Harta culturală

a localităţii
Cimişlia
Ciprian Cozonac
4 Octombrie 2022
1. Legenda, imnul şi sigla oraşului
Imnul Cimişliei - Lia Cimişlia
Sat frumos înfloritor
Sat cu oameni truditorii
Cu livezi pășuni și vie
Frumoasa mea Cimișlie
Refren
Sătișor cu oameni buni
Cu doine de la străbuni
Eu te cânt și te doinesc
Eu cu tine mă mândresc
Cât mai trăiesc pe pământ
Vatra neamului o cânt
Cântă valea cântă glia
Ca la noi in Cimișlia
Refren
Hai li-li li-li
Frumoasa mea glie
Hai li-li li-lil-l
Lia Cimișlia
Legenda

 De la străbunii noştri îşi toarce firul descălecatului Cimişliei şi o minunată

legendă de dragoste a doi tineri, CIMIŞ şi LIA. Cică demult-demult, la începutul
unei primăveri, familiile lor au ieşit împreună la arat şi semănat. Zile şi
săptămâni au lucrat în sudoarea frunţii. În clipele de răgaz, tinerii admirau
priveliştile din jur, ascultau cântecul păsărilor. Aşa a prins aripi dragostea lor.
Harnici şi frumoşi, curaţi la suflet şi la gând, ei s-au înţeles sa-şi unească
destinele. Şi într-o luni, dimineaţă, au plecat cu trăsura de acasă, poposind în
preajma râului Cogâlnic şi toată ziua au arat şi semănat, pomi şi viţă de vie au
sădit. Marţi un izvor au descătuşat, miercuri o roată de lut au călcat, joi ei casă
şi-au durat, vineri tot la ea au lucrat, sâmbătă s-au cununat şi numai duminică
s-au odihnit în pace şi voie bună.
 Auzind de poveste vieţii lor, alţi tineri au prins a se aşeza cu traiul pe aceasta
vatră de noroc şi busuioc, spunând ca merg la CIMIŞ şi LIA, la CIMIŞLIA.
2. Istorii şi fotografii ale edificilor culturale şi a monumentelor istorice
ale oraşului.

 Foametea organizată din anii 1946-1947, au pustiit satele noastre, încât s-

au prăpădit cu zile mii de oameni nevinovaţi. Numai în satul Cenac, de
exemplu, au murit înfometaţi aproape o mie de locuitori, o catastrofă mai
teribilă decât cele două războaie mondiale.
 Ca şi cum această cumplită jertfă a băştinaşilor n-ar fi fost de ajuns,
autorităţile sovietice au iniţiat câteva valuri de represii şi deportări în masă.
Astfel, doar în noaptea de 5 spre 6 iulie a anului 1949, din raionul Cimişlia
au fost arestate 851 persoane şi trimise în vagoane de vite în Bureatia şi
regiunea Kazan.
Monument în memoria victimelor
represiunilor staliniste la Cimişlia
 Monumentul gloriei militare
din raionul Cimișlia.

 În timpul celui de al doilea război mondial,

mii de cimişlieni şi-au pierdut viața, printre
care şi străbunelul meu Trofim Cozonac,
decedat in Polonia, oraşul Lidzbark
Warminski pe 12 februarie 1945.
3. Interviuri cu personalități notorii,
articole despre personalitați.
 Iurie Leancă
 Iurie Leancă s-a născut la 20 octombrie 1963,
în orașul Cimișlia, este un diplomat și
politician, absolvent al Institutului de stat de
relații insternaționale din Moscova. Și-a
început cariera în serviciul diplomatic
sovietic,iar în perioada mai-octombrie 1989 a
fost funcționar la ambasada Uniunii Sovietice
din București, România. În perioada 2014–
2018 Iurie Leancă a ocupat funcţia de
deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Interviu cu Petru Antonovici,
profesor de muzică, vioara.
Interviu cu Lilia Manaf,
profesoară de Solfegiu,
Cor si Canto.
4. Istorii interesante despre unele locuri.

 Mănăstirea Zloți se află în preajma satului Zloți, raionul Cimișlia, la 15 km de

orașul Căinari. Sfîntul locaș își începe existența în anul 1941, ca schit întemeiat
de egumenul Serafim Dabija de la mănăstirea Suruceni si ieromonahul Grigore,
de la mănăstirea Noul Neamț. Schitul aparținea Episcopiei din Tighina și după
cîțiva ani a devenit mănăstire independentă. În anul 1942 a fost sfinţită biserica
mănăstirii, în cinstea Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe. În perioada postbelică
mănăstirea cunoaște o perioadă de înflorire, posedă peste 50 ha de teren şi o
obşte de călugări bine organizată.
 În anul 1949 mănăstirea a fost închisă. Stareţul Serafim Dabija este deportat în
Siberia, iar toată averea mănăstirii a fost transmisă mănăstirii Suruceni. Chiliile
mănăstirii Zloți au fost transformate în depozitele gospodăriei agricole, biserica
mănăstirii a fost folosită ca grajd pentru vite. În 1970 complexul monastic a fost
distrus complet.
Fotografiile au fost făcute în anul 1942. Pe primul cadru vedem
un grup de Preoți pe fondalul unor chilii.
Pe următoarea imagine este același loc dar fotografiat într-
un plan mai general ce ne permite să vedem mulțimea de
oameni adunată în fața lăcașului.
5. Tradiții, obiceiuri ale
localităților.
 în Cenac copii de mici, practicau un obicei vechi
– „Moşnegeii” – alungatul iernii. Acesta a
dispărut prin anii ’70, odată cu dictatura
comunistă, pentru că prin şcoli şi case de cultură
se interzicea, deşi era un obicei foarte frumos
alungarea iernii. Era o tradiţie frumoasă. De
dimineaţă şi până seara băieţi, flăcăi, chiar şi
oameni în vârstă se mascau şi împânzeau toate
străzile satului cu bice, harapnice şi astfel
alungau iarna. Pentru că iernile înainte, de la Sf.
Andrei şi până în martie, era foarte friguroase,
geroase, cu multă zăpadă.
6. Cîntece, obiceiuri culese de la
locuitorii oraşului.
DUMINICĂ DIMINEAŢA
Auzită de Nicolae GRIBINCEA (Ansamblul „Tălăncuţa”)de la un tânăr din Cimişlia, jud. Lăpuşna.

Duminicî dimineaţî, *)
Duminicî dimineaţî,
Numele Lui Dumnezeu. **)
S-a sculat Sfantul Vasile,
La ochi negri s-a spălatu, Şi-nspre Rai a apucatu.
Da în Rai când a intratu,
La Icoane s-a-nchinatu,
Tot Raiul s-a luminatu
La masă s-a aşeszatu. Şi lumea s-a bucuratu.
De la masă s-a sculatu Vorbit: Să vă fie de bine!
7. Fotografii, desene ale unor locuri.

 Biserica Adormirii
Maicii Domnului din
Cimişlia în pictură.
În trecut, școala № 3.
Astăzi, liceul „Mihai
Eminescu”.
În trecut, strada Chkalov. Astăzi este strada Mihai
Eminescu.
Mulțumim!