Bcucluj FP 279996 1914 045 007 009 PDF

Transilvania
An. X L V . 1 Septemvrie v. 1914. Nr. 7 - 9 .
PARTEA OFICIALĂ.
Cătră membrii „Asociaţiunii".

In urma evenimentelor răsboinice, ce au început a se
desfăşura, adunarea generală, proiectată a se ţinea în Năsăud
în 1 5 / 2 8 1. c , s'a amânat pe timp nehotărît.
Totuş, spre orientarea membrilor asupra lucrărilor să
vârşite de însoţirea noastră culturală în cursul anului trecut
şi asupra situaţiei ei actuale, credem, că nu va fi de rău,
să dăm publicităţii încă de acum actele pregătite pentru vii
toarea adunare generală.
Bine ştim, că alte griji, cu mult mai mari, au păşit pe
primul plan al preocupărilor vieţii noastre publice; cu toate
acestea nici interesele noastre culturale nu trebuiesc date cu
totul uitării.
Dacă acum lupta pentru Ţară şi ajutorarea celor rămaşi
în mizerie sunt primele datorinţe ale fiecărui cetăţean, credem,
că nu peste mult, sub cerul senin al păcii, floarea culturii
noastre naţionale va odrăslî din nou, şi mai mândru ca până
acum, fiindu-ne fală şi mângâiere.
Să purtăm grijă, deci, de seminţele ei, chiar şi în aceste
vremuri de vijelie!
S i b i i u , August 1914.
Andreiu B â r s e a n u ,
prezidentul «Asociaţiunii».
19
Raportul general
al comitetului central al «Asociaţiunii pentru literatura română
şi cultura poporului român» despre lucrările îndeplinite în
anul 1913.
Onorată adunare generală!
«Asociaţiunea», deşi luptă cu. multe greutăţi de tot feliul, mai
ales cu lipsa mijloacelor materiale, totuş, an de an, face progrese
destul de însemnate. Printr'o muncă tot mai intensivă şi tot mai siste
matică se strădueşte să răspândească cultura naţională în păturile largi
ale poporului şi să organizeze forţele sociale pentru întruparea idealului
ce o călăuzeşte: întărirea şi înălţarea prin cultură a poporului românesc
din această ţară. . ,
Reorganizarea despărţămintelor neactive, înfiinţarea de despăr-
ţăminte nouă şi de agenturi, propaganda culturală prin prelegeri, con
ferinţe, şezători, cursuri de analfabeţi şi publicaţiuni, organizarea eco
nomică prin cooperative, sporirea secţiunilor ştiinţifice-literare, sunt
dovezi, că o vieaţă nouă începe să pulseze în organismul instituţiunii
noastre şi că propaganda culturală ce o susţine, cucereşte şi se în
tăreşte mereu.
în cursul anului 1913 dintre 82 de despărţătninte câte a avut

Asociaţiunea, următoarele 54 au desfăşurat o muncă mulţămitoare:
1. Abrud-Câmpeni, 2. Agnita, 3. Aiud-Teiuş, 4. Alba-lulia, 5. Băseşti,
6. Becicherecul-mare, l.Beclean, 8. Beiuş, 9. Bistriţa, 10. Blaj, 11. Bocşa,
12. Brad, 13. Braşov, 14. Ceica, 15. Qachi-Oârbău, 16. Cluj, 17. Dej,
18. Deva, 19. Diciosânmărtin, 20. Gherla, 21. Huedin, 22. Hunedoara,
23. Ibaşfalău, 24. Îndoi, 25. Jibău, 26 Jiu, 27. Lăpuşul-ung., 28. Lugoj,
29. Măhaciu, 30. Mercurea, 31. Mociu, 32. M.-Ludoş, 33. M.-Oşorheiu,
34. M.-Uioara, 35. Năsăud, 36. Nocrich, 3 / . Ora viţa, 38. Panciova,
39. Riciu, 40. Sălciua, 4 1 . Sălişte, 42. Sătmar, 43. Sebeş, 44. Şercaia, «
45. Sibiiu, 46. Şimleu, 47. Tăşnad, 48. Teaca, 4^. Timişoara, 50. Tinca,
51. Turda, 52. Vârşeţ, 53. Vişeu-Iza şi 54. Zerneşti. Activitatea des
făşurată de aceste despărţăminte e diferită. O menţiune specială
merită despărţămintele: Beclean, Beiuş, Braşov, Gherla, M.-Oşorheiu,
Năsăud, Sălişte şi Teaca, cari au ţinut cele mai multe prelegeri şi
au înfiinţat cele mai multe biblioteci poporale şi agenturi. Despăr
ţămintele celelalte parte au desfăşurat o activitate prea neînsemnată,
- 243 -
parte n'au funcţionat. Comitetul central a şi luat măsuri, ca toate să

fie trezite la vieaţă.
Informaţiuni amănunţite despre activitatea despărţămintelor se
publică în anexele I şi II. Aici pomenim numai câteva date mai im
portante.
în circulara ce-a adresat-o biroul central direcţiunilor de des
părţăminte la sfârşitul anului 1912, le-a dat îndrumări, cum au să
lucreze şi cu ce probleme au să se ocupe, ca activitatea lor să fie
unitară şi rodnică.
In circulară s'a stăruit mai ales asupra prelegerilor poporale. Des
părţămintelor cari s'au angajat să ţină serii de prelegeri sistematice, li
s'au dat ajutoare de câte 50 coroane. Anume, s'au dat ajutoare urmă
toarelor despărţăminte: 1. Abrud-Câmpeni, 2. Alba-Iulia, 3. Aiud-Teiuş,
4. Beclean, 5. Beiuş, 6. Blaj, 7. Brad, 8. Ceica, 9. Cluj, 1.0. Diciosân-
mărtin, l l . D o b r a , 12. îndoi, 13. Mercurea, 14. M.-Oşorheiu, 15. Năsăud,
16. Sălişte, 17. Sătmar, 18. Sasşebeş, 19. Şercaia, 20. Sibiiu, 21. Tinca,
22. Turda şi 23. Zerneşti.
Numărul prelegerilor poporale în cursul anului 1913 se urcă
la 1217, la cari se mai adaugă 242 de prelegeri ţinute de cei doi
conferenţiari ai Asociaţiunii. Numărul total al prelegerilor e deci 1459,
adecă cu 319 mai multe ca în 1912.
Conferenţiarul agronomic a desfăşurat o activitate mulţămitoare.
A ţinut 233 de prelegeri în 103 comune din 20 despărţăminte, cu-
treerând mai ales comitatele dela periferii: Maramurăş, Sătmar şi
Bihor. Cele mai multe dintre prelegeri au fost ilustrate cu schiopti-
conul şi cu tabele, sau au fost însoţite de demonstraţiuni practice.
Raportul amănunţit al conferenţiarului agronomic se publică în anexa
a Hl-a a acestui raport.
Despărţămintele s'au ocupat şi cu propaganda ideii cooperative,
în urma prelegerilor poporale s'au şi înfiinţat câteva însoţiri (ca d. e.
în comuna Curciu — desp. Ibaşfalău, în Comorişte — desp. Oraviţa).
Propagandă sistematică s'a făcut de conferenţiarul cooperativ al
Asociaţiunii. La 1 Octomvrie 1913, în locul fostului conf. cooperativ,
d-1 Oheorghe Stoica, s'a angajat d-1 Nic. Iancu, fost inspector al băn
cilor poporale din Bucovina. D-sa a ţinut prelegeri în 23 de comune
şi a dat îndrumări în scris la toţi cei ce s'au adresat Asociaţiunii.
Până la 1 Iulie 1914, în urma propagandei făcute de Asociaţiune,
s'au înfiinţat 25 de cooperative, iar în 19 comune sunt pe cale de
a se înfiinţa altele nouă.
Conferenţiarul cooperativ, pe lângă statutele tip şi instrucţiile
pentru înfiinţarea cooperativelor, a pregătit registre de contabilitate,
19*
- 244 -
un jurnal de cassă, libele de depuneri şi alte tipărituri necesare,

care se pun gratuit la dispoziţia băncilor săteşti. Despre munca să
vârşită de Asociaţiune pentru întruparea ideii cooperative s'a raportat
şi marelui binefăcător, d-lui V. Stroescu, care a îndemnat instituţiunea
noastră să continue munca începută.
Raportul amănunţit al conferenţiarului cooperativ se publică în
anexa IV.
Comitetul central s'a ocupat şi cu centralizarea băncilor săteşti,
dar negăsind împrejurările favorabile pentru crearea unei Casse cen
trale a cooperativelor, a hotărît, ca Asociaţiunea să se mărginească
la continuarea propagandei începute, rugând totodată asociaţia băn
cilor noastre «Solidaritatea» să se îngrijească de procurarea creditelor
necesare băncilor săteşti înfiinţate şi să se îngrijească de controlarea
lor. «Solidaritatea» s'a şi angajat, că în viitor va da toată atenţiunea
acţiunii cooperative, instituind spre acest scop o secţie specială în
biroul său.
Problema cooperativă începe să preocupe tot mai mult opinia
noastră publică şi nădăjduim că vremea şi experienţa vor găsî so
luţiile pentru rezolvirea ei norocoasă.
în cursul anului 1913, s'au continuat şi conferinţele pentru in
telectuali, în 19 despărţăminte s'au ţinut în total 154 de conferinţe,
în Sibiiu şi Blaj s'au ţinut şi cursuri sistematice; cele din Sibiiu s'au
aranjat de biroul central în sala festivă a Muzeului Asociaţiunii. Pe
lângă acestea, despărţămintele au aranjat reprezentaţiuni teatrale şi
şezători literare-artistice, cu cântece, declamaţiuni şi cetiri. 14 des
părţăminte au aranjat în total 47 de reprezentaţiuni şi şezători ar-
tistice-literare.
Despărţămintele Asociaţiunii, în cursul iernii 1912/13, au dat o
deosebită atenţiune cursurilor de analfabeţi, în urma circularei pri
mite dela comitetul central. S'au ţinut cursuri regulate în 73 comune
din 28 de despărţăminte, instruindu-se în total 1089 de analfabeţi,
în multe comune rezultatul cursurilor nu se cunoaşte, iar în desp.
îndoi cursurile au fost oprite de autorităţi. Comitetul central a îm
părţit gratuit 2642 abecedare pentru analfabeţi de I. Bota şi pe zece
dintre instructori i-a premiat cu câte 50 cor. Comitetul central a luat
dispoziţii, ca aceste cursuri să se continue, şi pentru iarna anului 1914/15
va pune gratuit la dispoziţia despărţămintelor şi agenturilor abece
darul de N. Iosif, premiat de Asociaţiune.
O parte dintre despărţăminte, în urma îndemnului primit dela
comitetul central, au aranjat, mai ales ru ocazia adunărilor cercuale,
mai multe expoziţii, şi anume: desp. Agnita o expoziţie de lucruri
— 245 —
de mână în Agnita; desp. Braşov o expoziţie de copii în Arpătac,

împărţind premii în sumă de 59 cor.; desp. Deva o expoziţie d e .
ţesături şi una de pâne în comuna Tâmpa, împărţind între expozanţi
premii în sumă de 54 cor.; desp. Dobra o expoziţie de cusături şi
ţesături în Câmpeni, împărţind 20 premii de câte 1, 2, 3 şi 5 cor.;
desp. Jibou o expoziţie de copii, împărţind premii de 62 cor.; desp.
Năsăud o expoziţie de industrie casnică în Rebrişoara, împărţind
premii în sumă de 116 cor.; desp. Sălciua o expoziţie de copii în
Ocolişul-mare, împărţind premii în sumă de cor. 31 ' 7 0 ; desp. Şimleu
o expoziţie de viţei şi de ţesături, împărţind premii în sumă de
50 cor. Despărţământul Sătmar, cu ocazia adunării cercuale, a aranjat
o întrecere între corurile din 5 comune, împărţind premii în sumă
totală de 300 cor. Desp. Braşov a mai distribuit un premiu de 50 cor.
pentru cea mai bine întocmită groapă de gunoiu, desp. Şimleu pentru
cele mai îngrijite grădini de legume 14 cor. 16 fii., iar desp. Bistriţa
2 premii de câte 5 cor. celor mai harnici cultivatori de pomi din
Blaşfalăul de sus. Despărţămintele din comitatul Turda-Arieş au ţinut
o consfătuire, în care au discutat mijloacele de propagandă culturală
unitară pe teritoriul comitatului.
Unele dintre despărţăminte, cu ocazia adunărilor cercuale şi a
prelegerilor poporale, au distribuit între ţărani mai multe mii de
broşuri. Spre acest scop şi pentru înfiinţarea de biblioteci poporale,
comitetul central a împărţit gratuit, în cursul anului trecut, 8216
broşuri.
Comitetul central a stăruit pe lângă despărţăminte să înfiinţeze
cât mai multe agenturi şi biblioteci, arătându-le importanţa şi sfera
de activitate. La sfârşitul anului 1913, Asociaţiunea a avut 488 de
agenturi şi 594 biblioteci poporale, faţă cu 395 agenturi şi 501 bi
blioteci poporale dela finea anului 1912. Numărul agenturilor şi bi
bliotecilor s'au sporit deci într'un singur an cu câte 93. La acest loc
raportăm, că din donaţiunea d-lui V. Slroescu de 25 mii cor., desti
nată pentru înfiinţarea şi înzestrarea bibliotecilor săteşti, s'au tipărit
şi legat în câte 3000 exemplare următoarele scrieri: 1. Poezii popo
rale de V. Alecsandri, 2. Amintiri şi Ivan Turbinca, apoi 3. Povestea
lui Harap Alb de I. Creangă, şi 4. Dela sate de I. Agârbiceanu.
Pe lângă acestea s'au cumpărat tot în câte 3000 exemplare cărţile:
Răsboiul nostru pentru neatârnare de O. Coşbuc şi Spice din is'oria
noastră bisericească de Dr. I. Lupaş, cari, împreună cu cele tipărite
şi cu altele ce se vor cumpără sau tipări, se vor împărţi încă în
cursul acestui an la 3000 de comune locuite de Români, conform
dorinţei d-lui V. Stroescu.
— 246 —
în cursul anului 1913 s'au înfiinţat 5 despărţăminte nouă (desp.:

Biserica albă, Boroşsebiş, Crasna, Râciu şi Sighet), iar altele sunt pe
cale de a se înfiinţa. Amintim cu bucurie de înfiinţarea despărţă
mântului al doilea maramurăşan, în Sighet, şi de despărţămintele din
comitatul Aradului. Nădăjduim, că în câţiva ani întreg teritoriul locuit
de Români în patrie va fi organizat în despărţăminte şi că munca
culturală desfăşurată de instituţiunea noastră va îmbrăţişa pe toţi
Românii din această ţară.
Aceasta este activitatea, ce-a desfăşurat-o Asociaţiunea cu ajutorul
despărţămintelor, pentru răspândirea culturii în popor, în cursul anului
1913. Având în vedere mijloacele materiale modeste de cari dispune
instituţiunea noastră, credem că această activitate se poate socoti
mulţămitoare.
Propaganda culturală a fost susţinută din centru îndeosebi prin

publicaţiuni. Revista «Transilvania» a apărut în 6 numere, în cari
s'au publicat documente istorice, cercetări din domeniul vieţii şcolare,
material de folclor şi informaţii despre mişcarea ştiinţifică literară.
Comitetul central a executat hotărîrea adunării generale privi
toare la reorganizarea revistei «Transilvania», care dela l Ianuarie 1914
apare lunar, publicând studii şi articole de popularizare şi informaţiuni.
«Biblioteca poporală a Asociaţiunii» a apărut în 10 broşuri şi
un Calendar, dintre cari primele două s'au tipărit în 15 mii ex., iar
celelalte în câte 12 mii de ex. Deşi biroul central a făcut aceeaş
propagandă pentru răspândirea ei ca şi în trecut, cerând şi sprijinul
Ven. Consistoare, totuş numărul membrilor ajutători ai «Asociaţiunii>
a scăzut, în anul 1913, Ia 7664 (între cari sunt socotite şi 486 de agenturi,
cari au primit gratuit biblioteca), faţă de 11,851, câţi a avut în 1912.
Cauza acestei scăderi însemnate şi regretabile credem că este a se
atribui în prima linie împrejurărilor grele materiale din timpul din
urmă.
Cheltuelile ce le-a avut «Asociaţiunea» cu publicarea bibliotecii
poporale, s'au urcat la suma de 18,232 cor. 94 fii., iar incassările au
fost numai de 13,173 cor. 15 fii. A rezultat deci un deficit de 5069 cor.
79 fileri, faţă de care avem ca acoperire: 3580 de colecţii com
plete din «Biblioteca poporală», 5370 numere răsleţe şi pretensiunea
de 225 cor. 20 fileri de incassat dela librării, în total în valoare de
8459 cor. 20 fii.
In anexa a V-a a acestui raport se publică un tablou al membrilor
ajutători, din care se vede, că Biblioteca a fost mai răspândită în
despărţămintele: Braşov, Făgăraş, Oraviţa, Sălişte şi Vişeu-Iza.
— 247 —
A doua bibliotecă publicată de «Asociaţiune», ^Biblioteca tine

retului», nu s'a continuat anul trecut. Din cele 9 broşurele tipărite
mai 'nainte, numerii 1 şi 2 s'au desfăcut cu totul, iar numerii ceialalţi
încă sunt distribuiţi partea cea mai mare spre desfacere la diferiţi
particulari. Şedinţa plenară a secţiilor din anul acesta a luat măsuri,
ca pe viitor să se continue şi această publicaţie folositoare.
Despre activitatea secţiunilor ştiinţifice-literarese găsesc informaţii

amănunţite în raportul secretarului literar substitut şi în rapoartele sin
guraticelor secţiuni cătră şedinţa plenară, ţinută la 1/14 şi 2/15 Iulie 1014,
anexate la procesul-verbal al acestei şedinţe. Aici ne mărginim a aminti
numai câteva momente mai importante din activitatea lor. Chestiunea
cea mai importantă, cu care s'au ocupat secţiunile, a fost reorganizarea
lor. Au modificat regulamentul general al secţiunilor ştiinţifice-literare,
înfiinţând trei secţiuni nouă: secţiunea de ştiinţe sociale, secţiunea de
medicină şi secţiunea tehnică-industrială, pentru cari s'au şi ales membri
activi şi corespondenţi. Regulamentul modificat se prezintă On. adunări
generale spre aprobare. Numele membrilor noi, activi şi corespon
denţi, sunt cuprinse în consemnarea membrilor «Asociaţiunii», ală
turată acestui raport. — Secţiunea literară a raportat, că din «Dicţio
narul neologismelor şi provincialismelor limbii literare româneşti», cu
redactarea căruia a fost încredinţat d-1 Enea Hodoş, s'au lucrat câteva
litere în condiţiuni mulţâmitoare şi a cerut urcarea onorarului d-lui E.
Hodoş. Premiul Andreiu Murăşanu pe 1913 s'a hotărît a se da d-lui O.
Stoica pentru volumul de schiţe şi novele «Alte vremuri». La pro
punerea secţiunii istorice, venitul pe 1914 al fondului Nic. Densuşianu,
afară de partea, ce are a se capitaliza, s'a votat d-lui O. Pop, publicist,
care a fost însărcinat să scrie o broşură despre S. Bărnuţiu, care se
va publică în «Biblioteca poporală a Asociaţiunii». Secţiunile s'au mai
angajat să lucreze şi alte broşuri pentru această bibliotecă. Secţiunea
şcolară şi-a sporit numărul membrilor corespondenţi şi s'a ocupat cu
mai multe chestiuni importante, după cum se poate vedea din raportul
ei cătră şedinţa plenară.
Membrii secţiunilor ştiinţifice-literare au colaborat la revista «Tran
silvania», au censurat lucrările intrate la comitetul central şi au ţinut
mai multe prelegeri şi conferinţe.
Biblioteca Asociaţiunii, în cursul anului 1913, s'a sporit cu 412

opere în 425 volume. La sfârşitul anului 1913, biblioteca a avut 7228
opere în 9134 volume şi 31 hărţi. Depozitul de cărţi a crescut cu
broşurile din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii» şi cu alte cărţi
- 248 -
cumpărate sau primite in dar de «Asociaţiune» şi a n u m e : 50 ex.

Dr. V. S e n i : «Critica unei lecţii»; 100 ex. G. Stoica: «Alte vre
muri»; 100 ex. Rusu-Şirianu: «Schiţe şi povestiri», precum şi cu
cărţile tipărite pe cheltueala d-lui Stroescu, cari vor fi distribuite bi
bliotecilor săteşti. La sfârşitul anului în depozit erau 84,546 broşuri
şi 1874 colecţii din revista «Transilvania».
Colecţiile Muzeului, în cursul anului 1913, s'au sporit cu 68 de
obiecte, cele mai multe donate. Lista obiectelor se publică în anexa VI.
Muzeul Asociaţiunii, din cauza lipsei mijloacelor materiale şi
a personalului ajutător, înaintează cu greu. O parte dintre obiecte s'au
trecut în inventar şi s'a completat catalogarea pe fişe, fără să se poată
termina definitiv.
Din anuarul şcoalei civile de fete împreunate cu internat a Aso
ciaţiunii, anexat la acest raport, amintim următoarele date: în anul
şcolar 1913/14, în cele patru clase civile şi în cursul complementar,
au fost înscrise 109 eleve. Dintre elevele înscrise s'au prezentat la
examen şi s'au promovat 106 eleve. Cursurile s'au început la 1 Sep
temvrie 1913, iar examenele dela sfârşitul anului s'au ţinut dela 13
până 28 Iunie 1914.
Corpul didactic s'a compus din directorul şcoalei, 2 profesoare
definitive, 3 profesori ordinari provizori, 2 profesoare suplinitoare
2 cateheţi şi 7 instructoare.
In internat au fost adăpostite 72 eleve, faţă de 90 din anul trecut
şcolar.
Internatul a fost condus de o directoară, trei guvernante şi două
bone. Internatul a avut şi un medic de casă.
Incassările bugetare ale şcoalei au fost de 55,835 cor. 48 fii. (în
care sumă se cuprinde şi subvenţiunea bugetară anuală de 4000 cor.
din partea «Asociaţiunii»), cheltuelile, de 62,955 cor. 98 fii; prin urmare
şcoala a avut un deficit de 7120 cor. 50 fii, care trebuie acoperit
din fondul general.
Comitetul central s'a ocupat cu greutăţile financiare ale şcoalei
şi a luat măsuri, ca în viitor să înlăture aceste deficite, intru cât va
fi cu putinţă.
Hotărît lucru este, că susţinerea şcoalei civile de fete, fără spri
jinul cuvenit din partea publicului românesc, face greutăţi foarte se
rioase Asociaţiunii.
In ce priveşte averea Asociaţiunii, avem onoarea a vă raporta,

că anul 1913, cu toată criza economică, se poate consideră normal,
după cum se poate vedea din socotelile din anexa a VII. Incassările
— 249 —
au fost în total de 66,733 cor. 54 fii., iar cheltuelile de 64,607 cor.

70 fileri.
Averea totală administrată de Asociaţiune, la sfârşitul anului 1913
eră de 1.281,596 cor. 91 fii., din care subtrăgând poziţiile transitorii
de 74,141 cor. 17 fii., rămâne o avere curată de 1.207,455 cor. 74 fii.
Averea Asociaţiunii şi a fundaţiunilor administrate de ea arată deci
o creştere de 21,541 cor. 80 fii. faţă de anul 1912.
Dela ultima adunare generală, Asociaţiunea a primit o nouă
fundaţiune dela răposatul Mihail Albon, fost funcţionar de postă şi
telegraf, proprietar în Blajova, care şi-a lăsat averea de 4,500 cor.
pentru a se împărţi burse elevilor cari urmează o şcoală de meserii
sau comercială. — Fericitul Iosif Gali a lăsat Asociaţiunii o dona-
ţiune de 1000 cor., care se va plăti, după ce vor fi satisfăcuţi ceilalţi
moştenitori. — în cursul anului s'au aprobat literele fundaţionale ale
fundaţiunii Balomiriane.
Proiectul de budget pe anul 1915 se poate vedea în anexa a VUI-a.
Venitele fondurilor şi fundaţiunilor date destinaţiunii s'au în
trebuinţat conform literelor fundaţionale. Lista bursierilor se găseşte
în anexa IX. a acestui raport. Celelalte fundaţiuni se găsesc în cursul
lor normal.
Cele două bursiere trimise în străinătate din donaţiunea d-lui
V. Stroescu, ca să înveţe danteleria, şi-au terminat studiile şi comitetul
central a luat dispoziţii ca ele să ţină cursuri de dantelerie la sate.
Din aceeaş donaţiune a d-lui Stroescu se susţin doi elevi, cari stu
diază industria lemnului şi îndeosebi confecţionarea jucăriilor de
copii.
în ce priveşte membrii Asociaţiunii, avem onoarea a vă raporta

că până la 1 August a. c. instituţiunea noastră a avut următorii
membri: onorari 12, secţiunile 324 (activi 40, corespondenţi 284),
fundatori 144, pe vieaţă 492, ordinari 1732, ajutători pe 1913: 7664.
Numărul total al membrilor a fos! deci de 10,368. Lista membrilor
o publicăm în anexele X şi XI.
Cu începutul acestui an, am cerut declaraţiuni dela membrii
cari se obligă să plătească cel puţin 5 ani regulat taxele. Astfel în
raportul general pe 1914 vom putea încheia lista membrilor cu sfâr
şitul anului.
Dintre bănci s'au mai înscris ca membri fundatori: «Vulturul»
din Diciosânmărtin, «Mărgineana» din Poiana, «Porumbăceana» din
Porumbac, «Sălăgeana» din Jibou, «Nădlâcana» din Nădlac; iar ca
membri pe vieaţă: «Avrigeana» din Avrig, tVeneţiana» din Veneţia inf.,
- 250 —
«.Creditul» din Zerneşti, «Vulturul* din Tăşnad, «Andreiana» din

Răşinari, «Armonia» din Cincul-mare.
Comitetul central îşi îndeplineşte o tristă datorinţă, raportând
că dela ultima ei adunare generală a pierdut mai mulţi membri,
numele cărora sunt înşirate în anexa XII. a acestui raport.
Deasemenea Asociaţiunea a luat parte la durerea obştească, ce
a cuprins întreagă Monarhia Austro-ungară în urma morţii tragice a
Alteţei Sale imperiale şi regale Arhiducelui moştenitor Francisc Fer-
dinand şi a soţiei sale Sofia de Hohenberg, întâmplată în ziua de
28 Iunie n. a. c.
Rugăm on. adunare generală să-şi exprime adânca sa durere
pentru aceste pierderi.
După aceste informaţii, mai amintim că comitetul central, dela
ultima adunare generală, a ţinut XII şedinţe, în cari a rezolvit aface
rile curente, cari, în înţelesul statutelor şi regulamentelor, cad în
sarcina sa.
A iniţiat o colectă pentru ridicarea unui monument lui Aurel
Vlaicu. La Asociaţiune s'a adunat în total suma de 6703 cor. 88 fii.,
iar ziarul «Românul» a adunat suma de aproximativ 12,000 cor., care
sperăm, că se va pune la dispoziţia Asociaţiunii. In timpul din urmă
s'a ivit părerea, ca în loc de monument material să se creeze un
fond, din care să se dee anual burse şi ajutoare elevilor, cari urmează
la vreo şcoală tehnică din patrie sau străinătate. Rămâne, ca on.
adunare generală să hotărască asupra întrebuinţării sumelor adunate.
Comitetul central a căutat îndeosebi să execute hotârîrile adu
nării generale din anul trecut. A făcut o adresă cătră Vener. noastre
Consistoare, ca să permită introducerea în biserici a cassetelor Aso
ciaţiunii. Consistoarele n'au aflat însă de bine a încuviinţă această
cerere. A adresat apoi un apel cătră băncile noastre, cerând, ca să
cedeze Asociaţiunii o parte a cvotei lor de binefacere. La acest apel
au răspuns următoarele bănci, cărora le aducem cea mai adâncă
mulţămită: 1. «Aurăria» din Abrud, care a contribuit suma de 200 cor.;
2. «Avrigeana» din Avrig, cu 30 cor.; 3. «Bistriţeana» din Bistriţa,
cu 100 cor.; 4. «Cassa de păstrare din Şinca-nouă», cu 10 cor.;
5. «Cetatea» din Cohalm, cu 30 cor.; 6. «Cordiana» din Fofeldea,
cu 30 cor.; 7. «Dacia» din Orăştie, cu 137 cor. 52 fii. ( 1 % al pro
fitului curat); 8. «Lipovana» din Lipova, cu 100 cor.; 9. «Patria»
din Blaj, cu 200 cor. Cu totul s'a incassat din cvota de binefacere a
băncilor suma de 837 cor. 52 fii.
D-1 Dr. Teodor Mihali, deputat dietal, a pus la dispoziţia Aso
ciaţiunii suma de 5000 cor. cu condiţia, ca biroul central să aranjeze
o serie de prelegeri economice sistematice mai cu seamă în comi
tatele: Maramurăş, Solnoc-Dobâca, Sătmar, Sălagiu şi Bihor. Prele
gerile se vor începe, îndată-ce împrejurările vor permite. Propunerea
de a se înfiinţa «sfatul păcii» în comunele româneşti s'a încredinţat
spre executare secţiunii de ştiinţe sociale, înfiinţată în acest an.
O singură deciziune a adunării generale nu s'a putut execută,
şi anume: conscrierea tuturor ştiutorilor de carte. O asemenea lu
crare însă cu greu se va şi putea execută cu organizarea de până
acum şi cu puterile de muncă, de care dispunem.
Amăsurat dispoziţiilor statutelor, comitetul central roagă ono
rata adunare generală:
a) să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului general;
b) să dee expresie durerii sale pentru pierderea Alteţei Sale Prin
cipelui moştenitor Francisc Ferdinand şi a soţiei sale Sofia de
Hohenberg, precum şi a membrilor decedaţi dela ultima adunare
generală;
c) să mulţămească tuturor binefăcătorilor cari au făcut donaţiuni
pentru aşezămintele instituţiunii noastre şi pentru scopurile cul
turale urmărite de ea, în special d-lui Dr. Teodor Mihali;
d) să aprobe darea de seamă a comitetului central despre gestiunea
financiară a anului 1913 şi să dee comitetului central descărcare
pentru această gestiune;
e) să aprobe proiectul de buget pe 1915;
/ ) să aprobe «Regulamentul general al secţiunilor ştiinţifice literare»
şi să ia act de alegerea membrilor noi, activi şi corespondenţi.
g) să hotărască asupra întrebuinţării sumei adunate pentru monu
mentul lui Aurel Vlaicu;
h) să fixeze locul pentru adunarea generală viitoare.
S i b i i u , din şedinţa comitetului central al «Asociaţiunii pentru
literatura română şi cultura poporului român», ţinută la 22 August 1914.
Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tăslăuanu,

prezident. secretar
— 252 —
Anexa !.
ACTIVITATEA DESPĂRŢĂMINTELOR
în cursul anului 1 9 1 3 .
1. Abrud-Câmpeni.
I. Numărul comunelor: 18.
II. Numărul agenturilor: 6. în comunele: Abrudsat, Bistra,
Bucium, Câmpeni, Sohodol şi Ponorel. Activitate mai mulţumitoare
arată agenturile Câmpeni şi Sohodol.
III. Numărul bibliotecilor: 8. In comunele: Câmpeni cu 202 voi.,
Abrudsat cu 36 voi., Bucium cu 52 voi., Sohodol cu 124 voi., Albac
cu 36 voi., Bistra cu 36 voi., Vidra de jos cu 36 voi. şi Neagra (de
jos) cu 36 voi. Bibliotecile au fost cetite de 90 de cetitori.
IV. Numărul prelegerilor: 20, în 9 comune. Comuna Secătura:
1. Romul Furdui: Păstrarea comorilor străbune; 2. Dem. Goia: Pă
strarea portului românesc. Certege: 3. R. Furdui: Păstrarea comorilor
străbune; 4. loan G o i a : Alcătuirea corpului omenesc şi îngrijirea lui;
5. Ulpiu G o m b o ş : Trecutul neamului. Sohodol: 6. Ioan G o i a : Alcă
tuirea corpului omenesc. Vidra de^sus: 7. Ioan G o i a : Alcătuirea
corpului o m e n e s c ; 8. Radu Fodor: învăţarea. Bistra: 9. Ioan Goia:
Alcătuirea corpului omenesc. Neagra: 10. Ioan G o i a : Alcătuirea
corpului omenesc; 11. Radu Fodor: învăţarea. Bucium (cu prediile
parohiale): 12. Ioan G o i a : Alcătuirea corpului o m e n e s c ; 13. Emil
Dandea: învăţătură; 14. Nicodim Cristea: Rostul Asociaţiunii şi fo
loasele învăţăturii; 15. Leon B a n c u : Duşmanii cruţării: beţie, lux,
fumat; 1 6 Marian Sasu: Valorizarea plantelor. Cărpiniş: 17. Emil
v
Dandea: învăţătură. Abrud: 18. Leon B a n c u : Duşmanii cruţării.

Abrudsat: 19. Leon B a n c u : Duşmanii cruţării; 20. Ioan Simulescu:
Prăsirea vitelor.
V. Reprezentaţii artistice: 1 în Abrud (Declamaţii, de tinerimea
studioasă).
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. în Abrud locotenentul Bazil Barbul
a instruit 60 de soldaţi analfabeţi.
VII. Averea despărţământului: 600 cor.
Romul Furdui, director.
2. Agnita.
II. Agenturi: 2.
III. Numărul bibliotecilor: —. Sunt 12 biblioteci parohiale în
protopopiatul gr.-or. al Agnitei.
IV. Numărul prelegerilor: 2, în 1 comună. Comuna Agnita:
1. Ioan Savu: Combaterea luxului; 2. Andreiu Moldovan: Urmările
rele ale alcoolismului.
V. Reprezentaţii artistice: 1 în Agnita.
- 253 —
VI. Cursuri de analfabeţi nu s'au ţinut.

VII. Averea despărţământului: 113 cor. 66 fii.
VIII. Observaţiune. Cu ocaziunea adunării cercuale a despărţă
mântului în Şulumberg s'au împărţit cărţi între popor.
Ioachim Muntean, director.
3. Aiud-Teiuş.
II. Numărul agenturilor: 2. în comunele: Băgau şi Teiuş.
III. Numărul bibliotecilor: 12. în comunele: Băgau cu 215 voi.,
Teiuş cu 298 voi., Feliud cu 120 voi., Cacova cu 150 voi., Poiana
cu 150 voi., Măgina cu 45 voi., Aiud cu 180 voi., Gârbova de jos
cu 50 voi., Sâncraiu cu 50 voi., Tâmpăhaza cu 44 voi., Cetea cu
40 voi., Stremţ cu 45 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 30, în 15 comune. Comuna Cacova:
1. Nic. Marcu: Despre Asociaţiune. Benic: 2. Amos Frâncu: Despre
pomărit. Cetea: 3. Dr. Emil Pop: Despre contracte; 4. Iosif Marian:
Despre şcoală. O aida-de-sus: 5. Dr. George Şimon: Despre mora
litate; 6. Amos Frâncu: Nutreţul măiestrit. Odverem: 7. Ieronim Man:
Despre comasare; 8. Nic. Marcu: Cumpăt şi cruţare. Meşcreac: 9.
Dr. Emil P o p : Despre testamente; 10. Gavril P o p : Plante medicinale.
Ciuguzel: 11. Dr. Petru Meteş: Cărţile funduare; 12. Nic. Marcu:
Cumpăt şi cruţare. Leorinţ: 13. Dr. Emil P o p : Despre contracte;
14. Traian Achim: Mechanica în agricultură. Sâncraiu: 15. Dr. I.
Moldovan: Despre testamente; 16. Ieronim Man: Animalele de casă;
17. Dr. Petru Meteş: Legea de agenţi; 18. Dr. V. Fodor: Morburile
contagioase. Oeomal: 19. Dr. Petru Meteş: Legea de câmp; 20. Ioan
N e a g o e : Cumpăt şi cruţare. Oârbova-de-sus: 21. N. Marcu; Despre
asigurări; 22. Dr. Şt. Oniga: Legea comunală. Aiud: 23. Dr. Emil
P o p : Despre Asociaţiune; 24. Dr. Victor Fodor: Din istoria Româ
nilor. Oârbova-de-jos: 25. Dr. Ioan Maior: Legea de câmp; 26. Dr. V.
Fodor: Despre Asociaţie. Măgina: 27. Dr. V. Fodor: Despre alco
olism; 28. Dr. Emil P o p : Limba românească. Aiudul-de-sus: 29.
Dr. Petru Meteş: Dreptul ereditar. Stremţ: 30. Iosif Marian: însem
nătatea şcolii.
V. Reprezentaţii artistice: 2. Aiud: «Noaptea de sf. George»
(teatru); Achim Filăru (monolog); Cântări de cor. Aiudul-de-sus:
«Tinereţe-bătrâneţe» (teatru); «O Sâmbătă norocoasă» (teatru); Cine
sapă groapă altuia» (teatru).
VI. Cursuri de analfabeţi: 5. Comuna Poiana, ţinute de Bazil
Morar, preot, şi Cornel Domşa, înv. Benic: Amos Frâncu, preot, şi
George Spătăceanu, înv. Feliud: Nic. Marcu, preot, şi Nic. Cristian,
înv. Băgau: Ieronim Man, preot. Cetea: Ioan Frâncu, preot, şi Ioan
Bota, înv. pens.
VII- Averea despărţământului: —.
Dr. Emil Pop, director.
- 254 —
4. Alba-Iulia.
II. Numărul agenturilor: 12.
III. Numărul bibliotecilor: 9. In comunele: Chişfalău, Ighiu,
Ţelna, Bucerdea-vinoasă, Alba-Iulia, Totoi, Dumitra, Hăpria şi Oarda-
de-jos. ,
IV. Numărul prelegerilor: 13, în 6 comune. în Oarda-de-jos:
1. Dr. I. Baltariu: Sfinţenia vorbei date; Aurel Marcu: Despre Aso-
ciaţiune. Oarda-de-sus: 3. I. Mărgineanu: Despre Asociaţiune; 4.
Dr. I. Baltariu: Sfinţenia vorbei date; 5. A. Marcu: Despre procese.
Chişfalău: 6. Ion Duşa: Despre şcoală; 7. Sever Bran: Despre po-
mărit. Bărăbanţ: 8. I. Duşa: Despre folosul cărţilor; 9. Dr. I. Bal
tariu: Cum să-şi ţină ţăranul demnitatea. Sântimbru: 10. A. Marcu:
Despre procese. 11. Sever Bran: Despre pomărit. Coşlariu: 12. I.
Duşa: Despre şcoală; 13. X . Dumitreanu: Datini rele.
V. Numărul conferinţelor şi^ reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi: 3. în Straja, ţinut de preotul V. Stanciu
şi înv. Ion Gligorescu cu 20 inşi. Drâmbariu, ţinut de preotul S.
Bran şi înv. N. Oiurca cu 22 inşi. Dumitra, ţinut de preotul Aurel
Marcu cu 26 inşi.
han Teculescu, director.
5. Almaş.
S'a înfiinţat la 23 Noemvrie 1913 din 36 comune aparţinătoare
desp. Hida-Huedin.
Paul Roşea, director.
6. Baia-mare.
S'a înfiinţat la 4 Iulie 1913.
Dr. Vasile Lucaciu, director.
7. B ă s e ş t i .
I. Numărul comunelor: —.
II. Numărul agenturilor: —.
III. Numărul bibliotecilor: —.
IV. Numărul prelegerilor 4 în 2 comune. Comuna Oarţa-de-jos :
1. Vasile P o p : Scopul Asociaţiunii; 2. Vasile P o p : Mijloacele cultivării
poporului. Băseşti: 3. Antoniu Băliban: Ravagiile beţiei; 4. A. Băliban:
Luxul şi abandonarea portului naţional.
V. Numărul reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi: —.
VII. Averea despărţământului: —.
VIII. Observaţiune: S'a înfiinţat la 2 Martie 1913.
Vasile Pop, director.
- 255 -
8. Becicherecul-mare.
II. Numărul agenturilor: 7. In comunele: Toracul-mare, Toracul-
mic, Ecica-rom., Iancahid, Sarcia-română, Checia-rom. şi Foen.
III. Numărul bibliotecilor: 2. In comunele: Toracul-mare cu
80 voi. şi Toracul-mic cu 58 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 18 în 3 comune. In comuna Toracul-
mic: 1. Vincenţiu Petroviciu: Despre Asociaţiune; 2. Eugen Muntean:
Sfaturi româneşti; 3. Eug. Muntean: Arhidiaconul Ştefan. Toracul-
mare: 4. Teodor Stoianoviciu: însemnătatea Asociaţiunii; 5. Oeorge
Teoran: Mitropolitul Andreiu Şaguna; 6. Teodor Stoianoviciu: înfiin
ţarea Asociaţiunii şi prezidenţii ei; 7. Ioan Petroviciu: Aurel Vlaicu
şi aviaţia română; 8. Vincenţiu Petru: Drepturile şi datorinţele în
comună; 9. Nicolae Onciu: Fumatul; 10. T. Stoianoviciu: Coopera-
ţiile; 11. Oeorge Teoran: Despre cetit şi biblioteci; 12. Adrian Ţ a p o ş :
Invenţiunile mai nouă; 13. Dr. Adam lancu: Sfaturi medicale; 14. E .
Muntean: Sfaturi româneşti; 15. Dimitrie Birăuţiu: Despre socialism;
16. V. Petru: Despre testamente; 17. lovan Frişcan: Maşinile de
sburat. Ecica-română: 18. T. Stoianoviciu: Creşterea copiilor în familie.
V. Numărul reprezentaţiilor artistice: 5. In Toracul-mic: 1. Pro-
ducţiune teatrală şi concert; 2. Serbare şcolară. Toracul-mare:
3. Teatru; 4. Şedinţă festivă a Astrei, cu cântări şi coruri; 5. Concert.
VII. Averea despărţământului 83 cor.
VIII. Observaţiune: In Toracul-mic s'a înfiinţat o Casină română,
ca agentură a Asociaţiunii. Are o scenă pentru reprezentaţii.
Vincenţiu Petroviciu, director.
9. Beclean.
II. Numărul agenturilor: 32. In Diug, Beclean, Rusul-de-jos,
Chiuza, Măgeruş, Uifalăul-Cheuchişului, Ienciu, Bidiu, Cristurul-Beclea-
nului, Beud, Târlişiua, Chetiu, Caianul-mic, Ciceu-Cristur, Iuş, Dobricel,
Şieu-Odoreiu, Feleac, Spermezeu, Figa, Agrieş, Ţentea, Chintelnic,
Şirioara, Vireag, Manie, Arcalia, Arpaşteu, Măluţ, Cociu, Sesarma şi
Dobricul-mare.
III. Numărul bibliotecilor: 13 în Beclean cu 39 voi., Diug 72
voi., Măgeruş 27 voi., Caianul-mic 49 voi., Târlişiua 4'J voi., Chiuza
47 voi., Cheţiu 51 voi., Cristurul-Becleanului 55 voi., Rusul-de-sus
44 voi., Ienciu 47 voi., Bidiu 46 voi., Beud 50 volume şi Sper
mezeu 40 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 50 în 18 comune. In comuna Beclean:
1. Dr. Iulian Chitul: Despre Asociaţiune; 2. Acelaş: Despre oftică;
3. Dr. Ioan Moldovan: Despre testament. Figa: 4. Dr. I. Chitul:
Despre Asociaţiune; 5. Acelaş: Cum să ne apărăm contra boalelor
lipicioase; 6. Dr. I. Moldovan: Despre asigurări. Agrieş: 7. Teodor
Cotuţiu: Despre Asociaţiune; 8. Acelaş: Cum să-şi poarte ţăranul
— 256 —
afacerile; 9. Ioan Băieş: Despre alcoolism. Ţentea: 10. A. Cheresteş:

Despre Asociaţiune; l l . I l i e Blaga: despre beţie. Chintelnic: 12. Ori-
gorie Cailean: Despre Asociaţiune; 13. Dr. I. Moldovan: Despre
asigurări; 14. Ioan Buta: Răul beuturii şi al tutunului. Şirioara:
15. Dr. I. Moldovan: Despre Asociaţiune; 16. Acelaş: Despre testa
mente; 17. Ioan Careu: Reuniunile de înmormântare. Vireag: 1».
Dr. I. Chitul: Despre Asociaţiune; 19. Despre boale lipicioase; 20.
Ce putem noi învăţă dela poporul săsesc? Manie: 21. Ilie Blaga:
Despre Asociaţiune; 22. A. Cheresteş: Foloasele învăţăturii. Arcalia:
23. Pompeiu Făgărăşan: Despre Asociaţiune; 24. Dr. I. Moldovan:
Despre cartea funduară. Arpaşteu: 25 Ioan Nagy: Despre Asocia
ţiune; 26. Dr. I. Moldovan: Despre cartea funduară; 27. Ioan Careu:
Despre alcoolism. Măluţiu: 28. P. Făgărăşianu: Despre Asociaţiune;
29. Dr. I. Chitul: Despre beţie. Cociu: 30.1. Nagy: Despre Asociaţiune;
31. Dr. 1. Moldovan: Despre asigurări; 32. I. Careu: Despre alcoo
lism. Sesarma: 33. Dr. I. Chitul: Despre Asociaţiune; 34. Despre
oftică; 35. Despre asigurarea vitelor; 36. Dr. I. Moldovan: Despre
cartea funduară. Dobric: 37. T. Cotuţiu: Despre Asociaţiune; 38. Cum
să trăim, ca popor; 39. Dr. I. Moldovan: Despre asigurări. Căianul-
mic: 40. Dr. I. Chitul: C e e cultura; 4 1 . Ioan Băieş: Despre beţie.
Beud: 42. I. Mândraş: Despre cultura pomilor; 43. A. Cheresteş:
Despre credinţa deşartă; 44 Despre alcoolism; 45. Dr. I. Chitul:
Ce putem noi învăţa dela compatrioţii noştri? lenciu: Teofil B o c o ş :
46. Despre beutură; 47. Despre cruţare. Rusul-de-sus I. Nagy: 48.
?
Despre gunoiu; 49. Despre cultura pomilor; 50. Despre creşterea

vitelor.
V. Numărul reprezentaţiilor artistice: 1. In Caianul-mic (con
cert şi teatru).
VI. Cursurile de analfabeţi: 3. In comuna Beud de Ioan Mân
draş, înv., cu 14 inşi; Enciu: Teofil Bocoş, preot, cu 20 inşi; Bidiu:
Vasile Mitilean, preot, cu 20 inşi.
VIII. Observaţiune: Cere, să intervină comitetul central pe lângă
Consistorii, să îndemne preoţimea la muncă în interesul Asociaţiunei.
Dr. Iulian Chitul, director.
10. Beiuş.
II. Numărul agenturilor: 4. In comunele: Pocola, Feneriş, Mi-
zieş şi Feniş.
III. Numărul bibliotecilor: 5. In Beiuş 601 voi., Pocola cu 130
voi., Feneriş cu 51 voi., B . Sân-Mărtin cu 51 voi., Mizieş cu 51 voi.
IV. Numărul prelegerilor; 84 în 32 comune. In comuna Beiuş: 1. V.
Ştefanica: Astra şi începutul ei. Petranl: 2. Dr. I. Ciordaş: Astra şi che
marea ei. Petreasă-Şoimuş: 3. Dr. I. Ciordaş: Despre Asociaţiune. B. Sân-
Mărtin: 4. Dr. I. Ciordaş: Asociaţiunea şi năzuinţele ei; 5. M.Popoviciu:
Vieaţa lui Isus. Cusiiş: 6. Dr. I. Ciordaş: Chemarea Astrei; 7. M.
Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Mlzteş: 8. Dr. I. Ciordaş: însemnătatea
- 257 -
Astrei. Nlmăeşti: 9. Dr. I. Ciordaş: Astra şi însemnătatea ei. Finiş:

10. Dr. I. Ciordaş: Astra şi chemarea ei; 11. M. Popoviciu: Vieaţa
lui Isus. Căbeşti: 12. Dr. I. Ciordaş: Astra şi chemarea ei. Sohodol-
Laziiri: 13. Dr. I. Ciordaş: Astra şi însemnătatea ei; 14. M. Popo
viciu: Vieaţa lui Isus. Roşia: 15. Dr. I. Ciordaş: însemnătatea Astrei;
16. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Delani: 17. Dr. I. Ciordaş: însem
nătatea Astrei; 18. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Negru: 19. Dr. I.
Ciordaş: însemnătatea Astrei. Burda: 20. Ioan Petra: Astra şi sco
purile ei; 21. Aug. Blăşianu: Sfaturi economice; 22. I. Petra: Obi
ceiuri rele la poporul nostru. Şebiş: 23. M. Popoviciu: începuturile
şi însemnătatea Astrei; 24. Âug! Blăşianu: Lucrarea pământului;
25. Ioan Petra: Îngrijirea datoriilor; 26. JVL Popoviciu: Vieaţa lui Isus;
Pocola: 27. Dr. Ioan Ciordaş: Astra şi scopurile ei; 28. Aug. Cosma:
Alcoolismul; 29. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus; 30. Petru E. Papp:
Cum să împlinim poveţele ce ni se dau? Curăţele: 31. Dr. I.
Ciordaş: Despre Asociaţiune; 32. Aug. Blăşianu: Lucrarea pămân
tului; 33. A. Cosma: Vieaţa lui Isus. Răbăgani: 34. Dr. I. Ciordaş:
Despre Asociaţiune; 35. Aug. Blăşianu: Lucrarea pământului; 36.
Petru E. Papp: Vieaţa lui Isus. Lunca: 37. M. Popoviciu: Asocia
ţiunea şi chemarea ei; 38. Aug. Blăşianu: Sfaturi economice; 39. Silviu
Tămaş: Abuzul cu pomenile; 40. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Petrileni-
Zăvoeni: 41. Dr. I. Ciordaş: Astra şi scopurile ei; 42. Aug. Blăşianu:
Sfaturi economice; 43. Dr. I. Ciordaş: Despre zestre; 44. M. Popoviciu:
Vieaţa lui Isus. B.-Lazuri: 45. Dr. I. Ciordaş: Despre Asociaţiune;
46. Camil Selăgian: Sfaturi bune şi poveţe folositoare; 47. Dr. I.
Ciordaş: Datorinţele de răspundere la vinderea vitelor; 48. M. Po
poviciu: Vieaţa lui Isus. Bălăleni: 49. M. Popoviciu: Despre Aso
ciaţiune; 50. Dr. I. Ciordaş: Despre cărţile funduare; 51. Dr. Cornel
Nyeş: Primul ajutor la nenorociri; 52. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus,
Qurani: 53. Dr. I. Ciordaş: Despre Asociaţiune; 54. Aug. Blăşianu:
Lucrarea pământului; 55. Dr. I. Ciordaş: Concubinatele şi dezastrele
lor; 56. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Sudriciu: 57. M. Popoviciu:
Despre Asociaţiune; 58. Dr. I. Ciordaş: Sfaturi economice; 59. M.
Popoviciu: Vieaţa lui Isus; 60. Dr. I. Ciordaş: Despre cărţile funduare.
Şteiu: 61. Dr. I. Ciordaş: Despre Asociaţiune; 62. A. C o s m a : Vieaţa lui
Isus; 63. Dr. I. Ciordaş: Despre zestrea şi averea particulară a femeii.
Uilac: 64. M. Popoviciu: întemeietorii Astrei; 65. Silviu Tămaş: Abuzul
cu pomenile; 66. Ioan Nestor: Primul ajutor la nenorociri. Saca: 67.
M. Popoviciu: Despre Asociaţiune; 68. Ioan Buşita: Despre meserii;
69. G. Radovan: Pomăritul; 70. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Bun-
teşii: 71. M. Popoviciu: Despre Asociaţiune; 72. Dr. Faust Selăgianu:
Prosperarea vieţii familiare; 73. Ioan Nestor: Primul ajutor la neno
rociri; 74. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Săud. 75. Dr. I. Ciordaş:
Despre Asociaţiune; 76. Dr. Ioan C o s m a : Despre contracte şi testa
mente; 77. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Ţigăneşti: 78. Dr. Gavril
C o s m a : Despre testamente şi contracte; 79. Dr. Cornel Nyeş: Primul
ajutor la nenorociri; 80. M. Popoviciu: Vieaţa lui Isus. Feneriş: 81. Dr. I.
Ciordaş: Despre Asociaţiune; 82.1. Nestor: Primul ajutor în nenorociri;
83.. Dr. I. Ciordaş: Despre zestre; 84. Petru E. Papp: Vieaţa lui Isus.
20
— 258 —
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: Beiuş: 1.

