2023-09-25 AP Manag General Al Privatizarii

AUDITUL PERFORMANȚEI
MANAGEMENTULUI GENERAL
AL PRIVATIZĂRII
SINTEZA RAPORTULUI
2023
© 2023 Curtea de Conturi a României/
Departament X
Strada Lev Nicolaevici Tolstoi, 22-24
București, Sector 1, 014192
Telefon: +4021 3078731
Această lucrare este un produs al Curții

de Conturi a României realizat de
Departamentul X – Direcția 1, cu
contribuția camerelor de conturi
județene, a entităților auditate,
respectiv colaboratori externi.
Responsabilitatea privind acuratețea

datelor cuprinse în lucrare revine
deținătorilor și furnizorilor acestora,
respectiv entităților auditate.
Curtea de Conturi încurajează

transparența și diseminarea
cunoștințelor în vederea creșterii
eficienței utilizării și cheltuirii
fondurilor publice în interesul
cetățeanului, printr-un management
performant, astfel, această lucrare
poate fi reprodusă integral sau parțial.
Copertă:
Maria-Alexandra Răducanu – a.p.e., consilier demnitar
Dézsi Zsófia – student, colaborator extern
Fotografii:
Agenția Națională de presă Agerpres
Camere de conturi județene
Surse deschise – internet
Design:
Maria-Alexandra Răducanu – a.p.e., consilier demnitar
Ștefan Caloi - consilier demnitar
Curtea de Conturi a României
Auditul performanței
managementului general al
privatizării
Sinteză
AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Cuvânt înainte
Fenomenul privatizării din România a reprezentat o activitate de interes public care a suscitat
preponderent interesul societății românești, dar și al specialiștilor, într-o mare sau mică măsură, în funcție de
impactul, îndeosebi, a efectelor privatizărilor punctuale.
În acest sens, misiunea de audit al performanței manageriale a procesului de privatizare a fost inițiată în
vederea deservirii acestui interes legitim al societății românești cu privire la modul de desfășurare și rezultatul
activității de management al privatizării unor societăți comerciale din România, analiza diagnostic a rezultatelor
acestei acțiuni fiind expusă în raportul cu tema „Auditul performanței managementului general al privatizării”.
Lucrarea de față se dorește a fi atât o incursiune în „istoria” recentă a privatizărilor din România, o
descriere rezonabilă, bazată pe datele existente, a cadrului de abordare și desfășurare a procesului de privatizare
și management a societăților comerciale cu capital de stat, cât și o prezentare specializată a concluziilor rezultate,
precum și a recomandărilor Curții de Conturi, fiind în principal prin tematica abordată, respectiv prin prisma
perioadei analizate de aproape 30 de ani, o lucrare de pionierat în constelația lucrărilor de specialitate din
România.
Misiunea de audit al performanței a avut drept obiectiv general evaluarea măsurii în care activitatea de
privatizare, prin vânzarea societăților comerciale înființate în baza Legii nr.15/1990, desfășurată de autoritățile cu
atribuții în procesul de privatizare, a respectat principiile celor „3E” - economicitate, eficiență și eficacitate, axat în
mod primordial pe eficiența și eficacitatea managementului privatizării, respectiv dacă măsurile manageriale
adoptate au dus la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Guvern prin strategia de privatizare aferentă perioadelor
și domeniilor de activitate, reglementate prin actele normative specifice activității de privatizare.
Principalul obiectiv al auditului a fost acela de a identifica și evalua eventualele vulnerabilități și
neconformități în activitatea de management al privatizării și postprivatizării, desfășurată de către entitățile cu
atribuții în acest proces, precum și formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea activității de
privatizare în România.
În contextul accentuării competiției geopolitice mondiale, de tranziție de la amenințările militare clasice
la cele asimetrice și de transformare a acestora în conflicte hibride prin estomparea laturii militare și accentuarea
tensiunilor economice, axate în principal pe acapararea resurselor, lucrarea de față se poate constitui atât într-o
bază de date, cât și într-un corolar de experiențe posibil necesare decidenților strategiilor, politicilor publice sau
documentelor programatice viitoare, necesare asigurării stabilității și securității economice naționale.
Concluziile și recomandările cuprinse în prezenta lucrare nu sunt limitative, ele având la bază informațiile
și datele transmise de autoritățile cu obligații în procesul de privatizare, fiind rezultatul colaborării interdisciplinare
și intercolegiale a specialiștilor din cadrul Curții de Conturi a României și a colaboratorilor externi, bazată pe
atribuțiile expres prevăzute de Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu
modificările și completările ulterioare, de standardele internaționale și naționale de audit, efortul și
profesionalismul acestora fiind deosebit, fapt pentru care toți cei implicați merită mulțumiri publice!
Dr. Dézsi Attila

consilier de conturi
șef Departament X.
membru al Plenului CCR

Capitolul I. Scurtă incursiune în fenomenul privatizării .....................................1
I.1. Istoria privatizării ................................................................................................. 1
I.2. Privatizarea în România ....................................................................................... 1
I.3. Principii generale de abordare a privatizării ...................................................... 3
Capitolul II. Competențele specifice Curții de Conturi a României privind

verificarea procesului de privatizare ..................................................................... 4
II.1. Aspecte generale privind competențele Curții de Conturi .............................. 4
II.2. Definire și condiții .............................................................................................. 5
II.3. Scopul și obiectivele acțiunii cu tema „Auditul performanței
managementului general al privatizării” ......................................................................... 7
Capitolul III. Constatări și recomandări cu privire la principalele aspecte

privind politicile publice de privatizare cuprinse în programele de guvernare
ale guvernelor României din perioada 1990 – 2020 ........................................... 10
III.1. Concluzii generale privind politicile publice de privatizare ......................... 10
III.2. Recomandări generale ...................................................................................... 12
Capitolul IV. Constatări și recomandări cu privire la reglementarea juridică, în

timp, a procesului de privatizare desfășurat în România și a controlului acestuia
aflat în competența Curții de Conturi ................................................................. 12
IV.1. Concluzii generale privind cadrul legislativ general ..................................... 12
IV.2. Recomandări generale ...................................................................................... 17
Capitolul V. Constatări și recomandări cu privire la principalele instituții

publice implicate în procesul de privatizare ....................................................... 18
V.1. Concluzii generale privind evoluția principalelor instituții publice implicate
în procesul de privatizare ................................................................................................ 18
V.2. Recomandări generale ....................................................................................... 21
Capitolul VI. Constatări și recomandări cu privire la principalele obiective ale

strategiilor de privatizare ..................................................................................... 22

VI.1. Concluzii generale privind rezultatele strategiilor și programelor de privatizare ... 22
Capitolul VII. Constatări și recomandări cu privire la facilitățile acordate în procesul

de restructucturare și privatizare a persoanelor juridice cu capital de stat ................. 28
VII.1. Concluzii generale privind facilitățile acordate .......................................................... 28
VII.2. Constatări și recomandări formulate ........................................................................... 33
Capitolul VIII. Concluzii cu privire la despăgubirile acordate ca efect al procesului de

privatizare, respectiv postprivatizare ............................................................................... 37
Capitolul IX. Constatări și recomandări cu privire la evoluția numărului societăților

comerciale supuse procesului de privatizare ................................................................... 39
IX.1. Concluzii generale privind evoluția societăților comerciale supuse procesului de
privatizare ........................................................................................................................................ 39
IX.2. Constatări și recomandări formulate ............................................................................ 41
Capitolul X. Constatări și recomandări cu privire la situația contractelor de privatizare

încheiate de entitățile auditate în perioada 1993-2019 .................................................... 49
X.1. Concluzii generale privind situația contractelor de privatizare ................................... 49
X.2. Constatări și recomandări formulate .............................................................................. 51
X.2.1. Cu privire la contractele de vânzare-cumpărare acțiuni încheiate de entități .......... 51
X.2.2. Cu privire la monitorizarea îndeplinirii clauzelor contractuale ................................ 56
X.2.3. Cu privire la activitatea de control propriu, referitor la respectarea clauzelor din
contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni ................................................................................. 62
Capitolul XI. Constatări și recomandări privind situația veniturilor din activitatea de

privatizare ........................................................................................................................... 65
XI.1. Concluzii generale privind situația veniturilor din activitatea de privatizare ........... 65
XI.2. Constatări și recomandări formulate ............................................................................. 66
Anexa nr. 1 ....................................................................................................................................... 71

Anexa nr. 2 ....................................................................................................................................... 81
Anexa nr. 3 ....................................................................................................................................... 90
Anexa nr. 4 ..................................................................................................................................... 122

Concluzii generale și recomandări privind managementul general
al privatizării din România
Capitolul I. Scurtă incursiune în fenomenul privatizării
I.1. Istoria privatizării

Privatizarea reprezintă un proces aplicat atât în țările dezvoltate, cât și în cele în
curs de dezvoltare și/sau în tranziție, de translatare a proprietății publice sau a unor
atribuții ale statului către domeniul privat.
Implementată într-o varietate de forme în majoritatea țărilor din toată lumea,
privatizarea este considerată instrumentul tipic de politică publică de reevaluare
radicală a rolului statului în societate, care are ca scop și finalitate retragerea statului
din rolul de participant nemijlocit în multe zone de activitate economică, către un rol
minimal, deseori însoțit de reglementare juridico-economică.
I.2. Privatizarea în România

Începând din anul 1990, viața politică, economică și socială a României a fost
subordonată unui obiectiv principal, respectiv tranziția de la sistemul centralizat al
economiei planificate de dinainte de 1990 la o economie de piață competitivă. În cazul
României, s-a pornit de la existența unui nivel de aproape 100% al capitalului social
proprietate a Statului, fapt ce a necesitat identificarea unor principii directoare, crearea
unui cadru legal flexibil, precum și construirea capacității instituționale autohtone, cu
posibilitatea adaptării ei, din mers, la situațiile practice și neprevăzute. Totodată, în
lipsa unei educații antreprenoriale extinse la nivelul societății, a fost necesară o
educație a mediul economic pentru a adopta mai ușor inițiativa privată.
Privatizarea în România, ca instrument de politică publică de transfer a
proprietății statului către persoanele private, fizice sau juridice, s-a dorit să constituie
o garanție a reformelor economico-sociale și de realizare a unui nou sistem economic
bazat pe cerințele pieței libere concurențiale și pe principiile de eficiență,
economicitate și eficacitate.
1|S i n t e z ă

În acest context, pentru derularea și realizarea procesului de privatizare au fost
necesare:
 Stabilirea unor principii și linii - studii asupra efectelor
directoare privind modul de abordare a economice și financiare ale privatizării,
privatizării, în contextul schimbării esenței în scopul obținerii de date relevante
proprietății și al existenței unei multitudini de privind performanțele fostului sector de
societăți comerciale din diverse domenii de stat privatizat pentru adaptarea legislației
activitate; necesităților entităților privatizate, pentru
 Crearea și implementarea unui cadru ca prin privatizare să se obțină rezultate
legislativ care să schimbe reglementarea economico-financiare favorabile
esenței proprietății pe de o parte, dar și să considerabile.
permită, pe de altă parte transmiterea  Construirea unui cadru
obiectului acesteia din proprietatea statului în instituțional în domeniul dreptului
proprietate privată prin: comercial, care să se manifeste în
- crearea unui ansamblu de tehnici de instanțele comerciale pentru toate situațiile
privatizare care să reducă cât mai mult riscul ce pot apărea între entitățile economice,
de fraudă, corupție, monopol privat național atât în funcționarea lor, cât și în faptele de
sau străin, și care să asigure protejarea comerț ce se derulează între acestea. În
populației și respectarea specificului național; acest context, ne referim în principal la:
- implementarea unei strategii - înființarea Oficiului Național al
adecvate, într-un termen rezonabil, pentru Registrului Comerțului și reglementarea
derularea privatizării, care să implice juridică a obligativității înregistrării la
societățile comerciale cu capital social de stat acesta a agenților economici, pentru a
și să stabilească domeniile și entitățile putea funcționa, dar și la reglementarea
prioritare ce se vor privatiza. Aceasta implică insolvenței, a falimentului, executării silite
studiul structurii categoriilor de entități ce se etc;
preconizează a fi privatizate, în funcție de - reglementarea legislativă pentru
natura și importanța activității lor, cum ar fi: situațiile financiare și juridice ce pot
agenți economici din domeniul energiei, apărea în relațiile din cadrul acționariatului
exploatării resurselor minerale, domenii în care societăților comerciale, respectiv
s-ar putea crea monopol, domenii strategice reglementarea situațiilor precum fuziunea,
etc; dizolvarea, lichidarea etc.
2|S i n t e z ă

1.3. Principii generale de abordare a privatizării
Privatizarea a fost considerată un instrument de politică publică benefic deoarece
aplicarea ei poate conduce la satisfacerea „binelui general”. Se consideră că; aplicarea
unei politici de privatizare poate fi o soluție în situațiile în care Statul nu este capabil
să rezolve problema prin mecanismele sale instituționale sau al cărui efort de
soluționare poate produce dezechilibre majore economico-sociale nesustenabile în
timp.
Așadar, principiile care argumentează

aplicarea politicilor publice privind
privatizarea sunt următoarele:
 Concurența
 Minimizarea responsabilității statului
 Reducerea birocrației
 Creșterea veniturilor bugetare/a
productivității
 Adaptabilitate, flexibilitate, inovație,
performanță .
3|S i n t e z ă

Capitolul II. Competențele specifice Curții de Conturi a României
privind verificarea procesului de privatizare
II.1. Aspecte generale privind competențele Curții de Conturi

Competențele Curții de Conturi a României privind verificarea procesului de
privatizare sunt reglementate de Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții de Conturi a României, cu modificările și completările ulterioare, precum și de
alte acte normative aplicabile unor domenii de activitate.
Conform art.29 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.94/1992:

„Curtea de Conturi exercită controlul cu privire „Curtea de Conturi poate exercita
la respectarea de către autoritățile cu atribuții controlul în cazul prevăzut la alin.(2),
în domeniul privatizării a metodelor și indiferent de momentul în care s-a
procedurilor de privatizare, prevăzute de lege,
desfășurat procesul de privatizare, prin
precum și asupra modului în care acestea au
asigurat respectarea clauzelor contractuale vânzarea acțiunilor deținute de stat la
stabilite prin contractele de privatizare. Curtea societățile reglementate de Legea
de Conturi exercită controlul respectării nr.31/1990, republicată, cu
dispozițiilor legale privind modul de modificările și completările ulterioare,
administrare și întrebuințare a resurselor până la clarificarea tuturor
financiarerezultate din acțiunile de aspectelor”. (art.29 alin.(3) din Legea
privatizare.” (art.29 alin.(2) din Legea
nr.94/1992)
nr.94/1992)
Conform art.1 alin.(2) din Legea nr.94/1992, „funcția de control a Curții de

Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele
proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale
general acceptate”.
Prin Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la

care statul este acționar, s-a prevăzut că, operațiunile în legătură cu procesul de
privatizare a societăților bancare, care fac obiectul acestei legi, nu sunt supuse
controlului financiar al Curții de Conturi.
4|S i n t e z ă

II.2. Definire și condiții
În practică, auditul, ca formă de evaluare a unei situații, activități sau ansamblu
de activități, ce se finalizează cu sintetizarea unor concluzii și emiterea unei opinii
asupra temei analizate, precum și cu recomandarea unor măsuri pentru respectarea
legislației/obținerea unui cadru rezonabil de activitate, a apărut ca o necesitate a
alinierii abordării controlului la bunele practici ale instituțiilor de audit
europene/internaționale.
Auditarea trebuie să urmărească

respectarea unor necesități și condiții
specifice procesului de privatizare, și
anume, printre altele: necesitatea evaluării corecte
a patrimoniului entității ce
urmează a fi privatizată
 necesitatea evaluării corecte a
patrimoniului entității ce urmează a fi
privatizată, pentru aceasta urmărindu- condiția păstrării confidențialității
și a secretului profesional
se cuprinderea în procesul de evaluare

a tuturor elementelor patrimoniale, și necesitatea respectării,
de către părți, a clauzelor
din contractul de
analizându-se capacitatea entității de a privatizare
genera profit și a asigura flux de

condiția protejării
numerar; intereselor
 condiția păstrării confidențiali- condiția transparenței

operațiunilor de
tății și a secretului profesional pe perioada privatizare
derulării procesului de privatizare;

 condiția protejării intereselor naționale, prin limitarea uneori a participării
capitalului străin sau autohton la niveluri care nu exclud statul din controlul entităților
privatizate din anumite domenii de activitate;
 condiția transparenței operațiunilor de privatizare, în sensul informării și
publicității corespunzătoare pentru cei interesați și doritori a participa la privatizare;
 necesitatea respectării, de către părți, a clauzelor din contractul de privatizare,
în vederea obținerii rezultatului scontat al privatizării.
5|S i n t e z ă

În ceea ce privește auditul privatizării, legislația Curții de Conturi a României
are o sferă limitată de cuprindere, aceasta nepermițând analizarea/studierea tuturor
elementelor privatizării, exemplificând în acest sens:
o decizia alegerii societății comerciale pentru a fi introdusă în procesul de

privatizare;
o restructurarea societății comerciale, anterior privatizării, pentru creșterea
atractivității acesteia în vederea privatizării;
o acordarea unor înlesniri de plată pentru obligațiile bugetare ale societății
comerciale, precum și conversia în acțiuni a unor datorii ale acesteia către stat;
o alegerea și aplicarea metodei de evaluare a societății comerciale supuse
privatizării;
o alegerea metodei, a agentului de privatizare și a cumpărătorului;
o legalitatea clauzelor prevăzute în contractele de privatizare încheiate.
Desigur, datorită multiplelor forme pe care le poate îmbrăca, e imposibil de găsit

o definiție universală a conceptului de privatizare. Oxford English Dictionary1 oferă o
definiție generală – politica sau procesul de a face lucrurile privat și nu public. În sens
larg, putem înțelege privatizarea ca orice politică prin care sfera de control și
autoritate a statului este cedată sau este micșorată în favoarea sectorului privat.
În aceast raport, vom utiliza termenul de privatizare sub înțelesul de transfer al

proprietății, responsabilității, finanțării, managementului și administrării unui
serviciu/bun/a unei organizații din sfera publică către persoane juridice sau fizice –
așadar o abordare mai largă care cuprinde mai mult decât transferul proprietății.
1
The policy or process of making private as oposed to public
6|S i n t e z ă

II.3. Scopul și obiectivele acțiunii cu tema „Auditul performanței
managementului general al privatizării”
În baza Hotărârii Plenului Curții de Conturi nr. 257/30 iunie 2015, în perioada
12.09.2016 – 26.11.2021, Direcția 1 din cadrul Departamentului X, a efectuat misiunea
cu tema „Auditul performanței managementului general al privatizării”.
Acțiunea de audit al performanței a fost inițiată având în vedere interesul legitim

al societății românești cu privire la modul de desfășurare și rezultatul activității de
privatizare a societăților comerciale din România, înființate în baza Legii nr.15/1990
privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți
comerciale.
Misiunea de audit al performanței a avut drept obiectiv general evaluarea

măsurii în care activitatea de privatizare, prin vânzarea de acțiuni a societăților
comerciale înființate în baza Legii nr.15/1990, desfășurată de FPS și succesoarele
sale, a respectat principiile celor ”3E” - economicitate, eficiență și eficacitate, axat în
mod primordial pe eficiența și eficacitatea managementului privatizării, respectiv dacă
măsurile manageriale adoptate au dus la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Guvern
prin strategia de privatizare aferentă perioadelor și domeniilor de activitate,
reglementate prin actele normative specifice activității de privatizare.
Principalul obiectiv al auditului a fost acela de a identifica și evalua eventualele

vulnerabilități și neconformități în activitatea de privatizare și postprivatizare,
desfășurată de către FPS/succesoarele sale și de către alte entități implicate în acest
proces, precum și formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea
activității de privatizare în România.
Misiunea de audit public extern cu tema „Auditul performanței managementului

general al privatizării” s-a desfășurat la următoarele entități cu competențe în acest
domeniu, astfel:
7|S i n t e z ă

1.) Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS),
2.) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR),
3.) Agenția Domeniilor Statului (ADS),
4.) Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA),
5.) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT),
6.) Ministerul Energiei (ME),
7.) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI),
8.) Ministerul Culturii (MC),
9.) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID),
10.) Ministerul Tineretului și Sportului (MTS),
11.) Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE),
12.) Ministerul Finanțelor (MF).
În cazul tuturor entităților mai sus menționate, rezultatele misiunii de audit al

performanței au fost consemnate în rapoarte de audit al performanței individuale pentru
fiecare entitate, fiind valorificate prin scrisori de recomandări.
Analiza diagnostic a rezultatelor acestei acțiuni este expusă în prezentul Raport,

cu tema „Auditul performanței managementului general al privatizării ”.
Misiunea de audit al performanței a vizat perioada 1991 – 31.12.2019.
Realizarea acestei misiuni de audit a avut la bază următorul cadru legal:

a) Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a
României, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice
Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 547 din 24 iulie 2014,
cu modificările și completările ulterioare;
c) Standardul auditului performanței - ISSAI 3000, elaborat de Organizația
Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI);
8|S i n t e z ă

d) Liniile directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării - ISSAI
5210, emis de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit
INTOSAI;
e) Manualul auditului performanței - elaborat de Curtea de Conturi a României;
f) Ghidul auditului privatizării - elaborat de Curtea de Conturi a României.
Pentru realizarea acestei misiuni de audit, în afara informațiilor și datelor

prezentate de entitățile auditate, Direcția 1 din cadrul Departamentului X a solicitat și
a primit informații și de la:
- Oficiul Registrului Comerțului - care a transmis informații privind situația
juridică a societăților comerciale identificate în cadrul misiunii;
- Camerele de conturi județene – care au transmis fotografii privind starea fizică
a unor societăți comerciale privatizate din județe.
Menționăm faptul că, pentru oglindirea realității stării fizice a unor societăți
comerciale privatizate au fost întrebuințate preponderent fotografii ce se găsesc în
arhiva și pe site-ul AGERPRES 2.
În ceea ce privește informațiile din capitolul privind programele guvernelor,

pentru perioada 1990 – 1992, au fost folosite informații și din documente din surse
deschise (internet3), din studii de specialitate, în condițiile în care programul
guvernului aprobat în 1990 de către Parlament nu se regășește în Monitorul Oficial.
Precizăm că, valorile în ROL, identificate cu ocazia auditului, au fost

transformate și prezentate în RON.
2
www.agerpres.ro – mulțumim pentru colaborare!
3
de exemplu: https://bibliotecadesociologie.ro/en/download/postolache-tudorel-1990-schita-privind-strategia-infaptuirii-
economiei-de-piata-in-romania-bucuresti-iccv/
9|S i n t e z ă

Capitolul III. Constatări și recomandări cu privire la principalele
aspecte privind politicile publice de privatizare cuprinse în programele
de guvernare ale guvernelor României din perioada 1990 – 2020
III.1. Concluzii generale privind politicile publice de privatizare
Transformările politice din România după Revoluția din 1989, au adus și

transformări profunde cu privire la concepțiile și direcțiile economice ale
societății românești postcomuniste, prin trecerea la economia bazată pe piață
liberă.
În aceste sens, din punct de vedere al politicilor publice, România trecea de

la o economie centralizată planificată la o economie liberă „programatică” prin
politici publice guvernamentale. Astfel, se poate constata că, deși în Europa
Occidentală și/sau în statele cu piață liberă deja formată, capitalismul tradițional
s-a construit și format în timp îndelungat, în mod natural și organic de jos în sus,
în România piața liberă, capitalismul – la care a contribuit în mare măsură și
privatizarea fostelor capacități comuniste – s-a edificat sintetic, nenatural și în
contratimp, funcționând în perioada de tranziție ca un model economic propriu
asimetric.
În condițiile trecerii în ritm accelerat la economia de piață și democrație,

precum și pe fondul constrângerilor financiare provenite din partea creditorilor
instituționali internaționali, capitalul privat din România postcomunistă s-a
format, în mod preponderant, prin redistribuirea de la stat către sectorul
particular.4 Principalul proces de formare al capitalului privat în România post-
decembristă îl constituie tocmai aceste politici publice de privatizare.
Cu privire la predictibilitatea și sustenabilitatea politicilor publice privind

privatizarea din România, nu putem să nu observăm schimbările de abordare ale
acestui proces, început în anii `90, în perioadele următoare, care puteau fi pe de
4
Florin Georgescu, Capitalul în România postcomunistă, Editura Academiei Romane, 2018, vol. 1, pag. 66
10 | S i n t e z ă

o parte rezultatul schimbărilor de viziune la nivel guvernamental, urmare a
schimbărilor politice succesive, iar pe de altă parte a necesității de încheiere a
acordurilor cu creditorii internaționali, numărul mare a acestor acorduri arătând
”o mai slabă capacitate instituțională comparativ cu alte state foste socialiste”5.
Se reține de asemenea că, în dauna faptului că au fost adoptate 162 de

strategii de privatizare, majoritatea dintre acestea (majoritatea după anul 2000) se
refereau exclusiv la strategii de privatizare punctuale, respectiv de privatizare a
unor societăți comerciale.
3 3
2 2 2
1990-1995 1996-2000 2001-2005 2006-2010 2011-2015 2016-2020
Ciclicitatea modificărilor politicilor publice în domeniul privatizării
Cu toate acestea, este incontestabil faptul că procesul de privatizare a

reprezentat un fenomen unic în istoria politico-economică a României, care a
contribuit definitoriu la formarea actualei piețe libere autohtone, a economiei
bazată pe principiile democratice a liberului acces la viața economică, a societății
românești în ansamblu, politicile publice adoptate în decursul anilor influențând
trecerea de la economia socialistă centralizată la economia de piață capitalistă,
unde „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege,
indiferent de titular”, chiar prin prevederi fundamentale constituționale.
5
Florin Georgescu, Capitalul în România postcomunistă, Editura Academiei Romane, 2018, vol. 2, pag. 654
11 | S i n t e z ă

III.2. Recomandări generale
Având în vedere necesitatea consolidării continue a democrației capitaliste

în România, a implicării proactive a cetățenilor în formarea și funcționarea pieței
economice libere, constatând că principalii ”câștigători” ai fenomenului
privatizării au fost actorii cu competențe și/sau experiență în înțelegerea
mecanismelor de funcționare a pieței capitaliste, la nivel național ar trebui să se
examineze procesul de educare a publicului, inclusiv prin campaniile de
conștientizare a acestuia, cu privire la mecanismele pieței libere, de formare a
capitalului, de pregătire, formare și aprofundare, în mod deosebit a generațiilor
viitoare, în domeniul inițiativei libere și a antreprenoriatului în România.
Luând în considerare necesitatea predictibilității și a sustenabilității

politicilor publice privind privatizarea din România, constatând schimbările de
viziune la nivel guvernamental, urmare a schimbărilor politice succesive,
respectiv că mai multe obiective de politici publice au căzut în desuetudine iar
unele înregistrează aspect evidente de contradictorialitate, recomandăm asanarea,
armonizarea și consolidarea reglementărilor privind politicile publice de
privatizare.
Capitolul IV. Constatări și recomandări cu privire la

reglementarea juridică, în timp, a procesului de privatizare desfășurat
în România și a controlului acestuia aflat în competența Curții de
Conturi a României
IV.1. Concluzii generale privind cadrul legislativ general
Odată cu schimbarea orânduirii socialiste prin Revoluția din 1989,

