Şcoala cu clasele I-VIII
Pojorata
Șoapte...
Nr 1
2009
Redacţia
 Prof. Daniela Vermeşan
 Prof. Deaconescu Adrian
 Jucan Diana VII A
 Raia Raluca VII A
 Facas Adelina VII A
 Măgurean Lacramioara VIII
 Grigorean Georgiana VIII
 Flocea Oana VIII
 Horga Elfride VIII
 Niga Lăcrămioara VIII
 Danci Mihai VIII
Cuprins:
Despre noi
Activităţi extracurriculare
Mihai Eminescu
Comemorare
Vorbind despre Bucovina
Interviuri
Educaţie
Creaţii ale elevilor
Despre un flaut….fermecat
Să fim mai buni
Prima atestare documentară despre existenţa unei şcoli în satul Pojorâta s-a facut în anul
1767. Şcoala funcţiona în cadrul bisericii din sat. În urma anexarii regiunii Bucovina de
către Imperiul Habsburgic, şcoala ca instituţie a suferit o amplă transformare. În anul
1866, la 29 mai, şcoala cu predare în limba română se separă de cea germană, ca şi
celelalte şcoli care funcţionau în Ocolul Câmpulung Moldovenesc, o adevarată citadela a
românismului. După Marea Unire învăţământul cunoaşte o organizare şi o dezvoltare
nouă care, cu anumite întreruperi obiective în al II-lea Război Mondial, a continuat
ajungând la o dotare bună în prezent. Elevii pregătiţi de-a lungul anilor în şcoala noastră
au îmbrăţişat profesii diverse: medici, farmacişti, profesori, jurişti, ingineri, cercetători.
Prin intermediul revistei Şcolii cu cl. I – VIII Pojorâta,
domnul primar Codreanu Ioan Bogdan
transmite câteva dintre planurile de viitor :
- reabilitarea şcolilor şi a grădiniţelor este principalul obiectiv;
- reabilitarea drumurilor comunale;
- construirea unei baze sportive pentru tineri;
- continuarea unui proiect pentru aducţiune de apă şi canalizare;
- în satul Valea Putnei, în acest an, se va asfalta un drum comunal şi se va începe reabilitarea şcolii;
- derularea unui proiect pentru regularizarea pădurii Valea Pojorâtei;
- discuţii avansate pentru a face un parc colian în zona masivului Giumalău în parteneriat; pentru acest
proiect vor exista sume substanţiale la bugetul local;
Însă aceste obiective nu se vor putea realiza toate în acest an, deoarece nu putem începe zece
proiecte şi să ajungem a nu finaliza nici unul.
Realizări:
Am schimbat modul de colectare al deşeurilor: în
momentul de faţă se realizează individual, la
fiecare gospodărie în parte şi rog pe această cale
pe cetăţenii comunei Pojorâta să respecte
mediul pentru că prin acest lucru ne
respectăm pe noi.
Pag 3 DESPRE NOI Șoapte...

Nu numai despre învațătură

Când spunem şcoală ,de obicei ne gândim la carte, la decembrie au sustinut un program la
învăţătură.Activitatea la şcoală nu constă numai în a preda o Căminul Cultural la solicitarea
serie de cunoştinţe elevilor ,de a evalua cunoştinţele dobândite şi oficialilor comunei. Aici şi-a adus
de a încheia medii. Alături de toate aceste lucruri stă activitatea aportul şi domnul învăţător Flocea
extracurriculară care antrenează deopotrivă elevii,cadrele Dumitru. Preşcolarii şi elevii claselor
didactice,părinţii şi membrii societăţii.Voi încerca să schiţez I-IV,au organizat serbări unde a
activităţile ce s-au desfăşurat în semestrul I al acestui an participat ca invitat de onoare Moş
şcolar(2008-2009). Crăciun.
Pe covorul de frunzele ruginii al toamnei am păşit împreună Cu ecoul colindelor în suflet ne-
,elevi,cadre didactice,părinţi,cu speranţe,cu ambiţii spre reuşite,cu am îndreptat cu drag şi „Dor de
gânduri bune într-un nou an şcolar.La început am fost curioşi să Eminescu”, activitate cu prilejul căreia d-na prof. Vermeşan
vedem cum ne-am schimbat,ce am făcut ,ce gânduri avem. Daniela împreună cu elevi ai clasei a VII-a A au făcut o
Încetul cu încetul, ne-am acomodat cu noua situaţie şi pentru a prezentare succintă a ceea ce a însemnat activitatea “poetului
nu deveni monotoni, am îmbinat învăţătura cu activităţile nepereche”, Mihai Eminescu. De asemenea, elevii celorlalte clase
extraşcolare. au participat cu desene care ilustrau marile teme ale creaţiei
Mai întâi am sărbătorit “Ziua Internţională a Educaţiei”,prilej cu eminesciene. Activitatea s-a bucurat de prezenţa în rândurile
care am prezentat referatul cu tema”Contribuţia şcolii la noastre a domnului primar Ioan Bogdan Codreanu. Tot cu acest
dezvoltarea personaalităţii elevului”. prilej, d-na învăţătoare Atomei Mariana, împreună cu elevii clasei
a III-a, au realizat un “panou al recunoştinţei” faţă de marele poet
“Ziua Euopeană a Siguranţei Circulaţiei” a fost marcată printr-o . Am încheiat activităţile semestrului I cu sărbătorirea” Unirii
activitate deosebită realizată de doamna educatoare Morhan Principatelor Române”, realizată la clasa a III-a de d-na
Elvira la GPN 1. învăţătoare Atomei Mariana şi de domnul prof. Deaconescu
“De ce Holocaustul a constituit o pată neagră a istoriei Adrian la clasele V-VIII.
românilor” a fost o activitate organizată de Şcoala Fundu Poate a fost mult, poate a fost puţin…Dar asfel am
Moldovei, activitate la care şcoala noastră a participat ca invitat. descoperit o altă latură a personalităţii noastre şi a personalităţii
După ce s-au cunoscut mai bine, elevii clasei a VIII-a au elevilor. Mulţumesc pentru colaborare colegilor şi elevilor şi le
organizat şi realizat ,împreună cu elevii claselor a V-a, “Balul doresc pe viitor multă putere, răbdare şi măiestrie în tot ceea ce
Bobocilor”,în cadrul căruia au fost desemnaţi MISS şi MISTER vor întreprinde.
boboc. Prof. Liliana Grigorean
În cadrul activităţii “Săptămâna educaţiei globale”s-a realizat un
referat cu tema “Intercultutalitate şi spiritualitate”, accentuându-se
rolul pe care îl are religia în stabilirea unui climat optim între
membrii unei societăţi în care convieţuiesc persoane de mai
multe etnii (întocmit de prof. Corşoreanu Gabriel).
Ziua Naţională a României a fost marcată de un spectacol
realizat de domnii profesori Mahu Victor,Vermeşan Daniela şi
Deaconescu Adrian.
Îmbătrânit de atâtea veacuri ce au trecut peste el, Moş Nicolae
a ajuns la şcoala noastră unde a colaborat cu părinţii clasei a VII-
a A şi le-a oferit elevilor mici cadouri.
Ca o încununare a anului ce a trecut ,colindele au răsunat şi
de data aceasta cu ecouri mari în
sufletele celor care le-au ascultat. Astfel,
elevi pregătiţi de domnii profesori
Corşoreanu Gabriel, Mahu Victor şi
Zlevoacă Constantin, au colindat pe la
“ferestrele Mănăstirii Sf.Ioan Iacob”, la
ferestrele şcolii, iar pe data de 26
Nr 1
1 DECEMBRIE 2008
"...Marea Unire din 1918 a fost si
rãmâne pagina cea mai sublimã a
istoriei româneşti. Mãreţia ei stã
în faptul cã desãvârşirea unitãţii
naţionale nu este opera nici unui
om politic, a nici unui guvern, a
nici unui partid; este fapta istoricã
a întregii naţiuni române, realizatã
într-un elan ţâşnit cu putere din
strãfundurile conştiinţei unitãţii
neamului, un elan controlat de
fruntaşii politici, pentru a-l cãlãuzi
cu inteligenţã politicã remarcabilã
spre ţelul dorit. [...]
Marea Unire nu a fost rezultatul
participãrii României la rãzboi.
Nici partizanii Antantei, nici cei ai
Puterilor Centrale nu au avut în
vedere revoluţia din Rusia şi
destrãmarea monarhiei austro-
ungare. Raţionamentul lor s-a
înscris formulei tradiţionale a
raportului de putere interstate:
victoria Antantei ne va da
Bucovina, Transilvania şi Banatul,
Ziua de 24 ianuarie:
memorabilă pentru toți
La Congresul de pace de la Paris din
1856 Franța a propus unirea Moldovei cu Țara
Românească .În anul 1857, Adunările Ad –hoc
din Moldova și Țara Românească au afirmat
același punct de vedere : doreau unirea , sub
conducerea unui principe străin, și neutralitatea
politică internațională , iar în 1858 marile
puteri au acceptat unirea . Astfel , Alexandru
Ioan Cuza a fost ales ca domn în ambele țări: - la 5 ianuarie 1859,
în Moldova , și la 24 ianuarie în Țara Românească, înfăptuind astfel
unirea celor doua principate românești.
De atunci toți oamenii sărbaăoresc ziua de 24 ianuarie ca o zi
istorică de mare importanță pentru statul român .
Facas Maria Adelina clasa a VII –a A
Page 4
victoria Puterilor Centrale ne va da
HOLOCAUST
Basarabia; o biruinţã o excludea pe
cealaltã, astfel cã nimeni nu vedea
Etimologic, cuvântul
cum ar fi cu putinţã ca toate aceste
Holocaust, provine din limba
provincii sã intre aproape simultan
greacă: Holoskaustos sau Holo-
în frontierele Vechiului Regat. [...]
kauton, Holos înseamna întreg;
Kaustos sau Kautos înseamna
Nu o victorie militarã a stat la
temelia României Mari, ci actul de ardere, adică ardere totală.
Vechea semnificaţie a Holo-
voinţã al naţiunii române de a-şi da
armãtura teritorial-instituţionalã caustului indică:
a) -sacrificiu oferit zeilor prin ar-
care este statul naţional.[...]
derea totală a obiectului sacrifi-
cat;
O necesitate istoricã - naţiunea
trebuie sã trãiascã într-un stat b) -o distrugere completă a popu-
laţiei şi a animalelor;
naţional - s-a dovedit mai puternicã
decât orice guvern sau partid, c) -o distrugere masivă, totală.
culpabil de egoisme sau
incompetenţã, şi, punând în mişcare Ulterior, semnificaţia Holo-
caustului s-a extins cuprinzând
naţiunea, i-a dat acea forţã uriaţã ca
peste toate adversitãţile sã dea viaţã categorii ca pogromuri, genocid,
exterminarea unei rase... Astăzi,
aspiraţiei sale: Statul Naţional."
Holocaustul este identificat cu
tragedia suferită de evrei în cel
Bibliografie: Florin Constantiniu -
O istorie sincerã a poporului de-al II-lea Război Mondial, uci-
derea a peste 6 milioane de evrei
român,, ed. Univers Enciclopedic,
1997, p. 301-302 în lagărele de concentrare ger-
mane aflate pe teritoriul polonez:
Auschwitz, Treblinka, etc.
Întocmit,
Prof. Adrian Deaconescu
Ziua internațională a educației
Anual, începând cu anul 1994, la data de 5
octombrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a
Educaţiei. Această zi este o ocazie potrivită de
exprimare a respectului şi a aprecierii pentru con-
tribuţia pe care dascălii de pretutindeni o aduc
educaţiei generaţiilor viitoare. Ziua Internaţională
a Educaţiei se sărbătoreşte în peste 100 de ţări
din întreaga lume.
Pag 5 COMEMEORARE Șoapte...

