LUCEAFÄRUL

Publicatie editatà de Scoala gimnazialà ¨Mihai Eminescu¨ Royiorii de Vede

Scoala gimnazialá "Mihai Eminescu" a luat Iiintá la 11
decembrie 1833.
ConIorm "Regulamentului scoalelor publice" din 1832,
trebuiau înIiintate Scoli Nationale sau Publice de Stat,
câte una în Iiecare capitalá de judet. Scolile Nationale
aveau o organizare nouá, cu proIesori pregátiti de EIoria
Scoalelor si plátiti de stat. În Teleorman, acest tip de
scoalá a Iost înIiintatá în Rosiorii de Vede, pe atunci Iiind
capitala judetului.
Pentru început au Iost închiriate chiliile Bisericii SI.
Spiridon, urmând ca între 1835-1836, prin contributie
publicá generalá, rosiorenii sá contribuie la construirea
unui local propriu pentru scoalá, situat în strada SI. Ioan,
astázi strada Mihai Eminescu.
Primul proIesor, având si rol de organizator al scolii, a
Iost ardeleanul Alecsie Popovici.
Începând cu anul 1894, prin grija Primáriei Rosiorii de
Vede, scoala se mutá într-un nou si modern ediIiciu,
situat în strada Renasterii nr. 21, unde va rámâne pâná la
cutremurul din 1977 când, grav aIectatá de seism,
cládirea este demolatá. Urmare a acestei situatii, Scoli
generale nr. 1, cum se numea atunci, i se repartizeazá
cládirea Iostului Liceu teoretic nr. 2, situatá în strada I. L.
Caragiale nr. 4 - 6, unde se aIlá si în prezent. În prima
jumátate a primului secol de existentá, în cadrul Scolii
Nationale din Rosiorii de Vede, în aIara pregátirii
elevilor de vârstá scolará, vara, prin cursuri speciale era
asiguratá si pregátirea viitorilor învátátori pentru scolile
sátesti din judetele: Arges, Olt, Vâlcea, Muscel, Gorj.
Timp de treizeci de ani, între 1860 -1890, un participant
la Revolutia din 1948, devenit proIesor primar al scolii
din Rosiorii de Vede, va Iace din aceastá institutie
publicá una dintre cele mai vestite si strálucite scoli din
acea perioadá. S-a bucurat de sprijinul si aprecierea
continuá a EIoriei Scoalelor, a Ministerului Cultelor si
Instructiunii Publice, a Colegiului SIântul Sava (pe
atunci cu rol de Academie).
Printr-un eIort sustinut al cadrelor didactice, în anul
1963, Scoala generalá nr. 1 ajunge scoalá Iruntasá pe
întreaga Regiune Bucuresti cu dreptul de a participa la
emisiuni Radio destinate elevilor.
Mii de specialisti renumiti în diIerite domenii de
activitate, în tará sau pe diIerite meridiane ale globului,
si-au început cariera cu învátáturile primite în aceastá
unitate scolará, care într-o Irumoasá zi de mai 2002, a
început sá poarte un nume cu rezonantá mondialá: Mihai
Eminescu.
ÇcoaIa gimnaziaIå "Mihai Eminescu", 179 de ani în sIujba învå(åmântuIui
perioada când tráia, eram invitati la Care este conditia artistului ce
expozitiile anuale ale pictorilor din tràieyte yi lucreazà în provincie?
sud organizate de Iiliala UAP În general, conditia artistului din
Craiova. Fapt ce má Teleorman nu este una
determiná sá cred cá tocmai privilegiatá. În
inIlueta dânsului era judet nu existá un Fond
coplesitoare, mai mult Plastic, despre o Iilialá
Iiind si proIesorul a Uniunii Artstilor
pr e s e di nt e l ui de Plastici (UAP) ce sá
at unci al I i l i al ei mai vorbim. Cu ani în
i craiovene, între timp urmá exista în Rosiori
Prin 1980 a de Vede schimbat. un gr up
Iost o discutie ca numeros de artisti,
cenaclul nostru sá se Ioarte bine cotatati, iar
transIorme într-o micá împreuná cu artistii din
Iilialá UAP dar nu s-a A l e x a n d r i a n e
mat eri al i zat . Est e aIiliasem ca cenaclu la
adevárat cá multi Iiliala UAP din Pitesti,
dintre colegii nostrii au plecat, cum iar mai târziu am trecut la cea din
este cazul proIesorului Constantin Craiova. Era Ioarte greu sá pátrunzi
Bichescu, care a ales Brasovul. în spatiul expozitional craiovean, dar
datoritá pictorului Cristea Ionescu, în      
Citi(i în paginiIe 5 - 8
Hermina Scobici
¨Secretul carierei - sà ceri putin de la altii,
yi foarte mult de la tine însuti!¨
prof. Cristiana Burlacu, directorul ycolii
Pag. 5
Repere în formarea continuå a cadreIor didactice
prof. dr. Elvira Mihaela Unteyu, director adjunct
Pentru numàrul 2 al revistei, ateptàm
articolele pe adresa de e-mail a redactiei
pânà cel mai târziu 26 ianuarie 2013.
¨Cred în Moy Cràciun...¨
Cred în Mos Cráciun, dar într-un Mos
Cráciun altIel. Mos Cráciunul meu
este mult mai darnic si nu vine doar în
preajma Nasterii Domnului. Copilului
din mine Mos Cráciun îi aduce si
primul ghiocel, si primul mugure care
plesneste primávara pe o ramurá din
pomii din curtea casei mele, si
rândunelele care-si Iac în Iiecare
primávará cuib sub strasina casei...
Mos Cráciun bucurá copilul din mine
cu o ploaie rácoroasá de vará, cu cer
senin, cu Ilorile de câmp, cu primele
Irunze care se îngálbenesc si cad, cu
prima ninsoare. Pag. 9
"Merge(i må cå Gogoaica då bani!"
Dupá cum stiti, în satul meu a tráit
Octavian Goga. În seara de Cráciun,
Veturia Goga primea sute de copii la
colindat, rásplátind pe Iiecare cu bani, cu
bomboane si cu mere. Când ne întâlneam
pe stradá cu alte grupuri de copii, unii
veniti chiar din alte sate îi sIátuiam sá
meargá si la Castel. Spuneam, ca sá Iim
bágati în seamá: ,Mergeti má cá Gogoaia
dá bani!" Pag. 9
Tabl ta yi Mo
ter h
h
e
ns
ig
de ronea à halv a
nici
t
z
it bu
i
Reporter
Pag. 9
În acest numàr mai puteJi citi:
Centenar Primària Royiorii de Vede (p 2)
Strada Ion Luca Caragiale (Vechii Royiori) (p 2)
Biblioteca - mijloc de informatie (p 3)
Patriotismul se învatà din ycoalà (p 3)
Zaharia Stancu, un scriitor în umbrà (p 3)
M
g
a
in
(
p

,
1
ô
)
a
z

4
Natura ca element tematic în muzica româneascà (p 6)
Perfectionarea cadrelor didactice (p 8) Chimia în viata noastrà (p 7)
Revista - poartà veynic deschisà càtre generatii (p 6)
Vreau sà ytiu (p 11)
Un secol dacà tràieyti, un secol sà înveti! (p 6)
La multi ani, România! (p 8)
Rollerblading, pasiunea mea (p 11)
Interviu cu Daniel Radu (p 11)
Interviu cu Daniel Nazat (p 7)
pag. 9
Dascàli de poveste
Veta Biriy
prof. dr. Dan Brudaycu
Vá propun, dragi prieteni, sá Iacem un
exercitiu de imaginatie prin care sá ne
închipuim lumea contemporaná Iárá
sistemele ei de inIormatie, Iárá
teleIonie, Iárá internet. Cum ar aráta?
Nu ne-o putem închipui decât supusá
Iluxurilor de inIormatie, care sunt din ce
în ce mai înalte, mai puternice, uneori
chiar violente. Omul, personaj principal
în scenariul nostru, nu poate decât sá
încerce sá aleagá, sá sintetizeze, sá
învete, sá stie. Într-o secundá, ideile,
gândurile si sentimentele noastre
înconjoará planeta. A comunica a
devenit verbul lumii noastre. AstIel,
cuvântul si-a dobândit calitatea dintâi -
eternitatea. Pentru cá civilizatia umaná a
început atunci când omul a comunicat,
iar cuvântul a Iost scris. A comunica
înseamná a exista. A scrie înseamná a
intra în eternitate.
Liviu Comyia
Redactor yef, Ziarul ,Drum¨
Rânduri pentru
prieteni ziariyti
Anul I Nr. 1 decembrie 2012 - februarie 2013
revistaluceafarul¡gmail.com
Aµnre lrimeçlrinê
Serie nouà
http://revistaluceafarul.blogspot.ro
ISSN 2286 - 0010
ISSN-L 2286 - 0010
2 Luceafárul
Istorie localá
combustibil lichid u¸or (C.L.U.). Nu dám un verdict, dar stim cá sunt multi
Pe aceastà stradà sunt amplasate. coala nr.1 dintre cititorii acestui ziar ce nu cunosc
cu clasele I-JIII construità in anul 1964 (la nr. reperele acestei strázi celebre în Rosiorii de
2-6), Dispensarul sanitar-veterinar (la nr.8) Vede, mai ales cá pe aceastá stradá se aIlá
,corpul de clàdiri cu sàli de clasà al Liceului scoala noastrá.
Agroindustrial construit in anul 1953 (la nr.1) ConIorm publicistului Eugen Ovidiu Vlad,
ce in anul 2000 avea 671 elevi inscri¸i, sediul aceastá stradá ¨este una din strà:ile cu
¸i atelierele de ràchitàrie ale Ocolului Silvic valoare de simbol din municipiu, intrucat in
(la nr. 38-42), cimitirul vechi (la nr. 124) cu o perioada cat ora¸ul a fost in proprietatea
suprafatà de 16.800 mp ¸i Biserica Sfantul Ilie mànàstirii Sfantul Spiridon Nou din
Bucure¸ti, la apus de
al i ni ament ul acest ei a
incepea terenul liber ce
apar t i ne a ur ma¸ i l or
vechi l or càl àra¸i (i n
secolul XJI-XJII s-au
n u m i t , r o ¸ i i ` )
impropietàriti aici de
v o i e v o d u l M i h a i
Jitea:ul.De aceea aceastà
stradà s-a numit aproape
100 de ani Jechii Ro¸iori.
Numele actual este al unuia
dintre cei mai mari scriitori
romani ( n.1852- m.1912)
de reputatie internationalà,
cunoscut mai ales prin
(la nr. 149). Aceastà bisericà datea:à din
piese de teatru, nuvele ¸i publicisticà. Acest
1804 ¸i a fost refàcutà din :id de Andrei De¸u
nume i-a fost atribuit la 1 ianuarie 1950 cand
in 1833, iar, apoi, renovatà in 1914 de
aproape o treime din strà:ile ora¸ului i¸i
enoria¸i.
schimbà denumirile ca urmare a obligatiilor
Constructia nouà pràsnuità la 18 mai 1833 a
impuse de regimul comunist condus de la
luat locul lunei biserici din lemn construità de
Moscova.
Biv Jal Jistier Neagu Màlurescu, notabil al
Strada Ion Luca Caragiale incepe de la
ora¸ului. Numele sàu il vom gàsi la una din
intersectia Càii Oltului cu Calea Carpatilor ¸i
strà:ile ora¸ului.
cu str. Rahovei. Dupà un parcurs de 2765 m pe
Biserica Sf.Ilie are hramul Proorocului Ilie ¸i
directia nord sud strada se terminà la
al voievo:ilor Mihail ¸i Gavril ¸i Mucenic
rambleul càii ferate Ro¸iori Est Turnu
Haralambie.
Màgurele. Làtimea strà:ii varia:à de la 20 m
Sfantul Ilie a fost in secolul al IX-lea i.Hr.
in partea de inceput panà la 8 m la limita
profet evreu, adversar al cultului Bool
sudicà datorità faptului cà s-a creat in mai
introdus de relege Ahab. A fàcut multe minuni
multe etape (de unde ¸i traseul sinuos pe care
¸i s-a ridicat la cer intr-un car de foc, làsand
il are).
mantia sa ucenicului sàu Elisei. Este
Infrastructura strà:ii este constituità dintr-un
sàrbàtorit la 20 iulie.
pavaf cu bolovani de rau peste care s-a turnat
Biserica Sfantul Ilie a administrat in anii
imbràcàminte asfalticà, pe carosabil ¸i
secolului al XX-lea cimitirul vechi de pe str.
trotuare. Atat reteaua de energie electricà cat
I.L.Caragiale. Acesta s-a mai numit Cimitirul
¸i cea telefonicà sunt aeriene, fiind sustinute
din Jale. In anul 1931 acest cimitir avea o
de stalpi din beton armat ¸i respectiv de stalpi
suprafatà de 8374 mp ¸i era in grifa bisericii
din lemn. In subsolul strà:ii sunt amplasate
Sfanta Cruce.
conductele pentru reteaua de apà potabilà
In curtea bisericii in anul 1967 s-a ridicat un
(doar pe circa 60 º din lungime) ¸i tuburi de
monument simplu in amintirea eroilor cà:uti
beton (diametru 600 mm) pentru canali:are
in rà:boiul purtat de Romania in 1941-1945.
industrialà ¸i maneferà pe aproximativ 30º
Aceastà bisericà este inclusà pe lista
din lungimea strà:ii.
nationalà a monumentelor de arhitecturà la
Imobilele construite (numerotate pe stanga
numàrul 35 B 197.
intre 1 ¸i 159 ¸i pe dreapta intre 2 ¸i 178) sunt
O caracteristicà proprie acestei strà:i o
in cea mai mare parte locuinte individuale
constituie profilul foarte bombat al pàrtii
(241) construite noi sau refàcute din temelii,
carosabile,reali:at in momentul cand s-a
in a doua fumàtate a secolului al XX-lea.
fàcut pietruirea ei - inceputul deceniului al
Dintre acestea doar cele de la numerele 28, 38
JII-lea secolului trecut. Acest profil a permis
¸i 47 mai pàst rea:à caract eri st i ci
reali:area unor rigole adanci care, de la
arhitectonice locale din prima fumàtate a
intersectia cu str. Sf. Teodor spre sud, preiau
secolului. Practic toate casele au curti ¸i
cantitàti importante din apele pluviale aduse
gràdini relativ mici in care se aflà pomi
aici prin ¸anturile strà:ilor ce coboarà de pe
fructiferi, vità de vie, flori ¸i se cultivà legume
dealul din partea vesticà a ora¸ului.
sau se cresc pàsàri ¸i animale pentru hranà.
Pe planul ora¸ului Ro¸iorii de Jede intocmit
Aici domicilia:à 1074 locuitori grupati in 228
in anul 1931 de ing. Grigore Ionescu intre str.
gospodàrii.
I.L.Caragiale ¸i Calea Dunàrii, apare la
Strada a suferit modificàri la partea de
cativa metri spre sud de strada Broscàriei ¸i
inceput, ca urmare a unor decrete de
paralel cu ea, strada Telea¸à care astà:i nu
expropriere ¸i demolare emise in deceniul al
mai existà. Ea a dispàrut inainte de 1950 ca
optulea, respectiv Decretul Pre:idential nr. 45
urmare a extinderii abu:ive a proprietàtilor
din 31.III.1975 (la nr. 33) pentru o gràdinità
vecine peste domeniul public, drum care nu-¸i
cu 240 locuri ¸i Decretul Pre:idential nr. 91
avea utilitate intrucat nici-o casà nu avea
din 2.IJ.1976 (la nr. 5 ¸i 7) pentru blocuri de
ie¸ire aici¨.
locuinte. Ca urmare, din aceastà perioadà
Textul a vázut lumina tiparului în studiul
datea:à Gràdinita de copii nr.4 (740 locuri) ¸i
monograIic "Strázile din Rosiorii de Vede" ,
blocurile A1, A2 ¸i A3 incàl:ite de la o
autor Eugen Ovidiu Vlad
centralà termicà de cartier ce functionea:à cu
Strada Ion Luca Caragiale (Vechii Royiori)
Cu o sáptámâná înainte de începerea noului an Conform procedurilor in vigoare in vremea
scolar, municipalitatea localá a sárbátorit un aceea, Primària ora¸ului, prin tiarul ,Epoca`,
secol de existentá al ediIiciului în care dar ¸i prin Monitorul Oficial nr. 1354/mai 1911,
Iunctioneazá Primária din Rosiorii de Vede. Este anuntà procedura de licitatie pentru stabilirea
unul dintre cele mai semniIicative ediIicii constructorului noului local, iar Politia localà,
sociale ale judetului, ridicat în perioada la interventia primarului in exercitiu Gheorghe
antebelicá. M. Soare, prin incheierea unui protocol,
Actualul local al Primáriei este monument afi¸ea:à in locuri vi:ibile anuntul de licitatie,
ficat pentru data de 26 iunie 1911. (Intreaga
procedurà de licitatie era atent urmàrità ¸i s-a
desfà¸urat dupà reguli stricte. Participantii au
depus garantii de participare de 6º din
valoarea lucràrilor. Documentatia licitatiei a
fost elaboratà de consilierii comunali N.
Sàvulescu ¸i Grigore C. Constantinescu, alàturi
de secretarul general al Primàriei Ro¸iorii de
Jede, T. Ionescu).
La licitatie au participat cinci firme. C. Sicaru ¸i
Ro:a::a, A. Anagnoste ¸i Maier Iardy, Mircea
Dumitrescu, St. D. Schelarie ¸i Alexandru N.
