Sunteți pe pagina 1din 12

or £

D
Nr. 34, anul VII,
12 pagini
Iunie 2012

dordebasarabi@yahoo.com

e Basarabia
Tel: 0742778041
ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator:
prof. doctor Ion I. Berghia Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

SUMAR

Caravana Simpozion la
T`rgu-Neam]
pagina 2

comemor\rii Editorial

S\raca noastr\
Basarabie bogat\
pagina 3

(200 de ani de la r\pirea Basarabiei)


Declara]ia de la Ia[i
paginile 6-8
pagina 4
Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012

Deopotriv\ al
Basarabiei [i al
Bucovinei
(Nicolae Bile]chi - 75)

pagina 5

~ntre doliu,
determinare [i curaj
Participan]i la
Festivalul „Lume - pagina 7
lume, hai la glume!“.
La microfon prof. Unirea `ncepe din
Eugenia Baroncea - familie
[efa Sec]iei Raionale pagina 12
de Cultur\ Ungheni.
13 mai 2012, comuna
Todire[ti, r-nul
Ungheni, R. Moldova
2 Dor LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB
e Basarabia

Cele mai importante ac]iuni desf\[urate de


membrii filialei `n perioada martie - mai 2012
¾ 18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privind nale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - di- mânilor“ (sala de festivit\]i a Liceului Economic
organizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basara- rectorul Teatrului „Veniamin Apostol“, poeta Nina „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam]);
biei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i); Slutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bi- ¾ 13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor unghe-
¾ 25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vor- bliotecii „Mihail Sadoveanu“ [i colegele dumneaei, neni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or.
bit profesorii universitari Ion Berghia [i Nicolae ziaristele Nina Neculce [i Lenu]a }ârdea, epigramis- Ungheni); participare activ\ la Festivalul „Lume-
Cre]u, s-a adoptat Declara]ia de la Ia[i (publicat\ tul Aureliu Lozanu, cu elevi, profesori [i al]i local- lume, hai la glume!“ desf\[urat `n comuna Todire[ti
de Revista Art-Emis, nr. 23, din 28 martie 2012 - nici - la prezentarea c\r]ilor „Soroca/Bibliografie“ [i (raionul Ungheni, R. Moldova);
http://www.art-emis.ro; de Altermedia.Info, March „Soroceni de dincolo de Soroca“ (Biblioteca „Miha- ¾ 17 mai - `nt`lnire cu preotul Viorel Cojocaru, cu
28th, 2012; de „Literatura [i arta“ din 29 martie il Sadoveanu“ din Soroca); publicarea unor materi- editorul Petru {arcov [i cu Iulian Rusanovschi - pre-
2012 etc.), s-au distribuit circa 100 de exemplare cu ale `n presa sorocean\ [i `n s\pt\m`nalul „Literatura [edintele ASCOR-filiala din Chi[in\u; dona]ie de
Manifestul de la Pite[ti al lui Nicolae Dabija [i tot [i arta“ din 3 mai 2012, pag. 5; carte pentru Biblioteca Bisericii „Sfin]ii Apostoli
at`tea cu Declara]ia de la Ia[i; ¾ 7 aprilie - participare `mpreun\ cu invita]i din
Petru [i Pavel“ din Chi[in\u;
¾ 27 martie - depunere de flori la Crucea Basarabiei
Chi[in\u, Piatra-Neam], Suceava, Sibiu etc. la o
ac]iune literar\ organizat\ de Muzeul Literaturii ¾ 19 mai - sedin]a filialei consacrat\ `mplinirii a
din Ia[i (membrii ACPBB Maria Apetroaiei, Lauren- dou\ secole de la ocuparea Basarabiei de c\tre Im-
]iu-Liviu Barbu, Georgeta Tudora [. a.); participare la Române (Muzeul Unirii, Ia[i);
periul }arist (`n program: moment de doliu dedicat
conferin]a dedicat\ zilei unirii Basarabiei cu }ara, ¾ 22, 23 aprilie - ~nt`lniri Blajine (or. B\l]i, comune- Mariei Bie[u, comunicare despre regretata artist\
unde tuturor participan]ilor li s-a `nm`nat Declara]ia le C\inarii Vechi [i Hristici din jud. Soroca, R. M.); basarabean\ prezentat\ de prof. L\cr\mioara B\l\[-
de la Ia[i (Palatul Parlamentului, Bucure[ti); ¾ 1 mai - participare la manifest\rile din Pia]a c\u - directoarea {colii din G`rbe[ti, jud. Ia[i; comu-
¾ 30 martie - participare la Adunarea General\ Marii Adun\ri Na]ionale (Chi[in\u); nicare „200 de ani de la anexarea Basarabiei...“ -
anual\ a scriitorilor din R. Moldova (Chi[in\u); ¾ 12 mai - participare activ\ la Simpozionul Inter- pre[edintele filialei);
¾ 6 aprilie - excursie la Soroca; participare activ\ - na]ional „200 de ani de la r\pirea Basarabiei de c\- ¾ 31 mai - participare la Ultimul clopo]el (la [coli
`mpreun\ cu Grigore Buc\taru - [eful Sec]iei Raio- tre Imperiul Rus [i consecin]ele ei asupra istoriei ro- din or. Ungheni, R.M.). £

Simpozion la T`rgu-Neam]
du-ne pe trecutul plaiului“ (fraz\ care ar trebui cu-
noscut\ [i de pre[edintele Parlamentului de la Chi[i-
n\u care `[i propune s\ construiasc\ viitorul R. Mol-
dova f\r\ a privi `napoi!). Arhim. Vichentie Amariei
a subliniat rolul [i locul Bisericii Ortodoxe Române
de Loredana MUNTEANU, Tg.-Neam] `n men]inerea focului sacru al unit\]ii neamului nos-
tru. Universitarii din Suceava [i Bac\u au prezentat
Pe 12 mai 2012, profesorii Gigel B`rliba (Liceul membri ai Filialei „Constantin Stere“ din Ia[i a comunic\ri interesante [i bine structurate, desigur f\-
Tehnologic Oglinzi), Emanuel B\lan (APD T`rgu- Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina `n r\ a-i umbri pe ie[eni. Scriitorul Aurelian Silvestru a
Neam]) [i Stej\rel Istrate ({coala cu clasele I-VIII U- frunte cu prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele intervenit `n lucr\rile simpozionului cu preciz\ri de
recheni) au organizat, `n sala de festivit\]i a Liceului filialei, bine`n]eles - elevi [i profesori ai liceului- valoare (dar, ca [i al]i participan]i, la un moment dat
Economic „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam], simpozi- gazd\, pensionari [. a. Majoritatea vorbitorilor au ro- s-a `ntristat c`nd cineva, tot `n[ir`ndu-[i realiz\rile cu
onul „200 de ani de la r\pirea Basarabiei [i consecin- stit cuvinte demne de memorat. Astfel, primarul De- colectivul condus de ea, a uitat de tema `ntrunirii [i
]ele ei asupra istoriei românilor“. Au participat: Dece- cebal Arn\utu practic a uns la inim\ auditoriul c`nd a de no]iunea timp). De men]ionat m\estria profesori-
bal Arn\utu - primarul ora[ului T`rgu-Neam], prof. vorbit despre caldele rela]ii ale Prim\riei Tg.-Neam] lor Elena Preda [i Gigel B`rliba cu care ace[tia au
univ. dr. {tefan Purici - prorector, [i conf. univ. dr. cu fra]ii basarabeni din Telene[ti, cu elevi [i profesori moderat lucr\rile simpozionului, `ntrunire care [i-a
Florin Pintescu (Universitatea „{tefan cel Mare“ din de dincolo de Prut adu[i ani la r`nd de prof. dr. Ion propus publicarea unei c\r]i cu materialele prezenta-
Suceava), conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea Berghia (vorba edilului: deja „nem]ean“!) sau sosi]i te. Cei mai frumo[i `ns\ au fost elevii [i profesorii Li-
„Vasile Alecsandri“ din Bac\u), arhimandrit Vichen- singuri. ~n mod special a impresionat fraza prima- ceului Economic „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam] -
tie Amariei - stare]ul M\n\stirii Secu, prof. Elena Pre- rului „Noi la Tg.-Neam] construim viitorul sprijinin- gazdele ac]iunii. Felicit\ri tuturor! £
da - inspector [colar (ISJ Neam]), Aurelian Silvestru -
directorul Liceului „Prometeu“ din Chi[in\u, drd. Va-
sile Diaconu - muzeograf la Muzeul de Etnografie [i
Istorie din T`rgu-Neam], Dumitru Stan - pre[edintele
Asocia]iei „Cultul Eroilor“ Filiala R\uce[ti, chi[in\u-
eanul Dan Nicu - masterand `n teorie [i analiz\ politi-
c\ la {coala Na]ional\ de Studii Politice [i Adminis-
trative din Bucure[ti, Vasile Luculescu - manager (pri-
m\ria T`rgu-Neam]), Vitalie Josanu - istoric, Areta
Mo[u - pre[edinta Desp\r]\m`ntului „Astra“ din Ia[i,

Orice articol publicat


or
D e Basarabia
`n acest periodic
reflect\ punctul de
vedere al autorului [i
nu coincide neap\rat
cu cel al redac]iei.

Publica]ia apare la Tipografia „Panfilius“


(Ia[i, strada Lasc\r Catargi, nr. 72, tel. 0232/211.309)

Participan]i la simpozion, de la st`nga: prof. Eugenia Tugea - director adjunct al Liceului Economic
„Vasile Conta“, Tg.-NNeam]; prof. Elena Preda - inspector de istorie (I{J Neam]); primarul ora[ului
Neam] - Decebal Arn\utu; la microfon - arhimandrit Vichentie Amariei de la M\n\stirea Secu;
Tg.-N
conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea „Vasile Alecsandri“, Bac\u). 12 mai 2012, T`rgu-N
Neam]

