UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE, ADMINISTRATIVE

SI ALE COMUNICARII

SPECIALIZAREA- COMUNICARE SI RELATII PUBLICE, PUBLICITATE

FORMA DE INVATAMANT- INVATAMANT LA DISTANTA (ID)

STUDENT: BOICIUC YASMINA

AN II SEM. I

2013-2014

UCRAINENII DIN ROMANIA

In randurile de mai jos as dori sa prezint minoritatea ucreaineana din Romania, in care
sa descriu oarecum formarea lor, cultura lor dar sa si prezint 2 comunitati dintre ele.

Ucrainenii reprezinta al III- lea grup etnic minoritar din Romania, cuprinzand
aproximativ 65 de mii de persoane (recesamantul din 2011). Prezenta ucrainenilor in
Romania dateaza inca din secolele al XIV-lea XV-lea, cand ei erau stabiliti cu seama in
nordul tarii.
In marea lor majoritate etnicii ucraineni reprezinta o populatie autohtona care locuiesc
compact in judetele de la frontiera cu Ucraina. In perioada medievala au facut parte din
statul Rusia Kieveana si cnezatul Galici-Volani. Mai mult de jumatate din ucraineni din
Romania traiesc in Judetul Maramures, unde sunt 6,72 % din totalul populatiei, iar restul
se intind pe raza a mai multor judete, acestea sunt: Judetul Suceava, Judetul Timis si
Judetul Tulcea, Judetul Botosani, Judetul Arad, Judetul Satu-Mare, Judetul Caras-Severin,
Judetul Iasi si Judetul Cluj.
Datorita recunoasterii official ca si minoritate etnica, ucrainenii au un scaun asigurat in
Camera Deputatilor , Stefan Tcaiuc a ocupat aceasta functie din anul 1990 pana la
moartea sa in 2005, cand a fost inlocuit de catre Stefan Buciuta, iar in prezent ocupat de
Ioan Maricico.
In scopul de a studia situatia reala si necesitatile ucrainenilor din Romania si a
romanilor din Ucraina, precum si pentru a identifica mssurile concrete in vederea
solutionrii problemelor existente, in anul 2006, de comun acord partile ucraineana si
romana au initiat o monitorizare ucraineano-romana in comun a drepturilor persoanelor
apartinand minoritatii ucrainene din Romania, precum si a persoanelor apartinand
minoritatii romane din Ucraina, cu participarea expertilor OSCE si a Consiliului Europei.
Pana in prezent au fost desfasurate doua etape de monitorizare.

UCRAINENII DIN MARAMURES

Imagini din portul popular. ,, Hutulii Comuna Bistra

Un invatator din Poenile de sub munte a afirmat, intr-un iterviu acordat emisiunii
,,Convietuiri a postului national TVR 1 , cum ca ucrainenii din Maramures s-ar trage din
,,haiducii oprinski destul de numerosi in tinuturile Ucrainei de apus in secolul al XVIIIlea. Insa opinia sa este combatuta de Magdalena Latko-Kutiuk ca fiind ,,cu totul
gresita, falsa, fiindca cel mai vechi document cu privire la urainenii din Maramures
dateaza din 1375 si este legat de comuna Ruscova, valea Rusului.
Infiltrarea ucrainenilor in Maramures incepe abia in secolul XV, documentele din
secolul XIV ii arata pe locuitori doar pe romanii si colonistii sau oaspetii regali, sasi si
maghiari, din targurile Hust, Visc, Teceu, Campulung si Sighet, investiti cu privilegii
speciale in anii 1329-1352. Tot in decursul secolellor
In anul 1998 satul Ruscova a sarbatorit 625 de ani de la prima atestare documentara.
In trecut ucrainenii din zona maramuresului erau numiti rusi sau rusnaci, in prezent
in Maramures cea mai mare comunitate este reprezentata de hutuli. Identitatea
lingvistita, culturala si spirituala a ucrainenilor din a fost asigurata si mentinuta de un
ados etnic continuu din Transcarpatia, Galitia, Porcutia. Intrepatrunderea sistemelor
lingvistice devine mult mai intensa, atunci cand doua sau mai multe comunitati
lingvistice intra in contact nemijlocit, ca de exemplu, in timpul cuceririlor, a
subordonarii, a traiului nemijlocit a doua sau mai multe etnii impreuna, asa cum este
cazul al scolilor noastre (ucrainene), unde invata impreuna elevii de etnie ucraineana si
romana. In Maramures exista Liceul Taras Sevcenko din Municipiul Sighetu
Marmatiei unde se preda in limba ucraineana, astfel singurul din Romania.

