Costenco - Elegii PDF

NICOLAI
COSTENCO
ELEGII
P{G~NE
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[
de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu
Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta:
Vladimir Zmeev
Tabel cronologic de Vasile Malane\chi
Fotografii din arhivele editurii, autorului
=i a lui Nicolae R[ileanu
Ilustra\ii de Alex Ussow
COSTENCO
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:
NICOLAI
Nicolae Bile\chi,
Sergiu Matei Nica,
Vasile Coroban,
Mihai Cimpoi,
Liviu Damian,
Ion Ciocanu,
Gheorghe Vod[
P{GNE
ELEGII
"
ELEGII NICOLAI
#
P{GNE COSTENCO
Editura Litera Interna\ional
O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia
tel./fax (021) 3303502; e-mail: info@litera.ro
str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u,
MD-2005, Republica Moldova
tel./fax (37322) 292 932, 294 110;
e-mail: litera@litera.ro
COSTENCO
Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2004

NICOLAI
]n versiune tip[rit[ =i electronic[

la Editura Litera Interna\ional.
Toate drepturile rezervate.
Editori: Vidra=cu =i fiii

Redactor: Andrei Grumeza
P{GNE
ELEGII
Tehnoredactare: Viorica Tofan
Tiparul executat la Combinatul Poligrafic

din Chi=in[u.
Comanda nr. 41256
$
CZU 821.135.1(478)-1
C 76
Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Costenco, Nicolai
Elelgii p[g`ne / Nicolai Costenco; (Bibl. =colarului; serie nou[/ col. ini\.
=i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop./ Vladimir Zmeev;
nr. 476) B., Ch.: Litera Int., 2004 (Comb. Poligr.). 408 p.
ISBN 973-675-140-6 ISBN 9975-74-772-8
821.135.1(478)-1
ISBN 973-675-140-6 LITERA INTERNA|IONAL, BUCURE+TI, 2004

ISBN 9975-74-772-8 LITERA INTERNA|IONAL, CHI+IN{U, 2004
Nicolai
Costenco
1913
21 decembrie pentru prima dat[ regiunea codrilor,
Se na=te, la Chi=in[u, pe baz[ de documente anume +ihor[ni, din
Nicolai Costenco, din =i de alte m[rturii preajma Orheiului
c[s[toria lui Fiodor edificatoare Nicolai Costenco face
Costenco-Radzeiovski ob`r=iile poetului. (]n ultimul alineat al
(care, potrivit afirma\iei }ntr-un manuscris textului care,
viitorului scriitor, inedit din mai 1957, ]n totalitate, ]nsumeaz[
era nobil graf intitulat P[rin\ii, 8 pagini) =i o foarte
cu r[d[cini polono-ruso- dup[ ce relateaz[ ni=te sumar[ evocare a
moldovene), func\ionar ]nt`mpl[ri din copil[rie, originilor sale pe linie
la cancelaria gubernial[ toate cu referin\[ la patern[. Reconstituit
a Basarabiei, cu Maria familia bunicului dup[ la 1957 din ceea ce
lui Gheorghe Leahu mam[ familie de scriitorul revenit de
o r[z[=c[ din jude\ul \[rani r[ze=i dintr-un cur`nd din periplul
siberian re\inuse
Orhei. S[ urm[rim sat basarabean din
de mic din relat[rile
mamei =i ale altor rude
apropiate portretul
tat[lui p[streaz[ ceva
din insolitul impresiilor
acumulate de poet ]n
fraged[ copil[rie:
...b[iat frumos, cu
must[\i arcuite =i ochi
]n care s[lta numai
michidu\[, f[r[ s[ =tie
o boab[ ]n rom`ne=te,
silit ]ns[ de bunelul s-o
]nve\e, c[ de nu fata
i-o d[, da zestre mai
pune-\i apetitul ]n
chiroane. Acesta a fost
tata, pe care nu-l =tiu
dec`t din povestirile
mamei. At`t c[
Prinii i buneii
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
8
Casa buneilor
tare ]i mai pl[cea s[ nu =tia mai mult dec`t act: La 8 februarie
citeasc[ =i s[ se fac[ ce auzise ]n copil[rie. anul 1886, ]n familia
cu pr[jina la nas de, Mult mai t`rziu, nobilului Silvestru
era graf, cum spunea scriitorul avea s[ al lui Alexandr
el, pe jum[tate rus, pe primeasc[ de la Bucure=ti, Costenco-Radzeiovski
jum[tate moldovean, de la mama, de la tat[l =i a so\iei sale legitime
=i mai avea o jum[tate vitreg, avocatul Teodor Domnica a lui Eftodie,
de polonez. M[ miram P[duraru, =i de la fratele ambii de confesiune
pe atunci cum dracul, Anatol P[duraru, o parte ortodox[, afla\i la prima
]nseamn[ c[ era un din arhiva familiei, c[s[torie, s-a n[scut
om =i jum[tate?... cu documente =i fiul Fiodor, pe care la
Costache Costenco, manuscrise de p`n[ 16 februarie acela=i
fiul scriitorului, cel la 1940, ]ntre care =i o an l-a botezat preotul
care ne-a pus la serie de acte originale Fiodor Onufreivici =i
dispozi\ie textul acestor cu privire la via\a =i c`nt[re\ul diacon
fr`nturi de amintiri, activitatea p[rintelui Simion Crocos; na=
ne-a comunicat c[, s[u natural. Astfel, a fost preotul Ioan
potrivit tradi\iei conform adeverin\ei al lui +tefan Pl[cint[
de familie, bunicul eliberate la 16 septembrie din satul Clocu=na,
s[u a trecut Nistrul =i a 1894 de Consistoriul \inutul Hotin. Pe
plecat ]n Rusia, f[r[ ca, Bisericesc din Chi=in[u, verso-ul acestei
ulterior, despre el s[ ]n cartea cu actele de adeverin\e, eliberate
se mai afle ceva. stare civil[ a Bisericii la 16 septembrie 1894,
La 1957, c`nd a Adormirii din localitatea se afl[ ]nscris urm[torul
a=ternut pe h`rtie Secureni, \inutul Hotin, act de stare civil[:
textul despre p[rin\i, pe anul 1886, la nr. 11, La 10 februarie 1913,
nici Nicolai Costenco a fost ]nscris urm[torul sus-numitul Fiodor
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
9 ILUSTRAT{ A SCRIITORILOR
Casa printeasc. Liceanul Costenco mpreun cu mama, fratele i unchiul

al lui Silvestru
Costenco-Radzeiovski
s-a cununat, la Biserica
Sf`ntul Ilie din
Chi=in[u, cu
domni=oara Maria
a lui Gheorghe Leahu,
de 20 de ani, de
confesiune ortodox[.
Documentul e semnat
de parohul Bisericii
Sf`ntul Ilie, preotul
Ioan Guja, =i de
c`nt[re\ul Vladimir Cu fratele Anatol
Berezovschi =i are M.Kog[lniceanu) 1913 =i a fost botezat
aplicat[ =tampila copilul a fost botezat la 25 ianuarie 1914.
numitei parohii. de clericii de la Biserica Na=i la botez au fost:
Din aceast[ c[s[torie Sf`ntul Haralambie secretarul gubernial
se va na=te poetul din Chi=in[u, care Teodor al lui Gheorghe
Nicolai Costenco. au =i eliberat actul de Leahu, unchiul dup[
}n conformitate cu na=tere-botez. Pruncul mam[ al viitorului
extrasul din registrul Nicolai, numit astfel scriitor =i Iustina
metrical (originalul ]n cinstea sf`ntului a lui Nichita, so\ia
rusesc cu textul tradus ]n Nicolai, care se lui Vladimir Ardalion
rom`ne=te se p[streaz[ s[rb[tore=te la Vasiliev-Volghin,
]n arhiva Muzeului 6 decembrie, s-a secretar ]n administra\ia
Literaturii Rom`ne n[scut la 21 decembrie gubernial[ din Basarabia,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
10
Carnetul elevului Costenco

precum =i Vasilie de secretar al =efului Costenco-Radzeiovski
al lui Ioan Soldatov, poli\iei circumscrip\iei e numit =ef al
agricultor din satul nr. 2 din Chi=in[u. De secretariatului
Canadei, \inutul la 20 februarie 1910 sec\iei Consf[tuirii
S]zrani, gubernia =i-a continuat cariera Expeditive Speciale
Simbirsk. Taina pe post de ajutor de a Direc\iei de Interne
sf`ntului botez a secretar al C`rmuirii a Basarabiei reunite,
fost oficiat[ de preotul Guberniale a Basarabiei, ]ntre timp, cu Regatul
Teodor Bivol =i c`nt[re\ul revolu\ia rus[ din Rom`niei. Disponibilizat
Dimitrie Moleavin. februarie 1917, ca urmare a schimb[rii
Din formularul de ce se extindea structurilor puterii
servici al lui Fiodor vertiginos spre diriguitoare ale
Costenco-Radzeiovski, periferiile imperiului Basarabiei sau, poate,
]ntocmit ]n 1916 =i g[sindu-l ]n plin centrul r[mas f[r[ servici din
completat cu date noi evenimentelor. La 20 cauza faptului c[
la 1 iunie 1918, afl[m octombrie 1917, Fiodor nu va fi dorit s[
c[ acesta s-a n[scut Costenco-Radzeiovski presteze jur[m`ntul
]ntr-o familie de este numit ]n postul de credin\[ fa\[ de
nobili de vi\[ =i, dup[ de ajutor al =efului noile autorit[\i de
o educa\ie =i studii, cancelariei comisarului stat ale |[rii ]ntregite,
ob\inute, probabil, gubernial, acesta prin 1920, Fiodor
acas[, cu profesori fiind subordonat Costenco-Radzeiovski
particulari, la Guvernului Provizoriu ]=i abandoneaz[ familia
12 octombrie 1904 de la Petrograd. La =i, p[r[sind locurile
a fost angajat ]n calitate 14 iunie 1918, Fiodor natale, trece Nistrul,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
Adunarea General a Societii Scriitorilor i Publicitilor din Basarabia din 24 martie 1940. Pan Halippa, G. Meniuc, V. Lucan, N. Costenco
stabilindu-se pe P[duraru, n[scut
teritoriul controlat ]n comuna |iple=ti
de bol=evici. De acum din jude\ul B[l\i, nepot
]ncolo i se pierde urma. al frunta=ului unionist
R[mas, practic, f[r[ de la 1918 Pantelimon
sprijin patern, Nicolai Halippa. }nceputul
Costenco ]=i va tr[i =colarit[\ii lui Nicolai
copil[ria, mai ales ]n Costenco: primele trei
perioada vacan\elor de clase le face la +coala
var[, ]n satul bunicilor Primar[ Ortodox[ din
dup[ mam[ Gheorghe Chi=in[u, fiind ]nscris
=i Olimpiada Leahu, ini\ial (de c[tre una
n[scut[ Hodorogea, dintre m[tu=i) cu
r[ze=i din Cehorenii numele Leahu, ]n 1922
Orheiului. al doilea an (de c[tre
tat[l vitreg) cu 14 august
1921 numele P[duraru, =i, Se na=te, la Chi=in[u,
Odat[ destr[mat[ ]n fine, revenindu-se Anatol P[duraru,
familia =i so\ul adev[ratele lui ob`r=ii frate uterin al
dat disp[rut, Maria paterne cu numele scriitorului, viitor
Costenco-Radzeiovski, Costenco-Radzeiovski. medic veterinar.
pentru a-=i asigura }n clasa a patra copilul 1928-1932
viitorul sie=i =i este ]nscris la +coala
copilului r[mas f[r[ de Aplica\ie a +colii Nicolai Costenco
tat[ se rec[s[tore=te Normale de }nv[\[tori urmeaz[ clasele
cu avocatul Teodor din Chi=in[u. cursului superior
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
12
12 septembrie 1938, poezii, poeme, articole,
ca unul ce nu s-a eseuri, recenzii la
prezentat la celelalte c[r\ile colegilor,
examene. Paralel cu fragmente de proz[
studiile la drept, artistic[, traduceri.
poetul se va ]nscrie =i
la Facultatea de Litere.
1937
Universitatea la noi, Apare, imprimat[ la
scria poetul ]ntr-o tipografia Tiparul
epistol[ adresat[ moldovenesc, placheta
unchiului Xenofont Poezii oper[ editat[
n GULAG Leahu la 17 decembrie de Gruparea Revistei
la Liceul Bogdan 1936, e o fabric[ nu de Via\a Basarabiei.
Petriceicu-Hasdeu min\i luminate pe ele Coperta e ilustrat[
din Chi=in[u. numai natura le face , de pictorul Anatolie
ci de lefegii, bugetivori Cudinoff. La ]nceputul
1932 f[r[ con=tiin\[ =i f[r[ anului, se pare c[
10 septembrie demnitate. prim-redactorul
Ca urmare a sus\inerii a avut un conflict
cu succes, ]n cadrul 1932 pe marginea ideii,
sesiunii de var[ 1932, Cuv`ntul liber de interpretate ]n mod
a examenului la Bucure=ti insereaz[ diferit, de regionalism
de bacalaureat, c`teva poezii de Nicolai cultural cu o parte
elevului-absolvent Costenco, ]nso\ite de o dintre colaboratori
al Liceului Bogdan prezentare semnat[ de (Vladimir Neaga,
Petriceicu-Hasdeu poetul =i publicistul Nicolae Sp[taru, Petre
din Chi=in[u Nicolai Demostene Botez. +tef[nuc[, Nicolae
Costenco i se d[ Moro=anu, Emil Gane),
1934 ace=tia retr[g`ndu-se
Diploma de bacalaureat,
ob\inut[ cu media }n nr. 1 al revistei de la revist[. Redac\ia
satisf[c[tor. Via\a Basarabiei =i administra\ia
public[ un grupaj de se vor afla ]n
1932-1936 versuri. Asum`ndu-=i, continuare la locuin\a
Nicolai Costenco din acest an, func\ia prim-redactorului =i a
urmeaz[ cursurile de redactor-prim al directorului avocatul
Facult[\ii de Drept publica\iei, ajutat de Teodor P[duraru, tat[l
a Universit[\ii prietenul s[u, poetul vitreg al lui Nicolai
Al. I. Cuza din Ia=i. =i publicistul Vasile Costenco =i unul dintre
}nscris la facultate cu Lu\can, Nicolai principalii sprijinitori
seria 1932/33, el va Costenco ]=i va financiari ai publica\iei.
trece examenele identifica, p`n[ ]n
pentru anii I =i, 1940, destinul propriu 1939
par\ial, II de studii, cu cel al revistei. Aici va Se tip[resc, ]n volume
fiind exmatriculat la publica ]n permanen\[ aparte, Cleopatra
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
(A treia Elegie pgn) Molotov-Ribbentrop,

=i Ore poeme din are loc raptul Basarabiei
perioada 1934-1939. =i incorporarea ei ]n
Sunt anun\ate, colosul ro=u, ]l g[se=te
ca fiind ]n preg[tire, pe Nicolai Costenco
c[r\ile: Elegii pgne la Chi=in[u. Poetul
poeme, Hncu poem respinge propunerea pe
istoric, Via fr istorie care i-o face Pantelimon
roman, Unirea roman. Halippa (ceilal\i membri
ai familiei mama =i
1940 fratele Anatol se aflau
La Chi=in[u, se la odihn[ ]n |ar[) de a 1957
constituie legal-oficial se refugia. Ispitit s[ se Ia atitudine,
Societatea Scriitorilor apropie de felul nou de pronun\`ndu-se
=i Publici=tilor din via\[, preconizat de ferm ]mpotriva
Basarabia. Pre=edinte e =tiin\a lui Lenin, abera\iilor =antiste,
ales Pantelimon Halippa, Nicolai Costenco inclusiv la ]nt`lnirea
lui Nicolai Costenco a r[mas la Chi=in[u. cu intelectualitatea
revenindu-i func\ia de crea\ie din t`n[ra
de secretar general. 1941 republic[ sovietic[,
Societatea, recunoscut[ martie ]nt`lnire organizat[
persoan[ juridic[ de De r`nd cu al\i confra\i la sediul comitetului
Tribunalul jude\ului de condei b[=tina=i, central al partidului
L[pu=na, avea =i al doilea dup[ Emilian comunist, de Nikita
o editur[ proprie. Bucov, Nicolai Costenco Hru=ciov, care i-a
Aici urma s[ apar[ este primit ]n Uniunea sprijinit demersul.
volumul Elegii pgne, Scriitorilor Sovietici din aprilie
con\in`nd, de r`nd Moldova. }n acela=i an e Nicolai Costenco
cu ciclurile de crea\ii angajat ]n calitate de se c[s[tore=te cu Lili
originale, =i o serie de =ef al sec\iei literare Cleiderman, fiica unui
traduceri din Pu=kin, la Teatrul Moldovenesc medic din Chi=in[u.
Lermontov, Blok, de Stat, transferat la 23 iunie
Esenin =.a. Dar, a=a Chi=in[u de la Tiraspol. Aparatul represiv al
cum m[rturise=te poetul Foarte cur`nd, ]ns[, regimului de ocupa\ie
]ntr-o scrisoare, de=i poetul =i-a dat seama ia decizia de a-l aresta,
imprimat, volumul nu de lipsa de perspectiv[ pornindu-se, indubitabil,
a ie=it de la tipografie, a experimentelor de la circumstan\a c[
deoarece au venit lingvistice =i Nicolai Costenco a fost
eliberatorii no=tri. socio-culturale colaborator apropiat
Ziua fatal[ de 28 iunie, promovate insistent al lui Pantelimon
]n care, conform =i cu arogan\[ de Halippa pe t[r`m
prevederilor fixate ]n frunta=ii vie\ii social-cultural-literar.
protocolul adi\ional literar-artistice veni\i Printr-un denun\ anonim,
secret la pactul din Transnistria. care a servit drept
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
14
pretext formal, era evacuat ]n grab[ de copil[rie s[ priveasc[ ]n
autorit[\ile erau autorit[\ile regimului drum peisagiile, el se
informate cum c[ de ocupa\ie, f[r[ arat[ curios s[ vad[
poetul ar fi avut leg[turi a fi fost judecat locurile noi ale
cu Garda de Fier =i c[, =i condamnat, Rusiei. Periplul
]n calitatea lui de fost N. Costenco este siberian a continuat
redactor al revistei scos din ]nchisoare, prin localit[\ile
Via\a Basarabiei, urcat, ]mpreun[ cu Kuib`=ev, Buguruslan,
a publicat articole cu al\i de\inu\i, ]n tren Ufa, Omsk, Voro=ilovsk
caracter antisovietic =i trimis spre r[s[rit. (pe Obi), Kramatorsk
=i antirevolu\ionar; nceputul lui iulie (pe Enisei), Irkutsk
scriitorului i s-au }mpreun[ cu al\i (pe Angara) inima
incriminat, totodat[, =i aresta\i, ]ntre care Siberiei, dricul Asiei de
ac\iuni destabilizatoare, =i prozatorul Mihail Nord. De aici, pe un
cu caracter de agita\ie Curicheru, ]nv[\[tor =lep, convoiul a ]naintat
antisovietic[. la Str[=eni, Nicolai pe Angara, ]n cursul
25 iunie Costenco e dus cu apei spre Nord,
Doi in=i, unul militar ma=ina p`n[ la gar[, p`n[ ]n localitatea
=i unul civil, sosesc urcat ]ntr-un tren cu Aleksandrovsk un sat
la locuin\a poetului de vagoane de pu=c[ria=i =i de case simple de \[rani
pe strada Haralambie, expediat spre r[s[rit. s[raci. Mai departe
nr.142 pentru a-l Prima escal[: la de\inu\ii au mers pe
aresta. I se face penitenciarul din jos vreo 12 km p`n[ la
perchezi\ie, fiindu-i Tiri=polea capitala pu=c[ria Aleksandrovskii
confiscate trei monede republicii autonome |entral, zidit[ pe
de aur (r[mase ]n cas[ moldovene=ti vremea Ecaterinei
de la p[rin\ii care se transnistrene o celei mari pentru
refugiaser[ ]n |ar[), forma\ie administrativ[ de\inu\ii politici,
actele de identitate butaforic[ lipit[ ca un la 70 km de Irkutsk.
(]n total =ase), dou[ petic zdren\uit ...de }ntregul itinerar, de
albume, opt c[r\i, dou[ cursul ]ntortocheat al la Chi=in[u p`n[ la
caiete, =apte fotografii. b[tr`nului Nistru. punctul final, a \inut
Martori oculari la Dup[ =apte zile de patruzeci de zile de
perchezi\ie =i arest =edere la Tiraspol, regim uscat, adev[rat
au fost vecinii: c`te 40 de indivizi post mare...
N. I. Socolov =i ]n vagoane de marf[, august-decembrie
I. S. Bodarev (scriitorul de\inu\ii sunt du=i la }ncarcerat ]n
Bogdan Istru. Acesta, Odesa. De aici trenul penitenciarul
]mpreun[ cu so\ia, o ia spre Nikolaev. Aleksandrovskii
locuia ]n cas[ la Oarecum resemnat, |entral, ]mpreun[ cu
N. Costenco). poetul constat[ c[ al\i basarabeni, poetul
Deoarece linia pentru el situa\ia =i-a dus existen\a ]ntr-o
frontului se apropia era o distrac\ie. camer[ f[r[ atingeri
de Chi=in[u =i ora=ul Obi=nuit din din exterior, cum
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
Familia Costenco dup ntoarcerea la Chiinu, cu poetul Em.Bucov (1956)

va men\iona el, ]n denun\ul ]n baza at`t originea c`t =i
Povestea vulturului. c[ruia fusese arestat caracterul latin al
Pu=i la opreal[, cu =i fragmente 10 pagini limbii. Supus
lumea exterioar[ b[tute la ma=in[ ale interogatoriilor care
n-aveam nici un stenogramei adun[rii se desf[=urau, de obicei,
contact. Dac[ ne-ar scriitorilor ce a avut noaptea, poetul respinge
fi pus ]ntr-un clopot de loc ]n prim[vara acuza\ia de a fi fost
sticl[ =i ne-ar fi cobor`t anului 1941 la membru al vreunui
la fundul m[rii, n-am Chi=in[u =i ]n cadrul partid, ]n schimb
fi fost mai izola\i dec`t c[reia N. Costenco se recunoa=te c[, ]n
eram acum. }n camera pronun\ase categoric calitate de redactor
50 a pu=c[riei se ]mpotriva tendin\elor al revistei Via\a
]nfirip[ un cenaclu de ]nlocuire a limbii Basarabiei, ]n
grupa literelor moldave rom`ne literare cu articolele publicate
a favori\ilor mizeriei, graiul moldovenesc nu a sprijinit mi=carea
cum i-a zis, cu transnistrean revolu\ionar[, afirm`nd
am[r[ciune, poetul. influen\at masiv, c[ numai or`nduirea
12 decembrie la toate nivelurile, de burghez[ poate s[
Lui Nicolai Costenco limba rus[. }n cadrul scoat[ Basarabia din
i se aduc la cuno=tin\[ disputelor, omul de starea deplorabil[ ]n
capetele de acuzare. cultur[ N. Costenco care se afla. Fiind
Acestea rezultau din a ap[rat cu d`rzenie na\ionalist burghez,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
16
a m[rturisit el, prevederile art. 58-10, condamnarea
conside-ram c[ limba partea I a Codului Penal lui N. Costenco. }n
basarabean[ burghez[ al Federa\iei Ruse, rechizitoriu, ]ntre altele,
se afl[ la un nivel pentru urm[toarele se afirm[: Lu`nd ]n
superior ]n raport cu crime: Fiind scriitor considerare faptul
noua limb[ sovietic[ =i redactor la revista c[ N. F. Costenco
moldoveneasc[ =i c[, rom`n[ burghez[ a fost demascat
]n prezen\a lui Hru=ciov, Via\a Basarabiei, prin activitatea sa
apoi, cu alt[ ocazie, ]n N. F. Costenco a scris antisovietic[ =i c[ el
cadrul unei ]ntruniri cu articole cu caracter este periculos pentru
articiparea profesorului antisovietic. Chiar =i ]n stat, propun s[ i se
Serghievski de la 1940, ]n timpul puterii aplice o pedeaps[ de
Moscova, i-a luat ]n sovietice, f[cea agita\ie deten\iune ]ntr-un lag[r
der`dere pe scriitorii antisovietic[, afirm`nd de corec\ie prin munc[
sovietici, afirm`nd c[, c[ limba burghez[ pe un termen de 7 ani
odat[ cu instaurarea basarabean[ este cu o interdic\ie a
puterii sovietice, superioar[ limbii drepturilor politice
limba moldoveneasc[ sovietice moldovene=ti pe 3 ani.
a fost deformat[ =i am =i c[ operele literare 15 aprilie
demonstrat acest lucru sovietice nu rezist[ Consf[tuirea special[
critic`nd lucr[rile ca form[. Totodat[, la de pe l`ng[ Comisariatul
scriitorilor sovietici consf[tuirea scriitorilor Norodnic al Afacerilor
moldovenii, iar atunci sovietici din Chi=in[u, Interne al U.R.S.S.
c`nd a fost primit ]n N. Costenco, ]n luarea (cunoscutul N. K. V. D.),
Uniunea Scriitorilor, a sa de cuv`nt, a afirmat precum =i era de a=teptat,
elogiat presa burghez[, c[ puterea sovietic[ ar a l[sat ]n vigoare
reduc`nd demnitatea fi schimonosit limba sentin\a pronun\at[
celei sovietice, moldoveneasc[. }n ]n cazul lui Nicolai
spun`nd c[ scriitorii aceea=i zi, noaptea, Costenco.
sovietici moldoveni sunt decizia organelor de
analfabe\i, ]n timp ce anchet[ este adus[ la 1942-1948
scriitorii burghezi, cuno=tin\a de\inutului. Condamnatul Costenco
prinlimbajul operei }ntrebat dac[ este de =i-a isp[=it pedeapsa
lor, seafl[ la un nivel acord cu acuza\iile ]ntr-un lag[r de corec\ie
mult mai ]nalt. ce i s-au adus, poetul prin munc[ din
14 decembrie r[spunde afirmativ. localitatea Dudinka,
Organele de anchet[ \inutul Krasnoiarsk.
din Irkutsk, ]n baza 1942
stenogramei =i a 8 februarie 1948
proceselor-verbale ale Procurorul ]ns[rcinat 25 iunie
interogatoriilor la care a cu supravegherea cazului Expir`nd termenul
fost supus, iau decizia de a sus\inut ]ntru totul de 7 ani la care fusese
a-l trage la r[spundere capetele de acuzare condamnat, poetul este
]n conformitate cu =i a pledat pentru angajat, prin contract
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
Cu V.Levichi, V.Iovi, V.Coroban, A.Codru, i A.Strmbeanu

de munc[ ]ncheiat maritim Dudinka pe un
pe o perioad[ termen de ]nc[ doi ani.
de trei ani, la Portul Scriitorul va exercita,
maritim Dudinka. pe r`nd, urm[toarele
func\ii: dispecer
1950 superior (p`n[ la
Vila era amplasat[ pe 25 iunie 1952), =ef
malul rùlui Enisei. de schimb (p`n[ la
19 decembrie 25 august 1952),
Se c[s[tore=te cu Maria conduc[tor al grupului
Haralambie Ursachi de recep\ionare (p`n[ la
(Frunz[), originar[ din 2 martie 1953), maistru
satul Mereni, raionul pentru lucr[rile de
Anenii-Noi. C[s[toria ]nc[rcare (p`n[ la
este consemnat[ ]n 18 iunie 1953).
registrul actelor de 1963
stare civil[ din 1953 1954
localitatea Dudinka, 25 iunie vara
\inutul Krasnoiarsk, Prelunge=te contractul Folosindu-se de dreptul
districtul Taim`r. de angajare pe o legal la concediu =i de
perioad[ de ]nc[ 3 ani. dreptul de deplasare
1951 Poetul va munci ca =ef liber[ pe teritoriul
15 decembrie de depozit (p`n[ la 23 U.R.S.S., Nicolai
Prelunge=te contractul decembrie 1953) =i, Costenco face o vizit[
de munc[ la Portul iar[=i, dispecer. de recunoa=tere
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
18
la Chi=in[u. Afl[ U.R.S.S. cu privire la gemenii Costache
c[ p[rin\ii =i fratele condamnarea lui Nicolai =i Tatiana (a.n. 1954),
sunt ]n via\[ =i locuiesc Costenco a fost anulat[ Fiodor (a.n. 1956);
la Bucure=ti. Le scrie cu ]ncetarea procedurii mezina Ileana se
=i, astfel, reia leg[tura pe dosar, din lipsa ]n na=te, ]n 1958,
cu familia, care, la ac\iunile inculpatului deja la Chi=in[u,
r`ndu-i, afl[ despre a componen\ei de iar un alt fiu, cu
el c[ e viu. infrac\iune =i eliberarea numele Constantin,
imediat[ din deten\ie. se va stinge din via\[
1955 Poetul, care la acest la 13 iunie 1953, la
vara moment, precum numai 8 luni, =i va fi
}ntreprinde, ]n m[rturisea el ]nsu=i, ]nmorm`ntat ]n solul
cadrul concediului, la modul ironic, ]ntr-o ]nghe\at al Siberiei ,
o nou[ c[l[torie la noti\[ biobibliografic[ revine la Chi=in[u.
Chi=in[u. }ncepe s[-=i de mai t`rziu, locuia,
scrie memoriile din ]mpreun[ cu familia,
1957
perioada de deten\ie ]ntr-o vil[ proprie, 18 iunie
]n GULAG-ul sovietic, ridicat[ pe malul Este angajat ]n
]mpletite, retrospectiv, fluviului Enisei, ]n calitate de consultant
cu amintirile din portul Dudinka, se la sec\ia de poezie a
copil[rie. ]ntoarce la uneltele Uniunii Scriitorilor din
sale de scriitor. Moldova. Spre sf`r=itul
1956 anului, iese de sub
20 septembrie
25 iunie }n vederea apropiatei tipar, la Editura de
Prelunge=te contractul reveniri la ba=tin[, Stat a Moldovei,
de angajare la Nicolai Costenco ]ntr-un tiraj de 3000 de
Combinatul Metalurgic adreseaz[ lui Gherasim exemplare (dat la cules
din Norilsk pe al\i Rudy, pre=edinte al 22 iulie 1957, bun de
trei ani p`n[ la Consiliului de Mini=tri tipar 16 noiembrie
25 iunie 1959. al R.S.S.M., o cerere 1957), culegerea de
1956 prin care, inform`nd c[ versuri Poezii alese
a fost reabilitat, solicit[ prima carte ap[rut[
9 august s[-i fie restituit[ casa ]n perioada postbelic[,
Prin hot[r`rea de pe strada +tefan dup[ reabilitare, =i
Colegiului judiciar cel Mare (fosta care s-a vrut una de
pentru dosare penale Haralambie), nr. 142, totalizare. Volumul
al Judec[toriei Supreme care i-a fost luat[ ilegal. se constituie din
a Republicii Sovietice sfritul anului urm[toarele
Socialiste Moldovene=ti, Reabilitat, Nicolai compartimente:
decizia din 15 aprilie Costenco, ]mpreun[ cu nceputuri (1932-1937),
1942 a Consf[tuirii ]ntregul s[u familion Orizonturi natale
speciale de pe l`ng[ so\ia Maria, copiii (1938-1939), Rsritul
Comisariatul Norodnic Nicolai (a.n. 1949), (1940-1941), Severograd
al Afacerilor Interne al Maria (a.n. 1951), (1941-1956), Rondeluri
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
La redacia revistei Nistru cu B.Burlac-Vlcanov, Gh.Bogaci i D.Martinovici

=i ntoarcere 22 iunie la Editura Cartea
(1956-1957) Printr-un decret al moldoveneasc[, apare
corespunz[toare, Prezidiului Sovietului volumul Pagini alese
cronologic-tematic, Suprem al U.R.S.S. de Aleksei Tolstoi.
unor perioade distincte este decorat cu medalia
Pentru vitejie ]n
1962
din via\a =i activitatea
autorului. munc[. Nicolai Costenco
traduce =i editeaz[
1958 1961 (Editura Cartea
}n traducerea La Editura Cartea moldoveneasc[)
lui Nicolai Costenco, moldoveneasc[, apare Povestiri de Iuri
la Editura +coala volumul Poezii (tiraj Naghibin.
sovietic[, apare cartea lui 4000 de exemplare).
Edi\ia con\ine
1963
V. Nestaiko ura i uric.
=i traducerea Conceput ca o culegere
1959 poemului Demonul de totalizare a unei
Editura Cartea de Lermontov pios experien\e poetice de
moldoveneasc[ omagiu la cei 120 de ani aproximativ 30 de ani
public[, ]n limba rus[, de la moartea genialului =i ap[rut ]ntr-un tiraj
volumele de versuri poet rus. Editura de 2500 de exemplare
Postoianstvo =i Stihi. Sovetski pisateli din la Editura Cartea
Moscova public[, ]n moldoveneasc[, volumul
1960 traducerea lui Viktor Versuri (peste 360 de
La Editura Cartea Kocetkov, volumul de pagini) s-a circumscris,
moldoveneasc[ apare, versuri Moldavskie totodat[, momentului
]ntr-un tiraj de 2000 napev. aniversar: cicncizeci
de exemplare, volumul }n traducerea de ani de la na=terea
Poezii noi. lui Nicolai Costenco, poetului. Apare,
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
20
mpreun cu soia Maria i fiul Nicolai (1966)

la Editura Cartea 1967 1967 =i 1968 (ciclurile
moldoveneasc[, Apare, ]n limba rus[, Culori i umbre =i
romanul Severograd. ]ntr-un tiraj de 100 000 Primveri la Yalta),
La aceea=i editur[ se de exemplare, volumul precum =i versuri din
tip[re=te placheta de Severograd, care con\ine perioada interbelic[
versuri pentru copii romanul cu acela=i titlu (ciclul Preocupri lirice
Luci, soare, luci! =i =apte nuvele. }n cu relu[ri din plachetele
revista Nistru, nr. 6, Poezii, Ore i Elegii
1964 pgne poemele
se public[ drama ]n trei
6 octombrie acte Serghei Lazo. Cleopatra =i Lebda
Demisioneaz[ din Apare, la Editura Neagr). Se da, astfel,
postul de consultant Cartea moldoveneasc[, curs cum se specific[
al sec\iei poezie a culegerea de poezii =i ]n adnotare cererii
Uniunii Scriitorilor poeme Mugur, mugurel multor cititori de a face
din Moldova. (tiraj 7000 de exemplare). cuno=tin\[ cu poeziile
1966 Ie=it de sub tipar ]n scrise de poet ]n
condi\ii poligrafice tinere\e. Tiraj 7000
}n colec\ia Aurora deosebite volumul de exemplare. La Editura
apare volumul selectiv va fi ]naintat, ]n 1968, Lumina apare culegerea
de versuri Prometeu. la Premiul de Stat. de poezii =i poeme
Se tip[re=te culegerea Neamul.
de nuvele Norocul 1969
omului. La Editura Editura Cartea 1970
Lumina, ]n colec\ia moldoveneasc[ public[ La Editura Cartea
Biblioteca =colarului, volumul Poezii i poeme. moldoveneasc[ apare
iese de sub tipar Culegerea cuprinde o nou[ edi\ie a omanului
placheta Versuri. versuri scrise ]n anii Severograd.
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
Cu P.Crare i V.Belistov
1971 peste Drina de Ivo
Ies de sub tipar, Andrici traduse
la Editura Cartea din limba rus[.
moldoveneasc[, ]n 1973
traducerea lui Nicolai
Editura Lumina
Costenco, romanul
scoate o nou[ edi\ie a
Crim i pedeaps c[r\ii de poezii =i poeme
de Fiodor Dostoievski Neamul, iar Cartea
=i Vna de aur (poezii moldoveneasc
=i poeme) de Vasili volumul Poeme, ]n
Fiodorov =i, transpus tiraje de 4 =i, respectiv,
din italian[, romanul 5 mii de exemplare.
autobiografic al lui Tot la Cartea
Dante Alighieri Viaa moldoveneasc[ Contele
nou (]n colaborare vede lumina tiparului 1975
cu Nicanor Rusu). volumul de versuri ]n Apar, la Editura
1972 limba rus[ Dnevnik Cartea moldoveneasc[,
serda. volumele Versuri de
La Editura Cartea Evgheni Evtu=enko
moldoveneasc[ 1974 =i Descrierea Moldovei
apar volumul de La Editura de Dimitrie Cantemir,
versuri Trie precum Sovetski pisateli transpunerile din
=i romanele Destinele din Moscova apare, rus[ =i, respectiv,
se nasc din clipe de ]n traducerea din latin[, fiind
Constantin +i=can lui Vladimir Bjezovski, semnate de
=i Podul de romanul Severograd. Nicolai Costenco.
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
22
O ntlnire cu cititorii
Comitetului din lirica poetului
de Conducere al ]n t[lm[cirea
Uniunii Scriitorilor lui Viktor Kocetkov.
din U.R.S.S. pentru La Editura Literatura
romanul Severograd Artistic[ apare
prezentat la concursul Iliada de Homer
unional, anun\at pe ]n traducerea lui
anii 1974-1976, Nicolai Costenco.
pentru cea mai
reu=it[ scriere 1979
de proz[ artistic[ La Editura
pe tema clasei Literatura Artistic[
muncitoare. Editura apar, ]n dou[ volume,
18 decembrie Cartea moldoveneasc[ Scrieri de Nicolai
Prezidiul Sovietului scoate de sub tipar Costenco, cu o
Suprem al R.S.S. culegerea de povestiri prefa\[ de Vasile
Moldovene=ti ]l Gheorghin krasne Badiu =i Anatol
decoreaz[ cu medalia i bele. Gavrilov, iar la Editura
Veteran al muncii. Sovetski pisateli din
1978 Moscova o nou[
1976 Editura Sovetski edi\ie a romanului
I se acord[ Premiul pisateli din Moscova Severograd.
de ]ncurajare al scoate de sub tipar
Consiliului Central placheta de versuri 1980
al Sindicatelor din Mujestvo. Volumul Editura Literatura
U.R.S.S. =i al con\ine traduceri Artistic[ scoate
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
Cu soia Maria (1984)

de sub tipar cartea 1984
de versuri Euritmii. Nicolai Costenco
I se ]nm`neaz[ este ]naintat la Premiul
]nsigna de Laureat al de Stat pentru cartea
Premiului Sindicatelor Poezii i poeme.
din U.R.S.S. =i al
Uniunii Scriitorilor 1985
din U.R.S.S., premiu }n colec\ia Poezie
acordat anterior moldoveneasc
pentru romanul contemporan,
Severograd. la Editura Literatura
Artistic[, apare ]n
1982 limba rus[ volumul
n ultimii ani ai vieii
de versuri Tali sneg
Apare o nou[ de versuri Stihi. cu un cuv`nt ]nainte
edi\ie a Descrierii Traducerile sunt semnat de poetul =i
Moldovei de realizate de Viktor publicistul Boris
Dimitrie Cantemir, Kocetkov, David Dubrovin. Printre
traducerea din latin[ Samoilov, Grigori traduc[torii textelor
fiind semnat[ de Perov, Boris Dubrovin sunt: Grigori Perov,
Nicolai Costenco. =i Piotr Parhomovski. Piotr Parhomovski,
Viktor Kocetkov =i
1983 1986
Boris Dubrovin.
La Editura La Editura
Literatura Artistic[ Hudojestvennaia 1988
apare cartea Poezii literatura din Moscova 11 octombrie
i poeme. apare volumul I se decerneaz[
Nicolai Costenco
MIC{ ENCICLOPEDIE
24
Premiul de Stat al editat ]n noua colec\ie ]l alege pe Nicolai
R.S.S. Moldovene=ti de poezie contemporan[ Costenco Membru
pentru cartea Orfica, iar ]n plan de Onoare.
Poezii i poeme, mai larg prima carte
ap[rut[ ]n 1983. a poetului Nicolai 1993
Costenco ap[rut[ 20 iulie
1990 cu alfabet latin Nicolai Costenco
11 ianuarie ]n Chi=in[ul natal. ]nceteaz[ din via\[.
Prin decretul }n culegere sunt La 22 iulie poetul
Prezidiului Sovietului incluse unele din cele e ]nmorm`ntat
Suprem al R.S.S. mai frumoase poezii ]n Cimitirul Central
Moldovene=ti i se selectate din volumele Ortodox din Chi=in[u.
confer[ titlul onorific ap[rute anterior. Ediii Postume:
Scriitor al poporului 1998: Elegii pgne,
din R.S.S.M. 1992 Editura Litera
Apare, la Editura 6 martie 1998: Povestea
Hyperion, cartea de Adunarea general[ vulturului, Editura Arc
versuri Euritmii. a Academiei de +tiin\e 2003: Liberti,
Este primul volum a Republicii Moldova Editura Arc.
/1937/
POEZII
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI
#
P{GNE COSTENCO
PROLOG
Logodna vie\ii mele cu ursita

S-a petrecut f[r[ s[ vreau, s[ =tiu.
Privighetoarea-=i va c`nta dosita
COSTENCO
Triste\e, eu fatalul meu sicriu.

NICOLAI
La ce-mi sur`de vestea de oracol,

C[ voi urzi al lumii rost ]n c`nt?
Tot sensul c`ntecului e spectacol
+i nu trezirea celor din morm`nt.
P{GNE
ELEGII
De voi ]ntinde sim\urilor cupa

Otrava cucutei tot va tr[i.
La ochi de-a= duce cu pornire lupa,
$
Nu voi afla nimic ]n clara zi.
Cine a=teapt[ versurile simple

Mai mult dec`t al prim[verii timp?
+i cine-=i sparge propriile t`mple
S[ afle-n creieri mult visat Olimp?
COSTENCO
NICOLAI
Socot c[ m-am uitat ]ntr-o gre=eal[:
}n propria-mi g[oace m[ ]nec.
Mai mult nici visul nu m[ mai ]n=eal[
+i, ]mp[cat, m[ simt gr[bit s[ trec.
P{GNE
ELEGII
Retras ]n pace, cu un singur deget,
Un astru mai ferice-o s[-mi g[sesc.
De voi gre=i =i-acolo n-am s[ preget
De dragul de-a mai fi iar s[ gre=esc. %
TRANSPLANTARE
Mi-e inima dospit[ cu otrav[

}n mijlocul durerii omene=ti.
COSTENCO
|i-a= da-o, floare-amar[ =i suav[,

NICOLAI
Tu mam[ ca s[-i fii, tu s[ o cre=ti.
S-o por\i ]n leag[n tupilat prin raze,

}n veacul lumilor cu ochi senini.
S-o plimbi pe umeri repezi de delfini
}n lini=tea cere=tilor extaze.
P{GNE
ELEGII
Ea nu cunoa=te pace: \[ri toride,

Cu sf`=ieri de cer pe ro=ii flori,
& O cheam[, s[-nfloreasc[-ntre surori;
}n mine s`ngereaz[ =i se-nchide.

CNTEC
}mbr[ca\i ]n catifele moi =i zale,

}n poieni de zare fluturi galbeni cad.
COSTENCO
Coama p[rului cu salcia din vale
NICOLAI
O amestec =i ne oglindim ]n vad.
Ape trec sub punte, iar pe punte oameni.

Chipul li-e acela=i de vorbesc ori tac.
Te ]mbe\i de z`mbet, c`nd cu ei te-asameni,
+i de bucurie, c`nd v`sle=ti pe lac.
P{GNE
Dar, cu ofilirea, sim\i vecina moarte ELEGII
Cum z`mbe=te-n glum[, cu o floare-n din\i.

Nu m[ tem: de mine e a=a departe '
Bl`nda sc`nteiere-a ultimei dorin\i.
SANCTUAR
}n sicria=ul inimii, t[cut,

COSTENCO
S-a ofilit buchet de l[crimioare.

