Sarbatori si targuri

FASCHING si FESTIVALUL CLATITELOR : ultimul week-end inainte de intrarea in post, dupa calendarul
evanghelic : comuna Prejmer, centrul comunei. Faschingul este o sarbatoare populara ce marcheaza trecerea de la iarna
la primavara. Tinerii pleca prin sat, costumati in mire si mireasa, preot, tigani si tiganci, sperietori, mergand in fruntea
carutei in care se afla soba pe care se pregatesc clatite. Cu aceasta ocazie, intregul sat este invitat la balul mascat, care se
organizeaza in aceeasi seara. Aici, toata lumea vine imbracata in cele mai trasnite costume, iar petrecerea dureaza pana
in zori, cu muzica, dans si concursuri. Oamenii asteapta pe la portile caselor sosirea caravanei. Baietii costumati
pregatesc clatite, pe care le impart apoi oamenilor intalniti pe drum. Clatita are, astfel, rolul unei invitatii la balul mascat
din aceeasi seara. Mascatii se opresc pe la casele din Prejmer, incingand o hora pe cinste, in care ii antreneaza si pe
sateni. Pe drum, fetele neatente sunt furate si „adunate“ intr-o caruta, putand fi rascumparate cu tot felul de produse.
Tinerii nu se sfiesc sa faca demonstratii de indemanare. La balul mascat se danseaza, sunt concursuri, se servesc
mancaruri sasesti, precum si… clatite
IMPUSCATUL COCOSULUI : in prima zi a Pastelui catolic : comuna Apata, in fata bisericii din comuna. Impuscatul
cocosului este un obicei traditional al comunitatii maghiare din Tara Barsei. Ceremonialul se desfasoara in prima zi a
Pastelui catolic. Se crede ca originea obiceiului este legata de o legenda a locului, care spune ca in sec. al XIV–lea, in
timpul unei invazii tataresti, populatia s-a retras in cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un
cantec de cocos in cetate, locuitorii refugiati fiind astfel descoperiti. Cetatea a fost asediata, iar supravietuitorii au
hotarat drept pedeapsa impuscarea cocosului care i-a tradat. Astazi, participantii la acest obicei sunt copiii, scopul
sarbatorii fiind initierea in ochirea si tragerea la tinta cu arbaleta (locul cocosului viu fiind luat de cocosul desenat).
Astfel, in fiecare an, in ziua de Pasti, dupa iesirea de la Biserica, copiii imbracati in costum popular se aduna la „gazda”,
locul unde sau initiat mai multe saptamani. De acolo porneste un alai alcatuit din: grupuri de baieti, fanfara din comuna,
fetele si ceilalti locuitori. Toata lumea se indreapta spre marginea satului, sub un deal, unde se va desfasura
ceremonialul. In cazul in care timpul este nefavorabil, ceremonialul se va muta pe stadionul din comuna. La locul de
desfasurare a intrecerii se afla un panou pe care este desenat un cocos si in mijloc o tinta de ochire. Copiii se alineaza in
fata tintei si, dupa ce spun versurile si cantecele ce constituie „judecarea” cocosului, pregatite anume de baieti, se trece
la tragere. Fiecare baiat trage la tinta de trei ori. Sarbatoarea se incheie cu o masa si o petrecere la Caminul Cultural.
PLUGARUL : a doua zi a Pastelui ortodox; : comuna Sercaia, sat Vad, in fata bisericii din Vad. Vestirea Invierii
Mantuitorului se face in Tara Fagarasului inca din Joia Mare de catre feciorii care incep sa bata toaca. Ritualul are, pe de
o parte, rolul de a tine la distanta duhurile rele si stihiile naturii, dar si de a vesti inceputul primaverii si al anului agrar.
In traditia populara, sarbatoarea Pastelui e strans legata de debutul anului agricol. In acest sens, in a doua zi de Paste, in
satele din Tara Fagarasului se respecta o datina unica in tara: obiceiul Plugarului, manifestare folclorica cu caracter
agrar la care participa intreaga comunitate. Datina Plugarului este legata ca origine de unele credinte magice anterioare
crestinismului. Obiceiul il scoate in prim plan pe cel care iese primul la arat in anul respectiv. Ceremonialul cuprinde
mai multe secvente rituale. Dupa alegerea Plugarului, in prima zi de Paste, fetele impletesc legaturi de grau verde cu
care va fi gatit in ziua urmatoare Plugarul. In a doua zi de Paste, Plugarul este ascuns in gospodaria sa, iar dupa ce
satenii il gasesc, este purtat pe o grapa de lemn, spre rau, de catre ceilalti feciori din sat. Plugarul este scufundat in apa
raului, dupa care, in semn de belsug si rodnicie ii va stropi pe tinerii din sat cu apa. Ceremonialul se incheie spre seara
cu petreceri si jocuri care au ca rol cinstirea Plugarului. In ziua de azi, datina si-a pierdut caracterul initial. In prezent se
acorda mai multa importanta elementului exterior decorativ, devenind cu adevarat un spectacol de mimica, costumatii,
muzica si dans
ZILELE BRASOVULUI :in primul week-end dupa Pastele ortodox : Brasov, Centrul vechi al Brasovului – Piata
Sfatului
SARBATOAREA JUNILOR DIN SCHEII BRASOVULUI : in duminica urmatoare Pastelui ortodox : Brasov, Piata
Prund din Scheii Brasovului
SARBATOAREA NARCISELOR :in fiecare an de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena: comuna Sercaia, satul
Vad, Rezervatia naturala „Dumbrava Vadului“.traditii transilvane si preparate culinare pe masura. Tinerii din Valea
Homorodului, imbracati in port popular, se indreapta spre aceasta poiana pentru a participa la traditionalele intreceri cu
tinerii din satele si judetele invecinate.
FESTIVALUL ECVESTRU SI ZILELE RASNOVULUI : sfarsitul lunii mai : Rasnov, Centrul orasului. Sarbatoarea
debuteaza cu defilarea prin centrul orasului a Calusarilor si continua cu spectacole de cantece si dansuri populare. De
asemenea, vor defila trasuri trase de sase cai. Acestea vor fi urmate de un „convoi” de carute rustice. Spectaculoase
cascadorii cu cai
ZILELE RACOSULUI – ZIUA LIBERTATII : 12 iunie 2007 : Racos, langa primarie, preparate culinare traditionale
ZILELE GHIMBAVULUI : 29 iunie : orasul Ghimbav, stadionul din oras. La petrecerea campeneasca se vor servi
preparate culinare traditionale
MASURAREA LAPTELUI : 1-2 iulie : Bran, Stana Zanoaga
ZILELE VULCANULUI: 21-23 iulie : comuna Vulcan, centrul comunei. preparate culinare traditionale
SANTILIA : primul week-end dupa Sf. Ilie : orasul Sacele, Poiana Angelescu. Santilia este o straveche sarbatoare a
ciobanilor saceleni, legata odinioara de celebrarea zeului soarelui si focului. Acest obicei are loc la mijlocul sezonului
pastoral, in ziua de Sf. Ilie (20 iulie). Specificul pastoral al Santiliei de la Sacele s-a pastrat in obiceiul ciobanilor de a
face cadou fetelor cu care urmau sa se casatoreasca furci de tors si tipare pentru cas, frumos crestate de ei in linistea si
singuratatea muntilor. Pastorii aveau un motiv in plus sa astepte ziua Santiliei – dupa urcarea oilor la munte ei nu mai
aveau voie sa coboare in sat si nici sa fie vizitati de neveste sau dragute. Dupa o viata grea, in permanenta lupta cu
salbaticiunile padurii si fenomenele meteorologice, izolati de cei dragi, de biserica, de sat, venea Santilia, ziua cand
lumea urca la ei. In procesul de desacralizare, Santilia a asimilat functii noi, in special cele legate de schimbul de
produse si de cunoasterea tinerilor in vederea casatoriilor. Dansuri populare „Braul”, „Chindia”, „Atica”, „Ciobanasul”
sau „Lezeasca” sunt vechi dansuri specifice zonei, bulzul, placinta mocanesca, sarmalele mocanesti precum si standuri
cu obiecte de arta populara
TARGUL DE VARA : 29-30 iulie : comuna Moieciu, langa primarie
ZILELE TARLUNGENIULUI : 30 iulie : comuna Tarlungeni, in centrul comunei. preparate culinare traditionale
ZILELE APATENE : 5 august 2007 (se tin din doi in doi ani; vor fi in 2007) : Apata, stadionul din comuna. La
petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale atat maghiare, cat si romanesti.
ZILELE BRANULUI : 6-15 august 2006 : comuna Bran, Platoul „Inima Reginei”
ZILELE HALMEAGULUI : 12-13 august : comuna Sercaia, sat Halmeag, centrul satului. preparate culinare
traditionale
ZILELE FAGARASULUI - TARGUL DE ARTA POPULARA : 17–20 august : Fagaras, centrul orasului. obiecte din
ceramica si icoane, pana la mese de lemn si imbracaminte populara.
ZILELE DUMBRAVITEI : 18–19-20 august : comuna Dumbravita, Casa de Cultura. targ de obiecte de artizanat si
alimente.
ZILELE ORMENISULUI : 26-27 august : Ormenis, langa primarie. Va fi organizat un targ al mestesugarilor. La
petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale
NEDEIA MUNTILOR : 27 august : comuna Fundata, amfiteatrul natural de langa primarie (DN 73). In prezent, in zona
Tarii Barsei se mai tin doar la Fundata, fiind legate de principala ocupatie a locuitorilor – pastoritul. Principalul rol al
nedeii era cel social unde tinerii se cunosteau in vederea casatoriilor. In prezent nedeile sunt un prilej de distractie ele
pierzandu-si din semnificatia initiala.- Spectacole de dans si cantec popular specific zonei Branului;- Cunoasterea si
degustarea specialitatilor culinare ciobanesti.
TARGUL DE TOAMNA : 15 septembrie : Poiana Marului, centrul comunei
ZILELE DRAGUSULUI : 23-24 septembrie : Dragus, Caminul Cultural. Spectacol de dans si cantec popular specific
zonei Fagarasului;- Preparate culinare din Tara Fagasasului.
ZILELE HALCHIULUI : in ultima sambata si duminica a lunii septembrie : Halchiu. Sambata are loc un targ de
toamna. Duminica au loc: premierea gospodarilor satului si a crescatorilor de animale, programe artistice si culturale
FESTIVALUL CETATILOR : 24 septembrie/01 octombrie : Rupea, pe platoul din apropierea cetatii Rupea. In ziua
desfasurarii evenimentului, dimineata, are loc oparada a portului, cantecului si obiceiului popular din diferite zone ale
tarii. Localnicii agata la geamuri servete populare. In centrul orasului este amplasata o scena pentru spectacole
RAVASITUL OILOR si Festivalul national al branzeturilor si pastramei : 30 septembrie–1 octombrie 2006 : Bran,
Platoul „Inima Reginei“.Ravasitul oilor a ramas o manifestare simbolica ce marcheaza incheierea anului pastoral. Tot
spectacolul impartirii de catre pastori a produselor pe care le datoreaza proprietarilor precum si plata ciobanilor de catre
stapanii oilor se desfasuara nu numai in fata intregului sat, ci si in prezenta turistilor.
Timp de trei zile vor avea loc mai multe manifestari artistice la hanul Bran, Popasul Reginei si in Parcul Central
ZIUA RECOLTEI : 6-7 octombrie (primul week-end din octombrie) : Prejmer, langa primarie. Toamna, de Ziua
Recoltei (Erntedankfest), care la sasi este o sarbatoare religioasa, biserica veche din cetate este impodobita cu fructe,
bucate si spice de grau. Pe altar se pune o paine mare cat o roata de car. Lampadarul cel mare al bisericii si zidurile din
interiorul cetatii se impodobesc cu struguri, dovleci si ramuri cu mere si ciorchini aurii. Dupa slujba, imbracati toti in
portul lor sasesc, satenii din Prejmer merg din casa in casa si impart fructe. Copiii, dupa ce ies de la biserica, se urca pe
cetate si canta veseli si piosi, dand roata pe ziduri, cantece nemtesti
SARBATOAREA CEANGAILOR – PRILEJUITA DE ZIUA SF. MIHAIL SI GAVRIL : 8 octombrie : Sacele, Poiana
Angelescu. numita si Ziua Recoltei. Festinul tomnatic se tine la sediul Asociatiei Ceangailor din Sacele
FOCUL LUI SUMEDRU : 25 octombrie 2006 : comuna Moieciu, in spatele primariei. Focul lui Sumedru este o
sarbatoare cu un pronuntat caracter funerar ce se celebreaza noaptea de 25-26. Radacinile acestui obicei sunt precrestine
si se regasesc in celebrarea mortii si renasterii, prin incinerare. Astazi, elementelor precrestine li se adauga cele crestine,
prin citirea in biserica a Acatistului Sfantului Dimitrie si prin insasi atribuirea numelui Sfantului Mucenic, zeitatii
sacrificate. Semnificatia Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al mortii si renasterii anuale a unei divinitati
fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violenta a zeului imbatranit la sfarsit de an prin taierea unui arbore din
padure, urmata imediat de renasterea acestuia prin incinerarea trupului neinsufletit. Focul are aici rol purificator si
regenerator. Cenusa, carbunii aprinsi si alte resturi din rugul funerar sunt luate de sateni pentru a fertiliza gradinile si
livezile.
Pomenirile precum si rugurile aprinse, alaturi de veghea rituala trimit la un ceremonial ce are in vedere castigarea
bunavointei stramosilor pentru a asigura in anul cel vine recolte la fel de bune.
TARGUL ARHANGHELILOR MIHAIL SI GAVRIL : 21 noiembrie 2006 : Bran, Platoul „Inima Reginei”. targ
traditional de animale si produse agricole
TRADITII SI OBICEIURI LA MOIECIU : 16-17 decembrie 2006 : Moieciu, zona primariei. Asistarea la taiatul
porcului, transarea, pregatirea de carnati si caltabosi;– Degustarea produselor traditionale din porc, numita „pomana
porcului”;– Solisti vocali si instrumentali, dansuri populare din zona Bran-Moieciu– Participarea la pregatirea si servirea
de gogosi si cozonaci;– Primirea colindatorilor
OBICEIURI DE IARNA LA BRAN : 25-30 decembrie 2006 : Bran, Platoul „Inima Reginei”. Organizatorii isi propun
sa prezinte turistilor intregul ceremonial legat de taierea porcului si pregatirea bucatelor pentru Craciun, precum si toate
celelalte obiceiuri, branza si costume la vanzare.

Rezervatia ornitologica Cotul Turzun este situata în bucla de 9 km pe care o face Oltul dupa iesirea din
defileul Racos, ca sa ocoleasca pintenul de bazalt al Dealurilor Turzun si Harham (cele mai apropiate
localitati sînt Mateias, Dopca, Bogata Olteana si Hoghiz). Padurea Turzunului de pe malul drept al Oltului
este formata din stejari seculari, fagi si molizi, în care cuibareste o ornitofauna variata. In partea de vest a
buclei sînt bolti, hatisuri de salcii si rachite, stufarisuri, alimentate primavara de inundatiile Oltului. Printre
speciile de interes stiintitic si vînatoresc care traiesc aici se numara: rata salbatica (Anas plathyrhynchos),
rata mica (A. crecca), rata cîrîitoare (A. querquedula), rata fluieratoare (A. penelope). In pasaj trec rata cu
frigare (A. acuta), gîrlita (Anser alblfrons), gîrfita mica (A. erythropus), sitarul (Scolopax rusticola), becatinele
(Gallinago gallinago) etc. Scorburile salciilor si stejarilor de pe malul Oltului adapostesc vara porumbei
salbatici, turturele s.a. În paduri pot fi întîlnite animalele tipice acestui etaj de vegetatie (huhurezul,
cucuveaua, ciuful de padure, ciocanitorile, ulii, cerbi, caprioare, mistreti etc. Întreg teritoriul rezervatiei are
destinatie speciala, nu se vîneaza individual, nu se defriseaza paduri pe ambele maluri ale Oltului si este
interzis accesul.

Rezervatia Padurea Bogata. Denumirea provine de la Pîrîul Bogata, care o strabate pe circa 10 km. Este
cea mai frumoasa, accesibila si circulata rezervatie din Muntii Persani. Tipologic este o rezervatie naturala
complexa: geologica, fizico-geografica, peisagistica, botanica si forestiera. Padurea seculara ocupa zona
centrala a muntilor, întinzîndu-se 17 km (km 35-52) de-a lungul DN 13, care trece prin pasul Bogata pîna la
cumpana apelor celor doua bazine hidrografice (Pîrîul Bogata si Pîrîul Maierus) în care se situeaza.
Rezervatia ocupa o arie (muntoasa, de joasa altitudine, sub 1 000 m în ansamblu) de aproximativ 85 km 2.
Doua treimi din aria estica a rezervatiei sînt alcatuite din conglomerate si gresii, în vreme ce treimea vestica
este bazaltica. Solurile sînt brune montan de padure. Este domeniu public al comunei Hoghiz in
proportie de 60% si rest doemniu privat.
Vegetatia forestiera dominata de frumoase fagete are în amestec pe partea inferioara a versantilor si carpen, gorun,

jugastru, paltin. La extremitatile padurii, printre goruni, se ivesc stejarii. Aninisuri si plopisuri însotesc cursul Pîrîului

Bogata, a carui lunca are pe alocuri pajisti de smarald. Printre plantele ocrotite aici se afla si crucea voinicului. Fauna
 specifica de cerbi, caprioare, mistreti, ursi, vulpi, lupi, rîsi s-a dezvoltat netulburata în adîncul codrilor. Aici se pot

admira, adesea chiar lînga sosea, aflorimente de conglomerate, calcare, tufuri de bazalte. Izvoarele amenajate - Fîntîna

Alba si Fîntîna Rece, “Popasul Cabana Vînatorul” fac agreabila trecerea prin rezervatie.

