COMUNITATEA UCRAINEANĂ DIN ROMĂNIA

Regiunea și numărul de persoane:

În țara noastră locuiesc aproximativ 60000 de persoane, care au declarat
naţionalitatea ucraineană. Astăzi ucrainenii locuiesc în câteva județe din România:
Maramureș, Suceava, Botoşani ,Timiş, Arad, Caraş-Severin și Tulcea.
Așezările ucrainiene din nordul Moldovei și Maramureș sunt considerate
printre cele mai vechi din țară. Documentele arheologice arată că o populație slavă
de răsărit s-a așezat pe aceste meleaguri încă din secolul al VI- lea.
În unele regiuni, ucrainenii au și alte denumiri în funcție de zonă:
"rusini","ruteni" (în Maramureș, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă
a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea). În trecut erau deseori numiți "ruși" sau
"rusnaci". 
Cea mai mare parte a etnicilor ucraineni din România sunt creştini de
confesiune ortodoxă

Personalități ucraineene din România:

Vasile Luțac – muzician și profesor de muzică –(Sighetu Marmației)

Eusebius Mandyczewski - compozitor, dirijor de cor și muzicolog din
Bucovina
Ștefan Tcaciuc – poet, traducător – jud. Suceava
Miroslava Olga Șandru – etnografă și folcloristă – din Bucovina
Tradițiile:

Datinile sărbătorilor calendaristice ale ucrainenilor cât şi cultura tradiţională

au avut de suferit. De aceea dispariţia multor sărbători, este o urmare firească.
S-au păstrat doar sărbătorile religioase. În special, sărbătorile din toamnă-
iarnă, la fel ca şi în Ukraina, ce însemnau şi terminarea lucrărilor agricole.
Pentru tineri, importantă era sărbătoarea Sfântului Andrei (13 decembrie).
Principala sărbătoare de peste an, a fost şi este Crăciunul, care începea cu
Sfânta Seară de Crăciun, pe 6 ianuarie. Trebuie respectate anumite reguli pentru
pregătirea Sfintei Seri. Una dintre ele este adusă din țara de origine: pe masa de
sub icoană, se pune fân pe care erau aşezaţi colacii şi tot ce se pregătea.
Înaintea Anului Nou (14 ianuarie) se cântau colindele de urare, spre slăvirea şi
cinstirea gospodarilor.
Tradițiile etniei ucrainiene sunt prezentate în diferite muzee din tară astfel :

Maramureș

• casa ucraineană la Muzeul Satului din

Sighetul-Marmației;
• muzeul tradițiilor ucrainene din Rona
de Sus;

Suceava

• muzeul Paltinu;
• muzeul obiceiurilor populare din Gura
Humorului 

Dansurile tradiționale ucrainiene au legătura cu toate regiunile și includ:dansuri

cazace, bucovinene, boiko, dansuri țigănești.Dansul cazac Hopac este dansul specific
al ucrainielnilor.
Tradiția ouălor de Paște pictate, atât de răspândită în Bucovina, provine din
Ucraina.
Hainele traditionale sunt de obicei decorate cu broderii complexe de culoare roșie
și neagră.
Țesutul și sculptatul în lemn sunt de asemenea foarte importante în arta
ucraineană.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI MASS-MEDIA ÎN LIMBA UCRAINIANĂ

Etnicii ucraineni din România au și câteva emisiuni la radio: radio Iaşi, radio
Sighetu Marmaţiei şi la radio Timişoara (1 oră săptămânal).Nu există emisiuni
televizate, ci doar o singură emisiune la TVR-2 „Împreună spe Europa” în cadrul
căreia sunt alocate 10 minute periodic despre viaţa comunităţii ucrainene din
România.
Există și câteva ziare cu tiraj mic: „Vilne slovo”, „Ucrainskii visnik”, „Naş
holos”, revista pentru copii „Dzvinociok” (în limba ucraineană) şi „Curierul ucrainean”
(în limba română), care apar o data pe lună.

În România există o singură şcoală cu

predare în limba ucraineană – Liceul
ucrainean Taras Şhevchenko din Sighetu
Marmaţiei.