Dr. I. Ciordaş: Curtea cu juraţi; 2. Dr. Traian Pinten Mozaic; 3. Eugen
Suciu: Activitatea extraşcolară a universitarilor; 4. Dr. Const. Pavel:
Ioan Luca Caragiale; 5. Ioan Petra: Criza financiară; 6. O. Tulbure:
Introducerea limbii româneşti în slujba bisericească; 7. Dr. C. Pavel:
Grigorie Alexandrescu; 8. Dr. Cornel Nyeş: Boale infecţioase.
Conferinţele au fost ţinute în cadrul unor şezători literare, cu
declamaţii şi cântări.
VIII. Observaţiune: Propune înfiinţarea unui nou despărţământ în
Vaşcău. Dr. Ioan Ciordaş, director.
\ \ . Biserica-Albă.
S'a înfiinţat la 16 Martie 1914, din comunele aparţinătoare pro
topopiatului Biserica-Albă. D f Q e ^ director.
o r g e D r a g o m i r
12. Bistriţa.
II. Numărul agenturilor: 2 1 . In comunele: Bistriţa, Borgoprund,
Borgobistriţa, Borgotiha, Borgosuseni, Blaşfalăul-de-sus, Blaşfalăul-de-
jos, Budac, Galaţi, Monor, Nuşfalău, Ragla, Sereţel, Şieuţi, Borgorus,
Caila, Şoimuş, Ardan, Bileag, Herina, Gledin.
III. Numărul bibliotecilor: 19. In comunele: Bistriţa cu 150 voi.,
Borgorus cu 45 voi., Ardan cu 46 voi., Budacul-român cu 41 voi.,
Caila cu 45 voi., Blaşfalăul-de-sus cu 41 voi., B'aşfalăul-de-jos cu
49 voi., Ragla cu 76 voi., Şoimuş cu 76 voi., Sereţel cu 40 voi.,
Galaţi cu 40 voi., Nuşfalău cu 50 vol„ Borgoprund cu 76 voi., Bârla
cu 45 voi., Bileag cu 45 voi., Borgotiha cu 80 voi., Gledin, Şieuţ şi
Sântioana.
IV. Numărul prelegerilor: 28 în 12 comune. Ardan: 1. Grigore
Şuteu: Alcoolismul; 2. Ioan Baciu: Foloasele învăţăturii. Friş: 3. V.
Bojor: Despre beţie. Şoimuş: 4. Ioan Timar: Despre lux; 5. Grigore
Şuteu: Creşterea copiilor. Bârla: 6. T. Oiteanu: Despre păstrare;
7. Gr. Şuteu: însemnătatea învăţăturii. Bileag: 8. A. Bungărdean:
Despre morală; 9. G. Hordoan: Rolul şcoalei. Gledin: 10. O. Harşan:
Poveţe şi îndemnuri; 11. Toma Grigore : îmbrăţişarea meseriilor. Şieuţ:
13 Gr. Mihaesc: Grădinărit şi legumărit; 14. I. Mihailaş: Alcoolismul;
15. Acelaş: Lucrarea pământului. Sântioana: 16. Iuliu P o p : Contra
alcoolului la funcţiunile sacre. Budacul-român: 17. I. Tiniş: Foloasele
pământului; 18. V. Baciu: Legumărit. Ragla: 19. T. Adace: Măsurile
metrice; 20. C. Negruţiu: Alcoolismul; Nuşfalău: 21. I. P o p : Sădirea
viiei; 22. Acelaş: Pomărit şi stupărit. Blaşfalăul-de-sus: 23. I. C o r b u :
Sfaturi economice. Bistriţa: 24. I. Corbu: Buna înţelegere între popcr
şi cărturari; 25. Sfaturi economice; 26. Dr. A. P o p : Medicina popo
rală. Borgo-Bistriţa: 27. N. Soucriu: Roadele învăţăturii; 28. E. D a n :
Contra beţiei.
— 250 -
V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiilor teatrale: 13. Bi

striţa: 1. V. Motogna: Origorescu; 2. V. Bichigean: Dante; 3. V. Bojor:
Al'şaselea continent; 4.1. Sânjoan: Bucovina; 5 Dr. V. Onişor: Carol I;
6. I. Corbu: Concepţiile moderne; 7. Dr. I. P o p : Din istoria noastră
mai nouă; 8. Or. Pletosu: Despre iubire; 9. Dr. A. P o p : Medicina
poporală; 10. Al. Candale: Doi antagonişti romani; 11. 12. 1. Corbu:
Statul de celule; 13. Dr. P. Poruţiu: Despre etica advocaţială.
VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Iad prin Victor Mureşan, preot,
şi în Borgomijloceni prin Pavel Beşa, preot, Ioan Duca şi Mac. Pop,
învăţători.
Dr. Alexandru Pop, director.
13. Blaj.
II. Numărul agenturilor: 16. Bia, Cenade, Cergăul-mare, Cră-
ciunel, Lunca, Micăsasa, Mihalţ, Roşia-de-Secaş, Sâncel, Spini, Tiur,
Veza, Ţapu, Ciufud, Ohaba şi Bucerdea.
III. Numărul bibliotecilor: 16, în agenturi.
IV. Numărul prelegerilor: 1. In Bucerdea-grânoasă: I. G. Precup:
Despre dragostea de neam şi limbă.
V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiilor artistice: 27. In
Blaj: 1. G. Precup: Oamenii mari ai neamului; 2. Călătorii în ţară;
3. Carmen Sylva; 4. 5. 6. Flaviu C. Domşa, Dr. I. Raţiu şi Al. Ciura:
Vieaţa şi opera lui Grigorescu; 7. Dr. V. Hâncu: Microbii; 8. Dr. A.
Cheţian: Peninsula balcanică; 9. Aug. Caliani: Urmele Romanilor în
Ardeal; 10: Ştefan P o p : Istoria lui Ştefan cel Mare; 11. Istoria lui
Mihaiu Viteazul; 12. Augustin Bunea; 13. N. F. Negruţiu: Aeronautică;
14. M. Şerban: Telegrafia fără fir; 15. Din lumea stelelor; 16. Iuliu
Maior: Fr. Schiller; 17. Românii din Moravia; 18. Dr. Ioan P o p : Bazele
dreptului criminal modern ; 19. Dr. Russu: Căile minţii cătră Dumnezeu;
20. Dr. Al. Nicolescu: Rolul femeii române în lumina creştinismului;
Dr. A. Borza: 21. Apa ca factor geologic; 22. Gheţarii; 23. A. B .
Gajia: Imperiul bizantin; 24. Dr. V. Macaveiu: Turcii şi legea lor;
25. Locul sfânt; 26. Dr. I. Marcu: Cultura şi morala; 27. Dr. O. Ghibu:
Spiru C. Haret.
In două comune, Săncel şi Lunca, s'au ţinut şezători literare
sistematice, organizate de preoţi şi învăţători.
VIII. Observaţiune: Propune dismembrarea despărţământului.
Aurel C. Domşa, director.
14. Bocşa.
II. Numărul agenturilor: 4 : în Bocşa-montană, Bocşa-română,
Vasiova şi Fizeş.
20*
- 260 —
UI. Numărul bibliotecilor: 5. Biblioteca despărţământului Bocşa

cu 104 volume, biblioteca agenturei din Bocşa-montană cu 600 voi.,
biblioteca agenturei din Bocşa-română cu 50 voi., biblioteca agen
turei din Vasiova cu 482 voi. şi biblioteca agenturei din Fizeş cu
54 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 2, în 1 comună. în Bocşa-montană:
1. Ioan Marcu: Scopul Asociaţiunii; 2. M. Oaşpar: Date privitoare
la monografia comunei Bocşa-montană.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: —.
Ioan Marcu, director.
15. Boroşineu.
S'a înfiinţat în Noemvrie 1912. D-l Dr. Ioan Suciu, delegatul
comitetului centra!, nepredând actele adunării de constituire, despăr
ţământul n'a putut funcţiona. Q h a t r.
n e o r g i a > d i r e c 0
16. B o r o ş s e b e ş .
S'a înfiinţat la 12 Februarie 1914, cu sediul în Gurahonţ.
Dr. Aurel Orozda, director.
17. B r a d .
II. Numărul agenturilor: 7, în comunele: Crişcior, Vaca, Ţebea,
Curechiu, Juncu, Cărăstău şi Birtin. a
III. Numărul bibliotecilor: 27. în comunele: Brad cu 136 voi.,

Bulzeşti cu 127 vol„ Crişcior cu 42 voi., Ţebea cu 214 voi., Curechiu
cu 60 voi., Vaca cu 411 voi., June cu 55 voi., Mihăleni cu 47 voi., Că
răstău cu 40 voi., Blăjeni-Criş cu 42 voi., Blăjeni-Plai cu 42 voi., Baia-de-
Criş cu 50 voi., Băiţa cu 24 voi., Crăciuneşti cu 24 voi., Luncoiul-de-
jos cu 23 voi., Mesteacăn cu 41 voi., Rovina cu 27 voi., Ribicioara cu
28 voi., Ormindea cu 50 voi., Ribiţa cu 50 voi., Valeabrad cu 50 voi.,
Bulzeşti cu 127 voi., Căraciu cu 27 vo!., Peştera cu 27 voi., Sălişte cu
48 voi., Trestia cu 23 voi., Rişca cu 24 voi. şi Birtin cu 26 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 2, în 2 comune. In Cărăstău: 1. Dr. I.
Radu: Biblioteca poporală a Asociaţiunii. Vaca: Dr. I. Radu: Emi
grarea în America.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice. Confe-
renţe: 6. In Brad: 1. Dr. I. Radu: Supplex libellus Valachorum;
2. Dr. Tr. Suciu: Inocenţiu Klein; 3. 1. German: Mişcarea agrară din
1784; 4. Dr. I. Radu: Revoluţia din 1848; 5. Em, Comşa: Cuza Vodă
şi Unirea principatelor române; 6. Dr. Tr. Suciu: Catarina, Doamna
noastră. Reprezentaţii teatrale: 1 în Valeabrad.
Conferinţele s'au ţinut în cadrele unor serate cu declamaţii,
cântări şi reprezentaţii teatrale.
- 261 -
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. în Rişca de preotul N. Florea.

28 analfabeţi au învăţat a scrie şi cetî.
VII. Averea despărţământului: —. Dr. I. Radu, director.
18. Bran.
Directorul despărţământului, d-1 Oeorge Babeş, preoV n'a îna
intat raport.
19. Braşov.
I. Numărul comunelor: 32.^
II. Numărul agenturilor: 23. în comunele: Arpătac, Bod, Braşov-
Stupini, Braşov-Tocile, Braşovul-vechiu, Codlea, Cristian, Doboli-inf.,
Dârste, Feldioara, Ohimbav, Herman, Măeruş, Preşmer, Purcăreni,
Râşnov, Satulung bis. Sf. Adormire, Satulung bis. Sf. Arhangheli,
Târlungeni, Vulcan, Bacifalu (nouă), Turcheş şi Elopatak.
III. Biblioteci sunt: 23. Purcăreni cu 95 voi., Herman cu 109 voi.,
Ghimbav cu 96 voi., Ţânţari cu 100 voi., Hălchiu cu 101 voi., Dârste
cu 100 voi., Cristian cu 101 voi., Braşov-Tocile cu 101 voi., Satulung
cu 100 voi., Rotbav cu 100 voi., Satulung cu 85 voi., Preşmer cu
94 voi., Râşnov cu 91 voi., Bod cu 9fj voi., Sân-Petru cu 100 voi.,
Stupini cu 103 voi., Feldioara cu 100 voi., Braşovul-vechiu cu 100 voi.,
Târlungeni cu 83 voi., Arpătac cu 93 voi., Bacifalu cu 100 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 57, în 10 comune. In Arpătac: 1.
Dr. A. Dobrescu: Trupul omenesc; 2. A. Nistor: Păstrarea limbei şi
a portului strămoşesc; Acelaş: 3. Să sprijinim munca Asociaţiunii;
4. Foloasele cetitului; 5. Autenticitatea sf. scripturi; 6. Folosul cetirii
gazetelor; 7. Vieaţă şi preceptele morale ale lui Tolstoi; 8. Dr. Pomp.
Nistor: Foloasele expoziţiei de copii; 9. A. Nistor: Igiena ^copiilor;
10. N. Bogdan: Economia raţională; 11. Dr. A. Dobrescu: îngrijirea
după naşterea copiilor; 12. Dr. P. Nistor: Sporul Românilor din Ar
pătac; 13. A. Nistor: Vlaicu; Acelaş: 14. Ai carte, ai parte; 15. Mo
nument lui Vlaicu; 16. Adevăratul simţ religios se arată în fapte.
Elopatak: 17. Dr. A. Dobrescu: Alcoolismul; 18. Dr. H. Petra-Petrescu:
Moara dela Sanssonci şi Episcopul. Codlea: 19. A. Boldor: Vieaţă
lui Isus; 20. Oraşe şi biserici. Turcheş: 21. N. Odor: Despre meserii;
Bacifalu: 22. Dr. A. Dobrescu: Igiena corpului omenesc; 23. A.
O a n c e a : Constantin cel Mare. Măeruş: 24. V. Bărbier: Jocul de
cărţi; 25. Frumuseţile limbii române; 26. Buna înţelegere; 27. Aurel
Vlaicu; 28. Foloasele şcolii; 29. V. Alecsandri; 30. Andreiu Şaguna;
31. Dr. N. Stinghe: Vieaţă lui Isus; 32. V. Micula: Minunile me
canicei; 33. V. Bărbier: Mama lui Şaguna; Acelaş: 34. Muzica şi
organizarea unei fanfare; 35. Sărbătorile Crăciunului. Cristian: 36.
Ger. Popa: Tânjirea simţului religios; 37. G. Lincu: Ordinea şi cu
răţenia în gospodărie; 38. V. P o p : Răsboiul pentru neatârnare;
39. Ger. Popa: Creşterea în familie; 40. G. Lincu: Vieaţa şi faptele
lui Şaguna; 41. V. P o p : Luarea Griviţei; 42. Acelaş: Lectură din
autori români. Satulung: 43. Z. Popoviciu: Testamente scrise şi ne
scrise; 44. V. Fărcaş: Aurei Vlaicu; 45. N. Pană: Andreiu Şaguna;
— 262 —
46. Z. Popoviciu: Asigurări de vieaţă şi de foc; 47. Acelaş: Vlaicu.

Braşov: 48. N. Bogdan: Lectură din I. Brătescu-Voineşti; 49. I.
Baciu: Aurel Vlaicu; 50. V. Micula: Minunile tehnicei. Herman:
51. D. Greceanu: Importanţa şezătorilor; 52, D. P o p : Creşterea
copiilor; 5 3 . D. Greceanu: Limbă, port, lege; 54. David P o p : Sfa
turi economice; 55. I. Drăgan: Limba românească; 56. D. Greceanu:
Lectură din poeziile lui O. G o g a ; 57. G. Fătuleţ: Pentru ce se tem
copiii începători de şcoală?
V. Numărul conferinţelor şi reprezentaţiilor artistice: Confe
rinţe: 12. Braşov: 1. Dr. H. Petrescu: Pictorul Grigorescu; 2. Silv.
Moldovan: Clujul istoric; 3. Dr. H. Petrescu: Poetul Şt. O Iosif;
4. Dr. I. Baciu: Activitatea lui Ilarie Chendi; 5. Dr. V. Niţescu: Ad
vocatul român la I. Brătescu-Voineşti; 6. Dr. Ioan Lupaş: Şaguna şi
Eotvos; 7. G. Vătăşan: Napoleon; 8. A. Ciortea: Despre rezonanţă;
Acelaş: 9. Despre flacără; 10. Despre natura luminii; 11. Scânteia
electrică; 12. Despre aerul lichid. S'au ţinut în cadrele unor serate
şi şezători literare, în parte cu declamaţii şi cântări.
VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Arpălac şi Elopatak, prin preoţii
locali Aurel Nistor şi D. Soiu. S'au instruit tinerii, nefiind în sat
şcoală conf. română, ci numai şcoală de stat.
Nicolae Bogdan, director.
20. Bucium.
D-l Vasile L. Pop, protopop, în şedinţa comitetului central, ţinută
la 7 Februarie 1914, a fost încredinţat să înactiveze despărţământul.
2 1 . Buziaş.
II. Numărul agenturilor:
III. Numărul bibliotecilor: 5. In Hitiaş cu 106 voi., Dragşina
cu 95 voi., Cerna cu 87 voi., Sinersig cu 95 voi., Vucova cu 84 voi.
IV. Averea despărţământului: 719 cor. 77 fii.
Observaţiune: Directorul desp. n'a înaintat raport. Datele sunt
luate din anul 1912. han Pepa, director.
22. Caransebeş.
Despărţământul s'a reorganizat la 21 Maiu 1914.
S'a ţinut o prelegere în lablaniţa: 1. Moise Ienciu: Tovărăşiile
economice.
S'a proiectat dismembrarea lui in desp. Caransebeş, Orşova,
Bozovici si Teregova. Andreiu Ohidiu, director.
23. Ceica.
1. Numărul comunelor: 49.
II. Numărul agenturilor: 6. In comunele: Tăşad, Sâmbăşag,
Vintiri, Drăgeşti, Holod şi Lazuri.
— 263 —
III. Numărul bibliotecilor: 6. In comunele: Tăşad cu ICO voi.,

Sâmbăşag cu 35 voi., Vintiri cu 29 voi., Drăgeşti cu 30 voi., Lazuri
cu 29 voi. şi Holod.
IV. Numărul prelegerilor: 19 în 6 comune. In Holod: 1. Dr. I.
Comşa: Creşterea copiilor; 2. Paul Tămăian: Despre tovărăşii; 3. Ioan
P o p : Agenturile şi bibliotecile Asociaţiunii; 4. Acelaş: Vieaţa şi ac
tivitatea lui Iosif Vulcan; 5. Iuliu Popp: Istoricul Asociaţiunii. Lu-
poaia: 6 . V. Carţiş: Despre Asociaţiune; 7. P. Tămăian: Despre în
soţiri; 8. Eugen Venter: Despre sărbători. Corbeşti: 9. V. Carţiş:
Pomăritul şi grădinăritul; 10. V. Popp: Urmările alcoolismului. Calea-
mare: 11. I. Pataky: Despre Asociaţiune; 12. Ioan Popp: Poezia po
porală; 13. Pantelie Bugariu: Grădinăritul. Hidişelnan: 14. G. Boţoc:
Despre pomărit; 15. Dr. Ioan Comşa: Igiena poporală; 16. Dr. Ioan
Iacob: Comasarea. Pomizău: 17. Eug. Venter: Despre sărbători; 18.
Dr. I. Comşa: Urmările alcoolismului; 19. V. Carţiş: Grădinărit şi
pomărit.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 1 concert
cu reprez. teatrală în Holod. S'a reprezentat: «Două surde».
VI. Cursuri de analfabeţi: Nu s'au ţinut.
Vasile Popp, director.
24. Chioar.
S'a înfiinţat la 2 Decemvrie 1912. N'avem nici o informaţie
despre activitatea despărţământului.
25. Ciachi-Gârbău.
II. Numărul agenturilor: 7. In Gârbău, Cernuc, Poptelec, Bezded,
Şolomon, Cristolţ şi Recea-Cristur.
III. Numărul bibliotecilor: 7. In comuna Ciachi-Gârbău cu 111 v o i ,
Cernuc cu 79 voi., Poptelec cu 79 voi., Bezded cu 79 voi., Şolomon
cu 70 voi., Cristolţ cu 80 voi., Recea-Cristur cu 73 voi.
IV. Numărul prelegerilor 2 în 1 comună. In Gârbău: 1. Dr. V.
G a e l : «Astra»; 2. Dumitru Lazar: Despre pomărit.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Fizeş, de cătră învăţătorul I.
Cerghizan, cu concursul absolventului de teologie Teodor Groza.
Au urmat cursul 48 inşi.
VIII. Observaţiune. S'au aranjat două petreceri poporale pentru
cultivarea jocurilor naţionale. S'au abonat ziare pentru ţărani.
Dr. Victor Gael, director.
26. Ciacova.
N'a înaintat raport şi n'a funcţionat. Director al despărţământului
e d-1 George Breban, proprietar şi director de bancă.
- 264 —
27. Cincul-mare.
N'a înaintat raport. S'au luat dispoziţii pentru reorganizarea des
părţământului.
28. Cluj.
III. Numărul bibliotecilor: In fiecare agentură e câte o bibliotecă,
în total deci 25.
IV. Numărul prelegerilor: 10. Ţinute de tinerimea universitară
în comunele: Cluj-Mănăştur, Feiurd, Chintău, Apahida, Pata şi Desmir,
cu diferite subiecte.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice. Confe-
renţe-.l. In Cluj: 1. Dr. Elie Dăianu: Datorinţele tinerimii universitare;
2. Ion Prună: Binefăcătorii tinerimii; 3. Dr. Valentin Drăgan: Din
trecutul grăniţerilor năsăudeni; 4. Dr. Iuliu Pordea: Realismultrecu-
tului şi al viitorului; 5. Dr. Sever Dan: Critică şi cârtire; 6. Dr. Oni-
sifor G h i b u : Spiru Haret; 7. Oct. C. Tăslăuanu: Pictorul Grigorescu.
VI. Cursuri de analfabeţi: 6. In Pata, ţinut de înv. Emil Miclea;
Măclcaşul-ung„ ţinut de înv. Filip Pârvu; Feneşul-săsesc, ţinut de înv.
Ioachim P o p ; Feiutd, ţinut de înv. Alex. Contras; Cluj, ţinut de înv.
Andreiu Pora şi funcţionarul de bancă Nicolae Marcu, având ca elevi
soldaţi; Feleac, ţinut de înv. Ştefan Pop.
Numărul elevilor nu se indică.
VIII. Observaţiune. Despărţământul a administrat Internatul Petran,
în care au locuit 20 studenţi universitari.
Dr. Valentin Poruţiu, director.
29. Cohalm.
Despărţământul s'a reorganizat în cursul anului 1914.
Ioan Bercan, director.
30. Crasna.
S'a înfiinţat la 10 Februarie 1914.
Oraţian Flonta, director.
31. Dej.
II. Numărul agenturilor: 2. In comunele: Cheşeiu şi Cuzdrioara.
III. Numărul bibliotecilor: i. In Dej cu 150 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 22 în 16 comune. In Glod: 1. Ilariu
Boroş: Despre conservarea datinelor străbune; 2. V. C o s m a : însem
nătatea învăţăturii. Căpâlna: 3. I. Boroş: Despre necazurile ţăranului
şi înlăturarea lor. Maia: 4. V. Lazar: Despre alcoolism; 5. Oh. Mânzat:
Despre podoabe. Şigău: 6. V. Lazar: Despre alcoolism. Zăpârţ:
- 265 -
7. V. Lazar: Despre pomărit; 8. Teodor P o p : Despre alcoolism.

Oâlgău: 9. Gh. Mânzat: Despre puritatea limbii. Qiurgeşti: 10. Gh.
Mânzat: Despre alcoolism. Doboceni: 11. Vas. Bumbr Despre alcoo
lism. Gichişul-de-jos: 12. şi Codor: 13. Gh. Mânzat: Despre podoabe.
Terpiiu: 14. V. Lazar: Despre pomărit; 15. Gh. Mânzat: Despre podoabe.
Rus: 16. Nic. Hossu: Despre alcoolism; 17. Gavril Pete: Originea
Românilor; 18. V. Cosma: Însemnătatea învăţăturii. Letca, Răstoci,
Ileanda-mare, Sâcătura: 19. 20. 2 1 . 22. V. Cosma: însemnătatea în
văţăturii.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi. 2. In Cuzdrioara, ţinut de înv. Ioan
Popoviciu, şi în Cheşeiu, ţinut de preotul Gh. Marţian.
llarlu Boroş, director.
32. Deva.
IV. Numărul prelegerilor: 9 in 8 comune. In Tâmpa: 1. Adam
Lula: Conservarea limbii şi obiceiurilor noastre. Cristur; 2. A. Lula:
Păstrarea legii strămoşeşti. Bejan: 3. Dr. I. D o b r e : Icoana vieţii
creştine. Şoimuş: 4. Dr. I. D o b r e : Educaţia în familie. Sântandreş:
5. Al. Petrău: Simţul reiigios-moral. Bârcia-mică: 6. G. Popoviciu:
Iubirea deaproapelui. Bârsău: 7. P. Mihuţ: Legea creştinească. For-
nadia: 8. Partenie Ungur: Despre credinţă, învăţătură şi hărnicie.
9. Tâmpa; Dr. Eugen Tătar, adv.: Sfaturi de drept.
VI. Cursuri de analfabeţi. 2. In Deva, ţinut de învăţătorul Ni-
colae Igna cu 4 inşi; în Biscaria, ţinut de parohul Adam Lula cu
20 inşi.
VII. Averea despărţământului: —. , „ , . . .
' ' Dr. Ioan Dobre, director.
33. Dictosânmărtin.
II. Numărul agenturilor: 41. In comunele: Căpâlna-de-jos, Cu-
cerdea-română, Şaroşul-unguresc, Bernadea, Căpâlna-de-sus, Păucea,
Subpădure, Someştelnic (Futac), Lăscud, Ganfalău, Hărănglab, Deaş,
Sălcud, Bord, Diciosânmărtin, Pocea-Mediaşului, Bazna, Boziaş, Ti-
rimia-mare, Băgaciu, Giuluş, Blăjel, Velţ, Chirileul de Murăş, Sânta-
Măria, Cuştelnic, Bobohalma, Adămuş, Dâmbău, Craifalău, Ogra,
Bachnea, Lepindea, Feisa, Vidrasău, Şomf'alău, Tătârlaua, Boian, Deag,
Şeulia-română şi Cerghidul-mare.
III. Numărul bibliotecilor: 42. In comunele: Bazna cu 128 voi.,
Boziaş cu 126 voi., Boian cu 153 voi., Lăscud cu 126 voi., Dicio
sânmărtin cu 118 voi., Căpâlna-inferioară cu 105 voi., Tirimia-mare
cu 42 voi., Băgaciu cu 42 voi., Ghiuluş cu 42 voi., Blăjel cu 85 voi.,
— 266 -
Velţ cu 42 voi., Chiiileu, Sânta-Măria, Cuştelnic, Bobohalma, Vidrasău,

Şomfalău, Tătârlaua, Deag, Şeulia română şi Cerghidul-mare cu câte
42 voi., Cucerdea română cu 42 voi., Şaroşul-unguresc cu 37 voi.,
Bernadea cu 31 voi., Căpâlna-de-sus cu 31 voi., Păucea cu 37 voi.,
Subpădure cu 29 voi., Futac cu 29 voi., Ganfalău cu 30 voi., Hă-
rănglab cu 43 voi., Deaş cu 30 voi., Sălcut cu 30 voL, Craifalău cu
25 voi, Ogra cu 49 voi., Bachnea cu 46 voi., Lepindea cu 52 voi.,
Feisa cu 54 vo!., Ernut cu 50 voi., Bord cu 29 voi., Păucea-Media-
şului cu 30 voi., Adămuş cu 32 voi., Dâmbău cu 33 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 29 în 14 comune. In Bachnea: 1.
Dr. R. Boila: însemnătatea scrisului şi a cetitului; 2. Ioan Todoran:
Poeziile lui O. Goga. Lepindea: 3. Dr. Romul Boila: însemnătatea
scrisului şi a cetitului; 4. I. Todoran: Poeziile Iui O. Goga. Feisa:
5. D. L. Todoran: Însemnătatea meseriilor; 6. Consr. Frâncu: Părinţii
şi copiii; 7. Z. Macaveiu: Poeziile lui Coşbuc şi Alecsandri. Ogra:
8. Al. Petraşcu: însemnătatea scrisului şi cetitului; 9. Dr. R. Boila:
Noţiuni de drept privat. Craifalău: 10. N. Platon: Alcoolismul şi
alte rele; 11. Ilarie Dulău: Despre cruţare; 12. Anastasiu Beşa: în
semnătatea însoţirilor; 13. Dr. R. Boila: Portul naţional. Dâmbău:
14. L. Costea : Stupăritul; 15 D. Todoran: Despre şcoală, scris şi
cetit; 16. Dr. O. Cismaîu: Poeziile lui O. G o g a ; 17. Ioan Todoran:
Sfaturi economice. Adămuş: 18. Gh. Stoica: Despre însoţiri; 19. D.
L. Todoran: Despre analfabeţi; 20. Nic. Berghian: Despre cultura
pomilor. Şomfalău: 2 1 . Gh. Stoica: Despre însoţiri. Blâjel: 22. Gh.
Stoica: Despre însoţiri. Căpâlna-de-jos: An. B e ş a : Însemnătatea în
soţirilor. Hărănglab: 24. Dr. R. Boila: Despre însoţiri. Feisa: 25. An.
B e ş a : însemnătatea tovărăşiilor. Bazna: 2b. C. Muşlea: însemnătatea
însoţirilor; 27. A. Nan: Despre sentimentul religios în poezia popo
rală română. Dicio-Sân-Martin: 28. L. Pascu: Vieaţa lui Isus; 29.
Dr. Emil Folea: Alcoolismul.
V. Numărul conferinţelor e t c :
VI. Cursuri de analfabeţi: 4. In Feisa, de învăţătorul Constantin
Frâncu. Cursul a fost urmat de 42 de inşi, — Sarosul-unguresc, Oiulus
şi Velţ.
VIII. Observaţiune: Despărţământul a înfiinţat în comunele Şom
falău, Blăjel, Feisa, Căpâlna-inferioară, Boian şi Hărănglab însoţiri
de credit şi economii. ~, ~ , „ ., ,.
v v
Dr. Romul Boila, director.
34. Dobra.
I. Numărul comunelor: —.
II. Numărul agenturilor: 2. In corn.: Gurasada şi Certejul-de-jos.
III. Numărul bibliotecilor: 2. In comunele: Dobra şi Gurasada.
IV. Averea despărţământului: 640 cor.
Observare: N'a înaintat raport. Datele sunt luate din raportul
anului trecut. Din 46 comune aparţinătoare desp. s'a înfiinţat despăr
ţământul nou Iliamurăşană. . . . . ,.
v
/. Morariu, director.
- 267 -
35. Făgăraş.
II. Numărul agenturilor: 3. Galaţi, Râuşor şi Dridif.
III. Numărul bibliotecilor: 1 în Făgăraş cu 281 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 7 în 4 comune. In Ludişor: 1. Leonte
Opriş: Despre năravurile rele; 2. Ioan Rinea: Păstrarea sănătăţii.
Beşimbac: 3. Leonte Opriş: Despre testamente. Berivoiul-mic: 4. V.
Micu: Mijloacele, prin cari se propagă cultura; 5. L.-Opriş: Despre
testamente. Hurez; 6. V. Micu: Despre obiceiurile rele; 7. L. Opriş:
Despre beţie.
V. Numărul conf. şi reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi: 4. In Oalaţi şi făgăraş, ţinute de
învăţătorii locali; în Lisa şi Luţa, ţinute de parohii locali. Numărul
elevilor nu se indică. Se spune numai, că «nici unul n'a învăţat a
scrie şi ceti».
VIII. Observaţiune: Despărţăm. s'a reorganizat la 14 Martie 1914.
Nicolae Borzea, director.
36. Gherla.
I. Numărul comunelor: 62. ^
II. Numărul agenturilor: 17. In comunele: Bonţ, Hăşdate, Dârja,
Lona, Minthiul-Gherlei, Nicula, Pâclişa,Sânmiclăuş, Sic, Silivaş, Teolturi,
Sântioana, Ţaga, Petrihaza, Dindeleag, Feldioara şi Buza.
III. Numărul bibliotecilor: 17 şi anume: în Bonţ cu 52 volume,
Hăşdate cu 56 voi., Lona cu 144 voi., Minthiul-Gherlei cu 114 voi.,
Sic cu 168 voi., Silivaş cu 58 voi., Teolturi cu 50 voi., Nicula cu
54 voi., Pâclişa cu 54 voi., Sânmiclăuş cu 52 voi., Sântioana cu
54 voi., Ţaga cu 52 voi., Petrihaza cu 52 voi., Dindeleag cu 54 voi.,
Feldioara cu 58 voi., Buza cu 70 voi. şi Gherla cu 160 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 38, în 24 comune. In comuna Buza:
1. Dr. P. Fabian: Folosul învăţăturii; 2. Dr. V. Bojor: Patima beţiei;
3. Dr. V. Moldovan: Dragostea de Jimbă şi neam; 4. Cornel Pop:
Primul ajutor. Dăbâca: 5. C. P o p : încrederea şi supunerea faţă de
autorităţi. Iclodul-mare: 6. Dr. V. Bojor: Beţia şi urmările ei. Min
thiul-Gherlei: 7. Dr. V. B o j o r : Luxul. Seplac: 8. Dr. V. Bojor: Beţia
a
şi urmările ei; 9. Ioan Roman: însemnătatea învăţăturii; 10. At. Pascu:

Despre sudalme; 11. Gavril Almăşan: Cauzele nefrecventării regulate
a şcolii. Fizeşul-Gherlei: 12. Dr. V. Bojor: Luxul. Sânmiclăuş: 13.
Dr. V. B o j o r : Iubirea deaproapelui. Diviciorii-mici: 14. Dr. V. B o j o r :
Scopul Asociaţiunii; 15. Dem. Rus: Luxul la poporul nostru. Feldioara:
16. Dr. V. Bojor: Alcoolismul. Salatiu: 17. Dr. V. Bojor: Despre
sudalme. Dindeleag: 18. Dr. V. Bojor: Sudalme, lux, beţie. Sântioana:
19. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea. Ţaga: 20. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea.
Nicula: 21. Dr. V. B o j o r : Com'baterea luxului; 22. Gr. Pop: Scopul
Asociaţiunii. Sic: 23. Dr. V. B o j o r : Asociaţiunea. Bonţ: 24. Dr. V.
Bojor: Patima beţiei. Petrihaza: 25. Dr. V. Bojor: Asociaţiunea.
- 268 -
Qhirolt: 26. Dr. V. Bojor: Patima proceselor. Orman: 27. Dr. V.

Bojor: Despre sudalme. Sillvaş: 28. Ambrosiu Plaian: Procesul de
fructificare a sămânţei; 29. Acelaş: Asigurarea vitelor. Ciaba: 30. Paul
Saivan: Beţia şi urmările ei; Acelaş: 3 1 . Creşterea morală a fetelor;
32. Purtarea morală; 33. O. Papiu: Prăsirea vitelor. Valea-rea: 34.
P. Saivan: Beţia şi urmările ei. Batin: 35. P. Saivan: Beţia şi urmările
ei. Oşorhel: 36. Dem. Rus: Luxul la poporul nostru. Sânmărtin: 37. P.
Saivan: Alcoolismul. Minthiul-Qherlei: 38. H. D e a c : Poezia poporală.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice. Confe
re/iţe: 5. Minihiul-Qherlei: 1. H. C. D e a c : Psicologia ţăranului român
în poezia sa poporală. Qherla: 2. Dr. V. Bojor: Sentimentul religios
la sexul femenin; 3. Dr. V. Moldovan: Căsătorie, familie, societate;
4. Dr. L. Ciato: O pagină din economia politică; 5. Dr. V. Bojor:
Chestiunea socială. Conferenţele s'au ţinut în cadrele unor serate
literare-muzicale.
VI. Cursuri de analfabeţi. 2. în Dârja, ţinut de parohul Valeriu
Popescu şi înv. luliu Todoran cu 50 de inşi; în Ciaba, ţinut de pa
rohul Paul Saivan şi înv. Gavril Papiu cu 40 inşi.
Grigoriu Pop, director.
37. Giurgeu.
II. Numărul agenturilor: 1 în Sărmaş. Sediul: Tulgheş.
S'a înfiinţat la 26 Maiu 1912. Reorganizat la 9 Septemvrie 1913.
Aurel Nicolescu, director.
38. Gurghiu.
S'a înfiinţat la 9 Octomvrie i y i 3 .
f Grigorie Nicoară, director.
39. Hălmagiu.
III. Numărul bibliotecilor: 4. In Hălmagiu cu 64 voi., Talagiu
cu 26 voi., Pleşcuţa cu 28 voi. şi Hălmăgel cu 28 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 1. In Hălmagiu: 1. Cornel Lazar:
Vieaţa Iui Isus Christos.
VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Talagiu, ţinut de învăţ. V. Darcea,
în Tisa de înv. Adam Dragoş.
VIU. Observaţiune. S'a reorganizat la 9 Martie 1914.
Cornel Lazar, director.
40. Haţeg.
II. Numărul agenturilor: 4. In Grădişte, Boşorod, Pui şi Baru.
- 269 -
III. Numărul bibliotecilor: 14. In Haţeg cu 756 voi., Grădişte

cu 77 voi., Boşorod cu 77 vo!., Toteşti cu 15 voi., Barul-mare cu
78 voi., Silvaşul-de-jos cu 8 voi., Silvaşul-de-sus cu 9 voi., Demsuş
cu 12 voi., Sâmpetru cu 7 voi., Băreşti cu 10 voi., Ciopea cu 11 voi.,
Bouţarul-de-jos cu 14 voi., Băţălar cu 10 voi. şi Puiu cu 41 volume.
IV. Numărul prelegerilor: —.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 1 serată
literară în Haţeg.
VI. Cursuri de analfabeţi: —.
Dr. Cornel Popescu, dir. substitut.
41. Huedin.
Reorganizat la 9 Iunie 1914. Datele privesc vechiul desp. Hida-
Huedin şi sunt înaintate de fostul director: Dr. Simeon Tămaş.
II. Numărul agenturilor: 9. In comunele: Morlaca, Fildul-de-
mijloc, Mireş, Cuteiuş, Băica, Almaşul-mare, Sebişul-mare, Hida şi
Mănăşturul român.
III. Numărul bibliotecilor: 3. In B.-Huedin cu 115 volume, în
Hida cu 180 volume şi Almaş cu 26 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 5, în 3 comune. In Mănăşturul ro
mânesc: 1. Dr. S. Varna: Despre folosul învăţăturii; 2. Ioan M a n g o :
Despre meşteşuguri. Almaşul-mare: 3. Vas. Idu: Şcoala modernă.
Aşlileul-mare: 4. Ioan Haţegan: Despre creşterea corectă a băieţilor
în'familie; 5. S. Turcu: Aurel Vlaicu.
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Fizeş, ţinut de Teodor Groza,
abs. de teol., cu 38 inşi.
Dr. Andreiu Pop, director.
42. Hunedoara.
II. Numărul agenturilor: —
III. Numărul bibliotecilor: 1. In Hunedoara cu 200 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 9 în 3 comune. In Lelese: 1. V. C.
Osvadă: Despre «Astra»; 2. Dr. I. Popoviciu: Despre testament;
3. Valeriu Beşan: Despre cambii; A. Virgil C o m ş a : Despre literatură.
Sâncraiu: 5. V. C. Osvadă: Sfaturi economice; 6. V. C o m ş a : Despre
asigurări. Nădâşdia-inf.: 7. V. C. Osvadă: Bunuri economice; 8. V.
Comşa: Despre asigurări; 9. Nic. Macrea: Despre Asociaţiune.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice. Confe-
renţe: 18. In Hunedoara: V. C. Osvadă: 1. Scopul şezătorilor literare;
2. Goga şi losif; 3. Din Istoria Românilor; Dr. G. Dubleş: 4. Nic.
Iorga; 5. Aurel Vlaicu; 6. începuturile literaturii româneşti; Const.
Dima: 7. Poezia poporală; Nic. Macrea: 8. Andreiu Şaguna; Dr. E.
Boeriu: 9. Mihail Eminescu; Dr. I. Popoviciu: 10. Vasile Alexandri;
— 270 -
Dr. O. Danilă: 11. I. U. Soricu şi Zaharie Bârsan; Virgii C o m ş a : 12.

Doamne şi Domniţe Române; 13. Feminismul; 14. Mihaiu Viteazul;
Măria Dima: 15.Feminism; O. Rain: 16. Despre dumnezeire; G.Henţia:
17. Despre bine şi rău; Maxim Crăciun: 18. Revoluţia lui Horia.
Conferenţele au fost împreunate cu declamaţii şi cetiri din di
feriţi autori.
Vasile C. Osvadă, director.
43. Ibaşfalău.
II. Numărul agenturilor: 9. In Alrna, Ernea, Hoghilag, Hundorf,
Nadăşul-săsesc, Vamoşodriheiu, Valchid, Şaroşul-săsesc şi Sântioana.
III. Numărul bibliotecilor: 9. In Hundorf cu 18 volume, în Sân
tioana cu 18 volume, Şaroşul-săsesc cu 20 volume, Alma cu 20 voi.,
Vamoşodriheiu cu 20 voi., Hoghilag cu 20 voi., Valchid cu 20 voi.,
Nadăşul-săsesc cu 20 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 19. In Copşa-mare: 1. Dr. Ilarie H o l o m :
Despre comasări; 2. Ioan Lupean: Despre asigurări. Valchid: 3. Dr. I.
Holom: Despre contracte şi întabulare; 4. I. Lupeanu: Despre asi
gurări. Hoghilag: 5. Dr. I. Holom: Despre testamente; f>. I. Dragolea:
Despre Ioan-Oură-de-aur. Ibaşfalău: 7. Dr. I. Holom: Despre testa
mente; 8. I. Dragolea: Despre loan-Gură-de aur; 9. George S i m u :
Despre întâiul său dascăl; 10. Dr. I. Holom: Dreptul de alegător.
Ernea: 11. Dr. I. Holom: Dreptul de alegător; 12. Aceiaş: Despre
băncile poporale; 13. I. Dragolea: Despre loan-Gură-de-aur; 14. Dr. I.
Holom: Drepturile urbarialiştilor. Şaroşul-săsesc: 15. I. Fodorean: Da-
torinţele părinţilor faţă de şcoală. Alma-săsească: 16. Despre unitatea
culturală; 17. Dr. A. Morariu: Activitatea Asociaţiunii; 18. Dr. I. Holom:
Scopul bibliotecilor. Curciu: 19. N. lancu: Despre băncile poporale.
VIII. Observaţiune. S'a înfiinţat o bancă poporală în Curciu.
Dr. Ilariu Holom, director.
f
44. Ilia-murăşană.
Despărţământul s'a înfiinţat la 28 Septemvrie 1913.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: 1 şe
r
zătoare literară n Ilia.
Dr. Ştefan Chir/loviciu, director.
- 271 -
45. îndoi.
III. Numărul bibliotecilor: 3. în Şchiopi cu 109 volume, Indol
cu 78 voi., Măgura cu 72 voi.
IV. Numărul prelegerilor 32 în 34 comune. In Hăşmaş: l . V . S i m a :
Creşterea vitelor; 2. Longin Corcheş: Cinstirea sărbătorilor; 3. Dr. I.
Giurgiu: Despre testament. Şafu: 4. I. Bucur: Despre Asociaţiune;
5. Nie. Racoviţan: Nutreţul măiestrit; 6. Nicolae Vescan: Alcoolul.
Rachlşu-român: 7. E. Muntean: Beţia; 8. L. Corcheş; Portul românesc.
fiăşdate: 9. Sim. Popa: Despre Asociaţiune; 10. L. Corcheş; Beţia.
Fllea-de-sus: 11. N. Racoviţan: Cartea; 12. Nic. Vescan: Beţia; 13. Dr.I.
Giurgiu: Despre meserii. Fllea-de-jos: 14. N. Racoviţan: Asociaţiunea;
15. L. C o r c h e ş : Scopul omului; 16. Dr. I. Giurgiu: învăţătura. Şchiopi:
17. N. Racoviţan: Asociaţiunea; 18. N. Vescan: Beţia. Măgura: i 9 . Aug.
P o p : Datorinţele părinţilor cătră fii; 20. N. Racoviţan: Beţia. Lita-
română: 21. I. Bucur: Despre carte; 22. N. Racoviţan: Portul româ
nesc. Indol: 23. I. Bucur: Asociaţiunea; 24. N. Racoviţan: Scriitorii
români; Iara: 25. N. Racoviţan: Şcoala; 26. N. Vescan: AlcooLul;
Bălşoara: 27. L. Corcheş: Cartea şi meseriile; 28. N. Vescan: Locurile
sfinte; Sălicea: 29. B. Viasa: Meserii; 30. P. Feneşan: Beutura. Ciurila:
31. I. Bucur: Asociaţiunea; 32. I. B e l u : Cruţarea.
V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiunilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Măgura, ţinut de înv. Augustin
Pop, cu 30 inşi.
Cursurile anunţate în alte sate au fost oprite de autorităţi.
VIII. Obsewaţiune. Propune, ca în locul broşurilor din biblioteca
poporală, să se trimită membrilor ajutători -o foaie săptămânală.
Ioan Bucur, director.
46, Jibou.
IV. Numărul prelegerilor: 14, în 5 comune. în Năprade: 1. T.
Dragomir: Istoricul Asociaţiunii; 2. Ananie Popoviciu: Nutreţurile
măiestrite; 3. Dr. A. Hetco: Drepturile şi datorinţele părinţilor faţă
de fii. Cheud: 4. T. Dragomir: Despre Asociaţiune; 5. A. Popoviciu:
Nutreţurile măiestrite; 6. Dr. A. Hetco: Despre testamente. Someş-
odorhelu: 7. T. Dragomir: Despre Asociaţiune; 8. Al. Mânu: însem
nătatea şcoalei; y. Dr. A. Hetco: Despre copiii nelegiuiţi. Ineu:
10. T. Dragomir: Despre Asociaţiune; 11. Al. Mânu: Foloasele în
văţăturii; 12. Dr. A. Hetco: Hotarele disciplinii familiare. Domnln:
13. Gavril Cherebeţiu: Despre Asociaţiune; 14. Al. Manii: Foloasele
învăţăturii.
V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiilor artistice: —.
- 272 -
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Lupoaia, ţinut de înv. Ioan C.

Micu cu 15 inşi.
VIII. Observaţiune. Propune înfiinţarea despărţământului Zălau.
(Zălau). Teofil Dragomir, director.
47. J i u .
IV. Numărul prelegerilor: 9, în 4 comune. în Livezeni: 1. Dr. N.
Olariu: Despre Asociaţiune; 2. Petru Manole: Urmările beţiei. Vulcan:
3. Dr. N. Brânzeu: Despre Asociaţiune; 4. Dr. Romul Mioc: Foloa
sele învăţăturii; 5. Ioan Duma: Urmările beţiei. Paroşeni: 6. N. Zugrav:
Despre Asociaţiune; 7. Dr. N. Brânzeu: Păcatele sătenilor; 8. Dr. N.
Olariu: Despre testamente. Lupeni: 9. Ioan Duma: Despre Asocia
ţiune.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 4. Con-
ferenţe: Iscroni: 1. I. Duma: Despre Asociaţiune; 2. Dr. N. Olariu:
Despre testamente. Vulcan: 3. Dr. R. Mioc: Despre cultura popo
rului ; 4. Dr. Vaier P o c o l : Vieaţa Românilor din Jiu. — împreunate
cu declamaţii şi cântări.
Nicolae Zugrav, preot, director.
4 8 . Lăpuşul-unguresc.
I. Numărul comunelor: 5 1 . ,
II. Numărul agenturilor: 7. în comunele: Borcut, Berinta, Cer
neşti, Suciul-de-jos, Stoiceni, Rohia, Ciocotiş.
III. Numărul bibliotecilor: 5, în comunele: Borcut cu 32 voi.,
Cerneşti cu 40 voi., Berinta cu 40 voi., Suciul-de-sus cu 50 voi. şi
Lăpuşul-unguresc cu 50 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 18, în 4 comune. în Trestia: 1. An
dreiu Ludu: Despre meserii; 2. Gh. Vancu: Despre cambii; 3. Nic.
German: Despre stupărit. Ciocotiş: 4. A. Ludu: Despre meserii;
5. Gh. Vancu: Despre cambii; 6. N. German: Despre stupărit. Borcut:
7. A. Ludu: Despre meserii; 8. Dr. I. Petruţiu: Despre testamente;
9. Aurel Bodea: Despre credinţele deşarte. Stoiceni: 10. A. Ludu:
Despre meserii; 11. Dr. I. Petruţiu: Despre testamente; 12. A. B o d e a :
Despre stupărit. Rohia: 13. Dr. G. Buzura: Despre rostul Asociaţi
unii; 14. A. Ludu: Despre meserii; 15. Dr. G. Buzura: Despre con
tracte şi testamente; 16. N. German: Despre credinţele deşarte;
17. A. Ludu: Portul românesc; 18. Dr. G. Buzura: Despre rostul
agenturei comunale.
ferenţe: Stoiceni: 1. A. Ludu: Datorinţele preoţilor şi învăţătorilor în
- 273 -
vieaţa culturală românească. Capolnoc-Mănăştur: 2. A. Ludu: Limba

în afirmarea noastră naţiohală-culturală.
VI. Cursuri de analfabeţi: 6. In Borcut, ţinut de înv. Oavril
Criste cu 38 inşi. Libotin, ţinut de înv. Nicolae Man cu 16 inşi. Masca,
ţinut de parohul Ioan Dobre cu 3 inşi. Plopiş, ţinut de preotul Alexiu
Latiş cu 14 inşi. Rohia, ţinut de înv. Ştefan Bărbos cu 27 inşi. Leschia,
ţinut de înv. Gr. Roman cu 15 inşi.
Dr. Oavril Buzura, director.
49. Lipova.
S'a reorganizat la 9 Iunie 1914, din comunele aparţinătoare
cercului administrativ al Lipovei.
Dr. Aurel Cioban, director.
50. Lugoj.
I. Numărul comunelor: 1 1 L
II. Numărul agenturilor: 2. î n Făget şi Sacul.
III. Numărul bibliotecilor: 12, în comunele : Găvoşdia cu 80 voi.,
Sacul, cu 75 voi., Făget cu 80 voi, Cliciova-Nevrincea cu 76 voi.,
Lugoj cu 110 voi., Gruini cu 64 voi., Silha cu 68 voi., Bara cu
65 voi., Hosendeşti cu 61 voi., Răchita cu 60 voi., Sinteşti cu 62 voi.
şi Fârdia cu 61 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 4, în 1 comună. î n Căvăran: 1. Dr.
Moise lenciu: Despre muncă şi cruţare; 2. Ion Lengheru: Despre
folosul asigurărilor; 3. Dimitrie Soconeanţu: Despre urmările alco
olismului; 4. Ştefan G e r g a : Despre credinţele deşarte.
V. Numărul conferenţelor: 1. î n Căvăran: Dr. George Popo-
viciu: Despre instituţiunile culturale române din patrie.
Dr. Qeorge Popoviciu, director.
5 1 . Măhaciu.
II. Numărul agenturilor: 1, în Vereşmort.
III. Numărul bibliotecilor: 2, în Măhaciu cu 150 voi. şi în Ve
reşmort cu 56 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 19, în 5 comune: î n Cicău: 1. I. Că-
pâlnean: Despre alcoolism; 2. Dr. I. Moldovan: Despre scris şi cetit;
3. Dr. E. Mezei: Starea Românilor de dincoace de munţi. Ormeniş:
4. I. Căpâlnean: Despre alcoolism; 5. Ioan Popa: Patimile lui Isus;
6. Dr. I. Boieriu: Prăsirea vitelor. Ciugudul-de-sus: 7—9. Cele de sub
4—6. Măhaciu: 1 0 - 1 2 . Cele de mai 'nainte. Vereşmort: 13. Ştefan
Roşian: Despre alcoolism; 14. I. Căpâlnean: Pelagra; 15. I. Căpâl
nean: Despre căsătorie; 16. R. Dimboiu: Contabilitatea economului
21
— 274 —
mic; 17. Ioan Simu: Despre Asociaţiune;. 18. I. Căpâlnean: Folosul

cetitului şi scrisului; 19. I. Căpâlnean: Tuberculosa.
Qavril Pop, director.
52. Marghita.
II. Numărul agenturilor: 8. In Cheţ, Sân-Lazar, Popeşti, Voi-
vozi-Cuzap, Ghetea, Satul lui Barb, Margine şi Chiralău.
III. Numărul bibliotecilor: 8. In fiecare agentură una.
V. Numărul conferenţelor şi\reprezentaţiilor artistice: —.
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Sarcău s'au instruat 30 de inşi.
VIII. Observaţiune. Despărţământul n'a putut funcţiona din cauza
deselor inundaţii şi ploi. Dr. Dionisie Stoica, director.
5 3 . Mediaş.
II. Numărul agenturilor: 3. In Agârbiciu," Biertan şi Şeica-mare.
VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Mediaş şi Aţei.
Dr. Dionisie Roman, director.
54. Mercurea.
II. Numărul agenturilor: 4. In comunele: Poiana, Boz, Apoldul-
inf. şi Sângătin.
III. Numărul bibliotecilor: 9. In Mercurea, Poiana, Dobârca,
Apoldul-mic, Sângătin, Reciu, Gârbova, Cărpiniş şi Boz,, cu câte
2 0 - 5 0 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 13 în 6 comune. In Mercurea: 1. N.
Simulescu: Despre grădinărit. Acelaş: 2. Despre cooperaţie; 3. Ur
mările alcoolismului; 4. I. Puia: Greşelile părinţilor în educaţia fa
miliei; 5. Dr. Gh. Măcelariu: Cărţile funduare. Apoldul-de-sus: 6. D.
Ivan: Despre^ vierit. Apoldul-de-jos: 7. Ilie B e u : Despre curăţenie;
8. Dr. Gh. Măcelariu: Despre însoţiri şi asigurări. Sângătin: 9. I. Dăian:
Superstiţii; 10. N. Pârvu: Asigurări. Poiana: 11. R. Vraciu: Plante
medicinale. Ludoş: 12. Dr. N. Schiau: Folosul băncilor; 13. Dr. Stanciu:
Legea comunală.
V. Numărul conferenţelor şi reprez. artistice: 3 reprezentaţii
teatrale în Mercurea (2 date de corpul învăţătoresc). Poiana: 4. Dată
- 275 —
de corpul învăţătoresc. Apoldul-de-jos: 5. Dată de corpul învăţătoresc.

Gârbova: 6. Dată de fanfară. Cătpiniş: 7. Dată de corpul învăţătoresc.
Apoldul-de-sus: 8. Dată de ţărani.
In Mercurea corpul învăţătoresc a mai organizat o serbare a
pasărilor şi pomilor.
VI. Cursuri de analfabeţi: 3. In Sângâtin, ţinut de preotul Ioan
Dăian cu 6 inşi. Doştat, ţinut de abs. de teol. Nic. Crăciun cu 10
inşi; Boz, ţinut de preotul I. Becicheri cu 8 inşi.
VII. Averea despărţământului 308 cor. 12 fii. şi un gramofon.
Avram Pecuraria, director.
55. Mociu.
II. Numărul agenturilor: 5. In Gădălin, Sărmaşul-mare, Ţagul-
mare, Ţăgşor şi Budatelec.
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Gădălin cu 191 voi., Mociu cu
200 voi., Sărmaşul-mare cu 216 volume, Frata cu 200 voi., Ţăgşor
62 voi. şi Ţagul-mare 125 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 11 în 5 comune. In Imbuz: 1. A-
xentiu Mureşian: Despre portul naţional. Sărmaşul-mare: 2. Const.
Rusu: Despre portul naţional; 3. Nic. Grecu: Cruţarea şi cumpătarea.
Ţăgşor; 4. G. Hintea: Despre Asociaţiune; 5. Ioan P o p : Despre
portul naţional. Ţagul-mare: 6. G. Hintea: Despre Asociaţiune; 7.
Oct, Florian: Despre alcool; 8. Nic. Grecu: Despre şcoală. Buda
telec: 9. G. Hintea: Despre Asociaţiune; 10. Oct. Florian: Despre
alcool; 11. Ioan P o p : Despre legea de câmp.
V. Cursuri de analfabeţi: 2. In Ţăgşor, ţinut de preotul Oct.
Florian cu 1 elev. Ţagul-mare, ţinut de preotul Ioan Pop cu 25 inşi
VII. Averea: 387 cor. 33 fii. Dr. Emil Mureşan, director.
56. Murăş-Ludoş.
II. Numărul agenturilor: 7. In Murăş-Ludoş, Murăş-Lechinţa,
Hădărău, Vaideiu, Velcheriul-de-Câmpie, Şacalul de-Câmpie şi Grind-
Cristur. *
III. Numărul bibliotecilor: 14. In Murăş-Ludoş 300 voi., Velche
riul-de-Câmpie 250 voi., Murăş-Lechinţa 50 voi., Vaideiu 35 voi.,
Şeulia-de-Câmpie 50 voi., Murăş-Dateş 35 voi., Chimitelnicul-de-
Câmpie 50 voi., Căpuşul-de-Câmpie 25 voi., Iclănzel 25 voi., Grebe-
nişul-de-Câmpie 25 voi., Bogata-de-Murăş 25 voi., Grind-Cristur 25
voi., Săcalul-de-Câmpie 25 voi. şi Hădărău cu 25 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 8 în 3 comune. In Hădărău: 1. Ioan
Boeriu: Despre Asociaţiune; 2. A. Badiu: Despre meserii şi negoţ;
3. Dr. I. Caliani: Despre testamente şi contracte. Şeulia-de-Câmpie:
4. Dr. I. Olteanu: Despre Asociaţiune; 5. Oct. Popa: Despre edu
caţie; 6. Dr. I. Caliani: Despre testamente şi contracte. Lechinţa-de-
Murăş: 7. Ioan Boeriu: Despre foloasele învăţăturii; 8. Ioan Oltean:
Despre tovărăşii şi reuniuni.
21*
- 276 —

VI. Cursuri de analfabeţi: 3. In Cheta, ţinut de cantorul bise
ricesc cu 15 inşi. Hădărău, ţinut de preotul Oct. German cu 20 inşi.
Cicad, ţinut de cantorul bisericesc cu 10 inşi.
Ioan Boeriu, director.
57. Murăş-Oşorheiu.
II. Numărul agenturilor: 11. In Săbad, Niraştău, Sân-Mărtinul-de-
Câmpie, Milaşel, Bozed, Pogăceaua, Moişa, Băla, Mădăraş, Chibelea
şi Riciu.
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Nazna, Riciu, Săbad, cu câte 129
voi., Murăş-Oşorheiu cu 280 voi., Băla cu 50 voi. şi Chibelea cu
50 voi.
IV. Numărul prelegerilor 55 în 17 comune: In Bardoş: 1. Vasile .
Bucur: Despre credit şi împrumut; 2. E. Drăgan: Roiul părinţilor şi
al învăţătorului în educaţia copiilor; 3. Dr. I. Pantea: Sfaturi iuridice.
Săbad: 4. V. Bucur: Despre credit şi împrumut; 5. E. Drăgan: Rolul
părinţilor şi al învăţătorului în educaţia copiilor; 6. Dr. I. Pantea:
Sfaturi iuridice. Ceuaş: 7. V. Tătar: Despre Asociaţiune; 8. Ion Fle-
şeriu: Grădina de legumi şi pomărit; 9. Danilă S a s u : Rolul părin
ţilor şi al învăţătorului în educaţia copiilor. Moişa: 10. V. Tătar:
Despre Asociaţiune; 11. Ion Fleşeriu: Grădina de legumi şi pomărit;
12. Emil Andreşan: Despre limbă. Medieşfalău: 13. Dr. Bucur Băra:
Rolul bisericii şi al Asociaţiunii; 14. Nic. Oprean: Cum să înfiinţăm
şi să conducem o prăvălie; 15. Dr. B . Băra: Sfaturi iuridice. Murăş-
cristur: 16. Ca sub 13; 17. Ca sub 14; 18. Ca sub 15. Pogăceaua:
19. N. Vulcu: Despre Asociaţiune; 20. Dr. Iosif C o m e s : Sfaturi dof-
toreşti; 21. Filip Pop: Despre bunele moravuri; 22. Teodor B a d :
Grădina de legumi şi pomărit. Mădărasul-de-Câmpie: 23—26. Cele
de sub 1 9 - 2 2 . Sântana-de Murăş: TI. V. Tătar: Biblioteca poporală
a Asociaţiunii; 28. E. Drăgan: Creşterea copiilor; 29. Candin Coma-
nescu: Foloasele şi scăderile împrumuturilor. Chinar: 30—32. Cele
de sub 27—29. Niraşteu: 33. Dr. B . Băra: Să ne înmulţim cunoştin
ţele prin cetit; 34. Âl. Brumariu: Despre stupărit; 35. Dum. Vidri-
ghin: Despre greşelile poporului; 36. Dr. B. Băra: Sfaturi din dreptul
privat. Molomfalău: 3 7 - 4 0 . Cele de sub 3 3 - 3 6 . Hărţeu: 41. Dr. I.
Pantea: Despre Asociaţiune; 42. Arcadie Luchin: Despre credinţele
deşarte; 43. Nic. Oprean: Despre negoţ; 44. Dr. I. Pantea: Sfaturi
din dreptul privat. Nazna: 45 48. Cele de sub 41—44. Bandulde-
Câmpie: 49. C. Comanescu: Despre cooperative; .50. Dr. I. Pantea:
Sfaturi din dreptul privat. Oroiul-de-Câmpie: 51—52. Cele de sub
49—50. şi 53. Dion. Decei: Momente din istoria bisericească gr.-cat.
rom. Sâncraiul-de-Murăş: 54. V. Tătar: Despre cooperative; 55. Dă-
nilă Sasu: Rolul învăţătorului şi al părinţilor în creşterea copiilor.
V. Numărul conf. şi reprezentaţiilor artistice: 1. In Băla: O se
rată muzicală-declamatorică, ţinută de teologii români din Blaj.
— 277 —
VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Chibelea, ţinut de preotul V.

