MINISTERUL EDUCAȚIEI

6
Elena PREDA
Stan STOICA

Istorie
Manual pentru clasa a VI-a
 Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 5022/06.07.2023.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate
cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3393/28.02.2017.

119 – Număr unic de telefon

la nivel național pentru cazurile
de abuz împotriva copiilor.
116.111 – Numărul de telefon
de asistență pentru copii.
 MINISTERUL EDUCAȚIEI

6
Elena PREDA
Stan STOICA

Istorie
Manual pentru clasa a VI-a
ISTORIE. Manual pentru clasa a VI-a ISBN 978-606-528-653-5
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Layout, tehnoredactare și hărți: Clara ARUȘTEI
Grafică: Arhiva CD PRESS
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV
Editura CD PRESS
Referenți științifici: Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67,
 prof. univ. dr. CAROL CĂPIȚĂ, Universitatea din București, sector 3, cod poștal 031212
Facultatea de lstorie, Departamentul de lstorie antică, Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37
Arheologie și lstoria Artei e-mail: office@cdpress.ro  www.cdpress.ro
 prof. gr. I MARCEL BARTIC, Complexul Educațional Laude-Reut,
București

Credite foto/video:
 Dreamstime; Wikimedia Commons – Domeniu Public, Storyblocks,
Audioblocks, arhiva CD PRESS

© Copyright CD PRESS, 2023

Această lucrare, în format tipărit și electronic, este protejată de legile române
și internaționale privind drepturile de autor, drepturile conexe și celelalte
drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi
reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă (electronic, fotocopiere etc.),
fără acordul expres al Editurii CD PRESS.

Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului ...........................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .......................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa format tipărit
şcolar
la primire la predare
1
2
3
4

*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
 Deșteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!

3
 Cuprins
Competențe și activități asociate, conform programei școlare / 5
Ghid de utilizare a manualului tipărit / 6
Ghid de utilizare a manualului digital / 8
Ghid de utilizare a manualului. Investigația. Proiectul.
Portofoliul. Prezentarea / 10
Fișă de observare / 12
Competențe Unități de învățare Lecții Metode complementare
specifice de evaluare
Recapitulare inițială / 14
Autoevaluare inițială / 16
L1 Călătoriile și percepția spațiului în Evul Mediu / 20 Investigație: Călătoria
Unitatea 1
CĂLĂTORI ȘI L2 Marile descoperiri ale europenilor / 22 lui Marco Polo
CĂLĂTORII – L3 Studiu de caz. Lumea Nouă: cunoaștere,
EUROPA misionarism și exploatare / 26
Să ne amintim! / 30 Proiect: Marile descoperiri
ȘI LUMEA NOUĂ geografice
Autoevaluare / 32
L1 Renașterea intelectuală. Umanismul / 36 Investigație: Leonardo și
L2 Renașterea artistică / 38 Michelangelo
L3 S tudiu de caz. Leonardo și Michelangelo.
Olimpianul și Titanul / 40
L4 Studiu de caz. Giordano Bruno și Galileo Galilei / 42
L5 Studiu de caz. Niccolò Machiavelli / 44
L6 Studiu de caz. William Shakespeare / 45
Unitatea 2 L7 Reforma religioasă. Contrareforma / 46 Portofoliu: Arta barocă
GENEZA L8 Studiu de caz. Stilul baroc / 49
SPIRITULUI Proiect: Arta Renașterii
MODERN Să ne amintim! / 50
Autoevaluare / 52
L9 Absolutismul monarhic / 54
L10 Studiu de caz. Soliman Magnificul / 56
L11 Studiu de caz. Ludovic al XIV-lea. Palatul Versailles / 58 Portofoliu: Palatul Versailles
L12 Studiu de caz. Petru cel Mare al Rusiei (1682-1725) / 60
Să ne amintim! / 62
Autoevaluare / 64
L1 Anglia. Revoluția Glorioasă / 68
L2 Iluminismul / 70
L3 S tudiu de caz. Voltaire, J.J. Rousseau,
Charles de Montesquieu / 72 Proiect: Voltaire, J.J. Rousseau,
L4 Viața cotidiană. Opinia publică în sec. al XVIII-lea / 74 Charles de Montesquieu
Unitatea 3 L5 Constituirea Statelor Unite ale Americii / 76
SPRE O NOUĂ L6 Revoluția franceză. De la supus la cetățean / 78
SOCIETATE L7 S tudiu de caz. Declarația drepturilor omului
și ale cetățeanului / 81
L8 Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze / 82
L9 Revoluția industrială / 84 Proiect: Motorul cu aburi
Să ne amintim! / 88
Autoevaluare / 90
L1 Statele moderne: revoluție și emancipare națională / 94
L2 Studiu de caz. 1848 în Europa / 96
Unitatea 4 L3 Studiu de caz. Românii și modernitatea / 98
SECOLUL L4 S tudiu de caz. Formarea statelor naționale. Germania / 100
NAȚIONALITĂȚILOR L5 Epoca victoriană. La Belle Époque / 102 Proiect: Invenții din perioada
Să ne amintim! / 104 La Belle Époque
Autoevaluare / 106
Să ne amintim! Recapitulare anuală / 108
Autoevaluare anuală / 110

4
 Cunoștințe. Abilități. Atitudini.
Competențe generale și specifice
1. Utilizarea în contexte diverse a coordona­
telor și reprezentărilor despre timp și spațiu
1.1. Localizarea în spațiu a lumii cunoscute
în diferite perioade istorice
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare
la faptele și procesele istorice

2. Utilizarea critică și reflexivă a limbajului

de specialitate și a surselor istorice
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor
istorici/limbajului de specialitate
în prezentarea unui fapt/proces istoric
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza
surselor de informare
2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate
prezente în surse variate

3. Manifestarea comportamentului civic

prin valorificarea experienței istorice
și a diversității socioculturale
3.1. Utilizarea dialogului intercultural
3.2. Asumarea cooperării în grupuri de învățare
3.3. Descrierea consecințelor deciziei și acțiunii
umane

4. Folosirea autonomă și responsabilă

a instrumentelor necesare învățării
permanente
4.1. Utilizarea informațiilor cu ajutorul resurselor
multimedia
4.2. Asumarea critică a unui set de valori
recunoscute social

Nu-i așa că mereu ți-ai dorit să poți călători în timp? Te
invităm să faci acest lucru, alături de colegii tăi, imagi­
nându-ți că ești călător pe corăbiile marilor descoperitori,
că pășești pe continente noi, că urci în aparatele de zbor
gândite de Leonardo da Vinci, pentru a vizita Europa re-
nascentistă, admirând orașele-muzeu ale acesteia.
Poți participa cu propuneri la reformarea lumii și la „ilumi­
na­
rea” ei, înțelegând ce înseamnă schimbarea. Te vei
­ ucura de opriri la curțile regale și imperiale: Versailles,
b
Sankt ­Petersburg, Constantinopol. Lumea e mereu în
schimbare, în călătoria ta vei înțelege rostul revoluțiilor,
cauzele războaielor și consecințele acestora.
La sfârșitul călătoriei, în tolba ta vei purta experiențele
unei lumi care a pregătit societatea în care trăiești tu astăzi.
Și, mai presus, vei înțelege că poți face și tu ceva pentru
a construi o lume mai bună.
5
 Ghid de utilizare Întrebare de deschidere

a manualului tipărit
a lecției. Are rolul de a-i crea
elevului o stare de interes și
de așteptare activă.

Manualul cuprinde: Pagină de predare-învățare

Varianta tipărită + Varianta digitală (similară cu cea tipărită, dar care
include, în plus, activităţi multimedia interactive de învăţare – AMII). Temă recapitulativă
Manualul are o structură inedită și modernă, care permite
studierea istoriei cu metode de investigație specifice.
Pornind de la textul lecţiei, manualul tipărit și cel digital
oferă o selecţie de documente foto și video care reproduc
cât mai fidel și clar izvoare istorice relevante pentru lecţia
respectivă (documente, imagini ale unor picturi vechi și
ale unor monumente arhitectonice, caricaturi, fotografii
ale unor situri istorice, hărţi vechi, machete, grafice,
scrieri ale unor filozofi etc.). Aceste documente sunt
însoţite, de cele mai multe ori, de o scurtă descriere
(tipul sursei, locul unde poate fi văzut în original
subiectul etc.), precum și de exerciţii, aplicaţii,
întrebări care pot fi rezolvate pornind direct de
la respectivul document.
Textul lecției este precedat de o temă recapi­
Marea
tu­lativă, care determină elevul să utilizeze Caspică
cunoștințe anterioare în contexte noi.
Textul lecției este urmat de 2-3 întrebări al
căror răspuns sintetizează conținutul acestuia.
Termenii noi, necunoscuți elevilor, sunt însoțiți
de note și sunt explicați la subsol.
Manualul este organizat în unități de
învățare. Fiecare unitate cuprinde lecții
de predare și învățare și se încheie cu o
lecție de recapitulare și o autoevaluare.
Studiu de caz
Este concentrat pe un anumit subiect, cu grad ridicat
de relevanță pentru înțelegerea temei. Întrebări pe marginea
textului lecției

Pictogramele colorate indică

prezența a cel puțin unui
tip de AMII pe pagina dublă
deschisă a manualului digital.

Descrierea sursei

Învățăm direct din izvoare

istorice – citate din diferite texte
(cronici, poeme, tratate etc.)

Aplicații și întrebări pornind direct

de la documentul-sursă

6
 Autoevaluare Fișă de observare
E important să poți evalua singur/singură ce cunoștințe Descarcă și completează fișa de observare din manualul digital la finalul fiecărei unități de
învățare pentru a te autoevalua.

și abilități noi dobândești pe măsură ce parcurgi anul școlar. Fișă de observare

Cum te autoevaluezi? Titlul unității: ___________________

Ca ajutor, la finalul fiecărei

I. Alege o activitate realizată în cadrul lecțiilor din unitate.
Rezolvă cerințele.

• Menționează două lucruri pe care consideri că le-ai făcut bine.

unități de învățare poți completa: ______________________________________________________________

______________________________________________________________

• un test de verificare
• Menționează un lucru pe care l-ai schimba la activitatea ta.
______________________________________________________________

a cunoștințelor pe care
• Notează un lucru pe care l-ai înțeles foarte bine și un lucru pe care nu l-ai înțeles
complet.
______________________________________________________________
______________________________________________________________

le-ai dobândit în urma II. Metoda 3-2-1

parcurgerii lecțiilor (testul Notează trei termeni noi pe care i-ai învățat în cadrul acestei unități de învățare,
două idei despre care ai dori să afli mai multe în continuare, o abilitate sau o
pricepere pe care consideri că ai dobândit-o în urma activităților desfășurate.
______________________________________________________________

include informații despre ______________________________________________________________

______________________________________________________________

cum să te evaluezi). Descarcă fișa din varianta digitală a manualului. Completează fișa de observare și păstreaz-o în portofoliu.

12

Fișa de observare de la pagina 12,

pe care o printezi din manualul digital.

Test
Sarcini de lucru
Răspunzi cerințelor propuse pentru a-ți
aprecia singur/singură progresul obținut la
orele de istorie. Selectezi variantele corecte,
stabilești corespondența corectă, răspunzi la
întrebări, scrii un scurt text referitor la noțiunile
descoperite pe parcursul unității de învățare.
Cât am învățat?
Stabilești sarcinile rezolvate corect veri­ficând
o parte dintre răspunsuri la pagina 112 sau
M a re a i cerând sfatul cadrului didactic/colegilor.
A ra b ie

Autoevaluare – Testul
Autoevaluarea te ajută să determini nivelul
Conținuturile învățării, la care ai reușit să ajungi și te motivează să
conform programei școlare
mergi mai departe. Păstrează testul de
Pagină de recapitulare evaluare în portofoliul tău.
Recapitulează și sistema­ tizează informațiile dobândite pe
parcursul unei unități de învățare, prin scheme conceptuale, Pagină de evaluare
aplicații sau completând un text lacunar. Odată completat, Testul conține exerciții
textul devine o sinteză a noțiunilor învățate. de dificultate graduală.
Vei verifica însușirea conținuturilor lecției,
vei exprima opinii și le vei argumenta,
vei utiliza cunoștințele pentru a îndeplini
anumite cerințe. La final, vei confrunta
răspunsurile tale cu cele corecte de la
finalul manualului (pagina 112)
și îți vei calcula singur punctuajul,
conform grilei de evaluare.

Barem pentru autoevaluare

Lângă grila de evaluare sunt notate
competențele specifice din programa
școlară a căror formare
este verificată prin Autoevaluare.

7
 Ghid de utilizare a manualului digital
Cu un singur click pătrunzi în minunata lume a
manualului digital. Aici vei descoperi numeroase
activități multimedia interactive de învățare
(AMII) legate de tema lecției. Acestea sunt
evidențiate în varianta digi­tală și în cea tipărită
prin simbolurile următoare:
În clasă sau online, ești mereu
alături de colegi și profesori prin
lecții interactive folosind varianta
digitală a manualului.

AMII Tipărești fișe de lucru și teste, le completezi

STATICE și le adaugi la portofoliu.
Printează Colorează Instrucțiuni pentru
utilizarea activității Curtea de marmură a Palatului Versailles
Mărește/
micșorează Părăsește
imaginea activitatea

AMII Te autoevaluezi
INTERACTIVE prin teste cu feedback rapid.
Instrucțiuni pentru Validează Reia
utilizarea activității activitatea activitatea

Părăsește
Colorează
activitatea

8
 Folosești
instrumentele
de desenat
și personalizezi
manualul în lecții
digitale fascinante.

s
Constru
irea
Palatulu
i Ver-
sailles a
început
în 1661.
S -a lucra
aproape t
încon­
tinuu, p
ână la
sfârșitul
vieții lui
Ludovic
al XIV‑le
a
(1715),

Mod de vizualizare
Textul se adaptează
și îl poți citi ușor de
pe orice dispozitiv.

AMII ANIMATE
Urmărești secvențe video spectaculoase.

Instrucțiuni pentru
utilizarea activității

Colorează Părăsește
activitatea

Start/
Stop
Pauză

9
 Ghid de utilizare a manualului
Investigația. Proiectul. Portofoliul. Prezentarea
Pe parcursul acestui an, la orele de Istorie vei realiza proiecte, prezentări, investigații, te vei autoevalua cu
ajutorul fișei de observare și vei crea un portofoliu de lucrări.
Investigația este o cercetare
atentă cu scopul de a descoperi
răspunsuri la întrebări impor­
tante (de exemplu, cum a
influențat călătoria lui Marco
Polo în China percepția euro­
penilor asupra Orientului).
Cele cinci etape ale investigației
sunt: definirea problemei cer­
cetate, stabilirea metodei de
strângere a informațiilor (de exemplu, accesând
internetul, biblioteca școlii etc.), colectarea și orga­
nizarea datelor/informațiilor, prezentarea unui raport
al investigației și evaluarea succesului acesteia.
Proiectul presupune realizarea unei cercetări sau
a unui produs (de exemplu, o expoziție de imagini
însoțite de explicații) pe o anumită temă. Proiectul
poate fi produsul unei munci individuale sau
colective care se întinde pe o perioadă mai lungă
(câteva săptămâni, un semestru sau chiar un an) și
necesită organizare și consecvență.
Etapele proiectului sunt:
 s tabilirea temei
c  olectarea datelor
(sau a unor imagini și obiecte
ilustrative)
 rganizarea datelor sau a obiectelor
o
 efinitivarea produsului.
d

Pentru a te autoevalua, poți verifica dacă tu și colegii Elementele de conținut ale unui proiect sunt:
ați cooperat (în cazul unei investigații de grup),  t itlul/tema
dacă ai urmat pașii investigației și ai lucrat îngrijit/ c  uprinsul (organizarea pe secțiuni)
organizat, dacă ai dat dovadă de creativitate în
 introducerea (în cazul proiectelor scrise)
găsirea de soluții.
e  le­men­­tele de conținut (idei sau obiecte,
Nr. Etapele Ce voi face? organi­zate pe categorii)
crt. investigației Cum voi (vom) proceda? c  oncluziile/ideea de bază pe care o descoperim
 lista surselor folosite
Definirea
Discut cu membrii echipei a  nexe (după caz, pot fi grafice, tabele, chestionare,
problemei
despre ce avem de făcut. fișe de observare, fișe de inventar).
1 cercetate
Cerem profesorului explicații
(înțeleg ce am Proiectul poate fi realizat în format digital, pe hârtie
care să ne ajute
de făcut) sau ca un produs (obiect sau grupuri de obiecte).
Din ce surse putem obține
Stabilim cum
informații: surse clasice (cărți,
obținem
2 albume) sau online?
informațiile
Alcătuim o listă de cuvinte-
necesare
cheie pe care să le tastăm
Colectăm și Scriem informațiile care au
3 organizăm datele, legătură cu subiectul, apoi le
informațiile ordonăm
Realizăm un scurt raport al
Prezentăm
inves­ti­gației, în care formulăm
4 un raport al
o concluzie și argumentul/
investigației
argumentele care o sprijină
Ascult părerea colegilor.
Apreciez contribuția mea și
Evaluez succesul
5 a celorlalți participanți.
investigației
Învăț să lucrez și mai bine pentru
următoarea investigație

10

Portofoliul
Portofoliul este o modalitate de organizare a pro­
duselor activității tale.
Portofoliile sunt de mai multe feluri.
Portofoliul de prezentare este o colecție de
imagini pe o temă dată (de exemplu, Palatul
Versailles) pe care le poți prezenta colegilor folosind
mijloace digitale sau de alt tip.
Portofoliul personal cuprinde toate produsele
activității tale pe parcursul anului școlar: proiecte,
prezentări, machete, investigații, fișe de observare
a activității, teste, desene, eseuri, fișe de lucru, liste
de site-uri pe o temă dată etc.
Profesorul va decide forma de păstrare a portofoliilor
personale ale elevilor clasei (în format digital sau
organizate în dosare). Portofoliul personal este
foarte important deoarece reflectă activitatea ta pe
parcursul întregului an școlar.
Prezentarea
Realizarea unei prezentări îți oferă posibilitatea
de a afla mai multe despre un anume subiect din
domeniul istoriei, dar și de a­-ți exersa exprimarea și
limbajul istoric.
Prezentarea poate fi în format tipărit sau digital.
Pentru a realiza o prezentare pe orice temă, urmează
pașii:
Pasul 1. Documentarea. Află cât mai multe l­ucruri
despre tema prezentării. Folosește diverse surse
(enciclopedii tipărite sau digitale, reviste, site-urile
oficiale ale unor muzee etc.).
Pasul 2. Redactarea
a. Realizează un plan al prezentării (minimum 3 idei
legate de temă).
b. Redactează textul și adaugă fotografii reprezentative.
Pasul 3. Prezentarea. Prezintă rezultatul în fața clasei
folosind mijloace clasice sau digitale.
Pasul 4. Autoeva­luarea. Cum îți apreciezi prezentarea?
Completează răspunsurile la întrebările de mai jos
și păstrează-le alături de prezentare.
Ai urmat pașii de realizare? Da/Nu
Ai respectat tema? Da/Nu
Ai lucrat îngrijit? Da/Nu
11
 Fișă de observare
Descarcă și completează fișa de observare din manualul digital la finalul fiecărei unități de
învățare pentru a te autoevalua.

Fișă de observare
Titlul unității: ___________________

I. Alege o activitate realizată în cadrul lecțiilor din unitate.

Rezolvă cerințele.

• Menționează două lucruri pe care consideri că le-ai făcut bine.

______________________________________________________________
______________________________________________________________

• Menționează un lucru pe care l-ai schimba la activitatea ta.

______________________________________________________________

• Notează un lucru pe care l-ai înțeles foarte bine și un lucru pe care nu l-ai înțeles
complet.
______________________________________________________________
______________________________________________________________

II. Metoda 3-2-1

Notează trei termeni noi pe care i-ai învățat în cadrul acestei unități de învățare,
două idei despre care ai dori să afli mai multe în continuare, o abilitate sau o
­pricepere pe care consideri că ai dobândit-o în urma activităților desfășurate.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

Descarcă fișa din varianta digitală a manualului. Completează fișa de observare și păstreaz-o în portofoliu.

12
III. Apreciază lucrările din unitate. Poți folosi tabelul ca model.

Satisfăcător Bine Excelent

Comportament Câteodată am folosit În mare măsură, În totalitate, am

în timpul orei vocea de interior, am folosit vocea de folosit vocea de inte-
și efort eu și colegii interior, eu și colegii rior, eu și colegii
am colaborat. am colaborat. am colaborat.

Creativitate și Nu mi-am dat silința Majoritatea ideilor Toate ideile au fost

originalitate foarte mult, au fost ale mele. ale mele.
am folosit o parte
din ideile altora.

Respectarea Câteodată am fost Am respectat majori- Am fost foarte

subiectului, neatent/neatentă, tatea cerințelor și am atent/atentă,
a pașilor trebuie să mă stră- progresat. am respectat toate
de lucru, duiesc mai mult. cerințele și am
a cerințelor progresat.

13
 SĂ NE AMINTIM! La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Recapitulare inițială rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.

I Câteva repere cronologice:

Circa 3500 î.H. –

apariția primei scrieri din 476 – dispariția Imperiului Roman de Apus
istorie, scrierea cuneiformă 622 – începutul activității lui Mahomed, fonda­
776 î.H. – primele Jocuri Olimpice din Grecia torul religiei islamice
antică 800 – încoronarea lui Carol cel Mare ca împărat
753 î.H. –
anul întemeierii Romei, potrivit al francilor
legendei 962 – încoronarea lui Otto I cel Mare ca împărat
1 –
nașterea lui Iisus Hristos; începutul erei al Imperiului Roman de Neam Germanic
creștine 1095 – apelul la cruciadă al Papei Urban al II-lea;
106 – Dacia este cucerită de romani începutul cruciadelor

A Plasează evenimentele pe o axă cronologică precum cea de mai jos.

3500 î.H. 3000 î.H. 2000 î.H. 1000 î.H. 1 1000

B Calculează câți ani au trecut de la fondarea Romei la căderea Imperiului Roman de Apus.

II Numește monumentele din imaginile A și B. Precizează două deosebiri între acestea.

A B

1 __________________________________________ 2 __________________________________________

14 Recapitulare inițială
III Cauzele și consecințele dispariției Imperiului Roman de Apus.

c riza economică consecințe

și socială  d  ecăderea
d ecăderea dispariția economiei
clasei politice Imperiului  f ormarea
 Roman de Apus popoarelor
europene
cauze 

IV Completează enunțurile:

1 Categoriile sociale din Evul Mediu erau:

_________________, nobilii și oamenii de
rând (țărani, orășeni);
2
Principalele ocupații ale nobililor erau
vânătoarea, întrecerile militare (turnirurile)
și _________________.
3 Cruciadele au fost războaie de eliberare
a _________________.

V N
 otează cărui stil (dintre stilurile
clasice gre­cești – doric, ionic și
corintic) aparțin capitelurile
din imaginile A, B și C.

A _________ B _________ C _________

Recapitulare inițială 15
 La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Autoevaluare inițială rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.

I Selectează din coloana B anul corespunzător evenimentelor menționate în coloana A.

A B
a 221 î.H.
1 primele Jocuri Olimpice din Grecia antică
b 776 î.H.
2 anul întemeierii Romei, potrivit legendei
c 753 î.H.
3 formarea statului chinez unificat, sub conducerea
împăratului Qin Shi Huang Di d1
4 Dacia este cucerită de romani e 106
5 nașterea lui Iisus Hristos; începutul erei creștine f 476
6 începutul activității lui Mahomed g 622
7 fondarea statului medieval independent Țara Românească h 800
8 dispariția Imperiului Roman de Apus i 1095
9 încoronarea lui Carol cel Mare ca „împărat al romanilor” j 1330
10 apelul la cruciadă al Papei Urban al II-lea; începutul cruciadelor k 1359

II N
 otează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile de mai jos, pentru a stabili corectitudinea istorică a
informațiilor.

Enunțuri
1 În timpul Jocurilor Olimpice, grecii încetau războaiele.
2 Principalul element de identitate al unui popor
este limba.
 ifrele arabe au fost inventate de arabi.
3C
 emocrația a apărut în Roma antică.
4D
5C
 ruciadele au avut ca obiectiv eliberarea Romei.
6 Imperiul Bizantin avea capitala la Constantinopol.

III P
 rezintă două informații relevante despre monu­
mentul din imaginea alăturată.

1 __________________________________________
__________________________________________

2 __________________________________________
__________________________________________

16 Autoevaluare inițială
IV Completează SPARTA ATENA
­diagrama alăturată
cu două asemănări și   

două ­deosebiri între   
Sparta și Atena.

V Completează
diagrama alăturată prin
consecințe
precizarea a două cauze cauze dispariția
și trei consecințe ale  Imperiului 

dispariției Imperiului  Roman de Apus



Roman de Apus. 

VI Realizează un text de circa 100 de cuvinte cu titlul „Societatea în Evul Mediu”.


Utilizează și cuvintele:  castel, vasal, moșie, țăran, cler, rugăciune, biserică,
oraș, ­breaslă, comerț.

SUBIECT I II III IV V VI Din oficiu Total

Punctaj maxim 10 x 2 = 20 p 6 x 2 = 12 p 2 x 5 = 10 p 4x2=8p 5 x 2 = 10 p 10 x 3 = 30 p 10 p 100 p
Punctajul meu ... ... ... ... ... ... 10 p ...

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice, din programa pentru clasa a V-a:
1.1. Ordonarea pe criterii cronologice a faptelor/proceselor 2.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând infor-
istorice maţii din surse istorice
1.2. Identificarea diferenţelor temporale dintre evenimente şi 2.3. Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare la eveni-
procese istorice mente/procese istorice, pe baza unor surse diferite
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui
eveniment/proces istoric

Autoevaluare inițială 17
Portofolii anuale

Include noțiunile descoperite în această ­unitate
într-un Glosar anual de termeni specifici.

Alcătuiește un Jurnal al cunoașterii, cu infor-
mații și idei relevante descoperite pe parcursul
unității, cu întrebări și concluzii provocate de
parcurge­rea lecțiilor. Îl vei completa și pentru
celelalte unități, până la sfârșitul anului școlar.

Realizează Glosarul anual de termeni specifici și
­Jurnalul cunoașterii pe baza indicațiilor și mode­
lului din manualul digital.
 unitatea 1

Călători
și călătorii.
Europa și
Lumea Nouă
În această unitate
vei învăța despre:
 Călătoriile și percepția
spațiului în Evul Mediu
 Marile descoperiri ale
­europenilor: drumuri
și teritorii; consecințe
asupra vieții oamenilor
Studiu de caz

Lumea Nouă: cunoaștere,
misionarism și exploatare

Proiectul unității

Realizează un proiect despre una dintre expe-

dițiile care au marcat marile descoperiri geogra-
fice. ­Folosește ca model indicațiile de la pagina 10,
referitoare la reali­zarea unui proiect.
U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ
Călătoriile și percepția
spațiului în Evul Mediu
 mintește-ți
A o consecință a dezvoltării comerțului
în Evul Mediu!
Călătorii și geografii din Evul Mediu aveau informa-
ții puține și uneori greșite despre lumea extraeuro-
peană. Majoritatea hărților medievale erau repro-
duceri ale celor antice sau ale unor geografi arabi.
Continentele cunoscute de europeni în Evul Mediu
erau aceleași ca în Antichitate sursa 1.
De ce călătoreau oamenii?
Cauza majorității călătoriilor din Evul Mediu era
dorința de a face comerț. Tentația câștigului îi făcea
pe negustori să înfrunte numeroase dificultăți și
pericole: tâlhari, drumuri neamenajate, numeroase
vămi, pe uscat; pirați, furtuni și nesiguranță, pe mare.
Dacă negustorii căutau un câștig material, alți călă-
tori își căutau mân­tuirea sau vindecarea. Numeroși
pelerini1 călătoreau spre diferite locuri sfinte, mai
apro­ piate sau mai depărtate: Ierusalim, Roma,
mănăstirile europene. Interesați de civilizații înde-
părtate erau și papii, care doreau să răspândească
credința creștină, dar și unii monarhi care urmăreau
să-și extindă teritoriile și influența.
Care erau mijloacele de transport?
Pe uscat, cel mai bun mijloc de transport era
căruța sursa 2. Trasă de cai, aceasta putea trans-
porta ­mărfuri și persoane pe distanțe relativ scurte,
­deoarece multe drumuri deveneau impracticabile
atunci când ploua. Pe distanțe mai mari, mai sigur
era mersul pe jos sau călare, cu bagajele cărate pe
spatele animalelor de povară.
Călătoriile pe mare
Sistemul de navigație și corăbiile medievale nu erau
atât de performante încât să asigure traversarea
unor oceane. Cea mai circulată mare era Mediterana,
care asigura legătura dintre Europa și Orient, cu aju-
torul corăbiilor genoveze și venețiene.
1
călător spre locuri sfinte, cu scopuri spirituale
2
trimis; mesager
20 Călătoriile şi percepţia spaţiului în Evul Mediu; mijloace de transport
 Cu ce mijloace de trans-
port crezi că se deplasau
oamenii în Evul Mediu?
Călători și călătorii în Evul Mediu
Cei mai cunoscuți călători din Evul Mediu sunt
Giovanni da Pian del Carpine și Marco Polo.
Călugărul Giovanni da Pian Del Carpine a călătorit
(1245-1247) până în centrul Asiei, ca sol2 al Papei
Inocențiu al IV-lea la curtea hanului mongol, cu sco-
pul de a-l convinge să nu mai atace popoarele creș-
tine și să treacă la creștinism.
Cel mai mare impact l-a avut Cartea minu­nilor lumii
sursa 3, care povestește peripețiile veneția­ nului
Marco Polo din anii 1271-1295. Conform infor­
mațiilor din carte, Marco a plecat într-o călătorie
cu scop comercial împreună cu tatăl și unchiul său,
ajungând în China (stăpânită atunci de mongoli).
Pentru a ajunge în China, cei trei au mers și pe
Drumul mătăsii, cel mai important traseu comer-
cial din Evul Mediu, care lega printr-o rețea de dru-
muri pe uscat Europa de China. Cartea minunilor
lumii a aprins imaginația multor navigatori, negus-
tori și monarhi europeni.
1 Precizează două motive pentru a face o călătorie
în Evul Mediu.
2Numește principalele mijloace de transport pe
­uscat și pe apă în Evul Mediu.
3
Care a fost consecința faptului că lucrarea lui­
Marco Polo, Cartea minunilor lumii, a fost citită de
mulți europeni?
INVESTIGAȚIE
Cum a influențat călătoria lui Marco Polo în
China percepția europenilor asupra Orientului?
Realizează o investigație pentru a afla răspunsul la
întrebarea de mai sus.
Utilizează surse clasice și online.
Respectă instrucțiunile de la pagina 10, privind
realizarea unei investigații.

sursa 2 Cel mai bun mijloc de transport terestru
în Evul Mediu – căruța
 recizează
P două avantaje și două dezavantaje ale
­acestui mijloc de transport.
APLICAȚIE LUMEA CUNOSCUTĂ DE EUROPENI ÎN EVUL MEDIU
Lucrând individual, decupează dintr-o hartă a lumii
contem­porane, printată pe o foaie A4, zonele
cunoscute de europeni în Evul Mediu.
sursa 1 Harta lumii, reali­zată
de cartograful1 german
­Nicolaus ­Germanus (1467),
pe baza Cosmographiei lui
Ptolemeu (sec. II)
1 Menționează continentele care
erau cunoscute euro­­pe­nilor, con­
form acestei hărți.
2 Pe baza cunoștințelor geogra-
fice, numește ­con­­ti­nentele care
nu apar pe această hartă.
3 Compară o hartă actuală cu
harta din imagine și e­xprimă o
opinie cu privire la corectitudinea
­acesteia.
1
realizator de hărți
sursa 3 Cartea minunilor lumii, Marco Polo
„ Aici (în China, n.a.) se găsesc piper, ghimbir
și scorți­șoară, ierburi de leac și nuci de India și
multe alte mirodenii1, precum și văluri din cele
mai frumoase... Au mirodenii scumpe și de multe
soiuri. Și crește în insulele acestea (din Marea
Chinei) piperul alb ca zăpada și cel negru, din
belșug. Aur e foarte mult și, de asemenea, multe
lucruri de mare preț... Se găsesc rubine bune și
nobile ca în nicio parte a lumii; și se mai află aici
safire, și topaze, și ametiste, și alte pietre scumpe...
Iar corăbiile, când merg acolo, aduc câștig mare și
se căznesc pe drum.”
1 Numește trei mirodenii care se găseau în China.
2M  enționează alte două „bogății” care se găseau în
­China, pe lângă mirodenii.
3 P recizează două categorii de persoane pe care
le­‑ar putea interesa informațiile din Cartea minu­
nilor lumii. Argumentează răspunsul.
1
 lante aromatice folosite în alimentație: piper, scor­
p
țișoară, cuișoare, ghimbir etc.
Ca reper, folosește harta de la sursa 1.
Adaugă „harta” astfel obținută la portofoliul personal.
Călătoriile şi percepţia spaţiului în Evul Mediu; mijloace de transport 21
U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ   e ce tocmai europenii
D
au descoperit America?