Stànoiu. Chiar dacà favorit era Alexandru N.
istoric, constructie ce dateazá din anul 1912. Pe
Stànoiu, licitatia a fost ca¸tigatà de Stefan
locul actualei cládiri, în 1895, se aIlau
Schelarie, antreprenor din Targovi¸te, care a
proprietátile doamnei Elena Perieteanu. Încá din
acceptat ¸i un scà:àmant de 7º sub scara
perioada când primar era Mihail Mánciulescu,
licitatiei, costul lucràrii fiind mai mic cu 6.177
se pusese problema achizitionárii acestui teren,
lei fatà de cel proiectat.
pentru constructia unui local de primárie,
Firma Stefan Schelarie a incheiat cu Primària
maiestuos, asa cum merita orasul Rosiorii de
ora¸ului ,Contractul de executare a lucràrii`,
Vede.
care cuprindea obligatiile tehnice legate de
ConI or m publ i ci st ul ui Argent i n St .
respectarea documentatiei, dar ¸i angafamentul
Porumbeanu, 'primària ora¸ului cumpàrà de
de a finali:a constructia in termen de un an,
la doamna Elena Perieteanu terenul in
adicà in iulie 1913.
suprafatà de 0,5474 mp, cu suma de 12.000 lei.
Conducàtorul lucràrilor a fost inginerul
Actul de van:are-cumpàrare a fost incheiat la
11 ianuarie 1895, a fost inregistrat la
Tribunalul Teleorman la nr. 21 ¸i transcris la
Tribunalul fudetean Turnu Màgurele la nr.
13/1895, fiind semnat de doamna Elena
Perieteanu ¸i G. M. Belitoreanu, in calitate de
primar al ora¸ului Ro¸iorii de Jede.
Documentul inregistrat la Tribunal specifica
foarte clar cà terenul se aflà in ,centrul civic
al comunei urbane`, pe strada Dunàrii ¸i cà
vecinii sunt. la nord terenul viran al
,comunei` ¸i Biserica ,Sf. Teodor`, la sud
fratii K. Zotter ¸i Anica Ostreanu, la est
strada Dunàrii, iar la vest Biserica ,Sf.
Teodor` ¸i proprietatea Ghità Scrio¸teanu. Francesco Jenchiarutti, supravegheat de
Documentele de arhivà de:vàluie faptul cà i ngi nerul arhi t ect al ora¸ul ui , Jl ad
achi:itionarea terenului cu constructiile ce Stadvichievici. Lucràrile au inceput la 16 mai
existau pe el s-a fàcut cu multe convulsii, 1912, in pre:enta prefectului de atunci, Nicolae
datorate refu:ului Prefecturii de Teleorman de Maimarolu ¸i a primarului Minicà Belitoreanu.
la Turnu Màgurele, care nu accepta decat De¸i constructia a fost ridicatà la termen,
cumpàrarea decat dupà obtinerea unei stufoase lucràrile interioare ¸i finisafele au durat mai
documentatii alcàtuità de ,Primària Ro¸iorii de multi ani, fiind intrerupte ¸i de desfà¸urarea
Jede` ¸i intocmità de un ,arhitect speciali:at`. primului rà:boi mondial. Cu adevàrat, Primària
Chiar dacà inginerul Grigore T. Ionescu a fost inauguratà la 27 septembrie 1920 in
alcàtuie¸te documentatia ¸i planul de situatie la pre:enta prefectului de Teleorman, Dimitrie
scara 1/500 ¸i oferà date despre starea Cioc ¸i a primarului interimar al ora¸ului, Nae
clàdirilor aflate pe loc, Consiliul comunei Popescu Jedea.
urbane Ro¸iorii de Jede, in ¸edinta din 3 aprilie Intr-un proces verbal de inventariere din 1 iunie
1930 se specificà faptul c localul primàriei
,este construit din càràmidà, cu etaf ¸i are
22 de camere`.
Interesant este faptul cà primària a pàstrat ¸i
cateva din vechile clàdiri ce apartinuserà
doamnei Elena Perieteanu. Este vorba de
,Ca:arma pompierilor`, cu patru incàperi
(pentru dormitor, salà de mese, bucàtàrie ¸i
remi:à) ¸i grafdul ¸i maga:ii cu opt incàperi
(3 pentru cai ¸i boi ¸i restul pentru furafe ¸i
tràsuri). Mai tar:iu, dependintele au primit
a l t e d e s t i n a t i i . g a r a f e p e n t r u
autocamioanele de stropit strà:i ¸i clàdirea
pentru pompe de ap.
1911, conclu:ionea:à cà. ,Localul este
Aceasta este istoria unei cládiri, pe care Argentin
incomod ¸i din cau:a vechimii sale a devenit atat
St. Porumbeanu o evocá în sáptámânalul
de slab, cà nu mai pre:intà nici o garantie de
"Drum" nr. 380 (11 - 17 iulie 2005, anul 70),
soliditate ¸i, in consecintà, se poate pràbu¸i,
dupá o discutie redactionalá avutá cu Paul Amet
lucru ce pune in pericol viata personalului
(coIondator al sáptámânalului) în
primàriei, a¸a cà este nevoie de unul nou`.
anul 1995, materializatá dupá zece
In urma ¸edintei extraordinare din 3 aprilie
ani în perioada când redactor seI
1913, se iau màsuri grabnice pentru intocmirea
devine Liviu Comsia. O amplá
planului, aprobarea lui ¸i organi:area licitatiei
prezentare a evolutiei acestei
pentru constructia noului local.
institutii cheie în evolutia orasului,
Dupà mai multe interventii la Prefectura de
incluzând primarii reprezentativi si
Teleorman, Ministerul de Interne aprobà abia in
evenimentele istorice la care au Iost
10 ianuarie 1911, cu adresa nr. 17.522, proiectul
parte, o Iace proIesorul Argentin St.
pentru construirea noului local al primàriei, dar
Porumbeanu în placheta" Primária,
¸i suma de 87.000 lei pentru derularea
turnul de veghe al orasului", editatá
constructiei. Planul constructiei este intocmit de
în septembrie 2012, pe care o
inginerii Jlad Stadvchievici ¸i Ilie Angelescu de
recomandám celor ce nu doresc doar
la Serviciul Tehnic al ora¸ului Ro¸iorii de Jede
sá se identiIice cu locul de nastere
¸i a fost aprobat de Consiliul Tehnic Superior al
doar în certiIicatul de nastere ori în
fudetului la data de 20 mai 1911.
cartea de identitate.
Centenar Primària Royiorii de Vede
Strada I. L. Caragiale, vedere din curtea Scolii gimnaziale ¨Mihai Eminescu¨
Paginà coordonatà de: Andreea Radu, Mario Uzum, Rarey Oniciuc
Primària Royiorii de Vede în 1920
8 septembrie 2012, dezvelirea plàcii comemorative
În imagine: primarul Cristian Duicà yi deputatul George Dumitricà
Primària Royiorii de Vede în 2012
Colectivul de redactie
Scoala gimnazialá "Mihai Eminescu" Royiorii de Jede
Director - prof. Cristiana Burlacu
Director adjunct - prof. dr. Elvira Mihaela Unteyu
REDAC1ORI: Cristinel Coman, Mircea Dragoy, Adriana Gâdea, Andreea Radu,
Anca Ràgàlie, Mihai Silviu Ristea, Càtàlina Voicu (VII A), Ionela Bàltàretu,
Andrei Càtàlin Caragea, Maria Nicolescu, Mihai Niculcea, Andru Pàuna, Rarey Oniciuc,
Mario Uzum, Mihaela Vasilicà (VII B), Emiliana Bàltescu, Adriana Stefania Cazan,
Diana Maria Constantin, Iulia Andreea Mircea, Andreea Royu, Dànut Ionel Savu,
Lavinia Teodorescu, Grigore Romeo Ursu (VII C)
COLABORA1ORI: Alexandra Gabriela Argeyeanu, Diana Chiper, Delia Radu,
Dan Ovidiu Vlad (cls. a VIII-a)
CORESPOADEAJI: Ioana Crina Bàdelità (Spania)
Profesor coordonator: Gabriel Argeyeanu
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Luceafárul 3
Joi, 4 octombrie 2012, la Scoala gimnazialá "Mihai
Eminescu", în sala Centrului de Documentare si InIormare a
avut loc activitatea de omagiere a lui Zaharia Stancu, marele
scriitor român náscut la Salcia, cu participarea elevilor si
cadrelor didactice. ProIesorul Dumitru Voiculescu, completat
de colegii din cadrul catedrei de limba si literatura româná, a
Iácut o incursiune în opera si biograIia lui Zaharia Stancu,
dând prilejul elevilor participanti sá puná întrebári inedite
pentru o astIel de activitate scolará.
Andreea Iulia Mircea
Zaharia Stancu, un scriitor în umbrå
Miercuri, 17 octombrie 2012, la Scoala gimnazialá "Mihai
Eminescu" s-a desIásurat activitatea extrascolará" Bogátiile si
culorile toamnei".
La initiativa învátátorilor Delia Gheorghe si Anton Cimpoeru
elevii claselor a IV-a A si C s-au implicat în a descoperi
Irumusetea si taina nuantelor ruginii ce Iac din toamná un
anotimp de mare încárcáturá emotionalá, prin desene, colaje.
Lucrárile au Iost expuse pe simeza scolii. Activitatea a Iost
completatá printr-un scurt program artistic.
Maria Nicolescu
Bogå(iiIe çi cuIoriIe toamnei
Anul acesta, Ziua Nationalá a avut o semniIicatie cu totul si cu totul
deosebitá pentru teleormáneni. Aceasta pentru cá promovarea
puternicá a spiritului national prin campanii de presá i-a determinat pe
multi sá îsi reconsidere atitudinea Iatá de exprimarea patriotismului.
Asa a Iost la Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Mágurele, Videle,
Zimnicea si în toate localitátile rurale.
La Rosiorii de Vede, oIicialitátile locale au dat dimensiune de
sárbátoare prin spectacole si activitáti menite a demonstra unitatea
localá în strânsá legáturá cu unitatea nationalá. În context, elevii din
scoli au încercat sá dea dimensiunea întelegerii lor acestui eveniment
major. Una dintre aceste scoli a Iost scoala gimnazialᨠMihai
Eminescu¨ din Rosiorii de Vede. În incinta Cabinetului de
Documentare si InIormare (CDI) componentii Cercului de jurnalism
din clasele a VII-a B si C si elevii din a VIII-a A si C au luat parte la o
activitate organizatá de proIesoara de istorie, Viorica Visa-Pârvu, care
a dorit încá de la început sá ne transmitá cá:¨ trebuie sá Iim
recunoscátori înaintasilor nostri¨, lásând de înteles cá acest respect nu
trebuie scos la luminá doar în momente Iestive, ci trebuie sá ne
cáláuzeascá în Iiecare clipá, indiIerent de locul geograIic în care ne
aIlám la un moment dat.
Partea cea mai întinsá a activitátii a constat în proiectia unui
documentar despre marele act istoric de la 1 decembrie 1918, din care
asistenta a înteles mult mai bine contextul Iavorabil în care românii si-
au vázut un vis împlinit. Pe aceeasi temá eleva Cátálina Mitrus a
prezentat un reIerat.
Pe lângá consemnarea în paginile publicatiei scolii, maniIestarea a
Iost prezentatá si la postul local de radio.
Lavinia Teodorescu
La Scoala gimnazialà ¨Mihai Eminescu¨
Patriotismul se învatà din ycoalà
Burlacu Cristiana -
director
Untesu Mihaela -
director adj.
Profesori
Visan Mioara
Petreacá Luzi
Sándulescu Cristina
Ionescu Emilia
Bivolaru Constanta
Láceanu Aurel
Scarlat Liliana
Mamut Otilia
Sáraru George
Flámânzeanu Luiza
Rádita Cristina
Scárlátescu Elena
Bârá Sandica
Adam Aurel
Popescu SteIania
Rotaru Marian
Dinu Marina
Nitulescu Stela
Vlad Cornel
Subtirelu Aurelia
Boldea Valerica
Iaurum Cristina
Voiculeanu Mirela
Chiritá Alina
Ingineru Maria
Pârvu Visa Viorica
Nazat Daniel
Filipescu Adriana
Rádulescu Mariana
Cârnaru Emilian
Rádoi Marinela
Manea Marius
Cimpoeru Anton
Predoi Petricá
Gheorghiu Tudora
Neagu Ingrid
Gheorghe Delia
Radu Daniel
Nistor Alina
Piper Savu Daniel
Voiculescu Dumitru
Báltoiu Emilia
Bria Daniela
Dutá Victor
ConsiIiuI
profesoraI
personalitáti. Bibliotecile, ca si alte structuri Biblioteca este un mijloc important în
componente ale sistemului de Educatie dezvoltarea procesului de învátámânt si în
permanentá (muzee, case de culturá, acelasi timp indispensabilá elevilor pentru
universitáti populare) sunt menite sá viatá.
contribuie, aláturi de scoalá, Iamilie, bisericá Biblioteca oIerá mijloace de inIormare atât
pentru elevi cât si pentru
proIesori. Cel mai Irecvent
serviciu este Iurnizarea de
materiale si documente pentru
tematica aboardatá la orele de
dirigentie si pentru celelalte
di s ci pl i ne. La nevoi e,
bibliotecarul ajutá chiar la
gásirea Iormelor, ideilor,
document at i ei necesar e
pregátirii si desIásurárii
activitátilor educative.
Bi bl i ot ecarul reprezi nt á
biblioteca si resursele diverse
pe care le detine cadrelor
tinere si elevilor noi veniti în
scoalá. În bibliotecá se pot
la ,Iormarea totalá a omului¨, la dezvoltarea
consulta listele de bibliograIii si liste cu
unei societáti în care ,Iiecare individ va Ii
tematici orientative pentru desIásurarea
Iormat sá-si construiascá propria caliIicare¨.
orelor de curs. În acelasi timp, pune la
,Fiecare om primeste douá Ieluri de
di spozi t i a ci t i t or i l or dosar el e cu
educatie: una datá de altii si alta mult mai
importantá, pe care si-o Iace singur¨
(Gibon).
Biblioteca si oamenii ce o slujesc
(bibliotecarii) îsi au rolul lor, adesea nestiut
în societatea contemporaná. AIlatá sub
semnul automatizárii, a zeului ,calculator"
si a altor mijloace de inIormare, bibliotecile
tráiesc procesul de tranzitie de la
,bibliotecile pe hârtie" cu cárti din vremuri
mai mult sau mai putin uitate, la cea
,automatizatá". Interesul pentru citit nu vine
de la sine, ci se Iormeazá printr-o muncá a
recomandári de lecturá pe diverse discipline.
Iactorilor educationali (Iamilia, scoala si
Prin modul sistematic de organizare a
implicit bibliotecarul), o muncá ce
colectiilor, biblioteca oIerá elevilor
posibilitatea de a se orienta si de a localiza
rapid o carte din bibliotecá. Bibliotecarul
trebuie sá stea la dispozitia tuturor elevilor, a
celor dotati, mai putin dotati, timizi, lenesi
pentru a le îndepárta sentimentul de teamá si
nesigurantá. În bibliotecá se pot gási cárti
care sá satisIacá gusturile individuale ale
copiilor, lucru pentru care biblioteca este
intens Irecventatá.
Biblioteca, în general, îsi regáseste misiunea
la nivelul ,educatiei permanente¨. În
principiu ,educatia permanentᨠse
adreseazá tuturor vârstelor si vizeazá toate
presupune rábdare, perseverentá, vointá.
laturile existentei umane. Este procesul care
Cine a învátat sá-si Iacá din ,carte un prieten
se desIásoará pentru toti membrii societátii,
credincios¨ va Ii ,bogat¨ toatá viata.
capaci t ându- i cu i ns t r ument e de
Maria Pàun, bibliotecar
autoinstruire si modelare a propriei
Biblioteca - mijloc de informatie
Istoric si statistic, biblioteca publicá rosioreaná îsi
are începuturile în perioada interbelicá, prima
atestare documentará regásindu-se în ,Enciclopedia
Romaniei", vol. II, din anul 1937, care mentioneazá
,o bibliotecà publicà" sub egida Fundatiei Regale
,Principele Mircea".
Dat Iiind Iaptul cá regiunea Teleorman îsi avea
resedinta la Rosiorii de Vede, biblioteca publicá din
localitate a îndeplinit, între 1950 - 1952, Iunctia de
bibliotecá regionalá, iar din 1952 a devenit
bibliotecá raionalá pentru vechiul raion Rosiorii de
Vede.
În urma reIormei administrative din 1968, se
transIormá în bibliotecá oráseneascá, primind, din
1991, numele scriitorului teleormánean Gala
Galaction, Iiind amplasatá în curtea din Iata
institutiei si bustul patronului spiritual náscut la
Didesti, opera apartinând sculptorului rosiorean de
renume international, Doru Drágusin, care, în Iapt a
Iost lucrarea de diplomá. În 1995, odatá cu stabilirea
Rosioriului ca municipiu, biblioteca publicá devine
bibliotecá municipalá.
Locativ, biblioteca a Iiintat în Palatul Cultural
,Albina", Saloanele Gheorghiu, Casa Ghencea, iar
din anul 2004 stabilindu-se deIinitiv în Complexul
Cultural din strada Dunárii, nr. 54 - 56, devenind,
astIel una din principalele institutii de culturá, pe cât
de valoroasá, prin colectiile sale, pe atât de necesará
întregii comunitáti.
Cristinel Coman
În 1937, biblioteca publicà royiorena era
consemnatà în Enciclopedia României
Obiceiuri de iarnà aproape uitate
Vasilca
,Ce-mi-n cer si pe pámânt, Tiganii cu baroasele.
Îmi este o dalbá mánástire. Dupá ce má doborârá
Cine sade-n usa ei? Si Irumos cá má-mpártirá.
Sade bátrânul Cráciun Luará românii slánina,
Lângá bátrânul Cráciun Si tiganii cápátâna.
Sade Maica Precesta Vázurá cá se-nselará
Cu busuiocu-n dreapta Ei Irumos má-nzorzonará,
Si judecá pe Lina. Cu cercei, cu ghiocei,
Si voleo Vasâlco, Cu salbá de nouá lei,
Ce-ai mâncat si ce-ai báut Si au plecat din casá-n casá,
De esti groasá si Irumoasá, La boieri ca dumneavoastrá,
Si la ochi cam drágástoasá? Care cu-n Iranc, care cu doi,
Jar si ghindá mi-am páscut, Sá ne cinstiti si pe noi.