Tătar cu 12 inşi. Ceuaş, ţinut de preotul Alex. Brumariu cu 26 inşi.
Dr. Ioan Pantea, director.
58. M u r ă ş - U i o a r a .
II. Numărul agenturilor: 5. In (Jioara-de-sus, Şpălnaca, Botez,
Noşlac şi Gâmbuţ.
III. Numărul bibliotecilor: 5, în cele 5 agenturi.
IV. Numărul prelegerilor: 9, în 3 comune. In Găbud: 1. Liviu
Bran: Despre cruţare; 2. Grig. Pădureanu: Despre biserică şi şcoală;
3. Eugeniu Ciungan: Despre unele cauze ale sărăciei poporului.
Alecuş: 4—6. Cele de 'nainte, de aceiaşi. Fârâu: 7—9. Cele de 'nainte,
de aceiaşi.
VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Cecălaca, ţinut de preotul Aug.
Trif cu 14 inşi. Gâmbuţ, ţinut de preotul Iuliu Bucur şi înv. Dionisie
Negrea cu 40 inşi.
Emil Pop, director.
59. Năsăud.
II. Numărul agenturilor: 33. în Rebrişoara, Rebra-mare, Parva,
Nepos, Feldru, Ilva mare, Leş, Ilva-mică, Maier, Salva, Telciu, Mocod,
Tăurea, Luşca, Hordou, Mintiul-românesc Nimigea-românească, Mititei,
Runc, Zagra, Găureni, Suplai, Poienile, Zăgrei, Bichigiu, Romuli,
Rodna-nouă, Rodna-veche, Coşna, Sângeorgiul-românesc, Măgura,
Poiana şi Prislop.
III. Numărul bibliotecilor: 33. în Rebrişoara cu 93 voi., Rebra-
mare cu 40 voi., Parva cu 30 voi., Nepos cu 150 voi., Feldru cu
60 voi., Ilva-mare cu 276 voi., Ilva-mică cu 45 voi., Leş cu 40 voi.,
Maier cu 170 voi., Telciu cu 40 voi., Mocod cu 30 voi., Tăurea cu
30 voi., Năsăud cu 287 voi., Zagra cu 30 voi., Lupşa cu 30 voi.,
Salva cu 30 voi., Hordou cu 30 voi., Mititei cu*"*3u voi., Mintiul-
român cu 82 voi., Runc cu 30 voi., Bichigiu cu 50 voi., Romuli cu
30 voi., Suplai cu 30 voi., Poieni cu 30 voi., Găureni cu 30 voi.,
Nimigea-românească cu 30 voi., Rodna-veche cu 30 voi., Rodna-
nouă cu 30 voi., Coşna cu 30 voi., Sângeorgiul-român cu 30 voi.,
Prislop cu 30 voi., Măgura cu 30 voi. şi Poiana cu 40 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 163, în 33 comune. In Năsăud: 1. I.
Pecurariu: Prelegerile poporale ca factor cultural; 2. Ant. Hangea:
Foloasele învăţăturii; 3. Dr V. S e n i : Sfaturi igienice. Rebrişoara:
4. I. Pecurariu: Despre Asociaţiune; 5. E. Tişca: îndemnuri la muncă;
6. Dr. E. Precup: Sfaturi gospodăreşti; 7. A. Precup: Despre înso
ţirile rele; 8. A. Precup: Istoria fondurilor grăniţăreşti; 9. A. Precup:
Moralitatea ca mijloc de fericire trupească şi sufletească; 10. Macedon
— 278 —
Ciuta: Soiul vitelor şi îngrijirea lor; 11. M. Ciuta: Altoirea pomilor;

12. Dem. Irini: îndemnuri practice privitoare la negoţul cu lapte;
13. Ioan Rus: Foloasele reuniunilor de consum; 14. Nic. P o p : Spri
jinirea însoţirilor; 15. A. Precup: Rolul Asociaţiunii; 16. t . Tişca:
Despre datoriile uşuratice şi cruţare; 17. Dr. E. Precup: Foloasele
ştiinţei de carte. Prislop: 18. Macedon Linul: Rolul Asociaţiunii;
19. I. B o j o r : Sfaturi economice şi igienice; 20. Mac. Linul: Scopurile
Asociaţiunii. Parva: 21. V. Bichigeanu: Rolul Asociaţiunii; 22. A.
Hangea: Folosul ştiinţei de carte; 23. V. Bichigeanu: Despre dra
gostea de Dumnezeu; 24. Vasile C o ş b u c : Datorinţa părinţiloi de
a-şi trimite copiii Ia şcoală; 25. G. Ciocârlă: Despre curăţenie. Rebra-
mare: 26. Ignaţiu Seni: Sfaturi practice; 27. V. Bichigeanu: Despre
dragostea de Dumnezeu; 28. A. Hangea: Rolul Asociaţiunii. Luşca:
29. I. S e n i : Sfaturi,practice; 30. Victor Motogna: Rolul Asociaţiunii;
31. Leonida P o p : îndemnuri economice. Mlntlul-românesc: 32. Mac.
Linul: Rolul Asociaţiunii; 33. Emil Tişca: îmbrăţişarea meseriilor şi
a negoţului; 34. V. Bichigeanu: Feriţi-vă de procese; 35. I. Bulbuc:
Folosul meseriilor la poporul nostru; 36. Oct. Bulbuc: Despre tovă
răşii şi foloasele lor; 37. Oct. Bulbuc: Mijloacele promovării cultu
rale şi economice a ţăranului. Tăure: 38. M. Linul: Rolul Asociaţiunii;
39. E. Tişca: Datoriile uşuratice şi urmările lor; 40. V. Bichigeanu:
Feriţi-vă de procese. Nlmigea-românească: 41. M. Linul: Rolul Aso
ciaţiunii; 42. A. Hangea: Folosul ştiinţei de carte; 43. V. Bichigeanu:
Despre păstrare. Salva: 44. E. Mărcuş: Rostul Asociaţiunii; 45. V.
Motogna: Urmările rele ale proceselor; 46. I. Mărgineanu: Folosul
ştiinţei de carte; 47. I. Morar: Muncă şi cruţare, lene şi risipă; 48.
Teod. Zăgreanu: Foloasele ştiinţei şi învăţăturii; 49. Nic. Mihaese:
Boalele vitelor şi vindecarea lor; 50. Leon Marton: Despre pomărit;
51. Anton Palfi: Folosul măestriilor şi economia raţională; 52. I. Fi-
limon: Economia de câmp şi mijloacele de îmbunătăţire. Hordou:
53. T. Şimon: Sfaturi practice pentru economi; 54. Olimpiu Ghiţa:
Rolul cultural al Asociaţiunii; 55. Vasile Bichigeanu: Foloasele în
văţăturii. Telciu: 56. Ant. Hangea: Rolul Asociaţiunii; 57. Olimpiu
Ghiţa: Foloasele învăţăturii. Romull: 58. Ant. Hangea: Rolul Aso
ciaţiunii; 59. Olimpiu Ghiţa: Foloasele învăţăturii; 60. Ioan Bal:
Datorinţele părinţilor faţă de creşterea copiilor; 6 1 . Teod. Irimieş:
Despre .stupârit. Bichlglu: 62. Damian P o p : Folosul prelegerilor po
porale; 63. I. Braicu: Prăsirea vitelor cornute; 64. Tănase Rus: Fo
losul ştiinţei de carte; 65. D. P o p : Cine are carte, are parte; 66.
A. Rus: Teatrul şi scopurile lui; 67. I. Braicu: Biserica şi şcoala;
68. D. P o p : Contra emigrării în America; 69. I. Braicu: Luxul, ruina
satelor noastre. Poieni: 70. V. Bichigeanu: Rolul Asociaţiunii; 71. C.
Sânjuanu: Urmările rele ale proceselor; 72. Ol. Ghiţa: Foloasele în
văţăturii. Qăurenl: 73. OI. Ghiţa: Rolul Asociaţiunii; 74. D. Rus:
Sfaturi de folos pentru economi. Suplalu: 75. V. Bichigeanu: Rolul
Asociaţiunii; 76. C. Sânjuanu: Urmările rele ale proceselor; 77. Al.
Viciu: Creşterea şi nutrirea vitelor; 78. Al. Viciu: Prăsirea galiţelor.
Nepos: 79. Şt. Scridon: Rolul Asociaţiunii; 80. Leon Bancu: Cru
ţarea şi duşmanii ei; 81. Ol. Ghiţa: Sfaturi practice; 82. Gh. Moldovan:
— 279 —
Programul economic al Asociaţiunii; 83. Gh. Moldovan: Creşterea

copiilor; 84. P. Rogneanu: Necesitatea de-a înfiinţa cooperative;
85. Simion P o p : Poveţe economice; 86. Andron Petri: Aratul adânc
şi de toamnă; 87. Virginia Grivase: Industria casnică a văpsitului
lânei; 88. Gh. Moldovan: Foloasele prelegerilor poporale. Feldru:
89. Şt. Scridon: Rolul Asociaţiunii; 90. L. Bancu: Cruţarea şi duş
manii ei; 9 1 . Ol. Ghiţa: Sfaturi economice; 92. E. Ştefănuţiu: Patima
beţiei; 93. E. Ştefănuţiu: Datorinţele părinţilor faţă de copii; 94. E.
Ştefănuţiu: Regulile de vieaţă ale fiecărui creştin; 95. Gr. Onoaie:
Reuniunile de consum. Uva-mică: 96. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii;
97. V. Bichigeanu: Despre păstrare; 98. I. Bojor: Sfaturi practice;
99. Mac. P o p : Lipsa ştiinţei de carte la poporul din Uva-mică. Sân-
georgiul-român: 100. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 101. V. Bichigeanu:
Despre păstrare; 102. I. Bojor: Sfaturi economice; 103. A. Chinteuâhu:
Scopul şezătorilor poporale; 104. I. S o h o r c a : Pomăritul; 105. I. So-
horca: Despre Asociaţiune; 106. A. Şorobetea: Sfaturi de folos pentru
economi; 107. A. Chinteuanu: Despre moralitate; 108. A. Şorobetea:
Din păcatele poporului; 109. A. Şorobetea: Comparaţie între grăni
cerii cei vechi şi cei de astăzi; 110. A. Mihăila: Creşterea copiilor;
111. P. Damian: Folosul cetitului şi al scrisului; 112. I. Sohorca:
Despre reuniuni; 113. M. Lupoaie: Despre primele ajutoare în ne
norociri; 114. M. Lupoaie: Din istoria regimentului II. de graniţă;
115. A. Chinteuanu: Soiurile şi prăsirea vitelor. Maieru: 116. E.
Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 117. A. Hangea: Folosul ştiinţei de carte;
118. E.Mărcuş: Dragostea de Dumnezeu. Rodna-veche: 119.1.Pecurariu:
Despre scopurile Asociaţiunii. Rodna-nouă-Şanţ: 120. I. Pecurariu:
Despre scopurile Asociaţiunii; 121. Pam. Grapini: Cauzele ruinei şi
ale înaintării; 122. PI Grapini: Libertatea şi lumina ca factori ai pro
gresului; 123. M. Cotul: Sărăcia, munca şi fericirea; 124. P. Grapini:
Munca raţională şi cruţarea; 125. V. Tămaş: Sfaturi de folos pentru
ţărani; 126. P. Grapini: Biserica ca scut al limbii; 127. M. Cotul:
Luxul şi lenea; 128. P. Grapini: Despre emigrări; 129. M. Cotul:
Despre purtarea morală; 130. P. Grapini: Despre alcoolism; 131. V.
Tămaş: Lucrarea raţională a pământului; 132. P. Grapini: Despre
lux; 133. V. Tămaş: îngrijirea vitelor şi nobilitarea lor; 134. P. Gra
pini: Datoriile unui soldat bun. Ilva-mare: 135. T. Şimon: Rolul
Asociaţiunii; 136. V. Bichigeanu: Urmările rele ale beţiei; 137. L.
Leonte: însemnătatea ştiinţei de carte şi noua lege electorală. Leş:
138. I. B o j o r : Sfaturi economice şi igienice; 139. Dr. E. Precup:
Rolul Asociaţiunii; 140. L. Bancu: Cruţarea şi duşmanii ei. Poiana:
141. Dr. E. Precup: Rolul Asociaţiurii; 142. I. Bojor: Sfaturi econo
mice şi igienice; 143. Şt. Buzila: Legătura între biserică şi şcoală.
Măgura:-144. Dr. E. Precup: Rolul Asociaţiunii; 145. I. Bojor: Sfa
turi economice şi igienice; 146. Zah. Bulbuc: Despre învăţătură şi
hărnicie; 147. Alexe Mureşianu: Despre curăţenie. Coşna: 148. Gh.
Truţia: Sfaturi practice; 149. Const. Flămând: Despre beutură şi
procese. Zagra: 150. Alex. Pălăgieşiu: Rolul Asociaţiunii; 151. E.
Tişca: Despre împrumuturi uşuratice şi cruţare; 152. A. Hangea:
Foloasele ştiinţei de carte. Mocod: 153. Al. Pălăgieşiu; Rolul Aso-
— 280 —
ciaţiunii; 154. E. Tişca: Despre meserii şi negoţ; 155. A. Hangea:

Foloasele ştiinţei de carte. Rebrişoara: 156. E. Mărcuş: Vederi şi
oraşe mai însemnate din România; 157. V. Motogna: Pictorul Gri-
gorescu. Mititei: 158. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 159. Dr. E.
Precup: Sfaturi de folos; 160. E. Mărcuş: Dragostea de Dumnezeu.
Runc: 161. E. Mărcuş: Rolul Asociaţiunii; 162. Dr. E. Precup: Sfa
turi gospodăreşti; 163. E. Mărcuş: Dragostea de Dumnezeu.
ferenţe: Năsăud: 1. A. B e n a : Progresele ştiinţei;,2. Dr. V. Onişor:
Domnia lui Cuza-Vodă; 3. Dr. Nicolae Drăganu: începuturile litera
turii româneşti; 4. V. Motogna: Chestiunea orientală şi răsboiul bal
canic; 5. E. Mărcuş: Industria calorică electrică; 6. V. Bichigeanu:
Poetul Şt. O. Iosif; 7. Pavel Tofan: Omul în luptă cu microbii; 8.
Alexe Candale: Vilegiatura la Romani.
Ioan Pecurariu, director.
6 0 . Nocrich.
II. Numărul agenturilor: 15. în comunele: Alţina, Bendorf,
Chirpăr, Cichindeal, Cornăţel, Fofeldea, Ohijasa-superioară, Ghijasa-
inferioară, Hosman, Ilimbav, Marpod^Nocrich, Nucet, Săsăuş şi Vurpăr.
III. Numărul bibliotecilor: 15. în Alţina cu 22 voi., Bendorf cu
171 voi., Chirpăr cu 39 voi., Cichindeal cu 34 voi., Fofeldea cu
50 voi., Ghijasa-inf. cu 38 voi., Ghijasa-superioară cu 18 voi., Ilimbav
cu 140 voi., Marpod cu 42 voi., Nocrich cu 100 voi., Nucet cu 37 voi.,
Săsăuş cu 18 voi., Cornăţel cu 80 voi., Hosman cu 83 voi. şi Vurpăr
cu 49 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 3, în 2 comune. în Chirpăr: 1. Ioan
Alexandru: îmbunătăţirea pământului prin gunoire. Alţina: 2. Acelaş
despre acelaş subiect; 3. Dr. Enea Andrea: Despre testamente.
VIII. Observaţiuni. Prin comune se abonează tot mai multe foi
poporale. Oamenii întorşi din America au început a introduce obice
iuri rele. Petrecerile cu teatru şi cântece ajută mult la deşteptarea
poporului. Nicolae Petra-Petrescu, director.
61. Orade.
S'a reorganizat la 8 Iunie 1914.
Iile Stan, director.
62. Orăştie.
II. Numărul agenturilor: 4. In Romos, Vinerea, Geoagiul-de-jos
şi Rapoltu-mare.
- 281 -
III. Numărul bibliotecilor: 4. In Romos cu 26 voi., Vinerea cu

31 voi., Geoagiul-de-jos cu 107 voi. şi Rapoitu-mare cu 40 voi.
VI. Averea despărţământului: 249 cor. 24 fii.
N'a înaintat raport pe 1913. Datele sunt din 1912.
Dr. Aurel Vlad, director.
63 Oraviţa.
II. Numărul agenturilor: 6. Răcăşdia, Ciuchici, Broşteni, Vraniuţ,
Iladia şi Foratic.
III. Numărul bibliotecilor: 4. In Ciuchici, Broşteni, Răcăşdia şi
Vraniuţ.
IV. .Numărul prelegerilor 3 în 3 comune. In Ciuchici: 1. O.
Balota: Despre meserii. Vraniuţ: 2. Dr. P. Cornean: Chestiuni fi
nanciare. Comorişte: 3. Dr. Mihaiu Gropşianu: Despre tovărăşii.
VIII. Observaţiune, In Comorişte s'a înfiinţat o însoţire sistem
Raiffeisen.
/. E. Ţieranu, director.
64. P a n c i o v a .
II. Numărul agenturilor: 5, Satu-nou, Alibunar, Uzdin, Seleuş
şi Sânmihaiu.
III. Numărul bibliotecilor: 5, în fiecare agentură cu câte 40—70 voi.
IV. Numărul prelegerilor 11 în 2 comune. In Satu-nou: 1. Petru
Stoica: Pregătirea fluidului de calciu şi întrebuinţarea lui la pomi;
2. Anton Balea: Idealul vieţii; 3. Romul Balnojan: Despre unele ră
tăciri ale poporului; 4. Traian Boleanţiu: Casa culturală; 5. Dr. Şt.
Pascu: Activitatea agenturei «Asociaţiunii» din Comloşul-mare; 6. Patri-
chie Rămneanţu: Despre asigurări. Petrovaselo: 7. Romul Teoreanu:
Despre legumărit; 8. Ioanichie N e a g o e : Despre diferite secte; 9. Liviu
Popescu: Banul şi însemnătatea lui; 10. Const. Dimian: Vieaţa Sf.
Apostol Pavel. 11. Nicolae Ţinţariu: Despre şcoală şi cetirea foilor.
Petru Stoica, director.
65. Reghin.
S'a reorganizat la 9 Octomvrie 1913.
I. Numărul comunelor: 3 1 .
III. Numărul prelegerilor: 1. In Reghin: O. C. Tăslăuanu: Despre
poetul Şt. O. Iosif.
Dr. Ioan fiarşa, director.
— 282 —
66. Râciu.
II. Numărul agenturilor: 8
III. Numărul bibliotecilor: 2, în Băla şi Râciu.
IV. Numărul prelegerilor: Raportul spune: «S'au ţinut prelegeri
aproape în toate comunele». Nu indică însă numărul şi subiectul lor,
nici numele prelegătorilor.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: 1 con-
ferenţă. In Băla: «Despre cruţare», ţinută de Ioan Bozdog, cleric.
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Râciu, ţinut de învăţătorul Teodor
Bad cu 5 elevi.
Alexandru Târnoveanu, director.
67 Sălciua.
II. Numărul agenturilor: 4. In Lupşa, Sălciua-de-jos, Ocolişul-
mare şi Ponor.
III. Numărul bibliotecilor: 4. In Lupşa cu 49 volume, Ponor cu
38 voi., Sălciua-de-jos cu 196 voi. şi Ocolişul-mare cu 30 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 6, în 4 comune. In Ocolişul-mare:
1. Iosif P o p : Despre alcoolism; 2. Dr. Vaier Moldovan: Căile ce duc
la înaintarea poporului; 3. Dr. Ioan Giurgiu : Poezia lui George Coşbuc.
Ofenbaia: 4. Lazar Chirilă: Mama lui Andreiu Şaguna. Cioara-de-sus:
5. Acelaş, despre acelaş subiect. Lupşa: 6. Acelaş, despre acelaş
subiect.
V. Numărul confer, şi reprez. artistice: 5. Conferenţe ţinute în
Ofenbaia despre chestiuni economice, culturale şi religioase de direc
torul Vasile Gan. In Ofenbaia, Lupşa, Sâlciua-de-sus şi Ponor s'a ţinut
câte o serată, împreunată cu teatru, declamaţii şi cântece.
Vasile Gan, director.
68. Sălişte.
II. Numărul agenturilor: 15. In comunele: Aciliu, Armeni, Gu-
rarâului, Mag, Săcel, Sibiel, Topârcea, Orlat, Tilişca, Vale, Sălişte,
Galeş, Cacova, Amnaş şi Alămor.
III. Numărul bibliotecilor: 15. In Aciliu cu 185 voi., Amnaş cu
76 voi., Alămor, Cacova cu 750 voi., Galeş cu 118 voi., Sălişte cu
2239 voi., Sibiel cu 1156 voi., Tilişca cu 1056 voi., Topârcea cu
394 voi., Gurarâului cu 764 voi., Mag cu 197 voi., Vale cu 381 voi.,
Orlat cu 553 voi., Armeni cu 50 voi. şi Săcel cu 231 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 102 în 11 comune. In Aciliu: 1. E.
Stoica: Cetiri din diferiţi autori; 2. E. Stoica: Despre Aurel Vlaicu;
3. E. Stoica: Urzirea neamului românesc; 4. E. Stoica: învăţăminte
— 283 —
din vieata lui Şaguna; 5. 1. Pop: Icoane din vieaţa poporului nostru;
6. E. Stoica: Sfaturi din economia de casă; 7. E. Stoica: Aerul şi
însemnătatea lui. Cacova: 8. I. Hanzu: Situaţia Românilor după răs-
boiul balcanic; 9. I. Hanzu: Din trecutul comunei Cacova; 10. Şt.
Stroia: Cetiri din diferiţi autori; 11. O. Tămaş: Cetiri din diferiţi
autori; 12. I. Hanzu: Lupta noastră din comitate. Galeş: 13. N. Ră-
chiţan: Unirea şi urmările ei; 14. N. Răchiţan: însemnătatea reuniu
nilor de înmormântare; 15. I. Răchiţan: Convertirea mitropolitului
Şaguna; 16. M. Popoviciu: Boalele lipicioase; 17. Ilie losof: Mama
mitropolitului Şaguna. Gurarâului: 18. Ioan Manta: Trecutul nea
mului românesc; 19. Ioan Manta: Ştefan cel Mare şi luptele lui;
20. Ioan Manta senior: Altarul mănăstirii Putna; 2 1 . 1. Manta sen.:
Sfârşitul lui Ştefan cel Mare; 22. I. Manta sen.: Ioan Huniade; 23.
I. Manta sen.: Revoluţia lui Horia; 24. I. Manta sen.: Din trecutul
comunei Gurarâului. Mag: 25. A. Vlad: Foioasele întrunirilor; 26.
G. Ittu: Mama lui Şaguna; 27. G. Ittu: Pomăritul; 28. A. Vlad: Ro
manii; 29. A. Vlad: Lucrarea raţională a pământului; 30. A. Vlad:
Legea electorală. Orlat: 3 1 . I. Agârbiceanu: Ţările locuite de Ro
mâni; 32—36. Diverşi: Ţara Basarabilor (cetire). Sălişte: 37.' Dr. I.
Lupaş: Despre foloasele prelegerilor; 38. I. Popa: însemnătatea
slujbelor bisericeşti; 39. A. German: începutul credinţei creştine la
poporul român; 40. Dr. I. Lupaş: Luptele Mărginenilor cu Saşii;
41. I. Steflea: Despre sf. liturghie; 42. I. Iacob: Soartea bisericii
creştine în timpul emigrării popoarelor; 43. I. Crişan: Asigurarea
vitelor; 44. Dr. N. Bălan: Puterea învăţăturii creştine în biserică;
45. Dr. S. Dragomir: Luptele Săliştenilor pentru păstrarea credinţei
strămoşeşti; 46. Dr. L. Borcia: Universalism şi naţionalism; 47. Dr. I.
Lupaş: Rostul clădirii Căminului cultural; 48. Dr. N. Calefariu: Isto
ricul Căminului cultural; 49. Dr. N. Comşa: Despre reuniuni; 50. I.
Oţoiu: Despre pomărit; 5 1 . Dr. I. Lupaş: Poeziile poetului P. Cerna;
52. Dr. I. Lupaş: însemnătatea reuniunilor de femei; 53. I. Popa:
Vieaţa lui Isus; 54. Dr. N. Calefariu: Conferenţă la deschiderea Căminului
cultural. 55. Dr. I. Lupaş: A Vlaicu; 56. D. Lăpădatu: Muncă şi cruţare;
57. I. Popa: Răsboiul Românilor pentru neatârnare; 58. Dr. I. Lupaş:
Şt. O. Iosif şi Ilarie Chendi; 59. Dr. D. Borcia: Cetire din scrierile lui
Ibsif şi Chendi; 60. I. Steflea: Despre curăţenie; 61. Dr. I. Lupaş:
Şaguna şi copiii; 62. I. Popa: Importanţa cărţilor de cetit; 63. P. Giura:
Casa părintească. Săcel: 64. V. P o p : îndreptarea unor scăderi ob
servate la poporul nostru; 65. Aurelia P o p : Despre curăţenie; 66.
Aron Flucuş: Gheorghe Bariţiu; 67. Aurelia Pop: Despre Aurel Vlaicu;
68. A. Flucuş: Despre igienă; 69. G. Miha: Andreiu Şaguna; 70. I.
Patachi: Scopurile Asociaţiunii; 71. M. Popoviciu: Defectele vitelor,
în urma cărora se poate strică târgul; 72. A. Flucuş: Alcoolul şi
urmările lui. Slblel: 73. I. Popa: Vederi din România; 74. V. Popo
viciu: însemnătatea slujbelor dumnezeieşti; 75. 1. Dobrota: Comba
terea emigrărilor; 76. V. Popoviciu: Epoca lui Şaguna; 77. i. Topâr-
ceanu: Cum trebuie să se facă arătura; 78. V. Popoviciu: Despre
Sf. Liturghie; 79. I. Dobrotă: Sărbătorile băbeşti; 80. V. Popoviciu:
Despre Sf. Liturghie; 81. N. B e m b e a : Pământul şi gunoirea lui; 82.
— 284 —
N. B e m b e a : Despre alcoolism. Tilişca: 83. D. Săroiu: Şcoala şi bine

facerile ei; 84. I. Iosof: Portul şi însemnătatea lui; 85. D. Săroiu:
Despre Aurel Vlaicu; 86. I. Bratu: Cetire din Tolstoi; 87. G. Păcu-
rariu: Şaguna ca binefăcător; 88. Măria luga: Cetire din «Vatra fa
miliară»; 89. M. Popoviciu: Grija vacilor de fătat; 90. I. Crişan:
Asigurarea vitelor; 91. P. luga: Beţia şi urmările ei; 92. I. Voina:
Despre asigurare; 93. P. luga: Cetire din diferiţi autori. Topârcea:
94. C. Schiau: Explicarea şi scrierea numerelor; 95. I. Ştirban: Despre
gunoire; 96. V. Suciu: Cultivarea trifoiului; 97. V. Părăianu: Com-
putul; 98. C. Schiau: Despre bani; 99. 1. Isac: Trecutul bisericii
noastre; 100. V. Părăianu: Cetire din I. Agârbiceanu; 101. V. Suciu:
Deosebirea dintre biserica gr.-ort. şi cea gr.-cat. 102. V. Suciu: Cul
tivarea luţernei.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: S'au ţinut multe şezători
şi serbări şcolare.
VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Sibiel, ţinut de învăţătorii N.
Bembea şi 1. Dobrota cu 7 inşi.
Dr. Nicolae Calefariu, director.
69. Sânmiclăuşul-niare.
N'a înaintat raport. Dr. Nestor Oprean, director.
70. Sătmar.
I. Numărul comunelor: 40. (numai comunele cu poporaţie
românească).
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Mădăraş cu 82 voi., Medişa
54 voi., Gerăuşa 54 voi., Hodişa 54 voi., Lipou 86 voi. şi Dorolţ
cu 80 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 3 în 2 comune. In Mădăraş: 1. Dr. Aug.
Mircea: Despre însoţiri. Hodişa: 2. Acelaş, despre acelaş subiect.
Mădăraş: 3. M. Vaida: Abuzurile şi viţiile dela pomenile morţilor.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice: In Mădăraş un concert,
în Hodişa o reprezentaţie teatrală.
Ludovic Mărcuş, director.
71. Sebeş.
II. Numărul agenturilor: 19. In Lancrăm, Pianul-de-jos, Pianul-
de-sus, Răchita, Sebeşel, Săsciori, Loman, Cacova, Laz, Răhău, Deal,
Câlnic, Vinţ, Daia, Cioara, Cut, Şugag, Tărtăria şi Strugar.
III. Numărul bibliotecilor: 19, în cele 19 agenturi, cu 40—150
volume.
IV. Numărul prelegerilor: 20, în 9 comune. In Sebeş: 1—2.
Dr. S e b . Stanca: Vieaţa lui Isus. Laz: 3. Ioan Pavel: Creşterea ra-
— 285 —
ţională a copiilor; 4. Dr. S. Stanca: Vieaţa lui Isus. Câlnic: 5. Dr. S.

Stanca: însemnătatea Asociaţiunii; 6. Idsif G o i a : Despre asigurări;
7. Dr. S e b . Stanca: Vieaţa lui Isus. Pianul-de-jos: 8. Dr. S. Stanca:
însemnătatea Asociaţiunii; 9. Enea Medean: Despre cambii; 10.
Dr. S. Stanca: Vieaţa lui Isus. Loman: 11. Gh. Albu: Reuniunile de
înmormântare; 12. Dr. D. Ştefan: Din legile ţării; 13. Al. Duvlea:
Cauzele sărăciei. Vinţ: 14. Ambr. Tătar: Pomăritul; 15. E. Medean:
Despre asigurări; 16. Dr. S e b . Stanca: Despre sănătate. Sebeşel: 17.
Dr. S. Stanca: Despre sănătate; 1 8 . E. Medean: Băncile poporale;
19. Dr. S. Stanca: Vieaţa lui Isus. Planul-de-sus: 20. Dr. S. Stanca:
Momente din Istoria Pianului.
V. Numărul conf. şi reprez. artistice:
VI. Cursuri de analfabeţi: nu s'au ţinut.
• VII- Averea despărţământului: 10 cor. 13 fii. şi 1013 cor. 15 fii.
fondul casei culturale. Serglu Medean, director.
72. Seini.
S'a înfiinţat la 28 Noemvrie 1912. Pe 1913 n'a înaintat raport.
I. Numărul prelegerilor: 11. Teologii din Gherla au ţinut 11
prelegeri în 5 comune.
II. Observaţiune. Pretorele din Seini a oprit prelegerile.
Qeorge Şuta, director.
73. Şercaia.
III. Numărul bibliotecilor: 17.^
IV. Numărul prelegerilor: 2. In Veneţia-de-jos: 1. Iosif Coma-
nescu: Trecutul comunei Veneţia-de-jos; 2. Gh. C o m ş a : Negoţul şi
meseriile.
N'a înaintat raport pe 1913. Hariton Pralea, director.
74. Sibiiu.
I. Numărul comunelor: 3 6 v
II. Numărul agenturilor: 7. In comunele: Sebeşul-de-jos, Bun-

gard, Ocna-Sibiiului, Sadu, Vurpăr, Ruşcior şi Tălmăcel.
III. Numărul bibliotecilor: 22. Avrig cu 320 volume, Boita cu
180 voi., Bungard cu 30 voi., Cristian cu 270 voi., Caşolţ cu 62 voi.,
Hamba cu 104 voi., Noul-săsesc cu 14 voi., Mohu cu 177 voi., Po-
placa cu 260 voi., Răşinari cu 1476 voi., Ruşciori cu 54 voi., Râu-
Sadului cu 178 voi., Sacadate cu 60 voi., Şelimber cu 132 voi., S e -
beşul-de-sus cu 375 voi., Sebeşul-de-jos cu 120 voi., Şura-mare cu
75 voi., Tălmăcel cu 400 voi., Turnişor cu 150 voi., Veştem cu
450 vpl., Vurpăr cu 136 voi. şi Ocna-Sibiiului cu 241.
IV. Numărul prelegerilor: 45, în 13 comune. In Bungard: 1.
Dr. N. B ă l a n : Sfaturi religioase şi morale; 2. Vasile Stoica: Poezia
răsboiului independenţei. Cristian: 3. C. Moldovan: Despre pocăinţă;
— 286 —
4. Naufragiul Titanicului; 5. Cum să trăeşti şi c e să crezi; 6. O în

tâmplare adevărată şi pilda viţei de viie; 7. I. Dopp: Răsboiul din
peninsula balcanică; 8. Despre holeră; 9. Folosirea timpului; 10. Pur
tarea părinţilor faţă de copiii lor; 11. Cum se cumpără vitele în Ame
rica; 12. Florile şi buruienije d e leac; 13. Despre Aurel Vlaicu; 14.
Cum să fim oameni de ispravă? 15. Ştefan Rău: Copilăria şi vieaţa
lui Aurel Vlaicu; 16. Mintea şi norocul; 17. Despre post; 18. Cum
să trăim? 19. Despre Ion Maiorescu; 20. Despre păstrarea sănătăţii.
Loamneş: 21. N. Dorea: Despre sudălmi. Mohu: 22. Dr. N. Bălan:
Sfaturi religioase; 23. V. Stoica: Poezia răsboiului pentru indepen
denţă. Ocna-Sibiiului: 24. Din trecutul Românilor ocneni; 25. I. Oţoiu:
Despre tovărăşii. Ruşciori: 26—27. N. Platoş: Două prelegeri reli
gioase; 28. N. Bârsan: Mama lui Şaguna. Şelimber: 29. Dr. N.
Bălan: Sfaturi religioase; 30. V. Stoica: Poezia răsboiului pentru in
dependenţă. Şura-mare: 31. Dr. N. Bălan: Cum să trăim? 32. V.
Stoica: Poezia răsboiului pentru independenţă. Sebeşul-de-jos: 33.
Dr. P. Roşea: Creşterea copiilor; 34. Dr. I. Mateiu: Despre meserii.
Turnişor: 35. R. Platoş: Despre foloasele învăţăturii; 36. Despre
poeţii Ooga şi C o ş b u c ; 37. Despre naşterea lui Christos; 38. I. Oţoiu:
Despre tovărăşii; 39. S. Oprean: Despre meserii. Ruşciori: 40. Dr. N.
Bălan: Sfaturi morale; 41. V. Stoica: Poezia răsboiului pentru inde
pendenţă. Tălmăcel: 42. Dr. P. Roşea: Sfaturi religioase; 43. V. Stoica:
Poezia răsboiului pentru independenţă. Sibiiu: 44. Dr. N. Bălan:
Foloasele culturii pentru individ şi societate; 45. 1. Oţoiu: Păduchele
de sânge, duşmanul merilor.
Y- Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: Confe-
renţe: în Sibiiu: 1. Dr. I. Lupaş: Şaguna şi Eotvos; 2. Dr. N. Bălan:
Tolstoi şi ideile lui religioase; 3. Dr. Silviu Dragomir: Revoluţia r e
ligioasă a călugărului Sofronie; 4. Acelaş: Revoluţia iobagilor: Horia,
1784; 5. Dr. Emil Precup: Literatura poporană; 6. Dr. Aurel Cră-
ciunescu: Trecerea dela păgânism la creştinism; 7. Victor Stanciu:
Zilele creaţiunii; 8. Ioan Oţoiu: Latifundiile şi mica proprietate;
9. Dr. Eleonora Lemenyi: Evoluţia teatrului francez dela drama li
turgică până la cea clasică; 10. Oct. C. Tăslăuanu: Pictorul Ori-
gorescu (cu proiecţiuni); 11. Ascaniu Crişan: Fizica în desvoltarea
ei d e astăzi; 12. Dr. Eleonora Lem6nyi: Drama clasică şi romantică
franceză;, 13 Dr. Pavel Roşea: Stările sufleteşti anormale; 14. Dr. I.
Mateiu: învăţământul primar din Ungaria. In Slimnic şi Tălmăcel,
Cristian şi Roşia s'au ţinut şezători literare, cu declamări şi cetire
din deosebiţi autori. Reprezentaţii teatrale: în Bungard, Loamneş şi
Şelimber.
VI. Cursuri d e analfabeţi nu s'au ţinut.
Dr. Ioan Stroia, director.
75. Sighet.
S'a înfiinţat la 25 Februarie 1914.
Dr. Vasilie Kindriş, director.
- 287 -
76. S i g h i ş o a r a .
III. Numărul bibliotecilor: 1, în Sighişoara cu 16 volume.
IV. Averea despărţământului: 58 cor. 80 fii.
N'a înaintat raport pe 1913. Dr. Totna Cor/iea, director.
77. Şimleu.
III. Numărul bibliotecilor: 22. In Siciu cu 24 volume, Mal cu
20 voi., Vălcăul-unguresc cu 50 voi., Periceiu cu 22 voi., Maladie cu
22 voi., Hususău cu 23 voi., Pria cu 21 voi., Stârciu cu 20 volume,
Marin cu 20 voi., Iaaz cu 20 voi., Fizeş cu 16 voi., Ipp cu 14 voi.,
Doh cu 24 voi., S u m a cu 26 voi., Sâg cu 31 voi., Marca cu 30 voi.,
Cizer cu 26 vo)., Căţelul-român cu 27 voi., Vălcăul-românesc cu
10 voi., Zalnoc cu 55 voi. şi Şimleu cu 300 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 12.
V. Numărul conferenţelor: 3 şi o şezătoare literară.
VI. Din raportul adunării cercuale din 8 Maiu 1913, se vede, că
despărţământul are 4 însoţiri de credit în comunele: Agriş, Giurtelec,
Hidig şi Sig.
f Vasile Papp, director.
78. Tăşnad.
III. Numărul bibliotecilor: 5. In Santău cu 70 voi., Unimăt cu
140 voi., Hotoan cu 76 voi., Chişfalău cu 123 voi. şi Supurul-de-jos
cu 85 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 1 în o comună. Supurul-de-jos: 1.
Vasile Pătcaş: Despre unire şi bunăînţelegere.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiunilor artistice: In Su
purul-de-jos s'a dat o reprezentaţie teatrală.
Dr. Coriolan Şteer, secr. desp.
79. Teaca.
IIL Numărul bibliotecilor: 7. In Ida mare cu 34 voi., Pintic cu
30 voi., Cqsma cu 25 voi., Uifalău cu 30 voi., Milaşulmare cu 40 voi.,
Hărastăş cu 25 voi. şi Teaca cu 56 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 34 în 13 comune. In Ida-mare: 1. Dr. E.
Bran: Despre meserii; 2. Emil Birtolon: Despre tovărăşii; 3. Teodor
Colţa: Poetul G. Coşbuc. Ormenişul-de-Câmpie: 4. Victor T u r c u :
- 288 -
Legea comunală; 5. Ion Dredăţan: însemnătatea bisericii şi şcolii la

poporul român. Craifalău: 6. I. Dredăţan: însemnătatea bisericii şi
şcolii; 7. Teodor P o p : Despie asocieri. Fărăgău: 8. Ioan Hossu:
Sădirea viei; 9 . 1 . Dredăţan: însemnătatea bisericii şi şcolii. Hărastăş:
10. I. Pintican: Despre igienă; 11. Onoriu Savu: îngrijirea sănătăţii.
MUaşul-mare: 12. P. Radu: Stupăritul; 13. luliu Miclea: Din poeţii
noştri; 14. Simion Chibulcutean: Mania proceselor. Ocniţa: 15. Dr. E.
Bran: Despre meserii; 16. T. Colţa: P o e t u l O . Coşbuc; 17. S. Chi
bulcutean: Mania proceselor. Pintic: 18. Dr. E. Bran: Despre meserii;
19. Dr. I. V e s c a n : Despre testamente; 20. N. S. Aron: Boalele lipi
cioase. 21. T. Colţea: Poetul O. Coşbuc. Posmuş: 22—25 cele de
sub 18—21. Archiad: 26. N. S. Aron: Boalele lipicioase; 27. Dr. I.
Vescan: Despre testamente; 28. On. Savu: îngrijirea sănătăţii. Stupini:
29. S. Chibulcutean: Mania proceselor; 30. Oct. Frăţilă: Luxul în
popor. Logig: 3 1 . N. S. Aron: Boalele lipicioase; 32. Dr. I. Vescan:
Despre testamente. Sântu: 33. N. S. Aron: Boalele lipicioase; 34. On.
Savu: Sfaturi bune pentru economi.
V. Conferenţe şi reprezentaţiuni artistice: O reprezentaţie tea
trală la Teaca.
VI. Cursuri de analfabeţi: 7. In 1. Archiud, ţinut de înv. Ioan
Butnar cu 5 elevi. 2. Budurlău, ţinut de înv. Oct. Frăţilă cu 10 elevi.
3. Logig, ţinut de preotul Toma Furdu cu 5 elevi. 4. Milaşul-mare,
ţinut de înv. Petru Radu cu 48 elevi. 5. Sântu, de înv. Ale'x. Morar
cu 42 elevi. 6. Uifalău, ţinut de preotul Onoriu Savu şi înv. Alex.
Demian cu 18 elevi. 7. Ormenişul-de-Câtnpie, ţinut de preotul Laurian
Vodă cu 6 elevi.
Dr. Eugen Bran, director.
80. Timişoara.
I. Numărul comunelor: 5 1 .
II. Numărul agenturilor: 2. In Begasânmihaiu şi Utvin.
III. Numărul bibliotecilor: 15. Şag cu .102 voi., Becicherecul-mic
cu 97 voi., Bucovăţ cu 87 voi, Sânmihaiul-românesc cu 86 volume,
Hodoni cu 99 voi., Murani cu 98 voi., Bărăteaz cu 93 voi., Călacea
cu 97 voi., Timişoara-Elisabetin cu 76 voi., Chişoda cu 87 volume,
Topolovăţul-mare cu 94 voi., lctar cu 94 voi., Budinţ cu 94 volume,
Bencecul-român cu 88 voi., biblioteca centrală cu 81 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 1. In o comună. In Călacea: 1. Dr. Lau-
renţiu Oanea: Drepturile şi datorinţele unui bun econom.
V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiunilor artistice. Con
ferenţe 3. In Timişoara: 1. Dr. C. Crăciunescu: Robespierre; 2. Dr. Aurel
C o s m a : Schiţe din istoria Românilor; 3. Dr. G. Miculescu: Despre
Aurel Vlaicu.
VII. Averea despărţământului: 4444 cor. 08 fii. şi un fond cultural
de 5000 cor. R o m ^ director.
u l C ă r ă b a ş i u
- 289 -
81. Tinca.
II. Numărul agenturilor: 14. In Batăr, Beliu, Căpâlna, Cociuba,
Coroiu, Gepiş, Giriş, Husasău, Oaşand, Şiad, Tinca, Ucuriş, Tăut şi
Tulea.
III. Numărul bibliotecilor: 14. In Batăr cu 52 volume, Beliu cu
25 voi., Căpâlna cu 26 voi., Cociuba cu 60 voi., Coroiu cu 30 voi.,
Gepiş cu 48 voi., Giriş cu 52 voi., Husasău cu 78 voi., Oaşand cu
20 voi., Şiad cu 50 voi., Tăut cu 10 voi., Tinca cu 90 voi., Tulea cu
30 voi., ucuriş cu 40 voi.
IV. Numărul prelegerilor: 36 în 12 comune. In Batăr: 1. Dr. An-
dreiu Iile: Iubirea cetitului; 2. Dr. A. Penţia: Despre concubinat;
3. Eug. Sibian: Tovărăşiile săteşti. Beliu: 4. Dr. A. Iile: Despre
Asociaţiune; 5. E. Sibian: Din vieaţa lui Isus. Căpâlna: 6. Dr. A.
Iile: Sfaturi economice; 7. Dr. A. Penţia: Despre cartea funduară;
8. G. Dudulescu: Despre beţie; 9. E. Sibian: Superstiţiunile Ia poporul
nostru. Cociuba: 10. Dr. A. Iile: Sfaturi economice; 11. E. Sibian:
însoţirile economice; 12. Dr. A. Penţia: Despre concubinat. Coroiu:
13. Dr. A. Iile: Scopul Asociaţiunii; 14. Romul Barbu: Creşterea vi
telor; 15. Aurel D o b o ş : Despre igienă; 16. E . Sibian: Datini şi obi
ceiuri rele. Gepiş: 17. Dr. A. Iile: Scopul Asociaţiunii; 18. Dr. A.
Penţia: Despre concubinat; 19. G. Dudulescu: Despre beţie; E. Si
bian: 20. Despre porturi. Husasău: 21. Dr. A. Iile: Sfaturi economice;
22. R. Barbu: Păcate româneşti; 23. E. Sibian: Folosirea timpului.
Şiad: 24. Dr. A. Iile: Despre Asociaţiune; 25. R. Barbu: Creşterea
şi îngrijirea pomilor; 26. E. Sibian: Despre negoţ şi meserii. Tinca:
27. E. Sibian: Despre portul românesd lulea: 28. Dr. A. Iile: în
demnuri economice; 29. R. Barbu: Din păcatele noastre; 30. E. S i
bian: Despre muncă, hărnicie şi cruţare. Ucuriş: 3 1 . Dr. A. Iile:
Sfaturi şi îndemnuri economice; 32. R. Barbu: Din păcatele noastre;
33. E. Sibian: Despre muncă, hărnicie şi cruţare. Tinca: 34. E. Si
bian: Despre portul românesc; 35. Acelaş: Despre creşterea vitelor;
36. Acelaş: Despre beţie.
V. Numărul conferenţtlor şi reprezentaţiilor artistice: —.
Vil. Averea despărţământului: 11 cor. 65 fii.
Dr. Andreiu Iile, director.
82. T r e i s c a u n e - C î u c .
D-1 director Constantin Dirnian, protopop, n'a înaintat raport.
Despărţământul n'a funcţionat.
83. Turda.
II. Numărul agenturilor: 1, în Hărastăş.
III. Numărul bibliotecilor: 6. In Turda, Tritu-de-sus,Ceanul-deşert,
Petridul-unguresc, Agârbiciu şi Sân-Mihai.
22
- 290 —
IV. Numărul prelegerilor 13, în 6 comune. In Turda: 1. N. N.:

Despre diferitele soiuri de vite; 2. N. N.: Despre alcoolism. Grind:
3. N. N.: Despre diferitele soiuri de vite; 4. N. N.: Despre alcoolism.
Luna-de-Arieş: 5. Despre diferitele soiuri de vite; 6. Despre alco
olism. Hărastăş: 7—8. Aceleaşi subiecte. Ceanul-mare: 9—10. Ace
leaşi subiecte. Mischiu: 11—12. Aceleaşi subiecte; 13. Igiena copilului.
V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiilor artistice: Confe-
renţe: 15. în Turda: 1. Dr. V. Moldovan: Neamul românesc din
Ungaria; 2. Dr. I. Sârbu: începuturile neamului nostru, până la re
tragerea legiunilor; 3. Iacob Trif: Istoria Românilor până la 1848;
4. Dr. Ioan Boieriu: Istoria anilor 1848 — 4 9 ; 5. Dr. Vaier Moldovan:
Istoria Românilor dela 1848 până azi; 6. Aurel Feneşan: Istoria Mun
teniei până la unirea principatelor; 7. Dr. Aug. Raţiu: Istoria Moldovei
până la unire; 8. Dr. luliu Popescu: Unirea principatelor şi domnia
Iui Cuza; 9—10. Dr. O. Pătăceanu: Istoria României dela unire în
c o a c e ; 11. Oct. Bugner: Istoria Bucovinei şi Basarabiei; 12. Dr. N.
Bălan: Influenţa religiunii asupra caracterului; 13. Dr. 1. Sâmpăleanu:
Despre meserii; 14. Oavril Precup: Despre Carmen Sylva; 15. Dr. P.
Roşea: Scopul vieţii.
VII. Averea despărţământului: 100 cor. şi un schiopticon.
Dr. Vaier Moldovan, director.
84. Vârşeţ.
II. Numărul agenturilor: 24. în Straja, Sântnihai, Sânianăş,
Gherman, Grebenaţ, Oreşaţ, Iabuca, Gătaia, Vârşeţ, Rătişor, Coştei,
Clopodia, Dejan, Ferendia, Gherteniş, Marghita-mare, Nicolinţul-mare,
Iamul-mic, Percosova, Sălciţa, Şemlacul-mare, Srediştea-mică, Vlaicoveţ
şi Voivodinţ.
III. Biblioteci poporale sunt: 24. în Vârşeţ cu 160 voi., Clopodia
cu 60 voi., Coştei cu 60 voi., Dejan cu 60 voi., Ferendia cu 60 voi.,
Gătaia cu 88 voi., Gherman cu 60 voi., Gherteniş cu 60 voi., Gre
benaţ cu 26 voi., Iabuca cu 60 voi., Iamul-mic cu 60 voi., Marcovăţ
cu 80 voi., Mesici cu 60 voi., Oreşaţ cu 80 voi., Percosova cu 60 voi.,
Ritişor cu 48 voi., Sânianăş cu 60 voi., Sânmihai cu 149 voi., Sălciţa
cu 60 voi., Şemlac cu 60 voi., Srediştea-mică cu 53 voi., Straja cu
32 voi., Vlaicoveţ cu 35 voi. şi Voivodinţ cu 60 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 8, în 5 comune. In Straja: 1. Dr. I.
CI. J u g a : Compunerea cărţilor nouă funduare. Ntcollnţul-mare: 2.
Dr. I. CI. J u g a : Compunerea cărţilor nouă funduare; 3. Acelaş: De
spre Asociaţiune; 4. Acelaş: Poeziile poporale ale lui Alecsandri.
Vlalcovăţ: 5. M. Andrei: Lucrarea pământului. Coştei: 6. Avram
Corcea: Sfaturi şi îndemnuri. Iamul-mic: 7. Dr. N. Imbroane: Pro
blemele Asociaţiunii. Vârşeţ: 8. Dr. L. M e h e s : Sfaturi igienice.
V. Numărul conferenţeîor şi reprezent. artistice: 9. în Vârşeţ,
Vlalcovăţ, Nicolinţul-mare, Marcovăţ, Coştei, Sânmihai, Straja, Ore
şaţ, Gătaia, reprezentaţii teatrale şi concerte.
- 201 —
VI. «Cursuri de analfabeţi nu s'au ţinut.