Marile descoperiri ale europenilor

 mintește-ți
A ce zone erau numite de europeni Consecințe asupra vieții oamenilor
„Orient”. Marile descoperiri geografice au avut consecințe
Cauzele marilor descoperiri geografice importante asupra vieții oamenilor, în Europa și în
teritoriile descoperite. În Europa, prețurile scad la
Spre sfârșitul Evului Mediu, tot mai mulți ­negustori anumite produse, precum mirodeniile, dar cresc sim-
căutau noi drumuri spre Orient, în special spre India, țitor la altele, datorită abundenței aurului și argintu-
patria celor mai profitabile mărfuri, mirode­ niile. lui. Pe piață încep să apară mărfuri exotice: fructe,
În sec. XV începe căutarea unor trasee maritime, cu animale, plante. Sunt aduse și cultivate porumbul,
sprijinul unor monarhi portughezi și spanioli. Și papii cartoful, tomatele, tutunul, fasolea, originare din
susțin explorările, pentru a răspândi credința creș- America. Comerțul între continente se dezvoltă rapid
tină. Corăbiile au fost astfel adaptate, încât să poată sursa 3, iar la fel manufacturile3 europene, care aveau
înfrunta valurile oceanice. Au fost modificate pânzele unde să-și vândă produsele. Spaniolii iau în stăpânire
și cârma, pentru a se naviga inclusiv contra vântului. teritoriile descoperite, unde organizează colonii. Se
Se răspândesc și în Europa instrumente de orientare dezvoltă cunoștințele din toate dome­niile, îndeosebi
precum busola (adusă din China) și ­astrolabul1 (creat în din geografie și biologie. Religia creștină și civilizația
Antichitate, perfecționat de arabi). europeană încep să se extindă la nivel global.
Marile călătorii sursa 1 1
instrument utilizat pentru stabilirea poziției geografice
Primii care au început cercetările, portughezii, au 2
originari din acel loc; băștinași sau indigeni
căutat drumul spre India prin sudul Africii. În urma
3
atelier unde produsele sunt realizate prin muncă manuală
mai multor încercări, aceștia reușesc, prin căpitanul și specializată, de către lucrători angajați
Vasco da Gama (1497-1498), să ajungă în India și să
revină acasă cu 4 corăbii încărcate cu mirodenii. 1 Care crezi că este principala cauză a marilor desco-
periri geografice?
Spaniolii au încercat să ajungă în India prin vest, oco-
2 Numește doi dintre cei mai importanți exploratori
lind Pământul. Cel care a propus expediția, Cristofor
și descoperirile acestora.
Columb, un căpitan de vas originar din Genova, credea
3M enționează o consecință a marilor descoperiri geo­
că circumferința Pământului este mai mică și nu știa că
grafice care a dus la dezvoltarea economică a țărilor
între Europa și Asia se mai află un continent. Cu sprijinul
europene.
financiar al reginei Isabela de Castilia, acesta a plecat cu
trei corăbii și a descoperit America (1492), despre care a sursa 1 Tabel sintetic cu principalele călătorii
crezut inițial că este India. Multă vreme America a fost
numită „Indiile Occidentale”, iar autohtonii2 de acolo Inițiator Perioadă Traseu
sunt numiți astăzi „amerindieni”. O altă expediție spani- Bartolomeo Portugalia-Capul Verde-
1487-1488
olă importantă a fost cea a lui Amerigo Vespucci, care Diaz Capul Bunei Speranțe
a explorat țărmul Americii de Sud. De la numele său Cristofor prima călătorie Spania-America Centrală
provine numele noului continent. Columb 1492-1493 (Arhipelagul Antilelor)
În timp ce luau în stăpânire părți însemnate ale Vasco Portugalia-Capul Bunei
Americii, spaniolii au continuat căutările spre vest, 1497-1498
da Gama Speranțe-India
pentru a ajunge în India. Astfel, a fost inițiată expe- Amerigo Spania-coasta estică
diția lui Fernando Magellan (portughez aflat în 1499-1502
Vespucci a Americii de Sud-retur
slujba regelui Spaniei), prima care a realizat înconjurul
Pedro Portugalia-țărmul estic al
Pământului sursa 2 . Cabral
1500
Americii de Sud (Brazilia)
Spania-America de Sud-
 ealizează o axă cronologică a principalelor desco­
R Fernando
1519-1522 Oceanul Pacific-Filipine-
periri geografice dintre anii 1480-1530. Magellan
Indonezia-Africa-Spania

22 Marile descoperiri ale europenilor: drumuri şi teritorii; consecinţe asupra vieţii oamenilor
sursa 2 Lumea cunoscută de europeni, hartă realizată de Battista Agnese în 1544 (cu marcarea traseului
­expediției lui Fernando Magellan)

Compară această hartă cu cea de la sursa 1, pagina 21, și răspunde la următoarele cerințe:
1 Calculează ce distanță în ani există între cele două hărți.
2 Precizează un continent care apare pe această hartă, dar nu se află pe cea de la pagina 21, sursa 1.

sursa 3 Litografie1 din sec. XIX reprezentând întâlnirea dintre Cristofor Columb și amerindieni
1 Analizează imaginea
alăturată punând
­accent pe:
- descrierea locului
(din punct de vedere
geografic)
- precizarea tipurilor de
oameni, după origi-
nea lor
- descrierea comporta-
mentului oamenilor
- enumerarea obiec­
telor existente
- stabilirea scopului în­
tâl­nirii, pentru fiecare
categorie în parte.
2 Joc de rol. Lucrând
în echipe de 4-5 ­elevi,
realizați un posibil
dialog (8-10 ­ replici)
între oamenii din
imagine. Interpretați
în fața clasei.
1
tehnică de imprimare a unei imagini pe o piatră sau pe o placă netedă folosind cerneală ti­po­grafică

Marile descoperiri ale europenilor: drumuri şi teritorii; consecinţe asupra vieţii oamenilor 23
U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ
APLICAȚIE
INDIVIDUALĂ Pe urmele marilor navigatori

 ealizează o hartă cu traseele

R
marilor călătorii urmând pașii
de mai jos. Îți vei dezvolta
competențele de localizare
în spaţiu a lumii cunoscute
în diferite perioade istorice.

Vei adăuga harta astfel obținută la

portofoliul personal (pentru rolul
portofoliului personal și organi-
zarea acestuia, citește sugestiile
de la pagina 11).

Atenție! Realizează această

aplicație la școală, deoarece ai
nevoie de sprijinul profesorului.

Resurse necesare
 anualul în format tipărit sau digital,
1. M
pagina 22, sursa 1, Tabel sintetic cu principalele călătorii;
 hartă mută a lumii, precum cea din imaginea
2. O
de la pagina 25, pe care o descarci din manualul digital
și o printezi pe o coală A4;

3. C reioane colorate sau

­carioci de 6 culori diferite;
4. Un creion obișnuit;
5. O gumă de șters;
6. T abletă sau laptop,
cu acces la internet.

24 Marile descoperiri ale europenilor: drumuri şi teritorii; consecinţe asupra vieţii oamenilor
Pasul 1. Scrie pe harta mută denumirile conti-
nentelor și oceanelor, cu un creion obișnuit;
vei obține astfel principalele puncte de reper.
Pasul 2. Tastează într-un motor de căutare
pe internet „Călătoria lui Bartolomeo Diaz”.
Selectează o hartă cu traseul acestei călătorii,
sub îndrumarea profesorului. Alege o culoare
cu care vei desena pe harta mută traseul
călătoriei.
Pasul 3. Într-un colț liber al hărții mute (de
exem­ plu, stânga sus), realizează Legenda
­hărții la care lucrezi. Vei trasa o linie de circa
2 cm, folosind aceeași culoare, și vei scrie
în dreptul acesteia „Traseul călătoriei lui
Bartolomeo Diaz”.
Nu uita!
Scrie-ți numele pe hartă!
Păstreaz-o la portofoliul personal.
Marile descoperiri ale europenilor: drumuri şi teritorii; consecinţe asupra vieţii oamenilor
Pasul 4. Alege o altă culoare pentru urmă-
toarea călătorie din tabel (prima călătorie
a lui Cristofor Columb). Vei proceda la fel,
desenând traseul călătoriei și completând
Legenda hărții.
Vei continua, desenând traseele tuturor călă­
to­­
riilor cuprinse în tabel, fiecare cu o altă
culoare.
Nu uita să completezi Legenda hărții, pentru a
reține semnificația culorilor de pe hartă.
Pasul 5. La sfârșit, analizează harta astfel creată!
Dacă nu ești mulțumit, o vei face din nou, mai
bine. Consultă profesorul!
25
U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ  De ce au numit
europenii America
STUDIU
DE
Lumea Nouă: cunoaștere, „Lumea Nouă”?

CAZ misionarism1 și exploatare

N
 umește trei navigatori care au explorat America!
Lumea este împărțită între europeni
Portughezii și spaniolii, care au declanșat marile
descoperiri geografice, riscau să intre în conflict din
cauza concurenței comerciale. Dorind să evite un
război, au apelat la Papa Alexandru al VI-lea pen-
tru a media încheierea unei înțelegeri de „împăr-
țire a lumii”. Prin Tratatul de la Tordesillas (1494),
s-a stabilit o primă linie de separare între zonele de
dominație ale Spaniei și Portugaliei. Conform aces-
teia, monarhiei spaniole îi va reveni (după realizarea
descoperirilor) cea mai mare parte a Americii, iar
Portugaliei, estul Americii de Sud (Brazilia), Africa și
sudul Asiei sursa 2. Celelalte state europene, îndeo­
sebi Anglia, Franța și Olanda, nu vor recunoaște
această împărțire a lumii, revendicând, la rândul lor,
dreptul de a participa la expansiunea comercială și
colonială.
1
acțiune de răspândire a unei credințe
sursa 1 Scrisoare a lui Amerigo Vespucci, 1503,
fragment
„Aceste țări trebuie denumite Lumea Nouă...
Majo­ritatea autorilor din Antichi­tate spun că
la sud de Ecuator nu există niciun continent,
ci numai mare, iar acei puțini dintre ei care
recunoșteau existența unui continent îl soco-
teau nelocuit.
Dar ultima mea călătorie a dovedit că această
părere a lor este greșită și pe de-a-ntregul
contrară faptelor, deoa­rece în regiunile sudice
am găsit un continent care are o ­populație
mai deasă și animale mai multe decât Europa
noastră, Asia sau Africa și, în afară de aceasta,
are o climă mai... plăcută decât oricare dintre
țările ce le cunoaștem.”
 recizează
P trei caracteristici ale „­Lumii Noi”, așa
cum apar în scrisoa­rea lui Vespucci.

sursa 2 Harta imperiilor coloniale, în 1550 Anglia Rusia

Franța Imperiul
Portugalia Otoman
Spania

1 Precizează o dife­rență între

Limita între zonele Imperiul colonial portughez
de dominație ale Spaniei și Imperiul colonial ­spaniol.
și Portugaliei, conform
Tratatului de la Tordesillas
2A nalizează harta și formu-
lează o constatare cu privire
46o la diferența de mărime dintre
dintre Spania și coloniile ei.

26 Studiu de caz: Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi exploatare

Nașterea imperiilor coloniale
Imperiul colonial portughez avea aspectul unui
drum comercial presărat din loc în loc cu puncte
comerciale fortificate. Portughezii nu au putut lua în
stăpânire teritorii întinse, neavând suficiente resurse
pentru aceasta. Singura colonie mai importantă a
fost Brazilia, în America de Sud.
În schimb, spaniolii au cucerit întinse teritorii din
America Centrală și de Sud, punând capăt civiliza­
țiilor create de azteci și incași.
Aztecii formaseră (sec. XIII-XV) un imperiu în
America Centrală, cu capitala la Tenochtitlan
(Mexicul de astăzi) sursele 3 și 4. Ei au ridicat con-
strucții impresionante din piatră (temple, obser-
vatoare astronomice), aveau o bună organizare
administrativă, practicau agricultura, comerțul și
meșteșugurile, însă nu cunoșteau metalurgia fierului
și roata și nu foloseau animale de tracțiune. Aztecii
practicau o religie cu ritualuri sângeroase, inclusiv
numeroase sacrificii umane. Declanșau războaie cu
triburile vecine doar pentru a lua prizonieri, pe care-i
sacrificau zeilor lor. Imperiul aztec a fost cucerit de
conchistadorul1 spaniol Hernán Cortéz (1519-1521).
Cu circa 600 de oameni, 15 cai și 15 tunuri (după
unele surse), acesta a știut să exploateze șocul creat
de vederea armelor de foc, a cailor (care nu existau
în America până atunci) și adversitatea triburilor
învecinate față de azteci pentru a anihila rezistența
acestora. Mexicul a fost prima colonie a spaniolilor
în Lumea Nouă.
1
cuceritor (în limba spaniolă); aventurier spaniol plecat să
cucerească teritorii în America

sursa 3 Adevărata istorie a cuceririi Noii Spanii, Bernal Díaz del Castillo

„Sosind în marea piață din Mexico (Tenochtitlan), argint, pietre prețioase, pene, stofe, broderii și alte
am căzut în admirație în fața imensei cantități de produse...
lume și mărfuri care se găseau acolo, nu mai puțin Noi număram printre noi soldați care parcurseseră
față de aspectul de ordine și de bună reglementare diferite părți ale lumii: Constantinopol, Italia, Roma.
care se observa în toate lucrurile. Ei spuneau că n-au văzut nicăieri o piață așa de bine
Fiecare sort de marfă se afla în localul care i-a aliniată și vastă, ordonată cu atâta artă și ­acoperită
fost desemnat: începând cu mărfurile din aur, de atâta lume.”

1 Precizează două realități din oraș care i-au impre­sionat pe europeni.

2 Numește trei categorii de mărfuri pe care le tranzacționau aztecii.

sursa 4 Zona sacră a orașului

Tenochtitlan, reconstituire,
Muzeul Național
din Ciudad de Mexico

Studiu de caz: Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi exploatare 27

U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ
Incașii formaseră un imperiu în America
de Sud, în Munții Anzi, cu capitala la Cuzco.
Acesta era bazat pe o organizare administra-
tivă eficientă, credința în Marele Inca (regele,
considerat fiul Zeului Soare), drumuri bune și
un sistem rapid de poștă. Incașii aveau con-
strucții impunătoare, prelucrau metale preți-
oase, practicau agricu­ltura pe terasele mun-
ților. Nu cunoșteau scrierea și nici moneda,
schimburile fiind efectuate în natură.
În anul 1531, conchistadorul Francisco
Pizarro pleacă spre Imperiul Incaș, după
unele mărturii, cu doar 180 de soldați și
37 de cai. În cadrul unei întrevederi, Pizarro
l-a capturat pe Atahualpa, regele incașilor, și
apoi l-a ucis, pentru a-i lipsi pe incași de un
conducător. Ulterior, folosind cunoștințele
și luptătorii unor triburi supuse de incași, a
cucerit tot imperiul, transformându-l în colo-
nie spaniolă sursa 5.
Cucerirea Americii a fost însoțită de decimarea amerin­
dienilor prin masacre, servitute și boli aduse de europeni,
precum variola1, la care, inițial, amerindienii nu aveau
imunitate.
1 Numește tratatul prin care spaniolii și portughezii își împăr­
țeau teritoriile nou descoperite.
2 Menționează două imperii din America pe care spaniolii
le‑au cucerit.
3 Analizați care a fost punctul slab al civilizațiilor din ­America,
în fața europenilor. Ce anume a ­făcut ca europenii, cu atât
de puțini soldați, să cucerească adevărate imperii?
1
boală contagioasă cu rată ridicată de mortalitate
sursa 5 Machu Picchu, așezarea sacră a inca­ șilor.
Construită în Munții Anzi, la 2 430 de metri altitudine, a fost
printre ultimele refugii ale incașilor în fața invaziei spaniole.

Consecințele formării
imperiilor coloniale
Formarea imperiilor coloniale a lărgit con-
siderabil orizontul de cunoaștere al euro-
penilor. Teritoriile descoperite au fost mai
întâi explorate, apoi exploatate. În minele
și pe plantațiile create de europeni au fost
puși să muncească autohtoni și sclavi aduși
din Africa. Comerțul a luat amploare, iar
Oceanul Atlantic a luat locul Mediteranei ca
principală axă comercială. Statele europene
cu ieșire la Oceanul Atlantic s-au dezvol­tat
rapid.
Venirea europenilor a avut consecințe im­por­
tante asupra nativilor americani. Incașii și
aztecii, dar și alte triburi și-au abandonat reli-
giile tradiționale în favoarea crești­nismului.
Ei s-au amestecat cu nou-veniții, formând
popoare noi.
În America au început să fie crescute ani-
male (vaca, oaia, calul) și să fie cultivate
 xprimă
 E o opinie cu privire la civilizația i­nca­șilor valori­
plante (grâu, viță-de-vie, secară) originare
ficând informațiile oferite de imagine.
din Europa.

28 Studiu de caz: Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi exploatare

 APLICAȚII
1 LUCRĂM ÎMPREUNĂ! 2 Învățăm să... învățăm! Model de analiză a unui
grafic. Graficul de mai jos oferă date despre

Lucrând în perechi, realizați, după modelul dat, un
evoluția populației autohtone din Anzii Centrali
tabel care să cuprindă cel puțin două consecințe
după colo­nizarea de către europeni. Pe verticală
ale formării imperiilor coloniale pentru europeni,
avem numărul locuitorilor, iar pe orizontală, anii
respectiv pentru popoarele descoperite de euro-
corespunzători.
peni în America.
Analizați datele din grafic și realizați cerințele.
Utilizați informațiile din textul lecției.
Timp de lucru estimat: 7 minute 3 500 000
3 000 000
Model de tabel
2 500 000
Consecințe pentru 2 000 000
Consecințe
popoarele 1 500 000
pentru europeni
din America
1 000 000
Lărgirea orizontului Dispariția civilizațiilor 500 000
de cunoaștere proprii 0
1520 1535 1580
 populația indigenă


(Sursă: M. Denevan, The Native

population of the Americas in 1492)
a) C omple­ tează spațiile libere din enunțul de
mai jos:
 Conform datelor din acest grafic, în ___ de ani,
­populația indigenă din Anzii ­Centrali a ­scăzut
de la aproximativ ___ la ­aproximativ ___ de
­locuitori.
b) Identifică în textul lecției, subtitlul Consecin­țele
formării imperiilor coloniale, o explicație pentru
constatarea de la punctul a).

3 L UCRU ÎN ECHIPĂ. Realizați un produs

(desen, colaj, machetă, text) care
ilustrează contribuția aztecilor
sau a incașilor la patrimoniul
cultural al umanității.
Puteți utiliza imagini ale unor
­situri istorice, ­construcții,
artefacte.
Folosiți surse online și/sau
surse tradiționale.

Studiu de caz: Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi exploatare 29

U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ

Să ne amintim!
I Cele mai importante repere cronologice:
1 2 3 4 5 6 7 8
1271-1295 1492 1494 1497-1498 1499-1502 1519-1521 1519-1522 1531-1533
Călătoria lui Cristofor Tratatul Prima călăto- Amerigo Hernán Expediția în Francisco
Marco Polo Columb de la rie a lui Vasco Vespucci Cortéz cuce- jurul lumii Pizarro cuce-
în China descoperă Tordesillas da Gama explorează țăr- rește Imperiul inițiată de rește Imperiul
America în India mul Americii Aztec Magellan Incaș
de Sud

 archează pe axa cronologică evenimentele corespunzătoare punctelor 1 , 2 , 4 , 5 și 7 .

M

1200 1300 1400 1500 1600

II C
 ompletează schema de mai jos, precizând o cauză și o III Plante aduse din America în Europa, după ma­rile
consecință a marilor descoperiri geografice descoperiri geografice. Menționează alte două
plante.
  rogresele din
p
navigație  d
consecințe
 ezvoltarea
?
Marile comerțului tutunul

tomatele
  orința Papei
d  f ormarea

de a converti
descoperiri imperiilor Plante din
la creștinism geografice coloniale America
popoare noi
?


cauze fasolea

IV Învățăm direct din surse!

„Pe dată începurăm să facem schimb în acest chip: pentru 10 coți de postav roșu, foarte bun, ne dădeau
un bahar1 de cuișoare... pentru 15 coți2 de postav nu prea bun, un bahar; pentru 15 toporiști, un bahar;
pentru 35 de pahare de sticlă, un bahar (regele le luă pe toate)... pentru 50 de foarfece, un bahar; pentru
40 de tichii, un bahar... Aproape toate oglinzile se spărseseră și puținele întregi le voi regele... Graba de a
veni în Spania ne făcu să dăm mărfurile noastre pe un preț mai prost decât am fi făcut altfel. În fiecare zi
veneau la corăbii atât de multe bărci, pline cu capre, cu găini, cu smochine, nuci de cocos și alte lucruri de
mâncare, încât te minunai. Luarăm pe corăbii apă bună.”
Antonio Pigafetta, Însemnări despre Lumea Nouă

1 Numește un produs procurat de europeni prin schimb.

2 Numește cinci mărfuri aduse de europeni în Lumea Nouă.
3 Exprimă o opinie cu privire la avantajele schimbului,
pentru ambele părți.
1
termen oriental ce desemna un balot de mirodenii în greutate
de cca 403 kg
2
unitate de măsură medievală de cca 60 cm (distanța dintre cot și
încheietura palmei)

30 Călători și călătorii – Europa și Lumea Nouă

  ompletează spațiile libere folosind cuvintele din lista de termeni. Puteți schimba forma cuvintelor.
VC

În Evul Mediu, europenii aveau Primul care a reușit să Aztecii formaseră un imperiu
cunoștințe reduse despre lumea facă o călătorie pe mare în America Centrală, cu
extraeuropeană. Călătoriile pe până în India și înapoi a capitala la _____. Ei ridica­seră
uscat erau dificile din cauza fost ______. Spaniolii au construcții impresionante din
______ neamenajate și nesigure. căutat căi diferite de ale piatră (______, observa­ toare
Pentru călătoriile pe apă, ______ portughezilor. În 1492, astronomice), aveau o bună
nu erau suficient de rezistente la o expediție condusă de organizare administrativă,
furtunile oceanice. Majoritatea ______ a descoperit un prac­ticau agricultura, comer­
continent necunoscut, țul și meșteșugurile, însă nu
călătoriilor aveau ca scop
America. Aici, ei au găsit cunoșteau metalurgia fierului
______. O astfel de călătorie a
civilizații originale, cu orașe
fost cea a lui Marco Polo, care, și ______. Imperiul Aztec a
și construcții uimitoare,
folosind Drumul ______, a ajuns fost cucerit de conchistadorul
dar mai puțin performante
până în ______. La întoarcere, spaniol ______. Acesta a știut
din punct de vedere
el a scris Cartea minunilor lumii, să exploateze șocul creat
tehnologic.
care a impulsionat foarte mult de vederea armelor de foc
dorința europenilor de a explora și confuzia creată în rândul
Orientul, în vederea efectuării aztecilor, care au crezut inițial
unui comerț ______. că europenii sunt ______.
Incașii au întemeiat un imperiu
Se nasc astfel condițiile pentru
în America de Sud, în Munții
marile descoperiri geografice
Anzi, cu capitala la ______.
desfășurate în jurul anului 1500.
Primii care au căutat noi trasee
spre India, patria mirodeniilor, Comerțul a luat amploare, iar
au fost ______. Oceanul Atlantic a luat locul
Mediteranei ca principală
axă ______. Amerindienii
Ei aveau construcții impunătoare, prelucrau metale prețioase,
și-au abandonat religiile
practicau agricultura. Nu cunoșteau ______ și nici moneda. În anul
tradiționale, bazate pe
1531, conchistadorul ______ a intrat în Imperiu, cu doar 180 de ______ sângeroase, în
soldați, un tun și 27 de cai. Spaniolii l-au capturat și l-au ucis pe regele favoarea creștinismului.
Atahualpa, pentru a-i lipsi pe incași de un conducător. Formarea Civilizațiile aztecă și incașă au
imperiilor coloniale a lărgit considerabil orizontul de cunoaștere și dispărut. Cucerirea Americii
de acțiune al europenilor. Au fost deschise ______ și au fost înfiin­țate a fost însoțită de decimarea
______ de trestie de zahăr, bumbac, cacao, pe care au fost puși să amerindienilor prin masacre
muncească autohtoni și ______ aduși din Africa. și ______ aduse de europeni.

Listă de cuvinte și expresii:  boli, China, comercială, comerț, corabie, Cristofor Columb, Cuzco, drumuri,
Francisco Pizarro, Hernán Cortéz, mătase, mine, plantații, portughezi, profitabil,
roata, sacrificii, sclavi, scrierea, temple, Tenochtitlan, Vasco da Gama, zei.

Călători și călătorii – Europa și Lumea Nouă 31

U1 CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII. EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Autoevaluare rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.

I Selectează din coloana B evenimentele corespunzătoare personalităților menționate pe coloana A.

A B

1 Vasco da Gama a inițiază și conduce (până la un punct) prima călătorie în jurul lumii

2 Hernán Cortéz b călătorește pe uscat până în China

3 Marco Polo c cucerește Imperiul Aztec

4 Francisco Pizarro d căutând India, descoperă America

5 Cristofor Columb e cucerește Imperiul Incaș

6 Fernando Magellan f descoperă Australia

g prima călătorie pe mare până în India

II Menționează 3 cauze și 3 consecințe ale marilor descoperiri

geografice.

consecințe
1 ...
2 ... Marile
descoperiri 1 ...
3 ...
geografice 2 ...
cauze 3 ...

III C
 ompletează schema cu denumirile a 5 plante aduse în
Europa din America.

1 ...

2 ...
5 ...
Plante aduse
din America
în Europa

4 ... 3 ...

32 Călători și călătorii – Europa și Lumea Nouă

IV P recizează căror cifre de pe harta mută le corespund următoarele noțiuni istorico-geografice: Imperiul Incaș,
Imperiul Aztec, Portugalia, Spania, țărmul Braziliei.

5 4

3
2

V R edactează un text de circa 120 de cuvinte despre marile

descope­ riri geografice în care să utilizezi obli­
gatoriu și
termenii:

astrolab; busolă; comerț; mirodenii; India; America; Africa;
Vasco da Gama; Cristofor Columb; azteci; incași; colonii.
S ubliniază în text noțiunile obligatorii ­pentru a verifica
mai ușor ­folosirea lor.

SUBIECT I II III IV V Din oficiu Total

Punctaj maxim 6 x 3 = 18 p 6 x 3 = 18 p 5 x 2 = 10 p 5 x 4 = 20 p 12 x 2 = 24 p 10 p 100 p
Punctajul meu ... ... ... ... ... 10 p ...

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice:

1.1. Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute în diferite pe­ri­
oade istorice
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele
şi procesele istorice
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de
specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare
2.3. 
Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în
surse variate
3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
4.1. Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia

Călători și călătorii – Europa și Lumea Nouă 33

34
 unitatea 2
Geneza
spiritului
modern

În această unitate
vei învăța despre:
 Umanism și Renaștere
Cei mai mari artiști,

scriitori și oameni
de știință ai Renașterii
 Reforma religioasă.
Contrareforma
 Absolutismul monarhic
 Cei mai importanți
monarhi europeni

Proiectul unității
lRealizează un proiect individual care să cuprindă
imagini și informații de bază despre 5 opere de
artă ale Renașterii.
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN   e îți sugerează
C
termenul

Renașterea intelectuală. Umanismul „Renaștere”?

 Î n ce zonă a Europei au apărut primele universități? Descoperirile Renașterii

Care au fost cauzele Renașterii? Învățații umaniști au pus bazele științelor moderne, cer-
cetând în mod critic manuscrisele păstrate în biblioteci,
Creșterea economică din sec. XI-XIII, însoțită de
istoria unor comunități, limbile naționale, anatomia omu-
dezvoltarea orașelor și de apariția universită-
lui, Universul sursa 1. Cea mai importantă descoperire
ților, a „rodit” în sec. XIV, când începe o adevă-
științifică îi aparține lui Nicolaus Copernic sursa 2, care
rată epocă de aur a artelor, ș­ tiințelor și lite­
a demonstrat prin calcule matematice că planetele se
raturii. Numită sugestiv „Renaștere”, această
rotesc în jurul Soarelui (teoria heliocentrică), adevăr res-
perioadă de trei secole (XIV‑XVI) a î­nceput
pins în acel moment de Biserica Catolică. Alte personalități
prin redescoperirea filozofiei și artei antice
științifice ale epocii au fost Galileo Galilei (părintele fizicii
greco-romane.
moderne), Giordano Bruno studiu de caz, Miguel Servet
Unde s-a manifestat Renașterea? (descoperitorul circulației pulmonare) și Ambroise Paré
Renașterea s-a manifestat în toată Europa, (părintele chirurgiei moderne). Unul dintre factorii care
por­ nind din centre precum spațiul italian, au favorizat răspân­direa umanismului în toată Europa a
Flandra, nordul Imperiului Romano-German. fost tiparul cu litere mobile sursa 3. Literatura cunoaște
Italia, regiune în care existau mai multe state o deosebită dezvoltare; apar volume de povestiri, romane
independente, a întruchipat cel mai bine spi- alegorice, poezii, lucrări politice (Niccolò Machiavelli –
ritul Renașterii, marile sale avantaje fiind pre- studiu de caz), piese de teatru care au o largă circulație
zența operelor antice, existența orașelor pros- europeană.
pere și a universităților. O serie de principi ai 1 Definește termenul „Renaștere” și precizează domeniile în
orașelor italiene (familia Medici la Florența, care s-a manifestat.
familia d’Este la Ferrara) și de papi (Iulius II, 2 Numește trei personalități ale Renașterii intelectuale.
Leon X) au jucat rolul de mecena (protectori și
3 Discută cu colegul tău de bancă și, împreună, prezentați
finanțatori ai învățaților și artiștilor).
clasei un argument pentru afirmația: Apariția tiparului a
Umanismul favorizat răspândirea umanismului.
În acest context favorabil apare ­umanismul, ­­
curent de gândire manifestat în filozofie, sursa 1 Astronom cu lumânare, pictură de Gerrit Dou, 1665
­teologie1 și literatură. Spre deosebire de Evul
Mediu, când omul era considerat nedesăvârșit,
supus păcatului și diferitelor patimi, umaniștii
credeau că omul este o capodoperă a creației
lui Dumnezeu, centru al Lumii, măsură a tutu-
ror lucrurilor, ființă creatoare, frumoasă spiritual
și fizic, liberă și capabilă de progres.
„Omul universal” al Renașterii
Atât de mult au crezut umaniștii în posibilită-
țile omului, încât considerau că același individ
poate fi totodată savant, scriitor, artist, ­cavaler
etc. Multe ­dintre personalitățile Renașterii au
confirmat această încredere, remarcându-se în
mai multe domenii. 1 Numește două obiecte care se află în centrul preo­cupă­
rilor astronomului.
1
știință care explică și fundamentează învățătura

unei religii
2 Exprimă într-un singur cuvânt ideea transmisă de p
­ ictură.

