Sunteți pe pagina 1din 323

PETRU

C{RARE
PUNCTUL DE REPER
Ediia a II-a
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu
Concep\ia grafic[ a colec\iei de Vladimir Zmeev
Coperta =i titlurile false de Isai C`rmu

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:
Teo Chiriac,
Nicolai Costenco,
Leo Butnaru, Victor Prohin,
Mihai Cimpoi, Vladimir Be=leag[,
Grigore Vieru, Ion Ciocanu,
Nicolae Negru,
Timofei Ro=ca,
Andrei Hropotinschi,
Eliza Botezatu, Vasile Nastasiu,
Leonid Cemortan, Igor Nagacevschi,
Vasile Coroban, Sava Melega,
Anatol Moraru,
Ion Bor=evici
$
R E P E R
D E
P U N C T U L

Grupul Editorial Litera


str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova
tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061;
e-mail: litera@litera-publishing.com

Difuzare:
Libr[ria Scripta
bd. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012,
Republica Moldova, tel./fax: (3732) 210 821

Prezenta edi\ie a ap[rut n anul 2003 n versiune tip[rit[


=i electronic[ la Grupul Editorial Litera.
Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu


Redactor: Andrei Grumeza
Tehnoredactare: Olesea Pa=a

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u.


Comanda nr. 30469

CZU 821.135.1(478)-1+ 821.135.1(478)-3


C 23

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii


C[rare, Petru
Punctul de reper / Petru C[rare; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan
Vidra=cu; conc. gr. col. Vladimir Zmeev; coperta Isai C`rmu Ch.: Litera,
2003 (Combinatul Poligrafic). 328 [p]. (Bibl. =colarului, serie nou[,
nr. 466)
ISBN 973-7916-75-1
821.135.1-(478)-1+ 821.135.1(478)-3

ISBN 9775-74-577-6 LITERA, 2003


Tabel cronologic
1935 13 februarie. }n satul Zaim (plasa C[u=eni, jude\ul Tighina) se
na=te Petru C[rare ]n familia de plugari rom`ni a lui Profir =i
Nadejda C[rare, n[scut[ Duca (s. Hagimus din coastele Tighinei).
}n fa\[ ]l avea pe fratele mai mare, Vasile, urmat de fratele Mihail
=i surorile Tecla =i Olga.
19421943 Face clasa ]nt`i (rom`neasc[) ]n satul natal.
1950 Termin[ =coala de 7 clase din Zaim.
1953 Absolve=te =coala medie din C[u=eni, av`ndu-l drept coleg de
clas[ pe Ion Ungureanu, viitor actor, regizor =i ministru al Culturii
=i Cultelor din Republica Moldova. Public[ versuri =i articole ]n
presa local[ =i ]n cea republican[.
19531954 Lucreaz[, ]mpreun[ cu Ion Ungureanu, profesor de
matematic[ ]n satul C`rn[\eni.
1954 }nving`nd la un concurs republican al ziarului Tinerimea Moldovei,
]mpreun[ cu acela=i Ion Ungureanu, este propus pentru a-=i
continua studiile la Moscova. Dar Ungureanu nu trece: avea o
sor[ c[s[torit[ cu un preot...
1956 Termin[ Facultatea de Ziaristic[ a +colii Komsomoliste Centrale
din Moscova. Revenind la Chi=in[u, refuz[ s[ colaboreze la
publica\ia T`n[rul leninist (aceasta se scria mai ]nt`i ]n ruse=te,
apoi se traducea ]n moldovene=te) =i se angajeaz[ ]n calitate de
traduc[tor =i foiletonist la ziarul Colhoznicul Moldovei.
1957 Colaborator al s[pt[m`nalului Cultura Moldovei. Public[ ]n presa
republican[ versuri lirice, satirice, parodii =i foiletoane.
1958 Redactor de poezie =i proz[ la Editura +coala Sovietic[. Din
luna iunie a aceluia=i an este angajat ]n calitate de foiletonist la
revista de satir[ =i umor Chip[ru=.
C { R A R E

1959 Debuteaz[ editorial la Cartea Moldoveneasc[ cu o traducere


volumul Poezii de Heinrich Heine (ca traduc[tor figureaz[ =i
P. Starostin). }n prim[vara aceluia=i an, Uniunea Scriitorilor din
Moldova recomand[ pentru editare primul s[u volum de versuri
P E T R U

satirice, Soare cu din\i. Dar ... ]ntruc`t introdusese ]n manuscris =i


poemul Scrisoare mamei, compus ]nc[ ]n 1956, cerberii de la Editura
%
Cartea Moldoveneasc[ l-au considerat drept antisovietic, iar pe
autor na\ionalist. }n luna august, se afl[ printre ini\iatorii serb[rii
a 600 de ani de la desc[lecarea Moldovei =i ]mpreun[ cu
Ungureanu =i al\i prieteni depune flori la monumentul lui +tefan
cel Mare. }n consecin\[, este eliberat de la revista Chip[ru=, fiind
silit s[ se stabileasc[ la Telene=ti, colabor`nd la publica\ia raional[.
1961 Este angajat ]n calitate de secretar literar la Teatrul Luceaf[rul.
1962 La Editura Cartea Moldoveneasc[ ]i apare prima plachet[ de
versuri pentru copii, Cale bun[, Ionele!, apoi volumul de satire =i
versuri lirice Soare cu din\i, av`ndu-l ca redactor pe Grigore Vieru.
C[s[torit ]n 1961, so\ia Valentina na=te primul copil, Mihai.
1963 }i apare a doua plachet[ de versuri umoristice pentru copii: Poiana
vesel[.
1964 La Editura Cartea Moldoveneasc[ vede lumina tiparului
voluma=ul de versuri satirice, epigrame =i parodii intitulat Trandafir
s[lbatic. Devine membru al Uniunii Scriitorilor. Se na=te al doilea
fecior, Sandu. Dup[ ce lucreaz[ doi ani la ziarul Moldova Socialist[,
este numit membru al colegiului pentru teatre =i dramaturgie ]n
cadrul Ministerului Culturii.
1965 }i apare cartea Parodii.
1966 Scoate de sub tipar placheta de versuri pentru copii Ce culoare are
v`ntul.
1967 Vede lumina tiparului volumul de versuri satirice, parodii =i
epigrame Stele verzi. }n septembrie este admis la Cursurile
Superioare de Literatur[ de pe l`ng[ Institutul de Literatur[ M.
Gorki din Moscova. Descoper[ libr[ria Drujba, unde se putea
procura liber carte rom`neasc[ editat[ ]n Rom`nia. Schi\eaz[
primele sale scenete.
1968 Traduce =i scoate de sub tipar cartea pentru copii Poezii de Iulian
Tuvim.
1969 Absolve=te Cursurile Superioare de Literatur[. Termin[ prima
variant[ a comediei Umbra Domnului.
1970 Tip[re=te volumul de versuri selective pentru copii Umbrela =i
cartea de poezii Versuri (ambele la Editura Lumina). Teatrul
C { R A R E

academic A. S. Pu=kin monteaz[ piesa Umbra Domnului, (regizor


Valeriu Cupcea). Dup[ ce teatrul a f[cut un turneu prin Moldova,
spectacolul a fost interzis de cenzura regimului comunist.
1971 Editeaz[ prima carte ]n proz[, Zodia musafirului (schi\e umoristice,
P E T R U

momente =i parodii). }i apare, ]n traducere ruseasc[, cartea Zontik


(Umbrela).
&
'
1972 Traduce volumul Daghestanul meu de R. Gamzatov.

R E P E R
Scoate cartea de versuri satirice S[ge\i, care a st`rnit m`nia foru-
rilor ideologice. Dup[ ce s-a aflat ]n libr[rii numai o zi, volumul
este retras din v`nzare, autorul fiind concediat din func\ia de

D E
director al Biroului de propagare a literaturii de pe l`ng[ Uniunea
Scriitorilor.

P U N C T U L
1973 Scrie romanul }nstr[inarea.
1974 Este prezent ]n libr[rii cu volumul Oglinzi =i cartea, tradus[ din
ruse=te (]n colaborare cu Gr. Vieru), Nenea Stiopa de Serghei
Mihalkov.
Traduce =i editeaz[ volumul de versuri Cocorii de R. Gamzatov
=i altul de satire de Sebastian Brant.
1976 Apare volumul Parodii =i epigrame.
1978 Vede lumina tiparului prima parte a poemului Ionic[ Tropo\el.
Editeaz[ cartea de proz[ umoristic[ }ntre patru ochi.
Traduce Fabule de I. Kr`lov.
1979 E prezent ]n libr[rii cu dou[ volume: Urzicu\e (poezii pentru copii)
=i Vesennie pereliv] (versuri traduse ]n limba rus[). La un concurs
de dramaturgie i se acord[ un premiu special pentru tragicomedia
Str[inul. La scurt timp, l`ng[ Tighina, este victima unui accident
rutier, din care, ca prin minune, scap[ viu.
1980 Scoate, la Editura Literatura Artistic[, volumul Vatra (versuri
umoristice, fabule =i parodii). Regizorul A. P`nzaru de la Teatrul
Vasile Alecsandri din B[l\i monteaz[ piesa Str[inul. Maestrul
Titus-Bogdan Jucov ]i pune ]n scen[ piesa Drum deschis la Teatrul
de p[pu=i Licurici. Tradus ]n limba rus[, spectacolul a fost
jucat =i ]n unele republici din fosta URSS. Scoate partea a doua a
poemului Ionic[ Tropo\el, Vacan\a lui Tropo\el.
1981 Editeaz[ volumul Parodii =i epigrame. Prezint[ Ministerului Culturii
tragicomedia Portretul, care este respins[. Scrie poemul R[zvr[ti\ii
(despre r[scoala \[ranilor din Trif[ne=ti ]n 1901), ]ns[ editura l-a
respins, consider`nd c[ e antirusesc (r[scoala \[r[neasc[ fusese
]n[bu=it[ de c[tre \arism).
1983 Lumini=uri a=a se intituleaz[ noua carte de versuri pentru copii.
1984 Editura Literatura artistic[ scoate ]n limba rus[ cartea Solnecin`i
dojdik (Ploaie cu soare), versuri traduse de poe\ii moscovi\i I. Akim
=i E. Akselrod. Prezint[ editurii volumul Cascador. Trezind
suspiciunea redactorilor, manuscrisul ajunge la Uniunea
Scriitorilor, unde este discutat cu u=ile ]nchise =i respins.

1985 Cu ocazia jubileului de 50 de ani ai autorului, editura scoate de
R E P E R

sub tipar o selec\ie de versuri intitulat[ Rezonan\e. Totodat[ apare


cartea Tropo\el ajunge primul, partea a treia a poemului Ionic[ Tropo\el.
1986 Editura Literatura artistic[ scoate placheta de versuri umoristice
D E

pentru copii Zurg[l[i. Tragicomedia Portretul este acceptat[ de


trupa Teatrului A. S. Pu=kin, dar respins[ de un regizor =i de
P U N C T U L

secretarul literar pentru c[ evenimentele descrise ar fi... dep[=ite.


1987 Scrie comediile Logodna cu bucluc =i Statui ]n cutremur.
1988 Tip[re=te volumul de parodii =i epigrame Peni\a =i b[rdi\a. Scoate
volumul Comedii.
1989 Vede lumina tiparului prima carte ]n grafie latin[, Z`mb[re\i =i
cucuie\i.
1990 La Editura Literatur[ artistic[ apare volumul S[ge\i. Carul cu
pro=ti. Alte poeme. Editura Sovetskii pisateli din Moscova scoate
volumul de versuri satirice =i epigrame Rezonans, traducere ]n limba
rus[ de Victor Zavadski.
1991 Editura Hyperion public[ volumul de schi\e =i nuvele umoristice
Mejdu nami, mujcinami (}ntre noi, b[rba\ii).
19931994 La editura particular[ Virginia apar plachetele de versuri
pentru copii Umbrelu\a =i Soare cu dun\i. }ncas`nd un profit de
aproximaiv 200.000 de lei (din v`nzarea tirajului), editura ]i d[
autorului un onorariu mai mult dec`t simbolic. C`nd de miste-
rioasa Virginia a ]nceput s[ se ocupe justi\ia, aceasta a disp[rut.
1994 La 22 martie, lui Petru C[rare i se confer[ titlul de Maestru al
Literaturii.
1996 La 23 august, este disins cu medalia Mihai Eminescu.
1997 Teatrul republican de p[pu=i Licurici monteaz[ piesa Povestea
lui Petri=or (actul II fiind rescris ]n colaborare cu Gheorghe Urschi).
Regizorul spectacolului, Leonid Cibotaru, o pune ]n scen[ cu
trupa de p[pu=ari a Teatrului Vasile Alecsandri, de data aceasta
]n varianta ini\ial[, intitulat[ O poveste din p[dure. Cu sus\inerea
Neamului C[r[re=tilor, Editura particular[ S[geata scoate
volumul de epigrame =i versuri satirice Fulgere basarabene.
1998 Scrie un microroman satiric inspirat din realit[\ile exilului s[u la
Telene=ti.
Ion CIOCANU
Stele verzi
VERSURI LIRICO SATIRICE
1962 1990
Cititorilor mei
V[ place c`ntul meu amar?
Atunci v[ rog un lucru doar:
S[ nu m[ crede\i un canar,
S[ nu-mi propune\i colivia,

S[la=ul meu e cerul clar


+i sora mea e cioc`rlia.
C { R A R E
P E T R U


!

R E P E R
D E
P U N C T U L
C`ntec
Izvor`nd dinspre Carpa\i,
Trece Prutul printre fra\i,
Printre fra\i, printre surori
Ca o lacrim[ ]n zori.

M[ ]ndeamn[ dor de frate


S[ trec Prutu-n ceea parte,
}nspre fra\ii mei de s`nge
S`rma apei trupu-mi fr`nge.

Ce faci, sor[? Ce faci, frate?


Of, cum Prutul ne desparte.
Ne desparte mi=ele=te,
Dar tot el ne =i une=te.
"
R E P E R
D E
P U N C T U L

Ne temem
s[ vorbim...
Ne temem s[ vorbim de moarte,
Iar d`nsa-n lista ei ne are
Cu tot sorocul pus de-o parte
+i ceasul fix de ]ngropare.

Ea-i o b[tr`n[ cam zurlie


+i nici m[car nu ne previne,
Apare-n fa\[ o stafie
+i ]\i ordon[: Hai cu mine!

C`nd o s[-mi vin[, nepoftit[,


O s[ m[ las =i eu de glume
+i-am s-o urmez cu inima m`hnit[
C[ nu e lume =i pe ceea lume.
L[sa\i pove=tile
pove=ti!
(Unor modernizatori ai folclorului)
Din vremi odoare str[mo=e=ti,
L[sa\i pove=tile pove=ti!
S[ nu-l m[ri\i pe F[t-Frumos
}n post de =ef ]n vreun colhoz,
S[ nu-l trimite\i cu ma=ina
La Zmeu, coda=ul cu pricina,
+i-n loc de lupt[ grea =i mare,
S[-i convoca\i la adunare,
Ca Zmeul, aspru criticat,
S[ spun[: Da, sunt vinovat!
+i-n loc de-o b`t[-n sc[f`rlie,
S[ ia un an de pu=c[rie.
C { R A R E
P E T R U

#
Al min\ii zbor, al ei av`nt,
L[sa\i pove=tile cum s`nt.
Pe Cos`nzeana cea din soare
S[ n-o alege\i mulg[toare,
Pentru-a vorbi pe aspru ton
La vreo =edin\[ ]n raion,
Pe baza a mai multor fapte,
Pentru un nou nivel de lapte.

Iar baba H`rca, c`t de h`rc[,


N-o pune\i la vecini ]n c`rc[,
Umbl`nd cu p`ri, h`rtii, pece\i
De la =efi mari =i judec[\i.
Din vremi odoare str[mo=e=ti,
L[sa\i pove=tile pove=ti!
C { R A R E
P E T R U

$
%

R E P E R
D E
P U N C T U L
S[-\i iube=ti at`t
de mult p[m`ntul
S[-\i iube=ti at`t de mult p[m`ntul,
Ca mereu de el s[-\i fie dor,
Ca s[ \in[ ve=nic leg[m`ntul
Dintre om =i solul roditor.

S[-l iube=ti cu dragoste matren[


+i-obrazul s[-\i lipe=ti oric`nd
De \[r`na lui ca de o pern[,
Inima s[ i-o auzi b[t`nd.

Iar du=mani de vor veni ca v`ntul,


S[ te-mbraci ]n haine de o\el
+i s[-\i aperi, s`nger`nd, p[m`ntul
+i nici mort s[ nu te la=i de el.
&
R E P E R
D E
P U N C T U L

Om s[ fii!
Si la bine, =i la greu,
F[r[ s[ c`rte=ti mereu
Om s[ fii!

+i atunci c`nd o s[-\i cad[


+i-ai putea s[-ndoi o mlad[,
Om s[ fii!

La du=mani cu neagr[ fapt[


S[ le dai r[splat[ dreapt[,
Om s[ fii!

La gre=ita din c[rare


S[-i dai ultima iertare,
Om s[ fii!

Nu ierta tr[d[ri, prostii,


Dar oriunde-ai fi, s[ =tii:
Om s[ fii!
Scumpa mea
onoare
Scumpa mea onoare,
Scoar\[ de valoare,
Mai stai ]n picioare?
C`te-am ]ndurat,
Eu nu \i-am p[tat
Prin parte str[in[
Haina-\i de lumin[.

C`\i amici la p`nd[


Stau ca s[ m[ v`nd[,
Eu de g`t i-am str`ns,
Dup[ ei n-am pl`ns.

Iar femei de-o sear[


C`te m[ l[sar[
F[r[ de speran\[,
N-am dat importan\[.
Am plecat departe,
R[t[cind ]n noapte,
S[ deschid, ghidu=,
Alte por\i =i u=i.

O, a mea onoare,
Tu m[ \ii sub soare!
C { R A R E

De ai s[ m[ la=i,
Am s[ mor ocna=
Os`ndit ]n mine,
P E T R U

Moarte de ru=ine...

'
Unui pustnic
Stai ]n casa ta pustie
Ca-ntr-o mic[ pu=c[rie,
Te-ai ]nchis ]n ea de viu
Ca un mort ]ntr-un sicriu.
Ie=i din cas[, ie=i ]n lume
S-auzi pl`nset, s-auzi glume,
Cineva s[ te ]njure,
Portmoneul s[ \i-l fure,
S[ nu-ncapi ]n autobuz,
S[ te-mping[ un mofluz,
S[-l ]njuri
Mai mult din buze,
Iar ]n glas s[ ]\i ceri scuze.
C { R A R E
P E T R U




R E P E R
D E
P U N C T U L
Nu sta-n cas[, hai la pia\[,
C[ acolo-i puls =i via\[,
Pre\urile, nesupus,
Sar mereu numai ]n sus;
C`nd auzi la carne costul,
Te g`nde=ti s[ vin[ postul
Sau te hot[r[=ti ]n van
S[ devii vegetarian.

Las[, z[u, televizorul:


El \i-arat[ viitorul,
Pe c`nd, zgomotos, ora=ul,
Tot prezentul, el \i-i na=ul.

Nu sta-n casa ta pustie,


Cum ai sta ]n pu=c[rie,
Obose=te c`t e=ti viu,
C[ odihna-i... ]n sicriu.
R E P E R
D E

La u=a unui amic


P U N C T U L

Vreau s[ te-ntreb: M[i, ce mai faci?


}\i bat la u=[, dar tu taci.

C`nd ]mi deschizi ]ntr-un t`rziu,


La fa\[ e=ti cam p[m`ntiu,

Cu p[r v`lvoi, privirea-n jos,


Te-a ars cu\itul p`n la os.

Eu =tiu la c`te ai pretins,


Dar de-ai c[zut, te la=i ]nvins?

Nu mai depui nici un efort?


Ai trupul viu, spiritul mort.

Du=manu-\i r`de pe sub nas;


El glon\ul ]nc[ nu \i-a tras,

Iar tu, ]n loc s[ fii de fier,


Te dai r[nit, prizonier.

De ce nu lup\i ca al\i eroi?


}n lupt[ intr[, fii cu noi!
Or[ de blestem
Cine-a vrut s[-mi uit str[bunii,
S[ stea-n cas[ cu nebunii.
Cine-a vrut s[-mi uit bunicii,
De pe umeri capul pice-i.

Cine-a vrut s[-mi uit eu plaiul,


S[-l p[trund[ mucegaiul,
Ba s[-mi uit =i a mea limb[,
R[m`n[ cu gura str`mb[!

Cine-a vrut s-o uit pe mama,


}ntr-o zi s[-=i fac[ seama.
Cine-a vrut s[-l uit pe tata,
S[-l str[pung[-n piept s[geata.

Cei cu duhu-nstr[in[rii
Aib[ c[ile pierz[rii.
Cei ce vor s[ ne dezbine
Aib[ soart[ de jivine.
C { R A R E
P E T R U

!
Desc`ntec
Piei, tu, critic[ de sus,
Cu cuvintele ce-ai spus,
Pe fl[c[u de mi-ai r[pus.

Cin l-a criticat at`t,


Fac[-i-se g`lc[-n g`t
+i s[ moar[ de ur`t.

Cel ce a fost contra lui


Aib[ casa cucului
+i drumul ostrogului.
Cine mi l-a =ters din list[,
Ca =i cum nu mai exist[,
S[ se-nece cu-o batist[.

Cel ce nu i-a dat cuv`nt,


S[ se apere ]nfr`nt,
S[ se-nece cu p[m`nt.
Iar acei cu directiv[,
Cum c[ el ]i ]mpotriv[,
S[ n-aib[, murind, coliv[!

Iar tu, m[i b[iete,


Salt[-te de spete,
Uit[-te la fete,
C { R A R E

C`t ]s de boghete,
P E T R U

"
#

R E P E R
D E
Uit[ de pecete,
C[ nu-i o scumpete;

P U N C T U L
Du-te la gazete
+i scrie, b[iete;

C[, oric`t de=teapt[,


Critica nu-i dreapt[;
Dar s[ scrii voios,
S[-i love=ti v`rtos
Pe cei ce te-au scos,
Ca s[ ai folos
C`t ]s de mi=ei,
S[-i sco\i tu pe ei:
Critica de sus,
Cu ea te-au r[pus,
Dar tu, mai mintios,
S[-i croie=ti la dos
C-un coimag mai gros:
Critica de jos.

+i cum vezi c[ primul sare


Din cel jil\ =i post ce-l are,
Tu s[-i pui o ]ntrebare:
Spune, neamule sc`rbos,
Care critic[-i mai tare:
Cea de sus
Sau cea de jos?
$
R E P E R
D E
P U N C T U L

Cioc`rlie,
cioc`rlie...
Cioc`rlie, cioc`rlie,
Nu =tii nici o teorie,
Dar c`n\i bine, cioc`rlie.
Dar acela care =tie
Cea mai bun[ teorie
Nu a zis o melodie,
Dulce ca a ta s[ fie,
Cioc`rlie, cioc`rlie...
Pas[rea
p[cii
Ea crede
}n pace,
}n veacul
Cel bun
+i cuibul
}=i face
}n gur[
De tun... C { R A R E
P E T R U

%
Ce e=ti, dragoste?
Ce e=ti, dragoste? Vioar[
La ureche ce ]mi c`n\i?
Sau o =oapt[-n fapt de sear[
De la ]ngeri, de la sfin\i?

E=ti un val care m[ poart[


C`nd ]n sus =i c`nd ]n jos?
Sau a vie\ii mele soart[
Cu blestem =i c`nt duios?

Mi-ai ]ntins prin mun\i c[rarea


+i prin v[i ca ]n pove=ti.
Scad ]n jos ca lum`narea,
Tu, ca focul,
}n sus cre=ti.
C { R A R E
P E T R U

&
'

R E P E R
D E
P U N C T U L
+i dragostea...
Si dragostea-i tot o be\ie,
Destul e s[ iei un pahar...
Cei be\i de dragoste, iat[-i,
Cum trec cl[tin`ndu-se, doi c`te doi.
Nu cere\i dragostea cu alt[ m[sur[
Dec`t sufletul plin de c[ldur[.

N-o cere\i cu sute de clipe,


S-o cere\i cu sute de zile =i ani...
+i dragostea-i tot o be\ie
Cu vinuri de-nalt[ t[rie.
!
R E P E R

So\ie geloas[
D E

Ionel, mergeai asear[


P U N C T U L

Cu so\ia nu =tiu cui,


O \ineai de subsuoar[,
Cine-i ea, nu po\i s[-mi spui?

}ntrebat a=a ]n grab[,


So\ul st[ cam uluit:
Mai ]nt`i, era o bab[,
F[r[ so\, c[ i-a murit.

+i pe urm[, =tii prea bine,


Te-ai convins de c`te ori,
C[ pe strad[ nici pe tine
Nu te \in de subsuori.

Iar b[tr`na ca b[tr`na,


Cam mioap[ m-a rugat
S-o trec strada, s[-i dau m`na
Zi, cu ce-s eu vinovat?

Ionel, ]\i dau crezare,


Fie =i a=a de vrei,
Dar mai am o ]ntrebare:
Ai privit ]n ochii ei?

N-am privit, so\ie drag[!..


Cum puteam eu s[ privesc
}n al\i ochi, c`nd via\a-ntreag[
Ochii t[i m[ urm[resc
Un spectator
cu gust specific
Uite, [sta-i film, m[ nene!
Uite, [=tea ]s eroi!
C`nd ]\i joac[ ni=te scene
Fim francez, nu ca la noi!
Eroina principal[
S[ tot mori de dorul ei!
Se dezbrac[ goal[-goal[
Film francez, m[, ce mai vrei!
C { R A R E
P E T R U

!
Inscrip\ie pe u=a
unui restaurant
Buc[tarii vin la noi
Slabi de tot, parc[-s strigoi,
N-au nici burt[, n-au nici gu=[
C`te doi ]ncap pe u=[.
Cum se-nv`rt aici o var[,
}=i fac burta c`t ceaunul
+i nu-ncap nici c`te unul,
Cearc[ s[-i mai dai afar[
C { R A R E
P E T R U

!
!!

R E P E R
D E
P U N C T U L
O so\ie mul\umit[
Ea-i nespus de bucuroas[:
Am un so\ b[rbat model,
Mi-am f[cut cu d`nsul cas[
+i copiii tot cu el
!"
R E P E R
D E

Cavaler
P U N C T U L

din Evul Mediu


C`nd ]mi face lung asediu
Valul neamului prostesc,
Cavaler din evul mediu,
Eu la tine m[ g`ndesc.

}\i v[d vie silueta:


De-\i st[-n drum un zurbagiu,
Tu pe loc ai scos floreta
+i te aperi c`t e=ti viu.

Veac cu veac s-au dus la vale


+i de-a tumba an cu an.
Mie azi ]mi iese-n cale
Un alt tip, un huligan.

N-am valet, n-am alt[ slug[,


Am doar martor un amic
Care, de o ia la fug[,
Po\i s[ spui c[ n-am nimic.
Huliganul dac[ sare,
Mai r[m`n =i vinovat
Are nas s[ mai declare:
C[ de ce m-am ap[rat?

Cavaler, aveai floret[,


Pe c`nd eu numai creion
Ca s[ scriu la vreo gazet[,
Ce crezi tu? Un foileton.

Tu cu scut =i cu floret[,
D`nd de r[i ]n veacul nou,
Scutul meu e o gazet[,
Iar floreta un stilou
C { R A R E
P E T R U

!#
Lucruri
de mirare
Lucrul cel mai de mirare
E s[ mori setos ]n mare
Sau de dorul f[r de sa\
Cu m`ndru\a bra\ la bra\.

Lucru =i mai de minune:


S[ ai cap, s[ n-ai ce spune,
Sau bani mul\i tot num[r`nd
S[ te pl`ngi c[ e=ti fl[m`nd.

Dar nu-i mai de r`s c`nd, parc[,


Arde drept ]n lac o barc[,
Iar cizmarii cei mai mul\i
Umbl[, po\i s[ spui, descul\i?

Arhiereu cu ras[ scurt[,


Buc[tar s[ n-aib[ burt[;
Rege f[r de neam =i tron;
Arm[ f[r[ de patron;

Doctor ce-i ]n tot momentul


Mai bolnav ca pacientul;
Lac[t simplu f[r[ chei;
Oameni buni ]ntre mi=ei

Timpu-i grav =i lumea-i mare,


C { R A R E

Multe-n lume-s de mirare,


Lucruri vechi =i lucruri noi
Mai g[si\i-le =i voi.
P E T R U

!$
!%

R E P E R
D E
At`tea m[=ti!

P U N C T U L
At`tea m[=ti pe fa\a ta!
Cum te-ai deprins a le purta?
+i cine vrea s[ te cunoasc[,
For\at, te cur[\[ de masc[

S[-\i vad[ fa\a, ]ns[ vai!


Sub prima masc[ - alta ai.
+i c`nd \i-o scoate =i pe asta,
Tu ]nc[ alta ai, =i basta!

Au c`te, z[u, vei fi purt`nd?


Noi \i le scoatem r`nd pe r`nd
+i nu sf`r=im s[ d[m vreodat[
De fa\a ta adev[rat[.

}\i punem m[=tile-napoi,


A=a ne dumerim =i noi
C[ tocmai asta-\i este fa\a:
O masc[-n alta toat[ via\a.
!&
R E P E R
D E
P U N C T U L

Pe drumul venind
din trecut
Un rob ]n suflet mi se zbate,
Eu nemilos ]l biciuiesc,
Nu ca mai mult s[-l asupresc,
Ci ca s[-l scot la libertate.

}l trag ca dintr-un beci din mine


Vreau s[ devin[ domnitor
Nu pe vreo \ar[ sau popor
Pe via\a ce ]i apa\ine.

Un rob ]n suflet mi se zbate,


L-am scos din lan\, pe r[ni ]l ung,
Spre soare-l duc, dar drumu-i lung
Suntem abia la jum[tate.
C`ntec de dragoste
(Pentru fra\ii din Transnistria)
De ce Nistrul n-a trecut
Mai spre r[s[rit de soare,
Ca ]n arcul lui durut
+i pe voi s[ v[-nconjoare?
Bine, totu=i, a f[cut
C[ nu s-a retras spre Prut

C { R A R E
P E T R U

!'
La conflictele militare
dintre \[ri suverane
I
Grani\[ cu santinele,
Dou[ lumi multe drapele
Sub acela=i cer cu stele.
Dou[ lumi multe popoare:
Unu-i mare, altu-i tare
Sub acela=i cer cu soare.
Dou[ lumi cu guri de tun,
C`te vorbe tari ]=i spun,
Cimitirul li-e comun

II
Ne preg[tim mereu de ap[rare
Cine o s[ ne atace oare?
Probabil, vecinii,
Dar =i ei vor pace,
+i ei se tem s[ nu-i atace
Al\i vecini.
Astfel, tem`ndu-se unul de altul,
To\i ]=i preg[tesc asaltul.
C { R A R E
P E T R U

"
"

R E P E R
III
Pune\i m`na pe el!

D E
Am date precise:
G`nde=te altfel

P U N C T U L
Ca s[-l omoare la sigur
Pe viitorul du=man posibil,
Ei omoar[ pe to\i,
Cum ]i omorau pe vremuri biblice
Str[vechi irozi pe to\i copiii
}n speran\a de a-l nimici astfel
+i pe nou-n[scutul Isus Hristos.

IV
Vin apele mari ale fricii,
P[trunde tremuriciul ]n oase,
Cuvintele devin g[unoase.
Noe are o singur[ corabie,
Vrea s[ salveze curajul lumii
Acesta ]mbarcat,
Corabia devine pe jum[tate goal[.
Vin apele mari ale fricii

V
R[splat[ grea pentru cuvinte
Ce unui rege-i vin ]n minte,
}n mar= for\at, cu c`nt vioi,
Ne duc mai marii la r[zboi,
Cu trupul mergem ]nainte,
+i-n g`nd fugim to\i ]napoi.
"
R E P E R
D E

VI
Blestemul nostru este plin
P U N C T U L

De-o ne]nduplecat[ ur[:


Cei ce r`vnesc p[m`nt str[in
S[ moar[ cu \[r`na-n gur[!

VII
}n cartea ro=ie se-nscriu
At`tea animale pieritoare.
C`nd vom trece ]n acest registru
+i sumedenia de mici popoare?

VIII
C`nd o s[ termin[m cu to\i du=manii?
O parte mor ]n r[zboaie,
Dar cei r[ma=i ]n via\[, cu anii,
St`rnesc o alt[ p[l[laie.

IX
N-au fost =i nici nu sunt oameni acei
Care omoar[ copii =i femei,
Chiar de-s ]narma\i cu mii de idei.
Cei care-n nop\i ]ntunecoase
Aprind palate =i case,
}n loc s[ dea focul ]n vatr[,
Sunt barbari r[ma=i din era de piatr[.
X
De ce lupt[m
Noi ]ntre noi?
S[ lupte cei ce vor r[zboi!
Voi, mini=tri
+i premieri,
Ave\i to\i s`nge-n c[lim[ri.

XI
Strop=it sub cuirasate carapace,
Glasul durerilor tace.
Sub bolta aceasta albastr[
Voia cui ]n lume se face?
Fac[-se voia noastr[! C { R A R E
P E T R U

"!
Mesteac[n alb
(Poetului rus Serghei Esenin)
Mesteac[n alb, ]nalt[ lum`nare,
Poetului ]n veci la cap s[-i stai.
El te-a iubit cum altul nu-i ]n stare
+i te-a c`ntat ]n cel mai dulce grai.

C`nd, ]mb[tat de nop\ile cu lun[,


El chipul ]n p[duri \i-l c[uta,
Ca unei fete, Rusiei cunun[
Pe frunte ]i punea coroana ta.

Mesteac[n alb cu plete-ng[lbenite,


A toamnei brum[-\i presur[ sc`ntei,
+i cum ]mi spui tot versuri pe =optite,
Te str`ng ]n bra\e =i ]\i zic: Serghei!
C { R A R E
P E T R U

""
"#

R E P E R
D E
P U N C T U L
Testament
Da, =tim cu to\ii c[ murim.
Morm`nt s[-mi face\i la Zaim,
Ca la un loc din nou s[ fim
Cu voi, \[rani, =i-n \intirim,
C`nt`nd cu glasul cobor`t,
Ca s[ ne treac[ de ur`t
"$
R E P E R

Domn sau rob?


D E
P U N C T U L

C`nd m[ ]nvinge o-nalt[ putere,


M[ supun cu durere,
Dar nu imediat,
+i r[m`n cu capul t[iat.
C`teodat[, nu prea u=or,
Ajung s[ m[ simt ]nving[tor,
Un cuceritor foarte mare
De \[ri =i popoare,
A=a-i veac de veac,
A=a-i an de an:
Ba s[ m[ simt un dac,
Ba un roman.
O problem[ o rezolv =i mai greu:
Ce sunt? Patrician, plebeu?
C`nd ]nving ]n lupte, avan,
M[ simt roman;
C`nd cad la atac,
M[ simt dac.
Dar c`nd e =i una =i alta taman,
}mi zic dacoroman,
Mai pe scurt moldovean.

Dar ce voi fi m`ine,


Nici eu nu =tiu
+i nici nime.
Istoric[
N-a\i putut at`t s[ face\i?
Le dau la eroi din cot,
Parc[ mie n-au s[-mi zic[
Azi de c`te eu nu pot?

C[ s-a dat ]nvins, ]mi pare,


Mult prea lesne Decebal,
Dar pe mine nu m[-nvinge
Comitetul sindical?
R`d de cel ce-n evul mediu,
Ars pe rug, c[dea martir,
Parc[ azi nu m[ sugrum[
Un m[runt de brigadier!
Critic[m =i r`dem ast[zi
Pe-ai istoriei eroi,
Dar nu =tim ]n timp ce vine
Ce vor spune despre noi
C { R A R E
P E T R U

"%
Unul, al\ii
=i ceilal\i
Unul are c`t de toate:
Cas[ =i p[m`nt, =i r[\i,
Altul p[s[ri desenate
+i p[m`nt destul... pe h[r\i.

Unul =i-a luat ma=in[,


Eu bilet de autobuz.
Nim[nui nu-i cat pricin[
+i pe nimeni nu acuz.

Fiecare precum poate


Se trude=te, cum v[ spui,
+i prime=te pe dreptate
Numai ceea ce-i a lui.

Dar p`n vremea s[ mai vin[,


To\i egali s[ fim, v-am spus:
Unul zboar[ cu ma=ina,
Eu nu-ncap ]n autobuz.
C { R A R E
P E T R U

"&
"'

R E P E R
D E
P U N C T U L
Problema p[cii
]n p[dure
(Variant[)
Si Leul se pronun\[ pentru dezarmare!
+i Leul lupt[ pentru pace,
Dar deocamdat[-i
Numai col\i =i gheare:
Nu vezi ce scrie ]n ziare?
Doi Iepuri au de g`nd s[ ne atace...
#
R E P E R

M[sura lucrurilor
D E

Chiar c`nd dai peste belele,


P U N C T U L

Ori=ic`t ar fi de grele,
Dac[ e=ti mai mucalit,
Po\i fi ve=nic mul\umit.

C[ci belelele-mpreun[
Au =i partea lor cea bun[,
Iar c`nd n-au, oric`t de greu,
Zi mersi c[ nu-i mai r[u.

Dac[ te-a l[sat so\ia,


Las[ ciuda =i m`nia,
Ia g`nde=te-te a=a:
C[ te-ai m`ntuit de ea.

Casa de \i-a ars, fire=te,


E cam r[u, dar ia g`nde=te
C[ putea fi =i mai r[u:
Bine c[ n-am ars =i eu...

Banii de \i-i iau, nu-i bine,


Dar chimirul ]\i r[m`ne?
Dac[ mori, e prost, o =tiu,
Da-\i r[m`ne v[rul viu...
Legea asta-i cam istea\[:
Orice ai p[\i ]n via\[,
Dac[ e=ti pu\in sucit,
Po\i fi ve=nic mul\umit.
P`nz[
de corabie
(}ntr-o sal[ de muzeu)
Omule drag,
Ridic[-m[ sus pe catarg;
Nu vede\i c[ eu
Nu mai pot s[ stau ]n muzeu
Moliile m[ asalteaz[,
Privirile vizitatorilor
Fa\a ]mi decoloreaz[.
Nu m[ l[sa\i pierz[rii
Pe catarg, ]n largul m[rii!

Las s[ m[ \in[-n fr[m`nt


Cel mai n[prasnic v`nt
+i cea mai nebun[
Din lume furtun[.
Scoate\i-m[-n mare
Din camera asta ]ngust[!
Sunt p`nz[ de corabie,
Nu p`nz[ de fust[!
C { R A R E
P E T R U

#
Ajuns acum...
Ajuns acum ]n v`rf de munte,
M[ uit la vechile c[r[ri:
}mi par =i str`mbe, =i m[runte,
+i ochii-mi caut[ ]n z[ri.
Dar c`t de str`mbe =i m[runte,
Cum v[d c[ n-am aripi s[ zbor,
Eu, de aici, din v`rf de munte,
Tot pe c[r[ri am s[ cobor...
C { R A R E
P E T R U

#
#!

R E P E R
D E
P U N C T U L
Ne pl`ngem to\i...
Ne pl`ngem to\i, parc[-i blestem,
Prieteni buni c[ nu avem,
Dar s[ g`ndeasc[ fiecare:
Pe noi prieteni cin ne are?

}n ceas de cumpeni tu sau el?


Ai fost om nobil sau mi=el?
+i a putut a c`ta oar[
Durerea altui s[ te doar[?
#"
R E P E R
D E
P U N C T U L

Inima mea
Mi-e inima precum o p`ine,
Cu drag la to\i o ]mp[r\esc,
+i din pu\inul ce-mi r[m`ne
Eu alt[ inim[ ]mi cresc.

+i o ]mpart la lume iar[,


Du=manii strig[ c[-i amar[,
+i doar prietenii ]n cor
}mi spun c[ e pe placul lor.
Credo
Nici n-am murit, nici n-am s[ mor,
Tr[iesc ca umbra unui dor
}n =irul celor f[ptuite,
}n suflet de femei iubite.

Tr[iesc ca cea\a de pe v[i


}n ura unor oameni r[i,
Sunt viu ca verdele din cetini
}n dragostea multor prieteni.

S[ =tie to\i a= vrea, oric`nd:


Nici n-am murit, nici n-am de g`nd,
De slab mi-e trupul ce m[ \ine,
E tare sufletul din mine.

Eu de la buni-str[buni am scut,
A fost mai greu p`n m-am n[scut,
}ncolo trec =i peste moarte
Prin graiul viu, prin foi de carte.
C { R A R E
P E T R U

##
Eu nu-s Aleco,
dar odat[...
Eu nu-s Aleco, dar odat[
|iganii ]mi f[cur[ loc
La =atra lor. Aveau o fat[
Ce-n c[r\i ]mi prorocea noroc.
Cu trupul zvelt c`nta iubirii
Un imn al ei. Era, precis,
Vreo str[nepoat[ de-a Zamfirei
Sau nimfa ce-\i apare-n vis.

Dar s[rut[ri dogoritoare


S-au dus cu tot cu ideal,
C`nd mi s-a dat apoi mustrare
La comitetul sindical...
C { R A R E
P E T R U

#$
#%

R E P E R
D E
P U N C T U L
C`ntarea mea
C`ntarea mea nu-i fantezie
+i nici chitar[ sub fere=ti,
Ea se ]nal\[ peste glie
Cu glas de patimi omene=ti.

Eu c`nt atuncea c`nd m[ doare


+i dac[-s vesel iar[=i c`nt.
}ndemn mi-s razele de soare,
+i nu b[t[ile de v`nt.
#&
R E P E R

Cuv`ntul bucluca=
D E
P U N C T U L

I
E un lucru sf`nt cititul:
C[r\i, reviste =i ziare,
}ns[ uneori te duce
La ]ncurc[tur[ mare,
Cum a fost s[ fie cazul
Nu demult cu Jan V`rlan,
Un ]nv[\[tor de limb[,
Respectabil cet[\ean.
Un elev ]n toi de lec\ii
Ca \epu=a se ridic[
+i, lu`nd-o pe de-a dreptul,
}i declar[ f[r[ fric[:
Z[u, Jan Dan`ci, limba noastr[
Parc[ bate ]n regres,
Azi g[sesc ]n Tineretul
Un cuv`nt ne]n\eles.

Ia s[-mi dai aici cuv`ntul!


Da, poftim chiar =i ziarul.
St[, se uit[ profesorul:
El cuv`ntul nu-l cunoa=te,
C[ e unul cu fason
Ce pe sus ]=i poart[ nasul
Bosumflat Oximoron.
Stau copiii =i a=teapt[
Ce-o s[ spun[ profesorul.
Dragi copii, cuv`ntul ista
E legat cu viitorul,
El at`t e de departe,
Ca o stea, mai pot s[ zic,
C[ doar data viitoare
Am s[ pot s[ vi-l explic.

St[ ]ntre colegi Jan Dan`ci:


Cine e s[ mi-l explice?
P[i, mata e=ti as ]n limb[,
Cineva \epos ]i zice.
A=a vorb[? Prima dat[!
Zice unul din colegi,
Cum scriu ast[zi ]n ziare,
Z[u, nimic nu ]n\elegi.
Dac[ scris este cuv`ntul,
Trebuie ceva s[-nsemne,
Altul, matematicianul,
Practic, prinde s[ ]ndemne.
C[ nu-l =tim, se ]n\elege,
Nu e bine, asta-i clar,
Dar s[-l c[ut[m atuncea
Unde? }n dic\ionar.
C { R A R E
P E T R U

#'
+ti\i, dic\ionarul nostru-i
Editat pe jum[tate:
Avion f[r[ de coad[
Sau un tren f[r[ de roate.
C`nd g`nde=ti c[ Mateevici
A tr[it tocmai la noi...
Limba-atunci era s[rac[,
Astea sunt cuvinte noi.

Bercu-a terminat Sorbona,


Hai la el, de=tept mo=neagul!
C`nd ]i vorba despre limb[,
Lui ]i tremur[ toiagul.
La =colari, ce explica\ii?
Ce-i oximoronu-acesta?
Da, Jan Dan`ci, vezi, cu limba
Iar ne joci la =coal[ festa.
Pleac[ p`n la capital[,
Te ]nchin[ cu poclon
+i pe dibuite afl[
Ce ]nseamn[-oximoron...
C { R A R E
P E T R U

$
$

R E P E R
II

D E
Trenul duduie pe =ine

P U N C T U L
+i ]=i duce pasagerii,
To\i porni\i cu treburi multe,
Date-n p`rg ]n toiul verii.
Unii merg pe la servicii
Sau spre pia\[ ]=i fac v`nt,
Doar Jan D`n`ci dup[ sensul
Unui singurel cuv`nt.
D`nsul lin se d[ al[turi
De-un \[ran =i ]l ]ndeamn[:
Nu mi-i spune dumitale
Ce oximoron ]nseamn[?
P[i, eu m[ pricep la limb[,
C[ am fost cioban la oi,
M[i, cum unii o mai schimb[!
Asta-nseamn[ ghemoroi.
+i Jan Dan`ci, p[guba=ul,
Cat[ jertfe mai departe.
Un b[tr`n senin la frunte
St[ ochel[rind o carte.
Nu =ti\i de cuv`ntul ista?
Omul spum[ s-a f[cut:
Ce ]mbla\i cu provoca\ii?
Nici nu =tiu, nici n-am =tiut!
$
R E P E R

O frumoas[ gospodin[
}l ]ncurc[ =i mai tare:
D E

Asta ]i un fel de sod[,


Dac[ rufele-s murdare...
P U N C T U L

}ns[ trenul se opre=te


+i la ultimul peron.
Oare =tie capitala
Ce-i acel oximoron?

III
Hai la scriitori, c[ d`n=ii
Vor fi dob[ de cuvinte.
Iat[-un bloc cu cinci etaje
Se ]nal\[ ]nainte.
Tineri, dar cu b[rbi b[tr`ne,
Tot fumeaz[ importan\i,
|in discu\ii literare
+i se cheam[ consultan\i.

Ce-i oximoron, tovar[=i?


Unul prin dic\ionare
Cat[ mult, apoi r[spunde
Cam confuz la ]ntrebare:
Vezi matale, consultan\ii,
Noi, s[-\i spunem, uite ce-i,
Nu r[spundem de cuvinte,
Ci r[spundem de idei...
Hai atunci la Tineretul!
St[ redactorul cuminte:
Noi nu public[m, Jan Dan`ci,
S[ m[ ier\i, a=a cuvinte.
Dar c`nd a v[zut cuv`ntul,
A c[zut ]n sperie\i:
Aoleu!
Ce d[n[naie!
R[u ne-am ars din nou, b[ie\i!

S[-mi g[si\i acum cuv`ntul!


Sun[ la academie!
Dac[ nu cunoa=te H`ncu,
Crede\i, ea mai multe =tie?
Sun[, eu te rog, Ioane!
O p[\im ca =i atunci...
Unde este autorul?
Tot acum s[ mi-l aduci!
Iat[ vine autorul.
+i ce sens cuv`ntul are?
Eu... l-am auzit la radio,
Pozitiv, pe c`t ]mi pare...
+i de nu, ]n sens politic,
Eu ca eu, mata r[spunzi.
Dar am s[ te am ]n seam[:
Prin raioane-ai s[ te-nfunzi...
C { R A R E
P E T R U

$!
Prind s[ sune telefoane
Ba de sus, din alt[ parte,
Umbl[ grei prin coridoare
Oameni ce \intesc departe.
Deci, Jan Dan`ci, pe t[cute
O ia lung f[r de poclon:
Las[, noi cumva om duce-o
+i f[r de oximoron...

St[ ]n clasa lui Jan Dan`ci


+i fixeaz[ lung =colarii:
S[ le spun[ adev[rul?
S[ le fac[ comentarii?
S[ le spun[ c`t de mare
E al limbilor canon?
}ns[ cum s[ le explice
Ce ]nseamn[-oximoron?

Limba noastr[-i o comoar[


}n ad`ncuri ]nfundat[,
}ns[ multe din cuvinte-s
}ntr-o stare ]ncurcat[.

Ce e cu oximoronul?
Eu at`ta am aflat:
Chi=in[ul ]l socoate
Un cuv`nt neaprobat...
C { R A R E
P E T R U

$"
$#

R E P E R
D E
Folcloristul

P U N C T U L
Despre Capr[ ce pot spune?
E b[iat cu maniere,
El salut[ =efi =i doamne,
Face tot ce i se cere.

Ve=nic cu magnetofoane
+i caiete, cu mult spor,
El adun[ basme, c`nturi,
Mai pe scurt, tot ce-i folclor.

Vornicel ]l vezi la nunt[


+i p[rta= la =ez[toare,
Nu demult ]=i trase pasul
Chiar =i la o-nmorm`ntare.

Scrie,-ndreapt[ =i imprim[:
Stai, m[tu=[! Pl`ngi prea trist,
N-ai putea s[ tragi un bocet
}ntr-un fel mai optimist?

Stau descump[ni\i groparii,


Popa, aspru la spr`ncean[,
}l afum[ cu t[m`ie
+i-i ordon[: Piei, satan[!
$$
R E P E R

Capr[ parc[ amu\e=te,


Iar la urm[ prinde grai:
D E

Cum se vede, mortul ista


Merge-n iad, =i nu ]n rai...
P U N C T U L

O m[tu=[ ]i desfir[
O poveste b[tr`neasc[:
F[t-Frumos ]nc[ nu =tie
Dac[ o s[ biruiasc[...

Folcloristul o-ntrerupe:
F[t-Frumos e pozitiv,
S[-l ]ncerce vreo-ndoial[?
Nu avea nici un motiv.

Baba-=i deap[n[ povestea:


C`nd v[zu at`ta s`nge,
Ea, Ileana Cos`nzeana,
A =i prins ]ncet a pl`nge.

Nu-i dau voie! strig[ Capr[,


Chiar =i singur[ ]n cr`ng,
Leana trebuie s[ =tie
C[ eroi ca ea nu pl`ng.

M[i b[iete, zice baba,


Eu ]\i spun a=a cum este,
Cum mi-a povestit bunica,
Iar povestea ]i poveste,
N-ai s-o schimbi cum ]\i e placul.
Noi s-avem, ne cere statul,
Alte basme, al\i eroi!...
Capr[ merge mai departe.
Foaie verde ca pelinul,
C`nt[ o femeie-n cale,
Tot str[inu-i ca str[inul.

Folcloristul iar se bag[:


Z[u, bun c`ntec, foarte rar!
Dar s[-i zici cu alt[ iarb[,
C[ pelinu-i prea amar...

Of, of, of! se-aude-o fat[,


Doru-i dor =i valea-i vale.
Las[ of-ul =i oftatul,
D[-i cu hop! =i cu urale.
D-apu-a=a mereu se c`nt[
Despre omul nec[jit.
Nec[ji\i n-avem ]n \ar[,
Eu, de-o pild[,-s fericit.

Un mo=neag cu dalbe plete-i


Spune o balad[ sf`nt[:
De la Putna +tefan-Vod[
Iar ]n lupt[ se av`nt[.

Folcloristul: Mo=ulic[,
Ia-\i balada ]napoi!
C { R A R E

Putna e de ceea parte,


Ai uitat c[ nu-i la noi?
P E T R U

$%
Unu-i spune o legend[
Despre vremuri cu r[zboaie:
Turcii n[v[lir[-n \ar[
+i t[tarii ]n puhoaie...

Stop! se strofole=te Capr[


+i =opte=te printre din\i:
Noi cu turcii azi st[m bine
+i t[tarii ]s cumin\i.

Folcloristul se oprise,
Ticluind ]n cap sub masc[:
Ce mai c`ntec s[ prefac[?
Cum s[ dreag[, s[-l c`rpeasc[?

Dar P[cal[ =i Turbinc[


}l opresc pe forfecar:
Pa=ol, vidma, na turbincu!
Ia, m[i Capr[, sui ]n car!
C { R A R E
P E T R U

$&
$'

R E P E R
V`rcolacul

D E
Am onoarea pe-un nemernic

P U N C T U L
S[ vi-l scot acum ]n fa\[:
Tartor, tip, ce prin minune
A lipsit un timp din via\[.

A fugit peste hotare?


A tr[it printre du=mani?
A dormit cu somn letargic
Mai mult de treizeci de ani.

+i c`nd l-a lovit damblaua?


}n cel an, aceea=i lun[,
Stalin c`nd muri, el zise:
Mor cu d`nsul ]mpreun[.

+i s-a-ntins ca mort pe spate,


}ns[ nu l-au ]ngropat,
C-a fost viu pe jum[tate,
Iar[ azi, hop! a-nviat!

S-a sculat, =i-a pus mundirul


Ce-l purta atunci anume
+i-a ie=it pe loc s[ vad[
Ce se face-acum ]n lume.
%
R E P E R

Cu privirea sa p[roas[
Tot ce vede-i pare vis:
D E

Vai, ce mai schimb[ri grozave!


P U N C T U L

Cum a=a? Cine-a permis?

Oameni ce n-aveau c[ru\[


R`d acum din limuzine:
V`rcolacu-i ia de guler:
Le-a\i furat, zi, de la cine?

De la nem\i r[mas-au toate,


Iar[ voi le-a\i dat la dos,
+i acum, c`nd n-ave\i fric[,
La lumin[ le-a\i =i scos?

L-a v[zut pe Gheorghe liber,


Mai s[ crape de m`nie:
P[i, eu te-am turnat atuncea...
Ce,-ai fugit din pu=c[rie?

Nu, mi s-a-mplinit sorocul;


Eu atunci n-am zis nici c`r,
Iar acuma ce a= face
Ca la dub[ s[ te v`r?

Vrei din nou ca s[ m[ z[d[ri?


Dar ceilal\i du=mani de clas[?
Vezi, mai to\i n-aveau vreo vin[
+i demult ei ]s acas[.
P[i, erau avu\i =i contra,
C`nd eram atuncea viu!
Stai c[ iar m[ pun pe treab[,
Las c[ =tiu eu und s[ scriu...

Tartor se ]ntoarce-acas[
+i ]=i ia la rost femeia:
Ce schimb[ri ]s astea-n via\[?
Cine a tr[dat ideea?

Ia h`rtie, ia cerneal[
+i a=a, mai mult la ghici,
Scrie vajnic: Dragi tovar[=i,
Cei mai mari pe cei mai mici!

Nu v-am scris o vreme-ntreag[,


Vina mea-i, se ]n\elege,
Am z[cut ]n letargie
(Leafa, ]ns[, cred c[-mi merge).

Iar acuma, la trezire,


Se-n\elege,-mi vine greu;
C`te s-au schimbat ]n lume,
Mai ales ]n satul meu!

Cei ce eu i-am dat pe list[


Umbl[ azi ]n libertate
Au fugit din pu=c[rie
C { R A R E

Sau pu\ine-avem de toate?


P E T R U

%
Eu vi-i pun din nou la num[r:
+i cumetri, =i cumna\i,
To\i sunt contra, deci, ]ndat[
S[ veni\i =i s[-i lua\i.

Moldovean =i eu din talp[,


|in la limba mea, fire=te,
Dar nu pot, c`nd mili\ianul
D[ pricazuri moldovne=te.

Parc[ asta ]i poreadc[?


Unde-i fostul Ivan\oc?
C`nd striga o dat[: Padla!,
Omu-nm[rmurea pe loc.

De vreo cas[-n timp de noapte


S[ te-apropii nu se poate,
C[ci =i-au pus mai to\i lumin[
+i din fa\[, =i din spate;

To\i m[n`nc[ p`ine alb[


+i mai to\i ]n straie noi.
Nu-i pericol c[ ace=tia
Nu mai sunt de-acum cu noi?

Mul\i =colari de-ai no=tri poart[


Mult respect limbii engleze
Nu e semn c[ peste-o vreme
C { R A R E

Ar dori s[ dezerteze?
P E T R U

%
%!

R E P E R
D E
P U N C T U L
Un ]nv[\[tor, Voinescu,
Zice c-a fost partizan,
Da-ntreba\i: Din care parte?
Eu sunt sigur c[-i du=man.

+i acum cu monumentul
Cea mai du=m[noas[ treab[:
A r[mas pe el doar Lenin,
Unde-i Stalin? se ]ntreab[.

+i-a permis, deci, vandalismul,


Ce spion =i ce str[in?
M-au l[sat f[r de T[tuca,
Cui de-acum s[ m[ ]nchin?

V`rcolacul se ]ncrunt[:
Cum, la noi democra\ie?
P[i, ea doar se potrive=te
Numai pentru burghezie...

Dar P[cal[ =i T`ndal[


Iau =i-l smulg pe cronicar:
Pa=ol, vidma, na turbincu!
Tartor, urc[-te ]n car!
%"
R E P E R

A fost odat[
D E

ca niciodat[...
P U N C T U L

(Basm)
Lumea-n care nu s-a r`s
Se interzicea a r`de
Avea tronul de sac`z,
Domn st[tea pe tron un g`de:
Capul jos decum ai r`s!

+i a fost odat[-o lume,


Ca un fel de regiune,
Papua=i tr[iau ]ntr-]nsa,
Lucru de pove=ti-minune:
Po\i s[ strigi, s[-\i spui p[rerea
Despre =efi =i indivizi,
Doar un singur drept lipse=te:
Nu ai voie nici s[ r`zi.

Po\i s[ spui c[ =efi de triburi


O tot duc ]n sodomie,
C[ iau mit[ =i smulg daruri
P`n[ =i de la so\ie,
C[ nu =tiu a scrie-o buche,
De ]\i vine s[-i ucizi,
F[ ce vrei, s[ nu faci una:
Nu cumva s[-ncerci s[ r`zi.
Po\i umbla ]n pielea goal[
+i s[-i scuipi pe cei cu frunze
Pe la p[r\i mai importante,
Nimeni n-o s[ te acuze.

Po\i s[ dregi c`t vrei t`mpenii


+i pe tipi s[-i faci stupizi,
F[ prin cap ce ]\i tr[sne=te,
Doar at`ta: s[ nu r`zi.

Scena c`t de amuzant[,


C`t de nostim individul,
Nu z`mbi =i mu=c[-\i limba,
Serios s[ fii ca zidul;
Dar de scapi un pui de r`set
}n mul\ime de norod,
Te-ai pierdut, aborigene,
Urc[-te pe e=afod...