România trecea la o nouă formă de organizare a economiei, de la cea de comandă
centralizată la economia bazată pe piața liberă. Această transformare majoră nu
putea fi înfăptuită fără transformarea cadrului juridic preexistent, în mare parte
12 | S i n t e z ă

caduc și inaplicabil dezideratelor de reforme structurale necesare implementării
noii gândiri economice.
Astfel, încă din zorii democrației, în anul 1990, au fost abrogate mai multe
acte normative ce reglementau economia socialistă, adoptându-se treptat noile
reglementări necesare introducerii și funcționării mecanismelor economiei de
piață. Noua legislație se fundamenta pe principiile de bază ale societăților
democratice tradiționale, respectiv pe statul de drept, pe apărarea și garantarea
proprietății, pe libera inițiativă, pe libertatea piețelor.
În acest sens, legislația care guvernează domeniul privatizării a evoluat în

timp în funcție de politicile publice adoptate, începând din anul 1990.
Astfel, prin Legea nr.15 privind reorganizarea unităților economice de stat
ca regii autonome și societăți comerciale s-a prevăzut că, unitățile economice de
stat, indiferent de organul în subordinea căruia își desfășoară activitatea, se
organizează și funcționează sub o nouă formă de organizare și funcționare,
respectiv ca regii autonome sau societăți comerciale.
De asemenea, în vederea constituirii societăților comerciale, se

restructurau și se reorganizau unitățile economice de stat – întreprinderi, grupuri,
combinate, trusturi și alte asemenea – pe criteriul autonomiei funcționale și
financiare, urmărind reducerea dimensiunii marilor întreprinderi și multiplicarea
agenților economici care produceau același tip de bunuri, efectuau același tip de
lucrări sau prestau același tip de servicii.
Persoanele juridice astfel organizate urmau să transmită Agenției Naționale

pentru Privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social
stabilit, în vederea emiterii înscrisurilor nominative de valoare, pe care această
instituție publică cu atribuții să le distribuie, în mod egal și gratuit, tuturor
cetățenilor români cu domiciliul în țară, care, până la data de 31 decembrie 1990
au împlinit vârsta de 18 ani.
Principalul act normativ de reglementare a privatizării l-a reprezentat

Legea nr.58/14.08.1991 privind privatizarea societăților comerciale, prin care s-
a stabilit cadrul juridic necesar transferului proprietății de stat în proprietatea
13 | S i n t e z ă

privată a persoanelor fizice și a persoanelor juridice. Conform legii, privatizarea
societăților comerciale urma să se realizeze prin transferul gratuit al unei părți din
acțiunile statului și prin vânzarea acțiunilor rămase. În vederea privatizării
societăților comerciale din portofoliu a fost înființat Fondul Proprietății de Stat
(FPS).
În acest sens, s-a reglementat procedura privind distribuirea gratuită de

certificate de proprietate către cetățenii români îndreptățiți, metodele de
privatizare ale societăților comerciale, oferirea spre vânzare de acțiuni sau active
ale societăților comerciale către salariații acestora, respectiv participarea
persoanelor fizice și a persoanelor juridice, române sau străine, la vânzarea-
cumpărarea de acțiuni sau active ale societăților comerciale.
Prin Legea nr.55/15.06.1995 pentru accelerarea procesului de privatizare

s-a prevăzut ca, accelerarea privatizării să se realizeze atât prin transferul efectiv
și cu titlu gratuit, către cetăţenii români îndreptățiți, a acţiunilor aferente cotei de
30% din capitalul social al societăţilor comerciale cu capital de stat prin cupoane
nominative, cât și prin vânzarea acţiunilor emise de aceste societăţi la un preț
minim de vânzare calculat de Fondul Proprietății de Stat.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/23.12.1997 privind privatizarea

societăților comerciale a stabilit cadrul juridic pentru accelerarea și finalizarea
procesului de privatizare, obiectivul principal fiind asigurarea transparenţei
procesului de privatizare, formarea preţului de vânzare, în baza raportului dintre
cerere și ofertă, respectiv reconsiderarea datoriilor societăţilor comerciale, în
vederea sporirii atractivității ofertei de privatizare.
Astfel, vânzarea trebuia efectuată pe baza raportului dintre cerere și ofertă,

la preţul de piaţă, indiferent de metoda de privatizare utilizată, în baza unui raport
de evaluare, fără însă a exista un preţ minim de vânzare. În situaţia în care o
societate comercială, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale
este acţionar, e cotată la bursa de valori sau pe o altă piaţă organizată, Fondul
Proprietăţii de Stat (urmașii acestuia) nu mai avea/nu mai au obligația de
întocmire a unui raport de evaluare.
14 | S i n t e z ă

În baza Legii nr.137/28.03.2002 privind unele măsuri pentru accelerarea
privatizării s-a prevăzut cadrul juridic pentru intensificarea procesului de
privatizare, prin vânzarea la preţul de piaţă, rezultat din raportul dintre cerere și
ofertă, cu luarea în considerare a tuturor elementelor ce alcătuiesc oferta de
cumpărare, aplicarea unor programe de restructurare anterioară privatizării, cu
accent pe externalizarea unor activităţi şi/sau active, în special a activelor cu
caracter social, reconsiderarea datoriilor societăţilor comerciale, în vederea
sporirii atractivităţii ofertei de privatizare, respectiv instituirea administrării
speciale în perioada de privatizare.
Prevederile legii se aplică tuturor societăților comerciale, indiferent de

actul normativ în baza căruia s-au înființat, la care statul sau o autoritate a
administrației publice locale este acționar sau asociat, filialelor la care sunt
acționari/asociați majoritari societăți comerciale cu capital majoritar de stat,
precum şi regiilor autonome.
Conform acestui act normativ, acțiunile se pot vinde la prețul de piață

rezultat din raportul dintre cerere şi ofertă, chiar dacă acest preț este inferior
prețului de ofertă stabilit de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării,
această instituție fiind singura autoritate competentă să decidă asupra
oportunității încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, vânzarea
pachetului de acţiuni putându-se face chiar la un preţ simbolic reprezentând
echivalentul unui euro.
Cu privire la rolul Curții de Conturi de control (audit public extern) în

domeniul privatizării se poate constata că, dacă la înființarea acesteia prin Legea
nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, aceasta avea
atribuții neîngrădite de audit public extern, începând din anul 1997 atribuțiile
acesteia referitoare la privatizare au fost limitate o perioadă de timp, acest fapt
conducând la privarea pe de o parte a societății românești de informații publice
relevante privind economicitatea, eficiența și eficacitatea procesului de
privatizare, iar pe de altă parte a decidenților cu privire la problemele acestui
proces și, drept urmare, a posibilității decidenților de recalibrare și/sau
perfecționare a managementului privatizării.
15 | S i n t e z ă

Așadar, analizând predictibilitatea legislației privatizării se poate constata
o evoluție browniană a acesteia atât din punct de vedere al viziunii, cât și a
procedurilor de privatizare adoptate, trecând de la privatizarea ”prudentă”, prin
reorganizare, restructurare și înstrăinarea în baza unui preț minim determinat, la
privatizarea ”accelerată”, respectiv înstrăinarea fără preț minim de vânzare,
acompaniată și de facilități la plata obligațiilor bugetare pentru cumpărători.
516
237
185 192
174
34
1990-1995 1996-2000 2001-2005 2006-2010 2011-2015 2016-2020
Ciclicitatea cadrului juridic în domeniul privatizării
Evoluția procesului de privatizare și restructurare a societăților comerciale

la care statul a fost acționar a fost indisolubil legată de evoluția cadrului legislativ
specific, precum și de prevederile legale conexe.
Pentru acest proces au fost emise și s-au succedat un număr foarte mare de
acte normative pentru reglementarea/schimbarea reglementării procesului de
privatizare, multe, la data prezentului audit fiind căzute în desuetudine sau
caduce, unele înregistrând aspecte evidente de contradictorialitate.
16 | S i n t e z ă

Principalii factori de modelare a politicilor publice ce privesc privatizarea
și adaptarea cadrului juridic necesar privatizării (peste 1200 de acte publicate
doar în Monitorul Oficial) au fost, pe de o parte, viziunile economice diferite de
la o guvernare la alta, ciclicitatea acestora fiind în general din patru în patru ani
și obligațiile asumate față de organismele internaționale de creditare, iar pe de
altă parte efortul permanent de adaptare a economiei românești la realitățile
politico-economice europene și mondiale.
IV.2. Recomandări generale
Având în vedere necesitatea predictibilității și a sustenabilității cadrului

juridic de reglementare al procesului de privatizare din România, constatând pe
de o parte multitudinea de acte normative legislative și acte de reglementare a
privatizării, dar și schimbările continue și continuate a cadrului juridico-
legistlativ pe de altă parte, respectiv că multe reglementări a fenomenului de
privatizare au căzut în desuetudine iar unele înregistrează aspecte evidente de
contradictorialitate, recomandăm asanarea, armonizarea și consolidarea
reglementărilor juridice privind privatizarea.
Combinatul siderurgic Hunedoara - 1962
17 | S i n t e z ă

Capitolul V. Constatări și recomandări cu privire la principalele
instituții publice implicate în procesul de privatizare
V.1. Concluzii generale privind evoluția principalelor instituții publice

implicate în procesul de privatizare
Reforma structurală a economiei României, de după anul 1989, a impus pe

lângă definirea noilor strategii și politici publice din domeniu și adoptarea
cadrului juridic necesar, inclusiv înființarea unor instituții specializate cu atribuții
exprese în ducerea la îndeplinire, respectiv monitorizarea procesului complex al
privatizării.
În acest sens, din anul 1990 au fost înființate mai multe instituții publice
cu atribuții în procesul de privatizare, acestea evoluând de la nivelul de structură
internă, în cadrul ministerelor, până chiar la stadiul de organizare de minister, de
sine stătător, dedicat ducerii la îndeplinire a politicilor publice privind
privatizările din România, coexistând cu alte ministere și instituții publice, cu
atribuțiile exprese de aplicare a legislației specifice privatizării.
Astfel, în perioada de după anul 1990 au fost înființate, organizate,

reorganizate sau/și comasate ori au avut atribuții specifice în domeniul
privatizării mai multe instituții, după cum urmează:
- Agenția Națională pentru Privatizare;
- Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și
Mijlocii;
- Ministerul Privatizării;
- Agenția Română de Dezvoltare;
- Fonduri ale Proprietății Private;
- Fondul Proprietății de Stat;
- Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului;
- Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare;
- Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie;
- Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului;
- Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului;
18 | S i n t e z ă

- Ministerul Agriculturii și Alimentației;
- Agenția Domeniilor Statului;
- Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură;
- Ministerul Industriei și Resurselor;
- Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului;
- Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei;
- Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri;
- Ministerul Energiei (2015-2019);
- Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
- Ministerul Energiei (2020-);
- Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
- Ministerul Transporturilor;
- Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor;
- Ministerul Economiei şi Finanţelor;
- Ministerul Finanțelor Publice;
- Ministerul Finanțelor.
Evoluția în timp a instituțiilor publice cu atribuții în domeniul privatizării
1990-1995 1996-2000 2001-2005 2006-2010 2011-2015 2016-2020

AVAS
1990
Min. Transporturilor
ANP
Min. Econ. OPSPI
Finanțelor Min. Ec. și Finanțelor
FPS
și Infrastructurii
FPP Min. Finanțelor Pub.
Min. AAAS
Finanțelor Dep. Energie - Min. Ec.
ANPDIMM DPAPS
Min. Min. Energiei, Î.M.M.
Privatizării și Mediului de Afaceri
ADR Ministerul Transp.
Min. Economiei, Energ.
ADS
și Mediului de Afaceri
Min.
Agriculturii și Min. Energiei
2020
Alimentației Ministerul
Min. Min. Lucrărilor Transporturilor,
Industriei Publice, AVAB Construcţiilor
APAPS OPSPI AVAS ANPA
Transporturilor şi Turismului
și Resurselor
şi Locuinţei
19 | S i n t e z ă

Astfel, în perioada analizată, 1990-2020, respectiv în 30 de ani, au fost
înființate, organizate, reorganizate sau/și comasate ori au avut atribuții specifice
în domeniul privatizării 31 de instituții publice, cele mai multe modificări
legislative fiind adoptate în perioada 2001-2005, iar cele mai puține în perioada
2016-2020.
9
8
8
7
6 6
6
5
5
4
4
3
2
2
1990-1995 1996-2000 2001-2005 2006-2010 2011-2015 2016-2020
Ciclicitatea modificărilor cadrului juridic al instituțiilor publice cu atribuții în domeniul privatizării
Așadar, activitatea de legiferare a cadrului juridic al organizării și

funcționării instituțiilor publice din domeniul privatizării trebuia să reprezinte
principalul mijloc de ducere la Fabrica de lactate Călărași – prezent
îndeplinire a prevederilor
legale incidente privatizării, și
astfel, de implementare a
politicilor publice prin
asigurarea instrumentelor
necesare pentru punerea în
aplicare a soluţiilor de
dezvoltare economică şi
20 | S i n t e z ă

socială și, în definitiv, asigurarea modalităților legale pentru exercitarea
autorităţii publice, evoluția cadrului juridic al instituțiilor cu atribuții în domeniul
privatizării, însă se relevă o preocupare scăzută pentru sistematizarea și
consolidarea legislației specifice necesare predictibilității legislative.
Luând în considerare complexitatea fenomenului privatizării din România,

reglementarea organizării, funcționării și a activității instituțiilor publice din
domeniul privatizării, trebuie (trebuia) să se fundamenteze pe o evaluare reală a
impactului socioeconomic, respectiv a efectelor asupra mediului
macroeconomic, de afaceri și social, a impactului financiar asupra bugetului de
stat în scopul estimării costurilor şi beneficiilor aduse în plan economic şi social
de/prin activitatea acestor instituții, cu atribuții de ducere la îndeplinire și de
monitorizare a privatizării, acompaniată de reglementările necesare creșterii
capacității administrative a acestora.
V.2. Recomandări generale
Reformarea întregului sistem de instituții publice cu atribuții în procesul

de privatizare din România prin:
- cuantificarea clară, unitară și fără echivoc a tuturor societăților comerciale

la care statul deţine acţiuni/părţi sociale, respectiv a creanțelor care revin statului;
- evaluarea gradului de adecvare a structurilor de stat care administrează
orice tip de aspecte ce au legătură cu procesul de privatizare;
- identificarea, analizarea situației costurilor legate direct și indirect de
procesul efectiv de privatizare;
- implementarea condițiilor de aplicare a principiului celor “4 ochi”,
respectiv organizarea verticală, divizarea atribuțiilor pe două paliere / instituții
publice distincte, cu subordonare separată:
• o instituție publică dedicată pentru administrarea și monitorizarea
participaţiilor statului, în calitate de acţionar/asociat, respectiv pentru
valorificarea acţiunilor/părţilor sociale deţinute de stat la societăţile
21 | S i n t e z ă

comerciale aflate în portofoliul său, cu atribuții de management
executiv/operativ al participațiilor statului;
• o instituție publică cu obligații de monitorizare și control operativ a
modului în care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare,
respectiv de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele
de privatizare a societăţilor comerciale și recuperare în numele statului,
a creanţelor restante, cu atribuții de management a controlui executiv/
operativ postprivatizare;
- întărirea capacității administrative a instituțiilor cu atribuții/obligații în
procesul de privatizare;
- asigurarea măsurilor necesare de protecție pentru ca managementul
instituțiilor implicate să se desfășoare în mod adecvat și onest și să investigheze
semnalele legate de practici incorecte, în afara eticii/integrității și/sau nelegale;
- aplicarea principiilor prevăzute de Legea nr. 115/1999 privind
responsabilitatea managerială, cu modificări și completări ulterioare.
Constatând, pe de o parte, multitudinea de acte normative legislative și de

reglementare a managementului privatizării, dar și schimbările continue a
cadrului juridico-legistlativ a instituțiilor cu atribuții în privatizare, pe de altă
parte, respectiv existența mai multor instituții cu obligații mai mult sau mai puțin
clare în domeniul privatizării, recomandăm reformarea profundă a întregului
sistem de management al privatizării.
Capitolul VI. Constatări și recomandări cu privire la principalele

obiective ale strategiilor de privatizare
VI.1. Concluzii generale privind rezultatele strategiilor și programelor

de privatizare PSAL I, PSAL II și ASAL
22 | S i n t e z ă

Din datele prezentate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor
Statului, cu privire la subiectul menționat, au rezultat următoarele:
 Cu privire la Programul de privatizare PSAL I
• Situația celor 62 de societăți comerciale din Programul PSAL I, la data

auditului, se prezintă astfel:
 În funcție de etapele de privatizare parcurse:

- 47 societăți comerciale (75,81%) au fost
privatizate; 6
- 9 societăți comerciale (14,52 %) au fost 10%
privatizate, dar contractele de privatizare aferente

9 47
acestora au fost reziliate/rezoluționate; 14% 76%
- 6 societăți comerciale (9,68%) nu au fost

privatizate. Dintre acestea o societate a fost transferată
la Ministerul Sănătății, trei societăți se aflau în portofoliul
AAAS și două societăți erau radiate.
 În funcție de starea juridică:

- 24 societăți comerciale (38,71%) erau în funcțiune. Dintre acestea,
un număr de 23 societăți comerciale au fost privatizate, iar o societate nu a fost
privatizată, fiind transferată în portofoliul Ministerului Sănătății;
- 8 societăți comerciale (12,90%) erau în
insolvență. Toate aceste societăți au fost privatizate;
24
faliment. Dintre acestea, un număr de 5 societăți 18
29% 39%
comerciale au fost privatizate, 4 societăți au fost
privatizate, dar contractele de privatizare aferente 12 8
13%
19%
acestora au fost reziliate/rezoluționate, iar 3 societăți
nu au fost privatizate;
23 | S i n t e z ă

- 18 societăți comerciale (29,03%) erau dizolvate/radiate. Dintre
acestea, un număr de 11 societăți comerciale au fost privatizate, 5 societăți au fost
privatizate dar contractele de privatizare aferente acestora au fost
reziliate/rezoluționate, iar două societăți nu au fost privatizate.
 În funcție de starea contractelor de privatizare

aferente celor 47 societăți comerciale privatizate prin
Programul PSAL I, situația acestora se prezintă astfel: 15
29%
- 15 contracte de privatizare se aflau în
derulare; 32
- 32 contracte de privatizare au fost 71%
considerate, de către AAAS, finalizate (închise).
 Cu privire la Programul de privatizare PSAL II
• Situația celor 20 de societăți comerciale din Programul PSAL II, la

data auditului, se prezintă astfel:
 În funcție de etapele de privatizare parcurse:

privatizate; 20%

privatizate, dar contractele de privatizare 10%
aferente acestora au fost reziliate/rezoluționate; 70%
- 4 societăți comerciale (20,00%) nu au
fost privatizate. Dintre acestea o societate se afla în
portofoliul AAAS și trei societăți au fost radiate.
 În funcție de domeniul de activitate:

- 18 societăți comerciale (90%) erau din domeniul industrial. Dintre
acestea, un număr de 12 societăți au fost privatizate, două societăți au fost
24 | S i n t e z ă

privatizate dar contractele de privatizare aferente acestora au fost
reziliate/rezoluționate, iar 4 societăți nu au fost privatizate;
- 2 societăți comerciale (10%) erau din domeniul transporturi și au
fost privatizate.

funcțiune. Toate aceste societăți au fost privatizate;
faliment. Dintre acestea, un număr de două
35%
societăți comerciale au fost privatizate, iar o
50%
societate nu a fost privatizată;
- 7 societăți comerciale (35,00%) erau
15%
dizolvate/radiate. Dintre acestea, un număr de
două societăți comerciale au fost privatizate, două
societăți au fost privatizate dar contractele de
privatizare aferente acestora au fost reziliate/rezoluționate, iar trei societăți nu au
fost privatizate.
 În funcție de starea contractelor de privatizare

aferente celor 14 societăți comerciale privatizate prin
Programul PSAL II, situația acestora se prezintă
astfel: 4
29%
- 4 contracte de privatizare se aflau în
10
derulare; 71%
- 10 contracte de privatizare au fost
considerate, de către AAAS, finalizate (închise).
 Cu privire la Programul ASAL
În portofoliul AAAS, în perioada auditată s-au aflat un număr de 2.551

societăți comerciale din domeniul agriculturii, situația acestora, la data
auditului, prezentându-se după cum urmează:
25 | S i n t e z ă

 În funcție de stadiul privatizării:
- 1.555 societăți comerciale (60,97%) au fost privatizate. Dintre
acestea un număr de 406 societăți erau în funcțiune, restul de 1.149 societăți
fiind în insolvență, activitate întreruptă temporar, în faliment sau
dizolvate/radiate;
- 15 societăți comerciale (0,59%) au fost privatizate prin piața de
capital. Dintre acestea un număr de 3 societăți erau în funcțiune, restul de 12
societăți fiind în insolvență sau dizolvate/radiate;
- 332 societăți comerciale (12,99%) au fost dizolvate/radiate, fără a fi
privatizate;
- 617 societăți comerciale (24,20%) au fost transferate la alte instituții;
- 32 societăți comerciale (1,25%), se aflau în portofoliul actual al
AAAS.
1149
406
332
1555
3 12
617
322 4; 2 5; 2
15 32
PRIVATIZATE DIZOLVATE IN
PRIVATIZATE PRIN PIAȚA / TRANSFERATE PORTOFOLIUL
DE CAPITAL RADIATE AAAS
Privatizate În funcțiune Insolvență, Faliment, Dizolvate / Radiate

Privatizate prin piața de capital Transferate În portofoliul AAAS
26 | S i n t e z ă

Din cele 1.555 societăți comerciale privatizate din domeniul agriculturii,
la data auditului, mai erau în funcțiune un număr de 406 societăți,
reprezentând 26,11% dintre societățile privatizate, restul de 1149 societăți fiind
în insolvență, activitate întreruptă temporar, în faliment sau dizolvate/radiate.
- 521 societăți comerciale erau în funcțiune;

- 47 societăți comerciale erau în insolvență; 521
20% 47
- 21 societăți comerciale erau în întrerupere 2%
temporară a activității; 1.816

21
1%
- 146 societăți comerciale erau în faliment; 71%
146
- 1.816 societăți comerciale erau 6%
dizolvate/radiate.
Din cele 2.551 societăți comerciale, ce s-au aflat de-a lungul perioadei
auditate în portofoliul AAAS, mai erau în funcțiune un număr de 521 societăți,
reprezentând 20,42%, restul de 2030 societăți fiind în insolvență, activitate
întreruptă temporar, în faliment sau dizolvate/radiate.
FPS/APAPS/AVAS/AAAS a încheiat, în
perioada auditată, un număr de 2.458 contracte
644
de privatizare din care 458 contracte (18,63%)
au fost reziliate/anulate/rezoluționate, 2000
rămânând valide un număr de 2000 contracte.
Dintre contractele valide un număr de 1.356 1356
contracte au fost considerate închise de către

458
AAAS, iar 644 contracte, la data auditului, se
aflau în derulare.
La data de 31.12.2019, AAAS avea în monitorizare contracte de privatizare

aferente unui număr de 573 societăți comerciale, dintre care un număr de 131
societăți (22,86%) erau în funcțiune.
27 | S i n t e z ă

Capitolul VII. Constatări și recomandări cu privire la facilitățile
acordate în procesul de restructucturare și privatizare a persoanelor
juridice cu capital de stat
VII.1. Concluzii generale privind facilitățile acordate
În vederea accelerării procesului de privatizare, Guvernul României a emis

o serie de acte normative prin care au fost aprobate o serie de facilități pentru
societățile comerciale preconizate a fi privatizate și care, înainte de privatizare,
înregistrau un volum mare de datorii, urmărindu-se mărirea atractivității acestor
societăți pentru investitori.
Aceste facilități au fost acordate în baza unor acte normative prin care s-au
prevăzut: acordarea de fonduri de restructurare, lăsarea cu titlu gratuit la
dispoziția societăților comerciale privatizate a unei părți din sumele cuvenite FPS
pentru acțiunile vândute, precum și acordarea, societăților comerciale cu capital
majoritar de stat aflate în proces de privatizare, de înlesniri la plata creanțelor
bugetare.
Facilitățile au fost acordate în 4473 cazuri, valoarea lor totală fiind de

8.907.638 mii lei (echivalent a 4.248.235 mii USD). Practic, au beneficiat de
facilități 4.026 societăți comerciale (în condițiile în care 447 societăți comerciale
au beneficiat de două sau de mai multe tipuri de facilități).
Din cele 4.026 societăți comerciale beneficiare de facilități:

- 3.461 societăți comerciale (85,97%), care au beneficiat de facilități în
sumă totală de 8.722.211 mii lei (97,92%), echivalentul a 3.863.736 mii USD, au
fost privatizate;
- 565 societăți comerciale (14,03%), care au beneficiat de facilități în sumă
totală de 185.427 mii lei (2,08%), echivalentul a 384.499 mii USD, nu au fost
privatizate.
28 | S i n t e z ă

Pe tipuri de facilități, s-au reținut următoarele concluzii:
 Referitor la fondurile de restructurare acordate în baza Legii

nr.58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale
 A fost încheiat un număr total de 2.203 convenții pentru acordarea de

fonduri de restructurare în baza Legii nr.58/1991, unui număr de 1.278 societăți
comerciale, pentru suma totală de 202.073 mii lei (echivalentul a 746.330 mii
USD).
 Din cele 1.278 de societăți comerciale, care au beneficiat de fonduri
de restructurare acordate în baza Legii nr.58/1991, în sumă totală de 202.073 mii
lei, la data auditului, mai erau în funcțiune 436 societăți comerciale (34,12%),
care au beneficiat de fonduri de restructurare în sumă de 80.506 mii lei
(39,84%), restul de 842 societăți (65,88%), care au beneficiat de fonduri de
restructurare în sumă de 121.567 mii lei (60,16%), fiind în insolvență, faliment
sau lichidate/radiate.
 Din cele 1.278 de societăți comerciale, care au beneficiat de fonduri
de restructurare în sumă totală de 202.073 mii lei, un număr de 814 societăți
comerciale (63,69%), care au beneficiat de fonduri de restructurare în sumă
totală de 114.029 mii lei (56,43%), au fost privatizate, restul de 464 societăți
comerciale (36,31%), care au beneficiat de fonduri de restructurare în sumă
totală de 88.044 mii lei (43,57%), fiind neprivatizate.
Având în vedere că din cele 814 societăți comerciale privatizate care au

beneficiat de fonduri de restructurare în sumă de 58.156 mii lei, la data
auditului mai erau în funcțiune doar 379 societăți comerciale (46,56%), acest
fapt denotă o eficacitate scăzută a acordării fondurilor de restructurare în baza
Legii nr.58/1991.
 Referitor la creditele fără dobândă acordate în baza Ordonanței

Guvernului nr.13/1995 privind unele măsuri de accelerare a procesului de
restructurare a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital
majoritar de stat, de întărire a disciplinei financiare şi de îmbunătățire a
decontărilor în economie
29 | S i n t e z ă

