APOSTOLUL REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ

SERIE NOUĂ, ANUL XXV, NR. 262
http://apostolul.slineamt.ro
iunie
2023

O GREV| PENTRU DEMNITATE

• Interviu cu dl. Gabriel Ploscă
– preşedintele Sindicatului
din Învăţământ Neamţ
Domnule Gabriel Ploscă, oare
– despre ce am putea vorbi astăzi,
decât despre evenimentele din
afara sferei obişnuitului care toc-
mai s-au întâmplat şi care ne mar-
chează profund, pe toţi cei din
domeniul învăţământului? Care a
fost picătura care a umplut paha-
rul şi a dus la declanşarea grevei din edu-
caţie?
– În primul rând este vorba despre ne-
aplicarea integrală a Legii 153/2017, care
trebuia pusă în practică încă de la 1 sep-
tembrie 2020, lucru care nu s-a întâmplat
pentru personalul didactic şi majoritatea
celui didactic auxiliar, decât parţial, la 1
ianuarie 2023. Iar pentru personalul nedi-
dactic încă nu se aplicase nimic. În plus,
s-au desfăşurat consultaţiile pe Legea în-
văţământului preuniversitar şi acolo noi
am încercat să introducem o prevedere
pentru ca, în viitoarea grilă de salarizare
să se plece de la principiul ca salariul de-
butantului să fie egal cu salariul mediu
brut pe economie. S-a cerut aceasta deoa-
rece dorim, în primul rând, să atragem în
sistem tinerii dotaţi pentru învăţământ, dar
A consemnat Gianina BURUIANĂ
(continuare în pag. 2)

Premiile Revistei Apostolul trec Prutul

nul acesta, cu mare încântare, cu
A mare bucurie, decernarea premiilor
revistei Apostolul, ediţia a V-a, s-a
desfăşurat în cealaltă Moldovă, laurii
îndreptându-se către unii dintre cei
mai apreciaţi slujitori ai catedrei de
aici.
Iată-ne deci, 18 mai 2023, la Institutul
Muncii din Chişinău, în sala de conferinţe
Nicolae Suruceanu – reprezentanţi ai breslei
profesorilor, ai sindicatelor şi colectivului
de redacţie al revistei – de pe ambele părţi
ale Prutului –, aşteptând cu emoţie începe-
rea manifestării. Gazdele din Chişinău, res-
pectiv conducerea şi membri ai Federaţiei
Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei (FSEŞ) s-au
întrecut în ospitalitate şi exemplificăm doar
prin distinsa atmosferă creată la cafeaua de
bun venit, care a fost savurată în sunetele
pieselor interpretate de fanfara Tenore a Li-
ceului Teoretic „Principesa Natalia Da-
diani”, dirijor Ion Cojocaru. A fost un
program vibrant de muzică şi poezie, care
ne-a făcut să dansăm, să aplaudăm, să ne
bucurăm ca nişte copii de momentele de re-
vedere pentru unii, de inedit şi noi cunoş-
tinţe pentru alţii.
Şi cum fiecare eveniment are un înce-
put, acesta a fost marcat, cum era şi firesc,
de către preşedintele FSEŞ, dl Ghenadie
Donos: În 2018 când am pornit această co-
laborare cu Apostolul ni s-a părut doar
aşa... o încercare, dar de atunci fiecare lună
a venit cu materiale solicitate şi prezentate,
legate de activitatea noastră pedagogică,
A consemnat Gianina BURUIANĂ
(continuare în pag. 4)

Patria noastră, limba română

flu cu bucurie că, în sfârşit, după mai bine nefireşti, ocrotită pă- fesori de limba română nu devenim, din păcate,
A de trei decenii de la căderea Uniunii So-
vietice, limba română devine şi prin Con-
rinteşte. Sunt ţări civi-
lizate şi respectabile
şi noi experţi în limba română. După ce învăţăm
să vorbim, avem nevoie de educaţie întru limbă,
stituţie limba oficială a Republicii care dispun de legi de de studiul sistematic al limbii şi apoi al literaturii.
Moldova, în locul invenţiei politice ridi- apărare a limbii, de li- Dacă nu învăţăm la şcoală limba şi literatura ro-
cole numite „limba moldovenească”. Este mitare a „poluării” ei, mână, rămânem cu un mare handicap în lumea pe
o mare victorie a spiritului liber şi un mare de încurajare a speci- care o trăim. Este drept că generaţii întregi de ro-
succes îndreptat contra imperiului de la ră- ficului ei genuin. mâni analfabeţi au păstrat limba ca pe o comoară
sărit, care ne-a dispreţuit, ne-a împuţinat şi ne-a Limba maternă o pri- de preţ şi au transmis-o copiilor, nepoţilor şi stră-
ciuntit mereu. Din această împlinire, se pot trage mim cu toţii, din feri- nepoţilor, dar astăzi acest lucru nu mai este de
mai multe învăţăminte. cire, de la mamele ajuns. Educaţia întru limbă şi literatură română, în-
Este foarte bine să ne vorbim limba şi s-o noastre, dar faptul soţită de studiul latinei, al istoriei, al geografiei, ne
preţuim, dar nu este destul. Este nevoie s-o şi cu- acesta nu este sufi- scoate din ignoranţă şi ne proiectează în comunicare
noaştem şi nu oricum, ci corect şi s-o apărăm. cient pentru prosperi-
Limba, ca şi poporul care o foloseşte, are nevoie tatea şi perenitatea ei, nici pentru exprimarea
Academician Ioan-Aurel POP
să fie conservată, protejată, ferită de intruziuni noastră corectă. Dacă mama sau tata au fost pro- (continuare în pag. 24)
Viaţa sindicală, imperative
O GREV| PENTRU DEMNITATE
(urmare din pag. 1)
are nu vin datorită salariilor foarte mici. În
c al doilea rând considerăm că salarizarea
pentru întregul personal didactic trebuie să
înceapă pornind de la acest salariu al de-
butantului, în funcţie de studii, vechime,
grade didactice, şi sperăm să urcăm pe
scara cu 12 trepte a salarizării, la o poziţie
corespunzătoare importanţei sociale a muncii de-
puse de noi. În proiectul legii despre care vorbim
acest principiu se regăsea, surpriza a fost însă în
Parlament, unde a fost scos. S-au găsit diferite
pretexte, cum ar fi, că nu poate fi trecută în Legea
învăţământului preuniversitar o chestiune legată
de salarizare, ceea ce ne-a făcut să ne gândim că
nu vor respecta principiul nici în noua grilă de sa-
larizare. Alt factor declanşator a fost legat de fap-
tul că aveam o grilă de salarizare elaborată de o
comisie a Ministerului Educaţiei cu reprezentanţii
noştri şi agreată până la urmă de Ministerul Edu-
caţiei, dar surprinzător, când a ajuns la Ministerul
Muncii nu s-a mai discutat despre acest principiu.
A fost un alt mare semnal de alarmă care ne-a ară-
tat că trebuie să intensificăm eforturile pentru res-
pectarea drepturilor noastre.
– Observând aşadar în acele momente că
aveaţi motive serioase de îngrijorare, care au fost
de fapt etapele parcurse până la începerea gre-
vei?
– În lupta noastră sindicală această grevă a
fost un moment deosebit, cum nu întâlneşti prea
des. În legătură cu pregătirea şi începutul acesteia,
trebuie să spunem că mişcările sindicale de pro-
test au debutat în decembrie, cu pichetări ale Gu-
vernului, ale Parlamentului, apoi pichetări
repetate la sfârşit de ianuarie, de februarie – în-
cercând totuşi în timpul acestor proteste să purtăm
şi un dialog social cu cei de la putere, şi să le adu-
cem la cunoştinţă problemele cu care se confruntă
sistemul educaţional, venind chiar cu soluţii. A
fost apoi un miting mare la Bucureşti, urmat de
anunţul că în data de 20 aprilie vom lansa un re-
ferendum prin care să ne consultăm colegii în le-
gătură cu declanşarea unei greve. Guvernanţii au
tratat cu indiferenţă mesajele noastre şi au crezut
că ne vor păcăli mereu cu nişte promisiuni min-
cinoase şi cu numeroase amânări. Cum era de aş-
teptat, majoritatea membrilor de sindicat s-au
pronunţat pentru grevă – în judeţul Neamţ pro-
centul a fost de 72,58% – la nivel naţional media
fiind în jur de 71%.
Pag. 2
A urmat marele miting şi protest din 10 mai, nuarea sau suspendarea grevei. Federaţiile care au
când deja cifrele referendumului erau centralizate declanşat greva au notificat inspectoratele şcolare,
şi am putut declara atunci că vom începe greva pe Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Teritorial de
22 mai, nu însă înainte de parcurgerea etapei obli- Muncă, iar noi, la nivel judeţean am avut datoria
gatorii a grevei de avertisment de pe 17 mai. Spe- să notificăm unităţile şcolare. S-a constituit un co-
ram ca măcar atunci politicienii să îşi plece mitet de grevă la nivel naţional dar şi la nivelul
urechea la revendicările noastre şi să găsească so- fiecărui judeţ, şi în fiecare unitate şcolară, pentru
luţii, dar nu a fost aşa. gestionarea situaţiei celor care protestau, pentru
– Când consideraţi că a apărut ideea aceasta ca totul să se desfăşoare conform legii, pentru a
a grevei pentru demnitate, care a devenit de fapt nu fi acuzaţi de pagube asupra patrimoniului, pen-
laitmotivul acestei acţiuni? tru a nu răspunde la provocări sau a crea tensiuni
– Odată cu protestul din 10 mai a început artificiale. Am trecut prin multe greve dar aceasta
lupta pentru redobândirea demnităţii noastre, a fost cu totul altceva, mai ales datorită modului
marşul nostru îndreptându-se dinspre Piaţa Vic- facil în care s-a putut face informarea şi comuni-
toriei spre Parlament; acolo însă aveau loc nişte carea. În trecut nu existau aceste multiple reţele
răfuieli politice între cei de la putere şi cei din de socializare, foloseam faxul, telefoanele, însă
opoziţie. Vorbesc despre demnitate pentru că des- acum sistemul acesta de comunicare rapidă şi di-
pre asta a fost vorba în momentul în care am oprit versă ne-a ajutat, dar ne-a făcut şi mari deservi-
protestul nostru, chiar cii, datorită dezinformărilor şi încercărilor de
dacă avea aprobarea manipulare (unele chiar reuşite). Am avut încă de
să continue, pentru a la început satisfacţia că marile unităţi şcolare din
nu ne amesteca cu cei judeţ au aderat la mişcare. Când te uiţi la un liceu
care aveau interese ca „Petru Rareş”, „Roman Vodă” sau „Ştefan cel
politice, pentru că în- Mare” şi vezi că acolo oamenii rămân pe poziţii,
totdeauna ne-am ferit asta dă curaj.
de politizare. Noi – Şi a început... Punctaţi cele mai fierbinţi
când ieşim în stradă momente ale grevei.
suntem aplaudaţi de – Noi ne-am gândit ca lupta să nu se rezume
opoziţie şi blamaţi de la a sta în cancelarie, ci am ieşit din start în stradă.
putere şi când nu Am fost printre primii care împreună cu Iaşul am
ieşim, opoziţia ne pichetat Prefectura, într-o acţiune reuşită, unde au
arată cu degetul că am participat între 500-600 profesori. S-a luat poziţie,
pactizat cu puterea, iar s-au spus lucruri clare legate de revendicările
puterea este mulţu- noastre, am fost primiţi de domnul prefect care
mită. Deşi se vorbeşte ne-a ascultat, ne-a dat dreptate (o făcuse şi în de-
despre politizarea la cembrie), dar ceea ce ceream noi nu se putea re-
vârf a organizaţiilor zolva pe plan local, ci ţinea de parlament,
Foto: D. RADU sindicale, cel puţin în preşedinte, guvern. În unele oraşe mari aceste ma-
Federaţia Sindicatelor nifestări au continuat.
Libere din Învăţământ nu am simţit acest lucru, şi După prima săptămână de grevă, iată guver-
am multă vechime şi experienţă în aceasta. Sigur nul vine cu o promisiune de a se acorda în inte-
că este normal ca la un moment dat, – dacă cei de gralitate Anexa 8, prin care tot ce înseamnă
la putere îţi recunosc drepturile sau îţi soluţio- personal nedidactic şi o parte din didacticul auxi-
nează revendicările – să ai o atitudine nebelige- liar să aibă în totalitate ceea ce li se cuvenea din
rantă faţă de ei. Se mai vorbeşte că mişcarea Legea 153/2017, fapt care a dus la o creştere sa-
sindicală este una de stânga, dar eu o consider larială de 9% pentru personalul nedidactic. Dar
doar una a membrilor săi, pentru soluţionarea re- văzând fermitatea noastră, au venit şi cu nişte su-
vendicărilor de natură socială, salarială etc. rogate de propuneri, cum ar fi acele vouchere şi
– Cred că este foarte important să înţelegem prime.
şi cum a avut loc practic declanşarea efectivă a Un pas mare a fost marşul către Cotroceni
grevei. desfăşurat pe 31 mai, unul al retrezirii demnităţii,
– Declanşarea grevei s-a făcut la nivelul fe- pentru ca cel de pe 9 iunie să fie al manifestării
deraţiilor, deci la nivelul sistemului de învăţă- depline a acesteia. Pe 31 mai preşedintele a trans-
mânt, deoarece pe plan naţional procentul celor mis prin jandarmi că primeşte delegaţia noastră şi
care şi-au asu-
mat greva era
de peste 50%.
Există lucruri
care nu s-au
înţeles, ajun-
gându-se a se
crede, în spe-
cial spre sfâr-
şitul grevei, că
orice şcoală
poate decide
soarta aces-
teia, lucru ne-
adevărat,
deoarece doar
federaţiile pot
hotărî conti- Foto: D. RADU
APOSTOLUL iunie 2023
Viaţa sindicală, imperative
O GREV| PENTRU DEMNITATE
-a erijat în mediator al intereselor noastre,
rezultatul fiind o ordonanţă prin care ni se
s promiteau 1000 lei brut la salariu pentru
tot ce înseamnă didactic, iar pentru nedi-
dactic 400 lei brut (la care se adăuga şi
aplicarea Anexei 8). Dar noi am cerut în
mod expres ca acel principiu al salariului
debutantului să apară într-o ordonanţă. În
schimb am primit o declaraţie politică apărută în
Monitorul Oficial dar care nu ne mulţumea, pen-
tru că nu avea nici o valoare juridică.
A venit apoi acel marş al demnităţii din ziua
de 9 iunie 2023, când locatarul de la Cotroceni
era la vila sa din Neptun. Eu consider că noi am
avut dintotdeauna demnitate, dar poate că era într-o
stare latentă, însă acea mobilizare de atunci, atâta
solidarizare în jurul unor principii, a demonstrat
întregii societăţi că suntem o forţă şi că uniţi ne
putem afirma identitatea. Nu mai era vorba despre
salarii, ci ceream în primul rând să fim recunos-
cuţi pentru importanţa socială a profesiei noastre
şi să fim respectaţi. De aceea am şi stârnit în jurul
nostru atâta simpatie, în rândul părinţilor, al ele-
vilor şi al oamenilor care fără a mai avea legătură
cu sistemul educaţional îi înţelegeau rolul pentru
a avea o naţie normală.
După acest marş au fost alte şi alte negocieri,
ultima strigare din partea guvernului fiind acea
sumă de 1300 lei brut la salariu şi prima de carieră
didactică de 1500 lei net oferită pe 5 octombrie,
până în anul 2027 personalului didactic, plus
prima de carieră profesională de 500 lei net oferită
personalului nedidactic. Dar principiul dorit de
noi, acela al salariului profesorului debutant încă
nu exista în corpul ordonanţei.
– A existat cumva o împrejurare specială
care a dus la rezolvarea până la urmă a proble-
mei acestui principiu al salariului debutantului?
– Aici a intervenit acel moment crucial care
a fost urgenţa rotaţiei premierilor. Astfel că luni,
12 iunie, noi trebuia să raportăm federaţiei numă-
rul de colegi din judeţ care mai erau în grevă şi
numărul celor care doreau să continue greva. În
Neamţ erau în grevă încă 3081 de persoane, care
reprezentau 71,63% din totalul celor care au în-
ceput pe 22 mai (4362) şi au declarat că vor să
continue 2529 persoane, adică 57,97%. A fost
convocat de urgenţă Colegiul Naţional al Lideri-
lor. Informaţia de ultimă oră era că va apare în
corpul ordonanţei principiul dorit de noi. Iar de la
1 ianuarie 2024, urma o majorare a salariilor cu
50% din diferenţa dintre salariul maxim pe vii-
toarea grilă de salarizare ce urma a fi negociată şi
iunie 2023
salariul în plată la 1 iunie
2023, crescut în medie cu
25%. Presiunea era extraordi-
nară, noi trebuind să dăm un
răspuns rapid dacă suntem de
acord cu această soluţionare şi
încetăm greva. Premierul
Ciucă a spus că dacă nu sun-
tem de acord cu o astfel de or-
donanţă de urgenţă aceasta nu
va fi dată, dar rotatativa se va
face oricum. Dacă am fi con-
tinuat greva, era posibil să
pierdem această ultimă va-
riantă a ordonanţei, urma ro-
tativa, nu mai aveam cu cine
discuta un număr de zile şi era
clar că s-ar fi compromis exa-
menele. Noi nu ne-am fixat
niciodată ca obiective să dăm
peste cap examenele, doar am folosit această îm-
prejurare pentru a-i conştientiza pe guvernanţi
despre situaţia noastră şi a întregului sistem de
educaţie. S-a mai luat în calcul şi ideea că era po-
sibil ca greva să moară încet. Judecând asupra în-
tregii situaţii, s-a găsit această formulă cu
suspendarea grevei, deci nu încetarea ei, care s-a
votat în Colegiul Naţional al Liderilor de către
majoritatea covârşitoare a membrilor (51 din 63).
Marele avantaj al suspendării constă în faptul că
noi putem relua greva oricând, fără a mai trece
prin procedurile dinainte, stipulate în legea dialo-
gului social.
– Şi acum să facem o recapitulare asupra a
ceea ce s-a obţinut de fapt.
– În primul rând am
cerut de la început, ca prin
revendicările salariale să se
acopere rata inflaţiei, ceea
ce s-a rezolvat prin creşterea
medie salarială de 25%.
Principiul salarizării debu-
tantului, care a întâmpinat
cea mai mare rezistenţă în
soluţionare, este cuprins în
corpul unei ordonanţe de ur-
genţă, nu în preambulul
acesteia cum încercaseră să
ne înşele guvernanţii. La fel
este cazul creşterii de 50%
din diferenţa dintre salariul
maxim din viitoarea grilă de
salarizare şi salariul de la 1
iunie 2023, ultima etapă de
creştere salarială urmând să
se întâmple la 1 ianuarie 2025. Având în vedere
că 2024 este an electoral noi vom încerca o forţare
pentru etapa a doua de majorare salarială chiar în
anul viitor, înainte de alegeri.
S-au obţinut aceste prime de 1500 lei net
pentru perfecţionarea în carieră până în 2027 pen-
tru didactic şi 500 lei net pentru nedidactic. În
plus, angajamentele că vom fi prioritari la nego-
cierea grilei de salarizare (ceea ce ministrul mun-
cii a repetat de multe ori) şi am informaţia că
acestea vor începe în zilele următoare, iar noi tre-
buie să fim foarte atenţi cu ceea ce se întâmplă.
Am deblocat încheierea negocierii pe contractul
colectiv de muncă în care sunt multe lucruri bune
pentru colegii noştri.
O altă revendicare a fost legată de o finanţare
corectă a sistemului de învăţământ. În Legea edu-
APOSTOLUL
caţiei există o astfel de prevedere pentru finanţa-
rea cu 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul
consolidat, care se apropie de 6% din PIB.
Deci s-au obţinut multe, numai cine nu vrea
să vadă sau este manipulat poate spune altceva.
Dar trebuie să fim în continuare cu ochii pe gu-
vern pentru ca promisiunile să se îndeplinească.
Noi nu am avut intenţia de a răsturna guverne sau
de a schimba sisteme, cum s-a vehiculat în mod
eronat şi nici să slujim interesele unor forţe poli-
tice anarhiste. Noi am avut interesele noastre le-
gate de oamenii noştri, pe care am dorit să-i
reprezentăm.
– În ciuda acestor realizări, au fost acuzaţii
de trădare la nivelul liderilor naţionali ai federa-
ţiilor sindicale. Personal, în momentul în care l-am
văzut pe Simion Hancescu ieşind de la Cotroceni
pe data de 31 mai, am crezut că-i vor plesni şi ve-
nele în cap. Aceste acuzaţii de trădare seamănă
mult cu atitudinea de a muşca mâna care te-a
hrănit.
– Am simţit din plin aceste lucruri de care
vorbiţi. Pe anumite reţele de socializare se vorbea
chiar despre revendicarea de dublare a salariului
de la 1 iunie, alţii doreau să primească tot ce con-
siderau că li se cuvenea din 1990 încoace. Cred
că pe undeva erau şi oameni care chiar aşa gân-
deau, dar s-a făcut şi o mare manipulare prin in-
suflarea acestor revendicări exagerate. Desigur că
noi am riscat mult în intervalul dintre suspendarea
grevei şi apariţia ordonanţei, care a fost de câteva
ore. Dar lucrurile s-au finalizat bine. Am încercat
să răspundem tuturor întrebărilor colegilor noştri,
dar unii dintre ei nu aşteptau răspunsurile. Când
intri într-un conflict, trebuie să ştii şi când să te
opreşti. Am auzit colegi spunând că luptăm până
la capăt. Dar care era acel capăt şi cu ce costuri?
Imediat după suspendarea grevei s-a trecut la un
program de recuperare, bineînţeles în limita po-
sibilităţilor în funcţie de specificul fiecărei unităţi
şcolare. Nu puteam da un cadru general pentru că
fiecare şcoală este diferită. În prezent se încearcă
prin manipulări şi fake news-uri să se inducă
ideea destructurării sindicatului, pentru a crea al-
tele la comanda unora, care nu sunt de bună cre-
dinţă. Dar eu sper că aşa ceva nu se va întâmpla
şi nici nu vor avea loc retrageri din sindicat. Să
nu cădem în asemenea capcane, să nu ne lăsăm
confiscate reuşitele obţinute şi să ţinem sus stin-
dardul demnităţii pe care cu atâta dârzenie tocmai
l-am ridicat.
Pag. 3
Eveniment cultural
Premiile Revistei Apostolul trec Prutul
(urmare din pag. 1)
indicală, culturală, politică, materiale le-
s gate de istorie şi tradiţii. Apostolul este
o publicaţie care promovează valorile din
domeniile mai sus amintite şi ne bucurăm
că trăim această sărbătoare, în care pen-
tru prima dată de când fiinţează, revista
Ghenadie Donos, Gabriel Ploscă, Mircea Zaharia, Ioan Leon Naroşi
acordă premiile sale anuale unor dascăli de
seamă din Republica Moldova. Organizăm
această festivitate deşi nu ne aflăm într-un mo-
ment propice, nici pe scena mondială, având în
vedere acest nefericit conflict din Ucraina, nici
în România, datorită frământărilor cadrelor di-
dactice, care sunt în pragul grevei generale.
Dar astăzi, noi vom discuta despre educaţie şi
calitatea ei, despre colegii noştri care se află
aici şi care aduc valoare profesiei de pedagog.
Microfonul a fost apoi preluat de dl Gabriel
Ploscă, preşedinte al Sindicatului din Învăţă-
mânt Neamţ, pentru salutul adresat publicului şi
prezentarea delegaţiei din România. Neaflân-
du-se pentru prima dată în Chişinău ca oaspete
al sindicatului basarabean şi parafrazând un bi-
necunoscut şi îndrăgit cântec popular, în aplau-
zele publicului, dl Gabriel Ploscă şi-a început
intervenţia cu vorbele: Şi-am venit să vă salut,
fraţi ai mei de peste Prut! Şi am făcut-o ca de
fiecare dată cu emoţie, cu bucurie, şi cred că
unirea pe care am început-o noi în 2016 va veni,
în ciuda tuturor vremurilor tulburi şi de-o parte
şi de alta a Prutului.
În continuare dl Gabriel Ploscă a evidenţiat
contribuţia importantă a redactorului şef, dl Mir-
cea Zaharia, prezent la eveniment, în apariţia şi
consolidarea poziţiei subredacţiei de la Chişi-
nău, condusă de Angelina Begu. Publicul a cu-
noscut apoi următorii oaspeţi din România:
Ioan Leon Naroşi – şeful departamentului Edu-
caţie-formare din cadrul Confederaţiei Sindica-
telor Democratice din România şi totodată
administratorul firmei CSDR SIND TURISM;
Felicia Naroşi – asistent manager în cadrul fir-
mei CSDR SIND TURISM; Ioana Petreuş –
preşedinta Sindicatului din Învăţământ Mara-
mureş; Iosif Covasan – directorul economic al
sindicatului nemţean; Gianina Buruiană – re-
dactor-şef adjunct al revistei Apostolul; Ra-
Pag. 4
mona Roşu – formator în cadrul Federaţiei Sin- caracterizează, Mircea Zaharia a început prin
dicatelor Libere din Învăţământ şi membru al a „justifica” acordarea premiilor revistei, consi-
Consiliului Judeţean al Sindicatului din Învăţă-
mânt Neamţ; Liviu Rusu – preşedintele Asocia-
derând că, deşi pare o îndrăzneală ca acestea să
vină dintr-un mic oraş cultural precum Piatra-
ţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ; Ciprian Neamţ, către o ţară cu justificate aspiraţii euro-
Murariu – liderul sindical din oraşul Târgu- pene, totuşi: ... Cred că la Piatra-Neamţ avem
Neamţ; cele mai multe semafoare pe cap de locuitor din
România... Dar nu de astea ne mândrim noi...
Ne mândrim cu un Teatru şi un Festival de Tea-
tru, cu o Secţie a Academiei de Muzică din Cluj
şi cu un festival „Vacanţe muzicale la Piatra-
Neamţ”, cu un bun Muzeu de Artă şi cu o Bie-
nală de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, cu cel
mai bogat muzeu de Artă Eneolitică din partea
asta de Europă, cu o Bibliotecă posesoare a
unui fond special de carte constituit de G.T. Ki-
rileanu, ex bibliotecar regal... Oricum, un loc
unde puteţi răsfoi colecţia ziarului „Timpul”,
din perioada Eminescu. Dar mai presus de
orice, găsiţi în Neamţ câteva licee de tradiţie,
aflate în topul învăţământului românesc: Liceul
Ştefan cel Mare – Târgu-Neamţ, Roman Vodă –
Roman, Calistrat Hogaş şi Petru Rareş – Piatra-
Neamţ.
Ceea ce a vrut să mai scoată în evidenţă re-
dactorul-şef al revistei a fost că nota comună a
acestor premii este că ele nu se decernează pen-
tru activitatea de la catedră – asta o fac inspec-
După această prezentare, Ioan Leon Naroşi toratele şcolare, ministerul, primăria sau
a rostit câteva fraze din partea sa şi a Confede- partidele politice cu febră electorală – ci în-
raţiei Sindicatelor Democratice din România: cearcă să sesizeze şi să puncteze performanţa şi
Mă întorc după cinci ani de zile în această sală, pasiunea dincolo de sala de clasă. Şi mi se pare
unde am fost onorat să vă întâlnesc, pe o parte normal ca această performanţă să fie cunoscută
dintre dvs., şi să mă bucur
din tot sufletul că am reu-
şit, în sfârşit, să ajung în
Basarabia, lucru pe care
mi l-am dorit cu multă ar-
doare de când mă ştiu. Cu
acea ocazie l-am cunos-
cut pe Grigore Vieru şi
am avut o scurtă prietenie
cu dumnealui, discutând
atunci foarte multe lu-
cruri despre dvs. Şi am în-
ţeles că aici mă aflu tot în
ţara mea. Când am tra-
versat prima dată Prutul,
l-am trecut cu emoţie, ca
dintr-o ţară în altă ţară.
Vreau să vă spun că acum
nu am mai avut acelaşi
sentiment, ci acela că am
ajuns într-un loc drag,
unde mă simt ca acasă.
Acestea fiind spuse, vreau
să vă transmit salutul
Confederaţiei Sindicate-
lor Democratice din Ro-
mânia şi să vă asigur că Liliana Ciubatîi şi elevele Felicia Cebotaru, Bianca Blajin
privim cu dragoste şi in- cititorilor noştri chiar din paginile revistei. Iar
teres toate acţiunie dvs., le susţinem de departe, dacă ambiţia acesteia este de a se face purtăto-
fiind alături cu sufletul, şi vă încurajăm spu- rul de cuvânt al dăscălimii de pe ambele maluri
nându-vă că sunteţi extraordinari în ceea ce fa- ale Prutului, prin punerea şcolii româneşti în
ceţi, că v-aţi dezvoltat foarte mult şi vă admirăm matca ei firească, prin reabilitarea morală şi so-
pentru consecvenţa dvs. în a învăţa şi a vă per- cială a întregului corp didactic, această a V-a
fecţiona. ediţie a Premiilor desfăşurată la Chişinău este
Cu umorul, simţul critic şi modestia care îl dovada că şcoala noastră are privilegiul de a
APOSTOLUL iunie 2023
Eveniment cultural

