Sunteți pe pagina 1din 408

NICOLAI

COSTENCO
ELEGII
P{G~NE
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[
de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu
Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta:
Vladimir Zmeev
Tabel cronologic de Vasile Malane\chi
Fotografii din arhivele editurii, autorului
=i a lui Nicolae R[ileanu
Ilustra\ii de Alex Ussow
COSTENCO

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:
NICOLAI

Nicolae Bile\chi,
Sergiu Matei Nica,
Vasile Coroban,
Mihai Cimpoi,
Liviu Damian,
Ion Ciocanu,
Gheorghe Vod[
P{GNE
ELEGII

"
ELEGII NICOLAI

#
P{GNE COSTENCO
Editura Litera Interna\ional
O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia
tel./fax (021) 3303502; e-mail: info@litera.ro
str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u,
MD-2005, Republica Moldova
tel./fax (37322) 292 932, 294 110;
e-mail: litera@litera.ro
COSTENCO

Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2004


NICOLAI

]n versiune tip[rit[ =i electronic[


la Editura Litera Interna\ional.
Toate drepturile rezervate.

Editori: Vidra=cu =i fiii


Redactor: Andrei Grumeza
P{GNE
ELEGII

Tehnoredactare: Viorica Tofan

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic


din Chi=in[u.
Comanda nr. 41256
$
CZU 821.135.1(478)-1
C 76

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii


Costenco, Nicolai
Elelgii p[g`ne / Nicolai Costenco; (Bibl. =colarului; serie nou[/ col. ini\.
=i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop./ Vladimir Zmeev;
nr. 476) B., Ch.: Litera Int., 2004 (Comb. Poligr.). 408 p.
ISBN 973-675-140-6 ISBN 9975-74-772-8
821.135.1(478)-1

ISBN 973-675-140-6 LITERA INTERNA|IONAL, BUCURE+TI, 2004


ISBN 9975-74-772-8 LITERA INTERNA|IONAL, CHI+IN{U, 2004
Nicolai
Costenco
1913
21 decembrie pentru prima dat[ regiunea codrilor,
Se na=te, la Chi=in[u, pe baz[ de documente anume +ihor[ni, din
Nicolai Costenco, din =i de alte m[rturii preajma Orheiului
c[s[toria lui Fiodor edificatoare Nicolai Costenco face
Costenco-Radzeiovski ob`r=iile poetului. (]n ultimul alineat al
(care, potrivit afirma\iei }ntr-un manuscris textului care,
viitorului scriitor, inedit din mai 1957, ]n totalitate, ]nsumeaz[
era nobil graf intitulat P[rin\ii, 8 pagini) =i o foarte
cu r[d[cini polono-ruso- dup[ ce relateaz[ ni=te sumar[ evocare a
moldovene), func\ionar ]nt`mpl[ri din copil[rie, originilor sale pe linie
la cancelaria gubernial[ toate cu referin\[ la patern[. Reconstituit
a Basarabiei, cu Maria familia bunicului dup[ la 1957 din ceea ce
lui Gheorghe Leahu mam[ familie de scriitorul revenit de
o r[z[=c[ din jude\ul \[rani r[ze=i dintr-un cur`nd din periplul
siberian re\inuse
Orhei. S[ urm[rim sat basarabean din
de mic din relat[rile
mamei =i ale altor rude
apropiate portretul
tat[lui p[streaz[ ceva
din insolitul impresiilor
acumulate de poet ]n
fraged[ copil[rie:
...b[iat frumos, cu
must[\i arcuite =i ochi
]n care s[lta numai
michidu\[, f[r[ s[ =tie
o boab[ ]n rom`ne=te,
silit ]ns[ de bunelul s-o
]nve\e, c[ de nu fata
i-o d[, da zestre mai
pune-\i apetitul ]n
chiroane. Acesta a fost
tata, pe care nu-l =tiu
dec`t din povestirile
mamei. At`t c[
Prinii i buneii
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
8

Casa buneilor
tare ]i mai pl[cea s[ nu =tia mai mult dec`t act: La 8 februarie
citeasc[ =i s[ se fac[ ce auzise ]n copil[rie. anul 1886, ]n familia
cu pr[jina la nas de, Mult mai t`rziu, nobilului Silvestru
era graf, cum spunea scriitorul avea s[ al lui Alexandr
el, pe jum[tate rus, pe primeasc[ de la Bucure=ti, Costenco-Radzeiovski
jum[tate moldovean, de la mama, de la tat[l =i a so\iei sale legitime
=i mai avea o jum[tate vitreg, avocatul Teodor Domnica a lui Eftodie,
de polonez. M[ miram P[duraru, =i de la fratele ambii de confesiune
pe atunci cum dracul, Anatol P[duraru, o parte ortodox[, afla\i la prima
]nseamn[ c[ era un din arhiva familiei, c[s[torie, s-a n[scut
om =i jum[tate?... cu documente =i fiul Fiodor, pe care la
Costache Costenco, manuscrise de p`n[ 16 februarie acela=i
fiul scriitorului, cel la 1940, ]ntre care =i o an l-a botezat preotul
care ne-a pus la serie de acte originale Fiodor Onufreivici =i
dispozi\ie textul acestor cu privire la via\a =i c`nt[re\ul diacon
fr`nturi de amintiri, activitatea p[rintelui Simion Crocos; na=
ne-a comunicat c[, s[u natural. Astfel, a fost preotul Ioan
potrivit tradi\iei conform adeverin\ei al lui +tefan Pl[cint[
de familie, bunicul eliberate la 16 septembrie din satul Clocu=na,
s[u a trecut Nistrul =i a 1894 de Consistoriul \inutul Hotin. Pe
plecat ]n Rusia, f[r[ ca, Bisericesc din Chi=in[u, verso-ul acestei
ulterior, despre el s[ ]n cartea cu actele de adeverin\e, eliberate
se mai afle ceva. stare civil[ a Bisericii la 16 septembrie 1894,
La 1957, c`nd a Adormirii din localitatea se afl[ ]nscris urm[torul
a=ternut pe h`rtie Secureni, \inutul Hotin, act de stare civil[:
textul despre p[rin\i, pe anul 1886, la nr. 11, La 10 februarie 1913,
nici Nicolai Costenco a fost ]nscris urm[torul sus-numitul Fiodor
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
9 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Casa printeasc. Liceanul Costenco mpreun cu mama, fratele i unchiul


al lui Silvestru
Costenco-Radzeiovski
s-a cununat, la Biserica
Sf`ntul Ilie din
Chi=in[u, cu
domni=oara Maria
a lui Gheorghe Leahu,
de 20 de ani, de
confesiune ortodox[.
Documentul e semnat
de parohul Bisericii
Sf`ntul Ilie, preotul
Ioan Guja, =i de
c`nt[re\ul Vladimir Cu fratele Anatol
Berezovschi =i are M.Kog[lniceanu) 1913 =i a fost botezat
aplicat[ =tampila copilul a fost botezat la 25 ianuarie 1914.
numitei parohii. de clericii de la Biserica Na=i la botez au fost:
Din aceast[ c[s[torie Sf`ntul Haralambie secretarul gubernial
se va na=te poetul din Chi=in[u, care Teodor al lui Gheorghe
Nicolai Costenco. au =i eliberat actul de Leahu, unchiul dup[
}n conformitate cu na=tere-botez. Pruncul mam[ al viitorului
extrasul din registrul Nicolai, numit astfel scriitor =i Iustina
metrical (originalul ]n cinstea sf`ntului a lui Nichita, so\ia
rusesc cu textul tradus ]n Nicolai, care se lui Vladimir Ardalion
rom`ne=te se p[streaz[ s[rb[tore=te la Vasiliev-Volghin,
]n arhiva Muzeului 6 decembrie, s-a secretar ]n administra\ia
Literaturii Rom`ne n[scut la 21 decembrie gubernial[ din Basarabia,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
10

Carnetul elevului Costenco


precum =i Vasilie de secretar al =efului Costenco-Radzeiovski
al lui Ioan Soldatov, poli\iei circumscrip\iei e numit =ef al
agricultor din satul nr. 2 din Chi=in[u. De secretariatului
Canadei, \inutul la 20 februarie 1910 sec\iei Consf[tuirii
S]zrani, gubernia =i-a continuat cariera Expeditive Speciale
Simbirsk. Taina pe post de ajutor de a Direc\iei de Interne
sf`ntului botez a secretar al C`rmuirii a Basarabiei reunite,
fost oficiat[ de preotul Guberniale a Basarabiei, ]ntre timp, cu Regatul
Teodor Bivol =i c`nt[re\ul revolu\ia rus[ din Rom`niei. Disponibilizat
Dimitrie Moleavin. februarie 1917, ca urmare a schimb[rii
Din formularul de ce se extindea structurilor puterii
servici al lui Fiodor vertiginos spre diriguitoare ale
Costenco-Radzeiovski, periferiile imperiului Basarabiei sau, poate,
]ntocmit ]n 1916 =i g[sindu-l ]n plin centrul r[mas f[r[ servici din
completat cu date noi evenimentelor. La 20 cauza faptului c[
la 1 iunie 1918, afl[m octombrie 1917, Fiodor nu va fi dorit s[
c[ acesta s-a n[scut Costenco-Radzeiovski presteze jur[m`ntul
]ntr-o familie de este numit ]n postul de credin\[ fa\[ de
nobili de vi\[ =i, dup[ de ajutor al =efului noile autorit[\i de
o educa\ie =i studii, cancelariei comisarului stat ale |[rii ]ntregite,
ob\inute, probabil, gubernial, acesta prin 1920, Fiodor
acas[, cu profesori fiind subordonat Costenco-Radzeiovski
particulari, la Guvernului Provizoriu ]=i abandoneaz[ familia
12 octombrie 1904 de la Petrograd. La =i, p[r[sind locurile
a fost angajat ]n calitate 14 iunie 1918, Fiodor natale, trece Nistrul,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
11 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Adunarea General a Societii Scriitorilor i Publicitilor din Basarabia din 24 martie 1940. Pan Halippa, G. Meniuc, V. Lucan, N. Costenco
stabilindu-se pe P[duraru, n[scut
teritoriul controlat ]n comuna |iple=ti
de bol=evici. De acum din jude\ul B[l\i, nepot
]ncolo i se pierde urma. al frunta=ului unionist
R[mas, practic, f[r[ de la 1918 Pantelimon
sprijin patern, Nicolai Halippa. }nceputul
Costenco ]=i va tr[i =colarit[\ii lui Nicolai
copil[ria, mai ales ]n Costenco: primele trei
perioada vacan\elor de clase le face la +coala
var[, ]n satul bunicilor Primar[ Ortodox[ din
dup[ mam[ Gheorghe Chi=in[u, fiind ]nscris
=i Olimpiada Leahu, ini\ial (de c[tre una
n[scut[ Hodorogea, dintre m[tu=i) cu
r[ze=i din Cehorenii numele Leahu, ]n 1922
Orheiului. al doilea an (de c[tre
tat[l vitreg) cu 14 august
1921 numele P[duraru, =i, Se na=te, la Chi=in[u,
Odat[ destr[mat[ ]n fine, revenindu-se Anatol P[duraru,
familia =i so\ul adev[ratele lui ob`r=ii frate uterin al
dat disp[rut, Maria paterne cu numele scriitorului, viitor
Costenco-Radzeiovski, Costenco-Radzeiovski. medic veterinar.
pentru a-=i asigura }n clasa a patra copilul 1928-1932
viitorul sie=i =i este ]nscris la +coala
copilului r[mas f[r[ de Aplica\ie a +colii Nicolai Costenco
tat[ se rec[s[tore=te Normale de }nv[\[tori urmeaz[ clasele
cu avocatul Teodor din Chi=in[u. cursului superior
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
12
12 septembrie 1938, poezii, poeme, articole,
ca unul ce nu s-a eseuri, recenzii la
prezentat la celelalte c[r\ile colegilor,
examene. Paralel cu fragmente de proz[
studiile la drept, artistic[, traduceri.
poetul se va ]nscrie =i
la Facultatea de Litere.
1937
Universitatea la noi, Apare, imprimat[ la
scria poetul ]ntr-o tipografia Tiparul
epistol[ adresat[ moldovenesc, placheta
unchiului Xenofont Poezii oper[ editat[
n GULAG Leahu la 17 decembrie de Gruparea Revistei
la Liceul Bogdan 1936, e o fabric[ nu de Via\a Basarabiei.
Petriceicu-Hasdeu min\i luminate pe ele Coperta e ilustrat[
din Chi=in[u. numai natura le face , de pictorul Anatolie
ci de lefegii, bugetivori Cudinoff. La ]nceputul
1932 f[r[ con=tiin\[ =i f[r[ anului, se pare c[
10 septembrie demnitate. prim-redactorul
Ca urmare a sus\inerii a avut un conflict
cu succes, ]n cadrul 1932 pe marginea ideii,
sesiunii de var[ 1932, Cuv`ntul liber de interpretate ]n mod
a examenului la Bucure=ti insereaz[ diferit, de regionalism
de bacalaureat, c`teva poezii de Nicolai cultural cu o parte
elevului-absolvent Costenco, ]nso\ite de o dintre colaboratori
al Liceului Bogdan prezentare semnat[ de (Vladimir Neaga,
Petriceicu-Hasdeu poetul =i publicistul Nicolae Sp[taru, Petre
din Chi=in[u Nicolai Demostene Botez. +tef[nuc[, Nicolae
Costenco i se d[ Moro=anu, Emil Gane),
1934 ace=tia retr[g`ndu-se
Diploma de bacalaureat,
ob\inut[ cu media }n nr. 1 al revistei de la revist[. Redac\ia
satisf[c[tor. Via\a Basarabiei =i administra\ia
public[ un grupaj de se vor afla ]n
1932-1936 versuri. Asum`ndu-=i, continuare la locuin\a
Nicolai Costenco din acest an, func\ia prim-redactorului =i a
urmeaz[ cursurile de redactor-prim al directorului avocatul
Facult[\ii de Drept publica\iei, ajutat de Teodor P[duraru, tat[l
a Universit[\ii prietenul s[u, poetul vitreg al lui Nicolai
Al. I. Cuza din Ia=i. =i publicistul Vasile Costenco =i unul dintre
}nscris la facultate cu Lu\can, Nicolai principalii sprijinitori
seria 1932/33, el va Costenco ]=i va financiari ai publica\iei.
trece examenele identifica, p`n[ ]n
pentru anii I =i, 1940, destinul propriu 1939
par\ial, II de studii, cu cel al revistei. Aici va Se tip[resc, ]n volume
fiind exmatriculat la publica ]n permanen\[ aparte, Cleopatra
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
13 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

(A treia Elegie pgn) Molotov-Ribbentrop,


=i Ore poeme din are loc raptul Basarabiei
perioada 1934-1939. =i incorporarea ei ]n
Sunt anun\ate, colosul ro=u, ]l g[se=te
ca fiind ]n preg[tire, pe Nicolai Costenco
c[r\ile: Elegii pgne la Chi=in[u. Poetul
poeme, Hncu poem respinge propunerea pe
istoric, Via fr istorie care i-o face Pantelimon
roman, Unirea roman. Halippa (ceilal\i membri
ai familiei mama =i
1940 fratele Anatol se aflau
La Chi=in[u, se la odihn[ ]n |ar[) de a 1957
constituie legal-oficial se refugia. Ispitit s[ se Ia atitudine,
Societatea Scriitorilor apropie de felul nou de pronun\`ndu-se
=i Publici=tilor din via\[, preconizat de ferm ]mpotriva
Basarabia. Pre=edinte e =tiin\a lui Lenin, abera\iilor =antiste,
ales Pantelimon Halippa, Nicolai Costenco inclusiv la ]nt`lnirea
lui Nicolai Costenco a r[mas la Chi=in[u. cu intelectualitatea
revenindu-i func\ia de crea\ie din t`n[ra
de secretar general. 1941 republic[ sovietic[,
Societatea, recunoscut[ martie ]nt`lnire organizat[
persoan[ juridic[ de De r`nd cu al\i confra\i la sediul comitetului
Tribunalul jude\ului de condei b[=tina=i, central al partidului
L[pu=na, avea =i al doilea dup[ Emilian comunist, de Nikita
o editur[ proprie. Bucov, Nicolai Costenco Hru=ciov, care i-a
Aici urma s[ apar[ este primit ]n Uniunea sprijinit demersul.
volumul Elegii pgne, Scriitorilor Sovietici din aprilie
con\in`nd, de r`nd Moldova. }n acela=i an e Nicolai Costenco
cu ciclurile de crea\ii angajat ]n calitate de se c[s[tore=te cu Lili
originale, =i o serie de =ef al sec\iei literare Cleiderman, fiica unui
traduceri din Pu=kin, la Teatrul Moldovenesc medic din Chi=in[u.
Lermontov, Blok, de Stat, transferat la 23 iunie
Esenin =.a. Dar, a=a Chi=in[u de la Tiraspol. Aparatul represiv al
cum m[rturise=te poetul Foarte cur`nd, ]ns[, regimului de ocupa\ie
]ntr-o scrisoare, de=i poetul =i-a dat seama ia decizia de a-l aresta,
imprimat, volumul nu de lipsa de perspectiv[ pornindu-se, indubitabil,
a ie=it de la tipografie, a experimentelor de la circumstan\a c[
deoarece au venit lingvistice =i Nicolai Costenco a fost
eliberatorii no=tri. socio-culturale colaborator apropiat
Ziua fatal[ de 28 iunie, promovate insistent al lui Pantelimon
]n care, conform =i cu arogan\[ de Halippa pe t[r`m
prevederilor fixate ]n frunta=ii vie\ii social-cultural-literar.
protocolul adi\ional literar-artistice veni\i Printr-un denun\ anonim,
secret la pactul din Transnistria. care a servit drept
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
14
pretext formal, era evacuat ]n grab[ de copil[rie s[ priveasc[ ]n
autorit[\ile erau autorit[\ile regimului drum peisagiile, el se
informate cum c[ de ocupa\ie, f[r[ arat[ curios s[ vad[
poetul ar fi avut leg[turi a fi fost judecat locurile noi ale
cu Garda de Fier =i c[, =i condamnat, Rusiei. Periplul
]n calitatea lui de fost N. Costenco este siberian a continuat
redactor al revistei scos din ]nchisoare, prin localit[\ile
Via\a Basarabiei, urcat, ]mpreun[ cu Kuib`=ev, Buguruslan,
a publicat articole cu al\i de\inu\i, ]n tren Ufa, Omsk, Voro=ilovsk
caracter antisovietic =i trimis spre r[s[rit. (pe Obi), Kramatorsk
=i antirevolu\ionar; nceputul lui iulie (pe Enisei), Irkutsk
scriitorului i s-au }mpreun[ cu al\i (pe Angara) inima
incriminat, totodat[, =i aresta\i, ]ntre care Siberiei, dricul Asiei de
ac\iuni destabilizatoare, =i prozatorul Mihail Nord. De aici, pe un
cu caracter de agita\ie Curicheru, ]nv[\[tor =lep, convoiul a ]naintat
antisovietic[. la Str[=eni, Nicolai pe Angara, ]n cursul
25 iunie Costenco e dus cu apei spre Nord,
Doi in=i, unul militar ma=ina p`n[ la gar[, p`n[ ]n localitatea
=i unul civil, sosesc urcat ]ntr-un tren cu Aleksandrovsk un sat
la locuin\a poetului de vagoane de pu=c[ria=i =i de case simple de \[rani
pe strada Haralambie, expediat spre r[s[rit. s[raci. Mai departe
nr.142 pentru a-l Prima escal[: la de\inu\ii au mers pe
aresta. I se face penitenciarul din jos vreo 12 km p`n[ la
perchezi\ie, fiindu-i Tiri=polea capitala pu=c[ria Aleksandrovskii
confiscate trei monede republicii autonome |entral, zidit[ pe
de aur (r[mase ]n cas[ moldovene=ti vremea Ecaterinei
de la p[rin\ii care se transnistrene o celei mari pentru
refugiaser[ ]n |ar[), forma\ie administrativ[ de\inu\ii politici,
actele de identitate butaforic[ lipit[ ca un la 70 km de Irkutsk.
(]n total =ase), dou[ petic zdren\uit ...de }ntregul itinerar, de
albume, opt c[r\i, dou[ cursul ]ntortocheat al la Chi=in[u p`n[ la
caiete, =apte fotografii. b[tr`nului Nistru. punctul final, a \inut
Martori oculari la Dup[ =apte zile de patruzeci de zile de
perchezi\ie =i arest =edere la Tiraspol, regim uscat, adev[rat
au fost vecinii: c`te 40 de indivizi post mare...
N. I. Socolov =i ]n vagoane de marf[, august-decembrie
I. S. Bodarev (scriitorul de\inu\ii sunt du=i la }ncarcerat ]n
Bogdan Istru. Acesta, Odesa. De aici trenul penitenciarul
]mpreun[ cu so\ia, o ia spre Nikolaev. Aleksandrovskii
locuia ]n cas[ la Oarecum resemnat, |entral, ]mpreun[ cu
N. Costenco). poetul constat[ c[ al\i basarabeni, poetul
Deoarece linia pentru el situa\ia =i-a dus existen\a ]ntr-o
frontului se apropia era o distrac\ie. camer[ f[r[ atingeri
de Chi=in[u =i ora=ul Obi=nuit din din exterior, cum
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
15 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Familia Costenco dup ntoarcerea la Chiinu, cu poetul Em.Bucov (1956)


va men\iona el, ]n denun\ul ]n baza at`t originea c`t =i
Povestea vulturului. c[ruia fusese arestat caracterul latin al
Pu=i la opreal[, cu =i fragmente 10 pagini limbii. Supus
lumea exterioar[ b[tute la ma=in[ ale interogatoriilor care
n-aveam nici un stenogramei adun[rii se desf[=urau, de obicei,
contact. Dac[ ne-ar scriitorilor ce a avut noaptea, poetul respinge
fi pus ]ntr-un clopot de loc ]n prim[vara acuza\ia de a fi fost
sticl[ =i ne-ar fi cobor`t anului 1941 la membru al vreunui
la fundul m[rii, n-am Chi=in[u =i ]n cadrul partid, ]n schimb
fi fost mai izola\i dec`t c[reia N. Costenco se recunoa=te c[, ]n
eram acum. }n camera pronun\ase categoric calitate de redactor
50 a pu=c[riei se ]mpotriva tendin\elor al revistei Via\a
]nfirip[ un cenaclu de ]nlocuire a limbii Basarabiei, ]n
grupa literelor moldave rom`ne literare cu articolele publicate
a favori\ilor mizeriei, graiul moldovenesc nu a sprijinit mi=carea
cum i-a zis, cu transnistrean revolu\ionar[, afirm`nd
am[r[ciune, poetul. influen\at masiv, c[ numai or`nduirea
12 decembrie la toate nivelurile, de burghez[ poate s[
Lui Nicolai Costenco limba rus[. }n cadrul scoat[ Basarabia din
i se aduc la cuno=tin\[ disputelor, omul de starea deplorabil[ ]n
capetele de acuzare. cultur[ N. Costenco care se afla. Fiind
Acestea rezultau din a ap[rat cu d`rzenie na\ionalist burghez,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
16
a m[rturisit el, prevederile art. 58-10, condamnarea
conside-ram c[ limba partea I a Codului Penal lui N. Costenco. }n
basarabean[ burghez[ al Federa\iei Ruse, rechizitoriu, ]ntre altele,
se afl[ la un nivel pentru urm[toarele se afirm[: Lu`nd ]n
superior ]n raport cu crime: Fiind scriitor considerare faptul
noua limb[ sovietic[ =i redactor la revista c[ N. F. Costenco
moldoveneasc[ =i c[, rom`n[ burghez[ a fost demascat
]n prezen\a lui Hru=ciov, Via\a Basarabiei, prin activitatea sa
apoi, cu alt[ ocazie, ]n N. F. Costenco a scris antisovietic[ =i c[ el
cadrul unei ]ntruniri cu articole cu caracter este periculos pentru
articiparea profesorului antisovietic. Chiar =i ]n stat, propun s[ i se
Serghievski de la 1940, ]n timpul puterii aplice o pedeaps[ de
Moscova, i-a luat ]n sovietice, f[cea agita\ie deten\iune ]ntr-un lag[r
der`dere pe scriitorii antisovietic[, afirm`nd de corec\ie prin munc[
sovietici, afirm`nd c[, c[ limba burghez[ pe un termen de 7 ani
odat[ cu instaurarea basarabean[ este cu o interdic\ie a
puterii sovietice, superioar[ limbii drepturilor politice
limba moldoveneasc[ sovietice moldovene=ti pe 3 ani.
a fost deformat[ =i am =i c[ operele literare 15 aprilie
demonstrat acest lucru sovietice nu rezist[ Consf[tuirea special[
critic`nd lucr[rile ca form[. Totodat[, la de pe l`ng[ Comisariatul
scriitorilor sovietici consf[tuirea scriitorilor Norodnic al Afacerilor
moldovenii, iar atunci sovietici din Chi=in[u, Interne al U.R.S.S.
c`nd a fost primit ]n N. Costenco, ]n luarea (cunoscutul N. K. V. D.),
Uniunea Scriitorilor, a sa de cuv`nt, a afirmat precum =i era de a=teptat,
elogiat presa burghez[, c[ puterea sovietic[ ar a l[sat ]n vigoare
reduc`nd demnitatea fi schimonosit limba sentin\a pronun\at[
celei sovietice, moldoveneasc[. }n ]n cazul lui Nicolai
spun`nd c[ scriitorii aceea=i zi, noaptea, Costenco.
sovietici moldoveni sunt decizia organelor de
analfabe\i, ]n timp ce anchet[ este adus[ la 1942-1948
scriitorii burghezi, cuno=tin\a de\inutului. Condamnatul Costenco
prinlimbajul operei }ntrebat dac[ este de =i-a isp[=it pedeapsa
lor, seafl[ la un nivel acord cu acuza\iile ]ntr-un lag[r de corec\ie
mult mai ]nalt. ce i s-au adus, poetul prin munc[ din
14 decembrie r[spunde afirmativ. localitatea Dudinka,
Organele de anchet[ \inutul Krasnoiarsk.
din Irkutsk, ]n baza 1942
stenogramei =i a 8 februarie 1948
proceselor-verbale ale Procurorul ]ns[rcinat 25 iunie
interogatoriilor la care a cu supravegherea cazului Expir`nd termenul
fost supus, iau decizia de a sus\inut ]ntru totul de 7 ani la care fusese
a-l trage la r[spundere capetele de acuzare condamnat, poetul este
]n conformitate cu =i a pledat pentru angajat, prin contract
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
17 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cu V.Levichi, V.Iovi, V.Coroban, A.Codru, i A.Strmbeanu


de munc[ ]ncheiat maritim Dudinka pe un
pe o perioad[ termen de ]nc[ doi ani.
de trei ani, la Portul Scriitorul va exercita,
maritim Dudinka. pe r`nd, urm[toarele
func\ii: dispecer
1950 superior (p`n[ la
Vila era amplasat[ pe 25 iunie 1952), =ef
malul r`ului Enisei. de schimb (p`n[ la
19 decembrie 25 august 1952),
Se c[s[tore=te cu Maria conduc[tor al grupului
Haralambie Ursachi de recep\ionare (p`n[ la
(Frunz[), originar[ din 2 martie 1953), maistru
satul Mereni, raionul pentru lucr[rile de
Anenii-Noi. C[s[toria ]nc[rcare (p`n[ la
este consemnat[ ]n 18 iunie 1953).
registrul actelor de 1963
stare civil[ din 1953 1954
localitatea Dudinka, 25 iunie vara
\inutul Krasnoiarsk, Prelunge=te contractul Folosindu-se de dreptul
districtul Taim`r. de angajare pe o legal la concediu =i de
perioad[ de ]nc[ 3 ani. dreptul de deplasare
1951 Poetul va munci ca =ef liber[ pe teritoriul
15 decembrie de depozit (p`n[ la 23 U.R.S.S., Nicolai
Prelunge=te contractul decembrie 1953) =i, Costenco face o vizit[
de munc[ la Portul iar[=i, dispecer. de recunoa=tere
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
18
la Chi=in[u. Afl[ U.R.S.S. cu privire la gemenii Costache
c[ p[rin\ii =i fratele condamnarea lui Nicolai =i Tatiana (a.n. 1954),
sunt ]n via\[ =i locuiesc Costenco a fost anulat[ Fiodor (a.n. 1956);
la Bucure=ti. Le scrie cu ]ncetarea procedurii mezina Ileana se
=i, astfel, reia leg[tura pe dosar, din lipsa ]n na=te, ]n 1958,
cu familia, care, la ac\iunile inculpatului deja la Chi=in[u,
r`ndu-i, afl[ despre a componen\ei de iar un alt fiu, cu
el c[ e viu. infrac\iune =i eliberarea numele Constantin,
imediat[ din deten\ie. se va stinge din via\[
1955 Poetul, care la acest la 13 iunie 1953, la
vara moment, precum numai 8 luni, =i va fi
}ntreprinde, ]n m[rturisea el ]nsu=i, ]nmorm`ntat ]n solul
cadrul concediului, la modul ironic, ]ntr-o ]nghe\at al Siberiei ,
o nou[ c[l[torie la noti\[ biobibliografic[ revine la Chi=in[u.
Chi=in[u. }ncepe s[-=i de mai t`rziu, locuia,
scrie memoriile din ]mpreun[ cu familia,
1957
perioada de deten\ie ]ntr-o vil[ proprie, 18 iunie
]n GULAG-ul sovietic, ridicat[ pe malul Este angajat ]n
]mpletite, retrospectiv, fluviului Enisei, ]n calitate de consultant
cu amintirile din portul Dudinka, se la sec\ia de poezie a
copil[rie. ]ntoarce la uneltele Uniunii Scriitorilor din
sale de scriitor. Moldova. Spre sf`r=itul
1956 anului, iese de sub
20 septembrie
25 iunie }n vederea apropiatei tipar, la Editura de
Prelunge=te contractul reveniri la ba=tin[, Stat a Moldovei,
de angajare la Nicolai Costenco ]ntr-un tiraj de 3000 de
Combinatul Metalurgic adreseaz[ lui Gherasim exemplare (dat la cules
din Norilsk pe al\i Rudy, pre=edinte al 22 iulie 1957, bun de
trei ani p`n[ la Consiliului de Mini=tri tipar 16 noiembrie
25 iunie 1959. al R.S.S.M., o cerere 1957), culegerea de
1956 prin care, inform`nd c[ versuri Poezii alese
a fost reabilitat, solicit[ prima carte ap[rut[
9 august s[-i fie restituit[ casa ]n perioada postbelic[,
Prin hot[r`rea de pe strada +tefan dup[ reabilitare, =i
Colegiului judiciar cel Mare (fosta care s-a vrut una de
pentru dosare penale Haralambie), nr. 142, totalizare. Volumul
al Judec[toriei Supreme care i-a fost luat[ ilegal. se constituie din
a Republicii Sovietice sfritul anului urm[toarele
Socialiste Moldovene=ti, Reabilitat, Nicolai compartimente:
decizia din 15 aprilie Costenco, ]mpreun[ cu nceputuri (1932-1937),
1942 a Consf[tuirii ]ntregul s[u familion Orizonturi natale
speciale de pe l`ng[ so\ia Maria, copiii (1938-1939), Rsritul
Comisariatul Norodnic Nicolai (a.n. 1949), (1940-1941), Severograd
al Afacerilor Interne al Maria (a.n. 1951), (1941-1956), Rondeluri
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
19 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

La redacia revistei Nistru cu B.Burlac-Vlcanov, Gh.Bogaci i D.Martinovici


=i ntoarcere 22 iunie la Editura Cartea
(1956-1957) Printr-un decret al moldoveneasc[, apare
corespunz[toare, Prezidiului Sovietului volumul Pagini alese
cronologic-tematic, Suprem al U.R.S.S. de Aleksei Tolstoi.
unor perioade distincte este decorat cu medalia
Pentru vitejie ]n
1962
din via\a =i activitatea
autorului. munc[. Nicolai Costenco
traduce =i editeaz[
1958 1961 (Editura Cartea
}n traducerea La Editura Cartea moldoveneasc[)
lui Nicolai Costenco, moldoveneasc[, apare Povestiri de Iuri
la Editura +coala volumul Poezii (tiraj Naghibin.
sovietic[, apare cartea lui 4000 de exemplare).
Edi\ia con\ine
1963
V. Nestaiko ura i uric.
=i traducerea Conceput ca o culegere
1959 poemului Demonul de totalizare a unei
Editura Cartea de Lermontov pios experien\e poetice de
moldoveneasc[ omagiu la cei 120 de ani aproximativ 30 de ani
public[, ]n limba rus[, de la moartea genialului =i ap[rut ]ntr-un tiraj
volumele de versuri poet rus. Editura de 2500 de exemplare
Postoianstvo =i Stihi. Sovetski pisateli din la Editura Cartea
Moscova public[, ]n moldoveneasc[, volumul
1960 traducerea lui Viktor Versuri (peste 360 de
La Editura Cartea Kocetkov, volumul de pagini) s-a circumscris,
moldoveneasc[ apare, versuri Moldavskie totodat[, momentului
]ntr-un tiraj de 2000 napev. aniversar: cicncizeci
de exemplare, volumul }n traducerea de ani de la na=terea
Poezii noi. lui Nicolai Costenco, poetului. Apare,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
20

mpreun cu soia Maria i fiul Nicolai (1966)


la Editura Cartea 1967 1967 =i 1968 (ciclurile
moldoveneasc[, Apare, ]n limba rus[, Culori i umbre =i
romanul Severograd. ]ntr-un tiraj de 100 000 Primveri la Yalta),
La aceea=i editur[ se de exemplare, volumul precum =i versuri din
tip[re=te placheta de Severograd, care con\ine perioada interbelic[
versuri pentru copii romanul cu acela=i titlu (ciclul Preocupri lirice
Luci, soare, luci! =i =apte nuvele. }n cu relu[ri din plachetele
revista Nistru, nr. 6, Poezii, Ore i Elegii
1964 pgne poemele
se public[ drama ]n trei
6 octombrie acte Serghei Lazo. Cleopatra =i Lebda
Demisioneaz[ din Apare, la Editura Neagr). Se da, astfel,
postul de consultant Cartea moldoveneasc[, curs cum se specific[
al sec\iei poezie a culegerea de poezii =i ]n adnotare cererii
Uniunii Scriitorilor poeme Mugur, mugurel multor cititori de a face
din Moldova. (tiraj 7000 de exemplare). cuno=tin\[ cu poeziile
1966 Ie=it de sub tipar ]n scrise de poet ]n
condi\ii poligrafice tinere\e. Tiraj 7000
}n colec\ia Aurora deosebite volumul de exemplare. La Editura
apare volumul selectiv va fi ]naintat, ]n 1968, Lumina apare culegerea
de versuri Prometeu. la Premiul de Stat. de poezii =i poeme
Se tip[re=te culegerea Neamul.
de nuvele Norocul 1969
omului. La Editura Editura Cartea 1970
Lumina, ]n colec\ia moldoveneasc[ public[ La Editura Cartea
Biblioteca =colarului, volumul Poezii i poeme. moldoveneasc[ apare
iese de sub tipar Culegerea cuprinde o nou[ edi\ie a omanului
placheta Versuri. versuri scrise ]n anii Severograd.
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
21 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cu P.Crare i V.Belistov
1971 peste Drina de Ivo
Ies de sub tipar, Andrici traduse
la Editura Cartea din limba rus[.
moldoveneasc[, ]n 1973
traducerea lui Nicolai
Editura Lumina
Costenco, romanul
scoate o nou[ edi\ie a
Crim i pedeaps c[r\ii de poezii =i poeme
de Fiodor Dostoievski Neamul, iar Cartea
=i Vna de aur (poezii moldoveneasc
=i poeme) de Vasili volumul Poeme, ]n
Fiodorov =i, transpus tiraje de 4 =i, respectiv,
din italian[, romanul 5 mii de exemplare.
autobiografic al lui Tot la Cartea
Dante Alighieri Viaa moldoveneasc[ Contele
nou (]n colaborare vede lumina tiparului 1975
cu Nicanor Rusu). volumul de versuri ]n Apar, la Editura
1972 limba rus[ Dnevnik Cartea moldoveneasc[,
serda. volumele Versuri de
La Editura Cartea Evgheni Evtu=enko
moldoveneasc[ 1974 =i Descrierea Moldovei
apar volumul de La Editura de Dimitrie Cantemir,
versuri Trie precum Sovetski pisateli transpunerile din
=i romanele Destinele din Moscova apare, rus[ =i, respectiv,
se nasc din clipe de ]n traducerea din latin[, fiind
Constantin +i=can lui Vladimir Bjezovski, semnate de
=i Podul de romanul Severograd. Nicolai Costenco.
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
22

O ntlnire cu cititorii
Comitetului din lirica poetului
de Conducere al ]n t[lm[cirea
Uniunii Scriitorilor lui Viktor Kocetkov.
din U.R.S.S. pentru La Editura Literatura
romanul Severograd Artistic[ apare
prezentat la concursul Iliada de Homer
unional, anun\at pe ]n traducerea lui
anii 1974-1976, Nicolai Costenco.
pentru cea mai
reu=it[ scriere 1979
de proz[ artistic[ La Editura
pe tema clasei Literatura Artistic[
muncitoare. Editura apar, ]n dou[ volume,
18 decembrie Cartea moldoveneasc[ Scrieri de Nicolai
Prezidiul Sovietului scoate de sub tipar Costenco, cu o
Suprem al R.S.S. culegerea de povestiri prefa\[ de Vasile
Moldovene=ti ]l Gheorghin krasne Badiu =i Anatol
decoreaz[ cu medalia i bele. Gavrilov, iar la Editura
Veteran al muncii. Sovetski pisateli din
1978 Moscova o nou[
1976 Editura Sovetski edi\ie a romanului
I se acord[ Premiul pisateli din Moscova Severograd.
de ]ncurajare al scoate de sub tipar
Consiliului Central placheta de versuri 1980
al Sindicatelor din Mujestvo. Volumul Editura Literatura
U.R.S.S. =i al con\ine traduceri Artistic[ scoate
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
23 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cu soia Maria (1984)


de sub tipar cartea 1984
de versuri Euritmii. Nicolai Costenco
I se ]nm`neaz[ este ]naintat la Premiul
]nsigna de Laureat al de Stat pentru cartea
Premiului Sindicatelor Poezii i poeme.
din U.R.S.S. =i al
Uniunii Scriitorilor 1985
din U.R.S.S., premiu }n colec\ia Poezie
acordat anterior moldoveneasc
pentru romanul contemporan,
Severograd. la Editura Literatura
Artistic[, apare ]n
1982 limba rus[ volumul
n ultimii ani ai vieii
de versuri Tali sneg
Apare o nou[ de versuri Stihi. cu un cuv`nt ]nainte
edi\ie a Descrierii Traducerile sunt semnat de poetul =i
Moldovei de realizate de Viktor publicistul Boris
Dimitrie Cantemir, Kocetkov, David Dubrovin. Printre
traducerea din latin[ Samoilov, Grigori traduc[torii textelor
fiind semnat[ de Perov, Boris Dubrovin sunt: Grigori Perov,
Nicolai Costenco. =i Piotr Parhomovski. Piotr Parhomovski,
Viktor Kocetkov =i
1983 1986
Boris Dubrovin.
La Editura La Editura
Literatura Artistic[ Hudojestvennaia 1988
apare cartea Poezii literatura din Moscova 11 octombrie
i poeme. apare volumul I se decerneaz[
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
24
Premiul de Stat al editat ]n noua colec\ie ]l alege pe Nicolai
R.S.S. Moldovene=ti de poezie contemporan[ Costenco Membru
pentru cartea Orfica, iar ]n plan de Onoare.
Poezii i poeme, mai larg prima carte
ap[rut[ ]n 1983. a poetului Nicolai 1993
Costenco ap[rut[ 20 iulie
1990 cu alfabet latin Nicolai Costenco
11 ianuarie ]n Chi=in[ul natal. ]nceteaz[ din via\[.
Prin decretul }n culegere sunt La 22 iulie poetul
Prezidiului Sovietului incluse unele din cele e ]nmorm`ntat
Suprem al R.S.S. mai frumoase poezii ]n Cimitirul Central
Moldovene=ti i se selectate din volumele Ortodox din Chi=in[u.
confer[ titlul onorific ap[rute anterior. Ediii Postume:
Scriitor al poporului 1998: Elegii pgne,
din R.S.S.M. 1992 Editura Litera
Apare, la Editura 6 martie 1998: Povestea
Hyperion, cartea de Adunarea general[ vulturului, Editura Arc
versuri Euritmii. a Academiei de +tiin\e 2003: Liberti,
Este primul volum a Republicii Moldova Editura Arc.
/1937/
POEZII
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI

#
P{GNE COSTENCO
PROLOG

Logodna vie\ii mele cu ursita


S-a petrecut f[r[ s[ vreau, s[ =tiu.
Privighetoarea-=i va c`nta dosita
COSTENCO

Triste\e, eu fatalul meu sicriu.


NICOLAI

La ce-mi sur`de vestea de oracol,


C[ voi urzi al lumii rost ]n c`nt?
Tot sensul c`ntecului e spectacol
+i nu trezirea celor din morm`nt.
P{GNE
ELEGII

De voi ]ntinde sim\urilor cupa


Otrava cucutei tot va tr[i.
La ochi de-a= duce cu pornire lupa,
$
Nu voi afla nimic ]n clara zi.

Cine a=teapt[ versurile simple


Mai mult dec`t al prim[verii timp?
+i cine-=i sparge propriile t`mple
S[ afle-n creieri mult visat Olimp?

COSTENCO
NICOLAI
Socot c[ m-am uitat ]ntr-o gre=eal[:
}n propria-mi g[oace m[ ]nec.
Mai mult nici visul nu m[ mai ]n=eal[
+i, ]mp[cat, m[ simt gr[bit s[ trec.

P{GNE
ELEGII
Retras ]n pace, cu un singur deget,
Un astru mai ferice-o s[-mi g[sesc.
De voi gre=i =i-acolo n-am s[ preget
De dragul de-a mai fi iar s[ gre=esc. %

TRANSPLANTARE

Mi-e inima dospit[ cu otrav[


}n mijlocul durerii omene=ti.
COSTENCO

|i-a= da-o, floare-amar[ =i suav[,


NICOLAI

Tu mam[ ca s[-i fii, tu s[ o cre=ti.

S-o por\i ]n leag[n tupilat prin raze,


}n veacul lumilor cu ochi senini.
S-o plimbi pe umeri repezi de delfini
}n lini=tea cere=tilor extaze.
P{GNE
ELEGII

Ea nu cunoa=te pace: \[ri toride,


Cu sf`=ieri de cer pe ro=ii flori,
& O cheam[, s[-nfloreasc[-ntre surori;
}n mine s`ngereaz[ =i se-nchide.

CNTEC

}mbr[ca\i ]n catifele moi =i zale,


}n poieni de zare fluturi galbeni cad.

COSTENCO
Coama p[rului cu salcia din vale

NICOLAI
O amestec =i ne oglindim ]n vad.

Ape trec sub punte, iar pe punte oameni.


Chipul li-e acela=i de vorbesc ori tac.
Te ]mbe\i de z`mbet, c`nd cu ei te-asameni,
+i de bucurie, c`nd v`sle=ti pe lac.

P{GNE
Dar, cu ofilirea, sim\i vecina moarte ELEGII

Cum z`mbe=te-n glum[, cu o floare-n din\i.