 A fost încheiat un număr de 367 de convenții, aferente unui număr
de 144 de societăți comerciale, prin care s-au acordat credite fără dobândă,
în baza Ordonanței Guvernului nr.13/1995, în sumă totală de 34.996 mii lei
(echivalentul a 128.910 mii USD).
 Din cele 144 societăți comerciale, care au beneficiat de credite fără
dobândă acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 13/1995 în sumă totală de
34.996 mii lei, la data auditului, mai erau în funcțiune 37 de societăți
comerciale (25,70%), care au beneficiat de credite fără dobândă în sumă
totală de 11.439 mii lei (32,69%), restul de 107 societăți (74,30%), care au
beneficiat de credite fără dobândă în sumă totală de 23.557 mii lei (67,31%), fiind
în insolvență, faliment sau lichidate/radiate.
 Din cele 144 de societăți comerciale, care au beneficiat de credite fără
dobândă în sumă totală de 34.996 mii lei, un număr de 73 societăți comerciale
(50,70%), care au beneficiat de credite fără dobândă în sumă totală de 20.232
mii lei (57,81%), au fost privatizate, restul de 71 societăți comerciale
(49,30%), care au beneficiat de credite fără dobândă în sumă totală de 14.764 mii
lei (42,19%), fiind neprivatizate.
Astfel, din cele 73 societăți comerciale privatizate, la data auditului, mai

erau în funcțiune un număr de 31 societăți comerciale (42,47%), care au
beneficiat de fonduri de restructurare în sumă de 11.255 mii lei, fapt ce denotă
o eficacitate scăzută a acordării sumelor în baza Ordonanței Guvernului
nr.13/1995.
 Referitor la creditele fără dobândă acordate în baza Ordonanței de

Urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de
restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii
naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a
societăților comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor
administraţiei publice locale
30 | S i n t e z ă

 A fost încheiat un număr de 29 de convenții, prin care s-au acordat
împrumuturi în sumă totală de 85.676 mii lei (echivalentul a 25.927 mii USD),
unui număr de 11 societăți comerciale. Au fost încheiate contracte de vânzare-
cumpărare acțiuni în cazul a 10 din cele 11 societăți beneficiare de împrumuturi,
două contracte fiind ulterior anulate.
 Din cele 11 societăți comerciale, care au beneficiat de credite fără
dobândă acordate în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 8/2003, în
sumă totală de 85.676 mii lei, la data auditului, mai erau în funcțiune 4 societăți
comerciale (36,36%), care au beneficiat de credite fără dobândă în sumă
totală de 44.819 mii lei (52,31%), restul de 7 societăți (63,64%), care au
beneficiat de credite fără dobândă în sumă totală de 40.857 mii lei (47,69%), fiind
în insolvență, faliment sau lichidate/radiate.
Așadar, din cele 8 societăți comerciale cu contracte de privatizare valide,

la data auditului, mai erau în funcțiune 4 societăți comerciale (50%), care au
beneficiat de fonduri de restructurare în sumă de 44.819 mii lei, situație ce
denotă o eficacitate medie a acordării sumelor în baza Ordonanței de Urgență
a Guvernului nr.8/2003.
 Referitor la lăsarea cu titlu gratuit la dispoziția societăților

comerciale privatizate a unei părți din sumele cuvenite FPS pentru acțiunile
vândute, în baza Legii nr.55/1995
În perioada 1996-2009, FPS a efectuat plăți către un număr de 2.879

societățile comerciale privatizate, valoarea sumelor lăsate cu titlu gratuit la
dispoziția acestora fiind de 466.769 mii lei (echivalentul a 608.333 mii USD).
Dintre acestea, la data auditului mai erau în funcțiune 1.181 societăți

comerciale (41,02%), care au beneficiat de suma de 299.020 mii lei (64,06%),
echivalentul a 369.300 mii USD, rezultând o eficacitate scăzută a acordării
sumelor lăsate cu titlu gratuit în baza Legii nr.55/1995.
31 | S i n t e z ă

 Cu privire la înlesnirile la plată acordate de instituțiile bugetare
creditoare societăților comerciale cu capital majoritar de stat, înainte de
privatizare
 În baza art.15 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat,

republicată, FPS/APAPS/AVAS/AAAS a notificat Consiliul Concurenței în
vederea acordării unor ajutoare de stat individuale pentru restructurarea unor
societăți comerciale în cadrul procesului de privatizare, societățile respective
urmând să beneficieze de facilități sub formă de anulare/eșalonare la plata unor
obligații restante la bugetul consolidat al statului.
 161 de societăți comerciale au beneficiat de facilități, acordate în baza
unor acte normative, în sumă totală de 8.118.124 mii lei (echivalentul a 2.738.735
mii USD). Din cele 161 de societăți comerciale, 157 au aparținut
FPS/APAPS/AVAS/AAAS, una a aparținut OPSPI, iar trei au avut acționari
entități publice locale.
 Din cele 161 de societăți comerciale, au fost privatizate 153 de societăți
(95%), care au beneficiat de facilități în sumă de 8.057.759 mii lei (echivalentul
a 2.720.079 mii USD). Parte dintre aceste contracte au fost reziliate ulterior.
Cu privire la eficacitatea facilităților acordate, aceasta poate fi apreciată

ca fiind medie, în condițiile în care:
o din cele 161 societăți comerciale, care au beneficiat de facilități

fiscale, la data auditului, mai erau în funcțiune un număr de 83 societăți
comerciale (51,55%), care au beneficiat de facilități fiscale în sumă de 5.842.097
mii lei (71,96% din totalul facilităților acordate în lei), echivalentul a 2.022.079
mii USD, restul de 78 societăți comerciale (48,45%), care au beneficiat de
facilități fiscale în sumă totală de 2.276.027 mii lei (28,04%), echivalentul a
716.000 mii USD, fiind în insolvență, faliment sau lichidate/radiate;
o un număr de 8 societăți comerciale (4,96%), care au beneficiat de
facilități fiscale în sumă totală de 60.364 mii lei, nu au fost privatizate sau
contractele de privatizare au fost anulate.
32 | S i n t e z ă

VII.2. Constatări și recomandări formulate
Constatări la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
 În cazul fondurilor de restructurare acordate în baza Legii nr.58/1991

privind privatizarea societăţilor comerciale, s-au constatat următoarele:
• nerecuperarea, de către AAAS, a unor creanțe rezultate din acordarea
fondurilor de restructurare în baza Legii nr.58/1991, în sumă totală de 79.664 mii
lei, din care debit principal 68.084 mii lei, astfel:
- creanțe rezultate din acordarea fondurilor de restructurare în sumă totală
de 31.161 mii lei (19.581 mii lei - debit principal și 11.580 mii lei - accesorii),
pentru care au fost încheiate convenții cu recuperarea prin rate. Creanțele erau
datorate de 59 societății comerciale, din care numai 4 în funcțiune, restul fiind în
insolvență, în faliment sau lichidate/radiate;
- creanțe rezultate din acordarea fondurilor de restructurare, în sumă totală
de 48.503 mii lei (debit principal), pentru care au fost încheiate convenții cu
recuperarea prin alte modalități decât prin rate. Creanțele erau datorate de 476
societăți comerciale, din care numai 155 în funcțiune, restul fiind în insolvență,
în faliment sau lichidate/radiate.
• necuprinderea în operațiunea de inventariere a drepturilor de creanță
rezultate din fondurile de restructurare cu recuperare prin alte modalități decât
prin rate, acordate de FPS în baza Legii nr.58/1991, înregistrate în evidența
operativă a instituției. Astfel, au fost inventariate doar creanțele înregistrate în
evidența contabilă (în sumă de 9.387 mii lei, debit principal aferent unui număr
de 44 de societăți comerciale debitoare), rezultate din acordarea acestor fonduri;
• neconcordanțe între numărul de debitori și debitele aferente
înregistrate în evidența contabilă (44 de societăți comerciale debitoare cu un debit
total în sumă de 9.387 mii lei) și numărul de debitori și debitele aferente
înregistrate în evidența operativă (476 de societăți comerciale debitoare cu un
debit total în sumă de 48.503 mii lei).
Având în vedere situația debitorilor, precum și vechimea creanțelor,

recuperarea acestora prezintă un grad ridicat de incertitudine.
33 | S i n t e z ă

 În cazul creditelor fără dobândă acordate în baza Ordonanței
Guvernului nr.13/1995 privind unele măsuri de accelerare a procesului de
restructurare a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital
majoritar de stat, de întărire a disciplinei financiare şi de îmbunătățire a
decontărilor în economie, s-a constatat:
Nerecuperarea, de către AAAS, a unor creanțe rezultate din acordarea de
credite fără dobândă în sumă totală de 16.931 mii lei (3.405 mii lei debit principal
și 13.526 mii lei accesorii), pentru care au fost încheiate convenții, în condițiile
în care, din cele 19 societăți comerciale debitoare, la data auditului, numai o
societate se afla în funcțiune, restul de societăți fiind în insolvență, în faliment
sau lichidate/radiate.
Având în vedere situația debitorilor, precum și vechimea creanțelor,

recuperarea acestora prezintă un grad ridicat de incertitudine.
 În cazul creditelor fără dobândă acordate în baza Ordonanței de

Urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare,
reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi
societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăților
comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice
locale, s-a constatat:
Nerecuperarea, de către AAAS, a unor creanțe rezultate din acordarea de
împrumuturi în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.8/2003, în sumă
totală de 35.348 mii lei (17.027 mii lei debit principal și 18.321 mii lei accesorii),
datorate de două societăți comerciale, una radiată și alta în faliment. Având în
vedere situația debitorilor, precum și vechimea creanțelor, recuperarea acestora
prezintă un grad ridicat de incertitudine.
 Referitor la lăsarea cu titlu gratuit la dispoziția societăților comerciale

privatizate a unei părți din sumele cuvenite FPS pentru acțiunile vândute, s-a
constatat că:
• în convențiile încheiate în baza Legii nr.55/1995 pentru accelerarea
procesului de privatizare și a Hotărârii Guvernului nr.100/1996 privind
aprobarea Normelor metodologice pentru determinarea, virarea şi controlul
34 | S i n t e z ă

respectării destinaţiei sumelor ce se lasă, cu titlu gratuit, la dispoziţia societăţilor
comerciale, potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.55/1995 pentru accelerarea
procesului de privatizare, nu a fost prevăzută o clauză cu privire la modul de
recuperare a sumelor lăsate cu titlu gratuit, pentru cazurile în care, ulterior
acordării acestor sume, contractele de vânzare cumpărare acțiuni aferente
societăților comerciale beneficiare/privatizate sunt anulate/reziliate sau
societățile comerciale beneficiare/privatizate intră în procedură de insolvență, de
faliment sau sunt radiate de la ONRC;
• din cele 128 de societăți comerciale care au beneficiat de sume lăsate
cu titlu gratuit, în valoare totală de 13.549 mii lei (echivalentul a 29.471 mii
USD), dar ale căror contracte de privatizare au fost anulate/reziliate (ca urmare a
neachitării prețului), doar 39 societăți au restituit suma totală de 1.383 mii lei
(echivalentul a 700 mii USD), rămânând nerecuperată de către AAAS suma de
12.166 mii lei (echivalentul a 28.771 mii USD);
• ca urmare a evoluției cursului de schimb valutar, respectiv a
devalorizării leului, suma de 1.383 mii lei, restituită de cele 39 de societăți
comerciale menționate mai sus, ar fi reprezentat la momentul acordării
aproximativ 3.021 mii USD, iar la momentul restituiri a reprezentat 700 mii USD.
Constatări la Agenția Domeniilor Statului
 Cu privire la înlesnirile la plată acordate de instituțiile bugetare

creditoare societăților comerciale cu capital majoritar de stat, înainte de
privatizare, s-au constatat următoarele:
Cu privire la acordarea de către ADS a unor facilități în vederea privatizării

societăților comerciale din domeniul agriculurii, în baza unor acte normative
emise în perioada 2001-2019, s-a reținut că ADS:
• nu a prezentat informații cu privire la înlesnirile la plata creanțelor
bugetare de care au beneficiat societățile comerciale din domeniul agriculturii
supuse privatizării în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare la
data acordării.
De precizat că, înlesnirile la plata creanțelor bugetare au fost prevăzute de
Legea nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivității la
35 | S i n t e z ă

privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce
deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului,
actualizată, și de Legea nr.190/2004 privind stimularea privatizării şi dezvoltării
societăţilor comerciale din domeniul agriculturii;
• nu a prezentat Formularul de notificare transmis Consiliului
Concurenței prin care a solicitat ajutorul de stat pentru societățile comerciale din
domeniul agricol (prevăzut de art.4^2 din Legea nr 254/2002);
• nu a prezentat informații cu privire la valoarea facilităților aprobate
pentru societățile comerciale din portofoliul ADS, cu atât mai mult cu cât în
Raportul de activitate al ADS pentru anul 2009 se precizează și se nominalizează
societățile comerciale pentru care s-au emis ordine comune, fără însă a se
menționa valoarea facilităților acordate prin aceste ordine.
Recomandări formulate pentru Autoritatea pentru Administrarea

Activelor Statului
• efectuarea inventarierii fondurilor de restructurare acordate în baza

Legii nr.58/1991, a Ordonanței Guvernului nr.13/1995 și a Ordonanței de Urgență
a Guvernului nr.8/2003, precum și valorificarea rezultatelor acestei operațiuni în
conformitate cu prevederile legale, inclusiv, în eventualitatea constatării de
prejudicii, stabilirea întinderii acestora și dispunerea măsurilor legale de
recuperare, după caz;
• efectuarea unei analize a tuturor cazurilor în care, în urma contractelor
de privatizare anulate/reziliate, nu s-au restituit sumele lăsate cu titlu gratuit;
dispunerea măsurile legale de valorificare ce se impun, inclusiv, în eventualitatea
constatării de prejudicii, stabilirea întinderii acestora și dispunerea măsurilor
legale de recuperare, după caz.
Recomandări formulate pentru Agenția Domeniilor Statului
Efectuarea unei analize a înlesnirilor la plată a creanțelor bugetare

acordate, iar în funcție de rezultatele analizei, dispunerea măsurilor legale ce se
impun.
36 | S i n t e z ă

Capitolul VIII. Concluzii cu privire la despăgubirile acordate ca
efect al procesului de privatizare, respectiv postprivatizare
În perioada de desfășurare a procesului de privatizare, au fost emise acte

normative din care au rezultat obligații în sarcina FPS/APAPS/AVAS/AAAS,
privind acordarea de despăgubiri ca urmare a prejudiciilor suferite în urma
privatizărilor, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 88/1997 privind privatizarea
societăților comerciale, Legea nr.137/2002 privind unele și măsuri pentru
accelerarea privatizării și Normele Metodologice din 13 iunie 2002 de aplicare
a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea
societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii
nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.
În conformitate cu prevederile Instituția publică implicată poate să

legale invocate mai sus, instituția negocieze și să convină acordarea unor
publică implicată poate conveni, prin garanții cumpărătorului pentru daune
contractul de vânzare-cumpărare, să îl cauzate acestuia prin faptul că
despăgubească pe cumpărător pentru societatea comercială este ținută să
prejudicii suferite ca urmare a stabilirii îndeplinească vreo obligație, inclusiv
în sarcina societății comerciale a unor față de terți, sau să suporte vreo
răspunderi, datorate poluării mediului pierdere ca rezultat al unor acte, fapte
din activități trecute, care nu au fost și operațiuni care nu au fost dezvăluite
dezvăluite cumpărătorului de instituția și nici nu puteau fi cunoscute de către
publică implicată sau de autoritatea de cumpărător ca urmare a efectuării
mediu competentă. propriului audit asupra societății
comerciale și a căror cauză a existat la
data încheierii contractului.
Instituția publică implicată asigură cumpărătorilor cu care a încheiat

contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni repararea prejudiciilor cauzate acestora
prin executarea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care obligă la
restituirea în natură către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat.
37 | S i n t e z ă

Valoarea prejudiciului ce urmează sa fie reparat se stabilește de comun acord
cu cumpărătorul, iar în caz de divergență, prin justiție.
În toate cazurile valoarea despăgubirilor acordate nu va putea depăși cumulat
50% din prețul efectiv plătit de cumpărător.
o Situația despăgubirilor acordate ca efect al procesului de privatizare,

respectiv postprivatizare
Echivalent despăgubiri
Suma achitată de Curs mediu anual
Anul acordate în mii
AAAS (lei)
Lei/USD Lei/Euro USD Euro
2001 6.297 2,9061 2,6026 2.167 2.420
2002 3.368 3,3055 3,1255 1.019 1.078
2003 12.534 3,3200 3,7555 3.775 3.338
2004 64.268 3,2637 4,0532 19.692 15.856
2005 24.513 2,9137 3,6234 8.413 6.765
2006 14.362 2,8090 3,5245 5.113 4,075
2007 65.640 2,4383 3,3373 26.920 19.669
2008 20.645 2,5189 3,6827 8.196 5.606
2009 11.145 3,0493 4,2373 3.655 2.630
2010 34.675 3,1779 4,2099 10.911 8.237
2011 33.605 3,0486 4,2379 11.023 7.930
2012 64.619 3,4682 4,4560 18.632 14.502
2013 22.319 3,3279 4,4190 6,707 5.051
2014 15.930 3,3492 4,4446 4.756 3.584
2015 10.487 4,0057 4,4450 2.618 2.359
2016 49.051 4,0592 4,4908 12.084 10.923
2017 7.344 4,0525 4,5681 1.812 1.608
2018 7.881 3,9416 4,6535 1.999 1.694
2019 551 x x x x
TOTAL 469.234 x x 149.492 117.325
38 | S i n t e z ă

Astfel, în perioada auditată, suma totală a despăgubirilor acordate de
instituție în urma procesului de privatizare este în cuantum de 469.234 mii lei,
echivalentul a 149.492 mii USD și, respectiv, a 117.325 mii Euro.
Capitolul IX. Constatări și recomandări cu privire la evoluția

numărului societăților comerciale supuse procesului de privatizare
IX.1. Concluzii generale privind evoluția societăților comerciale supuse

procesului de privatizare
Numărul de societăți comerciale, pentru care s-au prezentat informații și pe

care s-au făcut analizele din prezentul audit al performanței, a fost de 9.651.
 Starea juridică a celor 9.651 de societăți comerciale, la data de 30 martie

2020, era următoarea:
- 3.343 societăți comerciale (34,64%) erau în funcțiune;
- 314 societăți comerciale (3,25%) se aflau în insolvență/reorganizare;
- 65 societăți comerciale (0,67%) se aflau în întrerupere temporară a
activității;
- 633 societăți comerciale (6,56%) erau în faliment/lichidare;
- 5.296 societăți comerciale (54,88%) erau în dizolvate/radiate.
Din cele 9.651 societăți comerciale, 7.708 societăți comerciale erau

privatizate (79,87%), nefiind privatizate 1.943 societăți comerciale (20,13%).
 Starea juridică a acestor societăți comerciale era următoarea:

• cu privire la cele 7.708 societăți - 64 erau în întrerupere temporară
comerciale privatizate: a activității (0,83%);
- 3.085 erau în funcțiune (40,02%); - 506 erau în faliment/lichidare
- 270 erau în insolvență (3,50%); (6,56%);
- 3.783 erau dizolvate/radiate
(49,09%);
39 | S i n t e z ă

• cu privire la cele 1.943 societăți - 1 era în întrerupere temporară a
comerciale neprivatizate: activității (0,05%);
- 258 erau în funcțiune (13,28%); - 127 erau în faliment/lichidare
- 44 erau în insolvență (2,26%); (6,54%);
- 1.513 erau dizolvate/radiate
(77,87%).
Cu privire la situația pe domenii de activitate și starea juridică a acestor

societăți comerciale, situația se prezenta astfel:
 Cu privire la societățile comerciale din ramura agricultură:

• din cele 2.567 societăți comerciale din domeniu, 1800 de societăți
comerciale (70,12%) erau privatizate, fiind neprivatizate 767 de societăți
comerciale (29,88%);
• din cele 1.800 societăți comerciale privatizate, mai erau în funcțiune 515
(28,61%), restul se aflau în insolvență sau fuseseră dizolvate/radiate;
• din cele 767 societăți comerciale neprivatizate, mai erau în funcțiune 11
(1,43%), restul se aflau în insolvență sau fuseseră dizolvate/radiate.
 Cu privire la societățile comerciale din ramura industrie:

• din cele 2.412 societăți comerciale din domeniu, 1864 de societăți comerciale
(77,28%) erau privatizate, fiind neprivatizate 548 de societăți comerciale (22,72%);
(16,42%), restul se aflau în insolvență sau fuseseră dizolvate/radiate.
 Cu privire la societățile comerciale din ramura comerț:

• din cele 1940 societăți comerciale din domeniu, 1726 societăți comerciale
(88,97%) erau privatizate, fiind neprivatizate 214 societăți comerciale (11,03%);
• din cele 1726 societăți comerciale privatizate, mai erau în funcțiune 641
40 | S i n t e z ă

societăți (27,57%), restul se aflau în insolvență sau fuseseră dizolvate/radiate.
 Cu privire la societățile comerciale din ramura servicii:

• din cele 1.358 societăți comerciale din domeniu, 1.110 societăți comerciale
 Cu privire la societățile comerciale din ramura construcții:

 Cu privire la societățile comerciale din ramura transporturi:

IX.2. Constatări și recomandări formulate

Constatări la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
• AAAS nu a prezentat Actul de transmitere a 70% din acțiunile/părțile
sociale ale societăților comerciale, ce ar fi trebuit încheiat între Statul Român,
41 | S i n t e z ă

reprezentat de Ministerul Finanțelor, și Fondul Proprietății de Stat, așa cum este
prevăzut la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr.643/1992 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a Fondului Proprietății de Stat,
precum și niciun alt document din care să rezulte preluarea de către FPS a acțiunilor
societăților comerciale constituite conform dispozițiilor cap.3 al Legii nr.15/1990
privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi
comerciale;
• AAAS nu a prezentat protocoale încheiate cu ministerele de resort din
care să rezulte preluarea de către FPS a acțiunilor societăților comerciale rezultate
în urma reorganizării regiilor autonome de interes național sau local. Aceste
protocoale sunt prevăzute de art.2(1) lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.55/1998
pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăților
comerciale și vânzarea de active, precum și a Regulamentului de organizare și
funcționare a Fondului Proprietății de Stat;
• în perioada 1993-2004, în situațiile financiare ale FPS/APAPS nu
figurează înregistrate participațiile statului deținute la societățile comerciale din
portofoliu, acestea fiind înregistrate în situațiile financiare abia începând cu anul
2005;
• între valoarea participațiilor înregistrate în evidența contabilă și valoarea
participațiilor înregistrate în evidența operativă a AAAS, la data auditului, există o
diferență de 54.024,2 mii lei (aferent unui număr de 25 de societăți comerciale din
portofoliu);
• în Raportul întocmit de AVAS, pentru perioada 1992-2008, se precizează
că, în faza de început a procesului de privatizare, FPS a avut în portofoliu 5.937
societăți comerciale, iar din Situația privind numărul de societăți comerciale aflate
în portofoliul instituției în perioada 1991 și până la zi, întocmită de Direcția de
Administrare și Privatizare din cadrul AAAS, rezultă că, la momentul 1995 figura
în evidența instituției un număr de 6.634 societăți comerciale, iar în anul 1991
numărul acestora ar fi fost de 7.869 societăți comerciale (menționăm că, în anul
1991 FPS nu era funcțional).
Având în vedere cele de mai sus, precum și pe fondul neprezentării

documentelor prin care FPS a preluat de la MFP acțiunile societăților comerciale
42 | S i n t e z ă

din portofoliu, situația inițială a societăților comerciale din portofoliul FPS nu a
putut fi stabilită cu exactitate;
• de asemenea, dinamica în timp a portofoliului de acțiuni a fost dificil de
stabilit deoarece pentru perioada de început a procesului de privatizare (îndeosebi
perioada 1993-2000), AAAS nu a prezentat o evidență unitară și riguroasă privind
portofoliul FPS/APAPS/AVAS, fiind dificil de stabilit cu exactitate numărul
societăților comerciale aflate, în timp, în administrarea instituției;
• prezentarea de baze de date incomplete, motivată prin lipsa unor programe
informatice adecvate, în mod deosebit din perioada 1992-2000, fapt ce a implicat
necesitatea verificării comparative, de către echipa de audit, a informațiilor
prezentate de instituție cu informațiile primite de la Oficiul Național al Registrului
Comerțului, fiind necesar, în același timp, ca, pe baza observațiilor Curții de
Conturi, instituția să procedeze la modificarea și completarea acestora;
• menținerea, în baza de date reprezentând portofoliul
FPS/APAPS/AVAS/AAAS, a opt societăți comerciale transferate, deși veniturile
rezultate din privatizarea acestora au fost încasate de către instituțiile către care au
fost transferate;
• neprezentarea de documente și informații din care să rezulte intrările și
ieșirile de acțiuni din portofoliul instituției pe fiecare an în parte al perioadei supusă
auditului (evoluția în dinamică a portofoliului instituției);
• neidentificarea documentelor din care să rezulte efectuarea anuală a
inventarierii numărului de societăți comerciale la care FPS/APAPS/AVAS a deținut
participații în portofoliul și administrarea instituției, inclusiv inventarierea
participațiilor (în special pentru perioada 1992-2004);
• neidentificarea unor documente privind societățile comerciale ale căror
acțiuni le-a avut în patrimoniu FPS/APAPS/AVAS, precum și a altor documente
legate de procesul de privatizare, solicitate de echipa de audit.
Considerăm că, AAAS ar fi trebuit să le poată identifica și prezenta, în
condițiile în care art.13(2) din Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996, republicată,
prevede că: “Documentele create și deținute de Autoritatea pentru Administrarea
Activelor Statului pot fi duse spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale din
momentul în care, prin ordin al președintelui Autorității pentru Administrarea
43 | S i n t e z ă

Activelor Statului, se constată că nu mai sunt necesare pentru desfășurarea
activității curente”.
• neînregistrarea în portofoliul istoric al FPS/APAPS/AVAS/AAAS a unui
număr de 10 societăți comerciale, care au beneficiat de fonduri de restructurare
acordate de AAAS.
Constatări la Agenția Domeniilor Statului

• în condițiile în care în Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților
comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului
cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, s-a prevăzut că
ADS va prelua direct sau prin MAA, de la FPS, acțiunile unui număr de 826
societăți comerciale nominalizate în anexele nr.1 și 3 la lege, s-a constatat că în
procesul-verbal, încheiat în anul 2000 între FPS și MAA, au fost înscrise 728
societăți comerciale;
• un număr de 5 societăți comerciale, care au fost înscrise în Procesul-
verbal de predare-primire încheiat între FPS și MAA, nu se regăsesc înscrise în
anexa 1 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 198/1999 și nici în anexa 3 la
Legea 268/2001;
• din compararea societăților comerciale înscrise în anexa 1 la Legea
nr.268/2001 (691 societăți), cu societățile comerciale înscrise în anexa 3 la același
act normativ (135 societăți), se constată că un număr de 5 societăți comerciale este
dublat, societățile fiind înscrise atât în anexa 1, cât și în anexa 3;
• din compararea celor 821 societăți comerciale înscrise în anexele 1 și 3 la
Legea nr.268/2001, cu cele 728 societăți comerciale înscrise în Procesul -verbal de
predare-primire, încheiat între FPS și MAA, rezultă că în actul normativ figurează
un număr de 93 societăți comerciale care nu au fost predate prin Procesul-verbal
încheiat între FPS și MAA.
În urma analizei situației acestor societăți comerciale, s-a constatat că:

- 50 de societăți comerciale au fost privatizate de AAAS;
- 21 de societăți comerciale au fost lichidate când se aflau în portofoliul
AAAS;
44 | S i n t e z ă