NICOLAI
Nu face\i zgomot! trupul lor durut

S-ar risipi ca praful pe c[rare.
Veni\i ]ncet, privi\i potirul alb...
Dar nu-l atinge\i, nu, c[ s-ar putea
S[ piar[ huluba=ul meu cel alb...
P{GNE
ELEGII
... +i asta-i tot ce-a fost iubirea mea...

!
POEM SENTIMENTAL
Mi-s ochii grei

+i-a=a s[tui
De-acela=i monoton peisaj:
Obraji p[ta\i incandescent
+i ochii du=i afund, ]n cap;
+i bra\e at`rnate, lungi,
COSTENCO
Ca ni=te aripi fr`nte;
NICOLAI
+i ghebul dintre umeri;
+i coastele, pe care sim\i
C[ po\i s[ le numeri;
Scr`=net de din\i;
+i-aceste fe\e ]mpietrite
P{GNE
ELEGII
+i vinete, ca de statui,
Ce-=i macin[ mizeria banal[
}ntre via\[ =i-ntre boal[,
Nu pot s[ le mai v[d!
!
+i inima mi-o simt
C[ nu mai bate-n mine,
Ci undeva, al[turi:
Pe strad[, ]n gr[din[.
+i luna asta-a=a enorm[,
De pare c-o privesc prin lup[,
Pare o inim[.
M-am s[turat s[ tot ascult

Acela=i basm cu moarte,
Moarte =i iar moarte
COSTENCO
(Suferin\[ =i durere).
NICOLAI
M-am s[turat de-at`tea vorbe tari,

De-at`ta josnicie,
De t`lhari.
Mi-e inima fl[m`nd[

De ging[=ie, de iubire,
P{GNE
ELEGII
De romantism, de pace;
Mi-e inima fl[m`nd[
De o roman\[
!
Sentimental[,
De o petal[
Presat[ ]ntre foi,
De-o stan\[.
+i sufletul mi-e trist,
B[tr`n =i obosit,
De-at`ta jale, c`t a str`ns
De pe maidane,
De pe la col\uri,
De prin bordeie
COSTENCO
+i temni\i umede.
NICOLAI
Mi-e sufletul prea greu:
Acest burete
Ce suge-ntr-]nsul pic[turi amare
Din toate z[rile,
De pe toate c[r[rile.
P{GNE
M[ simt strivit de greutatea ELEGII
Acestor zile funerare,

Acestor zile sem[nate !!
Cu mor\i, cu cruci =i sput[.
Mi-e sc`rb[ de acela=i c`ntec
Viermos, murdar, de slug[;
De c`ntecul ]n care cerul
E bolta neagr[ de cavou
+i-acest p[m`nt
Morm`nt.
Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau!
S[ mai aud acest tam-tam
COSTENCO
De-ngenuncheri =i pl`ngeri!
NICOLAI
M-am s[turat s[ fericesc

Pe cei ce mor =i tac, =i dorm,
Iar eu m[ zbat =i pl`ng,
Fiindc[-s viu,
Fiindc[-s rob
+i pentru c[... tr[iesc.
P{GNE
ELEGII
Aceasta-i via\a?
Aceasta e menirea noastr[?
!" S[ ne bocim
+i s[ ne t[v[lim ]n glod?
De azi la toate pun sf`r=it!

* * *
Era o sear[,
C`nd bureza parfum...
+i-o ploaie umed[, lunar[.
Mergeam pe drum.
Salc`mi, ar\ari =i plopi
Ca ni=te fete =u=oteau.
COSTENCO
To\i c`\i treceau pe drum p[reau
NICOLAI
Miopi.
+i a trecut o fat[.
Dar, nu =tiu,
Ori era ]n mine
O clip[ de extaz
Cum n-a fost niciodat[;
P{GNE
ELEGII
Ori s-a deschis un ochi str[in,
Bizar, ce a v[zut
Realitatea altfel.
Deodat[, parc[ a crescut !#
}n suflet, sub un cer prea pur,
Un chip sublim:
Un chip de heruvim
Ori demon.
O clip[ ce m-a nemurit:
COSTENCO
NICOLAI
Sim\eam c[ sunt ]ndr[gostit

+i totul, parc[,
Era altmintrelea;
+i luna ]mi p[rea o barc[
Pe-un lac albastru,
}nc[rcat cu stele;
P{GNE
ELEGII
+i frunze tremurate de jugastru

P[reau o zea imens[, din inele
De-argint;
!$ +i auzeam =i clinchetul
Metalului sunat.
Eram ]n vis ori eram beat?
+i nori, =i pete
Luau conturul unei fete.
Chiar toate fe\ele, pe strad[,
COSTENCO
P[reau c[ seam[n[ cu-aceea
NICOLAI
Ce ochii mi-a deschis s[ vad[
Femeia.
Sim\eam ]n mine clipa m`ntuirii.
Aveam un rost, aveam un scop:
F[clia cristalin[ a iubirii.
P{GNE
ELEGII
+i c`te planuri n-am f[cut
Copil[re=ti,
Frumoase =i naive!
Dar le voi izb`ndi? !%
Nu m-oi codi
}n fa\a ei? Am s-o s[rut?
Dar poate e bogat[
+i st[ prea sus pe scara social[?
Voi ]ndr[zni s[-i spun
M[car o vorb[?
Dar de-o z`mbi, distant,
COSTENCO
Spun`nd c[ sunt nebun?

NICOLAI
O, nu! Sunt ]ndr[zne\!

N-am obiceiul s[ m[ cru\
+i nu m[ tem s[ risc.
Altfel, a= face ca un stru\:
Cu capul ]n nisip s[ cri=c.
P{GNE
ELEGII
De-acum via\a e a mea!

Feti\[ sub\iric[ =i ]nalt[,
!&
Nu crezi c[, pentru tine, toate
Eu le las balt[?
La co= cu filosofii,
Cu poe\ii,
Cu to\i de=tep\ii!
Noi singuri,
M`n[-n m`n[ prin scaie\i,
COSTENCO
Vom alerga dup[ sticle\i;
NICOLAI
Vom discuta probleme importante:
Cum s[ te str`mbi,
Cum s[ alergi,
C`nd s[ te plimbi
+i c`nd s-o =tergi
Pe c[ile-ncurcate cu azur,
P{GNE
ELEGII
+i celelalte, =i celelalte...
Nu-i drept c[ e frumos?

!'
Cu pantalonii sufleca\i
+i-n g[uri, ca un ciur,
O s[ m[ cred cel mai ferice trubadur.
Tu, cu o bluz[ rupt[ peste s`ni
+i-o fust[ zdren\uit[,
Ai s[ te crezi cea mai frumoas[
COSTENCO
+i fericit[ femeie de pe glob.

NICOLAI
Natura ne va fi h`rzob,
Noi... doi copii ]ndr[gosti\i.
}mi vine nu =tiu cum s[ r`d,
C`nd m[ g`ndesc: ]n vremea noastr[
S[-nfirip[m o astfel de idil[.
}n lumea asta, putred[ de sil[
P{GNE
ELEGII
+i murd[rie, o s[ fim
Nep[s[tori, ca =i doi prunci.
+i to\i, din mun\i p`n[ ]n lunci,
" Vor =ti, vor spune ce s[ mai vorbim
Noi ne iubim!

PLOAIE
Ve=tede fo=niri de frunze pl`ng

Amintirea veselului cr`ng.
Plou[...
COSTENCO
Lacrimi vane, picur`nd prin glastre,
NICOLAI
Ard mu=catele iubirii noastre.
Plou[...
}n noroiul toamnelor aceste

M[ despart tot mai u=or de creste.
Plou[...
P{GNE
Crac[ z[mislit[-n vis cu luna ELEGII
M[ voi risipi... ca-ntotdeauna...

Plou[... "
SCRISOARE
Azi am primit un plic: scrisoarea ta.

Un plic obi=nuit, ca alte plicuri,
Cu multe vorbe calde =i nimicuri,
COSTENCO
+i-un chip ce vrei =i nu-l mai po\i uita.

NICOLAI
E lini=te... e sear[... ]n odaie

At`t pustiu, at`tea dulci triste\i.
+i nu =tiu cum ]\i place s[ regre\i
C`nd tot trecutul, ve=ted, se desfoaie.
P{GNE
ELEGII
Cuprins deodat[ de un dor nebun,

S[rut scrisoarea... pl`ng parc[ ]n rochii...
+i m`na ta-mi apas[ ginga= ochii.
" Am vrut s[-\i spun ceva...
Ce oare-am vrut s[-\i spun?

MIEZ DE NOAPTE
Singur sunt ]n cas[,

V`ntul e afar[.
Parc[ ]n unghere
Mi=c[ cineva.
COSTENCO
NICOLAI
Bate ploaia-n geamuri
Inimii totuna-i...
}n od[i vecine
Umbl[ cineva.
Singur sunt =i ceasul
P{GNE
ELEGII
}nd`rjit tot umbl[.
}n t[cerea vast[
+oapte parc-aud.
Oh, =i noaptea asta "!
F[r[ de sf`r=ire!...
Cine m[ cuprinde
+i r[sufl[ ud?
Cea\[. Bezn[-bezn[!
Nu vreau! Vreau lumin[!
Al cui chip se-apleac[
Peste ochii mei?
Nu-mi strivi g`tlejul,
Duh de Miaz[noapte.
Ia!... Auzi coco=ii,
COSTENCO
NICOLAI
}n z[voare chei?
Repede, lumin[!
Cine-n m[dulare
Plumb =i frig ]mi toarn[?
Nu vreau ca s[ mor!
P{GNE
ELEGII
+i se joac[ umbre
Mari, tremur[toare,
Umbre de strigoaice,
"" +i se zbat, ]n cor.
Lini=te! Sunt singur.

Ploaia-a stat afar[.
Numai v`ntul jilav
A trecut pe-aici.
Sun[ ora clar[,
Ora salvatoare.
S-a aprins ]n bezn[
COSTENCO
Roi de licurici.
NICOLAI
Hei! opri\i la poart[:
Nu-i acas[ nimeni...
Eu?... sunt o p[rere,
Sunt un pumn de scrum...
P{GNE
ELEGII
Da!... Odaia-i goal[...
Nu, nu-i de v`nzare!
Hei! s[ nu m[ m[turi
Cu gunoiu-n drum!
"#
DIN ADNC
Sus, la poarta raiului,

Omul izgonit veni.
Pl`nse-o vreme =i urni
Fluierele naiului.
COSTENCO
NICOLAI
}ncepu o pl`ngere,
Grea povar[ pentru somn,
C[ ]n ]ngeri =i ]n Domn
R[ni prindeau s[ s`ngere.
+i pornir[ naltele
P{GNE
ELEGII
Lacrimi pe poteci de-amurg.

+i o ap[ una curg
Altele, tot altele.
"$
}=i pl`ngea p[catele,
Ce gre=ite-au fost, de lut.
Ce p[cate am f[cut
Oare, neiertatele?

EPILOG
Pornit de nu =tiu unde, nu =tiu c`nd,

F[r[ vreo \int[, poate f[r[ rost,
M[ port ]n lume ne=tiut, torc`nd
Din vis z[d[rniciei ad[post.
COSTENCO
NICOLAI
}ncheg un c`ntec iar mi s-a ur`t;
Dezleg o tain[, ]ns[ ce folos?
Mi=eii iau virtu\ile ]n r`t
+i sufer[ poporul cel de jos.
O tr`mbi\[! +i, parc[, v[d: Iisus
P{GNE
ELEGII
Suind Golgota ]mpietritei vie\i.
Dar cu at`t cu c`t te-nal\i mai sus
De zbuciumul l[untric te dezve\i.
"%
Lumina stelei n-o mai ]nt`lnim,
Punctat[-n infinit cap de \[ru=.
+i nici al lunii palid heruvim
}n pacea neagr[ nu mai st[ c[u=.
COSTENCO
O clip[ de-om sim\i odgonul, vag,

NICOLAI
Ce-a priponit p[m`ntul doar pe-un crug

+i cum tresalt[ frunzele de fag,
Vom tremura sim\ind urma de jug.
+i-odat[, furi=a\i peste hotar,

}n cea\a nefiin\ei, =i nici legi...
P{GNE
ELEGII
Dar ce-\i vorbesc, o, frate-om, barbar!

De ce-\i vorbesc, c`nd nu m[ ]n\elegi...
"&

ORE
/1939/
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI
"'
P{GNE COSTENCO
PROLOG
Ce sunt eu oare? C[ci m[ simt

COSTENCO
Cu cerul meu, cu \ara mea, cu raiul meu.

NICOLAI
}n mine e natura cu laboratoare

Din care ies plane\i, p[m`nt =i soare.
}n s`nge simt plutind smaralde
Ori stele =i climate reci =i calde.
Sub pleoape am o lume,
Dar curioas[ =i f[r[ de nume,
P{GNE
ELEGII
}n care locul nu e loc, =i v`sla

De cump[n[ a vremii corom`sla
+i-o-nclin[, c`nd prea mult, c`nd prea pu\in
# +i nu m[ =tiu ce sunt =i ce con\in.
O fi el vis ori fantezie, ori delir?
De toate, f[r[ vrere, eu m[ mir.
COSTENCO
NICOLAI
Nu le-am cerut, nu le-am chemat, nu le-am =tiut,
De unde-au t[b[r`t ]n mine, au c[zut.
Le nasc, le scot cu sau f[r[ m[sur[,
Cu rost ori f[r[, pe aceea=i gur[
A ne-n\elesului. M[-ntreb =i eu
Nu fac copil[rii ca ...............*
P{GNE
ELEGII
F[r[ vreo \int[, f[r[ voie ori solie
Cuprins de-o creatoare sf`nt[ nebunie?!
#
* Lacun[ ]n text. Prometeu? Dumnezeu? (Nota redac\iei).

PREISTORIE
Stau printre c[r\i un intelectual.

Dar cre=te-n mine-o umed[ verdea\[
COSTENCO
NICOLAI
+i setea de-a fugi prin iarba aspr[

+i rece cu picioarele descul\e.
Ciulite se trezesc ]n mine sim\uri

+i gata sunt de-atac, cum fu, prea poate,
Str[mo=ul meu p[ros, cu ghioaga-n labe,
P{GNE
ELEGII
Cuprins de pofta s`ngelui vr[jma=.
M[ uit la m`na care poart[ tocul

# Ce-mpr[=tie imagini =i idei
}n curcubeie. +i deodat[-o v[d
}n blana moale cum se-nve=m`nteaz[.
}mi vine-n bezna nop\ii, cu vecia
C[scat[-n jur, =i n[v[lesc din vreme.
COSTENCO
NICOLAI
Pe-ntìa nimf[ r[s[rit[-n cale,
P`ndind, s-o prind a=a, trandafirie,
+i mirosind u=or a n[du=eal[

+i-n tufele de brustur s-o fr[m`nt.
Apoi, la r`sul stelelor, povar[
P{GNE
ELEGII
Supus[, ]n coliba mea lacustr[
S[ o conduc. +i-al[turi de femeie,

De pe podeaua neagr[-n luciul lunii #!
S[ zv`rl cu ramuri, cuget`nd, ]n glum[,
La ve=nicia omului de mìne.
SANINISM
Un t`n[r ]mplete=te o p[l[rie de paie,

Din paie de orz, ]n =apte sau opt.
Miroase a ceva pr[jit ]n tigaie,
A lapte fiert =i a porumb copt.
Vara =i-a stins cuptoarele =i e gata:

Plecarea cu regretul pl`ng pe un ogor.
Ca un suflet care n-a adus la v[mi plata,
COSTENCO
Cu greu a s`ngerat datina un cocor.

NICOLAI
F`lfìtor plute=te sorbit de dep[rtare

}n glasul lui e bocet =i-un strig[t ascu\it.
Pe \[rmuri, acolo, ]n hohot de mare
Furtuna i-a trecut so\ii prin v`rf de cu\it.
P{GNE
ELEGII
Cine =tie toate lacrimile, durerile toate.

Fiecare e o durere, o flac[r[-n v`nt.
+i cine-i nebunul s[ comp[timeasc[,
#"
chiar dac[ poate,
Toate cele de comp[timit pe p[m`nt.
+i sim\urile mele de aceea-s nep[s[toare,

+i locul mi-l cunosc; al laptelui scopt
}l p`ndesc cu l[comie vrednic[ de soare;
Mi-e poft[ de lapte fiert =i de porumb copt.

POTCOVARUL
Bate, potcovarule, bate-n fier!

Bate fierul topit, ca inima mea
Scoas[ vie afar[.
De ce s[ nu ba\i =i-n mijlocul ei o caia?
Am venit, prietene, la tine,

Pentru c[ e=ti mut =i nu e=ti curios.
Curiozitatea mea ar fi s[ aflu
COSTENCO
Cum e c`nd mori. Trebuie s[ fie frumos?!
NICOLAI
Prietene, acum nu-mi place s[ fii mut.
Ce frumos sun[ ciocanul pe il[u!
+i miroase a zgur[ verde ca sticla.
Cum ]\i ver=i tu necazul b[t`nd ]n il[u...
P{GNE
ELEGII
Ascult[, frate, nu po\i s[ faci
Din bucata inimii o potcoav[?
Hai, spune, spune... de ce taci?
##
Am s[-\i pl[tesc o carboav[.
Vreau s[ potcovesc iapa dragostei,

Care se opre=te-n fiecare sear[
La porti\a altei fete primitoare.
Haide, me=tere, ]ncearc[, a=a,-ntr-o doar[!
MUGURI NEGRI
}n bezna nop\ii singur r[t[ceam.

+i glasul omului ruga: Iertare!
COSTENCO
NICOLAI
La toate casele st[tea la geam,

Privind, t[cerea. Risipind amare
Parfumuri flori ca stropi de var

}mpr[=tiate-n aer. Pl`ns eteric.
De duhuri. R[sunau bizar
P{GNE
ELEGII
Copacii ]nc[rca\i de ]ntuneric.
+i m-am oprit. Urechea ascu\it

#$ Tot cerceta. +i glasul, deodat[,
Str[punse nervii goi cu lame de cu\it.
Mi-era uscat g`tlejul =i fruntea asudat[.
Am ]nceput pe strad[ s-alerg ca un nebun
+i pa=ii r[sunau str[in =i gol ]n noapte.
}n pumni cercam de=ertul din mine s[-l supun
COSTENCO
NICOLAI
+i suferin\a crunt[ vroiam s-o smulg din fapte.
Acolo, unde strada ]n c`mp ie=ea pustiu,

}n colb m-am pr[bu=it =i lacrimi arz[toare.
+i parc[ dedesubt se zbuciuma-n sicriu
Acela=i glas cer=ind ]n hohote: Iertare!
P{GNE
ELEGII
+i noaptea-ncet, ]ncet ]n zare se r[rea.
Nep[s[toare, ziua roia biruitoare.
N[=teau, iubeau, mureau... #%
+i-aceast[ rea c[\ea,
Via\a, ]ncol\ea pe cei f[r[ iertare.
* * *
Sunt mistuit de nostalgii t[cute.
Aud chemarea unor alte lumi.
COSTENCO
Prin aurirea toamnelor z[cute

NICOLAI
Spre ce t[r`m din nou o s[ m[-ndrumi?
Vor fi =i-acolo ca =i-aici acelea=i

T[cute, ru=inoase suferin\i.
Natalele coline revede-le-a=!
+i ochii ei alba=tri =i cumin\i.
P{GNE
ELEGII
E visul vagabond. Acolo, poate,

La ce va fi nici s[ visez nu pot.
#& +i simt c[ m[ voi desp[r\i de toate
Ce am ur`t =i mi-au fost dragi, de tot.

COSTENCO
NICOLAI
POEM NTR-UN VERS
Sunt o oaz[ de mister ]ntr-un spa\iu de lumin[.
P{GNE
ELEGII
#'
CATRENE
}n a=teptarea nop\ii, c`nd florile sclipesc

}n vetrele bogate cu albul lor feeric,
Copacii fr[m`nta\i se-ncarc[ de-ntuneric,
+i mutele nelini=ti bat golul sufletesc.
* * *
COSTENCO
Cuprins de-ndoliata priveli=te, ad`ncul

NICOLAI
Se-nchide ca un melc ]n coaja-ndurer[rii.

+i numa-n ochi, ca-n maluri, izbindu-=i lin obl`ncul
De valuri, se mai simte nem[rginirea m[rii.
* * *
Natura, spa\iul, vremea ]n mine se ]ngroap[
P{GNE
ELEGII
Ca-ntr-un morm`nt; =i, totu=i, acelea-s mai departe.

Se-apleac[ ve=nicia p[injinit[-n ap[,
Pe-o u=[ intru-n via\[, pe alta calc ]n moarte.
$
* * *
Cum seva pomului se-nmorm`nteaz[-n foi
+i-n flori, sicrie verzi =i albe-n cimitir de-azur,
Trecutul osemintele =i le trimite-n noi,
Cei de nem[rginire m[rgini\i ]n jur.

IMPRESII DINTR-O C{L{TORIE
Ghemuite stau l`ng[ colin[

Casele albastrului c[tun.
Parc-a=teapt[ de sub deal s[ vin[
Zborul fr`nt al primului l[stun.
* * *
COSTENCO
Gardurile de nuiele
NICOLAI
Dorm ascunse ]n urzici...
+i te m`n[-un dor de stele
+i be\ia c-o s[ pici.
* * *
Ca o hieroglif[, cuneiform
P{GNE
ELEGII
S-a schi\at f`nt`na pe om[t.
Lini=tea cu mersu-i uniform
Vreme deap[n[, cu fa\a ]nd[r[t.
$
* * *
H[t departe, unde c`mpu-i un de=ert,
P`lc de arbori, parc[-s palmieri.
Ne-ndulcise rostul unei p[reri,
Dorul altei lumi cu sens incert.
AL DOILEA ITINERAR
Colo-n mun\ii norilor

E poiana cerului.
Trapez, dreptunghi de oale ori =indil[,

COSTENCO
Iar jos albastru-nchis; sunt mu=uroaie

NICOLAI
}n care visul fermenteaz[-n mil[

+i veselia-n prunci, c[ sunt o droaie.
Fii ]n\elept, o, dorule, cum boii

Ce trag ]n plug, ]n g`nd cu-o jungl[ verde.
+i vremii las[-te, ca frunza ploii:
P{GNE
ELEGII
De n-ai ce c`=tiga, s[ n-ai ce pierde.
* * *
$ }n urma noastr[ trist r[m`n
M[runte g[ri, triste\i m[runte
+i inimi fluturate-n s`n,
+i griji cutate-n frunte.
Un stol de frunze-n pomii goi:
Prigori ursuze au r[mas.
COSTENCO
Uscate visuri dorm ]n noi,
NICOLAI
Cum p[s[rile f[r[ glas.
* * *
C`nd stolurile g`ndurilor mele
}n aripi suf[r neputin\a roab[,
Atunci dau drumul visului =i-n grab[
P{GNE
ELEGII
Trec dincolo de lun[ =i de stele.
Prins ]n mreaja norilor,

St[ canarul soarelui.
$!
* * *
Adio! Timpul vostru a trecut!
+i noaptea soarelui privirii obosite
COSTENCO
E scump[. Trec[torul nostru lut

NICOLAI
E-nduio=at de clipele tr[ite.
S[ pl`ngem to\i copiii nim[nui?

La ce? Azi toate florile din urm[,
}n sufletele noastre de statui,
Cu buze de mireasm[, pl`nse, scurm[.
P{GNE
ELEGII
P[catul, biruind ]n zgura noastr[,

Sur`de ]ngerilor blonzi, uci=i.
$" Zadarnic pl`nge bolta cea albastr[
Pe con=tiin\ele cu ochi ]nchi=i...

+I PLNGE INFINITUL...
}=i pl`nge infinitul sirenele de ghea\[.

}n pasul t[u gazela a pus un fin acord.
}n marmor[ feeric a poposit via\[
COSTENCO
+i-n ochii t[i nostalgici l[stunii du=i spre Nord.
NICOLAI
Nu te mira c[-n urm[, sub fiecare pas,
Regretul, ca un schilav, se roag[ =i te cheam[,
C`nd sufletul suspin[ trudit, f[r[ pripas,
Lovit de-a ta cruzime, ucis de-a nop\ii team[.
P{GNE
ELEGII
De-acum peste lumina ce-\i flutur[ pe cre=tet
Triste\ea liliacul de=ertului aga\[.
+i-n inim[, [st num[r cu trup b[tr`n =i ve=ted, $#
}=i pl`nge infinitul sirenele de ghea\[.
ELEGIE
Vom pleca cur`nd! Se-ng[lbene=te zarea.

V`ntul ca un schivnic printre pomi tu=e=te.
Crengile ]n geamuri bat, timide de=te.
Frate, hai s[ ascult[m cum sun[ dep[rtarea...
COSTENCO
NICOLAI
Pace inimilor ce-amu\esc ]n piept!

V`ntul ca o umbr[ printre pomi tu=e=te.
Cu aripi de s`nge toamna-n codri cre=te,
Prim[vara nu =tiu de-am s-o mai a=tept.
Crengile ]n geamuri bat, timide de=te.

P{GNE
ELEGII
Bat prieteni buni la u=a nim[nui.

Nici o vorb[ bun[ n-ai cui s[ mai spui.
Luna, ca un bolnav, rar pe drum p[=e=te.
$$
Cad uscate frunze s[rut`nd c[rarea,
Amintirea noastr[ e un truc pervers.
Moartea, ori o fiar[... s-a oprit din mers?
Inim[, nu bate! Nu-i sim\i r[suflarea?

FINAL
C`teodat[ m[ cuprinde un ad`nc =i tainic dor:

La limanul unei ape, plin de lini=te, s[ mor.
COSTENCO
NICOLAI
De pe-ntinsul cre\ de valuri, lin adie o chemare
+i de dincolo de vreme, =i de dincolo de mare.
Fete goale de lumin[ parc[ joac[ ]n nisip;

Trupul se destram[-n aer =i r[m`n f[r[ de chip.
P{GNE
ELEGII
Umbre dinspre ceruri, umbre ]mi acop[r taina mor\ii.
Ridicat f[r[ de aripi trag inelul greu al por\ii.
$%
+i pornim convoaie limpezi,
pline de c`nt[ri =i slav[...
+i ]n urma fiec[rui cade-o stea de foc, bolnav[.
CHARMION
Sunt ochi f[r[ de lacrimi =i lacrimi f[r[ ochi:

Misterul ni se d[ cu stropul =i precaut.
COSTENCO
NICOLAI
Din pene lungi de stru\ =i fo=nitoare rochi

S[ facem cadru scump: e sentiment =i flaut.
Pe-un cer boltit, de foc se-a\`\[ un narcis,

Mai juc[u= pe v`sle. Din lini=ti visul gust[.
Limbajul serii noastre e dulce =i concis,
P{GNE
ELEGII
Amurgul moaie-n s`nge o arip[ ]ngust[.
}n ochii mei profilul e calm =i e corect.

$& Doar pieptul tulburat se zbucium[ s[lbatic.
Un murmur p[s[resc =i-un g`ng[vit insect
Oficiaz[-n codrul de aur =i j[ratic.

POVESTE
+tiu via\a ta: flori ro=ii, frunze verzi,

Icoane, candele =i draperii.
+tiu c[-\i pl[cea pe g`nduri s[ te pierzi
Furat[ de amurguri viorii.
+tiu pasiunea ta: pe clape reci

Hulubii mìnilor du=i de delir.
+i fruntea g`nditoare cum \i-o pleci
COSTENCO
NICOLAI
O v[d, pe al\i boboci de trandafir.
Dar dezmierdarea mìnii tale mici,

Acelei mìni nervoase, de om[t,
E ca un vis demult trecut pe-aici
}n amintirea-ntoars[ ]nd[r[t.
P{GNE
ELEGII
Din flori n[scut[, risipit parfum,
Plecat[ unde vis, nici doruri nu-s,
Din bezna dep[rt[rilor de scrum $'
Prive=ti uimit[ stea de la apus.
Aici sunt st`nci, iar dedesubt abis

+i iat[ fruntea ostenit[-n g`nduri.
Iar peste ochii ce nu s-au ]nchis
Trec corbii ceasurilor r`nduri, r`nduri.
AMURG
C`nd voi ]nchide ochii, iubito, mai domol

Dec`t aripile cocorul obosit,
S[ =tii atunci c[ ora fatal[ a sosit
COSTENCO
S[ las de-acuma trupul de vis =i c`ntec gol.

NICOLAI
+tii versurile-acelea ]n care leg[nam

Lumina frun\ii tale =i p[rul reci c[rbuni!...
Petalele de c`ntec de-acum n-ai s[ le suni,
Precum atunci, prin holde pe c`nd cutreieram.
P{GNE
ELEGII
}ntins pe un r[zor de flori liliachii,

Sub codrul plin de steaguri, cernit =i bocitor,
Fiindc[ mi-a fost glasul de chin alin[tor,
% }ngenunchea-vor fiare, s[ mi se-nchine-ntì.
+i ]ngerii din ceruri vor cobor] apoi;

Vor fumega c[delni\i cu clinchet de metal
}n m`na lor. Luceferi din albul lor caval
COSTENCO
Bemolii de lumin[-=i vor pl`nge pe z[voi.
NICOLAI
Tu, ]mpletind plevai\e, vei str`nge fruntea-n veci
De g`nduri pustiit[ =i plin[ de t[ceri;
}nconjurat de-un abur trandafiriu ca-n meri
Prim[v[ratici floarea prin crengi de aur, reci.
P{GNE
ELEGII
Te vei pleca t[cut[, cu gesturi largi, spre mine,
Pe buze ]mi vei pune s[rutul cel fr[\esc.
+i eu-\i voi da t[rie ca semn c[ te iubesc
S[ ve=nice=ti iubirea =i facerea de bine. %
DRUM DE TOAMN{
Am trecut prin vechiul parc:

Teii tri=ti, usca\i castanii...
COSTENCO
Mi-ai ie=it deodat[-n cale...

NICOLAI
Cum trec anii, cum trec anii!...
Pa=ii no=tri, dezolant,

R[scoleau ]n frunze moarte.
Ne-am privit mira\i =i, parc[,
De departe, de departe...
P{GNE
ELEGII
Am trecut prin vechiul parc:

Teii tri=ti, usca\i castanii...
% Am trecut sau doar ]mi pare...
Cum trec anii, cum trec anii!...

Z{PEZI TOPITE
E o mireasm[ de z[pezi topite.

Noaptea albastr[. Reci palori lunare.
COSTENCO
Curg stre=inile. Suferin\a-i grea,
NICOLAI
Precum =i dragostea mea e prea mare.
Iubita, undeva, ]ntr-o stradel[,

}=i pl`nge a=teptarea. Cu inelul
I-a= bate-n geam, c`nd luna, printre nori
Alunec`nd, ]=i sun[ clopo\elul.
P{GNE
Sunt plin de o triste\e, de-un sf`r=it. ELEGII
}n zvon de zurg[l[i =i de copite,

Pe str[zi m[ pierd. +i-n suflet se a=tern %!
Miresmele z[pezilor topite.
P{MNT NATAL
P[m`nt natal odihn[ =i alean,

Sub cerul t[u de plumb Hristos plute=te
COSTENCO
NICOLAI
+i la r[scruci de drum basarabean

Mul\imea-ndurerat blagoslove=te.
}n chinul t[u de veacuri adunat,

P[m`ntul meu m[nos, cresc albi luceferi.
Se-nal\[ turle zvelte peste sat
P{GNE
ELEGII
+i-n sufletele oamenilor teferi.
P[m`nt natal pe dealuri zburd[ c[i

%" U=oare ca lumina de p`raie;
De-a pururi d`rz a stat ]n ochii t[i
R[bdarea, care judec[ =i taie.
COSTENCO
Sunt pl[m[dit din carnea ta =i duh
NICOLAI
Ce ]n str[mo=i s-a zv`rcolit ostatic.
Vreau codrii t[i =i b[l\ile cu stuh,
Vreau stepa ta s[ r[t[cesc, s[lbatic.
La harpa razelor, pe strune de argint,

Cu m`na sufletului de cristal,
P{GNE
ELEGII
Urechea inimii ]n tain[ s-o alint
De ce \i-e ve=nic dor p[m`nt natal!...
%#
LA R{Z{+IE
Albind printre copaci e o c[su\[ mic[

}n care au tr[it, ]n =ir, to\i mo=ii mei;
COSTENCO
NICOLAI
N-au cunoscut robie =i n-au =tiut ce-i fric[

Priviri aveau de vulturi r[ze=ii de Orhei.
Sub stre=ini, azi, sunt cuiburi de p[m`nt,

Ferestrele-s r[cli\e cu mu=cat[...
+i plopul, de povara vremii fr`nt,
P{GNE
ELEGII
Vremelnicia cu n[dejdi ]mbat[.
Din vechi s-a dus pomina de codreni,

%$ Cu spuma laptelui sub cu=me moi,
Cu r[zvr[tirea spus[ la poieni
+i pumnii str`n=i pe topora=e noi.
Azi, codrul vechi e-un basm
COSTENCO
de mult trecut...
NICOLAI
Pe coaste plugul r`m[ ran[ vie.
E-at`t de-amar pe fe\ele de lut
+i-n suflete amar de poezie.
Lor nu le vine-a crede c[, de-acum,

Un vis de ]nviere s[ ]ngroape,
P{GNE
ELEGII
Ci v[d cum cre=te flac[ra din scrum,
De-a dreptu-n ve=nicie, ape-ape...
%%
N SAT LA NOI
}n sat la noi, la Cegoreni,

Printre priporuri =i ponoar[,
+erpuie drumuri lungi de car[.
Iar cerul clopot de azur
E-ncins de vii jur-]mprejur.
COSTENCO
NICOLAI
La noi nu este ca aiurea:

S-auzi ]n fream[te p[durea;
S[ vezi la =ipot de ci=mea
Ghilind neveste p`nza nou[,
Pe nalba jilav[ de rou[
Cum o ]ntind c[r[ri de nea;
P{GNE
ELEGII
S[ vezi =i fete la uluc,

Sub plasa umbrelor de nuc,
Cum r`d, se zghihuie =i \ip[,
%& O tinere\e de risip[...
Din c`nd ]n c`nd, pe l`ng[ hat,

Cu mers de ra\[, leg[nat,
Trec fetele de m[ritat
De c`ntec =i mireasm[ pline;
Cu gene lungi pe ochi plecate,
La trec[tori c`nd vor s[ cate.
Ro=ea\a fe\ei, de ru=ine,
Le st[ at`t, at`t de bine.
+i r`de apa-nceti=or,
C`nd se revars[ pe picior
Din cofele prea pline.
COSTENCO
}n sat la noi tr[iesc buneii.
NICOLAI
Sunt fruntea satului: r[ze=i.
Au cas[ mare, cu =indil[,
+i-n fa\a casei doi cire=i.
Dar casa lor nu este vil[,
Ci, doar, o cuhnie de chirpici,
P{GNE
ELEGII
Cu grinzi de nuc =i mint[ crea\[,
Uscat[ an de an sub lea\[;
Cu ea g[tesc rachiu buneii.
+i e pl[cut la ei c`nd, seara, %'
Un pui de zeam[ fierbe-n oal[.
+i-a=a miroase-a muruial[,
A grajd, a mint[ =i a cear[.
MITOLOGIE BASARABEAN{
}n c`mpul verde dorm g`ng[nii reci...

Tu pe acolo c`nd va fi s[ treci,
Pe sub c[pi\e, vezi, de Dragobete
Nu se ascunde; ori, de pe sub cr[ngi,
Codrean, cel ce-a pus g`nd viclean pe fete,
S[ nu te-n=face; unde-auzi t[l[ngi
COSTENCO
NICOLAI
S[ te fere=ti, c[ poate e Delean

Ce st[ cu m`na-n cre=tet de mioare
+i zice din caval p`n[ te doare
De dorul lui al inimii m[rgean.
Pe zare r[s[ritul vars[ jar...

P{GNE
ELEGII
+i vezi, copil[, scap[ de amar!

Pe puntea ceea nalt[, spre ci=mele,
Te uit[ bine: dac[ sim\i din plop
& Arz`ndu-te priviri cu g`nduri rele,
Chiric[-i, tu s[ =tii, cel slut =i =chiop.
}n fa\a lui hlizit[, de n[t`ng,
Nu te ]ncrede, bag[-\i fa\a-n poal[,
C[-n turta inimii ]l roade-o boal[,
+i cei ce-l v[d picioru-=i fr`ng.
Se-aprinde valea, iaz de untdelemn...
S[ nu te duc[ benga la ]ndemn
Ca, unde se str[pung poteci ori drumuri,
Tu foc s-aprinzi cartofi ori p[pu=oi
Cu miezul miresmat, s[ coci , c[ fumul
Se schimb[-ndat[-n umbr[ de strigoi
+i, hohotind, d[ buzna prin frunzi=,
COSTENCO
NICOLAI
S[ pl`ng[, cu blestem, la sf`ntul Foca.
+-atunci nici cear[, nici oloi cu oca
Nu te mai scap[ de-al s[u v[z ponci=.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dar fata, de, ca fata, soi z[lud!
P{GNE
ELEGII
Cu Dragobetele-n f`na\ul ud
S-a t[v[lit; =i Codrena= la \`\[
I-a pus c[u=ul mìnii, iar Delean
}n co= un dor i-a pus, pe c`nd, ]n g`\[, &
Tot Dragobete i-a pus m[ghiran;
Chiric[ i-a rupt glezna, iar n[frama
Pe p`rìa= s-a dus, un nenufar;
+i-a ars-o Foca-n inim[ amar.
... +i fata-acum se j[luie la mama.
RAPSODIE BASARABEAN{
Dragoste, r[spunde-mi, n-ai vrea undeva s[ fim, la \ar[,

Cam pe-atunci c`nd pitpalacul scoate puii ]n secar[;
C`nd ]n nop\ile profunde, luna ca o al[mìe,
Somnoroas[, l`nceze=te peste adormite grìe.
Codrul poleit, sub poale, cu privirea lui ad`nc[
De mister, va da urechii doar murmurul de sub st`nc[
Al izvorului. P`rùl, printre foi de brustur, late,
COSTENCO
NICOLAI
G`ng[vind, tot ochiuri-ochiuri, luciul stelelor va zbate.

Nu te teme! Nu-i nimica. Hai, descul\[, pe poteci
+tii, potecile de codru umede mereu =i reci.
|ine-m[ de bra\ ori vino, l`ng[ piept de te lipe=te:
Nu e nimeni, din h[\i=uri numai frica ta prive=te.
E-ntr-un loc poiana unor de demult uita\i haiduci
P{GNE
ELEGII
Care-au putrezit prin temni\i, ]n c[tu=e =i butuci.

Amintirea le-o p[streaz[ c`ntecele din popor...
Nu te-nfiora: =opte=te codrul rug[ciunea lor.
&
* * *
Dragoste, eu am la \ar[ o c[su\[ de v[zduh,
Are prisp[ muruit[ =i o strea=in[ de stuh.
}n ferestre, dup[ gratii, ard mu=cate ]n vazoane
+i-n ungher un mac c-un lic[r de lumin[ la icoane.
Ai s[ intri, dar ia seama, nu sta m`ndr[, ci s[-\i pleci
Tufa asta de t[ciune, pragul c`nd va fi s[ treci.
Nu c[-i joas[ u=a, ]ns[, se cunoa=te din vechime:
F[r[-nchin[ciune-n casa omului nu intr[ nime.
Ai s[ vezi o lai\[ larg[, peste ea un \ol v[rgat
+i un p[retar, pe-o spat[ de bunica mea lucrat.
La un cap[t, c[p[tìe p`n[-n bagdadii cl[dite,
+i pe grind[ o Psaltire... =i-alte lucruri ]nvechite.
Am s[ scot dintr-o firid[ o garaf[ de rachiu
Cu pojarni\[. Pe-o tav[ r[z[=easc[ am s[-\i viu
C-un colac ]n =apte vi\e =i un fagure de miere:
Cu acestea mai prinzi suflet =i oleac[ de putere.
COSTENCO
NICOLAI
* * *
Cred c[ =tii ce-i r`nduiala =i ce nu am s[ te-nv[\,
C`nd cu-o vorbuli\[ bun[, c`nd c-un dr[gulean de b[\...
+i-ai s[ fii, copila badei, un motan de gospodin[
Harnic[ =i cert[rea\[: vr[biu\[ =i albin[.
Cu fl[c[ii de la coas[, cu vizdogi la cozoroc
P{GNE
ELEGII
+i cu coasele pe umeri, rumeni\i de-al zilei foc,
C`nd, ivi\i ]n deal, la cruce, dup[ chiot ai s[ =tii
Ce vor, fiara lor de tineri! de necheaz[ sus, la vii.
Pe m[su\a scund[, -n zolnic, aburind dintr-un ceaun, &!
Repede r[storni un soare de m[lig[; ce s[ spun,
C`nd mai dai mujdeiul, br`nza =i ]n str[chinle noi
Bor=ul ardeiat ca focul, r`de inima ]n noi!
}nspre masa-n trei picioare t[b[r`nd ca o l[cust[,
Ne mir[m ce-i larg[ pofta, g`ti\a ce-i de ]ngust[.
Din cotloane, plopi de fumuri ]n t[cere se-nverig[...
Satul tot adie-a lapte, leu=tean =i m[m[lig[.
* * *
Eh, iubire, pune dreapta ici, la piept, f[ jur[m`nt,
De g[se=ti ceva mai stra=nic pe f[\area de p[m`nt!
S[ te scoli ]n zori, pe rou[, c`nd vecinul Dumnezeu
}n de ziu[ trandafirii =i-i plive=te de chir[u.
Tu, ]n doni\a g[lbuie, str`ns[-n cercuri, ]ncrestat[
Cu fier ro=u, pe Joiana mergi s-o mulgi dup[ corlat[;
S[ trimi\i, apoi, vi\eii la ciread[, c`nd v[carul
COSTENCO
Pentru vite ori vreo m`ndr[ ]=i revars[-a=a pojarul

NICOLAI
Dintr-un fluier. +i d`nd hran[ la cob[i, la cìni =i porci

C-un obraz de lapte proasp[t la iubit s[ te ]ntorci.
M`ngìerea mea! Lumin[! Trup suleget, g`t minune!
De-a= putea, tot ce-i pe suflet pe de rostulea \i-a= spune:
C`t de alb[-\i este pielea, ca o lamur[ de grù
M[cinat[-n moara nou[-a Neam\ului, cea de pe rù;
P{GNE
ELEGII
C`t de fraged \i-este s`nul =i c`t de sub\ire glezna;

C`t de g`nditori \i-s ochii, c`t de-ad`nc[ le e bezna;
C`t de me=ter \i-este bra\ul, unduios ]n m`ngìeri
&"
+i s[lbatic \i-e s[rutul r[scolind str[vechi pl[ceri;
C`t e lini=tea de-nalt[ =i aducerea-aminte:
Parc[ arde-n tine-un munte de iubite oseminte,
C`nd, al[turi st`nd, ]n miros de l[icere, ]n c[mar[,
Bem a dragostei licoare, dulce-a=a =i-a=a amar[!

/1936-1940/
ELEGII P{G~NE
ELEGII NICOLAI
&#
P{GNE COSTENCO
I-A ELEGIE P{GN{
Motto:
Ales Vergngliche
Ist nur ein Gleichnis;
Das Unzulngliche,
COSTENCO
NICOLAI
Hier wirds Ereignis;

Das Unbeschreibliche,
Hier ists getan;
Das Ewig-Weibliche
Ziet uns hinan.
Goethe
Ce frumoas[ e=ti, iubito!
P{GNE
ELEGII
C`ntarea c`nt[rilor
Frumoas[ e=ti, iubito, cu chipul t[u curat.

&$ |i-a= soarbe-a gurii dulce =i s`nger`nd[ floare!
}n p[rul t[u ca noaptea, de v`nturi r[sfirat,
Via\a mea-=i ]ngroap[ trecutul =i-ntristarea.

