Sunteți pe pagina 1din 20

vestea

PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA


(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT
FONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU
Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844
e-mail : vestea.de.mehadia@gmail.com pagina web: http://vestea.wordpress.com
NUMÃRUL 3 (38). ANUL V. MARTIE 2010. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEI
Redactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor ºi editor on line: CONSTANTIN VLAICU;
Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU; REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã

Gospodari! Vine FOLCLORUL BÃNÃÞEAN - NEMURITOR


primãvara... Folcloristica reprezintã acea vastã culturã popu- Lucian Blaga scrie cã „niciuna din provinciile ro-
larã cãreia îi spune folclor ºi care atestã vechimea mâneºti nu are o culturã etnograficã, anonimã,
unei naþiuni. Folcloristica bãnãþeanã propriu-zisã, popularã atât de diferenþiatã ca Banatul”. Dovada
Zãpezile s-au dus, iarna pare cã ºi-a constituitã printr-un proces complex, este direct de- continuitãþii obiceiurilor folcloristice bãnãþene o
dezbrãcat cojocul, ºi de la o zi la alta ne terminatã de contribuþia unor cãrturari, mai întâi prin reprezintã Ansamblul Folcloric Timiºul.
adaptare, cu ajutorul literaturii orale a unor scrieri Înfiinþat în anul 1968, Ansamblul Timiºul a desfã-
zâmbeºte soarele, ne mângâie cu razele lui strãine, apoi prin culegere ºi publicare a creaþiilor ºurat o activitate permanentã, bucurându-se de a-
calde, binefãcãtoare. Pãsãrile cerului de la folclorice. precieri ºi succese deosebite, atât pe plan naþional
o zi la alta cântã altfel. Sunt semne binefã- Înscrierile pãstrate în arhive stau mãrturie cã arta cât ºi internaþional. Premiat la toate concursurile na-
de a cânta s-a nãscut la Lugoj ºi în satele învecinate þionale la care a participat, prezent la cele mai impor-
cãtoare cã în curând începe un nou an a- din timpuri foarte îndepãrtate. tante festivaluri ºi spectacole reprezentative, Ansam-
gricol ºi în comuna noastrã, în satele ei cu Cea dintâi mãrturie privitoare la existenþa cânte- blul Timiºul s-a situat în permanenþã printre forma-
cului popular pe teritoriul locuit de români se situea- þiile de top ale genului din România.
þãrani cu palmele bãtãtorite de chemarea ºi zã în prima jumãtate a secolului al XI-lea ºi se referã Cu Ansamblul Timiºul au cântat de-a lungul ani-
truda pãmântului. la Banat (zona Cenad - n.r.). Cântecele populare lor, atât în spectacolele din þarã, cât ºi în cele din
Începe un alt rost al caselor, al oame- proslãveau conducãtorii poporului pentru faptele de strãinãtate, cei mai reprezentativi soliºti vocali ai Ba-
vitejie ale acestora. natului: Tiberiu Ceia (membru fondator), Ana Paca-
nilor din sat, gospodarul se scoalã mai de „Istoria Banatului Timiºan”, scrisã de Gisellini ºi tiuº, Petricã Moise, Maãria Tudor, Elena Jurjescu,
dimineaþã, unii carã gunoiul la loc ºi-l îm- apãrutã la Viena în anul 1780, oferã importante infor- Carmen Popovici Dumbravã, Laza Cnejevici. De re-
maþii despre obiceiurile de nuntã ºi înmormântare, marcat colaborarea permanentã în marile spectacole
prãºtie ecologic pe câmp, pe ogor, alþii despre port ºi prilejurile calendaristice. sau programe radio - tv regionale sau naþionale cu
meºteresc ceva la tractor, la cãruþã, cautã Damaschin To- soliºti de referinþã
dacã uneltele de muncã sunt în stare bunã, ma Bojâncã, în “An- precum Nicoleta ºi
ticele”(1832) con- Andreea Voica, Va-
pânã ºi doamna sapã este cãutatã, ea ce semneazã obiceiuri sile Conea ºi Nicu
este atât de necesarã pentru munca din de nuntã (cele douã Novac.
zãvoi, din deal, din þarinã. feluri de rãpire a mi- În componenþa
resei, aruncarea cu ansamblului intrã 48
Oamenii sunt preocupaþi de mersul vre- boabe de grâu în de tineri dansatori,
mii, vin mai des la primãrie, unii sã-ºi achi- curtea casei dupã în- care, pe lângã parti-
toarcerea de la cu- ciparea la spectaco-
te obligaþiile faþã de stat, alþii sã-l contac- nunie, pregãtirea pa- le, danseazã ºi la
teze pe agentul agricol pentru una, pentru tului nupþial), obi- nunþi, botezuri, pe-
alta, chiar ºi pentru un sfat tehnic, pentru o ceiuri de înmormân- treceri aniversare.
tare (spãlarea mortu- Douã perechi de
colaborare în perspectiva Anului Agricol. lui, punerea unor Fanfara de la Plugova, anii ‘70 dansatori chemaþi la
E bine de ºtiut cã oamenii primãriei, de monede în sicriu), * - ºeful formaþiei, Dãnilã Pufa o petrecere danseazã
precum ºi versuri douã dansuri din
la agentul agricol pânã la primar sunt la sau bocete. Banat sau alte zone ºi unul þigãnesc în schimbul unei
dispoziþia tuturor consãtenilor, fãrã nici o Procesul propriu-zis al constituirii folcloristice sume de bani, care variazã de la an la an.
prejudecatã, sunt dispuºi sã facã servicii, bãnãþene începe cu D. Bojincã ºi Eftimie Murgu care Partea muzicala a ansamblului este asiguratã de
pune bazele învãþãmântului filozofic în þara noastrã, o formaþie orchestralã în structura cãreia intrã in-
cu respectarea legislaþiei în vigoare. iar avocatul Coriolan Brediceanu sprijinã activitatea strumente precum: vioara, contrabasul, braciul,
O menþiune în plus: ca ºi anii în trecuþi, cultural artisticã ºi învãþãmântul românesc din Banat. acordeonul, þambalul, clarinetul, saxofonul, fluierul ºi
„Nu-i român ca bãnãþeanul, taragotul, instrumente care dau o culoare specificã
primarul comunei nu are ore de audienþe, el Bãnãþean ca lugojanul, muzicii populare bãnãþene.
este la dispoziþia cetãþenilor la orice orã din Lugoj an ca Brediceanu.” Din conducerea artisticã fac parte:
zi, conform programului de funcþionare a Sursa culegerii versurilor populare este þãranul - Toma Frenþescu - coregraf, conducãtor artistic;
sau lãutarul, „care cu agera lor memorie susþinurã - Nicolae ºi Dusa Stãnescu - coregrafi;
instituþiei. Vã aºteptãm pentru rezolvarea aceste poezii”. - Dorin-Mihai Vladu, Dorina Susan ºi Nicolae
doleanþelor dumneavoastrã, cu respectarea În secolul al XX-lea, mai precis în anul 1947, la Haineala - coregrafi la formaþiile de copii.
îndemnul lui G. Cãlinescu, vede lumina tiparului o Conducerea Ansamblului Timiºul îºi desfãºoarã
legii, care este mai presus de orice ºi antologie a scriitorilor þãrani, autori de sonete, piese activitatea sub egida Casei de Culturã a municipiului
oricine, indiferent de statutul social. Aºa sã de teatru, versuri. Timiºoara, instituþie aflatã în subordinea Consiliului
ne ajute Dumnezeu! Sub îngrijirea lui Gabriel Þeplea apare în 1974 o Local ºi al Primãriei.
selecþie de versuri în grai bãnãþean intitulat „Ano, DANA OPRESCU,
Primar IANCU PANDURU Ano, Logojano”. studentã
2 Vestea dumneavoastrÃ

„PLUGOVA FOLCLORICÃ ÎN STRAIE DE SÃRBÃTOARE”


odinioarã, în alte vremuri, se petreceau aidoma lucrurile. O,
tempora!...
Dupã aceastã minunatã propagandã pentru folclorul autentic
s-a intrat în sala Cãminului cultural, unde s-a desfãºurat
programul Simpozionului „PLUGOVA FOLCLORICÃ ÎN STRAI
DE SÃRBÃTOARE”.
Lucrãrile simpozionului au fost deschise, de data aceasta,
de iniþiatorul manifestãrii, de dl. deputat ing. IOAN TABUGAN.
A urmat la cuvânt dl. primar Iancu Panduru care a salutat
oaspeþii veniþi de la judeþ ºi din alte localitãþi, a salutat ºi
mulþumit pentru prezenþã consãtenilor sãi.
Programul Simpozionului a fost:
Vorbeºte ing. Ioan Tabugan, deputat independent în 1. Preot Trifu Grozãvescu: „Viaþa Sfinþilor Trei Ierarhi Grigore
Parlamentul României. În dreapta sa: IONESIE GHEORGHEONI, Telogul, Vasile cel Mare ºi Ioan Gurã de Aur”.
vicepreºedinte al Consiliului Judeþan Caraº-Severin, MARTIN 2. Prof. Gh. Rancu: „Sãrbãtoarea de Trei treieraºi”.
MOTOLAN, subprefect (I), NIC: VERINDEANU, subprefect (II) ºi 3. Prof. Pavel Panduru: „Semnificaþia costumului popular”
directorul Direcþiei Silvice Caraº-Severin. În stânga: primarul 4. Ec. Ion Drãgan: „Tradiþii plugovene în folclor ºi artizanat”.
Iancu Panduru, prof. Pavel Panduru, prof. Gh. Rancu ºi N.D.P.
5. Prof. N.D. Petniceanu: „Obiceiuri º i datini uitate în Banat”.
Sub acest generic, formulat de dl. economist NICA A existat ºi un moment poetic de excepþie, prof. ADRIANA
DRÃGAN, a avut loc, la Cãminul cultural din Plugova (Caraº- FELICIA LAITIN a declamat din creaþia proprie poezia
Severin), un splendid eveniment folcloric, la data de 20 „STRÃMOªII”, mult aclamatã de asistenþã.
februarie a.c. Acest eveniment a fost realizat cu participarea Pe scenã au urcat dansatorii ºi dansatoarele de la Liceul
efectivã ºi afectivã a domnului inginer IOAN TABUGAN, fiul „Nicolae Stoica de Haþeg”, instructor profesor Florin Domilescu,
satului, deputat independent în Parlamentul României.
Acþiunea domniei sale a fost sprijinitã de alþi doi fii ai Plugovei,
de domnii IANCU PANDURU, primarul comunei, ºi de Nicã
Drãgan, amintit mai sus, ambii iubitori de folclor ºi organizatori
de acte culturale insolite.
Prin grija domnului deputat ing. IOAN TABUGAN, a sosit
reputata fanfarã din Bãnia (Caraº-Severin), întâmpinatã cu
pâine ºi sare ºi þuicã bãtrânã din ploscã de cãtre organizatori,
între ei remarcându-se, în port naþional, dl. profesor Mihai
Corneanu, directorul ºcolii din localitate.
Copiii, junii ºi miresele Plugovei, tineretul din zona folcloricã,
în costum naþional în cântecul fanfarei au colindat Plugova, iar
la rãscruce de drumuri au purtat brâul din bãtrâni, hora satului, Vorbeºte primarul IANCU PANDURU
ardelene ºi învârtite, iar plosca cu rãchie bãtrânã se preumbla
din mânã în mânã, din poartã în poartã, pe la oamenii bãtrâni, care au prezentat o suitã de brâuri, poºovãici, ardelene ºi
privitori la acest spectacol inedit, cu lacrimi în ochi. Cu mâna pe învârtite în delectarea asistenþei. Felicitãri, domnule profesor
inimã declarã ºi scribul acestor ºiruri a avut ochii daþi în lacrimi, Domilescu, felicitãri domnule director de ºcoalã româneascã,
gândind la anii tineri, la satul sãu de baºtinã (Petnic), unde profesor Mihai Feneºan.
Dupã masa festivã, udatã cu rãchia bãtrânã ºi vinuri nobile,
a urmat Balul izmenelor, þinuta obligatorie fiind portul naþional.
Un lanþ nesfârºit de tineri, zalã lângã zalã, fete ºi juni, tineri ºi
bãtrâni, s-au prins în brâul bãtrânesc, în cântecele orchestrei
saxafonistului de excepþie SIMION SANDU, din Armeniº
(vlãstarul regretatului Nana Florea, trompetistul) ºi în glasul
superb al solistului vocal TRAIAN JURCHELEA. Între instru-
mentiºti mai amintim: Ion Vasilescu, Mariana Jarja ºi Vasile
Corcescu, iar între soliºtii vocali s-au evidenþiat în sublim:
Mihaela Petrovici. Balul s-a þinut pânã în zori.
S-au dat diplome pentru costum, pentru joc, pentru
participare la manifestare. Prezentãm mai jos câteva din
comunicãrile þinute în plenul simpozionului. Moderator N.D.
Fanfara din comuna Bãnia (Caraº-Severin) Petniceanu.
Vestea dumneavoastrà 3