36 Renaşterea: geneza spiritului modern, umanismul

sursa 2 Nicolaus Copernic, Despre mișcările sursa 3 Tipografie de secol XVI, gravură de Jost Amman
de revoluție ale corpurilor cerești, 1530

„ După îndelungate cercetări, m-am con-

vins, în sfârșit, că Soarele este o stea fixă
înconjurată de planete care se învârtesc
în jurul lui, care este centrul și făclia lor...
prima dintre planete, Saturn, își termină
rotația în 30 de ani. După ea, Jupiter, care
realizează mișcarea de revoluție în 12 ani,
apoi Marte, în doi ani. Locul patru în serie
este ocupat de revoluția anuală a orbitei
în care este inclusă Terra, cu orbita Lunii.
În al cincilea rând, Venus, care se învârte
în șapte luni și jumătate. În sfârșit, locul
șase îl ocupă Mercur, care se învârte timp
de 88 de zile. Iar în mijlocul tuturor dom-
nește Soarele.”

1 Scrie pe caiet numele planetelor cunoscute

de Copernic.
2 P recizează care este locul Soarelui în cadrul
sistemului solar, conform teoriei lui ­Copernic.
3M
 enționează criteriul folosit de Copernic Literele erau confecționate una câte una, din fier, apoi
pentru a stabili ordinea apropierii planetelor erau montate într-un tipar, astfel încât să alcătuiască
de Soare. pagina unei cărți „în oglindă”. Un meșter aplica cerneală
tipografică pe litere, cu niște pămătufuri, ca în ima­gine.
Apoi, pentru imprimarea textului, foile albe de hârtie
APLICAȚII erau presate peste literele prinse în tipar. Odată montate
literele unei pagini, puteau fi tipărite oricâte exemplare,
1 DOMENIILE ÎN CARE S-A MANIFESTAT
RENAȘTEREA
într-un timp foarte scurt. Pentru următoarea pagină, lite­
rele puteau fi refolosite, aranjate corespunzător.
Artă  M
 enționează două avantaje ale tipăririi cărților față de
scrierea acestora cu mâna, ca în Evul Mediu.

? ?
Domeniile
Renașterii 2U
 tilizând informațiile din textul lecției, alcătuiește
câte un enunț istoric cu fiecare dintre noțiunile din
lista de mai jos.
Teologie Listă noțiuni:
1 R enaștere 4 o mul universal
2 u  manism 5 ș tiință
 D
 esenează schema pe caiet și pe tablă,
3 t ipar
apoi completeaz-o pe baza informațiilor
din lecție. Poți schimba forma cuvintelor.

Renaşterea: geneza spiritului modern, umanismul 37

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN
Renașterea artistică
 A
 mintește-ți două realizări/opere ale artei antice
greco-romane.
O artă „umanistă” inspirată din Antichitate
Arta este influențată de modul în care omul
se raportează la lumea înconjurătoare și la
sine însuși. De aceea, umanismul și progresele
generale din sec. XIV-XVI au determinat o artă
care ține să demonstreze frumusețea spirituală
și trupească a omului. Arta Renașterii sursa 1
manifestă și o anumită continuitate față de cea
medievală, prin temele și personajele biblice,
dar se deosebește de aceasta prin evidențierea
frumuseții corpului uman (inclusiv prin apariția
nudului), abordarea unor teme din mitologia
greco-romană, redarea în perspectivă a peisa-
jelor, preocuparea pentru scene din viața coti-
diană. Arta Renașterii a imitat inițial arta antică,
dar a creat treptat tehnici și modalități origi-
nale de exprimare.
Pictura
Pictura Renașterii se caracterizează, între altele,
prin compunerea minuțioasă a tablourilor și prin
finețea redării figurilor umane. Cei mai de seamă
pictori ai Renașterii italiene sunt Leonardo da
Vinci studiu de caz, Rafael Sanzio (Școala din
Atena – sursa 3; Madona Sixtină; Schimbarea la
Față), Michelangelo Buonarroti, Tițian (Venus
la oglindă; Înălțarea la Cer a Fecioarei), Sandro
Botticelli (Nașterea lui Venus; Primăvara), Paolo
Veronese (Nunta din Cana; Iisus la Emaus;
Familia lui Darius în fața lui Alexandru).
În afara spațiului italian, un centru de înflorire a
picturii a fost Flandra (regiune din Belgia de azi),
unde s-au remarcat pictorii din familia Bruegel
(Pieter Bruegel cel Bătrân și fiii săi, Pieter și Jan),
Jan van Eyck, Hieronymus Bosch. În Germania
au excelat Albrecht Dürer și Hans Holbein.
Sculptura
Sculptura a cunoscut un deosebit ­ progres
datorită unor artiști remarcabili precum
Michelangelo Buonarroti (studiu de caz) și
Donatello (David; Sfântul Ioan Evan­ghelistul;
Sfântul Gheorghe).
38 Renaşterea: geneza spiritului modern, umanismul
 Care sunt artele clasice?
Arhitectura
Cele mai mari realizări din domeniul arhitecturii le apar-
țin lui Filippo Brunelleschi (cupola Domului din Florența;
Biserica San Lorenzo din Florența), Michelangelo (cupola
Bazilicii Sfântul Petru – sursa 2), Rafael Sanzio (proiectul
Bazilicii Sfântul Petru din Roma; prima încercare de recon-
stituire arhitectonică a Romei antice și de conservare a
vestigiilor).
Muzica Renașterii
Se dezvoltă atât muzica instrumentală, datorită apari-
ției unor instrumente noi (vioara, orga, clavecinul), cât și
muzica vocală. Stilul polifonic1 se impune ca dominant.
Cea mai înaltă realizare a artei muzical-dramatice din
perioada Renașterii a fost apariția operei2. Muzica se eli-
berează de canoanele Bisericii și devine expresia senti-
mentelor omenești.
Teatrul cunoaște o epocă de înflorire datorită geniului lui
William Shakespeare studiu de caz.
1
s uprapunerea mai multor voci și instrumente
2
compoziție muzicală pentru soliști, cor și orchestră care pune în
scenă un text dramatic
1 Precizează două surse de inspirație pentru artiștii Renașterii.
2 Menționează 4 domenii ale artei care s-au dezvoltat în
perioada Renașterii.
3 Lansează o dezbatere în clasă pornind de la următoarea
întrebare: Credeți că arta poate evolua în absența dezvol­
tării economiei? Solicită argumentarea răspunsului.
sursa 1 Civilizația Renașterii, Jean Delumeau
„ Renașterea a realizat un extraordinar salt înainte.
Niciodată vreo civilizație nu acordase atât loc picturii
și muzicii, nici nu lansase către cer cupole atât de
înalte, nici nu ridicase la nivelul marii literaturi atâtea
limbi naționale ivite într-un spațiu atât de restrâns.”
1 Numește arta la care se referă expresia „nici nu lansase
către cer cupole atât de înalte”.
2 Identifică în text și transcrie în caiet expresia care sem­
nifică progresul realizat în perioada Renașterii.
 ­
sursa 2 Bazilica Sfântul Petru din Roma,
construită în perioada 1506-1526, fotografie
contemporană
Construită deasupra mormântului apostolu-
lui Petru, Bazilica Sfântul Petru a fost ridicată
prin contribuția unor mari artiști ai Renașterii:
Bramante, Rafael și Michelangelo.
 N
 umește un element arhitectonic prezent
atât în imagine, cât și în sursa 1.
 ginii, filozofii greci Platon și Aristotel par a fi în toiul unei
APLICAȚIE LUCRU ÎN ECHIPĂ
 L ucrând în echipe de 3-4 elevi, realizați
o expoziție tematică în sala de clasă cu
imagini ale operelor menționate în tex-
tul lecției. Grupați-le pe domenii (pictură,
sculptură, arhitectură) și autori.
Utilizează foi de flipchart ca suport
(maxi­mum trei pentru fiecare echipă,
câte una pentru fiecare domeniu).
SCULPTURĂ
2
3
1
sursa 3 Școala din Atena, pictură de Rafael Sanzio aflată
în Galeriile Vaticanului, Roma
Școala din Atena este considerată pictura care repre­
zintă cel mai bine spiritul Renașterii, deoarece este un
adevărat imn1 închinat Cunoașterii. În centrul ima­
­dezbateri pasionante. Rafael l-a pictat pe Aristotel ținând
în mână Etica, lucrare în care scrisese despre cunoașterea
prin rațiune2, pe baza unor dovezi materiale. Platon ține
în mână volumul Timeu, în care susținuse că Lumea este
o operă de artă foarte frumoasă, rod nu al întâmplării, ci
al unei „minți” care a organizat totul. Prezența celor doi
filozofi exprimă dorința, specifică Renașterii, de a împăca
Rațiunea și Credința. Pentru a picta chipul lui Platon,
Rafael a împrumutat trăsăturile maestrului său, Leonardo
da Vinci.
1
Identifică două activități reprezentate în pictură.
Notează-le pe caiet.
2
Precizează două valori3 umane care se regăsesc în
această pictură.
1
c ântare de laudă
2
însușirea omului de a gândi logic pentru a înțelege legătura
dintre lucruri și fenomene
3
lucruri care sunt importante pentru oameni (ex.: dreptatea,
adevărul, frumusețea etc.).
Renaşterea: geneza spiritului modern, umanismul 39
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN
STUDIU
DE
Leonardo și Michelangelo.
CAZ Olimpianul și Titanul
A
 mintește-ți o caracteristică a omului Renașterii.
Leonardo „Olimpianul” (1452-1519)
Mulți îl consideră pe Leonardo da Vinci cea mai reprezen-
tativă personalitate a Renașterii. Datorită numeroaselor
sale talente și activități (pictor, sculptor, arhitect, muzician,
inginer, inventator, scriitor, cartograf, geolog1, botanist),
întruchipează cel mai bine „omul universal” al Renașterii.
Dominat de dorința de a cunoaște și a experimenta, dotat
cu o ­creativitate uimitoare, Leonardo a fost considerat un
­olimpian al spiritului.
Opera
Geniul lui Leonardo s-a manifestat mai ales în pictură sursa 3,
unde a fost un inovator2. A creat tehnica sfumato (trecerea
fină de la o culoare la alta, fără a se distinge linii de deli­
mitare), cu ajutorul căreia a reușit să redea celebrul z­ âmbet
al Mona Lisei sursa 2 .
sursa 1 Cina cea de Taină, Leonardo da Vinci, Milano
Pictură realizată în tempera și ulei pe unul dintre pereții sălii de
mese a mănăstirii Santa Maria delle Grazie, din Milano.
Realizată între anii 1494 și 1498, are dimensiunile de 4,60 m lățime
și 8,80 m lungime. Pictura reprezintă scena ultimei cine a lui Iisus,
în care sunt surprinse reacțiile apostolilor în momentul în care
Iisus a afirmat că unul dintre ei îl va trăda.
sursa 3 Carnete, Leonardo da Vinci
„Pictura este poezie, muzică, arhitectură, filosofie... Pictura face
din spiritul pictorului un fel de spirit al lui Dumnezeu.”
40 Studiu de caz: Leonardo da Vinci şi Michelangelo Buonarroti
  um ar trebui să fie/ce
C
ar trebui să facă un artist,
pentru a fi considerat
genial?
Operele sale, nu multe la număr, excelează
prin perfecțiunea detaliilor anatomice,
coloristica inovatoare și subtilitatea gra-
dată a tonurilor. Printre cele mai cunoscute
­creații ale lui Leonardo se numără picturile
Cina cea de Taină sursa 1, Mona Lisa sursa 2,
Sf. Ana, Fecioara și Pruncul, Sf. Ioan Botezătorul,
Dama cu hermină, Fecioara între stânci.
Ca inginer și inventator, a făcut schițe ale
unor aparate de zbor (avion, elicopter, para-
șută) și de luptă (tanc, submarin), a inventat
pompe de apă, o presă de ulei, un război de
țesut panglici ș.a.
1
m de știință care studiază structura internă
o
a Pământului (roci, minerale etc.)
2
cineva care aduce ceva nou, care face lucru­rile
altfel
sursa 2 Mona Lisa, Leonardo da
Vinci, Muzeul Luvru, Paris
 Exprimă o opinie cu privire la compara-
ția pe care o face Leonardo între spiri-
tul pic­torului și acela al lui Dumnezeu.
Credeți că este justificată comparația?
Argumentați.
 sursa 4 Pietà, Michelangelo, Bazilica Sfântul Petru, Roma
Sculptura, care uimește prin expresivitate și perfec­țiunea
detaliilor, înfățișează pe Sf. Maria cu Iisus coborât de pe cruce.
Suferința și resemnarea sunt cele mai vizibile sentimente.
sursa 5 Crearea lui Adam, una dintre scenele pictate de
Michelangelo pe bolta Capelei Sixtine (Vatican)
sursa 6 Michelangelo, Scrisoare către scriitorul umanist
Messer Benedetto
„Părerea mea este că pictura trebuie considerată cu atât
mai izbutită, cu cât se apropie mai mult de sculptură, în
vreme ce sculptura trebuie considerată cu atât mai nereu­
șită, cu cât se apropie mai mult de pictură. Și astfel mi-am
format părerea că sculptura este candelabrul picturii, că
între ele este aceeași dife­rență ca între Soare și Lună.”
 Precizează care este, din punctul de vedere al lui
­ ichelangelo, arta superioară: pictura sau sculptura?
M de la ­pagina 10 privind realizarea unei
Selectează din text fragmentul care susține răspunsul tău.
Michelangelo „Titanul” (1475-1564)
Michelangelo Buonarroti este cel mai impor-
tant sculptor al Renașterii. Ca și alte perso-
nalități ale epocii, nu s-a limitat la un singur
domeniu sursa 6 , având realizări excepțio-
nale și în pictură și arhitectură. Datorită unirii
geniului artistic cu o extraordinară putere de
muncă, unii istorici l-au supranumit „Titanul”.
Opera
Cele mai importante sculpturi ale artistu-
lui reprezintă personaje biblice: David,
o uriașă statuie nud (5,17 m înălțime)
comandată de Primăria din Florența, Pietà
sursa 4 și grupul statuar Moise. Cea mai
importantă realizare în domeniul picturii
este d­ ecorarea boltei și a pere­telui alta­
rului Capelei Sixtine din Vatican. În cei
4 ani de muncă la această uriașă lucrare,
a acoperit cu picturi de o valoare excep­
țională circa 500 mp. A reprezentat istoria
lumii din p ­ erspectivă biblică: facerea lumii,
crearea lui Adam sursa 5, izgonirea din Rai,
Potopul, Judecata de Apoi. Ca arhitect,
cele mai importante opere sunt cupola
Bazilicii Sfântul Petru și Piața Campidoglio
din Roma.
1 Menționează o tehnică picturală creată de
Leonardo.
2 Numește trei dintre creațiile lui ­Michelangelo
(câte una pentru domeniile pictură, s­culp­­tură
și arhitectură).
3 Ce părere ai despre „omul universal” al
­Renașterii? Pot oamenii să exceleze cu ade­
vărat în mai multe domenii, precum L­ eonardo
și Michelangelo? Argumentează răspunsul.
APLICAȚIE INVESTIGAȚIE
 Leonardo și Michelangelo au fost con-
temporani? Oare au trăit în același oraș?
S-au cunoscut? Dacă da, care erau rela­
țiile dintre ei?
Lucrând în echipe de 2-3 elevi, rea­lizați
o investigație pentru a răspunde la
aceste întrebări. Utilizați ca mijloace de
informare surse clasice (cărți, albume
de artă) sau online. Urmați indicațiile
­investigații.
Studiu de caz: Leonardo da Vinci şi Michelangelo Buonarroti 41
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN
STUDIU
DE
Giordano Bruno
CAZ și Galileo Galilei
A
 mintește-ți ideile teoriei heliocentrice a lui Copernic.
Giordano Bruno (1548-1600) și Galileo Galilei (1564‑1642) au
fost două dintre mințile cercetătoare, însetate de cunoaș-
tere ale Renașterii. Între cei doi există, până la un punct, des-
tule asemănări: au trăit în același timp (Giordano cu 16 ani
mai în vârstă decât Galileo) și în același spațiu geografic
(Italia), ambii au avut preocupări în domeniul astronomiei
și științelor exacte și au fost persecutați pentru ideile lor.
Ambii au îmbrățișat teoria heliocentrică a lui Copernic, la
acea dată încă neacceptată de Biserică. Ceea ce-i diferen-
țiază este sfârșitul. Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru
unele ­dintre ideile sale. Pentru a nu avea aceeași soartă, în
fața unui tribunal al Inchiziției1, Galileo Galilei și-a retras afir-
mațiile privind mișcarea Pământului în jurul Soarelui.
Giordano Bruno a fost inițial teolog, călugăr și preot cato-
lic, însă ideile sale au intrat în contradicție cu învățătura
Bisericii și a fost exclus din cler. Preocupat de filozofie antică
și magie, a afirmat infinitatea Lumii și faptul că stelele sunt
asemănătoare Soarelui.
Arestat la Veneția în 1594, a fost închis 6 ani. Refuzând să
se dezică de convingerile sale, a fost ars pe rug la Roma, la
17 februarie 1600, iar operele sale au fost interzise. În anul
2000, Papa Ioan Paul al II-lea a exprimat „profunda durere”
pentru această eroare din trecutul Bisericii Catolice.
sursa 1 Suprafața Lunii, desenată de Galilei
42 Studiu de caz: Giordano Bruno şi Galileo Galilei
 Cu ce instrumente observau cerul
astronomii Renașterii?
Galileo Galilei este considerat unul dintre
­fondatorii ­științei moderne, deoarece este
printre primii care au promovat cunoaște-
rea științifică bazată pe observație și expe-
riment. Profesor mulți ani la Universitatea
din Padova, a studiat căderea și mișcarea
corpurilor și a încercat să determine viteza
luminii. Este inventatorul unui microscop
și al unui telescop2 cu care a descoperit
petele solare, relieful Lunii și 4 dintre sa­
teliții planetei Jupiter. Spre deosebire de
Copernic, care credea că Soarele este cen-
trul întregului univers, nu doar al sistemului
nostru solar, Galileo (ca și Giordano Bruno)
a considerat că, de fapt, există de fapt mai
multe sisteme solare, fiecare cu câte un
soare în centru. Deoarece ideile sale se opu-
neau doc­trinei oficiale a Bisericii Catolice,
în anul 1633, un tribunal al Inchiziției l-a
judecat ­sursele 2 și 3 și, pentru a scăpa de
pedeapsă, Galileo a abjurat3.
1
tribunal al Bisericii Catolice care funcționa în
pa­ralel cu tribunalele civile pentru a judeca aba-
terile de la învățătura Bisericii Catolice
2
instrument optic pentru observarea corpurilor
cerești
3
a te dezice public de o religie, o credință sau o
idee afirmată anterior
1 Numește instituția care judeca abaterile de la
„dreapta credință”.
2 Precizează trei asemănări și o diferență între
Giordano Bruno și Galileo Galilei.
3 Imaginează-ți că porți un dialog cu ­Giordano
Bruno în perioada detenției. Notează 3 între-
bări pe care i le-ai pune și răspunsurile pe care
crezi că le-ar da.
 Numește instrumentul care i-a permis lui
Galileo Galilei să observe Luna.
sursa 2 Cristiano Banti, Galileo în fața Inchiziției,
pictură,1857
sursa 3 Sentința dată de tribunalul Inchiziției în ­procesul
lui Galileo Galilei, 1633 (fragmente)
„Noi [...] special delegați de Înaltul Scaun Apostolic ca Inchizi­
tori-Generali [...] ținând cont de faptul că tu, Galileo... florentin,
în vârstă de 70 de ani, ai fost denunțat acestui Sfânt Oficiu în
1615 pentru că susțineai ca adevărată învățătura falsă pre-
dată de unii că Soarele este centrul universului și nu se mișcă
și că Pământul se deplasează, [...] pentru că ai discipoli cărora
le-ai predat aceeași învățătură; pentru că ai corespondat cu
unii matematicieni germani despre asta; pentru că ai pu­bli-
cat unele scrisori numite «Despre petele solare» în care
inter­pretai aceeași învățătură ca fiind adevărată... acest Sfânt
Tribunal a dorit să repare dezordinea și stricăciunile determi-
nate de aceasta și care sporeau în detrimentul Sfintei Credințe.
[...] Din acest motiv, văzând și judecând serios însușirile
cazului tău [...] am ajuns la sentința finală împotriva ta dată
în cele ce urmează. [...] Întruniți ca tribunal [...] pronunțăm
APLICAȚIE
  Simulați în clasă rejudecarea procesului lui Galileo
­Galilei, apoi realizați o discuție liberă pe tema dată.
Atribuiți următoarele roluri: acuzatori, apărători, publicul
din sală care va reacționa la cele auzite, Galileo Galilei.
Sugestie pentru acuzatori: utilizați pasaje din textul sen­
tinței sursa 3 .
Sugestie pentru apărători: utilizați cel puțin un argument din
domeniul geografiei/astronomiei și unul din domeniul religiei.
În final, „tribunalul” va formula o nouă sentință.
Discuție liberă. Purtați o discuție liberă cu tema Evoluția
sistemului de valori de-a lungul istoriei.
judecata finală [...]. Noi spunem, pronunțăm,
condamnăm, și declarăm că tu, sus-numitul
Galileo Galilei [...] te-ai făcut tu însuți potrivit
acestui Sfânt Oficiu puternic suspect de erezie,
și anume de a fi menținut și crezut într-o
doctrină care este falsă și potrivnică divinei
și Sfintei Scripturi: aceea că Soarele este cen-
trul Universului și nu se mișcă de la est către
vest, și că Pământul se mișcă și nu este centrul
Universului [...] În consecință ai primit toate
dezaprobările și pedepsele impuse și procla-
mate de canoanele sacre și toate legile speci-
fice și generale împotriva unor asemenea
delincvenți. Suntem dispuși să te absolvim de
acestea doar dacă mai întâi, cu inima sinceră
și credință neprefăcută, în fața noastră renegi,
blestemi și disprețuiești sus-numitele erori și
erezii și toate celelalte greșeli și erezii contrare
Bisericii Apostolice și Catolice, într-un mod și
formă pe care ți le vom impune. În plus, pentru
ca această greșeală serioasă și dăunătoare și
păcat al tău să nu rămână complet nepedep-
site, și pentru ca tu să fii mai atent pe viitor și
un exemplu pentru ca cei­lalți să se înfrâneze
de la nelegiuiri asemănă­toare, poruncim ca,
prin decret public, cartea «Dialog» de Galileo
Galilei să fie interzisă.”
Sursă: Maurice A. Finocchiaro,
The Galileo Affair. A Documentary History
1 Identifică în text care este acuzația adusă de
tribunalul Inchiziției lui Galileo ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Galilei.
2 Raportată la cunoștințele tale în domeniul
geografiei, acuzația adusă a fost corectă sau
incorectă? Argumentează răspunsul.
3 Ce măsură dispune tribunalul pentru a pre-
veni răspândirea ideilor lui Galileo Galilei?
Puteți avea în vedere:  două valori care au stat
la baza sentinței date de Inchiziție în procesul
lui Galileo Galilei  două valori din zilele noas-
tre, care au stat la baza sentinței formulate în
urma „rejudecării” procesului în clasa voastră.
Întrebări de orientare:  Se schimbă valo-
rile de-a lungul timpului?  Ce poate duce la
schimbarea sistemului de valori într-o socie­
tate?  Influențează sistemul de valori dezvol-
tarea unei societăți?
Argumentați opiniile exprimate!
Studiu de caz: Giordano Bruno şi Galileo Galilei 43
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN
STUDIU
DE
CAZ
Niccolò Machiavelli
A
 mintește-țiîn ce țară europeană s-a manifestat cel mai
puternic Renașterea.
Niccolò Machiavelli (1469-1527) a fost om politic, diplo-
mat, istoric, muzician, filozof și scriitor italian, una dintre
personalitățile reprezentative ale Renașterii europene. Tânăr
fiind, a intrat în serviciul guvernului în calitate de secre-
tar al „Consiliului celor 10”, organism care coordona ope-
rațiunile militare și diplomatice ale Republicii Florența.
Primind însărcinări diplomatice în diferite țări, a avut ocazia
de a reflecta asupra situației din alte state europene și din
Peninsula Italică, divizată politic. A susținut ideea unificării
statelor italiene sursa 1 ca soluție împotriva diferitelor inva-
zii și a creionat portretul ideal al unui conducător politic
care să realizeze acest vis în lucrarea Principele (publicată în
 Este importantă pentru societate
priceperea conducătorilor?
1532). În aceeași lucrare, a susținut folosirea
unor armate naționale în locul celor de mer-
cenari care luptau nu pentru apărarea pro-
priilor familii, ci pentru bani. O altă scriere a
sa, Istorii florentine, este un adevărat cod al
educației cetățenești și o istorie a evenimen-
telor din Italia acelor vremuri. Preocuparea
pentru organizarea politică a societăților și
pentru mersul istoriei, descrierea metode-
lor prin care un conducător poate obține și
păstra puterea l-au consacrat ca părinte al
științelor politice1 moderne.
1
subgrup al științelor sociale care se ocupă ­de
organizarea și conducerea statelor

sursa 1 Harta politică a Italiei în vremea lui Machiavelli
1 Numește două lucrări ale lui Niccolò
­Machiavelli.
2 Menționează două idei pe care le-a promo-
vat Machiavelli.
3 De ce este considerat Machiavelli „părinte al
științelor politice” moderne?

sursa 2 Lorenzo Bartolini, Niccolò

Machiavelli, statuie aflată la Galeriile
Uffizi, Florența

1 Numește 7 dintre
statele italiene.
2 Crezi că unirea mai
multor state este un
lucru pozitiv? Dacă
da, menționează
un avantaj.

44 Studiu de caz: Niccolò Machiavelli

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN   unoști numele unui personaj
C
creat de Shakespeare?
STUDIU
DE
CAZ
William Shakespeare
A
 mintește-ți în ce epocă istorică a apărut sursa 1 Teatrul Globe din Londra, unde erau jucate piesele
teatrul. lui Shakespeare
Epoca. Viața lui Shakespeare (1564‑1616)
se suprapune în mare parte domniei unui
mare suveran englez: regina Elisabeta I
(1558-1603), în vremea căreia Anglia a deve-
nit „stăpâna mărilor”. Prosperitatea orașelor
engleze, datorată în mare parte dezvoltării
comerțului și manufacturilor, a impulsionat
dezvoltarea culturii și a artelor. Burghezia1
aprecia tot mai mult teatrul sursa 1, astfel 1 Folosind ca sursă internetul, scrie pe caiet 5 replici din piesele
încât sălile de spectacol erau pline. Existau și lui Shakespeare care probabil au fost rostite pe această scenă.
scene în aer liber, pentru numeroasele trupe 2 Recită în clasă câteva dintre versurile shakespeariene.
de teatru și pentru publicul din categoriile
sociale cu venituri mai mici. Popularitatea sursa 2 Unele dintre cele mai cunoscute piese
acestei arte în epocă explică bogata operă ale lui Shakespeare
a lui Shakespeare, alcătuită din 38 de piese Tragedii Comedii Drame/piese istorice
de teatru, 154 de sonete și două poeme Hamlet Visul unei nopți de vară Regele Ioan
narative. Totul e bine când se termină
Regele Lear Richard al III-lea
cu bine
Opera. Piesele lui Shakespeare sursa 2 sunt
populare și astăzi, fiind permanent studiate, Othello Furtuna Henric al IV-lea
jucate și reinterpretate în întreaga lume. El Romeo și Julieta Îmblânzirea scorpiei Henric al VIII-lea
a contribuit la modelarea limbii engleze Macbeth Mult zgomot pentru nimic
sursa 3, introducând aproape 300 de cuvinte   rezi că piesele cu subiect istoric pot fi surse pentru istoricii
C
noi și zeci de fraze care sunt rostite și astăzi. din zilele noastre care doresc să studieze epoca în care a
Spre exemplu, până în zilele ­noastre, cele trăit autorul? Argumentează răspunsul.
mai reprezentative versuri pentru arta tea-
trală sunt considerate a fi: „Lumea-ntreagă e sursa 3
o scenă/Și toți oamenii-s actori,/Răsar și pier „Influența exercitată de Shakespeare asupra ­vorbito­rilor
cu rândul, fiecare,/Mai multe roluri joacă de ­ limba engleză din întreaga lume se reflectă prin
omu-n viață”. (Cum vă place) recunoașterea ime­ diată a unor citate din piesele lui
Shakespeare, titlurile operelor bazate pe fraze din
Shakespeare și numeroasele adaptări ale pieselor sale.
1
categorie socială formată din comercianți,
 Alte semne ale influenței sale sunt includerea auto­rului
­ ancheri, proprietari de manufacturi și ateliere,
b în primele 10 poziții ale topului «Celor mai importanți
meseriași 100 de britanici», sondaj sponsorizat de BBC, frecventele
producții bazate pe piesele sale, cum ar fi BBC Television
1 Numește suveranul englez în timpul căruia Shakespeare (un set de adaptări pentru televiziune ale
a trăit W. Shakespeare. pieselor sale) și succesul filmului Shakespeare in Love
2 Menționează categoria socială aflată în (1998), o ficțiune1 dedicată vieții scriitorului...”
­as­cen­siune care era interesată de teatru. (Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare)
3 Care este explicația faptului că Shakespeare 
S electează din text trei dovezi ale influenței operei lui
este citat și în zilele noastre, iar piesele sale ­Shakespeare asupra vorbitorilor de limbă engleză.
sunt jucate în continuare? 1
creație artistică sau literară care este rodul imaginației