II
Iat[-n Pia\a Gr[m[dirii
Triburi multe se adun[;
M[sc[riciul, ca un =arpe,
Se t`r[=te spre tribun[:
Domnul nostru, domnul G`de,
Mari puterile-i ce ]s,
C { R A R E

Vrea s[ =tie dac[ ast[zi


Cineva din voi a r`s.
P E T R U

%#
S[ ne spun[ p`r`torii
C-au surprins ast[zi vreun z`mbet.
Iese +oldea-n strai de iarb[,
Ho\ cu ochii, drac la umblet:
L-am v[zut pe Pap[-Lapte
Cum r`dea ]n p[pu=oi...
Pap[-Lapte, ia f[ bine
+i te d[ mai ]nspre noi.

Tu de ce ai r`s, n[t`nge?
Crima =tii c`t \i-i de mare?
Dac[ ce-am v[zut acolo,
+i acum de r`s ]mi pare.
Ha-ha-ha, un Terchea-Berchea
Pe o vac[ s-a urcat
+i-i =optea: Iubit[ drag[!
Z[u, de r`s mai n-am cr[pat.

Sus pe tronu-i domnul G`de


+ade =i ]n voie r`de:
Eu la r`s nu mi te v`r,
Dar de-ai r`s, nu zi nici c`r,
V`r[ capul sub sat`r,
Urc[-n rai, aborigen,
R`sul este stra=nic gen...
Pap[-Lapte
St[ ]n coate,
Poc! de cap c[ se desparte
C { R A R E

+i se duce mai departe.


Drept ]n lumea cu dreptate.
P E T R U

%$
%%

R E P E R
III
Tace Pia\a Gr[m[dirii,

D E
Str`ns[ la \`\`na u=ii;

P U N C T U L
Numai mutre serioase
Semn c[ ]s supu=i supu=ii.
Iese-atuncea m[sc[riciul,
Scoate glume printre din\i,
Ca s[ vad[ domnul G`de
C`t supu=ii-s de cumin\i.

M[l[ie\ z`mbe=te domnul,


De pl[cere se desface:

C`nd nu r`de nimeni, tronul


Poate exista ]n pace,
C[ci vr[jit a fost odat[
De n[prasnic vr[jitor,
C[ i-i dat s[ se pr[vale
De mult r`s =i de umor.
M[sc[riciu-i d[ cu glume
+i cu tumbe, =i de-a dura,
Poate cineva s[-ncerce
S[ ]=i str`mbe-n z`mbet gura.
Ce-i cu tine, n[t[flea\[?
}l ]ntreab[ domnul G`de,
Iar hlizitul ]i r[spunde:
Ho-ho-ho! Cum nu a= r`de,
Dac[ m[ri M[sc[riciul
Face praf din adev[r:
Zice c[ sunt bl`nzi str[jerii,
Iar ei ne fac dosul m[r.
%&
R E P E R

Sus pe tronu-i domnul G`de


}ntr-un dinte tot mai r`de:
D E

Eu la r`s nu mi te v`r,
Dar de-ai r`s, nu zi nici c`r,
P U N C T U L

V`r[ capul sub sat`r.


Urc[-n cer, aborigen,
R`sul este stra=nic gen...
St[ hlizitul lat pe coate,
Capu-i sare ]ntr-o parte,
Merge-n lumea cu dreptate,
Unde poate c[ se poate
+i s[ r`zi, =i s[ faci glume
Mare este ceea lume...

IV
Vr[jitorul vruse tronul
S[-l pr[vale-n perspectiv[
Nu prin r`s, a=a, aparte,
Ci de-amploare colectiv[.
}ns[ domnitorul G`de
Avea un tertip de ho\i:
Unde poate r`de unul,
Pot s[ r`d[ apoi to\i.

D[-i acum la unul voie,


M`ine to\i au s[ doreasc[
S[ ]=i bat[ joc de pravili,
De puterea mea domneasc[.
Deci, mai bine-i nici un r`set
Niciodat[, aferim!
Suntem gint[ serioas[:
Noi nu r`dem, nu z`mbim.
Cine-avea vreo bucurie,
}ntreba pe-atotputernic
Dac[ d`nsul ]i permite
S[ z`mbeasc[ pe-ntuneric.
Flori se ofileau ]n glastre,
Se stingea soarele-n cer.
}ns[ ]i veni sf`r=itul
+i opreli=tii de fier.
Cum pe Piatra Gr[m[dirii
Lumea stase-o-ntreag[ ziu[
S[-i asculte pe mini=tri
Cum pot bate apa-n piu[,
Unul a-ntrecut m[sura:
G`de ca al nostru nu-i,
E de=tept, e bun =i pa=nic,
Mai pe scurt, zic, bravo lui!

Iat[ c[ hulubul p[cii


Pe deasupra lui planeaz[
+i pe aurul coroanei
Cu ou\e-l bombardeaz[.
G`dele-mpietre=te-ndat[,
Iar poporul oropsit
Prinse-a se \inea de burt[
+i tot r`de str`ns unit.
C { R A R E

De at`t n[valnic hohot


Tronu-n \[nd[ri se f[r`m[,
Printre blocuri domnul G`de
P E T R U

%'
Se t`r[=te ca o r`m[:
Mi-a spus bine vr[jitorul,
Mama lui de vr[jitor!
S[ m[ tem precum de moarte
De satir[ =i umor...
El mi-a spus c[ tronul cade,
Dac[ tot poporul r`de...

Vai, glumise vr[jitorul,


Dar de unds[ =tie G`de?

N-avea cap, ci o caschet[


F[r[ g`nduri cu folos;
Pe c`nd omul, pe c`t r`de,
Pe-at`t e mai s[n[tos.

Epilog
Recunosc f[r[ s[ =ov[i:
Da, povestea-i gogonat[,
C`nd a fost a=a un G`de?
C`nd a fost a=a o gloat[?
De cumva v[ vine-a r`de,
Zicem =i mai cu t[rie:
N-au fost, dar de-ar fi s[ fie,
De-ar fi r`sul la str`mtori,
A\i mai r`de, cititori?
C { R A R E
P E T R U

&
&

Villon

R E P E R
I

D E
Iertat[-mi fie ]ndr[zneala,

P U N C T U L
De nu ]\i va p[rea prea mare:
}mi scutur de pe strai spoiala
+i simplu m[ prezint: C[rare.
Muncesc =i eu la poezie,
Sunt ]narmat cu un creion.
Binevenit[ vreau s[-\i fie
Venirea ta la noi, Villon.

II
S[-intr[m la =eful cel mai mare,
Mai mare doar ]ntr-o privin\[;
De nu-i plecat peste hotare,
Acu=i ve\i face cuno=tin\[.
Dar nu-i! S[ =ti\i c[ asta-i bun[.
Alt =ef atunci vom a=tepta,
El bancuri noi o s[ ne spun[,
R[mase de pe vremea ta.

III
Cu straja noastr[ parc[-i bine:
Mili\ienii nu sunt mon=tri,
Nu bat, nu strig[, dar, ]n fine,
E bine c[-s b[ie\i de-ai no=tri.
C`nd vinu-\i st[ ]n g`t o g`lc[,
Te iau frumos de subsuori,
Mi te ]nfund[ la trezilc[
+i treaz te libereaz[-n zori.
&
R E P E R

IV
D E

De Cel de Sus avem scuteal[:


S[ crezi ]n el de ai putin\[
P U N C T U L

Ast[zi e mare ]ndr[zneal[,


Dec`t s[ n-ai ]n el credin\[.
Pe calea noastr[, poate, scurt[,
Pe unde-ar fi s[ o apuci,
Vom ]nt`lni popi f[r[ burt[,
Ca =i biserici f[r[ cruci.

V
Te-a= duce-n beciuri cricovene,
Dar st[ o straj[ la intrare.
Deci, hai s[ ne mi=c[m alene
Spre hanul ce ne st[-n c[rare.
Prive=te-n zarea sinilie,
S[ te convingi de multe ori
C[ n-ai s[ vezi vreo pu=c[rie,
Cu-at`t mai mult sp`nzur[tori.

VI
Avem f[pta=i de lucruri rele,
Dar nu-s ]n temni\i, unde plou[,
Ci stau la aer sus pe schele,
Zidind cl[diri de via\[ nou[,
C[ci ne-am r[spuns la ]ntrebare:
Pe micii ho\i =i pe boseci,
C`nd po\i s[-i vl[guie=ti la soare,
De ce s[-i chinuie=ti ]n beci?
VII
Avui =i eu o m`ndr[ dulce
Ce m[ \inea tot ]n tortur[
+i altul c`nd d[du s-o culce,
I-am zis: adio, paceaur[!
La noi iubirea-i f[r[ plat[
+i, uite-a=a cum sunt s[rac,
Mi-am =i g[sit o alt[ fat[
+i ne suntem ]n doi pe plac.

VIII
Eu \i-am tradus o-ntreag[ carte:
Balade, versuri, testamente;
Musiu Gheorghiu a fost, aparte,
Cam contra noastr[-n trei momente.
Dar cartea a ie=it frumoas[,
+i versu-\i sun[, unii spun.
Primit la noi ]n orice cas[
Vei fi cu p`ine, cu vin bun.

IX
Cu lira mea cea s[lt[rea\[
Adesea ]mi st`rnesc conflicte:
}mi spun de sus c[-i prea istea\[
+i-n fapte mi se g[sesc delicte.
Dar, ap[r`ndu-mi poezia,
Aduc dovezi c[-s optimist,
C { R A R E

}mi scriu din nou biografia,


Sunt criticat =i iar exist.
P E T R U

&!
X
Am un redactor, o cenzur[,
Din timpuri vechi r[mas sub soare;
M[ ia din scurt: s[ tac din gur[
Chiar =i atuncea c`nd m[ doare.
+i dac[ spun cuvinte grele
+i fapte ce nu-s de t[cut,
El mi le ia ]n ghilimele
+i zice c[-s despre trecut.

XI
Soborul nostru, alb ca bruma,
E f[r[ clopot n-o s[ bat[,
Iar crucea scosu-i-a Hanuma,
}n schimb pe o mizer[ plat[.
Dar ora desp[r\irii noastre
O bat ar[mi cu zvon divin
}n ve=niciile-\i albastre
C`ndva, odat[, am s[-\i vin.

XII
Sf`r=it[-i mica ]nt`lnire,
Precum eterul de u=oar[,
Dar am o cert[ presim\ire:
Ne vom vedea =i-a doua oar[.
+i-atunci ne va-ndemna destinul
S[ mergi la mine ]n raion,
C { R A R E

La oameni ce ]s da\i cu vinul,


Dar =i cu lira lui Villon.
P E T R U

&"
&#

R E P E R
Eu flori cu coasa
n-am cosit

D E
P U N C T U L
Am fost =i-s ascu\it la limb[
+i nu mocnesc ce am de spus;
}n lumea asta ce se schimb[
Nu m-am schimbat, nu m-am supus.
Am dat ]n Dumnezeu cu barda,
La unii tipi le-am =ters cocarda,
Da, buruiene am st`rpit,
Dar flori cu coasa n-am cosit.

Eu la tr[dare cu tr[dare
Du=manilor nu le-am r[spuns,
Dar de urechi i-am scos la soare
Cu tot cu duhul lor ascuns,
I-am scris s[-i vad[ to\i anume
De unde vine r[u-n lume.
Da, buruiene am st`rpit,
Dar flori cu coasa n-am cosit.

De dragoste s[ tac eu oare?


Pe scurt voi spune doar at`t:
Da, am iubit femei u=oare,
Pe cele grele le-am ur`t;
Respins de-am fost c`ndva de una,
Treceam la alta totdeauna.
&$
R E P E R
D E
P U N C T U L

Da, buruiene am st`rpit,


Dar flori cu coasa n-am cosit.
A\i vrut mai mul\i a mea f[ptur[
}n fel =i chip s[ mi-o schimba\i,
Iar eu cu z`mbetul pe gur[
+i azi sunt liber printre fra\i.
La unii m[=ti le-am pus pe fe\e,
De tot ce-i r[u s[ se dezve\e.
Da, buruiene am st`rpit,
Dar flori cu coasa n-am cosit.

Iar celor care vor cuv`ntul


S[-l potrivesc cu spusa lor,
S[-mi str`mb =i eu, ca d`n=ii, c`ntul,
S[ zic: n-am dor, c`nd mor de dor,
S[ uit tot ce iubesc fierbinte,
}i rog s[-=i d[ltuiasc[-n minte:
Eu buruiene mai st`rpesc,
Dar flori cu coasa nu cosesc.
Omul Om
Omul care e Om,
C`nd vede c[ moare vecinul,
}=i ]mparte cu el =i p`inea, =i vinul
+i nu-i cere alt[ r[splat[
Dec`t fr[\ie curat[,
+i nu i se urc[-n spinare
S[-l duc[ vecinul c[lare,
Ca pe unul mai mare, mai tare.
Omul care e Om nu-=i ascute cu\itul,
Nu-=i umple arma cu gloan\e,
S[-nceap[-n \ara vecinului s[u
Neomeneasca v`n[toare de oameni
Pentru c[-acesta se-nchin[ la soare-apune,
Pe c`nd el la soare-r[sare. C { R A R E
P E T R U

&%
Omul care e Om nu arunc[ cu pietre
}n gr[dina vecinului s[u,
Nu-i sare gardul
S[-l ]nve\e for\at
Ce e bine, ce-i r[u,
Ce-i frumos, ce-i ur`t,
Nu-i v`r[ ideea cu b[\ul pe g`t.
Omul care e Om
}n zori ]=i treze=te vecinul,
C`nt`nd =i spun`ndu-i:
M[i frate, noroc!

Omul care e Om,


Sc[ld`ndu-se-n razele lunii,
Vibreaz[ ca struna ]n fa\a femeii,
Iube=te =i na=te
Al\i Oameni ca el.
C { R A R E
P E T R U

&&
Zodia
musafirului
SCHI|E +I NUVELE
19681986
'

S[rmanul satiric
R E P E R
D E
P U N C T U L

nv[\[torul de clase primare Filaret V[rgu\[, poreclit ]n ultima


vreme de c[tre gurile rele din localitate satiricul, se apropie de
cl[direa redac\iei locale Numai ]nainte!
Iat[-l c[ vine iar la noi, ]l observ[ prin geam Simion
S`t[deas[, redactorul-=ef.
Cred c[ iar ne va prezenta versuri cu subtext ironic, fi-i-ar
mutra de satiric ce este el! ]=i d[ cu p[rerea Tudor F[rf[car,
secretarul responsabil al redac\iei.
Eroul nostru Filaret V[rgu\[, de altfel poetul num[rul unu al
cenaclului literar de pe l`ng[ gazeta local[, nu scrisese niciodat[
nici epigrame, nici foiletoane. El compunea =i publica mereu ]n
paginile ziarului versuri dedicate anumitor evenimente festive,
madrigaluri pentru femeile frunta=e ale raionului =i dedica\ii
pentru b[rba\ii de prin partea locului... Odat[ ]ns[, c`nd moara
raional[ Faina noastr[ ]mplinise dou[ decenii de existen\[, l-a
pus naiba =i i-a dedicat o poezioar[ mai =uguba\[, intitulat[
Moara noastr[, \ac-\ac-\ac! Toate bune =i la locul lor. Numai
c[ ]ntr-o strof[ V[rgu\[ =i-a permis s[ se exprime ]n a=a fel, ]nc`t,
vede\i dumneavoastr[, uneori se mai ]nt`mpl[ =i a=a: Iar faina,
\ac-\ac-\ac! curge-al[turea de sac... }n zadar ]ncercase V[rgu\[ a
se ]ndrept[\i: conducerea local[ considera poezia drept o satir[
veninoas[ =i pe loc a luat o atitudine drastic[. Nu care cumva s[
crede\i c[ a fost pedepsit morarul. Pedepsit a fost nou-n[scutul
satiric: str[mutat de la =coala num[rul unu, unde lucra profesor,
tocmai la dracu-n praznic. De atunci orice cuv`nt al lui Filaret
V[rgu\[, fie scris, fie rostit, este ]ntors pe dos =i pe fa\[, c[ut`n-
du-i-se presupusul dedesubt subversiv. Dac[ nu v[ vine a crede,
haide\i s[ intr[m chiar acum din urma lui ]n redac\ie.
Bun[ ziua! ]i salut[ pe cei doi =efi de redac\ie Filaret
V[rgu\[.
S`t[deas[ =i F[rf[car nici n-au de g`nd s[-i r[spund[, se uit[
unul la altul, f[c`nd cu ochiul.
Bun[ ziua, Simion Simionovici!
Ce vrei s[ spui? se r[ste=te S`t[deas[.
Bun[ ziua, Fiodor Fiodorovici!
Cam ce ai dumneata ]n vedere? o face pe ]n\eleptul F[rf[car.
Numai at`t: v[ zic bun[ ziua!
Bun[ ziua, c`nd e sear[ de acum?..
Atunci v[ spun bun[ seara!
Nu s-ar putea mai pe scurt =i mai direct? ]l ia la rost
redactorul-=ef.
O ]ncepi iar de departe, ca =i atunci cu moara: |ac-\ac-
\ac! Ai? Poate c[ nu-i a=a? ]i vine ]n ajutor =efului s[u F[rf[car.
M[i oameni buni, eu v-am dat bun[ ziua =i bun[ seara.
Ce-i cu voi? Ce v[ lega\i de mine?
Las[ c[ =tim noi ce zace ]n tine, satiricule! schimb[ registrul
F[rf[car. Scurt pe doi: ce vrei s[ ne spui?
M[i, a\i ]nnebunit sau ce-i cu voi?
Aha! exclam[ victorios S`t[deas[. Iat[, pui=orule, c[ ai =i
]nceput a-\i da arama pe fa\[.
V-a\i \icnit cu totul!
Bravisimo! La \anc! bate din palme F[rf[car.
Atunci la revedere =i un praz verde!
}n ce sens adic[: la revedere? Ne iei =i pe noi cu \ac-\ac!, ai?
Just, cum spunea Gambeta.
Fii bun, prazul verde ]n ce sens?
}n toate sensurile, nebunilor! Duce\i-v[ la mama dracului!
C { R A R E

Ai putea s[ te opre=ti chiar aici, zice S`t[deas[. Ne-ai pus


la dispozi\ie destul material ca s[ te aranj[m frumu=el ]ntr-un
foileton =i s[ te discut[m la consiliul pedagogic al =colii ]n care,
deocamdat[, mai lucrezi. Acum e clar din ce aluat e=ti f[cut: una
P E T R U

spui =i cu totul alta g`nde=ti. Din punct de vedere ideologic, dac[


ne referim la Marx numai...
'
Idio\ilor! strig[ V[rgu\[ =i d[ semne c[ ar vrea s[ ias[.
S`t[deas[ =i F[rf[car se adreseaz[ celorlal\i colaboratori ai
redac\iei:
B[ie\i, iat[ cine este du=manul num[rul unu al societ[\ii
noastre socialiste larg dezvoltate! Fra\i codreni, c`t ]nc[ nu-i t`rziu,
pune\i laba pe el! T[b[r`\i asupra du=manului de clas[!
Mama mia! S[ri\i, oameni buni! izbute=te s[ strige ca din
gur[ de =arpe s[rmanul =i bicisnicul autor satiric Filaret V[rgu\[,
=i se arunc[ pe geam afar[, tocmai de la etajul trei. Norocul lui c[
a aterizat ]n sc`rta de f`n a unui gospodar vecin cu sediul redac\iei.
C { R A R E
P E T R U

'
'!

Fata mamei, fat[ mare

R E P E R
D E
P U N C T U L
Numai o fat[ are leli\a Maria. Numai una, =i aceea ]i seam[-
n[: ochi negri, guri\[ de cire=ic[, potrivit[ la statur[ =i iute ca
zv`rluga. D-apoi c[ a=a era =i leli\a M[rioara c`nd ]mplinise
=aisprezece ani.
Tudori\[, ad[ o c[ldare de ap[.
Aduc, mam[, zice fata =i aduce.
Du-te =i aprinde focul ]n cuptora=.
M[ duc, mam[, =i se duce.
A=a-i Tudori\a mamei! A=a era =i leli\a M[rioara la anii ei. Azi
e zi de duminic[. Mama st[ ]n cas[, iar fiic[-sa tot treb[luie=te pe
afar[. Dar ce-i asta? }i pare li\ei M[rioara sau chiar a=a e cu
adev[ratelea: Tudori\a ei tot c`nt[ c`t \i-i ograda! C`ntecul nu-i
lucru de ocar[, numai c[, vorba vine, s[ =tii ce c`n\i. Iar fata ei o
\ine una:
Cine are dor de vale,
+tie luna c`nd r[sare
+i noaptea c`t e de mare...

Cine a ]nv[\at-o? se ]ntreab[, ]ngrijorat[, leli\a M[rioara.


Tudori\o!
Ce-i, mam[?
Ia vezi dac[ nu s-au ouat g[inile celea.
Fata se duce. Dar se duce tot c`nt`nd:
Trandafir moldovenesc,
Te-a= iubi, dar nu-ndr[znesc, m[i!

Gata, n-o mai las la Casa de cultur[, zise ]n g`nd.


Tudori\o!
'"
Ce-i, mam[?
R E P E R

Mai vino ]n cas[, nu cumva s[ r[ce=ti pe-afar[.


Fata vine. Dar vine tot cu c`ntec:
D E

Nici o boal[ nu-i mai grea,


Ca dorul =i dragostea...
P U N C T U L

Te pomene=ti c[ i-a c[zut cineva cu tronc la inim[..., zice


]n g`nd.
Ia vezi, arde focul cela ]n plit[ ori ba?
Fata se duce. Dar de c`ntec nu se las[:
C`nd m[ g`ndesc, bade, la tine,
Nu =tiu ce arde ]n mine...

Ia te uit[ cum i-au intrat ]n cap c`ntecele iestea!, zice l[s`nd


andrelele =i ciorapul la o parte.
Tudori\o! Ia intr[ ]n cas[!
Ce-i, mam[?
Fata intr[ ]n cas[, duc`ndu-=i mai departe c`ntecul:
Drag[ mi-i feti\a nalt[,
C[-mi da gura peste poart[,
Iar feti\a mititea
Se-ntindea =i n-ajungea...

Li\a M[rioara pe loc ]i plesne=te o palm[ u=oar[ peste gur[:


Tudori\o, tu alte c`ntece nu =tii?
Dar de care c`ntece vrei mata, mam[?
Mam[-sa vrea s[-i r[spund[, vrea s[-i ]ng`ne ni=te c`ntece
potrivite pentru aceast[ t`n[r[ ml[di\[, dar nu-i vine altceva ]n
minte dec`t Vino, bade, mai t`rziu...
Tudori\o! se aude un glas de fl[c[u.
La gard se arat[ c[ciula lui Tudorel, b[iatul vecinului. Tu-
dori\a iese din cas[. Iese =i li\a M[rioara.
Mam[, noi ne ducem la discotec[.
Se duc cei doi huluba=i.
St[p`na casei se uit[ din urma lor =i i se n[zare c[ ]i aude
c`nt`nd: S[ vii, puiule, s[ vii! Ea intr[ val-v`rtej ]n cas[ =i se
repede la b[rbatu-s[u:
Scoal[, m[i bol[nd[ule, =i ascult[ ce fel de c`ntece ]ng`n[
fata asta a noastr[.
N-am ce asculta, m[i muiere, c[ le =tiu pe dinafar[ de pe
c`nd le c`ntai tu, c`nd erai ]n anii ei

C { R A R E
P E T R U

'#
M[suri necesare

ntr-o zi, printre alte scrisori critice ne sose=te la redac\ie una


]n care un corespondent voluntar ne scria ]ntr-un articol intitulat
Se cere s[ fie luate m[suri, c[ ]n satul lor hai s[-i zicem
|ibirica ]ntr-o noapte ]ntunecoas[ disp[ruser[ f[r[ veste ni=te
porci de la ferma gospod[riei. Tor ]n acea noapte, pe la ora dou[,
ne comunica autorul nostru voluntar, lini=tea satului fusese
]nsuli\at[ de trei \ipete stridente, asemeni unor semnale de alarm[.
Primele dou[, cic[, veniser[ de prin p[r\ile unde tr[iesc doi
]ngrijitori de porci, iar al treilea se ]n[l\ase violent chiar din ograda
=efului de ferm[. }n ce prive=te ultimul \ip[t, corespondentul
nostru voluntar Iftodi |`fnuc ne asigura c[ nu gre=e=te nici c`tu=i
de pu\in, deoarece locuie=te gard ]n gard cu sus-numitul. De=i
lucrurile erau limpezi, pe c`t i se p[rea lui |`fnuc, la sf`r=itul
articolului s[u critic el ]ntreba ]ntr-un mod tradi\ional pentru
gazetele noastre de atunci, fapt care dovedea c[ le cite=te: Unde
sunt porcii disp[ru\i?
Am trimis copia scrisorii organelor de drept ale raionului
respectiv pentru cercetare, ca apoi, dup[ ce vom primi r[spunsul
care va confirma faptele men\ionate, s[ public[m micul foileton
al lui Iftodi |`fnuc, iar ]nc[ mai apoi, la fa\a locului, la |ibirica,
s[ se ia m[surile necesare =i s[ li se aplice vreo sanc\iune celor
vinova\i. A=a se proceda pe atunci. Eram siguri c[ faptele descrise
de corespondentul nostru voluntar se vor adeveri. A=teptam
C { R A R E

r[spunsul. +i acesta n-a ]nt`rziat s[ vin[. Iat[-l:


Stima\i tovar[=i de la redac\ie! Istoria cu porcii disp[ru\i
nu-i adev[rat[. Porcii n-au disp[rut, ci au fost preda\i statului la
P E T R U

timp =i f[r[ pierderi. }n noaptea despre care ne scrie\i n-a r[sunat


nici un groh[it de porc, dovad[ e c[ eu n-am auzit nimic, =i mai
'$
'%
avem =i al\i martori. Ce-i drept, cinci porci au pierit, to\i ]ntr-o

R E P E R
dup[-amiaz[, dar pentru asta sunt ]ntocmite acte =i alte
documente necesare.
Scrisoarea ce ne-a\i trimis-o pentru cercetare nu este dec`t o

D E
n[scocire a lui Iftodi |`fnuc (]l cunoa=tem dup[ stil), despre

P U N C T U L
care, ca t`n[r economist, putem spune c[ mereu caut[ nod ]n
papur[ =i ]n general nu-i place regimul nostru sovietic. Dar v[
d[m toate asigur[rile c[ de azi ]nainte nu va mai pune m`na pe
h`rtie =i stilou...
Nodurel M[ulic[,
mili\ian pe sectorul |ibirica.
R[spunsul puse redac\ia noastr[ pe g`nduri. }ncepusem a
nu-l mai crede pe corespondentul nostru, de=i ]l cuno=team de
mult =i nu ne-a indus ]n eroare niciodat[. De urgen\[ am plecat
la fa\a locului. Am trecut pe la =eful fermei. Era acas[. Avea
oaspe\i: doi lucr[tori de la ferm[ =i Nodurel M[ulic[. St[teau cu
paharele ]n m`n[ =i cu o fripturic[ de porc pe mas[.
Am avut un godac... =i l-am t[iat...
Cearc[ de mai cunoa=te dup[ friptur[ a cui a fost godacul!
Ne-am interesat de soarta corespondentului nostru voluntar.
Ni s-a spus c[ s-a mutat ]n alt sat... Cic[, nu-i venea pe plac cli-
matul nostru s[n[tos din |ibirica. Nu mai avea ce face aici:
m[surile necesare au fost luate la timp, fiind sanc\ionat ]n spiritul
nostru sovietic, democratic...
'&

Jertfirea
R E P E R
D E
P U N C T U L

M[ ]nt`lne=te ]ntr-o zi ]n mijlocul satului b[di\a Condrat


T[ureanu, gr[jdar frunta= ]n gospod[ria colectiv[ Nici un pas
]napoi.
Cu ce nevoi pe la noi, tovar[=e redact?
Ei, parc[ nu =tii mata meseria noastr[?
Vreo informa\ie, vreun material nou?
Ca de obicei...
Da de la mine nu dore=ti s[ ei vreun anterviu?
D-apoi nu \i-am luat data trecut[, bade Condrat?
Acela s-a ]nvechit, acum am informa\ii noi...
M[ uitam la b[di\a Condrat T[ureanu =i nu m[ puteam dumeri:
de unde at`ta chef de vorb[? Mai ]nainte nu-i puteai scoate vorba
cu c`rligul, iar acum... Codrean din talp[, voinic la ]nf[\i=are =i
fioros la privire, de c`nd ]ngrijea caii din satul s[u Zg`l\`ita Veche,
nu prea las[ s[ se apropie picior str[in de grajdurile peste care
era mai mare. C`nd ]l rugasem ultima dat[ s[ m[ lase s[ privesc
m[car cu un ochi la mica lui herghelie dosit[ de lume ]ntre ni=te
pere\i co=covi\i =i un acoperi= de stuf, dumnealui cu greu mi-a
scos afar[ un arm[sar mai uite =i, demonstr`ndu-mi-l ca la
iarmaroc, a zis: Iaca a=a ]s to\i caii mei =i pe loc l-a trimis ]napoi
]n grajd, av`nd grij[ s[ ]nchid[ bine u=a ]n urma lui =i s[ trag[
z[vorul de cap[tul c[ruia at`rna un lac[t c`t toate zilele de mare.
Discu\ia dintre noi fusese cum nu se mai poate de scurt[. Orice
]ntrebare i-a= fi pus, el ]mi r[spundea cu da sau nu. Brigadierul
|[poilung g[si de cuviin\[ s[-mi dea ceva l[muriri: Las[-l ]n
pace, tovar[=e Ochi=or, aista vorbe=te numai de s[rb[tori. Ce, nu
=tii mata cum sunt codrenii no=tri? Moroc[no=i, dar numai la
vorb[, pe c`nd g`ndul le alearg[ ca sc`nteia. Tocmai din aceast[
cauz[ acum st[team la cump[n[: s[-=i fi schimbat oare peste
noapte caracterul b[di\a Condrat T[ureanu? Iar dumnealui de
ici ]mi tot d[dea ghes:
Da, ]i drept, nu-i minciun[, am informa\ii noi.
Informa\ii noi? +i mi le spui chiar acum?
Chiar acum, numai nu ]n drum.
S[ mergem la c`rmuirea colhozului?
Care c`rmuire, tovar[=e Ochi=or? Parc[ la c`rmuire ]i loc
pentru o vorb[ de la suflet la suflet? Acolo ]i loc de jeluire =i
scandal.
+i atunci unde st[m de vorb[?
Unde, zici? D-apoi la mine acas[! declar[ m`ndru =i cu tot
curajul Condrat T[ureanu.
Curajul chiar c[ era mare: un codrean, pe care ]l cuno=ti, =i el
te cunoa=te pu\in, rar se ]nt`mpl[ s[ te pofteasc[ nitam-nisam
s[-i p[=e=ti pragul. }ncercasem a b[nui c[ omul are ceva greu pe
suflet =i vrea s[-mi fac[ m[rturisiri.
La mata acas[? Dar so\ia ce-o s[ spun[?
S[ftica? P[i, s[ =tii mata c[ ea n-are dreptul de vot. Hai s[
mergem, nu de alta, da vremea trece =i ne st[ norocul pe loc.
Peste pu\in timp vestitele por\i ca de cetate ale codreanului
se d[dur[ cu sc`r\`it la o parte =i ne pomenir[m la o mas[ cu
m`nc[ruri =i un ulcior cu vin. Condrat T[ureanu ]ncepe de pe
departe:
Caii no=tri, s[rmanii...
De ce-i c[inezi a=a?
D-apoi cum s[ nu-i c[inez, tovar[=e redact, dac[ Nichita
Sergheevici vrea s[ ni-i taie =i s[ fac[ c`rna\i din ei? C[ adic[, de
c`nd ]i a=a de mare nacialnic, nu-i mai plac c`rna\ii de porc? Auzi,
C { R A R E

cic[, de ce s[ mai \inem =i cai, c`nd avem at`tea tractoare? Auzi,


cic[, e o ru=ine pentru socialism s[ lucr[m la deal cu caii. Mata
e=ti redact, trebuie s[ fi auzit.
Am auzit, dar cred c[ nu se va merge chiar at`t de departe.
P E T R U

Vom tr[i =i vom vedea. Dac[ ]mi taie caii, m[ fac tractorist.
Dar ia s[ ridic[m paharul =i s[ schimb[m vorba.
''
Sim\eam eu c[ de abia acum ajungem la lucrul cel mai
important.
Tovar[=e Ochi=or, vorba-i c[ am un b[iat. M[i Cornele!
strig[ st[p`nul casei, =i ]n prag se ar[t[ un baiat zv[p[iat, dar cu
ochii aten\i ca ]nainte de vreun eventual pericol. T[tic[-s[u ]i
dete o palm[ u=oar[ peste ceaf[ =i-i zise: Du-te! At`ta copil
am. Corneliu ]i zice. Nevast[-mea i-a adus numele de la ora=, c[,
de, dumneaei are cursuri de contabil. At`ta copil am =i mi-i drag
ca ochii din cap. Acum a trecut ]n clasa a opta. +i ce aud eu? Cic[,
dup[ clasa a opta, pe ai=ti mai pro=ti, de la \ar[, au s[-i trimit[ pe
un cap la =coli tehnice, n-au s[ le dea voie s[ ]nve\e la =coli ]nalte,
cum ai ]nv[\at dumneata, bun[oar[. Cic[, a=a vrea Hru=ciov: s[
]nve\e numai b[ie\ii celor care-s feciori de nacialnici =i parteinici.
Nu-i chiar a=a, b[di\[ Condrat.
Tovar[=e Ochi=or, las[ c[ eu =tiu mai bine. Iac[ m[ uit eu
la mata =i nici nu pot s[-\i spun c`t de drag ]mi e=ti. Fecior de
\[ran, po\i trage sapa oric`nd te-a ajunge nevoia din urm[, dar
e=ti =i om ]nv[\at, e=ti redact. Cum le aduci dumneata din condei,
nici c[ se mai poate s[ fie altul. Iac[ a=a a= vrea eu s[ ajung[ =i
copilul meu, om ]nv[\at. Ce trebuie s[ fac pentru asta?
B[iatul s[ ]nve\e bine...
S[ ]nve\e bine? P[i, el ]nva\[ bine, dar ce folos, dac[ eu nu-s
dec`t gr[jdar =i mai mult nimic?
Nu conteaz[ cine e=ti mata.
Nu conteaz[? Ba conteaz[, =i ]nc[ s[ vezi mata c`t de
mult! +i dac[ mata nu po\i s[-mi spui ce s[ fac, atunci am s[-\i
spun eu ce misiune ]mi revine. Pentru b[iatul meu sunt gata de
orice. Vrei s[ fac moarte de om? Dac[ a= =ti c[ ajut[, a= face-o =i
pe asta. Dar nu, asta nu ajut[.
Dar ce poate s[ ajute?
C { R A R E

Acu=ica ]\i spun, zice Condrat T[ureanu =i dup[ ce ]=i face


cruce cu fa\a spre icoane, continu[: |i-am spus c[ pentru b[iatul
meu sunt gata s[ sar =i ]n foc? Apoi s[ =tii c[ am s[ sar. Pe crucea
P E T R U



mea c[ am s-o fac, dac[ a=a vrea statul ista al nostru. Am s[ intru

R E P E R
]n partid, m[ fac =i eu partein`i. Eu pentru b[iatul meu fac totul.
M[ dau ]n drujb[ =i cu dracul, numai s[-mi v[d b[iatul cu carte,
cum e=ti mata, tovar[=e redact.

D E
Ochii lui Condrat T[ureanu priveau spre zarea ]mp[durit[, iar

P U N C T U L
pe obrajii lui smoli\i de codrean voinic =i nestr[mutat =iroiau dou[
lacrimi limpezi =i sincere: M[ dau =i ]n partid. Pe crucea me...


Punctul de reper
R E P E R
D E
P U N C T U L

Nimerisem odat[ ]ntr-un sat vechi de codru cu uli\e =i uli-


cioare ]ntortocheate ca funia ]n sac. Aveam nevoie s[ ajung p`n[
la c`rmuirea colhozului, p`n[ la sovietul s[tesc =i la =coal[. Era
pe la vremea de bucate, pe uli\e nu vedeai \ipenie de om, probabil
c[ to\i erau du=i ]n c`mp; s[ intru ]n vreo ograd[ =i s[ ]ntreb cum
s[ ajung unde-mi trebuia, nu m[ \inea curajul s-o fac, pentru c[
peste tot auzeam m`r`ind dul[i voinici =i a=a pu=i pe sfad[, f[r[
de pricin[, dar mite s[ m[ fi v[zut pe mine, v[ ]nchipui\i ce ar fi
fost! Merg eu a=a la ]nt`mplare ]nspre centrul satului, ca prin
t`rgul lui Cremene, =i iat[ c[ providen\a mi-o aduce ]n cale pe o
b[tr`nic[.
C`nd ne-am apropiat bine, m[ pro\[pesc astfel ]n fa\a m[tu=ii,
]nc`t nu mai avea cum s[ scape de mine, dec`t doar dac[ ar fi
fost s-o ia ]napoi.
Bun[ ziua, m[tu=ic[! fac eu, plec`ndu-m[ =i c[ciulindu-m[
ca un artist ]n fa\a ei.
Buna! ]mi r[spunde scurt femeia =i d[ s[ mearg[ mai
departe, iar eu de ici sar cu prima ]ntrebare:
Sunt un om str[in ]n sat la dumneavoastr[, nu mi-i spune
cum s[ ajung la c`rmuirea colhozului?
La pravlenie adic[, face baba =i, ar[t`ndu-mi cu c`rja din
m`n[ ]ntr-o parte a satului, zice:
Apoi ai s[ mergi pe drumul ista ]nainte =i, cum ajungi la
bufet, ai s-o iei la dreapta.
B[tr`na pusese un fel de accent pe cuv`ntul bufet, de parc[
ar fi fost vorba de vreun monument oarecare sau cel pu\in de o
m[n[stire.
Mul\umesc, zic eu, dar nu ]mi spui mata cum s[ ajung la
sovietul s[tesc?
La selsovet, adic[. Apoi ai s[ mergi, cum \i-am spus, p`n[ la
bufet =i de acolo ai s-o c`rne=ti drept la st`nga.
Da p`n[ la =coal[? nu-i dau eu drumul b[tr`nei s[-=i urmeze
calea.
V[leu, c[ multe mai vrei mata s[ le =tii! La =coal[ ajungi
a=a: cum te pomene=ti ]n dreptul bufetului, o iei tot ]nainte, pe
urm[...
Dup[ cum ]mi d[dusem seama, ]n satul cela toate drumurile
duceau =i porneau la =i de la bufet. Acesta era un fel de punct de
reper. Stai, mi-am zis atunci, dar cum ajung la bufet?
M[tu=ic[! strig la b[tr`na care era de acum la cotul
drumului. Da la bufet cum s[ nimeresc?
B[tr`na se ]ntoarce cu jum[tate de obraz spre mine =i-mi
zice:
Apoi dac[ nu =tii nici bufetul unde-i, ce s[ mai gr[im,
dragul m[tu=ii?
Pe urm[ ad[ug[ cu mai mult[ bl`nde\e:
Uit[-te =i mata unde se duce mult[ lume, c[ acolo ]i bufetul.
Stai oleac[ locului, c[ amu=i trebuie s[ apar[ vreunul de i=ti cu
nasul ro=u ca sfecla cea de bor=, ia-te dup[ d`nsul =i n-ai s[ gre=e=ti,
drept la bufet o s[ te duc[... +i dac[ ai dat de bufet, ]ncolo le
g[se=ti u=or =i pe toate celelalte. C { R A R E
P E T R U

!
Vorb[ lung[ la revelion

Mai erau dou[ ore p`n[ la sosirea Anului Nou. }n casa lui
Onofrei Bulbuc, =eful brig[zii de construc\ii din sovhoz, s-au
adunat toate cele cinci perechi de invita\i. Voia bun[ domne=te
]n cas[, z`mbetele dau ]n floare pe fe\ele celor de fa\[. C`nd s[
ridice primul pahar ]ntru pomenirea anului vechi, unul din cumetri
]i =opte=te altuia: Numai de nu s-ar porni b[di\a Onofrei cu
povestitul. +i se vede c[ vorba a fost spus[ ]ntr-un ceas r[u:
st[p`nul casei, cu paharul ridicat sus-sus, d[ fr`u gurii: Iac[ a=a,
m[i oameni buni, \ineam paharul =i atunci, ]n anul cela, tot ca
acum, de Anul Nou, c`nd mi-a b[tut ]n u=[ paznicul de la
cantor[... Gata, nu-l mai opre=ti face a pagub[ unul din cumetri.
Eu pe atunci, dup[ cum =ti\i, eram membru al comisiei de revizie.
D-apoi aceea era comisie, tovar[=i, nu =ag[... Tr[nc[nil[ ce
este el! scoate vorba printre din\i un cum[tru cu nasul ro=u, d[
de du=c[ paharul =i, scuz`ndu-se, iese afar[. +i, dup[ cum v[
spuneam, st[team cu paharul ]n m`n[, curat ca acum. Numai c[
atunci paharele erau altele, ]nc[ de la nunt[, iar aiestea pe care le
\inem ]n m`ini le-am cump[rat anul trecut de la Tighina...
Cic[litor mai este, Doamne! =opte=te un cum[tru sl[bu\, trage
paharul =i iese glonte pe u=[. Acum, dac[-mi spune paznicul c[
sunt a=teptat de director la c`rmuire, eu n-am ]ncotro, trebuie s[
m[ duc... Mare leorb[u! zice cel de al treilea cum[tru =i iese
cu tot cu pahar ]n tind[, iar so\ia sa dup[ d`nsul. Cum minutele
C { R A R E

trec f[r[ oprire, Veselina, st[p`na casei, nu mai poate: Hai, m[i
Onofrei, spune cum a\i ajuns la f[\are =i l-a\i g`bjit pe ho\ =i
termin[ odat[! Tu s[ nu m[ m`i din urm[! |ie \i-am povestit
P E T R U

totul de-a fir-a-p[r Un an ]ntreg mi-ai spus t[r[=enia. Nu vezi


c[ a mai r[mas numai un ceas p`n[ la Anul Nou? Nu-mi lua
"
#
vorba din gur[! +i, dup[ cum v[ spuneam, m[i cumetri, ]mbrac

R E P E R
eu cojocul, nu aista pe care-l vede\i, da altul... D`rd`ial[ =i
gata! face ]nciudat al patrulea cum[tru, ia paharul ]n din\i =i o
tule=te afar[; so\ia abia ]l ajunge din urm[. +i ies eu, vas[zic[,

D E
afar[. Dar era un ger atuncea! Aista de acum ]i floare la ureche...

P U N C T U L
O farfar[ =i un cl[n\[u! ]l porecle=te ultimul cum[tru, ]=i ia
so\ia =i tiva pe u=[, uit`ndu-=i paharul pe mas[. Ai scos to\i
cumetrii de la mas[, m[i Onofrei, cu povestitul t[u! se fr[suie=te
Veselina. St[p`nul casei se uit[ afar[: to\i invita\ii lui stau lipi\i cu
fe\ele de geam, a=tept`nd s[ termine Onofrei povestitul. M[
duc s[-i chem ]n cas[, c[ de abia am ]nceput a spune, zice
st[p`nul =i iese afar[. V[z`nd r[ul, cumetrii dau buzna ]n cas[.
Dar nu reu=esc s[ trag[ c`te un pahar, c[ st[p`nul se ]ntoarce =i
continu[ s[ tolog[neasc[: +i, dup[ cum v[ spuneam, gerul era
iute ca focul... M[i b[rbate, fie-\i mil[ de oamenii i=tia! Uite c[
bat de acum curan\ii. Las[ c[ ]i mai povesti =i la anul. La anul,
zici? se dumere=te Onofrei Bulbuc, exclam`nd: Ei, atunci fie =i
la anul! La anul =i la mul\i ani...
$

Amor ca la ora= sau Ciao!


R E P E R

pentru V`j`ita Veche


D E
P U N C T U L

Mitrofan Cu=m[uns[ e om vestit ]n satul nostru, mai ales


prin aventurile sale amoroase din tinere\e, dar =i prin cele de
dup[ prima, a doua, a treia =i celelalte c[s[torii ale sale. Babele de
onoare din V`j`ita Veche, c`nd stau adunate ]n sobor =i li se
]nt`mpl[ s[ le treac[ prin preajm[ eroul nostru, ]l arat[ mai mult
cu nasul dec`t cu degetul =i prind a se =u=oti pe auzite: Ptiu,
ucig[-l crucea! Iaca trece H[furtache! V[leleu, ia uita\i-v[ la
Pestelcu\[ cum merge, nici nu atinge p[m`ntul! Aracan de
mine, iat[-l =i pe Aripa S[t[nii! Talpa-Iadului, Doamne, m[
iart[! Cele mai tinere dintre babe, care au apucat ceva carte =i
dezghioac[ bine vorba de la radio =i televizor, se exprim[ =i ]n
termeni mai moderni: Poftim =i pe Hop-catrin\[!, Vine
Fustangiul! sau Aten\ie, ia vede\i-l =i pe Sare-garduri!
B[di\a Mitrofan trece prin ploaia de complimente, curat s[
zici ca leb[da prin valuri. Ce i-i lui? Floare la ureche! Parc[ po\i
s[ astupi gura lumii? +i la o adic[, parc[ de r[u ]l vorbesc babele?
S[ dea domnul at`ta critic[ asupra lui, cap de brigad[ ce este.
Alte griji are: recolta, planul, perspectiva. Tineretul din brigad[ ]l
respect[ =i el =tie foarte bine c[ acest respect i se poart[ nu numai
pentru calit[\ile de conduc[tor, dar =i pentru faima de om dat cu
dragostea ca \iganul cu sc`nteia. Amorul, zice dumnealui c`nd
se afl[ printre b[ie\ii nu demult ie=i\i de pe b[ncile =colii, e poate
cel mai vast c`mp de activitate, c`mp ]n care individiumul se afl[
]n cea mai deplin[ libertate de a-=i manifesta aptitudinile suflete=ti.
Te-ai ]ndr[gostit e=ti liber s[-i comunici persoanei ]n cauz[ ce
foc ]\i arde la inimioar[; \i s-a terminat iubirea, adio =i un praz
verde, dup[ cum zice lumea cult[ la Paris.
+i totu=i, dac[ =tii cum s[-i intri ]n suflet, dac[ ]i c`=tigi simpatia,
b[di\a Mitrofan Cu=m[uns[, dup[ ce ]\i istorise=te cu lux de
am[nunte =i, inevitabile ]n asemenea cazuri, ]nflorituri tot cu
]nt`mpl[ri de succese ]n dragoste, ]\i poate ]ncrede rar de tot
]ns[ =i povestiri mai triste, cazuri de rateu, dup[ cum nu
uit[ dumnealui s[ le boteze ]ntr-un stil pretins c[rtur[resc. Iat[
ce mi-a povestit odat[, c`nd reu=isem s[-l aduc ]n cei mai buni
du=i ai s[i. Eram la coliba harbuz[riei din brigada dumisale.
A=teptam s[ ne vin[ o ma=in[ din sat. Focul din fa\a noastr[
]mpro=ca sc`ntei ]n cosmos. Badea Mitrofan Cu=m[uns[ tr`nti
=apca ]n p[m`nt =i se l[s[ ]nduplecat:
Bine, jup`n Dumitrache! Treac[ de la mine. Am s[-\i spun =i
una dintre cele cu haz ]mpotriva mea. Eram pe atunci ajutor de
brigadier. M[ trimisese colhozul la o consf[tuire ]ntr-un ora=
mare, nu-\i mai spun care, c[ nu conteaz[, pentru noi, \[ranii,
toate ora=ele sunt la fel. }nc[ nu eram c[s[torit. +i, dac[ umblam
cu codi\a b`rligat[, cum ]mi scot babele vorbe ]n sat, hai =i eu s[
trag cu ochiul la domni=oarele =i doamnele de ora=. Nici vorb[!
Nu m[ socoteam de nasul lor. Dar, zic, ia s[-mi ]ncerc norocul,
ia s[ v[d c`t face farmecul nostru ]n zi de t`rg. P[ream, se vede,
caraghios pentru peisajul urban: cu=m[ \urc[neasc[ dat[ de-a
c[\eaua, palton cu umeri p[tra\i =i poale p`n[ la p[m`nt, c[ era
]n toamn[, ciubote c[z[ce=ti, m[nu=i de paznic de noapte, un
fular ro=u ca la \igani, peste care ]mi at`rnau must[\ile ca la Taras
Bulba. M[ apropii de o feti=can[ pirpirie, ]i spun o cinghilitur[,
iar ea m[ ]mbr`nce=te cu vorba: Uidi, deadea, ia luk ne potreb-
leaiu, care vas[zic[ de la mine mirosea a ceap[. M[ duc =i-mi
mai dreg glasul cu ni=te zveroboi, mai astup izul cel de ceap[ =i
]n fa\a unui cinematograf prind a m[ lega de o domni=oar[
C { R A R E

singuratic[. }ncerc, dar f[r[ rost. Cum m[ respinse =i asta, simt


c[ o privire m[ fixase =i nu-mi d[dea drumul din str`nsoare.
C`nd holbez ochii mai bine, o doamn[ tineric[ m[ luase de mult
]n c[tare =i, dup[ cum se apropia de mine leg[n`ndu-se ca o
P E T R U

barc[ pe ap[, zic ]n mintea mea c[, bre, cum ]\i vine prada singur[
]n la\. Ea ]=i duse degetul ]nm[nu=at la buzele \uguiate, sem[n`nd
%
cu dou[ c[p=une, =i m[ mustreaz[ ]n sens c[ nu-i bine s[ m[ ag[\
]n felul acesta de fete tinerele. Ea o vorb[, iar eu dou[, ea
dou[, eu trei. +i tot a=a mai departe. Eu m[ prezint: Mitrofan
Cu=m[uns[, ea ]mi ]ntinde m`na dreapt[ =i, pironindu-=i privirea
juc[u=[ ]n ochii mei de \[r[na= hulpav, ]mi murmur[, mai mult
dec`t ]mi spune, cum o cheam[: Clo-til-da. Po\i s[-mi zici Cloti.
Eu turuiesc ]ntruna, turn`ndu-i vrute =i nevrute, iar ea
]ncuviin\eaz[ cu fr`nturi de miorl[it din paradis.
M[i, zic, succes! M[i, bravo \ie, Mitrofane! Ai cucerit, zic,
inimile codanelor din V`j`ita Veche, acum \i-ai l[rgit c`mpul de
activitate =i a venit momentul s[ dai gata =i primul ora= care \i-a
ie=it ]n cale. +i c`nd ]mi mai comunic[ sub\iratica de Clotild[ c[
nu e =i nici n-a fost m[ritat[, ]ncep a-mi face planuri pentru a m[
c[s[tori cu o fat[ de la ora=. Pe atunci a=a ceva tr[gea greu la
c`ntar ]n ochii lumii noastre de la \ar[. Cu una cu alta, m[ trezesc
c[ ml[dioasa de Cloti m[ invit[, sfiindu-se, desigur, s[ mergem
]n vizit[ la o prieten[ de-a ei. Eu mai ]ncape vorb[? cad
imediat de acord. Dar, ca orice moldovean din V`j`ita Veche =i
ca ajutor de brigadier, cum s[ m[ duc ]n ospe\ie cu m`na goal[?
S-a mai v[zut una ca asta? Nu, desigur, c`t ]i lumea =i p[m`ntul.
+i hai s[ fac ]mpreun[ cu Clotilda fel de fel de cump[r[turi. Bani
aveam berechet =i nu m[ zg`rceam, iar simpatica mea cuno=tin\[
avea dou[ plase destul de ]nc[p[toare =i un gust formidabil. Era
destul s[-mi arate cu degetul o =ampanie, =i eu luam dou[, un
coniac =i eu luam trei. +i tot a=a mai departe: d[-i cu b[utur[,
d[-i cu salamuri, bomboane, d[-i cu fructe =i conserve, d[-i cu
l[m`i =i portocale. Din ultimul magazin ie=isem ]nc[rca\i cu
cump[r[turi ca ni=te albine cu nectar. Taxi! strig eu. Vai, ce mai
cavaler galant! ]mi g`ngurea Clotilda la ureche. Iar eu: M`n[, birjar,
=i du-m[ ]n noapte! =i fata spune taxistului unde s[ ne duc[.
C { R A R E

Ne oprim ]ntr-un cartier proasp[t construit. }n jur numai


case cu multe etaje. Intr[m ]ntr-un bloc. |up! =i vine ascensorul.
Ap[s[m pe butonul cu num[rul 10. Dau s-o s[rut pe Clotilda,
P E T R U

dar cump[r[turile nu-mi permit, c[ci eram mai ceva ca un Mo=


Cr[ciun. Iar Clotilda numai chicote=te =i m[ ]nt[r`t[: Vai,
&
'
Mitrofane-puiule, e=ti chiar at`t de ner[bd[tor!? Fii cuminte, n-a

R E P E R
mai r[mas mult. Ie=im din ascensor, ne oprim ]n dreptul unei
u=i. Adorata mea ]mi d[ un pup pe obraz, apas[ butonul soneriei,
]mi spune s[ a=tept aici ]n coridor p`n[ va spune prietenei dou[

D E
vorbe. Iat[ c[ u=a se deschide, Clotilda mea dispare ]n apartament,

P U N C T U L
iar eu r[m`n s[ a=tept cu cump[r[turile ]n bra\e. Nu trece mult =i
]n u=[ apare un b[rbat cu figur[ de atlet, ]mbr[cat ]n costum
sportiv, ]mi d[ bun[ seara =i ]ncepe a m[ despov[ra de
cump[r[turi: =i de =ampanie, =i de coniacuri, =i de salamuri, fructe,
=i de tot. Gentil om! R[suflasem u=urat. Cum v[ spune? m[
]ntreab[. M[ prezint: Mitrofan. El ]mi ]ntinde o m`n[ c`t o lopat[:
Iar mie ]mi zice Jora. +i, cum ]mi prinsese m`na ]n laba lui de
atlet, m[ r[suce=te cu spatele spre d`nsul =i, url`nd S[ mai vii =i
m`ine, dac[ \i-a pl[cut, mi-a tr`ntit un picior la partea moale,
de am zburat ]n cel[lalt cap[t al coridorului. Iar Clotilda, ce s[-\i
spun? Flutura din m`n[ la spatele handral[ului, zic`nd de vreo
dou[ ori Ciao! Zic =i eu: Ciao, dumnezeii t[i de Clotild[, c[
bine m-ai fraierit. Ba ]nc[ s[ vezi ce-a f[cut, idioata, =i-a dus
palmele ]n v`rful capului mujind: Mu-u-u!. M-a f[cut bou. At`t
am mai v[zut-o. D-apoi cum altfel! Venisem de la coada vacii =i
vroiam s[ cuceresc domni=oarele din ora=. Cine s[-\i ierte una ca
asta? Bun[ palm[ pentru ]nfumurarea mea de om prost de la
\ar[. Cui puteam s[ m[ pl`ng? +i parc[ mi s-ar fi dat dreptate
mie? M[ tem c[ nu. Nu =tiu cum e acum, dar pe atunci satul era
departe de ora=. V[z`nd eu una ca asta, am hot[r`t s[ las ]n pace
domni=oarele din ora=, ]ntorc`ndu-m[ la M[rioarele =i Panaghi\ele
noastre. +i c`nd mai aud =i azi numele Clotilda la televizor, la
radio sau a=a ]n vorba oamenilor, n-am de zis dec`t Ciao,
paceaur[!


Execu\ie literar[
R E P E R
D E
P U N C T U L

T`n[rul poet Eusebiu Cartofeanu, sfios ca o fat[ mare =i


ro=u ca bogasiul, fr[m`nt[ m[run\el ]n m`ini ]nvechita =apc[ =i
un caiet b[tut p`sl[ cu versuri. }nc[ o clipit[ =i ar fi putut s[ le
mototoleasc[ ]ntr-un ]ntreg pe am`ndou[. Consultantul literar,
un jude ]nc[run\it de ani =i teorii literare, ]l prive=te ca pe un
delincvent de drept comun, apoi i se face mil[ de t`n[ra jertf[ =i
]l ajut[ s[ ias[ din penibila ]ncurc[tur[:
Ia arat[-ne ce ai adus.
Ni=te poezioare colea...
Pe scurt, ni=te versuri, vas[zic[. A=a-i rom`nul, cum a zis
marele Alecsandri: are m`nc[rimea scrisului. }ncepe cu versuri,
apoi trece la proz[, mai apoi la piese de teatru =i, ]n cele din
urm[, le d[ toate pe una =i se apuc[ furios de critic[ literar[.
Dac[ s-a pornit, nu-l mai poate st[vili nici o for\[ din natur[. Ei,
=i cum ]\i zice?
Eusebiu.
M[ intereseaz[ numele matale, dac[ m[ ]n\elegi...
A, prenumele? Sau poate porecla?
Scurt: numele, porecla =i pseudonimul ceva mai t`rziu.
Da-da, Cartofeanu mi-e numele, din tat[-n fiu...
Cartofeanu? Cum s-ar spune, \[ran din fundul c[ru\ei?
Da, chiar c[ din fundul c[ru\ei.
De, nu prea potrivit nume pentru un poet. Dar, ]n fine,
mai ]nt`i s[ vedem ce stof[ ai, poate c[ nici ni-i nevoie de
pseudonim sau porecl[, cum ]i zici matale. +i cine zici c[ te-a
trimis la noi, la Uniunea Scriitorilor?
Acei de la redac\ie, adic[ de la mai multe redac\ii...
Le cunoa=tem noi bine stilul: ]n loc s[ se chinuiasc[ ei cu
autorii... Dar, Dumnezeu cu d`n=ii... +i unde ziceai c[-\i faci
studiile?
La avtodorojn`i!
Cum s-ar spune mai pre limba noastr[, la tehnicumul
autorutier...
}h]!... Ixact de drept.
Ce poe\i ai citit mata p`n[ acum?
Eminescu, Creang[, Pu=kinescu...
De Baudelaire ai auzit?
De Bolduoglu?
Bolduoglu e moldovean de-al nostru, get-beget. Eu te
]ntreb de clasicul francez Baudelaire.
De Baudelaire n-am auzit ]nc[, de pe Bolduoglu l-am v[zut
chiar, a fost ]n cas[ la noi, mai era cu d`nsul unul, spunea ]ntruna
p[t[r[nii, numai c[ i-am uitat numele, suna cam ninunat...
Spune, june Eusebiu Cartofeanu: ce te face s[ scrii?
Cum ce m[ face? Cum pun m`na pe creion, ]mi vin ]n
minte feluri de cuvinte, mi se face dor de casa p[rinteasc[ din
satul nostru Zdupacii Noi, unde am =i o fat[ pe care nu-mi
r[m[sese mult ca s[-i pecetluiesc un pup din cele \[r[ne=ti, din
talp[.
Cu talpa s[ mai z[bovim pu\in. Mai bine spune, drag[
june Cartofeanu, mai ]nt`i ]\i vin g`ndurile =i pe urm[ te apuci de
condei sau cum procedezi mata?
Dac[ la mine, domnule consultant, lucrurile se ]nt`mpl[
tocmai invers.
Drag[ Eusebiu, dac[ po\i fi sincer, spune: ai putea
dumneata s[ nu scrii deloc?
C { R A R E

Deloc? Nu =tiu, ]nc[ n-am ]ncercat.