Nu m[ tem: de mine e a=a departe '
Bl`nda sc`nteiere-a ultimei dorin\i.

SANCTUAR

}n sicria=ul inimii, t[cut,


COSTENCO

S-a ofilit buchet de l[crimioare.


NICOLAI

Nu face\i zgomot! trupul lor durut


S-ar risipi ca praful pe c[rare.
Veni\i ]ncet, privi\i potirul alb...
Dar nu-l atinge\i, nu, c[ s-ar putea
S[ piar[ huluba=ul meu cel alb...
P{GNE
ELEGII

... +i asta-i tot ce-a fost iubirea mea...



!
POEM SENTIMENTAL

Mi-s ochii grei


+i-a=a s[tui
De-acela=i monoton peisaj:
Obraji p[ta\i incandescent
+i ochii du=i afund, ]n cap;
+i bra\e at`rnate, lungi,

COSTENCO
Ca ni=te aripi fr`nte;

NICOLAI
+i ghebul dintre umeri;
+i coastele, pe care sim\i
C[ po\i s[ le numeri;
Scr`=net de din\i;
+i-aceste fe\e ]mpietrite

P{GNE
ELEGII
+i vinete, ca de statui,
Ce-=i macin[ mizeria banal[
}ntre via\[ =i-ntre boal[,
Nu pot s[ le mai v[d!
!
+i inima mi-o simt
C[ nu mai bate-n mine,
Ci undeva, al[turi:
Pe strad[, ]n gr[din[.
+i luna asta-a=a enorm[,
De pare c-o privesc prin lup[,
Pare o inim[.

M-am s[turat s[ tot ascult


Acela=i basm cu moarte,
Moarte =i iar moarte
COSTENCO

(Suferin\[ =i durere).
NICOLAI

M-am s[turat de-at`tea vorbe tari,


De-at`ta josnicie,
De t`lhari.

Mi-e inima fl[m`nd[


De ging[=ie, de iubire,
P{GNE
ELEGII

De romantism, de pace;
Mi-e inima fl[m`nd[
De o roman\[
!
Sentimental[,
De o petal[
Presat[ ]ntre foi,
De-o stan\[.
+i sufletul mi-e trist,
B[tr`n =i obosit,
De-at`ta jale, c`t a str`ns
De pe maidane,
De pe la col\uri,
De prin bordeie

COSTENCO
+i temni\i umede.

NICOLAI
Mi-e sufletul prea greu:
Acest burete
Ce suge-ntr-]nsul pic[turi amare
Din toate z[rile,
De pe toate c[r[rile.

P{GNE
M[ simt strivit de greutatea ELEGII

Acestor zile funerare,


Acestor zile sem[nate !!
Cu mor\i, cu cruci =i sput[.
Mi-e sc`rb[ de acela=i c`ntec
Viermos, murdar, de slug[;
De c`ntecul ]n care cerul
E bolta neagr[ de cavou
+i-acest p[m`nt
Morm`nt.
Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau!
S[ mai aud acest tam-tam
COSTENCO

De-ngenuncheri =i pl`ngeri!
NICOLAI

M-am s[turat s[ fericesc


Pe cei ce mor =i tac, =i dorm,
Iar eu m[ zbat =i pl`ng,
Fiindc[-s viu,
Fiindc[-s rob
+i pentru c[... tr[iesc.
P{GNE
ELEGII

Aceasta-i via\a?
Aceasta e menirea noastr[?
!" S[ ne bocim
+i s[ ne t[v[lim ]n glod?

De azi la toate pun sf`r=it!


* * *
Era o sear[,
C`nd bureza parfum...
+i-o ploaie umed[, lunar[.
Mergeam pe drum.
Salc`mi, ar\ari =i plopi
Ca ni=te fete =u=oteau.

COSTENCO
To\i c`\i treceau pe drum p[reau

NICOLAI
Miopi.
+i a trecut o fat[.
Dar, nu =tiu,
Ori era ]n mine
O clip[ de extaz
Cum n-a fost niciodat[;

P{GNE
ELEGII
Ori s-a deschis un ochi str[in,
Bizar, ce a v[zut
Realitatea altfel.
Deodat[, parc[ a crescut !#
}n suflet, sub un cer prea pur,
Un chip sublim:
Un chip de heruvim
Ori demon.
O clip[ ce m-a nemurit:
COSTENCO
NICOLAI

Sim\eam c[ sunt ]ndr[gostit


+i totul, parc[,
Era altmintrelea;
+i luna ]mi p[rea o barc[
Pe-un lac albastru,
}nc[rcat cu stele;
P{GNE
ELEGII

+i frunze tremurate de jugastru


P[reau o zea imens[, din inele
De-argint;
!$ +i auzeam =i clinchetul
Metalului sunat.
Eram ]n vis ori eram beat?
+i nori, =i pete
Luau conturul unei fete.
Chiar toate fe\ele, pe strad[,

COSTENCO
P[reau c[ seam[n[ cu-aceea

NICOLAI
Ce ochii mi-a deschis s[ vad[
Femeia.
Sim\eam ]n mine clipa m`ntuirii.
Aveam un rost, aveam un scop:
F[clia cristalin[ a iubirii.

P{GNE
ELEGII
+i c`te planuri n-am f[cut
Copil[re=ti,
Frumoase =i naive!
Dar le voi izb`ndi? !%
Nu m-oi codi
}n fa\a ei? Am s-o s[rut?
Dar poate e bogat[
+i st[ prea sus pe scara social[?
Voi ]ndr[zni s[-i spun
M[car o vorb[?
Dar de-o z`mbi, distant,
COSTENCO

Spun`nd c[ sunt nebun?


NICOLAI

O, nu! Sunt ]ndr[zne\!


N-am obiceiul s[ m[ cru\
+i nu m[ tem s[ risc.
Altfel, a= face ca un stru\:
Cu capul ]n nisip s[ cri=c.
P{GNE
ELEGII

De-acum via\a e a mea!


Feti\[ sub\iric[ =i ]nalt[,
!&
Nu crezi c[, pentru tine, toate
Eu le las balt[?
La co= cu filosofii,
Cu poe\ii,
Cu to\i de=tep\ii!

Noi singuri,
M`n[-n m`n[ prin scaie\i,

COSTENCO
Vom alerga dup[ sticle\i;

NICOLAI
Vom discuta probleme importante:
Cum s[ te str`mbi,
Cum s[ alergi,
C`nd s[ te plimbi
+i c`nd s-o =tergi
Pe c[ile-ncurcate cu azur,

P{GNE
ELEGII
+i celelalte, =i celelalte...

Nu-i drept c[ e frumos?


!'
Cu pantalonii sufleca\i
+i-n g[uri, ca un ciur,
O s[ m[ cred cel mai ferice trubadur.
Tu, cu o bluz[ rupt[ peste s`ni
+i-o fust[ zdren\uit[,
Ai s[ te crezi cea mai frumoas[
COSTENCO

+i fericit[ femeie de pe glob.


NICOLAI

Natura ne va fi h`rzob,
Noi... doi copii ]ndr[gosti\i.
}mi vine nu =tiu cum s[ r`d,
C`nd m[ g`ndesc: ]n vremea noastr[
S[-nfirip[m o astfel de idil[.
}n lumea asta, putred[ de sil[
P{GNE
ELEGII

+i murd[rie, o s[ fim
Nep[s[tori, ca =i doi prunci.
+i to\i, din mun\i p`n[ ]n lunci,
" Vor =ti, vor spune ce s[ mai vorbim
Noi ne iubim!

PLOAIE

Ve=tede fo=niri de frunze pl`ng


Amintirea veselului cr`ng.
Plou[...

COSTENCO
Lacrimi vane, picur`nd prin glastre,

NICOLAI
Ard mu=catele iubirii noastre.
Plou[...

}n noroiul toamnelor aceste


M[ despart tot mai u=or de creste.
Plou[...

P{GNE
Crac[ z[mislit[-n vis cu luna ELEGII

M[ voi risipi... ca-ntotdeauna...


Plou[... "

SCRISOARE

Azi am primit un plic: scrisoarea ta.


Un plic obi=nuit, ca alte plicuri,
Cu multe vorbe calde =i nimicuri,
COSTENCO

+i-un chip ce vrei =i nu-l mai po\i uita.


NICOLAI

E lini=te... e sear[... ]n odaie


At`t pustiu, at`tea dulci triste\i.
+i nu =tiu cum ]\i place s[ regre\i
C`nd tot trecutul, ve=ted, se desfoaie.
P{GNE
ELEGII

Cuprins deodat[ de un dor nebun,


S[rut scrisoarea... pl`ng parc[ ]n rochii...
+i m`na ta-mi apas[ ginga= ochii.
" Am vrut s[-\i spun ceva...
Ce oare-am vrut s[-\i spun?

MIEZ DE NOAPTE

Singur sunt ]n cas[,


V`ntul e afar[.
Parc[ ]n unghere
Mi=c[ cineva.

COSTENCO
NICOLAI
Bate ploaia-n geamuri
Inimii totuna-i...
}n od[i vecine
Umbl[ cineva.

Singur sunt =i ceasul

P{GNE
ELEGII
}nd`rjit tot umbl[.
}n t[cerea vast[
+oapte parc-aud.
Oh, =i noaptea asta "!
F[r[ de sf`r=ire!...
Cine m[ cuprinde
+i r[sufl[ ud?
Cea\[. Bezn[-bezn[!
Nu vreau! Vreau lumin[!
Al cui chip se-apleac[
Peste ochii mei?
Nu-mi strivi g`tlejul,
Duh de Miaz[noapte.
Ia!... Auzi coco=ii,
COSTENCO
NICOLAI

}n z[voare chei?

Repede, lumin[!
Cine-n m[dulare
Plumb =i frig ]mi toarn[?
Nu vreau ca s[ mor!
P{GNE
ELEGII

+i se joac[ umbre
Mari, tremur[toare,
Umbre de strigoaice,
"" +i se zbat, ]n cor.

Lini=te! Sunt singur.


Ploaia-a stat afar[.
Numai v`ntul jilav
A trecut pe-aici.
Sun[ ora clar[,
Ora salvatoare.
S-a aprins ]n bezn[

COSTENCO
Roi de licurici.

NICOLAI
Hei! opri\i la poart[:
Nu-i acas[ nimeni...
Eu?... sunt o p[rere,
Sunt un pumn de scrum...

P{GNE
ELEGII
Da!... Odaia-i goal[...
Nu, nu-i de v`nzare!
Hei! s[ nu m[ m[turi
Cu gunoiu-n drum!
"#

DIN ADNC

Sus, la poarta raiului,


Omul izgonit veni.
Pl`nse-o vreme =i urni
Fluierele naiului.
COSTENCO
NICOLAI

}ncepu o pl`ngere,
Grea povar[ pentru somn,
C[ ]n ]ngeri =i ]n Domn
R[ni prindeau s[ s`ngere.

+i pornir[ naltele
P{GNE
ELEGII

Lacrimi pe poteci de-amurg.


+i o ap[ una curg
Altele, tot altele.
"$
}=i pl`ngea p[catele,
Ce gre=ite-au fost, de lut.
Ce p[cate am f[cut
Oare, neiertatele?

EPILOG

Pornit de nu =tiu unde, nu =tiu c`nd,


F[r[ vreo \int[, poate f[r[ rost,
M[ port ]n lume ne=tiut, torc`nd
Din vis z[d[rniciei ad[post.

COSTENCO
NICOLAI
}ncheg un c`ntec iar mi s-a ur`t;
Dezleg o tain[, ]ns[ ce folos?
Mi=eii iau virtu\ile ]n r`t
+i sufer[ poporul cel de jos.

O tr`mbi\[! +i, parc[, v[d: Iisus

P{GNE
ELEGII
Suind Golgota ]mpietritei vie\i.
Dar cu at`t cu c`t te-nal\i mai sus
De zbuciumul l[untric te dezve\i.
"%
Lumina stelei n-o mai ]nt`lnim,
Punctat[-n infinit cap de \[ru=.
+i nici al lunii palid heruvim
}n pacea neagr[ nu mai st[ c[u=.
COSTENCO

O clip[ de-om sim\i odgonul, vag,


NICOLAI

Ce-a priponit p[m`ntul doar pe-un crug


+i cum tresalt[ frunzele de fag,
Vom tremura sim\ind urma de jug.

+i-odat[, furi=a\i peste hotar,


}n cea\a nefiin\ei, =i nici legi...
P{GNE
ELEGII

Dar ce-\i vorbesc, o, frate-om, barbar!


De ce-\i vorbesc, c`nd nu m[ ]n\elegi...

"&

ORE
/1939/
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI

"'
P{GNE COSTENCO
PROLOG

Ce sunt eu oare? C[ci m[ simt


COSTENCO

Cu cerul meu, cu \ara mea, cu raiul meu.


NICOLAI

}n mine e natura cu laboratoare


Din care ies plane\i, p[m`nt =i soare.
}n s`nge simt plutind smaralde
Ori stele =i climate reci =i calde.
Sub pleoape am o lume,
Dar curioas[ =i f[r[ de nume,
P{GNE
ELEGII

}n care locul nu e loc, =i v`sla


De cump[n[ a vremii corom`sla
+i-o-nclin[, c`nd prea mult, c`nd prea pu\in
# +i nu m[ =tiu ce sunt =i ce con\in.
O fi el vis ori fantezie, ori delir?
De toate, f[r[ vrere, eu m[ mir.
COSTENCO
NICOLAI
Nu le-am cerut, nu le-am chemat, nu le-am =tiut,
De unde-au t[b[r`t ]n mine, au c[zut.
Le nasc, le scot cu sau f[r[ m[sur[,
Cu rost ori f[r[, pe aceea=i gur[
A ne-n\elesului. M[-ntreb =i eu
Nu fac copil[rii ca ...............*

P{GNE
ELEGII
F[r[ vreo \int[, f[r[ voie ori solie
Cuprins de-o creatoare sf`nt[ nebunie?!

#

* Lacun[ ]n text. Prometeu? Dumnezeu? (Nota redac\iei).


PREISTORIE

Stau printre c[r\i un intelectual.


Dar cre=te-n mine-o umed[ verdea\[
COSTENCO
NICOLAI

+i setea de-a fugi prin iarba aspr[


+i rece cu picioarele descul\e.

Ciulite se trezesc ]n mine sim\uri


+i gata sunt de-atac, cum fu, prea poate,
Str[mo=ul meu p[ros, cu ghioaga-n labe,
P{GNE
ELEGII

Cuprins de pofta s`ngelui vr[jma=.

M[ uit la m`na care poart[ tocul


# Ce-mpr[=tie imagini =i idei
}n curcubeie. +i deodat[-o v[d
}n blana moale cum se-nve=m`nteaz[.
}mi vine-n bezna nop\ii, cu vecia
C[scat[-n jur, =i n[v[lesc din vreme.

COSTENCO
NICOLAI
Pe-nt`ia nimf[ r[s[rit[-n cale,
P`ndind, s-o prind a=a, trandafirie,

+i mirosind u=or a n[du=eal[


+i-n tufele de brustur s-o fr[m`nt.
Apoi, la r`sul stelelor, povar[

P{GNE
ELEGII
Supus[, ]n coliba mea lacustr[

S[ o conduc. +i-al[turi de femeie,


De pe podeaua neagr[-n luciul lunii #!
S[ zv`rl cu ramuri, cuget`nd, ]n glum[,
La ve=nicia omului de m`ine.

SANINISM

Un t`n[r ]mplete=te o p[l[rie de paie,


Din paie de orz, ]n =apte sau opt.
Miroase a ceva pr[jit ]n tigaie,
A lapte fiert =i a porumb copt.

Vara =i-a stins cuptoarele =i e gata:


Plecarea cu regretul pl`ng pe un ogor.
Ca un suflet care n-a adus la v[mi plata,
COSTENCO

Cu greu a s`ngerat datina un cocor.


NICOLAI

F`lf`itor plute=te sorbit de dep[rtare


}n glasul lui e bocet =i-un strig[t ascu\it.
Pe \[rmuri, acolo, ]n hohot de mare
Furtuna i-a trecut so\ii prin v`rf de cu\it.
P{GNE
ELEGII

Cine =tie toate lacrimile, durerile toate.


Fiecare e o durere, o flac[r[-n v`nt.
+i cine-i nebunul s[ comp[timeasc[,
#"
chiar dac[ poate,
Toate cele de comp[timit pe p[m`nt.

+i sim\urile mele de aceea-s nep[s[toare,


+i locul mi-l cunosc; al laptelui scopt
}l p`ndesc cu l[comie vrednic[ de soare;
Mi-e poft[ de lapte fiert =i de porumb copt.

POTCOVARUL

Bate, potcovarule, bate-n fier!


Bate fierul topit, ca inima mea
Scoas[ vie afar[.
De ce s[ nu ba\i =i-n mijlocul ei o caia?

Am venit, prietene, la tine,


Pentru c[ e=ti mut =i nu e=ti curios.
Curiozitatea mea ar fi s[ aflu

COSTENCO
Cum e c`nd mori. Trebuie s[ fie frumos?!

NICOLAI
Prietene, acum nu-mi place s[ fii mut.
Ce frumos sun[ ciocanul pe il[u!
+i miroase a zgur[ verde ca sticla.
Cum ]\i ver=i tu necazul b[t`nd ]n il[u...

P{GNE
ELEGII
Ascult[, frate, nu po\i s[ faci
Din bucata inimii o potcoav[?
Hai, spune, spune... de ce taci?
##
Am s[-\i pl[tesc o carboav[.

Vreau s[ potcovesc iapa dragostei,


Care se opre=te-n fiecare sear[
La porti\a altei fete primitoare.
Haide, me=tere, ]ncearc[, a=a,-ntr-o doar[!

MUGURI NEGRI

}n bezna nop\ii singur r[t[ceam.


+i glasul omului ruga: Iertare!
COSTENCO
NICOLAI

La toate casele st[tea la geam,


Privind, t[cerea. Risipind amare

Parfumuri flori ca stropi de var


}mpr[=tiate-n aer. Pl`ns eteric.
De duhuri. R[sunau bizar
P{GNE
ELEGII

Copacii ]nc[rca\i de ]ntuneric.

+i m-am oprit. Urechea ascu\it


#$ Tot cerceta. +i glasul, deodat[,
Str[punse nervii goi cu lame de cu\it.
Mi-era uscat g`tlejul =i fruntea asudat[.
Am ]nceput pe strad[ s-alerg ca un nebun
+i pa=ii r[sunau str[in =i gol ]n noapte.
}n pumni cercam de=ertul din mine s[-l supun

COSTENCO
NICOLAI
+i suferin\a crunt[ vroiam s-o smulg din fapte.

Acolo, unde strada ]n c`mp ie=ea pustiu,


}n colb m-am pr[bu=it =i lacrimi arz[toare.
+i parc[ dedesubt se zbuciuma-n sicriu
Acela=i glas cer=ind ]n hohote: Iertare!

P{GNE
ELEGII
+i noaptea-ncet, ]ncet ]n zare se r[rea.
Nep[s[toare, ziua roia biruitoare.
N[=teau, iubeau, mureau... #%
+i-aceast[ rea c[\ea,
Via\a, ]ncol\ea pe cei f[r[ iertare.
* * *
Sunt mistuit de nostalgii t[cute.
Aud chemarea unor alte lumi.
COSTENCO

Prin aurirea toamnelor z[cute


NICOLAI

Spre ce t[r`m din nou o s[ m[-ndrumi?

Vor fi =i-acolo ca =i-aici acelea=i


T[cute, ru=inoase suferin\i.
Natalele coline revede-le-a=!
+i ochii ei alba=tri =i cumin\i.
P{GNE
ELEGII

E visul vagabond. Acolo, poate,


La ce va fi nici s[ visez nu pot.
#& +i simt c[ m[ voi desp[r\i de toate
Ce am ur`t =i mi-au fost dragi, de tot.

COSTENCO
NICOLAI
POEM NTR-UN VERS

Sunt o oaz[ de mister ]ntr-un spa\iu de lumin[.

P{GNE
ELEGII

#'
CATRENE

}n a=teptarea nop\ii, c`nd florile sclipesc


}n vetrele bogate cu albul lor feeric,
Copacii fr[m`nta\i se-ncarc[ de-ntuneric,
+i mutele nelini=ti bat golul sufletesc.

* * *
COSTENCO

Cuprins de-ndoliata priveli=te, ad`ncul


NICOLAI

Se-nchide ca un melc ]n coaja-ndurer[rii.


+i numa-n ochi, ca-n maluri, izbindu-=i lin obl`ncul
De valuri, se mai simte nem[rginirea m[rii.

* * *
Natura, spa\iul, vremea ]n mine se ]ngroap[
P{GNE
ELEGII

Ca-ntr-un morm`nt; =i, totu=i, acelea-s mai departe.


Se-apleac[ ve=nicia p[injinit[-n ap[,
Pe-o u=[ intru-n via\[, pe alta calc ]n moarte.
$
* * *
Cum seva pomului se-nmorm`nteaz[-n foi
+i-n flori, sicrie verzi =i albe-n cimitir de-azur,
Trecutul osemintele =i le trimite-n noi,
Cei de nem[rginire m[rgini\i ]n jur.

IMPRESII DINTR-O C{L{TORIE

Ghemuite stau l`ng[ colin[


Casele albastrului c[tun.
Parc-a=teapt[ de sub deal s[ vin[
Zborul fr`nt al primului l[stun.

* * *

COSTENCO
Gardurile de nuiele

NICOLAI
Dorm ascunse ]n urzici...
+i te m`n[-un dor de stele
+i be\ia c-o s[ pici.

* * *
Ca o hieroglif[, cuneiform

P{GNE
ELEGII
S-a schi\at f`nt`na pe om[t.
Lini=tea cu mersu-i uniform
Vreme deap[n[, cu fa\a ]nd[r[t.
$
* * *
H[t departe, unde c`mpu-i un de=ert,
P`lc de arbori, parc[-s palmieri.
Ne-ndulcise rostul unei p[reri,
Dorul altei lumi cu sens incert.

AL DOILEA ITINERAR

Colo-n mun\ii norilor


E poiana cerului.

Trapez, dreptunghi de oale ori =indil[,


COSTENCO

Iar jos albastru-nchis; sunt mu=uroaie


NICOLAI

}n care visul fermenteaz[-n mil[


+i veselia-n prunci, c[ sunt o droaie.

Fii ]n\elept, o, dorule, cum boii


Ce trag ]n plug, ]n g`nd cu-o jungl[ verde.
+i vremii las[-te, ca frunza ploii:
P{GNE
ELEGII

De n-ai ce c`=tiga, s[ n-ai ce pierde.

* * *
$ }n urma noastr[ trist r[m`n
M[runte g[ri, triste\i m[runte
+i inimi fluturate-n s`n,
+i griji cutate-n frunte.
Un stol de frunze-n pomii goi:
Prigori ursuze au r[mas.

COSTENCO
Uscate visuri dorm ]n noi,

NICOLAI
Cum p[s[rile f[r[ glas.

* * *
C`nd stolurile g`ndurilor mele
}n aripi suf[r neputin\a roab[,
Atunci dau drumul visului =i-n grab[

P{GNE
ELEGII
Trec dincolo de lun[ =i de stele.

Prins ]n mreaja norilor,


St[ canarul soarelui.
$!

* * *
Adio! Timpul vostru a trecut!
+i noaptea soarelui privirii obosite
COSTENCO

E scump[. Trec[torul nostru lut


NICOLAI

E-nduio=at de clipele tr[ite.

S[ pl`ngem to\i copiii nim[nui?


La ce? Azi toate florile din urm[,
}n sufletele noastre de statui,
Cu buze de mireasm[, pl`nse, scurm[.
P{GNE
ELEGII

P[catul, biruind ]n zgura noastr[,


Sur`de ]ngerilor blonzi, uci=i.
$" Zadarnic pl`nge bolta cea albastr[
Pe con=tiin\ele cu ochi ]nchi=i...

+I PLNGE INFINITUL...

}=i pl`nge infinitul sirenele de ghea\[.


}n pasul t[u gazela a pus un fin acord.
}n marmor[ feeric a poposit via\[

COSTENCO
+i-n ochii t[i nostalgici l[stunii du=i spre Nord.

NICOLAI
Nu te mira c[-n urm[, sub fiecare pas,
Regretul, ca un schilav, se roag[ =i te cheam[,
C`nd sufletul suspin[ trudit, f[r[ pripas,
Lovit de-a ta cruzime, ucis de-a nop\ii team[.

P{GNE
ELEGII
De-acum peste lumina ce-\i flutur[ pe cre=tet
Triste\ea liliacul de=ertului aga\[.
+i-n inim[, [st num[r cu trup b[tr`n =i ve=ted, $#
}=i pl`nge infinitul sirenele de ghea\[.

ELEGIE

Vom pleca cur`nd! Se-ng[lbene=te zarea.


V`ntul ca un schivnic printre pomi tu=e=te.
Crengile ]n geamuri bat, timide de=te.
Frate, hai s[ ascult[m cum sun[ dep[rtarea...
COSTENCO
NICOLAI

Pace inimilor ce-amu\esc ]n piept!


V`ntul ca o umbr[ printre pomi tu=e=te.
Cu aripi de s`nge toamna-n codri cre=te,
Prim[vara nu =tiu de-am s-o mai a=tept.

Crengile ]n geamuri bat, timide de=te.


P{GNE
ELEGII

Bat prieteni buni la u=a nim[nui.


Nici o vorb[ bun[ n-ai cui s[ mai spui.
Luna, ca un bolnav, rar pe drum p[=e=te.
$$
Cad uscate frunze s[rut`nd c[rarea,
Amintirea noastr[ e un truc pervers.
Moartea, ori o fiar[... s-a oprit din mers?
Inim[, nu bate! Nu-i sim\i r[suflarea?

FINAL

C`teodat[ m[ cuprinde un ad`nc =i tainic dor:


La limanul unei ape, plin de lini=te, s[ mor.

COSTENCO
NICOLAI
De pe-ntinsul cre\ de valuri, lin adie o chemare
+i de dincolo de vreme, =i de dincolo de mare.

Fete goale de lumin[ parc[ joac[ ]n nisip;


Trupul se destram[-n aer =i r[m`n f[r[ de chip.

P{GNE
ELEGII
Umbre dinspre ceruri, umbre ]mi acop[r taina mor\ii.
Ridicat f[r[ de aripi trag inelul greu al por\ii.
$%
+i pornim convoaie limpezi,
pline de c`nt[ri =i slav[...
+i ]n urma fiec[rui cade-o stea de foc, bolnav[.

CHARMION

Sunt ochi f[r[ de lacrimi =i lacrimi f[r[ ochi:


Misterul ni se d[ cu stropul =i precaut.
COSTENCO
NICOLAI

Din pene lungi de stru\ =i fo=nitoare rochi


S[ facem cadru scump: e sentiment =i flaut.

Pe-un cer boltit, de foc se-a\`\[ un narcis,


Mai juc[u= pe v`sle. Din lini=ti visul gust[.
Limbajul serii noastre e dulce =i concis,
P{GNE
ELEGII

Amurgul moaie-n s`nge o arip[ ]ngust[.

}n ochii mei profilul e calm =i e corect.


$& Doar pieptul tulburat se zbucium[ s[lbatic.
Un murmur p[s[resc =i-un g`ng[vit insect
Oficiaz[-n codrul de aur =i j[ratic.

POVESTE

+tiu via\a ta: flori ro=ii, frunze verzi,


Icoane, candele =i draperii.
+tiu c[-\i pl[cea pe g`nduri s[ te pierzi
Furat[ de amurguri viorii.

+tiu pasiunea ta: pe clape reci


Hulubii m`inilor du=i de delir.
+i fruntea g`nditoare cum \i-o pleci

COSTENCO
NICOLAI
O v[d, pe al\i boboci de trandafir.

Dar dezmierdarea m`inii tale mici,


Acelei m`ini nervoase, de om[t,
E ca un vis demult trecut pe-aici
}n amintirea-ntoars[ ]nd[r[t.

P{GNE
ELEGII
Din flori n[scut[, risipit parfum,
Plecat[ unde vis, nici doruri nu-s,
Din bezna dep[rt[rilor de scrum $'
Prive=ti uimit[ stea de la apus.

Aici sunt st`nci, iar dedesubt abis


+i iat[ fruntea ostenit[-n g`nduri.
Iar peste ochii ce nu s-au ]nchis
Trec corbii ceasurilor r`nduri, r`nduri.

AMURG

C`nd voi ]nchide ochii, iubito, mai domol


Dec`t aripile cocorul obosit,
S[ =tii atunci c[ ora fatal[ a sosit
COSTENCO

S[ las de-acuma trupul de vis =i c`ntec gol.


NICOLAI

+tii versurile-acelea ]n care leg[nam


Lumina frun\ii tale =i p[rul reci c[rbuni!...
Petalele de c`ntec de-acum n-ai s[ le suni,
Precum atunci, prin holde pe c`nd cutreieram.
P{GNE
ELEGII

}ntins pe un r[zor de flori liliachii,


Sub codrul plin de steaguri, cernit =i bocitor,
Fiindc[ mi-a fost glasul de chin alin[tor,
% }ngenunchea-vor fiare, s[ mi se-nchine-nt`i.

+i ]ngerii din ceruri vor cobor] apoi;


Vor fumega c[delni\i cu clinchet de metal
}n m`na lor. Luceferi din albul lor caval

COSTENCO
Bemolii de lumin[-=i vor pl`nge pe z[voi.

NICOLAI
Tu, ]mpletind plevai\e, vei str`nge fruntea-n veci
De g`nduri pustiit[ =i plin[ de t[ceri;
}nconjurat de-un abur trandafiriu ca-n meri
Prim[v[ratici floarea prin crengi de aur, reci.

P{GNE
ELEGII
Te vei pleca t[cut[, cu gesturi largi, spre mine,
Pe buze ]mi vei pune s[rutul cel fr[\esc.
+i eu-\i voi da t[rie ca semn c[ te iubesc
S[ ve=nice=ti iubirea =i facerea de bine. %

DRUM DE TOAMN{

Am trecut prin vechiul parc:


Teii tri=ti, usca\i castanii...
COSTENCO

Mi-ai ie=it deodat[-n cale...


NICOLAI

Cum trec anii, cum trec anii!...

Pa=ii no=tri, dezolant,


R[scoleau ]n frunze moarte.
Ne-am privit mira\i =i, parc[,
De departe, de departe...
P{GNE
ELEGII

Am trecut prin vechiul parc:


Teii tri=ti, usca\i castanii...
% Am trecut sau doar ]mi pare...
Cum trec anii, cum trec anii!...

Z{PEZI TOPITE

E o mireasm[ de z[pezi topite.


Noaptea albastr[. Reci palori lunare.

COSTENCO
Curg stre=inile. Suferin\a-i grea,

NICOLAI
Precum =i dragostea mea e prea mare.

Iubita, undeva, ]ntr-o stradel[,


}=i pl`nge a=teptarea. Cu inelul
I-a= bate-n geam, c`nd luna, printre nori
Alunec`nd, ]=i sun[ clopo\elul.

P{GNE
Sunt plin de o triste\e, de-un sf`r=it. ELEGII

}n zvon de zurg[l[i =i de copite,


Pe str[zi m[ pierd. +i-n suflet se a=tern %!
Miresmele z[pezilor topite.

P{MNT NATAL

P[m`nt natal odihn[ =i alean,


Sub cerul t[u de plumb Hristos plute=te
COSTENCO
NICOLAI

+i la r[scruci de drum basarabean


Mul\imea-ndurerat blagoslove=te.

}n chinul t[u de veacuri adunat,


P[m`ntul meu m[nos, cresc albi luceferi.
Se-nal\[ turle zvelte peste sat
P{GNE
ELEGII

+i-n sufletele oamenilor teferi.

P[m`nt natal pe dealuri zburd[ c[i


%" U=oare ca lumina de p`raie;
De-a pururi d`rz a stat ]n ochii t[i
R[bdarea, care judec[ =i taie.
COSTENCO
Sunt pl[m[dit din carnea ta =i duh

NICOLAI
Ce ]n str[mo=i s-a zv`rcolit ostatic.
Vreau codrii t[i =i b[l\ile cu stuh,
Vreau stepa ta s[ r[t[cesc, s[lbatic.

La harpa razelor, pe strune de argint,


Cu m`na sufletului de cristal,

P{GNE
ELEGII
Urechea inimii ]n tain[ s-o alint
De ce \i-e ve=nic dor p[m`nt natal!...
%#
LA R{Z{+IE

Albind printre copaci e o c[su\[ mic[


}n care au tr[it, ]n =ir, to\i mo=ii mei;
COSTENCO
NICOLAI

N-au cunoscut robie =i n-au =tiut ce-i fric[


Priviri aveau de vulturi r[ze=ii de Orhei.

Sub stre=ini, azi, sunt cuiburi de p[m`nt,


Ferestrele-s r[cli\e cu mu=cat[...
+i plopul, de povara vremii fr`nt,
P{GNE
ELEGII

Vremelnicia cu n[dejdi ]mbat[.

Din vechi s-a dus pomina de codreni,


%$ Cu spuma laptelui sub cu=me moi,
Cu r[zvr[tirea spus[ la poieni
+i pumnii str`n=i pe topora=e noi.
Azi, codrul vechi e-un basm

COSTENCO
de mult trecut...

NICOLAI
Pe coaste plugul r`m[ ran[ vie.
E-at`t de-amar pe fe\ele de lut
+i-n suflete amar de poezie.

Lor nu le vine-a crede c[, de-acum,


Un vis de ]nviere s[ ]ngroape,

P{GNE
ELEGII
Ci v[d cum cre=te flac[ra din scrum,
De-a dreptu-n ve=nicie, ape-ape...
%%
N SAT LA NOI

}n sat la noi, la Cegoreni,


Printre priporuri =i ponoar[,
+erpuie drumuri lungi de car[.
Iar cerul clopot de azur
E-ncins de vii jur-]mprejur.
COSTENCO
NICOLAI

La noi nu este ca aiurea:


S-auzi ]n fream[te p[durea;
S[ vezi la =ipot de ci=mea
Ghilind neveste p`nza nou[,
Pe nalba jilav[ de rou[
Cum o ]ntind c[r[ri de nea;
P{GNE
ELEGII

S[ vezi =i fete la uluc,


Sub plasa umbrelor de nuc,
Cum r`d, se zghihuie =i \ip[,
%& O tinere\e de risip[...

Din c`nd ]n c`nd, pe l`ng[ hat,


Cu mers de ra\[, leg[nat,
Trec fetele de m[ritat
De c`ntec =i mireasm[ pline;
Cu gene lungi pe ochi plecate,
La trec[tori c`nd vor s[ cate.
Ro=ea\a fe\ei, de ru=ine,
Le st[ at`t, at`t de bine.
+i r`de apa-nceti=or,
C`nd se revars[ pe picior
Din cofele prea pline.

COSTENCO
}n sat la noi tr[iesc buneii.

NICOLAI
Sunt fruntea satului: r[ze=i.
Au cas[ mare, cu =indil[,
+i-n fa\a casei doi cire=i.
Dar casa lor nu este vil[,
Ci, doar, o cuhnie de chirpici,

P{GNE
ELEGII
Cu grinzi de nuc =i mint[ crea\[,
Uscat[ an de an sub lea\[;
Cu ea g[tesc rachiu buneii.
+i e pl[cut la ei c`nd, seara, %'
Un pui de zeam[ fierbe-n oal[.
+i-a=a miroase-a muruial[,
A grajd, a mint[ =i a cear[.

MITOLOGIE BASARABEAN{

}n c`mpul verde dorm g`ng[nii reci...


Tu pe acolo c`nd va fi s[ treci,
Pe sub c[pi\e, vezi, de Dragobete
Nu se ascunde; ori, de pe sub cr[ngi,
Codrean, cel ce-a pus g`nd viclean pe fete,
S[ nu te-n=face; unde-auzi t[l[ngi
COSTENCO
NICOLAI

S[ te fere=ti, c[ poate e Delean


Ce st[ cu m`na-n cre=tet de mioare
+i zice din caval p`n[ te doare
De dorul lui al inimii m[rgean.

Pe zare r[s[ritul vars[ jar...


P{GNE
ELEGII

+i vezi, copil[, scap[ de amar!


Pe puntea ceea nalt[, spre ci=mele,
Te uit[ bine: dac[ sim\i din plop
& Arz`ndu-te priviri cu g`nduri rele,
Chiric[-i, tu s[ =tii, cel slut =i =chiop.
}n fa\a lui hlizit[, de n[t`ng,
Nu te ]ncrede, bag[-\i fa\a-n poal[,
C[-n turta inimii ]l roade-o boal[,
+i cei ce-l v[d picioru-=i fr`ng.
Se-aprinde valea, iaz de untdelemn...
S[ nu te duc[ benga la ]ndemn
Ca, unde se str[pung poteci ori drumuri,
Tu foc s-aprinzi cartofi ori p[pu=oi
Cu miezul miresmat, s[ coci , c[ fumul
Se schimb[-ndat[-n umbr[ de strigoi
+i, hohotind, d[ buzna prin frunzi=,

COSTENCO
NICOLAI
S[ pl`ng[, cu blestem, la sf`ntul Foca.
+-atunci nici cear[, nici oloi cu oca
Nu te mai scap[ de-al s[u v[z ponci=.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dar fata, de, ca fata, soi z[lud!

P{GNE
ELEGII
Cu Dragobetele-n f`na\ul ud
S-a t[v[lit; =i Codrena= la \`\[
I-a pus c[u=ul m`inii, iar Delean
}n co= un dor i-a pus, pe c`nd, ]n g`\[, &
Tot Dragobete i-a pus m[ghiran;
Chiric[ i-a rupt glezna, iar n[frama
Pe p`r`ia= s-a dus, un nenufar;
+i-a ars-o Foca-n inim[ amar.
... +i fata-acum se j[luie la mama.

RAPSODIE BASARABEAN{

Dragoste, r[spunde-mi, n-ai vrea undeva s[ fim, la \ar[,


Cam pe-atunci c`nd pitpalacul scoate puii ]n secar[;
C`nd ]n nop\ile profunde, luna ca o al[m`ie,
Somnoroas[, l`nceze=te peste adormite gr`ie.
Codrul poleit, sub poale, cu privirea lui ad`nc[
De mister, va da urechii doar murmurul de sub st`nc[
Al izvorului. P`r`ul, printre foi de brustur, late,
COSTENCO
NICOLAI

G`ng[vind, tot ochiuri-ochiuri, luciul stelelor va zbate.


Nu te teme! Nu-i nimica. Hai, descul\[, pe poteci
+tii, potecile de codru umede mereu =i reci.
|ine-m[ de bra\ ori vino, l`ng[ piept de te lipe=te:
Nu e nimeni, din h[\i=uri numai frica ta prive=te.
E-ntr-un loc poiana unor de demult uita\i haiduci
P{GNE
ELEGII

Care-au putrezit prin temni\i, ]n c[tu=e =i butuci.


Amintirea le-o p[streaz[ c`ntecele din popor...
Nu te-nfiora: =opte=te codrul rug[ciunea lor.
&
* * *
Dragoste, eu am la \ar[ o c[su\[ de v[zduh,
Are prisp[ muruit[ =i o strea=in[ de stuh.
}n ferestre, dup[ gratii, ard mu=cate ]n vazoane
+i-n ungher un mac c-un lic[r de lumin[ la icoane.
Ai s[ intri, dar ia seama, nu sta m`ndr[, ci s[-\i pleci
Tufa asta de t[ciune, pragul c`nd va fi s[ treci.
Nu c[-i joas[ u=a, ]ns[, se cunoa=te din vechime:
F[r[-nchin[ciune-n casa omului nu intr[ nime.
Ai s[ vezi o lai\[ larg[, peste ea un \ol v[rgat
+i un p[retar, pe-o spat[ de bunica mea lucrat.
La un cap[t, c[p[t`ie p`n[-n bagdadii cl[dite,
+i pe grind[ o Psaltire... =i-alte lucruri ]nvechite.
Am s[ scot dintr-o firid[ o garaf[ de rachiu
Cu pojarni\[. Pe-o tav[ r[z[=easc[ am s[-\i viu
C-un colac ]n =apte vi\e =i un fagure de miere:
Cu acestea mai prinzi suflet =i oleac[ de putere.

COSTENCO
NICOLAI
* * *
Cred c[ =tii ce-i r`nduiala =i ce nu am s[ te-nv[\,
C`nd cu-o vorbuli\[ bun[, c`nd c-un dr[gulean de b[\...
+i-ai s[ fii, copila badei, un motan de gospodin[
Harnic[ =i cert[rea\[: vr[biu\[ =i albin[.
Cu fl[c[ii de la coas[, cu vizdogi la cozoroc

P{GNE
ELEGII
+i cu coasele pe umeri, rumeni\i de-al zilei foc,
C`nd, ivi\i ]n deal, la cruce, dup[ chiot ai s[ =tii
Ce vor, fiara lor de tineri! de necheaz[ sus, la vii.
Pe m[su\a scund[, -n zolnic, aburind dintr-un ceaun, &!
Repede r[storni un soare de m[lig[; ce s[ spun,
C`nd mai dai mujdeiul, br`nza =i ]n str[chinle noi
Bor=ul ardeiat ca focul, r`de inima ]n noi!
}nspre masa-n trei picioare t[b[r`nd ca o l[cust[,
Ne mir[m ce-i larg[ pofta, g`ti\a ce-i de ]ngust[.
Din cotloane, plopi de fumuri ]n t[cere se-nverig[...
Satul tot adie-a lapte, leu=tean =i m[m[lig[.
* * *
Eh, iubire, pune dreapta ici, la piept, f[ jur[m`nt,
De g[se=ti ceva mai stra=nic pe f[\area de p[m`nt!
S[ te scoli ]n zori, pe rou[, c`nd vecinul Dumnezeu
}n de ziu[ trandafirii =i-i plive=te de chir[u.
Tu, ]n doni\a g[lbuie, str`ns[-n cercuri, ]ncrestat[
Cu fier ro=u, pe Joiana mergi s-o mulgi dup[ corlat[;
S[ trimi\i, apoi, vi\eii la ciread[, c`nd v[carul
COSTENCO

Pentru vite ori vreo m`ndr[ ]=i revars[-a=a pojarul


NICOLAI

Dintr-un fluier. +i d`nd hran[ la cob[i, la c`ini =i porci


C-un obraz de lapte proasp[t la iubit s[ te ]ntorci.
M`ng`ierea mea! Lumin[! Trup suleget, g`t minune!
De-a= putea, tot ce-i pe suflet pe de rostulea \i-a= spune:
C`t de alb[-\i este pielea, ca o lamur[ de gr`u
M[cinat[-n moara nou[-a Neam\ului, cea de pe r`u;
P{GNE
ELEGII

C`t de fraged \i-este s`nul =i c`t de sub\ire glezna;


C`t de g`nditori \i-s ochii, c`t de-ad`nc[ le e bezna;
C`t de me=ter \i-este bra\ul, unduios ]n m`ng`ieri
&"
+i s[lbatic \i-e s[rutul r[scolind str[vechi pl[ceri;
C`t e lini=tea de-nalt[ =i aducerea-aminte:
Parc[ arde-n tine-un munte de iubite oseminte,
C`nd, al[turi st`nd, ]n miros de l[icere, ]n c[mar[,
Bem a dragostei licoare, dulce-a=a =i-a=a amar[!