Premiile Revistei Apostolul trec Prutul

vea, încă, mo- dova – Ordinul Republicii, iar statul român i-a
a dele de dascăli
care îşi poartă
acordat Ordinul Meritul pentru învăţământ în
grad de ofiţer.
cu demnitate Povestea eroică de viaţă şi luptă a Eugeniei
plăcuta povară a Halus – considerată un manager şcolar cu o ver-
luminii, a învă- ticalitate extraordinară, promotor a tot ce este
ţăturii, a deveni- patriotism adevărat – a fost rostită de Silvia
rii. Este o plecăciune în Stratan, preşedintele Consiliului Raional Re-
faţa unor exemple de zina al FSEŞ: Absolvind facultatea de istorie în
excelenţă şi, mai ales, o 1980 a venit la Râbniţa, unde a activat ca pro-
sursă de speranţă şi fesor la Şcoala profesională, pentru ca apoi (în
optimism pentru Româ- 1989) să i se încredinţeze sarcina de a pune pia-
nia de mâine – a com- tra de temelie a unei şcoli cu predare în limba
pletat cel care se află de română. Şi să ştiţi ca i-a reuşit. Pas cu pas, că-
aproape 25 de ani la rămidă cu cărămidă, a devenit un liceu cu re-
cârma revistei Aposto- nume. D-na Eugenia a reuşit să adune în jurul
lul. ei un coleciv de
Rolul de amfi- oameni dedi-
trioană a întâlnirii l-a caţi şi dornici
preluat apoi Nadejda să ghideze co-
Lavric, vicepreşedinta Ghenadie Donos, Liliana Ciubatîi, Mircea Zaharia, Gabriel Ploscă piii din stânga
FSEŞ, care a înmânat şi liana este legată şi de parteneriatele pe care le Nistrului, să le
premiile, rememorând mai întâi întâlnirea din are încheiate instituţia noastră, cu scopul de a insufle dragos-
Piatra-Neamţ din 2019, ce a marcat o triplă săr- promova valorile autentice, de a face schimb de tea de neam.
bătoare. Considerând premiile revistei Apostolul idei şi bune practici şi nu în ultimul rând, de a Calea le-a fost
ca un simbol al acţiunii de promovare a imaginii crea premise pentru proiecte care să aducă acel anevoiosă, dar
cadrului didactic, Nadejda Lavric a apreciat ca- element de noutate în procesul instructiv- edu- au rezistat. În
litatea materia- cativ al generaţiilor de astăzi. 2004, autorită-
lelor publicate O intervenţie insolită a fost aceea a lui Li- ţile transnis-
în revistă, după lian Ciubatîi, în calitate de soţ, cadru didactic trene au decis
care a numit şi preot al bisericii din satul Pererîta. Numin- să închidă ins-
prima laureată: du-şi laudatio către soţia sa „Bucuria de a sluji”, tituţiile de învă- Eugenia HALUS
L I L I A N A Lilian Ciubatîi şi-a exprimat recunoştinţa întru ţământ cu
CIUBATÎI – Domnul pentru faptul de a avea aşa o parteneră predare în limba română din zonă, dar profeso-
pentru exce- de viaţă, pe care a numit-o o preoteasă meri- rii şi părinţii au opus rezistenţă. Au ţinut şi
lenţă în mana- tuoasă, plină de răbdare, o prezenţă a jertfei şi greva foamei. Unii au fost arestaţi. În urma pro-
gementul devotamentu- testelor şi presiunilor internaţionale, şcolile au
educaţional şi lui, a dragostei fost redeschise, dar multe dintre ele au rămas
implicarea şi a căldurii, fără sediu. D-na Eugenia Halus a fost nevoită
Nadejda LAVRIC rodnică în pro- plină de since- să se refugieze la Rezina, unde a stat ascunsă la
iecte şi parte- ritate, devota- prieteni, deoarece era căutată de organele
neriatele naţionale şi internaţionale. ment şi transnistrene. Un grup de angajaţi şi părinţi a
Liliana Ciubatîi s-a remarcat ca director al smerenie. stat vreo 10 zile în arest la miliţia din Râbniţa.
gimnaziului „Grigore Vieru” din Pererîta, raio- Ca o întă- Apoi s-a negociat închirierea unei grădiniţe.
nul Briceni, iar din elogierea făcută de Ina Chi- rire a celor spu- Condiţiile nu corespund nici pe departe. Dar se
rilov, cadru didactic la aceeaşi şcoală am se de antevor- depun eforturi mari ca să fie posibilă realizarea
reţinut: ... Nu e lucru uşor să modelezi materia bitori, încheie- activităţii instituţiei.
inefabilă a minţii şi să-i dai o formă, să pipăi cu rea secvenţei Eugenia Halus este un stâlp al românismu-
degetele intuiţiei harfa sufletului şi s-o faci să dedicate Lilia- lui în stânga Nis-
cânte; dar gândiţi-vă cât de complexe sunt lu- nei Ciubatîi s-a trului. A menţinut,
crurile atunci când responsabilitatea ta acoperă realizat prin- alături de alţi
grijile unei întregi instituţii de învăţământ... E Liliana CIUBATÎI tr-un moment apostoli ai româ-
minunat să crezi în ceea ce faci, să ai încredere poetic susţinut nismului, o oază
că rezultatul muncii tale va fi bun... să crezi în de două talentate eleve de la gimnaziul din Pe- de educaţie româ-
visul tău... pentru că el este o rădăcină a viselor rerâta – Felicia Cebotaru şi Bianca Blajin, nească în regiune.
celorlalţi. Dna Liliana Ciubatîi este omul care care au recitat poezii dedicate mamei, din lirica De 30 de ani, re-
frapează încă de la prima întâlnire. Personali- lui Grigore Vieru. prezintă un scut
tate complexă, pedagog rafinat şi intelectual Al doilea nume de pe lista laureaţilor a fost viu în faţa celor
lucid, având şi o adâncă modestie, ne vorbeşte EUGENIA HALUS – pentru excelenţă peda- care vor să
despre bucuria de a te dărui nu ca despre o gogică şi pentru partea de suflet dăruită promo- şteargă orice
sumă de dogme abstracte, ci ca despre o reali- vării şcolii româneşti în stânga Nistrului. urmă de româ-
tate pe care o trăieşte plenar. De aceea, orice zi Pentru a înţelege despre cine vorbim, men- nism şi formă de
petrecută cu dumneaei, umăr la umăr, este cu ţionăm faptul că TVR Moldova a oferit Euge- Silvia Stratan educaţie în limba
adevărat o sărbătoare, o sfântă şi curată împăr- niei Halus, director al Liceului Teoretic română în Trans-
tăşire de cuvânt şi prin cuvânt. Datorită deschi- „Evrika” (singura instituţie cu predare în limba nistria. În pofida presiunilor constante din par-
derii spre noutatea tradiţiei, gimnaziul română din oraşul Râbniţa, regiunea separatistă tea autorităţilor transnistrene, continuă să
„Grigore Vieru” reuşeşte să atingă performanţe Transnistria) – Premiul pentru performanţă în apere dreptul copiilor de a studia în limba lui
sub diferite aspecte ale vieţii şcolare. O dimen- educaţie. În plus, pentru întreaga sa activitate a Eminescu.
siune importantă pe care o urmăreşte dna Li- primit cea mai mare distincţie a Republicii Mol- (continuare în pag. 6)

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 5
Eveniment cultural
Premiile Revistei Apostolul trec Prutul
(urmare din pag. 5)
irul premiilor a continuat cu VALEN-
{ TINA BOBOC – pentru excelenţă în
munca de la catedră şi partea de suflet
dăruită afirmării adevăratei istorii na-
ţionale. Profesoară la Liceului Teoretic
„Principesa Natalia Dadiani” din Chişi-
Ciprian Murariu, Ghenadie Donos, Gabriel Ploscă, Eugenia Halus, Mircea Zaharia Şcolii Medii din
nău, Valentina Boboc a fost omagiată de Valen- ionul Făleşti, iar din anul 1992 activează în ca- domeniul informaticii.
tina Ţâpu – director al aceleeaşi unităţi şcolare, drul Liceului Teoretic „Principesa Natalia
Ghenadie Donos, Gabriel Ploscă, Valentina Boboc
de Ana Gheorghiţă – director de onoare şi de votul de încredere pentru a
Margareta Sârbu – preşedintele Consiliului le reprezenta interesele pe
Municipal Chişinău al FSEŞ, care printre altele rol de preşedinte al comite-
Valentina Ţâpu, Ana Gheorghiţă
Pag. 6
a spus: Valentina Boboc a fost supranumită,
într-un interviu, drept regina istoriei de la
„Principesa Natalia Dadiani”. Fără îndoială,
este un profesor cu har de la Dumnezeu, de
aceea i s-a şi conferit titlul de Pedagogul anu-
lui 2016. Să câştigi un asemenea concurs la
nivel naţional, înseamnă foarte mult. Iar peda-
gogii cu o pregătire excelentă ştiu acest lucru.
Poate că între timp
valorile s-au cam
inversat, dar nu şi
pentru dna Boboc,
care după absolvi-
rea Universităţii
Pedagogice de Stat
„Ion Creangă” din
municipiul Chişinău
în anul 1988, pro-
babil, a făcut un
pact cu sine – să se
dedice cu trup şi su-
flet domeniului edu-
caţiei. Şi-a început
cariera în cadrul
Nadejda Seredovschi, Vasile Baş
satul Catranâc, ra- tehnologiei viitorului şi performanţa olimpică în
Laudatio a fost prezentat de Nadejda Se-
Dadiani” din municipiul Chişinău. Din 1998 redovschi, preşedintele Consiliului Raional So-
este şefă a Comisiei metodice de istorie şi ştiinţe roca al FSEŞ şi de Ghenadie Donos. Am
socioumane, ceea ce denotă profesionalismul şi reţinut din acestea că Vasile Baş se consideră
creditul de încredere pe
care i-l dau colegii şi admi-
nistraţia, referitor la pregă-
tirea pe care o are în
specialitate. Deoarece nu
face lucrurile pe jumătate,
a depus tot efortul pentru a
deveni un nume cu greutate
în educaţie. Este şi un apă-
rător aprins al valorilor
democratice şi al drepturi-
lor angajaţilor din învăţă-
mânt. Mai exact, un lider
sindical de mare însemnă-
tate pentru echipa de peda-
gogi de la şcoală şi,
ulterior, la nivel municipal
şi naţional. În anul 1994
colectivul de colegi i-a dat
Vasile Baş, Mircea Zaharia, Ghenadie Donos
tului sindical. Astăzi, îşi
exercită cu înalt profesio- cel mai fericit director, fiind în fruntea Liceului
nalism această funcţie, Teoretic „Constantin Stere” din Soroca. Vine
dând dovadă de corectitu- din Suceveni, raionul Hliboca, regiunea Cer-
dine şi mult caracter. năuţi, iar studiile şi le-a făcut la Universitatea
Momentul dedicat Va- de Stat din Tiraspol, facultatea de fizică şi ma-
lentinei Boboc a fost finali- tematică. Masteratul în management educaţio-
zat prin intervenţia plină de nal l-a susţinut la Universitatea „Constantin
inocenţă şi voioşie a copii- Stere” din Chişinău. Din 1994 e profesor de in-
lor de la Ansamblul vocal formatică la liceul „Constantin Stere” din So-
Smile Art, conducător artis- roca, iar din 2005 avansează în funcţia de
tic Nina Toma. director al acestei instituţii. De atunci a reuşit
Următorul pe listă a să renoveze liceul şi să doteze sălile de clasă cu
fost VASILE BAŞ – pentru tehnică performantă, din care merită menţio-
excelenţă în managementul nate următoarele: fiecare cadru didactic a primit
educaţional, promovarea câte un Notebook; în 44 săli de săli de clasă
APOSTOLUL iunie 2023
Eveniment cultural