Marele Lev Tolstoi afirma c[ orice scriitor trebuie mai
]nt`i s[ fie gravid de o oper[ =i abia pe urm[ s[ o nasc[. Ai putea
s[ afirmi dumneata c[ te sim\i ]ntr-o asemenea stare?
P E T R U

Gravid? Adic[ bor\os? M-am uitat =i parc[ a= zice c[ nu


prea am p`ntece.

Lucrurile se iau la figurat.
Dac[ nici la figurat, eu a= zice c[ nu...
Ne-am l[murit =i aici. Ia mai bine s[ lectur[m vreun vers-
dou[ din a=a-zisa oper[ a matale: S[lciile stau ]ng`ndurate peste
r`u... Se uit[ cu ochi de procuror la t`n[rul condeier. S[ =tii c[
nu-i r[u. Singur le-ai scris sau...
Pe crucea mea c[ singur, d-apoi cum altfel, c[ la noi ]n
tehnicum, ]n afar[ de mine, nimeni nu scrie poezii.
Nu m-ai ]n\eles just. Vreau s[ te ]ntreb, nu te-a influen\at
vreun poet pe care, ]nt`mpl[tor, l-ai citit? Versul acesta, bun[oar[,
seam[n[, s[ zicem, cel pu\in a Rilke.
R`lk[? Dac[ eu pe aista tocmai c[ nu l-am citit.
Consultantul literar se uit[ la ceas =i ]ncheie execu\ia literar[:
Scrie, tinere Cartofeanu, dac[ zici c[ n-ai puteri s[ nu scrii.
Dar nu te prea sili, scrie c`t mai pu\in, cel mult c`te un r`nd pe
zi, nu c`te zece pe minut, cum fac unii, iar cel mai bine ar fi s[ nu
scrii defel... }n fine, ziua de munc[ s-a terminat. Dac[ \i-a mai
r[mas curaj, po\i s[ mai treci pe la noi, ]ns[, dac[ se poate, c`t
mai rar sau las[-te b[tut.
T`n[rul poet ]=i ia =apca =i caietul, mul\ume=te pentru sfaturi
=i se opre=te la aluzia din ultima vorb[: mai mult nu-=i mai trage
piciorul nici pe la redac\ii, nici pe la consultan\i. Nici cu versuri,
nici f[r[ versuri.
C { R A R E
P E T R U


!
Du=manii mamei

R E P E R
=i du=manii mei

D E
P U N C T U L
Cine nu se bucur[ c`nd mam[-sa vine s[-l vad[? +i ]nc[ de
unde vine!? De la \ar[, de la Zorine=ti, ]n capitala republicii. Cu
trenul interurban Basarabeasca-Chi=in[u.
Mam[!
Aurel!
Bun[ ziua!
Bun[! Vino s[ te pup.
Hai, c[ nu mai sunt un copil. Am =i eu copilul meu.
+i unde mi-i Spiru=, nepo\elul?
La gr[dini\[, unde s[ fie?
}l chinui\i ]n herghelia ceea de copii.
{sta-i serviciul lui.
Da nora unde-i?
Aluni\a-i la =coal[, la lec\ii.
+i tu ce faci singurel?
Ce fac? Lucrez.
Adic[, scrii? Apoi da, dac[ e=ti jornalist. Nu zic, bun[ meserie
\i-ai ales. Amu=i am s[-\i spun cum meseria asta a ta m-a sc[pat de
la grea sump[n[. Dar, mai ]nt`i, ia pune vinul ista la rece.
Ce \i-a trebuit s[ cari at`ta?
Nici un fel de sup[rare. Amu, iac[, oleac[ de br`nz[ de
oaie, c[ mai \in vreo trei cornute; ni=te ou[ de la mo\atele mele.
+i, la urm[, ia =i coco=ul ista, c[ ]n Chi=in[ul vostru carne vie nu
vede\i.
De ce ]\i prazi gospod[ria?
C`nd iau cu m`na mea, nu-i pr[dat, c`nd ]\i ia statul, atunci
]i alt[ vorb[. +i, s[ vezi ce am p[\it ]n tren. La noi, la Zorine=ti,
"
dac[ te sui la halt[, bilet n-ai de unde scoate. M[ sui eu cu g`nd
R E P E R

c[ voi pl[ti controlorului. Dar controlorul ia-l de unde nu-i.


Vroiam s[ m[ dau jos la Tighina s[-mi scot bilet, dar ]mi spune o
nevast[ c[ trenul st[ numai cinci minute =i n-am s[ dovedesc.
D E

Stau pe loc =i a=tept controlul. +i iat[-l, hop! c[ vine. To\i au


P U N C T U L

bilete, numai eu ioc. M[ sucesc ei, controlorii, =i pe-o parte =i


pe alta, c[ de ce nu am pl[tit pentru c[l[torie. Eu le l[muresc c[
n-am avut de unde s[ scot bilet, le dau ]n obraz c[ cei de la calea
ferat[, gospodari de papur[, nu organizeaz[ normal v`nzarea
biletelor. Pe scurt, tot eu r[m`n vinovat[ =i hai s[-mi fac[
document s[ pl[tesc amend[. Fie =i a=a, zic eu, cu statul nu m[
pun ]n poar[. Ei, vas[zic[, la mine: cum te cheam[? Zic, +tef[ni\a
lui Arghir. Numele? Apoi Mirodan, zic. Cum ai spus mata?
Mirodan? ]ntreab[ apuc`ndu-m[ de m`nec[ controlorul cel mai
tinerel. Da, Mirodan, repet eu. Iar el unde ]ncepe a \op[i ]n
jurul meu =i ]mi v`r[ ]n fa\[ mutra lui z`mb[rea\[: Da Aurel
Mirodan nu-i feciorul dumitale? Al meu, zic, c[ tocmai la el
m[ duc. Dumnealui, face el, este un jornalist tare de=tept. Da,
bun jornalist, intr[ pe fir =i controlorul mai ]n v`rst[, numai c[,
de=i mata e=ti mama domnealui, tovar[=[ Stef[ni\[, amend[ tot o
s[-\i punem, ba ]nc[ o s[ te =i fotografiem cu coco=ul ista ]n
m`n[ =i o s[ expunem fotografia ]n gazeta noastr[ de perete =i
]nc[ am s-o trimitem =i feciorului dumneavoastr[. +i a=a, vas[zic[,
f[r[ bilet, ]n schimb, cu coco=. +i o dat[ face \ac! =i m[ scoate ]n
partret cu tot cu coco=. A=a c[ pintenatul nostru a ajuns vestit ]n
lume. Dar, a=a, ]ntr-un cuv`nt, am sc[pat u=or. Cu numele nostru
de Mirodan. Ce-i drept, cu fala ta, Aurel.
Ei, mare fal[, mam[. A=a-\i pare.
S[ nu zici nu. }i bine at`ta c`t fala ]i bun[, m[i Aurel. +i-i
cu totul alt[ g`sc[-n ceea traist[ c`nd fala-i proast[...
Cum a rostit m[mic[-mea vorbuli\a asta, pe loc mi-am dat
seama c[ povestea cu coco=ul nu e dec`t un mic prolog la ceea
ce urma s[-mi comunece d`nsa, c[ doar nu ]n zadar a f[cut ea
drumul de la Zorine=ti p`n[ la Chi=in[u tocmai pe o vreme
mohor`t[ de ]nceput de iarn[. +i, dup[ ce ne-am ]nfruptat din
burluie=ul vechi =i cunoscut =i din cele ce am reu=it eu s[ ]n=ir pe
mas[, mama mi se uit[ ]n ochi =i m[ ia pe departe:
M[i Aurel, m[i!
Ce este, mam[?
M[i, z[u c[ a= zice c[ parc[ nu e=ti mai prost dec`t ceilal\i
fra\i ai t[i...
+tiu eu...
Nu e=ti mai prost, ba chiar e=ti cu mult mai de=tept, nu
degeaba ai ajuns jornalist, iar ei nu-s dec`t agronomi =i bridarieri...
Nu ]n\eleg unde vrei s[ ajungi cu vorba, mam[.
Acu=i ai s[ ]n\elegi. Iac[, fra\ii t[i, c[ nu le-a dat Dumnezeu
mai mult[ minte dec`t \ie, de ce pot tr[i bine cu nacialnicii, iar tu, c[
e=ti mai ]nv[\at =i cu glagolie la cap, nu po\i s[ le intri ]n voie?
Ce ai ]n vedere?
Las[ c[ =tie mam[-ta ce =tie. Ce, crezi c[-i proast[ Stef[ni\a
lui Arghir? Las[ c[ am aflat eu totului tot.
Ce ai aflat?
Tot ce trebuie.
+i de unde?
Din gazeturi.
Mata cite=ti gazete?
Ei, s[ nu le v[d ]n ochi! Iart[-m[, =tiu c[ asta ]i p`inea ta,
numai c[ eu ]s cu vederile cam slabe la anii mei =i ochelari nu
vreau s[ port, s[ nu mi le strice =i mai tare. Ei, dac[ nu citesc eu,
citesc al\i oameni, c[ nu-i cas[ f[r[ gazeturi, pentru c[ abonarea
la noi ]i mai mult cu de-a sila. +i, s[ nu-mi uit vorba. Iat[ ce ]mi
spun cei care ]=i pierd vremea cu cititul.
Ce-\i spun, mam[?
C { R A R E

Lucruri destul de grele pentru o inim[ de mam[. Cic[, ]mi


spunea lumea care cite=te, tu iar te ]ncontrezi cu cei de mai sus.
Cum adic[, m[ ]ncontrez?
Ce, nu =tii vorba veche: domnul da, iar H`ncu ba? Ei zic
P E T R U

una, iar pe tine te ajunge capul s[ le spui alta. Adic[ \i-i at`t de
greu s[ te dai la brazd[ =i s[ zici =i tu ceea ce zic nacialnicii? Vrei
#
s[-\i scoat[ vorb[ c[ e=ti vrag n[roda =i s[ ]nfunde cu tine Siberia?
Ai uitat ce au p[\it ]nv[\[torii din Zorine=ti care luptau, cum se
exprimau ei, pentru limba noastr[ curat[? I-au f[cut rom`ni pe
to\i =i i-au umflat pe sus cu ma=ina ceea neagr[... La a=a ceva vrei
s[ ajungi =i tu?
Dac[ eu nu sunt contra nim[nui, at`t doar c[ ]mi spun
p[rerea...
|i-o spui, =i ea nu se potrive=te cu p[rerea lor. Ascult[-m[
pe mine: d[-te dup[ cei de sus, altfel are s[ fie r[u de tine. }\i =tiu
eu haracterul, e=ti deschis la suflet =i \i-i greu s[-\i calci pe inim[.
Dar tu f[-l pe dracu-n patru =i d[-te dup[ d`n=ii. D[-te a=a, cum
m[ d[deam =i eu dup[ tat-to, Dumnezeu s[-l ierte, c[ iaca de
amu ]s cinci ani de c`nd l-a str`ns Cel de Sus. Crezi c[ mie ]mi
venea u=or cu d`nsul, cu Profir? El avea g`ndul lui, zaconul lui.
Le aveam =i eu pe ale mele, dar m[ l[sam supus[, ca femeie ce
sunt, pentru c[ se socoate c[ b[rbatul e mai mare, el ]i nacialnicul
femeii. Cum ]ncercam s[-i ies din ascultare, el pe loc m[ buchisa.
De fapt, amu s-a dovedit c[ aista e un fel de masaj =i-i de folos
pentru s[n[tate, c[, iac[, el s-a sf`r=it, iar eu mai suflu ]nc[. Dac[
vedeam eu c[ n-am ]ncotro dec`t s[-l ascult pe d`nsul, atunci ce
f[ceam? Nu m[ mai puneam ]n poar[: cum zicea el de diminea\[,
a=a repetam =i eu toat[ ziua, ca s[ nu se socoat[ c[-i ies din
cuv`nt. Aveam ciud[ pe el ca pe un du=man, dar ce puteam s[
fac? M[ d[deam la brazd[ dup[ cum zicea el =i aveam pace bun[
]n cas[. Acela=i lucru te sf[tuiesc s[ faci =i tu cu cei de sus de la
serviciul t[u: ce zic ei, zi =i tu. Ascult[ diminea\a ce se vorbe=te la
radio, uit[-te ]n gazeturi, prinde firul politicii =i zi =i tu cum zic ei.
Mam[, dac[ =efii nu spun nimic.
Nu ]n\eleg: cum, adic[, nu spun nimic?
Ei te ]ntreab[ deodat[: ia spune ce g`nde=ti.
C { R A R E

Cum, ei nu-\i spun ce trebuie s[ g`nde=ti?


Aici e toat[ buba. Ei nu-mi =optesc ce trebuie s[ g`ndesc,
ci m[ ]ntreab[ direct: ia s[ te vedem ce g`nde=ti.
P E T R U

+i tu ce faci?

$
%
Ce s[ fac? +efii mei care, de altfel, sunt de o seam[ cu

R E P E R
mine, numai se cheam[ c[-s =efi, iau loc ]n prezidiu =i ]mi fac
semn cu degetul: ia spune, tovat[=e Mirodane, care-i p[rerea
dumitale?

D E
+i tu?

P U N C T U L
+i eu le spun p[rerea mea, care de multe ori nu se potrive=te
cu p[rerea lor.
D-apoi cum s[ se potriveasc[, dac[ ei nu-\i spun mai ]nt`i
p[rerea lor? Iac[, tat-to ]mi spunea mai ]nt`i p[rerea lui =i pe
urm[ m[ ispitea s[ vad[ dac[ n-o iau ]n alt[ direc\ie. Apoi nacialnicii
i=tia ai t[i, m[i Aurel, =tii ce \i-oi spune eu?...
Mama s-a uitat lung la ceasul din perete, s-a sculat, =i-a f[cut
semnul crucii spre portretul lui Marx =i a ]ncheiat-o cu mult[
]n\elepciune:
Tat-to mi-a fost du=man, nu zic, dar el ]mi spunea ]ncotro
s-o apuc cu g`ndul. Pe c`nd, dup[ cum v[d, nacialnicii t[i ]s mai
mari faraoni dec`t tat-to. Ia las[ tu Chi=in[ul ista ]n plata
Domnului =i ]ntoarce-te la Zorine=ti. Acolo po\i s[ vorbe=ti ce-i
vrea, c[ acum, dac[ Dumnezeu l-a luat pe Profiric[, nu mai are
cine ne sta ]mpotriv[. Hai ]napoi acas[, c[ altfel nu mai scapi tu
de du=manii t[i...
&

+ans[ ratat[
R E P E R
D E
P U N C T U L

Nu uita, b[ie\ele, c[ noi de\inem ]nforma\ii privind cele


mai mici am[nunte ]n aceast[ delicat[ direc\ie. Crezi c[ n-am
cuno=tin\[ de chestiunile amoroase ale celorlal\i colegi de-ai
t[i? Poftim, =tiu c[ Aurel Voinescu c`nt[ seara la acordeon sub
geamul Claudiei Br`ncoveanu, p`n[ mama acesteia ]l alung[ cu
tot cu acordeon. Ce-i cu Voinescu? Se crede cavaler din evul
mediu, de a ]ndesit-o cu serenadele? Despre Dun[reanu, la fel,
avem dovezi c[ i se scurg ochii dup[ o fat[ din =coala rus[. Iar
Mioara Brezanu? Cuminte domni=oar[ =i dumneaei, nimic de
zis, danseaz[ seara la Casa raional[ de cultur[ =i o conduc la
c[min fl[c[i localnici, lu`nd-o la bra\et[. Dar poate crezi c[ nu
suntem informa\i ]n privin\a n[zdr[v[niilor de dragoste ale lui
Alexei Bulbuc? V-am luat, b[ie\ele, pe to\i la caranda=! }ns[ nu
v-a r[mas mult =i o s[ termina\i =coala. Ave\i =i voi pu\intic[
r[bdare: fi\i buni p`n[ atunci =i nu v[ uita\i la fete. +i nici fetele
nu se vor uita la voi! Dup[ absolvire, poftim, face\i ce vre\i, c[
=coala o s[-=i ia grija de voi.
Bine, Mihail Ivanovici! Mai mult nu m[ uit la fete.
Stii ce, Sp[tarule? Tu s[ nu m[ iei peste picior, c[ =i eu a=
putea s[ recurg la alte metode!... De fapt, acum te-am chemat cu
totul pentru altceva. E=ti informat, desigur, c[ poim`ine avem
competi\ie sportiv[ cu =coala rus[, ]ntreceri la alergare pe distan\a
de cinci kilometri? Ac\iunea ]n cauz[ va avea loc sub semnul
prietenei dintre =colile rus[ =i moldoveneasc[. }ntr-un cuv`nt,
sub semnul prieteniei popoarelor sovietice.
Prietenie ]ntre popoare? Ce fel de prietenie la competi\iile
sportive?
Nu m[ ]ntrerupe! Stai =i ai s[ vezi c[ =i aici se poate mani-
festa un fel de prietenie, =i ]nc[ una mare de tot. Precum =tim, ]n
centrul nostru raional, afar[ de moldoveni =i ru=i, mai locuiesc =i
reprezentan\i ai altor popoare. Deci, ascult[ atent care-i misiunea
ce-\i revine \ie. Dup[ cum suntem cronometra\i de c[tre instruc-
torii sportivi din am`ndou[ =colile, =i moldoveneasc[ =i rus[,
primii la aceast[ distan\[ sunte\i doi: din =coala noastr[ moldo-
veneasc[ tu, iar din =coala rus[ Ivanov. }l cuno=ti pe Ivanov?
}nc[ de la ]ntrecerile de la Tighina.
Din partea noastr[ tu fugi cel mai bine, din partea lor
dumnealui. Adic[, vorbind la drept, Ivanov fuge cu vreo c`teva
secunde mai prost ca tine.
Am s[-l ]ntrec.
Tocmai aici vroiam s[ te aduc: nu trebuie ]n nici un caz
s[-l ]ntreci! Nu uita c[ tat[l lui activeaz[ ]n cadrul conducerii
raionale de partid, pe c`nd tat[l t[u nu-i dec`t un \[ran din fundul
c[ru\ei. Prin urmare, avem de a face cu o ]ntrecere ]ntre
reprezentan\i ai elitei =i cei ai clasei \[r[ne=ti.
Iar eu vreau s[-l ]ntrec pe Ivanov! De ce atunci le-am mai
zice ]ntreceri sportive?
|i-am spus c[ acestea se dedic[ prieteniei dintre =colile
noastre, rus[ =i moldoveneasc[, prieteniei popoarelor sovietice,
dac[ vrei mai pe larg. M[car at`ta lucru, m[i b[ie\ele, po\i s[
]n\elegi cu t[rt[cica ta?
Am s[ ]n\eleg, dac[ ]mi ve\i explica mai pe ]ndelete.
Atunci ascult[ mai departe. Chiar dac[ nu te-a r[bda
sufletul =i ai s[ ie=i pe vreo clip[ ]naintea lui Ivanov, nu uita c[
aproape de fini= e=ti dator s-o la=i ceva mai moale...
S-o iau ]napoi?
C { R A R E

Nu m[ ]ntrerupe! |i-am spus s-o la=i mai moale! S[ ba\i


pasul ]ntr-un fel cumva pe loc, ca s[ te poat[ ajunge Ivanov =i s[
rupe\i panglicile de la fini= ]mpreun[, m[ ]n\elegi? }mpreun[!
Numai ]mpreun[! Cu un singur piept comun! Adic[, un piept
P E T R U

colectiv. Un piept format din dou[ piepturi! Aici ]i politica. Asta-i


deviza noastr[ de interna\ionali=ti!
'
Dar dac[ Ivanov are s[ m[ ]ntreac[ =i eu n-am s[-l pot
ajunge? Dac[ el o s[ rup[ panglica ]naintea mea, ce se alege atunci
din politica =i deviza voastr[, scuza\i, noastr[, de interna\ionali=ti?
M[i Sp[tarule, m[i! C[, z[u, naiv mai e=ti! ]l lu[ m`ng`ios
de umeri Mihail Ivanovici. Dac[-i a=a, fie, am s[-\i dezv[lui, ]n
mare tain[, un mare secret: am vorbit de acum =i cu d`nsul, cu
Ivanov. }n plus, tocmai ]n momentul de fa\[ ]l mai instructeaz[ =i
rusnacii... pardon, dasc[lii de la =coala rus[. Acum ai prins firul?
De prins l-am prins, dar, nu =tiu cum s[ zic, parc[ ]mi
pare c[...
Nici un fel de p[rere!... Stai pu\in c[ ]nc[ n-am ajuns la
cap[t...
Trebuie s[ mai punem la cale =i o alt[ comdie?
Nu o comdie, ci o stratagem[! +i ]nc[ una de cea mai
mare importan\[. Fii atent la ce-\i vorbesc. Conform calculelor
f[cute de instructorii no=tri sportivi, dup[ primul kilometru, asta
e tocmai distan\a unui cerc pe stadionul raional, ]n fruntea sporti-
vilor va fi Ivanov, fiu de conduc[tor de partid, rus de na\ionalitate,
al doilea Vdovicenko, fiu de muncitor, ucrainean, al treilea
Beridze, gruzin (tat[l lui, =tii, lucreaz[ la enchevedeu); al patrulea
V`lkanov, bulgar, fiu de ]nv[\[tor; al cincilea |ukerman, evreu,
fiu de v`nz[tor, =i al =aselea Cern[u\eanu, cons[teanul dumitale,
fecior de kolhoznici, la fel ca =i dumneata.
+i eu, Mihail Ivanovici, nu mi-a\i putea spune, unde ar
trebui s[ m[ aflu atunci c`nd se vor ]n=ira b[ie\ii ]n ordinea ]n
care mi-a\i descris-o? }n fruntea tuturor, dup[ Ivanov sau la
mijloc? Sau, =i mai bine, poate c[ nic[ieri?
Unde \i-a dori inima, numai nu ]n frunte!
}n tot cazul, cred c[ nu la coad[?...
C { R A R E

Tocmai c[ la coad[!
Chiar la coad[? Adic[ s[ nu fug, ci c[ sar ]n sus, s[ joc
tananica pe loc?
P E T R U

Nu pe loc, ci s[ alergi mai ]ncet.


+i de ce, adic[, mai ]ncet?
 
 
Just[ ]ntrebare. Acest sacrificiu ai s[-l faci de dragul

R E P E R
triumfului prieteniei reprezentan\ilor diferitelor popoare =i p[turi
sociale sovietice din centrul nostru raional. Deci, dup[ cum ]\i
spuneam, suntem abia la primul kilometru parcurs. Tribunele

D E
aplaud[ frenetic!

P U N C T U L
Pe cine aplaud[? Pe lideri: de la Ivanov p`n[ la Cern[-
u\eanu?
Asta numai la ]nceput. Ivanov, rusnac, fiu, cum se spune,
al fratelui mai mare (te pui cu Rusia?), e =i normal s[ fie ]n frunte.
Acum uite ce faci tu pentru a spori tensiunea spectacolului sportiv.
Cum ]naintea ta vor fi tocmai ace=ti cinci in=i....
Dar dac[ unul o ia ]nainte sau r[m`ne ]n urm[?
M[i Sp[tarule, te credeam mai de=tept! Ce-\i faci griji?
Crezi c[ n-am convenit =i cu d`n=ii?... Numai, vezi, chestiunea
asta s[ r[m`n[ ]ntre noi... To\i in=ii pomeni\i, to\i ]n afar[ de
Ivanov, nici n-au de ce se pl`nge, pentru c[ nici n-au puteri s[
fug[ mai tare. +i acum ascult[ ce misiune ]\i revine mai departe.
Deci, dup[ cum \i-am explicat, c`nd tribunele vor aplauda furtu-
nos, ia seama c[ ]n tribune se va afla ]ntreaga conducere raional[,
de la partid p`n[ la enchevedeu =i... agen\i secre\i, tu ]l ]ntreci pe
Ionel Cern[u\eanu, care tocmai va fi primul alerg[tor pe care ]l
vei ajunge din urm[. |i-i cons[tean, moldovean de na\ionalitate,
fecior de \[ran ca =i tine, a=a c[ ]l ]ntreci lini=tit =i frumu=el, nu-i
acorzi nici o aten\ie. Dar numai nu cumva s[ te apropii de el,
pentru c[ ar putea s[-\i pun[ vreo piedic[, s[ te mai caliceasc[ =i
]n felul ista s[ ne strica\i toat[ afacerea...
A=a, Mihail Ivanovici! Foarte bine! Mi-a\i dat voie s[-l ]ntrec
pe unul. Ce urmeaz[?
}n fa\[ ]l ai deja pe |ukerman, evreu de na\ionalitate, fecior
de v`nz[tor. Evreii, putem spune, n-au republic[. I-a petrecut
tovar[=ul Stalin la Birobidjan, numai c[ ei s-au ]mpr[=tiat prin
\ar[. +i iar, comer\ul ]i lucru bun, dar nu-i de mare importan\[ ]n
societatea noastr[, a socialismului triumf[tor, a=a c[ po\i s[-l
]ntreci =i pe |ukerman f[r[ s[-\i pese de el. Dup[ |ukerman ]n
fa\[ ]\i apare spinarea lui V`lkanov, bulgar de na\ionalitate. +tii

vorba c`ntecului: Horo=a strana Bolgaria, no Rossia luci=e vseh.
R E P E R

Ai prins firul? }i bun[ \ar[ Bulgaria, dar deocamdat[ nu-i ]n \ara


noastr[... A=a c[... }ns[, vezi, s[ nu uit[m c[ V`lkanov ]i fecior de
]nv[\[tor. Intelectualitatea e o p[tur[ social[ serioas[, aici, deci,
D E

situa\ia se schimb[.
P U N C T U L

}n ce fel se schimb[?
Trebuie s[ demonstrezi mai mult respect fa\[ de V`lkanov.
+i cum s-o fac?
S[-l ]ntreci o dat[ =i pe urm[ s[-l la=i s[ te ]ntreac[ =i el pe tine.
Mihail Ivanovici! Cum vine chestiunea asta, eu mai ]nt`i
trebuie s[ fug ]nainte, iar pe urm[ s-o tulesc ]napoi?
Nu! }napoi, nu! Nu =tii deviza noastr[: ]napoi niciodat[?!
Ar fi ceva apolitic. Pur =i simplu, ai s[ te faci c[ ai obosit =i ai s[
alergi un picule\ mai ]nceti=or. Dar =i asta numai p`n[ ce V`lkanov
te-a ]ntrece c`t de c`t.
+i dac[ nu m[ va ]ntrece?
E obligat s[ te ]ntreac[! Noi... parc[ de ce punem aici \ara
la cale?... Dup[ ce V`lkanov te-a ]ntrecut o dat[, tu ]l ]ntreci
definitiv =i te apropii treptat de Beridze. Beridze e gruzin de
na\ionalitate. +i apoi =tii unde lucreaz[ tat[l lui Beridze? La en-
che-ve-deu... Miroase a Sibir, ]\i dai seama?... Fii atent! Pe tovar[=ul
Beridze ]l ]ntreci o dat[, ]l la=i s[ te ]ntreac[ =i el pe tine, iar pe
urm[, vorba lor: Ghena\vali!, ]l dep[=e=ti ]n modul cel mai
hot[r`t. +i o faci c`t se poate de repede, pentru c[ e=ti dator s[-
\i mai r[m`n[ puteri =i pentru urm[toarele manevre, tocmai cele
mai importante!
}nc[ nu s-au terminat manevrele?
Stai, unde te gr[be=ti?...
+i dac[ n-au s[-mi ajung[ puteri?
Trebuie s[-\i ajung[! Noi am calculat, am pl[nuit, am
hot[r`t, la urna urmei, n-are cum s[ nu-\i ajung[! Da, am vorbit
=i la cantin[, s[ ceri de ast[zi, dou[ zile la r`nd, c`te dou[ por\ii
de ceea ce v[ dau acolo.
De h[leal[ mul\umesc. Dup[ cum s-ar spune, ]ngr[=[m
porcul ]n ajun, ai? Bine, Mihail Ivanovici, foarte bine! Hai, da\i-i
mai departe! Ce-mi mai r[m`ne s[ fac pe stadion?
Dup[ ce-l ]ntreci definitiv pe Beridze, ai s[-l ai ]n fa\[ pe
ucraineanul Vdovicenko. Nici cu Ucraina nu-i de jucat! A doua
republic[ dup[ Rusia, ca teritoriu... }ncap ]ntr-]nsa dou[zeci de
Moldove de-ale noastre...
D-apoi c[ dou[ buc[\ele au =i ]nc[put, sudul =i nordul
Basarabiei...
Sp[tarule! Nu te v`r] ]n politic[! +tii vorba ceea: popa taie
limba?... S[ taci a=a cum tac eu... Deci, ucraineanul Vdovicenko.
Pe l`ng[ toate celea, neam din neamul lor au fost muncitori. Cu
clasa muncitoare nu te pui. Aici din partea ta se cere un efort =i
mai considerabil.
Ucraineanul Vdovicenco, zice\i, clasa muncitoare? Minu-
nat! Atunci de ce n-ar fi tot el =i cu efortul?
Ba va depune =i el efort, s[ n-ai nici o grij[. Ce-i a lui ]i pus
de-o parte. }\i ]nchipui: toate tribunele vor clocoti de aplauze!
Deci, ]n fruntea tuturor alerg[torilor e Ivanov, al doilea
Vdovicenko =i al treilea tu, Sp[tarule! Cine pe cine? se
fr[m`nt[ publicul. Trei sportivi, reprezentan\i ai trei popoare =i
p[turi sociale sovietice, se apropie de linia de sosire. Pe Vdo-
vicenko ]l la=i s[ te ]ntreac[ cel pu\in de dou[ ori, apoi ]l dep[=e=ti
=i te apropii de Ivanov. Lucrul acesta se va ]nt`mpla la numai un
kilometru ]nainte de fini=.
+i dac[ n-o s[ am puteri s[ fac toate aceste n[zdr[v[nii
sportive?
Ba vei avea, Sp[tarule! Fii pe pace. Noi am planificat
competi\ia ]n a=a fel ]nc`t toate au s[ mearg[ ca pe roate. +i pe
urm[, cum e=ti alerg[torul de for\[ din raion, te oblig[m s[ fii la
nivelul cerut de conducerea =colii. E=ti komsomolist, ce naiba!
Dar de ce n-ar face toate manevrele astea Ivanov, =i nu
C { R A R E

eu? Mai ales c[ el reprezint[ poporul rus =i conducerea raionului.


S[ nu vorbim aiurea. Chestiunea e deja aprobat[ de c[tre
toate instan\ele locale; cred c[-i informat =i Chi=in[ul, dac[ nu
chiar =i Moscova. +i apoi, la drept vorbind, =tii unde-i buba?
P E T R U

Ivanov este mai slab dec`t tine, pur =i simplu nu-l ajunge cureaua
s[ reziste la executarea acestor importante manevre.
 !
Dar cum s[ procedez cu Ivanov? S[-l ]ntrec sau s[ m[ \in
din urma lui?
Po\i s[-l ]ntreci. Dar numai o singur[ dat[. Ei, hai, treac[
de la mine: fie =i de dou[ ori. Dar =i atunci nu cu mult, numai cu
vreo doi pa=i. Iar cel mai bine ar fi s[ mergi ]ntr-un pas cu el =i
s-o \ii a=a p`n[ la fini=. Dac[-i fr[\ie ]ntre popoare, apoi fr[\ie s[
fie. Panglica o ve\i rupe am`ndoi, ]mpreun[, alerg`nd um[r la
um[r. S[ nu cumva s[-\i sar[ \and[ra =i s[ te repezi cu vreun
centimetru ]nainte. Reprezentan\ii celor dou[ =coli medii din
centrul raional, rus[ =i moldoveneasc[, trebuie s[ ias[ egali. Deci,
sus sportul! Sus prietenia dintre popoarele sovietice! Ai ]n\eles,
Sp[tarule, ce ai de f[cut peste dou[ zile? Vrei s[ obiectezi ceva?
Mihail Ivanovici, m-a\i dat gata cu acest proiect =i nu mai
am nimic de spus. Acum chiar c[ nici la dragoste nu mai am
puteri s[ m[ g`ndesc, doar la prietenie mai pot visa. Vas[zic[,
tr[iasc[ sportul =i prietenia ]ntre popoare!
A=a ar fi trebuit s[ fie. Numai c[, vede\i dumneavoastr[, toate
celea pe lume nu se r`nduiesc a=a cum vrea omul, nici cum le
dore=te partidul =i nici cum le pl[nuie=te raionul...
Iat[, deci, c[ sose=te =i mult a=teptata zi a competi\iei sportive
dintre cele dou[ =coli medii din raion. Tribunele stadionului sunt
arhipline, ziua e senin[, alerg[torii a=teapt[ startul. La un moment
dat r[sun[ semnalul cuvenit =i tinerii sportivi se ]mpr[=tie pe
pista de alerg[ri ca ni=te pot`rnichi prin gr`ne. Dup[ primul cerc,
adic[ dup[ un kilometru, liderii respectau ordinea care a stabilit-
o pe h`rtie Mihail Ivanovici: ]n frunte, aclamat furtunos de toate
tribunele, alerga Ivanov, ]n urma lui venea Vdovicenko, apoi
Beridze, V`lkanov, |ukerman =i Cern[u\eanu. Dumitru Sp[taru
se afla acolo unde i se ordonase, adic[ ]n urma sus-numi\ilor.
Toat[ =coala moldoveneasc[ ]i scanda numele, ]ndemn`ndu-l s[
C { R A R E

ias[ ]nving[tor. Bea, Grigore, agheasm[! ]=i zise Sp[taru =i


]ncepu s[ manevreze ]n conformitate cu planul schi\at de Mihail
Ivanovici. Mai ]nt`i ]l ]ntrecu pe Ionel Cern[u\eanu. Acesta reu=i
P E T R U

s[-l apostrofeze:
Unde te gr[be=ti, Dumitra=, c[ aici nu se pun note?
 "
 #
Suntem \[rani moldoveni, reu=i s[-i r[spund[ Sp[taru. La

R E P E R
care bravul zorine=tean replic[:
+i ]nc[ suntem am`ndoi dintr-un sat...
Sp[taru ]i ]ntrecu apoi pe evreul |ukerman =i pe bulgarul

D E
V`lkanov. Aduc`ndu-=i aminte de cuvintele lui Mihail Ivanovici

P U N C T U L
despre Bulgaria =i intelectualitate, se l[s[ ]ntrecut de V`lkanov,
apoi i-o lu[ ]nainte =i se apropie de gruzinul Beridze.
Slu=ai, kuda spe=i=i?1 zise acesta. Davai vmeste, u menea esti
pos`lka iz Gruzii, vecerom otkroem...2
Dup[ ce executase manevrele cuvenite, dep[=indu-l pe ucra-
ineanul Vdovicenko, Sp[taru mai trebuia s[-l ajung[ pe rusul
Ivanov. Tribunele aclamau: I-va-nov! Sp[-ta-ru! Dumitru
Sp[taru r[sufla ]nc[ optimist, deoarece sim\ea c[ mai are destule
puteri pentru a-l ajunge pe Ivanov. Dar aici se ]nt`mpl[ a=a cum
se ]nt`mpl[ de multe ori numai ]n via\[, =i mai pu\in ]n filmele
realismului socialist de neprev[zut...
Ap[ru ca din p[m`nt n[stru=nicul de \ig[na= Antip |[ru=,
pus parc[ de naiba s[ strice toat[ afacerea. Ie=irea lui pe stadion
a fost fatal[. (Ca cititorul s[ ]n\eleag[ mai bine, suntem nevoi\i s[
facem o mic[ digresiune poetic[. Antip |[ru= st[tea prost cu
limbile rus[ =i francez[. La Etea Davidovna, profesoar[ de
francez[, mai ]ndruga el un fel de c`ntec: En, de, trua, je ve dan
la bua, o ]ntorcea pe \ig[ne=te: Ciongardea cu miezul ro=u =i
nu o l[sa ]n pace p`n[ ea nu-i punea un trua. Iar Maria Ivanovna,
profesoar[ de limba rus[, era mult mai sever[. }ntr-o zi, ]nainte
de a ]ncepe lec\ia de dictare, Cern[u\eanu =i |[ru= se tocmesc cu
Dun[reanu =i ]=i leag[ tustrei piciorul st`ng cu o sfoar[, av`nd
urm[toarea ]n\elegere: c`nd e virgul[, Dun[reanu trage o singur[
dat[ de sfoar[, c`nd e punct =i virgul[ de dou[ ori, iar c`nd
trage de trei ori, ]nseamn[ c[-i liniu\[. +i poate c[ totul ar fi mers
bine, dac[ nu se legau de sfoar[ =i Viorel Midoni, =i Mioara
Brezeanu; ace=tia, ori c[ n-au ]n\eles cum trebuie s[ trag[ de

1
Ascult[, ce at`ta grab[? (rus.).
2
S[ fugim ]mpreun[, am un colet din Gruzia, desear[-l desfacem (rus.).
 $
sfoar[, ori c[ fuseser[ prea pu\in aten\i ]n timpul dict[rii, dar la
R E P E R

un moment dat, c`nd dup[ un punct =i virgul[ au crezut c[ trebuie


s[ pun[ =i o liniu\[, pro=ti-pro=ti, s-au ]ntors ]ns[ nedumeri\i
spre Dun[reanu: Ce-i cu tine, m[i, cine d[ peste picior? Cito
D E

takoe? ]ntreb[ b[nuitor Maria Ivanovna =i pe loc a =i descoperit


P U N C T U L

]ntreaga re\ea de sfori care pornea de la Dun[reanu. Ea a r`s cu


r[utate =i i-a dus pe to\i ]n cancelarie, a=a cu picioarele ]nl[n\uite
de bucluca=a sfoar[. P[reau c[-s ni=te ocna=i sau vechi odgonari
de pe Volga. Antip |[ru= a luat toat[ vina asupra sa =i, din ziua
aceea, zic`nd: M[ duc s[ ]nv[\ limba rus[, s-o =tiu ca pe \ig[neasca
mea, a disp[rut pe vreo trei luni din =coal[. Pe urm[ s-a aflat c[
lucrase ]n Donbas, unde ]nv[\ase de minune limba rus[. }ntorc`n-
du-se acas[ la Faraoanca, a vrut s[ glumeasc[ cu taic[-s[u =i a
]nceput s[ vorbeasc[ cu el ruse=te: Privet, papa=a!, iar taic[-s[u
face: C`nd \i-oi da amu=i un privet, nici n-ai s[ =tii de-al cui
neam e=ti. Nu cumva te-ai prostit =i tu ca Arion al lui Antona=
Chircu, care, ]ntorc`ndu-se din Donbas, nu vroia s[ vorbeasc[
moldovene=te nici cu mam[-sa, nici cu lumea din sat, de l-au huiduit
fl[c[ii la hor[ =i l-au scos la marginea Faraoancei, ]nc`t nu s-a mai
]ntors nici azi acas[, la urm[ totu=i a rupt-o pe moldovene=te:
Mai r[m`ne\i cu bine! Nu cumva vrei s-o p[\e=ti =i tu? Hai,
b[iete, ori te ]ntorci la =coal[, ori mergi cu mine la fer[rie...
+i Antip |[ru= a venit la =coal[, mai ales ca s[ le demonstreze
tuturor colegilor din C[u=eni, ]ndeosebi Mariei Ivanovna, c`t de
bine posed[ el acum limba rus[. O singur[ dorin\[ mai avea:
Eh, dac[ mi s-ar da drumul =i ]n Fran\a! }n trei luni a= ]nv[\a =i
franceza. Ia atunci v-a= ]ntrece pe to\i =i la francez[! +i, deoarece
lipsise at`ta amar de vreme =i nici nu frecventa regulat lec\iile,
Antip |[ru=, fiind ]n clasa a zecea, nu mai era luat ]n seam[ ca
sportiv. +i iat[ c[ ]n ziua competi\iilor ]l pune naiba s[ se prezinte
la =coal[. A fost luat pe sus ]mpreun[ cu ceilal\i elevi =i acum
alerga din urma lui Sp[taru. Nici chilo\i nu avea, alerga ]n izmene.
Geaba ]l mai c[uta Mihail Ivanovici ]n catastiful s[u, pentru c[
acest sportiv at`t de aprig la pas nu figura ]n nici una din variantele
planificate.)
Hai s[-l ]ntrecem pe Ivanov, s[-i ar[t[m c`t face suta de
pepeni la moldoveni, ]i zise Antip |[ru= lui Sp[taru, c`nd ]l
ajunsese din urm[.
Nu-i voie, nu se poate! at`t reu=i s[-i zic[ Sp[taru lui |[ru=.
|[g[na=ul ]ns[, cet[\ean f[r[ de republic[ =i reprezentat al nu
se =tie c[rei p[turi sociale, o lu[ =i mai iute la picior.
Duce\i-v[ la naiba cu =mecheriile voastre! Aici nu-i algebra
ta. Aici nu cap, picioare trebuie s[ ai! zise furios Antip |[ru=
c[tre colegul s[u de clas[, ]ntrec`ndu-l =i pe el, =i pe Ivanov.
Se ducea de r`p[ toat[ ]ntrecerea programat[ din timp.
R[m`neau goale lozincile referitoare la prietenia dintre popoare
]n toiul competi\iilor sportive. Sp[taru ]ncerc[ s[-l ajung[ pe
|[ru=, ca s[-i mai explice o dat[ deviza ]ntrecerii, marele ei scop
de educa\ie interna\ionalist[, v[zu ]ns[ c[ nu-i mai ajung puteri:
\ig[na=ul se afla deja aproape de fini=, numai izmenele ]i albeau
]n zarea sinilie a prim[verii. Ivanov r[m[sese cu mult ]n urma lui
|[ru=. Sp[taru nu avea altceva de f[cut dec`t s[ mearg[ ]ntr-un
pas cu Ivanov. }nc[ o clip[, =i Antip |[ru= rupse panglica de
sosire. Mihail Ivanovici, descump[nit totalmente, o ]ntinde din
nou, ca s-o poat[ rupe um[r la um[r Ivanov =i Sp[taru, lucru pe
care ace=tia ]l =i f[cur[ ]ntr-un r[p[it r[ru\ de aplauze. Eroul
]ntrecerii era Antip |[ru=! }ns[ organizatorii competi\iilor, dup[
ce \inur[ un lung sfat, ]l descalificar[ pe Antip |[ru= pe motiv c[
nu figura ]n lista celor propu=i s[ participe la competi\ie.
Ce te-ai v`r`t ]nainte? se r[sti la el Mihail Ivanovici.
D-apoi unde s[ m[ v`r? }napoi?
Tu m[car ai republic[, m[i |[ru=?
Dar ce, Faraoanca noastr[ nu-i republic[? Da =atra lui
bunelu-meu?
C { R A R E

Degeaba s-a anun\at c[ suntem ]nving[tori eu =i Ivanov.


Unicul ]nving[tor e=ti tu, Antip! ]l b[tu prietene=te pe um[r
Sp[taru.
P E T R U

Mihail Ivanovici, derutat cu totul =i aburind ca o lipie scoas[


mai mult crud[ din cuptor, se apropie de Sp[taru =i zise:
 %
N-ai putut s[-i explici acestui \ig[na= s[ nu o ia ]nainte?
Cine-i el? Pe cine reprezint[? Nici republic[ n-are =i poporul li-i
mic, migreaz[ mereu, nu stau o clip[ pe loc. Ni=te =[trari =i mai
mult nimic.
Mihail Ivanovici, pur =i simplu n-am avut puteri s[-l ajung
din urm[ ca s[-i spun. M[ crede\i? Dac[ a= fi fost ]n stare s[-l
ajung, nu-i mai d[deam eu voie s[ rup[ panglica, o rupeam eu
singur, uit`nd =i de prietenia dintre popoare, =i de pre\ioasele
dumneavoastr[ sfaturi =i indica\ii. M[ istovisem de tot. Nu mai
aveam puteri dup[ executarea manevrelor dumneavoastr[. A=a-
mi trebuie! O s[-mi fie alt[ dat[ de ]nv[\[tur[. }nt`mplarea asta
sper s[ v[ fie de folos =i dumneavoastr[, Mihail Ivanovici.
M`ine avem adunare komsomolist[, unde va trebui s[
r[spunzi pentru poezia La c[su\a m`ndrei mele...
S[-mi prezint =i m`ndra, sau o s[ m[ crede\i pe cuv`nt?
|ie, Sp[tarule, ]\i vine a r`de, iar pe mine m[ ]n[bu=[
pl`nsul. Zi =i tu, ce s[ raportez acum =efilor? Am ratat nu at`t
=ansa unei veritabile competi\ii sportive, c`t aceea a afirm[rii
prieteniei dintre popoarele sovietice. }n loc s[ ias[ primul un
rusn[cel, ne-a rupt panglica un \ig[na=. Zi-i miopie politic[ =i am
terminat vorba...
C { R A R E
P E T R U

 &
 '

Stalin murise,

R E P E R
iar noi ]nc[ nu pl`ngeam

D E
P U N C T U L
Vine, iat[, =i vestita zi de 5 martie a anului 1953. Moare, ]n
sf`r=it, =i Iosif Visarionovici Stalin. Pe c`t ]=i d[deau seama elevii
=colii medii din centrul raional, aceast[ zi nu fusese pl[nuit[ de
nimeni. Ea a venit ]ntocmai cum vine M[ria sa moartea. }n ]ntregul
or[=el se arboraser[ drapele ]n bern[ =i portrete ale marelui
conduc[tor al popoarelor, acestea fiind ]nr[mate de panglici
negre. +i apoi chiar ]n prima noapte de priveghi, ni=te oameni
n[strun=nici ]i ag[\aser[ de g`t lui Stalin (bustului, bine]n\eles) o
solid[ ghirland[ de g[ini moarte, iar ]n frunte ]l pocnir[ cu ou[
clocite, trec`ndu-i peste um[r o e=arf[ ro=ie scris[ cu litere latine:
Na, satur[-te, Satan[, de post[uci, c[ pe ceea lume n-o s[ aib[
cine-\i da!...
Toate ]ntreprinderile, toate institu\iile organizau mitinguri de
doliu. Dup[ ce rezolv[ mai multe chestiuni ]n aceast[ privin\[,
directorul =colii moldovene=ti, Samson Borisovici +oiman, ]=i
opri creionul ro=u ]n dreptul unui punct ce constituia m`ndria sa
aparte, pentru c[ acesta era un produs al propriei sale imagina\ii.
C`t ai zice pe=te, au =i fost invita\i ]n birou Dumitru Sp[taru =i
Ion Dun[reanu, cei mai buni elevi din clasa a zecea.
Ei, ia s[-mi spune\i cum v[ preg[ti\i de mitingul de doliu
]n leg[tur[ cu ]ncetarea din via\[ a lui Iosif Visarionovici?
Scriem, Samson Borisovici, am`ndoi, c`te o poezie despre
m[re\ul nostru conduc[tor Stalin. }ntocmai a=a cum ne-a\i
ordonat, ]i r[spunse prompt primul frunta= la ]nv[\[tur[.
Ba s[ avem scuzare. Eu nu v-am ordonat nimic, ci pur =i
simplu am intuit marea voastr[ durere cauzat[ de moartea
prematur[ a lui Iosif Visarionovici.
!
Diferen\a nu-i chiar mare, replic[ al doilea frunta= la
R E P E R

]nv[\[tur[.
Ba-i enorm[ aceast[ diferen\[, dragii mei! Dar, ]n fine,
]ndat[ ce compune\i poeziile, mi le prezenta\i. }nt`i mie, mie =i
D E

numai mie! }n aceste cernite zile de doliu, ca, de fapt, =i p`n[


P U N C T U L

acum, eu =i numai eu r[spund de toat[ politica din =coala noastr[!


+i nu numai din =coal[... Ei, dar, vorba \[ranilor no=tri, asta-i de
acum alt[ g`sc[-n ceea traist[...
Cei doi tineri komsomoli=ti frunta=i la ]nv[\[tur[ ]=i priveau
cu nedumerire =eful...
+i, dup[ cum ziceam, politic[, b[ie\i! V[ rog s[ fi\i aten\i
un moment, vultura=ii mei! V[ d[ oare prin cap ce se mai cere de
la voi (]n afar[ de declamarea propriilor voastre poezii), ce s[
mai face\i ]n timpul mitingului de doliu?
Nu...
Apoi chiar c[ m-a= fi mirat s[ fi\i voi mai de=tep\i dec`t
mine... Ei, loialii mei eminen\i, =i chiar nu v[ pricepe\i c`tu=i de
pu\in?
Nu...
Eh, c`t v[ v`r min\ile ]n cap, iar voi tot \[rani din fundul
c[ru\ei a\i r[mas... Dar, vorba ceea, de unde nu-i, nici Dumnezeu
nu cere...
Samson Borisovici...
S[ nu v[ fie cu sup[rare, vultura=ii mei, dar =ti\i c[ eu nu
pot s[ fiu fa\[ de voi dec`t sincer... Deci, s[ revenim la chestiune.
}n timpul mitingului de doliu voi trebuie s[ pl`nge\i.
P[i, noi =i a=a cred c[ o s[ pl`ngem, replic[ Sp[taru.
S[ pl`ngem?... +i numai noi doi? ]ntreb[ la r`ndul s[u
Dun[reanu.
Tocmai aici voiam s[ v[ aduc. Din ]ntreaga clas[ a zecea,
o s[ pl`nge\i numai voi doi! Au nu voi sunte\i fruntea frun\ii ]n
komsomol =i la ]nv[\[tur[? Voi! Prin urmare, vou[ v[ revine
onoarea de a pl`nge la moartea marelui Stalin. Nu cumva a\i
vrea s[-i v[d =terg`ndu-=i ochii pe veri=orii Rotaru sau pe zb`n-
\uitul de Alexei Bulbuc, am`ndoi coda=i la ]nv[\[tur[ =i p[rin\i
cu vederi cam antisovietice? Crede\i voi c[ membrii corpului
nostru didactic nu m[ roag[, cu lacrimi ]n ochi, s[ le permit s[
boceasc[? +i ]nc[ s[ vede\i cu c`t[ pl[cere ar vrea s-o fac[! +i asta
tocmai ]n v[zul lumii. Dar le-am t[iat-o multora dintre ei: nici
s[-=i pun[ ]n g`nd! Vor pl`nge la miting numai acei numi\i de
mine =i aproba\i deja pe lista cu pecetea organelor raionale. O,
dac[ a\i =ti c`t de mult dore=te s[ nimereasc[ ]n r`ndurile
bocitoarelor de onoare tovar[=a Aglaia Mihailovna! N-am s[-i
permit s[ pl`ng[, ori=ic`t s-ar considera dumneaei mai tare ca
mine ]n matematici... Uite-a=a se face politic[ pe lume, vultura=ii
mei! Deci, s[ facem totalurile: de la voi doi se cere, ]n primul
r`nd, c`te o poezioar[ de ]nalt nivel politic =i, ]n al doilea r`nd,
c`te un bocet scos din fundul inimii. Vultura=ii mei, asta-i tot ce
pretinde bietul vostru director s[ manifesta\i la acest mare miting
de doliu.
Samson Borisovici, ]ncepu b`lb`indu-se pirpiriul Sp[taru.
Dar vom putea oare s[ pl`ngem a=a... la comand[?
Asta vroiam s[ v[ ]ntreb =i eu, Samson Borisovici, zise
palp[ul Dun[reanu.
Nimic mai simplu, comsomoli=tii mei cei naivi. }n timpul
mitingului, nu v[ r[m`ne dec`t s[ v[ uita\i mult timp la un punct
fix =i lacrimile au s[ vin[ singurele ca apele din mun\i.
+i ce punct fix s[ ne alegem? ]ntrebar[ ]ntr-un glas cei doi
komsomoli=ti frunta=i ]n toate cele.
Ce obiect, zice\i? La asta, vede\i voi, ]nc[ nu m-am g`ndit,
dar g[sim imediat. Obiect, vas[zic[? Poftim! O s[ v[ lua\i drept
punct fix must[\ile lui Iosif Visarionovici. At`ta timp c`t voi,
elevii, v[ ve\i afla pe scen[ =i la tribun[, o s[ ave\i pe peretele din
C { R A R E

fa\[ portretul marelui nostru conduc[tor. Dup[ ce ve\i recita


versurile, uita\i-v[ c`t mai cu s`rg la must[\ile marelui Stalin =i
da\i-i b[taie cu pl`nsul, dar c`t se poate mai cu jale. Sp[taru ]=i va
P E T R U

fixa privirea la musta\a st`ng[, iar Dun[reanu la cea dreapt[.


Dar s[-mi pl`nge\i ca ]n anii cei buni. +ti\i, a=a, cu =iroaie lungi
!
de lacrimi, s[ fie v[zute p`n[ ]n fundul s[lii, de unde fotograful
v[ va drege c`te o poz[. Ei, a\i ]n\eles, vultura=ii mei?
n\eles...
+i iat[ c[ sose=te momentul mitingului de doliu. Cei doi com-
somoli=ti frunta=i ]n via\[ =i la ]nv[\[tur[ =i-au declamat destul
de emfatic poezioarele dedicate dispari\iei ]n lumea celor drep\i
a marelui conduc[tor al popoarelor lumii. Dar, oric`t sau
str[duit am`ndoi, n-a putut pl`nge nici unul dintr-]n=ii.
Unde \i-s lacrimile, Sp[tarule? ]l ghiontea colegul s[u
Dun[reanu.
M[ opintesc din r[sputeri, dar nu-mi \`=ne=te nici una. Iar
tu de ce nu pl`ngi?
+i cu mine e aceea=i poveste. M[ tot screm, dar se vede c[
mi s-a uscat fundul ochilor.
+i asta se ]nt`mpl[ ]n timp ce aproape to\i cei prezen\i ]n
clubul =colii f[r[ vreo permisiune din partea directorului
+oiman pl`ngeau de s[ltau hainele pe d`n=ii. Poftindu-i pe
urm[ ]n cancelarie pe cei doi prosl[vi\i vultura=i, Samson
Borisovici tuna =i sc[p[ra:
De ce n-a\i pl`ns a=a cum v-am ]nv[\at eu?
Ne-am str[duit, ]ns[, =ti\i, scuza\i, a=a, la comand[...
Din cauza lipsei de experien\[ ]n aceast[ direc\ie...
Mi-a\i dus de r`p[ toat[ afacerea. }nsu=i P[rf[nuc Ivanovici
]=i trimisese omul de leg[tur[ s[ constate cu ochii lui minunea =i
ce ar fi putut s-o vad[? Nici o ceap[ degerat[ n-a v[zut! Cum s[
nu pute\i voi s[ pl`nge\i, c`nd eu, ca unor komsomoli=ti frunta=i,
v[ ordonasem s[ v[rsa\i lacrimi =i, c`nd colo, colac peste pup[z[,
mai toat[ sala, mai mult caracud[ m[runt[, se rupea ]n bocete,
po\i s[ spui, patriotice? Voi v[ da\i seama c[ m-a\i v`r`t ]ntr-o
daraver[ politic[? Dar, vultura=ii mei, s[ =ti\i una =i bun[: s[ nu
C { R A R E

crede\i c[, dac[ mie o s[-mi fie r[u, vou[ are s[ fie mai moale!...
Nu uita\i c[ nota voastr[ la purtare pentru clasa a zecea se afl[
]nc[ ]n m`na mea...
P E T R U

+i abia dup[ asemenea vorbe =i amenin\[ri, dr[cui\i ]n


asemenea hal, cei doi komsomoli=ti frunta=i la ]nv[\[tur[ =i buni
!
!!
prieteni, Dumitru Sp[taru =i Ion Dun[reanu, izbucnir[ ]n hohote

R E P E R
amare de pl`ns. Cuprinz`ndu-i aproape p[rinte=te, ]ncepu a pl`nge
=i ]nsu=i Samson Borisovici, nu ]nainte, ]ns[, de a telefona, se
vede, la enkevedeu:

D E
Oni u menea zaplakali...1

P U N C T U L
+i acum pl`ngeau de bucurie ]n trei. +i numai Iosif Visari-
onovici Stalin, privind din ]n[l\imea cereasc[ a unui portret, tot
p[rea c[ r`de mul\umit pe sub must[\i. Nu numai c[ r`dea, ci
chiar sughi\a de i se auzea =i glasul g`lg`ind gutural, ca la to\i
muntenii din Caucaz. R`dea =i nicicum nu se putea opri...

