nd acesta era grav amenin]at `n
Literatura ca narcotic (2) min]ile? Nu trebuie s\ dispari? Nu
e[ti obligat s\-]i spui c\ de aici
`ncolo `ntr-adev\r totul, totul e
timpul represiunii legionarilor,
care a urmat asasin\rii lui Ar-
mand C\linescu. Sau aceast\
muni[ti versus democra]i, tole-
ran]\ [i antisemitism, „legionarii“ pierdut?“. Ce va fi dovedit acest nota]ie din 16 martie 1940, la
de Ioan HOLBAN studen]i „s\-i ia naiba c\ ne amin- fragment? E Mihail Sebastian cu moartea lui Nae Ionescu: „Pl=ns
tesc de vechii legionari“. Nimeni comuni[tii? E cu legionarii? Nici, nervos, imposibil de st\p=nit, ieri-
Continu\m considera]iile noas- nici, dar o singur\ premoni]ie: diminea]\, `ntr=nd `n casa lui Nae
tre despre Jurnalul lui Mihail nu avea r\gaz s\ citeasc\ [i, mai
ales, s\ g=ndeasc\; o lume „ju- vom muri `ntr-o zi ca ni[te g\ini Ionescu, dou\ ore dup\ ce a murit.
Sebastian, `nceput s\pt\m=na t\iate. („Ce-mi r\m=ne de f\cut `n Se duce cu el o `ntreag\ perioad\
deca“ aceea[i lume [i, la mijloc -
trecut\. Spuneam c\ primirea aceste zile, care pot fi ultimele? A[ din via]a mea, acum - acum de
culmea! -, Mihail Sebastian). Nu
acestei c\r]i `n vremea public\rii se [tie de ce, `n fond, Jurnalul va fi vrea s\ ascult mereu muzic\ - e abia - definitiv `nchis\. Ce soart\
sale a fost dintre cele mai l\muri- dovedit unora - mul]i, pu]ini, dar singurul meu stupefiant. Vom mu- stranie a avut omul \sta extraor-
toare despre soarta scriitorului „vrednici“ atunci - c\ Mihail Se- ri `ntr-o zi ca ni[te g\ini t\iate. Ar dinar, care moare ne`mplinit, ne-
român `n secolul trecut („schim- bastian e [i comunist (`nainte de trebui s\ a[tept dezastrul care vi- realizat, `nvins [i dac\ nu mi-ar fi
barea“ din anul 1996: criptoco- ei, desigur), dar [i legionar (con- ne, cu mai pu]in\ destr\mare, cu greu s-o spun - ratat. Mi-e at=t de
temporan cu ei, din p\cate). Iat\ o mai mult\ aten]ie [i cu ochii de- drag tocmai c\ a avut a[a de pu]in
nota]ie din 17 septembrie 1939: schi[i“. noroc. Ce insolent, ce jignitor mi se
„Ieri ru[ii au `ncheiat un acord cu Toate remarcile, deloc r\ut\- pare succesul altora! {eicaru e
Japonia. Azi-diminea]\ la 4 au cioase, despre Marietta Sadova, s\n\tos, bogat [i triumf\tor, Ma-
trecut `n Polonia, ca s\ mai ocupe Mircea Eliade, Dinu Noica etc., noilescu va fi ministru. T\t\rescu
ce a r\mas neocupat de nem]i. Fe- trebuie citite cu calm. Calea nu e e prim-ministru. Herescu este pro-
rici]i oamenii cu idee fix\! Ei, cel nici contestarea, nici descoperirea fesor definitiv [i pre[edinte la
pu]in, `[i mai pot p\stra calmul [i nu [tiu c\ror (re)sentimente sau S.S.R. Corneliu Moldovanu are
mai pot crede c\ `n]eleg. Pentru altfel: Sebastian e corect [i `n toate premiul na]ional de literatur\ [i
comuni[ti, chiar pentru \[tia de la vede, cu durere, surparea unor d\ [uete la cafenea. Victor Eftimiu
noi, lucrurile sunt `nc\ `n ordine [i pun]i de comunicare sau a unor d\ recep]ii... Dar Nae Ionescu
«revolu]ia `n mers». Orice ar face prietenii. Nic\ieri `n Jurnalul s\u moare la 49 de ani, neluat `n se-
Sovietele, bine fac. Pentru le- nu se simte vreo urm\ de spirit rios, `nfr=nt“: unde e „ranchiuna“
gionari (termen care se de[teapt\ vindicativ ori balcanicul (at=t de de care au vorbit unii dup\ tip\-
din mor]i) victoria german\ e actual `n momentul tip\ririi rirea Jurnalului?
acum asigurat\ [i la umbra ei se c\r]ii!) „bine i-au f\cut!“ - c=nd E-
poate tr\i perfect. Dar eu? Eu care liade sau Nae Ionescu se aflau `n * IOAN HOLBAN ESTE SCRIITOR [I CRITIC LITERAR IE[EAN
 Miercuri, 16 ianuarie 2008 11
FILME ROMÂNE{TI, LA FESTIVALUL DE FILM DE LA TRIESTE: Filme de Cristian Nemescu,
Actualitate Alexandru Solomon [i Adrian Sitaru vor fi prezentate la cea de-a IX-a edi]ie a Festivalului de Film de
la Trieste, care se desf\[oar\ `n perioada 17-24 ianuarie. ~n concursul dedicat documentarelor au
fost incluse „R\zboi pe calea undelor“, de Alexandru Solomon, [i „Das Geheimnis von Deva“,
realizat de Anca Miruna L\z\rescu. La sec]iunea dedicat\ scurtmetrajelor a fost inclus filmul
„Valuri“, de Adrian Sitaru, [i produc]ia german\ „~ntre ziduri“, de Ana Felicia Scutelnicu.

Mai multe locuri la liceele teoretice din Ia[i PE SCURT

Inspectoratului {colar Ju-
de]ean Ia[i (ISJ) a trimis la
Ministerul Educa]iei, Cerce-
t\rii [i Tineretului (MECT)
propunerea planului de [co-
larizare pentru anul viitor.
Printre cele mai impor-
tante modific\ri care se afl\
`n plan sunt cele de la `nv\-
]\m`ntul liceal. Aceste modi-
fic\ri reprezint\ o reac]ie,
at=t la op]iunile elevilor, pre-
cum [i la cererea de pe pia]a
muncii.
Astfel, pentru `nv\]\m=n-
tul de zi, num\rul de clase va
cre[te de la 177 `n anul
precedent, la 202 anul viitor,
cele mai multe, 90, fiind re-
zervate filierei teoretice.
Fa]\ de `nv\]\m=ntul teo-
retic care este la mare c\u-
tare, specializ\rile tehnice
precum mecanica, textile,
profilul electric sunt tot mai
pu]in c\utate de c\tre elevi.
Pentru filiera teoretic\ cele
mai c\utate [coli sunt, ca `n
fiecare an, cele de elit\, pre-
cum Colegiul Na]ional, Cole-
giul „Emil Racovi]\“, Colegiul
„Costache Negruzzi“, precum
[i liceele „Vasile Alecsandri“,
„Dimitrie Cantemir“, „Gara-
bet Ibr\ileanu“ sau Liceul de
Informatic\ „Grigore Moisil“.
Pentru filiera tehnologic\
cele mai c\utate unit\]i de `n-
v\]\m=nt sunt Colegiul E-
conomic Administrativ, Gru-
pul {colar „Virgil Madgearu“,
Grupul {colar Economic de
Turism, „Constantin Br`n-
cu[i“. Dintre cele mai pu]in
c\utate unit\]i de `nv\]\-
m=nt se afl\ grupurile [colare
Nicolina, „Mihail Sturdza“,
„Dumitru Mangeron“, „{tefan
Procopiu“ sau „I. C. {tef\-
nescu“. „~n op]iunile elevilor
s-au reg\sit foarte mult spe-
cializ\rile la servicii. {tim c\
sunt domenii bine pl\tite, dar
trebuie s\ ne raport\m [i la
cererile de pe pia]a muncii.
De asemenea, am suplimen-
tat clase la `nv\]\m=ntul
seral, dar [i la cel din progra-
mul «A doua [ans\», pentru
cei care au dep\[it v=rsta de
[colarizare“, a precizat Ca-
melia Gavril\, inspector ge-
neral al ISJ.
Schimb\rile de pe pia]a
muncii au impus [colilor ie-
[ene [i apari]ia unor noi cali-
fic\ri, cum ar fi cele de tehni-
cian diagnostic auto sau chiar
tehnician veterinar pentru
animale de companie.
Printre cele mai solicitate
unit\]i cu `nv\]\m=nt primar
[i gimnazial din Ia[i sunt [co-
lile nr. 23 „Titu Maiorescu“,
nr. 15, „{tefan B=rs\nescu“,
precum [i Bogdan Petriceicu
Hasdeu sau „Otilia Cazimir“,
`ns\ la nivel general, pentru
anul 2008-2009, `n planul de
[colarizare au fost prinse mai
pu]ine clase pentru `nv\]\-
m=ntul primar. ~n anul [colar
viitor, num\rul de clase din
ciclul primar va sc\dea de la
1.987 `n acest an la 1.975.
{colile cu mai pu]ini elevi
vor putea fi afliliate [colilor
mari, `n cazuri excep]ionale.
~n aceste situa]ii se afl\ [coli-
le „Costachi Conachi“, „Cos-
tache Negri“, „Tudor Arghezi“
sau „Gheorghe Ghib\nescu“.
(Oana RUSU)
Studen]ii rom=ni, `n
dialog cu Secretarul
General NATO
La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
Biblioteca Central\ Universitar\
din Bucure[ti a fost gazda unei
vizite extrem de importante.
Vineri, 11 ianuarie, Secretarul
general NATO - Jaap de Hoop
Scheffer, a acceptat invita]ia rec-
torului Universit\]ii din
Bucure[ti, profesorul doctor Ioan
P=nzaru de a dialoga cu studen]ii
rom=ni de la Facult\]ile de
{tiin]e Politice din trei centre
univesitare, Bucure[ti, Ia[i [i
Timi[oara. La dezbatere a fost
prezent [i Teodor Mele[canu,
Ministrul Ap\r\rii. Studen]ii din
Bucure[ti au f\cut cuno[tin]\ cu
m\surile de securitate [i filtrele
postate la intrare, iar cei mai re-
laxa]i au fost studen]ii din Ia[i [i
Timi[oara, care au participat la
eveniment prin intermediul unei
video conferin]e. Acest eveniment
a fost posibil [i gra]ie postului

Volum inedit despre Eminescu

public de televiziune TVR1, pre-
Evaluarea cum [i rectorului Universit\]ii.
st\rii de Dialogul `ntre studen]i [i `naltul
oficial a avut loc `n limba en-
s\n\tate a gleza, iar speech-ul secretarului
scos la iveal\ Volumul inedit despre Eminescu, intitulat general a avut ca scop infor-
marea opiniei publice despre
bolile „Eminescu. Negocierea unei imagini“, de summitul NATO, ce va avea loc
rom=nilor Iulian Costache, va fi lansat pe pia]\ `n la Bucure[ti `n aprilie. Studen]ii
rom=ni din cele trei centre uni-
Potrivit reprezen- cursul acestei s\pt\mâni. versitare au dovedit o mare
tan]ilor Asocia]iei Me- prezen]\ de spirit [i au adresat o
dicilor de Familie din Lucrarea apare la Cartea Româneasc\, serie de `ntreb\ri pertinente care
Bucure[ti, Programul editur\ administrat\ de Polirom. au ar\tat interesul acestora fa]\
Na]ional de Evaluare de situa]iile din Balcani, Turcia
a St\rii de S\n\tate a sau atacurile din Afganistan
Popula]iei constituie o Potrivit editorului, volu- spre receptarea poetului `n asupra trupelor NATO. „Din
bun\ metod\ de evi- mul este recomandat de mari epoca sa, ce ofer\ publicului punctul meu de vedere eveni-
den]iere a factorilor de nume ale criticii literare, pre- cititor [ansa descoperirii un- mentul [i-a atins targetul [i
risc. Raport\rile ofici- cum Nicolae Manolescu - „O ora dintre cele mai nea[tep- anume acela de a apropria
ale `n cadrul acestui contribu]ie ie[it\ din comun tate [i neconven]ionale imag- t=n\ra genera]ie de problemele
program au scos la [i care merit\ cu prisosin]\ a ini despre Eminescu `n com- stringente ale Rom=niei `n
iveal\ o cre[tere a inci- fi citit\“, Paul Cornea - „O para]ie cu a[tept\rile pub- spa]iul euro-atlantic. Parlamen-
den]ei diabetului, a reu[it\ exemplar\“, Alexan- licului de ast\zi. tul Tinerilor va mai sprijini pe
hipertensiunii arteri- dru C\linescu - „O cercetare Intervalul de timp selectat viitor astfel de ini]iative“, a de-
ale, `n general a afec- ampl\, ambi]ioas\ [i provoca- spre analiz\ (1870-1900) evi- clarat Andrei Stoian, pre[edinte
]iunilor cardiovascula- toare“, Livius Ciocârlie - „Iu- den]iaz\ cel mai amplu spec- al Grupului ,,Imagine Rom=nia“,
re, mai ales la vârste lian Costache este reprezen- tru al recept\rii [i o diversi- din cadrul Parlamentului
tinere, dar [i a obezi- tativ, dac\ nu pentru o cate- tate strident polarizat\ a in- Tinerilor. (Bogdan DARADAN)
t\]ii la copii. „Prin a- gorie `ntreag\, m\car pentru terpret\rilor, reprezentând
cest program se poate
reliefa [i predispozi]ia
un tip de c\rturar ajuns la
maturitate de care cultura
nu doar cea mai spectacu- Mai multe centre de
loas\ etap\ a istoriei emines-
pentru anumite tipuri noastr\ are vital\ nevoie“. cologiei, dar [i cea mai palpi- informare pentru tineri
de cancere, lucru care Volumul reprezint\ cea tant\ din punctul de vedere
va permite dezvoltarea Autoritatea Na]ional\ pentru
mai nou\ apari]ie `n colec]ia al dificult\]ilor refacerii ]esu- performare f\r\ plas\ de si- leia[i facult\]i. ~n anul 2003, Tineret (ANT) va extinde `n a-
de alte programe de „Critic\/Istorie literar\“ de la
screening pentru a- tului hermeneutic. guran]\“, spune autorul. ob]ine doctoratul cu distinc]ia cest an re]eaua de centre de in-
Editura Cartea Româneasc\. „A scrie ast\zi despre o te- Cartea lui Iulian Costache Magna cum laude. Teza este formare [i consiliere pentru tine-
ceast\ boal\, cum sunt Autorul spune despre lucra-
mamografiile sau tes- m\ ce nu mai poate oferi citi- este un volum de interes, atât coordonat\ de profesorul uni- ri `n alte 10 municipii-re[edin]\
rea sa c\ a `ncercat s\ propu- torului promisiunea unei sur- pentru speciali[ti, cât [i pen- versitar Paul Cornea. de jude], potrivit legisla]iei `n
tele Papanicolau“, a n\ o viziune nou\ despre E-
declarat dr. Rodica T\- prize (credin]a popular\ este tru to]i cei preocupa]i de re- ~n 2004 i se acord\, de c\- vigoare, care presupune `nfiin]a-
minescu, „ferit\ de bruiajul c\ „despre Eminescu s-a spus ceptarea operei unuia dintre tre Memorialul Ipote[ti, rea de centre de informare [i
n\sescu, pre[edintele
AMFB. prejudec\]ilor literare, didac- totul!“) constituie o ipotez\ de „brandurile“ consacrate ale Centrul Na]ional de Studii consiliere pentru tineri (CT) `n
Speciali[tii AMFB tice sau critice actuale, re- lucru cu un risc deosebit de literaturii române. „Mihai Eminescu“ [i Consi- toate municipiile re[edin]\ de
avertizeaz\ c\ cei care nun]ând pentru o clip\ la i- ridicat: `]i trebuie ceva din Iulian Costache, n\scut `n liul Municipiului Boto[ani, o jude]. Centrul de tineret ofer\
nu vor veni `n acest an maginea noastr\ despre Emi- curajul trapezistului care, 1961, este lector universitar burs\ de cercetare post- servicii de informare [i documen-
la control, `n cadrul nescu, `n favoarea invent\rii pentru a recâ[tiga aten]ia `n cadrul Facult\]ii de Litere doctoral\. Public\ `n „Revista tare, consultan]\ [i consiliere
porgramului de evalu- unei alte percep]ii asupra lui publicului `n favoarea jocu- a Universit\]ii din Bucure[ti. de istorie [i teorie literar\“ a constituind, `n acela[i timp, o al-
are, nu vor beneficia Eminescu“. lui, promite s\ execute cel Sus]ine cursuri de literatura Institutului „G. C\linescu“, ternativ\ de petrecere a timpu-
de programele ce vor Potrivit editorului, volu- mai riscant salt, pe care nu a român\ modern\ [i studii eu- `n „Via]a Româneasc\“, „Con- lui liber. Conform normelor `n
urma. (O.B.) mul „Eminescu. Negocierea u- avut `ns\ niciodat\ curajul ropene `n cadrul departa- temporanul“, „Ateneu“, „To- vigoare, pentru buna desf\[ura-
nei imagini“ este o carte de- s\ `l imagineze, anun]ând o mentelor de profil ale ace- mis“. (O.R.) re a activit\]ilor, centrul de tine-
ret trebuie s\ dispun\ de o su-
prafa]\ minim\ de 70 mp, situ-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a are central\ [i o dotare standard
asigurat\ de ANT. ~n prezent, `n
a MANUSCRISELE LUI EMI- ast\zi, la sala „Rapsodia“ din strada a FILM DESPRE EFECTELE ]ional al blogului R\zboi filatelic - ]ar\ sunt `n stare de func]ionare
NESCU, LANSATE LA ACADEMIA Lipscani, spectacolul „Doi dintre DROGURILOR: Un film despre efec- jurnal on line pentru filateli[ti - or- 40 de CT, conform celor de-
NOI“, produs de Funda]ia Art ganizeaz\, la `mplinirea a 150 de ani clarate de directorul Direc]iei
ROMÂN|: Mar]i, 15 ianuarie 2008, `n Production.
tele negative ale drogurilor `n rândul
de la apari]ia primei m\rci po[tale programe pentru tineret, infor-
Sala de expozi]ii „Theodor Palady“ a tinerilor este difuzat `n perioada 14- mare, cooperare [i parteneriat cu
Protagoni[tii noii crea]ii realizate 19 ianuarie, la biblioteca „Ion Crean- române[ti, concursul literar „Cap de
Bibliotecii Academiei Române a avut sub sigla companiei conduse de artis- bour“. SAT, Liviu Dan. Pentru a veni
loc lansarea volumelor VIII-XIV din g\“, invita]i fiind elevi ai mai multor `n sprijinul direc]iilor jude]ene
tul Dan Puric sunt tinerii actori Ana licee din Capital\. Concursul se va desf\[ura pe sec-
seria manuscriselor lui Mihai Emi- Pepine [i Paul Cimpoieru. ]iunile poezie, proz\ scurt\, repor- pentru tineret care nu dispun de
nescu, imprimate la Monitorul Oficial. Scurtmetrajul „Narcotice“ este re- un centru de tineret func]ional
Ca [i spectacolul produs [i prezen- taj/interviu, iar num\rul maxim de
Evenimentul a fost organizat de alizat de Tudor Alecu, elev `n clasa a `n municipiile re[edin]\ de jude],
tat de „Passe-Partout Dan Puric“ la texte admis este trei, pentru poezie,
Sec]ia de Filologie [i Literatur\ a A- XII-a la Liceul teoretic „Eugen Lovi- ANT a solicitat prim\riilor din
sfâr[itul anului trecut, „Rencontres“, dou\, pentru proz\ scurt\ [i dou\
cademiei Române, Funda]ia Na]iona- nescu“. Filmul prezint\ povestea u- pentru reportaj/interviu (fiecare text Alba-Iulia, Arad, Bac\u, Br\ila,
cu Violeta [i Drago[ Huluba, „Doi
l\ pentru {tiin]\ [i Art\ [i Biblioteca nui tân\r c\ruia un „prieten“ `i in- având maxim 6.000 de caractere). Bistri]a, Constan]a, Deva,
dintre NOI“ are acela[i limbaj teatral
Academiei Române. universal promovat `n România de jecteaz\ heroin\ [i drama pe care Fiecare concurent are dreptul s\ Ploie[ti, Pite[ti, Târgovi[te alo-
Au participat personalit\]i ale lu- tân\ra trup\ a lui Puric. tân\rul o tr\ie[te din cauz\ c\ a in- participe la toate sec]iunile. Concur- carea unui spa]iu corespunz\tor,
mii politice [i culturale din România, „Passe-Partout Dan Puric“ prile- trat `n cercul unor distribuitori de sul se desf\[oar\ `n perioada 15 necesar desf\[ur\rii activit\]ilor
studen]i [i elevi. Din partea Patriar- juie[te [i de aceast\ dat\ desf\[ura- droguri. ianuarie-15 martie [i are ca tem\ unui centru de informare [i con-
hiei Române a fost prezent PS Epis- rea unei sensibile demonstra]ii de Filmul a fost urm\rit, al\turi de e- marca po[tal\, filatelia, activitatea siliere pentru tineret, a declarat
cop vicar patriarhal Ciprian Câmpi- mi[care, sunet [i imagine, `n care levi [i de reprezentan]i ai Agen]iei Na- po[tei. pre[edintele ANT, Kovács Péter.
neanul, ca delegat al PF P\rinte Pa- gestul strict uman se `mbin\ cu sen- ]ionale Antidrog (ANA) [i ai Autori- Textele pot fi trimise pân\ la 15 ~n baza legii, autorit\]ile admi-
triarh Daniel. (Bogdan DEDU) surile iubirii [i cu istoria artelor [i a t\]ii Na]ionale pentru Tineret (ANT). martie, la adresa razboifilatelic@ya- nistra]iei publice locale au oblig-
a SPECTACOL AL TRUPEI LUI muzicii pe un parcurs milenar - de la a CONCURS LITERAR „CAP hoo.com. Câ[tig\torii vor fi anun]a]i ativitatea de a sprijini activi-
DAN PURIC: Compania de teatru Piero della Francesca [i Vivaldi, DE BOUR“: Federa]ia Filatelic\ Ro- `n 30 martie, pe site-ul R\zboi filate- tatea de tineret [i de a asigura
„Passe-Partout Dan Puric“ prezint\ pân\ ast\zi. mân\, `mpreun\ cu Colegiul Redac- lic - jurnal on line pentru filateli[ti. a cadrul adecvat de desf\[urare a
acesteia. a
12 Miercuri, 16 ianuarie 2008
RISC: Informa]iile despre un nou concept de vaccin anti-HIV sunt dezam\gitoare [i

Por]ia alarmante. Cercet\torii britanici sus]in c\ acest nou vaccin este un e[ec [i poate s\
creasc\ riscul de `mboln\vire de SIDA la voluntarii s\n\to[i. Aproximativ 1.500 de voluntari
adul]i, s\n\to[i, dintr-o categorie social\ cu grad de risc mare pentru HIV (proveni]i `n

de s\n\tate special din mediul pornografiei [i prostitu]iei) au fost vaccina]i cu acest nou produs `n
2005. Doi ani mai târziu, grupul celor vaccina]i `ntâmpina acela[i risc de a se `mboln\vi de
SIDA ca [i grupul martor ce a primit un placebo, demonstrând c\ vaccinul a fost un e[ec.

ANALIZE MEDICALE Feri]i-v\ de pericolele jocurilor de iarn\!

Ce valori are
Imunoglobulina A
Imunoglobulina A se g\-
se[te at=t `n plasma sangu-
in\, c=t [i `n secre]iile exter-
ne: salivar\, lacrimal\, gas-
tric\, vaginal\, intestinal\,
biliar\, pancreatic\, lactat\.
Rolul s\u cel mai important
ar fi acela de a `ndep\rta
cantit\]ile mici de antigene,
provenite din alimente sau
antigenele solubile ale mi-
croorganismelor, absorbite
DREPTURILE ASIGURATULUI
Concediul [i indemniza]ia
pentru incapacitate
temporar\ de munc\
Indemniza]ia pentru in-
capacitate temporar\ de
munc\ este suportat\ de
c\tre angajator, din prima
zi p=n\ `n a 5-a zi de inca-
pacitate temporar\ de mun-
`n circula]ia general\, rol
important `n lupta `mpotri-
va bacteriilor din mucoase
(`n c\ile respiratorii, `n trac-
tul digestiv). Valorile nor-
male ale imunoglobulinei A
sunt cuprinse `ntre: 90-450
mg/dl IgA (63-320 UI/ml
IgA). (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Fo-
cus Lab Plus Bucure[ti -
www.focuslab.ro)
luni de c\tre medicul ex-
pert al asigur\rilor sociale,
`n intervalul ultimilor 2
ani, pentru tuberculoza me-
ningeal\, peritoneal\ [i u-
rogenital\, inclusiv a glan-
dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
Din capul locului trebuie
precizat faptul c\ p\rin]ii
poart\ toat\ grija [i r\s-
punderea `n a `ndruma co-
piii unde s\ se joace [i c=t
de sigure sunt sania, schi-
urile sau patinele, pentru a
evita riscul accidentelor
mai mici sau mai mari. La
s\niu[, `n prima zi sau m\-
car o dat\, la `nceput de se-
zon, p\rin]ii trebuie s\ va-
d\ dac\ derdelu[ul unde se
joac\ copiii lor nu intersec-
teaz\ un drum cu vehicule,
dac\ nu sunt `n zon\ res-
turi de ]\ru[i, s=rme, cio-
buri de sticl\ acoperite de
z\pad\ sau vreo ap\ `n-
Aceast\ iarn\ bogat\ `n z\pad\ [i ghea]\ este o
un copil ]ip\ de durere [i se
]ine de locul traumatizat,
bucurie pentru copii, care au asaltat derdelu[ul, trebuie ajutat s\ ajung\ la
un post medical f\r\ s\ for-
p=rtia de schi sau ghea]a pentru patinaj. ]eze segmentul afectat.
Din p\cate, unele pericole, neglijate sau Dac\, dup\ o lovitur\ pu-
ternic\, un copil nu se mai
minimalizate, `n locurile de joac\, pot aduce mi[c\ din loc sau nu mai
necazuri sau chiar tragedii `n unele familii. r\sufl\, trebuie descheiat
la g=t, i se desface cureaua
[i va fi fric]ionat cu z\pad\
ghe]at\, care i-ar ademeni mal\. Ag\]area [i oprirea pe fa]\ [i m=ini pentru ca
s\ se trag\ pe luciul ei. De brusc\ a schiurilor poate
s\-[i revin\ `n c=teva
asemenea, sania pe care o duce la ruperea ambelor minute din le[in, f\r\ `ns\
folose[te copilul trebuie s\ oase ale gambei, deasupra
a-l trage, `ntinde sau zg=l-
fie u[oar\, din plastic, ghetei, l\s=nd o invalidita- ]=i. Trebuie apoi transpor-
lemn sau aluminiu, pentru tea grav\, pentru toat\
tat cu sania p=n\ la primul
a fi comod de manevrat [i, via]a. Patinajul, ca [i tra- adult care poate anun]a
mai ales, de oprit la timp `n sul cu sania pe un luciu de serviciul de ambulan]\ .
fa]a unui obstacol.
Trasul pe burt\ cu s\nii-
ap\ neamenajat pentru a[a
ceva, adic\ pe lacuri, p=-
A fugi de la locul acci-
dentului este prima inten-
le este foarte riscant, deoa-
rece capul sau coloana ver-
r=uri, iazuri, b\l]i `nghe]a-
te, este foarte riscant, mai
]ie a copiilor, dar [i cea mai
nepotrivit\. De modul `n
tebral\ nu amortizeaz\ `n
nici un mod [ocurile, din a-
ales `n condi]iile fisur\rii
pojghi]ei de ghea]\.
care micu]ii `nva]\ cu toat\
seriozitatea s\ se joace iar-
ceast\ pozi]ie. Schiatul la Copiii trebuie `nv\]a]i na, depinde evitarea riscu-
`ncep\tori, ca [i la avan- de p\rin]i s\ acorde primul rilor ce pot ap\rea [i unele
sa]i, trebuie f\cut cu toat\ ajutor `n caz de accidenta- accidente foarte grave.
grija de a controla viteza [i re. Dac\, `n urma unei lovi-
* DR. VLAD-DORIN BEJAN
posibilitatea de oprire nor- turi violente la un picior, ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG

c\ [i din bugetul Fondului delor suprarenale, pentru

na]ional unic de asigur\ri
sociale de s\n\tate, `nce-
p=nd cu ziua urm\toare
celor suportate de angaja-
tor [i p=n\ la data `ncet\rii
incapacit\]ii temporare de
munc\ a asiguratului sau a
pension\rii acestuia.
Durata de acordare a in-
demniza]iei este de cel mult
183 de zile `n interval de un
an, socotite din prima zi de
`mboln\vire. ~ncep=nd cu a
91-a zi, concediul se poate
prelungi de c\tre medicul
specialist p=n\ la 183 de
zile, cu aprobarea medicu-
lui expert al asigur\rilor
sociale.
Durata de acordare a
concediului [i a indem-
niza]iei pentru incapacitate
temporar\ de munc\ este
mai mare `n cazul unor boli
speciale [i se diferen]iaz\
dup\ cum urmeaz\:
- un an, `n intervalul ul-
timilor 2 ani, pentru tuber-
culoza pulmonar\ [i unele
boli cardiovasculare, sta-
bilite de Casa Na]ional\ de
Asigur\ri de S\n\tate, cu
acordul Ministerului S\n\-
t\]ii;
- un an, cu drept de pre-
lungire p=n\ la un an [i 6
SIDA [i neoplazii, `n func-
]ie de stadiul bolii;
- un an [i 6 luni, `n inter-
valul ultimilor 2 ani, pen-
tru tuberculoza pulmonar\
operat\ [i osteoarticular\;
- 6 luni, cu posibilitatea
de prelungire p=n\ la ma-
ximum un an, `n intervalul
ultimilor 2 ani, pentru alte
forme de tuberculoz\ extra-
pulmonar\, cu avizul medi-
cului expert al asigur\rilor
sociale.
Medicul primar sau me-
dicul specialist poate pro-
pune pensionarea de inva-
liditate, dac\ bolnavul nu a
fost recuperat la expirarea
duratelor de acordare a in-
demniza]iei pentru incapa-
citate temporar\ de mun-
c\. ~n cazuri speciale,
medicul poate propune pre-
lungirea concediului med-
ical, chiar [i peste 183 de
zile, `n scopul evit\rii pen-
sion\rii [i men]inerii asig-
uratului `n activitate.
Aceast\ prelungire se face
pentru cel mult 90 de zile,
`n raport cu evolu]ia cazu-
lui [i cu rezultatele ac]iu-
nilor de recuperare. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 16 ianuarie 2008 13
STEAUA L-A LUAT PE DINO EZE: Mijloca[ul nigerian Dino Eze, de la Gloria
Sport Buz\u, a semnat un contract pe patru ani cu clubul de fotbal Steaua
Bucure[ti. Eze, `n v=rst\ de 23 de ani, care a evoluat `n 18 partide din
acest sezon [i a marcat un gol pentru buzoieni, a declarat: „Sunt foarte
fericit c\ am ajuns la Steaua. Pot spune c\ mi s-a `ndeplinit acest vis“.

Gic\ Popescu vrea s\ cumpere clubul de fotbal din B\nie PE SCURT

Fostul interna]ional Gi-
c\ Popescu (foto) a declarat
c\ ar fi dispus s\ preia e-
chipa de fotbal Universi-
tatea Craiova, `n cazul `n
care actualul finan]ator, A-
drian Mititelu, va dori s\
v=nd\ forma]ia. „Am spus
c\ doresc s\ preiau Craio-
va, dar este posibil ca, dac\
Mititelu ar dori vreodat\ s-o
v=nd\, pre]ul cerut s\ fie
prea mare pentru posibi-
lit\]ile mele“, a spus Po-
pescu. Fostul juc\tor al U-
niversit\]ii consider\ c\
„universitatea are un lot de
jum\tatea clasamentului,
n-are rost s\ ne ascundem
dup\ deget“. Gic\ Popescu
a dorit s\ clarifice [i rela]ia
dintre {coala de fotbal
„Gic\ Popescu“ [i clubul
Universitatea: „Nu este
adev\rat c\ {coala de fot-
bal «Gic\ Popescu» nu do-
re[te colaborarea [i nu d\
juc\tori la Universitatea.
Aceast\ [coal\ de fotbal a
fost conceput\ pentru a fi o
pepinier\ pentru Universi-
tatea. Faptul c\ nu a exis-
tat colaborare `ntre club [i
noi nu este vina noastr\.
Universitatea va avea `n-
totdeauna `nt=ietate la [coa-
la mea de fotbal, dar n-am
auzit s\ vin\ vreun scouter
la meciurile echipelor noas-
tre“. Popescu a vorbit [i de-
spre transferul s\u la
Dinamo: „C=nd m-am `n-
tors de la Lecce, am trans-
mis prin Emil S\ndoi c\
vreau s\ joc la Craiova. Di-
nel Staicu a venit la Bu-
cure[ti, am avut o discu]ie
de o jum\tate de or\, `ns\
oferta n-a venit niciodat\.
Eu veneam atunci de la un
contract foarte mare la
Lecce, dar a[ fi venit [i
gratis la Craiova, `ns\ era
o chestie de m=ndrie. Or,
mie nu mi s-a spus nimic,
nu mi s-a prezentat nici o
ofert\“. (D.T.)
Capello debuteaz\
oficial pe banca
Angliei `n luna
septembrie
Echipa de fotbal a Angliei va de-
buta, oficial, sub conducerea
noului selec]ioner Fabio Capello,
`ntr-un meci pe 6 septembrie
2008, cu Andorra, `n deplasare,
decizia fiind luat\ la reuniunea
reprezentan]ilor celor 6 echipe
din Grupa a 6-a a preliminarii-
lor campionatului mondial din
2010. La Zagreb, oficialii federa-
]iilor din Anglia, Croa]ia, Ka-
zahstan, Andorra, Ucraina [i
Belarus au f\cut ]intarul jocuri-
lor pentru calificarea `n Africa
de Sud, stabilind ca partidele
cele mai a[teptate, dintre Anglia

E[ec rom=nesc `n mas\ la Australian Open [i Croa]ia, s\ se dispute pe 10

septembrie 2008 la Zagreb [i pe
9 septembrie 2009, `n Anglia. A-
ceast\ dubl\ `nt=lnire are o sem-
a Din cei [ase rom=ni prezen]i pe tablourile principale la Australian Open, nifica]ie aparte, `n joc nefiind
doar Edina Gallovits a reu[it s\ se califice `n turul 2 a Dup\ Pavel, H\nescu [i Olaru numai miza primului loc califi-
cativ, ci [i orgoliul englezilor, ca-
`n prima zi, ieri au p\r\sit turneul de la Melbourne Niculescu [i C=rstea a re au fost elimina]i de la Euro
2008 `n ultimul moment de cro-
naugural, dar `n fa]a unei Tot ieri, rusoaica Svet- a]i, cu o victorie pe Wembley (3-
de Narcis POHOA}| adversare mai modeste, lana Kuzne]ova, num\rul 2), de[i nu aveau nici un avan-
Camille Pin, din Fran]a, 2 pe lista capilor de serie, taj direct, ei fiind deja califica]i.
Seria rezultatelor nega- scor 7-5, 1-6, 1-6. Dup\ un s-a calificat `n turul al doi-
tive `nregistrate de rom=ni prim set adjudecat cu 7-5, lea al Openului Australiei, Clubul Sportiv
la Australian Open conti- Niculescu a c\zut inexpli- dup\ victoria cu 6-3, 6-1 `n
nu\. Dup\ ce luni au p\r\- cabil `n celelalte dou\ se- fa]a fran]uzoaicei Natha- CFR Ia[i [i-a lansat
sit `ntrecerea Andrei Pavel, turi [i a cedat cu un sime- lie Dechy. propriul site
Victor H\nescu [i Raluca tric 1-6. Cel mai probabil la Dac\ `n prima zi rezul-
Olaru, ieri, `n ziua a doua a Niculescu a survenit obo- La adresa
tatele au fost normale, ieri www.clubsportivcfr.ro, Clubul
primului turneu de Mare seala, sportiva noastr\ dis- au p\r\sit competi]ia pri- Sportiv CFR Ia[i [i-a lansat pro-
{lem al anului, a venit r=n- put=nd ieri al patrulea mii capi de serie. La mas- priul site. Este al doilea club
dul [i tenismenelor Sorana meci `n mai pu]in de o s\p- sportiv din Ia[i, dup\ cel al fot-
t\m=n\ `n Australia, pri- culin, croatul Ivan Ljubicic
C=rstea [i Monica Nicules- bali[tilor din Dealul Copoului
cu s\ se recunoasc\ `nvin- mele trei fiind c=[tigate `n (N.17) a pierdut `n patru care a intrat `n pas cu moda,
se. C=rstea a pierdut `n tururile preliminare, de ca- seturi `n fa]a olandezului mai ales c\ gruparea de la
dou\ seturi partida dispu- lificare pe tabloul principal. Robin Haase, scor 7-6, 3-6, „Gara Mare“ este racordat\ de
tat\ `n compania favoritei Dintre rom=ni, doar E- 0-6, 6-7, iar la feminin fa- mai mult\ vreme [i `n `ntrece-
num\rul 4, s=rboaica Ana dina Gallovits s-a calificat voritele Agnes Szavay rile interna]ionale, cu sportivii
(Ungaria, N.20), Lucie Sa- de la sec]iile de popice, cultu-
Ivanovic, scor 5-7, 3-6, dar `n turul II la Melbourne. rism, tenis de c=mp, box, karate
presta]ia sportivei noastre Rom=nia are reprezen- farova (Cehia, N.22) [i Di-
tradi]ional, [ah. Pe site-ul
a fost destul de curajoas\, tan]i [i la dublu, Andrei nara Safina (Rusia, N.16) clubului sunt men]ionate toate
apreciat\ de c\tre cei Pavel la masculin [i pere- au fost [i ele eliminate, Monica Niculescu a fost r\pus\ de oboseal\
cele 9 sec]ii sportive ale CS CFR
prezen]i. {i Monica Nicu- chea Gallovits/Olaru la surprinz\tor, de adversare `n cel de-al patrulea meci disputat `n mai Ia[i, `n spe]\ Box, Culturism-
lescu a pierdut `n turul i- feminin. mult mai slab cotate. a pu]in de o s\pt\m=n\ la Australian Open Fitness, Karate tradi]ional,
Popice-Bowling, Rugby, {ah,
ting o form\ fizic\ bun\ `n Sportul pentru to]i, Tenis de
Succese rom=ne[ti sub Sepsi a semnat cu c=t mai scurt timp posi- c=mp, Tenis de mas\. „Suntem
bil“, a m\rturisit Sepsi. la `nceput cu acest site sportiv,
panourile de baschet din Italia Benfica, Dic\ mai a[teapt\ Interesant este faptul
c\ stelistul Nicolae Dic\
dar vrem s\ facem performan]\
[i la acest capitol. Vrem ca
Component al na]ionalei de a Fotbalistul bistri]ean va avea nu este dorit de Benfica, sus]in\torii sportivilor ceferi[ti
a[a cum sus]ine site-ul ie[eni din toat\ lumea s\ fie in-
baschet al Rom=niei, ie[eanul un salariu anual de 300.000 de euro clubului lusitan, de[i `n forma]i `n fiecare clip\ de per-
C\t\lin Burlacu joac\ `n pre-
zent la echipa Air Avelino, de- la Benfica, iar Gloria va primi urm\ cu dou\ zile toate forman]ele noastre, de bucuriile
ziarele de specialitate din noastre [i, de ce nu, chiar [i de
venind astfel primul rom=n care 1,8 milioane de euro a Rom=nia [i c=teva pu- necazurile noastre pe linie
evolueaz\ `n prima lig\ din blica]ii din Portugalia sportiv\. Poate cu aceast\
Interna]ionalul rom=n dia[, Rennes (echipa a
Italia. La 30 ani, Burlacu este de tineret Laszlo Sepsi a doua) [i Gloria Bistri]a, a d\deau ca sigur transfe- ocazie, va veni al\turi de noi [i
un juc\tor `mplinit, dup\ ce are semnat un contract pe efectuat ieri primul an- rul lui Dic\ la Benfica. un sponsor generos [i `mpreun\
cinci titluri na]ionale cucerite `n cinci ani cu forma]ia por- trenament cu Benfica. Conform ziarelor lusi- vom face performan]\ [i `n 2008
Rom=nia cu West Petrom Arad tughez\ de fotbal Benfica Funda[ul st=nga al tane, Benfica urma s\ [i `n anii care vor urma“, ne-a
[i CSU Asesoft Ploie[ti, cu gru- pl\teasc\ Stelei suma de declarat pre[edintele CS CFR
Lisabona [i a fost prezen- na]ionalei U-21 a Rom=-
parea prahovean\ cucerind [i 4 milioane de euro, iar Ia[i, Radu Pipa. (D.T.)
tat oficial luni seara. Sep- niei s-a declarat bucuros Dic\ s\ primeasc\ un sa-
trofeul suprem `n FIBA Cup si, care va purta num\rul de [ansa de a juca la Ben-
C\t\lin Burlacu (dreapta) lariu de un milion de
Challenge. A mai evoluat `n 33 la Benfica, va avea un fica, dar a cerut [i r\bdare euro pe sezon. Site-ul clu- Fotbal de ziua Unirii
str\in\tate la echipa german\ este primul salariu anual de 300.000 pentru a se pune la punct bului Benfica a anun]at
Brandt Hagen (forma]ie care a baschetbalist rom=n care de euro, gruparea lusi- fizic, datorit\ faptului c\ c\ nu se pune problema
Unirea Principatelor Rom=ne va
intrat `n faliment la un moment evolueaz\ `n Italia tan\ pl\tind pentru ser- abia [i-a reluat preg\ti- ca Nicolae Dic\ s\ fie fi s\rb\torit\ [i prin fotbal, la
dat) [i la BC Kalev, cu ultima viciile sale 1,8 milioane de rile, dup\ pauza de iarn\, transferat de la Steaua, Ia[i, `n acest week-end. Sub pa-
tr\ie[te doar un baschet de top. tronajul Radio Hit [i al Direc]iei
ajung=nd vicecampion `n Esto- Se munce[te doar cu g=ndul la euro Gloriei Bistri]a. `n vreme ce campionatul aceast\ mutare fiind doar
nia. Dar C\t\lin Burlacu a `nce- Laszlo Sepsi, fost ju- portughez este `n plin\ o inven]ie a jurnali[tilor pentru Sport a Jude]ului Ia[i,
`nalta performan]\ [i presiunea mai multe firme [i societ\]i
put sportul la echipa de fotbal e ca atare. c\tor la Gaz Metan Me- desf\[urare. „Vreau s\ a- din cele dou\ ]\ri. (N.P.)
ie[ene vor participa la
Politehnica Ia[i, `n Dealul Co- Suntem o echip\ multina]io- competi]ia denumit\ „Cupa
poului, fiind coechipier la juniori
cu Daniel Pancu. A trecut apoi
nal\, format\ din 3 italieni, 4
americani, un croat, un colum-
Zapata se simte excelent `n Ghencea Unirii“, meciurile derul=ndu-se
pe durata a trei zile, `n Sala
la baschet, la CS{ Unirea Ia[i, bian, un francez [i un rom=n, Portarul echipei Steaua, Robinson pentru suporteri, pentru toat\ lumea“, a Polivalent\. La Cupa Unirii
sub comanda antrenorului Ma- adic\ subsemnatul. Dup\ ce `n Zapata, s-a declarat `nc=ntat de afec]iu- declarat Zapata. particip\ opt echipe, `mp\r]ite
ricel Luchian [i a debutat `n nea cu care fanii din Spania `i inconjoa- Referitor la posibilele achizi]ii ale `n dou\ grupe, dup\ cum
turul campionatului am ocupat r\ pe juc\tori la antrenamente. El s-a Stelei, Zapata a precizat: „Cunosc c=]iva
prima lig\ de baschet cu mai locul 5, asta `nsemn=nd [i faptul urmeaz\: Megagold, Parma,
declarat foarte fericit s\ evolueze `n juc\tori despre care am aflat c\ sunt pe Vulturii, Stelco (grupa A),
mul]i ani `n urm\, la Poli Mol- c\ ne-am calificat `n finala de Ghencea [i crede c\ juc\torii pe care `i lista de achizi]ii a Stelei. ~l [tiu pe
drom Ia[i, cu care a cucerit me- «8» a Cupei Italiei, acum suntem TeraMold, Casa Nostra, Aldor [i
dore[te Steaua ar fi achizi]ii foarte bune. Armenteros de la Independiente. Este un Dispres (grupa B). Vineri, de la
daliile de bronz ale campionatu- pe locul 4“, spune Burlacu. „Este bine c=nd suporterii sunt al\turi juc\tor foarte bun, `i place mult mingea,
lui sub conducerea lui Dragan Baschetablistul rom=n a ad\- ora 16.00, este programat
de noi. ~mi place mult c\ sunt al\turi de [tie s\ paseze [i g=nde[te foarte repede `n meciul de deschidere, `ntre
Petricevic, mentorul s\u de pe ugat c\ [ansele de a-[i prelungi noi la antrenamente. Ne face foarte bine. fazele `n care trebuie s\ paseze c\tre ata-
banca tehnic\. TeraMold [i Casa Nostra, cel
contractul cu Avelino sunt des- Acestora le place s\ fie aproape de echip\, can]i. Dac\ va veni la noi, este foarte bine, care va da lovitura de `ncepere
„M\ simt bine aici, `n Italia, tul de mari. „Conducerea `ncear- s\ ia autografe, s\ se fotografieze cu fiindc\ este un juc\tor foarte rapid [i
fiind viceprimarul Constantin
unde e o diferen]\ de la cer la c\ s\ semneze cu unii juc\tori [i juc\torii pe care `i iubesc [i este perfect foarte inteligent. Steaua este o echip\
normal. Este foarte bine c\ sunt apreciat mare, care vrea primul loc [i i-a[ reco- Ad\sc\li]ei. S=mb\t\ se va juca
p\m=nt cu tot ce mi-a fost dat pentru sezonul viitor, iar prin- `n intervalele orare 10.00 -
s\ v\d vreodat\ `n baschet. E cu tre ei m\ includ [i eu [i m\ simt de suporteri [i m\ bucur. Asta presupune manda s\ vina aici. ~l cunosc [i pe
ca, de acum `ncolo, eu s\ muncesc mai Moreno. Am jucat cu el la America de 14.00 [i 17.00 - 20.00, iar du-
siguran]\ cel mai `nalt nivel de foarte onorat `n acest caz. Nu minic\ sunt programate fi-
mult, cu seriozitate, pentru mine, pentru Cali. Este un atacant foarte `nalt, joac\
baschet la care am visat s\ joc. [tiu totu[i ce va fi pe viitor, dar Steaua [i pentru ei. Eu sunt foarte fericit foarte bine cu capul [i cu ambele picioare. nalele, cu `ncepere de la ora
Aici se respir\, se m\n=nc\ [i se sunt pozitiv `n g=ndire“. (D.T.) aici [i `mi place s\ muncesc. Pentru [efi, Ar fi foarte bine dac\ ar veni [i el“. a 12.00. Ini]iatorul Cupei Unirii
este Paul Costa[. (N.P.)
14 Miercuri, 16 ianuarie 2008

Timp liber

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
rug\ciuni pentru toat\ tre- ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
buin]a 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea diminea]\ diminea]\
de diminea]\ 06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
tropolitan\ din Ia[i) 10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
10.40 Cultural Express 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic 12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
16.05 Vecernia nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
17.05 Lumea de azi Ia[i)
tan\ din Ia[i)
19.30 Pagini de folclor românesc 18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\ 18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
20.05 Dialogurile TRINITAS 19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.30 Mapamond cre[tin 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Cuvântul care zide[te sear\ 20.30 Faptele credin]ei
22.30 Lumini pentru suflet 20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii:
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; 22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Rug\ciuni [i cânt\ri de - Acatistul zilei,
Miezonoptic\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 Armonii de veghe: - Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- 00.40 - Atlas biblic (r) - Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Lumini pentru suflet (r) 00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, - 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului
12.00, 14.00, 15.00, 16.00, românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
17.00, 19.00, 20.00; - 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00; {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00;
18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
20.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. A
5 6 7 8 1 9 10 5 11 2
1 8 5 3 7 6 4 2 9
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a 9 2 12 2 5 6 5 13
Rezolvarea careului
din num\rul trecut

6 4 2 1 9 5 8 7 3
Sudoku este un fel de 9 7 3 8 2 4 6 1 5
Aritmogriful este un gen enigmistic 14 5 3 5 6 8
rebus, dar numai cu 2 3 7 4 1 9 5 6 8
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
4 6 1 5 8 3 2 9 7 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
a fost lansat [i pe In- 10 4 15 11
ternet [i s-a r\sp=ndit 5 9 8 7 6 2 3 4 1 totdeauna aceea[i cifr\.
cu succes `n Statele 3 1 4 2 5 7 9 8 6 Careurile sunt `ntocmite
Unite, Noua Zeeland\ 8 5 6 9 4 1 7 3 2 de dl. Valentin PAS|RE
16 8 5 13 8 9
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con- 7 2 9 6 3 8 1 5 4
siderat un fenomen. 13 10 12 1 8 9 8 9
Completa]i careul de B E
81 de p\tr\]ele cu cifre 7 3 I F S P I N C C M M C
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\ 6 3 4
N I A A N O U H A I H B
E L L N A P C I T R I
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau 9 8 3 2 A P A V E L T E B E U L B
L N A G T A R Z R N I
pe aceea[i coloan\. 3 5 7
Grila este `mp\r]it\ `n A T R I A N N U I G B
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
5 7 1 2 4 8 C
U O
R E R R
I E
D
A
I
C
I
A
E E
R
R
A
p\tr\]ele, iar fiecare 2 7 8 T P S L E T
careu trebuie s\ T A
con]in\ cifrele de la 1 2 9 3 1 Pornind de la numele Sf. Mc. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
16 ianuarie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia 5 4 6 [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul trecut bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
num\rul de m=ine) 8 1

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:00 Jurnalul TVR
09:10 TeleMatinal (II)
10:10 D\nutz SRL (divertisment, r)
11:50 Celebrit\]ile timpului t\u
11:55 Pove]e pentru b\trâne]e
12:00 Garantat 100% (showintal, r)
13:00 Legenda lui Lobo (SUA,
1962, avent., ep. 3)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 12)
15:30 Oameni ca noi (rep.) - Talen-
tul [i scena sunt ale tutoror
16:00 Bagaj pentru... Europa
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Pe ce d\m banii? - Ia-]i
mireas\, ziua bun\! E-urile
alimentare
17:38 Pove]e pentru b\trâne]e
17:40 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talkshow) - Femeile din spa-
tele b\rba]ilor de succes
18:40 Patrula de mediu (2007)
18:45 Cu ochii'n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Fa]\ `n fa]\ (2007)
20:45 Reflector (s. doc.) - 6 din 49
la ANL
21:20 Ochiul magic - *Bisturiul ui-
tat*De aici a fost luat Emines-
cu*B\taia este rupt\ din
[coal\
22:10 Gangsteri `n fuste (SUA-
engl., 2006, s, ep. 12)
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e a
07:00 Orientul mijlociu: `n
c\utarea destinului (2001,
doc., ep. 1)
08:00 Darul (Australia, 1988, ep. 1)
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:05 Misterele din Sankt
Petersburg (2006, s) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:45 Verdict crim\ (SUA, 1984, s,
ep. 103)
12:40 Familii `n impas (r)
13:30 Lumea de aproape (doc.) (r)
14:00 Teleshopping
14:30 E Forum (rep.)
15:30 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
- Puls - clubul criticilor
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Misterele din Sankt Pe-
tersburg (2006, s, ep. 72)
19:35 Replay
Produc\tori tv: Emil Gr\di-
nescu, Marian Olaianos
20:00 Bugetul meu (rep.)
20:35 Hannibal
(Marea Britanie, 2006,
Partea a doua)
21:30 Ora de [tiri
22:15 Jurnalul TVR
22:30 Vân\torul de vedete
(engl., 1998, dram\)
00:15 Replay (r)
Produc\tori tv: Emil Gr\di-
nescu, Marian Olaianos
00:40 Autostopistul (serial) a
09:30 Lec]ia de privit (r)
09:45 Parol (2007, divertisment, r)
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Inven]ii uitate (2003) (r) -
Macarale pentru catedrale
11:55 Cite[te cu mine! (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Secretele arheologiei (2002,
doc.) (r) - El Dorado
13:00 V... de la vizual (2007, di-
vertisment) (r)
13:30 Memorialul durerii (doc.) (r)
- O istorie care nu se `nva]\
la [coal\
14:25 Cite[te cu mine! (r)
14:30 De pe Arca lui Noe (1995,
doc. nat.) - Fiica lupilor
15:00 Cite[te cu mine!
15:05 Muzica - opere complete (r)
16:00 Identit\]i (doc.) - Portret
Paul Celan
16:30 Excentricii (2007, divertis-
ment) (r)
17:00 Domnu’ Trandafir (r)
17:55 Al doilea R\zboi Mondial
(Angl., 1974, s. doc., col.,
a-n) - Marea Britanie, 1940
- 1944
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Spectacol de opera
Flautul fermecat de Mozart
22:00 Secretele arheologiei (2002,
doc.) - Civiliza]ia Maya
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Heimat - A doua patrie:
cronica unei tinere]i, ep. 4
01:00 Jurnalul cultural (r) a
07:00 Aterizare imposibil\
(SUA, 2000, suspans) (r)
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concursul interactiv
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
(SUA, 1995, f. s. avent.)
12:00 Disp\ru]i (SUA-can., 2003,
f.s. de ac].)
13:00 Observator
13:45 Pira]ii din Caraibe (ger.-it.,
1998, f. s. avent.) (r)
16:00 Observator
17:00 Surrender Dorothy (SUA,
2006, dram\)
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Vreau s\ fiu vedet\ (2007,
divertisment)
cu Dan Negru
22:30 Observator
23:30 Henric al VIII-lea
(engl.-SUA, 2003, dr. ist.,
ultima parte)
Tiran [i afemeiat, Henry VIII
a fost regele care a schimbat
Anglia pentru totdeauna. De
peste 450 de ani, câ]i au trecut
de la moartea sa, via]a [i
mo[tenirea lui Henry VIII con-
tinu\ s\ fascineze o lume
`ntreag\. Tot astfel, [i vie]ile
celor al c\ror destin l-a in-
fluen]at, printre care [i nume-
roasele [i nefericitele sale ne-
veste. Filmul ne introduce `n
culisele vie]ii sale particulare
[i a celei publice, realizând o
fresc\ de neuitat a domniei
sale de aproape 40 de ani.
01:30 Concurs interactiv
02:30 Observator (r) a
07:00 {tirile ProTv
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Ang., 1994, f. doc., ep. 80)
10:00 15
(rom., 2005, ac]iune) (r)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s) (r)
13:00 {tirile ProTV
13:45 Legendele tornadei
(Can., 2004, ac]iune, r)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, ep. 3153)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
ment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
20:30 Comoara din
spatele c\r]ilor 2
(SUA, 2006, avent.)
22:30 {tirile ProTV
Cu Amalia Enache [i Mihai
Codreanu
23:15 CSI: New York - Criminali[tii
(SUA-can., 2004, s. politist,
ep. 24)
00:15 Aproape de adev\r (SUA,
2005, s. politist, ep. 13)
00:55 Omul care aduce cartea (r)
01:00 {tirile ProTV
Cu Andreea Esca (r)
02:00 CSI: New York - Criminali[tii
(SUA-can., 2004, s. politist,
r)
03:00 Aproape de adev\r (SUA,
2005, s. politist, r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (18) (r)
09:00 Anita (col.-SUA, 2004, s)
11:00 ~mpotriva destinului (mex.,
2005)
12:00 Trupul dorit (SUA-col.,
2005, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
15:15 Destine furate (SUA, 2007,
s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
21:30 Pasiune (2007, dram\)
22:30 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment) (15)
23:00 Pagini de via]\ (braz., 2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
02:00 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment, r)
02:30 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
ment) (r)
pove[ti interesante [i curi-
ozit\]i gastronomice
03:30 Re]eta de acas\ (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Miercuri, 16 ianuarie 2008 15
SECRETELE ARHEOLOGIEI: Episodul de ast\zi este dedicat civiliza]iei Maya. ~n perioada cuceririi spaniole, la
sfâr[itul secolului al XV-lea [i `nceputul celui urm\tor, teritoriul ocupat de popula]ia Maya cuprindea Guatemala
(cu excep]ia câtorva regiuni de pe coasta Pacificului), p\r]ile apusene ale Salvadorului [i Hondurasului, `ntreg
Hondurasul britanic, iar din Mexic, statele Yucatan [i Campeche, teritoriul Quintana Roo [i regiunile r\s\ritene ale
statelor Tabasco [i Chiapas, prin urmare un teritoriu de vreo 900 km. ~ntregul teritoriu este situat `n regiunea
subtropical\, limita lui meridional\ coborând pân\ aproape de paralela 14 N. (Ast\zi, ora 22:00, TVR Cultural)

IA{I - 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA -

Radio TRINITAS 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U,
C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA,
D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA,
VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA,
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU MURE{, SIBIU); GALA}I - V|C|RENI - 96, 5
MHz (GALA}I, BR|ILA, TULCEA, BUZ|U,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU IALOMI}A, VRANCEA [i CONSTAN}A);
Foto: „NONY“ BAIA-MARE - MOGO{A - 94,3 MHz (BIHOR,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU - 93,3 MHz;
BAC|U - 96,8 MHz; SUCEAVA - 106,9 MHz;
BOTO{ANI - 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} - 91,20
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE MHz; VASLUI - 106,7 MHz; ZAL|U - 93,1
Departament economic: Ionela MIH|IL| MHz; ONE{TI - 88,4 MHz; B+RLAD - 93,7
Consilier juridic: Ana MANEA MHz; R|D|U}I - 97,8 MHz; TG. NEAM} -
106,8 MHz; GURA HUMORULUI - 92,8 MHz;
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, MOINE{TI - 99,8 MHz; HA}EG - 100,2 MHz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 TOPLI}A - 90,1 MHz; DARABANI - 95,6 MHz;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 H+RL|U - 92,2 MHz; BICAZ - 91,2 MHz;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com MOLDOVA NOU| - 104,3 MHz; PUTNA -
94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 CENTRUL DE CONSILIERE {I Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-
spiritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Cre-
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. REABILITARE A PERSOANELOR din]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul
nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\,
curs pentru luna urm\toare. emo]ional\ [i spiritual\.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Sub deviza: Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de pre-
venire în [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare,
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
FII TARE, F|R| T|RIE! case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
Oferim gratuit urm\toarele servicii: membrii familiei afectate de consumul de alcool al
cuiva.
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) confiden]ial\; „Solidaritate [i Speran]\“ în parteneriat cu struc-
„ evaluare psihologic\; turile de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i.
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de a[teapt\ un consilier în adic]ie preg\tit s\ stea de
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este reg-
Anon; ula de aur a Centrului nostru.
„ literatur\ de specialitate;
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail: cen-
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES „ tabere terapeutice. trulsfnicolae@yahoo.com

„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,

- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 posturi
de redactor/reporter pentru domeniile:
Trinitas TV [tiri religioase de televiziune din România;
Postul de televiziune - ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
- ACTUALITATE RELIGIOAS| al Patriarhiei Române turistic\ [i de arheologie biblic\;
C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de teologie
emite din data de 27 oc- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
[i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care sunt intere-
tombrie 2007. - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
sate de via]a bisericeasc\. Programul zilnic este dine cre[tin\;
de 15 ore, `ntre orele
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
09.00-24.00.
Dosarul de concurs va con]ine: descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
- C.V.; ~n fiecare zi pute]i
- scrisoare de inten]ie; urm\ri transmisiuni di- mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- recomandare de la preotul de parohie; recte de la Catedrala pa- - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\ potrivite a triarhal\, precum [i dife- turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin inter-
fi publicate `n „Ziarul Lumina“. Subiectele vor fi propuse doar
cu un titlu [i o prezentare de maxim 3 fraze. rite emisiuni de informa- mediul obiectivului camerei de filmat.
re, de atitudine [i de edu- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
Dosarele se pot depune `n perioada 7-3 31 ianuarie 2008 la ca]ie cre[tin-ortodox\:
sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei Institutului Biblic frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
[i de Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 9, Sector 4,
`ntre orele 9:00-15:00 sau la adresa de email info@ziarullu- Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
mina.ro. Pentru rela]ii pute]i suna la 031/41.00.125.
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pentru a
Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de drepturi de
publica `n „Z `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
autor. programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.

GR|DINI}A „B
BUNA VESTIRE“

MOBILIER din cadrul

Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“

a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

BISERICESC SCULPTAT Informa]ii la: tel 0232/220548 sau

la sediul din str. Costache Negri, nr. 48

Biserica
~n atelierele M\n\stirii GOLIA „Sf. Sava“
se execut\, la comand\, mobilier Gr\dini]a
Buna Vestire“
„B
bisericesc sculptat (catapetesme,
strane, troi]e etc.) `n lemn natur Liceul „Vasile
Alecsandri“
sau poleit cu foi]\ de aur.
Str. Costache Negri
Comenzile se primesc la Moldova Hala Central\
M\n\stirea Golia (www.golia.ro), Mall
str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
0232/216693, fax 0232/216694.

16
Reportaj
Religia, cu ajutorul calculatorului
~n societatea de ast\zi, `n care tenta]iile spre
o via]\ liber\ sunt foarte mari, e greu s\
g\se[ti mereu noi [i noi modalit\]i care s\-i
]in\ pe elevii de liceu aproape de Dumnezeu.
La Liceul de Informatic\ „Grigore Moisil“ din
Ia[i, situa]ia este pu]in diferit\. {i aceasta,
datorit\ unei profesoare de religie, despre
care celelalte cadre didactice spun c\ este
remarcabil\. ~ntruc=t elevii de la acest liceu
lucreaz\ foarte mult la calculator, ea
consider\ c\ acesta este „modul cel mai
potrivit de a-i atrage [i de a-i implica.“
de Narcisa BALABAN
Violeta Stanciu pred\
religia la liceul informati-
Subiecte de
actualitate,
la ora de religie
La sf=r[itul orei de
religie, la care am
participat, le-am cerut
p\rerea c=torva elevi din
clasa a XI-a C, cu privire
la modul `n care se
desf\[oar\ aceast\ or\:
„P\i lec]ia de religie
are `n plus sistemul vir-
tual, AEL-ul, `n primul
r=nd. E mai atractiv
CM
YK
a[a, pentru c\ `]i ofer\ o
imagine de ansamblu a
ceea ce dra profesoar\
pred\ [i `n]elegi lec]ia
mai bine, pentru c\
sunt lucruri concrete“.
(Marius M\rgu]\)
„Sunt foarte multe
lucruri interesante. Ora
de religie ne modeleaz\
foarte mult latura spiri-
tual\. Nu ne limit\m
strict la ora de religie, ci
prin ceea ce `nv\]\m,
ne raport\m [i la re-
alit\]ile zilelor noastre.
De exemplu, am `nv\]at
ce influen]\ are muzica
asupra persoanei. Fie-
care tip de muzic\
transmite un anumit
mesaj. Nu ai timp s\ te
plictise[ti la ora de re-
ligie, pentru c\ se dis-
cut\ mereu subiecte
care ne privesc pe noi
tinerii“. (Emilia Chelcu)
„Sigur c\ prin acest
procedeu de a se preda
religia, ora nu poate fi
plictisitoare. E o me-
tod\ interactiv\ [i v\
pot spune cu certitu-
dine c\ `nv\]\m mult
mai mult a[a, dec=t `n
cadrul orelor clasice.
Are `n plus suportul
tehnic, materialele vi-
deo, audio, mijloacele
moderne de comuni-
care. ~n ora de religie
abord\m, pe l=ng\
lec]iile din proogram\,
subiecte actuale, din
perspectiv\ religioas\,
subiecte de impact so-
cial, moral. De exem-
plu, am vorbit despre
fumat, de ce este nociv
pentru suflet (pentru c\
pentru trup [tim deja)
[i multe alte teme“. (A-
lexandru Chimu)
cienilor din Ia[i, de trei ani,
[i de atunci, raport=ndu-se
la instrumentele de lucru [i
la nivelul intelectual al
fiec\rei clase, a c\utat s\
atrag\ elevii, mai `nt=i pe
cei mici, apoi pe cei mai
mari, pe l=ng\ orele de re-
ligie predate dup\ metode
interactive, `n tot felul de
activit\]i cu caracter religi-
os care s\ le ofere cuno[tin-
]e despre Ortodoxie `ntr-un
mod deloc plictisitor.
La prima vedere s-ar
p\rea c\ nu se `nt=mpl\
nimic special, `ns\ rezulta-
tele sunt foarte frumoase.
Mul]i elevi se preg\tesc
pentru orele de religie [i cu
informa]ii suplimentare. ~n
timpul posturilor, elevii
merg `mpreun\ cu profe-
soara lor la spovedanie [i
`mp\rt\[anie la biserica
din apropiere, „Sf=ntul Ni-
colae“ - Copou.
Lucru pe echipe
La gimnaziu, elevii sunt
angrena]i `n activit\]i care
le solicit\ dexterit\]ile pe
care le au, iar la liceu, tine-
rii se av=nt\ `n discu]ii [i
analize din punct de vedere
religios pe teme la zi, care
`i prive[te, `n special pe ei.
Modest\ din fire, Violeta
nu g\se[te ceva special `n
ceea ce face, `ns\ e bucu-
roas\ c=nd vede c\ rezul-
tatele nu `nt=rzie s\ apar\.
~n cadrul lec]iei la care am participat, copiii au putut urm\ri un filmule]
despre o biseric\ din Ia[i, a c\rei pictur\ respect\ fidel Erminia bizantin\
Program de
`ntrajutorare
Violeta Stanciu este [i
responsabilul comisiei de
voluntariat a liceului. ~n
cadrul acestei comisii se
desf\[oar\ un proiect de
`ntr-ajutorare a b\tr=ni-
lor de la Spitalul Sculeni,
din apropierea Ia[ului, i-
ni]iat de directoarea lice-
ului. Pe l=ng\ ac]iuni fi-
YK
„~n primul r=nd, orice or\
de religie `ncepe [i se ter-
min\ cu rug\ciunea. Apoi
am `nceput s\ aplic lucrul
pe echipe. Cum fac: `mpart
textul din manual pe
buc\]i, [i fiecare echip\
prime[te o parte. S\ zicem
c\ sunt patru elevi la un
text. Ace[tia `[i aleg un li-
der, care la sf=r[itul lec]iei
va prezenta ideile `n func-
]ie de ceea ce [tiu, de cele
cu care sunt de acord, cu
ceea ce nu-s de acord [i `n-
treb\ri. Ei, `n echip\, tre-
buie s\-l ajute pe lider s\
prezinte c=t mai bine, pen-
tru a lua nota 10. {i aceas-
ta pentru c\ la urm\toarea
or\, altul din echip\ va fi
lider [i va trebui s\ fie aju-
tat s\ ia nota 10. A[a
reu[esc s\ le pun note“, ne
explic\ Violeta Stanciu.
Lec]ia AEL
Am participat la o lec]ie
de religie care s-a desf\[u-
rat `ntr-o manier\ dina-
mic\, bazat\ pe dialog.
Lec]ia, despre simbolistica
picturii biserice[ti, s-a des-
f\[urat pe baza unui sis-
tem de instruire electronic,
cu ajutorul calculatorului.
Ca exemplu, copiii au pu-
tut urm\ri, un filmule],
prezentat cu ajutorul vi-
deoproiectorului, despre o
biseric\ din Ia[i, a c\rei
lantropice care nu ]in de
o anumit\ ritmicitate, `n
cadrul acestui proiect se
deruleaz\ un program
prin care fiecare clas\
din liceu, `mpreun\ cu
dirigintele, merge o dat\
pe s\pt\m=n\ la Sculeni
pentru a le duce b\tr=ni-
lor bolnavi de acolo, fie
haine, fie alimente str=n-
se de ei. „Sunt copii sen-
sibili [i, pe unii pildele,
minunile M=tuitorului `i
CM
YK
CM
Miercuri, 16 ianuarie 2008
„Sigur c\, prin acest procedeu de a preda religia, ora nu poate
fi plictisitoare. E o metod\ interactiv\ [i v\ pot spune cu
certitudine c\ `nv\]\m mult mai mult a[a, dec=t `n cadrul orelor
clasice. Are `n plus suportul tehnic, materialele video [i audio,
mijloacele moderne de comunicare.“ (Alexandru Chimu)
Fiecare lec]ie de religie `ncepe cu rug\ciunea
pictur\ `ndepline[te fidel
erminia bizantin\. La sf=r-
[it, elevii au putut da, tot
prin acest sistem, un test
pe baza a ceea ce au `nv\-
]at `n timpul orei, plec=nd
acas\ cu lec]ia deja `nv\]a-
t\. „Prin sistemul AEL,
lec]ia este introdus\ ca in-
forma]ie `n calculator, apoi
este distribuit\ pe calcula-
toarele elevilor. Avantajul
este c\ fiecare elev are con-
tact direct cu un anumit
calculator, poate s\ urm\-
reasc\ lec]ia. {i mai ales,
acest sistem este foarte
avantajos la test. Primesc
pe loc nota. Timpul meu de
corectat se reduce dintr-o
dat\, iar elevul va pleca aca-
s\ cu o not\ care `i va spune
Raport=ndu-se la instrumentele de lucru
[i la nivelul intelectual al fiec\rei clase,
Violeta Stanciu a c\utat s\ atrag\ elevii
`n tot felul de activit\]i cu specific religios
pun pe g=nduri. Aceasta
`nseamn\ c\ ei interio-
rizeaz\ unele lucruri [i,
dac\ se pot schimba [i `n
comportament, este ex-
traordinar. Nu mai zic de
clasele cu care am pictat
icoane. Ace[tia au un
comportament deosebit
la ora de religie. Adic\
sunt aten]i, sunt as-
cult\tori, le place, r\s-
pund [i-i simt aproape de
inima mea“.
exact c=t din lec]ia respec-
tiv\ [i-a `nsu[it. E o metod\
de evaluare“, mai spune
Violeta.
Concurs de proiecte
pe teme religioase
~n octombrie 2007, cu
ocazia manifest\rilor liceu-
lui la Zilele Ia[ilor, Violeta
a organizat la clasa a XI-a
(clas\ de informtic\) un
concurs de proiecte prezen-
tate `n power point, cu ti-
tlul „Sf=nta Cuvioas\ Pa-
rascheva, ocrotitoarea Ia-
[ului“. A `mp\r]it clasa `n
echipe [i a dat fiec\rei echi-
pe un subiect: Maica Dom-
nului, Iisus Hristos, Sf=nta
Parascheva, Dumitru St\-
{i-au pictat icoane
pentru clasele lor
~nc\ de c=nd a venit
s\ predea religia la a-
ceast\ [coal\, Violeta a
`nfiin]at un cerc de pic-
tur\ a icoanelor pe sti-
cl\. Acesta s-a desf\[u-
rat `n afara orelor, iar e-
levii au participat cu
mult\ pl\cere. Prima ex-
pozi]ie cu icoanele lor a
avut loc la 1 iunie 2006.
Toate icoanele lucrate de
copii au fost sfin]ite la
biserica lui Nicolae Iorga
din Copou, iar la slujb\
au participat to]i autorii
lor. Icoanele pictate au
fost d\ruite o parte pro-
fesorilor, cinci dintre ele
b\tr=nilor de la Sculeni,
iar cele mai multe dintre
ele `mpodobesc acum
clasele acestor copii.
Dup\ cum ne-a spus
Violeta Stanciu, acest
cerc a luat fiin]\ `n ideea
de activitate nou\, dar [i
de dezvoltare a senti-
mentului religios al copi-
niloae etc. Au fost cam [ap-
te echipe. {i `ntr-un am-
fiteatru, fiecare echip\ [i-a
prezentat proiectul, `n
prezen]a conducerii liceu-
lui, a altor profesori [i altor
clase de elevi din liceu.
„Pentru c\ sunt informati-
cieni, ei pot prezenta mult
mai bine dec=t al]ii care nu
[tiu informatic\. Adic\ s\
g\seasc\ ni[te elemente
care s\-i atrag\ [i pe ceilal-
]i [i s\-i fac\ aten]i. De ase-
menea, au grij\ cum fac `n-
cadrarea, au grij\ ce elemen-
te ornamentale folosesc
pentru slideuri. La sf=r[it,
am oferit ni[te diplome
semnate de dna directoare,
Carmen Losonczy, [i am
premiat o echip\ c=[tig\-
toare. Ei p\steaz\ aceste di-
plome la dosarul personal“,
continu\ dra profesoar\.
~mpreun\, la
spovedanie [i
`mp\rt\[anie
La Cr\ciun, neap\rat,
copiii se organizeaz\ `n cor
[i merg la colindat. „Sunt
unii copii care au glasuri
frumoase. {i e p\cat s\
nu-i promov\m“, zice
Violeta. ~n 2005 au mers la
{coala 43, unde este un
centru de zi pentru copiii
defavoriza]i social. I-au
colindat pe ace[ti copii [i
le-au dus cadouri, din
banii str=n[i `mpreun\.
„~n anul urm\tor, elevele
care erau atunci `n clasa a
XII-a [i terminaser\ m-au
CM
c\utat s\ mai mergem. YK
Acesta este un exemplu.
Am `ncercat s\ m\ apropii
de ei [i m-a ajutat Dumne-
zeu. Unii chiar `ncep s\ se
duc\ la biseric\. Mai mer-
gem la Cr\ciun [i la Pa[te
la biserica din apropiere,
pentru spovedanie [i `m-
p\rt\[anie. Eu le spun c\ `i
a[tept la 07:00 diminea]a,
de exemplu, c=nd p\rintele
este la biseric\, [i au fost
cazuri, c=nd nu m\ a[tep-
tam s\ vin\, dar au venit.
Am mai facut serb\ri de
Cr\ciun cu ei. Deci, [i prin
religie pot s\-[i prezinte ta-
lantul lor“, este convins\
t=n\ra profesoar\. a
ilor. Timp de un an,
copiii au lucrat at=t la
[coal\, `n timpul lor
liber, c=t [i la biserica
„Sf. Nicolae“ - Copou.
„Doream sa fac o activi-
tate cu elevii care s\ vi-
n\ `n continuarea orelor
de religie, s\ le dezvolte
sentimentul religios. De
la acest cerc de pictur\
mi-au r\mas `n suflet `n
primul r=nd copiii, pen-
tru c\ am legat rela]ii
suflete[ti cu majoritatea,
[i `n al doilea r=nd faptul
c\ [i lor le-a pl\cut, lucru
dovedit prin faptul c\ am
continuat, [i dorim s\
continu\m“, ne-a spus
Violeta Stanciu.
Aceast\ activitate va
continua, c\ci mai sunt
clase care s-ar bucura s\
aib\ o icoana pe perete.
„Nu-i for]ez, `n nici un
caz, c\ci roadele la reli-
gie nu se aduc cu for]a, ci
cu inima, dac\ sim]im
c=t de c=t la fel“, a ad\u-
gat ea.