MIHAI EMINESCU
15 IANUARIE 2009

Repere critice

“Eminescu este unul din exemplarele splendide

pe care le-a produs umanitatea. El este cel dintậi
care a dat un stil sufletului romậnesc şi cel dintậi
romận în care s-a fãcut fuziunea cea mai serioasã a
sufletului daco-roman cu cultura occidentalã.
“Garabet Ibrãileanu – Poezii”

“Mintea lui Eminescu lucreazã cu ideea originilor

Se naște la- 15 ianuarie 1850
Botoşani Ipoteşti
Moare la - 15 iunie 1889 (39 ani)
Bucureşti
Profesiune – poet, prozator, jurnalist
Naţionalitate – român
Perioadă activă 1866-1888
ca scriitor –
Genuri – poezie, proză
Mişcare literară – Romantism
Operă de debut – „La mormântul lui Aron
Pumnul”
Influenţe – Folclorul românesc, Poezia
egipteană, Cultura clasică,
Shakespeare,
Schopenhauer, Kant,
Hegel, Schiller, Lenau,
Goethe, Vede, Budism,
Creştinism ortodox,
A influenţat - Toată literatura ro-
mânească ce i-a urmat
Semnătură –
lumii, a infinitului, a creaţiei, adicã cu cele mai înalte
concepte fãurite de raţiunea omului. Printre acestea,
ideea eternitãţii stãpậneşte mintea sa într-asemenea
mãsurã, încật una din atitudinile cele mai obişnuite
ale poeziei sale este considerarea lucrurilor în
perspectiva eternitãţii.
Este, în toatã poezia lui Eminescu, o considerare
a lucrurilor foarte de sus şi foarte de departe, dintr-
un punct de vedere care ruşineazã orice îngustime a
minţii, orice egoism limitat. Marea superioritate inte-
lectualã a poetului este una din formele cele mai iz-
bitoare ale manifestãrii lui şi aceea care explicã
prestigiul atật de covậrşitor al operei sale.
“Tudor Vianu,Caiete critice”
“A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o
peşterã vastã…Nu poate sã ajungã vorba pậnã la el,
fãrã sã-i supere tãcerea .Numai graiul coardelor ar
putea sã povesteascã pe harpã şi sã legene, din
depãrtare, delicata lui singuratecã slavã.[…]
Într-un fel Eminescu e sfậntul preacurat al
ghiersului romậnesc […].Pentru pietatea noastrã
depãşitã, dimensiunile lui trec peste noi, sus şi peste
vãzduhuri. Fiind foarte romận, Eminescu e
universal.”
“Tudor Arghezi,Cuvậnt înainte”
George Călinescu susţine ca Eminescu e un
mare erotic prin gravitate. Aşa cum iubeşte el,
poporul nu iubeşte decât o singură dată, la vârsta
înfloririi vieţii bărbăteşti şi a nubilităţii. La Eminescu
putem vorbi de o dragoste de pasări albe care
străbat eternitatea şi se-ntâlnesc din zbor în dreptul
unei stele (Tudor Arghezi).
Poeziile lui Eminescu dovedesc patriotismul şi faptul
că este (şi) un poet naţional:
Nr 1 Page 6
…Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricolore,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâltoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc…
(Ce-ţi doresc eu ţie,dulce Românie).
Dar el este şi un mare poet universal, prin romantismul său,
(şi nu numai prin aceasta), pentru că poeziile sale conţin idei
care sunt familiare tuturor oamenilor care le citesc.
Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic şi mitologic,
îşi are locul propriu nu numai în literatura română, ci şi în cea
universală. Generaţiile în succesiunea lor îşi
transmit ca pe o datorie sacră convingerea,
că Eminescu este cel mai mare poet naţional. Referindu-se la valoarea
creaţiei eminesciene – din punctul de vedere a relaţiei naţioanal – universal –
George Călinescu afirmă: fiind foarte român, Eminescu este un mare poet
universal.
Mihai Eminescu a fost o personalitate copleşitoare. Ca poet s-a remarcat prin
forţa de sintezã a izvoarelor autohtone şi universale, prin imaginaţie bogatã şi
fantezie creatoare, prin înãlţarea filosoficã şi printr-o viziune cosmicã şi mito-
logicã asupra omului. De asemenea, el a scris şi prozã, în special fantasticã,
dar acestea au stat mai mult timp în umbra poeziilor sale, doar în ultima
vreme recậştigậndu-şi adevãrata lor recunoaştere.
Avem convingerea cã dacã mai trãia, el ar fi fost considerat, fãrã putinţã de contes-
tare, ca unul din cei mai mari creatori de poezie din întrega literaturã a lumii.
Bibliografie
“Editura Dacia – Criticã şi istorie literarã,Cluj 1983”
“Editura Tineretului – Poezia lui Eminescu, Bucureşti1969”
“Editura Eminescu – Eminescu – culturã şi creaţie, Bucureşti 1976”

Întocmit, Canişag
Emilian
Clasa a VIII-a
Pag 7 EDUCAŢIE Șoapte...
PERSONAJUL LITERAR

semnificaţia personajului literar:

personajul literar reprezintă persoana care participă la acţiunea prezentată într-o operă epică sau dramatică;
personajul literar reprezintă persoana, fiinţa, eroul care îndeplineşte o acţiune într-o operă artistică;
personajul literar reprezintă o persoană, prezentată după realitate, sau rod al ficţiunii, care apare într-o operă epică sau dramatică.
clasificarea personajelor:
a)după importanţa în dezvoltarea subiectului:
principale (protagonişti) – ocupă locul cel mai important în acţiune;
secundare – au un rol mai puţin important în acţiune;
episodice – apar într-un singur episod / într-o singură secvenţă a operei;
figurante / martore – rolul lor în acţiune este lipsit de importanţă.
b) după individualitatea lor:
personaje individuale – reprezintă o anumită persoană participantă la
acţiune;
personaje colective – reprezintă un grup de oameni având aceleaşi
interese.
c) după amploarea construirii:
complexe;
simple (schematizate).
d) după semnificaţia etică / morală:
pozitive;
negative.
e) după relaţia cu realitatea:
reale (au existat cândva);
fictive (imaginare, inventate).
f) după gen:
feminine;
masculine.
g) după vârstă:
copii;
Adulţi
personajul folcloric / popular
„vocea poporului”;
exprimă sentimente legate de trecutul istoric, de întreaga experienţă a poporului;
limbajul simplu, aparţinând masei vocabularului, încărcat de diminutive, regionalisme, forme populare, construcţii exclamative,
repetiţii;
dotat uneori cu forţe supranaturale şi ajutat de fiinţe fantastice;
înzestrat atât cu frumuseţe fizică cât şi cu frumuseţe morală, cu isteţime;
întruchipează însuşirile alese ale omului din popor.
personajul cult:
este expresia unei conştiinţe individuale – „voce a scriitorului” ce-şi dezvăluie astfel propriile sentimente, trăiri, idei, atitudini,
concepţii;
limbaj elaborat, îngrijit, uneori încărcat cu neologisme, limbajul devenind mijloc de caracterizare a personajului;
este plasat de autor într-un anumit mediu de viaţă;
este creat, prinzând contur şi personalitate sub ochii cititorului;
literatura populară sau folclorul reprezintă totalitatea creaţiilor literare populare (doine, balade, ghicitori, proverbe, basme, legende) de o
mare vechime, bogăţie şi valoare artistică care sunt strâns legate de simţirea şi gândirea poporului nostru, de viaţa şi istoria lui

Îmtocmit , prof. Daniela Vermeşan

Nr 1 INTERVIURI Page 8
Vorbind despre Bucovina...
Cum aţi defini Bucovina ca zonă dar şi ca simbol / teritoriu păstrător al unor
tradiţii specifice?
Bucovina este parte integrantă a spaţiului românesc, fâşie din Ţara de Sus a
Moldovei, cuprinzând ţinutul Cernăuţi şi cea mai mare parte a ţinutului Suceava, cu
fostele Ocoale domnești Câmpulung pe Ceremuş şi Câmpulung Moldovenesc.
Obiceiurile şi tradiţiile românilor din Bucovina fac parte din tezaurul culturii populare
din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Substratul acestei culturi este civilizaţia traco-
daco-romanş. Zona etnografică a Câmpulungului Moldovenesc ( Pojorâta, Sadova,
Fundu Moldovei, Vama) are trăsături caracteristice asemănătoare cu celelalte zone
etnografice din ţară, dar şi trăsături specifice în ceea ce priveşte costumul popular,
dansurile populare, obiceiuri păstoreşti, obiceiuri de nuntă şi ritul de înmormântare.
Ce v-a determinat să scrieţi o carte despre obiceiurile bucovinene, specifice
localităţii noastre?
Cercetând bibliografia din domeniul etnologiei, am întâlnit multe referiri
despre Pojorâta; cele mai multe în lucrările fundamentale cu caracter monografic scrise
de Simion Florea Marian.
De asemenea, am descoperit informaţii despre activitatea culturală din
Pojorâta în perioada interbelică. Erau valorificate elemente din obiceiuri de nuntă. În
1942 „Nunta din Pojorâta” a participat la Festivalul Obiceiurilor din Cernăuţi şi a fost apreciată elogios în presa vremii.
Am considerat ca aceste obiceiuri şi tradiţii nealterate de schimbări sociale, să fie menţionate şi într-o monografie etno-folclorică.
Ştim că nu v-aţi născut în Pojorâta. Ce diferenţe există între zona noastră şi zona de unde proveniţi dumneavoasrtă?
Satul meu natal se află tot în zona etnografică a Câmpulungului Moldovenesc. În fiecare sat sunt şi trăsături specifice, dar care nu schimbă caracterul
unitar românesc al culturii populare.
Există vreun obicei care, poate, v-a impresionat mai mult? Descrieţi-l.
Obiceiul de nuntă a impresionat întotdeauna. Nunta la românii din ţinutul Câmpulungului Bucovinei a fost studiată de S. Fl. Marian. Ceremonialul de
nuntă este un magnific teatru popular, cu personaje fabuloase, cu multe acte şi desfăşurarea acţiunii.
Oraţiile de nuntă sunt poeme, cântece (ale mirelui şi ale miresei), jocul, sunt sinteze ale bucuriei şi tristeţii.
Obiceiurile din zona noastră v-au influenţat într-un mod stilul de viaţă?
1Încă din copilărie începem să ne formăm un stil de viaţă. Evident că m-au marcat obiceiurile din satul copilăriei mele, care nu sunt cu mult deosebite de
cele din Pojorâta. Cele din Pojorâta m-au impresionat prin vechimea şi valoarea lor.
V-aţi mai gândit la faptul de a publica o carte?
Da! Voi mai publica o carte, care se află în stadiul de redactare.
Care ar fi subiectul acesteia?
File din istoria comunei Pojorâta.
Ce credeţi despre modalitatea de păstrare a tradiţiilor şi a obieiurilor din ziua de astăzi?
În Pojorâta obiceiurile şi tradiţiile se păstrează încă aşa cum au fost lăsate de înaintaşi. Unele obiceiuri interzise în perioada postebelică, au fost reluate
după anul 1990.
Ce părere aveţi despre tinerii care mai încearcă să păstreze o parte din obiceiurile noastre?
În comuna Pojorâta sunt tineri inimoşi, iubitori de folclor şi etnografie, care au încercat şi au reuşit să întemeieze două formaţii de dansuri (Străjerii
Bucovinei şi Plaiul Pojorâtei). Aceste formaţii sunt apreciate pe plan judeţean şi naţional. Există un proiect de a pune în scenă obiceiul de nuntă din Pojorâta. Aş
remarca activitatea plină de dăruire a tinerilor Străjer Gheorghe, Flocea Andrei, Hojda Mihaela, Flocea Raluca şi alţii.
Aveţi vreun sfat pentru tinerii din ziua de azi, în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile noastre?
Da! Să le păstreze aşsa cum au fost aceste obiceiuri şi tradiţii pe vremea bunicilor, fără kitch-uri folclorice şi nonvalori etnografice.
Ce v-a determinat să alegeţi cariera de profesor?
Pasiunea pentru istorie şi geografie şi dorinţa de a modela cu ajutorul istoriei,caractere.
Există vreo diferenţă între copiii de la începutul carierei dumneavoastră şi copiii de astăzi?
Categoric! Explozia de informaţii din diferite domenii, modalităţi libere de percepţie a acestora, face mai dificilă abordarea educaţiei cu metode clasice de
la începutul carierei mele de profesor. Acum 40 de ani copiii erau mai cuminţi, acum sunt mai deştepţi şi mai informaţi; dar şi din generaţia de atunci s-au format
valori.
Dacă ar fi să descrieţi viaţa, la modul general, în câteva cuvinte, ce aţi spune?
Numai viaţa aceluia este vrednică de laudă, care trăieşte şi pentru alţii.
Un sfat pentru cititori.
Să aveţi în permanenţă un obiectiv în viaţă: formare prin informare! Cu alte cuvinte-educaţie prin învăţătură!
Mulțumin doamnei profesoare Cernăuțeanu pentru amabilitatea cu care a răspuns elevilor clasei a VIII-a:
Măgurean Lăcramioara , Horga Elfriede , Flocea Oana
Pag 9 INTERVIURI Șoapte...
1.Unde aţi făcut studiile pentru a deveni instructor coregraf şi cine v-a învăţat tehnica
dansurilor populare?