- o societate comercială a fost identificată în portofoliul AAAS;
- o societate comercială a fost transferată la altă autoritate publică;
- 15 societăți comerciale, conform explicațiilor verbale ale reprezentanților
ADS, s-ar fi desprins din alte societăți preluate de la FPS;
- 5 societăți comerciale, înscrise în anexele 1 și 3 la Legea nr.268/2001
(pentru a fi predate de FPS la MAA), nu se regăsesc în procesul-verbal de predare
primire, nu figurează nici în portofoliul AAAS și nici în portofoliul ADS;
• pentru 15 societăți comerciale privatizate de către ADS, ale căror
contracte de privatizare au fost transferate altor instituții în vederea monitorizării,
ADS nu a transmis informații cu privire la valoarea contractelor de privatizare,
stadiul încasării prețului aferent acestor contracte și/sau eventuale sume neîncasate.
Constatări la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

• referitor la societățile comerciale neprivatizate, din portofoliul istoric al
ANPA, dizolvate și radiate, s-a constatat reflectarea în situațiile financiare ale
instituției:
- a unor participații, estimate la 2.484 mii lei, deținute la societăți
comerciale dizolvate și radiate;
- a unor creanțe, estimate la 2.274 mii lei, pe numele unor societăți
comerciale dizolvate și radiate.
• referitor la societățile comerciale neprivatizate, din portofoliul istoric al
ANPA, aflate în procedură de insolvență – faliment, s-a constatat că 4, din cele 5
societăți comerciale aflate în insolvență/faliment la momentul auditului, figurau cu
debite în valoare totală de 459 mii lei, reprezentând datorii preluate de ANPA de la
ADS, concomitent cu preluarea participațiilor, în martie 2010.
• referitor la societățile comerciale din portofoliul administrat, la
momentul auditului, de către ANPA, s-a constatat existența unor creanțe, estimate
la 117 mii lei, pe numele unei societăți în stare de funcțiune.
Constatări la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Cu privire la evoluția numărului societăţilor comerciale aflate în portofoliul
istoric al MEAT și al antecesoarelor sale, s-a reținut faptul că situația portofoliului
45 | S i n t e z ă

istoric al MEAT, administrat de OPSPI/DPAPS, nu este clară.
Constatări la Ministerul Energiei

● cu privire la evoluția numărului societăţilor comerciale aflate în portofoliul
istoric al Ministerului Energiei și al antecesoarelor sale, administrat de către
Departamentul pentru Energie/Direcția Administrarea Participațiilor Statului, s-a
constatat că, la data auditului, existau diferențe, în valoare de aproximativ 376.080
mii lei, între evidența contabilă și evidența operativă privind participațiile deținute
de către Ministerul Energiei (anterior includerii activității acestuia în MEEMA);
● entitatea auditată nu a prezentat documente sau explicații care să conducă
la opinia că aceste diferențe ar fi fost corectate ulterior, respectiv în anul 2020
(perioada în care activitatea pe domeniul energiei se desfășura în cadrul MEEMA)
sau în anul 2021 (perioada în care Ministerul Energiei a redevenit instituție publică
de sine stătătoare).
Constatări la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Ministerul nu deține o imagine completă și clară a portofoliului de acțiuni pe
care le-a deținut/le deține la societățile comerciale aflate sub autoritatea sa. La data
auditului exista o diferență între valoarea participațiilor raportată prin situațiile
financiare și valoarea participațiilor prezentată de Compartimentul Protecția
Mediului, Privatizare și Politici Publice din cadrul MTI.
S-a constatat neraportarea, de către minister, în situațiile financiare întocmite

la 31.12.2019, a numărului corect de societăți la care instituția deținea acțiuni.
Constatări la Ministerul Culturii

S-a constatat că entitatea auditată deține acțiuni la două societăți comerciale,
care sunt în stare de funcționare, dar nu deține informații cu privire la situația unor
eventuale dividende datorate de societățile comerciale din portofoliu.
Constatări la Ministerul Finanțelor
• Ministerul Finanțelor nu a prezentat documentele prin care a predat,

46 | S i n t e z ă

Fondului Proprietăţii de Stat, acțiunile societăților comerciale din portofoliu, în baza
art.5 din Hotărârea Guvernului nr.643/1992 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a Fondului Proprietății de Stat, în condițiile în care:
“Patrimoniul Fondului Proprietăţii de Stat este iniţial constituit, conform legii, din
70% din acţiunile şi, după caz, din părţile sociale ale societăţilor comerciale cu
capital de stat prevăzute în art.2 al legii, precum şi din 70% din sumele rezultate
din vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale înainte de organizarea Fondului
Proprietăţii de Stat.
Acţiunile şi părţile sociale care formează patrimoniul iniţial al Fondului

Proprietăţii de Stat i se transmit de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele
statului român, prin act de transmitere, întocmit potrivit anexei la prezentul
regulament”.
• Ministerul Finanțelor nu a prezentat informații cu privire la societățile
comerciale din portofoliu pentru perioada 1990-2003;
• Ministerul Finanțelor nu a prezentat informații cu privire la 5 societăți
comerciale, din totalul de 20 de societăți comerciale ale căror acțiuni au fost
transferate de la FPS la MF, conform unor acte normative emise în perioada 1999-
2000.
Recomandări formulate Autorității pentru Administrarea Activelor

Statului
• clarificarea situației portofoliului de acțiuni deținut de AAAS și
reflectarea acestuia în evidențele instituției;
• analizarea situației diferenței existente între valoarea participațiilor
înregistrată în evidența contabilă a AAAS și valoarea participațiilor înregistrată în
evidența operativă, precum și dispunerea de măsuri în consecință.
Recomandare formulată Agenției Domeniilor Statului

Clarificarea situației portofoliului de acțiuni deținut de ADS și reflectarea
acesteia în evidențele instituției, având în vedere aspectele prezentate.
47 | S i n t e z ă

Recomandări formulate Agenției Naționale pentru Pescuit și
Acvacultură
• inventarierea și analizarea cazurilor în care ANPA figurează cu
participații la societăți comerciale actual dizolvate și radiate, precum și dispunerea
măsurilor legale ce se impun pentru reflectarea situației reale a patrimoniului
instituției, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr.82/1991 și ale
Ordinului nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi
pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia;
• analizarea demersurilor întreprinse de ANPA în vederea recuperării
drepturilor de creanță ale instituției deținute la societățile în cauză și stabilirea,
după caz, a întinderii prejudiciilor produse instituției prin nerespectarea
procedurilor și termenelor legale prevăzute pentru recuperarea creanțelor;
dispunerea măsurilor legale de recuperare a acestor prejudicii, după caz.
Recomandare formulată Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și

Turismului
Clarificarea și stabilirea situației reale a portofoliului istoric al MEAT,

administrat de OPSPI/DPAPS.
Recomandare formulată Ministerului Energiei

Analizarea situației diferenței
existentă între valoarea participațiilor
înregistrate în evidența contabilă și
valoarea participațiilor înregistrată în
evidența operativă a ME, precum și
dispunerea de măsuri în funcție de
rezultatele analizei, inclusiv cu privire
la dividendele ce se cuvin instituției
(respectiv Fondului naţional de
dezvoltare, conform Ordonanței de S.C. RAFO S.A. Onești - 2006
48 | S i n t e z ă

Urgență a Guvernului nr.113/2006 privind înfiinţarea acestui fond) raportat la
participații.
Recomandare formulată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Efectuarea unei analize în vederea clarificării numărului real al societăților
comerciale la care statul, prin MTI, deține acțiuni, precum și privind participațiile
deținute, în vederea stabilirii situației reale a acestora și reflectării lor corecte în
situațiile financiare.
Recomandare formulată Ministerului Culturii

Urmărirea realizării drepturilor ce se cuvin Ministerului Culturii, în calitate
de acționar la societățile comerciale din portofoliu.
Recomandare formulată Ministerului Finanțelor

Clarificarea situației în cazul societăților comerciale care, conform unor acte
normative emise în perioada 1999-2000, au fost transferate de la FPS la MF, despre
care ministerul nu a prezentat informații.
Capitolul X. Constatări și recomandări cu privire la situația

contractelor de privatizare încheiate de entitățile auditate în perioada
1993-2019
X.1. Concluzii generale privind situația contractelor de privatizare
Entitățile auditate au încheiat un număr de 11.589 contracte de vânzare –

cumpărare acțiuni (în principal AAAS și antecesoarele sale ‒ 11.199 contracte,
respectiv adică 96,63% din total).
49 | S i n t e z ă

Dintre acestea, la data auditului:
 9.772 contracte de vânzare- cumpărare acțiuni (84,32% din total) erau
valide (contracte care nu au fost reziliate până la data auditului). Acestea s-au
aflat/se aflau, după caz, în administrarea și monitorizarea entităților auditate;
 1.794 contracte de vânzare – cumpărare acțiuni (15,48% din total)
erau reziliate/anulate/rezoluționate din diverse motive care au ținut de
nerespectarea clauzelor contractuale;
 pentru un număr de 23 contracte de vânzare cumpărare – acțiuni,
aferente unui număr de 23 societăți comerciale, entitățile auditate care le-au încheiat
sau care le-au preluat în vederea monitorizării îndeplinirii clauzelor (Ministerul
Finanțelor, respectiv ANPA) nu au prezentat informații referitoare la stadiul
acestora.
Referitor la stadiul îndeplinirii clauzelor celor 9.772 contracte valide de

vânzare – cumpărare acțiuni, la data auditului, conform criteriilor entităților
auditate, acestea :
- au declarat închise și scoase de sub monitorizare 7.296 contracte de vânzare
– cumpărare acțiuni;
- mai aveau în monitorizare, în vederea urmăririi respectării clauzelor
contractuale („în derulare”), 2.476 contracte de vânzare – cumpărare acțiuni.
În ceea ce privește volumul de contracte încheiate pe perioade (valide,

precum și cele pentru care nu au fost prezentate informații, în număr total de 9795),
precum și valoarea acestora, situația se prezintă astfel:
- în perioada 1992 – 1996, au fost încheiate 2.755 contracte, în valoare
totală de 417.760 mii lei;
totală de 2.305.794 mii lei;
totală de 16.078.154 mii lei.
50 | S i n t e z ă

Astfel, numărul cel mai mare de contracte de vânzare – cumpărare de acțiuni
a fost încheiat în perioada 1997 – 2000, iar cel mai mare volum valoric de contracte
a fost încheiat după anul 2001 și imediat după.
În volumul valoric total al contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni

încheiate (18.801.708 mii lei), cea mai mare pondere o reprezintă valoarea
contractelor de privatizare din domeniul bancar (9.514.281 în echivalent mii lei),
respectiv 50,60% din total.
De menționat că, în volumul total al veniturilor obținute din privatizarea
băncilor, veniturile din vânzarea acțiunilor Băncii Comerciale Române însumează
9.003.981 în echivalent mii lei, reprezentând 94,64% din aceste venituri, respectiv
47,89% din valoarea totală a celor 9.795 contracte de vânzare cumpărare acțiuni
analizate, încheiate de entitățile auditate.
X.2. Constatări și recomandări formulate cu privire la contractele de

vânzare-cumpărare acțiuni încheiate de entitățile auditate
X.2.1. Constatări și recomandări cu privire la contractele de vânzare-

cumpărare acțiuni încheiate de entitățile auditate
 Constatări la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
 Cu privire la tipurile de clauze contractuale incluse de FPS/APAPS în

contractele de privatizare este relevant de subliniat faptul că la momentul elaborării
și încheierii contractelor de privatizare, mai ales în perioada 1993-2000, nu au fost
incluse în contractele de vânzare cumpărare acțiuni clauze privind:
- obligații de natura investițiilor tehnologice;
- obligații privind investiții de protecția mediului;
- garantarea prețului de achitat în rate cu gaj asupra întregului pachet de
acțiuni cumpărat;
- garantarea realizării investițiilor tehnologice asumate de cumpărători prin
constituirea de garanții reale mobiliare;
51 | S i n t e z ă

- asigurarea unei protecții sociale;
- consolidarea prețului de cumpărare și a investițiilor de realizat în valută,
ținând cont de inflația din acea perioadă, obligativitatea păstrării obiectului de
activitate al societății comerciale, interzicerea vânzării activelor societății, clauze
privind protecția mediului, păstrarea numărului de salariați, păstrarea arhivei și
mărcilor companiei.
 Referitor la modul de urmărire de către FPS/APAPS/AVAS/AAAS a
obligațiilor asumate de cumpărători prin contractele de vânzare-cumpărare acțiuni,
referitoare la obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor, s-a constatat:
• neurmărirea de către FPS/APAPS/AVAS/AAAS a problematicii
terenurilor aflate în administrarea/folosința societăților comerciale din portofoliu,
acțiunea de a ține evidența aspectelor legate de teren fiind demarată abia prin anii
2007-2008 și nu de la începutul desfășurării procesului de privatizare din România;
• la nivelul AAAS nu există o evidență nominală cu toate societățile
comerciale din portofoliul istoric al instituției care au avut/au terenuri în
administrare/folosință și pentru care până la momentul privatizării sau după
privatizare au fost obținute certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor, AAAS afirmând că „situația terenurilor se regăsește doar la fiecare
societate”;
• la nivelul AAAS nu există informații despre suprafețele de teren, aferente
fiecărei societăți comerciale privatizate sau aflate în portofoliu, pentru care
societățile ar fi trebuit să facă demersuri pentru obținerea certificatelor de atestare a
dreptului de proprietate;
• până la nivelul anului 2019, la FPS/APAPS/AVAS/AAAS nu s-au
identificat demersuri intense în legătură cu majorarea capitalului social al
societăților privatizate cu valoarea aferentă terenurilor pentru care au fost obținute
certificate care atestă dreptul de proprietate, deși conform prevederilor legislației în
vigoare (art.12 din Legea nr. 37/2002) instituția avea următoarea obligație „în cazul
în care administratorii nu solicită înregistrarea majorării capitalului social în
termenul prevăzut la alin.(3) art.12 din Legea nr.137/2002, oficiul registrului
comerțului va înregistra majorarea, la cererea instituției publice implicate”;
52 | S i n t e z ă

• demersurile întreprinse de AAAS prin trimiterea, în anul 2018, a celor
3.018 adrese la societăților comerciale care au fost/sunt în portofoliul său, nu au
avut efectul scontat, întrucât numai un număr de 992 (32,86%) de societăți au
răspuns solicitărilor AAAS referitoare la clauzele privind terenurile înscrise în
contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni;
• întârzierea/tergiversarea dispunerii, de către FPS/APAPS/AVAS/ AAAS,
de măsuri cu privire la clarificarea situației terenurilor aflate în
administrarea/folosința societăților comerciale din portofoliul istoric al instituției
(societăți privatizate sau aflate în portofoliul acesteia). Având în vedere perioada
scursă de la privatizare sau de la obținerea certificatelor de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor, schimbarea situației juridice a unora dintre societăți,
în sensul intrării lor în procedură de insolvență, încetarea temporară a activității sau
radierea, posibilitatea instituției de a intra în posesia unor drepturi patrimoniale
(pachete de acțiuni aferente terenurilor) s-a diminuat sau chiar pierdut.
Aspectele privind modul de urmărire de către FPS/APAPS/AVAS/AAAS a
obligațiilor asumate de cumpărători prin contractele de vânzare-cumpărare acțiuni
referitoare la obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor sunt cuprinse în Legea nr.99/1999, în Legea nr.137/2002 și în Ordonanța
Guvernului nr.25/2002.
 Constatări la Agenția Domeniilor Statului
Din analiza situației contractelor de privatizare încheiate de ADS în perioada

2001-2019, aferente societăților comerciale din portofoliul instituției și a
contractelor primite de la MAA pentru monitorizare, s-a reținut că:
 ADS a gestionat un număr de 297 contracte de vânzare-cumpărare acțiuni,
ce nu au fost reziliate, din care, 218 contracte încheiate de ADS și 79 contracte
primite pentru monitorizare de la MAA;
Din documentele prezentate de către ADS s-a constatat că, instituția a
transferat 15 contracte spre monitorizare altei instituții, dar nu a prezentat informații
privind valoarea contractelor și încasarea acesteia. Valoarea totală, aferentă celor
282 de contracte pentru care s-au prezentat informații, este de 160.026 mii lei.
53 | S i n t e z ă

 încasările aferente celor 282 de contracte sunt în sumă de 158.810 mii lei.
S-a constatat că figurează ca neîncasată suma de 1.216 mii lei (0,76%). Din aceasta,
suma de 71 mii lei este aferentă contractelor încheiate de ADS, iar suma de 1.145
mii lei este aferentă contractelor încheiate de MAA;
În cazul contractelor încheiate de MAA, ADS nu a prezentat informații cu
privire la încasările aferente acestora, efectuate la MAA.
 au fost reziliate un număr de 26 contracte de privatizare, din care 22
contracte încheiate de ADS și 4 contracte încheiate de MAA, contracte în valoare
totală de 45.013 mii lei. Aferent acestor contracte, până la data rezilierii s-a încasat
suma de 19.193 mii lei.
 Constatări la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

Referitor la monitorizarea respectării clauzelor din contractele de vânzare-
cumpărare acțiuni preluate de ANPA de la ADS, instituția nu a prezentat informații
și documente privind realizarea acestei obligații, prevăzută de art.II.1. din Legea
nr.317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului
nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura, precum și de prevederile art.7, lit.F,
pct.f. din Hotărârea Guvernului nr.545/2010 privind organizarea, structura şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu
care:
- „… la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenția Națională pentru

Pescuit și Acvacultură se subrogă Agenției Domeniilor Statului în ceea ce privește
drepturile și obligațiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenți
contractanți care dețin în exploatare și în administrare amenajări piscicole,
precum și cu cei care au încheiat contracte de asociere în participațiune sau alte
tipuri de contracte și va încheia acte adiționale în acest sens” (art.II.1. din Legea
317/2009);
- „…urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin contractele de
privatizare şi/sau de concesionare…” (art.7, litera F, pct.f din HG 545/2010).
54 | S i n t e z ă

 Constatări la Ministerul Finanțelor
Cu privire la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiate de MF,
(pentru opt societăți comerciale) s-au constatat următoarele aspecte:
• pentru o societate comercială, MF a identificat contractul de vânzare-
cumpărare de acțiuni, cumpărătorul, numărul de acțiuni vândute și valoarea
contractului, dar nu a prezentat informații din care să rezulte că valoarea acestuia a
fost încasată;
• pentru 5 societăți comerciale, MF nu a prezentat informații privind
contractele de vânzare-cumpărare, însă a prezentat cumpărătorul, numărul de
acțiuni vândute și valoarea contractelor, dar nu a prezentat informații din care să
rezulte că valoarea acestora a fost încasată;
• două societăți comerciale sunt considerate ca privatizate, dar pentru
acestea MF nu a prezentat informații privind contractele de vânzare-cumpărare,
cumpărătorul, numărul de acțiuni vândute și încasarea valorii contractelor.
 Recomandare formulată AAAS

Dispunerea măsurilor legale ce se impun pentru asigurarea intrării AAAS în
posesia acțiunilor aferente majorărilor de capital ale societățile comerciale aflate
încă în portofoliul AAAS, respectiv majorărilor de capital ale societăților privatizate
de AAAS, ce s-au făcut/trebuie să se facă în baza certificatelor de proprietate
obținute/ce se vor obține pentru terenurile aflate în administrarea societăților înainte
de privatizare.
 Recomandări formulate ADS
• dispunerea măsurilor legale ce se impun în vederea recuperării drepturilor

de creanță reprezentând prețul neîncasat al contractelor de vânzare-cumpărare
acțiuni sau, în situația constatării prescrierii acestor drepturi, pentru stabilirea
întinderii prejudiciilor și dispunerea măsurilor legale de recuperare a lor, după caz.
• identificarea societăților comerciale beneficiare de fonduri de
restructurare, a situației includerii, de către ADS, în contractele de vânzare-
cumpărarea acțiuni a clauzei privind restituirea fondurilor de restructurare și
55 | S i n t e z ă

stabilirea situației restituirii lor, către FPS/APAPS/AVAS/AAAS, de către
beneficiari;
• în funcție de rezultatele analizei, dispunerea măsurilor legale ce se impun
pentru recuperarea acestor drepturi de creanță sau, în situația constatării prescrierii
acestor drepturi, pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și dispunerea măsurilor
legale de recuperare a lor, după caz.
 Recomandare formulată ANPA
Analizarea respectării, de către cumpărători, a clauzelor din contractele de

vânzare-cumpărare acțiuni preluate de la ADS, precum și luarea măsurilor ce se
impun, după caz, având în vedere obligațiile ANPA ce decurg din prevederile Legii
nr.317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.23/2008.
 Recomandări formulate MF
• identificarea contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni în cazul celor 7

societăți comerciale;
• stabilirea situației încasării prețului acțiunilor celor 8 societăți comerciale
privatizate, precum și dispunerea măsurilor legale ce se impun în cazul constatării
neîncasării acestuia, după caz.
X.2.2. Constatări și recomandări cu privire la monitorizarea îndeplinirii

clauzelor contractuale

 activitatea de monitorizare a fost reglementată cu mare întârziere, abia în
anul 2000, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.269, până la apariția acestei
ordonanțe neexistând un cadru legal specific obligatoriu care să reglementeze
activitatea de monitorizare a contractelor de privatizare.
 ponderea cea mai mare în cadrul clauzelor neîndeplinite din contractele
de privatizare aflate în monitorizare la data auditului, o reprezentau clauzele
56 | S i n t e z ă

referitoare la terenuri și/sau active (1.369 contracte, reprezentând 57,03% din total
contracte în monitorizare);
 185 de contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni se aflau, la data
auditului, în monitorizare ca urmare a neîndeplinirii clauzei privind plata prețului,
constatându-se următoarele:
o pentru 87 de contracte, cumpărătorii nu achitaseră, parțial sau total,
prețul contractului;
o pentru 98 de contracte, cumpărătorii nu achitaseră sumele accesorii
aferente prețului contractului (dobânzi, penalități, actualizări la inflație, etc).
Valoarea totală al acestor creanțe accesorii, conform situațiilor prezentate de
AAAS, era de 23.783 mii lei. Aceste creanțe nu erau înregistrate în evidența
contabilă a instituției, ci doar în evidența operativă;
o din cele 185 societăți comerciale (ale căror contracte de vânzare-
cumpărare de acțiuni se aflau în monitorizare din cauza neachitării prețului) mai
erau în funcțiune doar 25 de societăți comerciale;
 119 contracte de privatizare, aferente unui număr de 113 societăți
comerciale se aflau, la data auditului, în monitorizare ca urmare a neîndeplinirii
clauzei privind realizarea investițiilor tehnologice asumate prin contract; dintre
aceste societăți comerciale mai erau în funcțiune un număr de 24 de societăți;
 la data auditului, AAAS înregistra un număr de 2.313 de contracte de
vânzare-cumpărare acțiuni în monitorizare (în derulare), condițiile contractuale
nefiind încă îndeplinite. Aceste contracte erau aferente unui număr de 2.048 de
societăți comerciale privatizate, reprezentând 20,63% din totalul contractelor de
vânzare-cumpărare acțiuni încheiate în perioada 1992-2019;
 din analiza situației contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni aflate în
monitorizare la data auditului, s-au desprins următoarele aspecte:
• în funcție de momentul încheierii contractelor, peste 96,67% din aceste
contracte aveau o vechime de peste 15 ani;
• aproximativ 64,21% dintre societățile comerciale privatizate ale căror
contracte de vânzare-cumpărare acțiuni erau în faza de monitorizare, erau fie
radiate/dizolvate, fie în proceduri de faliment/lichidare;
57 | S i n t e z ă

• lipsa informațiilor de bază referitoare la starea juridică/stadiul la zi a
societăților comerciale/persoanelor fizice care au cumpărat acțiuni;
• rata redusă a ieșirii din monitorizare a contractelor din ultimii ani.
Din cele prezentate de către AAAS au rezultat următoarele:
• deși AAAS a declarat ca fiind implementat ca un obiectiv specific - acela
„de urmărire a modului de respectare a clauzelor, de către cumpărătorii pachetelor
de acțiuni la societățile comerciale privatizate”, nu a rezultat clar cum se realizează
acest deziderat, în cazul în care cumpărătorii nu mai există (societățile sunt radiate
sau persoanele fizice, după caz, decedate) sau în cazul cumpărătorilor pentru care
nu există informații actualizate;
• în cazul procedurilor de lucru pe baza cărora se derulează activitatea de
monitorizare postprivatizare, invocată de AAAS, s-a desprins concluzia că acestea
se referă la situația în care societățile comerciale privatizate sau cumpărătorii
pachetelor de acțiuni sunt în deplinătatea capacității lor funcționale, fără a se
nuanța situațiile în care buna funcționare a acestora este afectată (dacă se află în
diverse faze ale unor proceduri judiciare sau chiar sunt radiate; dacă contextul micro
și macroeconomic în care aceștia își derulează activitatea afectează capacitatea de
respectare a clauzelor; dacă anumite clauze sunt caduce sau neclare – iar
cumpărătorii se află în imposibilitatea respectării acestora, etc);
• inclusiv din parcurgerea rapoartelor de audit intern ale instituției rezultă
că posibilitatea de recuperare a unor creanțe sau de respectare a unor clauze nu este
deloc certă;
• enumerând cele de mai sus, indiferent de efortul real depus de AAAS și
de contextul general al derulării acestei activități (tardivitatea adoptării unor
reglementări legale; cazuistica multiplă, imposibil de anticipat la momentul
încheierii contractelor; comportamentul incorect al unor cumpărători; alte
evenimente de natură economico-juridică cu impact negativ, etc.), s-au desprins
următoarele concluzii rezonabile:
o AAAS se află în imposibilitatea închiderii monitorizării unui număr
semnificativ de contracte de privatizare;
o bazele de date ale AAAS sunt incomplete, lipsind informații minimale
atât despre societățile comerciale privatizate, dar aflate în monitorizare, cât și despre
58 | S i n t e z ă

cumpărătorii de acțiuni, informații care să poată conduce în vreun fel la realizarea
unor raționamente profesionale care să asigure cât de cât finalizarea acestei activități
(peste 95% dintre contractele aflate în monitorizare au o vechime de peste 15 ani);
o procedurile de lucru aferente activității de monitorizare
postprivatizare, cel puțin în cazul monitorizării clauzelor din contractele de
privatizare cu cumpărători care nu mai există și al acelora pentru care nu mai există
informații actualizate, sunt neacoperitoare;
o AAAS nu dispune de un inventar sau de o analiză managerială
referitoare la pierderea Statului rezultată din nerespectarea clauzei de dobândire a
certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor;
o în situațiile contabile bilanțiere și extrabilanțiere ale AAAS nu sunt
reflectate creanțele de recuperat de natura dobânzilor, a penalităților, etc. aferente
contractelor aflate în monitorizare, provenite din nerespectarea clauzelor
contractuale legate de plata prețului, înregistrându-se neconcordanțe între evidența
contabilă și evidența operativă a Direcției de Postprivatizare;
o deși monitorizarea tuturor contractelor de privatizare este declarată
obiectiv specific al activității AAAS, în rapoartele de activitate ale entității se face
referire doar la ”realizări”, nu și la situațiile cu grad de soluționare scăzut.
Astfel, nu există nicio estimare referitoare la întinderea în timp sau la
eforturile materiale și financiare care să asigure închiderea monitorizării tuturor
contractelor aflate în derulare (în ultimii 3 ani au fost închise doar aproximativ 5%
din totalul contractelor aflate în derulare);
o din analiza rapoartelor de audit intern, nu au fost identificate elemente
care să conducă la presupunerea că aspectele în discuție au fost analizate exhaustiv
și detaliat, ci doar separat.
o performanța activității de privatizare este afectată de numărul mare de
clauze nerespectate (din care, o parte, cu impact financiar direct – clauze preț, clauze
„teren”, clauze „investiții”, etc), dar și de costul total al acestei activități care, fără
a se fi anticipat, s-a întins pe o perioadă foarte mare de timp, și în cazul căreia nici
nu există perspective imediate de a se finaliza;
o AAAS ar trebui să inițieze o analiză de anvergură asupra activității de
monitorizare postprivatizare din care să rezulte, cel puțin:
59 | S i n t e z ă

 numărul de contracte de privatizare cu probabilitate scăzută de închidere
a monitorizării;
 informații despre societățile comerciale cu terenuri în administrare, care
ar fi trebuit să obțină certificate de atestare a dreptului de proprietate, iar statul (prin
AAAS) să primească acțiunile aferente;
 o estimare generală a nivelului pierderii Statului ca urmare a reclasificării
contractelor de privatizare în funcție de posibilitatea reală de respectare a termenilor
contractuali.