Sfinþii Trei Ierarhi


Sfinþii Trei Ierarhi sunt cele trei vârfuri ale Nevoia în care se afla Biserica din Ceza- îi vindeca.
ierarhiei Bisericii Ortodoxe, care au întrecut reea, strâmtoratã de eretici, l-a silit pe marele Fiind din tinereþe bolnãvicios, în anul 379,
cu înãlþimea vieþii ºi a învãþãturii lor pe mulþi Vasile sã lase pustia ºi sã vinã în ajutorul Bi- Sfântul Vasile cel Mare s-a mutat la Domnul
ºi ca niºte apostoli dupã Apostoli au strãlucit sericii lui Hristos. În scurtã vreme, fiind ales în vârstã de 51 de ani, dupã ce a pãstorit
în lume. Toþi trei fiind luminaþi de Duhul episcop, cu multã putere ºi osârdie, biruieºte Biserica lui Hristos, mai bine de opt ani.
Sfânt, au avut aceeaºi înþelegere a Bisericii, pe începãtorii eresurilor, împacã pe orto- Sfântul Grigorie Teologul s-a nãscut în
au întãrit canoanele ºi învãþãturile dumne- docºi, uneºte Biserica dezbinatã, mângâie oraºul Nazianz, aproape de oraºul Cezareea
zeieºtii Scripturi. Aceste trei vase ale Duhului Capadociei. Pãrinþii sãi, Grigorie ºi Nona,
Sfânt, pline de sfinþenie ºi binecuvântate cu fiind binecredincioºi, l-au crescut de mic în
darul facerii de minuni ºi al frumoasei vorbiri, buna credinþã, dându-l la învãþãtura cãrþii. Iu-
au mãrturisit în lume dreapta credinþã, au ex- bind mai mult frumuseþea vorbirii, a învãþat ºi
plicat dogmele Bisericii, au îmbogãþit sfintele a deprins mai mult ca oricare meºteºugul re-
slujbe ºi au vindecat ºi alinat multe boli ºi toricei, de la cei mai aleºi dascãli ai Atenei.
suferinþe trupeºti ºi sufleteºti ale oamenilor. Întors la Nazianz, a fost fãcut preot de tatãl
Fiind luminaþi de Dumnezeu ºi dãruiþi cu sãu, ce era episcop acolo, apoi s-a retras cu
multã înþelepciune, au uimit pe filosofii tim- Vasile la o mânãstire întemeiatã de ei în Pont.
pului lor, au mustrat pe împãraþii rãucredin- Fiind chemat de tatãl sãu ºi de nevoile Bise-
cioºi, au smerit pe cei mândri, au împãrþit la ricii împresuratã de eretici, Sfântul Grigorie
sãraci averile bogaþilor, au mustrat cu mare s-a reîntors în Nazianz. Dupã multã stãruinþã,
îndrãznealã pãcatul, mai ales necredinþa, fiind fãcut episcop de însuºi prietenul sãu,
eresul, mândria, desfrâul, lãcomia ºi zgârce- Vasile, nu a primit scaunul cel încredinþat
nia, scriind multe învãþãturi creºtineºti. Ei au lui, ci petrecea lângã bãtrânul sãu tatã,
lãsat Bisericii lui Hristos, pe lângã viaþa lor Primarul Iancu Panduru între cucernicii ajutându-l sã biruiascã pe înverºunaþii eretici.
sfântã, zeci de cãrþi teologice, care apãrã dog- pãrinþi: protopopul Nicolae Pereº de Fiind iubitor de liniºte, nu a primit episco-
Herculane ºi preotul Trifu Grozãvescu
mele ortodoxe ºi viaþa moralã ºi care formea- pia Nazianzului, dar cu gura sa cea plinã de
de Plugova
zã un mare tezaur al lumii creºtine. dar ºi cu mãiestria cuvântului, pe toþi ereticii
Sfântul Vasile cel Mare a vãzut lumina inimile pãstoriþilor, hrãneºte pe cei sãraci din i-a îmblânzit ºi i-a adus la credinþa cea ade-
zilei în Cezareea Capadociei (Turcia de as- hambarele bogaþilor, adapã pe cei însetaþi din vãratã. Apoi, fiind ales episcop al Constan-
tãzi), dintr-o familie aleasã de creºtini. Pãrin- izvoarele bunei credinþe. tinopolului, marele Grigorie a fãcut aici ade-
þii sãi, Vasile ºi Emilia, au avut zece copii, în- Sfântul Vasile era mare, nu atât ca staturã, vãrate minuni. Cine a vorbit mai frumos ca
demnaþi de Dumnezeu, au dat pe Vasile din cât mai ales cu darul ce era într-însul, cu viaþa Sfântul Grigorie? Cine a apãrat mai bine dog-
copilãrie la învãþãtura cãrþii, crescându-l de sa asprã, cu mintea sa adânc gânditoare. mele Bisericii? Cine a rostit cuvinte mai înalte
mic în frica lui Dumnezeu. Avea ºi darul facerii de minuni, cu care ade- despre Duhul Sfânt, despre dragoste, despre
Fire adânc gânditoare, evlavioasã, tãcutã, sea scotea duhurile necurate din oameni, credinþa cea adevãratã? Cine a uimit în
Sfântul Vasile a strãbãtut cu multã uºurinþã vindeca boli grele, spunea cele viitoare. Viaþa Sinodul al II-lea Ecumenic pe toþi episcopii?
toatã învãþãtura cea ritoriceascã ºi filosofia ce lui era mai mult îngereascã decât omeneascã. Dornic de singurãtate, dupã doisprezece
se putea oferi pe atunci de cea mai înaltã Neîncetat se ruga, învãþa mereu, mângâia pe ani de pãstorie, se retrage în satul sãu natal,
ºcoalã a faimoasei Atene. Aici s-a împrietenit toþi. Pentru aceasta s-a fãcut doctor bolna- Nazianz, pentru a vorbi numai cu Dumnezeu,
cu marele Grigorie; aici a uimit pe dascãlii vilor, hrãnitor flãmânzilor, pãstor adevãrat al pe care Îl iubea atât de mult.
sãi; aici a deprins “firea filosofiei, care este - oilor celor risipite. Cu toate cã Sfântul Grigorie Teologul era
dupã cum singur spunea - gândul morþii”. Aur pentru sine nu strângea, dar cu aurul o fire mult mai sensibilã, adânc gânditoare,
Îndemnat de Duhul Sfânt, a plecat apoi sã învãþãturilor sale pe toþi îi îmbogãþea. Haine însetatã dupã liniºte, nimeni nu a vorbit vreo-
viziteze toate mânãstirile ºi pustietãþile Egip- bune nu purta, dar pe toþi sãracii Capadociei datã mai frumos ca el din amvonul bisericii,
tului, iar de aici s-a dus la Ierusalim sã se în- îi îmbrãca. Pâine de prisos pe masã nu avea, nimeni nu a apãrat mai cu tãrie dogma Prea-
chine la Mormântul Domnului. Dupã ce a dar nimeni nu se întorcea de la el flãmând ºi sfintei Treimi, nimeni nu s-a ridicat mai mult
primit botezul în râul Iordanului, s-a dus în nemiluit. cu vorbirea de Dumnezeu, decât Sfântul Gri-
Cezareea Capadochiei - patria sa - unde a Cine altul ca Sfântul Vasile a purtat atâta gorie. Din aceste pricini s-a ºi numit “Teo-
fost fãcut preot. Dar el, iubind mult liniºtea ºi grijã de cei sãraci, cine a fãcut ca el din Ce- log”, adicã “Cuvântãtor de Dumnezeu”.
rugãciunea, s-a retras în pãrþile Pontului, zareea o adevãratã casã de oaspeþi pentru Împãcat cu sine ºi cu Dumnezeu, în anul
unde a întemeiat o aleasã mânãstire, cu viaþã strãini, cu spitale pentru bolnavi, cu azile 389, Sfântul Grigorie Teologul trece la Dom-
de obºte. Venind aici ºi Sfântul Grigorie, au pentru bãtrâni ºi locuri de vindecare pentru nul în vârstã de 60 de ani, lãsând Bisericii un
trãit împreunã cele mai alese clipe de bucurii suferinzi. Apoi îi înfrunta pe împãraþi, îi ruºina nepreþuit tezaur de cuvinte ºi învãþãturi dog-
duhovniceºti, pe care apoi adesea ºi le amin- pe eretici, îi smerea pe filosofi, uimea pe matice.
teau unul altuia. Aici au scris împreunã neîn- ritori, pe cãlugãri îi povãþuia, pe vãduve le as- Sfântul Ioan Gurã de Aur s-a nãscut în ves-
trecute cuvinte ascetice despre rugãciune, culta, pe necredincioºi îi aducea la credinþã, tita cetate Antiohia Siriei, din pãrinþi creºtini,
post, viaþã de obºte, preoþie, dragoste etc. pe pãcãtoºi îi primea ºi cu canon de pocãinþã continuare în pagina 4
4 Vestea dumneavoastrÃ
urmare din pagina 3 tom, a întrecut pe toþi dascãlii Bisericii noas- multe învãþãturi, nimeni nu a apãrat mai bine
Secund ºi Antuza. Fiind singur la pãrinþi, a fost tre, nu atât prin înãlþimea cuvintelor, nu prin pe sãraci ºi pe vãduve, nimeni nu s-a nevoit
dat la învãþãtura cãrþii, la cei mai aleºi dascãli asprimea învãþãturilor, cât mai ales prin dul- cu postul ºi rugãciunea mai mult decât Sfân-
ai vremii de atunci. Murind tatãl sãu tul Ioan Gurã de Aur.
din tinereþe, fericitul Ioan ºi-a ales El era pãstorul cel adevãrat, ta-
viaþa cea îngereascã, retrãgându-se tãl sãracilor, apãrãtorul vãduvelor,
la o mânãstire ºi de aici într-o peº- mângâietorul sãrmanilor, hrãnito-
terã, unde singur s-a nevoit în post rul flãmânzilor, mustrãtorul boieri-
ºi rugãciune patru ani. lor, primitorul izgoniþilor ºi învã-
Fiind apoi hirotonit preot de e- þãtor prealuminat a toatã lumea.
piscopul Flavian, slujea cu multã Doctor minunat al sufletelor, el ºtia
osârdie în Biserica cea Mare a An- sã scoatã cu cuvântul spinii pati-
tiohiei. Aici rostea neîncetat cuvin- milor din inimile oamenilor ºi apoi
te de învãþãturã, de pocãinþã ºi de sã punã alifie pe rãni, prin învã-
Hora strãmoºeascã, purtatã de prof. Mihail Corneanu, directo-
mângâiere poporului însetat, încât rul ºcolii din localitate, în costumul strãbunicului sãu. În rând þãturile sale cele aurite.
s-a fãcut cunoscut în toatã cetatea. cu el, pensionarul Ioan Tabugan, tatãl deputatului Tabugan Dar, ca întotdeauna, curajul ºi
Pentru buna lui învãþãturã ºi fru- îndrãzneala cuvintelor sale i-au
museþea vorbirii a fost numit de toatã creºti- ceaþa vorbirii sale, atât de curgãtoare ºi pe în- adus multe necazuri ºi încercãri la sfârºitul
nãtatea “Gurã de Aur”. Ales patriarh al Con- þelesul tuturor. Nimeni nu a vorbit mai mult vieþii. Astfel, izgonit din scaun ºi exilat de
stantinopolului, Sfântul Ioan, deºi a primit cu ca Sfântul Ioan Hrisostom despre pocãinþã, împãrat ºi de soþia sa, Eudoxia, marele dascãl
sila aceastã mare cinste, a pãstorit turma lui despre folosul rugãciunii, despre mergerea ºi pãstorul cel bun, Sfântul Ioan Gurã de Aur,
Hristos cu mare osârdie, timp de nouã ani, cât mai regulat la bisericã, despre pãcat, des- moare în grea suferinþã, departe “de oile sale“
ducând-o la vreme la apã ºi hrãnind-o cu cu- pre moarte, despre judecatã ºi rãsplata viitoa- în anul 407, având pe buze aceste cuvinte:
vintele sale cele aurite. re. Nimeni nu a tâlcuit mai bine ca el Sfânta “Slavã lui Dumnezeu pentru toate!”
Sfântul Ioan Gurã de Aur, zis ºi Hrisos- Scripturã. Nimeni nu a hrãnit turma sa cu mai preot TRIFU GROZÃVESCU

Semnificaþia costumului naþional românesc


Noi, românii, trebuie sã avem o imagine clarã a trecutului, a fe- Aºadar, cu omul apare ºi conºtiinþa de sine a acestuia, ca ºi
lului cum trãia, cum arãta neamul dorinþa de relevare a universului,
nostru înainte vreme. E o datorie de contemplare a existenþei. În
sfântã a noastrã sã descifrãm co- acest sens “apare cultura ca act
rect mesajul strãmoºesc formulat al creaþiei omului, ea este însãºi
de-a lungul veacurilor evidenþiin- esenþa omului, iar semnificaþia
du-i trãsãturile definitorii ca setea metafizicã a culturii (port, folclor,
de a descoperi frumosul, de a-l dans, muzicã) þine de destinul
fãuri ºi de a-l cultiva cu ajutorul creator al omului”. Deci, „omul
virtuþilor primordiale - dragostea este om doar dacã creeazã
de glie, vitejia, aspiraþia de liber- ceva”. (Lucian Blaga)
tate ºi neastâmpãrul creaþiei. Structurile de autoritate ºi re-
Prof. Pavel Panduru prezintã comunicarea sa
În procesul creaþiei un loc de prezentare în creaþia lui
frunte îl ocupã meºteºugul confecþionãrii hainelor, o ocupaþie a fe- Dumnezeu sunt: Dumnezeu, Hristos, bãrbatul (soþul), femeia
meilor. Purtate de oameni în vãzul tuturor, ele atrag atenþia prin (soþia). ªi bãrbatul si femeia reprezentau pe altcineva. Bãrbatul pe
mãiestrie ºi diversitate, fiind mãrci de recunoaºtere a membrilor Hristos ºi femeia pe bãrbat (soþ) (Geneza). Femeia este slava
comunitãþii ºi mijloace de apreciere a vârstei, a stãrii sociale. (gloria) bãrbatului, partea strãlucitoare a bãrbatului. Aceasta tre-
Hainele - îmbrãcãmintea - a apãrut odatã cu omul. buie sã se vadã în felul în care se roagã, munceºte ºi se îmbracã.
Dupã neascultarea de porunca lui Dumnezeu de a nu mânca La început bãrbaþii ºi femeile aveau aceleaºi piese ale
din pomul cunoºtinþei binelui ºi a rãului, Adam ºi Eva îºi dau seama îmbrãcãminþii - tunica - un fel de cãmaºã lungã aproape ca o
cã sunt goi (dezbrãcaþi), devin conºtienþi de greºeala ºi de starea rochie ºi mantaua care ajunge pânã la glezne ºi acoperã tot corpul
lor în decãdere. Acum apare ruºinea, frica de Dumnezeu pentru peste care era cingãtoarea - un brâu din piele, funie ori þesãtura.
neascultare ºi ruºinea pentru goliciunea lor. Mãsura pe care au Brâul este deci simbol al pãcatului ºi al cãinþei.
luat-o a fost sã-ºi coase laolaltã frunze de smochin ºi ºi-au fãcut De-a lungul istoriei, îmbrãcãmintea a evoluat, înmulþindu-se
cingãtori, învelitori (ºorturi) pentru a-ºi acoperi parþial, cât se putea piesele componente ºi devine costum.
acoperi cu o cingãtoare, organele sexuale (goliciunea), ceea ce nu În spaþiul mioritic costumul popular românesc îºi gãseºte rãdã-
era suficient. cinile în portul strãmoºilor noºtri traci, geþi ºi daci fiind supus unei
Dumnezeu le-a fãcut tunici - haine de piele - „însãºi pielea cor- continue evoluþii, dar ºi-a pãstrat nealterate caracteristicile
pului pe care a þesut-o omului la izgonirea din Rai’’. Tunica este o esenþiale: unitatea ºi continuitatea sa.
hainã lungã, cãmaºa, o îmbrãcãminte care se poartã direct pe Pornind de la realizãrile artistice fãcute cu materii prime produ-
piele ºi acoperã tot trupul. Deci amândoi aveau îmbrãcãminte se în gospodãriile þãranilor, portul popular românesc a dovedit
pentru a le acoperi cât mai complet corpul. continuare în pag. 5
Vestea dumneavoastrà 5
urmare din pag. 4 popular ºi naþional.
bogata mãiestrie a þãranului român, atât în ornarea þesãturilor ºi a Costumul naþional românesc - izvorât din sufletul þãranului ro-
broderiilor cât ºi în obþinerea mân are ca primã semnificaþie:
culorilor vegetale. Portul po- 1. Semnificaþia goliciunii - adicã
pular se diferenþiazã în func- îmbrãcãmintea are rolul de a acoperi
þie de anotimp, ocazii festive, corpul uman - ca o cerinþã divinã - ºi
vârstã ºi sex, adaptându-se apoi a-l apãra de intemperiile vremii,
ocupaþiilor specifice fiecãrei de aceea variazã în funcþie de ano-
zone. timp, fiind mai groasã iarna (þesãturi
Femeia, cu pricepere ºi de lânã ºi blanã) ºi cât mai uºoarã
mãiestrie artisticã, a fãcut vara (cânepã, in, bumbac). Þesãtura
hainele din tot sufletul ei, ne- din cânepã þine de cald iarna ºi
muritor fireºte. A cusut fie- Profesorul Gh. Rancu prezintã rãcoare vara.
care frunzã, floare, figurã. comunicarea sa 2. Semnificaþia socialã - hainele
Avea în memorie fiecare eta- exprimã starea socialã a celui care le
poartã faþã de ceilalþi. Diferenþa este datã de ornamentaþie, croma-
ticã ºi punctul de cusãturã. Unele haine indicau profesiile - exem-
plu ciobanii, lucrãtorii la pãdure, muncile agricole - când costumul
este simplu - faþã de cel purtat la sãrbãtori ori la nunta. Brâul - cin-
gãtoarea - avea rol de a þine strâns abdomenul ºi rinichii. El
înseamnã însã ºi abnegaþie ºi curãþenie sufleteascã, precum ºi
puterea de a învinge cãderea spre ispitã ºi alte rele. Costumul
popular indicã ºi vârsta purtãtorului.
3. Semnificaþii magico-religioase. Costumul naþional româ-
nesc, prin lucrãturã, ornamentaþie ºi decoraþiile de pe haine, avea
ca scop de a-i apãra pe cei care le poartã de fiinþele malefice, du-
Participanþi la Simpozionul de la Plugova, din 20.02.2010. În hurile rele, dar ºi de a le aduce noroc ºi sãnãtate - având caracter
prim-plan doamna Gabriela ªerban, directoarea Bibliotecii apotropaic ºi în acelaºi timp afrodisiac.
“Tata Oancea” din Bocºa
Deci, putem spune cã în portul popular românesc se îmbinã
pã a lucrãturii - de la lânã brutã la fir, la þesãturã. Fiecare împun-
sãturã de ac trecuse prin zâmbetul, lacrima, dragostea ei. Cusã-
tura descrie chiar þinta finalã - lumea fãrã dor. Hainele acestea
erau adevãrate arme spirituale, asigurând protecþia purtãtorului
faþã de demoni.
Prin îmbrãcarea acestor haine numite populare, ale întregii po-
pulaþii, omul se îmbracã cu întregul univers (lume) „eu trãiesc în lu-
me, dar ºi întreaga lume e în mine”. Deci portul popular reprezintã
o recapitulare simbolicã a întregii mitologii ºi cosmogonii de în-
ceput.
Folclorul era integrat în vechime într-un context socio-cultural
care cuprindea toate faptele de viaþã din lumea satului. Omul mun-
cea ºi sãrbãtorea în colectiv ºi în acord cu lumea. Particiapnþi la Simpozion, în faþa Cãminului Cultural.
Tainele meºteºugului de a confecþiona îmbrãcãmintea - nu se Plugova, 20.02.2010
învãþau din cãrþi - ci de la femeile satului. Se utilul cu frumosul, realizând echilibrul necesar
transmiteau din generaþie în generaþie - de la între suflet ºi trup, fãrã ca importanta unuia
mamã la fiicã. Fetele nu se mãritau pânã nu sã fie exacerbatã în detrimentul celuilalt, iar
ºtiau sã toarcã ºi sã þeasã. românul creºtin ºi ortodox, creatorul ºi pur-
În timpul lucrului, femeile spuneau o rugã- tãtorul acestor haine, avea mereu în gând
ciune ortodoxã pentru comunicare cu divini- afirmaþia Apostolului Pavel: „trupul vostru
tatea: „Cãmara Ta Mântuitorule, o vãd împo- este templu al Duhului Sfânt”.
dobitã. ªi îmbrãcãminte nu am ca sã intru Costumul popular, creaþie a þãrãncii
într-însa. Lumineazã-mi haina - taina sufle- noastre, ca parte a Sfintei Tradiþii, este
tului meu! Si mã mântuieºte, Mântuitorul martor al existentei noastre ºi vorbeºte de
meu”. Aºadar - costumul popular era taina sfinþenia locurilor ºi a oamenilor ce
sufletului femeii - slavã a întregii familii. locuiesc în aceste spaþii - rãmâne ca un
Portul românesc, ca trãsãturi generale are talisman al românismului de azi. El este
aceeaºi asemãnare pe tot cuprinsul þãrii, a- pilon al identitãþii noastre româneºti. Este
vând desigur deosebiri de amãnunte, cu legitimaþia noastrã aici. Este o mãsurã pentru
schimbãri de formã, croialã, ornamentaþie ºi români ce vin din transcendent.
Profesorul Ionuþ Drãgan la primul port al
cromaticã. Aceasta unitate îi dã caracter de costumului popular, 1987
Prof. PAVEL PANDURU
6 Vestea dumneavoastrÃ