Nr. 34, anul VII, iunie 2012


Dor e Basarabia
EDITORIAL 3
S\raca noastr\ Basarabie bogat\
de Ion BERGHIA
Prin Tratatul ruso-turc de la Bucure[ti din 16/28 mai popula]ia rural\ cu relativ modest\ [coal\ sau chiar anal- sate frumoase [i intri `n
1812, Imperiul }arist intra `n posesia teritoriului cuprins fabet\ [i deci cu mai pu]in\ cultur\ a demonstrat fidelita- târgu[oarele [i ora[ele
`ntre r`urile Prut [i Nistru, teritoriu rupt din Principatul te statornic\ tezaurului mo[tenit de la `nainta[i. pline de evrei, te co-
Moldova aflat p`n\ atunci sub suzeranitate otoman\. De Paradoxal, dar adev\rat: necunoa[terea culturii scri- ple[e[te un sentiment
remarcat c\ astfel semnatarii documentului respectiv `n- se a veneticilor i-a ap\rat cel mai bine de rusificare pe de jale...
c\lcau, `n egal\ m\sur\, practica interna]ional\ [i norme- ]\ranii români din Basarabia - oprima]i, str\muta]i for- Dar nu este oare
le de drept existente la acel moment, de vreme ce turcii ]at, lipsi]i de limba matern\ etc. Iat\ ce scria Luceaf\rul biserica basarabean\ o
cedau [i ru[ii acaparau un ]inut care nu le apar]inea. poeziei noastre prin 1878: „De atunci [i pân\ acum, m\- cetate a românismu-
Chiar dac\ f\cea parte dintr-un stat vasal, ]inutul era au- surile silnice pentru stârpirea românismului se iau f\r\ lui? Nu-]i vine s\ crezi
tonom [i cu el imperiul avea `ncheiat\ o conven]ie de de curmare. ce a[ez\minte biserice[ti f\r\ seam\n la noi (catedral\,
garantare a frontierelor. Administra]ia, biserica [i [coala sunt cu des\vâr[ire re[edin]\ episcopal\) s-au putut ridica la B\l]i prin
R\sfoind istoria literaturii române, constat\m c\ anu- ruse[ti, `ncât este oprit a cânta `n ziua de Pa[ti „Christos râvna f\r\ pereche a fostului Episcop Visarion Puiu, f\-
mi]i frunta[i ai literelor noastre, de exemplu, continuau a `nviat!“ `n române[te. Nimic `n limba româneasc\ nu g\duind o rena[tere sufleteasc\ a cre[tinilor. Chiar aces-
s\ activeze [i dup\ data semn\rii tratatului amintit fie a- se poate scrie; nimic ce e scris `n limba româneasc\ nu te institu]ii [i aceste persoane, care dep\[esc m\sura
fl`ndu-se `n Basarabia, fie deplas`ndu-se peste Prut, f\r\ poate s\ treac\ grani]a f\r\ de a da loc la prepusuri [i ceasului pe care `l tr\iesc, ne sunt o chez\[ie pentru zile
a fi deranja]i de noua putere. Astfel, Costache Conachi persecu]iuni… Pe lâng\ toate aceste mai e [i sistemul de mai bune. Dac\ pe deasupra r\scolitorilor de patimi ar
`[i semneaz\ lucrarea „Jaloba mea“ `n 1821, la S`ngera - colonizare silnic\ al Rusiei. Cete `ntregi de familii ro- munci aici real [i desinteresat o mân\ de apostoli ai fr\-
localitate ast\zi unit\ cu capitala Republicii Moldova. ~n mâne[ti sunt luate cu sila ori duse cu am\giri departe [i ]iei române[ti [i ai dragostei de frate, Basarabia, cu bo-
urma mi[c\rii eteriste, Costantin Negruzzi p\r\se[te `m- `nlocuite cu familii ruse[ti, pentru ca `ncetul cu `ncetul g\]iile-i naturale, cu poporu-i harnic [i bun, ar deveni
preun\ cu familia Ia[iul [i se stabile[te la mo[ia lor din {i- popula]ia s\ se amestece, s\ piard\ energia caracterului cea mai minunat\ provincie, cea mai credincioas\ fiic\
r\u]i-Hotin (actualmente `n raionul Briceni, R. Moldo- na]ional [i s\ fie mai primitoare fa]\ de m\surile de rusi- a patriei române, ar deveni [i suflete[te integral: „Basa-
va), apoi se mut\ la Chi[in\u, `n care perioad\ scrie „Z\- ficare“ (Mihai Eminescu, O parte a cestiunii orientale, rabia noastr\“. S\ c\ut\m numai s\ o cunoa[tem, s-o `n-
bavele mele din Basarabia `n anii 1821, 1822“. `n: Nistru, Chi[in\u, nr. 3/1990, pag. 74). ]elegem [i s-o iubim!“.
Nici pe Donici - „cuib de-n]elepciune“ sau pe Alecu Nu am avea dreptate dac\ am omite faptul c\ `n tim- A urmat r\zboiul al doilea mondial... Apoi, perioada
Russo - cel care a scris „C`ntarea României“, pe B. P. pul c`rmuirii ruse[ti `n Basarabia s-au deschis noi [coli sovietic\ - cea mai dureroas\ din istoria Basarabiei,
Hasdeu, Alexandru Averescu sau pe al]i mari români `n mai multe localit\]i ale provinciei, s-a `nfiin]at Arhi- c`nd, `n pofida diferen]elor sociale dintre ]arism [i socia-
basarabeni se pare c\ autorit\]ile ]ariste nu i-au prea o- episcopia Chi[in\ului [i Hotinului (la 21 august 1813), lism, politica de rusificarea a popula]iei române[ti a fost
prit s\ vin\ ori s\ plece din Basarabia. Se pare! Pentru c\ la Chi[in\u s-a inaugurat Biblioteca Ob[teasc\ (1832), perpetuat\ cu v`rf [i `ndesat de c\tre clica ruso-comunis-
realitatea la acea vreme alta era! Vechile drepturi ale s-a construit Catedrala Metropolitan\ „Na[terea Dom- t\, fiind completat\ cu noi acte de umilire, deportare [i
popula]iei autohtone au fost respectate par]ial [i doar o nului“ (1836) [. a. Nici una `ns\ dintre aceste [i alte in- exterminare a sute de mii de basarabeni doar pentru
anumit\ perioad\ de timp, `n felul acesta autorit\]ile ]a- stitu]ii cu specific totalmente rusesc nu a promovat tra- simplul motiv c\ se numeau români [i erau buni gospo-
riste `ncerc`nd s\ formeze at`t supu[ilor basarabeni, c`t [i di]ia [i spiritul neamului românesc din vechea noastr\ dari! Nu vom insista asupra acestei perioade: despre ea
lumii externe (mai ales celei din Balcani) o imagine po- provincie pruto-nistrean\. s-au scris sute de c\r]i, tone de articole [i `nc\ se vor mai
zitiv\ despre guvernarea noilor teritorii „anexate“, des- Cu toate lucrurile bune [i mai pu]in bune `n rela]iile scrie... Vom men]iona doar urm\toarele: o cunoa[tem ca
pre m\rinimia [i generozitatea ]arismului… dintre fra]ii de limb\, de istorie [i de s`nge de pe ambele pe noi `n[ine pentru c\ face parte din via]a noastr\ [i la
S\ nu uit\m: sudul istoric al provinciei a fost retroce- maluri ale Prutului care au tr\it [i s-au dezvoltat `n con- acest capitol ne putem exprima oric`nd e cazul, cu lux
dat Principatului Moldova din 1856 p`n\ `n 1878; `ntre texte diferite p`n\ la unirea Basarabiei cu România, pe- de am\nunte (nu `ntotdeauna suficient de pl\cute).
1918 [i 1940 Basarabia forma un tot unitar cu Patria-ma- rioada imediat urm\toare (1918-1940) s-a dovedit a fi o ~ncheiem modesta noastr\ comunicare cu g`ndul la
m\, România; `n perioada 1941-1943 ea din nou cu }a- veritabil\ oaz\ de oxigen pentru `ns\n\to[irea [i dezvol- prezentul provinciei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n
ra a fost [i din 27 august 1991 Moldova din st`nga Pru- tarea românismului din ]inut. Pentru c\ a c`nt\rit mai [efi care nu uit\ de unde au pornit, `n oameni care cred
tului [i-a declarat independen]a. Prin urmare, nu am avea mult partea pozitiv\ a acestor rela]ii care a p\truns pro- `n ziua de m`ine! Dar e mai bogat\ `n nebasarabeni st\-
dreptate dac\ am sus]ine c\ Basarabia s-a aflat sub st\p`- fund [i pentru totdeauna `n con[tiin]a basarabeanului de p`ni pe bunurile ei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n pa-
nire ruseasc\ 200 de ani. Bine`n]eles, juridic nu am avea bun\ credin]\. Iat\, de pild\, ce afirma marele naturalist trio]i gata s\ se sacrifice `ntru binele neamului, mai s\-
dreptate! ~n realitate `ns\ p\m`ntul românesc dintre Prut ardelean Alexandru Borza `n conferin]a ]inut\ de dom- rac\ - dec`t `n 1918 - `n deputa]i unioni[ti! Dar e mai
[i Nistru a fost [i p`n\ la 1812, ba a r\mas [i `n prezent nia sa la Ateneul Român `n seara de 9 februarie 1936: bogat\ `n partide, partidu]e [i politicieni de diverse so-
sub ocheana vigilent\ a „fra]ilor de la r\s\rit“, `nc`t cei „F\când cuno[tin]\ cu ]ara [i fra]ii no[tri de peste Prut e iuri, aproape fiecare urm\rind scopul c\]\r\rii pe trep-
circa 70 de ani care s-ar aduna, chipurile, ca neinclu[i `n cu neputin]\ s\ nu ne str\bat\ inima un sentiment cald [i tele sociale c`t mai repede [i c`t mai sus pentru a-[i sa-
cadrul celor dou\ secole cu pricina s-ar acoperi foarte viu: Basarabia e a noastr\! …~ntreaga step\ natural\ de tisface ambi]iile oarbe. Basarabia azi este mai s\rac\ `n
u[or. Prin urmare, afirma]ia c\ de 200 de ani Basarabia odinioar\, precum [i absolut toate locurile desp\durite cet\]eni cu fric\ de Dumnezeu! Dar e mai bogat\ `n mi-
„poart\ c\ma[\ ruseasc\“ este `ntemeiat\! Or, ma[in\ria din Centrul [i Nordul provinciei sunt arate [i cultivate cu tropolii, `n enoria[i comuni[ti care nu-[i mai ascund de
guvern\rii ]ariste a infectat con[tiin]a na]ional\ a popula- cea mai mare grij\... Dac\ `n Nord, la Hotin predomin\ ochii lumii imensele propriet\]i agonisite f\r\ sudoare.
]iei române[ti din ]inut pe toate c\ile posibile [i imposibi- slavii (ruteni sau ucraineni), iar `n ora[e [i `n Bugeac se Basarabia azi este mai s\rac\ `n ]\rani gospodari, `n o-
le, uneori ajung`nd p`n\ la [tergerea ei complet\: se pro- g\se[te un mare amestec de popula]ii colonizate, infil- r\[eni care s\ respecte tradi]ia popular\, `n copii care se
mova o dur\ politic\ de colonizare a provinciei cu alte et- trate mai nou, pe timpul domina]iunii ruse, regiunea de re`ntorc s\ locuiasc\ `n casa p\rinteasc\ dup\ absolvirea
nii (bulgari, ucraineni, evrei, g\g\uzi, germani, dar mai rezisten]\ a provinciei, colinele Codrului, sunt populate unei [coli! Dar e mai bogat\ `n tineri care muncesc `n
cu seam\ ru[i) [i se „mutau“ mii de români `n alte p\r]i de cei mai veritabili români. C\-[i zic moldoveni, pu]in alte ]\ri r\m`n`nd acolo, `n familii dezmembrate, `n pre-
ale imperiului; `n 1824, limba rus\ este impus\ ca limb\ import\! Chiar prin aceasta ei sunt o m\rturie vie a ve- [colari [i elevi `ngriji]i de bunici. Basarabia azi este mai
de comunicare `n toate rela]iile oficiale din Basarabia chimii noastre pe aceste plaiuri [i a drepturilor noastre departe de România dec`t acum dou\zeci [i doi de ani,
(legea viza `n special judec\toriile unde p`n\ atunci se fo- istorice, proclamate `n fiecare clip\ prin pronun]area nu- precum e departe de Basarabia o mare parte a popula-
losea exclusiv limba român\); `n acela[i an este desfiin- melui de „moldovean“. Graiul lor este cel mai românesc ]iei României. Pentru c\ ast\zi `n Basarabia, ca [i `n Ro-
]at\ pecetea româneasc\ a judec\toriei Basarabiei; `n posibil, f\când abstrac]ie de câ]iva termeni tehnici adop- mânia, avem mul]i oameni de[tep]i [i foarte pu]ini `n]e-
1828 se anuleaz\ toate libert\]ile, privilegiile [i autono- ta]i de la administra]ia [i armata rus\ de ocupa]ie. Arha- lep]i!!! Totodat\, Basarabia azi nu mai este cea de acum
mia provinciei; tot de atunci [colile ce se deschideau `n ismele acestei limbi sunt impresionante. 68-94-200 de ani, dar e `nc\ bogat\ `n semin]ia neamu-
]inut erau cu predarea disciplinelor exclusiv `n limba ru- Identitatea perfect\ a numirilor de plante principale lui românesc. Cine vorbe[te despre ea f\r\ a o cunoa[te,
s\; s-a `nlocuit Consiliul Suprem al Basarabiei cu a[a-nu- din gr\dini, câmp [i p\dure - pe care le-am studiat - cu f\r\ a-i sim]i pulsul cotidian risc\ s\ adune cucuie. Fie
mitul Oblastnoi sovet (Consiliul regiunii). Prin aceste [i numirile generale r\spândite pe `ntreaga `ntindere a p\- [i metaforice, dar su-
alte manevre neortodoxe ]arismul urm\rea o ]int\ bine de- mântului românesc este `nc\ unul din aspectele miraco- ficient de dureroase.
terminat\: rusificarea [i diminuarea la maximum a ele- lului unic pe lume: unitatea des\vâr[it\ a neamului nos- C\ci peste al]i 200 de
mentului autohton românesc! {i acest lucru se realiza `n- tru, de la Nistru pân\ la Tisa. ani [i mai mult se vot
deosebi prin intermediul [colii - la ora[, iar al bisericii - {i ce minunate sunt satele... Ai impresia, umblând `mpu]ina r\d\cinile
la ]ar\. Astfel, [colarizarea ]arist\ a dat rezultatele urm\- prin satele basarabene, c\ lumea este pururi `n a[teptarea românismului dinco-
rite de aceasta mai repede [i mai eficient. ~n acela[i timp, sfintelor Pa[ti ori a Rusaliilor … Dac\ pleci din aceste lo de Prut... £
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
4 LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB
Dore Basarabia