Astfel, la „Fantana Alba” pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai

importante sunt bazaltele asezate in coloane

Mtii Persani

laleau a pestrita Fritillaria meleagris

Pedicularis sceptrum-carolinum

Culmile calcaroase, mai calde,

situate mai ales în nod-vestul Persanilor, abunda în elemente
termofile ca: stejar pufos (Quercus pubescens) pe Magura Cuciulatei, mojdrean (Fraxinus ornus), corn
(Cornus mas), rasura (Rosa gallica), viorea alba (Viola alba), iarba sarpelui (Echium rubrum), nagara (Stipa
capillata) si aitele. Printre endemismele carpatice, care îmbogatesc paleta cromatica a acestor munti, se
numara garofitele albe de stînca (Dianthus spiculifolius), florile azurii ale crucii voinicului (Hepatica
transsilvanica) si cadelnitei (Campanula carpatica), toate pe calcare, precum si inflorescentele rosii ale mierii
ursului (Pulmonaria rubra) sau cele galbene de tataneasa (Symphytum cordatum), piciorul cocosului
(Ranunculus carpathicus), creasta cocosului (Dentaria glandulosa) si raritatea locala de mur (Rubus
persanimontis).
Dintre speciile ocrotite fac parte laleaua pestrita sau bibilica cu flori rosii-pestrite (Fritillaria meleagris),
bulbucii galbeni (Trollius europaeus), dediteii violeti (Pulsatilla montana), daria (Pedicularia sceptrum
carolinum), specie rara de mlastini nordice, crucea voinicului s.a. Stejaretele (Quercus robur) ocupau pîna
acum 200 de ani mari suprafete în acesti munti. Stejarul se gaseste rar, astazi, în grupuri compacte,
deoarece a fost defrisat, iar locul lui a fost luat de pasuni si fîneturi. Marturie a vechilor paduri de stejar au
ramas doar exemplarele batrîne din pasunile apropiate de Maierus, Bogata, Dumbravita etc. Gorunetele (Q.
petraea), care au înlocuit în cea mai mare parte stejarul, urca pe versantele însorite pîna spre vîrfuri. Speciei
dominante i se alatura Q. delachampii si stejarul pufos în stratul arbustiv apare paducelul (Crataegus
monogyna), alunul (Coryllus avellana), lemnul cîinesc (Ligustrum vulgare,) ienuparul (Juniperus communis),
afinul (Vaccinium myrtillus) iar în stratul ierbaceu - paiusul de munte (Festuca drymea), rogozul, horistile,
floarea Pastilor (Anemone nemorosa), splinuta (Solidago virgaurea), tataneasa si altele, care înveselesc prin
culorile lor verdele padurii.

cocosul de munte (Tetrao urogallus) si ierunca (Tetrastes bonasia) raspîndite în bazinele superioare ale rîurilor
Vîrghis, Rica, Crizbav, Bîrsa. In ultimul timp în zona Cheilor Vîrghisului au fost observati vulturi de stînca.

Baltile si meandrele parasite ale Oltului si ale unora din afluentii sai adapostesc în stufarisuri si salcete
numeroase pasari de balta sau de pasaj: rata, lisita, gîsca, sarsele, sitarul, becatina, stîrcul, gainusa de balta,
lacarul.
 Baltile si meandrele parasite ale Oltului si ale unora din afluentii sai adapostesc în stufarisuri si
salcete numeroase pasari de balta sau de pasaj: rata, lisita, gîsca, sarsele, sitarul, becatina, stîrcul,
gainusa de balta, lacarul.

Din comuna Vîrghis un drum forestier, de un deosebit pitoresc, ne poarta în amonte pe rîul Vîrghis,
spre frumoasele sale chei. Dupa ce parasim drumul ce a strabatut cheile, un alt drum ne duce, spre stînga, la
Meresti pe valea Homorodului Mic, traversînd linia de creasta la 770 m altitudine
Accesul catre sectorul nordic al muntilor ni-l asigura DJ 131 (întîlnit si în sectorul central între
localitatile Maierus si Apata), prin localitatile Racosul de Sus si Vîrghis, urcînd de-a lungul vaii Hoghimas
pîna în Pasul Hoghimas (670 m) si coborînd apoi catre Ocland sau Satu Nou, în valea Homorodului Mic, pe
Pîrîul Românilor.

http://www.scritube.com/geografie/turism/Muntii-Persani224631112.php

rezervatia MESTECANISUL DE LA RECI

Rezervatie floristica cu o suprafata de cca 34 ha situata in lunca Raului Negru, afluent al Oltului,reprezentata de un
complex de mlastini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt: mesteacanul pitic, feriga, angelica
salbatica.
Acces: DN11 – de la Predeal 60 km.

Rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora). Paduri de molid cu exemplare de zada sizimbru, dupa cum si
plante  endemice; relief carstic Valea Ialomiteisi Valea Horoabe,

-Rezervatia Zanoaga (Muntii Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare). Conserva specii termofile
precum si padurea seculara de molid,

-Rezervatia Turbaria Laptici- intre Cheile Coteanu si Tatarului

-Rezervatia Babele ocroteste formele de relief rezultate din eroziunea conglomeratelorsi gresiilor (Babele,
Ciupercilesi Sfinxul) si o serie de asociatii  vegetale alpine

-Rezervatia Omu protejeaza asociatiile vegetale  de tundra alpina cu ierburi endemice
pentru Carpati

APAŢA
Ansamblul rural "Str. Mare" sat APAŢA; comuna APAŢA Str. Mare - ambele laturi ale sec. XVIII-XIX străzii
Ansamblul bisericii evanghelice sat APAŢA; comuna APAŢA Str. Mare 380 sec. XVIII-XIX

Casă sat APAŢA; comuna APAŢA Str. Nouă 91 sec. XIX

Casă sat APAŢA; comuna APAŢA Str. Pădurii 410 sec. XIX

Casă sat APAŢA; comuna APAŢA Str. Pădurii 423 sec. XIX

Turn de cetate sat APAŢA; comuna APAŢA Str. Principală "La Cetate”, la sec. XIV ieşirea din localitate spre
Ormeniş .La iesirea din Apata, catre Ormenis se afla ruinele Cetatii de Apa (Cetatea Neagra), construita
între anii 1342 si 1351, care apara Ţara Bîrsei de navalirile tatare. Cetatea, dependenta initial de Bran si
ulterior de Brasov, era înconjurata de un lac alimentat de Olt. Inscriptia (1638) de pe turn, pastrata pîna azi,
pomeneste numele unor oameni si despre o scoala.
?Din Cetateaua, situata pe Dealul Cetatii de pe malul stîng al Oltului (la altitudinea de 530 m), au persistat
ruinele din piatra ale unor ziduri groase. Initial cetatea a fost dacica, devenind apoi romana, iar în final
pecenega.

Rezervatia Peştera Bârlogul Ursului Comuna Apaţa 1,00

Spre vest de sat e semnalată existenţa unui val numit "Brazda cocoşului" (Kakasbarazda). Traseul valului: pleacă de
la Racoşul de Jos, trece spre sud peste diferite înălţimi până la Carpaţii Sudici. http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-
Index/sel.asp
rezervatia naturala Padurea Bogatii
IMPUSCATUL COCOSULUI : in prima zi a Pastelui catolic : comuna Apata, in fata bisericii din comuna.
ZILELE APATENE : 5 august 2007 (se tin din doi in doi ani; vor fi in 2007) : Apata, stadionul din comuna. La petrecerea
campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale atat maghiare, cat si romanesti.

AUGUSTIN
Sanctuare dacice sat AUGUSTIN; comuna "Tepeiul Ormenişului” Latčne ORMENIŞ
Rezervatia Balta cu nuferi albi de langa Augustin (balta formata pe una din meandrele Oltului)
Defileul Oltului

BĂRCUT
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BĂRCUT; comuna ŞOARŞ 243 sec. XV-XIX
BECLEAN
Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii sat BECLEAN; comuna 176 -A sec. XVIII-XIX Domnului”

Cruce de piatră sat BECLEAN; comuna În centrul satului, în faţa sec. XVIII Primăriei-nr.196
Cruce de piatră sat BECLEAN; comuna 176 -A sec. XVIII

Rezervatie PĂDUREA DE GORUN ŞI STEJAR DE PE DEALUL PURCĂRETULUI -

SUPRAFAŢĂ TOTALĂ A SITULUI - 40,0 HA
Rezervatie Lacul Fantanita Craitei de langa Beclean

BEIA
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BEIA; comuna CAŢA 140 sec. XVI-XIX

Berivoi
manastirea Berivoii Mari (secolul XVII, refacuta 1992)
schitul Berivoii Mici cu biserica de lemn

BOD
Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” sat BOD; comuna BOD Str. Şaguna Andrei, mitropolit sec. XVIII-XIX 384
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BOD; comuna BOD Str. Vladimirescu Tudor 137 sec. XIII-XIX

Rezervatia padure de stejari ocrotiti DEALUL CIOCAŞ – DEALUL VIŢELULUI- SUPRAFAŢĂ TOTALĂ A
SITULUI - 910,0 HA
http://www.protectedplanet.net/sites/Dealul_Ciocas_Dealul_Vitelului_Nature_Reserve
BOGATA OLTEANĂ
Ansamblul rural "Str. Principală" sat BOGATA OLTEANĂ; comuna Str. Principală, ambele laturi sec. XVIII-XIX
HOGHIZ

Boholt
manastirea Boholt-Faget

BRAN
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat BRAN; comuna BRAN 273 1820-1836

Ansamblul castelului Bran sat BRAN; comuna BRAN Str. Moşoiu Traian, general 495- sec. XIV-XX 498
Casa Principesei Ileana sat BRAN; comuna BRAN Str. Moşoiu Traian, general 495- 1931 498
Ansamblul vămii Branului sat BRAN; comuna BRAN Str. Moşoiu Traian, general 495- sec. XVI-XX 498
Capela Stella Maris sat BRAN; comuna BRAN Str. Moşoiu Traian, general 495- 1947 498
Parcul etnografic Bran sat BRAN; comuna BRAN Str. Moşoiu Traian, general 495- 1950 - 1975 498

MASURAREA LAPTELUI : 1-2 iulie : Bran, Stana Zanoaga

ZILELE BRANULUI : 6-15 august 2006 : comuna Bran, Platoul „Inima Reginei”
RAVASITUL OILOR si Festivalul national al branzeturilor si pastramei : 30 septembrie–1 octombrie 2006 : Bran, Platoul
„Inima Reginei“

TARGUL ARHANGHELILOR MIHAIL SI GAVRIL : 21 noiembrie 2006 : Bran, Platoul „Inima Reginei”. targ
traditional de animale si produse agricole
OBICEIURI DE IARNA LA BRAN : 25-30 decembrie 2006 : Bran, Platoul „Inima Reginei”
Un izvor mineral necaptat, cu apa cloruro- sodica, sulfuroasa.
BREAZA
Cetatea Negru Vodă sat BREAZA; comuna LISA "Cetate” ("La Turn”) Epoca medieval timpurie
muzeu de istorie si etnografie
schitul Negru Voda (1999)

BUDILA
Ansamblul castelului Beldy Ladislau sat BUDILA; comuna BUDILA 260 sec. XVIII-XIX

Castelul Beldy Pál, azi depozit al S.C. Aro sat BUDILA; comuna BUDILA 592 1751 Palace
Parc dendrologic sat BUDILA; comuna BUDILA 592 sec. XIX

Ansamblul castelelor Mikes şi Nemes, azi sat BUDILA; comuna BUDILA 592 sec. XVIII-XIX gospodărie anexă
S.C. Aro Palace

Biserica "Sf. Nicolae” sat BUDILA; comuna BUDILA Str. Seacă 296 1734

BUNEŞTI
Ansamblul rural "Str. Principală" sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI Str. Principală, ambele laturi, de sec. XVIII-
XIX la Primărie până la intersecţia cu str. Bisericii Evanghelice.
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI Str. Principală 138 sec. XIV-XIX

manastirea Bunesti (1991);

muzeu etnografic;

CALBOR
Biserica "Sf. Nicolae” sat CALBOR; comuna BECLEAN 11 1802

Biserica "Sf. Arhangheli” sat CALBOR; comuna BECLEAN 88 1732

Necropolă tumulară romană sat CALBOR; "Făgetul Calborului” sec. II p. Chr. Epoca romană

cetate sateasca (secolul XIII-XVI)

CAŢA
Ansamblul rural "Piaţa Centrală" sat CAŢA; comuna CAŢA Construcţiile de pe cele patru sec. XIII-XIX
laturi ale pieţei

Casa Michael Lienert sat CAŢA; comuna CAŢA 95 1808

Casa Günther Thomes sat CAŢA; comuna CAŢA 266 1833

Casa Georg Mathie sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Bisericii 265 1872-1883

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 sec. XIII-XIX
Casa parohială evanghelică sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 sec. XVIII

Casa Hones-Marcus sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 142 1824

Biserica "Sf. Treime” sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 193 sec. XVIII

CHEIA
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat CHEIA; comuna MOIECIU 27 1813
CINCŞOR
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CINCŞOR; comuna VOILA 103 sec. XIII-XIX

Castrul roman de la Cincşor sat CINCŞOR; comuna VOILA "Grădişte” sec. II - III Epoca romană
Aşezare dacică sat CINCŞOR; comuna VOILA "Grădişte” Latčne

Pe malul riului Olt, in apropierea localitatii Cincsor (jud. Brasov), nu departe de fortificatia romana /castrul a cohortei II
Flavia Bessorum, citeva lucrari de amenajare au scos la lumina o splendida masca din foita de bronz (inaltimea 24,5 cm,
latimea maxima 17 cm, grosimea 1-3 mm).//

CINCU
Casa Ştefan Untch sat CINCU; comuna CINCU 224 sec. XIX

Şcoala Latină sat CINCU; comuna CINCU 251 sec. XVIII

Primăria veche sat CINCU; comuna CINCU 353 sec. XVIII

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CINCU; comuna CINCU 528 sec. XIII-XIX
Biserica evanghelică sat CINCU; comuna CINCU 528 sec. XIII, 1522, 1694, 1754-1755, 1815

Şcoala românească sat CINCU; comuna CINCU 17 sec. XVIII

Casa Valeriu Branişte sat CINCU; comuna CINCU 252 sec. XX

COBOR
Ansamblul bisericii reformate fortificate sat COBOR; comuna TICUŞ 100 sec. XV-XIX
CODLEA
Ansamblul urban "Centrul istoric" oraş CODLEA Str. Iancu Avram, str. sec. XVIII - XIX Constituţiei, str. Lungă,

Casa Iacob Moise oraş CODLEA Str. Kogălniceanu Mihail 4 1857

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate oraş CODLEA Str. Lungă 111 sec. XIII-XIX . Cladita initial în stil
romanic (sec. XIII) si reconstruita ulterior în stil gotic (sec. XVI), este unica biserica din Ţara Bîrsei fara turn.
Fortificatia care o înconjura, considerata cea mai mare din regiune, a început la 1342 si a continuat pîna în sec.
XV. Cetatea are doua rînduri de ziduri cu camari pentru adapostirea alimentelor si asediatilor si turnuri patrate
întretinute odinioara de bresle (Turnul Ţesatorilor era cel mai mare). monument istoric si de arhitectura in stil
romanic si gotic, cu incinta dubla fortificata si turnuri de aparare;

Primărie oraş CODLEA Str. Lungă 113 1829

Casă oraş CODLEA Str. Măgurii 3 1647

Casă oraş CODLEA Str. Măgurii 7 sec. XVIII

Casă oraş CODLEA Str. Nouă 6 1769

Fortificaţia medievală oraş CODLEA; oraş CODLEA "Măgura Codlei” sec. X - XIII Epoca medievală , Aşezare
dacică fortificată sec. I a. Chr. - I p. Chr. Latčne . Pe latura sudica a Magurii Codlei (la altitudinea de 913 m), în
vecinatatea Drumului Sasilor azi parasit, a fost zidita de cavalerii teutoni Cetatea Neagra (sec. XIII). (Lungimea
de 100 m si latimea de 12-55 m). Arsa în 1335 deoarece devenise centru de rezistenta împotriva regalitatii, din
cetate au ramas doar ruine

Casa pictorului Aurel Bordenache oraş CODLEA Str. Bălcescu Nicolae 39 sec. XX

Casina Română oraş CODLEA Str. Constituţiei 54 1800

Şcoala "Nicolae Popescu” oraş CODLEA Str. Măgurii 4 1772

Casa pictorului Eduard Morres oraş CODLEA Str. Măgurii 13 sec. XIX

Casa scriitorului popular Michael Königes oraş CODLEA Str. Măgurii 20 sec. XIX

Din centrul orasului pornesc 2 trasee turistice marcate: 1 catre Magura Codlei si Dumbravita, 2 catre ruinele
Cetatii Negre

Codlea, ca si Zizinul, statiune balneara de interes local

COMANA DE JOS
Biserica "Sf. Nicolae” sat COMANA DE JOS; comuna 1 sec. XVIII COMĂNA
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat COMANA DE JOS; comuna 315 sec. XVII
Rezervatia Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită Comuna Comana, satul Comana de Jos 1,00

În cladirea scolii e amenajat un muzeu satesc, cu profil etnografic, care expune obiecte gospodaresti sau
apartinînd industriei casnice textile, de port si arta populara.
mori de apa: moara Mijestilor
anual primavara Sarbatoarea plugarului

COMANA DE SUS
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat COMANA DE SUS; comuna 118 sec. XVIII COMĂNA ctitorita dupa
traditie de Matei Basarab, a fost pictata în sec. XVII

Drumul forestier care urmareste în amonte valea ne conduce în apropierea satului, la cîteva mici pesteri si la
rezervatii.
Rezervatie geologica Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita (0,05 ha). Rezervatia geologica din raza satului
Comana de Sus se gaseste pe malul stîng al Vaii Comana, la 1 km de intrarea în sat. Lavele bazaltice columelare sînt
suprapuse pe fundamentul mezozoic al muntilor, oferind conditii favorabile pentru observatii. Rezervatia are în cuprinsul
ei si ,,Sfinxul Persanilor", profil uman sculptat de eroziune în formatiunile bazaltice. Reprezintă cel mai sudic punct
al erupțiilor de bazalte din Munții Perșani, cel mai sudic punct al neovulcanismului Pliocen - Cuaternar de la noi din
țară.
http://www.protectedplanet.net/sites/Coloanele_De_Bazalt_De_La_Piatra_Cioplita_Natural_Monument

Se urca 800m pana pe platoul stancii, 7km din sat (?)

