Nistor Francisc Iarna Maramureseana 1981

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
„ Mar a m u reş eni i au reu ş i t să fa c ă d in
cultu ra p o p ulară lo c a l ă , in care se in-
t egr e ază o rgan ic ve chi l e mi turi, sensul
d is tin ctiv a l c a ra cterului lor local de
ca re si nt m îndri şi pe care vreau să-l
p ă s t re ze c u ten a ci tat e Es te o formă re -
ma rc ab i lă a modulu i de a - şi păs t ra
fiin ta e t n ică pro p rie , a f ormă ce vor -
b e şt e de sp re o conş t ii nţă pu t ern ică a
e ulu i loc al. F o tă d e î n c ăr c ătura m a g ică,
reli g io a să d in tre c u t, mi turile a u c ă p ăta t
as t ă z i a î n cărc ătură no uă , naţ i ona l ă , ş i
va len te le lo r la ice s- au con t urat p rin
acea ~t a m o i pu terni c, au d eveni t dom i-
na nte . "
Pro f. MIHA I PO P
"The inhabitant s of Maramu res have

succeed ed in mak ing of th e loc~I fol k
culture which in cl ud es organ ically th e
old myth s, th e d is t inct ive se ns e of t he
local ch ara cte r wh ic h th ey a re pro ud of
and wh ich th ey want to pre serve ten a -
ci ou sly. lt i s a . re markabl e fo rm o f th e
wa y of pre serving on e's o wn ethni c
exi ste nce, a form which sp eok s of a
powerful con sc iou sness of the loca l eg o .
Compared to the mag i c religiou s bu rde n
in the po st, the se myth s hai.ie a c qu i red
a n ew nati onal burden and the i r la y
valen ces stond oul mo re con sp icu o u sly ,
a nd have b ec om e predom ina nt. "
Prof. MIHAI POP
IARNA
MARAMURESEANÂ
WINTER IN MARAMURES•
L'HIVER AU MARAMUREŞ
WINTER IN DER MARAMURESCH
Translated into English by MARY LĂZĂRESCU
Version frarn;aise par LEONTINA MOGA
Ins Deutsche ubesetzt von ROLF FRIEDER MARMONT
FRANCISC NISTOR
IARNA -
MARAMURESEANA
-
Prefată de Tiberiu Utan

'
E5J)
EDITURA SPORT-TURISM
BUCURESTI -1981
Memoriei soţiei mele iubite,
Clemansa
PREFATA
'
tn urmă cu ani, îmi amintesc, era în seara zilei de 13

aprilie 1967, Geo Bogza m-a !invitat acasă la el, în Piaţa
Cosmonautilor.
, . discutiei
Abia către sfîrsitul , am înteles
, de ce
mă chemase: Să-mi dăruiască în manuscris poezia „Mara-
mureş". „Poţi să o tipăreşti unde vrei, îţi aparţine", a adăugat.
Cu o condiţie însă: nu a acceptat nici un drept de autor,
fiind ~orba de un dar.
Puţine lucruri am păstrat sau le păstrez cu atîta emoţie,
cu atîta recunoştinţă, cum păstrez acest manuscris; el stă
alături de cele cîteva ilustrate ce mi le-a trimis din Elvetia,
'
parcă acum o veşnicie, Tudor Arghezi.
Dar din dar făcînd, transcriu aici versurile marelui
nostru contemporan:
Atîtea frumuseţi mă dor
Păduri şi munţi pe care căzu bruma
Pietrosul şi Ineul, în răsărit
Şi drumul lui Bogdan peste Prislop
Izvorul !zei, albastrul ei izvor
Cerbi carpatini, biserici vechi de lemn
Monumentale porţi, bărbaţi solemni
Femeile din tîrgul de la Borşa
Atîtea frumuseţi mă dor
Că le-am văzut abia cînd e să mor.
5
Se ştie că Mihai Eminescu, „poetul naţional cu interes
larg pentru creaţia spirituală a românilor de pe întregul
cuprins al ţării - scrie undeva Iordan Datcu, invocîndu-1 pe
Mihai Pop - proiectase o serie de conferinţe pentru Mara-
mureş, în două dintre ele urmînd să trateze despre poporul
român şi despre poezia populară. Marele poet aprecia în mod
deosebit vigoarea, „energia cu totul elementară a acelui
popor", probată în lupte pentru independenţa naţională şi
în ziduri de cetăţi". Acelaşi autor ne arată că Nicolae Iorga
socotea Maramureşul „leagănul scrisului românesc", iar
Mihail Sadoveanu observa, în 1932, creaţiile unor vrednici
descendenţi din daci: „Am presupunerea, rezultată din multe
elemente obscure, pe care nu le pot lămuri, că acolo avem
de-a face poate cu un fragment al celor mai vechi pămîn
teni ai ţării care pe urmă s-a numit Dacia„, presupunere,
adăugăm noi, pe deplin atestată de atunci pînă astăzi de
arheologie şi celelalte ştiinţe istorice.
Multe alte personalităţi româneşti şi străine, mai de-
mult sau recent, au închinat Maramureşului pagini memo-
rabile, înţelegînd că aici, la marginea de sus a ţării, româ-
nitatea şi-a păstrat de-a lungul veacurilor una dintre cele mai
vii expresii ale întregii sale spiritualităţi.
Nu putem să nu subscriem alături de distinsul profesor
Francisc Nistor, întemeietorul si directorul Muzeului Mara-
mureşean din Sighet, timp de 25 de ani, că obiceiurile şi
datinile pe care le înmănunchează şi în această carte păs
trează profunde „rezonanţe dacice". Strigarea peste sat, jocu-
rile cu măşti, viflaiemul (care mută uneori, observă nuanţat
Francisc Nistor, „accentul asupra notei umoristice şi carica-
turale"), capra şi altele au „aceeaşi origine şi esenţă" şi „s-au
practicat pe tot teritoriul ţării", iar „diferenţele zonale sînt în
fond o marcă a stilurilor locale, determinate de anumite con-
diţii istorice care au influenţat pozitiv sau negativ aceste
manifestări".
ti
Merită toată lauda editura care, înţelegînd de la bun
început valoarea şi utilitatea unei asemenea cărţi, o încre-
dinţează de îndată tiparului, adeverind încă o dată nu numai
păstrarea şi înnoirea tradiţiilor româneşti, ci şi efervescenţa
spiritului creator al poporului în zilele noastre.
Profesorul Francisc Nistor se dovedeşte a fi un ul dintre
cei mai vrednici continuatori ai lungului şir de dascăli mara-
mureşeni care fără să cunoască osteneala au cules, nelăsînd
să se piardă „pietrele rare" ale creaţiei populare. Oprin-
du-se de această dată asupra cîntecelor şi jocurilor de iarnă,
a făcut-o cu vrednică şi competentă alegere, deoarece precum
el însuşi scrie, „dintre toate sărbătorile, cele de iarnă cunosc
în Maramures' cel mai mare număr de datini si . obiceiuri".
Nici unde omătul nu mi-a părut atîta de alb şi pur, atîta
de blînd şi bun şi strălucitor ca în Maramureşul copilăriei
mele. Colindul de atunci se reînfiripă din mai nimic:
Mîndru-şi cîntă cerhu-n codru,
mîndru-şi cîntă de nu-i modru.
Un cerb superb, cu încrîngătura coamelor bătută în
aur ş1 argint. tn stele şi în flori de omăt.
Tiberiu Utan
Septembrie 1978
MARAMURES-V
, ATRĂ FOLCLORICĂ
Momentele hotărîtoare ale vieţii omu- locale. determinate de anumite condiţii

lui - naşterea, căsătoria. moartea - după istorice care au influenţat pozitiv sau ne-
cum şi zilele însemnate ale anului. cele gativ aceste manifestări.
legate de solstiţiu şi echinocţiu, de trecerea Relatări interesante referitoare la des-
de la un anotimp la altul, sau cele privind crierea datinilor şi obiceiurilor se găsesc
anumite munci agricole şi anumite prac- din abundenţă în vechile documente şi
tici gospodăreşti au fost totdeauna mar- cronici străine sau în scrierile cronicarilor
cate la români prin datini şi obiceiuri. noştri .
.,Ceea ce caracterizează. printre altele,
folclorul românesc este bogăţia tradiţiilor *
legate de muncile agricole de peste an şi Ţinut de legende. cu istoria dăltuită în
de păstorit. De origine foarte veche, cele lemn şi
în piatră. Maramureşul - în ciuda
mai multe dintre ele s-au păstrat, cu suc- greutăţilor pe care le-a avut de suportat
cesive schimbări de funcţie şi cu neconte- de-a lungul veacurilor - păstrează şi el
nită accentuare a părţii spectaculoase. pînă valoroase datini şi obiceiuri, mesagere vii
în zilele noastre" 1• de-a lungul istoriei.
A vînd aceeaşi origine şi esenţă. aceste „Omul maramureşan - spune pe drept
datini şi obiceiuri s-au practicat pe tot cuvînt Mihai Pop - trăieşte încă în lumea
teritoriul ţării. Dacă unele din ele sînt miturilor. Dar acea'stă lume a miturilor
astăzi mai slab reprezentate în unele a căpătat pentru el un sens nou. Trăirea
regiuni. iar altele sînt cunoscute sub nume în ea este sensul distinctiv al oamenilor din
diferite sau au loc, prin mutaţie. la date aceste locuri, unul dintre caracterele esen-
ţiale ale culturii lor. Maramureşenii au
deosebite. aceasta nu înseamnă că viaţa
reuşit să facă din cultura populară locală.
culturală tradiţională sătească nu le-a
în care se integrează organic vechile mi-
cunoscut iniţial pe toate. Diferenţele zo-
turi, sensul distinctiv al caracterului lor
nale sînt în fond o marcă a stilurilor local de care sînt mîndri şi pe care vreau
1
Istoria literaturii române, voi. I (ed. revăzută).
să-l păstreze cu tenacitate. Este o formă
.Bucureşti, 1970, Edit. Academiei R.S.R. remarcabilă a modului de a-şi păstra fiinţa
·etnică proprie, o formă ce vorbeşte despre fereastră transformîndu-se într-un larg
o conştiinţă puternică a eului local. Faţă spectacol popular, desfăşurat cîteva zile şi
de încărcătura magica, religioasă din nopţi în şir.
trecut. miturile au căpătat astăzi o încăr La sfîrşit de an se consolidează astfel
cătură nouă, naţională, şi valenţele lor comunitatea de spirit şi gîndire, se adîn-
laice s-au conturat prin aceasta mai pu- ceşte acel sentiment de solidaritate şi apar-
ternic, au devenit dominante" 1. tenenţă la aceeaşi familie - a satului -
Din bogăţia de datini şi obiceiuri, cele care i-a ajutat pe români de-a lungul
legate de sosirea primăverii şi cele prile- secolelor şi mileniilor să rămînă ei înşişi
juite de Anul Nou se evidenţiază în mod în vremuri de restrişte.
deosebit prin fast, farmec şi multiple vir- Şezătorile maramureşene sînt minunate
tuţi artistice - literare, muzicale, core- prilejuri de păstrare a produselor orale şi
grafice, mimice şi dramatice - cu pro- de artă, populară.
funde sensuri umane. „Strigarea peste sat·' - obicei stră
Simbol al perpetuării vieţii, al renaşterii. vechi - este o adevărată trecere în re-
al recoltelor bogate, Anul Nou este mo- vistă, în seara Anului Nou, a faptelor
mentul cînd poporul român, prin rapsozi bune, dar şi rele, săvîrşite .de săteni, un
şi difei;iţi interpreţi populari, aduce pe obicei care „acţionează puternic asupra
marea scenă a satului un întreg alai al conştiinţei oamenilor, joacă un rol de
veseliei. A petrece în cinstea acestei săr opinie publică, avînd un conţinut edu-
bători echivalează cu un act de propiţiere cativ, mobilizator" 2 .
pentru întregul an care vine. Din această Venind din lumea obştilor săteşti, colin-
cauză, oamenii caută cu grijă să facă
dele maramureşene sînt şi astăzi adevă
numai ceea ce ar putea fi de bun augur rate urări ce exprimă bucuria întimpinării
pentru noul an. Anului Nou, toate speranţele ce se leagă
Şezătorile. strigările peste sat, mersul la de el. „.„spre deosebire de incantaţii, de
colindat. mersul la urat, jocurile cu măşti, descîntece, unde poezia însoţea actul magic
mersul cu steaua, viflaiemul şi multe şi se adresa unor forţe supranaturale, ura-
altele, creînd bucurie, veselie, contribuie rea din colinde este un mod poetic de a
din plin la acest act de propiţiere. inspira omului încrederea în anul ce vine,
Luna decembrie, şi mai ales sfîrşitul ei. de a-l face să creadă cu tărie în împli-
devin astfel o fastuoasă manifestare fol- nirea urării" 3_
clorică, iar toţi locuitorii de pe văile voie- Jocurile cu măşti maramureşene - for-
vodale maramureşene devin rind pe rînd me vechi de artă teatrală populară, rămă
gazde şi oaspeţi, colindători şi colindaţi, şiţe ale procesiunilor păgîne de altădată.
dialogul dintre cei din casă şi cei de la
2Nicoara Timiş : Strigarea peste sat, Comunicări
1 Mihai Pop : De la obiceiuri străvechi la ceremo- ştiinţifice pe teme folclorice. Sighetu-Marmaţiei,
niale şi spectacole contemporane, Comunicări ştiinţifice decembrie 1970-1971.
pe teme folclorice, Sighetu-Marmaţiei, decembrie 3 Istoria literaturii române, voi. I (ed. revăzută).
1970-1971. Bucureşti, 1970, Edit. Acad. R.S.R.
golite însă de sensul lor magic sau cel jocurilor comice populare jocuri
ritual - sînt prilejuri minunate de care constituie. de fapt. prima formă de
declanşare a veseliei. aHă teatrală populară. Dar abia epoca
„Viflaiemul" maramureşean. păstrînd feudală este aceea care creează condiţii
doar ca pretext anecdotica .,misterelor„ noi de dezvoltare, epocă în care se fac
medievale, a devenit o creaţie folclorică cu resimţite şi unele influenţe de factură slavă
o puternică notă autohtonă. Evoluînd pe şi orientală.
linia laicizării conţinutului legendar. va- Apărută, probabil, pentru prima dată
rianta maramureşeană a introdus scene şi în timpul cînd omul trăia din vînătoare.
pasaje noi, mutînd uneori accentul asupra prin practica travestirii în animalul pe
notei umoristice şi caricaturale. care dorea să-l vîneze, masca îi dădea
iluzia transferării atributelor acestuia asu-
* pra sa, potenţîndu-i puterea de a învinge.
ln cadrul sărbătorilor de iarnă, un rol Eliberat de cotidian, omul se putea plasa,
de seamă îl joacă deghizarea şi travestirea. în acţiunile de vînătoare, pe planul eroic.
practicate în jocurile cu măşti.
Semnificaţia acestui fenomen este mar-
„Intre deghizare şi travestire există o ca tă mai apoi în mitologie. Astfel, Bercule,
deosebire de nuanţă cu privire la modifi- după ce învinge Leul din Nemeea, îi poartă
carea identităţii unei persoane : deghi- pe umeri blana - semn al victoriei, dar şi
zarea constă în schimbarea integrală a simbol al preluării atributelor celei mai
înfăţişării fizice cu ajutorul măştilor, ia1· puternice fiare. Însăşi zeiţa Atena, pri-
travestirea, în schimbarea parţială a carac- mind de la Perseu capul Meduzei-cea-în-
terelor fizionomice cu ajutorul machia- fiorătoare, şi l-a pus pe platoşa care-i
jului, al „obrăzarilor" şi maschetelor. In ferea pieptul.
fond, atît deghizarea cît şi travestirea au
Mutaţiile funcţionale survenite de-a
urmărit şi urmăresc numai disimularea
lungul vremii - de la stadiul în care
formelor de comportament ale celui ce nu
masca avea funcţie de substituire directă.
vrea să fie recunoscut" 1. în concepţia vînătorului primitiv, la sta-
Elementul principal în deghizare şi diul de simbol magic şi de ritual, menit să
travestire îl constituie masca. Aceasta este invoce, să-i fie omului de bun augur, pînă
un element folosit încă din cele mai vechi la folosirea ei ca recuzită în spectacolul
timpuri, cu scopuri magice, de celebrare a popular - i-au asigurat măştii perma-
puterii de rodire a turmelor şi cîmpurilor. nenţa.
de pomenire a morţilor, apoi. de-a lungul Sub aspect tipologic, în jocurile mara-
timpurilor, de- către triburile tracice, comu- mureşene cu măşti distingem : măşti ani-
nităţile geto-dacice şi civilizaţiile greacă şi
maliere („capra", „ursul"), umane („mo-
romană, cu ocazia alaiurilor ţărăneşti. a
şii") şi demonice („dracii"). Sub denumirea
1 Arta populară românească, Bucureşti, 1969, Edit.

