Carare Petru - Punctul de Reper PDF

PETRU
C{RARE
PUNCTUL DE REPER
Ediia a II-a
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu
Concep\ia grafic[ a colec\iei de Vladimir Zmeev
Coperta =i titlurile false de Isai C`rmu
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:
Teo Chiriac,
Nicolai Costenco,
Leo Butnaru, Victor Prohin,
Mihai Cimpoi, Vladimir Be=leag[,
Grigore Vieru, Ion Ciocanu,
Nicolae Negru,
Timofei Ro=ca,
Andrei Hropotinschi,
Eliza Botezatu, Vasile Nastasiu,
Leonid Cemortan, Igor Nagacevschi,
Vasile Coroban, Sava Melega,
Anatol Moraru,
Ion Bor=evici
$
R E P E R
D E
P U N C T U L
Grupul Editorial Litera

str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova
tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061;
e-mail: litera@litera-publishing.com
Difuzare:
Libr[ria Scripta
bd. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012,
Republica Moldova, tel./fax: (3732) 210 821
Prezenta edi\ie a ap[rut n anul 2003 n versiune tip[rit[

=i electronic[ la Grupul Editorial Litera.
Toate drepturile rezervate.
Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu

Redactor: Andrei Grumeza
Tehnoredactare: Olesea Pa=a
Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u.

Comanda nr. 30469
CZU 821.135.1(478)-1+ 821.135.1(478)-3

C 23
Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

C[rare, Petru
Punctul de reper / Petru C[rare; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan
Vidra=cu; conc. gr. col. Vladimir Zmeev; coperta Isai C`rmu Ch.: Litera,
2003 (Combinatul Poligrafic). 328 [p]. (Bibl. =colarului, serie nou[,
nr. 466)
ISBN 973-7916-75-1
821.135.1-(478)-1+ 821.135.1(478)-3
ISBN 9775-74-577-6 LITERA, 2003

Tabel cronologic
1935 13 februarie. }n satul Zaim (plasa C[u=eni, jude\ul Tighina) se
na=te Petru C[rare ]n familia de plugari rom`ni a lui Profir =i
Nadejda C[rare, n[scut[ Duca (s. Hagimus din coastele Tighinei).
}n fa\[ ]l avea pe fratele mai mare, Vasile, urmat de fratele Mihail
=i surorile Tecla =i Olga.
19421943 Face clasa ]ntì (rom`neasc[) ]n satul natal.
1950 Termin[ =coala de 7 clase din Zaim.
1953 Absolve=te =coala medie din C[u=eni, av`ndu-l drept coleg de
clas[ pe Ion Ungureanu, viitor actor, regizor =i ministru al Culturii
=i Cultelor din Republica Moldova. Public[ versuri =i articole ]n
presa local[ =i ]n cea republican[.
19531954 Lucreaz[, ]mpreun[ cu Ion Ungureanu, profesor de
matematic[ ]n satul C`rn[\eni.
1954 }nving`nd la un concurs republican al ziarului Tinerimea Moldovei,
]mpreun[ cu acela=i Ion Ungureanu, este propus pentru a-=i
continua studiile la Moscova. Dar Ungureanu nu trece: avea o
sor[ c[s[torit[ cu un preot...
1956 Termin[ Facultatea de Ziaristic[ a +colii Komsomoliste Centrale
din Moscova. Revenind la Chi=in[u, refuz[ s[ colaboreze la
publica\ia T`n[rul leninist (aceasta se scria mai ]ntì ]n ruse=te,
apoi se traducea ]n moldovene=te) =i se angajeaz[ ]n calitate de
traduc[tor =i foiletonist la ziarul Colhoznicul Moldovei.
1957 Colaborator al s[pt[m`nalului Cultura Moldovei. Public[ ]n presa
republican[ versuri lirice, satirice, parodii =i foiletoane.
1958 Redactor de poezie =i proz[ la Editura +coala Sovietic[. Din
luna iunie a aceluia=i an este angajat ]n calitate de foiletonist la
revista de satir[ =i umor Chip[ru=.
C { R A R E
1959 Debuteaz[ editorial la Cartea Moldoveneasc[ cu o traducere

volumul Poezii de Heinrich Heine (ca traduc[tor figureaz[ =i
P. Starostin). }n prim[vara aceluia=i an, Uniunea Scriitorilor din
Moldova recomand[ pentru editare primul s[u volum de versuri
P E T R U
satirice, Soare cu din\i. Dar ... ]ntruc`t introdusese ]n manuscris =i

poemul Scrisoare mamei, compus ]nc[ ]n 1956, cerberii de la Editura
%
Cartea Moldoveneasc[ l-au considerat drept antisovietic, iar pe
autor na\ionalist. }n luna august, se afl[ printre ini\iatorii serb[rii
a 600 de ani de la desc[lecarea Moldovei =i ]mpreun[ cu
Ungureanu =i al\i prieteni depune flori la monumentul lui +tefan
cel Mare. }n consecin\[, este eliberat de la revista Chip[ru=, fiind
silit s[ se stabileasc[ la Telene=ti, colabor`nd la publica\ia raional[.
1961 Este angajat ]n calitate de secretar literar la Teatrul Luceaf[rul.
1962 La Editura Cartea Moldoveneasc[ ]i apare prima plachet[ de
versuri pentru copii, Cale bun[, Ionele!, apoi volumul de satire =i
versuri lirice Soare cu din\i, av`ndu-l ca redactor pe Grigore Vieru.
C[s[torit ]n 1961, so\ia Valentina na=te primul copil, Mihai.
1963 }i apare a doua plachet[ de versuri umoristice pentru copii: Poiana
vesel[.
1964 La Editura Cartea Moldoveneasc[ vede lumina tiparului
voluma=ul de versuri satirice, epigrame =i parodii intitulat Trandafir
s[lbatic. Devine membru al Uniunii Scriitorilor. Se na=te al doilea
fecior, Sandu. Dup[ ce lucreaz[ doi ani la ziarul Moldova Socialist[,
este numit membru al colegiului pentru teatre =i dramaturgie ]n
cadrul Ministerului Culturii.
1965 }i apare cartea Parodii.
1966 Scoate de sub tipar placheta de versuri pentru copii Ce culoare are
v`ntul.
1967 Vede lumina tiparului volumul de versuri satirice, parodii =i
epigrame Stele verzi. }n septembrie este admis la Cursurile
Superioare de Literatur[ de pe l`ng[ Institutul de Literatur[ M.
Gorki din Moscova. Descoper[ libr[ria Drujba, unde se putea
procura liber carte rom`neasc[ editat[ ]n Rom`nia. Schi\eaz[
primele sale scenete.
1968 Traduce =i scoate de sub tipar cartea pentru copii Poezii de Iulian
Tuvim.
1969 Absolve=te Cursurile Superioare de Literatur[. Termin[ prima
variant[ a comediei Umbra Domnului.
1970 Tip[re=te volumul de versuri selective pentru copii Umbrela =i
cartea de poezii Versuri (ambele la Editura Lumina). Teatrul
C { R A R E
academic A. S. Pu=kin monteaz[ piesa Umbra Domnului, (regizor

Valeriu Cupcea). Dup[ ce teatrul a f[cut un turneu prin Moldova,
spectacolul a fost interzis de cenzura regimului comunist.
1971 Editeaz[ prima carte ]n proz[, Zodia musafirului (schi\e umoristice,
P E T R U
momente =i parodii). }i apare, ]n traducere ruseasc[, cartea Zontik

(Umbrela).
&
'
1972 Traduce volumul Daghestanul meu de R. Gamzatov.
R E P E R
Scoate cartea de versuri satirice S[ge\i, care a st`rnit m`nia foru-
rilor ideologice. Dup[ ce s-a aflat ]n libr[rii numai o zi, volumul
este retras din v`nzare, autorul fiind concediat din func\ia de
D E
director al Biroului de propagare a literaturii de pe l`ng[ Uniunea
Scriitorilor.
P U N C T U L
1973 Scrie romanul }nstr[inarea.
1974 Este prezent ]n libr[rii cu volumul Oglinzi =i cartea, tradus[ din
ruse=te (]n colaborare cu Gr. Vieru), Nenea Stiopa de Serghei
Mihalkov.
Traduce =i editeaz[ volumul de versuri Cocorii de R. Gamzatov
=i altul de satire de Sebastian Brant.
1976 Apare volumul Parodii =i epigrame.
1978 Vede lumina tiparului prima parte a poemului Ionic[ Tropo\el.
Editeaz[ cartea de proz[ umoristic[ }ntre patru ochi.
Traduce Fabule de I. Kr`lov.
1979 E prezent ]n libr[rii cu dou[ volume: Urzicu\e (poezii pentru copii)
=i Vesennie pereliv] (versuri traduse ]n limba rus[). La un concurs
de dramaturgie i se acord[ un premiu special pentru tragicomedia
Str[inul. La scurt timp, l`ng[ Tighina, este victima unui accident
rutier, din care, ca prin minune, scap[ viu.
1980 Scoate, la Editura Literatura Artistic[, volumul Vatra (versuri
umoristice, fabule =i parodii). Regizorul A. P`nzaru de la Teatrul
Vasile Alecsandri din B[l\i monteaz[ piesa Str[inul. Maestrul
Titus-Bogdan Jucov ]i pune ]n scen[ piesa Drum deschis la Teatrul
de p[pu=i Licurici. Tradus ]n limba rus[, spectacolul a fost
jucat =i ]n unele republici din fosta URSS. Scoate partea a doua a
poemului Ionic[ Tropo\el, Vacan\a lui Tropo\el.
1981 Editeaz[ volumul Parodii =i epigrame. Prezint[ Ministerului Culturii
tragicomedia Portretul, care este respins[. Scrie poemul R[zvr[ti\ii
(despre r[scoala \[ranilor din Trif[ne=ti ]n 1901), ]ns[ editura l-a
respins, consider`nd c[ e antirusesc (r[scoala \[r[neasc[ fusese
]n[bu=it[ de c[tre \arism).
1983 Lumini=uri a=a se intituleaz[ noua carte de versuri pentru copii.
1984 Editura Literatura artistic[ scoate ]n limba rus[ cartea Solnecinì
dojdik (Ploaie cu soare), versuri traduse de poe\ii moscovi\i I. Akim
=i E. Akselrod. Prezint[ editurii volumul Cascador. Trezind
suspiciunea redactorilor, manuscrisul ajunge la Uniunea
Scriitorilor, unde este discutat cu u=ile ]nchise =i respins.

1985 Cu ocazia jubileului de 50 de ani ai autorului, editura scoate de
R E P E R
sub tipar o selec\ie de versuri intitulat[ Rezonan\e. Totodat[ apare

cartea Tropo\el ajunge primul, partea a treia a poemului Ionic[ Tropo\el.
1986 Editura Literatura artistic[ scoate placheta de versuri umoristice
D E
pentru copii Zurg[l[i. Tragicomedia Portretul este acceptat[ de

trupa Teatrului A. S. Pu=kin, dar respins[ de un regizor =i de
P U N C T U L
secretarul literar pentru c[ evenimentele descrise ar fi... dep[=ite.

1987 Scrie comediile Logodna cu bucluc =i Statui ]n cutremur.
1988 Tip[re=te volumul de parodii =i epigrame Peni\a =i b[rdi\a. Scoate
volumul Comedii.
1989 Vede lumina tiparului prima carte ]n grafie latin[, Z`mb[re\i =i
cucuie\i.
1990 La Editura Literatur[ artistic[ apare volumul S[ge\i. Carul cu
pro=ti. Alte poeme. Editura Sovetskii pisateli din Moscova scoate
volumul de versuri satirice =i epigrame Rezonans, traducere ]n limba
rus[ de Victor Zavadski.
1991 Editura Hyperion public[ volumul de schi\e =i nuvele umoristice
Mejdu nami, mujcinami (}ntre noi, b[rba\ii).
19931994 La editura particular[ Virginia apar plachetele de versuri
pentru copii Umbrelu\a =i Soare cu dun\i. }ncas`nd un profit de
aproximaiv 200.000 de lei (din v`nzarea tirajului), editura ]i d[
autorului un onorariu mai mult dec`t simbolic. C`nd de miste-
rioasa Virginia a ]nceput s[ se ocupe justi\ia, aceasta a disp[rut.
1994 La 22 martie, lui Petru C[rare i se confer[ titlul de Maestru al
Literaturii.
1996 La 23 august, este disins cu medalia Mihai Eminescu.
1997 Teatrul republican de p[pu=i Licurici monteaz[ piesa Povestea
lui Petri=or (actul II fiind rescris ]n colaborare cu Gheorghe Urschi).
Regizorul spectacolului, Leonid Cibotaru, o pune ]n scen[ cu
trupa de p[pu=ari a Teatrului Vasile Alecsandri, de data aceasta
]n varianta ini\ial[, intitulat[ O poveste din p[dure. Cu sus\inerea
Neamului C[r[re=tilor, Editura particular[ S[geata scoate
volumul de epigrame =i versuri satirice Fulgere basarabene.
1998 Scrie un microroman satiric inspirat din realit[\ile exilului s[u la
Telene=ti.
Ion CIOCANU
Stele verzi
VERSURI LIRICO SATIRICE
1962 1990
Cititorilor mei
V[ place c`ntul meu amar?
Atunci v[ rog un lucru doar:
S[ nu m[ crede\i un canar,
S[ nu-mi propune\i colivia,
S[la=ul meu e cerul clar

+i sora mea e cioc`rlia.
C { R A R E
P E T R U

!
R E P E R
D E
P U N C T U L
C`ntec
Izvor`nd dinspre Carpa\i,
Trece Prutul printre fra\i,
Printre fra\i, printre surori
Ca o lacrim[ ]n zori.
M[ ]ndeamn[ dor de frate

S[ trec Prutu-n ceea parte,
}nspre fra\ii mei de s`nge
S`rma apei trupu-mi fr`nge.
Ce faci, sor[? Ce faci, frate?

Of, cum Prutul ne desparte.
Ne desparte mi=ele=te,
Dar tot el ne =i une=te.
"
R E P E R
D E
P U N C T U L
Ne temem
s[ vorbim...
Ne temem s[ vorbim de moarte,
Iar d`nsa-n lista ei ne are
Cu tot sorocul pus de-o parte
+i ceasul fix de ]ngropare.
Ea-i o b[tr`n[ cam zurlie

+i nici m[car nu ne previne,
Apare-n fa\[ o stafie
+i ]\i ordon[: Hai cu mine!
C`nd o s[-mi vin[, nepoftit[,

O s[ m[ las =i eu de glume
+i-am s-o urmez cu inima m`hnit[
C[ nu e lume =i pe ceea lume.
L[sa\i pove=tile
pove=ti!
(Unor modernizatori ai folclorului)
Din vremi odoare str[mo=e=ti,
L[sa\i pove=tile pove=ti!
S[ nu-l m[ri\i pe F[t-Frumos
}n post de =ef ]n vreun colhoz,
S[ nu-l trimite\i cu ma=ina
La Zmeu, coda=ul cu pricina,
+i-n loc de lupt[ grea =i mare,
S[-i convoca\i la adunare,
Ca Zmeul, aspru criticat,
S[ spun[: Da, sunt vinovat!
+i-n loc de-o b`t[-n sc[f`rlie,
S[ ia un an de pu=c[rie.
C { R A R E
P E T R U
#
Al min\ii zbor, al ei av`nt,
L[sa\i pove=tile cum s`nt.
Pe Cos`nzeana cea din soare
S[ n-o alege\i mulg[toare,
Pentru-a vorbi pe aspru ton
La vreo =edin\[ ]n raion,
Pe baza a mai multor fapte,
Pentru un nou nivel de lapte.
Iar baba H`rca, c`t de h`rc[,

N-o pune\i la vecini ]n c`rc[,
Umbl`nd cu p`ri, h`rtii, pece\i
De la =efi mari =i judec[\i.
Din vremi odoare str[mo=e=ti,
L[sa\i pove=tile pove=ti!
C { R A R E
P E T R U
$
%
R E P E R
D E
P U N C T U L
S[-\i iube=ti at`t
de mult p[m`ntul
S[-\i iube=ti at`t de mult p[m`ntul,
Ca mereu de el s[-\i fie dor,
Ca s[ \in[ ve=nic leg[m`ntul
Dintre om =i solul roditor.
S[-l iube=ti cu dragoste matren[

+i-obrazul s[-\i lipe=ti oric`nd
De \[r`na lui ca de o pern[,
Inima s[ i-o auzi b[t`nd.
Iar du=mani de vor veni ca v`ntul,

S[ te-mbraci ]n haine de o\el
+i s[-\i aperi, s`nger`nd, p[m`ntul
+i nici mort s[ nu te la=i de el.
&
R E P E R
D E
P U N C T U L
Om s[ fii!
Si la bine, =i la greu,
F[r[ s[ c`rte=ti mereu
Om s[ fii!
+i atunci c`nd o s[-\i cad[

+i-ai putea s[-ndoi o mlad[,
Om s[ fii!
La du=mani cu neagr[ fapt[

S[ le dai r[splat[ dreapt[,
Om s[ fii!
La gre=ita din c[rare

S[-i dai ultima iertare,
Om s[ fii!
Nu ierta tr[d[ri, prostii,

Dar oriunde-ai fi, s[ =tii:
Om s[ fii!
Scumpa mea
onoare
Scumpa mea onoare,
Scoar\[ de valoare,
Mai stai ]n picioare?
C`te-am ]ndurat,
Eu nu \i-am p[tat
Prin parte str[in[
Haina-\i de lumin[.
C`\i amici la p`nd[

Stau ca s[ m[ v`nd[,
Eu de g`t i-am str`ns,
Dup[ ei n-am pl`ns.
Iar femei de-o sear[

C`te m[ l[sar[
F[r[ de speran\[,
N-am dat importan\[.
Am plecat departe,
R[t[cind ]n noapte,
S[ deschid, ghidu=,
Alte por\i =i u=i.
O, a mea onoare,
Tu m[ \ii sub soare!
C { R A R E
De ai s[ m[ la=i,
Am s[ mor ocna=
Os`ndit ]n mine,
P E T R U
Moarte de ru=ine...
'
Unui pustnic
Stai ]n casa ta pustie
Ca-ntr-o mic[ pu=c[rie,
Te-ai ]nchis ]n ea de viu
Ca un mort ]ntr-un sicriu.
Ie=i din cas[, ie=i ]n lume
S-auzi pl`nset, s-auzi glume,
Cineva s[ te ]njure,
Portmoneul s[ \i-l fure,
S[ nu-ncapi ]n autobuz,
S[ te-mping[ un mofluz,
S[-l ]njuri
Mai mult din buze,
Iar ]n glas s[ ]\i ceri scuze.
C { R A R E
P E T R U

R E P E R
D E
P U N C T U L
Nu sta-n cas[, hai la pia\[,
C[ acolo-i puls =i via\[,
Pre\urile, nesupus,
Sar mereu numai ]n sus;
C`nd auzi la carne costul,
Te g`nde=ti s[ vin[ postul
Sau te hot[r[=ti ]n van
S[ devii vegetarian.
Las[, z[u, televizorul:

El \i-arat[ viitorul,
Pe c`nd, zgomotos, ora=ul,
Tot prezentul, el \i-i na=ul.
Nu sta-n casa ta pustie,

Cum ai sta ]n pu=c[rie,
Obose=te c`t e=ti viu,
C[ odihna-i... ]n sicriu.
R E P E R
D E
La u=a unui amic

P U N C T U L
Vreau s[ te-ntreb: M[i, ce mai faci?

}\i bat la u=[, dar tu taci.
C`nd ]mi deschizi ]ntr-un t`rziu,

La fa\[ e=ti cam p[m`ntiu,
Cu p[r v`lvoi, privirea-n jos,

Te-a ars cu\itul p`n la os.
Eu =tiu la c`te ai pretins,

Dar de-ai c[zut, te la=i ]nvins?
Nu mai depui nici un efort?

Ai trupul viu, spiritul mort.
Du=manu-\i r`de pe sub nas;

El glon\ul ]nc[ nu \i-a tras,
Iar tu, ]n loc s[ fii de fier,

Te dai r[nit, prizonier.
De ce nu lup\i ca al\i eroi?

}n lupt[ intr[, fii cu noi!
Or[ de blestem
Cine-a vrut s[-mi uit str[bunii,
S[ stea-n cas[ cu nebunii.
Cine-a vrut s[-mi uit bunicii,
De pe umeri capul pice-i.
Cine-a vrut s[-mi uit eu plaiul,

S[-l p[trund[ mucegaiul,
Ba s[-mi uit =i a mea limb[,
R[m`n[ cu gura str`mb[!
Cine-a vrut s-o uit pe mama,

}ntr-o zi s[-=i fac[ seama.
Cine-a vrut s[-l uit pe tata,
S[-l str[pung[-n piept s[geata.
Cei cu duhu-nstr[in[rii
Aib[ c[ile pierz[rii.
Cei ce vor s[ ne dezbine
Aib[ soart[ de jivine.
C { R A R E
P E T R U
!
Desc`ntec
Piei, tu, critic[ de sus,
Cu cuvintele ce-ai spus,
Pe fl[c[u de mi-ai r[pus.
Cin l-a criticat at`t,

Fac[-i-se g`lc[-n g`t
+i s[ moar[ de ur`t.
Cel ce a fost contra lui

Aib[ casa cucului
+i drumul ostrogului.
Cine mi l-a =ters din list[,
Ca =i cum nu mai exist[,
S[ se-nece cu-o batist[.
Cel ce nu i-a dat cuv`nt,

S[ se apere ]nfr`nt,
S[ se-nece cu p[m`nt.
Iar acei cu directiv[,
Cum c[ el ]i ]mpotriv[,
S[ n-aib[, murind, coliv[!
Iar tu, m[i b[iete,

Salt[-te de spete,
Uit[-te la fete,
C { R A R E
C`t ]s de boghete,
P E T R U
"
#
R E P E R
D E
Uit[ de pecete,
C[ nu-i o scumpete;
P U N C T U L
Du-te la gazete
+i scrie, b[iete;
C[, oric`t de=teapt[,

Critica nu-i dreapt[;
Dar s[ scrii voios,
S[-i love=ti v`rtos
Pe cei ce te-au scos,
Ca s[ ai folos
C`t ]s de mi=ei,
S[-i sco\i tu pe ei:
Critica de sus,
Cu ea te-au r[pus,
Dar tu, mai mintios,
S[-i croie=ti la dos
C-un coimag mai gros:
Critica de jos.
+i cum vezi c[ primul sare

Din cel jil\ =i post ce-l are,
Tu s[-i pui o ]ntrebare:
Spune, neamule sc`rbos,
Care critic[-i mai tare:
Cea de sus
Sau cea de jos?
$
R E P E R
D E
P U N C T U L
Cioc`rlie,
cioc`rlie...
Cioc`rlie, cioc`rlie,
Nu =tii nici o teorie,
Dar c`n\i bine, cioc`rlie.
Dar acela care =tie
Cea mai bun[ teorie
Nu a zis o melodie,
Dulce ca a ta s[ fie,
Cioc`rlie, cioc`rlie...
Pas[rea
p[cii
Ea crede
}n pace,
}n veacul
Cel bun
+i cuibul
}=i face
}n gur[
De tun... C { R A R E
P E T R U
%
Ce e=ti, dragoste?
Ce e=ti, dragoste? Vioar[
La ureche ce ]mi c`n\i?
Sau o =oapt[-n fapt de sear[
De la ]ngeri, de la sfin\i?
E=ti un val care m[ poart[

C`nd ]n sus =i c`nd ]n jos?
Sau a vie\ii mele soart[
Cu blestem =i c`nt duios?
Mi-ai ]ntins prin mun\i c[rarea

+i prin v[i ca ]n pove=ti.
Scad ]n jos ca lum`narea,
Tu, ca focul,
}n sus cre=ti.
C { R A R E
P E T R U
&
'
R E P E R
D E
P U N C T U L
+i dragostea...
Si dragostea-i tot o be\ie,
Destul e s[ iei un pahar...
Cei be\i de dragoste, iat[-i,
Cum trec cl[tin`ndu-se, doi c`te doi.
Nu cere\i dragostea cu alt[ m[sur[
Dec`t sufletul plin de c[ldur[.
N-o cere\i cu sute de clipe,

S-o cere\i cu sute de zile =i ani...
+i dragostea-i tot o be\ie
Cu vinuri de-nalt[ t[rie.
!
R E P E R
So\ie geloas[
D E
Ionel, mergeai asear[

P U N C T U L
Cu so\ia nu =tiu cui,

O \ineai de subsuoar[,
Cine-i ea, nu po\i s[-mi spui?
}ntrebat a=a ]n grab[,

So\ul st[ cam uluit:
Mai ]ntì, era o bab[,
F[r[ so\, c[ i-a murit.
+i pe urm[, =tii prea bine,

Te-ai convins de c`te ori,
C[ pe strad[ nici pe tine
Nu te \in de subsuori.
Iar b[tr`na ca b[tr`na,

Cam mioap[ m-a rugat
S-o trec strada, s[-i dau m`na
Zi, cu ce-s eu vinovat?
Ionel, ]\i dau crezare,

Fie =i a=a de vrei,
Dar mai am o ]ntrebare:
Ai privit ]n ochii ei?
N-am privit, so\ie drag[!..

Cum puteam eu s[ privesc
}n al\i ochi, c`nd via\a-ntreag[
Ochii t[i m[ urm[resc
Un spectator
cu gust specific
Uite, [sta-i film, m[ nene!
Uite, [=tea ]s eroi!
C`nd ]\i joac[ ni=te scene
Fim francez, nu ca la noi!
Eroina principal[
S[ tot mori de dorul ei!
Se dezbrac[ goal[-goal[
Film francez, m[, ce mai vrei!
C { R A R E
P E T R U
!
Inscrip\ie pe u=a
unui restaurant
Buc[tarii vin la noi
Slabi de tot, parc[-s strigoi,
N-au nici burt[, n-au nici gu=[
C`te doi ]ncap pe u=[.
Cum se-nv`rt aici o var[,
}=i fac burta c`t ceaunul
+i nu-ncap nici c`te unul,
Cearc[ s[-i mai dai afar[
C { R A R E
P E T R U
!
!!
R E P E R
D E
P U N C T U L
O so\ie mul\umit[
Ea-i nespus de bucuroas[:
Am un so\ b[rbat model,
Mi-am f[cut cu d`nsul cas[
+i copiii tot cu el
!"
R E P E R
D E
Cavaler
P U N C T U L
din Evul Mediu

C`nd ]mi face lung asediu
Valul neamului prostesc,
Cavaler din evul mediu,
Eu la tine m[ g`ndesc.
}\i v[d vie silueta:

De-\i st[-n drum un zurbagiu,
Tu pe loc ai scos floreta
+i te aperi c`t e=ti viu.
Veac cu veac s-au dus la vale

+i de-a tumba an cu an.
Mie azi ]mi iese-n cale
Un alt tip, un huligan.
N-am valet, n-am alt[ slug[,

Am doar martor un amic
Care, de o ia la fug[,
Po\i s[ spui c[ n-am nimic.
Huliganul dac[ sare,
Mai r[m`n =i vinovat
Are nas s[ mai declare:
C[ de ce m-am ap[rat?
Cavaler, aveai floret[,

Pe c`nd eu numai creion
Ca s[ scriu la vreo gazet[,
Ce crezi tu? Un foileton.
Tu cu scut =i cu floret[,
D`nd de r[i ]n veacul nou,
Scutul meu e o gazet[,
Iar floreta un stilou
C { R A R E
P E T R U
!#
Lucruri
de mirare
Lucrul cel mai de mirare
E s[ mori setos ]n mare
Sau de dorul f[r de sa\
Cu m`ndru\a bra\ la bra\.
Lucru =i mai de minune:

S[ ai cap, s[ n-ai ce spune,
Sau bani mul\i tot num[r`nd
S[ te pl`ngi c[ e=ti fl[m`nd.
Dar nu-i mai de r`s c`nd, parc[,

Arde drept ]n lac o barc[,
Iar cizmarii cei mai mul\i
Umbl[, po\i s[ spui, descul\i?
Arhiereu cu ras[ scurt[,

Buc[tar s[ n-aib[ burt[;
Rege f[r de neam =i tron;
Arm[ f[r[ de patron;
Doctor ce-i ]n tot momentul

Mai bolnav ca pacientul;
Lac[t simplu f[r[ chei;
Oameni buni ]ntre mi=ei
Timpu-i grav =i lumea-i mare,

C { R A R E
Multe-n lume-s de mirare,

Lucruri vechi =i lucruri noi
Mai g[si\i-le =i voi.
P E T R U
!$
!%
R E P E R
D E
At`tea m[=ti!
P U N C T U L
At`tea m[=ti pe fa\a ta!
Cum te-ai deprins a le purta?
+i cine vrea s[ te cunoasc[,
For\at, te cur[\[ de masc[
S[-\i vad[ fa\a, ]ns[ vai!

Sub prima masc[ - alta ai.
+i c`nd \i-o scoate =i pe asta,
Tu ]nc[ alta ai, =i basta!
Au c`te, z[u, vei fi purt`nd?

Noi \i le scoatem r`nd pe r`nd
+i nu sf`r=im s[ d[m vreodat[
De fa\a ta adev[rat[.
}\i punem m[=tile-napoi,

A=a ne dumerim =i noi
C[ tocmai asta-\i este fa\a:
O masc[-n alta toat[ via\a.
!&
R E P E R
D E
P U N C T U L
Pe drumul venind
din trecut
Un rob ]n suflet mi se zbate,
Eu nemilos ]l biciuiesc,
Nu ca mai mult s[-l asupresc,
Ci ca s[-l scot la libertate.
}l trag ca dintr-un beci din mine

Vreau s[ devin[ domnitor
Nu pe vreo \ar[ sau popor
Pe via\a ce ]i apa\ine.
Un rob ]n suflet mi se zbate,

L-am scos din lan\, pe r[ni ]l ung,
Spre soare-l duc, dar drumu-i lung
Suntem abia la jum[tate.
C`ntec de dragoste
(Pentru fra\ii din Transnistria)
De ce Nistrul n-a trecut
Mai spre r[s[rit de soare,
Ca ]n arcul lui durut
+i pe voi s[ v[-nconjoare?
Bine, totu=i, a f[cut
C[ nu s-a retras spre Prut
C { R A R E
P E T R U
!'
La conflictele militare
dintre \[ri suverane
I
Grani\[ cu santinele,
Dou[ lumi multe drapele
Sub acela=i cer cu stele.
Dou[ lumi multe popoare:
Unu-i mare, altu-i tare
Sub acela=i cer cu soare.
Dou[ lumi cu guri de tun,
C`te vorbe tari ]=i spun,
Cimitirul li-e comun
II
Ne preg[tim mereu de ap[rare
Cine o s[ ne atace oare?
Probabil, vecinii,
Dar =i ei vor pace,
+i ei se tem s[ nu-i atace
Al\i vecini.
Astfel, tem`ndu-se unul de altul,
To\i ]=i preg[tesc asaltul.
C { R A R E
P E T R U
"
"
R E P E R
III
Pune\i m`na pe el!
D E
Am date precise:
G`nde=te altfel
P U N C T U L
Ca s[-l omoare la sigur
Pe viitorul du=man posibil,
Ei omoar[ pe to\i,
Cum ]i omorau pe vremuri biblice
Str[vechi irozi pe to\i copiii
}n speran\a de a-l nimici astfel
+i pe nou-n[scutul Isus Hristos.
IV
Vin apele mari ale fricii,
P[trunde tremuriciul ]n oase,
Cuvintele devin g[unoase.
Noe are o singur[ corabie,
Vrea s[ salveze curajul lumii
Acesta ]mbarcat,
Corabia devine pe jum[tate goal[.
Vin apele mari ale fricii
V
R[splat[ grea pentru cuvinte
Ce unui rege-i vin ]n minte,
}n mar= for\at, cu c`nt vioi,
Ne duc mai marii la r[zboi,
Cu trupul mergem ]nainte,
+i-n g`nd fugim to\i ]napoi.
"
R E P E R
D E
VI
Blestemul nostru este plin
P U N C T U L
De-o ne]nduplecat[ ur[:

Cei ce r`vnesc p[m`nt str[in
S[ moar[ cu \[r`na-n gur[!
VII
}n cartea ro=ie se-nscriu
At`tea animale pieritoare.
C`nd vom trece ]n acest registru
+i sumedenia de mici popoare?
VIII
C`nd o s[ termin[m cu to\i du=manii?
O parte mor ]n r[zboaie,
Dar cei r[ma=i ]n via\[, cu anii,
St`rnesc o alt[ p[l[laie.
IX
N-au fost =i nici nu sunt oameni acei
Care omoar[ copii =i femei,
Chiar de-s ]narma\i cu mii de idei.
Cei care-n nop\i ]ntunecoase
Aprind palate =i case,
}n loc s[ dea focul ]n vatr[,
Sunt barbari r[ma=i din era de piatr[.
X
De ce lupt[m
Noi ]ntre noi?
S[ lupte cei ce vor r[zboi!
Voi, mini=tri
+i premieri,
Ave\i to\i s`nge-n c[lim[ri.
XI
Strop=it sub cuirasate carapace,
Glasul durerilor tace.
Sub bolta aceasta albastr[
Voia cui ]n lume se face?
Fac[-se voia noastr[! C { R A R E
P E T R U
"!
Mesteac[n alb
(Poetului rus Serghei Esenin)
Mesteac[n alb, ]nalt[ lum`nare,
Poetului ]n veci la cap s[-i stai.
El te-a iubit cum altul nu-i ]n stare
+i te-a c`ntat ]n cel mai dulce grai.
C`nd, ]mb[tat de nop\ile cu lun[,

El chipul ]n p[duri \i-l c[uta,
Ca unei fete, Rusiei cunun[
Pe frunte ]i punea coroana ta.
Mesteac[n alb cu plete-ng[lbenite,

A toamnei brum[-\i presur[ sc`ntei,
+i cum ]mi spui tot versuri pe =optite,
Te str`ng ]n bra\e =i ]\i zic: Serghei!
C { R A R E
P E T R U
""
"#
R E P E R
D E
P U N C T U L
Testament
Da, =tim cu to\ii c[ murim.
Morm`nt s[-mi face\i la Zaim,
Ca la un loc din nou s[ fim
Cu voi, \[rani, =i-n \intirim,
C`nt`nd cu glasul cobor`t,
Ca s[ ne treac[ de ur`t
"$
R E P E R
Domn sau rob?

D E
P U N C T U L
C`nd m[ ]nvinge o-nalt[ putere,

M[ supun cu durere,
Dar nu imediat,
+i r[m`n cu capul t[iat.
C`teodat[, nu prea u=or,
Ajung s[ m[ simt ]nving[tor,
Un cuceritor foarte mare
De \[ri =i popoare,
A=a-i veac de veac,
A=a-i an de an:
Ba s[ m[ simt un dac,
Ba un roman.
O problem[ o rezolv =i mai greu:
Ce sunt? Patrician, plebeu?
C`nd ]nving ]n lupte, avan,
M[ simt roman;
C`nd cad la atac,
M[ simt dac.
Dar c`nd e =i una =i alta taman,
}mi zic dacoroman,
Mai pe scurt moldovean.
Dar ce voi fi mìne,

Nici eu nu =tiu
+i nici nime.
Istoric[
N-a\i putut at`t s[ face\i?
Le dau la eroi din cot,
Parc[ mie n-au s[-mi zic[
Azi de c`te eu nu pot?
C[ s-a dat ]nvins, ]mi pare,

Mult prea lesne Decebal,
Dar pe mine nu m[-nvinge
Comitetul sindical?
R`d de cel ce-n evul mediu,
Ars pe rug, c[dea martir,
Parc[ azi nu m[ sugrum[
Un m[runt de brigadier!
Critic[m =i r`dem ast[zi
Pe-ai istoriei eroi,
Dar nu =tim ]n timp ce vine
Ce vor spune despre noi
C { R A R E
P E T R U
"%
Unul, al\ii
=i ceilal\i
Unul are c`t de toate:
Cas[ =i p[m`nt, =i r[\i,
Altul p[s[ri desenate
+i p[m`nt destul... pe h[r\i.
Unul =i-a luat ma=in[,

Eu bilet de autobuz.
Nim[nui nu-i cat pricin[
+i pe nimeni nu acuz.
Fiecare precum poate

Se trude=te, cum v[ spui,
+i prime=te pe dreptate
Numai ceea ce-i a lui.
Dar p`n vremea s[ mai vin[,

To\i egali s[ fim, v-am spus:
Unul zboar[ cu ma=ina,
Eu nu-ncap ]n autobuz.
C { R A R E
P E T R U
"&
"'
R E P E R
D E
P U N C T U L
Problema p[cii
]n p[dure
(Variant[)
Si Leul se pronun\[ pentru dezarmare!
+i Leul lupt[ pentru pace,
Dar deocamdat[-i
Numai col\i =i gheare:
Nu vezi ce scrie ]n ziare?
Doi Iepuri au de g`nd s[ ne atace...
#
R E P E R
M[sura lucrurilor
D E
Chiar c`nd dai peste belele,

P U N C T U L
Ori=ic`t ar fi de grele,
Dac[ e=ti mai mucalit,
Po\i fi ve=nic mul\umit.
C[ci belelele-mpreun[
Au =i partea lor cea bun[,
Iar c`nd n-au, oric`t de greu,
Zi mersi c[ nu-i mai r[u.
Dac[ te-a l[sat so\ia,

Las[ ciuda =i m`nia,
Ia g`nde=te-te a=a:
C[ te-ai m`ntuit de ea.
Casa de \i-a ars, fire=te,

E cam r[u, dar ia g`nde=te
C[ putea fi =i mai r[u:
Bine c[ n-am ars =i eu...
Banii de \i-i iau, nu-i bine,

Dar chimirul ]\i r[m`ne?
Dac[ mori, e prost, o =tiu,
Da-\i r[m`ne v[rul viu...
Legea asta-i cam istea\[:
Orice ai p[\i ]n via\[,
Dac[ e=ti pu\in sucit,
Po\i fi ve=nic mul\umit.
P`nz[
de corabie
(}ntr-o sal[ de muzeu)
Omule drag,
Ridic[-m[ sus pe catarg;
Nu vede\i c[ eu
Nu mai pot s[ stau ]n muzeu
Moliile m[ asalteaz[,
Privirile vizitatorilor
Fa\a ]mi decoloreaz[.
Nu m[ l[sa\i pierz[rii
Pe catarg, ]n largul m[rii!
Las s[ m[ \in[-n fr[m`nt

Cel mai n[prasnic v`nt
+i cea mai nebun[
Din lume furtun[.
Scoate\i-m[-n mare
Din camera asta ]ngust[!
Sunt p`nz[ de corabie,
Nu p`nz[ de fust[!
C { R A R E
P E T R U
#
Ajuns acum...
Ajuns acum ]n v`rf de munte,
M[ uit la vechile c[r[ri:
}mi par =i str`mbe, =i m[runte,
+i ochii-mi caut[ ]n z[ri.
Dar c`t de str`mbe =i m[runte,
Cum v[d c[ n-am aripi s[ zbor,
Eu, de aici, din v`rf de munte,
Tot pe c[r[ri am s[ cobor...
C { R A R E
P E T R U
#
#!
R E P E R
D E
P U N C T U L
Ne pl`ngem to\i...
Ne pl`ngem to\i, parc[-i blestem,
Prieteni buni c[ nu avem,
Dar s[ g`ndeasc[ fiecare:
Pe noi prieteni cin ne are?
}n ceas de cumpeni tu sau el?

Ai fost om nobil sau mi=el?
+i a putut a c`ta oar[
Durerea altui s[ te doar[?
#"
R E P E R
D E
P U N C T U L
Inima mea
Mi-e inima precum o pìne,
Cu drag la to\i o ]mp[r\esc,
+i din pu\inul ce-mi r[m`ne
Eu alt[ inim[ ]mi cresc.
+i o ]mpart la lume iar[,

Du=manii strig[ c[-i amar[,
+i doar prietenii ]n cor
}mi spun c[ e pe placul lor.
Credo
Nici n-am murit, nici n-am s[ mor,
Tr[iesc ca umbra unui dor
}n =irul celor f[ptuite,
}n suflet de femei iubite.
Tr[iesc ca cea\a de pe v[i

}n ura unor oameni r[i,
Sunt viu ca verdele din cetini
}n dragostea multor prieteni.
S[ =tie to\i a= vrea, oric`nd:

Nici n-am murit, nici n-am de g`nd,
De slab mi-e trupul ce m[ \ine,
E tare sufletul din mine.
Eu de la buni-str[buni am scut,
A fost mai greu p`n m-am n[scut,
}ncolo trec =i peste moarte
Prin graiul viu, prin foi de carte.
C { R A R E
P E T R U
##
Eu nu-s Aleco,
dar odat[...
Eu nu-s Aleco, dar odat[
|iganii ]mi f[cur[ loc
La =atra lor. Aveau o fat[
Ce-n c[r\i ]mi prorocea noroc.
Cu trupul zvelt c`nta iubirii
Un imn al ei. Era, precis,
Vreo str[nepoat[ de-a Zamfirei
Sau nimfa ce-\i apare-n vis.
Dar s[rut[ri dogoritoare

S-au dus cu tot cu ideal,
C`nd mi s-a dat apoi mustrare
La comitetul sindical...
C { R A R E
P E T R U
#$
#%
R E P E R
D E
P U N C T U L
C`ntarea mea
C`ntarea mea nu-i fantezie
+i nici chitar[ sub fere=ti,
Ea se ]nal\[ peste glie
Cu glas de patimi omene=ti.
Eu c`nt atuncea c`nd m[ doare

+i dac[-s vesel iar[=i c`nt.
}ndemn mi-s razele de soare,
+i nu b[t[ile de v`nt.
#&
R E P E R
Cuv`ntul bucluca=
D E
P U N C T U L
I
E un lucru sf`nt cititul:
C[r\i, reviste =i ziare,
}ns[ uneori te duce
La ]ncurc[tur[ mare,
Cum a fost s[ fie cazul
Nu demult cu Jan V`rlan,
Un ]nv[\[tor de limb[,
Respectabil cet[\ean.
Un elev ]n toi de lec\ii
Ca \epu=a se ridic[
+i, lu`nd-o pe de-a dreptul,
}i declar[ f[r[ fric[:
Z[u, Jan Dan`ci, limba noastr[
Parc[ bate ]n regres,
Azi g[sesc ]n Tineretul
Un cuv`nt ne]n\eles.
Ia s[-mi dai aici cuv`ntul!

Da, poftim chiar =i ziarul.
St[, se uit[ profesorul:
El cuv`ntul nu-l cunoa=te,
C[ e unul cu fason
Ce pe sus ]=i poart[ nasul
Bosumflat Oximoron.
Stau copiii =i a=teapt[
Ce-o s[ spun[ profesorul.
Dragi copii, cuv`ntul ista
E legat cu viitorul,
El at`t e de departe,
Ca o stea, mai pot s[ zic,
C[ doar data viitoare
Am s[ pot s[ vi-l explic.
St[ ]ntre colegi Jan Dan`ci:

Cine e s[ mi-l explice?
P[i, mata e=ti as ]n limb[,
Cineva \epos ]i zice.
A=a vorb[? Prima dat[!
Zice unul din colegi,
Cum scriu ast[zi ]n ziare,
Z[u, nimic nu ]n\elegi.
Dac[ scris este cuv`ntul,
Trebuie ceva s[-nsemne,
Altul, matematicianul,
Practic, prinde s[ ]ndemne.
C[ nu-l =tim, se ]n\elege,
Nu e bine, asta-i clar,
Dar s[-l c[ut[m atuncea
Unde? }n dic\ionar.
C { R A R E
P E T R U
#'
+ti\i, dic\ionarul nostru-i
Editat pe jum[tate:
Avion f[r[ de coad[
Sau un tren f[r[ de roate.
C`nd g`nde=ti c[ Mateevici
A tr[it tocmai la noi...
Limba-atunci era s[rac[,
Astea sunt cuvinte noi.
Bercu-a terminat Sorbona,

Hai la el, de=tept mo=neagul!
C`nd ]i vorba despre limb[,
Lui ]i tremur[ toiagul.
La =colari, ce explica\ii?
Ce-i oximoronu-acesta?
Da, Jan Dan`ci, vezi, cu limba
Iar ne joci la =coal[ festa.
Pleac[ p`n la capital[,
Te ]nchin[ cu poclon
+i pe dibuite afl[
Ce ]nseamn[-oximoron...
C { R A R E
P E T R U
$
$
R E P E R
II
D E
Trenul duduie pe =ine
P U N C T U L
+i ]=i duce pasagerii,
To\i porni\i cu treburi multe,
Date-n p`rg ]n toiul verii.
Unii merg pe la servicii
Sau spre pia\[ ]=i fac v`nt,
Doar Jan D`n`ci dup[ sensul
Unui singurel cuv`nt.
D`nsul lin se d[ al[turi
De-un \[ran =i ]l ]ndeamn[:
Nu mi-i spune dumitale
Ce oximoron ]nseamn[?
P[i, eu m[ pricep la limb[,
C[ am fost cioban la oi,
M[i, cum unii o mai schimb[!
Asta-nseamn[ ghemoroi.
+i Jan Dan`ci, p[guba=ul,
Cat[ jertfe mai departe.
Un b[tr`n senin la frunte
St[ ochel[rind o carte.
Nu =ti\i de cuv`ntul ista?
Omul spum[ s-a f[cut:
Ce ]mbla\i cu provoca\ii?
Nici nu =tiu, nici n-am =tiut!
$
R E P E R
O frumoas[ gospodin[
}l ]ncurc[ =i mai tare:
D E
Asta ]i un fel de sod[,

Dac[ rufele-s murdare...
P U N C T U L
}ns[ trenul se opre=te

+i la ultimul peron.
Oare =tie capitala
Ce-i acel oximoron?
III
Hai la scriitori, c[ d`n=ii
Vor fi dob[ de cuvinte.
Iat[-un bloc cu cinci etaje
Se ]nal\[ ]nainte.
Tineri, dar cu b[rbi b[tr`ne,
Tot fumeaz[ importan\i,
|in discu\ii literare
+i se cheam[ consultan\i.
Ce-i oximoron, tovar[=i?

Unul prin dic\ionare
Cat[ mult, apoi r[spunde
Cam confuz la ]ntrebare:
Vezi matale, consultan\ii,
Noi, s[-\i spunem, uite ce-i,
Nu r[spundem de cuvinte,
Ci r[spundem de idei...
Hai atunci la Tineretul!
St[ redactorul cuminte:
Noi nu public[m, Jan Dan`ci,
S[ m[ ier\i, a=a cuvinte.
Dar c`nd a v[zut cuv`ntul,
A c[zut ]n sperie\i:
Aoleu!
Ce d[n[naie!
R[u ne-am ars din nou, b[ie\i!
S[-mi g[si\i acum cuv`ntul!

Sun[ la academie!
Dac[ nu cunoa=te H`ncu,
Crede\i, ea mai multe =tie?
Sun[, eu te rog, Ioane!
O p[\im ca =i atunci...
Unde este autorul?
Tot acum s[ mi-l aduci!
Iat[ vine autorul.
+i ce sens cuv`ntul are?
Eu... l-am auzit la radio,
Pozitiv, pe c`t ]mi pare...
+i de nu, ]n sens politic,
Eu ca eu, mata r[spunzi.
Dar am s[ te am ]n seam[:
Prin raioane-ai s[ te-nfunzi...
C { R A R E
P E T R U
$!
Prind s[ sune telefoane
Ba de sus, din alt[ parte,
Umbl[ grei prin coridoare
Oameni ce \intesc departe.
Deci, Jan Dan`ci, pe t[cute
O ia lung f[r de poclon:
Las[, noi cumva om duce-o
+i f[r de oximoron...
St[ ]n clasa lui Jan Dan`ci

+i fixeaz[ lung =colarii:
S[ le spun[ adev[rul?
S[ le fac[ comentarii?
S[ le spun[ c`t de mare
E al limbilor canon?
}ns[ cum s[ le explice
Ce ]nseamn[-oximoron?
Limba noastr[-i o comoar[

}n ad`ncuri ]nfundat[,
}ns[ multe din cuvinte-s
}ntr-o stare ]ncurcat[.
Ce e cu oximoronul?
Eu at`ta am aflat:
Chi=in[ul ]l socoate
Un cuv`nt neaprobat...
C { R A R E
P E T R U
$"
$#
R E P E R
D E
Folcloristul
P U N C T U L
Despre Capr[ ce pot spune?
E b[iat cu maniere,
El salut[ =efi =i doamne,
Face tot ce i se cere.
Ve=nic cu magnetofoane
+i caiete, cu mult spor,
El adun[ basme, c`nturi,
Mai pe scurt, tot ce-i folclor.
Vornicel ]l vezi la nunt[

+i p[rta= la =ez[toare,
Nu demult ]=i trase pasul
Chiar =i la o-nmorm`ntare.
Scrie,-ndreapt[ =i imprim[:
Stai, m[tu=[! Pl`ngi prea trist,
N-ai putea s[ tragi un bocet
}ntr-un fel mai optimist?
Stau descump[ni\i groparii,

Popa, aspru la spr`ncean[,
}l afum[ cu t[mìe
+i-i ordon[: Piei, satan[!
$$
R E P E R
Capr[ parc[ amu\e=te,

Iar la urm[ prinde grai:
D E
Cum se vede, mortul ista

Merge-n iad, =i nu ]n rai...
P U N C T U L
O m[tu=[ ]i desfir[
O poveste b[tr`neasc[:
F[t-Frumos ]nc[ nu =tie
Dac[ o s[ biruiasc[...
Folcloristul o-ntrerupe:
F[t-Frumos e pozitiv,
S[-l ]ncerce vreo-ndoial[?
Nu avea nici un motiv.
Baba-=i deap[n[ povestea:

C`nd v[zu at`ta s`nge,
Ea, Ileana Cos`nzeana,
A =i prins ]ncet a pl`nge.
Nu-i dau voie! strig[ Capr[,

Chiar =i singur[ ]n cr`ng,
Leana trebuie s[ =tie
C[ eroi ca ea nu pl`ng.
M[i b[iete, zice baba,

Eu ]\i spun a=a cum este,
Cum mi-a povestit bunica,
Iar povestea ]i poveste,
N-ai s-o schimbi cum ]\i e placul.
Noi s-avem, ne cere statul,
Alte basme, al\i eroi!...
Capr[ merge mai departe.
Foaie verde ca pelinul,
C`nt[ o femeie-n cale,
Tot str[inu-i ca str[inul.
Folcloristul iar se bag[:

Z[u, bun c`ntec, foarte rar!
Dar s[-i zici cu alt[ iarb[,
C[ pelinu-i prea amar...
Of, of, of! se-aude-o fat[,

Doru-i dor =i valea-i vale.
Las[ of-ul =i oftatul,
D[-i cu hop! =i cu urale.
D-apu-a=a mereu se c`nt[
Despre omul nec[jit.
Nec[ji\i n-avem ]n \ar[,
Eu, de-o pild[,-s fericit.
Un mo=neag cu dalbe plete-i

Spune o balad[ sf`nt[:
De la Putna +tefan-Vod[
Iar ]n lupt[ se av`nt[.
Folcloristul: Mo=ulic[,
Ia-\i balada ]napoi!
C { R A R E
Putna e de ceea parte,

Ai uitat c[ nu-i la noi?
P E T R U
$%
Unu-i spune o legend[
Despre vremuri cu r[zboaie:
Turcii n[v[lir[-n \ar[
+i t[tarii ]n puhoaie...
Stop! se strofole=te Capr[

+i =opte=te printre din\i:
Noi cu turcii azi st[m bine
+i t[tarii ]s cumin\i.
Folcloristul se oprise,
Ticluind ]n cap sub masc[:
Ce mai c`ntec s[ prefac[?
Cum s[ dreag[, s[-l c`rpeasc[?
Dar P[cal[ =i Turbinc[

}l opresc pe forfecar:
Pa=ol, vidma, na turbincu!
Ia, m[i Capr[, sui ]n car!
C { R A R E
P E T R U
$&
$'
R E P E R
V`rcolacul
D E
Am onoarea pe-un nemernic
P U N C T U L
S[ vi-l scot acum ]n fa\[:
Tartor, tip, ce prin minune
A lipsit un timp din via\[.
A fugit peste hotare?

A tr[it printre du=mani?
A dormit cu somn letargic
Mai mult de treizeci de ani.
+i c`nd l-a lovit damblaua?

}n cel an, aceea=i lun[,
Stalin c`nd muri, el zise:
Mor cu d`nsul ]mpreun[.
+i s-a-ntins ca mort pe spate,

}ns[ nu l-au ]ngropat,
C-a fost viu pe jum[tate,
Iar[ azi, hop! a-nviat!
S-a sculat, =i-a pus mundirul

Ce-l purta atunci anume
+i-a ie=it pe loc s[ vad[
Ce se face-acum ]n lume.
%
R E P E R
Cu privirea sa p[roas[
Tot ce vede-i pare vis:
D E
Vai, ce mai schimb[ri grozave!

P U N C T U L
Cum a=a? Cine-a permis?
Oameni ce n-aveau c[ru\[

R`d acum din limuzine:
V`rcolacu-i ia de guler:
Le-a\i furat, zi, de la cine?
De la nem\i r[mas-au toate,

Iar[ voi le-a\i dat la dos,
+i acum, c`nd n-ave\i fric[,
La lumin[ le-a\i =i scos?
L-a v[zut pe Gheorghe liber,

Mai s[ crape de m`nie:
P[i, eu te-am turnat atuncea...
Ce,-ai fugit din pu=c[rie?
Nu, mi s-a-mplinit sorocul;

Eu atunci n-am zis nici c`r,
Iar acuma ce a= face
Ca la dub[ s[ te v`r?
Vrei din nou ca s[ m[ z[d[ri?

Dar ceilal\i du=mani de clas[?
Vezi, mai to\i n-aveau vreo vin[
+i demult ei ]s acas[.
P[i, erau avu\i =i contra,
C`nd eram atuncea viu!
Stai c[ iar m[ pun pe treab[,
Las c[ =tiu eu und s[ scriu...
Tartor se ]ntoarce-acas[
+i ]=i ia la rost femeia:
Ce schimb[ri ]s astea-n via\[?
Cine a tr[dat ideea?
Ia h`rtie, ia cerneal[
+i a=a, mai mult la ghici,
Scrie vajnic: Dragi tovar[=i,
Cei mai mari pe cei mai mici!
Nu v-am scris o vreme-ntreag[,

Vina mea-i, se ]n\elege,
Am z[cut ]n letargie
(Leafa, ]ns[, cred c[-mi merge).
Iar acuma, la trezire,

Se-n\elege,-mi vine greu;
C`te s-au schimbat ]n lume,
Mai ales ]n satul meu!
Cei ce eu i-am dat pe list[

Umbl[ azi ]n libertate
Au fugit din pu=c[rie
C { R A R E
Sau pu\ine-avem de toate?

P E T R U
%
Eu vi-i pun din nou la num[r:
+i cumetri, =i cumna\i,
To\i sunt contra, deci, ]ndat[
S[ veni\i =i s[-i lua\i.
Moldovean =i eu din talp[,

|in la limba mea, fire=te,
Dar nu pot, c`nd mili\ianul
D[ pricazuri moldovne=te.
Parc[ asta ]i poreadc[?

Unde-i fostul Ivan\oc?
C`nd striga o dat[: Padla!,
Omu-nm[rmurea pe loc.
De vreo cas[-n timp de noapte

S[ te-apropii nu se poate,
C[ci =i-au pus mai to\i lumin[
+i din fa\[, =i din spate;
To\i m[n`nc[ pìne alb[

+i mai to\i ]n straie noi.
Nu-i pericol c[ ace=tia
Nu mai sunt de-acum cu noi?
Mul\i =colari de-ai no=tri poart[

Mult respect limbii engleze
Nu e semn c[ peste-o vreme
C { R A R E
Ar dori s[ dezerteze?
P E T R U
%
%!
R E P E R
D E
P U N C T U L
Un ]nv[\[tor, Voinescu,
Zice c-a fost partizan,
Da-ntreba\i: Din care parte?
Eu sunt sigur c[-i du=man.
+i acum cu monumentul
Cea mai du=m[noas[ treab[:
A r[mas pe el doar Lenin,
Unde-i Stalin? se ]ntreab[.
+i-a permis, deci, vandalismul,

Ce spion =i ce str[in?
M-au l[sat f[r de T[tuca,
Cui de-acum s[ m[ ]nchin?
V`rcolacul se ]ncrunt[:
Cum, la noi democra\ie?
P[i, ea doar se potrive=te
Numai pentru burghezie...
Dar P[cal[ =i T`ndal[

Iau =i-l smulg pe cronicar:
Pa=ol, vidma, na turbincu!
Tartor, urc[-te ]n car!
%"
R E P E R
A fost odat[
D E
ca niciodat[...
P U N C T U L
(Basm)
Lumea-n care nu s-a r`s
Se interzicea a r`de
Avea tronul de sac`z,
Domn st[tea pe tron un g`de:
Capul jos decum ai r`s!
+i a fost odat[-o lume,

Ca un fel de regiune,
Papua=i tr[iau ]ntr-]nsa,
Lucru de pove=ti-minune:
Po\i s[ strigi, s[-\i spui p[rerea
Despre =efi =i indivizi,
Doar un singur drept lipse=te:
Nu ai voie nici s[ r`zi.
Po\i s[ spui c[ =efi de triburi

O tot duc ]n sodomie,
C[ iau mit[ =i smulg daruri
P`n[ =i de la so\ie,
C[ nu =tiu a scrie-o buche,
De ]\i vine s[-i ucizi,
F[ ce vrei, s[ nu faci una:
Nu cumva s[-ncerci s[ r`zi.
Po\i umbla ]n pielea goal[
+i s[-i scuipi pe cei cu frunze
Pe la p[r\i mai importante,
Nimeni n-o s[ te acuze.
Po\i s[ dregi c`t vrei t`mpenii

+i pe tipi s[-i faci stupizi,
F[ prin cap ce ]\i tr[sne=te,
Doar at`ta: s[ nu r`zi.
Scena c`t de amuzant[,

C`t de nostim individul,
Nu z`mbi =i mu=c[-\i limba,
Serios s[ fii ca zidul;
Dar de scapi un pui de r`set
}n mul\ime de norod,
Te-ai pierdut, aborigene,
Urc[-te pe e=afod...
II
Iat[-n Pia\a Gr[m[dirii
Triburi multe se adun[;
M[sc[riciul, ca un =arpe,
Se t`r[=te spre tribun[:
Domnul nostru, domnul G`de,
Mari puterile-i ce ]s,
C { R A R E
Vrea s[ =tie dac[ ast[zi

Cineva din voi a r`s.
P E T R U
%#
S[ ne spun[ p`r`torii
C-au surprins ast[zi vreun z`mbet.
Iese +oldea-n strai de iarb[,
Ho\ cu ochii, drac la umblet:
L-am v[zut pe Pap[-Lapte
Cum r`dea ]n p[pu=oi...
Pap[-Lapte, ia f[ bine
+i te d[ mai ]nspre noi.
Tu de ce ai r`s, n[t`nge?
Crima =tii c`t \i-i de mare?
Dac[ ce-am v[zut acolo,
+i acum de r`s ]mi pare.
Ha-ha-ha, un Terchea-Berchea
Pe o vac[ s-a urcat
+i-i =optea: Iubit[ drag[!
Z[u, de r`s mai n-am cr[pat.
Sus pe tronu-i domnul G`de

+ade =i ]n voie r`de:
Eu la r`s nu mi te v`r,
Dar de-ai r`s, nu zi nici c`r,
V`r[ capul sub sat`r,
Urc[-n rai, aborigen,
R`sul este stra=nic gen...
Pap[-Lapte
St[ ]n coate,
Poc! de cap c[ se desparte
C { R A R E
+i se duce mai departe.