Pe teritoriul satului a fost descoperit un tezaur monetar din epoca daco-româna.

Ruine stravechi de cetate, se pare tot dacica, se afla în locul numit ,,Cetate" din comuna Comana de Sus..
Domeniul Comănii de Jos a aparţinut nobilului român Ştefan Mailat. Documentele existente arată limpede
obârşia românească a familiei: „… la 1511 boierul Mailat din Comăna împreună cu fiii săi Comşa, Ioan,
Negoiţă, Ştefan, Dumitru şi Nasta au părăsit religia grecilor ca să se poată înălţa la nobilitatea ungară”.
            Ştefan Mailat, boier român din Comăna de Jos a ajuns stăpân feudal al Făgăraşului (1528 – 1541),
voievod al Transilvaniei (1534 – 1540) şi primul principe român al acesteia (1540 – 1541).

Rezervatia paleontologica de la Varful Garbova (nu stiu care comana)

Rezervatia arhitectonica de la Comana şi Crihalma cu casele unicat ce reprezinta zona Tarii Fagarasului

COPĂCEL
Ansamblul bisericii "Buna Vestire” sat COPĂCEL; comuna 65 sec. XVIII

Crihalma
Rezervatia arhitectonica de la Comana şi Crihalma cu casele unicat ce reprezinta zona Tarii Fagarasului

CRISTIAN
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CRISTIAN; comuna CRISTIAN Str. Libertăţii 8 sec. XIII-XIX
Casa Georg Baltres sat CRISTIAN; comuna CRISTIAN Str. Morii 17 1811

Casă sat CRISTIAN; comuna CRISTIAN Str. Morii 41 sec. XVIII

Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii sat CRISTIAN; comuna CRISTIAN Str. Popovici Stoica 17 sec. XVIII
Domnului”

Casa Simon Schmidts sat CRISTIAN; comuna CRISTIAN Str. Republicii 62 sec. XVIII

Casa Kurt Boltres sat CRISTIAN; comuna CRISTIAN Str. Republicii 77 sec. XVIII

Rezervatia STEJARII SECULARI DE LA CRISTIAN Monumente alenaturii.La est de comuna Cristian - la 10 km de la Brasov se
gaseste o frumoasa padure de stejari declarati monument al naturii datorita aspectului lor si al varstei apreciabile (peste 400
de ani).
Acces: DN 73 de la Predeal 25 km

CRIŢ
Ansamblul rural "Str. Principală" sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI Str. Principală, ambele laturi ale sec. XVIII-XIX
străzii, între nr. 15 şi 188.
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI 25 sec. XV-XIX

CRIZBAV
Cetatea Heldenburg sat CRIZBAV; comuna HĂLCHIU La cca. 5 km de sat, la cota sec. XIII 1104, în punctul
"La Cetate" . Din centrul satului pornesc trasee turistice catre zona înalta a Persanilor centrali (Vîrful Cetatii -
1 104 m) În vecinatatea vîrfului se afla Cetatea Eroilor. La nord de sat, aproape de Vîrful Cetatii, pe o stînca
cu padurice de pini, sînt ruinele unui turn înalt de 10 m, ramas din Cetatea Eroilor (sec. XIII). În sec. XIV
cetatea cu o pozitie strategica avantajoasa a intrat în stapînirea regalitatii. La cetate duce traseul turistic
care porneste din Rotbav.
La Crizbav s-au descoperit urmele unui castru roman, care facea parte din sistemul de aparare al Oltului

CUCIULATA
Ansamblul rural "Str.Principală" sat CUCIULATA; comuna Str. Principală, zona din jurul sec. XVIII-XIX
bisericii ortodoxe
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat CUCIULATA; comuna 369 1700-1752

Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat CUCIULATA; comuna 463 1784-1791 are pe boltile pronaosului si naosului
picturile zugravilor Gheorghe Ion si Constantin din Scheii Brasovului

Casa Aron Pumnul sat CUCIULATA; comuna 113 sec. XIX

muzeul satesc contine piese interesante de arheologie, etnografie si arta populara

DACIA
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat DACIA; comuna JIBERT 332 sec. XIII-XIX
DĂLGHIU
Post de grăniceri sat DĂLGHIU; comuna VAMA 555 sec. XVIII

Dejani manastirea Dejani (secolul XVII)

Dopca
Rezervatia Cotul Turzunului Comuna Hoghiz 0,20. interzis accesul ?!
http://www.protectedplanet.net/sites/Cotul_Turzunului_Nature_Reserve

Rezervatia Cheile Dopca Comuna Hoghiz 4,00. avand o lungime de 10 km. Reprezinta o rezervatie geologica,
geomorfologica, peisagistica si forestiera.Paduri imense sunt strabatute de Valea Runcului, Valea Iadului, care se reunesc in Valea Mare,
vale pe care exista Lacul de acumulare de apa potabila.

http://www.protectedplanet.net/sites/Cheile_Dopca_Natural_Monument

Dragus
centru de cojocarit
anual vara Festivalul folclorului si artei populare;
ZILELE DRAGUSULUI : 23-24 septembrie
DRĂUŞENI
Biserica ortodoxă veche (din cimitir) sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA 1795-1798

DRĂUŞENI
Fântână cu lanţ sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA În dreptul casei nr.16 sec. XIX

Casă sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA 54 sec. XVII

Casa Şt. O. Iosif sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA 241 sec. XIX

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA Str. Principală 142 sec. XIII-XVII

DRUMUL CARULUI
Castellum roman sat DRUMUL CARULUI; comuna "La Cetate” ("Grădişte”) sec. II - III Epoca MOECIU romană

DUMBRĂVIŢA (barsei)
Moara veche sat DUMBRĂVIŢA; comuna Str. Gării 959 sec. XVIII

Cruce de piatră sat DUMBRĂVIŢA; comuna În faţa dispensarului veterinar sec. XVIII-XIX
mlastina cu numeroase specii de plante rare
Arie de protectie speciala avifaunistica Complexul Piscicol Dumbravita
Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din
Transilvania, mai ales în migratie.
Complexul Piscicol Dumbravita se afla în Depresiunea Bârsei, jud. Brasov, la 25 km N de Municipiul Brasov pe DN
Brasov – Sibiu, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee
piscicole si totalizeaza 414 ha.
Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, câteva sunt incluse în directivele si conventiile internationale
privind protectia faunei: buhaiul de balta, stârcul pitic, stârcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, cârstelul de câmp etc.
Zona a fost numita „Delta Brasovului“ sau „Delta dintre munti“.

ZILELE DUMBRAVITEI : 18–19-20 august

FĂGĂRAŞ
Ansamblul urban "Zona de nord a oraşului" municipiul FĂGĂRAŞ S - Bd. Unirii; V - str. Perţea Titu, sec. XVIII -
înc.sec.
Ansamblul urban "Zona Morii" municipiul FĂGĂRAŞ N - Bd. Unirii; E - str. Pe Vale, sec. XVIII - înc.sec.

Mănăstirea franciscană municipiul FĂGĂRAŞ Str. Alecsandri Vasile 1 1721

Casă municipiul FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 49 sec. XVIII

Casă municipiul FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 51 sec. XVIII

Casă municipiul FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 53 sec. XVIII

Biserica "Sf. Treime” municipiul FĂGĂRAŞ Str. Codru-Drăguşanu Ion 7 1783-1791

Casă municipiul FĂGĂRAŞ Str. Doamna Stanca 44 sec. XIX

Cetatea Făgăraş municipiul FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII a fost
construita initial ca si cetate de lemn de catre László Kán. Ulterior pe timpul lui Majláth
István, in 1539 cetatea este reconstruita partial, ridicata în anul 1310 de Ladislau Apor

Baia comunală municipiul FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul 39 înc. sec. XX

Biserica reformată municipiul FĂGĂRAŞ Bd. Unirii 17 1712-1715

Biserica "Sf. Nicolae”- Brâncoveanu municipiul FĂGĂRAŞ Str. Vladimirescu Tudor 16 1697-1698 ctitoria lui
Constantin Brancoveanu

Casa memoriala Inocenţiu Micu Klein municipiul FĂGĂRAŞ Str. Vladimirescu Tudor 35 1727
Muzeul Tarii Fagarasului (sectii de arheologie, istorie, etnografie si arta populara); Telefon: 0268.21.18.62
Program: zilnic 8-16 (luni inchis)

ZILELE FAGARASULUI - TARGUL DE ARTA POPULARA : 17–20 august

FELDIOARA
Ansamblul bisericii evanghelice sat FELDIOARA; comuna Str. Goga Octavian sec. XIII-XIX
Cetatea Feldioarei sat FELDIOARA; comuna Str. Goga Octavian sec. XIII-XV Ridicata de cavalerii teutoni intre
1211-1225 (cetatea Merienburg) si apoi transformata in 1457 in cetate taraneasca (azi doar ruine). Sub zidurile cetatii a
avut loc lupta dintre ostile moldovene ale lui Petru Rares si cele ale lui Ferdinand I de...

Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” sat FELDIOARA; comuna Str. Iorga Nicolae 15 1788
Burgus roman (Goldburg) sat FELDIOARA; comuna UCEA "Cetăţeaua” sec. II - III Epoca romană
Monumentul studenţilor saşi căzuţi în luptă în sat FELDIOARA; comuna La marginea SV a satului 1913 1612

FELMER
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat FELMER; comuna ŞOARŞ Str. Principală 205 sec. XIII-XVIII

FIŞER
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat FIŞER; comuna RUPEA 108 sec. XV-XIX
Fundata
NEDEIA MUNTILOR : 27 august

GHIMBAV
Casă sat GHIMBAV; comuna 85 sec. XVIII

Biserica "Sf. Treime” sat GHIMBAV; comuna Str. Iancu Avram 316 1780

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat GHIMBAV; comuna Str. Morii 170 sec. XIII-XIX

Casă sat GHIMBAV; comuna Str. Nouă 259 1789

Casă sat GHIMBAV; comuna Str. Pieţii 75 sec. XVIII

CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ GHIMBAV Cetatea taraneasca din Ghimbav a fost construita de catre sasii din Ghimbav pentru a se
apara impotriva atacurilor tatare. Se spune ca nu a fost cucerita niciodata prin asalt direct. A fost predata de doua ori de bunavoie de
locuitori, odata principe... ( o fi biserica fortificata?)

ZILELE GHIMBAVULUI : 29 iunie

GRÂNARI
Biserica reformată sat GRÂNARI; comuna JIBERT În cimitirul reformat sec. XVII

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat GRÂNARI; comuna JIBERT Str. Şcolii În cimitirul ortodox sec.
XVIII vechi
HĂLCHIU
Ansamblul bisericii "Sf. Arhangheli” sat HĂLCHIU; comuna Str. Bisericii 248 sec. XVIII-XIX

Casa Michael Roth sat HĂLCHIU; comuna Str. Laterală 569 1781

Casa Victor Colţea, cu poarta de lemn sat HĂLCHIU; comuna Str. Laterală 571 1773

Casa Peter Depner sat HĂLCHIU; comuna Str. Morii 124 sec. XVIII

ZILELE HALCHIULUI : in ultima sambata si duminica a lunii septembrie

HĂLMEAG
Ansamblul bisericii reformate sat HĂLMEAG; comuna 252 sec. XIII - XV
ZILELE HALMEAGULUI : 12-13 august

HĂRMAN
Casă sat HĂRMAN; comuna HĂRMAN Str. Dorobanţi 81 1769

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat HĂRMAN; comuna HĂRMAN Str.

Pieţii 2 sec. XIII - XVIII Construita in stil romanic, cu elemente gotice detine fresce valoroase

Fortificaţie medievală timpurie sat HĂRMAN; comuna HĂRMAN "Gorganul” sec. XI - XII Epoca medieval
timpurie

MLASTINA DE LA HARMAN : Rezervatie floristica,

http://www.protectedplanet.net/sites/Mlastina_Harman_Nature_Reserve
Pe cuprinsul rezervatiei de la Harman au fost identificate pana in prezent peste 150 de specii relicte, dintre care
unele de valoare stiintifica mondiala.
Pasunatului intensiv care s-a extins pana la marginea ochiurilor de apa, ducand la disparitia unor specii precum:
Schoenoplectus setaceus L. Palla, Fritillia meleagris L., Callitriche verna L., Orchio incarnata L., etc

In complexele  cele mai umede  se dezvolta: bumbrezul (Schoenus nigricans); jimla (Armenia alpina, ssp.
Barcensis), localizata doar in complexele mlastinoase de la Harman si Prejmer sau tufe de Cladium mariscus,
un relict glaciar cu un areal actual foarte interesant: Eurasia, nordul Americii, sudul Africii, si Australia. Tot aici
gaseste conditii de dezvoltare daria, relict glaciar care atinge la Harman cel mai sudic punct din lume

Dintre elementele nordice, care la Harman au arealul cel mai sudic din Europa, mai apare: Swentia perenis
(specie boreal montana), Primula farinose, Sesleria coerulea, Calamagrostis neglecta ( specii boreale).

Pe alocuri se gasesc tufe de Cladium mariscus, un alt relict glaciar cu un areal interesant: Eurasia, nordul Americii,
sudul Africii si Australia.

Pe malurile paraielor din aceasta rezervatie se gaseste Ligularis sibirica f. araneess, specie boreala-eurasiatica,
raspandita in special in Siberia.
In arealul mlastinilor mai apar exemplare de Molina coerulea, Triaphorum latifolium, Gentiana neumonate, G. cilicta,
Drossera anglica, Utricularia vulgaris.
http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-mlastina-harman-din-judetul-brasov-ob-1743.html

Rezervatia Dealul Cetăţii - Lempeş Comuna Hărman 274,50 se intinde in N-V comunei Harman pana
langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m. Este partial impadurit cu specii vegetale
deosebite. Lalea pestrita si altele, ruscuta etc

Pe versantul sudic si sud-estic, versant prelung pe care se afla

speciile ce fac obiectul ocrotirii, cenozele componente pajistilor
contin plante xerofile stepice. Se gasesc din abundenta doua specii
de colilie, paius, rogoz pitic, la care se asociaza alte specii xerofile
cum ar fi Koeleria gracilis, Stachis recta, Hyancithella leucophaea,
Echium rubrum etc.
In poienile de pe versantul estic, in compozitia floristica a
cenozelor de pajisti se dezvolta ochiul sarpelui rosu, stanjenei,
zambila salbatica etc.
Pe marginea padurii apar numeroase exemplare de frasinuta,
porumbar, migdal pitic etc.

Pulsatilla montana (dediţel),

Specii rare sunt reprezentate prin asociatiile xerofile stepice formate în postglaciar, aici se gasesc doua specii de colilie –
Stypa pulcherima si S. capillata, paiusul – Festuca rupicola şi F. valesica, rogozul pitic – Carex humilis, la care se adauga
specii cum ar fi Koeleria gracilis, Stachis recta, Hyancithella leucophea – originala din stepele rasaritene, Aparitia
vegetatiei de stepa in zona forestiera este conditionata atat de substratul constituit din microconglomerate calcaroase cat si
de expunerea sudica, S, SE si E, de adapostul oferit de depresiune.

· Alte plante protejate care apar in rezervatie, mai ales cantonate in expozitiile sudice, in afara fondului forestier, sunt:
Ruscuta (Adonis vernalis), Ochiul Sarpelui Rosu ( Echium Rubrum), Stanjenei (Iris hungario, I.Caespitosum), zambila
salbatica Hyancithella leucophaea), ghiocelul bogat;

Contactati reprezentantul Dealul Lempes-Ocolul Silvic Brasov prin intermediul programului InfoCompanies Romania

Tel 0(268)478530, fax 0(268)478675

Rezervatia DEALUL CIOCAŞ – DEALUL VIŢELULUI - SUPRAFAŢĂ TOTALĂ A SITULUI - 910,0

HA
http://www.protectedplanet.net/sites/Dealul_Ciocas_Dealul_Vitelului_Nature_Reserve

HOGHIZ
Castelul Kalnoky, azi locuinţă sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 75 sec. XIII; sec. XVI ramas cladirea si doua
bastioane ruinate

Castelul Haller, azi şcoală sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 75 sec. XVI-XIX

Castelul Guthman - Valenta sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 160 1553, sec. XVIII

Ansamblul bisericii reformate sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 267 1749 îmbinare a stilului gotic si renasterii
ardelene.