Pasiunea pentru folclor şi tradiţii populare m-au condus în anul 2007 către Şcoala Populară de Arte
“ Ion Irimescu” din Suceava. Mi-am dorit ca realizările din acest domeniu să fie la un nivel profesionist, de
aceea consider că sub îndrumarea maestrului coregraf Costinel Leonte, omul care mi-a deschis portile şi mi-a
ghidat paşii, am reuşit să mă iniţiez in tainele coregrafiei.

2. Care a fost primul pas în cariera de dansator?

Iniţierea mea în dansurile populare s-a facut prin participarea ca şi dansator în vechiul ansamblu al
comunei Pojorâta, ”Piatra Străjii”. În prezent, activez în cadrul Ansamblului ”Arcanul”, al Universităţii
”Ştefan cel Mare” din Suceava şi în Ansamblul ˝Străjerii Bucovinei ˝ din Pojorâta. Titulatura de instructor
coregraf nu m-a convins să renunţ la statutul de dansator în cadrul acestui ansamblu, aşa că încerc să le îmbin
cu succes pe amândouă.

3. De la cine aţi preluat stilul de predare ca instructor coregraf?

Este foarte important ca atât în profesie, cât şi în viaţă, să întâlneşti persoane care să te îndrume şi care să-ţi împărtăşească din
tainele profesiei şi din experienţa acumulată. Experienţa lor te ajută să-ţi creezi un stil, şi te ajută, pentru că stilul de predare ţi-l construieşti, în
mare parte în funcţie de persoanalitatea pe care o ai. Şi pe acestă cale, vreau să-i mulţumesc doamnei Viorica Iosif, coregraf al Ansablului
”Bucovina” din Suceava.

4.Care au fost sursele de inspiraţie?

Poporul român, a fost întotdeauna, apreciat pentru puterea tradiţiilor şi a folclorului. Astfel, sursele de inspiraţie sunt foarte variate şi
vaste în acelaşi timp. Oamenii satului, localnicii, batrânii, te aşteaptă cu braţele deschise să-ţi împărtăşească din ceea ce au mai de preţ, valoarea
neamului. Reîntoarcerea la folclor este o datorie sacră, legământ cu eternitatea, este ceea ce ne ţine împreună....Nu e foarte greu să-i găseşti, trebuie
doar să-i întâlneşti.....rapsozi, intructori coregrafi, interpreţi de muzică populară....

5.Ce v-a determinat să urmaţi cursuri de perfecţionare în acest domeniu?

Începând cu data de 01.01.2008 am preluat titulatura de instructor al ansamblului ’’Străjerii Bucovinei’’ fiind ales prin vot de
colegii mei de ansamblu. Pentru că nu am vrut să-i dezamagesc, şi să fiu instuctor doar cu numele, am considerat că este necesar să urmez cursuri
de perfecţionare în acest domeniu.

6.În ca an aţi înfiinţat ansamblul?

În sânul ansamblului circulă o vorbă pe care noi o preţuim…“ împreună răzbim”. Şi cu asta, am vrut să menţionez că fiecare membru şi
-a adus partea lui de contribuţie pentru ca acest ansamblu să fie cunoscut astăzi. Din anul 2007 funcţionăm cu acte în regulă, sub numele Asociaţia
Cultural - Artistică ”Străjerii Bucovinei” Pojorâta.

7.Câţi membri are ansamblul?

Momentan ansamblul ’’ Străjerii Bucovinei’’ are în componenţă 16 membri deja formaţi care participă la toate spectacolele şi
filmările organizate în cadrul acestuia. Însă, din dorinţa de a ne extinde şi dezvolta, am selectat încă 20 de tineri până în 15 ani, care
momentan sunt în stadiul de pregătire. Aceştia participă selectiv la diferite activităţi din cadrul ansamblului în funcţie de talent şi nivelul
de pregătire la care au ajuns.

8.Când a început pasiunea pentru folclor?

’’ Te naşti cu talentul şi pasiunea ţi-o cultivi de-a lungul vieţii’’. Aşa gândesc acum şi pot să afirm cu certitudine că de mic
copil am fost talentat în tot ceea ce înseamnă activităţile artistice, dar pasiunea pentru dansurile populare o am de la 14 ani, când am
început să activez ca şi dansator, atunci am simţit gustul pentru tot ceea ce înseamnă folclor.
Nr 1 Page 10
9. Consideraţi că activitatea în cadrul acestui ansamblu reprezintă o rampă de lansare?

Cred că oricine îşi doreşte, la un moment dat, să se evidenţieze prin ceea ce face şi cred că activarea în cadrul unui ansamblu
profesionist iţi poate oferi această oportunitate. Am avut ocazia să fac parte din Asamblul Ciprian Porumbescu din Suceava, care, ştim cu toţii este
un simbol pentru judeţul nostru. Dar nu am regretat niciodată că am rămas alături de colegii mei, pentru că ei au avut încredere în mine şi împreună
suntem siguri că vom reuşi să realizăm un mare vis, ca şi în Pojorâta să fie un ansamblu profesionist, ”Străjerii Bucovinei ”.

10.Predaţi şi celor mai mici lecţii de dans?

Da, bineînţeles, deja am început să predau lecţii copiilor de până în 15 ani. Aceştia sunt dornici de a învăţa şi promova obiceiurile si
tradiţiile din zonă şi au o mare putere de concentrare şi de muncă. Astfel, pentru mine este o mare plăcere să lucrez cu ei, mai ales când ştiu că îi
ajut să lase o urmă pe viitor în tot ceea ce înseamnă dans popular şi obiceiuri străbune.

11. Credeţi că se vor păstra aceste tradiţii?

Părerea mea este că atâta timp cât există cineva care să promoveze aceste tradiţii, ele sigur nu vor fi uitate. De aceea, încerc să fac
tot posibilul să păstrez vie această dorinţă de a continua, în sufletul copiilor pe care îi învăţ şi odată cu ei în sufletul celor care ne privesc şi care îşi
reamintesc datinile trecute.

12. Ce ar trebui să facă noua generaţie pentru a putea transmite aceste tradiţii?

Pentru a putea duce mai departe obiceiurile şi tradiţiile rămase în zilele noastre din timpuri străvechi, trebuie mai întâi să înţeleagă
ce anume reprezintă toate acestea. Trebuie să ştie că ele ne definesc, ne arată cine am fost şi cum putem să ne păstrăm indentitatea. Generaţia ce
urmează trebuie să înveţe cum anume să păstreze această indentitate prin care să ajungă la sufletele oamenilor. Cred că acesta este şi rolul meu, de
a sădi dorinţa de continuitate in inimile acestora. Şi... odată ce tradiţiile şi obiceiurile domină în special în preajma sărbatorilor de iarnă şi aprind în
fiecare dintre noi flacăra vie a copilăriei, cine ar putea mai bine să le promoveze decât ei, copiii ?

În concluzie, sfatul meu pentru ei este să realizeze ceva pe viitor, să rămână în amintirea oamenilor prin continuarea a ceea ce avem
mai de preţ, şi anume tradiţia străbună. Eu îi voi sprijini întru totul!

Mulţumim domnului Adrian Erhan pentru amabilitatea cu care a raspuns elevilor clasei a VIII-a:
Cozmaciuc Diana , Forminte Ioana , Țâmpău Diana

Să ne păstrăm datinile străbune

Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri pe care noi, le moştenim din vremuri străvechi, sunt legate de
Sfintele Sărbători ale Anului Nou. Ele sunt un adevărat tezaur, sunt elementele definitorii ale experienţei şi
neamului românesc.
Spectacolul pe care l-am organizat pe 26.12.2008, a avut un scop: punerea în valoare a tradiţiilor şi
obiceiurilor locale. Sub îndrumarea distinsului învăţător Dumitru Flocea, elevii au prezentat un adevarat regal
din averea cea mai preţioasă a neamului nostru, la cumpăna dintre ani.
Ţin să mulţumesc ţi pe această cale domnului învăţător pentru pasiunea, dragostea şi profesionalismul cu care
a răspuns solicitării mele.
Le mulţumesc şi elevilor care au dovedit reale calităţi interpretative.Mulţumiri deosebite le adresez
domnilor profesori Gabriel Corşoreanu, Constantin Zlevoacă, Romeo Grosu, marelui rapsod Gheorghe
Zlevoacă şi tânărului instrumentist Alexandru Grosu.
Sosirea lui Moş Crăciun cu daruri pentru copii a fost posibilă cu ajutorul sponsorizărilor din partea: SC
Calcarul SA, SC Halus SRL, SC Herman Prod SRL, SC MIV SRL, Pensiunea Vlahopol, mulţumindu-le pentru
promtitudinea cu care ne-au ajutat.
Suntem datori ca aceste valori să le păstrăm, să le cunoaştem şi să le transmitem generaţiilor ce vor
veni ca pe ceva sfânt şi curat.
Aceste obiceiuri ne vor aduce mereu la cea mai frumoasă vârstă a omului- copilăria, pe care trebuie să o trăim
în curăţenie, însufleţiţi de dragostea de a învăţa, de a fi cinstiţi şi omenoşi.
Primar ,
Ing. Ioan Bogdan Codreanu
Pag 11 CREAŢII Șoapte...

