Ceangăii

Limba materna: Maghiară

Port popular: Portul actual ceangăiesc al femeilor
corespunde tipologic celui românescdin vestul Moldovei,
cel al bărbaților păstrează influențe ale portului ungar din
est.Ornamentația conține elemente specifice ambelor
națiuni. Elementele sale specificesunt: bluza cu umăr,
fusta dreptunghiulară, cureaua lată. Bluza specifică,
înafară deMoldova și sudul României, mai poate fi găsită
parțial în Ucraina, Slovacia, sudulPoloniei, Bulgaria și
parțial în fosta Iugoslavie. Prezintă mâneci și ornamente
specifice,care pot fi observate pe bluzele din secolele XVI și
XVII. Gâtul este țesut cu fire debumbac, o practică numită
bezáró în maghiară, brezărău în limba română. Din
cauzanumelui său, Romulus Vuia a considerat-o de
origine maghiară, reflectând asuprafaptului că mai poate
fi întâlnită și la alte grupuri maghiare (de exemplu, în
valeaCrișului Negru din Transilvania). Gâtul bluzei la
femei din Evul Mediu avea un gulerspecific. Fusta
tradițională, catrința, în această formă dreaptă nu poate fi
găsită în altăparte în România, decât în Moldova, în sud-
vestul țării, în părțile transilvănene ale unorvăi din
Carpații Orientali, la românii din zona Someșul
Mare, în Toplița, Tulgheș,Întorsura Buzăului și Bran,
plus la ceangăii din Ghimeș

Proverbe, zicatori, maxime:

 Mai mult valorează un prieten cu şapte defecte decât
un străin.
 Şi floarea cea mai albă are umbra sa

Personalitati: Veronica Antal (1935, Nisiporești – 1958,

Hălăucești), prima femeie de pe teritoriul
României beatificată de Biserica Catolică;
Mihály Bencze (1954, Săcele), matematician, scriitor și
profesor;
Anton Coșa (1961, Valea Mare), actual episcop al Diecezei
Romano-Catolice de
Chișinău;
Ioan Ferenț (1886, Dărmănești – 1933, Butea), preot și
istoric;
Ștefan Foriș (1892, Tărlungeni, Brașov – 1946, București),
activist și jurnalist comunist,
care în perioada 1940-1944 a îndeplinit funcția de secretar
general al PCdR;
Demeter Lakatos (1911, Săbăoani – 1974, Săbăoani), scriitor

Traditii șiObiceiuri: Păstrarea tradițiilor locale

ceangăiești se realizează prin înfiintarea unor grupuri
folclorice. Aceste grupuri participă la diferite manifestări
culturale atât în ţară, cât şi în străinătate, prezentând
publicului larg cântece, balade, dansuri, obiceiuri, povești
și jocuri.

Mancaruri traditionale/ Retete

gastronomice:
Sunt folosite condimente întâlnite atât în rețete vechi
maghiare, cât şi astăzi în Ungaria, cum ar fi: cimbru,
mărar, chimen, coriandru, semințe de pin şi diverse
ciuperci. Ciorba ceangăiască este aromată prin
adăugarea de tarhon, o plantă aproape dispărută din
bucătăria maghiară.