Declara]ia de la Ia[i
Stima]i colegi, enoria[i, invita]i, reprezentan]i ai cunoscute care `ns\ cu eforturi sporite sprijin\ a- r\stignirii - sacrificiu al lui Iisus Hristos, M`ntui-
mass-media! ceast\ mare cauz\; torul nostru, al tuturor. A[adar, dac\ ]inem cu tot
Peste dou\ zile, pe 27 martie curent, to]i acei ca- ¾ suntem categoric `mpotriva acelor semnatari ai De- dinadinsul la re`ntregirea semin]iei române[ti, se
re cuget\m [i sim]im române[te vom re - tr\i amin- clara]iei... care, cu alte ocazii, denigreaz\ Biserica cuvine s\ [tim a ne jertfi precum a f\cut-o El, s\ ne
tirea vie a Unirii Basarabiei cu Patria-mam\, Româ- sau conducerea Republicii Moldova [i pe cea a Ro- cinstim `nainta[ii unioni[ti [i s\ le urm\m exem-
nia (aniversarea a 94-a). ~ngenunchem smerit `n fa]a mâniei. Biserica a fost [i r\mâne mereu un pilon de plul! F\r\ a a[tepta vreo recompens\. F\r\ a tran-
memoriei marilor no[tri `nainta[i, implorându-i s\ baz\ al existen]ei neamului românesc, iar f\r\ im- sforma sacra cauz\ a Re`ntregirii `ntr-o marf\ de
ne ierte c\ nu am fost `n stare s\ ocrotim comoara plicarea pozitiv\ a conducerii celor dou\ state `n schimb [i f\r\ a permite nim\nui s\ pretind\ c\ ar
sf`nt\ pe care ne-au l\sat-o, comoar\ cu numele acest proces complex parcurgerea necesarelor trep- de]ine vreun „monopol“ asupra ei. A[a s\ ne ajute
România Mare. Ni s-a ciuntit }ara - din l\comia [i te `n spiritul unei progresive convergen]e risc\ s\ Dumnezeu!
obr\znicia altora, dar [i dintr-un soi de miopie sufle- r\m`n\ doar un vis frumos.
teasc\ a acelora dintre noi pentru care „mai aproa- O `n]eleapt\ vorb\ popular\ spune: „cine se 9 Prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele Filialei
pe-s din]ii decât p\rin]ii“. aseam\n\ se adun\“. Din nefericire, realitatea noas- „Constantin Stere“ din Ia[i a ACPBB
Noi, membrii Filialei „Constantin Stere“ din Ia[i tr\ imediat\ dezminte sensul acestei afirma]ii, do- 9 Preot Dumitru Merticariu - vicepre[edintele Filia-
a Asocia]iei Culturale Pro-Basarabia [i Bucovina, vedind absen]a unor forme de organizare a conflu- lei „Constantin Stere“
sus]inu]i [i de colegii no[tri din alte filiale-surori, co- en]ei energiilor, voin]elor [i competen]elor vizând Cosemnatari:
semnatari ai acestei declara]ii, socotim c\ prea de t\m\duirea `n timp a urm\rilor unui trecut aberant 9 Prof. Ioan Dan - pre[edintele filialei A.C.P.B.B.
mult a[tept\m rostirea pân\ la cap\t [i cu fermitate a [i bolnav. Prin urmare, ar\t\m prea dispersa]i, lip- din Satu Mare
adev\rului [i declar\m: si]i de coeziunea de care avem vital nevoie. Consi- 9 Ing. Constantin Rusanovschi - pre[edintele filialei
¾ nu mai accept\m tacit nici un fel de falsificare a der\m c\ o prim\ c\r\mid\ la temelia unei comba- A.C.P.B.B. din One[ti (Bac\u)
istoriei; tivit\]i eficiente trebuie s\ fie unirea tuturor asocia- 9 Prof. Emil }epelu[ - pre[edintele filialei
¾ nu mai putem `ndura perpetuarea sine die a odiosu- ]iilor, funda]iilor etc. culturale din Republica Mol- A.C.P.B.B. din Ru[e]u (Buz\u)
lui Pact Ribbentrop-Molotov, ai c\rui sacrifica]i au dova [i din România `ntr-o federa]ie care s\ asigure 9 Prof. Paraschiva Abutn\ri]ei - pre[edinta filialei
fost [i sunt [i azi fra]ii no[tri de s`nge dintre Prut [i liantul democratic al ansamblului de activit\]i slu- A.C.P.B.B. din Vatra Dornei
Nistru, din nordul Bucovinei [i din }inutul Her]ei; jind acela[i ideal. Doar astfel carul indiferen]ei [i al 9 Ec. Iuvenale Harabagiu - pre[edintele filialei
¾ este de ne`n]eles [i de neacceptat lipsa voin]ei po- s\r\ciei spirituale ar putea fi urnit din loc. Ba chiar A.C.P.B.B. din Br\ila
litice a guvernan]ilor at`t de la Chi[in\u, c`t [i de la `nlocuit cu un alt mijloc mai potrivit. 9 Prof. Iuliu-Laurian Popovici - pre[edintele filialei
Bucure[ti care `n egal\ m\sur\, pe parcursul ulti- A.C.P.B.B. din Dângeni (Boto[ani)
melor [apte decenii [i p`n\ azi, dup\ f\r`mi]area Onorat\ asisten]\, 9 Ing. Valeriu Eutu[ianu - pre[edintele filialei
României Mari, nu au cutezat niciodat\ s\ includ\ Ast\zi e S\rb\toarea Bunei Vestiri. Afla]i, cu a- A.C.P.B.B. din Piatra-Neam]
`n agendele lor de lucru problematica abord\rii ofi- ceast\ ocazie, c\ alalt\ieri la c`rma Republicii Mol- 9 Prof. Constantin B\lan - pre[edintele filialei
ciale a obiectivului Re`ntregirii; dova a venit un nou Pre[edinte - magistratul Ni- A.C.P.B.B. din Craiova
¾ subsemn\m Manifestul de la Pite[ti din 22 martie colae Timofti, iar la ceremonia de `nvestire a Dom- 9 Prof. Doina Voina - pre[edinta filialei A.C.P.B.B.
2010 (care urmeaz\ s\ fie relansat pe 27 martie niei sale, pentru prima dat\ i-am v\zut s\rut`ndu-se din Sighetul Marma]iei
2012), al poetului-academician Nicolae Dabija - fr\]e[te [i apoi st`nd al\turi pe cei doi mitropoli]i 9 Prof. Ioan Rada - pre[edintele filialei A.C.P.B.B.
pre[edintele Forumului Democrat al Românilor din basarabeni - ~.P.S. Vladimir, subordonat Moscovei, din Oradea
Moldova; [i ~.P.S. Petru, subordonat Patriarhiei Române. Spe- 9 Prof. univ. dr. Vasile Puiu - pre[edintele filialei
¾ sus]inem Declara]ia Consiliului Unirii de la Chi[i- r\m c\ e un semn bun! A.C.P.B.B. din Bac\u
n\u din 29 februarie 2012, dar nu [i faptul c\ print- Acum o s\pt\m`n\, a fost Ziua Crucii - o alt\ 9 Prof. dr. Gic\ Manole - pre[edintele filialei
re semnatarii ei nu se reg\sesc, din p\cate, nume mare s\rb\toare cre[tin\ care, `ntr-un anumit sens, A.C.P.B.B. din Boto[ani
ale unor notorii unioni[ti ca Ion Ungureanu, Ni- este echivalent\ cu no]iunea de unitate na]ional\. Ia[i, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei,
colae M\tca[ [. a. precum [i nume poate mai pu]in Crucea este `ns\, `nainte de toate, marele simbol al Biserica „Sf. Gheorghe“, 25 martie 2012

Lansare de carte la Biblioteca „Mihail Sadoveanu“. La mas\, de la st`nga:


scriitorii Petre Popa, Nina Slutu-SSoroceanu [i Ion Berghia. Vorbe[te Grigore
Buc\taru - [eful Sec]iei Raionale de Cultur\. Ora[ul Soroca, 6 aprilie 2012
Dor e Basarabia
BUCOVIN|, PLAI CU FLORI... 5
Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei
(Nicolae Bile]chi - 75)
Mare b\rbat al Bucovinei [i al Basarabiei - astfel savant [i om de litere, activitate [tiin]ific\ dedicat\ marcat poetul, mul]umindu-i protagonistului pentru
l-au numit colegii de serviciu la Conferin]a [tiin]ific\ studierii [i analizei lucr\rilor dramaturgilor `ntr-o pe- articolele pe care le-a scris `n „Literatura [i Arta“, dar
omagial\ care i-a fost dedicat\ de Institutul de Filolo- rioada foarte dificil\, c`nd aprecierile se schimbau `n [i pentru faptul c\ timp de 50 de ani „a stat de veghe
gie al Academiei de {tiin]e a Moldovei, unde distin- func]ie de interesele de conjunctur\, c`nd la fel de di- la literele noastre, la cur\]enia literaturii noastre“.
sul savant [i profesor universitar munce[te mai bine ficil era s\ fii recunoscut ca om de [tiin]\. Cu alte ur\ri de bine au venit academicienii Hara-
de jum\tate de secol. ~n cadrul acelei activit\]i festi- Dr. hab. Mariana {lapac, vicepre[edinte al A{M, lambie Corbu, Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, dr. hab.
ve, dr. hab. Vasile Bahnaru - directorul institutului, a a ad\ugat c\ celebratul este un om de o rar\ omenie Ion Ciocanu, dr. Victor Cirimpei, dr. Aliona Grati [. a.
remarcat faptul c\, indiferent de locul activit\]ii sale, [i o rar\ verticalitate, cu un sim] al umorului absolut Mihai Cimpoi a apreciat valoarea sintezelor colegului
Nicolae Bile]chi (foto, pag.1), c\ci despre el este deosebit. Except`nd faptul c\ a contribuit la dezvolta- s\u Nicolae Bile]chi, `n care acesta clarific\ anumite
vorba, s-a manifestat drept un specialist notoriu, cri- rea literaturii române[ti `n Basarabia, Nicolae Bile]- lucruri de ordin [tiin]ific, estetic [i axiologic foarte
tic [i istoric literar redutabil, c\ruia i-a r\mas `n suflet chi a avut o contribu]ie substan]ial\ [i la dezvoltarea importante, iar Mihail Dolgan a men]ionat c\ s\rb\-
pentru totdeauna imaginea „dulcii Bucovine“, portul cadrelor [tiin]ifice de specialitate, mul]i ani fiind `n toritul face parte dintr-o `ntreag\ pleiad\ de critici ca-
popular din satul de ba[tin\, graiul neao[ al cons\te- fruntea Consiliului pentru Teatrologie [i Arte. re au trecut prin cele mai grele perioade, cu „foamea
nilor, dragostea sincer\ [i pietatea profund\ pentru Arcadie Suceveanu - pre[edintele Uniunii Scrii- de estetic“ [i „foamea de valoare“, dar a r\mas acela[i
neam, pentru spiritualitatea româneasc\. Nicolae Bi- torilor din Moldova, a prezentat salutul [i ur\rile `n om, cu aceea[i verticalitate, demnitate...
le]chi, fiul ]\ranilor Elena [i Vasile Bile]chi din comu- numele institu]iei scriitorice[ti din care face parte de Evenimentul aniversar a culminat cu lansarea
na Opri[eni - Bucovina (azi Dubovka, Ucraina), s-a c`teva decenii [i Nicolae Bile]chi, dar [i `n numele c\r]ii „Nicolae Bile]chi la ora reconsider\rilor“. Pre-
n\scut la 12 martie 1937. A absolvit Facultatea de Fi- bucovinenilor care `ntotdeauna l-au respectat [i apre- zentatoarea volumului, dr. Nina Corcinschi, a men-
lologie (sec]ia germano-romanic\) a Universit\]ii din ciat ca pe un fiu devotat, ca pe un intelectual de mar- ]ionat c\ lucrarea - preg\tit\ de Institutul de Filologie
Cern\u]i (1959), `n perioada 1964 - 1967 este docto- c\ [i savant care apar]ine deopotriv\ Basarabiei [i Bu- al A{M [i dedicat\ special `mplinirii a 75 de ani de la
rand la Institutul de Literatur\ Universal\ „Maxim covinei. Conduc\torul USM a apreciat `n mod deose- na[terea istoricului [i criticului literar Nicolae Bile]-
Gorki“ al Academiei de {tiin]e din Moscova, doctor bit calmul [i tenacitatea celebratului, seriozitatea lip- chi - con]ine date generale privind itinerarul biogra-
habilitat `n filologie, cercet\tor principal, membru sit\ de ostenta]ie, de spectaculozitate cu care [tie s\-[i fic [i cel de crea]ie al savantului, modul `n care el a
corespondent al Academiei de {tiin]e a Republicii „construiasc\“ lucr\rile, oferind unul din acele ferici- receptat [i interpretat fenomenul literar basarabean,
Moldova (1992). te exemple c`nd via]a omului se m\soar\ nu cu anii, dar [i cum au fost evaluate contribu]iile domniei sale
La celebrarea v`rstei de 75 de ani ai „vinovatului“ ci cu tinere]ea spiritului. de c\tre colegii de breasl\. Bine`n]eles c\ un cuv`nt a-
au venit colegii [i prietenii Domnieie sale - scriitori, Scriitorul Nicolae Dabija a declarat c\ Nicolae Bi- parte a avut de spus `nsu[i omagiatul.
critici literari, discipoli, cititori [. a., fiecare, cum se le]chi este un critic total, `n sensul c\ a vorbit [i des- Revista DdB [i coordonatorul ei, fost student al
obi[nuie[te `n acemenea situa]ii, c\ut`nd cele mai ale- pre poezie, [i despre dramaturgie, [i despre proz\, [i Profesorului Nicolae Bile]chi, se al\tur\ celor care l-au
se cuvinte. ~n numele conducerii Academiei de {tiin- despre critic\, cresc`nd o genera]ie de critici tineri. felicitat, ur`ndu-i distinsului c\rturar un c\lduros La
]e a Moldovei, omagiatul a fost felicitat de acad. Teo- „Prin tot ce face]i, Dumneavoastr\ sunte]i un adev\rat mul]i ani! [i noi realiz\ri pe m\sura competen]elor [i
dor Furdui, prim-vicepre[edinte al A{M, care a subli- bucovinean; prin felul de a fi [i de a proceda `n cum- puterilor dumisale!
niat semnifica]ia activit\]ii m.c. Nicolae Bile]chi ca sec\denie, sunte]i un om corect cu toat\ lumea“, a re- DdB