 Referitor la reglementările interne emise de către ADS pentru
monitorizarea respectării clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni
încheiate, s-a constatat că:
• procedurile de monitorizare a contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni
au fost implementate, pentru prima dată, la finele anului 2005, dar, până la acel
moment, fuseseră încheiate 93% din totalul contractelor de vânzare-cumpărare de
acțiuni;
• Normele de monitorizare au fost actualizate în anii 2008 și 2015, iar în anul
2018 au fost reeditate sub forma unei „Proceduri operaționale”.
• în anul 2015 este introdus în Normele de monitorizare termenul „încetare
contracte”, care se referă la imposibilitatea îndeplinirii prevederilor contractuale
din cauza unor situații, precum: „pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive
și irevocabile de desființare a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni; intrării
uneia dintre părțile contractante în incapacitate de plată sau în cazul declanșării
procedurii de lichidare judiciară sau faliment; prin acordul părților”;
• prin Procedura Operațională a fost prevăzut modul de scoatere de sub
monitorizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni, condițiile pe care
trebuie să le îndeplinească, precum și obligația Biroului Urmărire Contracte
Vânzare Cumpărare de a întocmi o Notă de informare și decizie în acest sens, care
va fi înaintată spre aprobare Directorului General.
Referitor la modalitatea de „încetare” a contractului de vânzare-cumpărare
de acțiuni, în Procedura Operațională nu s-a prevăzut posibilitatea efectuării
60 | S i n t e z ă

vreunei analize în care să fie implicați și alți reprezentanți ai ADS, inclusiv
Directorul General, care, în funcție de situație, să poată dispune, după caz, și alte
măsuri după pronunțarea „încetării”;
• în anul 2015 se introduce în Normele de monitorizare prevederea conform
căreia, „în cazul neexecutării uneia dintre obligațiile prevăzute în contractul de
vânzare – cumpărare, acesta (se) consideră desființat de drept, fără a mai fi
necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă (pact
comisoriu)”;
• modificările survenite în timp la aceste proceduri nu au fost de fond,
respectiv adaptate realităților apărute în derularea activității entităților privatizate
sau a partenerilor contractuali. Astfel, nu au fost aduse completări substanțiale
referitoare la cazuistica negativă diversă - aferentă contractelor încheiate înainte de
2005, ci au fost reluate aceleași reguli de urmat - ca și cum activitatea de privatizare
ar fi una continuă și semnificativă în cadrul activității curente a ADS (deși
activitatea de privatizare a ADS este aproape inexistentă, de peste 15 ani, iar în
unele rapoarte de activitate este chiar declarat faptul că privatizarea este
definitivată).
 Recomandări formulate AAAS

• actualizarea procedurilor legate de monitorizarea realizării clauzelor din
contractele de privatizare, care să prevadă și modul de acțiune în cazurile în care
cumpărătorii nu mai există, nu există informații despre aceștia, anumite clauze sunt
caduce/neclare și alte astfel de situații apărute în urma derulării contractelor;
• inventarierea întregului portofoliu de creanțe rezultate din clauzele
contractelor de privatizare; valorificarea rezultatelor acestei operațiuni conform
prevederilor legale, inclusiv, în situația constatării pierderii acestor drepturi, prin
luarea de măsuri în vederea stabilirii prejudiciilor și dispunerea de măsuri pentru
recuperarea lor, după caz.
 Recomandări formulate ADS

• dispunerea măsurilor legale ce se impun în cazul aspectelor prezentate, în
vederea: reanalizării procedurilor operaționale pentru asigurarea adaptării lor la
61 | S i n t e z ă

situațiile practice existente, având în vedere cadrul legal și ținând cont de faptul că
un contract este lege între părți, neputând fi modificat printr-un act normativ intern;
reglementării operațiunilor de scoatere/încetare de sub monitorizare a contractelor
de vânzare-cumpărare acțiuni, care să prevadă o analiză cât mai cuprinzătoare a
situației acestora și să implice aprobarea ordonatorului de credite.
• analizarea tuturor
cazurilor în care scoaterea
de sub monitorizare s-a făcut
fără a avea la bază o analiză
completă cu privire la
posibilitatea recuperării
drepturilor de creanță și
dispunerea măsurilor legale
ce se impun, după caz;
• asigurarea intrării
ADS în posesia acțiunilor
aferente majorărilor de
capital ale societățile
comerciale aflate încă în
portofoliul ADS, respectiv
Combinatul de oțeluri speciale Târgoviște - 2007
aferente majorărilor de
capital ale societăților privatizate, ce s-au făcut/trebuie să se facă în baza
certificatelor de proprietate obținute/ce se vor obține pentru terenurile aflate în
administrarea societăților înainte de privatizare, având în vedere prevederile Legii
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.
X.2.3. Constatări și recomandări cu privire la activitatea de control

propriu, referitor la respectarea clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare
de acțiuni
62 | S i n t e z ă

În perioada 2001-2019, structura de audit public intern din cadrul ADS a

efectuat numai două misiuni de audit care au avut ca obiectiv modul de urmărire a
îndeplinirii clauzelor cuprinse în contractele de privatizare încheiate de ADS (în anii
2010 și 2015) și o misiune ce a avut ca obiectiv organizarea activității de acționariat,
atribuțiile și modul de îndeplinire a acestora de către ADS în calitate de acționar la
societățile comerciale din portofoliu (în anul 2014), fără a efectua, vreo misiune de
audit cu privire la modul de desfășurare a procesului de privatizare a societăților
comerciale din portofoliul ADS.
 Constatări la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură
ANPA nu a prezentat
informații din care să rezulte că
structurile de control și audit
intern au avut planificate și au
realizat acțiuni legate de
desfășurarea activității de urmărire
a îndeplinirii clauzelor cuprinse în
contractele de privatizare
încheiate de ADS (transferate
ANPA) sau acțiuni privind modul
de îndeplinire de către ANPA a
calității sale de acționar la
societățile din portofoliu. Combinatul Siderurgic Călan - 2008
 Constatări la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

DPAPS/DGAPS nu au avut planificate și nu au realizat acțiuni având ca
obiect desfășurarea activității de privatizare/postprivatizare.
63 | S i n t e z ă

 Constatări la Ministerul Energiei
Structurile de control și audit intern ale ministerului nu au avut planificate și

nu au realizat acțiuni legate de desfășurarea activității de verificare a îndeplinirii
clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare acțiuni.
 Constatări la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
În condițiile în care la nivelul ministerului au fost încheiate un număr de 38

de contracte de privatizare, numărul de verificări asupra activității de
privatizare/postprivatizare a fost redus.
 Recomandare formulată ADS
Introducerea în planul de audit al ADS a unor acțiuni privind verificarea

respectării clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare acțiuni.
 Recomandare formulată ANPA
Introducerea în planul de audit a unor acțiuni de verificare privind respectarea

clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare acțiuni și de îndeplinire a
atribuțiilor de acționar ale ANPA la societățile din portofoliu.
 Recomandare formulată MEAT
Cuprinderea în programele de audit/control a unor acțiuni privind activitatea

de privatizare/respectarea clauzelor din contractele de privatizare.
 Recomandare formulată ME
Cuprinderea în programele de audit/control a unor acțiuni de verificare

privind respectarea clauzelor din contractele de vânzare – cumpărare acțiuni.
64 | S i n t e z ă

 Recomandare formulată MTI
Planificarea și efectuarea de acțiuni de verificare a respectării clauzelor din

contractele de vânzare-cumpărare acțiuni și, după caz, a activității de privatizare.
Capitolul XI. Constatări și recomandări privind situația veniturilor

din activitatea de privatizare
XI.1. Concluzii generale privind situația veniturilor din activitatea de

privatizare
Valoarea încasată din vânzarea acțiunilor, în perioada 1992 – 2019, a fost de

20.394.031 mii lei (7.429.791 mii EUR), formată din suma de 17.961.850 mii lei
(6.825.216 mii EUR), reprezentând venituri din vânzarea acțiunilor prin contracte
de vânzare – cumpărare, și suma de 2.432.181 mii lei (604.575 mii EUR), sumă
obținută în urma vânzării acțiunilor pe piața de capital.
La aceste venituri directe, încasate din vânzarea de acțiuni, s-au adăugat

sumele încasate din: contracte reziliate, accesorii reprezentate de dobânzi și
penalități, sume câștigate în urma unor litigii, în valoare totală de 5.110.156 mii lei
(1.858.659 mii EUR).
Astfel, veniturile încasate din privatizare au fost în sumă totală de 25.504.187

mii lei (9.288.450 mii EUR).
Veniturile din vânzarea acțiunilor pe bază de contract de vânzare - cumpărare

au fost influențate în sens negativ de neîncasarea unor creanțe reprezentând prețul
unor contracte, precum și de inflație, deprecierea monedei naționale, neacoperirea
riscului valutar, cu suma totală de 839.858 mii lei (1.270.910 mii EUR).
65 | S i n t e z ă

XI.2. Constatări și recomandări formulate
• până în anul 1997 nu a existat obligația efectuării de vărsăminte, la bugetul

de stat/bugetele locale, din veniturile rezultate din privatizare. Modul de utilizare a
veniturilor din privatizare a fost reglementat, în perioada 1991-1997, de Legea
nr.58/1991 privind privatizarea societăților comerciale;
Ulterior, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/1997, prin Ordonanța

de Urgență a Guvernului nr.59/1997, precum și prin Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr.88/1997 s-a prevăzut obligația vărsării către bugetul de stat/bugetele
locale a unor anumite cote din veniturile realizate din privatizare.
Începând de la data aplicării Legii nr.329/2009, veniturile din privatizare, în

totalitate, se varsă la bugetul de stat.
• din Situația
contractelor de
vânzare-cumpărare
acțiuni încheiate în
perioada 1992-2015,
actualizată până la
anul 2019, prezentată
de AAAS, au fost
identificate un număr
de 3.160 contracte de
vânzare-cumpărare de
acțiuni care au S.C. ROMBAT S.A. Bistrița - 2010
prevăzut plata în rate a acțiunilor. Aceste contracte au fost încheiate, în special, în

perioada 1993 – 2000. Valoarea acestora reprezintă peste 60% din totalul valorii
contractelor încheiate în perioada respectivă (exprimate în echivalent valută). De
precizat că, perioada analizată s-a caracterizat printr-o inflație galopantă în anii 1990
– 2000, o creștere galopantă a cursurilor de schimb valutare în perioada 1994 – 2004
(perioadă în care au produs efecte majoritatea contractelor în rate încheiate în ROL),
66 | S i n t e z ă

precum și o scădere semnificativă a cursurilor de schimb valutare în perioada 2005
– 2007;
• din datele prezentate de AAAS, s-a constatat o diferență de 586.350 mii
echivalent lei între valoarea contractelor de privatizare valide în valoare de
13.076.350 mii echivalent lei și valoarea încasată aferentă acestora, în sumă de
12.490.000 mii echivalent lei;
Diferența de 586.350 mii echivalent lei, dintre datele din evidența
contractelor și datele din evidența contabilă, conform explicațiilor AAAS, se
compune în principal din:
o 7.693 mii RON (echivalent a 18.600 mii EUR; echivalent 19.540 mii
USD), conform evidențelor operative, ce reprezintă creanțe neîncasate rezultate din
neplata prețului contractual de către un număr de 78 debitori;
o 342.551 mii RON (respectiv 111.100 mii USD, echivalent a 93.620 mii
EUR), reprezentând diferență nefavorabilă de curs valutar între momentul
încheierii, cu ERSTE BANK, a contractului de privatizare a BCR (decembrie 2005)
și momentul încasării efective a contravalorii contractului de privatizare (octombrie
2006);
o 23.097 mii RON (respectiv 6.200 mii USD, echivalent a 5.270 mii EUR),
reprezentând diferență nefavorabilă de curs valutar între momentul încheierii cu
BERD, respectiv IFC a contractelor de privatizare a BCR (noiembrie 2003), precum
și a contractului încheiat cu RENAULT (iunie 1999), privind privatizarea S.C.
DACIA S.A. și momentul încasării efective a contravalorii contractelor de
privatizare (iunie 2004 și, respectiv, martie 2002).
Din discuțiile avute cu reprezentanții AAAS nu s-a putut identifica în ce

constă diferența de aproximativ 213.009 mii RON (aproximativ 43 mil euro),
rămasă în urma clarificării parțiale a diferenței de 586.350 mii echivalent lei.
• cu privire la creanțele neîncasate aferente contractelor de privatizare, s-a

constatat o diferență în plus, de 1.375 mii lei, între valoarea creanțelor înregistrate
în evidența operativă (7.693 mii lei) și valoarea creanțelor înregistrate în evidența
contabilă (6.318 mii lei);
67 | S i n t e z ă

• din analiza situației creanțelor nerecuperate s-au remarcat și creanțe
rezultate indirect din activitatea de administrare a societăților comerciale (stabilite
prin sentințe judecătorești pronunțate în favoarea instituției);
Astfel, din evidențele contabile analitice, au rezultat peste 130 debitori:
persoane fizice, asociații de salariați, persoane juridice, în general, parteneri
contractuali ai instituției, care nu au respectat clauzele din contractele de privatizare.
• în evidența contabilă a AAAS au fost identificate dividende neîncasate
provenind chiar din anul 1993, în sumă totală de 8.033 mii lei (6.723 mii lei debit
principal și 1.310 mii lei accesorii aferente), datorate de 159 de debitori;
• având în vedere vechimea pe ani a debitelor reprezentând dividende
neîncasate, dar și faptul că doar 14 societăți debitoare erau în funcțiune, s-a constatat
că probabilitatea de recuperare a acestor sume este redusă, într-o măsură
semnificativă, societățile comerciale debitoare fiind: fie radiate (96 societăți), fie în
procedură de insolvență/faliment/lichidare;
• având în vedere vechimea acestor debite, este foarte probabil ca dreptul
AAAS de a solicita plata, pentru majoritatea lor, să fie prescris.

• existența unei diferențe de 37.026 mii lei între valoarea totală a încasărilor
din privatizare înregistrată în evidența contabilă și valoarea încasărilor raportată de
Direcția de Contracte și Acționariat;
• din compararea debitelor înregistrate în evidența contabilă (92.924 mii lei)
cu debitele înregistrate în evidența operativă (63.447 mii lei) cu privire la creanțele
rezultate din contractele de privatizare și din penalitățile calculate pentru
nerealizarea clauzelor incluse în aceste contracte, s-a constatat o diferență de 29.477
mii lei;
• în evidența contabilă figurau, la data auditului, debite în sumă totală de
23.899 mii lei, provenite din neplata prețului aferent contractelor de privatizare
(inclusiv penalități), pentru societăți care, din punct de vedere juridic, se aflau în
insolvență, în faliment sau erau radiate, pentru care posibilitatea de recuperare a
acestor sume era foarte scăzută, din cauza stării juridice a societăților și vechimii
contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni.
68 | S i n t e z ă

Având în vedere vechimea contractelor de privatizare aferente acestor debite,
adică 15-20 ani, dreptul ADS de a solicita plata acestor debite ar putea fi prescris;
• în evidența contabilă erau înregistrate debite în sumă totală de 44.205 mii
lei, reprezentând penalități calculate pentru nerealizarea investițiilor asumate prin
contractele de privatizare, aferente unor societăți care, din punct de vedere juridic,
se aflau în insolvență, în faliment sau erau radiate, pentru care posibilitatea de
recuperare a acestor sume era foarte scăzută din cauza stării juridice a societăților
și vechimii contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni.
Având în vedere vechimea contractelor de privatizare aferente acestor debite,
adică 15-20 ani, dreptul ADS de a solicita plata acestor debite ar putea fi prescris.
 Constatări la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

– OPSPI
• din analiza efectuată la entitatea auditată a rezultat că din valoarea totală
a contractelor valide de 3.789.743 mii lei, conform evidențelor contabile, s-au
înregistrat încasări de 3.541.263 mii lei, rezultând o diferență de recuperat de
248.480 mii lei;
• din Situația privind descrierea componenței creanțelor înregistrate în
situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, 31.12.2018 și 30.06.2019 (bilanț de
fuziune/închidere), a rezultat un volum ridicat de creanțe neîncasate, de către
DPAPS, aferente activității de gestionare participații și privatizare, cu un ritm
nesemnificativ de recuperare de la an la an. Astfel, la 31.12.2017 se înregistrau
creanțe necurente în valoare de 68.154,7 mii lei, la 31.12.2018 se înregistrau creanțe
necurente în valoare de 137.183,3 mii lei, iar la 30.06.2019 valoarea acestor creanțe
era de 136.277,5 mii lei.
 Constatări la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• raportarea eronată în situațiile financiare a unor sume ca reprezentând

debitori din activitatea de privatizare, în valoare totală de 286 mii lei;
• cu privire la litigiile din activitatea de privatizare/postprivatizare
desfășurată de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, s-a reținut, în unele
69 | S i n t e z ă

cazuri, neformularea în conformitate cu prevederile legale, a pretențiilor în instanță,
de către minister, cu consecință în nerecunoașterea unor drepturi ce s-ar fi cuvenit
instituției.
 Recomandare formulată AAAS

Inventarierea creanțelor aferente veniturilor din privatizare, precum și
stabilirea situației încasării acestora; valorificarea rezultatelor acestei operațiuni
conform prevederilor legale, inclusiv, în situația constatării pierderii acestor
drepturi, prin luarea de măsuri în vederea stabilirii prejudiciilor și dispunerea de
măsuri pentru recuperarea lor, după caz.
 Recomandare formulată ADS

Inventarierea creanțelor aferente veniturilor din privatizare și a situației
încasării acestora; valorificarea rezultatelor acesteia în conformitate cu prevederile
legale, inclusiv, în situația constatării prescrierii acestor drepturi, prin luarea de
măsuri în vederea stabilirii prejudiciilor și dispunerea de măsuri pentru recuperarea
lor, după caz.
 Recomandare formulată MEAT

Inventarierea creanțelor aferente veniturilor provenite din gestionarea
participațiilor și privatizare, precum și efectuarea unei analize a încasării acestora;
valorificarea rezultatelor acestor operațiuni în conformitate cu prevederile legale,
inclusiv prin luarea de măsuri în vederea stabilirii întinderii prejudiciilor și
dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor, în situația constatării pierderii
creanțelor, după caz.
 Recomandări formulate MTI

• luarea măsurilor ce se impun pentru asigurarea reflectării corecte a
informațiilor în situațiile financiare;
• efectuarea unei analize a cauzelor care au dus la pierderea unor acțiuni în
instanță și, după caz, dispunerea măsurilor ce se impun.
70 | S i n t e z ă

Anexa nr. 1
o Sinteza facilităților acordate în vederea restructurării și pregătirii pentru

privatizare a societăților comerciale cu capital de stat
Structura fonduri și facilităților acordate

(mii)
Număr
Tip fonduri / facilități
beneficiari LEI Echivalent USD
valoare %/total valoare %/total
Finanțări acordate pe baza Legii nr.58/1991 1.278 202.073 2,27 746.330 17,57
Finanțări acordate pe baza OG nr.13/1995 144 34.996 0,39 128.910 3,03
Finanțări acordate pe baza OUG nr.8/2003 11 85.676 0,96 25.927 0,61
Sume lăsate cu titul gratuit (Legea nr.55/1995) 2.879 466.769 5,24 608.333 14,32
Subtotal fonduri acordate (rd. 1+2+3+4) 4.312 789.514 8,86 1.509.500 35,53
Facilități fiscale diverse (pe ordine comune sau 161 8.118.124 91,14 2.738.735 64,47
alte acte administrative)
TOTAL fonduri și facilități (rd. 5+6) 4.473 8.907.638 100,00 4.248.235 100,00
Nota 1. Valoarea în lei a facilităților acordate este exprimată în RON. La 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară,
schimbând leul anterior (ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10.000 ROL.
Nota 2. Echivalarea în USD a sumelor reprezentând facilități acordate în lei s-a efectuat la cursurile de schimb valutar medii
lunare, comunicate de către BNR, din luna încheierii convențiilor.
Conform celor prezentate pe tipuri de facilități, acestea au fost acordate în

4.473 cazuri. Cu precizarea că, un număr de 447 societăți comerciale au beneficiat
de două sau mai multe tipuri de facilități, rezultă că, numărul total de societăți
comerciale care au beneficiat de o singură formă de facilitate este de 4.026.
71 | S i n t e z ă

Situația facilităților acordate în funcție de evoluția societăților
o
comerciale beneficiare
Nr. Structura fondurilor și facilităților acordate

crt Tip societate comercială beneficiară Nr. (mii)
. de facilități în funcție de evoluția benefi- LEI Echivalent USD
juridică ciari
valoare %/total valoare %/total
1
TOTAL general (rd. 2+7) 4.026 8.907.638 100,00 4.248.235 100,00
2 Subtotal societăți comerciale

3.461 8.722.211 97,92 3.863.736 90,95
beneficiare PRIVATIZATE, din care:
3 - privatizate - metode standard
3.348 8.704.750 97,73 3.828.275 90,11
(FPS/APAPS/AVAS/AAAS)
4 - privatizate prin piața de capital
37 1.804 0,02 8.200 0,19
5 - privatizate prin lichidare voluntară
9 11.920 0,13 25.810 0,61
6 - privatizate la ADS 67 3.737 0,04 1.451 0,04
7 Subtotal societăți comerciale
565 185.427 2,08 384.499 9,05
beneficiare NEPRIVATIZATE
8 - neprivatizate, existente în portofoliul
61 83.293 0,94 105.280 2,48
actual al FPS/APAPS/AVAS/AAAS
9 - neprivatizate – lichidate/radiate/
283 64.413 0,72 149.930 3,53
executate
10 - neprivatizate de către FPS/APAPS/
AVAS/AAAS, ale căror acțiuni au fost
transferate către alte autorități ale 208 32.293 0,36 124.029 2,92
statului, către SIF-uri sau către Fondul
Proprietatea
11 - care au beneficiat de fonduri / facilități
- fără a fi aparținut FPS/APAPS/AVAS/ 13 5.428 0,06 5.260 0,12
AAAS
Conform informațiilor prezentate în tabel, evoluția celor 4.026 societăți

comerciale beneficiare, ulterior acordării fondurilor de restructurare și facilităților
fiscale, se prezintă astfel:
- 3.461 societăți comerciale (85,97%), care au beneficiat de facilități în sumă
totală de 8.722.211 mii lei (97,92%), echivalentul a 3.863.736 mii USD, au fost
privatizate;
72 | S i n t e z ă

- 565 societăți comerciale (14,03%), care au beneficiat de facilități în sumă
totală de 185.427 mii lei (2,08%), echivalentul a 384.499 mii USD, nu au fost
privatizate.
 Cu privire la societățile comerciale privatizate

Din totalul de 3.461 societăți comerciale privatizate, beneficiare de facilități,
în cazul a 197 societăți comerciale (5,69% din totalul societăților privatizate)
contractele de privatizare au fost reziliate/anulate.
Aceste societăți comerciale au beneficiat de facilități în sumă totală de

105.320 mii lei (echivaletul a 144.900 mii USD).
Evoluția ulterioară a celor 197 societăți comerciale privatizate, beneficiare de

facilități, ale căror contracte de privatizare au fost reziliate/anulate, se prezintă
astfel:
36
lichidate, fără a mai fi urmat vreo procedură de
privatizare; 11
- 13 societăți comerciale (6,60%) au fost 13 137

privatizate prin proceduri specifice pieței de capital (3
societăți erau în funcțiune la data auditului);
transferate către alte autorități (8 societăți erau în funcțiune la data
auditului);
- 36 societăți comerciale (18,28%), la data auditului, se regăseau în
portofoliul curent al AAAS (din care, doar 10 erau în funcțiune, restul fiind în
diverse stadii ale procedurii de reorganizare judiciară).
73 | S i n t e z ă

 Cu privire la societățile comerciale neprivatizate
Referitor la cele 565 societăți comerciale care, deși au beneficiat de ajutoare
financiare, nu au fost privatizate, situația acestora, la data auditului, se prezenta
astfel:
- 61 societăți comerciale 13
(10,80%) care au beneficiat de 61
facilități în sumă de 83.293 mii lei
(0,94% din total), echivalentul a
105.280 mii USD, se aflau în
portofoliul AAAS. Dintre acestea, 208
doar 10 erau în funcțiune, restul
fiind în diverse stadii ale procedurii
de reorganizare judiciară;
283
- 283 societăți comerciale
(50,09%) care au beneficiat de
facilități în sumă de 64.413 mii lei
(0,72%), echivalentul a 149.930
mii USD, fuseseră
lichidate/radiate;
- 208 societăți comerciale (36,81%) care au beneficiat de facilități în sumă
de 32.293 mii lei (0,36%), echivalentul a 124.029 mii USD, au fost transferate către
alte autorități ale statului și către SIF-uri;
- 13 societăți comerciale (2,30%) care au beneficiat de fonduri și facilități
în sumă de 5.428 mii lei (0,06%), echivalentul a 5.260 mii USD, nu au fost regăsite
în portofoliul istoric al AAAS.
74 | S i n t e z ă

o Situația societăților comerciale beneficiare de facilități în funcție de
domeniul general de activitate, raportat la numărul de beneficiari și valoarea
cumulată a fondurilor și facilităților acordate de stat (în echivalent USD)
Societăți comerciale Fonduri și facilități de stat – mii Fonduri și facilități de stat

Domeniul general de beneficiare LEI - - echivalent mii USD
activitate:
număr %/total valoare %/total valoare %/total
Industrie 1.402 34,82 8.433.532 94,68 3.857.000 90,79