Studiu de caz: William Shakespeare 45

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN
Reforma religioasă. Contrareforma
A
 mintește-ți care era statutul Bisericii și al clerului în
Evul Mediu.
Ce a fost Reforma religioasă?
Reforma religioasă a însemnat despărțirea unei părți
a creștinilor de Biserica Catolică și crearea de către
aceștia a unei noi biserici, numită „­ protestantă”1
sau „reformată”. Acest eveniment s-a desfășurat în
sec. XVI și a afectat aproape întreaga Europă.
Cauzele Reformei
În secolele XIV-XV, Biserica Catolică a cunoscut
câteva fenomene care au dus la acumularea unor
nemulțumiri în rândul credincioșilor: luptele între
diferite grupări pentru scaunul papal, decăde-
rea vieții monahale, decăderea morală a clerului.
La acestea se adaugă practicarea simoniei2, adică
vânzarea „darurilor lui Dumnezeu”. Se vindeau
­func­țiile din ierarhia Bisericii, harul preoțesc, indul-
gențele („scrisori” de iertare a păcatelor).
Martin Luther
Cel care declanșează Reforma este Martin Luther,
iar locul unde începe aceasta este Saxonia, unul
dintre principatele germane. Luther era călugăr
catolic, preot, doctor în teologie și profesor de filo-
zofie la Universitatea din Wittenberg. Nemulțumit
de starea de lucruri din Biserica Catolică, în 1517,
el a afișat pe ușa Catedralei din Wittenberg 95 de
teze ­sursele 1 și 2 care criticau în special practica
indulgențelor și susțineau că mântuirea se obține
prin credință, pocăință sinceră și prin studiul indi-
vidual al Bibliei. Papa Leon al X-lea i-a cerut să vină
la Roma ca să dea socoteală pentru faptele sale, dar
Luther a refuzat, ceea ce i-a adus ­excomunicarea3.
Luther nu a intenționat și nu a dorit ruperea
Bisericii, ci reformarea ei. Însă, ulterior, eveni­men­
tele au dus spre altă direcție.
1
nume dat adepților Reformei lui Luther, după un protest
transmis în 1529 de 6 principi și 14 orașe germane care
nu au fost de acord cu intenția Adunării Generale (Dietei)
imperiale de a limita expansiunea Reformei
2
vânzarea harului lui Hristos – de la Simon Magul, un pre-
dicator care i­-a oferit Sfântului Petru (iar acesta l-a refuzat)
bani în schimbul puterii de a face minuni
3
excluderea din Biserică; interzicerea împărtășirii cu Sfintele
Taine
46 Reforma. Contrareforma
 Ce este o reformă?
sursa 1 Luther afișează cele 95 de teze, pictură de
Ferdinand Pauwels (1872)
 Analizează atitudinea lui Martin Luther și precizează
o trăsătură de caracter a acestuia, sugerată de
pictură.
sursa 2 Martin Luther, din tezele sale
„Câteva dintre cele 95 de teze ale lui Martin
Luther:
36. Fiecare creștin cu adevărat pocăit are dreptul
de a primi o iertare deplină de pedeapsă și
de vinovăție, chiar și fără scrisori de iertare;
43. Creștinii trebuie să fie învățați că acela care
le dă [bani] sau le împrumută săracilor face
o lucrare mai bună decât să cumpere iertări;
45. 
Creștinii trebuie să fie învățați că acela
care vede un om aflat în nevoie și trece pe
lângă el, iar apoi își dă [banii] pe iertări nu
cumpără indulgențele papei, ci indignarea lui
Dumnezeu;
50. Creștinii trebuie să fie învățați că, dacă ar
cunoaște sumele pretinse de predicatorii
iertărilor, papa ar pre­fera ca biserica Sfântului
Petru să ajungă cenușă, decât să fie zidită cu
pielea, carnea și oasele turmei lui;
62. Adevărata comoară a bisericii este Evanghelia
cea sfântă a slavei și harului lui Dumnezeu.”
1 Precizează ce practică a clerului catolic este cri­
ticată în tezele 36, 43 și 45.
2M enționează o mare lucrare arhitectonică reali­
zată cu bani strânși de la creștini.
3 Identifică în textul de mai sus care este adevărata
comoară a Bisericii, în viziunea lui Martin Luther.
Extinderea Reformei
Protejat de principele Saxoniei, Luther a devenit polul
nemulțumiților față de Biserica Catolică, iar aceștia nu
erau puțini: țărani sărăciți, nobili și principi care doreau
să-și însușească averile Bisericii, îndeosebi pământurile,
burghezi cărora ideile lui Luther li se păreau mai potri-
vite aspirațiilor proprii. Aceștia au format noua biserică,
inițial în unele principate germane, apoi în alte state
europene sursa 3 . Deși existau deja ediții catolice ale
Bibliei în limbile germană, franceză și engleză, Luther
a realizat și o traducere proprie, în limba germană. El
a încurajat traducerea Cărții Sfinte și desfășurarea cul-
tului (slujbelor) în limbile naționale, nu în limba latină,
ca până atunci. Dintre Sfintele Taine, Luther a accep-
tat doar botezul și euharistia, singurele menționate în
Evanghelii. Printre cei care au preluat ideile lui Luther se
numără Jean Calvin, un francez care, alungat din Franța,
se va stabili la Geneva, în Elveția. Acesta a dezvoltat o
idee a lui Luther privind pre­destinarea, conform căreia
Dumnezeu ar decide dinainte de nașterea omului
soarta acestuia.
Consecințele Reformei
Scindarea creștinismului apusean a dus la războaie reli-
gioase între catolici și protestanți, persecuții și masacre.
Consecințele nu au fost doar negative. Tradusă de pro-
testanți în limbile naționale, Biblia a devenit mai accesi-
bilă și s-a răspândit considerabil datorită tiparului. Însăși
Biserica Catolică a cunoscut un proces de reformă și de
adaptare, rămânând până astăzi biserica creștină cu cei
mai mulți adepți. Alături de marile descoperiri geogra-
fice, Reforma a contribuit la apariția spiritului capitalist1,
deoarece doctrina2 prote­stantă încuraja afacerile, sus-
ținând că succesul în astfel de activități este dovada
binecuvântării lui Dumnezeu.
1
 ândire orientată spre afaceri și câștig; condamnată în
g
Evul Mediu, când se considera că poate pune în pericol
mântuirea, dorința de câștig material a fost încurajată de
protestanți, care considerau succesul în afaceri un semn al
bunăvoinței lui Dumnezeu.
2
totalitatea principiilor și ideilor unei religii sau ideologii
politice etc.

sursa 3 Religiile în Europa la mijlocul secolului al XVII-lea

Christiania Stockholm
SCOȚIA NORVEGIA Reval
Glasgow
Moscova
SUEDIA
că

Riga
lti

IRLANDA
Ba

DANEMARCA
Marea
ea

Dublin
ar

Nordului
M

RUSIA
Kőnigsberg
ANGLIA Danzig IA
US Vilna
Londra ȚĂRILE
Hamburg PR
REGATUL
DE JOS Köln POLONIEI
Berlin Varșovia
Brest
IMPERIUL
Oceanul Paris ROMANO-GERMAN Kiev
Atlantic Cracovia
Nantes Orléans
München Viena
MO

FRANȚA ELVEȚIA
IA
RIA

AN

LDO

Bordeaux
GA

ILV

Veneția
VA
UN

NS

Milano HANATUL
Toulouse
TRA

ȚARA CRIMEEI
Genova Florența ROMÂNEASCĂ
Belgrad Marea Neagră
STATELE
Marsilia
PAPALE IM Varna
Madrid
Barcelona I. Corsica PE
RI
SPANIA REGATUL Salonic
U LConstantinopol
I-le Baleare
NEAPOLELUI OT
O
Smirna M A
Cartagena
I. Sardinia
SICILIA Atena N Spațiul catolic
Spațiul protestant
Sicilia
Marea Mediterană Spațiul ortodox
Spațiul musulman
Creta
Frontierele Imperiului
Romano-German în 1648
 P e baza informațiilor furnizate de hartă, scrieți în caiet următoarele: a. 4 state unde a fost îmbrățișată Reforma;
b. 4 țări predominant catolice; c. un stat împărțit între catolici și protestanți.

Reforma. Contrareforma 47
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN

Contrareforma (Reforma catolică)

sursa 4 Hendrik Willem van Loon, Istoria omenirii
Catolicii nu au acceptat ideile lui Luther sau
ale altor lideri protestanți, pe care i-au consi- „În mai puțin de 30 de ani, societatea sceptică, surâ­
derat eretici. Însă pierderea atâtor credincioși zătoare și artistică a Renașterii devenise lumea pornită
din centrul și nordul Europei a determinat o pe certuri, discuții și bătăi, a Reformei. Imperiul spiritual
analiză a greșelilor făcute în trecut și o schim- al papilor s-a sfârșit în mod brusc. Europa Apuseană se
bare care poartă numele de „Reformă cato- transformă într-un câmp de luptă unde catolicii și pro­
lică” sau „Contrareformă”. testanții se omorau între ei în numele unei doctrine
teologice...”
Ce schimbări a făcut Biserica Catolică?
1 Numește perioada căreia Reforma religioasă i-a pus capăt.
În cadrul Conciliului de la Trento (1545-1563)
2 Transcrie din text fragmentul care arată cauza conflictului
sursa 5, s-a decis eliminarea simoniei și a dintre catolici și protestanți.
vânzării indulgențelor, scăderea taxelor bise-
3 Exprimă o opinie! Crezi că diferențele de religie din-
ricești, interzicerea acumulării de funcții tre oameni ar trebui să ducă la conflicte între ei? Argu-
ecleziastice, reorganizarea vechilor ordine mentează opinia.
călugărești (franciscan, dominican etc.). În
plus, a fost înființat (1534) Ordinul călugă­
rilor iezuiți, condus de Ignațiu de Loyola. sursa 5 Conciliul de la Trento. Pictură de Pasquale Cati, 1588
Disciplina riguroasă, devotamentul față de
Biserică și învățământul de calitate pe care
l-a organizat acest ordin au determinat mulți
creștini din Europa să se întoarcă la catolicism.
Conciliul de la Trento a menținut celibatul
preo­ților, cultul sfinților, latina ca limbă de
cult și cele 7 Taine, precum și principiile dog-
mei catolice, conform căreia mântuirea se
realizează prin credință și fapte pioase, prin
mijlocirea Bisericii, singura care are autorita-
tea de a interpreta Biblia.

Care au fost urmările Contrareformei?

Prin intermediul măsurilor de reformă,
Biserica Catolică și-a consolidat poziția în
zonele rămase catolice și a recâștigat unele
teritorii pierdute la începutul Reformei:
Austria, Bavaria și Polonia. O altă consecință a
fost apariția stilului baroc studiu de caz, care 
Femeia din primul plan în ținută papală reprezintă, în
a sporit atractivitatea bisericilor catolice. viziunea autorului, „Biserica Triumfătoare, în haina clari­
tății doctrinare”.
1 Precizează care erau ocupațiile lui Martin
­Luther.
APLICAȚIE
2 Numește un alt lider reformat care a susținut
ideea predestinării.  Completează o diagramă în care să evidențiezi două
asemănări și două diferențe între bisericile Catolică și
3 Cum a contribuit Reforma la apariția spiri­ ­Protestantă.
tului ­capitalist?

48 Reforma. Contrareforma
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN   rezi că bisericile ar trebui
C
să fie cât mai simple sau
STUDIU cât mai împodobite?
DE
CAZ
Stilul baroc
A
 pariția stilului baroc este o consecință sursa 1 Bolta Bisericii Sfântul Ignațiu de Loyola, Roma
directă a Reformei sau a Contrareformei?

Apariția stilului
Stilul baroc, numit uneori și „stilul
Contrareformei”, s-a născut în Italia, în
sec. XVI, apoi s-a răspândit în toată Europa
și în alte părți ale lumii, în secolele XVII-XIX.
Apariția lui se datorează Bisericii Catolice,
care a văzut în artă un mijloc de a recâș-
tiga poporul de partea sa, făcând bisericile
mai atractive. Ulterior, stilul a fost preluat și
adaptat în țările protestante.

Caracteristicile stilului baroc

Manifestat atât în artele vizuale (arhitectură,
pictură, sculptură), cât și în muzică, literatură
și teatru, stilul baroc se caracterizează prin   enționează o caracteristică a ornamentației din această
M
grandoare, opulență1 și bogăția ornamen- ­biserică.
tației sursele 1 și 2. Construcțiile, mai ales
bisericile, dar și palatele civile erau impresio- sursa 2 Curtea de marmură a Palatului Versailles
nante prin dimensiuni. Decorațiunile interi-
oare erau bogate, multicolore, cu reprezen-
tări ale unor scene dramatice, tensionate,
separate între ele cu ghirlande de flori și alte
ornamente.
Atât pictura, cât și sculptura încercau să
redea scene dinamice și personaje în miș-
care. Mari artiști ai barocului au fost Peter
Paul Rubens, Rembrandt van Rijn (pictură)
și Gian Lorenzo Bernini (sculptură, arhitec-
tură). Un rol important în arta barocă l-a
jucat muzica, îndeosebi prin introducerea
unui nou instrument, orga, folosit în cân-
tările religioase. Mari compozitori ai stilu-  S electează din textul lecției două caracteristici ale arhi­tec­
lui baroc au fost Johann Sebastian Bach și turii baroce existente în acest palat.
Antonio Vivaldi.
1
afișarea bogăției, luxului, abundenței APLICAȚIE PORTOFOLIU
R
 ealizează în format digital un portofoliu cu opere de artă
1 Precizează două caracteristici ale stilului baroc.
2 Menționează 3 domenii ale artei în care s-a ale unuia dintre artiștii stilului baroc menționați în textul
manifestat acest stil. lecției. Utilizând mijloace digitale, prezintă-l în clasă, în fața
3 Ce obiectiv al Bisericii Catolice a dus la apa­ colegilor. Respectă indicațiile de la pagina 11 referitoare la
riția stilului baroc? realizarea unui portofoliu.

Studiu de caz: barocul 49

2 Să ne amintim! Renașterea și Reforma
GENEZA SPIRITULUI MODERN

I Cele mai importante repere cronologice:

1 2 3 4 5 6 7 8
XIV-XVI XVI-XIX 1493-1497 1506-1562 1517 1534 1600 1633
Renașterea și Barocul Leonardo este construită începutul este creat arderea pe procesul lui
Umanismul pictează Bazilica Reformei Ordinul Iezuit, rug a lui Galileo Galilei
Cina cea Sfântul Petru religioase condus de Giordano
de Taină din Roma Ignațiu de Bruno,
Loyola la Roma

 archează datele numerotate de la 3

M la 8 pe axa cronologică de mai jos:

1300 1400 1500 1600 1700

II Identifică în conținutul lecției alte două caracteristici III C

 ompletează în tabelul de mai jos numele auto-
ale „omului universal” al Renașterii și completează rilor cărora le aparțin operele menționate.
schema de mai jos.
Opera Autorul
? Despre mișcările de revoluție
ale corpurilor cerești
Omul Istorii florentine
cavaler Renașterii artist
Principele

? Totul e bine când se termină cu bine

IV C
 auzele și consecințele Reformei. Completează
spațiile libere utilizând ca sursă lecția din manual.

 v ânzarea
funcțiilor din consecințe
ierarhia Bisericii 

  f ormarea unei
REFORMA noi biserici
 lupta pentru
scaunul  r ăzboaie
pontifical religioase

cauze

50 Geneza spiritului modern

V În imaginile de mai jos regăsești  enumirea operei ______________________________________
D
capodopere ale artei Renașterii.  utorul/unul dintre autori (dacă sunt mai mulți) _______________
A
Menționează:
 ocul
L unde se află opera de artă___________________________

2 4

5 6

Geneza spiritului modern 51

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN

Autoevaluare. Renașterea și Reforma

I Selectează din coloana B evenimentul corespunzător anilor menționați în coloana A.

A B

a arderea pe rug a lui Giordano Bruno

1 1497
b procesul lui Galileo Galilei
2 1506
c Cele 95 de teze ale lui Luther
3 1517
d începe construirea Bazilicii Sfântul Petru (Roma)
4 1633
e pictarea Capelei Sixtine de către Michelangelo
5 1600
f Leonardo finalizează Cina cea de Taină

II Completează rebusul de mai jos pe baza definițiilor.

Vei afla pe coloana A-B denumirea uneia dintre capodoperele lui Michelangelo.

A
1 Gen muzical apărut în perioada Renașterii;
1
2 Părintele științei moderne;
2
3 Autorul Școlii din Atena;
4 Tehnică inventată de Leonardo, în dome-
3
niul picturii; 4
5 Capodoperă a lui Michelangelo care repre- 5
zintă un personaj biblic.
B
III Adevărat/Fals

Stabilește dacă enunțurile de mai jos sunt
adevărate sau false notând A sau F în dreptul
fiecăruia.

1 Leonardo da Vinci și Michelangelo Buonarroti

au fost contemporani.
2 Galileo Galilei a susținut că Soarele se află în
centrul Universului.
3 Reforma religioasă a început în Franța.
4 Niccolò Machiavelli a susținut ideea unificării
statelor italiene.
5 Stilul baroc se caracteriza prin simplitate.

52 Geneza spiritului modern

  lcătuiește enunțuri
IV A
istorice folo­sind
următorii termeni:
Inchiziție
tipar
astronomie
protestant
Papa

V Prezentați civilizația
Renașterii într-un
text de circa 150 de
cuvinte. În cadrul
prezen­tării, utilizați și
următorii termeni:
secole, Italia,
cunoaștere, umanism,
Galileo Galilei,
pictură, sculptură,
Leonardo da Vinci,
Michelangelo
Buonarroti,
Rafael Sanzio

SUBIECT I II III IV V Din oficiu Total

Punctaj
5 x 3 = 15 p 5 x 3 = 15 p 5 x 3 = 15 p 5 x 3 = 15 p 1 0 x 3 = 30 p 10 p 100 p
maxim
Punctajul
... ... ... ... ... 10 p ...
meu

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice:

1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele 3.1. Utilizarea dialogului intercultural
şi procesele istorice 3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de 4.2. Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social
specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric

Geneza spiritului modern 53

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN
Absolutismul monarhic
 mintește-ți semnificația cuvântului monarhie.
A
Ce a fost absolutismul?
Manifestat în sec. XVI-XIX în aproape toată Europa,
absolutismul a fost un regim politic caracterizat
prin concentrarea tuturor puterilor din stat în mâna
monarhului.
Cum a apărut absolutismul?
În sec. XIV-XVI, dependența monarhilor de nobili,
atât de mare în Evul Mediu, s-a diminuat conside-
rabil. Dezvoltarea comerțului după marile descope-
riri geografice a ridicat burghezia și a adus venituri
substanțiale monarhilor. Aceștia au început să folo-
sească armate de mercenari dotate cu arme de foc,
în locul celor recrutate pe criterii de vasalitate.
Caracteristicile statelor absolutiste
Începând din secolul al XVI-lea, monarhii au ajuns
să dețină toată puterea și s-o folosească pentru
sporirea autorității statului sau după bunul plac. Ei
comandau armata, împărțeau funcțiile și privilegiile,
decideau politica externă și controlau toate mijloa-
cele de coerciție1: Poliția, Armata, Justiția. Consiliul
regal, ca organ de conducere, a devenit mai impor-
tant decât Adunările Generale2.
O caracteristică a monarhiilor absolutiste a fost afi-
șarea puterii personale a monarhilor. Ei au ridicat
palate impunătoare și au comandat opere de artă
de mare valoare, care să le sublinieze autoritatea și
să le sporească prestigiul.
La fel ca monarhii medievali, monarhii a­ bsolutiști
considerau că puterea le vine de la însuși Dumnezeu
sursa1 , singurul în fața căruia răspund pentru fap-
tele lor sursa 2 . Istoricii au numit acest tip de regim
„monarhie de drept divin”.
1
constrângere; măsură luată de stat pentru a impune
 Parlamentul
r­ espectarea legilor sau îndeplinirea unor obligații
2
adunări reprezentative în Evul Mediu; numite State
 absolutist
Generale în Franța, Parlament în Anglia, Cortesuri în
Spania, acestea aveau ca atribuție principală votarea unor
impozite
54 Absolutismul
  e-ți sugerează expresia
C
„absolutism monarhic”?
Monarhii absolutiști și statele lor
Absolutismul s-a manifestat deplin în Franța lui
Ludovic al XIV-lea studiu de caz. El a reprezentat
atât de bine acest tip de regim, încât i-a fost atribu-
ită afirmația „Statul sunt Eu”.
În Anglia, cel care a făcut primii pași spre ­instaura­rea
unui regim absolutist a fost regele Henric al VIII-
lea (1509-1547). În contextul Reformei, acesta a
scos biserica din Anglia de sub autoritatea Papei
și a pus-o sub propria autoritate. Domeniile celor
peste 600 de mănăstiri desființate au fost confis-
cate și oferite unor apropiați ai regelui. În timpul
domniei fiicei sale, Elisabeta I (1558-1603) sursa 3,
Anglia a devenit o adevărată putere comercială.
După victoria împotriva unei mari flote spaniole, în
1588, Anglia a preluat supremația maritimă. Au fost
întemeiate primele colonii în America de Nord, iar
comerțul englez s-a extins la nivel global.
Alți monarhi absolutiști reprezentativi au fost
Soliman Magnificul (Imperiul Otoman) și Petru cel
Mare (Rusia) studii de caz.
1 Precizează secolele în care s-a manifestat absolu­
tismul monarhic.
2 Menționează două caracte­ristici ale absolutismului
monarhic.
3 De ce susțineau monarhii absolutiști că puterea le-a
fost dată de însuși Dumnezeu? Ce implicații avea
această idee?
APLICAȚIE
Puterile unui monarh absolutist. Copiați schema
în caiete și pe tablă. O puteți completa, folosind
infor­mațiile din lecție
?
convoacă ?
sau dizolvă
Puterile
unui monarh
numește miniștrii
? și funcționarii
statului
?
 sursa 1 Ludovic al XIV-lea, Pierre Mignard,
pictură, 1673
 Explică într-o singură frază semnificația gestului
sursa 3 Elisabeta I, regina Angliei; pictură atribuită
lui George Gower, circa 1588
În fundal se vede cum flota engleză înfrânge I­ nvinci­bila
­Armada, flota spaniolă.
1 Identifică un element din această imagine care
sugerează opulența.
2 Explică semnificația gestului reginei de a ține mâna
dreaptă deasupra globului ­terestru.
prin care un înger așază pe capul regelui o cunună.
sursa 2 Ludovic al XIV-lea, Memorii
„Nu vă lăsați guvernat; fiți stăpânul... consul-
tați Consiliul, dar decideți. Dumnezeu, care v-a
făcut rege, vă va lumina. Orice putere, orice
autoritate rezidă în mâna regelui și nu pot
exista altele în regat... Tot ceea ce se găsește pe
întinderea statelor noastre, de orice natură, ne
aparține... Cel care a dat regi oamenilor a vrut
să fie respectați ca locotenenții săi, rezervân-
du-și numai lui dreptul de a analiza conduita
lor. Voința sa este ca acela care este născut
supus să asculte fără discernământ... Oricât
de rău este un prinț, infinit mai criminală este
revolta supușilor săi.”
Sfaturi pentru instruirea
prințului moștenitor
1 T ranscrie din text expresia care exprimă în ­modul
cel mai sugestiv puterea absolută a monarhului.
2 P recizează cine este singurul care are „dreptul de
a analiza conduita lor” (a monarhilor).
3M  enționează termenul cu care sunt desemnați
lo­cuitorii statului.
APLICAȚII
1 Alcătuiește fișa biografică a reginei Elisabeta a II‑a
folosind surse online și clasice.
2 Realizează o schemă, pe tablă și în caiet, în
care să cuprinzi două cauze și o consecință a
­absolutismului monarhic. Utilizează informațiile
din textul lecției.
3Realizează cu mijloace digitale o prezentare
­despre absolutismul monarhic. Utilizează surse
de pe internet. Respectă indicațiile privind rea­
lizarea unei prezentări de la pagina 11.
Absolutismul 55
U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN   e religie
C
au astăzi turcii?
STUDIU
DE
CAZ
Soliman Magnificul
 mintește-ți
A ce s-a întâmplat cu Imperiul Construcțiile sale
Bizantin în 1453.
Ca marii monarhi europeni, s-a remarcat ­printr-un vast
Un Imperiu islamic în Europa creștină program de construcții. La Constantinopol a construit
poduri, moschei, palate. La Ierusalim a restaurat Domul
Originari din Asia Centrală, turcii au adoptat Stâncii și zidurile orașului.
religia islamică și au cucerit treptat, în seco-
lele XIII-XIV, aproape tot Imperiul Bizantin. În
1 Numește o realizare a lui Soliman Magnificul pentru care
anul 1453, au cucerit și ultimul teritoriu bizan-
a primit supranumele „Kanunî”.
tin, Constantinopolul, care a devenit capitala
Imperiului Otoman. Sultanii otomani consi- 2 Precizează două realizări ale monarhului în domeniul
derau că lupta împotriva statelor creștine este ­culturii.
o datorie față de Allah și de aceea, timp de 3 De ce Imperiul Otoman a fost o amenințare pentru
secole, Imperiul Otoman a fost o amenințare ­Europa creștină? Indicați cel puțin o cauză.
pentru Europa creștină.
sursa 1 Sultanul Soliman Magnificul, portret executat
 oliman „Magnificul”
S de Tițian în 1530
sau Suleyman „Kanunî”?
Soliman Magnificul (1520-1566) sursa 1 a fost
cel mai important sultan al istoriei otomane.
Sub conducerea sa, Imperiul Otoman a atins
apogeul întinderii teritoriale, al puterii și al dez-
voltării culturale. Cele mai importante succese
militare au fost cucerirea Belgradului (1521),
a insulei Rodos (1522), înfrângerea Ungariei
(1526) și transformarea unei părți a acesteia în
provincie otomană sursele 2 și 3.
Cunoscut în Europa ca Soliman „Magnificul”,
el este apreciat în spațiul islamic mai degrabă
pentru reforma legislativă, fiind numit Suleyman
„Kanunî” („Legiuitorul”). Legislația adoptată sub
îndrumarea sa va marca timp de secole lumea
turcă și islamică. Tot sub domnia sa este înre-
gistrat un apogeu al artelor și literaturii. Deși
a fost un monarh războinic, totuși era un om
înclinat spre artă, literatură și mai ales poezie.
A compus sub pseudonimul Muhibbi, iar unele
dintre versurile sau expre­siile sale au devenit
proverbe turcești sursa 4. Iubitor al culturii,
a crescut numărul școlilor din imperiu și s-a  Realizează un exercițiu de descriere a imaginii uti-
arătat tolerant față de supușii creștini și evrei, lizând următorii termeni: cap, turban, îmbrăcăminte,
cărora le-a recunoscut liber­tatea religioasă. profil, pictură, simplitate.

56 Studiu de caz. Soliman Magnificul

sursa 2
Un atac fulger inițiat de sultan (28 aug. 1521) a
„Imediat după urcarea pe tron impune o nouă
avut drept principală consecință distrugerea
politică, supranumită «dreptate și binefacere». A
primului sistem de fortificații […] și demonstrarea
luat măsuri pentru pacificarea Imperiului Otoman
ineficienței sistemului de apărare ungar. Victoria
și a reformat armata, care a devenit «cea mai
de la Belgrad «a provocat apoi moartea regelui
ordonată și mai disciplinată din lume», conform
Ludovic, căderea Budei, ocuparea Transilvaniei»
părerii istoricului Aurel Decei. Mare comandant
(Ghislin de Busbecq) și, mai ales, desființarea
de oști, Soliman a condus personal 13 bătălii […]
Autoproclamat succesor al «­ cezarilor romani», Ungariei ca stat.”
încă de la urcarea pe tron a vizat Belgradul Stănel Ion, coord., Personalități străine
(«poarta» sau «cheia» Europei Centrale). […] care au marcat istoria României

1 Menționează două măsuri luate de Soliman ca sultan al Imperiului Otoman.

2 Precizează 3 consecințe ale cuceririi Belgradului de către sultan.

sursa 3
Imperiul Otoman
în vremea lui
Soliman
Magnificul

1 Identifică mările
la care avea ieșire
­Imperiul Otoman
în faza de maximă
­dezvoltare.

2 Numește con­tinen­
tele pe care se
întindea Imperiul
Otoman.

sursa 4 Citate atribuite lui Soliman Magnificul
„Nu întinde mâna acolo unde nu ajungi.”
„Cea mai puternică armă este cea pe care dușmanul
nu o poate vedea.”
„Forța nu este de ajuns. Să mânuiești sabia cu min­
tea, nu cu forța.”
 Discutați posibilele semnificații ale acestor ci-
APLICAȚIE ALCĂTUIREA UNEI AXE CRONOLOGICE
Etapa 1
Selectează din textul lecției și din surse toate reperele
cronologice și realizați o listă a lor, după modelul...
1453 – turcii cuceresc Constantinopolul.
Etapa 2

tate. Exprimați o opinie! Credeți că acestea au În caiet, desenați o axă a timpului care să cuprindă
legătură cu experiența militară a sultanului? anii menționați în lecție. Plasați anii din listă pe axă
Argumentați răspunsul. respectând intervalele dintre ei.

Studiu de caz. Soliman Magnificul 57

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN  C
 e fel de rege ar primi su-
pranumele „Regele Soare”?
STUDIU
DE
Ludovic al XIV-lea, „Regele
CAZ Soare”. Palatul Versailles
A
 mintește-ți principala caracteristică a Invalizilor”) și a înființat prima școală de pregătire militară pen-
mo­­nar­hiei absolutiste. tru ofițeri.
Dezvoltarea economică și culturală a Franței i-a adus admira-
Rege la 5 ani
ția întregii Europe. Modul de viață sofisticat al ­elitei franceze
Ludovic (Louis) al XIV-lea a devenit rege sursa 3 a devenit model pentru elitele altor țări.
al Franței la vârsta de 5 ani, după moartea
tatălui său, Ludovic al XIII-lea (1643). Cât Palatul Versailles
timp a fost minor, țara a fost condusă de Cea mai importantă construcție realizată în timpul domniei lui
cardinalul Jules Mazarin, ca prim-minis- Ludovic al XIV-lea a fost Palatul Versailles sursele 2 și 4, situat
tru. La moartea acestuia, în 1661, Ludovic lângă Paris. Inaugurat în 1682, acesta era cel mai spectaculos
a preluat personal sarcinile administră- palat regal din Europa. Cu grădini splendide, fântâni arteziene,
rii regatului. L-a condus cu mână de fier arhitectură sofisticată și un design interior realizat de cei mai
până la moartea sa, în 1715. buni artiști ai epocii, Palatul Versailles a fost menit a oglindi
grandoarea și marile succese ale Regelui-Soare. A servit ca
Calități și defecte
model pentru alte construcții realizate de monarhii absolutiști
Înzestrat cu farmec personal, o inteligență ai vremii.
sclipitoare, o memorie foarte bună, s-a
impus prin fermitate și autocontrol. Avea 1 Precizează trei calități care l-au impus pe Ludovic în fața contem­
doar 1,62 m înălțime, ceea ce l-a făcut să poranilor săi.
revoluționeze moda introducând panto- 2 Menționează 4 realizări ale lui Ludovic al XIV-lea.
fii cu toc și perucile impunătoare, care îl 3 De ce monarhii absolutiști au ținut să realizeze construcții
făceau să pară mai înalt. Compensa lipsa ­grandioase?
de înălțime nu doar prin aceste artificii, ci
și prin demnitate și siguranță de sine.
sursa 1 Regele primește în audiență membrii Academiei
Realizările unei lungi domnii Regale de Științe, Henri Testelin, pictură,1667
Printre realizările lui Ludovic al XIV-lea se
numără reforma financiară și cea admi-
nistrativă, care au avut ca efect creșterea
substanțială a veniturilor statului, siste-
matizarea și uniformi­zarea legislației (prin
introducerea unor noi coduri de legi civile
și penale), dezvoltarea economiei (prin
înființarea de manufacturi) și a comerțu-
lui (prin crearea unei flote numeroase). A
creat colonii peste Ocean, în America de
Nord (dintre acestea, Louisiana îi purta
numele). Cultura și artele au cunoscut o
mare dezvoltare, prin instituirea patro- 1
Numește trei obiecte din imagine care au legătură cu
najului regal asupra scriitorilor, artiștilor știința.
și oamenilor de știință sursa 1. A extins
Palatul Luvru din Paris, a construit un spi- 2 Caracterizează în două-trei fraze atitudinea regelui și a oame-
tal pentru veteranii de război („Domul nilor de știință care îi sunt prezentați.