Si-n vale am coborât, La anul si la multi ani.¨
Apá rece mi-am báut.
Românii cum má vázurá, Culeasá de la învájátorul
Sárirá má doborârá, Alexandru (Sandu) Chichinete
Românii cu securile (comuna Plosca)
Prin troiene si námeti, Si-am pornit a colinda,
Merg copii la colindeti. Pe la case a ura,
Cete de báieti si Iete, Maica Domnului ne-ajutá
Sá colinde pe-ndelete. La covrigi si la nuci multe.
Cu tráistutele pe spate, Ne dati, ne dati ori nu ne dati?
Sá le umple cu de toate, La anul si la multi ani!
Mere, nuci si covrigi buni
C-asa-i datina la români. Acest colind se auzea în zona
Lámâitá portocalá, Purani - Jidele
Noi suntem copii de scoalá
Colind
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
4
cândva au devenit, treptat "a doua locul limbilor oIiciale din timpul ... în lume sunt vorbite 5651 de limbi.
limbá"? O asemenea transIormare a dominatiei coloniale. Peste 1400 sunt incluse în categoria
... în regiunile muntoase din limbilor moarte sau vorbite
Indochina existá astázi 180 de de putini indivizi, neputând
limbi, în Himalaia 160 de Ii considerate limbi de sine
limbi, în AIrica de Vest, în státátoare? În aceastá
zona delimitatá de regiunea categorie se aIlá 250 de
Iluviilor Niger si Benue se limbi australiene, vorbite
întâlnesc 280 de limbi? Dar de mai putin de 40.000 de
cea mai mare concentrare de oameni.
limbi vorbite se aIlá în insulele ... aborigenii australieni
Papua-Noua Guinee si Irianul sunt nevoiti acum sá
de Vest, aici locuitorii Iolosind Ioloseascá limba englezá
nu mai putin de 1010 limbi. pentru a se întelege între ei?
. . . di n 4200 de l i mbi ... si în S.U.A. existá multe
recunoscute ca autonome, limbi moarte? Din 170 de
doar 500 sunt bine studiate, limbi ale indienilor nord-
r e s t u l I i i n d a p r o a p e americani, câteva sunt
necunoscut e? În poIi da vorbite de grupuri mici de
unor limbi sau idiomuri în "mijloace
strádaniilor autoritátilor din acestea oameni, si acestia în vârstá de peste 60
de comunicare" se petrece în AIrica.
tári, peste trei sIerturi din limbile de ani. Copiii si nepotii lor nu stiu
Pe acest continent, o largá ráspândire
Pámântului nu au scriere. limba tribului respectiv, utilizând
o au limbile swahili, hausa, yoruba.
engleza. Dragoy Mircea
Ca mijloc de comunicare, ele au luat
... multe din limbile larg ráspândite
Romeo Grigore Ursu
Stiati cà ...?
abia în 1494. Pe la anul 594, repede în Germania si în întregul Frederich Koenig care a inventat Prima revolutie a spiritului uman s-
chinezii încep sá practice tiparul pe Occident. În lumea orientalá, masina de tipárit cu abur, aceasta a produs în Antichitate când s-a
un relieI în negativ. Imprimarea se datoritá interzicerii Iolosirii Iiind Iolositá de cátre publicatia trecut de la comunicarea exclusiv
Iácea cu o presá Iixá în care Ioile de tiparului de cátre Imperiul otoman, The Times din Londra. oralá la aceea scrisá.
hârtie erau presate de blocuri de revolutia cártii tipárite s-a Americanul Richard March Hoe a O a doua revolutie a comunicárii
lemn pe care erau gravate textul si declansat aproape cu un secol mai dezvoltat o rotativá care putea sá interumane se datoreazá lui
i l ust r at i i l e. Acest mod de târziu. I unct i oneze cu 20. 000 de Gutenberg, dupá a cárui inventie s-
imprimare anticipa aparitia exemplare pe orá. Era anul 1840, a dinamizat circulatia ideilor pe
primului ziar, în anul 700. acelasi an în care a început Terra.
Evenimentul avea loc la Beijing. Iabricarea hartiei din celulozá Cárámi zi l e de l ut pe care
În China se tipáreste si prima carte, obtinutá din lemn, în 10 ani babilonienii îsi scriau poemele,
,Diamond Sutra¨, în anul 868. ráspândindu-se în toatá lumea. legile si rugile au Iost primele cárti
Cartea era tipáritá pe matrite de Pentru a completa tabloul evolutiei apárute în lume. Imaginati-vá
lemn care contineau atât text cât si tiparului, trebuie sá spunem cá aceste cárti ca niste cárámizi
ilustratii. Procedeul poartá numele zincograIia se dezvoltá odatá cu Iolosite la sobele de teracotá,
de xilograIie. anul 1872. groase de 2-3 cm si lungi de 37 cm
Anul 1041aduce cu sine máiestria Dupá 1900, electricitatea a înlocuit pe care marele învátat (scribul)
lui Bi Sheng, un tipograI chinez, aburul si a permis aparitia unei scria în lutul moale, încá ne ars,
care inventeazá litera mobilá. varietáti de componente electrice si sute de semne. Când textul era
Ap a r i t i a l i t e r e i mo b i l e inovatii care s-au aplicat pe scris, cárámizile erau arse în
revolutioneazá si tipárirea cártilor. rotative. cuptoare si apoi asezate în
AsIel, la anul 1230 cártile sunt În anii '80, din secolul trecut, o datá ,,biblioteci¨ cu raIturi trainice,
tipárite în Coreea, Iolosindu-se cu dezvoltarea internetului si a menite a sustine greutatea. Ele au
litere mobile din metal. tehnicii IT, a avut loc o nouá avut rol important în ráspândirea
Începând cu anul 1400 tehnica revolutie în domeniul tipograIic, civilizatiei acum 3000-4000 de ani.
Ex c e p t i a a I o s t î n Ta r a
tiparului pe blocuri de lemn se mai cu seamá în prepress, prin Mai târziu s-a Iolosit papirusul,
Româneascá, unde ieromonahul
ráspândeste din Asia în Europa. i nvent ar ea CTP- ul ui s i a care se deteriora destul de repede,
Macarie, sprijinit de domnitorul
Anul 1450 este unul de cotiturá programelor de prelucrare a motiv pentru care mestesugarii din
Radu cel Mare, a tipárit la
pentru evolutia tiparului, Iiind anul imaginii. Pergam (din nord-vestul Asiei), au
Târgoviste o carte liturgicá ce este
în care Johannes Gutenberg, la Inventarea tiparului a însemnat un inventat un nou material de
cunoscutá astázi ca Liturghierul lui
Strasbourg, a adaptat presa de tipar moment de cotiturá pentru imprimare, prin tábácirea pielei de
Macarie (1508).
cu surub, bazându-se pe metoda c i vi l i z a t i a c r e s t i ná , pr i n animal. Cum evolutia omenirii nu a
Tiparul prin litograIie a Iost
presárii de la teascurile de ráspândirea Bibliei si a altor cárti bátut pasul pe loc, pergamentul a
inventat în 1799 de austriacul Alois
viniIicatie. El a utilizat o cernealá religioase, precum si pentru Iost înlocuit cu hârtia. La începutul
SeneIelder. În secolul al XIX-lea,
pe bazá de ulei si o bucatá de metal umanitate. anului 105 un învátat chinez, Tsai-
litograIia era metoda preIeratá
împártitá ca matrice prismaticá. A InIormatia era de acum accesibilá Lin, a Iabricat prima hârtie din
pentru reproducerea de calitate a
inventat un aliaj metalic turnabil în tuturor. Dezvoltarea limbilor amestecul unei paste vegetale cu
imaginilor pentru cárti si alte
Iormá (matritá). europene, dezvoltarea sistemelor clei si apa. Datoritá costurilor mici
publicatii, în culori sau monocrom.
Prima carte tipáritá în masá este educationale, promulgarea legilor de Iabricatie hârtia se va ráspândi
Sase ani mai târziu, Lordul
Biblia cu 42 de rânduri, ea si conturarea mentalitátilor au Iost treptat pe toate continentele. În
Stanhope a introdus stereotipia
însumând 2.500.000 de semne inIluentate considerabil de aparitia Europa prima semnalare a Iolosirii
care Iácea salvarea paginilor de pe
tipograIice, având un total de 1.282 tiparului. hârtiei dateazá din 1154, spaniolii
matritá pentru retipárirea unei
de pagini, în douá volume, la cinci Iiind cei ce au dat însemnátatea Adriana Gâdea
propozitii sau Iraze.
ani dupá inventia lui Gutenberg. acestei descoperiri indispensabile
Anca Ràgàlie Anul 1814 îl aduce în prim plan pe
Arta tipáritului s-a ráspândit omenirii, urmati de englezi, dar
În anuI 700, chinezii tipåreau ziare
Luceafárul
Ace Ace (Daubentonia
madagascariensis)
Acesta tráieste pe coasta de Est a
Madagascar-ului. Habitatul sáu este
reprezentat de pádurea tropicalá. Aye Aye
este activ în timpul noptii si este clasiIicat
ca Iiind omnivor (se hráneste cu nuci,
Iructe, nectar, insecte etc). Din pácate
habitatul acestui animálut este distrus pe zi
ce trece.
Rechinul Goblin
(Mitsukurina owstoni)
Este o subspecie de rechin care tráieste la
adâncimi Ioarte mari. Pot Ii întâlniti în
apele Australiei, în golIul Mexic si oceanul
Atlantic. În prezent nu se stiu Ioarte multe
lucruri despre modul lor de viatá, dar se
presupune cá sunt pe cale de disparitie.
Peytele gelatinos
(Psychrolutes marcidus)
Acest peste tráieste la adâncimi Ioarte mari,
iar corpul sáu este Iormat dintr-o masá
gelatinoasá ce este mai usoará decât apa,
lucru ce îl ajutá sá se deplaseze Iárá eIort.
Salamandra Axolotl
(Abystoma mexicanum)
Este o sopârla subacvaticá întâlnitá în
Mexic. Interesant este Iaptul cá îsi poate
regenera párti ale corpului.
Andrei Càtàlin Caragea
N u e s t e d e l o c
recomandat sá Iaci o
noapte albá înaintea
tezelor sau unui altIel
de examen, si asta
pent r u cá somnul
c o n t r i b u i e l a
s e d i m e n t a r e a s i
organizarea inIormatiei
pe care încerci sá o retii.
SIatul este cât se poate
de real - în timpul
somnului, atunci când
visezi, creierul te ajutá
sá înveti si sá rezolvi
problemele apárute
peste zi.
Ionel Dànut Savu
Visele
te ajutà
sà înveti
Extratereçtrii
printre noi
Stiati cà ...?
    când înc nu se lansase primul mail-urile vor modiIica modul de tabletele de azi A spus c industria Steve Jobs, Iondatorul Apple i-a
computer MacIntosh, iar Internetul comunicare i c, în momentul când de soItware are nevoie de un loc în imaginat tableta iPad, magazinul
        era în Iaza incipient : A declarat c , vor exista computere portabile cu care clien ii s poat încerca online i chiar aplica ia Siri în urm
conexiuni radio, acestea vor putea programele înainte s le cumpere, cu aproape 30 de ani.
   Ii citite oriunde. Declara iile au Iost iar, având în vedere c este un Într-un discurs sus inut în 1983, în
    I cute cu cel pu in 20 de ani înainte produs electronic, acestea pot Ii Ia a câtorva oameni la ConIerin
   de era comunica iilor mobile; A vândute în mod electronic, prin Interna ional de Design din
vorbit despre un experiment liniile de teleIon. De asemenea, a Aspen, Steve Jobs a vorbit despre
eIectuat de MIT, Ioarte asemntor prezis c se vor eIectua plile un computer "cât o carte", pe care
    cu aplica ia Google Street View din online, cu ajutorul cardurilor de oamenii s îl poat lua peste tot i
  prezent; A povestit planul Apple de credit. AstIel, el a descris, practic, care s aib conexiune radio.
a pune un computer incredibil cât Apple AppStore A spus c Înregistrarea acestui discurs a Iost
     o carte, ce ar putea Ii purtat oriunde recunoa terea vocal - cum ar Ii I cut public de blogul LiIe,
i pe care oamenii ar putea s învee aplicaia Siri din prezent - este la un Liberty, and Technology, care a
     s -l Ioloseasc în 20 de minute. deceniu de a deveni realitate. De ob inut o caset audio de la unul din
    Acel computer ar avea conexiune altIel, Jobs a explicat diIicult ile par t i ci pan i i l a conI er i n a în civa ani, oamenii vor petrece
    radio , pentru a se conecta la baze dintre recunoa terea limbajului i respectiv . mai mult timp interacionând cu
   de date mai mari i la alte recunoa terea vocii. Iat câteva din ideile pe care le avea computerele personale decât cu
computere. Pe scurt, a descris Iondatorul Apple, în momentul mainile; A vorbit despre cum e- Mihai Niculcea
În urmà cu 30 de ani, omenirea nu întelegea când Steve 1obs le vorbea despre tableta iPad
Stiati cà ...?
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Luceafárul 5
Suplimentul revistei Luceafárul
Repere n formarea continu
a cadreIor didactice
Muzica a însosotit omul din cele mai vechi timpuri,
reIlectând întotdeauna cu precizie proIilul spiritual al unei
societáti la un moment dat.
prof. Predoi Petricà-Eugen
(urmare in pag. 6)
Pe tot parcursul vietii educatia nonIormalá e componentá a
educatiei permanente .
prof. înv. primar Stefania Popescu
(urmare in pag. 6)
De ce anumite substante ard în aer? De ce lamâia are un
gust întepátor? Ce se întâmplá cu alimentele dupá ce au
Iost digerate? Ce medicamente putem Iabrica pentru a
lupta cu bolile?
Pentru a ráspunde la aceste întrebári, chimistii au nevoie
sá cunoascá compozitia aerului si a lámâii, a alimentelor si
a subtantelor care trebuie utilizate în Iabricarea de
medicamente noi.
prof. Aurelia Subtirelu
(urmare in pag. 7)
În domeniul educatiei moderne din ultimul deceniu o axá
de importantá majorá este cea a Iormárii continue a
adultilor, care trebuie sá Iie în relatie directá cu validarea
în serviciu. Gerard Vaysse, unul dintre specialistii de vazá
din domeniu, vine sá precizeze cá scopul Iormárii
continue este acela de a pregáti cetáteni care sá învete de-a
lungul vietii, deoarece Europa sec. XXI va Ii cea a
cunoasterii.
prof. Daniela Bria
(urmare in pag. 8)
Pâná la Revolutia din decembrie 1989, ziua noastrá
nationalá o reprezenta 23 august, zi în care armata româná
întoarce armele împotriva Germaniei hitleriste. Urmárile
acestui act au Iost dramatice pentru tara noastrá, pentru
acest popor aIlat vesnic în centrul intereselor marilor
puteri. Pentru comunisti însá, o mare victorie!
prof. Viorica Vi
u in pag. 8)
La multi ani, România!
Perfectionarea cadrelor didactice
Un secol dacà tràieyti,
un secol sà înveti!
Natura ca element tematic
în muzica româneascà
Chimia în viata noastrà
Sunt Iericitá aláturi de tânára lume a cuvântului
strIulgerat de adevár si Irumusete, o lume iscoditoare,
plásmuind ea însási nebánuite limpezimi. Consider cá nu
poti Ii proIesor decât în másura în care îti pasá de ceva; îti
pasá de trecerea timpului, de Iormarea minunatilor copii.
prof. Florina Manole
(urmare in pag. 6)
Teoria capitalului uman bazatá pe perceperea omului ca
subiect al propriei deveniri si pe dezvoltarea resurselor
umane ca Iactor decisiv al progresului a devenit,
începând cu anii 90 ai sec. XX, parte integrantá a
politicilor economice si sociale la nivel global.
Asigurarea dezvoltárii durabile a Europei în baza
cunoasterii si cercetárii a determinat statutul prioritar al
domeniului Iormárii cadrelor didactice, în general, si al
celor din educatia timpurie, în particular.
Formarea continuá a cadrelor didactice este un domeniu
semniIicativ în transpunerea în practicá a schimbárilor în
educatie si de aceea preocupá multi Iactori interesati în
educatie, inclusiv Ministerul Educatiei Cercetárii
Tineretului si Sportului, scoli, cadre didactice, Iurnizori
de Iormare continuá etc. A Ii proIesor astázi, într-o
Europá a schimbárilor, a unei societáti globalizate,
multiculturale, pluralistá si dinamicá este o adeváratá
provocare. Cadrul didactic, Iactor al schimbárii si al
progresului, îsi redeIineste statutul proIesional: din
executant al unor prescriptii sau retete, el, proIesorul,
devine Iactor activ al procesului de a înváta, îi învatá pe
cei ce învatá, personalitatea lui devenind una complexá,
ca urmare a nevoilor de a ráspunde unor solicitári de tip
nou.
Viteza de depreciere a inIormatiei în secolul schimbárii
accelerate, atestate în toate domeniile activitátii umane,
vizeazá sisteme, organizatii, angajati. Tráind într-o
societate bazatá pe cunoastere, educatorii ca si
specialistii din alte domenii sunt în situatia de a-si
restructura permanent propriul mod de acces la
inIormatie si propria capacitate de selectare a
inIormatiilor.
Termenul ,Iormare proIesionalá continuá a cadrelor
didactice" este deIinit ca un tip de Iormare (educatie)
care ,cautá sá modernizeze, dezvolte si sá lárgeascá
cunostintele dobândite de cátre cadrele didactice în
timpul Iormárii initiale si/sau sá le oIere acestora noi
abilitáti si cunostinte proIesionale pe care este posibil sá
nu le aibá într-o anumitá etapá din cariera lor
proIesionalá. O astIel de Iormare poate viza necesitáti
diIerite, de la prioritátile nationale identiIicate, pâná la
nevoile particulare/individuale ale scolilor sau ale
indivizilor si poate avea multe Iorme.
