or £

D
Nr. 34, anul VII,
12 pagini
Iunie 2012

dordebasarabi@yahoo.com

e Basarabia
Tel: 0742778041
ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator:
prof. doctor Ion I. Berghia Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

SUMAR

Caravana Simpozion la
T`rgu-Neam]
pagina 2

comemor\rii Editorial

S\raca noastr\
Basarabie bogat\
pagina 3

(200 de ani de la r\pirea Basarabiei)

Declara]ia de la Ia[i
paginile 6-8
pagina 4
Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012

Deopotriv\ al
Basarabiei [i al
Bucovinei
(Nicolae Bile]chi - 75)

pagina 5

~ntre doliu,
determinare [i curaj
Participan]i la
Festivalul „Lume - pagina 7
lume, hai la glume!“.
La microfon prof. Unirea `ncepe din
Eugenia Baroncea - familie
[efa Sec]iei Raionale pagina 12
de Cultur\ Ungheni.
13 mai 2012, comuna
Todire[ti, r-nul
Ungheni, R. Moldova
2 Dor LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB
Cele mai importante ac]iuni desf\[urate de
membrii filialei `n perioada martie - mai 2012
¾ 18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privind
organizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basara-
biei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i);
¾ 25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vor-
bit profesorii universitari Ion Berghia [i Nicolae
Cre]u, s-a adoptat Declara]ia de la Ia[i (publicat\
de Revista Art-Emis, nr. 23, din 28 martie 2012 -
http://www.art-emis.ro; de Altermedia.Info, March
28th, 2012; de „Literatura [i arta“ din 29 martie
2012 etc.), s-au distribuit circa 100 de exemplare cu
Manifestul de la Pite[ti al lui Nicolae Dabija [i tot
at`tea cu Declara]ia de la Ia[i;
¾ 27 martie - depunere de flori la Crucea Basarabiei
din Ia[i (membrii ACPBB Maria Apetroaiei, Lauren-
]iu-Liviu Barbu, Georgeta Tudora [. a.); participare la
conferin]a dedicat\ zilei unirii Basarabiei cu }ara,
unde tuturor participan]ilor li s-a `nm`nat Declara]ia
de la Ia[i (Palatul Parlamentului, Bucure[ti);
¾ 30 martie - participare la Adunarea General\
anual\ a scriitorilor din R. Moldova (Chi[in\u);
¾ 6 aprilie - excursie la Soroca; participare activ\ -
`mpreun\ cu Grigore Buc\taru - [eful Sec]iei Raio-
Simpozion la T`rgu-Neam]
Pe 12 mai 2012, profesorii Gigel B`rliba (Liceul
Tehnologic Oglinzi), Emanuel B\lan (APD T`rgu-
Neam]) [i Stej\rel Istrate ({coala cu clasele I-VIII U-
recheni) au organizat, `n sala de festivit\]i a Liceului
Economic „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam], simpozi-
onul „200 de ani de la r\pirea Basarabiei [i consecin-
]ele ei asupra istoriei românilor“. Au participat: Dece-
bal Arn\utu - primarul ora[ului T`rgu-Neam], prof.
univ. dr. {tefan Purici - prorector, [i conf. univ. dr.
Florin Pintescu (Universitatea „{tefan cel Mare“ din
Suceava), conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea
„Vasile Alecsandri“ din Bac\u), arhimandrit Vichen-
tie Amariei - stare]ul M\n\stirii Secu, prof. Elena Pre-
da - inspector [colar (ISJ Neam]), Aurelian Silvestru -
directorul Liceului „Prometeu“ din Chi[in\u, drd. Va-
sile Diaconu - muzeograf la Muzeul de Etnografie [i
Istorie din T`rgu-Neam], Dumitru Stan - pre[edintele
Asocia]iei „Cultul Eroilor“ Filiala R\uce[ti, chi[in\u-
eanul Dan Nicu - masterand `n teorie [i analiz\ politi-
c\ la {coala Na]ional\ de Studii Politice [i Adminis-
trative din Bucure[ti, Vasile Luculescu - manager (pri-
m\ria T`rgu-Neam]), Vitalie Josanu - istoric, Areta
Mo[u - pre[edinta Desp\r]\m`ntului „Astra“ din Ia[i,
Orice articol publicat
or
D e Basarabia
`n acest periodic
reflect\ punctul de
vedere al autorului [i
nu coincide neap\rat
cu cel al redac]iei.
Publica]ia apare la Tipografia „Panfilius“
(Ia[i, strada Lasc\r Catargi, nr. 72, tel. 0232/211.309)
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
nale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - di-
rectorul Teatrului „Veniamin Apostol“, poeta Nina
Slutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bi-
bliotecii „Mihail Sadoveanu“ [i colegele dumneaei,
ziaristele Nina Neculce [i Lenu]a }ârdea, epigramis-
tul Aureliu Lozanu, cu elevi, profesori [i al]i local-
nici - la prezentarea c\r]ilor „Soroca/Bibliografie“ [i
„Soroceni de dincolo de Soroca“ (Biblioteca „Miha-
il Sadoveanu“ din Soroca); publicarea unor materi-
ale `n presa sorocean\ [i `n s\pt\m`nalul „Literatura
[i arta“ din 3 mai 2012, pag. 5;
¾ 7 aprilie - participare `mpreun\ cu invita]i din
Chi[in\u, Piatra-Neam], Suceava, Sibiu etc. la o
ac]iune literar\ organizat\ de Muzeul Literaturii
Române (Muzeul Unirii, Ia[i);
¾ 22, 23 aprilie - ~nt`lniri Blajine (or. B\l]i, comune-
le C\inarii Vechi [i Hristici din jud. Soroca, R. M.);
¾ 1 mai - participare la manifest\rile din Pia]a
Marii Adun\ri Na]ionale (Chi[in\u);
¾ 12 mai - participare activ\ la Simpozionul Inter-
na]ional „200 de ani de la r\pirea Basarabiei de c\-
tre Imperiul Rus [i consecin]ele ei asupra istoriei ro-
de Loredana MUNTEANU, Tg.-Neam]
membri ai Filialei „Constantin Stere“ din Ia[i a
Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina `n
frunte cu prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele
filialei, bine`n]eles - elevi [i profesori ai liceului-
gazd\, pensionari [. a. Majoritatea vorbitorilor au ro-
stit cuvinte demne de memorat. Astfel, primarul De-
cebal Arn\utu practic a uns la inim\ auditoriul c`nd a
vorbit despre caldele rela]ii ale Prim\riei Tg.-Neam]
cu fra]ii basarabeni din Telene[ti, cu elevi [i profesori
de dincolo de Prut adu[i ani la r`nd de prof. dr. Ion
Berghia (vorba edilului: deja „nem]ean“!) sau sosi]i
singuri. ~n mod special a impresionat fraza prima-
rului „Noi la Tg.-Neam] construim viitorul sprijinin-
Participan]i la simpozion, de la st`nga: prof. Eugenia Tugea - director adjunct al Liceului Economic
„Vasile Conta“, Tg.-NNeam]; prof. Elena Preda - inspector de istorie (I{J Neam]); primarul ora[ului
Neam] - Decebal Arn\utu; la microfon - arhimandrit Vichentie Amariei de la M\n\stirea Secu;
Tg.-N
conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea „Vasile Alecsandri“, Bac\u). 12 mai 2012, T`rgu-N
e Basarabia
mânilor“ (sala de festivit\]i a Liceului Economic
„Vasile Conta“ din T`rgu-Neam]);
¾ 13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor unghe-
neni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or.
Ungheni); participare activ\ la Festivalul „Lume-
lume, hai la glume!“ desf\[urat `n comuna Todire[ti
(raionul Ungheni, R. Moldova);
¾ 17 mai - `nt`lnire cu preotul Viorel Cojocaru, cu
editorul Petru {arcov [i cu Iulian Rusanovschi - pre-
[edintele ASCOR-filiala din Chi[in\u; dona]ie de
carte pentru Biblioteca Bisericii „Sfin]ii Apostoli
Petru [i Pavel“ din Chi[in\u;
¾ 19 mai - sedin]a filialei consacrat\ `mplinirii a
dou\ secole de la ocuparea Basarabiei de c\tre Im-
periul }arist (`n program: moment de doliu dedicat
Mariei Bie[u, comunicare despre regretata artist\
basarabean\ prezentat\ de prof. L\cr\mioara B\l\[-
c\u - directoarea {colii din G`rbe[ti, jud. Ia[i; comu-
nicare „200 de ani de la anexarea Basarabiei...“ -
pre[edintele filialei);
¾ 31 mai - participare la Ultimul clopo]el (la [coli
din or. Ungheni, R.M.). £
du-ne pe trecutul plaiului“ (fraz\ care ar trebui cu-
noscut\ [i de pre[edintele Parlamentului de la Chi[i-
n\u care `[i propune s\ construiasc\ viitorul R. Mol-
dova f\r\ a privi `napoi!). Arhim. Vichentie Amariei
a subliniat rolul [i locul Bisericii Ortodoxe Române
`n men]inerea focului sacru al unit\]ii neamului nos-
tru. Universitarii din Suceava [i Bac\u au prezentat
comunic\ri interesante [i bine structurate, desigur f\-
r\ a-i umbri pe ie[eni. Scriitorul Aurelian Silvestru a
intervenit `n lucr\rile simpozionului cu preciz\ri de
valoare (dar, ca [i al]i participan]i, la un moment dat
s-a `ntristat c`nd cineva, tot `n[ir`ndu-[i realiz\rile cu
colectivul condus de ea, a uitat de tema `ntrunirii [i
de no]iunea timp). De men]ionat m\estria profesori-
lor Elena Preda [i Gigel B`rliba cu care ace[tia au
moderat lucr\rile simpozionului, `ntrunire care [i-a
propus publicarea unei c\r]i cu materialele prezenta-
te. Cei mai frumo[i `ns\ au fost elevii [i profesorii Li-
ceului Economic „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam] -
gazdele ac]iunii. Felicit\ri tuturor! £
Neam]
Dor e Basarabia
S\raca noastr\ Basarabie bogat\
Prin Tratatul ruso-turc de la Bucure[ti din 16/28 mai
1812, Imperiul }arist intra `n posesia teritoriului cuprins
`ntre r`urile Prut [i Nistru, teritoriu rupt din Principatul
Moldova aflat p`n\ atunci sub suzeranitate otoman\. De
remarcat c\ astfel semnatarii documentului respectiv `n-
c\lcau, `n egal\ m\sur\, practica interna]ional\ [i norme-
le de drept existente la acel moment, de vreme ce turcii
cedau [i ru[ii acaparau un ]inut care nu le apar]inea.
Chiar dac\ f\cea parte dintr-un stat vasal, ]inutul era au-
tonom [i cu el imperiul avea `ncheiat\ o conven]ie de
garantare a frontierelor.
R\sfoind istoria literaturii române, constat\m c\ anu-
mi]i frunta[i ai literelor noastre, de exemplu, continuau
s\ activeze [i dup\ data semn\rii tratatului amintit fie a-
fl`ndu-se `n Basarabia, fie deplas`ndu-se peste Prut, f\r\
a fi deranja]i de noua putere. Astfel, Costache Conachi
`[i semneaz\ lucrarea „Jaloba mea“ `n 1821, la S`ngera -
localitate ast\zi unit\ cu capitala Republicii Moldova. ~n
urma mi[c\rii eteriste, Costantin Negruzzi p\r\se[te `m-
preun\ cu familia Ia[iul [i se stabile[te la mo[ia lor din {i-
r\u]i-Hotin (actualmente `n raionul Briceni, R. Moldo-
va), apoi se mut\ la Chi[in\u, `n care perioad\ scrie „Z\-
bavele mele din Basarabia `n anii 1821, 1822“.
Nici pe Donici - „cuib de-n]elepciune“ sau pe Alecu
Russo - cel care a scris „C`ntarea României“, pe B. P.
Hasdeu, Alexandru Averescu sau pe al]i mari români
basarabeni se pare c\ autorit\]ile ]ariste nu i-au prea o-
prit s\ vin\ ori s\ plece din Basarabia. Se pare! Pentru c\
realitatea la acea vreme alta era! Vechile drepturi ale
popula]iei autohtone au fost respectate par]ial [i doar o
anumit\ perioad\ de timp, `n felul acesta autorit\]ile ]a-
riste `ncerc`nd s\ formeze at`t supu[ilor basarabeni, c`t [i
lumii externe (mai ales celei din Balcani) o imagine po-
zitiv\ despre guvernarea noilor teritorii „anexate“, des-
pre m\rinimia [i generozitatea ]arismului…
S\ nu uit\m: sudul istoric al provinciei a fost retroce-
dat Principatului Moldova din 1856 p`n\ `n 1878; `ntre
1918 [i 1940 Basarabia forma un tot unitar cu Patria-ma-
m\, România; `n perioada 1941-1943 ea din nou cu }a-
ra a fost [i din 27 august 1991 Moldova din st`nga Pru-
tului [i-a declarat independen]a. Prin urmare, nu am avea
dreptate dac\ am sus]ine c\ Basarabia s-a aflat sub st\p`-
nire ruseasc\ 200 de ani. Bine`n]eles, juridic nu am avea
dreptate! ~n realitate `ns\ p\m`ntul românesc dintre Prut
[i Nistru a fost [i p`n\ la 1812, ba a r\mas [i `n prezent
sub ocheana vigilent\ a „fra]ilor de la r\s\rit“, `nc`t cei
circa 70 de ani care s-ar aduna, chipurile, ca neinclu[i `n
cadrul celor dou\ secole cu pricina s-ar acoperi foarte
u[or. Prin urmare, afirma]ia c\ de 200 de ani Basarabia
„poart\ c\ma[\ ruseasc\“ este `ntemeiat\! Or, ma[in\ria
guvern\rii ]ariste a infectat con[tiin]a na]ional\ a popula-
]iei române[ti din ]inut pe toate c\ile posibile [i imposibi-
le, uneori ajung`nd p`n\ la [tergerea ei complet\: se pro-
mova o dur\ politic\ de colonizare a provinciei cu alte et-
nii (bulgari, ucraineni, evrei, g\g\uzi, germani, dar mai
cu seam\ ru[i) [i se „mutau“ mii de români `n alte p\r]i
ale imperiului; `n 1824, limba rus\ este impus\ ca limb\
de comunicare `n toate rela]iile oficiale din Basarabia
(legea viza `n special judec\toriile unde p`n\ atunci se fo-
losea exclusiv limba român\); `n acela[i an este desfiin-
]at\ pecetea româneasc\ a judec\toriei Basarabiei; `n
1828 se anuleaz\ toate libert\]ile, privilegiile [i autono-
mia provinciei; tot de atunci [colile ce se deschideau `n
]inut erau cu predarea disciplinelor exclusiv `n limba ru-
s\; s-a `nlocuit Consiliul Suprem al Basarabiei cu a[a-nu-
mitul Oblastnoi sovet (Consiliul regiunii). Prin aceste [i