de „draci" apar şi o serie de personaje
Acad. R.S.R. machiate pe faţă cu funingine, îmbrăcate
10
în zdrenţe şi încinse la brîu cu tălăngi. O .,metehăi'' etc.. iar din mascaroane -
mască specifică zonei . este „Doamna figurile umane şi animaliere (cocoş, şarpe
Moarte", prezentă în jocul „Viflaiemului". etc.). sculptate în lemn şi servind astăzi
Atît „moşii" - una dintre cele mai ca elemente decorative pe grinzi, pe pragul
vechi măşti tradiţionale româneşti - cît morii sau pe porţi.
şi „dracii" - mască umană, purtînd (ca
semn al puterii) semnul magic al coar-
*
nelor - sînt prezenţi în toate jocurile cu Masca maramureşană este. rezultatul
măşti („capra", „ursul"), precum şi în
unei îmbinări inspirate de elemente artis-
tice arhaice şi contemporane. „Imboldul
spectacolele de teatru popular („Viflaie-
pleacă, desigur, de la tradiţie, de la fondul
mul"). „Moşii" şi „dracii" constituie o do-
său emotiv primar. Există chiar şi cultul
minantă în jocurile de iarnă maramure-
unor materiale tradiţionale (de bază) pri-
şene, ei fiind adevăraţi exponenţi ai comi-
vind confecţia„. (dar) tradiţia nu mai
cului popular.
exercită aceeaşi vigoare asupra improvi-
în timp ce .,capra" şi „ursul" sugerează zaţiE-i, ci se decide către excitaţiile extra-
şi astăzi unele sensuri grave, în esenţă.
stilistice, în numele unui inedit spectacular
„moşul" - prin transformările suferite la obligatoriu. De aici, şi solicitarea intensă a
scara timpului - întruchipează vitalitatea ultimElor noutăţi - unele idolatrizate,
umană. dorinţa acerbă de viaţă ; iar
altele ridiculizate, chiar şi în ceea ce pri-
dracul" - dezordinea, indisciplina, inde- veşte recuzita : coloranţii. materialele noi
"cenţa etc.
ca nylon, celofan, materiale plastice, stri-
Din punct de vedere structural, după denţele unor asociaţii" 2 .
clasificarea făcută de Romulus Vulcă Refuzîndu-se regulilor care se impun
nescu '· distingem în Maramureş măşti cu stricteţe celorlalte domenii ale artei
integrale (măşti-costum), reductive (măşti populare maramureşene, măşti~e i:e:mit .o
caschete sau glugi, obrazare ş.a.), mas- desfăşurare liberă a talentulm ş1. ima~1-
coide (manechini şi sculpturi în lemn) şi naţiei fiecărui autor, dovedesc dm plm
mascaroane (sculpturi umane şi anima- spiritul inventiv, efervescent, umorul de
liere). calitate şi bunul gust al ţăranului mara-
Din rîndul măştilor integrale fac parte mureşan.
Capra " ' " ursul" ' " moşii" şi „Doamna
~, „Măiestria creatorilor maramureşeni
Moarte" ; din cele reductive - „dracii" ;
din mascoide - „mascoida de bătut" (mă - . spune Vida Geza - este uimitoare
ciucă terminată la capătul de sus cu figuri
prin invenţia neobosită în cadrul unm·
umane - masculine sau feminine) şi tipare date, prin felul cum reuşeşte să le
armonizeze din materiale diverse. Struc-
" moşu" şi „ baba" - cunoscute şi sub nu-
mele de „domnul" şi „doamna", „ciufuri", 2Vasile Savonea : Consideraţii privitoare la mesaj
şi stil în practica obiceiurilor de iarnă, C:o~unicări
1 Vulcănescu, R. : Măştile populare, Bucureşti, 1971, ştiinţificepe teme folclorice, Sighetu-Marmai1e1, decem-
Edit. ştiinţifică. brie 1970-1971.
11
turi unitare. de o rară şi uneori violentă cădere la .,moşi"). la haine uzate sau dete-
expresivitate. fără a fi ţipătoare„. Croma- riorate în mod special. la combinaţii cu-
tica rafinată. conştientă prin dominante. rioase (de exemplu, un crac de cioareci şi
prestează timpul. prin exuberanţa colo- un altul de pantalon obişnuit), precum şi la
ristică. neaşteptat. într-o zonă unde ne-am o serie de accesorii : smocuri de cînepă
obişnuit cu sobrietatea geometrică ce gu- sau cîlţi. cingători. piese de ha1·naşament,
vernează celelalte compartimente ale artei zurgălăi, tălăngi (în mod deosebit) etc., etc.
populare" 1• Un element foarte frecvent folosit în
La confecţionarea măştilor maramure- masca-costum este guba (haina miţoasă),
şene se foloseşte ca material de bază blana piesă de port popular maramureşean, pur-
de oaie şi de capră tăbăcită şi netăbăcită tată pe vreme rece sau iarna, precum şi la
(preparate în mod simplu. prin uscare), ceremonia nunţii, fiind considerată simbol
bucăţi de lemn de diferite esenţe (stejar, al bunăstării. Rolul gubei este dublu.
frasin. brad. paltin etc.). bucăţi de stofă şi întrucît facilitează mascarea şi în acelaşi
pînză (bumbac, cînepă). pănură de lînă timp ţine şi de cald.
(provenită de la sumane vechi), preş de
Măştile maramureşene au un larg ecou
cîrpă sau cînepă, pîslă de la pălării, băşti
în cultura contemporană. Văzute în timpul
uzate ş.a.m.d. Pentru căptuşeala măştilor desfăşurării sărbătorilor de iarnă, în mu-
se întrebuinţează pînză roşie sau neagra. zee - cu precădere în Muzeul maramure-
sau stofă neagră.
şean din Sighetu-Marmaţiei - sau re-
Pentru ornamentarea măştii se recurge
produse în cele mai diverse publicaţii. ele
la ciucuri (de lînă. bumbac, fire sintetice).
au oferit sugestii preţioase literaturii. ar-
pînză colorată, cîrpe, fire de lină. belciuge.
telor plastice şi artei dramatice.
cuie. tablă zincată, insigne, proteze de
viplă. nasturi de metal. sîrme, monede, Jocurile maramureşene cu măşti, pro-
clopoţei. panglici colorate din hîrtie, cu- venite din fondul original comun al civi-
rele, mărgele, păr de cal sau de mistreţ. lizaţiei şi culturii carpato-dunărene, dar cu
bucăţi de blană de jder şi capră, coadă de succesive schimbări de funcţie şi cu o ne-

lup, de pisică. coadă şi urechi de ie- contenită accentuare a părţilor spectacu-
pure etc.. etc. loase pînă în zilele noastre, bucură atît pe

Pentru completarea măştilor-costum şi jucători, întrucît le dau frîu liber desfăşu
a măştilor-caschetă (glugă) se recurge de rării fanteziei, cît şi pe cei care le privesc.
cele mai multe ori la întoarcerea cojoa- pentru că le satisfac şi le stimulează şi lor
celor pe dos. uneori şi a căciulilor (cu pre- imaginaţia, iar cu prilejul sărbătorilor de
Anul Nou stîrnesc voia bună a tuturor, cu
1
Francisc Nistor: Măşti maramureşene, Baia Mare. vigurosul lor optimism.
MARAMUREŞ- A FOLKLORIC CENTRE
(Abstract)
The decisive moments in man's life - birth, The month of December and particularly the
marriage, death - as weLl as the important end of this month becomes thus a gorgeous
days of the year, those connected with solstice folklore event, and all the inhabitants in the
and equinox, with the transition from one princely valleys of Maramureş become in turn
season to another, or those celebrating field hosts and guests, waits and hosts for waits, and
labour and certain household activities have the dialogue between the people in the house
always · been marked, with the Romanians by and those outside at the window changes into
customs and usages. a vast folk performance, which lasts a few days
Having the same origin and the same essence, and nights running.
these customs and usages have been observed Thus at the end of a year the community of
all over Romania's territory. If some of them spirit and thinking becomes consolidated, so
are more poorly represented in certain regions, does that feeling of solidarity and of. belonging
while others go by different names or through to the same family - the village - which has
mutations take place, at different dates, this helped the Romanians in the course of the
does not mean that the traditional cultural centuries to always be true to themselves in
village Jife did not initially observe them. The times of distress.
zonal differences are in fact the sign Of local In Maramureş the social evenings are splen-
styles, determined by certain historical con- did opportunities for the preservation of oral
ditions which influenced these manifestations products and those of folk art.
positively or negatively. The "Strigare peste Sat" (The Call over the
A region of legends, whose history is carved Village) - an ancient usage - is a real survey,
in wood and stone, Maramureş, despite the dif- on New Year's Eve, of the peasants' good deeds,
ficulties it had to overcome in the course of the and of the bad ones too, a usage which tells
centuries - has also preserved invaluable powerfully on people's consciences, acts as
customs and usages, living messengers through- public opinion, and has an educative, mobiliz-
out history. ing content 1.
Of the numberless customs and usages, it is Coming from the world of village commu-
thos·e connected with the coming of spring and nities, today the Maramureş carols are real
those occasioned by the New Year, that are good wishes expressing the joy of welcoming
particularly conspicuous due to their splendour, the New Year, all the hopes connected with
charm and to the many and diverse artistic, it. " ... unlike incantations, magic spells, when
literary, musical, choreographic, mimic and dra- the poetry accompanied the ma.gic act and was
matic virtues - full of profound human senses. addressed to supernatural forces, the good
A symbol of the perpetuation of life, of wishes in the carols are only a poetic way of
revival, of bumper crops, New Year's Day is inspiring people with confidence in the coming
the moment when, through rhapsodes and year, in making them believe stoutly that the
various popular interpreters, the Romanian wishes are sure to come true'' 2 .
people bring on to the vast stage of the village
an entire pageantry of mirth. To have a good ' Nicoară Timiş, Strigarea peste sat (The Call over
time in honour of these. holidays is tantamount the Village), Scientific essays on folklore themes,
Sighetu-Marmaţiei, December 1970-1971.
to a pmpitiatory act for the whole coming year. 2 ••• Istoria literaturii române (History of the Ro-
That is why people endeavour to do only things manian Literature), voi. I. revised edition, Edit. Aca-
that might be favourable to the New Year. demiei R.S.R., Bucureşti, 1970.
13
The Maramureş dances with masks - old Maramureş folk art, the masks permit a free
forms of folk dramatic art, remainders of the display of the talent and imagination of every
pagan processions in times past, but having lost author fully proving the inventive, effervescent
their magic or ritual sense - are wonderful spirit, the fine humour of the Maramureş
opportunities for rejoicings. The Maramureş peasant.
''viflaiem" (a popular drama) has preserved as The Maramureş dances with masks, origi-
pretext only the anecdotic part of the "mediae- nating in the common original fund of the civi-
val mysteries'', and has become a folklore crea- lization and culture in the Carpatho-Danubian
tion with a strong autochthonous note. Devel- area. but coming down to the present with suc-
oping along a laicized line. the legendary cessive changes of function and continually
content, the Maramureş variant has introduced
laying stress on the spectacular aspects, delight
new scenes and passages, at times shifting the
accent on the humorous and caricatural aspect. both the dancers. as it gives free rein to the
The Maramureş mask is the result of a com- display of their fancy. and the people watching
bination of archaic and contemporary artistic them. because they satisfy and stimulate their
elements. imagination, while on the occasion of the New
Refusing to observe the rules which are Year's holidays, they call forth everybody's
strictly indispensable in other domains of good humour, and vigorous optimism.
MARAMUREŞ- FOYER FOLKLORIQUE

(Resume)
Traditions et coutumes marquent de tout caux, determines par certaines conditions histo-
temps chez Ies Roumains Ies moments decis&; riques ayant influence de maniere positive ou
de la vie humaine - naissance, mariage, mort negative ces manifestations.
- ainsi que Ies jours importants de l'annee Pays de legendes dont l'histoire est taillee
comme le sont le solstice et l'equinoxe, le pas- dans le bois et dans la pierre, le Maramureş -
sage d'une saison a l'autre ou bien ceux qui se en depit des adversites auxquelles il fut con-
rapportent a certains travaux agricoles ou a des fronte tout au long des siecles garde, lui
pratiques de la vie paysanne. aussi, de precieuses traditions et coutumes,
messagers vivants de l'histoire.
Ayant la meme origine et la meme essence, Parmi elles, celles qui se pratiquent a l'arrivee
ces coutumes ont ete pratiquees sur tout le ter- du printemps, de meme qu'a l'occasion du
ritoire du pays. Si, parmi elles, certaines Nouvel An se distinguent par leur faste, leur
reprcsentees dans quelques reg10ns, et si charme et leurs multiples vertus artistiques,
d'autres sont connues sous des noms differents litteraires, musicales, choregraphiques, mimi-
ou bien sont pratiquees, par mutation, a des ques et dr;:imatiques, aux profondes significa-
dates diverses - cela ne veut pas <lire que la tions humaines.
vie culturelle traditionnelle paysanne ne Ies ait Symbole de la vie qui se perpetue, de la
toutes connues initialement. Les differences nature qui renaît et des riches moissons, le
zonales sont, en fait, l'expression des styles lo- Nouvel An represente le moment ou le peuple
14
roumain deploie sur la grande scene du village, formules de desensorcellement, ou la poes1e
a l'aide des rhapsodes et divers interpretes accompagnait !'acte magique et s'adressait a
populaires, tout un cortege de rejouissances. des forces surnaturelles, Ies vceux contenus
Faire la fete en l'honneur de ce jour est un dans Ies noels representent un mode poetique
acte de propitiation en vue de l'entiere annee d'inspirer a l'homme confiance en l'annee qui
a venir. Aussi, fait-on bien attention en ces commence, de lui faire croire fermement que
jours a n'entreprendre que ce qui pourrait le vceu sera exauce» 2 .
etre de bon augure pour l'annee nouvelle. Les danses a masques du Maramureş -
Le mois de decembre, et surtout ses derniers anciennes formes d'art theâtral populaire, ves-
jours, devient ainsi une fastueuse manifestation tiges des processions payennes d'autrefois,
folklorique et tous Ies habitans des vallees vo1- videes cependant de leur sens magique ou
vodales du Maramureş deviennent, a tour de rituel - sont l'occasion d'un grand deferlement
râle, des hâtes et des invites, colindători (chan- de gaiete. Le «Viflaiem.- de Maramureş, gar-
teurs de noels) et colindaţi (ceux auxquels dant, comme pretexte seulement, le contenu
s'adressent Ies chanteurs ranges sous la fenetre) anecdotique des «mysteres„ medievaux, est
se transformant en un ample spectacle popu- devenu une creation folklorique d'une puissante
laire, qui se deroule pendant quelques jours et originalite. S'eloignant peu a peu de son sens
nuits de suite. legendaire en rendant son contenu profane, la
C'est ainsi qu'en fin d'annee sont renforces la variante de Maramureş y a introduit de nou-
communaute d'esprit et de pensee, le sentiment veaux passages et scenes, depla<;ant parfois
de solidarite et d'appartenance a la meme fa- l'accent sur l'aspect humoristique et caricatural.
mille - le village - , ceux-la memes qui ont Le masque du Maramureş est le resultat de
aide les Roumains, au long des siecles et des l'assemblage d'elements artistiques archa1ques
millenaires, a garder leur caractere propre au et d'elements artistiques contemporains. Se
cours des vicissitudes. refusant aux regles determinant de fa<;on
Les veillees villageoises au Maramureş sont stricte Ies autres domaines de l'art populaire du
de merveilleuses occasions permettant la trans- Maramureş, les masques permettent un libre
mission - et comme suite la consetvation - deploiement du talent et de l'imagination de
des productions orales et d'art populaire. chaque auteur et temoignent de l'esprit in-
«L' Annonce faite au village„ (Strigarea peste ventif, effervescent, de l'humour et du bon
sat), une tres ancienne coutume, represente un gout du paysan de Maramureş.
veritable passage en revue, le soir du Nouvel Les danses a masques du Maramureş. pro-
An, des bonnes ainsi que des mauvaises actions venant du fonds autochtone commun de la civi-
faites par les villageois, coutume qui „agit puis- lisation et de la culture carpato-danubiennes,
samment sur la conscience des gens, joue un mais ayant subi jusqu'a nos jours, des chan-
râle d'o.pinion publique, ayant un contenu edu- gements successifs de fonction, ainsi qu'une
catif, stimulateur» 1. accentuation continue des aspects spectaculaires,
Originaires du monde des communautes vil- divertissent les acteurs, qui peuvent donner
lageoises, Ies noels du Maramureş restent, libre cours a leur fantaisie, aussi bien que Ies
jusqu'a nos jours, de veritables poemes expri- spectateurs, dont l'imagination ainsi stimulee
mant la joie et Ies vceux avec lesquels est jouit du spectacle ; lors des festivites du Nouvel
accueilli le Nouvel An, Ies espoires qui s'y An, a leur vigoureux optimisme. les masques
attachent ; „a. l'encontre des incantations, des engendrent une bonne humeur generale.
1
Nicoară Timiş : Strigare peste sat (Annonce au 2 Istoria literaturii române ( Histoire de la litterature
village), Communications scientifiques sur des themes r6umaine), vol. I (ed. revue), Editions de !'Academie
folkloriques, Sighetu-Marmaţiei, decembre 1970-1971. de la R.S.R., Bucarest, 1970.
15
DIE MARAMURESCH - EIN FOLKLORE - ZENTRUM
(Zusammenfassung)
Fur die entscheidenden Augenblicke im einem Fest des Frohsinns und der Heiterkeit
Ablauf des menschlichen Lebens - Geburt, bitten zu lassen. Van der Tetlnahme an diesem
Hochzeit, Tod - wie auch des Naturjahrs - Fest verspricht man sich gunstigen Verlauf des
Sonnenwende und Tagundnachtgleiche, Jahres- kommenden J ahres. Deshalb verwenden die
zeitenwechsel - und des Arbeitsjahrs von Menschen vi el Sorgfalt darauf, nur das zu tun,
Ackerbauern und Viehzilchtern schreibt der was laut Volksglaube Vorzeichen eines segens-
Volksglaube der Rumănen seit eh und je Sitten reichen neuen J ahres sein kann.
und Brăuche vor. Der Monat Dezember und vor allem sein Ende
Diese Sitten von gemeinsamem Ursprung und sind mithin die Zeit, wo sich der Volksbrauch
Wesen sind ausnahmslos liber das ganze Lan- besonders măchtig bekundet. Sămtliche Bewoh-
desterritorium verbl'eitet. Wenn einige davon ner der Maramurescher Tăler werden abwe<:h-
in gewissen Landschaften weniger hăufig vor- selnd zu Gastgebern und zu Găsten, „corindă
kommen, aber andere wieder in verschiedenen tori ·' und „corindaţi ·', wobei die Zwiesprache
Gegenden unter unterschiedlichen Namen be- zwischen den Leuten im Haus und jenen vor
kannt sind ader zu verschied2nen Zeitpunkten dem Fenster zu einem gro.Ben Volksschauspiel
befolgt werden, so bedeutet das nicht, daI3 das gerăt, das mehrere Tage und Năchte anhălt.
herkămmliche dărfliche Kulturleben sie ur- Zu Jahresende schlie.Bt sich der Ring der
sprunglich nicht alle gekannt hat. Die land- Geistes- und Gemiltsgemeinschaft enger um
schaftliichen Unterschiede tragen im Grunde die Dorfbewohner, vertieft sich deren Gefilhl,
genommen den Stempel der Ortsstile, die, von ein und derselben Sippe anzugehăren, was dem
verschiedenen historischen Umshinden bestimmt, Rumănen entlang der Jahrhunderte und Jahr-
diese Manifestationen fă.rdernd ader hemmend tausende geholfen hat, alle Zeitlăufte zu ilber-
beeinfluI3t haben. stehen und er selbst zu bleiben.
Auch die sagenumwobene Landschaft der Die volkstilmlichen geselligen Zusammen-
Maramuresch. deren Geschichte die Volkskunst- kunfte in der Maramuresch sind willkommener
ler in Holz geschnitzt und Stein gehauen haben. Anlaf3, die milndlich ilberlieferte Volksdichtung
bewahrte trotz der vielen Unbilden, denen sie und die Volkskunst weiterzupflegen.
im Lauf der Jahrhunderte ausgesetzt war, zahl- Bei dem uralten Brauch der „Strigare peste
reiche Sitten und Brăuche als lebendige sat" (Ausruf ilbers Dorf) lă.Bt man am Neu-
Zeugen der Geschichte. jahrsabend die guten wie auch die băsen Taten
Innerhalb cler Fillle von Sitten und Brăuchen der Dărfler Revue passieren, so daf3 diese Sitte
fallen dank ihres grof3en Aufwands, ihres „stark einwirkt auf das Bewu.Btsein der Men-
Zaubers und ihrer zahlreichen kunstlerischen schen, sich als Sprachrohr der ăffentlichen
Tugenden literarischer, musikalischer, choreo- Meinung ăuf3ert und erzieherischen Wert
graphischer, mimischer und dramatischer Art gewinnt" 1.
besonders die Fruhjahrs- und Neujahrsbrău Der Welt der Dorfgemeinschaften entsprun-
che auf. gen. bilden die .,colinde" (Weihnachtslieder) der
Neujahr, ein Symbol der Fortdauer des Maramuresch auch heute noch Glilckwilnsche,
Lebens, des Erwachens der Natur zu neuem
Leben, der rekhen Ernten, ist fi.ir den Rumănen 1 Nicoară Timiş, Strigarea pe.•te sat. Comunicări
willkommener AnlaB. auf der groI3en Buhne des pe teme folclorice. Sighetu-Marmaţiei, de-
ştiinţifice
cembrie 1970-1971 (Ausruf iibers Dorf. Wissenschaft-
Dorfes Volksrhapsoden und Volkssăng.er zu liche Referate· ilber Folklore-Themen).
16
einen Ausdruck der Freude im Angesicht des Szenen und Abschnitte auf und betonte die
neuen Jahres und aller daran geknupften Er- humoristische und karikierende Seite des
wartungen: „Zum Unterschied von den Zal1ber- Volksschauspiels.
liedern und Besprechungsformeln, wo die Dich- Die Volksmasken der Maramuresch sind das
tung die magische Handlung begleitete und sich Ergebnis der Verflechtung uralter wie auch
an ubernatlirliche Krăfte wandte, sind die moderner kiinstlerischer Ziige. Sich den Regeln
Gllickwi.insche der „colinde" eine poetische Art. verweigernd, die in den ubrigen Bereichen der
den Menschen Vertrauen einzuflăf3en zum kom- Mar am Ul.'escher Volkskunst strenge Giiltigkeit
menden Jahr, ihn zu bewegen, an die Erflillung haben, gestatten die Masken dem jeweiligen
des Gewiinschten fest zu glauben" 1• Erzeuger ungehemmte Entfaltung seiner Bega-
Die Maskenspiele der Maramuresch, urtiim- bung und Vorstellungskraft und bezeugen satt-
liche Formen des Volksschauspiels, Dberreste sam den Erfindungsgeist, Einfallsreichtum, den
guten Humor und Geschmack des Maramure-
einstiger heidnischer N eujahrsumziige, die je-
scher Bauern.
doch ihren magischen und rituellen Gehalt Die Maramurescher Maskenspiele, die dem-
eingebiif3t haben, sind willkommene Gelegen- selben originalen Grund des Karpaten-Donau-
heit zu ausgelassenem Tre1ben. Raums und dessen Zivilisation und Kultur
Das Maramurescher .. Viflaiem"-Spiel, das entsprungen sind, jedoch bis zum heutigen Tag
den Bethlehemer Kindermord, die Fabel des sukzessive Funktionsănderungen und eine Beto-
mittelalterlichen Mysteriensipiels, blol3 zum nung der spektakulăren Teile erfahren haben,
Vorwand beibehalten· hat, ist heute ein Spiel mit erfreuen gleichzeitig die Spielenden, weil diese
ausgeprăgt autochthoner Note. Bei zunehmen- dabei ihrer Phantasie freien Lauf lassen kănnen.
der Verweltlichung seines legendenhaften In- und die Zuschauer, deren Vorstellungskraft sie
halts nahm die Maramurescher Variante neue geniigen und anregen. Bei den Festlichkeiten
anlăf3lich des Jahreswechsels aber wirken die
1 .... Istoria literaturii române, vol. I (Geschichte
Maskenspiele mit ihrem unwiderstehlichen
der rumănischen Literatur, Bd. 1) (verbesserte Auf- Optimismus wie ein allgemeiner Aufruf zum
lage), Edit. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1970. Frohsinn.
Pe isaj maramureşean
Poartă de lemn (Stri mtura)
+• Munţii Guti i
„ Omu l in l a nţ u ri" (Rozav lea)
„ Frun tar " de moa ră - deta liu
•
+ Mascaroană mascul i nă
de poartă (Sirbi)
- detal iu
„ Horo " - detaliu de covor ş i şter
gar maramureşean
+ „ Păzitorul" morii - detaliu
+ Stîlp de fî ntî nă - detaliu (Rozav-