TRADIÞII PLUGOVENE
ÎN FOLCLOR ªI ARTIZANAT
- P-chiv Mârcoci – bas;
- Lae Mitaru – bas;
- Ion Cionca – bas;
- Ilia Gheºcu – tobã;
- Mihai Panduru – tobã;
- Mitru Jarcu – bas;
- Pãtru Vlaicu – clarinet.
Pe parcursul evoluþiei sale, fanfarei i s-au
alãturat mai tinerii:
- Filip Sascanu – trompetã;
- Grinu Mîrcoci – trompetã;
- Moise Cioncã – saxofon trompetã;
- Pãtru Manþ – tobã;
- Ghe Gruia – tobã;
Ultima reunire a acesteia s-a produs în anul
2009 cu ocazia „Simpozionului Cetãþii”, ediþia a
II-a.
Pãcat cã tradiþia fanfarei la Plugova a fost
Brâul din bãtrâni. În prim-plan, Matei Drãgulescu (*) cu soþia sa. Premiul I la port ºi joc întreruptã, în prezent ne consolãm cu cele douã
soliste vocale – Ana Pufa (Cega) ºi Stana
Ca de altfel majoritatea satelor din zonã, - Ghe. Breanã, instructor pentru viitori mu-
Plugova nu a stat pasivã faþã de fenomenul fol- zicanþi – trompetã;
cloric ºi artizanal. - Nistor Mârcoci – trompetã;
Atâta timp cât locuieºti la poalele Arjanei, pe - Luca Breanã – clarinet.
valea superioarã a Belarecãi, în plin culoar Aceastã fanfarã ºi-a continuat activitatea
Timiº-Cerna, în imediata apropiere a Vãii Almã- aproximativ zece ani ºi dupã cel de-al II-lea
jului ºi la doi paºi de fieful lui „Hercules” nu ai rãzboi mondial o serie din componenþii acesteia
cum sã eviþi contactul cu tot ce înseamnã luptând chiar pe front.
tradiþii, cu tot ce înseamnã noþiunea de frumos. Dupã cuvenita perioadã de tranziþie, în jurul
Folclorul ºi meºteºugurile artizanale au fost anului 1955, apare noua generaþie de muzicanþi,
prezente în Plugova din cele mai vechi timpuri, sub comanda lui Dãnilã Pufa care, împreunã cu
dar eu o sã mã refer în cele ce urmeazã la pe- încã câþiva tineri ºi-au format ucenicia la Ghe.
rioada care începe dupã primul rãzboi mondial. Breanã cât ºi la trompetistul Gore Burtã din Va-
Primii paºi în activitatea folcloricã, în lea Bolvaºniþa. Ca ºef de fanfarã în aceste pe-
aceastã perioadã (în jurul anului 1930) îi rioade, trebuia sã menþii o anumitã disciplinã
întâlnim odatã cu constituirea primei fanfare, dar ºi sã te impui prin virtuozitate deosebitã.
condusã de Lazãr ªciun ºi era compusã din: Aceastã fanfarã s-a menþinut pânã în anii ’90
- Nicu Drãgan – trompetã; ºi a avut razã de activitate inclusiv judeþele limi-
- Pavel Ulogu – trompetã; trofe. Cei mai tineri dansatori, elevii
- Petru Nichifor – bas; Componenþa sa era urmãtoarea: d-lui prof. Mihail Corneanu
- Ghe. Cãlþun – bas; - Dumitru Panduru – bas;
- Ghe Mircoºi – clarinet; - Costa Lupu – trompetã; Cãplescu (Ioºca), care duc mai departe tradiþiile
- C-tin Mircpºi – bas; - Pãtru Pufa – bas; folclorice ale Plugovei.
- Pavel Panºiulã – trompetã; - Iosum Pufa – bas; Paralel cu activitatea folcloricã, de-a lungul
- Pau Drãgan – bas; - Pau Cionca – trompetã; anilor o activitate intensã s-a desfãºurat în
domeniul confecþionãrii costumelor populare,
Acelaºi Matei Drãgulescu, de data asta cu plosca cu costume populare care într-o anumitã perioadã
rãchie, moºtenitã de la strã-strãbunicul sãu erau purtate chiar în activitãþile zilnice nu doar
în zilele de sãrbãtoare.
Confecþionarea acestor costume a constituit
activitatea unor femei înzestrate cu un talent
deosebit, produsele lor depãºind chiar ºi grani-
þele þãrii, iar unele intrând în posesia unor artiºti
consacraþi.
Aici putem aminti: Floarea Traºca, Cãtãlina
Breanã, Ana Baºu, Anuþa Pogea, Ana Carabasu,
Maria ªciuru, Maria Fojvartu, Veta ªumariu,
Milia Þaranu, Sofia Mantu.
O parte dintre acestea confecþionând
renumitele cãmãºi brodate, masaile purtate de
cumnaþii de mânã la nunþi, praºtiile purtate de
bãrbaþi la brâu.
O îndeletnicire mai rarã a fost cea a brodãrii
continuare în pag. 7
Vestea dumneavoastrà 7

urmare din pag. 6 întâlnit în cursul sãptãmânii îmbrãcat în costum


pernelor ornamentale, domeniu în care a excelat popular, fiind poate ultimul reprezentant al
Maria Panduru, mama primarului nostru. Piaþa acestui obicei frumos.
de desfacere a acestora a cuprins întreg Bana- Plugovenii ºi-au pus amprenta foarte puter-
tul, Clisura Dunãrii ºi judeþene învecinate. nic în domeniul activitãþii artizanale. Prelucrând
Bãrbaþii nu au stat indiferenþi în tot acest materii prime tradiþionale cum sunt: lâna, bum-
timp, iar talentul lor l-au folosit într-o serie de bac, cânepã, lemnul, fierul, au produs o gamã
activitãþi legate strict de activitatea artizanalã, o- largã de obiecte în care erau împodobite cu:
biectele lor fiind pãrþi componente ale costumu- motive ºi momente folclorice, peisaje din na-
lui popular bãrbãtesc. turã, figuri geometrice, aspecte din viaþa coti-
Astfel, laibãrele purtate de bãrbaþi împreunã dianã.
cu izmenele ºi cãmãºile erau bogat împodobite În continuare voi trece în revistã câteva
cu figuri geometrice, aspecte florale, chiar ºi aspecte legate de unele dintre aceste produse:
figuri de animale. 1 – Procoviþele –
În acest domeniu iscusinþa i-a ajutat sã-ºi Au reprezentat obiectul muncii multor femei
prezinte ideile pe unii meºteri de excepþie din din Plugova, iar mijlocul de producþie l-a
rândul cãrora îi amintesc pe: Nicolae Piperea, constituit rãzboiul de þesut. Ion Drãgan
Brata Laitin, Pãtru Vlaicu, Ion Mîrcoci. Înainte de a aminti câteva dintre cele mai
recunoscute femei în acest domeniu, vreau sã geamuri ºi în camere, obiecte decorative care
O altã piesã, parte componentã a straiului mai de care mai frumoase, având tendinþa de a
spun cã aici rolul dominant a fost deþinut de
Floarea lui Iancu Drãgan, bunica viitorilor le schimba cât mai des cu modele noi, ne-
ingineri ºi cercetãtori în metalurgie Iancu ºi cunoscute concurenþei, concurenþã reprezentatã
Nicu Drãgan., alãturi de Veta lui Pau Drãgan, de prietene, vecine, sãtene în general.
care deþineau secretul procoviþei „împuiate” În anii 60 – 70 acestea erau un adevãrat
care cuprindeau forme ieºite în relief ºi care microb în rândul femeilor cu vârsta de 30 – 40
erau folosite ca ºi carpete pe pereþi. ani.
Alãturi de cele douã, la loc de cinste s-au Ferangurile erau produse în rãzboi, din
situat: Milia Þaran, Chiva Bîlba, Veta Bratan, bumbac alb dupã desene fãcute special în acest
Ileana Mangu, Stana Motroc, Ioana Panciulã, scop, pe coli de hârtie de dimensiuni mari.
Ana Basu, Anca Mîndruþ, Icoana Buiadã, Mitra Aici numãrul celor pricepute era foarte mare,
Ispas, Crina Iancu, Floarea Popãsu, Ana Baºu, dar voi aminti câteva: Stana Mitariu, Chiva Cru-
Brata ºi multe altele. þan, Ghiþa Mutu, Dragalina Piþa, Mariuþa ªuma-
Tot prin acest procedeu erau confecþionate: riu, Milia Manea, Stana Latcus, Maria Biºãri,
trãºti, batacui, obele, praºtii etc. Anca Bistrianu, Ana Cruþan, Ana Vageanu, Ana
Multe dintre aceste produse se pãstreazã ºi Domil, Stana Buiadã, Mitra Iorgovan, Floarea
astãzi, intrând chiar în zestrea mireselor, zestre lui Ghiþta Drãgan, Maria Daia, Ana Baºu ºi
care în trecut stârnea o adevãratã concurenþã, multe altele.
legatã de numãrul obiectelor ºi de calitatea 3 – ªipca (Dantela) –
acestora. S-a folosit la împodobirea cearceafurilor, a
2 – Ferangurile – feþelor de masã. Se folosea tot bumbac alb ºi se
1954 - costume populare autentice, Plugova Reprezintã un alt produs în care dragostea cerea o pricepere ºi o dexteritate deosebite. Aici
de frumos ºi mãiestria unor femei din Plugova vârfurile meseriri au fost atinse de: Maria P.
ºi-au pus pecetea. Fliscã, Chiva Pãtru Vlaicu, Ilena Avram, Maria
popular, confecþionatã ºi purtatã de plugoveni,
ºi nu numai, o reprezintã pieptarele din piele de Femeile erau preocupate ca fiecare sã aibã la continuare în pag. 8
oaie, de asemenea împodobite cu motive
populare.
Aici priceperea a fost de partea urmãtorilor:
Costa Gheºcu, Lazãr Buiadã, Pãtru Biliºi, Trifu
Verdeþ, Zaria Vucea, Ilia Basu, Iacob Potlog,
ultimii trei continuând tradiþia în domeniu, cu
mai modernele cojoace ºi haine din piele.
Costumul popular atât femeiesc cât ºi
bãrbãtesc trebuia însoþit ºi de o încãlþãminte pe
mãsurã. Aici din nou Dumnezeu a dotat cu har
meºteºugãresc o serie de persoane ale cãror
produse au ajuns sã fie vândute chiar în capitala
þãrii.
Aici s-a detaºat Chilã Popãseu dar alãturi de
el trebuie menþionaþi ºi alþi meºteri desãvârºiþi
cum au fost: Costa Duian, Pau Gaman, Ghiþã
Partenie, Pavel Ulogu, P.chiv Puci, Nelu Bucur,
Trifu Baºu, Iancu Corneanu.
Dupã cum arãtam mai sus, costumele
populare, într-o anumitã perioadã, ca de altfel în
toate zonele þãrii, la Plugova erau purtate nu
numai în zilele de sãrbãtoare ºi ºi în alte activi-
tãþi, mãrturie stau fotografiile bunicilor noºtri.
Un exemplu elocvent îl pot da chiar din anii
copilãriei noastre, când moº Ion Turcu putea fi Costume populare purtate la Plugova în 1953, la nuntã
8 Vestea dumneavoastrÃ
urmare din pag. 7
Daia, Milia Ghescu, Ilena Basu, Maria Dãnciu-
lescu, Ana Buiadã, Maria Pavel Mitariu, Ana
Biþu, Marioara Daia, Rozalia Adamescu, Veta
Luþã ºi lista poate continua.
4 – Arta artizanalã, mãiestria popularã au
fost prezente în meseriile bãrbãteºti la care fac
referire în rândurile ce urmeazã. Vreau sã arãt cã
pânã în anii 60 – 70 lucrãrile se executau ma-
nual, de aceea talentul fiecãruia se simþea im-
plementat în produsul finit. Meseriaºii puteau fi
identificaþi dupã produsele create în funcþie de
modul de executare, de finisare, dupã una numit
ornament care reprezentau „marca de fabricã” a
fiecãruia.
Aici pe lângã tâmplarii propriu-ziºi, înce-
pând cu Ghe Daia, Lae Nichifor, Dãnilã Pita,
Mitru Jarcu, Nelu Daia, Ian㺠Cruþan,
continuând cu mai tinerii Ghe. Bisãri, Ghe Parada portului naþional pe uliþele satului Plugova, în cântecul fanfarei
Potlog, Filip Duma, Titu Fãivartu, Micu Duma,
un aport deosebit au adus fenomenului artizanal 7 – Revin puþin la decoraþiunile interioare ºi viitor.
dogarii ºi rotarii, ale cãror butoaie, cãruþele în o sã mã refer la zugrãvelile executate în trecut În vremurile noastre acest produs a fost
întegul lor, au fost unanim apreciate. În aceastã care pe lângã igienizarea propriu-zisã, de foarte folosit în treburile gospodãreºti dar, din spusele
branºã talentul a lovit puternic în: Mitru, Lae, mult ori se suprapuneau cu talentul artizanal al bunilor noºtri în perioada imediat postbelicã,
Filip ºi Micu Duma, Vasile Mutu, Mitru JKarcu, autorului. era folosit ca o modalitate de a impune respect.
Mihai Carabasu. Chiar ºi vopselele se pregãteau artizanal A fost simbolul Plugovei decenii întregi,
5 – Fierãria – moalãrii folosind acizi, apã, lapte, ouã, produse faima lui depãºind de mult graniþele þãrii.
Atât cât s-a practicat la Plugova, pânã în ’80, care le confereau acestora o rezistenþã deose- Nu o sã-i pronunþ numele acestui obiect dar
nu a cunoscut influenþa progresului tehnic. bitã pe pereþi. rog dacã cineva deþine un astfel de exemplar, în
Astfel întreaga gamã de produse executate de la Desenele de pe pereþi fãceau referiri la anu- salã, sã-l arate invitaþilor noºtri. Vreau doar sã
potcoave, securi, încuietori, roþi de apã, la mite aspecte florale, diferite linii, chenare, figuri amintesc numele celui care a creat acest obiect:
cazane de rãchie, piese pentru ferecatul carelor, geometrice, toate acestea se formau dupã mo- Ioja Vucea.
se produceau cu forja manualã, pe nicovalã, dele din hârtie care erau decupate pentru a per- Am avut plãcuta surprizã ca în salã o
bãtute manual cu ciocanul. mite impregnarea desenului dorit. ªi aici era persoanã sã deþinã o „sâmºea”, pentru cã de
Aici putem aminti renumitele „covaºii” ala nevoie de un talent deosebit, preþuit la unele asta a fost vorba, persoana respectivã fiind
lui Colutã, Costa Vucea, Ctin Pârvu. persoana cum au fost: Ion Mîrcoci, Paul Cion- Matei Breanã.
6 – În prelucrarea pietrelor de moarã, am ca, Ilia Vior, Lae Marcu, Moise Cinca, Costa
avut un expert în persoana lui Mila Bucur, care Mircoci, Ion Patruþ.
dãdea forma perfectã a acestora pentru funcþio- 8 – Am lãsat la urmã, intenþionat, un produs * *
narea morilor de pe iruga paralelã cu râul. artizanal unic în lume, fãrã exagerãri, pe care *
Greutatea acestora putea ajunge la sute de kg ºi nu-l pot produce, cred, decât tot un plugovan
toatã pregãtirea ºi manevrarea lor se fãcea pentru cã familia care a avut aceastã tradiþie
manual. artizanalã nu a avut urmaºi care sã o continue în ec. ION DRÃGAN

Plugovenii mulþumesc celor doi consãteni ai lor:


deputat Ion Tabugan ºi primarului Iancu Panduru
„Plugova folcloricã în strai de sãrbãtoare” a 1. Premiul pentru cel mai în vârstã Premiile de mai sus au fost atribuite de cãtre
fost o manifestare memorabilã atât prin participant în costum popular – Grozãvescu o comisie ce a avut urmãtoarea componenþã:
amploarea sa cât ºi prin calitatea organizãrii. Nicolae (80 ani). 1. Prof. Pepsilã Matei
Impresionanta paradã a portului popular, în 2. Premiul pentru cel mai tânãr participant 2. Agentul silvic Vlaicu Gheorghe
marºul fanfarei de la Bãnia a scos în stradã toþi în costum popular: Urdeº Ania (2 ani). 3. Ec. Grãzãvescu Petru
locuitorii satului ºi a atras un numãr foarte mare 3. Premiul pentru cea mai bunã pereche 4. Agent fiscal Panduru Dumitru
de invitaþi. A fost prefaþa simpozionului propriu- dansatoare: Drãgulescu Matei, Drãgulescu 5. Ec. Drãgan Ion
zis, care a fost urmat de un spectacol coregrafic Ionela. Selecþia fãcutã de comisie nu a înregistrat
susþinut de elevii din Plugova, Mehadia ºi Valea 4. Premiul pentru cel mai vesel participant: nici o contestaþie.
Bolvaºniþa, iar începând cu ora 20.00 cu „Balul în Drãgulescu Gavrilã. La încheierea balului a mai fost acordat un
port popular”. 5. Premii pentru frumuseþea costumului: „premiu special”, premiul pentru cea mai bunã
Atmosfera a fost întreþinutã de douã vârfuri Femei: premiul I. – Dãnciulescu Petronela, rãchie ce s-a consumat la bal, acordat lui
ale folclorului bãnãþean: Traian Jurchelea ºi premiul II – Pervulescu Dana; premiul III – Pervulescu Filip (Duma).
Mihaela Petrovici, susþinuþi de instrumentiºti Drãgan Florina. Vreau sã închei tot cu un cuvânt de mulþu-
pe mãsurã: Marian Jarja, Vasile „Cosea”, Si- Bãrbaþi: premiul I. – Grozãvescu Gheorghe, mire adresat celor doi organizatori. Este mare
mion „Florea”, Ion Vasilescu, Mircea „Florea”. premiul II – Adamescu Trifu; premiul III – lucru sã ai puterea ºi dragostea sã te întorci la
Frumuseþea costumelor populare cât ºi Miloº Iosif. punctul „zero” al existenþei tale, la satul natal,
participarea efectivã, la joc, au atras o serie de 6. Premiul pentru autenticitatea costumului sã faci „ceva” pentru cei ce locuiesc acolo.
premii, dupã cum urmeazã: – prof. Cornianu Mihail. Economist ION DRÃGAN
Vestea dumneavoastrà 9

