UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE LITERE ȘI ARTE

DEPARTAMENTUL DE STUDII ROMANICE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ- LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ

CEATA DE FECIORIORI DIN CÂRȚIȘOARA

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:

OPRIȘOR CARMEN- SIMONA BLENDEA MARIA- EMILIA

INTRODUCERE:

Această lucrare se concentrează pe tradițile și obiceiurile de Crăciun, din satul Cârțișoara,

accentul căzând pe ceata de feciori a satului, la care particip cu drag încă din învățământul
liceal.

CUPRINS:

Cârțișoara este o comună situată la poalele munților Făgăraș,pe celebrul Transfăgărășan. Este
formată din două sate Streza și Oprea cu o populație estimată la 1243. Este ultimul sat până la
Bâlea Cascadă și Bâlea Lac. În 15 Noiembrie 2018 a fost declarată stațiune turistică, datorită
obiectivelor turistice cum ar fi Transfăgărășanul, Muzeul Badea Cîrțan, caselor de vacanță și
priveliștilor pitorești. Cîrțișoara este o comună plină de vechi tradiții și obiceiuri. 1

Există două cete de feciori în comună, una care reprezintă satul Oprea și satul Streza. Cetele
începeau pregătirea după lăsarea postului, atunci se căuta gazda, iar aceasta trebuia să aibă o
casă încăpătoare și primitoare. Gazda trebuia să fie o persoană bine văzută în sat și totodată
bucuroasă să îi primească pe băieții cetei. Feciorii erau supuși la vot, deoarece grupul avea
nevoie de un conducător, un crâșmar și o persoană care să gestioneze bunurile materiale.
Băiatul care era ales primar se știa încă de la început că trebuie să fie harnic, educat și demn
pentru postul pe care îl ocupa .Nu exista un număr stabilit de feciori, ca atare fiecare băiat
trecut de vârsta de 17 ani, neînsurat era bine primit, cu cât erau mai mulți cu atât se auzea mai
bine colindul. La gazdă erau chemate și fetele satului ca să împodobească 2 brazi pe care
băieții îi aduceau din pădure și îi puneau la poarta acesteia ca să își marcheze teritoriul. După
ce erau stabilite toate criterile se începeau repetițile, iar la acestea se adunau și tații băieților
1
fotografie preluată de pe facebook
2
Traian Cânduleț, Ilie Costache,Cârțișoara, Volumul II Oamenii,Editura pim,2002. P70
dar și bărbații satului care fuseseră în ceată ca să îi învețe colindele și să îi ajute să iasă totul
ca la carte. Feciorii se întâlneau de 3-4 ori pe săptămână, iar pentru buna desfășurare a
evenimentelor, primarul satului le oferea lemne pentru încălzire. Pe data de 28 de Noiembrie,
de Sfântul Andrei se începea colindatul. Se colindau doar cei care purtau numele Sfântului. Feciorii
se îmbrăcau în portul popular și mergeau la ziorit. Se continua și de Sfântul Nicolae. Pe data de 24
Decembrie cele două cete mergeau să colinde la fiecare poartă, se începea de la casa preotului la
prima oră a dimineții, după care se mergea la primarul satului, iar după la oficialitățile satului:
profesori, medici, viceprimar, etc. După colindarea acestora se colindau fetele majore nemăritate.
Când toate fetele erau colindate, feciorii se împărțeau în centrul satului, jumătate mergeau din
centru în jos, iar cealaltă din centru în sus, la final se întâlneau la jumătatea satului să meargă la
gazdă, unde erau așteptați cu mâncare de fete. În urma colindatului băieții primeau carne, bani și
băutură.

Cu bunurile adunate în prima zi de Crăciun se făcea joc la căminul cultural. Ambele cete își adunau
fetele și băieții, se îmbrăcau în costume populare și mergeau la paradă împreuna cu muzicanții în
centrul satului să pornească jocul. Se juca de la ora 15:00 la ora 19:00, iar de la ora 19:00 feciorii
mergeau să mănânce, iar un fecior se oferea să ducă muzicanții acasă să îi pună la masă. La ora 21:00
jocul se continua în toate cele trei seri de Crăciun. 3

3
fotografie preluată de pe Google
 4

Între Crăciun și Anul Nou, fetele făceau șezătoare și băieții din ceată veneau cu muzicantul să facă
joc pentru a scuti fetele de lucrul de mână.

În Ajunul Anului Nou, seara la ora 21:00 se făcea un alt joc pentru îngroparea anului ce a trecut,
după care se mergea la gazdă și petreceau Revelionul împreună. Jocul se continua în ziua de Anul
Nou.

Pe 2 Ianuarie mergeau prin sat să strângă lemne de la fiecare poartă, iar în semn de răsplată aceștia
le dădeau sătenilor de băut.

În 6 Ianuarie, noaptea băieții cetei mergeau să ziorească toți localnici cu nu numele de Ion. Pe data
de 7 Ianuarie, de Sfântul Ion se îmbrăcau în budihăli. Hainele și le confecționau fiecare din zdrențele
de acasă, își dădeau pe față cu funingine și mergeau să alunge spiritele rele. SEara făceau din nou joc
la căminul cultural, fiind ultima seară de acest gen.

ÎNCHEIERE:

La urmă cetele își chemau fetele și oamenii care i-au ajutat în serile de repetiții și făceau o petrecere
de despărțire. Petreceau cu toții până în zori, iar dacă după această petrecere mai rămâneau bunuri,
ei mai organizau un bal în sâmbăta ce urma să vină.5

4
Adriana Sădean, Badea Cârțan- Exponent al educației populare, Editura Techno Media,
2011, pag 14.
5
arhivă personală
 6

6
fotografie preluată de pe facebook
7
Traian Cânduleț, Ilie Costache, Cârtișoara, Satul volumul 1, Editura Pim, Iași, 2002, p.41.
 8

8
arhivă personală
BIBLIOGRAFIE

Traian Cânduleţ, Ilie Costache, Cârțișoara , Satul volumul I, Editura Pim, Iaşi, 2002.

Traian Cânduleț, Ilie Costache, Cârțișoara, Oamenii volumul II, Editura Pim, Iași, 2002

Adriana Sădean, Badea Cârțan- Exponent al educației populare, Editura Techno Media,
Sibiu, 2011.