/1936-1940/
ELEGII P{G~NE
ELEGII NICOLAI

&#
P{GNE COSTENCO
I-A ELEGIE P{GN{

Motto:
Ales Vergngliche
Ist nur ein Gleichnis;
Das Unzulngliche,
COSTENCO
NICOLAI

Hier wirds Ereignis;


Das Unbeschreibliche,
Hier ists getan;
Das Ewig-Weibliche
Ziet uns hinan.
Goethe
Ce frumoas[ e=ti, iubito!
P{GNE
ELEGII

C`ntarea c`nt[rilor

Frumoas[ e=ti, iubito, cu chipul t[u curat.


&$ |i-a= soarbe-a gurii dulce =i s`nger`nd[ floare!
}n p[rul t[u ca noaptea, de v`nturi r[sfirat,

Via\a mea-=i ]ngroap[ trecutul =i-ntristarea.


D[-mi s[rutarea gurii, cum o d[ florilor
Fierbintea-nvolburare a zorilor. Chemarea
Mea cre=te-n v[lm[=agul cel p`rjolit de dor
Al clipelor, opre=te ]n calea sa destinul;
La glasul meu to\i crinii pl`ng, zgribuli\i, =i mor.

Eu sunt iubitul celei ce-mi d[ruie=te vinul

COSTENCO
Mai tare ca al mor\ii ai s`nilor ei mici,

NICOLAI
Ca dou[ porumbi\e cu ciocul roz. }nchinu-l

Acest pahar al clipei p[g`ne-n cer =i-aici.


Frumoas[ e=ti, iubito, cum alta-n lume nu e!
Tu m-ai mu=cat de suflet cu al iubirii bici

P{GNE
ELEGII
+i inima-ai legat-o de flac[ra ce suie
Din beznele ad`nci ale vie\ii p[rinte=ti
Pe s`ngeroasa mor\ii =i sor\ii c[r[ruie, &%
Spre ]nflorirea pur[ a z[rilor cere=ti.
Acolo cine este =i m[ a=teapt[ cine?
Sc[ldat[-n vijelii de visuri tu, doar tu e=ti!
* * *
M-am desp[r\it de-a clipei statornic[ micime,
M-am desf[cut din c`l\ii unui banal trecut,
+i str[lucesc s[lbatic, zv`rlind peste mul\ime

Sfidarea tun[toare: am dragostea ta scut.


COSTENCO
NICOLAI

O, te iubesc, fecioar[! tu-mi e=ti ]mp[rt[=irea


Vie\ii noi ]n care sunt ]nger ren[scut.

}mpr[=tie-\i din ochii ]ntuneca\i uimirea!


}n templul f[r[ zei al lumii am surprins
Misterul zeit[\ii ce ne-a supus Iubirea.
P{GNE
ELEGII

Coboar[-\i fuga roz[ a vrerii, ]nadins,


Pe sidefata scar[ ce sufletu-mi lunatic,
&& Pe frun\i de flori =i s`nge, spre tine a ]ntins.

Nu te feri de-al gurii ]mp[timit j[ratic;


}mbr[\i=[rii =arpe nu te ]mpotrivi!
Iube=te-n mine duhul ce l-am \inut ostatic
Din veacuri, ale c[ror dureri te-ar otr[vi
De le-ai cunoa=te. Scumpo, frumos e al t[u nume;
+i buzele =optire cu gura le-a= strivi,

Aceste vi=ini coapte pentru strivit anume.

COSTENCO
Iube=te-m[, =i-n clipa oprit[, poate-n veci,

NICOLAI
S[ nu ne pese nici de-or`nd[, nici de lume.

Cuprinde-m[ cu zorii acestor bra\e reci,


}n[bu=[ la s`nu-\i acest cap beat de g`nduri
Acum, c`nd crap[-a nop\ii nenum[rate teci

P{GNE
ELEGII
+i boabele de stele pe cer sar r`nduri, r`nduri.
M-apropie de tine, ]n sufletul t[u nud
S-aud cum carii rod ale veciei sc`nduri; &'
S-alung =i presim\irea acestui blestem crud,
C[ tu =i eu, odat[, vom repeta-mpreun[
Sf`r=itu-ngrozitor al mor\ii. O aud,
Psalmodierea stearp[ a unui glas; r[sun[
Citania de veghe l`ng[ un lung sicriu,
Pe l`ng[ geamuri, v`n[t, un miorl[it de lun[,

+i ]n sicriu eu singur, rob trist, nici mort, nici viu.


COSTENCO
NICOLAI

Cuprinde-m[, mi-e team[ de-a mea singur[tate;


S[rut[-mi gura ars[ at`t c`t nu-i t`rziu

+i iart[-m[, c[ n[rui a clipei maiestate


Cu-acest delir de g`nduri! Sunt, poate, un nebun,
}nnebunit de-a lumii etern[ nedreptate;
P{GNE
ELEGII

Sunt, poate, un titan, nu pot s[ m[ supun


Acestei legi ce \ine pe omenire jugul
' Misterului: vreau lutul de cazna-i s[-l r[zbun,

Din pomul ve=niciei s[-i d[ruiesc bel=ugul.


* * *
Printre at`tea stele cu creste-nfl[c[rate,
Pe care nici tipare, nici suflete n-au loc;
Printre at`tea astre cu turnuri crenelate

De safirii penumbre, ori ro=ii umbre-n joc,

COSTENCO
NICOLAI
O inim[ spuzit[ agonic nu mai bate,
P[m`ntul: astrul nostru f[r pomp[ nici noroc

}=i poart[ cu r[bdare prin vreme s[r[cia,


Cu p[duchimea lumii ce mi=un[, calic.
De nu p[m`ntul omul viseaz[ Ve=nicia,

P{GNE
ELEGII
Aceast[ pl[smuire de patimi =i nimic,
D`nd un decor de basme b[tr`nului p[m`nt,
Acestui glob funebru, acestui splendid dric! '

Orgolios ]ncearc[, s[rmanul, ]n cuv`nt


S[ afle perspectiv[ eternit[\ii sale;
+i-a sa de=ert[ciune-i pe temelii de v`nt.
Cu biblicele r`nduri vrea mintea s[-=i ]n=ale
Cu vorbe pr[fuite, cu oameni ca =i el,
+i-nfrico=at ]nal\[ t[cerii osanale.

O minte de o =chioap[, un cap flocos sau chel,


O inim[ de =oarec =i-un vis de nemurire!...
COSTENCO
NICOLAI

De-ar =ti c`t e de comic, =i c`t e de mi=el...

Iubita mea, ca vinul m[-mbat[ fericirea


C[ searb[da ta via\[ cu-a mea ai ]mpletit!
Din tot ce credem, ast[zi ne-a mai r[mas iubirea.
P{GNE
ELEGII

Chiar de-mplinim ]n gluma Celui Ascuns un rit


Hilar p`n[ la tragic, ]n biata comedie
A dragostei noi rolul ni l-am ]ndeplinit
'
Destoinic, iar r[splata ]n fa=[ ]nt`rzie...
Tr[iesc doar prin iubire =i, poate, c[ tr[iesc
Iluzia mai tare dec`t o ve=nicie,

A c[rei nep[sare-o desfid =i o ur[sc!


* * *
M[-ntrebi de ce m[ zbucium; de ce nu-mi aflu pace
La s`nii t[i, ca mieii b[l[i; de ce nu-s bl`nd?...
Cum oare pot, c`nd v[d cum bordeiele s[race

Bogatului f[\arnic, obraznic =i fl[m`nd,

COSTENCO
NICOLAI
Sunt treapt[ spre o via\[ la care n-are dreptul,
Cum pot privi la \easta ce nu cunoa=te g`nd

}nalt, nici ideal =i care-=i umfl[ pieptul,


Cu vorbe mincinoase ]nzorzon`nd ades
Sordida sa f[ptur[. Pot eu s[ fiu adeptul

P{GNE
Tihni\ilor, licheaua din propriu interes, ELEGII
+i s[ pretind mul\imii c-acesta este farul?
Pot eu pe putregaiul mizeriei s[ \es '!

Un v[l de vise roze? Ar fi prea greu calvarul.


Mai bine pe trudita mea cruce s[ m[ bat,
Din inim[ ciocan improviz`nd amarul,
Dec`t de fericire, s[ picur, ]mbuibat!...
Cum vrei s[ aflu pace, iubit[ rea =i dulce,
C`nd fete ca =i tine-=i scot trupul la mezat

+i pierd pe totdeauna speran\a s[-=i mai culce


COSTENCO

Cu dragoste candid[ c[p=orul pe-un piept drag;


NICOLAI

Ademenite c`nd de izul unei bulce,

Fl[m`nde, castitatea =i-o dau unui pribeag


Zg`rcit la bani, dar larg ]n vi\ii =i ]n pofte;
Cum pot fi mul\umit, c`nd pentru un posmag
P{GNE
ELEGII

Se vinde-o copili\[; de dorul unei cofte


O fat[-n r`nd cu lumea c`nd nu mai poate fi;
Ori o m`r=av[, a vreunui bleg Irofte,
'"
Zv`rlind ]n fa\a lumii un vag drept de-a iubi,
}n balele minciunii c`nd murd[re=te-o mam[,
Cum pot tr[i al[turi de tine, colibri?
C`nd un copil din leag[n un s`n v`ndut recheam[,
Eu s[ fiu fericit? R[spunde-mi, nu-i nedemn
Ca pentru omenirea ce rabd[ peste seam[

S[ nu te lup\i? S[ nu smulgi al suferin\ei semn

COSTENCO
De pe coroana [stui ridicol rege-al firii,

NICOLAI
Zis om? S[ st[rui ve=nic, cu inima de lemn

+i un sur`s placid, la jertfa omenirii,


Cu mul\umirea crud[ c[ nu e=ti tu atins?
Ce plin[ e=ti de sine, mireasm[ a iubirii!

P{GNE
ELEGII
S[ treci pe l`ng[ pilda Eternului }nvins,
S[ te cumineci jertfei, s[ rumegi aspre azimi
Cu mul\umirea unui vi\el de vac[ lins!
'#
Icoan[-a frumuse\ii de e=ti, ]n fa\[ cazi-mi,
S[ v[d scheletul vrerii de sine, vreau s[ v[d,
Tu, vis de fericire, pe ce temei te razimi.
Voi, ochi, frumo=i ca noaptea, obraji, voi, de om[t...
Ori ]nd[r[tul vostru, ca un torent ]n albii
De crini =i de sidef, nu curge un pr[p[d

De g`nduri m[run\ele? Sub z[ng[nitul salbei


COSTENCO

Nu m[sur[ clepsidra al vremii picur lin?


NICOLAI

+i-n dosul astei forme =i sub dantela albei

Priveli=ti nu se ascunde un m[rginit destin?


O, nu vorbi, iubito! Olimp e al t[u nume,
}n care zeii mor\i dorm somnul lor virgin!
P{GNE
ELEGII

Tu te-ai n[scut a=ijderi lui Venus, turn de spume;


}ntre p[m`nt =i cer un magic leg[m`nt,
+i leag[nul t[u este de-azur; =i de parfum e.
'$
Sunt st[p`nit de tine ca de un demon sf`nt,
+i te iubesc cu c`t tu cu vorbele m[ chinui.
Tu-mi pari a fi imboldul ce m-a f[cut p[m`nt.
Cu pura r[t[cire prin spa\ii tu pricinui
Pornirea ca din patru pr[p[stii s[ m-adun
+i trei sunt numai bezn[, a patra doar lumin[-i

+i harfa sideral[ =i-al nemuririi bun

COSTENCO
Cu sila s[ ]nghesui ]n str`mtele tipare,

NICOLAI
+i muritoarei soarte fatal s[ m[ supun!

O, b[nuiam prin secoli a ta ]nfiripare


+i frem[tam la visul c[ e=ti sortita mea
Iubit[. M[ durea c-am s[ tr[iesc sub soare

P{GNE
ELEGII
A suferin\ei oarbe =i-a vanit[\ii stea,
C[ voi tr[i-ntre oameni, cu ei o s[ m[-ncaier,
C[ci viitoarea har\[ ]n mine, surd, mustea.
'%
De m`inile uit[rii, tors din al lumii caier,
Din pofta-ndeplinit[ =i lacrimi m-am n[scut;
+i primul spasm de groaz[ fu primul g`t de aer.
}n dezolanta noapte a vie\ii am crescut
Ca un r[boj pe care un trist oier ]nseamn[
Dureri f[r[ de num[r spre-un \el necunoscut.
COSTENCO

Iubito, l`ng[ tine, un g`nd ascuns m[-ndeamn[


NICOLAI

S[ cred c[ o gre=eal[ fu faptul s[ m[ nasc.


Ce-ar ]nsemna o frunz[ ]n minus pentru Toamn[?

+i-mi pare, c`teodat[, spre-un fantezist Damasc


C[ plec, negu\[tor de aur =i gogoa=e;
+i, plictisit de via\[, ades m[ prind cum casc.
P{GNE
ELEGII

C`nd suf[r pentru al\ii, o for\[ p[tima=[


De m[ ]mpinge legea, s[ o dau peste cap,
'& Tu-mi stai ca o dojan[ amar de dr[g[la=[.

De gloria din vise adesea m[ adap


+i suf[r martirajul, lupt`nd ca Don Quijote.
}mi pare c[ la baza nefericirii sap.
+i m[ surprind adesea c[-ng`n acelea=i note
C`ntate, r[sc`ntate, istorii de c`nd sunt
+i v[d av`ntul meu ce van =i idiot e!

}ncerc =i eu, ca al\ii, prejudec[\i s[-nfrunt,

COSTENCO
S[ sfar[m pe Moloh cu soclul lui de veacuri,

NICOLAI
Dar ]n oglinda vie\ii sunt doar un clown crunt!

* * *
Iubita mea, de ce s[ ne m`nc[m cu fleacuri
Norocul! Singur nu =tiu de ce-s a=a nebun!

P{GNE
ELEGII
S[ hoin[rim mai bine prin cr`nguri! Ori pe lacuri,

Sub s[lcii ]nvechite, pudrate, c`nd apun


}n umbr[ griji, p[cate, alaiul de mizerii ''
S[ lunec[m ]n barc[ ]mbr[\i=a\i; s[-\i spun,

Pl`ng`nd pe jum[tate, ]n vastul hram al serii,


C`t a=teptam clipita ca s[ te ]nt`lnesc,
Cu-un dor nel[murit, ]n timp ce luna merii
}i poleia. Tot chinul meu supraomenesc,
De nop\i f[r[ de cap[t, de-a mea singur[tate
S[-\i povestesc. +i-odat[ s[-\i susur: te iubesc!
COSTENCO

Mi=cat[ de-amintiri, =i-acum inima-mi bate.


NICOLAI

Cuprinde-m[, iubito, cu-alint[torul bra\;


S[rut[ cu-ale gurii petale miresmate.

Mereu de-a= fi cu tine =i tot n-a= avea sa\.


Sunt vie\ii tale umbr[, sunt visul umbrei tale.
P{GNE
ELEGII

S[lbatica mea inim[ =oim ro= o \ii ]n la\.

* * *
Prietene, iubitul mi-e un copil ce-mi cere

O via\[ ridicat[ pe sc[ri de vis, de cer,
Iar s[rutarea lui e fagure de miere!

Lungi pletele ca =erpii de valuri; un mister


Via\a sa e; ochii, de-o tainic[ durere
Umplu\i, privesc la mine-n t[ria lor de fier
Cu-o dragoste ce-mi rupe tot sufletul; m[ doare
Privirea lui ]n care n[dejde parc[ nu-i
+i-o cere de la mine. S[-i dau minciuna oare?

S[-i d[ruiesc perdeaua iluziei? Eu, lui,

COSTENCO
NICOLAI
Iubitului, s[-i fur m[rirea-ngrozitoare?

Se zbucium[ ]n g`nduri iubitul meu, precum,


De chinuri tulburat[, se pr[bu=e=te marea
Pe \[rmuri, s[ le sfarme, s[ nu-i mai stea ]n drum,

P{GNE
ELEGII
Dar, tainic[, se-aude, poruncitor, chemarea,
+i bra\ele de ap[ neputincioase, cum
Sunt bra\ele de prunc, recad cer=ind iertarea.

De st`ncile s[lbaticului, m`ndrului destin,
}=i sfarm[ neputin\a iubitul meu. +i pl`nsul
De=ert[ciunii sale ]mi picur[ pe s`n,

+i s[rutarea gurii i-o dau, c[-mi este d`nsul


Al vie\ii =i al mor\ii predestinat st[p`n.
O, fetelor, ce c`ntec e dragostea! }ntr-]nsul
Se-aud, nel[murite, suspinele de dor
Ale vie\ii prinse-n v`rtejuri diafane
C`nd sufletele, pline de-un b[nuit fior,

Cer=esc tipar n[scut, bocind pe oceane;


}n el e-nt`iul =opot al mugurului crud
De frunz[ =i de floare, ie=it dintre obloane
COSTENCO
NICOLAI

De scoar\[ p[m`ntie, cu fo=net stins =i ud;


E sc`ncetul jivinii speriate de lumin[,
Chincit[ la gurguiul ocrotitor =i nud

Al s`nului matern; e muzica divin[


P{GNE
ELEGII

A c`ntului de leag[n neistovit pe guri


De pas[re, femeie; e g`ng[vit noptatic

 De boabe germinate pe-ai \[rii umeri suri;


Sentimentalul viers al bietului buratic;
E dr[g[stoasa =oapt[ a vastelor p[duri

Ocrotitor pe spaima unui popor s[lbatic.


* * *
}n c`ntecul de dragoste e D`nsul, numai D`nsul,
Prin care toate trec =i ve=nic toate curg.
Iubitul meu! Nu l-a\i v[zut, prietene? Printr-]nsul

Eu doar tr[iesc; la D`nsul mereu g`ndesc, a=tept


+i-n a=teptare, iat[, m[ cople=e=te pl`nsul.

COSTENCO
NICOLAI
C`nd o s[ vin[, m`ndru, s[-mi cad[, bl`nd,
la piept?

Ca m[gura ]i este a frun\ii ]n[l\ime,


Ca sabia de foc ]i este g`ndul, drept,
+i p[rul i-e ca holda pe-a z[rii sub\irime

P{GNE
ELEGII
Undind neostoita furtun[-a min\ii reci.
Cum este dragul meu, pe lume nu e nime!
Cu ochi ca dou[ fl[c[ri r[sfr`nte-n negre teci, !

R[scolitoare fl[c[ri ce-n inim[ se-mpl`nt[;


+i inima aprins[ n-am s-o mai sting ]n veci!
E-ad`nc[-nfiorarea, iubitul c`nd cuv`nt[,
Tot sufletul de gura-i se anin[, ca un strop
De ploaie pe o frunz[ ce-n soare, beat[, c`nt[.
Tremur[tor mi-e trupul asemeni unui plop.

+i fiecare =oapt[ ]n mine-i un r[sunet


COSTENCO

}n care via\a-mi toat[ ca pe-o comoar[-ngrop.


NICOLAI

C`nd ]mi vorbe=te, parc[, ]n fiecare sunet

Se p`rguie=te-un vis e =opot de izvor,


E r`u ce cre=te-n vuiet, e vijelie, tunet!
Vr[jit[, uit de vreme, ]mi pare c-am s[ mor,
P{GNE
ELEGII

C`nd bra\ele-i, st[p`ne-mi ]ncol[cesc mijlocul.


Sunt trist[ =i sub\ire, m[ mistui de-al s[u dor...
Ah, c`t de bun ]mi este =i dureros norocul!...
"
Prietenelor, oare nu vine scumpul meu?
Ah, ce s[ fac! nu-mi aflu ast`mp[r =i nici locul;
El vine! El e. Haide pleca\i!...
Iubitul meu!
* * *
Frumoas[ e=ti, iubito, asem[nare n-ai!
Ce dulce-i s[rutarea buzelor tale ro=ii!
|i-ar pizmui mijlocul =i gr`ul cel b[lai.

COSTENCO
NICOLAI
Iar umerii, rotunzii, cum m[ privesc, frumo=ii,
Cu sclipitoare albea\[, ca-n nop\ile de Mai
Z[pezile lunare. Prin mine to\i str[mo=ii

Te binecuv`nteaz[!
M[nunchi de cimbri=or

P{GNE
ELEGII
Mirositor iubitul mi-e, dragul fr[\ior!

Frumoas[ e=ti, iubito! Dorito, m`ndr[ e=ti!


Mai m`ndr[ dec`t z`na str[vechilor pove=ti! #

Ca strugurii cei cop\i e vorba gurii tale!


Mai proasp[t[ suflarea ca mierea str`ns[-n faguri!
E=ti tot numai mirosuri, numai vr[jite zale,
E=ti m`ndru ca o oaste cu fluturate steaguri!
E=ti bun, iubitul meu, cu albele =iraguri
De din\i, biruitori prin s`ngeroasa vale
A buzelor! |i-e r`sul alb leg[nat de straturi,
Izvor ]\i e s[rutul, de care nu te saturi.
Umbros culcu= \i-e pieptul!

A c`mpului suflare.
Iubita mea! Cu nimeni nu are asem[nare:
COSTENCO

Ca printre boji un crin e, printre fete, ea!


NICOLAI

Mesteac[n luminos cu crengi tremur[toare


Iubitul meu e, zvelt =i nalt ca o nuia!
La umbra lui t`njesc ca o mirat[ floare
P{GNE
ELEGII

Sfiit =i bucurat ca-n zori de zi o stea.

* * *
Aduce\i, pomi, voi, poame; aduce\i, z[ri, azur;
$
Voi, fluturi, da\i-mi haina; voi, florilor, beteala;
Cl[di\i-m[, voi, me=teri, cu ziduri ]mprejur:

R[nit[ de iubire sunt.


Nu v-am spus odat[,
Copilelor? Din somn iubita nu-mi trezi\i!...
Ca buciumul e glasul iubitului; ca ceata
Haiducilor i-e mersul u=ure! Voi nu-l =ti\i?

El peste v[i =i dealuri p[=e=te vesel, iat[,


+i repede ca cerbul. Ce m`ndru e, privi\i!

Aduce\i miruri vechi, ad`nc mirositoare,


+i m[-nt[ri\i cu vinuri m[ mistui, m[ ]nec,

COSTENCO
Sl[bit[ de-a=tept[ri. Prin vi\a suitoare,

NICOLAI
Spre zarea viorie privind, pe prag m[ plec.
+i parc[-l simt la spate =i stau ca ]nlemnit[,
La g`ndul c[ e d`nsul. Iar \`r`itul sec

P{GNE
ELEGII
Al greierilor toarce o noapte nesf`r=it[.
+i parc[-i simt la ceaf[, puternic, bra\ul st`ng,
Iar dreptul m`ng`indu-mi iubirea ostenit[...
%
...+i de z[d[rnicia dorin\ei gem =i pl`ng...

* * *
S-au aplecat grumajii t[cerii peste fire.
Iubitul, sub perete-n fereastr[, s-a oprit;
Prin mrejele perdelei se uit[. Cu iubire
Se uit[ =i chemarea-i tot trupul mi-a strivit.
Iubito, porumbi\o, apropie-te, scoal[!
Z[pezile uit[rii pe dealuri s-au topit.

Tumultul prim[verii cu-a sa sporov[ial[


Pe paturi ]nflorite, cu miresmate ce=te,
COSTENCO
NICOLAI

S-a r[scolit. P[m`ntul, sc[ldat ]n jil[veal[,

Sub umbrele plecate de sear[ se treze=te.

E-un zumzet nou pe c`mpuri =i dulcile miroase


Din vii =i lunci cu mierea amurgului se-mbin[.
P{GNE
ELEGII

Doar =esurile, pline de ierburi somnoroase,

Nu se trezesc. E vesel zorit de clopo\ei


& }n fuga r[=chirat[ a turmelor de miei.

Hai, scoal[, draga mea, =i-n lunca serii vin[,


Cu crinii minuna\i ai umerilor t[i
Pe care pun ghirlande zidarii de lumin[.
Vin, hulubi\a mea, las acoper[m`ntul
De piatr[: l`ng[ zidul din fa\[ te adast,
S[ m[ ]mbete ochii, s[-\i mai aud cuv`ntul
Mai dulce ca un leag[n, mai, ca odihna, vast.

Vin s[ gonim =ireata, vulpeasca stric[ciune,

COSTENCO
Ce vrea pe via-n paza ta azi s[ se r[zbune.

NICOLAI
Vin tu cu trup, ]n miros de prih[nire, cast.

* * *
Cu seara care-=i fr`nge mijlocul s`ngeros
Pe dealul din potriv[, eu ]\i a=tept ivirea,

P{GNE
ELEGII
}n zbor de bidiviu pe-al ce\ii =es sc[mos;

Te-a=tept cu dem`ncarea, cu dorul =i iubirea.


Porumba aurie a dragostei, din piept, '
|i-o voi trimite-n cale, s[-\i fie f`lf`irea

Ei alb[ c[l[uz[ spre mine. Te a=tept,


Iubitul meu, cu carnea, cu sufletul supus.
O ve=nicie-mi pare de-asear[, c`nd te-ai dus!
De noapte ]mp`nzit[, de-al umbrelor lungi cor,
De haine-mpov[rat[, de=i sub\iri =i fine,
Cu =oapte ]n ureche de p[tima= amor,

}n a=ternut te caut, iubitul meu, pe tine.


COSTENCO
NICOLAI

Te chem, =i la chemare, iubite, nu r[spunzi.


+i m`inile str`ng p`nza, nu te g[sesc. Senine

R`d stelele-n oglind[, c[z`nd ca ni=te grunzi


De diamant pe fire. Mi-s ochii grei =i umezi!
Iubitul meu, ]n care-ascunzi=uri te ascunzi?
P{GNE
ELEGII

La s`nii mei ca roua de reci, nu te ]ncume\i


S[ vii, st[p`nul meu? Prin ce livezi te por\i,
 +i tulburarea vie\ii din mine tu cum nu vezi?

Mi-a= arunca via\a ca s[ o joc la sor\i


+i s[ m[ nasc toiagul ce ve=nic \i-e tovar[=.
La glasul t[u, iubite, a= ]nvia din mor\i!
Privirea ta de =oim asupra mea coboar[-=i
Mistuitoarea bezn[; =i ostenitul zbor
Al sufletului str`nge-l, s[ fim prieteni iar[=i!

Sim\i inima aprins[, ca, la apus, un nor,

COSTENCO
NICOLAI
De soarele iubirii, supus[-n urm[-\i merge.
Revino-ntr-al iubirii nalt arcuit pridvor!

Dar nu-mi vine iubitul. Cu pa=i u=ori, de helge,


Din cas[ ies =i noaptea m[-nv[luie-n fiori
De spaim[ =i r[coare; voi c[uta pe cel ce

P{GNE
ELEGII
Iube=te al meu suflet, prin luncile cu flori,
Pe uli\ele pline de praf, tot numai urme;
S[-ntreb, poate afla-l voi de negrii p[zitori... 

Ascund lumina lunii a norilor albi turme.


L-am c[utat pe prispe, la geamuri l-am strigat;
Iubitul meu nu vine pojarul s[ mi-l curme.
Acas[, nici pe uli\i pe el nu l-am aflat.
Nici str[jile-nt`lnite de d`nsul nu au =tire.
Nu-l v[d, =i pentru d`nsul at`tea inimi bat...

* * *
COSTENCO

Iubitul ]mi z`mbe=te, =i m`na lui sub\ire


NICOLAI

}mi m`ng`ie al fe\ei ]nl[crimat oval.


Cu dragoste m[ soarbe. Robit[ de-o privire,

}mi lunec[ pe umeri al nop\ii rece =al.


De team[ =i cu dor m[ str`ng la pieptu-i tare
Ca un z[gaz de-aram[, b[tut de-al vie\ii val.
P{GNE
ELEGII

Nu-l voi l[sa s[ plece; cu buzele amare


De buzele lui dulci m-apropii =i m[ sting
 La =oapta-i ca un lic[r t`rziu de lum`nare.

E grea iubirea! Plasa-i de nes[tul paing


Se-ntinde tot mai deas[, tot mai f[r[-ndurare.
M[-n[bu= ]n str`nsoare =i, ca un vrej, m[ fr`ng.
* * *
Frumoas[ e=ti, iubito, mai minunat[ e=ti,
Cu ochii t[i cei umezi =i gale=i, dec`t toate
Copilele din lume! C`nd mergi =i c`nd z`mbe=ti,

COSTENCO
Cum mi=ti cu ai t[i umeri rotunzi =i dai din coate,

NICOLAI
Comori nepre\uite tu parc[-mi d[ruie=ti!

+i ochii t[i dar ochii luceferi parc[ sunt


Sc[lda\i ]n bezna moale ce-ad`nc ]i ]nconjoar[,
+i-n propriile fl[c[ri ard viscolind m[runt.

P{GNE
ELEGII
Grumajii t[i mai plini-s =i gura mai fierbinte,
Z`mbirea mai =trengar[ =i gestul mai cochet...
L`ng[ at`tea gra\ii m[ ploconesc. Cuvinte !
Nu are s[ te c`nte nici cel mai div poet!
T[cerea ta e fagur =i vorba ta e miere
Ce picur[, suav[, ca luna pe br[det.
M[re\i ]\i sunt grumajii, ca albele palate
De marmor[-n dantela unei albastre m[ri;
Ca-n fund de ocean puternic[ se zbate

}n tine inima: neobosit[-n sc[ri,


COSTENCO

Ca m`ndrul c[l[re\ din c[r\ile de basme;


NICOLAI

+i larg[ \i-e iubirea c`t nu ]ncape-n z[ri!

+i s`nii t[i cumin\i-s, ca bunele fantasme


Agreste; doi pui gemeni prin lanuri colilii.
Tu-nchipuirea c[rei nemai=tiute plasme
P{GNE
ELEGII

Te-ai z[mislit, gre=it, =-aicea ]nt`rzii?


}mbobociri de aripi pe umerii t[i v[du-i
+i a lor f`lf`ire de umbre str[vezii.
"
Ai fost vreunui astru pricin[ la pr[p[du-i,
Iubita mea? C[ prea e=ti plin[ de magii simbol,
S[ apar\ii vie\ii m[runte? Cum ]ng[dui,
Nepedepsind, orbire d`nd ochilor ce-n gol
Sub pleoape z[mislire doresc a-\i da a doua;
+i gura n-o usuci al goalei dragoste sol?

Frumoas[ e=ti, iubito! Mai limpede ca roua


Obrazul t[u e; gura ca rodia ]n p`rg,

COSTENCO
NICOLAI
Mustind pe albii s`mburi ai din\ilor; cu noua

Ta hain[ pari g[tit[ ca fetele, de t`rg.


M[rea\[-i frumuse\ea iubitei mele, cum ]i
Credin\a celui care se roag[-n mun\i, cu s`rg,

P{GNE
ELEGII
}n hang de lan\uri grele d`nd m`ntuire lumii.
Comoar[ e=ti, iubito, =i nu =tiu ce s[ cred:
N[scut[ e=ti din mam[ sau din fo=nirea spumii!...
#
* * *
Iubit[, sor[, prinsu-mi-ai inima, un ied
S[lbatic, cu un ochi, l-ai ]mbl`nzit cu altul,
+i-l \ii legat cu salba, =i-l por\i precum pe-un biet
C[\el de joc =i-i d[rui un dulci c`nd face saltul!
Ah, inima aceasta, ridicol[, ce grea
O simt b[t`nd ]n mine, ea, ce visase-naltul!

Ce bun[ e=ti, iubito, incon=tient de rea!


COSTENCO
NICOLAI

Ce m`ng`ieri mireasma s[-\i unduiasc[-n plete


Posomor`t al[turi de tine-s: cucuvea.

Iubita mea-i izvor potolitor de sete,


Pecetluit izvor. Gr[din[ toat[-n flori,
Ne]nflorite flori. B[te\i, ca s[ ]mbete
P{GNE
ELEGII

V[zduhul tot, gr[dina, voi, v`nturi, c[l[tori


F[r[ de \int[. Rupe\i pece\iile, me=teri:
$ Iubita mea-i curat[ ca cerul f[r[ nori;

Izvor neprih[nit, curg`nd sperios, ]n pe=teri.


Iubita mea-i ascuns[ ca-n brazd[ bobul rod,
S[m`n\[ =i fo=nire, =i ]mpietriri =i cre=teri.
Sub ochii ei prind aripi, cresc teaf[r din schilod,
+i inima ca jarul =i-ntinde p`nza vie,
Trec dincolo de stele ]ntr-un stelar exod...

COSTENCO
Iubirea mea-i r[sad s[dit spre ve=nicie!

NICOLAI
* * *
O, te iubesc ca robul care-=i iube=te hramul:
Jertfind, din s[r[cie, =i cel din urm[ ban,
Crez`nd c[ ]=i cinste=te via\a sa =i neamul!

P{GNE
ELEGII
}n aur =i argint icoanele-au sclipit,
}n viul lic[rit de mii lum`n[rele
+i-n mijloc st[ norodul sfios =i obidit.
%
Se suie rug[ciunea cu inima la stele,
+i-n frumuse\ea care ]i st[ruie ]n jur
}=i pleac[, fericit, n[dejdea spre podele.
+i eu, tr[ind aceea=i minciun[ de azur,
Te-mpodobesc cu aur iubirea mea =i via\a
Pe trupul meu, ruini, fii templu zvelt =i pur.

Asupr[-mi, somnoros =i-nrourat, prin cea\a


Ce-mi st[ruie l[untric te-nal\ sc[ldat[-n sori;
COSTENCO

Sub semnul t[u sunt lumea buimac[ diminea\a.


NICOLAI

Tu fii pe cerul meu, ca a=trii sun[tori,


Cu umblet v[tuit, c[delni\[ri de smirn[,
Prezen\[ ireal[ la crepuscul, ]n zori:

De tine via\a mea =i soarta mea at`rn[!


P{GNE
ELEGII

* * *
V-am spus doar, fetelor, s[ nu-mi trezi\i iubita!
&
}n somnul ei sc[ldat[, l[sa\i-o, ca-n om[t.
Numai privind la d`nsa mi-a ]nflorit ispita.

Chinuitor e g`ndul c[ nu am s-o mai v[d.


Dar cine este asta ce suie ]n de=ertul
Din suflet, ca un bucium ce cheam[ ]nd[r[t?
+i cine ]mp`nze=te cu v`rfuri albe sfertul
De lun[, t[m`iat plop c[l[tor pe =es?
Blestemu-l, de-i duh r[u! De-i duh =[galnic, iertu-l.

Dar nori, c`mpii =i ape ce vor, c-at`t de des

COSTENCO
NICOLAI
}mi oglindesc doar chipul iubitei. Ori=iunde
M[-ndrept, sur`s viclean =i plin de ]n\eles

}mi urm[re=te g`ndul =i-n suflet ]mi r[spunde


Cu o durere c[rei nu-i aflu loc, nici leac.
Unde s[ pot eu capul de dragoste ascunde?

P{GNE
ELEGII
Cu cine s[ m[ sf[tui =i oare ce s[ fac?
Sunt ab[tut... Tu, luno, tu numai r`zi, perfido!
Cu buzele uscate mu=c coaja de copac '

+i trunchiuri str`ng ]n bra\e. Ah, inima, ucid-o


Triste\ea! O blestem c[ s-a aprins at`t!
Iubito, unde e=ti? Tu, crud =i ginga= idol!
Ce-nseamn[ f[r[ tine via\a? Mi-e ur`t...
Nici r[coroas[ lunc[, nici feeria lunii...
}ntreaga frumuse\e m[ chinuie, ]nc`t

}mi vine s[ m[ g`tui; s[ sar cum sar nebunii


Din turn... Singur[tatea m[ plictise=te... C`nd
S[ te rev[d, s[ co=i pe p`nzele minciunii
COSTENCO

De=arta frumuse\e ce mi-a fugit din g`nd:


NICOLAI

S[ m[ ]mb[t de fleacuri =i s[ citesc ]n stele,


+i sufletul s[ treac[ prin vreme lunec`nd,

Duios =i muzical, ca pe o lir[. Vele


Sub\iri, ca ni=te aripi, s[-nfirip[m din vis
+i, c[l[tori prin lumi f[r[ de grani\i, cele
P{GNE
ELEGII

Ce doar le-am b[nuit =i-n inimi le-am ]nchis,


S[ revedem. R[spunde-mi, iubito, c`nd =i unde
  Ne vom topi ca dou[ reci raze ]n abis?

De noi, de golul care ne poart[, ca pe unde


De mare, fa\a, luna, aiurea s[ fugim!
Minciuna fiica vremii, s[ nu poat[ p[trunde
Cu r`sul ei banal precum ]n \intirim
O cruce veche acolo unde vom fi doar singuri...
Noi singuri ]n splendoare, prin faptul c[ iubim.

Te chem cu glasul ro=u al inimii prin cr`nguri,


Cu glasul alb al vie\ii =i-al mor\ii negru glas!
B[rbia ta rotund[, ca dosul unei linguri

COSTENCO
De chiparos, pe um[r o simt, iar noi, la pas,

NICOLAI
Prin frunza sun[toare =i iarba ca m[tasa,
Ne spunem din privire ce pre\ are un ceas,

C`nd suntem ]mpreun[. }\i voi ajunge casa


+i cu ghirlande, noaptea, o voi ]mpodobi
E cuib de vis culcu=ul ]n care-mi st[ mireasa!

P{GNE
Iar ochii t[i cumin\i, c`nd zorii vor roi ELEGII

Cu trandafirii lor, vor fi ca o podoab[


}n u=[. Cu petale pe prag s-or risipi  

A r`sului t[u vesel =iraguri! Ca o roab[


B[tr`n[, inima st[ ploconit[-n praf
+i-\i m`ng`ie papucii cu m`na ei cea slab[.
O, tu, al fericirii =i-al dragostei zaraf!
Vei pre\ui tu, oare, ofranda ce \i-o d[rui?
Pe bulg[rii de soare ce se adun[, vraf,

Iubita-nduio=at[ ]=i desplete=te p[ru-i.


Din tufe o privesc de roze =i pelin
COSTENCO

+i ca un stol de vr[bii la glasul ei m[ n[rui:


NICOLAI

Iubitul meu, cu roua pe haine, vino, vin,


Cu albele picioare, cu noaptea-n ochi pitit[:
Eu te a=tept cu p`ine, cu miere =i cu vin!

}n diminea\a blond[, prin cas[ risipit[,


P{GNE
ELEGII

}mbr[\i=[rii lungi =i s[rut[rilor


S[ ne l[s[m robi\i. Iedera r[sucit[

 Pe st`lpi va fi prieten umbros, ocrotitor.

... Vorbe=te... taci... vorbe=te...


iubita mea... iubit[!
|i-e r[coroas[ vorba ca apa de izvor.
* * *
Vreau sufletul s[-mi moi, ca pe-o uscat[ floare,
}ntr-un parfum pierdut, ca-ntr-un subtil regret
Dup[ o amintire din noi, nemuritoare,

Ce st[ ]nfipt[-n inimi un nestemat stilet.

COSTENCO
De ve=nicul parfum, bogat, precum o cup[

NICOLAI
De crin, s[ trec ]ntr-un crepuscul violet,

Subtil ]n lumea vremii st[p`ne, ve=nic dup[


Meleagurile-n care sunt singurul trudit
Ce-nt`rzie mereu de via\[ s[ se rup[,

P{GNE
ELEGII
T`r`nd ]n urm[ trena trecutului tihnit
Cu coiful ve=niciei pe prea seme\u-i cre=tet,
Prezen\a risipindu-=i, sorbit de infinit.
 !
... Sunt codrul f[r[ vreme =i devastat =i ve=ted...

A II-A ELEGIE P{GN{

}n gr[dina amintirii st[ruie mireasm[ veche...


Fulguie tulei la g`ndul r[sufl[rii ]n ureche.
Parc[-n florile presate doarme-un cunoscut parfum.
Doar o raz[ bob de rou[, =i, din fo=nitoare foi
Tu te-ai n[luci ]n cale-mi. La un gest, nici nu =tiu cum,
Mintea mi se-nv[lm[=e=te: ai venit parc[-napoi.
COSTENCO
NICOLAI

A\a zilelor de aur jaspul nop\ii ]n=ir`ndu-l,


Peste clipele acelea prinde s[-mi alunge g`ndul.
Molcome fo=niri de cetini t[m`iaz[-n aer brad...
De departe, chi=[toare se aud prin st`nci cum cad...
Prin r[coarea nop\ii negre cade roua dimine\ii...
P{GNE
ELEGII

Vii p[reri de r[u m[ cearc[ dup[ fumul tinere\ii.

A=tept`nd triste\ea orei r`sul ei s-o ]nt[r`te,


 " Iar m[ v[d sub plopii tulburi; din perdele crohmolite
S[-mi z`mbeasc[-n aiurare ne-nv[\at =i plin de dor,
Clipe scumpe sufletelor ce t`njesc ]n chin =i mor!
Unde-s ceasurile-acelea, c`nd =edeam ]n cas[ singuri
+i, familiar, de-al[turi se sf[deau la mas[ linguri!
Unde este nep[sarea pentru lumea dimprejur,
C`nd uitam c[ trece noaptea numai sub un abajur!
Plini de vis, t`mpl[ la t`mpl[, raiuri largi sculptam
sub pleoape...
Ne p[rea c-am fi u=oare valuri r[t[cind pe ape.
Fruntea, grea de-un foc l[untric, odihnea pe caldul s`n.
Numai noi eram, noi singuri =i cu noi un duh hain.
|i-aminte=ti de ziua primei revederi, o zi albastr[.
Faur, soarele unise taina z[rii cu a noastr[.

COSTENCO
+i ]n v[zul str[zii, plin[ de mirare =i b`rfeal[,

NICOLAI
Str`ns, la bra\ mergeam; salc`mii burezau, complici,
beteal[.
Ochi ]n ochi, gur[ la gur[, ne vorbeam f[run cuv`nt,
Ferici\i ]n r[t[cirea de-a fi singuri pe p[m`nt.

Genele cu ochii negri, voala\i ]n dulci triste\i,

P{GNE
ELEGII
Umeda lor ad`ncime ne rupea de lume, be\i.
Cuibul nostru-n iarb[ verde, pe sub lozii de r[chit[!...
G`dila\i de-un v`rf de soare, m[-ngrozeam c[-mi e=ti
iubit[.  #
Mi-era team[ de venirea sorocitei desp[r\iri:
Funiile-mbr[\i=[rii ]mi p[reau c[-s prea sub\iri.
Te-necam cu-nfl[c[rarea sufletului meu p[g`n.
Pentru-o clip[ via\a-a= da-o, l`ng[ tine s[ r[m`n.
Alteori, munci\i de-o grij[, r[t[ceam prin vechi biserici,
}n amurgul lor ca ceara se topea ]n glas de clerici.
Eu ]n orice chip de sf`nt[ te vedeam numai pe tine.
Bra\e de lumn[ri ]n jertf[ aduceam, roi de lumine.
Pacea bol\ilor, solemn[, cu vechi miros de t[m`ie,
Te ]nv[luia ]n cea\[ de la umeri la c[lc`ie.
}mi p[reai un soare palid, prin p[ienjeni= de nori
COSTENCO

+i-am vrut poala hainei tale s-o s[rut! De c`te ori,


NICOLAI

Ro=i de pl`ngere-n visare, ne zoream ca s[ ie=im


+i ca dou[ stranii umbre r[t[ceam prin \intirim.
A=eza\i pe-o piatr[ veche, ]mi \ineai cu m`na ochii...
La o flac[r[ de soare s`ngera m[tasea rochii.
Inima, de-o prevestire, ritmul =i-l strivi de-o floare;
P{GNE
ELEGII

Din senin, m-ai str`ns ]n bra\e, speriat[. +i, ]mi pare,


Aplecat pe gura mic[, ]\i =opteam c[ te iubesc.
Z`mbetul t[u vag =i jalnic n-avea farmec p[m`ntesc.
O, mai spune-mi-o o dat[! Glasul t[u a=a-i de dulce!
 $
}n ascunsa lui m`hnire via\a-mi toat[ s[ se culce!
Ochii t[i a= vrea ]n mine pe vecie s[ se-ngroape
+i c`nd tu vei fi departe, s[ m[-n=el c[ e=ti aproape.
De fiin\a ta-s legat[ =i de g`nduri m[ cutremur:
Parc[ v[d ]n luciul vremii fum te risipe=ti ]n tremur.
Parc[ simt: aceste clipe prea-mi fac traiul fericit,
Ca de-a lungul vie\ii mele tu mereu s[-mi fii iubit...
Te iubesc!
O, vorbe, vorbe! C`t[ prorocie-n ele!...
P`n=i ve=nicele stele, m`ine, dac[ nu sunt stele...
Ce sfruntat[-n=el[ciune fericirea bietor oameni!
Ce pedeaps[ pentru tine, Zeilor de vrei s[ sameni!