Castru roman sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ "La Cetate” sec. II - III Epoca romană Azi doar ruine.... Langa
Hoghiz s-au descoperit ruinele castrului roman Pons Vetus (dimensiunea 165x200 m), amplasat pe o terasa
a Oltului în vecinatatea podului construit de romani. Castrul reprezenta un pilon al centurii de aparare romane,
paralel cu Oltul. Au fost descoperite doua rînduri de ziduri din incinta, ruine de cladiri si conducte de canalizare.
Inscriptiile atesta existenta acolo a unitatii militare Cohors III Galorum.

PADUREA BOGATII Rezervatie forestiera, Rezervatie forestiera in Muntii Persani intre Hoghiz si Maierus, pe 17 km,
formata in special din fagete, adaposteste o fauna bogata fiind insa si un teren de vanatoare cu regim de rezervatie. Este
domeniu public al comunei Hoghiz in proportie de 60% si rest doemniu privat. ...

Rezervatia Microcanionul în bazalt de la Hoghiz Comuna Hoghiz 2,00

http://www.protectedplanet.net/sites/Microcanionul_In_Bazalt_De_La_Hoghiz_Natural_Monument
Holbav
O rezervatie, dar nu stiu ce

Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extracții s-au făcut în secolul XIX, rudimentar). Deține
elemente de floră din jurassic

Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal)

Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei)

Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”).

HOMOROD
Casă sat HOMOROD; comuna 285 sec. XVIII
Casă sat HOMOROD; comuna 286 sec. XVIII
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat HOMOROD; comuna 403 sec. XIII-XVIII . (constructia initiala
dateaza din 1270) este una din cele mai bine pastrate din Transilvania. Fortificarea a fost realizata în perioada
1450-1510. Cetatea înconjuratoare a fost construita cu doua rînduri de ziduri si doua turnuri, unul la intrare, iar
altul deasupra vechiului altar si cor. Din aceste motive, actualul altar si cor sînt plasate pe latura de sud. În
biserica s-au mentinut fragmente de picturi (sec. XIV-XV) de influenta apuseana. Pe ziduri se afla urmele unor
decoratii florale.

Rezervatia Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod 0,10

http://www.protectedplanet.net/sites/Vulcanii_Noroiosi_De_La_Baile_Homorod_Natural_Monument

Baile Homorod (460 m altitudine), care ofera bai calde cu apa minerala, cura cu ape minerale si peste 100
locuri de cazare în vile. Caracteristicile apelor - sulfuroase, clorice, sodice, bicarbonatate, feruginoase,
hipertone; namol sapropelic
Mai e herghelie de lipitani?

IONEŞTI
Ansamblul bisericii unitariene sat IONEŞTI; comuna CAŢA 50 sec. XIV-XVI
JIMBOR
Cetatea Jimborului sat JIMBOR; comuna La nord-vest de sat, pe dealul sec. XIII Jimbor
Biserica evanghelică sat JIMBOR; comuna 1 1781

Casa Zolya (Molnar) sat JIMBOR; comuna 250 sec. XVIII

LISA- comuna ;
moara de apa si joagar;
centru de cojocarit
Cetatea lui Negru Voda ?

Mateias
biserica ortodoxa, monument de arhitectura (sec. XVII) a fost prevazuta ulterior cu contraforti si turnul
clopotnitei. Biserica are frumoase vitralii pictate, iar fresca interioara a fost executata de Gheorghe Zugravul de
la scoala din Scheii Brasovului.

Muzeul satesc este o imagine a istoriei locale, pornind din paleolitic pîna în zilele noastre. El cuprinde piese
arheologice, elemente de port, un interior de casa taraneasca, crestaturi în lemn si ceramica populara

În Mateias se pastreaza portul popular tradifional

MĂIERUŞ
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat MĂIERUŞ; comuna 88 sec. XV-XIX în stil gotic, cu altar baroc, a
fost ridicata în sec. XIV. Zidurile împrejmuitoare de cetate, înalte de 12 m, apartin sec. XV-XVII. Biserica a ars
la 1573 si a fost reconstruita între 1791-1793, mentinîndu-se contrafortii exteriori. Din incinta au ramas doar
ruine

Casă sat MĂIERUŞ; comuna 145 sec. XVIII

Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat MĂIERUŞ; comuna Str. Gării sec. XVIII ctitorita de familia Leca din
Brasov are forma de bazilica romana, înconjurata de asemenea de ziduri de aparare. Fresca este atribuita lui
Ioan de Turches.

Rezervatia Pădurea Bogăţii Comunele Măieruş şi Hoghiz 8,50

MĂRGINENI
Biserica "Sf. Nicolae” sat MĂRGINENI; comuna Str. Principală 153 1791 HÂRSENI

MÂNDRA
Biserica "Înălţarea Domnului” sat MÂNDRA; comuna MÂNDRA 253 1779

Rezervatia Naturala de turba

MERCHEAŞA;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat MERCHEAŞA; comuna 339 sec. XIII-XIX HOMOROD
construita în stil romanic, este lipsita de navele laterale. Cetatea patrata, prevazuta cu bastioane, a fost
înaltata în perioada 1517-1541. Turnul fortificat este înalt de 39 m.
MEŞENDORF
Ansamblul rural "Str. Principală" sat MEŞENDORF; comuna Str. Principală, ambele laturi ale sec. XVII-XIX
BUNEŞTI străzii
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat MEŞENDORF; comuna 61 sec. XIV-XVI BUNEŞTI

MOIECIU DE JOS
Biserica "Sf. Nicolae” sat MOIECIU DE JOS; comuna 200 1761 MOIECIU
Rezervatia Cheile Zărneşilor PN-M Comuna Moieciu (109,80)
TARGUL DE VARA : 29-30 iulie
TRADITII SI OBICEIURI LA MOIECIU : 16-17 decembrie

MOIECIU DE SUS
Gospodăria Bucur Bangălă sat MOIECIU DE SUS; comuna 175 sec. XIX MOIECIU
Rezervatia Peştera Liliecilor Comuna Moieciu 1,00
Rezervatia Locul fosilifer de la Vama Strunga PN-H Comuna Moieciu (10,00)

OHABA
Biserica "Adormirea Maicii Domnului”, din sat OHABA; comuna ŞINCA 18 1769-1773 cimitir
OLTEŢ
Absida bisericii "Sf. Nicolae” din cimitir sat OLTEŢ; comuna VIŞTEA 21 1772

Ormenis

Rezervatia Locul fosilifer Ormeniş 4,00. Se gaseste la marginea acestei comune, pe malul drept al vaii
Ormenis, lînga o moara. Marnele cretacice nisipoase cenusii-negricioase ale rezervatiei adapostesc fosile de
scoici (Inoceramus) si amoniti.
http://www.protectedplanet.net/sites/Locul_Fosilifer_Ormenis_Natural_Monument

ruinele unei cetati taranesti (secolul XIV)

ZILELE ORMENISULUI : 26-27 august : Ormenis, langa primarie

Palo
muzeu de istorie, arheologie si etnografie

Parau
Rezervatia Locul fosilifer Gîrbova (0,95 ha). Conglomeratele de tip Bucegi atesta, prin fosilele continute,
instalarea în trecut a unui facies mediteranean bine pronuntat în care traiau orbitoline, ostreide, gasteropode
etc.
centru de cojocarit

PERŞANI
Biserica "Sf. Arhangheli” sat PERŞANI; comuna ŞINCA 3 1704
Casă sat PERŞANI; comuna ŞINCA 163 sec. XIX

Gospodărie cu ocol sat PERŞANI; comuna ŞINCA 272 sec. XIX

Baile Persani (altitudine 465 m). Statiune balneo-climaterica de interes local (sezoniera), situata la 1,5 km de
satul Persani, cu ape minerale de zacamînt descoperite în anul 1928. Caracteristicile statiunii sînt: ape clorice,
sodice, bicarbonatate, calcice, feruginoase, hipertone, namol sapropelic (de turba). Exista patru izvoare cu
apa minerala (mineralizare totala 18,4 g la litru), instalatii pentru bai calde si doua bazine exterioare de apa
minerala.

Cabana Dealul Persani se afla în vecinatatea bailor, la intersectia DJ 104 A (asfaltat) cu DN 1.

POIANA MĂRULUI
Ansamblul bisericii "Naşterea Sf. Ioan sat POIANA MĂRULUI; comuna 20 sec. XVIII-XIX Botezătorul” POIANA
MĂRULUI ctitorita de Constantin Brîncoveanu (1707) a fost refacuta în 1717.

O alta biserica ortodoxa din lemn a fost ridicata aici la 1798

TARGUL DE TOAMNA : 15 septembrie : Poiana Marului, centrul comunei

PREDEAL
Mănăstirea Predeal oraş PREDEAL Str. Mănăstirii 12 1819

Biserica "Sf. Nicolae” oraş PREDEAL Str. Mănăstirii 12 1819

PREJMER
Situl rural Prejmer sat PREJMER; comuna PREJMER
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Mare 2 sec. XIII-XIX
Casă sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Mare 586 sec. XVIII
Casă sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Nouă 13 1777, ref. înc. sec. XX
Casă sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Nouă 105 sec. XIX

Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel” sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Pajiştei 1043 1791

Casă sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Pietrei 56 1830, 1929

Casă sat PREJMER; comuna PREJMER Str. Pietrei 57 sec. XVIII-înc.sec. XIX

Rezervatia Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer Comuna Prejmer 252,00. Accesul în rezervaţie
se face pe D.N. 112 Braşov-Sfântu Gheorghe, acesta despărţind rezervaţia în două părţi: pădurea în nord şi mlaştinile în sud.
 
Pădurea Prejmer constituie un biotop de mari proporţii prin prezenţa stejarului. Tot aici s-au conservat mai multe specii relicte
de clima rece. Constituie doar o rămăşiţă din fostele păduri care odinioară ocupau toată depresiunea Bârsei.
 
Mlaştina Prejmer este locul de adăpost a mai multor rarităţi, iar dintre relictele glaciare conservate în condiţiile mlaştinii
menţionăm jimla Ţării Bârsei, roua cerului, laleaua pestriţă şi specii euro-caucaziene de pajişti mlăştinoase. Primula farinoasa,
este o specie central asiatică care se găseşte la noi în ţară numai în mlaştina Hărman şi în pădurea şi mlaştinile eutrofe de
la Prejmer.
http://www.protectedplanet.net/sites/Padurea_Si_Mlastinile_Eutrofe_De_La_Prejmer_Nature_Reserve

ceramica populara pictata

FASCHING si FESTIVALUL CLATITELOR : ultimul week-end inainte de intrarea in post, dupa calendarul
evanghelic

ZIUA RECOLTEI : 6-7 octombrie (primul week-end din octombrie)

Purcareni
Rezervatia geologica fosilifera se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit „Uluci”, unde se afla un bloc
masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct
fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali
Din centrul localitatii Purcareni se merge spre padure, se urmareste cursul unui tributar al raului
Zizin pana pe un platou mai înalt (650-700 m) ce reprezinta glacisul de la poalele Muntelui Teliu
din Clabucetele Întorsurii. Aici apare klipa calcaroasa ce reprezinta punctul fosilifer de la
Purcareni.
la est de localitatea Purcareni.
Proprietate de stat, stanca de calcar (klipa) razbate pe pasunea comunala în administrarea
Primariei Tarlungeni.
Cariera de la Purcareni a fost deschisa în secolul XIX pentru exploatarea micului masiv ce
formeaza klipa calcaroasa. Exploatarea a fost sistata în perioada 1950-1960 iar calcarele extrem
de fosilifere au justificat declararea ei ca rezervatie naturala, pentru protejarea calcarelor de
Stramberg

RACOŞ
Ansamblul castelului Sükösd-Bethlen sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Principală 137 sec. XVI-XVIII. a
apartinut pe rînd familiilor Bethlen, Sukosd si Teleki. Castelul a fost vizitat de domnitorii refugiati ai Ţarii
Românesti - Constantin Basarab si Grigore Ghica. Ocupa 3.200 m 2 si are o forma rectangulara, la colturile
careia se afla patru turnuri cilindrice, iar pe latura de sud, la intrare, un impunator turn rectangular. Un turn de
colt este azi distrus în mare parte. Cea mai importanta încapere, sala cavalerilor, aflata pe latura nord-estica,
este ruinata. Se mai pot zari urmele vechilor santuri de apa care împrejmuiau zidurile. Pe coridoarele
zidurilor interioare se mai pastreaza ramasite ale decoratiilor florale despre care traditia spune ca ar fi opera
unor prizonieri greci.

BAZALTELE DE LA RACOŞ: Rezervatie geologica, in vestul muntilor Perşani, in fapt cel mai vestic punct de aparitie a bazaltelor
din aceasta regiune dominata de depozite sedimentare. Rezervatia cuprinde o serie de formatiuni eruptive bazaltice foarte
spectaculoase, fac parte dintr-o cariera exploatata de la începutul secolului nostru. Portiunea vestica a acesteia,
declarata monument al naturii, expune coloane poliedrice înalte de pîna la 12 m.

Structura vulcanica este situata pe partea vestica al structurii de anticlinal-sinclinal, fiind situata intr-o structura
de graben din zona Muntilor Persani. Se remarca sectorul proeminent, central, silicifiat al structurii (vf. Heghes)
prezentand zona de neck bine conservata al fostului aparat vulcanic.

Geologia regiunii se caracterizeaza prin prezenta curgerilor de lave, a caror aparitie este legata de un centru de
eruptie local - Dealul Capela (Heghes), 612 m.

Se fac plantari
Perimetrul in cadrul caruia sunt prezente bazaltele poate fi definit ca un triunghi cu un varf la est (RACOS), altul
la vest (RUPEA) si al treilea in sud (COMANA). Fiecare din cele trei varfuri este marcat de aparitii iesite din
comun ca dezvoltare a bazaltelor, fapt pentru care in fiecare exista o rezervatie naturala

Vulcanul in apropierea unor antene GSM, o colina rosiatica. Exista si drum care duce pina la buza vulcanului
dar drumul cel mai scurt e pe cimp. Este o cariera de zgura. Se remarca sectorul proeminent, central, silicifiat
al structurii Dealul Capela (vf. Heghes) 612m prezentand zona de neck bine conservata al fostului aparat
vulcanic.

Acces : Din dreptul haltei CFR Racos, stanga, se desprinde un drum pietruit care duce la vechea cariera de
bazalt. In aceasta, portiunea de bazalte protejate se gaseste in partea de mijloc, unde prismele de bazalt au o
dezvoltare exceptionala
Sau prin Satul Bogata.
Rezervatia Locul fosilifer Carhaga 1,60 . Pachetul de sedimente marnoase cenusii si roz cu intercalatii
de calcare fine a conservat o bogata fauna de cefalopode. 3 km de Augustin
http://www.protectedplanet.net/sites/Locul_Fosilifer_Carhaga_Natural_Monument

Rezervatia se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se
varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte
bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea.

În apropiere se poate vizita: ,,Masa lui Mihai Viteazul" sapata în stînca

Defileul oltului
Între Augustin si Racos Oltul a taiat frumosul ,,Defileu Racos"
Pentru cei interesati, parcurgerea Oltului cu o ambarcatie, între Maierus si Hoghiz, aduce satisfactii nebanuite,
trecînd printr-o zona cu foarte multe meandre pîna la confluenta cu rîul Cormos, Defileul Oltului de la Racos si
rezervatia de la Cotul Turzunului

ZILELE RACOSULUI – ZIUA LIBERTATII : 12 iunie

RÂŞNOV
Cetatea Râşnovului oraş RÂŞNOV Pe culmea unui deal la sud de sec. XIV-XVIII localitate
Ansamblul "Str. Ion Luca Caragiale" oraş RÂŞNOV Str. Caragiale Ion Luca, între str. sec. XVIII-XIX
Izvorului şi str. Şoimului, ambele laturi ale străzii.
Ansamblul "Str. Cetăţii" oraş RÂŞNOV Str. Cetăţii, str. Şoimului, ambele sec. XVIII-XIX laturi ale străzilor
Ansamblul "Str.Florilor" oraş RÂŞNOV Str. Florilor, între str. Armata sec. XVIII-XIX Română şi str. Mihai
Viteazul, ambele laturi ale străzii
Ansamblul "Pe Dobrice" oraş RÂŞNOV Str. Horea, str. Cloşca, str. sec. XVIII-XIX Crişan, ambele laturi ale
străzilor
Ansamblul "Piaţa Unirii" oraş RÂŞNOV Piaţa Unirii, nr.1-22 sec. XVIII-XIX

Ansamblul "Str. Ion Creangă" oraş RÂŞNOV Str. Creangă Ion, ambele laturi sec. XVIII-XIX ale străzii
Biserica "Sf. Nicolae” oraş RÂŞNOV Str. Cristoloveanu Romulus 14 1384, ref. sec. XVIII- XIX prima ctitorie a
basarabilor, cu picturi murale interioare (1864)
Ansamblul bisericii evanghelice oraş RÂŞNOV Str. Republicii 1 sec. XIII-XVIII
Castrul roman Cumidava oraş RÂŞNOV; oraş RÂŞNOV "Grădiştea”, "La Cetate” sec. II - III Epoca
("Erdenburg”) romană
Fortificaţie medievală oraş RÂŞNOV; oraş RÂŞNOV "Dealul Cetăţii” ("Grădina Cetăţii”) Epoca medievală
Fortificaţie dacică oraş RÂŞNOV; oraş RÂŞNOV "Dealul Cetăţii” ("Grădina Cetăţii”) sec. III a. Chr. - I p.
Chr. Latčne

Rezervatia Peştera Valea Cetăţii Oraşul Râşnov 1,00

FESTIVALUL ECVESTRU SI ZILELE RASNOVULUI : sfarsitul lunii mai

Cheile Rasnoavei
Din varful Postavarului (1799 m) catre vest-sud-vest coboara o creasta din stanca alba, calcaroasa, a carei
imagine este familiara localnicilor. Creasta sfarseste abrupt in Cheile Rasnoavei (Rasnovului) si apare pe harta
turistica sub numele de Muchia Cheii

RÂUŞOR
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” de Sus sat RÂUŞOR; comuna MÂNDRA 125 1698

Biserica "Cuvioasa Paraschiva” de Jos sat RÂUŞOR; comuna MÂNDRA 134 1782-1793

ROADEŞ
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI 3 sec. XIV-XVII

RODBAV
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat RODBAV; comuna ŞOARŞ 115 sec. XIII-XIX

muzeu de arheologie

biserica de lemn (secolul XVIII);

Baile Rodbav .Există izvoare minerale cloruro-sodice, iodurate care oferă condiţii de tratament pentru afecţiuni
reumatismale, în principal, ginecologice şi cardiovasculare. În prezent, unitatea se află sub administrarea M.A.I.
şi a Ministerului Justiţiei, având circuit închis.