lea)
„ Botă " - mosco i dă femin i nă (Ber-
beşti)
„ Draci " - detaliu de pictură (Bise -
rica de lemn din Poienile lzei)
„ Moartea" - detaliu de pictură (Bi-

serica de lemn din leud)
+
Colindătoare (Dragomireşti)
„ Steaua " (Vadul I zei)
„Pluguşorul" (Festivalul sighetan)
„ Copra " (Festiva l ul sigheton) „ Ursul" (Festiva l ul sigheton) „ Meşter " de măşti (Vad) +
Mască de „moş" (leud)
+ , Moşi" şi ·„draci" (Vadul lze i)

+ „V iflaiemul" (Onceşti)
+Mască de „drac " (Bîrsana)
Mască de „drac" (Vadul lzei)
Măşti - costum din „Viflaiem " (Nă

neşti)
Mască maramu r e ş eană , graf i că de
art ista C ri stin a Căl i nescu
„ Drac " - sculptură în lemn de+

meşterul Gheorghe Borodi
„ Cuşm ă " d e d ra c - scu l ptură in
lemn de a rtistul Vido Gezo
Va leo Cosăulu i +
JOCUL „CAPREI"
Originea jocului se . pierde în negura de cult. In cadrul sărbătorilor agrare jocul

vremurilor. El aparţine datinilor şi spec- a devenit un ritual menit să aducă rod-
tacolelor populare comune pentru întreg nicie anului care urmează, spor de animale
sud-estul european. în turmele păstorilor, succesul recolte-
La români, jocul este cunoscut sub dife- lor - invocat şi evocat de boabele care se
rite denumiri („capra", „ţurca", „bre- aruncau de gazdă peste cortegiul „caprei ''.
zaia" etc.). In Maramureş, acest joc înlo- Jocul „ caprei", generalizat în toată ţara
cuieşte de multe ori „pluguşorul". la sfîrşitul secolului al XIX-iea şi fiind
In timpuri străvechi, capra - ca şi socotit un joc păgîn, mulţi slujbaşi ai
cerbul şi ursul - a fost animal de cult. In bisericii au refuzat să-l primească pe la
mitologia greacă şi latină ea simbolizează casele lor, socotindu-l „neînvoit de legea
fertilitatea. Afrodita, zeiţa frumuseţii şi a creştinească" (Gr. Tocilescu).
dragostei, era reprezentată de multe ori In zilele noastre, jocul a rămas un pre-
călare pe o capră albă ; zeiţei Hera, întru- text pentru una dintre tradiţionalele ma-
chiparea prosperităţii cereşti şi pămînteşti, nifestări artistice, prilej de etalare a unor
i se jertfeau capre negre ; capra Amal- frumoase podoabe, covoare, ştergare ş.a.,
teea - care l-a hrănit în pruncie pe în culori vii, uneori stridente, pentru înve-
Zeus - a fost glorificată de acesta, pu- selirea gospodarilor şi pentru urări bune
nînd-o pe cer, drept o nouă constelaţie, cu prilejul Anului Nou.
după ce a murit, iar cornul ei a devenit In satele şi comunele maramureşene se
simbol al abundenţei ; Dionysos - zeul practică ~~două tipuri distincte de „capră" :
belşugului şi al petrecerilor - se meta- {a) jocul „caprei" - bazat numai pe acom-
morfoza de multe ori în ţap. paniament muzical (la Ieud, un singur
Capra a fost socotită de români ca ani- fluieraş ; la Botiza, patru sau şase flu~
malul care dă semne dacă vremea va fi ieraşi) şi (b) jocul „caprei" inclus într-un
bună sau rea. spectacol popular complex» 1.
Jocul „caprei" (omorîrea, bocirea, în-
mormîntarea, învierea) la origine a fost, 1 Mihai Dăncuş : Jocuri cu măşti - „Capra" (con-
tribuţii), Comunicări ştiinţifice pe teme folclorice,
desigur, un ceremonial grav, un element Sighetu-Marmaţiei, decembrie 1970-1971.
38
Ca şi în celelalte jocuri cu măşti prac- cergă. Ca elemente ornamentale, se recurge
ticate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi la diferite panglici de hîrtie colorată,
în jocul „caprei" şi-au făcut loc, pe lîngă ciucuri de lină - roşie, de obicei - zur-
măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul, gălăi şi clopoţei. „Bota" (bita) necesară
butucarul), măştile de „draei" şi „moşi" obţinerii bătăilor ritmice este şi ea îm-
care, prin strigăte, chiote, mişcări cara- podobită cu zurgălăi şi panglici de hîrtie.
ghioase, măresc nota de umor şi veselie, Grotescul dansului şi al măştilor, cos-
dind uneori o nuanţă de grotesc. tumaţia bogată, agilitatea cu care se mişcă
Masca de capră - masca-costum - a jucătorul, clămpăniturile ritmate într-un
trecut printr-o serie de schimbări. Iniţial, anumit chip cu ajutorul botului de lemn,
se pare că se foloseau doar pieile anima- umorul savuros al textului, dialogul viu
lelor, inclusiv capul. Astăzi, elementul contribuie ca jocul „caprei" să nu rămînă
esenţial al măştii - capul - este executat doar un obicei în cadrul sărbătorilor de
din lemn şi în dimensiuni destul de mari. iarnă, ci şi un adevărat spectacol de teatru
Falca inferioară este legată de cea supe- popular.
rioară, în prelungirea capului, printr-un Cu originea în travestirile animaliere
sistem ingenios de sfori, care îi permite din preistorie şi în obiceiurile rituale
să execute mişcări pe verticală, respectiv agrare, jocul „caprei", practicat ca spec-
bătăi, clămpănituri. Capul este acoperit tacol cu măşti de Anul Nou, a contribuit
fie cu blană de capră (tot mai rar), fie cu din plin la evoluţia ulterioară a altor jocuri
diferite materiale textile (pînză colorată, cu măşti din epoca feudală.
ştergare etc.). Coarnele sînt naturale sau Jocul „caprei" are loc în Maramureş şi
din hîrtie colorată înfăşurată pe suport de cu prilejul altor sărbători din viaţa satului,
sîrmă. Pentru restul măştii-costum, care şi anume, la ceremonia nunţii. Bineînţeles,
acoperă întreg corpul jucătorului, se folo- jocul este adecvat momentului festiv res-
seşte un covor cu motive româneşti sau o pectiv.
THE "CAPRA" 1 DANCE
The ongm of this dance is very remote. It (a man wearing a motley costume and masked
belongs to the customs and folk perfonnances as an animal or bird ; during the New Year
common to the whole south-east of Europe. holidays he dances in front of the peasants' houses
With the Romanians the dance goes by
various names "capra", "ţurca" "brezaia", etc. and plays the buffoon). In Maramureş this
dance often replaces the "pluguşorul" (small
' Capra = goat. plough richly adorned, with which on New
39
Year's Eve the men go from house to house at Botiza. faur or six pipers) and (b) the
wishing the people A Happy New Year). "capra'' dance included in a. complex folk
In ancient times, the goat - the same as the show" 1•
stag and the bear - was an animal of the cult. The same as in th2 other dances with masks
In Greek and Latin mythology it symbolized performed during the winter holidays, in the
fertility : Aphrodite, the goddess of beauty and "capra" dance, besides the classical masks, the
love was often represented riding a white goat : goat, the shepherd, the gipsy, the woodman
black goats were sacrificed to the goddess Hera, masks of "devils" and of "greyb2ards" were
the embodiment of heavenly and earthly pros- introduced, where yells, lusty cheers, funny
perity ; the goat Amaltheea - which suckled gestures, intensified the cheerful, humorous
Zeus in his babyhood - was therefore glori- aspect, at times lending it a nuance of gro-
fied and after its death was given a place in the tesque.
sky, as a new constellation, and its horn The capra-mask - a mask and a disguise has
became the symbol of plenty ; Dionysos - the changed repeatedly. At first it seemed that only
god of abundance and merry-makings - often the hides of the animals were us2'd., the head
changed into a billy goat. included. Nowadays the essential element of the
With ţhe Romanians, the goat was believed mask - the head - is made of wood and it is
to be the animal that could show if the weather rather big. The lower jaw is tied to the upper
was to be fine or foul. one as a prolongation of the head, by a clever
arrangement of strings which allows th2 head
Most certainly at first the "capra" dance (the
to move vertically, producing knocks and clat-
killing, the mourning, the burial, the resur-
tering. The head is covered either with goat's
rection) was a solemn ceremony, a part of the
hair (more and more seldom}, or with various
cult. As part of the agrarian festivities the
textiles (coloured cloth, towels, etc.). The horns
dance has become a ritual designed to bring
are natural or made of coloured paper rolled
fertility in the coming year, an increase in the
on a wire support. For the rest of the disguise -
number of animals in the shepherds' flocks,
mask and costume - which covers the whole
bumper crops - invoked and evoked by the
body of the dancer, a carpet with Romanian
grains flung by the host over the procession of
motifs is used, or a rug. As for the ornaments,
the "capra''.
various ribbons of coloured paper, woollen tas-
The "capra'' dance, generalized all over the sels - usually red - sleigh-bells and little
country by the end of the 19th century and bells. The "bota" (the cudgel) necessary to
considered a pagan dance, a lot of members of obtain the rhythmical beating is also adorned
the clergy refused to receive the procession in with sleigh-bells and paper ribbons.
their houses, considering it "forbidden by the The grotesque character of the dailce and of
christian religion" (Gr. Tocilescu). the masks, the rich fancy dress, the agile move-
Nowadays the dance is only a pretext for one ments of the dancers, the rhythmical clat-
of the traditional artistic events, an opportunity tering performed with the wooden muzzle, the
for displaying beautiful ornaments, carpets, charming humour of the text, the lively dia-
towels, and so on, all in bright colours, at logue,. all contribute to make of the "capra"
times rather loud, to cheer up the householders dance nat only a custom observed during the
and to express best wishes on the occasion of winter holidays, but a genuine performance of
the New Ye3r. folk dramatics.
In the villages and townships of Maramureş 1 Mihai Dăncuş, Jocuri cu măşti -
Capra (contri-
"two distinct types of this dance are performed: buţii). Comunicări ştiinţifice
pe teme folclorice (Dances
(a) the "capra" dance - based only on a with Masks - "Capra") (contributions). Scientific es-
says on folklore themes, Sighetu-Marmaţiei, Decem-
musical accompaniment (at Ieud, only one piper: ber 1970-1971.
40
Originating in the animal disguises in pre- In Maramureş the "capra'' dance is alsa per-
history and in the agrarian ritual usages, the formed on the occasion of other holidays in the
"capra'' dance performed as a show with masks
on New Year's day, has fully contributed to life of villages, namely, at wedd!ngs. This time
the subsequent evolution of other dances with the dance is made to suit the respective
masks during the feudal epoch. moment.
DANSE DE LA «CHEVRE »
San ongme se perd dans la nuit des temps. assurer la fertilite a l'annee qui suit, l'augmen-
Elle tient des coutumes et des spectacles popu- tation du nombre des animaux des troupeaux,
laires qui sont communs a tout le Sud-Est le succes des recoltes - ce qui est evoque et
europeen. invoque au moyen des graines que l'hâte jette
Chez les Roumains, la danse est connue sous au devant du cortege de la „chevre„.
differentes denominations („capra„, „ţurca.„ La danse de h «Chevre„, repandue dans tout
«brezaia„ etc.). Au Maramureş, elle remplace le pays vers la fin du. XIX'' siecle, etait consi-
souvent le „pluguşorul„ (petite charue paree deree comme une coutume payenne et, par
dont s'accompagnent la veille du Jour de l'An consequent, beaucoup de serviteurs de l'Eglise
Ies chanteurs qui vont adresser leurs v~ux refuserent de lui ouvrir leurs maisons estimant
aux villageois). qu'elle etait non-autorisee par la foi chre-
Dans l'Antiquite la chevre - de meme que tienne (Gr. Tocilescu).
le cerf et l'ours- etait un animal de culte. De nas jours, cette danse n 'est plus q ue le
Chez Ies Grecs et Ies Latins, elle symbolisait la pretexte d'une des manifostations artistiques
fertilite. Aphrodite, deesse d2 la be:rnte et de Ies plus traditionnelles, offrant l'occasion d'eta-
l'amour, etait souvent representee a califour- ler de belles parures, des tapis, des serviettes
chon sur une chevre blanche ; on sacrifiait a la etc. aux couleurs vives, parfois meme stri-
deesse Hera, incarnation de la prosperite celeste dentes, le tout en vue de divertir Ies gens et
et terrestre, des chevres noires; la chevre Amal- de leur exprimer de bons va>ux pour le
thea, qui avait nourri Zeus enfant, fut glorifiee l'{ouvel An.
par celui-ci, lequel, lorsqu'elle mourut, la pla<;a Dans Ies villages et Ies communes du Mara-
au ciel, sous la forme d'une nouvelle constel- mureş on pratique "deux types distincts de
lation, et sa carne devint symbole de l'abon- „chevre„ : (a) la danse de „1a chevre„, basee
dance ; Dionysos, dieu de l'abondance et des seulement sur un accompagnement musical (a
fetes, se metamorphosait souvent en bouc. Ieud, une petite flute de berger : a Botiza,
La chevre etait consideree par Ies Roumains quatre ou six flutes de berger) et (b) la danse
comme l'animal pouvant indiquer, par son com- de la „chevre„ inclue dans un spectacle popu-
portement, si le temps allait etre bon ou mau- laire complexe„ 1.
vais. De meme que dans Ies autres danses a mas-
La danse de ~la chevre.... (l'egorgement, la ques pratiquees durant Ies fetes d'hiver, dans
lamentation, l'enterrement, la resurrection) 1 Dăncuş : Jocuri cu măşti -
etait, sans doute, a l'origine, un ceremonial Mihai
tribuţii),
„Capra" (con-
(Jeux de masques - -La Chevre») (contribu-
grave, un element de culte. Dans le cadre des tions), Communications scientifiques sur des themes
fetes agrestes, la danse devint un rituel cense folkloriques, Sighetu-Marmaţiei, dec. 1970-1971
la danse „)a chevre-- pareillement ont ete intro- rubans en papier de couleur, des franges en
duits, a cote des masques classiques (la chevre. laine - rouges, en general - des clochettes et
le berger, le bohemien. le bucheron). dEs mas- des grelots. La «bota„ (gros baton), avec la-
ques de „diables„ et de „peres„, lesquels rehaus- q uelle on execute les battements rythmiques,
sent, par des clameurs et des cris. des beugle- est egalement ~ree de grelots et de rubans
ments, des mouvements droles, le cote d'hu- en papier.
mour et de gaiete de la mise en scene. lui La danse proprement dite et les masques
pretant meme parfois une nuance grotesque. grotesques, la richesse du costume, l'agilite des
Le masque de la chevre - masque-costume - mouvements de l'acteur, Ies claquements
a subi une serie de modifications. II semble rythmes d'une certaine maniere ă. l'aide de la
qu'on utilisât initialement seulement la peau gueule en bois de l'animal, l'humour savoureux
de !'animal, y compris la tete. De nas jours, du texte, le dialogue alerte - tous ces elements
!'element essentiel du masque, la tete, est exe- contribuent a ce que la danse de «la chevre„ ne
cute en bois, dans des dimensions assez grandes. soit pas seulement une coutume liee aux fetes
La mâchoire inferieure est attachee a la mâ- de l'hiver, mais aussi un veritable spectacle
choire superieure, au-dessus de la tete, moyen- de theâtre populaire.
nant un systeme ingenieux de cordes, qui lui Ayant son origine dans Ies travestis anima-
permet d'executer des mouvements verticaux, liers des temps prehistoriques et dans Ies cou-
c'est-a-dire des battements, des claquements. tumes rituelles agraires, la danse de .-la che-
La tete est couverte soit de fourrure de chevre vre„, pratiquee comme spectacle de masques a
(rarement, a present), soit de divers materiaux l'occasion du Nouvel An, a largement contribue
textiles (toiles de couleur, serviettes etc.). Les a l'evolution ulterieure d'autres danses a mas-
cornes sont naturelles ou bien en papier de ques de l'epoque feodale.
couleur enroule autour d'un support en fil de La danse de „1a chevre„ est egalement pra-
fer. Pour le reste du masque-costume, couvrant tiquee au Maramureş a l'occasion d'autres fetes
le corps entier de l'acteur, on utilise un tapis qui aussi, engagent tout le village, notamment,
aux motifs roumains ou bien une „cerga„ (cou- lors des ceremonies de mariage. Bien entendu,
verture de laine de fabrication paysanne). la danse se deroule en ces cas de fa<;on appro-
Comme elements ornementaux, on recourt a des priee aux festivites en cause.
DAS ZIEGENSPIEL
Der Ursprung des Spiels liegt tief im Nebel Mythologie cler Griechen und Romer symboli-
der Vergangenheit verborgen. Es gehărt den sierte sie die Fruchtbarkeit. Aphrodite, die
ganz Si.idosteuropa gemeinsamen Sitten und griechische Găttin der Schănheit und Liebe, war
Volksschauspielen an. hăufig auf einer weiBen Ziege reitend darge-
Bei den Rumănen ist das Spiel unter meh- stellt ; der Găttin Hera, einer Verkorperung
reren Benennungen („capra". „ţurca", „bre- himmlischen und irdischen Wohlstands, wurden
zaia" u. a.) bekannt. In der Maramuresch schwarze Ziegen geopfert ; die Ziegennymphe
ersetzt dieses Spiel oft die Sitte des „pluguşo Amalthea, von deren Mikh sich der junge
rul" (des Pfli.igerumzugs). Zeus emăhrte, wurde nach ihrem Tod von
In uralten Zeiten war die Ziege, ebenso wie letzterem glorifiziert, indem er sie als neues
Hirsch und Băr, ein kultisches Tier. In der Sternbild, das des Steinbocks, auf das Himmels-
42
zelt setzte, und aus einem ihrer Hărner wurde 'Ziegenmaske und -kostilm haben im Lauf
das Filllhorn, das Horn des Uberflusses ; Dio- der Zeit mehrere Verwandlungen durchgemacht.
nysos, der Gott der Fulle und der Gelage, nahm Anscheinend wurden anfănglich bloB Haut und
oft Bockgestalt an. Kopf des Tiers benutzt. Heute wird das Haupt-
Die Rumănen hielten die Ziege fi.ir das Tier, element cler Maske, der Kopf, aus Holz und
das den Menschen anzeigt, ob Schlechtwetter in ziemlich groBem AusmaB gearbeitet. Der
ader gute Witterung zu erwarten sei. Unterkiefer ist mittels eines kunstvollen Strip-
Das Ziegenspiel (Totung, Totenklage, Bestat- pensystems solcherart am Oberkiefer befestigt,
tung, Auferstehung) ist ursprunglich gewiB daB erster Bewegungen auf cler Senkrechten
eine wurdevolle Festlichkeit, ein Kultelement ausfi.ihren kann, wobei die typischen klappen-
gewesen. den Gerăusche entstehen. Den Kopf bedeckt
Als Fest der Ackerbauern und Viehzilchter entweder ein Stuck Ziegenfell (heute immer
wurde es zu einer Kulthandlung, die im kom- seltener anzutreffen) ader ein Tuch (buntes
menden Jahr Fruchtbarkeit, Zuwa·chs cler. Her- Gewebe, Handtuch, Ziertuch usw). Die Homer
den den Viehzuchtern und reiche Ernten den sind echt ader aus Buntpapier gefertigt, d:is von
Bauern bringen sollte, welche alle von den einem Drahtgestell gehalten wird. Der ubrige
Getreidekornern beschworen und verkorpert Teil der Maske, der den Trăger umhullt, besteht
wurden, die cler jeweilige Hauswirt uber dem aus einem Teppich mit volksti.imlichen rumă
Umzug ausstreute. nischen Ornamenten oder aus einer grobfase-
Heutzutage ist clas Spiel Vorwand flir ein rigen Bauerndecke. Als Verzierungen dienen
groBes traditionelles Volksfest mit kunstleri- vet"schiedene Schleifen aus Buntpapier, rate
schem Einschlag, AnlaB fi.ir die Zurschaustel- Troddeln, Schellen und Glăckchen. Die „Bot:i''
lung von schonen bunten, manchmal in beinahe (cler Stecken). mit der der Takt geschlagen
schreienden Farben gehaltenen Schmuckge- wird, indem man sie auf den Boden aufstoBt, ist
genstănden, Teppichen, Ziertuchern u. a. m., ebenfalls mit Schellen und Papierschleifen
die nicht wenig zur Erheiterung der Hauswirte geschmuckt.
beitragen, die einander zum J ahreswechsel al- Das Groteske des Tanzes und der Masken, die
les Gute wunschen. reiche Kosti.imierung, die Behendigkeit des Tăn
In den Dorfern und Gemeinden cler Maramu- zers, die rhythmischen Klappgerăusche, deren
resch pflegt man „zwei besondere Typen cler ganz bestimmter Takt der Stecken angibt, cler
„capra": (a) clas allein auf musikalischer Beglei- deftige Humor des aufgesagten Textes und cler
tung beruhende Ziegenspiel (in Ieud ist ein ăuBerst lebendige Dialog tragen dazu bei, daB
einziger Flătenspieler, in Botiza sind deren das Ziegenspiel nicht bloB einen winterlichen
vier ader sechs ublich) und (b) clas in ein kom- Volksbrauch, sondern ein wahres Volksschau-
plexes Volksschauspiel eingebaute Ziegenspiel" 1• spiel darstellt.
Ebenso wie bei den anderen Maskenspielen Das Ziegenspiel. das wohl auf vorgeschicht-
aus Anlaf3 der Winterfeiertage gesellten sich liche Verkleidungen in Tiergestalt und Ri-
auch beim Ziegenspiel zu den klassischen Mas- tualsitten cler Ackerbauern und Viehzuchter
ken (Ziege, Hirt, Zigeuner, Hanswurst) die Teu-
zuruckzufi.ihren ist und heute als Maskenspiel
fels- und„Moşi"(Alten)- Masken, die durch Aus-
rufe, Freudenschreie, lustige Bewegungen die um die N eujahrszeit gepflegt wird, war spăter,
humoristisch-heitere Note. die mitunter ans Gro- im Feud:ilismus die Grundlage fi.ir die Heraus-
teske grenzt, betonen. bildung weiterer Maskenspiele.
AnlaB zur Auffuhrung des Ziegenspiels kon-
l Mihai Dăncu$, Jocuri cu măşti - Capra (contri- nen in cler Maramuresch auch andere Feste der
buţii). Comunicări ştiinţifice pe teme folclorice. Dorfler sein, w,ie z. B. die Hochzeit. Selbstre-
Sighetu Marmaţiei, decembrie 1970-1971. (Masken- dend ist in dem Fall dann clas Spiel der betref-
spiele - Das Ziegenspiel (Beitrăge). Wissenschaftliche
Referate tiber Folklore-Themen). fenden Feier angepaBt.
43
JOCUL „URSULUI"
Printre măştile animaliere sub chipul începutului de an, dar şi un pretext de a