groaznice. Familiie care aveau persoane fugite `n Ro-


F`nt`na Alb\ - Katyn-ul românesc mânia sau ucise la F`nt`na Alb\ au fost primele pe lista
deport\rilor.
La comemorarea din acest an au participat deputa-
tul Radei Supreme a Ucrainei - Ion Popescu, secretarul
de I.-L. POPOVICI, pre[edintele ACPBB Departamentului pentru Românii de Pretutindeni - Eu-
din D`ngeni (Boto[ani) gen Tomac, consulul României la Cern\u]i - Tatiana
Popa, profesorul universitar Ilie Popescu - pre[edintele
La 1 aprilie cona]ionalii no[tri din Bucovina de din mul]ime s-a `ndreptat c\tre satele de ba[tin\, al]ii `n-
Societ\]ii „Golgota“ a victimelor represiunii staliniste,
nord comemoreaz\ pe cei peste 3000 de români, b\r- s\ au hot\r`t s\ mearg\ c\tre F`nt`na Alb\ pentru a trece
Valeriu Rotar - pre[edintele Consiliului raional Hli-
ba]i, femei, copii, uci[i pe 1 aprilie 1941 de gr\nicerii grani]a. La coloana ce se `ndrepta c\tre grani]\ s-au al\-
boca, urma[i ai celor uci[i [i reprezentan]i ai diferitelor
sovietici `n apropierea localit\]ii F`nt`na Alb\, `n locul turat ni[te c\l\re]i ce `ndemnau lumea s\ mearg\ c\tre
asocia]ii din România [i regiunea Cern\u]i. Pentru pri-
numit Poiana Varni]ei, la trei kilometri de grani]a cu grani]\. Ace[tia au disp\rut mai t`rziu. Erau provocatori ma dat\ la eveniment a participat [i singurul supravie-
România. trimi[i anumit pentru a `ndrepta românii spre m\cel. ]uitor al masacrului, colonelul `n rezerv\ Petru Hu]anu,
Dup\ instaurarea ocupa]iei sovietice `n nordul Bu- Pentru a se ar\ta caracterul pa[nic al celor aduna]i, oa- pe atunci un b\iat de paisprezece ani din Cupca. Slujba
covinei, etnicilor germani li s-a permis s\ plece `n Ger- menii din satul Suceveni au luat icoanele [i prapurii din religioas\ `n memoria martirilor români a fost oficiat\
mania. NKVD-ul a r\sp`ndit zvonul c\ [i etnicii români biseric\. Pe c`nd coloana mergea prin Suceveni a trecut de un sobor de preo]i av`nd `n frunte pe protopopul de
pot s\ se repatrieze. Românii au fost sf\tui]i s\ depun\ pe l`ng\ ea o subunitate de cavalerie format\ din solda]i Hliboca, Ioan Gorda, [i stare]ul M`n\stirii Putna, Velnic
cereri la administra]iile raionale. Toat\ iarna, bie]ii oa- cu figuri asiatice. Mergeau prin st`nga [i dreapta noas- Melchisedec. Deputatul Ion Popescu a rostit un emo-
meni au depus cereri `n mai multe r`nduri pentru a sc\- tr\, nu au zis nimic [i nu au st`njenit `n nici un fel mer- ]ionant discurs din care am re]inut urm\toarele: „At`ta
pa din „raiul sovietic“ ce li se ar\tase cu primele depor- sul c\tre F`nt`na Alb\. timp c`t ne vom cunoa[te adev\rul, ne vom educa copiii
t\ri [i cote uria[e la produsele agricole. ~n Poiana Varni]ei, un loc dezgolit de copaci aflat ca s\ cunoasc\ istoria [i adev\rul, at`ta timp vom avea
S-a r\sp`ndit zvonul c\ duminic\, 1 aprilie 1941, `n de o parte [i de alta a drumului ce ducea la grani]\, dup\ un viitor. Trebuie s\ tragem `nv\]\minte din ceea ce a
sf`nt\ zi de Pa[ti, va fi un prohod mare la F`nt`na Alb\. o soma]ie gr\bit\, urmat\ de o salv\ tras\ `n aer, s-a dez- fost, s\ nu permitem `n viitor a[a ceva [i s\-i cinstim
Aceasta a mobilizat mase mari de oameni din Crasna, l\n]uit infernul uciga[ prin trei guri de mitralier\ care au pentru c\ merit\. Dup\ cum [tim, sistemul totalitar nu
Ciudei, P\tr\u]ii de Jos, P\tr\u]ii de Sus, Cupca, Rop- nimicit f\r\ excep]ie b\rba]i, femei [i copii, fiindc\ erau punea accentul pe etnie, dar la noi, românii, [i etnia, din
cea, Ad`ncata, Suceveni, Carapciu, Pris\c\reni, care au familii care aveau copii mici, chiar [i sugari . Dup\ `n- p\cate, a avut importan]\ nu pentru a ne rezolva proble-
fost anun]a]i de preo]ii de la toate bisericile din zon\. cetarea focului mitralierelor au intrat `n ac]iune cavale- mele, ci pentru a ni le crea.“ £
Totodat\, „misionari“ NKVD au indus [i ideea c\ ar fi ri[tii care spintecau cu s\biile oamenii afla]i pe [osea, iar
bine s\ mearg\ la raion `n Ad`ncata pentru a afla despre cei care fugeau pe c`mp sau intrau `n p\dure erau urm\-
solu]ionarea cererilor de plecare `n România. ri]i [i v`na]i ca iepurii. Toat\ dup\-amiaza [i seara s-au
La Ad`ncata erau adunate mii de oameni de pe Va- auzit `mpu[c\turi, tropotul copitelor, vaiete de durere.
lea Siretului [i a Sire]elului. Ei au `ntrebat la sediul ra- Mor]ii au fost `nc\rca]i `n care [i r\ni]ii erau cule[i din
ional despre soarta cererilor depuse [i o delega]ie a lor p\dure [i adu[i lega]i de cozile cailor. Cu to]ii au fost a-
a fost primit\ de conduc\tori spun`ndu-li-se s\ comuni- runca]i la un loc `n gropi comune. C`]iva supravie]uitori
ce tuturor c\ cererile n-au fost `nc\ rezolvate. O parte au fost du[i la Ad`ncata [i au murit `n urma unor torturi
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
6 200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI
Dor e Basarabia

Caravana comemor\rii
La cele dou\ secole de la tristul eveni- colectat un num\r impresionant de scrieri
ment al raptului Basarabiei, cona]ionalii [i c\r]i. „Meritul acestei expozi]ii, a men-
no[tri din st`nga Prutului [i p`n\ la Nistru ]ionat Victor Zagaevschi, pictor - decora-
r\sfoiesc paginile durute ale adev\rului is- tor la Muzeul de Istorie [i Etnografie din
toric, complet`ndu-le competent [i energic. Soroca, este c\ noi ne-am permis s\ gru-
13 mai 2012, Chi[in\u p\m aceste materiale care `n presa apar
Mii de oameni au venit la Mar[ul U- `ntr-un volum mare, noi am f\cut o selec-
nirii, din Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale ]ie pun`nd accente pe anumite materia-
p`n\ la Ambasada Rusiei (unde manifes- le.“ Istoricienii prezen]i la eveniment au
tan]ii au aruncat `n aer baloane negre) [i apreciat expozi]ia precum [i prezen]a ac-
a Turciei. Evenimentul a fost organizat tiv\ a tinerilor la un asemenea eveni-
de Consiliul Unirii [i Platforma Civic\ ment. ~n aceia[i zi ac]iunile de comemo-
Ac]iunea 2012. Mar[ul a `nceput la ora rare au continuat cu un miting `n fa]a Ce-
13:00. O anti-manifesta]ie au organizat t\]ii Sorocii... Vorba poetului: „Cel mai
membrii forma]iunii Patrio]ii Moldovei, stra[nic nu e numai c\ s-au `mp\r]it rude-
care au aruncat `n PMAN avioane de h`r- le `ntre ele, dar cel mai stra[nic e c\ s-au
tie pe care era scris „Rusia“, „Rogozin“ `mp\r]it [i cimitirele `n jum\tate. {i-acum
etc. ~ntre cele dou\ tabere s-au iscat alter- toate cimitirele din Basarabia [i România
ca]ii, care au fost `ns\ repede oprite de au dou\ cruci - o cruce la cap [i alt\ cruce
oamenii legii. la picioare.“
16 mai 2012, Chi[in\u 16 mai 2012, Ungheni
Dorin Chirtoac\, primarul general al Aniversarea a 200 de ani de la anexa-
capitalei R. Moldova, a declarat zi de do- rea Basarabiei de c\tre Imperiul Rus nu a
liu `n municipiu! ~n seara aceleia[i zile, la trecut neobservat\ nici \n acest centru
mitingul de doliu organizat de PL `n Pia- raional. Aici a avut loc o ac]iune de co-
]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, memorare, marcat\ de Asocia]ia Ob-
tinerii liberali au scris pe asfalt „1812 - [teasc\ „ARTIS“. Un grup de elevi de la
200 ani de ocupa]ie ruseasc\“ (foto, pag. diferite institu]ii de `nv\]\m`nt din ora[ul
1), folosind `n acest scop 2012 candele. Ungheni au inaugurat asocia]ia respecti-
La miting au rostit discursuri Mihai v\, al c\rei scop este promovarea [i dez-
Ghimpu - pre[edintele PL, Dorin Chir- voltarea culturii [i istoriei poporului nos-
toac\ - prim-vicepre[edintele PL, Corina tru. Membrii ONG-ului au decis s\-l ina-
Fusu - pre[edinta Organiza]iei Femeilor ugureze chiar pe 16 mai, `n ziua aniver-
Liberale [i vicepre[edinte al PL, Gheor- s\rii a 200 de ani de la anexarea Basara-
ghe {alaru - pre[edintele Filialei Teritori- biei de c\tre Imperiul Rus. „Se `mplinesc
ale C\u[eni a PL, profesorul universitar 200 de ani de la destr\marea Moldovei [i
Anatol Petrencu - vicepre[edinte PL, Andrei P\v\loi - Deputata Corina Fusu s-a declarat m`ndr\ de faptul
anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Este pentru noi o
reprezentantul Tineretului Liberal, scriitorul Nicolae c\ pentru prima dat\ `n istorie românii moldoveni au re-
datorie moral\ s\ comemor\m acest eveniment, pe care
Dabija. Mihai Ghimpu a men]ionat c\ adev\rul a fost [i u[it s\ se adune `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale pentru
r\m`ne a fi unul singur - „am fost ocupa]i [i punctum. nu putem s\-l l\s\m s\ fie trecut cu vederea, pentru c\ a
a aprinde „f\clii ale memoriei [i demnit\]ii noastre, care
Nimeni nu va reu[i s\ `nlocuiasc\ acest adev\r“. Potrivit p\tat mult istoria poporului nostru. Am fi fost o ]ar\ cu
vor d\inui ve[nic“... Am pierdut multe [anse `n ultimii
Pre[edintelui PL, este condamnabil faptul c\ tancurile 20 de ani, dar Dumnezeu este bun cu noi [i ne mai d\ mult mai mare, cu mun]i [i cu mare. Acum nu avem nici
ruse[ti stau deja de 200 de ani `n cetatea lui {tefan cel azi o [ans\“, a spus dumneaei. una, nici alta. S`ntem un popor s\rac“, a men]ionat Adri-
Mare. „Rusia, recunoa[te ocupa]ia - aceasta r\mâne La finalul mitingului, au fost aprinse mii de lum`n\ri an Buca - pre[edintele Asocia]iei Ob[te[ti „Artis“.
principala insisten]\ a noastr\. P\cat c\ sloganul Impe- `n memoria victimelor ocupa]iei (foto, pag. 1). 16 mai 2012, Cahul
riului Rus „Ocup\ [i dezbin\“ este [i sloganul unor par- La eveniment au participat c`teva mii de cet\]eni ve- ~n pofida timpului ploios de afar\, care nu a permis
tide politice de la noi care folosesc tragedia na]ional\ desf\[urarea evenimentului `n Pia]a Independen]ei din
ni]i din diferite localit\]i ale Republicii Moldova , care
pentru a ob]ine puterea. Ei vin pe seama s\r\ciei oame- ora[, ceremonia de comemorare a fost desf\[urat\ `n in-
au purtat `n piept tricolor `n doliu [i au afi[at bannere cu
nilor pentru a se `mbog\]i“, a precizat Mihai Ghimpu. cinta Universit\]ii de Stat din Cahul unde s-au adunat
mesajul „Rusia, recunoa[te ocupa]ia!“, „200 de ani de
Dorin Chirtoac\ s-a referit la nedreptatea istoriei, ca- circa 80 de persoane. „Ast\zi se `mplinesc 200 de ani de
ocupa]ie“, „A rosti numele Basarabia e una cu a protes- c`nd imperiul }arist, `n `n]elegere cu Imperiul Otoman,
re continu\ s\ macine poporul nostru. „Din p\cate nu noi ta contra domina]iei ruse[ti.
ne alegem istoria. Un popor care nu-[i cunoa[te istoria nu a ocupat Basarabia. Astfel , trup din ]ara noastr\ str\mo-
16 mai 2012, Soroca [easc\, ]ara lui {tefan cel Mare [i Sf`nt... a ajuns s\ fie
are viitor, iar cine nu-[i cunoa[te istoria risc\ s\ o repete“, ~n incinta Muzeului de Istorie [i Etnografie de aici a
a spus el. Potrivit primarului capitalei, con[tiin]a na]ional\ dominat de o na]iune str\in\“. Cu aceste cuvinte lectorul
fost organizat\ expozi]ia de documente „Anul 1812 - universitar Petru Botezatu a deschis ceremonia de co-
este elementul-cheie pentru afirmarea noastr\ ca neam, sf`[ierea Basarabiei“. Autorit\]i, profesori de istorie [i
inclusiv `n marea familie european\, iar de alegerea memorare. Nicolae Balcanu]\, [eful Oficiului Teritorial
alte cadre didactice, mai mul]i tineri au urm\rit prezen- Cahul al Cancelariei de Stat, a declarat c\ „acest popor
f\cut\ de noi depinde dac\ cet\]enii Republicii Moldova tarea `ncerc`nd s\ retr\iasc\ momentele de acum 200 de
vor r\m`ne `n umilin]\ sau vor avea un viitor european. a fost supus unui genocid [i acest lucru se `nt`mpl\ [i `n
ani. ~n cadrul expozi]iei au luat cuv`ntul diverse perso- ziua de azi „. O slujb\ de pomenire a eroilor c\zu]i `n
Istoricii Anatol Petrencu [i Andrei P\v\loi au vorbit nalit\]i din localitate. Nicolae Bulat, directorul muzeu-
`n cadrul mitingului despre contextul istoric `n care s-a lupta pentru neam [i limb\ a fost ]inut\ de preotul Iulian
lui: „Acest eveniment are dou\ laturi - unii `l sl\vesc, al- Budescu de la Miitropolia Basarabiei `mpreun\ cu un
produs anexarea Basarabiei la Imperiul }arist, referin-
]ii spun c\ e o nenorocire. Prin cunoa[terea [i compara- coleg de-al s\u `ndemn`nd la rug\ciune. „S\ ne lu\m un
du-se [i la consecin]ele acestui rapt.
rea diverselor surse vizitatorii vor avea posibilitatea s\ angajament. Dac\ nu am f\cut p`n\ acum ce trebuia
Gheorghe {alaru [i-a exprimat nedumerirea `n leg\-
cunoasc\ mai multe aspecte ale adev\rului istoric“. Vic- pentru neamul nostru românesc, s\ facem de acum `na-
tur\ cu faptul c\ `ntr-o zi de doliu pe alocuri se aud chio-
te de veselie, „pe alocuri chiar oficiale“. tor S\u, pre[edintele Consiliului Raional Soroca: „Ni- inte“. „Dou\ state au `mp\r]it teritoriul unui al treilea
meni nu bate `ntr-un copac care nu d\ roade, mai mult stat neav`nd nici un drept istoric sau firesc s\ fac\ lucrul
se bate `ntr-un copac care d\ o road\ bun\. A[a a fost [i acesta. Turcia a cedat ceea ce nu-i apar]inea [i Rusia a
cu Moldova, cu Bessarabia, cum i se mai spunea! Au a- acaparat ceea la ce nu avea nici un drept. E regretabil
nexat-o ca pe o gubernie, au b\tut `n ea timp de veacuri, faptul c\ dup\ 200 de ani ocupa]ia rus\ nu a luat sf`r[it“,
deoarece aici s`nt cele mai bune p\m`nturi, s`nt oameni a comentat Sergiu Cornea - prorectorul Universit\]ii
buni, este cel mai frumos loc din lume.“ Pentru a inau- „B.P.Hasdeu“ din localitate. ~n cadrul ceremoniei au e-
gura o asemenea expozi]ie colaboratorii muzeului au voluat cu un recital de poezie actorii Teatrului din Ca- lll 7
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
Dor e Basarabia
200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI 7
lll hul. Evenimentul a finalizat cu depunerea de flori la Expozi]ia comemoreaz\ dou\ sute de ani de la `n- (1920); Basarabia `n perioada interbelic\; ocupa]ia sovi-
bustul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt din acest ora[. cheierea Tratatului de la Bucure[ti, care a consfin]it ane- etic\ din 1940, `n urma Pactului Molotov - Ribbentrop
28 mai 2012 - Chi[in\u xarea p\r]ii de r\s\rit a Principatului Moldovei. [i campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941);
Muzeul Na]ional de Istorie a României, `n parte- Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucure[ti, la Ha- Conferin]a de pace de la Paris 1946-1947 [i Tratatul de
neriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Emines- nul lui Manuc, tratatul care `ncheia r\zboiul ruso-turc pace `ntre România [i Puterile Aliate [i Asociate.
cu“ din Chi[in\u [i cu Biblioteca Na]ional\ a Moldo- din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexat\ Toate sursele istorice folosite `n realizarea aces-
vei, a organizat expozi]ia temporar\ „Basarabia de Imperiul }arist. La 200 de ani de la acel moment, ex- tei expozi]ii au avut ca scop readucerea `n
1812-1947. Oameni, locuri, frontiere“. La realizarea pozi]ia aduce `n prim plan, prin intermediul unui cata- contemporaneitate, c`t mai viu [i veridic cu putin]\,
ei au colaborat Ministerul Afacerilor Externe, Arhi- log special, h\r]ilor, documentelor, imaginilor, publica- a portretului românului din Basarabia, a universului
vele Na]ionale ale României, Biblioteca Na]ional\ a ]iilor [i obiectelor, principalele trasee diplomatice, evo- s\u cotidian de-a lungul ultimelor dou\ secole.
României, precum [i colec]ionarii particulari Valen- lu]ia frontierelor [i a societ\]ii acestei provincii. Princi- Cunoa[terea vie]ii românilor basarabeni, precum [i
tin Mandache, M\d\lin Ghigeanu, Diana Mandache, palele subiecte abordate: cartografia istoric\ a Basara- a peisajului natural [i uman al ]inutului estic al
Lucre]iu Tudoroiu [i Cristian Sc\iceanu. biei `nainte [i dup\ 1812; anexarea Basarabiei prin Tra- Moldovei sunt azi mai necesare dec`t oric`nd,
Au luat cuv`ntul: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu tatul de la Bucure[ti din 1812; realipirea sudului Basa- deoarece una dintre consecin]ele cele mai dramatice
- directorul general al Muzeului Na]ional de Istorie a rabiei `n urma R\zboiului Crimeei prin Congresul de la ale st\p`nirii str\ine, impuse prin tratatul din 1812,
României, ES Marius Lazurc\ - ambasadorul României Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile a fost declan[area `nceputului de `nstr\inare artifici-
`n Rep. Moldova, dr. Petru Guran - directorul Congresului de la Berlin (1878) ce a urmat r\zboiului al\ a acelora care tr\iesc pe cele dou\ maluri ale
Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu“ din ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România Prutului, de ignorare a r\d\cinilor comune de limb\,
Chi[in\u, scriitorul Alexe R\u - directorul Bibliotecii (1918), tratatul de recunoa[tere de c\tre principalele Pu- civiliza]ie [i destin (sursa: http://www.mnir.ro;
Na]ionale a Republicii Moldova. teri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României http://www.facebook.com/pages/MNIR). £