Premiile Revistei Apostolul trec Prutul

unt insta- culturii şi valorilor şcolii româneşti pe ambele
s l a t e
SMART
maluri ale Prutului.
A fost un prilej pentru Mircea Zaharia de a
TV, 55” se exprima din nou, în stilul său caracteristic:
(1m 43 Pentru început îmi permit să-mi exprim admi-
cm); în 6 raţia pentru intervenţiile doamnelor şi domni-
săli de lor care au susţinut laudatio pentru premianţii
clasă sunt table de până acum. Mă alătur şi eu celor care i-au
interactive; două aplaudat din toată inima şi-mi doresc ca acest
săli de clasă sunt premiu să însemne ceva pentru activitatea vii-
dotate cu Display toare a acestor personalităţi: nu-mi depăşesc
interactiv; în liceu atribuţiile şi nu dau sfaturi – fiecare ştie cel mai
este acoperire Wi bine ce are de făcut.
–Fi. Pe‐un picior de plai ‐ o nouă generaţie În ceea ce o priveşte pe doamna Angelina
Pentru aces- Begu, sunt convins că marea majoritate dintre
tea şi multe altele, precum şi pentru nenumăratele tradiţiilor şi afirmarea identităţii româneşti. dvs. o cunosc mult mai bine decât mine, că îi
proiecte educaţionale care s-au soldat cu alte in- Cuvintele de laudă au venit din partea Va-
lentinei Tonu – şef al Direcţiei Educaţie din respectaţi profesionalismul şi roadele activită-
vestiţii serioase, liceul condus de Vasile Baş este ţii, şi că la Chişinău e privită cu dragoste şi res-
în fruntea sistemului educaţional sorocean. Să în- Hânceşti şi a Anei Cimpoieşu, preşedinta Con-
siliului Raional Hânceşti a FSEŞ. Din cuvânta- pect. Tot cu dragoste şi respect o privim şi noi,
veţi la „Constantin Stere” e un prestigiu, pentru însă nu prea mult ca să nu se supere dl Begu.
că e o instituţie atractivă pentru cei ce fac carte. rea acesteia din urmă am reţinut că Ecaterina Adevărul e că, de vreo şapte ani de când lu-
Aici sunt şcolarizaţi 1265 de elevi, inclusiv 130 din Ursu – după absolvirea şcolii din sat se vedea
satele raionului. În procesul instructiv-educaţional profesoară de litere. Citea mult, iubea cartea,
sunt implicaţi 76 de profesori, dintre care 21 au studia mereu şi îşi dorea să-i înveţe carte şi pe
alţii. Pedagogia îi era aspiraţia! Iar Universi-
tatea de Stat din Chişinău i-a fost baza ascen-
siunii în profesie. S-a întors în satul natal în
1985, în calitate de profesoară de limbă şi lite-
ratură maternă. Îi place să predea lecţii. Îi
place procesul în sine! Resimte o enormă satis-
facţie morală, când elevii obţin rezultate bune
la evaluări. Ţara are nevoie de oameni cărtu-
rari! Obţine rezultate remarcabile împreună cu
elevii la diferite concursuri raionale la limba
română. E o boieroaică a cuvântului, după cum
a numit-o Anatol Moraru, colegul nostru de la
Bălţi, după ce a vizionat filmuleţul „Scrisoare
de la profesori”, despre viaţa şi provocările
acestora la sate.
Ana Cimpoieşu, Valentina Tonu Cartea de vizită a gimnaziului, a satului,
grad didactic superior şi 19 gradul I. E unicul dar şi a raionului Hânceşti, o reprezintă acti-
liceu din Republica Moldova cu un număr atât de vitatea ansamblului folcloric „Pe un picior de
mare de profesori cu grade didactice. Are foarte plai”, înfiinţat în anul 1985 (odată cu venirea
mulţi absolvenţi care îşi urmează studiile la uni- dnei Ursu în funcţie de profesor în şcoala na- Angelina Begu, Mircea Zaharia
versităţi prestigioase din afara ţării. E meritul în- tală), care a devenit ulterior o formaţie de suc-
tregului colectiv, condus cu dedicaţie şi entuziasm ces, obţinând onorificul titlu de colectiv-model crăm împreună, s-a implicat cu promptitudine
de către dl Vasile Baş – a spus Nadejda Sere- din 1987, confirmat totdeauna, o dată la cinci şi eficienţă în acţiunile întreprinse de Sindicatul
dovschi în intervenţia sa. ani. Ansamblul este un veridic promotor al fol-
din învăţământul nemţean şi Federaţia dvs –
În parada premiilor a urmat cea care conduce clorului autentic, interpretând dansuri şi cân- mai ales în sărbătorirea Centenarului Unirii –
din 1996 gimnaziului Păşcani, raionul Hânceşti, şi tece culese de la vatră. şi că, din februarie 2019, de când a devenit re-
Într-adevăr, spre deli-
ciul publicului, ansamblul dactor-şef adjunct al revistei, gazetăria ei răs-
folcloric cu pricina a oferit punde celor două criterii cerute de Caragiale:
un program de dansuri şi cinste şi gramatică. E un lucru care nu trebuie
cântece care a sensibilizat doar aplaudat, ci şi premiat.
inimile spectatorilor prin Din partea FSEŞ, Ghenadie Donos a mai
limbajul expresiv, caracte- înmânat câteva premii, după cum urmează:
ristic cântecului şi dansului Gabriel PLOSCĂ – în semn de preţuire şi
românesc, din care nu au mulţumire pentru deschiderea sufletească către
lipsit: Şaierul, Frunza nucu- fraţii de peste Prut; Mircea ZAHARIA – pen-
lui, Raţa, sârbe şi hore de la tru truda inspirată de zi cu zi asupra revistei şi
Păşcani, dar şi cântece eforturile depuse ca „Apostolul” să treacă Pru-
vechi de recruţi, de joc, de tul; Ramona-Mihaela ROŞU – pentru presta-
glumă. ţia deosebită la livrarea trainingului
Fără să fie o surpriză, a „Formarea continuă a adulţilor. Particularită-
Ghenadie Donos, Gabriel Ploscă, Ecaterina Ursu, Mircea Zaharia fost premiată în final o per- ţile şi motivaţia învăţării la adulţi”, 23-24 mar-
sonalitate unanim apreciată: tie 2023; Ion ŞTEFĂNIŢĂ, muzeograf, expert în
anume ECATERINA URSU – pentru excelenţă patrimoniu – pentru eforturile considerabile întru
în managementul educaţional, pentru păstrarea ANGELINA BEGU – pentru partea de suflet
(continuare în pag. 8)
dăruită Revistei Apostolul, pentru promovarea

iunie 2023 APOSTOLUL Pag. 7

Eveniment cultural

Premiile Revistei Apostolul trec Prutul

(urmare din pag. 7) prejurimile Chişinăului.
ăstrarea valorilor naţionale şi disponibili- Am plecat spre Piatra-Neamţ
în dimineaţa zilei de 20 mai, şi
p tatea de colaborare cu Federaţia Sindi-
cală a Educaţiei şi Ştiinţei. luîndu-ne rămas bun de la cei care
Pentru noi, musafirii din România, ne-au omenit cu atâta generozi-
încheierea galei nu a însemnat sfârşitul tate, am surprins un ultim gând
acestei întâmplări minunate, ci ne-am bu- din partea dlui Ghenadie Donos:
curat în continuare de proverbiala ospita- A fost o activitate pe măsura aş-
litate moldovenească, am făcut un tur al teptărilor noastre, deşi – dacă ar
oraşului Chişinău, ghidaţi de muzeograful Ion fi să fiu foarte sincer – pe alocuri
acestea au fost depăşite, în sensul
că a fost o at-
mosferă foarte
caldă, priete-
nească. În
partea ofi-
cială a întâl-
nirii, mă Istoria văzută din turn ‐ Iosif Covasan, Gianina Buruiană,
Ramona Roşu, Ciprian Murariu, Ghenadie Donos
bucur să spun
că am pus în valoare peda- şi practic, prin activităţile sindicale şi dubla re-
gogii noştri şi sunt încântat dacţie a revistei Apostolul – am realizat UNI-
că ediţia a V-a s-a orientat REA.
spre noi. Şi poate n-ar fi rău
să continuăm această iniţia-
Gabriel Ploscă, Ana Cimpoieşu, Mircea Zaharia, Ioana Petreuş, tivă...
Ghenadie Donos Dar ceea ce m-a impre-
sionat şi mai mult, dincolo
Ştefăniţă, caracterizat de o extraordinară dra- de festivitatea premierii, au fost acele schim-
goste pentru locurile prezentate, după care, buri de opinii, de gânduri, de bune practici
seara ne-a prins între două organizaţii sindicale frăţeşti. Acestea
la Teatrul Na- sunt cu atât mai relevante şi mai importante ca
ţional „Mihai experienţă, cu cât noi ne aflăm în faza preade-
E m i n e s c u ” , rării la Uniunea Europeană şi sunt percepute
unde am vizio- de noi ca nişte repere de care trebuie să ţinem
nat savuroasa cont în continuare. La rândul nostru ne-am ex-
piesă a lui Vic- primat solidaritatea cu profesorii din România,
tor Ion Popa în această perioadă de criză pe care o traver-
Tache, Ianche şi sează.
Cadâr, într-o Ce pot spune despre colegii din Piatra-
excelentă distri- Neamţ? Suntem deja în al şaptelea an de cola-
buţie. Şi ziua de borare, cu acţiuni concrete şi fructuoase, lipsite
19 mai a fost de formalism, şi aş exemplifica aici doar cu ac-
plină de impre- ţiunile de formare sindicală realizate de dna
sii pozitive, evi- Ramona-Mihaela Roşu şi dl Gabriel Ploscă.
d e n ţ i i n d u - s e Multă lume vorbeşte despre unire şi relaţii fră-
două evenimente deosebite: formarea sindicală ţeşti... la noi se vorbeşte mai puţin despre acest
realizată de Ioan Leon Naroşi şi o vizita în îm- lucru, dar eu personal simt această apropiere Sub semnul Domnului Eminescu

Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie

Iunie, 2023 torit o nouă şcoală în satul Vânători-Neamţ (8. „Amurg sentimental”, „Dor de dor”). Colabora-
10, 1895) şi a pus bazele primei biblioteci rurale tor la: „Dacia literară”, „Convorbiri literare”,
iunie 1907 – d. Chiriac Nicolau, la Mă- din Judeţul Neamţ (condusă de inimosul Cons- „Cronica”, „Cuvântul adevărului” (Canada).
tantin I. Oancea, din 13. 06. 1948 – până la de- Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”,
n năstirea Neamţ (n.
1839, Piatra- cesul său). „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mie-
Neamţ), tatăl, preot rea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101
la Biserica „Pre- Rememorări nemţene sonete”, „Crepuscul de miere”, „Într-un crâng de
cista” din Piatra, l-a neuitări” ş. a.
dus la Mănăstirea ■ 3. 06. 1899 – d. Constantin Gh. Şoarec
Secu pentru a în- ■ 1/1946 – n. Petruş (n 1837, Piatra), primar (1876), deputat şi sena-
văţa carte. A fost trimis la Andrei, la Goşmani, tor. A urmat cursurile Şcolii Domneşti şi ale Se-
Mănăstirea Neamţ; a par- Neamţ, profesor, scriitor. minarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai
ticipat la Războiul de In- Absolvent al Liceului bogaţi oameni din Piatra-Neamţ, a sprijinit Uni-
dependenţă. După război, „Petru Rareş” din Piatra- rea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca pri-
revizor al bisericilor din Dobrogea, a luptat pen- Neamţ şi al Facultăţii de mar, a contribuit la susţinerea Războiului pentru
tru introducerea limbii române în locul celei sla- Filologie Iaşi, a predat, Independenţă, iar despre activitatea sa s-a scris
vone în serviciul divin; pentru organizarea până la pensionare, la Li- în „Războiul” şi în „Corespondenţia provincial”,
învăţământului laic, iar Regele Carol I l-a decorat ceul din Puieşti, Vaslui. au vorbit I. C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu.
cu „Steaua României”. Reîntors la Neamţ, a cti- Redactor la mai multe pu- După mandatul de primar a fost ales deputat,
blicaţii („Visătorii”, apoi senator.

Pag. 8 APOSTOLUL iunie 2023

Viaţa sindicală, imperative

Chişinău ‐ 19 martie 2023 Schimb de bune practici sindicale

upă reuşita zi de 18 mai,
D când a avut loc la Chişinău
decernarea premiilor revistei
Apostolul, pe 19 Florar, în
acelaşi spaţiu generos oferit
de Institutul Muncii, în pre-
zenţa unor membri sindicali
cu activitate recunoscută, s-a des-
făşurat o consfătuire cu scop de
schimb de bune practici între sin-
dicatele de pe cele două maluri ale
Prutului.
Pentru început dl Ghenadie
Donos, preşedinte al FSEŞ din Re-
publica Moldova, a atras atenţia
asupra perioadei încordate pe care
o traversează lupta sindicală, con-
siderând că acolo dialogul social
este totuşi mai fructuos ca în Ro-
mânia, reiterând totodată solidari-
tatea pe care sindicatele
basarabene din educaţie o mani-
festă faţă de cauza celor similare
din ţara noastră. Motivele nemul-
ţumirilor sunt aceleaşi, printre care
problema salarială este pe prim
plan, conflictul derulându-se în
jurul dorinţei sindicatelor ca sala-
riul debutantului în învăţământ să
fie egal cu cel mediu pe economie.
De fapt speranţa unanimă este ca
educaţia să fie privită ca o priori-
tate naţională şi nu ca o cenuşă-
reasă, alocându-i-se procentul
cuvenit de 6-7% din PIB, care ar
crea condiţiile pentru calitate în ac-
tivitate, generată în primul rând de
motivarea corespunzătoare a das-
călilor.
Dl Gabriel Ploscă, preşedin-
tele Sindicatului din Învăţământ
Neamţ, a relatat în continuarea în-
tâlnirii că: ... Situaţia este destul de
Consfătuire ‐ Chișinău
complicată la noi, iar unii au vrut
s-o complice şi mai mult. Dacă ar
fi să reamintesc paşii care au dus
la această formă extremă de luptă
sindicală care este greva generală,
pot spune că încă din decembrie,
când legea bugetului pe anul 2023
trecea prin Parlament cu o sumă
foarte mică pentru educaţie, au în-
ceput protestele, noi pe data de 14
fiind în faţa Parlamentului, exact
când se vota această lege. Nu s-a
ţinut seama de avertizările sindi-
cale, dar pe 19 decembrie au avut
loc discuţii cu primul ministru, în
care se creaseră condiţii chiar
pentru încheierea unui acord pen-
tru aplicarea legii salarizării şi a
unei indexări corespunzătoare
ratei inflaţiei. Noi am crezut în
zadar în onoarea domnului prim-
ministru până în februarie când
am ieşit din nou în stradă. Iarăşi
speranţa în dialogul social a fost
spulberată şi la finalul lui martie
am ieşit la un nou protest. Au avut
loc discuţii dar fără finalitate aşa
că nu este de mirare că acum am
apelat la greva generală.
Partea cea mai instructivă a
acestei „mese rotunde” a fost ofe-
rită de dl Ioan Leon Naroşi, şeful
departamentului Educaţie-formare
din cadrul Confederaţiei Sindica-
telor Democratice din România,
care a realizat o elevată prezentare,
în debutul căreia a argumentat că
problemele sindicale din domeniul
învăţământului din România şi Re-
publica Moldova sunt comune tu-
turor ţărilor europene. Diferenţa ar
consta în faptul că acolo democra-
ţiile sunt consolidate, instituţiile
funcţionează, dialogul social nu
este unul formalizat, detensionările
sunt cu adevărat esenţiale şi nu ca
în cazul nostru manipulatoare, cu
scopul de a linişti şi nu de a re-
zolva problemele. Mesajul trans-
mis a fost unul simplu şi
transparent: integrarea europeană
reprezintă un scop pe care sindica-
tele basarabene trebuie să-l urmă-
rească cu tenacitate, folosindu-se
de toate mijloacele pe care le au la
dispoziţie; aceasta va da ţării o di-
mensiune nouă şi îi va oferi nişte
instrumente care, utilizate corect,
vor duce la funcţionarea eficientă
a tuturor instituţiilor, consecinţa
fiind o viaţă mai bună, mai confor-
tabilă, mai liniştită.
Noi nu ar trebui să solicităm
guvernanţilor, parlamentarilor, de-
cidenţilor politici să includă edu-
caţia ca o prioritate în legi. Ea este
efectiv o prioritate, pentru că până
la urmă aceasta construieşte des-
tine, oameni, forţă de muncă, pro-
duce linişte, civilizaţie, cultură în
societate; educaţia generează tot
ceea ce de fapt alimentează viito-
rul omenirii – a mai concluzionat
dl Ioan Leon Naroşi.
În sensul cel mai pozitiv
putem spune că discuţiile s-au în-
cins până la finalul întâlnirii şi că
experienţa a fost una benefică pen-
tru ambele părţi. Concluzia finală
a fost că, în conformitate cu buna
tradiţie deja formată, asemenea în-
truniri bilaterale vor continua atât
în Republica Moldova cât şi în Ro-
mânia, după un calendar care va
urmări marile evenimente ale celor
două sindicate înfrăţite.
Gianina BURUIANĂ
Ioan Leon NAROȘI

Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie
3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti,
n Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Ab-
solvent al Seminarului Teologic de la Mă-
năstirea Neamţ, al Conservatorului de
Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971)
şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii
din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993)
şi în muzicologie (1994). Profesor asociat
la Academia de Muzică, Bucureşti, conferenţiar
la Universitatea Naţională de Muzică, profesor
la Facultatea de Teologie din Piteşti. Scrieri: „Iu-
birea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni
români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu –
reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ 5/1974 – n. Violeta Simina Moşu, la Pia-
tra-Neamţ. Redactor al Revistei Apostolul, mem-
bru al U. Z. P. R. (Uniunea Ziariştilor
Profesionişti din România), bibliotecar la Biblio-
teca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ. Facultatea
de Educaţie Fizică şi Sport, Bacău (2003). Mas-
ter în Cultură şi Literatură Română, Facultatea a absolvit Academia de Muzică şi Artă Drama-
de Litere a Universităţii Vasile Alecsandri, Bacău
(2021). Declarată ziaristul cultural al anului
tică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi
prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând
2016, la Gala Superlativele Culturii Nemţene. peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan
Administrează publicaţia on-line Dor de Neamţ. Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Ita-
lia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Ca-
tedra de canto a Liceului de Artă „Victor
Rememorări nemţene Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 13/1883 – n. I. I. Mironescu, la Tazlău,
Cărţi publicate: Piatra- Neamţ (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absol-
Neamţ, ieri, Biblioteca vent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi
Judeţeană G. T. Kirileanu studii de specializare la Berlin. Profesor univer-
Neamţ, 2020; Festivalul sitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză
de teatru, Piatra-Neamţ scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista
1969-2019, editura Nona, elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „În-
2021(coautoare). semnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”,
■ 7/1925 – n. Elena „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu
Botez-Butnaru, la Pia- Red.
tra-Neamţ, soprană. A (continuare în pag. 10)
fost eleva Sidoniei Hogaş,

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 9
Arte şi meserii

Andrei Fermeşanu, tenor, managerul interimar al Operei Naţionale Române Iaşi:

„Ne bucurăm când spectatorii spun că le-am adus clipe de fericire”
Căutaţi locurile copilăriei
– când veniţi la Piatra-Neamţ?
– Mă încearcă mari
emoţii de câte ori revin
acasă, chiar dacă nu mai lo-
cuiesc aici de 20 de ani. Re-
trăiesc toate clipele
copilăriei, adolescenţei, fiecare
stradă îmi aduce aminte de o anu-
mită etapă din viaţa mea. De fapt,
m-am născut la Agârcia, şi, din
clasa a V-a şi până în a VIII-a, am
făcut naveta la Piatra-Neamţ, mer-
geam pe jos până la Bistriţa şi de
acolo mă deplasam cu autobuzul
până la Şcoala Generală nr. 4. Di-
rigintele meu a fost profesorul de
matematică Anton Gheorghiu. Am
urmat cursuri de vioară cu profeso-
rul Mâşlea şi am făcut parte şi din
formaţia corală a şcolii. În clasa a
V-a nu mă vedeam nici tenor, nici
managerul celei mai mari instituţii
de spectacole din Moldova. Ori-
cum, toate au avut un scop şi un
sens. Îi încurajez pe copii să stu-
dieze un instrument, deoarece este
o activitate care ţine de o cultură
generală, de o cultură stilistică. Un
om care a învăţat muzică este un
om educat, un om echilibrat, este
un om cu o mai mare aplecare spre
cultură. Ulterior, am absolvit Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Gheorghe” din Botoşani (2004) şi
Facultatea de Teologie Ortodoxă
„Dumitru Stăniloae”, secţia Teolo-
gie-Pastorală, din Iaşi. În 2007, pe
când eram student la Teologie, am
devenit tenor prim, în cadrul Coru-
lui Operei Naţionale Române din
Iaşi. Mai apoi, am urmat şi cursu-
rile Facultăţii de Compoziţie, Mu-
zicologie, Pedagogie Muzicală şi
Teatru, secţia Muzicologie, la Uni-
versitatea de Arte „George
Enescu”, pe care am absolvit-o în
anul 2011. Înainte de a primi func-
ţia de manager interimar al Operei
ieşene, am fost, timp de 11 luni, di-
rectorul artistic al instituţiei
– Găsiţi corespunzătoare pre-
gătirea tinerilor interpreţi?
– Am acceptat cu încântare să
Tenorul Andrei Fermeşanu, ma-
nagerul interimar al Operei Naţio-
nale Române din Iaşi, s-a născut la
29 iunie 1984, la Piatra-Neamţ.
Aflat, pentru al doilea an consecu-
tiv, în juriul Concursului Naţional
„Elena Botez”, consideră că urmă-
toarea generaţie de interpreţi are
potenţial, iar lirica românească va
fi în continuare la înălţime. Reper-
toriul său include roluri principale
în opere celebre precum: Bărbierul
din Sevilla (Rossini), Elixirul dra-
gostei (Donizetti), Don Giovanni
(Mozart), Evgheni Oneghin (Ceaikovski), Rigoletto (Verdi) ori Car-
mina Burana (Carl Orff). Andrei Fermeşanu a concertat la Piatra-
Neamţ, la mijlocul acestei luni, în cadrul Turneului Naţional „Trei
tenori ieşeni”, alături de Florin Guzgă şi Andrei Apreotesei.
fac parte, pentru al doilea an con-
secutiv, din juriul Concursului Na-
ţional de Interpretare Vocală „Elena
Botez”. Alături de sopranele Cellia
Caterina Costea şi Veronica Anuşca
am descoperit voci frumoase şi
bine conduse, iar viitorul are toate
şansele să sune foarte bine. Ştiţi că
există o meteahnă, fiecare interpret
crede că generaţia lui e cea mai
bună şi ceea ce vine din urmă este
cumva sub aşteptări. Noi suntem
încredinţaţi că următoarea genera-
ţie are potenţial şi lirica româ-
nească va fi în continuare la
înălţime. Ceea ce caută un juriu,
dincolo de intonaţie, de ritm, de o
anumită postură, de o eleganţă, este
stilistica, modul acesta de a te
adecva fiecărui compozitor, fiecă-
rei perioade în parte. Dorind iden-
tificarea şi promovarea artiştilor
foarte tineri, dar ale căror evoluţii
anticipează performanţa, am acor-
dat în numele Operei Naţionale Ro-
mâne din Iaşi două premii de
excelenţă: unul pentru elevii de
liceu – Daria Luisa Giurgilă, elevă
în clasa a IX-a la Colegiul Naţional
de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi şi
un altul pentru studenţi – Adriana
Ioana Iacob, studentă în anul III la
Universitatea Naţională de Arte
„George Enescu” din Iaşi, constând
într-o colaborare în cadrul stagiunii
2023-2024. Premiul nu ne defi-
neşte ireversibil, însă atestă un
nivel al pregătirii din prezent, im-
portant pentru întâlnirile viitoare cu
marele juriu, acela care contează
toată viaţa şi pentru care artistul vi-
brează: Publicul! Noemi Onucu,
câştigătoarea de anul trecut, a cân-
tat în deschiderea stagiunii 2022-
2023, devenind, la 17 ani, cea mai
tânără colaboratoare a Operei. Iată,
talentul nu are vârstă, el înfloreşte
acolo unde doreşte.
– Consideraţi că menirea unui
artist liric este aceea de a pune în
lumină muzica, indiferent de pe-
rioada în care a fost scrisă?
– Este un exerciţiu al unei
smerenii, al unei modestii. Ne în-
trebăm adesea: „Eu, ca interpret, nu
contez? Eu sunt doar un instru-
ment?” Da, de asta arta interpreta-
tivă este atât de generoasă. Dacă îţi
faci bine treaba, dacă eşti sincer şi
autentic cu muzica, muzica te înal-
ţă. Atunci când un interpret este
doar vas de comunicare a mesaju-
lui, el însuşi devine cunoscut şi re-
cunoscut în timp. Aşa s-a întâmplat
cu nume care au devenit legendare:
Maria Callas, Luciano Pavarotti,
Franco Corelli ş.a.m.d., este o listă
foarte lungă.
– Sunteţi mulţumit de modul în
care publicul reacţionează la re-
pertoriul pe care-l propune Opera
Naţională Română din Iaşi?
– Avem un public care vine la
spectacolele noastre în mod cons-
tant. Oamenii iubesc opera. Avem
câte 1.500 de spectatori plătitori de
bilete, în două seri consecutive.
Preţul biletelor pleacă de la 50 de
lei şi ajunge şi la 180 de lei, la lojă.
Nu este un preţ mare, dar nici mic,
ne străduim, şi până acum am reu-
şit să venim în faţa publicului cu
producţii de calitate. Ne bucurăm
când spectatorii spun că le-am adus
clipe de fericire.

Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie

(urmare din pag. 9) poezie: „Camera liturgică”; „Satrapia”, „Casa „unu” publică ilustraţii
din care ies”; „Negru transparent”; „Rău de pă- şocante. Se stabileşte la
urmuzel”, (1916). „Scrieri”. Alte volume: mânt”; „Probă de viaţă”; „Poeme singure”, anto- Paris, ia contact cu avan-
H „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ
de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Ca-
logie. Membru al U. S. Premiul Colocviilor de
Poezie de la Neamţ, premiile revistelor: „Con-
garda (1930) şi realizează
„Autoportret fără un
tiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie ochi”. Expune la Galeriile
Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, „Pierre”, catalog prefaţat
1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, Rememorări nemţene de André Breton (1934).
2006. Membru al Partidului Co-
■ 14/1961 – n. vorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor munist, în ilegalitate (un
Radu Florescu, la Sa- de Poezie: „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc”, an 1935). Începe seria
basa, Borca, Neamţ, poet. Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala picturilor somnambul-erotice (1938). După un
A absolvit Liceul „Mihail Iaşi, 2008. refugiu în Pirinei şi Alpi, în 1945, revine la Paris,
Sadoveanu” din Borca. ■ 15/1903 – n. Victor Brauner, la Piatra- pictează cele şapte pânze ce vor fi nucleul expo-
Debut în Revista „Amfi- Neamţ (d. 1966, Paris), artist plastic. Scurt timp ziţiei de la Galeria „Piere Loeb”, Paris. Va fi ex-
teatru” (1982), după a frecventat Şcoala de Belle Arte Bucureşti. clus din „Grupul Suprarealist”. În 1966,
unele surse, în „Ateneu” Debut: prima expoziţie personală la Galeria reprezintă Franţa la Bienala de la Veneţia. Multe
(8/1983), apoi în volumul „Mozart” (1924). Participă la editarea revistelor lucrări sunt la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
colectiv „Poeme sin- avangardiste „75 H. P.” şi „Integral”. În revista ■ 16/1907, n. Nicolae Horodniceanu, la
gure”, 1989. Alte cărţi de
Pag. 10 APOSTOLUL iunie 2023
Arte şi meserii
Andrei Fermeşanu, tenor, managerul interimar al Operei Naţionale Române Iaşi:
„Ne bucurăm când spectatorii spun că le-am adus clipe de fericire”
Arta interpretativă românească se află
– la un nivel competitiv pe plan internaţio-
nal?
– Cântăreţii noştri care fac carieră
peste hotare sunt la un nivel ridicat. Din
păcate, la nivelul teatrelor de operă din
România nu reuşim să ne înscriem
într-un circuit al impresariatului. În companiile
mari, fie că vorbim de Scala din Milano, Co-
vent Garden, Royal Opera House ori Staatsoper
Berlin, aceste chestiuni care ţin de o dinamică
a impresariatului sunt rezolvate, sunt foarte
bine puse la punct. Să nu uităm, spectacolul de
operă este cel mai costisitor spectacol din toată
zona culturală. Dacă la teatru uneori poţi face
lucrurile cu resurse mai mici, la operă nu se
poate. Un spectacol de operă, vorbim de unul
mediu, nu foarte mare, trebuie să cuprindă 50
de instrumentişti în fosă, un cor de cel puţin 50
de persoane, o distribuţie de şase solişti şi 20-
30 de tehnicieni. La un calcul scurt, este nevoie
Andrei Fermeșanu ‐ Daria Luisa Giurgilă
Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie
piridoneşti, Băluşeşti, Roman, azi Neamţ
S (d. 04. 04. 1994, San Juan, Argentina),
profesor, a intrat în mişcarea legionară,
fiind unul dintre cei mai apropiaţi colabo-
ratori ai lui Corneliu Zelea Codreanu. În
1941, ia calea exilului: Germania, Italia,
Argentina, la San Juan, compozitor, unde
este solicitat să reconstruiască oraşul dis-
trus de cutremur. Devine profesor la Şcoala Po-
litehnică din San Juan, şi decan, formând o
întreagă generaţie de ingineri şi o bună parte din
corpul profesoral. La încheierea carierei profe-
sionale şi profesorale i se atribuie titlul de Pro-
fesor Extraordinar Honorario.
■ 16/1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Că-
ciuleşti, Neamţ (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neamţ).
general de corp de armată. Absolvent al Şcolii de
Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, din Bucureşti şi al
Şcolii Superioare de Război. S-a distins în tim-
iunie 2023
de 130 de oameni.
– Cum trăiţi seara
de premieră?
– Înainte de a în-
cepe spectacolul e o în-
treagă forfotă, o emoţie
adunată şi toată lumea
resimte presiunea. La
final, după ce toate lu-
crurile merg bine, simţi
o descătuşare, un mo-
ment de eliberare. Încă
de pe vremea lui Verdi,
Donizetti, Rossini,
seara premierei era una
de aşteptare înfrigurată,
pentru că nu poţi anti-
cipa exact care va fi
Cellia Caterina Costea, Andrei Fermeșanu, Viorica Anușca
reacţia publicului. Ori-
cum, până la urmă, limbă şi rezolvăm problemele aşa cum am face-o
spectatorii decid succesul sau insuccesul unei pentru noi.
producţii. – Aţi declarat că în toate distribuţiile Ope-
– A trecut un an şi jumătate de rei aţi încercat să aveţi diversitate calitativă,
când sunteţi managerul interimar începând cu valul tânăr de interpreţi şi până la
al Operei Naţionale Române din nume sonore, pentru că, până la urmă, asta este
Iaşi. Cum caracterizaţi această pe- reţeta succesului.
rioadă? – Scopul nostru principal este de a forma
– E o adevărată provocare pen- un gust muzical şi de a veni cu noutăţi în faţa
tru că o instituţie atât de mare, cu publicului. Un solist care a interpretat 20 de
peste 260 de angajaţi şi 100 de co- ani un rol, sigur, poate veni cu elemente de
laboratori, necesită o atenţie sporită noutate, dar va fi cu mult mai interesant să
pe mai multe planuri, necesită ener- vedem şi următoarea generaţie, să ascultăm
gie. N-aş vrea să par subiectiv, dar vocile noi, vocile proaspete. Noutatea vine
consider că suntem pe o direcţie din interpretarea fiecărui solist. Fiecare voce
bună. Am reuşit, într-un an şi jumă- are un timbru, un registru vocal, o frecvenţă
tate, să punem în scenă opt noi tit- şi o intensitate, lucruri care-i dau unicitate. In-
luri fie de operă, operetă, balet sau vitaţii noştri, Cellia Caterina Costea, Ştefan
music-hall. Şi aşa cum am mai Pop, Bogdan Baciu, Ramona Zaharia, Irakli
spus, în primul rând, lucrul acesta Kakhidze, Ionuţ Pascu, David Crescenzi, sunt
se vede în fluxul de public care nume sonore care dau o dimensiune euro-
frecventează sala Operei. Muncim, peană activităţii Operei Naţionale Române
suntem dedicaţi, suntem alături de din Iaşi.
colegii noştri, venim din mijlocul
lor, poate că şi asta contează, că A consemnat Violeta MOŞU;
suntem cântăreţi. Vorbim aceeaşi Foto: motionARThoughts (Brânduşa Balan)
pului Primului Război Mondial. Participă la Al cultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bu-
Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În
timpul regimului comunist, a fost arestat şi umi-
cureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani,
Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Pia-
lit, drept pentru care, când se va încerca reabili- tra-Neamţ (1966-1998), autor (în colab.) a pri-
tarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar mului corpus de documente privind activitatea T.
T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). A editat –
singur sau în colaborare: Revista „Zigzag”
Rememorări nemţene (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor
TT. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele
general al Ministerului „Asachi” şi „Apostolul”.
Apărării, comandant de ■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti,
divizie, de Corp de Ar- Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru
mată, de Armată. al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi.
■ 18/1938 – n. Paul A fost redactor la Ziarul „Ceahlăul”. Colaborări:
Findrihan la Icuşeşti, „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”,
Roman (d. 22. 07. 2004, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice.
Piatra-Neamţ), profesor, Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Cate-
publicist. A absolvit Li- drala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire
ceul „Roman-Vodă”, Fa- (continuare în pag. 12)
APOSTOLUL Pag. 11
Studii şi sinteze

e împlinesc, în anul de graţie
S 2023, 85 de ani de la apariţia
lucrării lui George Căli-
nescu, Ion Creangă (Viaţa şi
opera). Criticul şi istoricul li-
terar român îşi va fi exersat
tehnica monografică prin pu-
blicarea unei alte lucrări de acelaşi
gen, în 1932 (Viaţa lui Mihai Emi-
nescu). Apreciem că lucrările men-
ţionate sunt încadrabile într-o
specie literară inedită: romanul bio-
grafic. Mai mult decât în cazul lui
Mihai Eminescu, lucrarea mono-
grafică despre Creangă valorifică,
în egală măsură, aspecte ale unei
biografii propriu-zise şi ale unei ve-
ritabile radiografii a operei.
Dispariţia lui Ion Creangă, în
1889, marchează apariţia mitului:
prieteni şi cunoscuţi ai marelui hu-
muleştean se întrec în a publica as-
pecte inedite ale existenţei
povestitorului. Uneori, adevărul
este respectat, alteori nu! Puţinele
informaţii pe care ni le lasă însuşi
Creangă despre sine sunt insufi-
ciente pentru amatorii de senzaţio-
nal. Documentele, de asemenea,
sunt puţine. Se impune, deci, o de-
mitizare a biografiei marelui humu-
leştean.
În acest demers de demitizare,
prea multe n-au făcut nici Jean
Boutière, nici George Călinescu.
Primul a preluat aura mitică ce se
conturase în jurul personalităţii lui
Ion Creangă, aşezându-l alături de
Francois Rabelais şi Charles Per-
rault şi descoperind acea dimen-
siune europeană a operei sale, cel
de-al doilea valorificând – în ma-
niera cunoscută – un bogat material
documentar, nu întotdeauna cores-
punzător cu realitatea.
Cele 15 capitole ale cărţii sur-
prind, în mod voit subiectiv, poves-
tea unei vieţi. Rigoarea selecţiei
datelor biografice contrastează cu
subiectivismul naraţiunii – nara-
ţiune domoală ca apa unui râu de
câmpie şi nu zglobie şi dinamică,
asemenea unui râu de munte: „Si-
retul împarte Moldova la epoca în
care se naşte Ion Creangă în două
ţinuturi fundamental deosebite. Pe
stânga lui, mergând înspre gură, se
rostogolesc coline aride, egale, în
chipul valurilor rotunde ale unei
smoale. Priveliştea e de o măreţie
barbară, care înspăimântă. Satele,
mizerabile, răsfirate, aproape nu se
zăresc, cu toate că surele coame
ale dealurilor sunt în genere fără
păduri. Pusta iluzionează, spină-
George Călinescu
despre Ion Creangă
• 85 de ani de la apariţia cărţii
Ion Creangă (Viaţa şi opera)
rile par
cupolele
unei bise-
rici subte-
rane cu
mii de
turle ră-
mase la
suprafaţă,
şi când
oraşul ră-
sare între
văi, el
pare colo-
sal, mirific, şi nu e în realitate
decât un târg ticălos”...
Din paginile cărţii răsar oa-
meni şi locuri pe care pana călines-
ciană le aduce în prim-planuri
ordonate cronologic, cu ample ci-
tate din opere şi din documente ale
vremii; de aici, se observă cel mai
bine caracterul de roman autobio-
grafic al cărţii. În întregul ei, cartea
este o veritabilă dovadă a unei per-
sonalităţi copleşitoare, pentru care
viaţa trăită este cel mai limpede şi
mai curat izvor generator de... lite-
ratură. Pentru a evidenţia aprecie-
rile de mai sus, enumerăm doar
câteva dintre titlurile capitolelor:
„Diaconul răzvrătit”, „Pedagogia
lui Creangă”, „Ţărăniile lui
Creangă”, „Creangă, scriitor po-
poral”, „Jovialitatea lui Creangă”
etc. Ultimele capitole sunt o cu-
prinzătoare radiografie a operei.
S-a afirmat, adeseori – şi pe bună
dreptate, că istoricului şi criticului
literar român i-au rămas ascunse
multe dintre subtilităţile operei lui
Creangă.
În articolul Despre biografie,
George Călinescu afirmă: „biogra-
fia artistului începe nu cu anul naş-
terii, ci cu anul morţii. Cine nu
trăieşte post-mortem, crescând
după aceea mereu, nu-i obiect de
biografie.” Prin apariţia lucrării lui
George Călinescu procesul mitiză-
rii lui Ion Creangă cunoaşte un alt
punct culminant. În monografia că-
linesciană, autorul nemuritoarelor
Amintiri devine un personaj de co-
medie, un spirit nastratinesc, care
îmbină armonios însuşirile artistu-
lui cu scăderile omului obişnuit. De
altfel, teoria portretului moral în
critică este împrumutată de la
Sainte-Beuve şi de la Hippolyte
Taine.
În cartea sa, autorul monumen-
talei Istorii a literaturii române
creează un portret inedit al lui
Creangă, un amestec de real şi fic-
ţiune, „înfăşurat mitologic în o mie
de ani”. Astfel, Homer al români-
lor se identifică şi cu Flămânzilă, şi
cu Setilă, şi cu Gerilă, mănâncă şi
bea enorm, aidoma personajelor
sale sau se scufundă vara într-un
butoi plin cu apă pentru a se răcori
oleacă. Încă din timpul vieţii, hu-
muleşteanul devine celebru prin ţă-
răniile spuse şi pe uliţa mare şi pe
uliţa mică.
Capitolele despre opera mare-
lui povestitor urmează calea in-
versă: fabulosul nu îşi găseşte locul
în această parte a lucrării. Opera
devine, astfel, mărturia vie că Ion
Creangă a existat. „De aceea des-
pre Creangă, ca artist, sunt puţine
de spus şi studiile se pierd în diva-
gaţii. Un muzician poate imita vu-
ietul apelor, un pictor poate
zugrăvi priveliştea, dar astea sunt
artistice, nu impresii critice.
Creangă este o expresie monumen-
tală a naturii umane în ipostaza ei
istorică ce se numeşte poporul
român, sau, mai simplu, poporul
român însuşi, surprins într-un mo-
nument de genială expansiune. Ion
Creangă este, de fapt, un anonim”.
Însă, rigoarea şi precizia au fost îm-
pinse de G. Călinescu dincolo de
informaţia strict biografică, bazată
pe documente; cadrul istoric, so-
cial, politic, economic, cultural este
sugerat, de regulă, prin elemente
răzleţe, dar semnificative.
Arta lui Creangă constă în a
aduce în scenă oameni vii, care
vorbesc cu repeziciune şi gesticu-
lează, exprimându-se în: tâlcuri,
formule fixe, glume, aluzii, ma-
xime, ca într-o epopee comică dra-
matizată. Replicile alternate în
chipul cel mai firesc stârnesc o
mare jovialitate stenică, proprietate
esenţială a stilului lui Ion Creangă,
ce se bazează pe formele oralităţii
specific populare. În conturarea
biografiei şi a portretului lui
Creangă, criticul a inserat ample ci-
tate din opera cu un pronunţat ca-
racter autoreferenţial, „căci prin
biografie nu putem demonstra va-
loarea unei opere, dar prin operă
putem adesea clarifica unele
puncte de biografie” (Mircea
Braga, Postfaţă).
Prof. dr. Gheorghe BRÂNZEI

Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie

(urmare din pag. 11)
e pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia cli-
p pei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca
lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geo-
metrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsă-
rii, poeme alese”; „Arta euritmiei, 74 de
sonete”, şi cărţi didactice („Repere literare
şi stilistice” ş. a.).
■ 21/1884 – n. Gheorghe Măcă-
rescu, la Girov, Neamţ (d. dec. 1953, Ocnele
Mari), magistrat, om politic. A absolvit Faculta-
tea de Drept, Iaşi, desăvârşindu-şi studiile la Sor-
bona. Deputat. A editat ziarele „Gazeta Partidului
Naţional Ţărănesc” (1924) şi „Vremea nouă”
(1929). De numele său este legată construirea
unor clădiri: a Şcolii Normale, a Şcolii Nr. 1 (azi,
Muzeul de Artă), a Teatrului ş. a. După 1944,
persecutat, arestat (1951). A decedat în peniten-
ciar.
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ
(d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Fa-
cultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P.
În paralel cu activitatea didactică la Piatra-
Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor
Rememorări nemţene
colective, ocazionale sau anuale, şi participă la
Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău,
Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei
Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la
Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987),
Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-
Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările
sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”,
„Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particu-
lare din ţară şi de peste hotare.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la
Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la
Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al
Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru
al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte
de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C.
F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumen-
tală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie
(spectacole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Tea-
trul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), pro-
iecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la
Roman (d. 14. 08. 1996, lângă Paris), muzician,
compozitor, membru de onoare al Academiei
Române. A absolvit liceul în oraşul natal, se con-
sacră muzicii, pleacă la Berlin unde studiază la
Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va
debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează
cu regularitate renumite orchestre simfonice

Pag. 12 APOSTOLUL iunie 2023

Arte şi meserii

Premieră la Teatrul Tineretului:

„Rinocerii” de Eugène Ionesco
eatrul Tineretului a prezentat duminică, 28
T mai premiera spectacolului „Rinocerii” de
Eugène Ionesco, în regia lui Radu Iacoban.
În anii ’50 ai secolului trecut, Eugène Io-
nesco scria „Rinocerii”, despre care afirma că
e „o piesă împotriva isteriilor colective şi a
epidemiilor ce se ascund sub acoperirea ra-
ţiunii şi a ideilor, dar care sunt, nu mai puţin, grave
boli colective”.
Prin spectacolul creat la Teatrul Tineretului, ne
punem întrebări asupra unei lumi modelate de su-
prapunerea spaţiului virtual cu realitatea concretă.
Este în plină expansiune o nouă societate, dominată
de homo digitalis, în care utilizarea tehnologiilor
digitale devine pe zi ce trece un factor tot mai in-
fluent în relaţiile sociale.
În acord cu viziunea lui Ionesco, ne dorim ca
acest spectacol să fie un antidot contra infestării so-
cietăţii cu ură şi un tonic pentru fortificarea gândirii
critice, într-o lume tot mai scindată, în care de multe
ori, convingerile de grup nu sunt bazate pe judecăţi,
ci pe impulsuri şi interese. Închistarea în clişee
poate deveni oricând agresivă. În distribuţie, actorii:
Mircea Postelnicu, Florin Hriţcu, Nora Covali,
Elena Popa, Daniel Beşleagă, Dragoş Ionescu, Co-
rina Grigoraş, Cătălina Eşanu, Andrei Merchea-Za-
potoţki, Emanuel Becheru.
(N. R. – Comunicat oficial)
Red.