Traian Oprea, director.
8 5 . Vişeu-Iza.
I. Numărul comunelor: 20. ,
II. Numărul agenturilor: 4. In Ieud, Săcel, Săliştea-de-sus şi
Dragomireşti.
III. Numărul bibliotecilor: 1, în Ieud cu 589 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 6 2 , în 19 comune. In Borşa: 1. Dr. V.
Meşter: Despre cărţile funduare; 2. A. S a s : Alcoolismul. Moiseiu:
3. Dr. O. J u g a : Despre Asociaţiune; 4. Dreptul de moştenire; o. Fo
loasele învăţăturii; 6. Dr. V. Meşter: Despre Asociaţiune; 7. Dr. Ilie
Kindriş: Dreptul de moştenire; 8. A. S a s : Lipsa de carte; 9. Dr. V.
Meşter: Despre cărţile funduare. Vişeul-de-sus: 10. Dr. O. J u g a :
Despre Asociaţiune; 11. A. S a s : Alcoolismul; 12. M. J u g a : Alcoolismul.
Vişeul-de-mijloc: 13. Dr. G. J u g a : Cauzele sărăciei poporului nostru;
14. Dr. I. Kindriş: Despre Asociaţiune; 15. Dr. V. Meşter: Cărţile
funduare; 16. A. S a s : Lipsa de carte. Vişeul-de-jos: 17. Dr. V.
Meşter: Obiceiuri rele. Leordina: 18. Dr. I. Kindriş: Dreptul de mo
ştenire; 19. Dr. A. S z a b o : Despre testament; 20. Dr. G. J u g a :
Cărţile funduare. Petrova: 2 1 . Ioan Tarta: Reuniunile de tempe-
ranţă; 22. Folosul bibliotecilor. Săcel: 23. V. Vlad: Din eco
nomia câmpului; 24. Mihail Hoţea: Datorinţa noastră de-a ne măr
turisi creştini şi Români; 25. Datinele strămoşeşti şi portul naţional;
26. Menirea bisericei catolice; 27. Cartea şi foloasele ei; 28. Cre
şterea pruncilor; 29. Despre trezvie şi cruţare; Siliştea de sus: Mihail
Hoţea; 30. Urmările beţiei. Artur Anderco: 3 1 . Creşterea vitelor;
32. Sămănăturile de toamnă. Cuhea: 33. A. Anderco: Asigurarea vi
telor. Bocicoel: 34. V. P o p : Despre beţie. Ieud: 35. Ion Bârlea: Ur
mările beţiei. Dragomireşti: 36. Emil Bran: Ai carte, ai parte; 37.
Despre iubirea de lege; 38. Despre beţie; 39. Urmările beţiei; 40.
Mijloacele de apărare contra beţiei; 4 1 . Ajutorarea împrumutată; 42.
Reuniuni de ajutorare; 43. Despre folosul cetitului; 44. Cunoaşterea
de sine; 45. Reuniunile de cumpătare; 46. Reuniunile de cumpătare
şi ajutorare; 47. Despre lucrarea pământului; 48. Sămănăturile de
toamnă; 49. Socoteli economice; 50. îngrijirea vitelor; 5 1 . Despre
tovărăşii. Strâmtura: 52. I. Tarta: Asigurarea vitelor; 53. V. Ilniczki:
Reuniunile de temperanţă. Glod: 54. Ştefan P o p : Alcoolismul; 55.
Reuniunile de temperanţă. Slătioara: 56. Şt. P o p : Despre beţie; 57.
Mijloacele de apărare contra beţiei; 58. Reuniunile de temperanţă.
Rozalia: 59. Emil Bran : Despre beţie; 60. Reuniunile de temperanţă.
Sieu: 61. Şt. Ilniczki: Despre beţie. Poieni: 62. G. Petrovici: Stricăciunile
beţiei.
VIII. Observaţiuni. In Dragomireşti s'a înfiinţat o reuniune de
temperanţă şi banca poporală «Creştinul». In Petrova s'a înfiinţat
22*
— 292 -
banca «Petrovana». In Cuhea s'a înfiinţat o tovărăşie pentfu asigu

rarea vitelor. Directorul desp. propune înfiinţarea unei bănci centrale
pentru alimentarea, controlarea şi îndrumarea băncilor poporale.
Emil Bran, director.
86. Viştea.
S'a înfiinţat numai la 19 Octomvrie 1913.
Pavel Borzea, preot, director.
87. Zerneşti.
I. Numărul comunelor: 5. ^
II. Numărul agenturilor: 5. In Zerneşti, Tohanul-vechiu, To-
hanul-nou, Poiana-Mărului şi Holbav.
III. Numărul bibliotecilor: 5. In Zerneşti cu 50 voi., Tohanul-
vechiu cu 40 voi., Tohanul-nou cu 40 voi., Poiana-Mărului cu 45 voi.
şi Holbav cu 45 volume.
IV. Numărul prelegerilor: 13, în 4 comune. In Zerneşti: 1. Pom-
piliu D a n : Despre curăţenie; 2. P. D a n : Alegerea seminţei; 3. Ioan
Ionică: Despre procurarea de altoi; 4. P. Dan: Grădina de legume;
5. I. Ionică: Asigurarea vitelor; 6. Dr. P. Nistor: Jubileul reginei
Carmen Sylva. Holbav: 7. Dr. Eugen Sâmpetrean: Despre crime.
Tohanul-vechiu: 8. Dr. P. Nistor: Despre expoziţia de copii. Poiana-
Mărului: 9. Dr. P. Nistor: Despre creşterea copiilor; 10. P. Dan:
Despre necesitatea expoziţiilor de copii; 11. Dr. E. Sâmpetrean: Cum
trebuie să se prezinte ţăranul nostru înaintea autorităţilor. Zerneşti:
12. I. Ionică: Despre Aurel Vlaicu; 13. Dr. P. Nistor: Vieaţa şi opera
lui Vlaicu.
V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: 13 şeză
tori literare cu declamaţii, teatru şi cetiri din diferiţi autori, în Zer
neşti ^10), Holbav, Tohanul-nou şi Poiana-Mărului.
Ioan Ionică, director.
- 293 —
Anexa II.
TABLOU SUMAR
despre starea şi activitatea despărţămintelor în cursul
anului 1913.
Averea
Despărţământul 3 se v a Observări
E C
o < o
U 03 U K. I i.
A b r u d - Câmpeni - 18 6 20 600
Agnita ... 22 2| 2 113 6 6
Aiud—Teiuş 46 30
Alba-Iulia 41 12 13 610
Almaş — lnî. la 23 N o v . 1913
Bata-mare... „ „ 4 Iulie 1913
Băseşti — 47 4 „ „ 2 Martie 1913
Becicherecul-mare 11 18 83j „ „ 2 M a r t i e 1913
Beclean — — 621 50 450
Beiuş — 105| 84 435 53
Inf. la 16 M a r t i e 1914
Biserica-Albă
Bistriţa 62 28 200
Blaj 42 1
Bocşa 35 2 4061 82
Boroşineu — - N'a func. înf. în 1912
Boroşsebeş Inf. la 12 F e b r . 1914
Brad 72j
Bran N'a înaintat raport
Braşov — — 32| 57 496'
Bucium .- P e c a l e a se inactivă
Buziaş — 33 719 N ' a înaintat raport
Caransebeş S'a r e o r g a n i z a t la 31
Ceica ... — 49j Maiu 1914
Chioar înf. la 2 D e c . 1912
Ciachi-Gârbău- ... 421 01
Ciacova— N'a înaJn. rap. şi n'a func.
Cincul-mare N'a înaintat raport
Cluj - 71 25 25 10 800'
Cohalm
Crasna 33 Inf. Ia 10 F e b r . 1914
Dej 103] 22 261 87
Deva - — — 57 9
Dicio-Sân-Mărtin- 5Q 29
Dobra — 2 640 N'a înaintat raport
Făgăraş - - 29 7 174 65 R e o r g . 14 Mart. 1914
Gherla 62 38 500
Giurgeu 10' R e o r g . 9 S e p t . 1913
Gurghiu ~ Inf. la 9 O c t . 1913
-Hălmagiu 33 R e o r g . 9 Martie 1914
Haţeg — 105 706
Huedin 79! 5 354 34 R e o r g . 9 Iunie 1914
Hunedoara — 50 9 18 280
lbaşfalău 37 19 125
Ilia-murăşană 46 24 înf. la 28 Sept. 1913
Îndoi 29 32 111
Jibău — 69 14 114
- 294 —
1
I
êzători^l
Nr. curent 1
Biblioteci
Prelegeri
a>
Agenturi
C .5 Ave rea
Despărţământul 3 Observări
o
E o
o U K. f.
47 J i u - 14 9 4
48 L ă p u ş u l - u n g u r e s c 51 7 5 18 2 — 270 40
49 L i p o v a R e o r g . la 9 Iunie 1914
50 L u g o j ... 111 2 12 4 — 1 611 60
51 M ă h a c i u _ 17 1 2 19 — — 55 —
52 M a r g i t a — ... 43 8 8 — — 60 80
53 M e d i a ş 28 3
54 M e r c u r e a 24 4 9 13 — 8 308 12
55 M o c i u 38 5 6 11 — — 387 33
56 M u r ă ş - L u d o ş - 28 7 14 8 — — 459 74
57 M u r ă ş - O ş o r h e i u . . . 46 11 6 55 — 1 410 21
58 M u r ă ş - U i o a r a 29 5 5 9 — — 101 92
59 N ă s ă u d 34 33 33 163 8 — 322 48
60 N o c r i c h — ... 15 15 15 3 — — 133 02
61 O r a d e '. R e o r g . la 8 Iunie 1914
62 O r ă ş t i e — — 73 4 4 — — — 2 4 9 24 N ' a înaintat raport
63 Oraviţa 24 6 4 3 — — 846 59
64 P a n c i o v a 16 5 5 11 — — 878 92
65 R e g h i n 31 2 — 1 1 — — — R e o r g . la 9 O c t . 1913
66 R i c i u 14 8 2 — 1 — 130 10
67 S ă l c i u a 22 4 4 6 6 — 152 41
68 Sălişte 15 15 15 102 — — 431 65
69 S â n - M i c l ă u ş u l - m . N ' a înaintat raport
70 S ă t m a r — 40 — 6 3 — — 86 22 Inf. la 8 Martie 1913
71 S e b e ş _ 23 19 19 20 — — 10 13
72 Seini — — — 11 N ' a înaintat raport
73 Ş e r c a i a 18 11 17 2
—— — — N ' a înaintat raport
— — — —
74 Sibiiu ... 36 7 22 45 14 — — —
75 S i g h e t — - înf. la 2 5 F e b r . 1914
76 S i g h i ş o a r a — — 1 — — — 58 80 N ' a înaintat raport
77 Ş i m l e u i 38 15
30 22 12 3 1 — 66
— N ' a înaintat raport
78 T ă ş n a d — - 40 — 5 1 — — 342
.79 T e a c a — — 38 — 7 34 — 1 284 78
80 T i m i ş o a r a ... 51 2 15 1 3 — 4444 08
81 T i n c a 59 14 14 36 — — 11 65
82 T r e i s c a u n e N ' a înaintat raport
83 T u r d a 29 1 6 13 15 — 100 —
84 V â r ş e ţ — 29 24 24 8 — 9 529 91
85 V i ş e u - l z a 20 4 1 62 — — 51 93
86 V i ş t e a înf. la 19 O c t . 1913
87 Z ă r n e ş t i 5 5 13 13 2 8 6 —
127205 509 595 1226 154 47 20230 48
T o t a l -
i
Observare. Intre cifrele finale din acest tablou şi între cele indicate în ra
portul general sunt unele deosebiri, provenite în urma unor rectificări făcute
ulterior.
- 295 -
A n e x a III.
Nr. 1405/1914.
R A P O R T U L CONFERENŢIARULUI AGRONOMIC
pe anul 1913.
Onorat Comitet central!

Despre activitatea ce am desfăşurat în decursul anului trecut
1913, cu toată onoarea îmi iau voie a raportă următoarele:
In urma împrejurării, că cheltuelile de drum împreunate cu
ieşirea mea la sate şi mergerea în diferitele despărţăminte şi regiuni
locuite de români, începând dela 1 Ianuarie 1913 se supoartă dela
centru, mi a fost cu putinţă a ţinea în total în 20 despărţăminte prele
geri poporale, şi anume: în 103 comune total 233 prelegeri, dintre
cari 161 economice (prăsirea vitelor, lucrarea pământului, pomărit,
cultura viilor e t c ) , între aceste 12 cu schiopticonul despre «Stupărit»,
— 22 prelegeri despre «însoţiri», îndeosebi «însoţirile de credit», —
35 cu schiopticonul despre «Vieaţa lui Isus», — 7 cu schiopticonul
de cultură generală şi 8 cu subiect divers, după cum se poate vedea
şi din consemnarea alăturată. In 8 sate nu s'au putut ţinea prelege
rile, nefiind poporul avizat. Prelegerile cele mai multe le-am ţinut
în desp. Beiuş, unde s'a pornit o mişcare din cele mai intensive
pentru luminarea poporului. In acest desp. am ţinut anul trecut total
47 prelegeri. Meritul, că am putut ţinea aşă număr mare de prele
geri în acest desp. (Beiuş), îl are în primul rând Comitetul cercual
a'es în toamna anului trecut şi nu pot să nu-mi exprim şi cu oca-
ziunea aceasta mulţămirile mele d-lor: Dr. Ioan Ciordaş, din. desp.,
Moise Popoviciu, secr. desp. şi Aug. Blăşianu, cari m'au însoţit pe
sate, şi îndeosebi d-lui Dr. I. Ciordaş care m'a însoţit peste tot locul,
ducându-mă cu trăsura lui proprie. D-l Dr. I. Ciordaş de altfel —
după informaţiile primite în mod particular — a pus trăsura şi caii
D-sale la dispoziţia despărţământului în toate cazurile, când unii sau
alţii dintre membrii comitetului s'au dus pe sate pentru ţinerea de
prelegeri. Aşă zicând, n'a fost zi în decursul iernii, să nu meargă
undeva. Pentru fapta aceasta nobilă a D-sale şi sprijinul însemnat
dat în felul acesta pentru ajungerea scopurilor «Asociaţiunii», merită
toată lauda şi mulţămita şi să fie pus ca şi o pildă vrednică de urmat
şi de alţii.
Afară de prelegerile susamintite am dat şi în anul trecut des
luşirile cele mai diferite şi în scris. Am dat mai departe în mai
multe rânduri îndrumări practice cu privire la tăiatul viţelor de viie,
instruând oamenii la faţa locului în viie şi. altele.
Prelegerile m'am nizuit să le fac cât mai instructive şi uşor de
priceput. Pentru ajungerea acestui scop, m'am folosit, bunăoară la
prelegerile ţinute despre «Prăsirea vitelor», de o tabelă colorată cu
— 296 —
diferitele soiuri de vite, şi cu ajutoriul acesteia a m explicat ascultă

torilor, forma corpului, soiul etc. La prelegerile din «Pomărit», — unde
au permis împrejurările — am ieşit cu oamenii într'o grădină şi
acolo le-am arătat în mod practic, cum trebuie făcute lucrările.
Urmând în felul acesta, prelegerile au fost ascultate cu cel mai
viu interes, şi câştigând încrederea poporului, la toate ocaziunile au
pus cele mai diferite întrebări.
Am cercetat mai cu dinadins comitatele mărginaşe şi expuse:
Bihor, Sătmar, Maramurăş.
In comitatul Bihor numai în desp. Beiuş şi Tinca am putut
ţinea prelegerile proiectate, celelalte desp. le-au abzis.
In desp. de pe teritoriul comitatelor Sătmar şi Maramurăş le-am
putut ţinea (prelegerile) pe toate, aşa după cum au fost proiectate.
Şi aici m'au sprijinit comitetele despărţămintelor şi preoţii în acti
vitatea mea, pentru care sprijin trebuie să-mi aduc mulţămita, precum
şi Comitetelor cercuale ale celorlalte despărţăminte, cari au aranjat
seriile de prelegeri ţinute.
Prelegerile au fost ascultate în total de c-ca 17850 ascultători.
Au luat parte în multe locuri nu numai locuitorii satului în care s'a.u
ţinut, ci foarte mulţi şi din satele vecine în frunte cu preoţii şi în
văţătorii. Aşa bunăoară la Medişa (com. Sătmar) au venit şi din sa
tele: Homorodul-de-jos şi de sus, Solduba, Oereuşa şi Hodişa. La
Lipău (Sătmar) din Nicopoiu, Cărăsău, Culciul-mare; la Dob, de-ase-
menea. La Curăţele (desp. Beiuş) au venit şi Beinşele, Pociovelişte,
Nimoeşti, Buzda,'Gresuia; — la Pocola (desp. Beiuş): din Curăţele
şi B . Sânmărtin etc. etc. Din aceste câteva exemple se poate vedea
interesul ce-I arată poporul şi dorul de a auzi şi învăţa ceva, atunci
când şi preoţii îşi pricep chemarea şi avizează poporul.
Poporul la început e neîncrezător, văzând însă că conducătorii
şi «domnii» cari merg pe s'ate, îi voiesc binele, aleargă să-i asculte
şi primesc învăţăturile şi nu uită pe aceia cari au fost la el. Aşâ
Dunăoară fiind luna trecută în Beiuş şi mergând pe stradă cu
d l Dr. G. Cosma, vine un ţăran, salută şi mă întreabă, dacă-1 cu
nosc. Văzând că nu ştiu cine e, mi-a spus că e din Curăţele, unde
am ţinut vorbiri, şi le-ar părea tare bine să mai merg, că li dor de
vorbe şi învăţături frumoase şi de folos. Tot astfel mi-a mers şi cu
un ţăran din Băeşti, p e care l-am întâlnit iar după luni într'o gară
de lângă Haţeg. Cazuri de-aceste mi s'au întâmplat foarte multe,
cari toate dovedesc dorul de carte al ţăranului.
In Iulie anul trecut, ţinându-se cursul de văpsit lână aici în
Sibiiu (curs aranjat de Reun. fem. române — Şcoala de industrie —
la iniţiativa d-lui V. Stroescu), am aranjat mai multe excursii, arătând
participantelor locurile unde se află şi plantele necesare pentru văpsit.
Unele le-am procurat direct de pe sate.
Ce priveşte activitatea mea din 1 Ian.—30 Iunie a. c , am ţinut
în total în 68 sate 141 prelegeri poporale cu diferite subiecte. Anul
acesta am ţinut cele mai multe în desp. Vârşeţ (în 21 sate). Am
arătat în mod practic lucrările de primăvară şi vară ale viiei (plivitul,
altoitul în verde etc). In comuna Sadu am arătat în mod practic
— 297 —
cum trebuie altoiţi merii pădureţi aflători pe păşunea comunală şi

cari, altoiţi, vor forma un bogat izvor de câştig.
Arătându-se interes tot mai mare pentru plantele de leac, ce
cresc pe câmp, am dat mai multora desluşirile cerute, arătându-le'
plantele, ca să le poată cunoaşte şi adună.
In anul acesta am terminat o lucrare despre «îngrijirea vinului»,
făcută pe baza legii celei mai nouă (din 1908), şi care se va tipări
în «Bibi. Reun. rom. de agricultură».
Statute, îndrumări pentru înfiinţarea de tovărăşii, am dat şi
anul acesta ca şi în ceilalţi ani, tuturor acelor cari s'au interesat.
La prelegerile din «Pomărit» am accentuat totdeauna şi favo
rurile cari le dă statul, îndemnând să ceară în măsură cât mai mare
pomi cu preţ redus dela Ministeriul de agricultură. Model pentru ce
rere am dat mai multora, şi au şi cerut şi căpătat mai mulţi pomi
cu preţul de 20 bani bucata.
Rezultatele prelegerilor se cunosc tot mai mult, în îmbunătăţi
rile introduse de economii noştri.
Cu ocaziunea prelegerilor am făcut — unde s'au învoit domnii
din comitetele cercuale — şi înscrierea de membri ajutători. S'au
înscris mai multe sute de membri, transpunând despărţămintele taxele
la centru.
C e priveşte starea morală şi economică a poporului, mai rea
mi se pare a fi în Maramurăş, după care vine Bihorul,
In Maramurăş fiind satele toate inundate de elemente străine
speculante, poporul e cu desăvârşire demoralizat. Alcoolismul e foarte
tare răspândit, şi în urma beţiei, poporul plin de datorii şi stors de toate
puterile. Abia în timpul ultim s'a început din partea preoţimei — ge
neraţia mai tânără — o mişcare mai serioasă pentru combaterea be
ţiei, ţinând prelegeri pe sate şi stăruind pentru înfiinţarea de «Reu
niuni de temperanţă».
Economia e slabă şi primitivă. Vitele slabe şi neîngrijite, graj
durile rele. (Iarna acopere oamenii vitele cu straie, ca să nu îngheţe).
Trebuie o muncă foarte îndelungată şi sistematică, până să se poată
îndreptă stările triste, despre cari am raportat şi cu alte ocaziuni.
In Bihor stările sunt rele mai cu seamă în urma anilor răi şi
după aceea în urma nepăsării mai cu seamă a preoţilor dela sate,
cari in unele părţi ale Bihorului nu voiesc să ştie de nimic şi nu
dau nici un sprijin năzuinţelor «Asociaţiunii» pentru deşteptarea
poporului.
Poporul în general e bun şi dornic de lumină, numai condu
cătorii să fie la locul lor. Sunt multe scăderile ţăranului nostru, dar
toate aceste — după părerea şi experienţa mea de până acum —
se pot îudreptâ, şi dacă nu deodată, cu încetul.
Pentru viitor voiu lucra mai departe în direcţia începută. Voiu
continuă cu prelegerile, cercetând mai ales comitatele expuse şi măr
ginaşe şi întrucât va fi posibil în mai multe rânduri aceleaşi comune,
deoarece numai aşa se poate ajunge la un rezultat mulţămitor.
Dupăce îmi voiu fi câştigat pe deplin încrederea poporului, şi unde
împrejurările vor fi prielnice, voiu trece dela prelegeri la cursuri, pe
— 208 -
cari le voiu împreuna cu demonstrări practice, mai cu seamă acelea

cari le voiu ţinea din «Pomărit» şi «Cultura viilor», făcându-se la
aceste gteşelile cele mai multe.
Voiu stărui şi pe lângă preoţi şi învăţători să ţină prelegeri.cât
mai multe, pentru care scop le voiu sta cu sfaturi şi îndrumări în
ajutor.
împrejurările sub cari trăim noi românii sunt grele, este foarte
mult de făcut în toate privinţele şi sunt pe deplin conştiu de greu
tăţile ce mă aşteaptă şi în viitor, — de cari greutăţi n'am fost cruţat
nici până acum, — dar cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin muncă
neobosită, se vor realiză cel puţin cu încetul problemele urmărite de
«Asociaţiune» şi vom ajunge, ca şi în cele aconomice să dovedim
mai mult spor.
S i b i i u , Ia 2 Iulie 1914. Aurel Cosciuc.
Ad. Nr. 1405/1014.
PRELEGERILE
ţinute de conferenţiarul a g r o n o m i c al Asociaţiunii în anul 1913.
Abrud—Câmpeni.
Abrud-sat: îngrijirea păşunilor şi livezilor. îngrijirea gunoiului şi gunoiul
măiestrit. Albac: F o l o s u l pomăritului. Prăsirea vitelor. Bucium: Nu s'a putut ţinea.
Câmpeni: Prăsirea vitelor. L u c r a r e a pământului. D i v e r s e . Vidra-de-jos: Prăsirea
vitelor. îngrijirea păşunilor şi livezilor.
Aiud—Teiuş.
Beldiu: Cultura nutreţurilor. Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t i c o n ) . Benic: D e s p r e
gunoiul măiestrit. Cacova-Aiudului: L u c r a r e a pământului. îngrijirea păşunilor şi
livezilor. Cultura nutreţurilor. P o m ă r i t . Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Feliud: Vieaţa
lui Isus (cu schiopt.). Oieşdea: Îngrijirea gunoiului şi gunoiul măiestrit. Stremţi:
însoţirile de credit. Pomărit. V i e a ţ a lui Isus (cu s c h i o p t . ) . Stupărit (cu s c h i o p t . ) .
D e l a Sibiiu la R â m n i c u - V â l c e a (cu schiopt.).
Alba-Iulia.
Alba-lulia: Prăsirea vitelor. Cultura l e g u m e l o r . Hăpria: Foloasele pomă
ritului. P l a n t a r e a şi îngrijirea p o m i l o r . Prăsirea vitelor, [ghiu: Asigurarea vitelor.
Cultivarea viilor. Oarda-de-jos: Prăsirea vitelor. Cultura l e g u m e l o r . Zlatna: F o
loasele pomăritului. Sădirea şi îngrijirea pomilor.
Beiuş.
Beiuş: U n e l t e l e e c o n o m i c e . F o l o a s e l e pomăritului. însoţiri. Stupărit (cu
s c h i o p t . ) . D e l a Sibiiu prin T u r n u - r o ş u la R â m u i c u - V â l c e a (cu s c h i o p t . ) . Cultura
l e g u m e l o r . Stupărit (cu schiopt.). T e s t a m e n t u l vechiu şi vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t . ) .
Beiuş-Lazuri: G u n o i u l măiestrit. Însoţirile de credit. Beiaş-Sânmărtin: Foloasele
pomăritului. S ă d i r e a şi îngrijirea p o m i l o r . V i e a ţ a lui Isus (cu s c h i o p t . ) . Căbeşti:
L u c r a r e a pământului. îngrijirea gunoiului şi folosirea gunoiului artificial. Vieaţa
- 299 -
lui Isus (cu şchiopi.). Curăţele: Prăsirea vitelor. Cultura nutreţurilor şi îngrijirea
păşunilor. Stupărit (cu schiopt.). ' Cusiiş: Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu
schiopt.). Feniş: Îngrijirea gunoiului şi folosirea gunoiului artificial. V i e a ţ a lui
Isus (cu s c h i o p t . ) . Ghelani: V i e a ţ a lui Isus (cu schiopt.). Lazuri-Sohodol: Prăsirea
vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Mizieş: L u c r a r e a pământului. Prăsirea v i l e l o r .
Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Negru: îngrijirea gunoiului şi folosirea gunoiului
artificial. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.) Nimoeşti: P r ă s i r e a vitelor. Vieaţa lui Isus
(cu schiopt.). Petrani: F o l o a s e l e p o m i l o r . S ă d i r e a ş f îngrijirea p o m i l o r . Pocola:
L u c r a r e a pământului. Cultura nutreţurilor. Prăsirea vitelor. Stupărit (cu s c h i o p t . ) .
Roşia: F o l o a s e l e pomilor. Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t ) . Şoimuş-Petreasa: Lucrarea
pământului. Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t ) . Vaşcău: L u c r a r e a pământului. î n g r i j i r e a
păşunilor şi livezilor. Stupărit cu s c h i o p t . ) . D e l a Sibiiu la R â m n i c u - V â l c e a (cu
schiopt.).
Blaj.
Crătiunel: Prăsirea vitelor. A s i g u r a r e a vitelor. Micăsasa: Cultivarea viilor.
Mihalţ: F o l o a s e l e pomăritului. S ă d i r e a şi îngrijirea p o m i l o r . Cultivarea viilor.
Brad. ^ '
Căraci: Prăsirea vitelor. îngrijirea pomilor. Cărăstdu: Lucrarea pământului.
Cultura nutreţurilor. Qunoiurile măiestrite. Ribicioara-de-jos: Nu s'a putut ţinea
din cauza apelor. Rişca: Prăsirea vitelor. Trestia: îngrijirea păşunilor. P r ă s i r e a
vitelor. _ y
Chioar. L>
Lăpuş: însoţirile de credit. D i v e r s e . Săcălăşeni: Prăsirea vitelor. Asigurarea

vitelor. Şotncuta-mare: Sădirea şi îngrijirea pomilor. P r e g ă t i r e a nutreţurilor. D i v e r s e .
Vălenii-Şomcutei: F o l o a s e l e pomăritului. însoţiri de credit. D i v e r s e .
/
Dobra.
Brâznic: Cultura viilor. Booz: Pomărit. V i e a ţ a lui Isus (cu schiopt.). Dobra:
P o m ă r i t . Oothatea: Nu s'a putut ţinea, llia: Prăsirea vitelor. Lăpuşnic: Cultura
nutreţurilor. Vieaţa Iui Isus (cu s c h i o p t ) . Roşcani: Prăsirea vitelor. îngrijirea pă
şunilor. Visca: P o m ă r i t . £j
Geoagiu.
Balomir: Cultura nutreţurilor. Pomărit. Geoagiu: Cultura viilor. Vieaţa lui
Isus (cu schiopt.). Romos: Pomărit. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Vinerea: Nu s'a
putut ţinea. ^»
Haţeg. '
Băeşti: Cultura viilor. Bărăşti: Cultura nutreţurilor. P r ă s i r e a vitelor. Bo-
şotod: F o l o a s e l e pomilor. Plantarea şi îngrijirea pomilor. D i v e r s e . Cârneşti: Pră
sirea vitelor. Asigurarea vitelor. Haţeg: Cultura nutreţurilor. Plantarea şi îngri
jirea p o m i l o r . Tuştea: Nu s'a putut ţinea. Covragiu: Prăsirea vitelor. T e s t a m e n t u l
vechiu şi vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t . ) . Gânţaga: Prăsirea vitelor. T e s t a m e n t u l
vechiu şi vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Ohaba: Cultura viilor. Stupărit (cu s c h i o p t . ) .
Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Vălcelele-rele: Prăsirea vitelor.
Hunedoara.
Buituri: Prăsirea vitelor. Lăptăriile c o o p e r a t i v e . Boş: Cultura nutreţurilor.
Cultivarea pământului după comasaţie. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Josani: Pră-
- 300 —
sirea vitelor. Zlaşti; P o m ă r i t . Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Hunedoara: Vieaţa
lui Isus (cu schiopt. Din prilejul adunării g e n e r a l e a reuniunii femeilor r o m â n e ) .
Nocrkh.
Nocrich : Cultura l e g u m e l o r . îngrijirea livezilor şi păşunilor. Gunoiul măiestrit.
•Sălciua. ' i>

Lunca: F o l o a s e l e şi îngrijirea pomilor. V i e a ţ a lui Isus (cu schiopt.) Lupşa
Asigurarea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Ocolişul-mare: însoţirile de credit.
Asigurarea vitelor. P o m ă r i t . Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t . ) . Ofenbaia: însoţirile de
credit. G u n o i u l artificial. Poşaga-de-jos: Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu schiopt.).
Runc: P o m ă r i t . Vieaţa lui Isus (cu schiopt.). Sălciua-de-jos: Asigurarea vitelor,
însemnătatea pomăritului. Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t . ) . Sălciua-de-sus: Pomărit.
G u n o i u l artificial. îngrijirea păşunilor şi livezilor. Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t . ) .
Vidolm: Prăsirea vitelor. Vieaţa lui Isus (cu s c h i o p t . ) . ^ ^
Sătmar. /
Mădăraş: P o m ă r i t . însoţirile de credit. V i e a ţ a lui Isus (cu schiopt.). Me-
dişa: Pomărit. însoţirile de credit. Lipdu: F o l o a s e l e pomăritului. Asigurarea vi
telor, însoţirile de credit. Dob: Prăsirea vitelor. însoţirile de credit.
Seini. '
Apa: Industria de c a s ă . îngrijirea gunoiului şi folosirea gunoiului artificial.
Bicsad: F o l o a s e l e şi sădirea p o m i l o r . Cultura viilor. Negreşti: Prăsirea vitelor.
Seini: îngrijirea gunoiului artificial. Tărşolţ: Nu s'a putut ţinea. p
Sibiiu. ^
Bungard: F o l o s i r e a gunoiului artificial. A p ă r a r e a contra tăciunelui şi altor
b o a l e ale semănăturilor. D i v e r s e . Caşolţ: Vieaţa lui Isus (cu schiopt.) Răşinari:
F o l o s u l p o m i l o r şi al paserilor. Stupărit (cu s c h i o p t . ) .
1
Şercaia.
Şercaia: L u c r a r e a pământului. Cultura nutreţurilor. G u n o i u l măiestrit. Şer-
căiţa: L u c r a r e a pământului. Cultura nutreţurilor. Vad: L u c r a r e a pământului.
Cultura nutreţurilor.
Tinca.
Căpâlna: L u c r a r e a pământului. Prăsirea vitelor. Stupărit (cu s c h i o p t . ) . D e l a
Sibiiu la R â m n i c u - V â l c e a (cu s c h i o p t . ) . Cociuba: P o m ă r i t . Stupărit (cu s c h i o p t . ) .
D e l a Sibiiu la R â m n i c u - V â l c e a (cu s c h i o p t . ) . Oiriş: Prăsirea vitelor. Stupărit (cu
schiopt.). D e l a Sibiiu la R â m n i c u - V â l c e a (cu s c h i o p t . ) . Gurbediu: Prăsirea vitelor.
Stupărit (cu schiopt.). D e l a Sibiiu la R â m n i c u - V â l c e a (cu schiopt.). Osand: Nu
s'a putut ţinea.
Vârşeţ.
Vârşeţ: îngrijirea gunoiului de grajd şi folosirea gunoiului artificial.
Vişeu—Iza.
Ieud: Prăsirea vitelor. îngrijirea gunoiului. Petrova: Pomărit. Prăsirea vi
telor, însoţirile de credit. Rozavlea: Prăsirea vitelor. Asigurarea vitelor. Săliştea-
de-sus: Prăsirea vitelor. Vişăul-de-jos: (la adun. g e n . a d e s p . ) . P o m ă r i t . Vieaţa
lui Isus (cu s c h i o p t . ) . Vişăul-de-sus: Prăsirea vitelor.
— 301 —
A n e x a IV.
R A P O R T U L CONFERENŢIARULUI COOPERATIV
despre activitatea sa, desfăşurată în lunile Noemvrie şi
Decemvrie 1913 şi în prima jumătate a anului 1914.
Onorat Comitet Central!

Urmând dispoziţiilor primite, am onoarea a prezentă despre
activitatea mea dela intrarea în serviciul «Asociaţiunii» până în prezent
următorul raport:
In programul de activitate, ce am avut onoarea a-l prezenta în
şedinţa din 1 Noemvrie a anului expirat, când aţi binevoit a-mi în
credinţa în m â n ă întreaga acţiune de propagandă cooperativă, începută
de Asociaţiune cu sprijinul bănesc al d-lui Vasile de Stroescu, am j
accentuat, că pentru realizarea cu succes a acţiunii cooperative nu j
este de ajuns ca confercrrţraTul cooperativ să aibă cunoştinţă de cauză
şi iubire d e muncă, ci se recere şi sprijinul factorilor vieţii noastre \
sociale şi mai întâiu sprijinul din partea despărţămintelor Asociaţiunii.
Tot atunci am ţinut să scot la iveală, c ă sub împrejurările date
la noi, unde satele sunt înfundate în nevoi şi ţărănimea lăsată pradă
cămătarilor, cooperativele săteşti şi mai întâiu băncile poporale vor
fi avizate la credite date sub condiţii prielnice de cătră băncile noastre
mari. Am spus, că vor fi avizate la aceste credite până atunci, până
când băncile săteşti îşi vor fi strâns un capital propriu suficient pentru
trebuinţele locale. Am accentuat, că organizarea creditului în o formă
priincioasă scopului şi misiunii urmărite de cooperativele săteşti, este
condiţia principală pentru reuşita acţiunii. Presupuneam, că această
organizare a creditului îşi va află resolvarea ei în o formă potrivită
scopului cooperaţiei prin băncile noastre mari sau prin înfiinţarea
unei sau mai multor Centrale pentru cooperativele săteşti.
Fiind problema cooperativelor săteşti la noi una din cele mai
de seamă, ba cutez să susţin că cea mai de seamă problemă economică-
naţională, de a cărei resolvare fericită e strâns legată existenţa nea
mului nostru, nu puteam să dubitez, că în această acţiune vom fi
sprijiniţi de toţi factorii şi de toate instituţiile noastre cu putere ma
terială şi morală.
Cu regret trebuie să constatez, că mişcarea cooperativă nici
în privinţa sprijinului moral şi nici în privinţa creditului, nu a
fost ajutată de factorii noştri în măsura care ar fi meritat-o, şi prin
urmare e uşor a judecă, câte greutăţi am întimpinat la înfăptuirea
cooperativelor săteşti.
In luna Noemvrie 1913, când mi-am început activitatea, Biroul
central al Asociaţiunii, în conformitate cu hotărîrea Onor. comitet
central, a trimis o circulară cătră toate despărţămintele Asociaţiunii,
stăruind, c a acestea să numească comunele, cari reclamă înfiinţarea
urgentă de cooperative. Din toate despărţămintele, peste 80 la număr,
- 302
nici măcar a treia parte nu a răspuns. Ba unele din cele cari au

răspuns, au declarat, că pe teritoriul de activitate al lor, nu se simte
lipsa de organizare coopeiativă, când tocmai din acele despăr-
ţăminte am primit scurt timp după publicarea circularei în toate
gazetele româneşti, dela mai multe comune invitarea, să le dau în
drumări şi sprijin la înfiinţarea de bănci săteşti.
Eră natural, că sub astfel de împrejurări am fost nevoit
a nu mai aştepta iniţiativă- specială dela despărţăminte, ci a intra
în legătură directă cu conducătorii satelor noastre din toate co
mitatele locuite de Români. Şi cu toate că aceşti conducători, în
I mare parte preoţi şi învăţători, ştiau prea bine, că aceste bănci şi
I cooperative săteşti nu se înfiinţează pentru a plăti salare şi provizii,
I cu toate acestea, ei au îmbrăţişat cu multă căldură mişcarea coope-
rativă. Acest contact, ce trebuia să-1 întreţin prin corespondenţă di-
! rectă cu mai multe sute de comune româneşti, dând îndrumări pre
gătitoare, a sporit deodată munca ce trebuia să o resolvez în birou
şi munca de organizare la ţară, dar a deschis totodată drumul pentru
o activitate largă şi cu mult interes aşteptată de sătenii noştri. Această
muncă a şi dat rezultate mulţămitoare.
Chestiunea creditului pentru băncile săteşti, durere, nici azi
nu este deplin lămurită, deşi această afacere, în timpul din urmă pare
a se fi apropiat binişor de o soluţie satisfăcătoare, atât prin faptul,
că o mare parte a însoţirilor săteşti, mai ales a celor mai vechi, în
fiinţate în decurs de mai mulţi ani de «Reuniunea română de agri-
\ cultură din comitatul Sibiiu», în special pe teritoriul acestui comitat,
> s'au întrunit la iniţiativa unei comisii a Reuniunii amintite în luna
Aprilie a. c. în Sibiiu şi a decretat înfiinţarea unei centrale sub nu
mirea «Înfrăţirea», federaţia însoţirilor săteşti, — cât şi prin faptul,
că «Solidaritatea», în adunarea generală a ei, ţinută în 27 şi
28 Iunie a. c. în Sibiiu, la apelul Asociaţiunii a hotărît a sprijini
în viitor însoţirile săteşti şi a le da toată atenţiunea posibilă.
Să sperăm, că în scurtă vreme organizarea creditului va află o
soluţie fericită şi prielnică prin aceste două instituţii.
Greutăţile, ce le-au întâmpinat până acum băncile săteşti a exo-
perarea de credite, au fost într'adevăr o mare piedecă pentru obţinerea
unui progres mai repede, în mişcarea cooperativă. Este adevărat, că
eu am întrat în acţiune tocmai în timpul când în întreagă Europa,
în urma resbelelor din Balcani, domnia încă criza financiară şi din cauza
aceasta iustitutele financiare româneşti mai mari nu puteau să
acoarde credite băncilor săteşti; dar tot atât de adevărat este, că în-
dreptându-se succesive situaţia financiară, totuş. s'au aflat b ă n c i
de ale noastre mai mari, cari, cu regret trebuie să o spunem, n'au
sprijinit tovărăşiile de credit săteşti, înfiinţate pe baze solide, nici
măcar cu cel mai minimal credit, de care acestea aveau nevoe pentru
a şi putea începe activitatea. Date concrete şi plângeri juste, primjte
dela unele însoţiri, ne-au pus pe gânduri, şi vrând-nevrând a trebuit
să provoace impresia, că aceste institute nu ar privi cu ochi buni
mişcarea cooperativă.
- 303 -
O bancă poporală, a cărei înfiinţare urgentă eră reclamată din \

toate punctele de vedere ale împrejurărilor locale, înfiinţată pe baze •'
solide cu garantă solidară, cu 70 membri, a căror avere reprezintă,
după subtragerea tuturor datoriilor, o valoare de aproape 300,000 cor.,
nu a putut obţinea dela unele bănci mai mari româneşti, nici măcar ;
un credit de 2000 cor. (două mii). Una singură s'a îmbiat a-i da
credit cu l l ° / , într'un timp, când banii se ieftinise faţă de trecut. In
0
acelaş timp, aceste bănci acordau credite mai mari şi mai mici clientelei
particulare, astfel că nu se putea presupune, că ar fi lipsă de numerar.
O altă bancă poporală bine fondată, bine condusă şi cu garanţii su- ,
ficiente, a fost refuzată, ba chiar «persiflată», după cum ni-se scrie, i
de o bancă mai mare românească, astfel că respectiva însoţire să- |
tească a fost nevoită a cere credit din acelaş oraş dela o bancă \
sârbească, care i-a deschis un cont curent sub condiţii relativ avanta-
gioase şi cu 7%- Ca să nu înşir mai multe cazuri mai amintesc numai }
unul, şi anume: O bancă sătească mai veche, bine fondată, cu fond
de rezervă, cu active frumoase şi cu bilanţele în ordine, a fost nevoită
să intre în legătură cu o bancă săsească provincială, dela care primea
creditul cu 7%, după ce băncile noastre au declarat, că nu o pot
sprijini cu credit.
1
Aceste câteva cazuri concrete dintre cele multe, cari toate
se pot dovedi cu acte, ne dovedesc în mod clar, că mişcarea co
operativă se desvoaltă între greutăţi cauzate în parte chiar de unii
din factorii noştri chemaţi şi datori să sprijinească această mişcare.
Am ţinut să amintesc aceste lucruri, numai pentru a arătă
starea faptică şi a Vă dovedi, cu ce neajunsuri luptă însoţirile noa
stre dela sate.
In faţa acestor adevăruri se impune întrebarea: Voesc sau nu
voesc toţi factorii noştri de seamă, să sprijinească cu drag mişcarea!
cooperativă? Voesc sau nu voesc să înţeleagă cu toţii, că numai o'
organizaţie economică trainică a satelor noastre, prin înfiinţarea şi
sprijinirea de bănci săteşti şi alte cooperative, e în stare a asigura
sub împrejurările date mijloacele potrivite pentru sanarea mizeriilor
;
şi vindecarea ranelor cari slăbesc poporul nostru dela ţară în dauna
neamului nostru întreg, şi în fine voim sau nu voim să recunoaştem;
cu toţii, că cooperaţia este singură în stare, a rezolvă, pe lângă che
stiuni arzătoare de ordin economic, şi chestiuni de ordin social, edu
cativ şi moral. Sau nu cooperaţia întăreşte spiritul de solidaritate şi
de încredere reciprocă? Nu cultivă cooperaţia simţul de cruţare şi
nu este ea aceea, care are puterea a constrânge pe săteanul nostru
la o vieaţă morală, şi în fine, nu sunt cooperativele de credit cel mai
bun mijloc, pentru a crea fonduri culturale în satele noastre, pentru
sprijinirea şcoalei şi a bisericei?
Marele binefăcător al neamului nostru, d-1 Vasile de Stroescu,
recunoscând puterea cooperaţiei pentru întărirea unui popor, s'a
gândit din depărtare la soartea săteanului nostru şi a grăbit a spri
jini cu 'multe jertfe materiale înjghebarea organizaţiei de bănci să
teşti în satele noastre. Şi acum, când Asociaţiunea cu ajutorul ma
terial al d-lui Stroescu a pornit prin conferenţiarul ei cooperativ o
— 304 —
propagandă vie pentru înfiinţarea de cooperative, ar fi trist, să ne fie

dat a vedea, cum tocmai unii dintre ai noştri combat acţiunea, şi
aducând diferite pretexte, nu ar voî să o sprijinească.
L a noi nu este timpul şi nu este consult, să se dea lupiaJjryxe
capitalism şi cooperatism. Nu este oportun aceasta, pentrucă noi
prea am rămas înapoi cu organizaţia economică şi poporul e slăbit.
Lupta aceasta se poate evită uşor şi ar trebui să se evite. Capitalismul,
în favorul poporului, să aducă jertfa de a-şi modera pretenţiile de
câştiguri prea mari, câştiguri scoase doar în bună parte din munca
poporului.
Onorat Comitet central! Am ţinut de lipsă, să anticipez, înainte
de a trece la raportul special despre rezultatele muncei mele, cele
mai sus expuse. Şi acum trec la. raportul special.
In şedinţele lunare ale onoratului Comitet central am prezentat
rapoarte speciale despre activitatea mea în fiecare lună şi cred că
e deajuns, dacă acum vă prezint un reasumat scurt despre această
activitate:
La intrarea în serviciu am aflat abia 4 bănci poporale înfiinţate.
Din aceste 2 erau neactivate. Am aflai unele tipărituri pentru în
registrarea băncilor săteşti şi statute tipărite pentru aceste bănci.
Am aflat şi o singură carte: «Cartea mare», care avea să se folo
sească ca un registru de contabilitate la băncile săteşti.
Statutele tipărite a trebuit să le modific în mai multe puncte,
asemenea şi unele tipărituri de înregistrare. «Cartea mare», care nu
corespunde scopului şi nu putea fi întrebuinţată de băncile să
teşti, a trebuit eliminată. Am compus o contabilitate practică şi pe
înţelesul tuturora. Am compus un jurnal de cassă, un registru al
împrumuturilor acordate, registrul pentru împrumuturi luate, regi
strul depunerilor, libele de depuneri, libele de membri şi de plată,
acte de obligaţie, protocol de exibite, cartea bilanţelor etc. e t c , ti
părite din depozitul d-lui Stroescu, şi le am pus la dispoziţia băncilor
săteşti ce le-am înfiinţat, împreună cu două instrucţii de contabilitate
şi manipulare a cassei. Am dat din birou instrucţii la sute de
comune româneşti. Conducătorii băncilor săteşti au adeverit cu
mulţumită primirea acestor registre şi instrucţii şi au declarat că
sunt deplin mulţumiţi cu ele.
In organizaţia externă am avut mai întâiu în vedere înfiinţarea
de bănci săteşti. Aceasta fiindcă d-I Vasile de Stroescu pretindea
că mai întâiu să înfiinţăm bănci săteşti, apoi fiindcă şi convingerea
mea este aceea, că odată înfiinţate la [sate bănci săteşti, se asigură
mai uşor cu ajutorul acestora înfiinţarea şi existenţa celorlalte coo
perative. Băncile săteşti sunt temelia pe care se razimă celelalte
cooperative. Aceasta ne-o dovedeşte în deajuns organizaţia co
operativă din aproape toate ţările mai înaintate. Aici ţin să amin
tesc, că aceia, cari susţin, că la noi nu este nevoe de bănci po- ,
porale, fiindcă creditul ar fi satisfăcut prin băncile pe acţii, con
centrate în mare parte la oraşe, comit o mare greşală, pe care de
sigur nu o ar comite, dacă şi-ar luă osteneala a cutreerâ comunele
noastre şi a studia temeinic starea adevărată dela sate. In raportul
— 305 —
meu special despre cele vreo 70 comune româneşti din Maramurăş,

plin de date statistice îngrijitoare, se găsesc dovezi mult grăitoare in
privinţa aceasta; asemenea dovezi găsim şi în celelalte rapoarte spe
ciale prezentate până acum despre stările din Munţii apuseni, din Trei-
scaune, din comitatul Cojocna e t c , unde numai din lipsa de bănci
poporale bine organizate, ţărănimea a căzut în manile cămătarilor şi
sub influinţa stricăcioasă a acestora, unde în un sat de 3000 locuitori
afli 1000 de cămătari, unde şcoli româneşti bine zidite, cu învăţători
neexcepţionaţi, au trebuit închise, fiindcă susţinătorii lor nu a putut
da adausul de vreo 600 cor. anual, unde cămătari, ba durere şi
de-ai noştri, luau 2 0 — 5 0 % dela capitalul împrumutat săteanului,
şi unde, din lipsa de organizare solidă a creditului românesc şi de
cultură şi lumină, averile săteanului nostru se pierd şi el trebuie să
plece la America.
Pe lângă toată munca ce o au desvoîtat băncile noastre pe
terenul economic-naţional, totuş a fost şi este o imposibilitate, ca
acestea să străbată în amănuntele nevoilor dela sate. Aceasta o pot
face numai băncile rurale, înfiinţate deosebit în fiecare sat, pe bază
altruistă. Astfel de bănci săteşti am şi înfiinţat în multe din ţinuturile
periclitate. Toate băncile săteşti înfiinţate după statutul tip al nostru,
nu au voe să plătească salare şi tantieme membrilor direcţiunii. Con
ducătorii lor lucrează gratuit, cu mica excepţie, că singur contabilul,
dupăce banca a ajuns în o stare mai bună, primeşte o remuneraţie
modestă anuală, votată de adunarea generală. Prin urmare, e o gre-
şală a susţinea în public, că băncile săteşti, înfiinţate ca însoţiri, ar
avea nevoe a fi puse pe baze altruiste.
La organizarea băncilor săteşti am avut în vedere a înfiinţa în
fiecare ţinut câte una sau două ca modele pentru celelalte comune.
Aceasta se poate vedea din consemnarea de mai jos, care cuprinde
băncile înfiinţate după regiuni şi comitate. Am avut în vedere mai
departe, a primi la aceste bănci mai întâiu pe acei săteni, fie şi
mai puţini, cari au înţeles pe deplin rostul unei bănci săteşti, pentruca
aceştia să deâ dovadă de o lucrare solidă, susţinând bunul renume
al băncii şi urmând principiilor adevărate ale cooperaţiei. Băncile
înfiinţate sunt în continuu supraveghiate şi controlate de mine, de
oarece, conform decretului de denumire, onoratul Comitet central
mi-a încredinţat şi inspectarea băncilor şi însoţirilor înfiinţate.
Am dat atenţiune şi propagării altor cooperative. Am compus
statute pentru reuniuni de temperanţă, cooperative şcolare, însoţiri
agricole pentru valorizarea productelor" etc. dând îndrumări pentru
înfiinţarea lor. '
Comisia cooperativă s'a constituit al«gându-şi de prezident pe
d-1 /. F. Negruţlu şi de secretar pe conferenţiarul cooperativ N. Iancu.
Această comisie, în şedinţa din 3 Maiu a. c , luând act cu aprobare
despre lucrările conferenţiarului cooperativ, s'a ocupat şi cu chestiunea
creditului, făcând propuneri concrete onoratului Comitet central.
D-lui Vasile de Stroescu, care în luna Maiu a trecut prin Sibiiu,
i-am prezentat un raport special despre activitatea mea de până
acum. D-1 Stroescu s'a arătat deplin mulţămit cu rezultatele obţinute
23
- 306 —
şi şi-a exprimat dorinţa, ca în felul acesta să se continue acţiunea

cooperativă.
In decursul propagandei am avut în vedere să ţin cu condu
cătorii însoţirilor o şcoală continuă şi să le dau instrucţii în admi
nistrare şi purtarea registrelor.
Această şcoală se va continuă. Voiu ţinea în viitor cursuri re
gionale cu conducătorii băncilor săteşti şi voiu aranja escursiuni prac
tice. La seminarele noastre, cu anul şcolar viitor, voiu începe a
ţinea prelegeri permanente din domeniul ştiinţelor economiei naţio
nale şi în deosebi al cooper-aţiei. Voiu griji pentru creşterea de adevă
raţi cooperatori, cari, la rândul lor, să poată da învăţături şi altora
şi să contribue Ia o clădire trainică în organizaţia cooperativă. Despre
rezultatele efective las să vorbească următoarele date:
C o n s e m n a r e a băncilor săteşti ce le-am înfiinţat p â n ă la sfâr

şitul primei j u m ă t ă ţ i a anului curent 1914.
al păr-
iscrise
x> Mărimea
Numirea băncii E unei s s
"3 o
« Comuna Comitatul B u
poporale părtaşii "**: o

'o. *S-
B ~5
o O *-
Z Z
Cor.
1 Curciu Târnava-mică «Izvorul Săteanului» 54 20 1080

2 Sâncel II a «înfrăţirea» 40 20 800
3 Boian li II Insoţ. de e c o n . şi credit 30 20 600
4 Şoala Târnava-mare «Poporul» 35 20 700
5 Turnişor Sibiiu «Steaua» 21 25 525
6 Brâznic Hunedoara «Plugul» 54 20 1080
7 Săcămaş >> «Izbânda» 40 20 800
8 Sohodol Turda-Arieş «Moţul» 50 20 1000
9 Ponor » » «Deşteptarea» 40 20 800
10 Ocolişul-mare u t> «Izvorul» 42 20 840
11 Aruncuta Cojocna «Aruncuteana» 30 50 1500
12 Idicel-sat Murăş-Turda «Izvorul plugarului» 45 20 900
13 B i c î a l ă u Talpatak T r e i s c a u n e • «Furnica» 100 20 2000
14 Dragomireşti Maramurăş «Creştinul» 99 50 4950
15 Petrova «Petrovana» 135 20 2700
16 Dumitra Alba-inferioară însoţire de credit 30 20 600
17 Săuşa a a 30 20 600
18 Stremţi «Frăţia» 40 20 800
Aceste bănci sunt, cu puţine escepţiuni, înregistrate şi în

cea mai mare parte deja în plină activitate. Le-am provăzut cu
cărţile de contabilitate şi cu toate tipăriturile necesare. Le-am
- 307 -
dat îndrumări raţionale şi instrucţii pentru contabilitate şi pentru

o administrare solidă şi corectă, conformă dispoziţiilor statutelor şi
principiilor cooperative.
Am inactivat mai departe, punând la dispoziţie registrele şi ti"
păriturile necesare sau dând instrucţii, următoarele bănci poporale*
înfiinţate asemenea la iniţiativa şi cu sprijinul dat de Asociaţiunea
noastră, şi anume:
1. «Nădejdea» în Blăjel corn. Târnava-mică.

2. «Izvorul» „ Şomfalău
3. «Căpâlneana» „ Căpâlna
4. «Muscelul» „ Tohanul-vechiu Făgăraş
5. «Fraga» „ Vaca Hunedoara
6. «Strugurel» „ Srediştea-mică Timiş
7. «Speranţa» „ Ciuchiciu Caraş-Severin.
Astfel, numărul total al băncilor poporale înfiinţate până acum,

în urma propagandei făcute de Asociaţiune prin conferenţiarul coope
rativ, este 25. Banca poporală «Muscelul» din Tohanul-vechiu lucrează
d e j a cu capital propriu de 13,000 cor.
înfiinţarea urgentă de bănci poporale, cu terenul pregătit prin

propaganda ce am făcut, o aşteaptă, în mare parte cu membrii în
scrişi şi cu cvcte semnate, următoarele comune din următoarele
comitate:
1. In corn. Hunedoara: Câmpul Iui Neag, Holdea, Lăpuşnic.
2. „ „ Murăş- Turda: Solovăstru.
3. Solnoc-Dobâca: Diug, Cuzdrioara.
4. Năsăud: Măgura.
5. Treiscaune: Poiana-sărată.
6. Timiş: Jamul-mic, Belinţ.
7. Caraş-Severin: Drăgoiu.
8. Arad: Oalşa.
9. Sătmar : Boghiş.
10. Maramurăş: Văleni, Leordina, Cuhea.
11. Sibiiu : Deal, Slimnic, Săcel.
îndrumări speciale cu statute şi tipărituri am dat, parte la faţa)

locului, parte în scris, la 60 comune româneşti şi am întrat în legă-'
tură prin corespondenţă cu peste 200 conducători ai satelor din di-;
ferite comitate, făcând propagandă, nu numai pentru înfiinţarea de
bănci poporale, dar şi pentru cooperative de valorizare a productelor
(îndeosebi pentru vânzarea poamelor şi a cerealelor), de asigurarea
vitelor, cooperative de lăptărie şi însoţiri de consum. Cu privire la ,
însoţirile de consum am recomandat satelor noastre o precauţiune
deosebită, fiind conducerea acestora, îndeosebi în ce priveşte ma
;
nipularea mărfurilor şi controlul, una din cele mai grele operaţiuni
în cooperaţie.
23*
- 308 -
Comunele cele mai multe, cărora le-am dat îndrumări pregă

titoare, cad în comitatele Sibiiu, Hunedoara, Târnava-mare şi mică,
Alba-inferioară, Făgăraş, Solnoc-Dobâca, Turda-Arieş, Cojocna, Bihor,
Sătmar, Maramurăş, Caraş-Severin, Torontal şi Sălagiu. Alte confe-
renţe şi adunări, în cari am arătat masselor poporului şi intelectualilor
scopul, însemnătatea şi puterea cooperativelor săteşti, conferenţe ascul
tate cu mult interes, am ţinut în prima jumătate a anului curent şi
în Noemvrie şi Decemvrie 1913 în total 24. In privinţa aceasta ţin să
amintesc, că nu m'am mărginit Ia ţinerea unor conferenţe fugitive
părăsind repede satele, nici nu am fost condus de ambiţia, de a ţinea
cât mai multe conferenţe, numai ca să pot arătă la sfârşitul anului un
număr mare de prelegeri, fără considerare ori de aceste prelegeri au
avut vreun rezultat pozitiv sau nu; ci am stăruit, să pătrund cât mai
adânc în sufletul ţăranului şi în tainele cari pricinuesc slăbirea po
porului nostru. Am căutat să cunosc temeinic vieaţa şi împrejurările
locale, pentru a putea judecă, care ar fi cel mai bun remediu pentru
sanarea relelor. Am strâns cu aceste ocaziuni date statistice despre
starea economică şi culturală a poporului. Unde conferenţele şi con
vorbirile au avut drept rezultat hotărîrea poporului de a înfiinţa o
bancă poporală, am condus personal lucrările şi adunările de înfiin
ţare, am pregătit actele de înregistrare, am condus aproape în toate
cazurile pe cei aleşi în direcţiune la notarul public sau la tribunal
pentru legalizarea iscăliturilor şi am înaintat actele spre înregistrare.
Aceste lucrări au consumat mult timp şi muncă, dar şi-au aflat răs
plata în rezultate pozitive.
La mai multe dintre conferenţele ţinute, pe lângă sătenii din
comunele respective şi pe lângă delegaţii despărţămintelor, au mai
participat şi intelectuali şi fruntaşi din satele vecine, astfel că multe
dintre conferenţele ţinute au câştigat caracterul de conferenţe regio
nale. Participanţii din împrejurime, ducând cu ei învăţături şi îndru
mări folositoare, au propagat ideea cooperativă în satul lor şi astfel
aceste conferenţe au fost un mijloc de propagandă vie pentru ţinuturi
întregi.
, Mai amintesc în fine că am făcut propagandă şi prin presă şi
am strâns cu deosebită atenţiune date statistice din diferite ţinuturi.
Aceste date servesc ca punct de orientare pentru îndrumarea acţiunii
în viitor şi au o deosebită însemnătate.
Nu am întrelăsat a arătă, cu ocazia vizitării satelor noastre,
scopul ce-1 urmăreşte «Asociaţiunea» pentru luminarea poporului şi
îndeosebi pentru luminarea păturei ţărăneşti, îndemnând pe sătenii
noştrii să se facă membrii ajutători ai Asociaţiunii. Prin înfiinţarea de
însoţiri la sate este speranţă, că şi numărul membrilor Asociaţiunii
va creşte în viitor mai repede, dată fiind prin însoţiri posibilitatea a
face în fiecare sat o propagandă locală mai temeinică pentru înscrierea
membrilor şi a încassâ mai uşor şi mai punctual taxele de membri.
Conferenţele şi convorbirile le-am ţinut, după cum am avut
onoarea a vă raportă în şedinţele lunare, în următoarele comune şi
despre următoarele obiecte:
— 309 —
Luna
Şi | Comuna Comitatul Obiectul
anul
N o e m . 1913 Boian Târnava-mică S c o p u l şi foloasele b ă n c i l o r săteşti.