Obiceiuri ºi datini uitate în unele sate din Banatul Montan


Înainte de-a vorbi despre unele datini ºi obi- fierbeau boabe de porumb, mere sau o oalã cu
ceiuri uitate în unele sate din Banatul de la mun- rãchie, cu care cei prezenþi se omeneau, înainte
te, propun sã vedem ce înseamnã datina ºi ce în- de trecerea în Anul Nou.
seamnã obiceiul, în ce împrejurãri obiceiul poa- - Sãrbãtoarea cailor. Avuse loc pânã prin anii
te deveni datinã, iar datina poate deveni tradiþie. 1947 – 1948, ori ceva mai târziu, în unele sate de
Este cunoscutã zicala „Fiecare casã cu zaco- la munte. Calul simbolizeazã frumuseþe, nobleþe,
nul ei, fiecare sat cu satina lui”. Obiceiul ºi zaco- demnitate ºi ataºament faþã de om în orice împre-
nul au acelaºi conþinut lexical în subgraiul sate- jurare. În ziua de Sfântul Ion, la unii (la alþii în ziua
lor noastre. „Zacon” provine din sârbo-croatã. de Anul Nou sau în ziua de Sf. Gheorghe), când
Nu avem voie sã uitãm cã Biserica Ortodoxã Ro- ieºea lumea de la bisericã, în mijlocul satului,
mânã din Banat a fost sub mâna prelaþilor sârbi erau adunaþi cei mai frumoºi cai, cu harnaºament
pânã în anul 1865, când marele Andrei ªaguna, nou pe ei, frumos îngrijiþi, cu cozile împletite, cu
secondat în Banatul montan de episcopul Ioan gãitane tricolore în coame ºi frunte, cu cununa de
Popasu, ne-a eliberatã religios de sub jugul clopoþele la gât, cu tinerii lângã ei, unii chiar în-
sârbesc. fãºuraþi în eºarfe tricolore. Avea loc parada cailor
Dar sã revenim la obicei, datinã ºi tradiþie. ºi implicit parada portului popular, apoi întrecerea
Obiceiul – deprindere individualã, de la om cailor ºi a cãlãreþilor, parcurgând în galop satul de
la om, dobânditã printr-o repetare deasã a ace- la un capãt la celãlalt. Calul câºtigãtor al cursei
leaºi acþiuni, îndeletniciri, fel de-a fi, fel de-a se primea o cununã de flori de hârtie creponatã, iar
comporta. Deprinderea devine, în timp, obiº- Valea Bolvaºniþa, 23.01.2010 cãlãreþul avea cinstea sã deschidã hora din ziua
nuinþã în conduita, gândirea ºi existenþa unui Simpozionul Cetãþii, ediþia a III-a aceea, primind o ploscã cu rãchie.
individ. Expresia îºi are etimonul în „dedina” din NDP între copiii din sat - Marþea vaselor – se practica cu un anumit
slava veche. Aºadar, „obiceiul” se referã la o per- ritual creºtin, în ultima zi înainte de-a intra în
soanã, la o casã dintr-o zonã, dintr-un areal presia de „Sânvãsii” vine de la numele Sfântului Postul Crãciunului ºi Postul Paºtelui. Se preparã
uman. Vasile, în popor i se mai zice „Silvestru”. din vreme leºie, din apã ºi cenuºã, ºi erau frecate
Datina – provine din obicei, din acel obicei Odinioarã, trecerea de la un an la altul se fã- ºi spãlate toate vasele din casã, linguriþe, furcu-
care s-a extins de la om la om, de la casã la casã, cea pe neobservate, fãrã prea mult fast, oamenii liþe ºi cuþitele, vasele mai mari ºi vasele mai
datina este proprie unei colectivitãþi umane, unui la sat se culcau devreme într-un an ºi se trezeau mici, mesele ºi fundurile din lemn pentru a nu
sat ori mai multor sate în vecinãtate. Tradiþia – a doua zi în alt an. Totuºi, la o casã cu mai mulþi rãmâne pe ele urmã de grãsime, ritualul se în-
copii, bãieþii în prag de
cheie cu o rugãciune, se zicea coralic „Tatãl nos-
cãtãnie, fetele în prag de
tru”. Lumea intra în post, de la mic la mare, pos-
mãritiº, aºadar, la o ast-
tul era respectat cu sfinþenie, copiii ca sã uite de
fel de casã, se adunau gustul laptelui, mâncau lapte de bou ºi asta searã
tineri ºi tinere ºi practi-
de searã, preparat din fãinã de mãlai, ceagãr ºi
cau „Jocul de Sânvãsii”.pesmeþi, magiun, în subgraiul localnicilor de la
Sub nouã farfurii, strã-munte. Se consumau multe mere, fierte sau us-
chini sau blide, se aºe-cate, cartofi prãjiþi în dubã ºi ouã de gâscã, fãcu-
zau nouã simboluri, te din mãmãligã ºi în mijloc acelaºi magiun, ouã
precum: o bucatã de coapte în cuptor de muica bãtrânã ori de mumiþa.
mãmãligã sau de pâine, Fãceau ºi þineau post cu gândul la ziua cumi-
un inel, un creion, un necãturii, la Sfânta bisericã. Postul presupune o
pieptene, un cãrbune, anume purificare sufleteascã, dar ºi eliminarea
foarfece, un ac de cusuttoxinelor din organism, adunate din prea multe
Liceenii de la Mehadia
etc. o femeie bãtrânã sarmale, cârnaþi, clisã fiartã sau friptã, afumã-
presupune un ansamblu de datini ºi obiceiuri care aºeza sub fiecare farfurie câte un obiect, tinerii ºi turã. O, tempora! O, voi bãtrâni, care aþi urcat la
se statornicesc istoriceºte în cadru unor grupuri tinerele erau în altã încãpere, în timp ce farfuriile cer sã tocmiþi licãrul stelelor ori aþi pogorât la iz-
sociale ºi care se transmit prin viu grai, din gene- erau învârtite ºi descântate de femeia în etate. voare sã le auziþi gânguritul. Cu voi au urcat sau
raþie în generaþie, imprimând o trãsãturã specificã, Apoi intrau tinerii ºi tinerele în camerã ºi, pe au pogorât în negurã ºi unele strãvechi datini ºi
naþionalã. Tradiþia, alãturi de limbã, port, religie, rând, ridicau trei farfurii ºi cu toþii erau curioºi ºi
obiceiuri româneºti.
teritoriu, dã identitatea unui popor. De reþinut cã se amuzau de dorinþa lor cum va arãta viitorul soþ NICOLAE DANCIU PETNICEANU,
tradiþia face parte din folclorul poporului. sau viitoarea soþie. Mãmãliga simboliza o Plugova, 20 februarie 2010
persoanã mâncãcioasã,
* inelul ºi oglinda un bãr-
În satele din Banatul montan, de-a lungul vre- bat frumos sau o femeie
murilor, s-au perindat generaþii peste generaþii de frumoasã, trasã prin
oameni, trecute la cele veºnice ºi odatã cu ele, a- inel, pieptenul – o per-
desea, au trecut în umbrã o sumedenie de obi- soanã dinþoasã, cãrbu-
ceiuri ºi datini, precum: trasul copiilor prin scara nele o persoanã urâtã,
podului, la o anumitã datã, brâul cocoºului, ru- creionul simboliza pe
gãciunea, înainte ca feciorul lor sã-ºi punã pentru cineva cu carte, iar acul,
prima oarã briciul pe obraz, „moºul ºi baba” sau de regulã, o femeie har-
Jocul mãºtilor, în Ziua de Zapostat, Jocul de nicã, cusãtoreascã. Jo-
Sânvãsii, Sãrbãtoarea cailor, Marþea vaselor etc. cul se repeta pânã ajun-
Voi trata ultimele trei obiceiuri ºi datini. gea sã ridice farfuriile
- Jocul de Sânvãsii. Are loc în noaptea de fiecare participant. În
Anul Nou, la trecerea dintr-un an într-altul, ex- vremea asta pe cuptor Copiii din Plugova, 20.02.2010
10 Vestea dumneavoastrÃ

Societatea literar-artisticã „Sorin Titel” din Banat


Sediul în Mehadia, str. Pãdurii 389 (Caraº-Severin) STRÃMOªII
Nr. 102 din 16.02.2010 Toþi acei ce-aþi fost aici
Tel. 0255 523 204 Nr. 462/17.02.2010
Aþi lãsat urme adânci:
Cãtre Sapa, plugul chiar ºi moara,
Stau nedumerite, aºteaptã.
PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA (Caraº-Severin) ªi tot trece, iarna, vara
- Executiv ºi onor Consiliul Local - ªi-aþi uitat de a lor soartã!
Vã rog analizaþi cu simþ de rãspundere posibilitatea cinstirii unui veac de la înfiinþarea Fanfarei Curtea de gãini e goalã,
de la Valea Bolvaºniþa, un veac de cântec ºi culturã popularã pe raza comunei, fanfarã care l-a dat Podul e pustiu de-acum.
pe renumitul fanfarist GLIGORE BLIDARIU zis BURTA, ctitor de fanfare ºi pãstrãtor de cântec Boabe nu mai sunt in poalã,
bãtrânesc în acest areal. Scârþâie poarta la drum.
Propun urmãtoarele: De vã chem, nu îmi rãspundeþi,
- organizarea, pe data de 4 – 5 septembrie 2010 (sâmbãtã – duminicã) în Valea Bolvaºniþa a De vã rog, n-aveþi habar.
unui maial-concurs, cu participarea fanfarelor di: Lãpuºnicul Mare, Bãnia ºi Coºtei de Serbia
Unde staþi ºi vã ascundeþi?
Prindeþi vacile la car!
(fanfarist-ºef Rotaru Gordun, amic cu Societatea noastrã);
Aþi lãsat pustiu în urmã,
- un simpozion despre cântecul românesc la fanfarã, prin participarea profesorului univ. dr. Câinele vã duce dorul
DIMITRIE JOMPAN, membru de onoare în Societatea „Sorin Titel”; Prin grãdini pãmântul scurmã,
- montarea unei plãci comemorative dedicate Centenarului fanfarei din Valea Bolvaºniþa ºi Iar la porþi e pus zãvorul!
fanfaristului Gligore Blidaru zis Burtã, aplicatã pe casa în care a locuit marele ºef de fanfarã; Mãrul din grãdinã tace:
- acordarea de premii în: o cupã (locul I) ºi douã plachete cu menþiunea „CENTENAR” pentru Nu de mere ci de gânduri...
locul II ºi III; pachete cu cãrþi din partea Societãþii „Sorin Titel”; În cuptor cenuºa zace,
- în final, horã þãrãneascã dupã muzicã la fanfarã. ªuierã vântul prin scânduri!
Pentru realizarea acestui deziderat, este imperios necesar sã se ia legãtura cu domnul prof. Toþi acei ce-aþi fost aici
Gheorghe Þunea, directorul Centrului de conservare ºi promovare a culturii tradiþionale din Caraº- Aþi lãsat urme adânci...
inst. LAITIN FELICIA ADRIANA
Severin, autorul unor monografii în acest domeniu, în ideea sã se implice sub multiple aspecte;
cãutarea, din vreme, de sponsori.
Cu interes, dragoste ºi strãduinþã Maialul-C Concurs de fanfare se poate îndeplini ºi poate fi o DORINÞA
mare reuºitã, de fapt ar fi un act cultural inedit pe aceastã temã. X Ce mult mi-aº dori, Doamne,
Cu mulþumiri, Preºedinte dacã s-ar mai putea
Sã fiu din nou copilã, cum eram mai
Prof. N. DANCIU PETNICEANU
cândva
Când nu ºtiam cã soarele rãsare sã apunã

Primarul Iancu Panduru


Iar omul pe pãmânt, necazuri multe-
adunã.
X Când mic copil la mama, cutreieram

ºi „Ora satului”
ogorul
ªi m-alintam cu jocul, pe vreme bunã, rea
Când singura mea grijã era pãpuºa mea
În urma multor simpozioane mecenate de administrativ ºi cultural, a împãrtãºit din Ce mã lãsa tãcuta, sã-i smulg din cap tot
pãrul.
primarul IANCU PANDURU pe raza comunei experienþa sa. Cu aceastã ocazie primarul
X Sã dau înapoi ceasul ce-mi furã iute anii
Mehadia, domnia sa a fost invitatul postului Iancu Panduru a donat cãrþi ºi gazete editate ªi sã vãd tinereþea din nou pe chipul
naþional de televiziune TVR Timiºoara pentru cu participarea sa, uimind redactorii postului mamii...
un interviu ce a avut loc pe data de 2 martie de televiziune. Sã plâng din inocenþã, sã râd din nou cu
a.c. De menþionat cã primarul Iancu Panduru drag,
Timp de o orã, primarul ºi fondatorul a dat în vileag ºi greutãþile pe care le Sã fiu din nou fetiþã, sã-i stau bunicii-n
gazetei „Vestea” au fãcut mãrturisiri despre întâmpinã rezolvarea proiectelor sale de prag.
rezultatele muncii sale în plan economic, interes obºtesc. (REDACÞIA) X Dar cum sã revin, Doamne, la vremea
puritãþii,
Sã retrãiesc trecutul ºi sã-ntorc cursul
Urare creºtinã! vieþii,
Când timpul mã aleargã ºi vrea
Primarul comunei Mehadia, domnul IANCU PANDURU ºi secre- sã-mbãtrânesc,
tarul comunei Mehadia, domnul Îmi ia încet puterea ºi uit sã mai
jurist GHEORGHE PANDURU zâmbesc?
ureazã cititorilor gazetei noastre X Cum sã mã-ntorc în timp încet ºi fãr’
de veste.
din þarã ºi celor din strãinãtate Sã îngrop bãtrâneþea, adânc,
UN PAªTE FERICIT! într-o poveste
Ca tinereþea veºnic o lume sã inunde
Iar sufletele noastre ca mieii-n câmp
Aceeaºi urare creºtinã ºi din sã zburde?
partea redacþiei „Vestea”. Prof. TURCULEANU MIRELA
Vestea dumneavoastrà 11