58 Studiu de caz. Ludovic al XIV-lea. Palatul de la Versailles

sursa 2 Construirea Palatului Versailles, Adam Frans van sursa 3 Alexandru Ojică, Ludovic
der Meulen, pictură, 1669 al XIV-lea, primul rege al Europei
Construirea Palatului Versailles a început în 1661. ­S-a lucrat
aproape încontinuu, până la sfârșitul vieții lui Ludovic al XIV‑lea „În această perioadă, Franța a
(1715), la amenajarea palatului, a grădinilor, a fântâ­nilor cunoscut nu doar o perioadă de
­arteziene. Au fost perioade în care s-a muncit în două schim- maximă creativitate și inventivitate –
buri, de zi și de noapte. Pentru a se lucra și dumi­nica, s-a dar aceste inovații au adus cu ele
­cerut o dispensă specială de la Biserică. Circa 30 000 de schimbări sociale și în detaliul stilului
oameni și 6 000 de cai au fost implicați în această construcție. de viață urban. Au apărut profesii noi:
Pie­
trari, zidari, fierari, tâmplari, sticlari, ingineri, pictori, croitori, chefi1, designeri de interioare,
sculp­tori, ­arhitecți, salahori... o forfotă continuă, surprinsă și tapițeri, anticari, negustori de dia-
în această pictură de epocă. mante și parfumuri. Primele cafenele
de lux datează tot din epoca sa. La
fel gazetele ilustrate de modă.... În
1672 a fost lansată prima gazetă
de modă, «Le Mercure Gallant», de
către criticul Jean Donneau de Visé.
În paginile sale erau analizate ves-
timentațiile doamnelor din înalta
societate, detaliile legate de coa-
fură, evantaie și bijuterii, dar puteau
fi găsite și noutățile din domeniul
artelor și literaturii. «Le Mercure
Gallant» transmitea, de fapt, două
mesaje. Primul spunea că trebuie să
fii mereu informat cu tot ce se poartă
la Curtea Regală, pentru a nu ajunge
demodat, iar al doilea sublinia că
doar la Paris găsești definiția calității,
deoarece Franța înseamnă eleganță
și bun-gust.”
sursa 4 Palatul Versailles, Pierre Patel, pictură de epocă
1 Menționează două „noutăți” apărute în
vremea lui Ludovic al XIV-lea.
2 P recizează locul unde se dădea tonul
în modă, în Franța acelor vremuri.
1
maestru bucătar

APLICAȚIE PORTOFOLIU
Realizează un portofoliu digital cu
imagini ale Palatului Versailles folosind
surse online. Include cel puțin 5 imagini,
câte una pentru fiecare din următoarele
obiective: poarta palatului, o imagine
panoramică, Sala Oglinzilor, apartamen­
tele regale, grădini. Poți prezenta porto-
foliul tău în clasă, în fața colegilor.

Studiu de caz. Ludovic al XIV-lea. Palatul de la Versailles 59

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN   e ce crezi că Petru
D
a fost numit „cel Mare”?
STUDIU
DE
Petru cel Mare al Rusiei
CAZ (1682-1725)
A
 mintește-ți în ce parte a Europei se află Rusia. războaie cu Imperiul Otoman și Suedia pentru a obține
teritorii spre Marea Neagră, Balcani și Marea Baltică.
Calitățile unui lider Urmașii la tron ai lui Petru cel Mare vor continua politica
Ca țar al Rusiei, Petru sursa 1 a dat dovadă de acestuia de expansiune, atât în Asia, cât și în Europa, prin
energie, inițiativă, îndrăzneală și mai ales de ocuparea unor teritorii ale altor state.
dorința de a face din țara sa o mare putere. Dorind să ofere țării sale o deschidere spre Occident,
Avea un fizic impunător (doi metri înălțime), a mutat capitala de la Moscova la Sankt Petersburg
era inteligent, foarte curios și dornic să experi- ­sursele 2 și 3 , un oraș construit la vărsarea Râului Neva în
menteze. În timpul unei călătorii, a încercat să Marea Baltică.
cunoască tot ce era mai bun în lumea civilizată
1 Care credeți că au fost cele mai importante 3 calități ale
și rafi­nată a Occidentului pentru a-i servi drept
lui Petru cel Mare?
model în Rusia.
2 Menționați un scop al politicii externe ruse în timpul
Schimbări în Rusia domniei lui Petru cel Mare;
Luând exemplul statelor europene, Petru a 3 Precizează 3 măsuri menite a apropia Rusia de civilizația
ajuns la concluzia că orice mare putere trebuie occidentală.
să domine nu numai uscatul, ci și mările. A tri-
mis tineri ruși să învețe în Europa arta naviga- sursa 1 Petru cel Mare al Rusiei, Paul Delaroche, pictură
ției, a „importat” meșteri pricepuți la construirea
de corăbii și specialiști în diferite domenii, plă-
tind sume generoase.
Conștient că doar o dezvoltare economică
poate susține progresul general, a încurajat
meșteșugurile și comerțul. Pe cei care constru-
iau manufacturi i-a scutit de plata impozitelor
și le-a acordat împrumuturi fără dobândă.

Un țar care schimbă moda și... Anul Nou

Petru a ordonat ca toți bărbații care nu erau pre-
oți sau călugări să-și radă bărbile, iar dacă refu-
zau, să plătească un impozit. De asemenea, a
stabilit obligativitatea purtării hainelor occiden-
tale, în caz contrar fiind aplicate amenzi. A refor-
mat calendarul, fixând Anul Nou pe 1 ianuarie,
după calendarul european, în loc de 1 septem-
brie, cum era în tradiția bizantină, preluată de
ruși. Conservatori, rușii se întrebau cum este posi-
bil ca Dumnezeu să fi creat lumea în plină iarnă.

Politica externă
În politica externă a căutat să cucerească terito-
rii care să-i asigure Rusiei ieșire la mare. A purtat
  umește două obiecte aflate în mâinile țarului.
N
Precizează semnificația acestora.

60 Studiu de caz. Petru cel Mare

sursa 2 Palatul de marmură din Sankt Petersburg. Litografie de sec. XIX, Iosif Iosifovich Charlemagne,
arhitect și pictor rus
Petru cel Mare a construit pentru Rusia o nouă capitală, Sankt Petersburg, care trebuia să fie „fereastra spre
Europa” și spre lume, un oraș menit să rivalizeze cu marile capitale europene. Pentru aceasta, a asanat1 mal-
urile Râului Neva, a construit ­palate somptuoase, iar pentru a anima orașul, a obligat trei sute de familii de
vază rusești să se mute în noua capitală.

 Menționați două avantaje ale situării unui oraș pe țărmul ­mării.

1
a seca o mlaștină

sursa 3 Evoluția numărului de locuitori ai orașului

An Număr de locuitori
Sankt Petersburg, în circa 300 de ani
(Sursă: Sankt Petersburg, 1703-2003. Statistici jubiliare) 1725 75 000
1750 150 000
  nalizează datele din tabel și formulați o concluzie, după
A
1800 300 000
­modelul de mai jos:
Conform datelor din acest tabel, populația orașului Sankt 1846 336 000
­Petersburg a crescut, între anii ____ și ____, de la ____ 1852 485 000
de locuitori la ____ de locuitori. Într-un interval de ____
de ani, populația a crescut de ____ ori. 1901 1 439 400

APLICAȚIE
Realizați o discuție cu tema Consecințele politicii lui Petru cel Mare pentru Rusia și pentru popoarele învecinate.
Formulați cel puțin două consecințe ale politicii lui Petru cel Mare pentru Rusia și cel puțin două consecințe
pentru popoarele care se învecinau cu Rusia.

Studiu de caz. Petru cel Mare 61

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN

Să ne amintim! Absolutismul monarhic

I  Cele mai importante repere cronologice:
1 2 3 4 5
1521 1603 1672 1682 1725
Belgradul se încheie apare prima este se încheie
este cucerit domnia gazetă de inaugurat domnia țarului
de ­otomanii Elisabetei I, modă, la Paris Palatul Petru cel Mare
­conduși de regina Angliei Versailles al Rusiei
Soliman
Magnificul

 archează evenimentele pe axa cronologică de mai jos:

M

1500 1600 1700 1800

II Analizează datele din tabel și răspunde la cerințe.

1
Scrie în caiet numele mo­
Numele monarhului Anii de domnie
narhilor ale căror domnii s-au
Soliman Magnificul 1520-1566 suprapus cronologic. Notează
Elisabeta I 1558-1603 anii ­între care au fost suverani
în același timp.
Ludovic al XIV-lea 1643-1715
2 Care dintre suveranii din tabel
Petru cel Mare 1682-1725 a avut cea mai lungă domnie?

III Analizează harta de mai jos și răspunde la cerințe.

Harta politică a Europei 1Precizează două state din

(1650) vestul Europei care au graniță
­comună.
2
Menționează două state din
estul Europei care au graniță
comună.
3 Identifică statul care are cele
mai multe teritorii în jurul Mă-
rii Negre.
4
Stabilește statul care deține
cele mai multe teritorii în jurul
Mării Baltice.

62 Geneza spiritului modern

IV  Completează spațiile libere din textul de mai jos folosind cuvintele și expresiile din listă.
Puteți schimba forma cuvintelor din listă, pentru a se potrivi în text.

Absolutismul monarhic a fost
un regim politic caracterizat
prin puterea nelimitată a
______. Acest tip de regim a
apărut în secolul al ______,
fiind întâlnit în mai multe state
europene.
Monarhii absolutiști dețineau
ori controlau toate puterile
în stat: numeau miniștrii,
controlau ______, Armata,
Poliția, împărțeau funcții și
privilegii, decideau politica
externă, propuneau legi,
puteau convoca sau dizolva
______.
Monarhii absolutiști își bazau
autoritatea pe credința
că puterea lor vine de la
Dumnezeu.
Istoricii au numit acest tip de
legitimare a puterii „monarhie
de drept ______”.
Față de Evul Mediu, când
puterea monarhului era slabă
în raport cu marii feudali,
absolutismul monarhic a fost
un pas înainte.
Monarhii au reușit să mobi­
lizeze resurse și energii pentru
dezvoltarea statelor pe care
le conduceau. Mulți dintre ei
au organizat mai bine statul și
societatea, au realizat proiecte
mari, ______, au încurajat
dezvoltarea economiei și a
comerțului, importante surse
de ______.
Sub conducerea lui Soliman
Magnificul, ______ s-a extins
în Europa și Asia, atingând
______. Avea cea mai mare
armată din acele vremuri.
În ______, Henric al VIII‑lea
a desprins biserica de
sub autoritatea ______,
proclamându-se șef al bisericii
din propria țară.

Fiica sa, Elisabeta I, a învins ______, preluând de la aceasta supremația Pentru Rusia, Petru cel Mare
maritimă. a fost o personalitate-cheie,
care i-a schimbat destinul.
Ludovic al ______, regele Franței, este considerat un monarh Petru a realizat un „import”
reprezentativ pentru absolutismul monarhic. El a făcut din Franța de civilizație ______, a
o mare putere și un model de civilizație pentru alte țări europene. construit o nouă capitală,
______, și a trasat ca scop al
Lângă Paris, a construit cel mai impozant și cel mai luxos palat din
politicii externe extinderea
acea vreme, ______. El a impus elitei franceze un stil de viață ______, spre Marea Baltică, ______ și
a patronat științele și artele, a încurajat dezvoltarea ______. Constantinopol.

Listă de cuvinte și expresii:  XVI, XIV, Anglia, apogeu, comerț, divin, grandios, Imperiul Otoman, justiție,
Marea Neagră, monarh, occidental, Papa, Parlament, rafinat, Sankt Petersburg,
Spania, venit, Versailles.

Geneza spiritului modern 63

U2 GENEZA SPIRITULUI MODERN La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Autoevaluare rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.

Absolutismul monarhic
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.

I Stabilește corespondența între datele cronologice din coloana A și evenimentele din coloana B.

A B
a este inaugurat Palatul Versailles
1 1521
b se încheie domnia lui Soliman Magnificul
2 1603
c otomanii cuceresc Belgradul
3 1672
d în Franța, se încheie domnia lui Ludovic al XIV-lea
4 1682
e apare prima gazetă de modă, la Paris
5 1715
f se încheie domnia Elisabetei I, regina Angliei

II 
Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos, III Completează schema de mai jos, cu
notând în dreptul acestora A (pentru „adevărat”) sau ­puterile/atribuțiile unui monarh absolutist.
F (pentru „fals”).
1 Soliman Magnificul a compus versuri. ?
?
2 Palatul Versailles a fost construit din ordinul Elisabetei I.
3 Petru cel Mare a mutat capitala Rusiei de la Sankt
? Puterile
­Petersburg la Moscova. unui monarh
absolutist
4 Afirmația „Statul sunt Eu” îi este atribuită lui Ludovic
al XIV-lea. ? ?
5 Henric al VIII-lea s-a proclamat șef al Bisericii din Anglia.

IV U
 tilizând harta
mută de mai jos,
numește statele
1
notate cu cifrele
1, 2, 3, 4 și 5.

4
2

64 Geneza spiritului modern

V Imaginează-ți că ești un nobil francez invitat de regele
Ludovic al XIV-lea la Palatul Versailles, unde vei petrece o zi
întreagă. Alcătuiește o compunere (cu titlul „O zi la curtea
Regelui-Soare”) de 250-300 de cuvinte în care să descrii o
astfel de experiență.
Folosește și cuvintele: Paris, picturi, rege, savant, Sala Oglin­
zilor, grădină, arbori, flori, statui, masă.

Subliniază cuvintele în text pentru a ține mai ușor evidența
folosirii lor. Te poți inspira din imaginile alăturate.

SUBIECT I II III IV V Din oficiu Total

Punctaj maxim 5 x 4 = 20 p 5 x 3 = 15 p 5 x 4 = 20 p 5 x 3 = 15 p 10 x 2 = 20 p 10 p 100 p

Punctajul meu ... ... ... ... ... 10 p ...

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice:

1.1. Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute în diferite 2.1. 

Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de
­perioade istorice specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele 3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
şi procesele istorice 4.2. Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social

Geneza spiritului modern 65

66
 unitatea 3

Spre o nouă
societate
În această unitate
vei învăța despre:
 Revoluția Glorioasă
din Anglia
 Iluminism și iluminiști
 Viața
cotidiană
și opinia publică în sec. al XVIII-lea
Constituirea

Statelor Unite ale Americii
 Marea Revoluție Franceză
din 1789
Epoca lui

Napoleon Bonaparte
Revoluția industrială

și impactul ei în viața oamenilor

5 Reprezentare a colonizării Proiectul unității

Vestului Americii, 1872, 
Realizează un proiect despre motorul cu aburi,
John Gast, pictură invenția care a declanșat Revoluția industrială

67
U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE  L a ce crezi că se referă expre-
sia Revoluția Glorioasă?

Anglia. Revoluția1 Glorioasă

A
 mintește-ți ce a fost Magna Carta Libertatum. Consecințe
Conflictul dintre rege și Parlament Instaurarea monarhiei parlamentare, în care regele
și Parlamentul își împart puterea, a creat un echili-
Pe parcursul secolului al XVII-lea, în Anglia au avut bru de durată în societatea engleză sursele 4 și 5.
loc evenimente în urma cărora monarhia absolu- Ca urmare, a avut loc dezvoltarea economică din
tistă a fost înlocuită cu monarhia parlamentară. secolele XVIII‑XIX, când Anglia a devenit principala
După moartea reginei Elisabeta I (1603), care nu a putere maritimă și comercială a lumii.
avut urmași, dinastia Tudor a fost înlocuită cu dinas-
tia Stuart. Regii din această dinastie au promovat o
politică autoritară, care nu ținea cont de Parlament.
1
schimbare radicală într-un anumit domeniu (politic, eco-
Încercarea regelui Carol I (1625-1649) sursele 1, 2 nomic, social, cultural-științific)
2
a reveni la un regim monarhic
și 3 de a introduce noi impozite a determinat reac-
ția Parlamentului, prin Petiția Drepturilor (1628). În
acest document, Parlamentul își reafirma dreptul 1 Care a fost principala cauză a conflictului dintre rege
de a legifera în materie fiscală și critica trimiterea la și Parlament?
închisoare, fără judecată, a unor opozanți ai rege- 2 Cine a câștigat războiul civil?
lui. Ca reacție, regele dizolvă Parlamentul și guver- 3 Ce înseamnă Revoluția Glorioasă?
nează singur până în 1640, când convoacă din
nou Parlamentul pentru a vota impozite necesare sursa 1 Regele Carol I trecând călare pe sub un
purtării războiului împotriva Scoției. Parlamentul arc triumfal, alături de maestrul său de e­ chitație;
refuză cererile regelui și adoptă un nou document, pictură de Anthony van Dyck (1633), pictorul oficial
Marea Mustrare (1641), prin care este propusă o al regelui
nouă organizare a statului, cu Parlamentul ca prin-
cipală putere.
Pozițiile rigide ale ambelor părți duc la izbucnirea
(1642) unui război civil între partizanii regelui și cei
ai Parlamentului. Regele era susținut preponderent
de marea aristocrație, iar Parlamentul, de burghezia
comercială și financiară și de mica nobilime. După
mai multe bătălii, a câștigat armata Parlamentului,
condusă de Oliver Cromwell. Regele Carol I a fost
prins sursa 3, judecat, condamnat la moarte și
­executat (1649).
Revoluția Glorioasă
Timp de un deceniu, Anglia a fost condusă de Oliver
Cromwell, ca Lord Protector. După moartea aces-
tuia, Parlamentul a r­estaurat2 monarhia. Însă regele
Iacob al II-lea Stuart a dorit reintroducerea absolu-
tismului, ceea ce a determinat îndepărtarea sa și
aducerea pe tron a unui rege de origine olandeză,
Wilhelm (William) de Orania.
Acesta a semnat Declarația drepturilor (1689), docu-
ment prin care accepta limitarea puterii regale și
recunoștea autoritatea legislativă a Parlamentului.
Schimbarea dinastiei conducătoare și adoptarea
Declarației drepturilor au fost denumite de englezi  umește două obiecte simbolice prezente în
N
Revoluția Glorioasă. imagine. Care este semnificația acestora?

68 Revoluția Glorioasă
sursa 2 Epoca Stuart, sursa 3 Regele Carol I în timpul procesului, Edward Bower,
Mark Kishlansky, 1999 pictură, circa 1650
Regele este
„ Prima măsură adoptată de Carol a înfățișat cu păr
fost reintroducerea unei legi din 1279, lung și barbă
în baza căreia erau amendați toți deoarece
nobilii care, invitați, nu s-au prezen- ­Parlamentul
tat pentru a fi aleși cavaleri cu ocazia a refuzat prezența
încoronării... Au fost amendați toți cei frizerului perso­
care nu s-au prezentat la încoronarea nal, iar Carol
din 1626. În 1635, vistieriile regale au nu a lăsat pe
încasat peste 170 000 de lire sterline, altcineva să se
doar din colectarea taxelor pentru apropie de el cu
numirea de cavaler. În 1634 regele a unelte tăioase.
impus o nouă taxă, Ship money, o taxă
în bani în favoarea marinei militare,
pentru apărarea coastelor și a navelor
comerciale.”
 ompară
C imaginea regelui din această sursă cu imaginea
1 Precizează două măsuri luate de rege.
din sursa 1. Menționează o diferență în privința modului
2 Exprimă verbal o opinie cu privire la de­ în care este reprezentat regele. Formulează o explicație
ci­
ziile regelui. Argumentează-ți opinia ­utilizând reperele cronologice ale surselor și informațiile
precizând o consecință a acestor măsuri. din textul lecției.

sursa 4 Voltaire, Scrisori filozofice sursa 5 Evoluția numă­rului de locuitori ai Angliei,

în sec. XVII-XVIII
„Națiunea engleză este singura de
pe Pământ care a ajuns să regleze
puterea regilor, împotrivindu-i-se
și care, din sforțări în sforțări, a înte- 1
Folosind datele din
meiat în sfârșit o guvernare înțe- grafic, estimează nu­
leaptă, în care regele, atotputernic mărul de locuitori
să facă binele, este legat de mâini pentru anii 1600, 1700
ca să nu facă rău, în care nobilii sunt și 1800.
mari, fără a fi obraznici și fără a avea
2C
 alculează cu cât a crescut populația în sec. al XVII­-lea,
vasali, și în care poporul participă
respectiv în sec. al XVIII-lea.
la cârmuire fără dezordine... A fost
greu, desigur, să se statornicească 3U tilizând informațiile din textul lecției și din sursa 4,
libertatea în Anglia: idolul puterii ­men­ționează o posibilă cauză a ritmului diferit de creștere
despotice a fost înecat într-o mare în cele două secole.
de sânge; însă englezii nu cred că au
plătit prea scump legile lor bune.”
APLICAȚII ÎN ECHIPE

1 Transcrie în caiet expresia care carac­te­
ri­zează guvernarea din Anglia.
2 Identifică în text o opinie exprimată cu
privire la schimba­rea de regim din Anglia.
1 Pe baza informațiilor din textul lecției și din surse, alcătuiți o
schemă care să cuprindă două cauze și două consecințe ale
Revoluției Glorioase.
2 Realizați o prezentare, cu mijloace digitale, despre una dintre
personalitățile implicate în evenimentele menționate în lecție.

Revoluția Glorioasă 69
U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE
Iluminismul
A
 mintește-ți caracteristicile umanismului renascentist.
Condițiile în care a apărut iluminismul
Societatea europeană s-a schimbat în urma Renașterii,
Reformei și marilor descoperiri geografice. Dezvol­
tarea științei și cunoașterii în general, apariția spiri-
tului capitalist, ascensiunea burgheziei au schimbat
valorile sociale. Umanismul renascentist a făcut înce-
putul acestei schimbări, prin cultivarea spiritului cri-
tic, îndemnul spre știință și rațiune, valoarea acordată
omului. În secolele al XVII-lea-al XVIII-lea, iluminismul
a continuat aceste tendințe, fiind curentul de gândire
care a contribuit decisiv la apariția „omului modern”1.
În secolul al XVII-lea au fost realizate noi progrese,
atât în domeniul cunoașterii, cât și al organizării sta-
telor. René Descartes a introdus metoda științifică
de cercetare, bazată pe logică și rigoare matematică.
Johannes Kepler a formulat legile mișcărilor plane-
tare, iar Isaac Newton a descris legea atracției univer-
sale. Pe plan politic, Revoluția Glorioasă din Anglia a
oferit un model de conviețuire rege-Parlament, iar
crearea Statelor Unite ale Americii, exemplul unui
stat republican.
Ideile iluministe care au schimbat lumea
Iluminismul a fost o sumă de idei provenite de la
mai mulți autori, dintre care cei mai importanți au
fost Voltaire, J.J. Rousseau și Charles de Montesquieu
­studiu de caz. Puse cap la cap, acestea au creat o
nouă viziune asupra omului și a societății.
Cele mai importante idei iluministe au fost:
 libertatea și egalitatea sunt drepturi naturale,
inalie­nabile2 ale oamenilor;
 rațiunea este principalul instrument de cunoaștere;
e  xistă principii (legi) universale care guvernează
societatea, universul, natura și organismele vii; ele
pot fi descoperite, înțelese și folosite, prin știință;
 poporul trebuie „luminat”, prin alfabetizare și cultură;
p  uterea în stat emană de la popor, adevăratul
­suveran („suveranitatea poporului”);
m  onarhia absolutistă este o instituție depășită, care
frânează modernizarea societății.
70 Iluminismul – raţiune, drepturi, implicarea oamenilor în viaţa publică
  e la ce vine denumirea
D
„Iluminism”?
Consecințe
Ideile iluministe s-au răspândit sursele 2 și 3 în toată
Europa sursa 4 și în afara acesteia. Inițial, în Europa
au existat și monarhi absolutiști (Iosif al II-lea în
Austria, Frederic al II-lea în Prusia sursa 1, Ecaterina
a II-a în Rusia) dispuși să aplice unele idei iluministe,
îndeosebi cele cu privire la luminarea maselor și la
guvernarea rațională. Aceștia au rămas în istorie ca
„monarhi luminați”.
Treptat însă, adepții ideilor iluministe au ajuns în
conflict deschis, violent, cu regimurile absolutiste.
Astfel, au izbucnit revoluții precum cea franceză din
1789 și revoluțiile sec. XIX, care au dus la reformarea
profundă a întregii societăți.
1
 mul secolelor XVIII-XIX, care îmbrățișa ideile iluministe
o
2
de neînstrăinat
1 Precizează trei cauze ale apariției iluminismului.
2 Care crezi că sunt cele mai importante trei idei
­iluministe? Explică alegerea făcută.
sursa 1 Regele Frederic al II-lea al Prusiei luând
masa la palatul Sanssouci; Adolph von Menzel, pic-
tură, 1850. El este înconjurat de o seamă de învățați,
printre care și Voltaire, cu care poartă un dialog.
Voltaire Regele
 Imagi­nează-ți un dialog cu 4-7 replici între rege-
le Prusiei și Voltaire pe tema reformării statelor pe
baza ideilor iluministe.
sursa 2 Lectură dintr-o operă de Voltaire, într-un salon parizian, pictură, Charles Gabriel Lemonnier, 1812

1 Observă vestimentația personajelor din sursa 2 și precizează din ce categorie socială făceau parte.
2 Exprimă o opinie cu privire la rolul celor prezenți în răspândirea ideilor lui Voltaire.

sursa 3 Montesquieu sursa 4 Autori iluminiști

despre cafenelele din Paris
„Cafeaua este foarte la
modă la Paris, există un
mare număr de locuri
pu­blice în care se dis-
tribuie. În unele dintre
acestea se comunică
­ G.E. Lessing
noutățile, în altele se
joacă șah. Există și una
(Cafeneaua Procope) unde
se servește cafeaua de
așa manieră, încât spiritul
celor care o beau se simte
însuflețit.”
 ranscrie din text fragmentul
T
care exprimă cel mai bine
rolul social al cafenelelor
pariziene.
Franța Anglia SUA
Voltaire, Montesquieu, David Hume, John Locke, Benjamin Franklin,
J.J. Rousseau, Denis Diderot Isaac Newton, Adam Smith Thomas Jefferson
Germania Italia Țările române
Samuil Micu, Gh. Șincai,
Immanuel Kant, Cesare Beccaria,
Ion Budai-Deleanu,
Friedrich von Schiller, Carlo Goldoni,
Petru Maior,
G.B. Vico
Dinicu Golescu
 lcătuiește fișa biografică a unuia dintre autori.
A
APLICAȚII
1 Selectează din textul lecției (sub- 2 Redactează un text de circa
titlul Ideile iluministe care au schim­ 100 de cuvinte, intitulat „Cum
bat lumea) 6-8 cuvinte-cheie aso- se răspândeau ideile în secolul
ciate iluminismului. Realizează câte al XVIII-lea?” Te poți i­nspira din
un enunț cu fiecare dintre cuvin- sursele acestei lecții. Utilizează cu-
tele-cheie selectate. vintele: salon de lectură, cafenea,
masă, filozof, idei, schimbare, orga­
nizare, dreptate, revo­luție.

Iluminismul – raţiune, drepturi, implicarea oamenilor în viaţa publică 71

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE
STUDIU
DE
Voltaire, J.J. Rousseau,   rezi că se schimbă ușor
C
gândirea oamenilor?

CAZ Charles de Montesquieu

A
 mintește-ți ce tip de regim politic predomina
în Europa în secolul al XVIII-lea.
François-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut
sub pseudonimul Voltaire sursa 3, este consi-
derat sufletul iluminismului francez, personalita-
tea cea mai reprezentativă a acestuia. Opera sa
cuprinde domenii precum filozofia, proza, poe-
zia, teatrul, istoria. S-a remarcat printr-un spirit
polemic1, bazat pe ironie aspră. A susținut liber-
tatea de gândire și de exprimare. În plan politic,
s-a pronunțat împotriva absolutismului, dar nu
a promovat în mod clar un anumit tip de orga-
nizare politică. În unele scrieri, mai ales în cores-
pondență, a susținut monarhia luminată, fiind
și un apropiat al unuia dintre monarhii luminați
ai vremii, Frederic al II-lea, regele Prusiei. În alte
scrieri a promovat monarhia constituțională,
după modelul englez.
Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) sursa 2
este unul dintre gânditorii cei mai originali ai
epocii. A contribuit în mod deosebit la istoria
ideilor prin teoria contractului social sursa 1
și prin promovarea republicii democratice2, ca
formă de organizare politică. A susținut suvera-
nitatea poporului, exprimată prin instituții repre-
zentative (adunări populare sau Parlament).
Credea cu tărie în libertatea individuală și
în egalitatea între oameni, ca drepturi natu-
rale ale acestora. Revoluționarii francezi de la
1789 au fost profund influențați de gândirea lui
J.J. Rousseau. Unele idei ale sale au fost însă res-
pinse de contemporani. Între altele, Rousseau
refuza civilizația modernă, dorind întoarcerea
omului la natura paradiziacă. Voltaire îl considera
pe Rousseau „un nebun care dorește nimicirea
civilizației”.
Rousseau mai credea că omul este prin natura
sa bun, însă societatea îl face să devină egoist și
lacom. De asemenea, susținea că nu rațiunea îl
face pe om fericit, ci sentimentele. Condamnate
în secolul raționalist al luminilor, aceste idei ale
sale au stat la baza curentului romantic, mani-
festat în secolul al XIX-lea.
Charles de Montesquieu (1689-1755) a influențat prin
scrierile sale organizarea politică a statelor. Principala
sa contribuție este teoria separației puterilor în stat.
Conform acesteia, puterile în stat, care în regimurile abso-
lutiste sunt adunate într-o singură mână, a monarhului,
trebuie separate în trei: puterea legislativă, puterea exe-
cutivă și puterea judecătorească sursa 4 .
Acestea se controlează reciproc, doar astfel fiind posi-
bile prevenirea abuzurilor și respectarea libertății indivi­
duale. Lucrarea în care a expus această teorie, Spiritul
legilor (1748), a stat la baza constituțiilor3 SUA și Franței.
Alte idei ale lui Montesquieu se îndreptau împotriva scla-
viei, încă existentă în lume, inclusiv în coloniile franceze.
1
tendința de a fi combativ, de a lansa și a susține idei care intră
în contradicție cu ale celorlalți
2
stat condus de un președinte, ales, ca și Parlamentul, prin vot
universal
3
lege fundamentală a unui stat, care prevede forma de orga­
nizare a acestuia, precum și drepturile și obligațiile oamenilor
1 Precizează o caracteristică a personalității lui Voltaire.
2 Menționează două idei susținute de J.J. Rousseau.
3 De ce a fost importantă lucrarea lui Montesquieu
­Spiritul legilor?
sursa 1 Teoria contractului social analizează rela­ția
dintre comunitate și indivizii care o compun. Rousseau
credea că individul acceptă să renunțe la libertatea
­absolută și să respecte regulile comunității, în schimbul
protecției pe care aceasta i-o oferă.
Pornind de la scrie­
CETĂȚEANUL
rile lui R­ousseau și
l Plătește taxe și impozite ale altor gânditori, au
l Se supune legilor și măsurilor luate
de stat și de autoritățile locale fost elaborate teo-
riile moderne privind
relația dintre stat și
cetățean. Față de Evul
Mediu, când oamenii
erau supușii unui
monarh, în statele
l Garantează siguranța fizică a cetățenilor
și a bunurilor acestora moderne există deci
l Creează condiții pentru bunăstarea
cetățenilor săi
o relație contrac­tuală,
cu obligații de am-
STATUL
bele părți.

72 Studiu de caz. Charles de Montesquieu, J.J. Rousseau, Voltaire

sursa 2 Portretul lui J.J. Rousseau, sursa 3 Voltaire povestind o fabulă, Jean Huber,
Maurice Quentin de La Tour, pictură pictură

sursa 4 Separația puterilor în stat

Separația puterilor în stat este un prin-
cipiu modern de guvernare, care pre-
supune că puterile existente într-un  Imaginează-ți că Voltaire le vorbește copiilor despre
stat – legislativă, executivă și judecăto- ­viitor, ­despre o lume mai bună, mai dreaptă. Scrie în caiet
rească – trebuie separate și împărțite două-trei fraze pe care le-ar fi rostit.
unor insti­­tuții diferite: parlament, guvern
și organe judecătorești.
APLICAȚII
Puterea
legislativă 1 J OC DE ROL. Imaginează-ți un dialog cu 4-8 replici ­între
(Parlamentul) Voltaire și Rousseau. Voltaire susține importanța rațiunii,
iar Rousseau, importanța sentimentelor și a emoțiilor.