alte manevre neortodoxe ]arismul urm\rea o ]int\ bine de-
terminat\: rusificarea [i diminuarea la maximum a ele-
mentului autohton românesc! {i acest lucru se realiza `n-
deosebi prin intermediul [colii - la ora[, iar al bisericii -
la ]ar\. Astfel, [colarizarea ]arist\ a dat rezultatele urm\-
rite de aceasta mai repede [i mai eficient. ~n acela[i timp,
EDITORIAL
popula]ia rural\ cu relativ modest\ [coal\ sau chiar anal-
fabet\ [i deci cu mai pu]in\ cultur\ a demonstrat fidelita-
te statornic\ tezaurului mo[tenit de la `nainta[i.
Paradoxal, dar adev\rat: necunoa[terea culturii scri-
se a veneticilor i-a ap\rat cel mai bine de rusificare pe
]\ranii români din Basarabia - oprima]i, str\muta]i for-
]at, lipsi]i de limba matern\ etc. Iat\ ce scria Luceaf\rul
poeziei noastre prin 1878: „De atunci [i pân\ acum, m\-
surile silnice pentru stârpirea românismului se iau f\r\
de curmare.
Administra]ia, biserica [i [coala sunt cu des\vâr[ire
ruse[ti, `ncât este oprit a cânta `n ziua de Pa[ti „Christos
a `nviat!“ `n române[te. Nimic `n limba româneasc\ nu
se poate scrie; nimic ce e scris `n limba româneasc\ nu
poate s\ treac\ grani]a f\r\ de a da loc la prepusuri [i
persecu]iuni… Pe lâng\ toate aceste mai e [i sistemul de
colonizare silnic\ al Rusiei. Cete `ntregi de familii ro-
mâne[ti sunt luate cu sila ori duse cu am\giri departe [i
`nlocuite cu familii ruse[ti, pentru ca `ncetul cu `ncetul
popula]ia s\ se amestece, s\ piard\ energia caracterului
na]ional [i s\ fie mai primitoare fa]\ de m\surile de rusi-
ficare“ (Mihai Eminescu, O parte a cestiunii orientale,
`n: Nistru, Chi[in\u, nr. 3/1990, pag. 74).
Nu am avea dreptate dac\ am omite faptul c\ `n tim-
pul c`rmuirii ruse[ti `n Basarabia s-au deschis noi [coli
`n mai multe localit\]i ale provinciei, s-a `nfiin]at Arhi-
episcopia Chi[in\ului [i Hotinului (la 21 august 1813),
la Chi[in\u s-a inaugurat Biblioteca Ob[teasc\ (1832),
s-a construit Catedrala Metropolitan\ „Na[terea Dom-
nului“ (1836) [. a. Nici una `ns\ dintre aceste [i alte in-
stitu]ii cu specific totalmente rusesc nu a promovat tra-
di]ia [i spiritul neamului românesc din vechea noastr\
provincie pruto-nistrean\.
Cu toate lucrurile bune [i mai pu]in bune `n rela]iile
dintre fra]ii de limb\, de istorie [i de s`nge de pe ambele
maluri ale Prutului care au tr\it [i s-au dezvoltat `n con-
texte diferite p`n\ la unirea Basarabiei cu România, pe-
rioada imediat urm\toare (1918-1940) s-a dovedit a fi o
veritabil\ oaz\ de oxigen pentru `ns\n\to[irea [i dezvol-
tarea românismului din ]inut. Pentru c\ a c`nt\rit mai
mult partea pozitiv\ a acestor rela]ii care a p\truns pro-
fund [i pentru totdeauna `n con[tiin]a basarabeanului de
bun\ credin]\. Iat\, de pild\, ce afirma marele naturalist
ardelean Alexandru Borza `n conferin]a ]inut\ de dom-
nia sa la Ateneul Român `n seara de 9 februarie 1936:
„F\când cuno[tin]\ cu ]ara [i fra]ii no[tri de peste Prut e
cu neputin]\ s\ nu ne str\bat\ inima un sentiment cald [i
viu: Basarabia e a noastr\! …~ntreaga step\ natural\ de
odinioar\, precum [i absolut toate locurile desp\durite
din Centrul [i Nordul provinciei sunt arate [i cultivate cu
cea mai mare grij\... Dac\ `n Nord, la Hotin predomin\
slavii (ruteni sau ucraineni), iar `n ora[e [i `n Bugeac se
g\se[te un mare amestec de popula]ii colonizate, infil-
trate mai nou, pe timpul domina]iunii ruse, regiunea de
rezisten]\ a provinciei, colinele Codrului, sunt populate
de cei mai veritabili români. C\-[i zic moldoveni, pu]in
import\! Chiar prin aceasta ei sunt o m\rturie vie a ve-
chimii noastre pe aceste plaiuri [i a drepturilor noastre
istorice, proclamate `n fiecare clip\ prin pronun]area nu-
melui de „moldovean“. Graiul lor este cel mai românesc
posibil, f\când abstrac]ie de câ]iva termeni tehnici adop-
ta]i de la administra]ia [i armata rus\ de ocupa]ie. Arha-
ismele acestei limbi sunt impresionante.
Identitatea perfect\ a numirilor de plante principale
din gr\dini, câmp [i p\dure - pe care le-am studiat - cu
numirile generale r\spândite pe `ntreaga `ntindere a p\-
mântului românesc este `nc\ unul din aspectele miraco-
lului unic pe lume: unitatea des\vâr[it\ a neamului nos-
tru, de la Nistru pân\ la Tisa.
{i ce minunate sunt satele... Ai impresia, umblând
prin satele basarabene, c\ lumea este pururi `n a[teptarea
sfintelor Pa[ti ori a Rusaliilor … Dac\ pleci din aceste
3
de Ion BERGHIA
sate frumoase [i intri `n
târgu[oarele [i ora[ele
pline de evrei, te co-
ple[e[te un sentiment
de jale...
Dar nu este oare
biserica basarabean\ o
cetate a românismu-
lui? Nu-]i vine s\ crezi
ce a[ez\minte biserice[ti f\r\ seam\n la noi (catedral\,
re[edin]\ episcopal\) s-au putut ridica la B\l]i prin
râvna f\r\ pereche a fostului Episcop Visarion Puiu, f\-
g\duind o rena[tere sufleteasc\ a cre[tinilor. Chiar aces-
te institu]ii [i aceste persoane, care dep\[esc m\sura
ceasului pe care `l tr\iesc, ne sunt o chez\[ie pentru zile
mai bune. Dac\ pe deasupra r\scolitorilor de patimi ar
munci aici real [i desinteresat o mân\ de apostoli ai fr\-
]iei române[ti [i ai dragostei de frate, Basarabia, cu bo-
g\]iile-i naturale, cu poporu-i harnic [i bun, ar deveni
cea mai minunat\ provincie, cea mai credincioas\ fiic\
a patriei române, ar deveni [i suflete[te integral: „Basa-
rabia noastr\“. S\ c\ut\m numai s\ o cunoa[tem, s-o `n-
]elegem [i s-o iubim!“.
A urmat r\zboiul al doilea mondial... Apoi, perioada
sovietic\ - cea mai dureroas\ din istoria Basarabiei,
c`nd, `n pofida diferen]elor sociale dintre ]arism [i socia-
lism, politica de rusificarea a popula]iei române[ti a fost
perpetuat\ cu v`rf [i `ndesat de c\tre clica ruso-comunis-
t\, fiind completat\ cu noi acte de umilire, deportare [i
exterminare a sute de mii de basarabeni doar pentru
simplul motiv c\ se numeau români [i erau buni gospo-
dari! Nu vom insista asupra acestei perioade: despre ea
s-au scris sute de c\r]i, tone de articole [i `nc\ se vor mai
scrie... Vom men]iona doar urm\toarele: o cunoa[tem ca
pe noi `n[ine pentru c\ face parte din via]a noastr\ [i la
acest capitol ne putem exprima oric`nd e cazul, cu lux
de am\nunte (nu `ntotdeauna suficient de pl\cute).
~ncheiem modesta noastr\ comunicare cu g`ndul la
prezentul provinciei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n
[efi care nu uit\ de unde au pornit, `n oameni care cred
`n ziua de m`ine! Dar e mai bogat\ `n nebasarabeni st\-
p`ni pe bunurile ei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n pa-
trio]i gata s\ se sacrifice `ntru binele neamului, mai s\-
rac\ - dec`t `n 1918 - `n deputa]i unioni[ti! Dar e mai
bogat\ `n partide, partidu]e [i politicieni de diverse so-
iuri, aproape fiecare urm\rind scopul c\]\r\rii pe trep-
tele sociale c`t mai repede [i c`t mai sus pentru a-[i sa-
tisface ambi]iile oarbe. Basarabia azi este mai s\rac\ `n
cet\]eni cu fric\ de Dumnezeu! Dar e mai bogat\ `n mi-
tropolii, `n enoria[i comuni[ti care nu-[i mai ascund de
ochii lumii imensele propriet\]i agonisite f\r\ sudoare.
Basarabia azi este mai s\rac\ `n ]\rani gospodari, `n o-
r\[eni care s\ respecte tradi]ia popular\, `n copii care se
re`ntorc s\ locuiasc\ `n casa p\rinteasc\ dup\ absolvirea
unei [coli! Dar e mai bogat\ `n tineri care muncesc `n
alte ]\ri r\m`n`nd acolo, `n familii dezmembrate, `n pre-
[colari [i elevi `ngriji]i de bunici. Basarabia azi este mai
departe de România dec`t acum dou\zeci [i doi de ani,
precum e departe de Basarabia o mare parte a popula-
]iei României. Pentru c\ ast\zi `n Basarabia, ca [i `n Ro-
mânia, avem mul]i oameni de[tep]i [i foarte pu]ini `n]e-
lep]i!!! Totodat\, Basarabia azi nu mai este cea de acum
68-94-200 de ani, dar e `nc\ bogat\ `n semin]ia neamu-
lui românesc. Cine vorbe[te despre ea f\r\ a o cunoa[te,
f\r\ a-i sim]i pulsul cotidian risc\ s\ adune cucuie. Fie
[i metaforice, dar su-
ficient de dureroase.
C\ci peste al]i 200 de
ani [i mai mult se vot
`mpu]ina r\d\cinile
românismului dinco-
lo de Prut... £
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
4 LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB
Declara]ia de la Ia[i
Stima]i colegi, enoria[i, invita]i, reprezentan]i ai
mass-media!
Peste dou\ zile, pe 27 martie curent, to]i acei ca-
re cuget\m [i sim]im române[te vom re - tr\i amin-
tirea vie a Unirii Basarabiei cu Patria-mam\, Româ-
nia (aniversarea a 94-a). ~ngenunchem smerit `n fa]a
memoriei marilor no[tri `nainta[i, implorându-i s\
ne ierte c\ nu am fost `n stare s\ ocrotim comoara
sf`nt\ pe care ne-au l\sat-o, comoar\ cu numele
România Mare. Ni s-a ciuntit }ara - din l\comia [i
obr\znicia altora, dar [i dintr-un soi de miopie sufle-
teasc\ a acelora dintre noi pentru care „mai aproa-
pe-s din]ii decât p\rin]ii“.
Noi, membrii Filialei „Constantin Stere“ din Ia[i
a Asocia]iei Culturale Pro-Basarabia [i Bucovina,
sus]inu]i [i de colegii no[tri din alte filiale-surori, co-
semnatari ai acestei declara]ii, socotim c\ prea de
mult a[tept\m rostirea pân\ la cap\t [i cu fermitate a
adev\rului [i declar\m:
¾ nu mai accept\m tacit nici un fel de falsificare a
istoriei;
¾ nu mai putem `ndura perpetuarea sine die a odiosu-
lui Pact Ribbentrop-Molotov, ai c\rui sacrifica]i au
fost [i sunt [i azi fra]ii no[tri de s`nge dintre Prut [i
Nistru, din nordul Bucovinei [i din }inutul Her]ei;
¾ este de ne`n]eles [i de neacceptat lipsa voin]ei po-
litice a guvernan]ilor at`t de la Chi[in\u, c`t [i de la
Bucure[ti care `n egal\ m\sur\, pe parcursul ulti-
melor [apte decenii [i p`n\ azi, dup\ f\r`mi]area
României Mari, nu au cutezat niciodat\ s\ includ\
`n agendele lor de lucru problematica abord\rii ofi-
ciale a obiectivului Re`ntregirii;
¾ subsemn\m Manifestul de la Pite[ti din 22 martie
2010 (care urmeaz\ s\ fie relansat pe 27 martie
2012), al poetului-academician Nicolae Dabija -
pre[edintele Forumului Democrat al Românilor din
Moldova;
¾ sus]inem Declara]ia Consiliului Unirii de la Chi[i-
n\u din 29 februarie 2012, dar nu [i faptul c\ print-
re semnatarii ei nu se reg\sesc, din p\cate, nume
ale unor notorii unioni[ti ca Ion Ungureanu, Ni-
colae M\tca[ [. a. precum [i nume poate mai pu]in
Lansare de carte la Biblioteca „Mihail Sadoveanu“. La mas\, de la st`nga:
scriitorii Petre Popa, Nina Slutu-SSoroceanu [i Ion Berghia. Vorbe[te Grigore
Buc\taru - [eful Sec]iei Raionale de Cultur\. Ora[ul Soroca, 6 aprilie 2012
cunoscute care `ns\ cu eforturi sporite sprijin\ a-
ceast\ mare cauz\;
¾ suntem categoric `mpotriva acelor semnatari ai De-
clara]iei... care, cu alte ocazii, denigreaz\ Biserica
sau conducerea Republicii Moldova [i pe cea a Ro-
mâniei. Biserica a fost [i r\mâne mereu un pilon de
baz\ al existen]ei neamului românesc, iar f\r\ im-
plicarea pozitiv\ a conducerii celor dou\ state `n
acest proces complex parcurgerea necesarelor trep-
te `n spiritul unei progresive convergen]e risc\ s\
r\m`n\ doar un vis frumos.
O `n]eleapt\ vorb\ popular\ spune: „cine se
aseam\n\ se adun\“. Din nefericire, realitatea noas-
tr\ imediat\ dezminte sensul acestei afirma]ii, do-
vedind absen]a unor forme de organizare a conflu-
en]ei energiilor, voin]elor [i competen]elor vizând
t\m\duirea `n timp a urm\rilor unui trecut aberant
[i bolnav. Prin urmare, ar\t\m prea dispersa]i, lip-
si]i de coeziunea de care avem vital nevoie. Consi-
der\m c\ o prim\ c\r\mid\ la temelia unei comba-
tivit\]i eficiente trebuie s\ fie unirea tuturor asocia-
]iilor, funda]iilor etc. culturale din Republica Mol-
dova [i din România `ntr-o federa]ie care s\ asigure
liantul democratic al ansamblului de activit\]i slu-
jind acela[i ideal. Doar astfel carul indiferen]ei [i al
s\r\ciei spirituale ar putea fi urnit din loc. Ba chiar
`nlocuit cu un alt mijloc mai potrivit.
Onorat\ asisten]\,
Ast\zi e S\rb\toarea Bunei Vestiri. Afla]i, cu a-
ceast\ ocazie, c\ alalt\ieri la c`rma Republicii Mol-
dova a venit un nou Pre[edinte - magistratul Ni-
colae Timofti, iar la ceremonia de `nvestire a Dom-
niei sale, pentru prima dat\ i-am v\zut s\rut`ndu-se
fr\]e[te [i apoi st`nd al\turi pe cei doi mitropoli]i
basarabeni - ~.P.S. Vladimir, subordonat Moscovei,
[i ~.P.S. Petru, subordonat Patriarhiei Române. Spe-