Joi, 17 ianuarie 2008
Nr. 12 (913) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro
DOCUMENTAR
Catapeteasma,
hotarul dintre
dou\ lumi
PAGINA 16
Sf=ntul Antonie cel Mare,
p\rintele spiritual
al monahilor cre[tini
Ast\zi, Biserica `l s\rb\tore[te pe Cuviosul Antonie cel Mare,
`ntemeietorul monahismului. Prin via]a sa sf=nt\, prin
nevoin]ele [i `n]elepciunea sa, Sf=ntul Antonie a r\mas pentru
cre[tinism primul care a f\cut din ascetism nu doar un mod de
vie]uire, ci o cale spre Hristos. Mai multe biserici din ]ar\ sunt
`nchinate primului monah cre[tin. Sfântul Antonie cel Mare este
mult mai cunoscut [i mai cinstit `n sudul ]\rii, `n special `n }ara
Româneasc\. ~n bisericile ortodoxe, asear\ s-a oficiat slujba
Vecerniei, iar ast\zi credincio[ii merg la Sf=nta Liturghie.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Pre[edintele cere urm\rirea penal\ a 8 fo[ti sau actuali demnitari
Pre[edintele Traian B\ses- tru urm\rirea penal\ `n cazul
cu a adresat ministrului inte- a 8 fo[ti [i actuali membri ai
rimar al Justi]iei, Teodor Me- Guvernului. Potrivit Adminis-
le[canu, cereri privind declan- tra]iei Preziden]iale, [eful sta-
[area procedurilor legale pen- tului a cerut declan[area pro-
Nokia „made
in Romania“
Primul telefon mobil Nokia a fost produs,
mar]i seara, la fabrica din comuna Jucu, ju-
de]ul Cluj. Pre[edintele Consiliului Jude]ean
Cluj, Marius Nicoar\, a declarat, ieri, c\ a
auzit despre producerea primului telefon
„made in Jucu“, dar c\ nu [tie alte detalii.
„Am auzit c\ s-ar fi produs primul telefon
mobil Nokia «made in Jucu», dar nu [tiu ce
model este sau alte detalii despre el. Sper s\
mi-l v=nd\ mie“, a spus Nicoar\. Potrivit a-
Directorul general al grupului Apple, cestuia, faptul c\ s-a [i produs primul telefon
Steve Jobs, a prezentat, cu talentul `nseamn\ c\ s-a intrat `n faza final\, cea a de-
s\u de showman, la conven]ia anual\ mar\rii produc]iei la fabrica din jude]ul Cluj.
Macworld din San Francisco, Oficial, fabrica Nokia de la Jucu urmeaz\
cel mai sub]ire laptop din lume, s\ fie inaugurat\ `n prima decad\ a lunii fe-
Macbook Air, de 1.800 de dolari, bruarie. Reprezentan]ii Nokia au refuzat s\
cu o carcas\ de aluminiu a c\rei confirme sau s\ infirme producerea primului
grosime este sub 2,5 centimetri. a telefon la Jucu. a
CM
YK
ANALIZ|
Rom=nii vor
putea ob]ine
credite `n
orice ]ar\ UE
PAGINA 6
cedurilor pentru ministrul
Muncii, Paul P\curaru, pre-
cum [i pentru Tudor Chiua-
riu, Decebal Traian Reme[,
Zsolt Nagy, Codru] {ere[, fo[ti
Mungiu: „Sunt dezam\git“
Cristian Mungiu (foto) este de-
zam\git c\ „4 luni, 3 s\pt\m=ni [i 2
zile“ nu a fost selec]ionat `ntre filmele
care continu\ cursa pentru Oscar,
mai ales pentru c\ filmul s\u a fost
primit cu entuziasm de presa ameri-
can\, potrivit unui comunicat al regi-
zorului, aflat la Tokyo, pentru pro-
movarea acestui film.
„Sunt dezam\git, desigur, c\ «4
luni, 3 s\pt\m=ni [i 2 zile« nu a fost
selec]ionat `ntre filmele care conti-
nu\ cursa pentru Oscar, `n principal,
pentru faptul c\ primirea grozav\
din partea presei americane crease
aceast\ a[teptare. Dac\ parcurgem
`ns\ lista filmelor re]inute fa]\ de cea
a filmelor nere]inute, constat\m c\
suntem `ntr-o companie foarte pl\-
cut\ [i c\ votan]ii pentru Oscarurile
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
membri ai Cabinetului T\ri-
ceanu. De asemenea, a fost ce-
rut\ declan[area procedurilor
pentru Adrian N\stase, Miron
Mitrea, Victor Babiuc. a
americane pentru film str\in pur [i
simplu prefer\ un alt tip de cinema“,
arat\ Cristian Mungiu. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATE
Salarii mai
mari cu 30%
pentru medici,
`n 2008
PAGINA 11
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 15!
RELIGIOS
BISERICA ORTODOX| ROM+N|, ~N
SPRIJINUL DE}INU}ILOR: ~n majori-
tatea unit\]ilor de deten]ie din
România, ieri, 16 ianuarie, s-au
desf\[urat slujbe [i ac]iuni interac-
tive cu de]inu]ii. La 16 ianuarie,
Biserica Ortodox\ pr\znuie[te
~nchinarea cinstitelor lan]uri ale
Sfântului Apostol Petru. Sfin]ii Ap.
Petru [i Pavel sunt ocrotitorii peni-
tenciarelor din Rom=nia.
Pagina 3
ECONOMIC
AUTOSTRADA BUCURE{TI-BRA{OV
MAI PRIME{TE 60 DE MILIOANE DE
EURO: Ministerul Transporturilor
va aloca, `n acest an, circa 60 de
milioane de euro de la buget pentru
lucr\rile la aceast\ autostrad\.
Reprezentan]ii Companiei
Na]ionale de Autostr\zi [i Drumuri
Na]ionale din România (CNADNR)
spun c\ pe viitoarea leg\tur\ ru-
tier\ Bucure[ti-Bra[ov se va putea
circula, cel mai devreme, la
sfâr[itul lui 2011 sau `nceputul lui
2012, costul total de construc]ie fi-
ind de 2,2 miliarde de euro.
Pagina 4
OFERTELE „GRATUITE“ {I PUBLICI-
TATEA AGRESIV| VOR FI DUR
SANC}IONATE: ~ncep=nd cu luna fe-
bruarie, firmele care se folosesc de
reclame agresive sau `n[el\toare vor
fi amendate cu p=n\ la 30 de mii de
lei, iar dac\ nu `nceteaz\, amenzile
pot ajunge la 60 de mii de lei.
Pagina 5
POLITIC
NORICA NICOLAI RESPINGE TOATE
ACUZA}IILE CARE I SE ADUC: De[i
premierul T\riceanu a numit un
ministru interimar la Justi]ie, con-
flictul cu Palatul Cotroceni con-
tinu\ `n for]\. Norica Nicolai a
publicat dovezile care i-ar proba
nevinov\]ia, acuz=nd [i societatea
civil\ de lips\ de obiectivitate.
Pagina 7
2 Joi, 17 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXXII)
Conciliul I Vatican
(1869-1870) (V)
La Conciliul I Vatican,
din cei 1.050 de episcopi
care aveau dreptul s\
participe, s-au prezentat
mai pu]in de 700, adic\
doar dou\ treimi din to-
tal, iar pân\ la urm\ au
ajuns s\ voteze numai
535. Cei 700 de episcopi
prezen]i se `mp\r]eau,
dup\ ]\ri, astfel: 35%
erau italieni; 17%
francezi; 75 de episcopi
erau din Germania [i
Austro-Ungaria, sub con-
ducerea cardinalului
Vienei. Spaniolii [i latino-
americanii formau un
grup de 100 de episcopi;
se afla de asemenea un
important grup anglofon
`n care predominau irlan-
dezii. Aproape 200 de
episcopi apar]ineau unor
]\ri extraeuropene, dintre
care 141 erau din
America (49 din Statele
Unite, 18 din Canada 10
din Mexic, 6 din Brazilia
etc.), 41 din Indiile en-
gleze [i Extremul Orient,
[i numai 9 din Africa.
Dintre prela]ii veni]i la
Conciliu din ]\rile Asiei [i
Africii, nu era nici un
episcop autohton, ci eu-
ropeni care p\storeau `n
acele locuri `ndep\rtate.
La Conciliu I Vatican au
participat [i un num\r de
60 de prela]i de rit orien-
tal, uni]i cu Roma, cei
mai mul]i originari din
Orientul Apropiat. Au
fost invita]i la Conciliul I
Vatican [i ortodoc[ii [i
protestan]ii, dar ace[tia
au refuzat [i au protestat,
afirmând c\ acest con-
ciliu prive[te doar
Biserica Romano-
Catolic\, fiind un sinod
local. Pe toata perioada
Conciliului, p\rin]ii par-
ticipan]i nu se puteau
`ntoarce acas\. ~n caz de
maxim\ urgen]\, `nain-
tau o cerere unei comisii,
care la rândul ei o
supunea aprob\rii papei.
Toate acestea m\suri au
fost luate ca ni[te pre-
ciz\ri indispensabile pen-
tru cei care acuzau
Conciliul de lips\ de or-
dine. Referitor la
Conciliu, un ziar din anul
1870 considera c\ acesta
este un procedeu prin
care Biserica Romano-
Catolic\ nu face altceva
decât s\ perpetueze sau
s\ `nt\reasc\ vechi cli[ee
pe care le considera
adev\ruri de net\g\duit
[i din cauza c\rora nu se
poate armoniza pe deplin
cu noile condi]ii oferite de
modernitate. Din ia-
nuarie 1870, un grup de
p\rin]i conciliari au dis-
cutat asupra erorilor
provocate de ra]ionalism
[i asupra unor puncte se-
cundare, referitoare la
disciplina bisericeasc\,
precum reforma clerului
de mir [i monahal, reor-
ganizarea [colilor, pro-
blema misiunilor [.a.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
LA 17 IANUARIE 1821: A fost redactat „Cererile norodului românesc“, document
cu un caracter constitu]ional. ~n cele peste 30 de puncte ale acestui act se eviden]ia
scopul Revolu]iei de la 1821, ca fiind acela de a se pune cap\t amestecului puterilor
str\ine `n treburile interne ale ]\rii, ca [i realizarea unor reforme.
EVANGHELIA ZILEI
Cuvintele Domnului Hristos zis adolescen]ilor: „Tinere, ]ie
`]i zic scoal\-te!“. Domnul Hris-
tos a zis celor maturi: „De nu se
ne c\l\uzesc via]a va na[te cineva din ap\ [i din
Duh nu va intra `n ~mp\r\]ia
lui Dumnezeu“. Tot Mântuito-
Iisus a spus: „«Iar când vor acestea. Cerul [i p\mântul vor care dimensioneaz\ [i cerul, [i rul a zis femeilor mironosi]e:
`ncepe s\ fie acestea, prinde]i trece, dar cuvintele Mele nu vor p\mântul, [i raza de soare, [i „Nu v\ teme]i!“. El a `ncurajat
curaj [i ridica]i capetele voas- trece».“ (Luca 21, 28-33) delicate]ea unei petale. Dar pe Sfin]ii Apostoli: „~n lume ne-
tre, pentru c\ r\scump\rarea mai mult decât toate acestea, cazuri ve]i avea, dar `ndr\zni]i,
voastr\ se apropie». {i le-a *** cuvintele Domnului Hristos ne Eu am biruit lumea“. Mai mult
spus o pild\: «Vede]i smochinul croiesc via]a [i sufletele. Noi ne decât `ntregul univers este su-
[i to]i copacii: când `nfrunzesc Citind fragmentul evanghe- sim]im bine când `mbr\c\m o fletul unui om. Pentru ca uni-
ace[tia, v\zându-i, de la voi lic de ast\zi ne `ntreb\m cum hain\ bine croit\ [i cusut\. versul s\ apar\, Dumnezeu a
`n[iv\ [ti]i c\ vara este aproa- poate fi un cuvânt mai durabil Starea de fiu al lui Dumnezeu a poruncit, pentru ca omul s\-[i
pe. A[a [i voi, când ve]i vedea decât cerul [i p\mântul. A[a ne fiec\rui om o descoperim `n cu- poat\ mântui sufletul, El,
f\cându-se acestea, s\ [ti]i c\ aten]ioneaz\ Domnul nostru vintele Mântuitorului. El a zis Dumnezeu Cel ve[nic [i atotpu-
aproape este `mp\r\]ia lui Iisus Hristos c\ cerul [i p\mân- pruncilor: „L\sa]i copiii s\ vin\ ternic, conlucreaz\ cu omul.
Dumnezeu. Adev\rat gr\iesc tul vor trece, dar cuvintele Lui la Mine [i nu-i opri]i, c\ a u- (Rubric\ realizat\ de pr. Du-
vou\ c\ nu va trece neamul nu vor trece. Deci, cuvintele nora ca ace[tia este ~mp\r\]ia mitru P|DURARU, Radio
acesta pân\ ce nu vor fi toate Domnului Hristos sunt cele cerurilor“. Hristos este Cel ce a Trinitas)
MICUL CATEHISM reprezentat\. ~n aceea[i rug\ciune se
cere: „O, Bunule M=ntuitor, prive[te
Icoanele primesc de la Dumnezeu putere sfin]itoare cu milostivire spre noi [i spre aceast\
icoan\ [i... trimite asupra ei
~n via]a [i tr\irea cre[tin-ortodox\, sau pe pere]ii bisericilor) [i pentru c\ ea buin]area obi[nuit\ [i i se confer\ o des- binecuv=ntarea Ta cereasc\ [i darul
icoanele au o importan]\ aparte, de are o putere sfin]itoare. Prin cinstirea tina]ie aparte. Dup\ sfin]ire, icoana Prea Sf=ntului T\u Duh [i... d\-i ei
aceea nu exist\ cas\ `n care cre[tinii icoanei, cre[tinul nu cinste[te materi- prime[te o `nc\rc\tur\ haric\, o putere puterea de a vindeca [i de a alunga
s\ nu aib\ m\car c=te o icoan\ pe pe- alul sau culorile din care este f\cut\ sfin]itoare [i devine obiect de cult. toate uneltirile dr\ce[ti, umple-o pe ea
rete, `n partea de r\s\rit. Pentru cre[- icoana, ci chipul zugr\vit pe aceasta. Rug\ciunea de sfin]ire a icoanei de binecuv=ntarea [i de puterea chipu-
tinii ortodoc[i, rug\ciunea este mai Persoana sau scena reprezentat\ im- M=ntuitorului face referiri la [tergarul lui sf=nt [i nef\cut de m=n\, pe care
puternic\ atunci c=nd este f\cut\ `n pune o atitudine de respect [i de trimis lui Avgar de Edesa de Domnul prin alipirea de prea curata fa]\ a
fa]a sau `n compania sfintelor icoane. pre]uire. Cu toate acestea, pentru ca o Hristos, Care a imprimat `n [tergar nu Fiului T\u preaiubit a dob=ndit-o cu
Cre[tinul pre]uie[te icoana pentru icoan\ s\ poat\ fi folosit\ `n cultul par- doar chipul S\u, ci [i puterea Lui, c\ci `mbel[ugare. Pentru ca prin ea s\ fie
c\ ea red\ chipul unei persoane sfinte ticular, [i nu numai, este necesar\ prin atingerea de [tergar s-a vindecat s\v=r[ite puterile [i mununile pentru
din istoria m=ntuirii [i a vie]ii cre[tine oficierea unei slujbe speciale de c\tre prin]ul Edesei. Astfel, prin slujba de `nt\rirea dreptei credin]e [i m=ntuirea
sau o scen\ cu un con]inut religios (e- slujitorii bisericii. Prin aceast\ slujb\ sfin]ire se realizeaz\ o leg\tur\ tai- poporului T\u“. (Rubric\ realizat\ de
xecutat\ pe lemn, p=nz\, h=rtie, metal de sfin]ire, icoana este scoas\ din `ntre- nic\ [i haric\ `ntre icoan\ [i persoana pr. Gheorghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
urbanist francez, personalitate
a arhitecturii din perioada lui
Ludovic al XV-lea (d. 1774);
a 1706: s-a n\scut Benja-
min Franklin, om politic, in-
ventator american (d. 1790);
a 1749: domnitorul }\rii
Române[ti Grigore Ghica d\
hrisovul prin care reorgani-
zeaz\ `nv\]\mântul din Tran-
silvania. Hrisovul stabile[te [i
bugetul Academiei Domne[ti
din Bucure[ti;
a 1820: s-a n\scut Anne
Brontë, scriitoare britanic\ (d.
1849);
a 1834: s-a n\scut August
Weismann, medic german,
unul dintre fondatorii gene-
ticii (d. 1914);
a 1847: s-a n\scut Nikolai
Jukovski, savant rus, unul
dintre fondatorii aerodinam-
icii moderne (d. 1921); 137 de ani poligraf al românilor: circa
a 1860: s-a n\scut (S.V.) A. 1.250 de volume [i 25.000 de
de la na[terea articole.
P. Cehov, scriitor rus (d. 1904);
a 1882: se inaugureaz\ Ti- lui Nicolae Iorga Opera sa istoric\ cuprin-
de diverse domenii: mono-
pografia C\r]ilor Biserice[ti Nicolae Iorga (n. 17 ianu- grafii de ora[e, de domnii,
din Bucure[ti, care `[i conti-
arie 1871, Boto[ani - d. 27 de familii, istoria bisericii, a
nu\ activitatea p=n\ azi (sub noiembrie 1940, Strejnic, armatei, comer]ului, litera-
numele de Tipografia Institu-
nie cel Nou, f\c\torul de mi- jude]ul Prahova) a fost un is- turii, tip\riturilor, a c\l\to-
† Cuviosul Antonie tului Biblic [i de Misiune al toric, critic literar, documen- rilor `n str\in\tate etc. Câ-
nuni; a evlaviosului `mp\rat Bisericii Ortodoxe Rom=ne)
cel Mare Teodosie cel Mare [i a Cu- a 1936: a murit Mateiu I.
tarist, dramaturg, poet, en- teva din publica]iile mai im-
viosului Ahila. ciclopedist, memorialist, mi- portante: „Studii [i docu-
Originar din Egipt, Cuvio- Caragiale, scriitor român (n. nistru, parlamentar, prim- mente cu privire la istoria
sul Antonie a tr\it `n secolul Mâine, Biserica face pome- 1885); ministru, profesor universi- românilor“, `n 25 volume
al III-lea [i `nceputul secolului nirea † (neagr\) Sfin]ilor Ata- a 1946: consiliul de Securi- tar [i academician român. ~n (1901-1913), „Istoria imperi-
al IV-lea. Dup\ ce a `nv\]at nasie [i Chiril, arhiepiscopii tate al ONU se `ntrune[te pen- 1893, la numai 23 de ani, ului otoman“ `n 5 volume,
credin]a cre[tin\ de la p\rin]ii Alexandriei. tru prima dat\, la Londra, `n Iorga devine membru cores- „Istoria românilor“ `n 10 vol-
[i bunicii s\i, a fost atras de palatul Westminster, [i adopt\ pondent al Academiei Româ- ume (1936-1939). Ca literat,
monahism, s-a c\lug\rit [i a principiile de func]ionare ale ne. ~n 1894, la 24 de ani, ob- Nicolae Iorga a scris poezii,
ajuns primul `ndrum\tor al ~n ziua de 17 acestui organism interna]ional; ]ine prin concurs catedra de drame istorice („~nvierea lui
vie]ii de ob[te. A tr\it 105 ani, ianuarie, istoria a 2000: a murit Ion Ra]iu, istorie la Universitatea din {tefan cel Mare“, „Tudor
iar via]a lui a fost scris\ de membru marcant al PN}CD, Bucure[ti. Din 1911 este mem- Vladimirescu“, „Doamna lui
Atanasie cel Mare, episcopul
consemneaz\: fost vicepre[edinte al partidu- bru activ al Academiei Ro- Eremia“, „Sfântul Francisc
lui, deputat de Cluj (n. 1917); mâne. ~ncepând din 1922 ]i- din Asisi“ [i altele), volume
Alexandriei. a 395: a murit Teodosiu I, ne cursuri de var\ la V\lenii memorialistice („Oameni
`mp\rat roman (n. 347); a 2002: a murit Camilo José
de Munte, jude]ul Prahova. cari au fost“, „O via]\ de om,
Tot ast\zi, Biserica face a 1705: s-a n\scut Jacques Cela, scriitor spaniol, laureat al Dotat cu o memorie ex- a[a cum a fost“). ~n 1903 a
pomenirea Cuviosului Anto- François Blondel, arhitect [i Premiului Nobel (n. 1916). a traordinar\, cuno[tea isto- preluat conducerea revistei
ria universal\ [i `n special „S\m\n\torul“. Ca om poli-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a pe cea român\ `n cele mai tic, a fost cofondator al Par-
mici detalii. ~n timpul regi- tidului Na]ional Democrat,
mului comunist, opera sa is- `n anii 1931-1932 prim-mi-
Legea drept\]ii sau legea iubirii? toric\ a fost `n mod con[ti-
ent ignorat\, istoria Româ-
nistru [i ministru al Edu-
ca]iei Na]ionale. Membru al
Un cre[tin, pe care so]ia `l nedrept\]ea, – Da, finule, bine faci, i-a spus na[ul. niei fiind contraf\cut\ `n Parlamentului `n mai multe
s-a dus sup\rat la na[i: }ine-te de legea drept\]ii, c\ legea iubirii e concordan]\ cu vederile re- legislaturi, Iorga era un
– M-am s\turat, cred c\ pân\ la urm\ prea grea. Numai c\ la judecat\ o s\-]i fie gimului de c\tre persoane a- reputat orator, temut de ad-
`i zbor o palm\ [i `[i bag\ min]ile `n cap. ceva mai greu: s-ar putea s\ fii judecat dup\ servite acestuia. Iorga a fost versarii s\i politici. (Ru-
O s\-[i dea seama de partea cui este dreptate, nu dup\ mil\... (Danion Vasile – autor al unui num\r uria[ bric\ realizat\ de pr. Paul
dreptatea. Pateericcul mireeniloor) de publica]ii, cel mai mare LEHACI)
 Joi, 17 ianuarie 2008 3
BISERIC| PENTRU CREDINCIO{II ROM+NI ORTODOC{I DIN PROVINCIA HUELVA
Actualitatea - SPANIA: Prin grija IPS Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Rom=ne pentru Europa
Occidental\ [i Meridional\, `n provincia Huelva - Spania se va `nfiin]a o biseric\
pentru credincio[ii rom=ni ortodoc[i din aceast\ regiune. Stabilirea locului
religioas\ depinde de num\rul de credincio[i din acea localitate. De aceea, to]i rom=nii
ortodoc[i din regiune sunt ruga]i s\ se `nscrie.

Biserica Ortodox\ Rom=n\, `n sprijinul de]inu]ilor PE SCURT

a ~n majoritatea unit\]ilor de deten]ie din România, ieri, 16 ianuarie, s-au desf\[urat slujbe [i ac]iuni Moa[tele Sf=ntului
interactive cu de]inu]ii a La 16 ianuarie, Biserica Ortodox\ pr\znuie[te ~nchinarea cinstitelor lan]uri Petru de Argos vor
ale Sfântului Apostol Petru a Sfin]ii Ap. Petru [i Pavel sunt ocrotitorii penitenciarelor din Rom=nia a fi readuse `n
~n Arhiepiscopia Bucure[- scrieri cu privire la activitatea tul de `nv\]\tur\ din Vie]ile S-au `mp\r]it cadouri, c\r]i stitelor lan]uri ale Sfântului Grecia
tilor, capelanul general al pe- misionar\ a celor doi mari A- Sfin]ilor, capitolul 12 din Fap- de rug\ciune, cruciuli]e [i ico- Apostol Petru, s\rb\toare ce
nitenciarelor din România, postoli. tele Apostolilor [i s-a s\vâr[it ni]e, precum [i obiecte de `m- aduce aminte de legarea cu Moa[tele Sf=ntului Petru,
p\rintele consilier Vasile-A- {i `n cadrul Episcopiei Du- Acatistul Sfin]ilor Apostoli br\c\minte pentru de]inu]i. dou\ lan]uri a Sfântului Pe- episcop de Argos, patronul
drian M\rginean, a fost pre- n\rii de Jos, `n penitencia- Petru [i Pavel. Aceste ac]iuni s-au desf\- tru de c\tre `mp\ratul Irod [i ora[ului cu acela[i nume
zent, al\turi de preo]ii capela- rele din ora[ele Gala]i [i Br\- S-au prezentat scurte refe- [urat având `n vedere faptul de salvarea minunat\ s\vâr- din Peloponez, Grecia, vor
ni, `n Penitenciarul Jilava [i ila s-au desf\[urat activit\]i rate [i au avut loc dezbateri de- c\ Sfin]ii Apostoli Petru [i [it\ de `nger, care i-a lovit `n fi repatriate, dup\ ce, timp
la Spitalul Penitenciar Bucu- pastoral-misionare pentru spre importan]a s\rb\torii, Pavel sunt ocrotitorii siste- coast\ pe cei doi osta[i [i l-a de [ase sute de ani, au fost
re[ti, unde a s\vâr[it Acatis- de]inu]i. sus]inute de c\tre preo]ii ca- mului penitenciar din ]ara de[teptat [i l-a scos afar\ pe p\strate `ntr-o m\n\stire
tul Sfin]ilor Apostoli Petru [i ~n capelele institu]iilor, `n pelani, de reprezentan]i ai noastr\, iar la data de 16 ia- Apostol, c\zând de pe el romano-catolic\ din Roma,
Pavel [i a prezentat celor de a- prezen]a de]inu]ilor [i a preo- Centrului Eparhial [i de al]i nuarie Biserica Ortodox\ lan]urile cele de fier. (Ciprian informeaz\ Radio Trinitas.
colo Sinaxarul, al\turi de alte tului capelan, s-a citit cuvân- preo]i din ora[. pr\znuie[te ~nchinarea cin- BÂRA) Aducerea acestor moa[te,
care vor fi primite cu mare
fast, reprezint\ rezultatul

{apte noi volume din manuscrisele lui a 17 ani de c\ut\ri [i efor-

turi depuse de autorit\]ile
ortodoxe din Argos. „Am
cercetat peste tot, la

Eminescu au fost lansate la Academie Vene]ia, la Vatican, pentru

ca `n sf=r[it s\ le g\sim `n
capela unei m\n\stiri din
Roma“, a declarat Mitro-
a Noile volume cu manuscrisele lui Eminescu prezentate, mar]i, la Academia Român\, au fost lansate simultan [i la politul Iakovos. Moa[tele
Sf=ntului Petru, episcop de
filialele de la Ia[i, Cluj [i Timi[oara ale Academiei Române, dar [i la Roma, Vene]ia, Chi[in\u, Cern\u]i [i Ipote[ti a Argos `n secolul al X-lea,
au fost luate `n secolul al
mion: „Ast\zi v\ prezent\m ~nc\ 10 volume XV-lea de c\tre un episcop
12 volume pe care am reu[it latin `n timp ce Pelopone-
de Bogdan DEDU s\ le imprim\m anul acesta. `n urm\torii 2 ani zul se afla sub domina]ie
~n sala de expozi]ii „The- Pân\ `n clipa de fa]\, am re- Cu prilejul acestui eveni- fanariot\. Superiorul m\-
odor Palady“ a Bibliotecii A- u[it s\ reproducem `n facsi- ment, PF P\rinte Daniel, n\stirii, p\rintele Renato
cademiei Române a avut loc, mil 14 manuscrise ale lui E- Patriarhul Bisericii Ortodo- Salvatore, a acceptat cere-
pe 15 ianuarie, lansarea al- minescu, ceea ce `nseamn\, xe Române, a transmis un rea de restituire, astfel
tor [apte noi volume (VIII- `n formatul actual, 21 de vo- mesaj care a fost prezentat `nc=t doi c\lug\ri romano-
lume. Mai avem 10 manu- de c\tre PS Episcop Ciprian catolici vor `nso]i s=mb\t\,
XIV) din seria „Manuscrise- 19 ianuarie a.c., racla cu
lor“ marelui poet na]ional scrise. Cu ajutorul lui Dum- C=mpineanul: „~n numele
nezeu [i cu bucuria pe care PF P\rinte Patriarh Daniel, moa[tele Sf=ntului Petru,
Mihai Eminescu. Volumele care va fi depuse `n Cate-
au ie[it de sub tipar la Regia am aflat-o zilele trecute, c\ a m\ adresez dvs. [i v\ trans-
mit salutul [i binecuvânta- drala din Argos, care poar-
Autonom\ „Monitorul Ofici- intrat `n bugetul Academiei t\ numele sf=ntului.
al“. La eveniment au partici- Române o sum\ de 10 mili- rea sa pentru organizarea
pat, alaturi de acad. Eugen arde, am vrea ca anul viitor acestui eveniment deosebit
Simion, pre[edintele Funda- s\ v\ chem\m `nc\ o dat\ [i de important pentru `ntrea- Manifest\ri
ga ]ar\, pentru `ntreg popo-
]iei Na]ionale pentru {tiin]\ s\ v\ spunem c\ am dus lu-
rul român. ~n al doilea rând, dedicate Marii
[i Art\, criticul [i istoricul de crurile la cap\t“.
art\ Dan H\ulic\, graficia- Noile volume cu manu- v\ adresez felicit\ri pentru Uniri, `n Canada
realizarea acestui proiect de
nul Mircia Dumitrescu, PS scrisele lui Eminescu, pre- interes na]ional, care presu- Biserica ortodox\ rom=n\
Ciprian C=mpineanul, Epis- zentate mar]i, la Academia pune o munc\ titanic\, dar „Sf. Nicolae“ din Montreal,
cop-Vicar Patriarhal, pre- Român\, au fost lansate si- care va fi de folos de acum `- Canada va organiza du-
cum [i fo[tii pre[edin]i ai Ro- multan [i la filialele de la minic\, 21 ianuarie 2008,
nainte tuturor genera]iilor trei ac]iuni dedicate poetu-
m=niei, Ion Iliescu [i Emil Ia[i, Cluj [i Timi[oara ale de rom=ni care vor `nv\]a s\
Constantinescu. Cele [apte Academiei Române, dar [i la Ziua na[terii marelui poet na]ional a fost lui Mihai Eminescu [i Uni-
nu-[i uite eroii [i oamenii de rii Principatelor Rom=ne.
noi volume au fost prezen- Roma, Vene]ia, Chi[in\u, valoare. ~n al treilea rând, a[ marcat\ printr-un moment solemn [i la statuia
tate de c\tre acad. Eugen Si- Cern\u]i [i Ipote[ti. Este vorba despre expune-
dori s\ v\ `ncredin]\m c\, `n lui Mihai Eminescu, din fa]a Ateneului Român rea, concursul [i spectacolul
spa]iul bisericesc, totdeauna extraordinar „Mihai Emi-
numele lui Eminescu, poetul duce]i la bun sfâr[it [i alte fi materializat\ abia `n ul-
proiecte proiecte care sunt de timii ani. Cele zece volume nescu - 158 de ani de la
nostru na]ional, este pome- na[tere“ [i „Unirea Prin-
nit cu respect, cu pre]uire [i o importan]\ covâr[itoare“. care au mai r\mas vor fi
~n `ncheierea manifest\- publicate pe parcursul aces- cipatelor Rom=ne, 1859-
cu mult\ evlavie, dovada c\ 2008“, informeaz\ Radio
de fiecare dat\, `n presa bi- rii, actorul Ilie Gheorghe, de tui an [i `n 2009.
la Teatrul Na]ional din Cra- Trinitas. Evenimentele
sericeasc\, prin intermediul comemorative vor avea loc
televiziunii [i Radio Trini- iova, a sus]inut un recital Slujb\ de pomenire, `n sala bisericii, `ncep=nd
tas, sunt invocate via]a [i din poezia lui Eminescu.
Manuscrisele lui Mihai la statuia de la Ateneu de la ora 13:00. Cei care
personalitatea poetului nos- doresc s\ participe la con-
tru na]ional, Mihai Emines- Eminescu au fost p\strate Ziua na[terii marelui poet curs cu recitarea unei
cu. ~n `ncheiere, a[ dori s\ de Titu Maiorescu [i donate na]ional a fost marcat\ [i poezii de Mihai Eminescu,
`mi exprim n\dejdea [i bucu- Academiei Române `n anul printr-un moment solemn, cu un c=ntec sau o roman]\
ria c\ Eminescu, care este 1902. Legate `n 45 de caiete, organizat de Liga Cultural\ pe versuri eminesciene
un simbol al neamului româ- aproximativ 14.000 de file, pentru Unitatea Românilor sunt a[tepta]i s\ se `nscrie
nesc, nu este uitat [i e de do- f\r\ o cronologie strict\ [i de Pretutindeni la statuia `n ziua concursului la bise-
rit ca Luceaf\rul poeziei ro- f\r\ o ordine tematic\, ma- lui Mihai Eminescu din fa]a ric\. Se vor acorda premii
mâne[ti s\ str\luceasc\ de nuscrisele au ajuns, de-a Ateneului Român. Pe lâng\ `n obiecte [i c\r]i, precum [i
acum `nainte, `ntotdeauna, lungul timpului, `ntr-un sta- depunerea de coroane [i dis- opera complet\ a lui Mihai
pentru toate genera]iile, `n diu avansat de uzur\. Ideea cursurile evocatoare rostite Eminescu pe CD-ROM.
La Academia Rom=n\ s-au lansat, inimile [i `n con[tiin]ele ro- reproducerii manuscriselor de membri ai Ligii, con-
mânilor. V\ felicit\m `nc\ o eminesciene a plecat de la silierul patriarhal, pr. Florin Cre[tinii din
pe 15 ianuarie, [apte noi volume dat\ pentru realizarea aces- Nicolae Iorga [i a fost `mbr\- {erb\nescu, delegat al PF
din seria „Manuscriselor“ tui proiect [i v\ dorim ca ]i[at\ de Perpessicius [i Patriarh Daniel, a s\vâr[it o Turcia doresc o
marelui poet na]ional, Mihai Eminescu Dumnezeu s\ v\ ajute s\ Constantin Noica, reu[ind a slujb\ de pomenire. a biseric\ `n Tars
Comunitatea romano-ca-
A XI-a
a edi]ie a Festivalului de Cr\ciun „Rusia Ortodox\“ tolic\ din Turcia sper\ ca
anul acesta, c=nd se `mpli-
Cu binecuvântarea PF A- chide cea de-a XI-a edi]ie a Festivalul se va desf\[ura orchestra simfonic\ a Minis- nej, din partea Patriarhiei nesc 2000 de ani de la na[-
lexei al II-lea, Patriarhul festivalului de Cr\ciun „Rusia `n cele mai mari s\li de con- terului Ap\r\rii; corul Mu- Moscovei. terea Sf=ntului Apostol Pa-
Moscovei [i al ~ntregii Rusii, Ortodox\“, anun]\ Blog- cert din Moscova: Sala Sinoa- zeului Tretiakov; Corul de b\- Organizatorul acestui fes- vel, statutul [i situa]ia mi-
ast\zi, 17 ianuarie, se va des- vest.info. delor, de la subsolul Cate- ie]i din Moscova, dirijat de Le- tival este Mi[carea social\ norit\]ilor cre[tine din a-
dralei „Hristos Mântuitorul“, onid Baklushin, [i corul Co- „Rusia Ortodox\“, cu sprijinul ceast\ ]ar\ s\ se `mbun\-
Sala mare a Conservatorului, legiului muzical de pe lâng\ Sectorului pentru educa]ie al t\]easc\, dorindu-se chiar
Noile conturi deschise la BCR Casa Interna]ional\ de Mu- Conservatorul din Moscova. Ministerului Ap\r\rii Federa- redeschiderea unei biserici
- filiala Sector 4 Bucure[ti - zic\ etc. Festivalul are un au- ~n cadrul programului a- ]iei Ruse, al Academiei de `n Tars, ora[ul natal al
ditoriu select, orientându-se cestei edi]ii a festivalului va fi Muzic\ „Gnesin“ [i al altor in- Sf=ntului Apostol Pavel. ~n
pentru pe arii muzicale simfonice, interpretat [i Oratoriul de stitu]ii culturale. acest sens, episcopul roma-
cânt\ri liturgice [i folclor. Cr\ciun al Episcopului Ila- Festivalul are loc anual, no-catolic Luigi Padovese,
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI Deschiderea oficial\ a festi- rion Alfeyev, compus pentru `ncep=nd cu 1997. Ministrul vicarul pentru Anatolia, a
valului va avea loc `n Sala soli[ti, cor de b\ie]i, cor mixt Culturii Federa]iei Ruse, A. declarat c\ „aceast\ ani-
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 versare va atrage un nu-
Svetlanovskaia a Casei Mu- [i orchestr\ simfonic\. ~n `n- Sokolov, a precizat c\ festi-
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 zicii, unde se va interpreta cheierea festivalului va avea valul a devenit deja o tra- m\r mare de pelerini care
muzic\ simfonic\ [i coral\. loc ceremonia de premiere cu di]ie de Cr\ciun. (Eugeniu `n mod evident vor avea
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 nevoie de o biseric\ unde
La deschidere vor participa distinc]ia Sf. Serghie de Rado- ROGOTI)
s\ se poat\ ruga“. a
4 Joi, 17 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
C=ini dresa]i pentru
interven]ii medicale
Un câine rasa Golden Retriever
este preg\tit pentru ca, p=n\ la ju-
m\tatea acestui an, s\ acorde spri-
jin doctorilor `n cazurile medicale
umane deosebite, aceasta fiind o
premier\ pentru jude]ul Tulcea. In-
forma]ia a fost furnizat\ de vice-
pre[edintele asocia]iei tulcene „Jus-
tice România“, Gabriel Ivanov, cu
prilejul semn\rii unui protocol de
cooperare `ntre aceast\ organiza]ie
[i Inspectoratul de Poli]ie Jude]ean
(IPJ). „~n luna mai, unul dintre cei
doi câini preg\ti]i de aproape un an
de noi va participa la concursul de
acreditare organizat la Satu Mare,
de Clubul de Dresaj Canin [i, `n
luna iunie, vom putea `ncheia pri-
mul contract de prest\ri servicii
pentru terapie cu ajutorul unui câi-
ne“, a declarat Gabriel Ivanov. El a
ad\ugat c\, `n România, cu ajuto-
rul patrupedelor au fost deja rezol-
vate mai multe cazuri medicale de-
osebite. „Am fost de fa]\ atunci
când un copil care era de foarte
mult\ vreme imobilizat la pat, f\r\
puterea de a rosti un cuvânt, a re-
ac]ionat când a fost atins de un câi-
ne“, a afirmat Gabriel Ivanov. Pro-
tocolul de cooperare dintre Asocia-
]ia „Justice Rom=nia“ [i IPJ Tulcea
are drept scop prevenirea inciden-
telor `n care sunt implica]i câinii
din rasele periculoase [i agresive.
Peste 5 mii de gorjeni
nu au buletine valabile
Un num\r de 5.192 de gorjeni nu
de]in, la ora actual\, acte de identi-
tate valabile, a anun]at, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, secretarul general
al jude]ului, Zoica Zamfirescu. Po-
trivit datelor prezentate de oficialul
jude]ean, din acest total, 1.833 sunt
minori, care au `mplinit vârsta de
14 ani [i nu au solicitat eliberarea
primului act de identitate, iar 3.359
de cet\]eni c\rora le-au expirat
aceste documente [i nu s-au
prezentat la serviciile de eviden]\
a persoanelor, pentru a primi al-
tele. Pentru diminuarea num\ru-
lui de persoane care nu au solicitat
eliberarea actelor de identitate `n
termenele prev\zute de lege,
Direc]ia Comunitar\ Jude]ean\ de
Eviden]\ a Persoanelor Gorj a edi-
tat o list\, pe care a `naintat-o
[efilor poli]iilor municipale [i or\-
[ene[ti, inclusiv posturilor de poli-
]ie arondate. Cu sprijinul Consi-
liului Jude]ean Gorj, a fost realizat
un imprimat cuprinzând docu-
mentele necesare eliber\rii actului
de identitate, precum [i un proces-
verbal de aducere la cuno[tin]\ a
obliga]iei solicit\rii acestuia `n
cazul expir\rii sau al minorilor
care au `mplinit vârsta de 14 ani.
Lucr\torii direc]iei amintite se vor
deplasa la domiciliul persoanelor
vârstnice sau bolnave, pentru a le
face fotografii [i a le prelua docu-
mentele necesare eliber\rii unui
nou act de identitate.
Prima central\ eolian\
din Vrancea
~n comuna vr=ncean\ Dumitre[ti
s-ar putea realiza prima unitate eo-
lian\ de producere a energiei elec-
trice din acest jude]. Potrivit prima-
rului Petric\ Dogaru, zona de la in-
trarea `n comun\ este `n acest mo-
ment `n aten]ia speciali[tilor, pen-
tru montarea unor sisteme eoliene
moderne de producere a energiei e-
lectrice. Sistemele ar urma s\ fie
montate `ntr-o zon\ numit\ „La
r\scrucea de vânturi“, unde, `n anii
’70, a fost construit\ „o eolian\“ de
un s\tean pe nume Grigore Tran-
dafir. S\teanul, care a decedat `n-
tre timp, a l\sat cu limb\ de moar-
te ca eoliana sa s\ fie transformat\
`n muzeu, iar autorit\]ile locale in-
ten]ioneaz\ ca, odat\ cu demararea
proiectului energetic, s\ fac\ [i un
mic muzeu, care s\ aib\ `n centru
centrala eolian\ din anii ’70. a
CERCETAT| PENAL, PENTRU FURT DE LINGURI: O femeie din localitatea
arge[ean\ Meri[ani s-a ales cu dosar penal, pentru c\ a furat linguri dintr-un
complex comercial. Femeia, `n vârst\ de 42 de ani, a fost prins\ de poli]i[ti,
dup\ ce a sustras de pe un raft 36 de linguri din inox. ~n momentul de fa]\,
femeia este cercetat\ `n stare de libertate, sub acuza]ia de furt calificat.
Au `ncercat s\ ajung\ `n Italia, P\rin]i
ascun[i printre bu[teni amenda]i pentru
a Poli]i[tii de frontier\ ar\deni au re]inut, `n noaptea de mar]i spre
miercuri, 22 de cet\]eni moldoveni, care au `ncercat s\ ias\ dezinteresul
din ]ar\ ascun[i `n remorca unui automarfar a {oferul camionului,
de cet\]enie rom=n\, a declarat poli]i[tilor c\ nu [tie cum au ajuns
fa]\ de copii
Peste 700 de p\rin]i din jude]ul
cei 22 de moldoveni `n remorca autovehiculului a Covasna au fost amenda]i sau aver-
Peste 20 de cet\]eni moldo- legate de lipsa unui sistem de partimentului de marf\ [i pre- tiza]i de autorit\]i, pentru dezintere-
veni, care au `ncercat s\ ias\ `nchidere a remorcii autotre- lata, f\r\ s\ observe vreo per- sul manifestat `n educarea copiilor.
din România ascun[i `n remor- nului. ~n urma controlului a- soan\ ascuns\, `ns\, pe traseul Potrivit datelor prezentate de con-
ca unui autotren, au fost de- m\nun]it, efectuat `mpreun\ spre ie[irea din ]ar\, a oprit ducerea Inspectoratului de Poli]ie
pista]i [i re]inu]i la Punctul de cu gr\nicerii unguri, au des- l\ng\ o sta]ie de distribu]ie a Jude]ean (IPJ) Covasna, 180 de
p\rin]i afla]i `n culp\ au fost sanc-
Trecere a Frontierei N\dlac, de coperit 20 de femei [i 2 b\rba]i, combustibililor, lipsind de lân-
poli]i[tii de frontier\ ar\deni. cu vârste cuprinse `ntre 18 [i g\ automarfar circa 2 ore. Ce- ]iona]i contraven]ional, iar al]i 534
au fost avertiza]i s\-[i ]in\ copiii sub
„Poli]i[tii au re]inut, `n noap- 58 de ani, care aveau asupra t\]enii moldoveni au declarat
tea de mar]i spre miercuri, 22 lor pa[apoarte moldovene[ti. c\ tocmai `n acel loc s-au urcat control. Aceea[i surs\ men]ioneaz\
de cet\]eni moldoveni care au Cercet\rile efectuate au sta- `n automarfar, ajuta]i de dou\ c\ num\rul infrac]iunilor comise de
`ncercat s\ ias\ din ]ar\ as- bilit c\ persoanele descoperite persoane. Ei au precizat c\ in- minori a crescut `n ultimul an `n
cun[i `n remorca unui auto- au intrat legal `n Rom=nia, ten]ionau s\ ajung\ `n Italia, jude]ul Covasna, foarte multe pe fon-
marfar care, potrivit documen- prin mai multe puncte de tre- pentru a-[i g\si locuri de mun- dul educa]iei deficitare primite `n
telor de `nso]ire ale m\rfii, cere a frontierei, la date diferi- c\. Poli]i[tii au `ntocmit acte familii, a lipsurilor materiale, dar [i
transporta `n Austria 13 buc\]i te. {oferul automarfarului, ce- premerg\toare `nceperii urm\- din cauza dezinteresului manifestat
de bu[teni“, a declarat purt\to- t\]eanul român Levente S., `n ririi penale `mpotriva celor 22 de p\rin]i. Potrivit reprezentan]ilor
IPJ, `n cursul anului trecut au fost
rul de cuvânt al Inspectoratu- v=rst\ de 40 de ani, a declarat de cet\]eni moldoveni, sub as-
lui Jude]ean al Poli]iei de poli]i[tilor c\ nu [tie cum au pectul s\vâr[irii infrac]iunii de cerceta]i de Poli]ie 201 minori, cu 26
mai mul]i fa]\ de 2006, dintre care 3
Frontier\ Arad, comisarul [ef ajuns cei 22 de moldoveni `n tentativ\ de trecere ilegal\ a
Florin Opri[a. Potrivit repre- remorca autovehiculului. El a frontierei de stat, [i de trafic de nu `mpliniser\ 14 ani. Majoritatea
zentantului IPJ, poli]i[tii de precizat c\, la plecarea `n cur- migran]i, `mpotriva [oferului infrac]iunilor comise de minori au
frontier\ au avut suspiciuni s\, a `nchis personal u[ile com- automarfarului. a fost furturi. a
Autostrada Bucure[ti-Bra[ov
mai prime[te 60 de milioane de euro
a Ministerul Transporturilor va aloca, `n acest an, circa 60 de milioane de euro de la buget pentru lucr\rile
la aceast\ autostrad\ a Reprezentan]ii Companiei Na]ionale de Autostr\zi [i Drumuri Na]ionale din România
(CNADNR) spun c\ pe viitoarea leg\tur\ rutier\ Bucure[ti-Bra[ov se va putea circula, cel mai devreme,
la sfâr[itul lui 2011 sau `nceputul lui 2012, costul total de construc]ie fiind de 2,2 miliarde de euro a
Ministerul Transporturilor va a- 2012, costul total de construc]ie fi-
loca, `n acest an, circa 60 de milioa- ind de 2,2 miliarde de euro.
ne de euro de la buget pentru
lucr\rile la autostrada Bucure[ti-
~n acest an sunt `n
Bra[ov, a anun]at Compania Na-
]ional\ de Autostr\zi [i Drumuri construc]ie 800 de
Na]ionale din România (CNADNR). kilometri de drumuri
Fondurile vor fi alocate pentru
lucr\ri la cele dou\ tronsoane ale Al\turi de cele 60 de milioane
de euro alocate pentru autostrada
autostr\zii, Bucure[ti-Moara Vl\-
siei (19,5 kilometri), tronson ce va fi Bucure[ti-Bra[ov, Ministerul
Transporturilor a anun]at c\ va a-
realizat de compania italian\ Piza- loca alte 520 de milioane de euro
rotti/Tirena Scavi, [i Moara Vl\siei- pentru lucr\ri la alt proiect impor-
Ploie[ti (42 de kilometri), la care lu- tant de infrastructur\ rutier\, au-
creaz\ consor]iul format din com- tostrada Transilvania (Bor[-Bra-
paniile Spedition UMB, PA & CO [ov). Compania constructoare Be-
Interna]ional [i Euro Construct chtel lucreaz\ deja la dou\ tron-
Trading. Dac\ la tronsonul Moara
soane, Suplacu de Barc\u-Bor[ [i
Vl\siei-Ploie[ti lucr\rile au `nceput Moara Vl\siei-Ploie[ti ar trebui s\ Bra[ov, al c\rui constructor va fi Câmpia Turzii-Gil\u, urmând ca
anul trecut, `n prim\var\, pe pri- fie gata la sfâr[itul anului 2009. ~n ales `n luna ianuarie a anului vi-
alte dou\ sectoare s\ intre `n lucru
mul tronson lucr\rile vor `ncepe cel schimb, compania italian\ Pizarotti itor, lucr\rile urmând s\ `nceap\ `n `n acest an, Mih\ile[ti-Suplacu de
mai devreme pe 15 aprilie, atunci va finaliza lucr\rile la tronsonul prim\vara anului 2009. Tronsonul
Barc\u [i Cluj-Mih\ile[ti. Potrivit
când CNADNR va emite certifi- s\u `n iunie 2010, deoarece contrac- Comarnic-Bra[ov va fi realizat prin Ministerului Transporturilor, pes-
tul prevede finalizarea lucr\rilor `n concesiune, ceea ce `nseamn\ c\ va
catul de `ncepere a lucr\rilor. te 800 de kilometri de autostrad\
termen de 36 de luni, `ncepând cu fi proiectat [i construit [i finan]at vor fi `n construc]ie `n acest an `n
data de 6 iunie 2007. Astfel, cel mai de aceea[i companie sau consor]iu, România, pe autostrada Bucure[ti-
Pe autostrada Bucure[ti- devreme `n vara anului 2010, [ofe- care `l va [i administra pe o peri- Bra[ov, pe autostrada Transilvani-
Bra[ov se va putea rii vor avea o alternativ\ la Drumul oad\ de 30 de ani, pentru a-[i recu- a, la Coridorul IV paneuropean [i
circula din 2012 Na]ional 1, autostrada Bucure[ti- pera investi]ia. Pe viitoarea auto- pe mai multe centuri ocolitoare.
Ploie[ti. Al\turi de cele dou\ tra- strad\ Bucure[ti-Bra[ov se va Din cei 800 de kilometri, aproxi-
Potrivit informa]iilor furnizate see, autostrada Bucure[ti-Bra[ov putea circula, cel mai devreme, la mativ 127 de kilometri vor fi recep-
de conducerea CNADR, tronsonul va mai avea un tronson, Comarnic- sfâr[itul lui 2011 sau `nceputul lui ]iona]i `n acest an. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SUTE DE HECTARE n\rean\“, din Silistra - Bul- fiec\rei localit\]i membre a lor, astfel `ncât oamenii s\ purta. Purt\torul de cuvânt
VOR FI ~MP|DURITE ~N garia. Potrivit unui comuni- asocia]iei de dezvoltare. beneficieze cât mai repede al Inspectoratului de Poli]ie
MEDGIDIA: Un proiect cat remis presei de primarul a PESTE 50 DE LO- de energie electric\“, a fost al Jude]ului (IPJ) Constan]a,
Medgidiei, Dumitru Moines- CALIT|}I VASLUIENE NU mesajul transmis de condu- Radu Croitoru, a precizat c\
PHARE de protejare a medi- cerea companiei.
ului, `n valoare de 104 mii de
cu, `n acest proiect sunt im- AU CURENT: Un num\r de tân\ra le-a dat poli]i[tilor
euro, care va fi demarat de plica]i Oficiul pentru Studii 58 de localit\]i din jude]ul a AMENDAT|, PEN- multe detalii despre ataca-
Asocia]ia de Dezvoltare Zo- Pedologice [i Agrochimice [i Vaslui sunt nealimentate cu TRU C| A MIN}IT C| A tori. „Reclamanta a descris
nal\ Medgidia, a fost pre- Direc]ia Silvic\ [i Agen]ia energie electric\, din cauza FOST T+LH|RIT|: O tân\- cu lux de am\nunte cum
zentat, ieri, de Prim\ria pentru Protec]ia Mediului unor dou\ defec]iuni ap\ru- r\ a fost amendat\ cu 500 de mar]i, `n jurul orei 6:00, `n
Medgidia. Denumit „Natura, Constan]a. Din Asocia]ia de te la re]ele `n cursul zilei de lei pentru c\ i-a min]it pe po- localitatea S\cele, a fost a-
prietenie f\r\ frontiere“, Dezvoltare Zonal\ Medgi- ieri. Reprezentan]i E.On li]i[ti, reclamând c\ a fost tacat\ de doi b\rba]i de etnie
proiectul are drept scop ela- dia, care este beneficiarul Moldova, care au dat, mar]i, tâlh\rit\ de doi indivizi, du- rrom\, ace[tia furându-i bu-
borarea studiului de fezabi- proiectului, fac parte mu- asigur\ri c\ vor remedia p\ ce a coborât de la volanul nurile, sub amenin]area u-
litate [i a proiectului tehnic nicipiul Medgidia [i un nu- toate problemele cauzate de ma[inii sale. ~n realitate, nui cu]it“, a declarat repre-
pentru `mp\durirea unei su- m\r de [ase localit\]i limi- chiciura depus\ zilele tre- t=n\ra, `n v=rst\ de 25 de zentantul IPJ. ~n urma cer-
prafe]e de 350 de hectare [i trofe. Edilul municipiului a cute, nu identificaser\, `n ani, i-a alertat pe poli]i[ti cet\rilor efectuate, s-a sta-
se deruleaz\ `n parteneriat precizat c\ vor fi `mp\durite cursul zilei de ieri, cauza pentru a putea justifica tat\- bilit c\ tân\ra `napoiase de
cu Asocia]ia pentru cola- [i se vor `nfiin]a perdele fo- noilor avarii. „Urmeaz\ s\ lui ei lipsa unui telefon mo- bun\ voie concubinului ei
borare [i dezvoltare tran- restiere pe câte 50 de hecta- stabilim cauza defec]iunilor bil, a radiocasetofonului ma- bunurile despre care min]ise
sfrontalier\ „Dobrogea Du- re din domeniul public al [i s\ trecem la remedierea [inii [i a cerceilor pe care `i c\ i-au fost furate. a