Drept ]n lumea cu dreptate.
P E T R U
%$
%%
R E P E R
III
Tace Pia\a Gr[m[dirii,
D E
Str`ns[ la \`\`na u=ii;
P U N C T U L
Numai mutre serioase
Semn c[ ]s supu=i supu=ii.
Iese-atuncea m[sc[riciul,
Scoate glume printre din\i,
Ca s[ vad[ domnul G`de
C`t supu=ii-s de cumin\i.
M[l[ie\ z`mbe=te domnul,

De pl[cere se desface:
C`nd nu r`de nimeni, tronul

Poate exista ]n pace,
C[ci vr[jit a fost odat[
De n[prasnic vr[jitor,
C[ i-i dat s[ se pr[vale
De mult r`s =i de umor.
M[sc[riciu-i d[ cu glume
+i cu tumbe, =i de-a dura,
Poate cineva s[-ncerce
S[ ]=i str`mbe-n z`mbet gura.
Ce-i cu tine, n[t[flea\[?
}l ]ntreab[ domnul G`de,
Iar hlizitul ]i r[spunde:
Ho-ho-ho! Cum nu a= r`de,
Dac[ m[ri M[sc[riciul
Face praf din adev[r:
Zice c[ sunt bl`nzi str[jerii,
Iar ei ne fac dosul m[r.
%&
R E P E R
Sus pe tronu-i domnul G`de

}ntr-un dinte tot mai r`de:
D E
Eu la r`s nu mi te v`r,
Dar de-ai r`s, nu zi nici c`r,
P U N C T U L
V`r[ capul sub sat`r.

Urc[-n cer, aborigen,
R`sul este stra=nic gen...
St[ hlizitul lat pe coate,
Capu-i sare ]ntr-o parte,
Merge-n lumea cu dreptate,
Unde poate c[ se poate
+i s[ r`zi, =i s[ faci glume
Mare este ceea lume...
IV
Vr[jitorul vruse tronul
S[-l pr[vale-n perspectiv[
Nu prin r`s, a=a, aparte,
Ci de-amploare colectiv[.
}ns[ domnitorul G`de
Avea un tertip de ho\i:
Unde poate r`de unul,
Pot s[ r`d[ apoi to\i.
D[-i acum la unul voie,

Mìne to\i au s[ doreasc[
S[ ]=i bat[ joc de pravili,
De puterea mea domneasc[.
Deci, mai bine-i nici un r`set
Niciodat[, aferim!
Suntem gint[ serioas[:
Noi nu r`dem, nu z`mbim.
Cine-avea vreo bucurie,
}ntreba pe-atotputernic
Dac[ d`nsul ]i permite
S[ z`mbeasc[ pe-ntuneric.
Flori se ofileau ]n glastre,
Se stingea soarele-n cer.
}ns[ ]i veni sf`r=itul
+i opreli=tii de fier.
Cum pe Piatra Gr[m[dirii
Lumea stase-o-ntreag[ ziu[
S[-i asculte pe mini=tri
Cum pot bate apa-n piu[,
Unul a-ntrecut m[sura:
G`de ca al nostru nu-i,
E de=tept, e bun =i pa=nic,
Mai pe scurt, zic, bravo lui!
Iat[ c[ hulubul p[cii

Pe deasupra lui planeaz[
+i pe aurul coroanei
Cu ou\e-l bombardeaz[.
G`dele-mpietre=te-ndat[,
Iar poporul oropsit
Prinse-a se \inea de burt[
+i tot r`de str`ns unit.
C { R A R E
De at`t n[valnic hohot

Tronu-n \[nd[ri se f[r`m[,
Printre blocuri domnul G`de
P E T R U
%'
Se t`r[=te ca o r`m[:
Mi-a spus bine vr[jitorul,
Mama lui de vr[jitor!
S[ m[ tem precum de moarte
De satir[ =i umor...
El mi-a spus c[ tronul cade,
Dac[ tot poporul r`de...
Vai, glumise vr[jitorul,

Dar de unds[ =tie G`de?
N-avea cap, ci o caschet[

F[r[ g`nduri cu folos;
Pe c`nd omul, pe c`t r`de,
Pe-at`t e mai s[n[tos.
Epilog
Recunosc f[r[ s[ =ov[i:
Da, povestea-i gogonat[,
C`nd a fost a=a un G`de?
C`nd a fost a=a o gloat[?
De cumva v[ vine-a r`de,
Zicem =i mai cu t[rie:
N-au fost, dar de-ar fi s[ fie,
De-ar fi r`sul la str`mtori,
A\i mai r`de, cititori?
C { R A R E
P E T R U
&
&
Villon
R E P E R
I
D E
Iertat[-mi fie ]ndr[zneala,
P U N C T U L
De nu ]\i va p[rea prea mare:
}mi scutur de pe strai spoiala
+i simplu m[ prezint: C[rare.
Muncesc =i eu la poezie,
Sunt ]narmat cu un creion.
Binevenit[ vreau s[-\i fie
Venirea ta la noi, Villon.
II
S[-intr[m la =eful cel mai mare,
Mai mare doar ]ntr-o privin\[;
De nu-i plecat peste hotare,
Acu=i ve\i face cuno=tin\[.
Dar nu-i! S[ =ti\i c[ asta-i bun[.
Alt =ef atunci vom a=tepta,
El bancuri noi o s[ ne spun[,
R[mase de pe vremea ta.
III
Cu straja noastr[ parc[-i bine:
Mili\ienii nu sunt mon=tri,
Nu bat, nu strig[, dar, ]n fine,
E bine c[-s b[ie\i de-ai no=tri.
C`nd vinu-\i st[ ]n g`t o g`lc[,
Te iau frumos de subsuori,
Mi te ]nfund[ la trezilc[
+i treaz te libereaz[-n zori.
&
R E P E R
IV
D E
De Cel de Sus avem scuteal[:

S[ crezi ]n el de ai putin\[
P U N C T U L
Ast[zi e mare ]ndr[zneal[,

Dec`t s[ n-ai ]n el credin\[.
Pe calea noastr[, poate, scurt[,
Pe unde-ar fi s[ o apuci,
Vom ]nt`lni popi f[r[ burt[,
Ca =i biserici f[r[ cruci.
V
Te-a= duce-n beciuri cricovene,
Dar st[ o straj[ la intrare.
Deci, hai s[ ne mi=c[m alene
Spre hanul ce ne st[-n c[rare.
Prive=te-n zarea sinilie,
S[ te convingi de multe ori
C[ n-ai s[ vezi vreo pu=c[rie,
Cu-at`t mai mult sp`nzur[tori.
VI
Avem f[pta=i de lucruri rele,
Dar nu-s ]n temni\i, unde plou[,
Ci stau la aer sus pe schele,
Zidind cl[diri de via\[ nou[,
C[ci ne-am r[spuns la ]ntrebare:
Pe micii ho\i =i pe boseci,
C`nd po\i s[-i vl[guie=ti la soare,
De ce s[-i chinuie=ti ]n beci?
VII
Avui =i eu o m`ndr[ dulce
Ce m[ \inea tot ]n tortur[
+i altul c`nd d[du s-o culce,
I-am zis: adio, paceaur[!
La noi iubirea-i f[r[ plat[
+i, uite-a=a cum sunt s[rac,
Mi-am =i g[sit o alt[ fat[
+i ne suntem ]n doi pe plac.
VIII
Eu \i-am tradus o-ntreag[ carte:
Balade, versuri, testamente;
Musiu Gheorghiu a fost, aparte,
Cam contra noastr[-n trei momente.
Dar cartea a ie=it frumoas[,
+i versu-\i sun[, unii spun.
Primit la noi ]n orice cas[
Vei fi cu pìne, cu vin bun.
IX
Cu lira mea cea s[lt[rea\[
Adesea ]mi st`rnesc conflicte:
}mi spun de sus c[-i prea istea\[
+i-n fapte mi se g[sesc delicte.
Dar, ap[r`ndu-mi poezia,
Aduc dovezi c[-s optimist,
C { R A R E
}mi scriu din nou biografia,

Sunt criticat =i iar exist.
P E T R U
&!
X
Am un redactor, o cenzur[,
Din timpuri vechi r[mas sub soare;
M[ ia din scurt: s[ tac din gur[
Chiar =i atuncea c`nd m[ doare.
+i dac[ spun cuvinte grele
+i fapte ce nu-s de t[cut,
El mi le ia ]n ghilimele
+i zice c[-s despre trecut.
XI
Soborul nostru, alb ca bruma,
E f[r[ clopot n-o s[ bat[,
Iar crucea scosu-i-a Hanuma,
}n schimb pe o mizer[ plat[.
Dar ora desp[r\irii noastre
O bat ar[mi cu zvon divin
}n ve=niciile-\i albastre
C`ndva, odat[, am s[-\i vin.
XII
Sf`r=it[-i mica ]nt`lnire,
Precum eterul de u=oar[,
Dar am o cert[ presim\ire:
Ne vom vedea =i-a doua oar[.
+i-atunci ne va-ndemna destinul
S[ mergi la mine ]n raion,
C { R A R E
La oameni ce ]s da\i cu vinul,

Dar =i cu lira lui Villon.
P E T R U
&"
&#
R E P E R
Eu flori cu coasa
n-am cosit
D E
P U N C T U L
Am fost =i-s ascu\it la limb[
+i nu mocnesc ce am de spus;
}n lumea asta ce se schimb[
Nu m-am schimbat, nu m-am supus.
Am dat ]n Dumnezeu cu barda,
La unii tipi le-am =ters cocarda,
Da, buruiene am st`rpit,
Dar flori cu coasa n-am cosit.
Eu la tr[dare cu tr[dare
Du=manilor nu le-am r[spuns,
Dar de urechi i-am scos la soare
Cu tot cu duhul lor ascuns,
I-am scris s[-i vad[ to\i anume
De unde vine r[u-n lume.
De dragoste s[ tac eu oare?

Pe scurt voi spune doar at`t:
Da, am iubit femei u=oare,
Pe cele grele le-am ur`t;
Respins de-am fost c`ndva de una,
Treceam la alta totdeauna.
&$
R E P E R
D E
P U N C T U L

A\i vrut mai mul\i a mea f[ptur[
}n fel =i chip s[ mi-o schimba\i,
Iar eu cu z`mbetul pe gur[
+i azi sunt liber printre fra\i.
La unii m[=ti le-am pus pe fe\e,
De tot ce-i r[u s[ se dezve\e.
Iar celor care vor cuv`ntul

S[-l potrivesc cu spusa lor,
S[-mi str`mb =i eu, ca d`n=ii, c`ntul,
S[ zic: n-am dor, c`nd mor de dor,
S[ uit tot ce iubesc fierbinte,
}i rog s[-=i d[ltuiasc[-n minte:
Eu buruiene mai st`rpesc,
Dar flori cu coasa nu cosesc.
Omul Om
Omul care e Om,
C`nd vede c[ moare vecinul,
}=i ]mparte cu el =i pìnea, =i vinul
+i nu-i cere alt[ r[splat[
Dec`t fr[\ie curat[,
+i nu i se urc[-n spinare
S[-l duc[ vecinul c[lare,
Ca pe unul mai mare, mai tare.
Omul care e Om nu-=i ascute cu\itul,
Nu-=i umple arma cu gloan\e,
S[-nceap[-n \ara vecinului s[u
Neomeneasca v`n[toare de oameni
Pentru c[-acesta se-nchin[ la soare-apune,
Pe c`nd el la soare-r[sare. C { R A R E
P E T R U
&%
Omul care e Om nu arunc[ cu pietre
}n gr[dina vecinului s[u,
Nu-i sare gardul
S[-l ]nve\e for\at
Ce e bine, ce-i r[u,
Ce-i frumos, ce-i ur`t,
Nu-i v`r[ ideea cu b[\ul pe g`t.
Omul care e Om
}n zori ]=i treze=te vecinul,
C`nt`nd =i spun`ndu-i:
M[i frate, noroc!
Omul care e Om,

Sc[ld`ndu-se-n razele lunii,
Vibreaz[ ca struna ]n fa\a femeii,
Iube=te =i na=te
Al\i Oameni ca el.
C { R A R E
P E T R U
&&
Zodia
musafirului
SCHI|E +I NUVELE
19681986
'
S[rmanul satiric
R E P E R
D E
P U N C T U L
nv[\[torul de clase primare Filaret V[rgu\[, poreclit ]n ultima

vreme de c[tre gurile rele din localitate satiricul, se apropie de
cl[direa redac\iei locale Numai ]nainte!
Iat[-l c[ vine iar la noi, ]l observ[ prin geam Simion
S`t[deas[, redactorul-=ef.
Cred c[ iar ne va prezenta versuri cu subtext ironic, fi-i-ar
mutra de satiric ce este el! ]=i d[ cu p[rerea Tudor F[rf[car,
secretarul responsabil al redac\iei.
Eroul nostru Filaret V[rgu\[, de altfel poetul num[rul unu al
cenaclului literar de pe l`ng[ gazeta local[, nu scrisese niciodat[
nici epigrame, nici foiletoane. El compunea =i publica mereu ]n
paginile ziarului versuri dedicate anumitor evenimente festive,
madrigaluri pentru femeile frunta=e ale raionului =i dedica\ii
pentru b[rba\ii de prin partea locului... Odat[ ]ns[, c`nd moara
raional[ Faina noastr[ ]mplinise dou[ decenii de existen\[, l-a
pus naiba =i i-a dedicat o poezioar[ mai =uguba\[, intitulat[
Moara noastr[, \ac-\ac-\ac! Toate bune =i la locul lor. Numai
c[ ]ntr-o strof[ V[rgu\[ =i-a permis s[ se exprime ]n a=a fel, ]nc`t,
vede\i dumneavoastr[, uneori se mai ]nt`mpl[ =i a=a: Iar faina,
\ac-\ac-\ac! curge-al[turea de sac... }n zadar ]ncercase V[rgu\[ a
se ]ndrept[\i: conducerea local[ considera poezia drept o satir[
veninoas[ =i pe loc a luat o atitudine drastic[. Nu care cumva s[
crede\i c[ a fost pedepsit morarul. Pedepsit a fost nou-n[scutul
satiric: str[mutat de la =coala num[rul unu, unde lucra profesor,
tocmai la dracu-n praznic. De atunci orice cuv`nt al lui Filaret
V[rgu\[, fie scris, fie rostit, este ]ntors pe dos =i pe fa\[, c[ut`n-
du-i-se presupusul dedesubt subversiv. Dac[ nu v[ vine a crede,
haide\i s[ intr[m chiar acum din urma lui ]n redac\ie.
Bun[ ziua! ]i salut[ pe cei doi =efi de redac\ie Filaret
V[rgu\[.
S`t[deas[ =i F[rf[car nici n-au de g`nd s[-i r[spund[, se uit[
unul la altul, f[c`nd cu ochiul.
Bun[ ziua, Simion Simionovici!
Ce vrei s[ spui? se r[ste=te S`t[deas[.
Bun[ ziua, Fiodor Fiodorovici!
Cam ce ai dumneata ]n vedere? o face pe ]n\eleptul F[rf[car.
Numai at`t: v[ zic bun[ ziua!
Bun[ ziua, c`nd e sear[ de acum?..
Atunci v[ spun bun[ seara!
Nu s-ar putea mai pe scurt =i mai direct? ]l ia la rost
redactorul-=ef.
O ]ncepi iar de departe, ca =i atunci cu moara: |ac-\ac-
\ac! Ai? Poate c[ nu-i a=a? ]i vine ]n ajutor =efului s[u F[rf[car.
M[i oameni buni, eu v-am dat bun[ ziua =i bun[ seara.
Ce-i cu voi? Ce v[ lega\i de mine?
Las[ c[ =tim noi ce zace ]n tine, satiricule! schimb[ registrul
F[rf[car. Scurt pe doi: ce vrei s[ ne spui?
M[i, a\i ]nnebunit sau ce-i cu voi?
Aha! exclam[ victorios S`t[deas[. Iat[, pui=orule, c[ ai =i
]nceput a-\i da arama pe fa\[.
V-a\i \icnit cu totul!
Bravisimo! La \anc! bate din palme F[rf[car.
Atunci la revedere =i un praz verde!
}n ce sens adic[: la revedere? Ne iei =i pe noi cu \ac-\ac!, ai?
Just, cum spunea Gambeta.
Fii bun, prazul verde ]n ce sens?
}n toate sensurile, nebunilor! Duce\i-v[ la mama dracului!
C { R A R E
Ai putea s[ te opre=ti chiar aici, zice S`t[deas[. Ne-ai pus

la dispozi\ie destul material ca s[ te aranj[m frumu=el ]ntr-un
foileton =i s[ te discut[m la consiliul pedagogic al =colii ]n care,
deocamdat[, mai lucrezi. Acum e clar din ce aluat e=ti f[cut: una
P E T R U
spui =i cu totul alta g`nde=ti. Din punct de vedere ideologic, dac[

ne referim la Marx numai...
'
Idio\ilor! strig[ V[rgu\[ =i d[ semne c[ ar vrea s[ ias[.
S`t[deas[ =i F[rf[car se adreseaz[ celorlal\i colaboratori ai
redac\iei:
B[ie\i, iat[ cine este du=manul num[rul unu al societ[\ii
noastre socialiste larg dezvoltate! Fra\i codreni, c`t ]nc[ nu-i t`rziu,
pune\i laba pe el! T[b[r`\i asupra du=manului de clas[!
Mama mia! S[ri\i, oameni buni! izbute=te s[ strige ca din
gur[ de =arpe s[rmanul =i bicisnicul autor satiric Filaret V[rgu\[,
=i se arunc[ pe geam afar[, tocmai de la etajul trei. Norocul lui c[
a aterizat ]n sc`rta de f`n a unui gospodar vecin cu sediul redac\iei.
C { R A R E
P E T R U
'
'!
Fata mamei, fat[ mare
R E P E R
D E
P U N C T U L
Numai o fat[ are leli\a Maria. Numai una, =i aceea ]i seam[-
n[: ochi negri, guri\[ de cire=ic[, potrivit[ la statur[ =i iute ca
zv`rluga. D-apoi c[ a=a era =i leli\a M[rioara c`nd ]mplinise
=aisprezece ani.
Tudori\[, ad[ o c[ldare de ap[.
Aduc, mam[, zice fata =i aduce.
Du-te =i aprinde focul ]n cuptora=.
M[ duc, mam[, =i se duce.
A=a-i Tudori\a mamei! A=a era =i leli\a M[rioara la anii ei. Azi
e zi de duminic[. Mama st[ ]n cas[, iar fiic[-sa tot treb[luie=te pe
afar[. Dar ce-i asta? }i pare li\ei M[rioara sau chiar a=a e cu
adev[ratelea: Tudori\a ei tot c`nt[ c`t \i-i ograda! C`ntecul nu-i
lucru de ocar[, numai c[, vorba vine, s[ =tii ce c`n\i. Iar fata ei o
\ine una:
Cine are dor de vale,
+tie luna c`nd r[sare
+i noaptea c`t e de mare...
Cine a ]nv[\at-o? se ]ntreab[, ]ngrijorat[, leli\a M[rioara.

Tudori\o!
Ce-i, mam[?
Ia vezi dac[ nu s-au ouat g[inile celea.
Fata se duce. Dar se duce tot c`nt`nd:
Trandafir moldovenesc,
Te-a= iubi, dar nu-ndr[znesc, m[i!
Gata, n-o mai las la Casa de cultur[, zise ]n g`nd.

Tudori\o!
'"
Ce-i, mam[?
R E P E R
Mai vino ]n cas[, nu cumva s[ r[ce=ti pe-afar[.

Fata vine. Dar vine tot cu c`ntec:
D E
Nici o boal[ nu-i mai grea,

Ca dorul =i dragostea...
P U N C T U L
Te pomene=ti c[ i-a c[zut cineva cu tronc la inim[..., zice

]n g`nd.
Ia vezi, arde focul cela ]n plit[ ori ba?
Fata se duce. Dar de c`ntec nu se las[:
C`nd m[ g`ndesc, bade, la tine,
Nu =tiu ce arde ]n mine...
Ia te uit[ cum i-au intrat ]n cap c`ntecele iestea!, zice l[s`nd

andrelele =i ciorapul la o parte.
Tudori\o! Ia intr[ ]n cas[!
Ce-i, mam[?
Fata intr[ ]n cas[, duc`ndu-=i mai departe c`ntecul:
Drag[ mi-i feti\a nalt[,
C[-mi da gura peste poart[,
Iar feti\a mititea
Se-ntindea =i n-ajungea...
Li\a M[rioara pe loc ]i plesne=te o palm[ u=oar[ peste gur[:

Tudori\o, tu alte c`ntece nu =tii?
Dar de care c`ntece vrei mata, mam[?
Mam[-sa vrea s[-i r[spund[, vrea s[-i ]ng`ne ni=te c`ntece
potrivite pentru aceast[ t`n[r[ ml[di\[, dar nu-i vine altceva ]n
minte dec`t Vino, bade, mai t`rziu...
Tudori\o! se aude un glas de fl[c[u.
La gard se arat[ c[ciula lui Tudorel, b[iatul vecinului. Tu-
dori\a iese din cas[. Iese =i li\a M[rioara.
Mam[, noi ne ducem la discotec[.
Se duc cei doi huluba=i.
St[p`na casei se uit[ din urma lor =i i se n[zare c[ ]i aude
c`nt`nd: S[ vii, puiule, s[ vii! Ea intr[ val-v`rtej ]n cas[ =i se
repede la b[rbatu-s[u:
Scoal[, m[i bol[nd[ule, =i ascult[ ce fel de c`ntece ]ng`n[
fata asta a noastr[.
N-am ce asculta, m[i muiere, c[ le =tiu pe dinafar[ de pe
c`nd le c`ntai tu, c`nd erai ]n anii ei
C { R A R E
P E T R U
'#
M[suri necesare
ntr-o zi, printre alte scrisori critice ne sose=te la redac\ie una

]n care un corespondent voluntar ne scria ]ntr-un articol intitulat
Se cere s[ fie luate m[suri, c[ ]n satul lor hai s[-i zicem
|ibirica ]ntr-o noapte ]ntunecoas[ disp[ruser[ f[r[ veste ni=te
porci de la ferma gospod[riei. Tor ]n acea noapte, pe la ora dou[,
ne comunica autorul nostru voluntar, lini=tea satului fusese
]nsuli\at[ de trei \ipete stridente, asemeni unor semnale de alarm[.
Primele dou[, cic[, veniser[ de prin p[r\ile unde tr[iesc doi
]ngrijitori de porci, iar al treilea se ]n[l\ase violent chiar din ograda
=efului de ferm[. }n ce prive=te ultimul \ip[t, corespondentul
nostru voluntar Iftodi |`fnuc ne asigura c[ nu gre=e=te nici c`tu=i
de pu\in, deoarece locuie=te gard ]n gard cu sus-numitul. De=i
lucrurile erau limpezi, pe c`t i se p[rea lui |`fnuc, la sf`r=itul
articolului s[u critic el ]ntreba ]ntr-un mod tradi\ional pentru
gazetele noastre de atunci, fapt care dovedea c[ le cite=te: Unde
sunt porcii disp[ru\i?
Am trimis copia scrisorii organelor de drept ale raionului
respectiv pentru cercetare, ca apoi, dup[ ce vom primi r[spunsul
care va confirma faptele men\ionate, s[ public[m micul foileton
al lui Iftodi |`fnuc, iar ]nc[ mai apoi, la fa\a locului, la |ibirica,
s[ se ia m[surile necesare =i s[ li se aplice vreo sanc\iune celor
vinova\i. A=a se proceda pe atunci. Eram siguri c[ faptele descrise
de corespondentul nostru voluntar se vor adeveri. A=teptam
C { R A R E
r[spunsul. +i acesta n-a ]nt`rziat s[ vin[. Iat[-l:

Stima\i tovar[=i de la redac\ie! Istoria cu porcii disp[ru\i
nu-i adev[rat[. Porcii n-au disp[rut, ci au fost preda\i statului la
P E T R U
timp =i f[r[ pierderi. }n noaptea despre care ne scrie\i n-a r[sunat

nici un groh[it de porc, dovad[ e c[ eu n-am auzit nimic, =i mai
'$
'%
avem =i al\i martori. Ce-i drept, cinci porci au pierit, to\i ]ntr-o
R E P E R
dup[-amiaz[, dar pentru asta sunt ]ntocmite acte =i alte
documente necesare.
Scrisoarea ce ne-a\i trimis-o pentru cercetare nu este dec`t o
D E
n[scocire a lui Iftodi |`fnuc (]l cunoa=tem dup[ stil), despre
P U N C T U L
care, ca t`n[r economist, putem spune c[ mereu caut[ nod ]n
papur[ =i ]n general nu-i place regimul nostru sovietic. Dar v[
d[m toate asigur[rile c[ de azi ]nainte nu va mai pune m`na pe
h`rtie =i stilou...
Nodurel M[ulic[,
mili\ian pe sectorul |ibirica.
R[spunsul puse redac\ia noastr[ pe g`nduri. }ncepusem a
nu-l mai crede pe corespondentul nostru, de=i ]l cuno=team de
mult =i nu ne-a indus ]n eroare niciodat[. De urgen\[ am plecat
la fa\a locului. Am trecut pe la =eful fermei. Era acas[. Avea
oaspe\i: doi lucr[tori de la ferm[ =i Nodurel M[ulic[. St[teau cu
paharele ]n m`n[ =i cu o fripturic[ de porc pe mas[.
Am avut un godac... =i l-am t[iat...
Cearc[ de mai cunoa=te dup[ friptur[ a cui a fost godacul!
Ne-am interesat de soarta corespondentului nostru voluntar.
Ni s-a spus c[ s-a mutat ]n alt sat... Cic[, nu-i venea pe plac cli-
matul nostru s[n[tos din |ibirica. Nu mai avea ce face aici:
m[surile necesare au fost luate la timp, fiind sanc\ionat ]n spiritul
nostru sovietic, democratic...
'&
Jertfirea
R E P E R
D E
P U N C T U L
M[ ]nt`lne=te ]ntr-o zi ]n mijlocul satului b[di\a Condrat

T[ureanu, gr[jdar frunta= ]n gospod[ria colectiv[ Nici un pas
]napoi.
Cu ce nevoi pe la noi, tovar[=e redact?
Ei, parc[ nu =tii mata meseria noastr[?
Vreo informa\ie, vreun material nou?
Ca de obicei...
Da de la mine nu dore=ti s[ ei vreun anterviu?
D-apoi nu \i-am luat data trecut[, bade Condrat?
Acela s-a ]nvechit, acum am informa\ii noi...
M[ uitam la b[di\a Condrat T[ureanu =i nu m[ puteam dumeri:
de unde at`ta chef de vorb[? Mai ]nainte nu-i puteai scoate vorba
cu c`rligul, iar acum... Codrean din talp[, voinic la ]nf[\i=are =i
fioros la privire, de c`nd ]ngrijea caii din satul s[u Zg`l\ìta Veche,
nu prea las[ s[ se apropie picior str[in de grajdurile peste care
era mai mare. C`nd ]l rugasem ultima dat[ s[ m[ lase s[ privesc
m[car cu un ochi la mica lui herghelie dosit[ de lume ]ntre ni=te
pere\i co=covi\i =i un acoperi= de stuf, dumnealui cu greu mi-a
scos afar[ un arm[sar mai uite =i, demonstr`ndu-mi-l ca la
iarmaroc, a zis: Iaca a=a ]s to\i caii mei =i pe loc l-a trimis ]napoi
]n grajd, av`nd grij[ s[ ]nchid[ bine u=a ]n urma lui =i s[ trag[
z[vorul de cap[tul c[ruia at`rna un lac[t c`t toate zilele de mare.
Discu\ia dintre noi fusese cum nu se mai poate de scurt[. Orice
]ntrebare i-a= fi pus, el ]mi r[spundea cu da sau nu. Brigadierul
|[poilung g[si de cuviin\[ s[-mi dea ceva l[muriri: Las[-l ]n
pace, tovar[=e Ochi=or, aista vorbe=te numai de s[rb[tori. Ce, nu
=tii mata cum sunt codrenii no=tri? Moroc[no=i, dar numai la
vorb[, pe c`nd g`ndul le alearg[ ca sc`nteia. Tocmai din aceast[
cauz[ acum st[team la cump[n[: s[-=i fi schimbat oare peste
noapte caracterul b[di\a Condrat T[ureanu? Iar dumnealui de
ici ]mi tot d[dea ghes:
Da, ]i drept, nu-i minciun[, am informa\ii noi.
Informa\ii noi? +i mi le spui chiar acum?
Chiar acum, numai nu ]n drum.
S[ mergem la c`rmuirea colhozului?
Care c`rmuire, tovar[=e Ochi=or? Parc[ la c`rmuire ]i loc
pentru o vorb[ de la suflet la suflet? Acolo ]i loc de jeluire =i
scandal.
+i atunci unde st[m de vorb[?
Unde, zici? D-apoi la mine acas[! declar[ m`ndru =i cu tot
curajul Condrat T[ureanu.
Curajul chiar c[ era mare: un codrean, pe care ]l cuno=ti, =i el
te cunoa=te pu\in, rar se ]nt`mpl[ s[ te pofteasc[ nitam-nisam
s[-i p[=e=ti pragul. }ncercasem a b[nui c[ omul are ceva greu pe
suflet =i vrea s[-mi fac[ m[rturisiri.
La mata acas[? Dar so\ia ce-o s[ spun[?
S[ftica? P[i, s[ =tii mata c[ ea n-are dreptul de vot. Hai s[
mergem, nu de alta, da vremea trece =i ne st[ norocul pe loc.
Peste pu\in timp vestitele por\i ca de cetate ale codreanului
se d[dur[ cu sc`r\ìt la o parte =i ne pomenir[m la o mas[ cu
m`nc[ruri =i un ulcior cu vin. Condrat T[ureanu ]ncepe de pe
departe:
Caii no=tri, s[rmanii...
De ce-i c[inezi a=a?
D-apoi cum s[ nu-i c[inez, tovar[=e redact, dac[ Nichita
Sergheevici vrea s[ ni-i taie =i s[ fac[ c`rna\i din ei? C[ adic[, de
c`nd ]i a=a de mare nacialnic, nu-i mai plac c`rna\ii de porc? Auzi,
C { R A R E
cic[, de ce s[ mai \inem =i cai, c`nd avem at`tea tractoare? Auzi,

cic[, e o ru=ine pentru socialism s[ lucr[m la deal cu caii. Mata
e=ti redact, trebuie s[ fi auzit.
Am auzit, dar cred c[ nu se va merge chiar at`t de departe.
P E T R U
Vom tr[i =i vom vedea. Dac[ ]mi taie caii, m[ fac tractorist.
Dar ia s[ ridic[m paharul =i s[ schimb[m vorba.
''
Sim\eam eu c[ de abia acum ajungem la lucrul cel mai
important.
Tovar[=e Ochi=or, vorba-i c[ am un b[iat. M[i Cornele!
strig[ st[p`nul casei, =i ]n prag se ar[t[ un baiat zv[p[iat, dar cu
ochii aten\i ca ]nainte de vreun eventual pericol. T[tic[-s[u ]i
dete o palm[ u=oar[ peste ceaf[ =i-i zise: Du-te! At`ta copil
am. Corneliu ]i zice. Nevast[-mea i-a adus numele de la ora=, c[,
de, dumneaei are cursuri de contabil. At`ta copil am =i mi-i drag
ca ochii din cap. Acum a trecut ]n clasa a opta. +i ce aud eu? Cic[,
dup[ clasa a opta, pe ai=ti mai pro=ti, de la \ar[, au s[-i trimit[ pe
un cap la =coli tehnice, n-au s[ le dea voie s[ ]nve\e la =coli ]nalte,
cum ai ]nv[\at dumneata, bun[oar[. Cic[, a=a vrea Hru=ciov: s[
]nve\e numai b[ie\ii celor care-s feciori de nacialnici =i parteinici.
Nu-i chiar a=a, b[di\[ Condrat.
Tovar[=e Ochi=or, las[ c[ eu =tiu mai bine. Iac[ m[ uit eu
la mata =i nici nu pot s[-\i spun c`t de drag ]mi e=ti. Fecior de
\[ran, po\i trage sapa oric`nd te-a ajunge nevoia din urm[, dar
e=ti =i om ]nv[\at, e=ti redact. Cum le aduci dumneata din condei,
nici c[ se mai poate s[ fie altul. Iac[ a=a a= vrea eu s[ ajung[ =i
copilul meu, om ]nv[\at. Ce trebuie s[ fac pentru asta?
B[iatul s[ ]nve\e bine...
S[ ]nve\e bine? P[i, el ]nva\[ bine, dar ce folos, dac[ eu nu-s
dec`t gr[jdar =i mai mult nimic?
Nu conteaz[ cine e=ti mata.
Nu conteaz[? Ba conteaz[, =i ]nc[ s[ vezi mata c`t de
mult! +i dac[ mata nu po\i s[-mi spui ce s[ fac, atunci am s[-\i
spun eu ce misiune ]mi revine. Pentru b[iatul meu sunt gata de
orice. Vrei s[ fac moarte de om? Dac[ a= =ti c[ ajut[, a= face-o =i
pe asta. Dar nu, asta nu ajut[.
Dar ce poate s[ ajute?
C { R A R E
Acu=ica ]\i spun, zice Condrat T[ureanu =i dup[ ce ]=i face

cruce cu fa\a spre icoane, continu[: |i-am spus c[ pentru b[iatul
meu sunt gata s[ sar =i ]n foc? Apoi s[ =tii c[ am s[ sar. Pe crucea
P E T R U

mea c[ am s-o fac, dac[ a=a vrea statul ista al nostru. Am s[ intru
R E P E R
]n partid, m[ fac =i eu parteinì. Eu pentru b[iatul meu fac totul.
M[ dau ]n drujb[ =i cu dracul, numai s[-mi v[d b[iatul cu carte,
cum e=ti mata, tovar[=e redact.
D E
Ochii lui Condrat T[ureanu priveau spre zarea ]mp[durit[, iar
P U N C T U L
pe obrajii lui smoli\i de codrean voinic =i nestr[mutat =iroiau dou[
lacrimi limpezi =i sincere: M[ dau =i ]n partid. Pe crucea me...

Punctul de reper
R E P E R
D E
P U N C T U L
Nimerisem odat[ ]ntr-un sat vechi de codru cu uli\e =i uli-

cioare ]ntortocheate ca funia ]n sac. Aveam nevoie s[ ajung p`n[
la c`rmuirea colhozului, p`n[ la sovietul s[tesc =i la =coal[. Era
pe la vremea de bucate, pe uli\e nu vedeai \ipenie de om, probabil
c[ to\i erau du=i ]n c`mp; s[ intru ]n vreo ograd[ =i s[ ]ntreb cum
s[ ajung unde-mi trebuia, nu m[ \inea curajul s-o fac, pentru c[
peste tot auzeam m`rìnd dul[i voinici =i a=a pu=i pe sfad[, f[r[
de pricin[, dar mite s[ m[ fi v[zut pe mine, v[ ]nchipui\i ce ar fi
fost! Merg eu a=a la ]nt`mplare ]nspre centrul satului, ca prin
t`rgul lui Cremene, =i iat[ c[ providen\a mi-o aduce ]n cale pe o
b[tr`nic[.
C`nd ne-am apropiat bine, m[ pro\[pesc astfel ]n fa\a m[tu=ii,
]nc`t nu mai avea cum s[ scape de mine, dec`t doar dac[ ar fi
fost s-o ia ]napoi.
Bun[ ziua, m[tu=ic[! fac eu, plec`ndu-m[ =i c[ciulindu-m[
ca un artist ]n fa\a ei.
Buna! ]mi r[spunde scurt femeia =i d[ s[ mearg[ mai
departe, iar eu de ici sar cu prima ]ntrebare:
Sunt un om str[in ]n sat la dumneavoastr[, nu mi-i spune
cum s[ ajung la c`rmuirea colhozului?
La pravlenie adic[, face baba =i, ar[t`ndu-mi cu c`rja din
m`n[ ]ntr-o parte a satului, zice:
Apoi ai s[ mergi pe drumul ista ]nainte =i, cum ajungi la
bufet, ai s-o iei la dreapta.
B[tr`na pusese un fel de accent pe cuv`ntul bufet, de parc[
ar fi fost vorba de vreun monument oarecare sau cel pu\in de o
m[n[stire.
Mul\umesc, zic eu, dar nu ]mi spui mata cum s[ ajung la
sovietul s[tesc?
La selsovet, adic[. Apoi ai s[ mergi, cum \i-am spus, p`n[ la
bufet =i de acolo ai s-o c`rne=ti drept la st`nga.
Da p`n[ la =coal[? nu-i dau eu drumul b[tr`nei s[-=i urmeze
calea.
V[leu, c[ multe mai vrei mata s[ le =tii! La =coal[ ajungi
a=a: cum te pomene=ti ]n dreptul bufetului, o iei tot ]nainte, pe
urm[...
Dup[ cum ]mi d[dusem seama, ]n satul cela toate drumurile
duceau =i porneau la =i de la bufet. Acesta era un fel de punct de
reper. Stai, mi-am zis atunci, dar cum ajung la bufet?
M[tu=ic[! strig la b[tr`na care era de acum la cotul
drumului. Da la bufet cum s[ nimeresc?
B[tr`na se ]ntoarce cu jum[tate de obraz spre mine =i-mi
zice:
Apoi dac[ nu =tii nici bufetul unde-i, ce s[ mai gr[im,
dragul m[tu=ii?
Pe urm[ ad[ug[ cu mai mult[ bl`nde\e:
Uit[-te =i mata unde se duce mult[ lume, c[ acolo ]i bufetul.
Stai oleac[ locului, c[ amu=i trebuie s[ apar[ vreunul de i=ti cu
nasul ro=u ca sfecla cea de bor=, ia-te dup[ d`nsul =i n-ai s[ gre=e=ti,
drept la bufet o s[ te duc[... +i dac[ ai dat de bufet, ]ncolo le
g[se=ti u=or =i pe toate celelalte. C { R A R E
P E T R U
!
Vorb[ lung[ la revelion
Mai erau dou[ ore p`n[ la sosirea Anului Nou. }n casa lui
Onofrei Bulbuc, =eful brig[zii de construc\ii din sovhoz, s-au
adunat toate cele cinci perechi de invita\i. Voia bun[ domne=te
]n cas[, z`mbetele dau ]n floare pe fe\ele celor de fa\[. C`nd s[
ridice primul pahar ]ntru pomenirea anului vechi, unul din cumetri
]i =opte=te altuia: Numai de nu s-ar porni b[di\a Onofrei cu
povestitul. +i se vede c[ vorba a fost spus[ ]ntr-un ceas r[u:
st[p`nul casei, cu paharul ridicat sus-sus, d[ frù gurii: Iac[ a=a,
m[i oameni buni, \ineam paharul =i atunci, ]n anul cela, tot ca
acum, de Anul Nou, c`nd mi-a b[tut ]n u=[ paznicul de la
cantor[... Gata, nu-l mai opre=ti face a pagub[ unul din cumetri.
Eu pe atunci, dup[ cum =ti\i, eram membru al comisiei de revizie.
D-apoi aceea era comisie, tovar[=i, nu =ag[... Tr[nc[nil[ ce
este el! scoate vorba printre din\i un cum[tru cu nasul ro=u, d[
de du=c[ paharul =i, scuz`ndu-se, iese afar[. +i, dup[ cum v[
spuneam, st[team cu paharul ]n m`n[, curat ca acum. Numai c[
atunci paharele erau altele, ]nc[ de la nunt[, iar aiestea pe care le
\inem ]n mìni le-am cump[rat anul trecut de la Tighina...
Cic[litor mai este, Doamne! =opte=te un cum[tru sl[bu\, trage
paharul =i iese glonte pe u=[. Acum, dac[-mi spune paznicul c[
sunt a=teptat de director la c`rmuire, eu n-am ]ncotro, trebuie s[
m[ duc... Mare leorb[u! zice cel de al treilea cum[tru =i iese
cu tot cu pahar ]n tind[, iar so\ia sa dup[ d`nsul. Cum minutele
C { R A R E
trec f[r[ oprire, Veselina, st[p`na casei, nu mai poate: Hai, m[i
Onofrei, spune cum a\i ajuns la f[\are =i l-a\i g`bjit pe ho\ =i
termin[ odat[! Tu s[ nu m[ mì din urm[! |ie \i-am povestit
P E T R U
totul de-a fir-a-p[r Un an ]ntreg mi-ai spus t[r[=enia. Nu vezi

c[ a mai r[mas numai un ceas p`n[ la Anul Nou? Nu-mi lua
"
#
vorba din gur[! +i, dup[ cum v[ spuneam, m[i cumetri, ]mbrac
R E P E R
eu cojocul, nu aista pe care-l vede\i, da altul... D`rdìal[ =i
gata! face ]nciudat al patrulea cum[tru, ia paharul ]n din\i =i o
tule=te afar[; so\ia abia ]l ajunge din urm[. +i ies eu, vas[zic[,
D E
afar[. Dar era un ger atuncea! Aista de acum ]i floare la ureche...
P U N C T U L
O farfar[ =i un cl[n\[u! ]l porecle=te ultimul cum[tru, ]=i ia
so\ia =i tiva pe u=[, uit`ndu-=i paharul pe mas[. Ai scos to\i
cumetrii de la mas[, m[i Onofrei, cu povestitul t[u! se fr[suie=te
Veselina. St[p`nul casei se uit[ afar[: to\i invita\ii lui stau lipi\i cu
fe\ele de geam, a=tept`nd s[ termine Onofrei povestitul. M[
duc s[-i chem ]n cas[, c[ de abia am ]nceput a spune, zice
st[p`nul =i iese afar[. V[z`nd r[ul, cumetrii dau buzna ]n cas[.
Dar nu reu=esc s[ trag[ c`te un pahar, c[ st[p`nul se ]ntoarce =i
continu[ s[ tolog[neasc[: +i, dup[ cum v[ spuneam, gerul era
iute ca focul... M[i b[rbate, fie-\i mil[ de oamenii i=tia! Uite c[
bat de acum curan\ii. Las[ c[ ]i mai povesti =i la anul. La anul,
zici? se dumere=te Onofrei Bulbuc, exclam`nd: Ei, atunci fie =i
la anul! La anul =i la mul\i ani...
$
Amor ca la ora= sau Ciao!

R E P E R
pentru V`jìta Veche

D E
P U N C T U L
Mitrofan Cu=m[uns[ e om vestit ]n satul nostru, mai ales

prin aventurile sale amoroase din tinere\e, dar =i prin cele de
dup[ prima, a doua, a treia =i celelalte c[s[torii ale sale. Babele de
onoare din V`jìta Veche, c`nd stau adunate ]n sobor =i li se
]nt`mpl[ s[ le treac[ prin preajm[ eroul nostru, ]l arat[ mai mult
cu nasul dec`t cu degetul =i prind a se =u=oti pe auzite: Ptiu,
ucig[-l crucea! Iaca trece H[furtache! V[leleu, ia uita\i-v[ la
Pestelcu\[ cum merge, nici nu atinge p[m`ntul! Aracan de
mine, iat[-l =i pe Aripa S[t[nii! Talpa-Iadului, Doamne, m[
iart[! Cele mai tinere dintre babe, care au apucat ceva carte =i
dezghioac[ bine vorba de la radio =i televizor, se exprim[ =i ]n
termeni mai moderni: Poftim =i pe Hop-catrin\[!, Vine
Fustangiul! sau Aten\ie, ia vede\i-l =i pe Sare-garduri!
B[di\a Mitrofan trece prin ploaia de complimente, curat s[
zici ca leb[da prin valuri. Ce i-i lui? Floare la ureche! Parc[ po\i
s[ astupi gura lumii? +i la o adic[, parc[ de r[u ]l vorbesc babele?
S[ dea domnul at`ta critic[ asupra lui, cap de brigad[ ce este.
Alte griji are: recolta, planul, perspectiva. Tineretul din brigad[ ]l
respect[ =i el =tie foarte bine c[ acest respect i se poart[ nu numai
pentru calit[\ile de conduc[tor, dar =i pentru faima de om dat cu
dragostea ca \iganul cu sc`nteia. Amorul, zice dumnealui c`nd
se afl[ printre b[ie\ii nu demult ie=i\i de pe b[ncile =colii, e poate
cel mai vast c`mp de activitate, c`mp ]n care individiumul se afl[
]n cea mai deplin[ libertate de a-=i manifesta aptitudinile suflete=ti.
Te-ai ]ndr[gostit e=ti liber s[-i comunici persoanei ]n cauz[ ce
foc ]\i arde la inimioar[; \i s-a terminat iubirea, adio =i un praz
verde, dup[ cum zice lumea cult[ la Paris.
+i totu=i, dac[ =tii cum s[-i intri ]n suflet, dac[ ]i c`=tigi simpatia,
b[di\a Mitrofan Cu=m[uns[, dup[ ce ]\i istorise=te cu lux de
am[nunte =i, inevitabile ]n asemenea cazuri, ]nflorituri tot cu
]nt`mpl[ri de succese ]n dragoste, ]\i poate ]ncrede rar de tot
]ns[ =i povestiri mai triste, cazuri de rateu, dup[ cum nu
uit[ dumnealui s[ le boteze ]ntr-un stil pretins c[rtur[resc. Iat[
ce mi-a povestit odat[, c`nd reu=isem s[-l aduc ]n cei mai buni
du=i ai s[i. Eram la coliba harbuz[riei din brigada dumisale.
A=teptam s[ ne vin[ o ma=in[ din sat. Focul din fa\a noastr[
]mpro=ca sc`ntei ]n cosmos. Badea Mitrofan Cu=m[uns[ tr`nti
=apca ]n p[m`nt =i se l[s[ ]nduplecat:
Bine, jup`n Dumitrache! Treac[ de la mine. Am s[-\i spun =i
una dintre cele cu haz ]mpotriva mea. Eram pe atunci ajutor de
brigadier. M[ trimisese colhozul la o consf[tuire ]ntr-un ora=
mare, nu-\i mai spun care, c[ nu conteaz[, pentru noi, \[ranii,
toate ora=ele sunt la fel. }nc[ nu eram c[s[torit. +i, dac[ umblam
cu codi\a b`rligat[, cum ]mi scot babele vorbe ]n sat, hai =i eu s[
trag cu ochiul la domni=oarele =i doamnele de ora=. Nici vorb[!
Nu m[ socoteam de nasul lor. Dar, zic, ia s[-mi ]ncerc norocul,
ia s[ v[d c`t face farmecul nostru ]n zi de t`rg. P[ream, se vede,
caraghios pentru peisajul urban: cu=m[ \urc[neasc[ dat[ de-a
c[\eaua, palton cu umeri p[tra\i =i poale p`n[ la p[m`nt, c[ era
]n toamn[, ciubote c[z[ce=ti, m[nu=i de paznic de noapte, un
fular ro=u ca la \igani, peste care ]mi at`rnau must[\ile ca la Taras
Bulba. M[ apropii de o feti=can[ pirpirie, ]i spun o cinghilitur[,
iar ea m[ ]mbr`nce=te cu vorba: Uidi, deadea, ia luk ne potreb-
leaiu, care vas[zic[ de la mine mirosea a ceap[. M[ duc =i-mi
mai dreg glasul cu ni=te zveroboi, mai astup izul cel de ceap[ =i
]n fa\a unui cinematograf prind a m[ lega de o domni=oar[
C { R A R E
singuratic[. }ncerc, dar f[r[ rost. Cum m[ respinse =i asta, simt

c[ o privire m[ fixase =i nu-mi d[dea drumul din str`nsoare.
C`nd holbez ochii mai bine, o doamn[ tineric[ m[ luase de mult
]n c[tare =i, dup[ cum se apropia de mine leg[n`ndu-se ca o
P E T R U
barc[ pe ap[, zic ]n mintea mea c[, bre, cum ]\i vine prada singur[
]n la\. Ea ]=i duse degetul ]nm[nu=at la buzele \uguiate, sem[n`nd
%
cu dou[ c[p=une, =i m[ mustreaz[ ]n sens c[ nu-i bine s[ m[ ag[\
]n felul acesta de fete tinerele. Ea o vorb[, iar eu dou[, ea
dou[, eu trei. +i tot a=a mai departe. Eu m[ prezint: Mitrofan
Cu=m[uns[, ea ]mi ]ntinde m`na dreapt[ =i, pironindu-=i privirea
juc[u=[ ]n ochii mei de \[r[na= hulpav, ]mi murmur[, mai mult
dec`t ]mi spune, cum o cheam[: Clo-til-da. Po\i s[-mi zici Cloti.
Eu turuiesc ]ntruna, turn`ndu-i vrute =i nevrute, iar ea
]ncuviin\eaz[ cu fr`nturi de miorl[it din paradis.
M[i, zic, succes! M[i, bravo \ie, Mitrofane! Ai cucerit, zic,
inimile codanelor din V`jìta Veche, acum \i-ai l[rgit c`mpul de
activitate =i a venit momentul s[ dai gata =i primul ora= care \i-a
ie=it ]n cale. +i c`nd ]mi mai comunic[ sub\iratica de Clotild[ c[
nu e =i nici n-a fost m[ritat[, ]ncep a-mi face planuri pentru a m[
c[s[tori cu o fat[ de la ora=. Pe atunci a=a ceva tr[gea greu la
c`ntar ]n ochii lumii noastre de la \ar[. Cu una cu alta, m[ trezesc
c[ ml[dioasa de Cloti m[ invit[, sfiindu-se, desigur, s[ mergem
]n vizit[ la o prieten[ de-a ei. Eu mai ]ncape vorb[? cad
imediat de acord. Dar, ca orice moldovean din V`jìta Veche =i
ca ajutor de brigadier, cum s[ m[ duc ]n ospe\ie cu m`na goal[?
S-a mai v[zut una ca asta? Nu, desigur, c`t ]i lumea =i p[m`ntul.
+i hai s[ fac ]mpreun[ cu Clotilda fel de fel de cump[r[turi. Bani
aveam berechet =i nu m[ zg`rceam, iar simpatica mea cuno=tin\[
avea dou[ plase destul de ]nc[p[toare =i un gust formidabil. Era
destul s[-mi arate cu degetul o =ampanie, =i eu luam dou[, un
coniac =i eu luam trei. +i tot a=a mai departe: d[-i cu b[utur[,
d[-i cu salamuri, bomboane, d[-i cu fructe =i conserve, d[-i cu
l[mì =i portocale. Din ultimul magazin ie=isem ]nc[rca\i cu
cump[r[turi ca ni=te albine cu nectar. Taxi! strig eu. Vai, ce mai
cavaler galant! ]mi g`ngurea Clotilda la ureche. Iar eu: M`n[, birjar,
=i du-m[ ]n noapte! =i fata spune taxistului unde s[ ne duc[.
C { R A R E
Ne oprim ]ntr-un cartier proasp[t construit. }n jur numai

case cu multe etaje. Intr[m ]ntr-un bloc. |up! =i vine ascensorul.
Ap[s[m pe butonul cu num[rul 10. Dau s-o s[rut pe Clotilda,
P E T R U
dar cump[r[turile nu-mi permit, c[ci eram mai ceva ca un Mo=

Cr[ciun. Iar Clotilda numai chicote=te =i m[ ]nt[r`t[: Vai,
&
'
Mitrofane-puiule, e=ti chiar at`t de ner[bd[tor!? Fii cuminte, n-a
R E P E R
mai r[mas mult. Ie=im din ascensor, ne oprim ]n dreptul unei
u=i. Adorata mea ]mi d[ un pup pe obraz, apas[ butonul soneriei,
]mi spune s[ a=tept aici ]n coridor p`n[ va spune prietenei dou[
D E
vorbe. Iat[ c[ u=a se deschide, Clotilda mea dispare ]n apartament,
P U N C T U L
iar eu r[m`n s[ a=tept cu cump[r[turile ]n bra\e. Nu trece mult =i
]n u=[ apare un b[rbat cu figur[ de atlet, ]mbr[cat ]n costum
sportiv, ]mi d[ bun[ seara =i ]ncepe a m[ despov[ra de
cump[r[turi: =i de =ampanie, =i de coniacuri, =i de salamuri, fructe,
=i de tot. Gentil om! R[suflasem u=urat. Cum v[ spune? m[
]ntreab[. M[ prezint: Mitrofan. El ]mi ]ntinde o m`n[ c`t o lopat[:
Iar mie ]mi zice Jora. +i, cum ]mi prinsese m`na ]n laba lui de
atlet, m[ r[suce=te cu spatele spre d`nsul =i, url`nd S[ mai vii =i
mìne, dac[ \i-a pl[cut, mi-a tr`ntit un picior la partea moale,
de am zburat ]n cel[lalt cap[t al coridorului. Iar Clotilda, ce s[-\i
spun? Flutura din m`n[ la spatele handral[ului, zic`nd de vreo
dou[ ori Ciao! Zic =i eu: Ciao, dumnezeii t[i de Clotild[, c[
bine m-ai fraierit. Ba ]nc[ s[ vezi ce-a f[cut, idioata, =i-a dus
palmele ]n v`rful capului mujind: Mu-u-u!. M-a f[cut bou. At`t
am mai v[zut-o. D-apoi cum altfel! Venisem de la coada vacii =i
vroiam s[ cuceresc domni=oarele din ora=. Cine s[-\i ierte una ca
asta? Bun[ palm[ pentru ]nfumurarea mea de om prost de la
\ar[. Cui puteam s[ m[ pl`ng? +i parc[ mi s-ar fi dat dreptate
mie? M[ tem c[ nu. Nu =tiu cum e acum, dar pe atunci satul era
departe de ora=. V[z`nd eu una ca asta, am hot[r`t s[ las ]n pace
domni=oarele din ora=, ]ntorc`ndu-m[ la M[rioarele =i Panaghi\ele
noastre. +i c`nd mai aud =i azi numele Clotilda la televizor, la
radio sau a=a ]n vorba oamenilor, n-am de zis dec`t Ciao,
paceaur[!

Execu\ie literar[
R E P E R
D E
P U N C T U L
T`n[rul poet Eusebiu Cartofeanu, sfios ca o fat[ mare =i

ro=u ca bogasiul, fr[m`nt[ m[run\el ]n mìni ]nvechita =apc[ =i
un caiet b[tut p`sl[ cu versuri. }nc[ o clipit[ =i ar fi putut s[ le
mototoleasc[ ]ntr-un ]ntreg pe am`ndou[. Consultantul literar,
un jude ]nc[run\it de ani =i teorii literare, ]l prive=te ca pe un
delincvent de drept comun, apoi i se face mil[ de t`n[ra jertf[ =i
]l ajut[ s[ ias[ din penibila ]ncurc[tur[:
Ia arat[-ne ce ai adus.
Ni=te poezioare colea...
Pe scurt, ni=te versuri, vas[zic[. A=a-i rom`nul, cum a zis
marele Alecsandri: are m`nc[rimea scrisului. }ncepe cu versuri,
apoi trece la proz[, mai apoi la piese de teatru =i, ]n cele din
urm[, le d[ toate pe una =i se apuc[ furios de critic[ literar[.
Dac[ s-a pornit, nu-l mai poate st[vili nici o for\[ din natur[. Ei,
=i cum ]\i zice?
Eusebiu.
M[ intereseaz[ numele matale, dac[ m[ ]n\elegi...
A, prenumele? Sau poate porecla?
Scurt: numele, porecla =i pseudonimul ceva mai t`rziu.
Da-da, Cartofeanu mi-e numele, din tat[-n fiu...
Cartofeanu? Cum s-ar spune, \[ran din fundul c[ru\ei?
Da, chiar c[ din fundul c[ru\ei.
De, nu prea potrivit nume pentru un poet. Dar, ]n fine,
mai ]ntì s[ vedem ce stof[ ai, poate c[ nici ni-i nevoie de
pseudonim sau porecl[, cum ]i zici matale. +i cine zici c[ te-a
trimis la noi, la Uniunea Scriitorilor?
Acei de la redac\ie, adic[ de la mai multe redac\ii...
Le cunoa=tem noi bine stilul: ]n loc s[ se chinuiasc[ ei cu
autorii... Dar, Dumnezeu cu d`n=ii... +i unde ziceai c[-\i faci
studiile?
La avtodorojnì!
Cum s-ar spune mai pre limba noastr[, la tehnicumul
autorutier...
}h]!... Ixact de drept.
Ce poe\i ai citit mata p`n[ acum?
Eminescu, Creang[, Pu=kinescu...
De Baudelaire ai auzit?
De Bolduoglu?
Bolduoglu e moldovean de-al nostru, get-beget. Eu te
]ntreb de clasicul francez Baudelaire.
De Baudelaire n-am auzit ]nc[, de pe Bolduoglu l-am v[zut
chiar, a fost ]n cas[ la noi, mai era cu d`nsul unul, spunea ]ntruna
p[t[r[nii, numai c[ i-am uitat numele, suna cam ninunat...
Spune, june Eusebiu Cartofeanu: ce te face s[ scrii?
Cum ce m[ face? Cum pun m`na pe creion, ]mi vin ]n
minte feluri de cuvinte, mi se face dor de casa p[rinteasc[ din
satul nostru Zdupacii Noi, unde am =i o fat[ pe care nu-mi
r[m[sese mult ca s[-i pecetluiesc un pup din cele \[r[ne=ti, din
talp[.
Cu talpa s[ mai z[bovim pu\in. Mai bine spune, drag[
june Cartofeanu, mai ]ntì ]\i vin g`ndurile =i pe urm[ te apuci de
condei sau cum procedezi mata?
Dac[ la mine, domnule consultant, lucrurile se ]nt`mpl[
tocmai invers.
Drag[ Eusebiu, dac[ po\i fi sincer, spune: ai putea
dumneata s[ nu scrii deloc?
C { R A R E
Deloc? Nu =tiu, ]nc[ n-am ]ncercat.