r\m c\ e un semn bun!
Acum o s\pt\m`n\, a fost Ziua Crucii - o alt\
mare s\rb\toare cre[tin\ care, `ntr-un anumit sens,
este echivalent\ cu no]iunea de unitate na]ional\.
Crucea este `ns\, `nainte de toate, marele simbol al
Dore Basarabia
r\stignirii - sacrificiu al lui Iisus Hristos, M`ntui-
torul nostru, al tuturor. A[adar, dac\ ]inem cu tot
dinadinsul la re`ntregirea semin]iei române[ti, se
cuvine s\ [tim a ne jertfi precum a f\cut-o El, s\ ne
cinstim `nainta[ii unioni[ti [i s\ le urm\m exem-
plul! F\r\ a a[tepta vreo recompens\. F\r\ a tran-
sforma sacra cauz\ a Re`ntregirii `ntr-o marf\ de
schimb [i f\r\ a permite nim\nui s\ pretind\ c\ ar
de]ine vreun „monopol“ asupra ei. A[a s\ ne ajute
Dumnezeu!
9 Prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele Filialei
„Constantin Stere“ din Ia[i a ACPBB
9 Preot Dumitru Merticariu - vicepre[edintele Filia-
lei „Constantin Stere“
Cosemnatari:
9 Prof. Ioan Dan - pre[edintele filialei A.C.P.B.B.
din Satu Mare
9 Ing. Constantin Rusanovschi - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din One[ti (Bac\u)
9 Prof. Emil }epelu[ - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Ru[e]u (Buz\u)
9 Prof. Paraschiva Abutn\ri]ei - pre[edinta filialei
A.C.P.B.B. din Vatra Dornei
9 Ec. Iuvenale Harabagiu - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Br\ila
9 Prof. Iuliu-Laurian Popovici - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Dângeni (Boto[ani)
9 Ing. Valeriu Eutu[ianu - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Piatra-Neam]
9 Prof. Constantin B\lan - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Craiova
9 Prof. Doina Voina - pre[edinta filialei A.C.P.B.B.
din Sighetul Marma]iei
9 Prof. Ioan Rada - pre[edintele filialei A.C.P.B.B.
din Oradea
9 Prof. univ. dr. Vasile Puiu - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Bac\u
9 Prof. dr. Gic\ Manole - pre[edintele filialei
A.C.P.B.B. din Boto[ani
Ia[i, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei,
Biserica „Sf. Gheorghe“, 25 martie 2012
Dor e Basarabia
Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei
(Nicolae Bile]chi - 75)
Mare b\rbat al Bucovinei [i al Basarabiei - astfel
l-au numit colegii de serviciu la Conferin]a [tiin]ific\
omagial\ care i-a fost dedicat\ de Institutul de Filolo-
gie al Academiei de {tiin]e a Moldovei, unde distin-
sul savant [i profesor universitar munce[te mai bine
de jum\tate de secol. ~n cadrul acelei activit\]i festi-
ve, dr. hab. Vasile Bahnaru - directorul institutului, a
remarcat faptul c\, indiferent de locul activit\]ii sale,
Nicolae Bile]chi (foto, pag.1), c\ci despre el este
vorba, s-a manifestat drept un specialist notoriu, cri-
tic [i istoric literar redutabil, c\ruia i-a r\mas `n suflet
pentru totdeauna imaginea „dulcii Bucovine“, portul
popular din satul de ba[tin\, graiul neao[ al cons\te-
nilor, dragostea sincer\ [i pietatea profund\ pentru
neam, pentru spiritualitatea româneasc\. Nicolae Bi-
le]chi, fiul ]\ranilor Elena [i Vasile Bile]chi din comu-
na Opri[eni - Bucovina (azi Dubovka, Ucraina), s-a
n\scut la 12 martie 1937. A absolvit Facultatea de Fi-
lologie (sec]ia germano-romanic\) a Universit\]ii din
Cern\u]i (1959), `n perioada 1964 - 1967 este docto-
rand la Institutul de Literatur\ Universal\ „Maxim
Gorki“ al Academiei de {tiin]e din Moscova, doctor
habilitat `n filologie, cercet\tor principal, membru
corespondent al Academiei de {tiin]e a Republicii
Moldova (1992).
La celebrarea v`rstei de 75 de ani ai „vinovatului“
au venit colegii [i prietenii Domnieie sale - scriitori,
critici literari, discipoli, cititori [. a., fiecare, cum se
obi[nuie[te `n acemenea situa]ii, c\ut`nd cele mai ale-
se cuvinte. ~n numele conducerii Academiei de {tiin-
]e a Moldovei, omagiatul a fost felicitat de acad. Teo-
dor Furdui, prim-vicepre[edinte al A{M, care a subli-
niat semnifica]ia activit\]ii m.c. Nicolae Bile]chi ca
F`nt`na Alb\ - Katyn-ul românesc
de I.-L. POPOVICI, pre[edintele ACPBB
La 1 aprilie cona]ionalii no[tri din Bucovina de
nord comemoreaz\ pe cei peste 3000 de români, b\r-
ba]i, femei, copii, uci[i pe 1 aprilie 1941 de gr\nicerii
sovietici `n apropierea localit\]ii F`nt`na Alb\, `n locul
numit Poiana Varni]ei, la trei kilometri de grani]a cu
România.
Dup\ instaurarea ocupa]iei sovietice `n nordul Bu-
covinei, etnicilor germani li s-a permis s\ plece `n Ger-
mania. NKVD-ul a r\sp`ndit zvonul c\ [i etnicii români
pot s\ se repatrieze. Românii au fost sf\tui]i s\ depun\
cereri la administra]iile raionale. Toat\ iarna, bie]ii oa-
meni au depus cereri `n mai multe r`nduri pentru a sc\-
pa din „raiul sovietic“ ce li se ar\tase cu primele depor-
t\ri [i cote uria[e la produsele agricole.
S-a r\sp`ndit zvonul c\ duminic\, 1 aprilie 1941, `n
sf`nt\ zi de Pa[ti, va fi un prohod mare la F`nt`na Alb\.
Aceasta a mobilizat mase mari de oameni din Crasna,
Ciudei, P\tr\u]ii de Jos, P\tr\u]ii de Sus, Cupca, Rop-
cea, Ad`ncata, Suceveni, Carapciu, Pris\c\reni, care au
fost anun]a]i de preo]ii de la toate bisericile din zon\.
Totodat\, „misionari“ NKVD au indus [i ideea c\ ar fi
bine s\ mearg\ la raion `n Ad`ncata pentru a afla despre
solu]ionarea cererilor de plecare `n România.
La Ad`ncata erau adunate mii de oameni de pe Va-
lea Siretului [i a Sire]elului. Ei au `ntrebat la sediul ra-
ional despre soarta cererilor depuse [i o delega]ie a lor
a fost primit\ de conduc\tori spun`ndu-li-se s\ comuni-
ce tuturor c\ cererile n-au fost `nc\ rezolvate. O parte
BUCOVIN|, PLAI CU FLORI...
savant [i om de litere, activitate [tiin]ific\ dedicat\
studierii [i analizei lucr\rilor dramaturgilor `ntr-o pe-
rioada foarte dificil\, c`nd aprecierile se schimbau `n
func]ie de interesele de conjunctur\, c`nd la fel de di-
ficil era s\ fii recunoscut ca om de [tiin]\.
Dr. hab. Mariana {lapac, vicepre[edinte al A{M,
a ad\ugat c\ celebratul este un om de o rar\ omenie
[i o rar\ verticalitate, cu un sim] al umorului absolut
deosebit. Except`nd faptul c\ a contribuit la dezvolta-
rea literaturii române[ti `n Basarabia, Nicolae Bile]-
chi a avut o contribu]ie substan]ial\ [i la dezvoltarea
cadrelor [tiin]ifice de specialitate, mul]i ani fiind `n
fruntea Consiliului pentru Teatrologie [i Arte.
Arcadie Suceveanu - pre[edintele Uniunii Scrii-
torilor din Moldova, a prezentat salutul [i ur\rile `n
numele institu]iei scriitorice[ti din care face parte de
c`teva decenii [i Nicolae Bile]chi, dar [i `n numele
bucovinenilor care `ntotdeauna l-au respectat [i apre-
ciat ca pe un fiu devotat, ca pe un intelectual de mar-
c\ [i savant care apar]ine deopotriv\ Basarabiei [i Bu-
covinei. Conduc\torul USM a apreciat `n mod deose-
bit calmul [i tenacitatea celebratului, seriozitatea lip-
sit\ de ostenta]ie, de spectaculozitate cu care [tie s\-[i
„construiasc\“ lucr\rile, oferind unul din acele ferici-
te exemple c`nd via]a omului se m\soar\ nu cu anii,
ci cu tinere]ea spiritului.
Scriitorul Nicolae Dabija a declarat c\ Nicolae Bi-
le]chi este un critic total, `n sensul c\ a vorbit [i des-
pre poezie, [i despre dramaturgie, [i despre proz\, [i
despre critic\, cresc`nd o genera]ie de critici tineri.
„Prin tot ce face]i, Dumneavoastr\ sunte]i un adev\rat
bucovinean; prin felul de a fi [i de a proceda `n cum-
sec\denie, sunte]i un om corect cu toat\ lumea“, a re-
din D`ngeni (Boto[ani)
din mul]ime s-a `ndreptat c\tre satele de ba[tin\, al]ii `n-
s\ au hot\r`t s\ mearg\ c\tre F`nt`na Alb\ pentru a trece
grani]a. La coloana ce se `ndrepta c\tre grani]\ s-au al\-
turat ni[te c\l\re]i ce `ndemnau lumea s\ mearg\ c\tre
grani]\. Ace[tia au disp\rut mai t`rziu. Erau provocatori
trimi[i anumit pentru a `ndrepta românii spre m\cel.
Pentru a se ar\ta caracterul pa[nic al celor aduna]i, oa-
menii din satul Suceveni au luat icoanele [i prapurii din
biseric\. Pe c`nd coloana mergea prin Suceveni a trecut
pe l`ng\ ea o subunitate de cavalerie format\ din solda]i
cu figuri asiatice. Mergeau prin st`nga [i dreapta noas-
tr\, nu au zis nimic [i nu au st`njenit `n nici un fel mer-
sul c\tre F`nt`na Alb\.
~n Poiana Varni]ei, un loc dezgolit de copaci aflat
de o parte [i de alta a drumului ce ducea la grani]\, dup\
o soma]ie gr\bit\, urmat\ de o salv\ tras\ `n aer, s-a dez-
l\n]uit infernul uciga[ prin trei guri de mitralier\ care au
nimicit f\r\ excep]ie b\rba]i, femei [i copii, fiindc\ erau
familii care aveau copii mici, chiar [i sugari . Dup\ `n-
cetarea focului mitralierelor au intrat `n ac]iune cavale-
ri[tii care spintecau cu s\biile oamenii afla]i pe [osea, iar
cei care fugeau pe c`mp sau intrau `n p\dure erau urm\-
ri]i [i v`na]i ca iepurii. Toat\ dup\-amiaza [i seara s-au
auzit `mpu[c\turi, tropotul copitelor, vaiete de durere.
Mor]ii au fost `nc\rca]i `n care [i r\ni]ii erau cule[i din
p\dure [i adu[i lega]i de cozile cailor. Cu to]ii au fost a-
runca]i la un loc `n gropi comune. C`]iva supravie]uitori
au fost du[i la Ad`ncata [i au murit `n urma unor torturi
5
marcat poetul, mul]umindu-i protagonistului pentru
articolele pe care le-a scris `n „Literatura [i Arta“, dar
[i pentru faptul c\ timp de 50 de ani „a stat de veghe
la literele noastre, la cur\]enia literaturii noastre“.
Cu alte ur\ri de bine au venit academicienii Hara-
lambie Corbu, Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, dr. hab.
Ion Ciocanu, dr. Victor Cirimpei, dr. Aliona Grati [. a.
Mihai Cimpoi a apreciat valoarea sintezelor colegului
s\u Nicolae Bile]chi, `n care acesta clarific\ anumite
lucruri de ordin [tiin]ific, estetic [i axiologic foarte
importante, iar Mihail Dolgan a men]ionat c\ s\rb\-
toritul face parte dintr-o `ntreag\ pleiad\ de critici ca-
re au trecut prin cele mai grele perioade, cu „foamea
de estetic“ [i „foamea de valoare“, dar a r\mas acela[i
om, cu aceea[i verticalitate, demnitate...
Evenimentul aniversar a culminat cu lansarea
c\r]ii „Nicolae Bile]chi la ora reconsider\rilor“. Pre-
zentatoarea volumului, dr. Nina Corcinschi, a men-
]ionat c\ lucrarea - preg\tit\ de Institutul de Filologie
al A{M [i dedicat\ special `mplinirii a 75 de ani de la
na[terea istoricului [i criticului literar Nicolae Bile]-
chi - con]ine date generale privind itinerarul biogra-
fic [i cel de crea]ie al savantului, modul `n care el a
receptat [i interpretat fenomenul literar basarabean,
dar [i cum au fost evaluate contribu]iile domniei sale
de c\tre colegii de breasl\. Bine`n]eles c\ un cuv`nt a-
parte a avut de spus `nsu[i omagiatul.
Revista DdB [i coordonatorul ei, fost student al
Profesorului Nicolae Bile]chi, se al\tur\ celor care l-au
felicitat, ur`ndu-i distinsului c\rturar un c\lduros La
mul]i ani! [i noi realiz\ri pe m\sura competen]elor [i
puterilor dumisale!
DdB
groaznice. Familiie care aveau persoane fugite `n Ro-
mânia sau ucise la F`nt`na Alb\ au fost primele pe lista
deport\rilor.
La comemorarea din acest an au participat deputa-
tul Radei Supreme a Ucrainei - Ion Popescu, secretarul
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni - Eu-
gen Tomac, consulul României la Cern\u]i - Tatiana
Popa, profesorul universitar Ilie Popescu - pre[edintele
Societ\]ii „Golgota“ a victimelor represiunii staliniste,
Valeriu Rotar - pre[edintele Consiliului raional Hli-
boca, urma[i ai celor uci[i [i reprezentan]i ai diferitelor
asocia]ii din România [i regiunea Cern\u]i. Pentru pri-
ma dat\ la eveniment a participat [i singurul supravie-
]uitor al masacrului, colonelul `n rezerv\ Petru Hu]anu,
pe atunci un b\iat de paisprezece ani din Cupca. Slujba
religioas\ `n memoria martirilor români a fost oficiat\
de un sobor de preo]i av`nd `n frunte pe protopopul de
Hliboca, Ioan Gorda, [i stare]ul M`n\stirii Putna, Velnic
Melchisedec. Deputatul Ion Popescu a rostit un emo-
]ionant discurs din care am re]inut urm\toarele: „At`ta
timp c`t ne vom cunoa[te adev\rul, ne vom educa copiii
ca s\ cunoasc\ istoria [i adev\rul, at`ta timp vom avea
un viitor. Trebuie s\ tragem `nv\]\minte din ceea ce a
fost, s\ nu permitem `n viitor a[a ceva [i s\-i cinstim
pentru c\ merit\. Dup\ cum [tim, sistemul totalitar nu
punea accentul pe etnie, dar la noi, românii, [i etnia, din