1
Au pl`ns am`ndoi (rus.).
!"

Motivul
R E P E R
D E
P U N C T U L

Era n anul de gra\ie 1956, prin luna lui septembrie, c`nd au


fost distruse cultul personalit[\ii, spiritul autocra\iei birocratice,
distruse, da, la Moscova, de la tribun[, numai nu =i n biata noastr[
republic[, mai ales la Chi=in[u.
Tn[rul jurnalist Dumitru Sp[taru, proasp[t ntors de la
Facultatea de ziaristic[ din Moscova =i abia mai ieri angajat ]n
calitate de simplu colaborator literar la ziarul Satul ndestulat,
]=i face formele de rigoare =i pleac[ la \ar[ s[ scrie primul s[u
reportaj. Cmpean din na=tere, nu se =tie de ce =i-a ales drept
\int[ a primei sale deplas[ri profesionale anume un sat de codru
de prin p[r\ile Nisporenilor. Sosit la fa\a locului, se ngroze=te
de cele v[zute n satul Vnjo=eni, se ntoarce la redac\ie =i scrie
tot adev[rul ntr-un articol intitulat Cu p[rul sur la dou[zeci de
ani. Naivul de el! S[ relatezi adev[ruri dureroase dintr-un sat
contemporan pentru un ziar ca Satul ndestulat! Ei =i ce dac[
a fost distrus cultul personalit[\ii?
A fost distrus de c[tre Hru=ciov la Moscova, =i nicidecum la
redac\ia ziarului Satul ndestulat, unde redactor-=ef e mult
stimatul nostru tovar[= Iordache.
Bine a zis cine a zis: fiecare pas[re pre limba ei piere. Naivul
de Dumitru Sp[taru =i prezint[ prima sa oper[ =efului de sec\ie,
tovar[=ului Codescurtov, om care =i azi poveste=te cu mult[
mndrie cum luptase n treizeci =i =apte cu du=manii de clas[
din Moldova de dincolo de Nistru. Acesta, cnd a citit reportajul
tn[rului jurnalist, =i-a pus minile n cap, apoi =i-a revenit, l-a
sfredelit pe Sp[taru cu o privire de =ef de pe vremea primelor
colectiviz[ri =i att l-a ntrebat:
Mata \i dai bine seama ce ai scris aici?
Prea bine, tovar[=e Codescurtov.
Apoi s[ =tii c[ anume cu mnu\a dumitale \i-ai f[cut-o =i
s[ nu dai vina pe nimeni, a zis =eful de sec\ie, a luat manuscrisul
n m`n[ =i s-a dus s[ stea de vorb[ cu superiorii. Redactorul-=ef
era n concediu. Mai mari n redac\ie r[m[seser[ Strop=a Ivan
Ivanovici, secretarul organiza\iei de partid, =i Cotru\ova Agripina
Domentevna, =efa sindicatelor. Primul se l[uda =i el c[ a participat
la organizarea primelor colhozuri de peste Nistru =i, cic[, mai
poart[ =i acum n buzunar un pistol r[mas din acele vremuri. A
doua persoan[ era poreclit[ para=utista, =i asta din cauz[ c[,
dup[ spusele ei, n timpul r[zboiului ar fi fost para=utat[ de cteva
ori peste pozi\iile nem\ilor =i ar fi f[cut mare pr[p[d n rndurile
acestora. Codescurtov, cum i-a g[sit pe ace=tia ]ntr-un birou, le-
a declarat cu o r[utate ce-i f[cea o anumit[ pl[cere:
Tovar[=i, un material antisovietic!
Strop=a sare n piciorul care era mai lung dect cel[lalt =i =i
duce instinctiv mna la buzunar:
Cine-i du=manul de clas[?
Dumitru Sp[taru, tinerelul nostru.
Para=utistei mai s[ i se umfle rochiile:
De la bun nceput nu mi-a pl[cut b[iatul ista. I-am propus
s[ scriem mpreun[ despre activitatea mea de pe front =i m-a
refuzat, fascistul!
Acu=ica i vedem dosarul, zice Strop=a =i ]ntr-o clip[ scoate
o map[ destul de sub\iric[ nc[. A=a! S-a n[scut n satul Zorine=ti,
raionul C[u=eni, nainte de r[zboi...
Vas[zic[, pe vremea ocupa\iei boierilor romni, conchide
semnificativ Codescurtov.
C { R A R E

Avem una la mn[! exclam[ cu bucurie para=utista.


E pu\in, face trist Strop=a. Numai pentru atta nu-l putem
da afar[. +i ce scrie el acolo, tovar[=e Codescurtov?
Numai bazaconii, Ivan Ivanovici. Cic[, oamenii culeg
P E T R U

poama noaptea, la lumina felinarelor, =i n-o culeg pentru


colhoz, ci o fur[. Iar secretarul organiza\iei locale de partid,
!#
chipurile, a scos placajul cu care era mprejmuit[ ferma de g[ini
=i a scris pe el tot felul de lozinci privind dep[=irea planului de
ouare colectiv[ a g[inilor socialiste...
Agita\ie antisovietic[! conchide Strop=a.
Dou[ la mn[! exclam[ para=utista Cotru\ova.
Cam slab[ agita\ie. +i unde zici c[ a nv[\at b[iatul ista,
tovar[=e Codescurtov?
La Moscova, din p[cate.
Da, asta nu merge.
n schimb la c[min a stat cu un romn n camer[.
Foarte bine! Asta ne convine.
Numai c[ romnul acesta a ajuns =ef mare la Bucure=ti.
Atunci chestiunea cu romnul nu merge. Ne stric[m cu
Georghiu-Dej, cu Romnia.
Tat[-s[u a luptat pe front...
De care parte?
De partea sovietic[.
Nici asta nu merge.
Dar taic[-s[u striga prin Berlin c[ f[r[ de moldoveni noi
n-am fi birut fascismul.
Asta mai trage la cntar.
Trei la mn[! strig[ para=utista.
+i totu=i nu-l putem da afar[, zice trist Strop=a. Ia s[
vedem cte hectare de p[mnt a avut tat[-s[u nainte de a intra
n colhoz. Ridic[ receptorul: Alo, devu=ka! Urgent, Zori-
ne=tii!
Peste un timp se afl[ c[ tat[l lui Dumitru Sp[taru, n anii
\[r[niei sale, a avut numai trei hectare de p[mnt. Strop=a Ivan
Ivanovici =i duce dreapta la buzunarul n care \inea mai nainte
C { R A R E

pistoalele =i era ct pe ce s[ plng[ de durere:


Dac[ ar fi avut patru hectare, l puteam numi mijloca=, dar
a=a nu e dect un nevoia=. M[ mir, de unde are Dumitru Sp[taru
P E T R U

gnduri antisovietice, cnd taic[-s[u a avut numai trei hectare.


A= fi ]n\eles, dac[ ar fi avut mai multe hectare, dar a=a...
!$
!%
+i adic[ nu putem sa-l d[m de-a tumba din redac\ie?

R E P E R
ntreab[ ntr-un glas Cotru\ova =i Codescurtov.
Ba putem.
+i ce motiv i g[sim?

D E
Motivul? Nimic mai simplu. Din motiv... c[ nu-i g[sim

P U N C T U L
nici un motiv... n biografia dumnealui, s-o =ti\i de la mine, ceva
nu-i curat...
!&

O aniversare furtunoas[
R E P E R
D E
P U N C T U L

Era pu\in trecut de jum[tatea lunii august a anului 1959. De


unde =i n ce fel, greu de spus, dar se d[duse =far[ n \ar[ c[ pe la
sfr=itul lui gustar se mplinesc exact 600 de ani de la desc[lecarea
a doua a Moldovei =i de la nfiin\area statului feudal moldovenesc.
Bucurie n inimile na\ionali=tilor localnici, griji =i nevoi pe capul
celor responsabili de ideologia comunist[ =i de interna\ionalismul
proletar. De fapt, ace=tia din urm[ luaser[ toate m[surile de
rigoare ntru z[d[rnicirea vreunei posibile tentative de aniversare
a evenimentului: nici radioul, nici presa s[ nu sufle vreun cuvnt,
nici un fel de preg[tire oficial[ pentru inevitabila serbare.
Moldovioara sovieticu\[, oficiosul moldovenesc de partid, luase
ap[ n gur[, n timp ce Moldavu=ca, gazeta ruseasc[ de partid,
prin ce minune, Doamne? a strecurat ]n paginile sale cteva
rnduri de informa\ie despre cei 600 de ani ai Moldovei, fapt
care a costat-o cteva capete de =efi de sec\ii =i de ceva caracud[
de mai mic[ importan\[. ntre timp se mai =optea cte ceva prin
coridoarele mai ntunecoase ale Academiei de +tiin\e, grupuri
mici, de nu mai mult de trei persoane, cnd la un col\ de strad[,
cnd n hruba vreunei bodegi, =i d[deau sfios cu p[rerea c[ ar fi
bine s[ nu fie r[u, dar uite c[ sinistrul imperiu cu siberiile sale...
mai =tii la ce recurge?...
+i iat[ deci c[ =i de data aceasta, n snul oamenilor de crea\ie,
mai curajo=i s-au dovedit a fi tot cei trei crai de la r[s[rit, tot
sfnta treime, cum i porecliser[ att gurile rele, ct =i cele bune:
Dumitru Sp[taru (colaborator la revista de satir[ =i umor
Ardeia=ul), Vlad Doini\[ =i Alecu Pruteanu (ambii de la
radiodifuziunea moldoveneasc[). Cum se aflau, ca de multe alte
ori, n fundul gropii lui Monea de lng[ Teatrul Moldovenesc
=i discutau despre poezie, tustrei f[cnd parte din numeroasa
cohort[ a tinerilor condeieri, la un moment dat s-au pomenit
ntrebndu-se cu toat[ seriozitatea:
Dar ce ne facem cu aniversarea Moldovei?
La care ntrebare tot ei =i-au r[spuns:
O s[rb[torim la cel mai nalt nivel!
Dar cnd =i n ce fel? Pentru a dezbate mai detaliat problema,
cei trei crai s-au retras n tihnita incint[ a redac\iei revistei de
satir[ =i umor. Transnistreanul Vlad Doini\[, poreclit pe ascuns
=antistul, r[m[sese dup[ r[zboi copil orfan =i era discipolul
unei =coli de balet din Leningrad, ahtiat grozav de tot ce \inea de
cultura =i istoria moldovenilor (limba o nv[\ase acolo din
dic\ionare ruso-romne), propuse franc =i mndru:
Organiz[m o manifesta\ie pe bulevardul Lenin!
Alecu Pruteanu aprob[ pe loc:
Minunat! Mai bine nici c[ se poate.
Dumitru Sp[taru se ar[t[ mai cump[tat:
Tu, Vlade, =i a=a \i-ai petrecut copil[ria =i adolescen\a la
nord, nu cumva ai vrea s[ te pomene=ti acum =i dincolo de cercul
polar?
Cine =i ce are cu Moldova mea =i dragostea pe care vreau
s[ mi-o exprim?
S[ nu uit[m, Vlade, c[ nu numai tu iube=ti Moldova. O
iubesc mai mul\i... =i de aici i se trag toate belelele. ntruct
cercurile oficiale, dup[ cum vedem, n-au de gnd s[ consemneze
aceast[ dat[, vor s-o treac[ sub t[cere, cred c[ =i noi, ca persoane
particulare, s-ar cuveni s[ celebr[m evenimentul n limitele unei
modestii onorabile.
C { R A R E

Modest da, ]ns[ cu toat[ dragostea pentru Moldova!


rostiser[ ]ntr-un singur glas Vlad Doini\[ =i Alecu Pruteanu. +i
atunci ce ne propui, Dumitre?
P E T R U

Propun s[ ne adun[m ntr-un local vreo dou[zeci din cei


mai patrio\i jurnali=ti, s[ \inem cte o cuvntare, s[-i zicem vreun
!'
cntec mai de dragoste de \ar[ =i chiar s[ ciocnim cte un pahar
]n onoarea evenimentului istoric =i al eroilor neamului.
Cam modest, dar se accept[, c[zu de acord balerinul
transnistrean. Drept local propun restaurantul Moldovi\a.
i veni rndul la vorb[ =i lui Alecu Pruteanu:
Acum s[ purcedem la ntocmirea listei invita\ilor, dar mai
nti propun s[ alc[tuim textul invita\iei.
Invita\ia, zice Vlad Doini\[, trebuie s[ fie scris[ ]n grafie
latin[ =i s[ poarte silueta bourului istoric al lui Drago= Vod[.
Cu grafie latin[ =i cu bour, ncuviin\[ Alecu Pruteanu, dar
n-ar strica s[ fie alc[tuit[ n vechea limb[ a cronicarilor. Hai,
Dumitra=, pune-\i mintea la contribu\ie, c[ n aceast[ materie tu
e=ti cel mai c[pos.
Dumitru Sp[taru:
Textul ar putea s[ sune cam n felul urm[tor: Onorate
domn =i vl[dic[.... venim spre a ne nchina n fa\a preacinstitei
Dumneavoastr[ persoane... s[ pohti\i a da ochii cu noi n aceast[
zi de pohfal[.... Dar s[ veni\i f[r[ de muieri, a=ijderi f[r[ de arme...
Vlad Doini\[:
Mult prea bine! Dar expresia asta: ...a=ijderi f[r[ de
arme nu e prea deocheat[?
Alecu Pruteanu:
E n limba veche, ce te temi? Tocmai tu s[ te temi, Vlade?
Deci, n ncheiere, ce a= avea de spus? Noi trei suntem ini\iatorii
s[rb[toririi acestui eveniment. Acum nu ne r[mne dect s[
tragem la tipar invita\iile. Am doi b[ie\i de treab[ la tn[ra noastr[
televiziune: Vanea Torb[lung[ poet =i Tudor Z[mos
fotograf. Alecu Pruteanu uitase c[ cei doi tineri intelectuali ai
republicii sunt =i ni=te turn[tori de for\[: amndoi terminaser[
C { R A R E

=coala superioar[ de mili\ie, avnd fiecare din ei acela=i grad n


continu[ cre=tere. Ace=ti doi zmei ai securit[\ii, cnd ajunser[ la
ultimele cuvinte ale copil[roasei invita\ii, s-au uitat cu subn\eles
P E T R U

unul la altul =i acesta le-a fost r[spunsul:


B[ie\i, nici o grij[! Chiar ast[zi aranj[m totul...
"
"
+i zelo=ii turn[tori s-au \inut de cuvnt: n doi timpi =i trei

R E P E R
mi=c[ri i-au aranjat pe cei trei crai acolo unde aveau datoria
s-o fac[...
+eful securit[\ii =i convoc[ imediat ntr-o =edin\[ subalternii

D E
cei mai breji:

P U N C T U L
Cu ce v[ ocupa\i la ora aceasta, a= vrea s[ v[ ntreb, dr[gu\ii
mei tovar[=i? C[uta\i spioni americani prin p[pu=oaie? Prin
buruiene =i bufete? Crede\i c[ ei sunt att de pro=ti s[ v[ cad[ n
mini ca musca n lapte? +i astea toate n timp ce na\ionali=tii
no=tri locali =i-au prea dat n petic =i iat[-i c[ ac\ioneaz[ liberi =i
nearesta\i! Unde \i-s ochii matale, tovar[=e Ciclop? Pardon,
tovar[=e Codescurtov.
Ciclopul, un zdrahon cu ochiul stng astupat de un bandaj
negru, =i ceru scuzele de rigoare:
S[ m[ ierta\i, P[rf[nuc Ivanovici, dar dac[-i vorba despre
ini\iatorii s[rb[toririi a 600 de ani ai Moldovei Sovietice... adic[
nesovietic[ pe atunci, p[i n acest caz a\i gre=it adresa: cu oamenii
de art[ \ine leg[tur[ tovar[=ul Scornescu, el e mereu n mijlocul
lor, =i la adun[ri, =i la petreceri...
Scornescu s[ri ca ars:
Da, tovar[=e Ciclop, pardon, Codescurtov, eu m[ aflu me-
reu n mijlocul oamenilor de art[ =i de aceea =tiu prea bine ce zace
n fiecare dintre ei. P[rf[nuc Ivanovici, v[ rog s[ m[ crede\i, eu
aveam n fa\[ textul acestei invita\ii la s[rb[torirea a 600 de ani ai
Moldovei nc[ din momentul cnd i se pusese ultimul punct...
P[rf[nuc Ivanovici, mndru:
+i foarte bine, nseamn[ c[ obiec\iile mele de data trecut[
le-a\i nsu=it pe deplin. Dar a= vrea s[ v[ ntreb pe loc: de ce nc[
nu m-a\i informat despre acest caz?
P[rf[nuc Ivanovici, poftim donosul, adic[ raportul, nc[
o clip[ =i vi l-a= fi prezentat.
Prea bine, tovar[=e Scornescu. Ce ave\i de spus referitor
la ultima fraz[ din textul invita\iei?
P[rf[nuc Ivanovici, scuza\i, dar aici s-ar cuveni s[ inter-
veni\i Dumneavoastr[ cu priceperea care v[ caracterizeaz[.
"
Dragii mei securi=ti, asculta\i cum sun[ ultima fraz[ a
R E P E R

odioasei invita\ii: Veni\i f[r[ de muieri, a=ijderi f[r[ de arme.


F[r[ de muieri, de, mai n\eleg, c[, vorba ceea, cine se duce la
D E

r[zboi lu`ndu-=i so\ia la bra\et[? Dar ce vrea s[ nsemne acest


f[r[ de arme? Vrea s[ nsemne un singur lucru: organiza\ia aceasta
P U N C T U L

dispune de arme, iar la ntrunirea festiv[ frunta=ii ei sunt invita\i s[


se prezinte nenarma\i. Dac[ au arme, unde le ascund =i cnd au
de gnd s[ dea prima lovitur[? V[ rog s[ privi\i lucrurile serios.
Nu uita\i c[ au trecut numai trei ani de la evenimentele din Ungaria.
Nichita Sergheevici Hru=ciov ne atrage aten\ia asupra obliga\iunii
de a fi ct mai vigilen\i n privin\a unei posibile rebeliuni interne.
Nu cumva a\i vrea chiar Moldova noastr[ s[ fac[ pocinogul? Prin
urmare, se anun\[ starea de necesitate. Republica e un teatru, iar
noi vom fi to\i cu ochii n patru...
Blajinul redactor al revistei de satir[ =i umor, Z[bovitu, a fost
de ast[ dat[ ct se poate de sever:
M[i Dumitra=, \i dai seama ce vre\i s[ face\i?
Nimic deosebit. S[ spunem cte un cuvnt despre Moldova
=i fo=tii ei b[rba\i de stat, s[ ne felicit[m reciproc cu prilejul acestei
anivers[ri =i nimic mai mult.
Nimic mai mult... Cuvinte despre Moldova, felicit[ri
cordiale cu acest prilej... +i vi se pare c[ aceste vise e pu\in? Ave\i
vreo autoriza\ie din partea cuiva?
Dar cine ar fi de=teptul care ne-ar da-o? Nu cumva a\i
vrea s[ ajungem pn[ la secretarul general al partidului?
S[ =tii c[ n felul acesta a\i fi procedat mai cu cap. Vi s-ar
fi interzis nc[ nainte de a ajunge la mausoleul lui Lenin, a\i fi
fost aresta\i =i nu se =tie unde v-ar fi str[lucit acum ochii...
Hai nu ne mai speria\i ca pe vremea cultului personalit[\ii
lui Stalin.
S[ nu ui\i, Dumitra=e, c[, dac[ am d[rmat cultul per-
sonalit[\ii, nseamn[ c[ suntem liberi s[ atac[m =i puterea
sovietic[...
Dar cine are de gnd s[ atace puterea sovietic[?
Cum cine? P[i chiar voi, ace=ti \ip[l[i, care vre\i s[ aniversa\i
600 de ani ai Moldovei. Nu uita c[ Moldova e =i dincolo de Prut,
las[ s-o serbeze ei, pe cnd peticul nostru de p[mnt se nume=te
Basarabia... Basarabia sovietic[. Cei de peste Prut sunt romni,
iar noi suntem moldoveni... moldoveni basarabeni...
Doamne sfinte, doamne, Ivan Petrovici, de ce atta politic[
fals[ la un lucru de nimic?
Ei, las[, b[ie\ele, c[ nu mai este lucrul ista chiar de nimic,
cum vrei s[ mi-l prezin\i. De-ar fi a=a, =i organele m-ar l[sa n
pace... Sfatul meu iat[ care-i: nici un fel de aniversare, nici un fel
de manifestare. Sta\i molcomi pe la cuiburile voastre, ct e lucrul
cu cinste. Pe loc repaus...
La prnz, Sp[taru i ntlne=te pe ceilal\i doi membri ai
nucleului organizatoric. Cel mai descurajat i s-a p[rut Vlad
Doini\[:
Ne-a chemat pe amndoi =eful radiodifuziunii. Ne-a pus
ultimatum: dac[ particip[m la aniversare, s[ nu mai c[lc[m pe la
redac\ie.
Alecu Pruteanu, cu mult mai optimist:
A spus-o =i el ca s[ ne sperie. Ce mai atta vorb[, de parc[
am preg[ti o rebeliune, o lovitur[ de stat?
Ct am nv[\at la Leningrad, nu m[ sup[ram pa alte semin\ii
c[ nu ne cunosc limba, dar cnd v[d c[ veneticii din Moldova
nici a da bun[ ziua nu au nv[\at, iar o parte din consngenii
no=tri se mndresc cu faptul c[ nu-=i cunosc bine originea =i
n[r[vesc s[-=i dea copiii la =coli ruse=ti, z[u c[-mi vine s[-i plng
de mil[ acestui prea blnd =i supus neam al meu. Acum, Dumitra=,
ia te uit[ ce scriu ziarele de ieri =i de azi =i, te asigur, la fel vor
scrie =i cele de mine. O romnofobie furibund[, se trage un
C { R A R E

hotar ntre moldoveni =i romni. Un atac frontal mpotriva a=a-


zi=ilor na\ionali=ti, primii dintre care am fi noi, cei care vrem s[
s[rb[torim 600 de ani ai Moldovei. Pn[ =i cea mai priz[rit[ foaie
P E T R U

volant[, Gudok Moldavu=ki, ia s[ vezi pn[ unde ajunge, citez:


Ast[zi, cnd nh[m[m la garniturile noastre cte dou[
"!
locomotive, cnd tot poporul din \ar[ ne aplaud[, s-au g[sit cteva
persoane pretinse a fi de crea\ie, care vor s[ organizeze s[rb[-
torirea unui dubios jubileu al republicii noastre profund socialiste
=i sovietice... Ei, Dumitra=, zi =i tu, poate c[ ne dezicem de
aniversare?
n nici un caz! se gr[bi s[ declare Alecu Pruteanu. +i
Dumitru l sus\inu:
Nici un fel de dezicere! Vlad, nu te mai recunosc! Unde
\i-i patriotismul de moldovean crescut n afara hotarelor
republicii? Dac[ nu adun[m to\i cei invita\i la restaurant =i dac[
nu demonstr[m celor care ne vor urm[ri c[ n-am avut alt[ inten\ie
dect s[ rostim o urare ntru binele acestui p[mnt, atunci
s[rmana noastr[ securitate va putea crede c[ ne-am retras n
ilegalitate =i va ncepe febrila c[utare a armelor, de care m-a pus
dracul sa le pomenesc n n[stru=nica invita\ie. Apropo, Alecule,
invita\iile au fost expediate destinatarilor?
Dup[ cum ne-am n\eles.
Drag[ Alecule, dar cei doi amici ai dumitale de la tele-
viziune nu sunt dect ni=te turn[tori ordinari.
De unde ai luat-o?
D-apoi de unde a aflat securitatea despre invita\ie numai
la cteva minute dup[ ce le-am nmnat textul?
Dragul meu, securitatea are mul\i ochi, multe urechi.
Da, mul\i =i multe. Dar cele mai fidele sunt cele apar\innd
poetului =i fotografului dumitale.
Ce dovezi ai?
Au terminat amndoi =coala superioar[ de mili\ie. Chiar
=eful meu mi-a spus-o. Dar asta nu mai conteaz[. Oricare ar fi
mprejur[rile, mine, pe la ora cinci, ne adun[m n parcul
C { R A R E

Pu=kin, depunem flori la monumentul lui +tefan cel Mare =i o


lu[m spre restaurant, unde vom s[rb[tori istorica noastr[
aniversare. Iar acum haide\i pe la gazdele cui ne are...
P E T R U

Primul porni Vlad Doini\[. Dumitru Sp[taru observ[ c[ de


dup[ un col\ de strad[ ]l urma un cet[\ean cu p[l[rie cu boruri
""
"#
mari. Alt cet[\ean, =i tot cu p[l[rie cu boruri mari, se lu[ dup[

R E P E R
Alecu Dun[reanu, l ajunse din urm[ =i parc[-parc[ vroia s[-l ia de
bra\. Cnd =i Sp[taru vru s[ c`rneasc[ spre Valea Dicescu, unde se
a=ezase n gazd[, un alt tip, mbr[cat exact ca primul, se desprinse

D E
de tulpina unui copac =i, ajung`ndu-l din urm[, i se adres[:

P U N C T U L
}mi da\i voie sa v[ ntreb ceva?
Poftim.
Dumneavoastr[ sunte\i Dumitru Sp[taru?
Da. Eu sunt. Dar ce-i?
mi zice Nicu Cotoroan\[. mi plac articolele Dumnea-
voastr[ b[t[ioase de tot. +i versurile Dumneavoastr[ mi plac,
mai ales cele satirice.
Mul\umesc pentru complimente. Dac[ vre\i, trece\i pe la
noi, pe la redac\ie.
+i eu scriu versuri. Poate mergem pe la mine, c[ nu-i departe...
Scuza\i, sunt gr[bit. Mine m[ a=teapt[ lucruri mari...
Nicu Cotoroan\[ =i tufli p[l[ria pe ceaf[ =i g[si de cuviin\[
s[-l sf[tuiasc[ pe tn[rul poetastru:
N-ar strica, tovar[=e Sp[taru, s[ te gnde=ti bine azi ce ai
de gnd s[ faci mine. Vezi s[ nu-\i permi\i vreun pas gre=it. Mai
nti m[soar[ =i pe urm[ taie...
Cnd s[ deschid[ porti\a cur\ii casei unde era chiria=, st[pnul
i r[s[ri n fa\[ ca din p[mnt:
Tovar[=e Sp[taru, vuie=te ora=ul ntreg. Ce ave\i de gnd
s[ ntreprinde\i? nc[ mai e=ti cu ca= la gur[ =i de acum te vri n
politic[. Vrei s[ nimere=ti n Sibiri? Pot s[-\i povestesc eu ce-i
prin locurile acelea, c[ acolo mi-am m[cinat zece ani din via\[.
E=ti b[iat cu scaun la cap =i ar trebui s[-\i dai seama c[ imperiul
ista \arist nc[ n-a ntors nim[nui nici o brazd[ din p[mnturile
pe care le-a cotropit de la alte popoare. Te-ai g[sit mata mai
de=tept =i nc[ al\i doi-trei \ncani ca s[ lupta\i cu Kremlinul?
Care lupt[, bade +tefan? Vrem s[ nchin[m cte un pahar
de vin cu ocazia ]mplinirii a 600 de ani de la desc[lecarea
Moldovei...
"$
Un pahar de vin, zici? Iat[ acu=i ai s[ iei paharul, dar numai
R E P E R

nu nainte de a-\i spune c[ de dou[ zile vreo c\iva a=a-zi=i


tehnicieni sanitari mi tot dau ghes pe la baie =i veceu =i mai ales
D E

prin camera dumitale. Adic[ e att de greu s[-\i dai seama ce


caut[ ei? Afi=e. Literatur[ interzis[. +i, desigur, arme...
P U N C T U L

Bade +tefan, securi=tii i=tia s-au prostit cu totul. =i asta n


timp ce noi nu vrem s[ facem dect sa rostim un cuvnt patriotic
=i s[ ciocnim cte un pahar de vin cu cei mai buni dintre amicii
no=tri...
Amici, zici? Apoi iat[ c[ unul, nici nu =tiu cum l cheam[,
te =i a=teapt[ n foi=or.
Dumitru Sp[taru se apropie de insul din foi=or. Un str[in n
toat[ legea: l vedea pentru prima dat[, un om ntre dou[ vrste,
purtnd ochelari negri, iar n m`n[ \in`nd un baston solid.
+ezi, tinere. Numele meu o s[-\i spun[ prea pu\in. Zi-mi
Unche=ule =i am terminat. Am auzit =i eu de manifest[rile
patriotice pe care vrei s[ le ntreprinzi dumneata cu tovar[=ii
dumitale de idei. S[ =ti\i ca nu v[ a=teapt[ nimic bun n cel mai
apropiat viitor. Dar asta nu nseamn[ c[ trebuie s[ da\i napoi.
Nici un pas nd[r[t. Dac[ vre\i s[ v[ vr\i gtul n la\, ncaltea
salva\i-ne de puterea asta diavoleasc[. Salva\i-ne =i ve\i deveni
martiri ai neamului...
Dar nu mai suntem noi nici un fel de martiri... ia acolo o
cuvntare =i un pahar de vin...
Vin? Poftim c[ \i las damigeana plin[. Tinere, n persoana
dumitale =i a altora ca dumneata eu v[d salvarea na\iunii noastre.
S[ nu v[ teme\i de ghe\urile Siberiei. n curnd va sosi timpul
cnd noi le vom topi cu suflarea noastr[ romneasc[. Adio, c[ci
n-am cuvinte. Curaj, tinere! Cum spunea poetul: Pentru \ar[
mori =i-\i va fi mormntu-ncununat cu flori...
B[di\a +tefan l petrecu pe misteriosul str[in =i era ct pe ce
s[ strige din porti\[:
Dumitra=, nc[ unul! S[-i dau drumul?
Aista-i tat[l meu, las[-l s[ intre.
Anton Sp[taru nu apuc[ s[-=i dezlege bine desagii cu merinde
=i ud[tur[, c[ se =i puse pe probozeal[:
M[i Dumitra=, m[i! Ce-i cu tine? Vrei s[ te joci cu ru=ii? Nu
=tii c[ au mai ncercat =i al\ii, =i ru=ii i-au dus att de departe, ]nc`t
nici numele nu le-a mai venit napoi? Ce-\i trebuie \ie s[ strigi sus
=i tare c[ e=ti romn, cnd i bine =i moldovean s[ fii... c[ n suflet
tot romn e=ti... Aud c[ \i-ai adunat o ceat[ de camarazi...
Nici un fel de ceat[. Ia acolo ni=te colegi... vrem s[ rostim
cte un cuvnt la un pahar de vin...
Poftim, iac[, tat[-t[u \i-a adus vin, cinste=te =i roste=te
cuvinte cte vrei... Dar contra puterii s[ nu mergi, c[ departe n-
ai s[ ajungi. Basarabia-i \ar[ mic[ =i nu poate sc[pa de puterile
cele mari. nc[ Rusia \arului =i-a nfipt n ea amndou[ ghearele
=i amndou[ clon\urile =i nu vrea sa-i dea drumul nici n ruptul
capului. Noi suntem oameni mici, ne supunem celor care-s mai
mari dec`t noi. Ne-au pus romnii s[ tragem n sovietici am
tras, ne-au pus pe urm[ ru=ii s[ tragem n nem\i am tras =i n
nem\i. nc[ bine c[ i-am biruit pe nem\i, da-\i nchipui dac[ ar fi
pus nem\ii mna pe noi =i ne mai mnau s[ tragem, s[ zicem, n
englezi? Dar ia stai oleac[, ce zgomot ca de tanc se aude pe
hudi\a asta a voastr[?
Spre gazda lui Dumitra= venea un blindat. Uli\a, plin[ de ho-
puri, l scutura ca de friguri. n dreptul por\ii ma=ina scoase un
ultim forn[it =i se opri. Anton Sp[taru i se adres[ fiului:
Dumitra=, fugi! Aista a venit dup[ tine.
Hai, tat[, c[ nu mai este el dracul chiar att de negru cum
l fac oamenii.
U=a camionului se deschise =i un =ofer tn[r se apropie de
porti\[.
Baie\, cana di apa.
C { R A R E

Pojalusta, poftim ncoace! se gr[bi s[ intre pe fir Anton


Sp[taru.
Dar nu se a=ezase bine colbul ridicat de ma=ina militar[, c[
P E T R U

prin dreptul gazdei lui Dumitra= trecu =i un pluton de solda\i.


Tat[, i pofte=ti =i pe ai=tia s[-\i guste vinul?
"%
Nu, c[ n-o s[-mi ajung[. Dar s-o =tii de la mine, ei nu
degeaba au r[t[cit pe sub geamurile voastre...
... A doua zi cei trei crai de la r[s[rit =i invita\ii lor urmau s[
se adune n parcul Pu=kin. La ora fixat[, s-au prezentat numai
cei trei crai. Tustrei n haine de gal[, tustrei cu flori n mn[.
Dar invita\ii iei de unde nu-s. Peste o or[, =i arat[ capul dintr-un
tufar =i Andrei Cosa=u, amorezul dulce al fetelor de m[ritat, poet
=i el, bun de gur[, dar precaut din cale afar[.
M[i, fugi\i ct nu-i trziu! S-a aflat totul! Ne-au tr[dat
Torb[lung[ =i Z[mos. To\i invita\ii no=tri sunt trimi=i n deplas[ri.
Restaurantul Moldovi\a e nchis pentru repara\ii, de=i acestea
s-au ncheiat deun[zi. Dac[ v[ duce\i s[ depune\i flori la
monumentul lui +tefan cel Mare, poftim, lua\i =i florile mele, c[
eu plec urgent n deplasare, m[ trimite nsu=i redactorul-=ef.
Celor trei activi=ti ai nucleului organizatoric, n drumul lor pe
aleea din spatele monumentului, nu le-a fost greu s[ depun[ flori
la picioarele domnitorului +tefan cel Mare, =i asta cu mult nainte
de a-i observa mili\ienii de gard[, ntruct ace=tia a=teptau ca
patrio\ii nedori\i s[ vin[ de undeva din largul pie\ei.
B[ie\i, li se adreseaz[ camarazilor Dumitru Sp[taru. Nici
un fel de panic[. Dac[ Moldovi\a-i nchis[, mergem la resta-
urantul de la gar[!
Aici numai bine dau de Tudorel Dun[reanu =i Filimon Floca,
amndoi studen\i la Moscova: unul la +coala de Actorie, altul
la Institutul de Arte Plastice. Vlad Doini\[ i som[ pe loc:
M[i, dac[ sunte\i patrio\i, urma\i-ne.
Suntem patrio\i =i v[ urm[m cu pl[cere.
De=i restaurantul era plin de clien\i, un chelner cunoscut le
eliber[ o mas[, chiar lng[ o fereastr[. Aproape de mas[ repede
se postaser[ vreo doi copoi cu p[l[rii cu boruri largi. Primul, de
C { R A R E

fapt =i ultimul, toast ]l rosti Dumitru Sp[taru:


Fra\ilor, n aceste zile se mplinesc 600 de ani de existen\[
a Statului moldovenesc. Fie ca n aceste clipe s[ ne amintim cu
P E T R U

pietate de to\i domnitorii \[rii noastre, care au luptat pentru


neatrnarea rom`nilor. Hip-hip, ura!
"&
"'
Dup[ ce au ciocnit paharele =i le-au dat de du=c[, au prins a

R E P E R
intona u=or De=teapt[-te, romne, din somnul cel de moarte! ,
dar s-au mpotmolit chiar dup[ prima strof[: nimeni nu =tia textul
mai departe. n fond, la asta s-a =i redus toat[ festivitatea. n

D E
continuare firul discu\iilor se mpletea multicolor din temele

P U N C T U L
propuse de c[tre cei cinci meseni patrio\i. Rareori cte un tip
de la mesele vecine arunca parc[ ntmpl[tor cte o fraz[
instigatoare. Cum Tudorel Dun[reanu vorbea mereu respect`nd
subliniat normele ortoepice =i de dic\iune, un hojm[l[u de la o
mas[ vecin[ l atac[:
Spune\i, v[ rog, nu cumva sunte\i din Romnia, c[ vorbi\i
a=a de frumos?
Dup[ cum vede\i, domnule, prinse a se fasoli Dun[reanu,
nu e absolut necesar s[ fii din Romnia, ca s[ po\i vorbi ct de
ct corect romne=te. Eu, bun[oar[, m-am n[scut aici nu departe,
pe malul Botnei, dar parc[ Botna nu-i romneasc[ =i ea?
O, da, desigur, ncuviin\[ hojm[l[ul =i =i not[ iute ceva
ntr-un carne\el. Cnd cei cinci tineri na\ionali=ti au pl[tit muzica
=i au ncins o srb[ n mijlocul restaurantului, o mul\ime de \[rani-
pasageri =i-au trntit cu=mele n p[mnt =i s-au prins =i ei n iure=ul
dansului. Hojm[l[ul =i al\i ciraci ai s[i abia de pridideau s[-i treac[
prin strunga min\ii lor pe to\i antisovieticii cuprin=i ntr-un
fel de r[zvr[tit[ hor[ a unirii.
...Noaptea trziu, cnd s[ se despart[, Filimon Floca f[cu o
propunere pur tinereasc[:
Iar acum haidem la fete. Dumitra=, la ora unsprezece s[-
mi fii pe strada Gorki, =tii tu unde...
To\i s-au dus care =i ncotro, fiecare avnd cte un copoi din
urm[. C[r[ruia lui Dumitru Sp[taru trebuia s[ treac[ prin fa\a
monumentului lui +tefan cel Mare =i, mai departe, prin parcul
Pu=kin. Greu de spus la ce se gndea acum eroul nostru, dar
cnd s[ urce treptele ce duceau spre statuie, la un moment dat i
se mpleticir[ picioarele, c[zu n patru labe =i, natural, blestem[.
Tocmai n acest moment observ[ de dup[ grilajul din dreapta
sc[p[r`nd ceva asemenea unui bli\. S[ fi fost o scamatorie a
vreunui agent? Nu, pentru c[ acesta r[m[sese undeva n urm[...
#
Traversnd parcul n curmezi=, Dumitru Sp[taru sosi n sfr=it
R E P E R

la locul indicat de Filimon Floca.


Hai, m[i poetule, c[ fetele ne a=teapt[ de mult. Ele nc[
n-au v[zut ]n casa lor vreun scriitor....
D E

Peste jum[tate de or[, Ciclopul, pardon, Codescurtov, radiind


P U N C T U L

de bucurie =i fluturnd o fotografie umed[, abia scoas[ din fixator,


b[tu ]n u=a =efului.
P[rf[nuc Ivanovici, e prost bli\ul meu, totu=i m-a ajutat
s[-l fixez pe Dumitru Sp[taru, na\ionalistul num[rul unu. Privi\i
cum i s[rut[ ciubotele lui +tefan cel Mare. A depus =i jur[mntul.
Ce fel de jur[mnt? Cum sun[?
Stra=nic jur[mnt, P[rf[nuc Ivanovici! Numai scuza\i-m[,
eu stau prost cu limba moldoveneasc[ =i pe urm[ acest Sp[taru
o \inea tot n accent romnesc, a=a c[... scuzare...
Mine, la ora nou[, ace=ti trei crai de la r[s[rit s[ fie elibera\i!
Ai n\eles?
n\eles, P[rf[nuc Ivanovici!
... A doua zi, pe la ora zece, cnd to\i cei trei crai de la r[s[rit
se prezentar[ la serviciu, =efii i a=teptau cu ordinele de concediere...
Era, vas[zic[, pe la sfr=itul lui august 1959. Cu chiu cu vai,
ca orfan =i fost student la Leningrad, Vlad Doini\[ reu=i s[ ob\in[
un post de balerin la teatrul respectiv din Chi=in[u. Ce-o fi zis
=efii: nvrteasc[-se ct o vrea, numai s[ tac[ din gur[. Dumitru
Sp[taru r[mase f[r[ lucru mai bine de un an. Numai unul din
fosta sfnt[ treime, Alecu Pruteanu, izbuti n timp de-o
s[pt[mn[ s[ se angajeze la ni=te cursuri de translatori pentru
turi=tii romni... Nici mai mult, nici mai pu\in! Parafrazndu-l pe
Co=buc, chiar c[-\i vine a zice: trei, Doamne, =i din to\i trei...
unul de-al lor... V-am mai spus: era pe la sfr=itul lui august 1959...
Teatru
1985
Portretul
(Comedie satiric[ n dou[ acte)

PERSONAJELE:
O C T A V I A N G H E O R G H E V I C I M O T O T O L,
directorul unei fabrici de covoare
M A G D A L E N A B O R I S O V N A P A R A + U T {,
=efa sec\iei cadre
A U R E L Z B A N C I U,
conduc[torul cercului de dans
V E R O N I C A,
conduc[toare de cor
C L { T I N I C I,
pictor
D O R O B A N |,
reprezentant al industriei u=oare locale
M O + C O T R U | {,
paznic
L A P I D A T U,
=eful oficiului po=tal
Z D R O N C E A,
corector la gazeta raional[
S A F T A A R O N O V N A,
specialist[ n domeniul artelor plastice
OMUL CU MASC{
+ E P T I C H I N,
inspector de la minister
J A N C O R L A T E,
pretins turist str[in
C { R A R E

A D E L A I D A P R I P O N,
pictori\[
Ac\iunea putea s[ aib[ loc prin anii optzeci
ntr-un centru raional din Moldova.
P E T R U

#
#!
Actul I

R E P E R
O camera spa\ioas[. Fereastr[ n dreapta, fereastr[ n stnga.
ntre ele o u=[. U=[ =i n partea dreapt[. n centru biroul
M A G D A L E N E I B O R I S O V N A , ceva mai spre stnga

D E
o mas[ mai mic[, biroul lui A U R E L. U=a din dreapta,

P U N C T U L
cnd se deschide, acoper[ portretul
NECUNOSCUTULUI.

M A G D A L E N A (o femeie ntre dou[ vrste, foarte principial[, mai


ales atunci cnd e vorba despre propriul s[u punct de vedere, vorbe=te la
telefon): Da, draga mea, datoria noastr[ e de a deveni noi n=ine
directori =i directoare. Emancipare, la urma urmelor, fire-ar s[
fie =i asta... mergem doar cu pa=i siguri spre matriarhat... Destul
ct am fost interimari... Da, ntr-adev[r, ct o s[ mai a=tept[m
daruri de la natur[?... (Pune receptorul n furc[. C[tre portretul
Necunoscutului.) Ei, drag[ Necunoscutule, a sosit timpul s[-mi
dai o mn[ de ajutor... Cred c[ m[ n\elegi...
Prin u=a din dreapta vine M O T O T O L. De statur[ mijlocie,
sub patruzeci de ani. Volubil, iute.
M O T O T O L (strngnd mna Magdalenei): Ca pe un adjunct
n problema cadrelor, v[ felicit nc[ o dat[ cu prilejul mplinirii =i
dep[=irii planului de produc\ie al fabricii noastre.
M A G D A L E N A: De asemenea =i eu v[ felicit pe Dumnea-
voastr[, ca director ce ne sunte\i.
M O T O T O L: De-p[-=i-re! Planul pentru 1980 dep[=it!
Lua\i not[: pentru prima dat[ n ultimii trei ani!
M A G D A L E N A: +i asta de cnd director sunte\i Dumnea-
voastr[.
M O T O T O L: Iar adjunct Dumneavoastr[.
M A G D A L E N A: ...Eu, de, cu problema cadrelor.
M O T O T O L: Da, ntr-adev[r, cadrele hot[r[sc totul. Ast[zi
din partea trustului nostru urmeaz[ s[ vin[ s[ ne felicite cu prilejul
dep[=irii planului de produc\ie nsu=i tovar[=ul Doroban\. n
cuvntul nostru de r[spuns n-ar strica s[ spunem cteva vorbe =i
despre cadrele noastre...
#"
M A G D A L E N A: Am putea s[ d[m drept exemplu pe Dum-
R E P E R

neavoastr[, Octavian Gheorghevici...


M O T O T O L: Vai, Magdalena Borisovna, de ce adic[ tocmai
pe mine?
D E

M A G D A L E N A: S[ nu fim mode=ti, Octavian Gheorghevici!


P U N C T U L

Toat[ lumea =tie c[ Dumneavoastr[, cnd era\i copil, n timpul


negru al ocupa\iei, a\i p[scut oile altora, iar ast[zi, n vremea
noastr[, sc[rm[na\i lna oilor noastre norodnice, adic[, pe scurt,
a\i devenit director al fabricii de covoare.
M O T O T O L: Vai, s[ nu ntrecem m[sura, Magdalena
Borisovna! La ce bun s[ r[scolim trecutul? Mai bine s[ vorbim
despre chipul moral al lucr[torilor no=tri: atunci un alt exemplu
mai bun dect cel al Dumneavoastr[ nici c[ putem g[si, Magdalena
Borisovna.
M A G D A L E N A: M[ face\i s[ ro=esc...
M O T O T O L: S[ nu fim mode=ti! +tim cu to\ii c[ atunci
cnd so\ul v-a devenit insuportabil, Dumneavoastr[, f[r[ a sta
prea mult la ndoial[, nu a\i f[cut nici un compromis, ci, dim-
potriv[, a\i trecut la alt so\. Sincer =i cu pieptul deschis!
M A G D A L E N A: Face oare s[ vorbim despre asta...
M O T O T O L: Face. n momentul cnd noi am dep[=it planul
de produc\ie, face s[ vorbim. Sau s[ ne referim, bun[oar[, la al\i
lucr[tori ai fabricii noastre. Ia s[ mi-l chema\i aici pe conduc[torul
cercului de dansatori!
M A G D A L E N A (la radiotelefon): Tovar[=e Aurel Zbanciu!
Prin u=a din dreapta apare A U R E L Z B A N C I U.
Un b[iat tn[r, foarte naiv. Are pas de dansator.

M O T O T O L (c[tre Aurel): Ei, tovar[=e Zbanciu, =i totu=i de


ce i-au cr[pat dansatorului nostru pantalonii la ultimul concert?
A U R E L: P[i, e cel mai focos dansator...
M O T O T O L: A\i v[zut, Magdalena Borisovna! Care fabric[
mai are a=a dansatori? Se fr[mnt[ n joc pn[ le crap[ pantalonii...
M A G D A L E N A: Ce-i drept nu-i minciun[, le crap[
pantalonii...
M O T O T O L: Dar ia s[ mi-l chema\i acum pe conduc[torul
cercului coral!
M A G D A L E N A (la radiotelefon): Veronica!
Prin u=a din stnga apare V E R O N I C A.
Foarte simpatic[, de aceea=i vrst[ cu A U R E L. Lupt[ cu bluzi\a
care nu o ascult[ =i niciodat[ nu vrea s[-i acopere
snii optimi=ti.
M O T O T O L: Tovar[=[ Veronica...
V E R O N I C A: ...Slimonovna.
M O T O T O L: Da, Slimonovna. Deci, n cte limbi cnt[
corul nostru?
V E R O N I C A: Acum n =ase, adic[ n =apte.
M O T O T O L: A mai ap[rut cineva?
V E R O N I C A: Da, a mai ap[rut unul. Turc de na\ionalitate.
M O T O T O L: Turc?
V E R O N I C A: Da. Repatriat. Zice c[ nc[ un str[bunel de-
al dumnealui s-ar fi n[scut pe meleagurile noastre n vremea unor
invazii de-ale lor...
M O T O T O L: +i cnt[ pe turce=te?
V E R O N I C A. Da, pe turce=te.
M O T O T O L: Foarte bine, dar dumneata ai controlat ce
cnt[ el acolo?
V E R O N I C A: Academia ne-a promis s[ ne dea un traduc[tor.
M O T O T O L: Apoi b[ga\i de seam[ ce cnt[...
M A G D A L E N A (Veronic[i): Fii mai atent[ cu asemenea
cadre.
M O T O T O L (Magdalenei): Iar acum s[ mi-l aduce\i ncoace
pe pictorul nostru.
M A G D A L E N A (radiotelefon): Tovar[=e Cl[tinici!
C { R A R E

Prin u=a din stnga =i face apari\ia C L { T I N I C I.


mbr[cat neglijent, fumeaz[. Poart[ o pr[jin[, de vrful c[reia
este ag[\at[ o bucat[ de covor ngust.
P E T R U

M O T O T O L: Sau s[ d[m alt exemplu pictorul nostru


Cl[tinici. (C[tre Cl[tinici) Ce =coal[ ai terminat dumneata?
##
C L { T I N I C I: De pictur[, din Chi=in[u.
M O T O T O L: A\i v[zut din Chi=in[u! Dar dumnealui n-a
r[mas n capital[, ci a venit s[ lucreze la noi!
C L { T I N I C I: Cei de acolo nu vroiau s[-mi dea drumul. Eu
ns[ am hot[rt s[ m[ contopesc cu masele populare.
M O T O T O L: Formidabil! Frumos cadru.
M O T O T O L (c[tre to\i): Tovar[=i! Iat[ c[ anume aceste
frumoase calit[\i ale dumneavoastr[ a= vrea s[ le demonstra\i
ast[zi, cnd va veni tovar[=ul Doroban\ s[ ne felicite pentru
prima dat[ cu prilejul dep[=irii planului nostru de produc\ie.
V E R O N I C A: Dar cu ct am dep[=it planul?
C L { T I N I C I (=i scutur[ drapelul): Cu jum[tate de covor,
poftim.
To\i privesc la jum[tatea de covor,
pe care este nf[\i=at un balaur.
A U R E L: Numai cu jum[tate de covor?
M O T O T O L: Da, deocamdat[ numai cu jum[tate, dar
aceasta, vede\i dumneavoastr[, se ntmpl[ pentru prima dat[ n
via\a fabricii noastre!
M A G D A L E N A: Da, pentru prima dat[.
M O T O T O L (lui Cl[tinici): Cine-i cel de pe covor?
C L { T I N I C I: Balaurul. Un personaj din noua mea
compozi\ie pe teme populare F[t-Frumos nvinge Balaurul.
M O T O T O L: Pe Balaur l v[d, dar F[t-Frumos unde-i?
C L { T I N I C I: n compozi\ia mea el se afl[ de partea
dreapt[...
M O T O T O L: +i de ce nu l-ai pus n partea stng[?
C L { T I N I C I: De unde puteam s[ =tiu c[ vom dep[=i planul
numai cu jum[tate de covor?...
C { R A R E

M O T O T O L: Apoi s-o =tii pentru viitor: eroii pozitivi trebuie


s[ fie ntotdeauna de partea stng[... asta pentru orice
eventualitate.
P E T R U

C L { T I N I C I (pune drapelul s[u al[turi de portretul Necunos-


cutului): Bine, o lu[m la condei =i pe asta.
#$
#%
M O T O T O L: A=a, vas[zic[, dragi tovar[=i, ast[zi la noi e

R E P E R
mare s[rb[toare. (Observ[ portretul Necunoscutului.) Magdalena
Borisovna! (La ureche.) Cine-i cel de pe portret? Cine?
M A G D A L E N A (lui Mototol, la ureche): Nu se =tie.

D E
M O T O T O L: Tovar[=[ Para=ut[! E portretul unui om necu-

P U N C T U L
noscut? Vas[zic[, e adev[rat? Iar eu la nceput credeam c[-i o
glum[.
M A G D A L E N A: Drept cine m[ lua\i, Octavian Gheor-
ghevici?
M O T O T O L (celorlal\i): Ei, dragii mei, ia mpr[=tia\i-v[ fiecare
pe la locurile cui v[ are! Pn[ la marea s[rb[toare mai este mult.
V E R O N I C A, A U R E L =i C L { T I N I C I ies.

M O T O T O L: +i totu=i, cine-i amicul?


M A G D A L E N A: Nu se =tie.
M O T O T O L (ar[tnd la alte portrete): Ei, dar ace=tia cine
sunt?
M A G D A L E N A: Aici chestiunea e simpl[ ]i cunoa=tem
pe to\i.
M O T O T O L (trecnd n revist[ cteva portrete): A=a... tovar[=ul
Munteanu, frunta=ul nostru... A=a... tovar[=ul... stai, cum i spune?
A, tovar[=ul Dandara, alesul nostru, slug[ a poporului, cum i se
mai spune... A=a... tovar[=ul Cutare... Cut[ric[... Cut[rel... Ptiu!
P[i, i cunoa=tem pe to\i, Magdalena Borisovna!
M A G D A L E N A: Pe to\i, afar[ de aista (arat[ la portretul
Necunoscutului).
M O T O T O L (privind atent la portret): Dac[ te ui\i a=a, f[r[
s[-l cau\i pe dracu, nu-i nimic deosebit. Portret ca toate portretele.
M A G D A L E N A: Ca toate si, totu=i, nu chiar ca toate. Se
deosebe=te de alte portrete. Nu mult, un picule\...
M O T O T O L (ngnnd-o): Un picule\, un picule\! Nu
vreau s[ aud de nici un fel de picule\. Scurt pe doi: cine-i persoana?
M A G D A L E N A: Dac[ s-ar =ti, s-ar povesti.
M O T O T O L: Tovar[=[ Para=ut[! Magdalena Borisovna, s[
nu m[ iei dis-de-diminea\[ cu zicale! Scurt =i clar: cine-i tipul,
#&
adic[ personajul, eroul acesta, la urma urmei? (Arat[ la portretul
R E P E R

Necunoscutului.) Cine-i acest Mare Necunoscut?


M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, repet =i aici, n
biroul meu, c[ nu se =tie cine-i.
D E

M O T O T O L: Acum v[d c[ avea dreptate persoana care mi


P U N C T U L

telefonase: un portret neidentificat!


M A G D A L E N A (cu un interes aparte): Cine v-a telefonat?
M O T O T O L: Un binevoitor.
M A G D A L E N A: B[rbat?
M O T O T O L: O muiere, adic[ femeie. (Suspicios.) Nu
conteaz[: b[rbat sau femeie.
M A G D A L E N A: Da, sigur, nu conteaz[. Principalul e s[ fie
suflet binevoitor =i vigilent.
M O T O T O L: Da, era un suflet binevoitor =i vigilent. Sem[na
la voce cu dumneata.
M A G D A L E N A: Parc[ numai un cine e scurt de coad[...
M O T O T O L: Cine? Asta era c[\ea! S[ fi auzit ce nvinuiri
mi aducea... Auzi, cic[, \inem pe pere\i la loc de frunte pe nu se
=tie cine...
M A G D A L E N A: Un pic de adev[r ar fi aici... Se cere s[ fim
vigilen\i.
M O T O T O L: Vigilen\i... +i trebuia s[ se ntmple lucrul
acesta acum, cnd fabrica noastr[ pentru prima dat[ n atta amar
de ani a dep[=it planul de produc\ie cu jum[tate de covor. nsu=i
P[rf[nuc Ivanovici ne-a felicitat. Iar n curnd trebuie s[ soseasc[
=i tovar[=ul Doroban\.
M A G D A L E N A: Parc[-i un f[cut, nu ne merge.
M O T O T O L: Nu ne merge, nu ne merge... Dar, cum
spuneai dumneata adineaori: s[ fim vigilen\i.
M A G D A L E N A.: Da, vigilen\i.
M O T O T O L: S[ revenim, deci, la portret. Cine l-a atrnat
pe perete?
M A G D A L E N A: Nu se =tie.
M O T O T O L: Nici asta nu se =tie? Dumneata de cnd lucrezi
la noi?
M A G D A L E N A: Deja de trei ani.
M O T O T O L: Cnd venise=i la noi, portretul ista atrna
unde atrn[ acum?
M A G D A L E N A: Probabil c[ da.
M O T O T O L: Ce nseamn[ probabil c[ da?
M A G D A L E N A: Eu, Octavian Gheorghevici, =ti\i cum
sunt: mai mult cu capul aplecat peste hrtii =i treburi...
M O T O T O L: Hrtii si treburi... =i atunci de unde s-a luat
nevoia asta de portret?
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, declar scurt si
cuprinz[tor: nu =tiu. +i v[ mai pot raporta c[, de cnd lucrez aici,
pe pere\ii biroului de care sunt responsabil[ nici nu s-a ridicat,
nici nu s-a cobort vreun portret.
M O T O T O L: Ridicat, cobort... Dar dumneata \i-ai
aruncat vreodat[ privirea la pere\ii i=tia s[ vezi poate c[ lipse=te
ceva sau =i mai grav! poate c[ ceva e n plus?
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, dup[ cum v-am
mai spus, eu mai mult cobor privirea...
M O T O T O L: Cobor, cobor... =i dac[ vine acum un om
str[in sau chiar o delega\ie ntreag[ =i ne g[se=te cu acest portret
neidentificat?
M A G D A L E N A: Ei, c\i au fost pn[ acum...
M O T O T O L: C\i au fost! Au fost =i n-au observat, n-au
observat pentru c[ voi (deschide u=a din dreapta) le deschide\i larg
u=a n semn de bine a\i venit! =i astupa\i portretul, iar pe urm[
le ura\i drum bun! (nchide u=a din dreapta) =i r[mne\i (ar[tnd
la portretul Necunoscutului) cu musafirul n cas[.
M A G D A L E N A: Dac[ portretul putea s[ stea acolo ct
veacul, z[u, =i nu-l mai vedea nimeni...
C { R A R E

M O T O T O L: Nu-l mai vedea nimeni? Dar iat[ c[ de acum


a fost v[zut. +i cine zici c[ a dat primul de portret?
M A G D A L E N A: Conduc[torul cercului nostru de dansuri,
Aurel Zbanciu.
P E T R U

M O T O T O L: Aurel Zbanciu, zici? Magdalena Borisovna, =i


dumneata, ca adjunctul meu responsabil de cadre, n-ai putut s[-l
#'
sf[tuie=ti s[ nu holbeze ochii pe to\i pere\ii? La picioarele
dansatoarelor, n jos, iat[ unde trebuie s[ priveasc[ dumnealui!
M A G D A L E N A: L-am sf[tuit, ba l-am =i obligat, dar el o
ascult[ mai mult pe Veronica.
M O T O T O L: Care Veronic[?
M A G D A L E N A: Conduc[toarea cercului de cor.
M O T O T O L: P[i, cine i-i =ef: dumneata sau dumneaei?
M A G D A L E N A: Eu, desigur, dar dumnealui se pare c[ e
amorezat de dumneaei...
M O T O T O L: S[ l[s[m naibii amorul. Magdalena Borisovna!
(Arat[ la portretul Necunoscutului.) Nu vezi c[ st[m cu mortul
pe lai\[?
M A G D A L E N A: Da, trebuie s[ ne clarific[m pozi\iile.
M O T O T O L: Pozi\iile... (Ia loc la masa Magdalenei.) Aurel
Zbanciu aista c\i ani are?
M A G D A L E N A (nu-=i poate ascunde admira\ia): O, e un
boboc! Abia a mplinit dou[zeci de ani...
M O T O T O L: Ce =coala a terminat?
M A G D A L E N A: De iluminare cultural[, la Soroca.
M O T O T O L: La Soroca, zici... (Ca pentru sine): Ce naiba,
n-au mai v[zut ei portrete pe acolo? (Magdalenei.) Neamuri peste
grani\[ are?
M A G D A L E N A: mi pare c[ nu...
M O T O T O L: Ia s[ mai precizezi mata...
M A G D A L E N A: Am n\eles...
M O T O T O L: Cu celelalte date din dosar cum st[m?
M A G D A L E N A: A=a =i a=a.
M O T O T O L: A=a =i a=a?... (Se scoal[ n picioare. Se apropie de
radiotelefon.) Iar s-a defectat. Ia ad[-mi-l ncoace pe acest Aurel s[
C { R A R E

vedem noi ce fel de poam[ este!