Marele Lev Tolstoi afirma c[ orice scriitor trebuie mai
]ntì s[ fie gravid de o oper[ =i abia pe urm[ s[ o nasc[. Ai putea
s[ afirmi dumneata c[ te sim\i ]ntr-o asemenea stare?
P E T R U
Gravid? Adic[ bor\os? M-am uitat =i parc[ a= zice c[ nu

prea am p`ntece.

Lucrurile se iau la figurat.
Dac[ nici la figurat, eu a= zice c[ nu...
Ne-am l[murit =i aici. Ia mai bine s[ lectur[m vreun vers-
dou[ din a=a-zisa oper[ a matale: S[lciile stau ]ng`ndurate peste
rù... Se uit[ cu ochi de procuror la t`n[rul condeier. S[ =tii c[
nu-i r[u. Singur le-ai scris sau...
Pe crucea mea c[ singur, d-apoi cum altfel, c[ la noi ]n
tehnicum, ]n afar[ de mine, nimeni nu scrie poezii.
Nu m-ai ]n\eles just. Vreau s[ te ]ntreb, nu te-a influen\at
vreun poet pe care, ]nt`mpl[tor, l-ai citit? Versul acesta, bun[oar[,
seam[n[, s[ zicem, cel pu\in a Rilke.
R`lk[? Dac[ eu pe aista tocmai c[ nu l-am citit.
Consultantul literar se uit[ la ceas =i ]ncheie execu\ia literar[:
Scrie, tinere Cartofeanu, dac[ zici c[ n-ai puteri s[ nu scrii.
Dar nu te prea sili, scrie c`t mai pu\in, cel mult c`te un r`nd pe
zi, nu c`te zece pe minut, cum fac unii, iar cel mai bine ar fi s[ nu
scrii defel... }n fine, ziua de munc[ s-a terminat. Dac[ \i-a mai
r[mas curaj, po\i s[ mai treci pe la noi, ]ns[, dac[ se poate, c`t
mai rar sau las[-te b[tut.
T`n[rul poet ]=i ia =apca =i caietul, mul\ume=te pentru sfaturi
=i se opre=te la aluzia din ultima vorb[: mai mult nu-=i mai trage
piciorul nici pe la redac\ii, nici pe la consultan\i. Nici cu versuri,
nici f[r[ versuri.
C { R A R E
P E T R U

!
Du=manii mamei
R E P E R
=i du=manii mei
D E
P U N C T U L
Cine nu se bucur[ c`nd mam[-sa vine s[-l vad[? +i ]nc[ de
unde vine!? De la \ar[, de la Zorine=ti, ]n capitala republicii. Cu
trenul interurban Basarabeasca-Chi=in[u.
Mam[!
Aurel!
Bun[ ziua!
Bun[! Vino s[ te pup.
Hai, c[ nu mai sunt un copil. Am =i eu copilul meu.
+i unde mi-i Spiru=, nepo\elul?
La gr[dini\[, unde s[ fie?
}l chinui\i ]n herghelia ceea de copii.
{sta-i serviciul lui.
Da nora unde-i?
Aluni\a-i la =coal[, la lec\ii.
+i tu ce faci singurel?
Ce fac? Lucrez.
Adic[, scrii? Apoi da, dac[ e=ti jornalist. Nu zic, bun[ meserie
\i-ai ales. Amu=i am s[-\i spun cum meseria asta a ta m-a sc[pat de
la grea sump[n[. Dar, mai ]ntì, ia pune vinul ista la rece.
Ce \i-a trebuit s[ cari at`ta?
Nici un fel de sup[rare. Amu, iac[, oleac[ de br`nz[ de
oaie, c[ mai \in vreo trei cornute; ni=te ou[ de la mo\atele mele.
+i, la urm[, ia =i coco=ul ista, c[ ]n Chi=in[ul vostru carne vie nu
vede\i.
De ce ]\i prazi gospod[ria?
C`nd iau cu m`na mea, nu-i pr[dat, c`nd ]\i ia statul, atunci
]i alt[ vorb[. +i, s[ vezi ce am p[\it ]n tren. La noi, la Zorine=ti,
"
dac[ te sui la halt[, bilet n-ai de unde scoate. M[ sui eu cu g`nd
R E P E R
c[ voi pl[ti controlorului. Dar controlorul ia-l de unde nu-i.

Vroiam s[ m[ dau jos la Tighina s[-mi scot bilet, dar ]mi spune o
nevast[ c[ trenul st[ numai cinci minute =i n-am s[ dovedesc.
D E
Stau pe loc =i a=tept controlul. +i iat[-l, hop! c[ vine. To\i au

P U N C T U L
bilete, numai eu ioc. M[ sucesc ei, controlorii, =i pe-o parte =i

pe alta, c[ de ce nu am pl[tit pentru c[l[torie. Eu le l[muresc c[
n-am avut de unde s[ scot bilet, le dau ]n obraz c[ cei de la calea
ferat[, gospodari de papur[, nu organizeaz[ normal v`nzarea
biletelor. Pe scurt, tot eu r[m`n vinovat[ =i hai s[-mi fac[
document s[ pl[tesc amend[. Fie =i a=a, zic eu, cu statul nu m[
pun ]n poar[. Ei, vas[zic[, la mine: cum te cheam[? Zic, +tef[ni\a
lui Arghir. Numele? Apoi Mirodan, zic. Cum ai spus mata?
Mirodan? ]ntreab[ apuc`ndu-m[ de m`nec[ controlorul cel mai
tinerel. Da, Mirodan, repet eu. Iar el unde ]ncepe a \op[i ]n
jurul meu =i ]mi v`r[ ]n fa\[ mutra lui z`mb[rea\[: Da Aurel
Mirodan nu-i feciorul dumitale? Al meu, zic, c[ tocmai la el
m[ duc. Dumnealui, face el, este un jornalist tare de=tept. Da,
bun jornalist, intr[ pe fir =i controlorul mai ]n v`rst[, numai c[,
de=i mata e=ti mama domnealui, tovar[=[ Stef[ni\[, amend[ tot o
s[-\i punem, ba ]nc[ o s[ te =i fotografiem cu coco=ul ista ]n
m`n[ =i o s[ expunem fotografia ]n gazeta noastr[ de perete =i
]nc[ am s-o trimitem =i feciorului dumneavoastr[. +i a=a, vas[zic[,
f[r[ bilet, ]n schimb, cu coco=. +i o dat[ face \ac! =i m[ scoate ]n
partret cu tot cu coco=. A=a c[ pintenatul nostru a ajuns vestit ]n
lume. Dar, a=a, ]ntr-un cuv`nt, am sc[pat u=or. Cu numele nostru
de Mirodan. Ce-i drept, cu fala ta, Aurel.
Ei, mare fal[, mam[. A=a-\i pare.
S[ nu zici nu. }i bine at`ta c`t fala ]i bun[, m[i Aurel. +i-i
cu totul alt[ g`sc[-n ceea traist[ c`nd fala-i proast[...
Cum a rostit m[mic[-mea vorbuli\a asta, pe loc mi-am dat
seama c[ povestea cu coco=ul nu e dec`t un mic prolog la ceea
ce urma s[-mi comunece d`nsa, c[ doar nu ]n zadar a f[cut ea
drumul de la Zorine=ti p`n[ la Chi=in[u tocmai pe o vreme
mohor`t[ de ]nceput de iarn[. +i, dup[ ce ne-am ]nfruptat din
burluie=ul vechi =i cunoscut =i din cele ce am reu=it eu s[ ]n=ir pe
mas[, mama mi se uit[ ]n ochi =i m[ ia pe departe:
M[i Aurel, m[i!
Ce este, mam[?
M[i, z[u c[ a= zice c[ parc[ nu e=ti mai prost dec`t ceilal\i
fra\i ai t[i...
+tiu eu...
Nu e=ti mai prost, ba chiar e=ti cu mult mai de=tept, nu
degeaba ai ajuns jornalist, iar ei nu-s dec`t agronomi =i bridarieri...
Nu ]n\eleg unde vrei s[ ajungi cu vorba, mam[.
Acu=i ai s[ ]n\elegi. Iac[, fra\ii t[i, c[ nu le-a dat Dumnezeu
mai mult[ minte dec`t \ie, de ce pot tr[i bine cu nacialnicii, iar tu, c[
e=ti mai ]nv[\at =i cu glagolie la cap, nu po\i s[ le intri ]n voie?
Ce ai ]n vedere?
Las[ c[ =tie mam[-ta ce =tie. Ce, crezi c[-i proast[ Stef[ni\a
lui Arghir? Las[ c[ am aflat eu totului tot.
Ce ai aflat?
Tot ce trebuie.
+i de unde?
Din gazeturi.
Mata cite=ti gazete?
Ei, s[ nu le v[d ]n ochi! Iart[-m[, =tiu c[ asta ]i pìnea ta,
numai c[ eu ]s cu vederile cam slabe la anii mei =i ochelari nu
vreau s[ port, s[ nu mi le strice =i mai tare. Ei, dac[ nu citesc eu,
citesc al\i oameni, c[ nu-i cas[ f[r[ gazeturi, pentru c[ abonarea
la noi ]i mai mult cu de-a sila. +i, s[ nu-mi uit vorba. Iat[ ce ]mi
spun cei care ]=i pierd vremea cu cititul.
Ce-\i spun, mam[?
C { R A R E
Lucruri destul de grele pentru o inim[ de mam[. Cic[, ]mi

spunea lumea care cite=te, tu iar te ]ncontrezi cu cei de mai sus.
Cum adic[, m[ ]ncontrez?
Ce, nu =tii vorba veche: domnul da, iar H`ncu ba? Ei zic
P E T R U
una, iar pe tine te ajunge capul s[ le spui alta. Adic[ \i-i at`t de
greu s[ te dai la brazd[ =i s[ zici =i tu ceea ce zic nacialnicii? Vrei
#
s[-\i scoat[ vorb[ c[ e=ti vrag n[roda =i s[ ]nfunde cu tine Siberia?
Ai uitat ce au p[\it ]nv[\[torii din Zorine=ti care luptau, cum se
exprimau ei, pentru limba noastr[ curat[? I-au f[cut rom`ni pe
to\i =i i-au umflat pe sus cu ma=ina ceea neagr[... La a=a ceva vrei
s[ ajungi =i tu?
Dac[ eu nu sunt contra nim[nui, at`t doar c[ ]mi spun
p[rerea...
|i-o spui, =i ea nu se potrive=te cu p[rerea lor. Ascult[-m[
pe mine: d[-te dup[ cei de sus, altfel are s[ fie r[u de tine. }\i =tiu
eu haracterul, e=ti deschis la suflet =i \i-i greu s[-\i calci pe inim[.
Dar tu f[-l pe dracu-n patru =i d[-te dup[ d`n=ii. D[-te a=a, cum
m[ d[deam =i eu dup[ tat-to, Dumnezeu s[-l ierte, c[ iaca de
amu ]s cinci ani de c`nd l-a str`ns Cel de Sus. Crezi c[ mie ]mi
venea u=or cu d`nsul, cu Profir? El avea g`ndul lui, zaconul lui.
Le aveam =i eu pe ale mele, dar m[ l[sam supus[, ca femeie ce
sunt, pentru c[ se socoate c[ b[rbatul e mai mare, el ]i nacialnicul
femeii. Cum ]ncercam s[-i ies din ascultare, el pe loc m[ buchisa.
De fapt, amu s-a dovedit c[ aista e un fel de masaj =i-i de folos
pentru s[n[tate, c[, iac[, el s-a sf`r=it, iar eu mai suflu ]nc[. Dac[
vedeam eu c[ n-am ]ncotro dec`t s[-l ascult pe d`nsul, atunci ce
f[ceam? Nu m[ mai puneam ]n poar[: cum zicea el de diminea\[,
a=a repetam =i eu toat[ ziua, ca s[ nu se socoat[ c[-i ies din
cuv`nt. Aveam ciud[ pe el ca pe un du=man, dar ce puteam s[
fac? M[ d[deam la brazd[ dup[ cum zicea el =i aveam pace bun[
]n cas[. Acela=i lucru te sf[tuiesc s[ faci =i tu cu cei de sus de la
serviciul t[u: ce zic ei, zi =i tu. Ascult[ diminea\a ce se vorbe=te la
radio, uit[-te ]n gazeturi, prinde firul politicii =i zi =i tu cum zic ei.
Mam[, dac[ =efii nu spun nimic.
Nu ]n\eleg: cum, adic[, nu spun nimic?
Ei te ]ntreab[ deodat[: ia spune ce g`nde=ti.
C { R A R E
Cum, ei nu-\i spun ce trebuie s[ g`nde=ti?

Aici e toat[ buba. Ei nu-mi =optesc ce trebuie s[ g`ndesc,
ci m[ ]ntreab[ direct: ia s[ te vedem ce g`nde=ti.
P E T R U
+i tu ce faci?
$
%
Ce s[ fac? +efii mei care, de altfel, sunt de o seam[ cu
R E P E R
mine, numai se cheam[ c[-s =efi, iau loc ]n prezidiu =i ]mi fac
semn cu degetul: ia spune, tovat[=e Mirodane, care-i p[rerea
dumitale?
D E
+i tu?
P U N C T U L
+i eu le spun p[rerea mea, care de multe ori nu se potrive=te
cu p[rerea lor.
D-apoi cum s[ se potriveasc[, dac[ ei nu-\i spun mai ]ntì
p[rerea lor? Iac[, tat-to ]mi spunea mai ]ntì p[rerea lui =i pe
urm[ m[ ispitea s[ vad[ dac[ n-o iau ]n alt[ direc\ie. Apoi nacialnicii
i=tia ai t[i, m[i Aurel, =tii ce \i-oi spune eu?...
Mama s-a uitat lung la ceasul din perete, s-a sculat, =i-a f[cut
semnul crucii spre portretul lui Marx =i a ]ncheiat-o cu mult[
]n\elepciune:
Tat-to mi-a fost du=man, nu zic, dar el ]mi spunea ]ncotro
s-o apuc cu g`ndul. Pe c`nd, dup[ cum v[d, nacialnicii t[i ]s mai
mari faraoni dec`t tat-to. Ia las[ tu Chi=in[ul ista ]n plata
Domnului =i ]ntoarce-te la Zorine=ti. Acolo po\i s[ vorbe=ti ce-i
vrea, c[ acum, dac[ Dumnezeu l-a luat pe Profiric[, nu mai are
cine ne sta ]mpotriv[. Hai ]napoi acas[, c[ altfel nu mai scapi tu
de du=manii t[i...
&
+ans[ ratat[
R E P E R
D E
P U N C T U L
Nu uita, b[ie\ele, c[ noi de\inem ]nforma\ii privind cele

mai mici am[nunte ]n aceast[ delicat[ direc\ie. Crezi c[ n-am
cuno=tin\[ de chestiunile amoroase ale celorlal\i colegi de-ai
t[i? Poftim, =tiu c[ Aurel Voinescu c`nt[ seara la acordeon sub
geamul Claudiei Br`ncoveanu, p`n[ mama acesteia ]l alung[ cu
tot cu acordeon. Ce-i cu Voinescu? Se crede cavaler din evul
mediu, de a ]ndesit-o cu serenadele? Despre Dun[reanu, la fel,
avem dovezi c[ i se scurg ochii dup[ o fat[ din =coala rus[. Iar
Mioara Brezanu? Cuminte domni=oar[ =i dumneaei, nimic de
zis, danseaz[ seara la Casa raional[ de cultur[ =i o conduc la
c[min fl[c[i localnici, lu`nd-o la bra\et[. Dar poate crezi c[ nu
suntem informa\i ]n privin\a n[zdr[v[niilor de dragoste ale lui
Alexei Bulbuc? V-am luat, b[ie\ele, pe to\i la caranda=! }ns[ nu
v-a r[mas mult =i o s[ termina\i =coala. Ave\i =i voi pu\intic[
r[bdare: fi\i buni p`n[ atunci =i nu v[ uita\i la fete. +i nici fetele
nu se vor uita la voi! Dup[ absolvire, poftim, face\i ce vre\i, c[
=coala o s[-=i ia grija de voi.
Bine, Mihail Ivanovici! Mai mult nu m[ uit la fete.
Stii ce, Sp[tarule? Tu s[ nu m[ iei peste picior, c[ =i eu a=
putea s[ recurg la alte metode!... De fapt, acum te-am chemat cu
totul pentru altceva. E=ti informat, desigur, c[ poimìne avem
competi\ie sportiv[ cu =coala rus[, ]ntreceri la alergare pe distan\a
de cinci kilometri? Ac\iunea ]n cauz[ va avea loc sub semnul
prietenei dintre =colile rus[ =i moldoveneasc[. }ntr-un cuv`nt,
sub semnul prieteniei popoarelor sovietice.
Prietenie ]ntre popoare? Ce fel de prietenie la competi\iile
sportive?
Nu m[ ]ntrerupe! Stai =i ai s[ vezi c[ =i aici se poate mani-
festa un fel de prietenie, =i ]nc[ una mare de tot. Precum =tim, ]n
centrul nostru raional, afar[ de moldoveni =i ru=i, mai locuiesc =i
reprezentan\i ai altor popoare. Deci, ascult[ atent care-i misiunea
ce-\i revine \ie. Dup[ cum suntem cronometra\i de c[tre instruc-
torii sportivi din am`ndou[ =colile, =i moldoveneasc[ =i rus[,
primii la aceast[ distan\[ sunte\i doi: din =coala noastr[ moldo-
veneasc[ tu, iar din =coala rus[ Ivanov. }l cuno=ti pe Ivanov?
}nc[ de la ]ntrecerile de la Tighina.
Din partea noastr[ tu fugi cel mai bine, din partea lor
dumnealui. Adic[, vorbind la drept, Ivanov fuge cu vreo c`teva
secunde mai prost ca tine.
Am s[-l ]ntrec.
Tocmai aici vroiam s[ te aduc: nu trebuie ]n nici un caz
s[-l ]ntreci! Nu uita c[ tat[l lui activeaz[ ]n cadrul conducerii
raionale de partid, pe c`nd tat[l t[u nu-i dec`t un \[ran din fundul
c[ru\ei. Prin urmare, avem de a face cu o ]ntrecere ]ntre
reprezentan\i ai elitei =i cei ai clasei \[r[ne=ti.
Iar eu vreau s[-l ]ntrec pe Ivanov! De ce atunci le-am mai
zice ]ntreceri sportive?
|i-am spus c[ acestea se dedic[ prieteniei dintre =colile
noastre, rus[ =i moldoveneasc[, prieteniei popoarelor sovietice,
dac[ vrei mai pe larg. M[car at`ta lucru, m[i b[ie\ele, po\i s[
]n\elegi cu t[rt[cica ta?
Am s[ ]n\eleg, dac[ ]mi ve\i explica mai pe ]ndelete.
Atunci ascult[ mai departe. Chiar dac[ nu te-a r[bda
sufletul =i ai s[ ie=i pe vreo clip[ ]naintea lui Ivanov, nu uita c[
aproape de fini= e=ti dator s-o la=i ceva mai moale...
S-o iau ]napoi?
C { R A R E
Nu m[ ]ntrerupe! |i-am spus s-o la=i mai moale! S[ ba\i

pasul ]ntr-un fel cumva pe loc, ca s[ te poat[ ajunge Ivanov =i s[
rupe\i panglicile de la fini= ]mpreun[, m[ ]n\elegi? }mpreun[!
Numai ]mpreun[! Cu un singur piept comun! Adic[, un piept
P E T R U
colectiv. Un piept format din dou[ piepturi! Aici ]i politica. Asta-i

deviza noastr[ de interna\ionali=ti!
'
Dar dac[ Ivanov are s[ m[ ]ntreac[ =i eu n-am s[-l pot
ajunge? Dac[ el o s[ rup[ panglica ]naintea mea, ce se alege atunci
din politica =i deviza voastr[, scuza\i, noastr[, de interna\ionali=ti?
M[i Sp[tarule, m[i! C[, z[u, naiv mai e=ti! ]l lu[ m`ngìos
de umeri Mihail Ivanovici. Dac[-i a=a, fie, am s[-\i dezv[lui, ]n
mare tain[, un mare secret: am vorbit de acum =i cu d`nsul, cu
Ivanov. }n plus, tocmai ]n momentul de fa\[ ]l mai instructeaz[ =i
rusnacii... pardon, dasc[lii de la =coala rus[. Acum ai prins firul?
De prins l-am prins, dar, nu =tiu cum s[ zic, parc[ ]mi
pare c[...
Nici un fel de p[rere!... Stai pu\in c[ ]nc[ n-am ajuns la
cap[t...
Trebuie s[ mai punem la cale =i o alt[ comdie?
Nu o comdie, ci o stratagem[! +i ]nc[ una de cea mai
mare importan\[. Fii atent la ce-\i vorbesc. Conform calculelor
f[cute de instructorii no=tri sportivi, dup[ primul kilometru, asta
e tocmai distan\a unui cerc pe stadionul raional, ]n fruntea sporti-
vilor va fi Ivanov, fiu de conduc[tor de partid, rus de na\ionalitate,
al doilea Vdovicenko, fiu de muncitor, ucrainean, al treilea
Beridze, gruzin (tat[l lui, =tii, lucreaz[ la enchevedeu); al patrulea
V`lkanov, bulgar, fiu de ]nv[\[tor; al cincilea |ukerman, evreu,
fiu de v`nz[tor, =i al =aselea Cern[u\eanu, cons[teanul dumitale,
fecior de kolhoznici, la fel ca =i dumneata.
+i eu, Mihail Ivanovici, nu mi-a\i putea spune, unde ar
trebui s[ m[ aflu atunci c`nd se vor ]n=ira b[ie\ii ]n ordinea ]n
care mi-a\i descris-o? }n fruntea tuturor, dup[ Ivanov sau la
mijloc? Sau, =i mai bine, poate c[ nic[ieri?
Unde \i-a dori inima, numai nu ]n frunte!
}n tot cazul, cred c[ nu la coad[?...
C { R A R E
Tocmai c[ la coad[!
Chiar la coad[? Adic[ s[ nu fug, ci c[ sar ]n sus, s[ joc
tananica pe loc?
P E T R U
Nu pe loc, ci s[ alergi mai ]ncet.

+i de ce, adic[, mai ]ncet?

Just[ ]ntrebare. Acest sacrificiu ai s[-l faci de dragul
R E P E R
triumfului prieteniei reprezentan\ilor diferitelor popoare =i p[turi
sociale sovietice din centrul nostru raional. Deci, dup[ cum ]\i
spuneam, suntem abia la primul kilometru parcurs. Tribunele
D E
aplaud[ frenetic!
P U N C T U L
Pe cine aplaud[? Pe lideri: de la Ivanov p`n[ la Cern[-
u\eanu?
Asta numai la ]nceput. Ivanov, rusnac, fiu, cum se spune,
al fratelui mai mare (te pui cu Rusia?), e =i normal s[ fie ]n frunte.
Acum uite ce faci tu pentru a spori tensiunea spectacolului sportiv.
Cum ]naintea ta vor fi tocmai ace=ti cinci in=i....
Dar dac[ unul o ia ]nainte sau r[m`ne ]n urm[?
M[i Sp[tarule, te credeam mai de=tept! Ce-\i faci griji?
Crezi c[ n-am convenit =i cu d`n=ii?... Numai, vezi, chestiunea
asta s[ r[m`n[ ]ntre noi... To\i in=ii pomeni\i, to\i ]n afar[ de
Ivanov, nici n-au de ce se pl`nge, pentru c[ nici n-au puteri s[
fug[ mai tare. +i acum ascult[ ce misiune ]\i revine mai departe.
Deci, dup[ cum \i-am explicat, c`nd tribunele vor aplauda furtu-
nos, ia seama c[ ]n tribune se va afla ]ntreaga conducere raional[,
de la partid p`n[ la enchevedeu =i... agen\i secre\i, tu ]l ]ntreci pe
Ionel Cern[u\eanu, care tocmai va fi primul alerg[tor pe care ]l
vei ajunge din urm[. |i-i cons[tean, moldovean de na\ionalitate,
fecior de \[ran ca =i tine, a=a c[ ]l ]ntreci lini=tit =i frumu=el, nu-i
acorzi nici o aten\ie. Dar numai nu cumva s[ te apropii de el,
pentru c[ ar putea s[-\i pun[ vreo piedic[, s[ te mai caliceasc[ =i
]n felul ista s[ ne strica\i toat[ afacerea...
A=a, Mihail Ivanovici! Foarte bine! Mi-a\i dat voie s[-l ]ntrec
pe unul. Ce urmeaz[?
}n fa\[ ]l ai deja pe |ukerman, evreu de na\ionalitate, fecior
de v`nz[tor. Evreii, putem spune, n-au republic[. I-a petrecut
tovar[=ul Stalin la Birobidjan, numai c[ ei s-au ]mpr[=tiat prin
\ar[. +i iar, comer\ul ]i lucru bun, dar nu-i de mare importan\[ ]n
societatea noastr[, a socialismului triumf[tor, a=a c[ po\i s[-l
]ntreci =i pe |ukerman f[r[ s[-\i pese de el. Dup[ |ukerman ]n
fa\[ ]\i apare spinarea lui V`lkanov, bulgar de na\ionalitate. +tii

vorba c`ntecului: Horo=a strana Bolgaria, no Rossia luci=e vseh.
R E P E R
Ai prins firul? }i bun[ \ar[ Bulgaria, dar deocamdat[ nu-i ]n \ara

noastr[... A=a c[... }ns[, vezi, s[ nu uit[m c[ V`lkanov ]i fecior de
]nv[\[tor. Intelectualitatea e o p[tur[ social[ serioas[, aici, deci,
D E
situa\ia se schimb[.
P U N C T U L
}n ce fel se schimb[?
Trebuie s[ demonstrezi mai mult respect fa\[ de V`lkanov.
+i cum s-o fac?
S[-l ]ntreci o dat[ =i pe urm[ s[-l la=i s[ te ]ntreac[ =i el pe tine.
Mihail Ivanovici! Cum vine chestiunea asta, eu mai ]ntì
trebuie s[ fug ]nainte, iar pe urm[ s-o tulesc ]napoi?
Nu! }napoi, nu! Nu =tii deviza noastr[: ]napoi niciodat[?!
Ar fi ceva apolitic. Pur =i simplu, ai s[ te faci c[ ai obosit =i ai s[
alergi un picule\ mai ]nceti=or. Dar =i asta numai p`n[ ce V`lkanov
te-a ]ntrece c`t de c`t.
+i dac[ nu m[ va ]ntrece?
E obligat s[ te ]ntreac[! Noi... parc[ de ce punem aici \ara
la cale?... Dup[ ce V`lkanov te-a ]ntrecut o dat[, tu ]l ]ntreci
definitiv =i te apropii treptat de Beridze. Beridze e gruzin de
na\ionalitate. +i apoi =tii unde lucreaz[ tat[l lui Beridze? La en-
che-ve-deu... Miroase a Sibir, ]\i dai seama?... Fii atent! Pe tovar[=ul
Beridze ]l ]ntreci o dat[, ]l la=i s[ te ]ntreac[ =i el pe tine, iar pe
urm[, vorba lor: Ghena\vali!, ]l dep[=e=ti ]n modul cel mai
hot[r`t. +i o faci c`t se poate de repede, pentru c[ e=ti dator s[-
\i mai r[m`n[ puteri =i pentru urm[toarele manevre, tocmai cele
mai importante!
}nc[ nu s-au terminat manevrele?
Stai, unde te gr[be=ti?...
+i dac[ n-au s[-mi ajung[ puteri?
Trebuie s[-\i ajung[! Noi am calculat, am pl[nuit, am
hot[r`t, la urna urmei, n-are cum s[ nu-\i ajung[! Da, am vorbit
=i la cantin[, s[ ceri de ast[zi, dou[ zile la r`nd, c`te dou[ por\ii
de ceea ce v[ dau acolo.
De h[leal[ mul\umesc. Dup[ cum s-ar spune, ]ngr[=[m
porcul ]n ajun, ai? Bine, Mihail Ivanovici, foarte bine! Hai, da\i-i
mai departe! Ce-mi mai r[m`ne s[ fac pe stadion?
Dup[ ce-l ]ntreci definitiv pe Beridze, ai s[-l ai ]n fa\[ pe
ucraineanul Vdovicenko. Nici cu Ucraina nu-i de jucat! A doua
republic[ dup[ Rusia, ca teritoriu... }ncap ]ntr-]nsa dou[zeci de
Moldove de-ale noastre...
D-apoi c[ dou[ buc[\ele au =i ]nc[put, sudul =i nordul
Basarabiei...
Sp[tarule! Nu te v`r] ]n politic[! +tii vorba ceea: popa taie
limba?... S[ taci a=a cum tac eu... Deci, ucraineanul Vdovicenko.
Pe l`ng[ toate celea, neam din neamul lor au fost muncitori. Cu
clasa muncitoare nu te pui. Aici din partea ta se cere un efort =i
mai considerabil.
Ucraineanul Vdovicenco, zice\i, clasa muncitoare? Minu-
nat! Atunci de ce n-ar fi tot el =i cu efortul?
Ba va depune =i el efort, s[ n-ai nici o grij[. Ce-i a lui ]i pus
de-o parte. }\i ]nchipui: toate tribunele vor clocoti de aplauze!
Deci, ]n fruntea tuturor alerg[torilor e Ivanov, al doilea
Vdovicenko =i al treilea tu, Sp[tarule! Cine pe cine? se
fr[m`nt[ publicul. Trei sportivi, reprezentan\i ai trei popoare =i
p[turi sociale sovietice, se apropie de linia de sosire. Pe Vdo-
vicenko ]l la=i s[ te ]ntreac[ cel pu\in de dou[ ori, apoi ]l dep[=e=ti
=i te apropii de Ivanov. Lucrul acesta se va ]nt`mpla la numai un
kilometru ]nainte de fini=.
+i dac[ n-o s[ am puteri s[ fac toate aceste n[zdr[v[nii
sportive?
Ba vei avea, Sp[tarule! Fii pe pace. Noi am planificat
competi\ia ]n a=a fel ]nc`t toate au s[ mearg[ ca pe roate. +i pe
urm[, cum e=ti alerg[torul de for\[ din raion, te oblig[m s[ fii la
nivelul cerut de conducerea =colii. E=ti komsomolist, ce naiba!
Dar de ce n-ar face toate manevrele astea Ivanov, =i nu
C { R A R E
eu? Mai ales c[ el reprezint[ poporul rus =i conducerea raionului.

S[ nu vorbim aiurea. Chestiunea e deja aprobat[ de c[tre
toate instan\ele locale; cred c[-i informat =i Chi=in[ul, dac[ nu
chiar =i Moscova. +i apoi, la drept vorbind, =tii unde-i buba?
P E T R U
Ivanov este mai slab dec`t tine, pur =i simplu nu-l ajunge cureaua
s[ reziste la executarea acestor importante manevre.
!
Dar cum s[ procedez cu Ivanov? S[-l ]ntrec sau s[ m[ \in
din urma lui?
Po\i s[-l ]ntreci. Dar numai o singur[ dat[. Ei, hai, treac[
de la mine: fie =i de dou[ ori. Dar =i atunci nu cu mult, numai cu
vreo doi pa=i. Iar cel mai bine ar fi s[ mergi ]ntr-un pas cu el =i
s-o \ii a=a p`n[ la fini=. Dac[-i fr[\ie ]ntre popoare, apoi fr[\ie s[
fie. Panglica o ve\i rupe am`ndoi, ]mpreun[, alerg`nd um[r la
um[r. S[ nu cumva s[-\i sar[ \and[ra =i s[ te repezi cu vreun
centimetru ]nainte. Reprezentan\ii celor dou[ =coli medii din
centrul raional, rus[ =i moldoveneasc[, trebuie s[ ias[ egali. Deci,
sus sportul! Sus prietenia dintre popoarele sovietice! Ai ]n\eles,
Sp[tarule, ce ai de f[cut peste dou[ zile? Vrei s[ obiectezi ceva?
Mihail Ivanovici, m-a\i dat gata cu acest proiect =i nu mai
am nimic de spus. Acum chiar c[ nici la dragoste nu mai am
puteri s[ m[ g`ndesc, doar la prietenie mai pot visa. Vas[zic[,
tr[iasc[ sportul =i prietenia ]ntre popoare!
A=a ar fi trebuit s[ fie. Numai c[, vede\i dumneavoastr[, toate
celea pe lume nu se r`nduiesc a=a cum vrea omul, nici cum le
dore=te partidul =i nici cum le pl[nuie=te raionul...
Iat[, deci, c[ sose=te =i mult a=teptata zi a competi\iei sportive
dintre cele dou[ =coli medii din raion. Tribunele stadionului sunt
arhipline, ziua e senin[, alerg[torii a=teapt[ startul. La un moment
dat r[sun[ semnalul cuvenit =i tinerii sportivi se ]mpr[=tie pe
pista de alerg[ri ca ni=te pot`rnichi prin gr`ne. Dup[ primul cerc,
adic[ dup[ un kilometru, liderii respectau ordinea care a stabilit-
o pe h`rtie Mihail Ivanovici: ]n frunte, aclamat furtunos de toate
tribunele, alerga Ivanov, ]n urma lui venea Vdovicenko, apoi
Beridze, V`lkanov, |ukerman =i Cern[u\eanu. Dumitru Sp[taru
se afla acolo unde i se ordonase, adic[ ]n urma sus-numi\ilor.
Toat[ =coala moldoveneasc[ ]i scanda numele, ]ndemn`ndu-l s[
C { R A R E
ias[ ]nving[tor. Bea, Grigore, agheasm[! ]=i zise Sp[taru =i

]ncepu s[ manevreze ]n conformitate cu planul schi\at de Mihail
Ivanovici. Mai ]ntì ]l ]ntrecu pe Ionel Cern[u\eanu. Acesta reu=i
P E T R U
s[-l apostrofeze:
Unde te gr[be=ti, Dumitra=, c[ aici nu se pun note?
"
#
Suntem \[rani moldoveni, reu=i s[-i r[spund[ Sp[taru. La
R E P E R
care bravul zorine=tean replic[:
+i ]nc[ suntem am`ndoi dintr-un sat...
Sp[taru ]i ]ntrecu apoi pe evreul |ukerman =i pe bulgarul
D E
V`lkanov. Aduc`ndu-=i aminte de cuvintele lui Mihail Ivanovici
P U N C T U L
despre Bulgaria =i intelectualitate, se l[s[ ]ntrecut de V`lkanov,
apoi i-o lu[ ]nainte =i se apropie de gruzinul Beridze.
Slu=ai, kuda spe=i=i?1 zise acesta. Davai vmeste, u menea esti
pos`lka iz Gruzii, vecerom otkroem...2
Dup[ ce executase manevrele cuvenite, dep[=indu-l pe ucra-
ineanul Vdovicenko, Sp[taru mai trebuia s[-l ajung[ pe rusul
Ivanov. Tribunele aclamau: I-va-nov! Sp[-ta-ru! Dumitru
Sp[taru r[sufla ]nc[ optimist, deoarece sim\ea c[ mai are destule
puteri pentru a-l ajunge pe Ivanov. Dar aici se ]nt`mpl[ a=a cum
se ]nt`mpl[ de multe ori numai ]n via\[, =i mai pu\in ]n filmele
realismului socialist de neprev[zut...
Ap[ru ca din p[m`nt n[stru=nicul de \ig[na= Antip |[ru=,
pus parc[ de naiba s[ strice toat[ afacerea. Ie=irea lui pe stadion
a fost fatal[. (Ca cititorul s[ ]n\eleag[ mai bine, suntem nevoi\i s[
facem o mic[ digresiune poetic[. Antip |[ru= st[tea prost cu
limbile rus[ =i francez[. La Etea Davidovna, profesoar[ de
francez[, mai ]ndruga el un fel de c`ntec: En, de, trua, je ve dan
la bua, o ]ntorcea pe \ig[ne=te: Ciongardea cu miezul ro=u =i
nu o l[sa ]n pace p`n[ ea nu-i punea un trua. Iar Maria Ivanovna,
profesoar[ de limba rus[, era mult mai sever[. }ntr-o zi, ]nainte
de a ]ncepe lec\ia de dictare, Cern[u\eanu =i |[ru= se tocmesc cu
Dun[reanu =i ]=i leag[ tustrei piciorul st`ng cu o sfoar[, av`nd
urm[toarea ]n\elegere: c`nd e virgul[, Dun[reanu trage o singur[
dat[ de sfoar[, c`nd e punct =i virgul[ de dou[ ori, iar c`nd
trage de trei ori, ]nseamn[ c[-i liniu\[. +i poate c[ totul ar fi mers
bine, dac[ nu se legau de sfoar[ =i Viorel Midoni, =i Mioara
Brezeanu; ace=tia, ori c[ n-au ]n\eles cum trebuie s[ trag[ de
1
Ascult[, ce at`ta grab[? (rus.).
2
S[ fugim ]mpreun[, am un colet din Gruzia, desear[-l desfacem (rus.).
$
sfoar[, ori c[ fuseser[ prea pu\in aten\i ]n timpul dict[rii, dar la
R E P E R
un moment dat, c`nd dup[ un punct =i virgul[ au crezut c[ trebuie

s[ pun[ =i o liniu\[, pro=ti-pro=ti, s-au ]ntors ]ns[ nedumeri\i
spre Dun[reanu: Ce-i cu tine, m[i, cine d[ peste picior? Cito
D E
takoe? ]ntreb[ b[nuitor Maria Ivanovna =i pe loc a =i descoperit

P U N C T U L
]ntreaga re\ea de sfori care pornea de la Dun[reanu. Ea a r`s cu

r[utate =i i-a dus pe to\i ]n cancelarie, a=a cu picioarele ]nl[n\uite
de bucluca=a sfoar[. P[reau c[-s ni=te ocna=i sau vechi odgonari
de pe Volga. Antip |[ru= a luat toat[ vina asupra sa =i, din ziua
aceea, zic`nd: M[ duc s[ ]nv[\ limba rus[, s-o =tiu ca pe \ig[neasca
mea, a disp[rut pe vreo trei luni din =coal[. Pe urm[ s-a aflat c[
lucrase ]n Donbas, unde ]nv[\ase de minune limba rus[. }ntorc`n-
du-se acas[ la Faraoanca, a vrut s[ glumeasc[ cu taic[-s[u =i a
]nceput s[ vorbeasc[ cu el ruse=te: Privet, papa=a!, iar taic[-s[u
face: C`nd \i-oi da amu=i un privet, nici n-ai s[ =tii de-al cui
neam e=ti. Nu cumva te-ai prostit =i tu ca Arion al lui Antona=
Chircu, care, ]ntorc`ndu-se din Donbas, nu vroia s[ vorbeasc[
moldovene=te nici cu mam[-sa, nici cu lumea din sat, de l-au huiduit
fl[c[ii la hor[ =i l-au scos la marginea Faraoancei, ]nc`t nu s-a mai
]ntors nici azi acas[, la urm[ totu=i a rupt-o pe moldovene=te:
Mai r[m`ne\i cu bine! Nu cumva vrei s-o p[\e=ti =i tu? Hai,
b[iete, ori te ]ntorci la =coal[, ori mergi cu mine la fer[rie...
+i Antip |[ru= a venit la =coal[, mai ales ca s[ le demonstreze
tuturor colegilor din C[u=eni, ]ndeosebi Mariei Ivanovna, c`t de
bine posed[ el acum limba rus[. O singur[ dorin\[ mai avea:
Eh, dac[ mi s-ar da drumul =i ]n Fran\a! }n trei luni a= ]nv[\a =i
franceza. Ia atunci v-a= ]ntrece pe to\i =i la francez[! +i, deoarece
lipsise at`ta amar de vreme =i nici nu frecventa regulat lec\iile,
Antip |[ru=, fiind ]n clasa a zecea, nu mai era luat ]n seam[ ca
sportiv. +i iat[ c[ ]n ziua competi\iilor ]l pune naiba s[ se prezinte
la =coal[. A fost luat pe sus ]mpreun[ cu ceilal\i elevi =i acum
alerga din urma lui Sp[taru. Nici chilo\i nu avea, alerga ]n izmene.
Geaba ]l mai c[uta Mihail Ivanovici ]n catastiful s[u, pentru c[
acest sportiv at`t de aprig la pas nu figura ]n nici una din variantele
planificate.)
Hai s[-l ]ntrecem pe Ivanov, s[-i ar[t[m c`t face suta de
pepeni la moldoveni, ]i zise Antip |[ru= lui Sp[taru, c`nd ]l
ajunsese din urm[.
Nu-i voie, nu se poate! at`t reu=i s[-i zic[ Sp[taru lui |[ru=.
|[g[na=ul ]ns[, cet[\ean f[r[ de republic[ =i reprezentat al nu
se =tie c[rei p[turi sociale, o lu[ =i mai iute la picior.
Duce\i-v[ la naiba cu =mecheriile voastre! Aici nu-i algebra
ta. Aici nu cap, picioare trebuie s[ ai! zise furios Antip |[ru=
c[tre colegul s[u de clas[, ]ntrec`ndu-l =i pe el, =i pe Ivanov.
Se ducea de r`p[ toat[ ]ntrecerea programat[ din timp.
R[m`neau goale lozincile referitoare la prietenia dintre popoare
]n toiul competi\iilor sportive. Sp[taru ]ncerc[ s[-l ajung[ pe
|[ru=, ca s[-i mai explice o dat[ deviza ]ntrecerii, marele ei scop
de educa\ie interna\ionalist[, v[zu ]ns[ c[ nu-i mai ajung puteri:
\ig[na=ul se afla deja aproape de fini=, numai izmenele ]i albeau
]n zarea sinilie a prim[verii. Ivanov r[m[sese cu mult ]n urma lui
|[ru=. Sp[taru nu avea altceva de f[cut dec`t s[ mearg[ ]ntr-un
pas cu Ivanov. }nc[ o clip[, =i Antip |[ru= rupse panglica de
sosire. Mihail Ivanovici, descump[nit totalmente, o ]ntinde din
nou, ca s-o poat[ rupe um[r la um[r Ivanov =i Sp[taru, lucru pe
care ace=tia ]l =i f[cur[ ]ntr-un r[p[it r[ru\ de aplauze. Eroul
]ntrecerii era Antip |[ru=! }ns[ organizatorii competi\iilor, dup[
ce \inur[ un lung sfat, ]l descalificar[ pe Antip |[ru= pe motiv c[
nu figura ]n lista celor propu=i s[ participe la competi\ie.
Ce te-ai v`r`t ]nainte? se r[sti la el Mihail Ivanovici.
D-apoi unde s[ m[ v`r? }napoi?
Tu m[car ai republic[, m[i |[ru=?
Dar ce, Faraoanca noastr[ nu-i republic[? Da =atra lui
bunelu-meu?
C { R A R E
Degeaba s-a anun\at c[ suntem ]nving[tori eu =i Ivanov.

Unicul ]nving[tor e=ti tu, Antip! ]l b[tu prietene=te pe um[r
Sp[taru.
P E T R U
Mihail Ivanovici, derutat cu totul =i aburind ca o lipie scoas[

mai mult crud[ din cuptor, se apropie de Sp[taru =i zise:
%
N-ai putut s[-i explici acestui \ig[na= s[ nu o ia ]nainte?
Cine-i el? Pe cine reprezint[? Nici republic[ n-are =i poporul li-i
mic, migreaz[ mereu, nu stau o clip[ pe loc. Ni=te =[trari =i mai
mult nimic.
Mihail Ivanovici, pur =i simplu n-am avut puteri s[-l ajung
din urm[ ca s[-i spun. M[ crede\i? Dac[ a= fi fost ]n stare s[-l
ajung, nu-i mai d[deam eu voie s[ rup[ panglica, o rupeam eu
singur, uit`nd =i de prietenia dintre popoare, =i de pre\ioasele
dumneavoastr[ sfaturi =i indica\ii. M[ istovisem de tot. Nu mai
aveam puteri dup[ executarea manevrelor dumneavoastr[. A=a-
mi trebuie! O s[-mi fie alt[ dat[ de ]nv[\[tur[. }nt`mplarea asta
sper s[ v[ fie de folos =i dumneavoastr[, Mihail Ivanovici.
Mìne avem adunare komsomolist[, unde va trebui s[
r[spunzi pentru poezia La c[su\a m`ndrei mele...
S[-mi prezint =i m`ndra, sau o s[ m[ crede\i pe cuv`nt?
|ie, Sp[tarule, ]\i vine a r`de, iar pe mine m[ ]n[bu=[
pl`nsul. Zi =i tu, ce s[ raportez acum =efilor? Am ratat nu at`t
=ansa unei veritabile competi\ii sportive, c`t aceea a afirm[rii
prieteniei dintre popoarele sovietice. }n loc s[ ias[ primul un
rusn[cel, ne-a rupt panglica un \ig[na=. Zi-i miopie politic[ =i am
terminat vorba...
C { R A R E
P E T R U
&
'
Stalin murise,
R E P E R
iar noi ]nc[ nu pl`ngeam
D E
P U N C T U L
Vine, iat[, =i vestita zi de 5 martie a anului 1953. Moare, ]n
sf`r=it, =i Iosif Visarionovici Stalin. Pe c`t ]=i d[deau seama elevii
=colii medii din centrul raional, aceast[ zi nu fusese pl[nuit[ de
nimeni. Ea a venit ]ntocmai cum vine M[ria sa moartea. }n ]ntregul
or[=el se arboraser[ drapele ]n bern[ =i portrete ale marelui
conduc[tor al popoarelor, acestea fiind ]nr[mate de panglici
negre. +i apoi chiar ]n prima noapte de priveghi, ni=te oameni
n[strun=nici ]i ag[\aser[ de g`t lui Stalin (bustului, bine]n\eles) o
solid[ ghirland[ de g[ini moarte, iar ]n frunte ]l pocnir[ cu ou[
clocite, trec`ndu-i peste um[r o e=arf[ ro=ie scris[ cu litere latine:
Na, satur[-te, Satan[, de post[uci, c[ pe ceea lume n-o s[ aib[
cine-\i da!...
Toate ]ntreprinderile, toate institu\iile organizau mitinguri de
doliu. Dup[ ce rezolv[ mai multe chestiuni ]n aceast[ privin\[,
directorul =colii moldovene=ti, Samson Borisovici +oiman, ]=i
opri creionul ro=u ]n dreptul unui punct ce constituia m`ndria sa
aparte, pentru c[ acesta era un produs al propriei sale imagina\ii.
C`t ai zice pe=te, au =i fost invita\i ]n birou Dumitru Sp[taru =i
Ion Dun[reanu, cei mai buni elevi din clasa a zecea.
Ei, ia s[-mi spune\i cum v[ preg[ti\i de mitingul de doliu
]n leg[tur[ cu ]ncetarea din via\[ a lui Iosif Visarionovici?
Scriem, Samson Borisovici, am`ndoi, c`te o poezie despre
m[re\ul nostru conduc[tor Stalin. }ntocmai a=a cum ne-a\i
ordonat, ]i r[spunse prompt primul frunta= la ]nv[\[tur[.
Ba s[ avem scuzare. Eu nu v-am ordonat nimic, ci pur =i
simplu am intuit marea voastr[ durere cauzat[ de moartea
prematur[ a lui Iosif Visarionovici.
!
Diferen\a nu-i chiar mare, replic[ al doilea frunta= la
R E P E R
]nv[\[tur[.
Ba-i enorm[ aceast[ diferen\[, dragii mei! Dar, ]n fine,
]ndat[ ce compune\i poeziile, mi le prezenta\i. }ntì mie, mie =i
D E
numai mie! }n aceste cernite zile de doliu, ca, de fapt, =i p`n[

P U N C T U L
acum, eu =i numai eu r[spund de toat[ politica din =coala noastr[!

+i nu numai din =coal[... Ei, dar, vorba \[ranilor no=tri, asta-i de
acum alt[ g`sc[-n ceea traist[...
Cei doi tineri komsomoli=ti frunta=i la ]nv[\[tur[ ]=i priveau
cu nedumerire =eful...
+i, dup[ cum ziceam, politic[, b[ie\i! V[ rog s[ fi\i aten\i
un moment, vultura=ii mei! V[ d[ oare prin cap ce se mai cere de
la voi (]n afar[ de declamarea propriilor voastre poezii), ce s[
mai face\i ]n timpul mitingului de doliu?
Nu...
Apoi chiar c[ m-a= fi mirat s[ fi\i voi mai de=tep\i dec`t
mine... Ei, loialii mei eminen\i, =i chiar nu v[ pricepe\i c`tu=i de
pu\in?
Nu...
Eh, c`t v[ v`r min\ile ]n cap, iar voi tot \[rani din fundul
c[ru\ei a\i r[mas... Dar, vorba ceea, de unde nu-i, nici Dumnezeu
nu cere...
Samson Borisovici...
S[ nu v[ fie cu sup[rare, vultura=ii mei, dar =ti\i c[ eu nu
pot s[ fiu fa\[ de voi dec`t sincer... Deci, s[ revenim la chestiune.
}n timpul mitingului de doliu voi trebuie s[ pl`nge\i.
P[i, noi =i a=a cred c[ o s[ pl`ngem, replic[ Sp[taru.
S[ pl`ngem?... +i numai noi doi? ]ntreb[ la r`ndul s[u
Dun[reanu.
Tocmai aici voiam s[ v[ aduc. Din ]ntreaga clas[ a zecea,
o s[ pl`nge\i numai voi doi! Au nu voi sunte\i fruntea frun\ii ]n
komsomol =i la ]nv[\[tur[? Voi! Prin urmare, vou[ v[ revine
onoarea de a pl`nge la moartea marelui Stalin. Nu cumva a\i
vrea s[-i v[d =terg`ndu-=i ochii pe veri=orii Rotaru sau pe zb`n-
\uitul de Alexei Bulbuc, am`ndoi coda=i la ]nv[\[tur[ =i p[rin\i
cu vederi cam antisovietice? Crede\i voi c[ membrii corpului
nostru didactic nu m[ roag[, cu lacrimi ]n ochi, s[ le permit s[
boceasc[? +i ]nc[ s[ vede\i cu c`t[ pl[cere ar vrea s-o fac[! +i asta
tocmai ]n v[zul lumii. Dar le-am t[iat-o multora dintre ei: nici
s[-=i pun[ ]n g`nd! Vor pl`nge la miting numai acei numi\i de
mine =i aproba\i deja pe lista cu pecetea organelor raionale. O,
dac[ a\i =ti c`t de mult dore=te s[ nimereasc[ ]n r`ndurile
bocitoarelor de onoare tovar[=a Aglaia Mihailovna! N-am s[-i
permit s[ pl`ng[, ori=ic`t s-ar considera dumneaei mai tare ca
mine ]n matematici... Uite-a=a se face politic[ pe lume, vultura=ii
mei! Deci, s[ facem totalurile: de la voi doi se cere, ]n primul
r`nd, c`te o poezioar[ de ]nalt nivel politic =i, ]n al doilea r`nd,
c`te un bocet scos din fundul inimii. Vultura=ii mei, asta-i tot ce
pretinde bietul vostru director s[ manifesta\i la acest mare miting
de doliu.
Samson Borisovici, ]ncepu b`lbìndu-se pirpiriul Sp[taru.
Dar vom putea oare s[ pl`ngem a=a... la comand[?
Asta vroiam s[ v[ ]ntreb =i eu, Samson Borisovici, zise
palp[ul Dun[reanu.
Nimic mai simplu, comsomoli=tii mei cei naivi. }n timpul
mitingului, nu v[ r[m`ne dec`t s[ v[ uita\i mult timp la un punct
fix =i lacrimile au s[ vin[ singurele ca apele din mun\i.
+i ce punct fix s[ ne alegem? ]ntrebar[ ]ntr-un glas cei doi
komsomoli=ti frunta=i ]n toate cele.
Ce obiect, zice\i? La asta, vede\i voi, ]nc[ nu m-am g`ndit,
dar g[sim imediat. Obiect, vas[zic[? Poftim! O s[ v[ lua\i drept
punct fix must[\ile lui Iosif Visarionovici. At`ta timp c`t voi,
elevii, v[ ve\i afla pe scen[ =i la tribun[, o s[ ave\i pe peretele din
C { R A R E
fa\[ portretul marelui nostru conduc[tor. Dup[ ce ve\i recita

versurile, uita\i-v[ c`t mai cu s`rg la must[\ile marelui Stalin =i
da\i-i b[taie cu pl`nsul, dar c`t se poate mai cu jale. Sp[taru ]=i va
P E T R U
fixa privirea la musta\a st`ng[, iar Dun[reanu la cea dreapt[.

Dar s[-mi pl`nge\i ca ]n anii cei buni. +ti\i, a=a, cu =iroaie lungi
!
de lacrimi, s[ fie v[zute p`n[ ]n fundul s[lii, de unde fotograful
v[ va drege c`te o poz[. Ei, a\i ]n\eles, vultura=ii mei?
n\eles...
+i iat[ c[ sose=te momentul mitingului de doliu. Cei doi com-
somoli=ti frunta=i ]n via\[ =i la ]nv[\[tur[ =i-au declamat destul
de emfatic poezioarele dedicate dispari\iei ]n lumea celor drep\i
a marelui conduc[tor al popoarelor lumii. Dar, oric`t sau
str[duit am`ndoi, n-a putut pl`nge nici unul dintr-]n=ii.
Unde \i-s lacrimile, Sp[tarule? ]l ghiontea colegul s[u
Dun[reanu.
M[ opintesc din r[sputeri, dar nu-mi \`=ne=te nici una. Iar
tu de ce nu pl`ngi?
+i cu mine e aceea=i poveste. M[ tot screm, dar se vede c[
mi s-a uscat fundul ochilor.
+i asta se ]nt`mpl[ ]n timp ce aproape to\i cei prezen\i ]n
clubul =colii f[r[ vreo permisiune din partea directorului
+oiman pl`ngeau de s[ltau hainele pe d`n=ii. Poftindu-i pe
urm[ ]n cancelarie pe cei doi prosl[vi\i vultura=i, Samson
Borisovici tuna =i sc[p[ra:
De ce n-a\i pl`ns a=a cum v-am ]nv[\at eu?
Ne-am str[duit, ]ns[, =ti\i, scuza\i, a=a, la comand[...
Din cauza lipsei de experien\[ ]n aceast[ direc\ie...
Mi-a\i dus de r`p[ toat[ afacerea. }nsu=i P[rf[nuc Ivanovici
]=i trimisese omul de leg[tur[ s[ constate cu ochii lui minunea =i
ce ar fi putut s-o vad[? Nici o ceap[ degerat[ n-a v[zut! Cum s[
nu pute\i voi s[ pl`nge\i, c`nd eu, ca unor komsomoli=ti frunta=i,
v[ ordonasem s[ v[rsa\i lacrimi =i, c`nd colo, colac peste pup[z[,
mai toat[ sala, mai mult caracud[ m[runt[, se rupea ]n bocete,
po\i s[ spui, patriotice? Voi v[ da\i seama c[ m-a\i v`r`t ]ntr-o
daraver[ politic[? Dar, vultura=ii mei, s[ =ti\i una =i bun[: s[ nu
C { R A R E
crede\i c[, dac[ mie o s[-mi fie r[u, vou[ are s[ fie mai moale!...
Nu uita\i c[ nota voastr[ la purtare pentru clasa a zecea se afl[
]nc[ ]n m`na mea...
P E T R U
+i abia dup[ asemenea vorbe =i amenin\[ri, dr[cui\i ]n

asemenea hal, cei doi komsomoli=ti frunta=i la ]nv[\[tur[ =i buni
!
!!
prieteni, Dumitru Sp[taru =i Ion Dun[reanu, izbucnir[ ]n hohote
R E P E R
amare de pl`ns. Cuprinz`ndu-i aproape p[rinte=te, ]ncepu a pl`nge
=i ]nsu=i Samson Borisovici, nu ]nainte, ]ns[, de a telefona, se
vede, la enkevedeu:
D E
Oni u menea zaplakali...1
P U N C T U L
+i acum pl`ngeau de bucurie ]n trei. +i numai Iosif Visari-
onovici Stalin, privind din ]n[l\imea cereasc[ a unui portret, tot
p[rea c[ r`de mul\umit pe sub must[\i. Nu numai c[ r`dea, ci
chiar sughi\a de i se auzea =i glasul g`lgìnd gutural, ca la to\i
muntenii din Caucaz. R`dea =i nicicum nu se putea opri...
1
Au pl`ns am`ndoi (rus.).
!"
Motivul
R E P E R
D E
P U N C T U L
Era n anul de gra\ie 1956, prin luna lui septembrie, c`nd au

fost distruse cultul personalit[\ii, spiritul autocra\iei birocratice,
distruse, da, la Moscova, de la tribun[, numai nu =i n biata noastr[
republic[, mai ales la Chi=in[u.
Tn[rul jurnalist Dumitru Sp[taru, proasp[t ntors de la
Facultatea de ziaristic[ din Moscova =i abia mai ieri angajat ]n
calitate de simplu colaborator literar la ziarul Satul ndestulat,
]=i face formele de rigoare =i pleac[ la \ar[ s[ scrie primul s[u
reportaj. Cmpean din na=tere, nu se =tie de ce =i-a ales drept
\int[ a primei sale deplas[ri profesionale anume un sat de codru
de prin p[r\ile Nisporenilor. Sosit la fa\a locului, se ngroze=te
de cele v[zute n satul Vnjo=eni, se ntoarce la redac\ie =i scrie
tot adev[rul ntr-un articol intitulat Cu p[rul sur la dou[zeci de
ani. Naivul de el! S[ relatezi adev[ruri dureroase dintr-un sat
contemporan pentru un ziar ca Satul ndestulat! Ei =i ce dac[
a fost distrus cultul personalit[\ii?
A fost distrus de c[tre Hru=ciov la Moscova, =i nicidecum la
redac\ia ziarului Satul ndestulat, unde redactor-=ef e mult
stimatul nostru tovar[= Iordache.
Bine a zis cine a zis: fiecare pas[re pre limba ei piere. Naivul
de Dumitru Sp[taru =i prezint[ prima sa oper[ =efului de sec\ie,
tovar[=ului Codescurtov, om care =i azi poveste=te cu mult[
mndrie cum luptase n treizeci =i =apte cu du=manii de clas[
din Moldova de dincolo de Nistru. Acesta, cnd a citit reportajul
tn[rului jurnalist, =i-a pus minile n cap, apoi =i-a revenit, l-a
sfredelit pe Sp[taru cu o privire de =ef de pe vremea primelor
colectiviz[ri =i att l-a ntrebat:
Mata \i dai bine seama ce ai scris aici?
Prea bine, tovar[=e Codescurtov.
Apoi s[ =tii c[ anume cu mnu\a dumitale \i-ai f[cut-o =i
s[ nu dai vina pe nimeni, a zis =eful de sec\ie, a luat manuscrisul
n m`n[ =i s-a dus s[ stea de vorb[ cu superiorii. Redactorul-=ef
era n concediu. Mai mari n redac\ie r[m[seser[ Strop=a Ivan
Ivanovici, secretarul organiza\iei de partid, =i Cotru\ova Agripina
Domentevna, =efa sindicatelor. Primul se l[uda =i el c[ a participat
la organizarea primelor colhozuri de peste Nistru =i, cic[, mai
poart[ =i acum n buzunar un pistol r[mas din acele vremuri. A
doua persoan[ era poreclit[ para=utista, =i asta din cauz[ c[,
dup[ spusele ei, n timpul r[zboiului ar fi fost para=utat[ de cteva
ori peste pozi\iile nem\ilor =i ar fi f[cut mare pr[p[d n rndurile
acestora. Codescurtov, cum i-a g[sit pe ace=tia ]ntr-un birou, le-
a declarat cu o r[utate ce-i f[cea o anumit[ pl[cere:
Tovar[=i, un material antisovietic!
Strop=a sare n piciorul care era mai lung dect cel[lalt =i =i
duce instinctiv mna la buzunar:
Cine-i du=manul de clas[?
Dumitru Sp[taru, tinerelul nostru.
Para=utistei mai s[ i se umfle rochiile:
De la bun nceput nu mi-a pl[cut b[iatul ista. I-am propus
s[ scriem mpreun[ despre activitatea mea de pe front =i m-a
refuzat, fascistul!
Acu=ica i vedem dosarul, zice Strop=a =i ]ntr-o clip[ scoate
o map[ destul de sub\iric[ nc[. A=a! S-a n[scut n satul Zorine=ti,
raionul C[u=eni, nainte de r[zboi...
Vas[zic[, pe vremea ocupa\iei boierilor romni, conchide
semnificativ Codescurtov.
C { R A R E
Avem una la mn[! exclam[ cu bucurie para=utista.