D[-mi s[rutarea gurii, cum o d[ florilor
Fierbintea-nvolburare a zorilor. Chemarea
Mea cre=te-n v[lm[=agul cel p`rjolit de dor
Al clipelor, opre=te ]n calea sa destinul;
La glasul meu to\i crinii pl`ng, zgribuli\i, =i mor.
Eu sunt iubitul celei ce-mi d[ruie=te vinul
COSTENCO
Mai tare ca al mor\ii ai s`nilor ei mici,
NICOLAI
Ca dou[ porumbi\e cu ciocul roz. }nchinu-l
Acest pahar al clipei p[g`ne-n cer =i-aici.

Frumoas[ e=ti, iubito, cum alta-n lume nu e!
Tu m-ai mu=cat de suflet cu al iubirii bici
P{GNE
ELEGII
+i inima-ai legat-o de flac[ra ce suie
Din beznele ad`nci ale vie\ii p[rinte=ti
Pe s`ngeroasa mor\ii =i sor\ii c[r[ruie, &%
Spre ]nflorirea pur[ a z[rilor cere=ti.
Acolo cine este =i m[ a=teapt[ cine?
Sc[ldat[-n vijelii de visuri tu, doar tu e=ti!
* * *
M-am desp[r\it de-a clipei statornic[ micime,
M-am desf[cut din c`l\ii unui banal trecut,
+i str[lucesc s[lbatic, zv`rlind peste mul\ime
Sfidarea tun[toare: am dragostea ta scut.

COSTENCO
NICOLAI
O, te iubesc, fecioar[! tu-mi e=ti ]mp[rt[=irea

Vie\ii noi ]n care sunt ]nger ren[scut.
}mpr[=tie-\i din ochii ]ntuneca\i uimirea!

}n templul f[r[ zei al lumii am surprins
Misterul zeit[\ii ce ne-a supus Iubirea.
P{GNE
ELEGII
Coboar[-\i fuga roz[ a vrerii, ]nadins,

Pe sidefata scar[ ce sufletu-mi lunatic,
&& Pe frun\i de flori =i s`nge, spre tine a ]ntins.
Nu te feri de-al gurii ]mp[timit j[ratic;

}mbr[\i=[rii =arpe nu te ]mpotrivi!
Iube=te-n mine duhul ce l-am \inut ostatic
Din veacuri, ale c[ror dureri te-ar otr[vi
De le-ai cunoa=te. Scumpo, frumos e al t[u nume;
+i buzele =optire cu gura le-a= strivi,
Aceste vi=ini coapte pentru strivit anume.
COSTENCO
Iube=te-m[, =i-n clipa oprit[, poate-n veci,
NICOLAI
S[ nu ne pese nici de-or`nd[, nici de lume.
Cuprinde-m[ cu zorii acestor bra\e reci,

}n[bu=[ la s`nu-\i acest cap beat de g`nduri
Acum, c`nd crap[-a nop\ii nenum[rate teci
P{GNE
ELEGII
+i boabele de stele pe cer sar r`nduri, r`nduri.
M-apropie de tine, ]n sufletul t[u nud
S-aud cum carii rod ale veciei sc`nduri; &'
S-alung =i presim\irea acestui blestem crud,
C[ tu =i eu, odat[, vom repeta-mpreun[
Sf`r=itu-ngrozitor al mor\ii. O aud,
Psalmodierea stearp[ a unui glas; r[sun[
Citania de veghe l`ng[ un lung sicriu,
Pe l`ng[ geamuri, v`n[t, un miorl[it de lun[,
+i ]n sicriu eu singur, rob trist, nici mort, nici viu.

COSTENCO
NICOLAI
Cuprinde-m[, mi-e team[ de-a mea singur[tate;

S[rut[-mi gura ars[ at`t c`t nu-i t`rziu
+i iart[-m[, c[ n[rui a clipei maiestate

Cu-acest delir de g`nduri! Sunt, poate, un nebun,
}nnebunit de-a lumii etern[ nedreptate;
P{GNE
ELEGII
Sunt, poate, un titan, nu pot s[ m[ supun

Acestei legi ce \ine pe omenire jugul
' Misterului: vreau lutul de cazna-i s[-l r[zbun,
Din pomul ve=niciei s[-i d[ruiesc bel=ugul.

* * *
Printre at`tea stele cu creste-nfl[c[rate,
Pe care nici tipare, nici suflete n-au loc;
Printre at`tea astre cu turnuri crenelate
De safirii penumbre, ori ro=ii umbre-n joc,
COSTENCO
NICOLAI
O inim[ spuzit[ agonic nu mai bate,
P[m`ntul: astrul nostru f[r pomp[ nici noroc
}=i poart[ cu r[bdare prin vreme s[r[cia,

Cu p[duchimea lumii ce mi=un[, calic.
De nu p[m`ntul omul viseaz[ Ve=nicia,
P{GNE
ELEGII
Aceast[ pl[smuire de patimi =i nimic,
D`nd un decor de basme b[tr`nului p[m`nt,
Acestui glob funebru, acestui splendid dric! '
Orgolios ]ncearc[, s[rmanul, ]n cuv`nt

S[ afle perspectiv[ eternit[\ii sale;
+i-a sa de=ert[ciune-i pe temelii de v`nt.
Cu biblicele r`nduri vrea mintea s[-=i ]n=ale
Cu vorbe pr[fuite, cu oameni ca =i el,
+i-nfrico=at ]nal\[ t[cerii osanale.
O minte de o =chioap[, un cap flocos sau chel,

O inim[ de =oarec =i-un vis de nemurire!...
COSTENCO
NICOLAI
De-ar =ti c`t e de comic, =i c`t e de mi=el...
Iubita mea, ca vinul m[-mbat[ fericirea

C[ searb[da ta via\[ cu-a mea ai ]mpletit!
Din tot ce credem, ast[zi ne-a mai r[mas iubirea.
P{GNE
ELEGII
Chiar de-mplinim ]n gluma Celui Ascuns un rit

Hilar p`n[ la tragic, ]n biata comedie
A dragostei noi rolul ni l-am ]ndeplinit
'
Destoinic, iar r[splata ]n fa=[ ]nt`rzie...
Tr[iesc doar prin iubire =i, poate, c[ tr[iesc
Iluzia mai tare dec`t o ve=nicie,
A c[rei nep[sare-o desfid =i o ur[sc!

* * *
M[-ntrebi de ce m[ zbucium; de ce nu-mi aflu pace
La s`nii t[i, ca mieii b[l[i; de ce nu-s bl`nd?...
Cum oare pot, c`nd v[d cum bordeiele s[race
Bogatului f[\arnic, obraznic =i fl[m`nd,
COSTENCO
NICOLAI
Sunt treapt[ spre o via\[ la care n-are dreptul,
Cum pot privi la \easta ce nu cunoa=te g`nd
}nalt, nici ideal =i care-=i umfl[ pieptul,

Cu vorbe mincinoase ]nzorzon`nd ades
Sordida sa f[ptur[. Pot eu s[ fiu adeptul
P{GNE
Tihni\ilor, licheaua din propriu interes, ELEGII
+i s[ pretind mul\imii c-acesta este farul?
Pot eu pe putregaiul mizeriei s[ \es '!
Un v[l de vise roze? Ar fi prea greu calvarul.

Mai bine pe trudita mea cruce s[ m[ bat,
Din inim[ ciocan improviz`nd amarul,
Dec`t de fericire, s[ picur, ]mbuibat!...
Cum vrei s[ aflu pace, iubit[ rea =i dulce,
C`nd fete ca =i tine-=i scot trupul la mezat
+i pierd pe totdeauna speran\a s[-=i mai culce

COSTENCO
Cu dragoste candid[ c[p=orul pe-un piept drag;

NICOLAI
Ademenite c`nd de izul unei bulce,
Fl[m`nde, castitatea =i-o dau unui pribeag

Zg`rcit la bani, dar larg ]n vi\ii =i ]n pofte;
Cum pot fi mul\umit, c`nd pentru un posmag
P{GNE
ELEGII
Se vinde-o copili\[; de dorul unei cofte

O fat[-n r`nd cu lumea c`nd nu mai poate fi;
Ori o m`r=av[, a vreunui bleg Irofte,
'"
Zv`rlind ]n fa\a lumii un vag drept de-a iubi,
}n balele minciunii c`nd murd[re=te-o mam[,
Cum pot tr[i al[turi de tine, colibri?
C`nd un copil din leag[n un s`n v`ndut recheam[,
Eu s[ fiu fericit? R[spunde-mi, nu-i nedemn
Ca pentru omenirea ce rabd[ peste seam[
S[ nu te lup\i? S[ nu smulgi al suferin\ei semn
COSTENCO
De pe coroana [stui ridicol rege-al firii,
NICOLAI
Zis om? S[ st[rui ve=nic, cu inima de lemn
+i un sur`s placid, la jertfa omenirii,

Cu mul\umirea crud[ c[ nu e=ti tu atins?
Ce plin[ e=ti de sine, mireasm[ a iubirii!
P{GNE
ELEGII
S[ treci pe l`ng[ pilda Eternului }nvins,
S[ te cumineci jertfei, s[ rumegi aspre azimi
Cu mul\umirea unui vi\el de vac[ lins!
'#
Icoan[-a frumuse\ii de e=ti, ]n fa\[ cazi-mi,
S[ v[d scheletul vrerii de sine, vreau s[ v[d,
Tu, vis de fericire, pe ce temei te razimi.
Voi, ochi, frumo=i ca noaptea, obraji, voi, de om[t...
Ori ]nd[r[tul vostru, ca un torent ]n albii
De crini =i de sidef, nu curge un pr[p[d
De g`nduri m[run\ele? Sub z[ng[nitul salbei

COSTENCO
Nu m[sur[ clepsidra al vremii picur lin?

NICOLAI
+i-n dosul astei forme =i sub dantela albei
Priveli=ti nu se ascunde un m[rginit destin?

O, nu vorbi, iubito! Olimp e al t[u nume,
}n care zeii mor\i dorm somnul lor virgin!
P{GNE
ELEGII
Tu te-ai n[scut a=ijderi lui Venus, turn de spume;

}ntre p[m`nt =i cer un magic leg[m`nt,
+i leag[nul t[u este de-azur; =i de parfum e.
'$
Sunt st[p`nit de tine ca de un demon sf`nt,
+i te iubesc cu c`t tu cu vorbele m[ chinui.
Tu-mi pari a fi imboldul ce m-a f[cut p[m`nt.
Cu pura r[t[cire prin spa\ii tu pricinui
Pornirea ca din patru pr[p[stii s[ m-adun
+i trei sunt numai bezn[, a patra doar lumin[-i
+i harfa sideral[ =i-al nemuririi bun
COSTENCO
Cu sila s[ ]nghesui ]n str`mtele tipare,
NICOLAI
+i muritoarei soarte fatal s[ m[ supun!
O, b[nuiam prin secoli a ta ]nfiripare

+i frem[tam la visul c[ e=ti sortita mea
Iubit[. M[ durea c-am s[ tr[iesc sub soare
P{GNE
ELEGII
A suferin\ei oarbe =i-a vanit[\ii stea,
C[ voi tr[i-ntre oameni, cu ei o s[ m[-ncaier,
C[ci viitoarea har\[ ]n mine, surd, mustea.
'%
De mìnile uit[rii, tors din al lumii caier,
Din pofta-ndeplinit[ =i lacrimi m-am n[scut;
+i primul spasm de groaz[ fu primul g`t de aer.
}n dezolanta noapte a vie\ii am crescut
Ca un r[boj pe care un trist oier ]nseamn[
Dureri f[r[ de num[r spre-un \el necunoscut.
COSTENCO
Iubito, l`ng[ tine, un g`nd ascuns m[-ndeamn[

NICOLAI
S[ cred c[ o gre=eal[ fu faptul s[ m[ nasc.

Ce-ar ]nsemna o frunz[ ]n minus pentru Toamn[?
+i-mi pare, c`teodat[, spre-un fantezist Damasc

C[ plec, negu\[tor de aur =i gogoa=e;
+i, plictisit de via\[, ades m[ prind cum casc.
P{GNE
ELEGII
C`nd suf[r pentru al\ii, o for\[ p[tima=[

De m[ ]mpinge legea, s[ o dau peste cap,
'& Tu-mi stai ca o dojan[ amar de dr[g[la=[.
De gloria din vise adesea m[ adap

+i suf[r martirajul, lupt`nd ca Don Quijote.
}mi pare c[ la baza nefericirii sap.
+i m[ surprind adesea c[-ng`n acelea=i note
C`ntate, r[sc`ntate, istorii de c`nd sunt
+i v[d av`ntul meu ce van =i idiot e!
}ncerc =i eu, ca al\ii, prejudec[\i s[-nfrunt,
COSTENCO
S[ sfar[m pe Moloh cu soclul lui de veacuri,
NICOLAI
Dar ]n oglinda vie\ii sunt doar un clown crunt!
* * *
Iubita mea, de ce s[ ne m`nc[m cu fleacuri
Norocul! Singur nu =tiu de ce-s a=a nebun!
P{GNE
ELEGII
S[ hoin[rim mai bine prin cr`nguri! Ori pe lacuri,
Sub s[lcii ]nvechite, pudrate, c`nd apun

}n umbr[ griji, p[cate, alaiul de mizerii ''
S[ lunec[m ]n barc[ ]mbr[\i=a\i; s[-\i spun,
Pl`ng`nd pe jum[tate, ]n vastul hram al serii,

C`t a=teptam clipita ca s[ te ]nt`lnesc,
Cu-un dor nel[murit, ]n timp ce luna merii
}i poleia. Tot chinul meu supraomenesc,
De nop\i f[r[ de cap[t, de-a mea singur[tate
S[-\i povestesc. +i-odat[ s[-\i susur: te iubesc!
COSTENCO
Mi=cat[ de-amintiri, =i-acum inima-mi bate.

NICOLAI
Cuprinde-m[, iubito, cu-alint[torul bra\;

S[rut[ cu-ale gurii petale miresmate.
Mereu de-a= fi cu tine =i tot n-a= avea sa\.

Sunt vie\ii tale umbr[, sunt visul umbrei tale.
P{GNE
ELEGII
S[lbatica mea inim[ =oim ro= o \ii ]n la\.
* * *
Prietene, iubitul mi-e un copil ce-mi cere

O via\[ ridicat[ pe sc[ri de vis, de cer,
Iar s[rutarea lui e fagure de miere!
Lungi pletele ca =erpii de valuri; un mister

Via\a sa e; ochii, de-o tainic[ durere
Umplu\i, privesc la mine-n t[ria lor de fier
Cu-o dragoste ce-mi rupe tot sufletul; m[ doare
Privirea lui ]n care n[dejde parc[ nu-i
+i-o cere de la mine. S[-i dau minciuna oare?
S[-i d[ruiesc perdeaua iluziei? Eu, lui,
COSTENCO
NICOLAI
Iubitului, s[-i fur m[rirea-ngrozitoare?
Se zbucium[ ]n g`nduri iubitul meu, precum,

De chinuri tulburat[, se pr[bu=e=te marea
Pe \[rmuri, s[ le sfarme, s[ nu-i mai stea ]n drum,
P{GNE
ELEGII
Dar, tainic[, se-aude, poruncitor, chemarea,
+i bra\ele de ap[ neputincioase, cum
Sunt bra\ele de prunc, recad cer=ind iertarea.

De st`ncile s[lbaticului, m`ndrului destin,
}=i sfarm[ neputin\a iubitul meu. +i pl`nsul
De=ert[ciunii sale ]mi picur[ pe s`n,
+i s[rutarea gurii i-o dau, c[-mi este d`nsul

Al vie\ii =i al mor\ii predestinat st[p`n.
O, fetelor, ce c`ntec e dragostea! }ntr-]nsul
Se-aud, nel[murite, suspinele de dor
Ale vie\ii prinse-n v`rtejuri diafane
C`nd sufletele, pline de-un b[nuit fior,
Cer=esc tipar n[scut, bocind pe oceane;

}n el e-ntìul =opot al mugurului crud
De frunz[ =i de floare, ie=it dintre obloane
COSTENCO
NICOLAI
De scoar\[ p[m`ntie, cu fo=net stins =i ud;

E sc`ncetul jivinii speriate de lumin[,
Chincit[ la gurguiul ocrotitor =i nud
Al s`nului matern; e muzica divin[

P{GNE
ELEGII
A c`ntului de leag[n neistovit pe guri

De pas[re, femeie; e g`ng[vit noptatic
De boabe germinate pe-ai \[rii umeri suri;

Sentimentalul viers al bietului buratic;
E dr[g[stoasa =oapt[ a vastelor p[duri
Ocrotitor pe spaima unui popor s[lbatic.

* * *
}n c`ntecul de dragoste e D`nsul, numai D`nsul,
Prin care toate trec =i ve=nic toate curg.
Iubitul meu! Nu l-a\i v[zut, prietene? Printr-]nsul
Eu doar tr[iesc; la D`nsul mereu g`ndesc, a=tept

+i-n a=teptare, iat[, m[ cople=e=te pl`nsul.
COSTENCO
NICOLAI
C`nd o s[ vin[, m`ndru, s[-mi cad[, bl`nd,
la piept?
Ca m[gura ]i este a frun\ii ]n[l\ime,

Ca sabia de foc ]i este g`ndul, drept,
+i p[rul i-e ca holda pe-a z[rii sub\irime
P{GNE
ELEGII
Undind neostoita furtun[-a min\ii reci.
Cum este dragul meu, pe lume nu e nime!
Cu ochi ca dou[ fl[c[ri r[sfr`nte-n negre teci, !
R[scolitoare fl[c[ri ce-n inim[ se-mpl`nt[;

+i inima aprins[ n-am s-o mai sting ]n veci!
E-ad`nc[-nfiorarea, iubitul c`nd cuv`nt[,
Tot sufletul de gura-i se anin[, ca un strop
De ploaie pe o frunz[ ce-n soare, beat[, c`nt[.
Tremur[tor mi-e trupul asemeni unui plop.
+i fiecare =oapt[ ]n mine-i un r[sunet

COSTENCO
}n care via\a-mi toat[ ca pe-o comoar[-ngrop.

NICOLAI
C`nd ]mi vorbe=te, parc[, ]n fiecare sunet
Se p`rguie=te-un vis e =opot de izvor,

E rù ce cre=te-n vuiet, e vijelie, tunet!
Vr[jit[, uit de vreme, ]mi pare c-am s[ mor,
P{GNE
ELEGII
C`nd bra\ele-i, st[p`ne-mi ]ncol[cesc mijlocul.

Sunt trist[ =i sub\ire, m[ mistui de-al s[u dor...
Ah, c`t de bun ]mi este =i dureros norocul!...
"
Prietenelor, oare nu vine scumpul meu?
Ah, ce s[ fac! nu-mi aflu ast`mp[r =i nici locul;
El vine! El e. Haide pleca\i!...
Iubitul meu!
* * *
Frumoas[ e=ti, iubito, asem[nare n-ai!
Ce dulce-i s[rutarea buzelor tale ro=ii!
|i-ar pizmui mijlocul =i grùl cel b[lai.
COSTENCO
NICOLAI
Iar umerii, rotunzii, cum m[ privesc, frumo=ii,
Cu sclipitoare albea\[, ca-n nop\ile de Mai
Z[pezile lunare. Prin mine to\i str[mo=ii
Te binecuv`nteaz[!
M[nunchi de cimbri=or
P{GNE
ELEGII
Mirositor iubitul mi-e, dragul fr[\ior!
Frumoas[ e=ti, iubito! Dorito, m`ndr[ e=ti!

Mai m`ndr[ dec`t z`na str[vechilor pove=ti! #
Ca strugurii cei cop\i e vorba gurii tale!

Mai proasp[t[ suflarea ca mierea str`ns[-n faguri!
E=ti tot numai mirosuri, numai vr[jite zale,
E=ti m`ndru ca o oaste cu fluturate steaguri!
E=ti bun, iubitul meu, cu albele =iraguri
De din\i, biruitori prin s`ngeroasa vale
A buzelor! |i-e r`sul alb leg[nat de straturi,
Izvor ]\i e s[rutul, de care nu te saturi.
Umbros culcu= \i-e pieptul!
A c`mpului suflare.
Iubita mea! Cu nimeni nu are asem[nare:
COSTENCO
Ca printre boji un crin e, printre fete, ea!

NICOLAI
Mesteac[n luminos cu crengi tremur[toare

Iubitul meu e, zvelt =i nalt ca o nuia!
La umbra lui t`njesc ca o mirat[ floare
P{GNE
ELEGII
Sfiit =i bucurat ca-n zori de zi o stea.
* * *
Aduce\i, pomi, voi, poame; aduce\i, z[ri, azur;
$
Voi, fluturi, da\i-mi haina; voi, florilor, beteala;
Cl[di\i-m[, voi, me=teri, cu ziduri ]mprejur:
R[nit[ de iubire sunt.

Nu v-am spus odat[,
Copilelor? Din somn iubita nu-mi trezi\i!...
Ca buciumul e glasul iubitului; ca ceata
Haiducilor i-e mersul u=ure! Voi nu-l =ti\i?
El peste v[i =i dealuri p[=e=te vesel, iat[,

+i repede ca cerbul. Ce m`ndru e, privi\i!
Aduce\i miruri vechi, ad`nc mirositoare,

+i m[-nt[ri\i cu vinuri m[ mistui, m[ ]nec,
COSTENCO
Sl[bit[ de-a=tept[ri. Prin vi\a suitoare,
NICOLAI
Spre zarea viorie privind, pe prag m[ plec.
+i parc[-l simt la spate =i stau ca ]nlemnit[,
La g`ndul c[ e d`nsul. Iar \`rìtul sec
P{GNE
ELEGII
Al greierilor toarce o noapte nesf`r=it[.
+i parc[-i simt la ceaf[, puternic, bra\ul st`ng,
Iar dreptul m`ngìndu-mi iubirea ostenit[...
%
...+i de z[d[rnicia dorin\ei gem =i pl`ng...
* * *
S-au aplecat grumajii t[cerii peste fire.
Iubitul, sub perete-n fereastr[, s-a oprit;
Prin mrejele perdelei se uit[. Cu iubire
Se uit[ =i chemarea-i tot trupul mi-a strivit.
Iubito, porumbi\o, apropie-te, scoal[!
Z[pezile uit[rii pe dealuri s-au topit.
Tumultul prim[verii cu-a sa sporov[ial[

Pe paturi ]nflorite, cu miresmate ce=te,
COSTENCO
NICOLAI
S-a r[scolit. P[m`ntul, sc[ldat ]n jil[veal[,
Sub umbrele plecate de sear[ se treze=te.
E-un zumzet nou pe c`mpuri =i dulcile miroase

Din vii =i lunci cu mierea amurgului se-mbin[.
P{GNE
ELEGII
Doar =esurile, pline de ierburi somnoroase,
Nu se trezesc. E vesel zorit de clopo\ei

& }n fuga r[=chirat[ a turmelor de miei.
Hai, scoal[, draga mea, =i-n lunca serii vin[,

Cu crinii minuna\i ai umerilor t[i
Pe care pun ghirlande zidarii de lumin[.
Vin, hulubi\a mea, las acoper[m`ntul
De piatr[: l`ng[ zidul din fa\[ te adast,
S[ m[ ]mbete ochii, s[-\i mai aud cuv`ntul
Mai dulce ca un leag[n, mai, ca odihna, vast.
Vin s[ gonim =ireata, vulpeasca stric[ciune,
COSTENCO
Ce vrea pe via-n paza ta azi s[ se r[zbune.
NICOLAI
Vin tu cu trup, ]n miros de prih[nire, cast.
* * *
Cu seara care-=i fr`nge mijlocul s`ngeros
Pe dealul din potriv[, eu ]\i a=tept ivirea,
P{GNE
ELEGII
}n zbor de bidiviu pe-al ce\ii =es sc[mos;
Te-a=tept cu dem`ncarea, cu dorul =i iubirea.

Porumba aurie a dragostei, din piept, '
|i-o voi trimite-n cale, s[-\i fie f`lfìrea
Ei alb[ c[l[uz[ spre mine. Te a=tept,

Iubitul meu, cu carnea, cu sufletul supus.
O ve=nicie-mi pare de-asear[, c`nd te-ai dus!
De noapte ]mp`nzit[, de-al umbrelor lungi cor,
De haine-mpov[rat[, de=i sub\iri =i fine,
Cu =oapte ]n ureche de p[tima= amor,
}n a=ternut te caut, iubitul meu, pe tine.

COSTENCO
NICOLAI
Te chem, =i la chemare, iubite, nu r[spunzi.

+i mìnile str`ng p`nza, nu te g[sesc. Senine
R`d stelele-n oglind[, c[z`nd ca ni=te grunzi

De diamant pe fire. Mi-s ochii grei =i umezi!
Iubitul meu, ]n care-ascunzi=uri te ascunzi?
P{GNE
ELEGII
La s`nii mei ca roua de reci, nu te ]ncume\i

S[ vii, st[p`nul meu? Prin ce livezi te por\i,
+i tulburarea vie\ii din mine tu cum nu vezi?
Mi-a= arunca via\a ca s[ o joc la sor\i

+i s[ m[ nasc toiagul ce ve=nic \i-e tovar[=.
La glasul t[u, iubite, a= ]nvia din mor\i!
Privirea ta de =oim asupra mea coboar[-=i
Mistuitoarea bezn[; =i ostenitul zbor
Al sufletului str`nge-l, s[ fim prieteni iar[=i!
Sim\i inima aprins[, ca, la apus, un nor,
COSTENCO
NICOLAI
De soarele iubirii, supus[-n urm[-\i merge.
Revino-ntr-al iubirii nalt arcuit pridvor!
Dar nu-mi vine iubitul. Cu pa=i u=ori, de helge,

Din cas[ ies =i noaptea m[-nv[luie-n fiori
De spaim[ =i r[coare; voi c[uta pe cel ce
P{GNE
ELEGII
Iube=te al meu suflet, prin luncile cu flori,
Pe uli\ele pline de praf, tot numai urme;
S[-ntreb, poate afla-l voi de negrii p[zitori...
Ascund lumina lunii a norilor albi turme.

L-am c[utat pe prispe, la geamuri l-am strigat;
Iubitul meu nu vine pojarul s[ mi-l curme.
Acas[, nici pe uli\i pe el nu l-am aflat.
Nici str[jile-nt`lnite de d`nsul nu au =tire.
Nu-l v[d, =i pentru d`nsul at`tea inimi bat...
* * *
COSTENCO
Iubitul ]mi z`mbe=te, =i m`na lui sub\ire

NICOLAI
}mi m`ngìe al fe\ei ]nl[crimat oval.

Cu dragoste m[ soarbe. Robit[ de-o privire,
}mi lunec[ pe umeri al nop\ii rece =al.

De team[ =i cu dor m[ str`ng la pieptu-i tare
Ca un z[gaz de-aram[, b[tut de-al vie\ii val.
P{GNE
ELEGII
Nu-l voi l[sa s[ plece; cu buzele amare

De buzele lui dulci m-apropii =i m[ sting
La =oapta-i ca un lic[r t`rziu de lum`nare.
E grea iubirea! Plasa-i de nes[tul paing

Se-ntinde tot mai deas[, tot mai f[r[-ndurare.
M[-n[bu= ]n str`nsoare =i, ca un vrej, m[ fr`ng.
* * *
Frumoas[ e=ti, iubito, mai minunat[ e=ti,
Cu ochii t[i cei umezi =i gale=i, dec`t toate
Copilele din lume! C`nd mergi =i c`nd z`mbe=ti,
COSTENCO
Cum mi=ti cu ai t[i umeri rotunzi =i dai din coate,
NICOLAI
Comori nepre\uite tu parc[-mi d[ruie=ti!
+i ochii t[i dar ochii luceferi parc[ sunt

Sc[lda\i ]n bezna moale ce-ad`nc ]i ]nconjoar[,
+i-n propriile fl[c[ri ard viscolind m[runt.
P{GNE
ELEGII
Grumajii t[i mai plini-s =i gura mai fierbinte,
Z`mbirea mai =trengar[ =i gestul mai cochet...
L`ng[ at`tea gra\ii m[ ploconesc. Cuvinte !
Nu are s[ te c`nte nici cel mai div poet!
T[cerea ta e fagur =i vorba ta e miere
Ce picur[, suav[, ca luna pe br[det.
M[re\i ]\i sunt grumajii, ca albele palate
De marmor[-n dantela unei albastre m[ri;
Ca-n fund de ocean puternic[ se zbate
}n tine inima: neobosit[-n sc[ri,

COSTENCO
Ca m`ndrul c[l[re\ din c[r\ile de basme;

NICOLAI
+i larg[ \i-e iubirea c`t nu ]ncape-n z[ri!
+i s`nii t[i cumin\i-s, ca bunele fantasme

Agreste; doi pui gemeni prin lanuri colilii.
Tu-nchipuirea c[rei nemai=tiute plasme
P{GNE
ELEGII
Te-ai z[mislit, gre=it, =-aicea ]nt`rzii?

}mbobociri de aripi pe umerii t[i v[du-i
+i a lor f`lfìre de umbre str[vezii.
"
Ai fost vreunui astru pricin[ la pr[p[du-i,
Iubita mea? C[ prea e=ti plin[ de magii simbol,
S[ apar\ii vie\ii m[runte? Cum ]ng[dui,
Nepedepsind, orbire d`nd ochilor ce-n gol
Sub pleoape z[mislire doresc a-\i da a doua;
+i gura n-o usuci al goalei dragoste sol?
Frumoas[ e=ti, iubito! Mai limpede ca roua

Obrazul t[u e; gura ca rodia ]n p`rg,
COSTENCO
NICOLAI
Mustind pe albii s`mburi ai din\ilor; cu noua
Ta hain[ pari g[tit[ ca fetele, de t`rg.

M[rea\[-i frumuse\ea iubitei mele, cum ]i
Credin\a celui care se roag[-n mun\i, cu s`rg,
P{GNE
ELEGII
}n hang de lan\uri grele d`nd m`ntuire lumii.
Comoar[ e=ti, iubito, =i nu =tiu ce s[ cred:
N[scut[ e=ti din mam[ sau din fo=nirea spumii!...
#
* * *
Iubit[, sor[, prinsu-mi-ai inima, un ied
S[lbatic, cu un ochi, l-ai ]mbl`nzit cu altul,
+i-l \ii legat cu salba, =i-l por\i precum pe-un biet
C[\el de joc =i-i d[rui un dulci c`nd face saltul!
Ah, inima aceasta, ridicol[, ce grea
O simt b[t`nd ]n mine, ea, ce visase-naltul!
Ce bun[ e=ti, iubito, incon=tient de rea!

COSTENCO
NICOLAI
Ce m`ngìeri mireasma s[-\i unduiasc[-n plete

Posomor`t al[turi de tine-s: cucuvea.
Iubita mea-i izvor potolitor de sete,

Pecetluit izvor. Gr[din[ toat[-n flori,
Ne]nflorite flori. B[te\i, ca s[ ]mbete
P{GNE
ELEGII
V[zduhul tot, gr[dina, voi, v`nturi, c[l[tori

F[r[ de \int[. Rupe\i pece\iile, me=teri:
$ Iubita mea-i curat[ ca cerul f[r[ nori;
Izvor neprih[nit, curg`nd sperios, ]n pe=teri.

Iubita mea-i ascuns[ ca-n brazd[ bobul rod,
S[m`n\[ =i fo=nire, =i ]mpietriri =i cre=teri.
Sub ochii ei prind aripi, cresc teaf[r din schilod,
+i inima ca jarul =i-ntinde p`nza vie,
Trec dincolo de stele ]ntr-un stelar exod...
COSTENCO
Iubirea mea-i r[sad s[dit spre ve=nicie!
NICOLAI
* * *
O, te iubesc ca robul care-=i iube=te hramul:
Jertfind, din s[r[cie, =i cel din urm[ ban,
Crez`nd c[ ]=i cinste=te via\a sa =i neamul!
P{GNE
ELEGII
}n aur =i argint icoanele-au sclipit,
}n viul lic[rit de mii lum`n[rele
+i-n mijloc st[ norodul sfios =i obidit.
%
Se suie rug[ciunea cu inima la stele,
+i-n frumuse\ea care ]i st[ruie ]n jur
}=i pleac[, fericit, n[dejdea spre podele.
+i eu, tr[ind aceea=i minciun[ de azur,
Te-mpodobesc cu aur iubirea mea =i via\a
Pe trupul meu, ruini, fii templu zvelt =i pur.
Asupr[-mi, somnoros =i-nrourat, prin cea\a

Ce-mi st[ruie l[untric te-nal\ sc[ldat[-n sori;
COSTENCO
Sub semnul t[u sunt lumea buimac[ diminea\a.

NICOLAI
Tu fii pe cerul meu, ca a=trii sun[tori,

Cu umblet v[tuit, c[delni\[ri de smirn[,
Prezen\[ ireal[ la crepuscul, ]n zori:
De tine via\a mea =i soarta mea at`rn[!

P{GNE
ELEGII
* * *
V-am spus doar, fetelor, s[ nu-mi trezi\i iubita!
&
}n somnul ei sc[ldat[, l[sa\i-o, ca-n om[t.
Numai privind la d`nsa mi-a ]nflorit ispita.
Chinuitor e g`ndul c[ nu am s-o mai v[d.

Dar cine este asta ce suie ]n de=ertul
Din suflet, ca un bucium ce cheam[ ]nd[r[t?
+i cine ]mp`nze=te cu v`rfuri albe sfertul
De lun[, t[mìat plop c[l[tor pe =es?
Blestemu-l, de-i duh r[u! De-i duh =[galnic, iertu-l.
Dar nori, c`mpii =i ape ce vor, c-at`t de des
COSTENCO
NICOLAI
}mi oglindesc doar chipul iubitei. Ori=iunde
M[-ndrept, sur`s viclean =i plin de ]n\eles
}mi urm[re=te g`ndul =i-n suflet ]mi r[spunde

Cu o durere c[rei nu-i aflu loc, nici leac.
Unde s[ pot eu capul de dragoste ascunde?
P{GNE
ELEGII
Cu cine s[ m[ sf[tui =i oare ce s[ fac?
Sunt ab[tut... Tu, luno, tu numai r`zi, perfido!
Cu buzele uscate mu=c coaja de copac '
+i trunchiuri str`ng ]n bra\e. Ah, inima, ucid-o

Triste\ea! O blestem c[ s-a aprins at`t!
Iubito, unde e=ti? Tu, crud =i ginga= idol!
Ce-nseamn[ f[r[ tine via\a? Mi-e ur`t...
Nici r[coroas[ lunc[, nici feeria lunii...
}ntreaga frumuse\e m[ chinuie, ]nc`t
}mi vine s[ m[ g`tui; s[ sar cum sar nebunii

Din turn... Singur[tatea m[ plictise=te... C`nd
S[ te rev[d, s[ co=i pe p`nzele minciunii
COSTENCO
De=arta frumuse\e ce mi-a fugit din g`nd:

NICOLAI
S[ m[ ]mb[t de fleacuri =i s[ citesc ]n stele,

+i sufletul s[ treac[ prin vreme lunec`nd,
Duios =i muzical, ca pe o lir[. Vele

Sub\iri, ca ni=te aripi, s[-nfirip[m din vis
+i, c[l[tori prin lumi f[r[ de grani\i, cele
P{GNE
ELEGII
Ce doar le-am b[nuit =i-n inimi le-am ]nchis,

S[ revedem. R[spunde-mi, iubito, c`nd =i unde
Ne vom topi ca dou[ reci raze ]n abis?
De noi, de golul care ne poart[, ca pe unde

De mare, fa\a, luna, aiurea s[ fugim!
Minciuna fiica vremii, s[ nu poat[ p[trunde
Cu r`sul ei banal precum ]n \intirim
O cruce veche acolo unde vom fi doar singuri...
Noi singuri ]n splendoare, prin faptul c[ iubim.
Te chem cu glasul ro=u al inimii prin cr`nguri,

Cu glasul alb al vie\ii =i-al mor\ii negru glas!
B[rbia ta rotund[, ca dosul unei linguri
COSTENCO
De chiparos, pe um[r o simt, iar noi, la pas,
NICOLAI
Prin frunza sun[toare =i iarba ca m[tasa,
Ne spunem din privire ce pre\ are un ceas,
C`nd suntem ]mpreun[. }\i voi ajunge casa

+i cu ghirlande, noaptea, o voi ]mpodobi
E cuib de vis culcu=ul ]n care-mi st[ mireasa!
P{GNE
Iar ochii t[i cumin\i, c`nd zorii vor roi ELEGII
Cu trandafirii lor, vor fi ca o podoab[

}n u=[. Cu petale pe prag s-or risipi
A r`sului t[u vesel =iraguri! Ca o roab[

B[tr`n[, inima st[ ploconit[-n praf
+i-\i m`ngìe papucii cu m`na ei cea slab[.
O, tu, al fericirii =i-al dragostei zaraf!
Vei pre\ui tu, oare, ofranda ce \i-o d[rui?
Pe bulg[rii de soare ce se adun[, vraf,
Iubita-nduio=at[ ]=i desplete=te p[ru-i.

Din tufe o privesc de roze =i pelin
COSTENCO
+i ca un stol de vr[bii la glasul ei m[ n[rui:

NICOLAI
Iubitul meu, cu roua pe haine, vino, vin,

Cu albele picioare, cu noaptea-n ochi pitit[:
Eu te a=tept cu pìne, cu miere =i cu vin!
}n diminea\a blond[, prin cas[ risipit[,

P{GNE
ELEGII
}mbr[\i=[rii lungi =i s[rut[rilor

S[ ne l[s[m robi\i. Iedera r[sucit[
Pe st`lpi va fi prieten umbros, ocrotitor.
... Vorbe=te... taci... vorbe=te...

iubita mea... iubit[!
|i-e r[coroas[ vorba ca apa de izvor.
* * *
Vreau sufletul s[-mi moi, ca pe-o uscat[ floare,
}ntr-un parfum pierdut, ca-ntr-un subtil regret
Dup[ o amintire din noi, nemuritoare,
Ce st[ ]nfipt[-n inimi un nestemat stilet.
COSTENCO
De ve=nicul parfum, bogat, precum o cup[
NICOLAI
De crin, s[ trec ]ntr-un crepuscul violet,
Subtil ]n lumea vremii st[p`ne, ve=nic dup[

Meleagurile-n care sunt singurul trudit
Ce-nt`rzie mereu de via\[ s[ se rup[,
P{GNE
ELEGII
T`r`nd ]n urm[ trena trecutului tihnit
Cu coiful ve=niciei pe prea seme\u-i cre=tet,
Prezen\a risipindu-=i, sorbit de infinit.
!
... Sunt codrul f[r[ vreme =i devastat =i ve=ted...
A II-A ELEGIE P{GN{
}n gr[dina amintirii st[ruie mireasm[ veche...

Fulguie tulei la g`ndul r[sufl[rii ]n ureche.
Parc[-n florile presate doarme-un cunoscut parfum.
Doar o raz[ bob de rou[, =i, din fo=nitoare foi
Tu te-ai n[luci ]n cale-mi. La un gest, nici nu =tiu cum,
Mintea mi se-nv[lm[=e=te: ai venit parc[-napoi.
COSTENCO
NICOLAI
A\a zilelor de aur jaspul nop\ii ]n=ir`ndu-l,

Peste clipele acelea prinde s[-mi alunge g`ndul.
Molcome fo=niri de cetini t[mìaz[-n aer brad...
De departe, chi=[toare se aud prin st`nci cum cad...
Prin r[coarea nop\ii negre cade roua dimine\ii...
P{GNE
ELEGII
Vii p[reri de r[u m[ cearc[ dup[ fumul tinere\ii.
A=tept`nd triste\ea orei r`sul ei s-o ]nt[r`te,

" Iar m[ v[d sub plopii tulburi; din perdele crohmolite
S[-mi z`mbeasc[-n aiurare ne-nv[\at =i plin de dor,
Clipe scumpe sufletelor ce t`njesc ]n chin =i mor!
Unde-s ceasurile-acelea, c`nd =edeam ]n cas[ singuri
+i, familiar, de-al[turi se sf[deau la mas[ linguri!
Unde este nep[sarea pentru lumea dimprejur,
C`nd uitam c[ trece noaptea numai sub un abajur!
Plini de vis, t`mpl[ la t`mpl[, raiuri largi sculptam
sub pleoape...
Ne p[rea c-am fi u=oare valuri r[t[cind pe ape.
Fruntea, grea de-un foc l[untric, odihnea pe caldul s`n.
Numai noi eram, noi singuri =i cu noi un duh hain.
|i-aminte=ti de ziua primei revederi, o zi albastr[.
Faur, soarele unise taina z[rii cu a noastr[.
COSTENCO
+i ]n v[zul str[zii, plin[ de mirare =i b`rfeal[,
NICOLAI
Str`ns, la bra\ mergeam; salc`mii burezau, complici,
beteal[.
Ochi ]n ochi, gur[ la gur[, ne vorbeam f[run cuv`nt,
Ferici\i ]n r[t[cirea de-a fi singuri pe p[m`nt.
Genele cu ochii negri, voala\i ]n dulci triste\i,
P{GNE
ELEGII
Umeda lor ad`ncime ne rupea de lume, be\i.
Cuibul nostru-n iarb[ verde, pe sub lozii de r[chit[!...
G`dila\i de-un v`rf de soare, m[-ngrozeam c[-mi e=ti
iubit[. #
Mi-era team[ de venirea sorocitei desp[r\iri:
Funiile-mbr[\i=[rii ]mi p[reau c[-s prea sub\iri.
Te-necam cu-nfl[c[rarea sufletului meu p[g`n.
Pentru-o clip[ via\a-a= da-o, l`ng[ tine s[ r[m`n.
Alteori, munci\i de-o grij[, r[t[ceam prin vechi biserici,
}n amurgul lor ca ceara se topea ]n glas de clerici.
Eu ]n orice chip de sf`nt[ te vedeam numai pe tine.
Bra\e de lumn[ri ]n jertf[ aduceam, roi de lumine.
Pacea bol\ilor, solemn[, cu vechi miros de t[mìe,
Te ]nv[luia ]n cea\[ de la umeri la c[lcìe.
}mi p[reai un soare palid, prin p[ienjeni= de nori
COSTENCO
+i-am vrut poala hainei tale s-o s[rut! De c`te ori,

NICOLAI
Ro=i de pl`ngere-n visare, ne zoream ca s[ ie=im

+i ca dou[ stranii umbre r[t[ceam prin \intirim.
A=eza\i pe-o piatr[ veche, ]mi \ineai cu m`na ochii...
La o flac[r[ de soare s`ngera m[tasea rochii.
Inima, de-o prevestire, ritmul =i-l strivi de-o floare;
P{GNE
ELEGII
Din senin, m-ai str`ns ]n bra\e, speriat[. +i, ]mi pare,

Aplecat pe gura mic[, ]\i =opteam c[ te iubesc.
Z`mbetul t[u vag =i jalnic n-avea farmec p[m`ntesc.
O, mai spune-mi-o o dat[! Glasul t[u a=a-i de dulce!
$
}n ascunsa lui m`hnire via\a-mi toat[ s[ se culce!
Ochii t[i a= vrea ]n mine pe vecie s[ se-ngroape
+i c`nd tu vei fi departe, s[ m[-n=el c[ e=ti aproape.
De fiin\a ta-s legat[ =i de g`nduri m[ cutremur:
Parc[ v[d ]n luciul vremii fum te risipe=ti ]n tremur.
Parc[ simt: aceste clipe prea-mi fac traiul fericit,
Ca de-a lungul vie\ii mele tu mereu s[-mi fii iubit...
Te iubesc!
O, vorbe, vorbe! C`t[ prorocie-n ele!...
P`n=i ve=nicele stele, mìne, dac[ nu sunt stele...
Ce sfruntat[-n=el[ciune fericirea bietor oameni!
Ce pedeaps[ pentru tine, Zeilor de vrei s[ sameni!
COSTENCO
Numai ei sunt ferici\i, ei, cei f[r[ de p[cat!
NICOLAI
Blestemat fii, ce din ceruri fericirea ai furat!
Ne-am n[scut ]n suferin\[, via\a lutului e roab[.