Agricultură 840 20,86 58.056 0,65 145.750 3,43
Construcții 319 7,92 244.456 2,74 92.055 2,17
Transporturi 214 5,32 67.520 0,76 64.000 1,51
Servicii 450 11,18 52.870 0,60 51.030 1,20
Comerț 801 19,90 51.204 0,57 38.400 0,90
TOTAL
4.026 100,00 8.907.638 100,00 4.248.235 100,00
(rd. 1+2+3+4+5+6)
1402
840 801
450
319
214
34,82% 20,86% 7,92% 5,32% 11,18% 19,90%
Din tabelul de mai sus rezultă că, principalul sector de activitate beneficiar
de facilități, în vederea privatizării, a fost cel industrial. Această ramură a
beneficiat, printr-un număr de 1.402 societăți comerciale (34,82% din totalul
beneficiarilor), de 94,68% din totalul facilităților acordate.
75 | S i n t e z ă

o Situația principalelor 20 de societăți comerciale din industrie care au
beneficiat de facilități
Valoare totală fonduri și
Ramura facilități acordate (mii)
Nr Denumire societate Stadiul Stare Domeniul specific de
de
crt. comercială beneficiară economic juridică activitate
activitate LEI Echivalent USD
MITTAL STEEL
1 privatizată funcțiune industrie metalurgica si derivate 3.066.322 1.157.700
(ISPAT SIDEX)
ARCELOR MITTAL
2 privatizată funcțiune industrie metalurgica si derivate 1.039.590 325.540
(SIDERURGICA)
SN TUTUNUL
3 ROMANESC privatizată insolvență industrie alimentară 504.988 152.100
(SNTR)
4 CSR REȘIȚA privatizată funcțiune industrie metalurgica si derivate 472.988 147.720
LAFARGE CIMENT sticla/ceramica/mat
5 privatizată funcțiune industrie 94.790 120.640
(ROMCIM) constructii
CHIMCOMPLEX
6 privatizată funcțiune industrie petro-chimică 277.037 106.090
BORZEȚTI
MECHEL
7 TARGOVISTE privatizată insolvență industrie metalurgica si derivate 265.225 98.760
(COST)
MECHEL
8 (INDUSTRIA privatizată insolvență industrie metalurgica si derivate 220.630 75.450
SIRMEI)
navală/feroviară/aviatică și
9 FAUR privatizată funcțiune industrie
accesorii
183.953 70.000
10 U.C.M.R. privatizată insolvență industrie subansamble/utilaje/mașini 204.913 65.170
11 ICMRS privatizată insolvență constructii civile 176.783 53.250
12 FORTUS IAȘI privatizată insolvență industrie subansamble/utilaje/mașini 80.387 38.720

13 UZINELE GOVORA privatizată funcțiune industrie petro-chimică 124.484 38.140
AUTOMOBILE
14 privatizată funcțiune industrie autoturisme și accesorii 11.030 37.150
DACIA
ARCELOR
15 privatizată funcțiune industrie metalurgica si derivate 92.104 36.050
(PETROTUB)
SANTIERUL
16 NAVAL privatizată funcțiune industrie navală 105.403 34.860
CONSTANȚA
sticla/ceramica/mat
17 CASIAL DEVA privatizată radiată industrie
constructii
24.700 29.060
privatizare
18 TRACTORUL-UTB revocată / radiată industrie subansamble/utilaje/mașini 21.489 28.660
lichidare
19 FEPA BÂRLAD privatizată insolvență industrie diverse echipamente 77.944 28.000
20 LETEA BACĂU privatizată faliment industrie lemn/hartie 79.679 27.290
TOTAL 7.124.439 2.670.350
76 | S i n t e z ă

Din tabelul de mai sus rezultă următoarele:
- cele 20 de societăți comerciale din industrie, reprezentând 1,42% din totalul
societăților din industrie, au beneficiat de facilități totale în sumă de 7.124.440 mii
lei (echivalentul a 2.670.350 mii USD).
- aceste facilități reprezintă 79,98% din totalul facilităților acordate pe toate
ramurile.
Situația juridică al celor 20 de societăți

1
comerciale din industrie, la data auditului, se 5%
prezenta astfel: 2 10
- 10 societăți comerciale (50%) erau în 10% 50%
funcțiune; 7
- 7 societăți comerciale (35%) erau în 35%
insolvență;
- 2 societăți comerciale (10%) erau radiate;
- 1 societate comercială (5%) era în faliment.
Situația fondurilor de restructurare acordate de către FPS

Facilitățile acordate de FPS au
constat, în principal, în:
- credite de restructurare pentru
efectuarea de investiții necesare pentru
restructurarea tehnologică a societăților
comerciale supuse privatizării;
- credite fără dobândă pentru
societățile comerciale cu capital majoritar
de stat;
- fonduri de restructurare pentru
societățile comerciale cu capital majoritar
de stat, destinate plății datoriilor restante
către furnizorii de utilități (energie
Combinatul de oțeluri speciale Târgoviște - 2007 electrică, energie termică, gaze).
77 | S i n t e z ă

Principalele acte normative, emise de Guvernul României, în baza cărora s-
au acordat facilitățile menționate, au fost:
- Legea nr.58/1991 privind privatizarea societăților comerciale, cu
modificările și completările ulterioare;
- Ordonanța Guvernului nr.13/1995 privind unele măsuri de accelerare a
procesului de restructurare a regiilor autonome și a societăților comerciale cu
capital majoritar de stat, de întărire a disciplinei financiare și de îmbunătățire a
decontărilor în economie;
- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea
procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale,
companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a
societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților
administrației publice locale.
o Situația fondurilor de restructurare acordate de FPS în baza Legii

nr.58/1991, a creditelor fără dobândă acordate în baza Ordonanței Guvernului
nr.13/1995 și a împrumuturilor acordate de APAPS/AVAS în baza Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr.8/2003
Nr. Nr.
Suma acordată de instituția publică (mii)
Act Forma de convenții societăți
normativ recuperare încheiate comerciale Procent Echivalent Procent
LEI
de FPS beneficiare % USD %
Legea cu recuperare prin
nr.58/1991, alte modalități (nu 1.667 1.038 131.692 40,80 519.702 57,67
art. 26 prin rate)
Legea
nr.58/1991, cu recuperare prin rate 536 303 70.381 21,81 226.628 25,15
art. 26
Subtotal Legea nr.58/1991 (rd. 1+2) 2.203 x 202.073 62,61 746.330 82,82
Sume acordate sub
OG
formă de credite 367 144 34.996 10,84 128.910 14,30
nr.13/1995
bugetare
Sume acordate sub
OUG 8/2003 29 11 85.676 26,55 25.927 2,88
formă de împrumut
TOTAL 2.599 x 322.745 100 901.167 100
78 | S i n t e z ă

o Situația fondurilor de restructurare acordate de FPS/APAPS/AVAS în
baza Legii nr.58/1991, a Ordonanței Guvernului nr.13/1995 și a Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr.8/2003, precum și a recuperării acestora
Nr. Suma totală Suma Alte sume de

Suma totală recuperate (mii)
convenții Nr. societăți acordată de Suma totală totală
Actul Forma de recuperată
incheiate comerciale instituția regularizată ramasă de
norm. recuperare până la Do- Majo-
de beneficiare publică până la (mii) recuperat
(mii) bânzi rări
instituție (mii) (mii)
1 2 3 4 5 6 7 8=5-6-7 9 10
Legea nr. alte
1.667 1.038 131.692 32.609 50.580 48.503 0.00 0.00
58/1991 modalit.
Legea nr.
536 303 rate 70.381 35.750 15.050 19.581 1.277 10.303
58/1991
OG nr.
367 144 rate 34.996 16.404 15.187 3.405 0.00 13.526
13 / 1995
OUG nr.
29 11 rate 85.676 619 68.030 17.027 9.109 9.212
8 / 2003
TOTAL 2.599 x x 322.745 85.382 148.847 88.516 10.386 33.041
o Situația sumelor recuperate/ajustate/nerecuperate aferente facililităților

acordate de AAAS în conformitate cu prevederile Legii nr.58/1991, a Ordonanței
Guvernului nr.13/1995 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.8/2003, în
funcție de situația societăților comerciale beneficiare, respectiv
privatizate/neprivatizate
Dinamica recuperării sumelor alocate în conformitate cu prevederile legale

- mii lei -
Sume
Sume Sume Sume de Grad de
Tipologie finanțări ajustate /
acordate rambursate recuperat recuperare
regularizate
%
1 2 3 4 5 6 = 3/2
Legea nr. 58/1991 - recuperare
131.692 32.609 50.580 48.503 24,76
prin diverse metode
- privatizate 65.408 21.339 25.445 18.624 16,20
- neprivatizate 66.284 11.270 25.135 29.879 8,56
Legea nr. 58/1991 - recuperare
70.381 35.750 15.050 19.581 50,79
prin rate
- privatizate 48.621 31.270 7.668 9.683 44,43
- neprivatizate 21.760 4.480 7.382 9.898 6,36
79 | S i n t e z ă

OG nr. 13/1995 34.996 16.404 15.187 3.405 46,87
- privatizate 20.232 7.353 12.829 50 21,01
- neprivatizate 14.764 9.051 2.358 3.355 25,86
OUG nr. 8/2003 85.676 619 68.030 17.027 0,72
- privatizate 63.422 66 63.356 0 0,08
- neprivatizate 22.254 553 4.674 17.027 0,64
TOTAL, din care: 322.745 85.382 148.847 88.516 26,46
- privatizate 197.683 60.028 109.298 28.357 18,60
- neprivatizate 125.062 25.354 39.549 60.159 7,86
Din situațiile prezentate rezultă că, din totalul

DE RECUPERAT RAMBURSAT
fondurilor de restructurare acordate de 27% 27%
FPS/APAPS/AVAS, în baza celor trei acte

normative, reprezentând un debit în sumă de 322.745 Fonduri
restructurare
mii lei, echivalentul a 901.167 mii USD, a fost acordate de
FPS/
rambursată suma de 85.382 mii lei, iar suma de APAPS/
148.847 mii lei a fost regularizată, rămânând în sold AVAS
de recuperat suma de 88.516 mii lei. La acest debit, se REGULARIZAT

adaugă dobânzi și majorări în valoare totală de 43.427 46%
mii lei, debitul total fiind de 131.943 mii lei.
Conform explicațiilor prezentate de AAAS, în coloana „suma regularizată”

este înscrisă ”…suma scoasă din evidență, ca urmare a radierii societății ‒ în baza
notelor aprobate în Colegiul Director ‒ sau anulate, ca urmare a facilităților
acordate prin ordine comune…”.
Comisia de inventariere a AAAS, numită în vederea inventarierii

patrimoniului instituției la finele anului 2019, a menționat în Procesul-verbal
încheiat cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului AAAS, referitor la
creanțele provenite din fonduri de restructurare acordate în baza Legii nr.58/1991,
a Ordonanței Guvernului nr.13/1995 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului
nr.8/2003, faptul că sumele aflate în sold sunt „sume incerte” și „sume cu un grad
ridicat de incertitudine”.
80 | S i n t e z ă

Anexa nr. 2
Situația societăților comerciale cu capital de stat aflate în administrarea

entităților auditate, în perioada 1992-2019, se prezintă în sinteză, astfel:
S.C. în TOTAL S.C.
S.C. Obs:
Nr. I. Instituții și autorități porto- S.C. S.C. administra-te
transfe- lipsă
crt. publice auditate foliu intrări adminis- de o singură
rate inform.
inițial trate entitate
0 1 2 3 4=2+3 5 6=4-5 7
1 AAAS și antecesoare 9.621 2 9.623 941 8.682
2 Ministerul Agriculturii și
728 728 613 115
Alimentației
3 ADS 13 630 643 25 618
4 ANPA
(inclusiv 2 soc. com. 19 19 19
privatizate de ADS)
5 MEAT
(prin OPSPI / DPAPS) - 34 71 105 26 79 1
industrie
6 Autorități din domeniul
turism 3 109 112 56 56 35
(după 2001)
6.1 Min. Turismului
53 53 27 26 26
(2001)
6.2 Ministerul Transporturilor
2 27 29 14 15 9
(2006-2007) - TURISM
6.3 MEAT - TURISM
1 14 15 15 0
(2015-2017)
6.4 MEAT - TURISM
15 15 15
(2019)
7 Min. Transporturilor
45 10 55 2 53
(construcții și transport)
8 Ministerul Energiei 0 24 24 0 24
9 Electrica/SAPE 12 12 0 12
10 Ministerul Culturii 1 5 6 0 6
11 Ministerul de Finanțe 13 13 26 0 26 4
12 Min. Tineretului și
1 1 1
Sportului
Subtotal instituții publice auditate
9.742 1.612 11.354 1.663 9.691 40
(I)
81 | S i n t e z ă

S.C. în TOTAL S.C.
S.C. Obs:
Nr. II. Instituții și autorități porto- S.C. S.C. administra-te
transfe- lipsă
crt. publice neauditate foliu intrări adminis- de o singură
rate inform.
inițial trate entitate
13 Min. Mediului Apelor și 2 2 2 0

Pădurilor (MMAP)
14 Secr. Gen. al Guvernului 2 2 2 0
15 MADR (Institutul Științe 1 1 1 0

Agricole)
16 RAPPS 1 1 1 0 0
17 Autorități din domeniile 7 7 7 1

educației și cercetării
18 Ministerul Dezvoltării 1 1 1 0
19 Ministerul Sănătății 1 1 1 0
20 Autorități publice locale 37 37 37 2
Subtotal instituții publice
52 52 1 51 3
neauditate (II)
TOTAL = I+II 9.742 1.664 11.406 1.664 9.742 43
Pentru o sistematizare cât mai edificatoare a portofoliului societăților

comerciale cu capital de stat aflate în administrarea entităților auditate, cele 9.691
societățile comerciale ( subtotal I, col 6 din tabel) au fost încadrate în categoria cea
mai reprezentativă din punct de vedere al parcursului economic și juridic al lor în
timp.
1989 1996
2014
82 | S i n t e z ă

Situația, pe entități, a celor 9691 societăților comerciale,
administrate de o singură entitate
(Subtotal I, col 6)
1
6
12
19
24
26
Număr societăți administrate 53
56
79
115
618
8.682
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000
Număr societăți administrate

Min Tineretului și Sportului 1
Min Culturii 6
Electrica/SAPE 12
Ag Națională pentru Pescuit și
19
Acvacultură
Min Energiei 24
Min de Finanțe 26
Min Transporturilor 53
Autorități din domeniul turism 56
Min Economiei Antreprenoriatului și
79
Turismului
Min Agriculturii și Alimentației 115
Ag Domeniilor Statului 618
Aut pentru Administrarea Activelor
8.682
Statului
83 | S i n t e z ă

Situația, pe entități, a portofoliului societăților comerciale administrate,
respectiv a celor 9.691 de societăți comerciale aflate în administrarea entităților
auditate (regăsite, ca urmare a mișcării între entități, în 11.354 poziții – subtotal I,
col. 4) și, respectiv, a celor 51 de societăți comerciale transferate la entități
neauditate, se prezintă grafic astfel:
Situația, pe entități auditate, a societăților comerciale administrate
(Subtotal I, col 4)
Aut pentru
Administrarea
Activelor Statului
9.623
Min Culturii Electrica/SAPE
Autorități din 6 12
domeniul turism
Min Agric. 112 Min Transporturilor Min Energiei
728 55 24
Min Economiei Ag Națională

Ag Domeniilor Antreprenoriatului pentru Pescuit și
Statului și Turismului Min de Finanțe Acvacultură Min. Tin și Sport.
643 105 26 19 1
Aut. din domeniile Aut. publice locale

educației și cercetării 37
7
Secretariatul General al
Guvernului
2
Min. Mediului Apelor și Situația celor 51 de societăți
Pădurilor
2 comerciale transferate în
Min. Sănătății
1 portofoliul unor entități
Min. Dezvoltării Lucrărilor neauditate
Publice și Administrației
1 (Subtotal II, col. 6)
Inst. de Științe Agricole

1
84 | S i n t e z ă

o Situația în funcție de criteriul privatizate/neprivatizate și starea juridică
a celor 9.691 societăți comerciale aflate în administrarea entităților auditate
(inclusiv a celor 40 de societăți comerciale pentru care nu s-au prezentat informații),
precum și a celor 51 de societăți comerciale transferate la entități neauditate, se
prezintă astfel:
S.C. identificate în bazele de date ale entităților auditate, pentru care au fost primite
9.651
informații astfel încât să poate fi încadrate dpdv economico-juridic
- privatizate de către entitățile auditate 7.708
- neprivatizate ‒ dizolvate și radiate (insolvabilitate) 1.297
- neprivatizate ‒ dizolvate și radiate reorganizare admin (fuziuni) 138
- neprivatizate ‒ pachete preluate de entități private 150
- neprivatizate de către entitățile auditate – în portofoliul curent al acestora 358
S.C. identificată drept privatizată de către o companie publică din subordinea MEAT,
companie care nu a fost auditată (societatea a fost transferată, inițial, de către FPS la 1
OPSPI)
S.C. identificate în bazele de date ale entităților auditate ca fiind cu ultim acționar o
autoritate/instituție publică auditată, dar pentru care nu au fost prezentate informații 39
astfel încât să poată fi încadrate dpdv economico-juridic
Autorități cu atribuții în turism 35
Ministerul de Finanțe 4
S.C. identificate în bazele de date ale entităților auditate ca fiind transferate către
institiții/autorități publice neauditate;
48
Notă: conform informațiilor de la ONRC, cele funcționale sunt în proprietatea statului, iar cele
radiate au avut Statul drept ultim acționar majoritar
1. Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) – societăți absorbite în compania Romsilva 2
2. MADR (Institutul Științe Agricole) 1
3. Secretariatul General al Guvernului* 2
4. Autorități din domeniile educației și cercetării 6
5. Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) 1
6. Ministerul Sănătății 1
7. Autorități publice locale 35
*notă: în cazul societăților din portofoliul SGG, anterior preluării în portofoliul SGG, statul – prin OPSPI (MEAT) – a vândut,
prin intermediul pieței de capital, pachete minoritare de acțiuni.
S.C. identificate, în bazele de date ale entităților auditate, ca fiind cu ultim acționar o
autoritate/instituție publică auditată, dar pentru care nu au fost primite informații, astfel
3
încât să poate fi încadrate dpdv economico-juridic;
Notă: conform informațiilor de la ONRC sunt în proprietate privată
Ministerul Educației 1
Autorități publice locale 2
85 | S i n t e z ă

o Situația pe entități, a societăților comerciale administrate, privatizate și
neprivatizate
din care:
Total În
Priva- Nepriva- Transfer Lipsă
societăți Radiate / Radiate funcțiune
Instituții și autorități publice tizate tizate entități infor.
Nr. adm. insolvenț (absorbții) în portof.
crt. private
statului
1= 3=
0 2 4 5 6 7 8
(2+3+8) (4+5+6+7)
I. Instituții publice
9.691 7.708 1.943 1.297 138 358 150 40
auditate
1 AAAS și antecesoarele sale 8.682 7.395 1.287 856 122 160 149 0
2 Ministerul Agr.și Aliment. 115 115 0
3 ADS 618 145 473 420 53 0
4 ANPA 19 2 17 8 9 0
MEAT
79 14 65 4 4 56 1
5 (prin OPSPI) ‒ industrie
MEAT ‒ activitate turism 15 15 15 0
6 Ministerul Energiei 24 1 23 1 22 0
7 Electrica/SAPE 12 5 7 1 6 0
Min Transporturilor
53 18 35 5 11 19 0
(construcții și transport)
8
15 5 10 1 9
(turism)
9 Ministerul Culturii 6 0 6 3 2 1 0
10 Ministerul de Finanțe 26 8 18 14 4
11 Ministerul Sportului 1 0 1 1 0
Ministerul Turismului
12 26 0 26 0 26
(2001)
II. Instituții publice

51 0 48 20 2 26 0 3
neauditate
Min.Mediului Apelor și
13 2 2 2 0
Pădurilor
Secretariatul General al
14 2 2 2
Guvernului
MADR (Institutul Științe
15 1 1 1
Agricole)
Autorități din dom.
16 7 6 1 5 1
educației și cercetării
17 Ministerul Dezvoltării 1 1 1
18 Ministerul Sănătății 1 1 1
19 Autorități publice locale 37 35 19 16 2
TOTAL general = I+II 9.742 7.708 1.991 1.317 140 384 150 43
% / TOTAL 100,00 79,12 20,44 13,52 1,44 3,94 1,54 0,44
86 | S i n t e z ă

o Situația privind starea juridică a societăților comerciale, privatizate și
neprivatizate
Total societăți identificate în bazele de Stare juridică
date ale entităților publice auditate / Număr Într. Dizolvare
Insolvență / Faliment-
principala procedură economico-juridică soc.com. Funcțiune temp. a –
reorganizare lichidare
urmată: activ. radiate
- privatizate 7.708 3.085 270 64 506 3.783
- neprivatizate, din care: 1.943 258 44 1 127 1.513
‒ dizolvate și radiate ca urmare a unor
138 138
proceduri de fuziune/absorbție
‒ dizolvate și radiate ca urmare a
1.297 1.297
insolvabilității
‒ transferate/cesionate către entități private 150 69 8 1 9 63
‒ regăsite în portofolii actuale 358 189 36 0 118 15
TOTAL
societăți pentru care au fost identificate 9.651 3.343 314 65 633 5.296
informații
- societăți comerciale în cazul cărora nu au
fost furnizate informații referitoare la
40 20 1 3 16
procedurile economico-juridice parcurse de
către acestea
- societăți neprivatizate identificate în
51 19 3 2 4 23
portofoliile unor autorități publice neauditate
TOTAL
9.742 3.382 318 67 640 5.335
societăți identificate în portofolii
%/
100,00% 34,71 % 3,26% 0,69% 6,57% 54,77%
TOTAL
Din tabelul de mai sus rezultă că, la data auditului, starea juridică a celor
9.742 de societăți comerciale, identificate în bazele de date ale entităților auditate
(din care, pentru 40 de societății nu au fost prezentate informații, iar 51 de societăți
se aflau la data auditului în portofoliul unor entități ce nu au fost auditate), se
prezenta astfel:
- 318 societăți comerciale (3,26%) se aflau în insolvență/ reorganizare;
activității;
- 5.335 societăți comerciale (54,77%) erau în dizolvare/radiate.
87 | S i n t e z ă

Cu privire la starea juridică a celor 9.651 de societăți comerciale, pentru care
s-au prezentat informații (ce vor face obiectul analizelor ce urmează) și care la
data auditului nu figurau ca fiind în portofoliul unor entități neauditate, aceasta era
următoarea:
- 314 societăți comerciale (3,25%) se aflau în insolvență/ reorganizare;
activității;
- 5.296 societăți comerciale (54,88%) erau în dizolvare/radiate.
Situația
privind starea juridică a societăților comerciale administrate de
entitățile auditate
7.708
3.783
3.085
1943
1513 506
270
64
258 127 Societăți privatizate
44 1
Societăți neprivatizate
40 16 20 3 1
51 23 19 4 3 2 Societăți comerciale fără informații
Societăți neprivatizate neauditate
Total Radiate Dizolvate În funcțiune În lichidare În insolvență Într. temp a activ.
88 | S i n t e z ă

Situația societăților comerciale în funcție de domeniul principal de
activitate, autoritatea tutelară și starea juridică a societăților
din care:
Nr.
Nr. Domeniul de activitate/autoritatea Neprivati- radiate – radiate transferate
soc. Privatizate deținute
crt. tutelară zate insolvabi - la entități
com. de stat
le fuziuni private
Agricultura 2.567 1.800 767 673 16 5 73
1 - AAAS 1.898 1.569 329 289 16 5 19
- ADS+MAA 669 231 438 384 0 0 54
Industrie 2.412 1.864 548 345 24 37 142
- AAAS 2.254 1.822 432 313 20 37 62
- ADS+MAA 49 16 33 30 0 0 3
2 - MEAT 68 13 55 1 3 0 51
- Electrica/Sape 10 5 5 0 1 0 4
- Ministerul Energiei 24 1 23 1 0 0 22
- Ministerul Finanțelor 7 7 0 0 0 0 0
Comerț 1.940 1.726 214 70 53 63 28
3 - AAAS 1.912 1.715 197 57 53 63 24
- ADS+MAA 28 11 17 13 0 0 4
Servicii 1.358 1.110 248 106 28 39 75
- AAAS 1.300 1.101 199 99 27 38 35
- ADS+MAA 4 3 1 1 0 0 0
4 - MEAT 25 1 24 3 1 0 20
- SAPE 2 0 2 0 0 0 2
- Min. Transporturilor 6 5 1 0 0 0 1
- Ministerul Culturii 6 0 6 3 0 1 2
- Ministerul Sportului 1 0 1 0 0 0 1
Construcții 718 648 70 53 0 5 12
- AAAS 697 631 66 50 0 5 11
5 - MEAT (OPSPI) 0 0 0 0 0 0 0
- ADS+MAA 1 0 1 0 0 0 1
Transporturi 656 560 96 50 17 1 28
- AAAS 621 557 64 48 6 1 9
6 - ADS/MAA 1 1 0
TOTAL GENERAL 9.651 7.708 1.943 1.297 138 150 358
2567 2412
1940
1358
718 656
Agricultura Industrie Comerț Servicii Construcții Transporturi
89 | S i n t e z ă

Anexa nr. 3
Situația, la data auditului, a contractelor de privatizare încheiate și/sau

monitorizate de către entitățile auditate în perioada auditată
Entități care au încheiat contracte de Valide
desființate
informații
Reziliate/
privatizare/ Total
Lipsă
entități care au preluat contracte de general, din care:
privatizare, în vederea monitorizării din care Total Scoase din În
postprivatizare monitorizare derulare
AAAS (și antecesoarele sale) * 11.198 9.433 7.120 2.313 1.765
AAAS ‒ transfer monitorizare la Min.
1 1 1
Comunicațiilor
Ministerul Agriculturii (monitorizare la ADS) 115 104 38 66 11
ADS ‒ monitorizare proprie 193 178 86 92 15
ADS ‒ transfer monitorizare către ANPA 15 0 15
MEAT (prin OPSPI) ‒ monitorizare proprie 12 11 9 2 1
MEAT (prin OPSPI) ‒ monitorizare Min.
3 3 3
Energiei
Ministerul Transporturilor 39 37 37 2
Ministerul de Finanțe 8 0 0 8
alte entități neauditate (Electrica SA) 5 5 5
TOTAL 11.589 9.772 7.296 2.476 1.794 23
* se precizează faptul că AAAS (și antecesoarele sale), conform situațiilor prezentate echipei de audit (anexe la raportul de audit), în întreaga
perioadă auditată, a administrat un număr total de 11.211 contracte de privatizare, dar așa cum este precizat și în raportul de audit aferent AAAS,
13 contracte au făcut obiectul transferurilor către alte instituții/autorități publice în vederea monitorizării postprivatizare, astfel că, în centralizarea
de mai sus, acestea sunt încadrate în poziții aferente acestor entități (12 – în monitorizarea MEAT/Ministerul Energiei; 1 – în monitorizarea
Ministerului Comunicațiilor)
CONTRACTE ÎNCHEIATE ȘI / SAU MONITORIZATE
Valide Reziliate/
9.772 Desființate
Total 1.794
general
11.589
Lipsă informații
23
90 | S i n t e z ă

Entitățile auditate au încheiat un număr de 11.589 contracte de vânzare –
cumpărare acțiuni (în principal AAAS și antecesoarele sale ‒ 11.198 contracte,
respectiv 96,62% din total).
SI T U AȚ I A C O N T R AC T EL O R D E PR I V AT I Z A R E G EST I O N AT E
Î N PER I O AD A 1 9 9 3 - 2 0 1 9 D E EN T I T ĂȚ I L E AU D I T AT E
11.198
9.433
5 8 39 3 12 15 193 115 1
5 37 3 11 178 104 1 1.765
2 1 15 11
8 15
Electrica SA MF MT ME MEAT ANPA ADS MA MC AAAS
Conform situației prezentate mai sus, se constată următoarele:

 1.794 contracte de vânzare – cumpărare acțiuni (15,48% din total)
au fost reziliate/anulate/rezoluționate din diverse motive care țin de
nerespectarea clauzelor contractuale;
 9.772 contracte de vânzare- cumpărare acțiuni (84,32% din total)
erau valide (contracte care nu au fost reziliate până la data auditului). Acestea
s-au aflat/se aflau, după caz, în administrarea și monitorizarea entităților
auditate.
91 | S i n t e z ă

 pentru un număr de 23 contracte de vânzare cumpărare – acțiuni,
entitățile auditate care le-au încheiat sau care le-au preluat în vederea
monitorizării îndeplinirii clauzelor (Ministerul Finanțelor, respectiv ANPA) nu
au prezentat informații referitoare la stadiul acestora.
Referitor la stadiul îndeplinirii clauzelor celor 9.772 contracte valide de

vânzare – cumpărare acțiuni, la data auditului, conform criteriilor entităților
auditate, acestea :
o au declarat închise și scoase de sub monitorizare 7.296 contracte de

vânzare – cumpărare acțiuni, respectiv 74,66% din total contracte valide;
o mai aveau în monitorizare, în vederea urmăririi respectării clauzelor
contractuale („în derulare”), 2.476 contracte de vânzare – cumpărare acțiuni,
respectiv 25,34% din total contracte valide.
A. Situația contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni reziliate
o Situația, pe entități auditate, a contractelor de vânzare – cumpărare

acțiuni reziliate/anulate/rezoluționate
Enitățile care au încheiat contractele de privatizare/ Nr. contracte

entitățile care au monitorizat contractele primite reziliate
AAAS (și antecesoarele sale) 1.765

Min Agriculturii (monitorizare la ADS) 11
ADS - monitorizare proprie 15
MEAT (prin OPSPI) - monitorizare proprie 1
Ministerul Transporturilor 2
TOTAL 1.794
92 | S i n t e z ă

o Situația contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni reziliate în funcție
de domeniul de activitate al societăților comerciale
Contracte reziliate
Domeniul general de activitate
Număr %
Industrie 496 27.65%
Agricultură 482 26.87%
Comerț 314 17.50%
Servicii 235 13.10%
Transport 135 7.52%
Construcții 132 7.36%
TOTAL 1.794 100.00%
SITUAȚIE CONTRACTE DE PRIVATIZARE REZILIATE, PE DOMENII
7%
8% Industrie
28%
Agricultura
13% Comert
Servicii
Transport
17% Constructii
27%
o Situația pe sectoare de activitate, din cadrul domeniilor de activitate, a

contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni reziliate
Număr contracte Număr contracte

SERVICII AGRICULTURĂ
reziliate reziliate
Turism 66 Accesoriu - servicii
426
Alimentație publică 51 suport
IT/Cercetare 33 Culturi agricole 23
Diverse 27 Mixte 17
Întreținere/Reparații/ Zootehnie 10
17
Închirieri Silvicultură 5
Reciclare 17 Piscicultură 1
Utilități publice 16 TOTAL 482
Editări/Tipăriri 8
TOTAL 235
93 | S i n t e z ă

Număr de contracte reziliate în Număr de contracte reziliate în
domeniul Serviciilor sectorul Agricultură
Turism 66 Accesoriu - servicii suport 426
Alimentație publică 51 Culturi agricole 23
IT/Cercetare 33 Mixte 17
Diverse 27 Zootehnie 10
Întreținere/… 17 Silvicultură 5
Reciclare 17 Piscicultură 1
Utilități publice 16
Editări/Tipăriri 8
Număr contracte Număr contracte

CONSTRUCȚII TRANSPORTURI
reziliate reziliate
Civile 61 Terestre 130
Alte tipuri de constructii 38 Aeriene 2
Accesoriu - servicii suport 19 Alte tipuri 2
Hidrotehnice 12 Feroviare 1
Drumuri si poduri 2 TOTAL 135
TOTAL 132
Număr de contracte reziliate în Număr de contracte reziliate în

sectorul Construcții sectorul Transporturi
Civile 61 Terestre 130

Alte tipuri de constructii 38 Aeriene 2
Accesoriu - servicii suport 19 Alte tipuri 2
Hidrotehnice 12 Feroviare 1
Drumuri si poduri 2
94 | S i n t e z ă

Număr
INDUSTRIE contracte Număr de contracte reziliate în
reziliate sectorul Industrie
Alimentară 107 Alimentară 107
Textilă/încălțăminte 85 Textilă/încălțăminte 85
Metalurgică și derivate 57 Metalurgică și derivate 57

Subansamble/utilaje/mașini 49 Subansamble/utilaje/mașini 49
Sticlă/ceramică 48 Sticlă/ceramică 48
Mobilă 36 Mobilă 36
Petrochimică 34 Petrochimică 34
Lemn/hârtie 31 Lemn/hârtie 31
Extractivă 22
Extractivă 22
Diverse echipamente 13
Diverse echipamente 13
Auto-accesorii 5
Auto-accesorii 5
Navală/feroviară/ aviatică 5
Navală/feroviară/ aviatică 5
Energie 2 Energie 2
Farmaceutică 2 Farmaceutică 2
TOTAL 496
o Situația contractelor de vânzare - cumpărare de acțiuni reziliate în funcție

de moneda în care au fost încheiate
‒ mii ‒
Număr Valoare contract
Moneda Echivalent Echivalent Echivalent
contracte - în moneda
contractului RON EUR USD
reziliate contractului
2
DEM 76 1.881 4.024 4.437
5
EURO 15.268 53.629 15.268 21.435
1776
ROL 8.412.186.833 841.219 969.674 1.005.922
6
RON 82.064 82.064 21.266 29.710
5
USD 402.303 449.367 362.223 402.303
TOTAL 1794 1.428.160 1.372.455 1.463.807

Notă. echivalarea în USD și EUR a sumelor reprezentând contravaloarea contractelor reziliate s-a efectuat la cursurile medii din luna încheierii
contractelor de privatizare.
95 | S i n t e z ă

Valoare contracte în mii USD Valoare contracte în mii EUR
8.412.186.833
8.412.186.833 ROL =
ROL = € 969.674
$1.005.922
15.268
15.268 EURO =
EURO = € 15.268
82.064 RON 82.064
$21.435
= $29.710 RON =
76 DEM = 402.303 € 21.266
76 DEM =
$4.437 402.303 USD = USD =
€ 4.024
$402.303 € 362.223
Valoare contracte în mii RON
8.412.186.833 ROL = 841.219 RON
15.268 EURO = 53.629 RON

82.064 RON = 82.064 RON
76 DEM = 1.881 RON
402.303 USD = 449.367 RON
96 | S i n t e z ă

o Situația pe județul sediului social al societăților comerciale ale căror
contracte de vânzare – cumpărare de acțiuni au fost reziliate
Număr
Nr. Județ sediu social % total
contracte
crt. soc. com. procent
reziliate
1. București și Ilfov 167 9,31 BUCURESTI… 9,31
2. Constanța 107 5,96 CONSTANTA 5,96
3. Iași 77 4,29 IASI 4,29
4. Timiș 75 4,18 TIMIS 4,18
5. Bihor 68 3,79 BIHOR 3,79
6. Dolj 67 3,73 DOLJ 3,73
7. Botoșani 62 3,46 BOTOSANI 3,46
8. Suceava 58 3,23 SUCEAVA 3,23
9. Brașov 53 2,95 BRASOV 2,95
10. Mureș 52 2,91 MURES 2,91
11. Hunedoara 50 2,79 HUNEDOARA 2,79
12. Bacău 49 2,73 BACAU 2,73
13. Tulcea 45 2,51 TULCEA 2,51
14. Olt 43 2,40 2,4
% total procent
OLT
15. Alba 43 2,40 ALBA 2,4
16. Cluj 41 2,28 CLUJ 2,28
17. Prahova 40 2,23 PRAHOVA 2,23
18. Sibiu 39 2,18 SIBIU 2,18
19. Vaslui 35 1,95 VASLUI 1,95
20. Caraș-Severin 35 1,95 CARAS-… 1,95
21. Vrancea 34 1,89 VRANCEA 1,89
22. Harghita 34 1,89 HARGHITA 1,89
23. Neamț 33 1,84 NEAMT 1,84
MARAMURES 1,73
24. Maramureș 31 1,73
BUZAU 1,78
25. Buzău 32 1,78
BRAILA 1,78
26. Brăila 32 1,78
SATU MARE 1,73
27. Satu Mare 31 1,73
GALATI 1,73
28. Galați 31 1,73
ARAD 1,73
29. Arad 31 1,73
IALOMITA 1,62
30. Ialomița 29 1,62
DÂMBOVITA 1,56
31. Dâmbovița 28 1,56
CALARASI 1,56
32. Călărași 28 1,56
SALAJ 1,45
33. Sălaj 26 1,45
GIURGIU 1,45
34. Giurgiu 26 1,45
ARGES 1,45
35. Argeș 26 1,45
TELEORMAN 1,39
36. Teleorman 25 1,39
GORJ 1,34
37. Gorj 24 1,34
38. Bistrița-Năsăud 24 1,34 B I S T R I T A - … 1,34
39. Vâlcea 23 1,29 VÂLCEA 1,29
40. Mehedinți 20 1,11 MEHEDINTI 1,11
41. Covasna 20 1,11 COVASNA 1,11
TOTAL 1794 100
97 | S i n t e z ă

B. Situația contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni valide
o Situația, pe entități auditate, a contractelor de vânzare – cumpărare
acțiuni valide
Contracte de privatizare valide
Enitățile auditate care au încheiat contracte de
din care: Lipsă
privatizare/entități care au preluat contracte de Număr
Scoase din În informații
privatizare în vederea monitorizării clauzelor total
monitorizare derulare
AAAS (și antecesoarele sale) 9.433 7.120 2.313
AAAS - transfer monitorizare la Ministerul
1 1
Comunicațiilor
Ministerul Agriculturii (monitorizare la ADS) 104 38 66
ADS - monitorizare proprie* 178 86 92
ADS - transfer monitorizare către ANPA 15
MEAT (prin OPSPI) - monitorizare proprie 11 9 2
MEAT (prin OPSPI) - monitorizare Ministerul Energiei 3 3
Ministerul Transporturilor 37 37
Ministerul de Finanțe 8
Electrica/SAPE 5 5
TOTAL 9.772 7.296 2.476 23
* Nota 1: se precizează faptul că, în cazul ADS, așa cum este specificat în raportul de audit subsecvent, un număr de 73 de contracte de privatizare
(aferente unui număr de 66 societăți comerciale) au fost scoase din monitorizarea postprivatizare a instituției fără îndeplinirea clauzelor contractuale
de către cumpărători și fără ca aceste operațiuni să fie autorizate de forul superior al ADS.
Situația contractelor de privatizare valide
AAAS
Ministerul Comunicatiilor
Ministerul Agriculturii
ADS Contracte scoase din monitorizare

Contracte în derulare
Ministerul Energiei/OPSPI
Ministerul Transporturilor
SAPE
98 | S i n t e z ă

Conform situației prezentate mai sus, au fost încheiate un număr de 9.795 de
contracte de vânzare – cumpărare acțiuni, din care, la data auditului: 9.772 de
contracte – erau valide, iar pentru 23 de contracte – nu se cunoștea situația lor.
o Situația contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni în funcție de

moneda în care au fost încheiate
Contracte valide ‒ Contracte valide ‒ Contracte valide ‒

Contracte valide
echivalent mii lei ‒ echivalent mii EUR ‒ echivalent mii USD ‒
Moneda contractelor
număr %/total valoare %/total valoare %/total valoare %/total
ROL 9.222 94,15 1.905.340 10,13 2.638.846 32,59 2.759.230 30,18
RON 299 3,05 276.228 1,47 76.411 0,95 106.845 1,17
Subtotal lei 9.521 97,20 2.181.568 11,60 2.715.257 33,54 2.866.075 31,35
USD 201 2,05 2.508.475 13,34 1.574.200 19,44 1.640.965 17,95
EUR 49 0,50 14.099.535 74,99 3.790.459 46,82 4.617.269 50,51
DEM (30.246
18 0,19 11.900 0,07 15.920 0,20 16.570 0,19
mii)
ITL (382.943
2 0,02 80 0,00 210 0,00 215 0,00
mii)
CHF (140 mii) 1 0,01 150 0,00 80 0,00 85 0,00
TOTAL 9.792 99,97 18.801.708 100,00 8.096.126 100,00 9.141.179 100,00
Lipsă informații preț,

3 0,03
din care:
ANPA 1 0,01
Ministerul Finanțelor 2 0,02
TOTAL contracte 9.795 100,00
Notă: valorile au fost calculate și aproximate prin echivalarea valorii contractelor de privatizare la cursurile de schimb valutar
medii din luna încheierii contractelor de privatizare. Pentru perioada 1991 – aprilie 2004, cursul EUR a fost, convențional,
aproximat la nivelul de 1 EUR = 1,05 USD.
99 | S i n t e z ă

Din situația prezentată, rezultă următoarele:
 9521 de contracte de vânzare – cumpărare de acțiuni (97,20% din total

contracte) au fost încheiate în lei (94,15% în ROL, 3,05% în RON), iar aportul
valorii acestor contracte, în volumul total al veniturilor din contractele de vânzare –
cumpărare de acțiuni valide, a fost de:
• 11,60% ‒ raportat la volumul valoric total al contractelor de vânzare –
cumpărare de acțiuni, exprimat în echivalent lei;
cumpărare de acțiuni, exprimat în echivalent EUR;
cumpărare de acțiuni, exprimat în echivalent USD.
Diferența semnificativă dintre aceste ponderi se explică prin devalorizarea
accelerată a monedei naționale în perioada 1992-2000, concomitent cu creșterea
accelerată a inflației (90% din totalul contractelor încheiate în lei, aferente unui
număr de aproximativ 6.500 societăți comerciale privatizate, au fost încheiate în
perioada 1992-2000);

contracte) au fost încheiate în USD (din care, 85% încheiate în perioada 1992 -
2000), iar aportul valorii acestor contracte, în volumul total al veniturilor din
contractele de vânzare – cumpărare de acțiuni valide, a fost de:
cumpărare de acțiuni, exprimat în echivalent USD;

contracte) au fost încheiate în EUR (toate încheiate după anul 2000). Aportul valorii
acestor contracte, în volumul total al veniturilor din contractele de vânzare –
cumpărare de acțiuni valide, a fost de:
100 | S i n t e z ă

cumpărare de acțiuni, exprimat în echivalent USD.
Deși în număr redus, se observă că, din punct de vedere valoric, cele 49 de
contracte în EUR (0,50% din total contracte) dețin ponderea semnificativă în
volumul veniturilor obținute din vânzarea de acțiuni.
Dintre contractele încheiate, se distinge contractul încheiat cu Erste Bank

Austria pentru vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al BCR (aproximativ
2.236.000 mii EUR).
Tricodava București - 1974
101 | S i n t e z ă

județul sediului social al societăților comerciale privatizate
Nr. Număr % / total

Județ sediu social
crt. contracte contracte
1 București și Ilfov 1.167 11,93 11,93
2 Constanța 643 6,56 6,56
3 Timiș 544 5,55 5,55
4 Iași 451 4,60 4,6
5 Bihor 432 4,41 4,41
6 Alba 301 3,07 3,07
7 Sibiu 302 3,08 3,08
8 Brașov 291 2,97 2,97
9 Tulcea 290 2,96 2,96
10 Arad 292 2,98 2,98
11 Suceava 255 2,60 2,6
12 Cluj 251 2,56 2,56
13 Hunedoara 243 2,48 2,48
14 Botoșani 236 2,41 2,41
15 Prahova 220 2,25 2,25
16 Bacău 221 2,26 2,26
17 Mureș 213 2,19 2,19
18 Satu Mare 218 2,22 2,22
19 Maramureș 213 2,17 2,17
20 Dolj 183 1,87 1,87
21 Brăila 172 1,76 1,76
22 Dâmbovița 170 1,73 1,73
23 Argeș 171 1,75 1,75 % total contracte
24 Neamț 167 1,70 1,7
25 Bistrița-Năsăud 152 1,55 1,55
26 Vaslui 150 1,53 1,53
28 Teleorman 146 1,49 1,49
27 Galați 147 1,50 1,5
29 Vrancea 141 1,44 1,44
30 Harghita 132 1,35 1,35
31 Olt 135 1,38 1,38
32 Gorj 126 1,29 1,29
33 Covasna 123 1,26 1,26
34 Caraș-Severin 120 1,22 1,22
35 Giurgiu 126 1,29 1,29
36 Vâlcea 119 1,21 1,21
37 Ialomița 118 1,20 1,2
38 Buzău 117 1,19 1,19
39 Mehedinți 103 1,05 1,05
40 Călărași 114 1,16 1,16
41 Sălaj 80 0,82 0,82
TOTAL 9.795 100,00
102 | S i n t e z ă

o Situația contractelor de vânzare – cumpărare acțiuni în funcție de
perioada privatizării
Contracte valide
Valoare contracte de privatizare valide și situație necunoscută ‒
și situație
Perioada de referință mii ‒
necunoscută
Număr %/total Echivalent RON Echivalent EUR Echivalent USD
valoare % valoare % valoare %

Subtotal
2.753 28,11 417.760 2.22 1.768.657 21,85 1.857.090 20.32
perioada 1992 - 1996
Subtotal
5.678 57,98 2.305.794 12.27 1.966.879 24,29 2.037.031 22.28
Subtotal
1.362 13,91 16.078.154 85.51 4.360.590 53,86 5.247.058 57.40
TOTAL
9.793 100,00 18.801.708 100.00 8.096.126 100,00 9.141.179 100.00
Lipsă informație
‒ Min Finanțe 2
TOTAL număr contracte 9.795
VALOAREA CONTRACTELOR DE PRIVATIZARE

PE PERIOADE DE REFERINȚĂ - MII LEI
16.078.154 Număr contracte

valide
Valoare contracte
valide
2.305.794
417.760
2753 5678 1362 2
1992 - 1996 1997 - 2000 2001 - 2019 Nr contracte situatie

necunoscuta
103 | S i n t e z ă

Contracte valide Valoare contracte de privatizare valide – mii Valoare
Ani ‒ încheiere
Nr. contracte
contracte de
crt echivalent echivalent echivalent (echiv EUR)/
privatizare număr %/total
RON EUR USD total (%)
1 1992 1 0,01 15 311 327 0,004
2 1993 264 2,70 9.109 85.608 89.890 1,06
3 1994 598 6,11 44.760 254.844 267.583 3,15
4 1995 643 6,57 185.020 873.085 916.740 10,78
5 1996 1.247 12,74 178.856 554.809 582.550 6,85
Subtotal perioada 1992 ‒ 1996 2.753 28,13 417.760 1.768.657 1.857.090 21,85
6 1997 1.148 11,73 477.534 620.170 651.180 7,66
7 1998 1.426 14,57 746.981 736.997 773.840 9,10
8 1999 1.706 17,43 597.260 370.463 393.800 4,58
9 2000 1.398 14,27 484.019 239.249 218.211 2,96
Subtotal perioada 1997 ‒ 2000 5.678 58,00 2.305.794 1.966.879 2.037.031 24,29
10 2001 244 2,49 325.988 128.106 111.980 1,58
11 2002 341 3,47 276.076 87.008 82.923 1,07
12 2003 298 3,04 917.042 232.006 270.284 2,87
13 2004 150 1,51 4.316.632 1.060.332 1.297.574 13,10
14 2005 30 0,31 8.472.992 2.316.353 2.757.095 28,61
15 2006 98 1,00 40.152 11.537 14.720 0,14
16 2007 93 0,96 1.564.403 482.053 650.295 5,95
17 2008 34 0,35 118.405 32.405 47.752 0,40
18 2009 5 0,05 5.210 1.216 1.574 0,02
19 2010 8 0,08 15.216 3.674 5.217 0,05
20 2011 17 0,17 8.352 1.975 2.809 0,02
21 2012 5 0,05 2.708 627 816 0,01
22 2013 8 0,08 443 101 133 0,001
23 2014 8 0,08 3.900 887 1.206 0,01
24 2015 3 0,03 141 31 36 0,0004
25 2016 8 0,08 2.627 585 641 0,01
26 2017 2 0,02 6.530 1.408 1.668 0,02
27 2018 7 0,07 1.064 229 271 0,003
28 2019 3 0,03 273 57 64 0,001
Subtotal perioada 2001 ‒ 2019 1.362 13,87 16.078.154 4.360.590 5.247.058 53,86
TOTAL 1992 ‒ 2019 9.793 100,00 18.801.708 8.096.126 9.141.179 100,00
104 | S i n t e z ă

Situația procentuală a contractelor de privatizare
în perioada 1992 - 2019
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
1992 0,01
1993 2,7
1994 6,11
1995 6,57
1996 12,74
1997 11,73
1998 14,57
1999 17,43
2000 14,27
2001 2,49
2002 3,47
2003 3,04
2004 1,51
2005 0,31
2006 1
2007 0,96
2008 0,35
2009 0,05
2010 0,08
2011 0,17
2012 0,05
2013 0,08
2014 0,08
2015 0,03
2016 0,08
2017 0,02
2018 0,07
2019 0,03
Având în vedere devalorizarea accelerată a leului (ROL/RON), s-a considerat

că o analiză în această monedă nu este relevantă, astfel încât, exprimarea
indicatorilor ce urmează a fi prezentați se va face în moneda EUR (pentru perioada
1990-1998, s-a convenit la paritatea 1 EUR = 1,05 USD).
105 | S i n t e z ă

Din situația centralizatoare de mai sus, rezultă următoarele:
• valoarea totală a contractelor de vânzare – cumpărare acțiuni valide a
fost de 8.096.126 mii EUR (echivalentul a 9.141.179 mii USD, respectiv a
18.801.708 mii lei);
• în perioada 1992 ‒ 1996, au fost încheiate 2.753 de contracte de vânzare
– cumpărare de acțiuni (28,13% din total), în valoare totală de 1.768.657 mii EUR
(21,85% din total);
• în perioada 1997 – 2000, au fost încheiate 5.678 de contracte de vânzare
(24,29% din total);
• în perioada 2001 – 2019, au fost încheiate 1.362 de contracte de vânzare
(53,86% din total). Contractele de vânzare - cumpărare de acțiuni, din această
perioadă, sunt aferente doar a 9,2% din totalul societăților comerciale privatizate,
însă valoarea totală mult mai mare a veniturilor, față de perioadele anterioare, a fost
generată, în special, de contractele aferente vânzării pachetelor majoritare de acțiuni
deținute de stat la BCR, Petrom, Distrigaz Nord și Distrigaz Sud.

valoarea acestora
Valoare cumulată contracte
Nr. crt. Contracte de privatizare
Valoare/echivalent EUR ‒ echivalent mii EUR ‒
număr %/total valoare %/total
1. 0 - 1.000 947 9,67 283 0,00
2. 1.001 - 10.000 2.114 21,58 9.942 0,12
3. 10.001 - 100.000 3.458 35,30 135.427 1,67
4. 100.001 - 1.000.000 2.552 26,06 807.692 9,98
5. 1.000.001 - 10.000.000 662 6,76 1.575.406 19,46
6. 10.000.001 - 100.000.000 50 0,51 1.353.396 16,72
7. 100.000.000 -1.000.000.000 8 0,08 1.978.023 24,43
8. peste 1 miliard EUR 1 0,01 2.235.957 27,62
TOTAL 9.792 99,97 8.096.126 100,00
Lipsă informații ‒ ANPA 1 0,01
Lipsă informații ‒ Min Finanțe 2 0,02
TOTAL 9.795 100,00
106 | S i n t e z ă

Situația contractelor de vânzare - cumpărare
în funcție de intervale valorice
2.235.957
Număr contracte de privatizare
1.978.023
Valoare cumulata contracte

1.575.406
(mii EUR)
1.353.396
807.692
135.427
283 9.942
947 2.114 3.458 2.552 662 50 8 1
Sub o mie Între 1 mie Între 10 mii Între 100 Între 1 mil și Între 10 mil între 100 mil Peste 1 mld
și 10 mii și 100mii mii și un mil 10 mil și 100 mil și 1 mld
o Situația contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni valide în funcție

de domeniul de activitate al societăților comerciale privatizate
Contracte de v/c acțiuni Valoare totală ‒ mii

Domeniul general de activitate
număr %/total mii EUR %/total

Agricultură 2.260 23,07 125.484 1,55
Comerț 2.228 22,75 395.713 4,89
Construcții 818 8,35 282.520 3,49
Industrie 2.293 23,41 3.780.658 46,70
Servicii 1.532 15,64 3.376.970 41,71
Transporturi 664 6,78 134.782 1,66
TOTAL 9.795 100,00 8.096.127 100,00
107 | S i n t e z ă

Situația contractelor de vânzare - cumpărare valide
în funcție domeniul de activitate
3.780.658
3.376.970
Număr contracte
Valoare totală contracte (mii EUR)
395.713 282.520
125.484 134.782
2.260 2.228 818 2.293 1.532 664
Agricultură Comerț Construcții Industrie Servicii Transporturi
Conform situației prezentate:

• pentru domeniul „agricultură”, au fost încheiate 2.260 de contracte – de
vânzare cumpărare de acțiuni (23,07% din total contracte), în valoare totală de
125.484 mii EUR (1,55% din total valoare);
• pentru domeniul „comerț”, au fost încheiate 2.228 de contracte – de
395.713 mii EUR (4,89% din total valoare);
• pentru domeniul „construcții”, au fost încheiate 818 de contracte – de
282.520 mii EUR (3,49% din total valoare). Peste 50% din totalul contractelor de
privatizare din sectorul „construcții” sunt aferente perioadei anilor 1992 -1996;
• pentru domeniul „industrie”, au fost încheiate 2.293 de contracte – de
3.780.658 mii EUR (46,70% din total valoare). Peste 55% din totalul contractelor
au fost încheiate în intervalul 1997-2000;
108 | S i n t e z ă

• pentru domeniul „servicii”, au fost încheiate 1.532 de contracte – de
3.376.970 mii EUR (41,71% din total valoare);
• pentru domeniul „transporturi”, au fost încheiate 664 de contracte – de
134.782 mii EUR (1,66% din total valoare).
o Situația valorii contractelor de vânzare – cumpărare de acțiuni din

domeniul financiar – bancar
(valoarea monedei este exprimată în mii)
Număr Monedă Valoare Echivalent Echivalent Echivalent
Banca privatizată
contracte contract contract LEI EUR USD
1 ROL 8.524.634 852 521 541
BANC POST 3 USD 49.515 110.905 47.549 49.515
4 Subtotal Bancpost 111.757 48.070 50.056
1 ROL 40.551.000 4.055 3.075 3.572
2 USD 158.649 181.443 151.383 158.649

BRD
1 EUR 43.000 171.227 43.000 55.816
4 Subtotal BRD 356.725 197.458 218.037
1 ROL 65.616.410 65.616 16.124 19.342
2 USD 222.000 757.215 189.720 222.000

BCR
1 EUR 2.235.958 8.181.150 2.235.958 2.653.115
4 Subtotal BCR 9.003.981 2.441.802 2.894.457
AGRICOLĂ 1 USD 15.000 41.817 16.810 15.000

Valoare contracte de
privatizare din domeniul 13 TOTAL 9.514.280 2.704.140 3.177.550
bancar
Valoare contracte de TOTAL
18.801.708 8.096.126 9.141.179
privatizare valide
Ponderea valorii contractelor de privatizare din domeniul bancar

50,60% 33,40% 34,76%
în totalul valorii contractelor de privatizare valide
109 | S i n t e z ă