cărora omul exprimă manifestări mai vechi glumi pe seama unor slabiciuni ale seme-
de bucurie faţă de sosirea Anului Nou se nilor, nu cu intenţia de a-şi bate joc, ci de
numără şi „ursul". a le îndrepta şi a rîde sănătos, din toată
La indoeuropeni, ursul - ca dealtfel şi mima.
capra şi cerbul - simboliza regenerarea, Deşi nu cunoaşte răspîndirea pe care o
viaţa, în ultimă analiză. La romani, ursul are ,,capra" şi alte spectacole de teatru
era considerat ca simbol al viguroasei popular, obiceiul se pare că este vechi pe
lumi vegetale, fiind sacrificat cu prilejul meleagurile maramureşene, deoarece bă
sărbătorilor din ianuarie (calendele, fes- trînii confirmă că el avea loc încă „din
tum calendarium). bătrîni". Jocul „ursului" se practică în
După credinţa poporului român, ursul multe sate şi comune, cu prilejul sărbă
ieşit din hibernare anunţă sosirea primă torilor de iarnă.
verii. Ursului i s-au acordat în trecut Jocul se desfăşoară fie cu o singură
puteri miraculoase. Exista credinţa că un mască de urs (mască-costum), un cioban
copil mic, scăldat pentru prima oară, uns şi un .,dubaş", fie cu două măşti de urs,
cu grăsime de urs, ar dobîndi „puterea un „butucar" şi doi flăcăi (unul îmbrăcat
ursului" ; că oamenii suferind de dureri în port popular, iar altul în cioban). Şi
de mijloc se pot vindeca dacă animalul se într-un caz şi în celălalt nu lipsesc „dra-
plimbă pe spinarea lor şi că, în sfîrşit, cei cii '' (doi sau trei la număr). În unele părţi
de care ursul se freacă capătă noi forţe apar şi .,moşii" (unul sau doi).
fizice. „Ursul" joacă independent, necondus de
Jocul „ursului" a fost socotit de către însoţitori. Prin mişcările executate, prin
poporul nostru ca aducător de noroc pen- trînte şi tumbe aminteşte parcă de viaţa
tru casa şi familia în ograda căreia juca. liberă dusă în mijlocul pădurii. După ter-
Jocul „ursului" constituie în prezent un minarea urării, însoţitorii execută şi ei un
mijloc amuzant, pitoresc şi spectaculos, joc, în ritmul sunetelor metalice obţinute
prin care satul face loc din plin bucuriei cu ajutorul unor discuri puse la capătul
56
bîtelor. „Dracii" şi „moşii" au doar rolul Prin text şi prin mişcările executate,
de figuraţie şi de întreţinere a unei atmos- jocul „ursului" pare un adevărat spectacol
fere antrenante, zgomotoase. de commedia dell'arte, întrucît „scenariul"
Masca de urs se confecţionează din blana este doar schiţat, fiecare din jucători avînd
neprelucrată a animalului sau, mai frec- libertatea să facă tot ceea ce crede de
vent în ultima vreme, din blană (tot ne- cuviinţă că e mai indicat şi mai de efect
prelucrată) de oaie din rasa ţurcană, care în interpretarea rolului.
capătă - cu timpul - o culoare brun- In unele sate şi comune maramureşene
roşcată. Spre deosebire de măştile-costum jocul „ursului" se practică şi la nunţi, după
de capră, draci, moşi, masca-costum de urs miezul nopţii (Berbeşti, Şugatag) sau la
nu are nici un fel de accesorii. Nota spec- priveghi (Valea Izei, Săcel, Săliştea, Moi-
taculoasă este dată de masivitatea ei, îm- sei, Borşa) - adecvat, bineînţeles, momen-
brăcînd complet corpul jucătorului. tului respectiv.
THE "URSULUl" 1 DANCE
One of the animal masks under which in walk on their back and, finally, persons whom
ancient times man expressed his joy at the the bear rubs against, acquire fresh physica]
arrival of the New Year is the mask of the bear. strength.
With the Indo-Europeans the bear - like the The "ursului" dance was considered by the
goat and the stag symbolized regeneration, life Romanian people a bringer of luck to the house
in the last analysis. With the Romans the bear and family in whose courtyard it was danced.
was considered the symbol of the vigorous ve- At present the dance is an amusing picturesque
getable world and was sacrificed on the oc- and spectacular entertainment through which
casion of the winter holidays (the calends, the vi:llagers express their joy at the beginning
Festum calendarium). of a year, but it is also a pretext to joke about
According to the belief of the Romanian certain weaknesses of their f ellow-villagers, not
people, at the end of the hibernation period, the intending to mock at them, but intending to
bear heralds the coming of spring. In the past reform them and to have a good laugh.
the bear was supposed to have miraculous Though not so wide-spread as the "capra"
powers. There is a belief that if a baby, who and other performances of folk dramatics, this
has had its first bath is annointed with bear usage seems to be very old in Maramureş and
grease, it acquires "the strength of the bear", old people confirm it took place in ancient
and people suffering from pains in the small of times. The "ursului" dance is performed in
the back can recover if the animal is made to many villages : Sărăsău, Berbeşti, Rusura, Poie-
nile de sub Munte, etc. on the occasion of the
1 Urs= bear. win ter holidays.
5'7
The dance îs performed either by a single times, of the fur (alsa raw) of a sheep of the
bear mask (mask and disguise). a shepherd and tzuTcana breed which, after a time gradually
a drummer, or by two bear rnasks, a woodman becomes reddish-brown. Unlike the masks and
and two lads (one wearing popular dress and disguise of the ·'capra··, the devils, the grey-
the second dressed as a shepherd). In both cases beards, and the bear are not adorned at all. The
there are devils (two or three). In some parts massiveness of the costume which completely
of the country, two or three "'greybeards" take covers the body of the dancer adds a spectacular
part în the performance.
note.
The "bear" dances independently, not led by
its attendants. The movements it makes, the The text and the movements performed seem
way it tries a fall with one of the attendants to make of the ·'ursului" <lance a real "com-
and its somersaults seem to recall the free life media dell'arte", as the "scenario'' îs only
the animal led în the forest. When the congra- sketched, each dancer being free to do what he
tulations and wishes have been expressed, the thinks best and more effective for the inter-
attendants perform a dance to the rhythm of pretation of his role.
metallic sounds produced with the help of some
In certain villages and townships în Mara-
disks attached at the end of cudgels. The
mureş, the "ursului" dance îs performed at
·'devils" and "the greybeards" are nothing but
supers and their role is only to keep up a weddings too, after midnight (în Berbeşti,
noisy, lively atmosphere. Şugatag) or at death watches (Valea Izei, Săcel,
The bear mask is made of the hide of the Săliştea, Moisei, Borşa) - naturally suited. to
animal, or, more often, particularly în recent the respective moment.
DANSE DE «L'OURS »
Du nombre des masques d'animaux, par les- la premiere fois, acquerait „ia force de l'ours„ ;
quels l'homme exprime des manifestations plus que Ies gens souffrant de douleurs lombaires
anciennes de joie a l'approche du Nouvel An, pouvaient guerir en se couchant a plat-ventre
fait aussi partie „I'Ours,„. et en faisant marcher un ours sur leur dos ;
Chez Ies lndo-Europeens, l'ours - ainsi que enfin, que ceux auxquels l'ours se frotte acquie-
la chevre et le cerf, d'ailleurs - symbolisait rent de nouvelles forces physiques.
la regeneration, la vie en essence. Chez Ies La danse de „rours-. etait consideree par Ies
Romains, l'ours etait considere comme symbole Roumains comme apportant la chance a la mai-
du vigoureux monde vegetal, et il etait sacrifie son et a la famille dans la cour de laquelle
a l'occasion des fetes du mois de janvier (fes- elle se produisait. Elle represente de nos jours
tum calendarium). une modalite amusante, pittoresque et spectacu-
Selon Ies traditions populaires roumaines, laire d'exprimer la joie avec laquelle le viUage
l'ours, en sortant de l'hibernation, annonce l'ar- accueille le Nouvel An, mais aussi un pret~xte
rivee du printemps. Dans Ies temps passes, on pour taquiner Ies habitants sans l'intention de
attribuait a l'ours des pouvoirs miraculeux. 11 railler leurs faiblesses mais seulement de Ies
existait la croyance qu'un nouveau-ne, s'il etait aider a s'en corriger, tout en s'amusant fran-
enduit de graisse d'ours apres avoir ete baigne chement.
58
Bien que n'etant pas aussi repandue que „la râle de figurants, contribuant cependant a la
chevre„ et d'autres spectacles de theâtre popu- stimulation de l'atmosphere entraînante et
laire, la coutume de la danse de «l'ours» est bruyante.
paraît-il, assez ancienne dans les parages du Le masque de l'ours est confectionne avec
Maramureş, puisque les vieilles gens attestent la fourrure non fa<;onnee de l'animal ou plus
qu'elle etait pratiquee «depuis les ancetres». souvent, ces derniers temps, avec la fourrure
Aujourd'hui la danse de «l'ours„ est pratiquee (toujours non fa<;onnee) de brebis de race tzur-
dans de nombreux villa.ges et communes : cana (a toison longue), laquelle acquiert, avec
Sărăsău, Berbeşti, Rusure, Poienile de sub le temps, une teinte brun roux. A la difference
Munte, etc. a l'occasion des Ietes d'hiver. des masques-costumes de chevre, de diables, de
La danse se deroule soit avec un seul masque peres - le masque-costume d'ours n'a aucun
d'ours (masque-costume}, un berger et un accessoire. La note specta.culaire lui est pretee
«dub~» (chanteur s'accompagnant de la .-duba„, par son aspect massif, le costume revetant com-
instrument de musique populaire) ; soit avec pletement le corps du danseur.
deux masques d'ours, un „butucar» (bucheron) Tant par le texte, que par Ies mouvements
et deux jeunes gens (l'un habille d'un costume executes, la danse de «l'ours,„ ressemble a un
national, l'autre en berger). Dans les deux cas veritable spectacle de la Commedia dell'arte,
les «diables» (deux ou trois) ne manquent pas. le «scenario„ etant seulement esquisse et cha-
Dans certains endroits apparaissent aussi des cun des acteurs ayant la liberte de dire et de
„moşi„ (peres, un ou deux).
faire tout ce qu'il pense etre propre a rehausser
«L'our.s„ danse tout seul, sans etre dirige par l'interpretation du râle.
ses compagnons. Les mouvements qu'il execute,
les cabrioles et Ies culbutes, semblent vouloir Dans nombre de vil1ages et de communes du
Maramureş, la danse de "l'ours» est pratiquee
rappeler l'existence libre qu'il menait au ca'ur
de la foret. Apres avoir presente leurs vceux, egalement a l'occasion des mariages, apres
ses compagnons font egalement un numero de minuit (Berbeşti, Şugatag), ou bien lors des veil-
danse rythmee par Ies sons metalliques obtenus lees (Valea !zei, Săcel, Săliştea, Moisei, Borşa),
a l'aide de disques fixes au bolit des bâtons. etant adaptee, bien entendu, aux circonstances
«Les diables„ et „Ies peres» ont seulement le respectives.
DAS BĂRENSPIEL
Zu den Tiermasken, deren sich der Mensch der Pflanzenwelt auf, wobei er gelegentlich der
von alters her bedient, um seine Freude liber Feste im Januar (calendae, festum calendarium)
das nahende Neujahr Ausdruck zu geben, geopf ert wurde.
gehărt auch der Băr. Laut rumănischem Volksglauben ki.indigt der
Bei den Indoeuropăern galt der Băr ebenso nach dem Winterschlaf seine Hohle verlassende
wie Ziege und Hirsch letztendlich als Symbol Băr die Ankunft des Fri.ihlings an. In vergan-
des wiedererstehenden Lebens. Die Ramer genen Zeiten schrieb man dem Băren zauber-
fa13ten den Băren als Sinnbild der Allmacht hafte Krăfte zu. Man meinte, daB ein Neuge-
59
borenes, das bei seinem ersten Bad mit Băren Der „Băr" tanzt allein, ohne Begleitgestalten.
fett eingerieben wird, Bărenkrăfte gewinţit, Mit seinen Bewegungen - wiederholt wirft er
das unter Kreuzschmerzen Leidende Heilung sich zu Boden und vollfuhrt Purzelbăume -
finden, wenn sie das Tier liber ihren Ri.icken gemahnt er allem Anschein nach an das freie,
kriechen lassen wi.irden, und schliefilich. dafi wilde Leben des Băren im Walde. Nach dem
jene, an denen sich der Băr reibt, neue Kăr Hersagen des Gli.ickwunsches fi.ihren auch die
perkraft erlangen. Begleiter der Bărenmaske zu den metallischen
Unser Volk hielt das Bărenspiel als gli.ick-
Klăngen mehrerer tschinellenartiger runder
bringend fi.ir dasjenige Haus und diejenige
Familie, in deren Wirtschaftshof es abgehalten Blechscheiben, die am oberen Teil der Stocke
wird. Heute ist das Bărenspiel ein ami.isantes. angebracht sind, einen Tanz auf. Die „Teufel"
malerisches und spektakulăres Mi ttel, wod urch und „Alten" sind blofi Nebenfiguren und sorgen
das Dorf der Freude anlăfilich des J ahreswechsels fi.ir eine beschwingte und lărmende Atmo-
unumschrănkt Raum bietet in seiner Gemar- sphăre.
kung, zugleich aber auch ein Vorwand, um sich Die Barenmaske wird entweder aus dem
auf Kosten seiner beileibe nicht fehlerlosen ungegerbten Fell des Tiers oder neuerdings
Dorfgenossen zu belustigen, ohne dabei in Spott aus dem ebenfalls ungegerbten Fell eines lang-
zu verfallen, sonaerr mit der Absicht, ihnen haarigen Schafes gefertigt, welches Fell mit
ihre Măngel auszutreiben und herzhaft zu der Zeit eine rotbraune Farbe annimmt. Zum
lachen. Unterschied von den Masken der Ziege, der
Obschon er nicht eine dem Ziegenspiel ader
anderen volksschauspielartigen Sitten vergleich- Teufel und der Alten ist die Bărerunaske mit
bare Verbreitung aufweist, ist der Brauch an- keinerlei Zubehăr versehen. Ihre spektakulăre
scheinend seit langer Zeit auf dem Boden der Note erhălt sie von ihrer Massivităt, denn der
Maramuresch heimisch, denn die alten Leute Pelz bedeckt den Kărper des Spielers voll-
vom Lande meine'n, das Spiel sei schon „von kommen.
alters her" bekannt. Das Bărenspiel wird in Der aufgesagte Text und die vollfilhrten
vielen Dărfern und Gemeinden zu N eujahr Bewegungen lassen das Bărenspiel als wahre
gespielt : in Sărăsău, Berbeşti. Rusura, Poienile Commediia-dell-arte-Vorstellung erscheinen, da
de sub Munte usw. der Text blofi skizziert und es jedem Spieler
Das Spiel findet entweder unter Beteiligung freigestellt ist, alles zu tun, was ihn filr seine
einer Bărenmaske, eines Hirten und eines „du- Rolle als angebracht und wirkungsvoll dilnkt.
baş" (Trommler) ader zweier Bărenmasken.
eines „butucar" (Holzhauer) und zweier Jung- In einigen Dărfern und Gemeinden der Mara-
burschen (der eine in Volkstracht, der andere als muresch wird das Bărenspiel auch zu Hochzei-
Hirt verkleidet) statt. In beiden Făllen fehlen ten, u. z. nach Mitternacht (Berbeşti, Şugatag),
auch die „draci" (Teufel ; zwei ader drei an der oder bei Totenwachen (Iza-Tal, Săcel, Săliştea,
Zahl) nicht. In etlichen Gegenden treten auch Moisei, Borşa) aufgefilhrt - natilrlich in dem
zwei ader drei „moşi" (Alte) auf. jeweiligen Anlafi angepafiter Form.
•
JOCUL „MOŞILOR"
In cadrul datinilor şi obiceiurilor de Iniţial, în Maramureş jocul se desfăşura