În ultimii ani, învátámântul a Iost recunoscut în mod
explicit cá un Iactor competitiv decisiv în cadrul unei
societáti bazate pe cunoastere. AstIel, în prezent, existá o
mai mare concentrare asupra calitátii procesului de
educatie si a Iormárii si dezvoltárii proIesionale a
cadrelor didactice. La nivel european, au Iost eIectuate
diverse analize comparative reIeritoare la acest subiect
(de exemplu, cea intitulatá ,Asigurarea calitátii Iormárii
cadrelor didactice în Europa"), ideea de ,analizá
comparativá în domeniul educatiei/învátámântului"
devenind în ultimii ani una destul de populará.
În cadrul învátárii pe tot parcursul vietii si al procesului
continuu de aliniere la standardele UE a educatiei, una
dintre activitátile anterioare ale politicilor nationale în
toate tárile UE este adaptarea Cadrului National al
CaliIicárilor la standardele Cadrului European integrat
al CaliIicárilor.
prof. dr. Elvira Mihaela Unteyu
(urmare in pag. 7)
Revista - poartà veynic deschisà càtre generatii
Biblioteca - mijloc de informare
¨Am urmàrit toatà cariera
sà fiu învàtàtorul Daniel Nazat¨
pag. 7
pag. 3
Dialog cu profesorul Daniel Radu
pag. 11
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
îmi dau puterea de a rámâne un om Citeam cu ceva vreme în urmà un
liber, chiar si atunci când evoluez într- interviu în care spuneati cà và
un program de Iiguri impuse. Pâná la simtiti stimulatà indiferent de
capát esti ceea ce Iaci. Oamenii te contextul în care evoluati. Fie cà
judecá dupá actiunile si nu dupá sunteti la catedrà, în mijlocul
intentiile tale. Încerc în proIesia mea copiilor sau în administratie, atunci
sá nu mutilez realitátile de dragul când ati ocupat functia de inspector
unor legi proaste. Încerc, am spus! ycolar general. Fiindcà, în acelayi
Sunteti cadru didactic, dar ati fost context, sustineati cà ycoala
yi elevà. Ce nu ati învàtat la ycoalà apartine unei lumi pe care o iubiti,
yi, mai târziu, ati avut nevoie? este firesc sà và întreb când yi de ce
Scoala nu m-a învátat cá esecul nu ati ales sà fiti profesor?
înseamná sIârsitul lumii, ci, de multe Îmi amintesc cu nostalgie când, elevá
ori, o cálátorie mai incitantá, cá Iiind în clasele primare, am decis sá
important este nu ce obtii la destinatie Iiu proIesoará. A Iost cea de-a doua
ci ceea ce devii de-a lungul drumului, optiune dupá aceea de coIetáreasá.
pentru cá nu existá misiune Iárá Vitrinele coIetáriilor, mirosul
sincope. Cum nu am aIlat ca elev cá coplesitor de vanilie si ciocolatá erau
vocat i a poat e I i bl ocat á de punctul de atractie al copiláriei mele.
constrângere si creativitatea de Márturisesc cá si acum memoria
normá. În plus, scoala nu m-a învátat aIectivá readuce secvential ecourile
cá toleranta este produsul cel mai înalt copiláriei în universul ei unic,
al cul t uri i suIl et est i , semnul intangibil.
adeváratei civilizatii. Tocmai de Dar sá revenim la decizia mea de a Ii
aceea, considerând cá progresul proIesoará. Aveam acasá un mic
omenirii este progresul tolerantei, de catalog improvizat în care treceam în
voi reusi în pledoaria mea pentru Iiecare zi notele colegilor mei. Acasá,
tolerantá în sIera ideilor, a optiunilor, în Iata oglinzii sau a unor prietene,
a atitudinilor, má voi considera predam lectii, încercam sá imit unele
împácatá, aproape mistic. intonatii ale unor proIesori, spre
deliciul asistentei. În mod clar eram Ce và place yi ce nu và place la
atrasá de tot ce înseamná scoalá, aceastà viatà în tuye când fine, când
ulterior descoperind cá era cumva o grosiere, amestecate nefiresc de o
Iormá mascatá a ceea ce ar Ii un talent lume în schimbare, pentru care
în domeniul artei teatrale. toleranta nu pare a fi chiar pilonul
de sustinere? De ce nu ati urmat teatrul?
Ar Ii o biograIie a gusturilor si Dacá mediul Iamilial sau contextul
dezgusturilor. Îmi plac momentele de social mi-ar Ii Iost Iavorabile, cred cá
solitudine, cartea, veioza aprinsá, m-as Ii orientat spre actorie. Dar un
pisica aláturi, liniste, introspectia, la proIesor este un actor care nu numai
Iel de mult ca relationarea cu Iamilia, interpreteazá, ci si regizeazá propriul
prietenii, colegii, oamenii care má rol. Spectatorii sunt elevii care ne
înconjoará. evalueazá critic, drept si Iárá concesii.
Îmi plac toamna, literaturá, marea, Î n i nocent a si pur i t at ea l or
oameni care stiu sá Ioloseascá ironia, suIleteascá, ipocrizia si minciuna nu
inteligenta tandrá si nu agresivá, îmi existá. Sunt un Iel de GPS pentru cei
place culoarea verde oliv, portocaliu ce vor sá-i asculte. Poate în viitoarea
(Iárá conotatii politice), chiar rozul mea reîncarnare voi Ii actor, pisicá
obosit, Iamat, îmi plac Ilorile dáruite (ador pisicile), psihoterapeut..., iar cei
cu dragoste, caIeaua neagrá (neapárat care má cunosc pot completa lista.
cu caimac), strugurii - Iructe solare, Existà o persoanà care v-a marcat
lenevia nobilá... Sper sá ne mai existenta, punându-yi amprenta
reîntâlnim pe acest tárâm obscur al asupra vietii dumneavoastrà?
senzatiilor. Am cáutat si caut în jurul meu
modele, oameni de la care învát, care
Gabriel Argeyeanu
îmi inIluenteazá destinul. Sinergia,
(urmare in pag. 8)
empatia acestora, sistemul de valori
~Secretul carierei - sà ceri putin de la altii,
yi foarte mult de la tine însuti!¨
- consider proI. Cristiana Burlacu, directorul scolii gimnaziale ¨Mihai Eminescu¨ -
ISSN 2286 - 0029 ISSN-L 2286 - 0029
6 Luceafárul
Foto: redutti.ro
Ziua Educatiei NonIormale este organizatá în
cadrul proiectului N.O.N.F.O.R.M.A.L.,
proiect co-Iinantat de cátre Comisia
Europeaná prin Programul Învátare pe toatá
Durata Vietii. Proiectul N.O.N.F.O.R.M.A.L.
este implementat de cátre Fundatia pentru
Dezvoltarea Societátii Civile împreuná cu
partenerii sái, Agentia Nationalá pentru
Programe Comunitare în Domeniul Educatiei
si Formárii ProIesionale si Institutul de Stiinte
ale Educatiei.
Cu ocazia Zilelor Educatiei NonIormale de la
nivel national (28 - 29 septembrie 2012),
pentru cá vrem sá promovám beneIiciile si
valorile educationale, pentru cá vrem sá
promovám ideea cá oricine poate sá învete
oricând si oriunde, eu, SteIania Popescu
proIesor învátámânt primar si câtiva prieteni
voluntari: colegele de la clasa de step by step:
Mirela Voiculeanu si Boldea Valerica, d-nele
proIesoare de la Clubul copiilor Adriana
Viláu, Silvia Pátrana, párinti (Fieráscu
Cátalina, Ulmámei Alexandra, Berevoescu
Daniela, Lincá Florin si Ramona, Dumitrescu
Cristina), bunici, vecini si prieteni (poeta
Isache Florina) prin implicare, voluntariat,
eIort comun si dedicatie am ráspuns prezent
la aceastá activitate. Pentru cá nonIormalul
merita sá Iie si în comunitatea noastrá (orasul
Rosiorii de Vede), am organizat pe 28
septembrie 2012, la Clubul copiilor din
Rosiorii de Vede un eveniment la care au
participat elevii claselor a II-a A si a II-a step
by step si câtiva elevi din clasele mai mari de
la Scoala gimnazialá ,,Mihai Eminescu¨.
Sub titlul ,,Ce pot Iace mâinile dibace¨
persoane adulte au învátat aláturi de copii
cum se pliazá sau se rásuceste hârtia, pentru a
obtine diverse Iorme, în ateliere de origami,
quilling, realizând lucrári cu materiale din
naturá ori picturá în plastiliná, dând astIel
viatá hârtiei, Irunzelor, semintelor, plastilinei
si altor materiale pe care le-ar Ii aruncat
oricine, transIormându-le în ceva neasteptat
si plácut. La Iinal toate lucrárile au Iost
expuse pe simeza Clubului gazdá spre a Ii
admirate si de alti copii.
În acelasi timp, participantii si-au cultivat
rábdarea, îndemânarea, imaginatia creatoare,
atentia la detalii, au învátat cum sá comunice
cu ajutorul acestor arte, sá-si educe toleranta,
cum sá lucreze în echipá si sá socializeze, sá
se integreze.
Prin acest eveniment am arátat cá învátarea se
Iace pe tot parcursul vietii, cá oricine poate
înváta oriunde, oricând.
Evenimentul a Iost Iácut cunoscut pe blogul
http://nonIormalii.wordpress.com/ sau la
http://Iacebook.com/educatienonIormala.
Un secol dacà tràieyti,
un secol sà înveti!
multele-i gáuri rásuná¨. ráscruce în evulutia muzicii românesti, el În predarea Educatiei muzicale, una dintre
Rosalia, sárbátoarea nasterii naturii de traditie punând bazele scolii nationale prin care a oIerit putinele discipline ce poate atinge o laturá
tracá, avea loc pe câmpii, în aer liber, unde se puncte de pornire pentru generatiile aparte a personalitátii umane si anume
cânta si se dansa în sunetul instrumentelor de urmátoare. Temele Iundamentale din creatia aIectivitatea, existá numeroase exemple
suIlat. Se presupune cá în aceastá perioadá se enescianá sunt: Irumusetea peisajului si muzicale ce au ca subiect direct sau indirect
cultivá pe scará largá repertoriul legat de robustetea moralá a poporului român, natura, acestea având o valoare Iormativá
anumite obiceiuri: sárbátorile de iarná, cele evocarea copiláriei din care, desigur, nu deosebitá în ceea ce priveste procesul educativ.
dedicate primáverii si verii, unele dintre ele lipseste natura si ideea disputei omului cu Sunt binecunoscute câteva lucrári dedicate
pornind de la practici primitive, transIormate Iortele adverse. Descrierea sonorá a naturii, cu naturii, adevárate imnuri, cum ar Ii ciclul de
în conIormitate cu evolutia modului de viatá si Irumusetea dar si cu Iorta ei teribilá, este Iácutá concerte ,Anotimpurile¨ scrise de Antonio
cu mentalitaea populará. în lucrári ca ,Poema româná¨, ,Rapsodii¨, Vivaldi sau SimIonia a VI-a ,Pastorala¨ a lui
În Ieudalism, pe lângá vechile traditii legate de ,Dixtuor¨, ,Uvertura de concert¨, ,Suita Ludwig van Beethoven. De aceea, acest studiu
munca câmpului cum ar Ii ,paparuda¨ si sáteascá¨, ,Impresii din copilárie¨ si poemul vizeazá o tratare succintá a genurilor,
,caloianul¨, un loc aparte îl ocupá ,drágaica¨ simIonic ,Vox Maris¨. compozitorilor si lucrárilor reprezentative din
detaliatá de Dimitrie Cantemir în ,Descriptio Drumul început de George Enescu, va Ii muzica româneascá ce au ca sursá de inspiratie
Moldaviae¨ astIel: ,... în acel timp al anului, continuat de generatiile urmátoare de natura, de la maniIestárile primare din
când semánáturile încep sá se coacá, se aduná compozitori, ce vor crea numeroase lucrári preistoria noastrá si pâná la tratárile elevate ale
oricâte vor Ii Iost Ietele din satele vecine si simIonice cu caracter programatic inspirate contemporanilor.
aleg dintre ele pe cea mai zdraváná, sub di n I r umuset ea pl ai ur i l or noast r e. Încá din timpuri strávechi, teritoriul dominat
numele de drágaica. O aduc în mare tainá cu Reprezentativá în acest sens este suita de lantul Carpatilor a cunoscut o bogatá viatá
mare suitá si o gátesc cu o spiritualá a populatiilor care, în decursul
cununá împletitá cu spice si cu dezvoltárii treptate a omenirii, au trecut prin
mai multe náIrame brodate, toate stadiile de civilizatie. Este uimitor
iar de mâini îi spânzurá cheile spiritul de observatie al omului primitiv si
de la cosere. Asa gátitá, înclinatia timpurie de a reprezenta în imagini,
drágaica cu mâinile întinse si cu caracter arhaic, imagini de animale,
cu náIramele în vânt, ca si miscárile acestora si Ielul lor de a reactiona dar
cum ar zbura, se întoarce din si lupta împotriva adversitátilor naturii. Se
tariná acasá si prin toate presupune cá î n ul t i ma peri oadá a
satele.¨ O altá maniIestare paleoliticului au apárut si primele maniIestári
artisticá a ciclului de vará este de artá muzicalá, ce demonstreazá cá
,sár bát oar ea cununei ¨, strávechii locuitori ai acestor meleaguri au
pr ezent á î n pr act i ci l e Iolosit arta sunetelor ca mijloc de comunicare,
mediului sátesc si pástratá si de supunere a stihiilor naturii. Din acele
pâná astázi, cu unele adaptári vremuri, vin ritualuri náscocite de primii
la noile împrejurári de viatá. agricultori si cunoscute astázi sub denumiri ca
Codrul, a Iost spatiu de ,vraja ploii¨, ,caloianul¨ sau ,paparudele¨.
,Privelisti moldovenesti¨ de Mihail Jora,
reIugiu pentru cei ce luptatau împotriva În antichitate, în practica artisticá a geto-
lucrare dominatá de substanta muzicii de
nedreptátilor sociale, primele dovezi scrise dacilor, un rol important îl ocupau serbárile
Iacturá populará. ReIerire directá la naturá se
gásindu-se în culegerile lui Anton Pann din populare care, de obicei, erau legate de
Iace în pártile I si III, ,Pe malul Tazláului¨ si
prima jumátate a secolului XIX. Un bun muncile agricole: semánatul si culesul
,Grâu sub soare¨.
exemplu îl constituie cântecul cu tematicá roadelor, cultivarea vitei de vie si schimbarea
Dintre compozitorii contemporani se remarcá
socialá ,Supt poale de codru verde¨: ,Supt anotimpurilor. Serbárile geto-dacilor, erau
Irina Odágescu-Tutuianu cu lucrárile ,Noapte
poale de codru verde / Mititel Iocsor se
de august¨, ,Cântând plaiul Mioritei¨ si
vede, / Mititel si potolit / Tot de voinici
,Timpul pámântului¨. SimIonia coralá
ocolit¨.
,Timpul pámântului¨ pe versurile lui Octavian
În a doua parte a secolului XIX se
Goga, atrage atentia prin ampla si variata
dezvoltá conceptul de speciIic
desIásurare a posibilitátilor tehnice si de
national în muzicá si astIel, se încearcá
expresie a vocilor umane ce suplinesc
tratarea istoricá a cântecului popular si
instrumentele. AstIel, Irina Odágescu
se Iac diverse aprecieri pe seama
transcende zona pámânteaná descrisá de poet,
raportului dintre muzicá si poezie. De
plasându-se într-o dimensiune universalá,
asemenea acum este vremea, când sub
inIinitá, trecând de la timpul pámântului la
inIluenta curentului occidental, se
timpul cosmic. Acompaniamentul de percutie
înIiripá la noi traditia muzicii culte ca
are rolul de a sugera mersul acestor douá zone
Iormá superioará de gândire muzicalá.
temporale paralele, în timp ce cantilelnele si
Georghe Dima, George Stephánescu
textele corului survoleazá la rândul lor aceste
si Iacob Muresianu au pus bazele
spatii.
creatiei de lied, apelând la minunatele
De remarcat interesul elevilor sau mai bine zis
poezii ale lui Mihai Eminescu, Vasile
curiozitatea lor, pentru lucrárile programatice
Al ecs andr i , Geor ge Cos buc,
ce apartin genului simIonic, datoritá
organizate în cinstea zeului Zamolxes care
Alexandru Vlahutá si ale altor poeti clasici, în
elementelor de sorginte Iolcloricá. Din pácate,
întruchipa pámântul, rodnicia si Iortele oarbe
care natura este o sursá importantá de
emisiunile de specialitate radio sau TV sunt
ale naturii. În urma cuceririi Daciei de cátre
inspiratie. Dintre lucrárile mai importante ale
destul de putine, si din motive inexplicabile
romani are loc procesul de romanizare a
celor mentionati, lucrári prezente si astázi în
acordá timp redus creatiei culte românesti. În
dacilor si astIel, traditiile artistice autohtone se
repertoriile Iormatiilor corale scolare,
acest context, la care nu trebuie sá uitám sá
împletesc cu ale colonstilor. Marele poet
mentionám: ,De ce nu-mi vii¨, ,Si dacá ramuri
adáugám tendinta váditá de globalizare, este
Ovidiu, surghiunit la Tomis, aminteste în
bat în geam¨, ,Dorinta¨, ,Somnoroase
evident cá scolii îi revine o responsabilitate
,MetamorIoze¨ despre culesul viilor si despre
pásárele¨, ,Mugur, mugurel¨ si ,Ce te legeni
primordialá, aceea de a promova cu pasiune
orgiile bachice din acest timp: ,...numai strigát
codrule¨.
valorile si traditiile noastre, totul având ca scop
de tineri / Voci de Iemei si tobe bátute cu
Aparitia lui Enescu reprezintá un moment de
pástrarea identitátii nationale.
palma/ 30 bronzuri si Iluier din sânger în
Natura ca eIement tematic în muzica româneascå
¨Vara¨, picturà de Florian David
á ás á á s á str lucitoare se desI oar sub cupola care adun margaritalele pe hârtie, le Adesea uit de mine, uit de timp i r mân
t á s á á crea iei care capat contur în spatele potrive te spre a minuna cititorul. 'încremenit ¨ în vârsta Iericit a lipsei de
s s á t s á Elevii no tri î i justiIic preIerin ele i griji. Îmi place s cioplesc în marmura
á îs á á t aptitudinele printr-o activitate laborioas , i pur a copilariei pân când bra ele Iirave
î t t s mplinesc aspira iile urmând sIatul pe care vor prinde 'dalta în elepciunii¨ i se vor
s Gala Galaction l-a adresat tinerilor iubitori Iinisa la nesIâr it.