Ştefan Potop – arta portretului

a Galeriile de Artă „Lascăr Vorel”, s-a deschis pe 15 mai 2023
L expoziţia profesorului Ştefan Potop, preşedintele Filialei Neamţ
a Uniunii Artiştilor Plastici din România, cu participarea extra-
ordinară a celui de-al doilea nepot, Alexandru (Saşa) Apostol, ex-
ponent al expresionismului abstract, după cum l-a descris
bunicul său. Expoziţia – veritabil eveniment –, prin bogata carte
de vizită a artistului, dată fiind prezenţa sa statornică în viaţa cul-
turală nemţeană, reuneşte 37 de lucrări reprezentând activitatea crea-
toare a pictorului din ultimii ani. „Expoziţia cuprinde mai ales lucrări
din categoria realismului social ajuns la noi prin tradiţia lăsată de Gus-
tave Courbet,
Honoré Dau-
mier sau Fran-
cisco de Goya.
De la ei încerc
să mă revendic
şi eu. Sunt pic-
tori dragi mie, cal susţinut de contrabasistul Ştefan Pojoga şi pianistul Adrian Stroici.
care s-au inspi- Cunoscuţii profesori au interpretat „Toccata” de Ştefan Lory. Totodată,
rat din viaţa de a fost ţinut şi un moment de reculegere în memoria pictorului Ion
zi cu zi”, a spus (Luci) Mihalache, originar din Mastacăn-Borleşti, decedat duminică,
Ştefan Potop. O 14 mai, la vârsta de 59 de ani. Reamintim că, în urmă cu doi ani, a avut
notă de distinc- loc expoziţia „Expresionism abstract & realism”, în care au fost pre-
ţie evenimentu- zentate lucrările pictorului Ştefan Potop şi ale primului său nepot, Ra-
lui a dat im- fail (Rafa) Apostol.
Contrabasistul Ștefan Pojoga si pianistul Adrian Stroici promptu muzi- Violeta MOŞU

Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie r Luna iunie r Lecţia de istorie

uropene; ţine cursuri de perfecţionare în
e arta dirijorală la Academia Musicală din
Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fon-
tainebleau şi la München pentru tineri di-
rijori. Autorul unui „Requiem”, a patru
simfonii şi al unui Concert pentru pian şi
orchestră, rămase în cea mai mare parte
inedite. A condus Orchestra Filarmonică
din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din
München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ate-
neul Român (1978 şi 1990).
■ – d. 29/2021, la Piatra-Neamţ Constan-
tin TOMŞA, (n. 3 nov. 1939, în Ghelăeşti,
Neamţ), profesor, eseist, Facultatea de Limba şi
Literatura Română, Iaşi. Redactor coordonator
al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Co-
legiului „Gheorghe Cartianu”; redactor-şef adj.
Revista „Apostolul”; în redacţiile: „La Tazlău”,
„Asachi” şi „Antiteze”. Eseuri monografice:
Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005;
Costache Andone, 2009; Mircea Răsvan Cia-
câru, 2016; Constantin Munteanu, 2020. Cărţi:
„Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” I – V,
2002-2021 şi VI (postum, 2022); „Revista
Rememorări nemţene
Apostolul. Bibliografie”
(ed. I, 2008; ed. a II-a,
2014); „Revista Asachi.
Bibliografie”, 2011; şi
opera capitală – „Con-
temporan cu ei”, 2009;
„Un dicţionar al literaturii
din Judeţul Neamţ – de la
copişti la suprarealişti”,
2014 ş. a.
■ 29/1907 – n. Mihai Avadanei, la Dobreni,
Neamţ (d. 20. 08. 1977, Iaşi), profesor universi-
tar, doctor în ştiinţe pedagogice (1969). În 1942,
împreună cu Mihail Madgearu, scoate Ziarul
„Ceahlăul”. Fost elev al Şcolii Normale „Gheor-
ghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1924) va deveni
învăţător (Magazia, Crăcăoani; Sărata, Dobreni
şi Piatra-Neamţ). După absolvirea Facultăţii de
Filozofie, din Iaşi (1946-1950), devine asistent
(1950-1957), lector, conferenţiar la Conservato-
rul „George Enescu” şi la Institutul Agronomic
„Ion Ionescu dela Brad” (1966-1974). Articole şi
studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la
elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti”.
N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale
culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit
de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea
Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 13
Arte şi meserii
Valenţe educative ale marilor muzee (IV)
nne Frank este fetiţa evreică a
A cărei poveste tristă a sensibi-
lizat întreaga lume, devenind,
de la încheierea celui de-al
doilea război mondial un sim-
bol al luptei împotriva antise-
mitismului, prejudecăţilor,
discriminărilor, încălcării drepturilor
democratice. S-a născut pe 12 iunie
1929 în Germania, la Frankfurt pe
Main. Din cauza instaurării persecu-
ţiilor antisemite odată cu venirea la
putere a lui Hitler, tatăl Annei, Otto,
a decis emigrarea familiei în
Olanda, la Amsterdam, unde avea
relaţii de afaceri şi unde a fondat o
companie specializată în comerţul
cu pectină şi ulterior în vânzarea de
condimente. După capitularea Olan-
dei (1940) soarta evreilor de aici a
devenit similară cu cea din Germa-
nia sau Polonia, iar Otto Frank şi-a
dat seama că, pentru a scăpa de de-
portare, trebuie să se ascundă cu în-
treaga familie, astfel că a amenajat
în secret în acest scop, aşa numita
Anexă, într-o parte din clădirea în
care funcţiona firma sa. Pe 6 iulie
1942, după ce Otto a primit o citaţie
de la SS, familia a hotărât instalarea
în Anexa secretă, împreună cu încă
patru persoane, cei opt reuşind să
supravieţuiască datorită ajutorului
foştilor angajaţi ai lui Otto Frank. În
cei doi ani de clandestinitate care au
urmat, Anne a consemnat într-un
jurnal – care începe pe 12 iunie
1942, ziua când împlinise 13 ani şi
se sfârşeşte pe 1 august 1944 – tot
ce i s-a întâmplat. Pe 4 august 1944
locatarii Anexei împreună cu doi co-
laboratori au fost arestaţi, în urma
unui denunţ, şi au fost deportaţi în
lagăre. Cu excepţia lui Otto Frank,
toţi au murit, Anne – probabil de
tifos, în februarie sau martie 1945,
cu puţin timp înainte de capitularea
Germaniei. Pe 11 aprilie 1944,
Anne, care işi dorea să devină scrii-
toare, nota în jurnalul ei: „Îmi voi
face vocea auzită, voi ieşi de aici şi
voi lucra pentru umanitate!” Dacă
ar mai fi trăit două luni ar fi gustat
libertatea şi şi-ar fi îndeplinit sigur
Pag. 14
visul. Dar destinul i-a menit ceva
mult mai înălţător...
Lui Otto Frank i se datorează
publicarea jurnalului Annei (care
face parte din Programul UNESCO
Casa Anne Frank –
Amsterdam
Anne Frank
„Memoria Lumii”), şi amenajarea
ca muzeu a casei din Amsterdam, în
care se află Anexa. Denumită din 3
mai 1957 „Anne Frank House”,
aceasta primeşte anual peste un mi-
lion de vizitatori din întreaga lume,
care experimentează povestea fetiţei
prin intermediul citatelor expuse pe
pereţi, a fotografiilor, filmelor, arte-
factelor precum desenele din ca-
mera ei sau jurnalului său.
Personal am încercat cea mai
mare emoţie când am ajuns în faţa
bibliotecii care ascunde intrarea în
Anexa secretă. Este imposibil să nu
te gândeşti când intri acolo la trauma
unui copil de 13 ani, care s-a des-
părţit brusc de raiul copilăriei pă-
trunzând într-o lume austeră şi
nedreaptă. Şi totuşi, la numai o săp-
tămână de la dramatica mutare,
Anne, mereu învăluită în optimism,
scria în jurnal: „Mă simt mai de-
grabă ca într-o pensiune foarte ciu-
dată, în care îmi petrec vacanţa. O
concepţie destul de bizară despre
clandestinitate, dar aşa stau lucru-
rile. Anexa este un ascunziş ideal.
Chiar dacă este igrasios şi înclinat,
nu vei găsi în tot Amsterdamul, ba
poate chiar în toată Olanda, un as-
cunziş mai confortabil amenajat.”
Atmosfera în muzeu este auten-
tică, misterioasă şi te fascinează. Te
face să reflectezi la cuvintele rostite
de scriitorul Primo Levi, supravie-
ţuitor al dezastrului de la Auschwitz:
„Soarta Annei Frank ne impresio-
nează mai mult decât a celorlalţi,
nenumăraţi, care au suferit exact ca
ea, dar care totuşi rămân în umbră.
Şi poate că este mai bine aşa; pen-
tru că dacă am fi capabili să suferim
pentru toţi aceia, nu am mai fi în
stare să trăim.”
APOSTOLUL
Consider remarcabil şi efortul
organizatorilor muzeului de a scoate
în evidenţă rolul Annei ca sursă de
inspiraţie, atât pentru numeroase
opere de artă cât şi pentru compor-
tamente şi atitudini umane. Printre
exponate se poate citi şi următorul
citat al lui Otto Frank, din anul
1968: „Răspunsul la jurnal a venit
din toate direcţiile. A inspirat artişti.
Unii i-au făcut statui, alţii i-au pic-
tat portrete. I-au fost dedicate rec-
viemuri şi alte piese muzicale iar în
memoria ei au fost scrise multe,
multe poezii. Numeroase şcoli şi ins-
tituţii îi poartă numele. Trebuie să
spun că în ciuda tuturor diferenţelor,
este mult mai vizibilă acum dorinţa
de a învăţa din greşelile trecutului
şi aceea de a lucra împreună pentru
înţelegere între oameni.”
Însă ceea ce este cu adevărat
impresionant este accentul pe latura
formativă, muzeul distribuind pro-
grame educaţionale şi produse prin
care conectează experienţele tineri-
lor din întreaga lume. Aceste pro-
grame au fost create cu scopul de a
ne încuraja să reflectăm asupra rela-
ţiei dintre dezvoltarea socială din
trecut, faţă de cea din prezent. Se
deschid astfel noi teme de discuţie,
în dorinţa de a creşte conştientizarea
şi de a schimba comportamentul ti-
neretului.
Dintre resursele
efective de învăţare ofe-
rite şcolilor, putem
aduce în discuţie în pri-
mul rând nuvela ilus-
trată „The Search”, în
care este prezentat Ho-
locaustul în forme vi-
zuale. După declaraţia
unui profesor „elevii o
citesc cu respiraţia tă-
iată şi niciodată nu se
aşterne o tăcere aşa
profundă în clasă.” Apoi putem
vorbi despre programul educaţional
„Antisemitism – prejudecăţi vechi şi
noi”, în care elevii învaţă cum iau
naştere prejudecăţile şi ce pot face
pentru a le combate. Website-ul
„Cronologia Annei Frank” dă posi-
bilitatea de a vizualiza un secol de
istorie. Prin fotografiile unice, prin
extrasele audio şi video, povestea de
viaţă a Annei Frank este plasată în
contextul unor evenimente istorice
importante. „Free2choose-Create”-
este un alt program concentrat pe as-
pectele drepturilor omului, ridicând
numeroase întrebări, printre care:
cum să armonizăm dreptul la liber-
tatea de expresie cu acela de a fi pro-
tejat împotriva discriminărilor? În
acest cadru, tinerii realizează scurte
filmuleţe legate de dilemele dreptu-
rilor omului cu care se confruntă în
viaţa de zi cu zi, acestea reprezen-
tând punctul de pornire pentru dis-
cuţii. În plus, pentru eficienţa
acestor programe educative profe-
sorii sunt sprijiniţi prin intermediul
unor ghiduri, prin cursuri de for-
mare şi workshop-uri.
Tatăl Annei Frank a ajuns în po-
sesia jurnalului abia după moartea
fetiţei. A mărturisit că, citindu-l, şi-a
dat seama că nu îşi cunoştea aproape
deloc fiica şi că i-au fost relevate as-
pecte cu totul şi cu totul inedite des-
pre ea. Această declaraţie mi s-a
părut foarte sugestivă şi m-a dus cu
gândul la calitatea noastră de părinţi
şi la ideea de a reflecta mai mult la
măsura în care ne cunoaştem proprii
copii. Pentru că numai cunoscându-i
bine îi putem ajuta cu adevărat!
Gianina BURUIANĂ
iunie 2023
Arte şi meserii

Decalogul Chomsky CALENDAR –

• Un text care merită să nu fie ratat iunie 2023
cu predispoziţie la intoxicări infor-
Avram Noam Chomsky (n. 7 decembrie maţionale. 1. EMINESCU, Gheorghe
1928, Philadelphia, Pennsylvania, SUA) este
un lingvist, filosof, istoric şi activist politic 6. Poporul trebuie dezobiş- 0 (1 iun. 1895 – 5 iun. 1988)
– 35 de ani de la moartea is-
american, profesor emerit în lingvistică la nuit să problematizeze realitatea
şi să acţioneze sub impulsul toricului;
Massachusetts Institute of Technology (MIT). 05. GARCIA
În lumea academică, Chomsky este cunoscut emoţiilor
Pentru aceasta: Să faci tot tim- LORCA, Federico (5 iunie
pentru teoria gramaticii generativ-transfor- 1898 – 19 august 1936) –
maţionale şi pentru contribuţiile sale în dome- pul apel la sentimente şi la reacţii
glandulare, nu la raţiune. Să încu- 125 ani de la naşterea poetului şi
niul lingvisticii teoretice (gramatica univer-
sală). El este cel care a revoluţionat întreg sis- rajezi reacţiile emoţionale, pentru dramaturgului spaniol;
temul lingvistic modern prin celebrele sale că sunt cel mai uşor de manipulat. 08. YOURCENAR, Mar-
modele generative. 7. Poporul trebuie obişnuit guerite (8 iunie 1903 – 17 decem-
În afara lumii academice, Chomsky este foarte cunoscut în lumea cu satisfacţii ieftine, care să-i brie 1987) – 120 ani de la naşterea
întreagă pentru activitatea sa politică şi pentru critica sa la adresa po- ocupe timpul şi să-l demotiveze scriitoarei franceze;
liticii externe a Statelor Unite, dar şi a altor guverne. El se descrie ca în atingerea unor idealuri supe- 15. GRIEG, Edvard (15
un socialist libertar şi simpatizant al anarho-sindicalismului. Chomsky rioare iunie 1843 – 4 septembrie 1907) –
a identificat şi a explicat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, regulile Pentru aceasta: Un sistem de 180 de ani de la naşterea compozi-
de bază ale MANIPULĂRII pe care se bazează puterea politică în criza învăţământ corupt şi nefuncţional torului, dirijorului şi pianistului
de legitimate, reguli pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. este instrumentul ideal de a ţine ce- norvegian;
Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit „Decalogul tăţenii în ignoranţă şi a manipula 16. BOCCACCIO, Giovanni
Chomsky” pe care vi-l reamintim mai jos.(Red.) opiniile colective după bunul-plac. (16 iunie 1313 – 21 decembrie
8. Poporul nu trebuie să 1375) – 710 de ani de la naşterea
Poporul trebuie să aibă dată asumată) trebuie să promo- aiba acces la mijloace de infor- scriitorului italian, autor al Deca-
1. mereu mintea ocupată cu
altceva decât cu proble-
veze imaginea unui guvern în per-
manenţă preocupat pentru
mare completă, exactă, corectă
şi obiectivă
meronului;
16. ŞAGUNA, Andrei (20
mele lui adevărate ameliorarea condiţiilor tot mai Pentru aceasta: Să încurajezi dec. 1808 – 16 iun. 1873) – 150 de
Pentru aceasta: Să dis- sumbre ale viitorului. Politicile an- financiar acele mijloace de comu- ani de la moartea mitropolitului;
tragi permanent atenţia de la tipopulare dure se vor aplica gra- nicare în masă care îndobitocesc 19. PASCAL, Blaise (19
problemele sociale reale, în- dual, pentru a se preveni ori atenua publicul şi îl ţin legat de emisiuni iunie 1623 – 19 august 1662) –
dreptând-o către subiecte minore, protestele sociale. În acest fel, cel şi seriale vulgare, ce trag inteli- 400 de ani de la naşterea filosofu-
dar cu mare impact emoţional. mai mare rău devine suportabil genţa în jos. lui şi matematicianului francez;
2. Poporul trebuie să per- dacă e administrat în porţii anuale, 9. Poporului trebuie să-i fie 20. BARANGA, Aurel (20
ceapă conducătorii drept salva- conform unui program anunţat. indus spiritul turmei iun. 1913 – 10 iun. 1979) – 110 de
tori ai naţiunii 4. Poporul trebuie să creadă Pentru aceasta: Să stimulezi ani de la naşterea dramaturgului;
Pentru aceasta: Inventează că şi ceea ce guvernele îi pregă- sentimentul individual de culpă, de 23. CHENDI, Ilarie (14 nov.
false ameninţări, ori creează pro- tesc spre a trai mai rău este tot fatalitate, de neputinţă. Persoanele 1871 – 23 iun. 1913) – 110 de ani
bleme grave, care îngrijorează real pentru binele său care nu mai au impulsul de a se re- de la moartea criticului literar;
şi angajează opinia publică, iar Pentru aceasta: Să obţii acor- volta, devin o turmă şi sunt uşor de 23. VICO, Giambattista (23
apoi oferă soluţiile. dul de moment al poporului pentru controlat. iunie 1668 – 23 ianuarie 1744) –
Un exemplu: Favorizează in- măsuri economice dure din viitor. 10. Poporul nu trebuie să 355 de ani de la naşterea filosofu-
securitatea cetăţenilor, apoi guver- Omul se obişnuieşte cu ideea şi în- creadă în existenţa strategiilor şi lui şi istoricului italian;
narea providenţială salvează ghite tot, dacă e prevenit şi amâ- mijloacelor oficiale de manipulare 25. CIOCULESCU, Şerban
naţiunea în temeiul legilor repre- nat. Pentru aceasta: Să apelezi la (7 sept. 1902 – 25 iun. 1988) – 35
sive cerute de popor, cu preţul li- 5. Poporul trebuie să aibă o toate cuceririle ştiinţelor pentru a
mitării propriilor libertăţi demo- gândire care să nu-i permită se- de ani de la moartea criticului lite-
cunoaşte punctele slabe din psiho- rar;
cratice. sizarea legăturii dintre cauze şi logia individului şi a mulţimilor. În
3. Poporul trebuie perma- efecte 25. ORWELL, George (25
acelaşi timp, să discreditezi aceste iunie 1903 – 21 ianuarie 1950) –
nent pregătit pentru mai rău Pentru aceasta: Să te adresezi cunoştinţe prin mass-media, astfel
Pentru aceasta: Mecanismele oamenilor ca şi cum ar avea cu 120 ani de la naşterea scriitorului
ca poporul să nu creadă în mijloa- englez.
propagandei „albe” (oficială, inte- toţii o gândire infantilă. În felul cele şi strategiile statale de manipu-
gral asumată de guvern), „gri” acesta, îndrepţi mulţimile spre un Red.
lare.
(parţial asumată) şi „negre” (nicio- tip de gândire superficială, naivă şi Red.

CALENDAR – Zile internaţionale, iulie 2023

2. Sărbătoarea Naţională Ziua Comemorării lui Ştefan cel Mare
0 şi Sfânt. Instituită prin Hotărârea Sovietului Suprem al RSSM nr.
433 din 26.12.1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de săr-
bătoare în Republica Moldova.
06. Ziua Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste.
Instituită prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 116- XVI din
22.05.2008, în scopul educării tinerei generaţii în spiritul libertăţii,
democraţiei şi al respectului pentru personalitatea umană.
07. Ziua Mondială a Ciocolatei (World Chocolate Day). Se săr-
bătoreşte anual, începând din 1995, pentru a marca aniversarea zilei în
care se presupune că acest desert a fost consumat prima data în Europa,
în 1550, sub formă de băutură de cacao.
- Ziua Mondială a Competenţelor Tinerilor (World Youth Skills
Day). Instituită de către Adunarea generală a ONU, prin Rezoluţia
69/145 din 2014, pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la im-
portanţa strategică a investiţiei în dotarea tinerilor cu competenţe la zi.
20 – Ziua Mondială a Şahului (World Chess Day). La 12 decem-
brie 2019, Adunarea Generală a ONU a declarat Ziua Mondială a Şahului
(Rezoluţia 74/22 pentru a marca data înfiinţării FIDE la Paris, în 1924.)
23 – Ziua Mondială a Balenelor şi Delfinilor (World Whale and
Dolphin Day). Iniţiată în 1986, când Comisia Internaţională de vânătoare
a balenelor (IWC), după 200 de ani de exterminare a acestora, a decis
interzicerea vânătorii balenelor la nivel mondial.
30 – Ziua Internaţională a Prieteniei (International Friendship
Day). A fost marcată prima oară în 1958 la iniţiativa „World Friendship
Crusade”. Instituită oficial în 2011, prin Rezoluţia 65/275 a Adunării Ge-
nerale a ONU, în ideea de a transmite mesajul că prietenia între popoare,
ţări, culturi şi indivizi poate inspira eforturile de pace şi poate construi
punţi de legătură între comunităţi.
Red.

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 15
Lecţia de istorie

CALENDAR – Celebrarea Zilei de 10 Mai

iulie 2023 omplexul Muzeal Naţional Neamţ în par- al Catedrei de istorie universală (1996–1997) şi

2. ROUSSEAU, Jean-Jacques
0 (28 iun. 1712 – 2 iul. 1778) – 245
de ani de la moartea filosofului şi
scriitorului francez;
03. KAFKA, Franz (3 iul.
1883 – 3 iunie 1924) – 140 de ani
de la naşterea scriitorului ceh de
limbă germană;
04. CHATEAUBRIAND, François
René de (14 sep. 1768 – 4 iul. 1848) –
175 de ani de la moartea scriitorului fran-
cez;
04. ZINCĂ, Haralamb (4 iul. 1923
– 28 dec. 2008) – 100 de ani de la naşte-
rea scriitorului;
06. MAUPASSANT, Guy de (5 au-
gust 1850 – 6 iulie 1893) – 130 de ani de
la moartea scriitorului francez;
07. CIULEI, Liviu (7 iul. 1923 – 25
oct. 2011) – 100 de ani de la naşterea re-
gizorului;
09. GRAUR, Alexandru (9 iul.
1900 – 9 iul. 1988) – 35 de ani de la
moartea lingvistului;
10. SIMIONESCU, Ion (10 iul.
1873 – 7 ian. 1944) – 150 de ani de la
naşterea geografului;
12. IVASIUC, Alexandru (12 iul.
1933 – 4 mart. 1977) – 90 de ani de la
naşterea scriitorului;
16. LOVINESCU, Eugen (31 oct.
1881 – 16 iul. 1943) – 80 de ani de la
moartea scriitorului;
19. MAIAKOVSKI, Vladimir (19
iulie 1893 – 14 aprilie 1930) – 130 de ani
de la naşterea poetului rus;
19. MARCUSE, Herbert (19 iulie
1898 – 29 iulie 1979) – 125 ani de la naş-
terea filosofului germano-american;
20. PĂUNESCU, Adrian (20 iul.
1943 – 5 nov. 2010) – 80 de ani de la naş-
terea poetului;
23. BOTEZ, Demostene (23 iul.
1893 – 17 mart. 1973) – 130 de ani de la
naşterea scriitorului. (Red.)
C teneriat cu Asociaţia Profesorilor de Istorie
Neamţ şi Liceul de Arte „Victor Brauner”
Piatra-Neamţ au organizat un eveniment de
excepţie pentru celebrarea Zilei de 10 Mai,
devenită oficial, prin legea 189/2021, Ziua
Independenţei de Stat a României.
Manifestarea a oferit prilejul evocării Româ-
niei Regelui Carol I şi l-a avut ca invitat pe dom-
nul academician Gheorghe Cliveti, directorul
Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Filiala
Iaşi a Academiei Române. Personalitate mar-
cantă a istoriografiei româneşti, istoricul Gheor-
ghe Cliveti are ca domenii de cercetare istoria
modernă a României, istoria Europei, istoria re-
laţiilor internaţionale, istoria politică şi a institu-
ţiilor, istoria socială, concepte, metodologii. În
anul 1980 a început o prestigioasă carieră uni-
versitară la Facultatea de Istorie a Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, unde a urcat pe rând
toate treptele didactice: asistent (1980), lector
(1992), conferenţiar (1994), profesor (1997), şef
al Catedrei de istorie modernă (1998–2012). A
coordonat, începând cu anul 2009, Programul de
cercetare „România în relaţiile internaţionale
(sec. XVIII-XXI)”, la Institutul de Istorie „A. D.
Xenopol”. Este autorul a numeroase cărţi, studii
şi articole apărute în ţară şi în străinătate între
care: România şi Puterile Garante (1856–1878),
(1988, ed. II, 2020); Izvoarele istoriei relaţiilor
internaţionale. Epoca modernă (1993); Libera-
lismul românesc. Eseu istoriografic (1996); Ro-
mânia şi crizele internaţionale. 1853–1913,
(1997); Istoria Partidului Naţional Liberal,
(2000, în colab.); Concertul european. Un expe-
riment din relaţiile internaţionale din secolul
XIX, (2006); Europa franceză şi cauza română.
1789–1871, (2010); România şi „alianţele ger-
mane” (1879–1914), (2015); România modernă
şi „apogeul Europei”.1815–1914, (2018); La ré-
volution de 1821 et la restauration du règnes au-
tochtones dans les Principauté Roumaines,
(2020) ş. a. A coordonat volume dedicate unor
personalităţi importante ale culturii româneşti:
academicienii Gheorghe Platon şi Alexandru
Zub, istoricii Vasile Cristian, Vasile Russu, Du-
mitru Vitcu ş. a. Redactor-şef adjunct al „Anua-
rului Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D.
Xenopol»„ din Iaşi (din 2008), membru în cole-
giile de redacţie ale revistelor „Romanian Journal
of Modern History” şi „Acta Bacoviensia”
(2010). A primit premiul „Nicolae Bălcescu” al
Academiei Române (1988). A fost distins cu Me-
dalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Ştiinţe
a Moldovei (2017), Diploma de Recunoştinţă din
partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2017),
Diploma de Merit din partea Institutului de Isto-
rie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2017).
Este membru de onoare al Institutului de Istorie
„George Bariţiu” din Cluj-Napoca (2020) şi Pro-
fessor emeritus al Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza” Iaşi.
Conferinţa „România Regelui Carol I” s-a
desfăşurat la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, mier-
curi, 10 mai 2023. În deschidere, elevii instituţiei
de învăţământ partenere au prezentat un atractiv
recital vocal-instrumental. (N. R. – Comunicat
de presă)
Red.