E pu\in, face trist Strop=a. Numai pentru atta nu-l putem
da afar[. +i ce scrie el acolo, tovar[=e Codescurtov?
Numai bazaconii, Ivan Ivanovici. Cic[, oamenii culeg
P E T R U
poama noaptea, la lumina felinarelor, =i n-o culeg pentru

colhoz, ci o fur[. Iar secretarul organiza\iei locale de partid,
!#
chipurile, a scos placajul cu care era mprejmuit[ ferma de g[ini
=i a scris pe el tot felul de lozinci privind dep[=irea planului de
ouare colectiv[ a g[inilor socialiste...
Agita\ie antisovietic[! conchide Strop=a.
Dou[ la mn[! exclam[ para=utista Cotru\ova.
Cam slab[ agita\ie. +i unde zici c[ a nv[\at b[iatul ista,
tovar[=e Codescurtov?
La Moscova, din p[cate.
Da, asta nu merge.
n schimb la c[min a stat cu un romn n camer[.
Foarte bine! Asta ne convine.
Numai c[ romnul acesta a ajuns =ef mare la Bucure=ti.
Atunci chestiunea cu romnul nu merge. Ne stric[m cu
Georghiu-Dej, cu Romnia.
Tat[-s[u a luptat pe front...
De care parte?
De partea sovietic[.
Nici asta nu merge.
Dar taic[-s[u striga prin Berlin c[ f[r[ de moldoveni noi
n-am fi birut fascismul.
Asta mai trage la cntar.
Trei la mn[! strig[ para=utista.
+i totu=i nu-l putem da afar[, zice trist Strop=a. Ia s[
vedem cte hectare de p[mnt a avut tat[-s[u nainte de a intra
n colhoz. Ridic[ receptorul: Alo, devu=ka! Urgent, Zori-
ne=tii!
Peste un timp se afl[ c[ tat[l lui Dumitru Sp[taru, n anii
\[r[niei sale, a avut numai trei hectare de p[mnt. Strop=a Ivan
Ivanovici =i duce dreapta la buzunarul n care \inea mai nainte
C { R A R E
pistoalele =i era ct pe ce s[ plng[ de durere:

Dac[ ar fi avut patru hectare, l puteam numi mijloca=, dar
a=a nu e dect un nevoia=. M[ mir, de unde are Dumitru Sp[taru
P E T R U
gnduri antisovietice, cnd taic[-s[u a avut numai trei hectare.

A= fi ]n\eles, dac[ ar fi avut mai multe hectare, dar a=a...
!$
!%
+i adic[ nu putem sa-l d[m de-a tumba din redac\ie?
R E P E R
ntreab[ ntr-un glas Cotru\ova =i Codescurtov.
Ba putem.
+i ce motiv i g[sim?
D E
Motivul? Nimic mai simplu. Din motiv... c[ nu-i g[sim
P U N C T U L
nici un motiv... n biografia dumnealui, s-o =ti\i de la mine, ceva
nu-i curat...
!&
O aniversare furtunoas[
R E P E R
D E
P U N C T U L
Era pu\in trecut de jum[tatea lunii august a anului 1959. De

unde =i n ce fel, greu de spus, dar se d[duse =far[ n \ar[ c[ pe la
sfr=itul lui gustar se mplinesc exact 600 de ani de la desc[lecarea
a doua a Moldovei =i de la nfiin\area statului feudal moldovenesc.
Bucurie n inimile na\ionali=tilor localnici, griji =i nevoi pe capul
celor responsabili de ideologia comunist[ =i de interna\ionalismul
proletar. De fapt, ace=tia din urm[ luaser[ toate m[surile de
rigoare ntru z[d[rnicirea vreunei posibile tentative de aniversare
a evenimentului: nici radioul, nici presa s[ nu sufle vreun cuvnt,
nici un fel de preg[tire oficial[ pentru inevitabila serbare.
Moldovioara sovieticu\[, oficiosul moldovenesc de partid, luase
ap[ n gur[, n timp ce Moldavu=ca, gazeta ruseasc[ de partid,
prin ce minune, Doamne? a strecurat ]n paginile sale cteva
rnduri de informa\ie despre cei 600 de ani ai Moldovei, fapt
care a costat-o cteva capete de =efi de sec\ii =i de ceva caracud[
de mai mic[ importan\[. ntre timp se mai =optea cte ceva prin
coridoarele mai ntunecoase ale Academiei de +tiin\e, grupuri
mici, de nu mai mult de trei persoane, cnd la un col\ de strad[,
cnd n hruba vreunei bodegi, =i d[deau sfios cu p[rerea c[ ar fi
bine s[ nu fie r[u, dar uite c[ sinistrul imperiu cu siberiile sale...
mai =tii la ce recurge?...
+i iat[ deci c[ =i de data aceasta, n snul oamenilor de crea\ie,
mai curajo=i s-au dovedit a fi tot cei trei crai de la r[s[rit, tot
sfnta treime, cum i porecliser[ att gurile rele, ct =i cele bune:
Dumitru Sp[taru (colaborator la revista de satir[ =i umor
Ardeia=ul), Vlad Doini\[ =i Alecu Pruteanu (ambii de la
radiodifuziunea moldoveneasc[). Cum se aflau, ca de multe alte
ori, n fundul gropii lui Monea de lng[ Teatrul Moldovenesc
=i discutau despre poezie, tustrei f[cnd parte din numeroasa
cohort[ a tinerilor condeieri, la un moment dat s-au pomenit
ntrebndu-se cu toat[ seriozitatea:
Dar ce ne facem cu aniversarea Moldovei?
La care ntrebare tot ei =i-au r[spuns:
O s[rb[torim la cel mai nalt nivel!
Dar cnd =i n ce fel? Pentru a dezbate mai detaliat problema,
cei trei crai s-au retras n tihnita incint[ a redac\iei revistei de
satir[ =i umor. Transnistreanul Vlad Doini\[, poreclit pe ascuns
=antistul, r[m[sese dup[ r[zboi copil orfan =i era discipolul
unei =coli de balet din Leningrad, ahtiat grozav de tot ce \inea de
cultura =i istoria moldovenilor (limba o nv[\ase acolo din
dic\ionare ruso-romne), propuse franc =i mndru:
Organiz[m o manifesta\ie pe bulevardul Lenin!
Alecu Pruteanu aprob[ pe loc:
Minunat! Mai bine nici c[ se poate.
Dumitru Sp[taru se ar[t[ mai cump[tat:
Tu, Vlade, =i a=a \i-ai petrecut copil[ria =i adolescen\a la
nord, nu cumva ai vrea s[ te pomene=ti acum =i dincolo de cercul
polar?
Cine =i ce are cu Moldova mea =i dragostea pe care vreau
s[ mi-o exprim?
S[ nu uit[m, Vlade, c[ nu numai tu iube=ti Moldova. O
iubesc mai mul\i... =i de aici i se trag toate belelele. ntruct
cercurile oficiale, dup[ cum vedem, n-au de gnd s[ consemneze
aceast[ dat[, vor s-o treac[ sub t[cere, cred c[ =i noi, ca persoane
particulare, s-ar cuveni s[ celebr[m evenimentul n limitele unei
modestii onorabile.
C { R A R E
Modest da, ]ns[ cu toat[ dragostea pentru Moldova!

rostiser[ ]ntr-un singur glas Vlad Doini\[ =i Alecu Pruteanu. +i
atunci ce ne propui, Dumitre?
P E T R U
Propun s[ ne adun[m ntr-un local vreo dou[zeci din cei

mai patrio\i jurnali=ti, s[ \inem cte o cuvntare, s[-i zicem vreun
!'
cntec mai de dragoste de \ar[ =i chiar s[ ciocnim cte un pahar
]n onoarea evenimentului istoric =i al eroilor neamului.
Cam modest, dar se accept[, c[zu de acord balerinul
transnistrean. Drept local propun restaurantul Moldovi\a.
i veni rndul la vorb[ =i lui Alecu Pruteanu:
Acum s[ purcedem la ntocmirea listei invita\ilor, dar mai
nti propun s[ alc[tuim textul invita\iei.
Invita\ia, zice Vlad Doini\[, trebuie s[ fie scris[ ]n grafie
latin[ =i s[ poarte silueta bourului istoric al lui Drago= Vod[.
Cu grafie latin[ =i cu bour, ncuviin\[ Alecu Pruteanu, dar
n-ar strica s[ fie alc[tuit[ n vechea limb[ a cronicarilor. Hai,
Dumitra=, pune-\i mintea la contribu\ie, c[ n aceast[ materie tu
e=ti cel mai c[pos.
Dumitru Sp[taru:
Textul ar putea s[ sune cam n felul urm[tor: Onorate
domn =i vl[dic[.... venim spre a ne nchina n fa\a preacinstitei
Dumneavoastr[ persoane... s[ pohti\i a da ochii cu noi n aceast[
zi de pohfal[.... Dar s[ veni\i f[r[ de muieri, a=ijderi f[r[ de arme...
Vlad Doini\[:
Mult prea bine! Dar expresia asta: ...a=ijderi f[r[ de
arme nu e prea deocheat[?
Alecu Pruteanu:
E n limba veche, ce te temi? Tocmai tu s[ te temi, Vlade?
Deci, n ncheiere, ce a= avea de spus? Noi trei suntem ini\iatorii
s[rb[toririi acestui eveniment. Acum nu ne r[mne dect s[
tragem la tipar invita\iile. Am doi b[ie\i de treab[ la tn[ra noastr[
televiziune: Vanea Torb[lung[ poet =i Tudor Z[mos
fotograf. Alecu Pruteanu uitase c[ cei doi tineri intelectuali ai
republicii sunt =i ni=te turn[tori de for\[: amndoi terminaser[
C { R A R E
=coala superioar[ de mili\ie, avnd fiecare din ei acela=i grad n

continu[ cre=tere. Ace=ti doi zmei ai securit[\ii, cnd ajunser[ la
ultimele cuvinte ale copil[roasei invita\ii, s-au uitat cu subn\eles
P E T R U
unul la altul =i acesta le-a fost r[spunsul:

B[ie\i, nici o grij[! Chiar ast[zi aranj[m totul...
"
"
+i zelo=ii turn[tori s-au \inut de cuvnt: n doi timpi =i trei
R E P E R
mi=c[ri i-au aranjat pe cei trei crai acolo unde aveau datoria
s-o fac[...
+eful securit[\ii =i convoc[ imediat ntr-o =edin\[ subalternii
D E
cei mai breji:
P U N C T U L
Cu ce v[ ocupa\i la ora aceasta, a= vrea s[ v[ ntreb, dr[gu\ii
mei tovar[=i? C[uta\i spioni americani prin p[pu=oaie? Prin
buruiene =i bufete? Crede\i c[ ei sunt att de pro=ti s[ v[ cad[ n
mini ca musca n lapte? +i astea toate n timp ce na\ionali=tii
no=tri locali =i-au prea dat n petic =i iat[-i c[ ac\ioneaz[ liberi =i
nearesta\i! Unde \i-s ochii matale, tovar[=e Ciclop? Pardon,
tovar[=e Codescurtov.
Ciclopul, un zdrahon cu ochiul stng astupat de un bandaj
negru, =i ceru scuzele de rigoare:
S[ m[ ierta\i, P[rf[nuc Ivanovici, dar dac[-i vorba despre
ini\iatorii s[rb[toririi a 600 de ani ai Moldovei Sovietice... adic[
nesovietic[ pe atunci, p[i n acest caz a\i gre=it adresa: cu oamenii
de art[ \ine leg[tur[ tovar[=ul Scornescu, el e mereu n mijlocul
lor, =i la adun[ri, =i la petreceri...
Scornescu s[ri ca ars:
Da, tovar[=e Ciclop, pardon, Codescurtov, eu m[ aflu me-
reu n mijlocul oamenilor de art[ =i de aceea =tiu prea bine ce zace
n fiecare dintre ei. P[rf[nuc Ivanovici, v[ rog s[ m[ crede\i, eu
aveam n fa\[ textul acestei invita\ii la s[rb[torirea a 600 de ani ai
Moldovei nc[ din momentul cnd i se pusese ultimul punct...
P[rf[nuc Ivanovici, mndru:
+i foarte bine, nseamn[ c[ obiec\iile mele de data trecut[
le-a\i nsu=it pe deplin. Dar a= vrea s[ v[ ntreb pe loc: de ce nc[
nu m-a\i informat despre acest caz?
P[rf[nuc Ivanovici, poftim donosul, adic[ raportul, nc[
o clip[ =i vi l-a= fi prezentat.
Prea bine, tovar[=e Scornescu. Ce ave\i de spus referitor
la ultima fraz[ din textul invita\iei?
P[rf[nuc Ivanovici, scuza\i, dar aici s-ar cuveni s[ inter-
veni\i Dumneavoastr[ cu priceperea care v[ caracterizeaz[.
"
Dragii mei securi=ti, asculta\i cum sun[ ultima fraz[ a
R E P E R
odioasei invita\ii: Veni\i f[r[ de muieri, a=ijderi f[r[ de arme.

F[r[ de muieri, de, mai n\eleg, c[, vorba ceea, cine se duce la
D E
r[zboi lu`ndu-=i so\ia la bra\et[? Dar ce vrea s[ nsemne acest

f[r[ de arme? Vrea s[ nsemne un singur lucru: organiza\ia aceasta
P U N C T U L
dispune de arme, iar la ntrunirea festiv[ frunta=ii ei sunt invita\i s[

se prezinte nenarma\i. Dac[ au arme, unde le ascund =i cnd au
de gnd s[ dea prima lovitur[? V[ rog s[ privi\i lucrurile serios.
Nu uita\i c[ au trecut numai trei ani de la evenimentele din Ungaria.
Nichita Sergheevici Hru=ciov ne atrage aten\ia asupra obliga\iunii
de a fi ct mai vigilen\i n privin\a unei posibile rebeliuni interne.
Nu cumva a\i vrea chiar Moldova noastr[ s[ fac[ pocinogul? Prin
urmare, se anun\[ starea de necesitate. Republica e un teatru, iar
noi vom fi to\i cu ochii n patru...
Blajinul redactor al revistei de satir[ =i umor, Z[bovitu, a fost
de ast[ dat[ ct se poate de sever:
M[i Dumitra=, \i dai seama ce vre\i s[ face\i?
Nimic deosebit. S[ spunem cte un cuvnt despre Moldova
=i fo=tii ei b[rba\i de stat, s[ ne felicit[m reciproc cu prilejul acestei
anivers[ri =i nimic mai mult.
Nimic mai mult... Cuvinte despre Moldova, felicit[ri
cordiale cu acest prilej... +i vi se pare c[ aceste vise e pu\in? Ave\i
vreo autoriza\ie din partea cuiva?
Dar cine ar fi de=teptul care ne-ar da-o? Nu cumva a\i
vrea s[ ajungem pn[ la secretarul general al partidului?
S[ =tii c[ n felul acesta a\i fi procedat mai cu cap. Vi s-ar
fi interzis nc[ nainte de a ajunge la mausoleul lui Lenin, a\i fi
fost aresta\i =i nu se =tie unde v-ar fi str[lucit acum ochii...
Hai nu ne mai speria\i ca pe vremea cultului personalit[\ii
lui Stalin.
S[ nu ui\i, Dumitra=e, c[, dac[ am d[rmat cultul per-
sonalit[\ii, nseamn[ c[ suntem liberi s[ atac[m =i puterea
sovietic[...
Dar cine are de gnd s[ atace puterea sovietic[?
Cum cine? P[i chiar voi, ace=ti \ip[l[i, care vre\i s[ aniversa\i
600 de ani ai Moldovei. Nu uita c[ Moldova e =i dincolo de Prut,
las[ s-o serbeze ei, pe cnd peticul nostru de p[mnt se nume=te
Basarabia... Basarabia sovietic[. Cei de peste Prut sunt romni,
iar noi suntem moldoveni... moldoveni basarabeni...
Doamne sfinte, doamne, Ivan Petrovici, de ce atta politic[
fals[ la un lucru de nimic?
Ei, las[, b[ie\ele, c[ nu mai este lucrul ista chiar de nimic,
cum vrei s[ mi-l prezin\i. De-ar fi a=a, =i organele m-ar l[sa n
pace... Sfatul meu iat[ care-i: nici un fel de aniversare, nici un fel
de manifestare. Sta\i molcomi pe la cuiburile voastre, ct e lucrul
cu cinste. Pe loc repaus...
La prnz, Sp[taru i ntlne=te pe ceilal\i doi membri ai
nucleului organizatoric. Cel mai descurajat i s-a p[rut Vlad
Doini\[:
Ne-a chemat pe amndoi =eful radiodifuziunii. Ne-a pus
ultimatum: dac[ particip[m la aniversare, s[ nu mai c[lc[m pe la
redac\ie.
Alecu Pruteanu, cu mult mai optimist:
A spus-o =i el ca s[ ne sperie. Ce mai atta vorb[, de parc[
am preg[ti o rebeliune, o lovitur[ de stat?
Ct am nv[\at la Leningrad, nu m[ sup[ram pa alte semin\ii
c[ nu ne cunosc limba, dar cnd v[d c[ veneticii din Moldova
nici a da bun[ ziua nu au nv[\at, iar o parte din consngenii
no=tri se mndresc cu faptul c[ nu-=i cunosc bine originea =i
n[r[vesc s[-=i dea copiii la =coli ruse=ti, z[u c[-mi vine s[-i plng
de mil[ acestui prea blnd =i supus neam al meu. Acum, Dumitra=,
ia te uit[ ce scriu ziarele de ieri =i de azi =i, te asigur, la fel vor
scrie =i cele de mine. O romnofobie furibund[, se trage un
C { R A R E
hotar ntre moldoveni =i romni. Un atac frontal mpotriva a=a-

zi=ilor na\ionali=ti, primii dintre care am fi noi, cei care vrem s[
s[rb[torim 600 de ani ai Moldovei. Pn[ =i cea mai priz[rit[ foaie
P E T R U
volant[, Gudok Moldavu=ki, ia s[ vezi pn[ unde ajunge, citez:

Ast[zi, cnd nh[m[m la garniturile noastre cte dou[
"!
locomotive, cnd tot poporul din \ar[ ne aplaud[, s-au g[sit cteva
persoane pretinse a fi de crea\ie, care vor s[ organizeze s[rb[-
torirea unui dubios jubileu al republicii noastre profund socialiste
=i sovietice... Ei, Dumitra=, zi =i tu, poate c[ ne dezicem de
aniversare?
n nici un caz! se gr[bi s[ declare Alecu Pruteanu. +i
Dumitru l sus\inu:
Nici un fel de dezicere! Vlad, nu te mai recunosc! Unde
\i-i patriotismul de moldovean crescut n afara hotarelor
republicii? Dac[ nu adun[m to\i cei invita\i la restaurant =i dac[
nu demonstr[m celor care ne vor urm[ri c[ n-am avut alt[ inten\ie
dect s[ rostim o urare ntru binele acestui p[mnt, atunci
s[rmana noastr[ securitate va putea crede c[ ne-am retras n
ilegalitate =i va ncepe febrila c[utare a armelor, de care m-a pus
dracul sa le pomenesc n n[stru=nica invita\ie. Apropo, Alecule,
invita\iile au fost expediate destinatarilor?
Dup[ cum ne-am n\eles.
Drag[ Alecule, dar cei doi amici ai dumitale de la tele-
viziune nu sunt dect ni=te turn[tori ordinari.
De unde ai luat-o?
D-apoi de unde a aflat securitatea despre invita\ie numai
la cteva minute dup[ ce le-am nmnat textul?
Dragul meu, securitatea are mul\i ochi, multe urechi.
Da, mul\i =i multe. Dar cele mai fidele sunt cele apar\innd
poetului =i fotografului dumitale.
Ce dovezi ai?
Au terminat amndoi =coala superioar[ de mili\ie. Chiar
=eful meu mi-a spus-o. Dar asta nu mai conteaz[. Oricare ar fi
mprejur[rile, mine, pe la ora cinci, ne adun[m n parcul
C { R A R E
Pu=kin, depunem flori la monumentul lui +tefan cel Mare =i o

lu[m spre restaurant, unde vom s[rb[tori istorica noastr[
aniversare. Iar acum haide\i pe la gazdele cui ne are...
P E T R U
Primul porni Vlad Doini\[. Dumitru Sp[taru observ[ c[ de

dup[ un col\ de strad[ ]l urma un cet[\ean cu p[l[rie cu boruri
""
"#
mari. Alt cet[\ean, =i tot cu p[l[rie cu boruri mari, se lu[ dup[
R E P E R
Alecu Dun[reanu, l ajunse din urm[ =i parc[-parc[ vroia s[-l ia de
bra\. Cnd =i Sp[taru vru s[ c`rneasc[ spre Valea Dicescu, unde se
a=ezase n gazd[, un alt tip, mbr[cat exact ca primul, se desprinse
D E
de tulpina unui copac =i, ajung`ndu-l din urm[, i se adres[:
P U N C T U L
}mi da\i voie sa v[ ntreb ceva?
Poftim.
Dumneavoastr[ sunte\i Dumitru Sp[taru?
Da. Eu sunt. Dar ce-i?
mi zice Nicu Cotoroan\[. mi plac articolele Dumnea-
voastr[ b[t[ioase de tot. +i versurile Dumneavoastr[ mi plac,
mai ales cele satirice.
Mul\umesc pentru complimente. Dac[ vre\i, trece\i pe la
noi, pe la redac\ie.
+i eu scriu versuri. Poate mergem pe la mine, c[ nu-i departe...
Scuza\i, sunt gr[bit. Mine m[ a=teapt[ lucruri mari...
Nicu Cotoroan\[ =i tufli p[l[ria pe ceaf[ =i g[si de cuviin\[
s[-l sf[tuiasc[ pe tn[rul poetastru:
N-ar strica, tovar[=e Sp[taru, s[ te gnde=ti bine azi ce ai
de gnd s[ faci mine. Vezi s[ nu-\i permi\i vreun pas gre=it. Mai
nti m[soar[ =i pe urm[ taie...
Cnd s[ deschid[ porti\a cur\ii casei unde era chiria=, st[pnul
i r[s[ri n fa\[ ca din p[mnt:
Tovar[=e Sp[taru, vuie=te ora=ul ntreg. Ce ave\i de gnd
s[ ntreprinde\i? nc[ mai e=ti cu ca= la gur[ =i de acum te vri n
politic[. Vrei s[ nimere=ti n Sibiri? Pot s[-\i povestesc eu ce-i
prin locurile acelea, c[ acolo mi-am m[cinat zece ani din via\[.
E=ti b[iat cu scaun la cap =i ar trebui s[-\i dai seama c[ imperiul
ista \arist nc[ n-a ntors nim[nui nici o brazd[ din p[mnturile
pe care le-a cotropit de la alte popoare. Te-ai g[sit mata mai
de=tept =i nc[ al\i doi-trei \ncani ca s[ lupta\i cu Kremlinul?
Care lupt[, bade +tefan? Vrem s[ nchin[m cte un pahar
de vin cu ocazia ]mplinirii a 600 de ani de la desc[lecarea
Moldovei...
"$
Un pahar de vin, zici? Iat[ acu=i ai s[ iei paharul, dar numai
R E P E R
nu nainte de a-\i spune c[ de dou[ zile vreo c\iva a=a-zi=i

tehnicieni sanitari mi tot dau ghes pe la baie =i veceu =i mai ales
D E
prin camera dumitale. Adic[ e att de greu s[-\i dai seama ce

caut[ ei? Afi=e. Literatur[ interzis[. +i, desigur, arme...
P U N C T U L
Bade +tefan, securi=tii i=tia s-au prostit cu totul. =i asta n

timp ce noi nu vrem s[ facem dect sa rostim un cuvnt patriotic
=i s[ ciocnim cte un pahar de vin cu cei mai buni dintre amicii
no=tri...
Amici, zici? Apoi iat[ c[ unul, nici nu =tiu cum l cheam[,
te =i a=teapt[ n foi=or.
Dumitru Sp[taru se apropie de insul din foi=or. Un str[in n
toat[ legea: l vedea pentru prima dat[, un om ntre dou[ vrste,
purtnd ochelari negri, iar n m`n[ \in`nd un baston solid.
+ezi, tinere. Numele meu o s[-\i spun[ prea pu\in. Zi-mi
Unche=ule =i am terminat. Am auzit =i eu de manifest[rile
patriotice pe care vrei s[ le ntreprinzi dumneata cu tovar[=ii
dumitale de idei. S[ =ti\i ca nu v[ a=teapt[ nimic bun n cel mai
apropiat viitor. Dar asta nu nseamn[ c[ trebuie s[ da\i napoi.
Nici un pas nd[r[t. Dac[ vre\i s[ v[ vr\i gtul n la\, ncaltea
salva\i-ne de puterea asta diavoleasc[. Salva\i-ne =i ve\i deveni
martiri ai neamului...
Dar nu mai suntem noi nici un fel de martiri... ia acolo o
cuvntare =i un pahar de vin...
Vin? Poftim c[ \i las damigeana plin[. Tinere, n persoana
dumitale =i a altora ca dumneata eu v[d salvarea na\iunii noastre.
S[ nu v[ teme\i de ghe\urile Siberiei. n curnd va sosi timpul
cnd noi le vom topi cu suflarea noastr[ romneasc[. Adio, c[ci
n-am cuvinte. Curaj, tinere! Cum spunea poetul: Pentru \ar[
mori =i-\i va fi mormntu-ncununat cu flori...
B[di\a +tefan l petrecu pe misteriosul str[in =i era ct pe ce
s[ strige din porti\[:
Dumitra=, nc[ unul! S[-i dau drumul?
Aista-i tat[l meu, las[-l s[ intre.
Anton Sp[taru nu apuc[ s[-=i dezlege bine desagii cu merinde
=i ud[tur[, c[ se =i puse pe probozeal[:
M[i Dumitra=, m[i! Ce-i cu tine? Vrei s[ te joci cu ru=ii? Nu
=tii c[ au mai ncercat =i al\ii, =i ru=ii i-au dus att de departe, ]nc`t
nici numele nu le-a mai venit napoi? Ce-\i trebuie \ie s[ strigi sus
=i tare c[ e=ti romn, cnd i bine =i moldovean s[ fii... c[ n suflet
tot romn e=ti... Aud c[ \i-ai adunat o ceat[ de camarazi...
Nici un fel de ceat[. Ia acolo ni=te colegi... vrem s[ rostim
cte un cuvnt la un pahar de vin...
Poftim, iac[, tat[-t[u \i-a adus vin, cinste=te =i roste=te
cuvinte cte vrei... Dar contra puterii s[ nu mergi, c[ departe n-
ai s[ ajungi. Basarabia-i \ar[ mic[ =i nu poate sc[pa de puterile
cele mari. nc[ Rusia \arului =i-a nfipt n ea amndou[ ghearele
=i amndou[ clon\urile =i nu vrea sa-i dea drumul nici n ruptul
capului. Noi suntem oameni mici, ne supunem celor care-s mai
mari dec`t noi. Ne-au pus romnii s[ tragem n sovietici am
tras, ne-au pus pe urm[ ru=ii s[ tragem n nem\i am tras =i n
nem\i. nc[ bine c[ i-am biruit pe nem\i, da-\i nchipui dac[ ar fi
pus nem\ii mna pe noi =i ne mai mnau s[ tragem, s[ zicem, n
englezi? Dar ia stai oleac[, ce zgomot ca de tanc se aude pe
hudi\a asta a voastr[?
Spre gazda lui Dumitra= venea un blindat. Uli\a, plin[ de ho-
puri, l scutura ca de friguri. n dreptul por\ii ma=ina scoase un
ultim forn[it =i se opri. Anton Sp[taru i se adres[ fiului:
Dumitra=, fugi! Aista a venit dup[ tine.
Hai, tat[, c[ nu mai este el dracul chiar att de negru cum
l fac oamenii.
U=a camionului se deschise =i un =ofer tn[r se apropie de
porti\[.
Baie\, cana di apa.
C { R A R E
Pojalusta, poftim ncoace! se gr[bi s[ intre pe fir Anton

Sp[taru.
Dar nu se a=ezase bine colbul ridicat de ma=ina militar[, c[
P E T R U
prin dreptul gazdei lui Dumitra= trecu =i un pluton de solda\i.

Tat[, i pofte=ti =i pe ai=tia s[-\i guste vinul?
"%
Nu, c[ n-o s[-mi ajung[. Dar s-o =tii de la mine, ei nu
degeaba au r[t[cit pe sub geamurile voastre...
... A doua zi cei trei crai de la r[s[rit =i invita\ii lor urmau s[
se adune n parcul Pu=kin. La ora fixat[, s-au prezentat numai
cei trei crai. Tustrei n haine de gal[, tustrei cu flori n mn[.
Dar invita\ii iei de unde nu-s. Peste o or[, =i arat[ capul dintr-un
tufar =i Andrei Cosa=u, amorezul dulce al fetelor de m[ritat, poet
=i el, bun de gur[, dar precaut din cale afar[.
M[i, fugi\i ct nu-i trziu! S-a aflat totul! Ne-au tr[dat
Torb[lung[ =i Z[mos. To\i invita\ii no=tri sunt trimi=i n deplas[ri.
Restaurantul Moldovi\a e nchis pentru repara\ii, de=i acestea
s-au ncheiat deun[zi. Dac[ v[ duce\i s[ depune\i flori la
monumentul lui +tefan cel Mare, poftim, lua\i =i florile mele, c[
eu plec urgent n deplasare, m[ trimite nsu=i redactorul-=ef.
Celor trei activi=ti ai nucleului organizatoric, n drumul lor pe
aleea din spatele monumentului, nu le-a fost greu s[ depun[ flori
la picioarele domnitorului +tefan cel Mare, =i asta cu mult nainte
de a-i observa mili\ienii de gard[, ntruct ace=tia a=teptau ca
patrio\ii nedori\i s[ vin[ de undeva din largul pie\ei.
B[ie\i, li se adreseaz[ camarazilor Dumitru Sp[taru. Nici
un fel de panic[. Dac[ Moldovi\a-i nchis[, mergem la resta-
urantul de la gar[!
Aici numai bine dau de Tudorel Dun[reanu =i Filimon Floca,
amndoi studen\i la Moscova: unul la +coala de Actorie, altul
la Institutul de Arte Plastice. Vlad Doini\[ i som[ pe loc:
M[i, dac[ sunte\i patrio\i, urma\i-ne.
Suntem patrio\i =i v[ urm[m cu pl[cere.
De=i restaurantul era plin de clien\i, un chelner cunoscut le
eliber[ o mas[, chiar lng[ o fereastr[. Aproape de mas[ repede
se postaser[ vreo doi copoi cu p[l[rii cu boruri largi. Primul, de
C { R A R E
fapt =i ultimul, toast ]l rosti Dumitru Sp[taru:

Fra\ilor, n aceste zile se mplinesc 600 de ani de existen\[
a Statului moldovenesc. Fie ca n aceste clipe s[ ne amintim cu
P E T R U
pietate de to\i domnitorii \[rii noastre, care au luptat pentru

neatrnarea rom`nilor. Hip-hip, ura!
"&
"'
Dup[ ce au ciocnit paharele =i le-au dat de du=c[, au prins a
R E P E R
intona u=or De=teapt[-te, romne, din somnul cel de moarte! ,
dar s-au mpotmolit chiar dup[ prima strof[: nimeni nu =tia textul
mai departe. n fond, la asta s-a =i redus toat[ festivitatea. n
D E
continuare firul discu\iilor se mpletea multicolor din temele
P U N C T U L
propuse de c[tre cei cinci meseni patrio\i. Rareori cte un tip
de la mesele vecine arunca parc[ ntmpl[tor cte o fraz[
instigatoare. Cum Tudorel Dun[reanu vorbea mereu respect`nd
subliniat normele ortoepice =i de dic\iune, un hojm[l[u de la o
mas[ vecin[ l atac[:
Spune\i, v[ rog, nu cumva sunte\i din Romnia, c[ vorbi\i
a=a de frumos?
Dup[ cum vede\i, domnule, prinse a se fasoli Dun[reanu,
nu e absolut necesar s[ fii din Romnia, ca s[ po\i vorbi ct de
ct corect romne=te. Eu, bun[oar[, m-am n[scut aici nu departe,
pe malul Botnei, dar parc[ Botna nu-i romneasc[ =i ea?
O, da, desigur, ncuviin\[ hojm[l[ul =i =i not[ iute ceva
ntr-un carne\el. Cnd cei cinci tineri na\ionali=ti au pl[tit muzica
=i au ncins o srb[ n mijlocul restaurantului, o mul\ime de \[rani-
pasageri =i-au trntit cu=mele n p[mnt =i s-au prins =i ei n iure=ul
dansului. Hojm[l[ul =i al\i ciraci ai s[i abia de pridideau s[-i treac[
prin strunga min\ii lor pe to\i antisovieticii cuprin=i ntr-un
fel de r[zvr[tit[ hor[ a unirii.
...Noaptea trziu, cnd s[ se despart[, Filimon Floca f[cu o
propunere pur tinereasc[:
Iar acum haidem la fete. Dumitra=, la ora unsprezece s[-
mi fii pe strada Gorki, =tii tu unde...
To\i s-au dus care =i ncotro, fiecare avnd cte un copoi din
urm[. C[r[ruia lui Dumitru Sp[taru trebuia s[ treac[ prin fa\a
monumentului lui +tefan cel Mare =i, mai departe, prin parcul
Pu=kin. Greu de spus la ce se gndea acum eroul nostru, dar
cnd s[ urce treptele ce duceau spre statuie, la un moment dat i
se mpleticir[ picioarele, c[zu n patru labe =i, natural, blestem[.
Tocmai n acest moment observ[ de dup[ grilajul din dreapta
sc[p[r`nd ceva asemenea unui bli\. S[ fi fost o scamatorie a
vreunui agent? Nu, pentru c[ acesta r[m[sese undeva n urm[...
#
Traversnd parcul n curmezi=, Dumitru Sp[taru sosi n sfr=it
R E P E R
la locul indicat de Filimon Floca.

Hai, m[i poetule, c[ fetele ne a=teapt[ de mult. Ele nc[
n-au v[zut ]n casa lor vreun scriitor....
D E
Peste jum[tate de or[, Ciclopul, pardon, Codescurtov, radiind

P U N C T U L
de bucurie =i fluturnd o fotografie umed[, abia scoas[ din fixator,

b[tu ]n u=a =efului.
P[rf[nuc Ivanovici, e prost bli\ul meu, totu=i m-a ajutat
s[-l fixez pe Dumitru Sp[taru, na\ionalistul num[rul unu. Privi\i
cum i s[rut[ ciubotele lui +tefan cel Mare. A depus =i jur[mntul.
Ce fel de jur[mnt? Cum sun[?
Stra=nic jur[mnt, P[rf[nuc Ivanovici! Numai scuza\i-m[,
eu stau prost cu limba moldoveneasc[ =i pe urm[ acest Sp[taru
o \inea tot n accent romnesc, a=a c[... scuzare...
Mine, la ora nou[, ace=ti trei crai de la r[s[rit s[ fie elibera\i!
Ai n\eles?
n\eles, P[rf[nuc Ivanovici!
... A doua zi, pe la ora zece, cnd to\i cei trei crai de la r[s[rit
se prezentar[ la serviciu, =efii i a=teptau cu ordinele de concediere...
Era, vas[zic[, pe la sfr=itul lui august 1959. Cu chiu cu vai,
ca orfan =i fost student la Leningrad, Vlad Doini\[ reu=i s[ ob\in[
un post de balerin la teatrul respectiv din Chi=in[u. Ce-o fi zis
=efii: nvrteasc[-se ct o vrea, numai s[ tac[ din gur[. Dumitru
Sp[taru r[mase f[r[ lucru mai bine de un an. Numai unul din
fosta sfnt[ treime, Alecu Pruteanu, izbuti n timp de-o
s[pt[mn[ s[ se angajeze la ni=te cursuri de translatori pentru
turi=tii romni... Nici mai mult, nici mai pu\in! Parafrazndu-l pe
Co=buc, chiar c[-\i vine a zice: trei, Doamne, =i din to\i trei...
unul de-al lor... V-am mai spus: era pe la sfr=itul lui august 1959...
Teatru
1985
Portretul
(Comedie satiric[ n dou[ acte)
PERSONAJELE:
O C T A V I A N G H E O R G H E V I C I M O T O T O L,
directorul unei fabrici de covoare
M A G D A L E N A B O R I S O V N A P A R A + U T {,
=efa sec\iei cadre
A U R E L Z B A N C I U,
conduc[torul cercului de dans
V E R O N I C A,
conduc[toare de cor
C L { T I N I C I,
pictor
D O R O B A N |,
reprezentant al industriei u=oare locale
M O + C O T R U | {,
paznic
L A P I D A T U,
=eful oficiului po=tal
Z D R O N C E A,
corector la gazeta raional[
S A F T A A R O N O V N A,
specialist[ n domeniul artelor plastice
OMUL CU MASC{
+ E P T I C H I N,
inspector de la minister
J A N C O R L A T E,
pretins turist str[in
C { R A R E
A D E L A I D A P R I P O N,
pictori\[
Ac\iunea putea s[ aib[ loc prin anii optzeci
ntr-un centru raional din Moldova.
P E T R U
#
#!
Actul I
R E P E R
O camera spa\ioas[. Fereastr[ n dreapta, fereastr[ n stnga.
ntre ele o u=[. U=[ =i n partea dreapt[. n centru biroul
M A G D A L E N E I B O R I S O V N A , ceva mai spre stnga
D E
o mas[ mai mic[, biroul lui A U R E L. U=a din dreapta,
P U N C T U L
cnd se deschide, acoper[ portretul
NECUNOSCUTULUI.
M A G D A L E N A (o femeie ntre dou[ vrste, foarte principial[, mai

ales atunci cnd e vorba despre propriul s[u punct de vedere, vorbe=te la
telefon): Da, draga mea, datoria noastr[ e de a deveni noi n=ine
directori =i directoare. Emancipare, la urma urmelor, fire-ar s[
fie =i asta... mergem doar cu pa=i siguri spre matriarhat... Destul
ct am fost interimari... Da, ntr-adev[r, ct o s[ mai a=tept[m
daruri de la natur[?... (Pune receptorul n furc[. C[tre portretul
Necunoscutului.) Ei, drag[ Necunoscutule, a sosit timpul s[-mi
dai o mn[ de ajutor... Cred c[ m[ n\elegi...
Prin u=a din dreapta vine M O T O T O L. De statur[ mijlocie,
sub patruzeci de ani. Volubil, iute.
M O T O T O L (strngnd mna Magdalenei): Ca pe un adjunct
n problema cadrelor, v[ felicit nc[ o dat[ cu prilejul mplinirii =i
dep[=irii planului de produc\ie al fabricii noastre.
M A G D A L E N A: De asemenea =i eu v[ felicit pe Dumnea-
voastr[, ca director ce ne sunte\i.
M O T O T O L: De-p[-=i-re! Planul pentru 1980 dep[=it!
Lua\i not[: pentru prima dat[ n ultimii trei ani!
M A G D A L E N A: +i asta de cnd director sunte\i Dumnea-
voastr[.
M O T O T O L: Iar adjunct Dumneavoastr[.
M A G D A L E N A: ...Eu, de, cu problema cadrelor.
M O T O T O L: Da, ntr-adev[r, cadrele hot[r[sc totul. Ast[zi
din partea trustului nostru urmeaz[ s[ vin[ s[ ne felicite cu prilejul
dep[=irii planului de produc\ie nsu=i tovar[=ul Doroban\. n
cuvntul nostru de r[spuns n-ar strica s[ spunem cteva vorbe =i
despre cadrele noastre...
#"
M A G D A L E N A: Am putea s[ d[m drept exemplu pe Dum-
R E P E R
neavoastr[, Octavian Gheorghevici...

M O T O T O L: Vai, Magdalena Borisovna, de ce adic[ tocmai
pe mine?
D E
M A G D A L E N A: S[ nu fim mode=ti, Octavian Gheorghevici!

P U N C T U L
Toat[ lumea =tie c[ Dumneavoastr[, cnd era\i copil, n timpul

negru al ocupa\iei, a\i p[scut oile altora, iar ast[zi, n vremea
noastr[, sc[rm[na\i lna oilor noastre norodnice, adic[, pe scurt,
a\i devenit director al fabricii de covoare.
M O T O T O L: Vai, s[ nu ntrecem m[sura, Magdalena
Borisovna! La ce bun s[ r[scolim trecutul? Mai bine s[ vorbim
despre chipul moral al lucr[torilor no=tri: atunci un alt exemplu
mai bun dect cel al Dumneavoastr[ nici c[ putem g[si, Magdalena
Borisovna.
M A G D A L E N A: M[ face\i s[ ro=esc...
M O T O T O L: S[ nu fim mode=ti! +tim cu to\ii c[ atunci
cnd so\ul v-a devenit insuportabil, Dumneavoastr[, f[r[ a sta
prea mult la ndoial[, nu a\i f[cut nici un compromis, ci, dim-
potriv[, a\i trecut la alt so\. Sincer =i cu pieptul deschis!
M A G D A L E N A: Face oare s[ vorbim despre asta...
M O T O T O L: Face. n momentul cnd noi am dep[=it planul
de produc\ie, face s[ vorbim. Sau s[ ne referim, bun[oar[, la al\i
lucr[tori ai fabricii noastre. Ia s[ mi-l chema\i aici pe conduc[torul
cercului de dansatori!
M A G D A L E N A (la radiotelefon): Tovar[=e Aurel Zbanciu!
Prin u=a din dreapta apare A U R E L Z B A N C I U.
Un b[iat tn[r, foarte naiv. Are pas de dansator.
M O T O T O L (c[tre Aurel): Ei, tovar[=e Zbanciu, =i totu=i de

ce i-au cr[pat dansatorului nostru pantalonii la ultimul concert?
A U R E L: P[i, e cel mai focos dansator...
M O T O T O L: A\i v[zut, Magdalena Borisovna! Care fabric[
mai are a=a dansatori? Se fr[mnt[ n joc pn[ le crap[ pantalonii...
M A G D A L E N A: Ce-i drept nu-i minciun[, le crap[
pantalonii...
M O T O T O L: Dar ia s[ mi-l chema\i acum pe conduc[torul
cercului coral!
M A G D A L E N A (la radiotelefon): Veronica!
Prin u=a din stnga apare V E R O N I C A.
Foarte simpatic[, de aceea=i vrst[ cu A U R E L. Lupt[ cu bluzi\a
care nu o ascult[ =i niciodat[ nu vrea s[-i acopere
snii optimi=ti.
M O T O T O L: Tovar[=[ Veronica...
V E R O N I C A: ...Slimonovna.
M O T O T O L: Da, Slimonovna. Deci, n cte limbi cnt[
corul nostru?
V E R O N I C A: Acum n =ase, adic[ n =apte.
M O T O T O L: A mai ap[rut cineva?
V E R O N I C A: Da, a mai ap[rut unul. Turc de na\ionalitate.
M O T O T O L: Turc?
V E R O N I C A: Da. Repatriat. Zice c[ nc[ un str[bunel de-
al dumnealui s-ar fi n[scut pe meleagurile noastre n vremea unor
invazii de-ale lor...
M O T O T O L: +i cnt[ pe turce=te?
V E R O N I C A. Da, pe turce=te.
M O T O T O L: Foarte bine, dar dumneata ai controlat ce
cnt[ el acolo?
V E R O N I C A: Academia ne-a promis s[ ne dea un traduc[tor.
M O T O T O L: Apoi b[ga\i de seam[ ce cnt[...
M A G D A L E N A (Veronic[i): Fii mai atent[ cu asemenea
cadre.
M O T O T O L (Magdalenei): Iar acum s[ mi-l aduce\i ncoace
pe pictorul nostru.
M A G D A L E N A (radiotelefon): Tovar[=e Cl[tinici!
C { R A R E
Prin u=a din stnga =i face apari\ia C L { T I N I C I.

mbr[cat neglijent, fumeaz[. Poart[ o pr[jin[, de vrful c[reia
este ag[\at[ o bucat[ de covor ngust.
P E T R U
M O T O T O L: Sau s[ d[m alt exemplu pictorul nostru

Cl[tinici. (C[tre Cl[tinici) Ce =coal[ ai terminat dumneata?
##
C L { T I N I C I: De pictur[, din Chi=in[u.
M O T O T O L: A\i v[zut din Chi=in[u! Dar dumnealui n-a
r[mas n capital[, ci a venit s[ lucreze la noi!
C L { T I N I C I: Cei de acolo nu vroiau s[-mi dea drumul. Eu
ns[ am hot[rt s[ m[ contopesc cu masele populare.
M O T O T O L: Formidabil! Frumos cadru.
M O T O T O L (c[tre to\i): Tovar[=i! Iat[ c[ anume aceste
frumoase calit[\i ale dumneavoastr[ a= vrea s[ le demonstra\i
ast[zi, cnd va veni tovar[=ul Doroban\ s[ ne felicite pentru
prima dat[ cu prilejul dep[=irii planului nostru de produc\ie.
V E R O N I C A: Dar cu ct am dep[=it planul?
C L { T I N I C I (=i scutur[ drapelul): Cu jum[tate de covor,
poftim.
To\i privesc la jum[tatea de covor,
pe care este nf[\i=at un balaur.
A U R E L: Numai cu jum[tate de covor?
M O T O T O L: Da, deocamdat[ numai cu jum[tate, dar
aceasta, vede\i dumneavoastr[, se ntmpl[ pentru prima dat[ n
via\a fabricii noastre!
M A G D A L E N A: Da, pentru prima dat[.
M O T O T O L (lui Cl[tinici): Cine-i cel de pe covor?
C L { T I N I C I: Balaurul. Un personaj din noua mea
compozi\ie pe teme populare F[t-Frumos nvinge Balaurul.
M O T O T O L: Pe Balaur l v[d, dar F[t-Frumos unde-i?
C L { T I N I C I: n compozi\ia mea el se afl[ de partea
dreapt[...
M O T O T O L: +i de ce nu l-ai pus n partea stng[?
C L { T I N I C I: De unde puteam s[ =tiu c[ vom dep[=i planul
numai cu jum[tate de covor?...
C { R A R E
M O T O T O L: Apoi s-o =tii pentru viitor: eroii pozitivi trebuie

s[ fie ntotdeauna de partea stng[... asta pentru orice
eventualitate.
P E T R U
C L { T I N I C I (pune drapelul s[u al[turi de portretul Necunos-

cutului): Bine, o lu[m la condei =i pe asta.
#$
#%
M O T O T O L: A=a, vas[zic[, dragi tovar[=i, ast[zi la noi e
R E P E R
mare s[rb[toare. (Observ[ portretul Necunoscutului.) Magdalena
Borisovna! (La ureche.) Cine-i cel de pe portret? Cine?
M A G D A L E N A (lui Mototol, la ureche): Nu se =tie.
D E
M O T O T O L: Tovar[=[ Para=ut[! E portretul unui om necu-
P U N C T U L
noscut? Vas[zic[, e adev[rat? Iar eu la nceput credeam c[-i o
glum[.
M A G D A L E N A: Drept cine m[ lua\i, Octavian Gheor-
ghevici?
M O T O T O L (celorlal\i): Ei, dragii mei, ia mpr[=tia\i-v[ fiecare
pe la locurile cui v[ are! Pn[ la marea s[rb[toare mai este mult.
V E R O N I C A, A U R E L =i C L { T I N I C I ies.
M O T O T O L: +i totu=i, cine-i amicul?

M A G D A L E N A: Nu se =tie.
M O T O T O L (ar[tnd la alte portrete): Ei, dar ace=tia cine
sunt?
M A G D A L E N A: Aici chestiunea e simpl[ ]i cunoa=tem
pe to\i.
M O T O T O L (trecnd n revist[ cteva portrete): A=a... tovar[=ul
Munteanu, frunta=ul nostru... A=a... tovar[=ul... stai, cum i spune?
A, tovar[=ul Dandara, alesul nostru, slug[ a poporului, cum i se
mai spune... A=a... tovar[=ul Cutare... Cut[ric[... Cut[rel... Ptiu!
P[i, i cunoa=tem pe to\i, Magdalena Borisovna!
M A G D A L E N A: Pe to\i, afar[ de aista (arat[ la portretul
Necunoscutului).
M O T O T O L (privind atent la portret): Dac[ te ui\i a=a, f[r[
s[-l cau\i pe dracu, nu-i nimic deosebit. Portret ca toate portretele.
M A G D A L E N A: Ca toate si, totu=i, nu chiar ca toate. Se
deosebe=te de alte portrete. Nu mult, un picule\...
M O T O T O L (ngnnd-o): Un picule\, un picule\! Nu
vreau s[ aud de nici un fel de picule\. Scurt pe doi: cine-i persoana?
M A G D A L E N A: Dac[ s-ar =ti, s-ar povesti.
M O T O T O L: Tovar[=[ Para=ut[! Magdalena Borisovna, s[
nu m[ iei dis-de-diminea\[ cu zicale! Scurt =i clar: cine-i tipul,
#&
adic[ personajul, eroul acesta, la urma urmei? (Arat[ la portretul
R E P E R
Necunoscutului.) Cine-i acest Mare Necunoscut?

M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, repet =i aici, n
biroul meu, c[ nu se =tie cine-i.
D E
M O T O T O L: Acum v[d c[ avea dreptate persoana care mi

P U N C T U L
telefonase: un portret neidentificat!

M A G D A L E N A (cu un interes aparte): Cine v-a telefonat?
M O T O T O L: Un binevoitor.
M A G D A L E N A: B[rbat?
M O T O T O L: O muiere, adic[ femeie. (Suspicios.) Nu
conteaz[: b[rbat sau femeie.
M A G D A L E N A: Da, sigur, nu conteaz[. Principalul e s[ fie
suflet binevoitor =i vigilent.
M O T O T O L: Da, era un suflet binevoitor =i vigilent. Sem[na
la voce cu dumneata.
M A G D A L E N A: Parc[ numai un cine e scurt de coad[...
M O T O T O L: Cine? Asta era c[\ea! S[ fi auzit ce nvinuiri
mi aducea... Auzi, cic[, \inem pe pere\i la loc de frunte pe nu se
=tie cine...
M A G D A L E N A: Un pic de adev[r ar fi aici... Se cere s[ fim
vigilen\i.
M O T O T O L: Vigilen\i... +i trebuia s[ se ntmple lucrul
acesta acum, cnd fabrica noastr[ pentru prima dat[ n atta amar
de ani a dep[=it planul de produc\ie cu jum[tate de covor. nsu=i
P[rf[nuc Ivanovici ne-a felicitat. Iar n curnd trebuie s[ soseasc[
=i tovar[=ul Doroban\.
M A G D A L E N A: Parc[-i un f[cut, nu ne merge.
M O T O T O L: Nu ne merge, nu ne merge... Dar, cum
spuneai dumneata adineaori: s[ fim vigilen\i.
M A G D A L E N A.: Da, vigilen\i.
M O T O T O L: S[ revenim, deci, la portret. Cine l-a atrnat
pe perete?
M A G D A L E N A: Nu se =tie.
M O T O T O L: Nici asta nu se =tie? Dumneata de cnd lucrezi
la noi?
M A G D A L E N A: Deja de trei ani.
M O T O T O L: Cnd venise=i la noi, portretul ista atrna
unde atrn[ acum?
M A G D A L E N A: Probabil c[ da.
M O T O T O L: Ce nseamn[ probabil c[ da?
M A G D A L E N A: Eu, Octavian Gheorghevici, =ti\i cum
sunt: mai mult cu capul aplecat peste hrtii =i treburi...
M O T O T O L: Hrtii si treburi... =i atunci de unde s-a luat
nevoia asta de portret?
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, declar scurt si
cuprinz[tor: nu =tiu. +i v[ mai pot raporta c[, de cnd lucrez aici,
pe pere\ii biroului de care sunt responsabil[ nici nu s-a ridicat,
nici nu s-a cobort vreun portret.
M O T O T O L: Ridicat, cobort... Dar dumneata \i-ai
aruncat vreodat[ privirea la pere\ii i=tia s[ vezi poate c[ lipse=te
ceva sau =i mai grav! poate c[ ceva e n plus?
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, dup[ cum v-am
mai spus, eu mai mult cobor privirea...
M O T O T O L: Cobor, cobor... =i dac[ vine acum un om
str[in sau chiar o delega\ie ntreag[ =i ne g[se=te cu acest portret
neidentificat?
M A G D A L E N A: Ei, c\i au fost pn[ acum...
M O T O T O L: C\i au fost! Au fost =i n-au observat, n-au
observat pentru c[ voi (deschide u=a din dreapta) le deschide\i larg
u=a n semn de bine a\i venit! =i astupa\i portretul, iar pe urm[
le ura\i drum bun! (nchide u=a din dreapta) =i r[mne\i (ar[tnd
la portretul Necunoscutului) cu musafirul n cas[.
M A G D A L E N A: Dac[ portretul putea s[ stea acolo ct
veacul, z[u, =i nu-l mai vedea nimeni...
C { R A R E
M O T O T O L: Nu-l mai vedea nimeni? Dar iat[ c[ de acum

a fost v[zut. +i cine zici c[ a dat primul de portret?
M A G D A L E N A: Conduc[torul cercului nostru de dansuri,
Aurel Zbanciu.
P E T R U
M O T O T O L: Aurel Zbanciu, zici? Magdalena Borisovna, =i

dumneata, ca adjunctul meu responsabil de cadre, n-ai putut s[-l
#'
sf[tuie=ti s[ nu holbeze ochii pe to\i pere\ii? La picioarele
dansatoarelor, n jos, iat[ unde trebuie s[ priveasc[ dumnealui!
M A G D A L E N A: L-am sf[tuit, ba l-am =i obligat, dar el o
ascult[ mai mult pe Veronica.
M O T O T O L: Care Veronic[?
M A G D A L E N A: Conduc[toarea cercului de cor.
M O T O T O L: P[i, cine i-i =ef: dumneata sau dumneaei?
M A G D A L E N A: Eu, desigur, dar dumnealui se pare c[ e
amorezat de dumneaei...
M O T O T O L: S[ l[s[m naibii amorul. Magdalena Borisovna!
(Arat[ la portretul Necunoscutului.) Nu vezi c[ st[m cu mortul
pe lai\[?
M A G D A L E N A: Da, trebuie s[ ne clarific[m pozi\iile.
M O T O T O L: Pozi\iile... (Ia loc la masa Magdalenei.) Aurel
Zbanciu aista c\i ani are?
M A G D A L E N A (nu-=i poate ascunde admira\ia): O, e un
boboc! Abia a mplinit dou[zeci de ani...
M O T O T O L: Ce =coala a terminat?
M A G D A L E N A: De iluminare cultural[, la Soroca.
M O T O T O L: La Soroca, zici... (Ca pentru sine): Ce naiba,
n-au mai v[zut ei portrete pe acolo? (Magdalenei.) Neamuri peste
grani\[ are?
M A G D A L E N A: mi pare c[ nu...
M O T O T O L: Ia s[ mai precizezi mata...
M A G D A L E N A: Am n\eles...
M O T O T O L: Cu celelalte date din dosar cum st[m?
M A G D A L E N A: A=a =i a=a.
M O T O T O L: A=a =i a=a?... (Se scoal[ n picioare. Se apropie de
radiotelefon.) Iar s-a defectat. Ia ad[-mi-l ncoace pe acest Aurel s[
C { R A R E
vedem noi ce fel de poam[ este!

M A G D A L E N A (dispare pe u=a din dreapta): Imediat!
M O T O T O L (examinnd atent portret Necunoscutului): Cine ar
P E T R U
putea s[ fie tipul? Tot vreunul de ai=tia de-ai lor, de la cultur[,

muzicant, artist, poet. A=a, n via\[, aproape c[ nu-i cunoa=te
$
$
nimeni, iar pe urm[ li se face portretul, cineva ]l aga\[ pe perete
R E P E R
=i, poftim, tovar[=e Mototol, ia =i te nchin[ ca la icoan[.
mpins u=or din urm[
D E
de c[tre M A G D A L E N A B O R I S O V N A,
prin u=a din dreapta apare cu pas de dans
P U N C T U L
A U R E L Z B A N C I U.
A U R E L : M-a\i chemat, Octavian Gheorghevici?
M O T O T O L: D[-te mai aproape.
M A G D A L E N A: +edea la taifas cu Veronica.
M O T O T O L: Iar Veronica...
A U R E L: Ne preg[tim de concert.
M A G D A L E N A: +tim noi ce fel de concert...
A U R E L: Iar nu-mi da\i voie s[ spun nici un cuvnt?
M A G D A L E N A: Dansatorii vorbesc cu picioarele.
A U R E L: Fiecare om are dreptul la cuvnt.
M A G D A L E N A: Mai bine ai t[cea.
A U R E L: Nici vorba asta nu v[ place? Apoi afla\i c[ pe asta
am luat-o din gazet[.
M A G D A L E N A: Mare ncurc[tur[ =i cu citatele astea.
M O T O T O L: Magdalena Borisovna, un moment! mi pare
c[ am apucat-o pe alt drum.
M A G D A L E N A: A=a-i cnd te potrive=ti lui Aurel.
M O T O T O L (l apuc[ pe Aurel de bra\ =i l ntoarce cu fa\a spre
portretul Necunoscutului): Tovar[=e Zbanciu, zici c[ ai terminat
+coala de Iluminare Cultural[ din Soroca?
A U R E L: Da, pe patru =i cinci.
M O T O T O L: +i ai ob\inut specialitatea de conduc[tor de
dansuri?
A U R E L: Da, conduc[tor de cercuri de dansuri.
M O T O T O L: +i voi afar[ de dansuri a\i mai studiat acolo ceva?
A U R E L: O, multe de toate!
M A G D A L E N A: Laud[-m[, gur[...
M O T O T O L (ar[tndu-i cu capul spre portretul Necunoscutului):
Dac[-i a=a, atunci n-ai putea mata s[-mi spui cine-i persoana
pictat[ pe pnza aceasta?
$
M A G D A L E N A: V-a\i g[sit =i omul...
R E P E R
A U R E L (aruncnd o privire spre Magdalena): Dac[ a= =ti...