Particularitatile de grai, au cunoscut multe modificari, odata cu trecerea la modernism,

unde mai ales tineretul foloseste multe cuvinte jargon, pentru a se manifesta superior fata
de colegii sau prietenii sai, pentru a se remarca ca ,,el este cineva. De asemenea
particularitatile de grai, au cunoscut schimbari odata cu trecerea in unele scoli a invatarii
tuturor materiilor in limba romana, a folosirii tot mai multor termeni imprumutati din
limbile de circulatie internationala. Datorita acestui fapt, limba ucraineana nu mai este
curata, deoarece sunt preluate alte cuvinte din limba romana.
In aceste imprejurari, vorbind limbi diferite si convietuind pe acelasi teritoriu, etnia
ucraineana, traind alaturi de cea romana, mai ales in satul Crasna-comuna Bistra, unde
traiesc numeroase familii romanesti si familii mixte iar in acest mod s-a creat o
interferenta lingvistica. Pentru a se face o oarecare diferentiere privind vorbirea in limba

ucrainiana, se poate spune doar ca cei varstnici converseaza in limba materna

(ucraineana), pe cand cei tineri le vorbesc pe amandoua (romana si ucraineana).
Cateva exemple de cuvinte : / burak sfecla rosie; / Vinec- matura;
/Capusta- varza; / Horsche- oale; / Hociu- vreau; /
Drit- sarma; /Zeati- ginere; s.a. .
Capitolul despre personalitati culturale ucrainene din Maramures prezinta 27 de
portrete ale celor mai renumite personalitati ucrainene din Maramures. Primul este cel al
lui Ivan Brona (1888 - 1945), medic de profesie, devenit general in armata maghiara,
asasinat la 57 de ani, undeva langa Budapesta de bandele teroriste ale timpului. Urmeaza
renumitul dirijor si profesor de muzica Mihai Mitriniuc (1908 -1981), apoi poetul hutul
Havrylo Clempus (1910 - 1990) si de portretele altor personalitati ucrainene din
Maramures.

UCRAINENII DIN BANAT

Poze din portul ucrainean. Localitatea Soca

Comunitatea ucraineana din Banat, asezata in cateva sate din zona Lugojului, a
Caransebesului si Aradului, s-a constituit indeosebi intre anii 1908-1918 prin colonizarea

unor domenii latifundiare, scoase la vsnzare de catre proprietarii lor nemti si unguri,
situate in partea de sud a Imperiului Austro-Ungar de atunci.

Mai multe schimbari si influente, care au contribuit la modificarea etimologiei si

toponimiei denumirilor, a numelui si a prenumelui locuitorilor de etnie ucrainiana s-a
produs in perioada stapanirii ungare in Transilvania, unde personalul public al primariilor
a folosit diferite mijloace pentru maghiarizarea populatiei ucrainiene, astfel, din
Mascaliuc in Maszkalyk, din Uliei in Ulies, Ion in Ianos, Gheorghe in Gurgy, Vasile in
Laszlo, Ilinca in Ilonca, Maria in Morisca.