COSTENCO
Numai ei sunt ferici\i, ei, cei f[r[ de p[cat!

NICOLAI
Blestemat fii, ce din ceruri fericirea ai furat!

Ne-am n[scut ]n suferin\[, via\a lutului e roab[.


}n zadar se crede omul a p[m`ntului podoab[.
+i din caierul de vreme, dac[ l[mure=ti un chip,

P{GNE
ELEGII
Ai ajuns s[-nal\i ]n slav[ o cetate de nisip.
Via\a mea, de-o floare-uscat[ de-i legat[, nu te mire!
R`zi =i scuip[-n fa\a celui ce-\i va spune de iubire.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
 %
Pe rupturile din suflet, pune lunga alinare.
Tu, st[p`n[ pe t[r`muri, dincolo de vis =i soare.
Ml[dioasa ta f[ptur[ vie! Vin, Ursita mea!
Taie firul =i la cap[t pune o umil[ stea!...
C`nd te blestemi c[ pe lume ai dorit s[ fii n[scut,
+tiu c[-n \ara ta nu-i masca drag[ ieftinului lut.
COSTENCO

Nu-s nici flori ce-n a lor vreme ard suavul lor parfum;
NICOLAI

Nu-i nici viers de copili\e, fug[rindu-se ]n drum;


Nu-i nici chiot de la hor[; nu-i nici =uierat de coase;
Nu-i ]ndestulare =i nici foamea ]n cojoace joase;
Nu-s nici veacuri de orgie, baluri; nici b[t[i de flori;
Nici senina ]mp[care, l`ng[ mun\ii sicomori.
Nu-i nici luxul care \ip[, peste-o lume de robie,
P{GNE
ELEGII

C`nd de-ntreaga omenire \i-e ru=ine =i m`nie.


+tiu c[-n \ara ta de umbre tu e=ti singura cr[ias[,
Peste vremuri nimeni alta nu-i ca tine de frumoas[.
 &
Tu-n\elegi via\a-amar[ a oamenilor pe p[m`nt,
Tu ]i m`ntui cu un z`mbet =i \i-i legi cu crez[m`nt.

CLEOPATRA. A III-A ELEGIE P{GN{

Dormea Egiptul. Numai Nilul


Din unde clipocind pe mal
Juca pe fiecare val
Tremur[toare stele. Gra\ii
De nemi=cate constela\ii

COSTENCO
NICOLAI
Filau prin aerul torid.
P[reau fantome palmierii
Schi\a\i pe-un palid orizont.
Pe undeva cor[bierii
Psalmodiau un viers candid
Compus de-un bard ]n Helespont.

P{GNE
ELEGII
}n m`lul moale crocodilii
Z[ceau vis`nd dogoarea zilei,
+i piramidelor din zare
Pe v`rfuri ro=u p`lp`iau  '
Reflexele tremur[toare
+i moarte ale lunii. Beau
Cu guri de s`nge, carnivore,
Imense flori acele ore,
S[ le prefac[, ]n savante
Metamorfoze, ]n parfum.
Se ab[teau vioi din drum
+erpi mici =i venino=i, spre plante.

De marmor[ =i art[ scara


Din ape poart[-n toat[ seara
Suita ei. Pe targa larg[
}n stofe moi ea-=i odihne=te
COSTENCO

Imensa patim[, s[ sparg[


NICOLAI

Ce-i gata orice omene=te


I-ar sta potriv[: legi, credin\[,
Dreptate, jur[m`nt, c[ire,
C[ci pentru ea n-are fiin\[
Dec`t s[lbatica iubire.
Buza\ii negri sunt ca smoala
P{GNE
ELEGII

Sub focul faclelor de-argint.


Cu evantaie de Corint
Fecioare-i zv`nt[ toropeala.
! +i vracii ce \in lumea-n num[r,
Cu preo\ii, um[r la um[r,
Smeri\i =i gravi p[=esc pe piatra
Ce o scruteaz[ Cleopatra.
}n cot, st[ cufundat[-n g`nduri...
Aman\ii trec prin minte-i r`nduri:
B[tr`ni, b[rba\i voinici =i tineri.
Nesuferitele-i re\ineri
De-o zi coboar[ foc ]n carne.
Fecioare vin ]n p[r s[-i toarne
Esen\e tari =i excitante
Extrase din anume plante.

COSTENCO
Maseaz[ pieli\a sub\ire

NICOLAI
+i cald[-o m`n[ priceput[;
Dar tem[toare, ca o ciut[,
Se bate inima-n ne=tire,
To\i nervii ]ncorda\i se zbat.
+i cum se zv`rcole=te-n pat
Ea pare-un ghem de =erpi alba=tri

P{GNE
ELEGII
Ce se fr[m`nt[ f[r[ preget.
Pe luciul pielii scap[r a=tri.
E-un lotus fiecare deget.
!
}n p[ru-i lung =i greu, =i rece
Se-nv[luie ca-ntr-o manta,
Iar fruntea-ngust[ =i-o petrece
}ntr-o tiar[. Cine-ar sta
}n fa\a capului regesc
Cu capul sus? Se r[stignesc
To\i sclavii la p[m`nt cu fa\a,
+i preo\ii ]=i ploconesc
Ple=uva-n\elepciune. Cea\a
Din mari c[delni\i, parfumat[,
}=i suie =erpuinda pat[.
Din targ[ micul ei picior
Coboar[ lene= pe covor.
COSTENCO
NICOLAI

Cum st[ cu capul r[sturnat


Pe spate, calzi zefiri ]i bat
+i-i g`dil[, =[galnici, s`nii.

De vraja trupului regesc


Se ]nfioar[ =i-nfloresc
P{GNE
ELEGII

Pe balustrade crinii.
Un sclav o-ncal\[ cu sandale;
O favorit[-n straie scumpe
! O-mbrac[ =i de pietre scumpe
Sc`nteie p[rul; iar pe dale,
Cuminte, =arpele domestic
I se t`r[=te la picioare.
Un semn =i se retrag pe br`nci,
Cu spatele-nd[r[t, to\i robii,
Un vraci ]ncearc[-n m`n[ bobii
+i-a sor\ii proorociri ad`nci.
* * *
Se fream[t[ ]n muzici sala
De fluiere, de tobe, strune...
Dar nici un c`ntec nu ]i spune
Ce-ar vrea ea. To\i ]i c`nt[ fala
+i to\i, cu inimi de mi=ei,
}n voie vor s[ intre ei.
Ba unii r[scolesc, nebunii
Trecutul tot cu to\i str[bunii.

COSTENCO
De pretutindenea r[sun[

NICOLAI
Slug[rnicia ]n minciun[.
Pe to\i, z`mbind, ea ]i prive=te,
Dar z`mbetul ei e dispre\.
Deodat[ v[zul i se-opre=te
Pe-un oaspe nou. Cu p[rul cre\,

P{GNE
ELEGII
Cu fa\a sprijinit[-n palme,
Avea priviri ad`nci =i calme,
+i l`ng[ el st[tea, v[dan[,
O lir[ veche, egiptean[. !!
Ea din spr`ncean[ doar mi=c[:
Ca-n farmec totul ]ncet[.
+i-acel artist necunoscut,
C-un gest m[re\ =i f[r[ team[,
Cu lira-n m`ini ce sta s[ geam[
|in`nd-o cum ai \ine-un scut,
Se-apropie de Cleopatra.
C`ntecul bardului

O, inim[, de-ai fi ca piatra!


O, suflete, de-ai fi ocean!
Zadarnice a\i fi c`nd d`nsa
Nu v[ cunoa=te.

Privirea ei treze=te-n mine


Pustiul r[scolit de v`nt.
COSTENCO
NICOLAI

+i-ar fi de-ajuns un semn s[ fac[


S[ mor de doru-i.

La glasul ei cad ca vulturul


Din cer cu pieptul s[getat.
+i mersul ei omoar[-n mine
P{GNE
ELEGII

Orice n[dejde.

+i de n-o simt o clip[-aproape


!" E-n doliu-ntregul univers.
Ca mort sunt c[ ea n-o s[-mi afle
}n veci iubirea.

O, inim[, zadarnic fream[\i!


O, suflete,-n zadar te zba\i!
Voi nici ca marea, nici ca piatra
N-a\i fost vreodat[.
+i iat[ cum de azi nainte
Orice n[dejde am pierdut.
M[ port pe lume ca un flutur
M`nat de v`nturi.

Azi, rece, ochiul meu prive=te


+i numa-n visul meu ]nal\
Iubirii mele-n veci pierdute
Statui eterne.

COSTENCO
NICOLAI
Iar lumii glasul meu cel jalnic
C`nd lumea-mi cere, asta-i spun:
Durerea mea f[r[ de margini,
Mereu nestins[.

P{GNE
ELEGII
* * *
}n ochii plini de ]ntuneric,
Puncta\i de dou[ mici f[clii,
Amantul ei cre=tea himeric, !#
Pierz`ndu-=i umbra-n ve=nicii.

Durerea ta, poete t`n[r,


De crezi s-o po\i ]nmorm`nta,
Eu ]\i ofer regescul suflet
Drept cript[. Vrei? Voi fi a ta.
Dar ca iubirea ta ]ntreag[,
M[ jur pe Zeii din infern!
De vrei s[ \i-o p[strez, vreau m`ine
S[ mori. Vei fi iubit etern!
Prime=ti? R[spunde-mi.
Da, Regin[!
V[d, glasul meu n-a fost ]n v`nt.
Sl[vi\i fi\i, Zeilor din ceruri,
Sl[vi\i c[ m-a\i dat pe p[m`nt!
COSTENCO

Sl[vit[ fii tu, Bucurie,


NICOLAI

C[ mi-a fost dat s[ te tr[iesc


+i s[ te-nal\ ca pe-o f[clie,
Tu, pieritor lut omenesc!
Regin[, ]mi ajunge-o noapte.
Ce spun o noapte doar un ceas,
Ca s[-mpletesc cu-a tale =oapte
P{GNE
ELEGII

De-amor al vie\ii bun r[mas.


Nu vreau s[ spurc cu glodul vie\ii
Fiorul sufletului meu:
!$ C[-nal\i podoaba tinere\ii,
P[m`ntul te-o sl[vi mereu.
Nu grija zilelor de m`ine,
Nu chinul nop\ilor pe urm[,
Nu spinul crud al geloziei,
Nu, astea sufletul nu-mi scurm[!
O noapte-mi dai... O, e=ti prea darnic,
St[p`n al inimii =i-al sor\ii!
}\i jur c[ m`ine cu-a mea voie
Voi trece pragul str`mt al mor\ii.

* * *
Pe cer fantoma vagabond[
A nop\ilor, pe flori de iris
Storcea cosi\a ei cea blond[
Pe-ntinsa \ar[-a lui Osiris.

COSTENCO
}n p`nzele v[rgate v`ntul

NICOLAI
Pe Nil u=or-u=or b[tea.
Silabe de argint cuv`ntul
Eternit[\ilor de stea
Dunga prin lini=tea str[veche.
Doar Sfinxul marea sa ureche
La =oapta stins[-a ve=niciei

P{GNE
ELEGII
O ]ncorda. +i-n piramide,
Cu umbra tot mai scurt[, luna
Paloarea =i-o dansa.
}nchide, !%
Iubito, ochii mari =i vine\i:
Ei-s adev[rul =i minciuna.
Ah, zbuciumul din piept re\ine-\i!
Deschide buzele cum crap[
Bobocii-n zarz[ri prim[vara
+i cu s[rutul cald adap[
Tu gura-mi: cu parfume nara.
Cu degetele lungi m`ng`ie
Tu p[rul meu =i stai a=a,
S[ pot din p[r p`n la c[lc`ie
Cu de-am[nuntul s[ruta.
Desf[-\i =i bra\ele fierbin\i,
}n puful fin al subsuorii
S[ m[-ngrop; ]n suferin\i
S[ ard popasul scurt al orei.
+i s`nii gemeni s[ \i-i rup,
COSTENCO
NICOLAI

Iubit[, sora mea =i mam[!


Nu m[ opri, ]n zori ]mi cheam[
T[cerea, patima din trup.
D[-mi s[rutarea gurii sor[,
D[-mi voluptate curtezan[,
Prin mine fii a tuturora,
P{GNE
ELEGII

Amant[ f[r[ de prihan[!


D[-mi s`ngele =i ia-mi puterea;
D[-mi ve=nicia, ia-mi via\a...
!& Nimic mai dulce ca durerea
Nu-i, c`nd nu-\i r`de diminea\a.

Iubitul meu! Consum[-\i tot


Delirul unei vie\i ]ntregi.
Secretul mor\ii vreau s[ pot
S[ fac s[-l ]n\elegi.
D[-mi s[rut[ri f[r[ sf`r=it,
Nici una nu-i ca alta!
}n s[rut[ri am istovit
Menirea vie\ii, nalta.
}mbr[\i=[ri f[ ca s[ cad[
Asupra mea, logodnic sf`nt,
Cum cade-a Nilului cascad[
S[ fecundeze-acest p[m`nt.
D[-mi pielea ta de firav prunc
S-o mu=c =i str`nge-m[, b[rbate!

COSTENCO
NICOLAI
C[ci m`ine restul o s-arunc
La leii din cetate.
Nu r`de c`nd te g`dil; nu
R`s tineresc =i acru.
Ne s[v`r=im, iubite,-acu
}n spasmul vechi =i sacru.

P{GNE
ELEGII
Iubita mea, iubita mea...

* * *
Luceaf[rul de nea !'
Al dimine\ii r[m`nea
S[ ard[ singur. Cor[bierii
Cu navele tr[geau la chei,
Plin de hamali =i porumbei.
Se leg[nau, lungi, palmierii.
P[zeau lei aripa\i la por\i.
Heliotropi cu ochii mor\i
Priveau ]n zare, enigmatici.
Flamingi trandafirii, flegmatici,
}ntr-un bazin, cu capu-n pene
Sub arip[ tot mai visau.
Departe glasuri indigene
+i \ipete se auzeau.
COSTENCO

R[geau c[mile, =i m[garii


NICOLAI

Icneau sl[vind pe zeul Ra.


Havuzuri reumpleau acvarii
+i Nilul rumen tremura.
Osta=ii tr`mbi\au; coco=ii
Le r[spundeau =i ochii ro=ii
Aurora-n rou[ =i-i sp[la.
P{GNE
ELEGII

Din nou suna robia-muncii


+i lan\urile monocord
Trezeau ecourile luncii.
" Doi vulturi sfin\i roteau spre Nord.

* * *
Strivi\i de voluptatea roz[,
Aman\ii trist se s[rutau.
Ca doi hulubi se ciuguleau
}n searb[da metempsihoz[.
La sunetul de gong o sclav[
Aduse cupa cu otrav[.

Cu ochii plini de chipul ei,


Cu gura grea de s[rut[ri,

COSTENCO
NICOLAI
Cu nervii de iubire grei,
Pe corp cu ro= reflex, de z[ri,
De buza aurit[-a cupei
El buza =i-a atins. O raz[
Juca pe chipul lui. +i groaz[
Ea resim\ea, =i voluptate.

P{GNE
ELEGII
Solemn[, moartea-n ora ceea
Trecuse-nfior`nd gr[dina...
+i, biruind atunci femeia, "
Se ]n[l\a, m[re\, regina.

LEB{DA NEAGR{
ELEGIE

I
E o poveste de mul\i neimaginat[:
A Lebedei Negre. E o poveste ne]nt`mplat[,
Ca orice poveste, de azi, de ieri, de totdeauna.
Adev[rul adesea concureaz[ minciuna.
COSTENCO
NICOLAI

Povestea e una dintr-o mie,


Ce s-a n[z[rit, s-a-nt`mplat mie.
Eram ]n bibliotec[, cimitirul nemuritor,
+ti\i, cu sicriile =i moa=tele zbuciumului tuturor.

}n bibliotec[ sunt descriptiv?


P{GNE
ELEGII

o lumin[ sumar[
De dup[-amiaz[ de var[.
}n ora= c[ldura indispunea mai ales cuconetul.
" +i c[\elul meu suferea, bietul!

Ca de obicei, dormitam
(cea mai subtil[ ocupa\ie).
}n minte cunoscuta opera\ie
Cu numere infinite, cu rezolv[ri gratuite.
Din vaz[ m[ priveau c`teva flori uimite.
Poate era reverie, poate vis, ori poate realitate.
E o deosebire f[r[ importan\[. Toate
Cele ce erau ]n afar[ se scufundar[ ]n cea\[,
Prindeam s[-nmuguresc ]n ireal, s[ cap[t alt[ fa\[.

COSTENCO
NICOLAI
Aici ]ncepe povestea Lebedei Negre. Povestea mea.
Spa\iul ]n cercuri, geometral,
sub pleoape-mi rotea.
O muzic[ transparent[, ]n nervi o furnicare.
Eram ca o ap[ cu pete solare.

P{GNE
ELEGII
Un miros de antichitate ]n n[ri m[ r[zbi.
M[-ntrebam: ce poate fi?
Povestea Lebedei Negre ]ncepu ]n acest decor.
Aveam iluzia cert[ c[ plutesc ca un nor. "!

Din alt[ oglind[ m[ privea odaia; mai ales


Florile de pe masa mea, cine le-o fi cules?
Ochi ]n toate erau. Curio=i ochi ce-ncercau, cu r`ndul,
S[-mi fure sufletul, s[-mi p[trund[ g`ndul.
Povestea Lebedei Negre aici era, de aici ]ncepea,
Din g`ndul meu, ca un ou alb cr[p[t abia.
Era ]n mine, o dat[ cu mine n[scut
S`mbure fantastic de nimeni =tiut.

Sub fruntea boltit[ ca o t[cere de cear[,


COSTENCO

Povestea Lebedei Negre se desf[=oar[.


NICOLAI

C`ndva, c`ndva, ]n bezna de dincolo de noi,


Va pleca f`=`itul aripilor ei moi.

II
Un singur flaut, melancolic, c`nta.
P{GNE
ELEGII

Flautul orei plesnit[-n cunoa=tere.


}ncepea via\a: a mea, a ta.
Se-nt`lneau suferin\a =i moartea prin na=tere.
""
Era simpla b[nuial[ a unui destin.
Fruntea se boltea peste g`nduri secere.
Imaginea lumii ]mb[ta ca un vin;
Chema soarele la petrecere.
Ce tulbur[ri c[utau limpezi=?
Ce hohote de s`nge leg[nau tulipele?
Palidele roze ale m`inilor, furi=,
Tremurau, ca ]ngerii ce-=i presimt aripile.

COSTENCO
Oglindite dou[ uimiri: ]n ochi, ]n cer;

NICOLAI
Uimirea uman[, uimirea ]n[l\imilor.
Ce cald[ una; ce nep[sare de fier
}n masca arcadei piezi=[ mul\imilor.

De undeva, din verzuia ap[ a primei seri,


Vibra gongul ro=u al lunii. S[ caute

P{GNE
ELEGII
Au ]ncercat corolele de cear[, sperioase-n t[ceri:
De unde vine visul acestor cere=ti flaute?

Misterul se d[dea clar inimii doar. "#


Tija trupului tremura ca un turn plin de lac[te.
Ce chinuit dor c[tre basmul de var!
Z`na bun[, copile, plac[-te!
III
Cine s[ c`nte uimirile mele toate!
C`te lacrimi am v[rsat, triluri de m[rgean...
Visurile mele nici cerul s[ le-ncap[ nu poate,
Lacrimile mele ar fi umplut un ocean.
COSTENCO

Un singur t[r`m, cel[lalt, cel din oglind[,


NICOLAI

Unde fiecare gest ]=i are perechea, ecou.


De-acolo chipul meu va s[ se desprind[
Pentru a fi tot eu ]nsumi, dar ceva nou.

Cu pelerina nop\ii pe umerii atletici,


P{GNE
ELEGII

C[l[tor fantast pe c[i f[r[ c[i,


Cu bastonul, curios, r[scolind prin petici,
Ah, clipele vie\ii, afi=e prost tip[rite, cl[i.
"$
Fiecare moment e rob unei imagini.
Ce ma=in[ gr[bit[ e via\a. Fleac!
Iat[-m[ proprietatea unei singure pagini,
Timp ]ncremenit cu imaginea-n veac.
Cine s[ c`nte uimirile mele toate,
C`te lacrimi am v[rsat! Ce lux, ce bal!
C[l[torul absent se distreaz[, poate,
De-al vie\ii c`nt triumfal.

IV

COSTENCO
Dincolo de albul p`r`u, de lapte,

NICOLAI
Care curge prin paji=tea legendar[ a marei pove=ti,
Se ]nal\[ turnul castelului unde fapte
Sunt visurile; Domni\[, unde tu e=ti.

Ce z`mbete pentru distinsa lume, a noastr[,

P{GNE
ELEGII
Pentru zbuciumul f[r[ rost, ]n griji, suferin\i.
Turnul e alb =i-n jur p[durea albastr[,
Cele domestice vorbesc, jivinile sunt cumin\i.
"%
Nu-i oare basmul, amintirea pierdutului rai?
Zmeul lumii aceste ne \ine-n butuci.
Trist l[stun al inimii mele, tu erai
Cel din cu=c[, r[nit, ce voiai s[ te duci?
Uite-o, lumina rar[, ca mierea strecurat[,
Uite zumzetul =i fo=netul de mult neauzit!
Nu te mai zbate, inim[ c`nt[rea\[, iat[,
Prim[vara se simte. Timpul ne-a-nz[pezit.

Fiece =opot e o s[rutare natal[,


COSTENCO

Fiecare fluturare e un chiot sonor.


NICOLAI

Nu lumin[ revars[ soarele beteal[...


M[ ]ntorc ]n basm, prieteni, nu mor!

V
Florile, florile... cine spunea
P{GNE
ELEGII

C[ sunt ochii celor adormi\i demult!


M[ uimesc de c`te ascult!
Flori albastre, de s`nge, de nea.
"&
Ce pove=ti dorm ]n voi, de iubire!
Spasm erotic sunte\i, vegetal.
Cu vestm`nt str[lucit, triumfal
Te ]mbe\i, amintire.
Flori simbol al eternului amor;
Pasager servitor al dragostei repezi.
Via\a mea, cu ce grab[ te lepezi
De aceast[ tov[r[=ie a lor.

Pentru nunta cu Doamna Mister

COSTENCO
Sunt doar flori de h`rtie, metal.

NICOLAI
Eh, dar florile basm banal!
M[ scuza\i! Le refuz. Nu le cer.

VI
E un singur drum ]n afar[ de noi.
Singuratic. F[r[ prieteni.

P{GNE
ELEGII
Nici un geam luminos, c`nd te bat ploi,
Pentru soare nici o umbr[ de cetini.

}n pelerina unei ascunse bucurii "'


Ghemuit, str[juindu-te-n jur t[cerea.
Nu te-ntreab[ un glas: un-te duci, de-unde vii?
Misterul ]=i strecoar[ prin tine mierea.
Ai p`sl[ la t[lpi, ]n urechi vat[.
Unde calci nu se vede; ce cuge\i secret.
E o cale ]n afar[ de noi, fermecat[.
Vi le spun toate astea ]n =oapt[, ]ncet.
COSTENCO

VII
NICOLAI

Vor spune c[ m[ tem de via\[? Nu, nu m[ tem.


Pot lua atitudine de borfa= sau de domn.
Pot vorbi politicos, tragic, ironic, injurios,
s[ blestem.
De ce de via\[ s[ m[ tem: vis r[zbit dintr-al
ve=niciei somn.
P{GNE
ELEGII

S-o tr[iesc ca \[ranii. La coarnele plugului; analfabet,


murdar.
# S[ s[rut m`na popii, s[ m[ fr`ng din =ale ]n fa\a D-lui
primar.
S[ plodesc cu nevasta zece-cincisprezece cl[f[no=i
B[l[i, cu pantalonii cr[pa\i, dar v`rto=i!...
S-o tr[iesc ca un mahalagiu... De ce nu? Se poate!
Lucr[tor undeva cu ziua, preot de c`rcium[ seara.
S[-mi snopesc ]n b[t[i jum[tatea, =i pe bun[ dreptate:
A=a-i moda aici. }n acest fel ]=i consum[ via\a ceara.
S-o tr[iesc ca domnii. }n frac, ]n joben.

COSTENCO
Garderob[ aleas[.

NICOLAI
S[rut m`na, duduie! Vai, cheri, suf[r de spleen.
Baluri, =ampanie, fo=nete moi de m[tas[.
O cup[ de floare pe zveltul picior, ce exal[ venin.

Cum vre\i pot tr[i via\a: haiduce=te ori ca un schivnic.


Omor`nd ori plin de mil[ =i cucernicie;

P{GNE
ELEGII
S[ ur[sc cu m`ndrie pot pe semenul protivnic,
S[ iubesc tandru, totul ca-ntr-o nou[ copil[rie.
#
Dar ce pu\ine satisfac\ii aflu iubindu-te, via\[.
Om la= ce merit vei g[si ]n mine de-a-\i fi frate.
Ah, c`nd te voi reg[si, sublima ve=niciei diminea\[,
S[ las p[durile ]nflorite p[duri de foc, p[duri uscate!
Glas ipocrit! Ce varietate, ce minciun[...
Burete-mbibat c`nd ]n parfum, c`nd ]n otrav[,
Om mocirlos. C`nd va s[ apun[
Soarele negru al speciei tale ]n moartea suav[?

Numai atunci din r[u =i bine, mortale g[oace,


COSTENCO

Sc[pa\i, principii elementare ]n mediu pur,


NICOLAI

Obiecte f[r[ pasiuni, f[r[ glasuri vom zace


Piscuri ]nz[pezite de lun[-n polarul azur.

VIII
Eu m[-ndoiesc de ]ns[=i existen\a mea.
P{GNE
ELEGII

A c[rui Dumnezeu s-o =tiu mai cert?


P`lp`irea ]nghe\at[-n orbita nop\ii de stea
Tremur[ peste sufletescu-mi de=ert.
#
Ce busol[ s[-mi ]ndrepte pa=ii. Undeva.
C[tre bezne, c[tre ceruri peisajul e-acela=i.
Pe misteriosul Eu unde-l voi afla?
M[car pe Cel Mare vede-l-a=!
Ce bezn[. Ce frig. Ce soart[. Orfan.
Parcurg distan\a: na=tere moarte.
O astfel de via\[ nu face un ban!
Aproape m[ simt uneori; alt[dat[ departe.

Ce chin s-a-n=urubat ]n mine? Ce crin


}=i unduie-n golul din mine feminina-i evaporare?

COSTENCO
NICOLAI
Sunt sortit s[ extrag din priveli=tea lumii venin,
Sunt cutia Pandorei, femeia cu buze amare?

Ce-ar fi s[-mi smulg rana ro=ie-a inimii! S[ rup


Blestemata r[d[cin[ a vie\ii! S-o strivesc ]n c[lc`ie.
S[-mi ]mpr[=tii cenu=a ]n v`nt, acest trup

P{GNE
ELEGII
Care arde-n c[delni\a vie\ii ca un bob de t[m`ie!

IX
O, albastr[ cutremurare a serii, #!
R[cnetul fulgerului sf`=iat ]n nori!
Ce decor pentru masca durerii,
Priveli=te a marilor trec[tori.
Era vremea, dac[ vremea poate fi o realitate,
C`nd s`ngera-nvine\it pe cruce tristul apus.
Era undeva, ]ntr-o legendar[ cetate,
}n care tr[ie=te umbra luminoas[ a lui Iisus.
COSTENCO

Cine s-a-nvrednicit s[-i aud[ vorbele grave,


NICOLAI

Evanghelia buzelor Lui cine a citit?


Oare au amor\it urechile, =i inimile bolnave
De iubire demult au murit?

Voi n-a\i ]n\eles iluzia amar[:


Iisus este visul vostru, dorul...
P{GNE
ELEGII

Suferin\a noastr[ va fi iar[ =i iar[,


Nu Iisus a fost M`ntuitorul...

#" X
Va sosi ]n cur`nd ora c`nd omul va spune:
Menirea mea pe p[m`nt s-a sf`r=it.
At`ta zbucium, at`ta suferin\[ apune
Ca podoaba codrului toamna, obosit.
Alt glas nu va mai prosl[vi lumina,
Al\i ochi nu se vor uimi.
Facla misterului =i-a consumat r[=ina,
De acum voi muri.

COSTENCO
NICOLAI
O, splendoare a ne=tiin\ei pruncie!
Ultima oar[ te-a repetat omul. De-acum
Devastat de p[r[sire, netrebnic, fie
S[ piei, p[m`ntule, din drum.

Nu se va repeta niciodat[

P{GNE
ELEGII
Chinuitul lumii calvar.
Forma pur[ o are-ntrupat[
Sf[r`matul tipar.
##
Sunt ultimul om. M`ntuitorul.
Floarea unicei peregrin[ri.
Leb[da Neagr[ s[-=i ia zborul,
Sorbit[ de dep[rt[ri.
XI
Cine va gusta din trandafirul s`ngelui meu?
}n spinii suferin\ei mele cine se va ]n\epa?
Bate inima ]n mine ca un clopot, greu,
COSTENCO

Sunetul ei ]n ]nger sau porumb se va-ntrupa.


NICOLAI

Plecarea din mine, din culori, din sim\iri,


C[tre-ntrez[ritele miraje de dincolo de toate!
Va r[m`ne ceva ]n urm[, umbra unei amintiri
Sau un tipar sf[r`mat =i f[r[ noim[, poate.
P{GNE
ELEGII

Ce-nseamn[ palatul locuit de fantoma de vis?


Imaginea fugar[ pe ape ]n van se perind[.
Voi pleca-n necunoscut, ]n stelarul abis,
+i ca un foc nestins, ]n noapte, incendiat[ tind[.
#$
Toate intr[rile vor r[m`ne ]n v`nt.
Pustiu de mine, gol de lume, plin de spaim[.
Ce ridicol pasagiu: trec[tor pe p[m`nt.
A, b, c, buze de copil ]ngaim[.
He-hei, ce ironie, soarta mea cu g`t rotund!
Ce viscoliri ]n noapte, ce dulce peregrinare,
Ce b[t[lii neauzite acolo ]n fund,

COSTENCO
NICOLAI
Unde viermuiesc str[mo=ii ]n z[c[minte primare!

Nimeni nu va str[punge \elul.


Cu m`ini de lut nu se pip[ie cele nev[zute.
Ochiul ]=i ascute-n van o\elul.
Por\ile misterului sunt nalte, sunt mute.

P{GNE
ELEGII
Putrezeasc[-n mine c`nt[rile cu armonia suav[!
Plesneasc[ vinele ca bobocii garoafelor s`ngerii!
M-am s[turat de via\[, banal[ otrav[. #%
Nu mai vreau s[ fiu vesel, aici s[-nt`rzii.

}n=uruba\i-v[, priviri, ]n ultimul amurg.


Aceasta-i hrana voastr[, hran[ mizer[.
Ce sunet de lan\uri, ce triumfuri se scurg
Prin timp, cu p[m`ntul neobosit[ galer[...
COSTENCO
NICOLAI

Voi p[r[si toate, s[ m[ sp[l ]nt-o nou[ uitare,


Pentru abecedarul altei minuni.
+i nu vor mai susura apele s`ngelui, amare,
+i tu, s[lbatic cioclu, inim[, n-ai s[ suni.

Unde nimic din ce-i p[m`ntesc nu p[trunde,


P{GNE
ELEGII

Nici penumbra m[car a unei g`ndiri


}nso\i-voi cutreierul, prin infinitul de unde,
Lacrima rece a fecundei Iubiri.
#&

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

#'

DIN VOLUMUL
POEZII ALESE
/1957/
SONET

Sub\ire, ]mbr[cat[ ]n chimonouri scumpe,


Cu gesturi studiate, o port ]n amintire,
}n ceara fe\ei: negri, doi ochi ca dou[ fire
De tu=, cirea=a gurii un sunet vag irumpe.
COSTENCO
NICOLAI

Din g`t la t[lpi sc`nteie brodate flori, precum pe


Un cer de var[ luna prin crengi ]n ]nflorire.
Tot sufletu-i amestec de c`ntec =i iubire
+i m`inile ei fine sunt dou[ pietre scumpe.
P{GNE
ELEGII

Se-ndoaie ca un =arpe ]n dansu-i voluptos.


St[ str`ns piept[n[tura cu me=te=ug =i lac,
Privindu-te, sur`de =i-=i las[ ochii-n jos.
$
Strivit de frumuse\e, be\iei dulci te le=i
+i-n timp ce to\i mesenii, r[pi\i de farmec, tac,
Visezi c[-\i ning pe pleoape flori albe de cire=i.

NDREPTAR

De e=ti b[rbat, se cheam[,


Por\i b[rb[\ie-n piept.

COSTENCO
De greu s[ nu ai team[

NICOLAI
+i nu da ]nd[r[pt!

Te zv`rl[ valul vie\ii,


Nicic`nd s[ nu te pl`ngi!
Cu jugul greut[\ii
Te lupt[, ca s[-nvingi.

P{GNE
P[=e=te d`rz la lupt[, ELEGII

C[ nu ai dou[ vie\i.
Norocul ]i ajut[ $
Pe cei ce-s ]ndr[zne\i!

DEPARTE DE MOLDOVA

Malurile-abrupte
COSTENCO

Dorm ]n zori ca moarte.


NICOLAI

Eniseiul iute
Pare c[-i de lapte.

Orizonturi tulburi
Nu-=i r[pesc albu=ul.
Nu-i p[cat s[ spulberi
P{GNE
ELEGII

Somnul cu arcu=ul?

Am venit devreme
$ Azi ]n port la lucru,
Ca de zori, pe semne,
Singur s[ m[ bucur.
Soarele de aur
Strunele de raze
Le-a-ncordat pe maluri

COSTENCO
Ce, z`mbind, viseaz[.

NICOLAI
+i via\a, iat[,
Degetele-=i poart[,
Dibuind pe coard[
Opera de art[.

P{GNE
ELEGII
Zarea vi=inie
Crengile ]n spum[
Scutur[, zglobie, $!
Parc[-ar face-o glum[.

A+TEPT

Tulbureala-n care m-afundasem


Ast[zi ca un vin s-a limpezit,
Str[b[tut de dorul meu de cas[
Ca de-o stea ce-n bezne-a r[s[rit.

De s[lb[t[cia unor patimi,


Ca pe drojdii, bietu-mi aluat
COSTENCO

Ce-l umflau, azi coardele sc[pate


NICOLAI

Ale pieptului nu toate au cr[pat.

C`teva pe-a inimii ciudate


Al[ut[ ]nc[ au r[mas,
}n r[cita mea singur[tate
P{GNE
ELEGII

Ca s[ dea la bucurie glas.

Plin de fulguirea asta nou[,


Sub un cer cu stele, f[r[ nori,
$"
Stau pierdut ]n codrii t[i, Moldovo,
Ca o doin[ de privighetori.

+i a=tept ca lum`narea-albastr[
}nc[ neaprins[, tot a=tept,
S[ ia foc ]n ve=nicia noastr[
La sc`nteia dragostei din piept.
* * *
Huligan azi m-a f[cut bunica,
C[ de pu=c[rie n-am s[ scap.
Tinere\ea parc[ m[ urzic[

COSTENCO
NICOLAI
+i m[ pune ca s[-mi fac de cap.

+esul rozov s-a umplut de rou[,


Eu alerg =i urma-n iarb[ las.
Dughenarului un s`n de ou[
Duc, s[-mi dea cofeturi, nuci =i cvas.

P{GNE
Peste gard, gonind din tufe vr[bii, ELEGII
La vecini pr[sazii dijmuiesc.
Printre garduri, de hat`rul trebii, $#
C`inii satului ]ntreg st`rnesc.
COSTENCO

Huligan ]mi zice =i bunelul


NICOLAI

+i-mi d[ vin ]n beci s[ beau. Secret!


Cu =oltic[ria, tulburelul
Am crescut =i-am devenit poet.

Pe p[m`nt, cu cre=tetul ]n stele,


Calc pe fr[m`ntatul vie\ii lut.
P{GNE
ELEGII

Ce s[-i faci! A=a-i povestea. Cele


Mai frumoase clipe-s ]n trecut.

$$
ARHIV{

Aici nu numai inima, o floare


R[nit[ ]n zadar, pl`nge =i doare.

COSTENCO
}n mica mea arhiv[ orice frunz[,

NICOLAI
Nescris[ chiar, e-o ran[-abia ascuns[.

Nespuse, ale mele sim\[minte


Sunt martori drep\i ce nu pot vinde,
Pentru c[-n zbuciumata-mi via\[
Am fost v`ndut de schimb[tori la fa\[.

P{GNE
Nu te gr[bi, cite=te printre r`nduri ELEGII

M`nia furtunaticelor g`nduri!


C[ci, de mi-au str`ns cu talpa arma gurii, $%
I-a s[getat din ochi fulgerul urii.
COSTENCO

}ncet s[ r[sfoi\i aceste pagini,


NICOLAI

Printre g`ndiri r[sfr`nte ]n imagini,


C[ci duhul zborul de nu-=i ]nceteaz[,
O ran[ ]n arip[ s`ngereaz[.

+i ]nv[\a\i, citind prin p`nza ce\ii,


S[ pre\ui\i altarul frumuse\ii
P{GNE
ELEGII

Sloboda omului! Ca fapta voastr[ pat[


}n via\[ s[ nu fie niciodat[.

$&
POEZIA MOLDOVEI

Ca o arm[ trebuie s[ fie


A Moldovei noastre poezie!

COSTENCO
Ascu\i=ul t`lcului ]n teac[

NICOLAI
}nfrumuse\at[ ]l ]mbrac[

Cu-ale vorbelor izvod ]n floare


+-ale chipurilor pietre rare.

Sclipitor t[iu=, c`nd ]l vei scoate,

P{GNE
ELEGII
C[l[uz[, stea spre libertate!

Ca o\elul ]n statornicie,
$'
Pav[z[ frumosului s[ fie!

Ca o a=chie din soare rupt[,


Cu-ntunericul mereu ]n lupt[!

MAREA CHIHLIMBARELOR

Mare Baltic[! O, mare!


Ce te joci ]n chihlimbare?
COSTENCO
NICOLAI

|i-ai ucis, gelos, iubitul


Ce flirta cu infinitul.

Iat[-i aripa de straj[


}n gunoi acum pe plaj[,
P{GNE
ELEGII

Nesupus[ niciodat[
Moart[, rupt[ =i muiat[.

% Nu \i-i jale? Nu \i-i jale:


Alt[ crim[ pui la cale.

Ce te guduri la picioare
}n cutremur[ri u=oare?
Ce fo=ne=ti, c[\ea, din rochii

COSTENCO
+i-\i zg`ie=ti la mine ochii?

NICOLAI
Ai ochi vine\i, =i-\i la=i s`nii
Dezveli\i, ca miezul p`inii.

Galbenele-\i chihlimbare
Nu m[-mbie, crud[ mare.

P{GNE
Dragi mi-s albele m[rgele ELEGII

Pe grumajii m`ndrei mele!


%

MUGUR, MUGUREL

Cine =tie cum ]i el,


Mugur, mugurel,
Dorul sufletului meu,
Mugur, mugurel,
Am s[-ajung s[ te v[d floare,
Mugur, mugurel,
S[ te pun la cheutoare,
Mugur, mugurel,
COSTENCO
NICOLAI

S[ plec[m la m`ndra-n vale,


Mugur, mugurel,
S[ st[m seara la taclale,
Mugur, mugurel,
S[ te las m`ndrei r[splat[,
Mugur, mugurel,
P{GNE
ELEGII

Pentru dragostea-i curat[,


Mugur, mugurel,
O aducere-aminte,
% Mugur, mugurel,
Pentru dragostea-i fierbinte,
Mugur, mugurel,
Dar cine =tie cum ]i el,
Mugur, mugurel,
Dorul sufletului meu,
Mugur, mugurel?!

AICI EU AM S{-MI SCUTUR SPICUL

De alt[ lume nu mi-i dor,

COSTENCO
Nu v`ntur f[r[ rost nimicul.

NICOLAI
Fiind crescut pe-acest ogor,
Aici eu am s[-mi scutur spicul.

Aicea, unde codrii verzi


}=i clatin[ m[rea\a ap[,
Din care norii cu z[pezi,

P{GNE
ELEGII
Ca ni=te boi pl[vani, s-adap[;

Aicea oasele de var


Prin v[i unde-=i ]ntinde satul %!
Sub soarele un zeu barbar
Domesticit cu desc`ntatul;
COSTENCO

Aici, de veacuri neschimbat


NICOLAI

}n vechi temeiuri, eu =i c`ntul,


C[l[torind netulburat,
Am ]ndr[git pe veci p[m`ntul.

De alt[ lume nu mi-i dor,


Nu v`ntur f[r[ rost nimicul.
P{GNE
ELEGII

Fiind crescut pe-acest ogor,


Aici eu am s[-mi scutur spicul.

%"
COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

%#

DIN VOLUMUL
POEZII NOI
/1960/
POE|ILOR TINERI

Ru=ino=i, cu rou de sudoare


Pe la t`mple, vin, ca din pove=ti,
Tinerii poe\i bronza\i la soare
De prin satele moldovene=ti.

Pe la c`te u=i de mari redac\ii


Cu st`ngaciul stih a\i poposit,
COSTENCO

Du=i de dorul micii satisfac\ii


NICOLAI

S[ v[ fie versul tip[rit?

Sub c`\i ochi, ner[bd[tori, st[tur[\i


De-un cuv`nt ori un ]ndemn fl[m`nzi?
Sufletul de zgur[ s[ \i-l cure\i
Nu-i u=or pe-un altul ca s-aprinzi!
P{GNE
ELEGII

Vorbele, acele vorbe simple


De la prispe, matc[ ori ogor,
%$ Fagurii poetici vin s[ umple
Cu dulcea\a prospe\imii lor.

Graiul cel mai dulce, cel mai aspru


L-a\i dori pe ve=nicii l[sat,
P`lp`ind cu-al ]nser[rii astru
Undeva, peste al vostru sat.
Hai, veni\i! Lass[ vorbeasc[ brazda!
Hai, c`nta\i! Cum c`nt[ codrii-n v`nt.
N[zui\i la ideal de asta

COSTENCO
NICOLAI
Omul doar se na=te pe p[m`nt!

+chiop[ta\i? Gre=i\i? Greu e-nceputul.


Biruin\[ pururi ]nt`rzii.
Greu te va mai c[p[ta recrutul
}n o=tirea marii poezii!

P{GNE
ELEGII
V[ a=tept. Nelini=tit, fire=te!
Dar oric[rui vers mai reu=it
M[ ]nchin, ca unui pom ce cre=te, %%
Din ad`ncuri la lumini ie=it.