MIHAI EMINESCU – ÎNTRE


ASASINAT ªI MOARTE NATURALÃ!
- Martir al neamului românesc! -
(CONTINUARE DIN NUMÃRUL TRECUT)
ªi totuºi, în ceea ce priveºte Societatea Societatea „Românismul”, fondatã de sa- În sufletul poetului se strecurase o nãprasni-
„Carpaþi” ºi activitatea percutant virulentã a vantul Bogdan Petriceicu Haºdeu, în Bucu- cã amãrãciune, o cumplitã durere sufleteas-
jurnalistului Mihai Eminescu, spionajul reºti, la data de 24 ianuarie 1869, pro me- cã, ce-l va împinge la depresii groaznice.
austro-ungar ºi politicienii români „roºii” ºi moria Alexandru Ion Cuza, la un deceniu de Aºa se explicã ºi nu altfel cele întâm-
„neroºii” ºi-au dat mâna pentru suprimarea la Unirea Principatelor Române. (Augustin plate în dimineaþa zilei de 28 iunie 1883. În
Societãþii ºi compromiterea ºi eliminarea Z.N. Pop: „Contribuþii documentare la bio- aceastã dimineaþã, se motivase Ecaterina
din viaþa publicã a poetului Eminescu. grafia lui Mihai Eminescu”, Editura Acade- Slavici, Slavici era plecat de acasã, la o
Greu, dar posibil, avându-se în vedere co- miei Române, Bucureºti, 1962, pag. 419). curã de bãi termale, Eminescu s-a sculat la
zile de topor din pãdurea domnului La Fon- Eminescu s-a dus la „Junimea”, în casa întâia geanã de soare, apucase un târnã-
taine! Eminescu fusese contemporan cu A- Vasile Pogor, literat, unul dintre fondatorii cop ºi s-a pus sã demoleze un zid al casei
vram Iancu, Craiul Munþilor Apuseni, idolul Societãþii „Junimea”, unde va recita poezia din Piaþa Amzei 6. Ecaterina Slavici, alinta-
sãu politic, un Avram Iancu de-o verticali- „Doina” (o nouã variantã!...) pregãtitã s-o tã de Slavici ºi ai sãi cu apelativul „Cãtã-
tate naþionalã frapantã, care nu acceptase lina” (probabil prototipul personajului „Cãtã-
nici un soi de compromis, cu nimeni ºi pen- lina” din „Luceafãrul”) a trimis prin Safta,
tru nimic în lume, cum acceptase Eftimie fata în casã, cunoscutul bilet lui Maiorescu:
Murgu, liderul revoluþionarilor bãnãþeni, de- „Eminescu a înnebunit! Nu ºtiu ce sã mã
dat cu ungurimea, care, în final, îl va arun- fac cu el!...” Fusese prima sa crizã depre-
ca în temniþã, când nu i-a mai fost de folos... sivã, dar nu e vorba de nebunie!
Serviciile de informaþii austro-ungare Sã vedem cum ºi-a petrecut Eminescu
reuºiserã sã se infiltreze în Societatea ultimele sale trei zile înainte de aceastã
„Carpaþi” ºi sã cunoascã planurile ºi miºca- crizã la un pas de nebunie! Pentru aceasta
rea membrilor sãi, ajungându-se pânã la îl citãm din nou pe profesorul universitar
percheziþii domiciliare, în urma cãrora doctor Augustin Z. N. Pop, biograful lui Mi-
membrii din comitet: Gh. Secãºanu, Gh. hai Eminescu. „Puþinul timp liber ce-ºi
Ocãlanu, I. D. Bãrceanu, I. Corneanu, Ni- fãcea între muncile jurnalistice el îl dãruia
colae ºi Al. Ciurcu au fost expulzaþi de „Carpaþilor”. Cu douã nopþi înaintea primei
poliþia românã, în baza presiunilor exer- crize, Eminescu, în compania lui Constan-
citate de ambasada austro-ungarã. tin Simþion, cu care ieºise din Str. Apolodor
(Augustin Z.N. Pop: ibidem, pag. 135). nr. 14 (sediul Societãþii), întârziase la un
În ceea ce îl priveºte pe Mihai Emines- pahar de vin, continuând discuþiile de la
cu, inamicii sãi interni ºi externi aºteptau un „societate” ºi încheind un prietenesc rã-
prilej benefic pentru ei ca sã-l compromitã mãºag, scris de mâna lui în agendã:
ºi sã-l lichideze ca persoanã publicã. ªi pri- „Astãzi, 25 iunie 1883, la una orã ºi 23
lejul se ivise în iunie 1883... recite la dezvelirea monumentului dedicat minute dupã miezul nopþii, subsemnatul
* domnitorului ªtefan cel Mare. Avusese un Mihai Eminescu ºi Constantin Simþion s-au
La 6 iunie 1883, la Iaºi, în inima Moldo- succes de rãsunet, în premierã la aceastã remãºit împreunã.
vei, se hotãrâse dezvelirea ºi sfinþirea cu manifestare participaserã ºi cucoanele Mihai Eminescu a susþinut cã, amândoi
ritual creºtin a statuii domnitorului ªtefan domnilor junimiºti, care clamaserã pânã la vieþuind încã, Simþion va lucra la podul care
cel Mare. Mihai Eminescu, în calitate de lacrimi versurile Poetului Naþional. Poezia se va dura între Giurgiu ºi Rustic, într-un
redactor-ºef la ziarul „Timpul”, fusese man- „Doina” va apare în primul numãr al revistei timp în care Carol I, rege al României, va fi
datar la aceastã manifestaþie insolitã, un „Convorbiri literare” din 1 iulie 1883. ales de bulgari principe al Bulgariei.
participant care sã se întoarcã la ziar cu un Dupã un sejur de câteva zile la Iaºi, în Simþion a tãgãduit aceasta.
reportaj pe mãsura acþiunii. compania junimiºtilor, dupã câteva ieºiri la Cine pierde rãmãºagul plãteºte douã
Eminescu s-a deplasat la Iaºi, dar de bojdeuca din Þicãu ºi la Bolta Rece, în sticle de Johannisberger ºi care se vor bea
participat n-a participat la acest eveniment compania Bãdiþei Creangã, Eminescu s-a împreunã de cei doi subsemnaþi la Rusciuc.
cultural de mare anvergurã! Refuzase cate- întors la Bucureºti. Cum a pus piciorul pe M. Eminescu
goric sã ia parte pe considerentul cã fusese peronul Gãrii de Nord, cum aflase de la un Const. Simþion,
invitat la un eveniment epocal românesc sã amic cã fusese înlocuit din funcþia de re- Bucureºti, 25 iunie 1883.
participe ºi Carol, regele României, invitat dactor-ºef cu ziaristul Constantin G. Costa- (Mihai Eminescu a pierdut pariul, nu
de Peter Grãdiºteanu, avocat ºi deputat Foru, fiul unui cunoscut diplomat, întâiul ºtim dacã a plãtit sau nu cele douã sticle de
liberal de Drãgãºani. Eminescu era un anti- rector al Universitãþii din Bucureºti. Costa- bãuturã. Podul de la Giurgiu, capodoperã a
carlist convins, educat ºi format astfel în Foru era unul dintre inamicii lui Eminescu. continuare în pagina 12
12 Vestea dumneavoastrÃ
urmare din pag. 11 el, fãrã un act medical constatator subscris Maiorescu în Austria, în clinica de bolnavi
ingineriei româneºti, se va realiza dupã Al de doi medici de specialitate, apoi consultat mintali de la Öber-Döbling. În aceastã
Doilea Rãzboi Mondial. În ceea ce-l bolnavul de o comisie medicalã, o comisie clinicã, din preajma Vienei imperiale, era
priveºte pe inginerul de drumuri ºi poduri care sã întocmeascã un buletin medical. medic ºi îºi pregãtea doctoratul în medicinã
Constantin Simþion, bãºtinaº din Ardeal, De precizat cã toate au decurs urgent, în- tânãrul Constantin Popasu, vãr primar cu
din zona Blajului, a fost membru fondator în cãlcându-se aceste norme medicale ºi în Maiorescu, mama unuia ºi tatãl altuia erau
Societatea „Carpaþi” ºi prieten apropiat al consecinþã norme juridice, la cererea ma- frate ºi sorã. Apoi Constantin Popasu era
Poetului Naþional. Constantin Simþion se sonului Titu Maiorescu, care dupã inter- membru în „Junimea”, bucureºtean, pe
pare a fi rubedenia poetei Elena din Ardeal narea Eminescului a plecat în strãinãtate, care o frecventa adesea. Popasu îºi adula
– nãscutã Simþion, la Blaj, care a fost învã- pentru a nu mai da nici un fel de explicaþii vãrul, mai în vârstã decât el, din cuvântul
þãtoare în satul Igriº, din Timiº – n.a.). presei, rudelor ºi prietenilor lui Eminescu. cãruia nu ieºea!
Propun sã vedem ºi reacþia duplicitaru- Mihai Eminescu a fost tratat cu mercur Mihai Eminescu fusese internat la
lui Titu Maiorescu la primirea biletului trimis pentru vindecarea, chipurile, de alcoolism clinica medicalã din Öber-Döbling în oc-
de Ecaterina Slavici prin Saita, apelãm la ºi sifilis, boli ce nu le avusese, mercurul tombrie 1883. Titu Maiorescu îl vizitase pe
cele notate de Maiorescu în jurnalul sãu: poate, în doze mari, provoca paralizarea poet, la spital, abia în ianuarie 1884, la îna-
„La ora 10 dimineaþa fusesem vizitat de parþialã sau totalã ºi uneori moartea. poierea din Germania. Termenul de inter-
Eminescu. I-am spus cã trebuie sã se ducã Doctorul Nicolae Tomescu care l-a tratat nare ºi tratament pentru o perioadã de trei
la Simþion, pentru Societatea „Carpaþi”. Mi- pe Eminescu, afirma despre starea poetu- luni se apropia de finiº. Maiorescu cautã
a cerut sã-i dau 5 lei pentru trãsurã ºi a ple- lui urmãtoarele: „Articulaþia cuvintelor este sã-l þinã pe Eminescu, în continuare, de-
cat cu trãsura acolo, la Simþion” (T. Maio- normalã, pronunþã bine ºi clar cuvintele, parte de România. Hotãrãºte sã fie trimis la
rescu, Jurnal, pag. 190). nici sacadare, nici gângãvie, nici bolboro- odihnã în Italia, la Veneþia, însoþit de ve-
Din acest dialog transcris de Maiorescu sealã, defecþiuni comune maladiilor cere- chiul sãu prieten, avocatul Chibici-Râvnea-
în jurnalul sãu nu se vede din partea vreu- brale.” Cu toate acestea, poetul Eminescu nul. De aici, de la Veneþia, se va înapoia în
nuia vreo reacþie nevroticã, tulburãtoare, cã nu putea fi liber, deºi cârma Þãrii, puterea þarã în aprilie 1884, stabilindu-se, refãcut
ar fi vorba de un nebun! Dialogul curge lin, executivã se afla în mâna potenþialilor din „fizic ºi psihic”, la Iaºi ºi nu la Bucureºti, de
paºnic, cu trimitere la Simþion ºi cu cererea Partidul Conservator, partid din care fãcea unde fusese trimis în strãinãtate.
unei parale pentru trãsurã. Un dialog între parte ºi Eminescu, se aflau Theodor Ro- În noiembrie 1886 este din nou internat
doi oameni normali. setti (prim-ministru, supranumit Toderaº în ospiciu, de data aceasta la Mãnãstirea
Totuºi, urmeazã internarea în ospiciu, Minciune, oare de ce?!) ºi Titu Maiorescu Neamþ, acuzat cã în preajma zilei sale
nu ºtim ce rol a jucat inginerul Constantin (ministru cultelor) onomastice, de Sfinþii Voievozi Mihail ºi
Simþion, ce i-a transmis Titu Maiorescu, Dupã un timp de câteva luni, de sejur la Gavril, sub influenþa câtorva pahare de vin,
dupã primirea biletului de la Ecaterina Sla- „Caritas”, masonii Rosetti ºi Maiorescu, încercase sã acosteze niºte blondine
vici, ºtim în schimb cã intervine în joc Gri- probabil la recomandarea oficiilor de spio- pistruiate prin parcul Copou. Din bolniþa de
gore Ventura (1840 – 1909), avocat ºi com- naj, ori la recomandarea masoneriei, au la Mãnãstirea Neamþ ieºi în aprilie 1887 ºi
pozitor, deputat liberal, de Galaþi, agent al hotãrât trimiterea lui Eminescu în strãi- se stabileºte la sora sa, Henrieta, la
spionajului austriac (prototipul personajului nãtate, cât mai departe de Societatea „Car- Botoºani.
Ricã Venturiano din „O noapte furtunoasã” paþi”. Este trimis în metropola Imperiului În aprilie 1888, determinat de poeta
de I.L. Caragiale). Ventura, Simþion ºi po- Austro-Ungar, la inamicii sãi externi!!! De Veronica Micle, revine la Bucureºti, hotãrât
liþia se ocupã de internarea lui Eminescu în ce nu a fost trimis în Germania, unde era o sã se cãsãtoreascã cu vãduva Micle.
stabilimentul „Caritas”, director dr. Al. ªuþu, ºcoalã medicalã de renume mondial, care Colaboreazã la „România liberã” ºi la
unitate sanitarã patronatã de masonii evrei trata orice fel de maladie, inclusiv o pretin- „Fântâna Blanduziei”. În februarie 1889,
din Bucureºti. sã nebunie?! Este un semn de exclamaþie, este ridicat de acasã de poliþie ºi internat în
Se pune întrebarea: de ce oare nu fuse- ºtiindu-se cã Eminescu era vorbitor de aceeaºi „Casã de sãnãtate” patronatã de
se internat Eminescu într-o clinicã medicalã limbã germanã, educat în spiritul culturii doctorul Al. Suþu, finanþatã de ocultã
obiºnuitã pentru investigaþii ºi tratament?! germane, adeptul filozofului Schopen- evreiascã din Bucureºti. În ziua de 15 iunie
Devenise Poetul Naþional un pericol social hauer, apoi în Germania fusese un timp 1889, orele trei ºi ceva, dupã amiazã, este
ce impunea izolarea sa în ospiciu „Caritas”? angajat al Legaþiei Române ºi la studii; în lovit în ceafã cu o cãrãmidã de nebunul
Nicidecum! Pretinsele ameninþãri cu revol- Germania acelor vremuri avea o serie de Petre Poenaru. Peste o jumãtate de orã va
verul ale lui Eminescu la adresa Regelui relaþii ºi cunoºtinþe, apoi tot în Germania deceda.
Carol I fuseserã fabricate mult mai târziu ºi domnul ministru Maiorescu îºi avea socrii, Împrejurãrile morþii Poetului Naþional
puse pe seama afirmaþiilor masonului Gri- profesorii ºi o mulþime de relaþii în varia multã vreme au fost tãinuite, s-a lansat
gore Ventura, dupã moartea acestuia pentru domenii (Aceste „relaþii” l-au propus pe Titu zvonul cã avusese o moarte normalã, cã ar
a nu se mai putea verifica ºi stabili adevãrul Maiorescu pentru premiul Nobel, în 1914. fi cerut, chipurile, un pahar cu lapte de la
(Vezi ziarul Adevãrul, pe anul 1901). Rãzboiul a împiedicat concursul...), ºi dr. Al. Suþu, cã ar fi bãut laptele ºi îndatã ºi-
Internarea intempestivã a lui Eminescu persistãm la o întrebare: de ce nu l-a trimis a dat sfârºitul obºtesc. Oare de ce atâta
s-a fãcut cu încãlcarea prevederilor De- în Germania la tratament pe cel mai mare discreþie faþã de moartea poetului
cretului 1012, articolul 16 (vezi Dr. Ovidiu poet român din toate vremurile?! Nu l-a Eminescu?! Erau interese ºi interese ale
Vuia ºi cartea sa despre pacientul Emines- trimis în Germania pentru cã aici nu avea unor persoane sus-puse.
cu). Doctorul Al. ªuþu nu avea cãdere sã cine sã-l supravegheze pe Eminescu din N. D. PETNICEANU
accepte internarea în clinica patronatã de alte direcþii ºi scopuri, cum avea domnul (VA URMA)
Vestea dumneavoastrà 13

ÎNCEPUTUL ªCOLII DIN MEHADIA


Pentru þinutul Banatului istoric, Mehadia a ºcolile româneºti ºi sârbeºti, 1771 apare Normal ferire la: 1 preot catolic ºi un capelan, ambii mi-
constituit una dintre cele mai disputate aºezãri. Patent-uul, pentru ca în 1774 sã aparã primele noriþi, 2 învãþãtori (Normal Schullehrer — ºcoalã
Aºezatã pe culoarul suspendat al Mehadiei, loca- ºcoli atestate documentar pe teritoriul Banatului. primarã germanã la 1774). Românii au: 1 pro-
litatea a cunoscut multe frãmântãri, la care contri- Pentru Mehadia o ºcoalã româneascã poate sã topop (ªtefan Dimitrievici 1738 - 1795), 2 preoþi
buþia locuitorilor dar ºi al þinutului arondat în fi funcþionat chiar în casa protopopului Nicolae (Atanasie Stoica de Haþeg 1750 - 1792 ºi Samuilã
timp, au fost hotãrâtoare. Amintitã din timp cu o Popovici 1771-1791) 1 învãþãtor (Walachischer
episcopie (prin anul 535), ca sediul banilor, Schullehrer), 275 familii valahe, 13 comercianþi,
uneori chiar al unor voievozi (1439), ca o puter- 13 profesioniºti ºi 23 þigani (Neu Banater).
nicã fortãreaþã în jurul cãreia s-au dat lupte grele Sunt prezentate în continuare familiile, pro-
în 1552, 1717, 1738, 1788 - 1789, cu unul din prietãþile cu modificãrile survenite în cartea fun-
cele mai puternice protopopiate ale Banatului, ciarã pânã în anul 1802. Se presupune, de
Mehadia s-aa afirmat, pe bunã dreptate, prin ilus- asemenea, cã primul învãþãtor care a predat la
trul înaintaº Nicolae Stoica de Haþeg. In aceste aceastã ºcoalã confesionalã, ea funcþionând pe
condiþii de constantã prezenþã pe scena politico- lângã bisericã, ar fi fost, nimeni altul decât
socialã, dar nu mai puþin ºi naþional culturalã, Atanasie Stoica nobil de Haþeg, care fu preoþit în
Mehadia este amintitã ca având ºcoalã, încã din anul 1744 de cãtre episcopul Grigorie al
vechime, chiar înaintea altor nume mari de Râmnicului. Acum , spunem noi, la fel de bine
localitãþi din România. Pentru localitatea Mehadia puteau îndeplini aceastã funcþie de dascãl ºi unul
ºcoala devenea o necesitate impusã de cerinþele din fiii acestui Atanasie de Haþeg: Nicolae (viitorul
vremii. Ziarele timpului anunþau în anul 1928 sãr- protopop) Gheorghe, Costa sau Cristofor care au
bãtorirea a 120 de ani de la zidirea unei ºcoli fost toþi preoþi în Mehadia.
naþionale române. ªtirea se baza pe o notiþã fãcutã Primul învãþãtor confesional, care îºi lasã nu-
pe marginea unei cãrþi de cãtre cãrturarul N. St. de mele înscris, pe un Minei (Râmnic, 1780), este Di-
Haþeg, care avea urmãtorul cuprins „1808 sep- mitrie Dimitrievici: „Scris-am eu Dimitrie Dimitrie-
tembrie 15 începurã maurii a zidi ºcoalã româ- vici fiind învãþãtor la anul 1801 ºi care slujeºte din
neascã...” anul 1799" iar pe un Liturghier (Râmnic, 1768)
Acum se cuvine a intra puþin în începuturile prota Nicolae noteazã: „ 1807 Noembrie s-a cetit
învãþãmântului din Banat ºi mai ales în zona Ba- sistema cea nouã a graniþei cu veselie prin în-
natului de sud ºtiute fiind condiþiile în care s-a N.D.P. ºi doamna învãþãtoare Nina Dãescu vãþãtorul Dimitrie Dimitrescu ºi au tãlmãcit-o de
dezvoltat învãþãmântul în acest þinut. Au fost ani din Mehadia pe nemþie”. Presupunem de asemenea cã învãþãto-
buni când Banatul a stat sub stãpânire turceascã rul Dimitrescu din 1807 este acelaºi Dimitrievici
ºi nu prea rodnici pentru ºcoala româneascã. Stoica de Haþeg, aºa cum susþine preotul Coriolan din 1799, acesta putând fii fiul protopopului ªte-
Dupã 1718 dupã ce Banatul a fost eliberat de sub Buracu în însemnãrile sale „ Nicolae Stoica de fan Dimitrievici, sau fratele preotului Nicolae Di-
turci de cãtre austrieci ºi pânã în anul 1774 s-au Haþeg în anul 1776 cautã sã fie - deutscher Lehrer mitrievici, preotul Mehadiei între anii 1790 - 1830.
creat câteva condiþii pentru învãþãmânt în ºcoli - în Corni, unde fu diacon, apoi preot. De la Corni ªi aºa dupã luptele din anul 1788 - 1789,
poporale. Acest aspect trebuie privit ºi din prisma veni la Mehadia ca protopop”, Din aceastã pre- dupã ce turcii au dat foc satului s-au gândit apoi
ideologiei Curþii de la Viena care, pe de o parte nu cizare deducem cã existau ºcoli din moment ce-ºi sã continue proiectul din anul 1780, fãcându-l pe
doreau decât buni contribuabili dar pe de altã dorea sã fie învãþãtor mai ales în Mehadia, inima prota Nicolae sã noteze „la 1808 septembrie 15
parte trebuiau ºcolaþi tineri pentru administraþie. þinutului. începurã maurii a zidi ºcoalã româneascã “.
Astfel sec. al XVIII-lea este numit secolul lu- In cartea manuscris „ Topografische Beschrei- Localul de ºcoalã a fost pe locul hotelului
minilor, care a contribuit din plin la ridicarea bung von dem Militar Ort Mehadia” cercetatã de Bervanger, în faþa casei protopresbiterale, clãditã
prestigiului ºcolii, al culturii în general privind ilustrul preot Coriolan Buracu, sunt prezentate tot de prota Stoica.
modernizarea, luminarea ºi descãtuºarea de date de carte funciarã ale Mehadiei, înainte de
vechea mentalitate medievalã.2 Aceastã stare de anul 17804. Cartea cuprinde clãdirile din GHEORGHE RANCU – BODROG
1
lucruri trebuie pusã ºi pe seama creºterii gradului materiale bune (7), case de nuiele lipite cu lut Nicolae Magiar, Nicolae Stoica de Haþeg, Preocupãri
de civilizaþie a locuitorilor - participând la diferite (55), bordee (279). Printre clãdirile solide se istoriografice, pag. 34 ºi urm.
lupte în care era angajat imperiul, soldaþii au luat amintesc: „o bisericã catolicã, o casã parohialã Gh.Rancu - Bodrog. Istoria bisericilor ortodoxe din
Almãj, Ed. Neutrino, 2007, pag. 27 ºi urm. I.
contact cu alte lumi (în timpul nenumãratelor lup- catolicã, o ºcoalã primarã, toate proprietatea 2
M. Almãjan, Dezvoltarea învãþãmântului în Banat, în
te purtate pentru împãrat) ºi tot aici au cunoscut ºi aerariului, o bisericã gr. ort. neunitã, proprietatea Almãj ui, august 2009, pag. 4
3
noþiunea de naþiune, considerând-oo ca un lucru comunei (1780), o ºcoalã primarã a bisericei gr. Coriolan Buracu, Caiet de însemnãri manuscris,
sfânt. Vrem, nu vrem, trebuie sã recunoaºtem cã ort. neunitã, în proiect de zidire”. pag.27
4
Coriolan Buracu “ O ºcoalã primarã confesionalã
graniþa militarã a disciplinat ºi civilizat mare parte În continuare sunt enumeraþi funcþionarii ºi înfiinþatã în Mehadia la 1780, în Foaia Diecezanã, Anul
din populaþia Banatului. Dupã ce a fost desfiinþat militarii, comercianþii, industriaºii apoi se face re- XLIII, 14. oct. 1928, nr. 42, pag. 1-3
ordinul iezuiþilor (1773), ordin care controla în-
vãþãmântul mediu ºi superior din imperiu, ºcolile
intrã sub autoritatea statului care le dã un pronun- O DENUMIRE DEZONORANTÃ!!!
þat caracter laic. Acum apare prima lege ºcolarã Radio Reºiþa, Radio “Semenic”, dragostea românilor de pretutindeni, a transmis recent cã
(1774) Regulae Directivae, care prevedea sarcini Teatrului “George Augustin Petculescu” din Reºiþa i-a fost schimbatã denumirea în “Teatrul de
pentru fiecare categorie de instruire potrivit
vest”!!!
rangului ºi perspectivei sale sociale.
Cel mai aprig susþinãtor al aplicãrii unui învã- George Augustin Petculescu, nãscut în Reºiþa (1852) ºi decedat la Lugoj (1889), a fost
þãmânt poporal în imperiu, pentru români ºi sârbi, fondatorul întâiului teatru românesc, pe vremea dualismului austro-ungar în Banat ºi Transilvania.
a fost fãrã îndoialã Iosif al II-llea. în timpul vizitelor Prin teatru ne-am pãstrat limba ºi cultura, fapt necunoscut de afonii din teatrul reºiþean.
efectuate în Banat, printre multele probleme de Se rãsucesc în morminte actorii lui Petculescu, între ei ºi patru actori din trupa Pascaly, colegi
care se interesa, a fost ºi problema învãþãmântului de scenã cu Matilda Pascaly, dar ºi cu junele Mihai Eminescu.
pentru români ºi sârbi. Rând pe rând apar instruc- Noua denumire - Teatru de Vest - forþatã, deghizeazã o crasã cerºetorie (cu mâna întinsã spre
þiuni date de Curtea de la Viena pentru adminis- Vestul capitalist), o imitaþie a cosmopoliþilor alogeni timiºoreni. (CARABINÃ)
trarea Banatului: 1768 când se fac doar referiri la
14 Vestea dumneavoastrÃ