Ansamblul artistic al școlii generale cu clasele I– VIII Pojorâta ,, Piatra Străjii ,,

Acest ansamblu a fost înfiinţat de către marele iubitor al folclorului românesc , domnul profesor Constantin Zlevoacă , în
toamna anului 2007 .Copiii au fost foarte încântaţi când au aflat că se înfiinţează un ansamblu al şcolii din care au dorit cu toţii să facă
parte. La câteva zile după înfiinţare au început si repetiţiile .Încetul cu încetul , am învăţat cu toţii paşii cei mai importanţi, iar apoi am
început prima suită care ne-a încântat:,, Jocul cel mare’’ , ,,Puiculeana’’ , ,,Coşnencuţa’’ şi ,,De trei ori pe după masă’’ . Cu această
suită de dansuri am participat la foarte multe spectacole din comună, ele încântând chiar şi pe străinii veniţi la şcoala noastră pe care i-am
întâmpinat în straiul popular bucovinean. Ei au mărturisit că nu vor uita niciodată această frumoasă experienţă.
În prezent lucrăm la cea de-a doua suită de dansuri, ea fiind alcătuită din următoarele jocuri: ,,Ursăreasca’’, ,,Polobocul’’, ,,Ciuful ‘’
şi ,,Trandafirul’’.Copiii din acest ansamblu sunt foarte încântaţi de ceea ce au făcut până acum şi nu vor uita ziua în care i-au devenit
membri.

Întocmit,
Corlăţan Ralu-
ca, cl. a VIII-a A

Liliacul Muşuroiul de furnici

O zi
Dimineaţă-n zori de zi,
Soare- ncepe-a străluci
Trec una după alta, Am crenguţe mici bogate Cu raze mici şi luminoase
O zi şi încă una Şi fac flori mii,colorate, Încălzeşte grădina din faţa casei.
Se-apropie grabită Ici şi colo câte-o frunză
De ziua mea. Pentru o mică buburuză. Dar ce văd oare, eu , aici?
Un muşuroi plin de furnici.
Aleargă-n sus şi-jos grăbite ,
O zi ca alte zile
Cu saci- n spate obosite.
Fără prea mare-nsemnătate, Primăvara înfloresc
Dar ea ascunde-n spate Şi copacii mă iubesc, Sunt mici, dar cu multă îndrăzneală,
Ziua mea de naştere. Caută norocu-n flori Duc provizii în cămară,
De cu seară până-n zori. Adună zilnic tot ce pot,
Fără pretenţii sau vreun moft.

Această zi măreaţă
Vara trece repede,
Începe mâine dimineaţă, Toată lumea mă iubeşte
Şi vor veni zăpezile,
Şi mi-aduce-n dar Şi de rele mă fereşte.
Ele, vor sta cuminţi în muşuroi,
Încă un an. Cresc înalt ca un copac, Să treacă timpul rece şi greoi.
Căci mă cheamă LILIAC!
Prin întunericul de sub pământz,
Vor hiberna c-un singur gând:
La raza caldă-a soarelui,
Şi adierea vântului.
Străjeriu Andreea
cl. a VII-a B
Nr 1 Page 12
Când eram mititel
Măi bădiţă… FLORI

Când eram mititel Foaie verde flori de nuc

Nu voiam să dorm defel. Sunt singură ca un cuc; Culori aprinse şi vioaie,
Dar acum că am crescut, Foaie verde trei surcele Parfum subtil şi viaţă lungă
Tare-aş plânge eu de jele, A florilor măiestrie
Noaptea eu sfeşnic sunt.
Că bădia m-a lăsat Se pierde-n a lacului undă.
Şi-mi doresc să ajung mare,
Ca şi codrul am rămas.
Să mă-ndrume Domnu-n toate!
Şi mi-e dor de-al meu bădiţă
Cu-ochişori şi o guriţă
Creţu Cătălin Un curcubeu de petale
Dulce cum e numai mierea
Clasa a VI-a A Un dar aparte, special
Şi amară ca şi fierea.
Trandafir roşu-închis În adâncul inimii tale
Multe-aş mai avea de zis. Florile se pierd în zadar.
Dar aici eu mă opresc
Dorul nu-l mai potolesc.
Ajunul Crăciunului E ca vântul cel de vară Nu smulge, copile,
Care porneşte de sară, A florilor viaţă!
Şi nu se opreşte, frate, Păstrează-n suflet
„Bună dimineaţa la Moş Ajun Până nu colindă sate! A lor dulce speranţă.
Ne daţi,ori nu ne daţi…”
Aşa începe ziua din Ajun a Jucan Diana a VII –a A Facas Maria Adelina a VII –a A
Crăciunului. Împodobitul bradului,
mersul cu colinda, aşteptarea darurilor
Moşului sunt întotdeauna pline de cl. a VII-a A
emoţii şi bucurii.
Ajunul Crăciunului este momentul
în care sufletul îţi zboară fără voie şi
fără greutate, plutind în orizontul fulgilor de nea şi înălţându- Iarna nemiloasă
se la cer.
Nu ştiu cum se face, dar cam întotdeauna în Ajunul
Sfântului Crăciun zăpada îşi face apariţia ,iar fulgii se aştern
rânduri, rânduri.Totul în jur e o sărbătoare albă. Se spune că Intr-o zi de iarnă,în care viscolea puternic,într-o pădure
zăpada este trimisă de Dumnezeu să acopere pământul, să-i îndepărtată,după un brad înalt,era un căţel. Cu blana ciufulită şi
astupe rănile. udă, cu ochii mici şi urechile plecate, încolăcit ca un şarpe din
În odaia caldă, focul aruncă mii de scântei ca nişte steluţe cauza frigului, aştepta parcă să moară. Flămând şi îngheţat,
ţesute anume pentru noi.Bogăţia Crăciunului copilăriei mele deschidea din când în când ochii şi i se părea că vede câteva
nu are margini, este o zi specială. firmituri de pâine. Peste el se aşezase un strat gros şi rece de
„Sculaţi gazde,nu dormiţi, zăpadă care îl îngheţase cu totul.
Vremea e să vă treziţi, Cu lăbuţele roşii şi îngheţate, cu corpul la fel de îngheţat, a
Casa să vi-o măturaţi, închis ochii pentru totdeauna.
Şi masa s-o încărcaţi! ”
Aşa sună un binecunoscut Aniţan Denisia
colind ce se cântă în seara de
Ajun, când se primesc colindătorii. Bucuria Crăciunului n-o
Clasa a VI- a A
poate stinge nimeni, căci licăreşte ascuns în sufletul
fiecaruia. Şi, în ciuda trecerii timpului, ea nu-şi pierde
lumina.

Bedrulea Adriana a VI-a A

Pag 13 FASCINAŢIA MUZICII Șoapte...

Despre un flaut……fermecat

Muzica are darul de a se face inţeleasă fără a recurge la cuvinte şi, în acelaşi timp, îţi oferă liber-
tatea de a interpreta, de a comenta şi de a o înţelege.
Educaţia muzicală este o activitate pedagogică cu caracter complex, având ca obiectiv central
întregirea personalitaţii elevilor cu elemente estetice şi morale superioare, precum şi formarea, dez-
voltarea capacităţilor generale, în scopul creării unui echilibru între pregătirea reală şi cea umanistă.
Putem spune că educaţia muzicală se realizează pe trei căi :
-pe calea educaţiei prin intermediul cântului vocal;
-individual şi colectiv;
-prin intermediul instrumentelor muzicale (individual sau colectiv);
Practica muzicală reprezintă activitatea centrală pe care se bazează întregul proces de educaţie
muzicală. Ea imbracă aspectul cântării, al interpretării vocale şi instrumentale.
Preocupările instructiv –educative grupate în jurul studierii instrumentelor muzicale reprezintă o
contribuţie eficientă la lărgirea sferei de cuprindere a educaţiei muzicale generale. Aceasta îmbracă
doua aspecte diferite:
1.Cântarea profesorului la un instrument, ajutând astfel copiii în asimilarea muzicii;
2.Instruirea copiilor pe linia învăţării tehnicii unui instrument melodic, armonic sau ritmic din şirul
acelor instrumente muzicale a căror mânuire poate fi însuşită de către elevi . Există un număr
apreciabil de astfel de instrumente:
-instrumente de suflat: flaut, clarinet, fluier, triolă, muzicuţă blockflote, etc.
-instrumente cu corzi: vioara, chitara, etc.
-instrumente de percuţie cu sunet nedeterminat: tobiţele, tamburina, trianglul, clopoţeii, etc.
- instrumente cu claviatură: pian, orgă, acordeon.
În funcţie de posibilităţile materiale aflate în şcoală, şi de cele ale elevilor, profesorul de educaţie
muzicală poate realiza formaţii instrumentale.Grupurile instrumentale nu sunt dirijate. De aceea ,
profesorul acompaniază alături de elevi pentru a asigura sincronizarea interpretării instrumentale.
Cântatul vocal şi instrumental are efect benefic pentru dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a
copiilor. În acelaşi timp, solicitările din partea elevilor pentru activitaţile muzicale sunt pozitive
deoarece ne ajută să orientăm preferinţele şi atitudinile spre muzica de valoare. Lucrul diferenţiat cu
elevii talentaţi pe tipuri de formaţii consolidează rolul profesorului de muzică în şcoala generală ce
este în acelaşi timp şi compozitor şi interpret alături de elevii săi.
Începând din anul 2004, la iniţiativa şi cu sprijinul moral şi material al Şcolii cu clasele I-VIII,
Pojorâta, precum şi datorită ajutorului dat de primăria din comună, şcoala a achiziţionat un număr
suficient de instrumente muzicale (blockflote), pentru alcătuirea unei formaţii instrumentale.
Blockflote ( flautul drept) este folosit în cadrul orelor de educaţie muzicală datorită calităţilor sale
melodico-expresive şi facturii tehnice uşoare. Acest instrument poate fi folosit cu multă eficienţă solistică, dar mai ales în ansamblu, având resurse
sonore deosebite.
După cum se ştie, numărul orelor de educaţie muzicală cuprinse în programa şcolară sunt foarte puţine,de aceea am decis ca iniţierea în tainele
acestui instrument muzical să se facă în afara orelor de şcoală, astfel încât elevii cei mai talentaţi, iubitori ai artei muzicale au început să studieze
cu multă seriozitate ABC-ul acestui instrument, ajungând ulterior la reale performanţe pe parcursul mai multor ani de studiu intens. Elevii au fost
selectaţi din rândul mai multor generaţii de la cei mai mici (clasele I-II) până la cei din clasa a VIII-a. Mai târziu am realizat formaţia
instrumentală propriu-zisă care a avut un repertoriu divers, cuprinzând atât piese din folclorul românesc (din mai multe zone folclorice, inclusiv
din repertoriul comunei Pojorâta- veche vatră de cultură tradiţională românească), cât şi lucrări din repertoriul muzicii culte.
De când s-a constituit această formaţie instrumentală care a ajuns la un stadiu destul de avansat de virtuozitate pentru elevii unei şcoli generale,
am participat la toate serbarile şcolare adaptând repertoriul în funcţie de eveniment precum şi la cele mai importante manifestări din viaţa comunei
Pojorâta ( festivalul anual ,,Comori de suflet românesc”).
Aplauzele publicului, precum şi bucuria şi căldura cu care suntem întâmpinaţi de fiecare dată pe scenă, ne încredinţează că munca noastră nu a
fost zadarnică şi am credinţa că aceşti copii pornesc în viaţă mai buni, mai sensibili şi vor purta de-a lungul întregii vieţi fiorul pe care numai
muzica – cea mai nobilă dintre arte - ţi-o poate sădi în suflet.