ROTBAV
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat ROTBAV; comuna Str. Progresului 82 sec. XIII-XVIII
FELDIOARA a fost înaltata în jurul anului 1300. În sec. XV se construieste cetatea din jurul bisericii, care a
suferit cu aceasta ocazie transformari.
Muzeul satesc de arheologie, deschis la caminul cultural din localitate, expune panouri cu texte si fotografii,
vase neolitice, obiecte din epoca bronzului, obiecte feudale etc. În vatra satului au fost gasite urme din epoca
bronzului
Din centrul satului porneste traseu catre Cetatea Eroilor si Vîrful Cetatii, pe Valea Seaca
Aria de Protecţie Avifaunistică Rotbav

Rucar
muzeu
rezervatia Cheile Dmbovicioarei( lungi de peste 2 km)

RUPEA
Cetatea Rupea (Cetatea Cohalmului) oraş RUPEA Pe culmea unui deal, la vest de sec. XIV-XVII localitate
Amplasat pe un deal compus predominant din bazalte din vestul orasului cetatea a servit initial ca refugiu sasilor in revolta lor
impotriva regelui Ungariei , Carol Rober...

Ansamblul "Str. Cetăţii" oraş RUPEA Str. Cetăţii, între Cimitirul sec. XVIII-XIX Evanghelic şi Blocuri, ambele
laturi ale străzii
Ansamblul "Str. Republicii" oraş RUPEA Str. Republicii, ambele laturi ale sec. XVIII-XIX străzii
Casă oraş RUPEA Str. Republicii 104 sec. XVII, 1870
Casă oraş RUPEA Str. Republicii 117 1860

Ansamblul bisericii evanghelice oraş RUPEA Str. Republicii 147 sec. XV-XVIII
Aşezare romană oraş RUPEA; oraş RUPEA Pădurea lui Grigore sec. II - III Epoca ("Grigoriwald”); "Valea
Florilor” romană ("Blumenthal”)
Saline romane oraş RUPEA; oraş RUPEA Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald”); "Valea Florilor” ("Blumenthal”)
Casa Nicolae Filipescu oraş RUPEA Str. Republicii 105 sec. XVIII

Rezervatia Stânca bazaltică de la Rupea Oraşul Rupea 9,00 DealulCohalm - Bazaltele de la Rupea

izvoare cu ape minerale;

muzeu de istorie si etnografie;

FESTIVALUL CETATILOR : 24 septembrie/01 octombrie

Satulung
REZERVATIA PURCARENI Rezervatie paleontologica si geologica, Rezervatie paleontologica si geologica din Muntii
Intorsurii, unde s-a identificat o bogata asociatie de corali si crustacee....

SATU NOU
Ansamblul bisericii evanghelice sat SATU NOU; comuna Str. Principală 200 sec. XIV-XVIII

SĂCELE
Ansamblul "Mocănime" municipiul SĂCELE Bd. General Moroianu, de la sec. XIX-XX intersecţia cu str. Unirii
până la intersecţia cu str. Cetinii şi str. Dragalina Ioan General

Ansamblul "Str. Prof. Victor Jinga" municipiul SĂCELE Str. Jinga Victor Prof., ambele sec. XVIII-XX
laturi ale străzii
Ansamblul "Str. Bisericii Române" municipiul SĂCELE Str. Bisericii Române, ambele sec. XVIII-XX
laturi ale străzii
Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”-Cernatu municipiul SĂCELE Str. Bisericii Române sec. XVIII

Casă municipiul SĂCELE Bd. Braşovului 76 Baciu 1848

Casă municipiul SĂCELE Str. Coşbuc George 8 Cernatu sec. XIX

Biserica "Sf. Nicolae”-Baciu municipiul SĂCELE Str. Cuza Alexandru Ioan f.n. 1808-1809, (biserica),
Baciu 1823 (poarta)
Poartă de lemn municipiul SĂCELE Str. Dragalina Ioan General 27 1815

Casă municipiul SĂCELE Str. Dragalina Ioan General 52 1840 Satulung

Ansamblul "Str. Dragalina" municipiul SĂCELE Str. Dragalina Ioan General 52- sec. XIX 66
Casă municipiul SĂCELE Str. Dragalina Ioan General 66 sec. XIX

Casă municipiul SĂCELE Str. Horea 1 Baciu 1900

Casă municipiul SĂCELE Str. Horea 18 Baciu 1856

Casa Poenaru municipiul SĂCELE Str. Horea 34 Baciu 1818, 1830

Biserica "Sf. Arhangheli”-Satulung municipiul SĂCELE Str. Jinga Victor, prof. Satulung 1794 - 1799
Şcoala veche municipiul SĂCELE Str. Jinga Victor, prof. Satulung sf.sec. XVIII-sec. XIX

Casă şi poartă de lemn municipiul SĂCELE Str. Jinga Victor, prof. 4 1882

Casă municipiul SĂCELE Str. Jinga Victor, prof. 14 1846 Satulung

Ansamblul bisericii "Sf. Adormire a Maicii municipiul SĂCELE Str. Minea Ilie 227-232 Turcheş sec. XVIII-XIX
Domnului”

Casă şi poartă municipiul SĂCELE Str. Mocanilor 66 Satulung 1864

Casă municipiul SĂCELE Str. Mocanilor 73 Satulung 1810

Casă municipiul SĂCELE Str. Mocanilor 75 Satulung 1830

Casă municipiul SĂCELE Str. Mocanilor 81 1843

Casă municipiul SĂCELE Str. Mocanilor 85 Satulung 1856

Casă municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 303 1844 Satulung

Casă municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 304 1876 Satulung
Casă municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 318 1838
Poartă de lemn municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 347 1834 Satulung
Poartă de lemn municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 374 1806

84 Poartă de lemn municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 376 sec. XIX

Casă municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 379 sec. XIX Satulung
Casă municipiul SĂCELE Bd. Moroianu, general 382 1895 Satulung
Casa Belloiu municipiul SĂCELE Str. Narciselor 31 Cernatu sec. XIX
Biserica "Adormirea Maicii Domnului”- municipiul SĂCELE Str. Oituz Satulung 1812-1819
Casă municipiul SĂCELE Str. Plevnei 1 sec .XIX

Casă municipiul SĂCELE Str. Unirii 5 Satulung sec. XIX

Casă şi poartă municipiul SĂCELE Str. Unirii 26 Satulung 1907

CASA DIJMELOR: Monument arhitectural, Casa Dijmelor a fost construita in 1543 fiind una dintre cele mai vechi cladiri din
Săcele. Declarata monument arhitectural, in prezent aceasta gazduieste Muzeul etnografic si de arta populara din Săcele
avand colectii de costume populare etc, numita si curia domeniala a Branului, unde se adunau dijmele

anual in duminica din preajma lui 20 iulie sarbatoarea Targul feciorilor - cantece si dansuri populare.

SANTILIA : primul week-end dupa Sf. Ilie : orasul Sacele, Poiana Angelescu.

SARBATOAREA CEANGAILOR – PRILEJUITA DE ZIUA SF. MIHAIL SI GAVRIL : 8 octombrie : Sacele, Poiana
Angelescu

FOCUL LUI SUMEDRU : 25 octombrie 2006 : comuna Moieciu, in spatele primariei.

Rezervatia ANINIŞURILE DE PE TĂRLUNG - SUPRAFAŢĂ TOTALĂ A SITULUI - 131,0 HA

Asezarea fortificata de la Bunloc, Amploarea lucrarilor de fortificatie si conceptia tactica din Bunloc,
sugereaza o aparare sustinuta de minimum 3000 de combatanti- fapt ce se rasfrange asupra numarului
populatiei generale din zona si justifica incadrarea Bunlocului in categoria Asezarilor Fortificate de Resedinta.O
cetate dacica, care se presupune ca ar fi a doua ca marime dupa Sarmizegetusa

SĂSCIORI;
Biserica "Sf. Nicolae” sat SĂSCIORI; comuna RECEA 59 sec. XVII
SÂMBĂTA DE JOS
Ansamblul castelului Brukenthal, azi Direcţia sat SÂMBĂTA DE JOS; comuna 45 sec. XVIII-XIX Silvică Braşov
- Herghelia Sâmbăta VOILA
herghelie
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat SÂMBĂTA DE JOS; comuna 76 1802 VOILA

SÂMBĂTA DE SUS
Mănăstirea Brâncoveanu sat SÂMBĂTA DE SUS; comuna 10 sec. XVIII-XX VOILA
anual pe 15 august festivalul national de muzica religioasa
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” - sat SÂMBĂTA DE SUS; comuna 26 1786 Răsăriteană VOILA
Biserica "Sf. Teodor Tiron” - Apuseană sat SÂMBĂTA DE SUS; comuna 483 1657
Ansamblul castelului Brâncoveanu sat SÂMBĂTA DE SUS; comuna 615 sec. XVIII-XIX

complexul turistic Sambata

centru de cojocarit

SÂNPETRU;
Biserica "Sf. Nicolae” sat SÂNPETRU; comuna Str. Bisericii Române 556 1781 SÂNPETRU
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat SÂNPETRU; comuna Str. Republicii 641 sec. XIII-XIX

trecerea Poarta de la Sanpetru;

rezervatia botanica Dealul Cetatii-Lempes.
SELIŞTAT
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat SELIŞTAT; comuna ŞOARŞ 74 sec. XIV-XIX

SOHODOL
Biserica veche "Cuvioasa Paraschiva” sat SOHODOL; comuna BRAN 49 sec. XVIII

ŞERCAIA
SAT VAD REZERVATIAPOIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI : Rezervatie floristica, Rezervatie
floristica in Depresiunea Fagarasului, acoperita de un imens covor de narcise (400 ha), care infloresc la sfarsitul lui mai,

ŞERCĂIŢA
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat ŞERCĂIŢA; comuna ŞINCA 272 1798

ŞIMON
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat ŞIMON; comuna BRAN 340 1790
ŞINCA NOUĂ
Biserica de lemn "Din Deal” sat ŞINCA NOUĂ; comuna 385 1761 POIANA MĂRULUI din lemn de stejar

ŞINCA VECHE
Mănăstire rupestră (ruine) sat ŞINCA VECHE; comuna Pe Dealul Pleşu sec. XVIII ŞINCA + manastire noua

ŞOARŞ
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat ŞOARŞ; comuna ŞOARŞ 282 sec. XV- XIX
Rezervatia PĂDUREA DE GORUN ŞI STEJAR DE LA DOSUL FÂNAŢULUI- SUPRAFAŢĂ TOTALĂ A SITULUI -
108,0 HA ?

ŞONA
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ŞONA; comuna MÂNDRA 229 1706

Piramidele de la Sona
 
Movilele sunt botezate de catre localnici ,guruieti", si sunt ridicaturi ciudate de pamant, inalte de
cca. 20-30 de metri.
Piramidele de la Sona, dupa cum mai sunt numite movilele uriase de la marginea satului, au
starnit multe dispute asupra originii lor, dar si datorita unor fenomene ciudate care au loc in
zona. Satenii spun ca apa asezata la o anumita inaltime capata proprietati curative, iar carnea nu
intra in putrefactie. Cele opt movile de pamant se inalta pe un deal de la marginea satului si sunt
amplasate pe doua linii paralele. Unii mai spun ca guruietii aveau forme piramidale, dar vremea
i-a erodat.
In jurul piramidelor s-au tesut mai multe legende. Batranii povestesc ca, pe vremuri, un urias ar
fi trecut Oltul si si-a scuturat incaltarile de noroi exact pe locul unde se inalta guruietii. Intr-o alta
poveste, piramidele au fost ridicate de turci, care atunci cand plecau spre apus, isi lasau din
turbane pamantul adus de acasa. Surprize au avut si cercetatorii, care au comparat guruietii de
la Sona cu tumulii in care erau ingropate capeteniile celte sau scite, mai ales ca aceste popoare
au traversat si teritoriul Romaniei. In plus, arheologii au gasit in jurul piramidelor ceramica din
epoca tarzie a bronzului si din perioada Hallstat. O ipoteza interesanta a fost lansata de un
cercetator basarabean, care crede ca guruietii sunt niste vestigii dacice. Andrei Vartic sustine ca
alte patru piramide asemanatoare exista si la marginea altor sate din Brasov, la Halmeag si
Bunesti, iar daca se uneste pe harta locul unde exista guruietii cu varful Omu, se obtine un
triunghi dreptunghic, cu unghiuri de 60 si 30 de grade. Un alt triunghi, mai mare, are in varfuri
cetatea dacica de la Racos, varful Omu si cetatea dacica Sarmizegetusa

Asa ca acum, ca sa ajungi in sat,

trebuie sa faci un ocol prin orasul
Fagaras. Ajungi pana in centrul
orasului, la Cetate, si acolo intrebi pe
unde o iei mai departe. Trebuie sa
strabati apoi „tigania”, un cartier mai
putin select, iar de acolo se face un
drum de caruta. Mergi inca 12
kilometri prin gropi si praf. Ajungi in
sfarsit in sat.

An de an, de Rusalii, satenii din Sona

celebreaza guruietii intr-un ritual unic
in Romania

Stupini
Mlastinile de la Harman, Prejmer si Stupini (Rezervatii naturale)

Suprafata totala 200 ha, a fost declarata rezervatie in 1962. rezervatia botanica Mlastina de la Stupini
In depresiunea Barsei, la nord de Marele Cot al Oltului, in jurul localitatilor Harman, Prejmer si Stupini s-au format numeroase mlastini
eutrofe, care adapostesc o flora (laleaua pestrita, bibilica) si o fauna rara cu numeroase relicte glaciare.
Tarlungeni
Rezervatia Locul fosilifer Purcăreni Comuna Tărlungeni 0,20

muzeu etnografic;

ZILELE TARLUNGENIULUI : 30 iulie : comuna Tarlungeni, in centrul comunei. preparate culinare traditionale

TELIU
Biserica "Sf. Dumitru” sat TELIU; comuna TELIU Str. Vladimirescu Tudor 412 sec. XVIII
Fortificaţie dacică sat TELIU; comuna TELIU "Dealul Cetăţii” ("Cetate”, sec. I a. Chr. - I p. "Cetatea”) Chr.
Latčne

cel mai lung tunel de cale ferata din tara (4,37 km);

TICUŞU VECHI
Ansamblul rural "Str.Principală" sat TICUŞU VECHI; comuna Str. Principală, ambele laturi ale sec. XVIII-XX
TICUŞ străzii
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat TICUŞU VECHI; comuna Str. Principală 232 sec. XV-XIX TICUŞ

Timisul de Sus
Acces la : - Cascada si Canionul Sapte Scari.
- Cascada Tamina.
- Pestera de Gheata.
- Prapastia Ursului.

TOARCLA
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat TOARCLA; comuna CINCU 126 sec. XIII-XVII

TOHANU NOU
Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii localitatea TOHANU NOU; oraş Str. Bisericii 1 sec. XIX 1779
Domnului” ZĂRNEŞTI

UNGRA
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat UNGRA; comuna UNGRA 44 sec. XIII-XIX

Biserica "Sf. Treime” sat UNGRA; comuna UNGRA Str. Principală 7 sec. XVIII

Fortificaţie medievală sat UNGRA; comuna UNGRA sec. XI - XIII Epoca medievală

herghelie

Urmenis
PUNCTUL FOSILIFER URMENIS : Rezervatie paleontologica si geologica, Rezervatie paleontologica in estul Muntiilor
Persani, cunoscuta pe plan international, cu fosilele ce apartin cretacicului superior....

Vad
rezervatia botanica poiana cu narcise Dumbrava Vadului � monument al naturii, se gaseste in apropierea satului
Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia
miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie. Pentru pastrarea numeroaselor poieni
inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.

PLUGARUL : a doua zi a Pastelui ortodox; : comuna Sercaia, sat Vad, in fata bisericii din Vad.

