Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport

Proiect
Tema: Comunități etnice în Republica
Moldova

AUTOR: Coțofana Vasile

gr.SCP.104

TITULARUL CURSULUI-prof.Leșco Victoria

Chișinău,2021
Structura etnică a
Republicii Moldova
Băștinași declarați
Moldoveni (69.62%)
Ucraineni (11.23%)
Ruși (9.39%)
Găgăuzi (3.85%)
 Bulgari (2.02%)
Băștinași declarați
Români (1.87%)
Țigani (0.32%)
Alte etnii (1.69%)
 Etniile din R.M
Republica Moldova din punct de vedere etnic este un stat multinațional.
Potrivit recensământului din 2004, principala comuniatate etnicăeste
aceea a băștinașilor (71,49% din populație), care conform legii se pot
declara fie « moldoveni » (69,62%), fie « români » (1,87%).
Denumirea de « moldoveni » ale însă înțelesuri diferite în funcție de:
• Dreptul internațional, conform căruia « moldoveni »
sunt toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
 • Dreptul României, după care « moldovenii » sunt o parte din
poporul român (definit prin vorbirea limbii daco-romane), anume
partea originară din teritoriile fostului Principat al Moldovei, pe
ambele maluri ale Prutului;
• Dreptul fostelor republici unionale sovietice inclusiv Republica
Moldova, conform căruia « moldovenii » sunt numai vorbitorii limbii
daco-române cetățeni ai acestor state, ei constituind o « etnie
diferită de Români », inclusiv de Românii din Moldova românească:
acesta este înțelesul folosit în acest articol.
 Celelalte comunități etnice sunt minoritare și constituie 28,51% din
totalul populației potrivit aceluiași recensământ din 2004.
Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din republică sunt nordul
(ucraineni, ruși, țigani), sud-estul (găgăuzi și bulgari) și estul țării
(ruși,ucraineni,

Tradiții

Mărțișorul se poartă pe durata lunii martie, ca semn al

sosirii primăverii
Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în
cadrul statului românesc (medieval și pre-modern) Moldova,
populată preponderent de moldoveni (români), dar și de
diverse etnii precum ucraineni,bulgari, găgăuzi,ruși, evrei,germani, 
cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se
regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu
elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.
Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam
de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și
civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent
izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.
Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de
evenimente culturale: concerte („Mărțișor”, „Cireșar”, „Invită Maria
Bieșu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de
Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor
etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele și satele noastre prin
iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini
pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele
de artizanat, etc.
Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile,
petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole
cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în
zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte,
sărbătorile din Republica Moldova și cele din România, sunt
identice.

Ucrainenii din Republica Moldova

Ucrainenii (în ucraineană Молдавські українці) reprezintă cea mai
numeroasă minoritate etnică din Republica Moldova. La
recensământul populației din 2004 au fost înregistrați în Republică
442.475 etnici ucraineni sau 11,23% din populația țării (dintre care
282.406 persoane (8,34%) în dreapta Nistrului și 160.069 de
persoane (28,82%) în Transnistria).
Ucrainenii locuiesc preponderent în nordul și estul țării (raioanele
Rîșcani, Glodeni, Edineț, Briceni, Ocnița, Drochia, Camenca,
Rîbnița), dar și în orașele mari (Chișinău, Bălți, Tiraspol și Bender).
În unele regiuni, ucrainenii dețin un nume alternativ: "haholi" (mai
ales în nordul țării).
An Populație % din tot. pop. % creștere/desc.
1817 30.000 6,2% ▬
1856 119.000 12,0% ▲ 296,7%
1897 379.698 19,6% ▲ 219,1%
1930 315.004 11,0% ▼ 17,0%
1941 261.200 11,1% ▼ 17,1%
1959 420.820 14,6% ▲ 61,1%
1970 506.560 14,2% ▲ 20,4%
1979 560.679 14,2% ▲ 10,7%
1989 600.366 13,8% ▲ 7,1%
2004 442.475 11,2% ▼ 26,3%