» tt Brâznic Hunedoara Istoria şi rezultatele c o o p e r a t i v e
lor în alte ţări, băncile săteşti şi
folosul lor.
D e c e r n . 1913 Dragomireşti Maramurăş Puterea şi foloasele însoţ. săteşti.
>i tt Petrova tt tt tt tt tt tt
tt tt Cnhea n însoţirile pentru asigurarea vitelor.
a tt Leordina tt S c o p u l b ă n c i l o r săteşti, c u m p ă
rarea şi vânzarea în c o m u n ,
tt tt Vişeul-de-jos tt î n s e m n ă t a t e a cooperativ, săteşti
tt ii Vişeul-de-sus 11 tt tt tt
a tt Sigetnl-Marmatiei 2. tt Asociaţiunea şi mişcarea c o o p e -
perativă, organizarea creditului.
>y tt Biserica-albă însoţirile de c o n s u m .
F e b r . 1914 T u r n i ş o r 2. Sibiiu B ă n c i l e săteşti, administrarea lor.
y> yt Blăjel Târnava-mică B ă n c i l e sistem Raifîeisen şi
Schultze Delitzch, administr. lor.
tt tt Curciu tt tt tt tt
yt tt Sohodol Turda-Arieş S c o p u l însoţirilor săteşti.
Martie 1914 Aruneuta Cojocna tt tt tt
li tt Stremţ Alba-inferioară P u t e r e a însoţirilor săteşti, date
statistice din alte ţări.
Aprilie 1914 Săcămaş Hunedoara S c o p u l , f o l o a s e l e , administrarea şi
c o n d u c e r e a băncilor săteşti.
M a i u 1914 Sâncel Târnava-mică O r g a n i z a r e a cooperativă la alte
neamuri, însemnătatea b ă n c i l o r
şi însoţirilor săteşti pentru înain
tarea ţăranului r o m â n .
Iunie 1914 Bicfalău Treiscaune 1 O r g a n i z a r e a ţărănimei prin băn
tt tt Ponor Turda-Arieş [ cile săteşti. S c o p u l , puterea, ad
Idicelsat ministrarea şi c o n d u c e r e a bănci
tt tt
„ „ , lor săteşti. î n s e m n ă t a t e a lor e c o
yy tt Ocolişul-mare
tt ft 7
n o m i c ă şi culturală.
In cele de mai sus am dat o privire scurtă asupra activităţii

mele în decurs de 8 luni.
Sunt cu conştiinţa deplin împăcată, că mi-am făcut datorinţa şi
am mare nădejde că ideea cooperaţiei prin muncă cinstită va stră
bate şi va aduce roade îmbelşugate pentru oropsitul nostru popor.
La munca aceasta, să sperăm, că se vor concentra toate forţele
noastre de valoare şi onoratul Comitet central al Asociaţiunii va dâ
şi în viitor toată solicitudinea sa acestei acţiuni grele dar frumoase
şi folositoare pentru progresul neamului nostru.
S i b i i u , Iulie 1914. Cu toată stima
Nicolae Iancu,
conferenţiar cooperativ.
— 310 —
Anexa V .
Membri ajutători ai „Asociaţiunii" pe anul 1913 după profesiuni.
|
1
1
1
Nr. curent 1
în câte corn.
| Meseriaşi
1 Medici
învăţători
I Advocaţi
Privatieri
Laolaltă
1 Studenţi
adm.
i Institute
; Militari
Plugari
1 Preoţi
Despărţământul •d
j F.
tu
1 Abrud—Câmpeni . . . 64 4 12 3 1 84 13
2 Agnita ... 6 3 3 1 2 15 4
3 Aiud—Teiuş 182 5 7 194 14
4 Alba-Iulia 68 6 7 17 1 2 1 A 2 — 4 2 111 17
5 Baia-mare ... 79 5 6 2 — — 1 — — — 2 95 13
6 Băseşti 22 1 — 2 25 6
7 Becicherecul-mare 108 3 3 6 1 2 — — — — 1 124 13
8 Beclean 178 3 5 2 2 1 — — 1 1 1 — 194 25
9 Beiuş 48 4 7 2 — — 2 — — — 2 65 18
10 Bistriţa ... 104 3 5 2 1 115 9
11 Blaj '. 5 — — — — — 2 — — — — 1 8 2
12 Bocşa ... ... 69 6 3 21 1 2 — — 1 1 1 2 107 10
13 Boroş-Şebeş ... ... 117 4 4 10 1 2 1 — 1 — 1 3 144 13
14 Brad 155 3 3 4 165 9
15 Bran .. 56 2 2 8 — 1 61 5
16 Braşov 271 12 20 85 1 2 2 — 2 2 8 6 410 21
17 Bucium — — — —
18 Buziaş . . 18 1 19 2
19 Caransebeş 123 8 11 12 2 5 3 — — — — 3 167 23
ori
zu
Ciachi-Qârbău 77 6 7 3 1 1 95 10
21
22 Ciacova 107 4 5 4 1 1 2 124 6
23 Chioar ... 18 — 2 4 — 25 10
24 Cincul-mare ... 13 1 3 4 — 1 22 2
25 Cluj 51 6 2 2 1 7 36 — 2 1 2 2 112 11
26 Cohalm 6 1 2 1 — •— 2 — — — — 3 15 3
27 Dej 109 5 4 5 — 1 1 — — — 1 2 128 26
28 Deva 26 2 1 — — — 6 — — — — — 35 10
29 Diciosânmărtin 37 3 5 1 — 46 15
30 Dobra 7 2 4 3 1 17 6
31 Făgăraş ... 206 8 12 8 2 2 — 1 — — — 2 241 26
32 Gherla ... 62 2 4 8 — — 1 — — — 1 1 79 11
33 Giurgeu ... 5 1 6 —
34 Gurghiu 6 1 7 2
35 Hălmagiu 5 1 1 7 2
36 Haţeg 20 2 1 10 33 9
37 Hida-Huedin 23 3 3 4 1 2 — — — — 1 2 39 12
38 Hunedoara 53 2 1 56 5
39 Ibaşfalău 11 — 1 1 13 2
40 Ilia 27 27 3
41 Indol
42 Jibou 72 3 4 3 — 1 1 84 17
43 Jiu _ ... 19 19 3
44 Lăpuşul-unguresc... 51 4 6 . 7 — — — — — 1 69 12
45 Lipova _. 13
i
— 1 14 2
46 Lugoj ... 73 3 3 16 • 2 4 101 18
47 Măhaciu.. 13 1 — 14 2
48 Marghita ... 9 1 1 11 2
49 Mediaş ^ ... 21 2 3 4 — 2 1 33 6
— 311
1
1
1
1
1
Nr. curent |
în câte corn.
J învăţători
1 Advocaţi
Privatieri
j F. a d m . .
Meseriaşi
1 Laolaltă
Studenţi
Institute
Militari
Plugari
J3
Medici
Despărţământul
Preoţi
tu
50 Mercurea ... ... 28 3 4 68 2 6 2 — 1 2 116 7

51 Mociu - 63 1 1 65 7
52 Murăş-Ludoş . . . — 74 4 3 4 1 2 — — — — — — 88 8
53 Murăş-Oşorheiu 68 3 3 — — — — — — — — 1 75 11
54 Murăş-Uioara 29 2 2 1 34 3
55 Năsăud 187 6 12 6 2 1 — — 1 1 1 1 218 19
56 Nocrich... ... ... ... 36 5 6 2 1 1 51 25
57 Oradia-mare 10 2 1 1 2 16 5
58 Orăştie _ _ ... 101 10 8 15 2 4 —— 1 1 — — 142 18
59 Oraviţa . . . . . . — — 426 5 7 36 1 5 2 1 — — — 5 488 35
60 Panciova ... ... 53 3 5 7 68 8
61 Reghin 46 3 4 6 59 12
62 Sălciua — — 87 2 — — — 89 9
63 Sălişte — 152 8 18 40 3 5 — — — — — 3 229 10
64 Sânmiclăuşul-mare 58 2 1 5 — 1 1 68 4
65 Sătraar .. . — 45 2 47 16
66 Sebeşul-săsesc... 110 6 8 17 1 2 — — 1 1 1 2 149 18
67 Seini 140 3 4 1 148 16
68 Şercaia 117 5 6 3 2 2 135 13
69 Sibiiu - 96 8 15 30 1 1 — 1 152 21
— — — —
70 Sighişoara ... ... 8 3 4 1— 1 17 7
71 Şimleu 109 1 2 — — 1 — — — — — — 113 12
72 Tăşnad — 9 2 — 1 — 1 — 13 7
— — — — —
73 Teaca ... — ... — 16 — 1 17 3
74 Timişoara ... ... 81 5 7 6 1 4 1 2 2 — — 2 111 15
75 Tinca 32 2 1 — 1 — 36 4
76 Treiscaune 69 7 2
—
14
— — — — — 92 9
77 Turda . . . . . . 66 6 5 7 — 2 86 19
78 Vârşeţ ... 124 5 9 10 2 4 1 1 — — — 3 159 17
79 Vişeu-Iza — ... ... 212 4 1 5 222 14
80 Zârneşti... 91 2 3 96 7
81 Agenturi 486 486 —
82 Afară de desp. ... 124 4 4 19 1 2 1 — 1 — 1 — 159 12
83 Străinătate . . . — . . . 34 2 2 38 —
Suma . 5714 260 322 569 36 8 6 64 6 17 8 27 555 7664 841
)
— 312 —
Anexa VI.
CONSPECTUL OBIECTELOR
intrate la Muzeul „Asociaţiunii" în 1913.
Nr. Numele obiectului
cr. Donatorul Originea
1 1 tablou, reprezintă casa lui Aurel Popp,

Gh. Bariţiu înv. Sibiiu
2 1 tablou, reprez. pe Mihaiu Aurel Popp,
Viteazul înv. Sibiiu
Ioan Giurca,
3 1 ban de argint, an. 1663 preot Cobeni
4 9 bani de argint şi 1 de a- Gheorghe B a -
ramă rescu, preot Comana de sus
Cornelia
5 1 fund de perină Simtion Sibiiu
6 1 V dolar din America
2
an. 1893 Banca «Albina» Sibiiu

7 1 cheie veche, 3 monete de Dr. Simion
aramă şi un amnar Filipoiu Sibiiu
8 4 monete, 2 romane de pe
timpul lui Pliniu, 2 mai nouă Iosif Ghiuriţan Unguraş
de aramă
9 2 tablouri, reprezintă pe Iosif Ghenadie
Gal şi soţia Bogoeviciu Budapesta
10 1 ban de aramă an. 1765 de
pe timpul Măriei Terezia. Trajan Maxim Avrig
11 1 medalie jubilară a şcoalei
pedagogice din Arad Romul Ciorogar Arad
12 1 blid vechiu de lut, cu dife
rite flori Victor Oniţiu Sibiiu
13 1 oală romană şi hârbe de
oale romane Simion Vale Cetea
14 1 corn de cerb pentru prav Ştefan
de puşcă Ghimbăşan Roşia
15 1 măsea de mamut, os petri-
ficat şi 2 fiară vechi Ioan Lupu Sacadate
16 1 bancnotă de 100 floreni de Gheorghe
pe timpul Iui Kossuth Măglaş Sibiiu
Gheorghe
17 1 lemn petrificat Imbăruş Sibiiu
18 1 stichariu, orariul, 1 cădelniţă, Liviu Iancu,
icoană de lemn şi o monetă preot Zăbrani
19 1 tablou, reprezintă port din
Sălişte Cabadaieff Sălişte
20 1 scaun de lemn, fost al me- R ă m a s dela fostul
trop. Alex. Sterca-Şuluţiu prez. I. St.-Şuluţiu Sibiiu
Nr. Numele obiectului
cr. Donatorul Originea
i
•
21 2 usciori dela uşa bisericii, 2 Nestor Manciu,
uşi şi o icoană, din 1726 preot Ocolişul-mare
22 1 ban de aramă anul 1800 Iosif Pop Brezeşti
23 1 ban de argint, anul 1847 Ioan V. Bologa Sibiiu
24 2 monede: 1 aramă, 1 argint, Ascaniu Crişan,
timpul Romanilor prof. Sibiiu
25 1 pălărie de paie, condeiul şi Constantin Pop,
călimarul lui Ax. Sever. tipogr. Făgăraş
26 1 maşină de tors, lucrată de
V. Băleanu Vasile Băleanu Valiug
27 7 bucăţi monede vechi, 1 din GavrilDenghel,
Belgia sergent Sibiiu
28 1 medalie de bronz, în me
moria ocupării Bosniei şi Gheorghe
Herţegovinei Joandrea Sibiiu
29 1 cătrinţă, 2 căpătuie (funduri
de perină) SusanaBrânzeu Ciuguzel
30 1 ban de argint din 1729 Ioan Simian Sălişte
31 1 medalie de bronz, repr. G h .
Bariţiu Ioan Banciu Sibiiu
32 1 medalie de bronz, repr. pe
Ştefan cel Mare Ioan Banciu Sibiiu
33 1 blid de lemn cu diferite flori
pirografate Petru Sabău Lupşa
34 6 monede vechi de argint Dr. Ioan Baltariu
şi Virgil Vlad Alba-Iulia
35 1 uşă veche cu usciori cu tot Alexandru
Drimba Satulbarbă
36 1 bucată dintr'un stâlp de
piatră de pe timpul Roman. Rubin Patiţa Alba-Iulia
OBIECTE CUMPĂRATE.
O căldăruşe mică veche de aramă, din secolul XVI. Preţul
5 coroane.
Nr. 1422—1914. A n e x a -VII a).
RAPORTUL COMITETULUI CENTRAL

asupra socotelilor „Asociaţiunii" pe anul 1913.

In alăturare avem onoare a prezentă .conturile de încheiere ale
Asociaţiunii pe anul financiar espirat 1913.
Venitele fondului general, preliminate cu Cor. 57,782-— au fost
în realitate de Cor. 66,733-54, adecă cu Cor. 8,951-54 mai mari decât
erau preliminate. S'a încassat peste preliminar: la taxe de membri
cu Cor 6,599-15, la interese de efecte cu Cor. 1,080*37, la interese
de cont curent cu Cor. 3,951-55, la taxe de administrare cu Cor.
1,27072 şi la chirii cu cor. 300.
Sub preliminar s'a încassat: la biblioteca poporală cu Cor.
4,826-85 şi la venite extraordinare cu Cor. 382.
Cheltuielile, ce erau preliminate cu Cor. 57,782-— încă au cre
scut în proporţia venitelor Ia Cor. 64,607-70, adecă cu Cor. 6,825-70
peste preliminar. Creşterea cea mai mare de Cor. 1,23924 e Ia
biblioteca poporală. La încălzit de asemenea s'a cheltuit mai mult cu
1,209-49, din cauza încălzirii dese a sălii festive, unde s'au ţinut con
ferinţele. S'a mai trecut peste buget la prelegeri poporale cu Cor.
928'80 şi Ia revista «Transilvania» cu Cor. 239.
Sub prelimjnar s'a cheltuit: la luminat cu Cor 110-09, la înze
strarea muzeului cu Cor. 266-91 şi interese de cont curent cu Cor. 13578.
Stocul efectelor şi depozitelor fondului general a crescut cu:
3 acţii Minerva â Cor. 100-—

4 „ Vlădeasa ii •»» 100 —
2 „ Codreana 100—
5 „ Luncana ii ii 100-—
2 „ Silvania ii ir 100 —
1 libel Crişana despre ii 200-—
1 „ Arieşana ii V 200-—
l „ Vatra 71 ii 200-—
l „ Ardeleana 11 ii 3,884-11
1 „ Crişana 11 ii
106-—
In cursul anului au întrat şi acţiile optate în 1912 şi anume:
103 acţii Bihoreana â Cor. 200-—
136 „ Albina „ „ 200 —
— 315 -
Dintre celelalte fonduri şi îundaţiuni au crescut în mod normal:
Fundaţiunea Petran cu Cor. 2,676-34

Filepp >> it 2,447M5
S. Muntean tt 1,882-43
I. Bădilă »» 1,04864
M Densuşianu » J> 1,013-40
î» Oltean »> J> 859-78
»>
Roman »» î>
313-35
?» I. Iancu »» )J 282-50
» Pop Maior >» j» 203-5 S
Balomiri » TJ 161-89
Fondul A. Mureşan >» J»
143-92
Fundaţiunea Boieriu »> 126-59
î* Marinoviciu j» »» 91-61
j?
Moga ?> J> 28-69
Stocul efectelor şi depozitelor celorlalte fonduri şi fundatiuni a
crescut c u :
1 libel «Vatra», aparţinător fond. internatului Petran, despre 1,000
Cor., sumă dăruită de inst. de credit «Vatra» din Cluj. S'au primit
de asemenea şi acţiile optate în 1912 şi anume:
66 acţii Timişana â Cor. 200*—

60 „ Crişana „ „ 100-—
Interesele depozitelor fundaţiunilor de asemenea s'au adaus la capital.
Averea totală administrată de Asociaţiune eră deci la finea anului
1913 de Cor. 1.281,596-91, din cari subtrăgând poziţiile transitorii de
Cor. 74,141-17, rămâne o avere curată de 1.207,455-74, o creştere de
Cor. 21,541-80 faţă de 1912.
Terminând, Vă rugăm:
1. Să luaţi la cunoştinţă acest raport.
2. Să cenzuraţi conturile Bilanţ şi Venituri şi spese cu anexele
lor şi aflându-le exacte, să hotărîţi încuviinţarea pluserogatelor şi
descărcarea pe anul de gestiune 1913.
S i b i i u , în 4 Iulie 1913.
Oct. C. T ă s l ă u a n u m. p.,
Andreiu B â r s e a n u m. p., secretar.
prezident.
- 316 -
Anexa VII b).

Bilanţ general la
Activa.
Cassa 1,110
Depozite spre fructificare . . . 279,556
Efectele fondurilor şi fundaţiuniîor 275,346i 381
Efectele fondurilor proprii . . . 108,600 — 1 383,946
Realităţi:
Casa din strada Şaguna Nr. 6 . 152,000! —
Casa din strada Şaguna Nr. 8 . 82,000 —
Edificiul şcoalei civile de fete . 132,734126
Palatul Muzeului 187,000' — 553,734
Debitori 47,777
Mobiliar 14,511
Optări de acţii 960
Obiectele din Muzeu
Biblioteca
S i b i i u , 31 Decemvrie 1913. Ioan Banciu m. p., cassar.
Examinând acest bilanţ, am constatat că este exact şi in

S i b i i u , 13 Iulie 1914. Comisiunea
Nicolau Ivan m. p. Dr. L. B o r c e a m. p.

Aprobat în şedinţa comitetului,
Andreiu B â r s e a n u m. p., prezident.
- 317
31 Decemvrie 1913.
Pasiva.
K f K f
Fondul general cu donaţiunile: Stana şi

Stroie Belloiu şi Petru Pană . . . . 306,542 77
Fondul Muzeului istoric şi etnografic . j 145,748 37
12,449 65
6,581 61
„ Andrei Mureşanu . . . . . . 10,237 52
., despărţământului Deva . . . . 767 6l
„ Ioan Simu 1,109 81
1,018 85
„ despărţământului T o r a c . . . . 88 —
4,854 45
34,016 75
83,405 98
110,128 11
„ E. D. Başota 1,594 34
„ Ioan Nichita şi f. cult. sălăg. 35,962 22
„ Anonima din corn. Dobâca 2,716 02
„ Teodor Sandul 46,000 •—
65,107 22
„ Ioan Iancu 7,954 62
„ I. Pop Maior 6,990 06
„ Demetriu Suciu 14,400 —
17,744 44
„ Ioan Gallianu 3,457 99
„ Nicolae Marinoviciu . . . 8,057 29
„ Ioan şi Zinca Roman . . 10,899 38
3,508 39
„ Ioan şi Ecaterina Russu. . 13,600 —
„ Dr. Ioan Moga 3,052 74
„ Petru Mureşanu . . . . 2,119 03
331,483 69
1.281,596 91
Dr. V. Bologa m. p., controlor.
conformitate cu cărţile de contabilitate, purtate exact.

de revizuire:
Nic. T o g a n m. p. I. V ă t ă ş a n m. p., rev. expert.
ţinută în 22 August 1914.
Oct. C. T ă s l ă u a n u m. p., secretar.
- 318 -
Anexa VII c).
Venite şi spese
Spesat
Chelt ueli K f
K t
12,834 76
Spese de cancelarie 1,138(05
709 91
3,017 49
1,200 —
Dotaţiuni:
1,000 —
732 09
6,000 — /,732 09
Prelegeri poporale (desp. şi conf. agron.) 2,92b 50
Tiparul rev. «Transilvania» 6,223 96
„ Bibliotecii poporale . . . . • 18,239 94
Contribuţie, asigurări, apă, canalizare . 2,030 40
6,504 22
591 82
117 72
Reparaturi 739 84
Spese extraordinare şi de încassare . . 539 —
Amortizări
1,325 84
800 — 2,125 84
66,733 54
S i b i i u , 31 Decemvrie 1913. Ioan Banciu m. p.,

cassier.
Examinând acest cont am constatat, că este exact şi în consonanţă cu
S i b i i u , 13 Iulie 1914.
Comisiunea d e
Nicolau Ivan m. p. Dr. L. B o r c e a m. p.
Aprobat în şedinţa comitetului,

- 319 -
la 31 Decemvrie 1913.
fncassat
Venite K f
K f
Taxe de membri , 24,559 15

4,080 37
„ „ cont curent 7,951 55
11,148 60
Taxe de administrare 5,780 72
Abonamente la Biblioteca poporală . . 13,173 15
\ Dr. V. Bologa
controlor.
m. p.,
i 66,733 54
—
documentele decassă şi cu registrele de contabilitate purtate în regulă.
reviziune:
Nic. T o g a n m. p. I. V ă t ă ş a n m. p., rev. expert.
ţinută la 22 August 1914.
Oct. C T ă s l ă u a n u m. p., secretai.

Anexa Vlld).
Evidenţa specială a Fondurilor şi Funda-

Debit.
j Spesat in Preliminat
1913 p e 1915
i
1
[
K j_f K 1 f
!
i
/. Fondul Muzeului istoric-etnografic.
300 — 300 —
174 48 300
1,200 20 — i —-
întregire la acţiile «Arina» 300 — —
—
2,848 — 2,800 —-
Sald la 31 Ianuarie 1913 145,748 37 — —
150 571 05 3,400
//. Fondul Oeorge Bariţiu.

Premii pentru instructorii analfabeţilor . 1,002 38 1,000
442 19 200 —
Rata I şi II Ia o acţie d u l i a » . . . . 40 24 — 1
Spese cu «Istoria liter.» de Puşcariu. . — — 400

— - 24 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 12,449 65 —'
13,934 46 1,624
-
///. Fondul Avram lancu. i1
100 44 100 1
646 30
63 89
— 70 -
-
— 90 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 ! 6,581 61 —
7,392 24 260 —
IV. Fundaţiunea I. Bădilă.
238 24 240 —
341 58 350 —
— 1,060 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 'J 4 , 0 1 0 75 — —
34,596 57 1,650 —
ţiunilor pe anul 1913 şi Bugetul lor pe 1915.
Credit.
- ~- - - - î n c a s s a t în Preliminat
1913 p e 1915
K î i K f
/. Fondul Muzeului istoric-etnografic.

148,817 05 — —
1,000 1,000 — :'
709 — 1,200 —
— 1,200 —
45 — —
150571 05 3,400 —
II. Fondul Oeorge Bariţiu.
Sald la 1 Ianuarie 1913 12,405 93 — -
1,000 — 1,000 —
12 - 24 —
40 57 100 —
475 96 500 —
13,934 46 1,624
///. Fondul Avram Iancu.

Sald la 1 Ianuarie 1913 7,136 68 — —
255 56 260
7 392 24
; 260 -
IV. Fundaţiunea I. Bâdila.
Sald la 1 Ianuarie 1913 32,967 81 — —
Dividendă şi cupoane de scrisuri fondare 1,115 - 1,100 —
513 76 550
î 34,596157 1,630; —
- 322 -
Spesat în \ Preliminat
1913 pe 1915
J< _ J K f
V. Fundaţiunea E. D. Başota.
40 22 40
16 10 15 —
— — 5 —
Sald Ia 31 Decemvrie 1913 1,594)34 — -
1,650 66 60 —
VI. Fundaţiunea O. Boieriu.

500 — 400 —
80 46 80
179 23 180 —
— — 130
Sald la 31 Decemvrie 1913 17,744 44 — —
18,504 13 790 —
VII. Fundaţiunea Anonimă Dobâca.

100 22 100 —
Taxă de administrare 27 44 6 —
Sald Ia 31 Decemvrie 1913 2,716 02 — —
2,843 68 106 —
VIII. Fundaţiunea I. Qallianu.

120 42 120
34 93 20
Sald la 31 Decemvrie 1913 3,457 99 —
3,613 34 140 —
IX. Fundaţiunea Marinoviciu.
120 120 —
81 39 82 —
— — 118 —•
8,258 | 68 320 —
- 323 -
încassat în Preliminat
1 1913 pe 1915
K f K f
i
V. Fundaţiunea E. D. Basota.
1,588 74 —
61 92 60
1,650 66 60 —
VI. Fundaţiunea O. Boieriu.

17,617 85
320 320
Interese de cont curent 566 28 570 —
18,504 13 790 —
VIL Fundaţiunea Anonimă Dobâca.

Sald la 1 Ianuarie 1913 2,738 16 —
Interese de cont curent 105 52 106
2,843 68 106 —
VIII. Fundaţiunea I. Oallianu.

3,613 34 140 —
IX. Fundaţiunea Marinoviciu.

Sald la 1 Ianuarie 1913 7,945 68
Interese de cont curent 313 320
i 8,258 68 320
~ 324 -
!•*••!•• -
Spesat în Preliminat
1913 pe 1915
K f LE f
X. Fundaţiunea Dr. 1. Moga. !

80 — 80
30 83 34 —
— — 30 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 3,052 7 4 — —
3,163 1 5 7 144 —
XI. Fundaţiunea Dr. I. Nichita.

1,151 25 1,200 —
Percepţiei competinţa (recurată) . . . 2,582 34 — —
100 — — -
377 39 350 —
— — 760 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 35,962 22 — -
40,173 20 2,310 —
XII. Fundaţiunea I. Olteanu.

Percepţiei competinţa (recurată) . . . 1,533 42 — —
Subvenţie şcoalei de fete 2,000 — 3,000 —
554 16 560 —
— — 1,390 —
Sald la 31 Decemvrie 1913 110,128 11 — —
114,215 69 4,950 —
XIII. Fundaţiunea I. Petran.

1,831 30 1,800 —
Desp. Cluj pentru casele Petran . . . 969 34 — —
842 48 800 —
— — 200 —
— — 2,550 —
87,049 | 10 5,350 —
— 325 -
f n c a s s a t în Preliminat
1913 p e 1915
K f K f
X. Fundaţiunea Dr. I. Moga.

74 80 74
3,163 57 144 —
XI. Fundaţiunea Dr. I. Nichila.

Sald la 1 Ianuarie 1913 . . . . . . • 37 592 21
2,293 39 2,200
107 60 110
180 —
40,173 20 2,310 —
XII. Fundaţiunea I. Olteana.

109,268 33 —
3,700 3,700
Interese de cont curent 1,247 36 1,250
114,215 69 4,950 —
XIII. Fundaţiunea I. Petran.

Sald la I Ianuarie 1913 81,729 64
2,190 2,200
Interese de depozit 2,984 10 3,000 —
145 36 150
87,049 10 5,350 j —
— 326 —
S p e s a t în Preliminat
1913 pe 1915
1 ic ii'"' K \T_
I
i
XIV. Fundaţiunea Radu Rîurcanu.
1 80 42 80 > —
4-1 40: —
, — 20; —
3.508 39 j
Sald la 31 Decemvrie 1913
3,624 05 140! —
XV. Fundaţiunea I. Roman.

110 09 100; -
300 i —
i
Sald Ia 31 Decemvrie 1913 . . . . . 10,899 38
11,009 47 400 i -
XVI. Fundaţiunea T. Sandul.

1,528 28 1,700 j —
1,617 72; 140 —
460 -
i
Sald Ia 31 Decemvrie 1913 46,000 -
i 49,146 2,300! —
S i b i i u , 1 Decemvrie 1914.
Ioan Eanciu m p,
cassier.
- 327 —
încassat în Preliminat
1913 pe 1915
~" K IT K |T
XIV. Fundaţiunea Radu Riureanu.

Sald la 1 Ianuarie 1913 3,487 i 77
3,624 05 140
XV. Fundaţiunea I Roman.

Sald la 1 Ianuarie 1913 10,586
Interese de cont-curent 423 400
11,009 47 400
XVI. Fundaţiunea T. Sandul.

Sald la 1 Ianuarie 1913 41,940
Dividende 2,300
Interese de efecte 2,266
Acţii noi 4,940
49,146 2,300 j
Dr. V. Bologa m. p.,

controlor.
328
A n e x a V I I e)
Efectele Fondului general şi ale Muzeului

i
K f
i K
!
1
143 acţii «Albina», Sibiiu . . K 200 1 28400
_ >
32 „ «Arieşana», Turda . „ 100 3200 —

1 „ «Cassa de păstr.», Sasca „ „ 100 ! 100 —
1 „ «Aurora», Baia-mare . „ „ ioo ; 100 —
107 „ «Bihoreana», Orade . „ „ 200 i 21400 —
3 „ «Bocşana», Bocşa . . ,, „ 100 | 300 —
4 „ «Câmpiana», Mociu . „ » ioo 400 —
Q „ «Chiorana» „ „ 100 ! 900 —
5 „ «Codreana», Băseşti . ,, ,.100 500 —
3 „ «Concordia», Uzdin . „ „ 100 i 300 — -
2 „ «Consum», Blaj . . . „ „ 100 — —
3 „ «Coroana», Bistriţa. . „ „ 200 600 — •
2 „ «Corvineana», Huned. „ „ 100 200 —

2 „ «Economul», Cluj . . „ IOO 1 200 —
1 „ «Făgeţana», Făget . . „ „ 200 200 —

2 „ «Hondoleana», Hondol „ ,, 30 60 —
1 „ «Lăpuşana, Lăpuş . . „ „ 100 100 —
8 „ «Luceafărul», Vârşeţ . „ „ 100 800 —
3 „ «Lumina», Sibiiu . . „ „ 200 600 —
12 „ «Luncana», Margita . „ „ 100 1200 —
2 „ «Maramurăşana», Siget „ „ 100 200 -
3 „ «Minerva», Beclean . „ „ 10U 300
2 „ «Mureşana», . . . . „ „ 100 200 —
2 „ «Mureşanul» „ „ 200 400 -
4 „ «Panciovana». . . . „ „ ioo 400 — -
21 „ «Sătmăreana», Seini . „ „ 200 4200 _ i
2 „ «Sebeşana», Sebeş . . „ „ 100 200 - ;

14 „ «Sentinela», Satu-nou . „ „ 100 1400 - j
6 „ «Silvania»», Şimleu . „ „ 100 600 - l i ,i
12 „ «Şoimuşana», Şoimuş . „ „ 50 600
!
i
7 „ «Someşana», Dej . . „ ,. 200 1400
1 „ «Vatra», Cluj . . . . „ ,. 100 100 :
-!
Transport 69,760
- 329 —
K f K f
Transport 69,760 —
4 „ «Vlădeasa», Huiedin . â K 100 400 —
2 „ «Vulturul», Tăşnad . . „ „ 100 200 —
1 „ «Zărăndeana» . . . „ „ 100 100 —
! 4 „ «Abrudbânyai tkp» . „ „ IOO 400 -
12 „ «Vajdahunyadi tkp» . „ „ 100 1200 —
1 „ «Gesellschaftshaus». . „ „ 200 — —
1 „ «Nagyvârad - Belenyes —
Vaskohi vasut» . . . „ — — j
1 „ «Szatmârnagybânyai vasut >>„ — — — 72060 —
Diverse.
4 buc. Credit fonc. rom. â Lei 5000 cu 5 % 18800 —
1 „ Rentă rom. amort. â „ 1000 47o 940. —
V» „ Lozuri austr. din 1860 „ 100 „ 4 % 400 —
i „ Obligaţie rur. ung. â fl. 100 „ 4 « / 0
200 —
i „ Rentă corn. Febr. Aug. „ 100c tt4-2% 200 —
80 „ Obligaţii Transilvania â „ 200 , 5-4% 16000 — 36540 —
Total . . . 108600 —
S i b i i u , la 31 Decemvrie 1913.
Dr. V. Bologa m. p., Ioan Banciu m. p.,

controlor. cassier.
Confirmăm, că efectele specificate în acest conspect sunt depuse

la institutul de credit şi economii «Albina» din Sibiiu.
S i b i i u , 13 Iulie 1914.
Comisiunea de revizuire:
Nicolau Ivan m. p. Nicolae T o g a n m. p. Dr. L. B o r c i a m. p.

I. V ă t ă ş a n m. p., revizor expert.
Aprobat în şedinţa comitetului din 22 August 1914.
Andreiu B â r s e a n u m. p., Romul Simu m. p.,

prezident. secretar subst.
— 330 —
Anexa VII f)
Efectele fondurilor şi fundaţiunilor

i K K
I
f
1
1. . . . . . . 1
if
r " " •
i l|
1
/. Fundaţiunea I. Bădilă.
9 acţii «Albina» Sibiiu â K 200 . . . . 1800
4 scrisuri fonciare «Albina» cu 5 % â fl. 1000 i
8000
3 „ „ „ âK2000 6000 l
2 ., „ „ „ â „ 1000 2000 1
1 „ „ „ cu4'/,7,ă „2000 2000
1 „ „ „ „ „ â „ 1000 1000 20800
//. Fondul G. Bariţiu.
1 acţie «lulia» 'Alba-Iulia â K 100 . . . 100
///. ^Fundaţiunea G. Boeriu. ;
16 acţii «Albina» Sibiiu â K 200 . . . . 3200

IV. Fundaţiunea Gr. Filepp.
1 loz turcesc â 400 frcs 100 _
V. Fundaţiunea Dr. I. Moga.
7 obligaţiuni «Transilvania» â K 200 . . 1400
VI. Fundaţiunea Dr. Nichita.

7 acţii «Albina» Sibiiu â K 200 . . . 1400
22 „ «Bihoreana» Orade â K 200 . . 4400
16 „ «Economul» Cluj â K 100 . . . 1600
5 „ «Ipar es gazdasâgi bank» â K 220 1100
4 „ «Kozepszolnokm. Zilahi» â K 200 800
10 „ «Szilagycseh es videke» â K 200 . 2000
30 „ «Sălăgiana» Jibou â K 100 ., . 3000
178 „ «Silvania» Şimleu â K 100 . . 17800
2 „ «Someşana» Dej â K 200 . . . 400
1 „ «Tipografia» â K 100 . . . .
3 lozuri «Crucea roşie ung.» â fl. 5 pe Va 15
2 „ «Bazilica» â fl. 5 pe '/. . . . 10 32525
ii —
il | ~58125
- 331 -
1
K K f
f
li
Transport . 58125 —
VII. Depozitul A. Nichita.

1 acţie «Tipografia» â K 100 . . . . —
3 lozuri «Crucea roşie ung.» â fl. 5 pe ' / 2 15
2 „ «Bazilica» â fl. 5 pe '/ . . . 10 25 —
â
-
VII. Fundaţiunea I. Olteana.
Nom. K 30,000 rentă ungară cu 4 % . . 28400
„ 50,000 scris. fonc. «Albina» cu 5 % 50000 — 78400 —
IX. Fundaţiunea I. Petran.

47 acţii «Albina» Sibiiu â K 200 . . . 9400
10 „ «Bihoreana» Orade â K 200 . . 2000
108 „ «Economul» Cluj ă K 100 . . 10800
5 „ «Kolozsmegyei tkp.» â K 100 . . 500
5 „ «Kolozsvâri keresk. bank» â K 200 1000
7 ker.es hitelbank â K 200 1400
4 „ «Silvania» Şimleu â K 100 . . 400 — 25500 —
X. Fundaţiunea D. Suciu.
4 acţii «Bihoreana» Orade ă K 200 . . 800
4 „ «Chiorana» â K 100 400
66 6600
42 4200
12 „ «Szilâgycseh es videke» â K 200 2400 — 14400 —
XI. Fundaţiunea I. Russu. 1
120 acţii «Crişana» Brad â K 100 . . . 12000

4 „ «Zărăndeana» â K 100 . . . . 400 — 12400 —
XII. Fundaţiunea T. Sandul.
46 acţii «Făgeţana» Făget â K 200 . . 9200
12 „ «Luceafărul» Vârşeţ â K 100 . . 1200
3 „ «Victoria» Arad â K 200 . . . 600 :
5 „ «Sebeşana» â K 200 1000
4 „ «Severineana» â K 50 . . . . 200
56 „ «Someşana» â K 200 . . . . 11200 1
113 ., «Timişana» â K 200 | 22600 — 46000 —

Transport . 234850
— 332 —
K f K f
Transport . 234850 - -
XIII. Fundaţiunea Dr. Anca.

3 acţii «Timişana» â K 200 600
XIV. Fundaţiunea Dr. Sândeanu.

61 acţii «Bihoreana» Orade ă K 200 . . 12200
30 „ «Arieşana» Turda â K 100 . . 3000
10 „ «Someşana» â K 200 . . . . 2000
2 „ «Sătmăreana» â K 210 . . . . 420
20 „ «Sebeşana» Sebeş â K 200 . . 2000
140 „ «Sălăgiana» â K 100 14000
1 coală provizoră Someşana 276 38 35896 38
XV. Fond. desp. Timişoara.

20 acţii «Timişana» Timişoara ă K 200 4000
Total . 275346 38
Dr. V. Bologa m . p., loun Banciu m . p.,

controlor. cassier.
Confirmăm că efectele specificate în acest conspect sunt depuse

la institutul de credit şi economii «.Albina» din Sibiiu.
Comisia de revizuire:
Nicolau Ivan m . p. Nic. T o g a n m . p. Dr. L. B o r c i a m . p.

I. V ă t â ş a n m . p.,
revizor e x p e r t .
S'a oprobat în şedinţa comitetului din 22 August 1914.
Andreiu B â r s e a n u m . p., Romul Simu m . p.,

prezident. secretar subst.
- 333 -
Anexa VII. g).
Conspectul depozitelor spre fructificare

la 31 Decemvrie 1Q13.
K f. K f.
/. Fondul general.
1. Libelul «Ardeleana», Orăştie Nr. 4652 . 3951 46
2. „ «Arieşana», Turda Nr. 2343 . . 206 90
3. „ «Crişana», Brad Nr. 2133 . . 207 97
4. „ «Crişana», Ourahonţ Nr. 192 . 108 42
5. „ «Mercur», Năsăud Nr. 926 . . 239 93
6. „ «Sălăgiana», Jibou Nr. 224 . . 409 54
7. „ «Sebeşana», Sebeşul-săs, Nr. 232 592 32
8. «Vatra», Cluj Nr. 524 . . . . 206 80 5923 34
//. Detragerlle Popoviciu.
1. Libelul «Albina», Sibiiu Nr. 35718 . . 27 87
///. Fundaţiunea I. Petran.
1. Libelul «Economul», Cluj Nr. 46 . . 51984 42
IV. Fundaţiunea O. Filepp.
1. Libelul «Silvania», Şimleu Nr. 744 . . 65117 22
V. Fundaţiunea G. Sândean.
1. Libelul «Grăniţerul», Dobra Nr. 671 28467 3 6
2. ,. «Sebeşana», Sebeş Nr. 390 . . 11009 97
3. „ «Sebeşana», Caransebeş Nr. 688 32745 31
4. «Someşana», Dej Nr. 1337 . . 6386 19 78608 83
VI. Fundaţiunea I. Russu.
1. Libelul «Crişana», Brad Nr. 967 . . . 1200
VII. Fundaţiunea I. Iancu.
1. Libelul «Doina», Câmpeni Nr. 174 . . 7954 62
VIII. Biblioteca univ. Cluj.
1. Libelul «Ardeleana», Orăştie Nr. 3106 . 13038 45
IX. Fondul desp. Torac.
1. Libelul «Timişana», Timişoara Nr. 2563 S8 —
Transport . 223942 75
- 334
1
K jf ii
i
f
Transport . 223942 75
X. Fundaţiunea Sid. Munteanu.

I. Libelul «Albina», Sibiiu Nr. 26342 . . 43684 94
XI. Fondul N. Densuşianu. i
i
1- Libelul «Albina», Sibiiu Nr. 36829 . . 4547 68
XII. Fundaţiunea «Balomireana».
J. Libelul «Agricola», Sebeş Nr. 24 . . . 4193 55
XIII. Fondul intern. Pettan.
1- Libelul «Vatra», Cluj Nr. 506 . . . . 1041 20
11
XIV. Fundaţiunea Nichita.
1. Libelul «Silvania», Şimleu Nr. 392 . . 349 03 i
Cont-curent «Silvania» 1797 2146 } 40
| 279556 52
Dr. V. Bologa m. p., Ioan Banciu m. p.,

controlor. cassar.
Confirmăm că libelele de depozit specificate în acest conspect sunt

depuse la institutul de credit şi economii «Albina» din Sibiiu.
S i b i i u , la 13 Iulie 1914.
Comisiunea de revizuire:
Nicolau Ivan m. p. Dr. L. B o r c i a m. p. Nic. T o g a n m. p.

I. V ă t ă ş a n m. p., revizor expert.
Aprobat în şedinţa Comitetului din 22 August 1914. -j
Andreiu B â r s e a n u m. p., Romul Simu m. p.,

prezident. s e c r e t a r subst.
- 335 -
Anexa VIII, a)
Bugetul „Asociaţiunii" pe anul 1915.
Nr. 1 4 2 0 / 1 9 1 4 .
în alăturare ne luăm libertate a prezentă bugetul Asociaţiunii

pentru anul de gestiune 1915.
La venite, luând în considerare rezultatele ultimilor ani finan
ciari, nu am putut prelimina mai mult ca 66,700 coroane, voind să
fim reali. Cheltuielile încă să urcă la suma de 66,700 coroane, fără
ca să fi putut prelimina o sumă cât de mică pentru amortizarea edi
ficiilor, cari figurează azi cu peste 500,000 cor. în activa Asociaţiunii.
în ce priveşte bugetul celorlalte fonduri şi fundaţiuni, ne-am
acomodat întru toate dispoziţiilor testamentare şi normativului pentru
administrarea fondurilor şi fundaţiunilor.
Terminând, onor. adunare gen. să binevoiască a primi acest
proiect de buget.
A. B â r s e a n u m. p., Oct. C. T ă s l ă u a n u m. p.,

prezident. secretar.
- 336 -
Anexa VIU b).

Bugetul „Asociaţiunii"
Spesat în 1913 Prelim. pe 1915
Cheltuieli
K K
A JL
Salare:
1,965 — 3,300 —
„ administrativ . . . 3,300 — 3,300 —
Cassier-contabil şi bibliotecar . 1,800 — 1,800 —
2,000 — 2,000 —
Conferenţiar agronomic . . . 2,000 — 2,000 —
840 — 1,080 —
Spese de cancelarie :
Spese şi tipărituri mărunte . . 338 05 800 —
Spese de espediţie poştală . . 800 — 800 —
Dotaţi uni:
Şcoalei civile de fete . . . . 6,000 — 6,000 —
1,000 — 1,000 —
732 09 1,000 —
Spese cu revista «Transilvania» . 6,223 96 7,500 —
„ „ „ Bibliot. popor., 18,239 97 17,000 —
591 82 600 —
Prelegeri poporale:
1,500 — 2,000 —
Conferenţiar agronomic. . . . 1,428 50 1,200 —
709 91 700 —
3,017 49 2,000 —
739 84 1,000 —
2,030 40 2,400 —
6,564 22 7,000 - -
1,200 — 1,600 —
2,125 84
117 72 150 —
539 470 —
j | 66,700 —
S i b i i u , 30 Iunie 1914. Dr. V. Bologa m. p.,

controlor.
Aprobat în şedinţa comitetului

pe anul 1915.
încasat în 1913 Prelmij»eJ9l5_
Venite
K f K ! f
Taxe de membri . . . . . . . 24,599 20,000

Interese de efecte 4,080 6,500
„ cont-curent 7,951 7,000
Chirii 11,148 10,581
Abonamente Ia Biblioteca poporală 13,173 14,000
Taxe de administrare 5,780 5,500
Venite extraordinare 418
Darul Băncilor 1,500
Prelegeri poporale (din donaţia Dr.
Teodor Mihali) 1.200
66,700
loan Banciu m. p.,

cassier.
din 4 Iulie 1914.

Oct. C. T ă s l ă u a n u m. p., secretar.
25
- 338 -
Anexa IX.
Lista bursierilor „Asociaţiunii"

pe anul şcolar 1913/14.
1. George Băgâria, calfa de lăcătuş, elev al clasei a 111-a
a şcoalei de metalurgie din Seghedin; din fundaţiunea
«T. Sandul» K 400
2. Vasile Baleanu, elev-ospitant la şcoala c. r. industrială
de stat din Innsbruck, secţia de sculptură în lemn şi
ornamentaţie în lemn; din donaţiunea d-lui V. Stroescu,
bursă anuală de . . . „ 1440
3. Toma Breaz, student în clasa a VH-a gimnazială în
Blaj; din fundaţiunea »Radu M. Riureanu» . . . . „ 80
4. Emil Câmpean, student în clasa a V-a la gimnaziul de
stat în Gyergyoszentmiklos; din fundaţiunea «N. Ma-
rinoviciu» „ 120
5. Nicolae Colan, student în clasa a VIII-a gimnazială la
gimnaziul român în Braşov; din fundaţiunea «A. Iancu» „ 100
6. Traian U. Damian, student în clasa a V-a la gimnaziul
din Blaj (anunţat bolnav); din fundaţiunea «loan şi
Zinca Roman» „ 300
7. Măria Domşa, elevă a clasei a H-a a şcoalei civile de
fete din Blaj; din fundaţiunea-«O. Boeriu» , 200
8. Victor Fetti, student în clasa a Vl-a gimnazială în Nă-
săud; din fundaţiunea «Başotă» „ 40
• 9. loan Goia, student în medicină, anul III, Cluj; din fun
daţiunea «loan Petran» „ 300
,10. loan lanculovici, student în medicină, anul IV, Cluj;
din fundaţiunea «loan Petran» „ 300
11. loan Lup, student în medicină, anul al V-lea, Cluj;
din fundaţiunea «loan Petran» , 300
12. Vasile Militariu, elev al clasei III, a şcoalei superioare
de industrie în Caşovia; din fundaţiunea «T. Sandul» „ 700
13. Ciril Morariu, elev în clasa Il-a a şcoalei pentru indu
stria lemnului, Câmpulung (Bucovina); din donaţiunea
d-lui V. Stroescu , „ 600
•14. loan Pleşa, student în medicină, anul III, Cluj; din
fundaţiunea «loan Petran» „ 300
15. Emil Pop, elev în clasa a IV-a a şoalei civile de stat,
Huedin; din fundaţiunea «/. Qallianu» „ 120
16. Victor Radu, elev în clasa a Il-a a gimnaziului ev.-lu-
teran, Sibiiu; din fundaţiunea «George Boeriu» . . . „ 200
17. Rea Silvia Radu, elevă în clasa a IV-a a şcoalei civile
de fete a «Asociaţiunii», Sibiiu; din fundaţiunea «Dr. I.
Moga şi soţia Ana n. Bologa» K 80
18. Mihaiu Raţiu, student în clasa a Vf-a gimnazială, Blaj;
din «Fundaţiunea anonimă din comitatul Dobâca» . . 120
19. Ioachim Sociu, student la şcoala politehnică din MujTc&eiî;
din fundaţiunea «T. Sandul» ^ 400
20. Nicolae Sc. Ştefan, rigorozant în medicină, anul al Vl-lea,
Cluj; din fundaţiunea «Ioan Petran» 300
21. Victor Siănilă, student în medicină, anul al V-Iea, Vietîa;
din fundaţiunea «Ioan Petran» . . 300
22. La doi elevi şi două eleve dela şcoala poporală din
Vad, ajutoare de câte K 20 din fundaţiunea «George
Boeriu» în total 80
25*
- 340 -
Anexa X.
CONSEMNAREA
membrilor «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura popo
rului român-».
Starea dela 1 August n. 1914.*)
Membrii onorari. Membrii corespondenţi :

A g â r b i c e a n u I o a n , preot, O r l a t .
T . M a i o r e s c u , fost profesor la Universitatea
B a n c i u A x e n t e , profesor, B r a ş o v .
din B u c u r e ş t i .
B r a n i j t e , D r . V a i e r , publicist, L u g o j .
Emiliu Picot, profesor de limbile orientale,
C a c o v e a n u Ştefan, j u d e în p., Alba-Iulia.
Paris.
Ciura A l e x a n d r u , profesor, B l a j .
D r . I. U r b a n Iarnik, profesor de filologia
D r ă g a n , Dr. N i c o l a e , profesor, Năsăud.
romanică, Praga.
D r . Qustav W e i g a n d , profesor universitar, L a c e a , D r . Constantin, profesor, B r a ş o v .
Lipsea. P e t r a - P e t r e s c u , D r . H o r i a , publicist, B r a ş o v .
P a r t e n i e C o s m a , directorul instit. «Albina», P o p o v i c i , D r . Iosif, d o c e n t univ., B u d a p e s t a .
Sibiiu. P u ş c a r i u , D r . S e x t i l , prof. univ., C e r n ă u ţ i .
D r . Ilarion P u ş c a r i u , arhimandrit şi vicar Sulică N i c o l a e , profesor, B r a ş o v .
a r h i e p i s c o p e s c , Sibiiu. Ţ i p l e , D r . Alexandru, catihet, Năsăud.
D r . C o r n e l D i a c o n o v i c h , fost I. s e c r e t a r Secţiunea istorică-etnografică.
al «Asociaţiunii», Bucureşti.
Membrii activi:
E m a n u i l U n g u r e a n u , advocat, T i m i ş o a r a .
V a s i l e de S t r o e s c u , mare propr., B a s a r a b i a . Păcăţianu, T . Vy_p_ubUcjst, Sibiiu. (Prez.)
D r . V i c t o r Mihâlyi de Apşa, mitropolit gr.- L u p a ş , D r . Ioan, protopop, Sălişte. (Ref.)
cat., B l a j . Dăianu, D r . E l i e , p r o t o p o p , C l u j .
Ioan M e ţ i a n u , mitropolit gr.-or., S i b i i u . O o l d i ş V a s i l e , secretar consistorial, Arad.
Ioan M. M o l d o v a n , preposit capitular, B l a j . T o g a n N i c o l a e , p r o t o p o p , Sibiiu.
Membrii corespondenţi :
Membrii Secţiunilor ştiinţifice-
Bîrlea Ion, preot, Călineşti.
ltferare. D r a g o m i r , . D r . Silviu, profesor, Sibiiu.
Mihali, D r . Ioan, fisc. c o m i t a t e n s , S i g h e t u l -
Secţiunea literară-artistică.
Marmaţiei.
Membrii activi: M o l d o v a n Silvestru, publicist, B r a ş o v .
Oniţiu V i r g i l , dir. gimn., B r a ş o v . (Prez) P ă c a l ă V i c t o r , profesor, Sibiiu.
B o g d a n , D r . Alexandru, profesor, B r a ş o v . P o p Ştefan, p r o t o p o p , Iezvin.
(Referent). Radu, D r . I a c o b , c a n o n i c , L u g o j .
B l a g a , D r . Iosif, profesor, B r a ş o v . S t i n g h e , D r . S t e r i e , profesor, B r a ş o v .
H o d o ş E n e a , prof. în p., Sibiiu. Sulică C , oficial, B u d a p e s t a .
Raţiu, D r . Ioan, profesor, B l a j . V o i l e a n u Mateiu, a s e s o r consist., Sibiiu.
*) O n direcţiuni ale despărţămintelor, resp. P . T . M e m b r i ai Asociaţiunii sunt

rugaţi a controla, dacă Ii s'a scris e x a c t numele, locuinţa şi posta ultimă şi eventualele
greşeli să b i n e v o i a s c ă a le rectifica, — fie şi numai pe o carte poştală, — pentruca să
se rectifice şi la centru.
- 341 -
S e c ţ i u n e a d e ştiinţe s o c i a l e . ' Secţiunea de medicină.*
Membru activi: Membrii activi:

B a i u l e s c u , D r . O e o r g e , medic, B r a ş o v .
B o r c e a , D r . Lucian, advocat, Sibiiu.
B e u , D r . Ilie, medic, Sibiiu.
Dragits P e t r u , primpretor, Sălişte.
H â n c u , D r . V a s i l e , medic, B l a j .
Maniu, D r . luliu, advocat, B l a j .
P o p p , D r . Ioan, m e d i c - c o l o n e l în r., Sibiiu.
M o l d o v a n , Dr. Vaier, advocat, T u r d a .
V a i d a - V o e v o d , D r . Alex., medic, O l p r e t .
Vlad, D r . Aurel, advocat, O r ă ş t i e .
Membrii corespondenţi :
Membrii corespondenţi:
Calefariu, D r . N i c o l a e , m e d i c , S ă l i ş t e .
Boilă, D r . R o m u l , adv., D i c i o s â n m ă r t i n . Chitul, D r . Iulian, m e d i c , B e c l e a n .
B o n t e s c u , D r . V i c t o r , advocat, Haţeg. C r ă c i u n e s c u , D r . Aurel, medic, B ă i l e - H e r -
B r e d i c e a n u , Dr. Caius, advocat, L u g o j . culane.
B u c ş a n , D r . Constantin, advocat, Sibiiu.
Dobrescu, D r . Aurel, medic, B r a ş o v .
Chirtop, Dr. Z o s i m , advocat, C â m p e n i .
Haţieganu, D r . Iuliu, medic.
C i o b a n , D r . P o m p i l , advocat, T i m i ş o a r a .
Nistor, D r . Pompiliu, medic, Zerneşti.
Ciordaş, Dr. ioan, advocat, B e i u ş .
Sturza, Dr. Marius, m e d i c , V i e n a ,
C o s m a , D r . A u r e ) , advocat, T i m i ş o a r a .
Frâncu, Dr. A m o s , advocat, C l u j . Secţiunea şcolară.
F r u m a , D r . Ioan, advocat, Sibiiu.
Maniu, D r . Casiu, advocat, C l u j . Membrii activi:
M a r ş e u , D r . Iustin, advocat, Arad. Negruţiu, Ioan F . , dir. preparandial B l a j .
Muntean, D r . Z a h a r i e , advocat, Alba-Iulia. (Prezident).
Niţescu, D r . V o i c u , advocat, B r a ş o v . O h i b u , D r . Onisifor, inspector ş c o l a r ar-
Onişor, D r . V i c t o r , advocat, Bistriţa. hidiecezan, Sibiiu. (Referent).
Petra, D r . N i c o l a e , advocat, Sălişte. B o l o g a , D r . V a s i l e , dir. şcolar, Sibiiu.
P o p , D r . Iustin, advocat, D e v a . P r e c u p Oavril, profesor, B l a j .
P o p p Qhiţă, publicist, Sibiiu. S t r o i a , D r . Ioan, p r o t o p o p , Sibiiu.
P o r d e a , D r . Iuliu, advocat, Cluj.
Poruţiu, D r V . , advocat, C l u j . Membrii corespondenţi:
Vaida, D r . Ioan, advocat, D e j . Albu Ştefan, profesor, B r a d .
B a c i u , D r . Ioan, profesor, B r a ş o v .
S e c ţ i u n e a de ştiinţe naturale. B ă l a n , D r . N i c o l a e , profesor, Sibiiu.
Membrii activi: B ă g ă i a n Ioan, profesor, B l a j .
B a n c i u A x e n t e , profesor, B r a ş o v .
C h e ţ i a n u , D r . A m b r o s i u , dir. gimn., B l a j .
B â r l e a , D r . V i c t o r , profesor, L u g o j .
(Prezident).
B e j a n Ioan, catehet, D e v a .
Vlaicu Arsenie, dir. şcoalei sup. c o m e r c i
B e l e u ţ ă Uie, catehet, F ă g ă r a ş .
ale gr.-or. rom., B r a ş o v . (Referent).
B e m b e a N i c o l a e , învăţător, S i b i e l .
Ciortea Aurel, profesor, B r a ş o v .
B e n a Augustin, preot-profesor, N ă s ă u d .
C o r b u Ioan, a s e s o r la sedr. orf., Bistriţa.
B e ş a n Silviu, profesor, Arad.
Radu, D r . Ioan, profesor, B r a d .
B i c h i g e a n u V a s i l i e , profesor, Năsăud.
Membrii corespondenţi: B l a g a , D r . Iosif, profesor, B r a ş o v .
Blaga, D r . T i t Liviu, profesor, B r a ş o v . B l a g a , T i t Liviu, profesor, B r a ş o v .
B o r z a , D r . Alexandru, profesor, B l a j . B o g d a n , D r . A l e x a n d r u , profesor, B r a ş o v .
Prodan Iuliu, profesor, Z o m b o r . B o g d a n N i c o l a e , profesor, B r a ş o v .
Stanciu Victor, dir. şcolar, Arad. B o j o r u Ioan, profesor, G h e r l a .
*) Se va constitui, dupăce adunarea generală va aproba modificarea Regulamentului general al Sec

ţiunilor.
— 342 —
B o n e u V a s i l e , profesor, B i a d . H a n g o Gavril, catehet, G h e r l a .