}n zadar se crede omul a p[m`ntului podoab[.
+i din caierul de vreme, dac[ l[mure=ti un chip,
P{GNE
ELEGII
Ai ajuns s[-nal\i ]n slav[ o cetate de nisip.
Via\a mea, de-o floare-uscat[ de-i legat[, nu te mire!
R`zi =i scuip[-n fa\a celui ce-\i va spune de iubire.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
%
Pe rupturile din suflet, pune lunga alinare.
Tu, st[p`n[ pe t[r`muri, dincolo de vis =i soare.
Ml[dioasa ta f[ptur[ vie! Vin, Ursita mea!
Taie firul =i la cap[t pune o umil[ stea!...
C`nd te blestemi c[ pe lume ai dorit s[ fii n[scut,
+tiu c[-n \ara ta nu-i masca drag[ ieftinului lut.
COSTENCO
Nu-s nici flori ce-n a lor vreme ard suavul lor parfum;
NICOLAI
Nu-i nici viers de copili\e, fug[rindu-se ]n drum;

Nu-i nici chiot de la hor[; nu-i nici =uierat de coase;
Nu-i ]ndestulare =i nici foamea ]n cojoace joase;
Nu-s nici veacuri de orgie, baluri; nici b[t[i de flori;
Nici senina ]mp[care, l`ng[ mun\ii sicomori.
Nu-i nici luxul care \ip[, peste-o lume de robie,
P{GNE
ELEGII
C`nd de-ntreaga omenire \i-e ru=ine =i m`nie.

+tiu c[-n \ara ta de umbre tu e=ti singura cr[ias[,
Peste vremuri nimeni alta nu-i ca tine de frumoas[.
&
Tu-n\elegi via\a-amar[ a oamenilor pe p[m`nt,
Tu ]i m`ntui cu un z`mbet =i \i-i legi cu crez[m`nt.

CLEOPATRA. A III-A ELEGIE P{GN{
Dormea Egiptul. Numai Nilul

Din unde clipocind pe mal
Juca pe fiecare val
Tremur[toare stele. Gra\ii
De nemi=cate constela\ii
COSTENCO
NICOLAI
Filau prin aerul torid.
P[reau fantome palmierii
Schi\a\i pe-un palid orizont.
Pe undeva cor[bierii
Psalmodiau un viers candid
Compus de-un bard ]n Helespont.
P{GNE
ELEGII
}n m`lul moale crocodilii
Z[ceau vis`nd dogoarea zilei,
+i piramidelor din zare
Pe v`rfuri ro=u p`lpìau '
Reflexele tremur[toare
+i moarte ale lunii. Beau
Cu guri de s`nge, carnivore,
Imense flori acele ore,
S[ le prefac[, ]n savante
Metamorfoze, ]n parfum.
Se ab[teau vioi din drum
+erpi mici =i venino=i, spre plante.
De marmor[ =i art[ scara

Din ape poart[-n toat[ seara
Suita ei. Pe targa larg[
}n stofe moi ea-=i odihne=te
COSTENCO
Imensa patim[, s[ sparg[

NICOLAI
Ce-i gata orice omene=te

I-ar sta potriv[: legi, credin\[,
Dreptate, jur[m`nt, c[ire,
C[ci pentru ea n-are fiin\[
Dec`t s[lbatica iubire.
Buza\ii negri sunt ca smoala
P{GNE
ELEGII
Sub focul faclelor de-argint.

Cu evantaie de Corint
Fecioare-i zv`nt[ toropeala.
! +i vracii ce \in lumea-n num[r,
Cu preo\ii, um[r la um[r,
Smeri\i =i gravi p[=esc pe piatra
Ce o scruteaz[ Cleopatra.
}n cot, st[ cufundat[-n g`nduri...
Aman\ii trec prin minte-i r`nduri:
B[tr`ni, b[rba\i voinici =i tineri.
Nesuferitele-i re\ineri
De-o zi coboar[ foc ]n carne.
Fecioare vin ]n p[r s[-i toarne
Esen\e tari =i excitante
Extrase din anume plante.
COSTENCO
Maseaz[ pieli\a sub\ire
NICOLAI
+i cald[-o m`n[ priceput[;
Dar tem[toare, ca o ciut[,
Se bate inima-n ne=tire,
To\i nervii ]ncorda\i se zbat.
+i cum se zv`rcole=te-n pat
Ea pare-un ghem de =erpi alba=tri
P{GNE
ELEGII
Ce se fr[m`nt[ f[r[ preget.
Pe luciul pielii scap[r a=tri.
E-un lotus fiecare deget.
!
}n p[ru-i lung =i greu, =i rece
Se-nv[luie ca-ntr-o manta,
Iar fruntea-ngust[ =i-o petrece
}ntr-o tiar[. Cine-ar sta
}n fa\a capului regesc
Cu capul sus? Se r[stignesc
To\i sclavii la p[m`nt cu fa\a,
+i preo\ii ]=i ploconesc
Ple=uva-n\elepciune. Cea\a
Din mari c[delni\i, parfumat[,
}=i suie =erpuinda pat[.
Din targ[ micul ei picior
Coboar[ lene= pe covor.
COSTENCO
NICOLAI
Cum st[ cu capul r[sturnat

Pe spate, calzi zefiri ]i bat
+i-i g`dil[, =[galnici, s`nii.
De vraja trupului regesc

Se ]nfioar[ =i-nfloresc
P{GNE
ELEGII
Pe balustrade crinii.
Un sclav o-ncal\[ cu sandale;
O favorit[-n straie scumpe
! O-mbrac[ =i de pietre scumpe
Sc`nteie p[rul; iar pe dale,
Cuminte, =arpele domestic
I se t`r[=te la picioare.
Un semn =i se retrag pe br`nci,
Cu spatele-nd[r[t, to\i robii,
Un vraci ]ncearc[-n m`n[ bobii
+i-a sor\ii proorociri ad`nci.
* * *
Se fream[t[ ]n muzici sala
De fluiere, de tobe, strune...
Dar nici un c`ntec nu ]i spune
Ce-ar vrea ea. To\i ]i c`nt[ fala
+i to\i, cu inimi de mi=ei,
}n voie vor s[ intre ei.
Ba unii r[scolesc, nebunii
Trecutul tot cu to\i str[bunii.
COSTENCO
De pretutindenea r[sun[
NICOLAI
Slug[rnicia ]n minciun[.
Pe to\i, z`mbind, ea ]i prive=te,
Dar z`mbetul ei e dispre\.
Deodat[ v[zul i se-opre=te
Pe-un oaspe nou. Cu p[rul cre\,
P{GNE
ELEGII
Cu fa\a sprijinit[-n palme,
Avea priviri ad`nci =i calme,
+i l`ng[ el st[tea, v[dan[,
O lir[ veche, egiptean[. !!
Ea din spr`ncean[ doar mi=c[:
Ca-n farmec totul ]ncet[.
+i-acel artist necunoscut,
C-un gest m[re\ =i f[r[ team[,
Cu lira-n mìni ce sta s[ geam[
|in`nd-o cum ai \ine-un scut,
Se-apropie de Cleopatra.
C`ntecul bardului
O, inim[, de-ai fi ca piatra!

O, suflete, de-ai fi ocean!
Zadarnice a\i fi c`nd d`nsa
Nu v[ cunoa=te.
Privirea ei treze=te-n mine

Pustiul r[scolit de v`nt.
COSTENCO
NICOLAI
+i-ar fi de-ajuns un semn s[ fac[

S[ mor de doru-i.
La glasul ei cad ca vulturul

Din cer cu pieptul s[getat.
+i mersul ei omoar[-n mine
P{GNE
ELEGII
Orice n[dejde.
+i de n-o simt o clip[-aproape

!" E-n doliu-ntregul univers.
Ca mort sunt c[ ea n-o s[-mi afle
}n veci iubirea.
O, inim[, zadarnic fream[\i!

O, suflete,-n zadar te zba\i!
Voi nici ca marea, nici ca piatra
N-a\i fost vreodat[.
+i iat[ cum de azi nainte
Orice n[dejde am pierdut.
M[ port pe lume ca un flutur
M`nat de v`nturi.
Azi, rece, ochiul meu prive=te

+i numa-n visul meu ]nal\
Iubirii mele-n veci pierdute
Statui eterne.
COSTENCO
NICOLAI
Iar lumii glasul meu cel jalnic
C`nd lumea-mi cere, asta-i spun:
Durerea mea f[r[ de margini,
Mereu nestins[.
P{GNE
ELEGII
* * *
}n ochii plini de ]ntuneric,
Puncta\i de dou[ mici f[clii,
Amantul ei cre=tea himeric, !#
Pierz`ndu-=i umbra-n ve=nicii.
Durerea ta, poete t`n[r,

De crezi s-o po\i ]nmorm`nta,
Eu ]\i ofer regescul suflet
Drept cript[. Vrei? Voi fi a ta.
Dar ca iubirea ta ]ntreag[,
M[ jur pe Zeii din infern!
De vrei s[ \i-o p[strez, vreau mìne
S[ mori. Vei fi iubit etern!
Prime=ti? R[spunde-mi.
Da, Regin[!
V[d, glasul meu n-a fost ]n v`nt.
Sl[vi\i fi\i, Zeilor din ceruri,
Sl[vi\i c[ m-a\i dat pe p[m`nt!
COSTENCO
Sl[vit[ fii tu, Bucurie,

NICOLAI
C[ mi-a fost dat s[ te tr[iesc

+i s[ te-nal\ ca pe-o f[clie,
Tu, pieritor lut omenesc!
Regin[, ]mi ajunge-o noapte.
Ce spun o noapte doar un ceas,
Ca s[-mpletesc cu-a tale =oapte
P{GNE
ELEGII
De-amor al vie\ii bun r[mas.

Nu vreau s[ spurc cu glodul vie\ii
Fiorul sufletului meu:
!$ C[-nal\i podoaba tinere\ii,
P[m`ntul te-o sl[vi mereu.
Nu grija zilelor de mìne,
Nu chinul nop\ilor pe urm[,
Nu spinul crud al geloziei,
Nu, astea sufletul nu-mi scurm[!
O noapte-mi dai... O, e=ti prea darnic,
St[p`n al inimii =i-al sor\ii!
}\i jur c[ mìne cu-a mea voie
Voi trece pragul str`mt al mor\ii.
* * *
Pe cer fantoma vagabond[
A nop\ilor, pe flori de iris
Storcea cosi\a ei cea blond[
Pe-ntinsa \ar[-a lui Osiris.
COSTENCO
}n p`nzele v[rgate v`ntul
NICOLAI
Pe Nil u=or-u=or b[tea.
Silabe de argint cuv`ntul
Eternit[\ilor de stea
Dunga prin lini=tea str[veche.
Doar Sfinxul marea sa ureche
La =oapta stins[-a ve=niciei
P{GNE
ELEGII
O ]ncorda. +i-n piramide,
Cu umbra tot mai scurt[, luna
Paloarea =i-o dansa.
}nchide, !%
Iubito, ochii mari =i vine\i:
Ei-s adev[rul =i minciuna.
Ah, zbuciumul din piept re\ine-\i!
Deschide buzele cum crap[
Bobocii-n zarz[ri prim[vara
+i cu s[rutul cald adap[
Tu gura-mi: cu parfume nara.
Cu degetele lungi m`ngìe
Tu p[rul meu =i stai a=a,
S[ pot din p[r p`n la c[lcìe
Cu de-am[nuntul s[ruta.
Desf[-\i =i bra\ele fierbin\i,
}n puful fin al subsuorii
S[ m[-ngrop; ]n suferin\i
S[ ard popasul scurt al orei.
+i s`nii gemeni s[ \i-i rup,
COSTENCO
NICOLAI
Iubit[, sora mea =i mam[!

Nu m[ opri, ]n zori ]mi cheam[
T[cerea, patima din trup.
D[-mi s[rutarea gurii sor[,
D[-mi voluptate curtezan[,
Prin mine fii a tuturora,
P{GNE
ELEGII
Amant[ f[r[ de prihan[!

D[-mi s`ngele =i ia-mi puterea;
D[-mi ve=nicia, ia-mi via\a...
!& Nimic mai dulce ca durerea
Nu-i, c`nd nu-\i r`de diminea\a.
Iubitul meu! Consum[-\i tot

Delirul unei vie\i ]ntregi.
Secretul mor\ii vreau s[ pot
S[ fac s[-l ]n\elegi.
D[-mi s[rut[ri f[r[ sf`r=it,
Nici una nu-i ca alta!
}n s[rut[ri am istovit
Menirea vie\ii, nalta.
}mbr[\i=[ri f[ ca s[ cad[
Asupra mea, logodnic sf`nt,
Cum cade-a Nilului cascad[
S[ fecundeze-acest p[m`nt.
D[-mi pielea ta de firav prunc
S-o mu=c =i str`nge-m[, b[rbate!
COSTENCO
NICOLAI
C[ci mìne restul o s-arunc
La leii din cetate.
Nu r`de c`nd te g`dil; nu
R`s tineresc =i acru.
Ne s[v`r=im, iubite,-acu
}n spasmul vechi =i sacru.
P{GNE
ELEGII
Iubita mea, iubita mea...
* * *
Luceaf[rul de nea !'
Al dimine\ii r[m`nea
S[ ard[ singur. Cor[bierii
Cu navele tr[geau la chei,
Plin de hamali =i porumbei.
Se leg[nau, lungi, palmierii.
P[zeau lei aripa\i la por\i.
Heliotropi cu ochii mor\i
Priveau ]n zare, enigmatici.
Flamingi trandafirii, flegmatici,
}ntr-un bazin, cu capu-n pene
Sub arip[ tot mai visau.
Departe glasuri indigene
+i \ipete se auzeau.
COSTENCO
R[geau c[mile, =i m[garii

NICOLAI
Icneau sl[vind pe zeul Ra.

Havuzuri reumpleau acvarii
+i Nilul rumen tremura.
Osta=ii tr`mbi\au; coco=ii
Le r[spundeau =i ochii ro=ii
Aurora-n rou[ =i-i sp[la.
P{GNE
ELEGII
Din nou suna robia-muncii

+i lan\urile monocord
Trezeau ecourile luncii.
" Doi vulturi sfin\i roteau spre Nord.
* * *
Strivi\i de voluptatea roz[,
Aman\ii trist se s[rutau.
Ca doi hulubi se ciuguleau
}n searb[da metempsihoz[.
La sunetul de gong o sclav[
Aduse cupa cu otrav[.
Cu ochii plini de chipul ei,

Cu gura grea de s[rut[ri,
COSTENCO
NICOLAI
Cu nervii de iubire grei,
Pe corp cu ro= reflex, de z[ri,
De buza aurit[-a cupei
El buza =i-a atins. O raz[
Juca pe chipul lui. +i groaz[
Ea resim\ea, =i voluptate.
P{GNE
ELEGII
Solemn[, moartea-n ora ceea
Trecuse-nfior`nd gr[dina...
+i, biruind atunci femeia, "
Se ]n[l\a, m[re\, regina.
LEB{DA NEAGR{
ELEGIE
I
E o poveste de mul\i neimaginat[:
A Lebedei Negre. E o poveste ne]nt`mplat[,
Ca orice poveste, de azi, de ieri, de totdeauna.
Adev[rul adesea concureaz[ minciuna.
COSTENCO
NICOLAI
Povestea e una dintr-o mie,

Ce s-a n[z[rit, s-a-nt`mplat mie.
Eram ]n bibliotec[, cimitirul nemuritor,
+ti\i, cu sicriile =i moa=tele zbuciumului tuturor.
}n bibliotec[ sunt descriptiv?

P{GNE
ELEGII
o lumin[ sumar[
De dup[-amiaz[ de var[.
}n ora= c[ldura indispunea mai ales cuconetul.
" +i c[\elul meu suferea, bietul!
Ca de obicei, dormitam
(cea mai subtil[ ocupa\ie).
}n minte cunoscuta opera\ie
Cu numere infinite, cu rezolv[ri gratuite.
Din vaz[ m[ priveau c`teva flori uimite.
Poate era reverie, poate vis, ori poate realitate.
E o deosebire f[r[ importan\[. Toate
Cele ce erau ]n afar[ se scufundar[ ]n cea\[,
Prindeam s[-nmuguresc ]n ireal, s[ cap[t alt[ fa\[.
COSTENCO
NICOLAI
Aici ]ncepe povestea Lebedei Negre. Povestea mea.
Spa\iul ]n cercuri, geometral,
sub pleoape-mi rotea.
O muzic[ transparent[, ]n nervi o furnicare.
Eram ca o ap[ cu pete solare.
P{GNE
ELEGII
Un miros de antichitate ]n n[ri m[ r[zbi.
M[-ntrebam: ce poate fi?
Povestea Lebedei Negre ]ncepu ]n acest decor.
Aveam iluzia cert[ c[ plutesc ca un nor. "!
Din alt[ oglind[ m[ privea odaia; mai ales

Florile de pe masa mea, cine le-o fi cules?
Ochi ]n toate erau. Curio=i ochi ce-ncercau, cu r`ndul,
S[-mi fure sufletul, s[-mi p[trund[ g`ndul.
Povestea Lebedei Negre aici era, de aici ]ncepea,
Din g`ndul meu, ca un ou alb cr[p[t abia.
Era ]n mine, o dat[ cu mine n[scut
S`mbure fantastic de nimeni =tiut.
Sub fruntea boltit[ ca o t[cere de cear[,

COSTENCO
Povestea Lebedei Negre se desf[=oar[.

NICOLAI
C`ndva, c`ndva, ]n bezna de dincolo de noi,

Va pleca f`=ìtul aripilor ei moi.
II
Un singur flaut, melancolic, c`nta.
P{GNE
ELEGII
Flautul orei plesnit[-n cunoa=tere.

}ncepea via\a: a mea, a ta.
Se-nt`lneau suferin\a =i moartea prin na=tere.
""
Era simpla b[nuial[ a unui destin.
Fruntea se boltea peste g`nduri secere.
Imaginea lumii ]mb[ta ca un vin;
Chema soarele la petrecere.
Ce tulbur[ri c[utau limpezi=?
Ce hohote de s`nge leg[nau tulipele?
Palidele roze ale mìnilor, furi=,
Tremurau, ca ]ngerii ce-=i presimt aripile.
COSTENCO
Oglindite dou[ uimiri: ]n ochi, ]n cer;
NICOLAI
Uimirea uman[, uimirea ]n[l\imilor.
Ce cald[ una; ce nep[sare de fier
}n masca arcadei piezi=[ mul\imilor.
De undeva, din verzuia ap[ a primei seri,

Vibra gongul ro=u al lunii. S[ caute
P{GNE
ELEGII
Au ]ncercat corolele de cear[, sperioase-n t[ceri:
De unde vine visul acestor cere=ti flaute?
Misterul se d[dea clar inimii doar. "#

Tija trupului tremura ca un turn plin de lac[te.
Ce chinuit dor c[tre basmul de var!
Z`na bun[, copile, plac[-te!
III
Cine s[ c`nte uimirile mele toate!
C`te lacrimi am v[rsat, triluri de m[rgean...
Visurile mele nici cerul s[ le-ncap[ nu poate,
Lacrimile mele ar fi umplut un ocean.
COSTENCO
Un singur t[r`m, cel[lalt, cel din oglind[,

NICOLAI
Unde fiecare gest ]=i are perechea, ecou.

De-acolo chipul meu va s[ se desprind[
Pentru a fi tot eu ]nsumi, dar ceva nou.
Cu pelerina nop\ii pe umerii atletici,

P{GNE
ELEGII
C[l[tor fantast pe c[i f[r[ c[i,

Cu bastonul, curios, r[scolind prin petici,
Ah, clipele vie\ii, afi=e prost tip[rite, cl[i.
"$
Fiecare moment e rob unei imagini.
Ce ma=in[ gr[bit[ e via\a. Fleac!
Iat[-m[ proprietatea unei singure pagini,
Timp ]ncremenit cu imaginea-n veac.
Cine s[ c`nte uimirile mele toate,
C`te lacrimi am v[rsat! Ce lux, ce bal!
C[l[torul absent se distreaz[, poate,
De-al vie\ii c`nt triumfal.
IV
COSTENCO
Dincolo de albul p`rù, de lapte,
NICOLAI
Care curge prin paji=tea legendar[ a marei pove=ti,
Se ]nal\[ turnul castelului unde fapte
Sunt visurile; Domni\[, unde tu e=ti.
Ce z`mbete pentru distinsa lume, a noastr[,
P{GNE
ELEGII
Pentru zbuciumul f[r[ rost, ]n griji, suferin\i.
Turnul e alb =i-n jur p[durea albastr[,
Cele domestice vorbesc, jivinile sunt cumin\i.
"%
Nu-i oare basmul, amintirea pierdutului rai?
Zmeul lumii aceste ne \ine-n butuci.
Trist l[stun al inimii mele, tu erai
Cel din cu=c[, r[nit, ce voiai s[ te duci?
Uite-o, lumina rar[, ca mierea strecurat[,
Uite zumzetul =i fo=netul de mult neauzit!
Nu te mai zbate, inim[ c`nt[rea\[, iat[,
Prim[vara se simte. Timpul ne-a-nz[pezit.
Fiece =opot e o s[rutare natal[,

COSTENCO
Fiecare fluturare e un chiot sonor.

NICOLAI
Nu lumin[ revars[ soarele beteal[...

M[ ]ntorc ]n basm, prieteni, nu mor!
V
Florile, florile... cine spunea
P{GNE
ELEGII
C[ sunt ochii celor adormi\i demult!

M[ uimesc de c`te ascult!
Flori albastre, de s`nge, de nea.
"&
Ce pove=ti dorm ]n voi, de iubire!
Spasm erotic sunte\i, vegetal.
Cu vestm`nt str[lucit, triumfal
Te ]mbe\i, amintire.
Flori simbol al eternului amor;
Pasager servitor al dragostei repezi.
Via\a mea, cu ce grab[ te lepezi
De aceast[ tov[r[=ie a lor.
Pentru nunta cu Doamna Mister
COSTENCO
Sunt doar flori de h`rtie, metal.
NICOLAI
Eh, dar florile basm banal!
M[ scuza\i! Le refuz. Nu le cer.
VI
E un singur drum ]n afar[ de noi.
Singuratic. F[r[ prieteni.
P{GNE
ELEGII
Nici un geam luminos, c`nd te bat ploi,
Pentru soare nici o umbr[ de cetini.
}n pelerina unei ascunse bucurii "'

Ghemuit, str[juindu-te-n jur t[cerea.
Nu te-ntreab[ un glas: un-te duci, de-unde vii?
Misterul ]=i strecoar[ prin tine mierea.
Ai p`sl[ la t[lpi, ]n urechi vat[.
Unde calci nu se vede; ce cuge\i secret.
E o cale ]n afar[ de noi, fermecat[.
Vi le spun toate astea ]n =oapt[, ]ncet.
COSTENCO
VII
NICOLAI
Vor spune c[ m[ tem de via\[? Nu, nu m[ tem.

Pot lua atitudine de borfa= sau de domn.
Pot vorbi politicos, tragic, ironic, injurios,
s[ blestem.
De ce de via\[ s[ m[ tem: vis r[zbit dintr-al
ve=niciei somn.
P{GNE
ELEGII
S-o tr[iesc ca \[ranii. La coarnele plugului; analfabet,

murdar.
# S[ s[rut m`na popii, s[ m[ fr`ng din =ale ]n fa\a D-lui
primar.
S[ plodesc cu nevasta zece-cincisprezece cl[f[no=i
B[l[i, cu pantalonii cr[pa\i, dar v`rto=i!...
S-o tr[iesc ca un mahalagiu... De ce nu? Se poate!
Lucr[tor undeva cu ziua, preot de c`rcium[ seara.
S[-mi snopesc ]n b[t[i jum[tatea, =i pe bun[ dreptate:
A=a-i moda aici. }n acest fel ]=i consum[ via\a ceara.
S-o tr[iesc ca domnii. }n frac, ]n joben.
COSTENCO
Garderob[ aleas[.
NICOLAI
S[rut m`na, duduie! Vai, cheri, suf[r de spleen.
Baluri, =ampanie, fo=nete moi de m[tas[.
O cup[ de floare pe zveltul picior, ce exal[ venin.
Cum vre\i pot tr[i via\a: haiduce=te ori ca un schivnic.

Omor`nd ori plin de mil[ =i cucernicie;
P{GNE
ELEGII
S[ ur[sc cu m`ndrie pot pe semenul protivnic,
S[ iubesc tandru, totul ca-ntr-o nou[ copil[rie.
#
Dar ce pu\ine satisfac\ii aflu iubindu-te, via\[.
Om la= ce merit vei g[si ]n mine de-a-\i fi frate.
Ah, c`nd te voi reg[si, sublima ve=niciei diminea\[,
S[ las p[durile ]nflorite p[duri de foc, p[duri uscate!
Glas ipocrit! Ce varietate, ce minciun[...
Burete-mbibat c`nd ]n parfum, c`nd ]n otrav[,
Om mocirlos. C`nd va s[ apun[
Soarele negru al speciei tale ]n moartea suav[?
Numai atunci din r[u =i bine, mortale g[oace,

COSTENCO
Sc[pa\i, principii elementare ]n mediu pur,

NICOLAI
Obiecte f[r[ pasiuni, f[r[ glasuri vom zace

Piscuri ]nz[pezite de lun[-n polarul azur.
VIII
Eu m[-ndoiesc de ]ns[=i existen\a mea.
P{GNE
ELEGII
A c[rui Dumnezeu s-o =tiu mai cert?

P`lpìrea ]nghe\at[-n orbita nop\ii de stea
Tremur[ peste sufletescu-mi de=ert.
#
Ce busol[ s[-mi ]ndrepte pa=ii. Undeva.
C[tre bezne, c[tre ceruri peisajul e-acela=i.
Pe misteriosul Eu unde-l voi afla?
M[car pe Cel Mare vede-l-a=!
Ce bezn[. Ce frig. Ce soart[. Orfan.
Parcurg distan\a: na=tere moarte.
O astfel de via\[ nu face un ban!
Aproape m[ simt uneori; alt[dat[ departe.
Ce chin s-a-n=urubat ]n mine? Ce crin

}=i unduie-n golul din mine feminina-i evaporare?
COSTENCO
NICOLAI
Sunt sortit s[ extrag din priveli=tea lumii venin,
Sunt cutia Pandorei, femeia cu buze amare?
Ce-ar fi s[-mi smulg rana ro=ie-a inimii! S[ rup

Blestemata r[d[cin[ a vie\ii! S-o strivesc ]n c[lcìe.
S[-mi ]mpr[=tii cenu=a ]n v`nt, acest trup
P{GNE
ELEGII
Care arde-n c[delni\a vie\ii ca un bob de t[mìe!
IX
O, albastr[ cutremurare a serii, #!
R[cnetul fulgerului sf`=iat ]n nori!
Ce decor pentru masca durerii,
Priveli=te a marilor trec[tori.
Era vremea, dac[ vremea poate fi o realitate,
C`nd s`ngera-nvine\it pe cruce tristul apus.
Era undeva, ]ntr-o legendar[ cetate,
}n care tr[ie=te umbra luminoas[ a lui Iisus.
COSTENCO
Cine s-a-nvrednicit s[-i aud[ vorbele grave,

NICOLAI
Evanghelia buzelor Lui cine a citit?

Oare au amor\it urechile, =i inimile bolnave
De iubire demult au murit?
Voi n-a\i ]n\eles iluzia amar[:

Iisus este visul vostru, dorul...
P{GNE
ELEGII
Suferin\a noastr[ va fi iar[ =i iar[,

Nu Iisus a fost M`ntuitorul...
#" X
Va sosi ]n cur`nd ora c`nd omul va spune:
Menirea mea pe p[m`nt s-a sf`r=it.
At`ta zbucium, at`ta suferin\[ apune
Ca podoaba codrului toamna, obosit.
Alt glas nu va mai prosl[vi lumina,
Al\i ochi nu se vor uimi.
Facla misterului =i-a consumat r[=ina,
De acum voi muri.
COSTENCO
NICOLAI
O, splendoare a ne=tiin\ei pruncie!
Ultima oar[ te-a repetat omul. De-acum
Devastat de p[r[sire, netrebnic, fie
S[ piei, p[m`ntule, din drum.
Nu se va repeta niciodat[
P{GNE
ELEGII
Chinuitul lumii calvar.
Forma pur[ o are-ntrupat[
Sf[r`matul tipar.
##
Sunt ultimul om. M`ntuitorul.
Floarea unicei peregrin[ri.
Leb[da Neagr[ s[-=i ia zborul,
Sorbit[ de dep[rt[ri.
XI
Cine va gusta din trandafirul s`ngelui meu?
}n spinii suferin\ei mele cine se va ]n\epa?
Bate inima ]n mine ca un clopot, greu,
COSTENCO
Sunetul ei ]n ]nger sau porumb se va-ntrupa.

NICOLAI
Plecarea din mine, din culori, din sim\iri,

C[tre-ntrez[ritele miraje de dincolo de toate!
Va r[m`ne ceva ]n urm[, umbra unei amintiri
Sau un tipar sf[r`mat =i f[r[ noim[, poate.
P{GNE
ELEGII
Ce-nseamn[ palatul locuit de fantoma de vis?

Imaginea fugar[ pe ape ]n van se perind[.
Voi pleca-n necunoscut, ]n stelarul abis,
+i ca un foc nestins, ]n noapte, incendiat[ tind[.
#$
Toate intr[rile vor r[m`ne ]n v`nt.
Pustiu de mine, gol de lume, plin de spaim[.
Ce ridicol pasagiu: trec[tor pe p[m`nt.
A, b, c, buze de copil ]ngaim[.
He-hei, ce ironie, soarta mea cu g`t rotund!
Ce viscoliri ]n noapte, ce dulce peregrinare,
Ce b[t[lii neauzite acolo ]n fund,
COSTENCO
NICOLAI
Unde viermuiesc str[mo=ii ]n z[c[minte primare!
Nimeni nu va str[punge \elul.

Cu mìni de lut nu se pip[ie cele nev[zute.
Ochiul ]=i ascute-n van o\elul.
Por\ile misterului sunt nalte, sunt mute.
P{GNE
ELEGII
Putrezeasc[-n mine c`nt[rile cu armonia suav[!
Plesneasc[ vinele ca bobocii garoafelor s`ngerii!
M-am s[turat de via\[, banal[ otrav[. #%
Nu mai vreau s[ fiu vesel, aici s[-nt`rzii.
}n=uruba\i-v[, priviri, ]n ultimul amurg.

Aceasta-i hrana voastr[, hran[ mizer[.
Ce sunet de lan\uri, ce triumfuri se scurg
Prin timp, cu p[m`ntul neobosit[ galer[...
COSTENCO
NICOLAI
Voi p[r[si toate, s[ m[ sp[l ]nt-o nou[ uitare,

Pentru abecedarul altei minuni.
+i nu vor mai susura apele s`ngelui, amare,
+i tu, s[lbatic cioclu, inim[, n-ai s[ suni.
Unde nimic din ce-i p[m`ntesc nu p[trunde,

P{GNE
ELEGII
Nici penumbra m[car a unei g`ndiri

}nso\i-voi cutreierul, prin infinitul de unde,
Lacrima rece a fecundei Iubiri.
#&

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
#'
DIN VOLUMUL
POEZII ALESE
/1957/
SONET
Sub\ire, ]mbr[cat[ ]n chimonouri scumpe,

Cu gesturi studiate, o port ]n amintire,
}n ceara fe\ei: negri, doi ochi ca dou[ fire
De tu=, cirea=a gurii un sunet vag irumpe.
COSTENCO
NICOLAI
Din g`t la t[lpi sc`nteie brodate flori, precum pe

Un cer de var[ luna prin crengi ]n ]nflorire.
Tot sufletu-i amestec de c`ntec =i iubire
+i mìnile ei fine sunt dou[ pietre scumpe.
P{GNE
ELEGII
Se-ndoaie ca un =arpe ]n dansu-i voluptos.

St[ str`ns piept[n[tura cu me=te=ug =i lac,
Privindu-te, sur`de =i-=i las[ ochii-n jos.
$
Strivit de frumuse\e, be\iei dulci te le=i
+i-n timp ce to\i mesenii, r[pi\i de farmec, tac,
Visezi c[-\i ning pe pleoape flori albe de cire=i.

NDREPTAR
De e=ti b[rbat, se cheam[,

Por\i b[rb[\ie-n piept.
COSTENCO
De greu s[ nu ai team[
NICOLAI
+i nu da ]nd[r[pt!
Te zv`rl[ valul vie\ii,

Nicic`nd s[ nu te pl`ngi!
Cu jugul greut[\ii
Te lupt[, ca s[-nvingi.
P{GNE
P[=e=te d`rz la lupt[, ELEGII
C[ nu ai dou[ vie\i.
Norocul ]i ajut[ $
Pe cei ce-s ]ndr[zne\i!
DEPARTE DE MOLDOVA
Malurile-abrupte
COSTENCO
Dorm ]n zori ca moarte.

NICOLAI
Eniseiul iute
Pare c[-i de lapte.
Orizonturi tulburi
Nu-=i r[pesc albu=ul.
Nu-i p[cat s[ spulberi
P{GNE
ELEGII
Somnul cu arcu=ul?
Am venit devreme
$ Azi ]n port la lucru,
Ca de zori, pe semne,
Singur s[ m[ bucur.
Soarele de aur
Strunele de raze
Le-a-ncordat pe maluri
COSTENCO
Ce, z`mbind, viseaz[.
NICOLAI
+i via\a, iat[,
Degetele-=i poart[,
Dibuind pe coard[
Opera de art[.
P{GNE
ELEGII
Zarea vi=inie
Crengile ]n spum[
Scutur[, zglobie, $!
Parc[-ar face-o glum[.
A+TEPT
Tulbureala-n care m-afundasem

Ast[zi ca un vin s-a limpezit,
Str[b[tut de dorul meu de cas[
Ca de-o stea ce-n bezne-a r[s[rit.
De s[lb[t[cia unor patimi,

Ca pe drojdii, bietu-mi aluat
COSTENCO
Ce-l umflau, azi coardele sc[pate

NICOLAI
Ale pieptului nu toate au cr[pat.
C`teva pe-a inimii ciudate

Al[ut[ ]nc[ au r[mas,
}n r[cita mea singur[tate
P{GNE
ELEGII
Ca s[ dea la bucurie glas.
Plin de fulguirea asta nou[,

Sub un cer cu stele, f[r[ nori,
$"
Stau pierdut ]n codrii t[i, Moldovo,
Ca o doin[ de privighetori.
+i a=tept ca lum`narea-albastr[
}nc[ neaprins[, tot a=tept,
S[ ia foc ]n ve=nicia noastr[
La sc`nteia dragostei din piept.
* * *
Huligan azi m-a f[cut bunica,
C[ de pu=c[rie n-am s[ scap.
Tinere\ea parc[ m[ urzic[
COSTENCO
NICOLAI
+i m[ pune ca s[-mi fac de cap.
+esul rozov s-a umplut de rou[,

Eu alerg =i urma-n iarb[ las.
Dughenarului un s`n de ou[
Duc, s[-mi dea cofeturi, nuci =i cvas.
P{GNE
Peste gard, gonind din tufe vr[bii, ELEGII
La vecini pr[sazii dijmuiesc.
Printre garduri, de hat`rul trebii, $#
Cìnii satului ]ntreg st`rnesc.
COSTENCO
Huligan ]mi zice =i bunelul

NICOLAI
+i-mi d[ vin ]n beci s[ beau. Secret!

Cu =oltic[ria, tulburelul
Am crescut =i-am devenit poet.
Pe p[m`nt, cu cre=tetul ]n stele,

Calc pe fr[m`ntatul vie\ii lut.
P{GNE
ELEGII
Ce s[-i faci! A=a-i povestea. Cele

Mai frumoase clipe-s ]n trecut.
$$
ARHIV{
Aici nu numai inima, o floare

R[nit[ ]n zadar, pl`nge =i doare.
COSTENCO
}n mica mea arhiv[ orice frunz[,
NICOLAI
Nescris[ chiar, e-o ran[-abia ascuns[.
Nespuse, ale mele sim\[minte

Sunt martori drep\i ce nu pot vinde,
Pentru c[-n zbuciumata-mi via\[
Am fost v`ndut de schimb[tori la fa\[.
P{GNE
Nu te gr[bi, cite=te printre r`nduri ELEGII
M`nia furtunaticelor g`nduri!

C[ci, de mi-au str`ns cu talpa arma gurii, $%
I-a s[getat din ochi fulgerul urii.
COSTENCO
}ncet s[ r[sfoi\i aceste pagini,

NICOLAI
Printre g`ndiri r[sfr`nte ]n imagini,

C[ci duhul zborul de nu-=i ]nceteaz[,
O ran[ ]n arip[ s`ngereaz[.
+i ]nv[\a\i, citind prin p`nza ce\ii,

S[ pre\ui\i altarul frumuse\ii
P{GNE
ELEGII
Sloboda omului! Ca fapta voastr[ pat[

}n via\[ s[ nu fie niciodat[.

$&
POEZIA MOLDOVEI
Ca o arm[ trebuie s[ fie

A Moldovei noastre poezie!
COSTENCO
Ascu\i=ul t`lcului ]n teac[
NICOLAI
}nfrumuse\at[ ]l ]mbrac[
Cu-ale vorbelor izvod ]n floare

+-ale chipurilor pietre rare.
Sclipitor t[iu=, c`nd ]l vei scoate,
P{GNE
ELEGII
C[l[uz[, stea spre libertate!
Ca o\elul ]n statornicie,
$'
Pav[z[ frumosului s[ fie!
Ca o a=chie din soare rupt[,

Cu-ntunericul mereu ]n lupt[!
MAREA CHIHLIMBARELOR
Mare Baltic[! O, mare!

Ce te joci ]n chihlimbare?
COSTENCO
NICOLAI
|i-ai ucis, gelos, iubitul

Ce flirta cu infinitul.
Iat[-i aripa de straj[

}n gunoi acum pe plaj[,
P{GNE
ELEGII
Nesupus[ niciodat[
Moart[, rupt[ =i muiat[.
% Nu \i-i jale? Nu \i-i jale:

Alt[ crim[ pui la cale.
Ce te guduri la picioare
}n cutremur[ri u=oare?
Ce fo=ne=ti, c[\ea, din rochii
COSTENCO
+i-\i zgìe=ti la mine ochii?
NICOLAI
Ai ochi vine\i, =i-\i la=i s`nii
Dezveli\i, ca miezul pìnii.
Galbenele-\i chihlimbare
Nu m[-mbie, crud[ mare.
P{GNE
Dragi mi-s albele m[rgele ELEGII
Pe grumajii m`ndrei mele!

%
MUGUR, MUGUREL
Cine =tie cum ]i el,

Mugur, mugurel,
Dorul sufletului meu,
Mugur, mugurel,
Am s[-ajung s[ te v[d floare,
Mugur, mugurel,
S[ te pun la cheutoare,
Mugur, mugurel,
COSTENCO
NICOLAI
S[ plec[m la m`ndra-n vale,

Mugur, mugurel,
S[ st[m seara la taclale,
Mugur, mugurel,
S[ te las m`ndrei r[splat[,
Mugur, mugurel,
P{GNE
ELEGII
Pentru dragostea-i curat[,

Mugur, mugurel,
O aducere-aminte,
% Mugur, mugurel,
Pentru dragostea-i fierbinte,
Mugur, mugurel,
Dar cine =tie cum ]i el,
Mugur, mugurel,
Dorul sufletului meu,
Mugur, mugurel?!

AICI EU AM S{-MI SCUTUR SPICUL
De alt[ lume nu mi-i dor,
COSTENCO
Nu v`ntur f[r[ rost nimicul.
NICOLAI
Fiind crescut pe-acest ogor,
Aici eu am s[-mi scutur spicul.
Aicea, unde codrii verzi

}=i clatin[ m[rea\a ap[,
Din care norii cu z[pezi,
P{GNE
ELEGII
Ca ni=te boi pl[vani, s-adap[;
Aicea oasele de var

Prin v[i unde-=i ]ntinde satul %!
Sub soarele un zeu barbar
Domesticit cu desc`ntatul;
COSTENCO
Aici, de veacuri neschimbat

NICOLAI
}n vechi temeiuri, eu =i c`ntul,

C[l[torind netulburat,
Am ]ndr[git pe veci p[m`ntul.
De alt[ lume nu mi-i dor,

Nu v`ntur f[r[ rost nimicul.
P{GNE
ELEGII
Fiind crescut pe-acest ogor,

Aici eu am s[-mi scutur spicul.

%"
COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
%#
DIN VOLUMUL
POEZII NOI
/1960/
POE|ILOR TINERI
Ru=ino=i, cu rou de sudoare

Pe la t`mple, vin, ca din pove=ti,
Tinerii poe\i bronza\i la soare
De prin satele moldovene=ti.
Pe la c`te u=i de mari redac\ii

Cu st`ngaciul stih a\i poposit,
COSTENCO
Du=i de dorul micii satisfac\ii

NICOLAI
S[ v[ fie versul tip[rit?
Sub c`\i ochi, ner[bd[tori, st[tur[\i

De-un cuv`nt ori un ]ndemn fl[m`nzi?
Sufletul de zgur[ s[ \i-l cure\i
Nu-i u=or pe-un altul ca s-aprinzi!
P{GNE
ELEGII
Vorbele, acele vorbe simple

De la prispe, matc[ ori ogor,
%$ Fagurii poetici vin s[ umple
Cu dulcea\a prospe\imii lor.
Graiul cel mai dulce, cel mai aspru

L-a\i dori pe ve=nicii l[sat,
P`lpìnd cu-al ]nser[rii astru
Undeva, peste al vostru sat.
Hai, veni\i! Lass[ vorbeasc[ brazda!
Hai, c`nta\i! Cum c`nt[ codrii-n v`nt.
N[zui\i la ideal de asta
COSTENCO
NICOLAI
Omul doar se na=te pe p[m`nt!
+chiop[ta\i? Gre=i\i? Greu e-nceputul.

Biruin\[ pururi ]nt`rzii.
Greu te va mai c[p[ta recrutul
}n o=tirea marii poezii!
P{GNE
ELEGII
V[ a=tept. Nelini=tit, fire=te!
Dar oric[rui vers mai reu=it
M[ ]nchin, ca unui pom ce cre=te, %%
Din ad`ncuri la lumini ie=it.
MOARTEA ALBINEI
Alb =i roz ]nmiresmat.

C`nt[ zarea, apa, v`ntul.
Parc[-n toate =i-a iscat
Bucuria sa p[m`ntul.
COSTENCO
NICOLAI
O albin[ lucr[toare
A murit. De ce? Nu =tiu.
Chiar la munc[, ]ntr-o floare,
Ca-ntr-un parfumat sicriu.
P{GNE
ELEGII
La chemarea ta supus[
Un-\i-a fost moartea s[ mori?
}ntr-un rai de vis =i spuz[
A caisului cu flori.
%&
}n ]ng`ndurare-ad`nc[
Pentru moartea dumitale,
Pe p[m`ntul negru ]nc[,
L[crim`nd, cad mici petale.