SARBATOAREA NARCISELOR :in fiecare an de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena: comuna Sercaia, satul
Vad,

Vama Buzaului
Rez. VALEA ZIMBRILOR Rezervaţie pentru zimbri

VENEŢIA DE JOS
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat VENEŢIA DE JOS; comuna 323 1790-1818 PĂRĂU

Baile Venetia de Jos (450 m altitudine). Statiune balneoclimaterica sezoniera aflata la 3 km est de satul cu
acelasi nume, la poalele dealului Dosul Magurii, cu ape minerale descoperite în anul 1923. Caracteristicile
statiunii: ape clorice, sodice, bicarbonatate, feruginoase. Se gasesc sase izvoare cu apa minerala
(mineralizare totala de 3,6 g la litru), instalatii pentru bai calde si bazine pentru bai calde si reci, precum si
izvor amenajat pentru cura interna. izvoare cu ape minerale

Pestera aflata la 6 km est de statiunea balneo-climaterica.

targ anual pe 2-3 martie
rezervatia naturala Poiana cu narcise
ruinele cetatii lui Negru Voda (secolul XIV) sau cetatea Breaza

VENEŢIA DE SUS
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat VENEŢIA DE SUS; comuna 202 1778, 1830 PĂRĂU

VISCRI
Situl rural Viscri sat VISCRI; comuna BUNEŞTI
Casă sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 10 sec. XVII

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XIII-XX

VIŞTEA DE JOS
Hanul vechi sat VIŞTEA DE JOS; comuna 96 1827 VIŞTEA
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” sat VIŞTEA DE JOS; comuna 138 1487, sec. XX VIŞTEA

Vladeni
muzeu satesc
VOIVODENI
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat VOIVODENI; comuna VOILA 46 sec. XIII-XX

Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” sat VOIVODENI; comuna VOILA 221 sec. XVIII

VULCAN
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat VULCAN; comuna VULCAN Str. Principală 1 sec. XIII-
XVIII . în stil gotic tîrziu, a fost ridicata pe locul unei bazilici romane. În cor se pastreaza vechi elemente
ornamentale, ogive si console împodobite cu masti umane. Interesant este acoperisul etajat, cu ferestre
oblonite pe toate laturile. Fortificarea bisericii cu ziduri de cetate a fost efectuata la 1521. Pe latura vestica
este turnul clopotnitei prevazut cu cinci nivele.

ZILELE VULCANULUI: 21-23 iulie : comuna Vulcan, centrul comunei. preparate culinare traditionale

ZĂRNEŞTI
De mentionat ca pe teritoriul orasului au fost descoperite doua monumente funerare romane, caramizi cu
sigiliul Legiunii XXII Gemina si un tezaur monetar din epoca daco-romana.
Centrul istoric oraş ZĂRNEŞTI N - str. Meţianu Ioan, Mitropolit; sec. XVIII-XIX E - str. Eminescu Mihai; S - str.
Şenchea Ioan; V - str. Baiulescu Bartolomeu, Mitropolit

Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” oraş ZĂRNEŞTI Str. Spârchez Tiberiu 1 Mateianu sec. XVI-XIX conserva
paraclisul, care dupa traditie ar face parte din ctitoria lui Neagoe Basarab. Picturile murale din paraclis
(1782), valoroase prin acuratetea executiei, apartin zugravilor Pantelimon, Nicolae si Alexandru. În forma
actuala biserica este o constructie de la începutul sec. XIX.

Biserica "Naşterea Maicii Domnului” oraş ZĂRNEŞTI Str. Tei 15 sec. XVIII
ZIZIN
Biserica "Sf. Treime” sat ZIZIN; comuna TĂRLUNGENI Str. Horea 17 sec. XVIII

Casă sat ZIZIN; comuna TĂRLUNGENI Str. Vladimirescu Tudor 478 sec. XIX

statiune cu izvoare de ape minerale distrusa , asezata într-o vale înconjurata de paduri. Altitudine 610 m. Climat subalpin. Anotimp: 15
iunie –15 septembrie. Ape alcaline, cloruro-sodice. 11 izvoare minerale, instalatiuni de bai reci si calde. Indicatiuni: bolile organelor respiratorii, ale
tubului digestiv, în cazuri de reumatism articular, boli de femei

BRAŞOV

ZILELE BRASOVULUI :in primul week-end dupa Pastele ortodox : Brasov, Centrul vechi al Brasovului – Piata
Sfatului
SARBATOAREA JUNILOR DIN SCHEII BRASOVULUI : in duminica urmatoare Pastelui ortodox : Brasov, Piata
Prund din Scheii Brasovului

Greci sau machedoni?

Desi, dupa cum se vede mai sus, in anul 2002 doar 77 de persoane s-au declarat greci sau eleni, din alte surse reiese ca cei
ce au legaturi asumate cu aceasta etnie ar fi aproximativ 250 de persoane.
Venirea grecilor in Brasov s-a realizat in patru valuri principale:
- primul val de greci pleaca din zona Bulgariei, de teama turcilor, si se aseaza in secolul XIV (aproximativ anul 1392) in
Schei;
- al doilea val vine pe la anul 1670 ca urmare a invadarii Tarii Romanesti de catre turci;
- al treilea val, si poate cel mai important, are loc dupa 1796 pana spre prima jumatate a secolului XIX;
- ultimul val are loc dupa 1860. In aceasta perioada grecii au venit in special din Grecia de Nord, Ioanina, Castoria si
Mentsovia.

Italieni
Extrem de prezenti in viata publica din Romania din randul acestei comunitati s-au ridicat unele personalitati precum
doctorul Pesamosca, criticul literar Adrian Marino, actorii Ileana Stana Ionescu si Misu Fotino (nascut chiar in Brasov),
regizorul Sorana Coroama-Stanca, pictorul Angela Tomaselli, compozitorul Horia Moculescu.
Dupa 1990, marea majoritate a italienilor din Romania fac parte din Comunitatea Italiana din Romania, infiintata la Iasi, in
1990.
In anii din urma in Brasov au venit multi oameni de afaceri din peninsula investind in zona.
9.4. Schei
CATEDRALA SFANTUL NICOLAE
Datand ca monument din 1292 biserica a fost construita in piatra in 1495 ca sprijinul conducatorilor proviniciilor romane.
Dimensiunile sale impresionante domina partea veche a Brasovului – Scheii Brasovului. Biserica Sfantul Nicolae a fost
ridicata in piatra incepand cu anul 1495 de catre localnici cu ajutorul domnitorului Tarii Romanesti, Neagoe Basarab.
Anterior pe locul acestei existase un mai vechi lacas de cult din lemn atestat de documente mai vechi inca din anul 1292.

9.5. Monumente istorice

PRIMA SCOALA ROMANEASCA
Construita la doar cativa metri de Catedrala Sfantul Nicolae, Prima Scoala romaneasca a fost atestata in documente prima
data in anul 1495, aici exista anterior o scoala mai veche, despre care unii cercetatori afirma ca ar data din secolul XII.
Ridicarea in piatra a scolii si a bisericii Sf. Nicolae, reprezinta fapta de bun crestin a domnului Tarii Romanesti Neagoe
Basarab.

CASA ILIE BIRT (PE TOCILE)

Personalitate recunoscuta in Schei in secolul al XVIII-lea, Ilie Birt, negustor de vaza, luptor neinfricat pentru cauza
romanilor brasoveni, unul din ctitorii scolii de piatra din Schei, a ridicat doua troite in Scheii Brasovului, in Piata
Prundului si o alta alipita casei sale pe strada care-i poarta numele.
Poporul din Schei ii pastreaza amintirea ca pe un erou de balada si legenda, fara insa a-i cunoaste in realitate bibliografia.
La moartea sa detinea o impresionata casa in Schei, o gradina, vaci si turme de oi, o vie in Muntenia.

TROITA DIN COTUN

Troita din Cotun este cea mai veche troita pastrata la poalele Tampei (la terminarea strazii Curcanilor). In vremuri vechi,
Junii Tineri si Junii Curcani faceau aici maialul si diferite petreceri. Crucea din Cutun, facuta din lemn de stejar are o
vechime de peste sase secole. Inscriptia de pe cruce atesta ca data de ridicare a troitei in anul 1292. Crucea sufera in
ultimele decenii deteriorari, fiind neglijata de localnici, distrusa de rauvoitori si chiar de strainii locurilor. Brasoveanul
Dumitru Opris gaseste intelegere din partea protopopului Zenovie Mosoiu si amplaseaza crucea in cimitirul bisericii „Sf.
Treime“, zisa Biserica Greceasca, unde se afla si in momentul de fata, purtand o inscriptie noua, conform careia a fost
amplasata prin grija Junilor Curcani.

MUZEE
MUZEUL DE ISTORIE BRASOV - CASA SFATULUI
Adresa: Piata Sfatului, nr. 30
Telefon: 0268.47.23.50
Program: Marti-Duminica, 10-18

CASA MURESENILOR
Adresa: P-ta Sfatului nr. 25
Telefon: 0268.47.78.64
Program: marti–sâmbata, 9–15

MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI

Muzeul primei scoli romanesti este adapostit in cladirea vechi scoli romanesti. Aici s-a predat pentru prima data in limba
romana in anul 1559 - a fost prima scoala romaneasca din tara. Complexul muzeal pastreaza istoria tiparului romanesc,
carti vechi de mare Adresa: Piata Unirii nr. 2-3 (situata in incinta ansamblului Sf. Nicolae din Piata Prundului)
Telefon: 0268.51.14.11
Program: zilnic, 9-17
MUZEUL DE ARTA
Adresa: Bdul Eroilor, nr. 21 Brasov
Telefon: +40.268.475 172
Program: Muzeu zilnic 10-18 (luni, inchis), Sala Arta zilnic 11-17 (luni, inchis)

MUZEUL DE ETNOGRAFIE
Adresa: Bulevardul Eroilor, nr. 21 A
Telefon: 0268.54.39.90;
Program: program de vara marti-duminica 10.00-18.00 (luni, inchis), program de iarna marti-duminica 09.00-17.00 (luni,
inchis).

MUZEUL SPORTULUI TRANSILVAN

Muzeul Sportului Transilvan si-a propus sa ofere publicului o imagine a lumii sportului transilvan de-alungul timpului.
Adresa: Str. G. Cosbuc, nr. 9 (langa Bastionul Tesatorilor)
Program: Marti, 10-18

BASTIONUL TESATORILOR
Expozitie permanenta: „Catatea Brasovului si fortificatiile din Tara Barsei“.
Adresa: Str. G. Cosbuc, nr. 9
Telefon: 0268.47.23.63
Program: Marti-Duminica, 10-18

TURNUL NEGRU
Expozitie permanenta: „Arme albe si de foc“.
Construit in anul 1494 in dreptul Bastionului Fierarilor ocupa o suprafata de 50 mp, Adresa: Aleea Dupa Ziduri, pe Dealul
Straja, in afara zidurilor cetatii
Telefon: 0268.47.23.63
Program: Marti-Duminica, 10-18

BASTIONUL GRAFT
Situat in centrul aripii nord-vestice a Cetatii Brasovului, Bastionul Graft a fost ridicat în 1521. Cu o structura rectangulara,
bastionul are patru nivele, acesibile prin intermediul Adresa: Aleea Dupa Ziduri
Telefon: 0268.47.23.63
Program: Marti-Duminica, 10-18

122 BV-II-m-A-11294.02 Latura nord-vestică: Bastionul Măcelarilor, municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu George 32
(Bastionul sec. XIV-XVII

125 BV-II-m-A-11294.05 Elemente de fortificare exterioară: Turnul municipiul BRAŞOV Dealul Warthe (Turnul
Negru - sec. XIV-XVII
126 BV-II-s-A-11295 Centrul istoric - Cetatea Braşovului municipiul BRAŞOV NE - Bd. Eroilor, str. Dobrogeanu
sec. XIV-XX

127 BV-II-s-B-11296 Ansamblul urban "Şcheii Braşovului" municipiul BRAŞOV NE - Şirul Beethoven, Aleea
sec. XIV-XX

128 BV-II-a-B-11297 Ansamblul urban "Blumăna-Dealul Cetăţii" municipiul BRAŞOV Bd. Eroilor, str. Pictor
Pop, str. sec. XVIII-XX

129 BV-II-a-B-11298 Ansamblul urban "Braşovul Vechi" municipiul BRAŞOV Bd. Eroilor, str. Eminescu Mihai,
sec. XVIII-XX

130 BV-II-a-B-11668 Ansamblul "Dârste" municipiul BRAŞOV; municipiul S - dealul Pleaşa, str. Meşotă
BRAŞOV Ioan, Dr., str. Bârsan Andrei,
Fabrica de Bere; N - str. Gării
134 BV-II-m-B-11300 Casă municipiul BRAŞOV Bd. 15 Noiembrie 15 sec. XVIII

135 BV-II-m-B-11301 Casa Plecker municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 1 sec. XVI-XIX

136 BV-II-m-B-11302 Casa Rideli municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 2 sec. XVI-XVIII

137 BV-II-m-B-11303 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 3 sec. XVI-XIX

138 BV-II-m-B-11304 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 4 sec. XVI-XIX

139 BV-II-m-B-11305 Casa Valentinus Hirscher municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 6 sec. XVI-XIX

140 BV-II-m-B-11306 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 7 sec. XVI-XIX

141 BV-II-a-A-11307 Ansamblul bisericii "Sf. Treime”-Cetate municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 12 sec. XVIII-
XIX

143 BV-II-m-B-11866 Casa Sextil Puşcariu municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 12 sec. XIX

144 BV-II-m-B-11308 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 24 sec. XVI-XVIII
145 BV-II-m-B-11309 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 26 sec. XVI-XVIII

146 BV-II-m-B-11310 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 2- 4 sec. XVIII-XIX

147 BV-II-m-B-11311 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 3 sec. XVIII

148 BV-II-m-B-11312 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 5 cca.1800

149 BV-II-m-B-11313 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 6 cca.1800

150 BV-II-m-B-11314 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 9 cca.1800

151 BV-II-m-B-11315 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 10 sec. XVIII

152 BV-II-m-B-11316 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 14 sec. XVI-XIX, 1798

153 BV-II-m-B-11317 Casa Friedrich Czell municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 15 înc. sec. XIX

154 BV-II-m-A-11318 Hanul Roşu municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 16 1689, sec. XIX

155 BV-II-m-B-11319 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 19 sec. XVIII

156 BV-II-m-B-11320 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 21 sec. XVIII, 1829

157 BV-II-m-B-11321 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 22 sec. XVIII
158 BV-II-m-B-11322 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 23 sec. XVII-XX

159 BV-II-m-B-11323 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 24 sec. XVIII
160 BV-II-m-B-11324 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 32 prima jum. a sec. XIX

161 BV-II-m-B-11325 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 36 prima jum. a sec. XIX

162 BV-II-m-B-11326 Casa Johannes Honterus municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 40 sec. XV-XIX

163 BV-II-m-B-11327 Casa Friedrich Wolf municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 42 sec. XVIII

164 BV-II-m-B-11328 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 50 sec. XVIII

165 BV-II-m-B-11329 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 51 sec. XVIII

166 BV-II-m-B-11330 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 53 sec. XVIII

167 BV-II-m-B-11331 Cazarma Neagră municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 56 1796; 1871-1873

168 BV-II-m-B-11332 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 61 1818, 1910

169 BV-II-m-B-11333 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 63 cca.1800

170 BV-II-m-B-11334 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 65 sec. XVII
171 BV-II-m-B-11335 Casă municipiul BRAŞOV Str. Beckner Hans 2 sec. XVIII-XIX

172 BV-II-a-A-11336 Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii municipiul BRAŞOV Str. Bisericii Române 47 sec.
XVIII-XIX
Domnului”

174 BV-II-m-B-11337 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bisericii Sf. Nicolae 11 1787

175 BV-II-m-B-11338 Casă municipiul BRAŞOV Str. Bisericii Sf. Nicolae 18 1782

176 BV-II-a-A-11339 Ansamblul bisericii "Sf. Treime”-Dârste municipiul BRAŞOV Calea Bucureşti 255 sec.
XVIII

178 BV-II-m-A-11339.02 Zid de incintă municipiul BRAŞOV Calea Bucureşti 255 sec. XVIII

179 BV-II-m-B-11596 Hanul "La Soarele de aur”, azi Şcoala de municipiul BRAŞOV Str. Buzoianu, colonel 1
1834
muzică
180 BV-II-a-B-11340 Ansamblul bisericii evanghelice "Blumăna” municipiul BRAŞOV Str. Cantacuzino Ion,
doctor 2 sec. XVIII-XIX

181 BV-II-m-B-11340.01 Biserica evanghelică municipiul BRAŞOV Str. Cantacuzino Ion, doctor 2 1777
184 BV-II-m-B-11341 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 5 sec. XIX