Prof. Educaţie Muzicală, Victor Adrian Mahu

Nr 1 EDUCAŢIE Page 14
Kyoto un oraş al contrastelor

Kyoto, fosta capitală a Japoniei, este al şaptelea oraş ca mărime, situat lângă Osaka , în sudul
insulei Honshu, cu o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.
Oraşul care a scăpat ca prin miracol de bombardamentele războiului, reuşind astfel să-şi păstreze
intacte obiectivele culturale. Castelul Nijo,
reşedinţa şogunului Tokugawa, Toji, templul care găzduieşte cea mai înaltă pagodă japoneză sau
Kinkakuji, Pavilionul de Aur, este acoperit la propriu cu un strat din preţiosul metal. Simbolul religiei
nipone, Muntele Fiji, poate fi admirat din trenul care străbate distanţa Tokyo - Osaka.
În oraşul japonez Kyoto transportul public şi intrarea la majoritatea obiectivelor turistice sunt gratuite pentru cei care poartă
chimono.Acţiunea este menită să promoveze îmbrăcămintea tradiţională japoneză pe care majoritatea locuitorilor oraşului o poartă acum
numai la ocazii speciale.
Oraşul este impresionant datorită peisajului ireal oferit de munţi, care toamna, datorită frunzelor roşii de arţar, par în flăcări.
Kyoto este supranumit capitala liniştei şi a păcii datorită sutelor de temple şi a grădinilor Zen care reprezintă un punct de mare atracţie
turistică.
Cel mai frumos model al grădinilor Zen se găseşte la templul Ryoanjy. Aici un strat de pietricele
albe simbolizează apa din care se ridică
15 stânci grupate în aşa fel încât par să dea un deosebit echilibru vizual, iar spectatorul pare să fie cuprins de
sentimentul independenţei şi al infinitului
atât de caracteristic pentru Zen. În filozofia budistă numărul 15 înseamnă împlinire, iar Grădinile Zen au fost
proiectate ca o creaţie artistică ce îndeamnă la meditaţie.
Centrul cultural şi religios de frunte al Japonie conţine peste 2000 de temple şi altare vechi, 37 de
universităţi şi 24 de muzee. Kyoto este cunoscut şi pentru splendidele festivaluri anuale şi pentru superbele grădini.
Măgurean Lăcrămioara cl.a VIII-a

O scurtă istorie a teatrului
Spectacolele cu păpuşi datează din vremuri îndepărtate, unele
resturi de păpuşi fiind descoperite chiar şi în mormintele antice indiene,
greceşti şi egiptene.
Fantoşele ( fantoşă,fantoşe, s.f. – marionetă/păpuşă sau
figurină acţionată de o persoană spre a interpreta diferite roluri în
teatrul de păpuşi) se manevrează cu mâna introdusă sub hainele lor,
altele putând fi mişcate de jos, cu bastonaşe. Marionetele se mişcă
datorită firelor manevrate de sus.
În Wayang Kulit (Indonezia), păpuşile sunt mişcate în spatele
unei pânze, pe care sunt proiectate umbrele lor. Publicul feminin stă în
faţa pânzei şi priveşte umbrele, iar cel masculin stă în spate si observă
păpuşile direct.
Păpuşile Bunraku (Japonia) au o înălţime ce variază între 0,7
şi 1,2 metri, având nevoie, de obicei, de trei păpuşari pentru a o
manevra. Aceştia sunt îmbrăcaţi în negru, iar publicul îi poate vedea.
Aceste păpuşi pot mişca ochii, gura, mâinile şi chiar şi degetele.
Punch şi Judy sunt păpuşi englezeşti şi au apărut la sfârşitul
secolului al XVII-lea, devenind populare în spectacolele de stradă.
În prezent, în filme se folosesc păpuşi de dimensiune naturală,
prevăzute cu dispozitive electronice.
Acum aproximativ 2.500 de ani, grecii au scris drame
emoţionante şi mii de persoane se adunau în amfiteatrele semicirculare
pentru a le vedea reprezentate pe scenă. Dramaturgii greci au fost primii
care au creat personaje ce dialogau. Pe lângă actorii principali, exista un
cor format din actori care cântau, dansau şi comentau ceea ce se
întâmpla pe scenă ( corul interpreta într-o zonă numită orchestră).
În Grecia existau două tipuri de spectacole de teatru: tragedia ( specie a
genului dramatic cu subiect patetic, cu personaje puternice aflate în
conflict violent, cu deznodământ nefericit) şi comedia (specie a
genului dramatic al cărei subiect şi deznodământ provoacă râsul şi
care ridiculizează relaţii sociale şi etice, tipuri umane, năravuri).
Majoritate tragediilor greceşti se inspiră din mituri, pe când comediile
ridiculizau adesea personaje cunoscute.
Toate personajele din teatrul Greciei Antice erau interpretate de bărbaţi,
chiar şi cele feminine, şi fiecare actor juca mai multe roluri, purtând
măşti diferite.
În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, pentru a celebra sărbătorile
creştine, multe oraşe din Europa organizau spectacole bazate pe istorii
din Biblie. Acestea erau jucate pe nişte scene mobile trase de cai prin
întreg oraşul şi implicau sute de actori. Fiecare scenă reprezenta un
moment al poveştii, iar oamenii puteau urmări acţiunile consecutiv, pe
măsură ce procesiunea se mişca.
În reprezentările sacre, actorii ascundeau sub scena construită pe car
maşinile care foloseau la crearea efectelor speciale, precum coborârea
unui înger din cer.După prezentarea unei scene din Biblie, actorii dintr-
un car coborau pentru a lăsa să vină următorul, pregătit pentru o altă
scenă. Aceştia erau adesea meşteşugari locali care dădeau dovadă de
îndemânare.
Şi în zilele noastre, în întreaga lume au loc defilări de care decorate. În
Brazilia, de exemplu, pentru Carnaval, care are loc cu aproximativ două
luni înainte de Paşti, lumea defilează pe străzi cântând şi dansând.
Japonezii sunt celebri pentru două tipuri de reprezentaţii
teatrale, noh şi kabuki. Noh este un dans teatral serios, reprezentat pe o
scenă de obicei goală. Apărut în secolul al XIV-lea şi interpretat iniţial
de călugării templelor budiste, este în prezent jucat de actori
profesionişti. Kabuki a apărut în secolul al XVII-lea, este mai puţin
solicitant decât noh şi conţine dansuri, scene comice, lupte energice şi
scenografii minunate.Stilul de interpretare al actorilor noh este solemn şi
formal, mişcările le
Pag 15 EDUCAŢIE Șoapte...
formale, mişcările le sunt lente şi precise. Actorii care interpretează femei,
tineri, bătrâni, animale, zei sau demoni poartă măşti. Cei fără mască joacă
roluri de adulţi.
În 1576, în timpul domniei reginei Elisabeta I, s-a construit la
Londra un uriaş teatru de lemn, în formă circulară, astfel încât majoritatea
spectatorilor să poată sta în jurul scenei. Unul dintre acestea, denumit Globe,
a pus în scenă piesele lui William Shakespeare (1564 – 1616), autor de drame
istorice, tragedii, comedii, opere în versuri şi sonete.
Primele teatre acoperite au fost construite în Italia la sfârşitul
secolului al XVI-lea. Astfel pentru prima dată se puteau folosi decoruri.
Primele teatre acoperite erau cu pânza din spate şi cea laterală pictate, decorul
fiind în jurul scenei.
Teatre de acest tip există şi astăzi, dar majoritatea au decoruri ce se pot
schimba la fiecare reprezentaţie.
Teatrele construite mai recent au adesea mai multe scene, fapt ce
permite reprezentarea mai multor spectacole în acelaşi timp. O clădire care
cuprinde mai multe teatre se numeşte complex teatral.

Bibliografie: Disney s Children Encyclopedia, 2008, Ed. De

Agostini Ltd.

Întocmit,
Prof. Daniela Vermeşan

Masivul Rarău

Situat in "dulcea Bucovina", această

formaţiune muntoasă ţi-a creat faima unui
loc deosebit de pitoresc. Cu înalţime mod-
estă (vf. Rarău - 1655 m), se ramifica prin
culmi unduite "cetatea" stâncilor albe.
Munţii Rarău reprezintă în sine un ecosis-
tem diversificat, cu elemntele faunistice şi
floristice ocrotite prin lege.
Când spui Rarău, spui multe: legenda
Pietrelor Doamnei, loc de recreere, loc de
rugăciune. Este un loc perfect pentru cei ce
vor să evadeze din cotidian. Pentru cei
apropiaţi de valorile spiritualităţii creştine ortodoxe, Rarăul ascunde o comoară: Mănăstirea Rarău, cu
hramul,, Adormirea Maicii Domnului’’, unde se află Icoana Facătoare de Minuni a Maicii Domnului . În
drumul ce duce din şoseaua naţională la platoul de pe vârful muntelui , se mai află alte doua aşezări
monahale ,, Manastirea Sihăstria de pe Izvorul Alb’’ şi ,, Schitul Sfântul Ioan Iacob Corlăţeni din Pojo-
rîta’’. Vârful muntelui Rarău are o altitudine de aproximativ 1655m. Dacă nu aţi vizitat minunatele locu-
ri de pe Rarău , sper că v-am convins cu mica prezentare despre el .