Conducerea în mediul organizaţional

ransformările întâlnite în cadrul organizaţional al secolului XXI
T au determinat schimbări ale paradigmei în domeniul ştiinţelor so-
ciale, managementului instituţional, stilurilor de conducere şi po-
liticilor de personal (flexibilitatea şi mobilitatea resurselor umane).
În acest context, vă recomand lucrarea Incursiuni aplicate în te-
matica conducerii din mediul organizaţional, semnată de Radu-
Ion Popa, apărută la Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2023.
Lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Asistenţă So-
cială, Jurnalism, Relaţii Publice şi Sociologie al Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, autorul este cercetător la Centrul pentru Cercetare So-
cială din cadrul aceleiaşi universităţi. Interesele sale profesionale vizează
domeniul organizaţional din perspectiva dezvoltării profesionale a an-
gajaţilor, a dinamicii echipelor de lucru şi a conducerii, a patologiei or-
ganizaţionale şi psihologiei muncii.
Parte din studiile doctorale şi diverse cercetări realizate, cartea oferă
răspunsuri la teme precum: Perspective sociale asupra conducerii în
mediul organizaţional (Premise generale despre context în registrul
organizaţional, Context şi reprezentări sociale în organizaţii, Ipostaze
ale conducerii în mediul organizaţional, Conducere şi cultură organi-
zaţională, Despre lider şi schimbare organizaţională, Tipologii ale stu-
lurilor de conducere în organizaţii, Perspective teoretice sistemice
asupra stilurilor de conducere, Instrumente de evaluare a stilurilor de
conducere – metodologii), Studiu de caz (Universul populaţiei şi eşan-
tionarea, Instrumente utilizate, Eşantion, Rezultate, Discuţii etc.), Sin-
teza concluziilor, Bibliografia, la care se adaugă listele figurilor şi
tabelelor.
Studiul ne oferă analize concrete ale conducerii organizaţionale în
anumite variabile ale contextului culturii organizaţionale, instrumente
de măsurare şi de personalitate etc. Totodată lucrarea ne supune atenţiei
studierea percepţiilor, cogniţiilor, emoţiilor şi atitudinilor angajaţilor
când vine vorba de interacţiunea cu o expresie a conducerii organizaţiilor,

Pag. 16 APOSTOLUL iunie 2023

Arte şi meserii

Festivalul „Lada cu zestre”:

Răzvan Voiculescu – „Bucătăria Cojocariu Aurica,
Hoinară se găteşte de plecare” Premiul „Neculai
e curând, la Piatra-Neamţ, artistul foto- Născut la Bucureşti, Răz-
D graf Răzvan Voiculescu a lansat albumul
„Bucătăria Hoinară se găteşte de ple-
van Voiculescu a emigrat la în-
ceputul anilor ’80 în Suedia, a
Popa” pentru artă
care”, ultima parte a trilogiei care împle-
teşte gastronomia cu călătoria.
studiat în Danemarca, a trăit la
Paris, dar s-a întors în ţara natală deoarece „pă-
populară autentică
Evenimentul de lansare a avut loc pe 26 mântul tău nu are egal”. Străbunicul său din i în acest an, Premiul „Neculai Popa”,
mai 2023, în cadrul celei de-a XVII-a
ediţii a Festivalului de Artă Populară „Lada cu
partea bunicii a fost cunoscutul general Ioan
Dragalina. „Rost” (trilogie), „Destine încrus- { acordat pentru promovarea tradiţiilor
şi artei populare româneşti, a fost de-
zestre”. Primele două volume ale trilogiei se in- tate. Ţara Lăpuşului”, „România – ţinuta umilă cernat pe 27 mai unui renumit meşter
titulează „Bucătăria Hoinară” şi „Bucătăria a splendorii”, „Dobrogea. Începutul lumii”, popular. Maestră în prelucrarea firelor
Hoinară se întoarce”. „Portiţa. Răscruce de ţărm şi tărâm”, „România şi fibrelor textile, Cojocariu Aurica a
Răzvan Voiculescu a început munca la în fotografii (ne)convenţionale”, „Lumea e ca primit anul trecut titlul onorific de Te-
acest proiect în urmă cu 12 ani. Spune că tărâ- tandreţea unui nud” sunt alte titluri ale minuna-
mul pe care l-a hoinărit vreme de trei albume telor albume de fotografie realizate de Răzvan Cojocariu Aurica ‐ Florentina Buzenschi
are gust de pâine coaptă în cuptor cu lemne şi Voiculescu.
suflet de poveste. A cunoscut o lume plină de „Ne-am obişnuit ca în muzeu să aducem
comori, iar „Bucătăriile” sale nu au reţete, ci au capodopere, să aducem patrimoniu din catego-
poveşti fără sfârşit. „Ele sunt bine păzite de gar- ria tezaur. Şi daţi-mi voie să spun că Bucătăria
dieni devotaţi autenticului şi tradiţiei, eroii mei Hoinară este un patrimoniu din categoria te-
cărora le dedic un pic de imortalitate. Cu zaur. Câteodată, dacă vă uitaţi atent la fotogra-
această a treia Bucătărie Hoinară, mă gătesc şi fiile sale, puteţi spune că aţi fost atins de un
eu de plecare, urmându-mi căutările mai bogat, înger”, a menţionat dr. Ciprian-Dorin Nicola,
mai întreg”. directorul Complexului Muzeal Naţional
Neamţ.
„Domnul Răzvan Voiculescu a făcut
munca unui etnolog, a unui antropolog, fiind şi
un foarte bun documentarist, iar pentru noi şi
pentru generaţiile viitoare aceste lucruri sunt
foarte importante”, a spus muzeograf Floren-
tina Buzenschi, coordonatoarea proiectului Fes- zaur Uman Viu, în premieră pentru cultura
tivalul „Lada cu zestre”. tradiţională din Botoşani.
Evenimentul, la care a participat şi dr. et- „Mulţumesc tuturor celor care s-au gân-
nolog Tinka Nyisztor, specialist în cultura ali- dit la mine. Particip cu mult drag la Festiva-
mentară a maghiarilor din Moldova, personaj lul «Lada cu zestre» de la Piatra-Neamţ.
din album, a mai cuprins proiecţia scurtmetra- Fosta mea învăţătoare, Teodora Daniş, locu-
jului „Bucătăria Hoinară se găteşte de plecare”, ieşte aici şi am venit încă de joi şi am stat la
semnat de Adriana Lucaciu (fotograf şi blog- ea. La şcoala din satul Mihai Viteazu, co-
ger) şi Răzvan Voiculescu, şi un recital susţinut muna Ungureni-Botoşani, a predat 11 ani, ul-
de Lorena Oltean, interpretă de muzici tradiţio- terior s-a căsătorit şi i-am pierdut urma. Peste
nale şi redactor muzical la Radiodifuziunea Ro- ani, am aflat că locuieşte la Piatra-Neamţ şi
mână. am dorit încontinuu să o revăd. Ea are 84 de
Violeta MOŞU ani şi eu 72. Era iubitoare şi răbdătoare. Vă
rog să mă credeţi, îi simt şi acum căldura
mânii cu care îmi purta creionul să scriu. E o
legătură foarte strânsă între noi”, a spus câş-
Conducerea în mediul organizaţional tigătoarea Premiului „Neculai Popa”.
„Prezenţă constantă la Festivalul «Lada
u rol în recrutarea şi selecţia liderilor, monitorizarea cu zestre», doamna Cojocariu Aurica a fost
c activităţii, dezvoltarea personală şi instituţională. În
acest sens, studiul organizaţional este vital pentru an-
întotdeauna ataşată de valorile tradiţionale.
Vine mereu cu lucruri muncite din greu, cu
gajaţi şi pentru instituţia în care aceştia îşi desfăşoară lucruri în care pune mult suflet. Este una
activitatea. dintre cele mai pricepute ţesătoare tradiţio-
Lucrarea prezintă şi un studiu de caz aplicativ, nale din ţară”, a afirmat muzeograf Floren-
util pentru explorarea conducerii din perspectiva me- tina Buzenschi, coordonatoarea proiectului
todologică, investigând în mediul organizaţional percepţii Festivalul „Lada cu zestre”.
ale angajaţilor asupra diverselor stiluri de conducere, aso- Ajuns la ediţia a XVII-a, Festivalul
„Lada cu zestre” pune în valoare varietatea
cieri cu anumite comportamente ale personalităţii, totul
îndeletnicirilor tradiţionale. Au fost prezenţi
fiind raportat într-un cadru comparativ, cu referire la situaţii
50 de meşteri populari din renumite zone et-
contextuale existente, motiv pentru care o recomand ma- nografice ale ţării şi din Republica Mol-
nagerilor, liderilor şi, nu în ultimul rând, tuturor celor inte- dova.
resaţi de subiect.
Violeta MOŞU
Dr. Mihai FLOROAIA

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 17
Arte şi meserii

Concursul Naţional „Elena Botez” – simbol al artei interpretative

-a tras cortina peste o nouă ediţie a Con- „Nu mă aşteptam. Este o onoare şi Daria Luisa Giurgilă
S cursului Naţional de Interpretare Vocală
„Elena Botez” (ediţia a VI-a, 20 – 21 mai
o adevărată surpriză. A trecut o lungă
perioadă de timp de când nu am mai
2023). Şi de această dată, deschiderea faţă participat la un concurs. Dumnezeu
de tineri artişti valoroşi din centrele li- mi-a ascultat rugăciunile şi am câştigat.
ceale şi universitare de profil a fost simţi- Mulţumesc juriului şi profesoarelor
toare. Evenimentul, la care au participat 32 de mele”, a declarat Adriana Ioana
interpreţi din Piatra-Neamţ, Bucureşti, Iaşi şi Iacob.
Bistriţa-Nasăud, a fost organizat de Inspectora- Cătălin Apostol, fost elev al Li-
tul Şcolar Judeţean Neamţ şi Liceul de Arte ceului de Arte „Victor Brauner” din Pia-
„Victor Brauner” (director, prof. Carmen-Elena tra-Neamţ şi câştigător al ediţiei a III-a
Corlăţeanu). (2019) a Concursului „Elena Botez”,
Daria Luisa Giurgilă, elevă în clasa a IX-a actualmente student în anul I, master, la
la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă” Universitatea Naţională de Arte „Geor- Music şi Farmacia Ardealul, iar premiile în bani
din Iaşi (prof. îndrumător, Adina Pavalache, ge Enescu” din Iaşi, şi Dimitrie Pădurariu, stu- au fost oferite de soprana Elena Botez.
dent în anul I, master, Iată şi celelalte rezultate obţinute de elevii
la aceeaşi Universitate, Liceului de Arte „Victor Brauner”: Andreea
au primit două burse
Boca (Premiul I, prof. Olguţa Toma), Paula
la masterclass-ul de
Scurtu (Premiul I, prof. Narcisa Pavel), Laura
canto clasic din cadrul
Bradu (Premiul I, prof. Alexandra
ICon Arts Academy,
Costin), Flaviana Lica (Premiul I, prof. Nar-
ediţia XXI-a, manifes-
cisa Pavel), Elena Corfu (Premiul I, prof. Ol-
tare organizată, în pe-
rioada 31 iulie - 6 guţa Toma), Teona Răcheriu (Premiul II,
august, la Sibiu. prof. Olguţa Toma), Georgiana Luiza Ari-
Juriul a fost format ton (Premiul II, prof. Olguţa Toma), Denisa
din soprana Elena Tătaru (Premiul II, prof. Alexandra
Botez, preşedinte ono- Costin), Ioana Gavril-Neagu (Premiul III,
rific, soprana Cellia prof. Narcisa Pavel), Jessica Elena
Caterina Costea, so- Chifu (menţiune, prof. Cristina Ilie), Andreea
listă a Operei Naţionale Botezatu (menţiune, prof. Cristina Ilie). Core-
din Atena (Grecia), so- petitorul tuturor elevilor pietreni a fost aprecia-
prana Veronica tul profesor Adrian Stroici.
Anuşca, solistă a Ope- Concursul a făcut parte din Proiectul Carl
prof. corepetitor, Anastasia Chirileanu), rei Naţionale Române Czerny inclus în C.A.E.R. 2023 la poziţia
şi Adriana Ioana Iacob, studentă în anul III din Bucureşti şi de te-
la Universitatea Naţională de Arte „George norul Andrei Ferme-
Enescu” din Iaşi (îndrumător, lect. univ. dr. Lă- şanu, managerul
crămioara Maria Hrubaru-Roată, corepetitor, interimar al Operei Na-
asist. univ. dr. Constantina Emilia Stoica), au ţionale Române din
fost câştigătoarele Marelui Premiu al Concursu- Iaşi.
lui Naţional de Interpretare Vocală „Elena „Dorim să vă
Botez”. În plus, ele au fost răsplătite şi cu statu- transmitem cele mai
tul de colaborator al Operei Naţionale Române călduroase felicitări şi
din Iaşi, în următoarea stagiune.
sincere mulţumiri pen-
„Este o surpriză foarte mare pentru mine.
tru participarea dum-
Am concurat cu voci foarte bune, încât, acum,
neavoastră extraordinară
când am câştigat Marele Premiu, mi se pare că
visez. Îmi doresc tare mult să ajung să cânt pe la Concursul de Inter-
scena Operei Naţionale Române din Iaşi şi se pretare Vocală «Elena
pare că visul meu capătă contur. Am început să Botez». Aţi demonstrat
studiez canto clasic în urmă cu un an şi jumă- nu doar talent, ci şi pa-
tate şi îmi place din ce în ce mai mult”, a spus siune şi dedicare faţă de
Daria Luisa Giurgilă. muzică. Mulţumirile le
îndreptăm şi spre
Ioana Iacob toţi cei care au făcut posibilă desfăşurarea
1144. Echipa de proiect: prof. Carmen-Elena
acestui concurs: organizatorilor, juriului, Corlăţeanu – director, prof. Elena-Olguţa
profesorilor, părinţilor şi tuturor celor im- Toma, prof. Irina Horghidan, prof. Simona
plicaţi în acest eveniment minunat. Fără Elena Ţărnă, prof. Nicoleta Negreanu – mana-
sprijinul şi dedicarea dumneavoastră, acest geri de proiect. Organizatori: prof. Elena-
concurs nu ar fi fost posibil. Vă felicităm, Narcisa Pavel, prof. Alexandra-Ioana Costin,
încă o dată, pentru reuşitele dumneavoastră prof. Mihaela Mancaş, prof. Cristina Ioana
şi vă urăm mult succes în toate demersurile Ciobanu, prof. Cristina Ilie, prof. Lucreţia
viitoare. Fie ca pasiunea şi dragostea pentru Stroici, prof. Adrian Stroici, Dana Achiţei,
muzică să vă călăuzească mereu pe drumul Carmen Gavrilă.
succesului”, a fost mesajul transmis de
echipa de proiect. Violeta MOŞU;
Sponsorii concursului au fost Fly Foto: motionARThoughts (Brânduşa Balan)

Pag. 18 APOSTOLUL iunie 2023

Arte şi meserii

Mircea Titus Romanescu – „Prospectivă”,

expoziţie la Palatul Parlamentului
ala de expoziţii de artă „Constantin Brân-
S cuşi”, de la Palatul Parlamentului, a găz-
duit, până la sfârşitul lunii mai, expoziţia
de pictură, acuarelă şi pastel „Prospectivă”
semnată de pictorul nemţean Mircea Titus
Romanescu. Artistul justifică alegerea tit-
lului prin faptul că a preferat „o privire di-
namică spre viitor decât una statică, spre
trecut”. Vernisajul a avut loc joi, 4 mai 2023.
Dedicată memoriei tatălui său, dr. epidemio-
log Gheorghe Romanescu (n. 4 mai 1923, Grin-
ţieş – d. 7 august 1995, Piatra-Neamţ), de la
naşterea căruia s-au împlinit o sută de ani, expo-
ziţia cuprinde un traseu retrospectiv, cu lucrări
de acuarelă din anii ’60 şi de pictură începând cu
anii ’90 până
în prezent.
„Sunt
prezente şi
multe lucrări
din colecţii
particulare.
Traseul evocă
o desfăşurare
a ciclurilor de
creaţie: înce-
pând cu pe-
rioada de
influenţă cu-
bistă şi peisa-
jul flamand,
continuând cu
preocupările
legate de
„Semn” şi „Gramaticile geometrice” până la te-
maticile prezentului. O atenţie specială am acor-
dat acuarelei, tehnică pe care am început-o în
anii ’60, sub îndrumarea marelui acuarelist Şte-
fan Hotnog şi continuată în prezent prin partici-
parea la Simpozioanele de acuarelă „Iulia
Hălăucescu” de la Tarcău, începând cu 2019,
unde Fundaţia noastră este şi co-organizator. În
anul 2017 am înfiinţat Fundaţia Mircea Titus Ro-
manescu, organizând Simpozioane, tabere şi ex-
poziţii şi editând afişe, pliante şi albume de artă.
Traseul trebuie completat şi cu o activitate pu-
blicistică reprezentată prin cronica de artă.
Membru al
Uniunii Artiştilor
Plastici din Româ-
nia, secţia pictură, şi
al Asociaţiei Inter-
naţionale a Artiştilor
Plastici (UNESCO),
Mircea Titus Roma-
nescu s-a născut la
16 august 1950, la
Piatra-Neamţ şi a
urmat, între anii
1969-1974, Institu-
tul Politehnic din
Bucureşti. În pe-
rioada 2004-2006,
pasiunea pentru artă
Criticul de artă Virgil Mocanu îl determină să ur-
Lăsăm la latitudinea vizitatorului expoziţiei să meze cursurile Fa-
aplice singur, neghidat, analizând prospectiv tra- cultăţii de Arte din Timişoara, unde obţine un
seul expoziţional în ideea de a găsi acele ten- master în „Management şi impresariat în arte vi-
dinţe, mai puţin aparente, care pot genera direcţii zuale”.
de viitor. Şi, bineînţeles, îl invităm să se bucure Biografia artistică a lui Mircea Titus Roma-
de realizările întregului traseu expoziţional”, a nescu include numeroase participări la expoziţii
menţionat Mircea Titus Romanescu. naţionale şi internaţionale.
Invitatul special al evenimentului a fost cri-
ticul de artă Virgil Mocanu, decanul de vârstă al Violeta MOŞU; Foto: Facebook Fundaţia
breslei. „Mircea Titus Romanescu este un pictor Mircea Titus Romanescu
al impresiei primare, al lucrului
care-l impresionează din primul
moment. Nu este robul unei
maniere, aceasta-i una dintre
caracteristicile principale ale lui
Mircea Titus Romanescu, ceea
ce nu-i rău. Veţi vedea mai
multe moduri de abordare a
unei singure realităţi, lumea în-
conjurătoare aşa cum este. El a
păstrat această relaţie cu reali-
tatea, o relaţie de empatie, un
lucru foarte rar, întrucât, astăzi,
dincolo de preocupările şi de
necesităţile imediate, oamenii
nu mai au timp să privească îm-
prejurul lor, nici natura nu le
mai spune mult”, a afirmat Vir-
gil Mocanu.