Economic
Patronatele contest\ hot\rârea Guvernului
de a limita importul de for]\ de munc\
Confedera]ia Na]ional\ a
Patronatului Român (CN-
PR) consider\ con]inutul
Proiectului de hot\râre de
Guvern prin care se regle-
menteaz\ nivelul de imi-
gra]ie `n România `n anul
2008 ca o lips\ de interes a
Executivului pentru dia-
logul social, real [i construc-
tiv `ntre Ministerul Muncii
[i organiza]iile patronale,
cele interesate de angajarea
for]ei de munc\ din str\in\-
tate, sus]ine Cristian Pâr-
van, director executiv al
Ofertele „gratuite“ [i publicitatea agresiv\
sau `n[el\toare vor fi dur sanc]ionate
a ~ncep=nd cu luna februarie, firmele care se folosesc de reclame agresive sau
`n[el\toare vor fi amendate cu p=n\ la 30 de mii de lei, iar dac\ nu `nceteaz\,
amenzile pot ajunge la 60 de mii de lei a Lista neagr\ mai con]ine sistemele
piramidale, reportajele publicitare (practica de a folosi con]inutul editorial
din mass-media pentru a promova un produs, `n cazul `n care comerciantul
a pl\tit pentru aceast\ promovare, f\r\ a specifica acest lucru `n mod clar) a
~n sf=r[it, rom=nii nu
vor mai fi stresa]i cu re-
clame agresive sau `n[el\-
toare [i nici nu vor mai pu-
tea fi atra[i `n mirajul su-
perofertelor de produse
„gratis“. Aceasta deoarece a
intrat `n vigoare Legea pri-
vind combaterea practicilor
comerciale incorecte [i este
aplicabil\ `ncep=nd cu luna
februarie, dup\ cum a de-
clarat pre[edintele Autori-
t\]ii Na]ionale pentru Pro-
tec]ia Consumatorilor (AN-
PC), Dan Vlaicu. Actul nor-
mativ confer\ ANPC com-
peten]a de a sanc]iona pu-
blicitatea `n[el\toare, pu-
blicitatea agresiv\, falsele
oferte „gratuite“, inducerea
`n eroare a consumatorilor
prin omisiune sau prin
reclamele-capcan\.
Amenzi de p=n\ la
60 de mii de lei
pentru cei care
nu se lini[tesc
Sanc]iunile pe care AN-
PC le poate aplica sunt de
la 3.000 la 30.000 de lei.
Ne`ncetarea practicii inco-
recte atrage dup\ sine
sanc]iuni de la 6.000 la
60.000 lei, iar ca m\sur\
complementar\ se poate
dispune suspendarea ac-
tivit\]ii pân\ la intrarea `n
Vremea `n ]ar\:
Joi, 17 ianuarie
Vremea va fi `n general
`nchis\. Pe arii restr=nse `n
vestul [i nordul ]\rii [i cu to-
tul izolat `n rest, mai ales
spre sear\, vor fi precipita]ii
slabe mixte [i condi]ii de
polei. V=ntul va prezenta
unele intensific\ri `n Banat
[i nordul Moldovei. Tempe-
raturile minime se vor situa
`ntre -7 [i 3 grade, mai sc\-
zute `n depresiuni. Tempe-
raturile maxime vor fi cu-
prinse `n general `ntre 0 [i
10 grade. ~n zonele joase, `n-
deosebi din sud [i centru, lo-
cal, va fi cea]\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 17.01.2008
Dolar SUA 2,4900
Euro 3,6978
Joi, 17 ianuarie 2008
acestei confedera]ii sindi-
cale. „Cu toate c\ ministrul
Paul P\curaru declara pu-
blic `n luna noiembrie 2007
c\ numai `n domeniul con-
struc]iilor ar fi nevoie de un
plus de circa 150.000 de
muncitori, solu]ia asigur\rii
acestora neputând exclude
aducerea de muncitori din
]\ri precum China, Pakis-
tan sau India, constat\m cu
surpriz\ c\ num\rul de per-
mise de munc\ propus de
acela[i ministru pentru anul
2008 este de 10.000, inferior
legalitate. Depunerea unei
contesta]ii `n instan]\ de
c\tre operatorul economic
nu duce la suspendarea
m\surii decise de c\tre
ANPC. Toate aceste moda-
lit\]i de a p\c\li consuma-
torul sunt incluse `ntr-o
list\ neagr\ detaliat\ a
practicilor comerciale con-
siderate incorecte `n orice
situa]ie, care vor fi sanc]io-
nate de ANPC `ncepând cu
31 ianuarie 2008. ~n aceas-
t\ perioad\, operatorii eco-
nomici au obliga]ia de a
cunoa[te prevederile aces-
tei legi. „Chiar `n urm\-
toarele zile ne vom `ntâlni
cu reprezentan]ii lan]uri-
lor de hipermarketuri, pe
care `i vom informa despre
noile prevederi legale [i
asupra sanc]iunilor pe care
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STATUL ROM+N VA
CONSTRUI CASE PEN-
TRU RROMI: Ministerul
Dezvolt\rii, Lucr\rilor Publi-
ce [i Locuin]elor aloc\ fonduri
pentru implementarea unui
program pilot ce vizeaz\ con-
struirea de locuin]e sociale
pentru rromi, a declarat minis-
trul Dezvolt\rii, Lucr\rilor
Publice [i Locuin]elor, László
Borbély, arat\ un comunicat
al MDLPL. Programul pilot
se va desf\[ura `n toate cele
opt regiuni de dezvoltare ale
României, loca]iile exacte ur-
mând a fi stabilite ulterior. Se
va avea `n vedere de aseme-
nea corelarea programelor de-
ja existente [i aflate `n deru-
lare prin intermediul MDLPL
sau al Agen]iei Na]ionale pen-
tru Romi sau al Fondului Ro-
mân de Dezvoltare Social\.
László Borbély [i secretarul de
stat `n MDLPL, Anna Hor-
váth, s-au `ntâlnit cu pre[e-
dintele Agen]iei Na]ionale pen-
tru Romi, Gruia Ioan Bumbu,
B|NCILE CARE ~{I ~N{AL| CLIEN}II RISC| AMENZI DE PÂN| LA 30.000 DE LEI:
Institu]iile bancare care recurg la practici comerciale incorecte privind acordarea
dobânzilor [i modificarea imediat\ a acestora risc\ amenzi cuprinse `ntre 3.000 [i
30.000 de lei, a men]ionat pre[edintele ANPC, Dan Vlaicu. Ne`ncetarea practicii
incorecte atrage dup\ sine sanc]iuni de la 6.000 la 60.000 de lei, iar ca m\sur\
num\rului de 12.000 din
2007. ~n mod firesc, se pune
`ntrebarea când a luat dom-
nul ministru o pozi]ie corec-
t\, documentat\ [i since-
r\?“, se `ntreab\ reprezen-
tantul angajatorilor de for]\
de munc\. CNPR a adresat
`n luna noiembrie o scri-
soare deschis\ ministrului
Paul P\curaru, solicitându-i
s\ ac]ioneze pentru a `mbu-
n\t\]i procedurile de emi-
tere a permiselor de munc\,
]inând cont de costurile pe
care trebuie s\ le suporte
le risc\ `n cazul nerespec-
t\rii legii“, a spus Vlaicu.
Institu]ia care va
monitoriza aceste
probleme este ANPC
Legea consolideaz\ stan-
dardele care interzic prac-
ticile comerciale incorecte,
clasificate `n practici co-
merciale `n[el\toare (prin
ac]iune sau prin omisiune)
[i practici comerciale agre-
sive [i stabile[te sanc]iuni-
le ce se aplic\ pentru `n-
c\lcarea normelor legale.
„Practicile comerciale in-
corecte pot fi sesizate AN-
PC de orice persoan\ sau
organiza]ie care, potrivit
legii, are un interes legi-
tim, chiar [i de c\tre opera-
pentru a stabili noi ac]iuni `n
domeniul locuire din Strategia
Guvernului României de
`mbun\t\]ire a situa]iei rromi-
lor. ~n urma `ntrevederii s-a
stabilit un program de `ntâl-
niri lunare pentru analiza pro-
gresului [i pentru buna des-
f\[urare a demersurilor f\cute
`n privin]a locuirii popula]iei
de etnie rrom\.
a PARCUL AUTO AL
ROM+NIEI S-A DUBLAT
~N ULTIMII ANI: De la c\-
derea regimului comunist [i
pân\ `n prezent parcul auto
al României s-a dublat, ajun-
gând de la 2,2 milioane au-
tovehicule `n 1990 la aproxi-
mativ 4,5 milioane autove-
hicule la sfâr[itul lui 2007, au
declarat surse din Ministerul
Român de Interne. Anul tre-
cut `n România au fost `nma-
triculate un num\r total de
312.532 de autovehicule noi,
`n cre[tere cu 26 de procente
comparativ cu 2006. Apro-
ximativ jum\tate din noile
angajatorii. Proiectul de ho-
t\râre de Guvern propus
dezbaterii publice, `n opinia
patronilor, nu aduce nici o
m\sur\ `n acest sens. „De a-
ceea, solicit\m ferm Guver-
nului cre[terea num\rului
de angaja]i ce trebuie s\ a-
probe eliberarea permiselor
solicitate de firmele intere-
sate, ca [i realizarea descen-
traliz\rii acestei structuri
`n minimum 13 centre am-
plasate `n cele mai impor-
tante zone economice ale
]\rii“, subliniaz\ membrii
torii economici concuren]i.
Ace[tia au, de asemenea,
posibilitatea de a-i ac]iona
`n justi]ie pe comercian]ii
care `ncalc\ legea privind
combaterea practicilor co-
merciale incorecte“, a ar\-
tat pre[edintele ANPC. A-
doptarea acestei legi repre-
zint\ interzicerea metode-
lor abuzive prin care co-
mercian]ii `ncalc\ drep-
turile consumatorilor. Prin-
tre cele mai grave se
reg\se[te publicitatea-cap-
can\, practica de a convin-
ge consumatorul s\ cum-
pere de la o anumit\ socie-
tate, f\când publicitate u-
nui produs la un pre] foar-
te sc\zut, pentru care nu e-
xist\ un stoc corespunz\tor.
„Bonusul“ `n[el\tor
va fi amendat de
Protec]ia
Consumatorului
Legea face referire [i la
falsele oferte „gratuite“, [i
anume crearea unei impre-
sii false asupra unor oferte
prin descrierea produselor
ca fiind „gratuite“, „bonus“,
„f\r\ taxe“ sau `n termeni
similari, `n cazul `n care
consumatorul trebuie s\
`nmatricul\ri (165.769 de
unit\]i) au fost `nregistrate `n
Bucure[ti, care num\r\ `n
prezent 1,2 milioane autove-
hicule la o popula]ie oficial\
de dou\ milioane de per-
soane. Printre m\rcile auto
favorite ale românilor pe
primul loc se afl\ Dacia (di-
vizie a grupului Renault) cu
93.666 de autovehicule noi
`nmatriculate `n 2007, ur-
mat\ de Renault (28.824 uni-
t\]i), Volkswagen (23.397 u-
nit\]i) [i Skoda (23.187 uni-
t\]i). ~n ceea ce prive[te `n-
matricul\rile de autovehicule
second hand, românii au achi-
zi]ionat anul trecut un num\r
de 123.482 de unit\]i, dintre
care aproximativ un sfert
sunt Volkswagen.
a GUVERNUL A APRO-
BAT REDUCEREA PRO-
POR}IONAL| A COTE-
LOR DE EMISII DE CO2:
Executivul a decis, `n [edin]a
de ieri, printr-o Hot\râre de
Guvern, reducerea aloc\rilor
CNPR. CNPR reaminte[te
ministrului Muncii, Gu-
vernului, c\ lipsa for]ei de
munc\ va produce o `nce-
tinire a dezvolt\rii econo-
mice a României, o ame-
nin]are privind capacitatea
de a pune `n practic\ pro-
iectele ce se vor finan]a din
fondurile europene. Re-
prezentan]ii patronatelor `[i
pun, public, `ntrebarea „cine
[i din ce motiv are interesul
de a promova o reglemen-
tare contrar\ oamenilor de
afaceri, a economiei, de ce se
men]ine un cadru insti-
tu]ional ineficient, biro-
cratic [i generator de poten-
]iale abuzuri [i chiar co-
rup]ie?“. a
pl\teasc\ orice alt\ sum\
`n afar\ de costurile pe care
le implic\ ridicarea sau pla-
ta livr\rii articolului. Sunt
interzise `ndemnurile di-
recte adresate copiilor de a
cump\ra anumite produse
sau de a-[i convinge p\rin]ii
s\ le cumpere, precum [i a-
firma]iile false cu privire la
propriet\]ile curative ale
produselor, de la alergii, c\-
derea p\rului [i pân\ la
pierderea `n greutate. Este,
de asemenea, interzis\ prac-
tica de a crea consumatori-
lor falsa impresie c\ au câ[-
tigat un premiu `n condi]iile
`n care nu exist\ nici un
premiu sau ac]iunea pe care
trebuie s\ o `ntreprind\
pentru a câ[tiga premiul es-
te condi]ionat\ de plata u-
nei sume de bani sau de su-
portarea unui cost.
Amenzi [i pentru
reportajele publicitare
Lista neagr\ mai con]ine
sistemele piramidale, re-
portajele publicitare (prac-
tica de a folosi con]inutul e-
ditorial din mass-media pen-
tru a promova un produs, `n
cazul `n care comerciantul a
pl\tit pentru aceast\ pro-
movare, f\r\ a specifica a-
cest lucru `n mod clar), im-
presiile `n[el\toare cu privi-
re la drepturile consumato-
rilor, ofertele limitate, lim-
ba `n care sunt oferite ser-
viciile post-vânzare, precum
[i garan]iile valabile `n `n-
treaga Europ\. „Noul act
normativ va conferi inspec-
torilor ANPC mai mult\
putere `n `ndeplinirea ac-
tivit\]ii [i va reduce consi-
derabil practicile comercia-
le agresive [i `n[el\toare“, a
ad\ugat Dan Vlaicu. (S.D.)
de cote de emisii de gaze cu
efect de ser\ pentru opera-
torii industriali, propor]ional
pentru fiecare instala]ie `n
parte, `n 2008, a declarat
ministrul Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile, Attila
Korodi. „Cotele de alocare vor
fi reduse conform vechii pro-
puneri, propor]ional pentru
fiecare instala]ie `n parte.
Pân\ la o pronun]are a Cur]ii
Europene de Justi]ie, suntem
obliga]i s\ ne conform\m de-
ciziei `n vigoare a Comisiei
Europene“, a spus ministrul.
Korodi a ad\ugat c\ noile pla-
nuri de alocare au fost elabo-
rate de MMDD `n colaborare
cu Ministerul Economiei [i Fi-
nan]elor [i Ministerul Inter-
nelor [i Reformei Administra-
tive. Comisia European\ a a-
probat, `n octombrie, pentru
România, o cot\ de 75,9 mili-
oane de tone de emisii de
dioxid de carbon pentru inter-
valul 2008-2012, mai pu]in cu
20,7% fa]\ de solicitarea Bu-
cure[tiului. a
5
PE SCURT
Rom=nia trebuie
s\-[i comaseze
terenurile pentru a
deveni competitiv\
Rom=nia trebuie s\ m\reasc\
suprafa]a culturilor [i s\ restruc-
tureze fermele, s\ comaseze
terenurile agricole `n asocia]ii mai
mari, pentru a cre[te competitivi-
tatea produselor agricole, a declarat
comisarul european pentru agricul-
tur\, Mariann Fischer Boel, pentru
BBC. De asemenea, oficialul euro-
pean a apreciat c\, pentru cre[terea
competitivit\]ii produselor agricole,
Rom=nia trebuie s\ m\reasc\
suprafa]\ culturilor [i s\ realizeze o
cheltuial\ corect\ a fondurilor
Uniunii Europene. Ministerul
Agriculturii deruleaz\, `n prezent,
un program pentru cre[terea
suprafe]elor agricole. Programul
vizeaz\ renta viager\, prin care
]\ranii care `[i v=nd p\m=ntul vor
primi o sum\ de bani pe hectar de-a
lungul vie]ii. Ministrul Agriculturii,
Dacian Ciolo[, este de p\rere c\
acest program de rent\ viager\ nu
este de ajuns pentru aceast\ extin-
dere a terenurilor cultivate, potrivit
sursei citate. „Principala problem\
care st\ [i `n calea comas\rii este
organizarea pie]elor agricole. Pentru
c\ un agricultor, un fermier, at=ta
timp c=t nu are siguran]\, certi-
tudinea direc]iei de comercializare [i
a nivelului pre]ului de comercializa-
re a produselor agricole, `[i va asu-
ma destul de greu riscul s\ creasc\
suprafa]a fermei“, a precizat Ciolo[.
Cea mai sc\zut\
productivitate a muncii
Cu o productivitate a muncii de
3.000 de euro pentru fiecare angajat
din sectorul textilelor, Rom=nia se
situa, `n 2004, pe ultimul loc `n
Uniunea European\, potrivit cifrelor
publicate mar]i de Oficiul de
Statistic\ al Comunit\]ilor
Europene (Eurostat). Pe prima
pozi]ie se afla Danemarca, cu o pro-
ductivitate de 55.000 de euro, `n
condi]iile `n care media `n UE27
este de 27.000 de euro. ~n 2004,
Rom=nia [i Bulgaria ofereau, `ns\,
[i cele mai reduse costuri pentru
fiecare angajat din industria tex-
tilelor - 2.000 de euro. Media la
nivel european era de 20.000 de euro
pe angajat, iar cele mai mari costuri
se `nregistrau tot `n Danemarca -
41.000 de euro pe angajat. Industria
textil\ din Rom=nia a generat, `n
2004, o valoarea ad\ugat\ de 289
milioane de euro, liderii `n UE fiind
Italia (9,478 miliarde de euro) [i
Germania (4,519 miliarde de euro)
Posibile penaliz\ri
de la Comisia European\
Rom=nia ar putea fi penalizat\ de
Comisia European\ pentru
de]inerea de stocuri de zah\r [i de
produse agroalimentare, din mo-
mentul ader\rii, mai mari dec=t cele
stabilite potrivit regulilor Uniunii
Europene. }ara noastr\ a calculat
stocurile ]in=nd cont de cre[terea
consumului, dar aceast\ metod\ nu
este cea folosit\ de Comisie. Fiecare
stat membru al Uniunii este obligat
s\ informeze CE cu privire la
stocurile de zah\r [i de produse
agroalimentare existente la data
ader\rii, astfel `nc=t s\ se elimine
riscul constituirii unor stocuri spe-
culative. Pentru determinarea
stocurilor, Comisia European\ a sta-
bilit o metod\ de calcul valabil\
pentru fiecare stat membru. Aceasta
]ine cont de produc]ia realizat\, de
valoarea exporturilor [i de valoarea
importurilor. ~n cursul anului tre-
cut, Rom=nia a informat Comisia c\
nu au existat stocuri speculative la 1
ianuarie 2007. Potrivit reprezen-
tan]ilor APIA [i celor ai MAPDR,
pentru determinarea stocurilor
Rom=nia a adaptat metoda pre-
v\zut\ de c\tre Comisia European\
la cre[terea consumului. a
6 Joi, 17 ianuarie 2008
Analiz\
Rom=nii vor putea ob]ine credite `n orice ]ar\ UE
a Parlamentul European a adoptat directiva privind contractele de credit pentru consumatori, care are ca scop
facilitarea ob]inerii creditelor de c\tre europeni `n alte state membre a Proiectul reglementeaz\ `mprumuturile personale
cu valoare `ntre 200 [i 75.000 de euro, `ns\ nu vizeaz\ [i `mprumuturile ipotecare [i cardurile cu plat\ amânat\ a Limita minim\
permite includerea „`mprumuturilor rapide“ prin SMS, `mprumuturi din ce `n ce mai populare `n anumite ]\ri - Suedia [i Estonia a
Nu doar rom=nii [i-au
f\cut o pasiune din a con-
tracta credite de orice fel,
chiar [i cu riscul de a se `n-
scrie pe lista datornicilor
din imposibilitatea de a-[i
mai onora contractele. Doi
din trei europeni recurg la
credite pentru a-[i cump\-
ra televizoare, ma[ini de
Aprecierea monedei euro produce `ngrijorare la Bruxelles
`n timp ce pre[edintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, sus]ine c\ succesul euro „reflect\ `ncrederea
`n economia european\“ a Moneda noastr\ na]ional\ este considerat\ cea mai slab\ din Est a
Moneda unic\ a celor 15
state din zona euro se `nt\-
re[te cu fiecare zi, fenome-
nul aduc=nd `ngrijorare
printre unii oficiali euro-
peni, care consider\ c\ ar
putea accentua `ncetinirea
anticipat\ a cre[terii eco-
nomice a UE, `n 2008.
Printre sceptici se num\-
r\ ministrul francez al afa-
cerilor europene: „Nu pu-
tem tr\i cu euro la acest ni-
vel“, „problema fiind legat\
de viteza acestei aprecieri [i
de faptul c\ celelalte mari
monede sunt prea slabe:
yuanul, yenul [i dolarul.“
{i primul ministru itali-
an, Romano Prodi, sus]ine
ca fiind periculoas\ apre-
cierea monedei unice: „Si-
gur c\ este un motiv de `n-
grijorare, toat\ lumea este
`ngrijorat\“. Euro s-a apre-
ciat cu 15% fa]\ de dolar `n
2007, exportatorii europeni
av=nd dificult\]i `n a con-
cura pe pia]a global\, `n
timp ce sunt `n cre[tere [i
„temerile legate de puterea
economiei europene de a
trece prin `ncetinirea care
ar putea fi declan[at\ de
criza creditelor din Statele
Unite“.
Cur]ii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Cazurile active `n care sunt implica]i cet\]eni
sp\lat sau mobil\, produse
considerate a fi de folosin]\
`ndelungat\ `ns\ care du-
p\ o perioad\ medie de 10
ani se uzeaz\ necesit=nd
`nlocuirea. Achizi]ia aces-
tora prin intermediul cre-
ditelor nu este una tocmai
indicat\, astfel c\ la mo-
mentul `n care consumato-
a Aprecierea monedei euro este privit\ cu suspiciune de unii lideri europeni,
Pe de alt\ parte, pre[e-
dintele Comisiei Europene,
Jose Manuel Barroso a r\s-
puns celor care spun c\
euro a devenit prea puter-
nic: „Succesul euro reflect\
`ncrederea `n economia eu-
ropean\; economia euro-
pean\ [i-a revenit [i euro
reflect\ acest lucru“, a spus
el pre[edintele CE, ad\u-
g=nd: „Uita]i-v\ la Germa-
nia, care cunoa[te un boom
al exporturilor [i export\
`n ]\ri care nu au euro“.
E de a[teptat c\ ]\rile
UE s\ `ncerce s\ corecteze
dezechilibrele dintre va-
lutele mari, `n cadrul unei
`nt=lniri a Grupului celor
[apte na]iuni industria-
lizate, care va avea loc la
Tokyo luna viitoare [i se va
concentra mai ales asupra
yuanului chinezesc, `n pri-
vin]a c\ruia europenii
spun c\ este subevaluat de-
liberat cu p=n\ la 20-25%,
d=nd Chinei un avantaj
comercial nelegitim, potri-
vit EurActiv.com 26/11/07.
~ntre timp, puterea euro
ar putea crea alte probleme
mai mari, lira britanic\
continu=ndu-[i deprecierea
rapid\ dup\ ce s-a deva-
MII DE PL+NGERI ROM+NE{TI LA CEDO: ~n anul 2007, au fost depuse 49.000 de
pl=ngeri, reprezent=nd o cre[tere cu 6% fa]\ de anul anterior. Tot `n 2007, pl=ngerile
venite din Rusia, Turcia, Polonia [i Rom=nia au reprezentat 50% din totalul proceselor
rom=ni [i pentru care `nc\ urmeaz\ s\ se dea verdicte `n 2008 totalizeaz\ un num\r de
12.250, dup\ cum arat\ raportul CEDO. Pl=ngerile rom=nilor sunt de ordinul miilor.
rul termin\ de achitat ra-
tele, produsul trebuie `nlo-
cuit. {i totu[i, rom=nii, ca
[i ceilal]i europeni, nu se
sfiesc s\ contracteze `m-
prumuturi de consum, fie
ele mai mult sau mai pu]in
u[or de ob]inut.
Sub aceste auspicii, de-
puta]ii europeni vor dis-
lorizat cu aproape 9% fa]\
de euro `ncep=nd cu noiem-
brie 2007.
~n Rom=nia, sc\derea
cursului de schimb al leu-
lui fa]\ de euro a continuat
[i la `nceputul acestei s\p-
t\m=ni. Luni, 14 ianuarie,
cuta un proiect de directiv\
privind contractele de cre-
dit pentru consumatori, ca-
re are ca scop facilitarea
ob]inerii creditelor de c\tre
europeni `n alte state
membre. De altfel, directi-
va propune [i `mbun\t\]i-
rea competi]iei pe pia]a eu-
ropean\.
Proiectul de lege
nu vizeaz\ [i
`mprumuturile
ipotecare
Potrivit Parlamentului
European, `n zona euro,
`mprumuturile din ianua-
rie 2007 au ajuns la un to-
tal de 4.553 miliarde de eu-
ro. 13% din aceast\ sum\
(588 miliarde de euro)
reprezint\ creditele pentru
consumatori.
Proiectul de directiv\ re-
glementeaz\ `mprumuturi
personale cu valoare `ntre
200 [i 75.000 de euro, `ns\
nu vizeaz\ [i `mprumuturi-
le ipotecare [i cardurile cu
plat\ amânat\. Creditul
simplificat permite inclu-
derea „`mprumuturilor ra-
pide“ prin SMS, `mprumu-
turi din ce `n ce mai popu-
lare `n anumite ]\ri - Sue-
dia [i Estonia. Prin simpla
trimitere a unui SMS, o
persoan\ poate ob]ine un
credit `n numai 15 minute.
Clien]ii pl\tesc dobânzi
diferite `n func]ie de statul
`n care au f\cut creditul: `n
Finlanda, de exemplu, do-
cursul oficial al euro a de-
p\[it pragul de 3,7 lei, un
euro fiind cotat la 3,7106
lei. Acesta este cel mai ridi-
cat nivel al cursului euro-
leul din ultimii 3 ani, ante-
rioarele cota]ii de 3,7 lei
pentru un euro `nregistr=n-
bânda este de 6%, `n Ger-
mania cre[te la 8%, iar `n
Portugalia dob=nda ajunge
la 12%.
14 zile pentru
retragerea din
contractul de credit
De la propunerea ini]ia-
l\ a Comisiei din 2002, di-
rectiva a generat dezbateri
intense. Unul din subiecte-
le cele mai controversate a
fost nivelul penaliz\rilor
pentru rambursarea antici-
pat\ a creditului.
Prin proiectul, amintit
oficialii UE urm\resc ex-
tinderea pie]ei interne a
Uniunii Europene, dar [i
asigurarea transparen]ei
prin compararea costului
total al `mprumuturilor [i
condi]iilor de plat\ la dife-
rite b\nci sau companii de
credite.
Directiva urm\re[te s\
permit\ consumatorilor a-
legerea celei mai bune ofer-
te `n ]ara lor sau `n alt stat
membru, dar [i „stabilirea
unor informa]ii standard
ce vor trebui men]ionate `n
publicitatea referitoare la
posibilit\]ile de creditare“.
De asemenea, furnizorul
va fi obligat s\ dea publici-
t\]ii at=t beneficiile c=t [i
dezavantajele aferente cre-
ditelor.
Potrivit directivei, con-
sumatorul are la dispozi]ie
un termen de 14 zile calen-
du-se `n februarie 2005. ~n-
tre timp, leul s-a depreciat
puternic fa]\ de euro [i este
de a[teptat s\ scad\ cel
mai mult dintre monedele
]\rilor estice. Zlotul polo-
nez, coroana ceheasc\, fo-
rintul unguresc au funda-
daristice `n care se poate
retrage din contractul de
credit f\r\ a invoca motive.
Pro [i contra
directiv\
„Nu po]i `mpiedica oa-
menii s\ se `ndatoreze pes-
te m\sur\ printr-o lege“, a
spus raportorul Parlamen-
tului European, Kurt Lech-
ner (Germania, PPE-DE),
r\spunzând temerilor unor
persoane `n leg\tur\ cu ur-
m\rile creditului simplifi-
cat. „Ar trebui atunci s\ in-
terzicem oamenilor s\ se
`mprumute“, a continuat
oficialul. Pe de alt\ parte,
Kuchner crede c\ directiva
ar putea `nsemna costuri
suplimentare [i mai mult\
birocra]ie.
Deputata european\ ger-
man\ Evelyne Gebhardt
(PSE) regret\ faptul c\ nu
exist\ un acord al Parla-
mentului european cu Con-
siliul `nainte de votul `n
plen. Gebhardt a anun]at
c\ sociali[tii, `mpreun\ cu
liberalii [i Partidul Verzi-
lor, vor propune amenda-
mente care sunt sprijinite
de Consiliu [i Comisie [i
care vor duce la adoptarea
directivei.
Directiva privind con-
tractele de credit pentru
consumatori „va simplifica
procedura de ob]inere a
creditului peste grani]e, de
c\tre persoanele fizice“, a
mai spus doamna Geb-
hardt. a
mente mult mai bune dec=t
leul, fiind de a[teptat s\
sufere fluctua]ii mult mai
mici `n raport cu euro, sus-
]ine DailyBusiness.ro. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR

Actualitate
Petrolul de lâng\ Insula {erpilor
stârne[te imagina]ia Ucrainei
Norica Nicolai respinge
toate acuza]iile care i se aduc
a Norica Nicolai aduce acte [i martori pentru a se ap\ra de acuza]iile lui Traian B\sescu
a Vicepre[edintele liberal demonstreaz\ c\ a votat mereu `n Parlament pentru reformarea Justi]iei
a Teodor Mele[canu, ministrul interimar la Justi]ie, promite s\ nu se ating\ de DNA a
De[i premierul T\ri-
ceanu a numit un minis-
tru interimar la Justi]ie,
conflictul cu palatul Co-
troceni continu\ `n for]\.
Norica Nicolai a publicat
dovezile care i-ar publica
nevinov\]ia, acuz=nd [i
societatea civil\ de lips\
de obiectivitate.
Documente
de demult
Norica Nicolai respin-
ge categoric toate atacu-
rile la adresa ei, venite
din partea lui Traian B\-
sescu. Ea a ar\tat ieri, `n
fa]a presei, documente
din care reiese c\ nu a a-
restat ilegal pe nimeni `n
perioada comunist\, c=nd
avea func]ia de procuror.
De asemenea, Norica Ni-
colai este gata s\ aduc\
martori care s\ demon-
streze c\ nu a participat
la presupuse `nfieri ilega-
le, f\c=nd un apel la Tra-
ian B\sescu s\ `nceteze
atacurile `mpotriva sa.
Iritat\ de apelurile unor
voci din societatea civil\
de a demisiona, Norica
Nicolai a amintit cu iro-
nie despre laudele din
trecut ale Alinei Mungiu-
Pippidi.
Declara]iile Noric\i Ni-
colai vin la numai o zi du-
p\ ce aceasta se `ndoia c\
prim-ministrul C\lin Po-
pescu-T\riceanu s-ar fi
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CRISTIAN DIACO- toate variantele pe mas\: fie
NESCU, CANDIDATUL un candidat din partid, fie
unul din afar\“, a declarat
PSD PENTRU PRIM|RIA Geoan\
CAPITALEI: Potrivit edi]iei tiv, ad\ugând c\ are deja „o
de ieri a ziarului „Gândul“,
liderul PSD, Mircea Geoan\,
se gânde[te s\ recurg\ la un
candidat independent pen-
tru Prim\ria Capitalei, de[i
vicepre[edintele Cristian
Diaconescu ar fi preferat
pentru aceast\ curs\. „Nu
este exclus s\ avem pe ci-
neva din afara partidului,
dac\ nimeni nu se hot\r\[-
te. ~n acest moment, n-am
luat nici o decizie, lucr\m cu
Joi, 17 ianuarie 2008
Norica Nicolai a[teapt\ cu ner\bdare `nsc\unarea la Justi]ie
`n]eles cu pre[edintele
Traian B\sescu pentru a
renun]a la nominalizarea
sa la Ministerul Justi]iei.
„Era firesc ca cineva s\ fie
numit interimar. Ar fi fost
inadmisibil s\ la[i magis-
tra]ii f\r\ salarii, s\ nu
pl\te[ti oamenilor restan-
]ele ministerului“, a de-
clarat, mar]i sear\, Nori-
ca Nicolai, la postul Ante-
na 3, referitor la numirea
lui Teodor Mele[canu ca
interimar la Ministerul
Justi]iei.
cotidianului respec-
list\ de suspec]i“ cu inde-
penden]ii care ar putea can-
dida pentru PSD. ~n acela[i
timp, nu exist\ un pesedist,
`n afara lui Marian Van-
ghelie, dispus s\ investeasc\
`n campania electoral\. Du-
p\ toate probabilit\]ile,
Vanghelie nu va da bani de-
cât pentru campania sa, iar
PSD Bucure[ti va boicota
orice candidat impus de con-
5 CANDIDA}I LA PRE{EDIN}IA RUSIEI: La 16 ianuarie s-a `ncheiat procesul
de `nregistrare a candida]ilor la alegerile preziden]iale din Federa]ia Rus\. ~n
cursa electoral\ din martie se vor prezenta 5 candida]i: liderul opozi]iei
liberale, fostul premier rus Mihail Kasianov, comunistul Ghenadi Ziuganov,
ultrana]ionalistul Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Democrat, Aleksandr
Bogdanov, [i marele favorit sprijinit de Putin, vicepremierul Dmitry Medvedev.
Ucraina face paradis fiscal `n Insula {erpilor
Ucraina vrea s\ trans-
forme Insula {erpilor `n-
tr-un off-shore (paradis fis-
cal). Liderul de la Kiev,
Viktor Iu[cenko, a semnat
un decret de transformare
a insulei `n zon\ econo-
mic\ liber\. Decretul men-
]ioneaz\ [i includerea lu-
cr\rilor la Canalul B`stroe
`n bugetul Ucrainei pe
2008. Iu[cenko `ns\rcinea-
z\ Guvernul ucrainean s\
elaboreze un plan de dez-
voltare a infrastructurii [i
a activit\]ilor economice pe
Insula {erpilor. El men-
]ioneaz\ [i necesitatea ex-
ploat\rii resurselor de pe
Mele[canu nu st\
mult la Justi]ie
~n vreme ce Norica Ni-
colai mai sper\ s\ ajung\
`n Guvern, postul s\u a
fost deja preluat de Teo-
dor Mele[canu, titularul
de la Ap\rare. Liberalul a
dat asigur\ri c\ nu va `n-
cepe nici un fel de schim-
b\ri majore `n perioada
interimatului s\u. El a
negat [i zvonul potrivit
c\ruia ar inten]iona des-
ducerea central\. {ansele ca
Vanghelie s\ reprezinte
PSD `n cursa pentru Bu-
cure[ti au sc\zut `ns\ dup\
ce acesta a intrat `n conflict
deschis cu Mircea Geoan\.
a SUCEAVA: PNL {I
PSD SE CEART| DE LA
UN CLUB AL PENSIONA-
RILOR: Liderul filialei PNL
Suceava, viceprimarul An-
gela Zarojanu, a afirmat,
ieri, c\ PSD ocup\ „ilegal [i
abuziv“ un sediu `n cartierul
sucevean Obcine. Angela
Zarojanu sus]ine c\ social-
democra]ii au lansat o „p\-
platoul continental al M\-
rii Negre.
~n decret se mai prevede
punerea urgent\ `n exploa-
tare a complexului de dane
portuare pe Insula {erpilor
[i alimentarea cu energie e-
lectric\ a satului Bel`i, re-
cent `nfiin]at. M\surile
prev\zute `n decretul lui
Iu[cenko au ca scop trans-
formarea Insulei {erpilor
`n teritoriu locuit cu activi-
t\]i comerciale proprii. U-
craina [i România sunt `n
proces la Curtea Interna-
]ional\ de Justi]ie de la
Haga, pe marginea delimi-
t\rii platoului continental
fiin]area Direc]iei Na]io-
nale Anticorup]ie (DNA).
Dealtfel, premierul C\-
lin Popescu-T\riceanu a
precizat ieri, la `nceputul
[edin]ei de Guvern, c\
dore[te ca acest interimat
s\ fie c=t mai scurt.
„Doresc s\ g\sim o rezol-
vare durabil\ pentru nu-
mirea unui ministru defi-
nitiv la Justi]ie“, a spus
premierul `n fa]a colegilor
de Cabinet. T\riceanu a
amintit c\ interimatul lui
Mele[canu `nceteaz\ la
c\leal\“ când au anun]at c\
`n sediul acestora din car-
tierul Obcine va fi deschis
un club al pensionarilor. Po-
trivit Angelei Zarojanu, spa-
]iul respectiv a fost `nchiriat
de PSD de la Prim\rie, dar
contractul a expirat `n 2005,
iar prelungirea acestuia nu
s-a putut face din cauza de-
bitelor acumulate `n contul
chiriei [i al cheltuielilor, va-
loarea acestora ridicându-se,
`n prezent, la circa 15.000 de
lei. De aceea, Zarojanu a a-
firmat c\ PSD va fi notificat
s\-[i achite datoriile la Pri-
[i a zonelor economice ex-
clusive din nord-vestul M\-
rii Negre, unde s-au desco-
perit rezerve de gaze.
Pe de alt\ parte, Ucrai-
na le-a cerut statelor mem-
bre NATO s\ analizeze po-
sibilitatea ader\rii sale la
Planul de Ac]iune NATO
pentru aderare, chiar `n ca-
drul summitului din apri-
lie, de la Bucure[ti. Cere-
rea Kievului ar putea gene-
ra o aprig\ dezbatere pu-
blic\ `n Ucraina, precum [i
un posibil referendum pri-
vind aderarea ]\rii la A-
lian]a Nord-Atlantic\. a
`nceputul lunii februarie,
c=nd expir\ cele 45 de zile
de la demisia lui Tudor
Chiuariu. Desemnarea lui
Mele[canu ca solu]ie de
avarie pentru Justi]ie a
fost convenit\ mar]i seara
de T\riceanu [i B\sescu,
`n cadrul unei convorbiri
telefonice.
Partidele salut\
interimatul
Reac]iile politice nu au
`nt=rziat s\ apar\ dup\
`n]elegerea dintre premi-
er [i pre[edinte. Mai to]i
politicienii cred c\ interi-
matul lui Teodor Mele[ca-
nu este un prim pas pen-
tru ie[irea din blocajul de
la Justi]ie. Solu]ia final\
r\m=ne `ns\ tot apelul la
Curtea Constitu]ional\,
spun liberalii. ~n schimb,
pentru PDL, solu]ia cea
mai potrivit\ ar fi ca pre-
mierul s\ renun]e la nomi-
nalizarea Noric\i Nicolai
[i s\ fac\ alt\ propunere.
Cristian Diaconescu, vi-
cepre[edintele PSD, a de-
clarat c\ decizia lui C\lin
Popescu T\riceanu de a-l
numi pe Teodor Mele[canu
ca ministru interimar la
Ministerul Justi]iei „repre-
zint\ ie[irea dintr-un blo-
caj“. La r=ndul s\u, vice-
pre[edintele PRM, Lucian
Bolca[, a calificat solu]ia
premierului drept „un act
constitu]ional normal“. a
m\rie, `n valoare de peste
9.500 de lei, `n caz contrar se
va proceda la evacuarea din
sediu. Liderul local liberal a
precizat c\, la cererea pen-
sionarilor, Prim\ria Sucea-
va le va amenaja acestora un
club, `n zona pie]ei agroali-
mentare din centrul muni-
cipiului. Liderul filialei PSD
Suceava, Verginel Iordache,
a anun]at luni c\ `n sediul
partidului din Obcine va
func]iona un club, unde pen-
sionarii se vor putea `ntâlni
zilnic pentru a citi presa sau
pentru a juca table sau [ah. a
7
LUMEA PE SCURT
Romney câ[tig\
alegerile primare
`n Michigan
Fostul guvernator de Massachu-
setts Mitt Romney a câ[tigat mar]i
alegerile primare republicane orga-
nizate `n statul Michigan, pentru
candidatura la alegerile preziden-
]iale din noiembrie. Victoria `i per-
mite acestui foarte bogat om de
afaceri s\ se men]in\ `n cursa pen-
tru Casa Alb\, dup\ `nfrângerile
suferite `n Iowa [i New Hampshire
unde a cheltuit milioane de dolari.
El `i `ntrece pe senatorul de
Arizona, John McCain, [i pe fostul
guvernator de Arkansas, Mike
Huckabee. Romney a dus o cam-
panie activ\ `n acest stat care
`nregistreaz\ cea mai puternic\
rat\ de [omaj din Statele Unite,
axând discursul s\u pe economie [i
promi]ând s\ relanseze o industrie
a automobilelor muribund\. Ca ur-
mare a unei ne`n]elegeri `ntre con-
ducerea na]ional\ [i instan]ele lo-
cale ale partidului democrat
asupra datei alegerilor primare,
democra]ii s-au ab]inut de la
aceast\ competi]ie.
Polonia pune condi]ii
grele SUA pentru
scutul antirachet\
Oficiali americani [i polonezi au
declarat c\ este posibil s\ se
ajung\ la un acord care s\ con-
duc\ la plasarea scutului anti-ra-
chet\ american `n Europa
Central\. Ministrul polonez al
ap\r\rii, Bogdan Klich, a precizat
c\ `ntâlnirile avute la Pentagon [i
la Departamentul de Stat `l fac s\
cread\ c\ Statele Unite ar putea
accepta s\ ajute Polonia s\-[i mo-
dernizeze ap\rarea anti-aerian\ ca
pre] pentru acceptarea plas\rii
componentelor scutului anti-ra-
chet\ pe teritoriul polonez. Mai
precis, polonezii cer de la ameri-
cani sisteme de rachete cu raz\
scurt\ [i medie de ac]iune, precum
rachetele de tip Patriot. Adminis-
tra]ia Bush ar putea s\ accepte
condi]iile Var[oviei, `n condi]iile `n
care inten]ioneaz\ s\ plaseze 10
interceptoare de rachete `n Polonia
[i o sta]ie radar `n Cehia. Acestea
sunt componente ale unei strategii,
`n valoare de 3,5 miliarde de
dolari, menit\ s\ apere Europa [i
Statele Unite de posibile atacuri cu
rachet\ din partea Iranului.
Planul a nemul]umit `ns\ Moscova
care sus]ine c\ acest sistem de
ap\rare anti-rachet\ ar amenin]a
securitatea na]ional\ a Rusiei.
Kremlinul a amenin]at chiar c\ va
lua „m\suri palpabile“ dac\ `ncepe
construirea infrastructurii sis-
temului de ap\rare american.
Sri Lanka:
„Atentat cu 15 mor]i
`ntr-un autobuz“
Micul stat asiatic cade din nou
prad\ terorismului. Cincisprezece
persoane au fost ucise [i peste 20
r\nite `n explozia unei bombe ieri
la bordul unui autobuz [colar `n
Sri Lanka, au anun]at autorit\]ile
care au acuzat separati[tii tamili.
Acest atentat coincide cu sus-
pendarea armisti]iului `ntre gu-
vern [i organiza]ia „Tigrii tamili“,
`ncheiat `n februarie 2001 sub
egida Norvegiei. Tamilii (hindu[i)
se lupt\ pentru independen]a
nord-estului statului Sri Lanka, o
]ar\ populat\ cu 75% de budi[ti.
Aceast\ insul\ de 20 de milioane
de locuitori nu a reu[it s\ pun\
cap\t celui mai vechi conflict din
Asia, un r\zboi `n care alterneaz\
faze de lupt\, atentate [i perioade
de acalmie. Din 1972, `ntre 60.000
[i 70.000 de persoane au fost ucise
`n violen]e [i peste 6.000 au murit
dup\ 2005. a

8 Joi, 17 ianuarie 2008
Via]a
parohiilor
Credincio[ii merg azi la biseric\ s\-ll
cinsteasc\ pe `ntemeietorul monahismului
a Ast\zi, Biserica `l s\rb\tore[te pe Cuviosul Antonie cel Mare,
`ntemeietorul monahismului a Mai multe biserici din ]ar\ sunt
`nchinate primului monah cre[tin a Sfântul Antonie cel Mare
este mult mai cunoscut [i mai cinstit `n sudul ]\rii, `n special `n
}ara Româneasc\ a ~n bisericile ortodoxe, asear\ s-a oficiat
slujba Vecerniei, iar ast\zi credincio[ii merg la Sf=nta Liturghie a
Zi de hram `n toat\ Moldova
~n Ia[i exist\ o singur\
biseric\ (foto) ce `[i ser-
beaz\ principalul hram
la ziua Sfântului Antonie
cel Mare, 17 ianuarie.
Parohia „Sf. Antonie cel
Mare“ din Ia[i s-a `nfiin-
]at `n anul 2003 [i este
p\storit\ de p\rintele Io-
nel Roat\. Aceast\ paro-
CM
YK hie este format\ din a-
proximativ 2.000 de cre-
dincio[i, fo[ti enoria[i ai
parohiei „Sf. Voievozi“ -
Frumoasa, care s-a desfi-
in]at la 1 februarie 2002
pentru a se re`nfiin]a
M\n\stirea Frumoasa.
Piatra de temelie a Bise-
ricii „Sf. Antonie cel Ma-
re“ a fost pus\ la 26 au-
gust 2003, iar la 28 sep-
tembrie `n acela[i an a
fost s\vâr[it\ prima Li-
turghie. Cel de-al doilea
hram al bisericii este
„Na[terea Sf. Ioan Bote-
z\torul“, s\rb\torit la 24
iunie. Actuala biseric\ a
parohiei „Sfântul Anto-
nie cel Mare“ s-a ridicat
din banii credincio[ilor [i
ai altor binef\c\tori, da-
torit\ frumoasei leg\turi
dintre parohul acestei bi-
serici, p\rintele Ionel
Roat\, [i enoria[ii s\i. Bi-
serica este deschis\ zi [i
noapte, `nc=t datorit\
astmosferei de rug\ciu-
ne, ea este foarte c\utat\
de credincio[i.
Biserica lui Cuza -
„Biserica
misionar\“
Tot ast\zi, `[i serbeaz\
cel de-al doilea hram Bi-
serica „Adormirea Maicii
Domnului“ - Vulpe din
Ia[i. Aceast\ biseric\ a
fost construit\ de breasla
bl\narilor, din ini]iativa
[i `n timpul lui Gavriil
Vulpe, de unde [i nume-
le. Biserica din lemn a
ars la 1832 [i a fost re-
construit\ din temelii,
din zid de un v\taf al
timpului, Antonie Cob\l-
cescu. P=n\ `n anul 2005,
biserica nu a suferit lu-
cr\ri ample de renovare
[i nici nu a fost vreodat\
pictat\. ~n ultimii ani, de
c=nd paroh este pr. Mi-
hail Grigora[, biserica a
fost renovat\ `n interior
[i exterior.
O alt\ biseric\ aflat\
ast\zi `n s\rb\toare este
Biserica „Sf. Cuv. Paras-
cheva“ - Mitocul Maicilor
din Ia[i care `[i serbeaz\
cel de-al doilea hram. La
Biseria misionar\ „Mito-
cul Maicilor“ slujesc pr.
prof. dr. Petre Semen [i
pr. Enache Tocil\ Sibia-
nu. „Mitocul Maicilor“
din Ia[i a fost ridicat\ la
1792 din banii me[te[u-
garilor [i ai negustorilor
care locuiau pe atunci `n
aceast\ zon\ a ora[ului,
numit\ Muntenimea de
Sus. I se spune „Mitocul
Maicilor“ pentru c\ `n
chiliile din jurul Bisericii
au vie]uit c\lug\ri]ele
mutate de la M\n\stirea
Socola, `n 1803, c=nd s-a
`nfiin]at seminarul teo-
logic. P=n\ la seculariza-
rea averilor m\n\sti-
re[ti, biserica se afla `n
administra]ia M\n\stirii
V\ratec, iar `ntre 1864 [i
1892 a fost trecut\ `n ad-
ministra]ia ora[ului Ia[i.
Biserica nu are parohie,
func]ion=nd ca biseric\
misionar\.
Potrivit tradi]iei, Bise-
rica „Mitocul Maicilor“ se
mai nume[te [i „Biserica
lui Cuza“, fiindc\ f\cea
parte din curtea palatu-
lui domnitorului Alexan-
dru Ioan Cuza [i slujea
drept capel\ sau biseric\
a studen]ilor, deoarece
aici se `nchinau adesea
studen]i [i cadre univer-
sitare.
Ast\zi este zi de hram
hram [i la Boto[ani. Anul
acesta, parohia „Sf.
Antonie cel Mare“ din
Boto[ani `mpline[te 10
ani de existen]ã. Biserica
„Sf. Antonie“ se afl\ `n
construc]ie. ~n jude]ul
Suceava exist\ o singur\
parohie ocrotit\ de `nte-
meietorul monahismului.
CM
YK
Biserica „Sf=ntul Antonie cel Mare“ din cartierul Drumul Taberei,
Bucure[ti, ad\poste[te p\rticele din moa[tele Sf. Pantelimon [i ale Sf.
Antonie cel Mare. La cea mai veche biseric\ din Bucure[ti, pe l=ng\
programul liturgic obi[nuit, `n fiecare mar]i, la parohie se cite[te
Acatistul Sf. Antonie cel Mare [i rug\ciuni pentru diferite trebuin]e. ~n
aceea[i zi, dup\-amiaz\, se s\v=r[e[te sfin]irea cea mic\ a apei.
Parohia „~n\l]area Dom-
nului“ din cartierul Dru-
mul Taberei - Bucure[ti `[i
serbeaz\ ast\zi hramul bi-
sericii. Biserica mare a pa-
rohiei care se afl\ `n cons-
truc]ie este `nchinat\ ~n\l-
]\rii Domnului, `ns\ biser-
ca cea mic\ `n care se ]in
slujbele ast\zi este ocro-
tit\ de Sf=ntul Antonie cel
Mare.
Aceast\ parohie s-a `n-
fiin]at `n anul 1996, iar pe
5 iunie 1997 s-a oficiat, sub
cerul liber, prima Sfânt\
Liturghie, `n prezen]a a 20
de credincio[i. „~nainte a
fost o asocia]ie pentru con-
struirea Bisericii «~n\l]a-
rea Domnului» condus\ de
vrednicul de pomenire,
p\rintele Ioan Panaite. El
s-a ocupat de dob=ndirea
terenului, pentru c\ tere-
nul a fost cesionat pe 99 de
ani de Prim\ria Capitalei.
{i au `nceput demersurile
pentru `nfiin]area paro-
hiei, dar, din p\cate nu a
apucat s\ `nfiin]eze paro-
hia. C=nd am preluat eu,
aici nu era dec=t teren vi-
ran. Parohia aceasta s-a
desprins din Parohia Mili-
tari 2 [i o parte din Militari
1. ~n '97, pe 5 iunie am f\-
cut prima slujb\ aici, pe
Biserica „Sf. Antonie
cel Mare“ din cartierul
Drumul Taberei
a fost construit\ `n
numai trei luni de zile
Hram la cea mai
veche biseric\
din Bucure[ti
~n centrul istoric al Bu-
cure[tiului, peste drum de
vestitul Han al lui Manuc, se
`nal]\ silueta impun\toare a
unei biserici despre care
pu]ini trec\tori [tiu c\ este
cea mai veche biseric\ din
Bucure[ti (foto). ~n aceast\
biseric\ `nchinat\ Sf=ntului
Antonie cel Mare [i-au spus
rug\ciunile domnitorii Mi-
hai Viteazul, Matei Basarab,
{erban Cantacuzino, Con-
stantin Brâncoveanu [i al]i
ilu[tri voievozi ai }\rii Ro-
mâne[ti din veacurile XVI-
CM
YK
~n fiecare mar]i, la parohie se cite[te Acatistul Sf. Antonie cel Mare
c=mp. Nu era absolut ni-
mic. Pe 12 iunie 1997, am
`nceput construc]ia acestei
biserici, care a fost gata `n
numai trei luni de zile“, ne-
a explicat preotul paroh
Constantin Mi[u.
~n proiect,
construirea unui
a[ez\m=nt social
Biserica „Sf=ntul Antonie
cel Mare“ a parohiei „~n\l-
]area Domnului“, din Aleea
Valea Boteni nr. 7, Sector 6,
care este compus\ din
aproximativ 1200 de familii,
ad\poste[te p\rticele din
moa[tele Sf. Pantelimon [i
ale Sf. Antonie cel Mare. Pe
l=ng\ programul liturgic
obi[nuit, `n fiecare mar]i, la
parohie se cite[te Acatistul
Sf. Antonie cel Mare [i
rug\ciuni pentru diferite
trebuin]e. ~n aceea[i zi,
dup\ amiaz\, se s\v=r[e[te
sfin]irea cea mic\ a apei.
Prin enoria[ii ei [i sub di-
recta coordonare a Comite-
tului Parohial, de-a lungul
vremii, parohia a organizat
mai multe activit\]i cu scop
caritabil. Au fost ajutate
famiile nevoia[e, at=t prin
dona]ii `n bani, c=t [i prin
obiecte de `mbr\c\minte [i
prin alimente. Medici vol-
untari din parohie au oferit,
gratuit, consulta]ii pentru
membrii famiilor nevoia[e.
Totodat\, copiii acestor fa-
milii au beneficiat de lec]ii
suplimentare (medita]ii),
oferite de profesori ai {colii
Generale 176 din Bucure[ti.
Au fost organizate excursii
XVIII. Biserica este [i ast\zi
o adev\rat\ bijuterie a artei
vechi române[ti din zona is-
toric\ a Capitalei, intrat\
`ntr-un amplu proces de
restaurare.
Biserica „Sf=ntul Antonie
cel Mare“ este cunoscut\ da-
torit\ icoanei f\c\toare de
minuni a Sf=ntului Antonie,
dar [i datorit\ slujbelor spe-
ciale, care adun\ `n fiecare
mar]i mii de credincio[i din
Bucure[ti [i din ]ar\.
~n Bucure[ti este ast\zi
s\rb\toare [i la parohia
Sf=ntul Antonie cel Mare din
strada Jean Steriadi, cartie-
rul Balta Alb\, Sectorul 3.
Parohia a fost `nfiin]at\ `n
august 1996.
[i rug\ciuni pentru diferite trebuin]e
[i tabere gratuite pentru
copiii famiilor nevoia[e, pre-
cum [i pelerinaje gratuite
pentru batr=nii de la Azilul
„Floarea Ro[ie“ din cartie-
rul Militari. ~n fiecare s=m-
b\t\, dup\ Vecernie, `n Bi-
serica „Sf. Antonie cel Ma-
re“ se ]in cursuri de catehe-
z\ cu credincio[ii.
Ca proiect de viitor, pa-
rohia inten]ioneaz\ cons-
truirea unui a[ez\m=nt so-
cial ortodox, care s\ cu-
prind\ un centru pentru
copii cu dizabilit\]i [i un
c\min de b\tr=ni.
P\rintele paroh a ]inut
s\ le mul]umeasc\ tuturor
celor care sprijin\ parohia,
men]ion=ndu-l `n mod deo-
sebit pe profesorul de ma-
tematic\ Adrian Popescu.
Datorit\ acestuia, care es-
te [i consilier la Prim\ria
Sectorului 6, parohia „a
primit de la Prim\rie, pen-
tru construc]ia bisericii `n
2006, 160.000 RON, iar `n
2007, 290.000 RON. Tot `n
2007, `n decembrie, am pri-
mit din partea Guvernului,
prin Secretariarul de Stat
pentru Culte, 200.000 RON“,
a mai spus p\rintele.
O asocia]ie `n scop
caritativ
Pentru desf\[urarea `n
mod organizat a ativit\]ilor
filantropice, `n martie 2007,
`n cadrul parohiei s-a `nfiin-
]at Asocia]ia Cultural\ Cre[-
tin Ortodox\ „Sfin]ii ~m-
p\ra]i Constantin [i Elena“.
Asocia]ia urm\re[te dezvol-
tarea de programe cu carac-
ter socio-umanitar [i cultu-
ral, care s\ cuprind\ orga-
nizarea de conferin]e, mese
rotunde, seminarii, cursuri
[i ateliere atât pe teme reli-
gioase cât [i socio-culturale.
De asemenea, asocia]ia a
fost `nfiin]at\ [i `n vederea
organiz\rii [i desf\[ur\rii
unor programe de vacan]\
pentru toate categoriile de
vârst\, pe domeniile de ac-
tivitate ale asocia]iei (tabe-
re [i excursii cu caracter
cultural - religios, pelerina-
je), precum [i `n vederea or- CM
YK
ganiz\rii a altor manifes-
t\ri culturale [i educative,
pe cont propriu sau `n co-
laborare cu alte institu]ii.
~n contextul celor de mai
sus, de Cr\ciun, `n 2007
prin campania „Simplita-
tea gestului…!“, Asocia]ia
Cultural\ Cre[tin-Ortodo-
x\ „Sfin]ii ~mp\ra]i Con-
stantin [i Elena“, `mpreu-
n\ cu parohia de care
apar]ine au reu[it s\ aduc\
un dram de bucurie copi-
ilor cu dizabilit\]i ai C\mi-
nului „Sfântul Andrei“ din
cartierul Drumul Taberei.
Copiii au primit `mbr\c\-
minte, un televizor color,
dou\ casetofoane, rechizite
[colare [i altele. ~n spriji-
nul eforturilor depuse s-au
al\turat [i copii ai {colilor
Generale nr. 176 [i 206 din
acela[i cartier, care au
adus `mbr\c\minte, juc\rii
[i dulciuri. Credincio[ii care
doresc s\ vin\ `n ajutorul
celor afla]i `n nevoi, pot aju-
ta asocia]ia, depun=nd bani
`n contul: RO78RNCB007
7071663180001(BCR). a

Documentar
Sf=ntul Antonie cel Mare, p\rintele
spiritual al monahilor cre[tini
C=nd vorbim despre monahism [i despre via]a ascetic\, primul sf=nt la
care ne g=ndim este Antonie cel Mare, considerat `ntemeietorul
acestora. Prin via]a sa sf=nt\, prin nevoin]ele [i `n]elepciunea sa,
Sf=ntul Antonie a r\mas pentru cre[tinism primul care a f\cut din
ascetism nu doar un mod de vie]uire, ci o cale spre Hristos.
de {tefan
M|RCULE}
Via]a Sf=ntului Antonie
cel Mare a fost povestit\
prima dat\ de ucenicul
s\u, Sf=ntul Atanasie cel
Mare, arhiepiscop de Ale-
xandria (298-373), `ntr-o
lucrare care a r\mas cele-
br\ prin bog\]ia [i frumu-
se]ea con]inutului. Scris\
CM
YK
Ispitirea Sf=ntului
Antonie
Fragmentele din „Via]a
Sf=ntului Antonie“ `n care
sunt prezentate diferitele
lupte pe care le ducea
sf=ntul cu diavolul ispiti-
tor au r\mas ca exemplu
de secole pentru asce]i,
dar [i ca surs\ de in-
spira]ie pentru arti[ti:
„Iar ur=torul de bine [i
pizma[ul diavol nu sufe-
rea v\z=nd un t=n\r cu o
nevoin]\ ca aceasta. Ci,
cele ce a cugetat s\ fac\, a
`nceput asupra acestuia
s\ le aduc\. Mai `nt=i `l
sup\ra pe d=nsul ca din
nevoin]e s\ `nceteze, adu-
c=ndu-i aminte de avu]ii,
de purtarea de grij\ a su-
rorii sale, de prietenia
multora, de iubirea de ar-
gint, de iubirea de slav\,
de dulcea]a desf\t\rii [i
celelalte odihne ale vie]ii;
[i mai pe urm\, ar\t=ndu-i
asprimea faptei bune [i
cum c\ este mai mare
osteneala ei. ~i punea `n
minte [i neputin]a trupu-
lui [i lungimea vremii, [i
`n scurt timp, mul]ime de
g=nduri a ridicat `n min-
tea lui, vr=nd s\-l dep\r-
teze de la g=ndirea lui cea
dreapt\ (...) Dup\ aceea,
vr\jma[ul `i punea `n
minte pl\cerea dezmier-
d\rii; iar el asem\n=ndu-se
celui m=nios [i sc=rbit, de
`ngrozirea focului [i de
durerea viermelui `[i a-
ducea aminte, [i pe aces-
tea pun=ndu-le `mpotriv\,
r\m=nea neatins. Toate
acestea se f\ceau spre ru-
[inarea vr\jma[ului, c\ci
cel ce a socotit s\ se fac\
asemenea lui Dumnezeu,
de un t=n\r acum se bat-
Joi, 17 ianuarie 2008
la pu]in timp dup\ trecerea
la cele ve[nice a marelui
monah r\s\ritean, `ntre a-
nii 357-359, „Via]a Sf=n-
tului Antonie cel Mare“
este printre primele lucr\ri
aghiografice. ~n ea nu se
red\ `ntr-un simplu mod
informativ via]a lui An-
tonie, ci se elogiaz\ faptele
[i sfin]enia acestuia. Lu-
crarea a fost tradus\ [i `n
limba rom=n\ de pr. prof.
Dumitru Fecioru, `n colec-
„Ispitirea Sf=ntului
Antonie“, lucrarea
artistului Salvador
Dali, Muzeul de Art\
Modern\ din Bruxelles
jocorea; cel ce se f\lea
asupra trupului [i a s=n-
gelui, de un om ce purta
trup se r\sturna. C\ci `i
ajuta Domnul, Care a pur-
tat trup pentru noi [i
trupului i-a dat biruin]a
asupra diavolului (...)
Antonie l-a `ntrebat:
«Cine e[ti tu, care gr\ie[ti
unele ca acestea c\tre mi-
ne?». Acela `ndat\ a r\s-
puns, cu glasuri jalnice:
«Eu sunt care am primit
sarcina prinderii trupului
[i duhul desfr=n\rii m\
numesc: pe c=]i voiesc s\
fie `n]elep]i, i-am am\git;
pe c=]i i-am momit cu pl\-
ceri, i-am plecat mie; eu
sunt cel pentru care [i
proorocul mustr\ pe cei ce
au c\zut, zic=nd: de duhul
desfr=n\rii v-a]i am\git;
c\ci prin mine aceia s-au
`mpiedicat. Eu sunt care
de multe ori te-am sup\-
rat [i de at=tea ori am fost
r\sturnat de tine». Anto-
nie mul]umind Domnului
[i `mb\rb\t=ndu-se, a zis
c\tre d=nsul: «Deci, prea
mult e[ti def\imat; pentru
c\ dac\ e[ti negru cu min-
tea [i neputincios ca un
copil, nici o grij\ nu am de
tine de aici `nainte; c\ci
Domnul `mi este ajutor [i
eu voi privi asupra vr\j-
ma[ilor mei». Acestea au-
zind negrul acela, `ndat\ a
fugit, tem=ndu-se de cu-
vintele lui Antonie [i, `n-
frico[=ndu-se, nu mai `n-
dr\znea s\ se apropie de
b\rbatul acesta“.
CM
YK
„A `ntrebat cineva pe avva Antonie, zicând: «Ce trebuie s\ p\zesc eu ca
s\ plac lui Dumnezeu?». {i r\spunzând b\trânul, a zis lui: «Cele ce-]i
poruncesc ]ie, p\ze[te-le: Oriunde vei merge, pe Dumnezeu s\-L ai
`naintea ta totdeauna; orice vei face, s\ ai m\rturie din Sfintele Scripturi;
[i ori `n ce loc vei [edea, s\ nu te mi[ti degrab\. Acestea trei p\ze[te-le
[i te vei mântui»“. (din Apoftegmele Sf=ntului Antonie cel Mare)
]ia „P\rin]i [i Scriitori
Biserice[ti“ (PSB).
Prima experien]\
ascetic\
Numit de multe ori Ma-
rele Antonie sau Antonie
Egipteanul, pentru a fi de-
osebit de Sf=ntul Anton de
Padova sau Antonius Ab-
bas, un sf=nt de tradi]ie a-
pusean\, sf=ntul r\s\ri-
tean s-a n\scut `n jurul a-
nului 251, `n Egiptul de
Sus, din p\rin]i cre[tini. La
20 de ani, dup\ moartea
p\rin]ilor s\i, a auzit `n bi-
seric\ citindu-se fragmen-
tul din Evanghelie: „De
voie[ti s\ fii des\vâr[it,
mergi, vinde avu]iile tale [i
venind urmeaz\ Mie“ (Ma-
tei 19, 21). Urm=nd `n-
demnului evanghelic, t=-
n\rul Antonie [i-a `mp\r]it
averea s\racilor, [i-a l\sat
sora mai mic\ `n grija unor
credincioase cunoscute [i s-a
retras `n singur\tate.
Ini]ial a tr\it `ntr-o colib\
la marginea satului natal,
a[a cum obi[nuiau `n acea
vreme cei care doreau s\
aib\ o via]\ ascetic\. A
Cuvintele pentru
suflet ale
Sf=ntului Antonie
Exist\ multe scrieri
care sunt atribuite Sf=n-
tului Antonie cel Mare.
Dintre acestea, singurele
care sunt scrise sigur de
mâna lui Antonie sunt
scrisorile pe care sfântul
le-a scris de-a lungul tim-
pului diferitelor comu-
nit\]i monastice `ndru-
mate duhovnice[te de el
`nsu[i ori de ucenici sau
prieteni de-ai s\i. Dintre
aceste a[ez\minte amin-
CM
YK
avut ca `ndrum\tor spiri-
tual un b\tr=n ascet din
apropiere, devenind uceni-
cul acestuia.
C\utat de mul]i
ucenici
Dup\ c=]iva ani de uce-
nicie, la 35 de ani a hot\r=t
s\ se retrag\ [i mai mult
de via]a lumeasc\ [i s-a
stabilit la marginea de[er-
tului, `n locul numit Pispir,
unde a r\mas timp de 20
de ani, pân\ `n 306, când
ucenicii lui l-au convins s\
p\r\seasc\ acest loc de as-
cez\. Datorit\ experien]ei
duhovnice[ti [i a vie]ii sale
sfinte, a devenit din acest
moment p\rintele spiritual
al multor asce]i din de[er-
turile Egiptului. Se spune
c\ ucenicii `l c\utau pentru
a fi `ndruma]i, dar el nu se
oprea din rug\ciuni [i din
post [i nici nu se l\sa v\-
zut, p=n\ c=nd ace[tia au
stricat u[a [i au intrat `n
casa veche unde locuia. Ui-
mirea acestora a fost mare
c=nd au v\zut c\ sf=ntul
nu era sl\bit de post [i de
via]a aspr\ pe care o
ducea. Se spune c\ sf=ntul
m=nca o dat\ pe zi, p=ine [i
sare, [i bea doar ap\. Patul
s\u era o rogojin\, iar
noaptea de cele mai multe
ori nu dormea, ci se ruga
necontenit. Pe mul]i dintre
cei care veneau la ei i-a
vindecat de suferin]e [i boli
trupe[ti.
tim pe cele din Arsinoe (la
Fayum, pe care sfântul o
vizita destul de des), de la
Pispir (70 km sud-est de
Cairo, care se afla sub `n-
drumarea lui Macarie [i
Amatas), sau de la Nitria
(la sud de Alexandria),
aflat\ sub `ndrumarea lui
Ammona, prieten al lui
Antonie.
Colec]ii de scrisori `n
diferite limbi
Din aceast\ corespon-
den]\ s-au p\strat dou\
colec]ii principale: prima
de [apte scrisori, a c\ror
Ascet p=n\ la
trecerea la Domnul
~n vremea persecu]iilor
pe care `mp\ratul roman
Maximian le-a pornit `m-
potriva cre[tinilor, a mers
la Alexandria, pentru a
`ncuraja pe cei prigoni]i, el
`nsu[i fiind `n pericol de a
fi martirizat. Odat\ cu ve-
nirea lui Constantin cel
Mare pe tronul Imperiului,
cre[tinismul a fost eliberat
autenticitate nu este pus\
la `ndoial\ de nimeni, [i a
doua colec]ie de dou\zeci
de scrisori, integral
p\strate doar `n arab\ [i
par]ial `n siriac\, greac\
[i georgian\, a c\ror au-
tenticitate este totu[i con-
testat\. Mai este cunos-
cut\, de asemenea, o
scurt\ scrisoare adresat\
de Sfântul Antonie lui
Teodor, „prea iubitul“ s\u
fiu, despre poc\in]\ [i
iertarea p\catelor, p\s-
trat\ doar `n limba grea-
c\, a c\rei autenticitate
este `n general recunos-
cut\.
9
de povara prigoanei, iar
Sf=ntul Antonie [i-a con-
tinuat via]a ascetic\. ~n
anul 312 a mers `n de[ertul
adânc, pe Muntele Kolzim
(Kolzum/Qolzum), nu de-
parte de malul M\rii Ro[ii,
unde se g\se[te ast\zi
m\n\stirea care-i poart\ CM
YK
numele. Aici a tr\it `mpre-
un\ cu doi ucenici, Macarie
[i Plutin, pe care i-a po-
v\]uit pe calea sfin]eniei. A
mers la Alexandria pentru
a-l `ncuraja pe ucenicul [i
biograful s\u, Atanasie cel
Mare, prigonit de partida
pro-arian\. ~ntors `n mun-
te, nu a mai p\r\sit acest
loc p=n\ la trecerea la
Domnul, la v=rsta de 105
ani. ~nainte de trecerea la
cele ve[nice, a poruncit
celor doi ucenici apropia]i
s\ nu spun\ nim\nui unde
este morm=ntul s\u, haina
sa s\ fie trimis\ lui Ata-
nasie cel Mare, iar cojocul
s\u, episcopului Serapion.
Se presupune c\ morm=n-
tul ar fi pe locul unde se a-
fl\ m\n\stirea care `i poar-
t\ numele, dar s-a respec-
tat dorin]a sf=ntului de a
nu fi c\utat. a
M\n\stirea „Sf=ntul
Antonie“ de la
poalele Muntelui
Al-Qalzam, din Egipt
Apoftegmele
Sf=ntului Antonie
Cuvintele de duh sau
apoftegmele atribuite lui
Antonie cel Mare s-au
transmis prin mai multe
culegeri de apoftegme
(sau Paterice), dintre care
principalele sunt: cele 38
din colec]ia alfabetic\
Patericul egiptean, cele 49
`n siriac\ [i culese de
Skete `n secolul al VI-lea
[i 40 `n arab\, de pro-
venien]\ copt\. La aces-
tea se mai pot ad\uga di-
ferite apoftegme culese de
Paladie sau al]ii.
10
Opinii
CE-}I DORESC EU }IE
Fariseu pân\ România pitoreasc\
la moarte! a lui George Vâlsan (I)
a Dac\ ve]i g\si pe internet
sloganuri de genul
„Ortodoxie sau moarte“, s\
nu ave]i iluzia c\ cei care o
rostesc au `n sufletele lor
vreun dram din iubirea pe
care martirii, str\mo[ii no[tri
`ntru credin]\, o sim]eau fa]\
de necru]\torii persecutori a
de Nicolae HULPOI
De multe ori am recunoscut, `n cadrul
acestei rubrici, c\ nu e deloc u[or s\ fii [i
s\ tr\ie[ti ca un cre[tin. Am vorbit mai
ales despre ispitele pe care lumea le
arunc\ `n calea cre[tinului. Calea aceasta
poate fi colmatat\, `ns\, [i de vânturile
care bat dinspre interior.
Unii cre[tini merg la biseric\, se spove-
desc [i se `mp\rt\[esc `n posturile rânduite
sau când `i `ndeamn\ duhovnicul; `ncearc\,
dup\ puteri, s\ fac\ bine `n jur, se str\-
duiesc s\ cuprind\ `n sufletele lor m\car o
f\râm\ din tulbur\toarea tain\ a lui
Hristos. Cu toate acestea, parc\ nu se simt
`mp\ca]i: parc\ le-ar mai trebui ceva, li se
pare c\ nici m\car nu au atins esen]ialul…
{i asta `i `ndeamn\ s\ caute `n continuare.
De o parte [i de cealalt\ a smeri]ilor
„cre[tini c\ut\tori“ se afl\ ignoran]ii [i
atot[tiutorii. Personal, nu [tiu care-s de-a
stânga [i care-s de-a dreapta.
Pe ignoran]i `i cunoa[tem prea bine, iar
ei oscileaz\ `ntre: „Credin]a? Un subiect
demodat!“ [i „Biserica? Mda… chestia aia
obositoare cu slujbe, oboseal\. Las’ c\ m\
interesez eu mai `ncolo!“. De aceast\ ca-
tegorie, unui credincios care `n]elege, nu
doar mimeaz\ sau se preface, i se rupe ini-
ma. Cât\ zbatere `n van, câte iluzii! Cât e-
fort irosit pe degeaba `n c\utarea lini[tii [i
a fericirii, `n locuri unde nici nu s-au g\sit
[i nici nu se vor afla vreodat\. Ce-i poate
trezi pe ace[tia? Poate rug\ciunile [i bun\-
tatea celor care au `nv\]at s\ iubeasc\, a[a
cum Hristos i-a iubit pe oameni. Poate o
fericit\ „iluminare“ pe drumul Damascului.
De cealalt\ parte sunt cre[tinii care au
descoperit „schema“ credinciosului perfect.
Nici ei nu le-au [tiut pe toate de la `nceput
- `ns\ au uitat acest lucru -, având [ansa
ca cineva s\-i fi `nv\]at ce `nseamn\
asceza, poate chiar [i ceva din „rânduiala“
vie]ii. Apoi au avut „revela]ia“ c\ ei sunt
mai buni decât ceilal]i, c\ sunt ale[i. Iar
asta `i oblig\. ~i oblig\ s\ apere Biserica.
De cine? De „du[mani“, desigur. Unde-s
du[manii? Peste tot: [i `n\untru [i `n afara
Bisericii.
Aceast\ specie superioar\ de ortodoc[i
manifest\ [i o tendin]\ de eviden]iere; [i-ar
dori, parc\, s\-[i spun\ `ntr-un fel care s\ `i
diferen]ieze de ceilal]i. (Memorabil\ r\mâne
ini]iativa acelei asocia]ii autointitulate „Aso-
cia]ia Cre[tinilor Ortodoc[i Practican]i“, un
fel de „Asocia]ia fariseilor care se deosebesc
`n mod categoric de ceilal]i“, care au lipit, cu
câteva luni `n urm\, afi[e bisericesc-
electorale pe câ]iva zeci de stâlpi din ]ar\.)
Ei sunt `n mod cert antiecumeni[ti (ma-
nifest\ un fel spirit complotist, pe baza
unei psihologii de garsonier\), cunosc cel
mai bine ce `nseamn\ dreapta credin]\, `n-
]eleg cel mai profund pericolul relativiz\rii
credin]ei. Foarte pe scurt, ei [tiu cum se
crede. Pentru ei, credin]a e o doctrin\ cla-
r\, un regulament foarte exact.
Ce-i poate salva pe ace[tia? Nu se [tie.
Rug\ciunea noastr\, a celor mai mici, `n
nici un caz. N-are efect, nu str\bate pân\
la sferele lor `nalte.
~nc\ ceva: dac\ ve]i g\si pe internet
sloganuri de genul „Ortodoxie sau moarte“,
s\ nu ave]i iluzia c\ cei care o rostesc au `n
sufletele lor vreun dram din iubirea pe care
martirii, str\mo[ii no[tri `ntru credin]\, o
sim]eau fa]\ de necru]\torii persecutori.
{i Mântuitorul a fost acid cu fariseii.
Doar cu fariseii. Cu desfrânatele, vame[ii,
orbii, ologii [i to]i ceilal]i afla]i pe „cale“ a
fost blând, bun [i `ndur\tor.
* NICOLAE HULPOI ESTE TEOLOG, REDACTOR-[EF
AL S|PT|M+NALULUI „LUMINA DE DUMINIC|“
Joi, 17 ianuarie 2008
De cealalt\ parte sunt cre[tinii care au descoperit „schema“
credinciosului perfect. Nici ei nu le-au [tiut pe toate de la `nceput - `ns\
au uitat acest lucru -, având [ansa ca cineva s\-i fi `nv\]at ce `nseamn\
asceza, poate chiar [i ceva din „rânduiala“ vie]ii. Apoi au avut
„revela]ia“ c\ ei sunt mai buni decât ceilal]i, c\ sunt ale[i. Iar asta `i
oblig\. ~i oblig\ s\ apere Biserica. (Nicolae Hulpoi)
DE LA AL}II PENTRU NOI
c\ Dun\rea româneasc\ pare un copac cu
r\d\cina deltei `nfipt\ `n Marea Neagr\, un
de Liviu PAPUC copac rotund ]inând `ntre ramurile sale un
cuib de mun]i, destul de vast ca s\ ocroteasc\
Dus prea repede dintre noi, savantul geograf la nevoie un neam `ntreg fa]\ de stolurile de
George Vâlsan (1885-1935), profesor universi- r\pitoare care s-au ab\tut timp de mii de ani
tar la Ia[i, Cluj [i Bucure[ti, creator al [colii din [esul deschis al Eurasiei. (...)
etnografice `n geografie, care a pus bazele geo-
morfologiei moderne `n România [i a descoperit,
Cetatea de mun]i [i-a `ndeplinit menirea de
cetate, sub orice st\pânire a fost: a ap\rat de
`n 1926, la Biblioteca Na]ional\ din Paris, harta primejdie popula]ia de sub zidurile sale. Iar
Moldovei `ntocmit\ de Dimitrie Cantemir, ne-a când nu a mai fost primejdie, din aceast\ cetate
l\sat, printre altele, [i interesante conferin]e ra- s-au coborât cei care au colonizat câmpiile,
diofonice despre p\mântul românesc, din care eliminând treptat pe cuceritorii [esurilor.
extragem câteva generalit\]i: Muntele [i [esul au condi]ii speciale de via]\.
„Dac\ rechema]i `n minte o imagine a Muntele p\streaz\ neamul [i tradi]ia [i
h\r]ii României, de la `nceput apar evidente `nt\re[te prin trai aspru o popula]ie. {esul,
câteva caractere dominante: `n primul rând o când e fertil, `nmul]e[te, `mbog\]e[te, civi-
form\ de hotare aproape oval\, subliniat\ pe lizeaz\ [i amestec\ popula]ia. Muntele, conser-
trei p\r]i de ape: Nistrul, Marea Neagr\ [i vator prin relativa lui s\r\cie, e o zon\ de `m-
Dun\rea. Spre Apus, Tisa ar `mplini cercul pr\[tiere a oamenilor `n vreme de pace [i de
des\vâr[it, dar aci hotarul politic e mai retras concentrare temporar\ numai `n vreme de
[i mai agitat, de[i urm\re[te la distan]\ tate, cu totul deosebite de ale noastre, [i `nc\
primejdie. Dimpotriv\, [esul bogat, mai ales din [esuri care nu s-au impus niciodat\ prin civ-
aproape egal\ cursul acestui râu. dac\ e ocolit de regiuni `nalte [i s\race, e o zon\
~n acest oval aproape perfect, harta arat\ de iliza]ia lor. Astfel de neamuri nu au putut pros-
de puternic\ atrac]ie `n timp de pace, dar [i de pera `n cetatea carpatic\. Au putut-o cuceri cu
la prima ochire alt oval mai mic, a[ezat `n mij- devastare `n timp de primejdie. Din multele
locul ocolului de ape [i alc\tuit de `ntregul com- armele, au putut-o subjuga, considerând-o ca
`mprejur\ri istorice prin care trece o zon\ de pe o colonie, dar r\d\cini temeinice nu au prins
plex al Mun]ilor Carpa]i, care intr\ `n ]ar\ la munte cu [esuri vecine, cel care are de câ[tigat
hotarul cu Polonia [i Cehoslovacia spre a ie[i pe `n Carpa]i. Au venit pe aci, cum ne spune isto-
cu timpul e muntele s\rac, cu popula]ie pu]in\, ria veche [i medieval\, popoare de origine ger-
la Por]ile de Fier `n Iugoslavia unde, tocmai pe primitiv\ [i dârz\. Cum domin\ prin alc\-
la Ni[, se `mpreun\ cu Balcanii. Ovalul man\, slav\, turanic\, mongol\, unele z\bo-
tuirea sa fizic\, tot a[a domin\ muntele [i prin vind sute de ani. Dar, dup\ o st\pânire vremel-
Carpa]ilor e coborât `n mijloc [i cuprinde Tran- virtutea popula]iei sale. C\ci, pe m\sur\ ce nic\, toate au trecut mai departe, s-au risipit,
silvania, pe care o ocrote[te cu `n\l]imile lui de `mprejur\rile permit, muntele trimite necon- au stagnat ori s-au topit `n masa popula]iei
toate p\r]ile. Transilvania se arat\ ca o cetate, tenit din locuitorii s\i lipsi]i spre câmpia bo- carpatice. Pe loc a r\mas neclintit, `ncle[tat de
sau ca un cuib `nchis de mun]i, care las\ totu[i gat\, pân\ când se schimb\ aspectul uman al p\mânt [i totdeauna dând caracteristica pre-
s\ treac\ de-a curmezi[ul lor râurile `nsem- acestei câmpii. Cazul invers, al câmpiei bogate dominant\ a ]inutului, numai poporul româ-
nate. care s\ trimit\ o popula]ie `n stare s\ coloni- nesc, urma[ul vechii rase autohtone trace [i al
Dac\ prive[ti Dun\rea cu afluen]ii de la zeze, statornic [i dominat, o ]ar\ de munte, e coloniz\rii romane, care singur\ a fost adop-
Tisa pân\ la Prut, nu e greu de observat c\ foarte rar. {i lucrul se poate verifica pe toat\ tat\ [i s-a putut altoi pe trunchiul trac, prin in-
toate râurile se `nfig cu izvoarele `n acest oval suprafa]a p\mântului. Acesta a fost [i norocul comparabilul prestigiu al limbii, civiliza]iei [i
de mun]i, multe din ele trecând dincolo de poporului românesc, care la origine e un popor organiz\rii sale“.
crestele principale - a[a c\, dac\ ar fi s\ con- de munteni. Oricâte neamuri au trecut peste
tinu\m o imagine `nceput\, am putea spune p\mântul nostru, ele veneau din [esuri dep\r- * LIVIU PAPUC ESTE ISTORIC LITERAR, PUBLICIST, DOCTOR `N LITERE
PRIMIM DE LA CITITORI aceasta pe Dumnezeu; `ns\ mergi, ie[te Domnul Dumnezeu: „Te [tiu
doar vei câ[tiga cumva dorirea». pe tine cine e[ti [i de unde ai venit
Atunci, mergând Zerefer la An- ispitindu-M\, c\ci tu e[ti r\uta-
Sfântul Antonie cel Mare tonie, s-a `nchipuit `n om [i a `n-
ceput a plânge [i a se tângui `nain-
tea lui. Iar Dumnezeu vrând s\
tea cea veche [i nu po]i s\ fii
bun\tate nou\, fiind `ncep\tor de
demult al r\ului [i acum nu vei
„Doi diavoli au `ncercat a ispiti pe
Sfântul despre poc\in]a duhurilor arate c\ nu se `ntoarce de la cei ce `ncepe a face binele. Ci deprin-
de Maria GIOSANU necurate. Deci, unul din diavoli a doresc a se poc\i cu adev\rat, a zându-te cu mândria, cum vei pu-
zis c\tre cel\lalt prieten al s\u: t\inuit o vreme de b\trânul sfatul tea a te smeri `ntru poc\in]\ [i a
~n a 17-a zi a lunii ianuarie, Bi- diavolesc. De aceea, vedea Cuvio- afla mil\? Dar ca s\ nu ai acest
«Frate Zerefere - a[a era numele
serica Ortodox\ pr\znuie[te pe acelui diavol -, oare de s-ar poc\i sul pe cel ce venise la dânsul ca pe r\spuns `n ziua judec\]ii, c\ voiai
Sfântul Antonie cel Mare, unul cineva din noi, l-ar primi Dumne- un om, iar nu ca pe un diavol, [i i-a s\ te poc\ie[ti [i nu te-a primit
dintre p\rin]ii monahismului zeu `n poc\in]\? Oare se poate s\ zis: «Ce plângi a[a, tânguindu-te Dumnezeu, iat\ [i ]ie `]i pune
cre[tin. De[i este situat `n timp fie a[a sau nu?» R\spuns-a cel\- din inim\, omule, sf\râmându-mi poc\in]\ Bunul [i Milostivul
departe de noi, prin via]a sa mi- lalt: «Cine pote s\ [tie aceasta?» [i al meu suflet cu lacrimile tale Dumnezeu“. ~ngerul `i transmite
nunat\ [i `nv\]\turile sale este Iar Zerefer i-a zis: «Voie[ti s\ cele multe?» Iar diavolul cel vi- «canonul» de poc\in]\ pe care
model de via]\ nu doar pentru merg la Antonie, b\trânul, care clean: «Eu, Sfinte P\rinte, nu sunt sf=ntul s\ i-l dea diavolului,
monahi, ci [i pentru cre[tinii so- nu se teme de noi [i s\ m\ `ncre- om, ci diavol, pentru mul]imea spun=ndu-i `n `ncheiere c\ «de va
ciet\]ii contemporane. din]ez de aceasta?» Cel\lalt a r\s- p\catelor mele. Deci m\ rog ]ie s\ primi diavolul aceasta, s\-l pri-
Relat\m `n continuare o istori- puns: «Mergi, dar te fere[te cu di- te rogi la Dumnezeu ca s\-]i arate me[ti pe el `ntru poc\in]\».
oar\ din via]a Sfântului Antonie, nadinsul, fiindc\ b\trânul este de va primi pe diavol `ntru poc\in- A doua zi venind diavolul,
consemnat\ de Sf=ntul Atanasie `nainte-v\z\tor [i va cunoa[te is- ]\ sau cu totul nu-i trebuie[te lui? sfântul i-a zis: «M-am rugat Dom-
cel Mare, episcopul Alexandriei: pitirea ta [i nu va voi s\ `ntrebe de Pentru c\ de va primi pe acela, nului Dumnezeului meu, precum
apoi [i pe mine, cel ce am f\cut lu- ]i-am f\g\duit, [i te prime[te `n-
cruri asemenea cu acela, m\ va tru poc\in]\» [i i-a spus toate cele
primi». B\trânul i-a r\spuns: poruncite de Dumnezeu prin `n-
«Precum voie[ti a[a voi face, `ns\ ger, `ns\ diavolul, desigur, a l\sat
s\ te duci ast\zi la casa ta, iar acel chip `n[el\tor al poc\in]ei pe
diminea]\ s\ vii aici [i-]i voi spune care [i-l luase [i a r\spuns: «O,
ce a poruncit Domnul despre a- c\lug\re, de a[ fi voit... dintru
ceasta». {i plecând diavolul, [i `nceput a[ fi f\cut acestea s\ m\
sosind noaptea, [i-a ridicat b\trâ- fi mântuit... Cum a[ putea ca eu
nul cuvioasele mâini spre cer [i s- singur s\ m\ numesc urâciunea
a rugat lui Dumnezeu ca s\-i ara- pustiirii sau `n[el\ciune `ntune-
te de va primi pe diavol la poc\- cat\? Nicidecum, c\lug\re, c\ci
in]\. {i `ndat\ `ngerul Domnului `nc\ st\pânesc peste cei p\c\to[i
a stat `naintea lui zicând: «A[a [i ei m\ iubesc; eu sunt `n inimile
gr\ie[te Domnul, Dumnezeul nos- lor [i ei umbl\ dup\ voia mea...»“.
tru: «Pentru ce rogi a Mea st\pâ- Sf=ntul Atanasie `ncheie pove-
nire pentru diavol? Pentru c\ a- stirea spun=nd c\ „sfântul, stând
cela a venit cu vicle[ug s\ te ispi- la rug\ciune, a mul]umit lui
teasc\?» {i a zis b\trânul c\tre Dumnezeu pentru aceast\ des-
`nger: «De ce nu mi-a descoperit coperire ce este spre folosul oame-
Domnul Dumnezeu, ci a ascuns nilor din toate veacurile“.
aceasta de c\tre mine, ca s\ nu Acest episod ilustrativ pentru
cunosc me[te[ugul diavolesc?» via]a sfântului este o m\rturie ce
~ngerul i-a r\spuns: «...Când va sus]ine afirma]ia dogmatic\ po-
veni la tine s\ te ispiteasc\ [i te va trivit c\reia sfin]ii sunt prietenii
`ntreba, s\-i zici astfel: „Vezi c\ lui Dumnezeu, c\rora le desco-
Dumnezeu este iubitor de oameni, per\ voia Sa cea sfânt\. Dumne-
niciodat\ nu Se `ntoarce de c\tre zeu, `n marea Sa iubire pentru
cel ce vine la El, chiar diavolul de lume, nu ne las\ singuri, ci ne-a
ar veni. Iat\, f\g\duie[te a te pri- dat rug\tori [i mijlocitori pe
mi [i pe tine, numai de vei p\zi ace[tia, „de care lumea nu era
cele poruncite de El“. Iar când te vrednic\ [i care au r\t\cit `n
va `ntreba care sunt cele porun- pustiu [i `n mun]i [i `n cr\p\-
cite de El, s\-i zici c\ astfel gr\- turile p\mântului“. a
 Joi, 17 ianuarie 2008 11
LEGEA SALARIZ|RII PERSONALULUI DIN ~NV|}|MÂNT: Ministrul Cristian Adomni]ei s-a `ntâlnit cu

Actualitate pre[edin]ii celor patru federa]ii sindicale reprezentative la nivel na]ional pentru `nv\]\mântul preuniversitar
[i `nv\]\mântul superior, cu care a discutat despre cre[terile salariale pe 2008, crearea unui nou contract
colectiv de munc\ pentru 2009 [i posibilitatea elabor\rii unui proiect de lege privind salarizarea personalului
din `nv\]\mânt. „Ne intereseaz\ tot personalul din `nv\]\mânt, [i mai ales ne intereseaz\ s\ sprijinim
intrarea `n sistem a tinerilor profesori, bine preg\ti]i, oferindu-le salarii mai mari“, a spus Adomni]ei.