Conform prezentării de mai sus, ponderea valorii contractelor de privatizare
din domeniul bancar în totalul valorii contractelor de privatizare valide este 50,60%
(în cazul valoric exprimat în RON), de 33,40% (în cazul valoric exprimat în EUR)
și de 34,76% (în cazul valoric exprimat în USD).
Contractele aferente privatizării BCR reprezintă 47,89% din valoarea totală
(exprimată în echivalent lei), 30,16% din valoarea totală (exprimată în echivalent
EUR), respectiv 31,66% (exprimată în echivalent USD).
Situația veniturilor totale din privatizare

‒ mii LEI ‒
Valoare Încasări Încasări
Încasări
contracte contracte Încasări venituri TOTAL
Încasări venituri
valide - valide - aferente din venituri
Echivalent lei Diferențe venituri asimilate
conform conform contracte privatizare PRIVATI
accesorii și din
evidențe evidențe reziliate - piața de ZARE
litigii
operative contabile capital
9=
1 2 3 4 5 6 7 8
3+5+6+7+8
AAAS 13.076.350 12.490.000 -586.350 136.270 920.180 736.502 207.691 14.490.643
Ministerul
92.809 40.601 -52.208 40.601
Agriculturii (MAA)1
ADS2 66.001 121.784 55.783 19.353 141.137
ANPA/ADS 3.227 0 -3.227 0
Subtotal sector
162.037 162.385 348 19.353 0 0 0 181.738
”Agricultură”
MEAT - OPSPI 3.789.743 3.541.263 -248.480 142.182 60.198 479.808 4.223.451
Ministerul Energiei 0 1.744.682 1.744.682
Ministerul
48.354 63.926 15.572 35 406.210 470.171
Transporturilor3
Ministerul
20.948 -20.948 0
Finanțelor4
Electrica/SAPE5 1.704.276 1.704.276 0 2.689.226 4.393.502
TOTAL 18.801.708 17.961.850 -839.858 155.658 1.062.362 3.892.136 2.432.181 25.504.187
110 | S i n t e z ă

Nota 1: în cazul MAA, contravaloarea unor contracte cu plata în rate a fost încasată de către ADS, ulterior preluării contractelor
în vederea monitorizării postprivatizare;
Nota 2: în cazul ADS, contravaloarea contractelor de privatizare încheiate de către ADS, dar transferate către ANPA, a fost
încasată de către ADS;
Nota 3: în cazul Ministerului Transporturilor:
- nu a fost prezentată natura încasărilor din categoria „alte venituri asimilate” privatizării, pentru perioada 2004-2014;
- nu au fost prezentate informații referitoare la veniturile din dividende pentru întreaga perioadă auditată.
Nota 4: în cazul Ministerului Finanțelor, nu sunt cunoscute informațiile din evidențele contabile, astfel încât să poată fi efectuate
calcule referitoare la eventuale diferențe de curs valutar, la eventuale neîncasări etc.
Nota 5: în cazul Electrica/SAPE, în categoria veniturilor asimilate, sunt înregistrate (conform precizărilor primite de la SAPE)
încasările aferente cedărilor de acțiuni dispuse prin dispoziții arbitrale, ca urmare a unor litigii izvorâte din contractele de
privatizare încheiate anterior de Electrica (176.807 mii EUR ‒ sumă încasată de Electrica SA; 419.710 mii EUR ‒ sumă încasată
de SAPE)
‒ mii EUR ‒
Încasări
contracte contracte Încasări venituri TOTAL
Încasări venituri
valide - valide - aferente din venituri
Echivalent EUR Diferențe venituri asimilate
conform conform contracte privatizare PRIVATI
accesorii și din
evidențe evidențe reziliate - piața de ZARE
litigii
9 = 3+5+6
1 2 3 4 5 6 7 8
+7+8
AAAS 6.581.250 5.340.500 -1.240.750 115.000 379.500 616.500 103.800 6.555.300
41.610 18.720 -22.890 18.720
(MAA)
ADS 15.030 34.430 19.400 6.612 41.042
ANPA/ADS 1.002 0 -1.002 0
Subtotal agricultură 57.642 53.150 -4.492 6.612 0 0 0 59.762
MEAT - OPSPI 924.630 905.614 -19.016 39.961 15.760 108.265 1.069.600
Ministerul Energiei 0 392.510 392.510
Ministerul
13.360 17.071 3.711 9 88.800 105.880
Transporturilor
Ministerul Finanțelor 10.363 -10.363 0
Electrica/SAPE 508.881 508.881 0 596.517 1.105.398
TOTAL 8.096.126 6.825.216 -1.270.910 121.621 419.461 1.317.577 604.575 9.288.450
111 | S i n t e z ă

‒ mii USD ‒
contracte contracte Încasări Încasări venituri TOTAL
Încasări
valide - valide - aferente venituri din venituri
Echivalent USD Diferențe venituri
conform conform contracte asimilate și privatizare PRIVATI
accesorii
evidențe evidențe reziliate din litigii - piața de ZARE
9 = 3+5+6
1 2 3 4 5 6 7 8
+7+8
AAAS 7.251.000 6.117.000 -1.134.000 120.000 432.000 656.400 112.000 7.437.400
34.500 16.780 -17.720 16.780
(MAA)
ADS 22.525 39.500 16.975 7.548 47.048
ANPA/ADS 976 -976 0
Subtotal agricultură 58.001 56.280 -1.721 7.548 0 0 0 63.828
MEAT - OPSPI 1.140.050 1.125.256 -14.794 50.080 19.720 142.174 1.337.230
Ministerul Energiei 0 526.110 526.110
Ministerul 17.260 20.892 3.632 10 118.463 139.365

Transporturilor
Ministerul Finanțelor 0 0
Electrica/SAPE 674.868 674.868 0 730.890 1.405.758
TOTAL 9.141.179 7.994.296 -1.146.883 127.558 482.080 1.525.473 780.284 10.909.691
Situația veniturilor din privatizare

CONTRACTE VALIDE
Valori neîncasate,
839.858
mii lei,
4% Valori încasate:
VALOARE echivalent
TOTALĂ
contracte valide - mii -
18.801.708
mii lei Euro = 8.096.126
Valori încasate,
17.961.850
USD = 9.141.179
mii lei,
96%
112 | S i n t e z ă

Situația privind VENITURI TOTALE ÎNCASATE din privatizare
Încasări contracte valide
Încasări aferente contracte reziliate

VALOARE TOTALĂ
încasate din
privatizare
Încasări venituri accesorii
- mii -
25.504.187 Lei
9.288.450 Euro
Încasări venituri asimilate și din litigii
10.909.691 USD
Încasări venituri din privatizare - piața de capital
După tipologia lor, veniturile totale realizate din activitatea de privatizare, se

prezintă astfel: - mii -
Echiv Echiv Echiv
Tipologie venituri
RON EUR USD
Valoare contracte valide 18.801.708 8.096.126 9.141.179
Nivel încasare a contravalorii contractelor valide (contabilitate) 17.961.850 6.825.216 7.994.296
Venituri contractuale nerealizate ca urmare a: neîncasării unor

creanțe; influenței negative a inflație, deprecierii monedei -839.858 -1.270.910 -1.146.883
naționale, neacoperirii riscului valutar
113 | S i n t e z ă

NEREALIZAT (%) 4,68% 18,62% 14,35%
REALIZAT (%) 95,32% 81,38% 85,65%
Încasări contracte valide (contabilitate) 17.961.850 6.825.216 7.994.296
Încasări parțiale aferente unor contracte reziliate 155.658 121.621 127.558
Venituri accesorii (dobânzi, penalități etc) 1.062.362 419.461 482.080
Venituri asimilate/litigii 3.892.136 1.317.577 1.525.473
Venituri încasate din privatizarea pe piața de capital 2.432.181 604.575 780.284
TOTAL venituri din privatizare 25.504.187 9.288.450 10.909.691
Față de cele prezentate, se reține că, valoarea încasată din vânzarea acțiunilor,
în perioada 1992 – 2019, a fost de 20.394.031 mii lei (7.429.791 mii EUR), formată
din suma de 17.961.850 mii lei (6.825.216 mii EUR), reprezentând venituri din
vânzarea acțiunilor prin contracte de vânzare – cumpărare, și suma de 2.432.181 mii
lei (604.575 mii EUR), sumă obținută în urma vânzării acțiunilor pe piața de capital.
La aceste venituri directe, încasate din vânzarea de acțiuni, s-au adăugat

sumele încasate din: contracte reziliate, accesorii reprezentate de dobânzi și
penalități, sume câștigate în urma unor litigii, în valoare totală de 5.110.156 mii lei
(1.858.659 mii EUR).
Astfel, veniturile încasate din privatizare au fost în sumă totală de 25.504.187

mii lei (9.288.450 mii EUR).
Veniturile din vânzarea acțiunilor pe bază de contract de vânzare - cumpărare

au fost influențate în sens negativ de neîncasarea unor creanțe reprezentând prețul
unor contracte, precum și de inflație, deprecierea monedei naționale, neacoperirea
riscului valutar, cu suma totală de 839.858 mii lei (1.270.910 mii EUR).
114 | S i n t e z ă

o Situația, pe ani, a veniturilor încasate din contractele de vânzare –
cumpărare acțiuni - valori în mii lei -
Diverse TOTAL
Venituri
accesorii venituri
încasate din
Număr Valoare din încasate,
Nr. contracte
An contracte contracte Penalități Dobânzi monitori- generate de
crt. (evidențe
valide valide zarea contractele
financiar-
contracte- de
contabile)
lor privatizare
0 1 2 3 4 5 6 7 8=4+5+6+7
1 1992 1 15 49 0 0 49
2 1993 264 9.109 1.475 0 0 0 1.475
3 1994 598 44.760 12.481 46 2.647 0 15.174
4 1995 643 185.020 53.605 101 5.212 83 59.001
5 1996 1.249 178.856 102.442 490 13.044 272 116.248
Subtotal perioada
2.755 417.760 170.052 637 20.903 355 191.947
1992-1996
6 1997 1.148 477.534 434.471 2.843 19.525 474 457.313
7 1998 1.426 746.981 639.649 2.262 17.026 879 659.816
8 1999 1.706 597.260 657.573 6.658 15.335 330 679.896
9 2000 1.398 484.019 445.795 17.994 24.224 839 488.852
Subtotal perioada
5.678 2.305.794 2.177.488 29.757 76.110 2.522 2.285.877
1997-2000
10 2001 244 325.988 333.493 5.859 27.291 206 366.849
11 2002 341 276.076 334.492 4.646 30.387 42.451 411.976
12 2003 298 917.042 204.030 6.547 24.834 73.590 309.001
13 2004 150 4.316.632 3.778.578 5.302 9.716 155.878 3.949.474
14 2005 30 8.472.992 1.452.754 4.422 9.470 4.450 1.471.096
15 2006 98 40.152 7.886.377 6.863 2.510 26.743 7.922.492
16 2007 93 1.564.403 1.382.421 1.802 626 42.157 1.427.006
17 2008 34 118.405 331.065 2.184 1.430 133.729 468.408
18 2009 5 5.210 17.288 1.891 1.335 6.520 27.034
19 2010 8 15.216 28.024 261 1.736 6.710 36.731
20 2011 17 8.353 11.376 13 4 5.019 16.412
21 2012 5 2.708 126 3 4 234.586 234.719
22 2013 8 443 484 -6 0 1.944 2.422
23 2014 8 3.900 4.540 2 -92 3.282 7.732
24 2015 3 141 223 59 1 1.128 1.411
25 2016 8 2.626 2.627 266 0 29.452 32.345
26 2017 2 6.530 730 2 0 8.050 8.782
27 2018 7 1.064 1.069 5 0 6.125 7.199
28 2019 3 273 272 9 0 676 957
Subtotal perioada
1.362 16.078.154 15.769.969 40.130 109.252 782.696 16.702.046
2001-2019
TOTAL perioadă 9.795 18.801.708 18.117.508 70.524 206.265 785.573 19.179.870
Contracte
din reziliate 155.658
care Contracte
valide 18.801.708 17.961.850
115 | S i n t e z ă

Situația încasărilor din privatizare pe ani 49
15
1992
1
9.109
1.475 1993
264
44.760
15.174 1994
598
185.020
59.001 1995
643
178.856
116.248 1996
1.249
477.534
457.313 1997
1.148
746.981
659.816 1998
1.426
597.260
679.896 1999
1.706
484.019
488.852 2000
1.398
325.988
366.849 2001
244
276.076
411.976 2002
341
917.042
309.001 2003
298
4.316.632
3.949.474 2004
150
8.472.992
1.471.096 2005
30
40.152
7.922.492 2006
98
1.564.403
1.427.006 2007
93
118.405
468.408 2008
34
5.210
27.034 2009
5
15.216
36.731 2010
8
8.353
16.412 2011
17
2.708
234.719 2012
5
443
2.422 2013
8
Valoare contracte 3.900
7.732 2014
8
141
1.411 2015
3
2.626
Total venituri din 32.345 2016
8
privatizare 6.530
8.782 2017
2
1.064
Număr contracte 7.199 2018
7
273
957 2019
3
116 | S i n t e z ă

Situația veniturilor din privatizare
pe perioade de timp
Perioada 1992-1996
Perioada 1997-2000
Perioada 2001-2019
40.130 109.252 782.696

1.362 16.078.154 15.769.969
Perioada 2001-2019
5.678 2.305.794 2.177.488 29.757 76.110 2.522 Perioada 1997-2000
2.755 417.760 170.052 637 20.903 35 Perioada 1992-1996
Număr Valoare Venituri Penalități Dobânzi Diverse
contracte contracte încasate din accesorii
contracte
o Situația gradului de realizare a veniturilor aferente contractelor de

privatizare valide ‒ în funcție de momentele generării, respectiv evidențierii
contabile a acestora
- mii lei -
Număr Valoare Venituri Grad de realizare a

contracte contracte din încasate veniturilor în
Perioada analizată
perioadă - cumulat- perioadă
‒ cumulat ‒ ‒ cumulat ‒ ‒ cumulat ‒
Perioada 1992 ‒ 1996 2.755 417.760 170.052 40,71%
Perioada 1997 - 2000 5.678 2.305.794 2.177.488 94,44%
Perioada 2001 - 2019 1.362 16.078.154 15.614.310 97,11%
TOTAL
9.795 18.801.708 17.961.850 95,53%
Perioada 1992 ‒ 2019
117 | S i n t e z ă

Gradul de realizare a veniturilor din privatizare
pe perioade de timp
100,00%
97,11%
90,00% 94,44%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00% 40,71%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
1992-1996 1997-2000 2001-2019
Nerealizat
4%
Gradul de realizare a
veniturilor din privatizare
pe perioada 1992 - 2019
Realizat
96%
Realizat Nerealizat
118 | S i n t e z ă

Situația veniturilor provenite din vânzarea, pe piața de capital, a acțiunilor
deținute de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (și antecesoarele
sale), Ministerul Energiei și Ministerul Economiei Antreprenoriatului și
Turismului
Veniturile rezultate din vânzarea unor pachete de acțiuni prin metode specifice
pieței de capital au fost următoarele:
Venituri încasate din vânzarea de acțiuni pe piața de capital

- mii -
Nr.
Anul încasării veniturilor RON – echiv EUR – – echiv USD –
crt.
1 1997 2.924 3.900 4.100
2 1998 30.724 33.000 34.500
3 1999 21.543 13.400 14.000
4 2000 49.866 25.000 23.000
5 2001 4.568 1.700 1.600
6 2002 2.786 900 850
7 2003 5.629 1.500 1.700
8 2004 9.923 2.450 3.100
9 2005 3.936 1.100 1.400
10 2006 1.430 400 500
11 2007 47.926 14.350 19.500
12 2008 26.436 6.100 7.750
13 2012 164.723 36.964 51.000
14 2013 2.059.767 463.811 617.284
TOTAL 2.432.181 604.575 780.284
Notă: echivalarea în valutele USD și EUR s-a efectuat pe baza cursurilor de schimb valutar medii anuale
comunicate de către BNR
119 | S i n t e z ă

Venituri încasate din vânzarea de acțiuni
pe piața de capital
2.059.767
164.723
26.436
47.926
1.430
3.936
9.923
5.629 Total venituri

2.786 încasate
2.432.181 mii lei
4.568
49.866
21.543
30,724
2.924
2013 2012 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997
Conform situației prezentate mai sus rezultă că, veniturile obținute din
vânzarea pachetelor de acțiuni pe piața de capital reprezintă 9,54% din totalul
veniturilor obținute din privatizare.
Venituri din privatizare prin
vânzare pe piața de capital
9,54%
Total venituri din privatizare

prin vânzare cu alte metode
90,46%
120 | S i n t e z ă

Situația altor venituri din privatizare
Separat de veniturile încasate din activitatea propriu-zisă de privatizare, au
fost încasate și unele venituri asimilate și venituri din litigii, astfel:
- mii -
Echivalent Echivalent EUR Echivalent
Autoritatea/instituția publică
RON USD
AAAS 736.502 616.500 656.400
OPSPI 60.198 15.760 19.720
Ministerul Transporturilor 406.210 88.800 118.463
Electrica/SAPE 2.689.226 596.517 730.890
TOTAL 3.892.136 1.317.577 1.525.473
Nota 1: în cazul Ministerului Transporturilor, nu a fost prezentată natura încasărilor din categoria „alte venituri asimilate” privatizării, pentru perioada 2004-2014;
Nota 2: în cazul Electrica/SAPE, în categoria veniturilor asimilate, sunt înregistrate (conform precizărilor primite de la SAPE) încasările aferente cedărilor de acțiuni
dispuse prin dispoziții arbitrale, ca urmare a unor litigii izvorâte din contractele de privatizare încheiate anterior de Electrica (176.807 mii EUR ‒ sumă
încasată de Electrica SA; 419.710 mii EUR ‒ sumă încasată de SAPE).
Venituri asimilate și litigii din privatizare

- mii lei -
2.689.226
AAAS
OPSPI
Ministerul Transporturilor
Electrica/SAPE
736.502
406.210
60.198
121 | S i n t e z ă

Anexa nr.4
EVOLUȚIA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE
SUPUSE PROCESULUI DE PRIVATIZARE
Situația societăților comerciale cu capital de stat aflate în administrarea

entităților auditate, în perioada 1992-2019
TOTAL S.C.
S.C. în S.C. administra- Obs:
Nr. S.C. S.C.
I. Instituții și autorități publice auditate portofoliu intrări transfe- te de o lipsă
crt. adminis- rate singură inform.
inițial
trate entitate
0 1 2 3 4=2+3 5 6=4-5 7
1 AAAS și antecesoare 9.621 2 9.623 941 8.682
2 Ministerul Agriculturii și Alimentației 728 728 613 115
3 ADS 13 630 643 25 618
4 ANPA (inclusiv 2 soc. com. privatizate de ADS) 19 19 19
5 MEAT (prin OPSPI / DPAPS) - industrie 34 71 105 26 79 1
6 Autorități din domeniul turism (după 2001) 3 109 112 56 56 35
6.1 Min. Turismului (2001) 53 53 27 26 26
6.2 Ministerul Transporturilor (2006-2007) - TURISM 2 27 29 14 15 9
6.3 MEAT - TURISM (2015-2017) 1 14 15 15 0
6.4 MEAT – TURISM (2019) 15 15 15
7 Min. Transporturilor (construcții și transport) 45 10 55 2 53
8 Ministerul Energiei 0 24 24 0 24
9 Electrica/SAPE 12 12 0 12
10 Ministerul Culturii 1 5 6 0 6
11 Ministerul de Finanțe 13 13 26 0 26 4
12 Min. Tineretului și Sportului 1 1 1
Subtotal instituții publice auditate (I) 9.742 1.612 11.354 1.663 9.691 40
1
6
12
19
24
26
53
56
79
115
618
8.682
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000 9.000
122 | S i n t e z ă

Situația societăților comerciale
în funcție de domeniul de activitate al acestora
Nr.
Domeniul de activitate al soc.com. Nr. soc. com. % / total
crt.
1. Agricultura 2.567 26,60

2. Industrie 2.412 24,99
3. Comert 1.940 20,10
4. Servicii 1.358 14,07
5. Constructii 718 7,44
6. Transporturi 656 6,80
TOTAL 9.651 100,00
Transporturi
Construcții 656 Agricultură
718 7% 2567
7% 27%
Servicii
1358
14%
Comerț Industrie
1940 2412
20% 25%
123 | S i n t e z ă

Starea juridică a primelor 20 de societăți comerciale
cu contractele de privatizare cele mai mari
Domeniul Valoare Valoare
Nr general contracte - contracte - Starea
Denumire societate comercială
Crt de echivalent echivalent juridică
activitate RON EUR
1. BANCA COMERCIALA ROMANA servicii 9.003.979.604 2.441.800.369 funcțiune
2. OMV PETROM industrie 2.739.657.088 668.815.419 funcțiune
3. ELECTRICA MUNTENIA industrie 1.274.876.263 394.862.725 funcțiune
4. DISTRIGAZ SUD comerț 524.866.308 127.800.066 funcțiune
5. DISTRIGAZ NORD comerț 512.433.226 124.772.726 funcțiune
6. BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE servicii 356.726.090 197.458.619 funcțiune
TELEKOM ROMANIA servicii 334.424.000 321.429.000 funcțiune
7.
COMMUNICATIONS
8. LIBERTY GALATI industrie 207.649.838 82.185.189 funcțiune
9. FORD ROMANIA industrie 190.756.200 57.000.000 funcțiune
10. ELECTRICA OLTENIA SA industrie 171.322.827 47.372.550 funcțiune
11. CRH CIMENT (ROMANIA) industrie 151.381.016 191.494.013 funcțiune
12. ROMPETROL RAFINARE industrie 123.959.429 59.024.758 funcțiune
13. ELECTRICA MOLDOVA industrie 113.458.823 31.372.549 fuziune
14. BANCPOST servicii 111.757.794 48.069.950 radiată
15. ELECTRICA BANAT industrie 88.807.287 21.660.314 funcțiune
16. AUTOMOBILE-DACIA industrie 79.604.750 48.282.788 funcțiune
17. OLIMP ESTIVAL 2002 servicii 79.227.368 21.689.490 radiată
18. ELECTRICA DOBROGEA industrie 55.810.799 13.612.390 funcțiune
19. BUCURESTI TURISM servicii 48.636.949 26.708.454 radiată
20. PETROTEL - LUKOIL industrie 43.376.843 50.190.476 funcțiune
124 | S i n t e z ă

Performanța managementului general
al societăților comerciale supuse procesului de privatizare
pe ramuri de activitate
S.C. PRIVATIZATE VIABILE

52,07%
45,65%
41,36% 41,43%
37,14%
28,61%
Agricultură Industrie Servicii Comerț Construcții Transporturi
S.C. NEPRIVATIZATE VIABILE
29,03% 27,57%
23,96%
16,42%
4,29%
1,43%
TOTAL S.C. VIABILE

privatizate + neprivatizate
47,86%
39,01% 37,74% 38,87%
36,08%
20,49%
125 | S i n t e z ă

Realizat de:
Niță Nicolae, director adjunct
Vasile Angela-Teodora, director adjunct
Ciocică Nicolae, auditor public extern – șef echipă
Zaharescu Elena, auditor public extern – șef echipă
Anastasiu Sorin-Dan, auditor public extern
Ciobanu Elinor, auditor public extern
Curelaru Valentin-Lică, auditor public extern
Dănciulescu Viorel, auditor public extern
Dinu Florentina, auditor public extern
Dumitrașcu Agripina, auditor public extern
Ivașcu Cornelia, auditor public extern
Ion-Rotaru Viviana, auditor public extern
Răducanu Maria-Alexandra, auditor public extern
Tănase Costel, auditor public extern
Zărnescu Ciprian, auditor public extern
Attila Dézsi
Consilier de conturi, șef Departament X
Anca-Constanța Donovici, Director
Mihai-Aurelian Nica, Director adjunct
managementului
126 | S i n tgeneral
eză al
privatizării
Sinteză
managementului general al
privatizării
Sinteza Raportului
© 2023 Curtea de Conturi a României

Strada Lev Nicolaevici Tolstoi, 22-24
București, Sector 1, 014192
Telefon: +4021 3078731
www.curteadeconturi.ro

127 | S i n t e z ă
2023

2023-09-25 AP Manag General Al Privatizarii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2023-09-25 AP Manag General Al Privatizarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDITUL PERFORMANȚEI

Această lucrare este un produs al Curții

Responsabilitatea privind acuratețea

Curtea de Conturi încurajează

Curtea de Conturi a României

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Dr. Dézsi Attila

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Capitolul II. Competențele specifice Curții de Conturi a României privind

Capitolul III. Constatări și recomandări cu privire la principalele aspecte

Capitolul IV. Constatări și recomandări cu privire la reglementarea juridică, în

Capitolul V. Constatări și recomandări cu privire la principalele instituții

Capitolul VI. Constatări și recomandări cu privire la principalele obiective ale

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Capitolul VII. Constatări și recomandări cu privire la facilitățile acordate în procesul

Capitolul VIII. Concluzii cu privire la despăgubirile acordate ca efect al procesului de

Capitolul IX. Constatări și recomandări cu privire la evoluția numărului societăților

Capitolul X. Constatări și recomandări cu privire la situația contractelor de privatizare

Capitolul XI. Constatări și recomandări privind situația veniturilor din activitatea de

Anexa nr. 1 ....................................................................................................................................... 71

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Capitolul I. Scurtă incursiune în fenomenul privatizării

I.1. Istoria privatizării

I.2. Privatizarea în România

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Așadar, principiile care argumentează

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

II.1. Aspecte generale privind competențele Curții de Conturi

Conform art.29 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.94/1992:

Conform art.1 alin.(2) din Legea nr.94/1992, „funcția de control a Curții de

Prin Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Auditarea trebuie să urmărească

se cuprinderea în procesul de evaluare

genera profit și a asigura flux de

 condiția păstrării confidențiali- condiția transparenței

derulării procesului de privatizare;

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

o decizia alegerii societății comerciale pentru a fi introdusă în procesul de

Desigur, datorită multiplelor forme pe care le poate îmbrăca, e imposibil de găsit

În aceast raport, vom utiliza termenul de privatizare sub înțelesul de transfer al

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Acțiunea de audit al performanței a fost inițiată având în vedere interesul legitim

Misiunea de audit al performanței a avut drept obiectiv general evaluarea

Principalul obiectiv al auditului a fost acela de a identifica și evalua eventualele

Misiunea de audit public extern cu tema „Auditul performanței managementului

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

În cazul tuturor entităților mai sus menționate, rezultatele misiunii de audit al

Analiza diagnostic a rezultatelor acestei acțiuni este expusă în prezentul Raport,

Misiunea de audit al performanței a vizat perioada 1991 – 31.12.2019.

Realizarea acestei misiuni de audit a avut la bază următorul cadru legal:

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Pentru realizarea acestei misiuni de audit, în afara informațiilor și datelor

În ceea ce privește informațiile din capitolul privind programele guvernelor,

Precizăm că, valorile în ROL, identificate cu ocazia auditului, au fost

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

III.1. Concluzii generale privind politicile publice de privatizare

Transformările politice din România după Revoluția din 1989, au adus și

În aceste sens, din punct de vedere al politicilor publice, România trecea de

În condițiile trecerii în ritm accelerat la economia de piață și democrație,

Cu privire la predictibilitatea și sustenabilitatea politicilor publice privind

AUDITUL MANAGEMENTULUI GENERAL AL PRIVATIZĂRII

Se reține de asemenea că, în dauna faptului că au fost adoptate 162 de