Expoziţie de pictură Adina Condurat

n perioada 6-16 iunie 2023, în spaţiul expoziţional de
Î la parterul Corpului A, Biblioteca Judeţeană „G.T. Ki-
rileanu” Neamţ a organizat expoziţia personală de debut
a pictoriţei Adina Condurat, intitulată „Inefabile”.
Vernisajul expoziţiei a avut loc miercuri, 7 iunie
2023, iar prezentarea a fost făcută de prof. Mihaela
Mereuţă, managerul bibliotecii, şi de artistul plastic
Radu Cristian Macavei, membru al Uniunii Artiştilor Plas-
tici din România, Filiala Neamţ.
Născută la Piatra-Neamţ, Adina Condurat este absolventă
a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi.
A descoperit pictura acum 10 ani şi s-a îndrăgostit iremediabil
de culori. De atunci experimentează, se descoperă şi redesco-
peră cu fiecare strop de culoare pus pe pânză. Se joacă cu sti-
lurile, îmbină culorile şi pictează după cum îi dictează sufletul,
lăsându-se influenţată de marii pictori ai timpului, de marile
curente din artă.
A învăţat pas cu pas să mânuiască pensula şi să aş-
tearnă culoarea în cadrul Şcolii Populare de Arte Piatra-
Neamţ din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen
Saeculare” Neamţ, sub îndrumarea artistului plastic Radu
Cristian Macavei.
De-a lungul celor 10 ani de pictură, a participat la ex-
poziţiile Şcolii Populare de Arte. În anul 2022, a participat
cu două lucrări la expoziţia de grup „Călători în magia cu-
lorii”.
Acum, pentru prima dată, Adina Condurat vine în faţa
iubitorilor de artă cu o expoziţie personală, care aduce la
un loc cele mai reprezentative picturi în ulei ale sale. Inti-
tulată „Inefabile”, expoziţia are ca temă universul feminin
exploatat în nenumăratele sale valenţe. Fiecare pictură vine
cu emoţii, trăiri, experienţe din viaţa unei femei, din viaţa
artistei, împletind realismul magic cu realitatea de zi cu zi.
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 19
Arte şi meserii

„Metafora zborului. Basm. Legendă. Alegorie”

Expoziţie de arte vizuale
ecţia Arte, Multimedia „Victor Brauner’’ din cadrul Bibliotecii Ju-
S deţene „G. T. Kirileanu” Neamţ, în parteneriat cu Şcoala Gimna-
zială nr. 3 Piatra-Neamţ, Şcoala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamţ,
Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Târgu Neamţ, Şcoala Gim-
nazială „Prof. Mihai Emilian Mancaş” Dobreni şi Şcoala Gimna-
zială nr. 1 Zăneşti, ne-au propus să admirăm expoziţia de arte
vizuale „Metafora zborului. Basm. Legendă. Alegorie”, în perioada
15-31 mai 2023.
Lucrările expuse în spaţiul expoziţional de la parterul Corpului A,
realizate de elevi ai instituţiilor şcolare menţionate, evocă personaje fan-
tastice, mitologice (zâne, zmei, creaturi magice).
Vernisajul expoziţiei colective de pictură „Metafora zborului. Basm.
Legendă. Alegorie” a avut loc vineri, 19 mai, şi a fost întregit de un mi-
nirecital de poezie în limba engleză şi de un miniconcert coral. A pre-
zentat prof. dr. Ionela Chiru, coordonatoarea proiectului.

Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ

Preocupări pedagogice Comunicarea în activităţile extraşcolare

omunicarea trebuie să uşureze „învăţarea
C rolurilor sociale şi contactelor umane” (N.
Radu) adică asimilarea deprinderilor de
dialogare civilizată, de a asculta şi a vorbi,
de a pune întrebări şi a răspunde, de a
emite şi a descifra mesajele verbale, para-
verbale şi nonverbale.
Comunicarea didactică este un transfer
complex, multifazial prin mai multe canale ale
informaţiilor între două entităţi (indivizi sau
grupuri) ce-şi asumă simultan sau succesiv ro-
luri de emiţători şi receptori în contextul proce-
sului educativ – instructiv.
Scopul informativ şi formativ al comunică-
rii este atins când linia de comunicare dintre
emiţător şi receptor este deschisă, când mesajele
sunt clare, bine orientate şi structurate, când în-
văţătorul are o bună capacitate empatică, este
echilibrat afectiv, dă dovadă de mult tact peda-
gogic, posedă valeităţi de adevărat actor şi regi-
zor.
Activităţile pe care le-am organizat au per-
mis elevilor să exploreze şi să folosească legă-
turile interdisciplinare şi cross-curriculare,
instrumentele intelectuale şi emoţional afective
proprii unei comunicări integrale. Aceste tipuri
de activităţi au cuprins: excursii, drumeţii, vi-
zite, programe artistice, şezători literare, spec-
tacole de teatru şi altele.
Importanţa acestor activităţi extraşcolare
este deosebită deoarece: lărgesc orizontul spiri-
tual al elevilor ce contribuie la acumularea de
noi cunoştinţe, îmbogăţesc viaţa afectivă stimu-
lând sentimente nebănuite, contribuie la dezvol-
tarea simţului de răspundere prin dorinţa de
reuşită, favorizează concentrarea atenţiei şi a
memoriei, trezesc în copil energia de a învinge
emoţiile şi timiditatea, stimulează independenţa
de acţiune şi capacitatea de comunicare.
Astfel, sub genericul „Cartea – cel mai bun
prieten” am iniţiat o activitate practică menită
să asigure învăţarea deprinderilor de a o folosi,
receptarea mesajului scris şi oral, folosirea co-
rectă a limbii române pentru exprimarea gându-
rilor şi sentimentelor. Elevii au organizat o
„lecţie spectacol” – „Gulliver în Ţara Piticilor”
– prima incursiune în lumea poveştilor.
În pregătirea activităţilor au fost antrenaţi
toţi copiii şi părinţii care au ajutat la crearea ca-
drului necesar, la procurarea materialelor şi cos-
tumelor folosite în montajul literar – muzical.
Elevii au fost solicitaţi să recunoască persona-
jele şi să prezinte însuşirile specifice ale aces-
tora. În acest fel, s-au urmărit aptitudinile şi
atitudinile copiilor, competenţa lor în anumite
situaţii pe baza unei motivaţii susţinute, adapta-
rea relaţională, competenţe de comunicare.
Lectura artistică, cântecul, recitarea, poves-
tirea, dansul sunt mijloace prin care elevii au
trăit dorinţa de a oferi o frumoasă activitate nu-
mită „Pe urmele lui Ion Creangă”. Cei mari au
avut posibilitatea să-şi exprime păreri, opinii, să
emită ipoteze, să-şi imagineze scene din viaţa
povestitorului.
Copiii îmbrăcaţi în strai popular, desprinşi
parcă din satul lui Creangă, au apelat la talentul
de recitator al unora, la calităţile de ritm şi graţie
ale altora, la înclinaţiile muzicale şi au prezentat
o şezătoare „Să-l cunoaştem pe Nică”.
Pe fondul muzical, de horă moldovenească,
activitatea s-a desfăşurat la Biblioteaca Jude-
ţeană „G.T. Kirileanu” la care au participat co-
legi din alte clase, părinţi, reprezentanţi ai
bibliotecii cât şi reprezentanţi mass-media. O le-
gătură strânsă o avem cu postul Radio Iaşi în
care copiii noştri prezintă cele mai interesante
activităţi.
Pentru a-i atrage pe copii şi a le menţine in-
teresul, activităţile extraşcolare le-am conceput
şi le-am desfăşurat în forme cât mai interesante.
Astfel, activităţile dedicate zilei de 1 Decem-
brie, 24 Ianuarie, 9 Mai le-am desfăşurat în
medii instructive la Muzeul de Istorie şi la Mu-
zeul de Artă din oraşul Piatra-Neamţ.
În preajma tradiţiilor şi a obiceiurilor de pri-
măvară am participat cu elevii la „Târgul de
Paşte”, urmărind stimularea interesului pentru
tradiţii şi pentru dezvoltarea capacităţii de crea-
ţie.
Încondeiatul ouălor, pregătirea bucatelor
tradiţionale, curăţenia în casă şi în curte ocupă
un loc central în preajma sărbătorilor pascale.
Copiii, îndrumaţi de un meşter popular, au in-
ceput incursiunea în istoria creştinătăţii prin în-
suşirea deprinderii de a încondeia ouă. Li s-a
explicat tehnica de încondeiat şi ordinea culori-
lor: galbenul ce simbolizează divinitatea (prima
nuanţă), roşul ce reprezintă viaţa, fiind şi un
semn al distincţiei spirituale; urmează în ordine
celelalte culori, finalizând cu negrul – simbolul
supunerii şi al smereniei. Culorile vii ale ouălor
pictate de copii, melodiile de primăvară, colin-
dele de Paşte interpretate au fost percepute cu
mare emoţie de copiii noştri. Ei au pregătit co-
şuri cu bucate tradiţionale şi ouă încondeiate pe
care le-au oferit în scop caritabil bătrânilor de la
Căminul din oraş.
Am dori să oferim câteva sugestii ce pot fi
completate, îmbunătăţite, adaptate în funcţie de
imaginaţia şi originalitatea fiecărui învăţător:
● activitatea să se desfăşoare în spaţii adec-
vate;
● elevii vor fi familiarizaţi cu cadrul real de
desfăşurare a unui spectacol;
● elevii să recunoască personalităţi din
lumea teatrului;
● copiii vor fi familiarizaţi cu noţiuni ce ţin
de lumea teatrului: scenă, decor, actori, regizor,
cortină, culise, spectacol;
● elevii vor fi consultaţi în confecţionarea
unor decoruri şi costume;
Prof. înv. primar: Daniela BLANARIU,
Şcoala Nr. 2, Piatra-Neamţ
(continuare în numărul viitor)

Pag. 20 APOSTOLUL iunie 2023

Pagina CCD

Cartea şi meseriile ei – atelier de lucru derulat la

Casa Corpului Didactic Neamţ, în programul Şcoala altfel
e la naştere până la maturitate, pe tot par-
D cursul vieţii, omul e însoţit de carte: cartea
de colorat (în primii ani ai educaţiei), car-
tea de poveşti, manualele şcolare, cele de
specialitate, cărţile de dezvoltare personală
şi, bineînţeles, cele ce asigură literatura de
plăcere. Suntem atât de familiarizaţi cu no-
ţiunea de carte încât, de multe ori, o tratăm
ca pe un lucru lipsit de importanţă. Nu mai con-
ştientizăm ce copertă are o carte, la ce editură a
apărut, cine sunt autorii ei etc. De obicei, lucru-
rile folosite zilnic se uzează, îşi pierd adevărata
valoare.
O secvenţă din filmul Vagabondul milionar
(film distins cu 8 premii Oscar, 4 Globuri de aur,
7 premii Bafta), realizat după nuvela Q & A
scrisă de Vikas Swarup, ne duce cu gândul la
conştientizarea faptului că nu ne concentrăm
atenţia asupra lucrurilor prea des folosite. O în-
trebare „de milioane” se referea la portretul cărei
personalităţi se afla pe bancnota de 100 $???
Prea puţini dintre noi suntem atenţi la chipul unei
personalităţi, tipărit pe o bancnotă. Tratăm lucru-
rile ca atare. Folosim banii şi atât. Fără a ne pune
întrebări despre materialul din care sunt făcute
bancnotele sau ce e tipărit pe ele. Extrapolând si-
tuaţia, lucrurile se întâmplă asemănător în lumea
cărţilor ce se perindă zilnic în faţa noastră. În
special în primii 20 de ani din viaţa noastră când
luăm contact cu diverse manuale. Puţini dintre
noi analizăm cine sunt autorii cărţilor, cine a rea-
lizat fotografiile sau ilustraţiile lor.
Pentru a marca importanţa tuturor ce trudesc
pentru apariţia unei cărţi, la solicitarea Şcolii
Gimnaziale „Elena Cuza”, biblioteca de la Casa
Corpului Didactic Neamţ a organizat, în data de
27 aprilie, atelierul de lucru Cartea şi meseriile
ei, în cadrul acţiunii Şcoala altfel.
https://www.ccdneamt.ro/new/2023/04/cartea-
si-meseriile-ei/
Elevii şi profesorii însoţitori au aflat etapele
pe care le parcurge o carte până să ajungă în mâi-
nile cititorilor şi cine face parte din echipa ce lu-
crează la apariţia ei. Primul „vinovat” de apariţia
unei cărţi este scriitorul. Fără acesta, cartea nu ar
prinde contur. El trebuie să fie capabil să atragă
cât mai mulţi cititori şi să-i facă să îşi dorească
să citească şi alte lucrări ale sale. În general, co-
laborează cu o editură pentru publicarea cărţilor.
Elevii participanţi la activitate au descoperit care
sunt competenţele necesare pentru a deveni scrii-
tor (imaginaţie, creativitate, cunoaşterea corectă
a limbii române, formarea unui stil propriu care
să-l facă recunoscut). O altă meserie necesară
apariţiei unei cărţi este aceea de editor. Aceasta
presupune capacitatea de a selecta dintre scriito-
rii ce propun manuscrise, pe cei mai talentaţi, pe
cei mai valoroşi. Mână în mănă cu editorul, lu-
crează secretarul de redacţie, cel ce formatează
şi aşează textul unui manuscris astfel încât să
poată fi citit. Acesta dă undă verde pentru tipărire
şi validează bunul de tipar. Cu ajutorul materia-
lelor selectate de bibliotecarul de la Casa Corpu-
lui Didactic, elevii şi profesorii au mai descoperit
şi alte echipe ce contribuie la apariţie unei cărţi.
De exemplu au aflat că este o industrie întreagă
în spatele pregătirii hârtiei pe care se tipăresc căr-
ţile. Hârtia trebuie imprimată cu textul cerut, tre-
buie tăiată la anumite dimensiuni prestabilite,
aşezată conform paginaţiei, fasonată, lipită şi
pregătită să îi fie ataşată o copertă. Un lucru
foarte important, mai ales în zilele noastre, îl re-
prezintă munca depusă de echipa ce se ocupă de
promovarea cărţii: librari, ataşaţi de presă, jur-
nalişti, bibliotecari. Aceştia trebuie să promoveze
cartea astfel încât aceasta să întâlnească publicul
pentru care a fost scrisă. Pentru a marca impor-
tanţa echipei de marketing, de promovare a căr-
ţii, elevii participanţi la activitate s-au întrecut
într-un concurs ad-hoc, în realizarea unui afiş ce
trebuia să promoveze o activitate impusă. Doi
elevi au fost câştigătorii premiilor puse la dispo-
ziţie, cei ce au înţeles că un afiş trebuie să răs-
pundă concomitent întrebărilor: Cine? Ce?
Unde? Când? Cum? organizează o activitate.
Profesor Gabriela BANU – director,
Casa Corpului Didactic Neamţ;
Bibliotecar, Ana MACOVEI –
Casa Corpului Didactic Neamţ

O nouă ediţie a Memorialului „Dr. Sorin Ciobanu” la baschet

e 18 mai 2023, la şapte ani de la dispariţia sa, medicului Sorin Cio- tenului nostru drag, domnul director Dan Marian Lospa, care a fost din
P banu i-a fost omagiată memoria printr-o nouă ediţie a întrecerilor
de baschet, abilităţi individuale. De această dată, competiţia a avut
nou alături de noi”, a spus prof. Irina Bălţătescu, directorul C.Ş.E.I. „Ale-
xandru Roşca”.
caracter interjudeţean, alături de elevii de la C.Ş.E.I. „Alexandru
Roşca” Piatra-Neamţ, C.Ş.E.I. Roman şi ai Şcolii Speciale Profe-
sionale din comuna Ştefan cel Mare fiind prezenţi şi cei de la
Şcoala Gimnazială Specială „Maria Montessori” din Bacău.
Organizat de Asociaţia Culturală „Arte.Ro” din Piatra-Neamţ (pre-
şedinte, prof. Cristina Petrariu, vicepreşedinte, dr. Mariana Ciobanu), în
parteneriat cu Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Alexandru
Roşca” din Piatra-Neamţ, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ
(manager, prof. Mihaela Mereuţă), prin Punctul de Lectură şi Împrumut
Speranţa, şi Palatul Copiilor Piatra-Neamţ (director, prof. Ioan Milea),
evenimentul s-a desfăşurat joi, 18 mai 2023, pe terenul de sport al
C.Ş.E.I. „Alexandru Roşca”.
„Profesionist de elită, Sorin Ciobanu a rămas în memoria nemţenilor
ca un medic mereu dedicat pacientului. Îi mulţumim doamnei doctor Ma- „Soţul meu a avut un rol semnificativ în dezvoltarea Laboratorului
riana Ciobanu, pentru organizarea celei de-a III-a ediţii a Memorialului de radiologie şi imagistică medicală din cadrul Spitalului Judeţean de
Dr. Sorin Ciobanu. Mul- Urgenţă din Piatra-Neamţ. Viaţa sa a fost dedicată medicinei şi oamenilor
ţumiri transmitem, de pe care i-a îngrijit. La 24 martie 2023 s-au împlinit şapte ani de când nu
asemenea, elevilor şi mai este. Vă mulţumesc tuturor pentru prezenţă şi disponibilitate”, a afir-
profesorilor participanţi, mat dr. Mariana Ciobanu, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale
arbitrilor, domnilor pro- „Arte.Ro”.
fesori Lenuţa Dabija şi În perioada liceului („Petru Rareş”, 1967-1971), dr. Sorin Ciobanu
Constantin Vernica, a fost component al echipei de baschet a Şcolii Sportive de Elevi din Pia-
doamnei profesoare tra-Neamţ (antrenor, prof. Constantin Săvinescu).
Cristina Petrariu, preşe- Participanţii au fost recompensaţi cu diplome, medalii, trofee, tri-
dintele Asociaţiei Cultu- couri şi mingi de baschet oferite de medicul Mariana Ciobanu, sponsorul
rale Arte.Ro, doamnei profesoare Mihaela Mereuţă, managerul evenimentului.
Bibliotecii Judeţene «G.T. Kirileanu» Neamţ şi nu în ultimul rând, prie- Violeta MOŞU

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 21
Paşi spre Europa

Semnal editorial: Adrian G. Romila – Acasă, departe

omanul lui Adrian G. Romila
R dezvoltă într-un triptic inter-
conectat teme precum exilul,
călătoria, întoarcerea acasă,
speranţa, periferia. Ca-ntr-un
panoptic cu oglinzi paralele,
părţile trimit unele la altele şi
se reflectă reciproc prin numeroase
analogii şi corespondenţe. Trei tim-
puri şi trei lumi se concentrează în
tot atâtea personaje omonime care
trec în moduri diferite prin expe-
rienţa înstrăinării, a neîmplinirii şi
a imprevizibilului. Un tânăr ofiţer
de marină italo-valah cu studii în
Franţa revine la Bucureşti, în vara
lui 1835, chemat de tatăl său pentru
o misiune politică secretă la Cons-
tantinopol. Un universitar la litere
din Constanţa lui 2019, exclus subit
dintr-o bogată viaţă afectivă şi inte-
lectuală, descoperă că scrisul nu e
deloc o activitate lipsită de conse-
cinţe. În sfârşit, sclavul poetului
Ovidius exersează frumuseţile lim-
bii latine alături de stăpânul său pe
pământurile de la marginea lumii
civilizate, în ultimii ani ai exilului
tomitan. Deopotrivă roman de
aventuri, exerciţiu metaliterar, thril-
ler istoric, bricolaj autobiografic şi
parabolă existenţială, povestea
prinde în ţesătura sa inextricabilă
polivalenţa de totdeauna a literatu-
rii. Ea poate vorbi despre o mul-
ţime de lucruri: fapte temerare,
comploturi tenebroase, mirajul de-
părtărilor, războaie, suferinţe,
moarte, libertate sau iubire. Dar
peste toate, ea propune un pariu
identitar, folosindu-se de autorul ei.
Mai eficientă ca oricare altă tehnică
submarină, literatura poate scoate
la lumină chiar şi misterul unei
epave scufundate. Iată încă una
dintre mizele spectaculoase ale
acestei cărţi.
„Cum ştim de la Curtius, meta-
fora corabiei era pentru medievali
reprezentarea cea mai frecventă a li-
teraturii. Şi pentru Adrian Romila
literatura a fost dintotdeauna o că-
lătorie, una navală, în sensul cel mai
literal al termenului – implicând de-
opotrivă riscuri majore & descope-
riri aşijderea. Şi viceversa: călătoria
a însemnat întotdeauna modul su-
prem de existenţă al literaturii,
forma cea mai adecvată de transpu-
nere a fantasmei în real. Acasă, de-
parte este cartea lui de blazon,
intersectând spectaculos cele două
suprateme: personajul Romila călă-
toreşte & se descoperă în numele
autorului Romila – într-un roman
care pune în contiguitate surse din-
tre cele mai diverse: de la Manoil al
lui Bolintineanu la Levantul lui
Cărtărescu, de la Jules Verne la
Radu Tudoran, de la Joseph Conrad
la Pynchon. Ceea ce rezultă e o
carte admirabilă, deopotrivă pour
les enfants et pour les raffinés – una
dintre cărţile acelea rare care pot
converti un călător la literatură. Şi
viceversa.” (Radu Vancu)
„Dacă Umberto Eco ar fi res-
cris Toate pânzele sus! cu Meta-
morfozele lui Ovidiu pe birou, ar fi
ieşit Acasă, departe, acest triptic ro-
manesc în care avatarurile livreşti
ale lui Adrian G. Romila pornesc în
aventuri marine prin istoria ultime-
lor două milenii. Un spectaculos
melanj de genuri literare, vorbind
cu fantezie, inteligenţă şi umor des-
pre marile teme ale identităţii, liber-
tăţii şi exilului, un roman-corabie pe
care cei mai temerari dintre cititori
se pot îmbarca pentru o călătorie
cum alta n-a mai fost.” (Marius
Chivu)
Red.