Societatea literar-artisticã „Sorin Titel” din Banat


Sediul în Mehadia, str. Pãdurii 389 (Caraº-Severin)
Data: 1 martie 2010

Scrisoare deschisã
Domnului Academician prof. univ. dr. Ionel Haiduc
- Preºedintele Academiei Române -
Calea Victoriei 125, Bucureºti
Stimate domnule preºedinte autorul multor lucrãri literare, fondatorul „Cer- fin.
Rândurile mele sã ajungã la dumneavoastrã cului bãnãþenilor”, în Bucureºti, luptãtor 7. DIMITRIE JOMPAN, doctor în muzico-
într-o zi însoritã cu proiecte ºi împliniri spiritua- pentru Unire, fost condamnat politic, decedat logie, autorul unui numãr însemnat de cãrþi de
le pe mãsura doleanþelor animate de sufletul ro- (1951) în detenþie. muzicã, de folclor, dirijor, a fãcut cunoscutã
mânesc al unui ardelean de frunte. 6. VALERIU LEU, istoric, autor de cãrþi de muzica noastrã cultã peste hotare. Animator
Vã mulþumesc pentru rãspunsul dum- înaltã valoare ºtiinþificã în domeniu, trãitor în cultural.
neavoastrã din 4 decembrie 2009, unul promi- Reºiþa. 8. ION MARIN ALMÃJAN, scriitor, editor,
þãtor cu privire la ºansa ca generalul NICOLAE 7. VIRGIL BIROU (1903 – 1968), roman- catalizator cultural, director de editurã, a desco-
CENA, om de ºtiinþã ºi militant pentru cauza cier, publicist, fost preºedinte al Asociaþiei Scrii- perit ºi promovat talente literare. Se identificã cu
românismului, în vremea dualismului austro- torilor din Banat, pânã în 1947. Romanul sãu viaþa ºi opera ilustrului înaintaº Eftimie
ungar, sã primeascã post-mortem gratificaþia „Lume fãrã cer” nu a fost egalat pânã în pre- Murgu.
meritorie de membru al Academiei Române. zent, inspirat din viaþa minerilor de la Anina. 9. GHEORGHE JURMA, reºiþean, creatorul
Domnule Preºedinte, vã rog faceþi concesie, 8. SORIN TITEL (1935 – 1985), unul din presei din Caraº, editor, prozator, publicist
unul ca mine, care a confecþionat, montat ºi marii prozatori ai Banatului, publicist, scena- însemnat, animator cultural neegalat.
sfinþit peste 30 de plãci comemorative ºi aniver- rist, autorul multor volume de literaturã beletris- 10. OCTAVIAN DOCLIN, poet, autorul a
sare în Timiº ºi Caraº, unor personalitãþi ale ticã. peste 30 de volume, editor, publicist, ºcoala de
neamului românesc (Eminescu, Camil Petrescu, 9. AL. JEBELEANU (1923 – 1996), întâiul poezie de la Reºiþa se identificã prin numele sãu,
Ion Slavici, Sorin Titel, Virgil Birou, Romul mare poet mare, al Banatului, director de revistã laureat al unor concursuri literare.
Ladea, Grigore Popiþi, Luþã Ioviþã, dr. C ºi Preºedintele Filialei Uniunii Scriitorilor, 11. GHEORGHE AZAP, trãitor în satul
Nemoianu etc.), gândeºte ºi trãieºte intens, la o ziarist. Ticvani (Caraº), când putea trãi în orice oraº,
înaltã temperaturã sufleteascã, ideea cultului Domnule Preºedinte, nu mã preocupã doar chiar în capitala României, poetul total, premiat
pentru înaintaºi, de a ºterge colbul depus sub starea precarã prezentã faþã de memoria înain- ºi cântat de soliºtii de muzicã tânãrã. O valoare
patina timpului de pe aura chipului lor. În taºilor, o situaþie tristã, de marginalizare se pe- naþionalã în poezie.
consecinþã, în afara generalului Nicolae Cena, trece cu acuitate în ceea ce priveºte soarta contem- 12. SIMION DÃNILÃ – se aflã la Belinþ de
din Panteon fac parte ºi alte personalitãþi care poranilor noºtri, care meritã trataþi altfel, luaþi Timiº, dascãl ºi traducãtor din lirica germanã,
meritã cu prisosinþã sã stea în atenþia onor în considerare de cel mai înalt for spiritual din un filogerman de aleasã þinutã, când e vorba de
comisiilor dvs. de la Academia Românã pentru a România, de Academia Românã. Dacã predece- limba ºi literatura germanã, l-a tradus pe
fi onorate cu titlul de membri post-mortem. sorii dvs. nu au ridicat un deget, vã rog ridicaþi, Nietzsche din germanã în românã, apropiindu-
Permiteþi sã înºirui o parte din aceste nume cu metaforic, dvs. mâna stângã, mâna de la inimã, ne de spiritul iluminist al unei înalte culturi.
aurã legendarã pentru naþia românã: când veþi lectura numele celor ce urmeazã: 13. GHEORGHE LUCHESCU, lugojean,
1. EMILIA LUNGU-PUHALLO (1853 – 1. ION ARIEªANU, scriitor, autorul multor om de culturã pentru culturã, autorul unei vaste
1932), prima ziaristã profesionistã din cultura cãrþi de prozã, conducãtorul revistei „Orizont”, opere de istoriografie laicã ºi religioasã,
românã, prima romancierã, animatoare ani de-a rândul, ce a lansat ºi încurajat o catalizator cultural, spirit iluminat, dãruind
culturalã în veacul ei, în cartierul muncitoresc pleiadã de tineri scriitori, în oraºul de pe Bega. luminã ºi altora.
Fabric din Timiºoara, fiicã de dascãl. 2. VIRGIL VINTILESCU, profesor univer- Mã opresc la cifra fatidicã 13! Personal cifra
2. IULIAN GROZESCU (1839 – 1872), sitar, autor de carte ºtiinþificã, în spaþiul istoriei aceasta mi-a adus bucurii! Într-o asemenea zi s-
ziarist, prozator, poet, editor, el a fost propu- literare, publicist, pãrintele Complexului muzeal a nãscut întâiul meu fecior. Mulþumesc
nãtorul, în februarie 1866, ca numele Eminovici de la ªiria. Autor de monografii. Providenþei. Aº dori sã îmi aducã noroc ºi în
sã fie schimbat în „Eminescu”, în timp ce lucra 3. CORNEL UNGUREANU, profesor uni- cazul celor enumeraþi mai sus, fie ca numele lor
la revista „Familia” din Pesta, fapt confirmat de versitar, creator de ºcoalã de criticã literarã în sã cadã pe masa de lucru a secþiilor academiei,
Iosif Vulcan, care a subscris la idee. Banat, istoric literar, publicist, animator ce cu onoare o conduceþi ºi sã fie într-un ceas
3. VALERIU BRANIªTE, fondator de presã cultural. bun, dupã datina strãbunã.
în Banat, trãitor la Lugoj, luptãtor pentru Uni- 4. COSTIN FENEªAN, cãrturar de talia na- Mulþumesc, domnule Preºedinte, pentru
re, arestat ºi condamnat de poliþia maghiarã, þionalã, cercetãtor istoric, autorul unor opere timpul rãpit din preocupãrile dvs. rezervat unor
animator cultural, autorul unor lucrãri de ºtiinþifice neegalate în domeniul sãu. întâmplãri de anvergurã.
publicisticã. 5. CRIªU DASCÃLU, profesor universitar, Cu respectul cuvenit, rugându-vã sã nu-l
4. Doctor IOSIF NEMOIANU, om de ºtiinþã, autor de cãrþi ºtiinþifice, se identificã cu opera sa- uitaþi pe Generalul NICOLAE CENA, cãruia, la
creator de ºcoalã medicalã în pediatrie, la Timi- vantului Paul Iorgovici, poet însemnat, eseist propunerea Societãþii „Sorin Titel”, primarul
ºoara, autorul multor lucrãri de specialitate, dar etc. comunei Mehadia, primarul Iancu Panduru, i-
ºi autorul unor lucrãri de literaturã beletristicã, 6. LIVIUS CIOCÂRLIE, francofon, a a comandat o statuie din bronz, ca sã reziste
precum piesa de teatru „Aricii”, jucatã pe scena contribuit prin lucrãrile sale la cunoaºterea vremurilor ce ne acoperã duhul…
Naþionalului din Timiºoara. culturii franceze în România, romancier, pro- Preºedinte,
5. PETRE NEMOIANU, ziarist, publicist, zator, publicist, profesor universitar, cãrturar prof. NICOLAE DANCIU PETNICEANU
Vestea dumneavoastrà 15

NEBUNIA LUI IANCU, ÎNTRE MIT ªI REALITATE


Despre Avram Iancu se spune cã, dupã re- mijlocul camerei în care dormea. Noaptea, „Fraþilor! Sã nu mai am nãdejde sã mai ajung
voluþie a suferit o mare traumã psihicã, care a jandarmii veniþi în vizitã, rãmân înmãrmuriþi la alte Paºti, sã mai vãd atâþia fraþi de-ai mei
dus în final la pierderea facultãþilor sale de ceea ce vãd ºi afirmã: „...e nebun, e ne- aici adunaþi. Dar, dragii mei, dupã ce-oi muri,
mentale. bun...” Dupã plecarea lor, Iancu (alãturi de vã rog, aici sã mã îngropaþi” (...)
Boala psihicã, despre care afirmã unii din Ghila, fostul servitor al familiei, care poves- j) iulie 1872 (cu cca douã luni înaintea
biografii sãi, nu a fost confirmatã medical de teºte întâmplarea) doarme liniºtit, ºtiind cã va morþii). Ajungând în satul Cãpâlna, judeþul
cãtre specialiºti în domeniu ai epocii. fi lãsat în pace. Sãlaj, este recunoscut de un tânãr student
Pe de altã parte, foºtii tovarãºi de luptã, e) 15 mai 1860. Într-o scrisoare de rãs- teolog, care-i aratã poza în revista „pantheo-
vechii cunoscuþi ºi prieteni ne relateazã nu- puns, adresatã prietenului ºi colegului sãu de nul român”. Iancu îi spune: „Eu sunt ruina
meroase întâlniri cu Iancu, în care acesta are la Drept, Ilie Mãcelariu, se confeseazã, acestuia”.
un comportament absolut normal, fãrã nici o k) august 1872 (cu cca trei sãptãmâni
umbrã de nebunie, pânã spre sfârºitul vieþii înaintea morþii) Poposeºte în satul Bulzeºti ºi
sale. discutã cu fiul fostului sãu lãncier, Avram
Fãrã a nega ori susþine niciuna din ipote- Giurgiu, student la Bucureºti, cãruia îi spune:
zele pro sau contra, cred cã este necesar sã „Dacã ai strânge, în timpul vacanþei, ceva
facem o analizã cronologicã a traseului sãu rãºinã de brad ºi ai vinde-o la Bucureºti, ai
comportamental, a vorbelor ºi faptelor sale, câºtiga ceva bãnuþi. Ar cumpãra-o boierimea
dupã revoluþie ºi, în final, sã exprimãm un din Bucureºti, ca leac împotriva bãtãturilor”.
punct de vedere personal.
În vara anului 1852, cu ocazia vizitei îm- Concluzii:
pãrãteºti în zona Apusenilor, Iancu refuzã cu Urmare a neîmplinirii promisiunilor împã-
obstinaþie sã-l întâlneascã pe Franz Iosif, deºi ratului austriac cu privire la îmbunãtãþirea si-
este principalul organizator al vizitei ºi ante- Picturã de Al. Papp tuaþiei materiale a moþilor, dupã revoluþie, A-
mergãtorul traseelor pe care se deplaseazã vram Iancu suferã o mare depresie sufleteas-
acesta. La insistenþele familiei ºi a foºtilor cã- supãrat: „Frate Ilie! Tu mã întrebi, ce mai cã ºi încearcã sã-ººi înece amarul în bãuturã ºi
pitani ºi tribuni, rãspunde scârbit: „Un bo- sperez ºi ce mai cred eu? Iatã, îþi rãspund cã în cântece de jale, la fluier, cutreierând munþii
lund (nebun, n.n.) c-un mincinos n-au ce timpul speranþelor mele a trecut ºi cã credinþa ºi poposind pe la vechii prieteni ºi locurile
discuta împreunã!” mea e ca a ºarpelui, cãruia natura îi impune unde a dat bãtãlii. Are un temperament co-
O primã constatare: Iancu este conºtient sã-ººi apere capul”. leric ºi, atunci când este jignit în demnitatea
de faptul cã este nebun. Numai cã, în toate f) 1860, toamna. Invitat de acelaºi Ilie sa de om, când naþiunea sa este jignitã, se
tratatele de psihiatrie ºi psihologie scrie cã Mãcelariu, Iancu participã la o întâlnire a manifestã violent, prin accese de furie,
un nebun nu are cunoºtinþã de sine, nu reali- deputaþilor români (care mergeau la Viena), situaþii destul de rare în cei peste douãzeci de
zeazã faptul cã este nebun. „Cine afirmã des- în casa lui Axente Sever din Alba Iulia. Aflând ani de peregrinãri prin munþi.
pre sine cã este nebun, nu este nebun”. (prof. de prezenþa sa, în casã vin numeroºi (foºti) Simþindu-se urmãrit ºi persecutat de or-
N. Mãrgineanu, în Psihologia persoanei – tovarãºi de arme (cãpitani, lãncieri º.a.), pe ganele de represiune austriece, de cele mai
1941). care el îi îmbãrbãteazã, pe un ton laconic ºi multe ori, adoptã o atitudine de prudenþã, in-
Bãtrânii din satul meu natal, Vidriºoara elegant: „...ªterge-þþi lacrimile! Pune-þþi pãlãria clusiv mimarea unor manifestãri care frizeazã
(comuna Avram Iancu) ziceau cã „Iancu n-oo pe cap! Nu mai plânge!” nebunia, pentru a fi lãsat în pace.
fost bolund, numa’ s-oo fãcut, ca sã scape de g) august 1865. „ASTRA”, la patru ani de Dupã revoluþia din 1989, reputatul medic
jândarii care-ll pândeau tãt timpu’”. la înfiinþare, þine Adunarea generalã la Abrud, psihiatru – dr. Ovidiu Vuia (trãitor în Germa-
a) 15 decembrie 1849. Avram Iancu este la care este invitat ºi Iancu, care are un com- nia), afirmã urmãtoarele, referitor la „nebu-
arestat la târgul de la Hãlmagiu, de cãtre o portament normal, chiar gentil, dupã pãrerea nia” lui Avram Iancu: „Avram Iancu nu a fost
patrulã a armatei austriece. În urma interven- unora. Participã la excursia de la „Detunata” nebun propriu-zis, din punct de vedere psi-
þiei energice a populaþiei, este pus în liber- ºi cântã împreunã cu cei din conducerea hiatric. Craiul Munþilor n-aa suferit de nici o
tate. „ASTREI”, „Deºteaptã-tte române!” psihozã, prin urmare, pe limbaj laic, nu a fost
b) anul 1851, primãvara. Pe motiv cã re- h) 1869, primãvara. La comemorarea a nebun. Manifestãrile sale psihice sunt de
fuzã decoraþia împãrãteascã ºi cere „decora- douãzeci de ani de la revoluþie, revista „Fa- naturã reactivã, þin mai mult de alterãri provo-
rea, mai întâiu’, a poporului, cu promisiunile milia” publicã o corespondenþã primitã din cate de împrejurãri externe, care, însã, nu de-
fãcute”, este alungat din Viena, de cãtre ºeful Zãrand (Baia de Criº) despre Avram Iancu, în pãºesc domeniul normalului, nu intrã în sfera
poliþiei. care scrie: „...ieºind din casa comitatului, cu patologicului”.
c) 17 august 1852. Este arestat la Câmpeni un amic de-al meu, ne vãzurãm în faþã cu un În concluzie, traseul comportamental, vor-
(pentru protest împotriva autoritãþilor, care în- bãrbat robust, îmbrãcat în niºte veºminte bele ºi faptele sale, cu foarte rare excepþii,
scriau pãdurile moþilor pe numele fiscului) ºi destul de frumoase ºi curate. Se vedea cã sunt cele ale unui om normal, pânã la sfâr-
trimis, sub escortã, la Alba-Iulia, la închisoa- aparþine clasei inteligenþilor”. ºitul vieþii, nebunia fiind exclusã în cazul sãu.
re. Judecat la Sibiu, pe baza unui proces în- i) 1872, primãvara (cu cca ºase luni înain- Februarie 2010
IOAN CIAMA,
scenat, este achitat, de teama furiei poporului. tea morþii). Preºedintele Filialei Timiºoara
d) 1853, toamna. Acasã, la Vidra, aduce Participã la nedeia de la Þebea, ocazie cu a Soc. Cultural-artisticã
un prun încãrcat cu fructe ºi-l aºeazã în care se adreseazã mulþimii de moþi, spunând: „Avram Iancu” din România
16 Vestea dumneavoastrÃ