iarnă în Maramureş un loc important îl în ogrăzile gospodarilor
unde se ştia că se
ocupă mai ales în anii noştri jocul „mo- află fete nemărita te. In cazul cînd gazda
şilor". nu le dădea toate onorurile feciorilor de-
Aria de răspîndire depăşeşte zona. ghizaţi în „moşi", aceştia rosteau o serie
Jocuri similare se întîlnesc şi în alte re- de glume la adresa fetei şi executau o
giuni etnografice ale ţării, avînd, bine- seamă de figuri aluzive. Astăzi, jocul - cu
înţeles, o serie ds note diferenţiate. multe elemente de spectacol dramatic -
La originea jocului se pare că au stat contribuie la mărirea veseliei colective a
cereml!niile cu măşti din nopţile de pri- satului, caracteristică sfîrşitului de an.
veghi - ritual strămoşesc de cinstire a Masca propriu-zisă de „moş" maramu-
morţilor. Obiceiul, golit de sensul lui ri- reşean, executată - în general - din blană
tual, se mai practică şi acum, la priveghi, de cornute, deşi aminteşte de animalul ori-
ca „joc al unchiaşilor" - cu osebire în ginar, se deosebeşte de masca similară din
Vran~ea. Ţinînd seama de aspectul măştii restul zonelor etnografice ale ţării prin
costum, de accesoriile ei, de text, cîntece faptul că nu are coarne. In completarea
şi unele dansuri, nu este exclus ca „moşii '' măştii-costum se foloseşte curent căciula
să aibă punct de plecare şi în dansul sati-
de blană (întoarsă pe dos) şi guba (haină
rilor care avea loc în timpul sărbătorilor miţoasă) pretabilă la simularea blănii de
dionysiace.
animal.
Asimilat ulterior simbolului fertilităţii,
„moşul" este prezent aproape în toate Jacul „moşilor" se remarcă prin inge-
practicile rituale de acest gen („capra", niozitatea şi fantezia depusă în executarea
„ursul" ş.a.). măştilor, prin dialogul viu, schimbat între
In jocul întîlnit astăzi ca spectacol cei deghizaţi şi gazdă, prin dans şi stri-
popular de Anul Nou, „moşul" maramure- găturile asemănătoare cu cele folosite la
şean întruchipează puterea, vitalitatea, hora satului, prin măiestria fiec_ărui parti-
manifestarea plenară a vieţii şi, nu rare- cipant din echipă de a-şi păstra secretul
ori, eroul popular pus 'pe şotii. identităţii.
'70
Din masca de „moş" s-au dezvoltat măş rile agrare, întruchiparea vitalităţii în
tile de „draci" - apariţii mai recente-, jocurile cu măşti de Anul Nou, „moşul" a
intîlnite în cadrul spectacolelor de teatru
condiţionat apariţia imaginii omului în
popular. Ca punct de plecare în cultul stră
moşilor, simbol al fecundităţii în ritualu- teatrul popular născut în evul mediu.
THE "GREYBEARDS'" DANCE
ln Maramureş, this dance is one of the mast "greybeards". the latter cracked a few jokes,
important usages among the traditions and laughing at the young girl and performed a
usages observed during the winter. number of allusive figures. Nowadays. the
It is widespread on a larger area than Mara- dance - with a lot of the elements of a dra-.
mureş. Similar dances are performed in other matic performance - contributes to enhance
regions of Romania, certainly with a number the collective mirth of the village, peculiar to
of differentiated notes. the end of a year.
It seems that this <lance originated in the The mask proper of a Maramureş 1'grey-
ceremonies with masks performed during the beard "' generally made of the coat of cow, a
nights, when death watches were held. an bull, a sheep. though recalling the original
ancient ritual meant to honour the dead. The animal is dif ferent from the similar mask met
usage which has lost its ritual sense is per- with in other ethnographic zones of Romania,
formed during watches as the "greybeards"" as it has no horns. To complete the mask and
dance, particularly in the Vrancea region. the disguise a tur cap is usually worn (turned
Taking into account the aspect of the mask inside out), and the "guba" (a long-haired woollen
and of the disguise, that of their accessories, coat) which can look like an animal's fur.
of the text, the songs and some of the dances, The "greybeards"' <lance is characterised by
it is not unlikely that the "greybeards"" <lance the ingenuity and imaginative power with
should have originated in the <lance of the which the masks are made, by the lively dia-
satyrs, whicrh was performed during the logue between the disguised lads and the host,
Dionysian celebrations. by the dancing and the humourous verses
Subsequently becoming the symbol of fer- resembling those recited at the village horas
tility, the "greybeard" is present almost in all (round folk dance), by the dexterity with which
the ritual periormances of this kind (the each participant tries to keep his identity a secret.
goat <lance, the bear <lance and so on). The masks of "greybeard" have developed
In this <lance which today is a New Year into the masks of "devils" - more recent
folk show, the Maramureş "greybeard" em- personages which are to be seen in perfor-
bodies the vigour, vitality, the joy of life and mances of folk dramatics.
more often than not the popular wag. Originating in the cult of the ancestors, a
In Mairamureş, at first the <lance used to be symbol of fecundity in agrarian rituals, an
performed in the courtyards of householders, embodiment of vitality in the New Year's
where it was known there were unmarried dances with masks, the "greybeard" marked
young girls. In cases when the host did not the first presence of man in the folk dreţ
show due honour to the lads disguised as matics, appearing in the Middle Ages.
DANSE DES «MOŞI» (PERES)
La danse des „peres„ occupe une place impor- jeunes gens deguises en «moşi», ceux-ci debi-
tante dans le cadre des traditions et des cou- taient des plaisanteries a l'adresse des jeunes
tumes d'hiver au Maramureş. filles 7 en executai:it certaines figures de da~e
San aire de diffusion depasse la zone. Des allus1ves. De nos Jours, la danse, qui comprend
danses similaires peuvent etre rencontrees aussi de nombreux elements de spectacle dramatique,
dans d'autres regions ethnographiques du pays, contribue a accroître la gaiete collective au vil-
naturellement, avec une serie de notes diffe- lage, qui est caracteristique a l'arrivee du Nou-
renciees. vel An.
A !'origine de cette coutume se trouvaient, Le masque proprement dit de «moş„ de Mara-
mureş, execute, en general, en peaux d'animaux
paraît-il, des ceremonies avec masques prati-
quees pendant Ies nuits de veillee - rituel cornus, bien que rappelant l'animal originaire
ancestral en l'honneur des decedes. La coutume, differe du masque similaire dans le reste de~
videe de son sens rituel, est pratiquee encore de zones ethnographiques du pays, du fait qu'il n'a
nas jours, aux veillees, sous le nom de -.danse pas de cornes. Pour completer le masque-cos-
des vieux„ (unchiaşi), particulierement dans tume on emploie d'habitude le bonnet de four-
le departement de Vrancea. Compte tenu de rure, a l'envers, et la "guba» (manteau court a
!'aspect du masque--costume, de ses accessoires, poils longs), simulant la fourrure d'animal.
du texte, des chansons et des certaines danses. . ~ ?anse des -.moşi» se remarque par l'inge-
il ne serait pas exclu que la danse des -.moşi ... n10s1te et la fantaisie mises dans l'execution des
(Ies peres) ait son origine dans la danse des masques, par le dialogue vif qui se poursuit
satyres executee pendant Ies fetes dionysiaques. entre les masques et leur hâte, par les danses
Assimile plus tard au symbole de la fertilite, le et les vers improvises lances a haute voix,
„pere" (moşul) est present dans presque toutes comme il est d'usage a la „hora» (la ronde) du
Ies pratiques rituelles de ce genre (la chevre, village, par le talent de chaque participant a
garder le secret de son identite.
rours et autres).
A partir du masque de «moş„ se sont deve-
Dans la danse qu'on voit aujourd'hui en tant loppes les masques de «diables» - apparitions
que spectacle populaire a l'occasion du Nouvel plus recentes - qu'on rencontre dans le cadre
An, le „pere» du Maramureş incarne la force, des spectacles de theâtre populaire.
la vitalite, la manifestation pleniere de la vie et, Ayant son point de depart dans le culte des
~s~ez souvent, le heros populaire toujours pret ancetres, symbole, ensuite, de la fecondite dans
a Jouer des tours. Ies rituels agraires, incarnation de la vitalite
Au commencement, la danse se deroulait au dans Ies danses â masques du Nouvel An, «le
Maramureş, dans la cour des fermes ou 'ron pere» (moşul) est a la source de l'apparition de
savait qu'il y avait des filles a marier. Au ras l'image de l'homme dans le theâtre populaire
ou l'hâte n'accordait pas les honneurs dus aux ne au moyen âge.
DAS „MOŞI" -SPIEL (SPIEL DER AL TEN)
Im Rahmen der winterlichen Volksbrăuche Mădchen abzielende SpăI3e und vollfilhrten eine
der Maramuresch kommt dem „Moşi"-Spiel ein Reihe von Figuren, die mehr oder weniger ver-
wichtiger Platz zu. borgene Anspielungen enthielten. Heute trăgt
Der Raum, in dem das Spiel verbreitet ist, der an Elementen des Volksschauspiels reiche
geht weit ilber die Grenzen der Maramurescher Umzug nicht wenig zur Steigerung des allge-
Landschaft hinaus. Ăhnliche Spiele trifft man meinen Frohsinns der Dorfgemeinschaft zu
auch in anderen ethnographischen Zonen des N eujahr bei.
Landes an, wobei einige Unterschiede ins Auge Die Maske des Maramurescher „Moş", obwohl
fallen. filr gewohnlich aus Rindsfell ausgefilhrt und an
Der U rsprung des Spiels ist wohl in den diese Tiere gemahnend, unterscheidet sich von
Maskenfesten zu den Totenwachen, einem den entsprechenden Masken in den ilbrigen
urtilmlichen Ritual der Totenehrung, zu suchen. ethnographischen Zonen des Landes durch den
Diese Sitte, die ihren rituellen Charakter ein- Umstand, daB sie keine Homer kennt. Das Mas-
gebilfit hat, ist als „Spiel der Gevattern" (Jocul kenkostilm ergănzt hăufig die Pelzmiltze, deren
unchiaşilor) auch heute noch ilblich bei den Inneres nach aufien gekehrt ist, und die „guba·'
Totenw.ăchen, besonders im Gebiet Vrancea. (zotteliger Umhang), die mit Erfolg das Fell
Stellt man das Aussehen der Maske, ihr Zube- des Tieres suggeriert.
hăr, den Text, die Lieder und Tănze des Spiels
Das Spiel der „Moşi" zeichnet sich durch die
in Rechnung, ist die Annahme naheliegend, daI3 grofie Erfindungsgabe und Phantasie, die auf
dem .,Moşi "-Spiel aller Wahrscheinlichkei t nach die Herstellung der Masken verwendet wird,
u. a. auch der Tanz der Satyre bei den dio- sowie durch den lebhaften Dialog zwischen
nysischen Festen zugrunde liegt. Masken und Hauswirten, durch den Tanz und
In spăteren Zeiten als Sinnbild der Frucht- die Ausrufe, die gewisse Ahnlichkeiten mit
barkeit verstanden, fehlt der „Moş" (der Alte) denen, die beim Hora-Tanz im Dorf zur Anwen-
beinahe von keiner der rituellen Praktiken dung gelangen, aufweisen, durch das eifrige
dieser Art (Ziegen-, Bărenspiel u. a.). Bestreben jedes einzelnen Spielteilnehmers aus,
In der gegenwărtigen Form des Brauchs als seine Identităt nicht preiszugeben.
Volksschauspiel zur Neujahrszeit verkorpert der
„Moş'' der Maramuresch Kraft, Fillle, unein-
Aus der „Moş"-Maske entwickelten sich die
geschrănkte ĂuBerung des Lebens und mitun-
.. Teufels"-Masken jilngeren Datums.
ter auch den volkstilmlichen Helden und Witz- Mit dem auf den alten Ahnenkult zurilckge-
bold. henden „Moş", einem Symbol der Fruchtbar-
Ursprilnglich entfaltete sich in der Maramu- keit in den Brăuchen der Ackerbauern, einer
resch das Spiel in den Hofen der Hauswirte, Verkorperung der Lebenskraft in den Masken-
die heiratsfăhige Tochter hatten. Meinten die spielen gelegentlich des Jahreswechsels, tritt in
als „Moşi" verkleideten Burschen, daI3 der dem im Mittelalter geborenen Volksschauspiel
Gastgeber sie nicht mit allen gebilhrenden Ehren zum erstenmal die Gestalt des Menschen in
empfangen habe, trieben sie allerlei auf das Erscheinung.
-- - --
•
I
I 4
„,,
/
9
„MOŞI" ŞI „BABE"
,,
Dintre toate sărbătorile, cele de iarnă vizat. Mascoidei i se ataşează un text (în
cunosc în Maramureş cel mai mare număr versuri sau proză), referitor la fata rămasă
de datini şi obiceiuri. Moştenite din bă nemăritată sau la flăcăul tomnatic. Une-
trîni, golite de sensurile de cult, ele sînt ori, textul cuprinde şi indicaţii glumeţe,
mult îndrăgite astăzi, întrucît dau posi- cum trebuie să facă persoana respectivă
bilitatea tinerilor să se amuze, să treacă ca să se căsătorească. Textul multiplicat
mai uşor nopţile lungi de iarnă. este expus şi în locurile unde se adună la
In multe sate şi comune se mai întîl- sărbători cei ai satului sau. ai comunei.
neşte şi astăzi obiceiul de a pune „moşul" Spectacolul propriu-zis se desfăşoară a
acolo unde sînt fete nemăritate şi „baba" doua zi, cînd satul - aflînd de mascoidă
- unde locuiesc flăcăi tomnateci. şi de cele spuse în text - se adună în faţa
Este vorba de mascoide - manechine - ogrăzii unde este pus „moşul" sau „baba".
de mărimea unui om de statură mijlocie, Citirea cu voce tare a textului în faţa
confecţionate, în general, din haine uzate celor adunaţi, încercările disperate ale
umplute cu paie sau aranjate pe un schelet familiei de a opri flăcăii să pună mîna pe
de lemn. Mascoida este atîrnată în mare mascoidă, pentru a rtu fi plimbată pt~ uli-
taină, în noaptea de Anul Nou, pe vîrful ţele satului, creează o atmosferă de ani-
şurei sau într-un copac din ograda celui maţie şi de veselie generală.
"GREYBEAROS" ANO "OLO HAOS"
In Maramureş the winter holidays come today, since they offer the youths a possibility
accompanied by the largest number of customs of entertainment and a way of spending the
long winter nights more pleasantly.
and usages. Inherited from ancient times, rid In many villages and townships, the peas-
of religious senses, they are very popular ants plant a "greybeard" in houses where
84
there are unmarried young girls, and an "old hurry to get married. The text is multiplied
hag" in houses inhabited by old bachelors. and exhibited in the places where the villagers
These are masked dummies - the size of congregate on holidays. The performance proper
a man of middle stature, generally made of takes place the next day when - hearing of the
worn out clotheE filled with straw or placed dummy and learning of the content of the text,
on a wooden framework. On New Year night the villagers gather in front of the courtyard
the dummy is very secretely hung up at the where the "greybeard'' or "the old hag" had
top of the shed or of a tree în the courtyard been placed. The reading of the text, in a laud
of the persan aimed at. A text is attached to voice, in front of the persons who have
the dummy (in verse or prose), referring to gathered, the family's desperate attempts to
the unmarried young girl or to the old bache- stop the lads from seizing the dummy so as to
lor. At times the text comprises jocular indica- parade with it along the village lanes, create an
tions designed to make the respective persan animated atmosphere and general mirth.
«MOŞI» (PERES) ET «BABE» (VIEILLES)
De toutes les fetes, celles de l'hiver sont liees, cour de celui qui est vise. On attache au mas-
au Maramureş, au plus grand nombre de tra- coi:de un texte, en vers ou en prase, ayant trait
ditions et de coutumes. Heritees des ancetres, a la jeune fille non mariee respecti\'ement au
videes de leurs significations culturelles, elles vieux garc;on. Parfois, le texte comprend aussi,
jouissent d'une grande faveur, rar elles donnent histoire de rire, des indications quant a ce que
aux jeunes la possibilite de s'amuser, de passer la personne en question doit faire pour se
d'une fac;on plus agreable Ies longues soirees marier. Le texte multiplie est affiche aussi aux
d'hiver. endroits ou s'assemblent les habiiants du vil-
Dans de nombreux villages et communes on lage ou de la commune a l'ocoasion des fetes.
rencontre encore la coutume de .-mettre le Le spectacle proprement dit se deroule le len-
pere„ dans les maisons ou îl y a des f illes a demain, lorsque les habitants, ayant appris
marier, et „1a vieille», la ou habitent des vieux l'existence du mascoide et le contenu du texte.
garc;ons. s'assemblent devant la cour de la maison, ou
Il s'agit de mascoi:des-mannequins, de la gran- l'on a mis «le pere„ ou „1a vieille». La lecture
deur d'un homme de taille moyenne, confection- a haute voix du texte, devant les habitants
nes, d'habitude, ·avec des vetements uses remplis assembles, les efforts acharnes de la famille
de paille, ou bien arranges sur un squelette en afin d'empecher les jeunes gens de s'emparer
bois. Le mascoi:de est suspendu, dans le plus du mascoi:de et de le promener dans Ies ruelles
grand secret, la nuit du Nouvel An, au sommet du village, creent une atmosphere animee,
d'une meule de foin ou d'un arbre, dans la pleine d'allegresse generale.
85
"MOŞI" UND "BABE" (AL TE MÂNNER UND AL TE FRAUEN)
In der Maramuresch sind die Winterfeiertage angebracht. Der Strohpuppe wird ein gereimter
AnlaB zu der gr6Bten Zahl von Sitten und ader Prosatext angeheftet, der von dem heirats-
Brăuchen. Die althergebrachten, ihres kultischen făhigen Mădchen bzw. dem ledigen jungen
Sinns entleerten Sitten erfreuen sich besonde- Mann handelt. Mitunter enthălt der Text auch
rer Beliebtheit, da sie fi.ir die Jugend ebenso heitere Hinweise, wie die bewuBte Persan es
viele Gelegenheiten abgeben, sich zu belustigen anstellen mi.isse, um im Hafen der Ehe zu lan.:.
und die langen Winternăchte kurzweilig zu ver- den·. Abschriften des Textes werden auch offent-
bringen. lich ausgehăngt an Stellen. wo sich die Dorf-
In zahlreichen Dorfern und Gemeinden trifft gemeinschaft zu f estlichen Anlăssen zu versam-
man auch heute noch den Brauch an, spa- meln pflegt.
Beshalber die Wirtschaften mit unverheirateten Das eigentliche Volksspiel findet am năchsten
Tochtern durch das Aufstellen eines „Moş" und Tag statt. nachdem die Dorfler. die von den
jene mit ledigen Sohnen durch das Aufstellen Strohpuppen und den ihnen beigegebenen Tex-
einer „Babă" kenntlich zu machen. ten erfahren haben, sich vor dem Haus einge-
Es handelt sich hierbei um Strohpuppen von funden haben. \VO ein „Moş" ader eine „Babă"
der Gr6f3e eines Mens·chen mittlerer Statur, die aufgestellt wurde. Das Verlesen des Textes vor
man in der Regel aus alten, mit Stroh gefi.illten den Versarnmelten, die verzweifelten Versuche
Kleidungsstilcken ader Kleidern, die i.iber einen der jeweiligen Familie, die Burschen daran zu
Holzrahmen gehăngt werden, herstellt. Die hindern, an die Strohpuppe heranzukommen
Puppe wird in der Neujahrsnacht auf dem und sie durch den Ort zu fi.ihren, schaffen eine
Scheunenfirst ader auf einem Baum im Wirt- heiter-erregte Atmosphăre, die auf das ganze
schaftshof der betreff enden Persan insgeheim Dorf i.ibergreift.
~1r µcT u
Mh;,_,„.,, f lE I
o
-ti
„VIFLAIEMUL"
Poporul român a manifestat întotdeauna „Biserica - spune pe drept cuvînt

