9.

Cultura tradițională a minorităților etnice din Republica Moldova (ucrainenii, găgăuzii, rușii,
rromii).
În Republica Moldova pe lingă moldoveni un procent destul de mare aparținie etniei găgăuzelor .
Se presupune ca găgăuzi fac parte din grupul turcilor oguzi. Împreună cu ciuvaşii, un alt popor vorbitor de
limbă turcă, gagăuzi sunt printre puținele grupuri etnice de limbă turcă de religie creștină. Cântecele
populare, bucatele tradiționale, vinul aromat, dar şi costumele naționale, brodate iscusit cu ornamente
specifice sunt mandria,găgăuzilor,stabiliți in regiunea de sud a Moldovei .
Alimentaţia găgăuzilor după strămutarea lor pe teritoriul Basarabiei dezvoltat sub influență culturii
moldovenilor şi a altor grupuri etnice vecine nu s-a schimbat semnificativ.
Găgăuzii sunt bucuroși întotdeauna de oaspeți și îi servesc cu de toate, aducând omagii lui Dumnezeu,
sfinților, stihiilor, celor decedați. Pe masă vor fi neapărat bucatele naționale ale găgăuzilor: kaurma –
mâncare din carne de oaie, kîvîrma – turtă cu brânză și ghezleme – turtă închisă din aluat subțire cu
umplutură. Și, desigur, nicio masă nu este fără vin, în producerea lui găgăuzii sunt maeștri. Fiecare găgăuz
are în beci butoaie pline cu vin. Una dintre cele mai frapante, expresive și frumoase manifestări ale culturii
populare găgăuze în toate epocile a fost muzica populară, în care privirea atentă și pătrunzătoare a
cercetătorului poate detecta „monumentele viziunii oamenilor despre ei înșiși și tot ceea ce este în jurul lor” și
prin ei să determine convingător ceea ce se numește, de obicei, caracter național – „o viziune specială asupra
lucrurilor pe care le are fiecare persoană și fiecare națiune” Tocmai datorită cântecelor care au format gustul
estetic, viziunea asupra lumii și principiile morale, poporul găgăuz a savurat o puternică încărcătură de
noțiuni despre viața de zi cu zi.Găgăuzii sunt și danstori iscusiți. Mărturii ale spiritualității acestui popor
de origine turcă pot fi găsite in singurul muzeu de Istore şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma aici
sunt prezentate exponate de unice: costumul național găgăuz, podoabe femeiești tradiționale, unelte de
muncă, obiecte de uz casnic ale țăranilor găgăuzi din sec. XIX. În scopul renaşterii culturii găgăuze, în mai
multe localităţi se organizează diferite festivaluri. Acestea sunt:Festivalul costumului naţional „Gagauz
gergefi; Festivalul produsului tradiţional ”Baur” Costumul popular pentru bărbații este compus din pălărie,
camașă,vestă și pantaloni-toate din țesuturi naturale.Femeile poartă rochie ,șorț și batic,iar drept accesorii-
mărgele și flori naturale.Principalele sărbătorii ale găgăuzilor sunt,,Herdelez,marcată primăvara de Sfântul
Gheorghe și ,,Câsâm,, care este sărbătorită toamna și coincide cu ziua Sfântului Dumitru.Acesta semnifică
începutul și sfârșitul sezonului agricol din regiune ,când animalele sunt scoase la pășune. Un detaliu
interesant este că găgăuzii din Bulgaria, Grecia, România, Turcia (partea europeană) au tendința de a se
contopi în națiunea titulară. Savanții au numit acest fenomen „etnicitate dublă". Și doar aici, în Moldova, și în
raioanele din sudul regiunii Odessa, Ucraina, ei au reușit să-și păstreze identitatea. Nicăieri dezvoltarea
etnoculturală a poporului nu a căpătat un impuls atât de puternic ca pe teritoriul Moldovei contemporane.