M A G D A L E N A (dispare pe u=a din dreapta): Imediat!
M O T O T O L (examinnd atent portret Necunoscutului): Cine ar
P E T R U

putea s[ fie tipul? Tot vreunul de ai=tia de-ai lor, de la cultur[,


muzicant, artist, poet. A=a, n via\[, aproape c[ nu-i cunoa=te
$
$
nimeni, iar pe urm[ li se face portretul, cineva ]l aga\[ pe perete

R E P E R
=i, poftim, tovar[=e Mototol, ia =i te nchin[ ca la icoan[.
mpins u=or din urm[

D E
de c[tre M A G D A L E N A B O R I S O V N A,
prin u=a din dreapta apare cu pas de dans

P U N C T U L
A U R E L Z B A N C I U.
A U R E L : M-a\i chemat, Octavian Gheorghevici?
M O T O T O L: D[-te mai aproape.
M A G D A L E N A: +edea la taifas cu Veronica.
M O T O T O L: Iar Veronica...
A U R E L: Ne preg[tim de concert.
M A G D A L E N A: +tim noi ce fel de concert...
A U R E L: Iar nu-mi da\i voie s[ spun nici un cuvnt?
M A G D A L E N A: Dansatorii vorbesc cu picioarele.
A U R E L: Fiecare om are dreptul la cuvnt.
M A G D A L E N A: Mai bine ai t[cea.
A U R E L: Nici vorba asta nu v[ place? Apoi afla\i c[ pe asta
am luat-o din gazet[.
M A G D A L E N A: Mare ncurc[tur[ =i cu citatele astea.
M O T O T O L: Magdalena Borisovna, un moment! mi pare
c[ am apucat-o pe alt drum.
M A G D A L E N A: A=a-i cnd te potrive=ti lui Aurel.
M O T O T O L (l apuc[ pe Aurel de bra\ =i l ntoarce cu fa\a spre
portretul Necunoscutului): Tovar[=e Zbanciu, zici c[ ai terminat
+coala de Iluminare Cultural[ din Soroca?
A U R E L: Da, pe patru =i cinci.
M O T O T O L: +i ai ob\inut specialitatea de conduc[tor de
dansuri?
A U R E L: Da, conduc[tor de cercuri de dansuri.
M O T O T O L: +i voi afar[ de dansuri a\i mai studiat acolo ceva?
A U R E L: O, multe de toate!
M A G D A L E N A: Laud[-m[, gur[...
M O T O T O L (ar[tndu-i cu capul spre portretul Necunoscutului):
Dac[-i a=a, atunci n-ai putea mata s[-mi spui cine-i persoana
pictat[ pe pnza aceasta?
$
M A G D A L E N A: V-a\i g[sit =i omul...
R E P E R

A U R E L (aruncnd o privire spre Magdalena): Dac[ a= =ti...


M O T O T O L: +i dac[ nu =tii, de ce sco\i gunoiul din cas[?
A U R E L: Eu? Gunoiul din cas[? (Prive=te cu du=m[nie la
D E

Magdalena.)
P U N C T U L

M A G D A L E N A: Cred c[ tot Veronica l-o fi pus la cale...


M O T O T O L: Ei hai, cnt[, tovar[=e Zbanciu...
A U R E L: Ce pot s[ zic? Am v[zut c[ nu cunosc cine e pictat
pe tabloul care atrn[ aici pe perete =i... Dar, de fapt, Magdalena
Bonisovna, cnd a nchis u=a...
M A G D A L E N A: Iar nu =tie ce vorbe=te.
M O T O T O L: Te ascult[m, te ascult[m, tovar[=e Zbanciu.
A U R E L: Dac[ am v[zut c[ nu-l cunosc, hai s[ ntreb =i eu
de lume...
M O T O T O L: +i pe mul\i ai ntrebat?
A U R E L: Pe un singur om.
M A G D A L E N A: +i acela s-a pornit s[ trag[ clopotele...
M O T O T O L: +i cine-i acel om?
A U R E L: Un fost coleg de la Soroca, tot dansator, acela nu
putea s[ spun[ nim[nui, pentru c[-i lucru de ru=ine: crezuse c[
vreau s[-i m[sor gradul de cultur[.
M O T O T O L: Gradul de cultur[, zici? Ei, =i mai departe?
A U R E L: Mai departe? Am mai ntrebat-o =i pe Magdalena
Borisovna.
M A G D A L E N A: nc[ m[ amestec[ =i pe mine!
M O T O T O L: Dar n-ai ncercat mata s[ te ui\i mai ndelung
la portret, mai dintr-o parte, mai din alta?
A U R E L: M-am uitat n tot felul, dac[ nu, nu-l cunosc cine-i.
Prima dat[ v[d a=a mutr[, adic[ fa\[, s[ am iertare.
M O T O T O L: Dar nu te-ai uitat mata, tovar[=e Zbanciu, ce
scrie pe partea cealalt[ a portretului?
A U R E L: Asta nu, nu mi-a dat prin cap.
M A G D A L E N A: Lui s[-i dea!
M O T O T O L (lui Aurel.): Ia urc[ mata pe scaun =i vezi, poate
c[ scrie ceva pe partea cealalt[ a portretului.
A U R E L (urc[ pe un scaun n fa\a portretului Necunoscutului):
Asta se poate.
M O T O T O L: Dac[ e scris ceva indescifrabil, fie =i indes-
cifrabil c[ speciali=ti la descifrat avem ct[ frunz[ =i iarb[.
A U R E L (privind partea opus[ a portretului): Nu scrie nimic...
nici indescifrabil, nici n alt fel... Numai ni=te urme de mu=te, dar
=i acestea vechi...
M A G D A L E N A: Ce vre\i de la un dansator...
M O T O T O L (lui Aurel): D[-te jos!
A U R E L: Mai este ceva...
M O T O T O L (cu speran\[): Ei, ei!
A U R E L: Credeam c[-i vreo isc[litur[, dar e un paing, uscat
=i aista...
M O T O T O L: D[-te jos!
A U R E L coboar[ de pe scaun
=i se apropie de M O T O T O L.
M A G D A L E N A: =i bag[ nasul...
M O T O T O L: Tovar[=e Zbanciu!
A U R E L: Ascult, Octavian Gheorghevici!
M O T O T O L: Ia spune, n-ai venit cu jum[tate de an n urm[
la mine =i m-ai rugat s[ te ncadrez n munc[ la fabrica noastr[?
A U R E L: Da, am venit, v-am rugat =i m-a\i angajat.
M O T O T O L: +i ce misiune \i ncredin\asem?
A U R E L: S[ scot echipa de dansatori a fabricii noastre pe
primul loc n ora= =i pe raion.
M A G D A L E N A: Are s-o scoat[, el =i cu Veronica...
M O T O T O L: n ora= =i pe raion... Dar ia s[-mi spui
dumneata: te-am rugat eu s[ holbezi ochii la toate portretele?
A U R E L: Nu, nu m-a\i rugat...
M O T O T O L: Atunci de ce mama dracului i\i bagi nasul
C { R A R E

unde nu-\i fierbe oala?


M A G D A L E N A: Da, unde nu-i firbe oala.
M O T O T O L (p[=ind prin camer[): De ce nu e=ti un om cu-
P E T R U

minte, sa-\i vezi numai de treburile matale? Ce, crezi c[ eu i


cunosc chiar pe to\i cei care s n=ira\i pe pere\i? Nu, nu-i cunosc.
$!
Dar nu-mi iau nasul la purtare, m[ uit modest n jos, trec pe
al[turi =i n felul acesta ajung la biroul meu.
A U R E L: Dac[ =i eu tot a=a, m[ uit mai mult la picioare, c[
ele m[ hr[nesc, numai c[ am v[zut portretul...
M A G D A L E N A: Nici un pic de educa\ie: s[ ntrerupi
=eful...
M O T O T O L: Alalt[ieri nu =tia nimeni despre portretul
acesta, ieri l-ai observat mata =i colegul matale, tovar[=e Zbanciu,
ast[zi =tiu eu =i Magdalena Borisovna. Acum \i nchipui ce o s[
se ntmple mine? Are s[ afle despre Necunoscutul nostru tot
ora=ul, =i au s[ se g[seasc[ ni=te tov[r[=ei care au s[ transmit[
despre el exact acolo unde trebuie, vine un control =i cane\! s-a
zis cu tovar[=ul Mototol Octavian Gheorghevici.
M A G D A L E N A: De ce anume cu Dumneavoastr[?
A U R E L: Octavian Gheorghevici, am o propunere...
M A G D A L E N A: Mai are =i propunere!
M O T O T O L: S[ te auzim.
A U R E L: Propun s[ scoatem portretul de pe perete =i s[
termin[m povestea.
M O T O T O L: S[-l scoatem?
A U R E L (bucuros): Da, s[-l scoatem!
M O T O T O L: Mata ]\i dai seama ce vorbe=ti?
M A G D A L E N A: Ca nuca de perete...
M O T O T O L: \i dai seama ce vorbe=ti?.. Persoana aceasta,
necunoscut[ deocamdat[, a avut, f[r[ doar =i poate, niscaiva
merite deosebite. (Pune un ghiveci cu flori sub portretul Necunoscutului.)
Altfel portretul lui nu ar fi at`rnat ]n pace pe pere\ii no=tri! Iar
acum, na-\i-o bun[, vine tovar[=ul Zbanciu, un om f[r[ merit,
face o dat[ zbanc! =i l scoate n doi timpi =i trei mi=c[ri. Bun[
C { R A R E

poreadc[, nimic de zis!


A U R E L: Octavian Gheorghevici, zice\i c[ a avut merite?
Bine, admitem c[ a avut cndva, dar dac[ acum nu mai are?
P E T R U

M O T O T O L: Cum a=a: nu mai are?


M A G D A L E N A: nc[ =i alta...

$"
$#
A U R E L: Adic[, zic, dac[ dumnealui (arat[ la portretul

R E P E R
Necunoscutului) este deja scos de pe unde fusese cndva numit...
M O T O T O L (contrariat): Zici c[ dac[ este scos deja? (Ia
napoi ghiveciul cu flori.) Mare ncurc[tur[ =i asta! Dar, ar fi fost

D E
scos, eram anun\a\i...

P U N C T U L
A U R E L: Poate c[ a\i =i fost anun\a\i, dar nu se =tia bine
despre cine e vorba, deoarece nu cunoa=tem al cui este portretul.
M O T O T O L: Da, just, nu cunoa=tem... Ei, vede\i, Magdalena
Borisovna, ce s[mn\[ este acest tovar[= Zbanciu!
M A G D A L E N A: Bun[ poam[.
M O T O T O L: +i noi, care adineaori i c[utam cuvinte de
laud[! (Lui Aurel.) +i totu=i de ce i-au cr[pat pantalonii dansato-
rului cela n vremea concertului?
A U R E L: E un dansator focos.
M O T O T O L: Chiar att de focos? Dar dac[ e s[ privim mai
adnc?
A U R E L: Se poate =i mai adnc. Croitorii de la combinatul
de costume populare mai =parlesc din stof[, zic c[ fac economie,
=i costumele ies mai strmte dect le comand[m.
M O T O T O L: Mai strmte? Dar dac[ dansatorului i-au cr[pat
pantalonii, de ce n-a disp[rut imediat de pe scen[?
A U R E L: Trebuia s[ se nchine publicului.
M O T O T O L: +i de ce s-a nchinat cu spatele?
A U R E L: Pentru c[ pe din fa\[ era aproape gol.
M O T O T O L: Iat[ ce fel de cadre avem noi, venerabila mea
Para=ut[!
M A G D A L E N A: Trebuie s[ ne clarific[m pozi\iile =i n
privin\a asta.
M O T O T O L: Bine, bine. S[ ncercam s[ ne descurc[m =i
singuri.
M A G D A L E N A: A\i vorbit cu P[rf[nuc Ivanovici?
M O T O T O L: Dumnealui e la birou. R[mne s[ ne descurcam
singuri. Ce, noi nu avem cap pe umeri?
M A G D A L E N A: Sigur c[ avem.
M O T O T O L: Magdalena Borisovna!
$$
M A G D A L E N A: V[ ascult.
R E P E R

M O T O T O L: Ce face la ora asta pictorul nostru, tovar[=ul


Cl[tinici?
M A G D A L E N A (ca s[-l n\epe pe Aurel): Cred c[ o picteaz[
D E

pe Veronica, vrea s[ fac[ un nud, =i fata e cam ar\[goas[, nu se


P U N C T U L

d[ la pozat...
M O T O T O L: |ara arde, iar baba se piapt[n[. Acum pe
ordinea de zi e portretul Necunoscutului, =i nicidecum mzg[lelile
lui Cl[tinici. Magdalena Borisovna, cheam[-l ncoace pe pictor
=i, dac[ nici el nu-l identific[ pe Necunoscut, nu ne r[mne dect
s[ ne clarific[m fundamental pozi\iile...
M A G D A L E N A (iese prin dreapta): Imediat.
M O T O T O L (c[tre Aurel): +i de unde te-ai luat mata mai
htru dect to\i?
A U R E L: De ce mai htru, Octavian Gheorghevici? Da\i-mi
voie s[ v[ explic nc[ o dat[.
M O T O T O L: nc[ o dat[... Parc[ nu-i clar =i a=a!
A U R E L: Asculta\i-m[ pn[ la cap[t.
M O T O T O L: Mai ai de ad[ugat ceva?
A U R E L: Octavian Gheorghevici, eu =i la =coal[, la Soroca,
nu m[ prea uitam la pere\i, mereu mi se f[ceau observa\ii din
cauza asta, =i cnd m-am uitat odat[...
M O T O T O L: Cnd te-ai uitat odat[, ai descoperit =i acolo
un portret al unui Necunoscut...
A U R E L: Dar de unde =ti\i? Cine v-a transmis?
M O T O T O L: Vas[zic[, e=ti specialist n de-ale astea? Expert?
A U R E L: Ba nici un fel de expert. Pur =i simplu, mi place s[
le =tiu pe toate...
M O T O T O L (i ntinde lui Aurel o foaie de hrtie): \i place s[ le
=tii pe toate? Dac[-i a=a, fii bun mata =i scrie-mi o cerere...
A U R E L: Ce fel de cerere?
M O T O T O L: De plecare de la lucru. Din proprie dorin\[.
A U R E L: Dar eu nu doresc a=a ceva.
M O T O T O L: E destul c[ doresc eu.
A U R E L: +i dac[ nu scriu?
M O T O T O L: Mai r[u de dumneata.
A U R E L: De ce?
M O T O T O L: Te concediez.
A U R E L: Pentru ce?
M O T O T O L: Pentru miopie politic[.
A U R E L: Eu miop? Parc[ mi spunea\i c[ prea le observ pe
toate!
M O T O T O L: Ei, iat[ tocmai pentru asta: prea le observi pe
toate. Trebuie s[ ai cap pe umeri, ca s[ =tii ce s[ observi =i ce nu.
A U R E L: +i dac[ m[ plng organiza\iei sindicale?
M O T O T O L: Po\i s[ te plngi, dar ce-o s[-\i ajute?
A U R E L: Octavian Gheorghevici, nu eu am fost omul care a
descoperit primul portretul Necunoscutului...
M O T O T O L: Nu dumneata? Atunci cine?
A U R E L: A= spune, da-mi vine greu...
U=a din stnga se deschide violent, apare V E R O N I C A.
Din nou lupt[ cu bluzi\a neascult[toare.
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, tovar[=ul Zbanciu
nu-i vinovat deloc.
M O T O T O L (c[tre Aurel): Un moment. (C[tre Veronica.)
Asculta\i pe la u=i, tovar[=[ Veronica?
A U R E L (c[tre Veronica): Iar i-ai pozat lui Cl[tinici? Te-a pus
s[ te dezbraci ca data trecut[?
V E R O N I C A (lini=tindu-l): Las[, nu-s chiar proast[ de tot,
numai bluza mi-am scos-o...
M O T O T O L: Tovar[=[ Veronica, =i cum \i mai spune acolo...
V E R O N I C A: Slimonovna.
M O T O T O L: Fie =i Slimonovna. Cine te-a poftit pe
dumneata aici?
C { R A R E

V E R O N I C A: S[ m[ scuza\i de ndr[zneal[, dar nu pot sa-l


las pe colegul meu la nevoie...
A U R E L: Ce te bagi, Veronica?
P E T R U

V E R O N I C A: S[ taci din gur[, c[ ai s-o p[\e=ti din nou...


A U R E L: Iac[ =i asta ]mi astup[ gura.

$%
M O T O T O L: Tovar[=[ Veronica =i cum \i mai zice...
V E R O N I C A: Slimonovna.
M O T O T O L: Fie =i Slimonovna. Dac[ tot ai intrat, scurt
pe doi: ce ai de spus?
V E R O N I C A (ar[tnd la portretul Necunoscutului): Octavian
Gheorghevici, chestiunea cu portretul ista...
M O T O T O L: +i mata =tii despre portret?
V E R O N I C A: Numai eu =i mai mult nimeni.
M O T O T O L: Dac[ are s[ spun[ toat[ lumea a=a... Ei, pe
scurt, c[ ne gr[bim: ce vrei s[ ne declari?
V E R O N I C A: Aurel nu-i vinovat. Aici dnsa, dumneaei
vrea s[-l ncurce n chestiuni de astea, ca pe urm[ s[-i dea mna,
chipurile, l salveaz[ =i n felul ista ]i ia piuitul...
M O T O T O L: Ce s[-i ia?
V E R O N I C A: Piuitul, adic[ independen\a.
A U R E L: Unde te vri?
V E R O N I C A: Taci pn[ nu tac eu!
M O T O T O L: Nu n\eleg nimic. Despre cine e vorba?
V E R O N I C A: +i Dumneavoastr[, Octavian Gheorghevici,
chiar nu =ti\i sau v[ preface\i? (Vrea s[ numeasc[ persoana mira-
culoas[, dar n vremea asta...)
Prin u=a din dreapta apare M A G D A L E N A.

M A G D A L E N A (d[ cu ochii de Veronica): A ajuns deja aici.


Octavian Gheorghevici, domni\a noastr[ (o arat[ pe Veronica) iar i
pozeaz[ pictorului nostru...
M O T O T O L: Ce face?
M A G D A L E N A: Pozeaz[. St[ a=a cum o ntoarce pictorul.
Numai de-a\i vedea poza ei...
C { R A R E

M O T O T O L: Pozeaz[, vas[zic[... Mai bine ne-a\i spune,


tovar[=[ Veronica...
V E R O N I C A: Slimonovna.
P E T R U

M O T O T O L: Slimonovna... de ce corul nostru cnt[ n


mai multe limbi dintr-o dat[?
$&
$'
V E R O N I C A: Mul\i dintre cori=tii no=tri nu cunosc dect

R E P E R
limba lor matern[... =i pe urm[ =i asta e principalul! n felul
acesta noi nt[rim prietenia dintre popoare.
M O T O T O L: Prietenia popoarelor e un lucru bun. Dar iat[

D E
turcul cela al dumitale, ce-i cu el: nu =tie nici moldovene=te, nici

P U N C T U L
ruse=te?
V E R O N I C A: Nici ct negru sub unghie.
M O T O T O L: Ia s[-l trimite\i la ni=te cursuri. Iar restul, fie,
cnte =i n limbile lor, numai nu to\i ntr-un glas, c[ n-o s[-i mai
n\eleag[ nimeni despre ce cnt[. Nu cumva ai vrea mata s[-mi
organizezi aici o nou[ babilonie?
V E R O N I C A: n nici un caz.
M O T O T O L: Of, ce mai cadre avem, of, Magdalena
Borisovna!
M A G D A L E N A: Da, desigur. Z[u, de-a\i fi v[zut n ce hal
i poza pictorului aproape goal[...
V E R O N I C A: Nu-i adev[rat! Tovar[=ul Cl[tinici vrea s[-mi
fac[ un simplu portret.
M O T O T O L: Ce aud? nc[ un portret? La ora actual[ noi
nu avem nevoie de portrete noi!
M A G D A L E N A: Nu avem nevoie.
M O T O T O L: Pn[ cnd nu preciz[m cine este nf[\i=at aici
(arat[ la portretul Necunoscutului), pictorul nostru nu va face nici o
mi=care cu pensula! Magdalena Borisovna, parc[ v[ trimisesem
dup[ tovar[=ul Cl[tinici. Unde-i?
Prin u=a din stnga =i face apari\ia C L { T I N I C I.

C L { T I N I C I: Sunt prezent la datorie, onorabile Octavian


Gheorghevici.
M O T O T O L: Vorbe=ti de lup... Ia s[ m[ mai sl[be=ti cu
acest onorabile? Mai bine spune ce faci m[t[lu\[ n timpul de
fa\[?
C L { T I N I C I: Eu am p[r[sit Chi=in[ul, venind n fund[tura
asta, adic[ pardon, n afundul maselor populare, nu pentru a sta
%
cu minile n =olduri. Sper c[ venerabila Magdalena Borisovna
R E P E R

v-a raportat ce fac: lucrez la portretul frumoasei noastre Veronica.


M O T O T O L: Cu portretul dumneaei te rog s[ mai ng[dui
pu\in. Deocamdat[, portretele stop! (Se plimb[ sup[rat prin camer[.)
D E

Buni pictori, nimic de zis: cnd \i zugr[vesc o mutri=oar[, n-o


P U N C T U L

mai recunoa=te nici mama dracului. Mzg[litori, nu pictori!


C L { T I N I C I: Ba s[ avem pardon...
M O T O T O L: Pardon? Tocmai asta-i: n-ave\i nici un fel de
pardon. (Arat[ la portretul Necunoscutului.) Poftim o pild[ concret[.
Scurt pe doi: cine-i acesta?
C L { T I N I C I (privind atent la portret): Mda... portretul unui
necunoscut... (Examineaz[ partea opus[ a portretului.) Autorul
portretului e =i el un Mare Necunoscut... Ce manier[ de b[d[rani!
Dup[ ce lucreaz[ prost, nici amprente nu las[!... Capodopera
asta cred c[ apar\ine vreunui pictor autodidact, de prin p[r\ile
locului... Talent popular, cu alte cuvinte.
M O T O T O L: Talent popular? Te ntreb concret: cine-i
pictat aici? Cine?
C L { T I N I C I: Habar n-am!
M O T O T O L: Auzi\i-l, tovar[=i, habar n-am!!
M A G D A L E N A: Nemaipomenit!
M O T O T O L (ridic[ receptorul): Acu=i comand Chi=in[ul s[ ne
trimit[ un expert.
M A G D A L E N A: Da, un expert.
C L { T I N I C I: Geaba v[ mai trudi\i.
M O T O T O L: Adic[ de ce?
C L { T I N I C I: Mai nti, o s[ vi se r[spund[ tocmai peste un an...
M O T O T O L: Ei nu, peste un an e cam mult...
C L { T I N I C I: +i pe urm[ au s-o trimit[ tot pe Safta
Aronovna...
M O T O T O L: Ei, =i dac[-i Safta Aronovna?
M A G D A L E N A: Expert s[ fie!
C L { T I N I C I: Pe Safta Aronovna, b[trnica ceea surd[ =i
absurd[, o pot nlocui =i eu. (=i pune pe cap o p[l[rie de dam[, n
din\i o lulea, =i d[ trcoale portretului Necunoscutului, parodiind-o prin
mi=c[ri =i intona\ii pe Safta Aronovna.) Se vede ct colo c[ artistul
are maniera sa proprie, destul de original[, de altfel...
M O T O T O L: D[-o naibii de manier[! Cine-i Necunoscutul?
M A G D A L E N A: Da, cine-i?
C L { T I N I C I (continund jocul): Dac[ privim portretul din
partea stng[, unde lumina cade direct =i din abunden\[ pe
suprafa\a pnzei, putem spune cu certitudine c[ persoana pictat[
este un om de art[. Privi\i =i Dumneavoastr[ ce blnde\e eman[
ace=ti ochi mari =i plini de c[ldur[... .
M O T O T O L: Las-o naibii de c[ldur[! Fie =i om de art[, dar
concret: cine-i, cum l cheam[?
M A G D A L E N A: Numele, prenumele =i patronimicul,
concret!
To\i cei de fa\[ fac cerc n jurul lui C L { T I N I C I,
care, pare, acum va dezv[lui marea tain[.
C L { T I N I C I (continu[ s[ joace rolul Saftei Aronovna): Dar s[
privim acum portretul =i din partea dreapt[...
M O T O T O L: S[-l privim =i din dreapta...
M A G D A L E N A: +i din dreapta...
C L { T I N I C I: De aici, de unde soarele p[trunde mai
pu\in, putem afirma c[ persoana reprezentat[ pe pnz[ e un
activist politic. Privi\i =i Dumneavoastr[ ce spirit autoritar izvo-
r[=te din ace=ti ochi ngu=ti =i plini de r[ceal[....
M O T O T O L: Tovar[=e expert, las-o naibii de r[ceal[! Scurt
pe doi: cine-i tipul?
M A G D A L E N A: Da, cine-i?
C L { T I N I C I (termin[ jocul): Nici Safta Aronovna nu =tie
cine-i acest Mare Tip.
M O T O T O L: +i atunci ce ne facem cu portretul?
C { R A R E

C L { T I N I C I: Sa-l scoatem!
V E R O N I C A: +i eu tot a=a spun.
A U R E L: Dup[ p[rerea mea...
M A G D A L E N A: Mai are nc[ =i p[rere...
P E T R U

V E R O N I C A: Mai bine taci.


A U R E L: M[i, da ce-s rele muierile astea!
%
M O T O T O L: Pst! Termina\i congresul! Vorba!
M A G D A L E N A: Vorba =i congresul!
M O T O T O L (c[tre Cl[tinici): Vas[zic[, s[-l scoatem? Ei, hai,
zi-i, frate iepure! Curaj =i nainte! Tare a= vrea s[ v[d cum ai de
gnd s[ faci m[t[lu\[ trebu=oara asta.
C L { T I N I C I (se repede spre portretul Necunoscutului): Simplu
de tot: l apuc de b[ieri, l scot din cui =i s-a zis cu el!
M O T O T O L (rznd de naivitatea lui Cl[tinici): M[i tov[r[=ele
Cl[tinici, m[i! Acum v[d c[ nu de bun[ voie ai ajuns mata n
adncul maselor, pur =i simplu, Chi=in[ul nu te-a primit n bra\ele
sale calde. (C[tre Magdalena.) Bun cadru =i aista! (C[tre Cl[tinici.)
V[d c[ =i m[ria ta sufer[ de miopie politic[. Ai s[-mi scrii =i
m[t[lu\[ cerere de plecare din proprie dorin\[.
C L { T I N I C I: Eu? Cerere?
M O T O T O L: D-apoi cine \i d[ voie dumitale s[ sco\i a=a
nitam-nisam un portret de pe perete?
C L { T I N I C I: Din moment ce nu =tim cine-i...
M O T O T O L: Mata nu =tii, asta vrei s[ spui? Dar parc[ eu
=tiu? Nu, dar nu-l scot. (Pune vaza cu flori sub portretul Necunoscutului.)
C L { T I N I C I: Da, dar dac[ nu =tim cine-i...
M O T O T O L: Dac[ nu =tim, datoria noastr[ nu const[ n a-l
scoate, ci n a afla cine-i dumnealui.
C L { T I N I C I: +i ce ar fi dac[ l-am scoate?
M O T O T O L: Dar ce te faci, dac[ omul se mai nvrte=te
prin sferele nalte?
C L { T I N I C I: Dar dac[ omul acesta de mult e dat afar[ din
aceste sfere?
M O T O T O L: Asta-i nc[ =i mai r[u dect (ia vaza cu flori de
sub portret), dect dac[ s-ar mai nvrti, iar noi l-am cobor jos.
M A G D A L E N A: Evident, =i mai r[u.
C { R A R E

C L { T I N I C I: Eu propun una =i bun[: s[-l scoatem =i s[-l


ducem la mine n sarai pentru a-l restaura. Invit un crpaci de
pictor local =i, cnd \i l-a vopsi acela din nou, are s[ semene cu
P E T R U

oricine din frunta=ii no=tri.


M O T O T O L: Tot pe-a lui o \ine...
%
%!
M A G D A L E N A: Noi de acum nu ne putem atinge de

R E P E R
portret.
V E R O N I C A: Ba putem!
M O T O T O L: n ce fel, a= vrea s[ =tiu?

D E
V E R O N I C A: Cnd vom ie=i la demonstra\ie, scoatem

P U N C T U L
toate portretele, inclusiv cel al Necunoscutului.
A U R E L: l umfl[m pe sus, eu i-s tata!
M A G D A L E N A: Iar se bag[.
V E R O N I C A (c[tre Aurel): Taci, c[ vorbesc eu!
M O T O T O L (c[tre Veronica): Ei, =i mai departe?
V E R O N I C A: l scoatem la demonstra\ie =i l juc[m ca pe
zestrea miresei, dar s[-l \inem ceva mai n dosul altor portrete, ca
s[ nu fie observat de la tribun[ sau fotografiat de cineva...
M O T O T O L: Foarte interesant. +i mai departe?
V E R O N I C A: Pe urm[ ne ntoarcem la fabrica noastr[ =i,
ca de obicei, pred[m portretele =i pancartele omului de la
depozit...
M O T O T O L (ironic): +i le d[m foc?
V E R O N I C A: n nici un caz! A doua zi lu[m napoi portretele
cunoscute, iar pe nenicul ista (arat[ la portretul Necunoscutului) l
l[s[m la depozit =i vom zice c[ s-a pierdut n timpul demonstra\iei.
A U R E L: Mort n exerci\iul func\iunii...
M A G D A L E N A (c[tre Aurel): nchide sifonul!
M O T O T O L: Mul\umesc pentru propunere, tovar[=[ Veronica...
V E R O N I C A: Slimonovna...
M O T O T O L: Fie =i Slimonovna... Cum se vede, ai s[-mi
scrii =i mata cerere de plecare din proprie dorin\[... (C[tre to\i.)
M[ uit la voi, dragii mei subalterni, =i m[ ntreb: nu cumva a\i
c[zut din lun[ pe capul meu? Probabil c[ nu citi\i gazete =i, n
genere... n genere, o s[-mi scrie\i to\i cerere. Iar pn[ atunci, s[
ne ntoarcem din nou la portret. Cine l-a descoperit primul?
M A G D A L E N A: Tovar[=ul Zbanciu se interesa...
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici....
M O T O T O L (ntrerupnd-o): Ai ceva de spus, tovar[=e
Zbanciu?
%"
A U R E L: Eu a= spune, numai dac[ n-ar fi de fa\[ o persoan[...
R E P E R

M O T O T O L: Cine anume?
V E R O N I C A: Magdalena Borisovna!
M O T O T O L: Da pe m[t[lu\[ cine te ntreab[?
D E

V E R O N I C A: Dac[ Aurel i ru=inos...


P U N C T U L

A U R E L: Nu-s ru=inos, dar mi-i oarecum...


M A G D A L E N A: |i-e greu s[ recuno=ti?
A U R E L (hot[rndu-se): Dac[-i a=a, am s[ spun tot adev[rul.
Eu, Octavian Gheorghevici, nu v[zusem niciodat[ portretul ista,
pentru c[ de la masa mea nici nu se vede bine, dar Magdalena
Borisovna, cnd m[ luase din scurt de ce o petrec acas[ pe
Veronica, a nchis strns u=a din dreapta, mi l-a ar[tat pe
Necunoscut =i m-a ntrebat cine-i...
M O T O T O L: A=a a fost, venerabil[ tovar[=[ Para=ut[, scum-
pa mea Magdalena Borisovna?
M A G D A L E N A: Nu-l vede\i c[ tot biguie despre Veronica...
M O T O T O L: Domni\[ Para=ut[, ia mai zi o vorb[...
M A G D A L E N A: Dar ce este?
M O T O T O L: Stop, destul! Acum mi-am dat seama cine mi
telefonase despre portret. Era vocea matale, nu-i a=a, Magdalena
Borisovna?
M A G D A L E N A (aparndu-se): P[i cum a\i fi vrut s[ proce-
dez? Puteam oare s[ las s[ mi-o ia Zbanciu nainte?
M O T O T O L: Cum, adic[, nainte?
M A G D A L E N A: S[ m[ denun\e, s[ m[ toarne... cu
portretul...
M O T O T O L: Mare viper[! +i numai adineaori noi, oameni
naivi, te l[udasem pentru cur[\enia moral[. Da, dumneata \i-ai p[r[sit
so\ul nesuferit, dar mai nti i-ai luat apartamentul =i colac peste
pupaz[! i-ai las[t copilul, venerabila mea Para=ut[.
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, dar =i dumneata,
p[scnd oi str[ine n timpul ocupa\iei, to\i =tiu c[ le mulgeai pe
ascuns, le smulgeai lna =i nici una n-a fost s[ fete doi miei
vreodat[...
M O T O T O L: Nu-i de nasul matale s[-mi r[sfoie=ti biografia!
M[i, da viper[-i =i asta! Bun cadru n sec\ia de c[dre! (}i d[ o foaie
de hrtie.) Scrie-mi =i m[t[lu\[ cerere de plec[re tot acum, din
proprie dorin\[!
V E R O N I C A: +i-a dat arama pe fa\[.
M A G D A L E N A: Cu cei c[re se dezbrac[ goi n procesul de
munc[ colectiv[ nici nu avem ce sta la vorb[.
A U R E L (c[tre Veronica): Chiar te-ai dezbrac[t de tot?
V E R O N I C A: S[ nu ascul\i ce nu \i se cade!
C L { T I N I C I: Octavian Gheorghevici, ntruct Magdalena
Borisovna adreseaz[ vorbe urte domni=oarei Veronica , vreau
s[ declar c[ dumneaei, venerabila Magdalena Borisovna, vrea s[-l
despart[ pe Aurel de Veronica =i s[-l ia de amant, ca s[ nu m[
exprim altfel...
M A G D A L E N A: Minte! Zugrav nenorocit...
C L { T I N I C I: Dumneaei a procedat la fel cu alt tnar de la
alt[ fabric[, de unde a venit la noi... Magdalena Borisovna mereu
afirm[ c[ nu se teme de nimeni =i de nimic, pentru c[ mai nainte
vreme a lucrat la mili\ie =i are spete =i pile tari.
M A G D A L E N A: Nu-l asculta\i, Octavian Gheorghevici.
Cadru =i aista. Un pr[p[dit cu pensul[ din p[r de porc!
C L { T I N I C I: Magdalena Borisovna nu are ochi s[ m[ vad[
numai pentru c[ n-am vrut s-o pictez a=a cum a dorit dumneaei.
M A G D A L E N A: Haimana din lumea artelor!
V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, dumneaei chite=te
s[-\i ia =i dumitale postul.
M A G D A L E N A: Ni=te tipi insuportabili! Octavian Gheor-
ghevici, a\i avut perfect[ dreptate: majoritatea dintre ei sufer[ de
miopie politic[. (Cu superioritate.) Octavian Gheorghevici, eu, n
c[litate de adjunct pe problema cadrelor, vreau s[ v[ spun c[ toat[
daravera n jurul portretului e numai =i numai n folosul nostru.
C { R A R E

Parc[ ar fi fost mai bine dac[ portretul acesta l descoperea un


revizor str[in sau o delega\ie ntreag[? Sunt convins[ c[ =i prin alte
birouri ale cantorei noastre vedem exist[ =i alte portrete neidentificate.
Propun s[ facem tot acum o inspec\ie prin toate ungherele fabricii
P E T R U

=i s[ vedem dac[ nu mai avem vreun Mare Necunoscut chiar n


atelierul pictorului nostru, onorabilul tovar[= Cl[tinici.
%#
M O T O T O L: Ei, Magdalena Borisovna, aici e=ti la nivel.
Aici mai vii de acas[. Dac[ n-ai fi mata femeie, z[u c[ te-a= s[ruta.
Cu cererea, m[t[lu\[ po\i s[ mai ngadui pu\in, p`n[ ne vom
l[muri n privin\a celorlal\i. (C[tre to\i.) Ei, subalternii mei cei
miopi, s[ mergem n inspec\ie prin toat[ fabrica, numai s[ \ine\i
limba dup[ din\i. (C[tre Aurel =i Veronica.) Deocamdat[ dragostea
se suspendeaz[. Nu se cuprinde nimeni, nu se pup[ nimeni. ntr-un
cuvnt, stop-cadru!
M A G D A L E N A: Da, cadrele stop!
Ies to\i, n af[r[ de A U R E L =i V E R O N I C A;
ace=tia z[bovesc un pic.

V E R O N I C A: De cte ori s[-\i spun s[ taci din gur[?


A U R E L: M[i, m[i, m[i! Ce \i-i cu muierile astea! Abia deschizi
gura s[ le dai bun[ ziua =i ele de acum strig[: nchide leoarba!
Doamne, fere=te =i ap[r[!
V E R O N I C A: Pst, taci cnd vorbesc eu!
A U R E L (mi=cndu-se de pe un picior pe altul n ritm de dans): Dar
eu cnd s[ vorbesc?
V E R O N I C A: Cnd am s[ tac eu.
A U R E L: Dar v[d c[ nu mai taci. (]i astup[ gura cu palma.) Stai
un pic s[ te ntreb. Pot s[ vin =i eu s[ vad cum pozezi lui Cl[tinici?
( Ia palma.)
V E R O N I C A: Nu!
A U R E L (]i astupa din nou gura): De ce? (O las[ s[ vorbeasc[.)
V E R O N I C A: M[ ru=inez.
A U R E L: De Cl[tinici nu te ru=inezi?
V E R O N I C A: El e pictor. (Ferindu-=i gura de palma lui Aurel.)
Nu c[ta nod n papur[, c[ n-ai s[ g[se=ti nimic. Poate c[ vrei
s[ te faci de ocar[, ca atunci la Soroca, \ii minte? Cu locote-
C { R A R E

nentul cela...
A U R E L: Vas[zic[, iar s[ tac din gur[?
V E R O N I C A (]l s[rut[.): Numai a=a ai s[ taci din gur[! (l
P E T R U

apuc[ de mn[ =i l duce spre u=a din stnga.) Hai dup[ portrete de
oameni mor\i!
%$
%%
Ies amndoi prin u=a din stnga, s[ltnd n pas de hor[.

R E P E R
n vremea asta prin u=a din dreapta apare M O T O T O L
cu un portret n mn[. l urmeaz[ M A G D A L E N A
triumfnd =i bietul C L { T I N I C I, pus la grea ncurc[tur[.

D E
M O T O T O L a=eaz[ portretul pe biroul M A G D A L E N E I.
Pe pnz[ e pictat un flac[uan zmb[re\

P U N C T U L
=i lipsit de griji.

M O T O T O L: Ei, tovar[=e Cl[tinici, dar aista cine mai este?


C L { T I N I C I: Greu de spus! Dup[ maniera execut[rii
putem afirma c[ e vorba de un autor profund raional.
M O T O T O L: Profund raional! Pe mine nu maniera, pe
mine tipul m[ intereseaz[. Dac[ vine acum pe la noi P[rf[nuc
Ivanovici sau tovar[=ul Doroban\, c[ l a=tept[m, sau vreun str[in,
sau o delega\ie ntreag[, pe unde scoatem c[ma=a? Ce o s[ le
r[spundem cnd vor ntreba de ce \inem pe pere\i portretele
unor persoane, s-ar putea spune, f[r[ nume =i pa=aport?
M A G D A L E N A: ntocmai, f[r[ pa=aport!
M O T O T O L (c[tre Cl[tinici): Scurt pe doi: cine-i tipul
pictat aici?
Pe u=a din dreapta apare A U R E L.

A U R E L: A\i mai gasit unul?


M A G D A L E N A: Iar =i vr[ nasul...
C L { T I N I C I (privind partea opus[ a portretului). S[ vedem
cine semneaz[.... Cifra =apte roman[... Mda, lucrarea i apar\ine
lui Cat[r[u, el semneaz[ a=a.
M O T O T O L: Cine-i Cat[r[u?
C L { T I N I C I (formeaz[ un numar de telefon): Un p[c[tos de la
fabrica de fibre sintetice...
M O T O T O L: Pictor =i el?
C L { T I N I C I: A=a i se pare lui. (Vorbe=te la telefon.) Alo!.. Am
nevoie de tovar[=ul Cat[r[u...
M O T O T O L: S[ vin[ tot acum ncoace!
M A G D A L E N A: Vede\i s[ nu dea bir cu fugi\ii, c[ oamenii
de art[ sunt slabi de nger.
%&
C L { T I N I C I (la telefon): Noroc, m[i Cat[r[u!... Nu \ii minte
R E P E R

al cui portret ne-ai facut... (prive=te partea verso a portretului) acum


patru ani?
D E

To\i cei de fa\[ i fac semne de ncuviin\are lui C L { T I N I C I.


P U N C T U L

Cotorobai, dans[tor?... (Pentru cei de fa\[.) Cotorobai, un


dansator de-al nostru... (Ascult[ mai departe la telefon.) Ce vorbe=ti?
Esti sigur?... Putem s[ ntreb[m la procuratur[? (Pune receptorul n
furc[.) Las c[-i bun[ =i asta...
M O T O T O L: Ce este? Ce ai aflat?
C L { T I N I C I (apuc[ cu amndou[ minile =i l trnteste n p[mnt
portretul adus de Mototol): Tipul acesta, Cotorobai, de acum de un
an a nfundat pu=c[ria, a comis un furt, iar noi...
M O T O T O L: Cine i-a ridic[t portretul pe perete?
M A G D A L E N A: Numai nu eu!
C L { T I N I C I: Eu nc[ nv[\am la Chi=in[u.
A U R E L: +i eu, la fel, la Soroca. Apoi vede\i, Octavian Gheor-
ghevici, cnd portretul a fost atrnat pe perete, acest Cotorobai
avea ceva merite, iar pe urm[...
Din stnga apare V E R O N I C A, duce n mini un portret.
V E R O N I C A (prezentnd portretul, bucuroas[): nc[ un
Necunoscut! L-am g[sit n biroul n care lucrase anul trecut tot
Magdalena Borisovna!
M A G D A L E N A: Imposibil!
V E R O N I C A: Ba-i posibil!
C L { T I N I C I (privind la portretul adus de Veronica): S[ m[ ier\i,
Veronic[ drag[, dar aici ai ntrecut m[sura: portretul acesta l-am
executat chiar eu.
V E R O N I C A: Dar cine-i tipul?
C L { T I N I C I: l aveti n fa\[ pe frunta=ul nostru n produc\ie,
tovar[=ul Maulic[...
V E R O N I C A: Nu prea seaman[...
C L { T I N I C I: ...care =i n via\[, =i n art[ se afl[ deocamdat[
pe locul lui.
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, ce miopie! Nu v[
spuneam eu?
M O T O T O L: Bravo cadre avem! +tii ce, tovar[=[ Veronica...
V E R O N I C A: Slimonovna.
M O T O T O L: Nu m[ ntrerupe. Du portretul la loc =i s[ mi
te ntorci cu valiza f[cut[.
V E R O N I C A (ie=ind): De data asta am dat gre=, dar m[ duc
s[ aduc altul, numaidect am s[ mai g[sesc un Necunoscut.
M O T O T O L (p[=e=te peste portretul aruncat, apropiindu-se de
portretul Necunoscutului): Cu unul ne-am clarificat pozi\iile. Dar ce
ne facem cu acesta, cu Marele Necunoscut? Cine-i el?
C L { T I N I C I: N-a r[mas cumva nc[ de pe vremea
r[zboiului?
M O T O T O L: Ce vorbe=ti, Dumnezeu cu m[t[lu\[? E-he,
de-ai =ti mata ce mai lupte s-au dat aici!.. Putea oare s[ reziste un
portret?
C L { T I N I C I (c[tre Mototol, la ureche): Dar dac[ aista i...
(indescifrabil)
M O T O T O L (pune n grab[ florile sub portretul Necunoscutului):
Vai, dar parc[ am spus s[ fie scos de pe perete?
C L { T I N I C I (iar la ureche): Dar dac[-i... (indescifrabil)
M O T O T O L: Nu mai dea Domnul! (Scoate florile de sub
portret.)
C L { T I N I C I: Are unele asem[n[ri, a=a l-a f[cut pictorul
cu mai multe fe\e...
M O T O T O L: Mare nevoie pe capul nostru!
M A G D A L E N A: +i acu=i poate s[ soseasc[ tovar[=ul Do-
roban\.
M O T O T O L: Ce facem cu portretul ista?
C { R A R E

A U R E L: Poate s[-l vindem cuiva?


M O T O T O L: Cui?
M A G D A L E N A: Iar se vr[...
C L { T I N I C I: Dar dac[-l facem cadou unei institutii pe
P E T R U

care o patron[m?
M O T O T O L: Vre\i s[ ardem pn[ la temelie?
%'
Pe u=a din dreapta intr[ n fug[ V E R O N I C A.

M O T O T O L (la telefon): De acord... O via\[ ntreag[ n-am s[


v[ uit... (C[tre to\i cei prezen\i.) B[ie\i! Subalternii mei cei miopi!
Strnge\i-v[ catrafusele, ne mut[m tot acum de aici.
M A G D A L E N A: Unde ne mut[m?
M O T O T O L: Adineaori am vorbit cu P[rf[nuc Ivanovici.
Oficiul nostru poate s[ treac[ n oficiul lui Sterpu, care se mut[
=i el n alt[ parte...
V E R O N I C A: M[ lua\i =i pe mine, c[ tot am valiza gata?
M O T O T O L: V[ iau pe to\i. Deocamdat[ pe to\i, pentru c[
de scos v[ pot scoate =i la locul nou... V[ iau pe to\i. Pe to\i, afar[
de acest tovar[= taciturn. (Arat[ la portretul Necunoscutului.)
C L { T I N I C I: V-am n\eles =i aprob[m, Octavian Gheorghevici.
A U R E L: Iar eu nc[ n-am n\eles...
V E R O N I C A: Taci cnd vorbesc al\ii.
M A G D A L E N A: Mai bine =i-ar coase gura.
Peste cteva clipe n camer[ nu r[mne nimeni,
afar[ de M O T O T O L =i portretul
N E C U N O S C U T U L U I.
M O T O T O L (se adreseaz[ Necunoscutului): O mie =i una de
scuze, dar situa\ia e de a=a natur[, ]nc`t nu pot proceda altfel... +i
n genere... dac[ climatul interna\ional... +i cel local... iar a=a...
ntr-un cuvnt, a\i v[zut =i Dumneavoastr[ ce se face n insti-
tu\iile noastre. nc[ o dat[ v[ rog s[ m[ scuza\i... Ne vom ntlni
alt[ dat[, n vremuri mai bune, iar acum la revedere, c[ci n-am
cuvinte!... (Vrea s[-i strng[ mna Necunoscutului care i ntinde mna,
tu=e=te... ngrozit, Mototol ramne tablou.) mi ies din min\i! Cine e=ti
dumneata? Cum te cheam[?
Prin amndou[ u=ile intr[ M A G D A L E N A,
C { R A R E

C L { T I N I C I =i A U R E L.
Stai, cine vine?!
M A G D A L E N A: Octavian Gheorghevici, vine!...
P E T R U

M O T O T O L: Cine vine?
M A G D A L E N A: Din partea trustului...
&
&
C L { T I N I C I: Tovar[=ul Doroban\!

R E P E R
V E R O N I C A: ...cu taraful...
A U R E L: ...si fotograful!
M O T O T O L: Ce vor de la noi?

D E
M A G D A L E N A: S[ ne felicite cu ocazia dep[=irii planului...

P U N C T U L
M O T O T O L: Asta poftim, se poate. (R[sun[ tot mai aproape
un mar= triumfal.) Dragii mei subalterni! De-acum fie ce-o fi! Sta\i
fiecare pe unde v-a apucat ceasul. Tovar[=e Cl[tinici, d[-mi
covorul produs supraplan. (Cl[tinici i nmneaz[ lui Mototol b[\ul
cu jum[tatea de covor.) Uite asa, acuma totu-i n ordine.
Prin u=a din dreapta intr[ D O R O B A N |.
E un zdrahon, foarte volubil. n mna stng[
poart[ o map[, dreapta o \ine ntins[.

D O R O B A N |: Dragi tovar[=i, trustul industriei locale v[


felicit[ c[lduros cu prilejul dep[=irii planului de productie. (i
strnge mna lui Mototol, nmn`ndu-i o diplom[.) Poftim =i o gramot[,
a\i meritat-o din plin.
M O T O T O L =i C E I L A L | I: Mul\umim!
D O R O B A N | (face un semn cuiva din coridor): Muzica, mar=ul!
(R[sun[ un mar=.) E ceva nemaipomenit prin p[r\ile noastre: fabrica
dumneavoastr[ nu numai c[ a ndeplinit, ci =i a dep[=it planul de
produc\ie! Muzica, nc[ un mar=!
M O T O T O L: Facem =i noi ce putem, tovar[=e Doroban\.
M A G D A L E N A: Avem ni=te cadre alese pe sprncean[.
M O T O T O L: Oameni tot unul ca unul. Iat[, bunaoar[,
Magdalena Borisovna, care este exemplu de purtare moral[ =i
irepro=abil[...
D O R O B A N |: Ireprosabil[? Foarte bine!
M A G D A L E N A: Iar Octavian Gheorghevici Mototol a
p[scut pe vremuri oile chiaburilor, iar acum e director...
D O R O B A N |: Minunat!
M O T O T O L: Iar pictorul nostru, tovar[=ul Cl[tinici, a p[r[sit
capitala, a venit la noi, n snul maselor...
D O R O B A N |: Fapt[ demn[ de toat[ lauda.
&
C L { T I N I C I: Iar conduc[torul cercului nostru de dansuri,
R E P E R

tovar[=ul Aurel Zbanciu, i aduce pe dansatori n asemenea extaz


interpretativ, nct le plesnesc pantalonii pe scen[.
D E

D O R O B A N |: Formidabil!
A U R E L: Iar corul condus de Veronica Slimonovna cnt[
P U N C T U L

n toate limbile lumii dintr-o dat[.


D O R O B A N |: Nu pot spune ct e de bine din punct de
vedere artistic, dar n plan ideologic v[ asigur c[ e foarte bine.
M O T O T O L: Cadre ca ale noastre s[ tot cau\i.
M A G D A L E N A: Noi le-am adunat!
D O R O B A N | (observnd drapelul din mna lui Mototol): Dar
asta ce-i?
M O T O T O L: Covorul nostru produs supraplan.
D O R O B A N |: Bine, dar v[d numai jum[tate de covor.
M O T O T O L: Cu ct am dep[=it planul, cu atta ie=im la
raport.
D O R O B A N |: Dar ce caut[ balaurul ista aici?
C L { T I N I C I: E un covor nou cu o compozi\ie de a mea:
F[t-Frumos nvinge Balaurul.
D O R O B A N |: Balaurul l v[d, dar unde-i F[t-Frumos?
M O T O T O L: n trimestrul urm[tor l \esem =i pe F[t-Frumos.
D O R O B A N |: Abia n trimestrul urm[tor? (C[tre Cl[tinici.)
N-ai putut mata s[-l plasezi pe F[t-Frumos n stnga?
C L { T I N I C I: Dac[ a= fi =tiut c[ vom dep[=i planul numai
cu jum[tate de covor...
D O R O B A N |: ntotdeauna e bine sa anticip[m timpul convenit.
M O T O T O L: E o lacun[ a noastr[. O vom corecta.
D O R O B A N |: Iar Balaurul a\i fi putut n genere s[ nu-l
prezenta\i...
C L { T I N I C I: +i cu cine atunci s[ lupte F[t-Frumos?
D O R O B A N |: Parc[ e neap[rat[ nevoie s[ lupte? Las[-l s[
se mai odihneasc[. +i pe urm[, n realitatea noastr[ nou[ nu exist[
balauri.
C L { T I N I C I: E un motiv de basm.
D O R O B A N |: n cazul acesta a\i fi putut plasa Balaurul pe
dosul covorului.
C L { T I N I C I: Iat[ asta nu mi-a trecut prin cap.
M O T O T O L: U=or de corectat.
M A G D A L E N A: Da, u=or.
D O R O B A N | (observ[ portretul Necunoscutului): Mda, =i totu=i...
Un moment, sta\i pu\in...
M O T O T O L: Cu un colectiv ca al nostru...
D O R O B A N |: L[sa\i colectivul n pace... (Examineaz[
portretul Necunoscutului.) Al cui e portretul ista?
M O T O T O L (aparte): Gata-i, s-a zis cu mine...
D O R O B A N | (c[tre Mototol): Eu pe dumneata te ntreb:
cine-i persoana asta?
M O T O T O L: Nu se =tie.
D O R O B A N |: Nu se =tie? Ce-ai spus?
M O T O T O L: A=a l-am gasit, nu noi l-am atrnat pe perete.
M A G D A L E N A: Numai nu noi...
D O R O B A N |: Dumneavoastr[ glumi\i sau ce e? (Spre
coridor.) B[ie\i! (R[sun[ un mar=.) Taraf! Direc\ia trust napoi, ar=!!!
Iar tu, Fedea, preg[te=te-\i aparatul c[ acu=i ai s[-i fotografiezi.
(Lui Mototol.) Ia mata n mini portretul cu pricina. (i d[ portretul
Necunoscutului.) Frumos, uite a=a! Ceil[l\i subalterni, strnge\i
rndurile n jurul =efului! Acu=i v[ facem pozele necesare =i ne
ducem direct la P[rf[nuc Ivanovici. Fedea, fii gata! Un moment!
(C[tre Mototol.) D[ gramota napoi, c[ n-o merita\i! (Ia mapa.) +i
s[-mi sta\i n pozi\ia asta pn[ m[ ntorc cu P[rf[nuc Ivanovici.
nc[ vom mai vorbi despre acest portret, pn[ scoatem toat[
informa\ia din voi... Sta\i a=a =i nici un pas din loc! (Iese.) Fedea,
fotografiaz[-i!
C { R A R E

Scen[ mut[. ntuneric. Lumina orbitoare a aparatului fotografic


smulge repetat din ntuneric chipurile eroilor nostri,
fixndu-i din mai multe unghiuri. Se aude
P E T R U

numai glasul lui Fedea: Acu=i iese p[s[rica...


Un!.. Doi!... Trei!...

&!
Actul II
Acela=i cabinet al M A G D A L E N E I B O R I S O V N A.
Portretul NECUNOSCUTULUI, mutat acum pe peretele
din centru, pare =i mai impun[tor. Pictorul C L { T I N I C I
=terge praful de pe el =i intoneaz[ un cntec,
se vede, compus de el.
C L { T I N I C I (cnt[):
Foaie verde =i-un magnet,
Am avut un cabinet
Si ntr-nsul un portret
Ca naiba de deochet...
M O T O T O L (intrnd): Matale \i-i a cntec?
C L { T I N I C I: Nu cumva a\i vrea sa plng, Octavian
Gheorghevici?
M O T O T O L: Poftim, cnt[, n-ai nici o r[spundere, nu e=ti
=ef de fabric[. Numai spune-mi ce faci acolo?
C L { T I N I C I: l mai =terg de praf, l mai dreg, poate d[
Domnul =i-i g[sim neamurile.
M O T O T O L: Fii mai atent cu periu\a ceea. Vezi s[ nu-i
strmbi vreo musta\[.
C L { T I N I C I: Nici o grij[, Octavian Gheorghevici. O s[
arate ca la nceputuri. Putem s[-l expunem la alegeri.
M O T O T O L: Da, peste o s[pt[mn[ vor fi propu=i candida\ii,
iar mai peste o lun[-s alegerile. N[=trusnic[ idee ar mai fi s[-l
expunem la alegeri!
C L { T I N I C I: Ba chiar foarte bun[ idee. Prin fa\a urnelor
va trece tot or[=elul nostru. Vrea omul s[-=i dea votul pentru
candida\ii poporului, iar noi de ici i punem portretul n fa\[,
cum face popa n biseric[, =i-l lu[m din scurt: Nu ni-i spune,
C { R A R E

nene, cine e t[ticul ista? +i a=a, din om n om, te pomene=ti c[


cineva l recunoa=te.
M O T O T O L: N-ar fi r[u s-o ncerc[m =i pe asta. Numai ca
procedeul ista s[ ni-l aprobe P[rf[nuc Ivanovici.
P E T R U

C L { T I N I C I: Iar P[rf[nuc Ivanovici...Dar initia\iva de jos


unde-i?
&"
&#
M O T O T O L: Hai sl[beste-m[, las[ gluma. M[ uit eu la

R E P E R
Necunoscutul nostru =i-mi zic: mare om trebuie s[ fi fost, dac[,
fiind ales odat[, uite c[ nici mort nu-l po\i cobor de pe pere\i.
C L { T I N I C I: E tare stimabilul! Octavian Gheorghevici,

D E
acu=i se adun[ tot colectivul, zic, sa ncerc[m din nou sa g[sim

P U N C T U L
vreo solu\ie.
M O T O T O L: Parc[ eu s contra? Unde-s ceilal\i?
C L { T I N I C I: Acu=i trebuie s[-=i fac[ apari\ia.
Apare cam indispus[ M A G D A L E N A B O R I S O V N A.

M A G D A L E N A (duce batista cnd la nas, cnd la ochi): Mai


adineaori o vecin[ de bloc m-a facut trf[.
M O T O T O L: Ei =i, domni\[ Para=ut[? Trebuia s-o faci =i
mata ogheal[ de cine.
M A G D A L E N A: N-am putut, Octavian Gheorghevici.
M O T O T O L: +i de ce, m[ rog?
M A G D A L E N A: Doamna n cauz[ este o persoan[ distins[.
Tr[ie=te n prezent, ce-i drept, cu al treilea so\, dar totul e legal,
s-au nregistrat. Ea ns[=i mi-a m[rturisit c[ o via\[ ntreag[ n-a
dat nimanui nici un s[rut nainte de a i se pune pecetea pe starea
civil[. Iar eu sunt o femeie stricat[...
M O T O T O L: Ba nu e=ti mata stricat[ nici ctu=i de pu\in.
M A G D A L E N A: Mie-mi spune\i? Las c[ =tiu eu ce =tiu.
Doi so\i am avut? Am avut! Aman\i? Ct[ frunz[ =i iarb[! N-a
avut Necunoscutul nostru at\ia aleg[tori, c\i aman\i am avut
eu. Pe onoarea mea. Lui Aurel al nostru am vrut s[-i stric nunta
cu Veronica =i s[ mi-l iau mie? Am vrut! Iar acum mi-l pusesem
n plan pe tovar[=ul Cl[tinici =i nc[ nu l-am scos de pe list[.
(Cl[tinici face semne c[ nu =tie nimic.)
M O T O T O L: Magdalena Borisovna, mi pare bine c[ e=ti
autocritic[. Ia =i te corecteaz[.
M A G D A L E N A: Nu pot s[ m[ corectez. Sunt o depravat[,
o incorigibil[.
M O T O T O L: +i ce vrei de la mine?
M A G D A L E N A: S[ m[ concedia\i!
&$
M O T O T O L (dezmeticit): Aha, iat[ unde ba\i mata, venera-
R E P E R

bila mea Para=ut[! Vrei s[ scapi att de u=or de povara


Necunoscutului. Nu, n-o s[-\i mearg[, draga mea! +i eu a= putea
s[ scap n felul ista. +tii cte gre=eli am la activul vie\ii mele?
D E

Numai Dumnezeu =i mili\ia sunt la curent. Eu, ns[, nu ncerc s[


P U N C T U L

p[r[sesc postul prin vicle=uguri, cum vrei mata. Ba nu, draga


mea, aici are s[ ne cnte cucul la to\i pn[ nu d[m de urmele
aistuia. (Arat[ cu degetul spre Necunoscut.)
Intr[ A U R E L =i V E R O N I C A intonnd:
La fereastra dumitale =i-au facut aman\ii cale...