Grigorean Georgiana
cl. a VIII a
Nr 1 Page 16
Conversaţia La masă
1. Nu monopolizaţi discuţia !
2. Evitati să începeţi majoritatea 1. Nimeni nu pune mâna pe lingură şi nu
frazelor cu "Eu" şi "Am... serveşte înaintea gazdei.
3. Nu trageţi concluzii după fiecare 2. Ia numai din ce eşti invitat să serveşti.
afirmaţie a interlocutorilor dv. şi 3. Nu insista cu privirea la vreun fel de
evitaţi generalizarile. mâncare ce nu ţi se oferă.
4. Nu căuta şi nu lua bucata cea mai mare.
4. Vorbirea
iute,
"muşcarea" 5. Nu privi în farfuria nimănui. Dacă cineva
terminaţiilor, a vărsat ceva din greşeală pe faţa de masă,
trăncăneala nu băga în seamă, ci fă-te că nu vezi.
repetata, mo- 6. Cuţitul, dacă e folosit, îl vei mânui nu-
notonă a mai cu mâna dreaptă, iar furculiţa doar cu
aceleiasi idei, stângă.
fie ea chiar 7. Stai cât mai
genială, conversaţia tărăgănată, aproape de masă,
afectată - toate duc la rezultate ca să nu cadă fir-
sigure: mituri. Şezi pe tot
* dacă sunteţi gazdă- oaspeţii se scaunul, nu doar pe
scuză şi vă părăsesc; marginea lui.
* dacă sunteţi invitat- creaţi în jurul 8. Coatele nu se
vostru un. vid; acest obicei repetat sprijină pe masă, ci
vă creează o faimă de neinvidiat; stau cât mai
* dacă sunt nevoiţi să vă suporte- strânse lânga corp. De marginea mesei se
cu prima ocazie vă vor e Ocoliţi-le sprijnă doar încheieturile, aproape de farfu-
şi păziţi-vă de ele până nu le cu- rie.
9. Nu e îngăduit să te întinzi peste masă ca
noaşteţi sensul real.
să te serveşti. Cere celui care este lânga
6. Aveţi dreptate.. Cu toate acestea platou sau lângă coşul de pâine şi el te va
nu întrerupeţi vorbitorul. Cel în- servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi
trerupt pierde firul ideilor, se ener- şi nu-ţi fă provizii, ia cel mult două felii de
vează. Aveti o părere contrară? pâine.
10. Mănâncă fără să se audă plescăitul
Perfect! Stăpâniţi-vă şuvoiul ideilor buzelor şi al limbii. Mâncatul zgomotos te
şi cascada argumentelor până la descalifică.
sfârşitul frazei. Atunci expuneţi-vă 11. Pâinea se serveşte cu mâna, niciodată cu
părerea liniştit. furculiţa.
7. În timp ce-i vorbiţi interlocu- 12. Nu te şterge la gură cu pâinea.
torului, priviţi-l în ochi, privirea în
lături sau aiurea creează impresia 13. Degetele nu se bagă niciodată in farfu-
de om nesincer sau distrat; rie !
14. Se mănâncă tot din farfurie, fără a se
8. În formularea ideilor folosiţi-vă lăsa nimic. Dar nu se face farfuria "lună" cu
numai de arsenalul vocabularului; o bucata de pâine.
nu folosiţi ca auxiliare degetele, 15. Nu se toarnă niciodată într-un pahar
mâinile sau uneori chiar picioarele. care nu este complet gol.
9. Nu vă aprindeţi în toiul discuţiei .
şi nu promiteţi lucruri pe care nu le
puteţi îndeplini; veţi fi socotit un
om uşuratic etc.; La telefon
10. Când eşti într-un contact de 1. Este necuviincios a se telefona înainte de 10 dimineaţa, între orele 13-17 şi după ora 21,
stabilire a unei relaţii noi, vorbeşte cu excepţia celor apropiaţi, cărora le cunoşti programul.
tu întâi, fiind însă atent să "prinzi" 2. O convorbire convenţională nu trebuie să depăşească 5 minute.
momentul de a-i da cuvântul celui- 3. Urmează obligatoriu treptele următoare: - Alo, familia...? (Aşteaptă comfirmarea). - La
lalt: acesta este lucrul cel mai im- telefon este....(zi-ţi neapărat numele, nu formule de genul "un prieten" sau o altă formă evazivă). Şi
portant. continuă imediat: "Aş dori să vorbesc cu.." (numele celui solicitat). Urmează apoi cu "Deranjez
cumva?" Dacă-ţi zice "Da", întreabă politicos când ai putea reveni, altfel, treci direct la subiect. Fii
precis şi nu te întinde. Nu uita că timpul costă! Şi pe el şi pe tine. Şi unele persoane sunt atât de
delicate, încât nu vor îndrăzni să te întrerupă.
4. Nu eşti dator să asculţi orice sau pe oricine. Scuză-te politicos, dar ferm, dupa care, înştiintându-l
că trebuie să închizi telefonul, eşti liber să aşezi receptorul în furcă, chiar dacă celălalt nu a termi-
nat.
Pag 17 EDUCAŢIE Șoapte...
PROIECT TEMATIC „ Veveriţa”
OBIECTIVE:

Cunoaşterea aspectului global al veveriţei pe baza perceperii

părţilor componenete ale corpului, diferenţierea animalului viu de
animalul împăiat, şi de animalul jucărie;
Lărgirea orizontului de cunoştinţe cu date referitoare la
locul în care trăieşte, foloasele şi pagubele pe care le aduce,
precum şi modul de hrană al veveriţei;
Să-şi formeze deprinderea de analiză în procesul de
cunoaştere directă a veveriţei;
Să-şi formeze atitudinea de grijă şi ocrotire faţă de animal, precum şi
respectarea unor reguli de igienă în contactul direct cu animalul viu.
Realizator, educatoare Morhan Elvira
Grădiniţa nr.1 Pojorâta

REALIZAREA ÎN FAPT
A PROIECTULUI

Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează cunoştinţe prin

contactul direct cu fenomenele din natura. Prin activităţile propuse în cadrul
proiectului ,,ZILE DE IARNA’’ am urmărit să intensific interesul pentru
cunoaştere a copilului de vârstă preşcolară pentru lumea înconjurătoare. Şi-au
satisfacut curiozitatea aflând lucruri noi despre fenomene ale naturii.
Pentru a realiza obiectivele propuse am organizat eficient spaţiul
educaţional stimulând învăţarea prin descoperire şi docunemtare a copiilor.
Aranjarea materialelor pe centre de inters a favorizat activitatea şi jocurile pe
grupuri mici, copiii având posibilitatea de a aplica cunoştinţele asimilate
anterior.
Alegerea locului de joacă, a jocurilor, i-a determinat să fie
independenţi şi să ia iniţiative, lucru care i-a motivat afectiv. În urma
desfăşurării acestor activităţi, preşcolarii de la grupa mare-pregătitoare au
venit cu sugestii:
-să facem în curtea grădiniţei un patinoar;
-o pârtie pentru săniuş pe dealul din apropierea grădiniţei.
Materialele realizate în activităţile planificate au fost expuse în grădiniţă,
în sala de grupă, fiind apreciate de părinţi ,colaboratori ai acestui proiect
,colegi din altă grupă şi şcolari.
Pe parcursul derulării acestui proiect au fost fotografiate mometele mai
deosebite ale activităţilor şi în final ele au fost prezentate copiilor şi părinţilor.
Pozele vor fi aşezate într-un album.
Consider că temele propuse au prezentat un deosebit interes pentru copii
iar lucrările realizate vor rămâne mărturie pentru alte grupe de copii care vor relua
acest proiect.
Realizator, educatoare Raia Rodica

Grădiniţa nr.1 Pojorâta

Nr 1 Page 18

Pentru ca să fiţi sănătoşi, trebuie să respectaţi

câteva
REGULI DE IGIENA IMPORTANTE:

Spălaţi-vă pe mâini:
 înainte de a mânca,
 de fiecare dată când folosiţi toaleta,
 când veniţi de la joacă sau de pe stradă,
 dimineaţa când vă treziţi şi seara înainte
de culcare.

Aveţi grijă ca unghiile să fie întotdeauna

tăiate scurt şi curate.

Spălaţi-vă părul cel puţin o data pe

săptămână şi aveţi grijă ca el să fie întotdeau-
na pieptănat.

Spălaţi-vă pe dinţi dimineaţa, seara şi

după fiecare masă.

Spălaţi întotdeauna fructele şi legumele

înainte de a le mânca.

Faceţi baie şi/sau duş în fiecare zi vara şi

cel puţin de două ori pe săptămână iarna.

Aveţi grijă ca hainele pe care le purtaţi să

fie întotdeauna curate şi periate.

Camera în care staţi trebuie să fie curată,

bine aerisită, iar lucrurile trebuie păstrate în
ordine.

Aveţi grijă să aveţi întotdeauna la voi ba-

tista curată şi folosiţi-o de fiecare dată când
tuşiţi, strănutaţi şi vă curge nasul.

Nu împrumutaţi niciodată altora piep-

tenele, periuţa de dinţi, batista, prosopul, pe-
riuţa de unghii, buretele. Aceste obiecte
trebuie să fie numai ale voastre şi să le folosiţi
numai voi.
Pag 19 SĂ FIM MAI BUNI Șoapte...

Pace,Credintă ,Iubire,Speranţă

Patru lumânări ardeau încetişor ...Ambianţa era atât de plăcută, încât le puteai auzi vorbind.
Prima a spus:
-,,Eu sunt pacea "! Oricum ,nimeni nu mă mai poate păstra aprinsă. Cred că mă voi stinge ..."
Flacăra s-a micşorat cu rapiditate şi s-a stins.
A doua a spus :
-Eu sunt credinţa! Dincolo de toate ,eu nu mai sunt folositoare, aşa că nu mai are nici un sens să mai stau
aprinsă".
Când a terminat de vorbit ,o adiere blândă a stins-o.
Cu tristeţe, cea de a treia lumânare a spus la rândul său :
-Eu sunt iubirea ! Nu mai am forţă să stau aprinsă. Oamenii mă dau de-o parte, şi nu-mi înţele importanţa .Ei
uită chiar să -i iubească pe cei care le sunt aproape ."
Şi fără să mai aştepte,s-a stins .
Deodată,un copil intră în încăpere şi vede trei umânări stinse.
-De ce nu ardeţi şi voi? Ar trebui să fiţi aprinse mereu!
Spunând asta , copilul începu să plângă. Atunci, cea de-a patra lumânare, a spus către copil :
-"Nu-ţi fie frică, câtă vreme eu mai ard, le putem aprinde şi pe celelalte. Eu sunt
Speranţa!
Cu ochii strălucitori, copilul luă lumânarea speranţei şi le aprinse pe celelalte lumânări.
- Flacăra speranţei să ardă mereu în viaţa voastră şi astfel fiecare dintre noi trăim :
Speraţa, Credinţa, Pacea şi Iubirea.
Gliga Delia
cl a.VII –a B

Rugăciuni…

Dumnezeu din cer vegheaza

Asupra noastra de-o veşnicie.
Ne-ncetat parcă ne roagă
Să-ţi păzim poruncile cu străşnicie.

Duminica şi-n zi de sărbătoare

Venim la biserică cu bucurie.
Căci Iisus se pogoară pentru noi
Să ne-asculte mulţumirea dar şi mâhnirea.

Costache Miruna-Teodora

Clasa a V-a A
 CREAŢII
Trece timpul
Timpurile încet trec,
Multe-n lume se petrec.
Iata iarna,iaraşi vine
Şi se-aşterne pe coline.
Ninge zile.ninge nopţi,
Sarbatorile-s la toţi
Si vom merge cu colinda
La cine-i deschisa tinda.
Hai cu toţi,cu voie bună
Să-i urăm la gazda bună
Sănatate şi mult spor
Pentru anul viitor.
Chiriliuc Vladuţ-Adrian
Clasa a VI-a A
Totu-i trecător
Totu-i trecător pe lume
Între oameni totul piere.
Chiar iubirea minunată
Se transformă-n neplăcere.
Totu-i trecător pe lume,
Totu-i rău, zădărnicie.
Doar iubirea Ta Iisuse
Va rămâne-o veşnicie!
Cojocar Florin Constantin
Clasa a VIII-a
Page 20
Mesia.
În pragul sărbătorilor
Şi eu stăteam pe canapea, lângă
focul ce împrăştia căldură, privind
motanul care dădea câte o lăbuţă
Deschid fereastra şi întreg
universul pare învelit într-o pătură globurilor, dar în acelaşi timp ascultam
argintie.Toată natura este adormită, din colinde duioase
când în când auzindu-se câte un
clinchet care mă face să tresar.
Tot în Ajunul Crăciunului
soseşte şi Moş Crăciun. Un bătrân cu
Ultima lună a fiecărui an e fără barbă albă şi chip cald lasă cadourile
îndoială cea mai aşteptată, mai ales de sub brad dându-i fericire Naşterii.
către copii, doarece ea culminează Dcă suntem creştini adevăraţi,
sărbătoarea Crăciunului. Este îmbrăcăm straiul de sărbătoare şi
pretutindeni în lume un adevărat pornim către biserică, deoarece numai
spectacol de lumină, cu globuri şi unindu-ne cu Hristos putem simţi
becuri multicolore, cu brazi, case şi adevăratele comori ale spiritului
drumuri împodobite. Ai zice că ficare Crăciunului.
se străduieşte să aducă un plus acestei
„întreceri”. Revelionul a condus spre noul
an , cu bucurie sufletească, sănătate şi
Când vine vremea să scoatem
bradul din casă şi să aşezăm podoabele
numai bine. El a fost cel care a lăsat să
se simtă frumuseţea sărbătorilor de
lui, simţeam o adâncă părere de rău. De iarnă, în compania artificiilor şi a unui
am putea păstra mereu această bucurie pahar de şampanie!
a Crăciunului şi să nu ne întristăm la
trecerea zilelor de sărbătoare! Dar oare
nu există un Crăciun veşnic?
Ziua minunată şi sfântă în care
îngerii şi oamenii se veselesc şi cântă Jucan Diana
împreună, ziua luminoasă în care cerul Clasa a-VII-a A
se uneşte cu pământul şi tristeţea
moare, a sosit. Colindăm la toate
vârstele atât rudele, prietenii,
cunoscuţii, cât şi necunoscuţii, aducând
bucurie în sufletele gazdelor
atât de primitoare, căci S-a născut