SCRISOAREA MAMEI
Cu m`n[ tremurat[
mi-ai scris c`teva r`nduri.
E galben[ h`rtia,
iar plicu-ntors pe dos.
+i mi-ai trimis o frunz[,
ca s[ m[ pui pe g`nduri,
COSTENCO
s[ nu uit de Moldova,
NICOLAI
de chipul ei frumos.
A=a ]\i =tii feciorii:

]mpr[=tia\i prin lume,
la munc[, ]n armat[.
P{GNE
ELEGII
Avem ]n via\[-un rost!
+i unde-a fost icoana,
acuma, ]nr[mate,
portretele sub sticl[
%'
ne stau la ad[post.
R[zboiul e de vin[
c[ ai r[mas v[dan[.
]n v[d[nie anii
i-ai v`nturat pustii,
=i inima ca pìnea,
]n veci f[r[ prihan[,
ai dat-o milostiv[
la dragii t[i copii.
COSTENCO
Ce s[ mai zg`nd[r rana

NICOLAI
=i lacrima zg`rcit[!
Ne-ai ]nv[\at durerea
]n noi s-o-n[bu=im.
}n cr`ncen[ r[bdare,
gonind orice ispit[,
ne-ai d[sc[lit din leag[n
P{GNE
ELEGII
pe lume s[ tr[im.
Noi \i-am trimis, s[-\i cumperi

&
flanel[, ni=te p`sle...
Dar am uitat h`rtie
=i plicuri. Ia uituci!
+i dorul t[u cu timbre,
ca luna f[r[ v`sle,
ne caut[, ne cheam[
prin zarea cu n[luci.
COSTENCO
A=tep\i s[ ne ]ntoarcem,
NICOLAI
=i ne auzi chiar pasul
prin vremea ce se scurge
ca apa la hamz[u?
Eu ]\i citesc scrisoarea
=i parc[-\i aud glasul,
ca un ecou de doin[
P{GNE
ELEGII
ori susur de p`r[u.
C`t po\i cu G[inu=a

din zori s[ stai la snoave? &
De-\i c`nt[-n prag coco=ul,
te la=i pe gard, ]n cot,
a=tep\i s[-\i pice oaspe\i.
Dar ei vin... cu z[bav[.
|i-ar fi mai scurt[ ziua
c-un guraliv nepot?
COSTENCO
NICOLAI
M[ uit la frunza asta...

Doar frunza nu-i un codru!
Dar s-a st`rnit ]n suflet
un fo=net nesf`r=it!
Eu uit c[ sunt ]n tundr[,
P{GNE
ELEGII
m[ v[d ]n satul nostru,

pe prisp[ st[m al[turi
la sfat f[r[ sf`r=it.
&
TER|INE
S[-\i str`ng triste\ile ]n mìni a= vrea

Ca un buchet suav de l[crimioare,
Sorbindu-le, s[ m[ ]mb[t, iubita mea!
COSTENCO
NICOLAI
Sub vraja ochilor t[i dulci, chemare,
}n noaptea lor punctat[ cu un strop
De mul\umire recunosc[toare,
S[ prind cu borangic pe un prosop
P{GNE
ELEGII
A chipului t[u ginga=[ icoan[
+i-ntr-]nsul, pl`ns[, fa\a s[-mi ]ngrop.
Cum vom opri a vremii crud[ goan[? &!

Nu e=ti oric`nd de cincisprezece ani
+i proasp[t[ =i f[r[ de prihan[?
+i dac[ multe po\i s[ ai pe bani,
Cu ce pre\ ]\i vei cump[ra iubirea,
Tu g`rbov[ de visuri =i de ani?
COSTENCO
NICOLAI
Desfid vremelnicul, p[r[ginirea!

}n vers vreau, ca-ntr-o piatr[ de coral,
S[ ve=nicesc, de st`nc[, am[girea
+i vreau cu-al rimelor sonor cristal

P{GNE
ELEGII
S[ cizelez prelungul roz de unghii,

+i ritm s[ fie-al fe\ei fin oval.
&" }n leg[natul strofelor, sc[zut,

Pe-a gleznelor lumin[ s[ m[-ncaier
Protivnic cu materialul brut...
COSTENCO
Pun`nd la art[-al sufletului vaier,
NICOLAI
Porumbii t[lpii, cum voi reu=i
S[ dau av`nt de piatr[ =i de aer?
Sculpt`nd-o, cizel`nd-o-n stihuri =i

Dorind-o-n mersul veacurilor toate,
Iubirea poate-mi voi ]n[bu=i...
P{GNE
Ori... suferi-voi ve=nic dup[ tine... poate! ELEGII
&#
LIMBA MOLDOVENEASC{*
Limba \[rii mele,

limba mea de-acas[,
COSTENCO
r[s[dit[-n suflet
NICOLAI
de al mamei c`nt,
ai crescut pe brazd[,
grea ]n spic, miezoas[,
]ntre fra\i, prin veacuri
trainic leg[m`nt.
P{GNE
ELEGII
Limb[ str[mo=easc[,
glas de voinicie,
&$
* Nu este cazul s[ ne incomodeze, azi, utilizarea, aici, ]n titlul =i ]n textul poeziei,

a sintagmelor Limba moldoveneasc[ sau limba moldovan[ pentru denumirea
corect[ rom`n[ a limbii vorbite de popula\ia autohton[ a Basarabiei. Cine ca
cine, dar Nicolai Costenco, scriitorul care a f[cut ani grei de pu=c[rie =i de exil pentru
faptul c[ a militat deschis, ]n anii 1940-1941, pentru puritatea limbii rom`ne =i
p[strarea denumirii ei corecte ]n spa\iul dintre Prut =i Nistru, ocupat de sovietici la 28 iunie
1940, a cunoscut =i ]mp[rt[=it adev[rul. Folosirea de c[tre poetul-martir a glotonimului
limba moldoveneasc[ ca substitut provizoriu =i, ]n acela=i timp, ca sinonim absolut
al termenului limba rom`n[, unic[ =i de o fiin\[ deopotriv[ pe ambele maluri ale
Prutului =i Nistrului, trebuie considerat[, a=adar, drept un tribut pl[tit con=tient =i,
deci, responsabil momentului politic-ideologic ostil ]n totalitate libert[\ii de expresie.
de pe-ng[lbenite
COSTENCO
foi cronic[re=ti,
NICOLAI
din cenu=a vremii
faci s[ re]nvie
gloria str[bun[,
vechile pove=ti.
Limb[ m`ngìoas[,
P{GNE
ELEGII
fiic[-a vie\ii aspre,
&%
Profund ]ngrijorat, dup[ revenirea din exilul siberian, de starea grav[ a spirituali-
t[\ii rom`ne=ti din Basarabia natal[, de ceea ce urma s[ se ]nt`mple, poetul =i-a asumat
sarcina cu riscurile inerente pe care aceasta le comporta. Nicolai Costenco a ales ]ntre a-=i
c`nta limba str[mo=easc[, accept`ndu-i numele impropriu, regional, impus de autorit[\i,
=i ridic`nd ]n ansamblu prestigiul fiin\ei neamului, =i a o las[ s[ zac[ ]n colbul,
mucegaiul neglijen\ei cultivate de regim cu bun[ =tiin\[, metodic =i programat ]n scopul
dezna\ionaliz[rii popula\iei b[=tina=e. Prosl[vind ]n versuri ]naripate virtu\ile limbii
materne a c[rei func\ionare ]n anii regimului comunist totalitar fusese cu totul
limitat[, poetul a contribuit ]n cel mai ]nalt grad la trezirea con=tiin\ei na\ionale a
rom`nilor basarabeni, a m`ndriei de neam =i a demnit[\ii lor umane, Nicolai Costenco
inaugur`nd, de fapt, ]n lirica basarabean[ din perioada postbelic[, preocuparea pentru
cultivarea respectului fa\[ de factorul de c[petenie al identit[\ii unei na\iuni valoarea
ei suprem[: limba. (Nota red.).
ne doine=ti =i-acuma
ca la ]nceput.
Mul\i au fost s-o smulg[
COSTENCO
fiin\[rii noastre,
NICOLAI
dar nici s-o clinteasc[

nimeni n-a putut.
C`nt[re\ii me=teri
te-au purtat departe.
Cu cet[\i de piatr[
P{GNE
ELEGII
+tefan te-a p[zit.

A baladei noastre
vorb[ f[r[ moarte,
&& dragostea ob=teasc[
\i-a fost cuib =i zid.
Limba mea sf[toas[,
Creang[ ce-a iubit-o
=i-a ]naripat-o-n
vers Alecsandri,
COSTENCO
Eminescu forma
NICOLAI
\i-a des[v`r=it-o
]n cultura lumii
spre a ne m`ndri.
Limb[ moldovan[,
z`n[ ]ntre z`ne,
P{GNE
ELEGII
stai la masa mare
]ntre mari surori.
Sufletelor simple
le e=ti cald[ pìne, &'
inimilor d`rze
flamur[ cu flori.
COSTENCO
Muzica latin[,
NICOLAI
demnitatea slav[
se-nt`lnesc ]n tine
=i se ]nfr[\esc.
Tu m`ndria noastr[!
Tu a noastr[ slav[!
Ve=nicia noastr[!
P{GNE
ELEGII
Grai moldovenesc!

'
/1961/
POEZII
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI
'
P{GNE COSTENCO
CETATEA SOROCII
M[rea\[, ca un grav mausoleu,

Cu Nistrul, care-i curge la picioare,
COSTENCO
NICOLAI
O bate luna din ]naltul s[u

Cu ploaie de m[rg[ritare.
Stau uluit sub zidul nalt. Cetate,

Ce me=teri ori ce robi te-au fost durat?
Aceste pietre grele =i truncheate
P{GNE
ELEGII
Cu ce puteri pe schele le-au urcat?
Pari un colos superb; sub talp[

' |ii taina-at`tor secole =i vie\i!
Te poleie=te numai luna dalb[
Cu-n=el[toarele ei frumuse\i.
COSTENCO
NICOLAI
Pe creneluri surpate, beciuri goale,
F`nt`ni dosite st[ pustiul mut.
Ai fost z[gaz at`tor iu\i n[vale,
O insul[ ]n omenesc tumult...
}n elegan\a ta cea bizantin[,
P{GNE
ELEGII
}n alte vremuri ai adus folos,
Azi, c`nd de tehnic[ via\a-i plin[,
Pari o n[zdr[v[nie de prisos.
'!
O =tim din c[r\i nu domnii, negustorii,
COSTENCO
NICOLAI
Ci talpa \arinii moldovene=ti,

M`nat[ de v[tafi, de cum dau zorii,
Te-a ridicat aici s[ te f[le=ti.
Acelor mìni cu b[t[turi, spin[rii

St`lcite, lor ce-au f[urit ]n chin
P{GNE
ELEGII
Un monument pe geana dep[rt[rii,

Piosul g`nd cu dragoste-l ]nchin!

'"
* * *
Luna st[ la geam =i-ascult[.
Crengile de floare mult[
G`t de leb[d[-arcuiesc.
COSTENCO
Prim[var[! Te iubesc.
NICOLAI
Luna-ng`ndurat[ tace.
Floarea alb[ se desface,
C[ p[m`ntul pare nins.
Prim[var[! Oare-am pl`ns?
P{GNE
ELEGII
Ca un s`n de fat[ mare
Luna ]n oftat tresare.
Creanga s-a-ndreptat, t[cut. '#
Prim[var[, ai trecut?
LIRIC{
Tu oare te-ai pierdut, ori numai

Te-ai r[t[cit ]n r[t[cire?
Te-ai pref[cut, poate, ]n umbr[
Fulg juc[u= de str[lucire?
COSTENCO
NICOLAI
Te-am cunoscut, ori poate numai

Un vis a fost iubirea ceea?
Te-am adorat? Ori poate numai
}nchipuire-a fost femeia?
Prea poate un delir al min\ii

P{GNE
ELEGII
Ce sufletul a-nfrigurat
A fost genunchiul suferin\ei,
Via\a ce mi-a despicat.
'$
Stea lumin`nd deasupra crestei
De piatr[, pus[ c[p[tì,
C`t te-am iubit! +i-aceasta-mi este
Minunea vie\ii, cea dintì!

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
'%
DIN VOLUMUL
VERSURI
/1963/
OD{ VINULUI
O, beciuri tainice, l[sate de str[mo=i!

Be\iv[nii temeinice sub ochi frumo=i.
Clondire goale, butii mari b[ute
Tot ]n c`nt[ri =i hang de al[ute,
Cu ]nv`rtite mari c`t roata carului,
COSTENCO
Spre ]n[l\area omului =i cobor`rea harului!

NICOLAI
S[ fie-al naibii cel care nu bea!

M[rite soare, blegii nu-i cru\a!
Puterea ta-i statornic[ ]n vin,
T[riei c[ruia eu m[ ]nchin!
P{GNE
ELEGII
Voi, poloboace pline, de stejar,

}n chihni\i r[coroase ]n zadar
V[ tot boci\i ]n sclifoseal[ beat[:
'&
Mort beat tot n-o s[ m[ vede\i vreodat[!
Dragi podgoreni din sate moldovene,

Muncind fierbinte =i sug`nd alene,
V-a dat ]n minte, c`nd v-a fost mai bine,
}n poezie s[ ciocni\i cu mine?
Umple\i ulcica =i purta\i-o roat[
Pentru p[m`nt =i via\a minunat[!
Acestea spuse sunt ]ntr-o privin\[
C[ noi =i vinul suntem de-o fiin\[.
COSTENCO
NICOLAI
E=ti rotofei =i jilav, poloboace,
Cu vrana-n sus =i cepul dat ]ncoace!
D[-mi mustul t[u dulciu =i p[dure\,
Tr[im o via\[ doar, nu dou[ vie\i!
P{GNE
ELEGII
Zic vai! de cel n[scut =i nen[scut
Din vlaga \arinii ce n-a b[ut!
F`rtate vinule, pe unde nu mi-ai fost, ''

+i-n temni\i de beton la ad[post,
+i-n cazemate de stejar, m[i fine,
+i pretutindeni n-ai sc[pat de mine!
Ce stai pitit ]n hrube-ntunecoase?
Se d[ r[zboiul ]ntre dou[ clase:
O clas[ pune vi\a la harag,
COSTENCO
Iar alta care bea f[r[ de leac!

NICOLAI
Au fost =i mul\i c[po=i, mai mult mi=ei,

Ce te-ar fi vrut ]n beci doar pentru ei!
Dar tu, ca democrat, democra\ia
|i-ai exprimat-o-n veci prin veselie!
P{GNE
ELEGII
Nu pune pre\ norodul pe belea:

Pe-ascuns el =tie mai v`rtos s[ bea!
Frumoase nun\i, petreceri, ]nt`lniri,
Oaze-n pustiul truditoarei firi,
F[r[ de vin =i hazul moldovean,
Via\a ]ns[=i n-ar mai face-un ban!

ORFAN DE TAT{
Era o toamn[ trist[. }=i scuturase via

Podoaba ruginit[. Eu m[ uitam la mama
Cum coase =i ofteaz[. S-a dus tata-n Rusia!
Trei pic[turi de s`nge ivite pe n[fram[
COSTENCO
Eu am v[zut ]n somn. Cum zice ]n poveste.
NICOLAI
+i am r[mas orfan de tat[. Dar de fel
Fiind vioi, zburdam, ca =i un clopo\el.
Nop\i lungi de iarn[. Acul ma=incii \[c[nea,

Cosind la p`nza vremii pe-a mamei =i pe-a mea.
P{GNE
ELEGII
Ferit[ de-o gazet[ lumina-i. Lampa gazul
}l arde ne-ndurat[. Eu, ]nfundat cu nasul,
De frig, ]ntr-o =alinc[, pe lai\[ ghemuit,
O urm[ream cum coase =i c`nt[. Au murit
+i au r[mas ]n mine, ]n r[bufniri de v`nt,
+i truda v[d[niei, =i dulcele-i cuv`nt.
Din ac =i c[m[=uica mi-a fost, =i pantalonii.
Ca scaiul prins de via\[ f[ceam la bazaconii!
Fii binecuv`ntat[ pentru acea iubire
Ce mi-ai purtat-o, scumpo, ne=tears[-n amintire!
C`t m-ai p[zit de boli=ti, de foame, ca de-nec...
Nu-n\elegeam pe-atuncea, acuma ]n\eleg.
Tr[iam modest. +i dac[ s[rac ne era pr`nzul
COSTENCO
Nu-naintam preten\ii; m[ zghihuiam ca m`nzul!

NICOLAI
Goneam pe strada noastr[ o minge de futbol,

B[t`nd ]n vreo fereastr[ ]n loc de poart[: Goool!
|i se pl`ngeau vecinii st`rni\i de r[ul meu.
Mie habar de grij[! iar \ie tare greu.
Eu niciodat[-n via\[ c[ci omul dou[ n-are!
N-avui de mai n[dejde, fierbinte ap[rare.
P{GNE
ELEGII
O palm[ aplicat[ la fund poveste veche!

Primit[ de la mama e floare la ureche!
Iar de chiteam cu piatra ]n vreun ciocoi bogat
Ivit pe strada noastr[, ziceai c[... nu-i p[cat!
+i iat[-m[ la =coal[ =i rus =i moldovean,
Sl[vit nu de cuminte, mai mult de huligan.
Luam ]n furc[ via\a, =tiin\a s[-mi apropii,
+i peste cap dam anii, cum dau \[ranii snopii.
Un car de ani din urm[ t`r[sc de c`nd \in minte,
Un car de griji =i visuri, =i nu un car de minte!
COSTENCO
NICOLAI
Dar n-are importan\[: nu despera! mi-am spus.
C`t de rìoas[ capra tot \ine coada sus.
Depinde ce-n\elegem cei mul\i prin s[r[cie:
N-ai haine =i n-ai ghete? }n schimb ai poezie.
Natura nu oricui a dat a=a noroc,
S[ aib[-n atelierul crea\iei un loc!
P{GNE
ELEGII
Acesta-i, frate drag[, mi-am zis de mic, secretul:
}n orice f[c[tur[ gr[be=te-te cu-ncetul.
Nu prin averi, copile, s[-\i mearg[-n lume buhul:
S[rac de bani mai bine-i dec`t s[rac cu duhul! !
ORA+UL DOARME
Ora=ul doarme =i copacii dorm...

Copaci, ori ni=te umbre ]ngro=ate?
COSTENCO
NICOLAI
T[cerea se ]ntinde uniform

Peste cl[dirile ]ncolonate.

Un ceas ]n turn ]ncetinit ]=i bate
Al vremii puls. Al nop\ii bloc, enorm,
P{GNE
ELEGII
}=i las[-aripile peste cetate.

" Pe-asfaltul str[zii trec ]ngem[nate

Lungi umbre. Trec[torul e inform
Ca =i g`ndirea ]n singur[tate,
Ca =i t[cerile de ziduri rezemate.
... Ora=ul doarme =i copacii dorm.

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
#
DIN VOLUMUL
MUGUR, MUGUREL
/1967/
CET{|EAN AL |{RII POEZIEI
Sunt cet[\ean al \[rii poeziei,

+i \ara asta are drepte legi:
COSTENCO
S[ nu ro=easc[ fa\a alb[ a h`rtiei,

NICOLAI
Cu pana pe obrazul ei c`nd treci!
}n slova ta minciuna p`ntecoas[,

Cu =erpuitu-i mers, s[ n-aib[ loc.
}n piscul Adev[rului f[-\i cas[
+i ap[r-o cu palo=ul de foc!
P{GNE
ELEGII
$
BUCIUMELE VORBEI
}n la\ul vorbei mele

Se zbat c[pri\i de munte,
Cerbi =i mistre\i, =i lupii
Hr[ni\i, dar ve=nic r[i.
}n salba vorbei mele
COSTENCO
NICOLAI
Se-mbrac[ fete, multe,
+i glume spun fl[c[ii,
+i r`d str[bunii mei.
}n ritmul vorbei mele

Bat inimile grele
P{GNE
ELEGII
Ale ma=in[riei,
Pornit[-n |ara mea.
}n spa\iul vorbei mele %

Zbor navele spre stele,
Iar Fe\i-Frumo=ii no=tri,
Ai no=tri-s chiar pe Stea!
}n bezna vorbei mele

E firmamentul vesel,
Ce ]n Povestea Vorbei
Opre=te la popas.
Cu oamenii de seam[
Cinstesc la m`ndre mese,
+i inimile noastre
M[r=[luiesc ]n pas.
}n harul vorbei noastre

COSTENCO
NICOLAI
Moldova se av`nt[,
Iar +tefan ca-n poveste!
Sur`de. Mul\umit.
Latinitatea noastr[
+i slavonia c`nt[:
S-avem o |ar[ m`ndr[,
P{GNE
ELEGII
At`\ia au trudit!
Ne-mb[tr`nit[, vorba
& St[ ]ntr-un cot la mas[.
Privind, ]mi vorove=te:
Ce mam[ te-a f[cut?
Patrie, scump[ Mam[,
De-a pururea mireas[,
Cu buciumele vorbei
Te c`nt =i te salut!

M-A+ CUFUNDA
M-a= cufunda ]n |ara mea,
COSTENCO
NICOLAI
Ca-n ceru-albastru-o r`ndunea.
M-a= afunda-n p[m`ntul meu,

Ca fierul plugului cel greu.
+i bob a= ]ncol\i-n Moldova,
P{GNE
ELEGII
Purt`nd m[rg[ritar de rou[.
+i bobul mic ar fi cum s`nt

}ntregul Univers r[sfr`nt. '
MOLDOVENCELE MELE
Moldovencele mele, moldovencele mele!

Privighetorile mele, co\ofenele mele!
Voi fericitelor, nenorocitelor,

COSTENCO
Neprecupe\ite precupe\e , iubitelor!

NICOLAI
Voi, ne-n\elese prin\ese, fudule;

Voi, =i argate, muncind nes[tule...
Voi, aprige-n trud[, ]n dragoste aprige,

Voi, iu\i ca pr`snelul, cu du=manii stra=nice.
P{GNE
ELEGII
Gonite din case de spaima r[zboiului,

Venite la case, la vraful gunoiului.

Voi, neobositelor,
Voi, g`rbovitelor,
G`lcevitoarelor,
Afurisitelor!
Nemanichiurate, ner[sf[\atelor,
Nec[utate de mode, curatelor.
V[ v[d fa\a aspr[ =i ochiul senin.
COSTENCO
Str[daniei voastre, ca fiu, m[ ]nchin.
NICOLAI
V[d mìnile voastre, mai dulci ca o pìne,
Pe-a inimii mas[-mbr[cat[-n rubine.
V[d mìnile voastre trudite, ca p[s[rile
P{GNE
ELEGII
Ce-n zori ]=i iau zborul, s[lt`nde =i vesele.
V[d mìnile voastre ca holda ogoarele.

Din mìnile voastre r[sare doar soarele!
Iubirea, speran\a, d`rzenia armele

Statorniciei de veci ne-au dat palmele.
Palmele marea minune, ]ntreag[-n
Miresmele pìnilor, ]n puhavul leag[n.
COSTENCO
NICOLAI
Steagul, ]n front,
|i-l ]nal\ acum \ie,
Moldov[ncu\o,
Pentru-a ta b[rb[\ie!
P{GNE
ELEGII
S[tencele mele, or[=encele mele,

Iubitele noastre, moldovencele mele!

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
!
DIN VOLUMUL
POEZII +I POEME
/1969/
A FI CONTEMPORAN
A fi contemporan cu vremea, care

Vertiginos =i implacabil curge!
Cu sim\ul t[u, cu via\a tuturora,
COSTENCO
Cu aerul ce-l sorbi ca b[utura,

NICOLAI
Cu soarele-aburind ca pìnea cald[,

Cu pietrele stratificate, cu
T[cerea =i vacarmul urbei, cu
Politica =i orizontul proasp[t,
Cu ieri, cu azi, cu mìne tu,
Om simplu, scriitor... Contemporan
P{GNE
ELEGII
S[ fii!... S[ faci nemuritoare clipa,

S[-i dai un con\inut =i form[,
Din haosul toren\ial s-o smulgi,
" Cum sculptorul din col\uroasa stan[
Aerianul trup al Afroditei.
At`ta, =i ceva mai mult:
S[ fii tu ]nsu\i, =i s[ fii ]n to\i.

MAMA
De-ar fi dorul c[l[tor,

M-a= preface numai dor,
S[ m[ duc ]n prag la mama
S[-i zic dulce cum o cheam[.
COSTENCO
NICOLAI
+i la g`tu-i s[ m-arunc,
Cum f[ceam c`nd eram prunc,
S[ m-anin ]n adev[r
Ca de creanga sa un m[r.
Ca o mlad[ s[ m[-ndoi
P{GNE
ELEGII
Pe m`nu\ele ei moi,
Ce m-au ]ngrijit de mic,
S[ cresc frunte =i voinic.
#
Lacrimile s[ le str`ng
Pe obrazul drept =i st`ng,
Sub t`mpla cu ghiocei
S[ m-anin ca doi cercei.
Ghiocei de griji, vezi bine,
COSTENCO
NICOLAI
C[ s-a prea g`ndit la mine,

+i a= sta la vorb[ mult,
Ca mai mult s[ n-o mai uit.
Iar[ mama, de, ca mama,

+terge-=i ochii cu n[frama,
P{GNE
ELEGII
M[ prive=te =i-i tot pare

C[ =i-acu-s departe tare...

$
N P{H{RELUL INIMII S{-L POR|I
P[rin\ii din p[rin\i, =i mo=i din mo=i,

B[tu\i, dispre\ui\i, moroc[no=i,
Au tors fuioru-ncr`ncen[rii dulci,
COSTENCO
Pe moale, capul, fiule, s[-\i culci!
NICOLAI
A muncii ne]nduplecat[ frunte
+i-a visului cu pletele c[runte,
B[tr`na \east[, a vrerii de mai bine
Speran\a, fiule, au pus-o-n tine.
P{GNE
ELEGII
+i brazda lor a=a va fi =i mìne:
Sub alte pluguri neagr[ va r[m`ne;
Sub alte t[lpi de schij[ =i de fier,
Se va-nfrunta cu infinitul cer. %
Copiilor diat[ n-au l[sat

S[ st[p`neasc[ nici un col\ de sat,
Poate... o vie pe haragi legat[
+i-o cornu\ic[ slab[ ]n poiat[...
COSTENCO
NICOLAI
De ce? +i cum? F[r[ s[-=i deie seama,

Desi=uri r[zb[t`nd f[r[ de team[,
}n\incu=a\i, zdreli\i prin m[r[cini,
Purtau des[v`r=irea alb[-n mìni
Un trandafir pl[p`nd, r`z`nd la soare,

P{GNE
ELEGII
N[dejdea lor ]n vremuri viitoare,

S[-l por\i ]n inim[, ca-n p[h[rel,
Cu grij[ al tatei mugur, mugurel!
&
PIELEA MEA
Pielea mea! Vezi bine: te cur[\, te sp[l.

Vreau, pe dinafar[, s[ te =tiu frumoas[.
De sunt catafalcul, tu suavul v[l;
Condamnat de sunt, tu s[-mi fii mireas[.
COSTENCO
NICOLAI
Pielea mea! M[ scuz[, dac[-n pu=c[rii
Te-au m`ncat viermina, plo=ni\ele, rìa...
Chiar =i amintirea acelei porc[rii
Mi=c[ p[ru-n cap, cose=te p[l[ria!...
P{GNE
ELEGII
Pentru-acele zile ce nu se mai spun,
F[r[ praf de din\i, s[pun ori alifie,
Te sp[lam, iubito, cu zeam[ de slodun,
Ca, spart[, tinichiaua-n rugin[ s[ nu fie. '
Pielea mea! Trecut-am =i handicapul greu.

Vremea-i vinovat[, de-i por\i tatuajul.
Biata mea colib[ f[r[ de antreu,
Geamantan uzat ]n care port bagajul:
O inim[ nebun[, un h[cuit pl[m`n,
COSTENCO
NICOLAI
Un creier enigmatic... poftim, tot ce-i ]n torb[.

Scheletul reumatic viseaz[-un bra\ de f`n,
Iar craniul c[p[tìul, precum stomacul
ciorba.
Pielea mea! Iertare, c[ nu te-am ]ngrijit

P{GNE
ELEGII
+i ca pe-un \ol pr[fos te-am tot b[tut cu b[\ul.

La ce te-au dat podoab[ unui nec[jit,
Deasupra c[rui ve=nic se leg[na juv[\ul?!

SONET
Buc[\i de cer. Buc[\i de mun\i. Buc[\i de timp.

O fragmentare-n toate. +i-n sim\iri.
Nori albi. Mun\i albi. Pomi albi. Albastru nimb
+i-un idol cu mìni albe =i sub\iri.
COSTENCO
Un plutitor decor. Mirific schimb
NICOLAI
Satanicelor griji. Stai =i te miri:
Senin[tatea asta de Olimp
Peste-ale m[rii tainice fo=niri!...
Fragment de vis. Fragment de dor.

Cr`mpei de chin.
P{GNE
ELEGII
Impenetrabil g`nd str[puns de risc,
Drapat ]n praf sintetic: manechin.

Granit la temelia unui pisc
Pari Tot, dar e=ti doar un fragment hoinar
}n ve=nicia Clipei f[r[ de hotar.
T{CEREA REZERVAT{ MIE
T[cerea rezervat[ mie ]n nemoarte

E-aproape o realitate. Goal[,
Lumina r[t[cind[ m[ desparte
De lutul gras, nears ]nc[ ]n oal[.
Confuz amestec de luceferi negri,

Apu=i ]n bezna de lumin[ oarb[,
+i negri-n adev[r, mai ca=ti, integri,
COSTENCO
NICOLAI
Luceferi albi de sideral[ iarb[...
E calm =i nep[truns la suprafa\[

Edenul subteran ce ne respinge.
Monstruosul pr`nz al fiarei ne r[sfa\[,
De-aici, cu carne crud[ =i cu s`nge!
P{GNE
ELEGII
Adulmec[m ca un parfum de floare crima;

Asasinatul zilnic ne seduce.
Ce bine-\i seam[n[ pierdut[-aici f[r`ma,
Superbe Prin\, ce cochetezi sub cruce!
Sub masca Ta am vrut s[ m[ descop[r,

S[ aflu ce sunt fiul t[u bastard?...
+i de ru=inea Ta, cu poala m[ acop[r
+i-n labirint terestru m[ ]ngrop s[ ard.
* * *
Am plecat ]n lumea larg[
Dintr-un sat moldovenesc.
Nu-mi c`nta acuma, drag[!
C`ntecele m-otr[vesc.
COSTENCO
}mi v[d casa, =i ]n pragul
NICOLAI
Cel tocit m[icu\a mea.
Nu-mi suci, m`ndro, =iragul
Zilelor, c[-i moartea mea!
}mi pun fruntea pe fereastr[,

Fulger negru m-a tr[snit.
P{GNE
ELEGII
Ce blestem din valea noastr[
C[ pribeag m-am pomenit?
A= fi stat acum pe prisp[, !

Maica-mi c[uta ]n cap
+i-mi c`nta o doin[ trist[...
Eu de doru-i nu mai scap.
M-ar fi cic[lit so\ia,
COSTENCO
Pruncii ]nv[leam ]n somn.

NICOLAI
Nu-mi c`nta, tu, s[r[cie!

Taci! C[ fac moarte de om!
Ori nu! C`nt[, c`nt[-mi, drag[,

C`ntecele le iubesc
Cum plecai ]n lumea larg[
P{GNE
ELEGII
Dintr-un sat moldovenesc...

"
* * *
}n p[m`ntul tundrei ]nghe\ate
Poate-o amintire am l[sat?
O f[r`m[ de eternitate
Traiu-mi trudnic, poate, am l[sat?
COSTENCO
NICOLAI
De speran\e nerealizate,
Munte cu \ugui poate-am l[sat?
C`ntece-ncepute =i uitate,
+i nescrise, poate, am l[sat?
Sufletu-mi fl[m`nd de libertate
P{GNE
ELEGII
+i de |ar[, poate, l-am l[sat?
Ca pe-un cìne, inima, prea poate-n
Pragul fericirii am l[sat?
#
Urmele-mi ]n tin[ ]n=irate,
R[t[cinde, poate, am l[sat?
Lacrimile, poate, ]nghe\ate,
Ne=tiute lacrimi am l[sat?
P[s[rile-n c`rduri, neplecate,
P[s[ri c[l[toare am l[sat?
Poate, trec[toarele-mi p[cate
P[c[tos doar omu-i am l[sat?
COSTENCO
NICOLAI
Mi-am tr[dat tovar[=ii, prea poate,

F[r[ sfat =i sprijin i-am l[sat?
Poate! Dar e sigur, pentru toate

Mai sus zise =i necuv`ntate,
P{GNE
ELEGII
Printre retr[iri u=or purtate,

Ori insuportabil suportate,
Un copil, iubitul, neuitatul,
$ }n ]nghe\ul tundrei ]ngropatul,
S`ngele-mi =i g`ndul am l[sat!

FRNTURI
COSTENCO
Prin rana deschis[ a soarelui
NICOLAI
S`ngele z[rii se scurge...
Drumurilor iar[=i li-i dor

S[ aud[ muzica pa=ilor mei.
O ureche pare fiecare picior!
Grumazul dep[rt[rii poart[ salbe.
P{GNE
ELEGII
Inima poart[ cercei.
Izvorul ]=i ]n=ir[ m[rg[ritele.

Iubita ]mi privegheaz[ r[s[ritul. %
MI PORT
}mi port =i eu trandafirul

Visului nerealizat,
COSTENCO
Cum ]=i poart[ cimitirul

NICOLAI
Fiecare, fiecare sat...
Sunt ame\it omene=te

C[-mi =uier[ la urechi v`ntul:
Se-nv`rte=te cu noi, se-nv`rte=te,
P{GNE
ELEGII
Ame\itor, p[m`ntul!
O mic[ aterizare
De-o secund[-dou[
&
Pe luceaf[rul din zare
Cu dragostea mea, Moldova!

DRUMURI NEB{TUTE
Drumul nec[l[torit de nimeni...

Parc[ este =i-un asemeni drum?
Este, dac[ vine s[ anime
Pl[smuirea basmului de fum.
COSTENCO
Anonimi atomi am fi prin er[
NICOLAI
Pe orbite ]ntr-un cerc ]nchis,
Dar ]ndr[gosti\i de-acea Vener[,
Zis[ Art[, u=i ce ne-a deschis...
Drum p`ndit de stelele c[\ele,
P{GNE
ELEGII
Drum l[trat de-abisuri =i t[ceri
Zbori s[ te ]ntorci din nou la ele,
Jos, la pragurile vechii |[ri.
'
C[l[tor pribeag purt`nd zv`cnirea
Drume\iei cu ecou-n piept,
Du-te! C[ci a=teapt[ Omenirea
Tot ce-i poate da... doar un poet!
FLOARE DE MIGDAL
Mi-am d[ltuit poemele

}n marmor[ multicolor[.
COSTENCO
Sufletul =i-a ales temele

NICOLAI
Din oceanul cuprins ]n Or[.
Am spart coaja p[m`ntului

P`n[ la fluidul sub\ire,
Muind r[d[cina cuv`ntului
}n clocotitoarea sim\ire.
P{GNE
ELEGII
N-am fost supus legilor

Ce-nc[tu=eaz[ mul\imile.
! Din ad`ncimile vecilor
}nc[lecai ]n[l\imile.

PASTEL
O c[su\[ ag[\at[
Ca bijuteria-n p[r
COSTENCO
Pe o pant[ luminat[
NICOLAI
}n f[clii de flori de m[r.
+erpuind[ c[r[ru=[,
Cotigind[, sub\irea,
P`n[ la ]nchisa u=[
Unde-mi este dragostea.
P{GNE
P[r[sesc vacarmul urbei, ELEGII
Grijuliul ei tumult,
Iar colegii mei s[ turbe, !
Pizmuind! Nimic mai mult...
MI STAI N GND
}mi stai ]n g`nd

Ca o petal[
Ce-i scuturat[ de cur`nd:
Un c[r[bu= pe pat de boal[
}mi stai ]n g`nd.
COSTENCO
NICOLAI
}mi stai ]n g`nd

Ca o sandal[
De copila=
Pierdut[-n cr`ng;
Ca primul vers
Pornit pe-o coal[
P{GNE
ELEGII
}n pustiirea ei banal[
}mi stai ]n g`nd.
! }mi stai ]n g`nd

Medieval[,
Ca o prin\es[ dormit`nd,
Pe cavaleru-i a=tept`nd,
Ce a plecat p`nla r[scoal[,
+i nu =tii ce-o mai fi f[c`nd;
Ca primul fir de ]ndoial[
Sfinxul n[dejdii ocolind
}mi stai ]n g`nd.
COSTENCO
NICOLAI
}mi stai ]n g`nd
}n sens invers,
Enorm[ ca un univers,
Ce-i prins ]ntr-un cercel de-argint.
Ah, f[r[ tine nici un vers
P{GNE
ELEGII
}naripat, nici un cuv`nt
Din pergamentul vie\ii =ters
Ori de pe piatra de morm`nt
Furat cu inima din mers !!
Nu-l pot cuprinde-n ]n\eles,
F[r[ de tine st`nd.
}mi stai ]n g`nd
Ca o petal[.
COSTENCO
NICOLAI
Din sfera mea

Septentrional[,
Eu m[ surprind
S[pat de boal[
}n bezna cald[ =i domoal[,
Din care nimeni nu se scoal[;
P{GNE
ELEGII
}n bezna molcom[ =i dulce

Pr[pastie cu ochi ce suge,
M[ duc ]n somn, halucin`nd...
!" Cu tine-n g`nd.

CANTILEN{
Ploaia curge lin[, lin[,

Ca parfumul ]n gr[din[...
Curge-ncet, ]ncet, ]ncet,

Ca lumina din br[det.
COSTENCO
Stau ]n fa\a ploii, drep\i,
NICOLAI
Chiparo=ii ]n\elep\i.
Doar oleandrii se apleac[

Dumneaei c`nd va s[ treac[.
P{GNE
ELEGII
Ploaia picur[ =i curge
Parc[ e t`rziu =i-amurge:
Viers de sturzi =i viers de mierle !#

Dragoste ]n rochie verde!
C`nt de mierle, viers de graur

Dragoste cu p[r de aur!
}N IANUARIE, LA YALTA
}n ianuarie, la Yalta, ]nfloresc,

Ca miresele f[r[ de miri, migdalii.
Ramurile z[rii-nmuguresc
Cu tumult de p[s[ri c[l[toare.
Totul pare-at`t de nefiresc

COSTENCO
Pentru cel deprins cu alte ritmuri.

NICOLAI
Dar... migdalii iarna ]nfloresc

Cu petale roze de-amurgituri.
}ndr[zneal[ =i nesocotin\[? Vai,

Cum s[ ap[r florile de frig, ]nghe\uri,
Ce se face badea Neculai,
P{GNE
ELEGII
Dac[ pier aceste frumuse\uri?
+i sur`d migdalii: Ce copil

!$ E poetul! Bade, nu te teme!
C[ =i tu, ca merii ]n april,
Arzi ]n plin[ iarn[, de poeme!
Pentru unii neobi=nuit pretext,

Noi, migdalii, exprim[m prin floare
Al obscurei r[d[cini protest
Din ne-ndrept[\ita ]nchisoare.
Pentru al\ii neobi=nui\i,

Noi, migdalii, ]n ve=m`ntul spumii
COSTENCO
}nflorim etern, nebirui\i
NICOLAI
Nici de-nghe\ =i nici de... gura lumii!
Pentru noi g[sim cr`mpei de soare

}n cotlonul ghemuit sub mun\i!
Bun sosit!! Iubite c[l[toare!
P{GNE
ELEGII
Asta-i via\a! Greul s[-l ]nfrun\i!
}n ianuarie, la Yalta, ]nfloresc,

Ca miresele f[r[ de miri, migdalii: !%
Versurile mele, ]nc-un vers,
}ntr-un =ir de versuri c[l[toare!
OMAR CHAIAM
COSTENCO
NICOLAI
C`nd se ap[r[, femeia,

Ea, adeseori, atac[.
Muzicant, pricepe cheia:
Rostul ei e ca s[ plac[!
Calm! De vezi ve=minte rupte.

P{GNE
ELEGII
Pl`nge? Fie-\i mintea treaz[!

Nedeprins[ ca s[ lupte,
F[r[ vreun motiv... cedeaz[!
!&
REPRO+
COSTENCO
Nu-mi mai spune: drag[!
NICOLAI
E un lucru cert
Am trecut ]n =ag[
Nu ca s[ te iert!
Zicerea b[tr`n[
P{GNE
ELEGII
Are un temei:
Nu scuipa-n f`nt`na
De-unde ai s[ bei!
!'
+ERPOAICA
Avea privirea iute, ad`ncit[

Sub stre=iniri pietroase. Unduia
COSTENCO
Un trup incandescent, numai ispit[,

NICOLAI
Cu lic[riri de zale =i tremur de nuia.
P[m`nt b[tut, s[pat de pa=i mul\ime,

Vegheat la ceas de noapte de luceferi reci.
C[lcam spre jinduita ]n[l\ime
S[la= de bufni\e =i lilieci.
P{GNE
ELEGII
M[ a=tepta ]n prag =i m[ ducea-n c[mar[,

}ncol[cindu-m[ cu dor de-a se-ncorda,
" +i ochii ]i sclipeau ca stele-n c[limar[,
+i limba, despicat[... s[ i-o s[rut mi-o da.

/1972/
T{RIE
DIN VOLUMUL
ELEGII NICOLAI
P{GNE COSTENCO
"
SIMBOLUL
Simbolul e mereu f[r[ contur,

Plutind ]ntr-o ce\oas[ ambian\[,
Realizat elementar =i pur
COSTENCO
}n umbr[, ad`ncime =i distan\[.

NICOLAI
E trec[tor ]n grava lui prestan\[.

Nu-i astru, ci un nesf`r=it azur,
Ce pare gol =i f[r[ importan\[,
}n fond fiind un echilibru dur.
P{GNE
ELEGII
C`nd omul, p[r[sind infama-i form[,

C[ci e cu neputin\[ de-a fi =ters
Ca un nimic, cu for\a sa enorm[,
"
Cuv`nt sau raz[, c[l[tor prin neguri,
Dispre\uind =i parte, =i ]ntreguri,
Se vars[-n con\inut, ]n Univers.

ORGOLIU B{RB{TESC
Vei crede, poate, sincer c[ m-a lovit durerea?

C[ p[r[sit de tine voi suferi nespus?
Prea poate nu te-n=eli... Dar am de spus
C[ nu m[ bat cu pumnii ]n cap,
COSTENCO
nu-mi crap[ fierea!
NICOLAI
M[ plimb prin parcul Pu=kin ]n fiece apus,
Scriu versuri adecvate =i savurez pl[cerea
Activit[\ii simple ]n pacea =i t[cerea
De care m[ lipsisei c`nd ]\i eram supus.
P{GNE
ELEGII
Cu fiecare or[, de ce-a fost m[ descaier,
De amintiri m[ scutur ca ramul, f[r[ vaier.
E bine c[ trezia de-acum ]mi \ine parte.
"!
Nu-n viziuni gona=e pe-al visului tumult
+i amoros incendiu... Am devenit adult:
Prefer prezen\ei tale... distan\a ce desparte.
DANTE
Prezent e=ti, Dante, printre noi. Eternul

T[u geniu ne ]mbog[\e=te visul.
Realitate a r[mas Infernul
+i-l contrabalanseaz[ Paradisul.
COSTENCO
NICOLAI
Cu elegan\[ ]nfrunt[m paternul

St[p`n, par`nd cu spada tot dichisul
Pe tav[ oferit cu compromisul,
S[ nu ne murd[rim cumva internul
P{GNE
ELEGII
Complex! Divine, tu ai cutezat

S[ smulgi cu ]ndr[zneal[-acel sigiliu,
Ce birocrata moarte-a aplicat
""
Pe tot ce e mister. Un nou Vergiliu
De am g[si, cu barca, ]n tangaj
Prin infinit, am descifra un nou miraj!