~ntre doliu, determinare [i curaj


de Dan NICU, masterand la {coala Na]ional\ de Studii Politice
[i Administrative din Bucure[ti
Marea dilem\, atunci când vorbim `n România pulsiona procesele integra]ioniste `n fostul spa]iu so-
despre Moldova dintre Prut [i Nistru sau Basarabia, vietic p`n\ la crearea unei contraponderi pentru Uni-
este urm\toarea: ne intereseaz\ teritoriul sau locuito- unea European\. Iar Republica Moldova este [i ea
rii s\i? Din modul `n care s-a pus, de pu]ine ori, pro- „invitat\“ s\ participe la aceste procese. Probabil, in-
blema `n România, impresia mea e c\ a predominat o tegrarea `ntr-o asemenea structur\ nu va presupune
viziune strict teritorialist\. Cred c\ suntem aici ca s\ negocieri de durat\, adoptarea de aquis-uri comunita-
vorbim mai pu]in despre trecut [i mai mult despre re, implementarea a peste treizeci de capitole de re-
viitor. Recentele evolu]ii politice interne din Repu- forme, democratizare, consolidarea statului de drept
blica Moldova par s\ fi instaurat o stabilitate care a [i a justi]iei independente. Integrarea al\turi de Rusia
lipsit `n ultimii trei ani. ~ns\ soarta cet\]enilor acestui va presupune solu]ii simple [i rapide, cu efecte de
stat nu este `nc\ decis\ la Chi[in\u, ci se afl\ la r\s- lung\ durat\, a[a dup\ cum au preferat `ntotdeauna
crucea intereselor principalilor actori din regiune. regimurile totalitare, dictatoriale sau autoritare. Iar
Astfel, de c`te ori Chi[in\ul reu[e[te s\-[i fac\ auzit\ tranzi]ia Rusiei spre autoritarism [i chiar restaurarea
vocea anumite state din zon\ trec la realizarea m\su- modelului guvern\rii pe vertical\ din perioada sovieti-
rilor de descurajare, intimidare [i chiar amenin]are la c\ este evident\, lu`nd forma a[a-numitei „democra]ii
adresa moldovenilor. Nu c\ s-ar `nt`mpla prea des ca suverane“. La fel de evident\ este [i tendin]a de a-[i
actorii politici care fac jocurile la Chi[in\u s\ ac]io- impune propriul model politic statelor-sateli]i, pe
neze la unison. Ace[tia sunt politicieni iscusi]i, `ns\ parcursul desf\[ur\rii proceselor de „integrare“. Sub-
nu sunt `nc\ oameni de stat. Principalul stat care „are punctul referitor la Transnistria pare c\ nu ar trebui s\
grij\“ ca Republica Moldova s\ nu-[i prea ridice „na- st`rneasc\ panic\. Rusia recunoa[te o dat\ `n plus su-
sul la purtare“ este, coinciden]\ sau nu, continuatorul veranitatea Chi[in\ului asupra teritoriului controlat
direct al statului care a rupt vechea noastr\ Moldov\ de separati[ti. ~ns\ to]i cei care cunosc istoria diplo-
`n jum\tate `n anul 1812. Acest stat se nume[te Fede- matic\ a Rusiei [tiu c`t\ valoare au aser]iunile ruse[ti
ra]ia Rus\. ~n urm\ cu c`teva zile, `n Federa]ia Rus\ a generate pentru uzul diploma]iilor statelor mici [i,
avut loc transferul oficial de putere de la vechiul pre- mai ales, ale celor aflate `n „vecin\tatea apropiat\“, ]ial“ vorbe[te despre integritatea teritorial\ a Repu-
[edinte Medvedev la [i mai vechiul pre[edinte Putin, termen eufemistic pentru „p\m`ntul mamei-Rusia“. blicii Moldova, faptul c\ Rogozin declar\ public c\
care a semnat `n aceea[i zi un decret cu titlul „Despre Aproape zero. Ca dovad\ a acestui fapt, Kremlinul l- reintegrarea Transnistriei poate avea loc doar dac\
m\surile pentru realizarea cursului de politic\ extern\ a trimis la Chi[in\u, `n calitate de reprezentant speci- politicienii care conduc Republica Moldova nu se
a Federa]iei Ruse“. Punctul „d“ al acestui decret se al al pre[edintelui rus pentru Transnistria, pe vicepre- vor declara români [i nu vor ac]iona spre apropierea
refer\ la statele din CSI, inclusiv Republica Moldo- mierul Dmitri Rogozin, cunoscut ultrana]ionalist [i de România anuleaz\ orice inten]ii pozitive declarate
va, [i sun\ astfel: „A considera dezvoltarea influen]e- un anti-occidental convins. Acesta calificase Repu- ale Moscovei. De asemenea, reprezentantul pre[edin-
lor reciproce multilaterale [i a proceselor integra]io- blica Moldova drept „cote] pentru g\ini“, declarase telui rus nu vede alt\ solu]ie pentru reintegrarea Tran-
niste `n spa]iul CSI ca direc]ie-cheie a politicii exter- c\ `n 1992 Rusia a ap\rat Transnistria de fasci[tii snistriei cu Republica Moldova dec`t prin federaliza-
ne a Federa]iei Ruse; (...) A facilita ad`ncirea integr\- moldoromâni [i chiar luase parte personal la lupte de re. Or, legea cu privire la Transnistria adoptat\ la
rii euroasiatice `n cadrul Uniunii Vamale [i a spa]iu- partea transnistrenilor. Acum, acest om a cerut Repu- Chi[in\u `n 2005 exclude clar federalizarea. Dl. Ro-
lui economic unic al Federa]iei Ruse, Belarusului [i blicii Moldova s\ recunoasc\ Transnistria drept parte gozin dore[te ca Rusia s\ fie recunoscut\ drept unica
Kazahstanului [i crearea la 1 ianuarie 2015 a Uniunii egal\ `n dialog [i negociere, ceea ce guvernul de la autoritate politic\ `n regiune. Aceast\ din urm\ condi-
Economice Euroasiatice, reie[ind din deschiderea Chi[in\u a executat `n cadrul ultimei runde de nego- ]ie este cel pu]in stranie, dac\ ne g`ndim la sensul sin-
acestor procese pentru aderarea altor state, `n primul cieri `n format 5 plus 2 de la Viena. A mai cerut ca au- tagmei „autoritate politic\“. Dac\ lu\m sensul frazei lll 8
r`nd membrii comunit\]ii economice euroasiatice [i torit\]ile moldovene s\ fie de acord cu deschiderea u-
membrii CSI (...) A continua participarea activ\ la c\- nui consulat rusesc la Tiraspol, iar acestea, prin prim-
utarea c\ilor de rezolvare a problemei transnistrene, ministrul Filat, au fost de acord. Din moment ce dl
pe baza respect\rii suveranit\]ii, integrit\]ii teritoriale Rogozin este vicepremier al Federa]iei Ruse [i repre-
[i neutralit\]ii Republicii Moldova, cu acordarea unui zentant direct al pre[edintelui rus, declara]iile sale
statut special pentru Transnistria“. privitoare la Transnistria nu pot fi interpretate altfel
A[adar, `n urm\torii [ase p`n\ la doisprezece ani, dec`t ca pozi]ie oficial\ a statului rus. Chiar dac\ o
statul rus `[i va concentra toate eforturile pentru a im- foaie de hârtie intitulat\ pompos „Decret preziden-
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
8 200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI
Dor e Basarabia