p\cate, a avut importan]\ nu pentru a ne rezolva proble-
mele, ci pentru a ni le crea.“ £
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
6 200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI
Caravana comemor\rii
La cele dou\ secole de la tristul eveni-
ment al raptului Basarabiei, cona]ionalii
no[tri din st`nga Prutului [i p`n\ la Nistru
r\sfoiesc paginile durute ale adev\rului is-
toric, complet`ndu-le competent [i energic.
13 mai 2012, Chi[in\u
Mii de oameni au venit la Mar[ul U-
nirii, din Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale
p`n\ la Ambasada Rusiei (unde manifes-
tan]ii au aruncat `n aer baloane negre) [i
a Turciei. Evenimentul a fost organizat
de Consiliul Unirii [i Platforma Civic\
Ac]iunea 2012. Mar[ul a `nceput la ora
13:00. O anti-manifesta]ie au organizat
membrii forma]iunii Patrio]ii Moldovei,
care au aruncat `n PMAN avioane de h`r-
tie pe care era scris „Rusia“, „Rogozin“
etc. ~ntre cele dou\ tabere s-au iscat alter-
ca]ii, care au fost `ns\ repede oprite de
oamenii legii.
16 mai 2012, Chi[in\u
Dorin Chirtoac\, primarul general al
capitalei R. Moldova, a declarat zi de do-
liu `n municipiu! ~n seara aceleia[i zile, la
mitingul de doliu organizat de PL `n Pia-
]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u,
tinerii liberali au scris pe asfalt „1812 -
200 ani de ocupa]ie ruseasc\“ (foto, pag.
1), folosind `n acest scop 2012 candele.
La miting au rostit discursuri Mihai
Ghimpu - pre[edintele PL, Dorin Chir-
toac\ - prim-vicepre[edintele PL, Corina
Fusu - pre[edinta Organiza]iei Femeilor
Liberale [i vicepre[edinte al PL, Gheor-
ghe {alaru - pre[edintele Filialei Teritori-
ale C\u[eni a PL, profesorul universitar
Anatol Petrencu - vicepre[edinte PL, Andrei P\v\loi -
reprezentantul Tineretului Liberal, scriitorul Nicolae
Dabija. Mihai Ghimpu a men]ionat c\ adev\rul a fost [i
r\m`ne a fi unul singur - „am fost ocupa]i [i punctum.
Nimeni nu va reu[i s\ `nlocuiasc\ acest adev\r“. Potrivit
Pre[edintelui PL, este condamnabil faptul c\ tancurile
ruse[ti stau deja de 200 de ani `n cetatea lui {tefan cel
Mare. „Rusia, recunoa[te ocupa]ia - aceasta r\mâne
principala insisten]\ a noastr\. P\cat c\ sloganul Impe-
riului Rus „Ocup\ [i dezbin\“ este [i sloganul unor par-
tide politice de la noi care folosesc tragedia na]ional\
pentru a ob]ine puterea. Ei vin pe seama s\r\ciei oame-
nilor pentru a se `mbog\]i“, a precizat Mihai Ghimpu.
Dorin Chirtoac\ s-a referit la nedreptatea istoriei, ca-
re continu\ s\ macine poporul nostru. „Din p\cate nu noi
ne alegem istoria. Un popor care nu-[i cunoa[te istoria nu
are viitor, iar cine nu-[i cunoa[te istoria risc\ s\ o repete“,
a spus el. Potrivit primarului capitalei, con[tiin]a na]ional\
este elementul-cheie pentru afirmarea noastr\ ca neam,
inclusiv `n marea familie european\, iar de alegerea
f\cut\ de noi depinde dac\ cet\]enii Republicii Moldova
vor r\m`ne `n umilin]\ sau vor avea un viitor european.
Istoricii Anatol Petrencu [i Andrei P\v\loi au vorbit
`n cadrul mitingului despre contextul istoric `n care s-a
produs anexarea Basarabiei la Imperiul }arist, referin-
du-se [i la consecin]ele acestui rapt.
Gheorghe {alaru [i-a exprimat nedumerirea `n leg\-
tur\ cu faptul c\ `ntr-o zi de doliu pe alocuri se aud chio-
te de veselie, „pe alocuri chiar oficiale“.
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
Deputata Corina Fusu s-a declarat m`ndr\ de faptul
c\ pentru prima dat\ `n istorie românii moldoveni au re-
u[it s\ se adune `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale pentru
a aprinde „f\clii ale memoriei [i demnit\]ii noastre, care
vor d\inui ve[nic“... Am pierdut multe [anse `n ultimii
20 de ani, dar Dumnezeu este bun cu noi [i ne mai d\
azi o [ans\“, a spus dumneaei.
La finalul mitingului, au fost aprinse mii de lum`n\ri
`n memoria victimelor ocupa]iei (foto, pag. 1).
La eveniment au participat c`teva mii de cet\]eni ve-
ni]i din diferite localit\]i ale Republicii Moldova , care
au purtat `n piept tricolor `n doliu [i au afi[at bannere cu
mesajul „Rusia, recunoa[te ocupa]ia!“, „200 de ani de
ocupa]ie“, „A rosti numele Basarabia e una cu a protes-
ta contra domina]iei ruse[ti.
16 mai 2012, Soroca
~n incinta Muzeului de Istorie [i Etnografie de aici a
fost organizat\ expozi]ia de documente „Anul 1812 -
sf`[ierea Basarabiei“. Autorit\]i, profesori de istorie [i
alte cadre didactice, mai mul]i tineri au urm\rit prezen-
tarea `ncerc`nd s\ retr\iasc\ momentele de acum 200 de
ani. ~n cadrul expozi]iei au luat cuv`ntul diverse perso-
nalit\]i din localitate. Nicolae Bulat, directorul muzeu-
lui: „Acest eveniment are dou\ laturi - unii `l sl\vesc, al-
]ii spun c\ e o nenorocire. Prin cunoa[terea [i compara-
rea diverselor surse vizitatorii vor avea posibilitatea s\
cunoasc\ mai multe aspecte ale adev\rului istoric“. Vic-
tor S\u, pre[edintele Consiliului Raional Soroca: „Ni-
meni nu bate `ntr-un copac care nu d\ roade, mai mult
se bate `ntr-un copac care d\ o road\ bun\. A[a a fost [i
cu Moldova, cu Bessarabia, cum i se mai spunea! Au a-
nexat-o ca pe o gubernie, au b\tut `n ea timp de veacuri,
deoarece aici s`nt cele mai bune p\m`nturi, s`nt oameni
buni, este cel mai frumos loc din lume.“ Pentru a inau-
gura o asemenea expozi]ie colaboratorii muzeului au
Dor e Basarabia
colectat un num\r impresionant de scrieri
[i c\r]i. „Meritul acestei expozi]ii, a men-
]ionat Victor Zagaevschi, pictor - decora-
tor la Muzeul de Istorie [i Etnografie din
Soroca, este c\ noi ne-am permis s\ gru-
p\m aceste materiale care `n presa apar
`ntr-un volum mare, noi am f\cut o selec-
]ie pun`nd accente pe anumite materia-
le.“ Istoricienii prezen]i la eveniment au
apreciat expozi]ia precum [i prezen]a ac-
tiv\ a tinerilor la un asemenea eveni-
ment. ~n aceia[i zi ac]iunile de comemo-
rare au continuat cu un miting `n fa]a Ce-
t\]ii Sorocii... Vorba poetului: „Cel mai
stra[nic nu e numai c\ s-au `mp\r]it rude-
le `ntre ele, dar cel mai stra[nic e c\ s-au
`mp\r]it [i cimitirele `n jum\tate. {i-acum
toate cimitirele din Basarabia [i România
au dou\ cruci - o cruce la cap [i alt\ cruce
la picioare.“
16 mai 2012, Ungheni
Aniversarea a 200 de ani de la anexa-
rea Basarabiei de c\tre Imperiul Rus nu a
trecut neobservat\ nici \n acest centru
raional. Aici a avut loc o ac]iune de co-
memorare, marcat\ de Asocia]ia Ob-
[teasc\ „ARTIS“. Un grup de elevi de la
diferite institu]ii de `nv\]\m`nt din ora[ul
Ungheni au inaugurat asocia]ia respecti-
v\, al c\rei scop este promovarea [i dez-
voltarea culturii [i istoriei poporului nos-
tru. Membrii ONG-ului au decis s\-l ina-
ugureze chiar pe 16 mai, `n ziua aniver-
s\rii a 200 de ani de la anexarea Basara-
biei de c\tre Imperiul Rus. „Se `mplinesc
200 de ani de la destr\marea Moldovei [i
anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Este pentru noi o
datorie moral\ s\ comemor\m acest eveniment, pe care
nu putem s\-l l\s\m s\ fie trecut cu vederea, pentru c\ a
p\tat mult istoria poporului nostru. Am fi fost o ]ar\ cu
mult mai mare, cu mun]i [i cu mare. Acum nu avem nici
una, nici alta. S`ntem un popor s\rac“, a men]ionat Adri-
an Buca - pre[edintele Asocia]iei Ob[te[ti „Artis“.
16 mai 2012, Cahul
~n pofida timpului ploios de afar\, care nu a permis
desf\[urarea evenimentului `n Pia]a Independen]ei din
ora[, ceremonia de comemorare a fost desf\[urat\ `n in-
cinta Universit\]ii de Stat din Cahul unde s-au adunat
circa 80 de persoane. „Ast\zi se `mplinesc 200 de ani de
c`nd imperiul }arist, `n `n]elegere cu Imperiul Otoman,
a ocupat Basarabia. Astfel , trup din ]ara noastr\ str\mo-
[easc\, ]ara lui {tefan cel Mare [i Sf`nt... a ajuns s\ fie
dominat de o na]iune str\in\“. Cu aceste cuvinte lectorul
universitar Petru Botezatu a deschis ceremonia de co-
memorare. Nicolae Balcanu]\, [eful Oficiului Teritorial
Cahul al Cancelariei de Stat, a declarat c\ „acest popor
a fost supus unui genocid [i acest lucru se `nt`mpl\ [i `n
ziua de azi „. O slujb\ de pomenire a eroilor c\zu]i `n
lupta pentru neam [i limb\ a fost ]inut\ de preotul Iulian
Budescu de la Miitropolia Basarabiei `mpreun\ cu un
coleg de-al s\u `ndemn`nd la rug\ciune. „S\ ne lu\m un
angajament. Dac\ nu am f\cut p`n\ acum ce trebuia
pentru neamul nostru românesc, s\ facem de acum `na-
inte“. „Dou\ state au `mp\r]it teritoriul unui al treilea
stat neav`nd nici un drept istoric sau firesc s\ fac\ lucrul
acesta. Turcia a cedat ceea ce nu-i apar]inea [i Rusia a
acaparat ceea la ce nu avea nici un drept. E regretabil
faptul c\ dup\ 200 de ani ocupa]ia rus\ nu a luat sf`r[it“,
a comentat Sergiu Cornea - prorectorul Universit\]ii
„B.P.Hasdeu“ din localitate. ~n cadrul ceremoniei au e-
voluat cu un recital de poezie actorii Teatrului din Ca- lll 7
 Dor e Basarabia
200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI
lll hul. Evenimentul a finalizat cu depunerea de flori la
bustul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt din acest ora[.
28 mai 2012 - Chi[in\u
Muzeul Na]ional de Istorie a României, `n parte-
neriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Emines-
cu“ din Chi[in\u [i cu Biblioteca Na]ional\ a Moldo-
vei, a organizat expozi]ia temporar\ „Basarabia
1812-1947. Oameni, locuri, frontiere“. La realizarea
ei au colaborat Ministerul Afacerilor Externe, Arhi-
vele Na]ionale ale României, Biblioteca Na]ional\ a
României, precum [i colec]ionarii particulari Valen-
tin Mandache, M\d\lin Ghigeanu, Diana Mandache,
Lucre]iu Tudoroiu [i Cristian Sc\iceanu.
Au luat cuv`ntul: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
- directorul general al Muzeului Na]ional de Istorie a
României, ES Marius Lazurc\ - ambasadorul României
`n Rep. Moldova, dr. Petru Guran - directorul
Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu“ din
Chi[in\u, scriitorul Alexe R\u - directorul Bibliotecii
Na]ionale a Republicii Moldova.
Expozi]ia comemoreaz\ dou\ sute de ani de la `n-
cheierea Tratatului de la Bucure[ti, care a consfin]it ane-
xarea p\r]ii de r\s\rit a Principatului Moldovei.
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucure[ti, la Ha-
nul lui Manuc, tratatul care `ncheia r\zboiul ruso-turc
din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexat\
de Imperiul }arist. La 200 de ani de la acel moment, ex-
pozi]ia aduce `n prim plan, prin intermediul unui cata-
log special, h\r]ilor, documentelor, imaginilor, publica-
]iilor [i obiectelor, principalele trasee diplomatice, evo-
lu]ia frontierelor [i a societ\]ii acestei provincii. Princi-
palele subiecte abordate: cartografia istoric\ a Basara-
biei `nainte [i dup\ 1812; anexarea Basarabiei prin Tra-
tatul de la Bucure[ti din 1812; realipirea sudului Basa-
rabiei `n urma R\zboiului Crimeei prin Congresul de la
Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile
Congresului de la Berlin (1878) ce a urmat r\zboiului
ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România
(1918), tratatul de recunoa[tere de c\tre principalele Pu-
teri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României
7
(1920); Basarabia `n perioada interbelic\; ocupa]ia sovi-
etic\ din 1940, `n urma Pactului Molotov - Ribbentrop
[i campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941);
Conferin]a de pace de la Paris 1946-1947 [i Tratatul de
pace `ntre România [i Puterile Aliate [i Asociate.
Toate sursele istorice folosite `n realizarea aces-
tei expozi]ii au avut ca scop readucerea `n
contemporaneitate, c`t mai viu [i veridic cu putin]\,
a portretului românului din Basarabia, a universului
s\u cotidian de-a lungul ultimelor dou\ secole.
Cunoa[terea vie]ii românilor basarabeni, precum [i
a peisajului natural [i uman al ]inutului estic al
Moldovei sunt azi mai necesare dec`t oric`nd,
deoarece una dintre consecin]ele cele mai dramatice
ale st\p`nirii str\ine, impuse prin tratatul din 1812,
a fost declan[area `nceputului de `nstr\inare artifici-
al\ a acelora care tr\iesc pe cele dou\ maluri ale
Prutului, de ignorare a r\d\cinilor comune de limb\,
civiliza]ie [i destin (sursa: http://www.mnir.ro;
http://www.facebook.com/pages/MNIR). £