B o r l a n V i c t o r , profesor, B e i u ş . H e t c o u , Dr. Petru, profesor, B e i u ş .
B o r z a , D r . A l e x a n d r u , profesor, B l a j . H o s s u , D r . luliu, profesor, L u g o j .
B o t i ş , D r . T e o d o r , preofesor, Arad. l a c o b , D r . Lazar, profesor, Arad.
Bratu Ioan, învăţător, T i l i ş c a . Iepure Ioan, profesor, B e i u ş .
B r o ş u , D r . Ioan, catehet, Sibiiu. J a n t e a M a r c u , catehet, Sibiiu.
B u n e a , D r Ioan, profesor, B r a ş o v . Keri Ioan, profesor, Brad
Buşita Ioan, profesor, B e i u ş . Kirvai, D r . V a s i l e , profesor, O r a d e a m a r e .
Caliani Augustin, profesor, Blaj. L a c e a , Dr. Constantin, profesor, B r a ş o v .
Chirilă Lazar, învăţător, Muticei. Lăpădat Dumitru, dir. şcolar, Sălişte.
Cherariu Q h e o r g h e , profesor, B r a ş o v . . Linul M a c e d o n , învăţător, reprez. al R e u
Cheţianu, D r . A m b r o s i u , dir. gimn., B l a j . niunii «Mariana»-, N ă s ă u d .
C i o r t e a Aurel, profesor, B r a ş o v . L u c a , D r . Laurean, catehet, Arad.
Ciorogariu R o m a n , dir. semin., Arad. Lucuţa Iulian, învăţător, reprez. al Reuniunii
C i u p e I o a n , învăţător, G o ş t i l a . înv. gr.-or. r o m â n e din protopopiatele
C r ă c i u n e s c u , D r . Aurel, profesor, Sibiiu. T i m i ş o a r a etc.
Crişan Ascaniu, profesor, Sibiiu. L u g o j a n Trif, profesor, Arad.
Crişan luliu, învăţător, S ă l i ş t e . Lupan Dumitru, profesor, B r a ş o v .
Crişan R o m u l , profesor, L u g o j . M a c a v e i u , D r . V i c t o r , profesor, B l a j .
Criştiu S a m s o n , profesor, Arad. M a g i a r Augustin, catehet, O r a d e a - m a r e .
Ciura A l e x a n d r u , profesor, B l a j . Man A l e x a n d r u , învăţător, reprez al R e u
D ă m i a n C e c i l , profesor, G h e r l a . niunii înv români s e l ă g e n i .
D a n P o m p i l i u , dir. şcol., Z e r n e ş t i . M a r c u , D r . Izidor, c a n o n i c , B l a j .
D a r i u Ioan, învăţător, B r a ş o v . M ă r c u ş i u E m i l , profesor, N ă s ă u d .
D e a c Horaţiu, profesor, G h e r l a . M a r d a n , D r . Ioan, catehet, Turda.
D i m a G h e o r g h e , profesor, B r a ş o v . Mateiu, Dr. Ion, coreferent şcolar, Sibiiu.
D o m i d e Emil, profesor, N ă s ă u d . M e r a E u g e n , profesor, N ă s ă u d .
D o m ş a , Flaviu C , profesor, B l a j . M i c u d a V a s i l e , învăţător, C e t e a .
D r ă g a n , D r . N i c o l a e , profesor, N ă s ă u d . Micula V a s i l e , profesor, B r a ş o v .
D r a g o m i r , Dr. Silviu, profesor, Sibiiu. Miculas G h e o r g h e , profesor, O r a d e a - m a r e .
F a b i a n , D r . Petru, dir., G h e r l a . Mihulin N i c o l a e , profesor, Arad.
F a b i a n N i c o l a e , profesor, B e i u ş . M i h u ţ ă S a b i n , catehet, T i m i ş o a r a .
F a r k a s T r a i a n , profesor, B e i u ş . M i o c , D r . R o m u l , catehet, P e t r o ş e n i .
Firu N i c o l a e , învăţător, în O r a d e a - m a r e , M o l d o v a n Iosif, învăţător, reprez. al R e u
reprez. al Reuniunii înv. gr.-or. r o m â n e niunii înv. dela ş c o a l e l e p o p o r a l e c o n
din B i h o r . fesionale ort. r o m . din protopopiatele
F o d o r Ioan, profesor. B l a j . arădane I — V I I .
F r a t e ş R o m u l , revizor ş c o l a r , Arad. M o l d o v a n , Dr. V a s i l e , p r o f e s o r , G h e r l a .
G a j a , Aurel B . , profesor, B l a j . M o t o g n a Victor, profesor, N ă s ă u d .
G e o r g e s c u Ioan, catehet, B e i u ş . Murăşan T e o d o r , învăţător, reprez. al R e u
G e r m a n Ioan, preot şi catehet, B r a d . niunii înv. români s e l ă g e n i .
G e r m a n T r a i a n , profesor, B l a j . Negruţiu N i c o l a e , profesor, B l a j .
G h e ţ i e Ioan, director, Năsăud. Neguţiu V a s i l e , profesor, B r a ş o v .
G i i v a s e C l e m e n t e , învăţător, reprezentatul N e s t o r Silvestru dir., B l a j .
Reuniunii «Mariana», N ă s ă u d . Nuţiu Al., profesor, B e i u ş .
G r o f ş o r e a n luliu, învăţător, reprez. al R e u Olariu, Dr. Iosif, dir. seminarial Caran
niunii înv. dela ş c o a l e l e poporale c o n sebeş.
fesionale ort. române din pi otopopiatele Oniţiu Virgil. dir. gimn., B r a ş o v .
arădane I — V i i . O p r e a u S a b i n , profesor, Sibiiu.
- 343 -
Oprişa, D r . P a v e l , profesor, B r a d . Stan, D r . Vasilie, profesor, Sibiiu.

Oţoiu Ioan, profesor, Sibiiu. S t a n c a , D r . S e b a s t i a n , catehet, S e b e ş u l - s ă s .
Păcală V i c t o r , profesor sem., Sibiiu. Stanciu V i c t o r , dir. şcolar, Arad.
Păcurariu Ioan, profesor, N ă s ă u d . Ştefanică Vasile, dir., B e i u ş .
Panţu, Ioan C , profesor, B r a ş o v . S t i n h g e , Dr. S t e r i e , profesor, B r a ş o v .
Papp C o r n e l , profesor, G h e r l a . S t o i c a Iosif, înv., S e b e ş u l - d e - j o s .
Papuc, D r . C o r n e l , profesor, B r a ş o v . Suciu, D r . Iustin I., profesor, A r a d .
Pavel, Dr. Constantin, profesor, B e i u ş . Suciu, D r . T r a i a n , profesor, B r a d .
Pavel Ioan, învăţător, S e b e ş u l - s ă s e s c . Suciu V a i e r , profesor, Blaj.
P e r c e a P a v e l , profesor, B r a ş o v . Sulică N i c o l a e , profesor, B r a ş o v .
Petrovici Ioan, profesor, B r a ş o v . S z a b o C o r n e l , prof., O r a d e a - m a r e .
P o p N i c o l a e , profesor, B l a j . S z e l e s E u g e n , profesor, G h e r l a ,
P o p Ştefan, p r o t o p o p , iezvin. Szilâgyi Paul, profesor, O r a d e a - m a r e .
P o p Ştefan, profesor, Blaj. T ă m ă i a n Petru, profesor, O r a d e a - m a r e .
P o p a C a n d i d , înv., Sibiiu. T e u c a V a s i l e , înv., reprez. al Reuniunii înv.
P o p a N i c o l a e , catehet, F ă g ă r a ş . gr.-or. români din B i h o r .
P o p o v i c i T i m o t e i u , prof. sem., Sibiiu. Ţ i p l e , D r . Alexandru, catehet, N ă s ă u d .
Popovici, Dr. G h e o r g h e , protopop, Lugoj. T o d o r a n E u g e n , profesor sem., Sibiiu.
P o p o v i c i M o i s e , catehet, B e i u ş . Ţ u c u Ioan, catehet, L u g o j .
P r e c u p , D r . E m i l , profesor, N ă s ă u d . Vătăşan G h e o r g h e , profesor, B r a ş o v .
Pricu I o a n , profesor, B r a ş o v . Vlaicu Arseniu, dir. şcolar, B r a ş o v .
P r i e , D r . O c t a v i a n , profesor, B l a j . Vidican G h e o r g h e , profesor, G h e r l a .
Prişcu Radu, înv., B r a ş o v . V o s t i n a r Paul, catehet, B e i u ş .
Prodan Iuliu, profesor, Z o m b o r . Vuia Iuliu, înv., reprez. al Reuniunii înv.
Pteancu, D r . Al-, profesor, B e i u ş . gr.-or. români din protopopiatele T i m i
Puşcariu, D r . Sextil, prof. universitar, C e r şoara etc.
năuţi. Z d r e n g h e a V a s i l e , înv., S e b e ş e l .
Radu, D r . Ioan, profesor, B r a d .
Radu, D r . l a c o b , c a n o n i c , L u g o j . Secţiunea economică.
Raţiu, D r . Ioan, profesor, B l a j .
Membrii activi:
R o ş e a Atanasiu, profesor, L u g o j .
Roşea, D r . E u s e b i u , dir. sem., Sibiiu. C o s m a Parteniu, dir. instit. «Albina», Sibiiu.
R o ş e a , D r . P a v e l , profesor »em., Sibiiu. (Prezident).
R o ş e a Petru, profesor, B r a ş o v . Lăpedatu, Ioan I., dir. «Băncii g e n e r . de
Roşian Ştefan, profesor, B l a j . asigurare», Sibiiu. (Referent).
Rusu, D r . A l e x , profesor, B l a j . Barzu Traian, a s e s o r ref., B i r c h i ş .
S ă d e a n u , D r . Avram, profesor, Arad. P r e d a , Ioan de, advocat, Sibiiu.
S â m p ă l e a n , D r . Ioan, profesor, B l a j . Simu R o m u l , înv. în p., Sibiiu.
Sânjoan C o r n e l , profesor N ă s ă u d .
Şanta Ioan, profesor, G h e r l a . Membrii corespondenţi:
S c r i d o n Ştefan, profesor, N ă s ă u d . C h i r c a Ioan, notar, Sălişte.
Selăgean Camil, profesor, Beiuş. H e r ţ a Constantin, dir. de b a n c ă , S ă l i ş t e .
Şerban Mihail, profesor, B l a j . O s v a d ă , V . C , dir. de b a n c ă , H u n e d o a r a .
Seni, Dr. V a i e r , profesor, N ă s ă u d . O ţ o i u Adrian, G h e r l a .
Simon T e o d o r , profesor, Năsăud. P e t r a - P e t r e s c u , N i c o l a e , director de b a n c ă ,
Simu Petru, c a t e h e t , Cluj. Fofeldea.
S o c a c i u Ioan, profesor, B r a ş o v . P o p p Const., funcţionar de b a n c ă , Sibiiu.
Ş o t r o p a Viigil, profesor, Năsăud. T o d i c a Gavril, funcţ. de b a n c ă , G e o a g i u .
Stan I l i e , profesor, B e i u ş .
; V e c e r d e a , D r . N i c o l a e , advocat, B r a ş o v .
- 344 -
Secţiunea tehnică-industrială.* Mihailovici Alexandru, inginer la C . F . U . ,

Seghedin.
Membru activi:
Miklosi, D r . C o r n e l , inginer m e h a n i c , B u
D u ş o i u G e o r g e , arhitect, B r a ş o v . dapesta.
Ittu Mihail, inginer silvic, Arad. Niga Ioan, arhitect la C. F . U., S e g h e d i n .
M e s a r o ş C , inginer m e h a n i c , B u d a p e s t a . N o a g h i a Mir., ing. mehanic, Budapesta.
Negruţiu, Ioan F . , inginer, B l a j . O p r e a n Rudolî, inginer de culturi, B e s z -
Vidrighin Stan, inginer şef, T i m i ş o a r a . terczebânya.
Oprişiu V a i e r , inginer dominial, Ş u r a - m a r e .
Membrii corespondenţi: Pamfilie Ioan, arhitect consistorial, Sibiiu.
A l m ă ş e s c u T r e b o n i u , arhitect, D e v a . Pascu Oliviu, inginer privat, O r ă ş t i e .
Andreiu Ştefan, inginer la C F . U . , Ka- Păscuţiu, D r . T r a i a n , inginer la C. F . U . ,
posvâr. Oradea mare.
Blăjan V i c t o r , inginer montan, P e t r o ş e n i . , P o p R o m u l , inginer privat, Sibiiu.
B o g d a n F l o r e a , inginer privat, R e g h i n . P o p Septimiu, inginer la C. F . U . , B u d a
B o h ă ţ e l L e o , inginer privat, O r ă ş t i e . pesta.
C o m a n i c i u Ioan, inginer silvic, O r a d e a - P r e c u p V i c t o r , inginer silvic, B l a j .
mare. P r o d a n o v i c i u G e o r g e , inginer m e h a n i c ,
C o s m a R e m u s , inginer privat, Sibiiu. Budapesta.
Crenian N., ing. mehanic, Reşiţa-montană. Rozvan Paul, inginer privat, Arad.
Cristea Silviu, inginer m e h a n i c , B u d a p e s t a - Ş e r b u , C o r n e l C , inginer, Z a l a e g e r s z e g .
Budafok. Stan Aurel, inginer la C. F . U . , Z e l a u .
D i m a E m i l , inginer la C. F . U . , M e z o t u r . Stanciu N i c o l a u , inginer la C. F . U , T u r d a .
D r a g o ş P o m p i i i u , inginer la C . F . U., P e c s . Statin Ioan, inginer privat, Arad.
D r a g o ş T r a i a n , inginer m e h a n i c , B u d a p e s t a . S t o i c a A., inginer c o m a s a t o r , Alba-Iulia.
F l o c o s Ioan, inginer, B u d a p e s t a . Surdir E m i l , inginer la C. F . U., S i g h i
F o ţ o c Petru, inginer la comunitatea de şoara.
avere, Caransebeş. Szilăsi T e o d o r , inginer privat, G h e r l a .
T i m o c T i b e r i u , inginer montan, V u l c a n .
F r â n c u Dumitru, inginer la C. F . U., P o j o n .
Viciu Ioan, j n g i n e r mehanic, Vârşeţ.
O a b o r D . , inginer c o m a s a t o r , V o i l a .
Oaiţia Trifun, i n g i n e r privat, A r a d .
G h e r g u ţ i a Ioan, inginer m e h a n i c , Reşiţa- Membrii din despărţăminte.
montană.
Giurgiu Laurenţiu, inginer privat, T i m i Despărţământul Abrud-Câmpeni.
şoara.
H o r ş a C o r n e l , inginer diecezan, G h e r l a . Membrii fundatori.
H o s s u Ioan, inginer la C. F . U., O r a d e a - Chirtop, D r . Z o s i m , advocat, C â m p e n i .
mare.
liana lancu, inginer o r ă ş e n e s c , H a ţ e g . Membrii pe vieaţă.
lmberuşiu G e o r g e , inginer privat, Sibiiu. A d a m o v i c i N i c o l a e , preot, B u c i u m - P o e n i ,
Lazar V a s i l e , inginer g e o l o g , Cluj. p. u. B u c i u m .
L u n g u Gavrilă, arhitect, B u d a p e s t a . Achim Petru, proprietar, B u c i u m - S a t , p. u.
M a i o r Augustin, inginer la postă şi tele Bucium.
graf, B u d a p e s t a . «Aurăria», inst. de credit şi e c o n . , Abrud.
M a n d e a l V i c t o r , inginer la C. F . U., Mediaş. Banfi Ştefan, medic, Bucium-şasa.
M a r i n e s c u E u g e n , inginer la C . F . U., B i s e r i c a gr.-or. r o m â n ă , Vidra de-sus, p. u.
Braşov. Câmpeni.
*) Se va constitui, dupăce adunarea generală va aproba modificarea Regulamentului general al Sec

ţiunilor.
- 345 -
Cotişel Constantin, preot, C e r t e g e , p. u. Despărţământul Agnita.

Câmpeni.
Cotişel N i c o l a e , propr., primar comunal, Membrii ordinari.
C e r t e g e , p. u. C â m p e n i . Bârsan Alexandru, înv. pens., C o v e ş , p. u.
Danciu Aureliu, proprietar, Abrud. Agnita.
David Candin, director de mine, B u c i u m - B o r z e a G e o r g e , par., C o v e ş , p. u. A g n i t a .
Şasa, p. u. B u c i u m . C h e j i a n , D r . S i m e o n , advocat, Agnita.
D e t u n a t a » , institut de credit şi e c o n o m i i , Curta, D r . R o m u l , advocat, Agnita.
B u c i u m - Ş a s a , p. u. B u c i u m . Dutcuş Emanuil, proprietar, P r o ş t e a - m a r e .
«•Doina-», societate pe acţii, C â m p e n i . «Frăţia», inst. de credit, Agnita.
Filip A n a , văduvă de advocat, Abrud. Muntean l o a c h i m , protopresbiter, Agnita.
G o m b o ş losif, preot. Abrudsat, p. u. Abrud. (Dir. despart.).
H e n z e l S i m e o n , proprietar, R o ş i a . Olariu loan, e c o n o m , V ă r d , p. u. Agnita.
Lobonţiu N i c o l a e , proprietar, Abrud. Părău l o a c h i m , preot, Agnita.
Piso Pompiliu, preot, Cărpiniş. Radu loan, preot, M ă g ă r e i , p. u. Agnita.
P o p D r . Laurenţiu, advocat, Abrud. T e r c h i l ă E m i l , preot, B â r g h i ş .
T o d e s c u Ioan, preot, Filipeşti, prin gara V e c e r z a n , S i m i o n jun., e c o n o m , C o v e ş , p.
Făurei. u. Agnita.
Vlasa Ana, văduvă de protopretor, C â m p e n i .
Despărţământul Aiud-Teiuş.
Membrii ordinari.
Andreica T r a i a n , contabil, C â m p e n i . Membrii pe vieaţă.
B o l o g T e o d o r , notar, S ă c ă t u r a . B a r b Izidor, preot, P a g i d a , p. u. Aiud.
C a n d r e a Elisaveta, soţie de preot, N e a g r a . Crişan Ştefan, înv. pens., Teiuş.
C a n d r e a N i c o l a e , preot, N e a g r a . S o c i e t a t e a foştilor husari nobili de graniţă,
Chirtop Sofia nasc. C o t h i ş e l , soţie de ad Teiuş.
vocat, C â m p e n i .
Membrii ordinari.
Chirtop V i o r i c a , Oârda-de-sus.
Faur Irinuta, privatieră, Abrud. Albu G h e o r g h e , preot, G e o a g i u l - d e - s u s ,
v
Furdui R o m u l , piotopresbiter, C â m p e n i . p . u. T e i u ş .
(Dir. despart). Aron Ioan, notar, B e n i c .
G o i a D e m e t r i u , preot, P e l e ş - S o h o d o l , p. u. B i t e a , Tit Liviu, dir. de b a n c ă , T e i u ş .
Câmpeni. C h e c i c h e ş Emilian, învăţător, C a c o v a , p. u.
Ioanette Aurel, c o m e r c i a n t , C â m p e n i . Aiud.
Morcan, Dr. Traian, advocat; Câmpeni. D o m ş a Izidor, fierar, Aiud.
Morcan E l e n a Dr. soţie de advocat, C â m D a n c e a V a s i l e , preot, G â r b o v i t a , p. u. Aiud.
peni. D ă n c i l ă l o a n , preot, G e o a g i u l - d e - s u s , p. u.
Nariţă G e r a s i m , preot, P e l e ş - S o h o d o l , p. u. Teiuş.
Câmpeni. D ă r ă m u ş , D r . Adrian, advocat, Aiud.
Nicola Dr. Andrei, adv. Gârda-de-sus, p, u. F r â n c u A m o s , par., B e n i c , p. u. T e i u ş .
Câmpeni. F r â n c u loan, preot, C e t e a , p. u. T e i u ş .
O n e ţ N i c o l a e , preot, P e l e ş , p. u. C â m p e n i . H a g i a Basil, proprietar, M ă g u r a .
Orlea T e o d o r , contabil, C â m p e n i . Hulea Aurel, preot, Galda-inf. p. u. B e n i c .
Pasca Dr. Remus, a d v , Câmpeni.' Ijac, D r . Aurel, m e d i c , T e i u ş .
P o r e a D o m n i n c a n ă s c . Chirtop, C â m p e n i . Lazar S i m e o n , înv., M ă g i n a , p. u. Aiud.
Poruţiu luliu, p r o t o p r e s b . titular şi paroh, M a i o r , Dr. Ioan, adv., Aiud.
Câmpeni. M a i o r Ioan, protopop, Aiud. (Dir. desp.).
Sârbu Avram, contabil, C â m p e n i . M a n l e r o n i m , paroh, B ă g a u , p. u. L o p a d i a -
Suciu G e o r g e , p r o t o p o p în pens., Abrud. ungurească.
— 346 —
M a r c u Augustin, paroh, Ciumbrud, p. u. Membru ordinari.

Aiud.
Baltariu, D r . Ioan, adv., Alba-Iulia.
Marian Ieronim, înv., O â r b o v a - d e - j o s , p. u.
C a d o N i c o l a e , paroh, Pâclişa, p. u. A l b a -
Aiud.
Iulia.
M a r c u N i c o l a e , preot, Aiudul-de-sus, p. u.
C i r c a Petru, preot, Ighiu.
Aiud.
C o s t e a D i o n i z i u , preot, Nădâşdia, p. u.
M a r c u S i m i o n , paroh, O â r b o v a - d e - j o s , p. u.
Zlatna.
Aiud.
D ă r ă m u ş C o r n e l , D r . m e d i c , Alba-Iulia.
M a x a Vasile, preot, Qârbova-de-sus, p. u.
Dumitrean Ioan, înv. pens., Şard, p. u.
Teiuş.
Ighiu.
M e t e ş , D r . Petru, advocat, Aiud.
H a n d a Ioan, preot, O a r d a - d e - j o s .
M o l d o v a n Vasile, paroh, T â m p ă h a z a , p. u.
Micu S i m i o n , p r o t o p o p , Alba-Iulia.
Aiud.
Muntean E l e n a , D r . soţie de adv. Alba-Iulia.
M o l d o v a n , D r . Îoan, adv., Aiud. M u n t e a n u D r . Z a h a r i e , a d v , Alba-Iulia.
Muntean I a c o b , învăţ. T e i u ş . O n e a Ştefan, preot, Almaşul-mare, p. u.
N e a g o e Ioan, preot, Bucureşti. Zlatna.
O g n e a n Augustin, învăţător, C a c o v a , p. u. Patiţa, D r . Rubin, advocat, Alba-Iulia.
Aiud. P o j a r Filip, preot, C o j l a r , p. u. T e i u ş .
P o p , D r . E m i l , advocat, Aiud. P o p Antoniu, proprietar, B u c e r d e a - v i n o a s ă .
P o p a , Fraţii, comercianţi, T e i u ş . P o p - B o t a E n e a , paroh, Ş a r d .
P o p a T o m a , preot, L o p a d e a - r o m â n ă . T e c u l e s c u Ioan, protopresbiter, Alba-Iulia.
Radu N i c o l a e , proprietar, Uifalău, p. u. (Dir. despart.).
Aiud. T o d o r e a n Ioan, preot, Galaţi, p. u. Z l a t n a .
Radu T e o d o r , preot, M e ş c r e a c , p. u. Aiud. Rusan F l o r i a n , preot, Alba-Iulia.
Raţiu Oavrilă, proprietar, T e i u ş . Ş a n d r u V a s i l i e , înv., O a r d a - d e - j o s .
Raţiu T r a i a n , preot, C a c o v a , p. u. Aiud. Ş e r b a n , D r . Aurel, adv., Alba-Iulia.
Roşian Atanasiu, notar, G â r b o v a , p. u. V l a d Virgil, farmacist, Alba-Iulia.
Teiuş.
S i m o n , D r . G e o r g e , advocat, Aiud.
Despărţământul Almaş.
Suciu Candin, preot, M ă g i n a , p. u. Aiud.
Suciu Petru, preot, T e i u ş .
Membrii fundatori.
Despărţământul Alba-Iulia. Poruţiu Iuliu, dir de b a n c ă , A l m a ş u l - m a r e .

E m i l Petran, preot, A l m a ş u l - m a r e .
Membrii fundatori.
Membrii pe vieaţă.
P o p , D r . I o a n , advocat, Alba-Iulia.
T ă m a ş , D r . S i m i o n , advocat, Hida.
Membrii ordinari.
Albini Iuliu, notar, Ztatna.
Păşeau V a s i l i e , preot, Almaşul-mare.
F l o r e s c u N i c o l a e , proprietar, Ighiu.
H a ţ e g a n V a s i l i e , notar, O a r d a - d e - j o s . P o p Simion preot, D r a g , p . u. H i d a .
M a r c u Aurel, preot, Dumitra, p. u. B e r g h i n . R o ş e a P a v e l , p r o t o p . Sânpetru u. p. H i d a .
Montani Iuliu, protopresbiter,ţ Z l a t n a .
Morariu A u r e l i a ' n . B ă t ă c u i , O h a b a , p. u. Despărţământul Baia-mare.
Berghin.
Membrii fundatori.
Nicola, D r . E n e a , medic, C a r l s b a d .
Ratiţa Rubin, advocat, Alba-Iulia. D r a g o ş Augustin de D e s e ş t i , proprietar,
P o p o v i c i N i c o l a e , preot, C i b , p . u. Zlatna. Baia-mare.
« Z l ă g n e a n a » , inst. de cred., Zlatna. Nistor Ioan, p r o t o p o p , Baia-sprie.
- 347 —
Membrii pe vieaţa. Despărţă.mântul B e c i c h e r e c u l - m a r e .

Baroul N i c o l a e , proprietar, M o c i r a , p. u.
Membrii pe vieaţa.
Baia-mare.
Bohăţiel, D r . C o r i o a l a n , adv , B a i a - m a r e . Obădean P a v e l , adv., B e c i c h e r e c u l - m a r e .
Brâhaiţă Ioan, preot, B ă s t a , p. u. Tăuţii-
Membrii ordinari.
de-jos.
C h i r o i , D r . Dumitru, advocat, B e c i c h e r e c u l -
M a g y a r S i g i s m u n d , dentist, B a i a - m a r e .
mare.
Nistor, D r . Aurel, advocat, B a i a - m a r e .
Ohilâzan, Dr. Liviu, advocat, M o d o ş .
P a s c a O e o r g e , preot, Satu-nou-de-jos, p.
O h i l ă z a n Hortenzia, soţie de adv., M o d o ş .
u. B a i a - m a r e .
M a g d u Valeriu, paroh, E c i c a - r o m â n ă , p. u
Şandru N i c o l a e , învăţător, B a i a - m a r e .
Ecica.
Sălăgian, D r . Ioan, medic, B a i a - m a r e .
M u n t e a n E u g e n , preot, T o r a c u l - m i c .
Membrii ordinari. P a s c u , D r . Ioan, a d v , C h e c i a - r o m â n ă .
Petroviciu Vichentie, paroh, T o r a c u l - m i c ,
B r a n c o v e a n A l e x a n d r u , preot, B u ş a c , p. u.
p. u. T o r a c u l - m a r e . (Dir. despart).
Tăuţii-de-jos.
Petroviciu, Dr. C o r n e l , adv., B e c i c h e r e c u l -
B r e b a n Alexandru, preot, B a i a - m a r e .
mare.
C e o n t e a D e m e t r i u , preot, Dumbrăviţa.
Stoianoviciu T e o d o r , înv. T o r a c u l - m a r e .
L u c a c i u , D r . V a s i l i e , preot, Şişeşti
T e o r a n O h e o r g h e , preot, T o r a c u l - m a ţ e .
Lupan N i c o l a e , preot, Chiuzbaia.
T o d a n Atanasiu, preot, C h e c i a - r o m â n ă
Osian, D r . Gavril, cand. de adv., B a i a - m a r e .
P o p p Andrei, preot, M o c i r a . p u B a i a - m a r e .
P o p p Tit, preot, Tăuţii-de-jos Despărţământul Beclean.
Suciu V a s i l e , învăţător, T e t i ş .
Şurani Virgil, preot, C e t ă ţ e l e .
Chitul, D r . Iulian, medic, Beclean. (Dir.
Stan Iosif, preot, Tăuţii-de-sus.
(desp.
Despărţământul Băseşti. Membrii ordinari.

B a c i u Mihail, preot, F e l e a c u l - s ă s e s c , p. u.
Membrii fundatori. Nuşfalău.
P o p O e o r g e de B ă s e ş t i , proprietar, B ă s e ş t i . B a c i u Valeriu, contabil, Caianul-mic.
B ă i e ş I o a n , preot, Ilişiua.
Membrii ordinari. B e l c i u g P o m p e i , învăţător, Ş i n t e r e a g .
B ă l i b a n Antoniu, preot, B ă s e ş t i . B o c a O r i g o r i u , dir. de b a n c ă , Caianul-mic.
B a n c o ş O e o r g e , proprietar S ă l s i g . B o c o ş T e o f i l , preot, Ienciu, p. u. M a t e i .
Bohăţiel Mihaiu, dir. de b a n c ă , B ă s e ş t i . B o r o ş Virgil, proprietar, F e l e a c u l - s ă s e s c ,
C i o n c a D e m e t r i u , preot, Bârsăul-de-jps. p. u. Nuşfalău.
C o s t e Ioan, preot, U l e a c . C i b o c T e o d o r , subnotar, Ş i e u - O d o r h e i u .
E m b e r , D r . Ioan, advocat, Cehul-Silvaniei. L e m e n y Ioan, preot, Sajosârvâr.
llieş Ioan, preot, Stremţi, p. u. H ă d a d . M ă e r e a n Alexandru, preot, U j o s , p. u.
L e n g y e l Ioan, preot, Oarţa-de-sus. Mateiu.
M a i o r O e o r g e , preot, B ă i ţ a . Meruţ E m i l , preot, Ciceiu-Cristur.
M a r c h i ş Mihail, 1. Mihai, proprietar, Oarţa- Mireşan P o m p e i , învăţător, Ilişiua,
de-jos, p. u. Cehul-Silvaniei. Mititean I o a n , preot, S z a m o s k o l c s .
N e m e ş T r a i a n , preot, Hăsnagiul-dc-jos. M o l d o v a n , D r . Ioan, cand. de advocat,
P o p C l e m e n t e , preot, Noţig. Caianul-mic, p. u. Ilişiua.
P o p , D r . Mihail, advocat, C e h u l - S i l v a n i e i . Moldovan O h e o r g h e , preot, Caianul-mic,
P o p V a s i l i e , preot-protopop, Oarţa-de-jos. p. u. Ilişiua.
Vaşvari Ioan, preot, Bârsăul-de-sus. M o l d o v a n T e o d o r , preot, Ş i e u - M ă g h e r u ş .
- 348 -
M o t e t e a n P r o c o p i u , preot, Arpaşteu. G e o r g e s c u Ioan, profesor, B e i u ş .

Murăşan Iosif, preot, Piatra. H e t c o u , D r . G e o r g e , profesor, B e i u ş .
P o p Ioan, preot, Măluţ p. u. Arpaşteu. Hetcou, Dr. Vaier, protopop, Beiuş.
P o p a n S i r a e o n , preot, F i g a , p. u. B e c l e a n . H e t c o u , D r . Petru, profesor, B e i u ş .
P r o d a n , D r Ioan, advocat, B e c l e a n . Iepure Ioan, profesor, B e i u ş .
R e b r e a n I o a n , preot, S â s a r m p. u. Chiuza. Internatul gr.-or., B e i u ş .
R e b r e a n Ştefan, preot, Chiuza. Kis G e o r g e , preot, D e l a n i , p. u. R e m e t e a .
R o t a r i u Ioan, preot, M a t e i . M i h a l c a A l e x i u , inginer, B e i u ş .
Rus G h e o r g h e , preot, Ş i e u - O d o r h e i u . Mihâyli, Dr. Salvator, advocat, V a ş c ă u .
S a r o b e t e a Aurel, preot, Caianul-mic. N e ş i u , D r . Constantin, B e i u ş .
Sighiarteu Alexandru, preot, Agrişteu, p. u. Non M a x i m , proprietar, V a ş c ă u .
llişiua. Nuţiu A l e x a n d r u , profesor, B e i u ş .
T e r g o v e ţ V a s i l e , învăţător pens., Ş i e u - M ă - Nyeş, Dr. C o r n e l , medic, B e i u ş .
gheruş. P a p p Miron, preot, P o c i o v e l i ş t e , p. u. B e i u ş .
P a p p E . Petru, preot, P o c o l a , p. u. B e i u ş .
Daspăiţământul Beiuş. P a v e l , D r . Constantin, profesor, B e i u ş .
P e t r a Ioan, contabil la « D r ă g a n u l » , B e i u ş .
Membrii pe vieaţă. P o p o v i c i Nina> soţie de cassier, B e i u ş .
P o p o v i c i M o i s e , catechet, B e i u ş .
Ardelean C o r i o l a n , p r o t o p o p , B e i u ş .
P o p o v i c i T e r e n ţ i u , cassier de b a n c ă , B e i u ş .
Blăşianu August, adm., B e i u ş .
P t e a n c u , D r . A l e x a n d r u , profesor, B e i u ş .
C o s m a Livia, soţie de adv., B e i u ş .
S e l ă g i a n , D r . Faust, advocat, B e i u ş .
Cosma Gavrilă, Dr. a d v , Beiuş.
Stan Ilie, profesor, B e i u ş .
Murăşan G h e o r g h e Dr., medic, B e i u ş .
S e l ă g i a n C a m i l , profesor, B e i u ş .
P o p o v i c i C o n s Dr., advocat, B e i u ş .
Ştefanica Vasiliu, profesor, B e i u ş .
W a l t n e r n. C o s m a , Măria, proprietară, B e i u ş .
T ă m a ş Silviu, B e i u ş .
Membrii ordinari. Ţ i g u E f r e m , învăţător, B e i u ş .
Antal Irina, văduvă de arhidiacon, B e i u ş .

Ardelean G h e o r g h e , proprietar, B e i u ş . Despărţământul Biserica-albă.
Ardelean Ioan, c o m e r c i a n t , B e i u ş .
Buşita Ioan, profesor, B e i u ş .
Butean Beta, dir. int de fete, B e i u ş . B o z a n c i u S i m i o n , dir. de b a n c ă , B i s e r i c a -
Ciuhandu Petru, preot, R o ş i a , p. u. C ă b e ş t i . albă.
C i u m p e T e o d o r , notar, R ă b ă g a n i . G h e r g u ţ i a , D r . T r a i a n , medic, B i s e r i c a - a l b ă .
C i o r d a ş , D r . Ioan, advocat, B e i u ş . G r o p ş i a n , D r . Uie, adv., S a s c a - m o n t a n ă .
(Dir. desp) Mălaiu, D r . T i t u s , adv., B i s e r i c a - a l b ă .
C i o r d a ş n. Ignat, V i o r a , soţie de advocat, Roşiu M . Ioan, advocat, B i s e r i c a - a l b ă .
Beiuş. T ă m ă ş i e l , Dr. Iuliu, adv., B i s e r i c a - a l b ă .
C o r b u Vasiliu, paroh g r - o r . , P o e n i , p. u.
Membrii ordinari.
Dumbrăveni.
Ciavici, D r . Augustin, advocat, B e i u ş . Ania Iosif, preot, Iladia.
C o s m a Augustin, prefect, B e i u ş . B a r t o l o m e i u S i m i o n , preot, Vrăniuţ.
Crişan Ilarie, c i v e , B e i u ş . B o r o n c a , D r . Octavian, adv., B i s e r i c a - a l b ă .
Criste G a v r i l , preot, Şânmărtin, p. u. B e i u ş . Dragomir G e o r g e , protopop, Biserica-albă.
D a n Ioan, pădurar, B u d u r a s a . Licăreţ, D r . P a r a s c h i v , adv., B i s e r i c a - a l b ă .
D ă n i l ă Mihail, inginer, B e i u ş . M i r c a N i c o l a e , înv. pens., B i s e r i c a - a l b ă .
« D r ă g a n u l » , inst. de credit, B e i u ş . M u r g u Ioan, preot, S a s c a - m o n t a n ă .
Fildan, D r . V i c t o r , p r o t o p o p , B e i u ş . Murgu Traian, c o m e r c i a n t , J e r t o f .
G e r a A l e x a n d r u , diriginte domonial, B e i u ş . Nedici S o f r o n i e , preot, B i s e r i c a - a l b ă .
- 349 -
P a n c i o v a n C o r n e l , preot, J e r t o f . G e r m a n , D r . A l e x a n d r u , m e d i c , Bistriţa.
Stoica A n i c a , B i s e r i c a - a l b ă . G r o z e S e v e r , paroh, Herina, p. u. S e r e ţ e l .
Hăngănuţ, D r . N i c o l a e , m e d i c , B o r g o -
Despărţământul Bistriţa. Prund.
H o r d o v a n Gavril, învăţător, B i l e a g .
Membrii fundatori. L a n g a Ioan, preot, Căila, p. u. Ş i n t e r e a g .
«Bistriţana», institut de credit, Bistriţa. Linul G e o r g e D r . , advocat, Bistriţa.
B o r g o - B i s t r i ţ a , c o m u n a , p. u. B o r g o - P r u n d . M â n u , D r . V i c t o r , advocat, Bistriţa.
B o r g o - P r u n d , c o m u n a , p. u. B o r g o - P r u n d . M i h a i l a ş Ioan, p r e o t , Şieul-mare.
B o r g o - R u s , c o m u n a , p. u. B o r g o - P r u n d . M o l d o v a n , D r . T e o f i l , advocat, Bistriţa.
B o r g o - T i h a , c o m u n a , p. u. B o r g o - P r u n d . M o l d o v a n , D r . V i c t o r , advocat, Bistriţa".
« C o r o a n a » , inst. de cred. şi econ., Bistriţa. O n i g a ş V . , director, M o n a r i u , p. u. Bistriţa.
P a h o n e Ilarion, c o n s . militar, Bistriţa. O n i ş o r , D r . V i c t o r , a d v o c a t , Bistriţa.
P a h o n e , D r . V a s i l e , advocat, Bistriţa. P l e t o s u G r i g o r i u , p r o t o p o p , Bistriţa.
Poruţiu Samuil, consilier, minist. în pens., P o p , D r . Iulian, advocat, Bistriţa.
Bistriţa. P o p , D r . Alexandru, m e d i c , Bistriţa.
T r i p o n , D r . G a v r i l , advocat, Bistriţa. Poruţiu, D r . P e t r u , advocat, Bistriţa.
(Dir. desp.). Poruţiu V a i e r , dir. de b a n c ă , Bistriţa.
Vârtic Gavril, j u d e de tribunal în pensi R o m a n X e n o p h o n , căpitan, Bistriţa
une, Bistriţa. Ş e r b a n Ioan, asesor la sedria orf., Bistriţa.
V l a i c u , D r . Iuliu, advocat, B o r g o - P r u n d .
B a c i u Ioan, preot, Ş o i m u ş , p. u. Ş i e u l - m a r e . Despărţământul Blaj.
B o r g o - J o s e n i , c o m u n a , p. u. B o r g o - P r u n d .
B o r g o - M i j l o c e n i , c o m u n a , p. u. P o r g o - Membrii fundatori.
Prund. B i a n u V a s i l e , m e d i c , F ă g e t , p. u. M i c ă s a s a .
B o r g o - M u r ă ş e n i , c o m u n a , p. u. B o r g o - Blăjan Artimon, preot, O b r e j a , p . u. Mihalţ.
Prund. Capitlul mitropolitan gr.-cat. r o m . din B l a j .
B o r g o - S u s e n i , c o m u n a , p. u. B o r g o - P r u n d . H o d o ş Brut Iuniu, dir. de b a n c ă , B l a j .
C o r b u lban, notar Ia sedria orfanală, B i M a r c u Izidor D r . , c a n o n i c , B l a j .
striţa. Mihâlyi, D r . V i c t o r , mitropolit, B l a j .
Longin, D r . D i o n i s i u , advocat, Bistriţa. M o l d o v a n , Ioan M., preposit capitular, Blaj
« Ş o i m u ş a n a » , institut de credit, Ş o i m u ş , «Patria», institut de credit, B l a j .
p. u. Ş i e n l - m a r e . P o p Gavril, c a n o n i c mitropolitan, B l a j .
Scridon, D r . L e o n , protonotar corn., Bistriţa. Pop-Matei Simion, canonic, Blaj.
Membrii ordinari. Membrii pe vieaţă.

B e ş a Paul, preot, B o r g o - P r u n d . B u s o i u Iuliu, v i c e r e c t o r s e m . , B l a j .
C a n d a l e A l e x i u , Bistriţa. D o m ş a Aurel, C , contabil, B l a j .
C a n d a l e , D r . N i c o l a e , c a n d . de advocat, H â i ş a n Aurel, preot, C e n a d e .
Bistriţa, M a i o r Ioan, provizor dom., B l a j .
C i o n c a N i c o l a u , supravigil silvanal în pens., Maniu Iuliu, Dr., adv., B l a j . (Dir. desp.).
B o r g o - T i h a , p. u. B o r g o - P r u n d . Negruţiu Ioan F . , dir. preparandial, B l a j .
Constantin Ioan c o n t a b i l , Bistriţa. Negruţiu Ioan F . , jun inginer, B l a j .
Curtean G e o r g e , Bistriţa. Negruţiu N i c o l a e F . , profesor, B l a j .
Cutean P r o c o p i u , Bistriţa N i c u l e s c u A l e x . Dr., prof., B l a j .
Dan E l i s e u , preot, B o r g o - S u s e n i , p. u. O n i ş o r T e o d o r , proprietar, B l a j .
Borgo-Prund. P o p a Ştefan, s e c r . metr., B l a j .
D o l o g a I o a n , preot, B o r g o - T i h a , p. u. P r e c u p Gavril, profesor, B l a j .
Borgo-Prund. Rusu, D r . A l e x a n d r u , profesor, B l a j .
3&0
S a b o , D r . D ă n i i ă , advocat, B l a j . P o p A î e x i u , c a s s i e r arhid., B l a j .
Suciu, Dr. Vasile, canonic Blaj. P o p N i c o l a e , profesor, B l a j .
P o p Ştefan, c a n o n i c mitropolitan, B l a j .
Membrii ordinari. P o p Ştefan, profesor, B l a j .
P o p Virgil, admin. de m o ş i e , B l a j .
B ă l a n , D r . loan, preot, B l a j .
P r e c u p V i c t o r , inginer silvic, B l a j .
B ă r b a t l o a n , înv., S â n c e l , p. u. B l a j .
P r i e , D r . O c t a v i a n , profesor, B l a j .
Bărbat G e o r g e , protopop, Blaj.
Raţiu, D r . l o a n , profesor, B l a j .
B a r t o c Iuliu, m ă c e l a r , B l a j .
Roşian Ştefan, profesor, B l a j .
Bian E u g e n , notar, F ă g e t , p. u. M i c ă s a s a .
Smigelschi^Vasile, preot, S â n c e l , p. u. B l a j .
B i a n , D r . l o a n , advocat, Hususău.
S o l o m o n , D r . E u g e n , medic, B l a j .
B o r z a , D r . A l e x a n d r u , profesor, B l a j .
S o l o m o n N i c o l a e , p r o t o p o p pens., B l a j .
Caliani Augustin, profesor, B l a j .
Cheţianu, D r . A m b r o s i u , dir. gimn., B l a j . Stupariu August, c o m e r c i a n t , B l a j .
Ciura A l e x a n d r u , prof., B l a j . Suciu Petru, profesor, B l a j .
C o c i ş T o m a , învăţător, P ă n a d e , p u B l a j . S u c i u V a i e r , profesor, B l a j .
C o l t o r , D r . l o a n , revizor arhid., B l a j . S u c i u Vasile, prefect de tipografie, B l a j .
C o s t e a Alimpiu, preot, S p i n i , p. u. B l a j . T r i f l o a n , p a r o h , T ă u n i , p . u. H u s u s ă u .
D ă i a n V a i e r , notar c o m u n a l , Mihalţ, p. u. Trifan D i o n i s i e , croitor, B l a j .
D o m ş a l a c o b , preot, B l a j . Vlassa E m i l , proprietar, S â n c e l , p. u. B l a j .
F o d o r l o a n , profesor, B l a j .
G e r m a n T r a i a n , profesor, B l a j . Despărţământul Bocşa.
G r a m a A m a l i a , proprietară, B l a j .
H a n d r e a l o a n , preot, M ă n ă r a d e , p. u. B l a j . Membrii fundatori.
Laţiu N i c o l a e , preot, C r ă c i u n e l u l - d e - j o s . M l a d e n , D r . Petru, medic, Prebul, p. u.
Lita losif, p r o t o p o p , I c l o d , p. u. B l a j . Zorlenţul-mare.
Lita Ştefan, preot, L u n c a , p . u. H u s u s ă u .
M a c a v e i u V i c t o r D r . , profesor, B l a j . Membrii pe vieaţă.
Maior, loan Cornel, Blaj. Antal N i c o l a e , j u d e de tablă, B o c ş a - m o n -
M a i o r , d-şoara Marioara O l g a , B l a j . tană.
M a r e l e l o a n , proprietar, Petrifalău, p. u. B l a j . Crişan T e o f i l , preot, Părul.
M ă r g i n e a n l o a n , preot, Ţ a p u , p. u. M i c ă s a s a . Musteţiu losif, m a i o r în pens., Rafna.
M i c u , B r u t luniu, p r o t o n o t a r consistorial,
Blaj. Membrii ordinari.
M o g a P e t r u , franzelar, B l a j . B ă l a n M a t e i u , preot, Reşiţa-română, p. u.
M o l d o v a n l o a n , v i c e n o t a r consistorial, B l a j . Reşiţa.
M o l d o v a n l o a n , c a s s i e r de b a n c ă , B l a j . B a l e a n Constantin, forestier, B o c ş a - m o n -
M o l d o v a n V a s i l e , capelan, B l a j . tană.
Muntean V i c t o r , funcţionar de b a n c ă , B l a j . B e l c u C o s t a , e c o n o m , V a s i o v a , p. u. B o c ş a -
Muntean S i m i o n , notar, B l a j . montană.
Negruţiu E m i l , director la « P l u g a r u l » , B l a j . B e r d a c Mihai, supraveghetor, B o c ş a - m o n -
N e s t o r , D r . Iustin, cand. de adv., B l a j . tană.
N e s t o r , D r . Laurenţiu, adv., B l a j , C ă t a n ă G e o r g e , învăţător, V a l e a d e n i , p . u.
N e s t o r Silvestru, dir. la ş c o a l a de fete, B l a j . Delineşti.
Nicola Eugen, mecanic, Blaj. C o r n e a n N i c o l a e , preot, Apadia, p . u. D e
O l t e a n E m i l , întreprinzător, B l a j . lineşti.
O r d a c e , D r . C o r n e l , advocat, B l a j . C r ă c i u n e s c u A l e x a n d r u , notar, S o c i a n , p.
P ă n ă z a n T e o d o r , înv., S â n c e l , p. u. B l a j . u. Reşiţa.
P a s c u Aurel, preot, O c n i ş o a r a , p. u. L o - C r e n i a n A l e x a n d r u , dir. de b a n c ă , R e ş i ţ a .
padea-maghiară. G a ş p a r Mihail, p r o t o p o p , B o c ş a - m o n t a n ă .
- âsi -
larcu Ioan, director de b a n c a , T â r n o v a , p. P o p o v i c i u Ioan, A l m a ş .

u. Reşiţa, Serac loan, Feniş.
l e r e m i a Petru, adm. prot., C â l n i c . Stanca Ermin, Gurahonţ.
Jivoinoviciu S i m i o n , contabil, B o c ş a - t n o n t .
J u r c a l o a c h i m , preot, Ezeriş, p. u. B o c ş a - Despărţământul Brad.
montană.
Marcu Ioan, primar, înv. în pens., B o c ş a - Membrii fundatori.
montană. (Dir. desp.). «Crişana» inst. de credit, B r a d .
Nicolaevici, D r . C o r n e l , advocat, B o c ş a - P a p p , D r . Ioan, advocat, B r a d .
montană. P a p p n. B o n t e s c u , Veturia, soţie de adv.,
Nicolaevici G e o r g e , c o m e r c i a n t , Reşiţa- Brad.
r o m â n ă , p. u. Reşiţa.
O p r e a , D r . Aurel, adv., BoCşa-montană. Membrii pe vieaţă.
Păuşan Aurel, oficiant, O c n a - d e fier. Albu Ştefan, dir. gimn. subst., B r a d .
Perian l o a c h i m , înv., B o c ş a - m o n t a n ă . C o m ş a E m a n u i l , dir. la « C r i ş a n a » , B r a d .
P e t r i c , D r . C o r n e l , notar publ., B o c ş a - m o n t . C o s m a , Iuliu E l i a , preot, Crăciuneşti, p.
P o p o v i c i , D r . Alexandru, adv., B o c ş a - m o n t . u. Băiţa ( l â n g ă D e v a . )
P o p o v i c i , D r . R o m u l , medic, B o c ş a - m o n t . D a m i a n Silviu, proprietar, B r a d .
Spătariu Aurel, c o m e r c i a n t , V a s i o v a , p. u. D a m i a n V a s i l e , protopop, dep. diet., B r a d .
Bocşa-montană. O p r i ş a , D r . P a v e l , profesor, B r a d .
Spinean C o r n e l , învăţător, V a s i o v a . Radu, D r . Ioan, p r o f e s o r gimn., B r a d .
T e i m e r , D r . T e o d o r , adv., B o c ş a - m o n t a n ă . (Dir. desp).
T i s m o n a r E c a t e r i n a , proprietară, D o g n a c e a . S i o i a Mihail, preot, B r a d .
Zuiac C o r i o l a n , preot, V a s i o v a . S u c i u , D r . Traian, profesor, B r a d .
Despărţământul Boroş-Ineu. Membrii ordinari.
( N ' a sosit î n c ă lista m e m b r i l o r ) . B e d e a N i c o l a e , v i c e n o t a r , Mihâleni, p . u.