lll literalmente, dar altfel nici nu v\d cum l-am putea ]\ri de la care putem `nv\]a `n acest sens. Polonia este facem `ns\ dac\ integrarea european\ a Republicii
lua, rezult\ c\ guvernul [i pre[edintele Federa]iei Ru- una dintre ele. Moldova va fi blocat\ pe orice cale de Rusia, prin fo-
se consider\ Republica Moldova [i, eventual, priete- ~ntrebarea pe care mi-o pun acum, dup\ ce am losirea oric\ror mijloace, inclusiv prin activitatea ser-
nii acesteia din regiune drept ni[te pigmei care nu se vorbit despre noile amenin]\ri la adresa Moldovei viciilor sale de informa]ii `n scopul coruperii sau re-
ridic\ la statutul de „autorit\]i politice“. Ru[ii mai do- dintre Prut [i Nistru, amenin]\ri care vin unilateral ducerii la t\cere a diploma]iei moldovene care ar pu-
resc ca viitorul stat confederativ moldo-transnistrean din direc]ia Rusiei, este: ce face România `n acest tea deveni, `n perspectiv\, prea „obraznic\“?
s\ fie recunoscut drept zon\ de interese exclusiv ru- caz? Care este atitudinea României fa]\ de inten]iile Dac\ Rusia propune Republicii Moldova un mo-
se[ti. Republica Moldova ar urma s\ fie condamnat\ declarate ale Rusiei de a `nghi]i `n 2015 peste trei mi- del de integrare `ntr-un spa]iu economic [i politic
ca stat agresor `n r\zboiul din 1992, iar lupt\torii pen- lioane de oameni pe care Bucure[tiul oficial `i declar\ unic, România de ce nu face acela[i lucru? Ar avea
tru independen]\ [i integritate teritorial\ ar urma s\ români ori de c`te ori are ocazia? Pentru c\, `n esen]\, mult mai mult\ legitimitate `n acest sens. Ar avea [i
fie, `n cel mai bun caz, lipsi]i de pensiile [i facilit\]ile dac\ planurile ru[ilor de a intensifica integrarea `n sus]inerea unei p\r]i importante a popula]iei din Re-
[i a[a mizere, iar `n cel mai r\u caz - judeca]i pentru noile structuri regionale men]ionate `n paralel cu pu- publica Moldova, care, `n ciuda propagandei [i dez-
crime `mpotriva Transnistriei. nerea presiunii pe autorit\]ile de la Chi[in\u prin in- inform\rii, ar reac]iona pozitiv la ideea cre[terii pro-
Toate aceste declara]ii au fost f\cute `n mod des- termediul utiliz\rii la maxim a tuturor p`rghiilor de priului nivel de trai. A[ spune chiar c\ `n cur`nd Ro-
chis, clar [i r\spicat, au fost aruncate verde-n ochi at`t care dispune, `n principal regiunea transnistrean\, la mânia va fi pus\ `n fa]a alegerii: ofer\ Republicii
Chi[in\ului, c`t [i, mai ales, Bucure[tiului, pe princi- fel ca [i tentativele lor prezente [i viitoare de a schim- Moldova o contraofert\ la cea f\cut\ deja de c\tre
piul „Bate [aua s\ priceap\ iapa“. Am urm\rit `n mod ba guvernarea la Chi[in\u [i o dat\ cu ea vectorul ru[i sau asist\ impasibil\ la digerarea repetat\ a Mol-
constant, `n ultimii ani, desf\[urarea ostilit\]ilor mai strategic spre vest, dac\ - repet - toate acestea se vor dovei dintre Prut [i Nistru `n stomacul tare al noului
mult sau mai pu]in diplomatice pe linia Moscova- `ncununa cu succes, atunci pentru românii din st`nga imperiu rus? ~n cazul `n care va fi aleas\ a doua op]i-
Chi[in\u-Bucure[ti. ~nainte, se cerea uneori s\ mai Prutului momentul 2015 va `nsemna repetarea mo- une, atunci statul român `[i va demonstra incapacita-
cite[ti printre r`nduri pentru a `n]elege amenin]\rile mentului 1812. E preg\tit\ România s\ accepte o ase- tea de a ap\ra interesele na]iunii române `n integrali-
ruse[ti, care se f\ceau voalat. Acum observ\m c\ ele menea evolu]ie a lucrurilor? tatea ei. ~n acela[i timp, Bucure[tiul va ar\ta tuturor
se fac pe fa]\ [i `ntr-un mod neru[inat, a[a cum `i st\ Un lucru important trebuie men]ionat: integrarea moldovenilor, inclusiv celor din Ia[i sau T`rgu-
bine unui fost [i, probabil, viitor imperiu. Republicii Moldova `n Uniunea European\ de una Neam], c`t pre] pune pe ace[tia, din moment ce refuz\
Observ\m c\ la `nceputul secolului XXI Rusia se singur\ depinde de rezolvarea problemei transnistre- s\ lucreze pentru reintegrarea Moldovei `n compo-
afl\ `n aproximativ aceea[i situa]ie de ascensiune po- ne prin reintegrarea teritorial\ sau de g\sirea unei so- nen]a României [i readucerea tuturor moldovenilor `n
litic\ [i militar\ `n care se afla la `nceputul secolului lu]ii similare Ciprului. ~n cazul al doilea, Republica cadrul acelora[i grani]e. Dac\ se va alege totu[i a do-
XIX, c`nd a ocupat teritoriul Moldovei dintre Prut [i Moldova ar putea reu[i numai dac\ ar avea o diplo- ua abordare, atunci România nu are alt\ solu]ie la dis-
Nistru, dup\ ce ini]ial dorise s\-[i stabileasc\ frontie- ma]ie [i o clas\ politic\ fidel\ exclusiv interesului na- pozi]ie dec`t s\ lupte pentru refacerea integrit\]ii na-
ra pe Dun\re, adic\ s\ ocupe ambele principate româ- ]ional, ceea ce r\m`ne discutabil. Rezolvarea proble- ]iunii române `n cadrul acelora[i frontiere [i pentru a-
ne[ti. Rusia este optimist\ `n leg\tur\ cu propriul vii- mei transnistrene este imposibil\ f\r\ participarea ducerea `n cadrul Uniunii Europene a `nc\ unei p\r]i
tor, este determinat\ s\-[i ating\ toate scopurile de Rusiei, iar Rusia dispune de p`rghii pentru a pune din Europa de Est pe care istoria a l\sat-o pe dinafar\.
politic\ extern\ [i [tie c\ `n spa]iul CSI poate face a- Chi[in\ului condi]ii incompatibile cu integrarea eu- România este condamnat\ s\-[i extind\ frontiera p`n\
proape ceea ce vrea `n urm\torii ani, pentru c\ nimeni ropean\, dac\ dore[te Transnistria. Astfel, exponen]ii la Nistru, deoarece `n caz contrar riscurile la adresa
nu-i va opune o rezisten]\ serioas\. De exemplu, uni- de la Chi[in\u [i Bucure[ti ai opiniei conform c\reia securit\]ii na]ionale, odat\ cu transformarea `ntregii
ca reac]ie de ap\rare a guvernan]ilor de la Chi[in\u `n Republica Moldova se va integra ca stat independent Republici Moldova `ntr-un stat profund ostil la adre-
leg\tur\ cu intensificarea presiunii ruse[ti asupra lor `n Uniunea European\ se `n[al\. Cu toat\ asisten]a sa României [i a Occidentului care ne este aliat, sunt
a fost rechemarea ambasadorului Republicii Moldo- Bucure[tiului, a Var[oviei [i a altor prieteni ai Repu- incalculabile [i vor constitui o amenin]are serioas\ pe
va de la Moscova, un membru al PCRM care sus]inu- blicii Moldova, principala problem\ de securitate a termen mediu [i lung.
se c\ retragerea armatei ruse din Transnistria nu este statului va conta decisiv. ~n aceste zile ne amintim aici, `n ora[ul moldove-
benefic\ Republicii Moldova. Rusia investe[te [i va Nu e un secret pentru nimeni c\ ideea integr\rii nesc T`rgu-Neam], de momentele tragice pentru Mol-
investi enorm `n bugetul militar, mai ales `n reutila- separate a Republicii Moldova `n UE a fost privit\ dova care s-au petrecut `n urm\ cu dou\ secole. ~ntr-un
rea [i dotarea armatei cu cel mai modern armament. atât la Bucure[ti, cât [i la Chi[in\u ca un pas spre o fel, putem spune c\ ]inem doliu, de[i nu oficial. Nu la
Din programul de reutilare militar\ nu este exclus unificare ulterioar\ a celor dou\ state române[ti. La nivelul `ntregului stat român, din p\cate. Pentru ca
nici Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Republica Chi[in\u, `n special, unioni[tii au s\rit `n sus de bucu- peste al]i dou\ sute de ani s\ nu ]inem iar doliu, e ne-
Moldova, dup\ cum, din 1995, oficial se nume[te Ar- rie pentru c\ aveau `n sf`r[it la dispozi]ie un eufe- voie de determinare [i curaj. E nevoie s\ conteze pen-
mata a 14-a. Astfel, ru[ii nu numai c\ nu au de g`nd mism [i nu mai st`rneau reac]ii la fel de zgomotoase tru români at`t teritoriul, c`t mai ales oamenii. Iar
s\ se retrag\ din Transnistria, ci chiar `[i vor aduce din partea taberei adverse. Iar la Bucure[ti, politicie- pentru ca oamenii s\ conteze, ei trebuie cunoscu]i.
„juc\rii“ noi. ~n acela[i timp la Bucure[ti, noul minis- nii au r\suflat u[ura]i c\ au sc\pat de povara respon- Viitoarea unificare trebuie s\ se bazeze deci pe cu-
tru de externe al României, dl. Andrei Marga, declar\ sabilit\]ii pentru soarta a trei milioane de români prin noa[tere. {i pe `n]elegere.
c\ rela]iile României cu Rusia stagneaz\, `[i declar\ celebra expresie „Ne vom `nt`lni `n Europa“. Ce ne 12 mai 2012, T`rgu-Neam]
prietenia cu Putin [i depl`nge ideile preconcepute ca-
re exist\ `n România la adresa ru[ilor. Regret c\ dl
Marga nu a fost contemporan cu ocuparea României
de c\tre trupele sovietice dup\ 23 august 1944 [i cu
abuzurile la care s-au dedat acestea, altfel probabil nu
ar fi vorbit `n asemenea termeni despre ideile precon-
cepute. Declara]iile sale mi-au reamintit brusc de
m\rturiile lui Paul Goma din romanul „Arta Re-fu-
gii“ despre localnicii ardeleni care-i a[teptau pe ru[i
[i `i v`nau prin p\duri pe refugia]ii din Basarabia ca
s\-i predea autorit\]ilor militare sovietice care admi-
nistrau Transilvania. Sper s\ fie [i s\ r\m`n\ doar un
vis ur`t de-al meu. ~n orice caz, ministrul român de
externe trebuie s\ `n]eleag\ c\ nu prin asemenea de-
clara]ii se pot stabili rela]ii reciproc avantajoase `ntre
România [i Rusia, ci prin ap\rarea acerb\ a tuturor
intereselor române[ti pe frontul de est, inclusiv a ce-
lor economice, f\r\ a precupe]i niciun efort. Avem

Simpozionul „200 de ani de la r\pirea Basarabiei…“,


Neam], 12 mai 2012
vorbe[te prof. Gigel B`rliba; Tg.-N
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
Dor e Basarabia
PETALE GEOGRAFICE 9

Memorialul durerii de la
Sighetul Marma]iei
de Ioan Dan, pre[edintele ACPBB din Satu-Mare
Loc sacru pentru neamul românesc! Loc anume ~n memoria celor ce s-au s\v`r[it `n penitenciarul
ales de guvernan]ii comuni[ti, lipsi]i de credin]\ `n de la Sighetul Marma]iei, `n fiecare an, `n a doua s`m-
Dumnezeu, pentru a decapita elita societ\]ii româ- b\t\ a lunii mai, se oficiaz\ un parastas la care parti-
ne[ti. ~ntr-un regim de total\ izolare [i-au g\sit moar- cip\ un num\r `nsemnat de oameni veni]i din multe
tea `nalte fe]e biserice[ti - preo]i [i episcopi, oameni jude]e ale ]\rii. Cei care `nc\, din diferite motive, nu
politici, amintindu-l doar pe ilustrul politician Iuliu [i-au putut purta pa[ii spre locul sacru de la Sighetul
Maniu, omul care [i-a adus contribu]ia major\ la ali- Marma]iei s-o fac\ de acum. Este o datorie patriotic\
pirea Transilvaniei la Patria-mam\ c`nd s-a `nf\ptuit ce nu trebuie ocolit\.
Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Tot la peniten- Tot la fostul penitenciar din Sighetul Marma-
ciarul de trist\ amintire de la Sighet au fost `ntemni- ]iei, regretatul român basarabean de la Chi[in\u Va-
]a]i oameni de cultur\ [i renumi]i istorici al\turi de al- dim {tefan Pirogan, autor al mai multor c\r]i despre
te categorii de personalit\]i de vaz\, pe care regimul gulagul sovietic, a amenajat o celul\ consacrat\ su-
comunist dorea s\-i vad\ lichida]i. ferin]elor românilor basarabeni din timpul ocupa-
C`nd deceda un de]inut politic la Sighet, adminis- ]iei imperiului sovietic totalitar. Cu acest prilej, s\
tra]ia penitenciarului raporta la Bucure[ti cu urm\toa- ne reamintim de soarta noastr\ pecetluit\ la 16 mai
rea parol\: „S-a stins un bec `n camera...“ Cel dece- 1812, c`nd ru[ii ne-au acaparat Basarabia, p`n\ la
dat, b\gat `ntr-un sac, `n miez de noapte era transpor- gurile Dun\rii...
tat cu o c\ru]\ la cimitirul s\racilor de la periferia ora- S\ sper\m c\ vremurile se vor a[eza `n f\ga[ul lor
[ului Sighet [i aruncat `ntr-o groap\ din timp s\pat\. normal [i firesc, iar scumpa noastr\ Basarabie, `n to-
Nici un semn, nici o cruce nu s-a pus la morm`ntul talitatea ei, se va al\tura Patriei-mame, România.
celui `ngropat `n acel cimitir, decedat `n penitenciar. 16 mai, 2012