PETRONIUS ARBITRUL ELEGAN|EI
Petronius, arbitrul elegan\ei,

Al Romei vechi patriciu favorit,
Domnea ca un simbol, ]mpodobit
}n nimbu-i legendar, de la distan\[.
COSTENCO
NICOLAI
Plebeii Romei, trai duc`nd sordid,
Cercau s[-=i dea un pic de importan\[:
Petronius p[rea s[ fie ghid
Mul\imilor cu nobila-i prestan\[.
P{GNE
ELEGII
Milenii au trecut. +i din legend[
R[sare umbra omului pe roze
De s`nge, vinele f[r[ de poz[
"#
Ce =i-a t[iat, spre a pl[ti acea amend[
Tiranilor ce dau via\a prin filtru...
Nu-n elegan\[, doar, Petronius fu arbitru!
SONET URBAN
Sunt or[=ean: mi-i drag s-aud din robinet

Curg`nd cu zgomot apa. C`nd vreau
o pot opri!
Pictat de un maestru chinez, un colibri
COSTENCO
}n cabinet pe-o p`nz[ vreau s[-l privesc discret.

NICOLAI
Privighetorii, mierlei ascunse ]n boschet,

Ori tufe eu prefer s-audiez concret
Pick-up-ul, simfonii de Bartok spre-a sorbi,
Ori scripca lui Lunchevici cu rare potpuri.
P{GNE
ELEGII
Stihia dirijat[ de omul la buton,

Volan ori automate, ]n brùri de beton
Supus[, iat[ vrerea geniului uman,
"$
Iar nu, pornind z[natic, haotic, dezm[\at[!
Romanticei acestea str[in i-s deocamdat[.
S[ nu v[ mire faptul: n[scut sunt or[=ean!

MEDITA|IE LA MORMNTUL
LUI JANIS RAINIS
Eu voi veni la voi ]nm[rmurit =i tragic,

}nf[=urat ]n mantia cernit[-a somnului,
De dincolo, din lumea simbolurilor, magic[,
Cu ritmul poeziei nesupus nici domnului!
COSTENCO
NICOLAI
Rup`nd pecetea mor\ii, ca t`n[rul ce-nvie
Pe cripta funerar[-a lui Rainis, letonul,
La vatra ori la prispa, ori nalta str[=nicie
Urban[ voi veni, ca s[ v[ tulbur somnul.
De ve\i fi tri=ti, ]n doi vom retr[i triste\ea;
P{GNE
ELEGII
Vom l[crima, de ne va-mpov[ra durerea
Ori... vom t[cea! Au cine veni-va s[ v[-nve\e
Puterea f[r[ margini ce-o poart[-n ea t[cerea!
"%
P[m`ntul ne astup[ privirile =i gura.
Str[jer ne-nduplecat la c[p[tì st[ EA
+i-i scap[ numai una viclean[ e Natura!
T[ria gr[itoare ]n for\a de-a t[cea!
NGENUNCHEZ N MIRESME
Mireasm[ tare de molid,

Dup[ un veac de ]nchisoare,
M[ face-ntreg s[ m[ deschid
Ca floarea-soarelui la soare.
S[ m[ destram, s[ m[ adun,
Smuls din al negurilor v[l,
Un pumn de perle s[-mpreun
COSTENCO
NICOLAI
}n podul palmei, s[ m[ sp[l.
Cu sufletul a\os m[nunchi

De vergi uscate-n netr[iri,
}n tari miresme ]n genunchi,
Ca-n preajma unei n[luciri.
P{GNE
ELEGII
Nervi despleti\i, lungi r[d[cini

}mpl`nt[-n miros de p[duri,
"& Ca magul ve=tedele mìni
Ale bicisnicei f[pturi.
Aspir =i parc[ m[ dizolv

}n aerul ]nmiresmat,
Pu\in, cam c`t un fir de colb
De suflet trist =i-nstr[inat.

DIN DESAGA AMINTIRII
}mi ghilea c[m[=ile soarele

+i p`rùl ]mi lingea picioarele.
COSTENCO
NICOLAI
Bunica scund[ ca o surcea,
Cu urzic[ m[ m`ngìa:
Talciocar ca mine, satul,
Cic[, nu mai v[zuse altul!
P{GNE
ELEGII
Iar bunelul? De, ca bunelul,
}mi d[dea maera*, c`nd jupea mielul,
+i, din fiecare poloboc ce sugea,
}mi d[dea =i mie ca de-o lulea! "'
Zicea s[ nu m[ deprind cu b[utul...

Putea s[ i-o spun[ lui mutu!
* Aici: ficatul (nota red.).

COSTENCO
Beam, m`ncam; ]n sf`r=it, tr[iam

NICOLAI
Cu s[r[cia =i moartea la geam.
S[r[cia n-a mai intrat, c[ =i-a=a era prezent[.

Baba-H`rca cu ]mplinitul, ca perceptorul,
+tia s-a=tepte. Dar neprimind rent[,
P`n[ la urm[, le-a dat bunicilor cu piciorul.
P{GNE
ELEGII
De-atunci o scot din desag[

+i vorbesc cu-amintirea, cum a= vorbi cu fata drag[.
#

SUB CLAR DE LUN{
Curioas[ ca o nerp[,
Cu ochi holb[\ei, de broasc[,
Dulcineea mea-i superb[,
Tuns[ scurt sub mica-i basc[.
COSTENCO
Eu o \in, galant, de m`n[,
NICOLAI
O a=ez ]n capul mesei:
Prepun`ndu-o de st[p`n[,
}i dau florile miresei.
Magul cherchelit de =tire
P{GNE
ELEGII
Cople=it ca de-o arom[,
Ne vorbe=te de-a iubirii
Improbabil[ fantom[...
#
Torn ]n can[ =i-o port roat[.
Bem solid, moldovene=te!
Luna plin[ intr[-n poart[,
Pe fereastr[ n[boie=te.
}n livad[, unde-i nucul,
Sus, pe creanga cea uscat[,
Mierla ghem st[ l`ng[ cucu-i,
Cu broboada lunecat[.
E t`rziu de-acum, m[tu=[!

COSTENCO
Am golit noi, harnici, vasul.

NICOLAI
Magul picur[ la u=[,

Num[r`nd arar cu nasul.
Luna-i doar dezam[git[.

Galben[ s[-i zici gutuie!
Ca o m`\[ potcovit[,
P{GNE
ELEGII
F[r[ scar[-n slav[ suie.
Nepoftit[-n casa noastr[,

# Ca un cort pierdut prin nalb[,
St[ pe g`nduri o sihastr[,
}mpletind cosi\[ alb[...

LA O CAFEA
}n cea=ca de cafea, aprins, alcoolul

Transfigurat ]n p`nze alb[strii
Cu nebulozit[\i tive=te golul
COSTENCO
NICOLAI
Iubirii, ce-ai respins-o, tu, ]ntì.
Re]nt`lnire... Riduri pe obrazul

Mai neted ca o marmor[ ce-a fost.
Stimat[ doamn[, cred c[ n-ar fi cazul
S[ ne min\im. Acum e f[rde rost!
P{GNE
ELEGII
Pe-atunci, c`nd clocoteam de energie,
C`nd ai fi devenit un mototol,
Iubindu-ne... Nu z[d[r] stafia #!
Acestor p`nze reci de alcool.
LA ORA DESP{R|IRII
Tr[im nu de o zi, de dou[.

Cu de-am[nuntul doar ne =tim.
C`nd plec, ]\i ninge =i ]\i plou[,
De parc[-s dus la \intirim!
COSTENCO
NICOLAI
Au nu-n\elegi c[ tu m[ chinui
Cu fa\a palid[ cumplit,
Cu z`mbetul str[in =i ochiul
Pustiu de sens =i r[t[cit?
Eu te cuprind tu cuno=tin\a
P{GNE
ELEGII
O pierzi... Eu gura \i-o s[rut,

O gur[ ca de moart[, rece,
Cu miros de pelin =i lut...
#"
Revin[-\i! Ne prive=te lumea!
O, nu pleca! Vorbe de=arte.
E vremea s[ mai =tii de glum[:
}n orice clip[ este-o moarte!

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
##
DIN VOLUMUL
EURITMII
/1980/
MERII |I NING PODOABA
Merii ]=i ning podoaba

COSTENCO
}ntr-o suav[ arom[.

NICOLAI
Totul e-n om repetabil,

Nerepetabil doar omu-i.
Soare. }n floare-i prunul.

V`ntul adie ]ncet.
To\i vom pleca, c`te unul,
P{GNE
ELEGII
F[r[ suspin, ori regret.
Farmecul de totdeauna
#$ }n dezlegarea cuv`ntului:
N-ai s-o mai faci pe nebuna,
Tu... Cumin\enia P[m`ntului!

VIN RNDUNELELE LA CUIB
COSTENCO
NICOLAI
Vin r`ndunelele la cuib
}n zori de zi, ]n zori de zi.
Le-aud duiosul ciripit.
Dar cuibul nu-i, dar cuibul nu-i.
Vin amintirile la cuib,
P{GNE
ELEGII
La cuibul unde ne-am iubit;
Le-aud =tiutul ciripit.
Dar cuibul nu-i, dar cuibul nu-i...
#%
C{R|ILE
Prietenii mei, c[r\ile,

M[ privesc cu ochi mari
COSTENCO
Din toate p[r\ile,

NICOLAI
Ca ni=te canari.
Mul\i prieteni, paginile

R[sfoite povestesc,
Dep[n`nd imaginile
Unui zbucium sufletesc.
P{GNE
ELEGII
Stau pe mas[ vrai=te;

Clituri pe podele,
#&
Parc[ ar fi paji=tea
Visurilor mele.

D{ NDESTULARE SUFLETULUI
Desfiin\eaz[-mi lutul,
Pref[-m[ ]n spice,
COSTENCO
Ca bobul, mutul,
NICOLAI
S[-ndestulez calicii...
Desfiin\eaz[-mi inima
+i pref[-o ]n pai
S[ fiu viermelui fluier,
P{GNE
ELEGII
G`zuliei nai.
Desfiin\eaz[-mi umbletul
Pe rotogolul p[m`ntului, #'
D[ ]ndestulare sufletului
Din substan\a cuv`ntului.
LA SAUCA
Lui P. Zadnipru
S-a dus mama de acas[

COSTENCO
+i-a l[sat tot ce se las[.

NICOLAI
S-a dus mama ]n morm`nt

+i-a l[sat toate cum s`nt.
Iarba cre=te, c`nt[ vi\a,

Apa-i dulce ca halvi\a,
Dar s-a h`rbuit ulciorul,
P{GNE
ELEGII
N-o s[ bea mai mult... feciorul.
Frunza c`nd fu ca arama,

$ S-a dus fiul dup[ mama...
+i m[ chinuie=te g`ndul:
De ce-i mai p u s t i u p[m`ntul?

AMFIBOLIE
Z[rile cu purpur[ se ]mp`nzesc.

Ne deta=[m de noi c`te un pic, mereu.
COSTENCO
La rugurile toamnei ]mi ]nc[lzesc
NICOLAI
Transfigurarea sufletului meu.
De marmor[ trandafirie mun\ii

Par, cu Luceaf[rul pe-a m[rii =esuri,
Cu stele p`lpìnd ]n jurul frun\ii,
Cu ochi misterio=i, plini de eresuri.
P{GNE
+i iar[=i a surprinde ]ndr[znesc ELEGII
Ecoul fericirii ]n zboru-i greu.

La rugurile toamnei ]mi ]nc[lzesc $
Amfibolia sufletului meu.
LA MOARTEA POETULUI
LEONARD TUCHILATU
Iat[, nu mai este-n azi,

E precis c-a fost ]n ieri.
COSTENCO
Prea devreme-a fost s[ cazi.

NICOLAI
Tu, odrasl[ de oieri.
Dup[ ce te-ai dat ]n v`nt?

Dup[ z`na cea de foc?
Dup[ marele cuv`nt
P{GNE
ELEGII
Ce lipse=te de noroc?
}ncordarea \i-o citesc

$ +i-n final, =i-n ]nceput,
Suflete duhovnicesc,
R[stignit ]n bietul trup.
}n trecut ]mi arunc
A\intitele vederi,
V[d lumina ca un prunc,
Dibuind f[r[ sc[deri.
COSTENCO
NICOLAI
Ce balene ai visat,
Codrii goi ]n ele, larg
V`ntul care =i-a l[sat
F`lfìrea pe catarg?
P{GNE
ELEGII
Ca lumina, tu, b[tr`ne,
Ai purces pe drumuri reci
}n definitivul mìne
Devenit granitic veci. $!
CHIRIECII, BE|I DE VLAGA...
Chiriecii, be\i de vlaga

Nop\ii, unde-i Yalta floare,
Risipesc m[rg[ritare
Cu arom[ de Malaga.
COSTENCO
NICOLAI
Ginga=[ =i poftitoare,
O intern[-n rochii suple,
Printre chiparo=i, dogoare
Vine ]n obraz s[-mi sufle.
Ori e numai a=teptare?

P{GNE
ELEGII
Ori, ce vine, ca s[-mi umple

Clipele cu doze duble
De t[rii costisitoare?
$"
Cerul vasta sa clepsidr[
O de=art[ colb de stele,
C`nd de g`t m[ str`nge hidra
Solitudinilor mele.
M[ prefac ]n corn de lun[,
COSTENCO
Fir dintr-un regesc tezaur,
NICOLAI
De urechea ve=niciei
M[ anin, cercel de aur.
Fiecare stea ]=i are

Chiriacul ce o c`nt[.
P{GNE
ELEGII
Yalta. Marea fo=nitoare
+i un dor cu iz de mint[.
$#
OTRAV{
... Veninul str`ns l-am preschimbat ]n miere,

L[s`nd ]ntreag[ dulcea lui putere.
COSTENCO
NICOLAI
T. Arghezi, Testament
+i trebuie a fi!? S[ ai din\i cu otrav[

+i s[ nu mori de auto]nveninare, viper[,
Zei\[ a obscurelor desi=uri, suav[,
Datorit[ veninului, independent[ =i liber[!
P{GNE
ELEGII
Vas[zic[ otrava nu e caz de alarm[?

Ce col\i delica\i, ce fine pumnale!
$$ Zei\[ fantastic[, ]n ]ntregime arm[,
+i nu ]n atac, ]n defensive banale.
Ba da, =i-n atac! }\i cunosc spaimele,

Serpentin[ teluric[, ]ncol[cit ghioc.
COSTENCO
Vino, otrava mea, s[ te \in ]n palmele
NICOLAI
C[u=ite de rug[ciune, ca un mag te invoc.
Cast[ =i atotputernic[ otrav[,

Tu, cea de o fiin\[ cu izvorul vie\ii,
Tu, din ulcica p[m`ntului ridicat[ ]n slav[,
Sonoritate uciga=[ din cuv`ntul
P{GNE
ELEGII
ce glorific[ poe\ii.
$%
NU-|I CNT DRUMUL
Nu-\i c`nt drumul

Pe p[m`nt.
COSTENCO
NICOLAI
Cel din cer

Nu-l =tiu, nu-l c`nt.
C`ntu-\i numai
Ce-ar urma
De-ar da-n spum[
P{GNE
ELEGII
Inima;
Inima
$& Cu faptele,
Ca la mama...
Laptele.

NICOLETTA
Vine-un susur cristalin

De verdea\[ =i r[coare
De la clopo\eii din
Codrul dus ]n dep[rtare.
COSTENCO
NICOLAI
Nepo\ica mea o \in
C`t un strugure de zare,
Sur`z`nd la un \echin
Ce ]n soare se n[zare...
P{GNE
ELEGII
Faguri de minun[\ii,
Lume mare ]n to\i vecii!
Minte, cum s[ nu re\ii,
$'
Dup[-at`tea barbarii,
Doi obraji trandafirii
+i-ochi=orii negri-ai P[cii?!
CINE-A ZIS?
COSTENCO
NICOLAI
Cine-a zis, cine-a zis, cine-a zis

C[ nu e=ti floricea de Iris,
Sofca-n care bunica a-nchis
Zestrea ei de arome =i vis?
C[ n-ai fi c`nt[torul abis,

P{GNE
ELEGII
Nimbul lacrimii cel nedescris,

Puritate, ingenuu Iris...
Cine-a zis, cine-a zis, cine-a zis?
%
VIOAR{
Cum ]mi suge lini=tea vioara!

Voi sorbi\i ]n baruri din pocal.
Rou[ voi s[ sorb din subsuoara
Frunzei p[pu=oiului natal.
COSTENCO
NICOLAI
Multe nu pofti\i ca s[ re\ine\i,
Fan\i civiliza\i p`nla refuz.
Mi-a= sp[la-n agheasm[ ochii vine\i,
S[ruta\i de stelele de sus.
|[r[nia oare nu-mi st[ bine?
P{GNE
ELEGII
Deghizat ]n strai de or[=ean,
Sunt copil din flori, de sub sulfine,
Ori, poate, =i de sub buruian...
%
Vreau descul\ prin pulberea c[ldu\[
Lip[ind iar s[ m[ v[d pe =es,
S[ m-a=tepte-n vale o c[su\[
Cu privirea plin[ de-interes.
A= intra ]n vreo b[tr`n[ prisac[
Reumatismele s[-mi vr[ciuesc.
Ei, dar inima? Pocal plesnit oleac[?
COSTENCO
Chiuind de glie-am s-o tr`ntesc!

NICOLAI
|[nd[ri s[ se fac[, blestemata,

Sub c[lcì cu totul s-o f[r`m,
Ca s[ vad[-ngrijorat[ fata
Ce-i beleaua celor ce iubim!
P{GNE
ELEGII
L[utare, g`tuie-\i vioara!

Voi sorbi\i la baruri din pocal.
Eu m[ r[coresc din subsuoara
%
Frunzei p[pu=oiului natal!

DUP{-O |R{ DE C{LDUR{
|ip[ lemnu-n b[t[tur[

Dup[-o \`r[ de c[ldur[.
COSTENCO
R`d la geamuri chip[ru=ii
NICOLAI
+i M[=u\a-n pragul u=ii.
Badea Nicolai, sireacul,

Degerat-a? Nici pe dracul!
P{GNE
ELEGII
Tundra-i ]n ninsoare nou[
Cum ]n floare-i azi Moldova.
Groz[via iernii minim[-i,

%!
Patria de-i parte-a inimii.
Oh, dar \ip[ lemnu-n b[t[tur[

Dup[-o \`r[ de c[ldur[...
LUME, DRAG{ LUME
Ce folos c[ sunt bogat,

COSTENCO
Lume, drag[ lume,

NICOLAI
C[ am cas[, mas[, pat,

Lume, drag[ lume,
Casa nu o iau cu mine,
Lume, drag[ lume,
Zac ]n pat =i moartea vine,
Lume, drag[ lume,
P{GNE
ELEGII
+i pe masa mea de scris,

Lume, drag[ lume,
Arde ultimul meu vis,
%" Lume, drag[ lume.

STAFIILE VERSULUI
M[-ngenunche moartea;
Ridicat, sat`rul
Va izbi, ]n fine. Va lua sf`r=it
O fermec[toare via\[. Achit birul
+i mu=c din \[r`na fr[m`ntat[-at`t.
COSTENCO
NICOLAI
Soarele =i luna, pas[rea cu gure=
Clon\, pe piatra aspr[ ]n cioplitul str`mb
Vor fi m[rturia marelui meu iure=
Cu rulonul plin de versuri la car`mb.
P{GNE
ELEGII
Zace-aici, va zice careva, rapsodul
}n\eles de javre, fete =i calici.
Nici o stea din ceruri nu-i marc[ exodul;
E ingrat[ soarta birnicilor mici!
%#
Ard p[duri cu trosnet. Dezolant e arsul.
Ard ]n suflet codri dureros de vii.
}n p[m`nt, ]n groap[, ultim va fi masul.
Versurile mele, cui v[ las, stafii?!
ALBA MIXTUR{ A SUFERIN|EI
S[ stai ]n chilia r[sufletului

COSTENCO
Ca ]n str[fulgerul unei flori

NICOLAI
Cu singur[tatea sufletului,
Poate, gata s[ mori.
S[ stai, s[ te mistui ]n lini=te,

Cu privighetoarea ]n g`nd,
P{GNE
ELEGII
S[ fii o cereasc[ lini=te

Peste-un str[bun p[m`nt.
S[ fii ]ntr-o umbr[ cu umbrele

%$
Cear=afurilor albe =i tandre,
S[ fii cu visele, sumbrele,
Sub flori de mustoase oleandre.
S[ fii... =i al[turi extatic[
COSTENCO
O fiin\[ aproape, aproape,
NICOLAI
Ca stepa ]ntins[, s[lbatic[,
Cu multe z[bave de ape.
S[ fii nep[truns =i-n destindere

De mari suferin\i =i re\ineri
Pe-a fe\ei terestre ]ntindere
P{GNE
ELEGII
Cu anii maturi =i-a=a tineri.
S[ fii.
%%
EURITMII
Ziua se scurteaz[, noaptea se lunge=te...

Frunze galbene pe furi= apar.
COSTENCO
NICOLAI
Sufletul de dor op[rit t`nje=te.

Funia se str`nge tot mai mult de par.
Tace chiriacul. L-a-nghi\it vreo cioar[?

D[ n[val[-n arbori un potop de ciori.
C`t ai s[ mai por\i a dorului povar[,
P{GNE
ELEGII
Inim[? N-ai aripi, deci, nu po\i s[ zbori.
Tace chiriacul. O pl[cere minim[!

%& E=ti lipsit =i de-asta. Om nefericit.
Tace chiriacul. Dar nu tace inima
Omului neliber de-a fi-ndr[gostit.

FLOAREA DE VIS
Prive=te-i obrazul ca piersica!

G`tul de alabastru!
}n rest pare divers[ ca
Obi=nuitul cer albastru.
COSTENCO
NICOLAI
Cum o re\inem? Idee concret[:
Inocen\[ naiv[, surprins[, goal[
}nt`rzie ]n fa\a oglinzii, cu s`ni de cret[,
Privirilor ]n abandonare total[.
A=a e dragostea impudic[,
P{GNE
ELEGII
D[ruitoare =i d[ruit[ unuia.
Dep[rtarea de d`nsa include c[
E=ti deposedat =i chinul te zguduie.
%'
Tremur nervos. Nu, nu-i frig, ci lips[.
Lac de bezn[ pe luciu cu nuf[r ]nchis.
Nenorocirea mea! Oare nu-i nici un chip s[
}nflore=ti f[r[ dragoste? O, floare de vis?
PRIN NOURI LUNA
Prin nouri luna b`jbìe ca un be\iv

Ce nu g[se=te u=a de intrare.
COSTENCO
La geamul t[u, tandru =i usc[\iv,

NICOLAI
Luceaf[rul \i-ofer[ pietre rare.
Eu nu-s gelos. M[car c[ nu mi-i bine:

La ce la geamul t[u s[ stea luceferi?
+i tu s[ le z`mbe=ti, f[r[ ru=ine,
Precum le-ai mai z`mbit =i altor belferi?
P{GNE
ELEGII
Da, dragoste! Eu nu \i-oi arg[\i,

De=i, se zice, dragostea e lucru mare...
&
Prin nouri luna b`jbìe ca un be\iv
Ce nu g[se=te u=a de intrare.

COSTENCO
NICOLAI
P{GNE
ELEGII
&
DIN VOLUMUL
POEZII +I POEME
/1983/
POETUL
A fi poet ]nseamn[ pana

S[-\i fie gata ori=ic`nd
Prin vorbe s[ redea icoana
Sim\irii pl[smuit[-n g`nd.
COSTENCO
NICOLAI
A fi poet ]nseamn[ slova

Sincerit[\ii s[ ghice=ti,
}mprosp[tare d`nd ca roua
Aprinsei inimi omene=ti.
A fi poet ]nseamn[ glasul

P{GNE
ELEGII
Trompet[ s[ r[sune-n zori

Ca lumea s[-=i ]ndrepte pasul
Spre luminosul viitor.
&
A fi poet ]nseamn[-n frunte
}n munca nobil[ s[ fii,
Du=man pornirilor m[runte,
P[rta= al faptei mari =i vii.

ELEVA|IE
Pricepe graiul florii =i-al lucrurilor mute,
COSTENCO
NICOLAI
Poete, rupe-\i talpa de la p[m`nt =i du-te
Acolo unde-i ve=nic murmur[tor izvor
Al sufletelor noastre ce-s abur doar =i zbor,
Mai sus de soare, care-i vechi paznic de hotare,
Spre slava unde ochiul pizma= cat[-n zadar,
De jugul ]ntrist[rii, povara amintirii
P{GNE
ELEGII
Te leap[d[, doar tu =tii c[rarea-ascuns[-a firii,
Mai sus de nave cosmice, de a=trii ]n volute
S[ sorbi nectarul harului nespus ]n vorbe du-te!
&!
ARTA
}nspre v`rf de munte,

}n spiral[,
Calea noastr[ urc[ sus,
Domoal[.
Cale nu prea neted[

+i lung[...
COSTENCO
C`\i din noi

NICOLAI
La v`rf
Au s[ ajung[?
Mergi v[rs`nd sudori.

R[bd`nd aduni,
Tot orbec[ind
P{GNE
ELEGII
Dup[ minuni.
Te dezbini,
&" Te legi =i te dezlegi
P`nla chin,
Ca s[ te ]n\elegi,
Mergi =i arzi.
Pe praguri tari de lespezi
Anii
Ca funinginea ]i lepezi.
Mers f[r[ popasuri,
}n nesomn,
Mers
COSTENCO
Ce nu e dat oric[rui om.
NICOLAI
De ajungi la culme
Stea devii,
Lumin`nd
Milenii
P{GNE
ELEGII
Peste-mp[r[\ii.
Biruin\a-i cea
Ce ]ntart[. &#
Calea asta-i
Lupta pentru art[!
CINE MAMA SA +I-O UIT{...
Cine mama sa =i-o uit[,

COSTENCO
NICOLAI
Moartea-n ochii s[i se uit[.
Cine Patria =i-o uit[,

Nu mai beie ap[ mult[.
Cel ]nstr[inat de |ar[,

P{GNE
ELEGII
Ca o g`rg`ri\[ piar[!
Cel care s-a rupt de grai,

&$ Moar[ f[r[ spic, un pai!

VEGHEAZ{
Vegheaz[. Ori tresare prin somn? E-acela=i glasul:

Ascult[, p[c[tosule! Nu tr`nd[vi. At`t
C`t \i-a r[mas tic-tac! avar m[soar[ ceasul
+i h`rca gheara rece \i-o va-ncle=ta ]n g`t.
COSTENCO
Torentul argintiu al vie\ii tale, iat[-l
NICOLAI
Cu flori de miozotic s-a pr[v[lit ]n h[u.
Nu mai visa. Zadarnic. Tot mai ]ndep[rtatul
Miraj al tinere\ii nu e de nasul t[u!
Zici: Inima? Ah, inima! Nu ai uitat-o, tat[?

Batjocura clipitei. Nimic nu te-a costat;
P{GNE
ELEGII
De clipe s[ nu-\i pese. A=a-i? Via\a toat[.
Scurta via\[ toat[ pierdut[-i! Ce p[cat!
Vegheaz[, nu dospi! Mereu revine glasul, &%

Ori cioc[nitu-n geam. +i ochiul sperios
}ncearc[-a deslu=i ce tic[ie=te ceasul,
Ori inima bolnav[... Veghezi? Dar ce folos?!
MEDITA|II LA CAP{TUL NOP|II
Inutile zbateri, momente de fericire, clipe

De feerii pieritoare. Planeaz[ pas[rea
}nv[luitoarei lumini. Coviltirul uria=ei aripe
Ce acoper[ r[gazul unei destr[m[ri =i falnica pace.
COSTENCO
Drama noastr[ spiritual[ este =i drama vie\ii.

NICOLAI
Calea singur[t[\ii integral surprins[ ]n vecin[tatea

Marii taine. C`t de copil[ro=i sunt uneori poe\ii!
Inima ve=nic[ a fiin\ei ]n inimile noastre
muritoare bate.
P{GNE
Frumuse\ea r[m`ne, linia ondulat[ ]n p[m`ntescul

ELEGII
Vitraliu al amintirii cineva ce-o r`vne=te.

E destul s[ fream[\i la fr[m`ntul
zbuciumatului Eminescu
&&
Ca s[ pricepi drama Luceaf[rului, simplu, p[m`nte=te.
Po\i s[ te ]nchipui Prometeu, dar voracele vulture

E n[scut din tine, din nerostita ta ]ncr`ncenare
C`nd te iei de piept cu Dumnezeu, cu fiorosul fluture
Al mor\ii, nevr`nd s[ cedezi agitata,
p[m`nteasca-\i suflare.
Maniera artistic[ a geniului se impune de la sine,
Poezia se na=te l`ng[ femeia iubit[, melancolia
la morm`ntul ei.
Cine s[ ]n\eleag[ ad`ncimea tragismului omenesc, cine,
C`nd ne afl[m ]n roi=tea halucinant[
COSTENCO
NICOLAI
de vanito=i =i derbedei?
Transfigurare nou[, =i alt aspect, un sunet nou

+i cuv`ntul devine ren[scut ca raza r[sfr`nt[
Pe luciul unei mocirle incandescente, f[r[ priz[ la ecou
+i palavra uzat[ se umple de neb[nuite sensuri,
P{GNE
ELEGII
vibreaz[, pe nou c`nt[.
}n inelul lor piatra pre\ioas[ a cuvintelor comune

Razific`nd sonore din voce omeneasc[, des[v`r=ite &'
Devin din potriviri o minune,
A=a-zisele nestematele poetice
simplele cuvinte potrivite.
Transmite peisajului toate st[rile tale suflete=ti, irepetabile
}n t[cerea vie =i ]ntunecimile nop\ii al[turi
COSTENCO
de mun\ii ]nal\i,
NICOLAI
Contura\i departe l`ng[ spatele nedevenite arabile,

}n melodiile integral exprimate
coturnii artei s[-ncal\i.
Aspira\iile toate, incanta\iile la fel toate, toate

Eforturile unei ra\iuni euforice ]n dialectica firii
P{GNE
ELEGII
S[ te t`rì ca r`ma, ca r[nitul de moarte

s[ te t`rì ]n coate
Spre des[v`r=ire, suprem[ realizare,
' iar Finalul mediocritate, nedes[v`r=ire.
}nalta fantezie creatoare poate recrea via\a
Ca =i natura, =i-o poate re]nnoi etern, pe list[...
COSTENCO
NICOLAI
Nu de bucate, ci atunci c`nd e ]n agita\ie glumea\a
+i fantastica fantezie creatoare, atunci c`nd exist[.
Ultima invidie! Invidiez piatra funerar[
Sub care zace obiectul iubirii mele, trupu-i divin
+i deviatu-i de pe orbita credin\ei \el, c`t a fost ]n stare,
P{GNE
ELEGII
S[ p[c[tuiasc[ cu al\ii. Pentru ne=tiutoarea-i
Necredin\[ depun cu pio=enie floarea alb[ de crin.
'
OMUL E FLUVIU
M-am pomenit
Gol
Pe un \[rm ]n pragul ]nghe\ului,
Pe \[rmul piepti=
COSTENCO
NICOLAI
Al fluviului
Aruncat, ca o molusc[,
De furtunoasa stihie.
Inactivitate ]nseamn[ moarte.
Fluviul e nemilos. E nebun.
Ridic[-te, nenicule!
P{GNE
ELEGII
Lupt[!
A lupta cu un vr[jma= puternic
E o pl[cere!
' Pune la b[taie inteligen\a,
Lupta e crea\ie.
Trece prin minte, ca o revela\ie,
Necesitatea luptei.
Fluviul.
Examenul ne]ncovoierii mele
E ca o amintire a izgonirii din paradis.
COSTENCO
Se ]ngaim[ ]n mine
NICOLAI
Puteri uria=e, primordiale.
Am fost o molusc[
Tremur[toare, ]nghe\at[,
+i am devenit
Fluviu.
Ca s[ vezi, de ce scamatorii e ]n stare
P{GNE
ELEGII
Via\a, destinul, sl[biciunea omului!
Omul
Devenit
Fluviu! '!
Totdeauna fluviul e ]n noi.
Numai c[ nu ne d[m seama de asta,
COSTENCO
P`n[ nu ne pomenim des\oli\i,

NICOLAI
}n pragul ]nghe\ului,
Undeva pe un \[rm de fluviu uria=.
Am devenit
O ra\[ polar[.
Rezist la un ger
P{GNE
ELEGII
De minus o sut[ zece grade.

A=a c[ nici o mizerie
Nu m[ mai ]nghea\[!
'"

FRUNZA N CHIP DE INIM{
Toamn[. Fiecare copac

E o m[n[stire cu frunzele
Pictate cu art[
Bizantin[, ori moldav[.
Pitoreasc[ m[n[stire!
Stimat[ doamn[
Toamn[,
COSTENCO
}mi oferi\i m`na transparent[
NICOLAI
Cu inelele scumpe
Spre s[rutare?
Mul\am, pentru bun[voin\[,
}mi permite\i s[ p[strez
Frunza asta aurie, ca o inim[,
Din plopul ]mbr[\i=at de v`nt?
P{GNE
ELEGII
Frunza asta e iubita mea.
V[ mir[? Privi\i cu aten\ie.
Iubita a fost zugr[vit[ ]n inima mea.
'#
+i iat[ aceast[ enigm[ credincioas[
O reg[sesc ]n plopul acesta elegant
Ca tinere\ea mea.
Nu e a=a c[ frunza de aur
Poart[ chipul iubitei mele?
Al fostei mele iubite...
AU PICAT FRUNZELE
Au picat frunzele
=i-au r[mas cuiburile
Goale p[r[sitele.
Au picat frunzele
=i crengile, r[stignitele,
Ca mìnile bunicilor, b[tr`ne
leag[n[ cuiburile.
COSTENCO
NICOLAI
B[tr`nele noastre, adormitele,

Leag[n[ cuiburile p[r[site,
leag[n[ cuiburile.
Aud fo=netul frunzelor =i ciripitul?
Au picat frunzele.
Un porumbel s[lbatic
P{GNE
ELEGII
ciugule=te ]ntr-un cuib de cioar[

Ni=te coji de ou[. Culme a micimii!
Au picat frunzele.
'$ Iat[ dintr-un cuib r[sare soarele
+i toate cuiburile par frunze de foc.
Iluzie de scurt[ durat[.
Au picat frunzele.
Iubita nu mai vine. Cuibul nostru este gol,
P[r[sit. Nici un soare nu-l mai aprinde.

INSUPORTABIL{ GRELIME
COSTENCO
NICOLAI
Frunzele sunt umbra stelelor.
Umbra frunzelor sunt stelele.
Sufletul n-are umbr[.
Dragostea n-are umbr[.
De-ar mai avea =i umbr[,
P{GNE
ELEGII
Omul nu le-ar mai suporta
De grele...
'%
P{R DE ARAM{, AUR DE-ARAM{
P[r de aram[, aur de-aram[,

COSTENCO
NICOLAI
Ochii alba=tri, fic=i, ne recheam[,

Ochi de iubit[, ochi ve=tezi de mam[,
P[r de aram[, aur de-aram[...
Soart[ de ani v[muit[. Cazarm[.

Drum pe-un p[trat de trei metri. O arm[.
P{GNE
ELEGII
+i s-ar fi pus cap[t vie\ii. N[fram[

Neagr[ a mor\ii, p[r aspru de-aram[.
C`ntec. Ori =oapt[. Chiriac de sub ram[,
'& Rece septembrie, funigel dintr-o scam[
Dinamitat[ de-un vis. Panoram[.
P[r de aram[, aur de-aram[.

FINALUL LUI DON QUIJOTE
}n jil\
Cavalerul
Tristei figuri,
B[tr`n
De-i ies c`l\ii
COSTENCO
NICOLAI
Prin cr[p[turi,
Cu ochi r[t[ci\i,
Rostogoli\i
}n p[r\i,
Iar stafiile din c[r\i
Se ca\[r[ pe pere\i.
P{GNE
ELEGII
}n grajd
Rosinanta
}i c`nt[ roman\a ''
+i r`d de se pr[p[desc
M[garul
+i sluga, Sanchio Panza.
APEL LA OMENIE
L[sa\i-m[ ]n singur[tatea mea de g[l[gii t[cute.

Pe st`nca fulgerat[ m[ l[sa\i. Cufundat ]n mine.
N-o s[ descifra\i privind ale obrazului cute,
L[sate de saramura tr[irilor,
COSTENCO
NICOLAI
Nici de mi-e r[u, nici de mi-e bine.
Mi-a\i face un bine, pref[c`ndu-v[ a m[ uita.

Duc`ndu-mi corom`sla cu panerele ]nc[rcate,
Din ad`ncurile indescifrabile
Ale destinului ]ncerc a da
P{GNE
ELEGII
C`teva mere coapte, c`teva stafide uscate.
Optimismul vostru-i viguros, desigur.

! A=a cum sunt, ]n aura triste\ii =i durerii,
Tr[ind printre voi,
Pot s[ v[ stric dispozi\ia.
Singur nu sunt bucuros.
Ca om, m[-nsp[im`nt[ mu\enia t[cerii.
+i nu m[ mai ]ntinde\i ca pe-o ruf[ la uscat!
COSTENCO
Lacrimile le-am zv`ntat sub ochelari negri,
NICOLAI
]n umbr[,
O, pomul meu doldora de rod, la r[scruci a=ezat
Frumoase roade,
dar pe crengi omizile cum mai umbl[!...
R[gaz nu prea mare.
P{GNE
ELEGII
La omenia voastr[ fac apel.
Condolean\e de circumstan\[ la ce bun?
E absurd =i zadarnic.
Ipocrizia nu v[ st[ bine...
!
P{S{RI C{L{TOARE
Tur-tur! Tur-tur! Tur-tur! E plin[ diminea\a

De destr[m[ri de soare. }=i spal[ ziua fa\a.
Pe-un tom dostoevskian un greiera= ]mi \`rìe.

Nori ]nc[rca\i cu vat[, ca tra=i de boi, se t`rìe.
Stau dezgropat din noapte, ca un cartof cu coaj[

COSTENCO
B[l\at[ l`ng[-o sap[ de dor, ce st[ de straj[.

NICOLAI
Pe p`nzele privirii, ca de sub ac, sub\ire

Brodeaz[ fantezia dantel[ de iubire.
Sunt istovit de lipsa acestei mari iubiri,

P{GNE
ELEGII
C[l[torit[-n suflet pe m[ri de trandafiri.
M-a= vrea un fir de praf, acum c`nd m[ apuc

De toarta cerului sub micul ei papuc.
!
}n vaga tr`nd[vie a reveriei, mut[,
Vedenia zadarnic la mine se str[mut[.
Nu-i de prisos efortul ce-aminte s[-i aduc[:

Noi, p[s[ri c[l[toare, t`njim de-un dor de duc[...

R{ZBAT LA LUMIN{
COSTENCO
NICOLAI
Distrug[, distrug[, distrug[-m[ to\i
Sunt viu ]ntre vii, voi fi mort ]ntre mor\i.
Distrug[-m[ dragostea, o viorea.
Sunt viu, c[ nemoarte e dragostea mea.
Vr[jma=i de aproape, nu ]ndep[rta\i,
P{GNE
ELEGII
De r[d[cini=ti ]mbr[\i=a\i.
R[m`ne\i, vr[jma=i ai iubirii, -n \[r`n[,
Sunt raz[ de soare, r[zbesc la lumin[.
!!
M-A+ RENTOARCE
M-a= re]ntoarce-n casa iubirii de-nceput

Cu ne]ncrederea ]n suflet cuib[rit[,
C[ vin la casa ceea ca un necunoscut,
Ca un \[ran la vatra zadarnic p[r[sit[.
M[ mai a=teapt[ oare pere\ii v[rui\i,

Ferestrele holbate cu ro=iile mu=cate?
COSTENCO
Ori voi vedea-ntre st`lpii de piatr[, n[rui\i,

NICOLAI
To\i anii cu molozul =tiutelor p[cate?
+i calea =lefuit[ de pa=i e-n buruiene;

Ba nici nu este cale, ceva ]ns[ilat
Ce duce =erpuit =i oarecum alene,
Ca raza ]ntr-o mla=tin[ cu stuhul cl[tinat.
P{GNE
ELEGII
}n loc de cas[ o verde-otr[vit[ de nenuf[r

Rotund[ foaie lat[, cu-o broasc[ de smarald
!" Ce r`de bucuroas[ de ]nt`lnire. Suf[r,
Ori inima-n b[taie str[dalnic[ o scald?
Au tu e=ti, b[tr`nico, cu gu=a ce se zbate,

Acea ce-n visare o am p[strat ne=ters,
Iubita ce-ntrupat-a a n[d[jduirii roade
+i m-a ]ntors de-a roata din vechiul univers?
Adesea ne-am ]ntoarce, am reveni adesea
Cu riscul =i cu teama de-a nu mai reg[si
Nici masa cu bucate, nici casa cu ferestre,
Nici sufletul din suflet orbe=te p[r[sit.
COSTENCO
O, reveniri absurde, c`nd nu e revenire,
NICOLAI
Ce v`nt pribeag ne m`n[ la vetrele de ieri,
Unde-am l[sat r[sadul cel verde din iubire,
S[-l revedem uscat ]n de=ertul de dureri?
M[ va-nt`lni iubirea cu ochi de miozotis,

Cu buze-ntredeschise ca rodia de foc,
P{GNE
ELEGII
Lili, Maitrei, Soso, Adama=ir ori Lotis
Cu pieptul plin de patimi =i salbele ]n joc?
Ori, doar o umbr[ vag[ ie=it[ din oglind[, !#

Ca dintr-un cuf[r gol, din ora de-alt[dat[,
Sinistr[, pl`ng[rea\[, senil[, suferind[
De boala ce nu iart[, subtil dinamitat[?
RONDELURI
RONDELUL DIMINE|II
Dimine\ile cu rou[
Haine cu m[rg[ritar,
COSTENCO
NICOLAI
Trupul t[u curat, Moldov[,

}l ]mbrac[ nu-n zadar.
Nu-n zadar verdea\a nou[

Codrul a-mbr[cat doinar.
Dimine\ile cu rou[
P{GNE
ELEGII
Straie-s cu m[rg[ritar.
Inima mi-a= rupe-n dou[,

!$ Alb[, s[ \i-o dau ]n dar,
Rod din trupul t[u amar,
Scumpa, draga mea Moldov[,
Dimine\ilor cu rou[
Ca-n strai de m[rg[ritar.

RONDELUL BRAZDEI
Blagoslovit s[ fie plugul

+i brazda care d[ bel=ug!
COSTENCO
Gr[untele ce suge sucul
NICOLAI
+i colte d[ cu me=te=ug.
Azi am p[truns priete=ugul

Dintre \[ran, p[m`nt =i jug.
Blagoslovit s[ fie plugul
+i brazda care d[ bel=ug!
P{GNE
+i eu de coarne s[ m-apuc ELEGII
A= vrea, sf`r=ind cu vicle=ugul

C[rtur[resc. Porni-voi plugul !%
}n brazda care d[ bel=ug!
RONDELUL A+TEPT{RII
Te-am a=teptat =i n-ai venit;

Pedeapsa-i prea nemeritat[.
De-ai =ti ce mult am suferit!
COSTENCO
+i mintea toat[-am v`nturat-o.

NICOLAI
Poate c-o vorb[ \i-am gre=it,

C-un gest te-am sup[rat vreodat[?
Te-am a=teptat =i n-ai venit,
Pedeapsa-i prea nemeritat[.
P{GNE
ELEGII
Iar eu, un dar \i-am preg[tit:

Garoafa noastr[-ns`ngerat[.
Tu inima-ai f[cut s[-mi bat[
!& De ]ndoieli, ca sub cu\it.
S[ nu mai faci asta vreodat[!
Eu c`nd \i-am spus =i n-am venit?

RONDELUL IUBITEI
E=ti singura-mi ]n via\[, una,

Eu nu te uit p`nla morm`nt,
COSTENCO
Cum una este alb[ luna,
NICOLAI
Nedesp[r\it[ de p[m`nt.
+i altele prea poate s`nt,
Dar nu v-al[tur ]mpreun[,
N-am s[ te uit p`nla morm`nt,
E=ti singura-mi ]n via\[, una.
P{GNE
ELEGII
Eu c`teodat[ m[ surprind,
}ntrez[rind, poate, minciuna,
Dar fug de ea ca-ntotdeauna.
!'
E=ti singura-mi ]n via\[, una,
+i nu te uit p`nla morm`nt.
RONDELUL LUPULUI
H[ituit, el a sc[pat cu fuga

+i-n b`rlog, ]n r`p[, st[ ascuns.
Ulmii ce fo=nesc ]i par n[luca
COSTENCO
Matahalei ce nu l-a ajuns.