~ntre doliu, determinare [i curaj

Marea dilem\, atunci când vorbim `n România
despre Moldova dintre Prut [i Nistru sau Basarabia,
este urm\toarea: ne intereseaz\ teritoriul sau locuito-
rii s\i? Din modul `n care s-a pus, de pu]ine ori, pro-
blema `n România, impresia mea e c\ a predominat o
viziune strict teritorialist\. Cred c\ suntem aici ca s\
vorbim mai pu]in despre trecut [i mai mult despre
viitor. Recentele evolu]ii politice interne din Repu-
blica Moldova par s\ fi instaurat o stabilitate care a
lipsit `n ultimii trei ani. ~ns\ soarta cet\]enilor acestui
stat nu este `nc\ decis\ la Chi[in\u, ci se afl\ la r\s-
crucea intereselor principalilor actori din regiune.
Astfel, de c`te ori Chi[in\ul reu[e[te s\-[i fac\ auzit\
vocea anumite state din zon\ trec la realizarea m\su-
rilor de descurajare, intimidare [i chiar amenin]are la
adresa moldovenilor. Nu c\ s-ar `nt`mpla prea des ca
actorii politici care fac jocurile la Chi[in\u s\ ac]io-
neze la unison. Ace[tia sunt politicieni iscusi]i, `ns\
nu sunt `nc\ oameni de stat. Principalul stat care „are
grij\“ ca Republica Moldova s\ nu-[i prea ridice „na-
sul la purtare“ este, coinciden]\ sau nu, continuatorul
direct al statului care a rupt vechea noastr\ Moldov\
`n jum\tate `n anul 1812. Acest stat se nume[te Fede-
ra]ia Rus\. ~n urm\ cu c`teva zile, `n Federa]ia Rus\ a
avut loc transferul oficial de putere de la vechiul pre-
[edinte Medvedev la [i mai vechiul pre[edinte Putin,
care a semnat `n aceea[i zi un decret cu titlul „Despre
m\surile pentru realizarea cursului de politic\ extern\
a Federa]iei Ruse“. Punctul „d“ al acestui decret se
refer\ la statele din CSI, inclusiv Republica Moldo-
va, [i sun\ astfel: „A considera dezvoltarea influen]e-
lor reciproce multilaterale [i a proceselor integra]io-
niste `n spa]iul CSI ca direc]ie-cheie a politicii exter-
ne a Federa]iei Ruse; (...) A facilita ad`ncirea integr\-
rii euroasiatice `n cadrul Uniunii Vamale [i a spa]iu-
lui economic unic al Federa]iei Ruse, Belarusului [i
Kazahstanului [i crearea la 1 ianuarie 2015 a Uniunii
Economice Euroasiatice, reie[ind din deschiderea
acestor procese pentru aderarea altor state, `n primul
r`nd membrii comunit\]ii economice euroasiatice [i
membrii CSI (...) A continua participarea activ\ la c\-
utarea c\ilor de rezolvare a problemei transnistrene,
pe baza respect\rii suveranit\]ii, integrit\]ii teritoriale
[i neutralit\]ii Republicii Moldova, cu acordarea unui
statut special pentru Transnistria“.
A[adar, `n urm\torii [ase p`n\ la doisprezece ani,
statul rus `[i va concentra toate eforturile pentru a im-
de Dan NICU, masterand la {coala Na]ional\ de Studii Politice
[i Administrative din Bucure[ti
pulsiona procesele integra]ioniste `n fostul spa]iu so-
vietic p`n\ la crearea unei contraponderi pentru Uni-
unea European\. Iar Republica Moldova este [i ea
„invitat\“ s\ participe la aceste procese. Probabil, in-
tegrarea `ntr-o asemenea structur\ nu va presupune
negocieri de durat\, adoptarea de aquis-uri comunita-
re, implementarea a peste treizeci de capitole de re-
forme, democratizare, consolidarea statului de drept
[i a justi]iei independente. Integrarea al\turi de Rusia
va presupune solu]ii simple [i rapide, cu efecte de
lung\ durat\, a[a dup\ cum au preferat `ntotdeauna
regimurile totalitare, dictatoriale sau autoritare. Iar
tranzi]ia Rusiei spre autoritarism [i chiar restaurarea
modelului guvern\rii pe vertical\ din perioada sovieti-
c\ este evident\, lu`nd forma a[a-numitei „democra]ii
suverane“. La fel de evident\ este [i tendin]a de a-[i
impune propriul model politic statelor-sateli]i, pe
parcursul desf\[ur\rii proceselor de „integrare“. Sub-
punctul referitor la Transnistria pare c\ nu ar trebui s\
st`rneasc\ panic\. Rusia recunoa[te o dat\ `n plus su-
veranitatea Chi[in\ului asupra teritoriului controlat
de separati[ti. ~ns\ to]i cei care cunosc istoria diplo-
matic\ a Rusiei [tiu c`t\ valoare au aser]iunile ruse[ti
generate pentru uzul diploma]iilor statelor mici [i,
mai ales, ale celor aflate `n „vecin\tatea apropiat\“, ]ial“ vorbe[te despre integritatea teritorial\ a Repu-
termen eufemistic pentru „p\m`ntul mamei-Rusia“. blicii Moldova, faptul c\ Rogozin declar\ public c\
Aproape zero. Ca dovad\ a acestui fapt, Kremlinul l- reintegrarea Transnistriei poate avea loc doar dac\
a trimis la Chi[in\u, `n calitate de reprezentant speci- politicienii care conduc Republica Moldova nu se
al al pre[edintelui rus pentru Transnistria, pe vicepre- vor declara români [i nu vor ac]iona spre apropierea
mierul Dmitri Rogozin, cunoscut ultrana]ionalist [i de România anuleaz\ orice inten]ii pozitive declarate
un anti-occidental convins. Acesta calificase Repu- ale Moscovei. De asemenea, reprezentantul pre[edin-
blica Moldova drept „cote] pentru g\ini“, declarase telui rus nu vede alt\ solu]ie pentru reintegrarea Tran-
c\ `n 1992 Rusia a ap\rat Transnistria de fasci[tii snistriei cu Republica Moldova dec`t prin federaliza-
moldoromâni [i chiar luase parte personal la lupte de re. Or, legea cu privire la Transnistria adoptat\ la
partea transnistrenilor. Acum, acest om a cerut Repu- Chi[in\u `n 2005 exclude clar federalizarea. Dl. Ro-
blicii Moldova s\ recunoasc\ Transnistria drept parte gozin dore[te ca Rusia s\ fie recunoscut\ drept unica
egal\ `n dialog [i negociere, ceea ce guvernul de la autoritate politic\ `n regiune. Aceast\ din urm\ condi-
Chi[in\u a executat `n cadrul ultimei runde de nego- ]ie este cel pu]in stranie, dac\ ne g`ndim la sensul sin-
cieri `n format 5 plus 2 de la Viena. A mai cerut ca au- tagmei „autoritate politic\“. Dac\ lu\m sensul frazei lll 8
torit\]ile moldovene s\ fie de acord cu deschiderea u-
nui consulat rusesc la Tiraspol, iar acestea, prin prim-
ministrul Filat, au fost de acord. Din moment ce dl
Rogozin este vicepremier al Federa]iei Ruse [i repre-
zentant direct al pre[edintelui rus, declara]iile sale
privitoare la Transnistria nu pot fi interpretate altfel
dec`t ca pozi]ie oficial\ a statului rus. Chiar dac\ o
foaie de hârtie intitulat\ pompos „Decret preziden-
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
 8 200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI
lll literalmente, dar altfel nici nu v\d cum l-am putea
lua, rezult\ c\ guvernul [i pre[edintele Federa]iei Ru-
se consider\ Republica Moldova [i, eventual, priete-
nii acesteia din regiune drept ni[te pigmei care nu se
ridic\ la statutul de „autorit\]i politice“. Ru[ii mai do-
resc ca viitorul stat confederativ moldo-transnistrean
s\ fie recunoscut drept zon\ de interese exclusiv ru-
se[ti. Republica Moldova ar urma s\ fie condamnat\
ca stat agresor `n r\zboiul din 1992, iar lupt\torii pen-
tru independen]\ [i integritate teritorial\ ar urma s\
fie, `n cel mai bun caz, lipsi]i de pensiile [i facilit\]ile
[i a[a mizere, iar `n cel mai r\u caz - judeca]i pentru
crime `mpotriva Transnistriei.
Toate aceste declara]ii au fost f\cute `n mod des-
chis, clar [i r\spicat, au fost aruncate verde-n ochi at`t
Chi[in\ului, c`t [i, mai ales, Bucure[tiului, pe princi-
piul „Bate [aua s\ priceap\ iapa“. Am urm\rit `n mod
constant, `n ultimii ani, desf\[urarea ostilit\]ilor mai
mult sau mai pu]in diplomatice pe linia Moscova-
Chi[in\u-Bucure[ti. ~nainte, se cerea uneori s\ mai
cite[ti printre r`nduri pentru a `n]elege amenin]\rile
ruse[ti, care se f\ceau voalat. Acum observ\m c\ ele
se fac pe fa]\ [i `ntr-un mod neru[inat, a[a cum `i st\
bine unui fost [i, probabil, viitor imperiu.
Observ\m c\ la `nceputul secolului XXI Rusia se
afl\ `n aproximativ aceea[i situa]ie de ascensiune po-
litic\ [i militar\ `n care se afla la `nceputul secolului
XIX, c`nd a ocupat teritoriul Moldovei dintre Prut [i
Nistru, dup\ ce ini]ial dorise s\-[i stabileasc\ frontie-
ra pe Dun\re, adic\ s\ ocupe ambele principate româ-
ne[ti. Rusia este optimist\ `n leg\tur\ cu propriul vii-
tor, este determinat\ s\-[i ating\ toate scopurile de
politic\ extern\ [i [tie c\ `n spa]iul CSI poate face a-
proape ceea ce vrea `n urm\torii ani, pentru c\ nimeni
nu-i va opune o rezisten]\ serioas\. De exemplu, uni-
ca reac]ie de ap\rare a guvernan]ilor de la Chi[in\u `n
leg\tur\ cu intensificarea presiunii ruse[ti asupra lor
a fost rechemarea ambasadorului Republicii Moldo-
va de la Moscova, un membru al PCRM care sus]inu-
se c\ retragerea armatei ruse din Transnistria nu este
benefic\ Republicii Moldova. Rusia investe[te [i va
investi enorm `n bugetul militar, mai ales `n reutila-
rea [i dotarea armatei cu cel mai modern armament.
Din programul de reutilare militar\ nu este exclus
nici Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Republica
Moldova, dup\ cum, din 1995, oficial se nume[te Ar-
mata a 14-a. Astfel, ru[ii nu numai c\ nu au de g`nd
s\ se retrag\ din Transnistria, ci chiar `[i vor aduce
„juc\rii“ noi. ~n acela[i timp la Bucure[ti, noul minis-
tru de externe al României, dl. Andrei Marga, declar\
c\ rela]iile României cu Rusia stagneaz\, `[i declar\
prietenia cu Putin [i depl`nge ideile preconcepute ca-
re exist\ `n România la adresa ru[ilor. Regret c\ dl
Marga nu a fost contemporan cu ocuparea României
de c\tre trupele sovietice dup\ 23 august 1944 [i cu
abuzurile la care s-au dedat acestea, altfel probabil nu
ar fi vorbit `n asemenea termeni despre ideile precon-
cepute. Declara]iile sale mi-au reamintit brusc de
m\rturiile lui Paul Goma din romanul „Arta Re-fu-
gii“ despre localnicii ardeleni care-i a[teptau pe ru[i
[i `i v`nau prin p\duri pe refugia]ii din Basarabia ca
s\-i predea autorit\]ilor militare sovietice care admi-
nistrau Transilvania. Sper s\ fie [i s\ r\m`n\ doar un
vis ur`t de-al meu. ~n orice caz, ministrul român de
externe trebuie s\ `n]eleag\ c\ nu prin asemenea de-
clara]ii se pot stabili rela]ii reciproc avantajoase `ntre
România [i Rusia, ci prin ap\rarea acerb\ a tuturor
intereselor române[ti pe frontul de est, inclusiv a ce-
lor economice, f\r\ a precupe]i niciun efort. Avem
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
]\ri de la care putem `nv\]a `n acest sens. Polonia este
una dintre ele.
~ntrebarea pe care mi-o pun acum, dup\ ce am
vorbit despre noile amenin]\ri la adresa Moldovei
dintre Prut [i Nistru, amenin]\ri care vin unilateral
din direc]ia Rusiei, este: ce face România `n acest
caz? Care este atitudinea României fa]\ de inten]iile
declarate ale Rusiei de a `nghi]i `n 2015 peste trei mi-
lioane de oameni pe care Bucure[tiul oficial `i declar\
români ori de c`te ori are ocazia? Pentru c\, `n esen]\,
dac\ planurile ru[ilor de a intensifica integrarea `n
noile structuri regionale men]ionate `n paralel cu pu-
nerea presiunii pe autorit\]ile de la Chi[in\u prin in-
termediul utiliz\rii la maxim a tuturor p`rghiilor de
care dispune, `n principal regiunea transnistrean\, la
fel ca [i tentativele lor prezente [i viitoare de a schim-
ba guvernarea la Chi[in\u [i o dat\ cu ea vectorul
strategic spre vest, dac\ - repet - toate acestea se vor