Poveste unui fulg de nea

E iarnă. Totul este alb,oricât ai încerca să mai zăreşti o pată de iarbă neveştejită nu
vei reuşi.
După multe zile de frig,ninsoare şi absenţa solară, în sfârşit mult aşteptatul soare îşi
face simţită prezenţa. Dar,după un creştet de munte,se vede un nor alb şi pufos.
În mijlocul norului, era înghesuită o picătură de apă, atât de mică, încât nu se
distingea de restul picăturilor. Era foarte nerăbdătoare să se ducă la culcare măreţul soare
şi, apoi din cauza frigului să se transforme în zăpadă. Fulgul de nea se numea Tweety şi în
fiecare zi îşi sâcâia familia şi celelalte picături vecine spunând că nu mai suportă să stea
închis în nor şi vrea să fie dus uşor de vânt peste toate locurile frumoase.
Dar,după câteva zile, uşor, uşor, picăturile de apă cădeau şi se transformau în nea.
În cele din urmă,Tweety a ajuns şi el să fie îngheţat,însă nu era nefericit, ci se bucura că putea atinge creştetul munţilor.
Însă, zborul a fost prea scurt. Mititelul fulg de nea a coborât , a coborât şi a atins nasul unui copilaş. Dar nu s-a topit şi a tot
zburat şi a tot zburat, iar în cele din urmă a atins pământul şi s-a alăturat celorlalţi fulgi.
Era foarte fericit. Stătea aşezat lângă o casă frumos decorata pentru Crăciun. Prin fereastră se vedea un brad decorat cu
luminiţe colorate şi sub el multe cadouri.
Tweety, fulgul de nea şi-a dorit şi a sperat mereu că va ajunge pe pământ lângă ceilalţi fulgi şi
nu a renunţat. Aşa că nu trebuie sa renunţăm niciodată

Raia Raluca clasa a VII –a A

Pag 21 CHESTIONAR Șoapte...
Chestionar / Întrebări: Nu m-am hotărât. informaţii.
Cum te numeşti? Grozavă. Nu. Nu este un lucru bun.
Câţi ani ai? Da. Limba română.
În ce clasă eşti? Herman Mădălina – Nu.
Ce părere ai despre sistemul de Ioana. Educatoare.
învăţământ, despre şcoală în 11 ani. Bună. Nu.
general? a V-a A.
Crezi că eşti matur pentru vârsta pe Bună. Bedrule Irina.
care o ai? Ce înseamnă a fi matur Nu. Să fii responsabilă. 12 ani.
pentru tine? Nu-i bine. a VI –a B.
Prin intermediul revistei am vrea să Da. Educaţie Bună.
atragem atenţia asupra tehnologică. Nu.
pericolului pe care îl reprezintă Nu. Nu-i sănătos.
fumatul pentru sănătăte . Ce Sportivă. Da. Geografia. E simplă.
Bună. Nu. Da. Baschet. Îmi place.
Nu m-am hotărît.
Ursz Ana Maria. Sper să fie interesantă.
11 ani. Nu.
a V –a A.
Bună. Străjeriu Alexandra.
Nu. Responsabilităţi 13 ani.
mai mari. a VII –a B.
Nu e un lucru Şcoala este necesară fiecărui copil
plăcut. care vrea să ajungă cineva.
Da. Geografia. Deocamdată nu. A fi matură ţndeamnă
Pentru că e să poţi lua anumite decizii, să fi
interesantă. trecut prin multe lucruri.
părere ai despre acest lucru? Baschet. Nu este sănătos.
Ai vreo materie preferată? Care ar fi Cântăreaţă. Limba română. Pentru că mi se pare
aceasta? De ce? Bună. Da. Îi mai uşoară decât alte materii.
Ai vreun sport preferat? Care ar fi mulţumesc Schi – fond.
acesta? De ce? Marinelei Notar.
Ce vrei să devii în viaţă? pentru ajutorul Prin revista ce va apărea descoperim
Ce părere ai despre revista ce va acordat. talentele copiilor.
apărea? Doreşti să adresezi câteva
cuvinte vreunei persoane prin Balan Elena Teodora. Gliga Delia.
intermediul revistei? 11 ani. 13 ani.
a V-a A. AaVII-a B.
Bună. Învăţământul este necesar pentru
Răspunsuri: Aşa şi aşa. Multe responsabilităţi. devenirea unui copil.
Consider că e un lucru neplăcut. Nu. A putea lua anumite decizii
Zaharia Dora Cipriana. Da. Geografia. Îmi place. în anumite cazuri, situaţii, a
11 ani. Da. Fotbalul. E mişto. te descurca mai bine.
Clasa a V-a A. Actriţă. Fumatul nu e sănătos, însă unii
Bunişoară. Bună. dintre noi au impresia că
Nu. Mai multă responsabilitate. anturajul în care se află îi
Nu este sănătos. Hadbavnic Marinela. obligă să fumeze.
Da. Desen. Pentru că-mi place. 11 ani. Geografia, limba română. Le
Nu. a V-a A. învăţ mai uşor şi mă bazez pe
Veterinar. Bună. aceste materii ţn viitor.
Nu. Nu. Reprezintă o greutate. Nu. Îmi plac toate dar nu le
Nu este bine. practic decât la cursurile de
Da. Limba română. Că-i drăguţă educaţie fizică.
Costache Miruna Teodora profa. Avocat.
10 ani. Nu. Ar putea fi necesară pentru că
a V-a A. Doctor. oferă informaţii. Nu.
Bună. Super. Nu.
Nu. Mai multă Jucan Diana.
responsabilitate. Canişag Mihaela. 13 ani.
Nu este bine. 14 ani. a VII –a A.
Da. Geografia. Învăţ multe a VII –a A. Este util, de viitor.
lucruri. Îmi face plşcere să învăţ. Da. A şti să te comporţi cum
Da, fotbalul. Da. A avea mai multe trebuie şi cu cei mici, şi cu cei
Nr 1
Da. A şti să te comporţi cum
trebuie şi cu cei mici, şi cu cei
mari.
Fumatul nu te ajută cu nimic, ci
dimpotrivă îţi pune viaţa în
pericol.
Da. Limba română pentru că-mi
formează personalitatea.
Da. Plimbările cu bicicleta, cu
rolele. Mă descarcă de energia
negativă.
Aş vrea să urmez actoria.
Sper să fie pe placul tuturor pentru
că a fost realizată cu mult
suflet. Da: Nu distrugeţi
natura!
Facas Adelina.
13 ani.
a VII-a A.
Este esnţial pentru integrarea în
societate.
Da. A şti să te comporţi, a fi la fel
de politicos cu toată lumea,
indiferent de vârstă.
Fumatul este moarte sigură.
Da. Limba română. Simt că am
talent în acest domeniu ( îmi
place să compun poezii, să
alcătuiesc descrieri).
Da. Plimbările în natură pentru a
admira peisajul.
Avocat.
Cred că toţi se vor regăsi în
articolele din revistă. Da.
Succes tuturor elevilor!
Raia Raluca.
13 ani.
a VII -a A.
Şcoala este un mediu în care ne putem
dezvolta şi ne putem forma pentru
viaţă.
În unele situaţii. A respecta şi a te
conforma unor reguli.
Fumatul este un drog care îţi poate
curma viaţa.
Limba română fiindcă nu înţeleg
matematica şi atunci aprofundez
limba română.
Schiatul, pentru că respir aer curat şi-n
acelaşi timp mă şi distrez.
Arhitect.
Sper să fie reprezentativă pentru
şcoala noastră. Spor la învăţătură
tuturor colegilor din şcoală!
Moisii Cristian.
13 ani.
a VII-a A.
Este calea de urmat pentru a ne
asigura un viitor mai bun.
Page 22
Nu cred. A te comporta frumos.
Fumatul strică sănătatea.
Educaţia fizică, deoarece îmi
place să fac sport. PUFUL DE PĂPĂDIE
Plimbările cu bicicleta, pentru că
mă relaxează.
Nu m-am hotărît. De- abia s-au topit zăpezele,
E o idee interesantă. Nu.
Şi-n toate livezile,
Niga Oto Vasilică. Au ieşit peste o mie
11 ani. Florile de păpădie.
a V –a A.
Bună.
Da. O greutate mare. Cu bumbi galbeni, coloraţi,
– Fulguşori catifelaţi.
Da. Desenul pentru că-mi
place. Roiuri de albine-adună,
Da. Fotbal. Pentru -a face miere bună.
Poliţist.
Frumoasă. Nu
După ce s-au săturet
De hăinuţa lor gălbuie,
TOAMNA Florile s-au transformat
În pufi albi de păpădie.
Pe străduţa mea în sat
Florile au îngheţat. Vântul începe lin să sufle,
Iarba din livezi e sură, Fulgi-n sus încep să urce.
Oile s-au adunat în turmă. Încurcaţi de rămurele,
Îşi croiesc drumul alene.
Ciobanii coboară-n sate
De pe crestele- ngheţate. Toţi copiii fug să-i prindă,
Lasă-n urma lor păşunea Dar ei sus se-nalţă-n nori.
Să se-aşeze pe ea bruma. Bucurie mare-n tindă!
Un copilaş a prins doi pufişori.
Iar mai jos printre coline
Pădurea verde începe să suspine
Frunzele încep să cadă Străjeriu Alexandra cl. a VII-a B
Aducând prima zăpadă.
Clasa a-VII-a B
Totul în jur s-a întristat
Chiar şi cerul înstelat
Priveşte-n jos către pământ
Plângând uşor şi tot oftând.
Pag 23 CREAŢII Șoapte...