M O T O T O L: +i dac[ nu =tii, de ce sco\i gunoiul din cas[?
A U R E L: Eu? Gunoiul din cas[? (Prive=te cu du=m[nie la
D E
Magdalena.)
P U N C T U L
M A G D A L E N A: Cred c[ tot Veronica l-o fi pus la cale...

M O T O T O L: Ei hai, cnt[, tovar[=e Zbanciu...
A U R E L: Ce pot s[ zic? Am v[zut c[ nu cunosc cine e pictat
pe tabloul care atrn[ aici pe perete =i... Dar, de fapt, Magdalena
Bonisovna, cnd a nchis u=a...
M A G D A L E N A: Iar nu =tie ce vorbe=te.
M O T O T O L: Te ascult[m, te ascult[m, tovar[=e Zbanciu.
A U R E L: Dac[ am v[zut c[ nu-l cunosc, hai s[ ntreb =i eu
de lume...
M O T O T O L: +i pe mul\i ai ntrebat?
A U R E L: Pe un singur om.
M A G D A L E N A: +i acela s-a pornit s[ trag[ clopotele...
M O T O T O L: +i cine-i acel om?
A U R E L: Un fost coleg de la Soroca, tot dansator, acela nu
putea s[ spun[ nim[nui, pentru c[-i lucru de ru=ine: crezuse c[
vreau s[-i m[sor gradul de cultur[.
M O T O T O L: Gradul de cultur[, zici? Ei, =i mai departe?
A U R E L: Mai departe? Am mai ntrebat-o =i pe Magdalena
Borisovna.
M A G D A L E N A: nc[ m[ amestec[ =i pe mine!
M O T O T O L: Dar n-ai ncercat mata s[ te ui\i mai ndelung
la portret, mai dintr-o parte, mai din alta?
A U R E L: M-am uitat n tot felul, dac[ nu, nu-l cunosc cine-i.
Prima dat[ v[d a=a mutr[, adic[ fa\[, s[ am iertare.
M O T O T O L: Dar nu te-ai uitat mata, tovar[=e Zbanciu, ce
scrie pe partea cealalt[ a portretului?
A U R E L: Asta nu, nu mi-a dat prin cap.
M A G D A L E N A: Lui s[-i dea!
M O T O T O L (lui Aurel.): Ia urc[ mata pe scaun =i vezi, poate
c[ scrie ceva pe partea cealalt[ a portretului.
A U R E L (urc[ pe un scaun n fa\a portretului Necunoscutului):
Asta se poate.
M O T O T O L: Dac[ e scris ceva indescifrabil, fie =i indes-
cifrabil c[ speciali=ti la descifrat avem ct[ frunz[ =i iarb[.
A U R E L (privind partea opus[ a portretului): Nu scrie nimic...
nici indescifrabil, nici n alt fel... Numai ni=te urme de mu=te, dar
=i acestea vechi...
M A G D A L E N A: Ce vre\i de la un dansator...
M O T O T O L (lui Aurel): D[-te jos!
A U R E L: Mai este ceva...
M O T O T O L (cu speran\[): Ei, ei!
A U R E L: Credeam c[-i vreo isc[litur[, dar e un paing, uscat
=i aista...
M O T O T O L: D[-te jos!
A U R E L coboar[ de pe scaun
=i se apropie de M O T O T O L.
M A G D A L E N A: =i bag[ nasul...
M O T O T O L: Tovar[=e Zbanciu!
A U R E L: Ascult, Octavian Gheorghevici!
M O T O T O L: Ia spune, n-ai venit cu jum[tate de an n urm[
la mine =i m-ai rugat s[ te ncadrez n munc[ la fabrica noastr[?
A U R E L: Da, am venit, v-am rugat =i m-a\i angajat.
M O T O T O L: +i ce misiune \i ncredin\asem?
A U R E L: S[ scot echipa de dansatori a fabricii noastre pe
primul loc n ora= =i pe raion.
M A G D A L E N A: Are s-o scoat[, el =i cu Veronica...
M O T O T O L: n ora= =i pe raion... Dar ia s[-mi spui
dumneata: te-am rugat eu s[ holbezi ochii la toate portretele?
A U R E L: Nu, nu m-a\i rugat...
M O T O T O L: Atunci de ce mama dracului i\i bagi nasul
C { R A R E
unde nu-\i fierbe oala?

M A G D A L E N A: Da, unde nu-i firbe oala.
M O T O T O L (p[=ind prin camer[): De ce nu e=ti un om cu-
P E T R U
minte, sa-\i vezi numai de treburile matale? Ce, crezi c[ eu i

cunosc chiar pe to\i cei care s n=ira\i pe pere\i? Nu, nu-i cunosc.
$!
Dar nu-mi iau nasul la purtare, m[ uit modest n jos, trec pe
al[turi =i n felul acesta ajung la biroul meu.
A U R E L: Dac[ =i eu tot a=a, m[ uit mai mult la picioare, c[
ele m[ hr[nesc, numai c[ am v[zut portretul...
M A G D A L E N A: Nici un pic de educa\ie: s[ ntrerupi
=eful...
M O T O T O L: Alalt[ieri nu =tia nimeni despre portretul
acesta, ieri l-ai observat mata =i colegul matale, tovar[=e Zbanciu,
ast[zi =tiu eu =i Magdalena Borisovna. Acum \i nchipui ce o s[
se ntmple mine? Are s[ afle despre Necunoscutul nostru tot
ora=ul, =i au s[ se g[seasc[ ni=te tov[r[=ei care au s[ transmit[
despre el exact acolo unde trebuie, vine un control =i cane\! s-a
zis cu tovar[=ul Mototol Octavian Gheorghevici.
M A G D A L E N A: De ce anume cu Dumneavoastr[?
A U R E L: Octavian Gheorghevici, am o propunere...
M A G D A L E N A: Mai are =i propunere!
M O T O T O L: S[ te auzim.
A U R E L: Propun s[ scoatem portretul de pe perete =i s[
termin[m povestea.
M O T O T O L: S[-l scoatem?
A U R E L (bucuros): Da, s[-l scoatem!
M O T O T O L: Mata ]\i dai seama ce vorbe=ti?
M A G D A L E N A: Ca nuca de perete...
M O T O T O L: \i dai seama ce vorbe=ti?.. Persoana aceasta,
necunoscut[ deocamdat[, a avut, f[r[ doar =i poate, niscaiva
merite deosebite. (Pune un ghiveci cu flori sub portretul Necunoscutului.)
Altfel portretul lui nu ar fi at`rnat ]n pace pe pere\ii no=tri! Iar
acum, na-\i-o bun[, vine tovar[=ul Zbanciu, un om f[r[ merit,
face o dat[ zbanc! =i l scoate n doi timpi =i trei mi=c[ri. Bun[
C { R A R E
poreadc[, nimic de zis!

A U R E L: Octavian Gheorghevici, zice\i c[ a avut merite?
Bine, admitem c[ a avut cndva, dar dac[ acum nu mai are?
P E T R U
M O T O T O L: Cum a=a: nu mai are?

M A G D A L E N A: nc[ =i alta...
$"
$#
A U R E L: Adic[, zic, dac[ dumnealui (arat[ la portretul
R E P E R
Necunoscutului) este deja scos de pe unde fusese cndva numit...
M O T O T O L (contrariat): Zici c[ dac[ este scos deja? (Ia
napoi ghiveciul cu flori.) Mare ncurc[tur[ =i asta! Dar, ar fi fost
D E
scos, eram anun\a\i...
P U N C T U L
A U R E L: Poate c[ a\i =i fost anun\a\i, dar nu se =tia bine
despre cine e vorba, deoarece nu cunoa=tem al cui este portretul.
M O T O T O L: Da, just, nu cunoa=tem... Ei, vede\i, Magdalena
Borisovna, ce s[mn\[ este acest tovar[= Zbanciu!
M A G D A L E N A: Bun[ poam[.
M O T O T O L: +i noi, care adineaori i c[utam cuvinte de
laud[! (Lui Aurel.) +i totu=i de ce i-au cr[pat pantalonii dansato-
rului cela n vremea concertului?
A U R E L: E un dansator focos.
M O T O T O L: Chiar att de focos? Dar dac[ e s[ privim mai
adnc?
A U R E L: Se poate =i mai adnc. Croitorii de la combinatul
de costume populare mai =parlesc din stof[, zic c[ fac economie,
=i costumele ies mai strmte dect le comand[m.
M O T O T O L: Mai strmte? Dar dac[ dansatorului i-au cr[pat
pantalonii, de ce n-a disp[rut imediat de pe scen[?
A U R E L: Trebuia s[ se nchine publicului.
M O T O T O L: +i de ce s-a nchinat cu spatele?
A U R E L: Pentru c[ pe din fa\[ era aproape gol.
M O T O T O L: Iat[ ce fel de cadre avem noi, venerabila mea
Para=ut[!
M A G D A L E N A: Trebuie s[ ne clarific[m pozi\iile =i n
privin\a asta.
M O T O T O L: Bine, bine. S[ ncercam s[ ne descurc[m =i
singuri.
M A G D A L E N A: A\i vorbit cu P[rf[nuc Ivanovici?
M O T O T O L: Dumnealui e la birou. R[mne s[ ne descurcam
singuri. Ce, noi nu avem cap pe umeri?
M A G D A L E N A: Sigur c[ avem.
M O T O T O L: Magdalena Borisovna!
$$
M A G D A L E N A: V[ ascult.
R E P E R
M O T O T O L: Ce face la ora asta pictorul nostru, tovar[=ul

Cl[tinici?
M A G D A L E N A (ca s[-l n\epe pe Aurel): Cred c[ o picteaz[
D E
pe Veronica, vrea s[ fac[ un nud, =i fata e cam ar\[goas[, nu se

P U N C T U L
d[ la pozat...
M O T O T O L: |ara arde, iar baba se piapt[n[. Acum pe
ordinea de zi e portretul Necunoscutului, =i nicidecum mzg[lelile
lui Cl[tinici. Magdalena Borisovna, cheam[-l ncoace pe pictor
=i, dac[ nici el nu-l identific[ pe Necunoscut, nu ne r[mne dect
s[ ne clarific[m fundamental pozi\iile...
M A G D A L E N A (iese prin dreapta): Imediat.
M O T O T O L (c[tre Aurel): +i de unde te-ai luat mata mai
htru dect to\i?
A U R E L: De ce mai htru, Octavian Gheorghevici? Da\i-mi
voie s[ v[ explic nc[ o dat[.
M O T O T O L: nc[ o dat[... Parc[ nu-i clar =i a=a!
A U R E L: Asculta\i-m[ pn[ la cap[t.
M O T O T O L: Mai ai de ad[ugat ceva?
A U R E L: Octavian Gheorghevici, eu =i la =coal[, la Soroca,
nu m[ prea uitam la pere\i, mereu mi se f[ceau observa\ii din
cauza asta, =i cnd m-am uitat odat[...
M O T O T O L: Cnd te-ai uitat odat[, ai descoperit =i acolo
un portret al unui Necunoscut...
A U R E L: Dar de unde =ti\i? Cine v-a transmis?
M O T O T O L: Vas[zic[, e=ti specialist n de-ale astea? Expert?
A U R E L: Ba nici un fel de expert. Pur =i simplu, mi place s[
le =tiu pe toate...
M O T O T O L (i ntinde lui Aurel o foaie de hrtie): \i place s[ le
=tii pe toate? Dac[-i a=a, fii bun mata =i scrie-mi o cerere...
A U R E L: Ce fel de cerere?
M O T O T O L: De plecare de la lucru. Din proprie dorin\[.
A U R E L: Dar eu nu doresc a=a ceva.
M O T O T O L: E destul c[ doresc eu.
A U R E L: +i dac[ nu scriu?
M O T O T O L: Mai r[u de dumneata.
A U R E L: De ce?
M O T O T O L: Te concediez.
A U R E L: Pentru ce?
M O T O T O L: Pentru miopie politic[.
A U R E L: Eu miop? Parc[ mi spunea\i c[ prea le observ pe
toate!
M O T O T O L: Ei, iat[ tocmai pentru asta: prea le observi pe
toate. Trebuie s[ ai cap pe umeri, ca s[ =tii ce s[ observi =i ce nu.
A U R E L: +i dac[ m[ plng organiza\iei sindicale?
M O T O T O L: Po\i s[ te plngi, dar ce-o s[-\i ajute?
A U R E L: Octavian Gheorghevici, nu eu am fost omul care a
descoperit primul portretul Necunoscutului...
M O T O T O L: Nu dumneata? Atunci cine?
A U R E L: A= spune, da-mi vine greu...
U=a din stnga se deschide violent, apare V E R O N I C A.
Din nou lupt[ cu bluzi\a neascult[toare.
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, tovar[=ul Zbanciu
nu-i vinovat deloc.
M O T O T O L (c[tre Aurel): Un moment. (C[tre Veronica.)
Asculta\i pe la u=i, tovar[=[ Veronica?
A U R E L (c[tre Veronica): Iar i-ai pozat lui Cl[tinici? Te-a pus
s[ te dezbraci ca data trecut[?
V E R O N I C A (lini=tindu-l): Las[, nu-s chiar proast[ de tot,
numai bluza mi-am scos-o...
M O T O T O L: Tovar[=[ Veronica, =i cum \i mai spune acolo...
V E R O N I C A: Slimonovna.
M O T O T O L: Fie =i Slimonovna. Cine te-a poftit pe
dumneata aici?
C { R A R E
V E R O N I C A: S[ m[ scuza\i de ndr[zneal[, dar nu pot sa-l

las pe colegul meu la nevoie...
A U R E L: Ce te bagi, Veronica?
P E T R U
V E R O N I C A: S[ taci din gur[, c[ ai s-o p[\e=ti din nou...

A U R E L: Iac[ =i asta ]mi astup[ gura.
$%
M O T O T O L: Tovar[=[ Veronica =i cum \i mai zice...
M O T O T O L: Fie =i Slimonovna. Dac[ tot ai intrat, scurt
pe doi: ce ai de spus?
V E R O N I C A (ar[tnd la portretul Necunoscutului): Octavian
Gheorghevici, chestiunea cu portretul ista...
M O T O T O L: +i mata =tii despre portret?
V E R O N I C A: Numai eu =i mai mult nimeni.
M O T O T O L: Dac[ are s[ spun[ toat[ lumea a=a... Ei, pe
scurt, c[ ne gr[bim: ce vrei s[ ne declari?
V E R O N I C A: Aurel nu-i vinovat. Aici dnsa, dumneaei
vrea s[-l ncurce n chestiuni de astea, ca pe urm[ s[-i dea mna,
chipurile, l salveaz[ =i n felul ista ]i ia piuitul...
M O T O T O L: Ce s[-i ia?
V E R O N I C A: Piuitul, adic[ independen\a.
A U R E L: Unde te vri?
V E R O N I C A: Taci pn[ nu tac eu!
M O T O T O L: Nu n\eleg nimic. Despre cine e vorba?
V E R O N I C A: +i Dumneavoastr[, Octavian Gheorghevici,
chiar nu =ti\i sau v[ preface\i? (Vrea s[ numeasc[ persoana mira-
culoas[, dar n vremea asta...)
Prin u=a din dreapta apare M A G D A L E N A.
M A G D A L E N A (d[ cu ochii de Veronica): A ajuns deja aici.

Octavian Gheorghevici, domni\a noastr[ (o arat[ pe Veronica) iar i
pozeaz[ pictorului nostru...
M O T O T O L: Ce face?
M A G D A L E N A: Pozeaz[. St[ a=a cum o ntoarce pictorul.
Numai de-a\i vedea poza ei...
C { R A R E
M O T O T O L: Pozeaz[, vas[zic[... Mai bine ne-a\i spune,

tovar[=[ Veronica...
P E T R U
M O T O T O L: Slimonovna... de ce corul nostru cnt[ n

mai multe limbi dintr-o dat[?
$&
$'
V E R O N I C A: Mul\i dintre cori=tii no=tri nu cunosc dect
R E P E R
limba lor matern[... =i pe urm[ =i asta e principalul! n felul
acesta noi nt[rim prietenia dintre popoare.
M O T O T O L: Prietenia popoarelor e un lucru bun. Dar iat[
D E
turcul cela al dumitale, ce-i cu el: nu =tie nici moldovene=te, nici
P U N C T U L
ruse=te?
V E R O N I C A: Nici ct negru sub unghie.
M O T O T O L: Ia s[-l trimite\i la ni=te cursuri. Iar restul, fie,
cnte =i n limbile lor, numai nu to\i ntr-un glas, c[ n-o s[-i mai
n\eleag[ nimeni despre ce cnt[. Nu cumva ai vrea mata s[-mi
organizezi aici o nou[ babilonie?
V E R O N I C A: n nici un caz.
M O T O T O L: Of, ce mai cadre avem, of, Magdalena
Borisovna!
M A G D A L E N A: Da, desigur. Z[u, de-a\i fi v[zut n ce hal
i poza pictorului aproape goal[...
V E R O N I C A: Nu-i adev[rat! Tovar[=ul Cl[tinici vrea s[-mi
fac[ un simplu portret.
M O T O T O L: Ce aud? nc[ un portret? La ora actual[ noi
nu avem nevoie de portrete noi!
M A G D A L E N A: Nu avem nevoie.
M O T O T O L: Pn[ cnd nu preciz[m cine este nf[\i=at aici
(arat[ la portretul Necunoscutului), pictorul nostru nu va face nici o
mi=care cu pensula! Magdalena Borisovna, parc[ v[ trimisesem
dup[ tovar[=ul Cl[tinici. Unde-i?
Prin u=a din stnga =i face apari\ia C L { T I N I C I.
C L { T I N I C I: Sunt prezent la datorie, onorabile Octavian

Gheorghevici.
M O T O T O L: Vorbe=ti de lup... Ia s[ m[ mai sl[be=ti cu
acest onorabile? Mai bine spune ce faci m[t[lu\[ n timpul de
fa\[?
C L { T I N I C I: Eu am p[r[sit Chi=in[ul, venind n fund[tura
asta, adic[ pardon, n afundul maselor populare, nu pentru a sta
%
cu minile n =olduri. Sper c[ venerabila Magdalena Borisovna
R E P E R
v-a raportat ce fac: lucrez la portretul frumoasei noastre Veronica.

M O T O T O L: Cu portretul dumneaei te rog s[ mai ng[dui
pu\in. Deocamdat[, portretele stop! (Se plimb[ sup[rat prin camer[.)
D E
Buni pictori, nimic de zis: cnd \i zugr[vesc o mutri=oar[, n-o

P U N C T U L
mai recunoa=te nici mama dracului. Mzg[litori, nu pictori!

C L { T I N I C I: Ba s[ avem pardon...
M O T O T O L: Pardon? Tocmai asta-i: n-ave\i nici un fel de
pardon. (Arat[ la portretul Necunoscutului.) Poftim o pild[ concret[.
Scurt pe doi: cine-i acesta?
C L { T I N I C I (privind atent la portret): Mda... portretul unui
necunoscut... (Examineaz[ partea opus[ a portretului.) Autorul
portretului e =i el un Mare Necunoscut... Ce manier[ de b[d[rani!
Dup[ ce lucreaz[ prost, nici amprente nu las[!... Capodopera
asta cred c[ apar\ine vreunui pictor autodidact, de prin p[r\ile
locului... Talent popular, cu alte cuvinte.
M O T O T O L: Talent popular? Te ntreb concret: cine-i
pictat aici? Cine?
C L { T I N I C I: Habar n-am!
M O T O T O L: Auzi\i-l, tovar[=i, habar n-am!!
M A G D A L E N A: Nemaipomenit!
M O T O T O L (ridic[ receptorul): Acu=i comand Chi=in[ul s[ ne
trimit[ un expert.
M A G D A L E N A: Da, un expert.
C L { T I N I C I: Geaba v[ mai trudi\i.
M O T O T O L: Adic[ de ce?
C L { T I N I C I: Mai nti, o s[ vi se r[spund[ tocmai peste un an...
M O T O T O L: Ei nu, peste un an e cam mult...
C L { T I N I C I: +i pe urm[ au s-o trimit[ tot pe Safta
Aronovna...
M O T O T O L: Ei, =i dac[-i Safta Aronovna?
M A G D A L E N A: Expert s[ fie!
C L { T I N I C I: Pe Safta Aronovna, b[trnica ceea surd[ =i
absurd[, o pot nlocui =i eu. (=i pune pe cap o p[l[rie de dam[, n
din\i o lulea, =i d[ trcoale portretului Necunoscutului, parodiind-o prin
mi=c[ri =i intona\ii pe Safta Aronovna.) Se vede ct colo c[ artistul
are maniera sa proprie, destul de original[, de altfel...
M O T O T O L: D[-o naibii de manier[! Cine-i Necunoscutul?
M A G D A L E N A: Da, cine-i?
C L { T I N I C I (continund jocul): Dac[ privim portretul din
partea stng[, unde lumina cade direct =i din abunden\[ pe
suprafa\a pnzei, putem spune cu certitudine c[ persoana pictat[
este un om de art[. Privi\i =i Dumneavoastr[ ce blnde\e eman[
ace=ti ochi mari =i plini de c[ldur[... .
M O T O T O L: Las-o naibii de c[ldur[! Fie =i om de art[, dar
concret: cine-i, cum l cheam[?
M A G D A L E N A: Numele, prenumele =i patronimicul,
concret!
To\i cei de fa\[ fac cerc n jurul lui C L { T I N I C I,
care, pare, acum va dezv[lui marea tain[.
C L { T I N I C I (continu[ s[ joace rolul Saftei Aronovna): Dar s[
privim acum portretul =i din partea dreapt[...
M O T O T O L: S[-l privim =i din dreapta...
M A G D A L E N A: +i din dreapta...
C L { T I N I C I: De aici, de unde soarele p[trunde mai
pu\in, putem afirma c[ persoana reprezentat[ pe pnz[ e un
activist politic. Privi\i =i Dumneavoastr[ ce spirit autoritar izvo-
r[=te din ace=ti ochi ngu=ti =i plini de r[ceal[....
M O T O T O L: Tovar[=e expert, las-o naibii de r[ceal[! Scurt
pe doi: cine-i tipul?
M A G D A L E N A: Da, cine-i?
C L { T I N I C I (termin[ jocul): Nici Safta Aronovna nu =tie
cine-i acest Mare Tip.
M O T O T O L: +i atunci ce ne facem cu portretul?
C { R A R E
C L { T I N I C I: Sa-l scoatem!
V E R O N I C A: +i eu tot a=a spun.
A U R E L: Dup[ p[rerea mea...
M A G D A L E N A: Mai are nc[ =i p[rere...
P E T R U
V E R O N I C A: Mai bine taci.

A U R E L: M[i, da ce-s rele muierile astea!
%
M O T O T O L: Pst! Termina\i congresul! Vorba!
M A G D A L E N A: Vorba =i congresul!
M O T O T O L (c[tre Cl[tinici): Vas[zic[, s[-l scoatem? Ei, hai,
zi-i, frate iepure! Curaj =i nainte! Tare a= vrea s[ v[d cum ai de
gnd s[ faci m[t[lu\[ trebu=oara asta.
C L { T I N I C I (se repede spre portretul Necunoscutului): Simplu
de tot: l apuc de b[ieri, l scot din cui =i s-a zis cu el!
M O T O T O L (rznd de naivitatea lui Cl[tinici): M[i tov[r[=ele
Cl[tinici, m[i! Acum v[d c[ nu de bun[ voie ai ajuns mata n
adncul maselor, pur =i simplu, Chi=in[ul nu te-a primit n bra\ele
sale calde. (C[tre Magdalena.) Bun cadru =i aista! (C[tre Cl[tinici.)
V[d c[ =i m[ria ta sufer[ de miopie politic[. Ai s[-mi scrii =i
m[t[lu\[ cerere de plecare din proprie dorin\[.
C L { T I N I C I: Eu? Cerere?
M O T O T O L: D-apoi cine \i d[ voie dumitale s[ sco\i a=a
nitam-nisam un portret de pe perete?
C L { T I N I C I: Din moment ce nu =tim cine-i...
M O T O T O L: Mata nu =tii, asta vrei s[ spui? Dar parc[ eu
=tiu? Nu, dar nu-l scot. (Pune vaza cu flori sub portretul Necunoscutului.)
C L { T I N I C I: Da, dar dac[ nu =tim cine-i...
M O T O T O L: Dac[ nu =tim, datoria noastr[ nu const[ n a-l
scoate, ci n a afla cine-i dumnealui.
C L { T I N I C I: +i ce ar fi dac[ l-am scoate?
M O T O T O L: Dar ce te faci, dac[ omul se mai nvrte=te
prin sferele nalte?
C L { T I N I C I: Dar dac[ omul acesta de mult e dat afar[ din
aceste sfere?
M O T O T O L: Asta-i nc[ =i mai r[u dect (ia vaza cu flori de
sub portret), dect dac[ s-ar mai nvrti, iar noi l-am cobor jos.
M A G D A L E N A: Evident, =i mai r[u.
C { R A R E
C L { T I N I C I: Eu propun una =i bun[: s[-l scoatem =i s[-l

ducem la mine n sarai pentru a-l restaura. Invit un crpaci de
pictor local =i, cnd \i l-a vopsi acela din nou, are s[ semene cu
P E T R U
oricine din frunta=ii no=tri.

M O T O T O L: Tot pe-a lui o \ine...
%
%!
M A G D A L E N A: Noi de acum nu ne putem atinge de
R E P E R
portret.
V E R O N I C A: Ba putem!
M O T O T O L: n ce fel, a= vrea s[ =tiu?
D E
V E R O N I C A: Cnd vom ie=i la demonstra\ie, scoatem
P U N C T U L
toate portretele, inclusiv cel al Necunoscutului.
A U R E L: l umfl[m pe sus, eu i-s tata!
M A G D A L E N A: Iar se bag[.
V E R O N I C A (c[tre Aurel): Taci, c[ vorbesc eu!
M O T O T O L (c[tre Veronica): Ei, =i mai departe?
V E R O N I C A: l scoatem la demonstra\ie =i l juc[m ca pe
zestrea miresei, dar s[-l \inem ceva mai n dosul altor portrete, ca
s[ nu fie observat de la tribun[ sau fotografiat de cineva...
M O T O T O L: Foarte interesant. +i mai departe?
V E R O N I C A: Pe urm[ ne ntoarcem la fabrica noastr[ =i,
ca de obicei, pred[m portretele =i pancartele omului de la
depozit...
M O T O T O L (ironic): +i le d[m foc?
V E R O N I C A: n nici un caz! A doua zi lu[m napoi portretele
cunoscute, iar pe nenicul ista (arat[ la portretul Necunoscutului) l
l[s[m la depozit =i vom zice c[ s-a pierdut n timpul demonstra\iei.
A U R E L: Mort n exerci\iul func\iunii...
M A G D A L E N A (c[tre Aurel): nchide sifonul!
M O T O T O L: Mul\umesc pentru propunere, tovar[=[ Veronica...
V E R O N I C A: Slimonovna...
M O T O T O L: Fie =i Slimonovna... Cum se vede, ai s[-mi
scrii =i mata cerere de plecare din proprie dorin\[... (C[tre to\i.)
M[ uit la voi, dragii mei subalterni, =i m[ ntreb: nu cumva a\i
c[zut din lun[ pe capul meu? Probabil c[ nu citi\i gazete =i, n
genere... n genere, o s[-mi scrie\i to\i cerere. Iar pn[ atunci, s[
ne ntoarcem din nou la portret. Cine l-a descoperit primul?
M A G D A L E N A: Tovar[=ul Zbanciu se interesa...
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici....
M O T O T O L (ntrerupnd-o): Ai ceva de spus, tovar[=e
Zbanciu?
%"
A U R E L: Eu a= spune, numai dac[ n-ar fi de fa\[ o persoan[...
R E P E R
M O T O T O L: Cine anume?
V E R O N I C A: Magdalena Borisovna!
M O T O T O L: Da pe m[t[lu\[ cine te ntreab[?
D E
V E R O N I C A: Dac[ Aurel i ru=inos...

P U N C T U L
A U R E L: Nu-s ru=inos, dar mi-i oarecum...

M A G D A L E N A: |i-e greu s[ recuno=ti?
A U R E L (hot[rndu-se): Dac[-i a=a, am s[ spun tot adev[rul.
Eu, Octavian Gheorghevici, nu v[zusem niciodat[ portretul ista,
pentru c[ de la masa mea nici nu se vede bine, dar Magdalena
Borisovna, cnd m[ luase din scurt de ce o petrec acas[ pe
Veronica, a nchis strns u=a din dreapta, mi l-a ar[tat pe
Necunoscut =i m-a ntrebat cine-i...
M O T O T O L: A=a a fost, venerabil[ tovar[=[ Para=ut[, scum-
pa mea Magdalena Borisovna?
M A G D A L E N A: Nu-l vede\i c[ tot biguie despre Veronica...
M O T O T O L: Domni\[ Para=ut[, ia mai zi o vorb[...
M A G D A L E N A: Dar ce este?
M O T O T O L: Stop, destul! Acum mi-am dat seama cine mi
telefonase despre portret. Era vocea matale, nu-i a=a, Magdalena
Borisovna?
M A G D A L E N A (aparndu-se): P[i cum a\i fi vrut s[ proce-
dez? Puteam oare s[ las s[ mi-o ia Zbanciu nainte?
M O T O T O L: Cum, adic[, nainte?
M A G D A L E N A: S[ m[ denun\e, s[ m[ toarne... cu
portretul...
M O T O T O L: Mare viper[! +i numai adineaori noi, oameni
naivi, te l[udasem pentru cur[\enia moral[. Da, dumneata \i-ai p[r[sit
so\ul nesuferit, dar mai nti i-ai luat apartamentul =i colac peste
pupaz[! i-ai las[t copilul, venerabila mea Para=ut[.
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, dar =i dumneata,
p[scnd oi str[ine n timpul ocupa\iei, to\i =tiu c[ le mulgeai pe
ascuns, le smulgeai lna =i nici una n-a fost s[ fete doi miei
vreodat[...
M O T O T O L: Nu-i de nasul matale s[-mi r[sfoie=ti biografia!
M[i, da viper[-i =i asta! Bun cadru n sec\ia de c[dre! (}i d[ o foaie
de hrtie.) Scrie-mi =i m[t[lu\[ cerere de plec[re tot acum, din
proprie dorin\[!
V E R O N I C A: +i-a dat arama pe fa\[.
M A G D A L E N A: Cu cei c[re se dezbrac[ goi n procesul de
munc[ colectiv[ nici nu avem ce sta la vorb[.
A U R E L (c[tre Veronica): Chiar te-ai dezbrac[t de tot?
V E R O N I C A: S[ nu ascul\i ce nu \i se cade!
C L { T I N I C I: Octavian Gheorghevici, ntruct Magdalena
Borisovna adreseaz[ vorbe urte domni=oarei Veronica , vreau
s[ declar c[ dumneaei, venerabila Magdalena Borisovna, vrea s[-l
despart[ pe Aurel de Veronica =i s[-l ia de amant, ca s[ nu m[
exprim altfel...
M A G D A L E N A: Minte! Zugrav nenorocit...
C L { T I N I C I: Dumneaei a procedat la fel cu alt tnar de la
alt[ fabric[, de unde a venit la noi... Magdalena Borisovna mereu
afirm[ c[ nu se teme de nimeni =i de nimic, pentru c[ mai nainte
vreme a lucrat la mili\ie =i are spete =i pile tari.
M A G D A L E N A: Nu-l asculta\i, Octavian Gheorghevici.
Cadru =i aista. Un pr[p[dit cu pensul[ din p[r de porc!
C L { T I N I C I: Magdalena Borisovna nu are ochi s[ m[ vad[
numai pentru c[ n-am vrut s-o pictez a=a cum a dorit dumneaei.
M A G D A L E N A: Haimana din lumea artelor!
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, dumneaei chite=te
s[-\i ia =i dumitale postul.
M A G D A L E N A: Ni=te tipi insuportabili! Octavian Gheor-
ghevici, a\i avut perfect[ dreptate: majoritatea dintre ei sufer[ de
miopie politic[. (Cu superioritate.) Octavian Gheorghevici, eu, n
c[litate de adjunct pe problema cadrelor, vreau s[ v[ spun c[ toat[
daravera n jurul portretului e numai =i numai n folosul nostru.
C { R A R E
Parc[ ar fi fost mai bine dac[ portretul acesta l descoperea un

revizor str[in sau o delega\ie ntreag[? Sunt convins[ c[ =i prin alte
birouri ale cantorei noastre vedem exist[ =i alte portrete neidentificate.
Propun s[ facem tot acum o inspec\ie prin toate ungherele fabricii
P E T R U
=i s[ vedem dac[ nu mai avem vreun Mare Necunoscut chiar n

atelierul pictorului nostru, onorabilul tovar[= Cl[tinici.
%#
M O T O T O L: Ei, Magdalena Borisovna, aici e=ti la nivel.
Aici mai vii de acas[. Dac[ n-ai fi mata femeie, z[u c[ te-a= s[ruta.
Cu cererea, m[t[lu\[ po\i s[ mai ngadui pu\in, p`n[ ne vom
l[muri n privin\a celorlal\i. (C[tre to\i.) Ei, subalternii mei cei
miopi, s[ mergem n inspec\ie prin toat[ fabrica, numai s[ \ine\i
limba dup[ din\i. (C[tre Aurel =i Veronica.) Deocamdat[ dragostea
se suspendeaz[. Nu se cuprinde nimeni, nu se pup[ nimeni. ntr-un
cuvnt, stop-cadru!
M A G D A L E N A: Da, cadrele stop!
Ies to\i, n af[r[ de A U R E L =i V E R O N I C A;
ace=tia z[bovesc un pic.
V E R O N I C A: De cte ori s[-\i spun s[ taci din gur[?

A U R E L: M[i, m[i, m[i! Ce \i-i cu muierile astea! Abia deschizi
gura s[ le dai bun[ ziua =i ele de acum strig[: nchide leoarba!
Doamne, fere=te =i ap[r[!
V E R O N I C A: Pst, taci cnd vorbesc eu!
A U R E L (mi=cndu-se de pe un picior pe altul n ritm de dans): Dar
eu cnd s[ vorbesc?
V E R O N I C A: Cnd am s[ tac eu.
A U R E L: Dar v[d c[ nu mai taci. (]i astup[ gura cu palma.) Stai
un pic s[ te ntreb. Pot s[ vin =i eu s[ vad cum pozezi lui Cl[tinici?
( Ia palma.)
V E R O N I C A: Nu!
A U R E L (]i astupa din nou gura): De ce? (O las[ s[ vorbeasc[.)
V E R O N I C A: M[ ru=inez.
A U R E L: De Cl[tinici nu te ru=inezi?
V E R O N I C A: El e pictor. (Ferindu-=i gura de palma lui Aurel.)
Nu c[ta nod n papur[, c[ n-ai s[ g[se=ti nimic. Poate c[ vrei
s[ te faci de ocar[, ca atunci la Soroca, \ii minte? Cu locote-
C { R A R E
nentul cela...
A U R E L: Vas[zic[, iar s[ tac din gur[?
V E R O N I C A (]l s[rut[.): Numai a=a ai s[ taci din gur[! (l
P E T R U
apuc[ de mn[ =i l duce spre u=a din stnga.) Hai dup[ portrete de
oameni mor\i!
%$
%%
Ies amndoi prin u=a din stnga, s[ltnd n pas de hor[.
R E P E R
n vremea asta prin u=a din dreapta apare M O T O T O L
cu un portret n mn[. l urmeaz[ M A G D A L E N A
triumfnd =i bietul C L { T I N I C I, pus la grea ncurc[tur[.
D E
M O T O T O L a=eaz[ portretul pe biroul M A G D A L E N E I.
Pe pnz[ e pictat un flac[uan zmb[re\
P U N C T U L
=i lipsit de griji.
M O T O T O L: Ei, tovar[=e Cl[tinici, dar aista cine mai este?

C L { T I N I C I: Greu de spus! Dup[ maniera execut[rii
putem afirma c[ e vorba de un autor profund raional.
M O T O T O L: Profund raional! Pe mine nu maniera, pe
mine tipul m[ intereseaz[. Dac[ vine acum pe la noi P[rf[nuc
Ivanovici sau tovar[=ul Doroban\, c[ l a=tept[m, sau vreun str[in,
sau o delega\ie ntreag[, pe unde scoatem c[ma=a? Ce o s[ le
r[spundem cnd vor ntreba de ce \inem pe pere\i portretele
unor persoane, s-ar putea spune, f[r[ nume =i pa=aport?
M A G D A L E N A: ntocmai, f[r[ pa=aport!
M O T O T O L (c[tre Cl[tinici): Scurt pe doi: cine-i tipul
pictat aici?
Pe u=a din dreapta apare A U R E L.
A U R E L: A\i mai gasit unul?

M A G D A L E N A: Iar =i vr[ nasul...
C L { T I N I C I (privind partea opus[ a portretului). S[ vedem
cine semneaz[.... Cifra =apte roman[... Mda, lucrarea i apar\ine
lui Cat[r[u, el semneaz[ a=a.
M O T O T O L: Cine-i Cat[r[u?
C L { T I N I C I (formeaz[ un numar de telefon): Un p[c[tos de la
fabrica de fibre sintetice...
M O T O T O L: Pictor =i el?
C L { T I N I C I: A=a i se pare lui. (Vorbe=te la telefon.) Alo!.. Am
nevoie de tovar[=ul Cat[r[u...
M O T O T O L: S[ vin[ tot acum ncoace!
M A G D A L E N A: Vede\i s[ nu dea bir cu fugi\ii, c[ oamenii
de art[ sunt slabi de nger.
%&
C L { T I N I C I (la telefon): Noroc, m[i Cat[r[u!... Nu \ii minte
R E P E R
al cui portret ne-ai facut... (prive=te partea verso a portretului) acum

patru ani?
D E
To\i cei de fa\[ i fac semne de ncuviin\are lui C L { T I N I C I.

P U N C T U L
Cotorobai, dans[tor?... (Pentru cei de fa\[.) Cotorobai, un

dansator de-al nostru... (Ascult[ mai departe la telefon.) Ce vorbe=ti?
Esti sigur?... Putem s[ ntreb[m la procuratur[? (Pune receptorul n
furc[.) Las c[-i bun[ =i asta...
M O T O T O L: Ce este? Ce ai aflat?
C L { T I N I C I (apuc[ cu amndou[ minile =i l trnteste n p[mnt
portretul adus de Mototol): Tipul acesta, Cotorobai, de acum de un
an a nfundat pu=c[ria, a comis un furt, iar noi...
M O T O T O L: Cine i-a ridic[t portretul pe perete?
M A G D A L E N A: Numai nu eu!
C L { T I N I C I: Eu nc[ nv[\am la Chi=in[u.
A U R E L: +i eu, la fel, la Soroca. Apoi vede\i, Octavian Gheor-
ghevici, cnd portretul a fost atrnat pe perete, acest Cotorobai
avea ceva merite, iar pe urm[...
Din stnga apare V E R O N I C A, duce n mini un portret.
V E R O N I C A (prezentnd portretul, bucuroas[): nc[ un
Necunoscut! L-am g[sit n biroul n care lucrase anul trecut tot
Magdalena Borisovna!
M A G D A L E N A: Imposibil!
V E R O N I C A: Ba-i posibil!
C L { T I N I C I (privind la portretul adus de Veronica): S[ m[ ier\i,
Veronic[ drag[, dar aici ai ntrecut m[sura: portretul acesta l-am
executat chiar eu.
V E R O N I C A: Dar cine-i tipul?
C L { T I N I C I: l aveti n fa\[ pe frunta=ul nostru n produc\ie,
tovar[=ul Maulic[...
V E R O N I C A: Nu prea seaman[...
C L { T I N I C I: ...care =i n via\[, =i n art[ se afl[ deocamdat[
pe locul lui.
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, ce miopie! Nu v[
spuneam eu?
M O T O T O L: Bravo cadre avem! +tii ce, tovar[=[ Veronica...
M O T O T O L: Nu m[ ntrerupe. Du portretul la loc =i s[ mi
te ntorci cu valiza f[cut[.
V E R O N I C A (ie=ind): De data asta am dat gre=, dar m[ duc
s[ aduc altul, numaidect am s[ mai g[sesc un Necunoscut.
M O T O T O L (p[=e=te peste portretul aruncat, apropiindu-se de
portretul Necunoscutului): Cu unul ne-am clarificat pozi\iile. Dar ce
ne facem cu acesta, cu Marele Necunoscut? Cine-i el?
C L { T I N I C I: N-a r[mas cumva nc[ de pe vremea
r[zboiului?
M O T O T O L: Ce vorbe=ti, Dumnezeu cu m[t[lu\[? E-he,
de-ai =ti mata ce mai lupte s-au dat aici!.. Putea oare s[ reziste un
portret?
C L { T I N I C I (c[tre Mototol, la ureche): Dar dac[ aista i...
(indescifrabil)
M O T O T O L (pune n grab[ florile sub portretul Necunoscutului):
Vai, dar parc[ am spus s[ fie scos de pe perete?
C L { T I N I C I (iar la ureche): Dar dac[-i... (indescifrabil)
M O T O T O L: Nu mai dea Domnul! (Scoate florile de sub
portret.)
C L { T I N I C I: Are unele asem[n[ri, a=a l-a f[cut pictorul
cu mai multe fe\e...
M O T O T O L: Mare nevoie pe capul nostru!
M A G D A L E N A: +i acu=i poate s[ soseasc[ tovar[=ul Do-
roban\.
M O T O T O L: Ce facem cu portretul ista?
C { R A R E
A U R E L: Poate s[-l vindem cuiva?

M O T O T O L: Cui?
M A G D A L E N A: Iar se vr[...
C L { T I N I C I: Dar dac[-l facem cadou unei institutii pe
P E T R U
care o patron[m?
M O T O T O L: Vre\i s[ ardem pn[ la temelie?
%'
Pe u=a din dreapta intr[ n fug[ V E R O N I C A.
M O T O T O L (la telefon): De acord... O via\[ ntreag[ n-am s[

v[ uit... (C[tre to\i cei prezen\i.) B[ie\i! Subalternii mei cei miopi!
Strnge\i-v[ catrafusele, ne mut[m tot acum de aici.
M A G D A L E N A: Unde ne mut[m?
M O T O T O L: Adineaori am vorbit cu P[rf[nuc Ivanovici.
Oficiul nostru poate s[ treac[ n oficiul lui Sterpu, care se mut[
=i el n alt[ parte...
V E R O N I C A: M[ lua\i =i pe mine, c[ tot am valiza gata?
M O T O T O L: V[ iau pe to\i. Deocamdat[ pe to\i, pentru c[
de scos v[ pot scoate =i la locul nou... V[ iau pe to\i. Pe to\i, afar[
de acest tovar[= taciturn. (Arat[ la portretul Necunoscutului.)
C L { T I N I C I: V-am n\eles =i aprob[m, Octavian Gheorghevici.
A U R E L: Iar eu nc[ n-am n\eles...
V E R O N I C A: Taci cnd vorbesc al\ii.
M A G D A L E N A: Mai bine =i-ar coase gura.
Peste cteva clipe n camer[ nu r[mne nimeni,
afar[ de M O T O T O L =i portretul
N E C U N O S C U T U L U I.
M O T O T O L (se adreseaz[ Necunoscutului): O mie =i una de
scuze, dar situa\ia e de a=a natur[, ]nc`t nu pot proceda altfel... +i
n genere... dac[ climatul interna\ional... +i cel local... iar a=a...
ntr-un cuvnt, a\i v[zut =i Dumneavoastr[ ce se face n insti-
tu\iile noastre. nc[ o dat[ v[ rog s[ m[ scuza\i... Ne vom ntlni
alt[ dat[, n vremuri mai bune, iar acum la revedere, c[ci n-am
cuvinte!... (Vrea s[-i strng[ mna Necunoscutului care i ntinde mna,
tu=e=te... ngrozit, Mototol ramne tablou.) mi ies din min\i! Cine e=ti
dumneata? Cum te cheam[?
Prin amndou[ u=ile intr[ M A G D A L E N A,
C { R A R E
C L { T I N I C I =i A U R E L.
Stai, cine vine?!
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, vine!...
P E T R U
M O T O T O L: Cine vine?
M A G D A L E N A: Din partea trustului...
&
&
C L { T I N I C I: Tovar[=ul Doroban\!
R E P E R
V E R O N I C A: ...cu taraful...
A U R E L: ...si fotograful!
M O T O T O L: Ce vor de la noi?
D E
M A G D A L E N A: S[ ne felicite cu ocazia dep[=irii planului...
P U N C T U L
M O T O T O L: Asta poftim, se poate. (R[sun[ tot mai aproape
un mar= triumfal.) Dragii mei subalterni! De-acum fie ce-o fi! Sta\i
fiecare pe unde v-a apucat ceasul. Tovar[=e Cl[tinici, d[-mi
covorul produs supraplan. (Cl[tinici i nmneaz[ lui Mototol b[\ul
cu jum[tatea de covor.) Uite asa, acuma totu-i n ordine.
Prin u=a din dreapta intr[ D O R O B A N |.
E un zdrahon, foarte volubil. n mna stng[
poart[ o map[, dreapta o \ine ntins[.
D O R O B A N |: Dragi tovar[=i, trustul industriei locale v[

felicit[ c[lduros cu prilejul dep[=irii planului de productie. (i
strnge mna lui Mototol, nmn`ndu-i o diplom[.) Poftim =i o gramot[,
a\i meritat-o din plin.
M O T O T O L =i C E I L A L | I: Mul\umim!
D O R O B A N | (face un semn cuiva din coridor): Muzica, mar=ul!
(R[sun[ un mar=.) E ceva nemaipomenit prin p[r\ile noastre: fabrica
dumneavoastr[ nu numai c[ a ndeplinit, ci =i a dep[=it planul de
produc\ie! Muzica, nc[ un mar=!
M O T O T O L: Facem =i noi ce putem, tovar[=e Doroban\.
M A G D A L E N A: Avem ni=te cadre alese pe sprncean[.
M O T O T O L: Oameni tot unul ca unul. Iat[, bunaoar[,
Magdalena Borisovna, care este exemplu de purtare moral[ =i
irepro=abil[...
D O R O B A N |: Ireprosabil[? Foarte bine!
M A G D A L E N A: Iar Octavian Gheorghevici Mototol a
p[scut pe vremuri oile chiaburilor, iar acum e director...
D O R O B A N |: Minunat!
M O T O T O L: Iar pictorul nostru, tovar[=ul Cl[tinici, a p[r[sit
capitala, a venit la noi, n snul maselor...
D O R O B A N |: Fapt[ demn[ de toat[ lauda.
&
C L { T I N I C I: Iar conduc[torul cercului nostru de dansuri,
R E P E R
tovar[=ul Aurel Zbanciu, i aduce pe dansatori n asemenea extaz

interpretativ, nct le plesnesc pantalonii pe scen[.
D E
D O R O B A N |: Formidabil!
A U R E L: Iar corul condus de Veronica Slimonovna cnt[
P U N C T U L
n toate limbile lumii dintr-o dat[.

D O R O B A N |: Nu pot spune ct e de bine din punct de
vedere artistic, dar n plan ideologic v[ asigur c[ e foarte bine.
M O T O T O L: Cadre ca ale noastre s[ tot cau\i.
M A G D A L E N A: Noi le-am adunat!
D O R O B A N | (observnd drapelul din mna lui Mototol): Dar
asta ce-i?
M O T O T O L: Covorul nostru produs supraplan.
D O R O B A N |: Bine, dar v[d numai jum[tate de covor.
M O T O T O L: Cu ct am dep[=it planul, cu atta ie=im la
raport.
D O R O B A N |: Dar ce caut[ balaurul ista aici?
C L { T I N I C I: E un covor nou cu o compozi\ie de a mea:
F[t-Frumos nvinge Balaurul.
D O R O B A N |: Balaurul l v[d, dar unde-i F[t-Frumos?
M O T O T O L: n trimestrul urm[tor l \esem =i pe F[t-Frumos.
D O R O B A N |: Abia n trimestrul urm[tor? (C[tre Cl[tinici.)
N-ai putut mata s[-l plasezi pe F[t-Frumos n stnga?
C L { T I N I C I: Dac[ a= fi =tiut c[ vom dep[=i planul numai
cu jum[tate de covor...
D O R O B A N |: ntotdeauna e bine sa anticip[m timpul convenit.
M O T O T O L: E o lacun[ a noastr[. O vom corecta.
D O R O B A N |: Iar Balaurul a\i fi putut n genere s[ nu-l
prezenta\i...
C L { T I N I C I: +i cu cine atunci s[ lupte F[t-Frumos?
D O R O B A N |: Parc[ e neap[rat[ nevoie s[ lupte? Las[-l s[
se mai odihneasc[. +i pe urm[, n realitatea noastr[ nou[ nu exist[
balauri.
C L { T I N I C I: E un motiv de basm.
D O R O B A N |: n cazul acesta a\i fi putut plasa Balaurul pe
dosul covorului.
C L { T I N I C I: Iat[ asta nu mi-a trecut prin cap.
M O T O T O L: U=or de corectat.
M A G D A L E N A: Da, u=or.
D O R O B A N | (observ[ portretul Necunoscutului): Mda, =i totu=i...
Un moment, sta\i pu\in...
M O T O T O L: Cu un colectiv ca al nostru...
D O R O B A N |: L[sa\i colectivul n pace... (Examineaz[
portretul Necunoscutului.) Al cui e portretul ista?
M O T O T O L (aparte): Gata-i, s-a zis cu mine...
D O R O B A N | (c[tre Mototol): Eu pe dumneata te ntreb:
cine-i persoana asta?
M O T O T O L: Nu se =tie.
D O R O B A N |: Nu se =tie? Ce-ai spus?
M O T O T O L: A=a l-am gasit, nu noi l-am atrnat pe perete.
M A G D A L E N A: Numai nu noi...
D O R O B A N |: Dumneavoastr[ glumi\i sau ce e? (Spre
coridor.) B[ie\i! (R[sun[ un mar=.) Taraf! Direc\ia trust napoi, ar=!!!
Iar tu, Fedea, preg[te=te-\i aparatul c[ acu=i ai s[-i fotografiezi.
(Lui Mototol.) Ia mata n mini portretul cu pricina. (i d[ portretul
Necunoscutului.) Frumos, uite a=a! Ceil[l\i subalterni, strnge\i
rndurile n jurul =efului! Acu=i v[ facem pozele necesare =i ne
ducem direct la P[rf[nuc Ivanovici. Fedea, fii gata! Un moment!
(C[tre Mototol.) D[ gramota napoi, c[ n-o merita\i! (Ia mapa.) +i
s[-mi sta\i n pozi\ia asta pn[ m[ ntorc cu P[rf[nuc Ivanovici.
nc[ vom mai vorbi despre acest portret, pn[ scoatem toat[
informa\ia din voi... Sta\i a=a =i nici un pas din loc! (Iese.) Fedea,
fotografiaz[-i!
C { R A R E
Scen[ mut[. ntuneric. Lumina orbitoare a aparatului fotografic

smulge repetat din ntuneric chipurile eroilor nostri,
fixndu-i din mai multe unghiuri. Se aude
P E T R U
numai glasul lui Fedea: Acu=i iese p[s[rica...

Un!.. Doi!... Trei!...
&!
Actul II
Acela=i cabinet al M A G D A L E N E I B O R I S O V N A.
Portretul NECUNOSCUTULUI, mutat acum pe peretele
din centru, pare =i mai impun[tor. Pictorul C L { T I N I C I
=terge praful de pe el =i intoneaz[ un cntec,
se vede, compus de el.
C L { T I N I C I (cnt[):
Foaie verde =i-un magnet,
Am avut un cabinet
Si ntr-nsul un portret
Ca naiba de deochet...
M O T O T O L (intrnd): Matale \i-i a cntec?
C L { T I N I C I: Nu cumva a\i vrea sa plng, Octavian
Gheorghevici?
M O T O T O L: Poftim, cnt[, n-ai nici o r[spundere, nu e=ti
=ef de fabric[. Numai spune-mi ce faci acolo?
C L { T I N I C I: l mai =terg de praf, l mai dreg, poate d[
Domnul =i-i g[sim neamurile.
M O T O T O L: Fii mai atent cu periu\a ceea. Vezi s[ nu-i
strmbi vreo musta\[.
C L { T I N I C I: Nici o grij[, Octavian Gheorghevici. O s[
arate ca la nceputuri. Putem s[-l expunem la alegeri.
M O T O T O L: Da, peste o s[pt[mn[ vor fi propu=i candida\ii,
iar mai peste o lun[-s alegerile. N[=trusnic[ idee ar mai fi s[-l
expunem la alegeri!
C L { T I N I C I: Ba chiar foarte bun[ idee. Prin fa\a urnelor
va trece tot or[=elul nostru. Vrea omul s[-=i dea votul pentru
candida\ii poporului, iar noi de ici i punem portretul n fa\[,
cum face popa n biseric[, =i-l lu[m din scurt: Nu ni-i spune,
C { R A R E
nene, cine e t[ticul ista? +i a=a, din om n om, te pomene=ti c[

cineva l recunoa=te.
M O T O T O L: N-ar fi r[u s-o ncerc[m =i pe asta. Numai ca
procedeul ista s[ ni-l aprobe P[rf[nuc Ivanovici.
P E T R U
C L { T I N I C I: Iar P[rf[nuc Ivanovici...Dar initia\iva de jos

unde-i?
&"
&#
M O T O T O L: Hai sl[beste-m[, las[ gluma. M[ uit eu la
R E P E R
Necunoscutul nostru =i-mi zic: mare om trebuie s[ fi fost, dac[,
fiind ales odat[, uite c[ nici mort nu-l po\i cobor de pe pere\i.
C L { T I N I C I: E tare stimabilul! Octavian Gheorghevici,
D E
acu=i se adun[ tot colectivul, zic, sa ncerc[m din nou sa g[sim
P U N C T U L
vreo solu\ie.
M O T O T O L: Parc[ eu s contra? Unde-s ceilal\i?
C L { T I N I C I: Acu=i trebuie s[-=i fac[ apari\ia.
Apare cam indispus[ M A G D A L E N A B O R I S O V N A.
M A G D A L E N A (duce batista cnd la nas, cnd la ochi): Mai

adineaori o vecin[ de bloc m-a facut trf[.
M O T O T O L: Ei =i, domni\[ Para=ut[? Trebuia s-o faci =i
mata ogheal[ de cine.
M A G D A L E N A: N-am putut, Octavian Gheorghevici.
M O T O T O L: +i de ce, m[ rog?
M A G D A L E N A: Doamna n cauz[ este o persoan[ distins[.
Tr[ie=te n prezent, ce-i drept, cu al treilea so\, dar totul e legal,
s-au nregistrat. Ea ns[=i mi-a m[rturisit c[ o via\[ ntreag[ n-a
dat nimanui nici un s[rut nainte de a i se pune pecetea pe starea
civil[. Iar eu sunt o femeie stricat[...
M O T O T O L: Ba nu e=ti mata stricat[ nici ctu=i de pu\in.
M A G D A L E N A: Mie-mi spune\i? Las c[ =tiu eu ce =tiu.
Doi so\i am avut? Am avut! Aman\i? Ct[ frunz[ =i iarb[! N-a
avut Necunoscutul nostru at\ia aleg[tori, c\i aman\i am avut
eu. Pe onoarea mea. Lui Aurel al nostru am vrut s[-i stric nunta
cu Veronica =i s[ mi-l iau mie? Am vrut! Iar acum mi-l pusesem
n plan pe tovar[=ul Cl[tinici =i nc[ nu l-am scos de pe list[.
(Cl[tinici face semne c[ nu =tie nimic.)
M O T O T O L: Magdalena Borisovna, mi pare bine c[ e=ti
autocritic[. Ia =i te corecteaz[.
M A G D A L E N A: Nu pot s[ m[ corectez. Sunt o depravat[,
o incorigibil[.
M O T O T O L: +i ce vrei de la mine?
M A G D A L E N A: S[ m[ concedia\i!
&$
M O T O T O L (dezmeticit): Aha, iat[ unde ba\i mata, venera-
R E P E R
bila mea Para=ut[! Vrei s[ scapi att de u=or de povara

Necunoscutului. Nu, n-o s[-\i mearg[, draga mea! +i eu a= putea
s[ scap n felul ista. +tii cte gre=eli am la activul vie\ii mele?
D E
Numai Dumnezeu =i mili\ia sunt la curent. Eu, ns[, nu ncerc s[

P U N C T U L
p[r[sesc postul prin vicle=uguri, cum vrei mata. Ba nu, draga

mea, aici are s[ ne cnte cucul la to\i pn[ nu d[m de urmele
aistuia. (Arat[ cu degetul spre Necunoscut.)
Intr[ A U R E L =i V E R O N I C A intonnd:
La fereastra dumitale =i-au facut aman\ii cale...
M O T O T O L: Uita\i-va la ei! Nici vnt rece nu-i ajunge.