Puterea Puterea 2 Alcătuiește o listă, în format electronic, de circa 8-10 surse

executivă judecătorească online despre viața și opera lui J.J. Rousseau sau Charles
(președintele (instanțe
și Guvernul) juridice) de Montesquieu (la alegere).
3. L UCRU ÎN ECHIPĂ. PROIECT. Realizați un proiect, în
format ­digital, despre Voltaire, J.J. Rousseau sau Charles
 Compară schema de mai sus cu cea de
de ­Montesquieu (la alegere). Includeți informații despre
la pagina 54. Formulează într-o frază viața personală, studiile, opera și ideile filozofului. Urmați
­diferența dintre acestea. instrucțiunile de la pagina 10.

Studiu de caz. Charles de Montesquieu, J.J. Rousseau, Voltaire 73

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE
Viața cotidiană. Opinia publică
în secolul al XVIII-lea
 mintește-ți ce înseamnă „viață cotidiană”.
A
Creșterea populației.
Îmbunătățirea alimentației
După relativa stagnare din sec. XVII, în sec. XVIII
populația Europei aproape se dublează, datorită
­ lipsiți însă de „noblețe” și uneori de educație. Pentru
stabilității politice, creșterii economice, îmbună-
tățirii alimentației și implicării statului în stoparea
epidemiilor. La îmbunătățirea alimentației a con-
tribuit extinderea culturilor de plante originare din
America, bogate în nutrienți: cartoful, fasolea, toma-
tele. Confortul personal se îmbunătățește în orașe
prin amenajarea mai bună a locuințelor și generali-
zarea lenjeriei de corp. Majoritatea oamenilor locu-
iau în continuare în sate. Aici, schimbările nu au fost
foarte mari față de secolele anterioare.
Nobili și burghezi
Un important fenomen a fost extinderea arendării
terenurilor de către nobili, care preferau să trăiască
la oraș. Totuși, veniturile nobililor nu erau foarte mari,
1 Identifică tinerii care urmează să se căsătorească; caracterizează într-un singur cuvânt atitudinea u
față de celălalt. 2 Menționează categoria socială din care provine tatăl care indică arborele genealogic.
3 Precizează categoria socială din care provine tatăl care a adus banii. 4 Exprimă în două-trei fraze realitatea
socială reprezentată în pictură.
74 Viața cotidiană. Opinia publică în sec. al XVIII-lea
  um crezi că
C
socializau oamenii
în secolul al XVIII-lea?
mulți dintre aceștia menținându-și cu greu modul de
viață privilegiat. În orașe, clasa socială cea mai dina-
mică este burghezia, care acumulează mari venituri
pe baza activităților comerciale, bancare și manufac-
turiere. Având posibilități financiare, burghezii erau
a obține recunoașterea socială deplină, multe fami-
lii burgheze căutau alianța unor familii aristocratice,
prin încheierea unor căsătorii sursa 1 și sursa 2.
Socializarea în secolul al XVIII-lea
În Europa Occidentală și America de Nord, activitățile
de socializare preferate de elitele1 din mediul urban
erau participarea la saloanele de lectură, vizitarea unor
expoziții, serbările publice, teatrul, spectacolele de
operă, concertele, ieșirea la promenadă2 și la cafenea.
1
categoriile cele mai importante, cele mai influente ale
unei societăți; în epoca luminilor, burghezia și aristocrația
2
loc amenajat pentru plimbări în aer liber
sursa 1 Aranjarea căsătoriei,
William Hogarth, pictură, 1743
Primul dintr-o serie de 6 ­tablouri
inti­tulată „Căsătoria la modă”, Aran­
jarea căsătoriei prezintă întâlnirea
de organizare a unei căsătorii.
Sunt reprezentați cei doi ­tineri,
tații lor, un avocat (vorbește cu
fata), un funcționar care prezintă
documente (în picioare, la masă)
și un arhitect (stă cu spatele).
Unul din părinți vine la întâl­nire
cu arborele genealogic al fami­liei.
Celălalt, cu o sumă mare de bani,
care se află pe masă.
­ nuia
Opinia publică
Datorită răspândirii culturii, populația urbană
occidentală devine informată și se implică în
problemele societății. Sunt dezbătute, în spa-
țiul public și în ziare sursa 3, felul în care este
guvernată țara, mersul economiei și al relațiilor
externe. Dacă până atunci problemele statului
erau discutate doar în consiliile regale, într-un
cerc restrâns de oameni privile­giați, din seco-
lul al XVIII-lea intelectualii, oamenii de ­știință,
dar și publicul larg încep să se exprime liber,
să analizeze situația în diferite cluburi și asocia-
ții, să facă schimb de opinii în cafenele sursa 4
sau pe stradă. Din interacțiunea tuturor se for-
mează „opinia publică”, adică o opinie împăr-
tășită de publicul larg, uneori diferită de cea a
conducătorilor sau chiar aflată în contradicție
cu aceasta. Prin critica la adresa guvernării,
ea a contribuit foarte mult, începând cu seco-
lul al XVIII-lea, la modernizarea societății.
1
locul de întâlnire al persoanelor care au opinii și
interese politice apropiate; în sec. XVIII, putea fi o
casă particulară sau un spațiu public (cafenea etc.)
1 Precizează 3 cauze ale creșterii populației eu-
ropene în secolul al XVIII-lea.
2 Numește categoria socială care cunoaște o
ascensiune în secolul al XVIII-lea.
3 Ce este opinia publică? Este ea importantă?
Argumentează răspunsul.
sursa 4 Scenă dintr-o cafenea pariziană, Henri Gervex,
pictură, secolul al XIX-lea
sursa 2 Mariaj și relații sociale în secolul XVIII britanic,
Michaela Dobošiová, 2006
„Pentru alegerea unui partener de viață în Marea
Britanie, în sec. al XVIII-lea... principalul criteriu era con-
solidarea econo­mică sau socială sau politică. Căsătoria
era astfel, în primul rând, un contract între două familii
pentru un schimb reci­proc de beneficii concrete, nu
atât pentru cuplul căsătorit, cât pentru părinții și rudele
lor. Al doilea criteriu era afecțiu­nea personală, bazată
pe prietenie, morală, afinități intelectuale și calități
­psihice, testate într-o lungă perioadă de curtenie.”
1 Corelează informațiile din text cu informațiile trans-
mise de sursa 1 și precizează două avantaje urmărite la
încheierea căsătoriilor aranjate de părinți.
2 Exprimă o opinie cu privire la libertatea tinerilor brita­nici
din sec. XVIII de a-și alege partenerul de viață.
sursa 3 Ziar american de limba engleză, secolul al XVIII-lea
 xprimă
E verbal opinii cu privire la importanța ziarelor
ca mij­loc de informare, în secolul al XVIII-lea, respectiv
în prezent.
 enționează
M două activități care au loc
la cafenea și care presupun transmitere
de informații și formarea opiniei publice.
APLICAȚIE
 J OC DE ROL. Imaginează-ți că ești
un reporter francez și vrei să scrii un
articol despre atmosfera cafenelelor
pariziene. Participi la discuții, asculți
opiniile oamenilor pe diverse teme,
iar în final scrii un mic articol de c­ irca
150 de cuvinte despre opinia pu­
blică în privința organizării politice a
statelor.
Viața cotidiană. Opinia publică în sec. al XVIII-lea 75
U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE   e ce ar vrea oamenii
D
dintr-o colonie să fie

Constituirea Statelor Unite ale Americii independenți față de

metropolă?

 mintește-ți ce presupune separația puterilor în stat.

A stat federal2 (alcătuit din 13 state) și republican.
Instituțiile federale (comune tuturor statelor) sunt
Situația coloniilor engleze din America de Nord Guvernul, condus de președinte, și Congresul
În sec. XVII-XVIII, pe coasta atlantică a Americii de Nord (legislativul), alcătuit din Camera Reprezentanților
s-au format 13 colonii engleze sursa 4. Colo­niștii s-au și Senat. Fiind bazată pe filozofia iluministă,
așezat pe terenurile amerin­ dienilor („­
indieni” sau Constituția prevedea pentru cetățenii americani
„piei roșii”), care aveau un nivel de dezvoltare econo- drepturi și libertăți pe care europenii încă nu le
mic și tehnologic mult inferior. Coloniile au prospe- aveau. Totuși, ea permitea existența sclaviei. A fost
rat, prin exploatarea resurselor de subsol, a pădu­ prima constituție scrisă din lume, dar este valabilă și
rilor și terenurilor fertile (plantații de tutun, bumbac, astăzi, cu unele modificări (amendamente).
indigo1, lucrate cu sclavi de origine africană). În
sec. al XVIII-­lea, dezvoltarea coloniilor a început să fie 1
plantă din care se extrag coloranți folosiți în industria
frânată de măsuri luate de autoritățile britanice, pre- textilă
cum ­mărirea impozitelor și obligati­vitatea impusă 2
stat alcătuit din mai multe state
coloniștilor de a cumpăra anumite produse doar de
1 Care a fost principala cauză a declarării indepen-
la companii britanice, la prețuri care-i dezavantajau.
denței coloniilor engleze față de Marea Britanie?
Declarația de Independență 2 Numește o țară care a acordat ajutor americanilor
în timpul războiului cu britanicii.
Între reacțiile americanilor la măsurile care le frâ-
3 Menționați ideologia care a stat la baza Consti-
nau dezvoltarea se numără „partida de ceai de tuției americane.
la Boston”. În 1773, încărcătura de ceai a unui vas
englez ancorat la Boston a fost aruncată în mare de sursa 1 Redactarea Declarației de Independență,
un grup de patrioți americani deghizați în indieni. Jean Ferris, pictură; sunt reprezentați Thomas
La 4 iulie 1776 a fost adoptată Declarația de Inde­ Jefferson (dreapta), Benjamin Franklin (stânga) și
pen­dență sursele 1 și 2, în cadrul unui Congres al John Adams (centru)
reprezentanților celor 13 colonii, la Philadelphia.
Ruperea legăturilor cu Regatul Unit al Marii Britanii
a fost urmată de Războiul de Independență, între tru-
pele britanice și cele ale coloniștilor, organizate sub
comanda lui George Washington. Un important
­sprijin pentru coloniști a venit din partea Franței, care
a trimis în ajutor nave de război și un corp de armată,
iar în 1778 a declarat război Regatului Unit al Marii
Britanii, obligat astfel să lupte pe mai multe fronturi.
În cele din urmă, trupele americane au învins, iar
Regatul Unit al Marii Britanii a recunoscut indepen-  Analizează
dența Statelor Unite ale Americii, prin Tratatul de la imaginea
Versailles (1783). în detaliu și
Constituția SUA scrie în caiet
trei enunțuri,
Organizarea noului stat s-a făcut prin Constituția din după
1787 și prin alegerea primului președinte ­american, modelul:
George Washington (1789). Văd _______________ .
Bazată pe principiul separației puterilor în stat, Simt ______________ .
Constituția americană prevedea că SUA sunt un Mă întreb __________ .

76 Constituirea Statelor Unite ale Americii. Declarația de Independență. Constituția

sursa 2 Declarația de Independență, 4 iulie 1776 sursa 3 Statuia Libertății din New York,
cel mai reprezentativ simbol al SUA
„Toți oamenii se nasc egali, fiind înzestrați de Creatorul Având numele originar Libertatea Lumi­­nând
lor cu anumite drepturi inalienabile, printre care se Lumea, este un cadou al Franței ­pentru SUA,
numără viața, libertatea și dobândirea fericirii... Atunci cu ocazia aniversării a 100 de ani de la câști­
când vreo formă de guvernământ devine un pericol garea independenței.
pentru aceste țeluri, poporul are dreptul de a o modifica
sau aboli1 și de a institui o nouă formă de guvernare...
În consecință, noi, reprezentanții Statelor Unite ale
Americii reuniți în Congres... declarăm, în numele
poporului, că și coloniile sunt, și au dreptul să fie, state
libere și independente, desprinse de orice legătură față
de Coroana britanică.”

1 Precizează trei drepturi ale omului în numele cărora este

proclamată independența SUA.
2 Numește curentul ideologic care a promovat aceste idei.
3 Transcrie din text expresia care arată în ce condiții poate fi
modificată o formă de guvernământ.

1
a desființa o instituție, o lege

sursa 4
Evoluția teritoriului
Statelor Unite ale Americii

1 Numește 4 state de la care

SUA au preluat teritorii.
2 Precizează 3 metode prin
care SUA și-au mărit teri­
toriul de-a lungul timpului.

Evoluția numărului
de sclavi expediați
din ­Africa în regiuni
care în prezent fac
parte din SUA
1620-1675 5 649
APLICAȚII 1676-1725 63 402
1R
 ealizează, pe baza datelor din textul lecției și din surse, o axă crono­ 1726-1775 273 472
logică a principalelor evenimente ale constituirii SUA.
1776-1825 129 277
2A
 NALIZA DATELOR. Examinează datele din tabelul alăturat și realizează
cerințele. 1826-1866 581
a Precizează intervalul de timp în care comerțul cu sclavi a atins apogeul.
b Pe baza informațiilor din lecțiile anterioare, menționează scopul­ Sursă: The Trans-Atlantic Slave
Trade Database. Emory University,
aducerii sclavilor din Africa în America.
Atlanta, Georgia
c Formulează cel puțin două consecințe ale acestui fenomen.

Constituirea Statelor Unite ale Americii. Declarația de Independență. Constituția 77

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE
Revoluția franceză. De la supus la cetățean
 mintește-ți semnificația termenului revoluție.
A
Cauzele Revoluției
Înainte de izbucnirea Revoluției, în 1789, regimul
politic din Franța era unul absolutist. Regele se con-
sidera ales de Dumnezeu să fie stăpân peste „supușii”
săi. El concentra toate puterile, ca monarh absolutist.
Clasele privilegiate, nobilimea și clerul, erau scutite
de impozite și beneficiau de gratificații1, rente și alte
avantaje. Clasele productive, burghezia și țărănimea,
erau împovărate de impozite și diverse contribu-
ții sursa 1 și sursa 2. Parlamentul (Stările Generale)
era alcătuit din trei „stări”: Starea I reprezenta clerul,
Starea a II-a, nobilimea, iar Starea a III-a, burghezia.
Burghezia și țărănimea erau nemulțumite de această
organizare, în care cei care munceau plăteau pentru
luxul și avantajele celor privilegiați.
Răspândirea ideologiei iluministe a determinat tot
mai mulți oameni să-și dorească o organizare mai
dreaptă a societății, bazată pe valorile libertății, egali-
tății și suveranității poporului.
Conflictul Rege – Starea a III-a
Franța traversa de câțiva ani o perioadă de criză eco-
nomică și de nemulțumiri adunate la adresa regelui
Ludovic al XVI-lea. Mânat de intenția de a scoate țara
din criză, regele convoacă Stările Generale – care
nu mai fuseseră convocate de peste 150 de ani – ,
pentru aprobarea unor noi impozite. Întrunite în mai
1789, Stările au reacționat contradictoriu la cerin-
țele regelui. În timp ce Stările I și a II-a au fost recep-
tive, Starea a III-a, care îi reprezenta chiar pe cei care
plăteau impozite, a refuzat să se supună cerințelor
monarhului. În plus, a cerut desființarea organizării
pe stări a Parlamentului și înființarea unei Adunări
Constituante reprezentative, care să elaboreze o
Constituție a statului.
Căderea Bastiliei
Forțat de atitudinea reprezentanților burgheziei,
regele a acceptat pe moment formarea Adunării
Constituante, dar a chemat trupe din provincie și a
pregătit dizolvarea acesteia. Aflând de planul secret
al regelui, mulțimile din Paris, conduse de câțiva
78 Revoluția franceză. De la supus la cetățean
  are este diferența de sens dintre
C
termenii supus și cetățean?
lideri revoluționari, s-au înarmat pentru a împiedica
intrarea trupelor regale în oraș.
Deoarece muniția se afla la închisoarea Bastilia,
revoluționarii au atacat, au cucerit și au dărâmat
această închisoare (14 iulie 1789) sursa 3, care era
un simbol al absolutismului (fuseseră închiși aici
opozanți ai monarhilor absolutiști ai Franței).
Profitând de criza de autoritate a statului, țărănimea
s-a răsculat în vara anului 1789. În multe locuri din
Franța, țărani înarmați au atacat și au incendiat cas-
tele nobiliare, au ars registrele cu impozite și datorii,
pentru ca acestea să fie șterse.
Revoluționarii câștigă teren
Pentru a opri haosul din țară, Adunarea Constituantă
a desființat la începutul lunii august 1789 toate
privilegiile feudale, stabilindu-se deplina egali-
tate între francezi. Tot în luna august a fost adop-
tată Declarația drepturilor omului și ale ­cetățeanului
­studiu de caz, care impunea principii noi mo­derne,
de guvernare. Dintre revoluționari se remarcau
M. Robespierre, G.J. Danton și J.P. Marat.
Constituția din 1791
Finalizată după îndelungi negocieri, Constituția din
septembrie 1791 sursele 4, 5 și 6 era un compromis
între rege și revoluționari. Statul francez era orga-
nizat potrivit principiului separației puterilor: pute-
rea legislativă era încredințată unei Adunări consti-
tuite din delegați aleși prin vot cenzitar2, puterea
executivă era atribuită regelui și guvernului, iar
cea judecătorească, tribunalelor. Conflictul dintre
rege și revoluționari era însă departe de a fi stins.
Mulți revoluționari aveau convingeri republicane,
iar regele, neinspirat, a căutat alianța unor monarhi
străini (împăratul Austriei și regele Prusiei) pentru
a-și menține puterea.
1
sume de bani primite ca recompense pentru diferite
servicii
2
sistem electoral specific regimurilor liberale, în care vo­
tează doar cei care plătesc impozit (cens) statului
sursa 1 „Caiete de doleanțe” înaintate Stării a III-a sursa 2 Caricatură anonimă, Paris, mai
1789. Reprezintă cele trei stări ale socie­
„Sunt din Montousse. Aici pot spune că cel mai aprig tății franceze.
călău e ­fiscul1. Zi și noapte te jupoaie pentru aurul
co­roanei, argintul cârjelor episcopale, oțelul spadelor,
hermina hainelor preoțești... Totul se lasă pe spinarea
stării a treia: cheltuielile pentru crearea de noi nobili
împo­vărează peste puteri. Atunci când cineva este
înno­bilat, birurile noi din care se suportă cheltuielile, pre-
cum și corvezile cad de drept pe spinarea stării a III-a.”
1 Precizează trei beneficiari ai sumelor adunate de fisc.
2 Numește categoria socială care suportă cheltuielile.
3 Exprimă o opinie cu privire la corectitudinea unei astfel
de organizări a societății.
1
s erviciu al statului care se ocupă de colectarea impozitelor și
taxelor de la contribuabili

sursa 3 Căderea Bastiliei la 14 iulie 1789 și aresta­rea

guvernatorului Jourdan De Launay, Jean‑Baptiste
Lallemand, pictură, 1790

1 Precizează din ce stări fac parte perso­

najele din imaginea de mai sus.
2 Menționează o realitate descrisă de
sursa 1 și reprezentată în sursa 2.

sursa 4 G.J.B. Target despre jurământul

din Sala Jeu de paume1, în Memorii

 Descrie imaginea verbal, în 2-3 enunțuri.

„Întrucât Adunarea Națională are
ca misiune redactarea Constituției...
sursa 5 Jurământul din Sala Jeu de paume, nimeni nu o poate opri de a-și continua
Jacques-Louis David, pictură, 1791 lucrările în acest loc... Această hotărâre
va fi întărită de toți depu­tații printr-un
jurământ solemn de a nu se despărți
 escrie în
D
niciodată și de a se întruni oriunde le
două-trei vor permite împrejurările, până când
enunțuri vor reuși să elaboreze Constituția și să
atmosfera o așeze pe temelii sigure.”
redată de  Precizează scopul întrunirii Adunării
pictură, ­Na­ționale.
utilizând
modelul: 1
sală din Palatul Versailles destinată unui

Atmosfera redată de pictură este ______ . joc cu mingea, din care a derivat tenisul
Oamenii sunt ______ și discută ______. de câmp; aici au avut loc lucrările Adunării
Unul dintre oameni, probabil un lider, citește ______ . Constituante, în 1791

Revoluția franceză. De la supus la cetățean 79

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE
Proclamarea Republicii
De teama unei invazii străine, Adunarea
legislativă a decretat „patria în primejdie”
și a format o armată de voluntari. Regele,
acuzat de trădare deoarece s-a bănuit că ar
fi chemat trupe străine împotriva propriu-
lui popor, a fost arestat (10 august 1792),
iar Adunarea a proclamat republica (21
septembrie 1792). Ulterior, regele a fost
judecat, condamnat la moarte și executat
(21 ianuarie 1793).
Conflicte între revoluționari
Rămași fără adversarul comun împotriva
căruia își canalizaseră energiile, revoluționa-
rii au început să se despartă în diferite gru-
puri rivale, cu viziuni diferite asupra orga-
nizării societății. Controlul asupra statului a
fost preluat inițial de revoluționari radicali,
care au trecut la eliminarea adversarilor reali
sau presupuși ai Revoluției.
Anii 1793-1794 au fost cei ai „Marii Terori”,
când guvernarea s-a realizat prin măsuri
brutale, inclusiv execuții în urma unei jude-
căți sumare.
sursa 6 Caricatură din 1791 reprezentând fău­rirea noii Constituții
80 Revoluția franceză. De la supus la cetățean
Constituția din 1795
În 1794, ia sfârșit guvernarea prin teroare, puterea t­recând
în mâna unor revoluționari moderați. Este adoptată o nouă
Constituție (1795), care prevedea desființarea privilegiilor,
libertatea individuală și o guvernare bazată pe separația
puterilor în stat. Puterea executivă era încre­ dințată unui
Directorat format din 5 directori aleși de Adunare.
Consecințele Revoluției
În urma revoluției, regimul absolutist a fost înlocuit cu unul
republican, bazat pe o constituție. Au fost desființate privi-
legiile de clasă, fiind proclamate egalitatea și libertatea indi-
viduală. Revoluția a avut un puternic impact asupra popoa-
relor europene, influențând politica internă a unor state și
relațiile internaționale. Ideile Revoluției franceze, sinteti-
zate în cuvintele libertate și egalitate, au inspirat revoluțiile
­europene din secolul al XIX-lea.
1 Numește categoriile sociale reprezentate de cele trei stări,
înainte de izbucnirea Revoluției.
2 Care este acuzația în baza căreia regele a fost arestat și
­judecat?
3 Care credeți că este evenimentul decisiv pentru succesul
Revoluției? Argumentați răspunsul.
1 Identifică cate­goriile sociale
reprezentate de cele trei per-
sonaje din imagine.
2 Compară această caricatură cu
cea de la sursa 2. Stabilește o
asemă­nare și o diferență.
APLICAȚII
1R
 ealizează o cronolo-
gie a lecției, cu cele mai
importante 5 evenimente.
Plasează-le pe o axă
cronologică.
2D
 esenează o schemă în care
să precizezi două cauze și
două consecințe ale Revo­
luției franceze.
U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE

STUDIU
DE
Declarația drepturilor   e înțelegem prin
C
drepturile omului?
CAZ omului și ale cetățeanului
A
 mintește-ți trei dintre ideile iluministe. sursa 1 Declarația drepturilor omului și
Unul dintre documentele fondatoare ale democra­ției mo­ ale cetățeanului, Jean‑Jacques-François
derne, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului a fost Le Barbier, ­pictură, 1789
adoptată la 26 august 1789, în contextul Revoluției franceze,
de către Adunarea Națională Constituantă a Franței. Regele
a ­promulgat1 documentul la 3 noiembrie 1789, constrâns de
pre­siunea Adunării și a populației pari­ziene. Ulterior, Declarația
a fost inclusă, ca ­preambul2, în Constituția din 1791. O ­dovadă
a importanței istorice a Declarației sursele 1 și 2 este ­faptul că
majoritatea statelor europene și o serie de state din ­America
s-au inspirat din conținutul acesteia pentru redactarea
­Constituțiilor naționale.

1
act prin care șeful unui stat dispune publicarea și intrarea în vigoare
a unui proiect de lege votat de organul legislativ
2
partea de început a unui document legislativ, care argumentează
necesitatea acestuia

1 Precizează data adoptării Declarației.

2 De ce credeți că a fost nevoie de presiunea populației pari-
ziene și a Adunării pentru ca regele să promulge Declarația?
sursa 2 Declarația drepturilor omului
și ale cetă­țeanului, fragmente
„Reprezentanții poporului francez, consti­tuiți în Adunarea
Națională […], au decis să expună, într-o declarație
solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omu-
lui […]. În consecință, Adunarea Națională recunoaște și
declară, în prezența și sub auspi­ciile Ființei Supreme, drep-
turile următoare ale omului și cetățeanului:
Art. I: Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi
[…]; Art. III: Prin­cipiul oricărei suvera­nități rezidă în principal
în națiune […]; Art. XI: Comunicarea liberă a gândurilor și
opiniilor este unul din drepturile cele mai de preț ale omu-
lui; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să
tipărească liber, în afara cazurilor prevăzute prin lege […];
Art. XIII: Pentru întreținerea forței publice și pentru chel-
tuielile admi­nistrative, o contribuție comună este indis-
pensabilă. Aceasta trebuie să fie distribuită egal între toți
cetățenii, în raport cu posibilitățile lor; Art. XVII: Proprietatea
fiind un drept inviolabil și sacru, nimeni nu poate fi privat
de ea, cu excepția cazurilor de necesitate publică […].”
Pictura cuprinde, pe lângă textul Decla­
rației, anumite ele­mente simbo­ lice: fe-
meia din stânga, cu lanțurile rupte, repre­
zintă Franța, iar cea din dreapta, Justiția.
Deasupra a fost pictat „Ochiul Rațiunii”,
care poate fi înțeles și ca un simbol al lui
Dumnezeu (Ființa Supremă).
Anali­zează imaginile, citește fragmentele
din Declarație sursa 2 și răspunde la ur-
mătoarele cerințe:
1 Care este semnificația lanțurilor rupte,
din mâinile „Franței”?
2 Explică verbal gestul „Justiției”, care cu
o mână indică „Ochiul Rațiunii”, iar cu
cealaltă, textul Declarației.
1 Precizează articolul care se referă la politica
fiscală. Identificați o diferență față de poli­
tica fiscală a vechiului regim (cel ­dinainte de
Revoluție). 2 Identifică trei cuvinte-cheie din
Declarație, care exprimă valori umane. Sunt
ele valabile și în prezent?

Studiu de caz. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului 81

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE   e condiții ar trebui să
C
întrunească un conducător

Napoleon I și răspândirea pentru a fi conside­rat

o „personalitate istorică”?

ideilor Revoluției franceze

 Amintește-ți sensul termenului „împărat”. Waterloo (1815). În Franța este restaurată monarhia,
prin Ludovic al XVIII-lea, fratele fostului rege Ludovic
Un om din clasa de mijloc, la conducerea statului al XVI-lea.
Napoleon a fost, în bună măsură, creația Revoluției
Codul civil napoleonian
franceze. Datorită schimbărilor produse de aceasta,
gradele militare superioare, care erau acordate ante- În timpul războaielor napoleoniene, ideile Revoluției
rior membrilor unor familii nobiliare de vază, au franceze s-au răspândit în toată Europa. Codul civil
putut fi obținute pe baza meritelor personale. Fiu adoptat în Franța (1804), care reforma din temelii
al unui avocat din Insula Corsica, Napoleon a urmat sistemul legislativ francez, introducea principii juri-
Academia Militară. Afirmându-se în luptele din 1793, dice moderne, precum egalitatea între bărbați, indi-
a obținut gradul de general la doar 25 de ani. ferent de originea socială, și libertatea individuală
(era menținută însă sclavia, în colonii). Proprietatea
Energia clocotitoare, puterea de muncă, abilitatea de
privată, ca temei al libertății, era declarată sacră și
a se face iubit de soldați, calitățile de strateg și încre-
inviolabilă1. Codul introducea căsătoria și divorțul
derea în sine l-au propulsat pe Napoleon în frun-
civile. S-a răspândit în Europa și în America Latină,
tea armatelor care ocupă Italia (1796) și a expediției
servind ca model pentru legislația diferitelor state.
din Egipt sursa 1 și Siria (1798-1799), unde francezii
doreau să submineze interesele engleze. Revenit din
Egipt, este primit cu entuziasm de francezi. Profitând 1
care se află în mod legal apărat de orice urmărire, de
de lipsa de autoritate a Directoratului care condu- orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire
cea Franța, Napoleon preia puterea, ca prim-consul
(1799). În scurt timp, impune ordine în economia, 1 Precizează trei calități ale lui Napoleon care l-au
administrația și sistemul legislativ ale țării, învinge ­propulsat la putere.
unul dintre adversarii externi (Austria), integrează o 2 Care au fost cauzele conflictului dintre Napoleon și
parte din nordul Italiei și Belgia în granițele Franței. unele state europene?
3 Precizează trei prevederi ale Codului civil napo­
Un împărat războinic leonian. Ce valori au la bază acestea?
Datorită popularității sale, dar și propriilor ambiții,
Napoleon este proclamat împărat (1804). Francezii sursa 1 Fotogravură, Ulpiano Checa,
îl priveau ca pe un erou salvator. Anii de domnie secolul al XIX-lea
(1804-1814; 1815) au fost marcați de războaie împo-
triva Angliei, Austriei, Rusiei și Prusiei, coalizate împo-
triva Franței.
Cauzele conflictelor au fost rivalitatea economică
anglo-franceză, dorința lui Napoleon de a domina
lumea, adversitatea monarhilor absolutiști față de
Napoleon, perceput ca un continuator al Revoluției
franceze. Napoleon a învins la Austerlitz (1805), la
Jena (1806), Wagram (1809) și în alte bătălii, a­ jungând
să controleze aproape întreaga Europă sursa 2 .
Și-a pierdut însă cea mai mare parte a armatei în
campania dezastruoasă din Rusia (1812) sursa 3  ropune
P un titlu pentru această fotogravură,
și sursa 4 . Învins la Leipzig (1813), abdică în 1814, care-l reprezintă pe Napoleon și pe câțiva d
­ intre
revine pe tron în 1815, apoi este înfrânt definitiv la ­comandanții săi.

82 Napoleon I și răspândirea ideilor Revoluției franceze în Europa

sursa 2 Imperiul napoleonian în 1810 sursa 3 Buletinul Marii
Franța
Armate, Monitorul Univer­
State conduse sal, 17 decembrie 1812
de membrii
familiei
Bonaparte
protectorate „Până pe 6 noiembrie
timpul a fost perfect și
mișcarea armatei s-a
exe­cutat cu mult succes.
Frigul a început pe 7; din
acel moment, în fiecare
noapte pierdeam sute
de cai care mureau...
Sosiți la Smolensk, pier-
duserăm deja cai de
cavalerie și de artilerie...
Această armată, așa de
frumoasă pe 6, era cu to-
tul diferită începând cu
14 noiembrie, aproape
fără cavalerie, fără arti­
1 Numește 3 state asupra cărora se întindea influența politică franceză. lerie, fără transport...
2 Exprimă o opinie cu privire la răspândirea ideilor Revoluției fanceze, având Inamicul, care vedea pe
în vedere întinderea acestui spațiu. drum urmele acestei în-
fiorătoare calamități care
lovise armata franceză,
sursa 4 Retragerea lui Napoleon din Moscova (1812), Adolph Northen, încerca să profite.”
pictură, 1851 1 Precizează un factor
natu­ral care a influențat
sta­rea armatei franceze
în Rusia.
2 Numește două cate-
gorii de pierderi suferite
de armata franceză în
timpul deplasării.

APLICAȚIE
Realizați în echipă o pre­
zen­tare digitală cu tema
„­Napoleon, imagini și cuvinte”.
Includeți 6-8 imagini care
reprezintă cele mai impor-
tante evenimente la care a
participat Napoleon, citate
1D escrie imaginea notând în caiet trei-patru enunțuri. și expresii rostite de acesta
2 Precizează o realitate reprezentată atât în această pictură, cât și în ­sursa 3. în diferite contexte.

Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze în Europa 83

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE   e ne sugerează
C
termenul „industrie”?

Revoluția industrială
 mintește-ți
A care erau mijloacele de transport
în Evul Mediu.
Ce a fost Revoluția industrială?
Lumea în care trăim astăzi este în mare parte rezulta­
tul Revoluției industriale, prin care societatea predo-
minant rurală a fost înlocuită cu alta comercială și
industrială.
Începuturile Revoluției industriale
Printre cauzele revoluției industriale se numără exis-
tența capitalului (obținut mai ales prin comerț), dez-
voltarea științei și tehnicii, existența mâinii de lucru
ieftine (țărani fără pământ). Primele mașini folosite
de oameni au avut la bază motorul cu aburi sursa 3.
De-a lungul timpului, au fost inventate mai multe
dispozitive care foloseau forța aburului, dar cel care
a creat un motor cu abur, practic și îndeajuns de efi­
cient, a fost James Watt, în a doua jumătate a seco­
lului al XVIII-lea. Prima activitate la care au fost utili-
zate mașini cu aburi a fost pomparea apei din minele
de cărbune, în Anglia. Treptat, Revoluția indus­trială
s-a extins în mai multe domenii, în Europa, în America
de Nord și pe celelalte continente.
Extinderea Revoluției industriale
Oamenii de afaceri erau interesați de realizarea unor
mașini de mare putere, care să înlocuiască munca
oamenilor. Așa au apărut războiul de țesut meca-
nic sursa 6, ciocane și prese acționate mecanic etc.
Invențiile se extind și în transporturi: în 1807, inven-
tatorul american Robert Fulton construia una din pri-
mele nave propulsate de un motor cu aburi (vapor),
iar în 1829 era construită locomotiva The Rocket, de
către inginerul britanic Robert Stephenson.
A urmat un efort imens, în urma căruia Europa și
America de Nord au fost împânzite, în scurt timp,
de căi ferate sursa 1. Pentru facilitarea transportu-
rilor navale au fost săpate canalele Suez și Panama.
Consecințele Revoluției industriale
În locul manufacturilor, apare un nou tip de orga-
nizare a producției, fabrica. Introducerea mașini-
lor duce la creșterea producției și la dezvoltarea
comerțului și a transporturilor. Orașele se extind
prin construirea fabricilor și a unor noi cartiere,
muncitorești, înecate în fum sursa 2.
Clasa socială născută în urma Revoluției i­ndustriale,
muncitorimea, trăia inițial în condiții foarte grele
sursa 4; muncitorii aveau un program de lucru de
12 ore pe zi, iar salariile erau mici. Erau amenințați de
șomaj1 atunci când fabrica era dotată cu mașini noi.
Treptat, ei s-au organizat în sindicate2 și au recurs la
greve3 pentru apărarea drepturilor.
Revoluția industrială a produs schimbări în alte
domenii. Pe lângă revoluția transporturilor, în
sec. XVIII-XIX au mai avut loc revoluții în agricultură
(apariția mașinilor agricole), comunicații (telegraful,
telefonul, radioul), știință și tehnică sursa 5.
1
s tare de inactivitate a unei persoane capabile de muncă
2
asociație a muncitorilor dintr-o fabrică, care își aleg con-
ducători capabili să le apere interesele în fața patronilor
3
încetarea lucrului, ca formă de protest și presiune
1 Numește o invenție care a făcut posibilă declan­
șarea Revoluției industriale.
2 În ce țară a început Revoluția industrială?
3 Analizează legătura dintre Revoluția industrială
și construirea căilor ferate. Ce legătură există între
acestea?

sursa 1 Dezvoltarea rețelei de căi ferate în secolul al XIX-lea (km)

Anul
Statul
1840 1860 1880
1 Calculează ce perioadă acoperă
Marea Britanie 1 349 16 730 30 875 datele din tabel.
Franța 579 9 466 23 345 2 Analizează datele din tabel și nu-
Germania 462 11 157 33 838 mește țara europeană cu cea mai
SUA 4 540 49 310 131 872 mare creștere a rețelei de căi fe-
Canada 16 2 065 7 331
rate, după anul 1860.
România — — 985
Sursă: Rioux, J-P (1989), La révolution industrielle, 1780-1880

84 Revoluția industrială. Impactul în viața oamenilor

sursa 2 Peisaj industrial din Pittsburg, Pennsylvania, SUA, 1874

 Identifică în imagine două elemente reprezentative pentru Revoluția industrială și a transporturilor.

sursa 3 Yuval Harari, curs
universitar, Ierusalim
„Există felurite motoare
cu abur, dar toate lucrează
după același principiu.
Se arde un combusti-
bil cum ar fi cărbunele,
iar căldura rezultată este
folosită pentru a fierbe
apa. Când fierbe, ea se
transformă în abur care
se dilată și împinge un
piston. Pistonul se depla-
sează împreună cu orice
este legat la el. Uimitor la
motorul cu aburi este fap-
tul că transformă energia
termică în mișcare.”
 recizează sursa energiei mo-
P
torului cu abur descris în text.
sursa 4 Alexis de Tocqueville despre orașul Manchester, 1835
„30-40 de fabrici se înalță... în jurul acestora sunt presărate la
întâmplare locuințele fragile ale săracilor... Grămezi de murdărie,
dărâmături de clădiri, ochiuri de apă stătută și rău mirositoare se
ivesc din loc în loc... Ridicați-vă privirile și de jur împrejurul aces-
tei piețe veți vedea înălțându-se imensele palate ale industriei.
Veți auzi zgomotul furnalelor, șuierul aburului. Aceste clădiri uriașe
împiedică pătrunderea aerului și a luminii în locuințe... Un fum des
și întunecat acoperă orașul... În mijlocul acestei zile neîmplinite se
zbat fără răgaz 300 000 de ființe omenești.”
1 Numește categoria socială din care făceau parte „săracii” menționați
în text.
2 Precizează în scris trei aspecte neplăcute ale vieții în acest oraș, ­cauzate
de activitățile industriale.
sursa 5 Ciclul Revoluției industriale a. dezvoltarea științei
și a tehnicii
 nalizează
A relația de de-
pendență dintre cei pa- d. dezvoltarea b. dezvoltarea
tru factori. Care dintre capitalului producției
aceștia crezi că este cel
mai important? Argu- c. dezvoltarea transpor­
turilor și a comerțului
mentează răspunsul.

APLICAȚIE 1 JOC DE ROL Imaginați-vă un dialog cu 5-6 replici între patronul unei fabrici și liderul
sindicatului din fabrică, venit în a­ udiență pentru a cere mărirea salariilor cu 5%. Utilizați
cuvintele: profit, hrană, familie, fabrică, sărăcie, salariu, mașini.
2 Lucrând în echipă, realizați un afiș cu imagini și informații de bază despre mijloacele de transport apărute în
perioada Revoluției industriale. Selectați informațiile și imaginile din surse internet.

Revoluția industrială. Impactul în viața oamenilor 85

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE
sursa 6 Revoluția industrială și țesăturile

În epoca modernă, războaiele de țesut acționate
de motoare cu abur au fost printre primele instala-
ții industriale. Țesăturile erau printre cele mai cău-
tate și mai bine vândute mărfuri. Acestea erau pro-
duse în țesătorii și erau transportate apoi pe calea
ferată și cu vapoarele spre piețele de desfacere.
Țesăturile erau folosite pentru confecționa-
rea hainelor și pentru asigurarea confortului în
­lo­cuințe (cuverturi, pături, covoare etc.).
Dar... cum a fost țesutul înainte de Revoluția
industrială?

A Țesutul în Antichitate

5 Pe un vas din Grecia antică (sec. al VI-lea î.H.)

este redat procesul obținerii de țesături: torsul
­firului, țesutul, împăturirea pânzei obținute.

B În Evul Mediu au fost introduse războaiele

de țesut orizontale, mai confortabile pentru
țesători (care ședeau), acționate cu mâinile și
picioarele). 64

86 Revoluția industrială. Impactul în viața oamenilor

 C Î n epoca modernă, în timpul Revoluției
industriale, au apărut războaiele de țesut
mecanice (acționate de forța aburului).
Primul război de țesut mecanic a fost
inventat de britanicul Edmund Cartwright,
în 1785. Acesta a fost introdus în pro­ducție
în scurt timp.
Muncitorii supravegheau mașinile și in­ter­ve­
neau atunci când era necesar. Războaiele
de țesut mecanice produceau mai multe
țesături într-un timp mai scurt decât reu-
șeau țesătorii manuali, fiind mult mai efi-
ciente. Pentru patroni efectele au fost
pozitive, deoarece au produs mai multe
țesături, cu mai puține costuri, iar profitu-
rile au fost mai mari.
Războaie de țesut acționate de forța aburului,
la începutul secolului al XIX-lea
Analizează imaginile, citește explicațiile și răspunde
la următoarele cerințe:
1 F ormulează cel puțin două consecințe ale intro-
ducerii războiului de țesut mecanic în industria
textilă, în epoca modernă.
2 Exprimă o opinie despre distrugerea mașinilor de
către muncitori. Era aceasta justificată? ­Existau
alte soluții pentru menținerea locurilor de
muncă? Argumentează!
3 Exprimă o opinie despre introducerea p ­ edepsei
D P
entru țesătorii cu mijloace tradiționale
efectele au fost negative. Ei nu au reușit să
facă față concurenței mărfurilor produse
industrial, mai ieftine. Au fost obligați,
treptat, să-și schimbe meseria. Negative
au fost și efectele pentru unii muncitori
angajați în țesătorii. Atunci când patro-
nul unei țesătorii aducea războaie de
țesut mecanice, concedia uneori o parte
din muncitori, deoarece munca acestora,
salarizată, putea fi înlocuită de mașini.
 entru a protesta față de pierderea locurilor
P
de muncă, mulți muncitori se revoltau și
distrugeau mașinile. Deoarece fenomenul
luase amploare, în 1812, în Regatul Unit al
Marii Britanii a fost dată o lege („The Frame-
Breaking Act”) prin care se introducea
pedeapsa cu moartea pentru cei care dis-
trugeau mașinile sau dispo­zitivele acestora.
Distrugerea războaielor de țesut
de către muncitori (desen din 1812)
cu moartea pentru distrugerea mașinilor, în
­Marea Britanie, în 1812. Existau alte soluții pentru
stoparea acestui fenomen? Argumentează!
4 Temă de reflecție și de discuție. Apariția unor
tehnologii noi poate pune în dificultate anu-
mite categorii profesionale și în zilele noastre
(de exem­plu, mecanicii auto, în urma înlocuirii
cu mașini electrice a mașinilor care au motoare
cu ardere internă). Care sunt soluțiile? Cum ar
trebui să se pregătească oamenii pentru schim-
bările aduse de evoluția tehnologiei?
Revoluția industrială. Impactul în viața oamenilor 87
U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE

Să ne amintim!
 ele mai importante repere cronologice:
IC

1689 1776 1789 1804 1814

Declarația Declarația de Revoluția Napoleon este locomotiva
drepturilor, Independență franceză; proclamat lui Robert
în Anglia; se a SUA Declarația împărat al Stephenson
pun bazele drepturilor Franței
monarhiei omului și ale
parlamentare cetățeanului

 Marcați evenimentele pe axa cronologică de mai jos:

1600 1700 1800

II C
 auze și consecințe ale Revoluției franceze. Completează spațiile libere.

 e xistența unor categorii consecințe

privilegiate  a firmarea drepturilor și
 a bsolutismul monarhic libertăților cetățenești
 r ăspândirea ideilor iluministe REVOLUȚIA  înlocuirea regimului absolutist
 FRANCEZĂ cu un regim republican bazat
pe o constituție
cauze 

III P
 recizează 3 informații despre monu­mentul din IV C
 ompletează schema de mai jos, care cuprinde
imagine. consecințele Revoluției industriale.

Urbanizarea

? Revoluția
industrială
?

Dezvoltarea
transporturilor

88 Spre o nouă societate

  ei mai importanți autori iluminiști. Completează listele.
VC

Franța Anglia SUA Țările române

l Voltaire l David Hume l Thomas Jefferson l Samuil Micu

l J.J. Rousseau l John Locke l l Dinicu Golescu

l l l

VI Completează spațiile libere folosind cuvintele din lista de termeni. Poți schimba forma cuvintelor.

Primul stat organizat pe principii Ideologia care a contribuit În secolul al XVIII-lea apare
moderne a fost Anglia. În secolul decisiv la modernizarea un nou stat independent pe
al XVII-lea, aici a avut loc un societății a fost iluminismul. harta lumii: Statele Unite ale
șir de evenimente în urma Cele mai importante idei
Americii. Acesta se formează
cărora s-a trecut de la ______ și principii ale acestei
prin obținerea independenței
la ______. Totul a început de ideologii au fost libertatea
la intenția regelui ______ de a individuală, egalitatea de către ______ engleze din
forța Parlamentul să adopte noi în drepturi, suve­ rani­ America de Nord.
impozite. A izbucnit un război tatea ______ și separația Actul fondator al noului stat
civil între armata regelui și cea puterilor în stat.
a Parlamentului, în urma căruia a fost Declarația de ______,
regele a fost învins, judecat, din 4 iulie 1776. Ulterior,
condamnat la moarte și executat. organizarea noului stat are loc
În anul 1689, Parlamentul a decis prin adoptarea unei ______,
aducerea pe tron a lui ______, care în vigoare și astăzi.
a semnat „Declarația drepturilor”,
prin care puterea era împărțită
între rege și Parlament. Acest pact
Revoluția industrială a
a dus, în secolele următoare, la
______ politică și la dezvoltare însemnat înlocuirea parțială a
economică. muncii oamenilor cu munca
mașinilor, în procesul de
producție.
Evenimentul european cu cel mai mare impact modernizator a fost
Revoluția franceză din 1789. Aceasta a izbucnit în urma solicitării Pe baza motorului cu aburi,
de către regele ______ a unor impozite noi. Revoluționarii au inventat de ______, au fost
dărâmat ______ Bastilia, simbol al absolutismului monarhic. Ei au construite diferite mașini:
promovat ideile iluministe și i-au cerut regelui o Constituție care războiul de țesut mecanic,
să recu­noască drepturile și libertățile proclamate în „Declarația
locomotiva, vaporul. Acestea
dreptu­rilor omului și ale cetățeanului”. Regele a fost detronat,
fiind acuzat că intenționează să cheme armate străine împotriva au dus la creșterea producției,
pro­priului popor. Ulterior, a fost judecat, condamnat la moarte a comerțului și la dezvoltarea
și executat. A fost proclamată ______. capitalului.

Listă de cuvinte și expresii: C

 arol I Stuart, colonii, Constituție, independență, închisoare, James Watt,
Ludovic al XVI-lea, monarhia absolutistă, monarhia parlamentară, popor,
republica, stabilitate, Wilhelm de Orania.

Spre o nouă societate 89

U3 SPRE O NOUĂ SOCIETATE La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Autoevaluare rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.
I Stabilește corespondența între datele de pe coloana A și evenimentele de pe coloana B.

A B

a Adoptarea Constituției SUA

1 1689
b Declarația de Independență a SUA
2 1776
c Declarația drepturilor
3 1789
d Napoleon este proclamat împărat
4 1804
e Locomotiva lui R. Stephenson
5 1814
f Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului

II 
Completează schema
alăturată, care repre­zintă Puterea
Separația puterilor în stat. ....................
Numește pu­terile și insti-
tuțiile care le dețin.
Puterea Puterea
.................... ....................

III Harta mută alăturată

repre­zintă Europa
în timpul domniei lui
Napoleon I. Precizează 5
numele statelor
indicate pe hartă
prin numerele 1-5.
4
2
1
3

90 Spre o nouă societate

IV Completează schema de mai jos,
precizând 3 cauze și 3 consecințe ale
Revoluției industriale.
Pentru consecințele Revoluției indus-
triale, te poți inspira din imaginile
alăturate.

 consecințe

 
REVOLUȚIA
 INDUSTRIALĂ 


cauze

V Alcătuiește un text de circa 150 de

cuvinte cu tema „Rolul iluminismului
în modernizarea societății”, în care să
folosești următorii termeni:

Voltaire; libertate; egalitate;
absolutism monarhic;
Declarația drepturilor omului
și ale cetățeanului; Rousseau;
Montesquieu; revo­luție;
Constituție; popor.

Subliniază cuvintele în text, pentru a

ține mai ușor evidența folosirii lor.

SUBIECT I II III IV V Din oficiu Total

Punctaj maxim 5 x 4 = 20 p 6 x 2 = 12 p 5 x 4 = 20 p 6 x 3 = 18 p 10 x 2 = 20 p 10 p 100 p
Punctajul meu ... ... ... ... ... 10 p ...

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice:

1.1. Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute în diferite
­pe­rioade istorice
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la
faptele şi procesele istorice
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de
specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric
2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în
surse variate
3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
4.2. Asumarea critică a unui set de valori recunoscute
social

Spre o nouă societate 91

92 Marile alianțe politico-militare în lume
 unitatea 4

Secolul
naționalităților
În această unitate
vei învăța despre:
Statele moderne:

revoluție și emancipare
națională
 Revoluția de la 1848
în Europa
 Românii și modernitatea
 Formarea statelor naționale
 Epoca victoriană;
La Belle Époque

Proiectul unității
 
Alcătuiește un proiect despre una dintre inven­
țiile realizate în perioada La Belle Époque. Include:
imagini, informații, concluzii despre cum a con-
tribuit această invenție la evoluția societății.

93
U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
Statele moderne: revoluție
și emancipare națională
A
 mintește-ți semnificația termenului „imperiu”.
Imperiile și emanciparea națională1
Răspândirea ideilor de libertate și egalitate a dus la
ideea că nu doar indivizii trebuie să fie egali și liberi,
ci și popoarele. În Europa existau însă imperii formate
prin cuceriri: Imperiul Otoman, Imperiul Rus (Țarist)
și Imperiul Austriac (Habsburgic). Popoarele cuprinse
în aceste imperii nu beneficiau de drepturi și liber-
tăți, potrivit principiilor moderne. Pe lângă imperiile
multinaționale europene, existau și imperii coloniale.
Anglia, Franța și Spania stăpâneau întinse teritorii,
situate pe alte continente. Emanciparea popoarelor
din Europa și din colonii a început în secolul XIX și s-a
finalizat în secolul XX. În cele mai multe cazuri, ea s-a
produs prin revoluții și războaie de eliberare.
Congresul de la Viena
Înfrângerea Franței lui Napoleon a fost urmată de o
revigorare a absolutismului. Europa a fost reorgani-
zată la Congresul de la Viena (1815) sursa 1, unde sta-
tele învingătoare au luat decizii în sensul întăririi regi-
murilor absolutiste și încălcării libertății unor popoare.
Polonia era împărțită între Rusia, Austria și Prusia, iar
în Franța – redusă la granițele din 1792 –, era resta-
urată dinastia de Bourbon, prin Ludovic al XVIII-lea.
Alte decizii luate la Viena au fost organizarea statelor
germane într-o confederație2 și menținerea fărâmiță-
rii Italiei, care era împărțită în mai multe state. Pentru
păstrarea granițelor trasate la Viena și pentru stăvilirea
mișcărilor revoluționare era creată Sfânta Alianță. În
cadrul acesteia, monarhii Rusiei, Austriei și Prusiei își
promiteau sprijin reciproc, inclusiv militar, împotriva
mișcărilor care puneau în pericol statu-quoul3 terito-
rial stabilit la Viena sursa 2.
Revoluții naționale în secolul al XIX-lea
Perioada 1815-1850 a fost marcată de numeroase
revoluții și războaie de eliberare. Acestea au avut loc
nu doar în Europa, ci și în teritoriile extraeuropene.
Primele care s-au manifestat au fost coloniile spani-
ole din America Centrală și de Sud, care și-au obținut
independența în urma unui îndelungat r­ ăzboi, înche-
iat în 1824. În Europa, mai toate popoarele aflate sub
stăpâniri străine s-au ridicat, prin revolte sau revoluții,
94 Statele moderne: revoluție și emancipare națională
  e ce a fost nevoie
D
de revoluții pentru
moderni­zarea societății?
împotriva acestora. Revoluționarii s-au organizat în
societăți secrete sursa 3, pentru a scăpa de vigilența
autorităților. În Imperiul Otoman, revoluția greci-
lor (1821-1829), deși înfrântă militar de otomani, a
dus la obținerea independenței, cu sprijinul Rusiei,
Angliei și Franței. Românii, ridicați și ei sub conduce-
rea lui Tudor Vladimirescu (1821), au obținut aboli-
rea regimului fanariot4.
1
e liberarea popoarelor de sub stăpânirea unor imperii
2
asociere a mai multor state, în cadrul unui stat federal
3
(limba latină) situație a granițelor, stabilite printr-o

înțe­legere
4
regim al dominației otomane în Țara Românească și

Moldova, în care domnii erau străini, numiți de sultan
dintre supușii creștini ai Imperiului
1 Numește trei imperii absolutiste din Europa seco­
lului al XIX-lea.
2 Menționează 3 decizii luate la Congresul de la Viena.
3 Care era scopul Sfintei Alianțe?
sursa 1 Congresul de la Viena, pictură de Jean
Baptiste Isabey (reproducere)
În centrul imaginii, stând relaxat pe scaun, repre­
zentantul Angliei, Viscount Castlereagh; în stânga, în
picioare, în prim-plan, cancelarul austriac Klemens
von Metternich; reprezentantul Prusiei, August von
Hardenberg, este tot în prim-plan (stând pe scaun,
în profil); în partea dreaptă, în prim-plan, pe scaune,
reprezentanții Rusiei (Gustav Ernst von Stackelberg)
și Franței (Charles-Maurice de Talleyrand).
 Exprimă o opinie cu privire la plasarea acestor
personalități în prim-plan. Folosește informa­
țiile din lecțiile anterioare și din sursa 2.
sursa 2 Europa după Congresul de la Viena (1815)

Imperiul Romano-German

1 Numește trei imperii din jumătatea estică a Europei. 2 Indică, folosind noțiuni geografice, zonele e­ uropene
cele mai fragmentate politic; numește statele care se află în prezent în acele zone.

sursa 3 Jurământul membrilor Eteriei, societate APLICAȚIE

revo­
luționară care a luptat pentru independența
Greciei față de Imperiul Otoman
„Jurăm ca niște oameni cinstiți, ca niște oameni care
nu suntem îndemnați de vreun alt sentiment decât
acela al eliberării nenoro­citei noastre patrii, să con-
tribuim cu mintea, cu sufletul și cu trupul la elibe­
rarea ei, neținând seama nici de foc, nici de fier, nici
de vreo suferință pricinuită de aceia care ar îndrăzni
să ne împiedice în realizarea sfântului nostru țel.”
1 Transcrie din text fragmentul care exprimă scopul
suprem al eteriștilor. 2 Precizează riscurile pe care și le
asumă eteriștii pentru atingerea scopului lor.
Analizează semnificația cuvintelor-cheie de
mai jos. Plasează-le în una dintre cele două
categorii (schimbare, respectiv, menținerea
absolutis­mului monarhic) în funcție de sem-
nificația lor, după modelul dat.
Cuvinte-cheie: autonomie, eliberare, emanci­
pare națională, imperiu, restaurație, revoluție,
Sfânta Alianță, statu-quo.
Schimbare/reforme Menținere absolutism
revoluție imperiu

Statele moderne: revoluție și emancipare națională 95

U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
STUDIU
DE
CAZ
1848 în Europa
A
 mintește-ți trei idei care au stat la baza
Revoluției franceze.
Cauzele revoluției
Revoluția de la 1848, desfășurată în mai multe
țări europene, a făcut posibilă modernizarea
societății și formarea statelor naționale.
Revoluția a avut atât cauze generale, valabile
pentru majoritatea țărilor, cât și cauze specifice
fiecărei țări în parte. Printre cauzele generale se
numără situația grea a muncitorilor și țăranilor,
care aveau venituri reduse, existența unor cate-
gorii privilegiate (nobilimea, clerul), necesitatea
reformării instituțiilor politice (prin separația
puterilor în stat și extinderea dreptului de vot),
existența unor vămi și impozite care frânau dez-
voltarea economică.
Desfășurarea evenimentelor
Revoluția europeană a început în ianuarie, la
Palermo (Sicilia). Alte orașe italiene cuprinse
de revoluție au fost Veneția, Milano și Roma. Se
cerea unirea italienilor într-un singur stat și
desființarea privilegiilor nobilimii.
În Franța, la 22 februarie, mulțimea din Paris
a ieșit în stradă, a baricadat anumite străzi și
a început lupta împotriva forțelor de ordine.
Regele Ludovic-Filip a fost alungat și a fost
proclamată republica sursa 2. Pentru alege-
rea unui președinte, au fost organizate ale-
geri pe baza votului universal masculin. A fost
ales Ludovic Napoleon, nepot al lui Napoleon
Bonaparte. Ulterior (1852), acesta se va pro-
clama împărat, cu numele Napoleon al III-lea.
În statele germane, s-au împletit revendi-
cările sociale și politice cu cele naționale.
Revoluționarii ­germani sursa 1 doreau unirea
statelor germane, desființarea privilegiilor nobi-
limii și eliberarea țăranilor de orice servitute1.
În Imperiul Austriac, revoluții au izbucnit la
Viena, în Ungaria și în Transilvania. Maghiarii
doreau reînființarea statului maghiar indepen-
dent, reforme sociale și politice.
96 Studiu de caz. 1848 în Europa
  acă o revoluție are loc
D
în același timp în mai
multe țări, ce poate
însemna acest lucru?
Românii transilvăneni solicitau, la rândul lor, autonomia
provinciei și o reprezentare mai democratică în organis-
mele de conducere ale provinciei.
În Țara Românească și în Moldova, printre revendicările
revoluționarilor se numărau eliberarea și împroprietărirea
țăranilor cu pământ și unirea Țării Românești cu Moldova.
Urmările revoluției
Deși înfrânte prin intervenția armată a statelor absolu-
tiste (Austria, Rusia, Imperiul Otoman) sursa 2, revoluțiile
au avut consecințe profunde și de durată în conștiința
oamenilor, contribuind la răspândirea ideilor de libertate
și egalitate și la afirmarea conștiinței naționale. Imediat
după revoluție, în unele state au fost realizate reforme
politice prin care au fost eliminate privilegiile unor cate-
gorii sociale și a fost extins dreptul de vot.
1
dependență, supunere a unei categorii față de altă categorie
1 Menționează 3 cauze generale ale Revoluției de la 1848.
2 Numește 4 țări unde s-au desfășurat revoluții.
3 Crezi că extinderea dreptului de vot în unele state a fost o
consecință importantă a Revoluției? Argumentează.
sursa 1 Baricada1 din Alexanderplatz, Berlin, în noaptea
dintre 18 și 19 martie 1848; litografie de A. Klaus
Forțele de ordine deschid focul asupra revoluționarilor,
masați în spatele baricadei;
1 Identifică un simbol prezent în imagine.
2 Exprimă o opinie cu privire la dotarea militară a celor
două părți.
1
dispozitiv de apărare specific revoluțiilor urbane; alcătuit din
căruțe răsturnate, butoaie, grinzi, pietre din pavaj, alte materiale
sursa 2 Poporul la Tuileries, 24 februarie 1848, Paris, pictură de Victor Adam și Jean-Baptiste Arnout, 1848

 nalizează
A
și descrie
verbal
imaginea,
în 2-4
enunțuri.

sursa 3 Scrisoare către Vasile Alecsandri, Paris, APLICAȚIE

24 februarie 1848
Lucru în echipă
„Iubite cetățene și amic! Îți eram dator de mult cu un răspuns; Lucrând în echipe de 3-4 elevi, siste-
mă plătesc astăzi, dar în scurt, căci timpul îmi lipsește și sunt matizați informațiile din textul lecției
ostenit tare, de vreme ce de trei zile trăit-am tot pe ulițe... referitoare la revendicările revoluțio­
Minunata Revoluție, ce te căiesc amarnic că n-ai văzut-o cu narilor din diferite state europene, după
ochii, va schimba fața lumii. Regele a fugit. Republica e pro­ modelul dat.
clamată de toți. Îți alătur aici o ruptură din catifeaua ce aco-
perea tronul lui Louis-Philippe, sfărâmat astăzi la ora unu și
jumătate. Însumi am smuls-o din (Palatul) Tuileries și m-am Țară Revendicări
gândit să-ți fac și ție o părticică și să-ți dovedesc că chiar în
minutele cele mai mari și mai solemne ce am petrecut în viața Unirea italienilor
mea, cugetarea mea s-a întors către tine. Nu poci a-ți scrie mai Italia
într-un singur stat
multe. Adio. Să trăiască Republica! Desființarea
privilegiilor nobilimii
Amicul tău, N. Bălcescu”
Franța
1 Precizează motivul pentru care Nicolae Bălcescu a întârziat să
Germania
răspundă la scrisoarea lui Vasile Alecsandri.
2 Numește o formă de organizare a statelor pe care o promovează Imperiul Austriac
N. Bălcescu. Țara Românească
3 Transcrie fragmentul din scrisoarea lui N. Bălcescu care are
Moldova
legătură cu evenimentele redate în sursa 2.

Studiu de caz. 1848 în Europa 97

U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
  um s-a format
C
STUDIU
DE
CAZ
Românii și modernitatea România?

A
 mintește-ți care erau statele medievale
românești.
Secolul modernizării
În secolul al XIX-lea, valul modernizării, pornit
din vestul Europei către întreaga lume, a cuprins
și spațiul românesc. Ca urmare, românii parti-
cipă la evenimente care duc la formarea statului
român, obținerea independenței față de Imperiul
Otoman și modernizarea societății.
Abolirea regimului fanariot
În anul 1800, Țara Românească și Moldova încă
se aflau sub o apăsătoare dominație otomană,
cunoscută în istorie ca „regimul fanariot”. Acest
regim a fost abolit în 1821, în urma mișcării lui
Tudor Vladimirescu. Atunci, românii s-au ridicat
împotriva impozitelor prea mari și a corupției.
În aceeași perioadă Transilvania era o provincie
a Imperiului Austriac, unde românii nu bene-
ficiau de drepturi egale cu ale germanilor și
maghiarilor.
Independența și unirea Dobrogei
Independența față de Imperiul Otoman a fost obținută în
urma Războiului de Independență (1877‑1878), când
România a luptat împotriva armatelor turcești, alături de
Rusia, la sud de Dunăre. Un mare merit îi revine dom­nului
Carol (1866‑1914), care a participat personal la opera­
țiunile militare sursa 3.
Modernizarea societății românești
România independentă a fost proclamată regat (1881).
Sub conducerea regelui Carol I, România a început proce-
sul de industrializare și de modernizare. Au fost constru-
ite căi ferate, poduri, drumuri, iar arhitectura orașelor s-a
schimbat. Proiectul pașoptist fusese în parte înde­plinit,
însă pentru finalizarea lui mai trebuia o realizare: elibe-
rarea teritoriilor românilor care trăiau ca supuși ai unor
imperii și unirea acestora cu România sursa 2.
1
pașoptist = cuvânt format prin prescurtarea anului 1848
(pa’șopt); exprimă fenomenul revoluționar
2
clăcași = nume dat în Țara Românească și Moldova țăranilor
dependenți

Revoluția pașoptistă1 (1848-1849) 1 Menționați două obiective ale revoluționarilor români de

la 1848.
Revoluția a făcut ca ideile moderne, revoluțio- 2 Numește 3 reforme realizate în timpul domniei lui Al.I. Cuza.
nare să prindă rădăcini în conștiințele româ- 3 Ce avantaje credeți că a adus obținerea independenței
nilor, care au cerut reforme sociale și politice de stat?
sursa 4 și unirea Moldovei cu Țara Românească.
La Revoluția de la 1848 s-a născut tricolorul sursa 1 Revoluționari români, într-o acuarelă
sursa 1, imnul „Deșteaptă-te, Române!” și a fost de Costache Petrescu
creat proiectul statului modern român.
Revoluționarii români
Unirea Principatelor poartă prima ver-
Primul pas în aplicarea proiectului pașoptist siune a tricolorului
românesc, cu ben-
a fost unirea Principatelor Țara Românească
zile dispuse orizon-
și Moldova, realizată în două etape: alegerea
tal, pe care scrie
lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambe-
„Drep­tate – Frăție!”.
lor țări (ianuarie 1859) și formarea unui singur
La pălării sunt prinse
guvern și a unui parlament (ianuarie 1862). cocarde1 ­tricolore.
Domnul Cuza (1859-1866) și primul-ministru
Mihail Kogălniceanu au pus bazele moder- 1
insignă sau eșarfă cu
nizării României, fiind autorii primelor reforme: însemne sau anu-
reforma agrară, ce elibera clăcașii2 și-i împroprietă- mite culori; poate fi
rea cu pământ, reforma electorală, prin care era simbolul unui partid
sau al unei mișcări
reglementat votul cenzitar, și introducerea învă-
politice
țământului obligatoriu și gratuit.