á ¨ át á á de literatur : Muncind vei înv a s scrii Este o mare bucurie a spiritului s te
învát á á s corect.vei a cum s legi o Iraz pe întâlne ti, prin mijlocirea cuvântului
învát á á si adunat între copertele unei arcuri moi. Muncind vei a cum s Iaci s scris
á prin nor s publicatii s t treac ii râdurilor tale, argintie i colare, cu tineri inteligen i
átoare, luna imaginii Irumoase á t si tremur . d rui i cu talent , mai presus de acestea,
învát á s á árat Muncind vei a gândul s se mi te pe doritori s aIle ceea ce sunt ei cu adev
ti-e voia: la pas acum, la ora anilor ce le împodobesc hârtie cum , la trap ori vijelios
á át á Iiint ca El-Zorab. Muncind vei izbuti s ar i c ai a.
AIirmat ¨este senazational sá Iii elev talent¨ ia
În scoala unde marele Eminescu îs á s în clasa a VII-a si á á i tr ie te s vrei s devii ziarist
s á s á nemurirea, sensibilitatea, talentul i dezv luie un veritabil i Irumos adev r al
s á se îmbine á s ti s á ti, dragostea de Irumos reu esc s adev rului. Tot ceea ce este viu i creator vie i i preocup rilor unor copii iste
armonios s á seze idei tá s în elevii nos harnici, iscoditori, î i s declan , inteligen i trebuie descoperit tri pentru a le mi mângâie suIletul
á á energie creatoare. IortiIica suIletul. Oricare copil poate Ii poetul p st r ându- l t ân r. Gândur i al ese,
Revista - poartà veynic deschisà càtre generatii
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
¨Toamna¨, picturà de Hermina Scobici
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Luceafárul 7
descopere piatra IilosoIalá sau elixirul vietii. realizárile obtinute în activitátile de Aceste câteva exemple ne ajutá sá întelegem
În secolul XVII se pun bazele chimiei cercetare si dezvoltare din domeniul cele douá roluri esentiale ale chimiei:1.
experimentale. Galileo Galilei descoperá chimiei. posibilitatea identiIicárii tuturor compusilor
importanta experimentului stiintiIic în Chimia pune bazele vietii noastre viitoare care alcátuiesc o substantá; 2. posibilitatea
Iizicá, iar Robert Boyle duce la bun sIârsit prin Iurnizarea de solutii alternative pe transIormárii acestor compusi în vederea
teoria acestuia, punând baze în experientá si termen lung privind gestionarea energiei, creárii de alte produse.
observatie în domeniul chimiei. Urmeazá o protectia mediului si protejarea planetei Chimia - din egipteaná kçme (chem),
perioadá înIloritoare în chimie, iar mai apoi, noastre. Marile inovatii introduse într-o însemnând ,pámânt¨ - este una din stiintele
la începutul secolului XX, Marie Curie dá gamá largá de domenii de cercetare produc Iundamentale, care studiazá substantele cu
Irâu liber perioadei chimiei contemporane. eIecte puternice atât asupra prezentului, structura si proprietátile lor, urmárind în
De atunci, chimia naste noi ramuri ale precum si asupra viitorului nostru. acelasi timp modiIicárile produse asupra
stiintelor experimentale: chimia organicá, Chimia este o stiintá experimentalá deoarece acestora de reactiile chimice. Întrucât toate
biologia, industriile nucleare, iar din punct are la bazá experimentul. Experimentatorul substantele sunt compuse din atomi, capabili
de veder e medi cal , descoper i r ea are nevoie neapárat, si înainte de toate, de
Iarmaceuticelor. douá instrumente: 1.ochi pátrunzátori, care
De altIel, astázi încá se mai Iac cercetári, iar înregistreazá toatá diversitatea aspectelor
chimia este Ioarte utilá: în biologie - studiul maniIestate în cursul desIásurárii unui
Iixárii azotului de rádácinile unor plante, Ienomen studiat; 2.capacitatea de a pátrunde
studierea proceselor de Iotosintezá, în în esenta celor constatate.
industrie - producerea energiei electrice, în Chimia este legatá de tot ceea ce ne
mediciná - stabilirea duratei de viatá a înconjoará. Viata oricárei celule vii nu ar Ii
globulelor rosii din sânge, diagnosticarea posibilá Iárá interventia unor procese
unor boli sau tumori. chimice; în atmosIerá, în mári si oceane, pe
Chimia are atât párti bune, cât si eIecte sol sau în adâncul pámântului - se produc
devastatoare. Unul dintre cei mai mari necontenit procese chimice care asigurá
dusmani ai omului si ai vietii pe pámânt ar Ii lumii existenta pe care o are. În plus, omul a
poluarea aerului. Omul transIormá natura în învátat sá reproducá aceste procese în uzine
Iolosul sáu. Consumul mare de oxigen în sau laboratoare, sá descopere o multime de
diverse activitáti si eliminarea în aer a unui alte procese, care nu au loc în mod natural si
numár Ioarte mare de substante toxice duc la care sá-i asigure materialele de care are
încárcarea atmosIerei cu substante nevoie si pe care nu le poate gási în naturá.
dáunátoare vietii. Poluarea aerului, a solului Prin chimie, omul si-a Iácut viata mai
si a apei dáuneazá vietii plantelor, plácutá, si-a înteles propria viatá, s-a înarmat
animalelor sau a omului, dar mai mult, pot Iatá de vitregiile existente sau viitoare. În
duce chiar la disparitia unor specii ultimii ani a crescut interesul si dorinta
importante de vietuitoare. oamenilor de a întelege Iortele majore care le
Câtiva poluanti gazosi ar Ii dioxidul de controleazá viata. Ei îsi dau din în ce mai
carbon, eliminat în cantitáti mari atunci când mult seama de importanta întelegerii si
sá Iormeze molecule, studiul chimiei se
expirám, prin arderea combustibililor sau aprecierii la justa lor valoare a Iortelor
axeazá în general pe interdependenta dintre
prin procese de Iermentatie. El nu este un gaz naturii si a caracterizárii corecte a lumii
atomi si molecule. Chimia moderná a
toxic, dar poate produce axIisiere. materiale.
evoluat din alchimie, urmând revolutia
Monoxidul de carbon este un gaz rezultat Chimia moderná a contribuit substantial la
chimicá.
prin arderea incompletá a cárbunilor. cresterea calitátii vietii, prin elaborarea în
De-a lungul anilor, încá din cele mai vechi
Nu ne gândim aproape niciodatá la cât de conditii avantajoase a unei game largi de
timpuri, oamenii au cáutat modalitáti prin
mult inventiile si inovatiile din domeniul materiale: materiale plastice, sápunuri,
care sá ajungá la rezultate mai bune în toate
chimiei tind sá ne conditioneze viata de zi cu det ergent i , medi cament e, al i ment e
domeniile. Privind planul chimiei, desi ei nu
zi: aceste realizári determiná calitatea si prelucrate, îngrásáminte, combustibili
puteau întelege ce au realizat, oamenii
cantitatea alimentelor de care dispunem si nucleari etc.
preistorici descoperiserá îmbálsámarea
diversele modalitáti de transport; mai mult, Chimia a reusit : sá prelungeascá viata
mumiilor, arte ale támáduirii, iar alchimistii
cáldura din casele noastre si viteza cu care ne oamenilor , sá le aline durerile , sá le usurez
se iveau cu teorii si studii noi.
recuperám dupá o boalá depind si ele de munca, sá le ridice gradul de civilizatie.
FilosoIul grec Aristotel încearcá sá
Chimia în viata noastrà
didactice ocazia de a-si planiIica într-un mod didactic suIicient si Acest lucru este cel mai important pentru Asigurarea de personal
mai Ilexibil activitátile proprii de DPC. caliIicat în domeniul stiintelor educatiei în recunoasterea reciprocá a caliIicárilor si
În ceea ce priveste Iormarea cadrelor DPPD-uri DiversiIicarea Iunctiilor gradelor proIesionale, pentru mobilitatea ;
didactice, pe baza analizei conditiilor de didactice Reconsiderarea curriculumului de Iortei de muncá si pentru dezvoltarea rutelor ;
Iormare a proIesorilor în Iormare initialá carierelor proIesionale pentru persoanele de ;
Reproiectarea curriculum-ului de Iormare pe tot teritoriul Europei.
pedagogicá si elaborarea standardelor Într-un sistem descentralizat, Iurnizorii de
proIesionale, pornind de la deIinirea p r o g r a me s u n t a u t o r i z a t i s á - s i
rolurilor si a competentelor cadrelor ,personalizeze¨ programele (în ceea ce
didactice în contextul provocárilor societátii priveste continutul, metodele de predare-
cunoasterii. învátare, tehnicile de evaluare si apreciere)
În consecintá, Iormarea cadrelor didactice în pentru a se asigura cá vor îndeplini nevoile
directia ,abilitárii curriculare¨ este o speciIice de Iormare si dezvoltare a
necesitate, prin asigurarea unor mecanisme cursantilor
viabile care sá permitá dezvoltarea Curriculum-ul, programele si cursurile
proIesionalá continuá prin programe de pentru Iormarea proIesionalá initialá si dupá
Iormare, participare la proiecte, schimb de absolvirea studiilor de cátre cadrele
experientá, oportunitáti de reIlectie, di dact i ce ( de exempl u: pr ogr ame
desIásurarea si comunicarea rezultatelor introductive pentru stagiari) sunt acum
propriilor investigatii si cercetári etc. aliniate la cadrele nationale si europene de
Aceasta în conditiile în care un proiect de caliIicári (datoritá procesului de la Bologna
curriculum este un reper care comportá într-o care se reIerá la armonizarea învátámântului
oarecare másurá schimbári în Iunctie de superior în Europa).
Ieedback-ul primit din sistem în urma În ceea ce priveste România, Irecventa
implementárii. Pregátirea proIesionalá programelor de DPC la care cadrele
continuá reprezintá solutia si conditia didactice sunt obligate sá participe este
calitátii serviciilor educationale oIerite reglementatá de lege la nivel national. Mai
tinerei generatii, o oportunitate pentru mult decât atât, aici se aplicá o deIinitie
sistemele educationale de a Iace Iatá si de a restrânsá a ,DPC¨/,FPCCD¨. Cele 90 de
implementare a curriculumului national, un
ráspunde proactiv cerintelor si provocárilor credite transIerabile pe care cadrele didactice
studiu al Institutului de Stiinte ale Educatiei
timpului, o pîrghie importantá pentru trebuie sá le obtiná într-o perioadá de 5 ani
propunea în 2010 o serie de sugestii pentru
asigurarea implementárii noilor orientári si (aproximativ 60 ore pe an) se reIerá numai la
ameliorarea sistemului de Iormare initialá,
documente de politici în educatie. acele programe si cursuri care sunt acreditate
dupá cum urmeazá:Elaborarea unui sistem
Bibliografie la nivel national. Pe lângá acestea, cadrele
adecvat de evaluare si selectie la intrarea în Fullan, Michael. Curriculum Implementation and
didactice pot participa si la alte cursuri si
Sustainability. În: Connely, F.M. (ed.) The Sage
Iormarea initialá, pe parcursul acesteia si la
programe de Iormare care nu sunt acreditate.
Handbook oI Curriculum and Instruction. CaliIornia:
debutul carierei didactice; Regândirea
Totusi, în comparatie cu perioada anterioará, Sage Publications, 2008.
structurilor si Iormelor de organizare a
Mircea, Elena Nicoleta, Formarea continu premis a
atunci când proIesorii erau obligati sá ia
profesionali:rii carierei didactice, Bucureti, 2011 Iormárii initiale; Asigurarea unei mai bune
parte la un curs FPCCD o datá la 5 ani,
Sisteme europene de de:voltare profesionalà
pregátiri practice; Stimularea cercetárii si
sistemul actual este Iárá îndoialá un progress
continuà a cadrelor didactice, Editura Atelier didactic.
autodepásirii în proIesia didacticá;
deoarece este mai dinamic si oIerá cadrelor Bucuresti 2007
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
Repere în formarea continuà a cadrelor didactice
Retrospectiv, cum apreciati alegerea de a fi
învàtàtor? V-ati fi dorit o altà profesie?
Am avut dascáli deosebiti, pasionati de munca diIicilá
cu copiii, cu multá rábdare, interes si pricepere, ce au
stiut sá-mi deschidá treptat, treptat universul
cunoasterii. AltIel, pentru un copil de la tará imaginea
dascálului, a învátátorului era un model de reIerintá în
comunitate si chiar dacá multi doreau sá ajungá
învátátori selectia pe timpul nostru era Ioarte riguroasá.
Aceasta a Iácut ca încá din clasele gimnaziale sá-mi
Iormez ca un reper în viatá proIesia de dascál si în
special pe cea de învátátor.
Acum la vârsta senectutii gândesc cá as Ii putut
îmbrátisa si alte proIesii dar eu consider cá aceasta a Iost
cea mai potrivitá.
Putem vorbi de satisfactii în aceastà profesie?
Dacá muncesti cu pasiune nu existá proIesie pe lume sá
nu-ti oIere satisIactii. Dacá nu as Ii avut aceste
satisIactii poate as Ii renuntat. Dar zecile de generatii
care má salutá si-mi vorbesc si acum cu respect má Iac
sá cred cá am avut un parcurs Irumos în proIesia de
dascál, concretizat în rezultate si satisIactii deosebite.
Cea mai mare satisIactie pentru un învátátor o
reprezintá împlinirea proIesionalá a generatiilor care i-
au trecut prin mâná.
Pentru cà vorbiti de generatii, câte ,v-au trecut prin
mânà¨?
Aceasta este a unsprezecea generatie pe care o
instruiesc si o educ si este din pácate sau din Iericire si
ultima, pentru cá din 2014 voi iesi la pensie.
Viata te poartá prin mai multe locuri. Am Iost la Silistea
Gumesti, printre nepotii lui Moromete, la Vârtoape si
Plosca. Adeváratele împliniri si rezultate pentru mine au
Iost la Scoala nr. 2 Rosiorii de Vede (acum ,Al.
Depáráteanu¨), timp de zece ani, unde am Iost director-
adjunct si metodist la I. S. J. Teleorman si aici la Scoala
gimnazialá ,Mihai Eminescu¨ unde am convingerea cá
tr într-o adeváratá Iamilie de dascáli.
Stiati cà generatiile anterioare và spun ,domnul
Trandafir"? Và màguleyte în vreun fel?
Cunosc imaginea domnului TrandaIir ca tip emblematic
de dascál, dar eu am urmárit toatá cariera sá Iiu dascálul
Daniel Nazat. Totdeauna sunt încântat si multumit
suIleteste când elevii mei îmi spun cu cáldurá în glas
,domnule învátátor"
Alexandra Argeyeanu
Andru Pàuna
¨Am urmrit toat cariera s
fiu învt Daniel Nazat¨
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
8 Luceafárul
Prin urmare, aceastá zi de 23 august era
pregátitá cu câteva luni înainte. Elevii tárii
erau adusi din vacantá si pregátiti premilitar
pentru deIilare. Despre pregátirile armatei nu
mai vorbim.
Întreaga clasá muncitoare, de la orase si sate,
era pusá în miscare. Nici un suIlet al acestei
tári nu rámânea neimplicat sau neconectat la
aceastá zi.
Spre deosebire, astázi, când întreaga natiune
ar trebui sá aducá prinos de recunostintá
eroilor neamului, care au Iácut posibilá
existenta unui stat national unitar, mai
puternic si mai usor de luat în seamá de
politicile lumii globale, noi, urmasii
beneIiciari, cum ne comportám?
IndiIerentá? Putin zis. Stim cá este ziua
nationalá doar pentru cá este o zi degrevatá de
activitáti cotidiene, vorbind aici de prezenta
obligatorie la program ori venirea la scoalá, în
cazul elevilor.
Explicatii? Sunt multe. Oricum, cei care se
mai considerá ,patrioti" (cuvânt desuet în
zilele noastre), privesc cu tristete la aceastá
realitate. O istorie milenará a unui popor este
uitatá. Eroii neamului, ilustrii necunoscuti!
A mai rámas un singur lucru ca ,uitarea" sá Iie
depliná: chiar autoritátile, locale si nationale,
sá diminueze pâná la ignorare aceastá zi.
Singurii animati de sentimentul mândriei,
recunostintei patriotice, sunt veteranii din cel
de-al doilea rázboi mondial, chiar dacá
împutinati de trecerea anilor, sunt acei
supravietuitori ai timpului nostru care varsá
lacrimi la depunerea de coroane din Iata
Primáriei. În schimb, cea mai mare parte din
cei prezenti asteaptá cu nerábdarea încheierea
ceremonialului pentru a se întoarce la treburile
considerate de i ca Iiind mult mai importante.
Uitarea se asterne precum praIul. Si va mai
trece un an pâná ne vom reaminti sá spunem
,La multi ani, România!.
La multi ani, România!