aptitudini dintre cele mai remarcabile Mircea Eliade - a trebuit să lupte mai
pentru teatru, dovedind mult talent în bine de zece veacuri împotriva afluxului
toate genurile - pantomimă, scenete cu continuu al elementelor de credinţe şi
caracter comic, dramă etc. practici populare în practicile şi legendele
Ca şi în alte zone folclorice ale ţării, în creştine. Şi rezultatul acestei lupte este
Maramureş, cu prilejul sărbătorilor de mai degrabă modest, mai cu seamă în
iarnă, pe lingă jocurile cu măşti se joacă sudul şi sud-estul Europei, unde folclorul
şi teatru popular, cunoscut sub numele de şi practicile religioase ale populaţiilor
Viflaiem. rurale păstrează încă reprezentări, mituri
După părerea specialiştilor, acest gen de şi rituri de mare vechime" 1.
reprezentaţie datează înainte de secolul In ciuda interdicţiilor şi ameninţărilor,
al XIX-lea. Sursa de inspiraţie este drama masele populare, din nevoi interioare, nu
religioasă a „Naşterii" - venită, proba- s-au sfiit să-l păstreze, cu nota lui profund
bil, din Apus sau din Bizanţ. laică, să-l îmbogaţească şi să-l primenească
Altoit pe vechea tradiţie a jocurilor cu mereu pe linia frumoaselor tradiţii stră
măşti de origine păgînă şi a colindelor cu moşeşti.
steaua, acest gen de spectacol a căpătat o La baza spectacolului care se joacă în
notă profund populară, necunoscută în unele sate şi comune maramureşene se
celelalte ţări unde se practică. află versiunea datorată lui Petru Bilţiu
Coloratura laică şi mai ales socială, de- Dăncuş - fost învăţător în comuna
nunţarea asupririi, satirizarea şi biciuirea Ieud - care a folosit varianta de „origine
aroganţei. minciunii şi ipocriziei celor poporană a dramei, asimilată de popor şi
bogaţi şi puternici au determinat oficiali- transformată după gustul lui" :.!. Textul
tăţile timpului să interzică acest gen de publicat în broşură (1924) de fiul acestuia,
spectacol, întrucît incita spiritele împo- profesorul Ion Bilţiu-Dăncuş, nu a consti-
triva „ bunelor rînduieli". Pentru in terzi- tuit însă decît un etalon. Pe măsură ce se
cerea lui au fost şi unii slujitori ai bisericii juca, textul a fost mereu modificat,
care l-au afurisit ca fiind „profanator, 1 Mircea Eliade : Aspects des mythes, Paris. 196:3.
spurcat, diavolesc". ~ Viflaiemul, 1924, Sighetu-Marmaţiei.
93
adăugînrlu-i-se noi replici. noi personaje, cele de .. moşi" - de tipul măştilor-cos
noi note. specifice însuşirilor şi preocupă tum - , sînt confecţionate din diverse
rilor oamenilor de pe aceste meleaguri . materiale vechi sau noi, precum şi din
.. Viflaiemul·' - ca şi celelate jocuri de bucăţi de blană - ca element preponde-
iarnă - este astăzi un spectacol de teatru rent. Ca recuzită, nu lipsesc clopoţeii şi
popular menit să declanşeze voia bună şi mai ales tălăngile la măştile de „draci".
să exprime sentimente de bun augur la iar la cele de „moşi" butucul, uneori foarte
hotarul dintre ani. In cadrul acestui spec- decorat cu elemente ornamentale geo-
tacol locul principal îl deţine jocul măş metrice.
tilor, întrucît cea mai mare parte a perso- Spectacolul are l_oc nu într-un loc spe-
najelor sînt parodice. cial amenajat, ci pe uliţă sau în ograda
In „Viflaiemul" maramureşean se gospodarului dornic să se amuze pe seama
detaşează pregnant masca „Doamna „dracilor" mai ales, care execută o serie
Moarte" - apariţie singulară în cadrul întreagă de măscări şi grimase şi multă
acestui gen de teatru popular, precum ş1 larmă, şi să asculte glumele „moşului" -
măştile de „moşi" şi „draci".
alt personaj principal al spectacolului.
Masca-costum „Doamna Moarte" diferă
total de tipul celorlalte măşti. De regulă, Pitorescul măştilor, fabulaţia bogată.
numărul mare de actori, regia sui-generis.
masca propriu-zisă este în formă de con.
înaltă uneori pînă la 60-80 cm. Pentru reflectarea realistă a unor împrejurări is-
vestimentaţie se foloseşte, de obicei, o torice şi sociale, precum şi a mentalităţii
cămaşă femeiască întoarsă pe dos. Ca re- omului maramureşean, totul determină ca
cuzită. este nelipsită coasa sau secera. acest spectacol de teatru popular să se
Măştile de „draci" - .,cuşmele de draci" - înscrie printre reuşitele manifestări popu-
de tipul măştilor-costum sau gluga - şi lare din cadrul sărbătorilor de iarnă.
THE "VIFLAIEM"
The Romanian people have always shown holidays, besides the dances with masks, folk
most remarkable inclinations for the acting, dramatics are performed which go by the name
proving they had great talent in all gcnres
of Viflaiem.
- pantomime, sketches of comic character
dramas, etc. ' Specialists are of opinion that this sort of
In Maramureş the same as in other folklore performance existed only a short time just
zones of Romania, on the occasion of the winter before the 19th century. The source of lnspi-
94
ration is the religious drama of the "Nativity", were added to it as well as new characters, new
coming mast likely from the West or from notes peculiar to the qualities and conc2rns of
Byzance. the people in these parts.
Engrafted on the old tradition of the dances The "Viflaiem" - like all the other winter
with masks, all of pagan origin and that of the dances - is today a performance of folk dra-
carols sung by waits carrying a star, this kind matics meant to produce high spirits and to
of performance has acquired a profoundly express auspicious feelings at the boundary
popular note, unknown in the other countries between the years. In this perforrn3.nce the
where it is pcrformed. main role is that of the dance with masks, as
The lay and particularly the social note, the the majority of the personages are parodic.
denouncing of oppression, the satirzing and the In the Maramureş Viflaiem the mask of
lashing of the arrogance, the lying and the "Mistress Death" stands aut conspicuously
hypocrisy of the rich and mighty made the it is an unusual presence in this kind of folk
official circles of the time forbid this sort of play, so do the masks of ··greybeards" an:l
performance, as it stirred up spirits against ''devils"
''the good order". Some members of the clergy The mask and disguise of ·'Mistress De':lth"
were alsa of opinion it should be forbidden and is quite different from the type of the other
they anathemized it for being "corrupt, foul, masks. As a rule, the mask proper is cone-
diabolica!". shaped, it sometimes reaches a height of 60-
·'The church - says Mircea Eliade with good 80 cm. As for the clothes, a chemise turned
reason - had to struggle for more than ten inside aut is usually worn. The properties
centuries against the continual inflow of the include the never-failing scythe or sickle. The
elements of the faith and folk practices, into masks of the "devils" - the "high fur caps
the Christian legends and practices. And the worn by the devils" resemble the masks and
result of this struggle is rather poor, particu- disguise or the hood - and those of "grey-
larly in the south and the south-east of Europe beards" are of the type of masks and disgui-
where the folklore and the religious practices ses - macle of various old or new materials
of the rural populations still preserve very old and bits of fur - the mast conspiouous of all.
representations. myths and rituals" 1 . The properties include little bells and particu-
Despite restrictions and threats, the people's larly sheep-bells for the masks of _"devils" while
masses, urged by an inmost need, did nat scruple the masks of "greybeards" have a stump (block)
to continue performing this drama, with its often adorned with geometrica! motifs.
strong lay character, to enrich it, to continually The performance does nat take place in any
add new elements to it, renew it along the line special place fitted aut for the occasion, but in a
of the beautiful ancient traditions. lane or in the courtyard of some householder
The show which is performed in some of the who is eager to amuse himself by watching espe-
villages and townships in Maramureş is ground- cially the "devils'' who perform all sort of tricks
ed on the version of Petru Biltiu-Dăncuş - a and make grimaces and very much noise. and
former schoolmaster, in the township of Ieud - to listen to the jokes cracked by the greybeard
who used the variant of "folk origin of the - another main character in the play.
drama. assimilated by the people and trans- The picturesqueness of the masks, the rich
formed to suit their taste" :!. The text published content, the large number of actors, the sui-
in a brochure (1924) by the schoolmaster's son, generis stage management. the realistic mir-
teacher Ion Biltiu-Dăncuş was however only a roring of c2rtain historical and social circurn-
standard. As the drama was being performed, stances and the mentality of the people in
the text was modified repeatedly, new lines Maramureş, everything makes this performance
1 Mircea Eliade, Aspects des Mythes, Paris, 1963 of folk dramatics one of the successful events
2 .... Viflaiemul, 1924, Sighetu-Marmaţiei. of the winter holidays.
95
LE « VIFLAIEM »
Le peuple roumain a depuis toujours mani- En depit des interdictions et des menaces,
feste des aptitudes remarquable~ pour le theâ- Ies masses populaires, en vertu de necessites
tre, faisant preuve de talent dans tous Ies interieures, ont persiste a garder vivante cette
genres - pantomime. saynettes a caractere tradition, avec sa note profondement laique, a
comique, drame etc. l'enrichir et a la renouveler dans l'esprit des
De meme que dans d"autres zones folkloriques belles coutumes ancestrales.
:lu pays, on joue au Maramureş, a l'occasion A !'origine du spectacle represente dans cer-
des fetes de l'hiver, a câte des spectacles a mas- tains villages et communes du Maramureş se
ques, un spectacle populaire qui est connu sous trouve la version appartenant a Petru Bilţiu
le nom de Viflaiem. Dăncuş, ancien instituteur dans la commune de
Les specialistes sont d"avis que ce genre de Ieud, lequel a utilise la variante „d'origine
representation est apparu peu de temps avant populiste du drame, assimilee par le peuple et
le XJXe siecle. La source d'inspiration en est le transformee selon son gout» 2. Le text publie
drame religieux de la „Nativite„, venu ici d'Oc- dans une brochure (1924) par son fils, le pro-
cident ou de Byzance. fesseur Ion Bilţiu-Dăncw;;, a toutefois constitue
Greffe sur l'ancienne tradition des danses a seulement un etalon. Au fur et a mesure qu'on
masques d'origin2 payenne et des noels qu'on le jouait, le texte etait sans cesse modifie, de
chante en portant l'Etoile, ce genre de spectacle nouvelles repliques, de nouveaux personnages
a acquis une note profondement populaire, qui y etant introduits, de nouveaux traits lies aux
n'existe pas dans Ies autres pays ou il est pra- caracteristiques et aux preoccupations des gens
tique. de ces parages.
Le coloris profane et surtout social, la denon- Le .-Viflaiem„. de meme que Ies autres diver-
ciation de l'oppression, la satire et la stigma- tissements de la saison d'hiver, est de nos jours
tisation de l'arrogance, du mensonge et de un spectacle de theâtre populaire destine a pro-
l'hypocrisie des richards et des puissants, ont voquer la bonne humeur et a exprimer des
determine Ies officialites du temps a interdire sentiments de bon augure a la frontiere entre
ce genre de spectade, qui incitait les esprits deux annees. Dans le cctdrie de ce spectacle c'est
contre „rordre etabli„. En faveur de l'interdic- le jeu des masques qui detient la place princi-
tion etaient egalement certains serviteurs de pale, etant donne que la plupart des person-
l'Eglise; qui l'ont anathemise comme „profa- nages ont un caractere de parodie.
nateur, impur, diabolique„. Dans le „viflaiem„ du Maramureş. le masque
„L'Eglise - affirme a juste raison Mircea de .-Dame la Mort„, apparition singuliere dans
Eliade - a du lutter plus de dix siecles contre le cadre de ce genre de theâtre populaire, ainsi
l'afflux continue! d'elements de croyances et que les masques de „peres» et de «diables„ se
de pratiques populaires dans Ies pratiques et detachent de fac;on frappante.
les legendes chretiennes. Mais le resultat de Le masque-costume de «Dame la Mort„ dif-
cette lutte est plutât modeste, particulierement fere totalement du type des autres masques. De
dans le ·Sud et le Sud-Est de l'Europe, ou le fol- regle, le masque proprement dit est de forme
klore et les pratiques religieuses des populations conique, haut parfois de 60-80 cm. En guise
rurales conservent encore des representations, de vetements on emploie, d'habitude, une che-
des mythes et des rites d'une grnnde ancien- mise de femme, a l'envers, le tout accompagne
nete„ 1. de l'inevitable faux ou faucille. Les masques de
1
Mircea Eliade : Aspects des Mythes, Paris, 1963. ~ Viflaiemul, 1924, Sighetu-Marmaţiei.
96
„diables» - les „bonnets de diables» - du type executent toutes sortes de pitreries et de gri-
des masq ues-costumes ou cagoules, et ceux de maces en faisant beaucoup de bruit, et ecouter
«peres„, du type des masques-costumes, sont les blagues du „pere», autre personnage prin-
confectionnes avec divers materiaux uses ou cipal du spectacle.
neufs, ainsi qu'avec des moI'Ceaux de fourrure, Le pittoresque des masques, la riche fabula-
comme element preponderant. Comme acces-
tion, le grand nombre d'acteurs, la mise en
soires, les masques de „diables» sont toujours
pourvus de clochettes et de sonnailles, tandis scene sui generis, la representation realiste de
que les „peres„ ont une buche, parfois tres certains evenements historiques et sociaux, ainsi
decoree d'elements ornementaux geometriques. que de la mentalite des gens du Maramureş,
Le spectacle n'a pas lieu dans un lieu spe- tous ces elements font que ce spectacle de theâ-
cialement amenage dans ce but, mais dans la tre populaire s'inscrit dans le cadre des fetes
ruelle ou dans la cour de la famille qui desire de l'hiver, parmi les manifestations populaires
s'amuser sur le compte des „diab'les„, lesquels reussies.
DAS „VIFLAIEM" - SPIEL (BETHLEHEMSPIEL)
Der Rumăne verfilgt seit jeher liber aufier- Verlogenheit und Heuchelei der Reichen und
gewohnliche Făhigkeiten zum Theaterspielen Măchtigen bestimmten in der Vergangenheit die
und findet sich in sămtlichen Gattungen, gleich- Behorden, dieses Spiel zu untersagen, weil es
viel ob Pantomime, Posse oder Drama, glăn das Volk aufwiegele. Auch Vertreter der Kirche
zend zurecht. ăufierten sich filr das Verbot des Bethlehem-
Wie iibrigens auch in anderen Folklorezonen spiels, das sie als „entweihend, ketzerisch und
des Landes finden in der Maramuresch gele- teuflis-ch" verdammten.
gentlich der Winterfeste aufier Maskenumzilgen Mit vollem Recht schreibt Miticea Eliade :