Cont\m pe
sprijinul
sus]in\torilor
de Juvenale HARABAGIU,
pre[edintele ACPBB
„Vasile Voloc“ din Br\ila

Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina


„Vasile Voloc“ din Br\ila a fost `nfiin]at\ la 27 mar-
tie 1990 având ca obiect diverse activita]i culturale [i
istorice legate de Basarabia [i Bucovina. Este vorba
despre 27 martie 1918 - aniversarea Unirii Basarabiei
cu Patria-mam\, România; 13 iunie 1941 - comemo-
rarea primei deport\ri a basarabenilor `n Siberia; 18
iunie 1957 - comemorarea deport\rii `n B\r\gan a re-
fugia]ilor din Basarabia, Bucovina [i }inutul Her]ei;
22 iunie 1941 - eliberarea Basarabiei, Nordului Bu-
covinei [i }inutului Her]a de sub ocupa]ia bol[evic\;
28 iunie 1940 - comemorarea ocup\rii Basarabiei,
Bucovinei [i }inutului Her]a de c\tre armata sovieti-
c\; 28 noiembrie 1918 - aniversarea Unirii Bucovinei
cu Patria-mam\, România, precum [i alte activit\]i
culturale de rezonan]\ istoric\. lll 10

Nr. 34, anul VII, iunie 2012


10 PETALE GEOGRAFICE
Dore Basarabia

lll Ori de câte ori am dispus de fonduri, am invitat la bia. De asemenea, am colaborat cu o serie de echipe Pedagogic - dirijor Maricica Lupu, care a cântat la re-
Br\ila echipe artistice din Republica Moldova, care artistice din Republica Moldova, respectiv Liceul de deschiderea Teatrului „Mihai Eminescu“ din Chi[i-
au participat la diverse ac]iuni culturale organizate cu muzic\ „Ciprian Porumbescu“, condus de prof. Gali- n\u, Fanfara {antierului Naval condus\ de Mladiu
prilejul evenimentelor amintite mai sus, dar [i la pa- na Buinovschi, corul {colii de muzic\ nr.32 dirijat de Petre, echipa de dansuri a Palatului Copiilor, instruc-
rastasele pentru mor]ii din Siberia ruseasc\ [i B\r\ga- prof. artist emerit {tefan Caranfil, Colegiul {tefan tor prof. Nedelu[a Chirciacov, prof. Octavian Osanu
nul românesc, precum [i pentru membrii Sfatului }\- Neaga condus de Vasile Panainte, corul condus de a sus]inut la toate manifest\rile alocu]iuni despre e-
rii [i Consiliul Bucovinei. La aceste activit\]i am co- Eugen Mamot, echipa de dansuri condus\ de Felicia venimentele istorice evocate, prof. Niculina Mitu,
laborat cu „Liga Eminescu“ (pre[edinte prof. Gheor- Cire[ [i cea de actorie condus\ de actri]a Claudia Ca- care a pictat tablouri cu ce a r\mas din Rubla - fostul
ghe Calot\), al\turi de care am invitat la Br\ila [i oa- ranfil ale Palatului Copiilor, Corul comunei Bie[ti sat de deporta]i pe B\r\gan, operele sale fiind expuse
meni de cultur\ din Basarabia (Mihai Cimpoi, Vale- (raionul Orhei), condus de prof. artist emerit {tefan `n Br\ila, Chi[in\u, Foc[ani, Timi[oara, Craiova, Bu-
riu Matei, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu, Du- Caranfil, Corul Burebista din ora[ul Str\[eni, Corul cure[ti etc. La realizarea tuturor activit\]ilor culturale
mitru Matcovschi, Leonida Lari, Grigore Vieru, Ana- „Floarea din lacrim\“ condus de prof. Anatol {apte- au contribuit `ndeosebi membrii Asocia]iei Pro Basa-
tol Corbu, Ion Ungureanu - fost ministru al culturii `n fra]i, Gimnaziul nr.102 din comuna Br\ila condus de rabia [i Bucovina Ana Girip, Elpila Abramovici [i
Republica Moldova etc.) care au fost f\cu]i cet\]eni prof. Evdochia Besezan [.a. ~n toate activit\]ile noas- Daniela Cu[c\. ~n ultimele activit\]i, am beneficiat de
de onoare ai municipiului Br\ila. tre am fost sus]inu]i de Casa de Cultur\ a Municipiu- sprijinul generos al sponsorilor „Farmacia Iris“ - ad-
Dup\ anul 2000, la activit\]ile noastre au mai fost lui Br\ila (director Emanoil-Mircea Ciuca[u), de ministrator Constantinoiu Rafira, [i „Clubul Dubro-
invita]i istoricul Ion Varta, muzeografa Elena Pestic\, Grupul folk „Genera]ii“ - prof. Dumitru Popescu, va“ - administrator Iura Dobrev. ~n continuare, con-
ziaristul Andrei Dumbr\veanu, istoricul Rodica Esa- grupul folcloric condus de Viorel Toader [i corul b\r- t\m pe sprijinul acestor [i al altor colegi, dar [i pe al
nu, prof. Teodor Coteliuc, Raisa Rogov [i dr. Rotaru b\tesc „Armonia“ - dirijor preot prog. Ioan P\v\loiu. bunilor no[tri sponsori - oameni cu suflet mare, sus-
Teodora, care au su]inut conferin]e legate de Basara- De asemenea, ne-au ajutat Corul „Trison“ al Liceului ]in\tori ai sfintei cauze a românismului. £

Ve[ti de la ASCOR din Chi[in\u


de Iulian RUSANOVSCHI
~n februarie 2009, Asocia]ia Studen]ilor Cre[- [i au fost depuse la Registratura Sf`ntului Sinod a Briceni a fost invitat profesorul universitar Florin
tini-Ortodoc[i Români, filiala din Chi[in\u, cu bi- Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Pintescu de la Universitatea „{tefan cel Mare [i
necuv`ntarea p\rintelui Iustin Pârvu de la M\n\sti- ~n cadrul campaniei au fost organizate peste 40 Sfânt“ din Suceava. Conferin]a organizat\ `n ora[ul
rea „Petru Vod\“ a ini]iat o campanie de promovare de conferin]e `n toate ora[ele Republicii Moldova Drochia `n 2010 l-a avut ca invitat principal pe p\-
a sfin]ilor basarabeni - „Din temni]e spre sinaxare“, (31 la num\r) la care s-a prezentat via]a sfin]ilor rintele Amfilohie Brânz\ - duhovnicul M\n\stirii
av`ndu-l ca ocrotitor spiritual pe Noul mucenic Va- basarabeni ca model pentru tinerii de azi. Astfel, la Diacone[ti, Bac\u - România. Cu prezen]a lor `n
leriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor. Tot `n 2009, conferin]a de la Soroca din 1 decembrie 2009 au calitate de conferen]iari ne-au bucurat [i ieromona-
ASCOR a colectat din r`ndurile studen]ilor de la fost invita]i p\rintele profesor Mircea Bejenaru, p\- hul Teofan Popescu de la M\n\stirea Putna, regizo-
Chi[in\u peste 700 de semn\turi pentru sus]inerea rintele Augustin de la Aiud [i fostul de]inut politic, rul Iulian Capsali, Claudiu Târziu - directorul re-
canoniz\rii lui Valeriu Gafencu, semn\turi care au Marcel Petri[or, care s-a aflat `n deten]ie politica 13 vistei ROST (aprilie 2010), surorile Valentina [i
fost al\turate unei scrisori se sus]inere a canoniz\rii ani. La conferin]ele de la B\l]i, F\le[ti, Ialoveni [i Eleonora Gafencu, monahul Moise Iorgovan de la lll 11