M A G D A L E N A: |ara arde, iar baba se piapt[n[.
C L { T I N I C I: Eu, cel putin, i invidiez.
A U R E L: A\i spus s[ venim la adunarea sindical[ =i iat[ c[....
V E R O N I C A (l ntrerupe): Taci, s[ nu te ncurci iar. Ai=tia
umbl[ cu ispititul ca s[ poat[ pune mna pe tine.
M O T O T O L: Nu mai umbl[ nimeni cu ispititul. Lua\i loc,
acum ncepem.
Apare M O + C O T R U | {. Parc[ abia s-ar fi ntors de la pia\[.
M O + C O T R U | {: Bun[ ziua la mneavoastr[! A=a-i c[ nu

m-a\i a=teptat? Abia m-am ntors de la sanatoriu. Doamne, Ialta
ceea toata-i goal[. Ni=te femei, parc[-s desenate de tovar[=ul
Cl[tinici!
M O T O T O L: Ca paznic, mo= Cotru\[, e=ti bun, dar ca
orator rami de masa colectivului.
M O + C O T R U | {: Cum adic[, r[mn? Iac[, tocmai de la
Ialta am aflat despre Marele Necunoscut. M-am uitat ieri mult la
dnsul =i mai era s[-l cunosc, dar cnd am aflat c[-i chestiune
politic[, am zis c[ nu, nu-l cunosc. La ce bun? Ct am stat eu la
mititica, nu mai mult de un an, am aflat multe istorii cu portrete
de aiestea, str[ine. C\i oameni st[teau acolo pentru asemenea
zugr[veli!
M O T O T O L (cu speran\[): Da mata ia uit[-te mai bine la el.
M O + C O T R U | {: M-am uitat destul. Ce s[ v[ spun?
Parc[-l cunosc, dar nu mi-l aduc aminte... S[ treac[ adunarea =i
apoi am s[ v[ spun eu cum s[ sc[pa\i de Necuratul.
Intr[ D O R O B A N |.
D O R O B A N |: Bun[ ziua!
M O T O T O L: Buna. La bune zile ne-ai adus, mersi beaucoup!
D O R O B A N |: Parc[ eu v-am ag[\at portretul pe perete,
tovar[=e M O T O T O L?
M O T O T O L: Nici mata, dar nici nu se =tie cine. Din ce
cauz[ i-ai raportat lui P[rf[nuc Ivanovici?
D O R O B A N |: Din vigilen\[. Dac[ nu raportam, m[ turna\i
voi pe mine c[, adic[, n-am raportat, las c[ am mai p[\it-o...
M O T O T O L: Pn[ acum ne conduceai mata, iar de acum ai
s[ fii sub comanda mea pn[ are s[ nvie Necunoscutul nostru.
Apropo, covorul cel neterminat nc[ nu l-a\i terminat?
D O R O B A N |: Covoru-i gata. Numai c[ \es[toarele spun
ca Fat-Frumos seam[n[ cu Selim, cu turcul nostru, pe care l-a\i
trimis la cursuri de limba moldoveneasc[.
M O T O T O L: Tovar[=e Cl[tinici, dar asta cum mai vine?
Adic[ =i F[t-Frumos e turc?
C L { T I N I C I: Selim mi-a pozat, =i eu l-am f[cut. Selim e un
b[iat simpatic. +i pe urm[, de unde se =tie c[ e turc sadea? Poate
c[ e feciorul vreunei moldovence pe care le mnau pe vremuri
osmanlii n robie?
M O T O T O L: Te rog s[ nu-mi ncurci i\ele =i aici.
V E R O N I C A: Am primit =i o scrisoare de la Selim...
A U R E L: Te ai de bine =i cu Selim?
V E R O N I C A: E din corul meu, cnt[ bine...
A U R E L: |ie la ureche?
C { R A R E
V E R O N I C A: Taci, c[ spui prostii. Iat[ ce scrie Selim:

...fabrica bun la noi. Director Mototol bun la noi. Portretul prost
la noi este...
P E T R U
M O T O T O L: Pn[ =i turcul a n\eles cum privim portretul.

Dar s[ ncepem =edin\a. Pe ordinea zilei avem o singur[ chestiune:
&%
ce facem cu Necunoscutul? St[m, tovar[=i, cu mortul n cas[. El
mort =i noi vii? V[ nchipui\i cum vine asta? A=a nu merge,
tovar[=i, nu e colegial. Ori murim, ori l g[sim. Lozinca noastr[ e
urm[toarea: ori vii cu el viu, sau mor\i cu el mort.
A U R E L: Da eu a= propune...
V E R O N I C A: Tu ai dat de dnsul =i acuma mai umbli cu
propuneri?
A U R E L: A= propune... s[ d[m foc la cantora noastr[ =i cane\!
M O T O T O L (=i noteaz[): Du=manoas[ ideie, dar... interesant[.
M O + C O T R U | {: De=tept baiat!
M O T O T O L: Ce zici mata, tovar[=e Doroban\?
D O R O B A N |: Propun s[ fie fotografiat, =i fotografiile s[
fie trimise cu ajutorul mili\iei prin toat[ \ara, pn[ =i la pu=c[riile
cu regim strict.
M A G D A L E N A: Cea mai ra\ional[ propunere.
M O T O T O L. Vas[zica[ vre\i s[ afle toat[ \ara n ce situa\ie
am nimerit?
M A G D A L E N A: Iar mata ce propui, Octavian Gheorghevici?
M O T O T O L (evaziv): Eu... cum s[ v[ spun... a= face =i eu o
propunere.... numai nu =tiu dac[ mi ve\i aproba-o... Metoda pe
care vreau s[ v-o propun nu e una dintre cele tocmai oneste, n
schimb ne poate asigura rezultatele dorite... Nu =tiu numai dac[
e cazul s[ recurgem tocmai acum la ea...
T O | I: Octavian Gheorghevici, v[ rug[m!
M O T O T O L: Ei, dac[ m[ roag[ ntregul colectiv... V[ pot
asigura c[ n scurt timp ne vom putea debarasa de acest Necu-
noscut.
A U R E L: D[m foc la cladire?
M O T O T O L: Nu!
C { R A R E
C L { T I N I C I: Schimb[m mutra tipului?

M O T O T O L: Nici asta!
V E R O N I C A: l trimitem la vreo expozi\ie?
P E T R U
M O T O T O L: Nici a=a.
M O + C O T R U | {: l punem cu fa\a la perete?
&&
&'
M O T O T O L: Ar fi gre=it din punct de vedere... =tii mata din
R E P E R
ce punct de vedere.
M A G D A L E N A: Mut[m sediul?
M O T O T O L: Cum s[-l mu\i, cnd el \i vine din urm[? De
D E
acesta nu scapi nici n mormnt!
P U N C T U L
D O R O B A N |: S[-l nlocuim cu altul, dar mai pu\in cu-
noscut?
M O T O T O L: Nici asta nu merge. Nimic din ce-a\i propus
nu e n stare s[ ne salveze. Ie=irea e una: s[ fim concedia\i cu to\ii
=i s-a sfr=it povestea.
M A G D A L E N A: Concedia\i? Dar cum?
M O T O T O L: Concedia\i, dar cum? Da, aici e buba. Vorba
ceea, cum a zis acela: A fi sau a nu fi? Tot ce a\i propus
dumneavoastr[ cu to\i dimpreun[, m[ scuza\i, nu face nici ct o
ceap[ degerat[.
M A G D A L E N A: S[ avem pardon de scuzare, dar spune\i-
ne o dat[ n ce fel ne putem salva, de ce ne chinui\i atta?
M O T O T O L (superior): Eu am lucrat ca =ef prin multe
locuri: =i la baia central[, =i la pia\[, am v[zut multe de toate, a=a
c[ =tiu eu ce =tiu. Apelnd la vechea mea experien\[, =i nu numai
la a mea, iat[ ce v[ propun: unica noastr[ salvare, dac[ vrem s[
scap[m de Necunoscut pn[ la nregistrarea candida\ilor ]n alegeri,
altfel ne ia mama dracului pe to\i, vasazic[, unica noastr[ salvare
este d e n u n \ u l, sau d o n o s u l, cum i zic unii n popor.
M A G D A L E N A: Denun\ul?! Fie =i denun\, dac[ e nevoie,
dac[ a=a cer interesele colectivului, dar contra cui? Nu cumva
contra mortului (arata la Necunoscut)?
M O T O T O L (ridicnd degetul ar[t[tor n sus): Denun\uri din
partea noastr[...
T O | I C E I L A L | I: Contra cui?
M O T O T O L: Contra noastr[!
T O | I C E I L A L | I: Cum?
M O T O T O L: R[bdare =i tutun. Acu=i v[ explic. Eu scriu
contra Magdalenei Borisovna, dumneaei contra mea; Aurel
contra Veronic[i, ea contra lui; Cl[tinici contra tovar[=ului
'
Doroban\, tovar[=ul Doroban\ contra lui Cl[tinici, iar mo=
R E P E R
Cotru\[, cum n-are pereche...

M O + C O T R U | {: Eu contra tuturor!
D E
M O T O T O L: Bravo, mo= Cotru\[, aici esti tare n politic[.

M O + C O T R U | {: D-apoi dac[ am stat la nchisoare, =i
P U N C T U L
nc[ pe degeaba...
D O R O B A N |: Dup[ ct nteleg, se vor da =i referin\e?
M O T O T O L: Da, numai c[ referin\e negative. Explic mai
departe. Fiecare scrie ce-i tr[sne=te prin cap. Cu ct mai r[u, cu
att mai bine.
M A G D A L E N A: +i mai departe?
M O T O T O L: Expediem denun\urile la ministerul nostru =i
prin alte instan\e superioare, imediat ne vine un control =i ne
umfl[ pe to\i de aici, ca s[ ni se dea de lucru n alte parte. Iar
stimabilul Necunoscut r[mne singur n mp[r[\ia sa. +i a=a: lua\i
fiecare cte o foaie de hrtie, scoate\i stilourile =i da\i-i b[taie.
Cred c[ to\i =ti\i carte. Ca s[ v[ fie mai clar ce ave\i de f[cut,
asculta\i cum o s[ proced[m eu =i Magdalena Borisovna. Deci,
ncepem, Magdalena Borisovna, e=ti gata?
M A G D A L E N A: Totdeauna gata!
M O T O T O L: Atunci: start! (Scrie.) Ascult[ ce scriu eu despre
mata: ...Tovar[=a Para=ut[ e o femeie u=uratic[...
M A G D A L E N A: Sun[ slab de tot.
M O T O T O L: Poate c[ s[ scriu direct: E o trf[ ordinar[?
M A G D A L E N A: E cam exagerat, dar dac[ spune\i c[-i spre
folosul nostru, scrie\i =i a=a. Acum asculta\i ce scriu eu despre
Dumneavoastr[. (Cite=te.) Tovar[=ul Mototol a colaborat cu
ocupan\ii...
M O T O T O L: Bun[, bun[, nu zic, dar e prea tare, s-ar putea
nu numai s[ fiu scos de aici, ci s[ mai nimeresc pe acolo, pe unde
a fost mo= Cotru\[.
M O + C O T R U | {: Ct ai zice pe=te.
M A G D A L E N A: Atunci corectez. (+terge, scrie din nou.)
Tovar[=ul Mototol e un mare birocrat...
M O T O T O L: A=a mai merge. Cine azi nu-i birocrat? Dar
dumneavoastr[, tovar[=i Cl[tinici =i Doroban\, ce sta\i =i v[ uita\i
unul la altul? N-ave\i ce scrie?
C L { T I N I C I: Ne studiem mutrele.
M O T O T O L: Aici nu mutre se cer, se cer biografii. Iar voi,
Aurel =i Veronica, ce v-a\i oprit locului?
V E R O N I C A (aproape plngnd): Octavian Gheorghevici, ia
vede\i numai ce scrie Aurel al nostru despre mine. Ia cite=te, m[i.
A U R E L (cite=te): ...Veronica mi astup[ gura...
M O T O T O L: Nu-i b[rb[te=te.
V E R O N I C A: Dar s[ vede\i ce scrie mai departe.
A U R E L: La Soroca am prins-o pupndu-se cu un ofi\er...
V E R O N I C A: Nu-i drept, acela era un veri=or de-al meu...
A U R E L (cite=te mai departe): La fabric[ vine ntr-un fel de
bluzi\[ prin care i se v[d \\ele pna la r[d[cin[ =i pozeaz[ f[r[
bluz[ n fa\a pictorului nostru, care-i =i el un mare fustangiu... A
r[mas gravid[ =i zice c[ de la mine...
V E R O N I C A (i d[ o palm[): Porcule!
C L { T I N I C I: Mai u=urel cu mine, b[ie\ic[! Nu uita c[ am
fost boxer.
M O T O T O L: Aurel scrie ct se poate de normal. Cam prea
ngroa=[ culorile, dar tocmai a=a cere acest gen literar numit denun\.
+i acum ce declari mata, Veronico, despre Aurel?
V E R O N I C A (cite=te): Aurel Zbanciu e un pap[-lapte, se
mpiedic[ la dansuri, i cad pantalonii pe scen[ =i nici nu stie a
s[ruta cum se cade...
A U R E L: Un car ntreg de minciuni!
M A G D A L E N A: Car, necar, numai c[ nu-i prea nc[rcat.
Mai adaug[ acolo, Veronic[, uite-a=a: a vrut s-o siluiasc[ pe =efa
C { R A R E
noastr[ de cadre...
V E R O N I C A (lui Aurel): Ai f[cut-o =i pe asta?
A U R E L (involuntar, si face semnul crucii): Doamne, fere=te =i
ap[r[!
P E T R U
D O R O B A N |: Nu te mira, Aurel, a=a-i stilul denun\urilor.

A U R E L: Prima dat[ scriu denun\uri.
'
D O R O B A N |: E=ti nc[ un boboc. nva\[, c[ o s[-\i prind[
bine n via\[...
M O T O T O L: Zi-i mata, tovar[=e Doroban\!
D O R O B A N | (cite=te): Acest a=a-zis pictor Cl[tinici nu-i
altceva dect o pu=lama care a ncurcat periferia Chi=in[ului cu
or[=elul nostru...
C L { T I N I C I (l apuc[ pe Doroban\ de piept): Eu pu=lama?
Cnd \i-oi aplica acum o direct[ de dreapta, au s[-\i zboare
m[selele n cosmos.
D O R O B A N |: Stai, m[i nebunule, c[ asta nu e o reco-
mandare pentru a intra n partid sau mai =tiu eu unde, e de-nun\!
C L { T I N I C I: Dac[-i a=a, ascult[ ce scriu eu despre mata.
(Cite=te.) Tovar[=ul Doroban\ nu =tie ct fac doi ori doi, nu cite=te
ziarul Pravda, spune anecdote politice =i ascult[ Europa
liber[...
D O R O B A N |: Foarte bine. Eu chiar o ascult, ca s[ v[d ce
ham[ie=te du=manul de clas[.
M O T O T O L: Cu Europa libera =i cu du=manii de clas[
ne-om mai l[muri noi pe urm[, dac[ vom sc[pa vii =i nev[t[ma\i.
Ia s[ te ascult[m acum pe mata, mo= Cotru\[.
M O + C O T R U | { (citind): Conducerea combinatului nostru
e o adunatur[ de nebuni =i habar n-are cum se \ese un covor. Sunt
ni=te du=mani ascun=i ai norodului, pentru c[ de n-ar fi a=a, mi
f[cea de mult pensie, da ei zic c[ n-am documente, pentru c[ cei
de un leat cu mine au murit, am r[mas numai eu, de aceea v[
ntreb: de ce nu mi se d[ pensie, cnd toat[ lumea =tie c[ m-am
n[scut n veacul trecut? Veni\i =i-i aresta\i ct mai repede, nu cumva
s[ fug[ peste grani\[, mai ales tovar[=ul Mototol, care a mai fost
pe colo ca s[-=i cumpere un culcu= mai c[ldu\...
M O T O T O L: |i-ai cam dat arama pe fa\[, mo= Cotru\[, dar
C { R A R E
ai ticluit pra bine. Cine te-a nv[\at?

M O + C O T R U | {: D-apoi v[ spuneam parc[: am stat la
r[coare, acolo f[r[ scrisorele de aiestea te pr[p[de=ti.
P E T R U
M O T O T O L: Da, recunosc stilul. Acum, mo= Cotru\[,

adun[ scrisorile =i du-le la po=t[.
'
'!
M O + C O T R U | { (strngnd scrisorile): S[ fie ntr-un ceas
R E P E R
bun! (Iese.)
M O T O T O L (c[tre ceilal\i): Pleca\i pe la locurile voastre!
D E
Se face ntuneric. Un fascicul de lumin[ ]l fixeaz[ pe fiecare
dintre eroi, cnd ace=tia se opresc n fa\a NECUNOSCUTULUI.
P U N C T U L
D O R O B A N | (cu minile mpreunate a rug[ n fa\a portretului):
Nu te =tiu =i nu m[ =tii. Nu \i-am f[cut nici un r[u, pl[te=te-mi cu
aceea=i moned[. (Dispare.)
C L { T I N I C I (aceea=i poz[ n fa\a portretului): Dac[ ne va fi dat
s[ ne mai ntlnim n via\a asta, am s[-\i fac un portret, c[ are s[
te cunoasc[ =i o bab[ chioar[ cale de o po=t[. (Iese.)
V E R O N I C A (aceea=i poz[ n fa\a portretului): Nu e drept c[-s
gravid[, l-am p[c[lit pe Aurel, ca s[ i se m[reasc[ r[spunderea
fa\[ de mine. (Iese.)
M A G D A L E N A (aceea=i poz[ n fa\a portretului): Am vrut s[
pun mna pe putere, e drept, dar cine s[ m[ ajute? Nici mata n-ai
putut. Greu de ajuns la matriarhat. (Dispare.)
M O T O T O L (aceeai poz[ n fa\a portretului. Necunoscutul i d[
mna): Cred c[ suntem de ai no=tri. Eu te-a= l[sa =i un veac s[ stai la
locul dumitale, pe care, nu m[ ndoiesc, l-ai meritat, dar vezi cum
sunt azi vremurile! Situa\ia interna\ional[ ne pune be\e-n roate...
Se face lumin[. M O T O T O L st[ la mas[.
Intr[ L A P I D A T U, =eful oficiului po=tal din or[=el.
Mi=c[ri de vulpoi, atent, cu pa=i rari.
L A P I D A T U (mai mult n =oapt[): Octavian Gheorghevici, ce
s-a ntmplat aici la Dumneavoastr[?
M O T O T O L: Dar ce putea s[ se ntmple?
L A P I D A T U: Te =tiu de prieten =i am venit s[ dau c[r\ile pe
fa\[. To\i subalternii dumitale au ticluit denun\uri unul mpotriva
altuia, de altfel pn[ =i despre mata, =i le trimit la Chi=in[u. Eu
nu le pot opri, dar de citit le-am citit.
M O T O T O L: Cum, mata cite=ti coresponden\a cet[\enilor?
L A P I D A T U: Numai a=a... pe alese. Am permisiune de la
P[rf[nuc Ivanovici. +ti\i, suntem vigilen\i, nu care cumva cineva
s[ fie contra conducerii raionale sau chiar a statului...
'"
M O T O T O L: Iac[ pe asta n-am =tiut-o. +i care \i-i p[rerea:
R E P E R
o s[ reu=im s[ fim sco=i din lucru?

L A P I D A T U: N-o sa reu=i\i, n-o s[ fi\i sco=i.
D E
M O T O T O L: De ce, Ivan Gheorghevici?

L A P I D A T U: s slabe denun\urile.
P U N C T U L
M O T O T O L: Slabe?
L A P I D A T U: Da, a=a cum auzi, slabe. Pe vremuri poate c[
ar fi mers =i acestea, iar ast[zi, pe fundalul democratiz[rii n
cre=tere se cer pre de for\[ major[... l cuno=ti mata pe Zdroncea,
corector de gazeta raional[?
M O T O T O L: Pu\in de tot.
L A P I D A T U: Dumnealui e omul care poate s[ v[ dea o
mn[ de ajutor. E destul s[ adauge o fraz[-dou[ n fiecare denun\
=i po\i s[-i pui omului cruce. |ii minte cum a nfundat pu=c[ria
=eful uniunii raionale de consum? El i-a facut caracteristica.
Desigur, la rugamintea unor persoane...
M O T O T O L: Dar fiecare scrisoare cu caligrafia sa...
L A P I D A T U: Zdroncea \i imit[ orice. B[iat de la avioane.
Plastograf de clas[ superioar[.
M O T O T O L: +i unde-s r[va=ele noastre?
L A P I D A T U (scoate scrisorile din buzunarul hainei): Am prev[zut
totul, le am cu mine. S[-l chem pe Zdroncea?
M O T O T O L: Poftim, hai s-o mai vedem =i pe asta.
L A P I D A T U (ia receptorul =i formeaz[ un num[r): n ce prive=te
plata pentru serviciu, cred c[ o s[ v[ ntelege\i u=or. (Vorbe=te la
telefon.) Alo, Zdroncea? Aici Lapidatu. Ei, romelo?! Ciongardete.
Ciordita prima-nti. Da, un chicu= cu miezul ro=u. Te astept[m
la tovar[=ul Mototol. (Pune receptorul n furc[.) +tii mata, Octavian
Gheorghevici, Zdroncea e \igan, vezi c[ i-am tras cteva vorbe =i
n limba lui. i \igan, dar nu-i place s[-l faci \igan.
B[taie n u=[. Intr[ ZDRONCEA. Un tnar
de vreo 30 de ani. Cu must[\i ca n vremurile de haiducie.
P[r negru, lung, dat pe spate.
Z D R O N C E A: Bun[ ziua, s[rut mna la nacealnici. Ce dor v-a
adus la mine?
L A P I D A T U: Zdroncea, e vorba s[ corectezi ni=te scrisori
critice, mai bine zis, s[ le presori ceva piper.
Z D R O N C E A: Da\i misivele la neica. (Lapidatu i le nmneaz[.)
Vre\i ca persoanele s[ nimereasc[ la mititica sau numai s[ fie
date afar[?
M O T O T O L: Numai date afar[ =i numite n alte posturi.
Z D R O N C E A: Cu numirea eu nu m[ ocup. Ct prive=te
scoaterea din lucru eu vi-s na=ul. (Desface prima scrisoare. Cite=te.)
Tovar[=a Para=ut[ e o femeie u=uratic[.... Parc[ aista-i denun\?
E mai mult o laud[! Ce-i o femeie u=oar[? Una care are succes,
care se nvrte=te iute =i face la to\i pl[cere. Dac[ n-ave\i nimic
mpotriv[, am s[ adaug urmatoarele: Se aga\[ de gtul b[rba\ilor,
i pup[ n plin[ strad[, umbl[ f[r[ sutien =i nc[ =i-a pus =i felinar
ro=u la domiciliu...
M O T O T O L (ntrerupndu-l): Tovar[=e Zdroncea, destul, =i
a=a-i prea de tot. Nu cumva ai vrea s[ fie arestat[?
Z D R O N C E A: Pentru a=a ceva azi nu se aresteaz[, dar din
sindicate =i din post ]\i pot da un =ut cu genunchiul. (Trece la alt[
scrisoare. Cite=te.) Tovar[=ul Mototol e un mare birocrat. Asta-i
stil, asta-i pr[? Cine azi din =efi nu-i birocrat? Dac[ nu e=ti
birocrat, nici nu te \ii n post. De exemplu, redactorul nostru.
Dac[ nu sunte\i mpotriv[, iat[ cum a= drege-o eu: Tovar[=ul
Mototol vinde covoare de la fabrica pe care o conduce =i ]=i
]nsu=e=te banii...
M O T O T O L: Tovar[=e Zdroncea, vrei s[ m[ pun[ la dubal[?
Z D R O N C E A: N-au s[ te pun[, pentru c[ n-au dovezi.
L A P I D A T U: E o fraz[ nevinovat[, Octavian Gheorghevici.
C { R A R E
Z D R O N C E A (ia o alt[ scrisoare): ...s[ i se vad[ \\ele pn[

la r[d[cin[ =i pozeaz[ pictorului... Ptiu! Asta-i ap[ chioar[! Ia s[
le punem o fraz[ ca s[-i d[m gata deodat[ pe amndoi: =i pe
Veronica, =i pe pictor. A=a: Pictorul a facut-o gravid[ pe Veronica
P E T R U
=i acum o sile=te s[-=i fac[ avort, ca s[ se poat[ m[rita dup[

prostul de Aurel, pe care l-au mbrobodit toate v[dancele din
'#
mahala... Poftim c[ \i l-am ars =i pe Aurel. Despre tovar[=ul
Doroban\ e pu\in s[ scriem c[ ascult[ Europa liber[, trebuie
s[ ad[ug[m c[ i nva\[ =i pe al\ii s[ fac[ acela=i lucru, ba nc[ =i
trimite informa\ii tic[lo=ilor ceia de acolo...
M O T O T O L (=i ia capul n mini): Doamne-Doamne, =i
aista-i colectivul pe care-l conduc eu! Ce-au s[ spun[ cei de la
minister?
L A P I D A T U: Ce-au s[ spun[? C[ tu nu te potrive=ti ca
director =i \u=ti! din post afar[. Mata doar asta dore=ti?
M O T O T O L: Asta, bre, dar s[ nu s[rim peste cal.
L A P I D A T U: Dac[ vrei s[ scapi de portret, alt[ cale nu este.
Ei, Octavian Gheorghevici, mai r[mi s[n[tos, c[ noi cu Zdroncea
ne ducem.
Z D R O N C E A: Dup[ ce pacostea asta de referin\e =i va
avea efectul dorit, ne-om n\elege n privin\a pl[\ii, iar acum v[
zic la revedere =i s[rut mna la cei ce-s mari... deocamdat[.
L A P I D A T U =i Z D R O N C E A ies.
Intr[ D O R O B A N |.
D O R O B A N |: Octavian Gheorghevici, vin de la P[rf[nuc

Ivanovici. Ne asteapt[ zile negre de tot. Dumneavoastr[ pune\i
prea mare speran\[ n denun\urile pe care le-am expediat la
Chi=inau, vremea ns[ trece, iar ]nregistrarea candida\ilor e numai
la o arunc[tur[ de b[\. Or, noi nu putem veni la alegeri cu
Necunoscutul n bra\e.
M O T O T O L: +i ce propui dumneata?
D O R O B A N |: Propunerea e, de fapt, a lui mo= Cotru\[,
dar eu =i Magdalena Borisovna o accept[m.
M O T O T O L: n ce const[ propunerea?
D O R O B A N |: Numai un incendiu ne poate salva.
C { R A R E
M O T O T O L: Ce-e-e?
D O R O B A N |: Un pojar.
M O T O T O L: S[ d[m foc sediului? Dar dac[ se aprinde =i
fabrica?
P E T R U
D O R O B A N |: S-au luat m[suri. Am vorbit cu pompierii.
'$
'%
M A G D A L E N A (intrnd): E unica iesire, Octavian Gheor-
R E P E R
ghevici. Afar[ vremea e uscat[, nsorit[, nici n-o s[ se observe
cum focul are s[ nghit[ hardughia noastr[. Mo= Cotru\[! (Intr[
mo= Cotru\[ cu o canistr[ n mn[.)
D E
M O + C O T R U | {: Prezent la datorie! Canistra-i plin[ cu
P U N C T U L
benzin[.
D O R O B A N |: Foarte bine... Noi am fi putut nici s[ nu v[
prevenim, Octavian Gheorghevici, dar, oricum, ne sunte\i =ef.
M O T O T O L: Am s[-mi ies din min\i, z[u! Dar, fie ce-o fi!
A=a sau altfel, tot pedeapsa Domnului m[ a=teapt[. Mai =tie cineva
afar[ de noi?
M A G D A L E N A: Nu. +i nici nu-i nevoie s[ =tie. Veronica i
pozeaz[ pictorului, dar cred c[ va dovedi s[ se mbrace =i s[ sar[
pe fereastr[ mpreun[ cu Cl[tinici, iar Aurel umbl[ lela prin or[=el
dup[ dansatori. Restul fabricii, muncitorii, sunt n afar[ de orice
pericol. Pe ei focul n-o s[-i ating[. Principalu-i s[ ard[ acesta
(arat[ la Necunoscut).
M O T O T O L: Atunci da\i-i b[taie, =i ct mai iute! Eu ramn
aici. Ori arde Necunoscutul, ori ardem cu to\ii dimpreun[.
D O R O B A N |: B[ie\i, la treab[! (Doroban\ =i mo= Cotru\[
dispar.) Peste cteva clipe geamurile sunt nv[luite de fl[c[ri =i
fum. Cineva strig[: Pojar! Prin fereastr[ =i i\e=te capul mo=
Cotru\[.
M O T O T O L: A luat foc?
M O + C O T R U | {: Ba nc[ s[ vede\i ct de u=or!
M O T O T O L: +i cum arde?
M O + C O T R U | {: Foarte bine arde!
M O T O T O L: A=a cred c[ o s[ ardem =i noi... n focul
gheenei.
M O + C O T R U | {: Octavian Gheorghevici, da\i-mi portre-
tul, c[ peretele ista n-o s[ ia foc, i de piatr[.
M O T O T O L: Necunoscutul trebuie s[ ard[ dimpreun[ cu
mine, la datorie, n exerci\iul func\iunii.
M O + C O T R U | {: Dac[ nu mi-l da\i, geaba-i toat[ treaba,
c[ iat[ vin pompierii, cine naiba i-a mai adus chiar la moment?
'&
M O T O T O L: Pompierii acum primesc premii =i le sare
R E P E R
inima de bucurie cnd aud de vreun incendiu. Mi se pare c[

uneori ei le =i pun la cale.
M O + C O T R U | {: Apoi =i pe aista tot ei m-au rugat s[-l
D E
organizez.
P U N C T U L
M O T O T O L (i ntinde lui mo= Cotru\[ un col\ al portretului): D[

f[clia ceea mai aproape.
M O + C O T R U | {: Ia te uit[, nu vrea s[ ia foc, mama cui l are!
Se aud claxoanele ma=inilor care sting incendiul.
Un =uvoi de ap[ l ud[ pe M O T O T O L,
l ud[ =i pe NECUNOSCUT. Fum[raie. Mult[ zarv[.
NECUNOSCUTUL l love=te
pe M O T O T O L, acesta cade jos.
M O T O T O L (de jos, strig[): Pojar! S[ri\i, oameni buni!
Apare D O R O B A N |, ud =i t[v[lit.
D O R O B A N |: Ai naibii pompieri! Ne-au stricat toat[
afacerea.
M O T O T O L (sculndu-se de jos): n or[=elul ista al nostru nu
po\i duce nici un lucru la bun sfr=it.
D O R O B A N |: ntrebarea se pune la fel ca =i mai nainte:
ce-i de f[cut?
M O T O T O L: +i acei de la minister, dup[ a=a frumuse\e de
denun\uri, z[u, de ce nu vin s[ ne strng[ de aici? A trecut amar
de vreme, iar ei nu r[spund. Mari birocra\i =i acolo!
D O R O B A N |: Birocra\i! Ave\i perfect[ dreptate.
M A G D A L E N A (intrnd agitat[): A ars sau n-a ars?
M O T O T O L: Ce ai mata n vedere?
M A G D A L E N A: Portretul?
M O T O T O L (aprinzndu-=i cu greu o \igar[ de la un t[ciune smuls
din col\ul ferestrei fumegnde): Nu vrea sa ia foc.
A U R E L =i V E R O N I C A (intrnd): A ars portretul?
D O R O B A N |: Aista nici de foc nu se teme.
C L { T I N I C I (intrnd, observ[ portretul la locul lui): De-acum
dac[ a\i ajuns s[ da\i foc cl[dirii, trebuia, cel pu\in, s-o aprinde\i
pe din[untru, nu pe dinafar[.
M O T O T O L: Cine \i-a spus c[ noi am incendiat propriul
sediu?
C L { T I N I C I: Se pricepe =i un copil. E la mintea coco=ului.
M O + C O T R U | { (intrnd, se scutur[ de zgur[): M[i, ai dracului
pompieri, ne-au stricat toat[ socoteala.
M O T O T O L: Nu puteau s[ vin[ un pic mai trziu?
M O + C O T R U | {: Cum s[ vin[ mai trziu, dac[ acum li se
dau premii pentru stingerea focului? Tot eu ]s prost: nu trebuia
s[ le spun ora =i ceasul primejdiei.
M O T O T O L: Degeaba ai mai stat mata la pu=c[ria ceea...
M O + C O T R U | {: Degeaba? Z[u, nu degeaba. Iac[: s[ n-am
parte de pensie, dup[ cum nici nu am deocamdat[, dac[ am stat
degeaba. ncerc[m =i noi diferite metode, cum zice\i dumnea-
voastr[. Vreau s[ v[ propun una, mult mai sigur[.
M A G D A L E N A: Ai poate vreun calup de dinamit[?
M O + C O T R U | {: Dinamit[ n vreme de pace?! Asta nu se
poate!
A U R E L: Dar de ce nu se poate?
V E R O N I C A: Iar deschizi gura?
M O + C O T R U | {: Metoda mea nou[ i urm[toarea: dac[
vre\i s[ sc[pa\i de portret, dezlega\i punga =i jertfi\i fiecare ct v[
las[ inima.
D O R O B A N |: Mai concret, mo= Cotru\[!
M O + C O T R U | {: E nevoie de dou[ mii de ruble: una mie
pentru serviciu, =i a doua celuia care v[ va izb[vi de portret.
M O T O T O L: +i cine-i salvatorul?
M O + C O T R U | {: O s[ face\i cuno=tin\[ cu el n ziua cnd
am s[ vi-l prezint. Totul va fi legal =i normal. +i a=a, cine =i ct
pune la b[taie? S-o ncepem cu mata, Octavian Gheorghevici.
C { R A R E
Ct da\i?
M O T O T O L (scotocind prin buzunare): Am la mine numai
dou[ ruble.
P E T R U
M O + C O T R U | {: Numai dou[?
M O T O T O L: Bani de buzunar, att mi d[ so\ia...
''
M O + C O T R U | {: Ne-am l[murit. Iar mata, tovar[=e
Doroban\?
D O R O B A N |: Eu nici atta n-am.
M O + C O T R U | {: M[i, cu cine lucrez eu? Ce firm[ f[loas[
=i ce de-a pungi goale! (Ia o hrtie.) Dac[-i a=a, s[-mi isc[leasc[
aici care =i ct jertfeste, banii mine diminea\a. (Trece pe la fiecare.)
A=a... isc[le=te =i m[t[lu\[... +i m[t[lu\[... +i dumneata, cuconi\[...
+i dumneata, cucoan[... Ca pe vremuri...
M O T O T O L: Acum v[d, mo= Cotru\[, c[ nu degeaba ai stat
la mititica.
M O + C O T R U | { (apropiindu-se de ie=ire): Am f[cut acolo
=coala bun[, alt[ universitate nu-mi trebuie. Mine diminea\a vin
s[ ncasez banii. Iar acum, la revedere! (Iese.)
M A G D A L E N A: Mo=ul ista-i mare =arlatan.
V E R O N I C A: +arlatan, ne=arlatan, dar cnd omul spune
ceva, se \ine de cuvnt.
A U R E L: De-acum ai =i cu dnsul de-a face?
V E R O N I C A: Nu vorbi f[r[ s[ te gnde=ti.
M O T O T O L: Mo=neagul, probabil, de dragul pensiei pe
care nu =i-o poate scoate, e gata s[ ne fac[ =i alt[ pozn[. Hai s[-l
mai vedem =i de data aceasta. n ce priveste portretul, vom sta de
gard[ n fiecare noapte fiecare pe rnd, m[ tem s[ nu ni-l fure
cineva. n seara asta va sta la post Veronica.
A U R E L: S-o las singur[?
V E R O N I C A: Te temi c-am s[ m[ tem de ceva?
A U R E L: Apoi tocmai pentru c[ nu te temi de nimic, vreau
s[ r[mn cu tine...
M O T O T O L: Bine, r[mneti amndoi, dar ve\i sta de gard[
dou[ seri la rnd. Ceilal\i duceti-v[ pe acas[. Noapte bun[!
To\i pleac[. R[mn M O T O T O L,
C { R A R E
A U R E L =i V E R O N I C A.
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, de ce s[ suferim

atta?
P E T R U
M O T O T O L: V[ n\eleg, dragii mei. n fond, dac[ Doroban\

nu tr[gea clopotele, nu s-ar mai fi ntmplat nimic.

A U R E L: Numai c[ =i noi trebuia s[ \inem limba dup[ din\i...
R E P E R
M O T O T O L: Sigur c[ da... Veronica Slimonovna, ia spune
=i mata, nu eram noi un colectiv unit?
V E R O N I C A: Unit, dar tocmai dumneata mi-a spus s[-mi
D E
fac valiza...
P U N C T U L
M O T O T O L: Cum \i-o f[cut-o, a=a aveai s[ \i-o desfaci,
d[deam alt ordin... Ei bine, v[ las s[n[to=i =i, vede\i, s[ nu v[
g[sesc mine diminea\[ sf[di\i.
A U R E L: N-aveti nici o grij[, Octavian Gheorghevici.
M O T O T O L (ie=ind): Noapte bun[! +i lua\i seama de portret,
nu cumva s[ vina mo= Cotru\[ cu ni=te ho\i =i s[ ni-l fure.
V E R O N I C A: Unde-s eu, nu se ntmpl[ nimic r[u.
A U R E L: M[t[lu\[ v[d c[ e=ti cam prea ncrezut[.
V E R O N I C A: Doamne, cine mi te-a mai adus pe capul
meu!
A U R E L =i V E R O N I C A se cuprind =i se s[rut[.
Se face ntuneric. Un fascicul de lumin[ se opre=te asupra celor doi.
Alt fascicul se opre=te pe u=a de la intrare. La un moment
dat u=a se deschide =i intr[ O M U L C U M A S C {.
A U R E L =i V E R O N I C A ncremenesc locului.
O M U L C U M A S C { (st[ n fa\a Necunoscutului): Tovar[=e
Necunoscut! Ce bine mi pare c[ te vad.
A U R E L (Veronic[i, n =oapt[): Dac[ vrea s[ fure portretul, ce
s[ facem, e pe r[spunderea noastr[?
V E R O N I C A: Pune mna pe sfe=nicul ista. l toropim pe loc.
O M U L C U M A S C {. Tovar[=e Necunoscut, =i pe mine vor
s[ m[ scoat[, cic[-s cadru vechi. C[ s-a iscat o serie de cadre
tinere, to\i cu diplome, cu institute. Nu v[ cunosc bine, dar cred
n Dumneavoastr[. Cnd se va afla bine cine sunte\i, cred c[ n-o
s[ m[ uita\i, am s[ v[ dau de veste Pr[p[ditu m[ cheam[.
(Necunoscutul i strnge mna. Omul cu Masc[ ncremene=te, pe urm[ iese
fulger pe u=[.) O-ho-ho!
V E R O N I C A (i=i face cruce): Aurel, tiva de aici!
A U R E L (ie=ind cu ea pe u=[): Aista nu-i Necunoscutul, aista-i
Necuratul.

O clip[ scena r[mne goal[, dar luminat[.
R E P E R
Se deschide u=a =i apar M A G D A L E N A B O R I S O V N A

=i C L { T I N I C I.
M A G D A L E N A (tragndu-l de mn[ pe Cl[tinici): Hai s[-i
D E
vedem pe cei doi huluba=i cum p[zesc portretul. Necunoscutu-i

P U N C T U L
la locul lui, iar huluba=ii ia-i de unde nu-s...

C L { T I N I C I: +i-or fi g[sit ei un culcu= mai moale pe
undeva...
M A G D A L E N A: Eu am s[-\i pozez, iar mata f[-mi portretul
mai departe. De acord, Cl[tinici drag[?
C L { T I N I C I: Ce aud, Magdalena Borisovna?
M A G D A L E N A (se preg[te=te s[ pozeze): Cnd suntem n doi,
ai putea s[-mi spui Magda.
C L { T I N I C I (potrivindu-=i =evaletul): Nu =tiam...
M A G D A L E N A: Din cauza asta nu po\i fi galant cu o
doamn[?...
C L { T I N I C I: +i nu sunt? Nici ct Aurel?
M A G D A L E N A: Aurel? S[-l l[s[m, e un boboc...
C L { T I N I C I: El boboc, iar eu g`nsac?
M A G D A L E N A: Iar nu esti galant. (Se ntoarce cu spatele spre
Cl[tinici.) Ajut[-m[ s[ deschid fermuarul bluzi\ei...
C L { T I N I C I (ajutnd-o): Azi a= vrea s[-mi poza\i mai mult.
M A G D A L E N A: Orict ai s[ dore=ti mata.
C L { T I N I C I: Vreau s[ termin odat[ =i portretul dumitale
=i pe cel al Veronic[i.
M A G D A L E N A: Iar Veronica?
C L { T I N I C I: S[ n-ai nici o grij[: al matale va fi mai mi=to.
M A G D A L E N A: Dac[ mi-l faci mai reu=it, l punem ]n
locul Necunoscutului sau, cel pu\in, al[turi de el.
C L { T I N I C I: Pentru asta trebuie...
M A G D A L E N A: Te ascult...
C L { T I N I C I: ...trebuie s[ pictez ochii Veronic[i...
M A G D A L E N A: M[ insul\i!
C L { T I N I C I: ...nasul dumitale...
M A G D A L E N A: Asta merge.
C L { T I N I C I: ...minile tot ale dumitale...
M A G D A L E N A: Merge! Zi-i mai departe!
C L { T I N I C I: ...iar picioarele...
M A G D A L E N A: Ce-i cu picioarele?
C L { T I N I C I: Picioarele, s[ m[ ierta\i, Magdalena Borisovna,
le-a= lua tot pe-ale Veronic[i.
M A G D A L E N A: Nu e=ti deloc galant! Habar n-ai mata de
realismul frumos, socialist.
C L { T I N I C I: Veronica mi-a pozat atta, mi-a dansat...
M A G D A L E N A: Ea \i pozeaz[, danseaz[, iar eu nu? S[
nu crezi c[ nu am luat m[surile necesare. (i lipe=te mna de =old.) Ia
pune mna aici!
O jum[tate de rochie de-a Magdalenei Borisovna
se ridic[ ]ntr-o parte, sem[nnd astfel cu o umbrel[
defectat[, dezvelindu-i un picior.
C L { T I N I C I: Mari \i-s minunile, Doamne!

M A G D A L E N A (despre rochie): E toat[ pe arcuri, chestie
cibernetic[, cadou de la ni=te rude din Odesa. Contraband[. Vrei
s[ mai =i dansez?
C L { T I N I C I (tr[gnd ni=te linii cu pensula pe pnz[): Nu-i
nevoie de nici un dans, =i a=a m-a\i dat gata. O s[-i ardem un
portret clasa-nti!
M A G D A L E N A: +i vezi, toate s[ fie ale mele: =i ochi, =i nas,
=i picioare toate celea!
C L { T I N I C I: Toate, toate, n-am ncotro.
M A G D A L E N A: +i s[-mi sco\i n prim-plan mai mult
p[r\ile cele pozitive...
C L { T I N I C I: Ce s[ le mai scot, dac[ =i a=a se v[d? Mata e=ti
pozitiv[ din toate p[r\ile...
C { R A R E
M A G D A L E N A: Ei, uite a=a mai vii de acas[!

C L { T I N I C I: Ia s[ mi te ntorci dumneata pu\in mai a=a...
(O potrive=te cu amndou[ minile, rochia Magdalenei Borisovna se umfl[
P E T R U
roat[ ca o umbrel[ desf[cut[.) Aoleu!

M A G D A L E N A: Pe care buton ai ap[sat?
!
C L { T I N I C I: M[i, dar ai naibii me=teri =i ai=ti cu contraband[
de la Odesa!
Amndoi se lupt[ se dea rochia la loc.
n vremea asta deschid u=a M O + C O T R U | {
=i J A N C O R L A T E.
M O + C O T R U | { (v[znd ce se face, se repede napoi cu tot cu

musafirul invitat de el): Ho, c-am intrat tocmai la moment... Las c[
venim noi pe urm[...
M A G D A L E N A: Om batrn, =i nu ba\i ]n u=[ cnd intri
undeva. (Necunoscutul ntinde minile =i i potrive=te fusta Magdalenei
Borisovna. Asta cade n le=in n bra\ele lui Cl[tinici.) Necuratul!
C L { T I N I C I (ie=ind cu Magdalena Borisovna n bra\e): A fost
aievea sau mi s-a n[z[rit, dar am v[zut cum a ntins amndou[
minile. Aici nu-i lucru curat!
Un timp scena e goal[. Se lumineaz[ de ziu[.
Intr[ M O T O T O L.
M O T O T O L (c[tre Necunoscut): Bun[ diminea\a, mutule!
(Sun[ telefonul. Ridic[ receptorul.) Prezent la datorie, P[rf[nuc
Ivanovici! (Se scoal[ n picioare, st[ n pozi\ia de drep\i.) Necunoscutul...
nc[ mai troneaz[ deasupra noastr[.... curat chiar peaza cea rea...
Safta Aronovna? A dormit la noi n hotel? Bine, suntem gata s-o
ntmpin[m. (Pune receptorul n furc[.) Poate c[ specialista asta n
domeniul artelor ne va salva. (Vorbe=te la radiotelefon.) Toat[ lumea
la mine! (Intr[ Magdalena Borisovna, Aurel, Veronica, Cl[tinici =i
Doroban\.) Mo= Cotru\[ nc[ n-a sosit?
D O R O B A N |: Mo= Cotru\[ a dat peste un turist str[in,
care, chipurile, are s[ ne izb[veasc[ de eroul nostru.
M O T O T O L. Probabil c[ nu va fi nevoie de acest str[in. O
clip[ n urm[ mi-a telefonat P[rf[nuc Ivanovici. Acu=i trebuie s[
C { R A R E
pice Safta Aronovna, specialista de la Fondul Plastic din Chi=in[u,

dumneaei, sunt sigur, ne va l[muri pe cine \inem noi n cas[...
C L { T I N I C I: Mare ar fi minunea, dar nu cred...
P E T R U
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, Necunoscutul nostru

e f[c[tor de minuni...
"
#
A U R E L: Noaptea \i-i mai mare frica s[ r[mi cu el ntr-o
R E P E R
camer[...
M A G D A L E N A: Tinerii i=tia au dreptate, e ceva misterios
la mijloc.
D E
Se aud b[t[i n u=[.
P U N C T U L
M O T O T O L: Pst! Nici o vorb[! Lua\i loc. (Spre u=[.) Da,
poftim.
Intr[ S A F T A A R O N O V N A, o batrnic[
vnjoas[. Trage din lulea. +chiop[teaz[, se sprijin[
ntr-o crj[. Poart[ p[l[rie colorat[.
S A F T A A R O N O V N A (c[tre Mototol): Dac[ stai n centru,

nseamn[ c[ mata e=ti =eful. (ntinzndu-i mna.) Safta Aronovna.
M O T O T O L: Octavian Gheorghevici, Mototol ...
S A F T A A R O N O V N A: Cum?
M O T O T O L: Mototol.
S A F T A A R O N O V N A: Vai, ce frumos!
M A G D A L E N A: +i eu sunt =efa de cadre, Para=ut[.
S A F T A A R O N O V N A: Vai, un nume at`t de picant! +i
mai =arman. (Privind la Necunoscut.) +i, vas[zic[, [sta vi-i eroul?
M O T O T O L: Aista-i... +i nici nu ne trebuie altul.
S A F T A A R O N O V N A (dnd trcoale portretului): Se vede
ct de colo c[ artistul n cauz[ are maniera sa...
C L { T I N I C I i face semne lui M O T O T O L
n sens c[ Nu v[ spuneam?
M O T O T O L: Maniera, Dumnezeu cu dnsa! Dar cine-i cel
care a fost pictat, iat[ ce ne fr[mnt[?
S A F T A A R O N O V N A: Dac[ privim portretul din partea
stng[, unde lumina cade direct =i din abunden\[ pe suprafa\a
pnzei, putem spune c[ persoana pictat[ este un om de art[ ia
privi\i =i Dumneavoastr[ ce blnde\e eman[ ace=ti ochi mari =i
plini de caldur[.
C L { T I N I C I acela=i joc: Nu v[ spuneam eu?
M O T O T O L: Fie =i om de art[, dar, concret, cine-i?
$
M A G D A L E N A: Da, concret, cine-i?
R E P E R
D O R O B A N |: Cum am putea s[-i d[m de urm[?

S A F T A A R O N O V N A: Un moment, copii, un moment!
S[ privim acum portretul =i din partea dreapt[. De aici, unde
D E
soarele p[trunde mai pu\in, putem spune c[ persoana repre-

P U N C T U L
zentat[ pe pnz[ e un om politic privi\i =i Dumneavoastr[ ce

spirit autoritar izvor[=te din ace=ti ochi ngu=ti =i plini de r[ceal[...
M O T O T O L (punnd o vaz[ cu flori lng[ portret): Om politic?
Tocmai de asta ne =i temem noi =i ne ntreb[m cine-i? Ce s[
facem cu el? S[-l scoatem? S[-l mai l[s[m?
S A F T A A R O N O V N A (tr[gnd adnc din lulea): Dar unde
v[ gr[bi\i, m[ rog? Lasa\i-l a=a. Ce, v[ ncurc[? Din partea mea,
pot s[ v[ promit c[ am s[ m[ ntorc n curnd aici cu un ntreg
consiliu artistic de la Fondul Plastic, o s[-i venim lui de hac, n-
ave\i grij[.
V E R O N I C A: V[-le-leu! Octavian Gheorghevici, ia uita\i-
v[ ce se face afar[!
M O T O T O L (se apropie de fereastr[.): Dar ce e, z[u?
V E R O N I C A: Lume de pe lume. Oameni de la mai multe
institu\ii =i ntreprinderi din ora=ul nostru... Au aflat, se vede, c[
a sosit Safta Aronovna, care e n stare s[ se descurce cu portretele
neidentificate =i... iat[, dau n[val[, curat ca turcii la cetate... c[ au
=i ei portrete cu necunoscu\i.
M O T O T O L: A pornit carul la vale...
n cadrul ferestrei din mijloc apar =i dispar portrete
nfipte n be\e. Din strad[ se aude fream[t de voci,
ntreb[ri, vocifer[ri. To\i eroii no=tri s-au grupat n jurul
S A F T E I A R O N O V N A, care cu greu se debaraseaz[
de portretele agitate sub nasul ei.
S A F T A A R O N O V N A (f[cnd semne cu mna): Pe aista
nu-l cunosc nici eu... Pe istlalt duce\i-l napoi, cum nu vi-i ru=ine
s[ nu-l cunoa=te\i?... Pe acesta nu-l cunosc... Pe istlalt la fel,
napoi!.. Nu-l cunosc!... }napoi!..
M O T O T O L (ridicnd receptorul): Alo! P[rf[nuc Ivanovici?..
Bine, am n\eles...
M A G D A L E N A (comentnd cele ce se petrec n strad[): Ce
nseamn[, vas[zic[, masele populare... dac[ le porne=ti, nu le mai
po\i opri...
D O R O B A N |: Cu poporul nu-i de jucat...
M O T O T O L (tr[gnd perdeaua la fereastra din centru): Gata, s-
a terminat festivalul. Duce\i-v[ to\i pe la locurile voastre. Safta
Aronovna, am s[ v[ conduc.
S A F T A A R O N O V N A: Mersi!
M O T O T O L: Ast[-noapte stau eu de gard[ la portretul
Marelui nostru Necunoscut.
To\i ies. ntuneric. Un fascicul de lumin[ l urm[re=te
pe M O T O T O L care intr[ =i se a=eaz[ la biroul lui.
M O T O T O L (cu capul ]n mini): Grele zile-am ajuns...
(Deodat[ se aude un zgomot crescnd, venind parc[ din fundul p[mntului.
Se clatin[ pere\ii.) S[ fie vreo coloan[ de tancuri?... Dar pe strada
noastr[ nici c[ru\a n-are pe unde trece... O! Doamne, Dumne-
zeule! E cutremur de p[mnt! (Bucuros.) Asta e salvarea noastr[!
(mpinge peretele cu portretul.) Scutur[, Doamne, tot fundul
p[mntului, s[ nu mai r[mn[ din contora noastr[ nimic, nici
portretul, nici altceva... Numai de-a= sc[pa cu via\[... (Cutremurul
a ncetat.) Ei, na-\i-o bun[, Doamne, c[ nici Tu n-ai putere s[ dai
jos acest perete blestemat. (Se apropie de telefon, ia receptorul, formeaz[
un num[r.) Alo, tovar[=ul Doroban\! Ai sim\it cutremurul? Te-a
scuturat bine? Nu, drag[, pere\ii no=tri n-au c[zut. Ascult[ ce
propun eu. Du-te la buldozeristul Ghioag[ =i roag[-l s[
tamponeze peretele cu pricina pn[ l-a dobor... (Se uit[ la
Necunoscut.) Acu=i, n-a mai r[mas mult. M-a= apropia de mata,
dar ai obiceiul de a ntinde mna =i chiar de a lovi... Se vede c[
e=ti un om crud... (Se aude vuiet de buldozer.) Bate centrul, tovar[=e
Ghioag[! (Tot pe geam.) Eu r[spund =i eu pl[tesc serviciul ce ni-l
C { R A R E
faci. nc[ o dat[! (Peretele cu portretul se cutremur[.) nc[ o dat[! Mai

cu inim[! E-he-he!
Peretele cu pricina cade n camer[. Un col\ de perete l doboar[
P E T R U
pe M O T O T O L la p[mnt. Portretul r[mne s[ atrne n aer...

Se face ziu[. Intr[ D O R O B A N |.
%
D O R O B A N |: Octavian Gheorghevici, cum vine asta?
Mata la p[mnt, iar Necunoscutul tot la locul lui?
M O T O T O L (sculndu-se n picioare, vede portretul atrnnd n
fa\[): Nu, aista-i Ucig[-l toaca. Nu se teme nici de cutremur, nici
de tancuri, nici de buldozere...
D O R O B A N |: Octavian Gheorghevici, acu=i vine repre-
zentantul de la ministerul nostru s[ ne dea r[spuns la denun\uri.
M O T O T O L: De unde =tii?
D O R O B A N |: Am =i eu agen\ii mei...
M O T O T O L: +i cum crezi, avem sor\i de izbnd[?
D O R O B A N |: Una din dou[: ori la mititica, ori afar[ =i la
alt post.
M O T O T O L: Apoi chiar c[ una din dou[...
M A G D A L E N A (intrnd): V[ rog pe amndoi, dragii mei, s[
elibera\i biroul.
M O T O T O L =i D O R O B A N |: De ce?
M A G D A L E N A: Reprezentantul de la minister, tovar[=ul
+eptichin, e fostul meu coleg de scoal[, vrea s[-i vorbesc ceva
ntre patru ochi...
M O T O T O L (ie=ind): Magdalena Borisovna, pune =i pentru
mine un cuvnt r[u sau bun, numai conform situa\iei...
D O R O B A N | (ie=ind): Magdalena Borisovna, nu v-am f[cut
n via\[ nici un r[u. V[ rog s[-mi face\i un bine.
M A G D A L E N A: Mai nti pentru mine =i pe urm[ pentru
al\ii. (Acoperind sp[rtura din perete cu o foaie de placaj.) Trebuie s[
lichid[m urm[rile cutremurului. (La b[taia n u=[, aranjndu-=i p[rul,
scuturndu-=i trupul.) Da, da, intra\i. (Intr[ +eptichin. nalt, zvelt, cu
b[rbu\[ =i must[\i, \ine p[l[ria n mna dreapt[, umbrela-baston atrn`ndu-
i de bra\ul stng.)
C { R A R E
+ E P T I C H I N: Bun[ ziua!
M A G D A L E N A: Bun[ s[ v[ fie inima, dup[ cum vi-s
c[t[turile!
P E T R U
+ E P T I C H I N (privind la Necunoscut): Chiar s[ vezi =i s[ nu

crezi.
&
'
M A G D A L E N A (dndu-i mna): Magdalena Borisovna
R E P E R
Para=ut[, =efa de cadre.
+ E P T I C H I N: Victor Andreevici +eptichin, de la minister.
M A G D A L E N A: Victora=, m-ai uitat, am fost colegi de
D E
scoal[?!
P U N C T U L
+ E P T I C H I N: Ah, dumneata e=ti, Magda?
M A G D A L E N A: +i cum din +eptecini ai ajuns Septichin?
+ E P T I C H I N: Poveste lung[. Dar, de fapt, a fost foarte
simplu: a=a mi-a eliberat metric[ secretarul sovietului s[tesc
Septichin. Pe urm[ a venit alt secretar =i pe un frate mai mic de-
al meu l-a rebotezat din +eptecini n +esecini.(Rde.)
M A G D A L E N A (rznd). I-a furat un cine...
+ E P T I C H I N: A=a iese.
M O + C O T R U | { (=i arat[ capul de dup[ u=[): Dar nici eu
nu-s Cotru\[, s Catrin\[....
M A G D A L E N A (dojenitor): Mo= Cotru\[! (Cotru\[ dispare.)
Ce zici de Necunoscutul nostru?
+ E P T I C H I N: Dac[ n-ai uitat, noi am avut de a face odat[
cu un portret al unui alt necunoscut...
M A G D A L E N A: Trist[ amintire... Dar am fost implica\i nu
noi, ci parin\ii no=tri...
+ E P T I C H I N: Mai precis, tat[l dumitale cu tat[l meu...
M A G D A L E N A: Da, just, tat[l meu declarase c[ tat[l
dumitale ar fi adus n camera de votare blestematul cela de portret
al nu se =tie cui...
+ E P T I C H I N: ...din care cauz[ tat[l meu a fost scos din
postul de director de scoal[ =i din nv[\[mnt.
M A G D A L E N A: Iar tat[l meu n-a mai ajuns nici director,
nici deputat, precum chitise...
+ E P T I C H I N: M[car a murit de moarte bun[.
M A G D A L E N A: Iar al t[u?
+ E P T I C H I N: De moarte bun[, adic[ de necaz. S[ le fie
\[rna u=oar[ la amndoi...
M A G D A L E N A: S[ le fie. (Pe alt ton.) +i acum ai vrea s-o
p[\esc =i eu cu acest Necunoscut?

+ E P T I C H I N: De ce s-o p[\e=ti?
R E P E R
M A G D A L E N A: Salveaz[-m[!
+ E P T I C H I N: }n ce fel?
M A G D A L E N A: Ai so\ie, copii?
D E
+ E P T I C H I N: O so\ie =i doi copii.