M O T O T O L: Uita\i-va la ei! Nici vnt rece nu-i ajunge.


M A G D A L E N A: |ara arde, iar baba se piapt[n[.
C L { T I N I C I: Eu, cel putin, i invidiez.
A U R E L: A\i spus s[ venim la adunarea sindical[ =i iat[ c[....
V E R O N I C A (l ntrerupe): Taci, s[ nu te ncurci iar. Ai=tia
umbl[ cu ispititul ca s[ poat[ pune mna pe tine.
M O T O T O L: Nu mai umbl[ nimeni cu ispititul. Lua\i loc,
acum ncepem.
Apare M O + C O T R U | {. Parc[ abia s-ar fi ntors de la pia\[.

M O + C O T R U | {: Bun[ ziua la mneavoastr[! A=a-i c[ nu


m-a\i a=teptat? Abia m-am ntors de la sanatoriu. Doamne, Ialta
ceea toata-i goal[. Ni=te femei, parc[-s desenate de tovar[=ul
Cl[tinici!
M O T O T O L: Ca paznic, mo= Cotru\[, e=ti bun, dar ca
orator rami de masa colectivului.
M O + C O T R U | {: Cum adic[, r[mn? Iac[, tocmai de la
Ialta am aflat despre Marele Necunoscut. M-am uitat ieri mult la
dnsul =i mai era s[-l cunosc, dar cnd am aflat c[-i chestiune
politic[, am zis c[ nu, nu-l cunosc. La ce bun? Ct am stat eu la
mititica, nu mai mult de un an, am aflat multe istorii cu portrete
de aiestea, str[ine. C\i oameni st[teau acolo pentru asemenea
zugr[veli!
M O T O T O L (cu speran\[): Da mata ia uit[-te mai bine la el.
M O + C O T R U | {: M-am uitat destul. Ce s[ v[ spun?
Parc[-l cunosc, dar nu mi-l aduc aminte... S[ treac[ adunarea =i
apoi am s[ v[ spun eu cum s[ sc[pa\i de Necuratul.
Intr[ D O R O B A N |.

D O R O B A N |: Bun[ ziua!
M O T O T O L: Buna. La bune zile ne-ai adus, mersi beaucoup!
D O R O B A N |: Parc[ eu v-am ag[\at portretul pe perete,
tovar[=e M O T O T O L?
M O T O T O L: Nici mata, dar nici nu se =tie cine. Din ce
cauz[ i-ai raportat lui P[rf[nuc Ivanovici?
D O R O B A N |: Din vigilen\[. Dac[ nu raportam, m[ turna\i
voi pe mine c[, adic[, n-am raportat, las c[ am mai p[\it-o...
M O T O T O L: Pn[ acum ne conduceai mata, iar de acum ai
s[ fii sub comanda mea pn[ are s[ nvie Necunoscutul nostru.
Apropo, covorul cel neterminat nc[ nu l-a\i terminat?
D O R O B A N |: Covoru-i gata. Numai c[ \es[toarele spun
ca Fat-Frumos seam[n[ cu Selim, cu turcul nostru, pe care l-a\i
trimis la cursuri de limba moldoveneasc[.
M O T O T O L: Tovar[=e Cl[tinici, dar asta cum mai vine?
Adic[ =i F[t-Frumos e turc?
C L { T I N I C I: Selim mi-a pozat, =i eu l-am f[cut. Selim e un
b[iat simpatic. +i pe urm[, de unde se =tie c[ e turc sadea? Poate
c[ e feciorul vreunei moldovence pe care le mnau pe vremuri
osmanlii n robie?
M O T O T O L: Te rog s[ nu-mi ncurci i\ele =i aici.
V E R O N I C A: Am primit =i o scrisoare de la Selim...
A U R E L: Te ai de bine =i cu Selim?
V E R O N I C A: E din corul meu, cnt[ bine...
A U R E L: |ie la ureche?
C { R A R E

V E R O N I C A: Taci, c[ spui prostii. Iat[ ce scrie Selim:


...fabrica bun la noi. Director Mototol bun la noi. Portretul prost
la noi este...
P E T R U

M O T O T O L: Pn[ =i turcul a n\eles cum privim portretul.


Dar s[ ncepem =edin\a. Pe ordinea zilei avem o singur[ chestiune:
&%
ce facem cu Necunoscutul? St[m, tovar[=i, cu mortul n cas[. El
mort =i noi vii? V[ nchipui\i cum vine asta? A=a nu merge,
tovar[=i, nu e colegial. Ori murim, ori l g[sim. Lozinca noastr[ e
urm[toarea: ori vii cu el viu, sau mor\i cu el mort.
A U R E L: Da eu a= propune...
V E R O N I C A: Tu ai dat de dnsul =i acuma mai umbli cu
propuneri?
A U R E L: A= propune... s[ d[m foc la cantora noastr[ =i cane\!
M O T O T O L (=i noteaz[): Du=manoas[ ideie, dar... interesant[.
M O + C O T R U | {: De=tept baiat!
M O T O T O L: Ce zici mata, tovar[=e Doroban\?
D O R O B A N |: Propun s[ fie fotografiat, =i fotografiile s[
fie trimise cu ajutorul mili\iei prin toat[ \ara, pn[ =i la pu=c[riile
cu regim strict.
M A G D A L E N A: Cea mai ra\ional[ propunere.
M O T O T O L. Vas[zica[ vre\i s[ afle toat[ \ara n ce situa\ie
am nimerit?
M A G D A L E N A: Iar mata ce propui, Octavian Gheorghevici?
M O T O T O L (evaziv): Eu... cum s[ v[ spun... a= face =i eu o
propunere.... numai nu =tiu dac[ mi ve\i aproba-o... Metoda pe
care vreau s[ v-o propun nu e una dintre cele tocmai oneste, n
schimb ne poate asigura rezultatele dorite... Nu =tiu numai dac[
e cazul s[ recurgem tocmai acum la ea...
T O | I: Octavian Gheorghevici, v[ rug[m!
M O T O T O L: Ei, dac[ m[ roag[ ntregul colectiv... V[ pot
asigura c[ n scurt timp ne vom putea debarasa de acest Necu-
noscut.
A U R E L: D[m foc la cladire?
M O T O T O L: Nu!
C { R A R E

C L { T I N I C I: Schimb[m mutra tipului?


M O T O T O L: Nici asta!
V E R O N I C A: l trimitem la vreo expozi\ie?
P E T R U

M O T O T O L: Nici a=a.
M O + C O T R U | {: l punem cu fa\a la perete?

&&
&'
M O T O T O L: Ar fi gre=it din punct de vedere... =tii mata din

R E P E R
ce punct de vedere.
M A G D A L E N A: Mut[m sediul?
M O T O T O L: Cum s[-l mu\i, cnd el \i vine din urm[? De

D E
acesta nu scapi nici n mormnt!

P U N C T U L
D O R O B A N |: S[-l nlocuim cu altul, dar mai pu\in cu-
noscut?
M O T O T O L: Nici asta nu merge. Nimic din ce-a\i propus
nu e n stare s[ ne salveze. Ie=irea e una: s[ fim concedia\i cu to\ii
=i s-a sfr=it povestea.
M A G D A L E N A: Concedia\i? Dar cum?
M O T O T O L: Concedia\i, dar cum? Da, aici e buba. Vorba
ceea, cum a zis acela: A fi sau a nu fi? Tot ce a\i propus
dumneavoastr[ cu to\i dimpreun[, m[ scuza\i, nu face nici ct o
ceap[ degerat[.
M A G D A L E N A: S[ avem pardon de scuzare, dar spune\i-
ne o dat[ n ce fel ne putem salva, de ce ne chinui\i atta?
M O T O T O L (superior): Eu am lucrat ca =ef prin multe
locuri: =i la baia central[, =i la pia\[, am v[zut multe de toate, a=a
c[ =tiu eu ce =tiu. Apelnd la vechea mea experien\[, =i nu numai
la a mea, iat[ ce v[ propun: unica noastr[ salvare, dac[ vrem s[
scap[m de Necunoscut pn[ la nregistrarea candida\ilor ]n alegeri,
altfel ne ia mama dracului pe to\i, vasazic[, unica noastr[ salvare
este d e n u n \ u l, sau d o n o s u l, cum i zic unii n popor.
M A G D A L E N A: Denun\ul?! Fie =i denun\, dac[ e nevoie,
dac[ a=a cer interesele colectivului, dar contra cui? Nu cumva
contra mortului (arata la Necunoscut)?
M O T O T O L (ridicnd degetul ar[t[tor n sus): Denun\uri din
partea noastr[...
T O | I C E I L A L | I: Contra cui?
M O T O T O L: Contra noastr[!
T O | I C E I L A L | I: Cum?
M O T O T O L: R[bdare =i tutun. Acu=i v[ explic. Eu scriu
contra Magdalenei Borisovna, dumneaei contra mea; Aurel
contra Veronic[i, ea contra lui; Cl[tinici contra tovar[=ului
'
Doroban\, tovar[=ul Doroban\ contra lui Cl[tinici, iar mo=
R E P E R

Cotru\[, cum n-are pereche...


M O + C O T R U | {: Eu contra tuturor!
D E

M O T O T O L: Bravo, mo= Cotru\[, aici esti tare n politic[.


M O + C O T R U | {: D-apoi dac[ am stat la nchisoare, =i
P U N C T U L

nc[ pe degeaba...
D O R O B A N |: Dup[ ct nteleg, se vor da =i referin\e?
M O T O T O L: Da, numai c[ referin\e negative. Explic mai
departe. Fiecare scrie ce-i tr[sne=te prin cap. Cu ct mai r[u, cu
att mai bine.
M A G D A L E N A: +i mai departe?
M O T O T O L: Expediem denun\urile la ministerul nostru =i
prin alte instan\e superioare, imediat ne vine un control =i ne
umfl[ pe to\i de aici, ca s[ ni se dea de lucru n alte parte. Iar
stimabilul Necunoscut r[mne singur n mp[r[\ia sa. +i a=a: lua\i
fiecare cte o foaie de hrtie, scoate\i stilourile =i da\i-i b[taie.
Cred c[ to\i =ti\i carte. Ca s[ v[ fie mai clar ce ave\i de f[cut,
asculta\i cum o s[ proced[m eu =i Magdalena Borisovna. Deci,
ncepem, Magdalena Borisovna, e=ti gata?
M A G D A L E N A: Totdeauna gata!
M O T O T O L: Atunci: start! (Scrie.) Ascult[ ce scriu eu despre
mata: ...Tovar[=a Para=ut[ e o femeie u=uratic[...
M A G D A L E N A: Sun[ slab de tot.
M O T O T O L: Poate c[ s[ scriu direct: E o trf[ ordinar[?
M A G D A L E N A: E cam exagerat, dar dac[ spune\i c[-i spre
folosul nostru, scrie\i =i a=a. Acum asculta\i ce scriu eu despre
Dumneavoastr[. (Cite=te.) Tovar[=ul Mototol a colaborat cu
ocupan\ii...
M O T O T O L: Bun[, bun[, nu zic, dar e prea tare, s-ar putea
nu numai s[ fiu scos de aici, ci s[ mai nimeresc pe acolo, pe unde
a fost mo= Cotru\[.
M O + C O T R U | {: Ct ai zice pe=te.
M A G D A L E N A: Atunci corectez. (+terge, scrie din nou.)
Tovar[=ul Mototol e un mare birocrat...
M O T O T O L: A=a mai merge. Cine azi nu-i birocrat? Dar
dumneavoastr[, tovar[=i Cl[tinici =i Doroban\, ce sta\i =i v[ uita\i
unul la altul? N-ave\i ce scrie?
C L { T I N I C I: Ne studiem mutrele.
M O T O T O L: Aici nu mutre se cer, se cer biografii. Iar voi,
Aurel =i Veronica, ce v-a\i oprit locului?
V E R O N I C A (aproape plngnd): Octavian Gheorghevici, ia
vede\i numai ce scrie Aurel al nostru despre mine. Ia cite=te, m[i.
A U R E L (cite=te): ...Veronica mi astup[ gura...
M O T O T O L: Nu-i b[rb[te=te.
V E R O N I C A: Dar s[ vede\i ce scrie mai departe.
A U R E L: La Soroca am prins-o pupndu-se cu un ofi\er...
V E R O N I C A: Nu-i drept, acela era un veri=or de-al meu...
A U R E L (cite=te mai departe): La fabric[ vine ntr-un fel de
bluzi\[ prin care i se v[d \\ele pna la r[d[cin[ =i pozeaz[ f[r[
bluz[ n fa\a pictorului nostru, care-i =i el un mare fustangiu... A
r[mas gravid[ =i zice c[ de la mine...
V E R O N I C A (i d[ o palm[): Porcule!
C L { T I N I C I: Mai u=urel cu mine, b[ie\ic[! Nu uita c[ am
fost boxer.
M O T O T O L: Aurel scrie ct se poate de normal. Cam prea
ngroa=[ culorile, dar tocmai a=a cere acest gen literar numit denun\.
+i acum ce declari mata, Veronico, despre Aurel?
V E R O N I C A (cite=te): Aurel Zbanciu e un pap[-lapte, se
mpiedic[ la dansuri, i cad pantalonii pe scen[ =i nici nu stie a
s[ruta cum se cade...
A U R E L: Un car ntreg de minciuni!
M A G D A L E N A: Car, necar, numai c[ nu-i prea nc[rcat.
Mai adaug[ acolo, Veronic[, uite-a=a: a vrut s-o siluiasc[ pe =efa
C { R A R E

noastr[ de cadre...
V E R O N I C A (lui Aurel): Ai f[cut-o =i pe asta?
A U R E L (involuntar, si face semnul crucii): Doamne, fere=te =i
ap[r[!
P E T R U

D O R O B A N |: Nu te mira, Aurel, a=a-i stilul denun\urilor.


A U R E L: Prima dat[ scriu denun\uri.
'
D O R O B A N |: E=ti nc[ un boboc. nva\[, c[ o s[-\i prind[
bine n via\[...
M O T O T O L: Zi-i mata, tovar[=e Doroban\!
D O R O B A N | (cite=te): Acest a=a-zis pictor Cl[tinici nu-i
altceva dect o pu=lama care a ncurcat periferia Chi=in[ului cu
or[=elul nostru...
C L { T I N I C I (l apuc[ pe Doroban\ de piept): Eu pu=lama?
Cnd \i-oi aplica acum o direct[ de dreapta, au s[-\i zboare
m[selele n cosmos.
D O R O B A N |: Stai, m[i nebunule, c[ asta nu e o reco-
mandare pentru a intra n partid sau mai =tiu eu unde, e de-nun\!
C L { T I N I C I: Dac[-i a=a, ascult[ ce scriu eu despre mata.
(Cite=te.) Tovar[=ul Doroban\ nu =tie ct fac doi ori doi, nu cite=te
ziarul Pravda, spune anecdote politice =i ascult[ Europa
liber[...
D O R O B A N |: Foarte bine. Eu chiar o ascult, ca s[ v[d ce
ham[ie=te du=manul de clas[.
M O T O T O L: Cu Europa libera =i cu du=manii de clas[
ne-om mai l[muri noi pe urm[, dac[ vom sc[pa vii =i nev[t[ma\i.
Ia s[ te ascult[m acum pe mata, mo= Cotru\[.
M O + C O T R U | { (citind): Conducerea combinatului nostru
e o adunatur[ de nebuni =i habar n-are cum se \ese un covor. Sunt
ni=te du=mani ascun=i ai norodului, pentru c[ de n-ar fi a=a, mi
f[cea de mult pensie, da ei zic c[ n-am documente, pentru c[ cei
de un leat cu mine au murit, am r[mas numai eu, de aceea v[
ntreb: de ce nu mi se d[ pensie, cnd toat[ lumea =tie c[ m-am
n[scut n veacul trecut? Veni\i =i-i aresta\i ct mai repede, nu cumva
s[ fug[ peste grani\[, mai ales tovar[=ul Mototol, care a mai fost
pe colo ca s[-=i cumpere un culcu= mai c[ldu\...
M O T O T O L: |i-ai cam dat arama pe fa\[, mo= Cotru\[, dar
C { R A R E

ai ticluit pra bine. Cine te-a nv[\at?


M O + C O T R U | {: D-apoi v[ spuneam parc[: am stat la
r[coare, acolo f[r[ scrisorele de aiestea te pr[p[de=ti.
P E T R U

M O T O T O L: Da, recunosc stilul. Acum, mo= Cotru\[,


adun[ scrisorile =i du-le la po=t[.
'
'!
M O + C O T R U | { (strngnd scrisorile): S[ fie ntr-un ceas

R E P E R
bun! (Iese.)
M O T O T O L (c[tre ceilal\i): Pleca\i pe la locurile voastre!

D E
Se face ntuneric. Un fascicul de lumin[ ]l fixeaz[ pe fiecare
dintre eroi, cnd ace=tia se opresc n fa\a NECUNOSCUTULUI.

P U N C T U L
D O R O B A N | (cu minile mpreunate a rug[ n fa\a portretului):
Nu te =tiu =i nu m[ =tii. Nu \i-am f[cut nici un r[u, pl[te=te-mi cu
aceea=i moned[. (Dispare.)
C L { T I N I C I (aceea=i poz[ n fa\a portretului): Dac[ ne va fi dat
s[ ne mai ntlnim n via\a asta, am s[-\i fac un portret, c[ are s[
te cunoasc[ =i o bab[ chioar[ cale de o po=t[. (Iese.)
V E R O N I C A (aceea=i poz[ n fa\a portretului): Nu e drept c[-s
gravid[, l-am p[c[lit pe Aurel, ca s[ i se m[reasc[ r[spunderea
fa\[ de mine. (Iese.)
M A G D A L E N A (aceea=i poz[ n fa\a portretului): Am vrut s[
pun mna pe putere, e drept, dar cine s[ m[ ajute? Nici mata n-ai
putut. Greu de ajuns la matriarhat. (Dispare.)
M O T O T O L (aceeai poz[ n fa\a portretului. Necunoscutul i d[
mna): Cred c[ suntem de ai no=tri. Eu te-a= l[sa =i un veac s[ stai la
locul dumitale, pe care, nu m[ ndoiesc, l-ai meritat, dar vezi cum
sunt azi vremurile! Situa\ia interna\ional[ ne pune be\e-n roate...
Se face lumin[. M O T O T O L st[ la mas[.
Intr[ L A P I D A T U, =eful oficiului po=tal din or[=el.
Mi=c[ri de vulpoi, atent, cu pa=i rari.
L A P I D A T U (mai mult n =oapt[): Octavian Gheorghevici, ce
s-a ntmplat aici la Dumneavoastr[?
M O T O T O L: Dar ce putea s[ se ntmple?
L A P I D A T U: Te =tiu de prieten =i am venit s[ dau c[r\ile pe
fa\[. To\i subalternii dumitale au ticluit denun\uri unul mpotriva
altuia, de altfel pn[ =i despre mata, =i le trimit la Chi=in[u. Eu
nu le pot opri, dar de citit le-am citit.
M O T O T O L: Cum, mata cite=ti coresponden\a cet[\enilor?
L A P I D A T U: Numai a=a... pe alese. Am permisiune de la
P[rf[nuc Ivanovici. +ti\i, suntem vigilen\i, nu care cumva cineva
s[ fie contra conducerii raionale sau chiar a statului...
'"
M O T O T O L: Iac[ pe asta n-am =tiut-o. +i care \i-i p[rerea:
R E P E R

o s[ reu=im s[ fim sco=i din lucru?


L A P I D A T U: N-o sa reu=i\i, n-o s[ fi\i sco=i.
D E

M O T O T O L: De ce, Ivan Gheorghevici?


L A P I D A T U: s slabe denun\urile.
P U N C T U L

M O T O T O L: Slabe?
L A P I D A T U: Da, a=a cum auzi, slabe. Pe vremuri poate c[
ar fi mers =i acestea, iar ast[zi, pe fundalul democratiz[rii n
cre=tere se cer pre de for\[ major[... l cuno=ti mata pe Zdroncea,
corector de gazeta raional[?
M O T O T O L: Pu\in de tot.
L A P I D A T U: Dumnealui e omul care poate s[ v[ dea o
mn[ de ajutor. E destul s[ adauge o fraz[-dou[ n fiecare denun\
=i po\i s[-i pui omului cruce. |ii minte cum a nfundat pu=c[ria
=eful uniunii raionale de consum? El i-a facut caracteristica.
Desigur, la rugamintea unor persoane...
M O T O T O L: Dar fiecare scrisoare cu caligrafia sa...
L A P I D A T U: Zdroncea \i imit[ orice. B[iat de la avioane.
Plastograf de clas[ superioar[.
M O T O T O L: +i unde-s r[va=ele noastre?
L A P I D A T U (scoate scrisorile din buzunarul hainei): Am prev[zut
totul, le am cu mine. S[-l chem pe Zdroncea?
M O T O T O L: Poftim, hai s-o mai vedem =i pe asta.
L A P I D A T U (ia receptorul =i formeaz[ un num[r): n ce prive=te
plata pentru serviciu, cred c[ o s[ v[ ntelege\i u=or. (Vorbe=te la
telefon.) Alo, Zdroncea? Aici Lapidatu. Ei, romelo?! Ciongardete.
Ciordita prima-nti. Da, un chicu= cu miezul ro=u. Te astept[m
la tovar[=ul Mototol. (Pune receptorul n furc[.) +tii mata, Octavian
Gheorghevici, Zdroncea e \igan, vezi c[ i-am tras cteva vorbe =i
n limba lui. i \igan, dar nu-i place s[-l faci \igan.
B[taie n u=[. Intr[ ZDRONCEA. Un tnar
de vreo 30 de ani. Cu must[\i ca n vremurile de haiducie.
P[r negru, lung, dat pe spate.
Z D R O N C E A: Bun[ ziua, s[rut mna la nacealnici. Ce dor v-a
adus la mine?
L A P I D A T U: Zdroncea, e vorba s[ corectezi ni=te scrisori
critice, mai bine zis, s[ le presori ceva piper.
Z D R O N C E A: Da\i misivele la neica. (Lapidatu i le nmneaz[.)
Vre\i ca persoanele s[ nimereasc[ la mititica sau numai s[ fie
date afar[?
M O T O T O L: Numai date afar[ =i numite n alte posturi.
Z D R O N C E A: Cu numirea eu nu m[ ocup. Ct prive=te
scoaterea din lucru eu vi-s na=ul. (Desface prima scrisoare. Cite=te.)
Tovar[=a Para=ut[ e o femeie u=uratic[.... Parc[ aista-i denun\?
E mai mult o laud[! Ce-i o femeie u=oar[? Una care are succes,
care se nvrte=te iute =i face la to\i pl[cere. Dac[ n-ave\i nimic
mpotriv[, am s[ adaug urmatoarele: Se aga\[ de gtul b[rba\ilor,
i pup[ n plin[ strad[, umbl[ f[r[ sutien =i nc[ =i-a pus =i felinar
ro=u la domiciliu...
M O T O T O L (ntrerupndu-l): Tovar[=e Zdroncea, destul, =i
a=a-i prea de tot. Nu cumva ai vrea s[ fie arestat[?
Z D R O N C E A: Pentru a=a ceva azi nu se aresteaz[, dar din
sindicate =i din post ]\i pot da un =ut cu genunchiul. (Trece la alt[
scrisoare. Cite=te.) Tovar[=ul Mototol e un mare birocrat. Asta-i
stil, asta-i pr[? Cine azi din =efi nu-i birocrat? Dac[ nu e=ti
birocrat, nici nu te \ii n post. De exemplu, redactorul nostru.
Dac[ nu sunte\i mpotriv[, iat[ cum a= drege-o eu: Tovar[=ul
Mototol vinde covoare de la fabrica pe care o conduce =i ]=i
]nsu=e=te banii...
M O T O T O L: Tovar[=e Zdroncea, vrei s[ m[ pun[ la dubal[?
Z D R O N C E A: N-au s[ te pun[, pentru c[ n-au dovezi.
L A P I D A T U: E o fraz[ nevinovat[, Octavian Gheorghevici.
C { R A R E

Z D R O N C E A (ia o alt[ scrisoare): ...s[ i se vad[ \\ele pn[


la r[d[cin[ =i pozeaz[ pictorului... Ptiu! Asta-i ap[ chioar[! Ia s[
le punem o fraz[ ca s[-i d[m gata deodat[ pe amndoi: =i pe
Veronica, =i pe pictor. A=a: Pictorul a facut-o gravid[ pe Veronica
P E T R U

=i acum o sile=te s[-=i fac[ avort, ca s[ se poat[ m[rita dup[


prostul de Aurel, pe care l-au mbrobodit toate v[dancele din
'#
mahala... Poftim c[ \i l-am ars =i pe Aurel. Despre tovar[=ul
Doroban\ e pu\in s[ scriem c[ ascult[ Europa liber[, trebuie
s[ ad[ug[m c[ i nva\[ =i pe al\ii s[ fac[ acela=i lucru, ba nc[ =i
trimite informa\ii tic[lo=ilor ceia de acolo...
M O T O T O L (=i ia capul n mini): Doamne-Doamne, =i
aista-i colectivul pe care-l conduc eu! Ce-au s[ spun[ cei de la
minister?
L A P I D A T U: Ce-au s[ spun[? C[ tu nu te potrive=ti ca
director =i \u=ti! din post afar[. Mata doar asta dore=ti?
M O T O T O L: Asta, bre, dar s[ nu s[rim peste cal.
L A P I D A T U: Dac[ vrei s[ scapi de portret, alt[ cale nu este.
Ei, Octavian Gheorghevici, mai r[mi s[n[tos, c[ noi cu Zdroncea
ne ducem.
Z D R O N C E A: Dup[ ce pacostea asta de referin\e =i va
avea efectul dorit, ne-om n\elege n privin\a pl[\ii, iar acum v[
zic la revedere =i s[rut mna la cei ce-s mari... deocamdat[.
L A P I D A T U =i Z D R O N C E A ies.
Intr[ D O R O B A N |.

D O R O B A N |: Octavian Gheorghevici, vin de la P[rf[nuc


Ivanovici. Ne asteapt[ zile negre de tot. Dumneavoastr[ pune\i
prea mare speran\[ n denun\urile pe care le-am expediat la
Chi=inau, vremea ns[ trece, iar ]nregistrarea candida\ilor e numai
la o arunc[tur[ de b[\. Or, noi nu putem veni la alegeri cu
Necunoscutul n bra\e.
M O T O T O L: +i ce propui dumneata?
D O R O B A N |: Propunerea e, de fapt, a lui mo= Cotru\[,
dar eu =i Magdalena Borisovna o accept[m.
M O T O T O L: n ce const[ propunerea?
D O R O B A N |: Numai un incendiu ne poate salva.
C { R A R E

M O T O T O L: Ce-e-e?
D O R O B A N |: Un pojar.
M O T O T O L: S[ d[m foc sediului? Dar dac[ se aprinde =i
fabrica?
P E T R U

D O R O B A N |: S-au luat m[suri. Am vorbit cu pompierii.

'$
'%
M A G D A L E N A (intrnd): E unica iesire, Octavian Gheor-

R E P E R
ghevici. Afar[ vremea e uscat[, nsorit[, nici n-o s[ se observe
cum focul are s[ nghit[ hardughia noastr[. Mo= Cotru\[! (Intr[
mo= Cotru\[ cu o canistr[ n mn[.)

D E
M O + C O T R U | {: Prezent la datorie! Canistra-i plin[ cu

P U N C T U L
benzin[.
D O R O B A N |: Foarte bine... Noi am fi putut nici s[ nu v[
prevenim, Octavian Gheorghevici, dar, oricum, ne sunte\i =ef.
M O T O T O L: Am s[-mi ies din min\i, z[u! Dar, fie ce-o fi!
A=a sau altfel, tot pedeapsa Domnului m[ a=teapt[. Mai =tie cineva
afar[ de noi?
M A G D A L E N A: Nu. +i nici nu-i nevoie s[ =tie. Veronica i
pozeaz[ pictorului, dar cred c[ va dovedi s[ se mbrace =i s[ sar[
pe fereastr[ mpreun[ cu Cl[tinici, iar Aurel umbl[ lela prin or[=el
dup[ dansatori. Restul fabricii, muncitorii, sunt n afar[ de orice
pericol. Pe ei focul n-o s[-i ating[. Principalu-i s[ ard[ acesta
(arat[ la Necunoscut).
M O T O T O L: Atunci da\i-i b[taie, =i ct mai iute! Eu ramn
aici. Ori arde Necunoscutul, ori ardem cu to\ii dimpreun[.
D O R O B A N |: B[ie\i, la treab[! (Doroban\ =i mo= Cotru\[
dispar.) Peste cteva clipe geamurile sunt nv[luite de fl[c[ri =i
fum. Cineva strig[: Pojar! Prin fereastr[ =i i\e=te capul mo=
Cotru\[.
M O T O T O L: A luat foc?
M O + C O T R U | {: Ba nc[ s[ vede\i ct de u=or!
M O T O T O L: +i cum arde?
M O + C O T R U | {: Foarte bine arde!
M O T O T O L: A=a cred c[ o s[ ardem =i noi... n focul
gheenei.
M O + C O T R U | {: Octavian Gheorghevici, da\i-mi portre-
tul, c[ peretele ista n-o s[ ia foc, i de piatr[.
M O T O T O L: Necunoscutul trebuie s[ ard[ dimpreun[ cu
mine, la datorie, n exerci\iul func\iunii.
M O + C O T R U | {: Dac[ nu mi-l da\i, geaba-i toat[ treaba,
c[ iat[ vin pompierii, cine naiba i-a mai adus chiar la moment?
'&
M O T O T O L: Pompierii acum primesc premii =i le sare
R E P E R

inima de bucurie cnd aud de vreun incendiu. Mi se pare c[


uneori ei le =i pun la cale.
M O + C O T R U | {: Apoi =i pe aista tot ei m-au rugat s[-l
D E

organizez.
P U N C T U L

M O T O T O L (i ntinde lui mo= Cotru\[ un col\ al portretului): D[


f[clia ceea mai aproape.
M O + C O T R U | {: Ia te uit[, nu vrea s[ ia foc, mama cui l are!
Se aud claxoanele ma=inilor care sting incendiul.
Un =uvoi de ap[ l ud[ pe M O T O T O L,
l ud[ =i pe NECUNOSCUT. Fum[raie. Mult[ zarv[.
NECUNOSCUTUL l love=te
pe M O T O T O L, acesta cade jos.
M O T O T O L (de jos, strig[): Pojar! S[ri\i, oameni buni!
Apare D O R O B A N |, ud =i t[v[lit.
D O R O B A N |: Ai naibii pompieri! Ne-au stricat toat[
afacerea.
M O T O T O L (sculndu-se de jos): n or[=elul ista al nostru nu
po\i duce nici un lucru la bun sfr=it.
D O R O B A N |: ntrebarea se pune la fel ca =i mai nainte:
ce-i de f[cut?
M O T O T O L: +i acei de la minister, dup[ a=a frumuse\e de
denun\uri, z[u, de ce nu vin s[ ne strng[ de aici? A trecut amar
de vreme, iar ei nu r[spund. Mari birocra\i =i acolo!
D O R O B A N |: Birocra\i! Ave\i perfect[ dreptate.
M A G D A L E N A (intrnd agitat[): A ars sau n-a ars?
M O T O T O L: Ce ai mata n vedere?
M A G D A L E N A: Portretul?
M O T O T O L (aprinzndu-=i cu greu o \igar[ de la un t[ciune smuls
din col\ul ferestrei fumegnde): Nu vrea sa ia foc.
A U R E L =i V E R O N I C A (intrnd): A ars portretul?
D O R O B A N |: Aista nici de foc nu se teme.
C L { T I N I C I (intrnd, observ[ portretul la locul lui): De-acum
dac[ a\i ajuns s[ da\i foc cl[dirii, trebuia, cel pu\in, s-o aprinde\i
pe din[untru, nu pe dinafar[.
M O T O T O L: Cine \i-a spus c[ noi am incendiat propriul
sediu?
C L { T I N I C I: Se pricepe =i un copil. E la mintea coco=ului.
M O + C O T R U | { (intrnd, se scutur[ de zgur[): M[i, ai dracului
pompieri, ne-au stricat toat[ socoteala.
M O T O T O L: Nu puteau s[ vin[ un pic mai trziu?
M O + C O T R U | {: Cum s[ vin[ mai trziu, dac[ acum li se
dau premii pentru stingerea focului? Tot eu ]s prost: nu trebuia
s[ le spun ora =i ceasul primejdiei.
M O T O T O L: Degeaba ai mai stat mata la pu=c[ria ceea...
M O + C O T R U | {: Degeaba? Z[u, nu degeaba. Iac[: s[ n-am
parte de pensie, dup[ cum nici nu am deocamdat[, dac[ am stat
degeaba. ncerc[m =i noi diferite metode, cum zice\i dumnea-
voastr[. Vreau s[ v[ propun una, mult mai sigur[.
M A G D A L E N A: Ai poate vreun calup de dinamit[?
M O + C O T R U | {: Dinamit[ n vreme de pace?! Asta nu se
poate!
A U R E L: Dar de ce nu se poate?
V E R O N I C A: Iar deschizi gura?
M O + C O T R U | {: Metoda mea nou[ i urm[toarea: dac[
vre\i s[ sc[pa\i de portret, dezlega\i punga =i jertfi\i fiecare ct v[
las[ inima.
D O R O B A N |: Mai concret, mo= Cotru\[!
M O + C O T R U | {: E nevoie de dou[ mii de ruble: una mie
pentru serviciu, =i a doua celuia care v[ va izb[vi de portret.
M O T O T O L: +i cine-i salvatorul?
M O + C O T R U | {: O s[ face\i cuno=tin\[ cu el n ziua cnd
am s[ vi-l prezint. Totul va fi legal =i normal. +i a=a, cine =i ct
pune la b[taie? S-o ncepem cu mata, Octavian Gheorghevici.
C { R A R E

Ct da\i?
M O T O T O L (scotocind prin buzunare): Am la mine numai
dou[ ruble.
P E T R U

M O + C O T R U | {: Numai dou[?
M O T O T O L: Bani de buzunar, att mi d[ so\ia...
''
M O + C O T R U | {: Ne-am l[murit. Iar mata, tovar[=e
Doroban\?
D O R O B A N |: Eu nici atta n-am.
M O + C O T R U | {: M[i, cu cine lucrez eu? Ce firm[ f[loas[
=i ce de-a pungi goale! (Ia o hrtie.) Dac[-i a=a, s[-mi isc[leasc[
aici care =i ct jertfeste, banii mine diminea\a. (Trece pe la fiecare.)
A=a... isc[le=te =i m[t[lu\[... +i m[t[lu\[... +i dumneata, cuconi\[...
+i dumneata, cucoan[... Ca pe vremuri...
M O T O T O L: Acum v[d, mo= Cotru\[, c[ nu degeaba ai stat
la mititica.
M O + C O T R U | { (apropiindu-se de ie=ire): Am f[cut acolo
=coala bun[, alt[ universitate nu-mi trebuie. Mine diminea\a vin
s[ ncasez banii. Iar acum, la revedere! (Iese.)
M A G D A L E N A: Mo=ul ista-i mare =arlatan.
V E R O N I C A: +arlatan, ne=arlatan, dar cnd omul spune
ceva, se \ine de cuvnt.
A U R E L: De-acum ai =i cu dnsul de-a face?
V E R O N I C A: Nu vorbi f[r[ s[ te gnde=ti.
M O T O T O L: Mo=neagul, probabil, de dragul pensiei pe
care nu =i-o poate scoate, e gata s[ ne fac[ =i alt[ pozn[. Hai s[-l
mai vedem =i de data aceasta. n ce priveste portretul, vom sta de
gard[ n fiecare noapte fiecare pe rnd, m[ tem s[ nu ni-l fure
cineva. n seara asta va sta la post Veronica.
A U R E L: S-o las singur[?
V E R O N I C A: Te temi c-am s[ m[ tem de ceva?
A U R E L: Apoi tocmai pentru c[ nu te temi de nimic, vreau
s[ r[mn cu tine...
M O T O T O L: Bine, r[mneti amndoi, dar ve\i sta de gard[
dou[ seri la rnd. Ceilal\i duceti-v[ pe acas[. Noapte bun[!
To\i pleac[. R[mn M O T O T O L,
C { R A R E

A U R E L =i V E R O N I C A.

V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, de ce s[ suferim


atta?
P E T R U

M O T O T O L: V[ n\eleg, dragii mei. n fond, dac[ Doroban\


nu tr[gea clopotele, nu s-ar mai fi ntmplat nimic.


A U R E L: Numai c[ =i noi trebuia s[ \inem limba dup[ din\i...

R E P E R
M O T O T O L: Sigur c[ da... Veronica Slimonovna, ia spune
=i mata, nu eram noi un colectiv unit?
V E R O N I C A: Unit, dar tocmai dumneata mi-a spus s[-mi

D E
fac valiza...

P U N C T U L
M O T O T O L: Cum \i-o f[cut-o, a=a aveai s[ \i-o desfaci,
d[deam alt ordin... Ei bine, v[ las s[n[to=i =i, vede\i, s[ nu v[
g[sesc mine diminea\[ sf[di\i.
A U R E L: N-aveti nici o grij[, Octavian Gheorghevici.
M O T O T O L (ie=ind): Noapte bun[! +i lua\i seama de portret,
nu cumva s[ vina mo= Cotru\[ cu ni=te ho\i =i s[ ni-l fure.
V E R O N I C A: Unde-s eu, nu se ntmpl[ nimic r[u.
A U R E L: M[t[lu\[ v[d c[ e=ti cam prea ncrezut[.
V E R O N I C A: Doamne, cine mi te-a mai adus pe capul
meu!
A U R E L =i V E R O N I C A se cuprind =i se s[rut[.
Se face ntuneric. Un fascicul de lumin[ se opre=te asupra celor doi.
Alt fascicul se opre=te pe u=a de la intrare. La un moment
dat u=a se deschide =i intr[ O M U L C U M A S C {.
A U R E L =i V E R O N I C A ncremenesc locului.
O M U L C U M A S C { (st[ n fa\a Necunoscutului): Tovar[=e
Necunoscut! Ce bine mi pare c[ te vad.
A U R E L (Veronic[i, n =oapt[): Dac[ vrea s[ fure portretul, ce
s[ facem, e pe r[spunderea noastr[?
V E R O N I C A: Pune mna pe sfe=nicul ista. l toropim pe loc.
O M U L C U M A S C {. Tovar[=e Necunoscut, =i pe mine vor
s[ m[ scoat[, cic[-s cadru vechi. C[ s-a iscat o serie de cadre
tinere, to\i cu diplome, cu institute. Nu v[ cunosc bine, dar cred
n Dumneavoastr[. Cnd se va afla bine cine sunte\i, cred c[ n-o
s[ m[ uita\i, am s[ v[ dau de veste Pr[p[ditu m[ cheam[.
(Necunoscutul i strnge mna. Omul cu Masc[ ncremene=te, pe urm[ iese
fulger pe u=[.) O-ho-ho!
V E R O N I C A (i=i face cruce): Aurel, tiva de aici!
A U R E L (ie=ind cu ea pe u=[): Aista nu-i Necunoscutul, aista-i
Necuratul.

O clip[ scena r[mne goal[, dar luminat[.
R E P E R

Se deschide u=a =i apar M A G D A L E N A B O R I S O V N A


=i C L { T I N I C I.
M A G D A L E N A (tragndu-l de mn[ pe Cl[tinici): Hai s[-i
D E

vedem pe cei doi huluba=i cum p[zesc portretul. Necunoscutu-i


P U N C T U L

la locul lui, iar huluba=ii ia-i de unde nu-s...


C L { T I N I C I: +i-or fi g[sit ei un culcu= mai moale pe
undeva...
M A G D A L E N A: Eu am s[-\i pozez, iar mata f[-mi portretul
mai departe. De acord, Cl[tinici drag[?
C L { T I N I C I: Ce aud, Magdalena Borisovna?
M A G D A L E N A (se preg[te=te s[ pozeze): Cnd suntem n doi,
ai putea s[-mi spui Magda.
C L { T I N I C I (potrivindu-=i =evaletul): Nu =tiam...
M A G D A L E N A: Din cauza asta nu po\i fi galant cu o
doamn[?...
C L { T I N I C I: +i nu sunt? Nici ct Aurel?
M A G D A L E N A: Aurel? S[-l l[s[m, e un boboc...
C L { T I N I C I: El boboc, iar eu g`nsac?
M A G D A L E N A: Iar nu esti galant. (Se ntoarce cu spatele spre
Cl[tinici.) Ajut[-m[ s[ deschid fermuarul bluzi\ei...
C L { T I N I C I (ajutnd-o): Azi a= vrea s[-mi poza\i mai mult.
M A G D A L E N A: Orict ai s[ dore=ti mata.
C L { T I N I C I: Vreau s[ termin odat[ =i portretul dumitale
=i pe cel al Veronic[i.
M A G D A L E N A: Iar Veronica?
C L { T I N I C I: S[ n-ai nici o grij[: al matale va fi mai mi=to.
M A G D A L E N A: Dac[ mi-l faci mai reu=it, l punem ]n
locul Necunoscutului sau, cel pu\in, al[turi de el.
C L { T I N I C I: Pentru asta trebuie...
M A G D A L E N A: Te ascult...
C L { T I N I C I: ...trebuie s[ pictez ochii Veronic[i...
M A G D A L E N A: M[ insul\i!
C L { T I N I C I: ...nasul dumitale...
M A G D A L E N A: Asta merge.
C L { T I N I C I: ...minile tot ale dumitale...
M A G D A L E N A: Merge! Zi-i mai departe!
C L { T I N I C I: ...iar picioarele...
M A G D A L E N A: Ce-i cu picioarele?
C L { T I N I C I: Picioarele, s[ m[ ierta\i, Magdalena Borisovna,
le-a= lua tot pe-ale Veronic[i.
M A G D A L E N A: Nu e=ti deloc galant! Habar n-ai mata de
realismul frumos, socialist.
C L { T I N I C I: Veronica mi-a pozat atta, mi-a dansat...
M A G D A L E N A: Ea \i pozeaz[, danseaz[, iar eu nu? S[
nu crezi c[ nu am luat m[surile necesare. (i lipe=te mna de =old.) Ia
pune mna aici!
O jum[tate de rochie de-a Magdalenei Borisovna
se ridic[ ]ntr-o parte, sem[nnd astfel cu o umbrel[
defectat[, dezvelindu-i un picior.

C L { T I N I C I: Mari \i-s minunile, Doamne!


M A G D A L E N A (despre rochie): E toat[ pe arcuri, chestie
cibernetic[, cadou de la ni=te rude din Odesa. Contraband[. Vrei
s[ mai =i dansez?
C L { T I N I C I (tr[gnd ni=te linii cu pensula pe pnz[): Nu-i
nevoie de nici un dans, =i a=a m-a\i dat gata. O s[-i ardem un
portret clasa-nti!
M A G D A L E N A: +i vezi, toate s[ fie ale mele: =i ochi, =i nas,
=i picioare toate celea!
C L { T I N I C I: Toate, toate, n-am ncotro.
M A G D A L E N A: +i s[-mi sco\i n prim-plan mai mult
p[r\ile cele pozitive...
C L { T I N I C I: Ce s[ le mai scot, dac[ =i a=a se v[d? Mata e=ti
pozitiv[ din toate p[r\ile...
C { R A R E

M A G D A L E N A: Ei, uite a=a mai vii de acas[!


C L { T I N I C I: Ia s[ mi te ntorci dumneata pu\in mai a=a...
(O potrive=te cu amndou[ minile, rochia Magdalenei Borisovna se umfl[
P E T R U

roat[ ca o umbrel[ desf[cut[.) Aoleu!


M A G D A L E N A: Pe care buton ai ap[sat?
!
C L { T I N I C I: M[i, dar ai naibii me=teri =i ai=ti cu contraband[
de la Odesa!
Amndoi se lupt[ se dea rochia la loc.
n vremea asta deschid u=a M O + C O T R U | {
=i J A N C O R L A T E.

M O + C O T R U | { (v[znd ce se face, se repede napoi cu tot cu


musafirul invitat de el): Ho, c-am intrat tocmai la moment... Las c[
venim noi pe urm[...
M A G D A L E N A: Om batrn, =i nu ba\i ]n u=[ cnd intri
undeva. (Necunoscutul ntinde minile =i i potrive=te fusta Magdalenei
Borisovna. Asta cade n le=in n bra\ele lui Cl[tinici.) Necuratul!
C L { T I N I C I (ie=ind cu Magdalena Borisovna n bra\e): A fost
aievea sau mi s-a n[z[rit, dar am v[zut cum a ntins amndou[
minile. Aici nu-i lucru curat!
Un timp scena e goal[. Se lumineaz[ de ziu[.
Intr[ M O T O T O L.
M O T O T O L (c[tre Necunoscut): Bun[ diminea\a, mutule!
(Sun[ telefonul. Ridic[ receptorul.) Prezent la datorie, P[rf[nuc
Ivanovici! (Se scoal[ n picioare, st[ n pozi\ia de drep\i.) Necunoscutul...
nc[ mai troneaz[ deasupra noastr[.... curat chiar peaza cea rea...
Safta Aronovna? A dormit la noi n hotel? Bine, suntem gata s-o
ntmpin[m. (Pune receptorul n furc[.) Poate c[ specialista asta n
domeniul artelor ne va salva. (Vorbe=te la radiotelefon.) Toat[ lumea
la mine! (Intr[ Magdalena Borisovna, Aurel, Veronica, Cl[tinici =i
Doroban\.) Mo= Cotru\[ nc[ n-a sosit?
D O R O B A N |: Mo= Cotru\[ a dat peste un turist str[in,
care, chipurile, are s[ ne izb[veasc[ de eroul nostru.
M O T O T O L. Probabil c[ nu va fi nevoie de acest str[in. O
clip[ n urm[ mi-a telefonat P[rf[nuc Ivanovici. Acu=i trebuie s[
C { R A R E

pice Safta Aronovna, specialista de la Fondul Plastic din Chi=in[u,


dumneaei, sunt sigur, ne va l[muri pe cine \inem noi n cas[...
C L { T I N I C I: Mare ar fi minunea, dar nu cred...
P E T R U

V E R O N I C A: Octavian Gheorghevici, Necunoscutul nostru


e f[c[tor de minuni...
"
#
A U R E L: Noaptea \i-i mai mare frica s[ r[mi cu el ntr-o

R E P E R
camer[...
M A G D A L E N A: Tinerii i=tia au dreptate, e ceva misterios
la mijloc.

D E
Se aud b[t[i n u=[.

P U N C T U L
M O T O T O L: Pst! Nici o vorb[! Lua\i loc. (Spre u=[.) Da,
poftim.
Intr[ S A F T A A R O N O V N A, o batrnic[
vnjoas[. Trage din lulea. +chiop[teaz[, se sprijin[
ntr-o crj[. Poart[ p[l[rie colorat[.

S A F T A A R O N O V N A (c[tre Mototol): Dac[ stai n centru,


nseamn[ c[ mata e=ti =eful. (ntinzndu-i mna.) Safta Aronovna.
M O T O T O L: Octavian Gheorghevici, Mototol ...
S A F T A A R O N O V N A: Cum?
M O T O T O L: Mototol.
S A F T A A R O N O V N A: Vai, ce frumos!
M A G D A L E N A: +i eu sunt =efa de cadre, Para=ut[.
S A F T A A R O N O V N A: Vai, un nume at`t de picant! +i
mai =arman. (Privind la Necunoscut.) +i, vas[zic[, [sta vi-i eroul?
M O T O T O L: Aista-i... +i nici nu ne trebuie altul.
S A F T A A R O N O V N A (dnd trcoale portretului): Se vede
ct de colo c[ artistul n cauz[ are maniera sa...
C L { T I N I C I i face semne lui M O T O T O L
n sens c[ Nu v[ spuneam?
M O T O T O L: Maniera, Dumnezeu cu dnsa! Dar cine-i cel
care a fost pictat, iat[ ce ne fr[mnt[?
S A F T A A R O N O V N A: Dac[ privim portretul din partea
stng[, unde lumina cade direct =i din abunden\[ pe suprafa\a
pnzei, putem spune c[ persoana pictat[ este un om de art[ ia
privi\i =i Dumneavoastr[ ce blnde\e eman[ ace=ti ochi mari =i
plini de caldur[.
C L { T I N I C I acela=i joc: Nu v[ spuneam eu?
M O T O T O L: Fie =i om de art[, dar, concret, cine-i?
$
M A G D A L E N A: Da, concret, cine-i?
R E P E R

D O R O B A N |: Cum am putea s[-i d[m de urm[?


S A F T A A R O N O V N A: Un moment, copii, un moment!
S[ privim acum portretul =i din partea dreapt[. De aici, unde
D E

soarele p[trunde mai pu\in, putem spune c[ persoana repre-


P U N C T U L

zentat[ pe pnz[ e un om politic privi\i =i Dumneavoastr[ ce


spirit autoritar izvor[=te din ace=ti ochi ngu=ti =i plini de r[ceal[...
M O T O T O L (punnd o vaz[ cu flori lng[ portret): Om politic?
Tocmai de asta ne =i temem noi =i ne ntreb[m cine-i? Ce s[
facem cu el? S[-l scoatem? S[-l mai l[s[m?
S A F T A A R O N O V N A (tr[gnd adnc din lulea): Dar unde
v[ gr[bi\i, m[ rog? Lasa\i-l a=a. Ce, v[ ncurc[? Din partea mea,
pot s[ v[ promit c[ am s[ m[ ntorc n curnd aici cu un ntreg
consiliu artistic de la Fondul Plastic, o s[-i venim lui de hac, n-
ave\i grij[.
V E R O N I C A: V[-le-leu! Octavian Gheorghevici, ia uita\i-
v[ ce se face afar[!
M O T O T O L (se apropie de fereastr[.): Dar ce e, z[u?
V E R O N I C A: Lume de pe lume. Oameni de la mai multe
institu\ii =i ntreprinderi din ora=ul nostru... Au aflat, se vede, c[
a sosit Safta Aronovna, care e n stare s[ se descurce cu portretele
neidentificate =i... iat[, dau n[val[, curat ca turcii la cetate... c[ au
=i ei portrete cu necunoscu\i.
M O T O T O L: A pornit carul la vale...
n cadrul ferestrei din mijloc apar =i dispar portrete
nfipte n be\e. Din strad[ se aude fream[t de voci,
ntreb[ri, vocifer[ri. To\i eroii no=tri s-au grupat n jurul
S A F T E I A R O N O V N A, care cu greu se debaraseaz[
de portretele agitate sub nasul ei.
S A F T A A R O N O V N A (f[cnd semne cu mna): Pe aista
nu-l cunosc nici eu... Pe istlalt duce\i-l napoi, cum nu vi-i ru=ine
s[ nu-l cunoa=te\i?... Pe acesta nu-l cunosc... Pe istlalt la fel,
napoi!.. Nu-l cunosc!... }napoi!..
M O T O T O L (ridicnd receptorul): Alo! P[rf[nuc Ivanovici?..
Bine, am n\eles...
M A G D A L E N A (comentnd cele ce se petrec n strad[): Ce
nseamn[, vas[zic[, masele populare... dac[ le porne=ti, nu le mai
po\i opri...
D O R O B A N |: Cu poporul nu-i de jucat...
M O T O T O L (tr[gnd perdeaua la fereastra din centru): Gata, s-
a terminat festivalul. Duce\i-v[ to\i pe la locurile voastre. Safta
Aronovna, am s[ v[ conduc.
S A F T A A R O N O V N A: Mersi!
M O T O T O L: Ast[-noapte stau eu de gard[ la portretul
Marelui nostru Necunoscut.
To\i ies. ntuneric. Un fascicul de lumin[ l urm[re=te
pe M O T O T O L care intr[ =i se a=eaz[ la biroul lui.
M O T O T O L (cu capul ]n mini): Grele zile-am ajuns...
(Deodat[ se aude un zgomot crescnd, venind parc[ din fundul p[mntului.
Se clatin[ pere\ii.) S[ fie vreo coloan[ de tancuri?... Dar pe strada
noastr[ nici c[ru\a n-are pe unde trece... O! Doamne, Dumne-
zeule! E cutremur de p[mnt! (Bucuros.) Asta e salvarea noastr[!
(mpinge peretele cu portretul.) Scutur[, Doamne, tot fundul
p[mntului, s[ nu mai r[mn[ din contora noastr[ nimic, nici
portretul, nici altceva... Numai de-a= sc[pa cu via\[... (Cutremurul
a ncetat.) Ei, na-\i-o bun[, Doamne, c[ nici Tu n-ai putere s[ dai
jos acest perete blestemat. (Se apropie de telefon, ia receptorul, formeaz[
un num[r.) Alo, tovar[=ul Doroban\! Ai sim\it cutremurul? Te-a
scuturat bine? Nu, drag[, pere\ii no=tri n-au c[zut. Ascult[ ce
propun eu. Du-te la buldozeristul Ghioag[ =i roag[-l s[
tamponeze peretele cu pricina pn[ l-a dobor... (Se uit[ la
Necunoscut.) Acu=i, n-a mai r[mas mult. M-a= apropia de mata,
dar ai obiceiul de a ntinde mna =i chiar de a lovi... Se vede c[
e=ti un om crud... (Se aude vuiet de buldozer.) Bate centrul, tovar[=e
Ghioag[! (Tot pe geam.) Eu r[spund =i eu pl[tesc serviciul ce ni-l
C { R A R E

faci. nc[ o dat[! (Peretele cu portretul se cutremur[.) nc[ o dat[! Mai


cu inim[! E-he-he!
Peretele cu pricina cade n camer[. Un col\ de perete l doboar[
P E T R U

pe M O T O T O L la p[mnt. Portretul r[mne s[ atrne n aer...


Se face ziu[. Intr[ D O R O B A N |.
%
D O R O B A N |: Octavian Gheorghevici, cum vine asta?
Mata la p[mnt, iar Necunoscutul tot la locul lui?
M O T O T O L (sculndu-se n picioare, vede portretul atrnnd n
fa\[): Nu, aista-i Ucig[-l toaca. Nu se teme nici de cutremur, nici
de tancuri, nici de buldozere...
D O R O B A N |: Octavian Gheorghevici, acu=i vine repre-
zentantul de la ministerul nostru s[ ne dea r[spuns la denun\uri.
M O T O T O L: De unde =tii?
D O R O B A N |: Am =i eu agen\ii mei...
M O T O T O L: +i cum crezi, avem sor\i de izbnd[?
D O R O B A N |: Una din dou[: ori la mititica, ori afar[ =i la
alt post.
M O T O T O L: Apoi chiar c[ una din dou[...
M A G D A L E N A (intrnd): V[ rog pe amndoi, dragii mei, s[
elibera\i biroul.
M O T O T O L =i D O R O B A N |: De ce?
M A G D A L E N A: Reprezentantul de la minister, tovar[=ul
+eptichin, e fostul meu coleg de scoal[, vrea s[-i vorbesc ceva
ntre patru ochi...
M O T O T O L (ie=ind): Magdalena Borisovna, pune =i pentru
mine un cuvnt r[u sau bun, numai conform situa\iei...
D O R O B A N | (ie=ind): Magdalena Borisovna, nu v-am f[cut
n via\[ nici un r[u. V[ rog s[-mi face\i un bine.
M A G D A L E N A: Mai nti pentru mine =i pe urm[ pentru
al\ii. (Acoperind sp[rtura din perete cu o foaie de placaj.) Trebuie s[
lichid[m urm[rile cutremurului. (La b[taia n u=[, aranjndu-=i p[rul,
scuturndu-=i trupul.) Da, da, intra\i. (Intr[ +eptichin. nalt, zvelt, cu
b[rbu\[ =i must[\i, \ine p[l[ria n mna dreapt[, umbrela-baston atrn`ndu-
i de bra\ul stng.)
C { R A R E

+ E P T I C H I N: Bun[ ziua!
M A G D A L E N A: Bun[ s[ v[ fie inima, dup[ cum vi-s
c[t[turile!
P E T R U

+ E P T I C H I N (privind la Necunoscut): Chiar s[ vezi =i s[ nu


crezi.
&
'
M A G D A L E N A (dndu-i mna): Magdalena Borisovna

R E P E R
Para=ut[, =efa de cadre.
+ E P T I C H I N: Victor Andreevici +eptichin, de la minister.
M A G D A L E N A: Victora=, m-ai uitat, am fost colegi de

D E
scoal[?!

P U N C T U L
+ E P T I C H I N: Ah, dumneata e=ti, Magda?
M A G D A L E N A: +i cum din +eptecini ai ajuns Septichin?
+ E P T I C H I N: Poveste lung[. Dar, de fapt, a fost foarte
simplu: a=a mi-a eliberat metric[ secretarul sovietului s[tesc
Septichin. Pe urm[ a venit alt secretar =i pe un frate mai mic de-
al meu l-a rebotezat din +eptecini n +esecini.(Rde.)
M A G D A L E N A (rznd). I-a furat un cine...
+ E P T I C H I N: A=a iese.
M O + C O T R U | { (=i arat[ capul de dup[ u=[): Dar nici eu
nu-s Cotru\[, s Catrin\[....
M A G D A L E N A (dojenitor): Mo= Cotru\[! (Cotru\[ dispare.)
Ce zici de Necunoscutul nostru?
+ E P T I C H I N: Dac[ n-ai uitat, noi am avut de a face odat[
cu un portret al unui alt necunoscut...
M A G D A L E N A: Trist[ amintire... Dar am fost implica\i nu
noi, ci parin\ii no=tri...
+ E P T I C H I N: Mai precis, tat[l dumitale cu tat[l meu...
M A G D A L E N A: Da, just, tat[l meu declarase c[ tat[l
dumitale ar fi adus n camera de votare blestematul cela de portret
al nu se =tie cui...
+ E P T I C H I N: ...din care cauz[ tat[l meu a fost scos din
postul de director de scoal[ =i din nv[\[mnt.
M A G D A L E N A: Iar tat[l meu n-a mai ajuns nici director,
nici deputat, precum chitise...
+ E P T I C H I N: M[car a murit de moarte bun[.
M A G D A L E N A: Iar al t[u?
+ E P T I C H I N: De moarte bun[, adic[ de necaz. S[ le fie
\[rna u=oar[ la amndoi...
M A G D A L E N A: S[ le fie. (Pe alt ton.) +i acum ai vrea s-o
p[\esc =i eu cu acest Necunoscut?