Dascálul royiorean suplimentul revistei Luceafàrul pentru colaboràri folositi adresa de e-mail a redactiei
subordoneazá din punct de vedere Iunctional Iactorilor psihosociali care inIluenteazá Cercetátorul Iormuleazá ideea cá acest proces
"învátámântul care nu este decât un caz comportamentele elevilor). presupune o revolutie copernicianá în
particular al Iormárii". Între educatie si Activitatea de perIectionare a cadrelor constiinta proIesionalá si tinde ca cel implicat
instruire, "matricea sa de Iunctionare se didactice evolueazá în douá contexte sá obtiná eIecte durabile în practicarea
actualizeazá în mod diIerit în Iormarea complementare: a) la nivelul scolii "ca meseriei.
proIesorilor, în Iormarea adultilor în general abordare distinctá a schimbárii educationale PerIectionarea cadrelor didactice reprezintá o
sau în Iormarea elevilor" (vezi Michel, activitate cu continut pedagogic si social
Vial, 1997, pag.18-33). proiectatá, realizatá si dezvoltatá în cadrul
Obiectivele activitátii de perIectionare a sistemului de învátámânt, cu Iunctie
cadrelor didactice pot Ii deIinite la nivel managerialá de reglare-autoreglare continuá a
general si speciIic, Iiind exprimate în procesului de învátámânt, la toate nivelurile
termeni de Iormare continuá, domeniu în sale de reIerintá (Iunctional-structural-
care existá un anumit consens în cadrul oper at i onal ) . La ni vel I unct i onal ,
sistemelor de învátámânt din tárile perIectionarea personalului didactic vizeazá
dezvoltate. Taxonomia rezultatá include stimularea capacitátilor pedagogice si sociale
trei obiective generale: de convertire practicá a Iinalitátilor de sistem
1 ) d e z v o l t a r e a p e r s o n a l á s i (ideal, scopuri ale educatiei) în obiective
socioproIesionalá a cadrului didactic angajate în cadrul procesului de învátámânt, în
(obiective speciIice: a) actualizarea mediul scolar si extrascolar. La nivel structural,
competentelor de bazá (pedagogice, de perIectionarea personalului didactic vizeazá
specialitate; b) însusirea de noi stimularea capacitátilor pedagogice si sociale
competente; c) aplicarea competentelor de valoriIicare depliná a tuturor resurselor
de bazá la nivelul didacticii specialitátii sau care ampliIicá rezultatele elevilor si întáreste pedagogice (inIormationale, umane, didactico-
specialitátilor; d) initierea în utilizarea unor noi capacitatea scolilor de a Iace Iatá schimbárii" materiale, Iinanciare) existente la nivel de
strategii, metode, mijloace de predare- (Hopkins, David; Ainscow, Mel; West, Mel, sistem si de proces. La nivel operational,
învátare-evaluare); 1998, pag.12); b) la nivelul unor relatii de perIectionarea personalului didactic vizeazá
2) ameliorarea sistemului de Iormare parteneriat ca ráspuns la un ansamblu de cereri stimularea capacitátilor pedagogice si sociale
continuá/institutii, oIertá de cursuri, practici sociale, aIlate în continuá expansiune si de proiectare, realizare, dezvoltare si Iinalizare
pedagogice (obiective speciIice: a) Iavorizarea diversiIicare (vezi Zay, Danielle, 1994). a activitátilor speciIice procesului de
interdisciplinaritátii pe Iondul valoriIicárii Ca Iactor intern, perIectionarea personalului învátámânt (lectii, cursuri, seminarii, lucrári
conceptelor de bazá; b) stimularea cercetárii didactic contribuie la îmbunátátirea culturii practice, ore de dirigentie; activitáti
pedagogice/inovatiei la nivel individual si în scolare, a relatiilor interpersonale, în conditii în extrascolare/cu: elevii, cadrele didactice,
grup/echipá; c) aplicarea paradigmelor care proIesorii si elevii promoveazá învátarea párintii, alti reprezentanti ai comunitátii
educationale la nivelul scolii si al clasei/vezi prin ei însisi (vezi Hopkins, David; Ainscow, educative; activitáti: manageriale, metodice, de
teoria curriculumului; managementul Mel; West, Mel, 1998, pag.13). În aceastá asistentá psihopedagogicá si socialá, de
educatiei; d) dezvoltarea comportamentelor perspectivá intervin activitátile curente orientare scolará si proIesionalá, de consiliere
psihosociale necesare managementului organizate la nivel de: consiliul proIesoral, etc.), în conditii optime, corespunzátor
consiliul consultativ, comisii/catedre metodice, contextului intern si extern existent, pe
cercuri pedagogice, cabinete de asistentá termen scurt, mediu si lung.
psihopedagogicá, lectii deschise, studiul Depásind semniIicatia traditionalá, de
individual, recenzii, lectorate si conIerinte ,remediu la carentele Iormárii initiale
pedagogice. insuIicientá pentru întreaga carierá
Ca Iactor de parteneriat, perIectionarea proIesionalá" (didacticá), Iormarea
cadrel or di dact i ce permi t e regl area- continuá, în acceptia sa (post) moderná,
autoreglarea continuá a practicii pedagogice în ,începe sá Iie conceputá ca un proces de
raport de o pluralitate de roluri asumate sau pe lungá duratá si de învátare permanentá",
cale de a Ii asumate ca urmare a cererii sociale: cu douá I unct i i gener al e: a)
educator, instructor, metodist, evaluator, perIectionarea si înnoirea practicilor
cercetátor, manager; consilier, animator, agent proIesi onal e pri n ,act ual i zarea
al comunitátii locale; proIesor-autor de cunostintelor însusite în timpul Iormárii
lectii/cursuri sustinute în regim de învátámânt initiale"; b) completarea Iormárii
deschis la distantá (IDD), prin televiziune initiale, inclusiv prin ,schimbarea
scolar, Internet etc... Institutiile care pot Ii eventualá a orientárii proIesionale, cu
resurselor umane); angajate, în acest sens, sunt situate la nivelul noi competente sanctionate prin diplome".
3) cunoasterea mediului pedagogic si social structurii de conducere si de relatie, proprie Analiza activitátii de perIectionare a cadrelor
(obiective speciIice: a) Iavorizarea relatiilor sistemelor (post) moderne de învátámânt vezi: didactice presupune raportarea la conceptele
scolii cu diIeriti agenti sociali: economici, consiliile pentru curriculum si evaluare, pedagogice de Iormare, în general, si de
comunitari, culturali, politici etc.; b) raportarea centrele de instruire proIesionalá continuá, Iormare continuá, în mod special. Formarea
sistemului de învátámânt la problematica centrele de asistentá psihopedagogicá, constituie Iunctia centralá a educatiei
socio-economicá; c) adaptarea la schimbárile Iacultátile, departamentele, editurile de (exprimatá ca Iormare-dezvoltare permanentá
s oci o- cul t ur al e s peci I i ce s oci et át i i specialitate, institutele de cercetári, mass necesará pentru integrarea socialá optimá a
postindustriale inIormatizate; d) studierea media (presá, radio, televiziune, Internet...). personalitátii umane). AstIel, Iormarea
Perfectionarea cadrelor didactice
má înconjoará. Asta nu înseamná Iel de bine ca si puterea. Oricum acesta? Det est dumi ni ca, t or t ur i l e
cá injectez concesii ca sá mentin sunt dotatá pentru Iericire, dar si Lumea este a celor care vor si nu a aniversare (sunt cele mai proaste),
celor care pot (Gothe). dusmánia colegialá care asteaptá
Notorietatea pozitivà a unei momentul unei audiente publice,
persoane nayte întotdeauna optimismul exasperant, chipurile
întrebàri, mai ales dupà ce vor fi I r u mo a s e î n c h i s t a t e î n
citite ràspunsurile acestui dialog mineralizarea care te îngheatá,
sincer. În întâmpinare vin yi eu politica atunci când rinocerizeazá.
cu întrebarea: cariera sau Detest mitocanii lustruiti pe rând,
familia? agresivi, politicosi sau slugarnici
Care dintre ele înclinà balanta în si subversivi (ce baleiazá în Iunctie
viata dumneavoastrà? de context).
Ce calitàti yi ce defecte ati pune Familia este ediIiciul meu aIectiv.
într-o balantà personalà? Oamenii pe care îi iubesc Iárá rest,
pâná la capát. În Iamilie bucuria o Pentru deIecte si calitáti as spune
înmultesc cu doi, iar suIerinta o cá existá trei moduri de perceptie
împart la doi. Femeile tin lumea în asupra unei persoane: ceea ce crezi
picioare sá nu se distrugá, iar tu însuti despre tine, ceea ce cred
bárbatii încearcá sá împingá istoria altii despre tine si ceea ce crezi cá
înainte. Nu conteazá ceea ce este altii cred despre tine. Aici putem
mai întelept. Cert pentru mine este introduce valorile Iiecáruia
armonia. Nu sunt o Ianaticá a pentru esec.
cá, numai pe un Iundament solid al interpretate din unghiuri diIerite,
happy-end-ului. Pretuiesc umorul, Ascultând tot ceea ce ati spus
Iamiliei, poti construi o carierá. de personalitate diIeritá.
capacitatea de a improviza pânà acum, am remarcat cà
,Secretul" este sá ceri putin de la Ceea ce este important pentru
inteligent si mai putin Iaima care existà un crez ce và ghideazà în
altii si Ioarte mult de la tine însuti. mine este armonia cu mine însámi
perturbá simtul realitátii, poate la tot ceea ce faceti. Care este
care se reIlectá si asupra celor ce
~Secretul carierei - sà ceri putin de la altii, yi foarte mult de la tine însuti!¨
 consider proI. Cristiana Burlacu, directorul colii gimnaziale Mihai Eminescu 
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
Clasa a V-a
Educatie pentru sànàtate - proI. Bozdoc
Petre, cls. a V-a A,B,C,D; Informaticà - IT -
proI. Subirelu Aurelia, cls. a V-a A,B,C,D.
Clasa a VI-a
Informaticà - IT - proI. Subirelu Aurelia, cls.
a VI-a A,B,C,D; Matematicà - proI. Adam
Aurel, cls. a VI-a A; Matematicà - proI.
Scrltescu Elena, cls. a VI-a B; Matematicà -
proI. Rotaru Marian, cls. a VI-a C.
Clasa VII-a
Masurà in geometria euclidianà -proI.
Scrltescu Elena, cls. a VII-a A; Jurnalism -
proI. Argeeanu Gabriel, cls. a VII-a A,B,C;
Prietenii mu:icii - proI. Cimpoeru Anton, cls
a VII-a C,D.
Clasa a VIII-a
Matematicà pentru toti - proI. Rotaru Marian,
cls. VIII-a C; Matematicà pentru toti - proI.
Scrltescu Elena, cls. VIII-a A; Functii -
proI. Adam Aurel, cls. a VIII-a B; Tehnici de
redactare a eseului literar - proI. Voiculescu
Dumitru, cls. a VIII-a A; Arta cuvantului -
proI. Manole Floarea, cls. a VIII-a B,C
Scoala gimnazialà ¨Mihai Eminescu¨
Discipline optionale
pentru anul ycolar 2012 - 2013
: revistaluceafarul¡gmail.com
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Luceafárul 9
Cráciunul, celebrat în Iiecare an pe 25 copiilor cu timpurile pe care le-au tráit în
decembrie, aduce cu sine bucuria Nasterii copilária lor. Numai cá odatá cu trecerea
Mântuitorului Iisus Hristos, dar si un bun prilej claselor primare, copiii încep sá se codeascá si
pentru comercianti de a-si rotunji veniturile la renuntá a mai bátea la usá pentru ati Iace urári,
sIârsit de an. Mai ales acum când párintii sunt de teamá sá nu Iie luati "în balon" de colegii
mult mai deschisi la cheltuieli, chiar dacá stiu mai Iitosi din clasá. Oricum, am observat în
cá astIel vor împovára bugetul Iamilial pentru ultimii ani cá cei ce se mai încumetá sá
lunile urmátoare. Având experienta anilor porneascá la colindat se anuntá între ei si se duc
trecuti în care rosiorenii au Iácut eIorturi de a pe unde li se dau banii, acesta este motivul
asigura o masá cât de cât îmbelsugatá, dar si pentru care în cartierele ¨muncitoresti¨ îi vezi
pentru nelipsitele cadouri puse sub bradul de mai rar pe colindátori".
Cráciun, am pornit la întâmplare printre F. C., 66 ani, pensionarà:" Cosnita cu
standurile comerciantilor rosioreni încercând î mbucát uri est e pregát i t á di n t i mp.
sá aIlu cât de conectati sunt rosiorenii la Îmbucáturile sunt rânduite mortilor, sunt
aceastá perioadá din an si, mai ales, care mai támâiate, dupá care sunt împártite copiilor.
este semniIicatia cadoului oIerit celor dragi. Chiar dacá le spui cá este împártanie, ei îti
Firesc am întrebat si despre cum s-au pregátit multumesc în loc de Bogdaproste. Dacá
de a primi colindátorii. Desi nu sunt chiar încerci sá îi înveti cum trebuie sá spuná îti
ráspunsurile la care ne asteptam, redám în ráspund în Iel si chip, ba te consemneazá si
spatiul alocat, câteva dintre acestea: când vin cu plugusorul îti mai Iac si vreun
R. C., 33 ani, asistent maternal pocinog. Anul trecut niste spurcati de copii mi-
profesionist:" Nu stiu care român nu simte au mutat poarta tocmai la Iântâna din vale si în
spiritul acestor sárbátori, dar cu sigurantá peste loc mi-au legat mágarul unei Iemei din capul
toate stá un nou prilej de a petrece si, dacá ulitei de era sá cráp când am vázut politist la
vorbim de cei mici, de a primi cadouri, multe poartá. Sáraca Iemeie, bátrâná si váduvá,
comandate pe internet de Mosii internauti. Asa crezuse cá i s-a Iurat animalul. Aia Iac maicá
cá Mosul care umblá cu desaga printre tarabe copiii de azi".
pentru a si-o umple devine tot mai mult o D. P., 70 ani, pensionar:" Ehe, cam de
poveste. Exact cum bunica ne povestea despre multicel s-au dus vremurile alea. Ne strângeam
halvita legatá cu sIoará de grinda camerei pe multi copii de vârste apropiate si mergeam pe
care copiii se luptau sá o prindá cu gura, Iapt ce la toti vecinii. Umblam pâná ne osteneam.
aduce si multe rániri accidentale, dar cel mai Adevárul este cá oamenii erau mult mai
Irumos era atunci când doborâtá din cuiul primitori, iar copiii erau mult mai modesti, mai
grindei era împártitá celor ce jinduise la ea. respectuosi si mult mai aventurosi, ba chiar
Acum halvita este o raritate, în timp ce tableta viteji dacá stai sá te gândesti cá luau námetii în
sau pápusa Monster high este un dar de Iite, piept peste câmp, lupii se auzeau urlând, iar de
cum zice Iiica mea". multe ori, intrând pe ulitele altora riscau si câte
S. M., 43 ani, ceferist:" Glumesti?!. Nu stiu o bâtá pe spinare de la cei care vroiau ei sá ia
câti copii sunt bucurosi când le dai covrigi si bolindetele de la casele acelea. În vremea
mere, dacá nu pui si un supliment de bani. copiláriei mele, rareori se întâmpla sá nu Iim
Poate si din Iamilie, poate si de la scoalá, primiti cu Steaua, cu Sorcova, cu Plugusorul
copiilor ar trebui sá li se spuná cá nu este ori cu Capra. Ne mai duceam si cu Vasilca".
important ceea ce primesc, ci bucuria cu care ti M. S., 48 ani, casnicà:" Nu stiu, parcá anul
se oIerá. Colindul nu mai este chiar în vointa trecut au venit vreo zece copii si au sunat la usá
copiilor, ci mai degrabá un moIt al párintilor de colind. Oricum mai multi ca în ceilalti ani. A
care îi duc pe cei mici pe la usi cu speranta cá Iost an când nu a venit nimeni".
asa se vor simti mai mult parIumul sárbátorilor
Adriana Stefania Cazan
de iarná. De Iapt este un mod de a se láuda

Tableta yi Monster high detroneazà halvita bunicii
Primim de la prietenii ziarului nostru
- ajuns la acest nivel. Dintre toti doar Dumitru Ciocan Sin a depus
un dosar de acceptare în UAP, dar în Iiliala
A[i Inst un prnIcsnr activ ¶i imp!icat în
Bucuresti. Eu nici nu mi-am dorit sá Iac acest
diverse proiecte ¶cn!arc. Considerati cà
lucru, dezamágitá de tot ceea ce se întâmpla în
viata la catedrà v-a ràpit din timpul ce ar fi
jurul meu ca artistá.
trebuit dedicat creatiei?
Când ati început sà pictati ?
Categoric. Consider cá am ars mai mult în
Tatál meu, care era inginer agronom, este cel
partea dedicatá scolii. Eu iubesc extraordinar
care mi-a inoculat, cred cá si genetic, aceastá
de mult copiii si a trebuit sá dau tot ceea ce pot
dragoste pentru artá. Bunicul lui era preot si
eu ca dascál sá îi Iormez Iárá cusur, iar acest
venind într-o zi pictorii sá reînnoieascá pictura
lucru se vede în evolutia lor ulterioará, dar si
tatál meu s-a atasat Ioarte mult de ceea ce se
desele teleIoane care le primesc de la ei spre a
petrecea acolo. Începuse chiar sá dedice zilnic
mi se destáinui în privinta realizárilor.
ore întregi desenului. Însá el nu a putut sá Iacá
Temperamentul mi-a impus ca eu sá nu umblu
acest gen de artá, îndreptându-se spre
cu jumátáti de másurá, asa cá mi-am Iácut
agronomie. Au Iost si vremurile de asa naturá.
Începuse rázboiul, erau probleme sociale
majore, iar cáile spre latura artisticá, cel putin
din zona noastrá au Iost limitate. A ata
mi-a îndrumat primii pasi în desen, el m-a
înscris si la Liceul de Artá din Craiova. Îmi
aduc aminte cá mi-a cumpárat prin clasa a
cincea o cutie de acuarele, ceea ce era Iabulos
pentru vremurile acelea. Stiu cá era o cutie
metalicá, de provenientá germaná, care cu
sigurantá costase Ioarte mult, dar despre care
nu am aIlat nici azi cum a reusit si de unde sá
le procure. Eram cea mai Iericitá, atât de
Iericitá cá le Iáceam desenele la toti copiii din
clasá cu acele acuarele. Acesta a Iost
începutul. Apoi în cinci ani la Liceul de Artá
mi s-au Iormat niste deprinderi deosebite, pe
talentul cere-l aveam.