`ncununa cu succes, atunci pentru românii din st`nga
Prutului momentul 2015 va `nsemna repetarea mo-
mentului 1812. E preg\tit\ România s\ accepte o ase-
menea evolu]ie a lucrurilor?
Un lucru important trebuie men]ionat: integrarea
Republicii Moldova `n Uniunea European\ de una
singur\ depinde de rezolvarea problemei transnistre-
ne prin reintegrarea teritorial\ sau de g\sirea unei so-
lu]ii similare Ciprului. ~n cazul al doilea, Republica
Moldova ar putea reu[i numai dac\ ar avea o diplo-
ma]ie [i o clas\ politic\ fidel\ exclusiv interesului na-
]ional, ceea ce r\m`ne discutabil. Rezolvarea proble-
mei transnistrene este imposibil\ f\r\ participarea
Rusiei, iar Rusia dispune de p`rghii pentru a pune
Chi[in\ului condi]ii incompatibile cu integrarea eu-
ropean\, dac\ dore[te Transnistria. Astfel, exponen]ii
de la Chi[in\u [i Bucure[ti ai opiniei conform c\reia
Republica Moldova se va integra ca stat independent
`n Uniunea European\ se `n[al\. Cu toat\ asisten]a
Bucure[tiului, a Var[oviei [i a altor prieteni ai Repu-
blicii Moldova, principala problem\ de securitate a
statului va conta decisiv.
Nu e un secret pentru nimeni c\ ideea integr\rii
separate a Republicii Moldova `n UE a fost privit\
atât la Bucure[ti, cât [i la Chi[in\u ca un pas spre o
unificare ulterioar\ a celor dou\ state române[ti. La
Chi[in\u, `n special, unioni[tii au s\rit `n sus de bucu-
rie pentru c\ aveau `n sf`r[it la dispozi]ie un eufe-
mism [i nu mai st`rneau reac]ii la fel de zgomotoase
din partea taberei adverse. Iar la Bucure[ti, politicie-
nii au r\suflat u[ura]i c\ au sc\pat de povara respon-
sabilit\]ii pentru soarta a trei milioane de români prin
celebra expresie „Ne vom `nt`lni `n Europa“. Ce ne
Simpozionul „200 de ani de la r\pirea Basarabiei…“,
vorbe[te prof. Gigel B`rliba; Tg.-N
Dor e Basarabia
facem `ns\ dac\ integrarea european\ a Republicii
Moldova va fi blocat\ pe orice cale de Rusia, prin fo-
losirea oric\ror mijloace, inclusiv prin activitatea ser-
viciilor sale de informa]ii `n scopul coruperii sau re-
ducerii la t\cere a diploma]iei moldovene care ar pu-
tea deveni, `n perspectiv\, prea „obraznic\“?
Dac\ Rusia propune Republicii Moldova un mo-
del de integrare `ntr-un spa]iu economic [i politic
unic, România de ce nu face acela[i lucru? Ar avea
mult mai mult\ legitimitate `n acest sens. Ar avea [i
sus]inerea unei p\r]i importante a popula]iei din Re-
publica Moldova, care, `n ciuda propagandei [i dez-
inform\rii, ar reac]iona pozitiv la ideea cre[terii pro-
priului nivel de trai. A[ spune chiar c\ `n cur`nd Ro-
mânia va fi pus\ `n fa]a alegerii: ofer\ Republicii
Moldova o contraofert\ la cea f\cut\ deja de c\tre
ru[i sau asist\ impasibil\ la digerarea repetat\ a Mol-
dovei dintre Prut [i Nistru `n stomacul tare al noului
imperiu rus? ~n cazul `n care va fi aleas\ a doua op]i-
une, atunci statul român `[i va demonstra incapacita-
tea de a ap\ra interesele na]iunii române `n integrali-
tatea ei. ~n acela[i timp, Bucure[tiul va ar\ta tuturor
moldovenilor, inclusiv celor din Ia[i sau T`rgu-
Neam], c`t pre] pune pe ace[tia, din moment ce refuz\
s\ lucreze pentru reintegrarea Moldovei `n compo-
nen]a României [i readucerea tuturor moldovenilor `n
cadrul acelora[i grani]e. Dac\ se va alege totu[i a do-
ua abordare, atunci România nu are alt\ solu]ie la dis-
pozi]ie dec`t s\ lupte pentru refacerea integrit\]ii na-
]iunii române `n cadrul acelora[i frontiere [i pentru a-
ducerea `n cadrul Uniunii Europene a `nc\ unei p\r]i
din Europa de Est pe care istoria a l\sat-o pe dinafar\.
România este condamnat\ s\-[i extind\ frontiera p`n\
la Nistru, deoarece `n caz contrar riscurile la adresa
securit\]ii na]ionale, odat\ cu transformarea `ntregii
Republici Moldova `ntr-un stat profund ostil la adre-
sa României [i a Occidentului care ne este aliat, sunt
incalculabile [i vor constitui o amenin]are serioas\ pe
termen mediu [i lung.
~n aceste zile ne amintim aici, `n ora[ul moldove-
nesc T`rgu-Neam], de momentele tragice pentru Mol-
dova care s-au petrecut `n urm\ cu dou\ secole. ~ntr-un
fel, putem spune c\ ]inem doliu, de[i nu oficial. Nu la
nivelul `ntregului stat român, din p\cate. Pentru ca
peste al]i dou\ sute de ani s\ nu ]inem iar doliu, e ne-
voie de determinare [i curaj. E nevoie s\ conteze pen-
tru români at`t teritoriul, c`t mai ales oamenii. Iar
pentru ca oamenii s\ conteze, ei trebuie cunoscu]i.
Viitoarea unificare trebuie s\ se bazeze deci pe cu-
noa[tere. {i pe `n]elegere.
12 mai 2012, T`rgu-Neam]
Neam], 12 mai 2012
Dor e Basarabia
PETALE GEOGRAFICE
Memorialul durerii de la
Sighetul Marma]iei
de Ioan Dan, pre[edintele ACPBB din Satu-Mare
Loc sacru pentru neamul românesc! Loc anume
ales de guvernan]ii comuni[ti, lipsi]i de credin]\ `n
Dumnezeu, pentru a decapita elita societ\]ii româ-
ne[ti. ~ntr-un regim de total\ izolare [i-au g\sit moar-
tea `nalte fe]e biserice[ti - preo]i [i episcopi, oameni
politici, amintindu-l doar pe ilustrul politician Iuliu
Maniu, omul care [i-a adus contribu]ia major\ la ali-
pirea Transilvaniei la Patria-mam\ c`nd s-a `nf\ptuit
Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Tot la peniten-
ciarul de trist\ amintire de la Sighet au fost `ntemni-
]a]i oameni de cultur\ [i renumi]i istorici al\turi de al-
te categorii de personalit\]i de vaz\, pe care regimul
comunist dorea s\-i vad\ lichida]i.
C`nd deceda un de]inut politic la Sighet, adminis-
tra]ia penitenciarului raporta la Bucure[ti cu urm\toa-
rea parol\: „S-a stins un bec `n camera...“ Cel dece-
dat, b\gat `ntr-un sac, `n miez de noapte era transpor-
tat cu o c\ru]\ la cimitirul s\racilor de la periferia ora-
[ului Sighet [i aruncat `ntr-o groap\ din timp s\pat\.
Nici un semn, nici o cruce nu s-a pus la morm`ntul
celui `ngropat `n acel cimitir, decedat `n penitenciar.
9
~n memoria celor ce s-au s\v`r[it `n penitenciarul
de la Sighetul Marma]iei, `n fiecare an, `n a doua s`m-
b\t\ a lunii mai, se oficiaz\ un parastas la care parti-
cip\ un num\r `nsemnat de oameni veni]i din multe
jude]e ale ]\rii. Cei care `nc\, din diferite motive, nu
[i-au putut purta pa[ii spre locul sacru de la Sighetul
Marma]iei s-o fac\ de acum. Este o datorie patriotic\
ce nu trebuie ocolit\.
Tot la fostul penitenciar din Sighetul Marma-
]iei, regretatul român basarabean de la Chi[in\u Va-
dim {tefan Pirogan, autor al mai multor c\r]i despre
gulagul sovietic, a amenajat o celul\ consacrat\ su-
ferin]elor românilor basarabeni din timpul ocupa-
]iei imperiului sovietic totalitar. Cu acest prilej, s\
ne reamintim de soarta noastr\ pecetluit\ la 16 mai
1812, c`nd ru[ii ne-au acaparat Basarabia, p`n\ la
gurile Dun\rii...
S\ sper\m c\ vremurile se vor a[eza `n f\ga[ul lor
normal [i firesc, iar scumpa noastr\ Basarabie, `n to-
talitatea ei, se va al\tura Patriei-mame, România.
16 mai, 2012
Cont\m pe
sprijinul
sus]in\torilor
de Juvenale HARABAGIU,
pre[edintele ACPBB
„Vasile Voloc“ din Br\ila
Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina
„Vasile Voloc“ din Br\ila a fost `nfiin]at\ la 27 mar-
tie 1990 având ca obiect diverse activita]i culturale [i
istorice legate de Basarabia [i Bucovina. Este vorba
despre 27 martie 1918 - aniversarea Unirii Basarabiei
cu Patria-mam\, România; 13 iunie 1941 - comemo-
rarea primei deport\ri a basarabenilor `n Siberia; 18
iunie 1957 - comemorarea deport\rii `n B\r\gan a re-
fugia]ilor din Basarabia, Bucovina [i }inutul Her]ei;
22 iunie 1941 - eliberarea Basarabiei, Nordului Bu-
covinei [i }inutului Her]a de sub ocupa]ia bol[evic\;
28 iunie 1940 - comemorarea ocup\rii Basarabiei,
Bucovinei [i }inutului Her]a de c\tre armata sovieti-
c\; 28 noiembrie 1918 - aniversarea Unirii Bucovinei
cu Patria-mam\, România, precum [i alte activit\]i
culturale de rezonan]\ istoric\. lll 10
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
 10
lll Ori de câte ori am dispus de fonduri, am invitat la
Br\ila echipe artistice din Republica Moldova, care
au participat la diverse ac]iuni culturale organizate cu
prilejul evenimentelor amintite mai sus, dar [i la pa-
rastasele pentru mor]ii din Siberia ruseasc\ [i B\r\ga-
nul românesc, precum [i pentru membrii Sfatului }\-
rii [i Consiliul Bucovinei. La aceste activit\]i am co-
laborat cu „Liga Eminescu“ (pre[edinte prof. Gheor-
ghe Calot\), al\turi de care am invitat la Br\ila [i oa-
meni de cultur\ din Basarabia (Mihai Cimpoi, Vale-
riu Matei, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu, Du-
mitru Matcovschi, Leonida Lari, Grigore Vieru, Ana-
tol Corbu, Ion Ungureanu - fost ministru al culturii `n
Republica Moldova etc.) care au fost f\cu]i cet\]eni
de onoare ai municipiului Br\ila.
Dup\ anul 2000, la activit\]ile noastre au mai fost
invita]i istoricul Ion Varta, muzeografa Elena Pestic\,
ziaristul Andrei Dumbr\veanu, istoricul Rodica Esa-
nu, prof. Teodor Coteliuc, Raisa Rogov [i dr. Rotaru
Teodora, care au su]inut conferin]e legate de Basara-
Ve[ti de la ASCOR din Chi[in\u
~n februarie 2009, Asocia]ia Studen]ilor Cre[-
tini-Ortodoc[i Români, filiala din Chi[in\u, cu bi-
necuv`ntarea p\rintelui Iustin Pârvu de la M\n\sti-
rea „Petru Vod\“ a ini]iat o campanie de promovare
a sfin]ilor basarabeni - „Din temni]e spre sinaxare“,
av`ndu-l ca ocrotitor spiritual pe Noul mucenic Va-
leriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor. Tot `n 2009,
ASCOR a colectat din r`ndurile studen]ilor de la
Chi[in\u peste 700 de semn\turi pentru sus]inerea
canoniz\rii lui Valeriu Gafencu, semn\turi care au
fost al\turate unei scrisori se sus]inere a canoniz\rii
La conferin]a „Sf`ntul
Apostol Andrei [i
românii“ organizat\
de ASCOR cu prilejul
jubileului de 15 ani.
Capitala R. Moldova,
12 decembrie 2012
PETALE GEOGRAFICE
bia. De asemenea, am colaborat cu o serie de echipe
artistice din Republica Moldova, respectiv Liceul de
muzic\ „Ciprian Porumbescu“, condus de prof. Gali-
na Buinovschi, corul {colii de muzic\ nr.32 dirijat de
prof. artist emerit {tefan Caranfil, Colegiul {tefan
Neaga condus de Vasile Panainte, corul condus de
Eugen Mamot, echipa de dansuri condus\ de Felicia
Cire[ [i cea de actorie condus\ de actri]a Claudia Ca-
ranfil ale Palatului Copiilor, Corul comunei Bie[ti
(raionul Orhei), condus de prof. artist emerit {tefan
Caranfil, Corul Burebista din ora[ul Str\[eni, Corul
„Floarea din lacrim\“ condus de prof. Anatol {apte-
fra]i, Gimnaziul nr.102 din comuna Br\ila condus de
prof. Evdochia Besezan [.a. ~n toate activit\]ile noas-
tre am fost sus]inu]i de Casa de Cultur\ a Municipiu-
lui Br\ila (director Emanoil-Mircea Ciuca[u), de
Grupul folk „Genera]ii“ - prof. Dumitru Popescu,
grupul folcloric condus de Viorel Toader [i corul b\r-
b\tesc „Armonia“ - dirijor preot prog. Ioan P\v\loiu.
De asemenea, ne-au ajutat Corul „Trison“ al Liceului
[i au fost depuse la Registratura Sf`ntului Sinod a
Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
~n cadrul campaniei au fost organizate peste 40
de conferin]e `n toate ora[ele Republicii Moldova