„Incursiune în istoria Şcolii Domneşti – 170 de ani

de la deschidere”
uzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ, aflat sub egida Comple- mânt public din Târgu-Neamţ a Muzeului de Istorie şi Etnografie, opera per-
M xului Muzeal Naţional Neamţ, aduce în atenţia publicului, începând
cu data de 13 mai a. c., o nouă expoziţie foto-documentară, outdoor,
severentului director Dumitru Constantinescu. Moştenirea lui a fost perpetuată
de specialişti precum profesorul
intitulată „Incursiune în istoria Şcolii Domneşti – 170 de ani de la Gavril Luca, dr. Gheorghe Dumi-
deschidere”. Timp de un an, cei interesaţi vor putea descoperi, par- troaia, dr. Elena Florescu şi îmbo-
curgând cele 9 panouri situate în curtea instituţiei amintite, modul în găţită de donatori precum
care prima şcoală publică din Târgu-Neamţ, martor tăcut al istoriei profesorul Vasile Vrânceanu care,
locale, a evoluat timp de mai bine de un secol şi jumătate. cu generozitate şi altruism, a
Construită la mijlocul secolului al XIX-lea, din iniţiativa domnitorului donat Muzeului de Istorie şi Etno-
Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853, 1854-1856), pe proprie- grafie Târgu-Neamţ un număr im-
tatea Mănăstirilor Neamţ şi Secu, aflate sub conducerea stareţului Neonil presionant de piese etnografice,
Buzilă (1789-1853), Şcoala Domnească, din oraşul situat la poalele Cetăţii obiecte cu valoarea istorică, piese
Neamţ, a fost inaugurată în toamna anului 1852, însă şi-a primit elevii abia arheologice, documente vechi, fo-
la 1 iunie 1853. Având de-a lungul timpului institutori meniţi pentru vocaţia tografii etc., strânse cu multă te-
didactică, precum părintele Isaia Teodorescu, soţii George şi Smaranda Cos- nacitate pe parcursul celor 40 de
movici, Leon Mrejeriu sau învăţătorul Mihai Stamate, prima şcoală publică ani de carieră didactică.
de băieţi din acest oraş a oferit culturii şi tagmei bisericeşti personalităţi ale Instituţia de cultură târg
căror nume au rămas de referinţă în domeniile cărora li s-au dedicat (scrii- nemţeană, care păstrează me-
torul Ion Creangă, filosoful Vasile Conta, lingvistul Alexandru Lambrior, moria oraşului, şi-a asumat mi-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu şi învăţătorul siunea de a readuce în prezent
Mihai Busuioc). amintirea primei şcoli publice
Prima decadă a secolului al XX-lea anunţa organizarea unor eveni- din urbea situată în nord-estul
mente memorabile pentru istoria naţională, precum comemorarea a 400 de judeţului Neamţ. De mai bine de
ani de la moartea lui Ştefan cel Mare (1904) şi 50 de ani de la Unirea Prin- 150 de ani, fosta Şcoala Dom-
cipatelor Române (1909). La o scară mai mică şi cu o importanţă aparte nească este definită de funcţia educativă cu care a fost înzestrată încă de la
pentru memoria acestor locuri, la Târgu-Neamţ, în 1903, directorul Cos- început, din 1853, iar Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ duce
movici prelua iniţiativa celebrării semicentenarului Şcolii Domneşti, prilej mai departe menirea iniţială a acestei clădiri monument istoric.
cu care instituţia de învăţământ a primit numele ctitorului său. Expoziţia temporară „Incursiune în istoria Şcolii Domneşti – 170 de
Din a doua jumătate a veacului al XX-lea, sălile şcolii în care a învăţat ani de la deschidere” va putea fi vizitată timp de un an (13 mai 2023-13
scriitorul Ion Creangă au devenit neîncăpătoare pentru noile generaţii de mai 2024), conform programului 10-18 (aprilie-septembrie) şi 9-17 (oc-
elevi, astfel că prestigiul şi amintirea ctitoriei lui Grigore Ghica Vodă au tombrie-martie). (Comunicat de presă)
fost preluate şi transmise mai departe de Şcoala Gimnazială Domnească.
În acest context a fost posibilă instalarea în imobilul primei unităţi de învăţă- Renata-Gabriela BUZĂU, curator: muzeograf

Pag. 22 APOSTOLUL iunie 2023

Arte şi meserii

Portul popular românesc reprezentat pe cărţi poştale

rimele cărţi poştale ilustrate informaţii, urări, cu salutări, prezenta imagini urbane sau rurale, era un
P româneşti au apărut în Româ-
nia acum aproape 130 de ani
important mijloc de promovare turistică, de publicitate. De-a lungul
timpului, fotografii cu mari personalităţi, precum membrii familiei regale
(1894), cu ocazia Expoziţiei a României, au fost reproduse pe astfel de tipărituri care au circulat în
Cooperatorilor Români, des- ţară şi în străinătate.
chisă în Grădina Cişmigiu, din Complexul Muzeal Naţional Neamţ şi cunoscutul colecţionar pie-
Bucureşti. Cele trei tipuri edi- trean Constantin Paţilea au propus în luna mai a. c. o foto-expoziţie
tate atunci, în culorile steagu- care cuprinde reproduceri după 95 de cărţi poştale ilustrate ce repre-
lui naţional, aveau dimensiunile de zintă portul popular din judeţul Neamţ, Bucovina, Moldova, apoi din
141 mm/90 mm, ilustrator fiind celelalte teritorii româneşti, de dinainte şi de după 1918. Reproducerile
Constantin Jiquidi. Imaginea repre- după litografii sau fotografii de epocă (cum sunt cele realizate de Ale-
zenta, în prim plan o femeie în port xandru Bellu) prezintă frumoase costume tradiţionale, monumente, di-
popular, în plan secundar fiind pavi- verse sărbători, munci agricole, fragmente de viaţă cotidiană dintr-o
lionul expoziţional. Următoarele lume apusă. Vă invităm să citiţi mesajele scrise în română, franceză
cărţi poştale au fost reunite sub tit- sau germană, într-o caligrafie frumoasă şi să remarcaţi limbajul epo-
lulurile „Salutări din Bucureşti”, cii.
„Salutări din Sinaia” şi „Salutări din Foto-expoziţia este o pledoarie pentru hârtie, scrisul de mână şi por-
România”, „souvenir (…)” din di- tul tradiţional românesc, dar şi un omagiu adus colecţionarilor, fără de
verse localităţi. care aceste valori nu s-ar fi păstrat.
Mesajul expeditorului era trans- Responsabil proiect, muzeograf Florentina Buzenschi. Prelucrare
mis pe faţă, pe verso se adăuga timbrul şi se scriau numele şi adresa des- foto şi machetă, Florin Ghimiş.
tinatarului. Acest tip de corespondenţă, dincolo de a transmite în scris Red.

Recital extraordinar în turneul naţional „CANTEMIR 300”

arţi, 6 iunie 2023, violonista Diana Jipa şi
M pianistul Ştefan Doniga au susţinut la Li-
ceul de Artă „Victor Brauner”, în sala de
festivităţi „Theodor Macarie”, recitalul ex-
traordinar dedicat sărbătoririi personalităţii
lui Dimitrie Cantemir, la 350 de ani de la
naştere şi 300 de ani de la trecerea în nefi-
inţă.
Recitalul cameral face parte din turneul na-
ţional „CANTEMIR 300”, turneu inclus, la rândul
său, în ciclul de evenimente „ROMANIA UNI-
VERSALIS” – un amplu program cultural consa-
crat promovării creaţiei camerale româneşti în ţară
şi peste hotare şi pentru ale cărui ediţii anterioare,
cei doi muzicieni au primit, în luna ianuarie a
acestui an, Premiul de Excelenţă din partea Uni-
unii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Mu-
zicali din România în cadrul Galei MUSICRIT.
Repertoriul prezentat în cadrul prezentei edi-
ţii de turneu a vizat exclusiv creaţii camerale ro-
mâneşti plasate pe traiectoria influenţei bizantine
de-a lungul celor trei secole scurse de la moartea cultural, proiectul
cărturarului, incluzând creaţii semnate de Dimitrie
Cantemir, în adaptarea pentru vioară şi pian reali-
„CANTEMIR 300
– ROMANIA
zată de compozitorul Vlad-Răzvan Baciu, cântece UNIVERSALIS”
de Anton Pann în aranjamente semnate de Ioan se bucură de valo-
Dobrinescu, precum şi creaţii de George Enescu, rosul sprijin al So-
Ciprian Porumbescu, Paul Constantinescu, Ulpiu cietăţii Române de
Vlad, Carmen Petra Basacopol, Adrian Iorgulescu Radiodifuziune
şi Dan Dediu. prin Canalul Radio
Prezentul proiect duce mai departe seria de România Muzical,
evenimente pe care Asociaţia Culturală INNO- al Uniunii Compo-
VARTE şi cei doi tineri artişti le dedică celebrării zitorilor şi Muzi-
Anului „Cantemir”. Acţiunea începută în luna ia- cologilor din
nuarie 2023, de Ziua Culturii Naţionale, cu un România şi de par-
ciclu de cinci recitaluri şi conferinţe, lansări de cli- teneriatul a nume-
puri muzicale şi publicarea paginii web www.can- roase instituţii de
temir 300.ro şi a continuat în luna aprilie cu un cultură şi de învăţământ din România. (Comuni-
turneu de două concerte în Lima, capitala Repu- cat – Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen
blicii Peru, turneu organizat, de asemenea, cu spri- Saeculare” Neamţ)
jinul Institutului Cultural Român.
Alături de susţinerea acestui prestigios for Red.

Violeta MOŞU – Andrei Fermeşanu, tenor, managerul interimar

SUMAR
abriela BANU; Ana MACOVEI – Cartea şi meseriile ei – ate-
G lier de lucru derulat la Casa Corpului Didactic Neamţ, în pro-
gramul Şcoala altfel (pag. 21)
Biblioteca Judeţeană G.T.K. Neamţ – Expoziţie de pictură
Adina Condurat (pag. 19) * „Metafora zborului. Basm. Legendă.
Alegorie” - Expoziţie de arte vizuale (pag. 20)
Daniela BLANARIU – Preocupări pedagogice - Comuni-
carea în activităţile extraşcolare (pag. 20)
Gheorghe BRÂNZEI – George Călinescu despre Ion Creangă •
85 de ani de la apariţia cărţii Ion Creangă (Viaţa şi opera) (pag. 12)
Gianina BURUIANĂ – O GREVĂ PENTRU DEMNITATE • In-
terviu cu dl. Gabriel Ploscă – preşedintele Sindicatului din Învăţământ
Neamţ (pag. 1, 2, 3 * Premiile Revistei Apostolul trec Prutul (pag. 1,
4, 5, 6, 7, 8) * Chişinău - 19 martie 2023 - Schimb de bune practici
(pag. 9) * Valenţe educative ale marilor muzee (IV) Casa Anne Frank
– Amsterdam (pag. 14)
Renata-Gabriela BUZĂU – „Incursiune în istoria Şcolii Dom-
neşti – 170 de ani de la deschidere” (pag. 22)
Mihai FLOROAIA – Conducerea în mediul organizaţional (pag.
16-17)
al Operei Naţionale Române Iaşi: „Ne bucurăm când spectatorii spun
că le-am adus clipe de fericire” (pag. 10-11) * Ştefan Potop – arta
portretului (pag. 13) * Festivalul „Lada cu zestre”: Răzvan Voiculescu
– „Bucătăria Hoinară se găteşte de plecare” (pag. 17) * Festivalul
„Lada cu zestre”: Cojocariu Aurica, Premiul „Neculai Popa” pentru
artă populară autentică (pag. 17) * Concursul Naţional „Elena
Botez” – simbol al artei interpretative (pag. 18) * Mircea Titus Ro-
manescu – „Prospectivă”, expoziţie la Palatul Parlamentului (pag.
19) * O nouă ediţie a Memorialului „Dr. Sorin Ciobanu” la baschet
(pag. 21)
Ioan-Aurel POP – Patria noastră, limba română (pag. 1-24)
Valentin PUPĂZĂ – Democraţie directă versus democraţie re-
prezentativă (pag. 24)
Red. – Rememorări nemţene – iunie 2023 (pag. 8, 9, 10, 11, 12,
13) * Premieră la Teatrul Tineretului: „Rinocerii” de Eugène Ionesco
(pag. 13) * Decalogul Chomsky • Un text care merită să nu fie ratat
(pag. 15) * CALENDAR – iunie 2023 (pag. 15) * CALENDAR – Zile
internaţionale, iulie 2023 (pag. 15) * CALENDAR – iulie 2023 (pag.
15) * Celebrarea Zilei de 10 Mai (pag. 16) * Semnal editorial: Adrian
G. Romila – Acasă, departe (pag. 22) * Portul popular românesc re-
prezentat pe cărţi poştale (pag. 23) * Recital extraordinar în turneul
naţional „CANTEMIR 300” (pag. 23)

iunie 2023
APOSTOLUL Pag. 23
Zig - Zag

Democraţie directă versus democraţie reprezentativă

emocraţie, un cuvânt aparent banal pentru
D unii dintre noi. Demos în limba greacă în-
seamnă, conform DEX, „oameni liberi
dintr-un oraş, cu drepturi politice” iar Kra-
tos, în mitologia greacă, reprezintă personi-
ficarea puterii. Pentru alţii, mai ales pentru
aceia care au cunoscut totalitarismul comu-
nist, democraţia a fost aproape un vis de nereali-
zat. Şi totuşi miracolul s-a realizat. Cei care nu au
trăit în comunism nu pot înţelege acest lucru.
De-a lungul istoriei democraţia s-a manifestat
în două moduri şi anume: democraţia directă şi de-
mocraţia reprezentativă.
Democraţia directă a apărut în secolul al V-lea
î.Hr. în Atena. În statul atenian principala instituţie
a puterii era reprezentată de Eklesia (adunarea po-
porului). Aceasta avea loc în Agora (piaţa publică)
unde cetăţenii se întâlneau şi votau în mod direct
legile şi deciziile executive. Trebuie amintit că ce-
tăţeni puteau fi doar bărbaţii născuţi în Atena. Prin
urmare exista o largă categorie de oameni, locui-
tori ai Atenei, care nu făceau parte din această ca-
tegorie şi anume străinii, femeile şi bineînţeles
sclavii.
Din motive lesne de înţeles în epoca modernă
democraţia directă este practic impracticabilă.
Aceasta deoarece statele moderne sunt compuse
din milioane, zeci de milioane sau sute de mi-
lioane de cetăţeni. Ar fi practic imposibil ca toţi
cetăţenii României să ne întâlnim într-o posibilă
agora pentru a hotarî viitorul ţării. Cei drept, astăzi
democraţia directă mai este folosită prin interme-
diul referendumului, însă şi acesta se utilizează
numai în cazuri excepţionale, datorită costurilor
mari şi timpului îndelungat de implementare. El-
veţia este o ţară în care este uzitat foarte frecvent
referendumul, însă nici acest stat nu poate fi con-
siderat o democraţie directă ci tot o democraţie re-
prezentativă.
Democraţia reprezentativă este un regim po-
litic prin care cetăţenii deleagă puterea poporului
unor reprezentanţi pe care îi aleg din rândurile lor,
pentru a se ocupa de treburile publice. Prin alegeri
este legitimat dreptul reprezentanţilor de a decide
în locul şi în numele cetăţenilor, fără a-i mai consulta,
pentru o perioadă de timp limitată, după care tre-
buie organizate noi alegeri.
Primele state moderne care au adoptat mode-
lul democraţiei reprezentative au fost Anglia şi
Statele Unite ale Americii. Astfel, în Anglia, în
1689, a fost adoptată Declaraţia drepturilor con-
form căreia puterea a fost încredinţată unui parla-
ment ales în mod liber de către cetăţenii cu drept
de vot. În anul 1787 a fost adoptată în SUA prima
constituţie modernă. De aici regimul democraţiei
reprezentative s-a răspândit în întreaga lume.
De ce am simţit nevoia de a scrie rândurile de
mai sus, prin care am prezentat un sumar istoric
al democraţiei directe şi al democraţiei reprezen-
tative?
Ei bine, această nevoie rezultă din evenimen-
tele care s-au derulat în timpul şi imediat după în-
cetarea grevei profesorilor.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ,
conform propriului statut, funcţionează după prin-
cipiul democraţiei reprezentative. Ne alegem lide-
rii odată la cinci ani. Prin urmare, nu am înţeles
nevoia liderilor noştri de a ieşi public după fiecare
consultare cu reprezentanţii guvernului şi de a
efectua câte un referendum în rândul membrilor
de sindicat. Ei au fost mandataţi de către noi să ne
reprezinte, ca în orice altă instituţie care funcţio-
nează pe baza principiului democraţiei reprezen-
tative. Această atitudine a liderilor noştri naţionali
a generat efecte perverse. Astfel, cred că nici o fi-
lială judeţeană componentă a FSLI nu a scăpat de
furia unor membri de sindicat nemulţumiţi de în-
cetarea grevei. Că furia colegilor noştri a fost jus-
tificată sau nu este mai puţin important, cred că
mai important este principiul reprezentării.
Se pune întrebarea de ce să folosim principiul
democraţiei reprezentative în detrimentul demo-
craţiei directe. Răspunsul este foarte simplu. În
primul rând suntem aproximativ 150.000 de oa-
meni. La marşurile noastre din Bucureşti am fost
30.000 şi, cred, că acestea au fost cele mai mari
manifestaţii civice din Bucureşti. Este foarte greu
să consulţi atâţia oameni, iar consultarea acestora
ia foarte mult timp. De multe ori, într-o negociere,
deciziile trebuiesc luate foarte rapid, lucru pe care
nu-l poţi face prin referendum. Acest fapt a fost
speculat foarte bine de către adversarii noştri de
negociere, din guvern.
Ca o concluzie, dacă aş fi pus în situaţia de a
alege între cele două principii, l-aş alege pe cel al
democraţiei reprezentative. Condiţia obligatorie
pentru aplicarea optimă a acestui principiu o re-
prezintă ÎNCREDEREA, atât între membrii de
sindicat cât şi între noi şi cei care ne reprezintă.
Profesor, Valentin PUPĂZĂ

Patria noastră, limba română

(urmare din pag. 1)
i dialog. Educaţia ne impune obiceiul lecturii, fără de care limba noas-
[ tră slăbeşte, sărăceşte, se perverteşte. Prin urmare, este nevoie să stu-
diem gramatica şi literatura română, să pătrundem tezaurul literaturii
române, să citim mereu creaţiile literare româneşti şi universale, în
primul rând în româneşte. Numai aşa se dobândeşte simţul sănătos
al limbii şi numai aşa cuvintele se înlănţuie armonios, frumos, atractiv
şi firesc. Nu întâmplător a scris poetul: „Limba noastră-i limbă
sfântă!”, lucru de care, după cum se vede, am cam uitat în vremurile
din urmă. În debutul ciclului său de romane, numit al Comăneştenilor, Dui-
liu Zamfirescu scria un motto semnificativ, azi complet uitat: „Suntem da-
tori să citim în limba noastră. Popoarele mari nici nu cunosc alte limbi”.
Faptul că nu suntem un popor mare, aşa cum ne consideram imediat după
Marea Unire, nu ne scuteşte însă de cunoaşterea limbii române; altminteri,
în curând, nu vom mai fi nici mari şi nici mici, ci nu vom mai fi deloc. (...)
Toţi marii creatori români, de la cronicari la Dimitrie Cantemir şi de la
Mihail Kogălniceanu la Nichita Stănescu, definiseră patria prin limbă: patria
lor fusese limba română. (...) Toate limbile materne sunt, pentru fiecare din-
tre vorbitorii lor, universuri nepreţuite. Limba română nu este o limbă ex-
cepţională între limbile pământului, dar pentru noi, românii, ea este specială,
dintr-un motiv foarte simplu: este a noastră.
Fără să ne lăudăm, trebuie să constatăm că limba română este cea mai
răspândită limbă maternă din sud-estul Europei, pentru că are cel mai mare
număr de vorbitori dintre toate limbile din regiune. Acest aspect cantitativ
este însoţit de o calitate a literaturii române de cea mai mare importanţă.
Ca să percepem toate aceste lucruri, avem nevoie de cunoştinţe, de acumu-
lări, de exerciţiu, adică de studiu neobosit. Acest fapt al iscodirii şi cercetării
permanente nu este nimic neobişnuit, pentru că face parte din esenţa umană.
În această lume ciudată ne pasc felurite primejdii, ca indivizi şi ca grup
etnic ori popor. Asemenea primejdii sunt risipirea neamului (câte neamuri
nu s-au risipit pe lumea asta!), pierderea fărâmelor de românitate prin lume,
înstrăinarea fiilor şi fiicelor noastre, care se pripăşesc prin alte locuri de is-
pititor belşug şi uită treptat nu numai de vatră, dar şi de limbă. În anii din
urmă, prin drumurile mele, întâlnesc tot mai des români care nu mai ştiu
româneşte, chiar dacă au nostalgia locurilor de obârşie a familiei lor şi chiar
dacă mai cred – unii – că patria lor este limba română. Oricum, limba noas-
tră este viaţa noastră ca naţiune şi este bine să nu uităm aceasta niciodată.
În final, îl evocăm pe George Călinescu, acela care l-a nemurit pe Mihai
Eminescu: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet,
pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca
în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o
stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate
sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.
Prin Eminescu şi prin limba română avem certitudinea că – în ciuda vieţii
individuale trecătoare şi a nimicniciei noastre – neamul acesta va vieţui cât
Pământul. Câtă vreme mai locuim în limba română – „ca un fagure de
miere”, cum scria Poetul – înseamnă că avem încă o patrie română, oriunde
ne-am afla.
(N. R. – Preluare după Revista Limba Română Nr. 3-4, anul XXXIII,
2023)

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea Sindicatului ISSN - 1582-3121
Învăţământ Neamţ, Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999) şi Federaţiei Sindicale a Educaţiei
şi Ştiinţei din Republica Moldova (aprilie 2019) Redacţia
FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădanei şi administraţia:
l martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca str. Petru Rareş nr. 24,
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic, Piatra Neamţ.
Tel/fax:
Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.
0233.22.53.32
CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Gianina BURUIANĂ – redactor-şef adjunct,
Angelina BEGU – redactor-şef adjunct (Chişinău), Violeta MOŞU – secretar general de redacţie, revista_apostolul
Mihai FLOROAIA, Ramona-Mihaela ROŞU, Dorian RADU – DTP, Dorin DAVIDEANU – editor online. @yahoo.com