Criscior.
Despărţământul Boros-Sebis. Coţoiu Romul, comeiciant, Baia-de Criş.
Cutean Ioan, c o m e r c i a n t , B r a d .
Membrii pe vieaţă. F l o r e a N i c o l a e , preot, R i ş c a .
G r o z d a , D r . Aurel, advocat, B u t e n i . G e r m a n Ioan, preot-catechet, B r a d .
Glava, Dr. Cornel, Brad.
Membrii ordinari. M o l d o v a n , D r . Corneliu, m e d i c , Băiţa
Albescu Virgil, farmacist, G u r a h o n ţ . (lângă D e v a ) .
Arkosy Aurel, G u r a h o n ţ . N e m e ş , D r . V i c t o r , adv., B a i a - d e - C r i ş .
Bota l o a n ? O n c u , D r . Nerva, adv., B a i a - d e - C r i ş .
Bulz Virgil ? P e r i a n Petru, p a r o h , T r e s t i a , p. u. B ă i ţ a
Costea Ioan? (lângă Deva).
Costina, D r . E u g e n , advocat, G u r a h o n ţ . P o p Constantin, protopop, B a i a - d e - C r i ş .
Costina G e o r g e , Ioşăşel. R i m b a ş Petru, paroh şi contabil, B r a d .
Dan S a b i n , advocat, B u t e n i . R o b u , D r . N i c o l a e , medic, B a i a - d e - C r i ş .
F l o r e a A l e x a n d r u , preot, M u ş c a . R o m a n Aron, paroh, Luncoiul-de-sus, p. u.
Hora Gligor, Gurahonţ. Brad.
Lazar Constantin, R a j .
M e r a Ioan, H o n ţ i ş o r . Despărţământul Bran.
P a p p , D r . Ioan, advocat, B u t e n i .
P e n e ş Ştefan, dir. de b a n c ă , B u t e n i . Membrii fundatori.
Precupaş G e o r g e , Deciu. B a b e ş , Ioan G . , dir. de fabrică, A z u g a .
- 352 -•
Membrii pe vieaţă. Membrii ordinari.

Clinciu Ioan, B r a n . Albuleţ Constantin, Padina, p. u. B u z ă u .
E n e s c u G e o r g e , p a r o h , MoeciuUinfer. p. u. A x e n t e G e o r g e , Arpătac.
Bran Aron I o a n , director şi înv. în p., B r a ş o v .
E v o l c e a n u Dumitru, profesor, B r a n . Bădiţoiu j u n . Ioan, comerciant, B r a ş o v .
« P a r s i m o n i a » , inst. de cred., B r a n . B a i u l e s c u , D r . G e o r g e , medic, B r a ş o v .
Pivariu N a e , comerciant, Ş i m o n , p. u. B r a n . B a n c i u A x e n t e , profesor, B r a ş o v .
Puşcariu Valeriu, director, B r a n . Bănuţiu, Aurel P., Braşov."
B i s e r i c a rom ort. din Arpătac.
Membrii ordinari. B l a g a , D r . Iosif, prof., B r a ş o v .
B l a g a , T i t Liviu, profesor, B r a ş o v .
B a l e a Ioan, p r e o t , P e ş t e r a .
B o b a n c u Constantin, cassierul fii. «Albina»,
Buta Ioan, învăţător, S o h o d o l p. u. B r a n .
Braşov.
Chiţu A l e x e , preot, B r a n - P o a r t a .
P o p o v i c i N i c o l a e , comerciant, B r a n . B o g d a n , Dr. Alexandru, profesor, B r a ş o v .
Puşcariu V i c t o r , paroh, B r a n - S o h o d o l , p. B o g d a n N i c o l a e , prof., B r a ş o v . (Dir. desp).
u. B r a n . B r e d i c e a n u D r . T i b e r i u , direct, de b a n c ă ,
Braşov.
B r o ş u I o a n , preot, D â r s t e .
Despărţământul Braşov. Brumboiu Moise, protopop, Braşov.
B u n e a , D r . Ioan, profesor, B r a ş o v .
Membrii fundatori.
Butu Ioan, proprietar, Satulung.
M o ş o i u , D r . I o a n , advocat, B r a ş o v . Camera comercială, Braşov.
M u r e ş a n , D r . Iulius, c. şi reg. c o l o n e l în Căpăţină Dumitru, B r a ş o v .
retragere, B r a ş o v . Cârlan G e o r g e , notar, V l ă d e n i .
P o p Petru, j u d e de trib. în pens., B r a ş o v . Casina română, Braşov.
P o p o v i c i , C o n s t . A., l o c . c o l . de c a v . c e s . C h e r c i u G e o r g e , înv., B o d .
şi reg., B r a ş o v . Ciortea Aurel, profesor, B r a ş o v .
P o p o v i c i Mihail, B r a ş o v . Ciurcu Ioan, librar, B r a ş o v .
Ciurcu T e o d o r , funcţionar de b a n c ă în r e
Membrii pe vieaţă. tragere, B r a ş o v .
«Asociaţiunea m e s e r . români'», B r a ş o v . C o m a n e s c u C o r n e l , inginer, B r a ş o v .
C h e l a r i u G e o r g e , profesor, B r a ş o v . C o m a n e s c u Iosif, paroh, G h i m b a v .
Chintoan Aurora născ. L a d o , soţie de major, Crivăţ G e o r g e , înv., S â m p e t r u , p. u. B r a ş o v .
Braşov. D a n , D r . E m i l , advocat, B r a ş o v .
Chintoan N i c o l a e , major pens., B r a ş o v . D e b u Ioan, p a r o h , V u l c a n , p. u. Cristian.
Meţian, D r . E u g e n , advocat, B r a ş o v . D i m a G e o r g e , profesor, B r a ş o v .
O n c i u Iosif, c o n t . la fii. «Albina«, B r a ş o v . D i m a N i c o l a e , proprietar, B r a ş o r .
P o p a Majorul tunar, din D u m b r ă u , B r a ş o v . D i r e c ţ i u n e a ş c o a l e l o r medii rom., B r a ş o v .
P o p o v i c i , Costi I „ advocat, B r a ş o v . D o g a r i u R o m u l , contabil, B r a ş o v .
P o p o v i c i , E l e n a A., B r a ş o v . D u ş o i u G e o r g e , arhitect, B r a ş o v .
P o p o v i c i P e t r u , privatier, B r a ş o v . Florian T r a i a n , arhivar la filiala «Albina»,
Popp, G . B . , Braşov. Braşov.
S ă b ă d e a n E l e n a , soţie de c o m . , B r a ş o v . F u r n i c ă G e o r g e , măcelar, B r a ş o v .
Săbădean Ioan, comerciant, Braşov. G a v r i l e s c u Ioan, par., Ţinţari, p. u. V l ă d e n i .
Săbădean Romul, comerciant, Braşov. Grădinar Nicolae, comerciant, Braşov.
S o c a c i u I o a n , profesor, B r a ş o v . G r e c e a n Dimitrie, preot, H ă r m a n .
Steriu D i a m a n d i , proprietar, B r a ş o v . G r e c e a n M o i s e , preot, C i c h i ş .
T i b e r i u E r e m i e , inginer, B r a ş o v . L a c e a , D r . Constantin, prof., B r a ş o v .
V e c e r d e a , D r . Nicolau, advocat, B r a ş o v . L e n g e r u I o a n , adv., B r a ş o v .
- 353 -
Literat Vasile, major, B r a ş o v . Despărţământul Bucium.

Ludu O e o r g e , preot, P r e j m e r .
Lupan Dumitru, profesor, B r a ş o v . Membrii pe vieaţă.
Măeruşan A l e x a n d r u , preot, M ă g h e r u ş . Districtul protop. gr.-cat. al Almaşului,
Maximilian Ioan, capelan, Stupini, p. u. M . - S â n - G e o r g i u , p. u. B u c i u m .
Braşov.
Membrii ordinari.
Micu Iosif, preot, F e l d i o a r a .
Ghiuriţan J o i i , preot, U n g u r a ş .
Micula V a s i l e , profesor, B r a ş o v .
P o p Vasile L., protop., B u c i u m (Dir. desp.).
Mirean Radu, T u r c h e ş .
M o g a D r . Constantin, advocat, B r a ş o v .
Nan Ioan, paroh, Sânpetru, p. u. B o d . Despărţământul Buziaş.
Neguţ V a s i l e , profesor, B r a ş o v .
N e m a N i c o l a e , şefcontabil, Galaţi.
Nistor Aurel, paroh, Arpătac. B u i b a ş Alexandru, c o n d u c ă t o r al băncii
Niţescu, D r . V o i c u , advocat, B r a ş o v . « T i m i ş a n a » , Buziaş.
O a n a Ilie, not. c e r c , Ţinţari, p. u. V l ă d e n i . Membrii ordinari.
Oniţiu Virgil, dir. gimn., B r a ş o v . P e p a Ioan, protopresb., B u z i a ş . (Dir. desp.).
Păltinean G r i g o r i e , învăţător pens., Ţinţari, P o p Vincenţiu, proprietar, J e b e l .
p. u. V l ă d e n i .
Pâlţa G e o r g e , propr., F e l d i o a r a . Despărţământul Caransebeş.
Panţu Ioan C , profesor, B r a ş o v .
P e r c e a P a v e l , profesor, B r a ş o v . Membrii fundatori.
Perţea Basil, farmacist, F e l d i o a r a . Crisciu S a m s o n , prof. prepar., C a r a n s e b e ş .
P e r ţ e a Virginia, soţie de farm., F e l d i o a r a . Musta Filaret, arhimandrit, C a r a n s e b e ş .
P e t r a P e t r e s c u , D r . Horia, publ., B r a ş o v .
Petrovici Ioan, prof., B r a ş o v .
B o l d e a Pavel, p r o t o p r e s b . militar, Sibiiu.
P o p Virgil, paroh, Cristian.
Budinţian, D r . Virgil, m e d i c , C a r a n s e b e ş .
P o p e a V i c t o r , paroh, Satulung.
C o r n e a n , D r . Cornel, secretar consistorial,
Prişcu Radu, dir. ş c o l , , B r a ş o v .
P o p o v i c i Z e n o v i e , paroh, Satulung. Caransebeş.
P r o c a Constantin, paroh, R â ş n o v . Crişan T e o f i l , Părul.
Pricu Ioan, profesor, B r a ş o v . Cristea, D r . Miron E . , epis., C a r a n s e b e ş .
Puşcariu Iosif, advocat, B r a ş o v . O r z e s c u Ilie, prof., C a r a n s e b e ş .
Puşcariu D r . Sextil, prof. univ., Cernăuţi. P u i c a n , D r . Petru, advocat, B o z o v i c i .
Saftu D r . V a s i l e , p r o t o p o p , B r a ş o v . R e u n i u n e a funcţionarilor, C a r a n s e b e ş .
Savu Ilie, c o m e r c i a n t , B r a ş o v . Trailovici G r i g o r i e , l o c . col. c. şi reg., V i e n a .
Savu Luca, înv., Satulung. Vuia Iuliu, dir. în pens-., C a r a n s e b e ş .
S c h i o p u Ioan, par., Crisbav, p. u. Hălchiu. Membrii ordinari.
Serbau G e o r g e , m o r a r şi propr., B r a ş o v .
Băcilă Iosif, c o l o n e l în pens., M e h a d i a .
Stinghe D u m i t r u , m ă c e l a r , B r a ş o v .
B ă d e s c u , D r . Iosif Traian, asesor consist.,
Stinghe D r . N i c . preot-catehet, B r a ş o v .
Caransebeş.
Stinge, D r . Sterie, profesor, B r a ş o v .
Barzu T r a i a n , ases. refer. în p., B i r c h i ş .
Suciu Ioan, hotelier, B r a ş o v .
B e r l o g e a Avram, jude de curie pensionat,
T ă b a n G h e o r g h e , înv., Braşov-Stupini.
Caransebeş.
T e o d o r Simeon, comerciant, Braşov.
B o z g a n F l o r e a , advocat, C a r a n s e b e ş .
Vătăşan G e o r g e , prof., B r a ş o v .
Călţiun jun., Constantin, contabil la « S e -
Vecerdea Eugenia, Braşov.
beşana», Caransebeş.
Vlaicu Arsenie, director şi prof., B r a ş o v .
C o m u n a b i s e r i c e a s c ă din lablaniţa, p. u.
Z o r e a I a c o b , preot, Vlădeni.
Iab'.aniţa.
2G
- 354 —
C o s t e s c u Mihaiu, preot, leselniţa, u. p. Despărţământul Chioar.

Orşova,
D o b r o m i r e s c u Ioan, cassier, C a r a n s e b e ş . Membrii fundatori.
Evuţian Sabin, profesor, C a r a n s e b e ş Nyilvnn N i c o l a e , adv., Şomcuta-mare.
Florian Petru, notar corn., C a r a n s e b e ş .
Ohidiu Andreiu, protopop, C a r a n s e b e ş .
« C h i o r a n a » , inst. de cred., Ş o m c u t a - m a r e .
(Dir. desp.).
Oficiul parohial gr.-cat., Ş o m c u t a - m a r e .
Ionescu, D r . N i c o l a e adv., C a r a n s e b e ş .
J i a n u Ştefan, a s e s . cons., C a r a n s e b e ş . Membrii ordinari.
Jianu Dumitru, funcţ., C a r a n s e b e ş . B l a g a T e o d o r , învăţător, Ş o m c u t a - m a r e .
J u m a n c a N i c o l a e , c o l . în pens , C a r a n s e b e ş . B o h ă ţ e l Ioan, preot, H ă ş m a ş - L ă p u ş .
Lâbonţiu, D r . G h e o r g h e , adv., C a r a n s e b e ş . C o s t e Iuon, preot, Hossufalău.
Loichiţa, D r . V a s i l e , prof., C a r a n s e b e ş . Fetti Pavel par., Iadăra, p. u. Ş o m c u t a - m a r e .
Marin N i c o l a e , c o l . în pens., C a r a n s e b e ş . F l o r i a n Alexandru, preot, B u t e a s a , p. u.
M i h a l e s c u Petru, forestier, C a r a n s e b e ş . Şomcuta-mare.
Olariu, D r . Iosif, dir. sem., C a r a n s e b e ş . G r o z a Ioan, preot, Pribileşti, p. u. F e r s i g .
P o p o v i c i , D r . Ioan, adv., O r ş o v a . H a n g e a Izidor, preot, B u c i u m , p. u. Ş o m
« S e b e ş a n a » , cassă de păstr., C a r a n s e b e ş . cuta-mare.
S g ă v a r d e a D i m . , cont. c o n s , C a r a n s e b e ş . L e m e n y i Iuliu, preot, R e m e t e a , p. u. S ă -
T a t u c u G e o r g e , paroh, Iablaniţa. călăşeni.
T r i c a G e o r g e , major în pens., C a r a n s e b e ş . Mândruţ Augustin, preot, Mireşul-mare.
Vior Ştefan, contabil, O r ş o v a . M e d a n G h e o r g h e , învăţător, C o a ş , p. u.
Săcălăşeni.
Despărţământul Ceica. P a v e l e a Rafila, învăţ., Ş o m c u t a - m a r e .
Peteri A l e x a n d r u , preot, H i d e a g a .
Membrii fundatori.
P e t r i ş o r I., preot, R e m e ţ , p. u. Mireşul-mare.
Cârtiş Vasiliu, R o g o z , p. u. Vintiri. R a d o c e a G h e o r g h e , cont., Ş o m c u t a - m a r e .
Membrii pe vieaţă. Tibil Iuon, cand. de adv., Ş o m c u t a - m a r e .
P a p p Vasilie, preot, T o p a - d e - s u s . p. u. D o -
breşti. (Dir. desp.). Despărţământul Giachi-Gârbău.
P a p p Ioan, preot militar, B u d a p e s t a .
Ioan, D r . I a c o b , advocat, C e i c a .
S e l ă g e a n S e v e r , director domenial, H o l o d , Andrei Iovian, p r o t o p o p , C i a c h i - G â r b ă u .
p. u. Vintiri. G a e l , Dr. V i c t o r , adv., C i a c h i - G â r b ă u .
G o r o n Valeriu, preot, Iescu.
Membrii ordinari. T o p a n V i c t o r , cont., C i a c h i - G â r b ă u .
Bugariu Pantelie, înv., T ă ş a d .
Membrii ordinari.
Cociş Gheorghe, înv.?
C o m ş a , D r . I., S â m b ă ş a g Balint E u g e n , preot, Cristolţ, p. u. G â r b ă u .
Filip Ioan, vicenotar, Vintiri. C h e t e V i c t o r , hotelier, C i a c h i - G â r b ă u .
Gliţa Ioan, notar pens., Hidişeluari. C o s t e Laurenţiu, preot, B e z d e d .
G r o z d a , D r . Emil, adv., C e i c a - m a g h . Costin Ioan, Recea-Cristur.
M o g a Ioan, înv., D o b r e ş t i . M e z e i Aurel, not. pens., C i a c h i - G â r b ă u .
Pintea F l o r i a n . înv., C a l e a - m a r e . Mihali Ioan, preot, C ă l a c e a , p. u. C i a c h i -
P o p Aurel, notar, Vintiri. Gârbău.
P o p e s c u Aurel, notar, Lazuri. Mihali, D r . Tertulian, adv., C i a c h i - G â r b ă u .
T ă m ă i a n P a v e l , preot, S â m b ă ş a g . Muntean, D r . V i c t o r , adv., C i a c h i - G â r b ă u .
Văcărescu A l e x , Holod. P o p A l e x a n d r u , preot, Buduş.
Vuşcan Dimitrie, preot, Ş e r g h i ş . P o p Ioan, preot, D o m n i n .
- 355 -
P o p Pantelimon, O s o i u . Despărţământul Cluj.

P o p Vasilie, protop., Cristolţel, p. u. C i a c h i -
Membrii fundatori.
Oârbău.
Almăşan Vasile, adv., Cluj.
P o p Victor, cand. de adv., Ciactii-Oârbău.
Cheţian Tuliu, advocat, Cluj.
V a r g a V i c t o r , preot, P r e o t e a s a , p. u Ciachi-
C o r o i a n Iuliu, advocat, Cluj.
Gârbău.
Despărţământul Ciacova. « E c o n o m u l » , inst. de cred. şi e c o n . , Cluj.
M o r a r Aniţi Dr., n a s c , B o h ă ţ i e l , C l u j .
Membrii fundatori. Tractul p r o t o p o p , gr.-cat. r o m â n , Cluj,
B r e b a n G e o r g e , proprietar, Ghilad. «Vatra», inst. de credit, Cluj.

Albu T i m o t e i , e c o n o m , Ghilad. Bariţiu Petru, tipograf, Cluj.
B o n a S i d o n i a , soţie de proî., S e g h e d i n . B a ş o t a D r . Basiliu, medic, Cluj. (Vicedir.
D i m i n e s c u Constantin, propr., C i a c o v a . despart).
< Lighezana», institut de credit, Lighet, p. C o s m a Augustin, preot, F e i u d , p. u, Cluj.
u. J e b e l i u D ă i a n , D r . Ilie, protopop, Cluj.
Nicolaevici G l i g o r e , proprietar, Lighet, p. D a n , D r . S e v e r , advocat, Arad.
u. J e b e l i u . D r ă g a n Valentin, cassier de b a n c ă , C l u j .
Florian, D r . Iuliu, preot militar, Cluj.
Membrii ordinari. Frâncu, Dr. Amos, advocat, Cluj.
Arnăut P e t r u , Lighet, p. u. J e b e l i u . G h e r m a n , D r . L a u r e a n , dir. de b a n c ă , C l u j .
Cereguţiu Dănilă Lighet, p. u. J e b e l i u . Haţieganu luon, p r o t o p o p , C o j o c n a .
C o l o j o a r ă Silviu, preot, D e n t a . H o d â r n ă u Mihail, paroh, Pata, p. u. C o j o c n a .
C o v a c i u G i g a , Lighet, p. u. J e b e l i u . Hosszu Vasile, jude de tablă reg., Cluj.
Diminescu Nica, econom, Ciacova. Ilieş Mihail, preot, Ajton.
D r ă g o i u luon, Lighet, p. u. J e b e l i u . lsaicu Ioan, preot, F e n e ş u l - s ă s e s c .
Muntean R o m u l , Lighet, p. u. J e b e l i u . Karsai Gavril, proprietar, Cluj.
Negru D i o n i s i u , C i a c o v a . M a i e r N i c o l a e , înv. pens., Gilău.
Nicolaevici Iosiî, Lighet, p. u. J e b e l i u . Mandeal A , secretar la «Transilvania», C l u j .
P r o c o p i u Simian, înv., F o e n i . M o g a E l i s e u , preot, Apahida,
N e m e ş , D r . S i m i o n , advocat, Cluj.
O r g a Iosif, secretar la inst « E c o n o m u l , Cluj.
Despărţământul Cincul-mare.
P e t e a n Ioan, preot, C o r p a d e , p. u. Apahida.
Membrii pe vieaţă. P o p Ladislau de, a s e s o r la sedria orfanală
comit. în p., Cluj.
«Armonia», inst. pe credit, C i n c u l - m a r e .
P o r d e a , Dr. Iuliu, advocat, Cluj.
Membrii ordinari. Poruţiu, D r . Valentin, advocat, C l u j .
C o m ş a , Dr. Vaier, cand. de adv., L u g o j . Poruţiu Aurel, paroh şi p r o t o p o p onorar,
Conta G h e o r g h e , preot, C i n c u l - m a r e . D e z m i r , p. u. Apahida
Fleşariu G h e o r g h e , major pens., A i g e n . Ranta V a s i l e , dir. de b a n c ă , j u d e reg. în
N i c o a r ă G h e o r g h e , notar, C a l b o r . pens,, C l u j .
P i c a Ioan, î n v ă ţ , Cincul-mare. R o ş e s c u Tuliu, protopresbiter, Cluj.
Răduleţ Ioan, învăţător, Seliştat. Russu, Dr. Virgil, advocat, Gilău.
R e c e a n Octavian, cont., C i n c u l - m a r e . Şuteu Vasile, preot, Gilău.
Stănuleţ Dionisie, învăţător, C i n c u l - m a r e . Despărţământul Cohalm.
Titieni, Dr. Petru, cand. de adv., C i n c u l -
mare. Membrii pe vieaţă.
Vasu, D r . Alexandru, adv., Cincul-mare. M i r c e a G e o r g e , proprietar, Caţa.
26*
- 356 -
Membrii ordinari. Membrii ordinari.

B r o t e a Ioan, paroh, Mateiaş, p. u. R a c o ş u l - A n c a Petru, notar în pens., R e t e a g .
de-jos. B a r b u l , D r . C l e m e n t e , advocat, D e j .
B u z e a Ioan, c a s s a r l a « E c o n o m i a » , C o h a l m Barbul E u g e n i a , soţie de advocat, D e j .
D r â m b a , D r . Q e o r g e , advocat, C o h a l m B o c a Ioan, dir. de b a n c ă , cand. de advocat,
« E c o n o m i a » , cassă de împrumut şi păstrare, Caianul-mic, p. u Uişiua.,'
Cohalm. B o c a , Dr. Iosif, advocat, D e j .
Fuciu Q e o r g e , contabil, C o h a l m . B o c a Silvia, soţie de advocat, D e j .
B o d e a , D r Augustin, advocat, D e j .
B o g d a n Alexiu, proprietar, Cuzdioara, p. u.
Despărţământul Crasna.
Dej
Membrii pe vieaţă. B o r o ş Ilariu, protopop, D e j
C h e r e b e ţ Mihail, preot, B o g a t a - r o m â n ă , p .
Nodiş Paul, preot, B ă l a .
u. D e j .
Membrii ordinari. Cotuţiu T e o d o r , protopop, Diug, p . u . Ilişiua.
C u p ş a V i c t o r , preot, M ă g o a j a , p. u. D e j .
Călăuz Ilie, preot, Crasna.
D o m i d e , D r . Leonida, m e d i c , D e j .
C o d e u s Petru, preot, C r a s n a - F i z e ş .
Filipan, Dr. Octav., cand. de a d v , D e j .
D r a g o ş , D r . Valentin, preot, P e c e i u .
F r â n c u G e o r g e , contabil, R e t e a g .
F l o n t a Graţian, preot, Căţelul-român.
Giurgiuca Ioan, preot, Diviciorii-mari, p u
G h e ţ i e V a s i l e , preot, F e r e d e u .
Ţaga.
Oltean Ioan, preot, Peria.
H e r m a n T e o d o r , protopop, D e j .
Orian Aurel, preot, C i s e r .
Hossu Vasile, preot, F o d o r a - r o m â n ă , p. u.
Pintea, Dr. Augustin, advocat, C r a s n a .
Gălgău.
Iarca Traian, veterinar, D e j .
Despărţământul Dej. Ilieş N i c o l a e , funcţ. de postă în r., Cuzdi
oara, p. u. D e j .
Membrii fundatori M e z e i , Dr. Ioan, advocat, D e j .
«Banca poporală», D e j . Micşa, D r . R o m u l , advocat, D e j
Micşa, D r . Liviu, advocat, D e j . P o p , Dr. E u g e n i a , soţie de adv., lleanda-
Mihali, D r . T e o d o r , a d v , deput. dietal, D e j . mare.
(Dir. desp.). Pop, Dr. Victor, a d v , Ileanda-mare.
Mihali Eleftera, soţie de deputat dietal, D e j . P o p Ioan, preot, Măluţ, p. u. B e c l e a t i .
« S o m e ş a n a » , institut de credit, D e j .
Vaida, D r . Ioan, advocat, D e j . Despărţământul Deva.
Vaida n. H o s s u E l e n a , soţie de adv., D e j .
Membrii fundatori.
Membrii pe vieaţă » D e c e b a l » , inst. de credit, D e v a .
C h e r e c h e ş , D r . Ioan, advocat, D e j . P o p , D r . Iustin, advocat, D e v a .
C o s m a N i c o l a e , preot, Ileanda-mare. Membrii pe vieaţă.
Micşa Lucreţia n. David, soţie de adv., D e j .
Olariu Ioan Ioanichie, funcţionar, D e v a .
P a s c a Ioan, preot, Căţcău.
Olariu, D r . Virgil, adv., D e v a .
Pintea Augustin, contabil de b a n c ă , D e j .
P o p o v i c i u G e o r g e , paroh, L e ş n i c , p. u.
Pintea M ă r i o a r a , soţie de contabil de b a n c ă ,
Branicica.
Dej.
P o p P a h o m i e , preot, L o z n a - m a r e . Membrii o r d i n a r i .
Rusu S i m i o n , dir. de b a n c ă , D e j . Antal Ioan, învăţător, D e v a .
Tractul pfotop. g r - c a t . al D â r g e i , D â r g e a Ardelean E l e n a , n. Papiu, D e v a .
p. u. P a n t i c e u . Ardelean D i o n i s i e , inginer şi propr., D e v a .
- 357 —
B u b t i u Asinefta, preoteasă, Petreni, p. u. Dulău llarie, preot, Adămuş, p. u. Niraşteu.

Simeria. F o l e a Augustin, preot, B o z i a ş .
B o b e i u Dion., preot, Petreni, p. u. S i m e r i a . Frâncu Constantin, preot, F e i s a , p. u. J i d v e i .
Curiac S i m i o n , preot, B a n p o t o c . F r â n c u Emil, preot, C e r g h i d u l - m a r e , p. u.
D o b r e , D r . Ioan, protopresbiter, Deva. Niraşteu.
(Dir. despart.). M a r e l e Ioan, revizor, S â n m i c l ă u ş .
D u m a N i c o l a e , preot, V ă r m a g a . M o l d o v a n Laurenţiu, învăţ., B a z n a .
Gila G e o r g e , preot, B ă c i a , p. u. S i m e r i a . P a s c u Laurenţiu, protopop, D i c i o s â n m ă r t i n .
G r o z a Măria, propr., Petreni, p. u. S i m e r i a . Platon N i c o l a e , preot, Cuştelnic.
G r o z a , D r . Petru, adv., D e v a . P o p A l e x a n d r u , învăţ., S ă l c u d .
H e r b a y , August de, notar, V e ţ e l , p. u. P o p o v i c i u Ioan, preot, Blăjel
Branicica. S c u m p u Ioan, preot, B a s n a .
Hossu-Longin n. P o p , Aurelia, soţie de T i c a c i u N i c o l a e , preot, B a s n a .
adv., D e v a . T o d e a N i c o l a e , Iernut.
H o s s u - L o n g i n n. P o p , E l e n a , soţie de adv., T o d o r a n N i c o l a e , prot., Cetatea-de-baltă.
Deva. V o d ă Aurel, preot, Chirilău.
H o s s u - L o n g i n , D r . A l e x a n d r u , adv., D e v a .
H o s s u - L o n g i n , F r a n c i s c , adv., D e v a . Despărţământul Dobra.
Igna N i c o l a e , învăţător, D e v a .
Lula Adam, preot, B i s c a r i a . Membrii pe vieaţă.
Olariu, D r . Aurora născ. P o p o v i c i , D e v a . Budoiu Ioan, preot, Câmpuri-Surduc.
Petreu A l e x . , preot, T â m p a , p. u, S i m e r i a . «Grăniţerul» inst. de credit, D o b r a .
P o p o v i c i u G e o r g e , preot, Sântândreş.
Membrii ordinari.
R o ş e a Atanasiu, preot, D e v a .
Tătar, D r . E u g e n , a d v , D e v a . D r a g o m i r R e g i n a , văd. de not., Gurasada.
G o ş t a e N i c o l a e , proprietar, Lăpuşnic, p u.
Dobra.
Despărţământul Diciosânmârtin.
Leşnican Adam, dir. de b a n c ă , D o b r a .
Membrii fundatori. M a r c u B a l d o v i n a , preot, D o b r a .
M o r a r i u Iosif, prot., D o b r a . (Dir. despart.)
«Vulturul», inst. de credit, Diciosânmărtin.
«Orientul», institut de credit, D o b r a .
Membrii pe vieaţă. Petric, D r . Laurenţiu, medic, D o b r a .
Birtolon M o i s e , notar în pens., L ă s c u d , p. Petrovits Iosif, c o m e r c i a n t , D o b r a .
u. O g r a . Ş u i a g ă E m a n u i l , preot, Lăpuşnic, p. u.
B o i l ă , D r . R o m u l , advocat, Diciosânmărtin. Dobra.-
(Dir. despart.).
Despărţământul Făgăraş.
Membrii ordinari.
B â n d e a Ioan, notar cercual, Cerghidul- jMembrii fundatori.
m a r e , p. u. Niraşteu. B o r z a N i c o l a e , protopop, Făgăraş.
B e r g h i a n N i c o l a e , preot, D e a g , p. u. Ceta-
tea-de-baltă. Membrii pe vieaţă.
B e ş a Anastasii!, c o n d . de b a n c ă . D i c i o s â n Bârsan G e o r g e , c o m e r c i a n t , F ă g ă r a ş .
mărtin. Bârsan Mateiu, căpitan în pens., B e c l e a n ,
B r e d a , D r . E m i l , advocat, D i c i o s â n m ă r t i n . p. u. F ă g ă r a ş .
Boilă, D r . Silvia, soţie de adv., D i c i o s â n C o r n e a Gavril, preot, lleni, p. u. F ă g ă r a ş .
mărtin. C o p ă c e l , c o m u n a , p. u. F ă g ă r a ş .
C i o b a Augustin, preot, B o r d . «Furnica», cassă de e c o n o m i i , s o c . pe acţii,
D r ă g a n Emil, preot, Niraşteu. Făgăraş.
D a s c ă l M i r o n , preot, Cetatea-de-baltă. Literat Valeriu, preot, Luţa, p. u. F ă g ă r a ş .
- 358 -
P o p a I a c o b , vicar, F ă g ă r a ş . Membrii ordinari.

P u r e c e Dumitru, preot, Hurez, p . u. Albon Iosif, contabil, G h e r l a .
Făgăraş. C h e r e ş t e s Petru, preot, B u z a .
Ciceuan Augustin, preot, G h e r l a .
Membrii ordinari.
Damian C e c i l , profesor, G h e r l a .
Aron N i c o l a e , paroh, Galaţi, p, u. F ă g ă r a ş . D e a c David, par., P â g l e ş a , p. u. P a n t i c e u .
Belle Alexandru, vicecomite, Făgăraş. D e a c Traian, paroh, S i c .
Cârje, D r . Iulian, advocat, F ă g ă r a ş . D e a c Dionisiu, preot, S i c u l - m i c , p. u.
C l o n ţ a N i c , preot, B e c l e a n , p. u. F ă g ă r a ş . Gherla.
D e b ă u Ilarie, contabil, F ă g ă r a ş . D r a g o ş luliu, par., Sântejude, p. u. G h e r l a .
D e j e n a r Ioan, contabil, F ă g ă r a ş . H a n g o Gavriil, spiritual gr.-or. la institutul
G r a m a C l e m e n t e , notar cercual, Râuşor, de c o r e c ţ i u n e , G h e r l a .
p. u. F ă g ă r a ş . H o d o r e a n l o a n , spiritual gr.-cat. la insti
J i g a Mateiu, dir. de bancă, F ă g ă r a ş . tutul de corecţiune, G h e r l a .
M i c u , D r . Andreiu, advocat, F ă g ă r a ş . K a r s a y luliu, profesor gimn., G h e r l a .
N e g r e a D r C a m i l , adv., F ă g ă r a ş . L e m e n y Iosif, p a r o h , M i c o l a , p. u. G h e r l a ,
P a n d r e a , D r . Liviu, adv., F ă g ă r a ş . L e m e n y Vasiliu, proprietar, B o n ţ .
Perţia, D r . T i t u , medic c e r c , F ă g ă r a ş . M a c a v e i , D r . Andrei, adv., G h e r l a .
P o p a A l e x a n d r u , preot, Lisa, p. u. F ă g ă r a ş . Marţian luliu, preot, D o b â c a , p. u. Valasut.
P o p e s c u , D r . T e o d o r , advocat, F ă g ă r a ş . Melian l o a n , paroh, B o n ţ , p. u. G h e r l a .
P r a l e a , D r . V i c t o r , advocat, F ă g ă r a ş . M o l d o v a n Teofil, preot, I n e u .
Preda I e r o n i m , librar, F ă g ă r a ş . M o l d o v a n , D r . Vasiliu, profesor de teo
Răduleţ V a s i l e , preot, B e r i v o i - m i c i . logie, G h e r l a .
Ş e n c h e a , D r I o a n , advocat, F ă g ă r a ş . Murăşan Aurel, preot, S â n g o t a r d .
Ş e r b a n , D r . Nicolau, dep. dietal, F ă g ă r a ş . Murăşan Ioan, preot, L o n a .
T o m a Costi, cassar, F ă g ă r a ş . Mureşian P o m p e i u , par., Vale, p. u. Stoiana.
V a s , Dr. Dănilă, advocat, F ă g ă r a ş . Mureşian Ştefan, paroh, Petrihaza, p. u.
V a s , D r . Octavian, advocat F ă g ă r a ş . Gherla.
N i c o a r ă , D r . Ioan, profesor, G h e r l a .
Despărţământul Gherla. P a s c u Atanasiu, p a r o h , Minthiul-Gherlei,
p. u G h e r l a .
Membrii fundatori. P o p luliu, preot, L o j a r d .
H o s s u , Dr. V a s i l e , episcop, G h e r l a . R o m a n Mihai, proprietar, Minthiul-Gherlei
Ivaşco Ioan, canonic, G h e r l a . Rus, Dr. C o r n e l , advocat, G h e r l a .
N e m e ş A l e x a n d r u , jude reg. în p., G h e r l a . Rusu D e m e t r i u , preot, Sânmiclăuş, p. u.
Chiochiş.
Membrii pe vieaţă. S z e l e s E u g e n , prof. preparandial, G h e r l a .
B u j o r , D r . V i c t o r , profesor, G h e r l a . Vaida D i o n i s i e , protopop, G h e r l a .
C h e r e s t e ş Ioan, paroh, S â n t i o a n a . Vlăduţiu P o m p e i , preot, F i z e ş , p. u. G h e r l a .
Fabian, Dr. P e t r u , c a n o n i c , G h e r l a . (Dir.
Despărţământul Giurgeu.
despart.).
H o s s z u Ioan, proprietar, G h e r l a . Membrii pe vieaţă.
Pop Grigoriu, canonic, Gherla.
Butnariu P o m p e i , preot, Valea-Jidanului p.
P o p , D r . Ştefan, m e d i c , G h e r l a
u. B i c a z .
P o p p luliu, dir. fii. « E c o n o m u l » , G h e r l a .
Tăslăuanu Petru, învăţător, Bilbor.
P o p p n. Negruţiu, Silvia, soţie de dirigent
de b a n c ă , G h e r l a . Membrii ordinari.
Şanta, D r . Ioan, profesor, G h e r l a Câmpean Ilie, protopop, Giurgeu-Sânmi-
Welle loan, canonic, Gherla. clăuş. (Dir. despart.).
— 350 _
Citirigă Mihail, propr., T u l g h e ş . Cheţian Petru, paroh, D e n s u ş .

C o j o c a r i u A l e x a n d r u , preot, B i c a z . Ciachi Petru, preot, O s t r o v , p. u. Cârneşti.
Drăgan Dumitru, B i c a z . C l e c a n Petru, c o m e r c i a n t , Pui.
Hurubean Ioan, T u l g h e ş . Crişan T e o î i l , vicar, Haţeg.
Niculescu I. Aurel, c o m e r c , T u l g h e ş . D o b o i T e o d o r , proprietar, H a ţ e g .
Nistor O r i g o r i u , preot. T u l g h e ş . H â c a , Dr. Ioan, adv., Haţeg.
P o p Oavril, propr., T u l g h e ş . « H a ţ e g a n a » , inst. de credit, H a ţ e g
Reteşan S i m i o n , contabil, T u l g h e ş . liana Iancu, inginer, H a ţ e g .
Simion S i m i o n , Valea-Jidanului, p. ii. B i c a z . Man L e o , monah, Prislop
T â r n ă v e a n , D r . Emil, medic, T u l g h e ş . M i h â e s c u Aron, paroh, L u n c a - C e r n i i , p u.
T i m a r T e o d o r , Valea-JidanuJui, p. u. B i c a z . Densuş.
Trif O r i g o r i u , înv. pens., C o r b u . Muntean N i c o l a e , protopop, G r ă d i ş t e .
Truţa N i c o l a e , C o r b u , p. u. B i c a z . Oltean Paul, înv. în pens., H a ţ e g .
Urzica Vasilie, preot. Opriş I o a n , înv., B a r u - m a r e .
Urzicean Iuon, C o r b u , p. u. B i c a z . P a r a s c a , D r . L e o , medic, Haţeg.
Zaiţ G h e o r g h e , cassar, T u l g h e ş . P e n c i u Măria, văd de j u d e , H a ţ e g .
P o p Victor, contabil, Haţeg.
Despărţământul Gurghiu. P o p e s c u D r C o r n e l , p r o t o p o p , Haţeg
Popescu Marcu, măcelar, Haţeg.
Membrii ordinari. P o p o v i c i Iuliu, H a ţ e g .
B r a n e a T e o d o r , preot, H o d a c Popoviciu Cornel, comerciant, Haţeg.
C i o b a Qavril, preot, Gurghiu, p. u. O r ş o v a . R a c a R o m u l , preot, Bonţariu-inferior, p.
Farcaş Dumitru, preot, S a n ţ i o a n a . u Grădişte.
Născu Niculae, învăţător, Poieţi-llva. Sbuche Niculae, comerciant, Haţeg.
Niculescu A l e x a n d r u , preot, Măierău. Şelariu. Dr. E u g e n , m e d i c , H a ţ e g .
Petru de L e m e n y i N i c u l a e , preot, G u r g h i u . Şelariu, Dr. Emil, advocat, H a ţ e g
Petrescu G h e o r g h e , T â r g u - J i u . S o c a c i u Emil, notar, H a ţ e g .
Petra Octavian, preot Ibăneşti. S u c i u H o r t e n s i a , soţie de advocat, Haţeg.
P o p e s c u I., preot, D u m b r a v a p. u. D i s n ă i e u T i r e a , D r . Mihail, cand. de adv., Pui.
S b â r c e a , Dr. Constantin, medic, J e c i u .
Despărţământul Huedin.
Despărţământul Hălmagiu. Membrii fundatori.

Martin Ioan, notar, Fildul-superior, p. u.
Membrii ordinari.
Huedin
Lazar C . E m i l , H ă l m a g i u .
Rob, Dr. Ioan, medic, H ă l m a g i u .
Russu Emil, H ă l m a g i u . P o p , D r . Andreiu, advocat, Huedin
T e a h a A l e x . , preot, L e a s ă , p. u. Hălmagiu Membrii ordinari.
B i s e r i c a gr.-catolică, Fildul-de-mijloc, p u
D e s p ă r ţ ă m â n t u l Haţeg;.
Huedin
Membrii pe vieaţă. B u r a Petru, î n v ă ţ , J i m b o r u l - m a r e
Căciulă Constantin, contabil la « V l ă d e a s a » ,
J e n c i u , Dr. T o m a , advocat, P u i .
p u. Huedin.
V a s i n c a , Dr. T e o d o r , advocat, Pui
C o n d o r G a v r i l , preot, C a l a t a - m a r e .
Membrii ordinari. F ă r c a ş Vasile, preot, C u b l e ş u l - m a r e .
Baciu Ioan, c o m e r c i a n t , H a ţ e g . F o d o r Aurel, preot, Aşcileul-mare
B o n t e s c u , D r . V i c t o r , advocat, H a ţ e g . M o l d o v a n Ioan, protopop, Aşcileul-mic
B o n t e s c u , Dr. Fabini, advocat, H a ţ e g M u n t e a n Aurel, preot, S e b e ş u l - m a r e , p. u
Budiu Ioan, dir. de b a n c ă , Haţeg. Sebeşul-mic
— 360 -
Murăşan Oavrilă, preot, J i m b o r u l - m a r e . H o l o m , D r . Otilia, soţie de a d v , lbaşfalău.

P o p Ioan, p r o t o p o p , M o r l a c a , p. u. Huedin. Lupean I., lbaşfalău.
P o p Ştefan, preot, Fildul-de-mijloc, p. u R o m a n N i c o l a e , preot, E r n e a - s ă s e a s c ă , p.
Huedin. u. lbaşfalău
R a m o n ţ a n E n e a , preot, Muerău. Simu G e o r g e , p r o t o p o p , lbaşfalău. (Dir.
R a m o n ţ a n R o m u l , preot, M ă r g ă u , p. u. despart.)
Calata-mare
T o m a Petru, proprietar, Ascileul-mic. Despărţământul Ilia-Mureşană.
Ungur G h e o r g h e , comerciant, Mărgău.
V a m a , D r . S a b i n , advocat, Huedin. Membrii pe vieaţă.
Chiriloviciu D r . Ştefan, adv , Ilia-Mureşană.
Despărţământul Hunedoara. Iancu Ioan, dir. de b a n c ă , Ilia-Mureşană.
Membrii fundatori. Membrii ordinari

« A g r i c o l a » , institut de credit, H u n e d o a r a . Datca Dumitru, cassar, Ilia-Mureşană.
« C o r v i n e a n a » , inst de credit, H u n e d o a r a . M u r e ş a n Z e v e d e i u , protop., Ilia-Mureşană.
D i m a N i c o l a e , proprietar, H u n e d o a r a . Olariu l o a n i c h i e , cassar, Ilia-Mureşană.
D u b l e ş Dr. G e o r g e , advocat, H u n e d o a r a . Rozvânyi F e l i c a , soţ. de adv., Ilia-Mureşană.
Rozvânyi D r . Ştefan, a d v , Ilia-Mureşană.
S â r b Oliviu, funcţ de b a n c ă , Ilia-Mureşană.
B e ş a n V a i e r , dir. de b a n c ă , H u n e d o a r a .
C o m ş a Virgil, contabil, H u n e d o a r a .
Despărţământul îndoi.
C h i r c a S i m e o n , proprietar, H u n e d o a r a .
F i i l e p p , D r . D e z i d e r i u , adv., H u n e d o a r a . Membrii ordinari.
M a c r e a N i c o l a e , secret, de bancă, H u n e
B u c u r Ioan, p r o t o p o p , îndoi. (Dir. desp.)-
doara.
G ă b u d e a n Ioan, preot, F i l e a - d e - j o s .
N i c o a r ă Petru, preot, H u n e d o a r a .
Giurgiu, Dr. Ioan, advocat, Iara-de-jos.
O s v a d ă Vasile C , dir de b a n c ă , H u n e d o a r a .
Giurgiu, Dr. Augustin, cand. de a d v , Iara-
Rimbaş Nicolae, comerciant, Hunedoara.
de-jos.
Membrii ordinari. P o p V a s i l e , preot, S ă c e l , p. u. Iara-de-jos.
B o z d o c Constantin, contabil, H u n e d o a r a . Racoviţan N i c o l a e , preot, Ş c h i o p i .
D ă n c i l ă Constantin, propr., L e l e s e .
H e n z e l G e o r g e , preot, L e l e s e . Despărţământul Jibău.
Mihuţ D a n , p r o p r , L e l e s e .
P ă c u r a r P . Avram, p r o t o p o p , Hunedoara. Membrii fundatori.
P o p Ioan, p r o t o p o p , H u n e d o a r a . «Sălăgiana», inst. de cred., J i b o u .
P o p o v i c i , D r . I , adv , H u n e d o a r a .
Rain G e o r g e , preot, Nadaşdia-inferioară.
F u l e a Teofil, notar, H u n e d o a r a . Bran Laurenţiu, preot, S ă p l a c .
Ţintea Nicolae, comerciant, Hunedoara. G y u r k o , Dr. Ladislau, adv., J i b o u .
U n g u r Leontin, preot, Zlaşti. H e t c o , D r . Aurel, advocat, J i b ă u .
P o p E m e r i c , dir. de b a n c ă , J i b ă u .
Urian Samuil, contabil, J i b ă u .
Despărţământul lbaşfalău.
V a m a T e o f i l , preot, Inău.
Membrii pe vieaţă
Membrii ordinari.
Morariu, Dr. A l e x a n d r u , adv , lbaşfalău
A g â r b i c e a n u N i c o l a e , adm. dom. Someş-
Membrii ordinari odorheiu
C h i ş Şofron, proprietar, lbaşfalău. Berţia J u l i u , librar, J i b ă u .
H o l o m , D r . Ilariu, advocat, lbaşfalău. B o h ă ţ i e l T e o d o r , protopop, Napradea.
- 361 -
B o b a n g a G e o r g e , înv., Brusturi. Membrii pe vieaţă.

Bott Victor, preot, B ă l a n , «Lăpuşana», inst. de credit, Lăpuşul-ung.
B u c ş a loan, preot, Dobrin. Perhaiţa l o a n , paroh, D o b r i c , p. u. Lăpu-
C h e r e b e t Gavril, p r o t o p o p , S a m o ş o d o r h e i u , şul-unguresc.
Cocian Luiza, n ă s c . P o p , D o m n i n . P o p Gavril, înv , G r o ş i , p. u. Suciul-de-sus.
Coste H. A l e x i u , preot, T i h ă u .
Membrii ordinari.
C a b a Lazăr, preot, Ş o i m u ş .
Anca, Dr. Iuliu G., medic, Capolnoc-Mă-
Cioban loan, învăţător, C i g l e a n .
D r a g o m i r T e o f i l , proprietar, L u p o a i a . năştur.
Gyurko loan lui G r e g o r i u , p r o p r D o m n i n . Avram N i c o l a u , p r o t o p o p , Mănăştur.
Man A l e x n n d r u , î n v ă ţ , Ş o i m u ş . B o b T e o d o r , c o m e r c i a n t , Mănăştur.
M e c i u Simion, preot, T r a n i s . B u z u r a , D r . Gavriil, advocat, Lăpuşul-un-
M a i o r V i c t o r , preot, C h e u d , p. u. N a p r a d e . guresc (Dir. despart.).
Micu, loan C , î n v ă ţ , Lupoaia. Ciortea, Dr. Titus, cand de a d v , Lăpuşul-
Murăşan V a s i l e , cassier, J i b ă u . unguresc.
P o p Moldovan D i o n i s i e , preot, Brusturi. F o d o r N i c o l a e , farmacist, Cap.-Mănăştur.
P o p loan, preot, B ă l a n . J e n t e a Antoniu, hotelier, Lăpuşul-unguresc.
P o d o a b ă C o r i o l a n , preot, R o m n a . G h e ţ i e G e o r g h i u , paroji, B e r i n ţ a , p. u.
P o p M i h a i , p r o t o p o p , C u c e u , p u. J i b ă u . Mănăştur.
P o p o v i c i Ananie, preot, S o m e ş - O d o r h e i u . Ludu Andrei, p r o t o p o p , Lăpuşul-unguresc.
Rusu E m i l , c o m e r c i a n t , C h e c h i ş . M i h a l c a Alexandru, paroh, Cerneşti, p u.
Ştirb Ştefan, j a n d a r m de burg., V i e n a . Mănăştur.
T e r n o v e a n loan, notar, B ă l a n . O l t e a n , D r . loan, adv., Lăpuşul-unguresc.
Oltean loan, paroh, Suciul-de-sus.
Petrovan, D r . C l e m e n t e , cand. de advocat,
Despărţământul J i u .
Capolnoc-Mănăştur.
Membrii pe vieaţă. Petrovan G e o r g e , paroh, Ruşor, p. u. M ă
Blăşian V i c t o r , ing s u p , L u p e n i . năştur.
Olariu, Dr. N i c o l a e , advocat, Petroşeni Petruţ, D r . loan, cand de adv., Lăpuşul-ung.
(Dir. despart). P o p N i c o l a e , preot, G r o ş i , p. u. Riciul-de-sus.
P o p Vasile, preot, H ă r ă g u ş .
Membrii ordinari.
Purdea G h e o r g h e , preot, Nyârfâs.
Brânzeu, D r N i c o l a e , preot, V u l c a n i . Stupariu Alexiu, contabil, Mănăştur.
D u m a loan, preot, P e t r o ş e n i .
G â r b e a N., preot, B a r u - m a r e . Despărţământul Lipova.
M i o c , Dr. R o m u l , preot, P e t r o ş e n i .
Membrii fundatori.
N e m e ş P a v e l , preot, P e t r o ş e n i .
P o c o l , D r V , advocat, Petroşeni. M o c s o n y i , Antoniu de, B u l c i u , p. u. B i r c h i ş .
Rusan S e b a s t i a n , preot, V u l c a n . M o c s o n y i , Ionel de, proprietar, B u l c i u , p .
Suciu I , preot, Petrila. ir. Birchiş.
Şandru V i c t o r , preot, L u p e n i . M o c s o n y i , Petru de, proprietar, B u l c i u ,
T u r c u P., î n v , Uricani, p. u. Lupeni p. u. Birchiş.
Zugravu N i c o l a e , p r o t o p o p , Lupeni. Membrii pe vieaţă.
Marta, Dr. Alexandru, adv., L i p o v a .
Despărţământul Lăpuşul-unuuresc. Saviciu Aurel, L i p o v a .
T u d u c e s c u loan, director de b a n c ă , L i p o v a .
Membrii fundatori.
N e m e ş losif, paroh, Lăpuşul-român. Membrii ordinari.
«Râureana» inst. de cred., C a p o l n o c - M ă - Cadar loan, Sâmbăteni.
năştur. C h e b e l e u llie, preot, Ş o i m u ş .
— 362 —
C i m p o n e r i u Ioan, preot L i p o v a . Craşovan Paul, L u g o j .

D e h e l e a n Vasile, preot, U s u s e u . C r a ş o v a n , D r . Traian, L u g o j .
D e h e l e a n Liviu, teolog, Ususeu. C z o m p o de Mihail, privatier, L u g o j .
F e l n e c a n Paul, S â m b ă t e n i . F l o r e s c u , D r . Dimitrie, protonot., o r ă ş e n e s c .
Givulescu P r o c o p i u , p r o t o p o p , M.-Radna. Lugoj.
Halic, Dr. Aureliu, medic, L i p o v a . G a l i c i , Dr. Dimitrie, advocat, L u g o j .
H a m s e a V o i c u , p r o t , Lipova. (Dir. desp.). Giurgiu Valeriu, L u g o j .
lancu Liviu, preot, Zăbrani. G r o z a Adam, preot, C o s t e i u l - m a r e .
Ilie, Dr. Ambrosiu, a d v , L i p o v a . Groza Nicolae ?
M a r i e n e s c u Grigoriu, L i p o v a . lanculescu N i c o l a e , învăţător, G a v o ş d i a .
Missits, Dr. Constantin, adv., Lipova. loanoviciu, Dr. Nicolae, Lugoj.
Montia, D r . E m i l , advocat, Siria. J u c u Coriolan, L u g o j .
P o p Alexandru, preot, C o n o p . J u c u Dimitrie, notar, L u g o j
P o p e s c u C o r n e l , preot, Pauliş. J u r c a , Dr. C o r n e l , advocat L u g o j .
R o m a n Dimitrie înv. pens., JVL-Radna. Lăpăduş Eutimiu, preot, Căvăran, p. u.
Saviciu G e o r g e , notar c o m u n a l , Lipova. Sacul.
M a d i n c e a Ioan, canonic, L u g o j .
Despărţământul Lugoj. M a i e r , D r . Petru, L u g o j .
Milcovici Dragutin, mare propr., L u g o j .
Membrii fundatori. Milcovici M i l o s , proprietar, L u g o j .
B i s e r i c a r o m â n ă g r - o r . din L u g o j . Milcovici R e m u s , L u g o j .
Lupu B l a n c a , soţie de g e n e r a l , V i e n a . N e s t o r Nicolau, c a n o n i c , L u g o j .
Lupu Alexandru, general în pens., V i e n a . Olariu S e b a s t i a n , p r o t o p o p , F ă g e t .
P o p , Dr. A l m a n. Maior, soţie de advocat, Olariu Ana, F ă g e t .
Lugoj. Perii Alexandru, înv., B a r a .
P o p G e o r g e , c o n s min. şi director de fin., P o p Virgil, contabil, L u g o j .
Lugoj. P o p e s c u I a c o b , viceprez. la sedria orfanalâ,
Lugoj.
Membrii pe vieaţă. P o p o v i c i u , D r G e o r g e , protopop, L u g o j .
B o l d e a P a v e l , preot militar, V i e n a . (Oir. desp.).
D o b r i n , D r . G e o r g e , advocat, L u g o j . Proştean N i c o l a e , adv , L u g o j .
« F ă g e ţ a n a » , inst. de credit şi econ., F ă g e t . Proştean N i c o l a e , asesor la sedria orfanală,
G a r d a Aurora, soţie de adv., F ă g e t . Lugoj.
G a r d a , Dr. G h e o r g h e , adv. F ă g e t . Stoian, D r . Ioan, L u g o j .
Groze Marian. ? Ugliş Petru, învăţător, B a r a .
H a ţ e g T i t u , advocat, L u g o j . Vălean Alexandrina, soţie de adv., L u g o j .
Măiestrii c o j o c a r i din L u g o j . V ă l e a n , D r . Aurel, advocat, L u g o j .
Raţiu D o m i n i c , direct fii. «Albina», L u g o j .
Rusu Florilă. ?
Despărţământul Măhaciu.
Spătan Aurel, preot, S a c u l .
Membrii ordinari. Membrii p e vieaţă.
Baltescu, D r . Ioan, L u g o j . C ă p â l n e a u Iuliu, preot, Vereşmort.

B a r b u l e s c u Eutimiu, L u g o j .
Biro Liviu, preot, Gruin. Membrii ordinari.
B o r o ş Ioan, c a n o n i c , L u g o j . B o l d o r Ioan, preot, Figa, p. u. Vinţul-de-sus.
B r a n i ş c e , D r . Valeriu, publicist, L u g o j . Coicer Beniamin ?
B r e d i c e a n u , Dr. Caius, advocat, L u g o j . G a l e a N i c o l a e , preot, l n o c , p. u. Vinţul-
Crăciun Ioan, L u g o j . de-sus.
Crăciun T e o d o r , L u g o j . M e z e i , Dr. E u g e n , adv., Vinţul-de-sus.
— 363 —
Pop Gavril, v i c e p r o t o p o p , M ă h a c i u , p. u. Membrii ordinari.