2008 va fi anul marilor investi]ii `n infrastructura cultural\ PE SCURT

Ministerul Culturii [i ind avute `n vedere [i mo- acorda pentru restaurarea d\ugându-se Palatul Cul- Printre proiectele im-
Cultelor (MCC) va conti- numentele incluse pe lista de biserici [i m\n\stiri este turii din Ia[i, Teatrul Na- portante ale Ministerului Ziua Siguran]ei
nua `n acest an restau- UNESCO sau monumen- de 124 de milioane de lei.“ ]ional din Cluj-Napoca, Culturii `n acest an se pe internet 2008
rarea monumentelor is- tele din programul Con- Ministrul Culturii [i Muzeul Na]ional de Art\, num\r\ [i participarea la
torice, alocând `n acest siliului Europei. Cultelor, Adrian Iorgules- Muzeul Na]ional de Isto- Carnavalul de la Vene]ia, Ministerul Comunica]iilor [i
scop aproximativ 36 de Virgil Ni]ulescu a mai cu, consider\ c\ anul 2008 rie. Un alt proiect impor- dar [i la Olimpiada cul- Tehnologiei Informa]iilor,
`mpreun\ cu Ministerul
milioane de lei Oficiului ar\tat c\ `n 2007 Ministe- va fi anul marilor investi]ii tant al anului 2008 este [i tural\ de la Beijing, care Educa]iei, Cercet\rii [i
Na]ional pentru Monu- rul Culturii a pus la dis- `n infrastructura cultural\. primul mall cultural - se va desf\[ura `n perioa- Tineretului prin Direc]ia
mente Istorice. Potrivit se- pozi]ia Oficiului pentru ~n luna aprilie vor fi re- Sala Palatului. da Jocurilor Olimpice. General\ Management
cretarului general al mi- Monumente Istorice 30 de luate lucr\rile la Bibliote- ~n 2008 se va demara Adrian Iorgulescu a ~nv\]\mânt Preuniversitar [i
nisterului, Virgil Ni]ules- milioane de lei, din care ca Na]ional\ a României, construc]ia unei s\li noi mai anun]at c\ Ministerul Consor]iul „Sigur.info“ orga-
cu, sunt avute `n vedere s-au cheltuit 29 de mi- cel mai important obiectiv de concerte cu 1.500 de lo- va `ncerca s\ instituie nizeaz\ pentru prima data `n
16 monumente a c\ror lioane, fiind restaurate 13 cultural al ]\rii, lucr\ri curi, dar [i a unui muzeu pentru prima dat\ premii- România competi]ia „Ziua
restaurare se poate `n- monumente istorice. care vor dura 30 de luni [i dedicat artei contempo- le na]ionale pentru cultu- Siguran]ei pe Internet 2008“.
cheia `n 2008, printre care Ministrul Culturii [i se vor desf\[ura f\r\ a e- rane, `n preajma Bibliote- r\. ~n ceea ce prive[te bu- România va participa la com-
Teatrul din Caracal, Pala- Cultelor, Adrian Iorgules- xista nici un hiatus, cu o cii Na]ionale. Se va conti- getul, anul acesta Minis- peti]ia cu tema „Via]a on-line
este cea pe care o faci TU!“, orga-
tul Culturii din Câmpu- cu, a declarat c\ prioritatea finan]are de 100 de mi- nua [i Programul a[ez\- terul Culturii [i Cultelor nizat\ la nivel european de c\tre
lung, Catedrala de rit ve- institu]iei `n domeniul cul- lioane de euro de la buget. minte culturale, pân\ `n se va apropia de un buget „INSAFE - European Internet
chi din Br\ila, casa cu ar- telor va fi constituit\ de {i Teatrul Na]ional Bu- luna iunie urmând a fi fi- de 1% din PIB, „un pro- Safety Network“, destinat\ sigu-
cade din Sfântu Gheorghe, bisericile-monument din cure[ti va intra `n recon- nalizate peste 90 de ase- cent onorabil“, `n opinia ran]ei navig\rii pe internet a
M\n\stirea Sucevi]a, fi- România. „Suma care se va struc]ie `n acest an, a- menea obiective. ministrului. (O.R.) copiilor. Edi]ia actual\ se
desf\[oar\ `n perioada 14 ia-
nuarie-12 februarie [i are ca
Salarii mai mari cu 30% pentru medici, `n 2008 scop con[tientizarea pericolelor
ce se g\sesc `n mediul virtual,
precum [i `ncurajarea tinerilor
`n folosirea internet-ul [i a celor-
Potrivit oficialilor Ministerului S\n\t\]ii (MS), lalte tehnologii online `n ac]iuni
salariile personalului din unit\]ile sanitare [i activit\]i pozitive, sigure [i efi-
ciente. „Safer Internet Day“ -
vor cre[te `n acest an cu circa 30%. Noile „Ziua Siguran]ei pe Internet“ -
reglement\ri arat\ c\ prima majorare este un eveniment anual organi-
zat de re]eaua Insafe `n toate
salarial\, de 6%, a intrat `n vigoare de la 1 ]\rile Comunit\]ii Europene, `n
cadrul Programului Safer
ianuarie, alte 6 procente urm=nd s\ fie Internet Plus al Comisiei
aplicate de la 1 iulie, potrivit noilor Europene. Competi]ia se
adreseaz\ copiilor [i
reglement\ri. Preciz\rile au fost f\cute ieri, adolescen]ilor cu vârste cuprinse
`n cadrul dezbaterii publice pe tema `ntre 5 [i 19 ani, fiind deschis\
[colilor, cluburilor de tineret,
salariz\rii personalului din unit\]ile sanitare, cluburilor de training. Copiii [i
tinerii sunt invita]i s\-[i exprime
de c\tre Cr\ciuna Negril\, director adjunct al ideile asupra aspectelor pozitive
Direc]iei de Resurse Umane din MS. [i negative ale lumii virtuale
printr-un proiect multimedia.
Concuren]ii vor putea lucra `n
Pe l=ng\ cele 12 pro- Noile reglement\ri mai grupuri, din cadrul unei clase
cente reprezent=nd majo- prev\d [i posibilitatea uti- sau [coli, folosindu-[i experien]a
rarea salariilor, aplicate `n liz\rii veniturilor proprii [i creativitatea pentru a ilustra
ianuarie [i, respectiv, iu- pentru cre[teri salariale. propria lor realitate online.
lie, angaja]ii din sistemul Pentru personalul care lu-
sanitar vor beneficia [i de creaz\ mai pu]in de opt ore Premiile Gopo pentru
o prim\ de stabilitate, pe este prev\zut un spor de
lâng\ cea de anul trecut, a 25%, acesta neavând drep-
filmele rom=ne[ti
c\rei valoare va fi stabilit\ tul la ore suplimentare, {ase filme române[ti, a c\ror
prin hot\râre guverna- potrivit Codului Muncii. premier\ a avut loc `n 2007, vor
mental\. Angaja]ii vor mai Ordonan]a prevede [i concura la sec]iunea lungmetraj
beneficia [i de un spor de dou\ anexe, în care au fost a celei de-a doua edi]ii a Galei
Premiilor Gopo, care va avea loc
preven]ie în cuantum de nominalizate unit\]ile cu o pe 3 martie, conform unui comu-
aproximativ 10%. Tot pen- salarizare mai mare [i cele de lei, o infirmier\ la 686 paturi poate avea un sala- torul medical ar putea avea nicat al Asocia]iei pentru
tru anul 2008, s-au prev\- cu o salarizare mai mic\. de lei, un medic rezident riu minim de 3.000 de lei [i salariul între 1.800 [i 3.100 Promovarea Filmului Românesc.
zut [i sporuri pentru uni- Conform estim\rilor o- din anii VI-VII va putea a- unul maxim de 4.500 de lei, directorul de cercetare-dez- Cele [ase produc]ii sunt
t\]ile de primiri urgen]e, ficiale, major\rile din a- junge la un salariu de lei. Directorul medical poa- voltare între 1.700 [i 3.000 „California dreamin“, `n regia
SMURD, ambulan]\, a- cest an ar putea fi traduse 1.492 de lei, iar un medic te câ[tiga între 2.200 [i de lei, cel financiar-contabil lui Cristian Nemescu, „4 luni, 3
nestezie-terapie intensiv\, `n practic\ `n sume de s\pt\mâni [i 2 zile“, de Cristian
rezident din anii IV-V la 3.800 de lei. Directorul între 1.600 [i 2.700 de lei, Mungiu, „Dup\ ea“, de Cristian
cuprinse între 50 [i 100%, p=n\ la 3.350 de lei pen- 1.395 de lei. De asemenea, pentru cercetare-dezvolta- iar un director de îngrijire Ionescu, „Tic\lo[ii“, de {erban
fa]\ de 25%, cât a fost în tru medici [i de 2.100 de un farmacist primar va pu- re între 2.000 [i 3.500 de între 1.400 [i 2.100 de lei. Marinescu, „Logodnicii din
2007. lei pentru economi[ti. tea câ[tiga pân\ la 1.862 lei, directorul financiar- ~n cadrul serviciilor de America“, de Nicolae
Totodat\, reprezentan- de lei, un farmacist specia- contabil între 1.800 [i 3.400 ambulan]\, managerii ar M\rgineanu, [i „~ngerul nece-
]ii MS au declarat c\ `n Cu c=t cresc salariile list pân\ la 1.491 de lei, lei, iar cel de îngrijiri între putea c=[tiga `n acest an sar“, `n regia lui Gheorghe
2008 vor fi stabilite, prin iar un tehnician dentar prin- 1.500 [i 2.700 de lei. Mana- minimum 2.000 de lei [i Preda. Vor fi decernate 19 trofee
medicilor cipal pân\ la 1.194 de lei. [i un premiu special pentru
hot\r=re de Guvern, [i cri- gerii din spitale cu mai pu- maximum 3.200 de lei, di-
`ntreaga activitate, care va fi
teriile de performan]\, po- În 2008, un medic pri- În ceea ce prive[te func- ]in de 400 de paturi vor c=[- rectorii medicali între acordat unei personalit\]i mar-
trivit c\rora veniturile per- mar va putea ajunge la un ]iile de conducere din spi- tiga un salariu minim de 1.800 [i 3.100 lei, iar asis- cante a cinematografiei
sonalului medical ar putea salariu de 2.220 de lei, un talele publice, managerul 2.000 de lei sau unul ma- ten]ii-[ef între 1.400 [i române[ti. Vor fi acordate pre-
cre[te cu pân\ la 100%. asistent medical la 1.381 unui spital cu peste 400 de xim de 3.200 de lei. Direc- 2.100 de lei. (O.B.) mii pentru cel mai bun film, cel
mai bun regizor, cel mai bun
scenariu, cel mai bun actor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a `ntr-un rol principal, respectiv
cea mai bun\ actri]\, precum [i
a EMINESCU, ~N ATEN}IA române din Austria, [i sus]inut de din actri]a Florina Cercel, criticul de laboratorilor externi care pot fi din pentru cel mai bun actor [i ac-
VIENEZILOR: „Eminescu, student la Departamentul Cultur\ al Prim\riei teatru Marina Constantinescu [i re- ]ar\ sau din str\in\tate. tri]\ `n rol secundar.
Viena“ este motto-ul sub care, azi, ora[ului Viena [i ICR Viena. gizorul Radu Afrim. Calitatea de expert `n evaluare [i Lungmetrajele vor concura pen-
are loc, la Institutul Cultural Român a FESTIVAL DE ARTE PEN- Pe 20 ianuarie, la Colegiul Na]io- acreditare se dobânde[te prin `nscrie- tru premiile Gopo [i la categori-
(ICR) din Viena, un eveniment spe- TRU LICEENI: Societatea pentru nal „Cantemir Vod\“ vor avea loc rea `n Registrul ARACIP al exper]ilor ile cea mai bun\ muzic\, cea
cial dedicat marelui poet, a informat, Cultur\, Oameni [i Prietenie, Clubul workshopuri pe sec]iunile de concurs, `n evaluare si acreditare, `n urma mai bun\ imagine, cel mai bun
mar]i, directorul institutului, Car- „Nou\ ne pas\“, portalul www.fotoli- unde invita]ii, actorul Florin Piersic particip\rii [i promov\rii etapelor se- montaj, cel mai bun sunet, cea
men Bendovski. tera.com [i Ministerul Educa]iei, Jr. [i poeta Simona Popescu, vor sta lec]iei organizate de c\tre ARACIP. mai bun\ scenografie, cele mai
Cu acest prilej, prof. dr. Hans Da- Cercet\rii [i Tineretului vor orga- de vorb\ cu nominaliza]ii LicArt. ~n registru sunt `nscrise 135 de bune costume. APFR va mai
ma, de la Institutul de Romanistic\ niza, `n zilele de 19 [i 20 ianuarie, fi- La Centrul Cultural Tinerimea persoane care au trecut prin proce- acorda premii pentru cel mai
din Viena, va sus]ine o comunicare nala Festivalului Na]ional de Arte Român\ va avea loc festivitatea de duri de selec]ie, formare [i evaluare bun documentar, cel mai bun
dedicat\ poetului [i va fi prezentat pentru Liceeni LicArt, edi]ia a [asea, premiere a câ[tig\torilor, o expozi]ie [i alte 400 de persoane au solicitat s\ scurtmetraj, „Tân\ra speran]a“,
un timbru personalizat din colec]ia cel mai mare festival-concurs adre- cu fotografiile nominalizate, lansa- devin\ colaboratori externi. premiul publicului pentru cel
particular\ a lui Dorel U[vad. sat liceenilor. rea volumului LicArt 2007 cuprin- Pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie se mai mare succes la box-offce `n
Vor fi audiate poeziile eminesciene Vor participa la finala LicArt zând poeziile nominalizate [i un con- primesc ultimele cereri, iar `n prima anul difuz\rii [i cel mai bun film
`n interpretarea lui Ion Caramitru, ur- peste 100 de nominaliza]i din Bucu- cert Ada Milea. parte a anului 2008 se va organiza ul- european dintre cele distribuite
mând ca Liviu Burz, de la Opera de re[ti [i din ]ar\, selecta]i din cei a ARACIP CAUT| EVALUA- timul interviu de selec]ie. Pot benefi- `n România `n anul precedent.
Stat din Viena, s\ sus]in\ un recital 2.000 de elevi `nscri[i la concurs. TORI EXTERNI: Agen]ia Român\ de cia de statutul de expert `n evaluare [i „Premiantul“ primei edi]ii a fost
acompaniat la pian de prof. Andrei Pe 19 ianuarie va avea loc la sala Asigurare a Calit\]ii `n ~nv\]\mân- acreditare/colaborator extern numai Corneliu Porumboiu, onorat cu
Roth. Evenimentul este ini]iat de ARCUB finala sec]iunii teatru, unde tul Preuniversitar (ARACIP) `nre- persoanele care au parcurs toate eta- trei statuiete aurii pentru cel
Asocia]ia Hora, una dintre cele mai ac- cele trei trupe nominalizate vor evo- gistreaz\, `n luna ianuarie, ultimele pele de selec]ie [i care sunt `nscrise `n mai bun film, „A fost sau n-a
tive organiza]ii culturale ale diasporei lua pe scen\ `n fa]a juriului format `nscrieri la interviul de selec]ie a co- acest moment `n acest registru. a fost?“, cea mai bun\ regie [i cel
mai bun scenariu. a
12 Joi, 17 ianuarie 2008
STUDIU: Un studiu european arat\ c\ 84% dintre persoanele care s-au l\sat de fumat

Por]ia cu ajutorul unui medic consider\ c\ ar fi fost mai dificil s\ renun]e la acest viciu f\r\
sprijin din partea unui specialist. Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre cei care au
consultat un specialist `n `ngrijirea s\n\t\]ii, probabil, vor recomanda aceast\ abordare

de s\n\tate privind renun]area la fumat altor persoane cu acest viciu. ~n plus, studiul arat\ c\ este
mult mai probabil ca cei care au renun]at la fumat cu ajutorul medicului s\ nu se mai
`ntoarc\ niciodat\ la acest viciu, `n compara]ie cu cei care au renun]at singuri.

ANALIZE MEDICALE Cum se face resuscitarea cardio-respiratorie

Determinarea
grupelor sanguine
Necesitatea determin\rii markerilor spe-
cifici, individuali, deriv\ din stabilirea meto-
dologiei transfuziilor, care presupune deter-
minarea grupei sanguine [i stabilirea com-
patibilit\]ii transfuzionale. Unul din primele
sisteme de markeri specifici [i individuali cu
importan]\ `n transfuzie [i `n determinismul
genetic al filia]iei a fost sistemul antigenic de
grup AB0. Principalele antigene `n sistemul
acesta sunt A [i B. Antigenul H reprezint\
substratul aglutin\rii eritrocitelor de grup 0,
care nu au antigeni nici A [i nici B. Deter-
minarea grupei sanguine are importan]\ `n:
- medicina legal\, pentru stabilirea posi-
bilei paternit\]i;
- hematologie, pentru efectuarea transfu-
ziei: grupa 0 - donator universal, AB - primi-
tor universal
~n efectuarea oric\rei transfuzii este indi-
cat a se practica proba compatibilit\tii di-
recte, care const\ `n apari]ia aglutin\rii ca
urmare a amestecului unei pic\turi de s=nge
a bolnavului cu o alta din s=ngele transfuzat.
~n cazul `n care nu este cunoscut\ grupa
primitorului se prefer\ transfuzia de grup 0,
iar `n cazul transfuziilor repetate se caut\ a
se folosi s=nge izogrup (de aceea[i grup\ cu a
primitorului). (Rubric\ realizat\ cu sprijinul
laboratorului Focus Lab Plus Bucure[ti -
www.focuslab.ro)
DREPTURILE ASIGURATULUI
Concediul
[i indemniza]ia
de maternitate
Asiguratele au dreptul la concedii pentru
sarcin\ [i l\uzie, pe o perioad\ de 126 de
zile calendaristice, perioad\ `n care benefi-
ciaz\ de indemniza]ie de maternitate. Con-
cediul pentru sarcin\ se acord\ pe o perioa-
d\ de 63 de zile `nainte de na[tere, iar con-
cediul pentru l\uzie pe o perioad\ de 63 de
zile dup\ na[tere.
Concediile pentru sarcin\ [i l\uzie se pot
compensa `ntre ele, `n func]ie de recoman-
darea medicului [i de op]iunea persoanei
beneficiare, `n a[a fel `nc=t durata minim\
obligatorie a concediului de l\uzie s\ fie de
42 de zile calendaristice.
Persoanele cu handicap, asigurate, bene-
ficiaz\, la cerere, de concediu pentru sarci-
n\, `ncep=nd cu luna a 6-a de sarcin\.
~n cazul `n care copilul s-a n\scut mort sau
`n situa]ia `n care acesta moare `n perioada
concediului de l\uzie, indemniza]ia de mater-
nitate se acord\ pe toat\ durata acestuia.
Indemniza]ia de maternitate se suport\
integral din bugetul Fondului na]ional unic
de asigur\ri sociale de s\n\tate. a
de dr. Cristina
B|L|{AN
Ac]iunile au scopul de a fur-
niza organelor vitale (creier [i
cord) un flux minim de s=nge,
care s\ permit\ supravie]uirea
lor p=n\ la restabilirea circu-
la]iei spontane. Aceste manevre
sunt eficiente doar dac\ se
`ncep foarte rapid dup\ apari]ia
stopului cardiac, `n primele 4-5
minute, c=nd creierul este `nc\
viabil [i dac\ se continu\ p=n\
la sosirea ajutorului medical
specializat. De aici rezult\ im-
portan]a `nsu[irii acestor no]i-
uni teoretice [i practice de c\tre
popula]ie, pentru ca s\ poat\ fi
asigurat suportul de baz\ al
vie]ii de c\tre orice martor, in-
diferent de profesia sa.
~n cazul adultului aflat `n
stop cardio-respirator, imediat
dup\ constatarea incon[tien]ei
este vital\ apelarea telefonului
112 `nainte de `nceperea mane-
vrelor de resuscitare, `n cazul
persoanelor care nu au preg\ti-
re medical\. Prioritatea acestui
apel rezid\ din faptul c\ `n ma-
joritatea cazurilor de stop car-
diac este necesar\ aplicarea
tratamentului medical speciali-
zat c=t mai urgent (defibrilare
electric\ precoce), rata supra-
vie]uirii sc\z=nd cu 10% pentru
fiecare minut de `nt=rziere a de-
fibril\rii.
Secven]ele BLS:
- oprirea accidentului, at=t
victima c=t [i salvatorul trebuie
s\ fie `n condi]ii de siguran]\;
- evaluarea st\rii de con[ti-
en]\, urm\rind r\spunsul mai
`nt=i la stimuli verbali (se `n-
treab\ ce s-a `nt=mplat), apoi la
stimuli durero[i (ciupitul lobu-
lui urechii);
- la pacientul incon[tient (ca-
re nu r\spunde la manevrele de
mai sus) - se apeleaz\ 112, ce-
r=ndu-se ajutorul;
- urmeaz\ eliberarea c\ilor
aeriene superioare. Pacientul
este culcat pe spate, pe un plan
dur, cu capul `n ax, cu trunchiul
[i cu bra]ele pe l=ng\ corp. ~n
cazul pacientului incon[tient,
tonusul musculaturii plan[eu-
lui bucal este sc\zut, baza lim-
bii `mpiedic=nd respira]ia. Prin
manevre simple, respectiv `m-
pingerea `nainte a mandibulei,
se ridic\ baza limbii, `nl\-
Suportul de baz\ al vie]ii (Basic Life Support - BLS)
Ventila]ia artificial\ gur\ la
gur\ este o metod\ rapid\ [i efi-
este definit ca un ansamblu de m\suri de resuscitare
efectuate asupra unui pacient aflat `n stop cardio-
cace, care se efectueaz\ pens=nd
n\rile pacientului, aplic=nd e-
tan[ gura resuscitatorului pe
respirator, f\r\ a se folosi echipamente specifice. gura `ntredeschis\ a pacientu-
lui, eventual prin intermediul
Manevrele de resuscitare sunt compresiunile toracice unei batiste, men]in=nd b\rbia
externe [i ventila]ia artificial\, acestea trebuind s\ fie acestuia ridicat\ [i expir=nd
lent, timp de o secund\, p=n\
realizate de c\tre martorul la eveniment. c=nd i se expansioneaz\ torace-
le, dup\ care salvatorul se ridi-
tur=nd obstruc]ia [i eliber=nd la sosirea echipajului medical c\, pentru a permite eliminarea
c\ile aeriene. ~nainte de efectu- specializat; pasiv\ a aerului expirat din pl\-
area acestor manevre este bine - dac\ pacientul nu respir\, m=nii pacientului. Urmeaz\ a
s\ se cure]e manual cavitatea se `ncep manevrele de resusci- doua ventila]ie artificial\, apoi
tare cardio-respiratorie, efec- compresiunile toracice.
bucal\, pentru a preveni
tu=nd secven]e de 30 de Dac\ nu se poate realiza res-
alunecarea unor corpi str\ini
(din]i rup]i, proteze dentare mo- compresiuni toracice externe `n pira]ia gur\ la gur\, de exem-
jum\tatea inferioar\ a sternu- plu `n cazul traumatismelor
bile) din gur\ `n c\ile aeriene.
Apoi, cu o m=n\ pe frunte [i lui, alternativ cu dou\ ventila]ii grave ale cavit\]ii bucale, se e-
artificiale gur\ la gur\ sau gur\
dou\ degete de la cealalt\ m=- fectueaz\ respira]ia gur\ la
la nas. nas, `n acela[i mod, dar de data
n\ sub b\rbie, se d\ u[or capul
aceasta se va `nchide gura pa-
pe spate, ridic=nd mandibula,
cu men]iunea c\, `n cazul unui Cum se efectueaz\ cientului `n timpul ventila]iei,
cu ajutorul celor dou\ degete de
pacient traumatizat, trebuie s\ compresiunile toracice sub b\rbie.
se limiteze c=t mai mult mobi- Resuscitarea se continu\ `n
lizarea capului, pentru a nu se Pentru compresiunile toraci-
ce externe se folosesc ambele aceea[i secven]\: 30 compresii
agrava un posibil traumatism toracice externe / 2 ventila]ii ar-
m=ini ale salvatorului, cu dege-
al coloanei vertebrale cervicale; tificiale, indiferent dac\ sunt
tele `ntrep\trunse [i ridicate de
- men]in=nd astfel libertatea pe torace, coatele `ntinse, f\r\ a unul sau doi salvatori, p=n\ la
c\ilor aeriene, se evalueaz\ sosirea ajutorului medical spe-
se `ntrerupe contactul cu tegu-
prezen]a sau absen]a respira]i- mentul pacientului, cu frecven]a cializat sau p=n\ la apari]ia
ilor spontane; respira]iilor spontane ale pa-
de 100/minut [i o presiune su-
cientului.
- dac\ pacientul respir\, este
a[ezat `n pozi]ia lateral\ de si-
ficient\ pentru a comprima ster-
nul cu 4-5 cm, timpii de com-
DR. CRISTINA B|L|[AN ESTE MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE
guran]\ [i supravegheat p=n\ presie [i decompresie fiind egali.
URGEN}|, SPITALUL CLINIC DE URGEN}| BUCURE{TI

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 17 ianuarie 2008 13
A PIERDUT {I GALLOVITS: Juc\toarea rom=n\ de tenis Edina Gallovits a fost eliminat\ din turul II al
Sport turneului Australian Open, dup\ ce a fost `nvins\, ieri diminea]\, de a treia favorit\ a competi]iei,
s=rboaica Jelena Jankovic, cu 6-3, 7-5. Astfel, to]i rom=nii afla]i pe tablourile de simplu au fost
elimina]i, Gallovits fiind singura ajuns\ `n turul secund. Pavel, H\nescu, Olaru, C=rstea [i Niculescu au
ie[it din primul tur la Melbourne.

Debut cu dreptul pentru na]ionala de volei a Rom=niei PE SCURT

Na]ionala feminin\ de
volei a României a debutat
cu dreptul la turneul pre-
liminar pentru Jocurile O-
limpice de la Beijing 2008,
g\zduit de ora[ul german
Halle, printr-o victorie cu
scorul de 3-2 (21-25, 25-14,
22-25, 25-23, 15-5) `mpo-
triva Croa]iei, dup\ o or\
[i 46 de minute de joc. Du-
p\ un prim set pierdut, dar
destul de echilibrat (21-
25), echipa antrenat\ de
Florin Grap\ s-a desprins
de croate în setul secund,
la scorul de 8-7. România a
avut apoi avantaj de 12-7,
18-10, 23-12, iar în final
25-14. Setul trei a fost cel
mai echilibrat, croatele fi-
ind mult timp la cârm\, cu
câteva [anse pentru echipa
noastr\ de a întoarce
rezultatul (10-10, 18-17,
20-19, 22-21), dar Croa]ia
a câ[tigat cu 25-22. Fetele
noastre se mobilizeaz\ în
setul patru, întorc scorul
de la 2-5 la 6-5 [i apoi trec
la conducere, cu 8-6, 10-9,
13-11, men]inându-se în
avantaj pân\ la final, când
se impun cu 25-23. Româ-
nia, care a avut cele mai
bune juc\toare în Carmen
}urlea [i Iuliana Nucu, a
câ[tigat setul decisiv în stil
categoric, cu 15-5, f\când
un prim pas spre turneul
de la Beijing. Lotul echipei
Rom=niei utilizat `mpotri-
va croatelor a fost alc\tuit
din Elena Butnaru, Clau-
dia Cârstoiu, Nicoleta Ma-
nu, Carmen-Alida Marco-
vici, Daniela Minc\, Iulia-
na Roxana Nucu, Nneka
Obiamaka Onyejekwe,
Carmen }urlea. ~ntr-un
alt joc al grupei, Germania
a `nvins cu 3-0 na]ionala
Turciei. Ieri sear\, dup\
`nchiderea edi]iei sport,
România a avut un meci
extrem de dificil în grupa
A, cu Serbia. (D.T.)
Chile vrea s\
g\zduiasc\
Raliul Dakar
Subsecretarul de stat chilian
al Sporturilor, Jaime Pizarro,
aflat de ieri `n vizit\ la Paris,
va propune oficial ca ]ara sa
s\ g\zduiasc\ raliul Dakar,
anulat `n acest an din cauza
situa]iei din Mauritania, a
anun]at purt\torul de cuv=nt
al guvernului chilian,
Francisco Vidal. Pizarro a ple-
cat la Paris „cu o scrisoare
semnat\ de pre[edintele stat-
ului Chile, Michelle Bachelet,
care garanteaz\ condi]iile
cerute de organizatori guver-
nului chilian“, a indicat Vidal.
Jaime Pizarro `i va `nt=lni joi

Ambi]ii mari `n Gruia

a Oficialii echipei CFR Cluj au investit suma de 5 milioane
de euro `n juc\tori `n aceast\ iarn\ [i ambi]iile sunt
pe m\sur\: titlul [i participarea `n grupele Ligii Campionilor a
Pre[edintele echipei CFR
Cluj, Iuliu Mure[an, a de-
clarat pentru NewsIn c\
transferurile pe care clu-
jenii le-au f\cut `n aceast\
iarn\, Hirschfeld, Dubar-
bier [i Diego Ruiz, au costat
circa 5 milioane de euro, dar
liderul a [i economisit bani,
pentru c\ i-a luat gratis pe
Dorsin [i Peralta.
„Transferurile m-au cos-
tat aproximativ cinci mili-
oane de euro, [i cel mai
scump a fost de p=n\ la
dou\ milioane“, a declarat
Iuliu Mure[an, care a pre-
cizat c\ gruparea sa a f\cut
totu[i economie, deoarece
„pe Dorsin [i Peralta i-am
luat gratis“.
Mure[an a afirmat c\ o
dat\ cu venirea celor patru
ivorieni, campania de achi-
zi]ii a echipei sale s-a `n-
cheiat: „Nu mai avem de
g=nd s\ facem alte transfe-
ruri, pentru c\ deja sunt
prea multe, am adus nou\
juc\tori. Sixto Peralta `nc\
nu a venit, dar cred o s\
ajung\ s\pt\m=na asta. Nu
mai pot ap\rea probleme `n
transferul lui“.
Aurelia Br\deanu, adversara
CFR Cluj a transferat `n
aceast\ pauz\ competi]io-
nal\ nou\ juc\tori: Mikael
Dorsin (Rosenborg), Lars
Hirschfeld (Rosenborg),
Diego Ruiz (Huachipato),
Sebastian Dubarbier (Gim-
nasia la Plata) [i Sixto
Peralta (River Plate), dar
[i patru juc\tori din Costa
de Filde[, Diarra Viera,
Lamine Camara, Troare
Lacina [i Emmanuel Kone.
Oficialul a vorbit [i de-
spre juc\torii pu[i de Ioan
Andone pe lista de trans-
feruri: „M\rginean are mai
multe posibilit\]i [i, proba-
bil, `l vom `mprumuta. Pe-
dro Oliveira va primi o
h=rtie c\ este liber de con-
tract, dar asta numai `n
afar\. ~n Rom=nia nu va fi
liber de contract. Dac\
vrea s\ joace `n Rom=nia,
va juca la noi, la echipa a
doua. Vom mai vedea ce se
`nt=mpl\. Nici cu cei de la
«U» Cluj nu am mai discu-
tat, pentru c\ eu le-am
spus lor ce pot s\ le ofer [i
a[tept un r\spuns, dar
p=n\ acum nu au f\cut
nimic“.
Pe lista de transfer\ri a
celor de la CFR Cluj au
fost pu[i juc\torii M\rgi-
nean, Canales, Oliveira,
Micl\u[ [i Chihaia, oficialii
clujenilor anun]=nd c\ `n-
cearc\ se le g\seasc\ o e-
chip\ celor cinci fotbali[ti.
Dintre ace[tia doar Chiha-
ia a fost `mprumutat la
Dacia Mioveni.
Iuliu Mure[an a vorbit
[i despre situa]ia ivorie-
nilor sosi]i la Cluj: „Pe cei
din Costa de Filde[ o s\ `i
mai trimitem pe la echipa
a doua, iar dac\ Andone va
considera c\ unii dintre ei
merit\ s\ joace, vom ve-
dea. Doi dintre ei ar merita
s\ joace la prima echip\,
pentru c\ joac\ la campi-
oana din ]ara lor, dar de-
cizia `i va apar]ine lui An-
done. Lor le-am f\cut con-
tract pentru un an de zile,
cu op]iune de prelungire
pentru `nc\ patru. Sper s\
ias\ ceva din ei, pentru c\
i-am v\zut pe viu [i sunt
buni“. Pre[edintele lideru-
lui Ligii I a povestit c\ s-a
distrat cu ivorienii, mai a-
les pentru c\ ace[tia nu au
Lars Hirschfeld (sus) [i
Sixto Peralta (jos) sunt
cele mai importante
transferuri ale iernii
pentru liderul CFR Cluj
v\zut niciodat\ z\pad\:
„La ei cea mai mic\ tem-
peratur\ este de vreo 22 de
grade [i acum au venit la
temperaturi sub zero gra-
de celsius, deci le este pu-
]in mai greu s\ se adap-
teze. Nu le-a fost fric\ de
z\pad\ [i chiar s-au dis-
trat cu ea, mai ales dup\
ce au v\zut c\ se pot face
bulg\ri. Noi ne distr\m cu
ei aici, iar restul echipei
munce[te `n cantonament,
unde Andone trage tare de
ei pentru a fi preg\ti]i pen-
tru retur“. (Narcis P.)
G14 s-a
la Paris pe responsabilii
Amaury Sport Organisation
(ASO), organizatorii raliului
Dakar, pentru le face o prop-
unere oficial\ din partea ]\rii
sale. Chile nu exclude totu[i
eventualitatea unui parcurs
comun cu Argentina, un alt
candidat la organizarea cur-
sei. Edi]ia 2008 a raliului-raid
Dakar a fost anulat\ vineri 4
ianuarie, cu o zi `nainte de
startul prev\zut la Lisabona,
din cauza amenin]\rilor teror-
iste din Mauritania.
Gabi Szabo, `n
Comisia de Reflec]ii
a federa]iei
europene
Vicepre[edinte al Federa]iei
Rom=ne de Atletism, fosta
alerg\toare Gabriela Szabo a
fost nominalizat\ `n nou
`nfiin]ata Comisie de Reflec]ii
a Asocia]iei Europene, din
care fac parte nume celebre `n
sportul din ovalul magic ca
Irena Szewinska (Polonia),
Valery Borzov (Ucraina) sau
Oleg Kurbatov (Rusia).
Obiectivul comisiei, care va
activa timp de patru ani, este
de a trasa strategii coerente
pentru redresarea atletismu-
lui continental. Numirea cam-
pioanei noastre olimpice
survine dup\ alegerea ei `n
Comisia de Femei a IAAF, `n
luna august a anului trecut,
informeaz\ Federa]ia
Rom=n\ de Atletism.
Ne-au b\tut turcii!
Echipa masculin\ de baschet
Joseph Blatter evenimentul
de la Zurich.
„Solicitarea cluburilor de a
CSU Asesoft Ploie[ti a fost `n-
vins\ la Istanbul de forma]ia

Oltchimului `n Liga Campionilor dizolvat fi ascultate [i asociate este le-

Oltchim Rm. Vâlcea va juca în grupa I
semifinal\ a Ligii Campionilor la hand-
bal feminin, al\turi de Györ ETO (Unga-
ria), Lada Togliatti (Rusia) [i FC Nürn-
berg (Germania), conform tragerii la sor]i
efectuat\ la sediul EHF de la Viena.
În grupa a 2-a au fost repartizate Zvez-
da Zvenigorod (Rusia), Hypo Viena (Aus-
tria), Viborg HK (Danemarca) [i Slagelse
DT (Danemarca). Primele 2 clasate în
cele 2 grupe semifinale se calific\ pentru
semifinalele competi]iei din luna aprilie.
De men]ionat c\ Oltchim Râmnicu Vâl-
cea, câ[tig\toarea Cupei Cupelor [i a Tro-
feului Campionilor în sezonul trecut, va
juca în ordine cu Nürnberg (9/10 febru-
arie) în deplasare, acas\ cu Lada Toglia-
tti (16/17 februarie), în deplasare cu Györ
ETO (23/24 februarie), în deplasare cu
Lada Togliatti (2/3 martie), acas\ cu Nür-
nberg (8/9 martie) [i acas\ cu Györ (15/16
martie). Gyor ETO, unde evolueaz\ Aure-
lia Br\deanu, este semifinalist\ a Ligii
Campionilor 2006/ 2007, când a fost eli-
minat\ de actuala campioan\ Slagelse.
Echipa maghiar\ este o ghinionist\ a fi-
nalelor în cupele europene, pierzând de 5
ori trofeul, o dat\ în Cupa Cupelor (2005/
2006) [i de 4 ori în Cupa EHF. Lada To-
gliatti este finalista Ligii Campionilor din
sezonul trecut, învins\ de Slagelse dup\
2 man[e cu 29-29 [i 34-32. În sezonul
2001/2002, rusoaicele au câ[tigat Cupa
Cupelor.
În septembrie 2007, în Trofeul Campio-
nilor, Oltchim a învins cu 31-23 forma]ia
Lada Togliatti. FC Nurnberg, antrenat\
de timi[oreanul Herbert Müller, nu are
trofee în palmares, fiind finalist\ în Cupa
Challenge (2003/ 2004) [i semifinalist\ în
Cupa Cupelor (2004/ 2005). ~n sezonul tre-
cut din Cupa Cupelor, Oltchim Râmnicu
Vâlcea a eliminat forma]ia german\,
dup\ o dubl\ victorie în optimi. (D.T.)
FIFA, UEFA [i „unele din-
tre cele mai puternice cluburi
europene de fotbal“ au anun-
]at mar]i sear\, la Zurich,
semnarea unei declara]ii de
inten]ie care va conduce la di-
zolvarea G14.
„Un protocol de acord va fi
semnat oficial cu UEFA [i va
fi urmat de dizolvarea G14 [i
de retragerea pl=ngerilor de-
puse la tribunal“, au anun]at
FIFA [i UEFA printr-un co-
municat dat publicit\]ii dup\
o `nt=lnire care a avut loc
mar]i la Zurich, la sediul
FIFA [i care a fost apreciat\
drept istoric\ de c\tre pre[ed-
intele FIFA, Joseph Blatter.
„Ceva extraordinar s-a `n-
t=mplat azi. Cluburile, celu-
lele de baz\ ale sportului nos-
tru [i indispensabile conti-
nuit\]ii lui, se vor putea inte-
gra `n sf=r[it `n organizarea
piramidal\ a fotbalului mon-
dial. Declara]ia de inten]ie re-
dactat\ azi reprezint\ un
nou av=nt pentru fotbal [i
ia `n considerare aspira]iile
legitime ale cluburilor de a
accede la deciziile fotbalului
interna]ional“, a comentat
gitim\. Declara]ia de inten]ie
pe care am semnat-o azi nu
este un demers politic, ci unul
logic“, a declarat la r=ndul
s\u [i pre[edintele UEFA,
Michel Platini.
G14 este o organiza]ie de
lobby a celor mai puternice [i in-
fluente cluburi profesioniste
de fotbal din Europa, care avea
ca misiune ap\rarea intere-
selor cluburilor afiliate `n fa]a
UEFA [i FIFA [i a sponsorilor.
G14 a fost `nfiin]at\ `n 2000 de
14 cluburi (Real Madrid, AC
Milan, FC Liverpool, FC Bar-
celona, Bayern Munchen, Ajax
Amsterdam, Juventus Torino,
Inter Milano, Manchester U-
nited, FC Porto, PSV Eindho-
ven, Borussia Dortmund, O-
lympique Marseille [i PSG),
iar `n 2002 membrilor fonda-
tori li s-au mai ad\ugat alte
patru cluburi - Valencia, Bayer
Leverkusen, Arsenal [i Olym-
pique Lyon. G14 anun]ase `n
septembrie o nou\ extindere.
Astfel, se preconiza c\ va
ajunge la 40 num\rul de mem-
bri, iar printre cluburile care
urmau s\ se al\ture orga-
niza]iei se afla [i Steaua Bu-
cure[ti. a
turc\ Galatasaray Cafe
Crown cu scorul de 72-64 (15-
13, 13-17, 20-17, 24-17), `n
Grupa C a Cupei ULEB [i nu
mai are [anse de calificare `n
[aisprezecimile de final\ ale
competi]iei. De[i a `nceput
destul de bine meciul, Asesoft
avea un deficit de dou\ punc-
te dup\ primul sfert, adjude-
cat de gazde cu 15-13. Sfertul
secund a fost mai bun pentru
ploie[teni, care au `ntors si-
tua]ia de pe tabel\, mai `nt=i
cu 19-15, pentru ca la jum\-
tatea partidei s\ aib\ 30-28.
~n sfertul trei, cele dou\ for-
ma]ii au alternat la conduce-
re, iar Galata avea un singur
punct `n fa]\, 48-47, dup\ 30
de minute de joc. Asesoft are o
ultim\ zv=cnire `n ultimul
sfert, c=nd are 54-51 (min.
32), dup\ care finalul mai bun
al echipei din Istanbul face
diferen]a, Galatasaray c=[ti-
g=nd cu 72-64. Pentru Asesoft
au evoluat Reggie Elliott - 4,
Levente Szijarto, Bojan Obra-
dovic - 8, Arvydas Cepulis -
12, Tomas Gaidamavicius - 6,
Virgil C\ru]a[u - 6, Rashard
Griffith - 13, Darius Hargrove
- 15. Dup\ nou\ etape,
Asesoft are trei victorii [i [ase
`nfr=ngeri. (D.T.)
14 Joi, 17 ianuarie 2008

Timp liber

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
rug\ciuni pentru toat\ tre- ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
buin]a 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea diminea]\ diminea]\
de diminea]\ 06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
tropolitan\ din Ia[i) 10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
10.40 Cultural Express 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic 12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
16.05 Vecernia nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
17.05 Lumea de azi Ia[i)
tan\ din Ia[i)
19.30 Pagini de folclor românesc 18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\ 18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
20.05 Dialogurile TRINITAS 19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
20.30 Mapamond cre[tin 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Cuvântul care zide[te sear\ 20.30 Faptele credin]ei
22.30 Lumini pentru suflet 20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.00 Rug\ciunile serii:
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
- Rug\ciunile de sear\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Acatistul zilei; 22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Rug\ciuni [i cânt\ri de - Acatistul zilei,
Miezonoptic\; 23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.00 Armonii de veghe: - Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- 00.40 - Atlas biblic (r) - Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Lumini pentru suflet (r) 00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r) A
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, - 02.30 - Biseric\ [i societate (r) - 03.00 - Catedrala sufletului 11 3 1 10 6 3
12.00, 14.00, 15.00, 16.00, românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r)
17.00, 19.00, 20.00; - 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
12 8 1 2 13 6 3 6
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00; {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 1 14 4 11 3 4 8 5 7 1
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00;
18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
3 1 10 2 4 11 6 1 8 1

10 1 15 2 5 3 4 10
4 5 2 9 8 1 6 7 3
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul trecut

1 6 7 5 2 3 4 8 9 14 16 10 5 3 1 3 6
Sudoku este un fel de 9 8 3 6 7 4 1 2 5
Aritmogriful este un gen enigmistic 5 2 13 10 6 14 3 1 10 6
rebus, dar numai cu 6 4 8 3 9 5 2 1 7
cifre, de la 1 la 9. Jocul `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
5 7 9 1 6 2 3 4 8 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
a fost lansat [i pe In- 14 10 6 13 5 7 1 8 2 5 3 1
ternet [i s-a r\sp=ndit 2 3 1 7 4 8 5 9 6 totdeauna aceea[i cifr\.
cu succes `n Statele 7 2 4 8 5 6 9 3 1 Careurile sunt `ntocmite 14 10 5 15 6 17 18 6 10 6
Unite, Noua Zeeland\ 3 9 5 4 1 7 8 6 2 de dl. Valentin PAS|RE
[i Croa]ia, iar `n Marea 16 9 5 8 5 2 3 6
Britanie este deja con- 8 1 6 2 3 9 7 5 4
siderat un fenomen.
Completa]i careul de A 7 8 6 9 6 2 3 1
81 de p\tr\]ele cu cifre 2 I N F A P T U I R E
cuprinse `ntre 1 [i 9, 14 8 6 7 1 7 5 16 2 6
astfel `nc=t nici o cifr\ 6 7 1 8 T E M E I N I C
s\ nu apar\ de dou\ 5 2 15 1 10 3 4 11 1 3
ori pe acela[i r=nd sau 8 9 5 3 1 D I V I N A
pe aceea[i coloan\. 2 3 5 4 U S O R 7 16 7 6 10 2 5 7
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, L A I C A T
fiecare cu nou\ B
p\tr\]ele, iar fiecare 2 7 1 8 C U M P A R A T
careu trebuie s\ B
con]in\ cifrele de la 1 1 5 4 9 2 Pornind de la numele Cuv. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
17 ianuarie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia 2 5 8 3 [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
careului al\turat `n Rezolvarea careului din num\rul trecut bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
num\rul de m=ine) 4 6

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:55 Pove]e pentru b\trâne]e
08:00 TeleMatinal (I)
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
09:10 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 Tezaur folcloric (r)
11:00 S\n\tate pentru to]i! (r)
11:35 Pove]e pentru b\trâne]e
11:40 Ochiul magic (r)
12:30 Reflector (s. doc.) (r)
13:00 Chips, c\]elul r\zboinic
(SUA, 1990, avent., ep. 1)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Nigella [i re]etele de
s\rb\tori (s. doc., ep. 13)
15:30 Akzente (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Linia verde - Reportaje:
Vrancea, Piatra Craiului,
Cop[a Mic\
17:38 Pove]e pentru b\trâne]e
17:40 Interes general
18:30 Patrula de mediu (2007)
18:35 Tragerea Jocker; Loto 5/40
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 F\r\ frontiere
21:10 De ce democra]ia?
- Scandalul caricaturilor
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e
23:20 Doamnelor [i domnilor,
noapte bun\!
(Italia, 1978) a
07:00 Orientul Mijlociu: `n 09:30 ARTdelenisme (’07, doc., r)
c\utarea destinului (2001, 10:00 Românce `n politic\ (r)
doc., ep. 2) 10:30 Revolta clasicilor (r)
08:00 Darul (ep. 2) 11:00 Al Doilea R\zboi Mondial
08:35 ABC... de ce? (r) (Angl., 1974, s. doc., col.,
09:05 Misterele din Sankt a-n) (r) - Marea Britanie,
1940 - 1944
Petersburg (2006, s) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment) 12:30 Secretele arheologiei (2002,
11:40 Verdict crim\ (SUA, 1984, s, doc.) (r) - Civiliza]ia Maya
13:00 Atlas (r)
ep. 104)
13:30 Excentricii (2007, divertis-
12:35 Ora popular\ (r)
ment) (r)
13:30 Bollywood (r) Making of..
14:00 Turneul Operei Comice
14:00 Teleshopping
pentru copii `n India (r)
14:30 Tribuna partidelor...
14:30 De pe Arca lui Noe (1995,
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.) doc. nat.) - Veterinari `n
- Cafeneaua Imaginar\ s\lb\ticie - doctorul cim-
16:00 Jurnalul TVR (r) panzeu
16:15 Jurnalul Euronews 15:00 Cite[te cu mine!
15:05 Muzica - opere complete
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional 16:00 Minorit\]i
16:30 La por]ile ceriului (r)
18:40 Misterele din Sankt Pe-
17:00 Art@.ro (r)
tersburg (2006, s, ep. 73)
17:55 Pe urmele lui Hemingway
19:35 Replay
(Marea Britanie, ’99, ep. 2)
20:00 Supravie]uitorii dezastrelor
(2006, doc., ep. 9) 18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
20:35 Arena Leilor
20:00 ~napoi la argument
21:30 Ora de [tiri
21:00 Teatru - Experimentul Iov
22:30 Doc Martin (Angl., 2004, s) (Regia: Mihai M\niu]iu, Cu:
0:10 Replay (r)
Marian Râlea, Ofelia Popii,
Produc\tori tv: Emil Gr\di- Diana V\caru Laz\r)
nescu, Marian Olaianos
22:00 Anivers\ri muzicale: Silvia
00:35 Autostopistul (ep. 7, 8) Voinea
01:30 Vân\torul de vedete 22:30 Jurnalul cultural
(Angl., 1998, dram\) (r) 23:00 Duhovnicul de la miezul
03:15 Autostopistul (r) a nop]ii a
07:00 Infernul
(Can.-SUA, 2002, ac]iune)
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concursul interactiv
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
(SUA, 1995, f. s. avent.)
12:00 Disp\ru]i (SUA-Can., 2003,
f. s. de ac].)
13:00 Observator
13:45 Jurnalul unei telefoniste
(It., 1969, com. rom.)
16:00 Observator
17:00 Leg\turi de familie
(SUA, 2005, dram\)
Dawn Anna este o mam\ sin-
gur\, care se zbate s\-[i g\-
seasc\ un post de profesoar\
pentru a-[i `ntre]ine cei patru
copii. Odat\ cu postul g\se[te
[i dragostea. ~ns\ fericirea ei
este de scurt\ durat\, Anna
descoper\ c\ sufer\ de o boal\
necru]\toare. Dup\ multe
opera]ii complicate, ea este
nevoit\ s\ `nve]e s\ mearg\ [i
s\ vorbeasc\ din nou. Dar via-
]a este nemiloas\ [i Anna tre-
buie s\ mai dep\[easc\ un ob-
stacol: fiica cea mic\ este omo-
rât\ `n masacrul de la Liceul
Colombine, Colorado. Anna
trebuie s\-[i adune toate for-
]ele pentru a reu[i s\ fac\ fa]\
tragediei [i s\-[i continue via]a.
19:00 Observator
20:30 Divertisment: Cultura mo-
dern\
21:30 Clanu’ Sprâncean\ (Rom., ’07)
22:30 Observator
23:30 Huff (SUA, 2004, dram\)
(Sezonul II) a
07:00 {tirile ProTv
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Angl., 1994, f. doc., ep.
81)
10:00 Legendele tornadei
(Can., 2004, ac]iune, r)
12:00 Tân\r [i nelini[tit
(SUA, 1973, s) (r)
13:00 {tirile ProTV
13:45 Comoara din spatele...
(SUA, 2006, avent., r)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, ep. 3154)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
ment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca
20:30 Jaful
(SUA, 2002, thrill. ac].)
22:30 {tirile ProTV
Cu Amalia Enache [i Mihai
Codreanu
23:15 Disp\ru]i f\r\ urm\
(SUA, 2002, s. poli]ist, se-
zonul V, ep. 1)
00:15 Jaful
(SUA, 2002, thrill. ac]., r)
01:55 Omul care aduce cartea (r)
02:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca (r)
03:00 Parte de carte (r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (r)
09:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 ~mpotriva destinului (Mex.,
2005)
12:00 Trupul dorit (SUA-Col.,
2005, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
15:15 Destine furate
(SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\
(Argentina, 2007, Cu:
Laura Esquivel, Júan
Darth, Griselda Sicilliani,
Gloria Carrá, Brenda
Asnicar, Gastón Soffritti)
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
22:30 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment) (15)
23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
02:00 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment, r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Joi, 17 ianuarie 2008 15
DE CE DEMOCRA}IA? - Emisiunea se axeaz\ pe un ciclu de filme
documentare urmate de o dezbatere `n direct, cu invita]i `n platou, `n care
Nicolas Don v\ invit\ s\ r\spunde]i `mpreun\ la `ntrebarea „De ce
democra]ia?“. Moderatorul `[i propune s\ acopere toat\ gama de
comportamente politice [i sociale care definesc acest concept. Episodul de
ast\zi este dedicat „scandalului caricaturilor“. (Ast\zi, ora 21:10, TVR 1)

Radio TRINITAS Bucure[ti - Muntenia - 95,30

Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz;
Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u -
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca -
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz;
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Topli]a - 90,10 Mhz; Putna -
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan 94,80 Mhz; Suceava - 106,90
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad -
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU 93,70 Mhz; Piatra-Neam] -
Foto: „NONY“ 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz;
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani -
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz;
Moldova Nou\ - 104,30 Mhz;
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Harghita- Gheorgieni - 93,00
Departament economic: Ionela MIH|IL| Mhz; Târgu- Neam] - 106,80
Consilier juridic: Ana MANEA Mhz; Gura Humorului - 92,80
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare-
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u -
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 CENTRUL DE CONSILIERE {I Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-
spiritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Cre-
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. REABILITARE A PERSOANELOR din]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul
nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\,
curs pentru luna urm\toare. emo]ional\ [i spiritual\.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Sub deviza: Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de pre-
venire în [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare,
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
FII TARE, F|R| T|RIE! case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
Oferim gratuit urm\toarele servicii: membrii familiei afectate de consumul de alcool al
cuiva.
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) confiden]ial\; „Solidaritate [i Speran]\“ în parteneriat cu struc-
„ evaluare psihologic\; turile de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i.
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de a[teapt\ un consilier în adic]ie preg\tit s\ stea de
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este reg-
Anon; ula de aur a Centrului nostru.
„ literatur\ de specialitate;
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail: cen-
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES „ tabere terapeutice. trulsfnicolae@yahoo.com

„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,

- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 posturi
de redactor/reporter pentru domeniile:
Trinitas TV [tiri religioase de televiziune din România;
Postul de televiziune - ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
- ACTUALITATE RELIGIOAS| al Patriarhiei Române turistic\ [i de arheologie biblic\;
C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de teologie
emite din data de 27 oc- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
[i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care sunt intere-
tombrie 2007. - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
sate de via]a bisericeasc\. Programul zilnic este dine cre[tin\;
de 15 ore, `ntre orele
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
09.00-24.00.
Dosarul de concurs va con]ine: descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
- C.V.; ~n fiecare zi pute]i
- scrisoare de inten]ie; urm\ri transmisiuni di- mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- recomandare de la preotul de parohie; recte de la Catedrala pa- - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\ potrivite a triarhal\, precum [i dife- turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin inter-
fi publicate `n „ZZiarul Lumina“.. Subiectele vor fi propuse doar
cu un titlu [i o prezentare de maxim 3 fraze. rite emisiuni de informa- mediul obiectivului camerei de filmat.
re, de atitudine [i de edu- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
Dosarele se pot depune `n perioada 7-3 31 ianuarie 2008 la ca]ie cre[tin-ortodox\:
sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei Institutului Biblic frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
[i de Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 9, Sector 4,
`ntre orele 9:00-15:00 sau la adresa de email info@ziarullu- Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
mina.ro. Pentru rela]ii pute]i suna la 031/41.00.125.
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pentru a
Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de drepturi de
publica `n „Z `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
autor. programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.

GR|DINI}A „B
BUNA VESTIRE“

MOBILIER din cadrul

Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“

a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

BISERICESC SCULPTAT Informa]ii la: tel 0232/220548 sau

la sediul din str. Costache Negri, nr. 48

Biserica
~n atelierele M\n\stirii GOLIA „Sf. Sava“
se execut\, la comand\, mobilier Gr\dini]a
Buna Vestire“
„B
bisericesc sculptat (catapetesme,
strane, troi]e etc.) `n lemn natur Liceul „Vasile
Alecsandri“
sau poleit cu foi]\ de aur.
Str. Costache Negri
Comenzile se primesc la Moldova Hala Central\
M\n\stirea Golia (www.golia.ro), Mall
str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
0232/216693, fax 0232/216694.
 CM
YK

16 Joi, 17 ianuarie 2008

Sfin]ii P\rin]i aseam\n\ iconostasul cu hotarul dintre

Documentar dou\ lumi: cea divin\ [i cea uman\, cea ve[nic\ [i cea
trec\toare. Sf=ntul Simeon al Tesalonicului d\ urm\toarea
explica]ie: „Coloanele de pe iconostas reprezint\
firmamentul care separ\ lumea spiritual\ de cea sensibil\.
El semnific\ unirea prin iubire a cerului cu p\m=ntul.“

Catapeteasma, hotarul dintre dou\ lumi

Iconostasul (catapeteasma) este
peretele compus din icoane care
separ\ altarul, unde se s\v=r[e[te
Taina Euharistiei, de partea central\,
naosul (`n greac\ naos # corabie),
unde se afl\ comunitatea
credincio[ilor. Cum `n Biserica
Ortodox\ fiecare element are
semnifica]ii spirituale, nici
catapeteasma nu este doar un simplu
perete desp\r]itor sau un element
decorativ, ci unul de unire `ntre
ve[nicie [i vremelnicie. Sfin]ii P\rin]i
aseam\n\ iconostasul cu hotarul
dintre dou\ lumi: cea divin\ [i cea
uman\, cea ve[nic\ [i cea trec\toare.
Sf=ntul Simeon al Tesalonicului d\
urm\toarea explica]ie: „Coloanele de
pe iconostas reprezint\ firmamentul
care separ\ lumea spiritual\ de cea
sensibil\. El semnific\ unirea prin
iubire a cerului cu p\m=ntul.“

de Nicoleta OLARU
~n vechime, catapeteas-
ma era format\ dintr-un gri-
laj mai scund, a c\rui `n\l]i-
me nu ajungea dec=t p=n\ la
piept, pe care se puneau i-
coane. Mai t=rziu, grilajul a
crescut `n `n\l]ime, ad\u-
g=ndu-se la coloanele care
sus]ineau gratiile lui, alte
coloane mici, unite prin i-
coane [i fixate printr-o bar\
sau grind\ orizontal\, `mpo-
dobit\ cu crucea [i icoana
r\stignirii M=ntuitorului.
Dup\ Sinodul al VII-lea E-
cumenic (787) [i cel de la
Constantinopol dintre anii
842-843, c=nd s-a stabilit de-
finitiv cultul icoanelor, peste
aceast\ grind\ a `nceput s\
se adauge mai multe r=n-
duri de icoane, care se nu-
mesc registre, ajung=nd s\
CM
YK
capete forma pe care o ve-
dem cu to]ii ast\zi.
„U[a milostivirii
deschide-o nou\“
Catapeteasma este pre-
v\zut\ cu trei u[i: una la
mijloc, `n dou\ canate, [i
alte dou\ laterale, cu c=te
un canat. Cele din mijloc se
numesc sfintele u[i, pentru
c\ pe ele circul\ numai cleri-
cii (diaconi, preo]i, ierarhi)
care, `n cursul sfintelor sluj-
be, duc `n m=ini obiecte sfin-
te (Sfintele Daruri, Sf=nta
Evanghelie…). Se mai nu-
mesc [i u[ile mari sau `mp\-
r\te[ti, pentru c\ prin ele
intrau odinioar\ `mp\ra]ii
c=nd `[i aduceau darurile la
altar ori se `mp\rt\[eau,
dar [i ~mp\ratul Cerurilor,
Hristos M=ntuitorul intr\,
sub forma Sfintelor Daruri,
la Vohodul cel mare (mo-
mentul c=nd `n biseric\ se
c=nt\ imnul Heruvic) de la
Liturghie.
Pe u[ile `mp\r\te[ti se
zugr\ve[te icoana Bunei
Vestiri, `n a[a fel `nc=t cele
dou\ personaje ale scenei -
Sf=nta Fecioar\ [i Sf=ntul
Excep]iile sau abaterile de la programul
iconografic normativ al t=mplei sunt rare, `n
general, ele fiind generate de unele tradi]ii
zonale sau de necesit\]i practice
Catapeteasma Catedralei mitropolitane din Ia[i
Arhanghel Gavriil - s\ fie fa-
]\ `n fa]\, fiecare pe c=te un
canat al u[ilor (de obicei,
Sf=nta Fecioar\ `n dreapta
[i Sf=ntul Arhanghel `n
st=nga). Maica Domnului
este zugr\vit\ aici pentru c\
ea este cea care ne-a deschis
u[ile milostivirii cerului, pe
care le simbolozeaz\ u[ile
`mp\r\te[ti, a[a cum se roa-
g\ preotul `nainte de `nce-
perea Liturghiei: „U[a milos-
tivirii deschide-o nou\, bi-
necuv=ntat\ N\sc\toare de
Dumnezeu…“. La cele patru
col]uri ale scenei Bunei Ves-
tiri ori jos, sub scen\, se zu-
gr\vesc, `n medalioane, chi-
purile celor patru sfin]i e-
vangheli[ti, ca unii care au
a[ternut `n scris vestea cea
bun\ adus\ de `nger Mariei.
Partea de deasupra u[ilor
`mp\r\te[ti este acoperit\
cu o perdea de p=nz\ de
diferite culori, numit\ dver\,
care se trage `n lateral sau
se ridic\ `n momentele r=n-
duite din cursul slujbelor.
P\zitorii u[ilor raiului
U[ile din partea de nord
[i de sud se numesc laterale
sau diacone[ti, deoarece
prin ele intr\ [i ies diaconii
la ectenii, la vohoade [i la
alte momente din cursul
slujbei prev\zute `n Tipic.
Pe acestea se picteaz\ chi-
purile sfin]ilor arhangheli
Mihail [i Gavriil, ca p\zitori
ai u[ilor raiului, ori chipuri-
le a doi sfin]i diaconi (Sf=n-
tul {tefan [i Sf=ntul Filip ori
Lauren]iu). Diaconii se zu-
gr\vesc aici, at=t pentru
faptul c\ `n serviciul divin ei
`i reprezint\ pe `ngerii din
ceruri, c=t [i pentru c\ pe
aceste u[i circul\ diaconii
c=nd ies sau intr\ `n altar.
Se mai pot zugr\vi, `n locul
diaconilor, doi dintre sfin]ii
militari (Sf. Gheorghe sau
Catapeteasma Bisericii „Adormirea Maicii
Domnului“ din Trebisov, Slovacia de Est
CM
YK
Schema a[ez\rii sfin]ilor pe catapeteasm\ (iconostas, t=mpl\):
1. Maica Domnului; 2. Sf. Ap. Ioan;
Sfin]ii Prooroci: 3. Avacum; 4. Naum; 5. Iezechiel; 6. Isaia; 7. Moise; 8. David; 9.
Maica Domnului Orant\ (Rug\toarea); 10. Solomon; 11. Aaron; 12. Ieremia; 13. Daniel;
14 Iona; 15. Zaharia;
Sfin]ii Apostoli: 16. Toma; 17. Simeon; 18. Andrei; 19. Marcu; 20. Ioan; 21. Petru; 22.
Deisis (triptic cu M=ntuitorul, Maica Domnului [i Sf=ntul Ioan Botez\torul) sau Sf=nta
Treime; 23. Pavel; 24. Matei; 25. Luca; 26. Iacob; 27. Bartolomeu; 28. Filip;
Praznicele `mp\r\te[ti: 29. Na[terea Maicii Domnului; 30. Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului; 31. Buna Vestire; 32. Na[terea Domnului; 33. ~nt=mpinarea
Domnului; 34. Botezul Domnului; 35. Cina cea de Tain\ ori Sf=nta Mahram\, 36.
Schimbarea la Fa]\; 37. Floriile; 38. ~nvierea Domnului; 39. ~n\l]area Domnului; 40.
Pogor=rea Sf=ntului Duh; 41. Adormirea Maicii Domnului; CM
YK
41. Sf=ntul Nicolae sau Sf=ntul Ioan Botez\torul; 43. Arhanghelul Gavriil sau
Lauren]iu (diaconul); Maica Domnului cu Pruncul Iisus; 45. Sf. Ap. [i Evanghelist Ioan; 46.
Arhanghelul Gavriil (Buna Vestire); 50. Sf=ntul Ap. [i Evanghelist Luca; 51. Iisus Hristos
~nv\]\tor; 52. Arhanghelul Mihail sau {tefan (arhidiaconul); 53. Icoana hramului bisericii.
Sf. Dimitrie), ca p\zitori ai clerici, c=t [i de laici, `n une- Dac\ `ntre corpul de baz\
u[ilor raiului. le biserici ele fiind `mpodobi- al catapetesmei [i registrul
Pe spa]iile dintre u[ile te cu pietre scumpe ori fiind icoanelor praznicale este un
`mp\r\te[ti [i cele laterale ferecate `n argint sau `n aur. mic spa]iu liber, `n acesta se
se picteaz\, `n dreapta (spre ~n continuarea aceluia[i a[az\ icoana cea nef\cut\
sud), icoana `mp\r\teasc\ a registru, pe spa]iul din de m=n\ a M=ntuitorului, a-
M=ntuitorului (Hristos ca dreapta u[ii laterale dinspre dic\ Mahrama Sfintei Vero-
~mp\rat ori Arhiereu, [e- sud este pictat\ icoana sf=n- nica ori chipul M=ntuitoru-
z=nd pe tron cu Sf=nta E- tului patron al bisericii res- lui imprimat pe C\r\mida
vanghelie deschis\ [i bine- pective, iar `n extremitatea Craiului Abgar al Edesei.
cuv=nt=nd) [i icoana `mp\- opus\, icoanele unor sfin]i ~n registrul din mijloc
(median) se zugr\vesc chipu-
r\teasc\ a Maicii Domnului venera]i mai mult `n regiu-
(Maica Domnului ca `mp\- nea respectiv\, ca Sf=ntul rile celor 12 sfin]i apostoli, [i
uneori [i ale celor 70 de
r\teas\, [ez=nd pe tron, cu Nicolae, Sf=ntul Ioan Bote-
apostoli ( ex. Pavel, Simon).
Pruncul `n bra]e). Aceste do- z\torul, Cuvioasa Parasche-
~n mijloc, se afl\ icoana
u\ icoane se numesc icoane va [i al]ii.
`mp\r\te[ti, `n primul r=nd M=ntuitorului, `nf\]i[at fie
pentru c\ ele reprezint\ i- singur, ca ~nv\]\tor, fie `n
coanele principale din icono- Proorocii [i Apostolii: cadrul grupului Deisis, Sf=n-
grafia bisericii, `n care cele Vechiul [i Noul ta Fecioar\ reprezent=nd
dou\ personaje principale aici Biserica Legii Noi, iar
Testament Sf=ntul Ioan Botez\torul pe
din istoria omenirii - M=ntu-
itorul [i Maica Domnului - Pe spa]iul de sub regis- cea a Vechiului Testament.
sunt `nf\]i[ate `n slava lor trul icoanelor `mp\r\te[ti se Pe urm\torul r=nd de i-
cereasc\ [i, `n al doilea r=nd, zugr\vesc patru teme din is- coane sunt picta]i 12 prooroci
pentru faptul c\ ele `nca- toria biblic\ a Vechiului mari [i mici ai Vechiului Tes-
dreaz\ u[ile `mp\r\te[ti. A- Testament, care au leg\tur\ tament, `nf\]i[a]i, de regul\,
ceste dou\ icoane sunt vene- simbolic\ cu jertfa Legii Noi: `n picioare, purt=nd `n m=ini
rate `n mod special at=t de slujirea la templu a lui Za- diferite simboluri, ca de ex.
haria (tat\l Sf. Ioan Botez\- Moise - tablele legii, David -
chivotul, Isaia - cle[tele etc.
torul), `n\l]area [arpelui de ~n mijlocul lor se afl\ icoana
aram\ `n pustie, ca simbol Maicii Domnului cu Pruncul,
al crucii salvatoare, sacrifi- Cel `n care s-au `mplinit pre-
ciul lui Avraam, ca pre`nchi- vestirile proorocilor.
puire a jertfei lui Hristos [i Sus de tot, deasupra t=m-
ofranda de p=ine [i vin a- plei, `n mijloc, se `nal]\ Cru-
dus\ lui Melchisedec de c\- cea pe care este zugr\vit
tre Salem, regele Ierusali- R\scump\r\torul, iar la pi-
mului, ca pre`nchipuire a cioarele crucii, `n dou\ iconi-
Jertfei euharistice. ]e mai mici, st\ Maica Dom-
Urm\torul registru al ca- nului [i Sf. Ap. Ioan, a-m=n-
tapetesmei este reprezentat doi `n atitudine de adorare,
de icoanele celor 12 praznice rug\ciune ori jelire.
`mp\r\te[ti (a se vedea Excep]iile sau abaterile
schema catapetesmei). ~n de la programul iconografic
mijlocul lor, `ntr-un meda- normativ al t=mplei sunt ra-
lion, este zugr\vit\ ~nvierea re, `n general, fiind generate
Domnului, ca cel mai mare de unele tradi]ii zonale sau
dintre praznice, Cina cea de de necesit\]i practice (une-
Tain\ sau R\stignirea. ori financiare). a
 CM
YK

Vineri, 18 ianuarie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 13 (914) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

ACTUALITATEA ACTUALITATEA ECONOMIC

RELIGIOAS| REGIONAL|
S-a `ncheiat
Bisericile din Patru sute
campania de
`ntreaga lume de „Lupi
aderare la fondurile
se roag\ pentru Negri“ din Ia[i
de pensii private
unitatea cre[tin\ pleac\ `n Irak
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 5

C=t de buni sunt ZIARUL LUMINA

oamenii religio[i?
Religia contribuie la dezvoltarea altruismului:
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
ofer\ modele, metode [i resurse. Oamenii care [i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
tr\iesc mai mult pentru ceilal]i decât pentru ei `n[i[i luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
reprezint\ un model de urmat. Literatura religioas\ e plin\ exemplar de 1 leu contractat prin
de exemple de persoane remarcabile, ce transcend abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
propria lor durere [i privesc la ceilal]i cu compasiune.
Pre]ul unui pachet
Continuare `n pagina 9
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.

angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 15!