PAMFLETE CORDIALE Casa pãrinteascã


nu e de vânzare...
15 Ianuarie 2010
Moscova abia aºtepta scutul antirachetã american
Ni se duc pãrinþii ºi în urma lor
de Adrian Pãunescu Se rãceºte spuza Dorului în vatrã,
08.02.2010 Nu-i auzi cum strigã dupã ajutor?
românesc s-ar referi cumva la Rusia. Uitã-mi întrebarea,
Numai niºte analiºti paranoici ºi niºte poli- Doamne, ºi mã iartã!
ticieni dubioºi ar putea întreþine acest cult al
încordãrii ruso-române, pe bazã de scut anti- Dar opreºte-mi Timpul - trecerea
rachetã american. Când atâtea pericole reale ne mã doare
pândesc din toate pãrþile, când în chiar sate ªi fereºte lutul nostru de îngheþ,
româneºti subdezvoltate copiii inconºtienþi îºi
confecþioneazã praºtii din ce în ce mai primej -
Casa pãrinteascã nu e de vânzare,
dioase, cu care ameninþã stabilitatea economicã Casa pãrinteascã nici nu are preþ!
Serviciile noastre de informaþii au reuºit sã ºi construcþia capitalismului, în patria noastrã
afle, cu inteligenþã ºi perspicacitate, cã existã în feudalistã, cum ar putea sã le treacã prin cap Chiar dacã nu sade nimenea la masã,
lumea de azi câteva surse de pericol la adresa unor provocatori, cum ar putea sã le fulguiascã Chiar dacã nu doarme nimenea
României. In acest sens au fost prezentate do- în cerebel ideea cã America fixeazã în România în pat,
vezi cã, într-un sat din Tanganica, aborigenii scutul antirachetã gândindu-se la Rusia? Tu, aºa cum este, singurã, o lasã,
comploteazã pentru a pune la punct ultimele O asemenea obsesie trebuie pedepsitã, dacã Scrie doar pe uºã simplu - ocupat!
detalii pentru finalizarea rachetelor cu care ºi- nu corporal, mãcar porcoral. Rusia abia aºtepta
au propus sã loveascã primãria sectorului 6 din scutul antirachetã american. Iar acum viseazã
Bucureºti. un scurt bombardament NATO asupra Kremli- Scrisul tãu sã fie ca o sãrbãtoare,
Nu a scãpat ochiului vigilent al apãrãtorilor nului. Cãrei minþi sãnãtoase i-ar putea nãluci Scrisul tãu sã fie testament citeþ -
patriei vicleana loviturã de rãzboi împotriva prostia cã NATO înconjoarã Rusia cu scuturile Casa pãrinteascã nu e de vânzare,
fostei Policlinici a Artelor cãreia i s-au dedicat sale? ªi aceastã nebunie e cu atât mai greu Cine sã îi punã sufletului preþ?
atât grupa I, cât ºi grupa a II-a de la grãdiniþa credibilã cu cât acceptarea de preºedintele
numãrul 13 din Auckland, Noua Zeelandã. Câ- României a acestei vizite de lungã duratã nici nu
þiva cosaºi de iarba fiarelor, din zona muntoasã era cunoscutã în prealabil de Uniunea Euro-
a Perului, s-au conectat la faxul interconti- peanã sau chiar de NATO. Cu tine stau
nental, urmând sã trimitã asupra localitãþii
Acneea Bubaticã, din Regiunea Autonomã
Este greºitã impresia unor lideri moscoviþi,
precum cã le-ar fi intrat pe sub uºã, în cabine-
de vorbã…
Lombo-Sciaticã, niºte mesaje care, la trei zile tele lor, miros de fum de la acele mecanisme. ªi
26 ianuarie 2010
de la primire, vor exploda ºi vor pârjoli întreaga mai e un aspect: rãzboiul rece a încetat, dupã Cu tine stau de vorbã, mamã-Þarã,
zonã, pânã-n Grecia, Polonia ºi Bielorusia. cum spuneau niºte oficiali români, comentând
În genere, în diverse þãri de pe pãmânt, se favorabil ºi lejer implicarea þãrii lor în ceea ce
Cu tine tot mai des, mai supãrat,
constatã o sporire halucinantã a politicii rache- adversarii numesc marea complicaþie din estul Cã prea se duc românii în afarã
tofone destinate României. Sate de pescari din Europei. Ba chiar, cum zicea un patriot porto- ªi amiroase-a liniºte în Sat...
Grecia, colonii de pinguini de la Polul Nord, caliu, asta era prima prioritate a României, scu-
maºini-unelte din Norvegia, haite de câini tul antirachetã, nu dezastrul economic, nu ne - Eu ºtiu cã mã asculþi ºi mã-nþelegi,
ciobãneºti din pivniþele de sub fostul Zid al norocirea socialã, nu tragedia naþionalã, nu ºo- Cârmuitorilor nici nu le pasã,
Berlinului, perechi de ochi din Coreea, nepoþii majul, nu frigul, nu nesiguranþa zilei de mâine. Dau Ordonanþe noaptea, ziua Legi,
vârcolacilor din lunã, peºtii - sabie din Kamcia- Ca un fãcut, însã, un cetãþean din cei care nu
Ei au ce pune timpului pe masã...
tka Vãratecã, precum ºi cimitirele comune din trebuie întrebaþi ce pãrere au despre aceastã
Sicilia, gãrgãriþele de pretutindeni, se unesc în minunatã achiziþie prezidenþialã, striga în gura
coaliþia rãului care, folosind armele atomice pe mare, în cartierul Berceni, cã lui i-aar trebui Mi-e toatã fiinþa verbului durutã
care, dupã cum s-a dovedit, le poseda ºi le scutul antifrig ºi antifoame, nu scutul antira - ªi gura mea de Adevãr flãmândã,
mânuia Saddam Husein, ameninþã plenitudinar chetã. Avea dreptate cetãþeanul? Fireºte cã nu. Când bani nu sunt cu tine
România, centimetru cu centimetru. Scutul antirachetã e cu atât mai necesar, cu cât se-mprumutã,
Preºedintele Bãsescu n-aa mai intrat în amã - poporul român, care urmeazã sã-l ºi plãteascã,
nunte, anunþând înþelegerea României cu Sta - nici nu e obligat sã-ºi încarce creierul cu ex- Ei nu plãtesc strãinilor dobândã...
tele Unite ale Americii, cu privire la amplasarea plicaþii, raþiuni, argumente. Vorba cântecului
scutului antirachetã american în scumpa noas -
Conturile lor de toate-s pline -
popular, în curs de formare, “poporul nostru nu
trã patrie paºnicã ºi ameninþatã. Domnia sa n-aa regretã / mãreþul scut antirachetã”. Mi se spune cã sunt prea de-al tãu!
apucat, în febra momentului, sã spunã mai mult Unii capitularzi susþin cã a sufla în foc pen- Aud în jurul meu ºoptind - ºovine!
decât cã respectivul scut nu este dedicat Rusiei. tru a-l stinge ar putea însemna ºi a-l înteþi. Pa- Dacã am fost ºi sunt, nu-mi pare rãu...
Ne era evident tuturor cã o asemenea cauzalitate cea, cum zicea înþelepciunea latinã, se câºtigã
ar fi fost imposibilã, mai ales cã preºedintele prin pregãtirea de rãzboi. O traducere ro- Cu tine stau de vorbã Þarã-mamã,
Medvedev, al Rusiei, tocmai postase pe site mâneascã mai recentã susþine cã ºi rãzboiul se Tot mai supãrat ºi tot mai des,
clasamentul pericolelor care pândesc þara lui ºi, obþine tot prin pregãtirea de rãzboi.
Pruncii tãi, plecaþii, cum te cheamã
pe primul loc, pusese NATO. Nota redacþiei: Material preluat de pe Internet.
Este, deci, imposibil ca Rusiei, la nivel ofi- Mulþumim domnului Adrian Pãunescu, magul Tu nu-i auzi aici, la mine-n vers?
cial ºi la nivel popular, sã-i treacã prin cap cã poeziei române contemporane. Sublinierile
NICOLAE NICOARÃ HORIA
sofisticata înzestrare americanã a pãmântului aparþin redacþiei. (N.D.P.)
Vestea dumneavoastrà 17

Chemarea diavolului Ani de neuitat...


Mintea omului este în aºa fel concepu-
Era prin anul 1950. Rãnile rãzboiului începu- cablul, cel de pe malul dinspre Secusigiu, sã ce- tã încât sã pãstreze sau sã ºteargã imagi-
serã sã se cicatrizeze. Peste sat se aºternuse o deze, astfel cã bacul s-a rãsturnat ºi tragedia s-a nile anilor trecuþi în funcþie de cât sunt de
toamnã lungã ºi rece, iarna bãtând la uºã, iar eu, produs. Cai cu cãruþe, oameni ºi femei au fost importante pentru individ.
copil lãsat în grija bunicilor, îl aºteptam cu ne- catapultaþi în Mureºul învolburat ºi rece. Unele În mintea mea, imagini din trecut s-au
rãbdare pe unchiul meu Ion (fratele mamei) sã femei s-au salvat ca prin minune, fiind þinute la cuibãrit adânc pãstrând cu sfinþenie
vinã din armatã, de la Hunedoara, DIRIBAU, a- suprafaþã de rochiile din mãtase apretate, o amintirea oricãrui eveniment, chiar daca
colo unde erau încorporaþi copii de chiaburi. La componentã a portului þãrãnesc local influenþat pe-atunci pãrea neînsemnat.
început de decembrie, cel aºteptat a sosit, îm- de portul tradiþional bulgãresc al satelor cu etnici ...Parcã ieri alergam prin curte pe
brãcat în pufoaicã, purtând cãciulã ruseascã pe bulgari din vecinãtate. urmele paºilor mãrunþi ale zburdalnicului
cap ºi ciorapi albi rãsfrânþi peste turecii bocan- Un fior general de groazã a cuprins întreaga meu de bãiat. Alãturi de el, trãiam intens
cilor ºi cu tradiþiona- aºezare. Toþi fugeau fiecare clipã, fãrã rãgaz.
lul cufãr din lemn în la Mureº în speranþa De cum îl vedeau mâþele se ascundeau
mânã. L-am aºteptat cã cei dragi nu s-au prin toate cotloanele ºi dacã vreuna avea
la garã ºi nu mã mai prãpãdit. Nu a rãmas ghinionul sã-i cadã în mânã, o împacheta
dezlipeam de el. însã nicio familie ne- strâns în ziarul bunicului explicând nevino-
În acelaºi timp, îndoliatã dintre cei vat cã nu ar vrea sã-i fie frig bietei pisici.
revenise în sat ºi un care au fost pe bac.
Trebuiau rugãminþi fierbinþi sã o lase
vãr de-al lui, Ion SE- Au murit peste 25 de
PEÞEAN, un tânãr oameni. Clopotele în pace, iar câinele avea în fiecare zi
mai scãpãtat. «Tatãl celor douã impunã- coada mai lungã cu doi centimetri din
acestuia se întorsese toare biserici ale Se- cauza mânuþelor ce nu îi dãdeau drumul.
din America cu câþi- cusigiului au început Bãiatul de-atunci, bãrbat acum în
va saci de dolari Prieteni eterni: preotul Ioan Brânzei ºi marele sã batã, iar oamenii, toatã puterea cuvântului aºteaptã cu
înainte sã înceapã actor Florin Piersic, cu preoteasa Raveca în loc sã se pregã- emoþie ca în curând cineva la fel de mic ºi
rãzboiul, dar ajun- Brânzei teascã de Crãciun, au neastâmpãrat sã-l întrebe mirat dacã este
gând în portul Con- început sã se pregã- adevãrat cã ºi el a fost cândva copil.
stanþa a aflat cã a pierdut totul. Venise teascã de înmormântare. Au venit ºi preoþii din Mã rog la Dumnezeu sã pot ajunge
conversiunea, aºa cã aruncase în mare banii satele vecine sã oficieze trista slujbã a înmor- vremea când curtea ºi casa acum pustii sã
câºtigaþi cu trudã în depãrtãri. În scurt timp îºi mântãrii. freamãte de inocenþa copilãriei, iar eu sã
dãdu obºtescul sfârºit de inimã rea.» Multe trupuri nu au mai fost gãsite vreodatã. arãt urmaºilor cum pot fi împachetate
Pe preotul satului îl chema tot SEPEÞEAN, De soarta lor mai ºtie doar unduirea limpede ca mâþele sã nu rãceascã... ºi pentru câine
Gheorghe SEPEÞEAN, fiu al satului, om cu ve- lacrima a Mureºului ce-ºi duce la vale tainele de mã rog sã aibã coada cât mai scurtã!
deri largi ºi cu un dezvoltat simþ de conservare. veacuri, pentru ca, unindu-se cu Tisa ºi mai apoi Cu emoþie vã spun cã: povestea
Iniþiase ºi începuse lucrãrile de electrificare, fapt cu Dunãrea, sã se contopeascã cu marca, lãsân- continuã...
ce-l iritase pe unul „BOªONCEA”, ºi el fiu al sa- du-nne sã înþelegem cã toate sunt deºertãciune, inst. LAITIN FELICIA ADRIANA
tului, dar cu cetãþenie americanã (se nãscuse a- iar viaþa aceasta este umbrã ºi vis. Acolo, în ma-
colo), fãcându-l sã spunã în gura mare: „Aþi în- rea cea mare, se vor fi unit lacrimile sãtenilor
ceput sã vã ridicaþi spânzurãtori, mã comuniº- mei cu lacrimile poetului exilat Ovidiu, pentru cã
tilor, cã în curând vor veni americanii”, dar pânã totul se naºte, trãieºte, moare ºi renaºte în con-
sã vinã, îl sãltaserã comuniºtii ºi dus la canal a topirea trecutului, prezentului ºi viitorului în Busuiocul – plantã aromatã
fost. imensitatea nemãrginitã a oceanului veºniciei
Pe uliþele satului se auzea guiþatul porcilor. peste care troneazã Dumnezeu. Plantã aromatã din familia mentei,
Se apropia Ignatul ºi gospodarii harnici se pre- Cei doi „eroi” se întoarserã la datorie înainte busuiocul este cultivat pentru frunzele
gãteau pentru Crãciun. încã nu venise colec- de Crãciun; bunicul le umpluse valizele cu de parfumate folosite proaspete sau uscate
tivizarea. toate la amândoi. Sãtenii mei, rãmaºi sã-ºi pe- în diverse preparate culinare. Dar
Un vânt sec fãcea bocnã pãmântul ºi puþinii treacã Crãciunul cu inimile îndurerate, povesteau busuiocul nu þine doar de profan, ci are ºi
fulgi de nea care începuserã sã cadã mi se la gura sobelor întâmplarea din noaptea premer- multe proprietãþi magice. Unele legende
pãreau a fi roiuri de fluturi veniþi din cer pentru a gãtoare tragediei. Ce-o fi fost în acea noapte, nu- o prezintã ca pe o plantã sacrã, altele ca
gãti calea pruncului Iisus. mai Dumnezeu ºtie, dar în mod sigur nu este o
Unii dintre sãteni erau pregãtiþi sã meargã la legendã acea întâmplare; acei oameni nefericiþi pe una închinatã diavolului. Cu secole în
târg la Semlacul Mare, comunã vecinã cu Secu- au avut aceeaºi vedenie ºi sunt cunoscute nenu- urmã, busuiocul era asociat cu dragonii,
sigiu, pe care însã le despãrþea Mureºul. Legã- mãrate cazuri asemãnãtoare când ceva te cheamã salamandrele. Uneori era considerat
tura se fãcea cu compa, un fel de bac legat pe un sau te previne, iar tu de cele mai multe ori nu te iarbã a vrãjitoarelor deoarece era folosit
cablu de oþel, prevãzut cu douã cabestane. Pe poþi sustrage destinului. Diavolul ne cheamã a- ca amuletã împotriva rãului, iar
acest bac încãpeau circa 30 de oameni ºi câteva deseori spre pierzanie, iar Dumnezeu ne opreºte, vrãjitoarele obiºnuiau sã bea ceai de
cãruþe cu tot cu cai. Dis de dimineaþã, cu noaptea uneori pe margine de prãpastie, fãrã ca noi sã ne busuioc, care, asociat cu vraja corectã, le
în cap, cei mânaþi de destin plecaserã spre bac. dãm seama.
Distanþa dintre satul nostru ºi bac era cam de 3- De Crãciun, un covor imaculat de zãpadã se ajuta sã zboare.
4 km. Nimeni nu ºtia cã va fi ultimul drum pentru aºternuse peste satul copilãriei mele; doar lacri- Vechii greci credeau cã busuiocul are
mulþi dintre ei. Cine ºi-ar fi imaginat tragedia mile sãtenilor mei nu au putut fi ºterse, ele în- puteri funeste, de aceea regilor le era
care avea sã urmeze? ªi totuºi! Spun ºi totuºi gheþând în barba bãtrânilor rãmaºi sã-ºi ducã permis sã-l atingã. Era asociat cu
pentru cã în mod straniu toþi sau aproape toþi au crucea durerii pânã la sfârºitul puþinelor zile pe sãrãcia, ura ºi ghinionul.
fost preveniþi sau ºi mai straniu, au fost chemaþi, care le mai aveau. În India ºi Egiptul Antic exista credin-
chemaþi de diavol. în noaptea premergãtoare Am þinut ºi consider cã eram dator sã dau ti- þa cã busuiocul deschide porþile rãului,
plecãrii la târg, au relatat toþi cei scãpaþi cu viaþã, parului un crâmpei din copilãria mea, un crâmpei
asigurând trecerea în lumea de apoi.
ºi-a fãcut apariþia pe uliþele satului o cãruþã dom- trist, din respect pentru memoria lor, a neferi-
neascã trasã de doi cai negri, cu un om îmbrãcat ciþilor mei sãteni fãrã de mormânt ºi sã le aduc un În acest scop, era prins în cordoanele
în negru stând pe caprã, cu un bici în mânã, pios omagiu ºi poate o ultimã veºnicã pomenire. mortuare sau plantat pe morminte.
strigându-i pe nume sã fie pregãtiþi de plecare. Ca o concluzie, sau dacã vreþi un sfat: atunci Astãzi, religia creºtinã foloseºte bu-
Ce se întâmplase de fapt în acea zi fatidicã? când diavolul ne cheamã, noi sã nu uitãm a-L suiocul în apa sfinþitã, iar oale cu busuioc
Greutatea prea mare, dispunerea defectuoasã a chema pe Dumnezeu în ajutor. sunt aºezate sub altarele bisericilor.
atelajelor ºi a încãrcãturii (grâne de obicei) au 6 august 2006
înv. NINA DÃESCU
fãcut ca unul dintre stâlpii de care era legat Pr. IOAN BRÂNZEI
18 Vestea dumneavoastrÃ