MOARTEA ALBINEI

Alb =i roz ]nmiresmat.


C`nt[ zarea, apa, v`ntul.
Parc[-n toate =i-a iscat
Bucuria sa p[m`ntul.
COSTENCO
NICOLAI

O albin[ lucr[toare
A murit. De ce? Nu =tiu.
Chiar la munc[, ]ntr-o floare,
Ca-ntr-un parfumat sicriu.
P{GNE
ELEGII

La chemarea ta supus[
Un-\i-a fost moartea s[ mori?
}ntr-un rai de vis =i spuz[
A caisului cu flori.
%&
}n ]ng`ndurare-ad`nc[
Pentru moartea dumitale,
Pe p[m`ntul negru ]nc[,
L[crim`nd, cad mici petale.

SCRISOAREA MAMEI

Cu m`n[ tremurat[
mi-ai scris c`teva r`nduri.
E galben[ h`rtia,
iar plicu-ntors pe dos.
+i mi-ai trimis o frunz[,
ca s[ m[ pui pe g`nduri,

COSTENCO
s[ nu uit de Moldova,

NICOLAI
de chipul ei frumos.

A=a ]\i =tii feciorii:


]mpr[=tia\i prin lume,
la munc[, ]n armat[.

P{GNE
ELEGII
Avem ]n via\[-un rost!
+i unde-a fost icoana,
acuma, ]nr[mate,
portretele sub sticl[
%'
ne stau la ad[post.

R[zboiul e de vin[
c[ ai r[mas v[dan[.
]n v[d[nie anii
i-ai v`nturat pustii,
=i inima ca p`inea,
]n veci f[r[ prihan[,
ai dat-o milostiv[
la dragii t[i copii.
COSTENCO

Ce s[ mai zg`nd[r rana


NICOLAI

=i lacrima zg`rcit[!
Ne-ai ]nv[\at durerea
]n noi s-o-n[bu=im.
}n cr`ncen[ r[bdare,
gonind orice ispit[,
ne-ai d[sc[lit din leag[n
P{GNE
ELEGII

pe lume s[ tr[im.

Noi \i-am trimis, s[-\i cumperi


&
flanel[, ni=te p`sle...
Dar am uitat h`rtie
=i plicuri. Ia uituci!
+i dorul t[u cu timbre,
ca luna f[r[ v`sle,
ne caut[, ne cheam[
prin zarea cu n[luci.

COSTENCO
A=tep\i s[ ne ]ntoarcem,

NICOLAI
=i ne auzi chiar pasul
prin vremea ce se scurge
ca apa la hamz[u?
Eu ]\i citesc scrisoarea
=i parc[-\i aud glasul,
ca un ecou de doin[

P{GNE
ELEGII
ori susur de p`r[u.

C`t po\i cu G[inu=a


din zori s[ stai la snoave? &
De-\i c`nt[-n prag coco=ul,
te la=i pe gard, ]n cot,
a=tep\i s[-\i pice oaspe\i.
Dar ei vin... cu z[bav[.
|i-ar fi mai scurt[ ziua
c-un guraliv nepot?
COSTENCO
NICOLAI

M[ uit la frunza asta...


Doar frunza nu-i un codru!
Dar s-a st`rnit ]n suflet
un fo=net nesf`r=it!
Eu uit c[ sunt ]n tundr[,
P{GNE
ELEGII

m[ v[d ]n satul nostru,


pe prisp[ st[m al[turi
la sfat f[r[ sf`r=it.
&
TER|INE

S[-\i str`ng triste\ile ]n m`ini a= vrea


Ca un buchet suav de l[crimioare,
Sorbindu-le, s[ m[ ]mb[t, iubita mea!

COSTENCO
NICOLAI
Sub vraja ochilor t[i dulci, chemare,
}n noaptea lor punctat[ cu un strop
De mul\umire recunosc[toare,

S[ prind cu borangic pe un prosop

P{GNE
ELEGII
A chipului t[u ginga=[ icoan[
+i-ntr-]nsul, pl`ns[, fa\a s[-mi ]ngrop.

Cum vom opri a vremii crud[ goan[? &!


Nu e=ti oric`nd de cincisprezece ani
+i proasp[t[ =i f[r[ de prihan[?
+i dac[ multe po\i s[ ai pe bani,
Cu ce pre\ ]\i vei cump[ra iubirea,
Tu g`rbov[ de visuri =i de ani?
COSTENCO
NICOLAI

Desfid vremelnicul, p[r[ginirea!


}n vers vreau, ca-ntr-o piatr[ de coral,
S[ ve=nicesc, de st`nc[, am[girea

+i vreau cu-al rimelor sonor cristal


P{GNE
ELEGII

S[ cizelez prelungul roz de unghii,


+i ritm s[ fie-al fe\ei fin oval.

&" }n leg[natul strofelor, sc[zut,


Pe-a gleznelor lumin[ s[ m[-ncaier
Protivnic cu materialul brut...
COSTENCO
Pun`nd la art[-al sufletului vaier,

NICOLAI
Porumbii t[lpii, cum voi reu=i
S[ dau av`nt de piatr[ =i de aer?

Sculpt`nd-o, cizel`nd-o-n stihuri =i


Dorind-o-n mersul veacurilor toate,
Iubirea poate-mi voi ]n[bu=i...

P{GNE
Ori... suferi-voi ve=nic dup[ tine... poate! ELEGII

&#
LIMBA MOLDOVENEASC{*

Limba \[rii mele,


limba mea de-acas[,
COSTENCO

r[s[dit[-n suflet
NICOLAI

de al mamei c`nt,
ai crescut pe brazd[,
grea ]n spic, miezoas[,
]ntre fra\i, prin veacuri
trainic leg[m`nt.
P{GNE
ELEGII

Limb[ str[mo=easc[,
glas de voinicie,
&$

* Nu este cazul s[ ne incomodeze, azi, utilizarea, aici, ]n titlul =i ]n textul poeziei,


a sintagmelor Limba moldoveneasc[ sau limba moldovan[ pentru denumirea
corect[ rom`n[ a limbii vorbite de popula\ia autohton[ a Basarabiei. Cine ca
cine, dar Nicolai Costenco, scriitorul care a f[cut ani grei de pu=c[rie =i de exil pentru
faptul c[ a militat deschis, ]n anii 1940-1941, pentru puritatea limbii rom`ne =i
p[strarea denumirii ei corecte ]n spa\iul dintre Prut =i Nistru, ocupat de sovietici la 28 iunie
1940, a cunoscut =i ]mp[rt[=it adev[rul. Folosirea de c[tre poetul-martir a glotonimului
limba moldoveneasc[ ca substitut provizoriu =i, ]n acela=i timp, ca sinonim absolut
al termenului limba rom`n[, unic[ =i de o fiin\[ deopotriv[ pe ambele maluri ale
Prutului =i Nistrului, trebuie considerat[, a=adar, drept un tribut pl[tit con=tient =i,
deci, responsabil momentului politic-ideologic ostil ]n totalitate libert[\ii de expresie.
de pe-ng[lbenite

COSTENCO
foi cronic[re=ti,

NICOLAI
din cenu=a vremii
faci s[ re]nvie
gloria str[bun[,
vechile pove=ti.

Limb[ m`ng`ioas[,

P{GNE
ELEGII
fiic[-a vie\ii aspre,

&%
Profund ]ngrijorat, dup[ revenirea din exilul siberian, de starea grav[ a spirituali-
t[\ii rom`ne=ti din Basarabia natal[, de ceea ce urma s[ se ]nt`mple, poetul =i-a asumat
sarcina cu riscurile inerente pe care aceasta le comporta. Nicolai Costenco a ales ]ntre a-=i
c`nta limba str[mo=easc[, accept`ndu-i numele impropriu, regional, impus de autorit[\i,
=i ridic`nd ]n ansamblu prestigiul fiin\ei neamului, =i a o las[ s[ zac[ ]n colbul,
mucegaiul neglijen\ei cultivate de regim cu bun[ =tiin\[, metodic =i programat ]n scopul
dezna\ionaliz[rii popula\iei b[=tina=e. Prosl[vind ]n versuri ]naripate virtu\ile limbii
materne a c[rei func\ionare ]n anii regimului comunist totalitar fusese cu totul
limitat[, poetul a contribuit ]n cel mai ]nalt grad la trezirea con=tiin\ei na\ionale a
rom`nilor basarabeni, a m`ndriei de neam =i a demnit[\ii lor umane, Nicolai Costenco
inaugur`nd, de fapt, ]n lirica basarabean[ din perioada postbelic[, preocuparea pentru
cultivarea respectului fa\[ de factorul de c[petenie al identit[\ii unei na\iuni valoarea
ei suprem[: limba. (Nota red.).
ne doine=ti =i-acuma
ca la ]nceput.
Mul\i au fost s-o smulg[
COSTENCO

fiin\[rii noastre,
NICOLAI

dar nici s-o clinteasc[


nimeni n-a putut.

C`nt[re\ii me=teri
te-au purtat departe.
Cu cet[\i de piatr[
P{GNE
ELEGII

+tefan te-a p[zit.


A baladei noastre
vorb[ f[r[ moarte,
&& dragostea ob=teasc[
\i-a fost cuib =i zid.
Limba mea sf[toas[,
Creang[ ce-a iubit-o
=i-a ]naripat-o-n
vers Alecsandri,

COSTENCO
Eminescu forma

NICOLAI
\i-a des[v`r=it-o
]n cultura lumii
spre a ne m`ndri.

Limb[ moldovan[,
z`n[ ]ntre z`ne,

P{GNE
ELEGII
stai la masa mare
]ntre mari surori.
Sufletelor simple
le e=ti cald[ p`ine, &'
inimilor d`rze
flamur[ cu flori.
COSTENCO

Muzica latin[,
NICOLAI

demnitatea slav[
se-nt`lnesc ]n tine
=i se ]nfr[\esc.
Tu m`ndria noastr[!
Tu a noastr[ slav[!
Ve=nicia noastr[!
P{GNE
ELEGII

Grai moldovenesc!

'
/1961/
POEZII
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI

'
P{GNE COSTENCO
CETATEA SOROCII

M[rea\[, ca un grav mausoleu,


Cu Nistrul, care-i curge la picioare,
COSTENCO
NICOLAI

O bate luna din ]naltul s[u


Cu ploaie de m[rg[ritare.

Stau uluit sub zidul nalt. Cetate,


Ce me=teri ori ce robi te-au fost durat?
Aceste pietre grele =i truncheate
P{GNE
ELEGII

Cu ce puteri pe schele le-au urcat?

Pari un colos superb; sub talp[


' |ii taina-at`tor secole =i vie\i!
Te poleie=te numai luna dalb[
Cu-n=el[toarele ei frumuse\i.
COSTENCO
NICOLAI
Pe creneluri surpate, beciuri goale,
F`nt`ni dosite st[ pustiul mut.
Ai fost z[gaz at`tor iu\i n[vale,
O insul[ ]n omenesc tumult...

}n elegan\a ta cea bizantin[,

P{GNE
ELEGII
}n alte vremuri ai adus folos,
Azi, c`nd de tehnic[ via\a-i plin[,
Pari o n[zdr[v[nie de prisos.
'!
O =tim din c[r\i nu domnii, negustorii,
COSTENCO
NICOLAI

Ci talpa \arinii moldovene=ti,


M`nat[ de v[tafi, de cum dau zorii,
Te-a ridicat aici s[ te f[le=ti.

Acelor m`ini cu b[t[turi, spin[rii


St`lcite, lor ce-au f[urit ]n chin
P{GNE
ELEGII

Un monument pe geana dep[rt[rii,


Piosul g`nd cu dragoste-l ]nchin!

'"
* * *
Luna st[ la geam =i-ascult[.
Crengile de floare mult[
G`t de leb[d[-arcuiesc.

COSTENCO
Prim[var[! Te iubesc.

NICOLAI
Luna-ng`ndurat[ tace.
Floarea alb[ se desface,
C[ p[m`ntul pare nins.
Prim[var[! Oare-am pl`ns?

P{GNE
ELEGII
Ca un s`n de fat[ mare
Luna ]n oftat tresare.
Creanga s-a-ndreptat, t[cut. '#
Prim[var[, ai trecut?

LIRIC{

Tu oare te-ai pierdut, ori numai


Te-ai r[t[cit ]n r[t[cire?
Te-ai pref[cut, poate, ]n umbr[
Fulg juc[u= de str[lucire?
COSTENCO
NICOLAI

Te-am cunoscut, ori poate numai


Un vis a fost iubirea ceea?
Te-am adorat? Ori poate numai
}nchipuire-a fost femeia?

Prea poate un delir al min\ii


P{GNE
ELEGII

Ce sufletul a-nfrigurat
A fost genunchiul suferin\ei,
Via\a ce mi-a despicat.
'$
Stea lumin`nd deasupra crestei
De piatr[, pus[ c[p[t`i,
C`t te-am iubit! +i-aceasta-mi este
Minunea vie\ii, cea dint`i!

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

'%

DIN VOLUMUL
VERSURI
/1963/
OD{ VINULUI

O, beciuri tainice, l[sate de str[mo=i!


Be\iv[nii temeinice sub ochi frumo=i.
Clondire goale, butii mari b[ute
Tot ]n c`nt[ri =i hang de al[ute,
Cu ]nv`rtite mari c`t roata carului,
COSTENCO

Spre ]n[l\area omului =i cobor`rea harului!


NICOLAI

S[ fie-al naibii cel care nu bea!


M[rite soare, blegii nu-i cru\a!
Puterea ta-i statornic[ ]n vin,
T[riei c[ruia eu m[ ]nchin!
P{GNE
ELEGII

Voi, poloboace pline, de stejar,


}n chihni\i r[coroase ]n zadar
V[ tot boci\i ]n sclifoseal[ beat[:
'&
Mort beat tot n-o s[ m[ vede\i vreodat[!

Dragi podgoreni din sate moldovene,


Muncind fierbinte =i sug`nd alene,
V-a dat ]n minte, c`nd v-a fost mai bine,
}n poezie s[ ciocni\i cu mine?
Umple\i ulcica =i purta\i-o roat[
Pentru p[m`nt =i via\a minunat[!
Acestea spuse sunt ]ntr-o privin\[
C[ noi =i vinul suntem de-o fiin\[.

COSTENCO
NICOLAI
E=ti rotofei =i jilav, poloboace,
Cu vrana-n sus =i cepul dat ]ncoace!
D[-mi mustul t[u dulciu =i p[dure\,

Tr[im o via\[ doar, nu dou[ vie\i!

P{GNE
ELEGII
Zic vai! de cel n[scut =i nen[scut
Din vlaga \arinii ce n-a b[ut!

F`rtate vinule, pe unde nu mi-ai fost, ''


+i-n temni\i de beton la ad[post,
+i-n cazemate de stejar, m[i fine,
+i pretutindeni n-ai sc[pat de mine!
Ce stai pitit ]n hrube-ntunecoase?
Se d[ r[zboiul ]ntre dou[ clase:
O clas[ pune vi\a la harag,
COSTENCO

Iar alta care bea f[r[ de leac!


NICOLAI

Au fost =i mul\i c[po=i, mai mult mi=ei,


Ce te-ar fi vrut ]n beci doar pentru ei!
Dar tu, ca democrat, democra\ia
|i-ai exprimat-o-n veci prin veselie!
P{GNE
ELEGII

Nu pune pre\ norodul pe belea:


Pe-ascuns el =tie mai v`rtos s[ bea!
Frumoase nun\i, petreceri, ]nt`lniri,
 Oaze-n pustiul truditoarei firi,
F[r[ de vin =i hazul moldovean,
Via\a ]ns[=i n-ar mai face-un ban!

ORFAN DE TAT{

Era o toamn[ trist[. }=i scuturase via


Podoaba ruginit[. Eu m[ uitam la mama
Cum coase =i ofteaz[. S-a dus tata-n Rusia!
Trei pic[turi de s`nge ivite pe n[fram[

COSTENCO
Eu am v[zut ]n somn. Cum zice ]n poveste.

NICOLAI
+i am r[mas orfan de tat[. Dar de fel
Fiind vioi, zburdam, ca =i un clopo\el.

Nop\i lungi de iarn[. Acul ma=incii \[c[nea,


Cosind la p`nza vremii pe-a mamei =i pe-a mea.

P{GNE
ELEGII
Ferit[ de-o gazet[ lumina-i. Lampa gazul
}l arde ne-ndurat[. Eu, ]nfundat cu nasul,
De frig, ]ntr-o =alinc[, pe lai\[ ghemuit,
O urm[ream cum coase =i c`nt[. Au murit 
+i au r[mas ]n mine, ]n r[bufniri de v`nt,
+i truda v[d[niei, =i dulcele-i cuv`nt.
Din ac =i c[m[=uica mi-a fost, =i pantalonii.
Ca scaiul prins de via\[ f[ceam la bazaconii!
Fii binecuv`ntat[ pentru acea iubire
Ce mi-ai purtat-o, scumpo, ne=tears[-n amintire!
C`t m-ai p[zit de boli=ti, de foame, ca de-nec...
Nu-n\elegeam pe-atuncea, acuma ]n\eleg.
Tr[iam modest. +i dac[ s[rac ne era pr`nzul
COSTENCO

Nu-naintam preten\ii; m[ zghihuiam ca m`nzul!


NICOLAI

Goneam pe strada noastr[ o minge de futbol,


B[t`nd ]n vreo fereastr[ ]n loc de poart[: Goool!
|i se pl`ngeau vecinii st`rni\i de r[ul meu.
Mie habar de grij[! iar \ie tare greu.
Eu niciodat[-n via\[ c[ci omul dou[ n-are!
N-avui de mai n[dejde, fierbinte ap[rare.
P{GNE
ELEGII

O palm[ aplicat[ la fund poveste veche!


Primit[ de la mama e floare la ureche!
Iar de chiteam cu piatra ]n vreun ciocoi bogat
 Ivit pe strada noastr[, ziceai c[... nu-i p[cat!
+i iat[-m[ la =coal[ =i rus =i moldovean,
Sl[vit nu de cuminte, mai mult de huligan.
Luam ]n furc[ via\a, =tiin\a s[-mi apropii,
+i peste cap dam anii, cum dau \[ranii snopii.
Un car de ani din urm[ t`r[sc de c`nd \in minte,
Un car de griji =i visuri, =i nu un car de minte!

COSTENCO
NICOLAI
Dar n-are importan\[: nu despera! mi-am spus.
C`t de r`ioas[ capra tot \ine coada sus.
Depinde ce-n\elegem cei mul\i prin s[r[cie:
N-ai haine =i n-ai ghete? }n schimb ai poezie.
Natura nu oricui a dat a=a noroc,
S[ aib[-n atelierul crea\iei un loc!

P{GNE
ELEGII
Acesta-i, frate drag[, mi-am zis de mic, secretul:
}n orice f[c[tur[ gr[be=te-te cu-ncetul.
Nu prin averi, copile, s[-\i mearg[-n lume buhul:
S[rac de bani mai bine-i dec`t s[rac cu duhul! !

ORA+UL DOARME

Ora=ul doarme =i copacii dorm...


Copaci, ori ni=te umbre ]ngro=ate?
COSTENCO
NICOLAI

T[cerea se ]ntinde uniform


Peste cl[dirile ]ncolonate.

Ora=ul doarme =i copacii dorm...


Un ceas ]n turn ]ncetinit ]=i bate
Al vremii puls. Al nop\ii bloc, enorm,
P{GNE
ELEGII

}=i las[-aripile peste cetate.


Ora=ul doarme =i copacii dorm...

" Pe-asfaltul str[zii trec ]ngem[nate


Lungi umbre. Trec[torul e inform
Ca =i g`ndirea ]n singur[tate,
Ca =i t[cerile de ziduri rezemate.
... Ora=ul doarme =i copacii dorm.

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

#

DIN VOLUMUL
MUGUR, MUGUREL
/1967/
CET{|EAN AL |{RII POEZIEI

Sunt cet[\ean al \[rii poeziei,


+i \ara asta are drepte legi:
COSTENCO

S[ nu ro=easc[ fa\a alb[ a h`rtiei,


NICOLAI

Cu pana pe obrazul ei c`nd treci!

}n slova ta minciuna p`ntecoas[,


Cu =erpuitu-i mers, s[ n-aib[ loc.
}n piscul Adev[rului f[-\i cas[
+i ap[r-o cu palo=ul de foc!
P{GNE
ELEGII

$
BUCIUMELE VORBEI

}n la\ul vorbei mele


Se zbat c[pri\i de munte,
Cerbi =i mistre\i, =i lupii
Hr[ni\i, dar ve=nic r[i.

}n salba vorbei mele

COSTENCO
NICOLAI
Se-mbrac[ fete, multe,
+i glume spun fl[c[ii,
+i r`d str[bunii mei.

}n ritmul vorbei mele


Bat inimile grele

P{GNE
ELEGII
Ale ma=in[riei,
Pornit[-n |ara mea.

}n spa\iul vorbei mele %


Zbor navele spre stele,
Iar Fe\i-Frumo=ii no=tri,
Ai no=tri-s chiar pe Stea!

}n bezna vorbei mele


E firmamentul vesel,
Ce ]n Povestea Vorbei
Opre=te la popas.
Cu oamenii de seam[
Cinstesc la m`ndre mese,
+i inimile noastre
M[r=[luiesc ]n pas.

}n harul vorbei noastre


COSTENCO
NICOLAI

Moldova se av`nt[,
Iar +tefan ca-n poveste!
Sur`de. Mul\umit.
Latinitatea noastr[
+i slavonia c`nt[:
S-avem o |ar[ m`ndr[,
P{GNE
ELEGII

At`\ia au trudit!

Ne-mb[tr`nit[, vorba
& St[ ]ntr-un cot la mas[.
Privind, ]mi vorove=te:
Ce mam[ te-a f[cut?
Patrie, scump[ Mam[,
De-a pururea mireas[,
Cu buciumele vorbei
Te c`nt =i te salut!

M-A+ CUFUNDA

M-a= cufunda ]n |ara mea,

COSTENCO
NICOLAI
Ca-n ceru-albastru-o r`ndunea.

M-a= afunda-n p[m`ntul meu,


Ca fierul plugului cel greu.

+i bob a= ]ncol\i-n Moldova,

P{GNE
ELEGII
Purt`nd m[rg[ritar de rou[.

+i bobul mic ar fi cum s`nt


}ntregul Univers r[sfr`nt. '

MOLDOVENCELE MELE

Moldovencele mele, moldovencele mele!


Privighetorile mele, co\ofenele mele!

Voi fericitelor, nenorocitelor,


COSTENCO

Neprecupe\ite precupe\e , iubitelor!


NICOLAI

Voi, ne-n\elese prin\ese, fudule;


Voi, =i argate, muncind nes[tule...

Voi, aprige-n trud[, ]n dragoste aprige,


Voi, iu\i ca pr`snelul, cu du=manii stra=nice.
P{GNE
ELEGII

Gonite din case de spaima r[zboiului,


Venite la case, la vraful gunoiului.

Voi, neobositelor,
Voi, g`rbovitelor,
G`lcevitoarelor,
Afurisitelor!
Nemanichiurate, ner[sf[\atelor,
Nec[utate de mode, curatelor.

V[ v[d fa\a aspr[ =i ochiul senin.

COSTENCO
Str[daniei voastre, ca fiu, m[ ]nchin.

NICOLAI
V[d m`inile voastre, mai dulci ca o p`ine,
Pe-a inimii mas[-mbr[cat[-n rubine.

V[d m`inile voastre trudite, ca p[s[rile

P{GNE
ELEGII
Ce-n zori ]=i iau zborul, s[lt`nde =i vesele.

V[d m`inile voastre ca holda ogoarele.


Din m`inile voastre r[sare doar soarele! 

Iubirea, speran\a, d`rzenia armele


Statorniciei de veci ne-au dat palmele.
Palmele marea minune, ]ntreag[-n
Miresmele p`inilor, ]n puhavul leag[n.
COSTENCO
NICOLAI

Steagul, ]n front,
|i-l ]nal\ acum \ie,

Moldov[ncu\o,
Pentru-a ta b[rb[\ie!
P{GNE
ELEGII

S[tencele mele, or[=encele mele,


Iubitele noastre, moldovencele mele!


COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

!

DIN VOLUMUL
POEZII +I POEME
/1969/
A FI CONTEMPORAN

A fi contemporan cu vremea, care


Vertiginos =i implacabil curge!
Cu sim\ul t[u, cu via\a tuturora,
COSTENCO

Cu aerul ce-l sorbi ca b[utura,


NICOLAI

Cu soarele-aburind ca p`inea cald[,


Cu pietrele stratificate, cu
T[cerea =i vacarmul urbei, cu
Politica =i orizontul proasp[t,
Cu ieri, cu azi, cu m`ine tu,
Om simplu, scriitor... Contemporan
P{GNE
ELEGII

S[ fii!... S[ faci nemuritoare clipa,


S[-i dai un con\inut =i form[,
Din haosul toren\ial s-o smulgi,
" Cum sculptorul din col\uroasa stan[
Aerianul trup al Afroditei.
At`ta, =i ceva mai mult:
S[ fii tu ]nsu\i, =i s[ fii ]n to\i.

MAMA

De-ar fi dorul c[l[tor,


M-a= preface numai dor,
S[ m[ duc ]n prag la mama
S[-i zic dulce cum o cheam[.

COSTENCO
NICOLAI
+i la g`tu-i s[ m-arunc,
Cum f[ceam c`nd eram prunc,
S[ m-anin ]n adev[r
Ca de creanga sa un m[r.

Ca o mlad[ s[ m[-ndoi

P{GNE
ELEGII
Pe m`nu\ele ei moi,
Ce m-au ]ngrijit de mic,
S[ cresc frunte =i voinic.
#
Lacrimile s[ le str`ng
Pe obrazul drept =i st`ng,
Sub t`mpla cu ghiocei
S[ m-anin ca doi cercei.
Ghiocei de griji, vezi bine,
COSTENCO
NICOLAI

C[ s-a prea g`ndit la mine,


+i a= sta la vorb[ mult,
Ca mai mult s[ n-o mai uit.

Iar[ mama, de, ca mama,


+terge-=i ochii cu n[frama,
P{GNE
ELEGII

M[ prive=te =i-i tot pare


C[ =i-acu-s departe tare...

$
N P{H{RELUL INIMII S{-L POR|I

P[rin\ii din p[rin\i, =i mo=i din mo=i,


B[tu\i, dispre\ui\i, moroc[no=i,
Au tors fuioru-ncr`ncen[rii dulci,

COSTENCO
Pe moale, capul, fiule, s[-\i culci!

NICOLAI
A muncii ne]nduplecat[ frunte
+i-a visului cu pletele c[runte,
B[tr`na \east[, a vrerii de mai bine
Speran\a, fiule, au pus-o-n tine.

P{GNE
ELEGII
+i brazda lor a=a va fi =i m`ine:
Sub alte pluguri neagr[ va r[m`ne;
Sub alte t[lpi de schij[ =i de fier,
Se va-nfrunta cu infinitul cer. %

Copiilor diat[ n-au l[sat


S[ st[p`neasc[ nici un col\ de sat,
Poate... o vie pe haragi legat[
+i-o cornu\ic[ slab[ ]n poiat[...
COSTENCO
NICOLAI

De ce? +i cum? F[r[ s[-=i deie seama,


Desi=uri r[zb[t`nd f[r[ de team[,
}n\incu=a\i, zdreli\i prin m[r[cini,
Purtau des[v`r=irea alb[-n m`ini

Un trandafir pl[p`nd, r`z`nd la soare,


P{GNE
ELEGII

N[dejdea lor ]n vremuri viitoare,


S[-l por\i ]n inim[, ca-n p[h[rel,
Cu grij[ al tatei mugur, mugurel!
&
PIELEA MEA

Pielea mea! Vezi bine: te cur[\, te sp[l.


Vreau, pe dinafar[, s[ te =tiu frumoas[.
De sunt catafalcul, tu suavul v[l;
Condamnat de sunt, tu s[-mi fii mireas[.

COSTENCO
NICOLAI
Pielea mea! M[ scuz[, dac[-n pu=c[rii
Te-au m`ncat viermina, plo=ni\ele, r`ia...
Chiar =i amintirea acelei porc[rii
Mi=c[ p[ru-n cap, cose=te p[l[ria!...

P{GNE
ELEGII
Pentru-acele zile ce nu se mai spun,
F[r[ praf de din\i, s[pun ori alifie,
Te sp[lam, iubito, cu zeam[ de slodun,
Ca, spart[, tinichiaua-n rugin[ s[ nu fie. '

Pielea mea! Trecut-am =i handicapul greu.


Vremea-i vinovat[, de-i por\i tatuajul.
Biata mea colib[ f[r[ de antreu,
Geamantan uzat ]n care port bagajul:
O inim[ nebun[, un h[cuit pl[m`n,
COSTENCO
NICOLAI

Un creier enigmatic... poftim, tot ce-i ]n torb[.


Scheletul reumatic viseaz[-un bra\ de f`n,
Iar craniul c[p[t`iul, precum stomacul
ciorba.

Pielea mea! Iertare, c[ nu te-am ]ngrijit


P{GNE
ELEGII

+i ca pe-un \ol pr[fos te-am tot b[tut cu b[\ul.


La ce te-au dat podoab[ unui nec[jit,
Deasupra c[rui ve=nic se leg[na juv[\ul?!

SONET

Buc[\i de cer. Buc[\i de mun\i. Buc[\i de timp.


O fragmentare-n toate. +i-n sim\iri.
Nori albi. Mun\i albi. Pomi albi. Albastru nimb
+i-un idol cu m`ini albe =i sub\iri.

COSTENCO
Un plutitor decor. Mirific schimb

NICOLAI
Satanicelor griji. Stai =i te miri:
Senin[tatea asta de Olimp
Peste-ale m[rii tainice fo=niri!...

Fragment de vis. Fragment de dor.


Cr`mpei de chin.

P{GNE
ELEGII
Impenetrabil g`nd str[puns de risc,
Drapat ]n praf sintetic: manechin.

Granit la temelia unui pisc
Pari Tot, dar e=ti doar un fragment hoinar
}n ve=nicia Clipei f[r[ de hotar.

T{CEREA REZERVAT{ MIE

T[cerea rezervat[ mie ]n nemoarte


E-aproape o realitate. Goal[,
Lumina r[t[cind[ m[ desparte
De lutul gras, nears ]nc[ ]n oal[.

Confuz amestec de luceferi negri,


Apu=i ]n bezna de lumin[ oarb[,
+i negri-n adev[r, mai ca=ti, integri,
COSTENCO
NICOLAI

Luceferi albi de sideral[ iarb[...

E calm =i nep[truns la suprafa\[


Edenul subteran ce ne respinge.
Monstruosul pr`nz al fiarei ne r[sfa\[,
De-aici, cu carne crud[ =i cu s`nge!
P{GNE
ELEGII

Adulmec[m ca un parfum de floare crima;


Asasinatul zilnic ne seduce.
Ce bine-\i seam[n[ pierdut[-aici f[r`ma,
Superbe Prin\, ce cochetezi sub cruce!

Sub masca Ta am vrut s[ m[ descop[r,


S[ aflu ce sunt fiul t[u bastard?...
+i de ru=inea Ta, cu poala m[ acop[r
+i-n labirint terestru m[ ]ngrop s[ ard.
* * *
Am plecat ]n lumea larg[
Dintr-un sat moldovenesc.
Nu-mi c`nta acuma, drag[!
C`ntecele m-otr[vesc.

COSTENCO
}mi v[d casa, =i ]n pragul

NICOLAI
Cel tocit m[icu\a mea.
Nu-mi suci, m`ndro, =iragul
Zilelor, c[-i moartea mea!

}mi pun fruntea pe fereastr[,


Fulger negru m-a tr[snit.

P{GNE
ELEGII
Ce blestem din valea noastr[
C[ pribeag m-am pomenit?

A= fi stat acum pe prisp[, !


Maica-mi c[uta ]n cap
+i-mi c`nta o doin[ trist[...
Eu de doru-i nu mai scap.
M-ar fi cic[lit so\ia,
COSTENCO

Pruncii ]nv[leam ]n somn.


NICOLAI

Nu-mi c`nta, tu, s[r[cie!


Taci! C[ fac moarte de om!

Ori nu! C`nt[, c`nt[-mi, drag[,


C`ntecele le iubesc
Cum plecai ]n lumea larg[
P{GNE
ELEGII

Dintr-un sat moldovenesc...



"
* * *
}n p[m`ntul tundrei ]nghe\ate
Poate-o amintire am l[sat?
O f[r`m[ de eternitate
Traiu-mi trudnic, poate, am l[sat?

COSTENCO
NICOLAI
De speran\e nerealizate,
Munte cu \ugui poate-am l[sat?
C`ntece-ncepute =i uitate,
+i nescrise, poate, am l[sat?

Sufletu-mi fl[m`nd de libertate

P{GNE
ELEGII
+i de |ar[, poate, l-am l[sat?
Ca pe-un c`ine, inima, prea poate-n
Pragul fericirii am l[sat?
#
Urmele-mi ]n tin[ ]n=irate,
R[t[cinde, poate, am l[sat?
Lacrimile, poate, ]nghe\ate,
Ne=tiute lacrimi am l[sat?
P[s[rile-n c`rduri, neplecate,
P[s[ri c[l[toare am l[sat?
Poate, trec[toarele-mi p[cate
P[c[tos doar omu-i am l[sat?
COSTENCO
NICOLAI

Mi-am tr[dat tovar[=ii, prea poate,


F[r[ sfat =i sprijin i-am l[sat?

Poate! Dar e sigur, pentru toate


Mai sus zise =i necuv`ntate,
P{GNE
ELEGII

Printre retr[iri u=or purtate,


Ori insuportabil suportate,
Un copil, iubitul, neuitatul,
$ }n ]nghe\ul tundrei ]ngropatul,
S`ngele-mi =i g`ndul am l[sat!

FRNTURI

COSTENCO
Prin rana deschis[ a soarelui

NICOLAI
S`ngele z[rii se scurge...

Drumurilor iar[=i li-i dor


S[ aud[ muzica pa=ilor mei.
O ureche pare fiecare picior!
Grumazul dep[rt[rii poart[ salbe.

P{GNE
ELEGII
Inima poart[ cercei.

Izvorul ]=i ]n=ir[ m[rg[ritele.


Iubita ]mi privegheaz[ r[s[ritul. %

MI PORT

}mi port =i eu trandafirul


Visului nerealizat,
COSTENCO

Cum ]=i poart[ cimitirul


NICOLAI

Fiecare, fiecare sat...

Sunt ame\it omene=te


C[-mi =uier[ la urechi v`ntul:
Se-nv`rte=te cu noi, se-nv`rte=te,
P{GNE
ELEGII

Ame\itor, p[m`ntul!

O mic[ aterizare
De-o secund[-dou[
&
Pe luceaf[rul din zare
Cu dragostea mea, Moldova!

DRUMURI NEB{TUTE

Drumul nec[l[torit de nimeni...


Parc[ este =i-un asemeni drum?
Este, dac[ vine s[ anime
Pl[smuirea basmului de fum.

COSTENCO
Anonimi atomi am fi prin er[

NICOLAI
Pe orbite ]ntr-un cerc ]nchis,
Dar ]ndr[gosti\i de-acea Vener[,
Zis[ Art[, u=i ce ne-a deschis...

Drum p`ndit de stelele c[\ele,

P{GNE
ELEGII
Drum l[trat de-abisuri =i t[ceri
Zbori s[ te ]ntorci din nou la ele,
Jos, la pragurile vechii |[ri.
'
C[l[tor pribeag purt`nd zv`cnirea
Drume\iei cu ecou-n piept,
Du-te! C[ci a=teapt[ Omenirea
Tot ce-i poate da... doar un poet!

FLOARE DE MIGDAL

Mi-am d[ltuit poemele


}n marmor[ multicolor[.
COSTENCO

Sufletul =i-a ales temele


NICOLAI

Din oceanul cuprins ]n Or[.

Am spart coaja p[m`ntului


P`n[ la fluidul sub\ire,
Muind r[d[cina cuv`ntului
}n clocotitoarea sim\ire.
P{GNE
ELEGII

N-am fost supus legilor


Ce-nc[tu=eaz[ mul\imile.
! Din ad`ncimile vecilor
}nc[lecai ]n[l\imile.

PASTEL

O c[su\[ ag[\at[
Ca bijuteria-n p[r

COSTENCO
Pe o pant[ luminat[

NICOLAI
}n f[clii de flori de m[r.

+erpuind[ c[r[ru=[,
Cotigind[, sub\irea,
P`n[ la ]nchisa u=[
Unde-mi este dragostea.

P{GNE
P[r[sesc vacarmul urbei, ELEGII

Grijuliul ei tumult,
Iar colegii mei s[ turbe, !
Pizmuind! Nimic mai mult...

MI STAI N GND

}mi stai ]n g`nd


Ca o petal[
Ce-i scuturat[ de cur`nd:
Un c[r[bu= pe pat de boal[
}mi stai ]n g`nd.
COSTENCO
NICOLAI

}mi stai ]n g`nd


Ca o sandal[
De copila=
Pierdut[-n cr`ng;
Ca primul vers
Pornit pe-o coal[
P{GNE
ELEGII

}n pustiirea ei banal[
}mi stai ]n g`nd.

! }mi stai ]n g`nd


Medieval[,
Ca o prin\es[ dormit`nd,
Pe cavaleru-i a=tept`nd,
Ce a plecat p`nla r[scoal[,
+i nu =tii ce-o mai fi f[c`nd;
Ca primul fir de ]ndoial[
Sfinxul n[dejdii ocolind
}mi stai ]n g`nd.

COSTENCO
NICOLAI
}mi stai ]n g`nd
}n sens invers,
Enorm[ ca un univers,
Ce-i prins ]ntr-un cercel de-argint.
Ah, f[r[ tine nici un vers

P{GNE
ELEGII
}naripat, nici un cuv`nt
Din pergamentul vie\ii =ters
Ori de pe piatra de morm`nt
Furat cu inima din mers !!
Nu-l pot cuprinde-n ]n\eles,
F[r[ de tine st`nd.
}mi stai ]n g`nd
Ca o petal[.
COSTENCO
NICOLAI

Din sfera mea


Septentrional[,
Eu m[ surprind
S[pat de boal[
}n bezna cald[ =i domoal[,
Din care nimeni nu se scoal[;
P{GNE
ELEGII

}n bezna molcom[ =i dulce


Pr[pastie cu ochi ce suge,
M[ duc ]n somn, halucin`nd...
!" Cu tine-n g`nd.

CANTILEN{

Ploaia curge lin[, lin[,


Ca parfumul ]n gr[din[...

Curge-ncet, ]ncet, ]ncet,


Ca lumina din br[det.

COSTENCO
Stau ]n fa\a ploii, drep\i,

NICOLAI
Chiparo=ii ]n\elep\i.

Doar oleandrii se apleac[


Dumneaei c`nd va s[ treac[.

P{GNE
ELEGII
Ploaia picur[ =i curge
Parc[ e t`rziu =i-amurge:

Viers de sturzi =i viers de mierle !#


Dragoste ]n rochie verde!

C`nt de mierle, viers de graur


Dragoste cu p[r de aur!

}N IANUARIE, LA YALTA

}n ianuarie, la Yalta, ]nfloresc,


Ca miresele f[r[ de miri, migdalii.
Ramurile z[rii-nmuguresc
Cu tumult de p[s[ri c[l[toare.

Totul pare-at`t de nefiresc


COSTENCO

Pentru cel deprins cu alte ritmuri.


NICOLAI

Dar... migdalii iarna ]nfloresc


Cu petale roze de-amurgituri.

}ndr[zneal[ =i nesocotin\[? Vai,


Cum s[ ap[r florile de frig, ]nghe\uri,
Ce se face badea Neculai,
P{GNE
ELEGII

Dac[ pier aceste frumuse\uri?

+i sur`d migdalii: Ce copil


!$ E poetul! Bade, nu te teme!
C[ =i tu, ca merii ]n april,
Arzi ]n plin[ iarn[, de poeme!

Pentru unii neobi=nuit pretext,


Noi, migdalii, exprim[m prin floare
Al obscurei r[d[cini protest
Din ne-ndrept[\ita ]nchisoare.

Pentru al\ii neobi=nui\i,


Noi, migdalii, ]n ve=m`ntul spumii

COSTENCO
}nflorim etern, nebirui\i

NICOLAI
Nici de-nghe\ =i nici de... gura lumii!

Pentru noi g[sim cr`mpei de soare


}n cotlonul ghemuit sub mun\i!

Bun sosit!! Iubite c[l[toare!

P{GNE
ELEGII
Asta-i via\a! Greul s[-l ]nfrun\i!

}n ianuarie, la Yalta, ]nfloresc,


Ca miresele f[r[ de miri, migdalii: !%
Versurile mele, ]nc-un vers,
}ntr-un =ir de versuri c[l[toare!

OMAR CHAIAM
COSTENCO
NICOLAI

C`nd se ap[r[, femeia,


Ea, adeseori, atac[.
Muzicant, pricepe cheia:
Rostul ei e ca s[ plac[!

Calm! De vezi ve=minte rupte.


P{GNE
ELEGII

Pl`nge? Fie-\i mintea treaz[!


Nedeprins[ ca s[ lupte,
F[r[ vreun motiv... cedeaz[!
!&
REPRO+

COSTENCO
Nu-mi mai spune: drag[!

NICOLAI
E un lucru cert
Am trecut ]n =ag[
Nu ca s[ te iert!

Zicerea b[tr`n[

P{GNE
ELEGII
Are un temei:
Nu scuipa-n f`nt`na
De-unde ai s[ bei!
!'
+ERPOAICA

Avea privirea iute, ad`ncit[


Sub stre=iniri pietroase. Unduia
COSTENCO

Un trup incandescent, numai ispit[,


NICOLAI

Cu lic[riri de zale =i tremur de nuia.

P[m`nt b[tut, s[pat de pa=i mul\ime,


Vegheat la ceas de noapte de luceferi reci.
C[lcam spre jinduita ]n[l\ime
S[la= de bufni\e =i lilieci.
P{GNE
ELEGII

M[ a=tepta ]n prag =i m[ ducea-n c[mar[,


}ncol[cindu-m[ cu dor de-a se-ncorda,
" +i ochii ]i sclipeau ca stele-n c[limar[,
+i limba, despicat[... s[ i-o s[rut mi-o da.

/1972/
T{RIE
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI
P{GNE COSTENCO

"
SIMBOLUL

Simbolul e mereu f[r[ contur,


Plutind ]ntr-o ce\oas[ ambian\[,
Realizat elementar =i pur
COSTENCO

}n umbr[, ad`ncime =i distan\[.


NICOLAI

E trec[tor ]n grava lui prestan\[.


Nu-i astru, ci un nesf`r=it azur,
Ce pare gol =i f[r[ importan\[,
}n fond fiind un echilibru dur.
P{GNE
ELEGII

C`nd omul, p[r[sind infama-i form[,


C[ci e cu neputin\[ de-a fi =ters
Ca un nimic, cu for\a sa enorm[,
"
Cuv`nt sau raz[, c[l[tor prin neguri,
Dispre\uind =i parte, =i ]ntreguri,
Se vars[-n con\inut, ]n Univers.

ORGOLIU B{RB{TESC

Vei crede, poate, sincer c[ m-a lovit durerea?


C[ p[r[sit de tine voi suferi nespus?
Prea poate nu te-n=eli... Dar am de spus
C[ nu m[ bat cu pumnii ]n cap,

COSTENCO
nu-mi crap[ fierea!