+ E P T I C H I N: De ce s-o p[\e=ti?
R E P E R

M A G D A L E N A: Salveaz[-m[!
+ E P T I C H I N: }n ce fel?
M A G D A L E N A: Ai so\ie, copii?
D E

+ E P T I C H I N: O so\ie =i doi copii.


P U N C T U L

M A G D A L E N A: Ca s[ vezi... +i cnd te gnde=ti c[ \i-a= fi


putut fi so\ie... Doar m[ iubeai atunci, nu?
+ E P T I C H I N: }\i scriam versuri...
M A G D A L E N A: +i cine ne-a stricat dragostea?
+ E P T I C H I N: P[rin\ii no=tri... Adic[ nu att ei, ct
blestematul cela de portret.
M A G D A L E N A: +i acum iar s[ stea ntre noi acest portret?
+ E P T I C H I N: Nu v[d cum ar putea s[ stea ntre noi.
M A G D A L E N A: S[ uit[m ce-a fost. Mai bine s[ vedem ce-
ar putea s[ fie n viitor. (Cochet.) Vrei s[ m[ iei la Ialta?
+ E P T I C H I N: A=a nitam-nisam?
M A G D A L E N A: Ca amant[. Nu pe mult, pe o lun[.
+ E P T I C H I N: La Ialta?... Nu pot.
M A G D A L E N A: Da la Soci?
+ E P T I C H I N: Nici acolo!
M A G D A L E N A: Atunci poate n Turcia, c[-i =i mai cald?
+ E P T I C H I N: Peste grani\[? Cu att mai mult nu. Dar ce
te-a apucat?
M A G D A L E N A: Mi-ar merge vestea de =tii mata ce... =i
astfel poate c[ a= fi eliberat[ de aici.
+ E P T I C H I N (b[tndu-=i geanta cu palma): Ce mai veste-
poveste? n ceea ce ne-a\i trimis v-a\i ticluit buni=oare biografii.
De altele nici nu ave\i nevoie.
U=a se deschide violent =i intr[ toate personajele, n afar[
de S A F T A A R O N O V N A. M O + C O T R U | {
l-a luat de bra\ pe J A N C O R L A T E. Acesta din urm[
e mbr[cat n haine de culori \ip[toare. To\i se prezint[
pe rnd ]n fa\a lui + E P T I C H I N.
M O T O T O L: Octavian Gheorghevici Mototol, director.
D O R O B A N |: Doroban\, =ef de sec\ie.
C L { T I N I C I: Cl[tinici, pictor.
A U R E L: Aurel Zbanciu, =ef de dansuri.
V E R O N I C A: Veronica Slimonovna, =ef[ la cor.
+ E P T I C H I N (fiec[ruia.): }mi pare bine...
M O T O T O L: Iar acesta-i mo= Cotru\[, care acum zice c[
nici Cotru\[ nu-l cheam[ =i nc[ mai vrea s[-=i scoat[ pensie. Dar
dumnealui are s[ ni-l prezinte pe musafirul nostru din str[in[tate,
care se gr[be=te, din care cauz[ v-am =i ntrerupt discu\ia, scuza\i.
Ei, mo= Cotru\[?
M O + C O T R U | { (mpingndu-l nainte pe Jan Corlate): Acesta-i
Jan Corlat, turist din Fran\a, n[scut cndva prin p[r\ile noastre.
J A N C O R L A T E: Bon jour! Bona dz[ua, cum la voi!
M O + C O T R U | {: Vede\i c[ mai \ine minte c`te un cuvnt
de-al nostru. (mpingndu-l pe Jan Corlate spre Necunoscut.) Ia vezi-l!
Cine-i?
J A N C O R L A T E (c[znd n genunchi n fa\a portretului): O,
mon papa! Tata la mine. (Se urc[ pe un scaun, pup[ portretul, l scoate
de pe perete.) Mon papa! R[mas aici...
M O + C O T R U | {: Tat[l lui, cnd =i-a luat t[lp[=i\a n
patruzeci =i patru, c[ era fabricant, =i-a uitat portretul aici. +i iac[
acum fiul a dat de dnsul.
M O T O T O L (bucuros la nebunie, se repede =i pup[ portretul): n
sfr=it! n sfr=it! n sfr=it! Suntem salva\i!
D O R O B A N | (suspectnd ceva): De ce s[ru\i portretul?
M O T O T O L: Pentru c[ nu-i omul nostru!
D O R O B A N |: +i dac[ nu-i al nostru, trebuie s[-l s[ru\i?
M O T O T O L: P[i, vezi, a=a iese c[ suntem cura\i din punct
de vedere politic...
+ E P T I C H I N: Dar de unde s-a luat portretul ista pe peretele
C { R A R E

de aici?
M A G D A L E N A: Nu se =tie... ca pamntul.
+ E P T I C H I N (ridicndu-i b[rbia lui Jan Corlate). Pune portretul
napoi. (Jan Corlate pune portretul napoi.) Acest Jan Corlat nu-i dect
P E T R U

Ion Corlate din Zguduita Veche. (C[tre Jan.) Nu-i a=a, b[iete? Ia
arat[ pa=aportul.

J A N C O R L A T E: L-am uitat... la mili\ie.
+ E P T I C H I N: El s-a ntors nu demult din p[r\ile de nord...
M O T O T O L: Mo= Cotru\[, a stat cu mata?
M O + C O T R U | {: Era un b[iat foarte de treab[ pe atunci...
A U R E L: Mo= Cotru\[, s[ ne ntorci banii, =i chiar azi.
V E R O N I C A: Avem nevoie pentru nunt[.
M O + C O T R U | {: O parte-s la Jan Corlate, nc[ trebuie
s[-i scot. Dar cum? F[r[ de mili\ie o s[-mi fie greu.
+ E P T I C H I N: Ei, Octavian Gheorghevici, ia-\i activul =i s[
mergem la P[rf[nuc Ivanovici, las s[ vad[ =i dumnealui ce a\i
scris unul despre altul. Cu asemenea referin\e, cu vreo dou[zeci
de ani n urm[, v[ puteam pune =i la r[coare, acum ns[, cum
societatea noastr[ a avansat, ministerul propune s[ v[ l[s[m s[
v[ corecta\i pe loc, chiar aici unde lucra\i.
To\i ofteaz[ dezn[d[jdui\i. Se ndreapt[ spre ie=ire.

+ E P T I C H I N: Octavian Gheorghevici, lua\i-l =i pe Necunoscut


cu noi, doar din cauza lui s-a ntmplat toat[ t[r[=enia asta.
M O T O T O L (taie cu un cu\it a\a de care e ag[\at portretul): nc[
n spate nu l-am mai purtat... Fire-ar s[ fie! (=i aga\[ portretul de
gt. Ridic[ minile n sus, a rugaciune; c[tre to\i.) Ce s[-i faci?
T O | I: N-ai ce-i face!
A U R E L =i V E R O N I C A: Iar se amn[ nunta noastr[.
M A G D A L E N A: Matriarhatul meu bate pasul pe loc.
M O + C O T R U | {: Cte vorbe, =i nici una despre pensia
mea!
Asemenea unui suflu proasp[t, d[ n[val[ A D E L A I D A.
nalt[, frumoas[, cu p[rul fluturnd.
M O T O T O L: ncotro, domni=oar[? Comdia a luat sfr=it.
M A G D A L E N A: Finita la comedia.
C { R A R E

C L { T I N I C I: Adelaida!
A D E L A I D A: Cl[tinici!
C L { T I N I C I: Pr[p[dito!
P E T R U

A D E L A I D A: Pr[p[ditule! (C[tre Mototol.) Comdia, zice\i,


a luat sfrsit! Una, just, s-a sfr=it, dar ncepe alta.

!
M O T O T O L: Cine e=ti dumneata?

R E P E R
A D E L A I D A: Eu? Cl[tinici, ai cuvntul.
C L { T I N I C I: Dumneaei e pictori\[, mi-a fost coleg[ de
studii, e o adept[ nver=unat[ a realismului socialist. O prezint

D E
cu toat[ c[ldura: Adelaida Pripon!

P U N C T U L
A D E L A I D A (apucndu-l pe Mototol de portret): Unde v-a\i
pornit cu portretul n spate?
M O T O T O L: Spre Golgota.
+ E P T I C H I N: Domni=oar[, ne ]mpiedica\i.
A D E L A I D A: Dar de ce attea mutre acre?
C L { T I N I C I: Adela, portretul ista... nu se =tie al cui este...
A D E L A I D A: Cum, nu v-a pl[cut portretul? (}ntorcnd
portretul =i pe Mototol cu fa\a spre public.) Nu mi-a\i recunoscut eroul?
(To\i ncremenesc a nedumerire.) Octavian Gheorghevici, anul trecut
fabrica dumneavoastr[ a dep[=it planul?
M O T O T O L: Dep[=it... cu jum[tate de covor...
A D E L A I D A: Ei, vede\i! De cum s-a dat =far[ n \ar[
despre aceast[ realizare a colectivului condus de Dumnea-
voastr[, ministerul mi-a comandat s[ v[ fac portretul. +i, poftim,
vi l-am f[cut!
Rumoare printre cei prezen\i.

M O T O T O L: Aista-s eu?
A D E L A I D A: Da, dumneavoastr[, tovar[=e Mototol, ]n
carne =i oase.
M O T O T O L: Dac[ nu sem[n[m defel. Eu sunt chel...
A D E L A I D A (i pune lui Mototol o peruc[): Ast[zi sunte\i chel,
f[r[ frezur[, mine o s[ v[ creasc[ una nou[...
C L { T I N I C I: Adelaida lucreaz[ dup[ metoda realismului
socialist.
M O T O T O L: +i, pe urm[, eu n-am must[\i.
A D E L A I D A (i lipe=te lui Mototol must[\i): Ast[zi nu, iar
mine o s[ ave\i. Ei, dragi tovar[=i, seam[n[ Octavian
Gheorghevici cu persoana de pe portret?
T O | I: Seam[n[!
"
A U R E L =i V E R O N I C A: Mine facem nunta!
R E P E R

M A G D A L E N A: Matriarhatul meu d[ din nou semne de


via\[.
M O + C O T R U | {: Doamne, iar miroase a pensie. (Pune
D E

ghiveciul cu flori sub portretul Necunoscutului.) A\i v[zut? Nu v[


P U N C T U L

spuneam eu c[ Necunoscutul e un om de-al nostru?


D O R O B A N |: Un moment, da\i-mi voie! Cum =i la ordinele
cui a ajuns acest portret pe peretele de onoare?
A D E L A I D A: Eu l-am prezentat ministerului, iar cei de
acolo vi l-au expediat...
M O + C O T R U | {: Eu am dat de d`nsul n coridor, am
crezut c[ l-a dat jos vreun du=man de clas[ =i hai sa-l ridic pe
perete...
D O R O B A N |: Mata cu biografia matale... \i dai seama
ce-ai f[cut?
M O + C O T R U | { (dose=te ghiveciul cu flori de sub portret): Dar
ce-am f[cut? Eu, de, p[catele mele, ca omul care-=i caut[ pensia,
m[ dau dup[ cum spun cei mai mari...
M A G D A L E N A: Tovar[=e Doroban\! Iar pui ceva la cale?
Ba eu prima am observat portretul asa-zisului Necunoscut =i nu
m[ tem s-o declar deschis.
A U R E L: Parc[ spunea\i c[ eu am fost primul?
V E R O N I C A: Iar nu taci din gur[?
A D E L A I D A: Nu mai n\eleg nimic! (Ar[tnd la portret =i la
Mototol.) Poftim tipul =i poftim prototipul. Ce nu-i clar n toat[
t[r[=enia asta?
C L { T I N I C I: Acum totu-i clar ca bun[ ziua! Am dovedit
tocmai ce ni se cerea dovedim: avem =i tipul, avem =i prototipul.
+ E P T I C H I N: Ct prive=te portretul, ramne s[ mai vedem
cum vom aprecia politic fenomenul... Dar ce facem cu geanta
asta a mea plin[ cu denun\urile amicale pe care le-a\i scris cu
atta srg?
M O T O T O L (i smulge geanta din m`n[ =i o pune pe mas[):
Geanta are s[ stea unde am s[ zic eu. Aici eu sunt =ef =i nimeni
altul! Eu comand!
M O + C O T R U | { (i pune ghiveciul cu flori la picioare). Iac[ a=a
nacealnic mai zic =i eu. Pan[ de vultur, nu coad[ de cine!
D O R O B A N |: Bine, tovar[=i, dar mine ncepe nregistrarea
candida\ilor =i noi ce-i spunem lui P[rf[nuc Ivanovici? (Aratnd
la portret =i la Mototol.) S[-i raport[m c[ ne-am propus candidatura?
M O + C O T R U | {: Nu cumva nu \i-i pe plac candidatura
noastr[? Eh, s[-mi fi c[zut mata mie pe unde mi-am pierdut
zilele mai nu demult, te f[ceam piftie...
M O T O T O L: Mo= Cotru\[, f[r[ amenin\[ri!.. (}=i neteze=te
must[\ile =i frezura.) Dar de ce crezi mata, tovar[=e Doroban\ c[
eu n-a= fi o candidatur[ potrivit[? M[i oameni, m[i! Cum am
stat pn[ acuma pe perete =i n-a zis nimeni nimic, a=a a= putea s[
stau =i mai departe ct i h[ul =i pr[ul. Numai s[ mi se afi=eze
numele, pentru c[ n caz contrar iar ncepe comdia pe care am
mai jucat-o adineaori. C[, zau, mare comdie a mai fost! Am
ajuns de rsul g[inilor, nu alta. Bine, pe voi v[ mai n\eleg: v-a\i
temut de acest Necunoscut, adic[ de persoana mea, pentru c[
sunte\i subalternii mei, asta-i la mintea coco=ului. Dar eu, eu s[
ajung s[ m[ tem de mine nsumi, de umbra mea, asta n-am s[
mi-o iert niciodat[! Ei =i dac[ acest Necunoscut n-a= fi fost eu, ci
o cu totul alt[ persoan[, parc[ trebuie s[ v[ speria\i? Oricine ar fi
fost, tot om de-al nostru era. Pe pere\ii no=tri spioni str[ini nu
nimeresc!
D O R O B A N |: Asta mai r[mne s[ vedem... Tovar[=e
Mototol, unde s-a mai auzit la noi asemenea d[n[naie: ca omul
s[-=i atrne singur portretul pe peretele unei institu\ii de stat?
M O + C O T R U | { (ia napoi ghiveciul cu flori): M[i, m[i, la
zdup, =i-i mai mult[ poreadc[ dect n civilie. Cu politica niciodat[
nu-i de =uguit.
C { R A R E

M O T O T O L: ncotro schimbi vorba, tovar[=e Doroban\?


D O R O B A N |: ntr-acolo, tovar[=e Mototol, c[ dumneata
e=ti un impostor!
P E T R U

A D E L A I D A: Niciodat[ n-a= fi crezut c[ arta mea poate s[


provoace attea discu\ii n contradictoriu.
#
+ E P T I C H I N: Tovar[=i, nu uita\i c[ ne a=teapt[ P[rf[nuc
Ivanovici.
M O T O T O L: De ce s[ ne a=tepte, cnd eu, pur =i simplu,
pot s[-i telefonez? (Formeaz[ num[rul; vorbe=te cu emfaz[.) Alo?
P[rf[nuc Ivanovici?... O mie de ani pace! Aici Mototol! L-am
demascat pe Marele Necunoscut!... Da, da, din cap pn[ n
picioare! Cine era, zice\i? Cine putea s[ fie? Eu, desigur... Da, da,
eu n persoan[, pictat dup[ metoda... asta... a realismului frumos...
(Receptorul i se zbate n mini ca un cap de piton.) Tot acum?... La
Dumneavoastr[, cu tot colectivul? (Pune receptorul n furc[; =i aga\[
portretul de gt: cu minile n sus, a rug[ciune.) Ce s[-i faci?
T O | I: N-ai ce-i face!
M O T O T O L: Dup[ mine, baie\i!
A D E L A I D A: Mergem la vreo expozi\ie?
M O T O T O L: Da, la expozi\ie... pe Golgota. (C[tre +eptichin.)
}ntoarce-mi scrba ceea de r[va=e napoi.
+ E P T I C H I N: Mortul de la groap[ nu se ntoarce. (i scoate
must[\ile =i peruca.)
M A G D A L E N A: Comdia, stop!
M O T O T O L: Una stop, alta ncepe. Ce s[-i faci?
T O | I: N-ai ce-i face!...
To\i ies. n sunetele unui mar= funebru, din tavan
coboar[ alt portret al NECUNOSCUTULUI.
}n loc de cortin[ scena se acoper[ de mai multe portrete
ale NECUNOSCUTULUI.
Interpre\ii r[mn cu capetele sprijinite de portrete
n a=a fel, nct se pare c[, dac[ acestea ar fi ridicate n sus,
frnghiile ar duce n ceruri =i interpre\ii.
Cortina
C { R A R E
P E T R U

$
Parada m[=tilor
PARODII
1965 1987
&
R E P E R

Fire=te, totul e firesc


D E
P U N C T U L

Firescul din firesc... Fire=te,


Am dat firescului tribut
+i un firesc ne ocrote=te
De prea firescul cunoscut.
(Serafim Belicov, Nimic nu a trecut pe-al[turi...)
Mai \ii la vechile om[turi
Cu trup albiu =i bra\e moi?
Nu ne-au trecut nicicum pe-al[turi,
C[ci apa lor s-a scurs ]n noi.

Trecut trecut? Ba nu! Cite=te-l,


Fire=te, -n forme noi fire=ti,
Fireasc[ parte din firescul
Firescului c[ sunt =i e=ti.

Firescul e firesc. Fire=te,


To\i la firesc doar n[zuiesc:
Firesc e cel ce se fere=te
De nefirescul prea firesc.

E un firesc la o durere
+i alt firesc la bucurii;
C`nd pleci, un alt firesc se cere
Dec`t firescul cel c`nd vii.

Firesc acum, c[ ne-am ales cu


Firescul g`nd, ce-i tot firesc:
Firesc e p`n =i nefirescul!
Dar ce atunci e nefiresc?
Tratament
Doctore...
Sufletul lecuie=te-l de rele apuc[turi,
gura de-njur[turi,
creierul de searb[d[ g`ndire...
(Ion Vatamanu)
Lecuie=te-m[, doctore,
A=a cum =tii mai bine:
Scoate tot r[ul din mine
Cu penseta, ba chiar =i cu lopata,
A=a ca s[-l d[m gata.

+i pe urm[ aceast[ gur[


N-o vezi ce groaznic ]njur[?
Ia s[ mi-o tratezi oleac[,
Mama ei de... poftim, iac[,
Nici acum nu poate s[ tac[.

+i pe urm[ creierul
Mai am o rug[minte:
N-ai putea s[-i introduci o doz[
de minte?
C { R A R E
P E T R U

'
Lecuie=te-m[, doctore,
Cu scopul anume
Ca s[-mi po\i da drumul
Pe urm[ ]n lume,
+i ]\i promit c[,
Dac[ mai ajung cumva
}n asemenea hal,
Am s[ m[ internez din nou ]n spital.
C { R A R E
P E T R U




R E P E R
D E
P U N C T U L
Una botanic[
Dup[ Gheorghe Vod[
Eu noaptea nu-s acas[,
De=i m[-ntind ]n pat,
}n vis, prin borta cheii,
O iau spre c`mpul lat.

}nfip\i ]n glie bine


De bra\ v`njos de om,
}n cale, ca osta=ii,
St[ pomul l`ng[ pom.

Stau floare l`ng[ floare


+i se iubesc cu dor.
Ce mult[ clorofil[
S-a str`ns ]n frunza lor!

C`nd vei m`nca cu poft[


Din fructele lor dulci,
Tu s`mburii, b[iete,
Nicic`nd s[ nu-i arunci.
R E P E R
D E
P U N C T U L

Ci s[-i ]ngropi ]n \[rn[,


Ca marii agronomi,
+i-n alt[ prim[var[
Vor r[s[ri al\i pomi.

Din deal o boare prinde


U=or a frem[ta:
A bot de miel miroase,
Iar a friptur[ ba.

La g`nduri, ca la nasturi,
M[-nchei ca un b[rbat
+i iar, prin borta cheii,
Sar drept la mine-n pat.

Azi mergi la c`mp?


plugarii
}n zori m[ iau la rost.
Iar eu le-o spun pe cinste:
P[i eu de-acum am fost...
Eu sunt plugar
cum n-a v[zut Parisul
... +i dac[ totu=i nu-i ce-am vrut s[ fie,
Nu-i cartea vie\ii, ce-ai s[-i faci?
Talentul...
(Vasile Galaicu)
mi chinui mult orice vers ]n parte
+i-o ]ntrebare st[ruie ]n minte:
Dar dac[ asta-i ultima mea carte,
N-am scris-o, z[u, tot slab ca mai nainte?

Ba-i scris[ d`rz, cum poate doar ]=i scrie


Un muribund ]n febr[ testamentul.
+i dac[, totu=i, nu-i cum vrui s[ fie,
Ce pot s[ fac? De vin[ mi-i talentul...

Avem poe\i ce-o duc cu-al lor ]n pace;


Talentu-mi ]ns[ nu-i din cele nalte:
Oric`t produc, el boroboa\a-mi face
Mereu m[ d[ de gol la calitate.
C { R A R E
P E T R U

!
C[rturarul moldovean
=i Imperiul Otoman
Dup[ Nicolae Dabija
H`d, Imperiul Otoman
Se-nt[re=te an de an;
Se l[\e=te =i se-ntinde,
|[ri de-a valma le cuprinde.
+i acuma ]ncotrova?
A c[zut la r`nd Moldova.

Vine turcul ]narmat,


Iar norodul, speriat,
Codrul des l-a ]nfundat;
Cine iese la luptat?
C[rturarul ]nv[\at!
Turcul sabia ]=i bate,
C[rturarul pana-=i scoate,
Scrie-o liter[ frumos
Osmanl`ul cade jos,
C { R A R E
P E T R U

"
#

R E P E R
D E
P U N C T U L
+i-i mai scrie-o-ntreag[ foaie
Sabia ]i o dezdoaie,
+i-i mai scrie o duzin[
Semiluna-i lun[ plin[;
C`nd termin[ alfabetul,
Biruit ]i tot turcetul,
C[ci de buchii strig[ Ah!
+i ia drumul spre Allah.

C[rturarul, deci, atunci


Face semnul sfintei cruci
Peste mun\ii nal\i de turci
+i ]n cronic[ avan
Scrie adev[r taman
Cum a-nvins la greu aman
Cronicarul moldovean
Tot Imperiul Otoman.
$
R E P E R
D E
P U N C T U L

R`sul c[\elei
Pierduse =apte c[\eaua
+i-un lup al[ptase hoinar...
(Agnesa Ro=ca)

Stropit[ ]n ro=u fu neaua:


F[tase vreo =apte c[\eaua,
Cu limba c`ine=te i-a lins,
Iar \`ncii
ai naibii!
s-au stins.
Doar unul r[mase ]n via\[,
Acesta de sf`rcuri o-nha\[
+i-o suge, cum \`ncii doar sug,
C[\eaua icne=te prelung.
Feciorul c[\elei tot cre=te
+i iat[ c[\eaua, fire=te,
Observ[-n cur`nd foarte clar
C[ \`ncul... un lup e hoinar.
St[ ursul: }i dasem un pup,
Iar d`nsa ]mi fat[ un lup,
+i trist ]nspre codru o ia:
C[\eaua r[m`ne c[\ea!...
G[lu=te
cu stele
Dup[ Anatol Codru
n vale-i Molovata,
}mi ies ]n cale iar[
F`nt`ni cu multe ciuturi
Ce sc`r\`ie mereu
+i case ce se hoalb[
C[ am sosit la \ar[
Din sfera trepidant[
A sufletului meu.
Ah, cerul gol cu pielea,
A=a ca-n toat[ vara,
S-a aruncat ]n Nestru,
}n fiecare val,
Iar fete ochio=ele
C { R A R E
P E T R U

%
Cu trupul ca vioara
Stau c-un picior ]n ap[
+i cel[lalt pe mal.
Vi\ele ]n\[rcate-=i
}ntind spre mine botul,
S[ le s[rut pe buze,
O vorb[ s[ le spun,
Dar timpul nu permite
A ]nnoptat cu totul
+i-acas[ ]mi coboar[
Luceferi ]n ceaun.
Din oal[ aburi urc[
Spre infinite spa\ii
G[lu=tele, desigur,
}mi plac fierbin\i, nu reci.
M[ uit c-un ochi ]n mine:
Sunt plin de ecua\ii,
}n care-a= vrea s[-ncap[
Tot veacul dou[zeci.
C { R A R E
P E T R U

&
'

R E P E R
D E
P U N C T U L
Din oblastea
norocului
Au dat avans cu kilele
+i bani au dat ceva...
(Andrei Lupan)
Da, am venit cu sania,
Pocnind avan din bici,
C[ vreau s[ fac sobranie,
S[ v`stupesc aici.

+tiu, toate-\i merg de-a-ndoaselea


+i-\i ei pe cap belea,
De n-ai re=it voproasele
De pe povestka dnea.
S[ zicem, cu bucatele:
Ni-s bune de guleai,
C-a zis =i prisidatele
C[-i mare urojai.
!
R E P E R
D E
P U N C T U L

De-amu-i l[satul secului,


Dar roada-i toat[-n sac...
C`t mai umbl[m cu specul[,
Altfel nu-i d[m de hac.

Se duc s[teni o serie


Cu nuci =i usturoi,
Ajung p`n[-n Siberia
+i vin =i ]napoi.

Deci spun din capul locului


S[ hie l[murit,
C[-n oblastea norocului
}i ghine de tr[it.
C`te seri te-am
a=teptat
Dup[ Valentin Ro=ca
Stie iazul de sub sat,
A aflat =i-un tei,
C`te seri te-am a=teptat,
M[i, =i iar[ m[i!

Am avut noroc de nori


M-au stropit prin v[i,
C[ m[ aprindeam de dor,
M[i, =i iar[ m[i!

+tie codrul haiducesc,


Plin de porumbei,
Cum veneam s[ te iubesc,
Of, =i iar[ m[i.

Eu pe tine te-am ales


Dintre mul\i fl[c[i,
Te-am ales nu te-am cules,
+-apoi iar[ m[i.

M-am convins c[ n-ai obraz,


Nu te mai a=tept.
C { R A R E

Ia mai stai =i tu la iaz


Dac[ e=ti de=tept, m[i!
P E T R U

!
Un dor
din \[ri str[ine
C`nd plec ]n \[ri str[ine,
De \ara mea mi-i dor...
... mi-i dor de al meu neam...
(Vladimir Rusnac)
C`nd plec ]n \[ri str[ine,
De \ara mea mi-i dor,
De prispa casei noastre,
De dealul cu mohor,
De rude-apropiate
Plecate-n alte p[r\i
+i mai ales de v[rul
Ce s-a-nsurat an\[r\.

C`nd plec ]n alt[ \ar[,


Mi-i dor de neamul meu
Cu felul s[u romantic
Spre z[ri merg`nd mereu,
De mame solitare
Tot a=tept`nd la por\i,
Ce-au dat feciori ]n lume
+i-n loc le vin nepo\i.
C { R A R E
P E T R U

!
!!

R E P E R
D E
P U N C T U L
C`nd plec ]n \[ri str[ine,
Mi-i dor de limba mea,
Adesea prost rostit[,
Dar neao=[ sadea;
Dec`t s-aud tot hojma
Mersi =i, iar, Ochei!
Mai bine-o-njur[tur[
Cu cruci Dumnezei.

C`nd plec ]n \[ri str[ine,


Eu dup[ \ar[ mor
Cu c`t plec mai adesea,
Cu-at`ta mi-i mai dor;
+i din orice plecare
Un lucru obsedant!
Eu m[ ]ntorc ]n \ar[
Cu dor de emigrant.
!"
R E P E R

|[r`n[ pe asfalt
D E
P U N C T U L

... M[ scol cu noapte-n cap, m[ duc...


+i-ncet m[-ntorc spre cas[ iar[.
(Victor Teleuc[)

M [ prinde noaptea dor de \ar[,


De cioc`rlii ]n cerul nalt
+i m[ pornesc buimac spre gar[
Pe \arini negre de asfalt.

Un dor de mult ]mi spune mie


S[ mai rev[d prin c`mpuri verzi
|[rani cu spice-n p[l[rie
+i ]n ciubote mari de cherz.

Aprind din fug[ o \igar[,


Aroma gliei s[ m[-mbete.
Dar nu e nici un tren ]n gar[,
}nchis[-i casa de bilete.

De ici =i somnul m[ ]nmoaie,


Pe-o banc[ a\ipesc un pic.
Z[u, n-ar strica acum o ploaie,
C`nd p[pu=oii dau ]n spic.

Apoi m[ scol ]n zori, la =apte,


S[ duc spre centru de la gar[
Parfum de mere cump[rate
De-un or[=ean crescut la \ar[.
}ntoarcerea
fiului vostru
Voi poate-acum v-a\i a=ezat la mas[,
+i numai eu nu-mpart cu voi bucate.
(Titus +tirbu)
Eu nu v-am scris
C[ am s[ vin acas[,
Dar iat[ c[ mi-am de=ertat valiza,
Pornesc la drum
+i, c`nd ve\i sta la mas[,
Hop! cad =i eu,
Ca s[ v[ fac surpriza.

Mi-i autobuzul cam de-o marc[ veche,


La-ntors[turi
Abia pe ro\i se \ine,
Dar ce mi-i mie
Floare la ureche!
}n el un loc, at`t ]mi apar\ine.

Dar iat[ satul c`t[ ]mbulzeal[!


Fl[c[i ]n =ir cu c[r\i la cing[toare,
Probabil, merg la =coala cea seral[
Sau se filmeaz[
C { R A R E

}n vreo =ez[toare.
P E T R U

!#
Un paznic d`rz,
Cu arm[ =i cu c`ine,
O ia din sat
+i-l sim\i c[ nu i-i fric[:
Azi nu se fur[-n c`mp ce mai r[m`ne
+i, totu=i, paza bun[, vezi, nu stric[.

Dar rabla, moart[,


S-a l[\it c`t drumul;
Prin neguri v[d
Iubita noastr[ cas[:

Sus din hogeac


I se sub\ie fumul,
E semn c[ voi
V-a\i a=ezat la mas[.

Aud de-aici
Cum ]mp[r\i\i bucate
+i-n cupe ceai din cel ce se ]ntreab[;
V[ rog s[-mi pune\i
Por\ia de-o parte,
Ca s[ nu ias[ c-am venit degeaba.
C { R A R E
P E T R U

!$
!%

R E P E R
Un arhetip

D E
Are cas[ cu etaj,
Limuzin[ ]n garaj.

P U N C T U L
... N-are-un lucru omenie...
(Efim Bivol)
Tipul ista-i de nou tip,
Nu e tip, e arhetip:
Are tot ce vrea sub soare,
Greu de spus ce ]nc[ n-are.
Are cas[ =i ma=in[,
Cea mai fain[ limuzin[,
+i garaj cum altul nu-i
+i un beci desubtul lui,
Iar ]n beci enorm[ claie:
Tot butoaie pe butoaie;
Are curte impozant[
+i lunar c`te-o amant[
+i so\ie ce se \ine
Tot la b[i prin p[r\i gruzine,
Un b[iat needucat
+i un c`ine ]nv[\at;
Are pe conturi curente
+i depuneri, =i procente,
+i cumetri, veri=ori
Care ve=nic i-s datori...
Asta are, ceea are,
C[, z[u, ce nu are oare?
Arhetipul, cum se =tie,
N-are ani de pu=c[rie.
Dar de unde, z[u, s[-i ia?
Vine legea... s[ i-i dea.
!&
R E P E R

C`ntec dzisu
D E

dup[ moarte
P U N C T U L

Nu c`ntam, mai mult pl`ngeam:


Cobuzul din lemn de-agud
De lacrimi ]mi era ud...
(Nicolae Dabija,
Din c`nt[rile pierdute ale lui Dosoftei)
P`n Costin va costini
+i Neculce-a neculci,
Dosoftei va dosofti:
De meteahn[, Doamne sfinte,
Am s[ c`nt f[r de cuvinte
despre vremea ceea trist[
cu turcime antihrist[.
Peste t`rg lucea o lun[
cu grimas[ de nebun[,
ni=te stele m[run\ele
erau lacrimile mele,
c[ci luai cobuzu-n m`n[
ca ]n vremea cea b[tr`n[,
s[ dzic c`ntece de hval[
pentru-a fi de m`ntuial[
cestei \[ri =i cestui neam...
Nu c`ntam, mai mult pl`ngeam
=i strumentul meu de-agud
de lacrimi ]mi era ud,
c[ci veni scr`=nind din din\i,
osmanl`ul: De ce c`n\i?
+i durerile trecute
eu le dzisei pe t[cute,
c[-mi se ]necau ]n jele
toate vorbele a mele,
]nc`t hioro=ii bouri
dau cu coarnele ]n nouri.
+i c`ntam tot de jelanii,
ca s[ piar[ otomanii,
=i dziceam cu dor ]ntruna,
ca s[ cad[ semiluna
drept la mine-n c[limar[,
s[ se-nece ca o fiar[.
Iar matale, Doamne sfinte,
te dosi=i di dinainte
s[ n-auzi de rug[minte-mi,
deci eu dzic, dar n-am cuvinte,
c[ci e-un c`nt mai mult pl`nsoare
pentru vremuri viitoare,
s[ stea la catapeteasm[
hiri= cum ar fi agheasm[;
=i-i un c`ntec pe t[cute
despre vremile trecute
=i de-at`ta =i vi-l las,
Ca Dabija s[-i dea glas,
c`nd a vre, de multe ori,
c[ci =i el ]i scriitori
C { R A R E

nu cu pan[ cu stilou,
ce-a fost vechi s[ fac[ nou.
P E T R U

!'
Consecin\ele
absen\ei tale
Absen\a ta ]i alinare,
...Dragostea-mbr[zdat[, nesem[nat[.
(Andrei Grumeza, Absen\a ta)
Pe hogeagul casei mele
S-a rupt luna drept ]n dou[.
C`t era s[ vii acolo?
Hai pe-o sear[, hai pe dou[!

}n absen\a ta, haino,


Dorul meu ce-avea s[ fac[?
}nflorii =i eu ca pomul,
Da-s un pom cu floare seac[.

+-apoi care-i consecin\a?


Am r[mas noi doi azi, drag[,
Un amor f[r de s[m`n\[
+i un trup pe veci p`rloag[...
C { R A R E
P E T R U

"
"

R E P E R
D E
Un v`nt ce seam[n[

P U N C T U L
cu mine
De v`ntu-acesta care vine
N-am s[ m[ ap[r...
C[ci seam[n[ grozav cu mine.
(Leonida Lari, De v`ntu-acesta...)
Din zarea cea ]ncr`ncenat[,
Cu ochi aprin=i, cu p[r v`lvoi,
Un v`nt se-ndreapt[ ]nspre noi
+i eu l-a=tept ca pe un tat[.

Grozav mai seam[n[ cu mine:


Tr`nte=te geamuri, u=i la r`nd,
Apoi de ur[ grea vibr`nd,
Ba pleac[ iar, ba iar revine.

O, frate v`nt, de=i-mi e=ti taic[,


Cu suflet sumbru =i rebel,
Cu tine sunt =i eu la fel:
Tu e=ti un v`nt, eu sunt v`ntoaic[.

Se uit[ lumea la noi rece


+i mai ne-ar pune gheara-n g`t,
Ea nu pricepe nici at`t:
Tot ce e v`nt ca v`ntul trece...
"
R E P E R
D E

La menajerie
P U N C T U L

R`sul st[ ]nchis ]n cu=c[,


Zi-i ce vrei, el nu te mu=c[...
(Gheorghe Bl[naru)
ntr-o \ar[ tropical[
A tr[it o animal[:
R`sul nu =tia de pl`ns,
A tot r`s p`n a fost prins.

R`sul st[ acum ]n cu=c[:


Nici nu r`de, nici nu mu=c[,
+i-l ghiontesc cu vorba to\i:
Ia mai r`zi, m[i, dac[ po\i.

R`su-n col\ul lui se duce:


Unde-i jungla mea cea dulce?
R`sul mi-a c[zut ]n pl`ns:
Unde-i ho\ul ce m-a prins?

Cine r`de, cine mu=c[,


Hai, copii, cu el ]n cu=c[!
Cei ce cam obraznici ]s
O p[\esc ca acest r`s.
Numai
noi a=a
Te cunosc de-o zi,
Te iubesc de-un veac...
(Vasile Romanciuc)
Poart[-mi pe sub nas
Iarba cea de leac.
Te cunosc de-o zi,
Te iubesc de-un veac.

C[ci eu din p[m`nt


Sfat str[bun ascult:
De-o cuno=ti pu\in,
O iube=ti mai mult.

Fa\[-n fa\[ st[m


Solitari copaci.
Un cuv`nt n-ai spus
+i din nou iar taci.

Numai noi a=a


Fi-vom veci de veci:
}nc[ n-ai venit
+i de-acuma pleci.

Deci, s[ d[m pe v`nt


C { R A R E

Auritul scrum:
Nici nu ne-am aprins,
+i ne-am stins de-acum...
P E T R U

"!
Ce-i la Nicu=or
]n s`n?
Spune, ce ascunzi ]n s`n?
O pl[cint[, un mosor?
Nu, Lenu\[, un tractor...
(Vitalie Filip)
Nicu=or, r[spunde drept:
De ce e=ti umflat la piept?
Spune: ce-ai ascuns ]n s`n?
Nu cumva un bra\ de f`n?
Poate pl[cin\ele moi,
Un mosor sau un pisoi?

+i r[spunde Nicu=or:
Nici pisoi, =i nici mosor,
Am ascuns un autor,
Un poet, =i-l \in la piept.
Vrei s[ spui: o poezie?
Ba de unde-ar fi s[ fie?

Nicu d[ gr[bit din pleoape,


Stai un pic ca s[-\i explic:
Poezia nu ]ncape,
Autorul e mai mic.
C { R A R E
P E T R U

""
"#

R E P E R
D E
P U N C T U L
Portretul celei dragi
Pletele tale neagr[ furtun[,
Ochii un ]nsetat ulcior.
(Alexandru Negri=)
Sunt pletele tale o neagr[ furtun[,
Iar ochii-nsetate ulcioare;
+i fa\a-i roz-alb[ ca fa\a de lun[,
Iar bra\ele-s crengi str`ng[toare.
La fel \i-s =i s`nii cu chipul de sfere
Ce-n nouri balastu-=i ridic[;
Iar buzele tale cu ro=ie miere
Le-a uns f[c[torul-vl[dic[.
Un cap c`t bostanul, spr`nceana t[ciune,
Mijlocul un miel ce se-ntinde...
A=a-i c[ grozav \i-i portretul, ia spune?!
Prea scurt sunt ]n bra\e, cu greu l-a= cuprinde...
"$
R E P E R
D E
P U N C T U L

Jum[t[\ile vie\ii mele


Dup[ +tefan Lozie
Prieteni dragi, acum v[ pun direct ]n fa\[
Acea f[ptur[-n lume ce este a mea via\[.
Da, nu t[g[duiesc vreo tain[ nim[nui:
O jum[tate, iat[-o, iar alta hiri= nu-i.
Cum tai din m[rul ro=u exact o jum[tate
+i-o dai unei m[tu=e sau poate unui frate,
A=a-mi lipse=te mie, din via\[-n adev[r,
Acuma jum[tatea ce-am dat-o, cea de m[r.
Un g`nd m[ zv`rcole=te ca lupu-n v[g[un[:
Au nu cumva am dat eu bucata cea mai bun[?
Au partea cea stricat[, ]n ea c-un vierme gras,
Ce fac c`nd v[d c[ tocmai aceea mi-a r[mas?
+i de a=a-i anume, dar am dovezi c-a=a e,
Atunci vede\i, prieteni, c-am dres o d[n[naie?!
S[-\i dai tu partea bun[, iar \ie s[-\i opre=ti
Doar partea cea mai proast[? O, cap, ce prost mai e=ti!

O, via\[-jum[tate! De ce te-am rupt ]n dou[?


Dar de-mi erai ]ntreag[, n-aveam idee nou[
Ce-o spun acum la lume: Voi, fete =i b[ie\i,
Oricum de v-ar fi via\a, n-o fr`nge\i ]n buc[\i!..
Invita\ie la ploaie
Auzi, iubito, plou[.
Azi plou[ pentru noi...
(Vasile Romanciuc)
Auzi cum plou[? Haide,
Iubito, tot acum,
F[r nici un scop anume
S[ r[t[cim pe drum.
Ia uite cum mai plou[!
+i plou[ pentru noi,
Ca s[ ie=im afar[
Din pat, aproape goi.
S[ ne plimb[m ]n voie
Noi, tineri =i frumo=i,
Ca ni=te paparude
Din anii seceto=i.
Acum e cald, c[-i var[:
Hai ie=i, z[u, c`t s[-\i strig?
C[ iarna o s[ ning[
+i o s[ fie frig...
C { R A R E
P E T R U

"%
}nstr[inare
Mi-i s[rutul str[in
+i e ultim!
(Aurel Ciocanu)
Printre nouri sc[mo=i
Eu sunt singur pr[p[d!
C[ ]n ochii-\i frumo=i
Numai eu de m[ v[d.
Se coboar[-ntr-un h[u
Luna cea de-ametist.
L`ng[ um[rul t[u
Eu sunt singur =i-s trist.
}ntr-un lan de pelin
G`ndu-mi scocior[ greu.
Mi-i s[rutul str[in,
Parc[ nici nu-i al meu.
Ochii mi-au adormit,
Mi-s bra\ele reci,
Pe-o clip[-am venit
+i m[ duc pentru veci...
C { R A R E
P E T R U

"&
"'

R E P E R
D E
Nu pot spune

P U N C T U L
c[-s acela=i totdeauna
Dup[ Arhip Cibotaru
Nu pot spune c[-s acela=i totdeauna:
Ieri, de-o pild[, am oprit furtuna.
Ast[zi ]ns[ ore cu duiumul
Printre crengi plecate ]i dau drumul,
C[ci a=a cum sunt =i cum v[ par,
Sufletul mi-i codru de stejar.
De c`te ori, c`nd v[d
un t[ietor de lemne,
}i chem la mine, ]i fac semne,
S[-mi taie crengile uscate,
Dar parc[ po\i ca s[ le tai pe toate?
+i drumul lung, de unde vine,
Cu altul se-nt`lne=te-n mine
+i st[ s[ vad[, spre izvoare,
Cum vin ]n c`rduri c[prioare
Cu pas domol, merg`nd agale,
C[ci n-am nici pu=ti =i nici pistoale.
Arar de tot de prin h[\i=
Mai iese c`te-un lup din ascunzi=
+i mai r[pe=te c`te-o ciut[, numai una...
V-am spus: nu sunt acela=i totdeauna...
#
R E P E R
D E
P U N C T U L

Porciada
Dup[ un autor anonim
Un porc gr[sun, tot carne =i sl[nin[,
St[tea pe g`nduri l`ng[ un cote\,
Avea ceva-n privirea lui senin[
Ce n-ar fi avut nicic`nd un porc mistre\.

L-am sc[rpinat o clip[ pe spinare


+i porcul, groh[ind biruitor,
A =i plecat s[-=i caute m`ncare
Cu r`tul ]ndreptat spre viitor...
S[get[ri
MAXIME
19631990
l ]ntrista veselia altora. +oarecele sc[pat viu din ghea-
rele pisicii devine erou
Lumina prea puternic[ te
na\ional al =oricimii.
orbe=te.
Pot s[-l critic: m[ va ierta
Mai bine arm[ f[r[ paznic,
mi-e frate.
dec`t paznic f[r[ arm[.
Semifabricant. Capra cu un singur ied nu intr[
]n poveste.
Din\ii care nu mu=c[, nu se ascut.
Omul cu mai multe fe\e r[m`-
Visul ho\ului: c`ini loiali. ne ]n cele din urm[ f[r[ de
Celui str`mb nu-i place oglinda nici una.
care-l arat[ drept. Prietenia nu trebuie s[ devin[
Femeia vinde, b[rbatul cal de d`rval[.
cump[r[. Dormea noaptea =i visa ziua.
Omul f[r[ de un picior e ]n St[tea mereu cu mintea ]n po-
c`=tig: n-are nevoie de doi zi\ia de drep\i.
pantofi.
Musca de pe coroana suvera-
Cine recunoa=te c[ e prost, e nului se consider[ giuvaier.
deja un pic de=tept.
Prostia e man[ cereasc[: nu i
Da, femeile sunt flori: cer se d[ oricui.
]ngrijire la timp.
Cele mai reu=ite asonan\e le
C { R A R E

Observ[m gre=elile altora mai aud poe\ii surzi.


u=or dec`t pe ale noastre.
Partizan cu... epole\i.
+oapt[ de surdomut.
Capul gol n-ai cu ce-l acoperi.
P E T R U

Tr[ia ]n parantezele p[rerilor


str[ine. Satiricul scrie cu sabia.
#
#!
Un scriitor, cu superioritate: Tot p[\itu-i... pedepsit.

R E P E R
Azi n-am scris nici un r`nd.
Odihna dulce mul\i lene=i
E mai u=or s[ dai sfaturi, aduce.
dec`t s[ le urmezi.

D E
Capul i se \inea pe umeri
Nu ofensa\i pe tinerii infrac- numai datorit[ g`tului.

P U N C T U L
tori, l[sa\i-i s[ mai creasc[.
Savant: vroia s[ ob\in[ o ras[
Se afirma, neg`nd mereu pe al\ii. de lupi ierbivori.
Era at`t de trist, ]nc`t ]\i venea Capul plecat =eful ]l m`ng`ie.
s[ r`zi.
Pentru a-\i primi salba, trebuie
Dec`t mort de sete, mai bine s[ pleci capul.
mort beat.
Lipsea =i atunci c`nd era prezent.
Oamenii ajung celebri abia
Judec[torul ]nr[it nici sie
dup[ ce mor.
dreptate nu =i-a g[sit.
}mp[ratul =oarecilor tr[ie=te
Capul de bronz era mai scump
tot ]ntr-o gaur[.
dec`t cel viu.
St[tea drept =i judeca str`mb.
Mergea pe trei c[r[ri =i-o c[uta
Actorii slabi cer mereu roluri tari. pe a patra.
M[garului nu-i place s[-i spui Aricii se m`ng`ie... cu \epii.
pe nume.
C`nd t[cea, ]\i vorbea at`t de
De r`ie po\i sc[pa, multe...
de lichele ba.
Or[=eanul veritabil fuge... la \ar[.
Avea o gur[ plin[ de vorbe
B[tr`ne\ea ]ncepe de la
goale.
primele amintiri.
Un singur lucru era ]n\eles: nu
Neschimbate r[m`n numai
se ]n\eleg.
schimb[rile.
G`ndea ]n gura mare.
Nu era cerb, dar purta coarne.
Te-a b[tut, dar nu cu g`nd r[u.
Oglinzile drepte nu fac
Gura la \`\[ se trage. complimente.
Nu era mare b[utor: c`t ]i Ce rost s[ ne mai cert[m, dac[
d[deai, at`ta lua. p`n[ la urm[ tot ne ]mp[c[m?
#"
Mai bine beat sub mas[, dec`t Se t`ra =i la vale.
R E P E R

mort pe lai\[. Tot pl`ng`ndu-se doctorilor, i


|ine-\i picioarele la un loc, se f[cuse mai bine.
D E

aici nu e=ti la plaj[. Ai sau nu ai cap, p[l[rie tot


P U N C T U L

Dragostea se aprinde u=or, ura trebuie s[-\i cumperi.


se stinge mai greu. Du-te acas[, altfel cum ai s[
Fiica popii =i-a dres glasul =i ne mai vii =i m`ine la mine?
prosl[ve=te partidul. Nu se vinde numai ceea ce nu
Deputatul cel t[cut st[ ]n jil\ul se cump[r[.
s[u mai mult. Mul\i v`n[tori nimeresc mai
Doamna cu gura mic[ face mult cu vorba dec`t cu arma.
scandalul mare. Nu toate pietrele sunt pietre
R[zboiul e b[rbat, pacea scumpe.
femeie. Drumului ]i st[ bine sub ro\i.
Cine vorbe=te mult, aude Sf`r=it de v`n[toare: garderob[
pu\ine. de bl[nuri.
Cei mai mari ocupan\i sunt P[reri fripte la gr[tarul criticii.
eliberatorii. Ulciorul mic de=art[ butoiul
Soi de basarabeni: du=mani mare.
cu fra\ii =i fra\i cu al\ii. Ap[r[-\i pielea, dar n-o f[ pe
Ho\ului nu-i place s[-=i vad[ pielea altora.
chipul ]ntr-o art[ realist[. Tot t[c`nd ]n =edin\e, f[cuse
Unii moldoveni se \in de b[t[turi la palme.
m`ini numai c`nd joac[ Hora Se uit[ la miel ca la o c[ciul[
Unirii. gata.
Buc[\ic[ de p`ine De c`te Ov[zul idealul calului.
ori ne m[n`nc[ ea pe noi?
Corcitur[: ]nc[p[\`nat ca un
Z[u, ce mutre au unele fe\e! m[gar =i prost ca un bou.
Numai ]n vizit[ se sim\ea ca Tot ]n calul bun se d[ mai mult
la el acas[. cu biciul.
C`t[ moral[ i s-a f[cut vulpii, Un moldovean, general de
tot =mecher[ a r[mas. armat[: vindea elicoptere =i
Ura vine iubind. cump[ra h`rle\e.
Mirosea de la el a subaltern. Unul beat turt[: be\ivan cu
zacusc[-n gur[.
Alt[ ie=ire nu era dec`t
intrarea (]n PCUS). B[rbat ie=it la pensie: nici \[rii,
nici muierii
Cum ]i statul, a=a-i =i obiceiul.
Pe uli\a sa =i g[ina-i Raport: Am construit c`te
]ndr[znea\[. 0,00001 latrine pe c. de
locuitor.
Ni=te oi p[scute de un lup.
Cel cu o m`n[ nu se apuc[ s[
Ai c[zut, ridic[-te. fac[ f`nt`n[.
A= zice =i eu ceva, da lupu-i pe Escrocul v`neaz[ norocul.
aproape.
Cuplu interna\ionalist:
Coco=ul b[t[u= nu prinde la
carne. =ovinel, =ovinic[

}ntrecere ]ntre boi: care e mai Orbul n-are nevoie de ochelari.


de=tept? +tiin\a de carte are du=manii ei
Un fustangiu ]=i curta propria aparte.
so\ie. Cuno=tea mai multe limbi (cu
Un parlamentar gospod[ros: ajutorul translatorului).
venea ]n parlament cu tribuna Apuca lingura cu am`ndou[
de acas[, una me=terit[ cu
m`inile.
m`na lui dintr-un salc`m
noduros. }n orice hain[ l-ai dichisi,
Invalid al frontului cultural, porcul tot porc r[m`ne.
gradul I. M`n[ spart[ de gloan\e.
C { R A R E

Boala nu te ]ntreab[ ce post Erau mai mul\i glon\i dec`t ho\i.


ocupi.
Dac[ ai cu ce-l ]mpodobi, =i
Un parlamentar: Ce-i, docto- dracul poate deveni preot.
P E T R U

re, cu mine, c[ vorbesc =i prin


somn? Deputat beteag de minte.
##
}l a=tepta pu=c[ria cu u=ile Fiecare ]=i caut[ un rob c[ruia
deschise. s[-i poat[ spune prieten
devotat.
Tribun[ de ar fi, c[ oratori se
g[sesc. Toate porc[riile sunt f[cute de
oameni, nu de porci.
Para=uti=tii urc[ la cer, ca s[
cad[ jos de acolo. C`nd ]nchizi ochii, vezi lumea
mai frumoas[.
Denun\: Se d[ drept rom`n,
dar, de fapt, e moldovean de-al Dosul face, fa\a trage.
no=tru. Cum \i-i leafa, a=a =i ceafa.
Migrantul ]nn[scut nu se La copacul mic nu te du cu
opre=te la Prut. planul mare.
Chiar =i g[ina cea neagr[ tot Drapelul se d[ dup[ v`nt.
ou[ albe face.
Chiar =i filmele ]n alb-negru le
P`r[: +i-a f[cut casa cu fa\a vedea ]n culori roze.
spre Rom`nia
Oameni suntem, spun unii
C`rpal[ peticit[. c`nd sunt prin=i cu porc[rii.
+i-a ascuns biletul de partid Cat`rul ]nc[p[\`nat nu trage
dup[ icoana M`ntuitorului. nici la vale.
Focul nu se a\`\[ cu paie ude. Cine s[ te elibereze de
Buni tovar[=i la ho\ie. eliberatori?

Buzun[re=ti restaurant +i printre bolnavi sunt oameni


na\ional privatizat. s[n[to=i.

Krader Gold magazin Oamenii r[i n-au na\ionalitate,


privatizat (cu capital str[in). sunt interna\ionali=ti.

Planeta T`mpiada. F[cea din ochi cu =oldul.


C { R A R E

C`nd se aprinde lum`narea, Restaurant Sus paharul!


patima se stinge. Hotel N-avem locuri.
P E T R U

D[dea de poman[ =i cerea Semn r[u : i-a groh[it porcul


rest. ]n prag.
#$
#%
}I d[dea ]n obraz pe la spate. }n venele lui curgea s`ngele

R E P E R
tuturor =ovinilor.
Cel ple=cat nu-=i cump[r[
pieptene. O erotoman[: M[i Ioane, cine
\i-a f[cut copiii?

D E
Lupul b[tr`n ajunge de r`sul
c`inilor. |inta= specializat: nimerea

P U N C T U L
numai ]n oameni.
Nu-i zi veneticului frate, c[ \i
se urc[ ]n spate. Planul de perspectiv[ a
pompelor funebre
Pe an ce trece, cre=te num[rul
c[r\ilor pe cap de locuitor. Divor\at[ cu un singur copil,
dar cu pensie alimentar[ de la
Divor\a mai des dec`t se mai mul\i haid[i.
c[s[torea.
Doi vecini mi-au ocupat c`te
Din ziare: Cresc vertiginos =i o camer[ =i le-au declarat
pre\urile la dragostea cu plat[. republici separate.
Omul s[rac burt[ nu poart[. +efii mari se cunosc dup[
Cravat[ la pielea goal[. num[rul din\ilor de aur.
Oare =i raiul de pe ceea lume Manifesta un interes nes[n[tos
e pentru =efi =i deputa\i? pentru propria sa s[n[tate.

+i \apul poart[ barb[, dar nu-i Din toat[ cohorta de pro=ti,


mare ]n\elept. el p[rea cel mai de=tept.

D[ medalii la canalii. Studioul Hopa-film.

Dac[-i zici frate, de ce i te urci Cine se scoal[ mai diminea\[,


se culc[ mai devreme.
]n spate?
Fiecare =oarece cu gaura sa.
}nfuleca ]n sudoarea frun\ii.
Persoana prea bl`nd[ r[m`ne
Nu-\i f[ amici din venetici.
fl[m`nd[.
Dracul nu-=i face cruce.
B[tut de g`nduri str[ine.
S`rba fo=tilor nacealnici. Se are de bine cu cei r[i.
Perspective sexuale. }ntrebare adresat[ redac\iei:
Masc[ de om sincer. Nu s-ar putea ca soarele s[
#&
r[sar[ mai ]nt`i la noi =i numai Un iepure de cas[ (din gura
R E P E R

pe urm[ ]n Japonia? =arpelui): Recunoa=te-mi, te


rog, suveranitatea
P[rintele din satul nostru nu
D E

crede nici ]n Dumnezeu, nici Baionete pa=nice.


]n dracu.
P U N C T U L

Voluntari de la periferie:
Canalia ]=i a=teapt[ medalia. ]mpu=c[ doar cu bumb[rezi
de oaie.
}I dai afar[ prin judecat[, el
intr[ ]napoi prin partid. Bastionul, pardon bastonul
democra\iei noastre.
Armata imperiului era at`t de
numeroas[, ]nc`t nu mai avea Papagalule, e=ti liber s[ stai ]n
cum s[ ]ncap[ ]n grani\ele lui colivie.
naturale. Teritoriu ocupat de
Herghelegiu de profesie: intr[ eliberatori.
c[lare pe cal =i ]n prezidiu. Pia\[ de dsfacere a ideilor.
Nu-i nici cerneal[ ]n Pe cea cu picioarele lungi nu-i
v`nzare, a=a c[ moi peni\a ]n u=or s-o ajungi
Negru de Purcari.
Moment de criz[: mai multe
Colectivul Avangarda se partide dec`t lideri.
afl[ ]n coada coloanei.
Dinte pentru dinte =i denun\
}nchide gura, c[ de nu ]\i pentru denun\.
dau la bot!
Biografie: opincar ajuns
Chirurgul c[tre pacient (]nainte pantofar.
de opera\ie): Ia seama, dac[
De cum se n[scuse, prinse a
mori, s[ =tii c[ te mai tai ]nc[
\ipa: To-va-r[=i!
o dat[
Boga\ii \[rilor s[race.
Dansa ]ntr-un picior, pentru
c[ numai unul avea. Salarii f[r de comentarii.
Floricele
pe c`mpii
POEZII PENTRU COPII
19621986
Legea polite\ii
Po\i s[ intri-n casa mea
Ori=ic`nd ai vrea,
Doar c[-nt`i ]n u=[ bate
+i ]ntreb[ de se poate.

Fr[\iorii
C`t m[ str[duiesc, ]mi pare,
Pe Andrei n-am s[-l ajung,
C[ci cu c`t eu cresc mai mare,
Cu-at`t el este mai lung.
C { R A R E
P E T R U

$
$

R E P E R
D E
Pui=orii mei

P U N C T U L
g[lbui
Pui=orii mei g[lbui,
Z[u, cu d`n=ii nu mai pot,
Toat[ ziua pui, pui, pui,
Ce le dau, m[n`nc[ tot.

Le aduc ]n farfurie
M[m[lig[ aurie
+i p`n mai zic: pui, pui,
Puii sunt, m[liga nu-i.