La conferin]a „Sf`ntul
Apostol Andrei [i
românii“ organizat\
de ASCOR cu prilejul
jubileului de 15 ani.
Capitala R. Moldova,
12 decembrie 2012
Dor e Basarabia
PETALE GEOGRAFICE 11
lll M\n\stirea Oa[a - autorul c\r]ii Sfântul ~nchisori- fost vernisat\ pe 28 martie 2010 `n incinta Biblio- cure[ti care au ]inut locul stranei. Men]ion\m c\ ri-
lor, Ionu] Mavrichi - pre[edintele asocia]iei Pro-vi- tecii municipale „Onisifor Ghibu“ [i s-a afla la Chi- dicarea troi]ei a fost posibil\ cu sprijinul M\n\stirii
ta, jud. Prahova (octombrie 2011), to]i ace[tia vor- [in\u 7 zile. Evenimentul a fost organizat `n cola- Putna, a M\n\stirii Diacone[ti, famliei Ciobanu din
bind cum au [tiut mai bine despre modelul sfin]ilor borare cu Asocia]ia ROST. Bra[ov [i a cca 20 de tineri care au contribuit finan-
basarabeni. Trebuie s\ men]ion\m c\ la evenimen- Expozi]ia „Pe drumul ~nvierii“ con]ine fotografii ciar la ridicarea acestui monument de cult. ~n anul
tele noastre, ca invita]i autohtoni, i-am avut pe p\- [i documente privitoare la modul `n care au suferit curent, ~PS Iosif Naniescu va fi canonizat de Sino-
rintele-profesor Vasile Ciobanu, p\rintele-profesor pentru credin]\ `n timpul comunismului (fiind h\r]u- dul BOR, la morm`ntul lui izvor`nd mir [i s\v`r[in-
Viorel Cojocaru, p\rintele Severian Gheras, Andrei ite de Securitate [i `ntemni]ate) [ase personalit\]i e- du-se minuni.
Cociug [. a. Al\turi de Valeriu Gafencu, `n aceast\ xemplare ale Bisericii Ortodoxe Române: arhiman- ~n ferbuarie 2012, un grup de c`]iva tineri din
campanie au fost promova]i [i ~PS Iosif Naniescu drit Arsenie Papacioc, ieromonah Arsenie Boca, ie- cadrul ASCOR s-au deplasat `n 3 ora[e din regiu-
(mitropolitul Moldovei [i Bucovinei n. 1820 - m. roschimonah Daniil - Sandu Tudor, preot Gheorghe nea separatist\ Transnistria (Tiraspol, Tighina, R`b-
1902), mitropolitul Arsenie Stadni]chi, p\rintele Calciu, Ioan Ianolide [i Valeriu Gafencu (Sf`ntul ~n- ni]a) unde au distribuit la credincio[i [i biserici a-
Sofian Boghiu, Ioan Zlotea, mitropolitul Gurie chisorilor). Expozi]ia a fost ini]iat\ de Asocia]ia proximativ 3000 de pliante `n limbile rus\ [i româ-
Grosu, martirii de la B\l]i (1944) [i F`nt`na Alb\ ROST, iar materialele care provin `n special din ar- n\, materiale despre via]a Sf`ntului ~nchisorilor -
(1941), personalit\]i ca p\rintele Paul Mihail, p\- hivele fostei Securit\]i au fost puse la dispozi]ie de Valeriu Gafencu. Ac]iunea s-a desf\[urat cu mare
rintele Roman Braga, lingvistul de talie mondial\ discre]ie [i operativitate. ~n tot acest r\stimp,
CNSAS, selectate [i aranjate de dr. Emilia Corbu,
Eugen Coseriu, p\rintele Vasile Tepordei, p\rintele ASCOR a participat constant [i a sprijinit organiza-
Adrian F\ge]eanu, preotul Alexandru Enache, scrii- specialist al Muzeului Jude]ean Ialomi]a.
~n iunie - august 2011, ASCOR, al\turi de Fun- rea multor evenimente organizate `n amintirea so]i-
torul Andrei Ciurunga, cuplul martiric Teodorovici,
da]ia „Arsenie Boca“ [i la ini]iativa monahului lor Teodorovici. ~n contextul `n care anul 2012 es-
sculptorul Vasile Gorduz, disidentul Ion Moraru,
p\rintele Felix Dubneac [i mul]i al]ii. Familiariza- Moise Iorgovan, a depus eforturi considerabile te declarat de Guvernul Republicii Moldova anul
rea românilor din Basarabia cu via]a acestor sfin]i
a fost posibil\ prin conferin]ele organizate, la care
au participat mii de elevi [i profesori din toat\ ]ara,
dar [i prin intermediul celor peste 1000 de c\r]i
„Sfântul ~nchisorilor“ [i a cca 20.000 de ziare „Stu-
dentul Ortodox“, dedicate sfin]ilor basarabeni, ma-
teriale care au ajuns `n toate ora[ele Republicii Mol-
dova prin intermediul tinerilor de la ASCOR. La fel,
au fost distribuite gratuit peste 500 de acatiste dedi-
cate lui Valeriu Gafencu, peste 6000 de foi A4 care
con]ineau via]a sf`ntului `n limbile rus\ [i român\,
alte 300 de c\r]i cu via]a diferitelor personalit\]i etc.
Dup\ mai multe eforturi, la 10 mai 2009, `n o-
ra[ul S`ngerei a fost sfin]it\ o troi]a `n amintirea
Sf`ntului ~nchisorilor - Valeriu Gafencu, donat\
ASCOR din Chi[in\u de parohia Ti[\u]i din Ipo-
te[ti, Suceava, `n frunte cu p\rintele-profesor Mir-
cea Bejenaru. Crucea de piatr\ a fost sculptat\ la
Cluj-Napoca, `n basorelief, de c\tre Andrei R\ilea-
nu [i amplasat\ pe locul unde pe timpuri se afla ca-
sa familiei Gafencu. La moment, pe acel loc se afl\
Liceul Teoretic nr. 1 din localitate. De[i instalarea
[i sfin]irea troi]ei a fost coordonat\ cu preo]ii din
ora[ul S`ngerei care ]in de Mitropolia Moldovei,
totu[i `n momentul sfin]irii, `n fa]a enoria[ilor din Crucea ridicat\ `ntru pomenirea p\rintelui Sofian Boghiu - 23 mai 2012, or. Edine]
ora[, `n fa]a surorilor Gafencu [i a celor care au tru-
dit la edificarea [i ridicarea troi]ei, preo]ii Ioan [i
Serghie din localitate le-au interzis `n mod arbitrar pentru realizarea unui film documentar [i a unei Teodorivici, ASCOR a ini]iat o serie de ac]iuni
preo]ilor sosi]i din România s\ participe la slujba c\r]i care s\ cuprind\ informa]ii, interviuri despre pentru evocarea cuplului martiric, ac]iuni despre
de sfin]ire a troi]ei, sub simplul motiv c\ nu au bi- fo[tii de]inu]i politici [i despre persoanele care au care vom vorbi cu alte ocazii.
necuv`ntarea episcopului rusofil Marchel de B\l]i [i fost deportate `n Siberia. Dup\ o munc\ intens\ a Campania se consider\ oficial `ncheiat\ odat\ cu ri-
F\le[ti, care s-a opus din r\sputeri instal\rii [i sfin- domni[oarelor Mihaela C., [i Laura P. [i eforturile dicarea `n ora[ul Edine] a celei de-a treia troi]e de piatr\
]irii acestei troi]e. Ulterior, ASCOR a depus o pl`n- depuse de Bogdan P`rlea [i monahul Moise Iorgo- `n amintirea p\rintelui Sofian Boghiu, supranumit
gere `n acest sens adresat\ Mitropoliei Moldovei de van, s-a reu[it realizarea filmului Basarabia. A[a duhovnicul Bucure[tiului, [i organizarea unei conferin]e
la Chi[in\u pentru a lua atitudine, dar f\r\ nici un cum a fost. Deport\rile românilor basarabeni `n de `nchidere a campaniei, pe 23 mai 2012, invitatul
rezultat. De mai multe ori, protopopul ora[ului i-a Siberia. Documentarul, oferit publicului larg `n principal fiind p\rintele-professor dr. Constantin Coman
amenin]at cu moartea pe sculptor [i pe reprezentan- premier\ la postul de televiziune TVR-1, pe 29 din Bucure[ti - ctitorul acestei cruci. La M\n\stirea Rudi
tul ASCOR care la acel momentul operau lucr\rile martie 2012, prezint\ m\rturiile halucinante ale ce- se va amplasa o plac\ de piatr\ cu urm\torul text: „P\rin-
de finisare a troi]ei la fa]a locului. Totu[i, dup\ lor c`]iva români basarabeni care au supravie]uit tele Sofian Boghiu a intrat ca rasofor la schitul Rughi -
aceste incidente, cu sprijinul prim\riei ora[ului s-a gulagului bol[evic, martori ai atrocit\]ilor comise Soroca, `n toamna anului 1926“. ASCOR a f\cut demer-
reu[it organizarea unei conferin]e cu genericul „Va- de puterea comunist\ `mpotriva inocen]ilor, pre- surile necesare c\tre prim\ria ora[ului Edine], pentru a
leriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor“ ai c\rei invita]i cum [i d`rzenia cu care ace[tia [i-au p\strat valori- ob]ine titlul de personalitate de onoare a ora[ului Edine]
speciali au fost surorile Gafencu, monahul Moise le cre[tine [i române[ti. pentru p\rintele Sofian Boghiu.
Iorgovan [i p\rintele Mircea Bejenaru. Pe l`ng\ ru- ~n amintirea mitropolitului bl`nd [i sf`nt, Iosif La finele unei astfel de campanii care a durat 3
dele familiei Gafencu au fost prezen]i profesori, Naniescu, pe 17 iulie 2011 ASCOR din Chi[in\u a ani [i 3 luni, putem men]iona cu bucurie: ASCOR
elevi, precum [i simpli locuitori ai ora[ului, audien- `n\l]at a doua troi]\ de piatr\ `n localitatea R\z\l\i, din Chi[in\u [i sus]in\torii no[tri am reu[it crearea
]a ridic`ndu-se la circa 200 de oameni. Conferin]a a raionul S`ngerei. Troi]a de 3 metri a fost sculptat\ unui curent Valeriu Gafencu `n Republica Moldo-
fost deschis\ de c\tre primarul Gheorghe Bra[ov- `n basorelief la Cluj la ini]iativa ASCOR [i instalat\ va, iar personalit\]ile enumerate mai sus au fost ca-
schi care, pe l`ng\ prezentarea pe scurt a biografiei pe locul vechiului cimitir distrus de comuni[tii so- nonizate `n inimile multor cre[tini de la noi. £
[i `naltei tr\iri duhovnice[ti ale lui Valeriu Gafencu, vietici din satul de ba[tin\ al ~PS Iosif Naniescu [i
a inaugurat Cartea de Onoare a ora[ului unde, pe al\turi de pristolul vechii biserici din R\z\l\i unde
prima pagin\, este `nscris numele martirului din a liturghisit pe timpuri tat\l acestui mare om. Sluj-
S`ngerei, oferindu-i acestuia [i statutul de cet\]ean ba de sfin]ire a fost oficiat\ de vicarul Mitropoliei
de onoare al ora[ului. Basarabiei, p\rintele Valeriu Cernei, al\turi de invi-
Un alt eveniment important a fost aducerea ex- tatul principal - p\rintele-profesor Mircea Bejenaru
pozi]iei „Pe drumul `nvierii“ la Chi[in\u, care a [i de tinerii de la Biserica Sf`ntul Nicolae din Bu-
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
12 TRADI}IE {I CREDIN}|
Dor e Basarabia

Unirea `ncepe din familie


de preot Viorel COJOCARU, mun. Chi[in\u
Tot mai des predicile [i scrierile duhovnicilor s`nt
`ndreptate c\tre evolu]ia incon[tient\ a omului, c\tre
degradarea valorilor morale, c\tre descre[tinarea [i
dezna]ionalizarea poporului. Ast\zi nu mai este de
mirare c`nd auzi c\ tot mai multe familii divor]eaz\,
tot mai multe tinere nec\s\torite avorteaz\, tot mai
mul]i tineri s`nt dependen]i de droguri. Aceste lucruri
parc\ devin norme, parc\ s-au `ncet\]enit, parc\ ne-au
p\truns `n sânge ca ceva normal. Astfel, paradoxal,
dar adev\rat: unele lucruri normale ne par a fi anor-
male [i invers! S`ntem cu to]ii martori la inversarea
axei de valori. Urmeaz\ ca fiecare dintre noi s\ ne pu-
nem un semn de `ntrebare: oare unde este sf`r[itul?
La `nceptul lui mai curent, am fost martorul unui e-
veniment normal pentru unii [i anormal pentru al]ii:
doi tineri au hot\r`t s\-[i lege destinele prin Sf`nta
Tain\ a Cununiei. Este normal ca ei s\-[i `nceap\ via-
]a de familie cu binecuv`ntarea Domnului venit\ prin
Taina Cununiei. Farmecul este c\ mirele, Iulian Ru-
sanovschi, actualul pre[edinte al ASCOR - filiala
Chi[in\u, originar din Basarabia, a decis s\ o ia de
nevast\ pe Andreea-Adina, o românc\ din Bac\u. Au
hot\r`t s\ locuiasc\ la Chi[in\u (unde Andreea-Adina
a fost `nmatriculat\ la masterat la Universitatea de
Stat din Moldova), iar cununia s-o fac\ la Sf`nta Ca-
tedral\ a Re`ntregirii Neamului Românesc de la Alba
Iulia. Bine`n]eles c\ p\rin]ii ambilor au respectat do-
rin]a copiilor [i i-au onorat cu prezen]a. A[adar, du-
minic\, 6 mai 2012, la Catedrala Re`ntregii din Alba
Iulia s-au adunat peste 80 de persoane la oficierea
Sfintei Taine a Nun]ii celor doi tineri, Iulian [i An-
dreea-Adina Rusanovschi. Dorin]a lor de a se cununa
la Alba Iulia a avut la baz\ tr\irea profund\ a valori-
lor na]ionale, iar urma[ilor lor s\ le r\m`n\ imprimat
`n con[tiin]\ c\ cei cununa]i au retr\it evenimentul u-
nirii Basarabiei cu Patria-mam\, România, unire care
[i ast\zi se las\ mult a[teptat\. Spre surprinderea mul-
tora, at`t tinerii, c`t [i o parte bun\ din invita]i au fost
`nve[m`nta]i`n costume na]ionale române[ti pentru a
`mbr\ca s\rb\toarea `n frumosul chip tradi]ional.
Slujba logodnei [i cununiei au fost oficiate de p\rin-
tele Amfilohie Brânz\, duhovnicul M\n\stirii Diaco-
ne[ti, `mpreun\ cu p\rintele Florin Botezat - primul
pre[edinte al ASCOR (filiala Alba), [i p\rintele Ma-
rius Iacobianul de la Bac\u - duhovnicul mai multor
tineri din acel municipiu, inclusiv al miresei. Tot a-
cest frumos sobor de preo]i a fost completat de circa
zece m\icu]e de la M\n\stirea Diacone[ti, care au dat
r\spunsul cererilor din timpul slujbei cununiei. ~ntr-o
asemenea duhovniceasc\ ambian]\, c`nd cei doi tineri
`[i luau r\mas bun de la via]a de holtei `mbr\]i[`nd -o
pe cea de familie, ochii multor dintre cei prezen]i se
sc\ldau `n lacrimile bucuriei. La acest eveniment fa- T`n\ra familie Andreea-A Adina
milial ([i na]ional!) a participat [i familia mea, `n ca- [i Iulian Rusanovschi
litate de p\rinte spiritual al familiei nou `nfiin]ate.
Dup\ oficierea sfinte taine, p\rintele Amfilohie le-a Bl`ndului Judec\tor cum am reu[it s\ ghidez aceast\ s\rb\toarea sf`nt\ s\ se desf\[oare la catedrala Re`n-
vorbit tinerilor [i celor prezen]i despre frumoasa s\r- familie pe drumul m`ntuirii. P\rintele Florin Botezat tregirii Neamului din Alba Iulia, deoarece ei au dat
b\toare a ~nvierii, despre lucrurile reale, adev\rate a subliniat c\ aceast\ istoric\ catedral\ pentru prima dovad\ de patriotism [i curaj de a readuce lucrurile
din aceast\ via]\. ~n calitatea mea de na[ [i p\rinte oar\ g\zduie[te un asemenea eveniment. ~mpreun\ cu normale la normalitatea real\. S`ntem siguri c\ mul]i
spiritual, am f\g\duit tinerei familii c\ le voi fi mereu editura „Cu Drag“ de la Chi[in\u, am f\cut tinerei fa- dintre cei prezen]i au tr\it profund evenimentul, iar
la dispozi]ie, `n acest fel fiind preg\tit de a r\spunde milii un dar neordinar: i-am donat cartea „C\l\uza mul]i tineri - cu dorin]a de a urma exemplul familiei
Familiei & Arborele Genealogic“, unde vor fi `nscri- Rusanovschi.
se [i p\strate datele despre ei, despre str\mo[ii, copiii Unii politicieni ne-au f\g\duit unirea `naintea ale-
[i nepo]ii lor. Sf`r[itul s\rb\torii a fost `ncununat cu gerilor, anumi]i poe]i ne-au m`ng`iat sufletul cu poe-
interpretarea imnului na]ionalm „De[teapt\-te, româ- ziile lor unioniste... A[tept\m! Cu siguran]\ `ns\, sub
ne...“. To]i cei prezen]i [i tinerii ascori[ti veni]i din pronia lui Dumnezeu, cu mijlocirea Sfin]ilor Români,
toat\ România au fost invita]i la masa de cununie. la 6 mai 2012, `n incinta Catedralei din Alba Iulia, t`-
Pentru aceast\ t`n\r\ familie a fost un lucru normal ca n\ra familie Rusanovschi a `nceput Re-Unirea! £
Nr. 34, anul VII, iunie 2012