Oferta unui proiect inedit în


peisajul culturii din Banatul Istoric
Academia Românã – Filiala Timi- pediei Banatului. Vã rog s-o faceþi!
ºoara se adreseazã tuturor cãrtura- Vã rog sã fim patrioþi. Vã rog, gândi-
rilor bãnãþeni (ºi nu numai…) de-a þi-vã la zestrea spiritualã a urmaºilor
sprijini cu materiale editarea Enciclo- noºtri. Mulþumim. (REDACÞIA)
ACADEMIA ROMANÃ
Filiala Timiºoara
Institutul de Studii Banatice
„Titu Maiorescu”
Timiºoara, Bd. Mihai Viteazu 24
Tel. 0256/491816
ENCICLOPEDIA BANATULUI
Proiect prioritar al Academiei Române
Acest proiect va reprezenta imagi- seamnã excluderea oricãror comen- zul) sau precizarea A mai semnat:.
nea completã a Banatului istoric, în- tarii, aprecieri, condamnãri etc. O Antecesori: strãmoºi (dacã este
cepând cu preistoria teritoriului ºi pâ- atitudine contrarã ar expune lucra- cazul), pãrinþi (obligatoriu): prenu-
nã în anul 2010 ºi cuprinzând terito- rea la caducitate. Soluþia propusã îi mele tatãlui, ocupaþia; prenumele
riul situat între Dunãre, Mureº ºi Tisa. asigurã, dimpotrivã, perenitatea. mamei ºi numele purtat la naºtere,
Tipologia articolelor Precizare II: Fiecare articol ocupaþia. Urmaºi (dacã este cazul).
Enciclopedia Banalului conþine predat de autor va fi urmat, obliga- Studii: ºcoala primarã, gimna-
articole referitoare la: toriu, de indicarea surselor la care ziul, liceul, facultatea, studii post-
1. personalitãþi acesta a apelat pentru informare. universitare (masterat, doctorat
2. instituþii Aceste surse nu vor fi menþionate etc.), cu precizarea: instituþiei de în-
3. organizaþii ca atare în articol, ci vor servi la vãþãmânt, a perioadei în care a fost
4. ansambluri verificarea datelor respective de frecventatã, profesori semnificativi
5. evenimente cãtre Comisia de revizie. care i-au marcat evoluþia (dacã
6. localitãþi Precizare III: Comitetul de este cazul).
7. întreprinderi coordonare va propune o listã de Locuri de muncã: funcþia, insti-
8. monumente sigle (pentru surse) ºi una de abre- tuþia, localitatea, intervalul în care a
9. administraþie ºi organizarea vieri (pentru termenii recurenþi), ce activat.
teritoriului vor fi utilizate în cuprinsul arti- Rezultate notabile, care justificã
colelor. Aceastã listã va fi publicatã includerea în Enciclopedie. In cazul
Domenii: administraþie, arte la începutul Enciclopediei. autorilor, se va introduce paragra-
(arhitecturã, arte plastice, muzicã, ful.
dans), literaturã, culturã, religie, fi- Tipurile de articole ºi
structura acestora Scrieri, în care volumele vor fi
lozofie, istorie, arheologie, fol- menþionate cronologic, cu toate
clor, mass-media, politicã, admi- 1. Personalitãþi
Date biografice: nume (majus- datele de identificare (titlu, scris
nistraþie, economie (industrie, mi- italic, subtitlu, scris drept, preciza-
nerit, transport, meºteºuguri), a- cule, boldat), prenume (boldat), în
parantezã rotundã: data ºi locul rea naturii lucrãrii, dacã ea apare
griculturã, turism, comerþ etc. ca atare [roman, teatru, tratat, mo-
Criteriile de selecþie diferã în naºterii (n. zi, lunã, an - localitate,
j[udeþ], þarã), data ºi locul morþii (m. nografie etc.]; dacã nu apare men-
funcþie de tipul de articol ºi de þionatã explicit pe foaia de titlu, ea
epocã; ele urmeazã sã fie stabilite zi, lunã, an, localitate, j[udeþ], þarã).
Dacã unele date sunt necunoscute, va fi adãugatã între [...], localitate,
de cãtre Comitetul de coordonare ºi editurã, an de apariþie (datele necu-
prezentate ca atare în preambulul vor fi înlocuite prin: ?. Dupã paran-
teza respectivã, se va menþiona i- noscute se înlocuiesc prin: f. a. „fã-
Enciclopediei. rã an”, f. l. „fãrã localitate” etc). Da-
postaza sub care s-a fãcut cunos-
Precizãri preliminare cut (profesor, scriitor, artist, inginer cã motivul menþionãrii în Enciclo-
Precizare I: Enciclopedia are etc.). Pseudonime (dacã este ca-
caracter pur informativ, ceea ce în- continuare în pagina 19
Vestea dumneavoastrà 19
urmare din pagina 18 au impus de-a lungul timpului, îm- gioasã; preocuparea dominantã (a-
pedie este altul decât volume pu- preunã cu motivaþia menþionãrii lor. griculturã, creºterea vitelor, minerit
blicate, se va preciza, dupã caz: in- Rolul instituþiei în dezvoltarea etc.);
venþie, ctitorie, rol în dezvoltarea in- domeniului respectiv, a localitãþii, Evenimente care s-au produs pe
stituþiei, a localitãþii, a provinciei etc. provinciei etc. teritoriul ei;
Referinþe, în care se vor menþio- Prioritãþi ºi evidenþieri, în cazul Instituþii reprezentative.
na volumele, studiile, articolele, re- instituþiilor de culturã (artã, învãþã- Personalitãþi care s-au afirmat în
cenziile etc. care i-au fost dedicate, mânt, cercetare etc.) pot fi menþio- localitatea respectivã (administra-
în ordine cronologicã, în succesiu- nate persoanele care le-au marcat tive, politice, culturale etc.) sau
nea: prenumele, numele autorului, evoluþia, absolvenþi notorii etc. care s-au nãscut acolo, dar s-au
titlul, localitatea, editura, anul de a- Monografiile ce i s-au dedicat. afirmat în altã parte.
pariþie (în cazul volumelor) sau: 3. Localitãþi Monografii ce i-au fost dedicate.
titlul publicaþiei (între ghilimele ºi Numele actual (dacã de-a lungul 4. Monumente (civile, e-
drept), anul, numãrul, paginile între timpului a avut ºi alte nume, ele vor cleziastice, militare etc.)
care se aflã studiul, articolul, re- fi menþionate cronologic, împreunã Numele (cu indicarea tipului:
cenzia etc. cetate, castel, palat, catedralã, bi-
Dacã persoana în cauzã nu sericã, mãnãstire etc.), data înte-
justificã un articol separat, dar are meierii ºi locul unde este situat.
un rol în funcþionarea unui instituþii, Scurt istoric (etape constructive,
în desfãºurarea unui eveniment, în proprietari, instituþia de care depin-
existenþa unei localitãþi etc., numele de, evenimente: asediu, cucerire,
ºi prenumele se vor menþiona ca cutremur, incendiu).
atare sub litera respectivã, urmate Personalitãþi care i-au marcat
de precizarea v. (urmatã de denu- istoria.
mirea articolului în care persoana Monografii ce i-au fost dedicate
respectivã este menþionatã). etc.
În selectarea personalitãþilor vor 5. Periodice
lua în considerare urmãtoarele si- Numele periodicului.
tuaþii: Tipul periodicului (politic, cul-
- personalitãþi nãscute în Banat tural, sportiv etc.).
ºi afirmate în Banat; Periodicitatea (cotidian, hebdo-
- personalitãþi nãscute în Banat madar, semestrial etc.).
ºi afirmate în altã parte; Formatul.
- personalitãþi nãscute în altã Localitatea ºi data de apariþie (cu
parte ºi afirmate în Banat; menþionarea eventualelor schim-
- personalitãþi care nu s-au nãs- bãri: un nou nume, o altã localitate
Prof. dr. Gligor Popi (1919 – 2008),
cut în Banat ºi nici nu s-au afirmat membru corespondent al Academiei etc. ºi precizarea datei la care mo-
aici, dar au scris despre Banat. Române, membru de onoare a dificarea respectivã s-a produs),
2. Instituþii, organizaþii, Societãþii „Sorin Titel” din Banat Conducerea publicaþiei (director,
ansambluri redactor-ºef, redactor-ºef adjunct,
cu intervalele respective, dacã
Nume (complet, drept, boldat). secretar de redacþie, dar ºi alte
acestea sunt cunoscute), anul înte-
Data ºi localitatea înfiinþãrii. funcþii dacã au fost îndeplinite de
meierii sau cel al primei atestãri;
Dacã a funcþionat sub mai multe personalitãþi, cu menþionarea even-
dacã nu este cunoscut, se poate re-
nume ºi /sau în mai multe localitãþi, tualelor modificãri, însoþite de data
curge la aproximãri {probabil, cir-
se vor face menþiunile respective. la care s-au produs).
ca). Se vor înregistra ºi localitãþile
Profil (se va preciza natura Programul publicaþiei.
dispãrute (cu menþionarea anului în
instituþiei, dacã aceasta nu rezultã Structura publicaþiei (rubrici sta-
care a încetat sã mai existe, îm-
din numele ei). bile, domenii de interes: economic,
preunã cu motivul dispariþiei lor).
Schimbarea profilului (data la politic, social, cultural etc., cu men-
Precizarea statutului administrativ
care s-a produs, eventual motivul ºi þionarea titularilor, dacã este cazul).
(municipiu, oraº, comunã, sat,
iniþiatorul schimbãrii). Colaboratori importanþi.
cãtun etc). Situarea geograficã a lo-
Sucursale (localitatea/localitãþile Referinþe (prezentarea sau men-
calitãþii; dacã ea s-a schimbat, fap-
unde au funcþionat, data înfiinþãrii þionarea ei în enciclopedii, dicþio-
tul de va menþiona ca atare, îm-
etc.). În cazul instituþiilor adminis- nare, istorii, monografii etc.).
preunã cu data/anul/perioada când
trative, religioase etc. se va menþio- DIRECTOR,
s-a produs ºi cu cauzele care au
na aria geograficã în care ºi-au Prof. univ. dr CRIªU DASCÃLU
determinat-o. Coordonatorul general al proiectului
exercitat autoritatea.
Populaþia: numãr (cu menþiona- Timiºoara, Michelangelo 3
Structurã (unde este cazul:
rea datelor statistice acolo unde Tel. 0256/499251
departamente, facultãþi etc.).
existã), componenþã etnicã, reli- E-mail: dascalucrisu@yahoo.com
Numele unor conducãtori care s-
20 Vestea dumneavoastrÃ

Artista de manele UN TÃTIC UCIS Te aºtept


Ai plecat tãticule în lumea mare
Carmen ªerban În Afganistan a fost ucis al 12-lea Dupã bani. Sã pui pe masã mâncare.
ªtiu cã uneori am fost neastâmpãrat,
militar român. Copilul sãu nu mai
Carmen (*) a debutat ca are pe cine aºtepta sã vinã acasã! S- ªi alteori tare te-am mai supãrat.
solistã de muzicã popularã la a dus voluntar pentru dolari. În þara Dar mie mi-e dor de tine.
Mehadia, în salon „La Pet- sa nu avea loc de muncã! Bles- ªi te rog sã te întorci la mine!
niceanu”, terþatã de celebrul tematã soartã hãrãzitã de Domnul... Aº vrea sã vii repede,ca un gând,
Sau dacã poþi, pe-o adiere de vânt!
Luca Novac. Mehadia, pri-
mãvara 1992. Bãutorii de bere În lipsa ta, cu bunica am fost la Grad
ªi tare ne-am mai supãrat.
N.D.P., bucuros de
Tura asta a dat-o Don Bãcilã... (1993) Când am vãzut cã nimic n-a mai rãmas
oaspeþi, a înjunghiat un miel
din gard.
alb, cu mâna mãcelarului Am cules merele roºii, perele ºi gutuile
Avram. O, tempora! arãmii
ªi le-am aºezat frumos pe masã
ªi te-aºteptãm sã te întorci acasã!
NINEL DE MEHADIA

O carte rarã!
Epigrame „A sosit domnul Eminescu”
(monografie)
Cartea înseamnã peste 700 (ºapte
Domnului Dorel Covaci, fost sute) de pagini, format A4 (coalã ministe-
primar al Fãgetului, rialã), cu facsimile ºi o bogatã iconogra-
SLUJBÃ actualmente deputat: fie. Costã 100 (una sutã) lei.
Fierul l-a bãtut la cald Cu prilejul lansãrii, profesorul
DE EXCEPÞIE ªi astãzi este-n post înalt universitar doctor Iulian Negrilã, din Arad,
(Împacã-te, n-ai ce sã faci) a spus: „Cartea nu e cu nimic mai pre-
De aia e Dorel... Covaci. jos decât „Istoria literaturii de Cãlines-
Caut menajerã pentru
cu”. Cartea are un tiraj limitat!
Germania, ofer masã, ca- Poºta redacþiei Dacã „A sosit Domnul Eminescu”
zare, salariu. Tel. 0723 / prezintã interes pentru dumneavoas-
Faptul este evident;
028483. trã, comunicaþi ºi vã va fi expediatã cu
Aveþi o brumã de talent
Cum staþi cu limba ger- ramburs. Tel. 0255 / 523 204 sau 0749
D-aia, mult stimatã doamnã
495972.
manã? Învãþaþi, fetelor, O sã debutaþi... la toamnã!
limba lui Herr Schiller!...
Poetei Ela Bãlescu care scrie Soþia revine la
într-o poezie cã „femeia
Anunþ important pentru într-un târziu / se face babã”: bãrbat dupã o
crescãtorii de pui de ªi eu dupã câte ºtiu absenþã de acasã!
pãsãri de curte! „Femeia-i babã într-un târziu, Aflãm din
“ASOCIAÞIA FAMILIALÃ LALESCU” Dar la fel de bine-am priceput „Renaºterea bã-
(Nistor Lalescu ªoroman) din Me- Cã unele-s babe de la-nceput. nãþeanã” cã un
hadia - Mala Micã nr. 169 aduce la anume domn,
comandã: Aceleiaºi, care ºi-a tipãrit un MARIUS ªER-
- pui de raþã, gâscã, curcã, gãinã volum de versuri la editura BAN, ºi-a re-
(ouã, mixt, carne), precum ºi medi- „Cacucci”, din Drobeta dobândit soþia
camente ºi furaj corespunzãtor. Turnu-Severin graþie serviciilor
Relaþii la telefon 0745632921. vrãjitoarei Elisabeta (vezi foto), tel.
Citind stihuri din volum 0741 / 653876.
Comandaþi! (ªi la un ceas nocturn)
Firmã serioasã, Moderatorii au constata, nãucii
Cã-n salã au rãmas doar cucii!
Pe vremuri, femeia se împãca
cu soþul cu ajutorul “Sfântului” de
preþuri modeste. TIBERIU POPOVICI sub strai....

Tipãrit la Editura GORDIAN,


GORDIAN Timiºoara, Str. Herculane nr. 35, tel. 0256 / 215615