185 BV-II-m-B-11342 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 6 cca.1800

186 BV-II-m-B-11343 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 9 cca.1800

187 BV-II-m-B-11344 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 10 sf. sec. XIX

188 BV-II-m-B-11345 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 12 sec. XVIII

189 BV-II-m-B-11346 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 14 1786

190 BV-II-m-B-11347 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 20 sec. XVIII-XIX

191 BV-II-m-B-11348 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 22 sf. sec. XIX

192 BV-II-m-B-11349 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 30 înc. sec. XIX

193 BV-II-m-B-11350 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 31 sec. XVIII

194 BV-II-m-B-11351 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 34 1742, 1832, 1871

195 BV-II-m-A-11352 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 42 1581

196 BV-II-m-B-11353 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 53 sec. XVIII

197 BV-II-m-B-11354 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 54 cca.1800

198 BV-II-m-B-11355 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Castelului 55 sec. XIX

199 BV-II-m-B-11356 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 59 sec. XVIII

200 BV-II-m-B-11357 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 68 sec. XVIII

201 BV-II-m-B-11358 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 72 1801

202 BV-II-m-B-11359 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 120 cca.1800

203 BV-II-m-B-11360 Casă municipiul BRAŞOV Str. Castelului 126 înc. sec. XIX

204 BV-II-m-B-11361 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 14 1786

205 BV-II-m-B-11362 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 18 sec. XVIII

206 BV-II-m-B-11363 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 20 sec. XVIII

207 BV-II-m-B-11364 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 22 sec. XVI-XIX

208 BV-II-m-B-11365 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 23 sec. XVIII

209 BV-II-m-A-11366 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 24 1771

210 BV-II-m-B-11367 Casă municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 30 sec. XVI cca.1800

211 BV-II-m-A-11368 Casa cu icoană, corpurile A şi B municipiul BRAŞOV Str. Cerbului 34 1713
212 BV-II-m-B-11369 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 8 sec. XIX

213 BV-II-m-A-11370 Casă, cu fosta capelă grecească municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 10
1690; 1798

214 BV-II-m-A-11371 Casa Bălaşa Brâncoveanu municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 12 1793

215 BV-II-m-B-11372 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 21 cca.1800

216 BV-II-m-A-11373 Fosta reşedinţa de vară a familiei Brukenthal, municipiul BRAŞOV Str. Constantin
Brâncoveanu 23 sec. XVIII 1850
azi locuinţă
217 BV-II-m-B-11374 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 26 sec. XVIII

218 BV-II-m-A-11375 Casa Brâncoveanu-Manolache Lambrino municipiul BRAŞOV Str. Constantin

Brâncoveanu 32 1769-1770

219 BV-II-m-B-11376 Casă şi poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 35 sec. XVIII

220 BV-II-m-B-11377 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 36 sec. XVIII

221 BV-II-m-A-11378 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 38 1731

222 BV-II-m-B-11379 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 39 sec. XVIII
223 BV-II-m-B-11380 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 40 1731

224 BV-II-m-B-11381 Casă municipiul BRAŞOV Str. Constantin Brâncoveanu 42 sec. XVIII

225 BV-II-m-B-11382 Conacul familiei Brâncoveanu - Prinzhaus municipiul BRAŞOV Str. Constantin
Brâncoveanu 46 sec. XVII, ref. 1800

228 BV-II-m-B-11385 Casă municipiul BRAŞOV Str. Coresi Diaconul 2 sec. XVI-XVIII

229 BV-II-m-B-11386 Casă municipiul BRAŞOV Str. Coresi Diaconul 4 sec. XVIII-XIX

230 BV-II-m-B-11387 Casă municipiul BRAŞOV Str. Coresi Diaconul 6 sec. XVIII-XIX

231 BV-II-m-B-11388 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Costiţei 13 sec. XVIII

232 BV-II-a-A-11389 Ansamblul palatului Ştirbei municipiul BRAŞOV Str. Crişan 5 înc.sec. XX

234 BV-II-m-A-11389.02 Parc dendrologic municipiul BRAŞOV Str. Crişan 5 înc.sec. XX

235 BV-II-m-B-11390 Casă municipiul BRAŞOV Str. De Mijloc 2 sec. XVIII

236 BV-II-m-A-11391 Casă municipiul BRAŞOV Str. De Mijloc 28 1805

237 BV-II-m-B-11392 Casă municipiul BRAŞOV Str. De Mijloc 47 1681

238 BV-II-a-A-11393 Cetăţuia municipiul BRAŞOV Str. Dealul Cetăţii sec. XVI-XVIII

241 BV-II-m-A-11394 Biserica evanghelică "Sf. Martin” municipiul BRAŞOV Str. Dealul de Jos 12 sec. XIV,
1795-1796
243 BV-II-m-B-11396 Casă municipiul BRAŞOV Str. Dinicu Grigoraş 1 sec. XVIII

244 BV-II-m-B-11397 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Enescu 2 1779

245 BV-II-m-B-11398 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Enescu 6 sf. sec. XIX

246 BV-II-m-B-11399 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Enescu 7 1769

247 BV-II-m-A-11400 Fost atelier de tâmplărie şi depozit de marfă municipiul BRAŞOV Piaţa Enescu 11 bis
sec. XVII-XVIII

248 BV-II-m-B-11401 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Enescu 12 sec. XVIII

250 BV-II-m-B-11403 Vila Baiulescu, azi secţie a Bibliotecii Judeţene municipiul BRAŞOV Bd. Eroilor 33 1888-
1889
252 BV-II-m-A-11405 Casă municipiul BRAŞOV Str. Gott Johann 3 1654

253 BV-II-m-B-11406 Casă municipiul BRAŞOV Str. Gott Johann 5 sec. XVII

254 BV-II-m-B-11407 Casă municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 3 sec. XVI-XVIII

255 BV-II-m-B-11408 Casă municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 4 sec. XVI-XVIII

256 BV-II-m-B-11409 Casă municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 6 sec. XVII, sec. XIX

257 BV-II-m-B-11410 Sală de spectacole, cafenea, restaurant- municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 8
1893
Reduta, azi Centrul Cultural "Reduta"
258 BV-II-m-B-11411 Casă municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 9 sec. XVI-XVIII

259 BV-II-m-A-11412 Biserica evanghelică "Biserica Neagră" municipiul BRAŞOV Curtea Honterus Johannes
f.n. 1383-1477, sec. XVI,
sec. XVIII
261 BV-II-m-A-11414 Casa parohială evanghelică Biserica Neagră municipiul BRAŞOV Curtea Honterus
Johannes 2 1388, 1776
262 BV-II-m-A-11415 Fostul gimnaziu evanghelic, azi corpul B al municipiul BRAŞOV Curtea Honterus
Johannes 3 1541, ref. 1743-1748,
Liceului "Johannes Honterus" 1834-1835
263 BV-II-m-B-11416 Casă municipiul BRAŞOV Curtea Honterus Johannes 4 1780

268 BV-II-m-B-11421 Casa paraclisierului municipiul BRAŞOV Curtea Honterus Johannes 9 sec. XVI-XIX

270 BV-II-m-B-11423 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lacea Constantin 26 1787

271 BV-II-m-A-11424 Casa cu icoană municipiul BRAŞOV Str. Lacea Constantin 32 1773

272 BV-II-m-B-11425 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lacea Constantin 39 sec. XVIII

273 BV-II-m-B-11426 Hanul "La Vulturul de Aur”, azi Şcoala municipiul BRAŞOV Str. Lungă 1 sec. XVIII-XIX
Populară de Arte
275 BV-II-m-B-11427.02 Capelă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 2 sec. XVIII

276 BV-II-m-B-11427.03 Zid de incintă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 2 sec. XVIII

277 BV-II-m-B-11427.04 Casa îngrijitorului municipiul BRAŞOV Str. Lungă 2 sec. XVIII

278 BV-II-m-B-11428 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 15 sec. XVIII

279 BV-II-m-B-11429 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 17 sec. XVIII

280 BV-II-m-B-11430 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 23 cca.1800

281 BV-II-m-B-11431 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 24 sec. XVIII

282 BV-II-m-B-11432 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 26 1777

283 BV-II-m-B-11433 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 31 sec. XVIII

284 BV-II-m-B-11434 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 32 sf. sec. XIX

285 BV-II-m-B-11435 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 33 cca.1800

286 BV-II-m-B-11436 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 58 1795

287 BV-II-m-B-11437 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 69 sf. sec. XIX
288 BV-II-m-B-11438 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 70 sec. XIX

289 BV-II-m-B-11439 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 82 sf. sec. XIX

290 BV-II-m-B-11440 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 86 sec. XVIII

291 BV-II-m-B-11441 Casa Michael Hann municipiul BRAŞOV Str. Lungă 87 sec. XIX

292 BV-II-m-B-11442 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 93 sec. XIX

293 BV-II-m-B-11443 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 96 1788

294 BV-II-m-B-11444 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 97-99 sec. XVIII-XIX

295 BV-II-m-B-11445 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 102 sec. XIX

296 BV-II-m-B-11446 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 113 înc.sec. XIX
297 BV-II-m-B-11447 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 115 sec. XVIII

298 BV-II-m-B-11448 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 116 sec. XVIII

299 BV-II-m-B-11449 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 120 sec. XIX

300 BV-II-m-B-11450 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 121 sec. XIX
301 BV-II-m-B-11451 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 134-136 înc. sec. XIX

302 BV-II-m-B-11452 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 139 înc. sec. XIX

303 BV-II-m-B-11453 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 147 sec. XVIII-XIX

304 BV-II-m-B-11454 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 150 sec. XVIII-XIX

305 BV-II-m-B-11455 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 158 sec. XIX

306 BV-II-m-B-11456 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 167 1848

307 BV-II-m-B-11457 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 175 sec. XIX

308 BV-II-m-B-11458 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 180 1785

309 BV-II-m-B-11459 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 202 sec. XVIII

310 BV-II-m-B-11460 Casă municipiul BRAŞOV Str. Lungă 242 sec. XVIII

311 BV-II-a-A-11461 Ansamblul bisericii evanghelice "Sf. municipiul BRAŞOV Str. Lungă 251 sec. XIII-XIX
Bartolomeu"

315 BV-II-m-B-11462 Biserica evanghelică S.P.-Blumăna municipiul BRAŞOV Str. Maniu Iuliu 2 1787

316 BV-II-m-B-11463 Casă municipiul BRAŞOV Str. Maniu Iuliu 3 sec. XVIII

317 BV-II-m-B-11464 Casă municipiul BRAŞOV Str. Maniu Iuliu 20 sec. XVIII

318 BV-II-m-B-11465 Moara veche de scoarţă municipiul BRAŞOV Str. Matei Basarab 23 sec. XVIII

319 BV-II-m-B-11466 Casă municipiul BRAŞOV Str. Moşoiu Traian, general 2 sec. XVIII

320 BV-II-m-A-11467 Casa Schobeln municipiul BRAŞOV Str. Mureşenilor 9 1550, sec. XVIII

321 BV-II-m-B-11468 Casa Lazar municipiul BRAŞOV Str. Mureşenilor 15 sec. XVI-XIX

323 BV-II-m-A-11470 Biserica romano-catolică "Sf. Petru şi Pavel” municipiul BRAŞOV Str. Mureşenilor 21
1776-1782

324 BV-II-m-B-11471 Casă municipiul BRAŞOV Str. Mureşenilor 23 sec. XVI-XIX

325 BV-II-m-B-11472 Casă municipiul BRAŞOV Str. Mureşenilor 25 sec. XIX
327 BV-II-m-B-11474 Casă municipiul BRAŞOV Str. Neajlov 7 sec. XVIII

328 BV-II-m-B-11475 Casă municipiul BRAŞOV Str. Pajiştei 5 1887

329 BV-II-m-B-11476 Casă municipiul BRAŞOV Str. Pajiştei 17 sec. XVIII

330 BV-II-m-B-11477 Casă municipiul BRAŞOV Str. Pajiştei 62 sec. XVIII

331 BV-II-m-B-11478 Casă municipiul BRAŞOV Str. Pajiştei 66 sec. XVIII

332 BV-II-m-B-11479 Casa Grid municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 2 1773

333 BV-II-m-B-20270 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 15 1837

334 BV-II-m-B-20271 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 20 sec. XVIII

335 BV-II-m-B-11480 Casă şi poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 26 sec. XVIII

336 BV-II-m-B-11481 Casă şi poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 33 sec. XVIII

337 BV-II-m-B-20272 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 34 sec. XVIII

338 BV-II-m-B-11482 Casă şi poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 73 înc. sec. XIX

339 BV-II-m-B-11483 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 83 sec. XVIII
340 BV-II-m-B-11484 Casă municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 110 sec. XVIII

341 BV-II-m-B-11485 Casă şi poartă municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 116 sec. XVIII

342 BV-II-m-B-20273 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 124 sec. XVIII

343 BV-II-m-B-20274 Casă municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 158 sec. XVIII

344 BV-II-m-B-11486 Casă şi poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Pe Tocile 164 sec. XVIII

345 BV-II-a-B-11487 Poartă de lemn municipiul BRAŞOV Str. Piatra Mare 59 sec. XVIII

346 BV-II-m-B-20275 Casă municipiul BRAŞOV Str. Piatra Mare 61 sec. XVIII

347 BV-II-m-B-11488 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 2 sec. XIX

348 BV-II-m-B-11489 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 3 sec. XIX

349 BV-II-m-B-11490 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 4 sec. XIX

350 BV-II-m-B-11491 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 5 sec. XVI-XIX
351 BV-II-m-B-11492 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 6 sec. XVIII

352 BV-II-m-B-11493 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 7 sec. XVIII
353 BV-II-m-B-11494 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 8 sec. XIX

354 BV-II-m-B-11495 Casa Gottlieb Fleischer municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 9 sec. XVI, ref.1880

355 BV-II-m-B-11496 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 10 sec. XIX

356 BV-II-m-A-11497 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 11 1718

357 BV-II-m-B-11498 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 12 sec. XVI-XIX

358 BV-II-m-B-11499 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 13 cca. 1700

359 BV-II-m-A-11500 Orfelinatul Tartler, azi grădiniţă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 14 1806, 1875

360 BV-II-m-B-11501 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 15 sec. XVI, sec. XVIII,
sec. XIX
361 BV-II-m-B-11502 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 16 sec. XIX

362 BV-II-m-A-11503 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 17 cca.1700, sec. XIX

363 BV-II-m-B-11504 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 18 sec. XIX

364 BV-II-m-B-11505 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 19 sec. XIX

365 BV-II-m-B-11506 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 20 1830

366 BV-II-m-B-11507 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 21 sec. XVI-XVIII

367 BV-II-m-B-11508 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 22 sec. XIX

368 BV-II-m-B-11509 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 23 sec. XIX

369 BV-II-m-B-11510 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 24 sec. XIX

370 BV-II-m-B-11511 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 25 sec. XVIII-XIX

371 BV-II-m-B-11512 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 26 sec. XIX

372 BV-II-m-B-11513 Casă, azi birouri ale Comunităţii evreieşti municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 27 sec.
XIX

373 BV-II-m-B-11514 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 28 sec. XVIII

374 BV-II-m-B-11515 Sinagoga neologă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 29 sec. XIX

375 BV-II-m-B-11516 Casă, azi birouri municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 31 sec. XIX
376 BV-II-m-B-11517 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 33 cca.1700

377 BV-II-m-A-11518 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 35 cca.1700

378 BV-II-m-B-11519 Casă municipiul BRAŞOV Str. Poarta Schei 37 1783

380 BV-II-m-B-11521 Casă municipiul BRAŞOV Str. Podul lui Grid 6 sec. XVIII

381 BV-II-m-B-11522 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 10 sec. XVIII

382 BV-II-m-B-11523 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 22 sec. XVIII

383 BV-II-m-B-11524 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 24 cca.1800

384 BV-II-m-B-11525 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 31 sec. XVIII

385 BV-II-m-B-11526 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 36 sec. XVII

386 BV-II-m-B-11527 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 37 sec. XVIII-XIX

387 BV-II-m-B-11528 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 42 sec. XVIII-XX

388 BV-II-m-B-11529 Casă municipiul BRAŞOV Str. Postăvarului 66 sec. XVIII-XX

389 BV-II-a-A-11530 Ansamblul bisericii evanghelice din municipiul BRAŞOV Str. Prundului 3 sec. XVIII
Oberevorstadt
390 BV-II-m-A-11530.01 Biserica evanghelică municipiul BRAŞOV Str. Prundului 3 1790-1793

391 BV-II-m-A-11530.02 Fosta casă parohială, azi sediu al F. D. G. R. municipiul BRAŞOV Str. Prundului 3
sec. XVIII
392 BV-II-m-B-11531 Casă municipiul BRAŞOV Str. Prundului 19 sec. XVII

393 BV-II-m-B-11532 Casă municipiul BRAŞOV Str. Prundului 25 sec. XVIII

394 BV-II-m-B-11533 Casa Nicolae Teclu municipiul BRAŞOV Str. Prundului 41 sec. XVIII

395 BV-II-m-B-11534 Casa Nicolae Ciurcu municipiul BRAŞOV Str. Prundului 57 sec. XVIII

396 BV-II-m-B-11535 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 1 sec. XIX

397 BV-II-m-B-11536 Locuinţă şi spaţiu comercial municipiul BRAŞOV Str. Republicii 2 1583, 1787, sec. XIX

398 BV-II-m-B-11537 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 4 sec. XVI-XVII

399 BV-II-m-B-11538 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 8 sec. XVIII-XIX

400 BV-II-m-B-11539 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 15 sec. XVIII-XIX

401 BV-II-m-A-11540 Casa Jekelius municipiul BRAŞOV Str. Republicii 17 sec. XVI

402 BV-II-m-B-11541 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 18 sec .XVIII

403 BV-II-m-B-11542 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 22 sec. XVI, 1799, 1837

404 BV-II-m-B-11543 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 29-31 sec. XVIII
405 BV-II-m-B-11544 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 33 sec. XVIII-XIX

406 BV-II-m-B-11545 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 35 cca.1800

407 BV-II-m-B-11546 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 38 sec. XVIII

408 BV-II-m-B-11547 Casă municipiul BRAŞOV Str. Republicii 48 sec. XVIII (locuinţa),
sec. XIX (vitrina)
409 BV-II-m-B-11548 Casă municipiul BRAŞOV Str. Richter Paul 2 sec. XVIII