La Iacultate învátam teoretic anumite tehnici,
dar odatá ajunsi acolo aveam posibilitatea sá
¨Iurám¨ din practica acelor tehnici, ceea ce
era un lucru remarcabil pentru noi ca studenti.
Când am ajuns la Bucuresti, la Sectia de
datoria la catedrá ceea ce m-a îndepártat de muzeologie a Institutului de Arte Plastice
multe ori de picturá, dar nu iremediabil ci doar ,Nicolae Grigorescu¨, i-am avut proIesori pe
rápindu-mi acel timp pe care mi l-as Ii dorit marii omeni de culturá Rázvan Teodorescu,
pentru a crea. Desi, privind retrospectiv, má Corina Nanu si Alina Popa, douá proIesoare de
gândesc cá aceastá ardere pentru picturá a Iost exceptie, si lista poate continua. Prezenta lor în
mai înceatá si de aceea i-am acordat un timp desávârsirea mea artisticá îmi întáreste ideea cá
mai limitat. mi-a Iost hárázit sá am noroc de asemenea
oameni, Iárá de care sunt convinsá cá nu as Ii Redactia
Fiecare tará are traditiile si obiceiurile ei. Asa cá, jucau prin sate, dar si porcii. Obiceiul este practicat,
nici România nu se abate de la aceastá constatare, de deopotrivá, de romi, dar si de alte etnii din Balcani,
sárbátori Iiind prezente: Steaua, Capra, Plugusorul. însá, de obicei, cu Vasilca merg romii, deoarece
În aIará de acestea, existá Ioarte multe colinde legenda istoriseste cá în vremea când tiganii încá
cunoscute mai mult de persoanele în vârstá si prea erau sclavi, ei primeau de la boieri capul porcului
putin de copiii de astázi. táiat de Cráciun, pe care îl purtau pe la oameni
cerând bani. Acest obicei se pástreazá astázi mai
Vicleimul (Irozii) este un obicei vechi, uitat de-a
ales în Muntenia.
lungul anilor, practicat între Cráciun si 6 ianuarie si
În Teleorman reprezintá nasterea lui lisus Hristos si siretenia lui
Irod (care a poruncit uciderea pruncilor) de a aIla Mai multe datini si obiceiuri prilejuite de
Pruncul. sárbátorirea Cráciunului se mai întâlnesc în unele
Obiceiul a apárut din nevoia crestinilor de a apropia localitáti rurale din judetul Teleorman, zona de sud
suIletele oamenilor de Iisus si cuprinde urmátoarele a tárii având un Iolclor bogat si variat.
momente: venirea magilor dupá stea, primirea lor Existá sate unde colindele care preced ziua de
de cátre Irod, siretenia acestuia de a aIla copilul, Cráciun au o Iormá deosebitá ca repertoriu si
înIruntarea necredintei. Personajele sunt: Irod, desIásurare.
oIiterul, trei crai de la rásárit, copilul, ieslea, mosul, Cetele de colindátori, tineri si bátrâni, cunosc texte
ciobanul si altii. care se adreseazá Iiecárui membru al gospodáriei
În vremea lui Kogálniceanu, piesa era jucatá în unde ajung în cursul serii: bárbat, Iemeie, Iatá sau
orase, la ¨case mari¨ de cátre cântáretii de la báiat. În aIará celor ce cântá, din grup Iace parte si
bisericá. Însá si ¨irodarii¨ tárani ajungeau, în "Mágarul", adicá cel ce ce cará desaga pentru
primele decenii ale secolului nostru, pâná în marile colaci, covrigi, mere, nuci si alte daruri, inclusiv
orase unde erau primiti cu bucurie de toatá lumea. vinul de buturugá.
Astázi aria de ráspândire a Irodului s-a restrâns. ¨Barza¨, ¨Cicea¨ sau ¨Capra¨ sunt maniIestári
spectaculoase, cu personaje ce interpreteazá
diIerite roluri, întâlnite la Bragadiru, Buzescu,
Vasilca
Násturelu, Mavrodin, Nanov, Plosca si Beiu, dar nu
În ajunul Anului Nou si în ziua de SIântul Vasile, în
numai.
anumite zone ale tárii, colindátorii umblá cu
În lumea satului teleormánean existá credinta cá
"Vasilca", o cápátâná de porc asezatá pe o tavá si
dacá mánânci un már în ziua de Cráciun vei Ii
împodobitá cu Ilori de hârtie, panglici si alte
sánátos pe tot parcursul noului an.
ornamente. Colindátorii le ureazá oamenilor ca
Ca sá Iii Ierit de Iarmece, este bine sá asezi în cele
porcul cel gras sá le aducá un an nou si îmbelsugat.
patru colturi ale mesei de Cráciun, sub Iata de masá,
La Iinalul colindului, gospodarii oIerá tinerilor
cátei de usturoi si boabe de mei.
veniti cu Vasilca bani, vin si carne. Romii obisnuiau
Adriana Stefania Cazan sá numeascá "Vasilca" ursii domesticiti pe care îi
Dascàli de poveste
Hermina Scobici
(Continuare din pag. 1)
Obiceiuri speciaIe de iarnå
care mama, Dumnezeu s-o plesneste primávara pe o Má provocati sá vá povestesc
odihneascá!, îi Iácea. Nu vá pot ramurá din pomii din curtea întâmplári care mi-au marcat
povesti tihna si pacea din casa casei mele, si rândunelele care- c o p i l á r i a î n p e r i o a d a
párintilor mei. Nu vá pot si Iac în Iiecare primávará cuib
povesti simplitatea atât de sub strasina casei... Mos
"compl exá" cu car e ne Cráciun bucurá copilul din
r apor t am s i per cepeam mine cu o ploaie rácoroasá de
sárbátorile de iarná, respectiv vará, cu cer senin, cu Ilorile de
Cráciunul. Ca sá Iii Iericit, camp, cu primele Irunze care se
astIel de lucruri trebuie tráite. îngálbenesc si cad, cu prima
Eu le-am tráit si-am Iost Iericitá ninsoare. Vedeti, îmi îngádui un
si, uite, îmi curge o lacrimá, nu Mos Cráciun altIel. E dreptul
de tristete, nu de párere de ráu meu si... sansa mea. Sigur cá
pentru timpurile care au Iost ci perioada sárbátorilor de iarná
de bucurie pentru cá Dumnezeu are speciIicul ei, Iiorul ei. Dar,
mi-a rânduit sá tráiesc astIel de din pácate nici colindele nu mai
clipe. sunt ce erau, nici colindátorii
(...) Cred în Mos Cráciun, dar nu mai sunt pátrunsi - atât cât
într-un Mos Cráciun altIel. Mos putem Ii - de misterul Întrupárii
Cráciunul meu este mult mai si venirii în lume a Domnului.
darnic si nu vine doar în Se dilueazá, se persiIleazá
preajma Nasterii Domnului. totul, din pácate. Iar spiritual
Copilului din mine Mos comercial al sárbátorilor de
sárbátorilor de iarná. Oricât as
Cráciun îi aduce si primul iarná este cât se poate de
încerca, nu pot sá vá povestesc
ghiocel, si primul mugure care págubos pentru spirit.
mirosul pâinii si al colacilor pe
Veta Biriç, soIistå de muzicå popuIarå: "Cred în Moç Cråciun,
dar într-un Moç Cråciun aItfeI"
care, an de an, rásplátea cetele unii veniti chiar din alte sate îi As avea Ioarte multe de spus.
de col i ndát or i cu sume sIátuiam sá meargá si la Castel. Pentru cá eu sunt náscut la tará,
importante de bani, care ne Spuneam, ca sá Iim bágati în la Ciucea, în judetul Cluj, si mi-
permiteau sá plátim muzicantii. seamá: ,Merget i má cá a u p l á c u t I o a r t e mu l t
Gogoaia dá bani!" obiceiurile de Cráciun si Anul
Nu pot uita, de asemenea, nici Nou. Ca si copil si adolescent,
horile organizate în cea de a am tráit din plin si m-am
treia zi de Cráciun, care aduna implicat în astIel de momente.
S la cámin aproape întreaga Am umblat cu teaua, apoi cu
c o m u n i t a t e s i u n d e , ViIlaimul, mai târziu cu cetele
observatorul atent, putea de Ieciori. Iar de Anul Nou cu
anticipa si nuntile ce vor urma bradul si de Boboteazá cu
peste an, redeschiderea unor tiralexa. Ca toti copii, m-am
conIlicte mai vechi, dar si bucurat de bánutii primiti, de
stabilirea de noi relatii de mere si nuci, ca si de alte daruri
prietenie între diverse Iamilii. care ráspláteau modesta mea
Sunt, desigur, multe alte prestatie.
întâmplári, Iericite, comice sau Dupá cum stiti, în satul meu a
chiar triste petrecute de-a tráit Octavian Goga. A rámas de
lungul anilor. Toate, însá, pe vremea lui obiceiul, ca
În seara de Cráciun, Veturia
vorbesc despre o tráire intensá, tinerii sá porneascá la colindat,
Goga primea sute de copii, la
s i nc e r á s i a ut e nt i c á a d u p á c e p r i m e a u
colindat, rásplátind pe Iiecare
miracolului nasterii lui Iisus bi necuvânt area preot ul ui
cu bani, cu bomboane si cu
Hristos, ca si de bucuria paroh, de la Castelul poetului.
mere. Când ne întâlneam pe
î nt âmpi nári i , cu i nIi ni t e În vremea mea, locul poetului
stradá cu alte grupuri de copii,
sperante, a Iiecárui an nou. era luat de váduva acestuia,
Prof. dr. Dan Brudaçcu, istoric Iiterar: "Nu pot uita horiIe
organizate în a treia zi de Cråciun"
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Autoportret
celei care a creat-o neIiind acela de Desi Ioarte multe dintre doamne si
a Iace un produs pentru a Ii Iolosit domnisoare s-au gândit pâná acum
de toatá lumea. la cele mai extravagante moduri de
Însá, vázând succesul pe care a-si Iace manichiurá, însá în aIará
aceastá ojá l-a avut, Charlotte de nuantele IosIorescente nu v-ati
Knight a creat un model similar de putut gândi la altceva, iatá cá
purtat pe stradá. specialistii în domeniu au adus un
În realitate, nu este vorba despre nou trend: manichiura caviar.
caviar, ci despre niste mici perle de Oja "caviar" a Iost lansatá de Iirma
sticlá coloratá care imitá aspectul britanicá Ciate, Iiind creatá de
acestuia. Setul contine o ojá Charlotte Kinght cea mai cunoscutá
obisnuitá si o sticlutá cu perle manichiuristá a vedetelor din ziua
colorate. de azi.
Celebra ojá a Iost lansatá în trei Ce nu s-a stiut, este cá aceastá ojá
nuante: negru perlat, alb sideIat si 3D a Iost creatá initial pentru a Ii
curcubeu. Iolositá în cadrul unei sedinte Ioto
pentru o revistá de modá, scopul
Càtàlina Voicu
Foto: redutti.ro
Manichiura caviar cu ojå 3D
Iatá cele mai uzuale NU-uri de care trebuie sá tii cont protectie solará pe toatá perioada anului, chiar si iarna.
pentru a nu-ti pune Irumusetea în pericol. Nu uita cá pericolul creste pe másurá ce te apropii de
soare; aplicá lotiunea pe Iatá înainte sá iesi pe pârtie, te
va proteja atât de soare, cât si de vântul táios de munte.
NU îti toci tenul
Este Ioarte adevárat: curátarea pielii joacá un rol
NU-ti tortura sprâncenele esential în ritualul de îngrijire a pielii, însá excesul de
zel sau alegerea ori Iolosirea nepotrivitá a produselor Expresia Ietei poate Ii serios aIectatá din cauza unor
pot aIecta echilibrul pH-ului pielii, ducând la uscare. sprâncene pensate incorect, plus cá e Ioarte posibil sá
Dacá tenul táu îti dá senzatia cá strânge dupá 15-20 de nu mai poti obtine Iorma initiala prea curând. Se
minute de la curátare, poate Ii un semn cá produsul sáu întâmplá Ioarte rar ca mama naturá sá ne înzestreze cu
metoda aplicatá sunt contraindicate, ori mult prea dure sprâncene nepotrivite, deci grosimea lor naturalá este
pentru tipul táu de ten. prima conditie de care trebuie sá tinem cont atunci
când ne pensám (smulge doar Iirele care ies din rând).
NU venera soarele... nici iarna
Restul tine de reperele clasice - coltul nasului si
Chiar dacá nu arde atât de tare ca în sezonul estival,
unghiurile ochilor.
soarele continuá sá-ti aIecteze negativ pielea chiar si în
Emiliana Bàltescu
vremuri reci. Continuá sá Iolosesti o cremá cu Iactor de
10 Luceafárul
Nu î(i tortura sprânceneIe
1800, sticlá era obtinutá printr-un cá existá doar 5 gusturi, în 1908 a Iost
Vârful Everest este cel mai
procedeu numit metoda coroanei. În descoperit si cel de-al saselea:
înalt punct de pe Pàmânt
umami. Receptorii acestuia au Iost
detectati printre cei ai gustului dulce,
VârIul Everest se aIla în Muntii
ceea ce dovedeste clar cá nu existá
Himalaya, la o altitudine de 8.848 m,
zone aIerente doar anumitor gusturi.
deasupra nivelului márii. Multi cred
cá, datoritá acestui lucru, titlul de cel
Pânà la Cristofor Columb,
mai înalt punct de pe Pámânt nu este
toatà lumea credea cà
tocmai corect. Dacá luám în
considerare si portiunea aIlatá sub Pàmântul este plat
nivelul márii, muntele Mauna Kea De Iapt, oamenii aveau suIiciente
(10.200m cu portiunea aIlatá sub indicii cum cá Pámântul era rotund.
nivelul márii) din Hawaii depáseste Fazele lunii, linia orizontului erau
VârIul Everest. De asemenea, si doar douá dintre aceste dovezi în care
muntele Kilimanjaro másoará 5.895 multi credeau. Asadar, Columb nu a
metri, însá el nu este înconjurat de alti revolutionat inIormatiile stiintiIice
de pâná atunci, ci doar a certiIicat o
idee cu destul de multi adepti.
urma acestei metode rezultá o sticlá
ondulatá sau mai groasá în unele Sângele lipsit de oxigen
locuri.
este albastru
Dupá ce oxigenul din sânge este
Pàsàrile îyi abandoneazà
eliberat în tesuturi, sângele "golit de
oxigen" se întoarce în inimá prin puii dacà îi atingi
vene, vase de sânge care par albastre.
Chiar si astázi, unii cred cá, dacá
munti, asa cum se întâmplá în cazul
TransIormarea sângelui din rosu
atingi puii pásárilor, acestia
VârIului Everest.
deschis în rosu închis creeazá aceastá
împrumuta din mirosul oamenilor,
iluzie de albastru, dar asta nu are
Iiind apoi respinsi de celelalte pásári.
nicio legáturá cu adevárata culoare a Mare parte a càldurii
sângelui.
corpului se pierde prin
extremitàti, în special cap
Cameleonii îyi schimbà
Multi cred acest lucru are loc din
culoarea pielii pentru a se
cauza circulatiei cerebrale intense,
însá nu este nici pe departe adevárat. adapta mediului
Singurul motiv pentru care capul
înconjuràtor
este, în general, mai rece decât
S c h i m b a r e a c r o m a t i c á a
celelalte párti ale corpului este acela
cameleonilor tine de cu totul alti
cá nu este acoperit, ceea ce îl Iace,
Iactori, nicidecum de mediul
evident, mai sensibil.
înconjurátor. De Iapt, pentru a
Iuziona cromatic cu natura, trebuie sá
Marele zid chinezesc este
nu îsi schimbe deloc culoarea.
Nimic mai neadevárat! Motivul
TransIormarea este provocatá mai singurul obiect fàcut de
pentru care vezi un pui aparent
degrabá de luminá, temperatura si de
abandonat este acela cá puii se om, vizibil din spatiu
starea cameleonilor.
poticnesc deseori atunci când înváta Astázi, oamenii de stiintá vin sá
sá zboare, asa cá se îndepárteazá de contrazicá acest Iapt, sustinând chiar
cuib. Ba mai mult, cu exceptia cá marele zid chinezesc nu are cum sá Oamenii au doar 5 simturi
câtorva specii, pásárile nici mácar nu
Vázul, mirosul, pipáitul, mirosul si
au un simt al mirosului atât de bine
gustul nu sunt toate simturile
dezvoltat încât sá îsi respingá puii
doar pentru cá au Iost atinsi de
oameni.
Pàrti diferite ale limbii
sunt responsabile cu
detectarea anumitor
se distingá din spatiu. Acest simbol a
gusturi
Iost construit înainte de a se cunoaste
caracteristice omului. Se pare cá
Ei bine, aIla cá toatá supraIata limbii
I oar t e mul t e l ucr ur i despr e
existá multe alte proprietáti mai mult
astronomie, asa cá multi au luat de
sau mai putin discutate. Printre cele
buná inIormatia. În plus, datoritá
mai i mport ant e, ami nt i m de
lungimii, este de înteles de ce mult
nociceptia (abilitatea de a simti
timp, oamenii nu au pus la îndoialá
dur e r e a ) s a u pr opr i oc e pt i a
acest "adevár".
(inIormatii asupra miscárii si a
echilibrului Iárá a avea o conIirmare
vizualá).
Sticla este lichidà
Unii sustin cá si Ioamea, setea, cât si
"Legenda" conIorm cáreia sticlá ar
senzatia de Iierbinte si rece ar trebui
avea proprietatea de a curge dateazá
si ele încadrate la categoria simturi.
din perioada în care procedeul de
Maria - Diana Constantin
obtinerii al sticlei nu era Ioarte bine
poate Iace asta, nu doar anumite párti.