Sărbătorile de iarnă la ucrainenii din

Moldova
Majoritatea sărbătorilor de iarnă la ucrainenii din Moldova s-au
întreţesut cu tradiţiile populare moldoveneşti. Spre exemplu, sînt
asemănătoare colindele de iarnă, precum şi umblatul cu Malanca.
Toate sărbătorile de iarnă la ucrainenii din Moldova, ca şi la cei din
Ucraina şi din alte ţări, încep cu Sfîntul Nicolae care se sărbătoreşte pe
data de 19 decembrie. În această zi oamenii cu o deosebită plăcere şi
căldură împart cadouri. Primii care se bucură de cadouri sînt copiii. Părinţii
ascund dulciurile într-o cizmuliţă special împodobită pentru această
ocazie, sau în încălţămintea obişnuită a copiilor.
Pentru această sărbătoare se împodobeşte un pom. Este una din cele mai
preferate tradiţii care s-a păstrat pînă în prezent. În această zi nu doar
copiii, dar şi maturii cred în minuni, cred că toate visele lor se vor împlini.
Ei cred că Sf. Nicolae care este venerat în toată lumea ortodoxă îi va ajuta
să-şi realizeze aceste vise.
Departamentul Relaţiilor Interetnice a organizat pe data de 20 decembrie
2005 la Palatul Naţionalităţilor sărbătoarea Sfîntului Nicolae la care au
participat elevii de la liceul ucrainean „M. Koţiubinski”. Au răsunat colinde
şi cîntece sacre în cinstea lui Sf. Nicolae, iar tradiţiile populare ucrainene s-
au împletit cu obiceiurile moldoveneşti.
De Anul Nou (noaptea de 31 decembrie) ucrainenii din Moldova umblă cu
colinda, merg în ospeţie unii la alţii, dăruiesc dulciuri copiilor şi maturilor.
O altă sărbătoare tradiţională este Seara Sfîntă (i se mai spune „şedvivka”,
de la cuvîntul „şedrîi” – generos) care se sărbătoreşte pe data de 6
ianuarie. La ruşi această sărbătoare se numeşte Socelnik, adică ajunul
Crăciunului. În această seară sînt interpretate colinde prin care oamenii îşi
manifestă bucuria pentru că pe pămînt a venit Isus Hristos.
La masa din Seara Sfîntă trebuie să fie 12 feluri de mîncăruri de post, tot
atîtea cîţi apostoli a avut Isus Hristos. Pe masă se aşterne cea mai
frumoasă faţă de masă, iar sub ea se pune fîn. În alte case fînul se aşterne
sub masă. Este un simbol că Isus Hristos s-a născut în iesle.
Oaspeţii sînt serviţi, în primul rînd, cu colţunaşi cu varză şi cartofi. În unele
sate ucrainene colţunaşii sînt umpluţi cu mac, ceea ce simbolizează cerul
paşnic. Printre felurile de mîncare se numără fasole făcăluite, bob făcăluit,
turte cu mac, peşte înăbuşit, colivă. Pe înserate se umblă cu pomana. Finii
se duc cu cadouri pe la naşii lor pentru a le arăta respect. Un atribut
obligatoriu al acestor daruri sînt chibriturile şi lumînările.
După 9-10 seara se încep cîntările de sărbătoare. După miezul nopţii şi
pînă la răsăritul soarelui are loc un ritual străvechi - umblatul cu Malanca.
Cete de oameni mascaţi umblă din casă în casă, interpretînd colinde, iar
stăpînii le dau daruri şi dulciuri. Se consideră că cei mai stimaţi sînt
oamenii în a căror casă au fost cei mai mulţi colindători. Cetele de
colindători umblă cu capra sau cu steaua împodobită cu panglici colorate.
De multe ori colindătorii sînt deghizaţi în soldaţi.

Ruşii în R.M şi tradiţiile lor

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special
în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii
sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15
ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.
Tradiţia sărbătorilor de Crăciun la ruşi este foarte
veche, datînd cel
puţin de pe vremea kneazului Vladimir, din
secolul al X-lea,
potrivit Wikipedia.
Obiceiurile lor însă diferă de ale noastre.
Colindele sunt mai rare,
dar, în schimb, se organizează coruri cu cîntece
tradiţionale, în aer
liber. Un spectacol la care vine cine vrea şi rămîne
cine rabdă. De
frig.
Au însă cîteva obiceiuri care îi caracterizează. În
Rusia, ca şi în alte
părţi, este răspîndită superstiţia conform căreia
potcoava aduce noroc.
 Ca urmare, fierarii din toată ţara trudesc din timp,
ca să fabrice cît mai multe potcoave, pe care amatorii de noroc le
cumpără şi le asează în pragul casei.
Comerţul cu potcoave este şi astăzi înfloritor, mai ales în mediul rural.
Se pare că ruşii sunt tradiţionalişti, aşa că încercarea unor întreprinzători
de a pune pe piaţă potcoave de plastic, ornate şi fumos colorate, n-are
succes.
Succes are potcoava originală, bătută cu ciocanul pe nicovală sau, şi mai
bine, una folosită care i-a căzut calului din copită. Dar unde mai găseşti
astăzi cal şi unde găseşti copita?
Un alt obicei spune că atunci cînd în dimineaţa de Crăciun primul intrat în
casă este un barbat, se va revărsa belşugul aspra casei. Dacă, dimpotrivă,
primul intrat este o femeie, casa va fi lovită de nenorociri. Ca urmare, în
dimineaţa de Crăciun femeile stau toate acasă, ca să nu-i nenorocească pe
alţii.