Troscot le-am tocat, ]n fine,


S[ le dau =i vitamine
Gust[ric[ deocheat[,
Iar ei au p[pat-o-ndat[.

}mi scad sacii de merinde,


Puii mei cresc ]nainte,
Sacii tot mai mititei,
Puii tot mai m[ricei.
$
R E P E R
D E
P U N C T U L

Optimistul
Tu, eu nu sunt pl`ng[re\,
Dar am pl`ns mai ieri, se =tie.
Vre\i s[ =ti\i de ce, b[ie\i?
Am avut o bucurie.

Ciob[na=ul
Am, am, am eu trei iedu\i,
Cam n[t`ngi, dar dr[gu\i.
Eu i-am scos s[ pasc[-n pace
}n poiana ce le place.
Cu purtarea lui ho\easc[,
Nu vrem lupul s[ soseasc[,
Numai botul s[-=i arate,
+i plec[m ]n alt[ parte.
Costic[ =i Grivei
Vino p`n la prag, Costic[,
Nu sta-n poart[ ca un ghem;
Ce, =i de Grivei \i-e fric[?
Nu mi-e fric[, dar m[ tem

Fie pace pe p[m`nt


ntr-o casc[ de r[zboi
Un hulub cuibar ]=i face.
S[ c`nt[m c`t mai vioi:
Fie-n via\[ numai pace!

}ntr-un tub de proiectil,


Flori a=az[ un copil.
S[ c`nt[m cu to\ii-un c`nt:
Fie pace pe p[m`nt!
C { R A R E
P E T R U

$!
Fr[\iorii
=i bunicii lor
Ionic[ =i Petric[,
Fr[\iori, de mult se ceart[:
Pe bunic =i pe bunic[
Vor ]n dou[ s[-i ]mpart[.

Jum[tate de bunic
E a mea, auzi ce-\i zic?!
+i bunica jum[tate
E a mea, auzi, m[i frate?!

Iar bunicii, ferici\i,


R`d ]ntregi, ne]mp[r\i\i.
C { R A R E
P E T R U

$"
$#

R E P E R
D E
P U N C T U L
B[iatul, soarele
=i luna
Luci, soare, luci!
Dup[ deal de ce te duci?
Dup[ dealul cel cu vii
M[ a=teapt[ al\i copii.
Iar pe cer, lucind mereu,
}\i las luna-n locul meu.
Lun[ plin[, lun[ mare,
Mergi, b[iete, la culcare!

Un motan
citea o carte
Un motan citea o carte
+i-a zv`rlit-o h[t departe:
Miau! Iar despre c`ini =i lei.
+i nimic de =oricei!...
$$
R E P E R

F[-mi =i mie
D E

trotinet[
P U N C T U L

Dorinu\a, cam cochet[,


Zice c[tre fr[\ior:
Bade, f[-mi o trotinet[,
Dar s[ fie cu motor.

De ce pl`ngea
ariciul?
Picura un pui de-arici
Lacrimi calde,
Lacrimi mici.
De ce pl`ngi tu ca un la=?
L-a-ntrebat un iepura=.

N-am prieteni,
Nu pricepi?
To\i se tem de ai mei \epi.
C`nd vreau s[-i cuprind mai tare,
}i ]mpung =i, cic[,-i doare.

Iepura=ul se aprinde:
Da tu, frate, nu-i cuprinde,
D[-mi, ca mie, numai laba.
Uite-a=a,
Ce pl`ngi degeaba?...
Poreclici
El la to\i le-a pus porecl[:
Unu-i Lupu, altu-i Sfecl[.
Dar =i lui i-a pus un pici
O porecl[ Poreclici.

Albinu\a =i copilul
Hai, copile, las[ joaca,
Vino s[ ]mi vezi prisaca.
Vin, c[ vorba ta ]mi place,
Dar d[-mi miere, =i nu ace.

Lic[ =i animalele lui


Azi la =coal[ ce-ai adus?
Am adus un pui de urs.
M`ine ce-ai s-aduci, ne spui?
V-o aduc pe mama lui.
C { R A R E
P E T R U

$%
Veta nu e piept[nat[
De ce nu te pieteni, fat[?
Pieptenele mi-i ]n geant[.
P[i, deschide-o, dar, odat[.
P[i, acas[ mi-i chei\a.
Ad[-o, dar, la fuguli\a.
Nu =tiu unde am l[sat-o.
Hai stai jos, nepiept[nato.

Pl`ng[rea\a
Cine-a rupt iar o gherghin[?
Pl`nge Nu\a ]n gr[din[,
Vars[ lacrimi mult amare,
Parc-ar fi o stropitoare
C { R A R E
P E T R U

$&
$'

R E P E R
D E
P U N C T U L
Mama \i-a luat
creioane
Mama \i-a luat creioane,
F[ pisici =i purcelu=i,
+i ma=ini, =i avioane,
Dar auzi ce-\i spun, Ioane,
}n caiete,
Nu pe u=i!

P`r`torul
Toat[ ziua ne p`nde=te
+i la tata ne p`r[=te.
Cum am face s[-l d[m gata?
S[-l p`r`m =i noi la tata?
%
R E P E R
D E
P U N C T U L

Desenul lui Ignat


M[i Ignat, m[i Ignat,
Tare prost m-ai desenat!
Asta-i fa\[, mam[, mam[!
+i zici c[ desen se cheam[?
{sta-i nas =i asta-i gur[?
Asta-i, bre, caricatur[!

Iepuril[
Mama ]l ]ndeamn[-n sil[:
Scoal[-te, m[i Iepuril[!
Iar[ el: Acu=i, acu=i,
+i se-ntinde ]n culcu=.
}ns[ iat[ din tufi=
Vine lupul pe furi=,
Iepuril[ s-a sculat
+i-a fugit ne]ndemnat.
Para=uta p[p[diei
Drept din mijlocul c`mpiei
}nverzite-n toi de var[,
Para=uta p[p[diei
Urc[-n cer, apoi coboar[.

B[iatul care nu d[
bun[ ziua
Ca un v`nt, ca o furtun[
Nicu intr[-n cas[:
Unde-\i este ziua bun[?
Mi-a r[mas acas[
C { R A R E
P E T R U

%
Binef[c[torul
Cum ]mi faci un bine, -]ndat[
Tu m[ spui la lumea toat[.
Cum s[ fac eu, m[i Marine,
Ca s[ nu-mi mai faci alt bine?

Motanul
=i borcanul
Zi, unde-i sm`nt`na?
De ce-i gol borcanul?
}ntreab[ st[p`na,
Dar tace motanul,
Cuminte cu totul
Privind la st[p`n[:
Nu vede c[ botul
I-i plin de sm`nt`n[?
C { R A R E
P E T R U

%
%!

R E P E R
D E
P U N C T U L
Graurul
Un b[iat =iret colea,
Pune-n pom o colivie,
Ca s[ poat[ prinde-n ea
P[s[rica ce-o s[ vie.
Dar un graur =i-a f[cut
Cuib al[turi o minune.
M[i, de unde a =tiut
C[ am vrut s[-l prind,
ia spune?
%"
R E P E R
D E

De Anul Nou
P U N C T U L

Noaptea-i alb[ de ninsoare,


Ninge lin =i ]ndesat.
Cu o torb[ ]n spinare
Mo= Cr[ciun intr[ ]n sat.

Iar ]n urma dumisale,


Urecheat =i dr[g[la=,
Sare prin om[tul moale
Un n[stru=nic iepura=.

El aduce o solie
Pentru c`inii cei haini:
Hai din ast[ zi s[ fie
Numai pace-ntre jivini!

+i cum intr[ Cr[ciunil[


}n ograda lui Ona=,
Sare-un c`ine,
F[r[ mil[
H[m[ind la iepura=.
Iar acesta nu se las[:
M[i Grivei, nu mai f[ vorb[!
Ia prime=te-ne ]n cas[
+i-o s[-\i d[m ceva din torb[.

+i mai afl[ de la mine:


Ai trecut de-acu m[sura
C[ci de Anul Nou, fr[\`ne,
Nu e bine s[ faci gur[.

+i Grivei, plin de sfial[,


Zice bl`ndului ortac:
Scuz[-m[ de ]ndr[zneal[,
C[ mai mult a=a nu fac.

De-o fi v`nt, de-o fi furtun[,


|i-oi da casa mea cu tot.
+i, ]n semn de pace bun[,
Vino s[ te pup pe bot!
C { R A R E
P E T R U

%#
Iepura= de la ora=
Tat[l meu, de la ora=,
Mi-a adus un iepura=
M[run\el, dar zurbagiu:
Sare, fuge, parc[-i viu.

Eu deschid s[ ies din cas[,


Iepura=ul vrea s[ ias[,
Eu ]l las, iar el s[ vezi!
O ia fuga spre livezi.

A\i v[zut ce iepura=!


E adus de la ora=,
Dar la trup, la urechiu=i
Nu-i de vat[ =i de plu=,
Nu-i luat din magazine,
Dac[-l scapi, s-a dus, nu vine

Prinde-l, tat[,
}nc-o dat[
S[-l ar[t la lumea toat[!
C { R A R E
P E T R U

%$
%%

R E P E R
B[t[u=ul

D E
P U N C T U L
Vorba voastr[ m-a dat gata,
Z[u c[ din r[bd[ri m-a scos!
Cine m-a p`r`t la tata
C[-s un b[t[u= focos?
Las c[ aflu eu acu=i,
C[ de nu nici nu mai pot.
Cine-a spus c[-s b[t[u=?
Spune\i, ca s[-i dau la bot

Motanul lui
N[t[flea\[
Ia te uit[ ce cotoi
Foarte m`ndru =i de soi!
Are blan[
Astrahan[
+i must[\i
Parc[-s s[ge\i.
E viclean =i curajos,
C`nd se duce dup[ prad[.
Una-i r[u: e-un somnoros,
De-l trag =oarecii de coad[.
%&
R E P E R
D E
P U N C T U L

Arvinte
Mama i-a pus ceas pe m`n[
+i l-a prevenit pe fiu
Ca de la sc[ldat s[ vin[
Pe la cinci, nu mai t`rziu.

}ns[ a venit Arvinte


Tot t`rziu, ca ]nainte.

S-a sc[ldat =i a prins pe=te,


Iar pe maica o prive=te
Drept ]n ochi, zic`nd =iret:
Ceasul ista se gr[be=te,
Poate c[ ]l duci la me=ter,
Ca s[ mearg[ mai ]ncet
Sc`nteieri
EPIGRAME
19561999
C[tre to\i oamenii
de pe planeta P[m`nt
De vre\i un pa=nic viitor,
Un sfat s[ asculta\i mereu:
Nu v[ ur\i e prea u=or,
Iubi\i-v[, de=i-i mai greu...

Dragoste t`rzie
n sufletul meu, un castel b[trnesc,
Ce cau\i, iubire trzie?
M[ rde =i fata pe care-o iubesc,
M[ rde, plngnd, =i so\ia...

De-ale opozi\iei
Nu e vreo rebeliune,
ns[ gndu-i nesupus:
Opozi\ia propune
S[ se strige Jos!... mai sus.
C { R A R E
P E T R U

&
&

R E P E R
D E
P U N C T U L
Ipotez[
Ca s[ devii savant, pe ct se pare,
Adesea lucrul cel mai important
E s[ aduci dovezi conving[toare
C[ ntelegi... ce-a spus un alt savant.

Eva c[tre Adam


Eva caut[ prin rai:
Al\i barba\i nu-s, oricum dai;
La Adam se-ntoarce-n col\:
Ah, e=ti unicul meu so\!...

Unui flutura=
Flutura=, cnd vezi de jos
Avionu-n sl[vi nalte,
Tu s[ nu crezi c[ \i-e frate:
El te d[ cu clorofos...
&
R E P E R

Unui scriitor care se


D E

repet[
P U N C T U L

Cititorii cei iste\i


Spun c[, cic[, te repe\i,
Pe cnd tragedia ta
E c[ n-ai ce repeta...

Unui pictor
care mai mult vorbe=te dect picteaz[
Acesta zici c[-\i este \elul:
Vrei publicul s[ te cunoasc[?
P[i nu vorbi, ci ia penelul
+i las[... arta s[ vorbeasc[.

Unui scriitor
care ignoreaz[
dragostea
Din romanul t[u adie
Cel mai straniu crez[mnt,
C[ deun[zi o Marie
A n[scut... din duhul sfnt.
Unui bolnav
amorezat
Toat[ ziua cu tablete;
Iar spre sear[ hai la fete!
Vl[guit o noapte-ntreag[,
nspre zori din nou pe targ[.

Unui bibliofil
C[r\i ai multe, faptu-i fapt,
ndesite raft n raft,
Nici nu =tii cum de ncap.
Poate le mai sui... =i-n cap?

Conflict
=i consecin\[
Un de=tept =i cu un prost
S-au luat piepti= la rost.
La cu\it a-nvins cel prost
C { R A R E

Lupta-i bun[, dar ce rost?...


P E T R U

&!
Un critic teatral
Criticul, l[sat pe-o coast[,
Zice: Piesa, da, e proast[,
Dar actri\a principal[
Are-un corp!... E colosal[!

Unui citatoman
Ce mai tratat! Numai citate
Din zeci de tomuri adunate.
Att mi pare doar c[-i r[u:
Nu ai nici un citat... de-al t[u.

Roman\[
n fa\a anilor ce vin
Nicicnd n-am s[ \i-o iert
C[ mi-ai ntins paharul plin
Cu sufletul de=ert...
C { R A R E
P E T R U

&"
&#

R E P E R
D E
P U N C T U L
Unui tip
Se-ntorc toate pn la urm[
ntr-un fel cum nu-mi convine:
Ieri nu-\i mai d[deam de urm[,
Azi nu pot sc[pa de tine...

Moment
S[ ie=i din firea mea, mnie!
Ai ars un pic, \i-o fi de-ajuns.
Dect pe fa\[ du=m[nie,
Mai bine pace pe ascuns.

C[tre oglinda
str`mb[
Nu vezi mutra cum =i-o schimb[
+i-=i nfoaie platul piept?
Fii, oglind[, =i mai strmb[
+i pe strmb arat[-l drept...
&$
R E P E R
D E
P U N C T U L

La moartea
lui Don Juan
Cnd l-au pus n sc[ld[toare,
Babele-=i d[deau cu cotul:
Ce b[rbat! Chiar =i cnd moare
Uit[ c[ nu-i mort cu totul...

Omului om
Eu v[d cum moare omu-n om,
n fa\a groazei din atom.
Dect alt om dintr-o maimu\[,
Pe cel de azi mai bine-l cru\[.

Mentalitate
S[ fur? Cum[tre, cum se poate?!
Eu sunt lipsit de-acest cusur:
Cnd am n casa mea de toate,
La ce-mi mai trebuie s[ fur?
O so\ie mul\umit[
Ea-i nespus de bucuroas[:
Am un so\ b[rbat model:
Mi-am f[cut cu dnsul cas[
+i copiii tot cu el...

B`rfitorul
De nu bei cnd \i propune,
Zice c[ e=ti mitocan.
Iar de bei, la to\i te spune:
M[i, da-i mare be\ivan!...

R[spuns
Te iubesc? Nu te iubesc?
Stai pu\in s[ m[ gndesc,
Doar ct timp nu m-am gndit,
+tiu bine c[ te-am iubit...
C { R A R E
P E T R U

&%
Unuia care vine
des ]n vizit[
Nu, eu nu-\i dau n obraz,
C[ vii des, mi pare bine,
Dar mai d[-mi un pic r[gaz
S[ mai vin =i eu la tine.

Unui ]nc[p[\`nat
Orice-\i spun, tu te arunci
S[ m[ contrazici. n fine,
Tu m[ contrazici =i-atunci
Cnd eu sunt de-acord cu tine.

Servilul ]n cosmos
Gr[sun =i zdrav[n, la plimbare
i spune =efului pitic:
+ezi dumneata n Carul Mare,
C[ eu ncap =i-n Carul Mic.
C { R A R E
P E T R U

&&
&'

R E P E R
D E
Unui ve=nic t[cut

P U N C T U L
Gura v[d c[-i tace.
Dar mintea ce-i face?
Las[-l, bre, n pace,
C[ =i dnsa tace.

Moralistul
Un mo=neag cu dalbe plete
l mustreaz[ pe-un student:
Ce tot umbli tu la fete?
Fii ca mine... con=tient.

Unuia care te \ine


de vorb[
Cnd m[ prinzi =i-mi zici: Salut!,
Ce s[-\i spun? M[ bucur mult.
Dar mai mult[-mi faci pl[cere
Cnd mi spui: La revedere!
'
R E P E R
D E

Unui pretins
P U N C T U L

binef[c[tor
Judecnd n felul t[u,
Vreau s[-\i spun c[ pentru mine
E destul s[ nu-mi faci r[u
+i deja mi faci un bine.

Un bolnav speriat
Doctore, ce-a fost cu mine?
Mi-a fost r[u =i n-a fost bine.
Dar acuma uite, z[u,
C[ mi-e bine... Nu e r[u?

Uitucul
Am o boal[: sunt uituc.
Cum s[ scap de-acest bocluc?
C[ci la doctor cnd m[ duc,
Uit s[ spun... c[ sunt uituc.
Drac de soa\[
Am o soa\[, drac de soa\[:
M[ trimite pn la pia\[
+i apoi m[ ia la rost,
Cic[: Spune unde-ai fost?

Adev[r trist
Tot b[rbatul care n-are
La femei succes defel
E sortit f[r[ cru\are
S[ devin[... so\ model.

Unui fost care


nu mai este
Din onoruri =i trufie,
Din vorbirea lui pe nas,
Din ma=in[ =i simbrie
Numai burta i-a r[mas.
C { R A R E
P E T R U

'
Vopsire
Vopsit \i este p[rul,
+i buzele-\i vopse=ti,
Vopse=ti =i adev[rul,
+i zici c[ m[ iube=ti.

|ap isp[=itor
Criticat, fire istea\[,
S-a \inut vnjos o via\[,
Dar odat[, l[udat,
A c[zut, n-a rezistat...

Compliment
cu supliment
Vai, ce mai cuminte soa\[!
Nu \i-a-ntors cuvntu-n via\[:
Orice-i zici, e tot t[cut[.
Apoi tace... c[ e mut[.
C { R A R E
P E T R U

'
'!

R E P E R
D E
P U N C T U L
Numai at`t?
Cnd inel de cununie
+i m[rgele lungi la gt
I-am luat, ea-mi zice mie:
Asta-i tot? Numai att?

Unei vopsite
Te-ai vopsit s[ fii frumoas[,
Toat[ fa\a: ruj, pomad[...
Mo= Cr[ciun =i tot mai las[
M[car nasul s[ i se vad[...

Un caz
Dupa nunt[ desp[r\ire,
Face mofturi conul mire...
Fata pleac[-ntr-un minut:
Ce-am avut =i ce-am pierdut...
'"
R E P E R
D E
P U N C T U L

Cu un v`nz[tor
E prima dat[ cnd curat
Tu restu-mi dai, nu m[ n=eli.
Nu po\i s[-mi spui ce s-a-ntmplat?
Mai face lumea =i gre=eli...

Un afemeiat
Poate c[ nici nu-i de vin[,
Dar cu dnsul uite ce e:
Chiar =i-o fust[ din vitrin[
I se pare c[-i femeie.
Testamentul
...unui ahtiat dup[ p[mnt
n cimitir e cel mai bun p[mnt:
Dect s[ creasc[ flori sau m[r[cini,
Mai bine p[pu=oi s[-mi pune\i pe mormnt,
S-ave\i ce da la porci =i la g[ini...

...unui sportiv grozav


Si mort a= vrea pe cineva s[-nving!
Deci, rog, mormntul s[-mi s[pa\i
C-un centimetru mai adnc
Dect la to\i ceilal\i...

...unui or[=ean incorigibil


Ca or[=ean de meserie,
Mai am un dor, cel mai vr[jma=:
Tr[ind la sat, a= vrea s[-mi fie
M[car mormntul la ora=...
C { R A R E
P E T R U

'#
Unui mic func\ionar
Cte-n lume s-au aflat,
Nu-s chiar toate cum le vrei:
P[l[rie \i-ai luat,
Cap, s[-mi spui, de unde-\i iei?

Greiera=ul =i furnica
Am cntat cum se cuvine
Din vioar[ pe la por\i...
+i acuma ce-\i r[mne?
Mergi =i fur[, dac[ po\i.

M`nc[rime
Cnd se-aude din mul\ime,
Unde te ntorci mereu,
Peste tot e mnc[rime!
Z[u, m[ simt flamnd =i eu...
C { R A R E
P E T R U

'$
'%

R E P E R
D E
A= crede...

P U N C T U L
A= crede n noroc cu zel,
Dar nu =tiu cum arat[ el;
A= crede-n bani =i portmoneu,
Dar... gol e buzunarul meu.

Pacientul
=i stomatologul
Doctore, mi-a\i scos un dinte
+i m[ doare, e pr[p[d.
Eu \i-am scos? Nu te \in minte,
Casc[ gura... s[ te v[d.

}nainte de m[riti=
Te-a mai bate, drag[ fat[,
+i-i umbla plngnd mereu.
El pe mine s[ m[ bat[?
Ba m[ tem c-am s[-l bat eu...
'&
R E P E R
D E

Unui tont[l[u
P U N C T U L

Ar fi cazul s[ se =tie,
Orict pari de auster,
Ce por\i tu sub p[l[rie,
Nu e cap, ci un cuier...

Un deputat
basarabean
Deputatul din C[pre=ti
A ajuns la Bucure=ti.
ntrebat: De unde e=ti?
El, de-acum la Bucure=ti,
N-a mai spus c[-i din C[pre=ti...

De-ale ocrotirii
Contra vremilor apuse,
Zic, s[ ne c[lim t[ria:
Ocrotirea limbii ruse
S[ se fac[ n Rusia...
Unei cocote
O, e=ti zn[ ntre zne!
Dar r[bdare! Stai, ce faci?
Doar ct m-am uitat la tine,
+i de-acuma te dezbraci...

Unei m`ndru\e
Astea-s flori de pe Elbrus,
De pe unde ai umblat,
Ne tot spui ce ai adus,
+i nu spui ce ai l[sat...

La func\ionarea limbii
de stat ]n Moldova
C\i migran\i s[ ne soseasc[,
D[-i cu limba romneasc[,
D[-i =i ast[zi, d[-i =i mini,
Din str[ini s[ faci... romni.
C { R A R E
P E T R U

''
Portret de preot
basarabean
Scoal[-n Kiev absolvit[,
Ochi-i spre Ural privesc,
Cu sutana moscovit[
+i colac... moldovenesc.

}mbog[\itul de ast[zi
Avere-n bani n saci cusut[.
+i tot mai numeri bani, Ioane?
Eu num[r doar pn la o sut[...
(Dar suta e de ... milioane.)

Un preot proimperial
Bun e preotul nou parc[,
Dar e cu n[rav sucit:
Vrea biserica s-o-ntoarc[
Cu fa\a spre r[s[rit...
C { R A R E
P E T R U

!
!

R E P E R
Cade inima ]n burt[

D E
P U N C T U L
Trist[, mut[-n vreme scurt[,
Cade inima n burt[.
Cnt[ burta n surdin[:
Pot sa cnt, de-acum sunt plin[...

La m[n[stirea
C[priana (1992)
O, m[n[stire din p[dure,
Vin venetici ca s[ te fure
+i, cnd s[-i judeci cu ocar[,
Ei se ascund n alt[ \ar[.

La unii doctori
de ast[zi
Doctori ce-s n tot momentul
Mai bolnavi ca pacientul
+i, ajun=i pe malul gropii,
Primii, ei, dau ortul popii.
!
R E P E R
D E
P U N C T U L

|ip[l[ul cu =urub
A tot \ipat n mod strident
Pn s-a v[zut n parlament.
Acuma \ip[ la ai s[i:
Vede\i s[ nu fi\i \ip[l[i...

Ultima speran\[
Am s[dit copac frumos
+i m[ jur s[ m[ \in viu
Pn va cre=te-att de gros
Ca s[-mi fac din el sicriu...

Eu m-am n[scut ]n
Rom`nia
Eu m-am n[scut n treizeci = cinci,
Eu m-am n[scut n Romnia,
Dar liberat de bol=evici,
Acum m[ aflu n... Rusia.
Destin de orator
La tribun[ te-ai n[scut,
La tribun[ ai crescut
+i din ea, ct nu-i trziu,
Cred c[ ai s[-\i faci sicriu.

Sclavul
totalitarismului
Port de la \ari o vn[taie
Intrat[-n suflet mult adnc:
Eu pn nu ncasez b[taie,
Nici nu lucrez, nici nu m[nnc.

Un decep\ionat
P[i, asta e democra\ie?
Eu am luptat ca un voinic
+i-ai mei sunt to\i sus la =efie,
C { R A R E

Doar unul eu sunt de nimic...


P E T R U

!!
Un frunta= prins
]n p[pu=oi
M-au prins c[rnd la p[pu=oi
+i-mi iau medalia-napoi;
Le-o dau, da-i rog: to\i sacii grei,
Cu p[pu=oi, r[mn ai mei...

Radiografie recent[
Lume gras[ =i mancurt[
Trece prin examinare:
Numai trup =i numai burt[,
Inim[ deloc nu are...

Celui l[sat
pe t`njal[
Hai ridic[-te mai iute,
Fii din oameni pricepu\i:
Cine vine s[ te-ajute?
C { R A R E

To\i vin... tu s[ i aju\i.


P E T R U

!"
!#

R E P E R
D E
P U N C T U L
Cameleonul
Vreau s[ se =tie sus, chiar azi, la centru,
C[ sunt croit din stofa colectiv[:
Am fost =i sunt =i ve=nic voi fi pentru
+i contra celor care-s mpotriv[...

Un b[d[ran
la pomenirea mortului
Cu vin n fa\[ =i bucate,
Un rgit la urm[ scoate:
Nu vreau memoria s[-i insult,
Dar, viu fiind, punea mai mult...
!$
R E P E R
D E
P U N C T U L

Un politician
de papur[
Politicianul cel n[tng
Are o pozi\ie:
La alegeri de nu-nving,
Trec n opozi\ie...

Poc[in\[
de mancurt
Sunt mancurt =i \i-o spun scurt,
Ca s[ =tie lumea toat[:
Da, amice, te-am vndut,
Dar cu inima curat[...
Un fost =ef de depozit
Revizori pe-ntreaga \ar[,
Nu regret nici un minut:
Da\i-m[ de-acum =i-afar[,
C-am furat tot ce-am putut...

Mie ]nsumi
(la 60 de ani)
O, c\i poe\i la vrsta mea
Erau de-acuma clasici, da!
+i c\i mureau, de multe ori,
La vrsta mea nemuritori.

Iar eu, ajuns la vrsta lor,


Nici clasic nu-s, dar nici nu mor.

C[tre micul cititor


Cartea mea-i cu multe file
+i cu multe poezii;
Cum ai s-o cite=ti, copile,
C { R A R E

D[-o =i altor copii.


P E T R U

!%
Referin\e istorico-literare
Citind cartea Rezonan\e, r[mi profund convins c[ Petru C[rare e
un talent autentic, nzestrat de natur[ cu toate calit[\ile necesare
observatorului satiric, umoristului, care vede spectacolul vie\ii... Fiind
umorist talentat, poetul nu putea s[ nu scrie =i versuri lirice
impresionante, p[trunse deseori de enigmele existen\ei omene=ti. Via\a
ns[=i i ofer[ lui C[rare motive poetice.
Petru C[rare e poetul concretului. Versurile sale sunt sugestive acolo
unde e vorba de material v[zut, tr[it...
Vasile COROBAN

E destul s[ cite=ti pe foaia de titlu numele lui Petru C[rare, ca pe


buze s[ vin[, f[r[ s[ vrei, un surs. C[rare, dup[ cum l-a anun\at volumul
de versuri Soare cu din\i, este un talent satiric, un umorist cu verv[, iar
uneori un liric subtil...
Participnd adeseori cu Petru C[rare la ntlniri cu cititorii, am
avut prilejul s[ constat ct de apreciate sunt versurile lui de c[tre public.
Nicolai COSTENCO

Un demon al ironiei, pe ct de mali\ios, pe att de blajin, aprinde


lumini colorate, care se amuz[ =i se hrjonesc crend un joc =iret, care
este fa\a adev[rat[ a lui C[rare.
...Petru C[rare p[trunde n psihologia =i logica individual[ a
parodia\ilor, ne-o dovede=te majoritatea parodiilor. Ironia lui
C { R A R E

prelunge=te creator originalul, se constituie numai n spiritul lui.


...Numeroase beneficii i ofer[ lui Petru C[rare concrete\ea, precizia
\intei artistice.
...Spontaneitatea, dezinvoltura, lipsa oric[rei note de f[cut sunt
P E T R U

m[rturia unei predispozi\ii umoristice ingenue. C[rare posed[ arta


zmbetului blajin, care ascunde abil acidul, ironia coroziv[, preten\ia

!&
!'
de a demasca. n poeziile bune el r[mne fidel umorului nostru

R E P E R
tradi\ional inofensiv, reveren\ios, =[galnic, binevoitor =i chiar ng[duitor,
umor ce blameaz[ cu atta discrete\e sl[biciunile oamenilor =i ordinea
lucrurilor.

D E
Mihai CIMPOI

P U N C T U L
... Dintre autorii ncep[tori se eviden\iau c\iva chema\i de destin
pentru a reabilita numele de scriitor na\ional, militnd cu toat[ pasiunea
=i curajul tinere\ii pentru demnitate uman[, pentru dreptate =i adev[r.
l vom numi aici pe poetul Petru C[rare, care la numai 20 =i ceva de ani
a demonstrat prin aceea ce a scris n acele mprejur[ri o adev[rat[
maturitate de scriitor =i cet[\ean.
... La fel ca mul\i al\i tineri intelectuali (n acela=i num[r =i autorul
acestor note), poetul Petru C[rare a fost dat afar[ de la lucru (revista
Chip[ru= n. n.), mult timp a fost =omer, f[r[ surse de existen\[ =i
abia ntr-un trziu angajat la o gazet[ raional[. Curajosul poet n-a depus
niciodat[ armele, nu =i-a schimbat convingerile =i crezul nici ast[zi.
Lui i apar\ine celebra poezie Oaspete nepoftit (din jungla colonialismului):
Noi avem un ho\ n cas[, / Noi cu ho\ul st[m la mas[ , / Ne-a ie=it
mai ieri n cale / Cu idei =i cu pistoale ...
Vladimir BE+LEAG{

Zmbetul lui Petru C[rare e o s[lb[ticiune frumoas[ ce sare


necontenit din lacrim[ n lacrim[ ca s[ nu se nece.
Grigore VIERU

...Cele mai reu=ite parodii ale lui Petru C[rare se citesc dintr-o r[suflare,
strnesc hazul =i ndeamn[ la medita\ie. Revenind la paralela frecvent[
dintre parodist =i criticul literar, ne vedem obliga\i s[ spunem c[ autorul
este nzestrat cu gust fin, unul care nu se leag[ de m[run\i=uri insignifiante,
ci dezv[luie aspecte concludente ale operelor supuse investig[rii. Dar el
este, nainte de toate, artist: parodiile lui sunt opere de art[...
Ion CIOCANU

...Umorul =i ironia lui P. C[rare continu[ ceva din umorul =i ironia


lui Ion Creang[: Se odihnesc mai mult cnd mor, / Trei zile-ntins e
!
trupul lor, / Dar pe cea lume iar se scoal[ / =i se a=tern pe roboteal[
R E P E R

(Plugarii).
...Condi\ia suprem[ a scrisului lui P. C[rare e de a schimba pe
calea explor[rii intense a umorului =i a satirei fa\a literaturii =i a
D E

oamenilor, de a trezi con=tiin\a uman[ =i cea artistic[ din letargie =i


P U N C T U L

comoditate, pentru a le ndemna spre luciditate =i adev[r.


Timofei RO+CA

Sunt sigur c[, la ora bilan\ului intermediar dintre anumite jalon[ri


bibliografice, foarte pu\ini autori s-ar alege, precum Petru C[rare, cu
attea pagini de valoare, rezistente ntr-o aproape neobi=nuit[
adaptabilitate a lor la diverse genuri =i matrice ale artei literare: satir[,
umor, liric[, dramaturgie, proz[, literatur[ pentru copii... Petru C[rare
r[mne autorul cu o reputa\ie conturat[ distinct =i temeinic nc[ din
perioada debutului s[u, de cnd s-a v[zut nevoit s[ navigheze,
nfruntnd primejdii =i restric\ii, ntre Scila =i Caribda agresivit[\ii sus-
pu=ilor din birourile n care se preparau infamia =i obr[znicia
ultrasocialiste. De cele mai multe ori, Petru C[rare a r[mas fulminant,
debordant spiritual, mereu solicitat, aplaudat =i cu destule pagini nv[\ate
pe dinafar[ de cititori. Pe bun[ dreptate, n spa\ii pruto-nistrene Petru
C[rare de\ine reputa\ia de vel-diagnostician n ale satirei =i umorului,
de spadasin nenfricat al zeit[\ilor ce au n grij[ depistarea =i
condamnarea r[ului social =i moral. Nu de pu\ine ori, prin atacurile-i
cavalere=ti (fie, uneori, donquijote=ti) Petru C[rare de la Zaim le-a
substituit chiar celor ataca\i spaima cu zmbetul. Numai c[ ace=tia,
corija\i prin zmbet, au fost, totu=i, mai pu\ini dect titra\ii n ai
nomenclaturii care, n func\ie de puterea de\inut[, au ncercat =i mai
ncearc[ s[ supun[ umori=tii la un dresaj umilitor...
Leo BUTNARU

Lotul satiric al literaturii noastre e ns[mn\at att de rar, nct orice


apari\ie n acest gen dificil =i capricios merit[ s[ fie cnt[rit[ cu toat[
aten\ia: s[ nu t[iem o crengu\[ verde, deoarece nu-s att de multe, dar
=i s[ nu l[s[m una uscat[, care ar putea d[una crengu\ei verzi.
Buc[\ile incluse n cartea ntre patru ochi scot n relief o seam[ de
laturi care nu ne prea fac cinste... Dac[ le-am trece sub t[cere, ele s-ar
nmul\i =i ar disp[rea mult mai ncet dect o vrem.
Cartea lui Petru C[rare pledeaz[ pentru om =i omenie =i este un
arbore verde pe lotul cam arid al prozei noastre satirice =i umoristice.
Victor PROHIN

L-am cunoscut personal la Congresul III al scriitorilor din Moldova


(1965), congres la care lumea noastr[ literar[ se trezise, vorbind despre
istorie, neam, limb[, alfabet romnesc...
Petru C[rare la acea epoc[ era un fel de himia, un surghiunit pe
la Telene=ti =i pe aiurea...
n 1972 am \inut n mn[ cartea S[ge\i de P. C[rare la libr[ria
Universul, dar atunci nu mi-am procurat-o, cu gndul c[ vin mine
nu se mai epuizeaz[ tirajul ntr-o zi cu somnolentele noastre pofte de
lectur[. Costa numai 28 cop. =i ap[ruse ]n 14 mii exemplare!
La cteva zile am dat pe la libr[rie s[ iau cartea, dar \i-ai g[sit cnd?
Tot tirajul fusese confiscat!...
R[sfoiesc acum cartea lui Petru C[rare S[ge\i. Carul cu pro=ti. +i alte
poeme =i ca prin sit[-mi amintesc c[ r[m[sesem fascinat la lectura
poemului Omul Om: Omul care e Om, / Cnd vede c[ moare de
foame vecinul, / =i mparte cu el / =i pinea =i vinul / =i nu-i cere alt[
r[splat[ / Dect fr[\ie curat[, / =i nu i se urc[-n spinare, / S[-l duc[
vecinul c[lare, / Ca pe unul mai mare, mai tare. / Omul care e Om /
Nu-=i ascute cu\itul, / Nu-=i umple arma cu gloan\e, / S[-nceap[ n
\ara vecinului s[u / Neomeneasca vn[toare de oameni, / De-att c[
acesta se-nchin[ la soare-apune, / Iar singur la soare-r[sare. / Omul
care e Om / Nu arunc[ cu pietre / n gr[dina vecinului s[u, / Nu-i
sare gardul / S[-l nve\e for\at / Ce e bine, ce-i r[u, / Ce-i frumos, ce-i
urt , / Nu-i vr[ ideea cu b[\ul pe gt...
Sigur, C[rare risca mult, dar nu avea ce pierde, c[ci de vreo 10 ani
colinda raioanele, fiind mereu concediat, dat afar[ de peste tot. S[ fi fost
cartea aceasta un strig[t al unui desperat?! R[spunsul s[-l c[ut[m chiar n
versurile lui: Nu-i crede\i pe cei care spun / C[ nimic nu ne doare...
C { R A R E

La o lectur[, al[turi de satirele unui Toprceanu, s[ zicem, poetul nostru


se nscrie n acel peisaj artistic combativ, de lupt[tor ferm convins de
adev[rul spus, fapt care ulterior l face s[-i descopere pe marii Villon =i
Brant. =i d[dea el seama c[ n acea perioad[ era un Don Quijote n lupt[
P E T R U

cu morile de vnt? Sigur c[ da! +i totu=i a avut curajul civic, ca nimeni altul,
s[ le arunce m[nu=a, s[ le spun[ un adev[r dureros c[-i ur[=te...

!
n poezia Om pribeag le spunea potenta\ilor vremii ce au f[cut cu el:
Urt[ palm[ de p[mnt / Crescut cu iarb[ =i cu =tir , / Eu trec t[cut
prin cimitir / =i mult m[ mir c[ nu m[ mir, / C[-mi caut loc pentru
mormnt. / M-au tot mutat ct au putut, / n goan[ dup[ cel noroc, /
Promis de c[r\i =i de ghioc , / Aici pe veci mi caut loc, / De-aici n
veci nu m[ mai mut.
Crezul poetic al lui C[rare a fost definit n acea carte care azi se
cere situat[ ntre c[r\ile programatice de eliberare na\ional[...
Petru C[rare a p[=it pe calea disiden\ei n mod con=tient, b[nuia el
cu ce se vor termina toate, dar n-a putut s[ tac[. A sfidat comme-il-faut-
ismul, a neglijat condi\ia individului cu situa\ie. De aceea, chiar n
volumul S[ge\i, C[rare se situa de alt[ parte a baricadei, dect confratele
care scoate mereu idei ce nu spun nimic, dar n-ai cu criticii belea /
=i nici cu =efii nu stai prost. +i conchidea: Adic[ n-ai nimic de spus? /
Nu rzi? Nu plngi? Nu e=ti gelos? / Hai, urc[-te pe soclu sus! / Eu
mai r[mn pe-aici, pe jos.
S[ fi crescut pe la Zaim (ba=tina lui Mateevici =i C[rare) acele fructe
din gr[dina raiului din care dac[ gu=ti, Dumnezeu \i pune mna pe
cap, \i creeaz[ un nimb, o aureol[ de Om, uns al Celui de Sus, care are
a spune lumii ni=te lucruri sfinte?! Neamului s[u C[rare i spunea un
adev[r aspru, t[ios, n stilul celui spus de nainta=ul s[u n poezia
Basarabenilor. Dac[ ve\i confrunta, ve\i g[si aceea=i tonalitate n Plebeilor:
Mai-marii vo=tri fac ce vor, / Iar voi, i=ti mici, o plebe sclav[, / Orict
de neagr[ fapta lor, / O ridica\i orbi= n slav[. / Cnd voi tr[i\i mereu
pleca\i, / Oftarea voastr[ e de=art[, / Ct fruntea n-o s-o ridica\i, / Nu
merita\i o alt[ soart[.
Era cu mul\i ani nainte de acea revolu\ie a scriitorilor care azi s-a
stins ca focul sub cenu=[. Era o palm[ dat[ societ[\ii noastre ngr[=ate
la creier, nou[ tuturor, celor care nu vroiam s[ observ[m ce se
ntmpl[ cu noi.
n S[ge\i C[rare a dezv[luit o tragedie \ip[toare la cer. Putea el s[
trezeasc[ admira\ia crmaciului, cnd publica poezia Spovada unui nvins
C { R A R E

dintre pieile ro=ii? O, zeul meu, cnd m-ai f[cut, / Ce aluat ai pus n
mine, / Doar la str[ini de-mi caut scut, / Supus fiind, s[ m[ simt bine?
/ De ce nu lupt ca s[ devin / Cu veneticii de-o putere? / De ce mi-i
frate un str[in? / Au nu e semn c[ neamul piere? / St[pnul nou s[-l
P E T R U

gudur blnd , / Acesta mi-i pe lume rostul? / O, Doamne, ce-ai gndit


tu cnd / Ai z[mislit =i neamul nostru?
!
!!
Orice naiv =i-ar fi putut da seama c[ nu despre pieile ro=ii era

R E P E R
vorba, ci chiar despre noi care mp[rt[=im aceea=i soart[!...
... ntreg compartimentul De dincolo de noi e compus din poezii,
unele mai rebele dect altele: Medieval[, Leul, De-ale circului, Demnitate,

D E
Oaspete nepoftit, De dincolo, Da\i-mi..., To\i s-au deprins s[ v[ cunoasc[,

P U N C T U L
nstr[inare, Antir[zboinic[... Dar ce mai? Ar trebui s[ n=ir tot sumarul
c[r\ii. Mai bine c[uta\i-o prin libr[rii. Nici celei de-a doua edi\ii nu i-a
fost dat s[ fie cu alfabet romnesc, de=i anul apari\iei era 1990!
Dup[ lectur[ v[ ve\i convinge cine este C[rare, pentru ce a luptat
C[rare, pentru ce a p[timit C[rare.
Andrei HROPOTINSCHI

Autor al unor gustate poezii umoristico-satirice pentru adul\i, iubitor


de ironii subtile, alteori mali\ios, totdeauna inventiv, Petru C[rare
vine n literatur[ la jum[tatea deceniului al =aselea, demonstrnd o
viziune =i o art[ poetic[ personal[, prefernd versul zeflemitor, care
pune pe gnduri =i provoac[ examene de con=tiin\[, pi=c[ =i educ[
prin rs...
Eliza BOTEZATU

...ndemn cititorii s[ poposeasc[ atent =i grijuliu asupra operei lui


Petru C[rare, pentru a vedea cum ridiculizeaz[ =i acuz[ scriitorul viciile
=i fenomenele negative ale societ[\ii =i defectele oamenilor n general.
Grotescul, comicul, umoristicul se mpletesc de minune =i fuzioneaz[
organic n tot ce iese de sub pana poetului.
...Chiar atunci cnd poetul Petru C[rare gr[be=te cuvntul, el nu
uit[ de cntarul adev[rului. Cu riscul de a primi =i el cucuie, detest[
orice fel de m[=ti, mereu bonom =i zmbitor, neastmp[rat ca un argint
viu =i aidoma unui spiridu= necesar ...
Vasile NASTASIU

...Dac[ via\a scenic[ a comediei lui P. C[rare Umbra Domnului (Teatrul


academic moldovenesc A. S. Pu=kin, 1970, regizor V. Cupcea) a fost
relativ modest[, apoi comedia satiric[ Str[inul a umoristului nostru
(Teatrul V. Alecsandri din B[l\i, 1979, regizor A. Pnzaru), mai ales
!"
cnd rolul titular era jucat de nsu=i A. Pnzaru, a cunoscut un real succes
R E P E R

de public, spectacolul fiind apreciat =i n presa republican[ (...).


Merit[ s[ fie men\ionat nsu=i faptul c[ P. C[rare a \inut s[ scrie
comedii satirice chiar =i ntr-o perioad[ cnd, contrar chem[rilor oficiale,
D E

satira nu se bucura de mare trecere, mai ales la noi n Moldova (...).


P U N C T U L

Scriitorul folose=te cele mai diverse mijloace comice de la zicala


mucalit[, cntecul glume\, strig[tura hazlie, calamburul pozna=, pn[
la replica t[ioas[, demascatoare, de la elementele de fars[ cu deghiz[ri
=i mistific[ri, situa\ii caraghioase cu qui-pro-quo-uri amuzante, paradoxale
pn[ la comicul de caracter =i eviden\ierea n plan satiric a unor caren\e
de ordin social.
Ac\iunea se desf[=oar[ de obicei n ritm dinamic cu nea=teptate
ntors[turi de subiect =i r[sturn[ri de situa\ie ba n planul firescului
cotidian, ba n plan grotesc, hiperbolizat la maximum.
De men\ionat c[ autorul v[de=te o bun[ cunoa=tere a vie\ii de azi
a poporului, a psihologiei umane, a obiceiurilor tradi\ionale =i a
folclorului, ceea ce imprim[ comediilor sale un pronun\at caracter
popular, ele fiind deosebit de actuale =i totodat[ accesibile cercurilor
largi de spectatori =i cititori.
Leonid CEMORTAN

Poet satiric verificat, Petru C[rare, de mai multe decenii un campion


al genului la noi, era absolut firesc ca n cele din urm[ s[ fie tentat de
mijloacele mai eficiente ale teatrului, aceast[ =coal[ de ndreptare a
moravurilor. Astfel, piesele sunt destinate nu att pentru a fi citite,
c`t pentru a fi interpretate, jucate!
Str[inul este o satir[ ce vizeaz[ fenomene reprobabile din societatea
noastr[, n special birocratismul, parvenitismul, favoritismul =i ipocrizia.
Astfel, ntr-un s[tuc, V[rz[re=ti, se desf[=oar[ o comedie cu totul
extraordinar[ (...) n jurul noii ini\iative organizarea de nmormnt[ri
vesele =i optimiste, n stil nou dezv[luind un univers populat de oameni
=i indivizi cu necesit[\i =i interese concrete, angrena\i ntr-un mecanism
birocratic corupt =i func\ionnd alandala.
Excesele de spectacular =i de grotesc, precum =i eforturile de
publicist ale autorului, nu p[gubesc finalitatea lucr[rii. Comedia de
conversa\ie alterneaz[ cu farsa-buf =i invers, ac\iunea derulndu-se,
ns[, ntr-un decor absolut realist =i credibil. Str[inul are dialog, are
replic[ =i suflu purificator, care decurge din situa\ii, din caracterul =i
din povestirea ns[=i a faptelor.
Igor NAGACEVSCHI

Peni\a =i b[rdi\a lui Petru C[rare, aceste dou[ vecine de paliere


care se lamenteaz[ cnd nu-i acas[ cea de-a treia, poezia, ne-au fascinat
literalmente. Talentul de parodist, epigramist (=i critic literar!) al
maestrului C[rare se manifest[ plenar n prezentele pagini. Evident,
nu vom scrie n continuare un tratat despre arta de a imita unele
opuri literare cu scopul de a satiriza un autor sau de a realiza efecte
comice. Acest lucru l face de minune autorul prin ceea ce are mai
frumos aici...
Teo CHIRIAC

Volumul S[ge\i de P. C[rare, ap[rut n anul 1972, n 14 mii de


exemplare, a produs cel mai mare scandal politico-literar din spa\iul
basarabean al timpului. Cartea a fost calificat[ drept o diversiune
ideologic[, cazul ie=it din comun fiind discutat la o =edin\[ special[
a Biroului Comitetului Central al fostului Partid Comunist din Moldova,
prin decizia c[ruia to\i comuni=tii nevigilen\i, care au permis editarea
volumului, urmau s[ fie aspru pedepsi\i. S[ge\ile lui Petru C[rare \inteau
n falsa libertate social[ =i spiritual[ a omului sovietic, n tot ce era
demagogie =i ipocrizie...
n aceea=i albie se nscrie =i bucata nstr[inare, poezie care dezavua
un tabu fenomenul migra\iei spre spa\iul basarabean, v[zut de
aspiran\ii la re=edin\[ drept un paradis terestru al puzderiei de
lume din tuspatru z[ri ale necuprinsei Uniuni, lume str[in[ pn[ la
ostilitate graiului =i istoriei neamului nostru =i, concomitent,
ncurajarea b[=tina=ilor n plec[rile lor pe alte meleaguri, ct mai
ndep[rtate: n stnga vecini, / n dreapta vecini , / +i to\i sunt
str[ini, / Veni\i de departe. / Str[ini n fa\[, / Str[ini n spate. / +i
C { R A R E

numai fra\ii departe, / +i numai surorile-n lume, / +i mama n casa


pustie, / +i tata sub crucea din deal... Totodat[, P. C[rare stigmatiza
nu numai falsurile societ[\ii, ci =i pe unii confra\i de breasl[, ndeosebi
pe poe\ii p[=uni=ti, care acceptau docil starea de-o parte, neimplicarea
P E T R U

n problemele spinoase ale vie\ii, caligrafiind idile, cromatiznd n roz


o realitate intoxicat[ de minciun[...
!#
Volumul S[ge\i con\inea =i alte poezii cu bucluc care nu cadrau
cu rigorile estetice =i civile ale perioadei. ns[ =i probele reproduse
mai sus, chiar dac[ nu toate se impun prin calit[\i estetice deosebite,
denot[ ct se poate de conving[tor acuitatea, luciditatea, caracterul
r[spicat al atitudinii civico-artistice a lui Petru C[rare.
Anatol MORARU

S[ge\ile lui Petru C[rare, copiate la xerox sau chiar transcrise de


mn[, circulau prin Chi=in[u, n mediul studen\ilor =i intelectualilor,
care se alegeau, astfel, cu am[gitorul sentiment al particip[rii la a=a-
zisa rezisten\[ basarabean[. De fapt, e singurul caz cunoscut de samizdat
basarabean romnesc. (Autorul acestor rnduri p[streaz[ un blocnotes
cu 17 poezii din cartea interzis[ a lui Petru C[rare, copiate de la un
coleg de facultate n 1978, adic[ la 6 ani dup[ apari\ia lor.) Dndu-l
Romniei pe Paul Goma, Basarabia ocupat[ r[mase f[r[ scriitori
disiden\i (...).
Nicolae NEGRU

Nu cunosc un alt poet pe aceast[ a=chie de p[mnt romnesc mai


nemolipsit de maladia xenofobiei, dar care a reu=it a \intui cu atta
ncrncenare str[inismul =i sec[turile lui autohtone.
Ion BOR+EVICI

Pentru mine, Petru C[rare e at`t de aproape, at`t de casnic, ]nc`t


nu mi-a= ]nchipui lipsa lui. Ca personalitate, e o fiin\[ foarte curajoas[.
Nu e vorba de un curaj ie=it din comun, ci de un curaj s[n[tos, normal,
n[scut din felul neamului nostru de a fi, care parc[ nu s-ar vedea, dar
care ]n momentele cruciale se manifest[ surprinz[tor ca un mers pe
muchie de cu\it. C`nd a ie=it cartea lui S[ge\i, avea loc tocmai o ]nviorare
a =ovinismului velicorus =i a suspiciunilor, c`nd oamenii slabi se ]nchid
]n propria lor g[oace. Prin aceast[ carte, Petru C[rare a scuipat ]n fa\[
C { R A R E

=i =ovinismului, =i suspiciunilor, provoc`ndu-le la lupt[ ]n c`mp liber.


Punerea lui la index de c[tre for\ele de partid n-a fost o biruin\[ a
acestora. Firavul Petru C[rare de atunci, ca rezultat al acestei confrun-
t[ri, a devenit chiar c[utat de elementele s[n[toase ale sociat[\ii, care
P E T R U

]n versurile lui vedeau o dezv[luire de fond a realit[\ii ]n care eram sili\i


s[ ne b[l[cim. Dac[ ]n Chi=in[u ciracii partidului reu=iser[ s[ sustrag[
!$
!%
cartea din libr[rii, ]n raioane hot[r`rile partidului =i guvernului mai

R E P E R
trebuiau s[ treac[ prin cea\a de alcool a =efilor p`n[ a ajunge la
executare, cartea sa se mai afla pe tejghele, =i cei din centru veneau s-o
cumpere de aici, ea devenind obiect de pre\ =i de citire intens[ de

D E
c[tre cei ce aveau norocul s-o capete, interes`nd =i pe al\ii, a= zice
chiar, fiind obiect de specul[ pe pia\[.

P U N C T U L
Sava MELEGA
!&
R E P E R
D E

Cuprins
P U N C T U L

Tabelcronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

STELE VERZI
(Versuri lirico-satirice)
19621990
Cititorilor mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
C`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Ne temem s[ vorbim... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
L[sa\i pove=tile pove=ti! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
S[-\i iube=ti at`t de mult p[m`ntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Om s[ fii! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Scumpa mea onoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Unui pustnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
La u=a unui amic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Or[ de blestem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Desc`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Cioc`rlie, cioc`rlie... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Pas[rea p[cii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Ce e=ti, dragoste? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
+i dragostea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
So\ie geloas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Un spectator cu gust specific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Inscrip\ie pe u=a unui restaurant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
O so\ie mul\umit[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Cavaler din Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Lucruri de mirare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
At`tea m[=ti! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Pe drumul venind din trecut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
C`ntec de dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
La conflictele militare dintre \[ri suverane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Mesteac[n alb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Testament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Domn sau rob? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Istoric[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Unul, al\ii =i ceilal\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Problema p[cii ]n p[dure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
M[sura lucrurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
P`nz[ de corabie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Ajuns acum... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Ne pl`ngem to\i... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Inima mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Credo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Eu nu-s Aleco, dar odat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
C`ntarea mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Cuv`ntul bucluca= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Folcloristul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
V`rcolacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
A fost odat[ ca niciodat[... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Villon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Eu flori cu coasa n-am cosit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Omul Om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

ZODIA MUSAFIRULUI
(Schi\e =i nuvele)
19681986
S[rmanul satiric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Fata mamei, fat[ mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
M[suri necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Jertfirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Punctul de reper . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Vorba lung[ la revelion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Amor ca la ora= sau Ciao! pentruV`j`itaVeche . . . . . . . . . . . . . 106
C { R A R E

Execu\ie literar[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110


Du=manii mamei =i du=manii mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
+ans[ ratat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Stalin murise, iar noi ]nc[ nu pl`ngeam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
P E T R U

Motivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
O aniversare furtunoas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
!'
TEATRU
1985
Portretul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

PARADA M{+TILOR
(Parodii)
19651987
Fire=te, totul e firesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Tratament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
Una botanic[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Eu sunt plugar cum n-a v[zut Parisul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
C[rturarul moldovean =i Imperiul Otoman . . . . . . . . . . . . . . . . . 224
R`sul c[\elei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
G[lu=te cu stele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
Din oblastea norocului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
C`te seri te-am a=teptat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
Un dor din \[ri str[ine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
|[r`n[ pe asfalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
}ntoarcerea fiului vostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Un arhetip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
C`ntec dzisu dup[ moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238
Consecin\ele absen\ei tale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
Un v`nt ce seam[n[ cu mine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
La menajerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Numai noi a=a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Ce-i la Nicu=or ]n s`n? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
Portretul celei dragi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Jum[t[\ile vie\ii mele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Invita\ie la ploaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
}nstr[inare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248
Nu pot spune c[-s acela=i totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
C { R A R E

Porciada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250

S{GET{RI
(Maxime)
P E T R U

19631990

! 
! 
FLORICELE PE CMPII

R E P E R
(Poezii pentru copii)
19621986
Legea polite\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260

D E
Fr[\iorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260

P U N C T U L
Pui=orii mei g[lbui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
Optimistul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
Ciob[na=ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
Costic[ =i Grivei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Fie pace pe p[m`nt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Fr[\iorii =i bunicii lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264
B[iatul, soarele =i luna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
Un motan citea o carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
F[-mi =i mie trotinet[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
De ce pl`ngea ariciul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
Poreclici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Albinu\a =i copilul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Lic[ =i animalele lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Veta nu e piept[nat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
Pl`ng[rea\a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
Mama \i-a luat creioane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
P`r`torul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
Desenul lui Ignat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
Iepuril[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
Para=uta p[p[diei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
B[iatul care nu d[ bun[ ziua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
Binef[c[torul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272
Motanul =i borcanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272
Graurul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
De Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274
Iepura= de la ora= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276
B[t[u=ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
Motanul lui N[t[flea\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
Arvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278
!
SCNTEIERI
R E P E R

(Epigrame)
19561999
C[tre to\i oamenii de pe planeta P[m`nt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280
D E

Dragoste t`rzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280


P U N C T U L

De-ale opozi\iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280


Ipoteza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Eva c[tre Adam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Unui flutura= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Unui scriitor care se repet[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Unui pictor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Unui scriitor care ignoreaz[ dragostea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Unui bolnav amorezat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
Unui bibliofil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
Conflict =i consecin\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
Un critic teatral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Unui citatoman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Roman\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Unui tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
Moment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
C[tre oglinda str`mb[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
La moartea lui Don Juan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
Omului om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
Mentalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
O so\ie mul\umit[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
B`rfitorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
R[spuns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
Unuia care vine des ]n vizit[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
Unui ]nc[p[\`nat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
Servilul ]n cosmos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
Unui ve=nic t[cut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Moralistul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Unuia care te \ine de vorb[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Unui pretins binef[c[tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Un bolnav speriat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Uitucul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Drac de soa\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Adev[r trist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Unui fost care nu mai este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Vopsire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
|ap isp[=itor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
Compliment cu supliment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
Numai at`t? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Unei vopsite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Un caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Cu un v`nz[tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
Un afemeiat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
Testamentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
Unui mic func\ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
Greiera=ul =i furnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
M`nc[rime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
A= crede... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Pacientul =i stomatologul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
}nainte de m[riti= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Unui tont[l[u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
Un deputat basarabean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
De-ale ocrotirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
Unei cocote . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Unei m`ndru\e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
La func\ionarea limbii de stat ]n Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Portret de preot basarabean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
}mbog[\itul de ast[zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
Un preot proimperial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
Cade inima ]n burt[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
La m[n[stirea C[priana (1992) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
La unii doctori de ast[zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
|ip[l[ul cu =urub . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
Ultima speran\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
C { R A R E

Eu m-am n[scut ]n Rom`nia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302


Destin de orator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Sclavul totalitarismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Un decep\ionat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
P E T R U

Un frunta= prins ]n p[pu=oi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304


Radiografie recent[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
! !
Celui l[sat pe t`njal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
Cameleonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Un b[d[ran la pomenirea mortului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Un politician de papur[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Poc[in\[ de mancurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Un fost =ef de depozit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
Mie ]nsumi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
C[tre micul cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307

Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308


C { R A R E

n atenia librarilor i vnztorilor cu amnuntul:


Contravaloarea timbrului literar se depune n contul Uniunii
P E T R U

Scriitorilor din Romnia nr. 2511.1-171.1/ROL, deschis la B.C.R.,


Filiala sector 1, Bucureti

! "