RELIGIOS
UN COMPLEX PAROHIAL PENTRU
AC}IUNI FILANTROPICE: Parohia
„Sf=ntul Ioan Botez\torul“ din
ora[ul Bucecea, Protopopiatul
Dorohoi, jude]ul Boto[ani, are `n
proiect `nfiin]area unui centru so-
cial pentru `ngrijirea b\tr=nilor.
Parohia „Sf=ntul Ioan Botez\torul“
Bucecea s-a `nfiin]at `n anul 1939.
Pagina 3

POZA ZILEI
Senatorul democrat de Illinois, Ba-
rack Obama, a reu[it s\ recupereze
diferen]a din sondaje fa]\ de colega sa
din New York, Hillary Clinton, prin-
cipala sa rival\ `n cursa pentru `nves-
titura partidului `n vederea alegerilor
preziden]iale din noiembrie. a
EXTERN
UE DORE{TE INTRODUCEREA PE PIA-
}| A ALIMENTELOR NOVATOARE: Ofi-
cialii europeni doresc introducerea
pe pia]\ a unor „ingrediente produse
cu tehnologie nou\“ care s\ respecte
siguran]a alimentar\. Potrivit comi-
sarului pentru s\n\tate, Markos Ky-
prianou, aceast\ m\sur\ va „pune la
dispozi]ia consumatorilor cea mai re-
cent\ gam\ de alimente [i va oferi
industriei alimentare un mediu de
afaceri favorabil `n Europa“.
Cei mai mul]i rom=ni din Italia Pagina 6
c=[tig\ 750-1
1.000 de euro POLITIC
Cei mai mul]i rom=ni afla]i la munc\ `n m=ndri de originea lor, relev\ cercetarea so-
Italia - 24% - c=[tig\ lunar `ntre 750 [i 1.000 ciologic\ dat\ publicit\]ii, ieri, de pre[edin- B|SESCU ARUNC| PISICA DNA ~N
de euro, potrivit unui studiu realizat, la sf=r- tele Agen]iei de Strategii Guvernamentale CURTEA DEMNITARILOR PENALI: ~n
[itul anului trecut, de Metro Media Transil- (ASG), Alfred Bulai. Astfel, 35% dintre ro- plin scandal cu Guvernul pe mar-
vania. Totodat\, cercetarea sociologic\ re- m=ni sunt foarte m=ndri de na]ionalitatea ginea numirii ministrului la Justi-
lev\ c\ 16% dintre responden]i au un venit ]ie, pre[edintele Traian B\sescu
lor, 43% sunt m=ndri, 13% s-au declarat „oa-
lunar cuprins `ntre 1.001 [i 1.250 de euro, face o nou\ mi[care spectaculoas\.
recum m=ndri“, iar 8% nu prea m=ndri. {eful statului a avizat printr-un
iar 12% dintre subiec]i c=[tig\ p=n\ la 1.500
de euro pe lun\. Potrivit sondajului de opi- Cercetarea sociologic\ a fost efectuat\ de singur act urm\rirea penal\ a tu-
nie, 67% dintre rom=ni au r\spuns c\ apre- Metro Media Transilvania, la ini]iativa turor celor 8 mini[tri acuza]i de
ciaz\ c\ sunt bine pl\ti]i `n Italia, iar la po- ASG, pe un e[antion de 1.066 de subiec]i, corup]ie. Cei `n cauz\ reac]ioneaz\
lul opus se situeaz\ doar 19% dintre subi- persoane adulte, `n perioada 20 noiembrie- `n cor la gestul preziden]ial.
ec]ii cercet\rii sociologice. Totodat\, majori- 15 decembrie 2007. Sondajul a fost realizat Pagina 7
tatea emigran]ilor rom=ni din Italia sunt `n regiunile `n care locuiesc comunit\]i im-
~NV|}|M+NT
Transferurile ilegale de fotbali[ti, la DNA zece milioane de euro cuvenite
cluburilor de fotbal. Astfel, `n ADOMNI}EI NU RENUN}| LA ADMI-
DNA a `nceput urm\rirea `n cazul transferurilor de fot- din analizele efectuate de Ofi- perioada 1999-2005, cea mai TEREA PE BAZA TEZELOR UNICE:
penal\ fa]\ de impresarii Ioan bali[ti. Potrivit probelor admi- ciul Na]ional pentru Preveni- mare parte a sumelor cuve- Ministrul Educa]iei, Cercet\rii [i
[i Victor Becali [i Gheorghe nistrate de procurori, respec- rea [i Combaterea Sp\l\rii nite cluburilor au fost trans- Tineretului, Cristian Adomni]ei, a
Popescu, pre[edin]ii de clu- tiv r\spunsurile primite `n ca- Banilor (ONPCSB) [i Garda ferate `n conturile firmelor off- spus la Drobeta-Turnu Severin, `n
buri George Copos, Cristian drul a 17 comisii rogatorii e- Financiar\ a rezultat c\ per- shore din Insulele Virgine [i cadrul unei dezbateri publice
Borcea, Jean P\dureanu, Mir- fectuate `n mai multe state soanele respective, `mpreun\ Olanda, iar ulterior, unii din- privind Legea `nv\]\mântului, c\
cea Stoenescu, fa]\ de Mihai din Asia [i Europa (`ntre care sau `n parte, prin tranzac]ii tre `nvinui]i [i-au `nsu[it `n nu se va renun]a la admiterea la
Stoica [i Gheorghe Ne]oiu, China, Coreea de Sud, Olan- ilegale [i folosire de interpu[i, interes personal sumele exter- liceu pe baza notelor de la tezele cu
precum [i fa]\ de Sic\ Pu[coci, da, Spania, Italia), precum [i au externalizat sume de peste nalizate. a subiect unic.

CM
YK
2 Vineri, 18 ianuarie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXXIII)
Conciliul I Vatican
(1869-1870) (VI)
~n [edin]a a patra din 18
iulie 1870, Conciliul a
proclamat dogma prima-
tului papal [i a infaili-
bilit\]ii papale `n ma-
terie de credin]\ [i
moral\. Dezbaterile
asupra infailibilit\]ii au
divizat cel mai mult
spiritele. Conciliul `n
sine `ncepe acum s\
primeasc\ cele mai
multe conota]ii negative.
Dogma a avut un impact
atât de profund, `ncât tot
mai mul]i, inclusiv presa
politic\, `ncepând din
acest moment, tind s\
cread\ c\ scopul princi-
pal al adun\rii nu a fost
decât acela de a oferi
Papei prerogative ab-
solute. Toat\ lumea tin-
dea s\ vad\ `n infailibili-
tate o arogan]\ [i un
abuz al Bisericii
Romane, nicidecum o
posibil\ solu]ie la prob-
lemele ivite, cu atât mai
pu]in o realitate posibil\
ce s-ar putea argumenta
cu textul Sfintei
Scripturi. Astfel, din
presa vremii afl\m c\:
„Conciliul de acum este
cel mai popular din câte
au fost. Scopul acestuia
este s\ dea Papei infaili-
bilitate. Sfin]ii P\rin]i
sunt diviza]i `ntre ei.
Unii, dac\ Papa le-ar
spune c\ Sfânta Treime
e compus\ din patru [i
nu din trei persoane, ar
fi gata s\-l asculte
orbe[te. Sunt mul]i care
li se opun cu
`nver[unare, episcopii
maghiari, germani, aus-
trieci [i o parte din cei
francezi. Cei ce cred `n
infailibilitate sunt siguri
pe succesul lor, c\ci au o
organizare bun\, fiind
sus]inu]i de iezui]ii care
au o mare influen]\“.
Presa protestant\ este [i
mai vehement\. Cea mai
interesant\ analiz\
asupra infailibilit\]ii se
poate face intrând `n
profunzimile discursului
ultramontan, care `ns\
nu a fost suficient de
clar, suficient de explicit
formulat pentru a se face
pe deplin `n]eles `n acel
moment. Poate c\, dac\
dogma ar fi fost mai rig-
uros elaborat\ [i expli-
cat\, nu ar fi `ntâlnit
atât de mul]i contes-
tatari. Pentru catolicii
ultramontani, infailibili-
tatea este un atribut spe-
cial, pe care urma[ul Sf.
Petru `l poate dobândi `n
anumite momente sub
c\l\uzirea Duhului
Sfânt, pentru a lua cele
mai bune decizii `n ma-
terie de moral\ [i
credin]\. (Rubric\ rea-
lizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
LA 18 IANUARIE 1821: ~nceputul Revolu]iei de la 1821. Marii boieri
rom=ni - Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica [i Barbu V\c\rescu -,
membri ai Comitetului de Obl\duire, dar [i ai Eteriei, `ncheie o
`n]elegere cu Tudor Vladimirescu prin care `i f\g\duiesc slugerului s\-i
acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la lupt\.
EVANGHELIA ZILEI Hristos [i chiar a fixat un pre].
C\peteniile care conduceau
Str\duie[te-tte s\ te apropii de Dumnezeu garda templului [i conduc\-
torii religio[i se str\duiau [i ei
„{i Iisus ziua era `n templu bani. {i el a primit [i c\uta pri- via]a a[a cum credeau de cu- s\ g\seasc\ un prilej s\-L
[i `nv\]a, iar noaptea, ie[ind, o lej s\-L dea lor, f\r\ [tirea mul- viin]\, str\duindu-se s\ nu su- prind\ pe Hristos. Fiecare
petrecea pe muntele ce se ]imii. {i a sosit ziua Azimelor, pere pe Dumnezeu [i s\-I re- avea preocup\ri `n aceea[i di-
cheam\ al M\slinilor. {i tot po- `n care trebuia s\ se jertfeasc\ specte poruncile. Unii erau rec]ie. Dar ce f\cea Domnul
porul venea dis-de-diminea]\ Pa[tile. {i a trimis pe Petru [i mai preocupa]i de lucrurile Iisus Hristos? El `nv\]a
la El `n templu, ca s\-L ascul- pe Ioan, zicând: «Merge]i [i ne sfinte, al]ii mai pu]in sau chiar mul]imile `n templu [i vindeca
te. {i se apropia s\rb\toarea A- preg\ti]i Pa[tile, ca s\ mân- indiferen]i, a[a ca [i ast\zi. pe bolnavi. Unii `l ascultau,
zimelor, care se chema Pa[ti. {i c\m».“ (Luca 21, 37-38; 22, 1-8) Din fragmentul evanghelic de al]ii complotau, iar Fiul lui
arhiereii [i c\rturarii c\utau ast\zi vedem c\ mul]imile e- Dumnezeu se ruga pentru ei.
cum s\-L omoare; c\ci se te- *** rau preocupate s\-L asculte pe Tot El, dup\ ce a fost vândut,
meau de popor. {i a intrat sa- Domnul Iisus Hristos [i de a- b\tut, jignit [i crucificat, a
tana `n Iuda, cel numit Iscario- Dac\ analiz\m pu]in preo- ceea mergeau la templu. C\r- spus: „P\rinte, iart\-le lor c\
teanul, care era din num\rul cup\rile celor din vremea turarii [i arhiereii iudei se nu [tiu ce fac!“. Deci str\du-
celor doisprezece. {i, ducându- Domnul nostru Iisus Hristos, str\duiau s\ g\seasc\ o prici- ie[te-te s\ te apropii de Dum-
se, el a vorbit cu arhiereii [i cu observ\m c\ cei ce au tr\it n\ pentru a-L putea con- nezeu. Dac\ tu `l cau]i, El te
c\peteniile oastei, cum s\-L acum 2000 de ani nu erau damna pe Mântuitorul, dar se reg\se[te. (Rubric\ realizat\
dea `n mâinile lor. {i ei s-au bu- foarte diferi]i de noi [i de pre- temeau de popor. Iuda Iscario- de pr. Dumitru P|DURARU,
curat [i s-au `nvoit s\-i dea ocup\rile noastre. ~[i duceau teanul c\uta s\-L vând\ pe Radio Trinitas)
MICUL CATEHISM
Cinstirea icoanelor a izvor=t din dragostea cre[tinilor fa]\ de sfin]i
Cre[tinii cinstesc sfintele icoane coan\ cu cinste `naintea slavei tale, nu toare se revars\ asupra icoanei `n an- Aleasa pre]uire pe care cre[tinii
pentru c\ ei au experiat lucrarea lui `ndumnezeind-o, ci [tiind c\ cinstea samblu, figur\ [i materie, f\c=nd din ortodoc[i o au fa]\ de sfintele icoane
Dumnezeu prin acestea, au sim]it c\ le icoanei se suie la cel zugr\vit pe ea“. icoan\ un obiect consacrat cultului, ase- se explic\ prin faptul c\ ace[tia `i
sunt `mplinite rug\ciunile mai u[or Sfin]enia unei icoane se datoreaz\ [i menea celorlalte obiecte sfinte. simt aproape pe sfin]i. Atunci c=nd
atunci c=nd solicit\ ajutorul sfin]ilor ru- r=nduielii de sfin]ire. Icoanele nu se i- Prin s\v=r[irea acestei r=nduieli, erau `n necazuri, [i nu numai,
g=ndu-se `naintea icoanelor acestora. Sfin- dentific\ cu persoanele reprezentate, fi- icoana prime[te harul care o face vred- cre[tinii s-au adresat `n primul r=nd
]enia icoanelor provine din leg\tura din- ind semne vizibile ale prezen]ei lor spi- nic\ de `nchinare [i puterea de a ajuta lui Dumnezeu, dar au apelat [i la aju-
tre chipul reprezentat [i persoana picta- rituale [i tainice. Slujba de sfin]ire nu pe cel care se roag\ la ea. Rug\ciunile torul sfin]ilor, la rug\ciunile celor
t\, precum [i din slujba special\ care se produce o transformare sau o transfigu- de sfin]ire a icoanelor arat\ c\ pentru care sunt „prietenii [i casnicii lui Du-
oficiaz\ pentru consacrarea icoanelor. rare a materiei icoanei. Din acest punct cei care se vor ruga cu credin]\ sf=ntu- mnezeu“. Cinstirea icoanelor nu a fost
Cinstirea unei icoane nu se adre- de vedere, icoana se deosebe[te de Sf. lui zugr\vit, icoanele sunt „vindec\- impus\ de Biseric\ credincio[ilor, ci a
seaz\ materiei sau culorilor folosite, ci ~mp\rt\[anie. ~n timpul Sfintei Li- toare de neputin]ele suflete[ti [i tru- izvor=t din dragostea acestora fa]\ de
sf=ntului reprodus `n acea imagine, `n- turghii, `n urma rostirii rug\ciunii de pe[ti“, „acoper\m=nt puternic de toate sfin]i [i din ajutorul pe care au sim]it
v\]\tur\ care deosebe[te icoana de i- invocare a Sf=ntului Duh, darurile de b=ntuielile vr\jma[ilor“, „izgonitoare c\ l-au primit de la cei c\rora s-au ru-
dol [i care este subliniat\ [i `n rug\- p=ine [i vin se transform\ `n Trupul [i de toate uneltirile diavole[ti“. Icoanele gat. (Rubric\ realizat\ de pr. Gheor-
ciunea de sfin]ire: „Am pus aceast\ i- S=ngele Domnului. Dar puterea sfin]i- au „puterea [i t\ria facerii de minuni“. ghe MIH|IL|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
a 1841: s-a n\scut Emma- a 1941: `n teritoriul Transil- a 1970: a murit Ion Cre]u,
nuel Alexis Chabrier, compozi- vaniei de Nord-Est, ocupat de istoric literar [i traduc\tor (n.
tor [i pianist francez (d. 1894); Ungaria, `n urma Dictatului de 1893);
a 1847: Franz Liszt con- la Viena, s-a dispus, printr-o or- a 1999: a murit Marian
certeaz\ la Ia[i, `n casa vis- donan]\, ca `n toate actele de sta- Papahagi, filolog, director al
tiernicului Alecu Bal[, unde re civil\ numele române[ti s\ Centrului Cultural Român de
face cuno[tin]\ cu Vasile Alec- fie scrise cu grafie maghiar\; la Roma (n. 1948). a
sandri, Gheorghe Asachi, Cos-
tache Negri;
a 1848: s-a n\scut Ioan
319 ani de la
na[terea lui
Slavici, nuvelist, romancier,
memorialist, dramaturg [i ga- Montesquieu
zetar român (d. 1925);
a 1878: s-a n\scut `n R\p- Charles-
Louis de Se-
ciuni (azi Ceahl\u), jud.
Neam], pr. Constantin Matas\ condat, Ba-
ron de La
- arheolog, `ntemeietorul [i di-
Brède et
rectorul Muzeului Arheologic de Mon-
din Piatra Neam] (d.1971); tesquieu
a 1889: s-a n\scut `n Cer- (18 ianu-
navod\ Ion D. Chirescu, fiu de arie 1689
† Sfin]ii Atanasie [i Efes (431), unde a `nfruntat preot, profesor la Conservato- - 10 febru-
pe ereticul Nestorie. rul din Bucure[ti, conduc\tor
Chiril, arhiepiscopii Tot ast\zi, Biserica face al Societ\]ii corale „Carmen“
arie 1755),
de regul\
Alexandriei pomenirea Sfintei Muceni]e [i dirijor al unor coruri `n bis- men]ionat
Xenia [i a Sfântului Cuvios erici bucure[tene (d. 1980); doar ca
Sfântul Atanasie a tr\it `n Marcian din Cipru.
secolul al IV-lea [i a luat parte a 1898: s-a n\scut F. Bru- Montesqui-
nea-Fox, prozator [i jurnalist, eu, s-a n\scut
la Sinodul I Ecumenic de la Mâine, Biserica face pome-
Niceea (325), unde l-a con- colaborator la reviste de avan- `n castelul din
nirea Sfântului Cuvios Maca- la Brède, lâng\
trazis pe ereticul Arie, adu- rie Egipteanul. gard\ (d. 1977); c \
Bordeaux, `ntr-o
când dovezi din Sfânta Scrip- a 1916: s-a n\scut Silviu „Ro-
tur\. Dup\ moartea episcopu- Brucan, politolog român (d. familie de magistra]i ma a ofe-
~n ziua de apar]inând micii nobilimi.
lui Alexandru, a ajuns arhie- 2006); rit spectacolul
piscop al Alexandriei, dar a A fost una din cele mai com-
18 ianuarie, a 1919: delega]ia român\ plexe figuri ale iluminismu-
unei fascinante pervertiri a
fost alungat de `mp\ratul format\ din I. I. C. Br\tianu, firii umane, al unei patologii
Constantin, fiind prigonit istoria consemneaz\: lui francez.
Alexandru Vaida Voievod, C. la care republicile sunt ex-
timp de 42 de ani. La b\trâ- A activat `n calitate de trem de vulnerabile“.
a 350: a murit Constant, Angelescu, Victor Antonescu consilier (1714) `n parla-
ne]e [i-a rec\p\tat scaunul „Spiritul legilor“ (1748),
`mp\rat roman (n. 320); particip\ la lucr\rile Confe- mentul de la Bordeaux, de-
arhiepiscopiei din Alexandria. debuteaz\ cu o scurt\ dis-
Sfântul Chiril a tr\it `n a 1821: a murit Alexandru rin]ei de pace de la Paris; venind pre[edintele aces-
a 1936: a murit Rudyard cu]ie despre legi `n general.
secolul al V-lea, fiind nepotul {u]u, ultimul domn fanariot tuia (1716 - 1728) dup\ ~n cartea I, capitolul III,
[i urma[ul `n scaun al lui din }ara Româneasc\ (n. 29 Kipling, scriitor englez, laureat moartea unuia din unchii
sus]ine c\ „legea `n general
Teofil, arhiepiscopul Alexan- martie 1790); al Premiului Nobel (n. 1865); s\i, c\ruia i-a mo[tenit ti- este ra]iunea omeneasc\ `n
driei. Sfântul Chiril a fost a 1829: s-a n\scut Ludvig a 1937: s-a n\scut John tlul [i func]ia. ~n 1728, a de- m\sura `n care ea guver-
ap\r\tor al credin]ei la Sino- Lorenz, fizician [i matemati- Hume, politician nord-irlandez, venit membru al Academiei neaz\ toate popoarele de
dul al III-lea Ecumenic din cian danez (d. 1891); laureat al Premiului Nobel; Franceze. pe p\mânt, iar legile po-
Opera sa major\, „Scri- litice [i civile ale fiec\rui
sori persane“ (1721), s-a bu-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a curat de un succes imens [i
popor nu trebuie s\ fie
decât cazuri particulare la
imediat. ~n ea, autorul a sa- care se aplic\ aceast\ ra-
Crucea mirenilor Fiecare drum cu ispitele sale. Nu scapi de
lupt\ plecând la m\n\stire. {i, apoi, nu ai
tirizat [i a criticat institu]ii-
le franceze.
]iune omeneasc\“. Conform
lui, tot ceea ce exist\ are
– P\rinte, nu mai pot tr\i cu familia mea, voie s\-]i p\r\se[ti familia. Poate c\, dac\ `]i ~n calitate de teoretician, legile sale, „Divinitatea“
nu mai rezist `n lume, m\ gândesc s\ plec la cresc mari copiii [i r\mâi v\duv, `]i vei pune a scris `n 1734 o diserta]ie are legile sale, „lumea ma-
m\n\stire: greut\]i cu serviciul, greut\]i cu problema c\lug\riei. Dar pân\ atunci a- istoric\ [tiin]ific\ asupra terial\“ [i „substan]ele su-
so]ia, probleme cu banii, dureri de cap cu lung\ de la tine orice gând despre p\r\sirea `nfloririi [i dec\derii Romei, perioare omului“ au, la
copiii... familiei. Rabd\, rabd\ [i te vei mântui. {i „Considera]ii asupra cau- rândul lor, legi proprii.
– Aceast\ `ncercare prin care treci face vei primi cunun\ pentru nevoin]a ta. zelor m\re]iei [i decaden]ei (Rubric\ realizat\ de pr.
parte din crucea mirenilor. Nu e ceva nou. (Danion Vasile – Pateericcul mireeniloor) romanilor“, `n care afirm\ Paul LEHACI)
 Vineri, 18 ianuarie 2008 3
STATUTUL BOR A FOST RECUNOSCUT DE GUVERN: ~n [edin]a de Guvern
Actualitatea de miercuri, 16 ianuarie, au fost adoptate trei statute ale unor culte
recunoscute din Rom=nia, respectiv al Bisericii Ortodoxe Rom=ne, al
Bisericii Armene [i al cultului baptist. Noul statut al BOR reglementeaz\
religioas\ activitatea organismelor centrale [i locale ale Bisericii, astfel `nc=t
acestea s\ se adapteze la necesit\]ile actuale ale credincio[ilor.

Noul Statut de Organizare [i Func]ionare al Bisericii PE SCURT

Ortodoxe Rom=ne a fost recunoscut de Guvern
Noua form\ a Statutului de
Organizare [i Func]ionare al
Bisericii Ortodoxe Rom=ne
(BOR) a fost prezentat\ Guver-
nului Rom=niei pentru re-
cunoa[tere, a[a cum prevede
Legea Cultelor intrat\ `n vi-
goare `n ]ara noastr\ la `nce-
putul anului trecut. Noul sta-
tut reglementeaz\ activitatea
organismelor centrale [i locale
ale Bisericii, astfel `nc=t, aces-
tea s\ se adaptaze la necesi-
t\]ile actuale ale credincio[ilor.
„~n [edin]a de Guvern de mier-
curi, 16 ianuarie, au fost adop-
tate trei statute ale unor culte
recunoscute din Rom=nia, res-
VIA}A PAROHIILOR
pectiv al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, al Bisericii Armene [i
al cultului baptist. Aceasta
reprezint\ o aplicare a unei
prevederi care exist\ `n Legea
privind libertatea religioas\ [i
regimul general al cultelor,
unde se precizeaz\ c\ `n ter-
men de un an de zile de la pro-
mulgarea legii, cultele recunos-
cute din Rom=nia trebuie s\
depun\ la ministerul de resort,
respectiv Ministerul Culturii [i
Cultelor, propriul statut care
va trebui s\ fie recunoscut de
c\tre Guvernul Rom=niei.
Consider c\ recunoa[terea
statutului de c\tre Guvern ex-
prim\, la modul foarte concret,
autonomia cultelor. Este o
m\sur\ foarte concret\ prin
care aceast\ autonomie este
recunoscut\ `n mod real. Auto-
nomia cultelor este un prin-
cipiu constitu]ional, exprimat
[i elaborat `n cadrul actualei
legi a cultelor, iar faptul c\
Guvernul recunoa[te statutul
unui cult `nseamn\ recunoa[-
terea disciplinei specifice fie-
c\rui cult `n parte“, a declarat
pentru Radio Trinitas Adrian
Lemeni, consilierul prim-mi-
nistrului Rom=niei.
Acesta a subliniat, de ase-
menea, faptul c\ adoptarea
statutului poate fi un cadru
`n care misiunea Bisericii
poate fi valorificat\, iar au-
tonomia nu trebuie `n]eleas\
ca separare `ntre Stat [i
Biseric\: „Consider c\ adop-
tarea statutului, care practic
valorific\ contextul generos
al Legii Cultelor, inclusiv
pentru Biseric\, poate fi un
cadru `n care misiunea Bise-
ricii s\ fie mult mai bine val-
orificat\ ]in=nd cont de re-
alit\]ile concrete ale societ\-
]ii noastre. Mai mult dec=t
at=t, a[ vrea s\ subliniez fap-
tul c\ autonomia nu trebuie
`n]eleas\ ca separare `ntre
Stat [i culte. Autonomia nu
presupune separarea, ci dim-
potriv\ ea permite coopera-
rea dintre Stat [i culte, o co-
operare `n care distinc]iile
sunt respectate [i asumate
corespunz\tor“.
Biserica Ortodox\ Român\
este unul din cele 18 culte re-
cunoscute care func]ionau `n
România la intrarea `n
vigoare a respectivei legi [i
este cel mai important cult
din România `n ceea ce
prive[te num\rul de membri,
dup\ cum precizeaz\ un co-
municat al Biroului de pres\
al Guvernului României. a
Slujb\ arhiereasc\
la Biserica
„Sf. Antonie“ -
Curtea Veche
Biserica „Sf. Antonie cel
Mare“ - Curtea Veche din
Bucure[ti [i-a serbat ieri
hramul. Cu acest prilej,
Sf=nta Liturghie a fost ofi-
ciat\ de PS Vincen]iu
Ploie[teanul, Episcop-Vicar
patriarahal, `nso]it de un
sobor de preo]i. ~n cuv=ntul
de `nv\]\tur\, PS Vince]iu
a vorbit despre realitatea
~mp\r\]iei Cerurilor. „Peri-
copa evanghelic\ de ast\zi
ne vorbe[te despre minuni-
le pe care le f\cea M=ntu-
itorul, despre cuvintele
Sale pline de putere pe care
le adresa mul]imii. Iat\
semne ale prezen]ei acestei

Un complex parohial pentru ac]iuni filantropice realit\]i minunate care este

a Parohia „Sf=ntul Ioan Botez\torul“ din ora[ul Bucecea, Protopopiatul Dorohoi, jude]ul Boto[ani, are `n proiect
`nfiin]area unui centru social pentru `ngrijirea b\tr=nilor a Complexul, aflat `n prezent `n construc]ie, cuprinde
mai multe dependin]e a La parter este amenajat Paraclisul „Sf=ntul Vasile cel Mare“ a Parohia „Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ Bucecea s-a `nfiin]at `n 1939 a Lucr\rile la noua biseric\ au `nceput `n anul 1989 a
de Nicoleta OLARU
Parohia „Sf=ntul Ioan Bo-
tez\torul“ din ora[ul Bucecea,
Protopopiatul Dorohoi, Jude-
]ul Boto[ani are `n proiect
`nfiin]area unui centru social
pentru `ngrijirea b\tr=nilor,
care s\ func]ioneze la etajul
cl\dirii din incinta complexu-
lui parohial. ~n aceast\ cl\-
dire, care, `n prezent, este `n
construc]ie vor mai func]iona
o sal\ de mese [i buc\t\rie,
camer\ de protocol sau muzeu
[i un magazin de obiecte bi-
serice[ti. La parter a fost ame-
najat paraclisul „Sf=ntul Va-
sile cel Mare“, care `n prezent
se afl\ `n stadiul de pictur\.
Pentru a-[i ajuta enoria[ii,
~n complexul parohial al parohiei Bucecea,
Protopopiatul Dorohoi, va func]iona
un centru social pentru `ngrijirea b\tr=nilor
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a
a O BISERIC| ORTO-
DOX| RUSEASC| LA TO-
KYO: La Tokyo, `n capitala
Japoniei, se va construi o bise-
ric\ ortodox\ ruseasc\.
Biserica „Sf. Alexandr Nev-
ski“ va fi construit\ `n raionul
Meguro din Tokyo, lucr\rile
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
p\rintele paroh de aici, Vasile
Cojocaru, s-a g=ndit [i la posi-
bilitatea `nfiin]\rii, tot la par-
terul cl\dirii, a unui atelier
mortuar, unde s\ fie lucrate [i
v=ndute, la pre]uri mai mici,
sicrie, grilaje, coroane, chiar [i
prosoape, lum=n\ri [i tot ceea
ceea ce implic\ serviciile fu-
nerare. Ideea este binevenit\,
`ntruc=t `n curtea bisericii se
afl\ [i cimitirul parohiei.
Str\duin]e
de 20 de ani
Lucr\rile la Biserica „Sf=n-
tul Ioan Botez\torul“ - Buce-
cea au `nceput `n anul 1989.
„C=nd am venit `n parohie, `n
anul 1985, am g\sit o bise-
ricu]\ din lemn, cu statut de
`ncepând, cu exactitate japo-
nez\, chiar din s\pt\mâna
aceasta, anun]\ biroul de
pres\ al Patriarhiei Moscovei.
Terenul pe care va fi cons-
truit\ biserica a fost donat
reprezentan]ei Bisericii Orto-
doxe Ruse `n Japonia de o cre-
~mp\r\]ia lui Dumnezeu.
De aceea [i M=ntuitorul
spune c\ cei care L-au pri-
mit pe El [i cuvintele Lui [i
`nv\]\tura Lui sunt `n ~m-
p\r\]ia Cerurilor“, a sub-
liniat PS Episcop Vincen-
]iu. Biserica „Sf=ntul Anto-
nie cel Mare“ - Curtea ve-
capel\ de cimitir. Nu ne-a fost che este cea mai veche bise-
u[or deloc, av=nd `n vedere ric\ din Bucure[ti. Este cu-
situa]ia Bisericii din acea pe- noscut\ datorit\ icoanei
rioad\. Patru ani a durat zbu- f\c\toare de minuni a
ciumul actelor. Abia pe 6 mai
Sf=ntului Antonie, dar [i
1989 am reu[it s\ deschidem datorit\ slujbelor speciale,
[antierul. De atunci [i p=n\ `n
care adun\ `n fiecare mar]i
prezent ne str\duim ne`n- mii de credincio[i din
cetat. Ne-a ajutat mult [i Bucure[ti [i din ]ar\.
Sf=ntul Ioan Botez\torul,
ocrotitorul parohiei. Dar `n
toat\ aceast\ perioad\ lung\ Dou\ biserici
de timp slujbele nu s-au `ntre- monumente
rupt niciodat\. La `nceput am
slujit `n bisericu]a din lemn, istorice, din
acum slujim `n cea mare, iar jude]ul Vrancea,
c=nd va fi terminat de pictat
paraclisul, ne vom muta cu vor fi restaurate
programul liturgic `n el, pen- Dou\ biserici, monumente
tru a putea `ncepe lucr\rile de istorice, din jude]ul Vrancea
pictur\ la biserica mare“, ne-a Anul acesta vor demara lucr\rile de pictur\ la vor fi restaurate `n acest
explicat pr. Cojocaru. Pictarea an. Este vorba de biserica
paraclisului „Sf=ntul Vasile biserica parohiei, `nchinat\ Sf. Ioan Botez\torul
ortodox\ armean\ „Sf=ntul
cel Mare“ a `nceput anul tre- primul r=nd, pentru a-mi aceast\ perioad\ s-au mai Gheorghe“ din Foc[ani [i
cut, anul acesta urm=nd s\ asigura locul pentru slujbe [i, construit `n incinta complexu- biserica ortodox\ rom=n\
debuteze lucr\rile de pictur\ `n al doilea r=nd, pentru a lui parohial un aghiazmatar [i „Sf. Nicolae“ a fostului Schit
la biserica mare. „Am `nceput verifica talentul pictorului“, un lum=n\rar. ~n prezent, pe Borde[ti. Aceste l\ca[e de
cu pictarea paraclisului, `n ne-a mai spus parohul. Tot `n l=ng\ pictura interioar\, bi- cult se afl\ pe lista monu-
serica mai are nevoie de 11 mentelor istorice ce vor fi fi-
policandre. Preotul paroh Va- nalizate anul acesta de
Spirit gospod\resc sile Cojocaru a ]inut s\-i mul-
]umeasc\ pe aceast\ cale [i
Ministerul Culturii [i
Cultelor, informeaz\ Radio
[i `n biblioteca parohiei primarului comunei Bucecea,
Andron }imp\u, cu care paro-
Trinitas. Programul
Na]ional de Restaurare a
Parohia dispune [i de o bibliotec\ destul de vast\, hia „Sf=ntul Ioan Botez\to- alocat anul acesta un buget
dotat\ cu multe c\r]i vechi. Biblioteca este foarte bine or- rul“ `ntre]ine o frumoas\ cola- de 36 milioane de lei ce vor
ganizat\, pe teme, autori, c\r]i, studii etc, astfel `nc=t eno- borare [i care a ajutat de cu- fi repartiza]i pentru restau-
ria[ii vin [i consult\ cu drag lucr\rile care `i intereseaz\. ~n r=nd la pictarea bisericii cu rarea a 21 de obiective din
perioada 1990-2002, c=t a fost profesor la liceul din suma de 60 de milioane de lei toat\ ]ara. La banii aloca]i
Bucecea, p\rintele Cojocaru a avut o colaborare frumoas\ vechi. Ora[ul Bucecea se afl\ de Ministerul Culturii [i
cu tinerii, `nfiin]=nd [i dou\ coruri, „Axios“, pe patru voci [i la o distan]\ de 19 km de Cultelor se adaug\ 27 de
„Armonia“, grup vocal format din 5 fete, care au c=[tigat municipiul Boto[ani [i are ca milioane din bugetul pentru
numeroase premii. Din anul 2002, el este profesor la sate adiacente Bohoghina [i culte, bani destina]i
Seminarul „Sf=ntul Ioan Iacob“ din Dorohoi, la catedra C\line[ti. Parohia „Sf=ntul l\ca[urilor de cult care sunt
Ioan Botez\torul“ - Bucecea a
practic\, pred=nd omiletic\, catehetic\ [i ulterior disci- monumente istorice.
plinele socio-umane. luat fiin]\ `n anul 1939 [i are
`n jur de 500 de familii. a
A ars casa
parohiei „Sfântul
Nicolae“ Boto[ani
dincioas\ de etnie rus\, acum franciscane a }\rii Sfinte, cu siness. Ac]iunea `mpotriva
~n noaptea de Cr\ciun,
adormit\ `ntru Domul, Susa- ocazia binecuvânt\rii centru- acestor reclame a `nceput `n
na Krav]ova. Pe 13 ianuarie, lui, g\zduit de Colegiul Terra decembrie 2007. Activi[tii or- casa parohial\ a parohiei
„Sfântul Nicolae“ din
`n Meguro, preotul reprezen- Santa, informeaz\ Agen]ia de todoc[i au fost sup\ra]i mai
[tiri Catholica. La slujba de Boto[ani a ars `n urma
tan]ei ruse, Nikolai Ka]uban, ales pe faptul c\, `n unele unui scurt circuit la in-
a s\vâr[it slujba de binecu- sfin]ire au participat `n jur de
cazuri, se pot `ntâlni reclame stala]ia electric\. Din
vântare a pietrei de temelie, o sut\ de persoane, `ntre care a[ezate `n mod inten]ionat cu `ntregul imobil au r\mas
pentru ca lucr\rile la biseric\ Nun]iul Apostolic, Arhiepisco-
susul `n jos, crucile de pe cu- doar zidurile. Protopopia-
s\ poat\ `ncepe. (E.R) pul Antonio Franco. pole fiind astfel r\sturnate. tul Boto[ani face apel la
a CENTRU MULTIME- a C+{TIG DE CAUZ| Memoriul colectiv, cu cererea to]i cei care au posibilit\]i
DIA LA IERUSALIM: La Ie- PENTRU CREDINCIO{II de a interzice reclamele [i de a s\ ofere un ajutor `n ved-
rusalim a fost inaugurat, la DIN NIJNI-NOVGOROD: Cre- pedepsi conducerea compa- erea reconstruirii casei
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, dincio[ii din Nijni-Novgorod niei, a fost trimis Procuraturii parohiale. O prim\ colect\
Centrul Multimedia Francis- au reu[it s\ determine repre- ora[ului Nijni-Novgorod, gu- a fost f\cut\ `n ajunul
can. Acesta are scopul de a o- zenta]ii Companiei Coca-Cola vernatorului ora[ului, precum Anului Nou la Parohia
feri jurnali[tilor [i televiziu- s\ renun]e la imaginile cu- [i Arhiepiscopului Gheorghe „Sfântul Vasile“ - Boto[ani.
nilor din lumea `ntreag\ in- polelor bisericilor din Nijni- de Nijni-Novgorod [i Arzamas. Dona]iile se pot face `n
forma]ii utile, pentru a face Novgorod, ale monumentului ~n declara]ia oficial\ de s\p- contul Protopopiatului
cunoscut\ }ara Sfânt\ [i me- dedicat lui Minin [i Pojarski [i t\m=na trecut\, Compania Boto[ani: RO61 RNCB
sajul locurilor sfinte. Acest lu- a unui clopot, folosite `n re- Coca Cola a transmis c\ re- 0041 0412 0538 0001, de-
cru l-a explicat pr. Dobromir clamele de pe frigiderele fir- clamele de pe frigidere vor fi schis la BCR Boto[ani sau
Jasztal, oficial al custodiei mei, informeaz\ Russian Bu- `n scurt timp `nlocuite. (E.R.) direct la Parohia „Sf.
Nicolae“. a
4 Vineri, 18 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Re]inu]i pentru c\
au `ncercat s\ intre
pe Aeroportul
„Henri Coand\“
Trei jurnali[ti au `ncercat miercuri
s\ vad\ cât de bine protejat este A-
eroportul „Henri Coand\“. Ei au
reu[it s\ ajung\ `ntr-o zon\ restric-
]ionat\ a aeroportului, dar au fost
repera]i rapid de echipele de securi-
tate. Au urmat patru ore de intero-
gatorii la Poli]ie, iar ma[ina le-a
fost perchezi]ionat\ la sânge de a-
gen]ii antitero. ~n final, jurnali[tii
au sc\pat doar cu un avertisment.
Jurnali[tii s\pt\mânalului „Acade-
mia Ca]avencu“ au vrut s\ testeze
securitatea celui mai mare aeroport
din ]ar\, dup\ aceea[i re]et\ pe ca-
re au aplicat-o Aeroportului B\nea-
sa, `n urm\ cu o lun\. Atunci au
reu[it s\ ajung\ pe pist\ f\r\ s\ fie
opri]i, pân\ lâng\ un avion sta]io-
nat. Pe „Henri Coand\“, `ns\, au
`ntâlnit angaja]i vigilen]i. Dup\ ce
au trecut de primul filtru, firma de
securitate a aeroportului a alertat
Poli]ia. Jurnali[tii au fost fila]i [i
prin[i `nainte de a ajunge pe pist\.
Ioana B\sescu [i-a
`nceput activitatea
de notar la ]ar\
Fiica cea mare a pre[edintelui B\-
sescu a ajuns la ]ar\. Ioana [i-a `n-
ceput munca de notar la sat, spre
marea bucurie a localnicilor din
P\une[ti. Oamenii sper\ ca noua
lor not\ri]\ s\ pun\ o vorb\ bun\,
ca s\ li se repare uli]a principal\.
~n P\une[ti, jude]ul Vrancea, aici
va lucra fata pre[edintelui o zi pe
s\pt\mân\, pre] de [ase ore. Pân\
acum, localnicii mergeau chiar [i
15 kilometri ca s\-[i rezolve actele.
Ioana B\sescu face angaj\ri de
cum a ajuns. Caut\ secretar\.
Cum s-a aflat c\ exist\ un post li-
ber de secretar\, cei din P\une[ti
au venit cu propuneri.
Un rom=n a devenit
erou `n Spania
Un român a ajuns erou `n ochii co-
legilor de munc\. Românul, care
lucreaz\ pe un [antier din Madrid,
a salvat via]a unei femei care fus-
ese atacat\ chiar de propriul iubit.
Costel Trupin\ st\tuse de vorb\ cu
agresorul cu doar câteva minute
`nainte ca spaniolul s\-[i atace iu-
bita venit\ `n vizit\. Vroiau s\
mearg\ la cantin\, `ns\ tân\rul de
28 de ani [i-a v\zut iubita [i s-a
desp\r]it de român. Trupin\ a
auzit apoi din cantin\ strig\te de
ajutor [i a ie[it s\ vad\ ce se `n-
tâmpl\. Când a v\zut c\ tân\rul
spaniol scosese cu]itul s\ o `njun-
ghie pe fat\, românul nu a stat pe
gânduri. S-a luptat cu el [i a reu[it
s\-i ia b\rbatului cu]itul. Românul
a chemat Poli]ia [i Salvarea.
Dou\ ferme piscicole
din Constan]a
au secat complet
Fermele piscicole Plopu [i Ianca,
din jude]ul Br\ila, au secat com-
plet, motiv pentru care reprezen-
tan]ii Companiei Na]ionale de Ad-
ministrare a Fondului Piscicol so-
licit\ subven]ii pentru apa folosit\
`n aceste amenaj\ri. „Poate se va
`ncerca o surs\ de ap\ alternativ\.
Pe[te f\r\ ap\ nu se poate. Noi am
f\cut o propunere pentru ob]inerea
subven]iei pentru ap\. ~n Româ-
nia, aceast\ subven]ie nu exist\“, a
declarat directorul Companiei
Na]ionale de Administrare a
Fondului Piscicol - filiala Br\ila,
Ioana Toader. El a precizat c\ a
discutat acest subiect [i cu
reprezentan]ii Autorit\]ii Publice
Centrale, care r\spund de pescuit
[i acvacultur\, `n ideea c\, dac\
propunerea privind introducerea
de subven]ii pentru ap\ vine din
mai multe direc]ii, poate avea
[anse mai mari de a se realiza. a
M|SURI PENTRU PREVENIREA EFECTELOR CALAMIT|}ILOR: Premierul C\lin
Popescu-T\riceanu a avertizat autorit\]ile locale cu privire la riscul inunda]iilor `n
perioada urm\toare [i le-a cerut s\ fie preg\tite pentru interven]ii. Acesta a atras
aten]ia `n mod special primarilor s\ asigure permanen]a, pentru a evita situa]iile
din anii trecu]i, când nu s-a putut lua leg\tura cu autorit\]ile locale, iar
avertiz\rile meteo, de[i au fost trimise `n timp util, nu au fost luate `n serios.
CE a fost de acord cu noul nivel al taxei auto
Comisia European\ a mâniei s\ fie suspendat\. cilindree [i `ncadrate `n a- de doi ani, s\ fie taxat cu o dree de 1.400-1600 de
fost de acord cu noul nivel „S-a hot\rât ca s\pt\mâ- ceea[i norm\ de poluare sum\ mai mic\ cu 15%. ~n centimetri cubi, vor fi `n-
al taxei auto propus de Ro- na viitoare s\ se definiti- Euro. Dac\ taxa actual\ cazul unei ma[ini noi Euro matriculate contra unei
mânia. {eful Departamen- veze ultimele detalii, ast- pentru o ma[in\ nou\ cu 4, cu motor de 1.600 de cen- sume de aproape 1.000 de
tului pentru Afaceri Euro- fel `ncât, pân\ pe 31 ia- norma de poluare Euro 4 timetri cubi, taxa de prim\ euro. Cuantumul scade [i
pene, Adrian Cioc\nea, a nuarie s\ poat\ fi emis\ [i cu cilindree de 1.400- `nmatriculare va fi de `n acest caz `n func]ie de
declarat c\ oficialii de la ordonan]a de modificare a 1600 de centimetri cubi circa 460 de euro, urmând
vechimea ma[inii. Pe noul
Bruxelles au constatat c\ legisla]iei `n domeniu“, a este de pu]in peste 100 de s\ scad\ progresiv `n func- sistem de calcul al taxei,
noul sistem de calculare a declarat Cioc\nea. Potri- euro, `n noua formul\, pe ]ie de vechimea ma[inii. O
taxei este `n acord cu le- vit noilor modific\ri, va- care Executivul o propune ma[in\ de acela[i tip [i cu cea mai mare valoare a a-
cesteia este de circa 5.500
gisla]ia european\. Odat\ loarea taxei auto va cre[te Comisiei, aceasta cre[te motorizare de peste 1.900
adoptat\ legisla]ia `n for- chiar [i de aproape trei ori pân\ la mai mult de 400 de centimetri cubi va fi `n- de euro, fiind valabil\ `n
ma agreat\ de Comisia E- `n cazul ma[inilor noi, ur- de euro. ~n acela[i timp, ea matriculat\ pentru o su- cazul unei ma[ini non-Eu-
uropean\, sunt toate [an- mând s\ scad\ propor]io- scade odat\ cu vechimea m\ ce se apropie de 1.000 ro, cu cilindreea de peste
sele ca procedura de in- nal cu vechimea, `n cazul ma[inii, ajungând ca ace- de euro. Cele mai noi ma- 3.000 de centimetri cubi,
fringement `mpotriva Ro- autovehiculelor cu aceea[i la[i automobil, dar vechi [ini de tip Euro 3, cu cilin- veche de circa zece ani. a
Patru sute de „Lupi Negri“ din Ia[i pleac\ `n Irak
a Ceremonia militar\ [i religioas\ prilejuit\ de plecarea `n misiune are loc ast\zi, `n cazarma unit\]ii,
la festivitate particip=nd [i ministrul Ap\r\rii, Teodor Mele[canu a ~n perioada iulie 2005-ianuarie 2006,
militarii ie[eni au participat la opera]iunea „Enduring Freedom VII“, `n cadrul c\reia au executat
prima misiune aeromobil\ a unui batalion românesc de infanterie a ~n luna ianuarie a anului 2006,
`n cadrul unei ceremonii desf\[urate lâng\ Aeroportul din Kandahar, „Lupii Negri“
au primit „Certificate de apreciere pentru merite deosebite“ din partea Armatei SUA a
combatere a terorismului
interna]ional, Drapelul de
de Silviu DASC|LU
Lupt\ al Batalionului 151
Batalionul 151 Infante- Infanterie „R\zboieni“ -
„Lupii Negri“ a fost deco-
rie „Lupii Negri“ a fost se-
lectat de Ministerul Ap\- rat cu Virtutea Militar\
r\rii pentru o misiune de `n grad de Cavaler [i cu
[ase luni `n Irak, pentru Emblema de Onoare a
Statului Major al For]elor
men]inerea p\cii. Aproxi-
mativ 400 de militari ai Terestre.
Batalionul 151 Infanterie
„Lupii Negri“ din Ia[i vor Medalii din partea
pleca `ntr-o nou\ misiune Armatei SUA
de men]inere a p\cii `n
Irak. Ceremonia militar\ ~n luna ianuarie a anu-
[i religioas\ prilejuit\ de lui 2006, `n cadrul unei ce-
plecarea `n misiune are remonii desf\[urate lâng\
Aeroportul din Kandahar,
loc ast\zi, `n cazarma uni-
t\]ii. La festivitate va par- „Lupii Negri“ au primit
ticipa ministrul ap\r\rii, „Certificate de apreciere
Teodor Mele[canu, [eful pentru merite deosebite“,
Statului Major General, iar patru dintre ace[tia au
al]i reprezentan]i ai con- fost decora]i cu „Medalia
ducerii Ministerului Ap\- de merit a For]elor Teres-
r\rii [i ai administra]iei tre ale SUA“. „Contribu]ia
publice din Ia[i. Batalio- voastr\ ne-a ajutat pe noi
nul 151 Infanterie „Lupii s\ ne `ndeplinim misiunea
Negri“ , continuator al glo- [i popula]ia Afganistanu-
rioaselor tradi]ii de lupt\ tului pentru Pace de c\tre re cu alte structuri ale Ali- c\reia au executat prima lui pentru a restabili pacea
ale Batalionului 1 Infan- ]ara noastr\ `n anul 1994, an]ei, opera]ii cu sco- misiune aeromobil\ a `n ]ar\“, declara, la acea
terie din cadrul Regimen- Batalionul 151 Infanterie pul asigur\rii securit\]ii unui batalion românesc vreme, comandantul TF
tul 15 Infanterie „R\z- a fost nominalizat pentru [i libert\]ii de mi[care pe de infanterie, care s-a GUN DEVIL, lt. col. Ber-
boieni“, a fost `nfiin]at `n a participa la opera]ii `n principalele rute de comu- `ncheiat cu un real succes trand Ges. „Au experien]\
sprijinul p\cii sub egida nica]ii. [i reprezint\ o dovad\ a
luna august 1994. ~n anul interna]ional\ `n misiuni
1995, Batalionul 151 In- ONU. ~n perioada iunie profesionalismului mili- de men]inere a p\cii. Este
fanterie a primit Drapelul 2003-ianuarie 2004, „Lu- Prima misiune tarilor români. cea de-a treia misiune de
de Lupt\ [i numele de pii Negri“ au participat la aeromobil\ a unui Ca recunoa[tere a re- acest fel pe care o execut\,
„R\zboieni“, purtat cu o- opera]ia „Enduring Free- zultatelor ob]inute de Ba- dup\ cele dou\ din Afga-
noare de Regimentul 15 dom IV“ `n teatrul de ope- batalion rom=nesc talionul 151 Infanterie `n nisthan, din perioada
Infanterie pe câmpurile de ra]ii din Afganistan, unde, ~n perioada iulie 2005- instruirea pentru lupt\ [i 2003-2006. De asemenea,
lupt\ ale Primului [i celui concomitent cu desf\[ura- a succeselor `nregistrate «Lupii Negri» au mai mers
ianuarie 2006, militarii
de-al Doilea R\zboi Mon- rea sarcinilor permanen- ie[eni au participat la o- cu ocazia particip\rii la `n misiuni `n Angola, Alba-
dial. ~n urma semn\rii te, batalionul a executat pera]iunea „Enduring misiunile interna]ionale nia [i Kosovo“, a declarat
programului Parteneria- independent [i `n coopera- Freedom VII“, `n cadrul de men]inere a p\cii [i de maior Daniel Burlacu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CELULE STEM, PRELEVATE pentru a fi conservate“, a declarat rare [i doar prin intermediul con- cizeaz\ c\ „modificarea adus\ prin or-
~N PREMIER| ~N VASLUI: {eful medicul Valeriu Popovici. tactelor fizice intime. „~n cel pu]in donan]\ prevede ca licen]ele de explo-
Sec]iei Obstetric\-Ginecologie a Spi- a VIRUSUL GRIPEI AVIARE un sfert din cazurile de grip\ aviar\ rare [i licen]ele de exploatare a
talului de Urgen]\ „Elena Beldiman“ SE POATE TRANSMITE ~N MOD depistat\ la oameni, sursa expunerii resurselor minerale utile, altele decât
din Bârlad, Valeriu Popovici, a prele- INDIRECT LA OM: Virusul gripei este neclar\, dar canalul de trans- metalele radioactive [i c\rbuni, vor
vat, miercuri, `n premier\, celule mitere mediu-persoan\ r\mâne o intra `n vigoare la data public\rii `n
aviare poate persista pe diferite su- explica]ie posibil\“, se arat\ `n ra-
stem din cordonul ombilical al unui prafe]e [i `n `ngr\[\mintele natura- Monitorul Oficial a ordinului con-
nou-n\scut. Opera]ia a fost realizat\ portul echipei de cercet\tori, condu- duc\torului autorit\]ii competente de
le, riscând astfel s\ contamineze in- s\ de medicul Frederik Hayden.
la solicitarea mamei bebelu[ului, cu direct popula]ia uman\, potrivit u- aprobare a acestora, adic\ a pre[edin-
ajutorul unor speciali[ti ai unei clin- nui raport dat publicit\]ii miercuri, a MAI MULTE ONG-URI SE telui ANRM“, subliniindu-se c\, ast-
ici din Cluj, singura din ]ar\ care de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii OPUN LEGII MINELOR: Mai multe fel, „procedura va fi simplificat\, `n-
efectueaz\ asemenea interven]ii. (OMS). Echipa OMS a examinat toa- organiza]ii neguvernamentale solicit\ trucât pân\ acum aprobarea acestor
Mama i-a contactat pe medicii clu- te cazurile de grip\ aviar\ descope- Agen]iei Na]ionale pentru Resurse
licen]e se f\cea prin hot\râre de
jeni `n timpul sarcinii. „Copilul de rite la oameni, mai exact 350 de ca- Minerale s\ nu promoveze proiectul Guvern“. ~ns\, ONG-urile sus]in c\,
sex masculin este perfect s\n\tos. zuri identificate `n 14 ]\ri, soldate Ordonan]ei de Urgen]\ pentru mo-
`n privin]a simplific\rii procedurilor
Mama mi-a spus de la `nceputul cu 217 victime `ncepând cu 2003, dificarea [i completarea Legii mine-
trimestrului III al sarcinii c\ dore[te descoperind c\ un sfert dintre aces- lor, pe motiv c\ acesta `ncalc\ grav de aprobare a licen]elor de concesiune
acest lucru [i am colaborat cu spe- tea nu au nici o explica]ie medical\. Constitu]ia României, precum [i alte pentru exploatare, „nu este câtu[i de
ciali[tii unei clinici din Cluj `n ve- ~n majoritatea cazurilor, boala a fost acte normative `n vigoare. ~ntr-o scri- pu]in cazul ca aceasta s\ fie introdus\
derea punerii `n practic\ a opera]iei, declan[at\ de virusul transmis di- soare deschis\ semnat\ de reprezen- printr-o ordonan]\ de urgen]\, `ntru-
potrivit protocolului impus `n astfel rect de la p\s\ri, au conchis exper]ii tan]ii organiza]iilor neguvernamen- cât o simplificare nu are caracterul u-
de cazuri. Probele vor fi trimise la o `n raportul lor, subliniind c\ o per- tale [i adresat\ secretarului de stat `n nei situa]ii extraordinare, a c\rei re-
banc\ specializat\ din str\in\tate, soan\ poate infecta o alta `n situa]ii ANRM, Bogdan G\budeanu, se pre- glementare nu poate fi amânat\“. a