Găgăuzii în R.M şi tradiţiile lor

Găgăuzii (în găgăuză gagauz, plural gagauzlar) sunt o populație minoritară
din Republica Moldova (în provincia Găgăuzia) și în sudul Basarabiei
(Bugeac), în număr de aproximativ 250.000 de locuitori, precum și în
Dobrogea (vezi articolul Găgăuzii din România), estul Bulgariei și alte zone
din Balcani.
Se presupune că găgăuzii fac parte din grupul turcilor oguzi. Împreună cu
ciuvașii, un alt popor vorbitor de limbă turcică, găgăuzii sunt printre
puținele grupuri etnice de limbă turcică de religie creștină (ambele
populații sunt de rit ortodox).
Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele
naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor,
stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui
popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi
Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.
Mesele de sărbătoare ale găgăuzilor sunt doldora de bucate tradiţionale.
Nelipsite sunt plăcintele cu diverse umpluturi, numite "câvârma".
"Aluatul se pregăteşte din făină şi apă. Apoi adăugăm brânză de vaci. Sunt
foarte gustoase. În perioada postului, le umplem cu bostan. Copiii le
adoră", spune o femeie.Iar cântecele populare găgăuze, un fel de
strigătură cântată, se numesc "mani". Găgăuzii sunt şi dansatori iscusiţi.
Un loc aparte în cultura găgăuză îl ocupă ţesutul covoarelor şi brodatul
costumelor naţionale. Fiecare ornament îşi are sensul. "Poporul nostru
întotdeauna a avut un sentiment de admiraţie faţă de păsări şi animale.
Cocoşul este pasărea care s-a bucurat mereu de un respect deosebit.
Acesta poate fi întâlnit pe covoare sau prosoape. El simbolizează prietenia
şi unitatea familiei. Nu se folosesc nuanţele aprinse, toate culorile sunt
naturale", susţine directorul muzeului din satul Beşalma, Ludmila Marin.În
unele familii se mai păstrează covoare, ţesute acum un secol.
"Acest covor are 120 de ani. Nici nu ştiu cine l-a ţesut. Bunica i l-a transmis
mamei, iar ea, la rândul ei, soţiei mele", spune un bărbat. Costumul
popular pentru bărbaţi este compus din pălărie, cămaşă, vestă şi pantaloni
- toate din ţesături naturale. Femeile poartă rochie, şorţ şi batic, iar drept
accesorii - mărgele şi flori naturale.
"Fiecare fată creştea acasă flori de muşcată. Când planta înflorea, fata îşi
prindea muşcata uite-aici şi ieşea în centrul satului. Floarea de muşcată
simbolizează frumuseţe şi puritate", susţine o femeie.
Principalele sărbători ale găgăuzilor sunt "Hederlez", marcată primăvara,
de ziua Sfântului Gheorghe, şi "Câsâm", care este sărbătorită toamna şi
coincide cu ziua Sfântului Dumitru. Acestea semnifică începutul şi sfârşitul
sezonului agricol din regiune, când animalele sunt scoase la păşune.