TOAMNA-anotimpul melancoliei

Toamna este anotimpul melancoliei şi al singurătăţii. Ea vine repede din vârful unui deal, cu trena ei lungă formată din
mii de frunze moarte surii şi roşiatice şi apoi pleacă să cutremure tot pământul cu bunul său prieten, vântul, ce aduce
nori de culoare plumburie şi pustietate pe cărările domoale de mult părăsite de rândunele, păsări călătoare, dar şi de
oamenii care odată umpleau cărarea strâmtă.
Frunzele cad la fel cum peste filele unei cărţi citite, a trecut cuvânt cu cuvânt, rând cu rând, iar copacii rămân pustiiţi,
fără podoaba lor verde ce odată era deasă. Rândunelele se duc din calea frigului în ţări în care acesta încă nu a
pătruns,iar bruma se aşază cu vălul ei alb şi friguros peste iarbă ca o nea nemiloasă, semn că a mai trecut un an peste
viaţa omului şi melancolia s-a aşternut.
Până şi stâlpul din faţa casei e trist, fiindcă florile agăţătoare sunt ofilite şi nu mai pot să-i ţină de cald cum o făceau
odată. Sălciile mari şi stufoase de pe malul lacului se unduiesc în bătaia vântului, parcă cerând adăpost. Tot şi toate cer
de la necruţătoarea toamnă încă o haină groasă pentru a nu le fi frig. Se aud doar ciorile croncănitoare care vestesc că nu după mult timp va sosi şi
iarna şi mai friguroasă şi necruţătoare cu natura decât toamna.
Se aude parcă pe un câmp un greieraş cu glasu-i răguşit şi îngheţat spunând:

„Cri, cri, cri

Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii…!”
Raia Raluca Maria clasa a VII– a A

Botişor adulmecă zăpăda

Toamna şi-a luat hainele ei maronii, stropii de ploaie şi biluţele cristaline de la roua de dimineaţă şi a trecut crestele munţilor lăsând loc
stratului de zăpadă albă şi pufoasă de nea.
Încă de la primii fulgi de nea căzuţi pe pământul reavăn, Botişor adulmecă din ţarcul din grădină, răcoare fulgilor de nea. Nel-
iniştea căţelului îmi face cunoscută imediat prezenţa norilor ce vin grăbiţi de pe vârful munţilor.
Intru în casă şi mă îmbrac mai gros, îmi iau mănuşi, căciulă şi fular, şi ies grăbită în curte. Botişor sare cu lăbuţele pe gardul din
plasă, scheunând încet, parcă cerându-mi să-i dau drumul prin curte. Mă îndrept spre cuşca lui şi-l eliberez . Bucuros, îmi sare la piept
drept răsplată că i-am gândul, apoi începe a alerga în jurul meu. Grăbită, îi deschid poarta de la livadă şi încep sălerg cu el pe platoul din
capăt.
Ajunşi sus, Botişor sare bucuros printer fulgii de nea care începuseră să zboare prin aer. Adulmecă fiecare fulg apoi vine bucuros
către mine, dându-se de-a valma prin zapada prospăt aşezată pe pământ. Eu însămi, bucuroasă de zapada căzută peste pământ, iau sania
şă urc din nou dealul din livadă. Îmi fac vânt, iar jucăuşul de căţel fuge odată cu mine. Când sania s-a oprit din lunecuş, Botişor apucă
sfoara şi bucuros începe să tragă sania la deal. Îl ajut voioasă să ducă sania pe pârtie. Când vreau din nous ă-mi du drumul la vale,
hoţomanul îmi înşfacă căciula din cap şi fuge cu ea prin livadă. Îl strig să lase căciula, iar el, de parcă-mi pricepe cerinţa, o lasă jos. Apoi ,
deodată, îmi ia iarăşi căciula cu botul şi o duce în vale, fîcând cu lăbuţele loc în zăpadă, ascuntându-mi-o. eu caut căciula şi pentru că n-o
găsesc, îl pedepsesc închinzându-l în ţarc.
A doua zi când îi dau drumul, hoţomanul se duce drept spre locul în care mi-a ascuns căciula şi , găsind-o, mi-o aduce. Drept mulţumire, îi
mângâi drăgăstos pe căpşorul lui catifelat iar el, bucuros şi ascultător, se aşază pe zăpadă aşteptând alte mângâieri.
Străjeriu Andreea
Clasa a VII-a B

O reţetă Şi apoi le pun să crească.

Mama în cuptor să-i pună,
Am o pungă de făină Când sunt copţi, zic: Poftă bună!
Şi o sticlă de ulei,
Un pachet de margarină,
Ca să fac cozonăcei. Hadbavnic Marinela
Clasa a V-a A
Eu pun drojdie şi ouă,
Iar acum vă spun vouă:
Le-amestec în castron nou
Şi apoi mai pun un ou.

Le-amestec s-ameţească
Nr 1
Poveste de coşmar
Odată, o fetiţă era extrem de supărată
că nu are ce ar vrea.
Mama şi tata se străduiau,
desigur, să nu-i lipsească nimic. Asortată
de sus până jos, arăta întodeauna atât de
frumos!
Ba, aş spune că niciodată la fel,
la câte hăinuţe avea în dulapul ei mititel.
Diverse jucării stăteau cuminţi,
aranjate la locul lor, sub rafturile înţesate
de cărţi dintr-un alt dulăpior.
Dar ea vroia acum mai mult
decât îi era necesar.
Ţinea neapărat să îşi transforme
odăiţa într-un bazar. O, cât admira ceea ce
nu avea! Pe urmă, a dat iama în jucării şi păpuşi,
repezindu-se, de parcă cineva i-ar fi prezis,
Aşa că se hotărî: va fura! la cea mai mare bovină de pluş. Dar nu a
Numai că, înainte de a trece la reuşit să o ducă, ce păcat, decât până la
casele de marcat. Acolo, pentru că nu avea
Ajunul Crăciunului
E Ajunul Crăciunului.Gerul cumplit
scârţâie zăpada şi o face mai strălucitoare
în lumina lunii.Se aud glasuri de copii.Vin
colindătorii!
Părinţii aşteaptă cu
nerăbdare sosirea lor.Masa e încărcată.
Cozonaci cu mirosul lor îmbietor,colaci
împletiţi şi friptura tradiţională te încântă
şi în acelaşi timp te ademenesc.
Glasuri cristaline se aud în curte.
Iarna
Este iarnă.A nins cu fulgi mari şi pufoşi.
Zăpada s-a aşternut peste sat.
Geamurile caselor sunt împodobite cu
flori de gheaţă argintie. Bradul cel falnic,
încărcat cu globuri colorate, lumânărele,
steluţe şi ghirlande de toate culorile.
La marginea satului este zarvă mare.
Copiii sunt pregătiţi pentru a face un om de
zăpadă. Ei ridică bulgării unul peste altul. Îi
aşează pe cap o cratiţă în loc de căciulă.
Chipul omului de zăpadă se
înveseleşte cu ochii din tăciuni şi nasul dintr-
un morcov .Câţiva copii se apropie chiuind
de omul de zăpadă.În jurul lui se încinse
joaca.
Timpul zboară ca gândul iar
înserarea se lasă peste sat.Copiii se despart
cu greu de prietenul lor.
Ungureanu Georgeta cl.a-VI-a A
Gânduri
Page 24
fapta ruşinoasă despre care v-am zis, fetiţa bani, a luat –o în primire un poliţist, ce i-a
avu un vis: spus doar atât, că o copilă care fură e
Visă că se dădu jos din pat şi că spectacolul cel mai trist şi i-a dăruit două
îşi alcătui rapid o listă cu tot ce avea de cătuşe de plastic, să se joace cu ele, ca nu
furat. Apoi, pentru că îşi aduse aminte de cumva să treacă la fapte mai rele.
un proverb nou auzit, desenă pe hârtie, Astfel că nu mai putu să verifice
proverbul:” cine fură azi un ou, mâine va
ca să îl verifice, şi un ou.
fura un bou”.
Pentru orice eventualitate, măsură
distanţa de la nas până la grindă şi se
privi cu un aer mirat până în străfundul
Herman Mădălina Cl. a V-a A
sufletului său vinovat. Nu mai trebuia decât
să se îmbrace într-un costum de hoţ, să-şi
stabilească Mollul de unde va fura şi,
pentru prima oară în viaţă, să aibă grijă să
tacă din gură.
Primul lucru pe care l-a furat a
fost, însă, din nefericire, un ou expirat,
despre care nu avea habar că i se va
sparge în buzunar. De unde să ştie?- cel
mai greu miros de hoţie.
Colindătorii îmbrăcaţi în costume populare
cu mâinile şi nasurile îngheţate anunţă Ţăran Ioana
Naşterea lui Iisus. Toată liniştea, lumina şi
strălucirea cerului coborâseră pe pământ la cl.a VI-a A
auzul colindătorilor. Toţi ascultau vrăjiţi.
Apoi, fiecare colindător îşi primeşte
darurile şi pleacă mai departe la celelalte
case pentru a vesti Naşterea Domnului.
Târziu, în noapte, colindătorii se despart şi
se îndreaptă fiecare spre casa lui , pentru a-
şi primi darurile ce le-au fost lăsate de
Moş Crăciun sub brad.
Ce s-aude? Unde? Când Dar eu singur n-am să pot,
N-i nimic,doar al meu gând Să vă-ndeplinesc vreun moft.
Sute de idei n-au loc,
Mă zăpăcesc de tot. Cioc!cioc!cioc! s-aude iar,
Ce vreţi? Întreb în zadar.
Staţi aşa! Vă iau pe rând, Zâmbesc mult,ascult şi scriu
Nu vă repeziţi ţipând ! Ele-mi şoşotesc hazliu!
Aşteptaţi să iau stiloul,
Să vă scriu oful şi dorul.
Străjeriu Alexandra cl.a-VII-a B
Una zice că ar vrea
Să o transform in lalea.
-Nu se poate!zice una mai în spate!
Tu vrei să fii lalea,eu viorea,
Ce-o să zică toată lumea?
Staţi un pic, zice creionul.
Voi sunteţi cu milionul!

GHICITORI
În pământ în cuiburi
cresc
Mie-mi place să– i
prăjesc.
Haina-i e de supărare:
Mov, închisă la cu-
loare.
Dar zacuscă, musaca,
Nu poţi face fără ea.
Înfoiată fustă poartă.
Bună-i crudă şi mu-
rată.
Ca portocala-i colorat,
În vitamina A bogat.
Culese de Herman
Mădălina,
Clasa a V-a A
email:scoalapojorata@yahoo.com
Str. Principală
Ştiaţi că:
 Amorphophallus titanum este floarea cea mai mare din lume. Măsoară2,5
metri înălţime şi cântăreşte 75 kg. Provine din grădinile
Sumatrei.
 Doar femela ţânţar înţeapă, pentru că sângele oamenilor
este un izvor de proteine .iar cu acestea ele îşi pot ceşte puii.
Masculii se mulţumesc cu nectarul din plante şi alte substaţe
zaharoase.
 Căpşuna nu este fructul plantei care o produce, ci a
unei părţi modificate a,tulpinei.
 Muştele au peste 15.000 de papile gustative începând
chiar de la picioare.
 Bufniţa îşi poate răsuci capul la 360 grade.
 Balena are mai mult de 4.500 de dinţi şi peştele pisică
are 9.280 de dinţi.
 O cămilă poate să bea 125 litri de apă în doar 10
minute.
 Elefanţii pot comunica între ei la o distanţă de peste 18
km prin sunete.
 Ochiul struţului este mai mare decât creierul său.
 Galaxiile călătoresc în spaţiu şi câteodată se ciocnesc, galaxiile mai mici dispărând. Galaxia
din Andromeda se îndreptă spre galaxia noastră.
 Dacă ştii culoarea unei stele, poţi afla temperatura ei.
 Merele, nu cofeina(cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa.
 Un studiu asupra 200.000 de struţi , timp de mai bine de 80 de ani, nu arată în niciun caz, că
s-ar fi văzut vreun struţ ascuns cu capul în nisip.
 Floarea cea mai aromată este