NICOLAI
M[ plimb prin parcul Pu=kin ]n fiece apus,
Scriu versuri adecvate =i savurez pl[cerea
Activit[\ii simple ]n pacea =i t[cerea
De care m[ lipsisei c`nd ]\i eram supus.

P{GNE
ELEGII
Cu fiecare or[, de ce-a fost m[ descaier,
De amintiri m[ scutur ca ramul, f[r[ vaier.
E bine c[ trezia de-acum ]mi \ine parte.
"!
Nu-n viziuni gona=e pe-al visului tumult
+i amoros incendiu... Am devenit adult:
Prefer prezen\ei tale... distan\a ce desparte.

DANTE

Prezent e=ti, Dante, printre noi. Eternul


T[u geniu ne ]mbog[\e=te visul.
Realitate a r[mas Infernul
+i-l contrabalanseaz[ Paradisul.
COSTENCO
NICOLAI

Cu elegan\[ ]nfrunt[m paternul


St[p`n, par`nd cu spada tot dichisul
Pe tav[ oferit cu compromisul,
S[ nu ne murd[rim cumva internul
P{GNE
ELEGII

Complex! Divine, tu ai cutezat


S[ smulgi cu ]ndr[zneal[-acel sigiliu,
Ce birocrata moarte-a aplicat
""
Pe tot ce e mister. Un nou Vergiliu
De am g[si, cu barca, ]n tangaj
Prin infinit, am descifra un nou miraj!

PETRONIUS ARBITRUL ELEGAN|EI

Petronius, arbitrul elegan\ei,


Al Romei vechi patriciu favorit,
Domnea ca un simbol, ]mpodobit
}n nimbu-i legendar, de la distan\[.

COSTENCO
NICOLAI
Plebeii Romei, trai duc`nd sordid,
Cercau s[-=i dea un pic de importan\[:
Petronius p[rea s[ fie ghid
Mul\imilor cu nobila-i prestan\[.

P{GNE
ELEGII
Milenii au trecut. +i din legend[
R[sare umbra omului pe roze
De s`nge, vinele f[r[ de poz[
"#
Ce =i-a t[iat, spre a pl[ti acea amend[
Tiranilor ce dau via\a prin filtru...
Nu-n elegan\[, doar, Petronius fu arbitru!

SONET URBAN

Sunt or[=ean: mi-i drag s-aud din robinet


Curg`nd cu zgomot apa. C`nd vreau
o pot opri!
Pictat de un maestru chinez, un colibri
COSTENCO

}n cabinet pe-o p`nz[ vreau s[-l privesc discret.


NICOLAI

Privighetorii, mierlei ascunse ]n boschet,


Ori tufe eu prefer s-audiez concret
Pick-up-ul, simfonii de Bartok spre-a sorbi,
Ori scripca lui Lunchevici cu rare potpuri.
P{GNE
ELEGII

Stihia dirijat[ de omul la buton,


Volan ori automate, ]n br`uri de beton
Supus[, iat[ vrerea geniului uman,
"$
Iar nu, pornind z[natic, haotic, dezm[\at[!
Romanticei acestea str[in i-s deocamdat[.
S[ nu v[ mire faptul: n[scut sunt or[=ean!

MEDITA|IE LA MORMNTUL
LUI JANIS RAINIS

Eu voi veni la voi ]nm[rmurit =i tragic,


}nf[=urat ]n mantia cernit[-a somnului,
De dincolo, din lumea simbolurilor, magic[,
Cu ritmul poeziei nesupus nici domnului!

COSTENCO
NICOLAI
Rup`nd pecetea mor\ii, ca t`n[rul ce-nvie
Pe cripta funerar[-a lui Rainis, letonul,
La vatra ori la prispa, ori nalta str[=nicie
Urban[ voi veni, ca s[ v[ tulbur somnul.

De ve\i fi tri=ti, ]n doi vom retr[i triste\ea;

P{GNE
ELEGII
Vom l[crima, de ne va-mpov[ra durerea
Ori... vom t[cea! Au cine veni-va s[ v[-nve\e
Puterea f[r[ margini ce-o poart[-n ea t[cerea!
"%
P[m`ntul ne astup[ privirile =i gura.
Str[jer ne-nduplecat la c[p[t`i st[ EA
+i-i scap[ numai una viclean[ e Natura!
T[ria gr[itoare ]n for\a de-a t[cea!

NGENUNCHEZ N MIRESME

Mireasm[ tare de molid,


Dup[ un veac de ]nchisoare,
M[ face-ntreg s[ m[ deschid
Ca floarea-soarelui la soare.

S[ m[ destram, s[ m[ adun,
Smuls din al negurilor v[l,
Un pumn de perle s[-mpreun
COSTENCO
NICOLAI

}n podul palmei, s[ m[ sp[l.

Cu sufletul a\os m[nunchi


De vergi uscate-n netr[iri,
}n tari miresme ]n genunchi,
Ca-n preajma unei n[luciri.
P{GNE
ELEGII

Nervi despleti\i, lungi r[d[cini


}mpl`nt[-n miros de p[duri,
"& Ca magul ve=tedele m`ini
Ale bicisnicei f[pturi.

Aspir =i parc[ m[ dizolv


}n aerul ]nmiresmat,
Pu\in, cam c`t un fir de colb
De suflet trist =i-nstr[inat.

DIN DESAGA AMINTIRII

}mi ghilea c[m[=ile soarele


+i p`r`ul ]mi lingea picioarele.

COSTENCO
NICOLAI
Bunica scund[ ca o surcea,
Cu urzic[ m[ m`ng`ia:
Talciocar ca mine, satul,
Cic[, nu mai v[zuse altul!

P{GNE
ELEGII
Iar bunelul? De, ca bunelul,
}mi d[dea maera*, c`nd jupea mielul,
+i, din fiecare poloboc ce sugea,
}mi d[dea =i mie ca de-o lulea! "'

Zicea s[ nu m[ deprind cu b[utul...


Putea s[ i-o spun[ lui mutu!

* Aici: ficatul (nota red.).


COSTENCO

Beam, m`ncam; ]n sf`r=it, tr[iam


NICOLAI

Cu s[r[cia =i moartea la geam.

S[r[cia n-a mai intrat, c[ =i-a=a era prezent[.


Baba-H`rca cu ]mplinitul, ca perceptorul,
+tia s-a=tepte. Dar neprimind rent[,
P`n[ la urm[, le-a dat bunicilor cu piciorul.
P{GNE
ELEGII

De-atunci o scot din desag[


+i vorbesc cu-amintirea, cum a= vorbi cu fata drag[.
#

SUB CLAR DE LUN{

Curioas[ ca o nerp[,
Cu ochi holb[\ei, de broasc[,
Dulcineea mea-i superb[,
Tuns[ scurt sub mica-i basc[.

COSTENCO
Eu o \in, galant, de m`n[,

NICOLAI
O a=ez ]n capul mesei:
Prepun`ndu-o de st[p`n[,
}i dau florile miresei.

Magul cherchelit de =tire

P{GNE
ELEGII
Cople=it ca de-o arom[,
Ne vorbe=te de-a iubirii
Improbabil[ fantom[...
#
Torn ]n can[ =i-o port roat[.
Bem solid, moldovene=te!
Luna plin[ intr[-n poart[,
Pe fereastr[ n[boie=te.
}n livad[, unde-i nucul,
Sus, pe creanga cea uscat[,
Mierla ghem st[ l`ng[ cucu-i,
Cu broboada lunecat[.

E t`rziu de-acum, m[tu=[!


COSTENCO

Am golit noi, harnici, vasul.


NICOLAI

Magul picur[ la u=[,


Num[r`nd arar cu nasul.

Luna-i doar dezam[git[.


Galben[ s[-i zici gutuie!
Ca o m`\[ potcovit[,
P{GNE
ELEGII

F[r[ scar[-n slav[ suie.

Nepoftit[-n casa noastr[,


# Ca un cort pierdut prin nalb[,
St[ pe g`nduri o sihastr[,
}mpletind cosi\[ alb[...

LA O CAFEA

}n cea=ca de cafea, aprins, alcoolul


Transfigurat ]n p`nze alb[strii
Cu nebulozit[\i tive=te golul

COSTENCO
NICOLAI
Iubirii, ce-ai respins-o, tu, ]nt`i.

Re]nt`lnire... Riduri pe obrazul


Mai neted ca o marmor[ ce-a fost.
Stimat[ doamn[, cred c[ n-ar fi cazul
S[ ne min\im. Acum e f[rde rost!

P{GNE
ELEGII
Pe-atunci, c`nd clocoteam de energie,
C`nd ai fi devenit un mototol,
Iubindu-ne... Nu z[d[r] stafia #!
Acestor p`nze reci de alcool.

LA ORA DESP{R|IRII

Tr[im nu de o zi, de dou[.


Cu de-am[nuntul doar ne =tim.
C`nd plec, ]\i ninge =i ]\i plou[,
De parc[-s dus la \intirim!
COSTENCO
NICOLAI

Au nu-n\elegi c[ tu m[ chinui
Cu fa\a palid[ cumplit,
Cu z`mbetul str[in =i ochiul
Pustiu de sens =i r[t[cit?

Eu te cuprind tu cuno=tin\a
P{GNE
ELEGII

O pierzi... Eu gura \i-o s[rut,


O gur[ ca de moart[, rece,
Cu miros de pelin =i lut...
#"
Revin[-\i! Ne prive=te lumea!
O, nu pleca! Vorbe de=arte.
E vremea s[ mai =tii de glum[:
}n orice clip[ este-o moarte!

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

##

DIN VOLUMUL
EURITMII
/1980/
MERII |I NING PODOABA

Merii ]=i ning podoaba


COSTENCO

}ntr-o suav[ arom[.


NICOLAI

Totul e-n om repetabil,


Nerepetabil doar omu-i.

Soare. }n floare-i prunul.


V`ntul adie ]ncet.
To\i vom pleca, c`te unul,
P{GNE
ELEGII

F[r[ suspin, ori regret.

Farmecul de totdeauna
#$ }n dezlegarea cuv`ntului:
N-ai s-o mai faci pe nebuna,
Tu... Cumin\enia P[m`ntului!

VIN RNDUNELELE LA CUIB

COSTENCO
NICOLAI
Vin r`ndunelele la cuib
}n zori de zi, ]n zori de zi.
Le-aud duiosul ciripit.
Dar cuibul nu-i, dar cuibul nu-i.

Vin amintirile la cuib,

P{GNE
ELEGII
La cuibul unde ne-am iubit;
Le-aud =tiutul ciripit.
Dar cuibul nu-i, dar cuibul nu-i...
#%
C{R|ILE

Prietenii mei, c[r\ile,


M[ privesc cu ochi mari
COSTENCO

Din toate p[r\ile,


NICOLAI

Ca ni=te canari.

Mul\i prieteni, paginile


R[sfoite povestesc,
Dep[n`nd imaginile
Unui zbucium sufletesc.
P{GNE
ELEGII

Stau pe mas[ vrai=te;


Clituri pe podele,
#&
Parc[ ar fi paji=tea
Visurilor mele.

D{ NDESTULARE SUFLETULUI

Desfiin\eaz[-mi lutul,
Pref[-m[ ]n spice,

COSTENCO
Ca bobul, mutul,

NICOLAI
S[-ndestulez calicii...

Desfiin\eaz[-mi inima
+i pref[-o ]n pai
S[ fiu viermelui fluier,

P{GNE
ELEGII
G`zuliei nai.

Desfiin\eaz[-mi umbletul
Pe rotogolul p[m`ntului, #'
D[ ]ndestulare sufletului
Din substan\a cuv`ntului.

LA SAUCA

Lui P. Zadnipru

S-a dus mama de acas[


COSTENCO

+i-a l[sat tot ce se las[.


NICOLAI

S-a dus mama ]n morm`nt


+i-a l[sat toate cum s`nt.

Iarba cre=te, c`nt[ vi\a,


Apa-i dulce ca halvi\a,
Dar s-a h`rbuit ulciorul,
P{GNE
ELEGII

N-o s[ bea mai mult... feciorul.

Frunza c`nd fu ca arama,


$ S-a dus fiul dup[ mama...
+i m[ chinuie=te g`ndul:
De ce-i mai p u s t i u p[m`ntul?

AMFIBOLIE

Z[rile cu purpur[ se ]mp`nzesc.


Ne deta=[m de noi c`te un pic, mereu.

COSTENCO
La rugurile toamnei ]mi ]nc[lzesc

NICOLAI
Transfigurarea sufletului meu.

De marmor[ trandafirie mun\ii


Par, cu Luceaf[rul pe-a m[rii =esuri,
Cu stele p`lp`ind ]n jurul frun\ii,
Cu ochi misterio=i, plini de eresuri.

P{GNE
+i iar[=i a surprinde ]ndr[znesc ELEGII

Ecoul fericirii ]n zboru-i greu.


La rugurile toamnei ]mi ]nc[lzesc $
Amfibolia sufletului meu.

LA MOARTEA POETULUI
LEONARD TUCHILATU

Iat[, nu mai este-n azi,


E precis c-a fost ]n ieri.
COSTENCO

Prea devreme-a fost s[ cazi.


NICOLAI

Tu, odrasl[ de oieri.

Dup[ ce te-ai dat ]n v`nt?


Dup[ z`na cea de foc?
Dup[ marele cuv`nt
P{GNE
ELEGII

Ce lipse=te de noroc?

}ncordarea \i-o citesc


$ +i-n final, =i-n ]nceput,
Suflete duhovnicesc,
R[stignit ]n bietul trup.
}n trecut ]mi arunc
A\intitele vederi,
V[d lumina ca un prunc,
Dibuind f[r[ sc[deri.

COSTENCO
NICOLAI
Ce balene ai visat,
Codrii goi ]n ele, larg
V`ntul care =i-a l[sat
F`lf`irea pe catarg?

P{GNE
ELEGII
Ca lumina, tu, b[tr`ne,
Ai purces pe drumuri reci
}n definitivul m`ine
Devenit granitic veci. $!

CHIRIECII, BE|I DE VLAGA...

Chiriecii, be\i de vlaga


Nop\ii, unde-i Yalta floare,
Risipesc m[rg[ritare
Cu arom[ de Malaga.
COSTENCO
NICOLAI

Ginga=[ =i poftitoare,
O intern[-n rochii suple,
Printre chiparo=i, dogoare
Vine ]n obraz s[-mi sufle.

Ori e numai a=teptare?


P{GNE
ELEGII

Ori, ce vine, ca s[-mi umple


Clipele cu doze duble
De t[rii costisitoare?
$"
Cerul vasta sa clepsidr[
O de=art[ colb de stele,
C`nd de g`t m[ str`nge hidra
Solitudinilor mele.
M[ prefac ]n corn de lun[,

COSTENCO
Fir dintr-un regesc tezaur,

NICOLAI
De urechea ve=niciei
M[ anin, cercel de aur.

Fiecare stea ]=i are


Chiriacul ce o c`nt[.

P{GNE
ELEGII
Yalta. Marea fo=nitoare
+i un dor cu iz de mint[.

$#
OTRAV{

... Veninul str`ns l-am preschimbat ]n miere,


L[s`nd ]ntreag[ dulcea lui putere.
COSTENCO
NICOLAI

T. Arghezi, Testament

+i trebuie a fi!? S[ ai din\i cu otrav[


+i s[ nu mori de auto]nveninare, viper[,
Zei\[ a obscurelor desi=uri, suav[,
Datorit[ veninului, independent[ =i liber[!
P{GNE
ELEGII

Vas[zic[ otrava nu e caz de alarm[?


Ce col\i delica\i, ce fine pumnale!
$$ Zei\[ fantastic[, ]n ]ntregime arm[,
+i nu ]n atac, ]n defensive banale.

Ba da, =i-n atac! }\i cunosc spaimele,


Serpentin[ teluric[, ]ncol[cit ghioc.
COSTENCO
Vino, otrava mea, s[ te \in ]n palmele

NICOLAI
C[u=ite de rug[ciune, ca un mag te invoc.

Cast[ =i atotputernic[ otrav[,


Tu, cea de o fiin\[ cu izvorul vie\ii,
Tu, din ulcica p[m`ntului ridicat[ ]n slav[,
Sonoritate uciga=[ din cuv`ntul

P{GNE
ELEGII
ce glorific[ poe\ii.

$%
NU-|I CNT DRUMUL

Nu-\i c`nt drumul


Pe p[m`nt.
COSTENCO
NICOLAI

Cel din cer


Nu-l =tiu, nu-l c`nt.

C`ntu-\i numai
Ce-ar urma
De-ar da-n spum[
P{GNE
ELEGII

Inima;

Inima
$& Cu faptele,
Ca la mama...
Laptele.

NICOLETTA

Vine-un susur cristalin


De verdea\[ =i r[coare
De la clopo\eii din
Codrul dus ]n dep[rtare.

COSTENCO
NICOLAI
Nepo\ica mea o \in
C`t un strugure de zare,
Sur`z`nd la un \echin
Ce ]n soare se n[zare...

P{GNE
ELEGII
Faguri de minun[\ii,
Lume mare ]n to\i vecii!
Minte, cum s[ nu re\ii,
$'
Dup[-at`tea barbarii,
Doi obraji trandafirii
+i-ochi=orii negri-ai P[cii?!

CINE-A ZIS?
COSTENCO
NICOLAI

Cine-a zis, cine-a zis, cine-a zis


C[ nu e=ti floricea de Iris,
Sofca-n care bunica a-nchis
Zestrea ei de arome =i vis?

C[ n-ai fi c`nt[torul abis,


P{GNE
ELEGII

Nimbul lacrimii cel nedescris,


Puritate, ingenuu Iris...
Cine-a zis, cine-a zis, cine-a zis?
%
VIOAR{

Cum ]mi suge lini=tea vioara!


Voi sorbi\i ]n baruri din pocal.
Rou[ voi s[ sorb din subsuoara
Frunzei p[pu=oiului natal.

COSTENCO
NICOLAI
Multe nu pofti\i ca s[ re\ine\i,
Fan\i civiliza\i p`nla refuz.
Mi-a= sp[la-n agheasm[ ochii vine\i,
S[ruta\i de stelele de sus.

|[r[nia oare nu-mi st[ bine?

P{GNE
ELEGII
Deghizat ]n strai de or[=ean,
Sunt copil din flori, de sub sulfine,
Ori, poate, =i de sub buruian...
%
Vreau descul\ prin pulberea c[ldu\[
Lip[ind iar s[ m[ v[d pe =es,
S[ m-a=tepte-n vale o c[su\[
Cu privirea plin[ de-interes.
A= intra ]n vreo b[tr`n[ prisac[
Reumatismele s[-mi vr[ciuesc.
Ei, dar inima? Pocal plesnit oleac[?
COSTENCO

Chiuind de glie-am s-o tr`ntesc!


NICOLAI

|[nd[ri s[ se fac[, blestemata,


Sub c[lc`i cu totul s-o f[r`m,
Ca s[ vad[-ngrijorat[ fata
Ce-i beleaua celor ce iubim!
P{GNE
ELEGII

L[utare, g`tuie-\i vioara!


Voi sorbi\i la baruri din pocal.
Eu m[ r[coresc din subsuoara
%
Frunzei p[pu=oiului natal!

DUP{-O |R{ DE C{LDUR{

|ip[ lemnu-n b[t[tur[


Dup[-o \`r[ de c[ldur[.

COSTENCO
R`d la geamuri chip[ru=ii

NICOLAI
+i M[=u\a-n pragul u=ii.

Badea Nicolai, sireacul,


Degerat-a? Nici pe dracul!

P{GNE
ELEGII
Tundra-i ]n ninsoare nou[
Cum ]n floare-i azi Moldova.

Groz[via iernii minim[-i,


%!
Patria de-i parte-a inimii.

Oh, dar \ip[ lemnu-n b[t[tur[


Dup[-o \`r[ de c[ldur[...

LUME, DRAG{ LUME

Ce folos c[ sunt bogat,


COSTENCO

Lume, drag[ lume,


NICOLAI

C[ am cas[, mas[, pat,


Lume, drag[ lume,
Casa nu o iau cu mine,
Lume, drag[ lume,
Zac ]n pat =i moartea vine,
Lume, drag[ lume,
P{GNE
ELEGII

+i pe masa mea de scris,


Lume, drag[ lume,
Arde ultimul meu vis,
%" Lume, drag[ lume.

STAFIILE VERSULUI

M[-ngenunche moartea;
Ridicat, sat`rul
Va izbi, ]n fine. Va lua sf`r=it
O fermec[toare via\[. Achit birul
+i mu=c din \[r`na fr[m`ntat[-at`t.

COSTENCO
NICOLAI
Soarele =i luna, pas[rea cu gure=
Clon\, pe piatra aspr[ ]n cioplitul str`mb
Vor fi m[rturia marelui meu iure=
Cu rulonul plin de versuri la car`mb.

P{GNE
ELEGII
Zace-aici, va zice careva, rapsodul
}n\eles de javre, fete =i calici.
Nici o stea din ceruri nu-i marc[ exodul;
E ingrat[ soarta birnicilor mici!
%#
Ard p[duri cu trosnet. Dezolant e arsul.
Ard ]n suflet codri dureros de vii.
}n p[m`nt, ]n groap[, ultim va fi masul.
Versurile mele, cui v[ las, stafii?!

ALBA MIXTUR{ A SUFERIN|EI

S[ stai ]n chilia r[sufletului


COSTENCO

Ca ]n str[fulgerul unei flori


NICOLAI

Cu singur[tatea sufletului,
Poate, gata s[ mori.

S[ stai, s[ te mistui ]n lini=te,


Cu privighetoarea ]n g`nd,
P{GNE
ELEGII

S[ fii o cereasc[ lini=te


Peste-un str[bun p[m`nt.

S[ fii ]ntr-o umbr[ cu umbrele


%$
Cear=afurilor albe =i tandre,
S[ fii cu visele, sumbrele,
Sub flori de mustoase oleandre.
S[ fii... =i al[turi extatic[

COSTENCO
O fiin\[ aproape, aproape,

NICOLAI
Ca stepa ]ntins[, s[lbatic[,
Cu multe z[bave de ape.

S[ fii nep[truns =i-n destindere


De mari suferin\i =i re\ineri
Pe-a fe\ei terestre ]ntindere

P{GNE
ELEGII
Cu anii maturi =i-a=a tineri.

S[ fii.
%%

EURITMII

Ziua se scurteaz[, noaptea se lunge=te...


Frunze galbene pe furi= apar.
COSTENCO
NICOLAI

Sufletul de dor op[rit t`nje=te.


Funia se str`nge tot mai mult de par.

Tace chiriacul. L-a-nghi\it vreo cioar[?


D[ n[val[-n arbori un potop de ciori.
C`t ai s[ mai por\i a dorului povar[,
P{GNE
ELEGII

Inim[? N-ai aripi, deci, nu po\i s[ zbori.

Tace chiriacul. O pl[cere minim[!


%& E=ti lipsit =i de-asta. Om nefericit.
Tace chiriacul. Dar nu tace inima
Omului neliber de-a fi-ndr[gostit.

FLOAREA DE VIS

Prive=te-i obrazul ca piersica!


G`tul de alabastru!
}n rest pare divers[ ca
Obi=nuitul cer albastru.

COSTENCO
NICOLAI
Cum o re\inem? Idee concret[:
Inocen\[ naiv[, surprins[, goal[
}nt`rzie ]n fa\a oglinzii, cu s`ni de cret[,
Privirilor ]n abandonare total[.

A=a e dragostea impudic[,

P{GNE
ELEGII
D[ruitoare =i d[ruit[ unuia.
Dep[rtarea de d`nsa include c[
E=ti deposedat =i chinul te zguduie.
%'
Tremur nervos. Nu, nu-i frig, ci lips[.
Lac de bezn[ pe luciu cu nuf[r ]nchis.
Nenorocirea mea! Oare nu-i nici un chip s[
}nflore=ti f[r[ dragoste? O, floare de vis?

PRIN NOURI LUNA

Prin nouri luna b`jb`ie ca un be\iv


Ce nu g[se=te u=a de intrare.
COSTENCO

La geamul t[u, tandru =i usc[\iv,


NICOLAI

Luceaf[rul \i-ofer[ pietre rare.

Eu nu-s gelos. M[car c[ nu mi-i bine:


La ce la geamul t[u s[ stea luceferi?
+i tu s[ le z`mbe=ti, f[r[ ru=ine,
Precum le-ai mai z`mbit =i altor belferi?
P{GNE
ELEGII

Da, dragoste! Eu nu \i-oi arg[\i,


De=i, se zice, dragostea e lucru mare...
&
Prin nouri luna b`jb`ie ca un be\iv
Ce nu g[se=te u=a de intrare.

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII

&

DIN VOLUMUL
POEZII +I POEME
/1983/
POETUL

A fi poet ]nseamn[ pana


S[-\i fie gata ori=ic`nd
Prin vorbe s[ redea icoana
Sim\irii pl[smuit[-n g`nd.
COSTENCO
NICOLAI

A fi poet ]nseamn[ slova


Sincerit[\ii s[ ghice=ti,
}mprosp[tare d`nd ca roua
Aprinsei inimi omene=ti.

A fi poet ]nseamn[ glasul


P{GNE
ELEGII

Trompet[ s[ r[sune-n zori


Ca lumea s[-=i ]ndrepte pasul
Spre luminosul viitor.
&
A fi poet ]nseamn[-n frunte
}n munca nobil[ s[ fii,
Du=man pornirilor m[runte,
P[rta= al faptei mari =i vii.

ELEVA|IE

Pricepe graiul florii =i-al lucrurilor mute,

COSTENCO
NICOLAI
Poete, rupe-\i talpa de la p[m`nt =i du-te
Acolo unde-i ve=nic murmur[tor izvor
Al sufletelor noastre ce-s abur doar =i zbor,
Mai sus de soare, care-i vechi paznic de hotare,
Spre slava unde ochiul pizma= cat[-n zadar,
De jugul ]ntrist[rii, povara amintirii

P{GNE
ELEGII
Te leap[d[, doar tu =tii c[rarea-ascuns[-a firii,
Mai sus de nave cosmice, de a=trii ]n volute
S[ sorbi nectarul harului nespus ]n vorbe du-te!
&!
ARTA

}nspre v`rf de munte,


}n spiral[,
Calea noastr[ urc[ sus,
Domoal[.

Cale nu prea neted[


+i lung[...
COSTENCO

C`\i din noi


NICOLAI

La v`rf
Au s[ ajung[?

Mergi v[rs`nd sudori.


R[bd`nd aduni,
Tot orbec[ind
P{GNE
ELEGII

Dup[ minuni.

Te dezbini,
&" Te legi =i te dezlegi
P`nla chin,
Ca s[ te ]n\elegi,

Mergi =i arzi.
Pe praguri tari de lespezi
Anii
Ca funinginea ]i lepezi.
Mers f[r[ popasuri,
}n nesomn,
Mers

COSTENCO
Ce nu e dat oric[rui om.

NICOLAI
De ajungi la culme
Stea devii,
Lumin`nd
Milenii

P{GNE
ELEGII
Peste-mp[r[\ii.

Biruin\a-i cea
Ce ]ntart[. &#
Calea asta-i
Lupta pentru art[!

CINE MAMA SA +I-O UIT{...

Cine mama sa =i-o uit[,


COSTENCO
NICOLAI

Moartea-n ochii s[i se uit[.

Cine Patria =i-o uit[,


Nu mai beie ap[ mult[.

Cel ]nstr[inat de |ar[,


P{GNE
ELEGII

Ca o g`rg`ri\[ piar[!

Cel care s-a rupt de grai,


&$ Moar[ f[r[ spic, un pai!

VEGHEAZ{

Vegheaz[. Ori tresare prin somn? E-acela=i glasul:


Ascult[, p[c[tosule! Nu tr`nd[vi. At`t
C`t \i-a r[mas tic-tac! avar m[soar[ ceasul
+i h`rca gheara rece \i-o va-ncle=ta ]n g`t.

COSTENCO
Torentul argintiu al vie\ii tale, iat[-l

NICOLAI
Cu flori de miozotic s-a pr[v[lit ]n h[u.
Nu mai visa. Zadarnic. Tot mai ]ndep[rtatul
Miraj al tinere\ii nu e de nasul t[u!

Zici: Inima? Ah, inima! Nu ai uitat-o, tat[?


Batjocura clipitei. Nimic nu te-a costat;

P{GNE
ELEGII
De clipe s[ nu-\i pese. A=a-i? Via\a toat[.
Scurta via\[ toat[ pierdut[-i! Ce p[cat!

Vegheaz[, nu dospi! Mereu revine glasul, &%


Ori cioc[nitu-n geam. +i ochiul sperios
}ncearc[-a deslu=i ce tic[ie=te ceasul,
Ori inima bolnav[... Veghezi? Dar ce folos?!

MEDITA|II LA CAP{TUL NOP|II

Inutile zbateri, momente de fericire, clipe


De feerii pieritoare. Planeaz[ pas[rea
}nv[luitoarei lumini. Coviltirul uria=ei aripe
Ce acoper[ r[gazul unei destr[m[ri =i falnica pace.
COSTENCO

Drama noastr[ spiritual[ este =i drama vie\ii.


NICOLAI

Calea singur[t[\ii integral surprins[ ]n vecin[tatea


Marii taine. C`t de copil[ro=i sunt uneori poe\ii!
Inima ve=nic[ a fiin\ei ]n inimile noastre
muritoare bate.
P{GNE

Frumuse\ea r[m`ne, linia ondulat[ ]n p[m`ntescul


ELEGII

Vitraliu al amintirii cineva ce-o r`vne=te.


E destul s[ fream[\i la fr[m`ntul
zbuciumatului Eminescu
&&
Ca s[ pricepi drama Luceaf[rului, simplu, p[m`nte=te.

Po\i s[ te ]nchipui Prometeu, dar voracele vulture


E n[scut din tine, din nerostita ta ]ncr`ncenare
C`nd te iei de piept cu Dumnezeu, cu fiorosul fluture
Al mor\ii, nevr`nd s[ cedezi agitata,
p[m`nteasca-\i suflare.
Maniera artistic[ a geniului se impune de la sine,
Poezia se na=te l`ng[ femeia iubit[, melancolia
la morm`ntul ei.
Cine s[ ]n\eleag[ ad`ncimea tragismului omenesc, cine,
C`nd ne afl[m ]n roi=tea halucinant[

COSTENCO
NICOLAI
de vanito=i =i derbedei?

Transfigurare nou[, =i alt aspect, un sunet nou


+i cuv`ntul devine ren[scut ca raza r[sfr`nt[
Pe luciul unei mocirle incandescente, f[r[ priz[ la ecou
+i palavra uzat[ se umple de neb[nuite sensuri,

P{GNE
ELEGII
vibreaz[, pe nou c`nt[.

}n inelul lor piatra pre\ioas[ a cuvintelor comune


Razific`nd sonore din voce omeneasc[, des[v`r=ite &'
Devin din potriviri o minune,
A=a-zisele nestematele poetice
simplele cuvinte potrivite.
Transmite peisajului toate st[rile tale suflete=ti, irepetabile
}n t[cerea vie =i ]ntunecimile nop\ii al[turi
COSTENCO

de mun\ii ]nal\i,
NICOLAI

Contura\i departe l`ng[ spatele nedevenite arabile,


}n melodiile integral exprimate
coturnii artei s[-ncal\i.

Aspira\iile toate, incanta\iile la fel toate, toate


Eforturile unei ra\iuni euforice ]n dialectica firii
P{GNE
ELEGII

S[ te t`r`i ca r`ma, ca r[nitul de moarte


s[ te t`r`i ]n coate
Spre des[v`r=ire, suprem[ realizare,
' iar Finalul mediocritate, nedes[v`r=ire.
}nalta fantezie creatoare poate recrea via\a
Ca =i natura, =i-o poate re]nnoi etern, pe list[...
COSTENCO
NICOLAI
Nu de bucate, ci atunci c`nd e ]n agita\ie glumea\a
+i fantastica fantezie creatoare, atunci c`nd exist[.
Ultima invidie! Invidiez piatra funerar[
Sub care zace obiectul iubirii mele, trupu-i divin
+i deviatu-i de pe orbita credin\ei \el, c`t a fost ]n stare,

P{GNE
ELEGII
S[ p[c[tuiasc[ cu al\ii. Pentru ne=tiutoarea-i
Necredin\[ depun cu pio=enie floarea alb[ de crin.

'
OMUL E FLUVIU

M-am pomenit
Gol
Pe un \[rm ]n pragul ]nghe\ului,
Pe \[rmul piepti=
COSTENCO
NICOLAI

Al fluviului
Aruncat, ca o molusc[,
De furtunoasa stihie.
Inactivitate ]nseamn[ moarte.
Fluviul e nemilos. E nebun.
Ridic[-te, nenicule!
P{GNE
ELEGII

Lupt[!
A lupta cu un vr[jma= puternic
E o pl[cere!
' Pune la b[taie inteligen\a,
Lupta e crea\ie.
Trece prin minte, ca o revela\ie,
Necesitatea luptei.
Fluviul.
Examenul ne]ncovoierii mele
E ca o amintire a izgonirii din paradis.

COSTENCO
Se ]ngaim[ ]n mine

NICOLAI
Puteri uria=e, primordiale.
Am fost o molusc[
Tremur[toare, ]nghe\at[,
+i am devenit
Fluviu.
Ca s[ vezi, de ce scamatorii e ]n stare

P{GNE
ELEGII
Via\a, destinul, sl[biciunea omului!
Omul
Devenit
Fluviu! '!
Totdeauna fluviul e ]n noi.
Numai c[ nu ne d[m seama de asta,
COSTENCO

P`n[ nu ne pomenim des\oli\i,


NICOLAI

}n pragul ]nghe\ului,
Undeva pe un \[rm de fluviu uria=.

Am devenit
O ra\[ polar[.
Rezist la un ger
P{GNE
ELEGII

De minus o sut[ zece grade.


A=a c[ nici o mizerie
Nu m[ mai ]nghea\[!
'"

FRUNZA N CHIP DE INIM{

Toamn[. Fiecare copac


E o m[n[stire cu frunzele
Pictate cu art[
Bizantin[, ori moldav[.
Pitoreasc[ m[n[stire!
Stimat[ doamn[
Toamn[,

COSTENCO
}mi oferi\i m`na transparent[

NICOLAI
Cu inelele scumpe
Spre s[rutare?
Mul\am, pentru bun[voin\[,
}mi permite\i s[ p[strez
Frunza asta aurie, ca o inim[,
Din plopul ]mbr[\i=at de v`nt?

P{GNE
ELEGII
Frunza asta e iubita mea.
V[ mir[? Privi\i cu aten\ie.
Iubita a fost zugr[vit[ ]n inima mea.
'#
+i iat[ aceast[ enigm[ credincioas[
O reg[sesc ]n plopul acesta elegant
Ca tinere\ea mea.
Nu e a=a c[ frunza de aur
Poart[ chipul iubitei mele?
Al fostei mele iubite...

AU PICAT FRUNZELE

Au picat frunzele
=i-au r[mas cuiburile
Goale p[r[sitele.
Au picat frunzele
=i crengile, r[stignitele,
Ca m`inile bunicilor, b[tr`ne
leag[n[ cuiburile.
COSTENCO
NICOLAI

B[tr`nele noastre, adormitele,


Leag[n[ cuiburile p[r[site,
leag[n[ cuiburile.
Aud fo=netul frunzelor =i ciripitul?
Au picat frunzele.
Un porumbel s[lbatic
P{GNE
ELEGII

ciugule=te ]ntr-un cuib de cioar[


Ni=te coji de ou[. Culme a micimii!
Au picat frunzele.
'$ Iat[ dintr-un cuib r[sare soarele
+i toate cuiburile par frunze de foc.
Iluzie de scurt[ durat[.
Au picat frunzele.
Iubita nu mai vine. Cuibul nostru este gol,
P[r[sit. Nici un soare nu-l mai aprinde.

INSUPORTABIL{ GRELIME

COSTENCO
NICOLAI
Frunzele sunt umbra stelelor.
Umbra frunzelor sunt stelele.
Sufletul n-are umbr[.
Dragostea n-are umbr[.
De-ar mai avea =i umbr[,

P{GNE
ELEGII
Omul nu le-ar mai suporta
De grele...

'%
P{R DE ARAM{, AUR DE-ARAM{

P[r de aram[, aur de-aram[,


COSTENCO
NICOLAI

Ochii alba=tri, fic=i, ne recheam[,


Ochi de iubit[, ochi ve=tezi de mam[,
P[r de aram[, aur de-aram[...

Soart[ de ani v[muit[. Cazarm[.


Drum pe-un p[trat de trei metri. O arm[.
P{GNE
ELEGII

+i s-ar fi pus cap[t vie\ii. N[fram[


Neagr[ a mor\ii, p[r aspru de-aram[.
C`ntec. Ori =oapt[. Chiriac de sub ram[,
'& Rece septembrie, funigel dintr-o scam[
Dinamitat[ de-un vis. Panoram[.
P[r de aram[, aur de-aram[.

FINALUL LUI DON QUIJOTE

}n jil\
Cavalerul
Tristei figuri,
B[tr`n
De-i ies c`l\ii

COSTENCO
NICOLAI
Prin cr[p[turi,
Cu ochi r[t[ci\i,
Rostogoli\i
}n p[r\i,
Iar stafiile din c[r\i
Se ca\[r[ pe pere\i.

P{GNE
ELEGII
}n grajd
Rosinanta
}i c`nt[ roman\a ''
+i r`d de se pr[p[desc
M[garul
+i sluga, Sanchio Panza.

APEL LA OMENIE

L[sa\i-m[ ]n singur[tatea mea de g[l[gii t[cute.


Pe st`nca fulgerat[ m[ l[sa\i. Cufundat ]n mine.
N-o s[ descifra\i privind ale obrazului cute,
L[sate de saramura tr[irilor,
COSTENCO
NICOLAI

Nici de mi-e r[u, nici de mi-e bine.

Mi-a\i face un bine, pref[c`ndu-v[ a m[ uita.


Duc`ndu-mi corom`sla cu panerele ]nc[rcate,
Din ad`ncurile indescifrabile
Ale destinului ]ncerc a da
P{GNE
ELEGII

C`teva mere coapte, c`teva stafide uscate.

Optimismul vostru-i viguros, desigur.


! A=a cum sunt, ]n aura triste\ii =i durerii,
Tr[ind printre voi,
Pot s[ v[ stric dispozi\ia.
Singur nu sunt bucuros.
Ca om, m[-nsp[im`nt[ mu\enia t[cerii.
+i nu m[ mai ]ntinde\i ca pe-o ruf[ la uscat!

COSTENCO
Lacrimile le-am zv`ntat sub ochelari negri,

NICOLAI
]n umbr[,
O, pomul meu doldora de rod, la r[scruci a=ezat
Frumoase roade,
dar pe crengi omizile cum mai umbl[!...
R[gaz nu prea mare.

P{GNE
ELEGII
La omenia voastr[ fac apel.
Condolean\e de circumstan\[ la ce bun?
E absurd =i zadarnic.
Ipocrizia nu v[ st[ bine...
!

P{S{RI C{L{TOARE

Tur-tur! Tur-tur! Tur-tur! E plin[ diminea\a


De destr[m[ri de soare. }=i spal[ ziua fa\a.

Pe-un tom dostoevskian un greiera= ]mi \`r`ie.


Nori ]nc[rca\i cu vat[, ca tra=i de boi, se t`r`ie.

Stau dezgropat din noapte, ca un cartof cu coaj[


COSTENCO

B[l\at[ l`ng[-o sap[ de dor, ce st[ de straj[.


NICOLAI

Pe p`nzele privirii, ca de sub ac, sub\ire


Brodeaz[ fantezia dantel[ de iubire.

Sunt istovit de lipsa acestei mari iubiri,


P{GNE
ELEGII

C[l[torit[-n suflet pe m[ri de trandafiri.

M-a= vrea un fir de praf, acum c`nd m[ apuc


De toarta cerului sub micul ei papuc.
!
}n vaga tr`nd[vie a reveriei, mut[,
Vedenia zadarnic la mine se str[mut[.

Nu-i de prisos efortul ce-aminte s[-i aduc[:


Noi, p[s[ri c[l[toare, t`njim de-un dor de duc[...

R{ZBAT LA LUMIN{

COSTENCO
NICOLAI
Distrug[, distrug[, distrug[-m[ to\i
Sunt viu ]ntre vii, voi fi mort ]ntre mor\i.
Distrug[-m[ dragostea, o viorea.
Sunt viu, c[ nemoarte e dragostea mea.

Vr[jma=i de aproape, nu ]ndep[rta\i,

P{GNE
ELEGII
De r[d[cini=ti ]mbr[\i=a\i.
R[m`ne\i, vr[jma=i ai iubirii, -n \[r`n[,
Sunt raz[ de soare, r[zbesc la lumin[.
!!

M-A+ RENTOARCE

M-a= re]ntoarce-n casa iubirii de-nceput


Cu ne]ncrederea ]n suflet cuib[rit[,
C[ vin la casa ceea ca un necunoscut,
Ca un \[ran la vatra zadarnic p[r[sit[.

M[ mai a=teapt[ oare pere\ii v[rui\i,


Ferestrele holbate cu ro=iile mu=cate?
COSTENCO

Ori voi vedea-ntre st`lpii de piatr[, n[rui\i,


NICOLAI

To\i anii cu molozul =tiutelor p[cate?

+i calea =lefuit[ de pa=i e-n buruiene;


Ba nici nu este cale, ceva ]ns[ilat
Ce duce =erpuit =i oarecum alene,
Ca raza ]ntr-o mla=tin[ cu stuhul cl[tinat.
P{GNE
ELEGII

}n loc de cas[ o verde-otr[vit[ de nenuf[r


Rotund[ foaie lat[, cu-o broasc[ de smarald
!" Ce r`de bucuroas[ de ]nt`lnire. Suf[r,
Ori inima-n b[taie str[dalnic[ o scald?

Au tu e=ti, b[tr`nico, cu gu=a ce se zbate,


Acea ce-n visare o am p[strat ne=ters,
Iubita ce-ntrupat-a a n[d[jduirii roade
+i m-a ]ntors de-a roata din vechiul univers?
Adesea ne-am ]ntoarce, am reveni adesea
Cu riscul =i cu teama de-a nu mai reg[si
Nici masa cu bucate, nici casa cu ferestre,
Nici sufletul din suflet orbe=te p[r[sit.

COSTENCO
O, reveniri absurde, c`nd nu e revenire,

NICOLAI
Ce v`nt pribeag ne m`n[ la vetrele de ieri,
Unde-am l[sat r[sadul cel verde din iubire,
S[-l revedem uscat ]n de=ertul de dureri?

M[ va-nt`lni iubirea cu ochi de miozotis,


Cu buze-ntredeschise ca rodia de foc,

P{GNE
ELEGII
Lili, Maitrei, Soso, Adama=ir ori Lotis
Cu pieptul plin de patimi =i salbele ]n joc?

Ori, doar o umbr[ vag[ ie=it[ din oglind[, !#


Ca dintr-un cuf[r gol, din ora de-alt[dat[,
Sinistr[, pl`ng[rea\[, senil[, suferind[
De boala ce nu iart[, subtil dinamitat[?

RONDELURI

RONDELUL DIMINE|II

Dimine\ile cu rou[
Haine cu m[rg[ritar,
COSTENCO
NICOLAI

Trupul t[u curat, Moldov[,


}l ]mbrac[ nu-n zadar.