98 Studiu de caz. Românii și modernitatea

 Teritoriu alipit în 1878 sursa 2
Teritoriu alipit în 1913 Harta României, 1913
vina
B u co IMPERIUL
RUS

Ba
sa
IMPERIUL

ra
AUSTRO-UNGAR

bi
a
Tr a n s i l v a n i a

1 Identifică două imperii

R O M Â N I A care au graniță cu
România.
2 Numește trei provincii
SERBIA
românești care apar­
țineau unor imperii
BULGARIA vecine.

sursa 3 Domnul Carol salută armata română sursa 4 Programul Revoluției din
la trecerea Dunării (1877) Țara Românească, 3 iunie 1848, fragmente

„Pe scurt, poporul român, recapitulând, decretă:

1. Independența sa administrativă și legisla­
tivă… și neamestecul niciunei puteri din afară în
cele dinăuntru ale sale; 2. Egalitatea drepturilor
politice; 3. Contribuție generală; 4. Adunare gene­
rală compusă din reprezentanți ai tuturor stărilor
sociale; 5. Domnul responsabil ales pe 5 ani și
căutat în toate stările societății…; 8. Libertatea
absolută a tiparului…; 11. Garda națională…;
13. Emanciparea clăcașilor ce se fac proprietari
prin despăgubire; 14. Dezrobirea romilor prin
despăgubire…; 21. Emanciparea israeliților și
drepturi politice pentru orice compatrioți de altă
credință…”.
1 Numește două etnii care trăiau în Țara
­Românească alături de români pentru care se
solicită li­bertăți și drepturi.
e
P baza informațiilor din textul lecției, menționează 2 Precizează numărul unui articol care se referă
scopul trecerii Dunării de către armata română în 1877. la situația țărănimii.

APLICAȚIE LUCRU ÎN ECHIPĂ

1 Formați echipe de câte 4-5 elevi. Analizați progra­ 2 Realizați fișa biografică a uneia dintre urmă­
mul revoluționar sursa 4 și stabiliți un top 3 al celor toarele personalități ale istoriei românilor:
mai importante prevederi. Un elev din fiecare echipă Tudor ­Vladimirescu, Al.I. Cuza,
va prezenta și va ­argumenta alegerile făcute. Mihail ­Kogălniceanu, Carol I.

Studiu de caz. Românii și modernitatea 99

U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
STUDIU
DE
Formarea statelor   e știi despre Germania
C
din zilele noastre?

CAZ naționale. Germania

A
 mintește-ți numele unui autor din perioada sub stăpânirea Danemarcei (1864), apoi a declarat război
Renașterii care a susținut unificarea statelor Austriei, pe care a învins-o în bătălia de la Sadova (1866).
italiene. Ulterior, Prusia învinge Franța în războiul din 1870-
Ce este statul național? 1871. În urma acestei victorii, regele Prusiei, Wilhelm I,
În epoca modernă se naște ideea că fiecare a fost proclamat împărat al Germaniei unificate, la
popor trebuie să aibă un stat propriu, național, 18 ianuarie 1871, la Versailles sursa 3. Gestul acesta,
care să-i cuprindă în granițele sale – la modul ­precum și cedările teritoriale ale Franței învinse în ­război
ideal – pe toți membrii săi; un stat independent, vor genera o rivalitate franco-germană de durată, cu
egal cu celelalte state, în care oamenii au con- importante consecințe asupra istoriei contemporane.
știința identității și intereselor comune, benefi- Germania unificată sursa 2 va cunoaște o dezvoltare
ciază de un spațiu economic (resurse naturale, economică rapidă, devenind în scurt timp cel mai indu­s­
piață unică), au simboluri pe care toți le recu- tria­lizat stat european.
nosc (steag, stemă, imn național) și un trecut
istoric de care sunt mândri. 1 Precizează trei caracteristici ale unui stat național.
2 Numește statele în jurul cărora s-au constituit Italia, respectiv
Formarea Italiei și a Germaniei Germania.
În Peninsula Italică, existau câteva state inde­ 3 De ce capitala Italiei unificate a fost stabilită la Roma?
pendente sursa 1, însă o parte a teritoriilor, cele Exprimă o opinie, utilizând ca argument o informație
din nord, se aflau sub stăpânirea Imperiului istorică.
Austriac. Unificarea Italiei s-a făcut în jurul Pie-
montului (Regatul Sardiniei), prin două procese: sursa 1 Statele italiene înainte de unificare, 1859
1. 
eliberarea de sub stăpânirea austriacă a
Lombardiei (1859) cu sprijinul Franței și al
Veneției (1866), cu sprijinul Prusiei;
2. unirea – benevolă sau impusă – a statelor
independente existente: Regatul Sardiniei,
Regatul celor Două Sicilii, Toscana etc. sursa 1.
În 1861, regele piemontez Victor Emanuel
al II-lea proclama regatul Italiei, iar din 1871
capitala acestuia a fost stabilită la Roma.
Situația Germaniei era oarecum asemănă-
toare cu cea a Italiei din punctul de vedere al
fărâmițării statale, care era moștenită tot din
Evul Mediu. În sec. al XIX-lea, nevoia de uni-
tate era resimțită mai ales economic, deoarece
numeroasele vămi interne scumpeau produsele,
îngreunau comerțul, frânau dezvoltarea indus-
triei și extinderea căilor ferate. Deși, inițial, Austria
părea să aibă mai multe șanse de a realiza uni-
ficarea, deoarece habsburgii dețineau tradițional
titlul de împărat, totuși unificarea va fi realizată
de un alt stat german, Prusia. Condusă cu prag- 1 Numește un imperiu care stăpânea nordul Italiei.
matism de cancelarul Otto von Bismarck, Prusia 2 Menționează 4 state italiene existente înainte de unificare.
a eliberat teritoriile locuite de germani aflate

100 Studiu de caz. Formarea statelor naționale în sec. al XIX-lea: Germania

 sursa 2
Harta
Germaniei
după unificare

 Identifică
pe hartă
4 dintre
cele mai
mari state
germane.

sursa 3 Proclamarea Imperiului German la 18 ianuarie APLICAȚII

1871, în Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles; pictură de
Anton von Werner 1 Completează o diagramă cu două
asemănări și o deosebire între
crearea statelor Italia și Germania.

unificarea unificarea
Italiei Germaniei
l l l

2 Cum ar relata un reporter francez

proclamarea Imperiului G ­ erman
(18 ianuarie 1871), în Sala Oglinzilor
din Palatul Versailes? Dar unul ger-
man? Care crezi că ar fi di­ferențele?
Intră pe rând în cele două roluri
și realizează câte un minireportaj
1 Numește orașul european lângă care se află Palatul Versailles. (circa 100 de cuvinte) de la fața lo-
cului pentru fiecare din cele două
2 Pe baza informațiilor din lecție, numește două personalități
perspective.
germane participante la acest eveniment.

Studiu de caz. Formarea statelor naționale în sec. al XIX-lea: Germania 101

U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR   in ce limbă crezi
D
că provine expresia

Epoca victoriană. La Belle Époque La Belle Époque?

A
 mintește-ți 3 consecințe ale Revoluției Cultura și arta
industriale. Din punct de vedere politic și economic, lumea era dominată
O societate prosperă de Marea Britanie sursa 2, SUA și Germania. Franța a exerci-
tat însă cea mai mare seducție din punct de vedere cultural
Dacă prima parte a secolului al XIX-lea a
și artistic, impunându-se în aceste domenii ca patria rafina-
fost marcată de revoluții, a doua parte,
mentului și a inovațiilor. În pictură se manifestă impresionismul,
prelungită în primul deceniu al secolu-
curent caracterizat prin interesul acordat peisajelor și efectelor
lui al XX-lea, a fost dominată de prosperi-
luminii, redate în culori primare, neamestecate. Noi tendințe
tate și optimism. Economia a cunoscut o
se manifestă și în arhitectură, sub forma stilului Art Nouveau,
creștere accelerată, fiind bazată pe indus-
caracterizat prin folosirea structurilor metalice și a sticlei.
trie și comerț. Banii astfel produși au adus
beneficii nu doar burgheziei, ci și profesii- Parisul anului 1900 era supranumit Orașul Luminilor nu doar
lor liberale, tot mai căutate. Contabili, avo- datorită introducerii iluminatului public, ci și strălucirii cultu-
cați, juriști, medici, funcționari, profesori rale și artistice, rafinamentului vieții cotidiene sursa 1.
erau beneficiari indirecți ai industrializării.
Spre anul 1900 s-a îmbunătățit și situația
muncitorilor, care au obținut reducerea 1 Precizează 3 caracteristici ale epocii victoriene/La Belle Époque.
numărului orelor de muncă și salarii mai 2 Numește curentele artistice manifestate în pictură și arhitec-
mari. În general, oamenii erau mulțumiți și tură; menționează o caracteristică a fiecăruia.
gustau din plin bucuriile vieții. Britanicii au 3 Analizează urmările apariției telefonului din punct de vedere
numit această epocă „victoriană” deoarece economic. Care crezi că au fost beneficiile?
coincide în mare parte cu domnia celui
mai important monarh al lor din epoca
modenă, regina Victoria (1837-1901). Fran­ sursa 1 Imagine din Paris (1900). Pavilionul Națiunilor
din cadrul Expoziției Universale
cezii i-au spus La Belle Époque („Epoca
Frumoasă”).

Invențiile și viața cotidiană

În La Belle Époque, oamenii erau surprinși
de mulțimea noutăților care le diversificau
și le ușurau tot mai mult viața. Progresele
științifice și invențiile generau bună dispo-
ziție și încredere în viitor. După 1880, apar
două noi surse de energie: petrolul și elec-
tricitatea. Electricitatea schimbă aspectul
orașelor și sporește considerabil confortul
locuințelor. Apariția telefonului, pe lângă
deja existentul telegraf, schimbă viteza de
transmitere a informațiilor și imprimă vieții
economice și mondene un ritm mai alert. Expoziția Universală de la Paris, 1900. Pe cheiul Senei au fost
Mijloacele de transport se diversifică prin ridicate pavilioane reprezentative ale mai multor națiuni.
apariția automobilelor sursa 3 și avioane- N  umește o construcție reprezentativă pentru Paris, care
lor. Se adaugă metroul, la Londra (1863) și ­apare în imagine în plan secundar.
la Paris (1900).

102 Epoca victoriană. La Belle Époque

sursa 2 Casa de modă, pictură de Jeanne Paquin, 1906

D
 escrie imaginea,
după modelul:
Văd _________________.
Simt ________________.
Miros ________________ .
Mă întreb ___________.

sursa 3A Automobilul lui Karl Benz (1885) sursa 3B Automobilul Ford T (1910)

1 Precizează trei diferențe între automobilele din

Invenția Inventatorul Anul Țara
sursele 3A și 3B.
dinamita Alfred Nobel 1866 Suedia
2 Exprimă o opinie cu privire la evoluția automo-
aspiratorul Ives W. McGaffney 1868 SUA
bilelor, pe baza celor două imagini.
telefonul Al. Graham Bell 1876 SUA
fonograful Thomas Alva Edison 1877 SUA
APLICAȚII becul electric funcțional Thomas Alva Edison 1879 SUA
1 Organizați în echipe de câte doi elevi, alcătuiți un motorul cu ardere internă Karl Benz 1885 Germania
top al celor mai importante 5 invenții din ­tabelul bicicleta modernă John Kemp Starley 1885 Anglia
alăturat, având în vedere contribuția acestora la vaccinul contra turbării Louis Pasteur 1885 Franța
dezvoltarea societății. Argumentați alegerile făcute. sistemul electric polifazat Nikola Tesla 1888 SUA
aparatul de filmat Frații Auguste
2 Realizează un portofoliu digital de imagini cu și aparatul cinematografic și Louis Lumière 1895 Franța
cel puțin 6 invenții din tabelul alăturat. Prezintă în radiotelegraful Guglielmo Marconi 1895 Italia
clasă, în fața colegilor, imaginile și informațiile de Frații Wilbur și
primul zbor cu avionul Orville Wright 1903 Suedia
bază despre invențiile selectate.

Epoca victoriană. La Belle Époque 103

U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR

Să ne amintim!
IR
 epere cronologice:

1815 1848 1859 1871 1877 1900

Congresul Marea Unirea Unificarea România își Expoziția
de la Viena Revoluție Principatelor Germaniei declară inde- Universală de la
europeană Țara pendența de Paris; inaugura-
Românească stat rea metroului
și Moldova parizian

II Completează denumirea statelor indicate pe harta alăturată cu cifrele 1-4.

4 3

III Scrie enunțuri istorice folosind următorii termeni: statu-quo; Sfânta Alianță; Revoluție; Republică.

IV Completează, s ituația grea

după mo­delul dat,
a muncitorilor consecințe
schema alăturată.
și țăranilor r ăspândirea ideilor de
Revoluția libertate și egalitate

de la 1848 


cauze

104 Secolul naționalităților

VC
 ompletează spațiile libere din textul de mai jos folosind cuvintele și expresiile din listă.
Poți schimba forma cuvintelor din listă, pentru a se potrivi în text.

Secolul al XIX-lea este numit În ciuda acesteia, în prima Revoluția europeană de la

și secolul naționalităților jumătate a secolului al XIX‑lea, 1848 s-a desfășurat în Franța,
deoa­rece popoarele au luptat au avut loc numeroase revo­ ____, Austria, ____, Țările
luții de eliberare națională, Române. Printre cauzele
pentru unitate și pentru
precum cele din colonii sau Revoluției se numără situ­
crearea statelor ______.
ale sârbilor și ______. Un rol ația grea a muncitorilor și
Principalul obstacol în calea țăranilor și existența unor
important l-au avut societățile
emancipării popoarelor ______ revoluționare. categorii ____. Urmă­
era existența imperiilor rile Revoluției au fost
multinaționale, absolutiste. răspândirea în toată Europa a
Acestea au luat măsuri, la ideilor moderne, de libertate
și ____, realizarea unor
Congresul de la ______,
reforme moder­niza­toare,
pentru stăvilirea revoluțiilor și
constituirea unor state
a mișcărilor naționale. Printre naționale.
măsuri se numără crearea
În a doua parte a secolului,
Sfintei Alianțe (1815), formată au loc unificarea Italiei și
din mari puteri europene: cea a Germaniei și formarea
Austria, ______ și ______. României.

Un rol important în Unirea Principatelor Țara Sfârșitul secolului al XIX‑lea și începutul

Românească și Moldova l-a avut ______, în secolului al XX-lea, perioadă cunoscută
timp ce independența de stat a fost obținută de și sub denumirea de La Belle Époque,
______. Unificarea Italiei s-a făcut în jurul ______,
se caracterizează prin prosperitate,
prin unirea statelor independente și eliberarea
veselie și ______. Acestea s-au datorat
nordului Italiei de sub stăpânirea Imperiului
dezvoltării ______ și numeroaselor
______. Unificarea Germaniei a fost realizată de
Prusia, cel mai puternic dintre statele germane. realizări științifice și tehnice. Orașul care
Pentru realizarea unificării, aceasta a luptat împotriva întruchipează cel mai bine spiritul epocii
Austriei și ______. este ______.

Listă de cuvinte și expresii:  Alexandru Ioan Cuza, Austriac, Carol I, economie, egalitate, Franța,
Germania, greci, Italia, național, optimism, Paris, Piemont, privilegiat,
Prusia, Rusia, secrete, Viena.

Secolul naționalităților 105

U4 SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Autoevaluare rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.

I Selectează din coloana A anul corespunzător evenimentelor menționate în coloana B.

A B
a Expoziția Universală de la Paris
1 1815
b Congresul de la Viena
2 1848
c Proclamarea independenței României
3 1859
d Unirea Principatelor
4 1871
e Revoluția europeană
5 1877
f Unificarea Germaniei
6 1900
g Mișcarea lui Tudor Vladimirescu

II R ezolvă rebusul de mai jos pe baza definițiilor date. Vei III Adevărat/Fals
afla pe coloana A-B numele primului oraș european în  Stabilește dacă enunțurile de mai jos sunt
care a fost introdus metroul. adevărate sau false notând A sau F în dreptul
1. Numele primului împărat al Germaniei; acestora.
2. Domn român care a obținut independența de stat;
3. Capitală europeană unde a avut loc un important 1. Sfânta Alianță, constituită la Viena (1815), avea
congres, în 1815; ca scop răsturnarea regimurilor absolutiste.
4. Inventatorul becului și al fonografului; 2. 
Cea mai importantă revoluție a epocii
5. „Orașul Luminilor”; moderne avut loc în 1821.
6. Regim al dominației turcești în țările române. 3. Telefonul a fost inventat de Al. Graham Bell.
A
1. 4. Un rol important în realizarea unor reforme
2. modernizatoare în România l-a avut
Mihail Kogălniceanu.
3.
4. 5. Primul rege al Italiei a fost Victor Emanuel al
II-lea.
5.
6. 6. Statul în jurul căruia s-a realizat unificarea
Germaniei a fost Austria.
B
IV C
 ompletează schema de mai jos precizând
trei cauze și trei consecințe ale Revoluției de la
1848.

consecințe
 
 
  REVOLUȚIA
DE LA 1848  
 
 
cauze

106 Secolul naționalităților

V 
Alcătuiește un text de circa 150 de cuvinte cu ­titlul
„Viața cotidiană în Parisul anului 1900”, folosind și
cuvintele:

electricitate; automobile; prosperitate; expoziție;
impresioniști; cinematograf; metrou; bicicletă;
cafenea, turnul Eiffel.
Subliniază cuvintele în text pentru a ține mai ușor evi-
dența folosirii lor.
Te poți inspira din imaginile alăturate.

SUBIECT I II III IV V Din oficiu Total

Punctaj maxim 6 x 3 = 18 p 6 x 2 = 12 p 6 x 2 = 12 p 6 x 3 = 18 p 10 x 3 = 30 p 10 p 100 p
Punctajul meu ... ... ... ... ... 10 p ...

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice:

1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele 2.3.Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse
şi procesele istorice variate
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de 3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric

Secolul naționalităților 107

 Să ne amintim! Recapitulare anuală
IC
 ele mai importante repere cronologice:

1492 1506 1517 1522 1689 1769

Columb Începe con- Martin Luther Se încheie Revoluția Este patentat
descoperă struirea Bazilicii afișează cele prima expe- Glorioasă în motorul cu
America Sfântul Petru 95 de teze în diție în jurul Anglia aburi universal,
din Roma, Wittenberg; lumii, inițiată al lui James
operă repre- începutul de Fernando Watt; începu-
zentativă a Reformei Magellan tul Revoluției
Renașterii religioase industriale

1776 1789 1815 1848 1871 1900

Declarația de Marea Sfârșitul Marea revoluție Unificarea Marea
Independență Revoluție domniei lui europeană Germaniei Expoziție
a SUA franceză Napoleon; Universală
Congresul de la Paris
de la Viena

 Marchează evenimentele politice de la punctul I pe o axă cronologică.

1400 1500 1600 1700 1800 1900

II Analizează împreună cu colegul de bancă hărțile de mai jos, apoi răspundeți la cerințe:

Lumea cunoscută de europeni în 1467

1 Numiți două continente care apar pe harta

din 1689, dar nu și pe harta din 1467. Care este
explicația? Lumea cunoscută de europeni în 1689
2M
 enționează în scris cele mai importante trei
consecințe ale marilor descoperiri geografice.
Compară cu alegerile făcute de ceilalți colegi.
Argumentați opțiunile.

108 Să ne amintim! Recapitulare anuală

III Revoluția franceză din 1789 și Epoca napoleoniană

1 Descrie evenimentele de la
Paris din ziua de 14 iulie 1789.
2 Compară Revoluția franceză
cu Revoluția Glorioasă din
Anglia și menționează o
asemănare și o deosebire.

3 Asociază câte un termen din lista de mai jos unui moment al Revoluției franceze.
(momente: 14 iulie 1789; jurământul din Sala Jeu de paume, arestarea regelui; Marea Teroare;
termeni: Constituție, Bastilia, execuții, republica)
4 Argumentează pro sau contra dărâmării închisorii Bastilia de către revoluționari.
5 Aplică! Identifică 3 drepturi ale omului cuprinse în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, care
sunt și în zilele noastre recunoscute ca fundamentale.
6A  nalizează! Care au fost consecințele Revoluției franceze și ale Epocii napoleoniene pentru Franța?
Dar pentru Europa?
IV Completează spațiile libere din textul de mai jos folosind cuvintele din lista de termeni.

Începuturile modernizării au Dez­voltarea economică ­gene­ Revoluția industrială și cea

avut loc în secolele XIV-XVI, când
au apărut Renașterea _____ și
cea artistică, Reforma religioasă
și au început marile descoperiri
geografice. S-au pus bazele
științelor moderne, prin apariția
gândirii _____ și prin instituirea
unei metode de cercetare bazate
pe observație și _____. Omul
începe să fie privit cu optimism,
ca ființă frumoasă și capabilă de
progres, realizat prin intermediul
_____. Reforma religioasă, la
rândul ei, a avut un rol important
în nașterea spiritului _____.
rală și dezvoltarea știin­ țelor
au creat la un moment dat un
instrument capabil să împingă
posibilitățile omului și mai
departe: mașina. Inițial, mașinile
au fost puse în funcțiune de
forța _____, iar mai apoi, de
electricitate și _____.
științifică au avut consecințe
foarte importante asupra
dezvoltării societății, schimbând
radical modul de viață al
oamenilor, peisajul _____ și
rural, regimurile politice, ordinea
socială. În paralel, are loc o
revoluție în gândirea politică și
socială a oamenilor. Iluminismul
continuă spiritul umanist și
formulează idei concrete care
vor schimba lumea: faptul că
oamenii trebuie să fie _____ și
_____ și că suveranitatea _____
trebuie s-o înlocuiască pe cea a
monarhilor absolutiști.

Cele mai importante evenimente care au modernizat societatea au fost Revoluția _____ din Anglia, Revoluția
franceză din _____ și Marea Revoluție europeană de la _____. Ca urmare a acestor transformări, spre sfârșitul
secolului al XIX-lea au loc unificarea _____ și a Germaniei, formarea României și obținerea independenței de
stat a acesteia. Revoluția industrială, descoperirile științifice și _____ creează în jurul anului _____ o societate
prosperă, optimistă și pașnică. Epoca a fost numită de _____ „victoriană”, iar de ______, La Belle Époque.

Listă de cuvinte și expresii: 1 789, 1848, 1900, abur, britanici, capitalist, critic, cunoaștere, egali, experiment,
francezi, Glorioasă, intelectual, invenții, Italia, liberi, petrol, popor, urban

Să ne amintim! Recapitulare anuală 109

 La finalul unității de învățare, tipărește
această pagină din manualul digital
și rezolvă cerințele. Verifică răspunsu-

Autoevaluare anuală rile în varianta digitală a manualului.

Completează fișa de observare de la înce-
putul manualului pentru unitatea aceasta.
Adaugă fișa și testul la portofoliul tău.

I Selectează din coloana A anul corespunzător evenimentelor menționate în coloana B.

A B
1 1492 a Se încheie prima expediție în jurul lumii, inițiată de Magellan
2 1506 b Martin Luther afișează cele 95 de teze
3 1517 c Începe construirea Bazilicii Sfântul Petru din Roma
4 1522 d Procesul lui Galileo Galilei
5 1533 e Cristofor Columb descoperă America
6 1776 f Marea Revoluție europeană
7 1789 g Marea Revoluție franceză
8 1848 h Declarația de Independență a SUA
9 1859 i Unificarea Germaniei
10 1871 j Unirea Principatelor Țara Românească și Moldova

II C
 ompletează schema de mai jos precizând două III P
 recizează o asemănare și o diferență între
cauze și 3 consecințe ale Revoluției industriale. procesele de formare a statelor moderne
România și Germania.

  consecințe
 
  REVOLUȚIA
INDUSTRIALĂ  

 
cauze

IV S crie definițiile (1–7; A–B) care se potrivesc rebu­

sului de mai jos:

A
1. I N C A Ș I
2. V O L T A I R E
3. V E R S A I L L E S
4. B A S T I L I A
5. L E O N A R D O
6. F L O R E N Ț A
7. R A F A E L
B

110 Autoevaluare anuală

V A
 lcătuiește un text cu titlul Renașterea și uma­nismul,
de circa 150 de cuvinte, în care să utilizezi și următorii
termeni:

Antichitate, arhitectură, astronomie, cunoaștere, litera­
tură, „omul universal”, pictură, sculptură, sfumato, tipar.
Subliniază cuvintele în text pentru a ține mai ușor evi-
dența folosirii lor.
Te poți inspira din imaginile alăturate.

SUBIECT I II III IV V Din oficiu Total

Punctaj maxim 10 x 2 = 20 p 5 x 4 = 20 p 2x2=4p 8 x 2 = 16 p 10 x 3 = 30 p 10 p 100 p
Punctajul meu ... ... ... ... ... 10 p ...

Autoevaluarea verifică formarea următoarelor competențe specifice:

1.1.  Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute în diferite 2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare
­perioade istorice
2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele
variate
şi procesele istorice
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de 3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric

Autoevaluare anuală 111

 Răspunsuri
Autoevaluare inițială
I. 1 – b; 2 – c; 3 – a; 4 – e; 5 – d; 6 – g;
7 – j; 8 – f; 9 – h; 10 – i.
II. 1 – A; 2 – A; 3 – F; 4 – F; 5 – F; 6 – A.
III. 1. A fost ridicată din ordinul împă-
ratului Traian, la Roma; 2. celebrea-
ză victoria împotriva dacilor.
IV. Două asemănări:
1. limba vorbită
2. religia practicată
Două deosebiri:
1.  Atena era situată în apropierea
­mării, în timp ce Sparta era situată
în interior
2.  atenienii iubeau arta, în timp ce
spartanii erau preocupați de război
V. Cauze: 1. Atacurile popoarelor mi-
gratoare
2. conflictele interne pentru tronul im-
perial
Consecințe:
1. Decăderea civilizației
2. Apariția unor noi state
3. Apariția unor noi popoare
Autoevaluare Unitatea 1.
Călători și călătorii – Europa
și Lumea Nouă
I. 1 – g; 2 – c; 3 – b; 4 – e; 5 – d; 6 – a.
II. Cauze:
1. Dorința de a face un comerț pro-
fitabil
2. Intenția monarhilor de a-și extinde
teritoriile
3. Dorința papilor de a extinde cre-
dința creștină
Consecințe:
1. Dezvoltarea comerțului și a manu-
facturilor
2. Dispariția civilizațiilor aztecă și ­incașă
3. Extinderea cunoștințelor din mai
multe domenii de cunoaștere
(­geografie, biologie etc.)
III. Cartoful, porumbul, fasolea, toma-
tele, tutunul
IV. Imperiul Aztec – 1; Imperiul ­Incaș –
2; Portugalia – 5; Spania – 4; țărmul
Braziliei – 3.
112 Răspunsuri
Autoevaluare Unitatea 2.
Renașterea și Reforma
I. 1 – f; 2 – d; 3 – c; 4 – b; 5 – a.
II. 1 – OPERA; 2 – GALILEO (alternativ
GALILEI); 3 – RAFAEL; 4 – SFUMATO;
5 – DAVID; A – B – PIETA.
III. 1- A; 2 – F; 3 – F; 4 – A; 5 – F.
Autoevaluare.
Absolutismul monarhic
I. 1 – c; 2 – f; 3 – e; 4 – a; 5 – d.
II. 1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 - A; 5 – A.
III. Stabilește politica externă
Este șeful armatei
Numește miniștrii
Controlează Poliția și Justiția
Convoacă sau dizolvă Parlamentul
IV. 1 – Rusia; 2 – Imperiul Otoman;
3 – Spania; 4 - Franța; 5 - Anglia.
Autoevaluare Unitatea 3.
Spre o nouă societate
I. 1 – c; 2 – b; 3 – f; 4 – d; 5 – e.
II. Puterea legislativă – Parlamentul;
Puterea executivă – Guvernul; Pu-
terea judecătorească – instanțele
judecătorești
III. 1 – Austria; 2 – Regatul Unit al Ma-
rii Britanii; 3 – Franța; 4 – Prusia;
5 – ­Rusia.
IV. Cauze ale Revoluției industriale:
- Existența capitalului din comerț
- Dezvoltarea științei și a tehnicii
-  Existența mâinii de lucru ieftine
(­țărani fără pământ)
Consecințe ale Revoluției industriale
- Creșterea producției
- Extinderea orașelor
- Apariția unei noi categorii sociale,
muncitorimea
- Dezvoltarea mijloacelor de transport
- Dezvoltarea comerțului
- Apariția poluării
Autoevaluare Unitatea 4.
Secolul naționalităților
1 – b; 2 – e; 3 – d; 4 – f; 5 – c; 6 – a.
I. 1 – WILHELM; 2 – CAROL; 3 – VIENA;
4 – EDISON; 5 – PARIS; 6 – FANARIOT;
Coloana A-B: LONDRA.
II. 1 – F; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – A; 6 – F.
III. 3 cauze:
- Situația grea a muncitorilor și țăranilor
-  Existența unor categorii sociale
­privilegiate
- Dorința de independență și unitate
a unor popoare
-  Existența unor vămi și impozite
care frânau dezvoltarea economică
a burgheziei
3 consecințe:
- Realizarea unor reforme sociale și
politice
-  Răspândirea ideilor de libertate
și egalitate
- Afirmarea conștiinței naționale
Autoevaluare anuală
I. 1 – e; 2 – c; 3 – b; 4 – a; 5 – d; 6 – h;
7 – g; 8 – f; 9 – j; 10 – i
II. Două cauze ale Revoluției ­industriale:
- Existența capitalului și a mâinii de
lucru ieftine
- Dezvoltarea științei și tehnicii
3 consecințe ale Revoluției industriale
- Dezvoltarea producției și a comer-
țului
-  Apariția unei noi clase sociale,
muncitorimea
- Extinderea orașelor
III. 
Asemănare: prin unificarea unor
state care existau din Evul Mediu
Deosebire: Germania s-a constitu-
it ca stat independent, în timp ce
­România a mai rămas dependentă
o vreme de Imperiul Otoman
IV. 1– populație amerindiană care
locuia în Munții Anzi și a creat o
civilizație importantă înainte de
venirea europenilor; 2 – filozof
iluminist francez; 3 – palat ridicat
lângă Paris de Ludovic al XIV-lea
4 – închisoare dărâmată în timpul
Revoluției franceze
5 – artist renascentist, autor al pic-
turii Cina cea de Taină
6 – oraș cu rol important în Renaș-
terea italiană
7 – pictor renascentist, autor al
Școlii din Atena; Coloana A–B:
Domeniu al culturii dezvoltat
în epoca Renașterii și în epoca
modernă
 Scanează codul QR
cu telefonul mobil
și accesează
varianta digitală
a manualului.
www.cdpress.ro