Ucrainenii în Republica Moldova se află pe locul doi după etnosul titular – românii/moldovenii. Potrivit
unei vechi legende, ucrainenii au apărut pe teritoriul Moldovei contemporane cu mult până la formarea Țării
Moldovei. Folclorul ucrainean este poetic și reflectă apropierea omului de tot ce-l înconjoară. De exemplu,
pentru poezia populară ucraineană este caracteristică transformarea oamenilor în flori – brebenoc sau mentă,
iar sufletele oamenilor, după moarte, se pot transforma în mere sau pere. În viața cotidiană a ucrainenilor din
Moldova, elementele păgâne practic nu se mai manifestă. Dar în folclor, ritualuri, acestea se întâlnesc poate
chiar mai mult decât în Rusia. Un exemplu elocvent – sărbătoarea Ivan Kupala. Vechea sărbătoare păgână
Kupala a fost transtormată de către popor în sărbătoarea Ioan Botezătorul. Se pare că însuși cuvântul
„Kupalo" înseamnă că forțele aprinse, de vară, cerești, soarele, fulgerul, tunetul scaldă pământul, îi dăruiesc
în această zi cea mai puternică forță de fertilitate.„Întrucât în perioada păgână, această sărbătoare era
organizată în semn de închinare Soarelui și Apei, în noaptea lui Kupala era importantă curățarea prin forța
focului – săriturile peste rug, precum și prin forța apei – scăldatul în lac sau cel puțin stropirea cu apă. De
noaptea Kupala se pregăteau și băieții, și fetele, care împleteau coronițe cu talismane (ierburi vindecătoare)
[…] Toate acestea se organizeaza într-o atmosferă de veselie, glume, fredonare a cântecelor dedicate Kupala.
[…] Băieții aruncă de pe dealuri anvelope aprinse".În satul Palanca, raionul Ștefan Vodă, în zilele noastre, se
organizează festivalul Ivan Kupala, în care se împletesc tradițiile ucrainești și cele moldovenești, de o
frumusețe extraordinară.
„Elementele culturii slave și ale celei românești se împletesc strâns și în ritualul Malanca. De exemplu, în
satul Tețcani, raionul Briceni, la revelion, prin sat umblă tineri costumați. Printre ei, este și un preot, și un
medic, și un bogătaș, și reprezentanți ai diferitelor pături sociale. Toți participanții mascați joacă diferite
roluri teatrale din viața reală. În aceste scene cu umor, satiră și sarcasm sunt reflectate particularitățile
relațiilor sociale din acest sat. Iar eroina principală – Malanca – merge prin toată casa în care intră cu cei
mascați și caută, ce i-ar putea reproșa gospodinei: praf, vase rău spălate etc. Și toate acestea sunt însoțite de
glume și bucate. Malanca există practic în toate satele ucrainești de la nordul Moldovei, însă în Tețcani, din
raionul Briceni, ea a căpătat trăsături caracteristice deosebite , În acest sat, mai poate fi văzut un ritual păgân,
care a ajuns până în zilele noastre: încheierea secerișului este sărbătorită aici prin împletirea așa-zisei „bărbi"
din spice de grâu ori secară, care este lăsată în câmp, legată cu panglică roșie și înfrumusețată cu flori și
plante. „Practic, toate obiceiurile și ritualurile sunt legate de credințele despre lumea cealaltă. Astăzi, multe
dintre aceste ritualuri și-au pierdut funcțiile magice, pentru că participanții lor, cel mai adesea, nu mai pot
explica semnificația acestora. Deși există credința precum că acest lucru protejează împotriva lucrurilor rele,
de aceea ritualurile continuă să fie respectate și în ziua de azi. Hainele lor naționale simbolizează libertatea.
Florile brodate pe cămașă sunt inspirate de pământurile roditoare ale Ucrainei. Tradițional, în a treia zi de joi
din luna mai este sărbătorită Ziua Internațională a Cămășii Ucrainene Vîșivanka. În Republica Moldova
această zi este marcată deja al cincilea an. Ei arătă lumii talentele lor, codul lor genetic și, cel mai important,
marcând această zi ei demonstrează întregii lumi unitatea națiunii ucrainene și apropierea pentru țara în care
trăiesc. Din bucatele tradiționale ucrainești sunt cunoscute borșul, colțunașii, sarmalele, balabuștele cu
usturoi, diferite pateuri: varzare, învârtită, pălăniță;haciapuri,slanină. În Chișinău, pe lângă Societatea culturii
ucrainene din Republica Moldova funcționează Muzeul culturii ucrainene (str. Veronica
Micle,8)47.Monumente :Pe teritoriul republicii se află numeroase monumente în cinstea evenimentelor
istorice, dar și persoanelor remarcabile ale istoriei și culturii ucrainene.
Cultura populară tradițională a ucrainenilor locali a fost influențată de doi factori principali: pe de o parte,
interacțiunea activă cu populația băștinașă; pe de altă parte, amestecul variantelor locale ale culturii
tradiționale ucrainene, introduse de imigranții din diferite regiuni ale Ucrainei. Drept urmare, cultura