Economic
Ministerul Agriculturii va promova
mai mult produsele tradi]ionale
Crearea Oficiului Na]io-
nal de Produse Tradi]ionale
(ONPR) ar putea contribui
la promovarea produselor
tradi]ionale române[ti, dar
[i la rezolvarea problemelor
actuale legate de organi-
zarea [i `nregistrarea aces-
tora, consider\ ministrul
Agriculturii [i Dezvolt\rii
Rurale, Dacian Ciolo[. „Am
avut, `nc\ de la sfâr[itul lui
2007, discu]ii cu ministrul
de Finan]e pe marginea
acestei ini]iative, dar, din
p\cate, decizia a fost amâ-
nat\. Vom relua aceste
S-a `ncheiat campania de aderare
la fondurile de pensii private
a Potrivit ultimelor raport\ri, `n sistemul de pensii private s-au `nscris, pân\ la data
de 1 ianuarie, 3,18 milioane de participan]i, reprezentând 74% din totalul
persoanelor eligibile a Persoanele care nu s-au `nscris p=n\ ast\zi la unul
dintre cele 18 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor fi repartizate
aleatoriu, prin intermediul unei aplica]ii informatice, la sfâr[itul lunii februarie a
Campania de aderare i-
ni]ial\ la fondurile de pen-
sii administrate privat s-a
`ncheiat ieri, dup\ patru
luni de la demarare, a-
nun]\ Comisia de Supra-
veghere a Sistemului de
Pensii Private. Potrivit ul-
timelor raport\ri, `n sis-
temul de pensii private s-au
`nscris, pân\ la data de 1
ianuarie, 3,18 milioane de
participan]i, reprezentând
74% din totalul per-
soanelor eligibile. Ultima
validare a participan]ilor
`n sistem [i centralizarea
ultimelor rezultate - 25 ia-
nuarie 2008 - vor marca
`nceperea procesului de
repartizare aleatorie a
persoanelor care nu [i-au
ales un fond de pensii ad-
ministrat privat pân\ la
data de 17 ianuarie 2008,
cât [i a celor invalidate de
c\tre institu]ia de evi-
den]\ - CNPAS. Reparti-
zarea aleatorie se va efec-
tua potrivit prevederilor
legii `n vigoare, respectiv
Legea nr. 411/2004 pri-
vind fondurile de pensii
administrate privat, repu-
blicat\, cu modific\rile [i
complet\rile ulterioare.
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 18 ianuarie
Cerul va fi mai mult noros.
Temporar vor c\dea pre-
cipita]ii. predominant sub for-
m\ de ploaie, pe arii restr=nse
`n Maramures, Cri[ana, Tran-
silvania [i nordul Moldovei [i
izolat `n celelalte regiuni. V=n-
tul va sufla slab p=n\ la mod-
erat, cu unele intensificari `n
Banat, nordul Moldovei [i zo-
na `nalt\ de munte. Tempe-
raturile minime: `ntre -6 [i 4
grade, u[or mai ridicate `n
regiunile vestice. Local va fi
cea]\ `n zonele joase din sudul,
centrul [i estul teritoriului.
Temperaturile maxime: `ntre
0 [i 10 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 18.01.2008
Dolar SUA 2,5078
Euro 3,7044
Vineri, 18 ianuarie 2008
discu]ii `n zilele urm\toare
[i sper c\ vom ob]ine acordul
cât mai rapid, deoarece nu
inten]ion\m s\ `nfiin]\m un
oficiu `n plus, `n subordinea
MADR, ci un instrument im-
portant de `nregistrare [i de
promovare a produselor tra-
di]ionale române[ti“, a de-
clarat ministrul Agricultu-
rii, Dacian Ciolo[. Acesta a
precizat c\ ONPR va fi
`nfiin]at cu resursele exis-
tente `n bugetul MADR [i cu
personalul din minister spe-
cializat pe acest domeniu.
„~n acest sector, cea mai ma-
Repartizarea se va
face la sf=r[itul
lunii februarie
Persoanele care nu s-au
`nscris p=n\ ast\zi la u-
nul dintre cele 18 fonduri
de pensii private obliga-
torii (Pilonul II) vor fi
repartizate aleatoriu, prin
intermediul unei aplica]ii
informatice, la sfâr[itul
lunii februarie, a declarat
pre[edintele Casei Na]io-
nale de Pensii [i alte
Drepturi de Asigur\ri So-
ciale (CNPAS), Mariana
Câmpeanu. Ace[tia vor fi
`mp\r]i]i `n dou\ sau pa-
tru grupe, `n func]ie de
vârst\ [i de gen, [i vor fi
repartiza]i de calculator la
unul din fondurile auto-
rizate, a ar\tat Câmpea-
nu. Conform legisla]iei `n
vigoare, aceste persoane
vor fi repartizate c\tre
fondurile de pensii `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BANCNOTA DE 50
DE EURO, CEL MAI DES
FALSIFICAT|: Un num\r de
561.000 bancnote euro falsifi-
cate au fost retrase din cir-
cula]ie, `n 2007, `n u[oar\
sc\dere fa]\ de anul precedent
(565.000 bancnote `n 2006),
potrivit raport\rilor B\ncii
Centrale Europene. ~n semes-
trul doi al anului precedent,
au fost retrase din circula]ie
296.000 bancnote false, ma-
joritatea covâr[itoare (96%) a
bancnotelor false confiscate fi-
ind descoperit\ `n ]\rile din
zona euro. Aproximativ 3,5%
au provenit din statele mem-
bre UE din afara zonei euro,
iar restul bancnotelor false `[i
au originea `n alte ]\ri. Banc-
nota de 50 de euro a fost cea
care a consemnat cel mai mare
num\r de falsific\ri, `n al doi-
lea semestru al anului 2007.
Cele trei cupiuri intermediare
(20 euro, 50 euro [i 100 euro)
reprezint\ `mpreun\ circa
88% din totalul bancnotelor
false. BCE [i cele 15 b\nci cen-
trale na]ionale din zona euro
recomand\ `n continuare pu-
blicului larg s\ dea dovad\ de
vigilen]\ [i s\ verifice auten-
ticitatea bancnotelor primite.
Bancnotele false pot fi de-
osebite cu u[urin]\ de cele au-
LIDER EUROPEAN ~N SECTORUL CONSTRUC}IILOR: {i `n luna noiembrie 2007
România a `nregistrat cea mai mare cre[tere `n ritm anual a lucr\rilor de construc]ii
(32,6%) din Uniunea European\, fiind urmat\ la distan]\ de Polonia (11,1%) [i Slovenia
(9,1%), arat\ statisticile Eurostat. Este pentru a treia lun\ consecutiv `n care România
se situeaz\ pe primul loc `n UE la capitolul construc]ii, dup\ o cre[tere `n ritm anual de
38,1% `n luna octombrie 2007 [i o cre[tere de 40% `n luna septembrie 2007.
re problem\ este legat\ de
organizarea pentru `nregis-
trarea produselor tradi]io-
nale. Lumea nu [tie, sau i se
pare prea complicat acest
demers de `nregistrare, din
cauz\ c\ nu exist\ o promo-
vare de specialitate. De[i
consultan]a agricol\ poate a-
vea o contribu]ie `n acest
sector, consider c\ trebuie
s\ existe o echip\ de specia-
li[ti care cunosc procedurile
respective, pot s\ explice [i
s\ ajute produc\torii s\-[i
preg\teasc\ dosarul de `nre-
gistrare“, a explicat minis-
num\r propor]ional cu
cota lor de pia]\ la finele
campaniei ini]iale de
aderare, `ns\ pre[edintele
CNPAS a admis c\ aceste
prevederi ar putea fi mo-
dificate printr-o Ordonan-
]\ de Urgen]\ din cauza
concentr\rii mari a pie]ei,
primii cinci administra-
tori de]inând 82,12% din
tentice prin simplul test
Atinge-Prive[te-~nclin\, pre-
zentat `n publica]iile Eurosis-
temului [i pe site-ul BCE, pre-
cum [i pe site-urile b\ncilor
centrale na]ionale din cadrul
Eurosistemului. Dac\ totu[i
exist\ dubii, o bancnot\ sus-
pect\ ar trebui verificat\ prin
compara]ie direct\ cu o banc-
not\ despre care se cunoa[te c\
este autentic\.
a SALARIILE TREBUIE
S| CREASC| CU O SIN-
GUR| CIFR|: Ministrul Eco-
nomiei [i Finan]elor, Varujan
Vosganian, a declarat c\ va
prezenta s\pt\mâna viitoare
`n Guvern un plan de m\suri
pentru asigurarea predictibi-
lit\]ii cheltuielilor bugetare,
cre[terea salariilor trebuind s\
fie `n 2008 de o singur\ cifr\,
pentru p\strarea echilibrelor
macroeconomice.
„Cre[terile salariale pe 2008,
având `n vedere evolu]ia infla-
]iei, a productivit\]ii [i a cre[-
terii economice, ar trebui s\ fie
de o singur\ cifr\, pentru a p\s-
tra echilibrele macroecono-
mice“, a spus Vosganian mier-
curi, dup\ [edin]a de Guvern.
El a ad\ugat c\ nivelurile
salariale pe fiecare sector vor
fi definitivate `n s\pt\mânile
viitoare. a
trul Ciolo[. Acesta consider\
c\, `n cazul `n care acest ofi-
ciu va fi creat [i va func]iona
De asemenea, `n jurul aces-
tui oficiu ar trebui s\ existe
un fel de consiliu de admin-
bine, va contribui semnifica-
tiv la promovarea produselor
istra]ie sau unul consultativ
`n care s\ fie reprezentate
tradi]ionale. „Nou\ ne lip- toate comitetele locale de
se[te intermediarul `ntre po-
ten]ialul beneficiar [i sursa
`nregistrare ale produselor
tradi]ionale sau de denu-
de finan]are. Avem proble- mire protejat\. Din p\cate,
matici specifice, deci trebuie produsele tradi]ionale ro-
s\ avem [i consiliere spe- mâne[ti nu au beneficiat de
cific\ care poate s\-l ajute un sprijin financiar specific,
pe produc\tor s\ se organi- o form\ de ajutor de stat
zeze. Acest lucru nu `nseam- `nainte de 2007 [i `n acest
n\ neap\rat c\ ei trebuie s\ moment nu mai pot fi ini-
vând\ `mpreun\, dar tre- ]iate astfel de scheme finan-
buie ca to]i produc\torii din ciare. Potrivit oficialului
zona respectiv\ s\ se orga- MADR, `n cadrul Progra-
nizeze asupra re]etei pro- mului Na]ional de Dezvolta-
dusului, asupra `nregistr\rii re Rural\ exist\ mai multe
[i etichetei specifice“, a ad\- posibilit\]i de a spijini produ-
ugat ministrul Agriculturii. sele tradi]ionale. a
variante de repartizare a
celor „indeci[i“ - `n num\r
egal c\tre toate cele 18
fonduri sau propor]ional
cu cota de pia]\, dar exclu-
zând din acest algoritm
primii doi administratori,
care concentreaz\ aproa-
pe 60% din pia]\. Potrivit
pre[edintelui CNPAS, re-
partizarea aleatorie a celor
care nu s-au `nscris va `n-
cepe pe 25 februarie, dup\
validarea rezultatelor cam-
paniei ini]iale de aderare.
Campania
a fost un succes
Campania ini]ial\ de
aderare la fondurile de
pensii private obligatorii
(Pilonul II), desf\[urat\
`n perioada 17 septembrie
2007 - 17 ianuarie 2008, a
fost un succes deplin, re-
zultatele fiind peste a[tep-
t\rile autorit\]ilor [i ale
fondurilor de pensii, a de-
clarat Mariana Câmpea-
nu. Oficialul CNPAS a-
preciaz\ c\ la finalul cam-
pia]\. Mai mult, liderul paniei, care s-a `ncheiat
pie]ei - ING - de]ine peste ieri, num\rul celor care
o treime din pia]\, iar al au aderat la unul din cele
doilea clasat - Allianz }i- 18 fonduri de pensii auto-
riac - peste un sfert din rizate pe Pilonul II se si-
pia]\, cele dou\ companii tua la circa 3,3 milioane de
fructificând avantajele po- persoane, dintr-un total
zi]iei pe pia]a asigur\rilor estimativ de 3,5 milioane
a grupurilor financiare de persoane cu vârsta sub
din care fac parte. Sunt a- 45 de ani, care se pot `n-
vute `n vedere [i alte dou\ scrie `n acest sistem. (S.D.)
Comunicat de pres\
La Iulius Mall, „Rudolf a
r\mas pentru reduceri“
~n perioada 18-31 ianuarie, la Iulius Mall, `mp\timi]ii de shop-
ping pot face cump\r\turi cu pân\ la 75% mai accesibile decât `n
restul anului.
Campania „Rudolf a r\mas pentru reduceri" `ncepe m=ine, 18
ianuarie, [i va aduce multe premii [i surprize cump\r\torilor fideli.
Astfel, primele 100 de persoane care fac dovada la Centrul Info c\
au achizi]ionat produse `n valoare de 50 RON vor fi primi câte un
bilet la Cinema City sau un bilet de intrare la patinoarul Ice Dream.
Pân\ la sfâr[itul lunii ianuarie, majoritatea produselor de la ma-
gazinele din Iulius Mall vor `nregistra cele mai mici pre]uri din acest
an. Cele mai mari reduceri, de pân\ la 70%, vor fi disponibile la ar-
ticolele de `mbr\c\minte, `n magazinele Steilmann, Erros, Dacon
Emerald, House of Art, Ravioli, Young Fashion.
La magazinul Meli Melo, accesoriile se vor putea achizi]iona
cu o reducere de 75%, iar `n magazinele Leonardoo [i Ioana
Leather Shoes, `nc\l]\mintea se va comercializa cu discount-uri
de pân\ la 50%.
La fiecare articol achizi]onat, magazinul Lee Cooper, amplasat
la parterul mall-ului, va oferi fiec\rui cump\r\tor un articol gratuit,
`n limita stocului disponibil. „Majoritatea magazinelor de la Iulius
Mall au practicat `n fiecare an reduceri consistente de pre]uri. Ne
a[tept\m la o cre[tere substan]ial\ a vânz\rilor [i la un trafic de
vizitatori foarte ridicat“, au declarat reprezentan]i ai Iulius Mall Ia[i.
Reducerile promo]ionale nu vor fi aplicate doar articolelor ves-
timentare [i accesoriilor. Articolele de decora]iuni interioare vor
putea fi achizi]ionate cu reduceri `ntre 10%-50%, produsele de pa-
pet\rie cu reduceri `ntre 20%-50%. Cosmeticele vor avea pre]uri
mai mici cu pân\ la 50%, iar articolele pentru copii vor fi mai ief-
tine cu pân\ la 70%.
Iulius Management Center
5
PE SCURT
Guvernul se
conformeaz\ deciziei
CE de reducere
a cotei de emisii
Guvernul s-a conformat, conform
procedurilor, deciziei Comisiei
Europene de reducere a cotei de
emisii poluante pentru fiecare in-
stala]ie industrial\ `n parte, dar
`[i men]ine solicitarea adresat\
Tribunalului Comunit\]ilor
Europene de a anula aceast\
hot\râre. România a cerut
Tribunalului Comunit\]ilor
Europene, la sfâr[itul anului tre-
cut, s\ anuleze decizia Comisiei
Europene de a reduce cota
României de emisii poluante, in-
vocând dep\[irea atribu]iilor [i
`nc\lcarea principiului nedis-
crimin\rii, aceasta fiind prima
ac]iune `n instan]\ a Guvernului
`mpotriva unei hot\râri a
Comisiei. Conform regulilor, de-
cizia Comisiei r\mâne valabil\
pân\ la hot\rârea Tribunalului.
{eful DAE, Adrian Cioc\nea, a
declarat, mar]i, `ntr-o conferin]\
de pres\, c\ România nu are mo-
tive s\ opreasc\ ac]iunea `n
justi]ie `mpotriva CE `n cazul
cotelor de emisii poluante,
referindu-se la informa]iile con-
form c\rora Comisia ar putea
m\ri cotele alocate României.
„Noi avem o procedur\ pornit\ la
Tribunalul de Prim\ Instan]\.
Aceast\ procedur\ nu este
oprit\. Nu avem motive s\ oprim
procedura pentru c\ nu [tim
dac\ aceste informa]ii au
leg\tur\ cu ceea ce noi am invo-
cat“, a spus Cioc\nea.
El a ad\ugat c\ nu poate s\ se
pronun]e asupra posibilit\]ii re-
nun]\rii de c\tre România la o
ac]iune `n justi]ie `n cazul `n care
CE va accepta o cot\ mai mare
de emisii de dioxid de carbon.
Carnetele de munc\
pot fi date pentru
scanare p=n\
pe 30 noiembrie
Carnetele de munc\ vor putea fi
predate pentru scanare pân\ la
30 noiembrie 2008. M\sura adop-
tat\ de Guvern se aplic\ atât
pentru persoanele fizice, cât [i
pentru companii. Ac]iunea are ca
scop crearea unei baze de date la
nivel na]ional, care s\ con]in\
perioadele de munc\ [i veniturile
asigura]ilor sistemului public de
pensii. Nerespectarea termenului
de predare a carnetelor de munc\
se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la
300 la 600 de lei pentru per-
soanele fizice [i de la 1.500 la
5.000 de lei pentru cele juridice.
Preluarea carnetelor de munc\
realizat\ anterior datei de 1
aprilie 2001 a fost demarat\ la
`nceputul anului 2006.
UE cere scumpirea
gazelor cu 70%
Comisia European\ cere Româ-
niei s\ majoreze cu aproape 70%
pre]ul la gazele naturale. Este
vorba de alinierea pre]ului
gazelor din produc]ia intern\ la
cel de pe pia]a european\.
Aceast\ aliniere trebuia f\cut\
treptat, din momentul `ncheierii
negocierilor de aderare la UE
pân\ `n 2008, dar, de doi ani de
zile, autorit\]ile române au f\cut
foarte pu]in `n acest sens. Din
aceast\ cauz\, [ocul major\rii
pre]ului pe pia]a româneasc\ va
fi foarte mare. Astfel, `n 2008,
pre]ul produc]iei interne este de
180 de dolari pe mia de metri
cubi, `n timp ce pe pia]a euro-
pean\ pre]ul mediu este undeva
`n jurul valorii de 300 de dolari
mia de metri cubi. Bruxelles-ul
sus]ine c\ `n România se prac-
tic\ pre]uri de produc]ie joase [i
c\ un produc\tor european nu
poate concura cu succes pe pia]a
autohton\. a
6 Vineri, 18 ianuarie 2008
Rom=nia `n UE
UE PE SCURT
16 milioane
de autoturisme
noi `n 2007
~nmatricul\rile de autovehi-
cule noi `n Europa (Uniunea
European\ plus ]\rile EFTA)
au crescut, `n 2007, cu 1,1
procente comparativ cu 2006,
pân\ la aproximativ 16 mil-
ioane de unit\]i (15,958 mil-
ioane de unit\]i), potrivit
cifrelor publicate de Asocia]ia
Constructorilor Europeni de
Automobile (ACEA), infor-
meaz\ AFP. ACEA subli-
niaz\ c\, `n timp ce `n ]\rile
din Europa Occidental\
`nregistr\rile de autovehicule
noi au r\mas practic la
acela[i nivel `n 2007, compar-
ativ cu 2006, `n noile state
membre UE `nmatricul\rile
au `nregistrat o cre[tere
solid\, de 14,5 procente. ~n
România, `nmatricul\rile de
autovehicule noi `n 2007 s-au
situat la 312.532 de unit\]i,
`n cre[tere cu 26,3 procente
fa]\ de 247.518 unit\]i `n
2006. Singurele ]\ri membre
UE care au `nregistrat rit-
muri mai mari decât Româ-
nia `n 2007 au fost Lituania
(cre[tere de 48,3 procente, de
la 14.234 la 21.115 unit\]i) [i
Letonia (cre[tere de 26,8 pro-
cente, de la 25.626 la 32.497
de unit\]i). ~n Germania,
principala economie euro-
pean\, `nmatricul\rile de au-
tovehicule noi au `nregistrat,
`n 2007, o sc\dere de 9,2 pro-
cente, cea mai mare din UE,
pe fondul major\rii TVA-ului,
la 1 ianuarie 2007. ~n schimb,
`n Italia, gra]ie stimulentelor
oferite de guvern [i campa-
niilor promo]ionale, `n-
matricul\rile de autovehicule
noi au crescut cu 7,1 procente
`n 2007, comparativ cu 2006.
3,2 procente,
rata infla]iei `n UE
Rata anual\ a infla]iei `n
Uniunea European\ a crescut
`n luna decembrie 2007 la 3,2
procente, de la 3,1 procente
`n luna noiembrie 2007, `n
timp ce `n zona euro rata an-
ual\ a infla]iei a r\mas sta-
bil\, la 3,1 procente, conform
datelor prezentate de Oficiul
pentru Statistic\ al Comu-
nit\]ii Europene (Eurostat).
~n rândul statelor membre,
cele mai sc\zute rate anuale
ale infla]iei s-au `nregistrat
`n Olanda (1,6 procente),
Finlanda (1,9 procente) [i
Marea Britanie (2,1 pro-
cente). La polul opus, cele
mai mari rate anuale ale in-
fla]iei s-au `nregistrat `n
Letonia (14 procente), Bulga-
ria (11,6 procente), Estonia
(9,7 procente), Ungaria (7,4
procente) [i România (6,7
procente). Pre]urile pro-
duselor alimentare, alcool [i
tutun au crescut cu 4,3 pro-
cente `n ritm anual, iar
pre]urile la energie au cres-
cut cu 9,2 procente, com-
parativ cu luna decembrie
2006. F\r\ aceste elemente
volatile, pre]urile s-au majo-
rat cu 0,5 procente, compara-
tiv cu luna precedent\ [i cu
2,3 procente `n ritm anual. ~n
România, conform datelor
publicate de Institutul Na]io-
nal de Statistic\ /INS/, rata
infla]iei `n luna decembrie
2007, a fost de 0,64%, iar in-
fla]ia anual\ (decembrie
2006-decembrie 2007) a cobo-
rât la 6,57%, fa]\ de 6,67% la
nivelul lunii noiembrie. a
UE dore[te introducerea pe
pia]\ a alimentelor novatoare
a Oficialii europeni doresc introducerea pe pia]\ a unor „ingrediente produse cu tehnologie nou\“
care s\ respecte siguran]a alimentar\ a Potrivit comisarului pentru s\n\tate,
Markos Kyprianou, aceast\ m\sur\ va „pune la dispozi]ia consumatorilor cea mai recent\ gam\
de alimente [i va oferi industriei alimentare un mediu de afaceri favorabil `n Europa“ a
Produsele tradi]ionale vor fi
concurate serios de prepara-
tele ob]inute cu ingrediente
noi, cu ajutorul tehnologiei ul-
traperformante. „Noi pl\ceri
culinare pentru cet\]enii Eu-
ropei“, a[a cum se nume[te
propunerea potrivit c\reia in-
grediente novatoare `[i vor g\-
si un loc pe rafturile magazine-
lor [i `n buc\t\ria european\,
se pare c\ `i vor desf\ta c=t
mai cur=nd pe europeni, mai
ales dup\ sus]inerea declarat\
a comisarului pentru s\n\-
tate, Markos Kyprianou (foto).
~ntr-o recent\ propunere
privind `ncurajarea inova]iei
`n sectorul alimentar, Comi-
sia European\ pune accentul
pe ingrediente produse cu
ajutorul unor tehnici noi [i pe
preparate care nu fac parte
din gastronomia tradi]ional\
european\. Potrivit comisa-
rului pentru s\n\tate, Mar-
kos Kyprianou, aceast\ m\-
sur\ va „pune la dispozi]ia
consumatorilor cea mai re-
cent\ gam\ de alimente [i va
oferi industriei alimentare
un mediu de afaceri favorabil
`n Europa“.
EFSA va autoriza
noile preparate
Legisla]ia comunitar\ con-
]ine deja prevederi despre a-
Fabrica Nokia deschis\ `n Rom=nia a iscat un scandal european
a Pre[edintele Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schultz, a cerut Uniunii Europene s\ nu permit\
deschiderea `n România a unei fabrici a companiei Nokia a Nokia a anun]at deja `nchiderea unei fabrici la Bochum,
Germania a Pe de alt\ parte, pre[edintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, a negat `n aceea[i zi
folosirea de fonduri europene pentru delocalizarea unei fabrici a companiei Nokia din Germania `n România a
~ntr-o interven]ie avut\ `n
plenul sesiunii Parlamentu-
lui European, dedicat\ pre-
zent\rii priorit\]ilor pre[e-
din]iei slovene a UE, Martin
Schultz a atras aten]ia asu-
pra unei probleme de imagi-
ne a Uniunii `n cazul deschi-
derii fabricii companiei No-
kia `n Rom=nia, pe bani eu-
ropeni. „Nokia `ncearc\ s\
`nchid\ o fabric\ `n Germa-
nia [i s\ deschid\ o alta `n
România, cu sprijinul finan-
ciar al UE. Rog s\ se verifice
acest lucru [i, dac\ este
adev\rat, s\ nu se permit\
acest lucru“, a cerut Martin
Schultz.
Grupul finlandez Nokia,
cel mai mare produc\tor mon-
dial de telefoane mobile, a a-
nun]at mar]i c\ inten]ionea-
z\ s\-[i `nchid\ uzina pe care
o are la Bochum, nord-vestul
ESC, O NOU| TEHNOLOGIE PENTRU SIGURAN}A AUTOVEHICULELOR: ESC
(Electronic Stability Control) reduce pericolul de a derapa, iar folosirea sistemului ar
putea reduce [i num\rul de accidente rutiere. Teoria a fost sus]inut\ `n plenul PE de
doi deputa]i, unul maghiar [i altul britanic. ~n momentul de fa]\, se deruleaz\ o
campanie de promovare ce vizeaz\ `n principal poten]ialii cump\r\tori de ma[ini noi,
care ar trebui `ncuraja]i s\ investeasc\ `n tehnologiile ce ofer\ siguran]\ pe [osele.
limentele noi, `ns\ noua pro-
punere ar crea, potrivit ofi-
cialului UE, o serie de reguli,
mai eficiente [i mai practice.
Pe baza experien]ei dobândi-
te din legisla]ia existent\, a-
ceast\ propunere cuprinde
ultimele evolu]ii tehnologice
[i opinia [tiin]ific\ recent\.
Pentru a eficientiza proce-
durile, alimentele noi vor fi
evaluate [i autorizate prin in-
termediul unui sistem cen-
Germaniei, pân\ la mijlocul
lui 2008, ceea ce ar conduce
la concedierea a 2.300 de an-
gaja]i. Nokia a mai anun]at
c\ inten]ioneaz\ s\-[i mute
produc]ia la alte uzine, `n
principal la cea din România,
care ar urma s\ demareze ac-
tivitatea `n primul trimestru
al acestui an.
„Principalul motiv este
faptul c\ uzina de la Bochum
pur [i simplu nu este compe-
titiv\. Germania este o ]ar\
scump\, costurile de produc-
]ie [i cele salariale sunt mari,
[i pe termen lung nu putem
s\ continu\m activitatea la
aceast\ uzin\“, a declarat
purt\toarea de cuvânt de la
Nokia, Arja Suominen, pre-
cizând c\ procesul de selec]ie
a personalului a [i `nceput `n
România. Pe de alt\ parte,
pre[edintele Comisiei Euro-
tral, [i anume organismul eu-
ropean de control pentru si-
guran]a alimentar\, EFSA
(Autoritatea European\ pen-
tru Siguran]a Alimentar\).
Produsele considerate a fi si-
gure vor putea fi apoi autori-
zate pe `ntreg teritoriul Uniu-
nii, rezultând astfel o proce-
dur\ de autorizare mai rapi-
d\, mai clar\ [i mai uniform\.
Cereale cu ulei bogat
`n DHA, `n cur=nd [i
pe pia]a rom=neasc\
~n cazul alimentelor cunos-
cute `n afara grani]elor UE,
dar care sunt noi pentru bu-
c\t\ria european\, odat\ ce
se va dovedi c\ aceste produse
corespund criteriilor de sigu-
ran]\, acestea vor putea fi in-
troduse pe pia]a european\ la
cinci luni dup\ notificare.
Un exemplu de ingredient
nou este un tip de ulei bogat
`n DHA (acid docosahexae-
noic) destinat utiliz\rii pen-
tru produsele lactate [i sub-
stitu]i ai laptelui pentru per-
pene, Jose Manuel Durrao
Barroso, a negat `n aceea[i zi
folosirea de fonduri europene
pentru delocalizarea unei fa-
brici a companiei Nokia din
Germania `n România. {eful
executivului comunitar a a-
tras aten]ia europarlamenta-
rilor, mai ales din Germania
[i Fran]a, s\ fac\ diferen]a
`ntre o delocalizare `n cadrul
UE [i una `n afara UE.
Comisia, a amintit Barro-
so, a propus un fond de adap-
tare la globalizare care func-
]ioneaz\ `n cazuri `n care a-
numite locuri de munc\ pot fi
afectate de delocaliz\ri `n a-
fara UE, `ns\ `n cazul de fa-
]\, este vorba de o localizare
`n interiorul UE [i ar fi inac-
ceptabil ca `n acest scop s\ se
foloseasc\ fonduri europene,
pentru c\ ar fi vorba de con-
curen]\ neloial\. El a admis,
soanele cu intoleran]\ la lac-
toz\. De asemenea, uleiul
poate fi folosit `n gr\simi tar-
tinabile, cereale pentru micul
dejun, suplimente alimentare
[i produse dietetice.
4.000 de buc\tari
promoveaz\ folosirea
produselor naturale
Euro-Toques Internatio-
nal (ETI) ap\r\ patrimoniul
culinar european [i un mod
de via]\, recunoscut\ [i spri-
jinit\ fiind de forurile euro-
pene.
Asocia]ia, creat\ `n 1986,
la ini]iativa câtorva buc\tari
renumi]i, reune[te peste
4.000 de buc\tari din 17 ]\ri
europene.
Euro-Toques are drept mi-
siune protejarea calit\]ii pro-
duselor [i a gustului prin uti-
lizarea [i promovarea de pro-
duse naturale, de calitate [i
`n combina]ii inedite. Euro-
Toques colaboreaz\ cu insti-
tu]iile na]ionale [i europene
pentru a sus]ine [i ap\ra
totu[i, c\ UE trebuie s\ se
asigure `ntotdeauna c\ fon-
durile structurale nu sunt fo-
losite pentru a finan]a o de-
localizare a unei companii
dintr-o ]ar\ membr\ `n alta.
~n acest context, Barroso a ]i-
principiul bun\st\rii printr-
un tr\i s\n\tos, alimentele
naturale contribuind din plin
la acest lucru.
Buc\tarii din cadrul aso-
cia]iei `[i desf\[oar\ activita-
tea dup\ un cod al onoarei,
care presupune, printre al-
tele, promovarea patrimoniu-
lui culinar, calitatea [i tradi-
]iile fiec\rei ]\ri din Europa.
ANPC [i DSVSA, `n
slujba consumatorului
Un alt organism care spri-
jin\ consumul de alimente s\-
n\toase este Direc]ia Gene-
ral\ de S\n\tate [i Protec]ia
Consumatorilor (DG SANCO).
Uniunea European\ a a-
doptat legi europene privind
siguran]a alimentelor [i a al-
tor produse, drepturile con-
sumatorilor [i protec]ia s\-
n\t\]ii cet\]enilor, iar guver-
nele na]ionale, regionale sau
locale din ]\rile UE se asigu-
r\ c\ aceste reguli sunt res-
pectate de `ntreprinderile din
]\rile lor. Pe de alt\ parte,
DG SANCO se asigur\ c\
normele sunt aplicate `n mod
corect `n toate ]\rile UE [i c\
legisla]ia na]ional\ este actu-
alizat\ `n consecin]\. ~n acest
scop, `n fiecare ]ar\ membr\
func]ioneaz\ o autoritate de
acest gen sau chiar dou\. Au-
toritatea Na]ional\ pentru
Protec]ia Consumatorului
(ANPC) [i Autoritatea Sani-
tar-Veterinar\ [i pentru Si-
guran]a Alimentelor (ANS-
VSA) sunt dou\ direc]ii din
Rom=nia aflate `n subordinea
Executivului care au, printre
altele, ca obiect de activitate
protec]ia consumatorului [i
siguran]a alimentelor.
DG-SANCO vizeaz\ asi-
gurarea unui nivel `nalt de
siguran]\ alimentar\ a con-
sumatorului, s\n\tatea [i
bun\starea animalelor [i s\-
n\tatea plantelor `n Uniunea
European\. a
nut s\ evoce beneficiile ade-
r\rii la UE, `ntre care [i crea-
rea de locuri de munc\ pen-
tru toate statele. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 Vineri, 18 ianuarie 2008 7
GEORGE BUSH VA FI SOCRU MIC LA VAR|: Jenna Bush, fiica pre[edintelui
Actualitate american, [i logodnicul ei, Henry Hager, se vor c\s\tori pe 10 mai, au
declarat pentru revista „People“ surse din anturajul mirilor. Potrivit
revistei, nunta va avea loc la ferma pre[edintelui, din Crawford, Texas.
Logodna cuplului a fost anun]at\ `n august. Prima doamn\, Laura Bush,
a declarat `n noiembrie c\ este `ncântat\ de ideea unei nun]i `n familie.

Marea Britanie [i Rusia, `n pragul unui grav r\zboi diplomatic risc\ s\ fie cel mai de am-
ploare scandal diplomatic LUMEA PE SCURT
Moscova [i Londra ar pu- Sankt-Petersburg, ora[ul Duma de Stat a Rusiei a grata [i expulzat `n 24 de ore `ntre Occident [i Rusia pe
tea s\-[i rup\ rela]iile diplo- natal al pre[edintelui Vladi- apreciat la postul na]ional de de pe teritoriul britanic, dac\ teritoriul unei foste republici
sovietice, men]ioneaz\ Vre-
Rusia: „Kosovo
matice dac\ reprezentan]ii mir Putin, au redeschis `ns\ radio situa]ia creat\ ca fiind Moscova va continua aceast\
nu va deveni niciodat\
autorit\]ilor ruse vor trece institu]ia pe 9 ianuarie, pro- f\r\ precedent [i av=nd un h\r]uire. Prin urmare, [i am- mia Novostei. Atitudinea os-
la confiscarea documentelor voc=nd furia Kremlinului. caracter „provocator“, iar lid- basadorul britanic la Mosco- til\ a Rusiei `[i are originea membru ONU“
apar]in=nd filialelor British Ace[tia au fost convoca]i erul ultrana]ionalist rus va se va pomeni `n aceea[i si- `n refuzul Londrei de a-l
Council, care `[i au sediile `n miercuri la FSB, fiind an- Vladimir Jirinovski a afirmat tua]ie. Acest lucru ar `nsem- extr\da pe oligarhul Boris Moscova a avertizat liderii din
consulatele britanice de pe cheta]i `n leg\tur\ cu gestul c\ activitatea British Council na ruperea rela]iilor diplo- Berezovski, judecat `n Rusia provincia sârb\ Kosovo c\, `n
teritoriul rus. Autorit\]ile lor, dar nu au comentat inci- are scopul de a `mpiedica matice `ntre cele dou\ state. pentru deturnarea de fon- cazul `n care vor declara indepen-
ruse au hot\r=t s\ `nchid\ dentul, constat\ publica]ia dezvoltarea Rusiei, sub aco- Londra a angajat deja duri publice [i ma[ina]iuni den]a acestui teritoriu, nu va fi
de la `nceputul anului sedi- rus\ Vremia Novostei. ~n re- perirea de centru cultural. consult\ri cu alia]ii s\i din financiare, de ad\postirea li- niciodat\ membru al ONU sau al
ile Consiliului, b\nuit c\ ar plic\, ambasadorul rus la Diploma]ia Marii Britanii NATO [i UE, pentru a se e- derului separati[tilor ceceni altor institu]ii politice
desf\[ura ac]iuni de spionaj. Londra a fost convocat mier- a avertizat deja c\ ambasa- labora o opinie comun\ fa]\ Ahmed Zakaiev [i, `n genere, interna]ionale. ~ntr-un articol pu-
Angaja]ii centrului cultural curi la Ministerul britanic de dorul rus `n Marea Britanie de `nchiderea filialelor Bri- a tuturor persoanelor in- blicat ieri `ntr-un ziar bulgar,
britanic din Ekaterinburg [i Externe, pentru explica]ii. va fi declarat persona non tish Council `n Rusia. Acesta dezirabile pentru Putin. a `naintea vizitei la Sofia, pre[edin-
tele rus Vladimir Putin a declarat:
„Aici, pozi]ia noastr\ este clar\:
Sondaj
CURS: PDL
B\sescu arunc\ pisica DNA orice solu]ie pentru Kosovo trebuie
aprobat\ de ambele p\r]i. Este de
asemenea clar faptul c\ orice
solu]ie pentru Kosovo trebuie s\
stagneaz\,
PSD cre[te
`n curtea demnitarilor penali fie `n conformitate cu legisla]ia [i
practica interna]ional\“, a sub-
liniat pre[edintele rus. La rândul
s\u, pre[edintele sârb Boris Tadic
Ultimul sondaj a Traian B\sescu anun]\ o nou\ bomb\ pe scena politic\ a Pre[edintele d\ cale a reafirmat cererea Rusiei pentru
continuarea negocierilor, apreciind
de opinie CURS d\ liber\ DNA-ului pentru urm\rirea penal\ a 8 nume grele de actuali sau fo[ti mini[tri c\ o solu]ie care ar acorda autogu-
b\t\i de cap pre-
[edintelui Traian a Acuza]ii reac]ioneaz\ `n for]\, reclamând interesele politice ale [efului statului a vernare, garantând toate drep-
turile albanezilor din Kosovo, „este
B\sescu. ~n ciuda ~n plin scandal cu Guver- posibil\ [i realizabil\“. El a pre-
unific\rii PD cu nul pe marginea numirii mi- cizat c\ Serbia are acum o
PLD, noua forma- nistrului la Justi]ie, pre[e- democra]ie pa[nic\ [i nu exist\
]iune, PDL, nu reu- dintele Traian B\sescu face nici un motiv s\ fie „pedepsit\ pe
[e[te s\ atrag\ mai o nou\ mi[care spectaculoa- nedrept din nou“ din cauza cam-
mul]i simpatizan]i. s\. {eful statului a avizat paniei duse de fostul lider iugoslav
Astfel, Partidul De- printr-un singur act urm\ri- Slobodan Milo[evici, `n urn\ cu un
mocrat Liberal con- rea penal\ a tuturor celor 8 deceniu, `mpotriva separati[tilor
tinu\ s\ conduc\ `n albanezi [i care a condus la bom-
mini[tri acuza]i de corup]ie. bardamentele NATO din 1999.
topul preferin]elor Cei `n cauz\ reac]ioneaz\ `n
electoratului, dar cor la gestul preziden]ial.
numai cu 36% din- SUA se tem de
tre inten]iile de vot. terorismul european
Acesta este rezul- 8 dintr-un foc
tatul unui sondaj Parchetul General a pri- Ministrul american pentru securi-
CURS, realizat `n mit deja, din partea pre[e- tatea intern\, Michael Chertoff, a
perioada 18-30 de- dintelui, avizele de urm\rire declarat `ntr-un interviu la BBC
cembrie 2007, adi- penal\ `n cele 8 cazuri ale c\ exist\ riscul real ca Marea Bri-
c\ tocmai `n timpul tanie [i alte ]\ri europene s\ devi-
fo[tilor [i actualilor mini[tri n\ o platform\ pentru terorism.
absorb]iei celor do- urm\ri]i de justi]ie. To]i a-
u\ forma]iuni sus- „S-a observat c\ ia amploare un
ce[ti demnitari sunt suspec- terorism care `[i are r\d\cinile `n
]in\toare ale pre[e- ta]i de DNA de s\vâr[irea u-
dintelui. Pe de alt\ ]\rile europene“, a spus oficialul
nor fapte de corup]ie. Potri- american, referindu-se explicit la
parte, potrivit son- vit unui comunicat al Pre[e- atacurile care au avut loc la Lon-
dajului, pe locul al din]iei, demnitarii trimi[i `n dra [i la Madrid, la alerta din anul
doilea s-ar situa judecat\ sunt: Adrian N\s- 2006 privind zborurile `ntre Marea
PSD, cu 25% din tase, fost prim-ministru al Britanie [i Statele Unite, precum
voturi, urmat de României, Miron Tudor Mi- [i la militan]ii care, dup\ cum a
PNL, cu 14%. trea, fost ministru al Lucr\- spus el, vin `n Europa din Orientul
UDMR, PNG [i rilor Publice, Transporturi- Mijlociu [i Asia de Sud pentru a
PRM ar trece la li- lor [i Locuin]ei, Tudor Ale- comite atacuri. Declara]iile sosesc
mit\ pragul electo- xandru Chiuariu, fost minis- `ntr-un moment când autorit\]ile
ral (5%). Din to- britanice investigheaz\ un anun]
tru al Justi]iei, Zsolt Nagy, pe o pagin\ de internet, potrivit
talul persoanelor fost ministru al Comunica]ii-
chestionate, 41% c\ruia se `nfiin]eaz\ o filial\ al
lor [i Tehnologiei Informa]i- Qaeda `n Marea Britanie. Michael
sunt nehot\râte, ei, Victor Babiuc, fost minis-
nu ar vota sau nu Chertoff a spus c\ `n aceast\ situ-
tru al Ap\r\rii Na]ionale, Ni- Lista lui B\sescu provoac\ revolta adversarilor politici a]ie este vital s\ aib\ loc verific\ri
r\spund. Sondajul colae Paul Anton P\curaru,
a fost realizat pe un gerile locale, campanie care vr\ electoral\ `naintea ale- Primul care a p\r\sit guver- mai stricte la intrarea cet\]enilor
ministrul Muncii, Familiei [i europeni `n Statele Unite - inclusiv
e[antion de 1.159 Egalit\]ii de {anse, Ioan
va fi una murdar\, dominat\ gerilor parlamentare de la nul T\riceanu a fost vicepre-
prin luarea amprentelor [i prin
de persoane [i are o de agitarea unor dosare“. {e- toamn\. mierul George Copos, trimis alte metode. El a ad\ugat `ns\ c\
Codru] {ere[, fost ministru al re[ este acuzat de DNA prin- `n judecat\ pentru evaziune
marj\ de eroare de Economiei [i Comer]ului, e important [i s\ nu fie afectate
plus minus 2,88%. tre altele de tr\dare, trans- T\riceanu a pierdut fiscal\, `n dosarul Loteria. c\l\toriile [i comer]ul.
Decebal Traian Reme[, fost mitere de secrete [i organi- La scurt timp, pre[edintele
Comparativ cu sco- ministru al Agriculturii [i
rurile ob]inute la zarea unui grup infrac]ional. 6 mini[tri `n 2 ani l-a suspendat pe ministrul
alegerile europar-
Dezvolt\rii Rurale. ~n acela[i timp, fostul pre- liberal al Ap\r\rii, Teodor Un na]ionalist
Cel mai afectat, politic, de
lamentare, PSD a mier Adrian N\stase a co-
suspend\rile de mini[tri este
Atanasiu. Tot `n 2006 a danez revendic\
crescut cu aproxi- {ere[ e revoltat, mentat ieri c\ subiectul a in- p\r\sit guvernul [i ministrul
trat `n derizoriu [i c\ nu do- guvernul T\riceanu. ~n con- conservator Codru] {ere[, el o regiune din Suedia
mativ dou\ procen- N\stase ironic di]iile `n care [i Paul P\cu-
te, PNL s-a men]i- re[te s\ participe „la scena- fiind urmat, anul urm\tor, Unul dintre liderii partidului na-
nut la acela[i scor, Anun]ul pre[edintelui riul lui B\sescu de acoperire raru, ministrul Muncii, se de Zsolt Nagy, ministrul u- ]ionalist danez Dansk Folkeparti,
ca [i UDMR, iar provoac\ o adev\rat\ furtu- a scandalurilor „profesorul“, declar\ gata de demisie, pre- demerist al Comunica]iilor [i Soren Krarup, revendic\, `n nu-
partidele lui CV n\ pe scena politic\. Fostul stenogramele Hayssam, no- mierul `[i vede Cabinetul tot Tudor Chiuariu, titularul de mele Danemarcei, regiunea suede-
Tudor [i Gigi Be- ministru al Industriilor, vi- minalizarea Noric\i Nicolai“. mai sl\bit. ~nc\ din 2006, 6 la Justi]ie. Cel mai r\sun\- z\ Scania. ~ntr-un interviu acor-
cali reu[esc cu greu cepre[edintele PC, Codru] ~n cele din urm\, singurul membri ai Executivului au tor caz a fost de departe cel dat agen]iei daneze Ritzau, Kra-
s\ ob]in\ scorul de {ere[, crede c\ decizia Cotro- ministru `n func]ie, liberalul preferat s\-[i dea demisia al ministrului Agriculturii, rup sus]ine c\ actualele grani]e
intrare `n Parla- ceniului „este un gest electo- Paul P\curaru, a declarat c\ sau au fost suspenda]i, `na- Decebal Traian Reme[, silit care separ\, cel pu]in la nivel ad-
ment. a ral `ntr-un an electoral, `na- acesta este un subiect inven- inte ca `mpotriva lor s\ fie s\ demisioneze `n scandalul ministrativ, Scania de Danemarca
inte de campania pentru ale- tat de pre[edinte [i o mane- `nceput\ cercetarea penal\. „caltabo[ul“. a nu sunt deloc „naturale“. Grani]e-
le Danemarcei trebuie s\ se ex-
tind\, potrivit lui Krarup, „pân\
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a unde exist\ o popula]ie majoritar
danez\“. El propune un referen-
a COMPLICELE LUI care l-a denun]at pe Nicolae `n care i s-a spus c\ a fost nal al Audiovizualului (CNA) caz. Pre[edintele CNA, R\s- dum `n Scania, fiind sigur c\ va
Remulus Mailat. Neam]u se `nregistrat, t=n\rul, extrem va notifica Comisia Euro- van Popescu, a precizat, ieri, ob]ine o majoritate care se pro-
MAILAT, PUS SUB ACU- nun]\ `n favoarea „realipirii la
afl\ `n penitenciarul de la de nesigur, a declarat c\ a[- pean\ referitor la cazul unor c\ institu]ia pe care o repre-
ZARE: Dup\ dou\ luni `n Aiud, dup\ ce a fost extradat tepta trenul. Noile informa- desene animate prezent=nd Danemarca“. Locuitorii din Scania
zint\ le recomand\ societ\- vorbesc un dialect mai apropiat de
care ancheta autorit\]ilor din Italia. De[i camerele de ]ii apar cu doar c=teva zile veveri]e sinuciga[e, difuzate
italiene `n cazul Mailat p\- ]ilor de cablu ca, p=n\ la danez\ decât de suedez\. Krarup
supraveghere din zona G\rii `nainte de a fi f\cute publice de postul licen]iat `n Anglia, solu]ionarea legal\ a acestui
rea c\ bate pasul pe loc, pre- Tor di Quinto i-au surprins rezultatele expertizei medico AXN, pentru c\, `n opinia respinge compara]ia cu Kosovo.
sa de la Roma avanseaz\ o caz, s\ mute AXN-ul din pa- Acesta consider\ c\ majoritatea
`mpreun\ pe cei doi presu- legale `n cazul mor]ii Gio- membrilor CNA, aceste de-
nou\ ipotez\. Cotidienele pu[i f\ptuitori, Gheorghe sene `ncalc\ legisla]ia au- chetul de baz\ `n extrabaz\, albanez\ din Kosovo este „numai
vannei Reggiani. dac\ acest post continu\ s\ rodul emigr\rii [i al unei natali-
„La Republica“ [i „Coriere de Neam]u nu a recunoscut `n a AXN ~NCALC| LE- diovizual\ privind protec]ia
la serra“, care citeaz\ surse prima faz\, c\ `n seara `n minorilor. De asemenea, difuzeze desenele animate t\]i `nsp\imânt\toare `n rândul
oficiale, sus]in c\ procurorii care Giovanna Reggiani a GISLA}IA AUDIOVIZUAL| CNA va notifica postul AXN cu veveri]ele sinuciga[e. musulmanilor care a sfâr[it prin a
`l vor pune sub acuzare [i pe fost ucis\, ar fi fost `mpre- PRIVIND PROTEC}IA MI- [i Offcom-ul (un fel de CNA HBO este distribuitor `n Ro- cople[i popula]ia sârb\“. Autorit\-
Gheorge Neam]u, fiul femeii un\ cu Mailat. ~n momentul NORILOR: Consiliul Na]io- britanic) referitor la acest m=nia al postului AXN. a ]ile suedeze nu au comentat pre-
ten]iile na]ionalistului danez. a
 CM
YK

8 Vineri, 18 ianuarie 2008

„Noi c=nt\m un rock melodios, pentru c\ vrem s\ ar\t\m c\ rockul nu `nseamn\ numai zgomot [i vrem s\
Interviu spargem idei preconcepute, cum c\ to]i rockerii sunt atei, droga]i [i huligani. Rockul anilor ’70-’80-’90
`nseamn\ melodie, `n primul r=nd. E adev\rat c\ au ap\rut `ntre timp [i genuri care agreseaz\ spiritul uman [i
tot ce e mai frumos din om, dar \sta nu e rockul adev\rat. Rockul adev\rat presupune un sunet plin, cu foarte
mult\ melodie. Piesele noastre au teme de dragoste, teme sociale [i, drept dovad\, forma]ia noastr\ a
realizat imnul na]ional antidrog, dar avem [i teme care `ndeamn\ la credin]\, spre rug\ciune [i medita]ie.“

„Noi avem piese care `ndeamn\

la credin]\, rug\ciune [i medita]ie“
Pentru c\ tinerii de azi sunt
speran]a zilei de m=ine, am ales
s\ vorbim `n num\rul de ast\zi
despre un t=n\r care a fost
`nzestrat cu o voce deosebit\.
Numele s\u este Codru] Croitoru,
din Pite[ti, student `n anul II la
Universitatea Na]ional\ de Muzic\
din Bucure[ti, sec]ia Compozi]ie
Jazz-Muzic\ U[oar\. Solist al
trupei „The Crown“, Codru] este
Codru], c=nd ai `nceput
s\ te apropii de mu-
zic\?
Povestea e destul de ve-
che [i `n ea se simte grija
Lui fa]\ de mine [i de ta-
lentul meu. P\rin]ii mi-au
povestit c\ mai `nt=i am
`nv\]at s\ c=nt [i apoi am
`nv\]at s\ vorbesc, iar pe
la v=rsta de 5 ani am `nce-
put s\ citesc din dragoste
fa]\ de muzic\. La vremea
respectiv\ ascultam Bon-
nie Tyler, Kenny Rogers,
Queen, Compact, Mircea
Baniciu [i Valeriu Sterian.
Am `nv\]at s\ citesc pen-
tru c\ nu mai vroiam s\
`mi spun\ mama sau tata
ce scrie pe coper]ile discuri-
lor de vinil.
CM
YK
Fan Compact, la 6 ani
Care a fost primul t\u
concert la care ai luat
parte ca spectator?
Era `n 1993, prin martie
parc\, aveam aproape 6
ani [i eram fan Compact.
Tata c=nd a auzit c\ vine
forma]ia Compact `n Pi-
te[ti a vrut s\ `mi fac\ o
bucurie [i m-a dus la acel
concert. A fost primul con-
cert din via]a mea. Pentru
urechiu[ele mele de copil
de 6 ani, sunetul era foarte
puternic [i nu am rezistat
prea mult `n\untru, dar
am ie[it afar\ din sal\ [i
am stat p=n\ la sf=r[itul
spectacolului, timp `n care
am c=ntat [i eu din toate
puterile mele de copil.
Acest lucru l-a impresionat
pe [oferul forma]iei Com-
pact, pentru c\ m-a dus
dup\ spectacol s\ vorbesc
cu membrii trupei. V\ da]i
un t=n\r talentat [i ambi]ios.
Al\turi de colegii s\i de trup\,
Robert Sabotici, Radu Anghel [i
Bogdan Moro[anu, a ob]inut,
p=n\ `n prezent, trofeul
Festivalului na]ional „Iubire,
bibelou de por]elan“, trofeul
Cadet Rock Show, concurs
organizat de Radio Rom=nia
Actualit\]i, [i locul I `n topul lui
Titus Andrei.
seama c=t de frumos a fost
pentru mine, un copil de 6
ani, s\ stau [i s\ vorbesc cu
cei pe care `i vedeam la
televizor mereu [i `i ascul-
tam non stop. C=nd m\
g=ndesc la aceast\ amin-
tire `mi dau [i lacrimile de
emo]ie pentru c\ atunci am
dat m=na [i cu Teo Peter,
care ne-a p\r\sit, din
p\cate, prea repede.
De-a
a lungul timpului,
ai mai avut alte ocazii
s\ `i `nt=lne[ti pe in-
terpre]ii t\i favori]i?
Da. A fost o faz\ destul
de haioas\ prin 1995, eram
cu p\rin]ii la mare [i am
vrut s\ mergem la un con-
cert Compact, dar cand am
ajuns la Teatrul de Var\
am aflat c\ nu mai sunt
bilete......Din `nt=mplare a
ie[it din sal\ tobo[arul
forma]iei care m-a recunos-
cut [i m-a ajutat s\ intru
gratuit `n sal\.
De ce ai ales pianul ca
instrument?
E un instrument care `]i
solicit\ la maxim dexteri-
tatea, sim]ul muzicii [i rit-
mul. ~n plus, ascult cu pl\-
cere lucr\rile unor mari
nume ale pianului precum:
Mozart, Chopin sau Schu-
bert. Legat de pian, `mi
aduc aminte de examenul
de admitere de la {coala de
Arte [i Muzic\ „Dinu
Lipatti“ din Pite[ti. Eram
prin clasa I, aveam 8 ani,
iar profesorii examinatori
m-au `ntrebat dac\ [tiu
vreun c=ntecel, iar eu le-
am c=ntat toate piesele de
la Compact. La un moment
dat m-au `ntrerupt pentru
c\ st\tusem o or\ `n plus
fa]\ de ceilal]i elevi. Astfel,
din clasa I p=n\ `n clasa a
XII-a am studiat pianul cu
doamna profesoar\ Sanda
Popescu c\reia `i mul]u-
mesc pentru tot ceea ce m-
a `nv\]at [i pentru c\ a
avut r\bdare cu mine. {i
dac\ tot sunt la mul]umiri,
vreau s\-i mul]umesc str\-
bunicii mele cu care am pe-
trecut majoritatea timpu-
lui c=nd eram mic [i str\-
bunicului meu care m\
ducea zilnic la plimbare [i
la gradini]\ [i `mi suporta
mofturile de copil. C=t de-
spre bunicul, am numai cu-
vinte de laud\. ~mi aduc
aminte c\ eram la ]ar\, la
bunicul din partea mamei.
Era prin 2001, [i se apropia
Pa[tele. Dup\ ce am stat la
mas\, urma s\ plec la
Pite[ti, dar bunicul m-a
oprit [i mi-a spus: „S\ ai
grij\ de tine. S\ ai noroc `n
via]\ [i s\ faci mereu ceea
ce sim]i. S\ te zba]i s\ `]i
realizezi toate visele pen-
tru c\ Dumnezeu ]i-a dat
talent cu carul. S\ `nve]i s\
fii fericit, f\c=ndu-i pe al]ii
ferici]i“. Aveam doar 14
ani. Am plecat f\r\ s\
`n]eleg de ce `mi spunea
toate acestea. Se pare c\ a
sim]it c\ va pleca dintre
noi `n cur=nd. Peste c=teva
s\pt\m=ni avea s\ por-
neasc\ `n marea c\l\torie.
Lui `i dedic tot ceea ce am
f\cut p=n\ acum. ~mi pare
r\u c\ nu a apucat s\ m\
vad\ pe scen\ al\turi de
forma]ia din care fac parte.
Care este povestea tru-
pei ,,The Crown“?
Eram `n clasa a VIII-a,
prin 2002. Urma examenul
de capacitate [i totu[i g=n-
dul `mi era la muzic\. La
CM
YK
scurt\ vreme am avut [an-
sa s\ `l cunosc pe Robert
Sabotici. Este un tip extra-
ordinar [i un admirator al
trupei Queen, ca [i mine.
Acest lucru ne-a apropiat [i
am `nceput s\ ne g=ndim
ce frumos ar fi dac\ am a-
vea [i noi concerte, dac\
am avea propria noastr\
forma]ie. Robert era pa-
sionat de tobe [i s-a apucat
s\ studieze singur acest in-
strument, iar eu mi-am
luat rolul de vocalist [i de
chitarist. ~n prezent, pie-
sele „The Crown“ sunt com-
puse de mine, iar textele le
facem `mpreun\. Apoi, ni
s-au al\turat Bogdan Mo-
ro[anu, care este cel mai
g\l\gios cl\par, `n sensul
bun al cuv=ntului, iar ul-
timul venit a fost Radu An-
ghel, cel care ]ine basul `n
forma]ia noastr\.
„Forma]ia noastr\
a realizat imnul
na]ional antidrog“
Ce gen de muzic\ abor-
da]i?
Noi c=nt\m un rock me-
lodios, pentru c\ vrem s\
ar\t\m c\ rockul nu `n-
seamn\ numai zgomot [i
vrem s\ spargem idei pre-
concepute cum c\ to]i rock-
erii sunt atei, droga]i [i
huligani. Rockul anilor ’70-
’80-’90 `nseamn\ melodie
`n primul r=nd. E adev\rat
c\ au ap\rut `ntre timp [i
genuri care agreseaz\
spiritul uman [i tot ce e
mai frumos din om, dar
asta nu e rockul adev\rat.
Rockul adev\rat presupu-
ne un sunet plin, cu foarte
mult\ melodie. Piesele
noastre au teme de dragos-
te, teme sociale [i, drept
dovad\, forma]ia noastr\ a
realizat imnul na]ional an-
tidrog, dar avem [i teme
care `ndeamn\ la credin]\,
spre rug\ciune [i medita-
]ie. A[a a ap\rut un colind
compus de mine, pe ver-
surile lui Robert, care se
nume[te „O zi pe an“, [i tot
noi am compus piesa „Nu
suntem singuri“, pies\ un-
de am avut ca baking vocal
pe Bobi]\ Nedelcu, un
pu[ti de numai 10 ani. Pie-
sa este de fapt o rug\ciune,
Codru] Croitoru, student `n anul II la
Universitatea Na]ional\ de Muzic\ din
Bucure[ti, solist al trupei „The Crown“:
„Cu studioul cump\rat [i cu piesele c=ntate
de aproape 6 ani de zile prin toate col]urile
]\rii, `ncerc\m s\ ne preg\tim de primul
nostru album, care va ap\rea pe pia]\
cel mai probabil `n prim\vara acestui an“
iar refrenul este destul de s\ sporim darurile primite
emo]ionant: „Doamne, te de la Dumnezeu, pentru c\
rug\m s\ vii/ Nu ne p\r\- de aceea ne-a creat at=t de
si/ Bucuria de-a tr\i/ Ne-o diferi]i, ca s\ conlucr\m, ca
vei oferi/ Nu ne p\r\si“. O s\ fim `ntr-o comuniune
pute]i asculta pe edi]ia perfect\ precum sunt celu-
electronic\ a ziarului. lele din corpul nostru. Ar fi CM
YK
absurd s\ vrem s\ fim to]i
Care este bilan]ul reu-
[itelor voastre? directori, doctori [i s\ le
P=n\ `n prezent am avut [tim pe toate, pentru c\ a-
[ansa s\ c=nt\m `n Sinaia, tunci nu am mai sim]i ne-
V=lcea, Bucure[ti, Pite[ti, voia s\ comunic\m. E ca [i
Costine[ti [i Vama Veche [i c=nd corpul uman ar vrea
am c=ntat `ntr-un concert s\ fie alc\tuit numai din
al\turi de Iris. Am avut [i o m=ini sau inimi. To]i sun-
apari]ie televizat\ `n ca- tem fii ai lui Dumnezeu [i
drul emisiunii „Taverna“ ar trebui s\ comunic\m
de pe TVR1, prezentat\ de precum celulele din corpul
Berti Barbera [i Iulian uman.
Vrabete (basistul forma]iei Cite[ti literatur\ cre[-
Holograf), singura emisi- tin\?
une din Rom=nia destinat\ Da. M\ ajut\ s\ m\ li-
muzicii live. Dup\ aceast\ ni[tesc, s\ `mi redob=ndesc
apari]ie, la ceva vreme am lini[tea sufleteasc\. Chiar
fost ale[i s\ compunem [i acum, de cur=nd, am reu[it
s\ fac rost de „Singur Orto-
s\ c=nt\m imnul de s\rb\-
doxia“, lucrare care apar-
tori al postului Na]ional
]ine arhimadritului Arse-
TV, muzica fiind realizat\
nie Papacioc. Am mai citit
de mine, iar textul de Ro-
bert, orchestra]ia fiind, ca p=n\ acum c\r]i semnate
de obicei, f\cut\ de to]i de p\rintele Cleopa [i de
membrii forma]iei. ~n ult- p\rintele Teofil P\r\ian.
mele luni am investit to]i Ce spune p\rintele t\u
`n visul nostru [i ne-am duhovnic despre muzi-
ca ta, despre munca ta?
achizi]ionat un studio de
`nregistr\ri. Astfel, cu stu- ~mi spune s\ nu uit
dioul cump\rat [i cu piese niciodat\ c\ fiecare not\ pe
c=ntate de aproape 6 ani de care o compun sau pe care
zile prin toate col]urile ]\- o c=nt i-o datorez Lui Dum-
rii, `ncerc\m s\ ne preg\- nezeu, care mi-a oferit
tim de primul nostru al- aceast\ bucurie de a-i face
bum, care va ap\rea pe pe al]ii ferici]i prin ceea ce
pia]\ cel mai probabil `n fac, prin ceea ce c=nt.
prim\vara acestui an. Ai un loc al t\u unde te
reculegi?
„Literatura cre[tin\ C=nd m\ simt ap\sat,
`mi place s\ m\ refugiez la
m\ ajut\ s\ m\ schitul din Trivale, din Pi-
lini[tesc“ te[ti. E o parte de rai acolo.
Toamna sau iarna, locul
Care crezi c\ este sco- are o magie aparte, o muzi-
pul vie]ii? calitate care te cheam\
Eu cred c\ fiecare avem l\untric. Locul e divin. Ca
un rost aici, pe P\m=nt, o s\ ajungi la biserica cu
misiune dat\ de Dumne- hramul „Sf=nta Treime“
zeu. Asta este ceea ce cred, din v=rful dealului, trebuie
ceea ce simt `n ad=ncul ini- urcate ni[te trepte, semn
mii mele. Scopul vie]ii, c\ omul are multe de p\ti-
dup\ principiile mele, este mit p=n\ ajunge la Dumne-
s\ facem toate eforturile ca zeu. (Bogdan D|R|DAN)
 CM
YK

Vineri, 18 ianuarie 2008 9

Religia contribuie la dezvoltarea altruismului: ofer\ modele,
Documentar metode [i resurse. Oamenii care tr\iesc mai mult pentru ceilal]i
decât pentru ei `n[i[i reprezint\ un model de urmat. Literatura
religioas\ e plin\ de exemple de persoane remarcabile, ce
transcend propria lor durere [i privesc la ceilal]i cu compasiune.

C=t de buni sunt oamenii religio[i?

„Scena str\zii - afirma un mare psiholog
român - `n orice ora[ din lume ne ofer\
posibilitatea `ntâlnirii atât cu bunul, c=t [i cu
r\ul samaritean. Un accident de circula]ie nu-i
las\ indiferen]i pe cei mai mul]i dintre trec\tori.
Unii se implic\, acord\ prim-ajutor victimei, o
transport\ de urgen]\ la spital. Al]ii r\mân doar
spectatori, o comp\timesc sau nici m\car atât:
`[i continu\ drumul ca [i când nimic nu s-ar fi
`ntâmplat. Primii, asemenea bunului
samaritean din parabola biblic\, dezvolt\ un
comportament prosocial, ceilal]i, ca preotul [i
levitul, par c\ nu [i-au `nsu[it din Biblie decât
`nv\]\tura: Cine trece pe drum [i printre ce nu-i Copiii de 18 luni prezint\ un comportament
al lui [i se amestec\, e asemenea omului ce „Adev\ra]ii altrui[ti ac]ioneaz\ altruist, sugerând c\ oamenii
`mpotriva propriului interes“ au o tendin]\ natural\ de a ajuta
câinele [i-apuc\ de urechi.“
sens, au fost realizate o se- Vremea frumoas\, `nso- zona contextului temporal t\]ii includ caracteristici
rie de studii experimentale rit\ induce o stare de bun\ posterior-superior ce putea precum rasa, etnia, genul
Sute de ani, oamenii au veaz\ altruismul ca valoa- `ncepând cu anul 1976 (J. dispozi]ie, care-i determinã prezice comportamentul al- sau tipul de problem\.
practicat [i studiat altruis- re moral\ important\. A- A. Christenson, L. V. An- pe indivizi sa-i ajute pe truist [i propriile gânduri Când dou\ persoane `m-
mul, atât `n cadrul siste- cesta este central `n `nv\- nis, C. D. Batson, etc). Re- ceilal]i, iar vremea moho- ale oamenilor cu privire la p\rt\[esc una sau mai
melor religioase [i filosofice, ]\turile lui Hristos, `n spe- zultatele sunt surprinz\- râta, cu cer acoperit pro- cât de egoi[ti sau genero[i multe dintre aceste tr\s\-
cât [i ca parte a vie]ii lor. cial `n predica de pe munte toare: religiozitatea nu este voac\ proasta dispozi]ie [i sunt. De[i `n]elegerea func- turi, se creeaz\ o leg\tura
Cu toate acestea, studiul („Ferici]i cei milostivi c\ un bun predictor al com- inhib\ comportamentul de ]iei regiunii acestei zone a comun\ prin care rela]io-
[tiin]ific al altruismului a aceia se vor milui“), consid- ajutorare. creierului nu identific\ `n neaz\. Ceea ce este comun
portamentului de ajuto-
`nceput destul de târziu, erat ca o obliga]ie perso- Multe studii au eviden- mod necesar ceea ce-i de- duce la comportamentul de
nal\ `n islamism („zaka- rare. Participarea la biseri-
conceptul fiind introdus de c\ nu se transpune `n mod ]iat faptul ca b\rbatii sunt termina pe oameni s\ ac- ajutorare, fapt dovedit de
August Comte `n 1851. tul“), valorizat social `n mai `nclina]i s\ le ajute pe ]ioneze `ntr-un mod altru- studiile lui Cialdini, Brown,
hinduism [i budism (`ngri- necesar `ntr-o con[tiin]\
Definit ca ajutor acordat social\ sau `ntr-o `nclina]ie femei decât sunt femeile ist, aceasta ne-ar putea Lewis, Luce, [i Neuberg
unei persoane f\r\ a ur- jirea fa]\ de „c\lug\rii am- s\-i ajute pe b\rba]i. ajuta s\ `n]elegem originile (1997).
bulan]i“), etc. mai mare de a-i ajuta pe
m\ri ob]inerea vreunei re- ceilal]i `n nevoie. Altruis- Un scenariu tipic `l cons- unor importante comporta- Copiii de 18 luni pre-
compense materiale, ca ur- Religia contribuie la tituie pana de ma[ina, `n mente prosociale. zint\ un comportament al-
dezvoltarea altruismului: mul presupune sacrificiu
mare a actului nobil efectu- de sine, [i ca orice sacrificiu care [oferul e nevoit s\ ~n mod surprinz\tor, truist, sugerând c\ oa-
at, altruismul se `nva]\ din ofer\ modele, metode [i re- apeleze la ceilal]i. Se ob- m\rimea localit\]ii de ori- menii au o tendin]\ natu-
surse. Oamenii care tr\iesc trebuie s\ r\neasc\ `ntr-o
interac]iunea cu semenii oarecare m\sura ego-ul. serv\ c\ b\rba]ii vor fi cei gine a subiectului are oare- ral\ de a ajuta, precum s-a
CM
no[tri [i evolueaz\ `n fiin]a mai mult pentru ceilal]i care vor opri (de regul\ sin- CM
YK
care influen]\ asupra aces- demonstrat `n cercet\rile YK

uman\, ca principiu [i mod
de via]\, pe m\sura ce
omul urc\ pe scara social\.
Dintr-o perspectiv\ psi-
hologic\ nu [tim prea multe
despre variabilele ce in-
fluen]eaz\ decizia unei per-
soane de a deveni voluntar
sau al]i factori ce mobili-
zeaz\ [i sus]in atâ]ia volun-
tari. Ce factori `i motiveaz\
pe voluntari? Acest poten-
]ial pentru altruism exist\
`n fiecare om `n parte? Ce
factori `nt\resc sau dimi-
nueaz\ angajamentul indi-
vidual [i de grup al volun-
tarilor `n timp? Psihologii
au fost interesa]i s\ afle `n
ce m\sura institu]iile reli-
gioase [i voluntarii motiva]i
spiritual au un rol `n deter-
minarea comportamentului
egoist [i narcisist.
Credincio[ii
sunt mai altrui[ti?
Majoritatea, dac\ nu
toate religiile lumii, promo-
decât pentru ei `n[i[i repre-
zint\ un model de urmat.
Literatura religioas\ e pli-
n\ de exemple de persoane
remarcabile ce transcend
propria lor durere [i privesc
la ceilal]i cu compasiune.
Pe de alt\ parte, studiile
folosind planuri socio-ex-
perimentale au ar\tat c\ [i
comportamentul prosocial,
ca func]ie a religiozit\]ii, e
limitat la orient\ri religi-
oase specifice. Mai mult, a-
cesta reflect\ mai degrab\
o motiva]ie egoist\ (pre-
ocuparea pentru imaginea
pozitiv\ de sine) decât o
motiva]ie altruist\. Oame-
nii religio[i pot fi chiar dis-
criminatorii [i nes\ritori la
ajutorul celor care nu fac
parte din grupul lor.
Astfel, putem spune c\
persoanele religioase sunt
`ntr-adev\r mai altruiste,
sau comportamentul de a-
jutorare se manifesta `n e-
gal\ m\sur\ [i la persoa-
nele nereligioase sau mai
pu]in religioase? ~n acest
B\rba]ii sunt mai
s\ritori decât femeile
Cu toate acestea, cerce-
t\ri psihologice mai re-
cente au eviden]iat o serie
de factori care se presupu-
ne c\ ar influen]a compor-
tamentului de ajutorare:
Se vorbe[te, `n primul
rând, de dispozi]ia `n care
se afl\ subiectul `n momen-
tul respectiv: indivizii a-
fla]i `n dispozi]ie bun\ sunt
mult mai inclina]i s\ acor-
de ajutor decât cei afla]i
`ntr-o dispozi]ie proast\.
Când oamenii se simt bine,
ei sunt mai pu]in preocu-
pa]i de ei `n[i[i [i mai sen-
sibili la nevoile [i proble-
mele altora. Pe de alt\ par-
te, persoanele care se simt
triste ori indispuse se con-
centreaz\ mai mult asupra
lor `nsele, asupra grijilor [i
problemelor lor, sunt mai
pu]in preocupate de binele
altora [i mai pu]in `ncli-
nate sa-i ajute pe al]ii.
guri) pentru a acorda aju-
tor, `ns\ dac\ lu\m `n con-
sidera]ie motiva]ia sexual\
a b\rba]ilor, nu putem
afirma ca ace[tia au o ca-
pacitate empatic\ mai
mare decât a femeilor.
Oamenii originari
din marile metropole
au tendin]e egoiste
De[i este unul dintre ce-
le mai dificile comporta-
mente de definit, altruis-
mul poate fi detectat prin
tomografiile creierului,
conform noilor cercet\ri a-
mericane. Acestea au de-
monstrat activitatea `n
tui tip de comportament:
indivizii care au copil\rit
`n ora[e mici sau `n mediul
rural au o tendin]\ mai
pronun]ata de a ajuta, `n
raport cu cei originari din
metropole.
Timpul este un alt factor
situa]ional care ar influ-
en]a comportamentul pro-
social, conform studiilor lui
Darley [i Batson (1973): su-
biec]ii presa]i de timp erau
mai pu]in s\ritori decât
ceilal]i nepresa]i de timp.
De asemenea, percepe-
rea similarit\]ii fa]\ de
aproapele `n nevoie cre[te
dorin]a persoanei de a aju-
ta. Percep]ii ale similari-
germane. Experimentatorii
au creat sarcini simple, ca
sc\parea unui umera[ de
haine `n timpul aranj\rii
hainelor `n linie sau a[e-
zarea gre[it\ a teancului
de hârtii sau c\r]i. Aproape
to]i din cei 24 de copii mici
din experimentul realizat
de Felix Warneken au aju-
tat prin ridicarea umera[u-
lui sau a c\r]ii, de regul\
`n primele 10 secunde ale
experimentului. Au reali-
zat acest lucru doar fiindc\
au crezut c\ cercet\torul
avea nevoie de ajutor, dac\
erau aruncate pe jos `n
mod inten]ionat, copiii nu
le ridicau. a