NICOLAI
De nelini=ti creierul str[puns,

Ochii ]i sunt treji, gata-i de duc[.
+i-n b`rlog, ]n r`p[, st[ ascuns.
P{GNE
ELEGII
Prin zb`rlitu-i p[r de lup, cu glug[,

Frigul p`n la oase i-a p[truns
+i ascuns ]i pare nu de-ajuns:
!
Din\ii cl[n\[nesc, limba-i ca nuca...
+i-n b`rlog se simte r[u ascuns.

RONDELUL OBIDEI
M[i str[ine, m[r[cine,

Tu de noi nu-\i bate joc.
COSTENCO
|i-om veni de hac, m[i cìne,
NICOLAI
|i-om g[si =i \ie loc.
Nu \i-i locu-n \intirim,

Te vom v`ntura cu foc,
M[i str[ine, om hain,
P`n[ c`nd \i-i bate joc!?
P{GNE
Nu e cel dintì, str[inul, ELEGII
+i nici ultimul, m[ rog.

C[ci avem a=a noroc! !
+i noroc, c[ nu te \ine
Nici ogorul, m[r[cine.
RONDELUL ROBULUI
Eu nu sunt st[p`n, ci rob,

Dar rob ce-i slobod ca v`ntul.
Al meu e ]ntreg p[m`ntul
COSTENCO
NICOLAI
Pietros, ca o st`nc[ ori drob.
St[p`nul nu are un ciob

De lini=te! Iat[ cuv`ntul
Ce fuge s[-i tulbure g`ndul:
El nu e st[p`n, ci rob.
P{GNE
ELEGII
El tremur[ ca =i un plop,
P`n]l ]nghite morm`ntul,
! De grij[, de agonisitul
Cu el ce n-o s[ ia un strop.
Am voia, am codrul, am c`ntul,
Eu nu sunt st[p`n, nici rob.

RONDELUL R{SCULA|ILOR
}n casa galben[ cu gratii

Zac oamenii ]n lan\ de fier,
De coaste, ca de gratii, bate
COSTENCO
Inima dornic[ de cer.
NICOLAI
Ei au un dor de libertate;
Cu ea pe buze-n chinuri pier,
}n casa galben[ cu gratii
Zac oamenii ]n lan\ de fier.
P{GNE
ELEGII
Pentru un vierme de boier
Ori vreun nenorocit de frate;
Pentru obide r[zbunate
Ori r[zbun[ri care se cer, !!
Zac oamenii ]n lan\ de fier
}n casa galben[ cu gratii.
RONDELUL MISTUITOAREI IUBIRI
Citesc ]n ochii t[i iubirea

+i m[ topesc de focul lor,
Sunt to\i ]n contra mea, dar firea
COSTENCO
Cu noi e contra tuturor.

NICOLAI
Amar de dulce-i p[timirea

S[rutului, ca un fior.
Citesc ]n ochii t[i iubirea
+i m[ topesc de focul lor.
P{GNE
ELEGII
Mi s-a ]ntunecat g`ndirea

De patim[, ca de un nor.
Te ]nt`lnesc tremur[tor,
!" +optindu-\i numele-n ne=tire,
}n ochii t[i citesc iubirea
+i, totu=i, m[ usuc de dor.

RONDEL DE MAI
}n luna asta numai flori,

Tu e=ti cea mai frumoas[ floare,
Deasupra, nouri c[l[tori
COSTENCO
NICOLAI
Se pierd sorbi\i de dep[rtare.
}n ochii t[i ]nc`nt[tori

Sunt dou[ f[rmituri de soare.
}n luna asta numai flori,
Tu e=ti cea mai frumoas[ floare.
P{GNE
De m`n[, noi umbl[m u=ori, ELEGII
Plini de-un parfum ]n tremurare.
Un cuc ori o privighetoare !#
Te-nt`mpin[, c[ci printre flori
Tu e=ti cea mai frumoas[ floare.
RONDELUL GRDINII
Eu nu iubesc gr[dina c[-i ]n flori,

Ci c[-i ]n zumzet de albin[,
COSTENCO
C[ schimb[ tot potopul de lumin[

NICOLAI
}n miere arborii cei roditori.
Eu o privesc cu ochii g`nditori

S[ m[ strecor ]n taina ei virgin[.
Eu nu iubesc gr[dina c[-i ]n flori,
Ci c[ aici iubita o s[ vin[.
P{GNE
ELEGII
De farmec =i mirozn[ d[t[tori,

Copaci cu b[t[turi pe trunchi ori m`n[,
!$ Pricinuite de o munc[ fin[
De giuvaier, de toate vi-s dator.
Mint, v[ iubesc, gr[dini de mai ]n flori.

RONDELUL FIERARILOR
Ca ]n granit sculpta\i, ace=ti voinici fierari,

Ciocanele le c`nt[ sun`nd pe nicoval[
COSTENCO
+i fierul ce nu intr[ cu nime la-nvoial[,
NICOLAI
Ei ]l sucesc cum vor, fiindc[-s ei cei tari.
Ro=indu-l pe c[rbuni, cu foiul c[rturar

F[c`ndu-l alb ca steaua, din ce a fost ca smoala,
Fierul potcoav[-l fac ace=ti fierari,
S[lt`nd ca-n joc ciocane, zvonind pe nicoval[.
P{GNE
Cal de haiduc ori repezi telegari, ELEGII
S[ n-aib[-ai lor st[p`ni ori singuri vreo sminteal[;

De pietre sc[p[r`nd, adeverind iu\eal[, !%
Alearg[ voinicind, ca voinicia tari,
St`nd chez[=ie arta voinicilor fierari.
RONDEL DE IARN
Natura =i-a schimbat decorul,

Noi ne iubim ca la-nceput.
COSTENCO
}n p`sle ]\i strecori piciorul

NICOLAI
Trandafiriu, micu\ =i crud.
R`zi vesel, \i-i a=a pl[cut

Om[tul alb, pufos ca norul!...
Natura =i-a schimbat decorul,
Noi ne iubim ca la-nceput.
P{GNE
ELEGII
}n noi, ca-n luna mai, fiorul

E proasp[t =i ne]ncetat,
!& Ca-n ceasul c`nd ne-am cunoscut.
+i tot mai str`ns ne leag[ dorul,
Chiar firea de-a schimbat decorul.

RONDEL DESPRE DRAGOSTE
C`nd trandafirii ]nfloresc,

Femeile ]n p[r i-aga\[,
}mperecheri de frumusa\[
COSTENCO
NICOLAI
Pentru aceea ce iubesc.
Prin inunda\ii de verdea\[

Spre tine, m`ndra mea, plutesc:
Ia-mi inima =i-n p[r o-aga\[,
Ca trandafirii ce-nfloresc.
P{GNE
ELEGII
De ce a=a cumplit iubesc?
De parc[ pe sf`r=ite-i via\a?
De parc[ de frumoasa fa\[ !'
M[ leag[ dorul str[mo=esc,
C`nd trandafirii ]nfloresc...
RONDELUL DOINEI
Doina numai omu-=i are,

Dus de dorul c[l[tor?
Ori =i c`rdul de cocoare
Aninat de-un fald de nor?
Flutur`nd petala-n zbor

Pe-arcuitu-i g`t cicoarea?
Doina numai omu-=i are,
Dus de dorul c[l[tor?
Cu-nceputul =i urmarea
Spus[-n vers tremur[tor,
+i-un sf`r=it biruitor,
Luminos zbor c[tre soare
Omul numai doina-=i are!
POSTUME
* * *
Nu cu-ale glasului sunete
COSTENCO
NICOLAI
Tunete!
Ca s[ atrag[ luarea-aminte
A celor din urm[ =i dinainte
Buciumul
P[trunde v[zduhul
=i zbucium[
P{GNE
ELEGII
Mun\ii, codrii, v[ile, stuhul,

Iar omul, smuls din n\epeneala
Trecutului
! Greoi, boloh[nos se scoal[
Pe culmile Nistrului =i ale Prutului!

* * *
COSTENCO
NICOLAI
De ce =i eu nu pot s[ fiu ca floarea mic[,
S[ nu-l pricep pe ieri, s[ nu-l pricep pe mine,
S[ nu m[-ntreb ce lumea o s[ zic[
De n-o s[ lucru pentru pine?
Ci s[ tr[iesc n visuri, transparent
Ca o petal[
P{GNE
ELEGII
+i cnd m[ voi culca la moarte-n poal[
S[ mor pe-a-ntregul n prezent?
1934
! !
IARN{
Ritm obscur, caden\e moarte

Gdil lini=tirea noastr[
COSTENCO
nflorindu-ne-n fereastr[
NICOLAI
Flori cu lujerele sparte.
Ciuruind vremelnicia
Alb[strimii incolore,
Ploaia mut[ bate glia
Modelnd-o-n madrepore.
P{GNE
ELEGII
Apa mor\ilor apare

Tremurnd[ =i confuz[,
! " Oglindind ferigi de spuz[
=i convoiuri mortuare.
Colb de nea =i iar[=i colb,

Suspendat de frig n aer.
Totu-i alb de=i m[ holb,
Ochiu-n verde s[-l ncaier.
COSTENCO
NICOLAI
Incrustate flori de urme
Strig[ surul multor lupi.
Ursi de ghea\[ vin s[ scurme
Urdini= absent de stupi.
Vntul sparge mun\i de ace,
P{GNE
ELEGII
Aruncndu-mi-i n fa\[,
Limbi de =arpe, limbi de ghea\[
Intr[-n trupul meu ce zace.
! #
1934
CNTEC DE LEAG{N
Vin, bunele, unde e=ti,

La feti\a ta cea mic[,
S[-i aduci n pumn pove=ti
+i n bra\e-o p[pu=ic[!
COSTENCO
NICOLAI
Unde-i naca s[ te vad[,

Copili\a mea cea dulce,
S[-\i m[reasc[ zestrea-n lad[
+i n poale s[ te culce?
Unde-i luna s[-\i atrne

P{GNE
ELEGII
Argintii rochi\i de zn[

n c[mar[ sus pe brne
+i s[-i ploaie fruntea lin[
! $
Cu argin\i ca o tichie
De domni\[? Unde-i ziua
De mnu\e str[vezie
S[ te plimbe =i trziua
nserare s[-\i aduc[
Cocoloa=e dulci de stele,
Zah[r ars cu miez de nuc[
+i a umbrelor cordele?
COSTENCO
NICOLAI
Nu e nimeni? Nimeni nu e
Lng[ leag[nul feti\ei!
Nici m[mica nu-i s[-i spuie
Rug[ciunea porumbi\ei!
P{GNE
ELEGII
Nu e nimeni! Numai tata
La p[tucul ei mai plnge.
+i mai plnge Preacurata,
Din icoan[, flori de snge.
! %
1934
SILVICA
Iubirea noastr[, vino, s-o plngem mpreun[

Sub frunzele de toamn[, sub razele de lun[.
Iube=te moartea care cu seara ne-mpresoar[:
n ntuneric numai nimic n-o s[ ne doar[.
COSTENCO
Sub razele de lun[, sub ploile de toamn[

NICOLAI
Nu bzie gng[nii, cioc[nitori nu-nseamn[

Melodioasa toac[. Mor nasturii de stele
+i plng cu glas de ploaie n cntecele mele.
n cntecele mele cad frunze, ploi de aur.

Amar mi este rsul. Demult, cnd boi de laur
P{GNE
ELEGII
Am trit, n glum[, copil[ria-ntreag[

Nici grai nu fu s[ spun[, nici gnd s[ n\eleag[.
! & +i ntristarea noastr[, sub ploile cu lun[...

Hai, vino-n seara asta, s-o plngem mpreun[,
Molatec s[-\i las tmpla pe inima mea =uie;
Nici toamna n-o s[ =tie, nici ploaia n-o s[ spuie.
1935

PRIM{VARA
Venit-a prim[vara iar la noi,

Cu f[lb[r[li de nouri pe la fust[,
Cu bra\ele de iarb[ verzi =i moi,
COSTENCO
NICOLAI
Ca o anten[ de l[cust[.
De bucurie =i-a ntins p[mntul

Spre dnsa buze puhave de muguri.
Ea le-a atins =i, ca prin farmec, cntul
S-a rev[rsat prin ciritei =i ruguri.
P{GNE
ELEGII
Un graur, coco\at pe-un crac de os,
D[ din aripi =i fluier[, n =ag[,
Cu ciripit tremur[tor de voluptos ! '
Iubirea nou[ =i roman\a drag[.
1935
NOCTURN{
Nu v[ zbate\i, gnduri f[r[ nume.

n gr[din[ cresc parfumuri ml[dioase,
Parc[ ni=te zne albe, de m[tase,
COSTENCO
NICOLAI
Din balconul lunii se coboar[-n lume.
Palma am ntins spre un t[cut senin:

Sprijinii un rotocol de fantezie.
Stelele din z[ri porneau, sfios, s[ vie...
Bucurii de =oapte presim\eam c[ vin.
P{GNE
ELEGII
Sufletul deschide\i: o ureche rece.

Dar nchide ochii; pentru ei nimic
!! S[ auzi cum roua na=te pic cu pic
=i, ca o V[dan[, Noaptea noastr[ trece.
1935

COSTENCO
CATRENE
NICOLAI
(Lui T. Nencev)
Un jilav zid, cu mucegai,

O piele-ntins[ pe schelet.
Nici nu-\i da-n cap, orict priveai,
P{GNE
ELEGII
C-aici e-un suflet de poet.
1939
!!
OCHII
COSTENCO
NICOLAI
Vezi ochii \[rmuri to\i s, nem[rginirea m[rii

De suflet unde valul =i-l zvrle =i-l retrage,
De-aceea-n ei se pierde adncul dep[rt[rii
+i cnd prive=ti ntr-n=ii o groaz[ \i se face.
1939
P{GNE
ELEGII
!!
PRIN MINE
COSTENCO
NICOLAI
Prin mine vremea trece, ori eu plutesc ntr-nsa?
+i cine e artistul ce mi-a lucrat tiparul?
Cnd totul va fi gata =i se va trage pnza
Via\a se va scurge =i-a azvrli paharul.
1939
P{GNE
ELEGII
!!!
NELINI+TE
COSTENCO
NICOLAI
Nu negrele nelini=ti bat golul sufletesc

Ca ni=te corbi sub bol\i surpate de cet[\i.
M[ tem, n noaptea mea, venind, s[ nu te-ar[\i,
+i s[-n\eleg =i-acum, =i-aici, c[ te iubesc.
1946
P{GNE
ELEGII
!!"
BALADA PU+C{RIEI
ALEKSANDROVSKII |ENTRAL
I.
Ca omul s[ tac[ e de ajuns
O palm[ pe gur[: t[cere!
Iar ei pu=c[rie de piatr[ mi-au pus
Pe gur[, =i toat[ Siberia!
Sub zidul de-un metru =i mai gros
COSTENCO
S[ nu-l ia nici bomba atomic[,
NICOLAI
Z[ceam mor\ii vii, pe nare1, pe jos
n camera anatomic[.
Venea cu bisturiul chirurgul-agent

Secret, cu limba ca meli\a,
P{GNE
ELEGII
Iar noi n ochi l priveam atent,
Pe =arpele cu c[delni\a.
Un jude-instructor, profesor-dentist, !!#

Cu revolver de curelele
Scr\itoare, ca un artist
Dezbate pl[mnii, m[selele.
Impus ca s[ taci, ncearc[ din nou

Ca limba s[ prind[ mormintele.
1
Pat lat de scnduri (n. red.).
Ca de pe alt[ lume ecou
R[sun[-n auz cuvintele:
Ce? E=ti surdo-mut? Pe prostul s[-l faci

Cu mine degeaba-i: nscrie-n memorie!
Te scoal[ noaptea, te pune s-te-mbraci
Cules din parterul ce sfor[ie.
Deprins ca s[ tac, n ochi l privesc

|int[: ce fiar[ s[lbatic[!
COSTENCO
Ochi de \igan, reci, lic[resc

NICOLAI
Cu toat[ cruzimea-asiatic[.
Ce vrei e-n zadar! S[ tac? Apoi tac.

Nici nu =i nici da, istericule!
Prin gura, prin fapta, purtarea ta
P{GNE
ELEGII
V[d gangsterul din America.
Puterea sovietic[ pe-alunecu=

S-o pui vrei n con=tiin\a-mi?
!!$
+i dac[ m[ \ii dup[ o mie de u=i
De tine de-acum am =tiin\[.
T[cere =i ochi, fi\i \evi de pistol!

Lucrezi pe-ntuneric, Beria?
Dar fiara de ast[zi, mine de gol
Va da-o exact, Siberia!...
II
n valea joas[
Pe care-o apas[
Cu talpa de piatr[
Pu=c[ria
Aleksandrovskii \entral
Eu,
Poet basarabean,
Fac popas
COSTENCO
Prin c[l[toria vie\ii.
NICOLAI
La voi
E r[zboi,
La noi
Pace.
Prin zeci de ferestre,
P{GNE
ELEGII
Pe dealuri vecine,
Unde vara
n ntunecime
De brazi !!%
A ie=it la lumin[,
La soare,
Ca de s[rb[toare,
Mii de ochi
Str[lucitori
Prin cozoroace
+i gratii.
Zile =i nop\i,
Nop\i =i zile,
Privesc holba\i,
nseta\i
De-a=a de aproape
+-att de departe,
Ca via\a de moarte,
De libertate!
COSTENCO
NICOLAI
Deschide-te, fereastr[,
Deschide-te, ochi,
Zarea
Albastr[, copil[-ntre plopi.
Lumina tremur[;
Lumina rde
P{GNE
ELEGII
+i igrasia
O prinde pe ziduri.
!!& Deschide-te, ochi

F[r[-n\elegere!
Zilele vie\ii
Sunt ca o culegere
De neprev[zute-ntmpl[ri.
Ce-i azi, ce-i ieri?
Urma mereului mine
Prin albia con=tiin\ei
Apa vremii mn[
Spre nefiin\[.
Fra\i osteni\i,
Fra\i chinui\i!
De chipul vostru
Am obosit,
COSTENCO
De foamea voastr[-s
NICOLAI
S[tul;
De jalea voastr[
Mi-i greu.
Inima bate...
De ce mai bate?
P{GNE
ELEGII
O \ine n[dejdea
De libertate.
Omule, omule,
F[ptur[ sub\ire, !!'
Ce pu\in \i trebuie
S[ sim\i fericirea!
n nvechit[ suferin\[,
De ori=ice-i nou
+i nu se raport[
La tristu-\i prezent,
Te bucuri,
Te bucuri a=a,
Ca =i cum te-ar desc[tu=a.
Iat[ o musc[,
Un greierel,
n cr[p[tura zidului
Un firicel
De iarb[ verde, pl[pnd...
COSTENCO
NICOLAI
S[rmanul gnd,
Din orice f[ptur[
Firicel de plant[,
ns[il[ o uvertur[
De crea\ie nalt[.
Tovar[=e,
P{GNE
ELEGII
Nu m[ tulbura!
Iar[=i
}ncepi jelania ta!...
!" Cu ce s[ te-ajut,
Chiar de-a= fi vrut?
Din patru sute

De grame de pine
Nimic nu r[mne.
Un litru de ap[
Pe zi,
+-acela dat e
n dou[ rate.
+tii, tovar[=e
(Nu cet[\ene),
C[ nici eu nu-s pe flori.
S[ st[m la sfat?
COSTENCO
M-am s[turat
NICOLAI
De-aceea=i poveste
Ce-o aud de-un veac
(Voi spune\i an!),
De cnd lncezim
Pe scndura goal[,
P{GNE
ELEGII
Mnca\i de insecte,
De foame, de boal[,
De feluri de mnc[ri,
De praznice.
!"
(Ce rar[
=tiin\[ culinar[
La biata adun[tur[:
Vorbesc
=i le curge saliva
din gur[!)
Zadarnice,
O, zadarnice
Vorbe de clac[.
n=elndu-v[, parc[
Vremea
Mai u=or o s[ treac[.
Vremea livid[
Se trie ca o omid[!
COSTENCO
NICOLAI
O, c[ut[tur[
De om nchis!
n literatur[
Cine te-a descris?
P{GNE
ELEGII
Cine te-a descris

A=a cum e=ti,
Cnd te-ai deschis
!" La ceea ce este
Dup[ gratiile din
ferestre?
Ochi s[lbatici,
Ochi adnci,
Sub palida frunte,
ncercui\i
De cute m[runte,
Pe-un fond de doliu;
Ochi ce ard
n ntunericul
Umed =i muced
Al camerei reci:
Candel[-n care-=i
Mistuie
Sufletul
COSTENCO
(Pe fe=tila vie\ii
NICOLAI
Untdelemnul);
Ochi care au =tiut

Bucuria
Copil[riei,
Parc[ o mn[
P{GNE
ELEGII
Hain[
A smuls frumoasa
Moliciune de m[tase
A dragostei duioase, !"!
Ca pe o plant[
Din r[d[cin[;
Si-n cuibul r[nii
Z[d[rnicia
=i casc[
Golul.
Ochi, ap[-ntins[
Pe-o adncime
Nen\eleas[
+i necuprins[,
P[r[situ-te-a stolul
n\elegerii luminoase.
Cnd te-ntlnesc,
M[ trec fiorii pn[ la
Oase.
Oare =i ochiul meu
COSTENCO
Prive=te ascu\it,
NICOLAI
Ca =i ochiul vecinului?
Fiecare vrem s[ p[rem
Altfel
Dect ni-i aproapele.
Dar acelea=i,
Acelea=i-s valurile
P{GNE
ELEGII
Ce cutreier[ apele.
Gratie neagr[,
!"" Ca o arsur[
Pe ochi te-ai nscris
Peste ani =i ani.
C-un ochi atent
De m-ar cerceta,
Vor vedea
n pnza sur[ a privirii
Urma ta!
* * *
Zvrli\i de vii
n mormntul
De gratii =i zid[rii,
Noi nu =tim de cas[,
Noi nu =tim de via\[,
Nimic nu =tim!
Scrisori nu primim,
COSTENCO
Gazete nu citim...
NICOLAI
Treji dormim,
n somn tr[im;
Nimic nu-n\elegem...
Vremea noastr[
N-o-nregistreaz[ ceasul.
P{GNE
ELEGII
Sub ferestre, pasul
Umbrei
Cu baionet[ la arm[.
!"#
Gratii,
Curte p[trat[,
Mucegai pe zidul de
Piatr[...
Gard de c[r[mid[,
Gard de s`rm[ ghimpat[,
ntre care dul[ii latr[.
n loc de cntec
Frumos,
Muzical,
Url[ sinistru cinii:
Aleksandrovskii \entral.
Iarn[, ger.
mprejurul mesei
COSTENCO
Oameni descul\i.
NICOLAI
Asta-i la 70 kilometri
De la Irkutsk.
Ce greu cur[
+uvi\a vie\ii
Prin a vremii cr[p[tur[.
P{GNE
ELEGII
O zi,
Dou[,
Trei,
Zece,
!"$
Singur nu =tiu.
Numai se pare,
Ori vremea trece?
Eram fierbinte,
Camera rece.
Acum ea-i rece
=i eu sunt rece.
Eram fierbinte
De mndrie, de ur[!...
n sfr=it, se-ndur[,
M[ poftesc la cercetare.
B[t[i, odinocika1,
COSTENCO
Acum, probabil, tocika!2
NICOLAI
***
Climp! Clamp!
Ct poate s[ picure!
+i ce poate s[ picure
P{GNE
ELEGII
n cavoul acesta?
Plnge piatra
De-nchisoare?
Ori pe sfr=ite-i !"%
+i sfrie
A sufletelor luminare?
Poate noaptea
Pe fereastra z[brelit[
=i fo=ne=te mantia
cernit[?
1
Regim celular (n. red. ).
2
Aici, amin (n. red. )
Ori din nesf`r=ire,
ntunecoas[,
mi bate
Moartea
n cas[...
Climp! Clamp!
Picur[ cristalin,
COSTENCO
Ca un cioc[nel
NICOLAI
}ntr-un clopot de
Por\elan
Valuri, valuri,
Cercuri, cercuri,
P{GNE
ELEGII
Lumin[, raze,
Muzic[-n surdin[,
Orchestr[, simfonie,
Dep[rtare, cmpie...
!"&
Departe, departe,
M[ afund n mine,
Ori marele corp
(M[ v[d ca printr-un
Binoclu-ntors),
Smbure de lumin[
ntr-al nop\ii sorb;
Un pic, nc[ un pic...
Vai, am s[ dispar,
Am s[ m[ sting...
Nu pot s[ m[ mi=c,
Nu pot s[ strig,
Inima m[ doare,
Plnge,
Gfie necat[
n propriu-i snge.
COSTENCO
NICOLAI
Ce-i asta?
Ce-i asta, frate?
Asta
miroase
a moarte!
Clipe defuncte...
P{GNE
ELEGII
Puncte... puncte...
Cnd m-am trezit

Eram nc[ pe mal: !"'
n pu=c[rie,
Pe pat de spital.
Spital de-nchisoare.
Dou[ camere:
ntr-una bolnavii
F[r[ speran\[ de
Salvare,
ntr-alta cei cu speran\a
Lecuit[ de r[bdare.
Camer[ alb[, p[trat[,
n col\ hrd[ul
n loc de privat[.
Fereastra z[brelit[,
Umbra la fel.
O singur[ ie=ire
Prin gaura cheii
COSTENCO
NICOLAI
n nemurire.
***
Doctoru-n alb,
La =old pistolet;
Surorile-n alb
P{GNE
ELEGII
C=tig[ discret,
Vorbesc ncet.
Tr[iesc ncet.
!# Bolnavii n alb.
Prin z[brele albe
De-afar[
Ziua alb[
Se strecoar[.
Ce =coal[
Umanitar[!
Unul moare,
Ceilal\i m[nnc[,
+i dou[zeci de ochi
Privesc cu jind,
De cine fl[mnd,
La por\ia r[mas[
Lng[ mort
Pe mas[.
COSTENCO
NICOLAI
Unul linge blidele,
Altul adun[ f[rm[turile.
Unul mortului
Por\ia o fur[.
Ziua se retrage
P{GNE
ELEGII
Pe unde-a venit,
Ru=inat[.
Oare n-o s[ mai vie
Niciodat[? !#
Pe mort l dezbrac[,
Pe targa l port.
Oare ce-o s[ fac[
Din bietul mort?
LA PERCHEZI|IE
Doi cte doi,

T[cut convoi,
Cu leg[tura pe um[r,
Trecem prin poarta
Nalt[:
A cta la num[r?
Unde mergem nu =tim,
Fiindc[ tr[im a=a
COSTENCO
NICOLAI
Ca nimic s[ nu =tim.
Convoi de umbre
ntr-un pustiu \intirim.
De-ar fi a=a!
Fericirea asta nu se
Poate.
P{GNE
ELEGII
Mult mai tragic[

E a noastr[ realitate.
Fra\i moldoveni,
!# P[mnteni,
Basarabeni,
Trecem prin strunga
Mor\ii
Ca o turm[.
Iar spectrul sever al
Mor\ii
Cu pu=ca din urm[.
Ce =tiu ei,
Ace=ti c[l[i,
Despre noi?!
Doi cte doi,
Cifra trecut[-n rubric[
Cu mn[ analfabet[.
O, Basarabie,
COSTENCO
Mncat[ de-omid[,
NICOLAI
De foame,
De scabie!
O, p[mnt
Fr[mntat de str[mo=i!
Unde \i-s copiii
Cu ochi frumo=i?
P{GNE
ELEGII
Unde-s gospodarii
Din satele verzi?
Unde-s fl[c[ii
Din vii =i livezi? !#!
Ei sunt,
Ei sunt,
ngropa\i n str[in
p[mnt,
Nici bocet de mam[,
Nici cruce, nici steaguri,
Cu albe prosoape
Legate,
Nici slujb[ de preo\i,
Nici pomul cu ramuri;
Sicrie nu-s, nici
COSTENCO
Groap[,
NICOLAI
Poman[, nici mas[,

Nici lacrimi de neamuri.
C-o coaj[ de pine,

Str[in ca un cine,
Mormntul t[u nime
P{GNE
ELEGII
Nu-l =tie pe lume

Afar[ de mine.
!#" Fra\i f[r[-ntoarcere,

F[r[ n[dejde,
Cnt[ sufletul doina
+i bat t[r[bana
Incrncenatele degete.
Pe pnza privirii
Treci, Basarabie,
A=a frumoas[,
A=a luminoas[
Ca st[pna casei
Cnd e s[rb[toare,
Toat[ n zmbete,
COSTENCO
Toat[ n soare,
NICOLAI
De to\i iubitoare,
De fiecare iubit[
n dep[rtare,
ndr[git[
Pn la disperare.
Oare tu, \ar[ cuminte,
P{GNE
ELEGII
T[cut[, bogat[,
De noi, dep[rta\ii,
\i mai aduci aminte?
!##
Doi cte doi,
S[rman convoi!
F[pturi scheletice
Cu hainele-n bor\i
=i petice,
Roase de purtare,
Arse n cuptoare
De dezinfec\ie;
Fe\e supte,
Tunse cu ma=ina;
Crengi rupte
Din codrul vie\ii.
De ce nu v[ bucur[
COSTENCO
NICOLAI
Lumina dimine\ii?
Se aude cum latr[
Dul[ii
Dup[ zidul de piatr[,
n curtea p[trat[
De-acum ne a=teapt[:
P{GNE
ELEGII
Dezbr[ca\i-v[
Pn[ la piele!
Ochii, prive=te-i:
!#$ Nu-\i cat[ n ochi.
ndur[, Basarabie,
ndur[ pentru copiii
T[i.
Via\a a luat o nou[
ntors[tur[,
Dar c[l[ii au r[mas
Tot c[l[i.
Indignarea aceasta
Trezit[-n fl[c[ri,
Cnd =i va ridica
Pumnul,
S[ izbeasc[
Mai tare ca bomba
COSTENCO
NICOLAI
+i tunul!
Fiecare,
Cu hainele proprii,
n picioare lng[ zid,
Gata ca de sc[ld[toare,
A=teapt[,
P{GNE
ELEGII
A=teapt[ cnd
(Conform ustavului)*
F[r[ sens, pentru ce
l va perchezi\iona !#%
Reprezentantul
ENKaVeDe.
Hain[ dup[ hain[,
Ruf[ dup[ ruf[,
Fiecare cus[tur[
* Regulament (n.red.).
O pip[ie cu degetele.
+i a cta oar[?
Un bumb de fier,
Un ac au g[sit.
Perchezi\iunea, cic[,
E-ndrept[\it[...
COSTENCO
NICOLAI
n camera goal[,
Cu dosul n sus,
Hrd[ul, narele
Toate le-au pus.
Scndurile op[rite,
Muiate de tot;
P{GNE
ELEGII
Plo=ni\ele nesinchisite
Se plimb[ pe pod.
Trist[ tradi\ie
!#& De pu=c[rie:
Omul e pus s[ devie
Obiect de perchezi\ie.
Continuu:
Minile sus!...
Asaz[-te!...
Casc[ gura!...
Ridic[ limba!
\i dibuie cre=tetul
+i =ezutul;
Arat[ t[lpile,
Palmele...
COSTENCO
NICOLAI
\i linge pielea
R[coarea.
Deprins cu sudalmele
+i bu=elile,
nghe\i =i nghe\i,
Iar pe ei i trec n[du=elile.
P{GNE
ELEGII
Hainele, rufele le-au
}ncurcat.
mbr[ca\i-v[! Rd.
Infernul lui Dante !#'
N-ar fi fost a=a hd.
Doi cte doi,

T[cut convoi,
n bezna c[scat[ a
Por\ii,
Viii ori mor\ii
Dispar.
n coate, pe cas[,
COSTENCO
Ziua ofticoas[,
NICOLAI
Cu ochii de cum[tr[
Petrece suferin\a,
Cu coada m[turii
Scobindu-=i din\ii.
Dup[ u=i =i z[voare

P{GNE
ELEGII
Dreptatea nu moare.
Dup[ gratiile din
Ferestre
!$ Ura cre=te.
1954

***
n urm[-s zidurile negre
+i umbra gratiilor vechi,
+i pasul caden\at de pietre
Din condor ne st[-n urechi
n urm[-s narele cu plo=ni\i,

Ciub[rul puturos din col\,
R[ceala grea din fund de ocni\i,
COSTENCO
NICOLAI
=i ferecate por\i sub bol\i.
Frnturi de ziduri mucezite

De gratii smulse din fere=ti,
Ruine cu pustii orbite
n drumul vie\ii omene=ti.
P{GNE
ELEGII
Salut al libert[\ii Soare!
Adio al robiei somn!
V[d vremurile viitoare !$
+i simt mndria de-a fi om!
Cu groaz[ vor citi copiii

De m[cinarea-attor vie\i,
De-acel regim al pu=c[riei,
De c[r\i nescrise de poe\i.
Pe pnza pictorilor, tragic,
Frnturi de ziduri vor vedea
+i prin z[brele cum se trage
COSTENCO
Cu dezn[dejde mna mea.

NICOLAI
=i cum s[lbatic ochiul cat[

Spre soarele str[lucitor.
De ce e=ti jertf[ vinovat[?
De sl[biciunea crud[-a lor!
P{GNE
ELEGII
Acum cu bra\e desf[cute

Privind la soare p[tima=,
Din bezna temni\ei defuncte
!$ P[=e=te Omul uria=!

***
De-ar fi o pine neagr[ =i amar[
Eu inima cu dragoste \i-a= da-o,
Vecinule, ce-mi zici n toat[ seara
C[ tare-\i place cornul cu cacao.
S[lb[ticit de foame =i de lips[,
COSTENCO
NICOLAI
La minte de copil a cobort.
n paika1 mea de pine ochii-nfipse
T[io=i, ca ni=te vrfuri de cu\it.
Na, \ine! De soco\i c-o s[ te saturi,

C-o zi de post nici eu nu mor.
P{GNE
ELEGII
+i st[ n fa\a mea ncarceratul
Ca fascinat, =i gfie sonor.
Ie=it din min\i de pinea asta aspr[ !$!

Din rumegu=, f[in[, mucegai,
Cu dnsa-n mini rnje=te la fereastr[,
Iluminat de-o raz[ de la rai.
18. VII. 1955
1
Ra\ie (n. red.).
***
Ce-i via\a asta? Zarul sor\ii
O poart[ cu c=tig ori pierdere:
Via\a-i o corabie bogat[
Pe marea tulburat[, f[r[ margini,
+i dac[ e=ti bogat, ntr-o clipit[
Calic po\i s[ ajungi. A=a e via\a!
COSTENCO
Dar de-am intrat pe poarta asta larg[

NICOLAI
La-ntrat, la ie=it a=a-i de strmt[,

+i ntr-aceste ziduri pus[-i via\a,
De=i ca floarea ntr-un beci va cre=te
Aceast[ nou[ fa\[, g[lbejit[,
O vom primi cu resemnarea celor
Ce-au fost robi\i, =i traiul tic[los
P{GNE
ELEGII
L-au dus gndind c-odat[ =i odat[

+i-n casa lor va fi s[rb[toare
Cu joc =i muzican\i.
!$"
N-aduce anul ce aduce ceasul...
S[rmane ultdelemn, =i prost =i ieftin,

Tot mai hr[ne=ti opai\ul n[dejdii?
Hai, las[-n amurgitul noului bordei
Al vie\ii, unde vremea se perind[,
S[-mi port mndria goal[-a tinere\ii
La vatra stins[-a cuget[rii aspre,
COSTENCO
NICOLAI
Zvrlindu-mi be\ele dezam[girii
n focul tot mai slab ce-a fost trecutul.
Voi, la c[ldura cea zgrcit[, poft[
De-ave\i s[ ad[sta\i, urma\i citirea...
Ori nu, de treburile voastre
P{GNE
ELEGII
Mult mai urgente s[ v[ apuca\i.
Iar eu ncui...
3. XI. 55 !$#
***
Anotimp al muzicilor, prim[var[,
Te a=tept cu sufletesc fior,
Proasp[t[ =i pururea fecioar[
Ru, verdea\[, rs clocotitor
Te a=tept, ca la o ntlnire
Pe aceea care o iubesc,
Dragoste cu bra\ul alb, sub\ire,
Dragoste cu mersul tineresc.
COSTENCO
NICOLAI
Poate, prim[vara mea e alta?

Prim[var[ f[r[ de cocori?
F[r[, mbr[cat[-n verde balta,
Alte cntece =i alte flori?
P{GNE
ELEGII
Libertate, floarea mea suav[,

Ct de singuri numai eu =i ea.
Poate mustul verde din dumbrav[
!$$ Muguri noi s[ dea =i-n via\a mea?
Poate, numai Nistrul ne desparte?

Prim[vara mea, doar e=ti pe drum.
Cred c[ numai negura de fum,
Nu =i nesfr=irea, ne desparte.
1954

***
Elegii p[gne, elegii,
COSTENCO
Eternizate flori de l[mi.
NICOLAI
Albe marmore, sculptate statui,
Soarb[-v[ ochii, n veci nes[tui.
Art[ fraged[, cald[ lumin[,

Trupul gndului gol se anim[,
P{GNE
ELEGII
Zne de piatr[-n p[duri de l[mi...
Elegiile mele, elegii!
11.07.1955
!$%
***
Vagoane trec, vagoane, vagoane,
Cu oameni tun=i, cu oameni, oameni.
La u=i z[brele, ferestre cu gratii,
P[ze=te cu arma frate pe frate.
COSTENCO
NICOLAI
nchi=i ca =oarecii ori ca guzganii,

Pu=i ca s[ numere zilele, anii.
Lumea trece, prive=te lumea,
Pe socoteala celor nchi=i fac glume,
Cu grijile ei, bucurii =i necazuri
n libertate exist[ =i nazuri!
P{GNE
ELEGII
Iar cei de aici n-au pine, nici ap[,

P[duchii cu sngele propriu adap[,
!$& +i trenul mn[ =i mn[ mizeria,
Ca s-o r[s[deasc[ departe-n Siberia.
18.07.1955

DORIN|{
De mi-a= putea preface bra\ul

L-a= face de granit cet[\i,
COSTENCO
n dosul lui s[ nfloreasc[ via\a,
NICOLAI
Ferit[ de loviri =i greut[\i.
S[ nfloreasc[ s[r[cita, blnda

Moldov[-n casa Marii Romnii,
S[-=i uite noaptea jalei n osnda
Surghiunului din anii cenu=ii.
P{GNE
S[-i nfloreasc[ iar bujori n fa\[ ELEGII
Eu pnla urm[ sngele mi-a= da

S-o v[d cum demn[, slobod[-=i nal\[ !$'
Fruntea plecat[, crncen voi lupta!
T[iat[-n inim[ de Prut, n dou[
Ct poate soarta oamenilor fi!
+i ce cruzime s[ desp[r\i Moldova
COSTENCO
De Mam[, cu orfanii ei copii!

NICOLAI
Dar v[d c[ e prea crud[ nedreptatea

S[ d[inuiasc[. V[d mbr[\i=a\i
+i-aud cum inima n inimi bate,
Fra\i de la Nistru cu cei din Carpa\i.
P{GNE
ELEGII
Nu vrem hotar s[ ne despart[ casa,

De-o limb[ =i de-un snge-am fost =i-om fi.
La Prut privesc cu ap[-ntunecoas[.
!% De a= putea, pe veci eu l-a= sorbi.
26.11.1956

***
Vre\i n Bucure=tiul vostru din Dudinka s[ m[ duc
+i s[ fiu n poezie concurent lui M. Beniuc?
Mul\umindu-v[ de grij[ =i poftire, eu m[ tem c[
Alta urm[re=te-n via\[ =i n scris N. F. Costenco.
COSTENCO
V-ar interesa duelul, concuren\a, spectatori?
NICOLAI
Curiozit[\ii voastre nu ne prea sim\im datori!
Militnd c-o soart[ crud[, n prigoan[ =i durere
Nu de-att la casc[-gur[ s[ dau clipa de pl[cere
Forfotind n trgul mare, scurtnd via\a ceas cu ceas,
n fanfarele =tiute v-a\i ad[uga un glas.
P{GNE
ELEGII
=i apoi n cafenele, n latrine, dup[ mas[,
Criticnd cu competen\[, m-a\i f[rmi\a n mas[.
n surghiunul meu polaric pomenit cum s[ sughi\,
Periindu-m[, de slav[ proroci-mi-va un chibi\. !%
Eu de scriu fac analiza vie\ii mele ncurcate,
Plin[ de gre=eli, de visuri, de n[dejdi =i de p[cate,
+i n versuri potrivite ori n proz[ de le las,
Fac un lucru greu ce-i numai n puteri unui Atlas.
Eu nu pot sl[vi n suflet cnd m-apas[ ndoiala,
Alb nu pot numi ce-i negru, =i dispre\uiesc spoiala.
Iar de-oi spune adev[rul ce crede\i c-o s[ c`=tig
Dect ur[, persecu\ii =i-o Siberie de frig.
COSTENCO
Experien\a am tr[it-o =i mi-am ndr[git exilul

NICOLAI
Ca o fat[ n=elat[ ce =i-ar ndr[gi copilul.

Pe tribun[ vorbe-umflate, ce-s departe de-adev[r,
Asculta\i cntare fals[ =i pove=ti trase de p[r.
Eu aici cu Eniseiul uria= vecin m[ simt,

Singuratic, ns[ liber, ca =i-acest pustiu p[mnt.
P{GNE
ELEGII
Dup[ poft[ mi scriu versul, stau la mas[ cu tovar[=i

Ce m[ pre\uiesc la lucru, zi de zi, iar[ =i iar[=i.
Vreme trece, casa-mi cre=te, la urma=i un mo= b[trn
!% Le-oi l[sa canon de via\[ =i de-ntelepciune plin.
4.03.1956

***
M[ uit n ochii t[i, Moldov[,
Frumoasa mea cu ochii pln=i.
Durerea noastr[-i pe din dou[
n[bu=it[-n pumnii strn=i.
COSTENCO
+i fa\a noastr[ e br[zdat[
NICOLAI
De-a vremurilor ncerc[ri.
+i-a noastr[ inima-i sc[ldat[
De para stra=nicei dureri.
+i nu-i putere s[ aline
P{GNE
ELEGII
T[i=ul aprigei sim\iri
Ce-i vie-n mine, ca =i-n tine,
Amarul cruntei desp[r\iri.
!%!
M[ uit n ochii t[i, Moldov[,
Prin golul moartei dep[rt[ri.
Ce ndoielnic[ speran\[
Speran\a noastrei revederi.
27. 04. 1952
REVINO...
Apropie-te, crudo, ca o fiar[,

Fl[mnd[ nu de carne, ci de patimi,
Mu=cndu-mi pieptul, inima str[bate-mi
COSTENCO
Cu col\ii albi, sclipind ce m[-nfioar[.

NICOLAI
Ai priceput c[ dragostea trecut[,

n amintiri ce este ngropat[,
n ntregime reluat[, toat[,
Nu va fi prad[, ca o biat[ ciut[?
P{GNE
ELEGII
Prin p[rul t[u, ncol[cit ca =erpii,

Cu degetele tremurnde-n fream[t.
S[rutul ce s-a pref[cut n geam[t
!%" E-amar la gust, ca mustul crud al ierbii.
Mndria, azi r[nit[, nu ne iart[.