Nu-n zadar verdea\a nou[


Codrul a-mbr[cat doinar.
Dimine\ile cu rou[
P{GNE
ELEGII

Straie-s cu m[rg[ritar.

Inima mi-a= rupe-n dou[,


!$ Alb[, s[ \i-o dau ]n dar,
Rod din trupul t[u amar,
Scumpa, draga mea Moldov[,
Dimine\ilor cu rou[
Ca-n strai de m[rg[ritar.

RONDELUL BRAZDEI

Blagoslovit s[ fie plugul


+i brazda care d[ bel=ug!

COSTENCO
Gr[untele ce suge sucul

NICOLAI
+i colte d[ cu me=te=ug.

Azi am p[truns priete=ugul


Dintre \[ran, p[m`nt =i jug.
Blagoslovit s[ fie plugul
+i brazda care d[ bel=ug!

P{GNE
+i eu de coarne s[ m-apuc ELEGII

A= vrea, sf`r=ind cu vicle=ugul


C[rtur[resc. Porni-voi plugul !%
}n brazda care d[ bel=ug!

RONDELUL A+TEPT{RII

Te-am a=teptat =i n-ai venit;


Pedeapsa-i prea nemeritat[.
De-ai =ti ce mult am suferit!
COSTENCO

+i mintea toat[-am v`nturat-o.


NICOLAI

Poate c-o vorb[ \i-am gre=it,


C-un gest te-am sup[rat vreodat[?
Te-am a=teptat =i n-ai venit,
Pedeapsa-i prea nemeritat[.
P{GNE
ELEGII

Iar eu, un dar \i-am preg[tit:


Garoafa noastr[-ns`ngerat[.
Tu inima-ai f[cut s[-mi bat[
!& De ]ndoieli, ca sub cu\it.
S[ nu mai faci asta vreodat[!
Eu c`nd \i-am spus =i n-am venit?

RONDELUL IUBITEI

E=ti singura-mi ]n via\[, una,


Eu nu te uit p`nla morm`nt,

COSTENCO
Cum una este alb[ luna,

NICOLAI
Nedesp[r\it[ de p[m`nt.
+i altele prea poate s`nt,
Dar nu v-al[tur ]mpreun[,
N-am s[ te uit p`nla morm`nt,
E=ti singura-mi ]n via\[, una.

P{GNE
ELEGII
Eu c`teodat[ m[ surprind,
}ntrez[rind, poate, minciuna,
Dar fug de ea ca-ntotdeauna.
!'
E=ti singura-mi ]n via\[, una,
+i nu te uit p`nla morm`nt.

RONDELUL LUPULUI

H[ituit, el a sc[pat cu fuga


+i-n b`rlog, ]n r`p[, st[ ascuns.
Ulmii ce fo=nesc ]i par n[luca
COSTENCO

Matahalei ce nu l-a ajuns.


NICOLAI

De nelini=ti creierul str[puns,


Ochii ]i sunt treji, gata-i de duc[.
H[ituit, el a sc[pat cu fuga
+i-n b`rlog, ]n r`p[, st[ ascuns.
P{GNE
ELEGII

Prin zb`rlitu-i p[r de lup, cu glug[,


Frigul p`n la oase i-a p[truns
+i ascuns ]i pare nu de-ajuns:
!
Din\ii cl[n\[nesc, limba-i ca nuca...
H[ituit, el a sc[pat cu fuga
+i-n b`rlog se simte r[u ascuns.

RONDELUL OBIDEI

M[i str[ine, m[r[cine,


Tu de noi nu-\i bate joc.

COSTENCO
|i-om veni de hac, m[i c`ine,

NICOLAI
|i-om g[si =i \ie loc.

Nu \i-i locu-n \intirim,


Te vom v`ntura cu foc,
M[i str[ine, om hain,
P`n[ c`nd \i-i bate joc!?

P{GNE
Nu e cel dint`i, str[inul, ELEGII

+i nici ultimul, m[ rog.


C[ci avem a=a noroc! !
+i noroc, c[ nu te \ine
Nici ogorul, m[r[cine.

RONDELUL ROBULUI

Eu nu sunt st[p`n, ci rob,


Dar rob ce-i slobod ca v`ntul.
Al meu e ]ntreg p[m`ntul
COSTENCO
NICOLAI

Pietros, ca o st`nc[ ori drob.

St[p`nul nu are un ciob


De lini=te! Iat[ cuv`ntul
Ce fuge s[-i tulbure g`ndul:
El nu e st[p`n, ci rob.
P{GNE
ELEGII

El tremur[ ca =i un plop,
P`n]l ]nghite morm`ntul,
! De grij[, de agonisitul
Cu el ce n-o s[ ia un strop.
Am voia, am codrul, am c`ntul,
Eu nu sunt st[p`n, nici rob.

RONDELUL R{SCULA|ILOR

}n casa galben[ cu gratii


Zac oamenii ]n lan\ de fier,
De coaste, ca de gratii, bate

COSTENCO
Inima dornic[ de cer.

NICOLAI
Ei au un dor de libertate;
Cu ea pe buze-n chinuri pier,
}n casa galben[ cu gratii
Zac oamenii ]n lan\ de fier.

P{GNE
ELEGII
Pentru un vierme de boier
Ori vreun nenorocit de frate;
Pentru obide r[zbunate
Ori r[zbun[ri care se cer, !!
Zac oamenii ]n lan\ de fier
}n casa galben[ cu gratii.

RONDELUL MISTUITOAREI IUBIRI

Citesc ]n ochii t[i iubirea


+i m[ topesc de focul lor,
Sunt to\i ]n contra mea, dar firea
COSTENCO

Cu noi e contra tuturor.


NICOLAI

Amar de dulce-i p[timirea


S[rutului, ca un fior.
Citesc ]n ochii t[i iubirea
+i m[ topesc de focul lor.
P{GNE
ELEGII

Mi s-a ]ntunecat g`ndirea


De patim[, ca de un nor.
Te ]nt`lnesc tremur[tor,
!" +optindu-\i numele-n ne=tire,
}n ochii t[i citesc iubirea
+i, totu=i, m[ usuc de dor.

RONDEL DE MAI

}n luna asta numai flori,


Tu e=ti cea mai frumoas[ floare,
Deasupra, nouri c[l[tori

COSTENCO
NICOLAI
Se pierd sorbi\i de dep[rtare.

}n ochii t[i ]nc`nt[tori


Sunt dou[ f[rmituri de soare.
}n luna asta numai flori,
Tu e=ti cea mai frumoas[ floare.

P{GNE
De m`n[, noi umbl[m u=ori, ELEGII
Plini de-un parfum ]n tremurare.
Un cuc ori o privighetoare !#
Te-nt`mpin[, c[ci printre flori
Tu e=ti cea mai frumoas[ floare.

RONDELUL GRDINII

Eu nu iubesc gr[dina c[-i ]n flori,


Ci c[-i ]n zumzet de albin[,
COSTENCO

C[ schimb[ tot potopul de lumin[


NICOLAI

}n miere arborii cei roditori.

Eu o privesc cu ochii g`nditori


S[ m[ strecor ]n taina ei virgin[.
Eu nu iubesc gr[dina c[-i ]n flori,
Ci c[ aici iubita o s[ vin[.
P{GNE
ELEGII

De farmec =i mirozn[ d[t[tori,


Copaci cu b[t[turi pe trunchi ori m`n[,
!$ Pricinuite de o munc[ fin[
De giuvaier, de toate vi-s dator.
Mint, v[ iubesc, gr[dini de mai ]n flori.

RONDELUL FIERARILOR

Ca ]n granit sculpta\i, ace=ti voinici fierari,


Ciocanele le c`nt[ sun`nd pe nicoval[

COSTENCO
+i fierul ce nu intr[ cu nime la-nvoial[,

NICOLAI
Ei ]l sucesc cum vor, fiindc[-s ei cei tari.

Ro=indu-l pe c[rbuni, cu foiul c[rturar


F[c`ndu-l alb ca steaua, din ce a fost ca smoala,
Fierul potcoav[-l fac ace=ti fierari,
S[lt`nd ca-n joc ciocane, zvonind pe nicoval[.

P{GNE
Cal de haiduc ori repezi telegari, ELEGII

S[ n-aib[-ai lor st[p`ni ori singuri vreo sminteal[;


De pietre sc[p[r`nd, adeverind iu\eal[, !%
Alearg[ voinicind, ca voinicia tari,
St`nd chez[=ie arta voinicilor fierari.

RONDEL DE IARN

Natura =i-a schimbat decorul,


Noi ne iubim ca la-nceput.
COSTENCO

}n p`sle ]\i strecori piciorul


NICOLAI

Trandafiriu, micu\ =i crud.

R`zi vesel, \i-i a=a pl[cut


Om[tul alb, pufos ca norul!...
Natura =i-a schimbat decorul,
Noi ne iubim ca la-nceput.
P{GNE
ELEGII

}n noi, ca-n luna mai, fiorul


E proasp[t =i ne]ncetat,
!& Ca-n ceasul c`nd ne-am cunoscut.
+i tot mai str`ns ne leag[ dorul,
Chiar firea de-a schimbat decorul.

RONDEL DESPRE DRAGOSTE

C`nd trandafirii ]nfloresc,


Femeile ]n p[r i-aga\[,
}mperecheri de frumusa\[

COSTENCO
NICOLAI
Pentru aceea ce iubesc.

Prin inunda\ii de verdea\[


Spre tine, m`ndra mea, plutesc:
Ia-mi inima =i-n p[r o-aga\[,
Ca trandafirii ce-nfloresc.

P{GNE
ELEGII
De ce a=a cumplit iubesc?
De parc[ pe sf`r=ite-i via\a?
De parc[ de frumoasa fa\[ !'
M[ leag[ dorul str[mo=esc,
C`nd trandafirii ]nfloresc...

RONDELUL DOINEI

Doina numai omu-=i are,


Dus de dorul c[l[tor?
Ori =i c`rdul de cocoare
Aninat de-un fald de nor?

Flutur`nd petala-n zbor


Pe-arcuitu-i g`t cicoarea?
Doina numai omu-=i are,
Dus de dorul c[l[tor?

Cu-nceputul =i urmarea
Spus[-n vers tremur[tor,
+i-un sf`r=it biruitor,
Luminos zbor c[tre soare
Omul numai doina-=i are!

POSTUME
* * *
Nu cu-ale glasului sunete
COSTENCO
NICOLAI

Tunete!
Ca s[ atrag[ luarea-aminte
A celor din urm[ =i dinainte
Buciumul
P[trunde v[zduhul
=i zbucium[
P{GNE
ELEGII

Mun\ii, codrii, v[ile, stuhul,


Iar omul, smuls din n\epeneala
Trecutului
! Greoi, boloh[nos se scoal[
Pe culmile Nistrului =i ale Prutului!

* * *

COSTENCO
NICOLAI
De ce =i eu nu pot s[ fiu ca floarea mic[,
S[ nu-l pricep pe ieri, s[ nu-l pricep pe mine,
S[ nu m[-ntreb ce lumea o s[ zic[
De n-o s[ lucru pentru pine?
Ci s[ tr[iesc n visuri, transparent
Ca o petal[

P{GNE
ELEGII
+i cnd m[ voi culca la moarte-n poal[
S[ mor pe-a-ntregul n prezent?
1934
! !
IARN{

Ritm obscur, caden\e moarte


Gdil lini=tirea noastr[
COSTENCO

nflorindu-ne-n fereastr[
NICOLAI

Flori cu lujerele sparte.

Ciuruind vremelnicia
Alb[strimii incolore,
Ploaia mut[ bate glia
Modelnd-o-n madrepore.
P{GNE
ELEGII

Apa mor\ilor apare


Tremurnd[ =i confuz[,
! " Oglindind ferigi de spuz[
=i convoiuri mortuare.

Colb de nea =i iar[=i colb,


Suspendat de frig n aer.
Totu-i alb de=i m[ holb,
Ochiu-n verde s[-l ncaier.

COSTENCO
NICOLAI
Incrustate flori de urme
Strig[ surul multor lupi.
Ursi de ghea\[ vin s[ scurme
Urdini= absent de stupi.

Vntul sparge mun\i de ace,

P{GNE
ELEGII
Aruncndu-mi-i n fa\[,
Limbi de =arpe, limbi de ghea\[
Intr[-n trupul meu ce zace.
! #
1934

CNTEC DE LEAG{N

Vin, bunele, unde e=ti,


La feti\a ta cea mic[,
S[-i aduci n pumn pove=ti
+i n bra\e-o p[pu=ic[!
COSTENCO
NICOLAI

Unde-i naca s[ te vad[,


Copili\a mea cea dulce,
S[-\i m[reasc[ zestrea-n lad[
+i n poale s[ te culce?

Unde-i luna s[-\i atrne


P{GNE
ELEGII

Argintii rochi\i de zn[


n c[mar[ sus pe brne
+i s[-i ploaie fruntea lin[
! $
Cu argin\i ca o tichie
De domni\[? Unde-i ziua
De mnu\e str[vezie
S[ te plimbe =i trziua
nserare s[-\i aduc[
Cocoloa=e dulci de stele,
Zah[r ars cu miez de nuc[
+i a umbrelor cordele?

COSTENCO
NICOLAI
Nu e nimeni? Nimeni nu e
Lng[ leag[nul feti\ei!
Nici m[mica nu-i s[-i spuie
Rug[ciunea porumbi\ei!

P{GNE
ELEGII
Nu e nimeni! Numai tata
La p[tucul ei mai plnge.
+i mai plnge Preacurata,
Din icoan[, flori de snge.
! %
1934

SILVICA

Iubirea noastr[, vino, s-o plngem mpreun[


Sub frunzele de toamn[, sub razele de lun[.
Iube=te moartea care cu seara ne-mpresoar[:
n ntuneric numai nimic n-o s[ ne doar[.
COSTENCO

Sub razele de lun[, sub ploile de toamn[


NICOLAI

Nu bzie gng[nii, cioc[nitori nu-nseamn[


Melodioasa toac[. Mor nasturii de stele
+i plng cu glas de ploaie n cntecele mele.

n cntecele mele cad frunze, ploi de aur.


Amar mi este rsul. Demult, cnd boi de laur
P{GNE
ELEGII

Am trit, n glum[, copil[ria-ntreag[


Nici grai nu fu s[ spun[, nici gnd s[ n\eleag[.

! & +i ntristarea noastr[, sub ploile cu lun[...


Hai, vino-n seara asta, s-o plngem mpreun[,
Molatec s[-\i las tmpla pe inima mea =uie;
Nici toamna n-o s[ =tie, nici ploaia n-o s[ spuie.
1935

PRIM{VARA

Venit-a prim[vara iar la noi,


Cu f[lb[r[li de nouri pe la fust[,
Cu bra\ele de iarb[ verzi =i moi,

COSTENCO
NICOLAI
Ca o anten[ de l[cust[.

De bucurie =i-a ntins p[mntul


Spre dnsa buze puhave de muguri.
Ea le-a atins =i, ca prin farmec, cntul
S-a rev[rsat prin ciritei =i ruguri.

P{GNE
ELEGII
Un graur, coco\at pe-un crac de os,
D[ din aripi =i fluier[, n =ag[,
Cu ciripit tremur[tor de voluptos ! '
Iubirea nou[ =i roman\a drag[.
1935

NOCTURN{

Nu v[ zbate\i, gnduri f[r[ nume.


n gr[din[ cresc parfumuri ml[dioase,
Parc[ ni=te zne albe, de m[tase,
COSTENCO
NICOLAI

Din balconul lunii se coboar[-n lume.

Palma am ntins spre un t[cut senin:


Sprijinii un rotocol de fantezie.
Stelele din z[ri porneau, sfios, s[ vie...
Bucurii de =oapte presim\eam c[ vin.
P{GNE
ELEGII

Sufletul deschide\i: o ureche rece.


Dar nchide ochii; pentru ei nimic
!! S[ auzi cum roua na=te pic cu pic
=i, ca o V[dan[, Noaptea noastr[ trece.
1935

COSTENCO
CATRENE

NICOLAI
(Lui T. Nencev)

Un jilav zid, cu mucegai,


O piele-ntins[ pe schelet.
Nici nu-\i da-n cap, orict priveai,

P{GNE
ELEGII
C-aici e-un suflet de poet.
1939

!!
OCHII
COSTENCO
NICOLAI

Vezi ochii \[rmuri to\i s, nem[rginirea m[rii


De suflet unde valul =i-l zvrle =i-l retrage,
De-aceea-n ei se pierde adncul dep[rt[rii
+i cnd prive=ti ntr-n=ii o groaz[ \i se face.
1939
P{GNE
ELEGII

!!
PRIN MINE

COSTENCO
NICOLAI
Prin mine vremea trece, ori eu plutesc ntr-nsa?
+i cine e artistul ce mi-a lucrat tiparul?
Cnd totul va fi gata =i se va trage pnza
Via\a se va scurge =i-a azvrli paharul.
1939

P{GNE
ELEGII

!!!
NELINI+TE
COSTENCO
NICOLAI

Nu negrele nelini=ti bat golul sufletesc


Ca ni=te corbi sub bol\i surpate de cet[\i.
M[ tem, n noaptea mea, venind, s[ nu te-ar[\i,
+i s[-n\eleg =i-acum, =i-aici, c[ te iubesc.
1946
P{GNE
ELEGII

!!"
BALADA PU+C{RIEI
ALEKSANDROVSKII |ENTRAL

I.
Ca omul s[ tac[ e de ajuns
O palm[ pe gur[: t[cere!
Iar ei pu=c[rie de piatr[ mi-au pus
Pe gur[, =i toat[ Siberia!

Sub zidul de-un metru =i mai gros

COSTENCO
S[ nu-l ia nici bomba atomic[,

NICOLAI
Z[ceam mor\ii vii, pe nare1, pe jos
n camera anatomic[.

Venea cu bisturiul chirurgul-agent


Secret, cu limba ca meli\a,

P{GNE
ELEGII
Iar noi n ochi l priveam atent,
Pe =arpele cu c[delni\a.

Un jude-instructor, profesor-dentist, !!#


Cu revolver de curelele
Scr\itoare, ca un artist
Dezbate pl[mnii, m[selele.

Impus ca s[ taci, ncearc[ din nou


Ca limba s[ prind[ mormintele.

1
Pat lat de scnduri (n. red.).
Ca de pe alt[ lume ecou
R[sun[-n auz cuvintele:

Ce? E=ti surdo-mut? Pe prostul s[-l faci


Cu mine degeaba-i: nscrie-n memorie!
Te scoal[ noaptea, te pune s-te-mbraci
Cules din parterul ce sfor[ie.

Deprins ca s[ tac, n ochi l privesc


|int[: ce fiar[ s[lbatic[!
COSTENCO

Ochi de \igan, reci, lic[resc


NICOLAI

Cu toat[ cruzimea-asiatic[.

Ce vrei e-n zadar! S[ tac? Apoi tac.


Nici nu =i nici da, istericule!
Prin gura, prin fapta, purtarea ta
P{GNE
ELEGII

V[d gangsterul din America.

Puterea sovietic[ pe-alunecu=


S-o pui vrei n con=tiin\a-mi?
!!$
+i dac[ m[ \ii dup[ o mie de u=i
De tine de-acum am =tiin\[.

T[cere =i ochi, fi\i \evi de pistol!


Lucrezi pe-ntuneric, Beria?
Dar fiara de ast[zi, mine de gol
Va da-o exact, Siberia!...
II
n valea joas[
Pe care-o apas[
Cu talpa de piatr[
Pu=c[ria
Aleksandrovskii \entral
Eu,
Poet basarabean,
Fac popas

COSTENCO
Prin c[l[toria vie\ii.

NICOLAI
La voi
E r[zboi,
La noi
Pace.

Prin zeci de ferestre,

P{GNE
ELEGII
Pe dealuri vecine,
Unde vara
n ntunecime
De brazi !!%
A ie=it la lumin[,
La soare,
Ca de s[rb[toare,
Mii de ochi
Str[lucitori
Prin cozoroace
+i gratii.
Zile =i nop\i,
Nop\i =i zile,
Privesc holba\i,
nseta\i
De-a=a de aproape
+-att de departe,
Ca via\a de moarte,
De libertate!
COSTENCO
NICOLAI

Deschide-te, fereastr[,
Deschide-te, ochi,
Zarea
Albastr[, copil[-ntre plopi.
Lumina tremur[;
Lumina rde
P{GNE
ELEGII

+i igrasia
O prinde pe ziduri.

!!& Deschide-te, ochi


F[r[-n\elegere!
Zilele vie\ii
Sunt ca o culegere
De neprev[zute-ntmpl[ri.
Ce-i azi, ce-i ieri?
Urma mereului mine
Prin albia con=tiin\ei
Apa vremii mn[
Spre nefiin\[.

Fra\i osteni\i,
Fra\i chinui\i!
De chipul vostru
Am obosit,

COSTENCO
De foamea voastr[-s

NICOLAI
S[tul;
De jalea voastr[
Mi-i greu.
Inima bate...
De ce mai bate?

P{GNE
ELEGII
O \ine n[dejdea
De libertate.
Omule, omule,
F[ptur[ sub\ire, !!'
Ce pu\in \i trebuie
S[ sim\i fericirea!

n nvechit[ suferin\[,
De ori=ice-i nou
+i nu se raport[
La tristu-\i prezent,
Te bucuri,
Te bucuri a=a,
Ca =i cum te-ar desc[tu=a.
Iat[ o musc[,
Un greierel,
n cr[p[tura zidului
Un firicel
De iarb[ verde, pl[pnd...
COSTENCO
NICOLAI

S[rmanul gnd,
Din orice f[ptur[
Firicel de plant[,
ns[il[ o uvertur[
De crea\ie nalt[.
Tovar[=e,
P{GNE
ELEGII

Nu m[ tulbura!
Iar[=i
}ncepi jelania ta!...
!" Cu ce s[ te-ajut,
Chiar de-a= fi vrut?

Din patru sute


De grame de pine
Nimic nu r[mne.
Un litru de ap[
Pe zi,
+-acela dat e
n dou[ rate.

+tii, tovar[=e
(Nu cet[\ene),
C[ nici eu nu-s pe flori.
S[ st[m la sfat?

COSTENCO
M-am s[turat

NICOLAI
De-aceea=i poveste
Ce-o aud de-un veac
(Voi spune\i an!),
De cnd lncezim
Pe scndura goal[,

P{GNE
ELEGII
Mnca\i de insecte,
De foame, de boal[,
De feluri de mnc[ri,
De praznice.
!"
(Ce rar[
=tiin\[ culinar[
La biata adun[tur[:
Vorbesc
=i le curge saliva
din gur[!)
Zadarnice,
O, zadarnice
Vorbe de clac[.
n=elndu-v[, parc[
Vremea
Mai u=or o s[ treac[.
Vremea livid[
Se trie ca o omid[!
COSTENCO
NICOLAI

O, c[ut[tur[
De om nchis!
n literatur[
Cine te-a descris?
P{GNE
ELEGII

Cine te-a descris


A=a cum e=ti,
Cnd te-ai deschis
!" La ceea ce este
Dup[ gratiile din
ferestre?
Ochi s[lbatici,
Ochi adnci,
Sub palida frunte,
ncercui\i
De cute m[runte,
Pe-un fond de doliu;
Ochi ce ard
n ntunericul
Umed =i muced
Al camerei reci:
Candel[-n care-=i
Mistuie
Sufletul

COSTENCO
(Pe fe=tila vie\ii

NICOLAI
Untdelemnul);

Ochi care au =tiut


Bucuria
Copil[riei,
Parc[ o mn[

P{GNE
ELEGII
Hain[
A smuls frumoasa
Moliciune de m[tase
A dragostei duioase, !"!
Ca pe o plant[
Din r[d[cin[;
Si-n cuibul r[nii
Z[d[rnicia
=i casc[
Golul.
Ochi, ap[-ntins[
Pe-o adncime
Nen\eleas[
+i necuprins[,
P[r[situ-te-a stolul
n\elegerii luminoase.
Cnd te-ntlnesc,
M[ trec fiorii pn[ la
Oase.
Oare =i ochiul meu
COSTENCO

Prive=te ascu\it,
NICOLAI

Ca =i ochiul vecinului?
Fiecare vrem s[ p[rem
Altfel
Dect ni-i aproapele.
Dar acelea=i,
Acelea=i-s valurile
P{GNE
ELEGII

Ce cutreier[ apele.

Gratie neagr[,
!"" Ca o arsur[
Pe ochi te-ai nscris
Peste ani =i ani.
C-un ochi atent
De m-ar cerceta,
Vor vedea
n pnza sur[ a privirii
Urma ta!
* * *
Zvrli\i de vii
n mormntul
De gratii =i zid[rii,
Noi nu =tim de cas[,
Noi nu =tim de via\[,
Nimic nu =tim!
Scrisori nu primim,

COSTENCO
Gazete nu citim...

NICOLAI
Treji dormim,
n somn tr[im;
Nimic nu-n\elegem...
Vremea noastr[
N-o-nregistreaz[ ceasul.

P{GNE
ELEGII
Sub ferestre, pasul
Umbrei
Cu baionet[ la arm[.
!"#
Gratii,
Curte p[trat[,
Mucegai pe zidul de
Piatr[...
Gard de c[r[mid[,
Gard de s`rm[ ghimpat[,
ntre care dul[ii latr[.
n loc de cntec
Frumos,
Muzical,
Url[ sinistru cinii:
Aleksandrovskii \entral.
Iarn[, ger.
mprejurul mesei
COSTENCO

Oameni descul\i.
NICOLAI

Asta-i la 70 kilometri
De la Irkutsk.
Ce greu cur[
+uvi\a vie\ii
Prin a vremii cr[p[tur[.
P{GNE
ELEGII

O zi,
Dou[,
Trei,
Zece,
!"$
Singur nu =tiu.
Numai se pare,
Ori vremea trece?

Eram fierbinte,
Camera rece.
Acum ea-i rece
=i eu sunt rece.
Eram fierbinte
De mndrie, de ur[!...
n sfr=it, se-ndur[,
M[ poftesc la cercetare.
B[t[i, odinocika1,

COSTENCO
Acum, probabil, tocika!2

NICOLAI
***
Climp! Clamp!
Ct poate s[ picure!
+i ce poate s[ picure

P{GNE
ELEGII
n cavoul acesta?
Plnge piatra
De-nchisoare?
Ori pe sfr=ite-i !"%
+i sfrie
A sufletelor luminare?
Poate noaptea
Pe fereastra z[brelit[
=i fo=ne=te mantia
cernit[?

1
Regim celular (n. red. ).
2
Aici, amin (n. red. )
Ori din nesf`r=ire,
ntunecoas[,
mi bate
Moartea
n cas[...

Climp! Clamp!
Picur[ cristalin,
COSTENCO

Ca un cioc[nel
NICOLAI

}ntr-un clopot de
Por\elan

Valuri, valuri,
Cercuri, cercuri,
P{GNE
ELEGII

Lumin[, raze,
Muzic[-n surdin[,
Orchestr[, simfonie,
Dep[rtare, cmpie...
!"&
Departe, departe,
M[ afund n mine,
Ori marele corp
(M[ v[d ca printr-un
Binoclu-ntors),
Smbure de lumin[
ntr-al nop\ii sorb;
Un pic, nc[ un pic...
Vai, am s[ dispar,
Am s[ m[ sting...
Nu pot s[ m[ mi=c,
Nu pot s[ strig,
Inima m[ doare,
Plnge,
Gfie necat[
n propriu-i snge.

COSTENCO
NICOLAI
Ce-i asta?
Ce-i asta, frate?
Asta
miroase
a moarte!
Clipe defuncte...

P{GNE
ELEGII
Puncte... puncte...

Cnd m-am trezit


Eram nc[ pe mal: !"'
n pu=c[rie,
Pe pat de spital.
Spital de-nchisoare.
Dou[ camere:
ntr-una bolnavii
F[r[ speran\[ de
Salvare,
ntr-alta cei cu speran\a
Lecuit[ de r[bdare.
Camer[ alb[, p[trat[,
n col\ hrd[ul
n loc de privat[.

Fereastra z[brelit[,
Umbra la fel.
O singur[ ie=ire
Prin gaura cheii
COSTENCO
NICOLAI

n nemurire.

***
Doctoru-n alb,
La =old pistolet;
Surorile-n alb
P{GNE
ELEGII

C=tig[ discret,
Vorbesc ncet.
Tr[iesc ncet.
!# Bolnavii n alb.
Prin z[brele albe
De-afar[
Ziua alb[
Se strecoar[.
Ce =coal[
Umanitar[!
Unul moare,
Ceilal\i m[nnc[,
+i dou[zeci de ochi
Privesc cu jind,
De cine fl[mnd,
La por\ia r[mas[
Lng[ mort
Pe mas[.

COSTENCO
NICOLAI
Unul linge blidele,
Altul adun[ f[rm[turile.
Unul mortului
Por\ia o fur[.

Ziua se retrage

P{GNE
ELEGII
Pe unde-a venit,
Ru=inat[.
Oare n-o s[ mai vie
Niciodat[? !#

Pe mort l dezbrac[,
Pe targa l port.
Oare ce-o s[ fac[
Din bietul mort?

LA PERCHEZI|IE

Doi cte doi,


T[cut convoi,
Cu leg[tura pe um[r,
Trecem prin poarta
Nalt[:
A cta la num[r?
Unde mergem nu =tim,
Fiindc[ tr[im a=a
COSTENCO
NICOLAI

Ca nimic s[ nu =tim.
Convoi de umbre
ntr-un pustiu \intirim.
De-ar fi a=a!
Fericirea asta nu se
Poate.
P{GNE
ELEGII

Mult mai tragic[


E a noastr[ realitate.
Fra\i moldoveni,
!# P[mnteni,
Basarabeni,
Trecem prin strunga
Mor\ii
Ca o turm[.
Iar spectrul sever al
Mor\ii
Cu pu=ca din urm[.
Ce =tiu ei,
Ace=ti c[l[i,
Despre noi?!
Doi cte doi,
Cifra trecut[-n rubric[
Cu mn[ analfabet[.
O, Basarabie,

COSTENCO
Mncat[ de-omid[,

NICOLAI
De foame,
De scabie!
O, p[mnt
Fr[mntat de str[mo=i!
Unde \i-s copiii
Cu ochi frumo=i?

P{GNE
ELEGII
Unde-s gospodarii
Din satele verzi?
Unde-s fl[c[ii
Din vii =i livezi? !#!
Ei sunt,
Ei sunt,
ngropa\i n str[in
p[mnt,
Nici bocet de mam[,
Nici cruce, nici steaguri,
Cu albe prosoape
Legate,
Nici slujb[ de preo\i,
Nici pomul cu ramuri;
Sicrie nu-s, nici
COSTENCO

Groap[,
NICOLAI

Poman[, nici mas[,


Nici lacrimi de neamuri.

C-o coaj[ de pine,


Str[in ca un cine,
Mormntul t[u nime
P{GNE
ELEGII

Nu-l =tie pe lume


Afar[ de mine.

!#" Fra\i f[r[-ntoarcere,


F[r[ n[dejde,
Cnt[ sufletul doina
+i bat t[r[bana
Incrncenatele degete.
Pe pnza privirii
Treci, Basarabie,
A=a frumoas[,
A=a luminoas[
Ca st[pna casei
Cnd e s[rb[toare,
Toat[ n zmbete,

COSTENCO
Toat[ n soare,

NICOLAI
De to\i iubitoare,
De fiecare iubit[
n dep[rtare,
ndr[git[
Pn la disperare.
Oare tu, \ar[ cuminte,

P{GNE
ELEGII
T[cut[, bogat[,
De noi, dep[rta\ii,
\i mai aduci aminte?
!##
Doi cte doi,
S[rman convoi!
F[pturi scheletice
Cu hainele-n bor\i
=i petice,
Roase de purtare,
Arse n cuptoare
De dezinfec\ie;
Fe\e supte,
Tunse cu ma=ina;
Crengi rupte
Din codrul vie\ii.
De ce nu v[ bucur[
COSTENCO
NICOLAI

Lumina dimine\ii?
Se aude cum latr[
Dul[ii
Dup[ zidul de piatr[,
n curtea p[trat[
De-acum ne a=teapt[:
P{GNE
ELEGII

Dezbr[ca\i-v[
Pn[ la piele!
Ochii, prive=te-i:
!#$ Nu-\i cat[ n ochi.
ndur[, Basarabie,
ndur[ pentru copiii
T[i.
Via\a a luat o nou[
ntors[tur[,
Dar c[l[ii au r[mas
Tot c[l[i.
Indignarea aceasta
Trezit[-n fl[c[ri,
Cnd =i va ridica
Pumnul,
S[ izbeasc[
Mai tare ca bomba

COSTENCO
NICOLAI
+i tunul!
Fiecare,
Cu hainele proprii,
n picioare lng[ zid,
Gata ca de sc[ld[toare,
A=teapt[,

P{GNE
ELEGII
A=teapt[ cnd
(Conform ustavului)*
F[r[ sens, pentru ce
l va perchezi\iona !#%
Reprezentantul
ENKaVeDe.
Hain[ dup[ hain[,
Ruf[ dup[ ruf[,
Fiecare cus[tur[

* Regulament (n.red.).
O pip[ie cu degetele.
+i a cta oar[?

Un bumb de fier,
Un ac au g[sit.
Perchezi\iunea, cic[,
E-ndrept[\it[...
COSTENCO
NICOLAI

n camera goal[,
Cu dosul n sus,
Hrd[ul, narele
Toate le-au pus.
Scndurile op[rite,
Muiate de tot;
P{GNE
ELEGII

Plo=ni\ele nesinchisite
Se plimb[ pe pod.
Trist[ tradi\ie
!#& De pu=c[rie:
Omul e pus s[ devie
Obiect de perchezi\ie.

Continuu:
Minile sus!...
Asaz[-te!...
Casc[ gura!...
Ridic[ limba!
\i dibuie cre=tetul
+i =ezutul;
Arat[ t[lpile,
Palmele...

COSTENCO
NICOLAI
\i linge pielea
R[coarea.
Deprins cu sudalmele
+i bu=elile,
nghe\i =i nghe\i,
Iar pe ei i trec n[du=elile.

P{GNE
ELEGII
Hainele, rufele le-au
}ncurcat.
mbr[ca\i-v[! Rd.
Infernul lui Dante !#'
N-ar fi fost a=a hd.

Doi cte doi,


T[cut convoi,
n bezna c[scat[ a
Por\ii,
Viii ori mor\ii
Dispar.
n coate, pe cas[,
COSTENCO

Ziua ofticoas[,
NICOLAI

Cu ochii de cum[tr[
Petrece suferin\a,
Cu coada m[turii
Scobindu-=i din\ii.

Dup[ u=i =i z[voare


P{GNE
ELEGII

Dreptatea nu moare.
Dup[ gratiile din
Ferestre
!$ Ura cre=te.
1954

***
n urm[-s zidurile negre
+i umbra gratiilor vechi,
+i pasul caden\at de pietre
Din condor ne st[-n urechi

n urm[-s narele cu plo=ni\i,


Ciub[rul puturos din col\,
R[ceala grea din fund de ocni\i,

COSTENCO
NICOLAI
=i ferecate por\i sub bol\i.

Frnturi de ziduri mucezite


De gratii smulse din fere=ti,
Ruine cu pustii orbite
n drumul vie\ii omene=ti.

P{GNE
ELEGII
Salut al libert[\ii Soare!
Adio al robiei somn!
V[d vremurile viitoare !$
+i simt mndria de-a fi om!

Cu groaz[ vor citi copiii


De m[cinarea-attor vie\i,
De-acel regim al pu=c[riei,
De c[r\i nescrise de poe\i.
Pe pnza pictorilor, tragic,
Frnturi de ziduri vor vedea
+i prin z[brele cum se trage
COSTENCO

Cu dezn[dejde mna mea.


NICOLAI

=i cum s[lbatic ochiul cat[


Spre soarele str[lucitor.
De ce e=ti jertf[ vinovat[?
De sl[biciunea crud[-a lor!
P{GNE
ELEGII

Acum cu bra\e desf[cute


Privind la soare p[tima=,
Din bezna temni\ei defuncte
!$ P[=e=te Omul uria=!

***
De-ar fi o pine neagr[ =i amar[
Eu inima cu dragoste \i-a= da-o,
Vecinule, ce-mi zici n toat[ seara
C[ tare-\i place cornul cu cacao.

S[lb[ticit de foame =i de lips[,

COSTENCO
NICOLAI
La minte de copil a cobort.
n paika1 mea de pine ochii-nfipse
T[io=i, ca ni=te vrfuri de cu\it.

Na, \ine! De soco\i c-o s[ te saturi,


C-o zi de post nici eu nu mor.

P{GNE
ELEGII
+i st[ n fa\a mea ncarceratul
Ca fascinat, =i gfie sonor.

Ie=it din min\i de pinea asta aspr[ !$!


Din rumegu=, f[in[, mucegai,
Cu dnsa-n mini rnje=te la fereastr[,
Iluminat de-o raz[ de la rai.
18. VII. 1955

1
Ra\ie (n. red.).
***
Ce-i via\a asta? Zarul sor\ii
O poart[ cu c=tig ori pierdere:
Via\a-i o corabie bogat[
Pe marea tulburat[, f[r[ margini,
+i dac[ e=ti bogat, ntr-o clipit[
Calic po\i s[ ajungi. A=a e via\a!
COSTENCO

Dar de-am intrat pe poarta asta larg[


NICOLAI

La-ntrat, la ie=it a=a-i de strmt[,


+i ntr-aceste ziduri pus[-i via\a,
De=i ca floarea ntr-un beci va cre=te
Aceast[ nou[ fa\[, g[lbejit[,
O vom primi cu resemnarea celor
Ce-au fost robi\i, =i traiul tic[los
P{GNE
ELEGII

L-au dus gndind c-odat[ =i odat[


+i-n casa lor va fi s[rb[toare
Cu joc =i muzican\i.
!$"
N-aduce anul ce aduce ceasul...

S[rmane ultdelemn, =i prost =i ieftin,


Tot mai hr[ne=ti opai\ul n[dejdii?
Hai, las[-n amurgitul noului bordei
Al vie\ii, unde vremea se perind[,
S[-mi port mndria goal[-a tinere\ii
La vatra stins[-a cuget[rii aspre,

COSTENCO
NICOLAI
Zvrlindu-mi be\ele dezam[girii
n focul tot mai slab ce-a fost trecutul.
Voi, la c[ldura cea zgrcit[, poft[
De-ave\i s[ ad[sta\i, urma\i citirea...

Ori nu, de treburile voastre

P{GNE
ELEGII
Mult mai urgente s[ v[ apuca\i.

Iar eu ncui...
3. XI. 55 !$#

***
Anotimp al muzicilor, prim[var[,
Te a=tept cu sufletesc fior,
Proasp[t[ =i pururea fecioar[
Ru, verdea\[, rs clocotitor

Te a=tept, ca la o ntlnire
Pe aceea care o iubesc,
Dragoste cu bra\ul alb, sub\ire,
Dragoste cu mersul tineresc.
COSTENCO
NICOLAI

Poate, prim[vara mea e alta?


Prim[var[ f[r[ de cocori?
F[r[, mbr[cat[-n verde balta,
Alte cntece =i alte flori?
P{GNE
ELEGII

Libertate, floarea mea suav[,


Ct de singuri numai eu =i ea.
Poate mustul verde din dumbrav[
!$$ Muguri noi s[ dea =i-n via\a mea?

Poate, numai Nistrul ne desparte?


Prim[vara mea, doar e=ti pe drum.
Cred c[ numai negura de fum,
Nu =i nesfr=irea, ne desparte.
1954

***
Elegii p[gne, elegii,

COSTENCO
Eternizate flori de l[mi.

NICOLAI
Albe marmore, sculptate statui,
Soarb[-v[ ochii, n veci nes[tui.

Art[ fraged[, cald[ lumin[,


Trupul gndului gol se anim[,

P{GNE
ELEGII
Zne de piatr[-n p[duri de l[mi...
Elegiile mele, elegii!
11.07.1955
!$%
***
Vagoane trec, vagoane, vagoane,
Cu oameni tun=i, cu oameni, oameni.
La u=i z[brele, ferestre cu gratii,
P[ze=te cu arma frate pe frate.
COSTENCO
NICOLAI

nchi=i ca =oarecii ori ca guzganii,


Pu=i ca s[ numere zilele, anii.
Lumea trece, prive=te lumea,
Pe socoteala celor nchi=i fac glume,
Cu grijile ei, bucurii =i necazuri
n libertate exist[ =i nazuri!
P{GNE
ELEGII

Iar cei de aici n-au pine, nici ap[,


P[duchii cu sngele propriu adap[,
!$& +i trenul mn[ =i mn[ mizeria,
Ca s-o r[s[deasc[ departe-n Siberia.
18.07.1955

DORIN|{

De mi-a= putea preface bra\ul


L-a= face de granit cet[\i,

COSTENCO
n dosul lui s[ nfloreasc[ via\a,

NICOLAI
Ferit[ de loviri =i greut[\i.

S[ nfloreasc[ s[r[cita, blnda


Moldov[-n casa Marii Romnii,
S[-=i uite noaptea jalei n osnda
Surghiunului din anii cenu=ii.

P{GNE
S[-i nfloreasc[ iar bujori n fa\[ ELEGII

Eu pnla urm[ sngele mi-a= da


S-o v[d cum demn[, slobod[-=i nal\[ !$'
Fruntea plecat[, crncen voi lupta!
T[iat[-n inim[ de Prut, n dou[
Ct poate soarta oamenilor fi!
+i ce cruzime s[ desp[r\i Moldova
COSTENCO

De Mam[, cu orfanii ei copii!


NICOLAI

Dar v[d c[ e prea crud[ nedreptatea


S[ d[inuiasc[. V[d mbr[\i=a\i
+i-aud cum inima n inimi bate,
Fra\i de la Nistru cu cei din Carpa\i.
P{GNE
ELEGII

Nu vrem hotar s[ ne despart[ casa,


De-o limb[ =i de-un snge-am fost =i-om fi.
La Prut privesc cu ap[-ntunecoas[.
!% De a= putea, pe veci eu l-a= sorbi.
26.11.1956

***
Vre\i n Bucure=tiul vostru din Dudinka s[ m[ duc
+i s[ fiu n poezie concurent lui M. Beniuc?
Mul\umindu-v[ de grij[ =i poftire, eu m[ tem c[
Alta urm[re=te-n via\[ =i n scris N. F. Costenco.

COSTENCO
V-ar interesa duelul, concuren\a, spectatori?

NICOLAI
Curiozit[\ii voastre nu ne prea sim\im datori!
Militnd c-o soart[ crud[, n prigoan[ =i durere
Nu de-att la casc[-gur[ s[ dau clipa de pl[cere
Forfotind n trgul mare, scurtnd via\a ceas cu ceas,
n fanfarele =tiute v-a\i ad[uga un glas.

P{GNE
ELEGII
=i apoi n cafenele, n latrine, dup[ mas[,
Criticnd cu competen\[, m-a\i f[rmi\a n mas[.
n surghiunul meu polaric pomenit cum s[ sughi\,
Periindu-m[, de slav[ proroci-mi-va un chibi\. !%
Eu de scriu fac analiza vie\ii mele ncurcate,
Plin[ de gre=eli, de visuri, de n[dejdi =i de p[cate,
+i n versuri potrivite ori n proz[ de le las,
Fac un lucru greu ce-i numai n puteri unui Atlas.
Eu nu pot sl[vi n suflet cnd m-apas[ ndoiala,
Alb nu pot numi ce-i negru, =i dispre\uiesc spoiala.
Iar de-oi spune adev[rul ce crede\i c-o s[ c`=tig
Dect ur[, persecu\ii =i-o Siberie de frig.
COSTENCO

Experien\a am tr[it-o =i mi-am ndr[git exilul


NICOLAI

Ca o fat[ n=elat[ ce =i-ar ndr[gi copilul.