Bun\tatea
animalelor
Comportamentul altruist
nu este `ntâlnit doar la oa-
meni, ci [i `n cadrul speciei
animale, `n special la ani-
malele cu complexe struc-
turi sociale. De exemplu, li-
liecii-vampiri regurgiteaz\
`n mod regulat sânge, pe ca-
re `l doneaz\ celorlal]i mem-
bri ai grupului care nu au
reu[it s\ se hr\neasc\ `n
noaptea respectiv\. Maimu-
]ele dau semnale de alarm\
pentru a-[i avertiza mem- Ignoran]a este considerat\ p\cat `n religia cre[tin\
brii grupului de prezen]a
pr\d\torilor, chiar dac\ ac-
]ionând astfel vor atrage a- Pagin\ realizat\ de Andreea-R Raluca NEAGU,
ten]ia asupra lor, punându- Berzele, când v\d c\ tat\lui b\trâne]e, stau `n jurul lui Centrul de Studii Interdisciplinare „Religie [i {tiin]\“,
[i propria via]\ `n pericol. lor i-au c\zut penele de [i-l `nc\lzesc. Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“
CM
YK
10
Opinii
MISIONARISM ~N MILENIUL TREI
Drama omului modern O sut\ de ani
a Adev\ratul paradox al acestui aspect
`l constituie oamenii de [tiin]\, care
`ncearc\ s\ prelungeasc\ via]a omului,
iar c=nd acesta decedeaz\, este blamat
sistemul sanitar, [i nu nep\sarea a
de IPS Adrian HRI}CU,
Arhiepiscop al Parisului
Renumitul misionar francez, Abbe Pièrre, afirma c\
lumea este bolnav\, c\ societatea sufer\ din cauza lipsei
semenului, a fratelui - omul. ~ntr-adev\r, cel mai de pre]
lucru de care omul are nevoie este o rela]ie de suflet, cu
cineva care s\-l `n]eleag\, la vreme de necaz. ~n locul aces-
tei comuniuni, omul este preocupat, mai cur=nd, de griji
p\m=ntene, influen]at de duhul lumii actuale, de tehnica
ultrasofisticat\ care izoleaz\ oamenii unii de al]ii. Feno-
menul izol\rii omului a existat `ntotdeauna, `ns\ ritmul
modern actual favorizeaz\ [i mai mult izolarea fiilor p\-
m=ntenilor.
Persoane `n v=rst\, p\r\site, nemaifiind rentabile, ne-
maiposed=nd bunuri de valoare care ar reprezenta in-
teres, cum s-ar mai putea oare ca aceste persoane s\
a[tepte pe cel ce l-ar milui, cum zice psalmistul: „Am
a[teptat pe cel ce m-ar milui [i nu era [i pe cei care m-ar
m=ng=ia [i nu i-am aflat“ (Ps. 68, 24).
Drama acestei singur\t\]i a exprimat-o [i M=ntuitorul pe
Cruce: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai
p\r\sit?“ (Mt. 27, 46). Acest suspin divin dovede[te c\
Hristos-Domnul, prin natura Sa omeneasc\, {i-a asumat
singur\tatea-n suferin]\, asemenea oric\rui om - „omul
Christic“, cum zice Sf. Irineu al Lugdunumului. M\rturie
concret\ de izolare este [i pensionarul, aparent lini[tit;
b\tr=ne]ea, `ns\, `nseamn\ deja izolare. Este concludent,
dac\ ne g=ndim cum, `n timpul caniculei din 2003, la Paris,
au decedat 15 mii de persoane `n v=rst\, decedate de dou\
ori: o dat\ datorit\ c\ldurii exagerate, apoi r\celii sufle-
te[ti exagerate a semenilor. Aceast\ dram\ a caniculei a
culminat cu nerecunoa[terea de c\tre a[a-zi[ii apropia]i ai
celor 400 de cadavre `nmorm=ntate de Prim\ria Parisului
`n cimitirul s\racilor, dram\ mai grav\ dec=t canicula `n
sine. Am mul]umirea sufleteasc\ c\ am putut face un
pelerinaj la acest cimitir, rostind o rug\ciune de „ve[nic\
odihn\“ acestor oropsi]i ai soartei. Adev\ratul paradox al
acestui aspect `l constituie oamenii de [tiin]\, care
`ncearc\ s\ prelungeasc\ via]a omului, iar c=nd acesta de-
cedeaz\, este blamat sistemul sanitar, [i nu nep\sarea.
Tehnica informativ\, prin intermediul internetului,
acord\ insului omenirea `ntreag\, `ns\ el r\m=ne str\in
celui din preajm\, c\ruia s\ i se adreseze direct, de la
inim\ [i de la suflet. Spre exemplu, la o conferin]\, `n tim-
pul unei pauze, unii participan]i se retrag cu portabilul la
ureche, `n loc s\ schimbe o vorb\ cu cel din preajm\.
C=nd se g\se[te la domiciliu, cet\]eanul st\ ore `n [ir `n
fa]a ordinatorului sau a televizorului, f\r\ a g\si o clip\
pentru o vorb\ cu vecinul de vis-a-vis. Despre vizite reci-
proce `ntre vecini nici nu se pune problema, ace[tia
compl\c=ndu-se `n total\ izolare a unora fa]\ de al]ii,
tr\ind necunosc=ndu-se [i murind neregret=ndu-se -
drama izol\rii omului de c\tre om. Dac\ ne-am referi la
coresponden]a electronic\, aceasta reprezint\ un progres
fantastic, dar care totu[i izoleaz\ oamenii unii de al]ii.
Aceasta dovede[te c\ ceea ce din punct de vedere tehnic
s-ar p\rea avantajos, nu este `ntotdeauna [i benefic. A-
cela[i lucru se poate constata despre c\s\toriile `ncheiate
pe internet, nu adesea reu[ite. Omul fiind „fiin]\ necunos-
cut\“, sufletul, mai ales, nu poate fi cunoscut dec=t numai
de „{tiutorul inimilor“ (Ioan 2, 25). Apoi, lucrul la domi-
ciliu, care se practic\ azi, comod de altfel, p\gubitor `ns\
din punct de vedere colegial, munca av=nd, prin excelen]\,
caracter social. Marea dram\ este [i a persoanelor excluse
din societate: cei f\r\ domiciliu fix, [omerii, `n c\utarea cu
disperare a unui loc de munc\, ocupat de tehinca moder-
n\. Tinerii, uneori, neg\sind de lucru, sunt `ntre]inu]i de
p\rin]i sau de bunici. Aceasta dovede[te c\ nu exist\ r\s-
punsuri tehnice pentru problemele de natur\ social\. Este
ca [i cum i s-ar oferi unui copil o bomboan\, `n loc de ges-
turi concrete de afec]iune care, dac\ `i lipsesc omului `n
copil\rie, `l marcheaz\ toat\ via]a. Prin urmare, problema
zilei de m=ine este determinat\ mai cu seam\ de diviziuni
sociale [i de golul spiritual al unei societ\]i `n care puterea
economic\ se dovede[te incapabil\ s\ dea r\spunsuri con-
crete vie]ii, oamenii av=nd nevoie de rela]ii sociale cu sen-
suri valabile existen]ei lor.
Adev\ratul semn al existen]ei este acela al inimii omu-
lui, al locului pe care el poate s\-l ofere semenului s\u `n
inima sa [i reciproc. Aceast\ reciprocitate de sentimente
constituie pilonii adev\ratei existen]e, cea veritabil\, cea
dreapt\ [i echitabil\. Marea dram\ a societ\]ii actuale
const\ `n faptul c\ omul sufer\ de lipsa celuilalt, pe care-l
caut\ cu disperare, f\r\ a-l afla.
N-ar fi exclus ca ace[tia s\ se caute reciproc, asemenea
gemenilor r\t\ci]i `n lume, care se caut\ o via]\ `ntreag\
f\r\ a se g\si.
S\ n\d\jduim c\ oamenii de m=ine poate se vor reg\si
activ=nd mai pu]in, dar cu rezultate mai bune ale ostenelii
lor. Oamenii de m=ine vor fi poate mai pu]in egoi[ti ca cei
de azi [i mai sufleti[ti `n rela]iile cu fra]ii lor de ob=r[ie [i
credin]\. F\r\ acest umanism concret, via]a `[i pierde sen-
sul, de vreme ce are nevoie urgent\ de afectivitatea inter-
uman\, c\ci „Eu ]i-s frate, tu-mi e[ti frate, `n noi doi un
suflet bate“. a
„Adev\ratul semn al existen]ei este acela al inimii omului, al locului
pe care el poate s\-l ofere semenului s\u `n inima sa [i reciproc.
Aceast\ reciprocitate de sentimente constituie pilonii adev\ratei
existen]e, cea veritabil\, cea dreapt\ [i echitabil\. Marea dram\ a
societ\]ii actuale const\ `n faptul c\ omul sufer\ de lipsa celuilalt, pe
care-l caut\ cu disperare, f\r\ a-l afla.“ (IPS Adrian Hri]cu)
EUROPA CRE{TIN|
de ecumenism
de pr. Cornel CADAR
Ast\zi `ncepe S\pt\mâna de Rug\ciune
pentru Unitatea Cre[tinilor, care se va `n-
cheia la 25 ianuarie. Zilele din perioada 18-
25 ianuarie - [i `n alte p\r]i ale lumii s\pt\-
mâna din preajma Rusaliilor - sunt un timp
special de angajare [i de rug\ciune din par-
tea cre[tinilor, care se pot folosi de textele
elaborate `mpreun\ de Consiliul Pontifical
pentru Promovarea Unit\]ii Cre[tinilor [i
de Comisia „Credin]\ [i Constitu]ie“ a Con-
siliului Ecumenic al Bisericilor.
S\pt\mâna de Rug\ciune pentru Uni-
tatea Cre[tinilor de anul acesta cre[te `n
intensitate prin faptul c\ se `mplinesc o
sut\ de ani de când a fost ini]iat\.
Pornit\ ca o mic\ s\mân]\ de mu[tar,
care a fost sem\nat\ de c\tre Paul Wat-
tson, slujitor episcopalian (anglican) `n
SUA, „Octava pentru Unitatea Bisericii“
s-a extins la nivel mondial [i a avut un nou
impuls acum patruzeci de ani când, pentru
a fi `n concordan]\ cu `ncurajarea dat\ de
papa Paul al VI-lea [i patriarhul Atenagora
I de Constantinopol, care au recitat `mpre-
un\, la Ierusalim, rug\ciunea lui Cristos
„ca to]i s\ fie una“ (In. 17), cre[tinii au a-
doptat un text unic de rug\ciune.
Evident c\ dorin]a de unitate a existat
tot timpul. Propuneri [i ini]iative au prece-
dat S\pt\mâna de Rug\ciune pentru
Unitatea Cre[tinilor. De altfel, rug\ciunea
lui Isus c\tre Tat\l a fost tocmai aceasta:
„Ca to]i s\ fie una“. ~n ciuda dezbin\rilor,
cre[tinii din toate timpurile [i din toate
tradi]iile s-au rugat [i au tânjit dup\ uni-
tate. Liturghia Bisericii Ortodoxe, de e-
xemplu, `i invit\ pe credincio[i s\ se roage
pentru pacea [i unitatea tuturor. La fel,
Biserica Catolic\ se roag\ `n Liturghie ca
Domnul s\ „d\ruiasc\ pacea [i unirea du-
p\ voin]a Lui“.
An de an, un grup ecumenic local din di-
verse ]\ri propune un proiect pe baza c\-
ruia Comisia „Credin]\ [i Constitu]ie“ [i
Consiliul Pontifical pentru Promovarea
Unit\]ii Cre[tinilor elaboreaz\ textele co-
mune. De exemplu, `n anul 2001, proiectul
textului cu tema „Eu sunt calea, adev\rul
[i via]a“ (In. 14, 1-6) a fost elaborat de un
grup ecumenic din România. Pentru anul
acesta, proiectul textelor a fost preg\tit la
Graymoor, SUA, locul unde s-a desf\[urat
pentru prima dat\ Octava pentru Unitatea
Bisericii (18-25 ianuarie 1908).
Cei care au elaborat textele „au voit s\
celebreze istoria acestor o sut\ de ani de
rug\ciune cu o chemare de a da un nou
impuls S\pt\mânii de Rug\ciune pentru
Unitatea Cre[tinilor, [i de aici tema
PREZENTARE DE CARTE
Sfântul Ioan Gur\ de Aur - „Omilii la statui“
Vineri, 18 ianuarie 2008
aleas\: «Ruga]i-v\ f\r\ `ncetare»“. Sunt delega]ilor ortodoc[i la celebr\rile de la Va-
cuvinte luate din cea mai veche scrisoare tican din solemnitatea Sfin]ilor Apostoli Pe-
a Apostolului Pavel: Scrisoarea `ntâi c\tre tru [i Pavel, precum [i a delega]ilor catolici
Tesaloniceni (5, 17). la celebr\rile care se desf\[oar\ la Istanbul
Textul biblic vorbe[te despre importan]a pe 30 noiembrie, de s\rb\toarea Sfântului
rug\ciunii `n via]a comunit\]ii credin- Andrei, sunt unele dintre momentele care,
cio[ilor `n care ajunsese deja s\mân]a al\turi de `ntâlnirile de rug\ciune, schim-
dezbin\rii. Apostolul `ncearc\ s\ edifice a- burile de experien]\ [i ini]iativele pe plan
ceast\ comunitate `n unitate, `ndemnân- caritativ dintre catolici [i ortodoc[i, au f\cut
du-i pe to]i la rug\ciune pentru a tr\i uni- s\ fim mai aproape unii de al]ii.
tatea pe care Dumnezeu o d\ `n Cristos. ~n România se mai p\streaz\ `nc\ ecoul
Efectele rug\ciunii sunt, `n primul rând, Celei de-a Treia Adun\ri Ecumenice Euro-
`n noi `n[ine; ea modeleaz\ spiritul [i inima. pene de la Sibiu (4-9 septembrie 2007), ca
Rug\ciunea pentru unitatea cre[tinilor, e- un `ndemn la a aprofunda via]a ecumenic\,
`ncepând cu rela]iile personale, cu `nt\rirea
cumenismul spiritual, este baza tuturor ce-
lorlalte aspecte ale c\ut\rii unit\]ii dintre leg\turilor dintre Biserici. Ca [i `n alte `n-
tâlniri, s-a verificat c\ fraternitatea cre[ti-
cre[tini.
A[adar, cre[tinii catolici, ortodoc[i, n\ se experimenteaz\ `n `mp\rt\[irea valo-
rilor spirituale pe care fiecare tradi]ie cre[-
protestan]i se vor `ntâlni din nou `n aceste
zile, având ocazia s\ se roage unii pentru tin\ le tr\ie[te.
{i anul acesta, S\pt\mâna de Rug\ciu-
al]ii [i unii cu al]ii.
Apoi, aceast\ s\pt\mân\ `i invit\ pe ne pentru Unitatea Cre[tinilor va fi ocazie
de rug\ciune `mpreun\, de cunoa[tere a
cre[tini s\-[i aminteasc\ [i de pa[ii pe ca-
re i-au realizat pân\ acum `n drumul uni- tradi]iilor liturgice, a frumuse]ilor care e-
t\]ii. xist\ `n fiecare Biseric\. Ocazie de `ntâl-
~ntâlnirea de la Ierusalim dintre papa nire dintre credincio[i [i slujitori, de `nt\-
Paul al VI-lea [i patriarhul Atenagora I rire a rela]iilor [i de `mp\rt\[ire a expe-
(1964), vizita patriarhului Atenagora la Va- rien]elor pastorale, de g\sire `mpreun\ a
tican (octombrie 1967), vizita papei Ioan Pa- solu]iilor la problemele pe care mersul so-
ul al II-lea la Patriarhia Ecumenic\ (1979), ciet\]i actuale le aduce cu sine, la provo-
Adun\rile Ecumenice Europene (Basel - c\rile care exist\ `n lumea contemporan\
1989, Graz - 1997, Sibiu - 2007), vizita pa- [i la `ntreb\rile ridicate de contemporanii
pei Ioan Paul al II-lea `n România (mai no[tri cu privire la sensul vie]ii [i la c\u-
1999) [i apoi `n Grecia (2005), `ntâlnirea de tarea lui Dumnezeu.
la Istanbul a Papei Benedict al XVI-lea cu O s\pt\mân\ `n care ne rug\m ca Dum-
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I [i sem- nezeu, Cuvântul ve[nic, s\ transforme ini-
narea `mpreun\ a unei declara]ii comune mile noastre `n instrumente ale `nfr\]irii [i
(noiembrie 2006), reluarea dialogului teo- unirii dintre oameni, popoare [i Biserici.
logic catolic-ortodox (Ravenna, 8-15 oc- * PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
tombrie 2007); participarea `n fiecare an a AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I
`n acele momente de `ncercare
un prilej de poc\in]\.
Omiliile din acest volum re-
dau cuvintele binecunoscutu-
lui P\rinte al Bisericii rostite
dup\ o r\scoal\ a antiohien-
de Ciprian BÂRA ilor, prilej cu care au fost d\-
râmate statuile imperiale, fapt
Cu binecuvântarea vredni- ce urma s\ atrag\ represalii.
cului de pomenire patriarhul Sfântul Ioan Gur\ de Aur
Teoctist, la Editura Institutu- lanseaz\ `ndemnuri c\tre
lui Biblic [i de Misiune al Bise- popor spre statornicie [i r\b-
ricii Ortodoxe Române a ap\- dare pentru suportarea cu
rut un volum al Sfântului Ioan mult curaj a suferin]elor, dând
Gur\ de Aur, „Omilii la statui“. permanent pild\ pe Iov [i cele
Edi]ia de fa]\, ap\rut\ `n `ntâmplate lui [i ninivitenilor.
condi]ii grafice excelente, este Toate omiliile sunt pres\ra-
ilustrat\ pe copert\ cu imagi- te cu elemente de antropologie
nea Mântuitorului Iisus Hris- cre[tin\, Sfântul Ioan Gur\ de
tos certând vânturile [i marea Aur vorbind despre crearea lu-
(Matei 8, 26), fresc\ din seco- mii [i a omului [i de faptul c\
lul al XVI-lea, foarte sugestiv\ omul a primit o lege natural\,
pentru munca deosebit\ de- ]inând cuvânt [i `mpotriva ce-
pus\ de cel mai mare exeget [i lor ce hulesc trupul.
interpret al Sfintelor Scrip- Cele mai multe dintre omi-
turi, Sfântul Ioan Gur\ de lii sunt `ntregite cu `ndem-
Aur, pentru a aduce bucurie, nuri la lep\darea de jur\min-
lini[te [i pace sufletelor ascul- te, ar\tând câte jur\minte
t\torilor s\i. false se nasc dintr-un singur
Notele [i traducerea din o- jur\mânt, c\ci sunt vinova]i
riginalul grecesc `i apar]in p\- de acela[i p\cat nu numai cei
rintelui profesor Dumitru Fe- care-[i calc\ jur\mântul, ci [i
cioru, cunoscut traduc\tor al cei care `i silesc pe aceia s\
operei Sfântului Ioan Hrisos- nu-[i ]in\ jur\mântul.
tom. „Omilii la statui“, de Sfân-
Sfântul Ioan Gur\ de Aur a tul Ioan Gur\ de Aur, a ap\-
rostit aceste 21 de omilii antio- rut la Editura Institutului Bi-
hienilor `n vremea Postului blic [i de Misiune al Bisericii
Mare din anul 387, `nt\rindu-i Ortodoxe Române `n anul
pe ace[tia [i ajutându-i s\ vad\ 2007 [i are 364 de pagini. a
 Vineri, 18 ianuarie 2008 11
EXPOZI}IE INTERNA}IONAL| DE EDUCA}IE: Cea de-a X-a edi]ie va fi organizat\ `n perioada 22-24
Actualitate februarie, la Atena, de Europartners-Quality Business Events, sub egida Ministerului Educa]iei [i
Afacerilor Religioase [i a Secretariatului General pentru Tineret din Grecia. Evenimentul este destinat
inform\rii studen]ilor greci despre oferta institu]iilor de `nv\]\mânt superior din `ntreaga lume, Grecia
fiind cel mai mare „exportator“ de studen]i pe plan interna]ional. {coala de medicin\ rom=neasc\
este interesat\ de ace[ti studen]i, conform Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului.

„Ultimii rapsozi“, la Institutul Cultural Rom=n PE SCURT

O `ntâlnire cu Zaim Pe-
tru, ]ambalist renumit din
Câmpulung Moldovenesc,
va avea loc pe 22 ianuarie,
la Institutul Cultural Ro-
mân (ICR), `n cadrul pro-
gramului „Ultimii rap-
sozi“, o ac]iune lunar\ a
ICR, coordonat\ de Grigo-
re Le[e, care `[i propune i-
ni]ierea publicului citadin
`n folclorul tradi]ional din
România.
Proiectul „Ultimii rap-
sozi“ prezint\ oameni care
„Eduard
al III-llea“ de
cânt\ a[a cum o f\ceau
str\mo[ii lor, cu sute de
ani `n urm\, [i care exist\
`nc\ `n România `n anu-
mite zone.
Un ]el urm\rit este con-
[tientizarea faptului c\
arta tradi]ional\, repre-
zentând o valoare identi-
tar\ fundamental\, for-
meaz\ un patrimoniu, iar
acest patrimoniu imateri-
al trebuie respectat [i p\s-
trat. Este avut\ `n vedere
muzica tradi]ional\ româ-
Adomni]ei nu renun]\ la
neasc\, dar [i cea a mino-
rit\]ilor din România.
Proiectul presupune `n-
tâlniri lunare cu ultimii
rapsozi, a c\ror medie de
vârst\ este de 75-80 de
ani, `n spa]iul din Bucu-
re[ti al Institutului Cultu-
ral Român. Arti[tii vor fi
prezenta]i de Grigore Le-
[e, cel care, cunoscându-i
`ndeaproape, va fi liantul
dintre ei [i public.
Primul invitat din 2008
este Zaim Petru. N\scut
`n 1929 la Piatra Neam],
a `nceput s\ cânte la ]am-
bal la vârsta de 7 ani, pe
instrumentul adus de la
Budapesta de unchiul
s\u, l\utarul Dumitru
Antic\.
„Conservatorul l-am f\-
cut pe prispa românului“,
astfel `[i descrie el pe-
rioada de formare.
Repertoriul s\u vast [i
divers, precum roman]e,
valsuri, tangouri, muzic\
l\ut\reasc\, balade, cân-
tece de r\zboi, cântece
haiduce[ti, jocuri româ-
ne[ti [i ungure[ti, i-a per-
mis s\ cunoasc\ medii fe-
lurite, de la nun]ile ]\r\-
ne[ti la petrecerile notabi-
lit\]ilor comuniste.
Ast\zi, faima sa a
dep\[it nu doar hotarele
Bucovinei, ci [i pe cele ale
]\rii: exist\ turi[ti din
toat\ lumea care vin la
Câmpulung Moldovenesc
special pentru a-l ascul-
ta. a
Fotografii de Dan Er.
Grigorescu, expuse
la Bucure[ti
Fotografii realizate de Dan Er.
Grigorescu, ce prezint\ „autopor-
trete“ ale Parisului sau ale Ro-
mei, imagini ale unor personali-
t\]i celebre din secolul XX - Ar-
ghezi, Sadoveanu, Calder, Cha-
gall, precum [i spectaculoasele
peisaje care vorbesc f\r\ cuvinte
despre Delta Dun\rii a[teapt\ s\
fie descoperite [i admirate `nce-
pând de ast\zi, la Galeria „Dia-
log“, de la parterul Prim\riei Sec-
torului 2 al Capitalei. Al\turi de
acestea, timp de o lun\, se vor a-
fla lucr\rile prezentate la Bienala
de la Vene]ia, `n anul 1982, un
„omagiu“ adus lui Brâncu[i prin

Shakespeare, admiterea pe baza tezelor unice fotografiile realizate de Grigores-

premier\
la TNB
„Eduard al III-lea“, de Wil-
liam Shakespeare, `n regia lui
Alexandru Tocilescu [i cu Ion
Caramitru `n rolul principal, va
fi pus `n scen\ `n premier\ pe 26
[i 27 ianuarie, la Sala Mare a
Teatrului Na]ional Bucure[ti.
Textul care st\ la baza acestui
spectacol a iscat controverse timp
de câteva secole `n rândul specia-
li[tilor `n opera shakespearian\,
iar recent i-a fost atribuit\ lui
William Shakespeare.
„Cea mai a[teptat\ premier\
a stagiunii 2007-2008 de la Na-
]ionalul bucure[tean este o pro-
duc]ie grandioas\, conceput\
anume pentru cea mai mare sce-
n\ a teatrului, cu o echip\ de
peste 30 de actori care interpre-
teaz\ peste 35 de personaje sha-
kespeariene“, se arat\ `n comu-
nicatul teatrului.
Ion Caramitru, interpretul
personajului principal, revine pe
scena Teatrului Na]ional la 44
de ani de la debutul s\u.
„Este un personaj u[or atipic
`ntre toate personajele lui Sha-
kespeare. Are ceva [i din Richard
al III-lea, uneori, are [i momente
de poezie profund\, cum sunt `n
«Romeo [i Julieta» sau `n «Ri-
chard al II-lea». Sunt momente de
o psihologie asem\n\toare cu cea
`ntâlnit\ `n «Henric al VIII-lea».
Este un personaj care apare [i
dispare `ntr-o nebuloas\. Care
poate crea un personaj ezoteric
[i, bine realizat, poate fi o sur-
priz\ pl\cut\“, a apreciat Ion
Carmitru.
„Am vrut neap\rat s\ aduc `n
circuitul public un text `n care
problema onoarei [i cea a mora-
lei s\ fie foarte puternice, ca s\
mai trezim pu]in con[tiin]ele
noastre. Eu nu fac niciodat\
spectacole f\r\ s\ am ca ]int\
publicul [i f\r\ s\ am dorin]a de
a transmite ni[te mesaje impor-
tante din punct de vedere etic,
moral, social“, a spus Alexandru
Tocilescu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SERVICIU DE INFORMARE rind tinerilor posibilitatea de a c\uta esculenta (Zbârciog gras) sau Rus- nalizate. Textele pot fi trimise pân\
{I CONSILIERE: Institutul Francez online ofertele franceze de formare. sula emetica (vine]ica focului). pe 1 martie, la adresa Strada Con-
a inaugurat, ieri, serviciul de infor-
mare [i consiliere „Spa]iul Campus
France“, destinat studen]ilor români
care doresc s\ fac\ studii superioare
`n Fran]a, informeaz\ un comunicat
al institu]iei transmis ROMPRES.
Studen]ii vor fi consilia]i de respon-
sabilul spa]iului pentru alegerea pro-
iectului [i a cursurilor necesare, cât [i
pentru preg\tirea formalit\]ilor ad-
ministrative prealabile sosirii lor `n
Fran]a. „Spa]iul Campus France“ este
dotat cu calculatoare [i resurse docu-
mentare `n francez\ [i român\, ofe-
Ministrul Educa]iei, Cerce-
t\rii [i Tineretului, Cristian
Adomni]ei, a spus, la Dro-
beta-Turnu Severin, `n
cadrul unei dezbateri
~n cadrul unei conferin]e de
pres\, Adomni]ei a precizat, cu
privire la tezele unice, c\ erorile
de metodologie care s-au con-
statat pân\ acum vor fi luate `n
considerare `n toamna acestui an,
dar adminterea la liceu se va face
tot pe baza notelor ob]inute la
tezele cu subiect unic face parte
din pachetul de legi dezb\tut pu-
blic pân\ `n data de 17 februarie.
„Problema la tezele cu subiect
unic a fost legat\ de faptul c\
metodologia aplicat\ a fost aceea
a unui examen na]ional, iar teza
este doar o evaluare, nu este un e-
xamen na]ional. Erorile constata-
te au fost minore, astfel c\ nu se
va renun]a la admiterea la liceu
pe baza notelor de la tezele cu su-
biect unic“, a precizat Adomni]ei.
Ministrul Educa]iei a mai pre-
cizat c\, dac\ pachetul de legi ale
`nv\]\mântului va trece de Parla-
ment, problema locurilor `n gr\-
dini]e va fi rezolvat\ par]ial `n
toamna acestui an, urmând ca
pentru copiii mai mici de cinci ani
s\ se g\seasc\ solu]ii anul viitor.
„Dac\ pachetul de legi ale
`nv\]\mântului va trece de Par-
lament, din toamna acestui an `n
gr\dini]e vor exista locuri pentru
to]i copiii mai mari de cinci ani.
~n cazul copiilor mai mici de cinci
ani, se vor c\uta solu]ii anul ur-
m\tor“, a mai precizat Adomniei.
Notele la contesta]iile depuse
la clasa a VII-a la tezele unice au
fost modificate `n propor]ie de
42,89 %, iar la clasa a VIII-a de
43,64 % din totalul contesta]iilor
depuse, potrivit unui centraliza-
tor al Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului (MECT).
Astfel, peste 8.400 de note au fost
schimbate la tezele cu subiect u-
Serviciul va fi deschis pân\ sâm-
b\t\ [i este sprijinit de Agen]ia Pu-
blic\ Campus France.
a FLORA, EMISIUNE FILATE-
LIC|: Romfilatelia lanseaz\, azi,
emisiunea filatelic\ „Flora“, care
ilustreaz\ [ase specii de ciuperci, in-
formeaz\ un comunicat al companiei.
Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate
specii de ciuperci precum Lactarius
deliciosus (Râ[cov), Morchella escu-
lenta (Zbârciog), Lepiota rhacodes
(Burete [erpesc [ofraniu), Gyromitra
publice privind Legea
`nv\]\mântului, c\ nu se
va renun]a la admiterea la
liceu pe baza notelor de la
tezele cu subiect unic.
nic, dup\ verificarea contesta]iilor,
cele mai multe la clasa a VIII-a,
respectiv 5.620.
MECT a centralizat, prin Cen-
trul Na]ional pentru Curriculum
[i Evaluare `n ~nv\]\mântul Pre-
universitar, situa]ia contesta]ii-
lor la prima sesiune a tezelor cu
subiect unic sus]inute de elevii
claselor a VII-a [i a VIII-a.
Astfel, din totalul contesta]ii-
lor depuse la clasa a VII-a pe cele
trei materii la care elevii au dat
teze cu subiect unic, limba ma-
Potrivit sursei citate, `ncepând de
vineri emisiunea filatelic\ va putea
fi achizi]ionat\ de la toate magazine-
le companiei Romfilatelia din Bucu-
re[ti [i din ]ar\.
a CONCURSUL DE DRAMA-
TURGIE DRAMACUM S-A DES-
CHIS MIERCURI: Cea de-a cincea
edi]ie a concursului de dramaturgie
dramAcum, organizat de grupul cu
acela[i nume, s-a deschis miercuri.
Cei care vor s\ participe la con-
curs trebuie s\ trimit\ un desf\[ur\-
tor al piesei [i cel pu]in trei scene fi-
tern\, limba român\ [i matem-
atic\, num\rul contesta]iilor de-
puse este de 6.561, din 430.399
de lucr\ri sus]inute, reprezen-
tând 1,53 % din 100%.
Potrivit aceluia[i centraliza-
tor, la clasa a VIII-a, totalul de
contesta]ii depuse pe cele cinci
materii la care elevii au dat teze
cu subiect unic - limba matern\,
limba român\, matematic\, isto-
rie/geografie - este de 12.880 de
contesta]ii, din 631.387 de lucr\ri
sus]inute, reprezentând 2,04%
din 100%.
La clasa a VIII-a, num\rul to-
tal al elevilor c\rora li s-a modi-
ficat nota, conform metodologiei,
`n urma contesta]iei, este de
5.620, ceea ce reprezint\ 0,89%
din totalul lucr\rilor sus]inute, [i
totodat\ 43,64% din num\rul to-
tal de contesta]ii depuse. (O.R.)
stantin Mille nr. 16, Sectorul 1 Bucu-
re[ti, sau `nscrise la dramacumcon-
curs@yahoo.com.
Cele cinci texte câ[tig\toare vor
avea spectacole-lectur\, iar unul
dintre acestea va fi montat la
Teatrul Foarte Mic, la Teatrul Na]io-
nal Timi[oara sau la Teatrul Na]io-
nal Ia[i. Grupul dramAcum `[i pro-
pune promovarea [i dezvoltarea tex-
tului românesc de teatru, `ncuraja-
rea autorilor tineri, `ndreptarea pu-
blicului c\tre un teatru social, pre-
zent [i acut. a
cu [i având la baz\ scenariul lui
Dan Haulic\. N\scut `n anul
1917 la Bârlad [i decedat la 19 fe-
bruarie 1990 la Paris, Dan Er.
Grigorescu a fost descendentul u-
nei mari personalit\]i de la `nce-
putul secolului XIX - fiul genera-
lului Eremia Grigorescu [i al Ele-
nei Negropontes. Printre lucr\rile
semnate de acesta, o parte sunt
dedicate lui Mihail Sadoveanu,
lui Tudor Arghezi, maiorului Da-
niel Burlacu, lui Alexander Cal-
der. Artistul a ob]inut, de-a lun-
gul carierei, numeroase premii la
concursurile interna]ionale de
carte de la Washington, Leipzig [i
Paris.
Regizor spaniol
de film, la Union
Institutul Cervantes din Bucu-
re[ti, cu sprijinul Filmotecii Mi-
nisterului Afacerilor Externe din
Spania [i `n colaborare cu Arhiva
Na]ional\ de Filme din România,
prezint\, la Sala Union, `ntre 18
[i 20 ianuarie, retrospectiva
lungmetrajelor unuia dintre cei
mai importan]i regizori spanioli,
Victor Erice, n\scut la Karran-
tza, `n 1940. Organizatorii sus]in
c\ Victor Erice, cineast cu o ex-
traordinar\ for]\ poetic\, creea-
z\ cu fiecare dintre cele trei
lungmetraje pe care le-a realizat
o oper\ de art\, dublat\ de o pu-
ternic\ reflec]ie asupra condi]iei
umane. Retrospectiva cuprinde
filmele „Spiritul stupului“/„El es-
piritu de la colmena“ (1973),
„Sudul“/„El sur“ (1983) [i
„Soarele gutuii“/„El sol del mem-
brillo“ (documentar, 1992). Des-
chiderea are loc ast\zi, 18 ianua-
rie, ora 19:00, cu o prezentare a
criticului de film Magda Mih\i-
lescu, dup\ care va urma „Spiri-
tul stupului“.
Stelian T\nase,
publicat `n SUA
La Editura Spuyten Duyvil, din
SUA, a ap\rut cartea lui Stelian
T\nase „Auntie Varvara’s
Clients: Clandestine Histories“/
„Clien]ii lu’ tanti Varvara: istorii
clandestine“, tradus\ `n englez\
de Alistair Ian Blyth. Un capitol
al c\r]ii fusese publicat `n 2006,
`nainte de apari]ie, `n revista on-
line Archipelago, la propunerea
Institutului Cultural Român de
la New York. ~n române[te, volu-
mul „Clien]ii lu’ tanti Varvara: is-
torii clandestine“ („tanti Varva-
ra’“ este numele dat Siguran]ei `n
jargonul militan]ilor) a fost editat
de Humanitas, `n 2005. Stelian
T\nase, doctor `n sociologie poli-
tic\, a debutat ca romancier `n
1982 cu „Luxul melancoliei“ (Car-
tea Româneasc\, reeditat `n
1993). ~ntre 1983 [i 1989 i s-a in-
terzis publicarea altor dou\ ro-
mane. Stelian T\nase are `n lu-
cru un documentar, din [ase epi-
soade, despre Dimitrie Cantemir,
el realizând, la Ia[i, `n vara anu-
lui trecut, câteva interviuri cu
personalit\]i marcante pentru a-
cest film. a
12 Vineri, 18 ianuarie 2008
STUDIU: Potrivit unui studiu realizat de cercet\torii americani, colesterolul

Por]ia ar putea juca un rol important `n sporirea masei musculare [i `n procesul de

repara]ie a ]esuturilor. Colesterolul este un compus organic ce se g\se[te `n
structura celulelor, mai ales `n sânge. El este produs `n mod natural de c\tre

de s\n\tate ficat, din gr\simile pe care le consum\m. Cercet\torii au constatat c\ cei

care au avut o diet\ ce determin\ cre[terea colesterolului au `nregistrat o
cre[tere semnificativ\ `n for]\ [i o sporire a masei musculare.

ANALIZE MEDICALE Cum [i c=t de des se m\soar\ sugarul

Feritina depisteaz\
anemia cu deficit de fier
Feritina este un complex glo-
bular proteic care este alc\tuit
din 24 de subunit\]i proteice [i
care este principalul depozit
intracelular de stocare a fierului.
Feritina p\streaz\ fierul `ntr-o
form\ solubil\ [i non-toxic\.
Nivelurile serice ale feritinei
sunt m\surate la pacien]i ca
parte a grupului studiilor, teste-
lor pentru fier, teste efectuate
pentru a diagnostica o eventua-
l\ anemie. Nivelurile de feritina
m\surate `n serul pacien]ilor au
o leg\tur\ direct\ cu cantitatea
total\ de fier prezent\ `n or-
ganism.
Dac\ nivelurile de feritin\
sunt crescute, atunci aceasta `n-
seamn\ c\ exist\ fier, `n exces,
`n organism, care va fi excretat
prin materii fecale. Dac\ nive-
lurile feritinei sunt sc\zute, a-
DREPTURILE ASIGURATULUI
Concediile [i indemniza]iile pentru
prevenirea `mboln\virilor [i
recuperarea capacit\]ii de munc\
~n scopul prevenirii `mboln\-
virilor [i recuper\rii capacit\]ii
de munc\, asigura]ii pot benefi-
cia de indemniza]ie pentru redu-
cerea timpului de munc\, conce-
diu [i indemniza]ie pentru ca-
rantin\, tratament balnear, `n
conformitate cu programul indi-
vidual de recuperare.
Concediul [i indemniza]ia
pentru carantin\ se acord\ asi-
gura]ilor c\rora li se interzice
continuarea activit\]ii din cau-
za unei boli contagioase, pe du-
rata stabilit\ prin certificatul e-
liberat de autoritatea de s\n\-
tate public\.
Asigura]ii afla]i `n incapacita-
te temporar\ de munc\ pe o peri-
oad\ mai mare de 90 de zile con-
secutive beneficiaz\ de trata-
ment balnear [i de recuperare a
capacit\]ii de munc\, pe baza
biletului de trimitere.
Tratamentul balnear [i de re-
cuperare a capacit\]ii de munc\
se desf\[oar\ `n conformitate cu
prevederile programului indivi-
dual de recuperare `ntocmit de
medicul specialist, cu aprobarea
medicului expert al asigur\rilor
tunci aceasta `nseamn\ c\ exist\
un risc ca fierul s\ fie insuficient
`n organism, care mai devreme
sau mai t=rziu ar putea duce la
apari]ia anemiei.
Odat\ cu instalarea anemiei,
testarea nivelului seric al fe-
ritinei este cel mai sensibil test
de laborator pentru depistarea
anemiei prin deficit de fier.
Feritina este, de asemenea,
folosit\ ca marker `n tulbur\rile
cu exces de fier, cum ar fi porfi-
rie, hemocromatoz\. ~n aceste
tulbur\ri nivelurile sanguine de
feritin\ pot fi anormal de ridi-
cate.
Testarea se face pe s=nge. Va-
lori normale: b\rbat: 12-300 ng
/ml, femeie: 12-150 ng/ml. (Ru-
bric\ realizat\ cu sprijinul labo-
ratorului Focus Lab Plus Bucu-
re[ti - www.focuslab.ro)
sociale, `n func]ie de natur\, sta-
diul [i prognosticul bolii, struc-
turat pe etape. ~n func]ie de tipul
afec]iunii [i de natura tratamen-
tului, durata tratamentului bal-
near este de 15-21 de zile [i se
stabile[te de medicul curant.
Programul individual de recu-
perare este obligatoriu [i se rea-
lizeaz\ `n unit\]i sanitare spe-
cializate aflate `n rela]ie contrac-
tual\ cu casele de asigur\ri de
s\n\tate. Dup\ fiecare etap\
prev\zut\ `n programul indivi-
dual de recuperare, asigura]ii
sunt supu[i reexamin\rii medi-
cale. ~n func]ie de rezultatele a-
cesteia, medicul expert al asigu-
r\rilor sociale poate propune
medicului curant actualizarea
programului individual de recu-
perare sau, dup\ caz, recomand\
reluarea activit\]ii profesionale
ori propune pensionarea de inva-
liditate.
Plata indemniza]iilor nu se
cuvine pe perioadele `n care asi-
guratul, din motive imputabile
lui, nu `[i `ndepline[te obliga]ia
de a urma [i de a respecta progra-
mul individual de recuperare. a
de dr. Doina DUMITRIU
Cre[terea `n `n\l]ime este de
aproximativ 4-5 cm `n prima lu-
n\, pentru ca apoi s\ aib\ o cre[-
tere continu\ cu 2-3 cm `n lunile
urm\toare, astfel c\ la patru luni
sugarul mic va m\sura 61-63 cm,
cu o diferen]\ de 1-2 cm la feti]e.
Cre[terea `n lungime intereseaz\
toate segmentele corpului.
Circumferin]a cranian\ [i cea
toracic\ cresc, `n medie, cu 1-1,5
cm pe lun\, cea cranian\ men]i-
n=ndu-[i diferen]a `n plus fa]\ de
cea toracic\. Cre[terea `n lungime
[i greutate a sugarului se va su-
praveghea atent de c\tre medicul
care-l `ngrije[te, prin m\sur\tori
periodice, aceasta av=nd o impor-
tan]\ deosebit\ pentru aprecierea
st\rii lui de s\n\tate. M\surarea
taliei [i a perimetrului toracic [i
cranian se va face lunar. C=nt\-
rirea sugarului `n perioada c=nd
secre]ia lactat\ nu s-a definitivat
se va face o dat\ pe s\pt\m=n\,
apoi o dat\ la dou\ s\pt\m=ni,
pentru a putea fi descoperite din
timp eventualele defecte, care, de
cele mai multe ori apar din cauza
unui aport alimentar insuficient.
C=nd cre[terea `n greutate este
constant\ [i uniform\, sugarul va
putea fi c=nt\rit [i la o lun\ de zi-
le. ~n perioada de sugar mic as-
pectul copilului se schimb\ de la o
Etapa de sugar este cuprins\ `n intervalul 1-4 luni. ~n
aceast\ perioad\, ritmul cre[terii `n greutate este foarte
accelerat, sugarul acumul=nd `n fiecare lun\ un plus de
700-800 g, `nc=t la sf=r[itul perioadei el cre[te cu 3.000-
3.500 g, dubl=ndu-[i greutatea de la na[tere.
s\pt\m=n\ la alta, at=t prin acu-
mularea `n greutate, dar [i prin
aceea c\ tegumentele `ncep s\-[i
recapete culoarea lor roz, fa]a se
rotunje[te, v=rful nasului se `nal-
]\, iar b\rbia se sprijin\ pe un
pliu mai evident de ]esut gr\sos.
C=t trebuie
s\ doarm\ sugarul
~n aceast\ perioad\ dezvolta-
rea neuropsihic\ este `nsemnat\.
Dac\ `n prima lun\ nou-n\scutul
dormea mai tot timpul, dup\ a-
ceast\ perioad\ somnul de peste
zi este `ntrerupt de st\rile de ve-
ghe, care, treptat, se prelungesc.
~n aceast\ perioad\ sugarul doar-
me 19-20 de ore pe zi. Treptat, i se
va realiza un program de via]\ or-
donat, prin eliminarea somnului
prelungit din cursul zilei, pentru
a nu da posibilitatea ca perioada
de veghe s\ se desf\[oare `n cur-
sul nop]ii, f\c=nd astfel imposibi-
l\ odihna mamei.
Tot acum sugarul devine atent
la zgomotele [i vocile din jur, `nce-
pe s\ urm\reasc\ cu privirea,
g=ngure[te [i r\spunde prin sur=s
sau pl=nge insistent atunci c=nd
nu-i convine ceva.
Spre sf=r[itul lunii a patra `n-
cepe s\ diferen]ieze persoanele
cunoscute de cele necunoscute,
urm\re[te obiectele `n mi[care
sau cele viu colorate, precum [i
persoanele din jur. ~ncepe s\-[i
recunoasc\ propriul corp, privin-
du-[i `ndelung m=inile. ~[i mani-
fest\ cu mai mult\ aten]ie dorin]a
de a fi luat `n bra]e. Are loc dez-
voltarea afectiv\ `ntre mam\ [i
sugar, care-[i g\se[te cele mai
trainice leg\turi prin alimenta]ia
natural\. Se dezvolt\ apoi tonu-
sul muscular.
Pe la v=rsta de dou\ luni `[i
]ine drept [i stabil capul, dar nu
pentru mult timp (`nc\ poate c\-
dea pe spate). Abia dup\ trei luni
sugarul `[i va ]ine bine capul.
Nevoile nutritive zilnice sunt
foarte crescute `n aceast\ perioa-
d\. ~ntre 1-3 luni nevoile calorice
sunt de 110-120 cal/kg corp. Ra]ia
caloric\ va fi acoperit\ astfel: 45-
50% prin glucide, 40-45% prin li-
pide, iar 15-18% prin proteine.
Nevoile de ap\ ale sugarului sunt,
de asemenea, mult crescute, ca
urmare a intensei activit\]i meta-
bolice pe care o desf\[oar\ apa `n
procesele de biosintez\ celular\.
Ra]ia zilnic\ de ap\ este `n medie
de 120-150 ml/kg corp. Nevoile de
ap\ pot fi condi]ionate de tempe-
ratur\, de mediu [i de st\rile fe-
brile ale sugarului.
Vaccin\rile obligatorii
Caren]a `n vitamina D se re-
simte `nc\ de la na[tere. Profila-
xia rahitismului trebuie `nceput\
din cursul sarcinii [i continuat\
dup\ prima s\pt\m=n\ de la
na[tere, prin doze zilnice de vita-
mina D. Vaccinarea sugarului
este obligatorie. Acesta va fi vac-
cinat BCG (`mpotriva tubercu-
lozei) la ie[irea din maternitate,
AHB (antihepatita B) imediat
dup\ na[tere [i la v=rsta de dou\
luni, DTP (antidifteric, antitetnic
[i antipertusis) la dou\ luni [i la
patru luni, AP (antipoliomielitic)
la dou\ luni [i la patru luni [i HIB
(`mpotriva meningitei), facultativ
la dou\ luni [i la patru luni.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE MEDIC PRIMAR
MEDICINA DE FAMILIE

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 18 ianuarie 2008 13
PAVEL CONTINU| LA DUBLU LA ANTIPOZI: Perechea Andrei Pavel
Sport (Rom=nia)/Thomas Johansson (Suedia) a trecut, ieri, de cuplul australian A.
Coelho/B. Klein, scor 3-6, 6-3, 6-3, `n turul I al probei de dublu masculin la Australian
Open. ~n turul II, Pavel [i Johansson vor `nt=lni cuplul polonez M. Fyrstenberg/M.
Matkowski (n. 11). La dublu-feminin, perechea Edina Gallovits/Raluca Olaru a fost
`nvins\ de bielorusele Govor]ova [i Kustova, scor 6-3, 7-5.

Foarte aproape de o mare surpriz\ m\toarele trei seturi [i a

Na]ionala feminin\ de
volei a României a fost a-
proape de a produce sur-
priza în fa]a forma]iei Ser-
biei, `n fa]a c\reia a pier-
dut cu scorul de 3-2 (25-27,
23-25, 25-22, 25-15, 15-11),
la Halle (Germania), în
turneul preliminar de cali-
ficare la Jocurile Olimpice
de la Beijing. Echipa pre-
g\tit\ de Florin Grap\ a
fost la un pas de a reu[i o
mare performan]\, o victo-
rie în fa]a puternicei for-
ma]ii sârbe, dar, dup\
dou\ seturi câ[tigate la
mare lupt\, juc\toarele
noastre le-au cedat pe ur-
m\toarele trei destul de
clar, meciul durând o or\ [i
45 de minute. România a
câ[tigat primul set în pre-
lungiri, cu 27-25, dup\ ce
nu a reu[it s\-l închid\ la
24-21. Momentul cheie s-a
produs la mijlocul setului,
când sârboaicele aveau 15-
13, dar româncele au întors
scorul la 19-15. Apoi Serbia
a condus aproape tot setul
secund, dar România a res-
tabilit egalitatea pe final,
22-22, câ[tigând apoi cu 25-
23. Tricolorele nu s-au mai
concentrat suficient `n ur-
cedat cu 22-25, 15-25, re-
spectiv 11-15.
România are [anse mi-
nime de a dep\[i grupa A,
deoarece ieri sear\, de la
ora 21.00, ea a întâlnit pu-
ternica forma]ie a Rusiei,
care a `nvins cu 3-0 (25-19,
25-15, 25-12) pe Croa]ia, e-
chip\ care a pierdut `n fa-
]a na]ionalei ]\rii noastre
doar `n cinci seturi. ~ntr-
un alt joc din grupa B, Po-
lonia a `nvins Germania
cu scorul de 3-2 (22-25, 25-
21, 14-25, 25-19, 15-8). As-
t\zi se disput\ partidele
Turcia – Polonia, Rusia –
Serbia [i Germania – O-
landa. Primele dou\ clasa-
te din fiecare grup\ vor ju-
ca semifinalele competi]i-
ei, iar c=[tig\toarea turne-
ului va fi singura echip\
care va ob]ine pa[apoar-
tele c\tre J.O. din China,
din acest an. (D.T.)
PE SCURT
Nocturn\ de un milion
de euro, la Vaslui
O modern\ instala]ie de noc-
turn\ a fost inagurat\, mier-
curi dup\-amiaza, pe
Stadionul Municipal din
Vaslui. Investi]ia se ridic\ la
aproximativ un milion de
euro, bani proveni]i din surse
guvernamentale. Firma care
s-a ocupat de lucr\rile la in-
stala]ia de nocturn\, Luxten,
a efectuat primele probe, `n

Performan]\ f\r\ precedent prezen]a autorit\]ilor locale.

Cele 240 de becuri au avut
nevoie de mai bine de o or\
pentru a func]iona la para-

pentru sabia rom=neasc\ metri normali. Nocturna de la

a Elena Munteanu [i Tiberiu Dolniceanu au c=[tigat Cupa
Mondial\ la sabie pentru juniori a Nici o alt\ ]ar\ nu a mai
triumfat vreodat\ la ambele categorii `n acela[i an a
Performan]\ f\r\ prece-
dent pentru sabia rom=-
neasc\ [i nu numai. Sabre-
rii ie[eni Elena Munteanu
[i Tiberiu Dolniceanu, am-
bii antrena]i la CSM-CSS
Unirea Ia[i de Iulian Bi-
]uc\ [i Ioan }=rdea, au c=[-
tigat Cupa Mondial\ la sa-
bie, competi]ie destinat\
juniorilor.
La penultima etap\ din
sezonul 2007-2008 al Cu-
pei Mondiale, desf\[urat\
la Göppingen, `n Germa-
nia, Dolniceanu s-a clasat
pe locul 3 [i a urcat pe
prima pozi]ie la general,
Selec]ionerul Aihan Omer sper\
s\ ajung\ cu Na]ionala Rom=niei
la Mondialul de anul viitor
Un pas mare c\tre baraj
Na]ionala masculin\ de
handbal a României a în-
vins forma]ia Letoniei cu
scorul de 37-30 (17-17), la
Riga, în preliminariile Cam-
pionatului Mondial din
2009, [i este practic califica-
t\ la barajul pentru turneul
final din Croa]ia. Echipa lui
Aihan Omer a reu[it o victo-
rie foarte important\, dar
mai greu decât o arat\ sco-
rul. Succesul se datoreaz\
în primul rând gra]ie unei
reprize secunde mult mai
bune decât prima, cu por-
tarul Laufceac în prim plan,
un joc de ap\rare bun [i con-
traatacuri devastatoare. Ro-
mânia a început bine jocul
de la Riga, a condus în pri-
ma parte [i cu patru goluri,
10-6 (min. 15), dar a urmat
o c\dere, gazdele revenind
pe tabel\ pân\ la un scor fa-
vorabil de 13-11 (min. 22).
România a preluat din nou
conducerea, dup\ patru go-
luri consecutive (13-15, min.
25), dar la pauz\ scorul a
fost egal, 17-17. La reluare,
echipa noastr\ e mai atent\
în ap\rare [i periculoas\ pe
contraatac, ia din nou avan-
dup\ ce `naintea concursu-
lui era pe 4. La feminin,
Elena Munteanu era lidera
Cupei Mondiale `naintea
etapei din Germania [i a
reu[it s\ se men]in\ pe
primul loc, de[i s-a clasat
pe 23 la Göppingen.
Conform spuselor an-
trenorului Iulian Bi]uc\,
cei doi nu mai pot rata
primele locuri, indiferent
de rezultatele din ultima
etap\ a sezonului.
„Favoriza]i [i de rezul-
tatele ob]inute de ceilal]i
pretenden]i la [efia clasa-
mentelor generale, cei doi
taj de patru goluri (19-23,
min. 38), dar desprinderea
decisiv\ se petrece pe final,
dup\ ce letonii au condus cu
25-24 (min. 43). Juc\torii
no[tri sunt mai concentra]i
[i fac diferen]a pe contraa-
tac, m\rind diferen]a pân\
la 7 goluri: 37-30 pentru Ro-
m=nia. Pentru na]ionala
Rom=niei au evoluat St\-
nescu, Laufceac - Ghionea
(6), Pârâianu (2), Buricea
(4), Rohozneanu, Stavrositu
(4), Jurc\ (2), Nicolae, Iri-
mescu (1), Toma (6), Iacob
(7), {ania (2), Petrea (3). An-
trenor: Aihan Omer.
Meciul retur va avea loc
duminic\, de la ora 11.00,
la Oradea [i va încheia
practic jocurile echipei
noastre în grupa prelimi-
nar\. La zi, clasamentul
grupei C se prezint\ astfel:
1. Rom=nia 6 puncte (go-
laveraj 112-76, din 3 jo-
curi); 2. Letonia – 4 (99-82,
din 3 jocuri); 3. Cipru – 0
(91-144, din 4 jocuri). Vor
urma apoi jocurile de baraj
pentru calificarea la turne-
ul final din Croa]ia, care
sunt eliminatorii. (D.T.)
Vaslui este considerat\ cea
mai performant\ din zona
Moldovei, fiind una dintre cele
mai moderne din ]ar\.
Juc\torii de la FC Vaslui vor
juca primul meci la lumina re-
flectoarelor la sf=r[itul lunii
sabreri ie[eni sunt c=[tig\- februarie, c=nd vor `nt=lni pe
tori ai Cupei Mondiale de teren propriu echipa Dacia
juniori, dup\ clas\rile din Mioveni. (N.P.)
Germania. Mai avem o
etap\, dar nu se mai poate Rugby[tii tricolori
`nt=mpla nimic, elevii mei
nu mai pot rata medaliile vor juca dou\ amicale
de aur. Este o performan]\ `n }ara Galilor
f\r\ precedent pentru sa-
Na]ionala de rugby a
bia rom=neasc\. Mai mult, Iulian Bi]uc\, antrenorul lotului Rom=niei va `ncepe peste 5
niciodat\ nu s-au mai cla- na]ional de juniori, este m=ndru zile un stagiu de antrena-
sat doi sportivi din aceea[i mente `n }ara Galilor, care
]ar\ pe primul loc, la femi- de rezultatele celor doi sabreri
preg\teste meciul cu Georgia
nin [i masculin. Perfor- faptul c\ sunt elevii mei“, Dourdain, iar medaliile de din Cupa European\ a Na]iu-
man]a este cu at=t mai a declarat antrenorul eme- aur vor fi `nm=nate sporti- nilor (9 februarie la Tbilisi).
mare cu c=t ambii sportivi rit Iulian Bi]uc\. vilor `n luna aprilie, la ~ntre 20 [i 30 ianuarie, echipa
sunt de la acela[i club din Ultima etap\ a Cupei Campionatul Mondial din noastr\ se va afla la Neath,
Ia[i [i m\ m=ndresc cu Mondiale va avea loc la Italia. (Narcis P.) acolo unde urmeaz\ s\ se
antreneze `n condi]ii de vreme
mult mai bun\ dec=t `n ]ar\,
Steaua bate pasul pe loc iar rivalele transfer\ dar [i s\ joace dou\ partide
amicale. „Stejarii“ vor `nt=lni
Ultimele zile au fost ex- Despotovic, de la Vojvodina nal\ nou\ juc\tori: Mikael echipa locala Neath pe 29 ian-
trem de fructuoase pentru Novi Sad. Dorsin (Rosenborg), Lars uarie, cea cu care am jucat [i
rivalele Stelei din Liga I, Despotovic este golghe- Hirschfeld (Rosenborg), la Bucure[ti, `nainte de Cupa
Dinamo [i Rapid. Clubul terul ultimei edi]ii a campio- Diego Ruiz (Huachipato), Mondiala, [i o alt\ forma]ie
din {tefan cel Mare a dat natului din Serbia, iar `n Sebastian Dubarbier (Gim- din zona, Merthyr RFC, pe 23
lovitura [i l-a adus pe unul acest sezon a marcat de opt nasia la Plata) [i Sixto Pe- ianuarie.
dintre cei mai talenta]i ti- ori pentru Vojvodina. Despo- ralta (River Plate), dar [i
neri juc\tori din campio- tovic este singurul juc\tor patru juc\tori din Costa de Surorile Serena [i
natul intern, timi[oreanul din campionatul intern con- Filde[, Diarra Viera, Lami-
Gabriel Torje. La doar 18 vocat `n na]ionala Serbiei. ne Camara, Troare Lacina Venus Williams vor
ani, Torje devine astfel cel S=rbul `l va `nlocui `n echipa [i Emmanuel Kone. juca la dublu
mai scump fotbalist, Dina- antrenat\ de Mircea Rednic ~n timp ce CFR Cluj, Di- la Olimpiad\
mo pl\tind clubului de pe pe Ionu] Mazilu, transferat namo [i Rapid se `nt\resc
Bega suma de 2 milioane de la Dnepr Dnepropetrovsk, cu nume importante, Stea- Surorile Williams
euro. La pachet cu t=n\rul de la care va prelua chiar [i ua bate pasul pe loc. Mai inten]ioneaz\ s\ joace
fotbalist a venit `n Groap\ tricoul cu num\rul 9. mult, oficialii din Ghencea `mpreun\ la dublu la Jocurile
[i senegalezul Gueye Man- Campioana la capitolul rateaz\ juc\tor dup\ juc\- Olimpice-2008 de la Beijing
sour, pentru care Poli Timi- veniri este `ns\ CFR Cluj, tor, multe nume vehiculate din luna august, a anun]at
[oara a `ncasat 500.000 de conducerea clubului din prin pres\ [i date ca sigure Serena, la Melbourne, unde
euro. Gruia investind 5 milioane la Steaua de c\tre oficiali particip\ la Openul Australiei.
Venus [i Serena, care num\r\
Nici Rapidul nu st\ de- de euro `n juc\tori `n fiind t\iate de pe list\ `n ul-
10 titluri la dublu `n palmare-
geaba `n aceast\ perioad\.
Giule[tenii l-au transferat
aceast\ iarn\.
CFR Cluj a transferat `n
tima perioad\. Singura cer-
titudine a Stelei este Habib sul lor comun, dintre care 5 de
Mare {lem, au c=[tigat aurul
pe atacantul s=rb Ranko aceast\ pauz\ competi]io- Habibou. (N.P.) la JO de la Sydney din 2000.
Ele nu [i-au putut ap\ra titlul
Kaka, cel mai la Atena, `n 2004, deoarece
Serena era accidentat\. „Am
avut rezultate bune la Jocuri
bun conduc\tor [i ne-ar pl\cea s\ reu[im asta
[i la Beijing. ~ns\, dac\ vom
participa, este doar pentru c\
de joc, `n 2007 ne face pl\cere s\ juc\m
`mpreun\“, a subliniat Serena.
Mijloca[ul brazilian al lui AC Milan, Kaka
(foto), a fost desemnat cel mai bun condu-
c\tor de joc din 2007, `ntr-un clasament dat Milan [i Real
publicit\]ii de c\tre Federa]ia Interna]ional\ Madrid, eliminate
de Istorie [i Statistic\ a Fotbalului (IFFHS).
Ricardo dos Santos Kaka (AC Milan) ocup\ din Cup\
primul loc `n clasamentul pe 2007, cu 241 de Campioana Europei, AC
puncte, fiind urmat de un coleg de la forma]ia Milan, a ratat calificarea `n
italian\, Andrea Pirlo, cu 90 de puncte. Locul sferturile de final\ ale Cupei
3 este ocupat de Lionel Messi (FC Barcelona), Italiei la fotbal, fiind elimi-
cu 79 de puncte, iar pe locul 4 se afl\ Juan nat\ de modesta Catania, pe
Ramon Riquelme (Boca Juniors) [i Ronaldiho care nu a reu[it s\ o `nving\
(FC Barcelona), cu c=te 59 de puncte. Locul 15 este ocupat Franck Ribery (Ba- `n man[a a doua a optimilor
Urm\toarele locuri sunt ocupate de Steven yern, 11 puncte), urmat de Tomas Rosicky de final\ (1-1). ~n tur, Catania
Gerrard (Liverpool, 52 de puncte), Francesc (Arsenal) [i Lujca Modric (Dinamo Zagreb), c=[tigase cu scorul de 2-1. {i
Fabregas (Arsenal, 44 de puncte), Cristiano fiecare cu 10 puncte. Juc\torul lui AC Milan, campioana Spaniei, Real
Ronaldo (Manchester United, 43 de puncte), Clarence Seedorf, ocup\ locul 18, cu 9 Madrid, a fost eliminat\ din
Diego Robas da Cunha (Werder Bremen, 21 de puncte, urmat de Xavier Hernandez Creus Cup\, de c\tre Real Mallorca,
puncte), Robson De Souza Robinho (Real Ma- Xavi (FC Barcelona, 8 puncte), Aleksandr forma]ie care a c=[tigat am-
drid, 19 puncte), Junior Juninho Pernambu- Hleb (Arsenal, 7 puncte), Paul Scholes (Man- bele meciuri din optimile de fi-
cano (Olympique Lyon, 14 puncte), Francesco chester United, 7 puncte), Rafael Ferdinand nal\. Dup\ 2-1 pe teren pro-
Totti (AS Roma, 14 puncte), Anderson Luiz de van der Vaart (Hamburg, 6 puncte), Cuauh- priu, Mallorca s-a impus [i pe
Souza Deco (FC Barcelona, 13 puncte), Frank temoc Blanco Bravo (Chicago Bravo, 5 Bernabeu, miercuri seara, cu
Lampard (Chelsea, 13 puncte). puncte). (N.P.) scorul de 1-0, prin golul lui
Ibagaza. (N.P.)
14
Timp liber
Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i
rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 Cultural Express
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.30 Pagini de folclor românesc
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Dialogurile TRINITAS
20.30 Mapamond cre[tin
22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Lumini pentru suflet
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciunile de sear\;
- Acatistul zilei;
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
00.00 Armonii de veghe:
- 00.40 - Atlas biblic (r)
- 03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
05.00 Lumini pentru suflet (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00;
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00;
Actualitatea: 18.00;
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
18.15.
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul trecut
Sudoku este un fel de
rebus, dar numai cu
cifre, de la 1 la 9. Jocul
a fost lansat [i pe In-
ternet [i s-a r\sp=ndit
cu succes `n Statele
Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja con-
siderat un fenomen.
Completa]i careul de
81 de p\tr\]ele cu cifre
cuprinse `ntre 1 [i 9,
astfel `nc=t nici o cifr\
s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau
pe aceea[i coloan\.
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare
careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
dat\. (Solu]ia
careului al\turat `n
num\rul de m=ine)
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 TeleMatinal - Prima parte
08:55 Pove]e pentru b\trâne]e
09:00 Jurnalul TVR
09:10 TeleMatinal - Partea a doua
10:10 Cafeneaua astrelor (r)
12:40 Colec]ii celebre (Can.,
2002, s. doc., ep. 14)
12:55 Pove]e pentru b\trâne]e
13:00 Chips, c\]elul r\zboinic
(SUA, 1990, avent., ep. 2)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Teleshopping
15:00 Tribuna partidelor parla-
mentare
15:30 O vedet\ ... popular\
16:25 Pove]e pentru b\trâne]e
16:30 1 v\ recomand\ (divertism.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Sfânta planet\ P\mânt
(Angl., 2005, f. s. doc.)
18:05 Atunci [i Acum
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat\-n via]\ (r)
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii
(SUA-Can., 2000, f.s. de
ac]., Sezonul VI, ep. 5)
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Pove]e pentru b\trâne]e
23:20 Ispit\ mincinoas\
(dram\ Marea Britanie,
2005, Cu: Nikki Albon,
Zoey Campbell)
01:10 Garantat 100% (r)
02:00 Jurnalul TVR (r) a
Vineri, 18 ianuarie 2008
S=mb\t\ Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropo-
politan\ din Ia[i) litan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei 12.05 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
12.30 Week-end magazin 15.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
15.30 File de istorie 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dom-
nului (Catedrala mitropolitan\ din
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
Ia[i)
tan\ din Ia[i)
18.00 Actualitatea
18.00 Actualitatea 18.30 Catedrala sufletului românesc
18.30 Evanghelie [i via]\ 19.05 Muzic\ popular\
19.05 Pagini de folclor românesc 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de sear\
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 20.05 Pelerini la locurile sfinte
sear\ 20.30 Faptele credin]ei
20.05 Pelerini la locurile sfinte 21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.30 Biseric\ [i societate 22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 Civiliza]ia Muzicii 22.30 Florilegiu muzical bizantin
23.00 Rug\ciunile serii:
22.00 {coala rug\ciunii
22.30 Cantate Domino - Rug\ciunile de sear\,
- Acatistul zilei,
23.00 Rug\ciunile serii:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
- Rug\ciunile de sear\, Miezonoptic\;
- Acatistul zilei, 00.00 Armonii de veghe:
- Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
- 01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri(r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.00 Armonii de veghe: - 02.00 - Ortodoxia pe `n]elesul A
- 01.30 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r)
- 03.00 - Catedrala sufletului 3 6 1 11
- 02.30 - Biseric\ [i societate (r)
românesc (r)
- 03.30 - File de istorie (r) 12 6 4 2 5 3
- 04.00 - Faptele credin]ei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
1 12 6 13 1 9 1 2
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
14.00, 15.00, 16.00, 19.00, 20.00; 20.00; 7 9 6 12 5 3 7 5 14 4
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15. Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 18.15.
11 5 10 14 4 1 9 12 5 6
2 5 1 8 6 3 9 7 4 14 9 14 15 4 5 2 5
a ARITMOGRIF ORTODOX a
6 3 4 9 7 1 8 2 5 7 14 4 7 5 16 17 6
8 9 7 4 5 2 3 6 1
Aritmogriful este un gen enigmistic 18 10 6 4 2 6 11 1 2 5
9 7 6 2 3 5 1 4 8
`n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
5 1 8 6 9 4 2 3 7 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 4 2 9 1 11 14 4 6 1 4 7 1
4 2 3 7 1 8 6 5 9 totdeauna aceea[i cifr\.
1 8 5 3 4 6 7 9 2 6 2 6 9 3 5 2 1 2 6
Careurile sunt `ntocmite
7 6 2 5 8 9 4 1 3 de dl. Valentin PAS|RE
15 9 14 4 7 9 5 4
3 4 9 1 2 7 5 8 6 A
S T A R E T 7 1 2 6 8 5 4 11
B L A N D E T E
1 6 5 A P O S T O L I C A 1 3 6 13 14 5 14 1 4 1
T A R N O S E A L A
5 4 1 R A V N I T O R 12 6 4 7 16 9 1 19 1 2
P U R I T A T E
2 6 I N D R E P T A R E 10 1 7 9 5 11 1 2
3 5 P R E D I C A L N I T A
P R I V E G H E R E 12 6 7 10 5 3
9 7 4 8 1 U M I L I N T E
C L E M E N T A B
7 3 P L E C A C I U N E
I N V A R T O S A T Pornind de la numele celor doi Sfin]i ... (3 cuvinte),
3 8 C U C E R N I C `n Calendarul Ortodox de ast\zi, 18 ianuarie, de pe verticala A-B,
completa]i careul de mai sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\,
8 6 2 B
termeni lega]i de practica bisericeasc\.
Rezolvarea careului din num\rul trecut (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
2 7 9
TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
07:00 Orientul mijlociu: `n 07:00 Jurnalul cultural (r) 09:00 ~n gura presei (r) 07:00 {tirile ProTv 07:00 Destine furate (SUA, 2007,
c\utarea destinului (2001, 07:30 Art@.ro (r) 10:00 Concursul interactiv 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! s) (r)
doc., ep. 3) 08:30 Lec]ia de privit (r) 11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ (Angl., 1994, f. doc., ep. 09:00 Anita (col.-SUA, 2004, s)
08:00 Darul (ep. 3, ultimul) 08:45 Parol (divertisment) (r) (SUA, 1995, f. s. avent.) 82) 11:00 ~mpotriva destinului (Mex.,
08:35 ABC... de ce? (pr. pt. copii) 09:00 Minorit\]i (r) 12:00 Disp\ru]i (SUA-Can., 2003, 10:00 Maratonul visurilor
2005)
09:05 Misterele din Sankt 09:30 V... de la vizual (2007, di- f.s. de ac].) (Can., 2004, dram\)
13:00 Observator 12:00 Tân\r [i nelini[tit (r) 12:00 Trupul dorit (SUA-Col.,
Petersburg (2006, s) (r) vertisment) (r)
13:45 Clanu' Sprâncean\ (Rom., 13:00 {tirile ProTV 2005, s)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis- 10:00 Istoria aproape (2007, f.
ment) doc.) (r) 2007, s) (r) Cu Monica Dasc\lu 14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
11:40 Verdict crim\ (SUA, 1984, s, 10:30 Atlas (r) 15:00 Divertisment: Cultura mo- 13:45 Inelul Mu[chetarilor lenov.) (r)
ep. 105) 10:50 Istoria literaturii (doc., r) dern\ (r) (SUA-Ger., 1992, avent.) 15:15 Destine furate
12:35 Arena Leilor (r) 11:00 Pe urmele lui Hemingway (r) 16:00 Observator 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, (SUA, 2007, s)
13:30 Natur\ [i aventur\ (r) 12:00 Jurnalul cultural (r) 17:00 Un so] perfect: Povestea 1973, s, ep. 3155) 17:30 Pove[tiri adev\rate
12:30 Românce `n politic\ (r) lui Laci Peterson 17:00 {tirile ProTV
14:00 Teleshopping 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(SUA, 2005, dram\) 17:45 Happy Hour (2007, divertis-
14:30 Zestrea românilor (doc.) (r) 13:00 La por]ile ceriului (r) ment) (2006, s)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.) 13:30 ~napoi la argument (r) 19:00 Observator 19:30 R\]u[ca cea urât\
20:30 Godzilla 18:55 {tirile Sportive
16:00 Jurnalul TVR (r) 14:30 De pe Arca lui Noe (1995, 19:00 {tirile ProTv 20:30 Pasiune (2007, dram\)
doc. nat.) - Veterinari `n (SUA, 1998, thrill. ac].)
16:15 Jurnalul Euronews Ca o consecin]\ a experimen- 20:30 Legea lui Banks 22:30 Pove[tiri de noapte
s\lb\ticie - misiunea
16:30 Autostrada TVR - * Trupe de rinocerul telor nucleare din sudul Ocea- (SUA, 2005, ac]iune) (2007, divertisment)
liceu * Colec]ii [i pasiuni * nului Pacific, o [opârl\ uria[\ 22:15 Comando pe tocuri cui
Happening de Muntenia. 15:00 Cite[te cu mine! este transformat\ `ntr-un 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
15:05 Muzica - opere complete monstru mutant. Atingând di- (Hongk., 2002, ac]iune) 2006)
18:00 Jurnal regional 00:00 Legea lui Banks
16:00 Minorit\]i mensiuni `nfrico[\toare, God- 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
18:35 Descoper\ românii zilla provoac\ adev\rate cata- (SUA, 2005, ac]iune, r)
18:40 Misterele din Sankt Pe- 16:30 ARTdelenisme (doc., r) clisme de la un cap\t la altul 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
Harlan Banks (Steven Seagal),
tersburg (2006, s, ep. 74) 17:00 Cinema dreaming (r) al planetei. O echip\ format\ un escroc care a fost convins lenov.) (r)
17:30 Zodiac (r) din doi savan]i, un reporter de iubita lui s\ `nceap\ o via]\
19:35 Replay TV, un cameraman, un fals nou\, accept\ o ultim\ misi- 02:00 Pove[tiri de noapte
20:00 Campionatul de comedie 17:55 Parisul lui Toulouse-Lautrec agent francez de asigur\ri [i une, aflat\ la limita legalit\]ii. (2007, divertisment, r)
(emis. concurs, Actori: 18:55 Jurnalul cultural un colonel american `ncearc\ El se angajeaz\ s\ asigure se-
19:00 Muzica - opere complete (r) s\ opreasc\ monstruoasa crea- curitatea unui transport de 20 02:30 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
Lucian Ifrim, Irina Velcescu, tur\. Nu numai haosul [i pa-
20:00 Clasa de film de milioane de dolari `n Vegas, ment) (r)
Andreea Samson, Gabriel nica provocate de Godzilla dar situa]ia scap\ de sub con-
C\linescu, Angel Popescu) 21:00 Tema de vineri (f. doc.) - sunt principala preocupare a trol `n momentul c`nd cama- 03:30 Re]eta de acas\ (r) a
20:30 D’ale lu’ Mitic\ (rep.) Accidente aviatice (I) echipei, ci [i vestea c\ mons- razii lui Banks `l silesc, sub
trul a depus 200 de ou\ `n amenin]area armelor, s\ par-
21:30 Ora de [tiri 21:30 Interiorul cutiei negre Madison Square Garden ! ticipe la un jaf. Legend\:
22:30 Coolmea distrac]iei (divertis- 22:30 Jurnalul cultural 23:30 Fiul pierdut 01:45 Comando pe tocuri cui
ment) 23:00 Tema de vineri (f. doc.) - (SUA-Angl.-Fra., 1999, (Hongk., 2002, ac]iune) (r) [tiri
00:00 Whistler (Can.-SUA, 2006, Accidente aviatice (II) thrill.) (15) 03:30 Maratonul visurilor film artistic
thrill., ep. 9) a 01:20 Jurnalul cultural (r) a 01:30 Alias (SUA, 2001, s) a (can., 2004, dram\, r) a
 Vineri, 18 ianuarie 2008 15
D’ALE LU’ MITIC|: Emisiunea abordeaz\ reportajul pamflet,
care ia `n vizor situa]iile absurde, deloc pu]ine, `ntâlnite `n
societatea româneasc\. Lumea din jurul nostru - mai mult decât
oricând - tr\ie[te `ntâmpl\ri de neimaginat `n condi]ii obi[nuite,
datorate fie birocra]iei, fie unor legi absurde aplicate prost, fie
`nc\p\]ân\rii sau prostiei omene[ti. (Ast\zi, ora 20:30, TVR 2)

Radio TRINITAS Bucure[ti - Muntenia - 95,30

Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz;
Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u -
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca -
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz;
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Topli]a - 90,10 Mhz; Putna -
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bogdan 94,80 Mhz; Suceava - 106,90
DEDU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
Cosmin OLINICI, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad -
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU 93,70 Mhz; Piatra-Neam] -
Foto: „NONY“ 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz;
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani -
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz;
Moldova Nou\ - 104,30 Mhz;
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Harghita- Gheorgieni - 93,00
Departament economic: Ionela MIH|IL| Mhz; Târgu- Neam] - 106,80
Consilier juridic: Ana MANEA Mhz; Gura Humorului - 92,80
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz;
Intrarea Miron Cristea nr.6 Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare-
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u -
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 CENTRUL DE CONSILIERE {I Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-
spiritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Cre-
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. REABILITARE A PERSOANELOR din]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul
nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\,
curs pentru luna urm\toare. emo]ional\ [i spiritual\.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Sub deviza: Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de pre-
venire în [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare,
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
FII TARE, F|R| T|RIE! case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru
Tip\rit la IA{I (Tipografia ALBINA str. Petru Movil\ nr. 69) [i
Oferim gratuit urm\toarele servicii: membrii familiei afectate de consumul de alcool al
cuiva.
BUCURE{TI (Tipografia Institutului Biblic [i de „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei
Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr.6) confiden]ial\; „Solidaritate [i Speran]\“ în parteneriat cu struc-
„ evaluare psihologic\; turile de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i.
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\
Ziarul Lumina este parte integrant\ a Centrului de a[teapt\ un consilier în adic]ie preg\tit s\ stea de
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este reg-
Anon; ula de aur a Centrului nostru.
„ literatur\ de specialitate;
Ziarul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; e-mail: cen-
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES „ tabere terapeutice. trulsfnicolae@yahoo.com

„Ziarul Lumina“, REDAC}IA DIN BUCURE{TI,

- JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de
`[i l\rge[te echipa [i scoate la concurs 3 posturi
de redactor/reporter pentru domeniile:
Trinitas TV [tiri religioase de televiziune din România;
Postul de televiziune - ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scrip-
- SOCIAL
- ACTUALITATE RELIGIOAS| al Patriarhiei Române turistic\ [i de arheologie biblic\;
C\ut\m persoane care posed\ serioase cuno[tin]e de teologie
emite din data de 27 oc- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\;
[i/sau jurnalism, capacita]i de comunicare [i care sunt intere-
tombrie 2007. - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitu-
sate de via]a bisericeasc\. Programul zilnic este dine cre[tin\;
de 15 ore, `ntre orele
Domiciliul `n Bucure[ti este obligatoriu.
- PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat
09.00-24.00.
Dosarul de concurs va con]ine: descoperirii locurilor de pelerinaj [i monu-
- C.V.; ~n fiecare zi pute]i
- scrisoare de inten]ie; urm\ri transmisiuni di- mentelor de art\ bisericeasc\ ale Ortodoxiei;
- recomandare de la preotul de parohie; recte de la Catedrala pa- - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculp-
- 5 idei de articole pe care concuren]ii le consider\ potrivite a triarhal\, precum [i dife- turii decorative, a arhitecturii biserice[ti prin inter-
fi publicate `n „ZZiarul Lumina“.. Subiectele vor fi propuse doar
cu un titlu [i o prezentare de maxim 3 fraze. rite emisiuni de informa- mediul obiectivului camerei de filmat.
re, de atitudine [i de edu- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2,
Dosarele se pot depune `n perioada 7-3 31 ianuarie 2008 la ca]ie cre[tin-ortodox\:
sediul redac]iei situat `n cl\direa Tipografiei Institutului Biblic frecven]a de recep]ie 11649,750 MHz).
[i de Misiune al BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 9, Sector 4,
`ntre orele 9:00-15:00 sau la adresa de email info@ziarullu- Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului
mina.ro. Pentru rela]ii pute]i suna la 031/41.00.125.
de televiziune Trinitas `n pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal,
Concuren]ii vor putea opta pentru angajare sau pentru a
Ziarul Lumina“ pe baza unui contract de drepturi de
publica `n „Z `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar la tv-cablu. ~n felul acesta,
autor. programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\.

Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ - transport cu autocar modern cu aer

Pelerinaj `n }ara Sfânt\: Israel [i Palestina
Not\:
- Cazare `n hoteluri de 4* (cate-
goria hotelurilor este cea oficial\
pentru Israel).
- ~n func]ie de programul fes-
tivit\]ilor [i al posibilit\]ilor de par-
ticipare, din motive de securitate,
se poate schimba ordinea vizit\rii
obiectivelor pe zile, sau `nlocui vi-
zitarea unor obiective prev\zute `n
program.
7 zile/6 nop]i
- Pentru buna desf\[urare a pro-
gramului este necesar\ achitarea
sumei de 15 tips pentru ghid [i
conduc\torul de autocar `n }ara
Sfânt\ - se achit\ pe loc prestato-
rilor de servicii `n Israel.
- Asigurarea medical\ nu este
inclus\ `n pre], dar este obligatorie.
Pre]: 900 euro ^ 250 lei
Pre]ul poate fi modificat `n func-
]ie de varia]iile cursului valutar.
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i;
- transport avion Bucure[ti - Ben
Gurion - Bucure[ti;
- taxe de aeroport;
- asisten]\ `n aeroport la sosire [i
plecare;
- 6 nop]i cazare la hotel 4*, con-
form programului;
- demipensiune (2 mese pe zi -
conform programului);
- taxe de intrare la obiectivele
din program;
condi]ionat, conform programului;
- taxa pentru procesarea actelor
privind ob]inerea vizei de intrare `n
Israel;
- preot `nso]itor;
- ghid local vorbitor de limb\
român\;
Nu sunt incluse `n pre] :
- Mese suplimentare;
- Folosirea autocarului dup\
orele 19:00;
- Bac[i[uri pentru personalul ho-
telurilor ce car\ bagajele; Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
- Cheltuieli personale; la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
- Asigurarea medical\ - obligatorie; din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
- 15 tips pentru ghid [i condu- `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
c\torul de autocar `n }ara Sfânt\.
 CM
YK

16 Vineri, 18 ianuarie 2008

S|PT|M+NA DE RUG|CIUNE PENTRU UNITATE: Tema fiec\rui an este bazat\

Actualitatea pe un verset biblic. Textul con]ine subteme, lecturi biblice, comentarii [i
rug\ciuni pentru toate cele opt zile. Textele finale folosite `n s\pt\mâna de
rug\ciune, cât [i organizarea acesteia se realizeaz\ prin colaborarea dintre
religioas\ Bisericile membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor, Conferin]ele Episcopilor
Romano-Catolici, sinoadele Bisericilor locale [i unele institu]ii ecumenice.

Bisericile din `ntreaga lume se

roag\ pentru unitatea cre[tin\
nuarie la Biserica Angli-
~ncep=nd de ast\zi, 18 ianuarie, p=n\ pe 25 can\ (Str. Pictor Arthur
ianuarie 2008, Bisericile cre[tine din `ntreaga Verona nr. 2). ~n ultimele
dou\ zile, rug\ciunea va
lume vor marca S\pt\m=na de Rug\ciune avea loc la Biserica Armea-
pentru Unitatea Cre[tinilor. Tema din acest an n\ (Bd. Carol I nr. 43), re-
spectiv la Catedrala patri-
este inspirat\ de cuv=ntul Sf=ntului Apostol arhal\ din Bucure[ti.
Pavel: „Ruga]i-v\ ne`ncetat“ (I Tesaloniceni 5,
17). Evenimentul este preg\tit la nivel mondial Rug\ciune `n biserici
de Consiliul Pontifical pentru Unitatea ortodoxe [i catolice
Cre[tinilor [i de Comisia „Credin]\ [i La Ia[i, potrivit tradi]iei
din fiecare an, slujbele din
Constitu]ie“ a Consiliului Mondial al cadrul S\pt\m=nii de Ru-
Bisericilor. Aceste dou\ organiza]ii au publicat g\ciune pentru Unitatea
Cre[tinilor au loc alterna-
[i un `ndrum\tor, care ofer\ o retrospectiv\ a tiv `n l\ca[urile de cult ale
istoriei de 100 de ani a evenimentului. Textul, Bisericii Ortodoxe [i cele
ale Bisericii Romano-Cato-
publicat pe internet `n diferite limbi, include lice. Dac\ anul trecut pri-
`ndrum\ri [i modele pentru serviciile de ma zi de rug\ciune a avut
rug\ciune care se vor desf\[ura `n aceast\ loc `ntr-o biseric\ ortodox\,
anul acesta, gazda primei
s\pt\m=n\. 2008 este al 100-lea an de c=nd se zile a acestei octave va fi o
organizeaz\ S\pt\m=na de Rug\ciune pentru biseric\ romano-catolic\.
A[adar, rug\ciunea va `n-
Unitatea Cre[tinilor. cepe la Catedrala romano -
catolic\, continu=nd m=i-
Bisericile cre[tine din `n- oficiaz\ slujbe ecumenice ne, 19 ianuarie la Biserica
treaga lume organizeaz\ `n dup\ urm\torul program: „Sf. M. Mc. Gheorghe“ - ziua de m=ine, 19 ianuarie, ianuarie, perioad\ `ncadra- venit un proiect permanent
a treia s\pt\mân\ a lunii Ast\zi, 18 ianuarie, ru- vechea Catedral\ mitro- c=nd va `ncepe la ora 18:00. t\ de s\rb\torile Sfântului al Comisiei „Credin]\ [i
ianuarie a fiec\rui an (18- g\ciunea se va ]ine la Ca- politan\ din Ia[i. Dumini- Apostol Petru (18 ianuari- Constitu]ie“ [i al Consiliu-
25 ianuarie) seri de rug\- tedrala romano-catolic\ c\, 20 ianuarie, seara de Tema fiec\rui an e), respectiv a Sfântului A- lui Pontifical pentru Pro-
„Sfântul Iosif“ (Str. Gene- rug\ciune comun\ va fi or- postol Pavel (25 ianuarie), movarea Unit\]ii Cre[tini-
CM ciune pentru unitatea cre[-
ganizat\ la capela Institu-
este bazat\ dup\ Calendarul romano- lor de la Vatican. Textul CM
YK
tin\. Tema de anul acesta a ral Berthelot nr. 19), iar YK

S\pt\mânii de Rug\ciune
pentru Unitatea Cre[tinilor
este inspirat\ de cuvântul
Sfântului Apostol Pavel:
„Ruga]i-v\ ne`ncetat“ (I Te-
saloniceni 5, 17).
La serile de rug\ciune
ecumenic\ organizate `n
Bucure[ti particip\ con-
duc\torii Bisericilor cre[-
tine din Bucure[ti, profe-
sori de teologie, studen]i [i
credincio[i de diferite con-
fesiuni, precum [i repre-
zentan]i ai Corpului Diplo-
matic, informeaz\ Biroul
de Pres\ al Patriarhiei Ro-
m=ne.
~n fiecare zi din s\pt\-
mâna 18-25 ianuarie 2008,
`ncepând cu ora 17:00, se
„Mi[carea de refacere a unit\]ii cre[tinilor
a ajutat Bisericile s\ gândeasc\ fr\]e[te“
a Mesajul PF P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu
ocazia S\pt\mânii de Rug\ciune pentru Unitatea Cre[tinilor - 2008 a
Cu mare bucurie du-
hovniceasc\, ne adres\m
tuturor cre[tinilor din Ro-
mânia, la acest nou `nce-
put de an, când, conform
unei tradi]ii statornicite
de 15 ani, ne rug\m `m-
preun\ `n Bisericile noas-
tre, `n timpul S\pt\mânii
de Rug\ciune pentru Uni-
tatea Cre[tinilor, c\l\u-
zi]i fiind, `n acest an, de
cuvintele Sfântului Apos-
tol Pavel adresate tesalo-
nicenilor, „Ruga]i-v\ ne-
`ncetat“ (I Tes. 5, 17).
Acest `ndemn la rug\-
ciune ne este propus spre
medita]ie `n anul `n care
se `mplinesc 100 de ani de
la ini]ierea S\pt\mânii de
Rug\ciune pentru Unita-
m=ine, 19 ianuarie, la Bi-
sericile Evanghelice de
Confesiune Augustan\ [i
Sinodo-Prezbiterian\ (Str.
Luteran\ nr. 2). Duminic\,
20 ianuarie, fiecare Biseri-
c\ va face rug\ciuni pentru
unitatea cre[tinilor `n cur-
sul slujbelor duminicale o-
bi[nuite, iar luni, 21 ianu-
arie, rug\ciunea pentru
unitatea cre[tin\ va avea
loc la Biserica Reformat\
(Biserica Calvineum, Str.
Luteran\ nr. 13 bis).
S\pt\m=na de Rug\ciu-
ne pentru Unitatea Cre[ti-
nilor continu\ mar]i, 22
ianuarie, la Biserica Cato-
lic\ de Rit Bizantin (Greco-
Catolic\) din Str. Sirenelor
nr. 39, iar miercuri, 23 ia-
tea Cre[tinilor, ca mod de
apropiere `ntre cre[tini,
potrivit rug\ciunii Dom-
nului nostru Iisus Hristos
„ca to]i s\ fie una“ (Ioan
17, 21), tocmai pentru a
sublinia necesitatea rug\-
ciunii st\ruitoare, cu timp
[i f\r\ timp, `n vederea
`mplinirii voii lui Dum-
nezeu [i ca semn v\zut al
iubirii la care ne cheam\
Hristos: „~ntru aceasta
vor cunoa[te to]i c\ sun-
te]i ucenicii Mei, dac\ ve]i
avea dragoste unii fa]\ de
al]ii“ (Ioan 13, 35).
Mi[carea de refacere a
unit\]ii cre[tinilor, din se-
colul al XX-lea, a ajutat
Bisericile s\-[i dep\[eas-
c\ propria provincialitate,
tului Romano-Catolic din
Ia[i, iar luni, 21 ianuarie,
la paraclisul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumi-
tru St\niloae“. ~n urm\toa-
rea sear\, credincio[ii orto-
doc[i [i romano-catolici se
vor ruga la Biserica roma-
no-catolic\ „Sf. Anton de
Padova“, iar miercuri, 22
ianuarie, la Biserica orto-
dox\ „Sf. Ap. Petru [i Pa-
vel“ - B\rboi. ~n ultimele
dou\ seri, rug\ciunea va fi
marcat\ la Biserica ro-
mano-catolic\ „Sf. Tereza“,
respectiv Biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnu-
lui“ - Galata.
Rug\ciunea va avea loc
`n fiecare zi, `ncep=nd cu
ora 17:00, excep]ie f\c=nd
s\ gândeasc\ fr\]e[te, nu
una `mpotriva celeilalte,
ci una `mpreun\ cu cele-
lalte, nu `n duh polemic, ci
irenic. Astfel, Bisericile
au ajuns s\ `n]eleag\ che-
marea lui Hristos la iu-
bire [i unitate, s\ lege mai
bine textul Evangheliei de
contextul lumii `n care ele
m\rturisesc Evanghelia
iubirii lui Hristos pentru
mântuirea oamenilor.
Dac\ unitatea `n uni-
vers este din ce `n ce mai
evident\, cu atât mai mult
chemarea Mântuitorului
Hristos pentru unitatea
Bisericii Lui trebuie s\
devin\ pentru noi o che-
mare misionar\ [i mân-
tuitoare.
CM
YK
pe un verset biblic
Conform „Dictionary of
the Ecumenical Move-
ment“ (Geneva 1991, pag.
1064-1065), S\pt\mâna de
Rug\ciune pentru Unita-
tea Cre[tinilor se desf\[oa-
r\ `n fiecare an `n perioada
18-15 ianuarie (mai rar la
Cincizecime sau, `n emis-
fera sudic\, `n luna iulie).
Aceast\ perioad\ une[te i-
ni]iative mai vechi de rug\-
ciune pentru unitatea Bise-
ricii. Totu[i, ideea unei ru-
g\ciuni comune, pe parcur-
sul a opt zile, apar]ine an-
glicanului Paul Wattson
(devenit, mai târziu, ro-
mano-catolic), care a pro-
pus, `n 1908, fixarea s\pt\-
mânii `n intervalul 18-25
„Rug\ciunea este lu-
crarea credin]ei, ar\tarea
celor n\d\jduite, iubirea
realizat\, mi[carea `nge-
reasc\, puterea celor f\r\
trupuri, descoperirea ini-
mii, n\dejdea mântuirii,
semnul sfin]irii, deveni-
rea sfin]eniei, cunoa[terea
lui Dumnezeu, unirea Du-
hului Sfânt, bucuria lui
Iisus, veselia sufletului,
mila lui Dumnezeu, sem-
nul `mp\c\rii, pecetea lui
Hristos“ (Sf. Grigorie
Sinaitul).
S\ rug\m, a[adar, pe
Preasfânta Treime, `n al
c\rei har am fost boteza]i,
s\ ne `nt\reasc\ spre ru-
g\ciune ne`ncetat\, pen-
tru ca unitatea cre[tinilor
s\ fie un aluat care dos-
pe[te `ntreaga fr\mânt\-
tur\ a vie]ii spirituale,
spre slava Sa [i a noastr\
mântuire.
catolic. Un rol important `n
r\spândirea acestei ini]ia-
tive l-a avut [i abatele Paul
Couturier care, `n 1935 a
propus desf\[urarea anua-
l\ a unei s\pt\mâni uni-
versale de rug\ciune pen-
tru unitatea Bisericii, o u-
nitate care s\ se realizeze
„dup\ voia [i prin mijloa-
cele pl\cute lui Hristos“.
~n 1926, mi[carea „Cre-
din]\ [i Constitu]ie“ (`n ca-
re erau inclu[i [i protes-
tan]i [i ortodoc[i) a publi-
cat o „Propunere privind
Octava de Rug\ciune pen-
tru Unitatea Cre[tin\“, ca-
re s\ se desf\[oare `n jurul
s\rb\torii Pogorârii Duhu-
lui Sfânt. ~ncepând cu
1957, a fost elaborat anual
un text comun pentru S\p-
t\mâna de Rug\ciune Co-
mun\, printr-o cooperare
`ntre Consiliul Mondial al
Bisericilor, prin Comisia
„Credin]\ [i Constitu]ie“, [i
Asocia]ia catolic\ „Unita-
tea cre[tin\ din Lyon“
(Fran]a).
Din anul 1966, S\pt\-
mâna de Rug\ciune pentru
Unitatea Cre[tinilor a de-
Papa Benedict al
XVI-lea: „Este
necesar a ne ruga
f\r\ oprire“
La sf=r[itul audien]ei
generale de miercuri, 16
ianuarie, Papa Benedict
al XVI-lea a amintit c\
„vineri, 18 ianuarie (ast\-
zi - n. r.), `ncepe obi[nuita
S\pt\m=n\ de Rug\ciune
pentru Unitatea Cre[tini-
lor, care anul acesta ca-
p\t\ o valoare deosebit\,
`ntruc=t s-au scurs o sut\
de ani de la `nceputurile
slujbelor S\pt\mânii de
Rug\ciune pentru Unita-
tea Cre[tinilor este elabo-
rat anual de o comisie in-
terna]ional\, format\ din
preo]i, liturgi[ti [i profesori
de teologie romano-catolici,
protestan]i [i ortodoc[i,
pornind de la un material
propus de un grup ecume-
nic local.
Tema fiec\rui an este
bazat\ pe un verset biblic.
Textul con]ine subteme,
lecturi biblice, comentarii
[i rug\ciuni pentru toate
cele opt zile. Textele finale
folosite `n s\pt\mâna de
rug\ciune, cât [i organiza-
rea acesteia se realizeaz\
prin colaborarea dintre Bi-
sericile membre ale Consi-
liului Mondial al Biserici-
lor, Conferin]ele Episcopi-
lor Romano-Catolici, sinoa-
dele Bisericilor locale [i
unele institu]ii ecumenice.
Limbile `n care sunt elabo-
rate ini]ial textele sunt en-
glez\, francez\ [i german\.
Adapt\rile, `n func]ie de
specificul local, sunt `n-
curajate. a
ei. Tema este invita]ia
Sf=ntului Pavel c\tre te-
saloniceni: «Ruga]i-v\ ne-
`ncetat», invita]ie pe care
mi-o `nsu[esc bucuros. Da,
este necesar a ne ruga f\-
r\ oprire, cer=nd cu insis-
ten]\ lui Dumnezeu mare-
le dar al unit\]ii `ntre to]i
discipolii Domnului. For]a
inepuizabil\ a Duhului
Sf=nt s\ ne stimuleze la o
angajare sincer\ de c\u-
tare a unit\]ii, pentru ca
s\ putem m\rturisi to]i,
`mpreun\, c\ Iisus este u-
nicul M=ntuitor al lumii“.

S=mb\t\, 19 ianuarie 2008
Nr. 14 (915) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
ATLAS BIBLIC
C=nd
invidia este
r\spl\tit\ cu
bun\tatea...
PAGINA 16
Mistre]ii din zona Oituzului
au fost mai iu]i dec=t v=n\torii
~n România, vân\toarea este perceput\ de peste 50 de ani
ca o activitate desf\[urat\ `n scopul men]inerii
echilibrului `n natur\. „Anual se stabile[te num\rul de
animale care pot fi v=nate [i ce specii pot fi v=nate pentru
a se men]ine un echilibru `ntre animalele s\lbatice. De
exemplu, o bun\ perioad\, lupul nu s-a putut v=na, `ns\
acum s-a `nmul]it foarte tare, a devenit un pericol [i s-a
dat drumul din nou la v=n\toarea de lup“, a explicat
Gabriel Surdu, v=n\tor din Ia[i [i fost pre[edinte al
AJVPS Ia[i. Tarifele practicate pentru v=n\toare variaz\ `n
func]ie de specie [i de m\rimea trofeului v=nat, pentru
v=n\toarea de urs ajung=ndu-se chiar la 7.000 de euro, `n
func]ie de punctajul acordat pentru blana crud\.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Control anticoroziune la toate ma[inile Logan berlin\
Dacia va efectua un control
anticoroziune la toate modelele
Logan berlin\ produse p=n\ la
sf=r[itul anului 2006, dup\ ce
produc\torul a constatat prezen]a
unor „puncte de oxidare `n pasa-
jele ro]ilor din spate ale anumitor
vehicule“, verific\rile urm=nd s\
aib\ loc cu ocazia viitoarei revizii.
„Aceste puncte de oxidare locali-
zate sunt legate de p\trunderea
apei prin pasajele ro]ilor spate, ca
urmare a unor opera]iuni imper-
fect realizate `n cursul procesului
de fabrica]ie (aplicarea de mastic
[i/sau pozi]ionarea unui obtura-
tor). Ac]iunile corective au fost de-
ja aplicate `n uzin\, pentru asigu-
Bobby Fischer, str\lucitul [i extrava- ~nc\ patru campanii de colectare a de[eurilor electrocasnice
gantul [ahist american, a `ncetat din Ministerul Mediului va or-
via]\ la v=rsta de 64 de ani, joi, `ntr-un ganiza, `n 2008, patru campa-
spital din Reykjavik (Islanda). Bobby nii de colectare a de[eurilor e-
Fischer este primul american care a lectronice [i electrocasnice, si-
c=[tigat titlul mondial `n 1972. ~n ul- milare cu cea organizat\ la
timii ani, el a devenit un aspru critic al sf=r[itul anului trecut, a de-
SUA, a renun]at la cet\]enia america- clarat ieri, `ntr-o conferin]\ de
n\ [i s-a stabilit `n Islanda din 2005. a pres\, ministrul Mediului,
CM
YK
www.ziarullumina.ro
rarea celei mai bune calit\]i de
fabrica]ie, mai ales `n momentul
aplic\rii de mastic, opera]iune ca-
re necesit\ dexteritate“, se arat\
`ntr-un comunicat al constructo-
rului auto. Dac\ `n urma verific\-
rilor sunt descoperite puncte de
oxidare, atunci se va injecta supli-
mentar cear\ protectoare `n anu-
mite por]iuni ale caroseriei. Anul
trecut, v=nz\rile Dacia `n Rom=-
nia au totalizat 102.062 de uni-
t\]i, fiind asigurate exclusiv de
gama Logan (berlin\, MCV [i
VAN). V=nz\rile pe toate pie]ele
au crescut cu 17,4%, la 230.473 de
unit\]i, de la 196.378 de unit\]i,
`n 2006. a
Attila Korodi. „Vom organiza
campanii de colectare a de[eu-
rilor electronice [i electrocas-
nice `n zilele de 5 aprilie, 3
mai, 6 septembrie [i 4 octom-
brie. ~n ultimele dou\ campa-
nii dorim s\ intr\m [i pe zo-
nele rurale, precum [i `n zo-
CM
YK
ECONOMIC
Saco[ele de
plastic gratuite
vor fi interzise
`n magazinele
din Rom=nia
PAGINA 5
nele periurbane“, a spus Ko-
rodi. Potrivit ministrului,
MMDD inten]ioneaz\ s\ ur-
m\reasc\, `n 2008, traseul de-
[eurilor din construc]ii, pre-
cum [i cel al de[eurilor pericu-
loase (industriale). „Vom ajun-
ge chiar la confiscarea autove-
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
hiculelor cu care se transport\
aceste produse, pentru a com-
bate acest tip de activit\]i“, a
mai spus Korodi. Totodat\ a-
cesta a mai spus c\ Ministerul
Mediului se afl\ `n discu]ii cu
Ministerul Transporturilor, `n
vederea reutiliz\rii de[eurilor
provenite din construc]iile de
drumuri. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATE
Rom=nia devine
subiect de disput\
`n preziden]ialele
din Serbia
PAGINA 7
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
~ncep=nd din data de 26 noiembrie
2007, „Ziarul Lumina“ este tip\rit [i
difuzat [i `n Bucure[ti. P=n\ pe 20
ianuarie 2008, cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
abona la „Ziarul Lumina“ pentru
luna februarie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare
exemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“ [i
„Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
angajeaz\ reporteri/redactori
Detalii `n pagina 14!
RELIGIOS
CASA „PANAGHIA“ DE PE CEAHL|U
DENOT| GRIJA BISERICII PENTRU PRO-
TEJAREA MEDIULUI NATURAL: Cunos-
c=nd faptul c\ Masivul Ceahl\u este
rezerva]ie natural\, `nc\ din anul
2003 Mitropolia Moldovei [i Bucovi-
nei a solicitat autorit\]ilor locale [i
centrale g\sirea unor solu]ii legale
pentru realizarea construc]iilor bi-
serice[ti. Pentru construirea Casei
„Panaghia“, Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a ob]inut toate avizele
necesare.
Pagina 3
SOCIAL
UN ANGAJAT DE LA PA{APOARTE A
FOST ~NCHIS PENTRU TRAFIC DE IN-
FLUEN}|: Angajatul Serviciului Pu-
blic Comunitar pentru Eliberarea
Pa[apoartelor Simple Ilfov a fost sur-
prins `n flagrant, `n timp ce primea
de la un cet\]ean turc sumele de 300
de euro [i 200 de lei, pentru a-i faci-
lita eliberarea unei c\r]i de identita-
te [i, ulterior, a unui pa[aport pe nu-
mele unui prieten, cet\]ean român.
Pagina 4
INTERVIU
MINISTRUL IORGULESCU PROMITE
ZECI DE C|MINE CULTURALE ~N JU-
DE}UL BOTO{ANI: Ministrul Culturii
[i Cultelor, Adrian Iorgulescu, a par-
ticipat duminic\ la festivit\]ile dedi-
cate Zilelor Mihai Eminescu [i la
gala decern\rii Premiului Na]ional
de Poezie. ~n cadrul unui interviu,
ministrul Iorgulescu a vorbit despre
investi]iile din jude]ul Boto[ani, de-
spre importan]a c\minelor culturale
`n p\strarea [i perpetuarea tradi]ii-
lor [i a culturii `n mediul rural.
Pagina 6
EDUCA}IE
PROFESORII A{TEAPT| O DESCEN-
TRALIZARE REAL| A SISTEMULUI DE
~NV|}|M+NT: Ministrul Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, a participat la
dezbaterile privind proiectul de legi
ale educa]iei din c=teva jude]e.
Pagina 11
2 S=mb\t\, 19 ianuarie 2008

~N DATA DE 19 IANUARIE 2006: NASA lanseaz\ prima sond\ spa]ial\

Calendarul c\tre Pluto. Sonda, numit\ New Horizons, va c\l\tori ini]ial cu 57.000
km/h, dar, dup\ ce va folosi gravita]ia lui Jupiter, va zbura cu 75.000
km/h [i va ajunge la Pluto `n iulie 2015.
zilei
ISTORIA EVANGHELIA ZILEI
CRE{TINISMULUI
(DCCCLXXIV) Sili]i-v
v\ s\ intra]i prin poarta cea strâmt\
Iisus a zis: „«Asemenea este [i el, r\spunzând, v\ va zice: tureze o imagine despre un a-
gr\untelui de mu[tar pe care, „Nu v\ [tiu de unde sunte]i“, nume lucru sau despre o anu-
luându-l, un om l-a aruncat `n atunci voi ve]i `ncepe s\ zice]i: mit\ situa]ie. Ne putem imagi-
gr\dina sa, [i a crescut [i s-a „Am mâncat `naintea ta [i am na un peisaj dup\ descrierea
f\cut copac, iar p\s\rile ceru- b\ut [i `n pie]ele noastre ai cuiva sau chipul unei persoa-
lui s-au s\l\[luit `n ramurile `nv\]at“. {i el v\ va zice: „V\ ne. Când este vorba despre ~m-
lui». {i iar\[i a zis: «Cu ce voi spun: Nu [tiu de unde sunte]i. p\r\]ia lui Dumnezeu, ceea ce
asem\na `mp\r\]ia lui Dum- Dep\rta]i-v\ de la mine to]i credem sau ne imagin\m de-
nezeu? Asemenea este aluatu- lucr\torii nedrept\]ii“. Acolo spre ea trebuie s\ plece de la
lui pe care, luându-l, femeia l- va fi plângerea [i scrâ[nirea cuvintele Domnului nostru
Conciliul I Vatican a ascuns `n trei m\suri de f\i- din]ilor, când ve]i vedea pe A- Iisus Hristos, care `n mai
(1869-1870) (VII) n\, pân\ ce s-a dospit to- vraam [i pe Isaac [i pe Iacov [i multe rânduri spune: „~mp\r\-
tul». {i mergea El prin cet\]i [i pe to]i proorocii `n ~mp\r\]ia ]ia lui Dumnezeu se asea-
~n [edin]a a patra din 18 prin sate, `nv\]ând [i c\l\to- lui Dumnezeu, iar pe voi m\n\“ sau „este asemenea...“. intra `n ~mp\r\]ia Tat\lui Dumnezeu. S\ ne str\duim s\
iulie 1870, Conciliul a rind spre Ierusalim. {i I-a zis arunca]i afar\. {i vor veni al]ii ~n fragmentul evanghelic de Ceresc. Vedem c\ cele afirmate ajungem [i noi acolo sus lâng\
proclamat dogma prima- cineva: «Doamne, pu]ini sunt, de la r\s\rit [i de la apus, de ast\zi, Domnul Hristos com- de Mântuitorul a stârnit ru- Dumnezeu, dar s\ nu uit\m c\
oare, cei ce se mântuiesc?». Iar la miaz\noapte [i de la mia- par\ ~mp\r\]ia lui Dumnezeu moare printre iudei, deoarece strâmt\ este calea ce duce spre
tului papal [i a infaili- z\zi [i vor [edea la mas\ `n
El le-a zis: «Sili]i-v\ s\ intra]i cu un gr\unte de mu[tar, apoi ei se considerau mântui]i din o- acest loc divin. Deci s\ te `n-
bilit\]ii papale. Toat\ prin poarta cea strâmt\, c\ `mp\r\]ia lui Dumnezeu.“ cu aluatul pus la dospit. Din ficiu, `ntrucât, gândeau ei, trebi dac\ mai e[ti pe calea ce
lumea tindea s\ vad\ `n mul]i, zic vou\, vor c\uta s\ (Luca 13, 19-29) cele dou\ compara]ii vedem c\ sunt poporul ales. ~ns\, Mân- duce spre Dumnezeu. Dac\ te-ai
infailibilitate o arogan]\ intre [i nu vor putea. Dup\ ce se pleac\ de la ceva mic, un tuitorul `i aten]ioneaz\ c\ vor r\t\cit, strig\, [i Dumnezeu,
[i un abuz al Bisericii se va scula st\pânul casei [i va *** gr\unte, [i se ajunge la ceva ce veni alte neamuri, de la R\s\- `n milostivirea [i dragostea Sa,
Romane, nicidecum o `ncuia u[a [i ve]i `ncepe s\ sta- dep\[e[te a[tept\rile, dar devi- rit [i de la Apus, de la Miaz\- te va ajuta. (Rubric\ realizat\
posibil\ solu]ie la pro- ]i afar\ [i s\ bate]i la u[\, zi- Prin puterea min]ii [i a ima- ne [i nem\surabil. Apoi, Mân- noapte [i de la Miaz\zi, [i vor de pr. Dumitru P|DURARU,
blemele ivite, cu atât când: „Doamne, deschide-ne!“ - gina]iei, omul poate s\-[i con- tuitorul ne spune [i cine poate [edea la mas\ `n ~mp\r\]ia lui Radio Trinitas)
mai pu]in o realitate
posibil\ ce s-ar putea
argumenta cu textul MICUL CATEHISM Exist\ obiceiul ca icoanele s\ fie potrivit\ lucr\rii pe care o fac. Astfel,
Sfintei Scripturi. ~ntr-un p\strate `n sf=ntul altar timp de 40 de prin sfin]ire, icoana este scoas\ de sub
ziar catolic din 1871
g\sim pozi]ia Bisericii
S\ cump\r\m doar icoane ortodoxe! zile, apoi s\ fie sfin]ite, de[i nu exist\
vreo reglementare canonic\ sau tipico-
o eventual\ `ntinare.
De asemenea, nu orice reprezentare
nal\ `n acest sens. Acest obicei este religioas\ poate fi luat\ drept icoan\
Romano-Catolice despre ~nchinarea la sfintele icoane ale g\ciunile prev\zute `n r=nduial\, stro- bun, c\ci prin prezen]a `ntr-un loc ortodox\. Sunt magazine care au spre
infailibilitatea papal\: M=ntuitorului, Maicii Domnului, `nge- pe[te icoana cu ap\ sfin]it\, rostind sf=nt, icoanele primesc [i ele o `nc\r- v=nzare icoane str\ine de tradi]ia
„Nici un cre[tin nu s-a rilor [i sfin]ilor este o `nv\]\tur\ im- formula: „Se sfin]e[te icoana aceasta c\tur\ de sfin]enie. noastr\. De aceea, atunci c=nd
apucat de `ndeplinirea portant\ `n Biserica Ortodox\. cu harul Preasf=ntului Duh, prin stro- A[a cum toate l\ca[urile de cult [i cre[tinul dore[te s\ cumpere o icoan\,
unei obliga]ii speciale R=nduiala de sfin]ire a icoanelor pirea cu aceast\ ap\ sfin]it\, `n nu- toate obiectele care se g\sesc `n bise- este bine s\ aleag\ un magazin care
`nainte de a fi chemat `n este `n func]ie de persoana reprezen- mele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului ric\ se sfin]esc, la fel [i icoanele tre- comercializeaz\ doar icoane ortodoxe
ajutor sprijinul tat\ pe ea: M=ntuitorul, Maica Dom- Duh. Amin“. buie sfin]ite `nainte de `ntrebuin]are. sau s\ cear\ sfatul unei persoane care
Providen]ei [i, dac\ to]i nului, unul sau mai mul]i sfin]i. Slujba Apoi, preotul c\de[te icoana, se Nevoia de sfin]ire a icoanelor este dat\ are cuno[tin]e `n acest domeniu.
a[teapt\ ca Dumnezeu de sfin]ire se s\v=r[e[te `n biseric\ de `nchin\, o s\rut\ [i o d\ credincio[ilor [i de faptul c\ cei care le picteaz\ (Rubric\ realizat\ de pr. Gheorghe
s\ le dea biruin]\ `n c\tre preot care, dup\ ce roste[te ru- spre cinstire. poate nu au `ntotdeauna o via]\ MIH|IL|)
ceea ce fac, ce pot spune
cei care tot timpul au de a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
p\storit suflete? [tim c\
Dumnezeu a dat oame- Melitina (Armenia), ca rod al a 1806: s-a n\scut Alecu a 1924: s-a n\scut Jean-
nilor acea putere, acea rug\ciunii p\rin]ilor s\i, care Donici, poet român (d. 1865); François Revel, filosof, scriitor
inspira]ie sau c\l\uzire i-au pus numele Eftimie (voie a 1809: s-a n\scut Edgar [i ziarist francez (d. 2006);
divin\ prin intermediul bun\, `n limba greac\). Dup\ Allan Poe, poet, scriitor, critic a 1951: a murit C. C. Notta-
moartea tat\lui s\u, a fost dus american (d. 1849); ra, compozitor [i violonist, critic
c\reia au dobândit muzical (n. 1890);
cuno[tin]e deosebite. de mama sa la Evtroiu, epis- a 1839: s-a n\scut Paul
copul Melitinei, care l-a hiro- a 1973: a murit Romulus
Sunt p\r]i ale Cézanne, pictor francez post- Cândea, istoric român, mem-
cunoa[terii la care omul, tonit preot. La vârsta de 29 de impresionist (d. 1906); bru corespondent al Academi-
de[i are nevoie, nu poate ani a plecat la Ierusalim [i a a 1919: s-a n\scut B\la[a ei Române (n. 1886);
ajunge la ele prin pro- r\mas acolo, `ntr-o pe[ter\, Ionescu, pictor român; a 1985: a murit Ovid Aron
priile-i puteri decât cu `mpreun\ cu Sfântul Cuvios a 1921: s-a n\scut Ion Is- Densusianu, prozator român
ajutorul Divinit\]ii... Teoctist. Aici a vindecat mul]i trati, prozator român (d. 1977); (n. 1904). a
Dumnezeu a dat crea]iei bolnavi [i a s\vâr[it nu-
Sale slav\ [i m\re]ie, de meroase minuni: a hr\nit 400
aceea adesea, `n cea]a de c\l\tori cu pu]ine pâini mici 118 ani de la
care ne `nconjoar\, noi [i a f\cut roditoare, cu rug\ciu- na[terea lui {tefan
nea lui, pe multe femei care nu
`n[ine suntem lumini...
Sâmb\t\: Sfântul sul Macarie a murit la vârsta puteau s\ aib\ copii. A murit Procopiu
~n mijlocul atâtor lupte, de 90 de ani. la vârsta de 97 de ani. {tefan Procopiu (n. 19 ia-
dac\ Dumnezeu nu ne Cuvios Macarie Tot ast\zi, Biserica face Tot `n aceast\ zi, Biserica
c\l\uze[te [i nu ne pro- nuarie 1890, Bârlad - 22 au-
tejeaz\, r\mânem s\raci
Egipteanul pomenirea Sfântului Cuvios face pomenirea Sfin]ilor Muce- gust 1972, Ia[i) a fost un fizi-
Macarie Alexandrinul; a Sfintei nici Vas, Eusebiu, Eutihiu [i cian, profesor universitar [i
[i ne pierdem.... Din frageda copil\rie, Ma- Muceni]e Eufrasia; a aducerii Vasilid; a Sfin]ilor Mucenici In, inventator român. A desco-
Infailibilitatea nu carie a iubit via]a pustniceas- moa[telor Sfântului Grigorie Pin [i Tim; a fericitului Petru
`nseamn\ capacitatea de c\ [i s-a f\cut monah. A do-
perit „Efectul Procopiu“ de
Teologul `n Biserica „Sfin]ii Vame[ul; a Sfin]ilor Mucenici depolarizare a luminii.
a nu gre[i a[a cum o bândit atâta r\bdare `n os- Apostoli“; a minunii din Niceea, Tira [i Agni; a evlaviosului `m- ~n Bârlad a urmat cursu-
[tim noi sau savan]ii. Ea tenelile lui, `ncât a primit de la când Sfântul Vasile cel Mare a p\rat Leon cel Mare din Tracia; rile [colii primare [i ale Li-
este un har special... Dumnezeu puterea s\ goneas- deschis prin rug\ciune u[ile a Sfintei Muceni]e Ana [i a ceului „Gh. Ro[ca Codrea-
astfel deciziile Papei c\ duhurile necurate, darul bisericii [i a dat-o ortodoc[ilor; a nu“ (promo]ia 1908). A fost
Sfântului Mucenic Zaharia.
sunt mereu bazate pe `n]elegerii [i darul facerii de Sfântului Cuvios Meletie Va- licen]iat al sec]iei fizico-
Sfânta Scriptur\ [i pe minuni. Dup\ rug\mintea `n- lisiotul M\rturisitorul; a Sfân- la pensionarea sa (1 octom-
~n ziua de 19 chimice a Facult\]ii de {ti-
inspira]ia divin\“. delungat\ a arhiereului de tului Marcu Eugenicul din Efes brie 1962).
in]e din Ia[i (1912), dup\
~mpotriva noii dogme au atunci, a primit preo]ia, dup\ [i a Sfântului Cuvios Arsenie, ianuarie, istoria A fost decanul Facult\]ii
care a urmat alte studii u-
protestat mai mul]i epis- care Macarie s-a dedat la ne- arhiepiscopul Cherchirei. de Electrotehnic\ a Politeh-
voin]e mai grele: a f\cut o hru-
consemneaz\: niversitare la Paris. ~ntre 1
nicii „Gheorghe Asachi“ din
copi catolici, `ntre care septembrie 1917-noiembrie
arhiepiscopul Parisului, b\ sub p\mânt, iar la cap\tul Duminic\: † Sfântul a 1736: s-a n\scut James 1919 a func]ionat la Ca- Ia[i de la `nfiin]area ei (de-
care a prezis c\ noua ei a s\pat cu mâinile o pe[ter\. Watt, fizician englez, inventa- tedra de Fizic\ a Liceului cembrie 1937), pân\ la 1 fe-
Când veneau mul]i oameni s\-l
Cuvios Eftimie cel Mare bruarie 1941, când trece de-
dogm\ va duce `n multe torul ma[inii cu aburi (d. 1819); „Gh. Ro[ca Codreanu“ din
]\ri la separarea cerceteze, el intra `n hrub\ [i Eftimie cel Mare a tr\it `n a 1798: s-a n\scut Auguste Bârlad. Face studii de spe- can al Facult\]ii de {tiin]e
se ascundea `n pe[ter\. Cuvio- secolul al IV-lea. S-a n\scut `n Comte, filosof francez (d. 1857); cialitate la Paris cu profe- a Universit\]ii Ia[i. Mem-
Bisericii de stat, epis- bru al Academiei Române
copul de Orleans [.a. sorii Gabriel Lippmann,
(1955), premiat al Academi-
Atunci când episcopul a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a Marie Curie, Paul Lange-
vin, Aimè Cotton, Charles
ei Române (1920); Doctor
Guidi al Bolognei a afir- Honoris Causa al Politehni-
Fabry, lucrând `n Labora-
mat c\ tradi]ia Bisericii
arat\ c\ hot\rârile pa- Datoria de a ierta devenit mai greu de suportat. Eu mi-am dat
seama c\ Dumnezeu pedepse[te r\utatea toire de Récherches Physi-
cii din Ia[i (1 februarie
1967), membru al Comisiei
pei sunt legate de votul Doi b\trâni, un so] [i so]ia sa, s-au `m- noastr\ [i am vrut s\ facem pace. Dar el nu que. Devine doctor `n {ti- mondiale pe anul 1970 de
conciliului, papa Pius IX boln\vit de o boal\ foarte grea. Z\ceau amân- a vrut s\ m\ ierte. {i de atunci nu mai poate in]e Fizice la Sorbona (5 propuneri pentru Premiul
(1846-1878) a r\spuns doi `n pat, ducând boala f\r\ s\ crâcneasc\. suporta durerile. Pe mine durerile m-au martie 1924) [i pân\ atunci Nobel la Fizic\, membru al
~ntr-o zi, `ns\, venind s\ `i spovedeasc\ [i s\ `i l\sat. avea publicate 30 de lu- multor societ\]i [tiin]ifice
autoritar: „Eu sunt
`mp\rt\[easc\, a[a cum f\cea `n fiecare lun\, – Pân\ nu vrea s\ v\ ierta]i unul pe al- cr\ri. Reia catedra sa din române [i str\ine. Savantul
tradi]ia“; „eu sunt tul nu `l pot `mp\rt\[i, [i nici dezlegare de Bucure[ti, iar la 15 ianu-
`nainte s\ sune la u[\, p\rintele `l auzi pe de valoare mondial\ a `nce-
Biserica“. Nici `ntâm- b\rbat `njurând [i blestemând. p\cate nu `i pot da. Dac\ el crede c\ e mai arie 1925 este numit profe- tat din via]\ `n Ia[i la 22
pinarea unui grup de – Ce s-a `ntâmplat cu el, cum de s-a important s\ ]in\ sup\rarea, s\ [tie c\, sor titular la Catedra de august 1972, l\sând publi-
136 de episcopi n-a avut schimbat a[a? dac\ nu te iart\ pe tine, nu va fi nici el ier- Gravitate, C\ldur\ [i Elec- cate 177 de lucr\ri [tiin]i-
mai mult succes. – P\rinte, acum câteva zile ne-am certat tat de Dumnezeu. (Danion Vasile - tricitate a Universit\]ii din fice. (Rubric\ realizat\ de
(Rubric\ realizat\ de pr. r\u. Dup\ ce ne-am certat, boala fiec\ruia a Pateericcul mireeniloor ) Ia[i, la care a predat pân\ pr. Paul LEHACI)
Cezar }|BÂRN|)

Actualitatea
religioas\
Ast\zi are loc [edin]a de lucru a Adun\rii
Eparhiale a Arhiepiscopiei Ia[ilor
Ast\zi, la Centrul „Pro-
viden]a“ din Ia[i, are loc
sub pre[edin]ia Prea Feri-
citului P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne [i Loc]iitor
de Mitropolit al Moldovei
[i Bucovinei, [edin]a ordi-
nar\ de lucru a Adun\rii
Eparhiale Ia[i. La aceast\
`ntrunire au fost invita]i
[i membrii Consiliului Mi-
sionar Consultativ al Ar-
hiepiscopiei Ia[ilor. „{e-
din]a este ultima care se
Comunicat de pres\
Casa „Panaghia“ de pe Ceahl\u denot\ grija
Bisericii pentru protejarea mediului natural
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, `n cooperare cu
Ministerul Ap\r\rii Na]io-
nale, a ridicat pe Muntele
Ceahl\u o m\n\stire cu
hramurile „Sf=ntul Voie-
vod {tefan cel Mare“ [i
„Schimbarea la Fa]\“, con-
struind o biseric\ cu clo-
potni]\ care au fost sfin]i-
te `n anul 1993. De la a-
ceast\ dat\ [i pân\ `n
prezent, l\ca[ul de cult
func]ioneaz\ dup\ toate
rânduielile biserice[ti mo-
nahale, fiind un loc de ru-
g\ciune pentru credincio[i
[i un punct de atrac]ie
pentru mul]i pelerini [i
turi[ti din ]ar\ [i din
str\in\tate.
Aceste construc]ii biseri-
ce[ti s-au ridicat `n baza
Autoriza]iei nr. 66/ 30.09.
1991 eliberat\ de Prefec-
tura Jude]ului Neam], au-
toriza]ie care, la rândul ei,
s-a `ntemeiat pe Acordul
nr. 1377/18.08.1990 [i De-
cizia Prim\riei Comunei
Ceahl\u nr. 12/9.10.1990
de atribuire a terenului `n
suprafa]\ de 1.500 mp. De
asemenea, la baza auto-
riza]iei de construc]ie a stat
[i Avizul Ministerului Me-
diului nr. 72136/4.09.1991.
~n cadrul oferit de Mun-
tele Ceahl\u, sunt cunos-
cute tuturor condi]iile na-
turale vitrege [i aspre `n
care tr\iesc preo]ii [i mo-
nahii din acest l\ca[ de
cult, mai ales c\ `n loc de
chilii ace[tia au avut,
ini]ial, ni[te ad\posturi
s\pate `n subteran (bor-
deie).
Pentru a `mbun\t\]i
condi]iile de existen]\ [i
de rug\ciune ale c\lug\ri-
lor [i pentru a crea un
spa]iu liturgic corespunz\-
tor, Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a demarat at=t
de necesarul proces de
reamenajare a spa]iului
Noile conturi deschise la BCR
- filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
S=mb\t\, 19 ianuarie 2008
126 DE ANI DE LA INAUGURAREA TIPOGRAFIEI INSTITUTULUI BIBLIC {I DE MISIUNE AL BOR:
S\pt\m=na aceasta, pe 17 ianuarie, s-au `mplinit 126 de ani de la inaugurarea Tipografiei Institutului
Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom=ne, la `nceput sub denumirea de „Tipografia C\r]ilor
Ungrovlahiei (1672-1679), ierarh c\rturar, care a adus de la Kiev, `n 1678, presa tipografic\ [i litera
chirilic\, greceasc\ [i latin\, pe care le-a a[ezat `n chiliile din Dealul Mitropoliei, din Bucure[ti.
desf\[oar\ dup\ metodo-
logia vechiului Statut de
Organizare [i Func]ionare
al Bisericii Ortodoxe Ro-
m=ne, pentru c\ noul Sta-
tut aprobat de Guvernul
Rom=niei va fi publicat `n
«Monitorul Oficial», dup\
care va intra `n vigoare.
Acest lucru va fi anun]at
`n mod oficial `n [edin]a
de ast\zi“, ne-a declarat
consilierul administrativ
al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
pr. Mihai Ciocan.
liturgic [i de pelerinaj e-
xistent `n jurul bisericii [i
de reabilitare a locuin]elor
monahilor (chilii, buc\t\-
rie, trapez\, grupuri sani-
tare etc.). ~n acest sens,
cunoscând faptul c\ Masi-
vul Ceahl\u este rezerva-
]ie natural\, `nc\ din anul
2003 Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei a solicitat au-
torit\]ilor locale [i cen-
trale g\sirea unor solu]ii
legale pentru realizarea
obiectivelor de mai sus.
Pentru construirea Casei
„Panaghia“, Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei a
ob]inut toate avizele nece-
sare. Pe baza acestor avi-
ze, Consiliul Jude]ean
Neam] a emis autoriza]ia
de construc]ie `nc\ din lu-
na august a anului 2004.
Pe 6 august 2007, Casa
„Panaghia“ a fost sfin]it\
de Prea Fericitul P\rinte
Daniel, Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Rom=ne [i
Loc]iitor de Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei.
~n anul 2005, Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei a
fost ac]ionat\ `n judecat\
de Asocia]ia Salvamont
pentru stoparea construi-
rii Casei „Panaghia“ pe
Muntele Ceahl\u. Prin
sentin]a civil\ nr. 1359/
16.10.2007, definitiv\, Ju-
dec\toria Bicaz a respins
ac]iunea introdus\ de Aso-
cia]ia Salvamont, dispu-
n=nd c\ Mitropolia Moldo-
vei [i Bucovinei poate con-
tinua [i finaliza lucrarea
`nceput\.
Ocrotirea
rezerva]iei naturale -
o prioritate pentru
Biseric\
Contestatarilor dreptu-
lui Bisericii de a avea o
m\n\stire pe Muntele
Biserice[ti“ din Bucure[ti. Aceasta este continuatoarea tipografiei mitropolitului Varlaam al
{edin]\ de lucru
pe comisii
La `nceputul [edin]ei,
se va alege biroul Adun\-
rii Eparhiale, format din
trei membri (un cleric - se-
cretar general - [i doi
mireni), care va alc\tui
procesul-verbal al [edin]ei
[i va consemna [i obser-
va]iile formulate de mem-
brii Consiliului misionar.
„To]i [efii de sectoare ale
Arhiepiscopiei `[i vor pre-
Ceahl\u le facem cunos-
cute urm\toarele:
1. Numele de „Toaca“ [i
„Panaghia“ („Preasf=nta
N\sc\toare de Dumne-
zeu“) date unor v=rfuri ale
Muntelui Ceahl\u arat\
c\ masivul a fost [i trebuie
s\ r\m=n\ [i un loc de spi-
ritualitate monahal\ orto-
dox\, nu doar de turism
secularizat. At=ta timp c=t
pe Ceahl\u exist\ [i alte
construc]ii: Cabana Do-
chia, cu 130 de locuri de
cazare, [i Sta]ia Meteoro-
logic\ cu locuin]e pentru
personalul deservent, tre-
buie s\ existe [i M\n\s-
tirea „Sf=ntul Voievod {te-
fan cel Mare“ pentru c\
parcul na]ional nu trebuie
confundat cu o s\lb\ticie.
2. Mitropolia nu dore[te
s\ fac\ hotel\rie pe Ceah-
l\u `ntruc=t are deja `n
sta]iunea Dur\u case pen-
tru turi[ti. ~ns\ condi]iile
`n care `[i duceau via]a
monahii de pe Ceahl\u, `n
chiliile subterane - `n fapt
adev\rate bordeie - erau
foarte aspre [i inumane.
Conform Constitu]iei Ro-
mâniei, art. 29, Statul Ro-
mân, prin autorit\]ile sale
centrale [i locale, este obli-
gat s\ asigure desf\[ura-
rea normal\ a activit\]ilor
unit\]ilor din fiecare cult,
inclusiv a celor din Bise-
rica Ortodox\ Român\ ([i
aici sunt incluse [i m\n\s-
tirile cum este cea de pe
Ceahl\u). Totodat\, con-
form dreptului umanitar -
zenta activitatea din anul
2007 [i vor face propuneri
care vor fi supuse spre a-
probare membrilor Adu-
n\rii Eparhiale. Una din-
tre cele mai importante
propuneri este cea a buge-
tului eparhial pe 2008“,
ne-a mai spus pr. Ciocan.
A doua parte a lucr\rilor
se va desf\[ura pe cele
cinci comisii: Organizare
[i Validare, Bisericeasc\,
Cultural\, Economic\ [i
Monumente [i Construc]ii
na]ional [i european, fie-
care persoan\ are dreptul
la condi]ii de via]\ de -
cente. ~n cazul de fa]\ [i
monahii din M\n\stirea
„Sf=ntul Voievod {tefan
cel Mare“ [i „Schimbarea
la Fa]\“ de pe Muntele
Ceahl\u au dreptul la con-
di]ii umane de existen]\,
lucru realizat prin reabili-
tarea [i reamenajarea chi-
liilor [i a anexelor (trape-
z\, buc\t\rie, grupuri sa-
nitare etc.). Noua Cas\
„Panaghia“ este mai eco-
logic\ dec=t bordeiele in-
salubre de sub p\m=nt.
3. Casa „Panaghia“ nu a
f\cut dec=t s\ sistemati-
zeze [i s\ concentreze `ntr-
un singur loc bordeiele
care erau r\sfirate `n jurul
bisericii astfel `nc=t, de
fapt, se reduce spa]iul `n
care monahii `[i vor
desf\[ura activitatea. De
altfel a[a se inten]iona s\
se construiasc\ `nc\ de la
`nceput, de c=nd s-a ri-
dicat [i biserica, `ns\ lipsa
fondurilor nu a permis
atunci acest lucru. Retro-
cedarea c\tre Biseric\ a
unor suprafe]e de p\dure
a adus `n ultimii ani [i
posibilitatea de a rezolva
aceast\ problem\.
Un drept [i o
necesitate
A[adar construc]ia Ca-
sei „Panaghia“ pe Muntele
Ceahl\u este un drept [i o
necesitate [i arat\ grija pe
Biserice[ti, la ele partici-
p=nd [i membrii Consiliu-
lui Misionar Consultativ,
care vor putea face pro-
puneri concrete de spri-
jinire a activit\]ilor Epar-
hiei. La sf=r[it va fi `ntoc-
mit un proces-verbal `n
care vor fi consemnate toa-
te hot\r=rile [edin]ei. A-
mintim c\ Adunarea E-
parhial\ este organul de-
liberativ pentru toate pro-
blemele administrative,
culturale [i economice ale
unei eparhii [i conform ve-
chiului Statut al BOR, o
treime din membrii sunt
clerici [i dou\ treimi sunt
mireni. a
care Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei o poart\ de-
opotriv\ pentru c\lug\ri [i
pelerini, dar [i pentru me-
diul natural. Pe aceste lo-
curi, care c=ndva „fo[g\iau
de siha[tri“, existau nu-
meroase schituri care au [i
conferit Ceahl\ului statu-
tul de „munte sf=nt“ al
rom=nilor. M\n\stirea din
v=rful muntelui este ast\zi
un simbol al continuit\]ii
noastre, fiind o valorificare
[i sub aspect spiritual, nu
doar turistic, a acestei zone
at=t de vizitat\.
A te `mpotrivi ca cei
care se nevoiesc `n acest
sf=nt l\ca[ s\ beneficieze
de condi]ii umane este un
act cinic, chiar barbar am
putea spune. ~n spatele
unor astfel de ac]iuni pot fi
unele interese obscure [i
nicidecum grija pentru
natur\, `ntruc=t acest as-
pect este dintotdeauna o
prioritate pentru Biserica
Ortodox\ Rom=n\ care se
raporteaz\ la mediul `n-
conjur\tor ca fiind „crea]ia
lui Dumnezeu“. Este posi-
bil ca astfel de ac]iuni, sau
altele asem\n\toare, s\
nu fie dec=t reflexia unor
mentalit\]i antireligioase
care v\d `n religie un r\u
social [i nu un factor de
educare [i de ridicare a
demnit\]ii umane. (Secre-
tariatul Centrului Epar -
hial Ia[i)
Pagin\ realizat\ de
{tefan M|RCULE}
3
PE SCURT
Biserici `n s\rb\toare
De ziua Sfin]ilor Atanasie [i
Chiril, mai multe biserici au
fost ieri `n s\rb\toare. Biserica
„Bucur Ciobanul“ din Bucure[ti
este ocrotit\ de sfin]ii s\rb\tori-
]i ieri, informeaz\ Radio Trini-
tas. Potrivit unor legende, l\ca-
[ul a fost zidit de Mircea cel B\-
tr=n, `n anul 1416, `ns\, con-
form dovezilor istorice, biserica
a fost zidit\ `n secolul al XVII-
lea [i ref\cut\ la `nceputul se-
colului al XVIII-lea. De-a lungul
vremii, biserica a fost de mai
multe ori distrus\ [i ref\cut\.
~n perioada regimului comunist
ateu s-a inten]ionat demolarea
acestui l\ca[, `ns\ a rezistat da-
torit\ demersurilor f\cute de
vrednicul de pomenire patriar-
hul Teoctist. S\rb\toare a fost
[i la Ia[i la M\n\stirea Podgorii
- Copou. Aceasta a fost ctitorit\
de domnitorul Vasile Lupu [i fa-
milia sa, `n 1638, conform unei
legende care aminte[te c\ a fost
zidit\ drept mul]umire pentru
c\ domni]a Teodosia a sc\pat de
invazia t\tarilor. A fost o peri-
oad\ metoc al M\n\stirii Cara-
calu de la Muntele Athos. Dup\
secularizarea averilor m\n\sti-
re[ti, `n 1964 l\ca[ul a devenit
biseric\ de parohie. L\ca[ul de
cult func]ioneaz\ ca m\n\stire
de c\lug\ri]e, din anul 2001.
Hram la biserica
rom=neasc\ din
Marea Britanie
Parohia ortodox\ român\ „Sf.
Macarie cel Mare“ din Mirfield -
Marea Britanie s\rb\tore[te
m=ine, 20 ianuarie, hramul bi-
sericii. Slujba Sfintei Liturghii
va fi oficiat\ de PS Marc
Nem]eanul, Episcop-Vicar al
Mitropoliei Ortodoxe Române
pentru Europa Occidental\ [i
Meridional\. Prea Sfin]ia Sa va
s\v=r[i [i slujba Vecerniei, din
ajunul s\rb\torii. R\spunsurile
la stran\ vor fi date `n ambele
limbi, român\ [i englez\, de
Grupul Psaltic „Stavropoleos“
de la biserica cu acela[i nume
din Bucure[ti, condus de p\rin-
tele arhidiacon lect. univ.
Gabriel Constantin Oprea. Cu
ocazia hramului din acest an,
vor fi sfin]ite icoanele `mp\r\-
te[ti [i catapeteasma, finalizate
`n 2007. Dup\ slujba din ziua
de m=ine se va organiza o aga-
p\ unde vor fi servite mânc\-
ruri tradi]ionale române[ti. Tot
cu ocazia hramului, Corul
„Stavreopoleos“ a sus]inut un
concert de muzic\ bizantin\ la
„Leeds Parish Church“, organi-
zat de Consulatul Onorific
Român din Leeds [i Institutul
Cultural Român din Londra. La
eveniment va participa [i Alte]a
Sa Principesa Elena `mpreun\
cu so]ul, Excelen]a Sa, Dl. Ale-
xander Nixon. (pr. Constantin
Popescu)
Patriarhul Ilia al II-lea
boteaz\ 500 de copii
Cu ocazia s\rb\torii Bobotezei
pe vechi, ast\zi, 19 ianuarie,
Patriarhul Ilia al II-lea al
Georgiei va boteza 500 de copii.
La sf=r[itul Sfintei Liturghii din
Catedrala „Sfânta Treime“ din
Tbilisi, Patriarhul Ilia al II-lea
va s\vâr[i Taina Botezului, iar
cei 500 de copii vor deveni finii
s\i, anun]\ agen]ia de [tiri
Pirveli. Men]ion\m c\ Patri-
arhul Ilia al II-lea a sus]inut
foarte mult ini]iativa Bisericii
Ortodoxe a Georgiei de a `ncu-
raja popula]ia s\ nasc\ mai
mul]i copii, promi]ând c\ va
n\[i fiecare copil dintr-o familie,
dac\ acesta va fi de la al treilea
`n sus la num\r. }inându-se de
cuvânt, Patriarhul va n\[i la
`nceputul anului 2008 copiii
care au putut fi adu[i `n capi-
tala statului caucazian. (E.R)
4 S=mb\t\, 19 ianuarie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
„Peisaje din
Rom=nia“, `n SUA
Cu prilejul s\rb\toririi Zilei Unirii
Principatelor Române, Consulatul
General al României la Los Angeles
organizeaz\ expozi]ia de pictur\
„Peisaje din România“, `n perioada
24 ianuarie-3 februarie, la
Sacramento, `n SUA. Potrivit unui
comunicat transmis, ieri, de
Ministerul Afacerilor Externe, vor fi
expuse 25 de lucr\ri `n ulei [i
acuarel\ ale artistului plastic Silvia
Ghenea. Silvia Ghenea este absol-
vent\ a Academiei de Arte Frumoase
din Bucure[ti, membr\ a Uniunii
Arti[tilor Plastici din 1955, doctor `n
Arte Decorative [i Aplicate, lucr\rile
artistei rom=nce figurând `n colec]ii
particulare din ]\ri precum Brazilia,
SUA, Germania sau Italia.
Ambasada SUA
va fi `nchis\ luni
Ambasada SUA [i Centrul Cultural
American vor fi `nchise luni, cu
ocazia Martin Luther King Day, in-
formeaz\ un comunicat transmis,
ieri, de reprezentan]ii ambasadei.
Potrivit sursei citate, toate serviciile
Ambasadei `[i vor relua activitatea
`ncepând de a doua zi. Martin Luther
King Day este o s\rb\toare na]ional\
`n SUA, care marcheaz\ ziua de
na[tere (15 ianuarie) a predicatorului
de culoare Martin Luther King,
asasinat, la 4 aprilie 1968, `n
Memphis, statul Tennessee. ~n 1983,
pre[edintele Ronald Reagan a insti-
tuit aceast\ s\rb\toare federal\
printr-o lege care marcheaz\, `n a
treia zi de luni din ianuarie, ziua de
na[tere a predicatorului Martin
Luther King, cel care a militat pen-
tru drepturile persoanelor de culoare,
iar, `n 1964, a devenit cel mai tân\r
laureat al Premiului Nobel pentru
Pace.
Tot mai mul]i rom=ni
`[i cump\r\ arme
Num\rul persoanelor care de]in
arme letale `n Cara[-Severin a ajuns
la peste 2 mii, iar al celor care [i-au
cump\rat arme neletale s-a triplat,
ajungând de la 100, `n 2006, la peste
300, `n 2007. Armele de vân\toare,
de tir sau de colec]ie sunt considerate
letale, iar autoriza]ia de de]inere
pentru acestea se elibereaz\ doar a-
numitor categorii de persoane, re-
spectiv vân\torilor, colec]ionarilor,
sportivilor de tir, diploma]ilor, magis-
tra]ilor sau parlamentarilor.
Procedura de autorizare pentru
procurare, de]inere, port-arm\ [i
folosire a armelor [i muni]iilor letale
prevede `ntocmirea unui dosar ce
cuprinde o serie de documente,
printre care certificat medical
VIZIT| DE STUDIU LA PARLAMENT: Un num\r de 25 de studen]i de la Facultatea de Drept a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i vor vedea traseul actelor normative `n România. Ei vor efectua,
la `nceputul lunii martie, o vizit\ de studiu la Parlamentul României - Comisia Juridic\ a Camerei
Deputa]ilor, Comisia Juridic\ a Senatului - [i la Curtea Constitu]ional\, av=nd astfel ocazia s\
`n]eleag\ mai bine modalitatea de organizare [i func]ionare a sistemului judiciar, precum [i toate
etapele prin care trece o lege - de la ini]iativ\ pân\ la publicarea `n „Monitorul Oficial“.
Un angajat al Serviciului Pa[apoarte
a fost `nchis pentru trafic de influen]\
Program de investi]ii
a Angajatul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea pentru termoficarea
Pa[apoartelor Simple Ilfov a fost surprins `n flagrant,
`n timp ce primea de la un cet\]ean turc sumele
Pite[tiului, a Sucevei
de 300 de euro [i 200 de lei, pentru a-i facilita [i a Bradului
eliberarea unei c\r]i de identitate [i, ulterior, a unui pa[aport Un program de investi]ii pe acest an, vizând
pe numele unui prieten, cet\]ean român a re]elele de termoficare din municipiile Pite[ti,
Suceava [i Brad, va fi elaborat de autorit\]ile lo-
Curtea de Apel Bucure[ti a condam- de 300 de euro [i 200 de lei, pentru a-i fa- cale [i Ministerul Internelor [i Reformei Admi-
nat un fost lucr\tor de la Serviciul Pu- cilita eliberarea unei c\r]i de identitate nistrative (MIRA). Programul a fost stabilit, ieri,
blic Comunitar pentru Eliberarea Pa[a- [i, ulterior, a unui pa[aport pe numele u- `n urma unei `ntrevederi avute, la sediul MIRA,
poartelor Simple Ilfov la doi ani `nchi- nui prieten, cet\]ean român. Potrivit de primarii celor trei localit\]i, cu secretarul de
soare, pentru s\vâr[irea a dou\ infrac- sursei citate, `n data de 1 martie 2007,
stat pentru comunit\]i locale, Marian Petrache.
]iuni de trafic de influen]\. Potrivit unui cet\]eanul turc a formulat un denun] cu
comunicat remis de c\tre Direc]ia Gene- privire la faptul c\ T. Gheorghe i-a pre- Conform unui comunicat al MIRA, noi discu]ii le-
ral\ Anticorup]ie (DGA), sentin]a este tins `n repetate rânduri sume cuprinse gate de acest proiect vor avea loc la `nceputul lu-
definitiv\ [i irevocabil\. Ofi]erii Direc]iei `ntre 200 [i 300 de euro, pentru a-i fa- nii februarie, la Bra[ov, unde vor participa [i „au-
torit\]ile de reglementare `n domeniu, reprezen-
Generale Anticorup]ie Ilfov, cu sprijinul cilita eliberarea unei c\r]i de identitate
ofi]erilor de la Direc]ia General\ de [i a unui pa[aport pe numele unui pri- tan]ii operatorilor serviciului de distribu]ie a e-
Informa]ii [i Protec]ie Intern\, l-au depi- eten. La nivelul DGA Ilfov se afla deja `n nergiei termice [i furnizorii de combustibil“.
stat, pe dat\ de 7 martie 2007, `n fla- lucru un dosar penal, `n care respectivul Primarii celor trei ora[e men]ionate sem-
grant, pe T. Gheorghe. Angajatul Servi- agent era cercetat pentru luare de mit\, nalaser\, `ntr-o videoconferin]\ din 16 ianuarie,
ciului Pa[apoarte a fost surprins `n timp `n urma unui denun] f\cut de un alt o serie de probleme referitoare la alimentarea cu
ce primea de la un cet\]ean turc sumele cet\]ean. a energie termic\ a popula]iei. a
Copilul repatriat din Ungaria Incendii
produse din
a fugit din centrul de `ngrijire
ignoran]\
a Un b\iat `n v=rst\ de 12 ani, de cet\]enie rom=n\, a fost repatriat, miercuri, Un incendiu izbucnit `n
de autorit\]ile ungare, deoarece a `njunghiat un alt b\iat, care refuzase s\-i gospod\ria unei femei din sa-
tul sucevean Stamate, comu-
dea un mp3 player (n.r. dispozitiv de ascultat muzic\) a Deoarece, na Fântânele, a produs pagu-
`n legisla]ia vecinilor no[tri, nu exist\ sanc]iuni aplicabile infractorilor minori, be `n valoare de aproximativ
care nu au `mplinit `nc\ 14 ani, autorit\]ile ungare s-au v\zut puse `n situa]ia 30 de mii de lei, a anun]at,
ieri, purt\torul de cuvânt al
de a nu putea dec=t s\-l repatrieze a Fapta sa a fost, `ns\, intens mediatizat\, Inspectoratului Jude]ean pen-
b\iatul fiind transformat `ntr-un al doilea „Mailat“, al Ungariei a tru Situa]ii de Urgen]\ Sucea-
va, Emilian }ehaniuc. Fl\c\-
Copilul din Harghita, repatriat `n aceast\ rile s-au declan[at din cauza
s\pt\mân\ din Ungaria, dup\ ce a `njunghiat un unui scurtcircuit produs de un
adolescent `ntr-o pia]\ din Budapesta, a fugit, joi conductor electric defect [i au
seara, din centrul de `ngrijire `n care fusese inter- aprins materialele combusti-
nat. {eful Direc]iei pentru Protec]ia Copilului [i bile din vecin\tate. ~n urma a-
Asisten]\ Social\ Harghita, Elekes Zoltan, a de- cestui incident, au ars ad\-
clarat c\ b\iatul se afla pe terenul de fotbal [i, la postul pentru animale, [ura
un moment dat, a reu[it s\ fug\. „Nu avem body-
din lemn, acoperi[ul anexelor
guarzi `n acest centru, avem doar educatori [i su- gospod\re[ti, zece tone de ce-
praveghetori. A[a c\ baiatul a reu[it s\ fug\, f\r\
reale [i materiale de cons-
prea mare greutate“, a spus Elekes. Poli]i[tii care truc]ie aflate `n respectiva
ancheteaz\ acest caz sus]in, `ns\, c\ b\iatul, `n gospod\rie. ~ntr-un alt incen-
vârst\ de 12 ani, l-a bruscat pe un coleg [i pe su- diu, izbucnit joi noaptea, a ars
praveghetor, dup\ care a fugit. Copilul, originar acoperi[ul unei case din loca-
din localitatea Valea Strâmb\, comuna Suseni, a litatea Mitocu Dragomirnei,
fost dat `n urm\rire general\ de Inspectoratul Ju- producând pagube de 7 mii de
de]ean de Poli]ie [i `n consemn la frontier\.
lei. ~n acest caz, fl\c\rile au
miercuri, de autorit\]ile române [i a fost internat fost provocate de o scânteie
Autorit\]ile ungare `ntr-un centru din Miercurea Ciuc, destinat mi- produs\ la co[ul de evacuare a
nu i-au putut face nimic norilor care au s\vâr[it fapte penale [i care au fumului, neprotejat termic.
probleme de reintegrare. Copilul din Harghita se Potrivit purt\torului de cu-
Cazul b\iatului din Harghita, care a `njun- afla de aproximativ un an `n aten]ia poli]iei un- vânt al IJSU, co[urile de fum