La snii t[i uit soarele =i luna.
Sunt biruit de-acum pe totdeauna
De a minciunii tale necesar[ art[.
N-a= vrea s[ cred n desp[r\ire totu=i.
L[sat n prada ndoielii grele,
Sunt singur, cel mai singur dintre stele,
COSTENCO
Sunt rece, cel mai rece dintre lotu=i.
NICOLAI
n ntuneric, la chemare, vin[.
Te cheam[ inima =i tulburatul snge,
n ochii t[i de fum cnd se r[sfrnge
Pieirea mea, n verdea lor lumin[.
P{GNE
ELEGII
Nu te blestem, de=i azi ne desparte
Via\a cu-ale sale legi de-aram[.
De-otrava ta cea dulce nu mi-i team[: !%#
Murind prin tine, nu m[ tem de moarte!
19.02.1958
***
n marea aventur[ a m[ririi
Pe-un ceas de slav[ capul vi l-a\i pus.
Domni ai Moldovei =i ai nemuririi
Uitarea sub genunchi ce v-a supus.
COSTENCO
NICOLAI
S[lb[ticia sufletului, gndul

De-a st[pni =i iat[ ce apus!
V-a\i ridicat =i a\i c[zut cu rndul
Uitarea sub genunchiu-i v-a r[pus.
Voi n-a\i fost simpli oameni! Din mul\ime

P{GNE
ELEGII
V-a\i ridicat ca aurul din lut

+i din nes[buita n[l\ime
n praf =i pulbere v-a\i pref[cut.
!%$
Citind letopise\e-ng[lbenite
Dulcea\a limbii noastre romne=ti
Ne stoarce-a vie\ii de demult ispita
+i-n\elepciunea vechilor pove=ti.
19.02.1959

***
Basarabenii mei, basarabeni!
Al vostru nume azi nstr[inat e
De capetele estea, ridicate
Ciuperci, ca dup[ ploaie, n poieni.
COSTENCO
NICOLAI
Cresc veneticii printre p[mnteni
+i strig[ tot prin cap ce le abate,
Iar ale noastre nume strmtorate
Le vor n[bu=ite-n buruieni.
P{GNE
ELEGII
De dorul lintei ce-o linchi\i din linguri,
Ce pe la col\urile gurii cur[,
Pr[p[du-n voi, n propria-v[ ur[!
!%%
V[ ve=nici\i, v[ l[uda\i voi singuri.
Nepricopsi\ilor, a voastr[ gur[
V[ laud[, c[ al\ii nu se-ndur[!
1959
FUGARUL
Marie! De pe cruce am fugit =i m-am ntors.

Nu-mi cerceta n palme urmele de cuie!
Sunt, f[r[ tine, de putere stors.
COSTENCO
Prime=te-m[, =i u=a-ncuie.
NICOLAI
D[-mi mna ta cea mic[ de pe frunte

Ru=inea ghimpilor ce m-au mu=cat s[-mi =tergi.
ntinde-mi bra\ul, mult dorita punte.
M[ doare trupul de b[t[i cu vergi.
P{GNE
ELEGII
Marie! Alinarea mea! Cuprins

De temeri, dezn[dejdi, la ad[postul
Blnde\ii tale vin strivit, nvins.
!%& M[ mai prime=ti acum, cnd nu-mi =tiu rostul?
Am vrut dreptate, pace, adev[r

+i du=m[nire mi-am g[sit, Marie!
Resfir[-\i iar cascadele de p[r,
R[ceala lor cea moale m[ mngie.
Vin tupilat, ghebos, murdar, fl[mnd.
Pe buzele-mi cr[pate simt o\etul.
COSTENCO
+i spaim[ mi-e c-o s[ m[ sting curnd,
NICOLAI
Fiindu-mi suli\at la stnga pieptul.
Tu n-ai crezut din nou c-o s[ revin?

Te-ai resemnat? Devreme! Prea devreme!
P[mntul s-a umflat precum un ru
P{GNE
ELEGII
Sub ghea\a care prie =i geme.
Attea-am vrut s[ spun, =i numai tac.

D[-mi pacea ochilor t[i mari, duioaso! !%'
ntre tlhari am stat eu, om s[rac,
Ce n-am atins le\caie p[c[toas[...
Ascunde-m[! C[ci iat[, iar[=i vin,
Vin nr[i\i n gheare s[ m-apuce,
S[ m[ sf=ie! Iat[-i, iat[ vin
COSTENCO
NICOLAI
Fiindc[ ei m[ vor numai pe cruce!
S-a-ntunecat. Un fulger. M[ str[pung

Cu \inte la picioare =i la palme.
Marie! Iart[-i. Ei nu =tiu ce fac. Mi-ajung
Batjocurile, ploaia de sudalme.
P{GNE
ELEGII
Ori e-o p[rere doar? Nu m-au g[sit?

Tu mi-ai deschis? Privirile \i-s pline
!& De dragoste Marie! S-a sfr=it.
Ascunde-m[! Ascunde-m[... de mine.
1963

DORMI, FERICIRE...
Dormi, fericire, poate gura ta
COSTENCO
NICOLAI
De floare-n care flac[ra se zbate
Cu-mp[timire o va s[ruta
Imensa noastr[ sete de dreptate.
Deasupra mla=tinilor f[r[ fund

Vreau frumuse\e, pentru care suf[r,
P{GNE
ELEGII
S-o v[d reliefndu-se rotund
n sih[stria palidului nuf[r.
n fr[mntare, ca-ntr-un ochi de ghiol !&

De mici vie\uitoare f[r[ nume,
Statuia frumuse\ii vreau s-o scol
Menirea spre-a =i-o-nf[ptui pe lume.
n ce imponderabile orbite
Se-nscriu din graba noastr[ trandafirii,
Flori ale vie\ii, poftitor sorbite
COSTENCO
NICOLAI
De bezna nes[tul[-a nemuririi?
Tu, fericire, totu=i s[ nu dormi,

Cnd omul va veni la tine-n clipa
Suprem[ ochii t[i enormi
Deschide-i =i n sprijin d[-i aripa.
P{GNE
ELEGII
D[-i spa\iul pur al culmilor de mun\i,

D[-i mi=c[toarea arie a m[rii,
!& D[ mp[care dominantei frun\i
Sub fulgerul cel negru-al dep[rt[rii.
1963

GND VEGHEAT
Un gnd vegheat =i gndul o ia razna!

Asupra inimii e-un creier ordonat.
Iar p[tima=a inim[, dac[-=i prime=te cazna,
O merit[ n[scut[ din p[cat!
COSTENCO
NICOLAI
E-o dedublare-n noi: imboldul =i cenzura.
Cohabitarea lor e veche: nu-i de azi!
De-ar fi numai imbolduri, doar p[rtinirea, ura...
Cum oare-ar ar[ta la urm[ [st obraz?
P{GNE
ELEGII
Sub chip de sfnt[ iadul. Sub ochi smeri\i
Gheena.
Tr[im cu dou[ fe\e! S-o recunoa=tem deci.
Pndim sco\nd ca melcii corni\ele antena, !&!
S[-i ponegrim pe al\ii, noi preacura\i =i reci!
C\i diavoli zac n tine, blajinule sp[sit!

Pe dos de te-ar ntoarce ai speria o lume.
Smerenia-\i perfid[ pe c\i a otr[vit,
Pe c\i ai omort, stricte\e f[r[ nume!...
Un gnd vegheat... Desigur, doar orice gnd e-o ran[
COSTENCO
Benign[ sau mortal[. Depinde cum dozezi.

NICOLAI
Un gnd orict de pur, un gnd f[r[ prihan[,

n Iad e-o crim[ neagr[, =i nu se cer dovezi!
Privesc la bietul Om pndit de reci Himere,

Golu\ =i ru=inos, n\[rcuit de lege,
Ca mielul ntr-un lag[r de tigri =i pantere.
P{GNE
ELEGII
Joc teatru, cititorule? Fii bun, de m[-n\elege!

1963
!&"
IUDA
Da, am vndut! De-aceea ca s[ pricep tr[darea!

O\etul ei ce roade i l-am sim\it de-a-ntreg.
+i-acum, =tiind-o ce-i, rostesc la fiecare:
Prin neagr[ suferin\[ eu via\a n\eleg!
Cum m[-nghi\ea la spuma-i, clocotitor, dispre\ul:
COSTENCO
NICOLAI
P[ream o stnc[-n marea mul\imii h[r\uit.
Scuipat, hulit, b[tut, gonit. Pl[tit cu pre\ul
Mustr[rilor de-aceia ce drep\i s-au socotit.
Dar nu regret, nu blestem =i nu recuz nimic!

Prea b[rb[teasc[-mi este ne-ncovoiata moa=te,
P{GNE
ELEGII
Ca napoi s[ dau. Sunt mndru =i le zic:
Eu m-am n[scut cu minte setoas[ de-a cunoa=te
=i Binele =i R[ul. Deopotriv[ am !&#

T[rie p[rt[=ia s[ le-o mpart, =i toat[.
Ca om, ntr-al naturii contradictoriu hram,
Pe Zei, ca =i pe Demoni, vreau s[-i servesc...
deodat[.
1963 1964
***
Ai fost a mea ntreag[, pn la unghii,
Pn[ la fiecare fir de p[r,
Pentr-un cuvnt puteam s[ te njunghii,
Minciuna cnd p[rea un adev[r.
Te s[rutam, ca un arcu= vioara,

COSTENCO
NICOLAI
C[tnd cel mai frumos adulmecu=.

Tu, strun[ tremurnd[ de fecioar[,
Mureai ca ciocrlia n urcu=.
St[teai, st[teai o lacrim[ din pleoapa

Nem[rginirii rezemat[-n plop.
P{GNE
ELEGII
Ah, lacrim[! Da, lacrima nu-i ap[,

Ci-al suferin\ei omenirii strop.
!&$ Ai fost a mea cu totul. Pn la moarte

N-o s[ te uit, iubirea mea dinti.
+i cnd voi fi departe, o, departe,
Garoafa pune-mi-o la c[p[ti.
21.11.1964

MARIE, MARIE...
Te-ai dus! n urma ta =i vntul

=i las[, moale, coada-n jos.
COSTENCO
NICOLAI
Te-ai dus! +i-a s[r[cie vntul
mi fluier[! ntors pe dos
Mi-e sufletul precum un codru
Umplut de-omid[, fioros.
Sunt singur, cum ar fi un lotru
Din ascunzi= de vame=i scos.
P{GNE
ELEGII
Te-ai dus! +i iat[-m[ aproape
De pisc ce n-are cobor=.
De umblu ca Hristos n ape
La tine mine vin, tr=! !&%
5.05.1965
A+A E TOT F{CUTUL
Aici, unde pe zare se profilase vie

Biserica str[veche a unui S`nt Ilie
Cu turle verzi de tabl[ =i cu spoieli de var,
Sfidnd de=ert[ciunea-mbulzelii din bazar,
Azi golul st[ruieste, mai zis =i perspectiv[,

COSTENCO
NICOLAI
Cu orizonturi clare, ca de cristal o stiv[,

Ce mp[case baba =i minun[ copilul
Au nimicit cazmaua, buldozerul, trotilul...
A=a e tot f[cutul cu palma =i obolul:

Mai trainic n-o s[ fie dect vecinu-i golul,
P{GNE
ELEGII
Atotputernic care, pndindu-ne, ne pa=te

S[ ne d[rme-n pulberi... s-avem de unde na=te?
!&& Eu totu=i iau mistria, ciocanul =i toporul,

S[ dibui mul\umirea ce-o dibuieste sporul:
S[ las viitorimii credule =i absente
O van[ z[mislire-n verbale monumente.
1967

***
Moldova mea ncepe la Carpa\i.
O limb[ =i un crez avem ca fra\i.
Sub ochiul vulturesc al lui =tefan cel Mare
COSTENCO
Ne-am fost statornicit din mun\i la mare.
NICOLAI
Siretul, Nistrul, vrtejitul Prut
Ne-au fost tovar[=i dintru nceput.
Ei, martori gloriei =i vitregiei,

Neschimb[tori la straja datoriei.
P{GNE
=i dac[-n cnt mai este =i blestem, ELEGII
E fiindc[ n-am uitat cine suntem.

!&'
E fiindc[-am vrut a fi ntorloca\i!
Molodva noastr[-ncepe la Carpa\i.
Hotin, Soroca, Acherman, Chilia
Str[jeri ai \[rii nfruntnd urgia!
COSTENCO
NICOLAI
Suceava, Baia, Putna, Ia=ii

Cu vraja slavei nc[lzi\i urma=ii.
La Ceremu= am stat, am stat la mare,

A=a ne-a poruncit +tefan cel Mare.
P{GNE
ELEGII
La grai, la port, la obiceiuri fra\i!

Moldova noastr[-ncepe la Carpa\i!
!' 1967

COSTENCO
NICOLAI
***
Prutul ru nstr[inat
Dintr-un mal n mal se zbate,
F[r[ de-a fi vinovat,
Pentru-o \r[ de dreptate.
P{GNE
ELEGII
5.02.1967
!'
***
COSTENCO
NICOLAI
Cte gemete n fundul m[rii, gemete!

Cte temeri n codrul negru, teme-te!
Cte suferin\i ascunse n toate od[ile!
Cte r[zbun[ri nedeschise n toate bordeiele!
Cte, o, cte plec[ciuni, neplecatele...
+i cine le e de vin[, cine? P[catele!
P{GNE
ELEGII
4.12.1967

!'
CNTEC
Sus pe furca de fntn[

Cnt[-o pas[re str[in[.
P[s[rea cu pan[ sur[

Am s[-\i mu=c limba din gur[,
S[ nu cn\i cu glas sub\ire
COSTENCO
Pentru-a noastr[ desp[r\ire;
NICOLAI
S[ nu zici cu glas de jale
C[ ntorci Prutul din cale;
S[ nu zici cu glas de-aram[
C[ ne desp[r\im de mam[
+i de fra\i =i de surori,
+i de gr[dina cu flori;
P{GNE
ELEGII
S[ st[m pironi\i la geamu,
Cu puicu\a ce f[cea-mu,
S[ citim numai pe stele
Ce ne mai scriu dragostele !'!
n vagoane du=i pe roate
La neagr[ str[in[tate,
Cu c[psoru pe podele,
Cu privirea la z[brele...
19.01.1968
COSTENCO
NICOLAI
FILON DE AUR
Din cel mai pur filon de aur,

Ce niciodat[ nu se schimb[,
Purt[m n noi un mic tezaur
Nepre\uit materna limb[!
P{GNE
ELEGII
1976

!'"
COSTENCO
NICOLAI
DOU{ DISTIHURI R{ZLE|E
Curajul mi-a fost scut

=i mi-a fost zea.
+i dragostea cea mare
|ara mea.
P{GNE
Cununa cea de p[r sub\ire ELEGII
Pe cap =i ea-n nz[pezire.

!'#
1990
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE
NICA: ...Pluralitatea acestei mistici total sentimentalist[ cap[t[ un

corolar de serafic[ distinc\ie, atunci c`nd ridic[ dragostea omeneasc[
la ]n[l\imea purit[\ii divine. Asemenea extrem[ =i ultim[ treapt[ de
]n[l\are a unui sentiment omenesc drept cel mai puternic din toate
e normal[ ]n firea unui poet de o atare concep\ie =i dovede=te din plin
c[ N. Costenco e un mare cre=tin.
COSTENCO
NICOLAI
Asemeni lui Giacomo Leopardi, el nu vede alt[ analogie a dragostei,

dec`t doar fiorul divin. Metafore pot s[ existe c`te vrei, dar fondul
psihologic =i natural al dragostei, ]n desf[=urarea vertiginoasei ei ]nnoiri,
nu se poate pune pe alt[ treapt[, dec`t cu divinitatea. Este un panteism
erotic, care l[mure=te toate rezervele incertitudinii.
Sergiu Matei NICA, Dumnezeu ]n lirica basarabean[. }n Via\a Basa-
rabiei, nr. 11-12, 1939, p. 850.
P{GNE
ELEGII
COROBAN: Ceea ce ]nc`nt[ ]ndeosebi la Costenco este originalitatea

expresiei =i a g`ndului, dob`ndit[ prin mari eforturi stilistice =i printr-
o ad`nc[ cunoa=tere a limbii, a crea\iei populare orale =i a ]ntregului
!'$ sistem de imagini =i chipuri ale acesteia. Fraza lui N. Costenco este
ampl[, bogat[ ]n detalii, p[str`ndu-=i ]n toate cazurile claritatea, iar,
]ntr-un sens mai larg, mesajul. Poetul ader[ sincer la poezie, f[urind-
o din momente tr[ite =i dragoste de adev[r. Exist[ ]n poezia lui N.
Costenco un av`nt, care nu e strunit de retoric[ =i aranjat ca s[ sune ]n
versuri, o stare sufleteasc[, legat[ de ]ntreaga f[ptur[ a creatorului,
care se realizeaz[ potrivit legilor interioare ale firii.
Vasile COROBAN, Elogiu omului =i \[rii. Rec. la volumul: Nicolai Cos-
tenco Euritmii, Chi=in[u, Ed. Literatura artistic[, 1980. }n Mold-
ova Socialist[, nr. 205 din 3 septembrie 1980, p. 4.
COROBAN: Versul lui Nicolai Costenco se men\ine statornic ]n

hotarele cerin\elor poeziei clasice, el este clar =i ]nc[rcat de sens. Pe
poet ]l preocup[ ]n mod intens soarta poeziei pe care o f[ure=te, dura-
bilitatea ei ]n timp. Prin aceasta se explic[ numeroasele reflec\ii de-
spre sensul =i mesajul operei literare. }n chip firesc, Costenco ]n\elege
poezia ca un mijloc de a p[trunde ]n esen\a lumii ]n care tr[im:
Nedefinit[ poezia-n curgere/ Din focul ve=nic ocolind balan\e/ E o
permanent[, fin[ introducere/ }n labirintul denumit substan\[. Cu
alte cuvinte, poezia este crea\ie, oglind[ a realit[\ii, ecou al eveni-
mentelor de actualitate, versul adev[rat trebuie s[ dep[=easc[ prezen-
tul prin substan\a sa reflexiv[ =i afectiv[ =i s[ se ]nscrie ]n categoria
valorilor estetice durabile...
Vasile COROBAN, Autentice valori artistice. Rec. la: Nicolai Costenco,
Scrieri (]n dou[ volume). Prefa\[ de V. Badiu =i A. Gavrilov, Chi=in[u, Ed.
Literatura artistic[, 1979. }n Moldova Socialist[, nr. 262 din 13
noiembrie 1979, p. 4.
COSTENCO
NICOLAI
CIMPOI: Un poet basarabean, crucificat pentru aspira\iile na\ionale
=i ]ntors la uneltele sale dup[ o lung[ perioad[ de exil concentra\ionar
siberian este Nicolai Costenco, care, ]mpreun[ cu Pan Halippa, au fost
animatorii vie\ii literare ]n Basarabia anilor 40. De=i a publicat versuri
ocazionale cu caracter superficial-publicistic, poezia sa a r[mas tempe-
ramental aceea=i.
E o poezie vulcanic[ ce g[se=te pentru lava interioar[ a tr[irii
P{GNE
ELEGII
erup\ii exterioare de pajuri de foc =i nori de cenu=[. Versurile vin
n[valnice =i fierbin\i, fumegoase sau vaporoase, cu pietrele care au
dovedit s[ le desprind[ la ie=irea prin craterul ]ngust al g`ndului,
st[p`ne fiind imediatitatea, impetuozitatea, deschiderea. Se mizeaz[
pe contactul direct, nemijlocit cu realul: sufletul este asemuit unui !'%
hlujdan ]ntomnat, chiparo=ii stau ca ni=te din\i de grebl[, balta
fumeg[ ca laptele la fiert, iar infinitul ]=i pl`nge sirenele de ghea\[.
Rapiditatea pictural[ a g`ndului e semnul artei veritabile. La Costenco
ea are un farmec aparte mai ales atunci c`nd se contope=te cu un
fond primar al sensibilit[\ii amestec de sentimentalism =i violen\[
erotic[, de moliciune oriental[, cavalerism romantic =i accente telurice,
toate manifest`ndu-se ]ntr-un cadru tradi\ional moldovenesc. Sen-
zorialitatea =i triste\ea eseninian[ se altoiesc pe trunchi eminescian,
realiz`nd doctrinar imperativul basarabenismului anun\at ]n
anii 40; culoare local[, fond sentimental p[g`n marcat de note mistice.
Poetul caut[ ascunzi=urile s`ngelui, muza lui fiind demonul rede=-
teptat anume ]n astfel de ad`ncuri ancestrale. Mijloacele folclorice,
cele galant-madrigale=ti medievale =i cele energice, telegrafiate
realizeaz[ o sintez[ sui-generis. De=i a acceptat o ideologizare extrem[
]n spiritul dogmatic al realismului socialist, crainicul de r[sp`ntii la
marile prefaceri de p`n[ la 1940 a r[mas uimitor de consecvent =i
]n perioada ]nstr[in[rii de ba=tin[, c`nd a fost aruncat, timp de 15
ani, ]n GULAG-ul sovietic. Demonismul s[u este un mijloc de
rezisten\[ =i supravie\uire, o form[ de perpetuare a spiritului s[u
basarabeano-rom`n.
Mihai CIMPOI. O istorie deschis[ a literaturii rom`ne din Basarabia, Edi\ia
a II-a rev[zut[ =i ad[ugat[, Chi=in[u, Ed. ARC, 1997, p. 172-173.
DAMIAN: Ai =tiut a pune satul ]n chenarul ve=niciei, r[m`n`ndu-i,

prin c`ntare, un fecior care-l ajut[. +tim c[ satu-\i d[ t[rie, iar[ codrul
te sus\ine c`nd ]n zarea-acestor zile versuri nou[ se adun[ pe coloanele
COSTENCO
h`rtiei care-o onorezi cu rostul celor ce s-au ]nt`mplat, celor care se

NICOLAI
]nt`mpl[, celor care vor veni.

Ai =tiut s[ vezi lumina frunza =tie s[ te-nc`nte, ai =tiut s[ crezi
p[m`ntul rodul plin te r[spl[te=te, ai =tiut s[ fii cu omul ochi ]n ochi
=i vorb[-n vorb[ c[r\ile \i-au mers departe =i-au s[l[=luit acolo unde
pìnile fo=nesc, unde t`n[r e izvorul laptelui =i al c`nt[rii.
Anii sunt =i o povar[ pe care nu po\i ]n glum[ s-o arunci cumva din
spate. Tot ce arde se consum[, sarea t`mplele-\i ]nclea=t[, dar te ui\i ]n
P{GNE
ELEGII
ochii vremii m`ndru, t`n[r =i curat, demn s[-i ]nt`lne=ti torentul, zvelt,
precum un chiparos, mistuit ]n fl[c[ri nalte, de iubire...
Liviu DAMIAN, Zvelt precum un chiparos. (Lui Nicolai Costenco la 60 de
ani). }n cartea lui: }ng`nduratele por\i; Chi=in[u, Ed. Cartea moldo-
!'& veneasc[, 1975, p. 99.
CIOCANU: Poeziile =i poemele sale ]nvedereaz[ o patim[ rar[

pentru tot ce e via\[, dreptate, demnitate. Ele sunt un rechizitoriu
neiert[tor ]mpotriva mor\ii, ]n=el[ciunii, micimii de suflet. Sentimental[
]n m[sura ]n care izvor[=te din emo\ie, tr[ire, pasiune, ra\ional[ uneori
mai mult dec`t i-ar sta bine unui poet cu temperament sudic =i educat
]n spiritul folclorului nostru, ]ns[ de un ra\ionalism ce exprim[
angajarea omului =i artistului ]n dezbaterea problemelor complicate
ale contemporaniet[\ii ]n necontenit[ evolu\ie, poezia sa este ]n adev[r
o cas[ mare, ]mbietoare pentru ori=icare ]ndr[gostit de cuv`ntul artistic
moldovenesc.
***
Co\ofenele albastre, Femeia ]n Negru, Cleopatra, iar, par\ial, =i celelalte
poeme costenciene sunt puncte de referin\[ ale ]ntregului peisaj
poematic moldovenesc. Ca =i ]n cele mai bune poezii, aici poetul cultiv[
ideea vitalit[\ii robuste =i demne, antonim al l`ncezelii fizice =i spirituale,
dezn[dejdii, ]mp[c[rii cu la=itatea, cu r[ul, cu tr[darea etc.
Ion CIOCANU, Cet[\ean al \[rii poeziei: }n cartea: Nicolai Costenco.
Euritmii. Selec\ie =i prefa\[ de Ion Ciocanu, Chi=in[u, Ed. Hyperion,
1990, p. 5-6.
***
CIOCANU: Portretul de crea\ie al lui Nicolai Costenco nu e dep-
lin c`t timp nu vorbim de ]nc[ dou[ poezii ale autorului. Prima e
Limba moldoveneasc[, un adev[rat imn limbii noastre str[mo=e=ti,
COSTENCO
bogat ]n defini\ii poetice, cutreierat de un fior liric ad`nc, purt[tor al
NICOLAI
unui mesaj deosebit de important =i actual. Dar e nevoie s[ explic[m
titlul ei. Nicolai Costenco a scris moldoveneasc[, la fel ca to\i confra\ii
de breasl[ ]n epoca respectiv[, c`nd regimul totalitar comunist nu
]ng[duia vreo discu\ie ]n privin\a denumirii autentice a limbii noast-
re. Nicolai Costenco, redactor al revistei Via\a Basarabiei de prin
1932, =tia, ca to\i ceilal\i scriitori din st`nga Prutului, c[ limba noastr[
e rom`n[. Mai mult, anume pentru cur[\enia limbii rom`ne, pentru
P{GNE
ELEGII
neacceptarea limbii schimonosite din st`nga Nistrului a f[cut el 15
(cincisprezece!) ani de exil ]n Extremul Orient. De aceea poezia ]n
]ntregime, inclusiv titlul ei, urmeaz[ s[ fie ]n\eleas[ ca o od[ consac-
rat[ limbii noastre rom`ne. !''
Cea de-a doua poezie, f[r[ de care portretul de crea\ie al lui Nico-
lai Costenco nu este deplin, se intituleaz[ Aici eu am s[-mi scutur
spicul. Ea este expresia des[v`r=it[ a dragostei poetului pentru me-
leagul natal, pentru oamenii lui, pentru obiceiurile na\ionale. De alt[
lume nu mi-i dor, scrie r[spicat proasp[tul ]ntors din gulagul stalinist,
nu v`ntur f[r[ rost nimicul./ Fiind crescut pe-acest ogor,/ Aici eu am
s[-mi scutur spicul. Urmeaz[ trei strofe de glorificare inspirat[, meta-
foric[ =i memorabil[ a p[m`ntului natal, =i reluarea strofei ini\iale,
poezia exprim`nd ceea ce d[ sens =i valoare existen\ei personajului
liric, ]n cazul de fa\[ coinciz`nd cu autorul ]nsu=i: dragostea sincer[ =i
ne\[rmurit[ a fiului-poet fa\[ de maica sa \ara unic[, unde codrii
verzi/ }=i clatin[ m[rea\a ap[,/ Din care norii cu z[pezi,/ Ca ni=te boi
pl[vani, se-adap[.
Ion CIOCANU, Nicolai Costenco. }n volumul lui: Literatura rom`n[
din Republica Moldova (scriitori inclu=i ]n programele de ]nv[\[m`nt).
Edi\ie special[ a revistei Limba Rom`n[, 1997, nr. 5, p. 31-32.
VOD{: Nicolai Costenco \ine de tagma poe\ilor adev[ra\i, veritabili,

unul din rarii indivizi dedica\i numai =i numai poeziei. Talentul s[u
viguros l-a f[cut s[ urce ]nc[ din tinere\e pe culmile spiritualit[\ii
umane, ]n[l\`nd o dat[ cu el =i numele poporului care l-a n[scut.
Nelini=tit, curajos, frem[t`nd de poezie, asemeni ]nainta=ului s[u
din alt[ limb[, Serghei Esenin, poetul nostu, ]n tinere\e, purta sus =i ]n
aten\ia tuturor, pe acest plai blestemat de soart[, flamura poeziei, ]n
care omul era identificat cu unealta de munc[.
COSTENCO
Cronicile vremii ]l numeau Steaua Basarabiei, fiindc[, ap[rut[ pe

NICOLAI
bolta acestui meleag, steaua talentului s[u iradia lumin[ de univers

necunoscut, neao=, deschis ]ntru luminare de inimi =i suflete ]nsetate
de marele frumos al vie\ii pe p[m`nt.
Prin el, cu demnitate =i b[rb[\ie, vorbea poporul, iar el, poetul, ]l
iubea, pun`ndu-=i tot harul ]n cuv`ntul neamului, ridic`ndu-l ]ntre
civiliza\ii pe locul care ]l merita, ca un popor cu suflet genial ce ]l avea
=i ]l are.
P{GNE
ELEGII
Poetul Nicolai Costenco de p`n[ la 1940 activa cu d[ruire =i elan

tineresc ]n toate domeniile culturii, muncea aproape de unul singur la
editarea =i alc[tuirea revistei Via\a Basarabiei, desf[=ura o munc[
" grea de culturalizare =i alfabetizare ]n mase, =terg`nd slinul, mucegaiul
de pe cronici, de pe cuv`ntul matern, red`ndu-i str[lucirea sa de via\[
lung[.
Adev[ratul Nicolai Costenco, poetul t`n[r =i frumos ca un zeu, ]n
1941, pentru c[ =i-a ap[rat cu b[rb[\ie limba =i graiul, s-a pomenit cu
c[lu=ul ]n gur[ =i cu mìnile ]n c[tu=e, m`nat fiind, ]mpreun[ cu al\i
intelectuali moldoveni, spre Enisei, la Norilsk, pentru 15 ani de murire,
ca du=man al poporului s[u pe care l-a iubit fierbinte =i l-a slujit cu
versul, ap[r`ndu-i demnitatea =i statornicia.
Cincisprezece ani de via\[, pe un p[m`nt de ghea\[, avea s[ c`nte
cu gura ]nchis[, s[ supravie\uiasc[ torturilor iadului, ca, la ]ntoarcere, s[
aduc[ cu sine o numeroas[ familie =i trista amintire a unei tinere\i
mutilate, acolo l[s`ndu-=i un copil ]ngropat ]n morm`ntul de ghea\[,
l[s`ndu-=i sudoarea de sclav ]mpietrit[ ]n zidurile ]n[l\ate pentru c[ldura
celor r[ma=i de b[=tina=i pe loc.
Gheorghe VOD{, }nvierea drept[\ii. }n revista Moldova, 1988,
nr. 12, p. 7.
BILE|CHI: Poezia lui Nicolai Costenco se zbate ]ntre via\[ =i moarte,

]ntre uman =i inuman, ]ntre ]ntuneric =i lumin[, poetul manifest`nd o
atitudine activ[, f[r[ compromis, combativ[. }ntre eroul liric =i societate,
poezie =i univers, dispar hotarele riguroase, se stabilesc contacte str`nse,
interferen\e fructuoase.
Poetul e preocupat de problema sensului existen\ei, caut[ s[ dis-
cearn[ criteriile eternului. Bine cunoscutele formule filozofice a exis-
ta ]nseamn[ a iubi, a exista ]nseamn[ a ac\iona sunt ]nlocuite de el
prin formula iubind exist. Verbul a iubi ]n accep\ia poetului
]nseamn[ cugetare, ac\iune, ideal, crea\ie...
COSTENCO
NICOLAI
Nicolae BILE|CHI, Cet[\ean al \[rii poeziei. [Rec. la cartea: Nicolai
Costenco, Mugur, mugurel, Chi=in[u, Ed. Cartea moldoveneasc[,
1967]. }n Zorile Bucovinei, nr. 195 din 2 octombrie 1968, p. 3.
P{GNE
ELEGII
"
CUPRINS
Tabel cronologic ..................................................................... 7

Prefa\[ de Vasile Malane\chi ..................................................... 23
Din volumul POEZII
/1937/
Prolog ....................................................................................... 25
Transplantare ........................................................................... 28
Cntec ...................................................................................... 29
Sanctuar ................................................................................... 30
Poem sentimental ..................................................................... 31
Ploaie ....................................................................................... 41
Scrisoare .................................................................................. 42
Miez de noapte ......................................................................... 43
Din adnc ................................................................................. 46
Epilog ....................................................................................... 47
Din volumul ORE

/1939/
Prolog ....................................................................................... 50
Preistorie .................................................................................. 52
Saninism .................................................................................. 54
Potcovarul ................................................................................ 55
Muguri negri ............................................................................ 56
*** Sunt mistuit de nostalgii t[cute .......................................... 58
Poem ntr-un vers ..................................................................... 59
Catrene .................................................................................... 60
Impresii dintr-o c[l[torie .......................................................... 61
Al doilea itinerar ....................................................................... 62
*** Adio! Timpul nostru a trecut .............................................. 64
=i plnge infinitul... .................................................................. 65
Elegie ....................................................................................... 66
Final ......................................................................................... 67
Charmion ................................................................................. 68
Poveste ..................................................................................... 69
Amurg ...................................................................................... 70
Drum de toamn[ ...................................................................... 72
Z[pezi topite ............................................................................ 73
P[mnt natal ............................................................................ 74
La r[z[=ie ................................................................................. 76
n sat la noi ............................................................................... 78
Mitologie basarabean[ .............................................................. 80
Rapsodie basarabean[ .............................................................. 82
ELEGII P{G~NE
/1936-1940/
I-a Elegie p[gn[ ...................................................................... 86
A II-a Elegie p[gn[ ............................................................... 124
Cleopatra. A III-a Elegie p[gn[ ............................................. 129
Leb[da Neagr[. Elegie ............................................................ 142
Din volumul POEZII ALESE

/1957/
Sonet ...................................................................................... 160
ndreptar ............................................................................... 161
Departe de Moldova ............................................................... 162
A=tept .................................................................................... 164
*** Huligan azi m-a f[cut bunica ............................................ 165
Arhiv[ .................................................................................... 167
Poezia Moldovei ...................................................................... 169
Marea chihlimbarelor ............................................................. 170
Mugur, mugurel ..................................................................... 172
Aici eu am s[-mi scutur spicul ................................................ 173
Din volumul POEZII NOI
/1960/
Poe\ilor tineri .......................................................................... 176
Moartea albinei ....................................................................... 178
Scrisoarea mamei ................................................................... 179
Ter\ine .................................................................................... 183
Limba moldoveneasc[ ............................................................. 186
Din volumul POEZII

/1961/
Cetatea Sorocii ....................................................................... 192
*** Luna st[ la geam =i-ascult[ ............................................... 195
Liric[ ...................................................................................... 196
Din volumul VERSURI

/1963/
Od[ vinului ............................................................................ 198
Orfan de tat[ .......................................................................... 201
Ora=ul doarme ....................................................................... 204
Din volumul MUGUR, MUGUREL

/1967/
Cet[\ean al \[rii poeziei .......................................................... 206
Buciumele vorbei .................................................................... 207
M-a= cufunda ......................................................................... 209
Moldovencele mele ................................................................. 210
Din volumul POEZII +I POEME

/1969/
A fi contemporan .................................................................... 214
Mama ..................................................................................... 215
n p[h[relul inimii s[-l por\i ................................................... 217
Pielea mea .............................................................................. 219
Sonet ...................................................................................... 221
T[cerea rezervat[ mie ............................................................ 222
*** Am plecat ]n lumea larg[ .................................................. 223
*** }n p[m]ntul tudrei ]nghe\ate ............................................ 225
Frnturi .................................................................................. 227
mi port .................................................................................. 228
Drumuri neb[tute .................................................................. 229
Floare de migdal ..................................................................... 230
Pastel ...................................................................................... 231
mi stai n gnd ....................................................................... 232
Cantilen[ ................................................................................ 235
}n ianuarie, la Yalta ................................................................. 236
Omar Chaiam ......................................................................... 238
Repro= .................................................................................... 239
+erpoaica ............................................................................... 240
Din volumul T{RIE

/1972/
Simbolul ................................................................................. 242
Orgoliu b[rb[tesc ................................................................... 243
Dante ..................................................................................... 244
Petronius arbitrul elegan\ei .................................................. 245
Sonet urban ........................................................................... 246
Medita\ie la mormntul lui Janis Rainis .................................. 247
ngenunchez n miresme ........................................................ 248
Din desaga amintirii ............................................................... 249
Sub clar de lun[ ..................................................................... 251
La o cafea ............................................................................... 253
La ora desp[r\irii .................................................................... 254
Din volumul EURITMII

/1980/
Merii \i ning podoaba ............................................................. 256
Vin rndunelele la cuib ........................................................... 257
C[r\ile .................................................................................... 258
D[ ndestulare sufletului ........................................................ 259
La Sauca ................................................................................. 260
Amfibolie ................................................................................ 261
La moartea poetului Leonard Tuchilatu .................................. 262
Chiriecii, be\i de vlaga... .......................................................... 264
Otrav[ .................................................................................... 266
Nu-\i cnt drumul .................................................................. 268
Nicoletta ................................................................................. 269
Cine-a zis? .............................................................................. 270
Vioar[ ..................................................................................... 271
Dup[-o \r[ de c[ldur[ ........................................................... 273
Lume, drag[ lume .................................................................. 274
Stafiile versului ...................................................................... 275
Alba mixtur[ a suferin\ei ........................................................ 276
Euritmii .................................................................................. 278
Floarea de vis ......................................................................... 279
Prin nouri luna ....................................................................... 280
Din volumul POEZII +I POEME

/1983/
Poetul ..................................................................................... 282
Eleva\ie .................................................................................. 283
Arta ........................................................................................ 284
Cine mama sa =i-o uit= ............................................................ 286
Vegheaz[ ................................................................................ 287
Medita\ii la cap[tul nop\ii ....................................................... 288
Omul e fluviu ......................................................................... 292
Frunza n chip de inim[ .......................................................... 295
Au picat frunzele .................................................................... 296
Insuportabil[ grelime ............................................................. 297
P[r de aram[, aur de-aram[ ................................................... 298
Finalul lui Don Quijote ............................................................ 299
Apel la omenie ........................................................................ 300
P[s[ri c[l[toare ...................................................................... 302
R[zbat la lumin[ ..................................................................... 303
M-a= rentoarce ...................................................................... 304
RONDELURI
Rondelul dimine\ii .................................................................. 306
Rondelul brazdei .................................................................... 307
Rondelul a=tept[rii ................................................................. 308
Rondelul iubitei ...................................................................... 309
Rondelul lupului ..................................................................... 310
Rondelul obidei ...................................................................... 311
Rondelul robului ..................................................................... 312
Rondelul r[scula\ilor .............................................................. 313
Rondelul mistuitoarei iubiri .................................................... 314
Rondel de mai ........................................................................ 315
Rondelul gr[dinii .................................................................... 316
Rondelul fierarilor .................................................................. 317
Rondel de iarn[ ...................................................................... 318
Rondel despre dragoste ......................................................... 319
Rondelul doinei ...................................................................... 320
POSTUME
*** Nu cu-ale glasului sunete Tunete! ................................. 322
*** De ce =i eu nu pot s[ fiu ca floarea mic[ ........................... 323
Iarn[ ...................................................................................... 324
Cntec de leag[n .................................................................... 326
Silvica ..................................................................................... 328
Prim[vara .............................................................................. 329
Nocturn[ ................................................................................ 330
Catrene .................................................................................. 331
Ochii ....................................................................................... 332
Prin mine ............................................................................... 333
Nelini=te ................................................................................. 334
Balada pu=c[riei Aleksandrovskii |entral ............................... 335
La perchezi\ie ......................................................................... 352
*** }n urm[-s zidurile negre... ................................................ 361
*** De-ar fi o pìne neagr[ =i amar[... .................................... 363
*** Ce-i via\a asta? Zarul sor\ii... ............................................ 364
*** Anotimp al muzicilor, prim[var[... .................................... 366
*** Elegii p[g`ne, elegii... .................................................... 367
*** Vagoane trec, vagoane, vagoane... .................................... 368
Dorin\[ ................................................................................... 369
*** Vre\i ]n Bucure=tiul vostru din Dudinka s[ m[ duc... ........ 371
*** M[ uit ]n ochii t[i, Moldov[... ............................................ 372
Revino... ................................................................................. 374
*** }n marea aventur[ a m[ririi... .......................................... 376
*** Basarabenii mei, basarabeni!.. .......................................... 377
Fugarul ................................................................................... 378
Dormi, fericire... ..................................................................... 381
G`nd vegheat ......................................................................... 383
Iuda ....................................................................................... 385
*** Ai fost a mea ]ntreag[, p`nla unghii... .............................. 386
Marie, Marie... ........................................................................ 387
A=a e tot f[cutul ..................................................................... 388
*** Moldova mea ]ncepe la Carpa\i... ...................................... 389
*** Prutul rù ]nstr[inat... ................................................... 391
*** C`te gemete ]n fundul m[rii, gemete... ............................. 392
C`ntec .................................................................................... 393
Filon de aur ............................................................................ 394
Dou[ distihuri r[zle\e ............................................................. 395
Referin\e istorico-literare ......................................................... 396

Costenco - Elegii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Costenco - Elegii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NICOLAI

Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2004

]n versiune tip[rit[ =i electronic[

Editori: Vidra=cu =i fiii

Tehnoredactare: Viorica Tofan

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

ISBN 973-675-140-6 LITERA INTERNA|IONAL, BUCURE+TI, 2004

Casa printeasc. Liceanul Costenco mpreun cu mama, fratele i unchiul

Carnetul elevului Costenco

(A treia Elegie pgn) Molotov-Ribbentrop,

Familia Costenco dup ntoarcerea la Chiinu, cu poetul Em.Bucov (1956)

Cu V.Levichi, V.Iovi, V.Coroban, A.Codru, i A.Strmbeanu

La redacia revistei Nistru cu B.Burlac-Vlcanov, Gh.Bogaci i D.Martinovici

mpreun cu soia Maria i fiul Nicolai (1966)

Cu soia Maria (1984)

Logodna vie\ii mele cu ursita

Triste\e, eu fatalul meu sicriu.

La ce-mi sur`de vestea de oracol,

De voi ]ntinde sim\urilor cupa

Cine a=teapt[ versurile simple

Mi-e inima dospit[ cu otrav[

|i-a= da-o, floare-amar[ =i suav[,

Tu mam[ ca s[-i fii, tu s[ o cre=ti.

S-o por\i ]n leag[n tupilat prin raze,

Ea nu cunoa=te pace: \[ri toride,

}mbr[ca\i ]n catifele moi =i zale,

Ape trec sub punte, iar pe punte oameni.

Cum z`mbe=te-n glum[, cu o floare-n din\i.

}n sicria=ul inimii, t[cut,

S-a ofilit buchet de l[crimioare.

Nu face\i zgomot! trupul lor durut

... +i asta-i tot ce-a fost iubirea mea...

Mi-s ochii grei

M-am s[turat s[ tot ascult

M-am s[turat de-at`tea vorbe tari,

Mi-e inima fl[m`nd[

Acestor zile funerare,

M-am s[turat s[ fericesc

De azi la toate pun sf`r=it!

Sim\eam c[ sunt ]ndr[gostit

+i frunze tremurate de jugastru

Spun`nd c[ sunt nebun?

O, nu! Sunt ]ndr[zne\!

De-acum via\a e a mea!

Nu-i drept c[ e frumos?

+i fericit[ femeie de pe glob.

Ve=tede fo=niri de frunze pl`ng

}n noroiul toamnelor aceste

M[ voi risipi... ca-ntotdeauna...

Azi am primit un plic: scrisoarea ta.

+i-un chip ce vrei =i nu-l mai po\i uita.

E lini=te... e sear[... ]n odaie

Cuprins deodat[ de un dor nebun,

Singur sunt ]n cas[,

Singur sunt =i ceasul

Lini=te! Sunt singur.

Sus, la poarta raiului,

Lacrimi pe poteci de-amurg.

Pornit de nu =tiu unde, nu =tiu c`nd,

O tr`mbi\[! +i, parc[, v[d: Iisus

O clip[ de-om sim\i odgonul, vag,

Ce-a priponit p[m`ntul doar pe-un crug