auch regelrechte Volksschauspiele, wie z. B. das „Die Kirche muf3te mehr als zehn Jahrhunderte
Bethlehemspiel (Viflaiem), statt. gegen den stăndigen Zustrom von Elementen
Nach Ansicht der Fachleute wurde dieses des Volksglaubens und der Volkspraktiken in
Volksschauspiel erstmals gegen Ende des 19. die christlichen Praktiken und Legenden an-
Jahrhunderts aufgefiihrt. Sein Ursprung wird
kămpfen. Das Ergebnis dieses Kampfes ist eher
in den Bethlehemer-Kindermord-Spielen ver-
mutet, die wahrscheinlich aus Westeuropa oder bescheiden, vor allem im Silden und Siidosten
Byzanz in unseren Raum gebracht wurden. Europas, wo die Folklore und die geistlichen
Die alte Tradition der Maskenspiele heidni- Praktiken der Dorfbevolkerung noch Vorstel-
schen Ursprungs und des Sternsingens ilberla- lungen, Mythen und Riten von hohem Alter
gemd, gewann diese Art von Schauspiel einen bewahren" 1•
zutiefst volkstiimlichen Zug, der in den ilbrigen Verboten und Drohungen trotzend, bewahrte
Lăndern, die das Spiel kennen, unbekannt ist. das Volk aus innerer Notwendigkeit das Spiel
Der weltliche und vor allem der soziale An-
strich des Brauchs, die Anprangerung der Un- J Mircea Eliade, Aspects des Mythes, Paris, l 96:i.
t~rdrilckung sowie die Gei13elung der Arroganz, ( Aspekte aus dtfn Mythen).
97
mit stark weltlichem Geprăge, bereicherte und Die Maske des „Gevatter Tod·' unterscheidet
erneuerte es immerfort im Sinne der schonen sich typenmăBig volkommen von den iibrigen
alten Volksilberlieferungen. Masken. Filr gewohnlich ist die Maske selber
Das heute in mehreren Dorfern und Gemein- kegelformig und mitunter 60-80 cm hoch. Als
den der Maramuresch verbreitete Volksschau- Bekleidung wird in der Regel ein mit der
spiel ful3t auf der Variante von Volksschullehrer Innenseite nach auBen gekehrtes Hemd beniltzt.
Petru Biltiu-Dăncuş aus der Gemeinde Ieud, Ferner hăit diese Maske eine Sense oder eine
der die „volkstilmliche Fassung des Dramas, Sichel in der Hand. Die Kostilme der Teufels-
das das Volk sich anverwandelte und seinem masken („cuşmele de draci") und der „Moşi"
Geschmack entsprechend abănderte" 1 , beniitzte. werden aus verschiedenen alten oder neuen
Der vom Sohn des Sammlers, dem Oberlehrer Stoffen und in der Hauptsache aus F-2llstilcken
Ion Biltiu-Dăncuş, in einer Broschilre veroffent- angefertigt. Als Zubehor d2r Teufelsmasken
lichte Text (1924) cliente jedoch nur als Aus- milssen Schellen und Glocken erwăhnt werden,
gangsbasis. Bei jeder Auffilhrung erfăhrt der wăhrend das Requisit der „Moşi" der mit geo-
Text immer wieder Anderungen, indem er um metrischen Ornamenten reich verzierte Holz-
neue Passagen, neue Gestalten und neue Zilge, klotz ist.
die dem Wesen und den Bestrebungen der Das Schauspiel findet nicht etwa an einem
Menschen dieser Landschaft eigentiimlich sind, eigens dafilr hergerichteten Platz, sondern auf
bereichert wird. der Dorfgasse oder im Hof eines Hauswirten
Das .. Viflaiem"-Spiel. wie i.ibrigens auch die statt, der sich beim Durcheinanderlaufen der
anderen Winterspiele, ist heute ein Volksschau- ,.Teufel", die unter groBer Lărmentwicklung
spiel, das zum Jahreswechsel gute Laune unter allerlei Grimassen schneiden und Schabernack
die Menschen bringen und ein segensreiches treiben, amilsieren oder die spal3igen Reden des
neues Jahr fiir alle beschworen soli. Sein „Moş", einer anderen wichtigen Gestalt des
Hauptelement bildet das Maskenspiel, weil der Bethlehemspiels, anhoren will.
GroBteil der Figuren parodistische sind. Die malerischen Masken. die iippige Fabel de~
Im Maramurescher Bethlehemspiel fallen be- Spiels, die grol3e Zahl der Darstellenden, die
sonders die Maske des „Gevatter Tod'', eine
Spielleitung sui generis, die wirklichkeitsge-
einzigartige Erscheinung bei diesem Typ von
Volksschauspiel, und die Masken der „Moşi·' treue Widerspiegelung historischer und sozialer
Umstănde sowie der Denkungsart der Maramu-
(Alten) und „Draci" (Teufel) auf.
rescher lassen dieses Volksschauspiel als gelun-
1
••• Viflaiemul, Sighetu-Marmaţiei, 1924 ( Das gene ĂuBerung der Volkskultur aus Anlal3 der
Bethlehemspiel). Winterfeste erscheinen.
s
..
.
.
..
I
/
•
I
\
f
' •
I. ,,.
J' I "'
:.
~ .'! I
FESTIVALUL SIGHET AN
Maramureşul este una dintre cele mai sului" (Sărăsău), .,Mioriţa" (Breb), „Bog-
bogate zone folclorice ale patriei noastre. dan de Cuhea" (Bogdan-Vodă) ş.a.m.d.
Aici s-a păstrat o puternică tradiţie Pe plan judeţean s-au organizat două
populară, cu profunde rezonanţe dacice. manifestări deosebit de reprezentative cu
Datorită unei munci ştiinţifice, dirijată prilejul sărbătorilor de primăvară şi
şi susţinută de către forurile centrale şi iarnă : .,Tînjaua" (Hoteni) şi ,.Festivalul
locale, s-a reuşit, mai cu seamă în ultimii datinilor şi obiceiurilor laice de iarnă"
zece ani, să se selecteze cele mai reprezen- (Sighetu-Marmaţiei).
tative manifestări artistice populare ma- În cadrul festivalului sighetan - de-
ramureşene, să se evidenţieze, în cadrul venit de acum tradiţional - îşi dau întîl-
unor spectacole organizate pe plan local nire teatrul folcloric. colinda laică, muzica
sau republican, nu atît ceea ce este pito- şi poezia folclorică, dansul popular, mitul
resc şi inedit, ci mai ales ceea ce este sem- şi legenda împletindu-se cu realitatea nouă
nificativ pentru acest colţ de ţară româ- a meleagurilor maramureşene.
nească. De asemenea, s-a întocmit o seric În timpul festivalului, pe fundalul unei
de culegeri, prin care sînt păstrate şi valo- explozii coloristice şi de vitalitate, se des-
rificate cele mai alese creaţii folclorice făşoară o adevărată paradă de care ale-
maramureşene, cele mai semnificative gorice, de dansatori mascaţi sau în fru-
datini şi obiceiuri de primăvară şi iarnă. mosul port popular, fascinante datini şi
precum şi o suită de lucrări, elaborate la obiceiuri transmise din tată în fiu.
Veniţi din toate colţurile Maramureşului
o înaltă ţinută ştiinţifică, cu privire la arta
populară maramureşeană.
- şi, în ultimul timp, şi din alte judeţe -
oamenii acestor pămînturi. de fel din sa-
Tot ca urmare a eforturilor depuse, s-au tele lui Bogdan Vodă şi ale lui Pintea, din
putut organiza în cadrul căminelor cultu- Ieud, Moisei, Săpînţa, Săliştea şi din alte
rale din sate şi comune valoroase spec- multe locuri, dau un spectacol învăţat din
tacole populare cu profunde semnificaţii moşi-strămoşi, un spectacol de o mare fru-
istorice, etice şi morale : „Ursitoarele" museţe şi desăvîrşire artistică, pentru îm-
(Vadu Izei), „Pintea Viteazul" (Bîrsana), bogăţirea sufletului şi slava acestui meleag
„Cîntarea bradului" (Săliştea), „Jocul ur- de cuget şi simţire românească.
122
THE SIGHET FESTIV AL
Maramureş is one of the richest folklore In the district two riemarkably representative
zones in Romania. A strong folk tradition with festivities were organized on the occasion of the
profound Dacian resonances has been preserved spring and the winter holidays : "Tînjaua"
in thes2 parts. (Hoteni) and "the Festival of lay winter customs
In the last ten years due to scientific work, and usages" (Sighetu-Marmaţiei).
guided and supported by the central and local
bodies, the mast representative folk artistic The pTogram of the Sighet Festival - which
manifestations in Maramureş have been s2lect- has now become tracii tional - consists of folk
ed and performances have been organized dramatics, lay carols, fo lk music and poetry,
1
locally or on a national scale, not desi.gned to folk dancing, myths, and legends, au blending
set off what is more picturiesque and original with the new reality in Maramureş.
but particularly what is significant for this
region of the country. A number of collections On the stage of the Festivail., againist a back-
has alsa been prepared, designed to preserve ground of explosive colours and vitail.ity, there
and turn to account the best folklore creations paraded allegorical devices, masked dancers
in Maramureş, the mast significant spring and wearing the beautiful folk costume, fascinat-
winter customs and usages as well as a suite of ing customs and usages that have come down
works of a scientific character on folk art in to us from father to son.
Maramureş.
The people in Maramureş coming from all
In consequence of the ·efforts made, at the quarters and latterly even from other districts,
clubs in villages and townships, excellent per- from the villages of prince Bogdan and ' from
formances of folk art have been organized, of
Pintea's village, from Ieud, Moisei, Săpînţa,
profound historical, ethic and social signif i.:-
Săliştea and from many other places, get up a
cance : "The Three Weird Sistera" (Vadul Izei),
·'Pintea the Brave" (BîTsani), "Song of the Fir performance learnt from their forefathers; they
Tree" (Săliştea), the "Bear Dance" (Sărăsău), get up a show of great beauty and artistic per-
"Mioriţa" (Breb), "Bogdan of Cuhea" (Bogdan fection, to enrich the hearts and minds of the
Vodă) and so on. people living in these parts of Romania.
LE FESTIV AL DE SIGHET
Le Maramure~ est l'une des plus riches zones annees, a selectionner Ies manifestations artisti-
folkloriques de notr2 patrie. Une puissante tra- ques populaires Ies plus representatives du
dition populaire s'est conservee ici, aux pro- Maramureş, a mettre en valeur, dans le cadre
fondes resonances daciques. de spectacles organises sur le plan local ou
Grace a un travail scientifique, dirige et republicain, non seulement le pittoresque et
soutenu par Ies autorites centrales et locales, on !'inedit, mais, en premier lieu, ce qui est signi-
a reussi, surtout pendant ces dix dernieres ficatif pour cette partie de la terre de Roumanie.
123
De meme, une serie de recueils ont ete ela- Dans le cadre du festival de Sighet, devenu
bores, en vue de la conservation et de la mise desormais traditionnel, se donnent rendez-vous
en valeur des creations folkloriques Ies plus le theâtre folklorique, les noels profanes, la
remarquables du Maramureş, des coutumes et musique et la poesie folklorique, la danse popu-
des traditions du printemps et de l'hiver Ies laire - le mythe et la legende s'entrelac;ant
plus significatives, ainsi qu'une serie d'etude3 avec 13 realite nouvelle qui est nee dans les
d'un niveau scientifique superieur. concernant parages du Maramureş.
l'art populaire du Maramureş.
Toujours par suite d'efforts louables ont pu Durant le festival, sur le fond d'une explosion
etre organises, dans le cadre des Foyers de la de couleurs et d'allegresse, se deroule une veri-
culture, dans Ies villages et Ies communes, de~ table parade de chars allegoriques, de danseurs
spectacles populaires plein d'interet, aux pro- masques ou bien portant de beaux costumes
fondes significations historiques, ethiques et populaires, de fascinantes traditions et coutu-
morales ; „ursitoarele„ (Les Fees presidant a la mes transmises de pere en fils.
naissance) (Vadu Izei), „Pintea le Brave„ (Bîr-
sana), „La Chanson du Sapin„ (Săliştea), „La Venus de tous Ies recoins du Maramure? -
Danse de l'Ours„ (Sărăsău), «Mioriţa„ (h bre- et, ces derniers temps, aussi d'autres departe-
bis), (Breb), „Bogdan de Cuhea„ (Bogdan-Vodă) ments - Ies hommes de cette contree, origi-
etc. naires des villages de Bogdan-Vodă et de Pintea,
Sur. le plan departamental ont ete organisees de Ieud, Moisei, Săpînţa, Săliştea et de beau-
deme manifestations particulierement represen- coup d'autres endroits, presentent un spectacle
tatives, a l'occasion des fetes du printemps et
d'origine ancestrale, d'une grande beaute et per-
de l'hiver : „Tînjaua„ (fete marquant le debut
des travaux agricoles) (Hoteni) et le „Festival f ection artistique, pour la plus grande joie de
des traditions et des coutumes profanes de l'esprit et la plus grande gloire de cette contree.
l'hiver„ (Sighetu-Marmaţiei). penetree de pensces et de sentiments roumains.
DAS FESTIV AL VON SIGHETU-MARMAŢIEI
Die Maramuresch ist eine der reichsten folk- das for diesen Teil Rumăniens Spezifische her-
loristischen Zonen unseres Vaterlandes. Hier a uszustellen. Ferner wurden zwecks Bewahrung
erhielt sich eine krăftige Volkstradition mit und Verwertung der Volkskultur eine Reihe
dakischem Substrat. von Sammlungen Maramurescher Folklore, in
Dank einer von den zentralen und ortlichen denen die wichtigsten Fruhlings- und Winter-
Stellen angeleiteten wissenschaftikhen Tătig sitten festgehalten sind, sowie eine Folge von
keit ist es vor allem in den letztverstrichenen wissenschaftlich fundierten Arbeiten liber die
zehn Jahren gelungen, eine Auswahl der repră Volkskunst der Maramun~sch veroffentlicht.
sen ta ti vs ten volkskunstlerischen Ă ul3erungen Desgleichen wurden in den Kulturheimen
der Maramuresch zu treffen und in auf lokaler der Dorfer und Gemeinden wertvolle Volks-
ader Landesebene organisierten Darbietungen schauspiele mit tiefem historischem, ethischem
weniger das Pittoreske und Unerhorte, sondern und moralischem Sinn zur Auffuhrung ge-
124
bracht : „Die Schicksalsfeen" (Vadu Izei), „Hai- Wăhr~nd des Festivals spielt sich vor dem
duck Pintea'' (Bîrsana), „Das Tannensingen·' Hintergrund eines Wirbels von Farben und
(Săliştea), „Das Bărenspiel·· (Sărăsău), „Mioriţa" Vitalităt eine wahre Parade allegorischer Wa-
- „Das Lămmchen'' (Breb), „Bogdan von Cu- gen, maskentragender Tănzer oder solcher in
hea" (Bogdan Vodă) u. a. m. Volkstracht, bezaubernd schoner altiiberliefer-
Auf Kreisebene wurden zwei ilberaus repră ter Sitten und Brăuche ab.
sentative Vorstellungen aus AnlaB der Frilhlings- Aus allen Teilen der Maramuresch und in
und Winterfeiertage veranstaltet : „Tînjaua" der letzten Zeit auch aus anderen Kreisen her-
(Hoteni) und das „Festival der weltlichen Win- beigestromt, fiihren die diesem Boden entspros-
tersitten und -brăuche" (Sighetu-Marmaţiei). senen Menschen, die aus den Dorfern Fiirst
Bogdans und des Haiducken Pintea, aus Ieud,
Auf dem nunmehr traditionellen Festival von Săpînţa, Săliştea und aus vielen anderen Orten
Sighetu-Marmaţiei geben sich Volkstheater, stammen, ein von den Ahnen ererbtes Volks-
weltliche „Colinde", Volksmusik und -dichtung, schaµspiel von groI3er Schonheit und kunstle-
Volkstanz ein Stelldichein, wobei sich Mythos rischer Vollkommenheit auf, das den Menschen
und Sage mit der neuen Wirklichkeit der Mara- seelisch reicher macht und diesen Landstrich
murescher Landschaft verflechten. rumănischen Denkens und Fiihlens lobpreist.
- „Tri.mbiţoşii" din Strimturo . Echiva-
lentul tulnicorilor din „Ţaro Moţilor" .
ln Maramureş ei sint prezenţi Io stină
cu diverse melodii - semnal. La inmor-
mintări sint prezenţi cu melodii speci -
fice . in codrul Festivalului sigheton
marchează deschiderea manifestărilor
folclorice .
- „Coconi" maramureşeni cu „buha-