P U N C T U L
M A G D A L E N A: Ca s[ vezi... +i cnd te gnde=ti c[ \i-a= fi

putut fi so\ie... Doar m[ iubeai atunci, nu?
+ E P T I C H I N: }\i scriam versuri...
M A G D A L E N A: +i cine ne-a stricat dragostea?
+ E P T I C H I N: P[rin\ii no=tri... Adic[ nu att ei, ct
blestematul cela de portret.
M A G D A L E N A: +i acum iar s[ stea ntre noi acest portret?
+ E P T I C H I N: Nu v[d cum ar putea s[ stea ntre noi.
M A G D A L E N A: S[ uit[m ce-a fost. Mai bine s[ vedem ce-
ar putea s[ fie n viitor. (Cochet.) Vrei s[ m[ iei la Ialta?
+ E P T I C H I N: A=a nitam-nisam?
M A G D A L E N A: Ca amant[. Nu pe mult, pe o lun[.
+ E P T I C H I N: La Ialta?... Nu pot.
M A G D A L E N A: Da la Soci?
+ E P T I C H I N: Nici acolo!
M A G D A L E N A: Atunci poate n Turcia, c[-i =i mai cald?
+ E P T I C H I N: Peste grani\[? Cu att mai mult nu. Dar ce
te-a apucat?
M A G D A L E N A: Mi-ar merge vestea de =tii mata ce... =i
astfel poate c[ a= fi eliberat[ de aici.
+ E P T I C H I N (b[tndu-=i geanta cu palma): Ce mai veste-
poveste? n ceea ce ne-a\i trimis v-a\i ticluit buni=oare biografii.
De altele nici nu ave\i nevoie.
U=a se deschide violent =i intr[ toate personajele, n afar[
de S A F T A A R O N O V N A. M O + C O T R U | {
l-a luat de bra\ pe J A N C O R L A T E. Acesta din urm[
e mbr[cat n haine de culori \ip[toare. To\i se prezint[
pe rnd ]n fa\a lui + E P T I C H I N.
M O T O T O L: Octavian Gheorghevici Mototol, director.
D O R O B A N |: Doroban\, =ef de sec\ie.
C L { T I N I C I: Cl[tinici, pictor.
A U R E L: Aurel Zbanciu, =ef de dansuri.
V E R O N I C A: Veronica Slimonovna, =ef[ la cor.
+ E P T I C H I N (fiec[ruia.): }mi pare bine...
M O T O T O L: Iar acesta-i mo= Cotru\[, care acum zice c[
nici Cotru\[ nu-l cheam[ =i nc[ mai vrea s[-=i scoat[ pensie. Dar
dumnealui are s[ ni-l prezinte pe musafirul nostru din str[in[tate,
care se gr[be=te, din care cauz[ v-am =i ntrerupt discu\ia, scuza\i.
Ei, mo= Cotru\[?
M O + C O T R U | { (mpingndu-l nainte pe Jan Corlate): Acesta-i
Jan Corlat, turist din Fran\a, n[scut cndva prin p[r\ile noastre.
J A N C O R L A T E: Bon jour! Bona dz[ua, cum la voi!
M O + C O T R U | {: Vede\i c[ mai \ine minte c`te un cuvnt
de-al nostru. (mpingndu-l pe Jan Corlate spre Necunoscut.) Ia vezi-l!
Cine-i?
J A N C O R L A T E (c[znd n genunchi n fa\a portretului): O,
mon papa! Tata la mine. (Se urc[ pe un scaun, pup[ portretul, l scoate
de pe perete.) Mon papa! R[mas aici...
M O + C O T R U | {: Tat[l lui, cnd =i-a luat t[lp[=i\a n
patruzeci =i patru, c[ era fabricant, =i-a uitat portretul aici. +i iac[
acum fiul a dat de dnsul.
M O T O T O L (bucuros la nebunie, se repede =i pup[ portretul): n
sfr=it! n sfr=it! n sfr=it! Suntem salva\i!
D O R O B A N | (suspectnd ceva): De ce s[ru\i portretul?
M O T O T O L: Pentru c[ nu-i omul nostru!
D O R O B A N |: +i dac[ nu-i al nostru, trebuie s[-l s[ru\i?
M O T O T O L: P[i, vezi, a=a iese c[ suntem cura\i din punct
de vedere politic...
+ E P T I C H I N: Dar de unde s-a luat portretul ista pe peretele
C { R A R E
de aici?
M A G D A L E N A: Nu se =tie... ca pamntul.
+ E P T I C H I N (ridicndu-i b[rbia lui Jan Corlate). Pune portretul
napoi. (Jan Corlate pune portretul napoi.) Acest Jan Corlat nu-i dect
P E T R U
Ion Corlate din Zguduita Veche. (C[tre Jan.) Nu-i a=a, b[iete? Ia
arat[ pa=aportul.

J A N C O R L A T E: L-am uitat... la mili\ie.
+ E P T I C H I N: El s-a ntors nu demult din p[r\ile de nord...
M O T O T O L: Mo= Cotru\[, a stat cu mata?
M O + C O T R U | {: Era un b[iat foarte de treab[ pe atunci...
A U R E L: Mo= Cotru\[, s[ ne ntorci banii, =i chiar azi.
V E R O N I C A: Avem nevoie pentru nunt[.
M O + C O T R U | {: O parte-s la Jan Corlate, nc[ trebuie
s[-i scot. Dar cum? F[r[ de mili\ie o s[-mi fie greu.
+ E P T I C H I N: Ei, Octavian Gheorghevici, ia-\i activul =i s[
mergem la P[rf[nuc Ivanovici, las s[ vad[ =i dumnealui ce a\i
scris unul despre altul. Cu asemenea referin\e, cu vreo dou[zeci
de ani n urm[, v[ puteam pune =i la r[coare, acum ns[, cum
societatea noastr[ a avansat, ministerul propune s[ v[ l[s[m s[
v[ corecta\i pe loc, chiar aici unde lucra\i.
To\i ofteaz[ dezn[d[jdui\i. Se ndreapt[ spre ie=ire.
+ E P T I C H I N: Octavian Gheorghevici, lua\i-l =i pe Necunoscut

cu noi, doar din cauza lui s-a ntmplat toat[ t[r[=enia asta.
M O T O T O L (taie cu un cu\it a\a de care e ag[\at portretul): nc[
n spate nu l-am mai purtat... Fire-ar s[ fie! (=i aga\[ portretul de
gt. Ridic[ minile n sus, a rugaciune; c[tre to\i.) Ce s[-i faci?
T O | I: N-ai ce-i face!
A U R E L =i V E R O N I C A: Iar se amn[ nunta noastr[.
M A G D A L E N A: Matriarhatul meu bate pasul pe loc.
M O + C O T R U | {: Cte vorbe, =i nici una despre pensia
mea!
Asemenea unui suflu proasp[t, d[ n[val[ A D E L A I D A.
nalt[, frumoas[, cu p[rul fluturnd.
M O T O T O L: ncotro, domni=oar[? Comdia a luat sfr=it.
M A G D A L E N A: Finita la comedia.
C { R A R E
C L { T I N I C I: Adelaida!
A D E L A I D A: Cl[tinici!
C L { T I N I C I: Pr[p[dito!
P E T R U
A D E L A I D A: Pr[p[ditule! (C[tre Mototol.) Comdia, zice\i,

a luat sfrsit! Una, just, s-a sfr=it, dar ncepe alta.

!
M O T O T O L: Cine e=ti dumneata?
R E P E R
A D E L A I D A: Eu? Cl[tinici, ai cuvntul.
C L { T I N I C I: Dumneaei e pictori\[, mi-a fost coleg[ de
studii, e o adept[ nver=unat[ a realismului socialist. O prezint
D E
cu toat[ c[ldura: Adelaida Pripon!
P U N C T U L
A D E L A I D A (apucndu-l pe Mototol de portret): Unde v-a\i
pornit cu portretul n spate?
M O T O T O L: Spre Golgota.
+ E P T I C H I N: Domni=oar[, ne ]mpiedica\i.
A D E L A I D A: Dar de ce attea mutre acre?
C L { T I N I C I: Adela, portretul ista... nu se =tie al cui este...
A D E L A I D A: Cum, nu v-a pl[cut portretul? (}ntorcnd
portretul =i pe Mototol cu fa\a spre public.) Nu mi-a\i recunoscut eroul?
(To\i ncremenesc a nedumerire.) Octavian Gheorghevici, anul trecut
fabrica dumneavoastr[ a dep[=it planul?
M O T O T O L: Dep[=it... cu jum[tate de covor...
A D E L A I D A: Ei, vede\i! De cum s-a dat =far[ n \ar[
despre aceast[ realizare a colectivului condus de Dumnea-
voastr[, ministerul mi-a comandat s[ v[ fac portretul. +i, poftim,
vi l-am f[cut!
Rumoare printre cei prezen\i.
M O T O T O L: Aista-s eu?
A D E L A I D A: Da, dumneavoastr[, tovar[=e Mototol, ]n
carne =i oase.
M O T O T O L: Dac[ nu sem[n[m defel. Eu sunt chel...
A D E L A I D A (i pune lui Mototol o peruc[): Ast[zi sunte\i chel,
f[r[ frezur[, mine o s[ v[ creasc[ una nou[...
C L { T I N I C I: Adelaida lucreaz[ dup[ metoda realismului
socialist.
M O T O T O L: +i, pe urm[, eu n-am must[\i.
A D E L A I D A (i lipe=te lui Mototol must[\i): Ast[zi nu, iar
mine o s[ ave\i. Ei, dragi tovar[=i, seam[n[ Octavian
Gheorghevici cu persoana de pe portret?
T O | I: Seam[n[!
"
A U R E L =i V E R O N I C A: Mine facem nunta!
R E P E R
M A G D A L E N A: Matriarhatul meu d[ din nou semne de

via\[.
M O + C O T R U | {: Doamne, iar miroase a pensie. (Pune
D E
ghiveciul cu flori sub portretul Necunoscutului.) A\i v[zut? Nu v[

P U N C T U L
spuneam eu c[ Necunoscutul e un om de-al nostru?

D O R O B A N |: Un moment, da\i-mi voie! Cum =i la ordinele
cui a ajuns acest portret pe peretele de onoare?
A D E L A I D A: Eu l-am prezentat ministerului, iar cei de
acolo vi l-au expediat...
M O + C O T R U | {: Eu am dat de d`nsul n coridor, am
crezut c[ l-a dat jos vreun du=man de clas[ =i hai sa-l ridic pe
perete...
D O R O B A N |: Mata cu biografia matale... \i dai seama
ce-ai f[cut?
M O + C O T R U | { (dose=te ghiveciul cu flori de sub portret): Dar
ce-am f[cut? Eu, de, p[catele mele, ca omul care-=i caut[ pensia,
m[ dau dup[ cum spun cei mai mari...
M A G D A L E N A: Tovar[=e Doroban\! Iar pui ceva la cale?
Ba eu prima am observat portretul asa-zisului Necunoscut =i nu
m[ tem s-o declar deschis.
A U R E L: Parc[ spunea\i c[ eu am fost primul?
V E R O N I C A: Iar nu taci din gur[?
A D E L A I D A: Nu mai n\eleg nimic! (Ar[tnd la portret =i la
Mototol.) Poftim tipul =i poftim prototipul. Ce nu-i clar n toat[
t[r[=enia asta?
C L { T I N I C I: Acum totu-i clar ca bun[ ziua! Am dovedit
tocmai ce ni se cerea dovedim: avem =i tipul, avem =i prototipul.
+ E P T I C H I N: Ct prive=te portretul, ramne s[ mai vedem
cum vom aprecia politic fenomenul... Dar ce facem cu geanta
asta a mea plin[ cu denun\urile amicale pe care le-a\i scris cu
atta srg?
M O T O T O L (i smulge geanta din m`n[ =i o pune pe mas[):
Geanta are s[ stea unde am s[ zic eu. Aici eu sunt =ef =i nimeni
altul! Eu comand!
M O + C O T R U | { (i pune ghiveciul cu flori la picioare). Iac[ a=a
nacealnic mai zic =i eu. Pan[ de vultur, nu coad[ de cine!
D O R O B A N |: Bine, tovar[=i, dar mine ncepe nregistrarea
candida\ilor =i noi ce-i spunem lui P[rf[nuc Ivanovici? (Aratnd
la portret =i la Mototol.) S[-i raport[m c[ ne-am propus candidatura?
M O + C O T R U | {: Nu cumva nu \i-i pe plac candidatura
noastr[? Eh, s[-mi fi c[zut mata mie pe unde mi-am pierdut
zilele mai nu demult, te f[ceam piftie...
M O T O T O L: Mo= Cotru\[, f[r[ amenin\[ri!.. (}=i neteze=te
must[\ile =i frezura.) Dar de ce crezi mata, tovar[=e Doroban\ c[
eu n-a= fi o candidatur[ potrivit[? M[i oameni, m[i! Cum am
stat pn[ acuma pe perete =i n-a zis nimeni nimic, a=a a= putea s[
stau =i mai departe ct i h[ul =i pr[ul. Numai s[ mi se afi=eze
numele, pentru c[ n caz contrar iar ncepe comdia pe care am
mai jucat-o adineaori. C[, zau, mare comdie a mai fost! Am
ajuns de rsul g[inilor, nu alta. Bine, pe voi v[ mai n\eleg: v-a\i
temut de acest Necunoscut, adic[ de persoana mea, pentru c[
sunte\i subalternii mei, asta-i la mintea coco=ului. Dar eu, eu s[
ajung s[ m[ tem de mine nsumi, de umbra mea, asta n-am s[
mi-o iert niciodat[! Ei =i dac[ acest Necunoscut n-a= fi fost eu, ci
o cu totul alt[ persoan[, parc[ trebuie s[ v[ speria\i? Oricine ar fi
fost, tot om de-al nostru era. Pe pere\ii no=tri spioni str[ini nu
nimeresc!
D O R O B A N |: Asta mai r[mne s[ vedem... Tovar[=e
Mototol, unde s-a mai auzit la noi asemenea d[n[naie: ca omul
s[-=i atrne singur portretul pe peretele unei institu\ii de stat?
M O + C O T R U | { (ia napoi ghiveciul cu flori): M[i, m[i, la
zdup, =i-i mai mult[ poreadc[ dect n civilie. Cu politica niciodat[
nu-i de =uguit.
C { R A R E
M O T O T O L: ncotro schimbi vorba, tovar[=e Doroban\?

D O R O B A N |: ntr-acolo, tovar[=e Mototol, c[ dumneata
e=ti un impostor!
P E T R U
A D E L A I D A: Niciodat[ n-a= fi crezut c[ arta mea poate s[

provoace attea discu\ii n contradictoriu.
#
+ E P T I C H I N: Tovar[=i, nu uita\i c[ ne a=teapt[ P[rf[nuc
Ivanovici.
M O T O T O L: De ce s[ ne a=tepte, cnd eu, pur =i simplu,
pot s[-i telefonez? (Formeaz[ num[rul; vorbe=te cu emfaz[.) Alo?
P[rf[nuc Ivanovici?... O mie de ani pace! Aici Mototol! L-am
demascat pe Marele Necunoscut!... Da, da, din cap pn[ n
picioare! Cine era, zice\i? Cine putea s[ fie? Eu, desigur... Da, da,
eu n persoan[, pictat dup[ metoda... asta... a realismului frumos...
(Receptorul i se zbate n mini ca un cap de piton.) Tot acum?... La
Dumneavoastr[, cu tot colectivul? (Pune receptorul n furc[; =i aga\[
portretul de gt: cu minile n sus, a rug[ciune.) Ce s[-i faci?
T O | I: N-ai ce-i face!
M O T O T O L: Dup[ mine, baie\i!
A D E L A I D A: Mergem la vreo expozi\ie?
M O T O T O L: Da, la expozi\ie... pe Golgota. (C[tre +eptichin.)
}ntoarce-mi scrba ceea de r[va=e napoi.
+ E P T I C H I N: Mortul de la groap[ nu se ntoarce. (i scoate
must[\ile =i peruca.)
M A G D A L E N A: Comdia, stop!
M O T O T O L: Una stop, alta ncepe. Ce s[-i faci?
T O | I: N-ai ce-i face!...
To\i ies. n sunetele unui mar= funebru, din tavan
coboar[ alt portret al NECUNOSCUTULUI.
}n loc de cortin[ scena se acoper[ de mai multe portrete
ale NECUNOSCUTULUI.
Interpre\ii r[mn cu capetele sprijinite de portrete
n a=a fel, nct se pare c[, dac[ acestea ar fi ridicate n sus,
frnghiile ar duce n ceruri =i interpre\ii.
Cortina
C { R A R E
P E T R U
$
Parada m[=tilor
PARODII
1965 1987
&
R E P E R
Fire=te, totul e firesc

D E
P U N C T U L
Firescul din firesc... Fire=te,

Am dat firescului tribut
+i un firesc ne ocrote=te
De prea firescul cunoscut.
(Serafim Belicov, Nimic nu a trecut pe-al[turi...)
Mai \ii la vechile om[turi
Cu trup albiu =i bra\e moi?
Nu ne-au trecut nicicum pe-al[turi,
C[ci apa lor s-a scurs ]n noi.
Trecut trecut? Ba nu! Cite=te-l,

Fire=te, -n forme noi fire=ti,
Fireasc[ parte din firescul
Firescului c[ sunt =i e=ti.
Firescul e firesc. Fire=te,

To\i la firesc doar n[zuiesc:
Firesc e cel ce se fere=te
De nefirescul prea firesc.
E un firesc la o durere
+i alt firesc la bucurii;
C`nd pleci, un alt firesc se cere
Dec`t firescul cel c`nd vii.
Firesc acum, c[ ne-am ales cu

Firescul g`nd, ce-i tot firesc:
Firesc e p`n =i nefirescul!
Dar ce atunci e nefiresc?
Tratament
Doctore...
Sufletul lecuie=te-l de rele apuc[turi,
gura de-njur[turi,
creierul de searb[d[ g`ndire...
(Ion Vatamanu)
Lecuie=te-m[, doctore,
A=a cum =tii mai bine:
Scoate tot r[ul din mine
Cu penseta, ba chiar =i cu lopata,
A=a ca s[-l d[m gata.
+i pe urm[ aceast[ gur[

N-o vezi ce groaznic ]njur[?
Ia s[ mi-o tratezi oleac[,
Mama ei de... poftim, iac[,
Nici acum nu poate s[ tac[.
+i pe urm[ creierul
Mai am o rug[minte:
N-ai putea s[-i introduci o doz[
de minte?
C { R A R E
P E T R U
'
Lecuie=te-m[, doctore,
Cu scopul anume
Ca s[-mi po\i da drumul
Pe urm[ ]n lume,
+i ]\i promit c[,
Dac[ mai ajung cumva
}n asemenea hal,
Am s[ m[ internez din nou ]n spital.
C { R A R E
P E T R U

R E P E R
D E
P U N C T U L
Una botanic[
Dup[ Gheorghe Vod[
Eu noaptea nu-s acas[,
De=i m[-ntind ]n pat,
}n vis, prin borta cheii,
O iau spre c`mpul lat.
}nfip\i ]n glie bine

De bra\ v`njos de om,
}n cale, ca osta=ii,
St[ pomul l`ng[ pom.
Stau floare l`ng[ floare

+i se iubesc cu dor.
Ce mult[ clorofil[
S-a str`ns ]n frunza lor!
C`nd vei m`nca cu poft[

Din fructele lor dulci,
Tu s`mburii, b[iete,
Nicic`nd s[ nu-i arunci.
R E P E R
D E
P U N C T U L
Ci s[-i ]ngropi ]n \[rn[,

Ca marii agronomi,
+i-n alt[ prim[var[
Vor r[s[ri al\i pomi.
Din deal o boare prinde

U=or a frem[ta:
A bot de miel miroase,
Iar a friptur[ ba.
La g`nduri, ca la nasturi,
M[-nchei ca un b[rbat
+i iar, prin borta cheii,
Sar drept la mine-n pat.
Azi mergi la c`mp?

plugarii
}n zori m[ iau la rost.
Iar eu le-o spun pe cinste:
P[i eu de-acum am fost...
Eu sunt plugar
cum n-a v[zut Parisul
... +i dac[ totu=i nu-i ce-am vrut s[ fie,
Nu-i cartea vie\ii, ce-ai s[-i faci?
Talentul...
(Vasile Galaicu)
mi chinui mult orice vers ]n parte
+i-o ]ntrebare st[ruie ]n minte:
Dar dac[ asta-i ultima mea carte,
N-am scris-o, z[u, tot slab ca mai nainte?
Ba-i scris[ d`rz, cum poate doar ]=i scrie

Un muribund ]n febr[ testamentul.
+i dac[, totu=i, nu-i cum vrui s[ fie,
Ce pot s[ fac? De vin[ mi-i talentul...
Avem poe\i ce-o duc cu-al lor ]n pace;

Talentu-mi ]ns[ nu-i din cele nalte:
Oric`t produc, el boroboa\a-mi face
Mereu m[ d[ de gol la calitate.
C { R A R E
P E T R U
!
C[rturarul moldovean
=i Imperiul Otoman
Dup[ Nicolae Dabija
H`d, Imperiul Otoman
Se-nt[re=te an de an;
Se l[\e=te =i se-ntinde,
|[ri de-a valma le cuprinde.
+i acuma ]ncotrova?
A c[zut la r`nd Moldova.
Vine turcul ]narmat,

Iar norodul, speriat,
Codrul des l-a ]nfundat;
Cine iese la luptat?
C[rturarul ]nv[\at!
Turcul sabia ]=i bate,
C[rturarul pana-=i scoate,
Scrie-o liter[ frumos
Osmanlùl cade jos,
C { R A R E
P E T R U
"
#
R E P E R
D E
P U N C T U L
+i-i mai scrie-o-ntreag[ foaie
Sabia ]i o dezdoaie,
+i-i mai scrie o duzin[
Semiluna-i lun[ plin[;
C`nd termin[ alfabetul,
Biruit ]i tot turcetul,
C[ci de buchii strig[ Ah!
+i ia drumul spre Allah.
C[rturarul, deci, atunci

Face semnul sfintei cruci
Peste mun\ii nal\i de turci
+i ]n cronic[ avan
Scrie adev[r taman
Cum a-nvins la greu aman
Cronicarul moldovean
Tot Imperiul Otoman.
$
R E P E R
D E
P U N C T U L
R`sul c[\elei
Pierduse =apte c[\eaua
+i-un lup al[ptase hoinar...
(Agnesa Ro=ca)
Stropit[ ]n ro=u fu neaua:

F[tase vreo =apte c[\eaua,
Cu limba cìne=te i-a lins,
Iar \`ncii
ai naibii!
s-au stins.
Doar unul r[mase ]n via\[,
Acesta de sf`rcuri o-nha\[
+i-o suge, cum \`ncii doar sug,
C[\eaua icne=te prelung.
Feciorul c[\elei tot cre=te
+i iat[ c[\eaua, fire=te,
Observ[-n cur`nd foarte clar
C[ \`ncul... un lup e hoinar.
St[ ursul: }i dasem un pup,
Iar d`nsa ]mi fat[ un lup,
+i trist ]nspre codru o ia:
C[\eaua r[m`ne c[\ea!...
G[lu=te
cu stele
Dup[ Anatol Codru
n vale-i Molovata,
}mi ies ]n cale iar[
F`nt`ni cu multe ciuturi
Ce sc`r\ìe mereu
+i case ce se hoalb[
C[ am sosit la \ar[
Din sfera trepidant[
A sufletului meu.
Ah, cerul gol cu pielea,
A=a ca-n toat[ vara,
S-a aruncat ]n Nestru,
}n fiecare val,
Iar fete ochio=ele
C { R A R E
P E T R U
%
Cu trupul ca vioara
Stau c-un picior ]n ap[
+i cel[lalt pe mal.
Vi\ele ]n\[rcate-=i
}ntind spre mine botul,
S[ le s[rut pe buze,
O vorb[ s[ le spun,
Dar timpul nu permite
A ]nnoptat cu totul
+i-acas[ ]mi coboar[
Luceferi ]n ceaun.
Din oal[ aburi urc[
Spre infinite spa\ii
G[lu=tele, desigur,
}mi plac fierbin\i, nu reci.
M[ uit c-un ochi ]n mine:
Sunt plin de ecua\ii,
}n care-a= vrea s[-ncap[
Tot veacul dou[zeci.
C { R A R E
P E T R U
&
'
R E P E R
D E
P U N C T U L
Din oblastea
norocului
Au dat avans cu kilele
+i bani au dat ceva...
(Andrei Lupan)
Da, am venit cu sania,
Pocnind avan din bici,
C[ vreau s[ fac sobranie,
S[ v`stupesc aici.
+tiu, toate-\i merg de-a-ndoaselea

+i-\i ei pe cap belea,
De n-ai re=it voproasele
De pe povestka dnea.
S[ zicem, cu bucatele:
Ni-s bune de guleai,
C-a zis =i prisidatele
C[-i mare urojai.
!
R E P E R
D E
P U N C T U L
De-amu-i l[satul secului,

Dar roada-i toat[-n sac...
C`t mai umbl[m cu specul[,
Altfel nu-i d[m de hac.
Se duc s[teni o serie

Cu nuci =i usturoi,
Ajung p`n[-n Siberia
+i vin =i ]napoi.
Deci spun din capul locului

S[ hie l[murit,
C[-n oblastea norocului
}i ghine de tr[it.
C`te seri te-am
a=teptat
Dup[ Valentin Ro=ca
Stie iazul de sub sat,
A aflat =i-un tei,
C`te seri te-am a=teptat,
M[i, =i iar[ m[i!
Am avut noroc de nori

M-au stropit prin v[i,
C[ m[ aprindeam de dor,
M[i, =i iar[ m[i!
+tie codrul haiducesc,

Plin de porumbei,
Cum veneam s[ te iubesc,
Of, =i iar[ m[i.
Eu pe tine te-am ales

Dintre mul\i fl[c[i,
Te-am ales nu te-am cules,
+-apoi iar[ m[i.
M-am convins c[ n-ai obraz,

Nu te mai a=tept.
C { R A R E
Ia mai stai =i tu la iaz

Dac[ e=ti de=tept, m[i!
P E T R U
!
Un dor
din \[ri str[ine
C`nd plec ]n \[ri str[ine,
De \ara mea mi-i dor...
... mi-i dor de al meu neam...
(Vladimir Rusnac)
De \ara mea mi-i dor,
De prispa casei noastre,
De dealul cu mohor,
De rude-apropiate
Plecate-n alte p[r\i
+i mai ales de v[rul
Ce s-a-nsurat an\[r\.
C`nd plec ]n alt[ \ar[,

Mi-i dor de neamul meu
Cu felul s[u romantic
Spre z[ri merg`nd mereu,
De mame solitare
Tot a=tept`nd la por\i,
Ce-au dat feciori ]n lume
+i-n loc le vin nepo\i.
C { R A R E
P E T R U
!
!!
R E P E R
D E
P U N C T U L
Mi-i dor de limba mea,
Adesea prost rostit[,
Dar neao=[ sadea;
Dec`t s-aud tot hojma
Mersi =i, iar, Ochei!
Mai bine-o-njur[tur[
Cu cruci Dumnezei.

Eu dup[ \ar[ mor
Cu c`t plec mai adesea,
Cu-at`ta mi-i mai dor;
+i din orice plecare
Un lucru obsedant!
Eu m[ ]ntorc ]n \ar[
Cu dor de emigrant.
!"
R E P E R
|[r`n[ pe asfalt
D E
P U N C T U L
... M[ scol cu noapte-n cap, m[ duc...

+i-ncet m[-ntorc spre cas[ iar[.
(Victor Teleuc[)
M [ prinde noaptea dor de \ar[,

De cioc`rlii ]n cerul nalt
+i m[ pornesc buimac spre gar[
Pe \arini negre de asfalt.
Un dor de mult ]mi spune mie

S[ mai rev[d prin c`mpuri verzi
|[rani cu spice-n p[l[rie
+i ]n ciubote mari de cherz.
Aprind din fug[ o \igar[,

Aroma gliei s[ m[-mbete.
Dar nu e nici un tren ]n gar[,
}nchis[-i casa de bilete.
De ici =i somnul m[ ]nmoaie,

Pe-o banc[ a\ipesc un pic.
Z[u, n-ar strica acum o ploaie,
C`nd p[pu=oii dau ]n spic.
Apoi m[ scol ]n zori, la =apte,

S[ duc spre centru de la gar[
Parfum de mere cump[rate
De-un or[=ean crescut la \ar[.
}ntoarcerea
fiului vostru
Voi poate-acum v-a\i a=ezat la mas[,
+i numai eu nu-mpart cu voi bucate.
(Titus +tirbu)
Eu nu v-am scris
C[ am s[ vin acas[,
Dar iat[ c[ mi-am de=ertat valiza,
Pornesc la drum
+i, c`nd ve\i sta la mas[,
Hop! cad =i eu,
Ca s[ v[ fac surpriza.
Mi-i autobuzul cam de-o marc[ veche,

La-ntors[turi
Abia pe ro\i se \ine,
Dar ce mi-i mie
Floare la ureche!
}n el un loc, at`t ]mi apar\ine.
Dar iat[ satul c`t[ ]mbulzeal[!

Fl[c[i ]n =ir cu c[r\i la cing[toare,
Probabil, merg la =coala cea seral[
Sau se filmeaz[
C { R A R E
}n vreo =ez[toare.
P E T R U
!#
Un paznic d`rz,
Cu arm[ =i cu cìne,
O ia din sat
+i-l sim\i c[ nu i-i fric[:
Azi nu se fur[-n c`mp ce mai r[m`ne
+i, totu=i, paza bun[, vezi, nu stric[.
Dar rabla, moart[,

S-a l[\it c`t drumul;
Prin neguri v[d
Iubita noastr[ cas[:
Sus din hogeac

I se sub\ie fumul,
E semn c[ voi
V-a\i a=ezat la mas[.
Aud de-aici
Cum ]mp[r\i\i bucate
+i-n cupe ceai din cel ce se ]ntreab[;
V[ rog s[-mi pune\i
Por\ia de-o parte,
Ca s[ nu ias[ c-am venit degeaba.
C { R A R E
P E T R U
!$
!%
R E P E R
Un arhetip
D E
Are cas[ cu etaj,
Limuzin[ ]n garaj.
P U N C T U L
... N-are-un lucru omenie...
(Efim Bivol)
Tipul ista-i de nou tip,
Nu e tip, e arhetip:
Are tot ce vrea sub soare,
Greu de spus ce ]nc[ n-are.
Are cas[ =i ma=in[,
Cea mai fain[ limuzin[,
+i garaj cum altul nu-i
+i un beci desubtul lui,
Iar ]n beci enorm[ claie:
Tot butoaie pe butoaie;
Are curte impozant[
+i lunar c`te-o amant[
+i so\ie ce se \ine
Tot la b[i prin p[r\i gruzine,
Un b[iat needucat
+i un cìne ]nv[\at;
Are pe conturi curente
+i depuneri, =i procente,
+i cumetri, veri=ori
Care ve=nic i-s datori...
Asta are, ceea are,
C[, z[u, ce nu are oare?
Arhetipul, cum se =tie,
N-are ani de pu=c[rie.
Dar de unde, z[u, s[-i ia?
Vine legea... s[ i-i dea.
!&
R E P E R
C`ntec dzisu
D E
dup[ moarte
P U N C T U L
Nu c`ntam, mai mult pl`ngeam:

Cobuzul din lemn de-agud
De lacrimi ]mi era ud...
(Nicolae Dabija,
Din c`nt[rile pierdute ale lui Dosoftei)
P`n Costin va costini
+i Neculce-a neculci,
Dosoftei va dosofti:
De meteahn[, Doamne sfinte,
Am s[ c`nt f[r de cuvinte
despre vremea ceea trist[
cu turcime antihrist[.
Peste t`rg lucea o lun[
cu grimas[ de nebun[,
ni=te stele m[run\ele
erau lacrimile mele,
c[ci luai cobuzu-n m`n[
ca ]n vremea cea b[tr`n[,
s[ dzic c`ntece de hval[
pentru-a fi de m`ntuial[
cestei \[ri =i cestui neam...
Nu c`ntam, mai mult pl`ngeam
=i strumentul meu de-agud
de lacrimi ]mi era ud,
c[ci veni scr`=nind din din\i,
osmanlùl: De ce c`n\i?
+i durerile trecute
eu le dzisei pe t[cute,
c[-mi se ]necau ]n jele
toate vorbele a mele,
]nc`t hioro=ii bouri
dau cu coarnele ]n nouri.
+i c`ntam tot de jelanii,
ca s[ piar[ otomanii,
=i dziceam cu dor ]ntruna,
ca s[ cad[ semiluna
drept la mine-n c[limar[,
s[ se-nece ca o fiar[.
Iar matale, Doamne sfinte,
te dosi=i di dinainte
s[ n-auzi de rug[minte-mi,
deci eu dzic, dar n-am cuvinte,
c[ci e-un c`nt mai mult pl`nsoare
pentru vremuri viitoare,
s[ stea la catapeteasm[
hiri= cum ar fi agheasm[;
=i-i un c`ntec pe t[cute
despre vremile trecute
=i de-at`ta =i vi-l las,
Ca Dabija s[-i dea glas,
c`nd a vre, de multe ori,
c[ci =i el ]i scriitori
C { R A R E
nu cu pan[ cu stilou,
ce-a fost vechi s[ fac[ nou.
P E T R U
!'
Consecin\ele
absen\ei tale
Absen\a ta ]i alinare,
...Dragostea-mbr[zdat[, nesem[nat[.
(Andrei Grumeza, Absen\a ta)
Pe hogeagul casei mele
S-a rupt luna drept ]n dou[.
C`t era s[ vii acolo?
Hai pe-o sear[, hai pe dou[!
}n absen\a ta, haino,

Dorul meu ce-avea s[ fac[?
}nflorii =i eu ca pomul,
Da-s un pom cu floare seac[.
+-apoi care-i consecin\a?

Am r[mas noi doi azi, drag[,
Un amor f[r de s[m`n\[
+i un trup pe veci p`rloag[...
C { R A R E
P E T R U
"
"
R E P E R
D E
Un v`nt ce seam[n[
P U N C T U L
cu mine
De v`ntu-acesta care vine
N-am s[ m[ ap[r...
C[ci seam[n[ grozav cu mine.
(Leonida Lari, De v`ntu-acesta...)
Din zarea cea ]ncr`ncenat[,
Cu ochi aprin=i, cu p[r v`lvoi,
Un v`nt se-ndreapt[ ]nspre noi
+i eu l-a=tept ca pe un tat[.
Grozav mai seam[n[ cu mine:

Tr`nte=te geamuri, u=i la r`nd,
Apoi de ur[ grea vibr`nd,
Ba pleac[ iar, ba iar revine.
O, frate v`nt, de=i-mi e=ti taic[,

Cu suflet sumbru =i rebel,
Cu tine sunt =i eu la fel:
Tu e=ti un v`nt, eu sunt v`ntoaic[.
Se uit[ lumea la noi rece

+i mai ne-ar pune gheara-n g`t,
Ea nu pricepe nici at`t:
Tot ce e v`nt ca v`ntul trece...
"
R E P E R
D E
La menajerie
P U N C T U L
R`sul st[ ]nchis ]n cu=c[,

Zi-i ce vrei, el nu te mu=c[...
(Gheorghe Bl[naru)
ntr-o \ar[ tropical[
A tr[it o animal[:
R`sul nu =tia de pl`ns,
A tot r`s p`n a fost prins.
R`sul st[ acum ]n cu=c[:

Nici nu r`de, nici nu mu=c[,
+i-l ghiontesc cu vorba to\i:
Ia mai r`zi, m[i, dac[ po\i.
R`su-n col\ul lui se duce:

Unde-i jungla mea cea dulce?
R`sul mi-a c[zut ]n pl`ns:
Unde-i ho\ul ce m-a prins?
Cine r`de, cine mu=c[,

Hai, copii, cu el ]n cu=c[!
Cei ce cam obraznici ]s
O p[\esc ca acest r`s.
Numai
noi a=a
Te cunosc de-o zi,
Te iubesc de-un veac...
(Vasile Romanciuc)
Poart[-mi pe sub nas
Iarba cea de leac.
Te cunosc de-o zi,
Te iubesc de-un veac.
C[ci eu din p[m`nt

Sfat str[bun ascult:
De-o cuno=ti pu\in,
O iube=ti mai mult.
Fa\[-n fa\[ st[m

Solitari copaci.
Un cuv`nt n-ai spus
+i din nou iar taci.
Numai noi a=a

Fi-vom veci de veci:
}nc[ n-ai venit
+i de-acuma pleci.
Deci, s[ d[m pe v`nt

C { R A R E
Auritul scrum:
Nici nu ne-am aprins,
+i ne-am stins de-acum...
P E T R U
"!
Ce-i la Nicu=or
]n s`n?
Spune, ce ascunzi ]n s`n?
O pl[cint[, un mosor?
Nu, Lenu\[, un tractor...
(Vitalie Filip)
Nicu=or, r[spunde drept:
De ce e=ti umflat la piept?
Spune: ce-ai ascuns ]n s`n?
Nu cumva un bra\ de f`n?
Poate pl[cin\ele moi,
Un mosor sau un pisoi?
+i r[spunde Nicu=or:
Nici pisoi, =i nici mosor,
Am ascuns un autor,
Un poet, =i-l \in la piept.
Vrei s[ spui: o poezie?
Ba de unde-ar fi s[ fie?
Nicu d[ gr[bit din pleoape,

Stai un pic ca s[-\i explic:
Poezia nu ]ncape,
Autorul e mai mic.
C { R A R E
P E T R U
""
"#
R E P E R
D E
P U N C T U L
Portretul celei dragi
Pletele tale neagr[ furtun[,
Ochii un ]nsetat ulcior.
(Alexandru Negri=)
Sunt pletele tale o neagr[ furtun[,
Iar ochii-nsetate ulcioare;
+i fa\a-i roz-alb[ ca fa\a de lun[,
Iar bra\ele-s crengi str`ng[toare.
La fel \i-s =i s`nii cu chipul de sfere
Ce-n nouri balastu-=i ridic[;
Iar buzele tale cu ro=ie miere
Le-a uns f[c[torul-vl[dic[.
Un cap c`t bostanul, spr`nceana t[ciune,
Mijlocul un miel ce se-ntinde...
A=a-i c[ grozav \i-i portretul, ia spune?!
Prea scurt sunt ]n bra\e, cu greu l-a= cuprinde...
"$
R E P E R
D E
P U N C T U L
Jum[t[\ile vie\ii mele

Dup[ +tefan Lozie
Prieteni dragi, acum v[ pun direct ]n fa\[
Acea f[ptur[-n lume ce este a mea via\[.
Da, nu t[g[duiesc vreo tain[ nim[nui:
O jum[tate, iat[-o, iar alta hiri= nu-i.
Cum tai din m[rul ro=u exact o jum[tate
+i-o dai unei m[tu=e sau poate unui frate,
A=a-mi lipse=te mie, din via\[-n adev[r,
Acuma jum[tatea ce-am dat-o, cea de m[r.
Un g`nd m[ zv`rcole=te ca lupu-n v[g[un[:
Au nu cumva am dat eu bucata cea mai bun[?
Au partea cea stricat[, ]n ea c-un vierme gras,
Ce fac c`nd v[d c[ tocmai aceea mi-a r[mas?
+i de a=a-i anume, dar am dovezi c-a=a e,
Atunci vede\i, prieteni, c-am dres o d[n[naie?!
S[-\i dai tu partea bun[, iar \ie s[-\i opre=ti
Doar partea cea mai proast[? O, cap, ce prost mai e=ti!
O, via\[-jum[tate! De ce te-am rupt ]n dou[?

Dar de-mi erai ]ntreag[, n-aveam idee nou[
Ce-o spun acum la lume: Voi, fete =i b[ie\i,
Oricum de v-ar fi via\a, n-o fr`nge\i ]n buc[\i!..
Invita\ie la ploaie
Auzi, iubito, plou[.
Azi plou[ pentru noi...
(Vasile Romanciuc)
Auzi cum plou[? Haide,
Iubito, tot acum,
F[r nici un scop anume
S[ r[t[cim pe drum.
Ia uite cum mai plou[!
+i plou[ pentru noi,
Ca s[ ie=im afar[
Din pat, aproape goi.
S[ ne plimb[m ]n voie
Noi, tineri =i frumo=i,
Ca ni=te paparude
Din anii seceto=i.
Acum e cald, c[-i var[:
Hai ie=i, z[u, c`t s[-\i strig?
C[ iarna o s[ ning[
+i o s[ fie frig...
C { R A R E
P E T R U
"%
}nstr[inare
Mi-i s[rutul str[in
+i e ultim!
(Aurel Ciocanu)
Printre nouri sc[mo=i
Eu sunt singur pr[p[d!
C[ ]n ochii-\i frumo=i
Numai eu de m[ v[d.
Se coboar[-ntr-un h[u
Luna cea de-ametist.
L`ng[ um[rul t[u
Eu sunt singur =i-s trist.
}ntr-un lan de pelin
G`ndu-mi scocior[ greu.
Mi-i s[rutul str[in,
Parc[ nici nu-i al meu.
Ochii mi-au adormit,
Mi-s bra\ele reci,
Pe-o clip[-am venit
+i m[ duc pentru veci...
C { R A R E
P E T R U
"&
"'
R E P E R
D E
Nu pot spune
P U N C T U L
c[-s acela=i totdeauna
Dup[ Arhip Cibotaru
Nu pot spune c[-s acela=i totdeauna:
Ieri, de-o pild[, am oprit furtuna.
Ast[zi ]ns[ ore cu duiumul
Printre crengi plecate ]i dau drumul,
C[ci a=a cum sunt =i cum v[ par,
Sufletul mi-i codru de stejar.
De c`te ori, c`nd v[d
un t[ietor de lemne,
}i chem la mine, ]i fac semne,
S[-mi taie crengile uscate,
Dar parc[ po\i ca s[ le tai pe toate?
+i drumul lung, de unde vine,
Cu altul se-nt`lne=te-n mine
+i st[ s[ vad[, spre izvoare,
Cum vin ]n c`rduri c[prioare
Cu pas domol, merg`nd agale,
C[ci n-am nici pu=ti =i nici pistoale.
Arar de tot de prin h[\i=
Mai iese c`te-un lup din ascunzi=
+i mai r[pe=te c`te-o ciut[, numai una...
V-am spus: nu sunt acela=i totdeauna...
#
R E P E R
D E
P U N C T U L
Porciada
Dup[ un autor anonim
Un porc gr[sun, tot carne =i sl[nin[,
St[tea pe g`nduri l`ng[ un cote\,
Avea ceva-n privirea lui senin[
Ce n-ar fi avut nicic`nd un porc mistre\.
L-am sc[rpinat o clip[ pe spinare

+i porcul, groh[ind biruitor,
A =i plecat s[-=i caute m`ncare
Cu r`tul ]ndreptat spre viitor...
S[get[ri
MAXIME
19631990
l ]ntrista veselia altora. +oarecele sc[pat viu din ghea-
rele pisicii devine erou
Lumina prea puternic[ te
na\ional al =oricimii.
orbe=te.
Pot s[-l critic: m[ va ierta
Mai bine arm[ f[r[ paznic,
mi-e frate.
dec`t paznic f[r[ arm[.
Semifabricant. Capra cu un singur ied nu intr[
]n poveste.
Din\ii care nu mu=c[, nu se ascut.
Omul cu mai multe fe\e r[m`-
Visul ho\ului: cìni loiali. ne ]n cele din urm[ f[r[ de
Celui str`mb nu-i place oglinda nici una.
care-l arat[ drept. Prietenia nu trebuie s[ devin[
Femeia vinde, b[rbatul cal de d`rval[.
cump[r[. Dormea noaptea =i visa ziua.
Omul f[r[ de un picior e ]n St[tea mereu cu mintea ]n po-
c`=tig: n-are nevoie de doi zi\ia de drep\i.
pantofi.
Musca de pe coroana suvera-
Cine recunoa=te c[ e prost, e nului se consider[ giuvaier.
deja un pic de=tept.
Prostia e man[ cereasc[: nu i
Da, femeile sunt flori: cer se d[ oricui.
]ngrijire la timp.
Cele mai reu=ite asonan\e le
C { R A R E
Observ[m gre=elile altora mai aud poe\ii surzi.

u=or dec`t pe ale noastre.
Partizan cu... epole\i.
+oapt[ de surdomut.
Capul gol n-ai cu ce-l acoperi.
P E T R U
Tr[ia ]n parantezele p[rerilor

str[ine. Satiricul scrie cu sabia.
#
#!
Un scriitor, cu superioritate: Tot p[\itu-i... pedepsit.
R E P E R
Azi n-am scris nici un r`nd.
Odihna dulce mul\i lene=i
E mai u=or s[ dai sfaturi, aduce.
dec`t s[ le urmezi.
D E
Capul i se \inea pe umeri
Nu ofensa\i pe tinerii infrac- numai datorit[ g`tului.
P U N C T U L
tori, l[sa\i-i s[ mai creasc[.
Savant: vroia s[ ob\in[ o ras[
Se afirma, neg`nd mereu pe al\ii. de lupi ierbivori.
Era at`t de trist, ]nc`t ]\i venea Capul plecat =eful ]l m`ngìe.
s[ r`zi.
Pentru a-\i primi salba, trebuie
Dec`t mort de sete, mai bine s[ pleci capul.
mort beat.
Lipsea =i atunci c`nd era prezent.
Oamenii ajung celebri abia
Judec[torul ]nr[it nici sie
dup[ ce mor.
dreptate nu =i-a g[sit.
}mp[ratul =oarecilor tr[ie=te
Capul de bronz era mai scump
tot ]ntr-o gaur[.
dec`t cel viu.
St[tea drept =i judeca str`mb.
Mergea pe trei c[r[ri =i-o c[uta
Actorii slabi cer mereu roluri tari. pe a patra.
M[garului nu-i place s[-i spui Aricii se m`ngìe... cu \epii.
pe nume.
C`nd t[cea, ]\i vorbea at`t de
De rìe po\i sc[pa, multe...
de lichele ba.
Or[=eanul veritabil fuge... la \ar[.
Avea o gur[ plin[ de vorbe
B[tr`ne\ea ]ncepe de la
goale.
primele amintiri.
Un singur lucru era ]n\eles: nu
Neschimbate r[m`n numai
se ]n\eleg.
schimb[rile.
G`ndea ]n gura mare.
Nu era cerb, dar purta coarne.
Te-a b[tut, dar nu cu g`nd r[u.
Oglinzile drepte nu fac
Gura la \`\[ se trage. complimente.
Nu era mare b[utor: c`t ]i Ce rost s[ ne mai cert[m, dac[
d[deai, at`ta lua. p`n[ la urm[ tot ne ]mp[c[m?
#"
Mai bine beat sub mas[, dec`t Se t`ra =i la vale.
R E P E R
mort pe lai\[. Tot pl`ng`ndu-se doctorilor, i

|ine-\i picioarele la un loc, se f[cuse mai bine.
D E
aici nu e=ti la plaj[. Ai sau nu ai cap, p[l[rie tot

P U N C T U L
Dragostea se aprinde u=or, ura trebuie s[-\i cumperi.

se stinge mai greu. Du-te acas[, altfel cum ai s[
Fiica popii =i-a dres glasul =i ne mai vii =i mìne la mine?
prosl[ve=te partidul. Nu se vinde numai ceea ce nu
Deputatul cel t[cut st[ ]n jil\ul se cump[r[.
s[u mai mult. Mul\i v`n[tori nimeresc mai
Doamna cu gura mic[ face mult cu vorba dec`t cu arma.
scandalul mare. Nu toate pietrele sunt pietre
R[zboiul e b[rbat, pacea scumpe.
femeie. Drumului ]i st[ bine sub ro\i.
Cine vorbe=te mult, aude Sf`r=it de v`n[toare: garderob[
pu\ine. de bl[nuri.
Cei mai mari ocupan\i sunt P[reri fripte la gr[tarul criticii.
eliberatorii. Ulciorul mic de=art[ butoiul
Soi de basarabeni: du=mani mare.
cu fra\ii =i fra\i cu al\ii. Ap[r[-\i pielea, dar n-o f[ pe
Ho\ului nu-i place s[-=i vad[ pielea altora.
chipul ]ntr-o art[ realist[. Tot t[c`nd ]n =edin\e, f[cuse
Unii moldoveni se \in de b[t[turi la palme.
mìni numai c`nd joac[ Hora Se uit[ la miel ca la o c[ciul[
Unirii. gata.
Buc[\ic[ de pìne De c`te Ov[zul idealul calului.
ori ne m[n`nc[ ea pe noi?
Corcitur[: ]nc[p[\`nat ca un
Z[u, ce mutre au unele fe\e! m[gar =i prost ca un bou.
Numai ]n vizit[ se sim\ea ca Tot ]n calul bun se d[ mai mult
la el acas[. cu biciul.
C`t[ moral[ i s-a f[cut vulpii, Un moldovean, general de
tot =mecher[ a r[mas. armat[: vindea elicoptere =i
Ura vine iubind. cump[ra h`rle\e.
Mirosea de la el a subaltern. Unul beat turt[: be\ivan cu
zacusc[-n gur[.
Alt[ ie=ire nu era dec`t
intrarea (]n PCUS). B[rbat ie=it la pensie: nici \[rii,
nici muierii
Cum ]i statul, a=a-i =i obiceiul.
Pe uli\a sa =i g[ina-i Raport: Am construit c`te
]ndr[znea\[. 0,00001 latrine pe c. de
locuitor.
Ni=te oi p[scute de un lup.
Cel cu o m`n[ nu se apuc[ s[
Ai c[zut, ridic[-te. fac[ f`nt`n[.
A= zice =i eu ceva, da lupu-i pe Escrocul v`neaz[ norocul.
aproape.
Cuplu interna\ionalist:
Coco=ul b[t[u= nu prinde la
carne. =ovinel, =ovinic[
}ntrecere ]ntre boi: care e mai Orbul n-are nevoie de ochelari.

de=tept? +tiin\a de carte are du=manii ei
Un fustangiu ]=i curta propria aparte.
so\ie. Cuno=tea mai multe limbi (cu
Un parlamentar gospod[ros: ajutorul translatorului).
venea ]n parlament cu tribuna Apuca lingura cu am`ndou[
de acas[, una me=terit[ cu
mìnile.
m`na lui dintr-un salc`m
noduros. }n orice hain[ l-ai dichisi,
Invalid al frontului cultural, porcul tot porc r[m`ne.
gradul I. M`n[ spart[ de gloan\e.
C { R A R E
Boala nu te ]ntreab[ ce post Erau mai mul\i glon\i dec`t ho\i.

ocupi.
Dac[ ai cu ce-l ]mpodobi, =i
Un parlamentar: Ce-i, docto- dracul poate deveni preot.
P E T R U
re, cu mine, c[ vorbesc =i prin

somn? Deputat beteag de minte.
##
}l a=tepta pu=c[ria cu u=ile Fiecare ]=i caut[ un rob c[ruia
deschise. s[-i poat[ spune prieten
devotat.
Tribun[ de ar fi, c[ oratori se
g[sesc. Toate porc[riile sunt f[cute de
oameni, nu de porci.
Para=uti=tii urc[ la cer, ca s[
cad[ jos de acolo. C`nd ]nchizi ochii, vezi lumea
mai frumoas[.
Denun\: Se d[ drept rom`n,
dar, de fapt, e moldovean de-al Dosul face, fa\a trage.
no=tru. Cum \i-i leafa, a=a =i ceafa.
Migrantul ]nn[scut nu se La copacul mic nu te du cu
opre=te la Prut. planul mare.
Chiar =i g[ina cea neagr[ tot Drapelul se d[ dup[ v`nt.
ou[ albe face.
Chiar =i filmele ]n alb-negru le
P`r[: +i-a f[cut casa cu fa\a vedea ]n culori roze.
spre Rom`nia
Oameni suntem, spun unii
C`rpal[ peticit[. c`nd sunt prin=i cu porc[rii.
+i-a ascuns biletul de partid Cat`rul ]nc[p[\`nat nu trage
dup[ icoana M`ntuitorului. nici la vale.
Focul nu se a\`\[ cu paie ude. Cine s[ te elibereze de
Buni tovar[=i la ho\ie. eliberatori?
Buzun[re=ti restaurant +i printre bolnavi sunt oameni

na\ional privatizat. s[n[to=i.
Krader Gold magazin Oamenii r[i n-au na\ionalitate,

privatizat (cu capital str[in). sunt interna\ionali=ti.
Planeta T`mpiada. F[cea din ochi cu =oldul.

C { R A R E
C`nd se aprinde lum`narea, Restaurant Sus paharul!

patima se stinge. Hotel N-avem locuri.
P E T R U
D[dea de poman[ =i cerea Semn r[u : i-a groh[it porcul

rest. ]n prag.
#$
#%
}I d[dea ]n obraz pe la spate. }n venele lui curgea s`ngele
R E P E R
tuturor =ovinilor.
Cel ple=cat nu-=i cump[r[
pieptene. O erotoman[: M[i Ioane, cine
\i-a f[cut copiii?
D E
Lupul b[tr`n ajunge de r`sul
cìnilor. |inta= specializat: nimerea
P U N C T U L
numai ]n oameni.
Nu-i zi veneticului frate, c[ \i
se urc[ ]n spate. Planul de perspectiv[ a
pompelor funebre
Pe an ce trece, cre=te num[rul
c[r\ilor pe cap de locuitor. Divor\at[ cu un singur copil,
dar cu pensie alimentar[ de la
Divor\a mai des dec`t se mai mul\i haid[i.
c[s[torea.
Doi vecini mi-au ocupat c`te
Din ziare: Cresc vertiginos =i o camer[ =i le-au declarat
pre\urile la dragostea cu plat[. republici separate.
Omul s[rac burt[ nu poart[. +efii mari se cunosc dup[
Cravat[ la pielea goal[. num[rul din\ilor de aur.
Oare =i raiul de pe ceea lume Manifesta un interes nes[n[tos
e pentru =efi =i deputa\i? pentru propria sa s[n[tate.
+i \apul poart[ barb[, dar nu-i Din toat[ cohorta de pro=ti,

mare ]n\elept. el p[rea cel mai de=tept.
D[ medalii la canalii. Studioul Hopa-film.
Dac[-i zici frate, de ce i te urci Cine se scoal[ mai diminea\[,

se culc[ mai devreme.
]n spate?
Fiecare =oarece cu gaura sa.
}nfuleca ]n sudoarea frun\ii.
Persoana prea bl`nd[ r[m`ne
Nu-\i f[ amici din venetici.
fl[m`nd[.
Dracul nu-=i face cruce.
B[tut de g`nduri str[ine.
S`rba fo=tilor nacealnici. Se are de bine cu cei r[i.
Perspective sexuale. }ntrebare adresat[ redac\iei:
Masc[ de om sincer. Nu s-ar putea ca soarele s[
#&
r[sar[ mai ]ntì la noi =i numai Un iepure de cas[ (din gura
R E P E R
pe urm[ ]n Japonia? =arpelui): Recunoa=te-mi, te

rog, suveranitatea
P[rintele din satul nostru nu
D E
crede nici ]n Dumnezeu, nici Baionete pa=nice.