Pe tribun[ vorbe-umflate, ce-s departe de-adev[r,
Asculta\i cntare fals[ =i pove=ti trase de p[r.

Eu aici cu Eniseiul uria= vecin m[ simt,


Singuratic, ns[ liber, ca =i-acest pustiu p[mnt.
P{GNE
ELEGII

Dup[ poft[ mi scriu versul, stau la mas[ cu tovar[=i


Ce m[ pre\uiesc la lucru, zi de zi, iar[ =i iar[=i.
Vreme trece, casa-mi cre=te, la urma=i un mo= b[trn
!% Le-oi l[sa canon de via\[ =i de-ntelepciune plin.
4.03.1956

***
M[ uit n ochii t[i, Moldov[,
Frumoasa mea cu ochii pln=i.
Durerea noastr[-i pe din dou[
n[bu=it[-n pumnii strn=i.

COSTENCO
+i fa\a noastr[ e br[zdat[

NICOLAI
De-a vremurilor ncerc[ri.
+i-a noastr[ inima-i sc[ldat[
De para stra=nicei dureri.

+i nu-i putere s[ aline

P{GNE
ELEGII
T[i=ul aprigei sim\iri
Ce-i vie-n mine, ca =i-n tine,
Amarul cruntei desp[r\iri.
!%!
M[ uit n ochii t[i, Moldov[,
Prin golul moartei dep[rt[ri.
Ce ndoielnic[ speran\[
Speran\a noastrei revederi.
27. 04. 1952

REVINO...

Apropie-te, crudo, ca o fiar[,


Fl[mnd[ nu de carne, ci de patimi,
Mu=cndu-mi pieptul, inima str[bate-mi
COSTENCO

Cu col\ii albi, sclipind ce m[-nfioar[.


NICOLAI

Ai priceput c[ dragostea trecut[,


n amintiri ce este ngropat[,
n ntregime reluat[, toat[,
Nu va fi prad[, ca o biat[ ciut[?
P{GNE
ELEGII

Prin p[rul t[u, ncol[cit ca =erpii,


Cu degetele tremurnde-n fream[t.
S[rutul ce s-a pref[cut n geam[t
!%" E-amar la gust, ca mustul crud al ierbii.

Mndria, azi r[nit[, nu ne iart[.


La snii t[i uit soarele =i luna.
Sunt biruit de-acum pe totdeauna
De a minciunii tale necesar[ art[.
N-a= vrea s[ cred n desp[r\ire totu=i.
L[sat n prada ndoielii grele,
Sunt singur, cel mai singur dintre stele,

COSTENCO
Sunt rece, cel mai rece dintre lotu=i.

NICOLAI
n ntuneric, la chemare, vin[.
Te cheam[ inima =i tulburatul snge,
n ochii t[i de fum cnd se r[sfrnge
Pieirea mea, n verdea lor lumin[.

P{GNE
ELEGII
Nu te blestem, de=i azi ne desparte
Via\a cu-ale sale legi de-aram[.
De-otrava ta cea dulce nu mi-i team[: !%#
Murind prin tine, nu m[ tem de moarte!
19.02.1958

***
n marea aventur[ a m[ririi
Pe-un ceas de slav[ capul vi l-a\i pus.
Domni ai Moldovei =i ai nemuririi
Uitarea sub genunchi ce v-a supus.
COSTENCO
NICOLAI

S[lb[ticia sufletului, gndul


De-a st[pni =i iat[ ce apus!
V-a\i ridicat =i a\i c[zut cu rndul
Uitarea sub genunchiu-i v-a r[pus.

Voi n-a\i fost simpli oameni! Din mul\ime


P{GNE
ELEGII

V-a\i ridicat ca aurul din lut


+i din nes[buita n[l\ime
n praf =i pulbere v-a\i pref[cut.
!%$
Citind letopise\e-ng[lbenite
Dulcea\a limbii noastre romne=ti
Ne stoarce-a vie\ii de demult ispita
+i-n\elepciunea vechilor pove=ti.
19.02.1959

***
Basarabenii mei, basarabeni!
Al vostru nume azi nstr[inat e
De capetele estea, ridicate
Ciuperci, ca dup[ ploaie, n poieni.

COSTENCO
NICOLAI
Cresc veneticii printre p[mnteni
+i strig[ tot prin cap ce le abate,
Iar ale noastre nume strmtorate
Le vor n[bu=ite-n buruieni.

P{GNE
ELEGII
De dorul lintei ce-o linchi\i din linguri,
Ce pe la col\urile gurii cur[,
Pr[p[du-n voi, n propria-v[ ur[!
!%%
V[ ve=nici\i, v[ l[uda\i voi singuri.
Nepricopsi\ilor, a voastr[ gur[
V[ laud[, c[ al\ii nu se-ndur[!
1959

FUGARUL

Marie! De pe cruce am fugit =i m-am ntors.


Nu-mi cerceta n palme urmele de cuie!
Sunt, f[r[ tine, de putere stors.
COSTENCO

Prime=te-m[, =i u=a-ncuie.
NICOLAI

D[-mi mna ta cea mic[ de pe frunte


Ru=inea ghimpilor ce m-au mu=cat s[-mi =tergi.
ntinde-mi bra\ul, mult dorita punte.
M[ doare trupul de b[t[i cu vergi.
P{GNE
ELEGII

Marie! Alinarea mea! Cuprins


De temeri, dezn[dejdi, la ad[postul
Blnde\ii tale vin strivit, nvins.
!%& M[ mai prime=ti acum, cnd nu-mi =tiu rostul?

Am vrut dreptate, pace, adev[r


+i du=m[nire mi-am g[sit, Marie!
Resfir[-\i iar cascadele de p[r,
R[ceala lor cea moale m[ mngie.
Vin tupilat, ghebos, murdar, fl[mnd.
Pe buzele-mi cr[pate simt o\etul.

COSTENCO
+i spaim[ mi-e c-o s[ m[ sting curnd,

NICOLAI
Fiindu-mi suli\at la stnga pieptul.

Tu n-ai crezut din nou c-o s[ revin?


Te-ai resemnat? Devreme! Prea devreme!
P[mntul s-a umflat precum un ru

P{GNE
ELEGII
Sub ghea\a care prie =i geme.

Attea-am vrut s[ spun, =i numai tac.


D[-mi pacea ochilor t[i mari, duioaso! !%'
ntre tlhari am stat eu, om s[rac,
Ce n-am atins le\caie p[c[toas[...
Ascunde-m[! C[ci iat[, iar[=i vin,
Vin nr[i\i n gheare s[ m-apuce,
S[ m[ sf=ie! Iat[-i, iat[ vin
COSTENCO
NICOLAI

Fiindc[ ei m[ vor numai pe cruce!

S-a-ntunecat. Un fulger. M[ str[pung


Cu \inte la picioare =i la palme.
Marie! Iart[-i. Ei nu =tiu ce fac. Mi-ajung
Batjocurile, ploaia de sudalme.
P{GNE
ELEGII

Ori e-o p[rere doar? Nu m-au g[sit?


Tu mi-ai deschis? Privirile \i-s pline
!& De dragoste Marie! S-a sfr=it.
Ascunde-m[! Ascunde-m[... de mine.
1963

DORMI, FERICIRE...

Dormi, fericire, poate gura ta

COSTENCO
NICOLAI
De floare-n care flac[ra se zbate
Cu-mp[timire o va s[ruta
Imensa noastr[ sete de dreptate.

Deasupra mla=tinilor f[r[ fund


Vreau frumuse\e, pentru care suf[r,

P{GNE
ELEGII
S-o v[d reliefndu-se rotund
n sih[stria palidului nuf[r.

n fr[mntare, ca-ntr-un ochi de ghiol !&


De mici vie\uitoare f[r[ nume,
Statuia frumuse\ii vreau s-o scol
Menirea spre-a =i-o-nf[ptui pe lume.
n ce imponderabile orbite
Se-nscriu din graba noastr[ trandafirii,
Flori ale vie\ii, poftitor sorbite
COSTENCO
NICOLAI

De bezna nes[tul[-a nemuririi?

Tu, fericire, totu=i s[ nu dormi,


Cnd omul va veni la tine-n clipa
Suprem[ ochii t[i enormi
Deschide-i =i n sprijin d[-i aripa.
P{GNE
ELEGII

D[-i spa\iul pur al culmilor de mun\i,


D[-i mi=c[toarea arie a m[rii,
!& D[ mp[care dominantei frun\i
Sub fulgerul cel negru-al dep[rt[rii.
1963

GND VEGHEAT

Un gnd vegheat =i gndul o ia razna!


Asupra inimii e-un creier ordonat.
Iar p[tima=a inim[, dac[-=i prime=te cazna,
O merit[ n[scut[ din p[cat!

COSTENCO
NICOLAI
E-o dedublare-n noi: imboldul =i cenzura.
Cohabitarea lor e veche: nu-i de azi!
De-ar fi numai imbolduri, doar p[rtinirea, ura...
Cum oare-ar ar[ta la urm[ [st obraz?

P{GNE
ELEGII
Sub chip de sfnt[ iadul. Sub ochi smeri\i
Gheena.
Tr[im cu dou[ fe\e! S-o recunoa=tem deci.
Pndim sco\nd ca melcii corni\ele antena, !&!
S[-i ponegrim pe al\ii, noi preacura\i =i reci!

C\i diavoli zac n tine, blajinule sp[sit!


Pe dos de te-ar ntoarce ai speria o lume.
Smerenia-\i perfid[ pe c\i a otr[vit,
Pe c\i ai omort, stricte\e f[r[ nume!...
Un gnd vegheat... Desigur, doar orice gnd e-o ran[
COSTENCO

Benign[ sau mortal[. Depinde cum dozezi.


NICOLAI

Un gnd orict de pur, un gnd f[r[ prihan[,


n Iad e-o crim[ neagr[, =i nu se cer dovezi!

Privesc la bietul Om pndit de reci Himere,


Golu\ =i ru=inos, n\[rcuit de lege,
Ca mielul ntr-un lag[r de tigri =i pantere.
P{GNE
ELEGII

Joc teatru, cititorule? Fii bun, de m[-n\elege!


1963
!&"
IUDA

Da, am vndut! De-aceea ca s[ pricep tr[darea!


O\etul ei ce roade i l-am sim\it de-a-ntreg.
+i-acum, =tiind-o ce-i, rostesc la fiecare:
Prin neagr[ suferin\[ eu via\a n\eleg!

Cum m[-nghi\ea la spuma-i, clocotitor, dispre\ul:

COSTENCO
NICOLAI
P[ream o stnc[-n marea mul\imii h[r\uit.
Scuipat, hulit, b[tut, gonit. Pl[tit cu pre\ul
Mustr[rilor de-aceia ce drep\i s-au socotit.

Dar nu regret, nu blestem =i nu recuz nimic!


Prea b[rb[teasc[-mi este ne-ncovoiata moa=te,

P{GNE
ELEGII
Ca napoi s[ dau. Sunt mndru =i le zic:
Eu m-am n[scut cu minte setoas[ de-a cunoa=te

=i Binele =i R[ul. Deopotriv[ am !&#


T[rie p[rt[=ia s[ le-o mpart, =i toat[.
Ca om, ntr-al naturii contradictoriu hram,
Pe Zei, ca =i pe Demoni, vreau s[-i servesc...
deodat[.
1963 1964

***
Ai fost a mea ntreag[, pn la unghii,
Pn[ la fiecare fir de p[r,
Pentr-un cuvnt puteam s[ te njunghii,
Minciuna cnd p[rea un adev[r.

Te s[rutam, ca un arcu= vioara,


COSTENCO
NICOLAI

C[tnd cel mai frumos adulmecu=.


Tu, strun[ tremurnd[ de fecioar[,
Mureai ca ciocrlia n urcu=.

St[teai, st[teai o lacrim[ din pleoapa


Nem[rginirii rezemat[-n plop.
P{GNE
ELEGII

Ah, lacrim[! Da, lacrima nu-i ap[,


Ci-al suferin\ei omenirii strop.

!&$ Ai fost a mea cu totul. Pn la moarte


N-o s[ te uit, iubirea mea dinti.
+i cnd voi fi departe, o, departe,
Garoafa pune-mi-o la c[p[ti.
21.11.1964

MARIE, MARIE...

Te-ai dus! n urma ta =i vntul


=i las[, moale, coada-n jos.

COSTENCO
NICOLAI
Te-ai dus! +i-a s[r[cie vntul
mi fluier[! ntors pe dos
Mi-e sufletul precum un codru
Umplut de-omid[, fioros.
Sunt singur, cum ar fi un lotru
Din ascunzi= de vame=i scos.

P{GNE
ELEGII
Te-ai dus! +i iat[-m[ aproape
De pisc ce n-are cobor=.
De umblu ca Hristos n ape
La tine mine vin, tr=! !&%
5.05.1965

A+A E TOT F{CUTUL

Aici, unde pe zare se profilase vie


Biserica str[veche a unui S`nt Ilie
Cu turle verzi de tabl[ =i cu spoieli de var,
Sfidnd de=ert[ciunea-mbulzelii din bazar,

Azi golul st[ruieste, mai zis =i perspectiv[,


COSTENCO
NICOLAI

Cu orizonturi clare, ca de cristal o stiv[,


Ce mp[case baba =i minun[ copilul
Au nimicit cazmaua, buldozerul, trotilul...

A=a e tot f[cutul cu palma =i obolul:


Mai trainic n-o s[ fie dect vecinu-i golul,
P{GNE
ELEGII

Atotputernic care, pndindu-ne, ne pa=te


S[ ne d[rme-n pulberi... s-avem de unde na=te?

!&& Eu totu=i iau mistria, ciocanul =i toporul,


S[ dibui mul\umirea ce-o dibuieste sporul:
S[ las viitorimii credule =i absente
O van[ z[mislire-n verbale monumente.
1967

***
Moldova mea ncepe la Carpa\i.
O limb[ =i un crez avem ca fra\i.

Sub ochiul vulturesc al lui =tefan cel Mare

COSTENCO
Ne-am fost statornicit din mun\i la mare.

NICOLAI
Siretul, Nistrul, vrtejitul Prut
Ne-au fost tovar[=i dintru nceput.

Ei, martori gloriei =i vitregiei,


Neschimb[tori la straja datoriei.

P{GNE
=i dac[-n cnt mai este =i blestem, ELEGII

E fiindc[ n-am uitat cine suntem.


!&'
E fiindc[-am vrut a fi ntorloca\i!
Molodva noastr[-ncepe la Carpa\i.
Hotin, Soroca, Acherman, Chilia
Str[jeri ai \[rii nfruntnd urgia!
COSTENCO
NICOLAI

Suceava, Baia, Putna, Ia=ii


Cu vraja slavei nc[lzi\i urma=ii.

La Ceremu= am stat, am stat la mare,


A=a ne-a poruncit +tefan cel Mare.
P{GNE
ELEGII

La grai, la port, la obiceiuri fra\i!


Moldova noastr[-ncepe la Carpa\i!
!' 1967

COSTENCO
NICOLAI
***
Prutul ru nstr[inat
Dintr-un mal n mal se zbate,
F[r[ de-a fi vinovat,
Pentru-o \r[ de dreptate.

P{GNE
ELEGII
5.02.1967

!'
***
COSTENCO
NICOLAI

Cte gemete n fundul m[rii, gemete!


Cte temeri n codrul negru, teme-te!
Cte suferin\i ascunse n toate od[ile!
Cte r[zbun[ri nedeschise n toate bordeiele!
Cte, o, cte plec[ciuni, neplecatele...
+i cine le e de vin[, cine? P[catele!
P{GNE
ELEGII

4.12.1967

!'
CNTEC

Sus pe furca de fntn[


Cnt[-o pas[re str[in[.

P[s[rea cu pan[ sur[


Am s[-\i mu=c limba din gur[,
S[ nu cn\i cu glas sub\ire

COSTENCO
Pentru-a noastr[ desp[r\ire;

NICOLAI
S[ nu zici cu glas de jale
C[ ntorci Prutul din cale;
S[ nu zici cu glas de-aram[
C[ ne desp[r\im de mam[
+i de fra\i =i de surori,
+i de gr[dina cu flori;

P{GNE
ELEGII
S[ st[m pironi\i la geamu,
Cu puicu\a ce f[cea-mu,
S[ citim numai pe stele
Ce ne mai scriu dragostele !'!
n vagoane du=i pe roate
La neagr[ str[in[tate,
Cu c[psoru pe podele,
Cu privirea la z[brele...
19.01.1968

COSTENCO
NICOLAI

FILON DE AUR

Din cel mai pur filon de aur,


Ce niciodat[ nu se schimb[,
Purt[m n noi un mic tezaur
Nepre\uit materna limb[!
P{GNE
ELEGII

1976

!'"
COSTENCO
NICOLAI
DOU{ DISTIHURI R{ZLE|E

Curajul mi-a fost scut


=i mi-a fost zea.
+i dragostea cea mare
|ara mea.

P{GNE
Cununa cea de p[r sub\ire ELEGII

Pe cap =i ea-n nz[pezire.


!'#
1990

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE

NICA: ...Pluralitatea acestei mistici total sentimentalist[ cap[t[ un


corolar de serafic[ distinc\ie, atunci c`nd ridic[ dragostea omeneasc[
la ]n[l\imea purit[\ii divine. Asemenea extrem[ =i ultim[ treapt[ de
]n[l\are a unui sentiment omenesc drept cel mai puternic din toate
e normal[ ]n firea unui poet de o atare concep\ie =i dovede=te din plin
c[ N. Costenco e un mare cre=tin.
COSTENCO
NICOLAI

Asemeni lui Giacomo Leopardi, el nu vede alt[ analogie a dragostei,


dec`t doar fiorul divin. Metafore pot s[ existe c`te vrei, dar fondul
psihologic =i natural al dragostei, ]n desf[=urarea vertiginoasei ei ]nnoiri,
nu se poate pune pe alt[ treapt[, dec`t cu divinitatea. Este un panteism
erotic, care l[mure=te toate rezervele incertitudinii.
Sergiu Matei NICA, Dumnezeu ]n lirica basarabean[. }n Via\a Basa-
rabiei, nr. 11-12, 1939, p. 850.
P{GNE
ELEGII

COROBAN: Ceea ce ]nc`nt[ ]ndeosebi la Costenco este originalitatea


expresiei =i a g`ndului, dob`ndit[ prin mari eforturi stilistice =i printr-
o ad`nc[ cunoa=tere a limbii, a crea\iei populare orale =i a ]ntregului
!'$ sistem de imagini =i chipuri ale acesteia. Fraza lui N. Costenco este
ampl[, bogat[ ]n detalii, p[str`ndu-=i ]n toate cazurile claritatea, iar,
]ntr-un sens mai larg, mesajul. Poetul ader[ sincer la poezie, f[urind-
o din momente tr[ite =i dragoste de adev[r. Exist[ ]n poezia lui N.
Costenco un av`nt, care nu e strunit de retoric[ =i aranjat ca s[ sune ]n
versuri, o stare sufleteasc[, legat[ de ]ntreaga f[ptur[ a creatorului,
care se realizeaz[ potrivit legilor interioare ale firii.
Vasile COROBAN, Elogiu omului =i \[rii. Rec. la volumul: Nicolai Cos-
tenco Euritmii, Chi=in[u, Ed. Literatura artistic[, 1980. }n Mold-
ova Socialist[, nr. 205 din 3 septembrie 1980, p. 4.

COROBAN: Versul lui Nicolai Costenco se men\ine statornic ]n


hotarele cerin\elor poeziei clasice, el este clar =i ]nc[rcat de sens. Pe
poet ]l preocup[ ]n mod intens soarta poeziei pe care o f[ure=te, dura-
bilitatea ei ]n timp. Prin aceasta se explic[ numeroasele reflec\ii de-
spre sensul =i mesajul operei literare. }n chip firesc, Costenco ]n\elege
poezia ca un mijloc de a p[trunde ]n esen\a lumii ]n care tr[im:
Nedefinit[ poezia-n curgere/ Din focul ve=nic ocolind balan\e/ E o
permanent[, fin[ introducere/ }n labirintul denumit substan\[. Cu
alte cuvinte, poezia este crea\ie, oglind[ a realit[\ii, ecou al eveni-
mentelor de actualitate, versul adev[rat trebuie s[ dep[=easc[ prezen-
tul prin substan\a sa reflexiv[ =i afectiv[ =i s[ se ]nscrie ]n categoria
valorilor estetice durabile...
Vasile COROBAN, Autentice valori artistice. Rec. la: Nicolai Costenco,
Scrieri (]n dou[ volume). Prefa\[ de V. Badiu =i A. Gavrilov, Chi=in[u, Ed.
Literatura artistic[, 1979. }n Moldova Socialist[, nr. 262 din 13
noiembrie 1979, p. 4.

COSTENCO
NICOLAI
CIMPOI: Un poet basarabean, crucificat pentru aspira\iile na\ionale
=i ]ntors la uneltele sale dup[ o lung[ perioad[ de exil concentra\ionar
siberian este Nicolai Costenco, care, ]mpreun[ cu Pan Halippa, au fost
animatorii vie\ii literare ]n Basarabia anilor 40. De=i a publicat versuri
ocazionale cu caracter superficial-publicistic, poezia sa a r[mas tempe-
ramental aceea=i.
E o poezie vulcanic[ ce g[se=te pentru lava interioar[ a tr[irii

P{GNE
ELEGII
erup\ii exterioare de pajuri de foc =i nori de cenu=[. Versurile vin
n[valnice =i fierbin\i, fumegoase sau vaporoase, cu pietrele care au
dovedit s[ le desprind[ la ie=irea prin craterul ]ngust al g`ndului,
st[p`ne fiind imediatitatea, impetuozitatea, deschiderea. Se mizeaz[
pe contactul direct, nemijlocit cu realul: sufletul este asemuit unui !'%
hlujdan ]ntomnat, chiparo=ii stau ca ni=te din\i de grebl[, balta
fumeg[ ca laptele la fiert, iar infinitul ]=i pl`nge sirenele de ghea\[.
Rapiditatea pictural[ a g`ndului e semnul artei veritabile. La Costenco
ea are un farmec aparte mai ales atunci c`nd se contope=te cu un
fond primar al sensibilit[\ii amestec de sentimentalism =i violen\[
erotic[, de moliciune oriental[, cavalerism romantic =i accente telurice,
toate manifest`ndu-se ]ntr-un cadru tradi\ional moldovenesc. Sen-
zorialitatea =i triste\ea eseninian[ se altoiesc pe trunchi eminescian,
realiz`nd doctrinar imperativul basarabenismului anun\at ]n
anii 40; culoare local[, fond sentimental p[g`n marcat de note mistice.
Poetul caut[ ascunzi=urile s`ngelui, muza lui fiind demonul rede=-
teptat anume ]n astfel de ad`ncuri ancestrale. Mijloacele folclorice,
cele galant-madrigale=ti medievale =i cele energice, telegrafiate
realizeaz[ o sintez[ sui-generis. De=i a acceptat o ideologizare extrem[
]n spiritul dogmatic al realismului socialist, crainicul de r[sp`ntii la
marile prefaceri de p`n[ la 1940 a r[mas uimitor de consecvent =i
]n perioada ]nstr[in[rii de ba=tin[, c`nd a fost aruncat, timp de 15
ani, ]n GULAG-ul sovietic. Demonismul s[u este un mijloc de
rezisten\[ =i supravie\uire, o form[ de perpetuare a spiritului s[u
basarabeano-rom`n.
Mihai CIMPOI. O istorie deschis[ a literaturii rom`ne din Basarabia, Edi\ia
a II-a rev[zut[ =i ad[ugat[, Chi=in[u, Ed. ARC, 1997, p. 172-173.

DAMIAN: Ai =tiut a pune satul ]n chenarul ve=niciei, r[m`n`ndu-i,


prin c`ntare, un fecior care-l ajut[. +tim c[ satu-\i d[ t[rie, iar[ codrul
te sus\ine c`nd ]n zarea-acestor zile versuri nou[ se adun[ pe coloanele
COSTENCO

h`rtiei care-o onorezi cu rostul celor ce s-au ]nt`mplat, celor care se


NICOLAI

]nt`mpl[, celor care vor veni.


Ai =tiut s[ vezi lumina frunza =tie s[ te-nc`nte, ai =tiut s[ crezi
p[m`ntul rodul plin te r[spl[te=te, ai =tiut s[ fii cu omul ochi ]n ochi
=i vorb[-n vorb[ c[r\ile \i-au mers departe =i-au s[l[=luit acolo unde
p`inile fo=nesc, unde t`n[r e izvorul laptelui =i al c`nt[rii.
Anii sunt =i o povar[ pe care nu po\i ]n glum[ s-o arunci cumva din
spate. Tot ce arde se consum[, sarea t`mplele-\i ]nclea=t[, dar te ui\i ]n
P{GNE
ELEGII

ochii vremii m`ndru, t`n[r =i curat, demn s[-i ]nt`lne=ti torentul, zvelt,
precum un chiparos, mistuit ]n fl[c[ri nalte, de iubire...
Liviu DAMIAN, Zvelt precum un chiparos. (Lui Nicolai Costenco la 60 de
ani). }n cartea lui: }ng`nduratele por\i; Chi=in[u, Ed. Cartea moldo-
!'& veneasc[, 1975, p. 99.

CIOCANU: Poeziile =i poemele sale ]nvedereaz[ o patim[ rar[


pentru tot ce e via\[, dreptate, demnitate. Ele sunt un rechizitoriu
neiert[tor ]mpotriva mor\ii, ]n=el[ciunii, micimii de suflet. Sentimental[
]n m[sura ]n care izvor[=te din emo\ie, tr[ire, pasiune, ra\ional[ uneori
mai mult dec`t i-ar sta bine unui poet cu temperament sudic =i educat
]n spiritul folclorului nostru, ]ns[ de un ra\ionalism ce exprim[
angajarea omului =i artistului ]n dezbaterea problemelor complicate
ale contemporaniet[\ii ]n necontenit[ evolu\ie, poezia sa este ]n adev[r
o cas[ mare, ]mbietoare pentru ori=icare ]ndr[gostit de cuv`ntul artistic
moldovenesc.
***
Co\ofenele albastre, Femeia ]n Negru, Cleopatra, iar, par\ial, =i celelalte
poeme costenciene sunt puncte de referin\[ ale ]ntregului peisaj
poematic moldovenesc. Ca =i ]n cele mai bune poezii, aici poetul cultiv[
ideea vitalit[\ii robuste =i demne, antonim al l`ncezelii fizice =i spirituale,
dezn[dejdii, ]mp[c[rii cu la=itatea, cu r[ul, cu tr[darea etc.
Ion CIOCANU, Cet[\ean al \[rii poeziei: }n cartea: Nicolai Costenco.
Euritmii. Selec\ie =i prefa\[ de Ion Ciocanu, Chi=in[u, Ed. Hyperion,
1990, p. 5-6.

***
CIOCANU: Portretul de crea\ie al lui Nicolai Costenco nu e dep-
lin c`t timp nu vorbim de ]nc[ dou[ poezii ale autorului. Prima e
Limba moldoveneasc[, un adev[rat imn limbii noastre str[mo=e=ti,

COSTENCO
bogat ]n defini\ii poetice, cutreierat de un fior liric ad`nc, purt[tor al

NICOLAI
unui mesaj deosebit de important =i actual. Dar e nevoie s[ explic[m
titlul ei. Nicolai Costenco a scris moldoveneasc[, la fel ca to\i confra\ii
de breasl[ ]n epoca respectiv[, c`nd regimul totalitar comunist nu
]ng[duia vreo discu\ie ]n privin\a denumirii autentice a limbii noast-
re. Nicolai Costenco, redactor al revistei Via\a Basarabiei de prin
1932, =tia, ca to\i ceilal\i scriitori din st`nga Prutului, c[ limba noastr[
e rom`n[. Mai mult, anume pentru cur[\enia limbii rom`ne, pentru

P{GNE
ELEGII
neacceptarea limbii schimonosite din st`nga Nistrului a f[cut el 15
(cincisprezece!) ani de exil ]n Extremul Orient. De aceea poezia ]n
]ntregime, inclusiv titlul ei, urmeaz[ s[ fie ]n\eleas[ ca o od[ consac-
rat[ limbii noastre rom`ne. !''
Cea de-a doua poezie, f[r[ de care portretul de crea\ie al lui Nico-
lai Costenco nu este deplin, se intituleaz[ Aici eu am s[-mi scutur
spicul. Ea este expresia des[v`r=it[ a dragostei poetului pentru me-
leagul natal, pentru oamenii lui, pentru obiceiurile na\ionale. De alt[
lume nu mi-i dor, scrie r[spicat proasp[tul ]ntors din gulagul stalinist,
nu v`ntur f[r[ rost nimicul./ Fiind crescut pe-acest ogor,/ Aici eu am
s[-mi scutur spicul. Urmeaz[ trei strofe de glorificare inspirat[, meta-
foric[ =i memorabil[ a p[m`ntului natal, =i reluarea strofei ini\iale,
poezia exprim`nd ceea ce d[ sens =i valoare existen\ei personajului
liric, ]n cazul de fa\[ coinciz`nd cu autorul ]nsu=i: dragostea sincer[ =i
ne\[rmurit[ a fiului-poet fa\[ de maica sa \ara unic[, unde codrii
verzi/ }=i clatin[ m[rea\a ap[,/ Din care norii cu z[pezi,/ Ca ni=te boi
pl[vani, se-adap[.
Ion CIOCANU, Nicolai Costenco. }n volumul lui: Literatura rom`n[
din Republica Moldova (scriitori inclu=i ]n programele de ]nv[\[m`nt).
Edi\ie special[ a revistei Limba Rom`n[, 1997, nr. 5, p. 31-32.

VOD{: Nicolai Costenco \ine de tagma poe\ilor adev[ra\i, veritabili,


unul din rarii indivizi dedica\i numai =i numai poeziei. Talentul s[u
viguros l-a f[cut s[ urce ]nc[ din tinere\e pe culmile spiritualit[\ii
umane, ]n[l\`nd o dat[ cu el =i numele poporului care l-a n[scut.
Nelini=tit, curajos, frem[t`nd de poezie, asemeni ]nainta=ului s[u
din alt[ limb[, Serghei Esenin, poetul nostu, ]n tinere\e, purta sus =i ]n
aten\ia tuturor, pe acest plai blestemat de soart[, flamura poeziei, ]n
care omul era identificat cu unealta de munc[.
COSTENCO

Cronicile vremii ]l numeau Steaua Basarabiei, fiindc[, ap[rut[ pe


NICOLAI

bolta acestui meleag, steaua talentului s[u iradia lumin[ de univers


necunoscut, neao=, deschis ]ntru luminare de inimi =i suflete ]nsetate
de marele frumos al vie\ii pe p[m`nt.
Prin el, cu demnitate =i b[rb[\ie, vorbea poporul, iar el, poetul, ]l
iubea, pun`ndu-=i tot harul ]n cuv`ntul neamului, ridic`ndu-l ]ntre
civiliza\ii pe locul care ]l merita, ca un popor cu suflet genial ce ]l avea
=i ]l are.
P{GNE
ELEGII

Poetul Nicolai Costenco de p`n[ la 1940 activa cu d[ruire =i elan


tineresc ]n toate domeniile culturii, muncea aproape de unul singur la
editarea =i alc[tuirea revistei Via\a Basarabiei, desf[=ura o munc[
" grea de culturalizare =i alfabetizare ]n mase, =terg`nd slinul, mucegaiul
de pe cronici, de pe cuv`ntul matern, red`ndu-i str[lucirea sa de via\[
lung[.
Adev[ratul Nicolai Costenco, poetul t`n[r =i frumos ca un zeu, ]n
1941, pentru c[ =i-a ap[rat cu b[rb[\ie limba =i graiul, s-a pomenit cu
c[lu=ul ]n gur[ =i cu m`inile ]n c[tu=e, m`nat fiind, ]mpreun[ cu al\i
intelectuali moldoveni, spre Enisei, la Norilsk, pentru 15 ani de murire,
ca du=man al poporului s[u pe care l-a iubit fierbinte =i l-a slujit cu
versul, ap[r`ndu-i demnitatea =i statornicia.
Cincisprezece ani de via\[, pe un p[m`nt de ghea\[, avea s[ c`nte
cu gura ]nchis[, s[ supravie\uiasc[ torturilor iadului, ca, la ]ntoarcere, s[
aduc[ cu sine o numeroas[ familie =i trista amintire a unei tinere\i
mutilate, acolo l[s`ndu-=i un copil ]ngropat ]n morm`ntul de ghea\[,
l[s`ndu-=i sudoarea de sclav ]mpietrit[ ]n zidurile ]n[l\ate pentru c[ldura
celor r[ma=i de b[=tina=i pe loc.
Gheorghe VOD{, }nvierea drept[\ii. }n revista Moldova, 1988,
nr. 12, p. 7.

BILE|CHI: Poezia lui Nicolai Costenco se zbate ]ntre via\[ =i moarte,


]ntre uman =i inuman, ]ntre ]ntuneric =i lumin[, poetul manifest`nd o
atitudine activ[, f[r[ compromis, combativ[. }ntre eroul liric =i societate,
poezie =i univers, dispar hotarele riguroase, se stabilesc contacte str`nse,
interferen\e fructuoase.
Poetul e preocupat de problema sensului existen\ei, caut[ s[ dis-
cearn[ criteriile eternului. Bine cunoscutele formule filozofice a exis-
ta ]nseamn[ a iubi, a exista ]nseamn[ a ac\iona sunt ]nlocuite de el
prin formula iubind exist. Verbul a iubi ]n accep\ia poetului
]nseamn[ cugetare, ac\iune, ideal, crea\ie...

COSTENCO
NICOLAI
Nicolae BILE|CHI, Cet[\ean al \[rii poeziei. [Rec. la cartea: Nicolai
Costenco, Mugur, mugurel, Chi=in[u, Ed. Cartea moldoveneasc[,
1967]. }n Zorile Bucovinei, nr. 195 din 2 octombrie 1968, p. 3.

P{GNE
ELEGII

"
CUPRINS

Tabel cronologic ..................................................................... 7


Prefa\[ de Vasile Malane\chi ..................................................... 23
Din volumul POEZII
/1937/
Prolog ....................................................................................... 25
Transplantare ........................................................................... 28
Cntec ...................................................................................... 29
Sanctuar ................................................................................... 30
Poem sentimental ..................................................................... 31
Ploaie ....................................................................................... 41
Scrisoare .................................................................................. 42
Miez de noapte ......................................................................... 43
Din adnc ................................................................................. 46
Epilog ....................................................................................... 47

Din volumul ORE


/1939/
Prolog ....................................................................................... 50
Preistorie .................................................................................. 52
Saninism .................................................................................. 54
Potcovarul ................................................................................ 55
Muguri negri ............................................................................ 56
*** Sunt mistuit de nostalgii t[cute .......................................... 58
Poem ntr-un vers ..................................................................... 59
Catrene .................................................................................... 60
Impresii dintr-o c[l[torie .......................................................... 61
Al doilea itinerar ....................................................................... 62
*** Adio! Timpul nostru a trecut .............................................. 64
=i plnge infinitul... .................................................................. 65
Elegie ....................................................................................... 66
Final ......................................................................................... 67
Charmion ................................................................................. 68
Poveste ..................................................................................... 69
Amurg ...................................................................................... 70
Drum de toamn[ ...................................................................... 72
Z[pezi topite ............................................................................ 73
P[mnt natal ............................................................................ 74
La r[z[=ie ................................................................................. 76
n sat la noi ............................................................................... 78
Mitologie basarabean[ .............................................................. 80
Rapsodie basarabean[ .............................................................. 82

ELEGII P{G~NE
/1936-1940/
I-a Elegie p[gn[ ...................................................................... 86
A II-a Elegie p[gn[ ............................................................... 124
Cleopatra. A III-a Elegie p[gn[ ............................................. 129
Leb[da Neagr[. Elegie ............................................................ 142

Din volumul POEZII ALESE


/1957/
Sonet ...................................................................................... 160
ndreptar ............................................................................... 161
Departe de Moldova ............................................................... 162
A=tept .................................................................................... 164
*** Huligan azi m-a f[cut bunica ............................................ 165
Arhiv[ .................................................................................... 167
Poezia Moldovei ...................................................................... 169
Marea chihlimbarelor ............................................................. 170
Mugur, mugurel ..................................................................... 172
Aici eu am s[-mi scutur spicul ................................................ 173
Din volumul POEZII NOI
/1960/
Poe\ilor tineri .......................................................................... 176
Moartea albinei ....................................................................... 178
Scrisoarea mamei ................................................................... 179
Ter\ine .................................................................................... 183
Limba moldoveneasc[ ............................................................. 186

Din volumul POEZII


/1961/
Cetatea Sorocii ....................................................................... 192
*** Luna st[ la geam =i-ascult[ ............................................... 195
Liric[ ...................................................................................... 196

Din volumul VERSURI


/1963/
Od[ vinului ............................................................................ 198
Orfan de tat[ .......................................................................... 201
Ora=ul doarme ....................................................................... 204

Din volumul MUGUR, MUGUREL


/1967/
Cet[\ean al \[rii poeziei .......................................................... 206
Buciumele vorbei .................................................................... 207
M-a= cufunda ......................................................................... 209
Moldovencele mele ................................................................. 210

Din volumul POEZII +I POEME


/1969/
A fi contemporan .................................................................... 214
Mama ..................................................................................... 215
n p[h[relul inimii s[-l por\i ................................................... 217
Pielea mea .............................................................................. 219
Sonet ...................................................................................... 221
T[cerea rezervat[ mie ............................................................ 222
*** Am plecat ]n lumea larg[ .................................................. 223
*** }n p[m]ntul tudrei ]nghe\ate ............................................ 225
Frnturi .................................................................................. 227
mi port .................................................................................. 228
Drumuri neb[tute .................................................................. 229
Floare de migdal ..................................................................... 230
Pastel ...................................................................................... 231
mi stai n gnd ....................................................................... 232
Cantilen[ ................................................................................ 235
}n ianuarie, la Yalta ................................................................. 236
Omar Chaiam ......................................................................... 238
Repro= .................................................................................... 239
+erpoaica ............................................................................... 240

Din volumul T{RIE


/1972/
Simbolul ................................................................................. 242
Orgoliu b[rb[tesc ................................................................... 243
Dante ..................................................................................... 244
Petronius arbitrul elegan\ei .................................................. 245
Sonet urban ........................................................................... 246
Medita\ie la mormntul lui Janis Rainis .................................. 247
ngenunchez n miresme ........................................................ 248
Din desaga amintirii ............................................................... 249
Sub clar de lun[ ..................................................................... 251
La o cafea ............................................................................... 253
La ora desp[r\irii .................................................................... 254

Din volumul EURITMII


/1980/
Merii \i ning podoaba ............................................................. 256
Vin rndunelele la cuib ........................................................... 257
C[r\ile .................................................................................... 258
D[ ndestulare sufletului ........................................................ 259
La Sauca ................................................................................. 260
Amfibolie ................................................................................ 261
La moartea poetului Leonard Tuchilatu .................................. 262
Chiriecii, be\i de vlaga... .......................................................... 264
Otrav[ .................................................................................... 266
Nu-\i cnt drumul .................................................................. 268
Nicoletta ................................................................................. 269
Cine-a zis? .............................................................................. 270
Vioar[ ..................................................................................... 271
Dup[-o \r[ de c[ldur[ ........................................................... 273
Lume, drag[ lume .................................................................. 274
Stafiile versului ...................................................................... 275
Alba mixtur[ a suferin\ei ........................................................ 276
Euritmii .................................................................................. 278
Floarea de vis ......................................................................... 279
Prin nouri luna ....................................................................... 280

Din volumul POEZII +I POEME


/1983/
Poetul ..................................................................................... 282
Eleva\ie .................................................................................. 283
Arta ........................................................................................ 284
Cine mama sa =i-o uit= ............................................................ 286
Vegheaz[ ................................................................................ 287
Medita\ii la cap[tul nop\ii ....................................................... 288
Omul e fluviu ......................................................................... 292
Frunza n chip de inim[ .......................................................... 295
Au picat frunzele .................................................................... 296
Insuportabil[ grelime ............................................................. 297
P[r de aram[, aur de-aram[ ................................................... 298
Finalul lui Don Quijote ............................................................ 299
Apel la omenie ........................................................................ 300
P[s[ri c[l[toare ...................................................................... 302
R[zbat la lumin[ ..................................................................... 303
M-a= rentoarce ...................................................................... 304

RONDELURI
Rondelul dimine\ii .................................................................. 306
Rondelul brazdei .................................................................... 307
Rondelul a=tept[rii ................................................................. 308
Rondelul iubitei ...................................................................... 309
Rondelul lupului ..................................................................... 310
Rondelul obidei ...................................................................... 311
Rondelul robului ..................................................................... 312
Rondelul r[scula\ilor .............................................................. 313
Rondelul mistuitoarei iubiri .................................................... 314
Rondel de mai ........................................................................ 315
Rondelul gr[dinii .................................................................... 316
Rondelul fierarilor .................................................................. 317
Rondel de iarn[ ...................................................................... 318
Rondel despre dragoste ......................................................... 319
Rondelul doinei ...................................................................... 320

POSTUME
*** Nu cu-ale glasului sunete Tunete! ................................. 322
*** De ce =i eu nu pot s[ fiu ca floarea mic[ ........................... 323
Iarn[ ...................................................................................... 324
Cntec de leag[n .................................................................... 326
Silvica ..................................................................................... 328
Prim[vara .............................................................................. 329
Nocturn[ ................................................................................ 330
Catrene .................................................................................. 331
Ochii ....................................................................................... 332
Prin mine ............................................................................... 333
Nelini=te ................................................................................. 334
Balada pu=c[riei Aleksandrovskii |entral ............................... 335
La perchezi\ie ......................................................................... 352
*** }n urm[-s zidurile negre... ................................................ 361
*** De-ar fi o p`ine neagr[ =i amar[... .................................... 363
*** Ce-i via\a asta? Zarul sor\ii... ............................................ 364
*** Anotimp al muzicilor, prim[var[... .................................... 366
*** Elegii p[g`ne, elegii... .................................................... 367
*** Vagoane trec, vagoane, vagoane... .................................... 368
Dorin\[ ................................................................................... 369
*** Vre\i ]n Bucure=tiul vostru din Dudinka s[ m[ duc... ........ 371
*** M[ uit ]n ochii t[i, Moldov[... ............................................ 372
Revino... ................................................................................. 374
*** }n marea aventur[ a m[ririi... .......................................... 376
*** Basarabenii mei, basarabeni!.. .......................................... 377
Fugarul ................................................................................... 378
Dormi, fericire... ..................................................................... 381
G`nd vegheat ......................................................................... 383
Iuda ....................................................................................... 385
*** Ai fost a mea ]ntreag[, p`nla unghii... .............................. 386
Marie, Marie... ........................................................................ 387
A=a e tot f[cutul ..................................................................... 388
*** Moldova mea ]ncepe la Carpa\i... ...................................... 389
*** Prutul r`u ]nstr[inat... ................................................... 391
*** C`te gemete ]n fundul m[rii, gemete... ............................. 392
C`ntec .................................................................................... 393
Filon de aur ............................................................................ 394
Dou[ distihuri r[zle\e ............................................................. 395

Referin\e istorico-literare ......................................................... 396