Bulgarii în R.M şi tradiţiile lor

Bulgarii (în bulgară Българи, transliterat bălgari) sunt al cincilea grup etnic
minoritar din Republica Moldova, numărând 79.520 de persoane conform
recensământului din 2004, adică 2,02% din totalul populației.
Bulgarii trăiesc în mare parte în sudul țării, cu preponderență în raionul
Taraclia aici constituind 65,56% din populația regiunii, dar și în Găgăuzia
precum și-n raioanele Slobozia, Cahul, Leova, Cantemir, Basarabeasca,
Cimișlia și Căușeni.
Sărbătoarea cea mai spectaculoasă din calendarul popular bulgăresc este
Baba Marta, care, ca şi Baba Dochia, personifică primăvara. La sfârşitul lui
februarie, bulgarii fac curăţenie generală în case, deoarece se spune că
Baba Marta nu vizitează decât casele îngrijite. Bătrânii nu trebuie să iasă
prea devreme din casă, pentru că bătrâna doreşte să întâlnească doar fete
tinere şi femei. În ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind
un foc cât se poate de mare. Ei strigă: Baba Marta, eu te încălzesc pe tine
azi, iar tu să mă încălzeşti pe mine mâine! şi se adună în jurul focului, cu
diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie să
ardă cât mai mult şi cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care
personifică şi soarele care poate să ardă feţele oamenilor.
„Ladouvane” este numai un exemplu. Acest obicei se ţine în ziua dinaintea
Anului Nou, a zilei de Sfântul Gheorghe sau de Sfântul Lazăr, înseamnă
„cântecul inelelor” şi presupune un ritual pe care îl execută fetele dornice
de măritat. Dimineaţa, acestea îşi pun inelele într-o căldare cu apă
proaspătă, împreună cu un buchet de ovăz şi alte plante cu încărcătură
simbolică: iederă, busuioc, etc. Căldarea se lasă peste noapte sub cerul
liber, ca să o vadă stelele, iar fetele dansează în jurul ei cântând
descântece.
Trifon Zarezan este la rândul său o tradiţie locală, un festival antic al
viticultorilor. Se ţine la data de 14 februarie a fiecărui an şi are menirea de
a aduce binecuvântare viilor, care, în acest scop, sunt stropite cu vin şi
curăţate.
Bulgarii poartă mărţişoarele întreaga lună martie, fie la reverul hainei, fie
prinse la încheietura mâinii, existând şi particularităţi de ordin social:
fetele nemăritate în partea stângă a rochiei, fetele bătrâne la degetul mic
al mâinii stângi, iar bărbaţii căsătoriţi la şoşeta dreaptă. Scoaterea
mărţişoarelor a fost legată de practicile de previziune a vremii, fiind
agăţate în copacii care urmează să înflorească. Este marcată astfel
tranziţia între iarnă şi primăvară şi credinţa fiecăruia că toate vor fi mai
bune în anul ce incepe.
În ceea ce priveşte obiceiurile bulgarilor ele sunt legate, aproape în
întregime, de riturile bisericii romano-catolice şi de sfintele sărbători şi
corespund, aproape integral.

Romii în R.M şi tradiţiile lor

În Moldova locuiesc cca. 12,300 de cetățeni romi (2004), reprezentând
0,4% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai
numeroasă de la 15,000 până la 20,040 sau chiar 25,0000 (circa 7% din
populație), precum susțin unii lideri ai comunității rome. În același timp,
nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației roma
este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.
Tradițiile sunt o parte esențială a vieți pentru romi. Acest grup etnic a
păstrat multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și
important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele
mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și
strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Una din tradițiile care iese
la iveala astăzi este tradiția de "căsătorie minoră". Vârsta medie la
căsătorie pentru fete este nouăsprezece ani[2]. Aceasta este o vârstă
foarte fragedă în comparație cu alte culturi ale lumii moderne. Romii de
multe ori au un respect mai mare pentru tradiția și obiceiurile lor decât
față de legile țării în care trăiesc. În cazul căsătoriei minore acest respect
al tradiției este motivul multor conflicte între romi și instituțiile de
protecție a copilului și Uniunea Europeană.
Romii fierari fabricau toată gama de produse din fier necesare într-o
gospodărie ţărănească sau la o curte boierească, cum ar fi, unelte pentru
agricultori, arme şi armuri, cuţite, ace, foarfeci, potcoave, diferite alte
tipuri de instrumente şi unelte.
Astăzi,există foarte mulţi romi care au învăţat să cînte la diferite
instrumente.Aceştia se numesc lăutari.
Tradiţia spune că o femeie măritată trebuie să poarte un batic pe cap
pentru a arăta acest lucru
Pentru bărbati nu a existat de obicei o îmbrăcăminte tradiţională. Unii
poartă pălării sau mustăţi mari. La ocazii deosebite, bărbaţii romi poartă
un costum bun, deseori viu colorat. Pentru femeile lor însă, lucrurile sunt
total diferite. Romanca (ţiganca) tipică poartă fustă lungă, din mai multe
straturi şi bogat colorată, cercei mari, părul lung, împletit şi uneori o floare
în par. Tradiţia romă spune că picioarele unei femei nu trebuie să se vadă.
De altfel, întreaga parte inferioară a corpului unei femei este considerată
impură. Încălcarea acestui principiu este foarte gravă, deci fustele lungi
trebuie purtate întotdeauna.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunit%C4%83%C8%9Bi_etnice_
%C3%AEn_Republica_Moldova,găgăuzi,bulgari,romi