Ionela Bàltàretu
pus la punct. Pâná la mijlocul anilor
În plus, dupá ce mult timp s-a crezut
Zece mituri în care sà nu mai crezi
Ca sà nu te imbolnàve¸ti ¸i sà seleniu, mangan, Iier, cupru, calciu
amani procesul de imbàtranire, Dr. si IosIor, în Iitosteroli (care reduc
O: are cateva arme secrete. nivelul de colesterol în sânge), în
Iibre, proteine si grásimi sánátoase, Coacàzele negre
semintele de Iloarea-soarelui
Au compusi care au grijá de
reprezintá o adeváratá sursá de
vederea ta, asigurând astIel
sánátate si un excelent energizant.
sánátatea ochilor, sustine Dr. Oz.
Ovàzul Mai mult, coacázele negre au de 5
ori mai multá vitamina C decât Contine Iibre solubile care scad
portocalele, prin urmare întáresc colesterolul ráu si au grijá de
imunitatea si previn aparitia digestia ta. AstIel, Iavorizeazá
pr emat ur á a s emnel or de eliminarea toxinelor din organism,
îmbátrânire. asigurând un tranzit intestinal bun.
Ceaiul verde Rodiile
Continutul ridicat de antioxidanti, Contin acid elagic care previne
ce î ncet i nesc pr ocesul de distrugerea celulelor provocatá de
îmbátrânire si au si un eIect radicalii liberi. Un alt beneIiciu pe
important în prevenirea cancerului, care îl aduce consumul de rodie
nu este singurul atu al ceaiului este acela de a stimula Iormarea
verde. Aceastá bauturá regleazá colagenului, important pentru
tensiunea arterialá, scade nivelul aspectul întinerit al pielii.
glicemiei si al colesterolului "ráu" Ouàle
si întáreste sistemul imunitar.
Contin Iier, biotiná, vitamina B12
Migdalele yi nucile si au un rol important pentru
Sunt Ioarte bogate în Iier, potasiu si sánátate. Datoritá nutrientilor din
magneziu care cresc rezistenta continutul lor, ouále întáresc
organismului la stres. Un nivel rádácina párului si combat anemia.
scázut al magneziului poate sá-ti Semintele de dovleac
accentueze stárile de anxietate si
Au o cantitate mare de vitamina A
sá-ti aIecteze somnul.
care îmbunátáteste aspectul párului
Semintele de floarea si al pielii. De asemenea, semintele
de dovleac contin mult magneziu soarelui
care scade tensiunea arterialá si
Extrem de bogate în vitaminele E,
reduce riscul de inIarct.
D, B1, B3, B5, B6, acid Iolic, în
Andreea Royu minerale, precum magneziu,
Secretele doctorului OZ
Problemá apárutá la Editura Elixir Press Bucuresti
ENIGMÄ
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Luceafárul 11
nu consecventá. Riscul este Ioarte mare, iar multi Pentru cá suntem într-un oras cu multe
dintre copii se lasá dupá primele cázáturi. Cei cluburi sportive, Iotbalul, atletismul si artele
ce continuá lupta pentru obtinerea unui loc în
rangul celor mai buni, au multe greutáti de
înIruntat. Cele mai mari scheme vin cu timpul.
Nu este de exemplu ca la Iotbal, am sutat, am
ratat si apoi mai încerc odatá. Dupá o cázáturá
nu putem sta jos, pasiunea ne spune sá nu ne
lásam indiIerent de consecinte. Începutul
mereu este greu, însá curajul, vointa si talentul
te pot Iace sá treci mai usor peste acestea.
Pentru a deveni cel mai bun trebuie sá ai un
istoric al reusitelor atât de puternic încât
nimeni sá nu mai poatá sá Iacá acea schemá. În
timp, în acest oras, poate chiar si în judet am
ajuns cel mai mare roller prin clipurile postate
pe net, prin schemele Ioarte periculoase, cu un
grad ridicat de spectaculozitate.
martiale tin capul de aIis pentru orice párinte ce
Senzatia simtitá în aer sau pe bará este unicá,
doreste sá-si orienteze copilul spre sport.
cum nimeni din aIara acestui sport nu poate
Scoala, prin calitatea proIesorilor de sport,
vine sá suplineascá aceastá ,secetá" prin
baschet, handbal sau tenisul de masá. Existá
însá si copii pentru care sporturile de mai sus
nu sunt suIicient de atractive. Motiv pentru
care acestia se regásesc în alte sporturi mult
mai dinamice si mai spectaculoase precum:
skateboarding, rollerblading si multe altele
care nu apartin ariei sporturilor televizate.
Pentru acestea trebuie sá Iii autodidact,
depunând multá muncá individualá, pasiune si
vointá.
Eu sunt unul dintre aceia care îndrágesc si îsi
ocupá timpul liber cu rollerblading. Este o
pasiune pe care o cultiv de peste trei ani. Sá stiti
cá nu este numai senzatia ce ti-o dá adrenalina
în timpul unei scheme reusite ci si dorinta de a
simti. Când ceilalti oameni se întorc la
Ii remarcat, Iapt pentru care sper cá
activitátile cotidiene, noi investim timp în
perIormantele mele sá atragá un sponsor din
pasiunea noastrá.
lumea producátorilor de role.
Dan Ovidiu Vlad
Este un sport care presupune mult eIort si
dorinta de a Iace un sport de perIormantá. Cei De ce v-ati ales meseria de profesor?
ce se mai gândesc însá la aceastá perspectivá Plácerea de a Ii permanent în mijlocul
sportivá sunt mai degrabá i de a motivat copiilor, dorinta de a-i învát si antrena sá-si
câ ti în detrimentul dorin ei de imitele Iizice stigurile bánes t depáseascá l si psihice, sá
ajungá sportivi de perIormantá, sunt
lucrurile care m-au atras cel mai mult la
aceastá meserie.
Cum credeti cà influenteazà sportul
viata elevului?
Nu numai sportul, obisnuinta de a Iace
miscare sub o Iormá organizatá îi ajutá pe
elevi sá-si dezvolte într-un mod armonios
corpul , î i î nt árest e capaci t at ea
organismului de a Iace Iatá bolilor, îi
dezvoltá curajul, disciplina, spiritul
organizatoric, vointa de a înIrunta orice
obstacol si nu în ultimul rând respectul
Iatá de adversari.
Cum definiti notiunea de fair-play?
Cât de prezent este fair-play-ul în
sport?
a Ii campion si de a Ii galonat prin medalii si
Fai r-pl ay-ul reprezi nt á capaci t at ea
perIormante sportive deosebite, respectiv
individului de a juca cinstit, de a respecta
recorduri.
regulile impuse de regulamentul jocului
Cum trateazà elevii educatia fizicà?
respectiv, capacitatea de a-ti respecta
Pentru elevi, educatia Iizicá reprezintá
adversarii, de a pierde si a accepta
momentul în care ei se pot juca si recrea
înIrângerea, de a renunta la avantajele
(relaxa), lor Iiindu-le Ioarte Ioarte greu sá
obtinute incorect. Sportul si competitia
înteleagá si sá accepte importanta lectiei bine
sportivá nu pot exista Iará Iair-play.
organizate, precum si importanta dezvoltárii
Ce pàrere aveti despre scàderea
unor calitáti si a Iormárii unor deprinderi de
performantei în sportul românesc?
miscare care îi pot ajuta ulterior în
Nivelul scázut de perIormantá al sportului
dezvoltarea lor Iizicá si psihicá.
românesc se datoreazá Iaptului cá tinerii sunt
Delia Radu
atrasi astázi mai mult de calculator decât de
Diana Chiper
Câmpia din jurul orasului Rosiorii de Vede este
Iragmentatá de váile râurilor Vedea, Bratcov si Urlui.
Râul Vedea are o lungime de 215 km, o pantá cuprinsá
între 4,2°-1° (pantá medie 1,7°) si Iace parte din
bazinul hidrograIic Vedea - Cálmátuiu. Datoritá Iaptului
cá râul, de la izvoare si pâná la Rosiorii de Vede, udá o
regiune de câmpie, în cea mai mare parte din curs, debitul
sáu este destul de instabil, mai ales pe timpul iernii si
primáverii.
În zona orasului, Vedea are o albie minorá cu o látime de
20 m si adâncimea de 3-3,5 m, márginitá pe ambele párti
de maluri drepte pe aproape tot sectorul. În sectorul
podului CFR de pe calea Ieratá Rosiori-Bucuresti, albia
râului a Iost corectatá si consolidatá prin dale de beton în
vederea protejárii malurilor. De la acest pod si pâná la
podul de beton de pe soseaua Rosiori-Drágánestii de
Vede, pe partea dinspre oras a Iost construit un dig cu
lungimea de 1633 m, pentru a apára orasul de eventuale
inundatii. În aval de acest pod de beton sarcina opririi
apelor ce ar putea inunda municipiul este preluatá de
rambleul cáii Ierate Rosiori-Alexandria.
Pârâul Urlui este un aIluent al Cálmátuiului, tributar
Dunárii si are un curs permanent chiar de la obârsie.
Traverseazá câmpia vesticá a orasului, unde s-au
amenajat o serie de lacuri piscicole al cáror námol are si
proprietáti curative ce au Iost sesizate de localnici încá
din secolul trecut.
În scopul limitárii pagubelor pe care ar putea sá le
provoace, pârâul Bratcov a Iost îndiguit.
Apele de supraIatá sunt Iolosite în special pentru
agriculturá si pentru alimentarea unitátilor industriale.
Apele subterane, înmagazinate în depozitele de nisipuri
si pietrisuri ale stratelor de Frátesti la adâncimi de cca. 20
m si în depozite aluviale nisipo-argiloase de terasá si de
luncá la adâncimi de pâná la 5 m. Apele subterane
înmagazinate la adâncimi de cca. 20 m Iac posibilá
captarea prin puturi Iorate.
Bazinul hidrograIic Vedea-Cálmátui are 62 de Ioraje din
care în stratele Ireatice 33 de Ioraje si în stratele de
adâncime 29 de Ioraje. Volumul total de apá captat este
de 2216,3 mii mc/an.
Alimentarea cu apá a municipiului se Iace în sistem
centralizat, din sursá subteraná, prin douá Ironturi de
captare: Frontul Máldáeni cu o capacitate de 115l/s
compus din 28 de puturi; Frontul din incinta Gospodáriei
de apá cu o capacitate de 35l/s compus din 13 puturi.
Lavinia Teodorescu
Dànut Ionel Savu
Din punct de vedere geologic, teritoriul
orasului se suprapune pe unitatea din Iata
Carpat i l or, denumi t á Pl at Iorma
Moesicá. La supraIatá întâlnim depozite
cuaternare de aluviuni constituite din
mâluri, nisipuri si pietrisuri ce corespund
holocenului. Urmeazá spre adâncime,
depozite ale unui regim marnos (marne
cu intercalatii nisipoase, argile, nisipuri
si pietrisuri) care s-au depus într-un
regim lacustru din pleistocenul mijlociu.
Aceste structuri se suprapun stratelor de
Cândesti si celor de Frátesti din cuaternar
cu grosimi de 10-20 m Iormatiune
întâlnitá pe întreg teritoriul judetului
Teleorman si care constituie un strat
acviIer. Ele sunt constituite în partea
superioará din nisipuri Iine, iar la bazá
din pietrisuri.
ConIorm constatárilor geotehnice,
pámânturile de pe raza municipiului
Rosiorii de Vede sunt reprezentate prin
argile si argile práIoase care contin cele
douá orizonturi de lut lut "B" si lut "C"
caIeniu-roscat cu concretiuni calcaroase,
stratul având o grosime de 6 - 8 metri. Ca
principale caracteristici ale pámânturilor
se remarcá: compresibilitatea redusá,
gradul ridicat de consolidare, Iiind
totodatá contractile si sensibile la
umezire.
Sub aspectul poluárii solului, principala
sursá este reprezentatá de deseuri
produse de gospodáriile populatiei,
unitáti de alimentatie publicá si de
prestári servicii, unitáti comerciale,
dotári socio-culturale, unitáti industriale.
În ceea ce priveste seismicitatea,
municipiul Rosiorii de Vede este
amplasat într-o zoná cu intensitate
seismicá de gradul VIII (exprimat în
MSK).
În categoria riscurilor naturale ce pot
aIecta orasul se încadreazá inundatiile si
alunecárile de teren.
Mihai Niculcea
Mihai Silviu Ristea
cu caracter metaIoric si descriptiv pentru a Iace Cel mai important râu dintre Olt si Arges este
din apelativ un hidronimic. Dupá retragerea Vedea. Izvoráste din dealul Dádulesti, judetul
romanilor în perioada aparitiei si stápânirii Arges, la altitudinea de 435 metri. În mersul
gepide sec. 3 - 6, Apa Vânátá capátá o nouá sinuos, N-S, S, S-E, râul Vedea are aIluenti mai
traducere în germana veche: Flutausis - apá importanti: Eiul, Brátásanul, Vedita, Plapcea si
murdará. Aceasta nu rámâne din cauza Florisorul. Fácând apoi hotar între judetele
timpului scurt cât sed gepizii pe Olt si din cauza Arges si IlIov, primeste în continuare ca
lipsei de aIinitate dintre limba vorbitá de aIluenti: DoroIeiul sau Serbánesti, Cotmeana
bástinasii daco-romani si migratorii gepizi. de unde coteste spre S-E, întâlnind pârâul
Stápânirea bulgará din sec. 9 - 10 la nordul Tecuciul sau Zlatcu. De aici ocoleste
e Vede pe la est (142 km Dunárii Iiind târzie ca timp si stápânire mai municipiul Rosiorii d
mult nominalá cu elemente locale, aIecteazá de la izvor si 79 m altitudine), dupá care
putin sau deloc hidronimicul Vedea-Vid. primeste pâraiele: Bratcovul, Bárâcea, Burdea
Hidronimicul Vedea rámâne în pártile si Tinoasa unitá cu apa Câinelui. Mai la sud de
superioare un timp ca Apá Vânátá ca sá-si
reviná dupá plecarea romanilor la vechiul
nume Vedea-Vic care în pártile inIerioare nu
pierise niciodatá. Romanii, bástinasi în
majoritate absolutá Iac din Vedita, Vid, Vedea
de astázi care desemneazá râul pe toatá
întinderea lui si ajutá Iixárii în spatiu a
localitátii, cea mai importantá din drum Rusii
de Vede. Pe tot malul stâng în special orice
sápáturá de la izvor la vársare scoate urme
geto-dace si din loc în loc câte un mormânt din
Tinoasa, Vedea dá de luminisurile mai mari ale
migratii, ca la Balaci, Dulceanca, Merii-Goala
antestepei, si Iace contact cu Burnasul, dar
etc. Populatia geto-dacicá stráveche de pe
pástreazá pe ambele maluri pádurea, pâná dá în
aceste locuri a pástrat aproape neschimbat
lunca Dunárii. Mai la vale (la sud) de Tinoasa
hidronimicul tracic Vedy, ca si numele latin al
la comuna Cervenia, Vedea se uneste cu cel
satelor riverane, "Vineti" sau a aIluentilor
mai important aIluent al sáu, râul Teleorman,
Bárâcea cu Pietris, Ceroaia, Zbârgleaza,
de unde ia drumul drept spre sud pâná la
Oltisorul, Florisorul etc, si suIixul latin la
Dunáre. Se varsá în Dunáre la est de comuna
topicele legate de pádure: Socet, Peret, Doage,
Pietrosani dupá ce se mestecá cu apele Gârlei
Merisani etc, Urluiul (în realitate Urluielul un
(242,7 km de la izvor, altitudine 20 m).
onomatopeic românesc mai vechi) Bratcovul
Vedea a avut si un alt nume în trecut. Un nume
(era Bracoveiul dupá cum spun Documentele
mai vechi al Vedei a Iost: Apá Vânatá sau
teleormánene ale lui Iorga). Stráinii pe aceste
Vânata, dupá cum mentioneazá istoria lui
locuri au Iost trecátori spre sud. Altii au Iost
Dionisie Fotino si Marele Dictionar GeograIic
asimilati repede lásându-si doar numele în
al României. Existá dovezi toponimice si
unele locuri, botezate clar de bástinasi ca:
documentare ce conIirmá acest al doilea nume
Schei-Scrioastea, Biseni-Básesti, Hrus-Peretul
al râului Vedea mentionat mai sus. Dovezile
de Vede, Tátari, Sârbi-Segarcea, Moldoveni-
toponimice sunt o serie de sate vechi însirate pe
Máldáieni, spre ai deosebi de Rumanati, cum le
malurile râului Vedea, în special în pártile
ziceau locuitorii satelor din jurul localitátii
superioare, sate care se numesc din vechime
Papa, Brebina de astázi. Interesul topicelor si
Vineti. În concluzie numele râului Vedea are la
hidronimele cu rezonantá stráiná s-a pierdut de
origine traco-dacul Vedy dat de bástinasii
mult în amintirea acelora ce îsi ziceau cá ei
traco-daci. În perioada stápânirii romane în
"sunt de aici" din cauza timpului scurs si din
pártile de sus ale râului la vest de Limesul
cauzá cá nu au stiut niciodatá limba
Transalutanus, Vedy capátá numele de Apá
migratorilor trecátori.
Vânátá sau Vânáta. Romanii au tradus
Càtàlina Voicu
substantivul în latineste si adaugá un adjectiv
Mihaela Vasilicà
Vreau sà ytiu Vreau sà ytiu Vreau sà ytiu Vreau sà ytiu
Informatii inedite despre toponimicul Vedea
Rollerblading, pasiunea mea sportivà
Daniel Radu, profesor de educatie fizicà
¨Nivelul scàzut de performantà se datoreazà
tinerilor care aleg mai mult calculatorul¨
Reteaua hidrograficà a orayului
Royiorii de Vede
Calitatea solurilor din
Royiorii de Vede
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J


LUCEAFÄRUL
Anul I Nr. 1 Din decembrie 2012 - februarie 2013
revistaluceafarul¡gmail.com
Publicatie editatà de Scoala gimnazialà ¨Mihai Eminescu¨ Royiorii de Vede
t
p
v
i
u
t
h
t
:
/
/
r
e
s
t
a
l
c
e
a
f
a
r
u
l
.
b
l
o
g
s
p
o
.
r
o
0ßll80ß8 Z01J