In perioada interbelica, relatiile dintre romani si ucraineni au fost profund marcate

de evenimentele desfasurate in contextul disparitiei a dou imperii din Europa centrala si
de est Austro-Ungar si Rus. In provinciile Bucovina, Basarab ca si in Maramure,
cuprinse pana la primul razboi mondial intre granitele celor doua imperii de mai-sus
mentionate, romanii si ucrainenii convietuiau de mai bine de un secol.
Confruntarile politice si, partial, armate care au izbucnit in anii 1917-1918 intre cele doua
comunitati, au condus insa la neincredere reciproca, manifestata constanta intre 19181940.
In Romania se poate obtine un definitivat la Universitatile din Bucuresti, Cluj si
Suceava in cadrul carora la facultatile de filologie functioneaza sectii ucrainene.
Minoritatea ucraineana este reprezentata de Uniunea Ucrainenilor din Romania
(UUR),care este singura organizatie din Romania recunoscuta de Congresul Ucrainean
Mondial, Forumul Ucrainean Mondial, Congresul European Ucrainean si de Asociatia
Ucraina in lume. UUR emite lunar 5 publicaii: 3 ziare (UKRAINSKIY VISNEK,
VILNE SLOVO, CURIERUL UCRAINEAN) si 2 reviste (NAS HOLOS,
Dzvonek(CLOPOTEL pentru copii), iar anual editeaza peste 30 de carti ai poetilor,
prozatorilor si scriitorilor ucraineni atat in limba ucrainean cat si in limba romana.
Vin in spatiul maramuresean specialisti si meseriasi de inalta clasa si
pleaca forta de munca bruta in alte tinuturi, precum Banatul si Baraganul la munci
agricole sau forestiere, iar in ultima vreme si peste hotare in tari precum Spania, Italia,
Austria, Franta, Germania, etc. Este demn de mentionat faptul ca in Banat i Satmar s-au
constituit in ultima jumatate de veac adevarate colonii maramuresene formate de cei
plecati la muncile campului si care, cu timpul, s-au decis sa se impamanteneasca in acele
teritorii. In Banat sau constituit 24 de colonii in care au venit un numar mare de
ucraineni.
In plan cultural-stiintific, ucrainenii desfasoara o activitate sustinuta, mai ales dupa
1990, datorita sprijinului financiar acordat de Guvernul Romaniei. In fiecare an, an baza
unui plan al proiectelor culturale, UUR organizeaza o serie de festivaluri, unele devenite
traditionale, simpozioane stiinsifice, mese rotunde, expozitii de pictura si grafica,
prezentari de carti, intalniri ale scriitorilor ucraineni cu cititorii. De exemplu, calendarul

cultural al organizatiei pentru anul 2009 cuprinde 41 activitati. Majoritatea au ca obiectiv

marcarea principalelor sarbatori religioase; mentinerea unor traditii importante ale
comunitatilor locale; sarbatorirea poetului national Taras Sevcenko in toate filialele
organizatiei, festivaluri de folclor si colinde ucrainene, concursuri de poezie. Ucrainenii
pastreaza sarbatorile pe rit vechi; craciunul fiind pe 6 ianurie, Anul Nou pe 13 noapte
spre 14 ianurie, unde totodata este sarbatorit si Sf. Vasile.
Tinerii scoliti isi desavarsesc studiile in tara si peste hotare, iar cei mai valorosi dintre
ei, prin"Suplimentul literar" de, mai trziu al publicatiei "Novyi vik", culegerea anuala
"Orizonturi" (19791989) si Editura Kriterion" vor fi lansati pe plan national obtinand
rezultate de exceptie si vor devenii personalitatile cu care etnia ucraineana din Romania
se mandreste.
Libertatea survenita dup cateva decenii de totalitarism, oamenii nemaisimtindu-se
constransi de nicio ingradire ideologica. Deschiderea sociopolitica a adus cu sine si
posibilitatea de a circula in afara granitelor, tot mai multi tineri aleg sa lucreze peste
hotare si, volens nolens, acest lucru isi lasa amprenta asupra mentalitatii lor, inclusiv in
ceea ce priveste modul de a-si boteza copiii. Occidentul ii influenteaza in egala masura pe
tinerii romani si ucraineni, nu doar prin contactul direct cu onomastica vestica, ci si
printr-o form indirecta de contact, dar extrem de percutanta in manipularea mintilor. E
vorba de influenta mass-media, din ce in ce mai pregnanta atat prin accesul la
informatiile de tot felul, cat si prin impactul celei de-a saptea arta.