(31 la num\r) la care s-a prezentat via]a sfin]ilor
basarabeni ca model pentru tinerii de azi. Astfel, la
conferin]a de la Soroca din 1 decembrie 2009 au
fost invita]i p\rintele profesor Mircea Bejenaru, p\-
rintele Augustin de la Aiud [i fostul de]inut politic,
Marcel Petri[or, care s-a aflat `n deten]ie politica 13
ani. La conferin]ele de la B\l]i, F\le[ti, Ialoveni [i
Dore Basarabia
Pedagogic - dirijor Maricica Lupu, care a cântat la re-
deschiderea Teatrului „Mihai Eminescu“ din Chi[i-
n\u, Fanfara {antierului Naval condus\ de Mladiu
Petre, echipa de dansuri a Palatului Copiilor, instruc-
tor prof. Nedelu[a Chirciacov, prof. Octavian Osanu
a sus]inut la toate manifest\rile alocu]iuni despre e-
venimentele istorice evocate, prof. Niculina Mitu,
care a pictat tablouri cu ce a r\mas din Rubla - fostul
sat de deporta]i pe B\r\gan, operele sale fiind expuse
`n Br\ila, Chi[in\u, Foc[ani, Timi[oara, Craiova, Bu-
cure[ti etc. La realizarea tuturor activit\]ilor culturale
au contribuit `ndeosebi membrii Asocia]iei Pro Basa-
rabia [i Bucovina Ana Girip, Elpila Abramovici [i
Daniela Cu[c\. ~n ultimele activit\]i, am beneficiat de
sprijinul generos al sponsorilor „Farmacia Iris“ - ad-
ministrator Constantinoiu Rafira, [i „Clubul Dubro-
va“ - administrator Iura Dobrev. ~n continuare, con-
t\m pe sprijinul acestor [i al altor colegi, dar [i pe al
bunilor no[tri sponsori - oameni cu suflet mare, sus-
]in\tori ai sfintei cauze a românismului. £
de Iulian RUSANOVSCHI
Briceni a fost invitat profesorul universitar Florin
Pintescu de la Universitatea „{tefan cel Mare [i
Sfânt“ din Suceava. Conferin]a organizat\ `n ora[ul
Drochia `n 2010 l-a avut ca invitat principal pe p\-
rintele Amfilohie Brânz\ - duhovnicul M\n\stirii
Diacone[ti, Bac\u - România. Cu prezen]a lor `n
calitate de conferen]iari ne-au bucurat [i ieromona-
hul Teofan Popescu de la M\n\stirea Putna, regizo-
rul Iulian Capsali, Claudiu Târziu - directorul re-
vistei ROST (aprilie 2010), surorile Valentina [i
Eleonora Gafencu, monahul Moise Iorgovan de la lll 11
 Dor e Basarabia
lll M\n\stirea Oa[a - autorul c\r]ii Sfântul ~nchisori-
lor, Ionu] Mavrichi - pre[edintele asocia]iei Pro-vi-
ta, jud. Prahova (octombrie 2011), to]i ace[tia vor-
bind cum au [tiut mai bine despre modelul sfin]ilor
basarabeni. Trebuie s\ men]ion\m c\ la evenimen-
tele noastre, ca invita]i autohtoni, i-am avut pe p\-
rintele-profesor Vasile Ciobanu, p\rintele-profesor
Viorel Cojocaru, p\rintele Severian Gheras, Andrei
Cociug [. a. Al\turi de Valeriu Gafencu, `n aceast\
campanie au fost promova]i [i ~PS Iosif Naniescu
(mitropolitul Moldovei [i Bucovinei n. 1820 - m.
1902), mitropolitul Arsenie Stadni]chi, p\rintele
Sofian Boghiu, Ioan Zlotea, mitropolitul Gurie
Grosu, martirii de la B\l]i (1944) [i F`nt`na Alb\
(1941), personalit\]i ca p\rintele Paul Mihail, p\-
rintele Roman Braga, lingvistul de talie mondial\
Eugen Coseriu, p\rintele Vasile Tepordei, p\rintele
Adrian F\ge]eanu, preotul Alexandru Enache, scrii-
torul Andrei Ciurunga, cuplul martiric Teodorovici,
sculptorul Vasile Gorduz, disidentul Ion Moraru,
p\rintele Felix Dubneac [i mul]i al]ii. Familiariza-
rea românilor din Basarabia cu via]a acestor sfin]i
a fost posibil\ prin conferin]ele organizate, la care
au participat mii de elevi [i profesori din toat\ ]ara,
dar [i prin intermediul celor peste 1000 de c\r]i
„Sfântul ~nchisorilor“ [i a cca 20.000 de ziare „Stu-
dentul Ortodox“, dedicate sfin]ilor basarabeni, ma-
teriale care au ajuns `n toate ora[ele Republicii Mol-
dova prin intermediul tinerilor de la ASCOR. La fel,
au fost distribuite gratuit peste 500 de acatiste dedi-
cate lui Valeriu Gafencu, peste 6000 de foi A4 care
con]ineau via]a sf`ntului `n limbile rus\ [i român\,
alte 300 de c\r]i cu via]a diferitelor personalit\]i etc.
Dup\ mai multe eforturi, la 10 mai 2009, `n o-
ra[ul S`ngerei a fost sfin]it\ o troi]a `n amintirea
Sf`ntului ~nchisorilor - Valeriu Gafencu, donat\
ASCOR din Chi[in\u de parohia Ti[\u]i din Ipo-
te[ti, Suceava, `n frunte cu p\rintele-profesor Mir-
cea Bejenaru. Crucea de piatr\ a fost sculptat\ la
Cluj-Napoca, `n basorelief, de c\tre Andrei R\ilea-
nu [i amplasat\ pe locul unde pe timpuri se afla ca-
sa familiei Gafencu. La moment, pe acel loc se afl\
Liceul Teoretic nr. 1 din localitate. De[i instalarea
[i sfin]irea troi]ei a fost coordonat\ cu preo]ii din
ora[ul S`ngerei care ]in de Mitropolia Moldovei,
totu[i `n momentul sfin]irii, `n fa]a enoria[ilor din
ora[, `n fa]a surorilor Gafencu [i a celor care au tru-
dit la edificarea [i ridicarea troi]ei, preo]ii Ioan [i
Serghie din localitate le-au interzis `n mod arbitrar
preo]ilor sosi]i din România s\ participe la slujba
de sfin]ire a troi]ei, sub simplul motiv c\ nu au bi-
necuv`ntarea episcopului rusofil Marchel de B\l]i [i
F\le[ti, care s-a opus din r\sputeri instal\rii [i sfin-
]irii acestei troi]e. Ulterior, ASCOR a depus o pl`n-
gere `n acest sens adresat\ Mitropoliei Moldovei de
la Chi[in\u pentru a lua atitudine, dar f\r\ nici un
rezultat. De mai multe ori, protopopul ora[ului i-a
amenin]at cu moartea pe sculptor [i pe reprezentan-
tul ASCOR care la acel momentul operau lucr\rile
de finisare a troi]ei la fa]a locului. Totu[i, dup\
aceste incidente, cu sprijinul prim\riei ora[ului s-a
reu[it organizarea unei conferin]e cu genericul „Va-
leriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor“ ai c\rei invita]i
speciali au fost surorile Gafencu, monahul Moise
Iorgovan [i p\rintele Mircea Bejenaru. Pe l`ng\ ru-
dele familiei Gafencu au fost prezen]i profesori,
elevi, precum [i simpli locuitori ai ora[ului, audien-
]a ridic`ndu-se la circa 200 de oameni. Conferin]a a
fost deschis\ de c\tre primarul Gheorghe Bra[ov-
schi care, pe l`ng\ prezentarea pe scurt a biografiei
[i `naltei tr\iri duhovnice[ti ale lui Valeriu Gafencu,
a inaugurat Cartea de Onoare a ora[ului unde, pe
prima pagin\, este `nscris numele martirului din
S`ngerei, oferindu-i acestuia [i statutul de cet\]ean
de onoare al ora[ului.
Un alt eveniment important a fost aducerea ex-
pozi]iei „Pe drumul `nvierii“ la Chi[in\u, care a
PETALE GEOGRAFICE
fost vernisat\ pe 28 martie 2010 `n incinta Biblio-
tecii municipale „Onisifor Ghibu“ [i s-a afla la Chi-
[in\u 7 zile. Evenimentul a fost organizat `n cola-
borare cu Asocia]ia ROST.
Expozi]ia „Pe drumul ~nvierii“ con]ine fotografii
[i documente privitoare la modul `n care au suferit
pentru credin]\ `n timpul comunismului (fiind h\r]u-
ite de Securitate [i `ntemni]ate) [ase personalit\]i e-
xemplare ale Bisericii Ortodoxe Române: arhiman-
drit Arsenie Papacioc, ieromonah Arsenie Boca, ie-
roschimonah Daniil - Sandu Tudor, preot Gheorghe
Calciu, Ioan Ianolide [i Valeriu Gafencu (Sf`ntul ~n-
chisorilor). Expozi]ia a fost ini]iat\ de Asocia]ia
ROST, iar materialele care provin `n special din ar-
hivele fostei Securit\]i au fost puse la dispozi]ie de
CNSAS, selectate [i aranjate de dr. Emilia Corbu,
specialist al Muzeului Jude]ean Ialomi]a.
~n iunie - august 2011, ASCOR, al\turi de Fun-
da]ia „Arsenie Boca“ [i la ini]iativa monahului
Moise Iorgovan, a depus eforturi considerabile
Crucea ridicat\ `ntru pomenirea p\rintelui Sofian Boghiu - 23 mai 2012, or. Edine]
pentru realizarea unui film documentar [i a unei
c\r]i care s\ cuprind\ informa]ii, interviuri despre
fo[tii de]inu]i politici [i despre persoanele care au
fost deportate `n Siberia. Dup\ o munc\ intens\ a
domni[oarelor Mihaela C., [i Laura P. [i eforturile
depuse de Bogdan P`rlea [i monahul Moise Iorgo-
van, s-a reu[it realizarea filmului Basarabia. A[a
cum a fost. Deport\rile românilor basarabeni `n
Siberia. Documentarul, oferit publicului larg `n
premier\ la postul de televiziune TVR-1, pe 29
martie 2012, prezint\ m\rturiile halucinante ale ce-
lor c`]iva români basarabeni care au supravie]uit
gulagului bol[evic, martori ai atrocit\]ilor comise
de puterea comunist\ `mpotriva inocen]ilor, pre-
cum [i d`rzenia cu care ace[tia [i-au p\strat valori-
le cre[tine [i române[ti.
~n amintirea mitropolitului bl`nd [i sf`nt, Iosif
Naniescu, pe 17 iulie 2011 ASCOR din Chi[in\u a
`n\l]at a doua troi]\ de piatr\ `n localitatea R\z\l\i,
raionul S`ngerei. Troi]a de 3 metri a fost sculptat\
`n basorelief la Cluj la ini]iativa ASCOR [i instalat\
pe locul vechiului cimitir distrus de comuni[tii so-
vietici din satul de ba[tin\ al ~PS Iosif Naniescu [i
al\turi de pristolul vechii biserici din R\z\l\i unde
a liturghisit pe timpuri tat\l acestui mare om. Sluj-
ba de sfin]ire a fost oficiat\ de vicarul Mitropoliei
Basarabiei, p\rintele Valeriu Cernei, al\turi de invi-
tatul principal - p\rintele-profesor Mircea Bejenaru
[i de tinerii de la Biserica Sf`ntul Nicolae din Bu-
11
cure[ti care au ]inut locul stranei. Men]ion\m c\ ri-
dicarea troi]ei a fost posibil\ cu sprijinul M\n\stirii
Putna, a M\n\stirii Diacone[ti, famliei Ciobanu din
Bra[ov [i a cca 20 de tineri care au contribuit finan-
ciar la ridicarea acestui monument de cult. ~n anul
curent, ~PS Iosif Naniescu va fi canonizat de Sino-
dul BOR, la morm`ntul lui izvor`nd mir [i s\v`r[in-
du-se minuni.
~n ferbuarie 2012, un grup de c`]iva tineri din
cadrul ASCOR s-au deplasat `n 3 ora[e din regiu-
nea separatist\ Transnistria (Tiraspol, Tighina, R`b-
ni]a) unde au distribuit la credincio[i [i biserici a-
proximativ 3000 de pliante `n limbile rus\ [i româ-
n\, materiale despre via]a Sf`ntului ~nchisorilor -
Valeriu Gafencu. Ac]iunea s-a desf\[urat cu mare
discre]ie [i operativitate. ~n tot acest r\stimp,
ASCOR a participat constant [i a sprijinit organiza-
rea multor evenimente organizate `n amintirea so]i-
lor Teodorovici. ~n contextul `n care anul 2012 es-
te declarat de Guvernul Republicii Moldova anul
Teodorivici, ASCOR a ini]iat o serie de ac]iuni
pentru evocarea cuplului martiric, ac]iuni despre
care vom vorbi cu alte ocazii.
Campania se consider\ oficial `ncheiat\ odat\ cu ri-
dicarea `n ora[ul Edine] a celei de-a treia troi]e de piatr\
`n amintirea p\rintelui Sofian Boghiu, supranumit
duhovnicul Bucure[tiului, [i organizarea unei conferin]e
de `nchidere a campaniei, pe 23 mai 2012, invitatul
principal fiind p\rintele-professor dr. Constantin Coman
din Bucure[ti - ctitorul acestei cruci. La M\n\stirea Rudi
se va amplasa o plac\ de piatr\ cu urm\torul text: „P\rin-
tele Sofian Boghiu a intrat ca rasofor la schitul Rughi -
Soroca, `n toamna anului 1926“. ASCOR a f\cut demer-
surile necesare c\tre prim\ria ora[ului Edine], pentru a
ob]ine titlul de personalitate de onoare a ora[ului Edine]
pentru p\rintele Sofian Boghiu.
La finele unei astfel de campanii care a durat 3
ani [i 3 luni, putem men]iona cu bucurie: ASCOR
din Chi[in\u [i sus]in\torii no[tri am reu[it crearea
unui curent Valeriu Gafencu `n Republica Moldo-
va, iar personalit\]ile enumerate mai sus au fost ca-
nonizate `n inimile multor cre[tini de la noi. £
Nr. 34, anul VII, iunie 2012
12 TRADI}IE {I CREDIN}|
Dor e Basarabia