410 BV-II-m-B-11549 Casă municipiul BRAŞOV Str. Richter Paul 9 sec. XVIII

411 BV-II-m-B-11550 Casă municipiul BRAŞOV Str. Richter Paul 11 sec. XVIII

412 BV-II-m-B-11551 Casă municipiul BRAŞOV Str. Roth Stefan Ludwig 3 sec. XVIII-XIX

413 BV-II-m-B-11552 Casă municipiul BRAŞOV Str. Sadoveanu Mihail 18 sec. XVIII

414 BV-II-m-B-11553 Casă municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 3-5 1753

415 BV-II-m-A-11554 Casa Găitan, cu icoane pe faţadă municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 15 1766,
1799

416 BV-II-m-B-11555 Casă şi poartă municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 27 1800-1850

417 BV-II-m-B-11556 Casă municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 42 1800-1850
418 BV-II-a-B-11557 Ansamblul bisericii "Sf. Treime"-Pe Tocile municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 57
sec. XIX-XX

419 BV-II-m-B-11557.01 Biserica "Sf. Treime"-Pe Tocile municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 57 1824-
1825
422 BV-II-m-B-20276 Casă municipiul BRAŞOV Str. Saftu Vasile Dr. 77 sec. XVIII

423 BV-II-a-A-11559 Mănăstirea franciscană municipiul BRAŞOV Str. Sf. Ioan 7 1506, 1724

424 BV-II-m-A-11559.01 Biserica "Sf. Ioan” a mănăstirii franciscane municipiul BRAŞOV Str. Sf. Ioan 7 1506,
1724

426 BV-II-m-B-11560 Casa Albrichsfeld municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 1 1587, sec. XIX, sec.
XX
427 BV-II-m-B-11561 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 2 sec. XVI-XX

428 BV-II-a-B-11562 Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 3 sf .sec. XIX
Domnului”- Piaţă
431 BV-II-m-B-11563 Casa Czeides municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 4 sec. XVI-XVIII

432 BV-II-m-B-11564 Casa Wallbaum municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 5 sec. XVI-XVIII

433 BV-II-m-B-11565 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 6 sec. XVI-XIX

434 BV-II-m-B-11566 Casa Mandl municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 7 sec. XIX

435 BV-II-m-B-11567 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 8 sec. XVI-XIX

436 BV-II-m-B-11568 Casa din curte municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 10 sec. XVIII

437 BV-II-m-A-11569 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 11 sec. XVII-XVIII

438 BV-II-m-B-11570 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 12 sec. XVII-XIX

439 BV-II-m-B-11571 Farmacia "La Harap”, azi locuinţă şi spaţiu municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 13 sec.
XVII-XIX
comercial
440 BV-II-m-A-11572 Fostul birt "Gaura Dulce”, azi restaurant municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 14 cu intrare
în sec. XV
str. Gött Johann 1
441 BV-II-m-A-11573 Hala veche municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 14 1544

442 BV-II-m-A-11574 Casa Klosius-Hiemesch-Giesel municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 15- 16 1566, 1720,
cca.1800,
1836
443 BV-II-m-B-11575 Casă, pe locul primei farmacii a oraşului municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 17 sec. XVIII
444 BV-II-m-B-11576 Casa Filstich-Plecker municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 18 sec. XVI-XVIII

445 BV-II-m-B-11577 Casa Stefanovitsch municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 19 sec. XIX

446 BV-II-m-B-11578 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 21 sec. XV-XX

447 BV-II-m-B-11579 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 22 sec. XVI-XVIII

448 BV-II-m-B-11580 Palatul Safrano municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 23 sec. XIX

449 BV-II-m-B-11581 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 24 sec. XVIII-XIX

450 BV-II-m-A-11582 Casa Mureşenilor municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 25 sec. XV-XIX

451 BV-II-m-B-11583 Casa Seuler municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 27 sec. XVI-XVIII
452 BV-II-m-B-11584 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 28 sec. XVI-XIX

453 BV-II-m-B-11585 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 29 sec. XVI-XIX

454 BV-II-m-A-11586 Casa Sfatului, azi muzeu municipiul BRAŞOV Piaţa Sfatului 30 1420, 1770

456 BV-II-m-B-11588 Şcoala Popazu municipiul BRAŞOV Str. Şaguna Andrei, mitropolit 2 sec. XVIII
457 BV-II-m-B-20277 Casă municipiul BRAŞOV Str. Ţibleş 8 sec. XVIII

458 BV-II-a-A-11589 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” din Şcheii municipiul BRAŞOV Piaţa Unirii 2 sec. XV-
XVIII
Braşovului
460 BV-II-m-A-11589.02 Fosta şcoală românească, azi muzeu municipiul BRAŞOV Piaţa Unirii 2 1495, 1597,
1760-
1761

463 BV-II-m-B-11590 Casa Barac municipiul BRAŞOV Piaţa Unirii 3 sec. XVIII

464 BV-II-m-A-11591 Casa Ciurculeţ municipiul BRAŞOV Piaţa Unirii 4 1699

465 BV-II-m-B-11592 Casă municipiul BRAŞOV Piaţa Unirii 12 sec. XVIII, 1857

466 BV-II-m-B-11593 Casă municipiul BRAŞOV Str. Vrancei 3 1733

467 BV-II-m-B-11594 Casă municipiul BRAŞOV Str. Weiss Michael 10 sec. XVIII

910 BV-IV-m-B-11863 Troiţa Junilor Roşiori (a Junilor Bătrâni) sau municipiul BRAŞOV Str. Învăţătorilor, la
intersecţia cu 1810
Crucea din Varişte str.Varişte
911 BV-IV-m-B-11864 Cruce de piatră municipiul BRAŞOV La intersecţia str. Pajiştei cu str. sec. XVIII
Dr. Saftu Vasile

914 BV-IV-m-B-11867 Crucea din Cutun municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 12 În cimitirul 1292
Bisericii "Sf. Treime"-Cetate
915 BV-IV-m-B-11868 Casa Ştefan Demeter municipiul BRAŞOV Str. Bariţiu Gh. 28 sf. sec. XVIII

916 BV-IV-m-B-11869 Casa Cincinat Pavelescu municipiul BRAŞOV Str. Bălcescu Nicolae 26 Cetate sec.
XVIII-XIX

917 BV-IV-m-B-11870 Casa Adolf Meschendörfer municipiul BRAŞOV Şirul Beethoven 1 Cetate sec. XVIII

918 BV-IV-m-B-11872 Casa Dumitru Orghidan municipiul BRAŞOV Str. Birt Ilie, căpitan 11 Şchei sec. XIX

919 BV-IV-m-B-11871 Casa căpitanului Ilie Birt municipiul BRAŞOV Str. Birt Ilie, căpitan 34 Şchei Pe sec. XIX
Tocile 19A
924 BV-IV-m-B-11874 Casa Andrei Mureşianu şi Constantin municipiul BRAŞOV Str. Castelului 38 Cetate sec.
XIX
Secăreanu
925 BV-IV-m-B-11875 Casa negustorului Radu Pascu municipiul BRAŞOV Str. Castelului 41 Cetate sec. XIX

926 BV-IV-m-B-11876 Casa Lang municipiul BRAŞOV Str. Castelului 57 Cetate sec. XVIII

927 BV-IV-m-B-11877 Hanul Maria D. Orghidan municipiul BRAŞOV Str. Castelului 91 sf. sec. XVIII

928 BV-IV-m-B-11878 "Crucea Muşicoiului” municipiul BRAŞOV Str. Curcanilor Şchei Pe Dealul 1671
Goriţa
929 BV-IV-m-B-11879 Crucea de la Ştim (Crucea din Gruiu) municipiul BRAŞOV Str. Curcanilor 20 Şchei 1781

931 BV-IV-m-B-11881 Crucea Junilor Curcani municipiul BRAŞOV Str. Curcanilor 46 Şchei 1671

932 BV-IV-m-B-11882 Casa pictorului Gustav Kollar municipiul BRAŞOV Str. Dealul Spirii 26 Blumăna sec. XX
933 BV-IV-m-B-11883 Casa Adolf şi Harald Meschendörfer municipiul BRAŞOV Str. Demetrescu Traian 13
sec. XX
Blumăna
934 BV-IV-m-B-11884 Casa de editură Ciurcu municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 1 Cetate sec. XIX

935 BV-IV-m-B-11885 Casa David Iordache municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 14 Cetate sec. XIX

936 BV-IV-m-B-11886 Casa Bucur Pop municipiul BRAŞOV Str. Hirscher Apollonia 18 Cetate sf. sec. XVIII

937 BV-IV-m-B-11887 Casa Radu Olteanu municipiul BRAŞOV Str. Iorga Nicolae 4 Blumăna sec. XX
940 BV-IV-m-B-11890 Casa Constantin Lacea municipiul BRAŞOV Str. Lacea Constantin 6 Şchei sec. XVIII

941 BV-IV-m-B-11891 Casa Lucian Blaga municipiul BRAŞOV Str. Lacea Constantin 10 Şchei sec. XIX
944 BV-IV-m-B-11893 Casa artistului plastic Irina Lukasz municipiul BRAŞOV Str. Lungă 10 Braşovul Vechi
sec. XX

945 BV-IV-m-B-11894 Casa artistului plastic Mattis Teutsch municipiul BRAŞOV Str. Lungă 143 Braşovul Vechi
sec. XX

947 BV-IV-m-B-11895 Casa pictorului Ştefan Mironescu municipiul BRAŞOV Str. Mironescu Ştefan 6 sec. XX

948 BV-IV-m-B-11896 Crucea de pe Cacova municipiul BRAŞOV Str. Moşoiu Traian, general 22 sec. XVIII
Şchei
950 BV-IV-m-B-11898 Casa Karl Hübner municipiul BRAŞOV Str. Olteniei 1 sec. XX

952 BV-IV-m-B-11900 Casa Şt. O. Iosif municipiul BRAŞOV Str. Prundului 4 sec. XIX

953 BV-IV-m-B-11901 Casa George Bariţiu municipiul BRAŞOV Str. Republicii 43 Cetate sec. XIX

958 BV-IV-m-B-11904 Cruce de piatră municipiul BRAŞOV Str. Varişte f.n. Coasta 1713
959 BV-IV-m-B-11905 Hanul "La îngerul auriu” municipiul BRAŞOV Str. Weiss Michael 23 sec. XIX
Aşezare fortificată municipiul BRAŞOV "Dealul Tâmpa” Hallstatt

Fortificaţie medievală municipiul BRAŞOV "Dealul Tâmpa” sec. XI - XIII Epoca

medieval timpurie

POARTA ECATERINA
Poarta Ecaterina a primit forma sa actuala in anul 1559 cand a fost ridicat turnul vizibil si astazi. Turnul
poarta amprenta stilului Renasterii avand o arhitectura unica. Poarta a fost demolata in 1827 ramanand
doar turnul care se poate vedea si in ...
MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI Mentionata documentar in 1495 scoala din Scheii Brasovului a fost
prima scoala cu predare in limba romana (1559). In muzeul aflat aici in prezent sunt pastrate documente si
carti ce au fost folosite aici dar si alte obiecte valoaroase din punct de ve...

LOCOMOTIVA DIN GARA

Monument tehnic, Locomotiva de epoca expusa in gara Brasov....

Cetățuia de pe Strajă

Un punct important de apărare, situat însă în afara cetății Brașovului, era Cetățuia de pe
Strajă, sau Dealul Cetății, cum e numit astăzi. La începutul secolului XV, aici exista doar un turn de veghe, care a fost
completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus în 1529 de armata lui Petru Rareș, în locul lui au fost
înălțate, un sfert de veac mai târziu, ziduri de piatră și au fost săpate șanturi. Un incendiu din 1618 i-a adus stricăciuni
grave, astfel că, în 1625, cetatea a fost refăcută aproape în întregime. În 1627 a fost săpată în interior o fântână de 81 m. La
1630, cetățuia capătă cele patru bastioane de la colțuri. Pierzându-și importanța în secolul XVII, a slujit drept depozit și
mai apoi de cazarmă plăieșilor. De aceea, într-o vreme, dealul s-a numit Dealul Plăieșilor. Din secolul XVIII și până în
1954 a servit și drept închisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului Brașov până în 1975, pentru ca din 1981, dupa o
amplă restaurare să devină un complex turistic cu specific medieval.

 Cetatea de pe dealul Șprenghi (in cart. Bartolomeu)

Originea cetății de la Șprenghi din Brașov, pare a fi în vremea stăpânirii romane, când se presupune că pe locul ei exista
un castru. Înainte de a doua jumătate a secolului XIII, pe deal se construia o mică cetate, formată din valuri de pământ și
palisade. Invazia tătarilor din 1335, care au distrus fortificația, a făcut ca, după jumătatea secolului XIV, să apară o centură
ovală de ziduri, de circa 1,80 m grosime. În interior a fost înălțată o clădire pentru adăpostirea în caz de primejdie și s-a
amenajat o cisternă pentru apă. În secolul XV, la poarta cetății a fost construit un turn hexagonal, pentru a-i mări
capacitatea defensivă. Cucerită de turci la 1421, treptat cetatea își va pierde din însemnătate, ajungând în ruine.In fața
acesteia,a fost construitǎ de cātre Cavalerii teutoni, Biserica Sfântul Bartolomeu (1225).

În secolul al XIX-lea, Dealul Șprengi a fost transformat în carieră de piatră, astăzi fiind excavat în cea mai mare parte. În
secolul al XX-lea au dispărut, o dată cu roca de sub ele, și o parte din vestigiile cetății. Astăzi, pe locul acesteia se află un
catarg cu drapelul românesc, în amintirea ostașilor români care au pierit în tranșeea morții din apropiere (8 octombrie
1916).
Cetatea Brașovia

Ocupând o suprafață de aproximativ 23.000 mp și având ziduri înalte și groase de 1,70 până la 1,80 m, cetatea Brașovia,
aflată pe vârful Tâmpei, a constituit multă vreme un important punct de apărare pentru Brașov. Originea fortificației nu se
cunoaște, cert este că aceasta datează încă dinaintea venirii teutonilor în Țara Bârsei. Prima dată, cetatea este menționată
într-un document din 16 octombrie 1434. Poziția dominantă a Tâmpei, izolarea și înclinarea pantelor au făcut din cetatea
Brașovia o fortificație imposibil de cucerit și totodată „cheia” stăpânirii Brașovului. Cadrul natural în care a fost înălțată
este unul dintre cele mai prielnice locuri pentru asemenea construcții: în două părți, cetatea este flancată de coaste abrupte,
iar în a treia este mărginită de o pantă abruptă cu posibilități de fortificare. Arhitectura construcției este simplă, făcând
ipoteza ca cetatea să aparțină epocii preromanice.

Cetatea Brașovia

Ocupând o suprafață de aproximativ 23.000 mp și având ziduri înalte și groase de 1,70 până la 1,80 m, cetatea Brașovia,
aflată pe vârful Tâmpei, a constituit multă vreme un important punct de apărare pentru Brașov. Originea fortificației nu se
cunoaște, cert este că aceasta datează încă dinaintea venirii teutonilor în Țara Bârsei. Prima dată, cetatea este menționată
într-un document din 16 octombrie 1434. Poziția dominantă a Tâmpei, izolarea și înclinarea pantelor au făcut din cetatea
Brașovia o fortificație imposibil de cucerit și totodată „cheia” stăpânirii Brașovului. Cadrul natural în care a fost înălțată
este unul dintre cele mai prielnice locuri pentru asemenea construcții: în două părți, cetatea este flancată de coaste abrupte,
iar în a treia este mărginită de o pantă abruptă cu posibilități de fortificare. Arhitectura construcției este simplă, făcând
ipoteza ca cetatea să aparțină epocii preromanice.

Cetatea de la Pietrele lui Solomon este o fortificație antică aflată pe teritoriul Brașovului. Se află situată în zona „Între
Chietri”, cu vedere directă înspre nord-estul Tâmpei și cu dealul Stejeriș — în ambele locuri fiind regăsite alte vestigii
dacice. Avea rol de refugiu pentru populația dacă a așezărilor civile dimprejur.

Primele săpături arheologice datează din anii 1913, fiind efectuate de către cercetătorul Julius Teutsch. Alte lucrări au fost
făcute în anii '50 (de către A. D. Alexandrescu și I. Pop) și în anii '80 (de către Fl. Costea, el publicând și un amplu studiu
pe această temă).

În urma acestor cercetări s-a putut constata o continuă locuire a cetății pe întreaga durată a neoliticului, epocii bronzului și
cea a fierului. Cetatea era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri dacice, val de pământ și palisade. Aceasta din
urmă este presupusă a fi având rol de drum de rond pentru străji ori platformă pentru lupte. În incinta fortificației se mai
afla și un turn-locuință. După o vreme, construcțiile s-au înmulțit prin terasarea unei părți a incintei. În acestea s-au
descoperit urme de ceramică — atât comună cât și de lux — precum și obiecte de fier. Totodată s-a semnalat existența
unei cisterne săpată în stâncă, pentru apă ori provizii.

Tot prin metode arheologice a fost stabilit și sfârșitul cetății, care s-a petrecut în timpul războaielor daco-romane.
Astăzi, zona care se afla cetatea este de nerecunoscut, pe locul acesteia aflându-se una din mesele junilor iar pe una din
laturile turnului găsindu-se câteva trepte de piatră