]n dracu.
P U N C T U L
Voluntari de la periferie:
Canalia ]=i a=teapt[ medalia. ]mpu=c[ doar cu bumb[rezi
de oaie.
}I dai afar[ prin judecat[, el
intr[ ]napoi prin partid. Bastionul, pardon bastonul
democra\iei noastre.
Armata imperiului era at`t de
numeroas[, ]nc`t nu mai avea Papagalule, e=ti liber s[ stai ]n
cum s[ ]ncap[ ]n grani\ele lui colivie.
naturale. Teritoriu ocupat de
Herghelegiu de profesie: intr[ eliberatori.
c[lare pe cal =i ]n prezidiu. Pia\[ de dsfacere a ideilor.
Nu-i nici cerneal[ ]n Pe cea cu picioarele lungi nu-i
v`nzare, a=a c[ moi peni\a ]n u=or s-o ajungi
Negru de Purcari.
Moment de criz[: mai multe
Colectivul Avangarda se partide dec`t lideri.
afl[ ]n coada coloanei.
Dinte pentru dinte =i denun\
}nchide gura, c[ de nu ]\i pentru denun\.
dau la bot!
Biografie: opincar ajuns
Chirurgul c[tre pacient (]nainte pantofar.
de opera\ie): Ia seama, dac[
De cum se n[scuse, prinse a
mori, s[ =tii c[ te mai tai ]nc[
\ipa: To-va-r[=i!
o dat[
Boga\ii \[rilor s[race.
Dansa ]ntr-un picior, pentru
c[ numai unul avea. Salarii f[r de comentarii.
Floricele
pe c`mpii
POEZII PENTRU COPII
19621986
Legea polite\ii
Po\i s[ intri-n casa mea
Ori=ic`nd ai vrea,
Doar c[-ntì ]n u=[ bate
+i ]ntreb[ de se poate.
Fr[\iorii
C`t m[ str[duiesc, ]mi pare,
Pe Andrei n-am s[-l ajung,
C[ci cu c`t eu cresc mai mare,
Cu-at`t el este mai lung.
C { R A R E
P E T R U
$
$
R E P E R
D E
Pui=orii mei
P U N C T U L
g[lbui
Pui=orii mei g[lbui,
Z[u, cu d`n=ii nu mai pot,
Toat[ ziua pui, pui, pui,
Ce le dau, m[n`nc[ tot.
Le aduc ]n farfurie
M[m[lig[ aurie
+i p`n mai zic: pui, pui,
Puii sunt, m[liga nu-i.
Troscot le-am tocat, ]n fine,

S[ le dau =i vitamine
Gust[ric[ deocheat[,
Iar ei au p[pat-o-ndat[.
}mi scad sacii de merinde,

Puii mei cresc ]nainte,
Sacii tot mai mititei,
Puii tot mai m[ricei.
$
R E P E R
D E
P U N C T U L
Optimistul
Tu, eu nu sunt pl`ng[re\,
Dar am pl`ns mai ieri, se =tie.
Vre\i s[ =ti\i de ce, b[ie\i?
Am avut o bucurie.
Ciob[na=ul
Am, am, am eu trei iedu\i,
Cam n[t`ngi, dar dr[gu\i.
Eu i-am scos s[ pasc[-n pace
}n poiana ce le place.
Cu purtarea lui ho\easc[,
Nu vrem lupul s[ soseasc[,
Numai botul s[-=i arate,
+i plec[m ]n alt[ parte.
Costic[ =i Grivei
Vino p`n la prag, Costic[,
Nu sta-n poart[ ca un ghem;
Ce, =i de Grivei \i-e fric[?
Nu mi-e fric[, dar m[ tem
Fie pace pe p[m`nt

ntr-o casc[ de r[zboi
Un hulub cuibar ]=i face.
S[ c`nt[m c`t mai vioi:
Fie-n via\[ numai pace!
}ntr-un tub de proiectil,

Flori a=az[ un copil.
S[ c`nt[m cu to\ii-un c`nt:
Fie pace pe p[m`nt!
C { R A R E
P E T R U
$!
Fr[\iorii
=i bunicii lor
Ionic[ =i Petric[,
Fr[\iori, de mult se ceart[:
Pe bunic =i pe bunic[
Vor ]n dou[ s[-i ]mpart[.
Jum[tate de bunic
E a mea, auzi ce-\i zic?!
+i bunica jum[tate
E a mea, auzi, m[i frate?!
Iar bunicii, ferici\i,

R`d ]ntregi, ne]mp[r\i\i.
C { R A R E
P E T R U
$"
$#
R E P E R
D E
P U N C T U L
B[iatul, soarele
=i luna
Luci, soare, luci!
Dup[ deal de ce te duci?
Dup[ dealul cel cu vii
M[ a=teapt[ al\i copii.
Iar pe cer, lucind mereu,
}\i las luna-n locul meu.
Lun[ plin[, lun[ mare,
Mergi, b[iete, la culcare!
Un motan
citea o carte
Un motan citea o carte
+i-a zv`rlit-o h[t departe:
Miau! Iar despre cìni =i lei.
+i nimic de =oricei!...
$$
R E P E R
F[-mi =i mie
D E
trotinet[
P U N C T U L
Dorinu\a, cam cochet[,

Zice c[tre fr[\ior:
Bade, f[-mi o trotinet[,
Dar s[ fie cu motor.
De ce pl`ngea
ariciul?
Picura un pui de-arici
Lacrimi calde,
Lacrimi mici.
De ce pl`ngi tu ca un la=?
L-a-ntrebat un iepura=.
N-am prieteni,
Nu pricepi?
To\i se tem de ai mei \epi.
C`nd vreau s[-i cuprind mai tare,
}i ]mpung =i, cic[,-i doare.
Iepura=ul se aprinde:
Da tu, frate, nu-i cuprinde,
D[-mi, ca mie, numai laba.
Uite-a=a,
Ce pl`ngi degeaba?...
Poreclici
El la to\i le-a pus porecl[:
Unu-i Lupu, altu-i Sfecl[.
Dar =i lui i-a pus un pici
O porecl[ Poreclici.
Albinu\a =i copilul
Hai, copile, las[ joaca,
Vino s[ ]mi vezi prisaca.
Vin, c[ vorba ta ]mi place,
Dar d[-mi miere, =i nu ace.
Lic[ =i animalele lui

Azi la =coal[ ce-ai adus?
Am adus un pui de urs.
Mìne ce-ai s-aduci, ne spui?
V-o aduc pe mama lui.
C { R A R E
P E T R U
$%
Veta nu e piept[nat[
De ce nu te pieteni, fat[?
Pieptenele mi-i ]n geant[.
P[i, deschide-o, dar, odat[.
P[i, acas[ mi-i chei\a.
Ad[-o, dar, la fuguli\a.
Nu =tiu unde am l[sat-o.
Hai stai jos, nepiept[nato.
Pl`ng[rea\a
Cine-a rupt iar o gherghin[?
Pl`nge Nu\a ]n gr[din[,
Vars[ lacrimi mult amare,
Parc-ar fi o stropitoare
C { R A R E
P E T R U
$&
$'
R E P E R
D E
P U N C T U L
Mama \i-a luat
creioane
Mama \i-a luat creioane,
F[ pisici =i purcelu=i,
+i ma=ini, =i avioane,
Dar auzi ce-\i spun, Ioane,
}n caiete,
Nu pe u=i!
P`r`torul
Toat[ ziua ne p`nde=te
+i la tata ne p`r[=te.
Cum am face s[-l d[m gata?
S[-l p`r`m =i noi la tata?
%
R E P E R
D E
P U N C T U L
Desenul lui Ignat

M[i Ignat, m[i Ignat,
Tare prost m-ai desenat!
Asta-i fa\[, mam[, mam[!
+i zici c[ desen se cheam[?
{sta-i nas =i asta-i gur[?
Asta-i, bre, caricatur[!
Iepuril[
Mama ]l ]ndeamn[-n sil[:
Scoal[-te, m[i Iepuril[!
Iar[ el: Acu=i, acu=i,
+i se-ntinde ]n culcu=.
}ns[ iat[ din tufi=
Vine lupul pe furi=,
Iepuril[ s-a sculat
+i-a fugit ne]ndemnat.
Para=uta p[p[diei
Drept din mijlocul c`mpiei
}nverzite-n toi de var[,
Para=uta p[p[diei
Urc[-n cer, apoi coboar[.
B[iatul care nu d[
bun[ ziua
Ca un v`nt, ca o furtun[
Nicu intr[-n cas[:
Unde-\i este ziua bun[?
Mi-a r[mas acas[
C { R A R E
P E T R U
%
Binef[c[torul
Cum ]mi faci un bine, -]ndat[
Tu m[ spui la lumea toat[.
Cum s[ fac eu, m[i Marine,
Ca s[ nu-mi mai faci alt bine?
Motanul
=i borcanul
Zi, unde-i sm`nt`na?
De ce-i gol borcanul?
}ntreab[ st[p`na,
Dar tace motanul,
Cuminte cu totul
Privind la st[p`n[:
Nu vede c[ botul
I-i plin de sm`nt`n[?
C { R A R E
P E T R U
%
%!
R E P E R
D E
P U N C T U L
Graurul
Un b[iat =iret colea,
Pune-n pom o colivie,
Ca s[ poat[ prinde-n ea
P[s[rica ce-o s[ vie.
Dar un graur =i-a f[cut
Cuib al[turi o minune.
M[i, de unde a =tiut
C[ am vrut s[-l prind,
ia spune?
%"
R E P E R
D E
De Anul Nou
P U N C T U L
Noaptea-i alb[ de ninsoare,

Ninge lin =i ]ndesat.
Cu o torb[ ]n spinare
Mo= Cr[ciun intr[ ]n sat.
Iar ]n urma dumisale,

Urecheat =i dr[g[la=,
Sare prin om[tul moale
Un n[stru=nic iepura=.
El aduce o solie
Pentru cìnii cei haini:
Hai din ast[ zi s[ fie
Numai pace-ntre jivini!
+i cum intr[ Cr[ciunil[

}n ograda lui Ona=,
Sare-un cìne,
F[r[ mil[
H[m[ind la iepura=.
Iar acesta nu se las[:
M[i Grivei, nu mai f[ vorb[!
Ia prime=te-ne ]n cas[
+i-o s[-\i d[m ceva din torb[.
+i mai afl[ de la mine:

Ai trecut de-acu m[sura
C[ci de Anul Nou, fr[\`ne,
Nu e bine s[ faci gur[.
+i Grivei, plin de sfial[,

Zice bl`ndului ortac:
Scuz[-m[ de ]ndr[zneal[,
C[ mai mult a=a nu fac.
De-o fi v`nt, de-o fi furtun[,

|i-oi da casa mea cu tot.
+i, ]n semn de pace bun[,
Vino s[ te pup pe bot!
C { R A R E
P E T R U
%#
Iepura= de la ora=
Tat[l meu, de la ora=,
Mi-a adus un iepura=
M[run\el, dar zurbagiu:
Sare, fuge, parc[-i viu.
Eu deschid s[ ies din cas[,

Iepura=ul vrea s[ ias[,
Eu ]l las, iar el s[ vezi!
O ia fuga spre livezi.
A\i v[zut ce iepura=!

E adus de la ora=,
Dar la trup, la urechiu=i
Nu-i de vat[ =i de plu=,
Nu-i luat din magazine,
Dac[-l scapi, s-a dus, nu vine
Prinde-l, tat[,
}nc-o dat[
S[-l ar[t la lumea toat[!
C { R A R E
P E T R U
%$
%%
R E P E R
B[t[u=ul
D E
P U N C T U L
Vorba voastr[ m-a dat gata,
Z[u c[ din r[bd[ri m-a scos!
Cine m-a p`r`t la tata
C[-s un b[t[u= focos?
Las c[ aflu eu acu=i,
C[ de nu nici nu mai pot.
Cine-a spus c[-s b[t[u=?
Spune\i, ca s[-i dau la bot
Motanul lui
N[t[flea\[
Ia te uit[ ce cotoi
Foarte m`ndru =i de soi!
Are blan[
Astrahan[
+i must[\i
Parc[-s s[ge\i.
E viclean =i curajos,
C`nd se duce dup[ prad[.
Una-i r[u: e-un somnoros,
De-l trag =oarecii de coad[.
%&
R E P E R
D E
P U N C T U L
Arvinte
Mama i-a pus ceas pe m`n[
+i l-a prevenit pe fiu
Ca de la sc[ldat s[ vin[
Pe la cinci, nu mai t`rziu.
}ns[ a venit Arvinte

Tot t`rziu, ca ]nainte.
S-a sc[ldat =i a prins pe=te,

Iar pe maica o prive=te
Drept ]n ochi, zic`nd =iret:
Ceasul ista se gr[be=te,
Poate c[ ]l duci la me=ter,
Ca s[ mearg[ mai ]ncet
Sc`nteieri
EPIGRAME
19561999
C[tre to\i oamenii
de pe planeta P[m`nt
De vre\i un pa=nic viitor,
Un sfat s[ asculta\i mereu:
Nu v[ ur\i e prea u=or,
Iubi\i-v[, de=i-i mai greu...
Dragoste t`rzie
n sufletul meu, un castel b[trnesc,
Ce cau\i, iubire trzie?
M[ rde =i fata pe care-o iubesc,
M[ rde, plngnd, =i so\ia...
De-ale opozi\iei
Nu e vreo rebeliune,
ns[ gndu-i nesupus:
Opozi\ia propune
S[ se strige Jos!... mai sus.
C { R A R E
P E T R U
&
&
R E P E R
D E
P U N C T U L
Ipotez[
Ca s[ devii savant, pe ct se pare,
Adesea lucrul cel mai important
E s[ aduci dovezi conving[toare
C[ ntelegi... ce-a spus un alt savant.
Eva c[tre Adam

Eva caut[ prin rai:
Al\i barba\i nu-s, oricum dai;
La Adam se-ntoarce-n col\:
Ah, e=ti unicul meu so\!...
Unui flutura=
Flutura=, cnd vezi de jos
Avionu-n sl[vi nalte,
Tu s[ nu crezi c[ \i-e frate:
El te d[ cu clorofos...
&
R E P E R
Unui scriitor care se

D E
repet[
P U N C T U L
Cititorii cei iste\i

Spun c[, cic[, te repe\i,
Pe cnd tragedia ta
E c[ n-ai ce repeta...
Unui pictor
care mai mult vorbe=te dect picteaz[
Acesta zici c[-\i este \elul:
Vrei publicul s[ te cunoasc[?
P[i nu vorbi, ci ia penelul
+i las[... arta s[ vorbeasc[.
Unui scriitor
care ignoreaz[
dragostea
Din romanul t[u adie
Cel mai straniu crez[mnt,
C[ deun[zi o Marie
A n[scut... din duhul sfnt.
Unui bolnav
amorezat
Toat[ ziua cu tablete;
Iar spre sear[ hai la fete!
Vl[guit o noapte-ntreag[,
nspre zori din nou pe targ[.
Unui bibliofil
C[r\i ai multe, faptu-i fapt,
ndesite raft n raft,
Nici nu =tii cum de ncap.
Poate le mai sui... =i-n cap?
Conflict
=i consecin\[
Un de=tept =i cu un prost
S-au luat piepti= la rost.
La cu\it a-nvins cel prost
C { R A R E
Lupta-i bun[, dar ce rost?...

P E T R U
&!
Un critic teatral
Criticul, l[sat pe-o coast[,
Zice: Piesa, da, e proast[,
Dar actri\a principal[
Are-un corp!... E colosal[!
Unui citatoman
Ce mai tratat! Numai citate
Din zeci de tomuri adunate.
Att mi pare doar c[-i r[u:
Nu ai nici un citat... de-al t[u.
Roman\[
n fa\a anilor ce vin
Nicicnd n-am s[ \i-o iert
C[ mi-ai ntins paharul plin
Cu sufletul de=ert...
C { R A R E
P E T R U
&"
&#
R E P E R
D E
P U N C T U L
Unui tip
Se-ntorc toate pn la urm[
ntr-un fel cum nu-mi convine:
Ieri nu-\i mai d[deam de urm[,
Azi nu pot sc[pa de tine...
Moment
S[ ie=i din firea mea, mnie!
Ai ars un pic, \i-o fi de-ajuns.
Dect pe fa\[ du=m[nie,
Mai bine pace pe ascuns.
C[tre oglinda
str`mb[
Nu vezi mutra cum =i-o schimb[
+i-=i nfoaie platul piept?
Fii, oglind[, =i mai strmb[
+i pe strmb arat[-l drept...
&$
R E P E R
D E
P U N C T U L
La moartea
lui Don Juan
Cnd l-au pus n sc[ld[toare,
Babele-=i d[deau cu cotul:
Ce b[rbat! Chiar =i cnd moare
Uit[ c[ nu-i mort cu totul...
Omului om
Eu v[d cum moare omu-n om,
n fa\a groazei din atom.
Dect alt om dintr-o maimu\[,
Pe cel de azi mai bine-l cru\[.
Mentalitate
S[ fur? Cum[tre, cum se poate?!
Eu sunt lipsit de-acest cusur:
Cnd am n casa mea de toate,
La ce-mi mai trebuie s[ fur?
O so\ie mul\umit[
Ea-i nespus de bucuroas[:
Am un so\ b[rbat model:
Mi-am f[cut cu dnsul cas[
+i copiii tot cu el...
B`rfitorul
De nu bei cnd \i propune,
Zice c[ e=ti mitocan.
Iar de bei, la to\i te spune:
M[i, da-i mare be\ivan!...
R[spuns
Te iubesc? Nu te iubesc?
Stai pu\in s[ m[ gndesc,
Doar ct timp nu m-am gndit,
+tiu bine c[ te-am iubit...
C { R A R E
P E T R U
&%
Unuia care vine
des ]n vizit[
Nu, eu nu-\i dau n obraz,
C[ vii des, mi pare bine,
Dar mai d[-mi un pic r[gaz
S[ mai vin =i eu la tine.
Unui ]nc[p[\`nat
Orice-\i spun, tu te arunci
S[ m[ contrazici. n fine,
Tu m[ contrazici =i-atunci
Cnd eu sunt de-acord cu tine.
Servilul ]n cosmos
Gr[sun =i zdrav[n, la plimbare
i spune =efului pitic:
+ezi dumneata n Carul Mare,
C[ eu ncap =i-n Carul Mic.
C { R A R E
P E T R U
&&
&'
R E P E R
D E
Unui ve=nic t[cut
P U N C T U L
Gura v[d c[-i tace.
Dar mintea ce-i face?
Las[-l, bre, n pace,
C[ =i dnsa tace.
Moralistul
Un mo=neag cu dalbe plete
l mustreaz[ pe-un student:
Ce tot umbli tu la fete?
Fii ca mine... con=tient.
Unuia care te \ine

de vorb[
Cnd m[ prinzi =i-mi zici: Salut!,
Ce s[-\i spun? M[ bucur mult.
Dar mai mult[-mi faci pl[cere
Cnd mi spui: La revedere!
'
R E P E R
D E
Unui pretins
P U N C T U L
binef[c[tor
Judecnd n felul t[u,
Vreau s[-\i spun c[ pentru mine
E destul s[ nu-mi faci r[u
+i deja mi faci un bine.
Un bolnav speriat
Doctore, ce-a fost cu mine?
Mi-a fost r[u =i n-a fost bine.
Dar acuma uite, z[u,
C[ mi-e bine... Nu e r[u?
Uitucul
Am o boal[: sunt uituc.
Cum s[ scap de-acest bocluc?
C[ci la doctor cnd m[ duc,
Uit s[ spun... c[ sunt uituc.
Drac de soa\[
Am o soa\[, drac de soa\[:
M[ trimite pn la pia\[
+i apoi m[ ia la rost,
Cic[: Spune unde-ai fost?
Adev[r trist
Tot b[rbatul care n-are
La femei succes defel
E sortit f[r[ cru\are
S[ devin[... so\ model.
Unui fost care

nu mai este
Din onoruri =i trufie,
Din vorbirea lui pe nas,
Din ma=in[ =i simbrie
Numai burta i-a r[mas.
C { R A R E
P E T R U
'
Vopsire
Vopsit \i este p[rul,
+i buzele-\i vopse=ti,
Vopse=ti =i adev[rul,
+i zici c[ m[ iube=ti.
|ap isp[=itor
Criticat, fire istea\[,
S-a \inut vnjos o via\[,
Dar odat[, l[udat,
A c[zut, n-a rezistat...
Compliment
cu supliment
Vai, ce mai cuminte soa\[!
Nu \i-a-ntors cuvntu-n via\[:
Orice-i zici, e tot t[cut[.
Apoi tace... c[ e mut[.
C { R A R E
P E T R U
'
'!
R E P E R
D E
P U N C T U L
Numai at`t?
Cnd inel de cununie
+i m[rgele lungi la gt
I-am luat, ea-mi zice mie:
Asta-i tot? Numai att?
Unei vopsite
Te-ai vopsit s[ fii frumoas[,
Toat[ fa\a: ruj, pomad[...
Mo= Cr[ciun =i tot mai las[
M[car nasul s[ i se vad[...
Un caz
Dupa nunt[ desp[r\ire,
Face mofturi conul mire...
Fata pleac[-ntr-un minut:
Ce-am avut =i ce-am pierdut...
'"
R E P E R
D E
P U N C T U L
Cu un v`nz[tor
E prima dat[ cnd curat
Tu restu-mi dai, nu m[ n=eli.
Nu po\i s[-mi spui ce s-a-ntmplat?
Mai face lumea =i gre=eli...
Un afemeiat
Poate c[ nici nu-i de vin[,
Dar cu dnsul uite ce e:
Chiar =i-o fust[ din vitrin[
I se pare c[-i femeie.
Testamentul
...unui ahtiat dup[ p[mnt
n cimitir e cel mai bun p[mnt:
Dect s[ creasc[ flori sau m[r[cini,
Mai bine p[pu=oi s[-mi pune\i pe mormnt,
S-ave\i ce da la porci =i la g[ini...
...unui sportiv grozav

Si mort a= vrea pe cineva s[-nving!
Deci, rog, mormntul s[-mi s[pa\i
C-un centimetru mai adnc
Dect la to\i ceilal\i...
...unui or[=ean incorigibil

Ca or[=ean de meserie,
Mai am un dor, cel mai vr[jma=:
Tr[ind la sat, a= vrea s[-mi fie
M[car mormntul la ora=...
C { R A R E
P E T R U
'#
Unui mic func\ionar
Cte-n lume s-au aflat,
Nu-s chiar toate cum le vrei:
P[l[rie \i-ai luat,
Cap, s[-mi spui, de unde-\i iei?
Greiera=ul =i furnica
Am cntat cum se cuvine
Din vioar[ pe la por\i...
+i acuma ce-\i r[mne?
Mergi =i fur[, dac[ po\i.
M`nc[rime
Cnd se-aude din mul\ime,
Unde te ntorci mereu,
Peste tot e mnc[rime!
Z[u, m[ simt flamnd =i eu...
C { R A R E
P E T R U
'$
'%
R E P E R
D E
A= crede...
P U N C T U L
A= crede n noroc cu zel,
Dar nu =tiu cum arat[ el;
A= crede-n bani =i portmoneu,
Dar... gol e buzunarul meu.
Pacientul
=i stomatologul
Doctore, mi-a\i scos un dinte
+i m[ doare, e pr[p[d.
Eu \i-am scos? Nu te \in minte,
Casc[ gura... s[ te v[d.
}nainte de m[riti=
Te-a mai bate, drag[ fat[,
+i-i umbla plngnd mereu.
El pe mine s[ m[ bat[?
Ba m[ tem c-am s[-l bat eu...
'&
R E P E R
D E
Unui tont[l[u
P U N C T U L
Ar fi cazul s[ se =tie,
Orict pari de auster,
Ce por\i tu sub p[l[rie,
Nu e cap, ci un cuier...
Un deputat
basarabean
Deputatul din C[pre=ti
A ajuns la Bucure=ti.
ntrebat: De unde e=ti?
El, de-acum la Bucure=ti,
N-a mai spus c[-i din C[pre=ti...
De-ale ocrotirii
Contra vremilor apuse,
Zic, s[ ne c[lim t[ria:
Ocrotirea limbii ruse
S[ se fac[ n Rusia...
Unei cocote
O, e=ti zn[ ntre zne!
Dar r[bdare! Stai, ce faci?
Doar ct m-am uitat la tine,
+i de-acuma te dezbraci...
Unei m`ndru\e
Astea-s flori de pe Elbrus,
De pe unde ai umblat,
Ne tot spui ce ai adus,
+i nu spui ce ai l[sat...
La func\ionarea limbii
de stat ]n Moldova
C\i migran\i s[ ne soseasc[,
D[-i cu limba romneasc[,
D[-i =i ast[zi, d[-i =i mini,
Din str[ini s[ faci... romni.
C { R A R E
P E T R U
''
Portret de preot
basarabean
Scoal[-n Kiev absolvit[,
Ochi-i spre Ural privesc,
Cu sutana moscovit[
+i colac... moldovenesc.
}mbog[\itul de ast[zi
Avere-n bani n saci cusut[.
+i tot mai numeri bani, Ioane?
Eu num[r doar pn la o sut[...
(Dar suta e de ... milioane.)
Un preot proimperial
Bun e preotul nou parc[,
Dar e cu n[rav sucit:
Vrea biserica s-o-ntoarc[
Cu fa\a spre r[s[rit...
C { R A R E
P E T R U
!
!
R E P E R
Cade inima ]n burt[
D E
P U N C T U L
Trist[, mut[-n vreme scurt[,
Cade inima n burt[.
Cnt[ burta n surdin[:
Pot sa cnt, de-acum sunt plin[...
La m[n[stirea
C[priana (1992)
O, m[n[stire din p[dure,
Vin venetici ca s[ te fure
+i, cnd s[-i judeci cu ocar[,
Ei se ascund n alt[ \ar[.
La unii doctori
de ast[zi
Doctori ce-s n tot momentul
Mai bolnavi ca pacientul
+i, ajun=i pe malul gropii,
Primii, ei, dau ortul popii.
!
R E P E R
D E
P U N C T U L
|ip[l[ul cu =urub
A tot \ipat n mod strident
Pn s-a v[zut n parlament.
Acuma \ip[ la ai s[i:
Vede\i s[ nu fi\i \ip[l[i...
Ultima speran\[
Am s[dit copac frumos
+i m[ jur s[ m[ \in viu
Pn va cre=te-att de gros
Ca s[-mi fac din el sicriu...
Eu m-am n[scut ]n
Rom`nia
Eu m-am n[scut n treizeci = cinci,
Eu m-am n[scut n Romnia,
Dar liberat de bol=evici,
Acum m[ aflu n... Rusia.
Destin de orator
La tribun[ te-ai n[scut,
La tribun[ ai crescut
+i din ea, ct nu-i trziu,
Cred c[ ai s[-\i faci sicriu.
Sclavul
totalitarismului
Port de la \ari o vn[taie
Intrat[-n suflet mult adnc:
Eu pn nu ncasez b[taie,
Nici nu lucrez, nici nu m[nnc.
Un decep\ionat
P[i, asta e democra\ie?
Eu am luptat ca un voinic
+i-ai mei sunt to\i sus la =efie,
C { R A R E
Doar unul eu sunt de nimic...

P E T R U
!!
Un frunta= prins
]n p[pu=oi
M-au prins c[rnd la p[pu=oi
+i-mi iau medalia-napoi;
Le-o dau, da-i rog: to\i sacii grei,
Cu p[pu=oi, r[mn ai mei...
Radiografie recent[
Lume gras[ =i mancurt[
Trece prin examinare:
Numai trup =i numai burt[,
Inim[ deloc nu are...
Celui l[sat
pe t`njal[
Hai ridic[-te mai iute,
Fii din oameni pricepu\i:
Cine vine s[ te-ajute?
C { R A R E
To\i vin... tu s[ i aju\i.

P E T R U
!"
!#
R E P E R
D E
P U N C T U L
Cameleonul
Vreau s[ se =tie sus, chiar azi, la centru,
C[ sunt croit din stofa colectiv[:
Am fost =i sunt =i ve=nic voi fi pentru
+i contra celor care-s mpotriv[...
Un b[d[ran
la pomenirea mortului
Cu vin n fa\[ =i bucate,
Un rgit la urm[ scoate:
Nu vreau memoria s[-i insult,
Dar, viu fiind, punea mai mult...
!$
R E P E R
D E
P U N C T U L
Un politician
de papur[
Politicianul cel n[tng
Are o pozi\ie:
La alegeri de nu-nving,
Trec n opozi\ie...
Poc[in\[
de mancurt
Sunt mancurt =i \i-o spun scurt,
Ca s[ =tie lumea toat[:
Da, amice, te-am vndut,
Dar cu inima curat[...
Un fost =ef de depozit
Revizori pe-ntreaga \ar[,
Nu regret nici un minut:
Da\i-m[ de-acum =i-afar[,
C-am furat tot ce-am putut...
Mie ]nsumi
(la 60 de ani)
O, c\i poe\i la vrsta mea
Erau de-acuma clasici, da!
+i c\i mureau, de multe ori,
La vrsta mea nemuritori.
Iar eu, ajuns la vrsta lor,

Nici clasic nu-s, dar nici nu mor.
C[tre micul cititor

Cartea mea-i cu multe file
+i cu multe poezii;
Cum ai s-o cite=ti, copile,
C { R A R E
D[-o =i altor copii.

P E T R U
!%
Referin\e istorico-literare
Citind cartea Rezonan\e, r[mi profund convins c[ Petru C[rare e
un talent autentic, nzestrat de natur[ cu toate calit[\ile necesare
observatorului satiric, umoristului, care vede spectacolul vie\ii... Fiind
umorist talentat, poetul nu putea s[ nu scrie =i versuri lirice
impresionante, p[trunse deseori de enigmele existen\ei omene=ti. Via\a
ns[=i i ofer[ lui C[rare motive poetice.
Petru C[rare e poetul concretului. Versurile sale sunt sugestive acolo
unde e vorba de material v[zut, tr[it...
Vasile COROBAN
E destul s[ cite=ti pe foaia de titlu numele lui Petru C[rare, ca pe

buze s[ vin[, f[r[ s[ vrei, un surs. C[rare, dup[ cum l-a anun\at volumul
de versuri Soare cu din\i, este un talent satiric, un umorist cu verv[, iar
uneori un liric subtil...
Participnd adeseori cu Petru C[rare la ntlniri cu cititorii, am
avut prilejul s[ constat ct de apreciate sunt versurile lui de c[tre public.
Nicolai COSTENCO
Un demon al ironiei, pe ct de mali\ios, pe att de blajin, aprinde

lumini colorate, care se amuz[ =i se hrjonesc crend un joc =iret, care
este fa\a adev[rat[ a lui C[rare.
...Petru C[rare p[trunde n psihologia =i logica individual[ a
parodia\ilor, ne-o dovede=te majoritatea parodiilor. Ironia lui
C { R A R E
prelunge=te creator originalul, se constituie numai n spiritul lui.

...Numeroase beneficii i ofer[ lui Petru C[rare concrete\ea, precizia
\intei artistice.
...Spontaneitatea, dezinvoltura, lipsa oric[rei note de f[cut sunt
P E T R U
m[rturia unei predispozi\ii umoristice ingenue. C[rare posed[ arta

zmbetului blajin, care ascunde abil acidul, ironia coroziv[, preten\ia
!&
!'
de a demasca. n poeziile bune el r[mne fidel umorului nostru
R E P E R
tradi\ional inofensiv, reveren\ios, =[galnic, binevoitor =i chiar ng[duitor,
umor ce blameaz[ cu atta discrete\e sl[biciunile oamenilor =i ordinea
lucrurilor.
D E
Mihai CIMPOI
P U N C T U L
... Dintre autorii ncep[tori se eviden\iau c\iva chema\i de destin
pentru a reabilita numele de scriitor na\ional, militnd cu toat[ pasiunea
=i curajul tinere\ii pentru demnitate uman[, pentru dreptate =i adev[r.
l vom numi aici pe poetul Petru C[rare, care la numai 20 =i ceva de ani
a demonstrat prin aceea ce a scris n acele mprejur[ri o adev[rat[
maturitate de scriitor =i cet[\ean.
... La fel ca mul\i al\i tineri intelectuali (n acela=i num[r =i autorul
acestor note), poetul Petru C[rare a fost dat afar[ de la lucru (revista
Chip[ru= n. n.), mult timp a fost =omer, f[r[ surse de existen\[ =i
abia ntr-un trziu angajat la o gazet[ raional[. Curajosul poet n-a depus
niciodat[ armele, nu =i-a schimbat convingerile =i crezul nici ast[zi.
Lui i apar\ine celebra poezie Oaspete nepoftit (din jungla colonialismului):
Noi avem un ho\ n cas[, / Noi cu ho\ul st[m la mas[ , / Ne-a ie=it
mai ieri n cale / Cu idei =i cu pistoale ...
Vladimir BE+LEAG{
Zmbetul lui Petru C[rare e o s[lb[ticiune frumoas[ ce sare

necontenit din lacrim[ n lacrim[ ca s[ nu se nece.
Grigore VIERU
...Cele mai reu=ite parodii ale lui Petru C[rare se citesc dintr-o r[suflare,
strnesc hazul =i ndeamn[ la medita\ie. Revenind la paralela frecvent[
dintre parodist =i criticul literar, ne vedem obliga\i s[ spunem c[ autorul
este nzestrat cu gust fin, unul care nu se leag[ de m[run\i=uri insignifiante,
ci dezv[luie aspecte concludente ale operelor supuse investig[rii. Dar el
este, nainte de toate, artist: parodiile lui sunt opere de art[...
Ion CIOCANU
...Umorul =i ironia lui P. C[rare continu[ ceva din umorul =i ironia

lui Ion Creang[: Se odihnesc mai mult cnd mor, / Trei zile-ntins e
!
trupul lor, / Dar pe cea lume iar se scoal[ / =i se a=tern pe roboteal[
R E P E R
(Plugarii).
...Condi\ia suprem[ a scrisului lui P. C[rare e de a schimba pe
calea explor[rii intense a umorului =i a satirei fa\a literaturii =i a
D E
oamenilor, de a trezi con=tiin\a uman[ =i cea artistic[ din letargie =i

P U N C T U L
comoditate, pentru a le ndemna spre luciditate =i adev[r.

Timofei RO+CA
Sunt sigur c[, la ora bilan\ului intermediar dintre anumite jalon[ri

bibliografice, foarte pu\ini autori s-ar alege, precum Petru C[rare, cu
attea pagini de valoare, rezistente ntr-o aproape neobi=nuit[
adaptabilitate a lor la diverse genuri =i matrice ale artei literare: satir[,
umor, liric[, dramaturgie, proz[, literatur[ pentru copii... Petru C[rare
r[mne autorul cu o reputa\ie conturat[ distinct =i temeinic nc[ din
perioada debutului s[u, de cnd s-a v[zut nevoit s[ navigheze,
nfruntnd primejdii =i restric\ii, ntre Scila =i Caribda agresivit[\ii sus-
pu=ilor din birourile n care se preparau infamia =i obr[znicia
ultrasocialiste. De cele mai multe ori, Petru C[rare a r[mas fulminant,
debordant spiritual, mereu solicitat, aplaudat =i cu destule pagini nv[\ate
pe dinafar[ de cititori. Pe bun[ dreptate, n spa\ii pruto-nistrene Petru
C[rare de\ine reputa\ia de vel-diagnostician n ale satirei =i umorului,
de spadasin nenfricat al zeit[\ilor ce au n grij[ depistarea =i
condamnarea r[ului social =i moral. Nu de pu\ine ori, prin atacurile-i
cavalere=ti (fie, uneori, donquijote=ti) Petru C[rare de la Zaim le-a
substituit chiar celor ataca\i spaima cu zmbetul. Numai c[ ace=tia,
corija\i prin zmbet, au fost, totu=i, mai pu\ini dect titra\ii n ai
nomenclaturii care, n func\ie de puterea de\inut[, au ncercat =i mai
ncearc[ s[ supun[ umori=tii la un dresaj umilitor...
Leo BUTNARU
Lotul satiric al literaturii noastre e ns[mn\at att de rar, nct orice

apari\ie n acest gen dificil =i capricios merit[ s[ fie cnt[rit[ cu toat[
aten\ia: s[ nu t[iem o crengu\[ verde, deoarece nu-s att de multe, dar
=i s[ nu l[s[m una uscat[, care ar putea d[una crengu\ei verzi.
Buc[\ile incluse n cartea ntre patru ochi scot n relief o seam[ de
laturi care nu ne prea fac cinste... Dac[ le-am trece sub t[cere, ele s-ar
nmul\i =i ar disp[rea mult mai ncet dect o vrem.
Cartea lui Petru C[rare pledeaz[ pentru om =i omenie =i este un
arbore verde pe lotul cam arid al prozei noastre satirice =i umoristice.
Victor PROHIN
L-am cunoscut personal la Congresul III al scriitorilor din Moldova

(1965), congres la care lumea noastr[ literar[ se trezise, vorbind despre
istorie, neam, limb[, alfabet romnesc...
Petru C[rare la acea epoc[ era un fel de himia, un surghiunit pe
la Telene=ti =i pe aiurea...
n 1972 am \inut n mn[ cartea S[ge\i de P. C[rare la libr[ria
Universul, dar atunci nu mi-am procurat-o, cu gndul c[ vin mine
nu se mai epuizeaz[ tirajul ntr-o zi cu somnolentele noastre pofte de
lectur[. Costa numai 28 cop. =i ap[ruse ]n 14 mii exemplare!
La cteva zile am dat pe la libr[rie s[ iau cartea, dar \i-ai g[sit cnd?
Tot tirajul fusese confiscat!...
R[sfoiesc acum cartea lui Petru C[rare S[ge\i. Carul cu pro=ti. +i alte
poeme =i ca prin sit[-mi amintesc c[ r[m[sesem fascinat la lectura
poemului Omul Om: Omul care e Om, / Cnd vede c[ moare de
foame vecinul, / =i mparte cu el / =i pinea =i vinul / =i nu-i cere alt[
r[splat[ / Dect fr[\ie curat[, / =i nu i se urc[-n spinare, / S[-l duc[
vecinul c[lare, / Ca pe unul mai mare, mai tare. / Omul care e Om /
Nu-=i ascute cu\itul, / Nu-=i umple arma cu gloan\e, / S[-nceap[ n
\ara vecinului s[u / Neomeneasca vn[toare de oameni, / De-att c[
acesta se-nchin[ la soare-apune, / Iar singur la soare-r[sare. / Omul
care e Om / Nu arunc[ cu pietre / n gr[dina vecinului s[u, / Nu-i
sare gardul / S[-l nve\e for\at / Ce e bine, ce-i r[u, / Ce-i frumos, ce-i
urt , / Nu-i vr[ ideea cu b[\ul pe gt...
Sigur, C[rare risca mult, dar nu avea ce pierde, c[ci de vreo 10 ani
colinda raioanele, fiind mereu concediat, dat afar[ de peste tot. S[ fi fost
cartea aceasta un strig[t al unui desperat?! R[spunsul s[-l c[ut[m chiar n
versurile lui: Nu-i crede\i pe cei care spun / C[ nimic nu ne doare...
C { R A R E
La o lectur[, al[turi de satirele unui Toprceanu, s[ zicem, poetul nostru

se nscrie n acel peisaj artistic combativ, de lupt[tor ferm convins de
adev[rul spus, fapt care ulterior l face s[-i descopere pe marii Villon =i
Brant. =i d[dea el seama c[ n acea perioad[ era un Don Quijote n lupt[
P E T R U
cu morile de vnt? Sigur c[ da! +i totu=i a avut curajul civic, ca nimeni altul,
s[ le arunce m[nu=a, s[ le spun[ un adev[r dureros c[-i ur[=te...
!
n poezia Om pribeag le spunea potenta\ilor vremii ce au f[cut cu el:
Urt[ palm[ de p[mnt / Crescut cu iarb[ =i cu =tir , / Eu trec t[cut
prin cimitir / =i mult m[ mir c[ nu m[ mir, / C[-mi caut loc pentru
mormnt. / M-au tot mutat ct au putut, / n goan[ dup[ cel noroc, /
Promis de c[r\i =i de ghioc , / Aici pe veci mi caut loc, / De-aici n
veci nu m[ mai mut.
Crezul poetic al lui C[rare a fost definit n acea carte care azi se
cere situat[ ntre c[r\ile programatice de eliberare na\ional[...
Petru C[rare a p[=it pe calea disiden\ei n mod con=tient, b[nuia el
cu ce se vor termina toate, dar n-a putut s[ tac[. A sfidat comme-il-faut-
ismul, a neglijat condi\ia individului cu situa\ie. De aceea, chiar n
volumul S[ge\i, C[rare se situa de alt[ parte a baricadei, dect confratele
care scoate mereu idei ce nu spun nimic, dar n-ai cu criticii belea /
=i nici cu =efii nu stai prost. +i conchidea: Adic[ n-ai nimic de spus? /
Nu rzi? Nu plngi? Nu e=ti gelos? / Hai, urc[-te pe soclu sus! / Eu
mai r[mn pe-aici, pe jos.
S[ fi crescut pe la Zaim (ba=tina lui Mateevici =i C[rare) acele fructe
din gr[dina raiului din care dac[ gu=ti, Dumnezeu \i pune mna pe
cap, \i creeaz[ un nimb, o aureol[ de Om, uns al Celui de Sus, care are
a spune lumii ni=te lucruri sfinte?! Neamului s[u C[rare i spunea un
adev[r aspru, t[ios, n stilul celui spus de nainta=ul s[u n poezia
Basarabenilor. Dac[ ve\i confrunta, ve\i g[si aceea=i tonalitate n Plebeilor:
Mai-marii vo=tri fac ce vor, / Iar voi, i=ti mici, o plebe sclav[, / Orict
de neagr[ fapta lor, / O ridica\i orbi= n slav[. / Cnd voi tr[i\i mereu
pleca\i, / Oftarea voastr[ e de=art[, / Ct fruntea n-o s-o ridica\i, / Nu
merita\i o alt[ soart[.
Era cu mul\i ani nainte de acea revolu\ie a scriitorilor care azi s-a
stins ca focul sub cenu=[. Era o palm[ dat[ societ[\ii noastre ngr[=ate
la creier, nou[ tuturor, celor care nu vroiam s[ observ[m ce se
ntmpl[ cu noi.
n S[ge\i C[rare a dezv[luit o tragedie \ip[toare la cer. Putea el s[
trezeasc[ admira\ia crmaciului, cnd publica poezia Spovada unui nvins
C { R A R E
dintre pieile ro=ii? O, zeul meu, cnd m-ai f[cut, / Ce aluat ai pus n
mine, / Doar la str[ini de-mi caut scut, / Supus fiind, s[ m[ simt bine?
/ De ce nu lupt ca s[ devin / Cu veneticii de-o putere? / De ce mi-i
frate un str[in? / Au nu e semn c[ neamul piere? / St[pnul nou s[-l
P E T R U
gudur blnd , / Acesta mi-i pe lume rostul? / O, Doamne, ce-ai gndit

tu cnd / Ai z[mislit =i neamul nostru?
!
!!
Orice naiv =i-ar fi putut da seama c[ nu despre pieile ro=ii era
R E P E R
vorba, ci chiar despre noi care mp[rt[=im aceea=i soart[!...
... ntreg compartimentul De dincolo de noi e compus din poezii,
unele mai rebele dect altele: Medieval[, Leul, De-ale circului, Demnitate,
D E
Oaspete nepoftit, De dincolo, Da\i-mi..., To\i s-au deprins s[ v[ cunoasc[,
P U N C T U L
nstr[inare, Antir[zboinic[... Dar ce mai? Ar trebui s[ n=ir tot sumarul
c[r\ii. Mai bine c[uta\i-o prin libr[rii. Nici celei de-a doua edi\ii nu i-a
fost dat s[ fie cu alfabet romnesc, de=i anul apari\iei era 1990!
Dup[ lectur[ v[ ve\i convinge cine este C[rare, pentru ce a luptat
C[rare, pentru ce a p[timit C[rare.
Andrei HROPOTINSCHI
Autor al unor gustate poezii umoristico-satirice pentru adul\i, iubitor

de ironii subtile, alteori mali\ios, totdeauna inventiv, Petru C[rare
vine n literatur[ la jum[tatea deceniului al =aselea, demonstrnd o
viziune =i o art[ poetic[ personal[, prefernd versul zeflemitor, care
pune pe gnduri =i provoac[ examene de con=tiin\[, pi=c[ =i educ[
prin rs...
Eliza BOTEZATU
...ndemn cititorii s[ poposeasc[ atent =i grijuliu asupra operei lui

Petru C[rare, pentru a vedea cum ridiculizeaz[ =i acuz[ scriitorul viciile
=i fenomenele negative ale societ[\ii =i defectele oamenilor n general.
Grotescul, comicul, umoristicul se mpletesc de minune =i fuzioneaz[
organic n tot ce iese de sub pana poetului.
...Chiar atunci cnd poetul Petru C[rare gr[be=te cuvntul, el nu
uit[ de cntarul adev[rului. Cu riscul de a primi =i el cucuie, detest[
orice fel de m[=ti, mereu bonom =i zmbitor, neastmp[rat ca un argint
viu =i aidoma unui spiridu= necesar ...
Vasile NASTASIU
...Dac[ via\a scenic[ a comediei lui P. C[rare Umbra Domnului (Teatrul

academic moldovenesc A. S. Pu=kin, 1970, regizor V. Cupcea) a fost
relativ modest[, apoi comedia satiric[ Str[inul a umoristului nostru
(Teatrul V. Alecsandri din B[l\i, 1979, regizor A. Pnzaru), mai ales
!"
cnd rolul titular era jucat de nsu=i A. Pnzaru, a cunoscut un real succes
R E P E R
de public, spectacolul fiind apreciat =i n presa republican[ (...).

Merit[ s[ fie men\ionat nsu=i faptul c[ P. C[rare a \inut s[ scrie
comedii satirice chiar =i ntr-o perioad[ cnd, contrar chem[rilor oficiale,
D E
satira nu se bucura de mare trecere, mai ales la noi n Moldova (...).

P U N C T U L
Scriitorul folose=te cele mai diverse mijloace comice de la zicala

mucalit[, cntecul glume\, strig[tura hazlie, calamburul pozna=, pn[
la replica t[ioas[, demascatoare, de la elementele de fars[ cu deghiz[ri
=i mistific[ri, situa\ii caraghioase cu qui-pro-quo-uri amuzante, paradoxale
pn[ la comicul de caracter =i eviden\ierea n plan satiric a unor caren\e
de ordin social.
Ac\iunea se desf[=oar[ de obicei n ritm dinamic cu nea=teptate
ntors[turi de subiect =i r[sturn[ri de situa\ie ba n planul firescului
cotidian, ba n plan grotesc, hiperbolizat la maximum.
De men\ionat c[ autorul v[de=te o bun[ cunoa=tere a vie\ii de azi
a poporului, a psihologiei umane, a obiceiurilor tradi\ionale =i a
folclorului, ceea ce imprim[ comediilor sale un pronun\at caracter
popular, ele fiind deosebit de actuale =i totodat[ accesibile cercurilor
largi de spectatori =i cititori.
Leonid CEMORTAN
Poet satiric verificat, Petru C[rare, de mai multe decenii un campion

al genului la noi, era absolut firesc ca n cele din urm[ s[ fie tentat de
mijloacele mai eficiente ale teatrului, aceast[ =coal[ de ndreptare a
moravurilor. Astfel, piesele sunt destinate nu att pentru a fi citite,
c`t pentru a fi interpretate, jucate!
Str[inul este o satir[ ce vizeaz[ fenomene reprobabile din societatea
noastr[, n special birocratismul, parvenitismul, favoritismul =i ipocrizia.
Astfel, ntr-un s[tuc, V[rz[re=ti, se desf[=oar[ o comedie cu totul
extraordinar[ (...) n jurul noii ini\iative organizarea de nmormnt[ri
vesele =i optimiste, n stil nou dezv[luind un univers populat de oameni
=i indivizi cu necesit[\i =i interese concrete, angrena\i ntr-un mecanism
birocratic corupt =i func\ionnd alandala.
Excesele de spectacular =i de grotesc, precum =i eforturile de
publicist ale autorului, nu p[gubesc finalitatea lucr[rii. Comedia de
conversa\ie alterneaz[ cu farsa-buf =i invers, ac\iunea derulndu-se,
ns[, ntr-un decor absolut realist =i credibil. Str[inul are dialog, are
replic[ =i suflu purificator, care decurge din situa\ii, din caracterul =i
din povestirea ns[=i a faptelor.
Igor NAGACEVSCHI
Peni\a =i b[rdi\a lui Petru C[rare, aceste dou[ vecine de paliere

care se lamenteaz[ cnd nu-i acas[ cea de-a treia, poezia, ne-au fascinat
literalmente. Talentul de parodist, epigramist (=i critic literar!) al
maestrului C[rare se manifest[ plenar n prezentele pagini. Evident,
nu vom scrie n continuare un tratat despre arta de a imita unele
opuri literare cu scopul de a satiriza un autor sau de a realiza efecte
comice. Acest lucru l face de minune autorul prin ceea ce are mai
frumos aici...
Teo CHIRIAC
Volumul S[ge\i de P. C[rare, ap[rut n anul 1972, n 14 mii de

exemplare, a produs cel mai mare scandal politico-literar din spa\iul
basarabean al timpului. Cartea a fost calificat[ drept o diversiune
ideologic[, cazul ie=it din comun fiind discutat la o =edin\[ special[
a Biroului Comitetului Central al fostului Partid Comunist din Moldova,
prin decizia c[ruia to\i comuni=tii nevigilen\i, care au permis editarea
volumului, urmau s[ fie aspru pedepsi\i. S[ge\ile lui Petru C[rare \inteau
n falsa libertate social[ =i spiritual[ a omului sovietic, n tot ce era
demagogie =i ipocrizie...
n aceea=i albie se nscrie =i bucata nstr[inare, poezie care dezavua
un tabu fenomenul migra\iei spre spa\iul basarabean, v[zut de
aspiran\ii la re=edin\[ drept un paradis terestru al puzderiei de
lume din tuspatru z[ri ale necuprinsei Uniuni, lume str[in[ pn[ la
ostilitate graiului =i istoriei neamului nostru =i, concomitent,
ncurajarea b[=tina=ilor n plec[rile lor pe alte meleaguri, ct mai
ndep[rtate: n stnga vecini, / n dreapta vecini , / +i to\i sunt
str[ini, / Veni\i de departe. / Str[ini n fa\[, / Str[ini n spate. / +i
C { R A R E
numai fra\ii departe, / +i numai surorile-n lume, / +i mama n casa

pustie, / +i tata sub crucea din deal... Totodat[, P. C[rare stigmatiza
nu numai falsurile societ[\ii, ci =i pe unii confra\i de breasl[, ndeosebi
pe poe\ii p[=uni=ti, care acceptau docil starea de-o parte, neimplicarea
P E T R U
n problemele spinoase ale vie\ii, caligrafiind idile, cromatiznd n roz

o realitate intoxicat[ de minciun[...
!#
Volumul S[ge\i con\inea =i alte poezii cu bucluc care nu cadrau
cu rigorile estetice =i civile ale perioadei. ns[ =i probele reproduse
mai sus, chiar dac[ nu toate se impun prin calit[\i estetice deosebite,
denot[ ct se poate de conving[tor acuitatea, luciditatea, caracterul
r[spicat al atitudinii civico-artistice a lui Petru C[rare.
Anatol MORARU
S[ge\ile lui Petru C[rare, copiate la xerox sau chiar transcrise de

mn[, circulau prin Chi=in[u, n mediul studen\ilor =i intelectualilor,
care se alegeau, astfel, cu am[gitorul sentiment al particip[rii la a=a-
zisa rezisten\[ basarabean[. De fapt, e singurul caz cunoscut de samizdat
basarabean romnesc. (Autorul acestor rnduri p[streaz[ un blocnotes
cu 17 poezii din cartea interzis[ a lui Petru C[rare, copiate de la un
coleg de facultate n 1978, adic[ la 6 ani dup[ apari\ia lor.) Dndu-l
Romniei pe Paul Goma, Basarabia ocupat[ r[mase f[r[ scriitori
disiden\i (...).
Nicolae NEGRU
Nu cunosc un alt poet pe aceast[ a=chie de p[mnt romnesc mai

nemolipsit de maladia xenofobiei, dar care a reu=it a \intui cu atta
ncrncenare str[inismul =i sec[turile lui autohtone.
Ion BOR+EVICI
Pentru mine, Petru C[rare e at`t de aproape, at`t de casnic, ]nc`t

nu mi-a= ]nchipui lipsa lui. Ca personalitate, e o fiin\[ foarte curajoas[.
Nu e vorba de un curaj ie=it din comun, ci de un curaj s[n[tos, normal,
n[scut din felul neamului nostru de a fi, care parc[ nu s-ar vedea, dar
care ]n momentele cruciale se manifest[ surprinz[tor ca un mers pe
muchie de cu\it. C`nd a ie=it cartea lui S[ge\i, avea loc tocmai o ]nviorare
a =ovinismului velicorus =i a suspiciunilor, c`nd oamenii slabi se ]nchid
]n propria lor g[oace. Prin aceast[ carte, Petru C[rare a scuipat ]n fa\[
C { R A R E
=i =ovinismului, =i suspiciunilor, provoc`ndu-le la lupt[ ]n c`mp liber.

Punerea lui la index de c[tre for\ele de partid n-a fost o biruin\[ a
acestora. Firavul Petru C[rare de atunci, ca rezultat al acestei confrun-
t[ri, a devenit chiar c[utat de elementele s[n[toase ale sociat[\ii, care
P E T R U
]n versurile lui vedeau o dezv[luire de fond a realit[\ii ]n care eram sili\i

s[ ne b[l[cim. Dac[ ]n Chi=in[u ciracii partidului reu=iser[ s[ sustrag[
!$
!%
cartea din libr[rii, ]n raioane hot[r`rile partidului =i guvernului mai
R E P E R
trebuiau s[ treac[ prin cea\a de alcool a =efilor p`n[ a ajunge la
executare, cartea sa se mai afla pe tejghele, =i cei din centru veneau s-o
cumpere de aici, ea devenind obiect de pre\ =i de citire intens[ de
D E
c[tre cei ce aveau norocul s-o capete, interes`nd =i pe al\ii, a= zice
chiar, fiind obiect de specul[ pe pia\[.
P U N C T U L
Sava MELEGA
!&
R E P E R
D E
Cuprins
P U N C T U L
Tabelcronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
STELE VERZI
(Versuri lirico-satirice)
19621990
Cititorilor mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
C`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Ne temem s[ vorbim... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
L[sa\i pove=tile pove=ti! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
S[-\i iube=ti at`t de mult p[m`ntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Om s[ fii! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Scumpa mea onoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Unui pustnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
La u=a unui amic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Or[ de blestem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Desc`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Cioc`rlie, cioc`rlie... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Pas[rea p[cii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Ce e=ti, dragoste? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
+i dragostea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
So\ie geloas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Un spectator cu gust specific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Inscrip\ie pe u=a unui restaurant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
O so\ie mul\umit[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Cavaler din Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Lucruri de mirare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
At`tea m[=ti! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Pe drumul venind din trecut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
C`ntec de dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
La conflictele militare dintre \[ri suverane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Mesteac[n alb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Testament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Domn sau rob? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Istoric[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Unul, al\ii =i ceilal\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Problema p[cii ]n p[dure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
M[sura lucrurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
P`nz[ de corabie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Ajuns acum... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Ne pl`ngem to\i... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Inima mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Credo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Eu nu-s Aleco, dar odat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
C`ntarea mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Cuv`ntul bucluca= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Folcloristul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
V`rcolacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
A fost odat[ ca niciodat[... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Villon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Eu flori cu coasa n-am cosit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Omul Om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
ZODIA MUSAFIRULUI
(Schi\e =i nuvele)
19681986
S[rmanul satiric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Fata mamei, fat[ mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
M[suri necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Jertfirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Punctul de reper . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Vorba lung[ la revelion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Amor ca la ora= sau Ciao! pentruV`jìtaVeche . . . . . . . . . . . . . 106
C { R A R E
Execu\ie literar[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

Du=manii mamei =i du=manii mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
+ans[ ratat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Stalin murise, iar noi ]nc[ nu pl`ngeam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
P E T R U
Motivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
O aniversare furtunoas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
!'
TEATRU
1985
Portretul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
PARADA M{+TILOR
(Parodii)
19651987
Fire=te, totul e firesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Tratament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
Una botanic[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Eu sunt plugar cum n-a v[zut Parisul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
C[rturarul moldovean =i Imperiul Otoman . . . . . . . . . . . . . . . . . 224
R`sul c[\elei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
G[lu=te cu stele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
Din oblastea norocului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
C`te seri te-am a=teptat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
Un dor din \[ri str[ine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
|[r`n[ pe asfalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
}ntoarcerea fiului vostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Un arhetip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
C`ntec dzisu dup[ moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238
Consecin\ele absen\ei tale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
Un v`nt ce seam[n[ cu mine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
La menajerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Numai noi a=a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Ce-i la Nicu=or ]n s`n? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
Portretul celei dragi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Jum[t[\ile vie\ii mele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Invita\ie la ploaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
}nstr[inare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248
Nu pot spune c[-s acela=i totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
C { R A R E
Porciada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250
S{GET{RI
(Maxime)
P E T R U
19631990
!
!
FLORICELE PE CMPII
R E P E R
(Poezii pentru copii)
19621986
Legea polite\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
D E
Fr[\iorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
P U N C T U L
Pui=orii mei g[lbui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
Optimistul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
Ciob[na=ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
Costic[ =i Grivei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Fie pace pe p[m`nt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Fr[\iorii =i bunicii lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264
B[iatul, soarele =i luna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
Un motan citea o carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
F[-mi =i mie trotinet[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
De ce pl`ngea ariciul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
Poreclici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Albinu\a =i copilul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Lic[ =i animalele lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Veta nu e piept[nat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
Pl`ng[rea\a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
Mama \i-a luat creioane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
P`r`torul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
Desenul lui Ignat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
Iepuril[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
Para=uta p[p[diei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
B[iatul care nu d[ bun[ ziua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
Binef[c[torul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272
Motanul =i borcanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272
Graurul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
De Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274
Iepura= de la ora= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276
B[t[u=ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
Motanul lui N[t[flea\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
Arvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278
!
SCNTEIERI
R E P E R
(Epigrame)
19561999
C[tre to\i oamenii de pe planeta P[m`nt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280
D E
Dragoste t`rzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280

P U N C T U L
De-ale opozi\iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280

Ipoteza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Eva c[tre Adam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Unui flutura= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Unui scriitor care se repet[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Unui pictor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Unui scriitor care ignoreaz[ dragostea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Unui bolnav amorezat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
Unui bibliofil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
Conflict =i consecin\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
Un critic teatral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Unui citatoman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Roman\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Unui tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
Moment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
C[tre oglinda str`mb[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
La moartea lui Don Juan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
Omului om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
Mentalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
O so\ie mul\umit[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
B`rfitorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
R[spuns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
Unuia care vine des ]n vizit[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
Unui ]nc[p[\`nat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
Servilul ]n cosmos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
Unui ve=nic t[cut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Moralistul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Unuia care te \ine de vorb[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Unui pretins binef[c[tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Un bolnav speriat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Uitucul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Drac de soa\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Adev[r trist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Unui fost care nu mai este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Vopsire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
|ap isp[=itor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
Compliment cu supliment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
Numai at`t? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Unei vopsite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Un caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Cu un v`nz[tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
Un afemeiat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
Testamentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
Unui mic func\ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
Greiera=ul =i furnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
M`nc[rime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
A= crede... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Pacientul =i stomatologul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
}nainte de m[riti= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Unui tont[l[u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
Un deputat basarabean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
De-ale ocrotirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
Unei cocote . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Unei m`ndru\e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
La func\ionarea limbii de stat ]n Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Portret de preot basarabean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
}mbog[\itul de ast[zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
Un preot proimperial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
Cade inima ]n burt[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
La m[n[stirea C[priana (1992) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
La unii doctori de ast[zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
|ip[l[ul cu =urub . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
Ultima speran\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
C { R A R E
Eu m-am n[scut ]n Rom`nia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302

Destin de orator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Sclavul totalitarismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Un decep\ionat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
P E T R U
Un frunta= prins ]n p[pu=oi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304

Radiografie recent[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
! !
Celui l[sat pe t`njal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
Cameleonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Un b[d[ran la pomenirea mortului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Un politician de papur[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Poc[in\[ de mancurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Un fost =ef de depozit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
Mie ]nsumi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
C[tre micul cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308

C { R A R E
n atenia librarilor i vnztorilor cu amnuntul:

Contravaloarea timbrului literar se depune n contul Uniunii
P E T R U
Scriitorilor din Romnia nr. 2511.1-171.1/ROL, deschis la B.C.R.,

Filiala sector 1, Bucureti
! "

Carare Petru - Punctul de Reper PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carare Petru - Punctul de Reper PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PETRU

Grupul Editorial Litera

Prezenta edi\ie a ap[rut n anul 2003 n versiune tip[rit[

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u.

CZU 821.135.1(478)-1+ 821.135.1(478)-3

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

ISBN 9775-74-577-6 LITERA, 2003

1959 Debuteaz[ editorial la Cartea Moldoveneasc[ cu o traducere

satirice, Soare cu din\i. Dar ... ]ntruc`t introdusese ]n manuscris =i

academic A. S. Pu=kin monteaz[ piesa Umbra Domnului, (regizor

momente =i parodii). }i apare, ]n traducere ruseasc[, cartea Zontik

sub tipar o selec\ie de versuri intitulat[ Rezonan\e. Totodat[ apare

pentru copii Zurg[l[i. Tragicomedia Portretul este acceptat[ de

secretarul literar pentru c[ evenimentele descrise ar fi... dep[=ite.

S[la=ul meu e cerul clar

M[ ]ndeamn[ dor de frate

Ce faci, sor[? Ce faci, frate?

Ea-i o b[tr`n[ cam zurlie

C`nd o s[-mi vin[, nepoftit[,

Iar baba H`rca, c`t de h`rc[,

S[-l iube=ti cu dragoste matren[

Iar du=mani de vor veni ca v`ntul,

+i atunci c`nd o s[-\i cad[

La du=mani cu neagr[ fapt[

La gre=ita din c[rare

Nu ierta tr[d[ri, prostii,

C`\i amici la p`nd[

Iar femei de-o sear[

Las[, z[u, televizorul:

Nu sta-n casa ta pustie,

La u=a unui amic

Vreau s[ te-ntreb: M[i, ce mai faci?

C`nd ]mi deschizi ]ntr-un t`rziu,

Cu p[r v`lvoi, privirea-n jos,

Eu =tiu la c`te ai pretins,

Nu mai depui nici un efort?

Du=manu-\i r`de pe sub nas;

Iar tu, ]n loc s[ fii de fier,

De ce nu lup\i ca al\i eroi?

Cine-a vrut s[-mi uit eu plaiul,

Cine-a vrut s-o uit pe mama,

Cin l-a criticat at`t,

Cel ce a fost contra lui

Cel ce nu i-a dat cuv`nt,

Iar tu, m[i b[iete,

C[, oric`t de=teapt[,

+i cum vezi c[ primul sare

E=ti un val care m[ poart[

Mi-ai ]ntins prin mun\i c[rarea

N-o cere\i cu sute de clipe,

Ionel, mergeai asear[

Cu so\ia nu =tiu cui,

}ntrebat a=a ]n grab[,

+i pe urm[, =tii prea bine,

Iar b[tr`na ca b[tr`na,

Ionel, ]\i dau crezare,

N-am privit, so\ie drag[!..

din Evul Mediu

}\i v[d vie silueta:

Veac cu veac s-au dus la vale

N-am valet, n-am alt[ slug[,

Cavaler, aveai floret[,