iul ". Altădată rit agrar, menit să
provoace fertilitatea, acest obicei con-
tribuie astăzi Io veseli·o generală de
Anul Nou .
•
+ Valeo lzei
„ Bu ha iul" - Bor şa
Co lindători
„ Copro " - cor alegoric+
Co r alegor ic - „ Ursul" +
„Ursul"
„ Moşi "
/
Păcurarii din Bo r ş a
Col in dătoore şi coundători
„ Drac " şi „ Moş "
Care alegorice
„ Plugul "
Personaje din „Viflolem"
„ Ţurco" judeţul Bistriţo-Nă~ăud.

Echivalentul coprei din Maramureş şi
Moldova, .precum şi ol „brezaiei" din
Muntenia.
Colindătoare
Hunedoara.
şi colindător i - judeţul +
„Constantinul ''. in vech il e centr e mu n-
Mască de „ dra c " (Sir bi) +
ci tor eş t i trans ilvănene, teatrul popular
de A nul Nou făce a parte din act ivi -
tatea cul tura lă . „Constan t inul " este
un ica dromatizare popul ară, aut en t ică,
î nchinată voievodului martir Co ns t a n-
tin Brinc ov e anu . Ju cat d in casă in
casă, de către minerii din Cavnic, spe c-
taco lul - o adevărată confirma re a
răsunetului pe care ii aveau evenimen -
tele zguduitoare d i n ţăr i l e române în
Trans ilvani a - a îmbogăţit tem a tica
t ea trulu i popu lar cu mot ive din istor ia
naţion ală .
Mască de „drac " (Petrova)
Mască de „drac " (leud)
+ Mas c ă de „d ra c" (R ozavlea )
Mască de „ drac " (Si rb i)
Mască de „ drac " (Va leo Stejarului)
Mască de „ dra c" (Dragomireş ti ) +

Mască de „drac" (B irsana)
Mască de „drac"
(Birsana)
Mască de „drac " (Vă l en i )
Mască de „drac " (Rona de Jos)
Mască de „drac" (Onceşti) +
•
,.\ "'' ..._
'\'
••
·~
Mască de „drac " (Vălen i )
Mască de „drac " (leud)
+ Mască de „drac" (Roz·a vleo)
larn<J în Maramureş
Pod peste Iza +
TEXTE FOLCLORICE
JOCUL „CAPREI" JOCUL „URSUL Ul" Să mănînce cucuruz.

(Fragment) Joacă, joacă, ursule,
(Fragment)
Că s-or coace murile
Şi mai tare ti-i-ngrăşa
Frunză verde de negară 'In cu ursul din pădure Şi pin căsuri îi juca.
Capra zice „Bună seară !" C-amu s-o hrănit de mure :
Am zinit la dumneavoastră, Ş-am 'init cu el în sat
Text cules de Mihai Dăncuş. în anul
Să-şi cîştige de mîncat.
Să primiţi căpriţa noastră, 1970, în Comuna Sărăsău
Că-i venită de la munte,
De mîncat şi-o cîştiga,
Cu steluţă albă-n frunte•!
Dacă oamenii i-or da.
Ci, ci, ci, căpriţă, ci ! Joacă, joacă, Mniculai,
Am zinit pîntru-a vă spune Că ţi-o da moşu mălai
Că s-aveţi tăt zile bune ! Şi ţi-o da şi cucuruz „MOŞ"
S-aveţi noroc, pace-n casă Din mălaiu' lu' Bojuţ.
Şi belşug mare pă masă ! Joacă, joacă, moş Martine, Eu a 'init a peţi
La anu' şi la mulţi ani ! Că-ţi dau miere de albine. Pîntr-o fată de aici,
Foaie verde de brăduţ, Pîntr-o fată de mijloc
Ursul meu cu doi puiuţi : M-o legat lumea de drot.
Domnule, Măria-Ta
Foaie verde de du'dău
Am zinit la dumneata - Hăi, tu fată, de mijloc,
Ursul meu din Sărăsău
Să-mi dai calu şi iapa
O 'init la dumneavoastră Adă scara de la pod
Să mă duc în Pătrova, Să-l vadă oamenii mari ! Să mă scobor de pă drot,
Că să mărită mîndra. Foaie verde de mălai, Ca să pot mere-n ocol,
Ursul meu îi de tri ai Din ocol să intr-n casă
Am o capră şi-un ciocan De tri ai şi şăse luni Să te pot face mireasă,
Şi mă ţin că-s bocotan ; Noapte umblă tăt pă drum ! Să mă-nsor şi io odată

Ursu' mneu din Spania Cu o .fată-aşă frumoasă,
Am o capră şi-o căldare
L-am adus cu sania ! Că de mult io te-am 'isat
Şi mă ţin că-s gazdă mare. Joacă, joacă, urs nebun, Că io ţi-oi şi bărbat.
Că de nu-ţi fac pielea scrum ! Tu nu te uita că-s mnicuţ,
Text cules, în anul 1969, de Mihai Ursu' mneu cînd l-am adus Că-s a dracului pruncuţ.
Dăncuş, în Comuna Bîrsana Să urca pe lemne-n sus Dacă vrei să-ţi sie bine
153
Tu să nu asculţi de nime, Şi tare bine ne-a si. E ca poama de mîncat.
Că io de ti-oi lăsa Cinstea de la măritiş
Tu nu ti-i mai mărita, Text cules în anul 1970. de Mihai Se cunoaşte-n herdetiş,
Că io ştiu ce să mă fac Dăncuş în Comuna Vadu lzei (infor- Metehăi, mă, metehăi !
Ca să-ţi siu ţiie pe plac. mator : Vasile Borodi) Voi, feciorii cei mai răi !
Noi amîndoi ne vrăjim - Am auzit, tu, he, de-un fecior
Şi bine ne potrizim. rău
Tu de vrei să te măriţi, De-un zmintit, de-un metehău,
Săi uşa şi mni-o deschizi, Şi-i vede fătu-meu
Că mni tare frig aici, Ce peţitor a ave fata neamului
Să mă-ncălzesc numa-un pic. "METEHAU" tău.
Şî dacă m-o încălzi - Bine-ar si să sie rău,
Noi ne-om drăgosti Cit ii rău, el de răul Că n-o ascultat de tată-său,
Ş-apoi ne-om căsători. Vine altul şi mai răul. Că binele lumnii i l-o vrut
Io pintru-aceea am 'init Vin pă barbă, pă pămîntul, N-o ascultat, şi un copil o făcut !
Ca să ne căsătorim ; Vin pă marbă, pă pămintul.
Numai îs cam rupticios Pă purtatu şi pă cinste,
Text cules de Mihai Dăncuş, în anul
Dacă ne-om căsători Pentru că cinstea e mare.„ 1970. în Comuna Deseşti (informa-
Tu tăte mni li-i cîrpi Cinstea de la măritat tor : Pop Vasile)
CUPRINS CONTENTS
Maramureş - a Folkloric Centre . 13
Prefaţă 5
The " Capra" Dance . 39
Maramureş - vatră folclorică . 8
The "Ursului" Dance . 57
Jocul „Caprei" 38 The "Greybeards'" Dance 71
Jocul „Ursului" 56 " Grey beards" and " Old Hags " . 84
Jocul „ Moşilor " 70 Th e "Viflaiem" . 94
„ Moşi " şi „Babe" 84 Th e Sighet Festiv al . 123
„ Viflaiemul " . 93
CONTE NU
Festivalul sighetan . 122
Maramureş - Foyer folklorique . 14
T exte f olclorice . 153
Danse d e la „chevre,„ . 41
Danse d e „z'Ours» . 58
Danse des « Moşi» ( Peres) . 72
« Moşi » (Peres) et „Bab e„ (Vieilles) 85
Le «Viflaiem» 96
Le festival de Sigh et . 123
INHAL TSVERZEICHNIS
Die Maramures ch - ein Folklore -Z entrum 16
Das Zi eg enspiel . 42
Das Băr enspiel . 59
Das „ Moşi " -Spiel (Spi e l der Alten ) 73
„ Mo şi "
und „Bab e" (Alte Mănn er und alte
Frauen) . 86
Das „Viflai em"-Spiel (B e thl e h em s piel) . 97
Das Festival von Sighetu-Marmaţiei . 124
155
Prezentarea artistică : WILLY MOLLER
Redactor : GRIGORE DAMIRESCU

Tehnoredactor : PETRE POPESCU
Bun de tipar 31.X.1980 : Coli de tipar 13.
Lucrare executată sub comando nr. 149 Io Oficiul Economic

Central „Corpo\i", Intreprinderea poligrafică „Bucureştii-Noi",
str. Hrisovului nr. 18 A, sectorul 1, Bucureşti

Nistor Francisc Iarna Maramureseana 1981

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nistor Francisc Iarna Maramureseana 1981

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

"The inhabitant s of Maramu res have

Prof. MIHAI POP

Translated into English by MARY LĂZĂRESCU

Version frarn;aise par LEONTINA MOGA

Ins Deutsche ubesetzt von ROLF FRIEDER MARMONT

Prefată de Tiberiu Utan

tn urmă cu ani, îmi amintesc, era în seara zilei de 13

Momentele hotărîtoare ale vieţii omu- locale. determinate de anumite condiţii

1 Arta populară românească, Bucureşti, 1969, Edit.

bucăţi de blană de jder şi capră, coadă de succesive schimbări de funcţie şi cu o ne-

pure etc.. etc. loase pînă în zilele noastre, bucură atît pe

MARAMUREŞ- FOYER FOLKLORIQUE

Poartă de lemn (Stri mtura)

„ Frun tar " de moa ră - deta liu

+ „ Păzitorul" morii - detaliu

+ Stîlp de fî ntî nă - detaliu (Rozav-

„ Moartea" - detaliu de pictură (Bi-

„ Steaua " (Vadul I zei)

„Pluguşorul" (Festivalul sighetan)

+ , Moşi" şi ·„draci" (Vadul lze i)

Mască de „drac" (Vadul lzei)

Măşti - costum din „Viflaiem " (Nă ­

„ Drac " - sculptură în lemn de+

lemn de a rtistul Vido Gezo

Originea jocului se . pierde în negura de cult. In cadrul sărbătorilor agrare jocul

THE "CAPRA" 1 DANCE

Printre măştile animaliere sub chipul începutului de an, dar şi un pretext de a

THE "URSULUl" 1 DANCE

In cadrul datinilor şi obiceiurilor de Iniţial, în Maramureş jocul se desfăşura

THE "GREYBEARDS'" DANCE

"GREYBEAROS" ANO "OLO HAOS"

«MOŞI» (PERES) ET «BABE» (VIEILLES)

Poporul român a manifestat întotdeauna „Biserica - spune pe drept cuvînt

DAS „VIFLAIEM" - SPIEL (BETHLEHEMSPIEL)

DAS FESTIV AL VON SIGHETU-MARMAŢIEI

- „Coconi" maramureşeni cu „buha-

„ Copro " - cor alegoric+

„ Drac " şi „ Moş "

„ Ţurco" judeţul Bistriţo-Nă~ăud.

Mască de „drac " (leud)

+ Mas c ă de „d ra c" (R ozavlea )

Mască de „ drac " (Va leo Stejarului)

Mască de „ dra c" (Dragomireş ti ) +

Mască de „drac " (Rona de Jos)

Mască de „drac" (Onceşti) +

Mască de „drac " (leud)

+ Mască de „drac" (Roz·a vleo)

Pod peste Iza +

JOCUL „CAPREI" JOCUL „URSUL Ul" Să mănînce cucuruz.

Şi mă ţin că-s bocotan ; Noapte umblă tăt pă drum ! Să mă-nsor şi io odată

Redactor : GRIGORE DAMIRESCU

Lucrare executată sub comando nr. 149 Io Oficiul Economic

S-ar putea să vă placă și

Măşti - costum din „Viflaiem " (Nă