Unirea `ncepe din familie

de preot Viorel COJOCARU, mun. Chi[in\u
Tot mai des predicile [i scrierile duhovnicilor s`nt
`ndreptate c\tre evolu]ia incon[tient\ a omului, c\tre
degradarea valorilor morale, c\tre descre[tinarea [i
dezna]ionalizarea poporului. Ast\zi nu mai este de
mirare c`nd auzi c\ tot mai multe familii divor]eaz\,
tot mai multe tinere nec\s\torite avorteaz\, tot mai
mul]i tineri s`nt dependen]i de droguri. Aceste lucruri
parc\ devin norme, parc\ s-au `ncet\]enit, parc\ ne-au
p\truns `n sânge ca ceva normal. Astfel, paradoxal,
dar adev\rat: unele lucruri normale ne par a fi anor-
male [i invers! S`ntem cu to]ii martori la inversarea
axei de valori. Urmeaz\ ca fiecare dintre noi s\ ne pu-
nem un semn de `ntrebare: oare unde este sf`r[itul?
La `nceptul lui mai curent, am fost martorul unui e-
veniment normal pentru unii [i anormal pentru al]ii:
doi tineri au hot\r`t s\-[i lege destinele prin Sf`nta
Tain\ a Cununiei. Este normal ca ei s\-[i `nceap\ via-
]a de familie cu binecuv`ntarea Domnului venit\ prin
Taina Cununiei. Farmecul este c\ mirele, Iulian Ru-
sanovschi, actualul pre[edinte al ASCOR - filiala
Chi[in\u, originar din Basarabia, a decis s\ o ia de
nevast\ pe Andreea-Adina, o românc\ din Bac\u. Au
hot\r`t s\ locuiasc\ la Chi[in\u (unde Andreea-Adina
a fost `nmatriculat\ la masterat la Universitatea de
Stat din Moldova), iar cununia s-o fac\ la Sf`nta Ca-
tedral\ a Re`ntregirii Neamului Românesc de la Alba
Iulia. Bine`n]eles c\ p\rin]ii ambilor au respectat do-
rin]a copiilor [i i-au onorat cu prezen]a. A[adar, du-
minic\, 6 mai 2012, la Catedrala Re`ntregii din Alba
Iulia s-au adunat peste 80 de persoane la oficierea
Sfintei Taine a Nun]ii celor doi tineri, Iulian [i An-
dreea-Adina Rusanovschi. Dorin]a lor de a se cununa
la Alba Iulia a avut la baz\ tr\irea profund\ a valori-
lor na]ionale, iar urma[ilor lor s\ le r\m`n\ imprimat
`n con[tiin]\ c\ cei cununa]i au retr\it evenimentul u-
nirii Basarabiei cu Patria-mam\, România, unire care
[i ast\zi se las\ mult a[teptat\. Spre surprinderea mul-
tora, at`t tinerii, c`t [i o parte bun\ din invita]i au fost
`nve[m`nta]i`n costume na]ionale române[ti pentru a
`mbr\ca s\rb\toarea `n frumosul chip tradi]ional.
Slujba logodnei [i cununiei au fost oficiate de p\rin-
tele Amfilohie Brânz\, duhovnicul M\n\stirii Diaco-
ne[ti, `mpreun\ cu p\rintele Florin Botezat - primul
pre[edinte al ASCOR (filiala Alba), [i p\rintele Ma-
rius Iacobianul de la Bac\u - duhovnicul mai multor
tineri din acel municipiu, inclusiv al miresei. Tot a-
cest frumos sobor de preo]i a fost completat de circa
zece m\icu]e de la M\n\stirea Diacone[ti, care au dat
r\spunsul cererilor din timpul slujbei cununiei. ~ntr-o
asemenea duhovniceasc\ ambian]\, c`nd cei doi tineri
`[i luau r\mas bun de la via]a de holtei `mbr\]i[`nd -o
pe cea de familie, ochii multor dintre cei prezen]i se
sc\ldau `n lacrimile bucuriei. La acest eveniment fa- T`n\ra familie Andreea-A Adina
milial ([i na]ional!) a participat [i familia mea, `n ca- [i Iulian Rusanovschi
litate de p\rinte spiritual al familiei nou `nfiin]ate.
Dup\ oficierea sfinte taine, p\rintele Amfilohie le-a Bl`ndului Judec\tor cum am reu[it s\ ghidez aceast\ s\rb\toarea sf`nt\ s\ se desf\[oare la catedrala Re`n-
vorbit tinerilor [i celor prezen]i despre frumoasa s\r- familie pe drumul m`ntuirii. P\rintele Florin Botezat tregirii Neamului din Alba Iulia, deoarece ei au dat
b\toare a ~nvierii, despre lucrurile reale, adev\rate a subliniat c\ aceast\ istoric\ catedral\ pentru prima dovad\ de patriotism [i curaj de a readuce lucrurile
din aceast\ via]\. ~n calitatea mea de na[ [i p\rinte oar\ g\zduie[te un asemenea eveniment. ~mpreun\ cu normale la normalitatea real\. S`ntem siguri c\ mul]i
spiritual, am f\g\duit tinerei familii c\ le voi fi mereu editura „Cu Drag“ de la Chi[in\u, am f\cut tinerei fa- dintre cei prezen]i au tr\it profund evenimentul, iar
la dispozi]ie, `n acest fel fiind preg\tit de a r\spunde milii un dar neordinar: i-am donat cartea „C\l\uza mul]i tineri - cu dorin]a de a urma exemplul familiei
Familiei & Arborele Genealogic“, unde vor fi `nscri- Rusanovschi.
se [i p\strate datele despre ei, despre str\mo[ii, copiii Unii politicieni ne-au f\g\duit unirea `naintea ale-
[i nepo]ii lor. Sf`r[itul s\rb\torii a fost `ncununat cu gerilor, anumi]i poe]i ne-au m`ng`iat sufletul cu poe-
interpretarea imnului na]ionalm „De[teapt\-te, româ- ziile lor unioniste... A[tept\m! Cu siguran]\ `ns\, sub
ne...“. To]i cei prezen]i [i tinerii ascori[ti veni]i din pronia lui Dumnezeu, cu mijlocirea Sfin]ilor Români,
toat\ România au fost invita]i la masa de cununie. la 6 mai 2012, `n incinta Catedralei din Alba Iulia, t`-
Pentru aceast\ t`n\r\ familie a fost un lucru normal ca n\ra familie Rusanovschi a `nceput Re-Unirea! £
Nr. 34, anul VII, iunie 2012