Vinţul-de-sus. (Dir. desp.). Bărbat G e o r g e , notar, P o i a n a .
Vlassa G h e o r g h e , preot mii. pens., Inoc B e u I a c o b , proprietar, Apoldul-mic.
B e u llie, preot, Apoldul-mic.
Despărţământul Mărghita «Cassa de păstrare» în M e r c u r e a .
C o m u n a b i s e r i c e a s c ă , R o d , p. u. P o i a n a .
Membrii fundatori. C o m u n a politică, L u d o ş u l - m a r e .
Nechita, D r Aurel, advocat, Mărghita. Dăian Ioan, paroh, Sângătin, p. u. M e r c u r e a .
D o b r o t ă llie, preot, P o i a n a .
Membrii ordinari.
D o b r o t ă N i c o l a e , preot, P o i a n a .
Antal C o r n e l , preot, Petreu. G e o r g e s c u llie, învăţător, P o i a n a ,
Chiş, Dr. Iuliu, advocat, Mărghita. însoţirea de credit, Apoldul-mic.
Filimon luliu, protopop, C i e n a l o ş . Iuga Dionisiu, notar, R o d , p. u. P o i a n a .
Lazar Gavril, preot, Sânlazar. Măcelariu n. Cristea, A g n e ş , soţie de adv.,
Navrea G h e o r g h e , preot, C h e ţ , p. u. C h e - Mercurea.
ţul-mare. M ă c e l a r i u , D r . G e o r g e , adv., M e r c u r e a .
Pop Victor, preot, Cheţ, p u. Cheţul-inare. «Mielul», cassă de păstrare, P o i a n a .
Stoica, D r . D i o n i s i e , director de b a n c ă , Munthiu Dimitrie, notar, Reciu, p. u. G â r
Mărghita. bova.
T ă m a ş Vasile, protopop, Popeşti. Păcurariu Avram S , protopop, M e r c u r e a .
(Dir. desp.).
Despărţământul Mediaş. Sava Constantin, înv., J i n a , p. u. P o i a n a .
Schiau, Dr. Nicolae, a d v , Mercurea.
Membrii fundatori.
Stanciu, Dr. Ioan, preot, Ludoşul-mare.
Roman, Dr. D i o n i s i e , advocat, Mediaş. Stroia Daniil, proprietar, M e r c u r e a .
(Dir. desp.). T ă n a s e I o a n , învăţător, P o i a n a .
Membrii pe vieaţă. V l a d Ioan, hotelier, P o i a n a .
Vraciu R o m u l , învăţător, P o i a n a .
Boiu Anastasiu, dir. fii. «Albina», M e d i a ş .
Mandeal V i c t o r , inginer, M e d i a ş .
Despărţământul Mociu
Racoţa Ioana, soţie de medic, Ş e i c a - m a r e .
Racoţa Nicolau, medic, Ş e i c a - m a r e . Membrii fundatori.
Membrii ordinari. S i m o n Dionisiu, proprietar, S â n g e o r g i u l -

de-Câmpie, p. u. S ă n - P e t r u .
C o s c i u c Petru, funcţ. pens., Mediaş.
D o m ş a Aron, preot, Ş e i c a - m a r e . Membrii pe vieaţa.
G a b o r Elizeu, Ş e i c a - m a r e . Dan Ioan, medic, M o c i u .
Însoţirea de credit, Agârbiciu. L e o c a Ioan, proprietar, S â m b o t e l e c , p. u.
Mircea R o m u l , protopresbiter, M e d i a ş . Mociu.
Reuniunea de cântări, B e r t a n . P o p S i m i o n , preot, Năviu, p. u. Ş a r m a ş u l -
Tipuriţă N i c o l a e , contabil, Ş e i c a - m a r e . mare.
Membrii ordinari.
Despărţământul Mercur ea.
B o z a c Ioan, preot, S â m b o t e l e c , p. u. M o c i u .
Membrii fundatori. C i u c a S i m e o n , preot, M o c i u .
>Mârgineana», institut de credit, Poiana. Dan, D r . Liviu, advocat, M o c i u .
Dânilă Ieronim, v i c e p r o t o p o p , Cătina.
Membrii pe vieaţă. Florian O c t a v i a n , preot, Ţ â g ş o r , p. u. Şăr-
Colbasi, Constantin de, proprietar, Şpring, măşel.
P u. Cunţa. F r â n c u N i c o l a e , contabil, M o c i u .
Crăciun S a m u i l , propr., Doştat. p. u. Cunţa. G e r m a n Iuliu, înv., S â n b o t e l e c , p. u M o c i u .
- 364 —
G o d o l a n Ioan, proprietar, J u l a t e l e c , p. u. Haţegan Silviu, preot, Cicud.

Bonţida. M a i o r E m i l , propr , C h i m i t e l n i c - d e - C â m p i e .
H ă d ă r e a n T r a i a n , preot, V a i d a c ă m ă r a ş , p. u. M o l d o v a n , D r . Mihail, adv., Murăş-Luduş.
Mociu. O l t e a n , D r Ioan, adv., M -Ludoş.
Hintea Gavril, preot, Sovatul-de-sus, p. u. P o p Octavian, preot, S a c a l u l - d e - C â m p i e .
Sovatul-unguresc. Rusu V a s i l e , preot, Ş e u l i a , p. u. M i h e ş .
Hopârtian Basiliu, preot, Gădălin, p. u. V o d ă Alexandru, preot, Vajdei, p. u. U g r a .
Apahida. (Dir. desp.).
Laurenţiu Augustin, preot, B e r g h i e ş . Despărţământul Murăş-Oşorheiu.
M i c u ş a n V a s i l e , preot, F r a t a .
M o l d o v a n , D r . Victor, advocat, M o c i u . Membrii pe vieaţă.
Murăşan A u x e n t i u , preot, Imbuz, p. u. Draia, D r . E n e a , a d v , M - O ş o r h e i u .
Bonţida. ' Ludoşan E r e m i e , pretor î. p., M - O ş o r h e i u .
Murăşan,. D r . E m i l , advocat, M o c i u . M o t o r a N i c o l a e , paroh, M - S â n g e o r g i u , p.
P a n d r e a Vincenţiu, preot, Aruncuta. u M -Oşorheiu.
P a s c a Ioan, preot, G e a c a , p. u. M o c i u . O p r e a n Ioan, c o m e r c i a n t , M . - O ş o r h e i u .
P o p Ioan, preot, Ţ a g u l - m a r e . Oprean Nicolae, comerciant, M -Oşorheiu.
Rus Constantin, preot, Ş ă r m a ş u l - m a r e . V u l c N i c o l a e , propr., M . - O ş o r h e i u . (Dir.
Rusu Iosif, învăţător în pens., Petrea, u. p. desp.).
Mociu. Membrii ordinari.
Rusu V a s i l e , preot, Ohirişul-de-câmpie.
Adreşan Anastasia, preoteasă, B ă l a .
Băra, Dr. Bucur, a d v , M-Oşorheiu.
Despărţământul Murăş-Luduş.
B r u m a r Alexandru, preot, Ciavaşul-de-
Membrii fundatori. Câmpie.
Suciu V a s i l e , preot, C ă p u ş u l - d e - C â m p i e . B u c u r Ioan, cassier la îil. «Albina», Murăş-
Oşorheiu.
C o n s t . Iuliu, înv. B a z e d .
Florian G e o r g i u , p a r o h , S â n g e r . D e c e i D i o n i s i e , preot, B a n d u l - d e - C â n î p i e .
K o r m o ş E m i l , mare proprietar, G r e b e n i ş , D r ă g a n A l e x învăţător, Niraşteu.
p. u. C ă p u ş u l - d e - C â m p i e . G e r m a n N i c o l a e , preot, S ă b a d u l - d e - C â m p i e ,
M o r a r Vasile, învăţător, Murăş-Ludoş. p u Ceavaşul-de-Câmpie.
Muntean Dânilă, notar cercual în p e n s i e , Harşa V a s i l e , preot, Milăşel.
Murăş-Ludoş. Luchin Arcadiu, funcţionar de b a n c ă , M.-
Rusu Andrei, învăţător în pensie, S ă c a l u l - Oşorheiu.
de-Câmpie: Lupu llie. preot, Balintfalău.
Ş o g a n C o m a n , proprietar, G r e b e n i ş u l - d e - M a n e a A l e x e , contabil la filiala «Albina».
Câmpie. M e r a Augustin, preot, M i h e ş , p u C i a v a ş .
Membrii o r d i n a r i . M u r ă ş a n , D r . Virgil, adv., M u r ă ş - O ş o r h e i u .
Badiu Andreiu, paroh, M u r ă ş - L u d u ş . P a n t e a , D r . Ioan, adv , M . - O ş o r h e i u .
B o e r i u Ioan, preot, L e c h i n ţ a - d e - M u r ă ş , p P o p , Mih. Lupu, preot, Sărmaşul-de-Câmpie.
u. Iernot. (Dir. desp.). P o r a v N i c o l a e , preot, M o i ş a .
B o e r i u Laura, Lechinţa-de-Murăş, p. u. P o p T e o d o r , preot, Milaşel
Iernot. Rusu Ştefan, p r o t o p o p , M - O ş o r h e i u .
B o z a c G r e g o r i u , V e l c h e r , p. u. Miheş. Saltelechi V a s i l e , preot, B a r d o ş , p. u. M.-
G e r m a n O c t a v i a n , preot, Hădărău. Oşorheiu.
Hărşian T e o d o r , preot, Chimintelnic, p. u. Sasu Dănilă, preot, M u r ă ş - S â n t a n a .
Sânger. Ş o p t e r e a n Vasilie, înv,, M o i ş a .
H o d o ş Basiliu, preot, Iclandul-mare, p. u. Suciu, Dr. Victor, a d v , M u r ă ş - O ş o r h e i u .
Căpuşul-de-Câmpie. T ă t a r Iuon alui P e t r u , propr., C h i b e l e a .
— 365 -
T ă t a r V a s i l e , p a r o h , C h i b e l i a - S â n t i o a n , p. « M e r c u r » , societatea acţionară de împrumut

u. Iedd. şi păstrare, Năsăud.
Vulcu Irina, M u r ă ş - O ş o r h e i u . N e p o s , c o m u n a , p. u. Năsăud.
P a r v a , c o m u n a , p. u. Năsăud.
Despărţământul Murăş-Uioara. P o i a n a (Sf. Iosif), c o m u n a , p. u. R o d n a -
veche.
Membrii pe vieaţa.
P o e n i , c o m u n a , p. u. Nimingia-maghiară.
Morariu, D r . Iuliu, advocat, M . - U i o a r a .
P r e c u p , Dr. E m i l , profesor, Năsăud.
Membrii ordinari. R e b r a - m a r e , c o m u n a , p. u. Năsăud.
B ă r b u l e s c u A l e x . , preot, Aţintiş. R e b r i ş o a r a , c o m u n a , p. u. N ă s ă u d .
G h e r m a n , Dr. G h e o r g h e , adv , M -Uioara. R e u n i u n e a de cântări şi cetire, S â n g i o r g i u l -
M i c u G e o r g e , paroh, A l e c u ş , p u S â n b e - român.
nedic. Romuli, comuna, Romuli.
M o l d o v a n I o a n , p r o t o p o p on., C i u n g a . R u n c , c o m u n a , p . u. Năsăud.
Morariu E l e n a , M u r ă ş - U i o a r a . S a l v a , c o m u n a , p . u. N ă s ă u d .
Morariu, Dr. V a l e r i a , soţie de advocat, S c r i d o n G a v r i l , profesor, Năsăud.
Murăş-Uioara. S e n i , Dr. V a l e r i u , prof., N ă s ă u d .
P o p Emiliu, protop., M - U i o a r a . (Dir desp). Ş o t r o p a Virgil, profesor, N ă s ă u d .
Şuplai, c o m u n a , p. u. Nimingia-maghiară.
Despărţământul Năsăud. T i ş c a E m i l , contabil, Năsăud.
Z a g r a , c o m u n a , p. u. N i m i n g i a - m a g h i a r ă .
Membrii fundatori.
Membrii ordinari.
«Aurora», institut de credit, Năsăud.
B a l , dşoara Virginia, învăţătoare, M ă g u r a ,
F e l d r u , c o m u n a , p. u. Năsăud.
p. u. R o d n a - v e c h e .
llva-mare, c o m u n a , Ilva-mare.
B o j o r Ioan, profesor, Năsăud.
«Isvorul», inst de credit, S â n g i o r g i u l - r o m .
B u l b u c Ioan, p r o t o p o p , Mintiul-român, p.
M a i e r , c o m u n a , p. u. R o d n a - v e c h e .
u. Nimingia-ungurească.
Mititei, c o m u n a , p. u. Năsăud.
B u l b u c Zaharie, paroh, M ă g u r a , p u. R o d n a -
M o n d a , D r . Andreiu, medic, S â n g i o r g i u l -
veche.
român.
C o l c e r i u , D r . Victor, m e d i c , R o d n a - v e c h e .
Năsăud, c o m u n a , Năsăud.
D r ă g a n , D r . N i c o l a e , profesor, Năsăud.
Rodna-nouă, c o m u n a , p. u. R o d n a - v e c h e .
G r i v a ş e C l e m e n t , înv. pens., Năsăud.
R o d n a - v e c h e , c o m u n a , p. u. R o d n a - v e c h e .
G r i v a ş e V i r g i n i a , învăţătoare, N e p o s , p. u.
Sângiorgiul-român, comuna, Sângiorgiul-
Năsăud.
român.
G r o z e I e r o n i m , preot, M a i e r , p. u. R o d n a -
Telciu, comuna, Telciu.
veche.
Membrii p e vieaţă. Haliţa A l e x a n d r u , profesor, N ă s ă u d .
Bichigiu, c o m u n a , p. u. T e l c i u . M a c e d o n Linul, înv., N ă s ă u d .
C â r l i b a b a , c o m u n a , Cârlibaba. Mălaiu D ă n i l ă , preot, R o d n a - v e c h e .
C i o c a n Ioan, prof. univ., dep., B u d a p e s t a . Maniu M a c e d o n , înv. în p., Z a g r a , p. u.
Coşna, comuna, Coşna. Nimingia-maghiară.
« F o r t u n a » , institut de credit, R o d n a - v e c h e . M ă r c u ş E m i l , profesor, Năsăud.
G ă u r e u i , c o m u n a , p. u. N i m i n g i a - m a g h i a r ă . M o i s i l , D r . C , profesor, Năsăud.
H o r d ă u , c o m u n a , p. u. T e l c i u . M o i s i l , D r . T u d o r , adv., N ă s ă u d .
llva-mică, c o m u n a , p. u. Ilva mică. Motogna Victor, Năsăud.
Leşu, c o m u n a , p. u S â n g i o r g i u l - r o m â n . M u r ă ş a n E m i l , notar, Ilva-mare.
Marţian Iulian, căpitan în pens., Năsăud. Murăşan F l o r e a , profesor, N a g y s z o m b a t .
M ă g u r a , c o m u n a , p. u. R o d n a - v e c h e . P r e c u p Anton, paroh, R e b r i ş o a r a , p. u.
M o c o d , c o m u n a , p. u. Nimingia-maghiară. Năsăud.
— 366 —
Păcurariu Ioan, prof., Năsăud. (Dir. desp). M e m b r i i pe v i e a ţ ă .

Pălăgeşiu Alexandru, notar, Năsăud. M o l d o v a n Iosif, preot, O r t i t e a g , p. u. Aleşd,
P o p e l e a S i m e o n , perceptor reg. de dare P a p p , D r . C o r i o l a n , adv., dir. de b a n c ă ,
în pens., R o d n a - v e c h e . Oradea-mare.
Reuniunea de împr. şi păstrare în Ilva mare.
S â n g i o a n Cornel, cand. de prof., M a i e r , Membrii ordinari.
Rodna-veche. A r d e l e a n , D r . Itrstin, adv., O r a d e a - m a r e .
S â n j o a n Dănilă, notar, M a i e r , p. u. R o d n a - « B i h o r e a n a » , inst. de credit, O r a d e a - m a r e .
veche. C i c e r o n e s c u S a m u i l , preot, O r a d e a - m a r e .
S c r i d o n Ştefan, profesor Năsăud. G e n ţ Ioan, p r o t o p o p , O r a d e a - m a r e .
T a n c o , Dr. T e o f i l , medic, Năsăud. M a r t a , Dr. S a v u , a d v o c a t , O r a d e a - m a r e .
T a n c o , D r . Paul, prof., Năsăud. Muntean Alexandru p r o t o p o p , T i l e a g d .
T o f a n Petru, perceptor, Năsăud. P o p a M i h a i u , notar, T ă ş a d , p. u. D r ă g e ş t i .
Vârtic V a i e r , preot, N ă s ă u d . Pap G e o r g i u , preot, arhivar consist, gr.-or.,
Zinveliu Ioan, preot, Zagra, p. u. N e m i n g i a - Oradea-mare.
maghiară. T u l b u r e G h . , a s e s o r cons,, O r a d e a - m a r e .
Zigre Nicolau, a d v , Oradea-mare.
Despărţământul Nocrichiu.
Despărţământul Orăştie.
Membrii fundatori.
« C o r d i a n a » , institut de credit, F o f e l d e a .
«Ardeleana», institut de credit, Orăştie.
P a m p u Ioan, înv., H o s m a n .
Casina r o m â n ă , O r ă ş t i e .
Membrii ordinari. Erdelyi n B â r d o ş i , Victoria, soţie de m e d i c ,
Orăştie.
Andrea, Dr. E n e a , adv., N o c r i c h i u .
M a r g i t a , D r . Ioan, advocat, G e o a g i u .
B u z e a N i c o l a e , notar, Săsăuş.
M a r g i t a A u r e l i a , soţie de adv., G e o a g i u .
D r a g o m a n S i m e o n , învăţător, Cichindeal,
M i h u , Dr. Ioan, adv., V i n e r e a , p. u. Ş i b o t .
p. u. N o c r i c h i u .
M u n t e a n , Dr. Aurel, advocat, O r ă ş t i e .
D u c a D e m e t r i u , notar, B e n d o r f , p. u. N o P o p , D r . Ioan, m e d i c , O r ă ş t i e .
crichiu. V l a d , D r . Aurel, adv., O r ă ş t i e .
O a v r e a N i c o l a e , paroh, Bendorf, p. u. N o Vlad Anuţa, soţie de adv., Orăştie.
crichiu.
Meţian A r o n , preot, N o c r i c h i u . Membrii pe vieaţă.
M i l e a Aurel, notar, F o f e l d e a , p. u Nocrichiu.
B a i c u Constantin, înv. dir., O r ă ş t i e .
Morariu Iosif, par., H o s m a n , p. u. N o c r i c h i u .
B o c a , D r . R o m u l , advocat, Orăştie.
O l a r i u Ioan, înv., Nucet, p. u. C o i n ă ţ e l .
Corvin S i m e o n sen., comerciant, O r ă ş t i e .
P a n d r e a Nicolae, preot, Ghijasa-de-sus, p,
Corvin S i m i o n , j u n . c o m . Orăştie.
u. Metişdorf.
« C u g i r e a n a » , inst. de credit, Cugir.
P e t r a - P e t r e s c u , Nicolae, dir de bancă, F o David, Dr. Cornel, medic, Orăştie.
feldea, p. u Nocrichiu (Dir. desp.) D e a c , D r . Augustin, advocat, O r ă ş t i e .
Petrişor Ioan, par., Alţina, p. u. N o c r i c h i u . D e m e t e r C o r n e l , farmacist, O r ă ş t i e .
S i m p l ă c e a n G e o r g e , paroh, C o r n ă ţ e l . D o b o de Rusca, D r . R o m u l , adv., O r ă ş t i e .
Suciu V a i e r , preot, G h i j a s a de sus. « G e o g e a n a » , institut de credit, G e o a g i u .
Indrieş Iosif, propr., B ă c ă i n ţ i , p. u. Ş i b o t .
Despărţământul Orade. Lula Petru, preot, B o b â l n a , Orăştie.
L u c a c e l I o a n , înv., B a l ş a , G e o a g i u inî.
Membrii fundatori. M o ţ a I o a n , preot, O r ă ş t i e .
Radu, Dr. D e m e t r i u , e p i s c o p , O r a d e a - m a r e . M o l d o v a n , D r . Silviu, advocat, O r ă ş t i e .
— 367 -
Olariu Constantin, antreprenor, C u g i r . F l o r e a Iuliu, funcţ. de b a n c ă , Orăştie

O r b o n a ş , D r . S e v e r , advocat, O r ă ş t i e . F i l i m o n e s c u S i m i o n , preot, R e n g h e t .
O p i n c a r N i c o l a e , măcelar, O r ă ş t i e . Fieru N i c o l a e , adm. d o m e n i a l , O r ă ş t i e .
Papiu, D r E n e a , advocat, O r ă ş t i e . Inişca I o a n , comerciant, O r ă ş t i e .
Peirean Iosiî, p r o t o p o p gr.-cat., O r ă ş t i e . M a n u l e s c u S a m u i l , propr., O r ă ş t i o a r a .
P o p , D r . Măria, n. R o z o r , G e o a g i u . Marta Ioan, privatier, O r ă ş t i e
P o p o v i c i u E l i e , preot, S e b i ş e l , p. u. O r ă ş t i e . Mihail N i c o l a e , p r o p r , V i n e r e a , p. u J i b o t .
R e u n i u n e a de î n m o r m â n t a r e , O r ă ş t i e . Mihaila T r a i a n , preot, R o m o ş e l , p.u O r ă ş t i e .
Reuniunea economică, Orăştie, Muntean Aurel, c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e .
R o m o s , c o m u n a , p. u. O r ă ş t i e . N e c ş a V a s i l e , preot, Mărtineşti, p. u. Lazuri
R o m o ş e l , c o m u n a , p 11. Orăştie. Nicoara Porfirie, înv., V i n e r e a , p u. J i b o t
S g l i m b e a , Dr. O c t a v i a n , dir de b a n c ă , Olariu Ioan, preot, B u c i u m .
Orăştie. O l a r i u N i c o l a e , a n t r e p r e n o r , Cugir.
Stupinean losif, p r o t o p o p , G e o a g i u . O p r e a n Silvestru, c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e .
T o d e a N i c o î a e , preot, B a l ş a , p. u. G e o a g i u . O r b o n a ş V a l e r i u , funcţionar, Orăştie
Vlad N i c o l a u , farmacist, O r ă ş t i e . Părău Măria, Orăştie
Vuicu, I o a n I., proprietar, O r ă ş t i e . Părău N i c o l a e , anteprenor, O r ă ş t i e .
P a s c u Aurel, c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e .
Membrii ordinari. P o p a G e o r g e , preot, V i n e r e a , p u J i b o t .
P o p o v i c i u Ioan, p r o t o p ° P . G e o a g i u .
Albu R o m u l , preot, V i n e r e a , p. u. Ş i b o t .
R o b Ioan, c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e .
Andrei N i c o l a e , Căstău, p. u. O r ă ş t i e .
R o b D u m i t r u , proprietar, O r ă ş t i e .
B a l o m i r e a n a » , institut de credit, B a l o m i r .
S ă b a u R o m u l , preot, F o i t , p. u. O r ă ş t i e .
Băluţ G e o r g e , contabil, C u g i r .
Stefănescu Ionuţ, anteprenor, C u g i r .
Hasaraba Adam, preot, R o m o s , p. u. O r ă ş t i e .
Stefănescu Petru, anteprenor, R o m o ş e l .
B e l e i Petru, cassar, O r ă ş t i e .
T o d i c a L u d o v i c a , soţie de catehet, G e o a -
Borueinisa, D r . S e b a s t i a n , librar, O r ă ş t i e .
giul-de-jos
Botean Ioan, preot, Binţinţi, p. u. Orăştie.
B r a n g a N i c o l a e , funcţ. de b a n c ă , O r ă ş t i e . T o l c i u D r . loachim cand. de adv. O r ă ş t i e .
Brassai Brutus, măsar, O r ă ş t i e . T r i l Dr. Serafim, advocat, G e o a g i u l - d e - j o s
Brassai Artemiu, c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e . T u r d ă ş i a n Iuliu, funcţionar, O r ă ş t i e .
Bude O c t a v i a n , p r e o t , Pişchinţi, p u. Orăştie. T u r d ă ş a n Măriţi, O r ă ş t i e .
Bura Ilie, înv., R o m o ş e l , p. u. O r ă ş t i e . V ă r m ă g e a n Ioan, pantofar, Orăştie.
Buzdugan Ilariu, funcţ. de b a n c ă , O r ă ş t i e . Vlad S i m i o n , contabil, Orăştie.
Cărpinişan S i m i o n , măcelar, O r ă ş t i e . V u l c u Basil, c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e .
Comuna bisericească, Vaidej. Vulcu G r i g o r i e , c o m e r c i a n t , O r ă ş t i e .
Costescu Eftimiu, preot, B o i u , p. u. O r ă ş t i e . V u l c u , Dr S i m i o n , cand. adv , O r ă ş t i e .
Cristea A d a m , privatier, O r ă ş t i e .
Cusuta G e o r g e , cassar, O r ă ş t i e . Drespârţământul Oraviţa.
Danilescu Alexiu, notar, V a i d e j , p . u . R o m o s .
Membrii fundatori.
Danila G e o r g e , înv., Căstău, p. u. O r ă ş t i e .
C o c a , Dr. A l e x a n d r u , advocat, S a s c a - t n o u -
Damian, D r . N i c o l a e , cand. de adv., O r ă ş t i e .
tană
Dainian Ana, văd. de preot, O r ă ş t i e .
Roşu P a v e l , preot, Vrani.
Damian S i m i o n , funcţ. de b a n c ă , O r ă ş t i e .
M e h e ş , Dr L u d o v i c , medic, Oraviţa.
Domşa Vasile, protopop, Orăştie.
D u b l e ş A v r a m , jun.. învăţător, R o m o ş e l , p, Membrii pe vieaţă.
u. O r ă ş t i e . A v r a m e s c u Sofronie, preot, Nicolinţ, p. u.
Dumitru losif, preot, B e r i u , p u. O r ă ş t i e . Răcăşdia.
F l o r e a Clara, soţie de funcţionar de bancă, C o r c a n Dumitru, propr., Iladia, p. u. R ă
Orăştie. căşdia.
— 368 —
C o r n e a n , Dr. Petru, advocat, O r a v i ţ a . Membrii pe vieaţă.

Q r o p ş a n , D r . Minai advocat, Oraviţa. B o r c a , d-şoara I c o n i a , P e t r o v a s e l a .
L u c a S i m e o n , preot, R ă c ă ş d i a . Burz Pompiliu, comerciant, Sânmihaiu.
N e d e l c u , Dr. I o a n , advocat, Oraviţa. Comuna Petrovasela.
N e m o i a n M i n a , notar, Ciuchici, p u. R ă « C o n c o r d i a » , institut de credit, Uzdin.
căşdia. M i c l e a , D r . O e o r g e , advocat, Alibunar.
P a n c i o v a n T e o d o r , preot, I e r t o f , p . u. V r a n j . M i c l e a Trifon, p r o t o p o p , Satul nou.
P o p o v i c i Alexandru P., p r o t o p o p , Oraviţa. P o p e s c u D a m i a n , paroh, O v c e a , p . u. Pan
Roşiu Iuliu, proprietar, V r a n i . ciova.
S t r â m b e i C o r n e l , preot, Oraviţa. « S t e a u a » , institut de credit, P e t r o v a s e l a .
T r a i l a llie, advocat, O r a v i ţ a . Veres Cornel, comerciant, Sânmihaiu.
Viţan S i m e o n , c o m e r c i a n t , Slatina, p. u
Sasca-montană. Membrii ordinari.
Vranianţu Iosif, notar, Vrani. Andresi, D r . Alexandru, m e d i c , P e t r o v a s e l a .
Bireescu, Dr. Alexandru, adv, Panciova.
Membrii ordinari.
Biserica g r - o r . r o m , Mramorac.
B e r e ş N i c o l a e , preot, Ciuchiciu, p. u. R ă B i s e r i c a gr.-or. rom., O v c e a p. u. P a n c i o v a .
căşdia. B i s e r i c a g r . - o r , Uzdin.
B e r n a z Petru, preot, S e c a ş , p. u. C a c o v a . B o l d o v i n a M a r c u , cand. de preot, D o l o v a .
B o g d a n Ioan, înv., O r a v i ţ a . C o n o p a u O n o r m , preot, Uzdin.
B o i t o r D u m i t r u , arhitect, O r a v i ţ a - r o m â n ă , L u p u l e s c u G r i g o r i u , prop , U z d i n .
p. u. Oraviţa. M a r c u T r a i a n . I., s e c . de b a n c ă , Satul-nou.
Bojinca, Eva Stanca, comerciantă, Ticva- Mihailaşiu, D r . Victor, m e d i c , c o m u n a l ,
niul-mare, p. u. C a c o v a . Satul-nou.
B o j i n c a Alexandru, Oraviţa. Milu Iancu, p a r o h , Uzdin.
B r i b e t e O e o r g e , notar, C i c l o v a . N e g r u Alexandru, cassar, Satul-nou.
Qropşan Dumitru. Negruţiu F . A l e x a n d r u , contabil, U z d i n .
Lăpădat Ioan, c o m e r c i a n t , Ciuchici, p. u. O n c i u Constantin, c o m e r c i a n t , Uzdin.
Răcăşdia. O r t o p a n G e o r g e , proprietar, Satul-oou.
M a n g i u c a , D r . Ioan, m e d i c c e r c u a l , Oraviţa. P ă c u r a r , D r . S i m i o n , m e d i c , Uzdin.
M ă r a n Ioan, preot, C i c l o v a - r o m â n ă , p. u. P e n ţ a , Dr. Petru, advocat, P a n c i o a v a .
Oraviţa. P o p o v i c i N i c o l a e , p a r o h , Alibunar.
Mila P a v e l , funcţ. de b a n c ă , Oraviţa. «Sentinela», institut de credit, Satul-nou.
M u n t e a n , D r Baltazar, adv., O r a v i ţ a . S t o i c a P e t r u , dir. e x e c , Satul-nou.
N e d i c i Iosif, c o m e r c i a n t , O r a v i ţ a . S p ă r i o s u , D r . D u ş a n , advocat, Antalfalva.
Pavlovici C a r o l , oficial de b a n c ă , Oraviţa-
r o m â n ă , p. u. O r a v i ţ a .
Despărţământul Reghin.
Poruţiu V i c t o r , p r o t o p o p , O r a v i ţ a - r o m â n ă ,
p. u. O r a v i ţ a . (Dir. desp). Membrii fundatori.
« R e u n i u n e a r o m â n ă de cântări şi lectură».
» M u r e ş a n a » , institut de credit, R e g h i n .
Sasca-montană.
« S ă s c a n a » , societ. pe acţii, S a s c a - m o n t a n ă . Membrii pe vieaţă.
S t o i c a , D r . Petru, adv , O r a v i ţ a .
B o g d a n F l o r e a , dir. de b a n c ă , R e g h i n .
Ţ ă r a n u I. Ioan, librar, Oraviţa.
C h e ţ a n , D r . Augustin, advocat, R e g h i n .
G r e c u Mihai, cassier de b a n c ă , R e g h i n .
Despărţământnl Panciova
M a i e r G e o r g e , preot, T o p l i ţ a r o m â n ă .
Membrii fundatori. M a n O c t a v i a n , învăţător, Milăşel, p. u. Or-
N e a g o e l o a n i c h i e , preot, P e t r o v a s e l a menişul de C â m p i e .
(Dir. desp). Niculescu A l e x a n d r u , p r e o t , M e ş t e r h a z a .
- 369 -
P o p e s c u , D r . Ioan, advocat, R e g h i n . Membrii ordinari.

P o p e s c u Iosif, dir. de b a n c ă , R e g h i n . B e d e l e a n D i o n i s i e , înv., H ă d ă r ă u .
B o c ş a Vasile, preot, P o n o r , p. u. Aiud.
Membrii ordinari.
B o e r Aurel, preot, Cioara-de-sus.
Barbu E u g e n i a , R e g h i n .
B u m b u ţ Vasilie, p r e o t , S a r t o ş .
Barbu S e v e r , contabil, R e g h i n .
Chirilă Lazar, învăţător M u n c e l .
Birtolon A l e x a n d r u , j u d e c ă t o r , R e g h i n .
C i a p ă Sebastian, înv., L u p ş a .
Bucur Alexandru, Reghin.
Găbudean Victor, c o m e r c , Sălciua-de-jos.
Duma Vasile, protopop, Reghin.
G h e o r g h i u Iuon. c o m e r c , Sălciua-de-sus.
Harşa, D r . Ioan, advocat, R e g h i n .
G i u r g i u G e o r g e , învăţător, Lupşa m a r e .
(Dir. desp.) G i u r g e s c u Constantin, preot, R u n c
M a i e r Gavrilă, paroh, T o p l i ţ a r o m â n ă . G o m b o ş R o m u l , preot, S ă l c i u a - d e - j o s .
Marinoviciu E m i l , contabil, R e g h i n . Haţegan Iosif, preot, Sălciua-de-sus.
M u n t e a n , D r A l e x a n d u , adv., R e g h i n . Muntean Andrei, învăţător pens , O c o l i ş u l -
N e a g o ş Petru, m e d i c , D e d a . de j o s .
P o p a Ariton, p r o t o p o p , R e g h i n .
Muntean E u g e n , p r e o t , B u r u .
P o p e s c u , D r . llie, advocat R e g h i n .
Nestor M a n c i u , preot, O c o l i ş .
P o p e s c u Ioan, primar, T o p l i ţ a r o m â n ă .
O n e a luon preot, Hădărău.
P o p e s c u , D r , T e o d o r , cand de adv. R e g h i n .
Popiţa Ioan, înv , B e d e l e u , p. u. T r ă s c ă u .
S b â r c e a . D r . S i m i o n adv. T o p l i ţ a , r o m â n ă .
R a n c e a Gavril, învăţător, Brezeşti, p. u.
Şipoş Iosif, R e g h i n .
Ofenbaia.
T i l e a , D r . Liviu, medic. T o p l i ţ a r o m â n ă .
Ruştea Vasile, preot, P o ş a g a - d e - j o s .
Truţa, D r . E u g e n , advocat, R e g i n .
S a b ă u N i c o l a e , comerciant, L u p ş a .
V a r g a Ioan, contabil, R e g h i n .
Samoilă Simion, Ocolişel.
Şpan V a s i l e , preot, L u p ş a .
Despărţământul R i c i u l de Câmpie. V a s i n c a S i m i o n , preot, Sălciua-de.sus.
V a s i n c a T e o d o r , proprietar, T r ă s c ă u .
Rusu, D r . Aurel, advocat, Riciul de C â m p i e . Despărţământul Sălişte.
Membrii ordinari.
Membrii fundatori.
Almăşan Ştefan, comerciant, P o g ă c e a n a .
«Cassa de păstrare», S ă l i ş t e .
de c â m p i e .
Hanciu Ioan P e t r e , privatier, Sălişte.
P o p Filip, preot. Riciul de c â m p i e . Ittu Mihail, silvicultor, A r a d .
T â r n ă v e a n A l e x a n d r u , protopop, Pogă « P o p o r u l » , cassă de păstrare, Sălişte.
c e a n a de C â m p i e .
V a l e a A l e x a n d r u , preot, Sânmărtin de Membrii pe vieaţă.
Câmpie. «Brădetul», institut de credit, Orlat.
C a c o v a , c o m u n a C a c o v a , p. u. O r l a t .
Despărţământul Sâlciua. C a c o v a , c o m u n a b i s e r i c e a s c ă , C a c o v a , p.
u Orlat.
Membrii pe vieaţă. C o m ş a Ionel P., c o m e r c i a n t S ă l i ş t e .
C a n d r e a A n d r e i , preot, Lupşa. Gurarâului, corn. Gurarâului. p. u Orlat.
Gan Vasile, protopop, Ofenbaia. Henţiu N i c o l a u , notar în pens., Sălişte.
Gidrai G h e o r g h e , notar cercual, Sâlciua. P o p a al Opri N i c o l a e , Sălişte
Lazar N i c o l a e , preot, M u n c e l . S ă l i ş t e , c o m u n a Sălişte.
Muntean D i o n i s i e , notar, O f e n b a i a . T i l i ş c a , c o m u n a b i s e r i c e a s c ă , Tilişca, p. u.
Muntean A l e x a n d r u , c o m e r c i a n t , O f e n b a i a . Sălişte.
S ă b ă u Petru absol. de t e o l o g i e Sibiiu. Tilişca, c o m u n a Tilişca, p u Sălişte.
27
— 370
Membrii ordinari Petra, D r . N i c o l a e , advocat, Sălişte.

A g â r b i c e a n u loan, paroh, Orlat. P o p , V a l e r i u , notar, S ă c e l p u Sălişte
Aron D i o n i s i e , Ourarâului. P o p a loan, preot, Sălişte,
Baciu G e o r g e , c o m e r c i a n t , Orlat. P o p loan, notar, Aciliu
Banciu Dumitru, farmacist, S ă l i ş t e . P o p a N i c o l a e , proprietar Sălişte
B a n c i u loan, c o m e r c i a n t , Sălişte. P o p e s c u l o a n , primar, Sibiel, p. u- Sălişte
B â r s e a n u loan, comerciant, Sălişte. P o p o v i c i V a l e r i u , paroh, Sibiel, p. u. Sălişte.
B a t u c a loan, notar, G a l e ş , p. u, Sălişte. P o p o v i c i u Mihai, veterinar, Sălişte.
B e m b e a N i c o l a e , î n v , Sibiel, p. u Sălişte. Prunaş, Dr. G e o r g e , medic, Orlat.
Biserica gr -cat. Orlat. R o ş e a Căpitan, I o r d a c h e , c o m e r c , S ă l i ş t e .
B i s e r i c a g r - o r t din G a l e ş , p u Sălişte. R o ş e a Dumitru, Sălişte.
B i s e r i c a g r - o r . din Gurarâului, p. u Orlat. S a l o m i e G e o r g e , notar, V a l e , p u. Sălişte
B o r c i a , D r . Dumitru, preot, Sălişte. Sârbu losif, contabil, Sălişte,
Brătean Constanţa, Sălişte. Schitea loan, notar, Sălişte
Bratu loan, dir. şcol., Tilişca, p. u. S ă l i ş t e . Stoica E m i l i a n , preot, Aciliu, p. u S ă l i ş t e .
B u n e a loan, preot, T i l i ş c a , p. u. Sălişte. S o r ă , D r . Onisifor, advocat Sălişte.
Calefariu, D r . N i c o l a e , medic, Sălişte. S p ă t a r Vasile, Armeni, p. u. L o a m n ă ş .
S t o i c a loan, înv., Orlat.
(Dir. desp.)
C o m u n a politică, Orlat. Stroia Stanciu, înv., C a c o v a , p. u. Orlat
C o m ş a , D r . N i c o l a e , medic, Sălişte. T ă m a ş N i c o l a e , notar, C a c o v a , p. u. O r l a t
C o m ş a Petru, S ă l i ş t e . Tipuriţă C o n s t a n t i n , înv., V a l e , p. u. S ă l i ş t e .
C o m a n i c i u N i c o l a e , notar, Gurarâului, p. Tipuriţă V a s i l e , econ , V a l e , p. u. Sălişte.
V a l e , c o m u n a V a l e , p. u. Sălişte.
u. Orlat.
Vlad Aurel, preot. M a g , p. u' Sălişte
Cupu, Dr. loan, advocat, Sălişte.
D a n c e a Dionisiu, înv., Gurarâului
D e c e i Aurel, notar, Gurarâului, p. u Orlat.
Despărţământul Sân-Miclăuş.
D r ă g i t s Petru, prim-pretor, Sălişte.
D r ă g a n Alexandru, notar, Orlat. Membrii fundatori
D o b r o t a l o a n , înv., Sibiel, p. u. Sălişte.
Doboiu Teodor, comerciant, Sălişte. Ardelean Mihai, proprietar, P e s a c .
G a l e ş , c o m u n a G a l e ş , p. u. Sălişte. O p r e a n D r N e s t o r , advocat, S â n - M i c l ă u -
Hanzu N i c o l a e , înv., Gurarâului. şul-mare. (Dir. desp)
Hanzu loan, preot, C a c o v a , p. u. Orlat.
Hăţăgan Aurel, notar, Sibiel, p. u Sălişte.
H e r ţ a Constantin, dir. de b a n c ă , Sălişte. B o g d a n Emil, director de b a n c ă , C o m l o -
Herţa Dumitru, Sălişte. şul-mare.
H e r ţ a Şt. loan, proprietar, Sălişte. F u m o r P a v e l , proprietar, N e r e u p. u T i r i -
lliu loan, notar, Orlat. mia-mare.
l o s o f Ilie, preot, G a l e ş , p. u. S ă l i ş t e . M e z i n E r e m i e , jun , proprietar, N e r e u , p.
Ittu G e o r g e , preot, V a l e , p. u S ă l i ş t e . u. T i r i m i a - m a r e .
Loloiu S i m i o n , c o m e r c i a n t , Orlat. Mezin Pavel, proprietar, N e r e u , p. u T i r i
Lupaş, D r . loan, protopresbiter, Sălişte. mia-mare
M a n t a loan, preot, Gurarâului, p. u. Orlat. P a s c u losif, proprietar, C o m l o ş u l - m a r e .
M a n t a l o a n , jun , preot, Gurarâului,
Manoil I a c o b , notar, T o p â r c e a , p. u. A p o l - Membrii ordinari.
dul-mic. D e c i u V i c t o r , paroh gr.-cat., Cenadul-sâr-
Miilea Valeriu, notar, Tilişca, p. u. Sălişte. b e s c , p. u. C e n a d u l - g e r m a n .
N e a m ţ u l o a n , înv., Alămor, p. u. L o a m n ă ş . Muntean G e o r g e , p r o t o p , C o m l o ş u l - m a r e .
P e s a m o s c a Ludovic, cont. şi propr., Orlat. Straja llie, e c o n o m , Şeitin.
- 371 -
Despărţământul Sătmar. Elekes, D r . Ioan advocat, S e b e ş .

Ispas S i m e o n , proprietar, D a i a r o m â n ă , p.
Membrii fundatori u. O a r d a inferioară.
D r a g o ş , D r . Teofil, advocat, B a i a - m a r e . L a n c r ă m , c o m u n a L a n c r ă m , p u. S e b e ş u l -
P o c o l Alexiu. p r o p r de mine, B a i a - m a r e . săsesc.
P o p P ă c u r a r E u g e n , protopop, S e b e ş .
Memb/ii pe vieaţă. « S e b e ş a n a » , inst. de credit, S e b e ş u l - s ă s e s c .
D u n c a n. Kiss, Antonia, Sătmar. T a c i t C o r n e l , farmacist, S e b e ş u l - s ă s e s c .
D r e d e a n E u g e n i u preot, T â r ş o l ţ T a c i t Virgil, inginer de mine, S e b e ş u l - s ă s e s c .
P o p A l e x i u , par., S ă s a r i , p u. Tăuţii-de-jos.
S e r b a c Ioan, paroh, V a m a . Membrii ordinari.
Membrii ordinari. Aldea Vasilie, senator o r ă ş e n e s c , S e b e ş u l -
Barbul, Valeria D r , soţie de adv., Sătmar. săsesc.
Barbul, D r . Ilie, adv., S ă t m a r . Băilă Ioan, tutor orfanal, S e b e ş u l - s ă s e s c .
B a r d o s y D e m e t r i u , căpitan, S ă t m a r . Băilă, D r Iosif, advocat, S e b e ş u l - s ă s e s c .
C a b a de Ujtorda, Emanuil, ofiţer, D o m a - B e r g h e z a n O c t a v i a n , notar, Ş u g a g .
novic. B o j i ţ a Aurel, cassar de bancă,.Sebeşul-săsesc
C o r o i a n S a b i n , p r o t o p o p , Batiz. Cărpenişan N i c o l a e , paroh, R ă h ă u , p u.
D a r a b a n t , D r . Ştefan, advocat, S ă t m a r . Sebeşul-săsesc.
D o b o ş i , D r . Andrei, advocat, S ă t m a r . Comuna bisericească Laz.
O o l y a Q h e o r g h e , preot, Valăsut. Danciu I a c o b , cassar, Vinţul de j o s .
Marchiş R o m u l , arhidiacon, Careii mari.. D r e g a n Ioan, notar public, S e b e ş u l - s ă s e s c .
M a r c u s L u d o v i c , protopop, Mădâraş. p. u. Florian I o a n , notar, L a z , p. u. S ă s c i o r i .
Ardud. F l o c a Ioan, preot, R ă h ă u , p. u. S e b e ş u l -
Marinescu Aurel, preot, B o z i n t a mare, p. u. săsesc.
Tăuţii de j o s . O h i b u S i m i o n , preot, Pianul de s u s .
Mircea, D r . Augustin. advocat, Ardud. Ooţia Ioan, proprietar, Vinţul de j o s
Murăşan A l e x a n d r u , proprietar, B o z i n t a - «însoţirea de credit, R e c h i t a » , p. u. S ă s c i o r i .
mare, p. u. Tăuţii de j o s . Laşiţă Ioan, cand. de preot, L a n c r ă m , p.
Murăşan O e o r g i u , paroh, Moftinul mic. u. S e b e ş u l - s ă s e s c .
P o p Andrei, preot, H o m o r o d . L o m a n , c o m u n a , p. u. S ă s c i o r i .
Pteanc Q h e o r g h e , înv. pens., Careii-mari. Lazar, Dr. N i c o l a e , advocat, S e b e ş u l - s ă s e s c .
Sălăgian Liviu, preot, O e r ă u ş a . Lupea Emil, contabil, Vinţul de j o s
Savanyu Ioan, advocat, S ă t m a r . Mateiu V a s i l e , paroh, L a n c r ă m , p. u. S e
Szilagyi, D r . Augustin, advocat, S ă t m a r . beşul-săsesc.
T ă m ă i a n Petru, profesor, O r a d e a - m a r e . Medean Sergiu, protopop, Sebeşul-săsesc.
T ă m a ş Vasile, preot, Papfalva. (Dir. desp.)
Tâszi Augustin, preot, Sirbi, p u. Ardusat. Mihu I o a n , preot, Laz, p. u. S ă s c i o r i
M o g a , D r . Atanasiu, m e d i c , S ă s c i o r i .
M o g a Ilie, preot, S ă s c i o r i .
Despărţământul Sebeş.
N i c o a r ă Ioan, c o m e r c i a n t , Pianul sup.
Membrii fundatori. O a n a V a s i l e , preot, Pianul de sus.
Pianul superior, c o m u n a Pianul superior, O a n a Dumitru, învăţător, Pianul de sus.
p. u. S e b e ş u l - s ă s e s c . Paraschiv E u g e n i a , proprietară, S e b e ş u l -
S e b e ş u l săsesc, comunitate scaunală, p u. săsesc.
Sebeşul-săsesc P e t r a ş c u Daniil, notar, Strugar.
Pianul inferior, c o m u n a politică.
Membrii pe vieaţă. Pianul inferior, c o m u n a bisericească, p. u
B a r b u Aurel, notar, L a n c r ă m , p. u S e b e ş . Sebeşul-săsesc.
27*
— 372 —
Şugag, comuna bisericească. D o b r i c i u N i c o l a e , notar, C o m a n a de j o s .

Stanca, D r . S e b a s t i a n , preot, S e b e ş u l - s ă s e s c . F o l e a Matei, notar, M â n d r a .
T ă t a r O e o r g e , contabil, S e b e ş u l - s ă s e s c . F r â n c u Dumitru, vicenotar, Ş e r c a i a .
T ă t a r Z a h a r i e , notar, Pianul de sus. G a n e a Mihail, preot, Veneţia-inferioară.
Vasilca Vasilie, notar, Daia r o m â n ă , p. u. G h i r c o i a ş V a i e r , contabil, Ş e r c a i a .
O a r d a de j o s . G l i g o r e Ioan, notar, Veneţia-inferioară.
Vulcu Iulian, m a r e propr., Vinţul de j o s . H a l m â g h i G h e o r g h e , notar pens., C o m a n a -
V u l c u V a l e r i a , născ Ş i n c a , Vinţul de j o s . de j o s .
H a l m â g h i Ştefan, preot, C o m a n a - i n f e r i o a r ă .
Despărţământul Seini. L a n g a C o r n e l , învăţător, C o m a n a - d e - j o s .
Matei M a t e i , învăţator-dir, Veneţia-infer.
Membrii fundatori. M i g e a R o z a l i m , proprietar, C o m a n a - d e - s u s .
« S ă t m ă r e a n a » , inst. de cred. Seini. M o l d o v a n , D r . Constantin, advocat, Ş e r c a i a .
Membrii pe vieaţă M o n e a V i n c e n ţ i u , învăţător, T o d o r i ţ a .
N e a m ţ u , D r Ioan, advocat, Ş e r c a i a '
H o ţ e a Ioan, capelan, Turţ.
P o p Ioan, învăţător pens., Ş i n c a - v e c h e .
P o p Ioan, p r o t o p o p , Turţ.
P o p O c t a v i a n , învăţător, V a d .
Membrii ordinari. P o p G h e o r g h e , notar, Părău.
R o ş a l ă E r m i l , învăţător, C ă c i u l a t a .
A c h i m GeorgiU, dir de b a n c ă S e i n i .
R o ş e a Niculae, învăţător, V e n e ţ i a de j o s .
F a r k a s A l e x a n d r u , preot, T ă m â i a .
S a s s e b e ş i V a i e r , notar, P e r s a n i .
G h e o r g a r i u I o a c h i m , preot, T e r e b e ş t i .
S b â r n e s c u Lazar, învăţător, T o d o r i ţ a .
Şuta G e o r g e , protopop, B o r l e ş t i .
S o c a c i u A l e x i u , cand. de adv., Ş e r c a i a .
T â r n o v e a n Coriolan, preot, B o r l e ş t i .
« U n i r e a » , inst de credit, V a d .
Vida Mihail, preot, H o d i ş a .
Ursu G h e o r g h e , notar, V a d .
Vlad G h e o r g h e , înv. pens., Ş e r c a i a .
Despărţământul Şercaia.
Vlad Victor, c a s s i e r de b a n c ă , Ş e r c a i a .
Membrii fundatori.
P o p a N i c u l a e , proprietar, Ş i n c a v e c h e . Despărţământul Sibiiu.
Popiţa Ioan, preot, C o m a n a inf.
Membrii fundatori.
Membrii p e vieaţă. D r o c Ioan, p r o t o p o p pens., S i b i i u .
Fodor, Dr. Victor, medic, Şercaia. Harşianu, Basiliu P de, advocat, Sibiiu.
P e p t e a I a c o b , oficiant, Ş e r c a i a . Lebu A l e x a n d r u , proprietar, Sibiiu.
P o p E m i l , notar, Ş i n c a v e c h e . Meţianu I o a n , mitropolit, S i b i i u .
Pralea, D r . Hariton, a d v o c a t . Mihai I o a n , proprietar, S i b i i u .
« Ş e r c a i a n a » , inst de credit, Ş e r c a i a . Răşinari, c o m u n a Răşinari.
« V e n e ţ i a n a » , inst. de credit, V e n e ţ i a inf.
Membrii ordinari. «Andreiana», inst de credit, Răşinari.
Aldea E m i l i a n , preot, V e n e ţ i a inferioară. A n g h e l născ P e t r a ş c u E l e n a , K a p o s v â r .
B ă r ă s c u G h e o r g h e , preot, C o m a n a de sus. Banciu I o a n , c a s s i e r al A s o c , Sibiiu.
B o i e r , Dr. N i c o l a e , advocat, Ş e r c a i a . Bardoşi luliu, i n s p e c t o r ş c o l a r în pensiune
B u n e a Ioan, preot, V a d . Sibiiu.
C o c a n Iuon, învăţător, M â n d r a . Bârseanu Andrei, profesor, Sibiiu.
C o m a n i c i u G h e o r g h e , notar pens , Veneţia- B e u , D r . Ilie, m e d i c , Sibiiu
inferioară. Boita, comuna, p u Tălmaciu
C o m ş a Ilarie, învăţător, Mândra. B o l o g a , D r . V a s i l i e , dir. şi profesor, S i b i i u .
C o s m a G h e o r g h e , învăţător pens., V a d . B o r c i a , D r . L u c i a n , advocat, S i b i i u .
D e c i a n , Di luliu, advocat, Ş e r c a i a . C â m p e a n D e m e t r i u , arhivar cons., S i b i i u .
373 -
C i o b a n , D r . Virgil, preot m i i , Sibiiu. B u n e a Arseniu, secret, comitet, grăniţeresc,

C o s c i u c Aurel, conferenţiarul A s o c , Sibiiu Sibiiu.
C o s m a Parteniu, dir. inst. «Albina», Sibiiu. Cioran Emilian, preot, Răşinari.
Cutean Dumitru, p r o t o p o p în p e n s , Vurpăr, C o m a n e s c u E m i l , funcţ. la «Albina», Sibiiu.
p. u. N o c r i c h i u . C o m ş a G e o r g e , notar, P o p l a c a , p u. Sibiiu.
D a n c ă ş B u c u r , e c o n o m , Răşinari. C o s m a Măria, soţie de dir. de b a n c ă , Sibiiu.
F r u m a , D r I o a n , advocat, Sibiiu. C o s t e a , D r . O c t a v i a n , diacon, Sibiiu.
H o d o ş E n e a , prof. în p e n s , Sibiiu. C r ă c i u n e s c u , Dr. Aurel, profesor, Sibiiu.
Ittu, D r N i c o l a e , medic, Sibiiu. Cristea, D r N i c o l a e , adv., O c n a - S i b i i u l u i .
Ivan N i c o l a u , asesor consist., Sibiiu. Cristea, Victoria Dr., soţie de adv., O c n a -
«Izvorul», institut de credit, S e b e ş u l - d e - s u s . Sibiiului.
L e m e n y , E l e o n o r a de, soţie de adv , Sibiiu. C u r e a Patriciu, preot, Ocna-Sibiiului.
Mihalţianu Ioan, general auditor, Sibiiu. Decian G e o r g e , e x e c u t o r reg., Sibiiu.
Petraşcu, D r T r a i a n , m e d i c , T ă l m a c i u . D o r d e a , Dr. Ioan, adv., O c n a - S i b i i u l u i .
P o p p , D r . Ioan, m e d i c - c o l o n e l , Sibiiu. E n e s c u Iuliu, funcţ. de b a n c ă , Sibiiu.
P o s t e a G e o r g e , vicenotar, Avrig. F a n e a Ioan, notar, T ă l m ă c e l , p. u. T ă l m a c i u .
P r e d a , Dr. V a s i l e , advocat, Sibiiu. Fincu Victor, funcţ. c o n s i s t , Sibiiu.
P r e d a V i c t o r , sculptor, Avrig. G h i b u , D r . Onisifor. coreferent şcolar, Sibiiu.
P r e d a , Ion de, advocat, Sibiiu. G h i b u , Veturia D r , soţie de prof., Sibiiu.
Puşcariu, D r . llarion, arhimandrit, Sibiiu. G o g a O c t a v i a n , secret lit al A s o c , Sibiiu.
Răduţiu Irimie, notar corn., Avrig H a g e r Mihail, hotelier, Sibiiu.
R o m a n A d a m , Sebeşul-de-sus. H e n t e ş Ioan, a s e s o r la sedr. o r f , Sibiiu
R o ş e a , D r . E u s e b i u R., protosincel, dir. se- H o c i o t ă Ilie, preot mii., B r a ş o v .
minarial, Sibiiu. Iancu, Dr. Ilie, medic, Sibiiu.
Russu, Dr. Octaviau, advocat, Sibiiu. Isac, D r . Pompiliu, advocat, Sibiiu.
S a d u , c o m u n a S a d u , p. u Cisnădie. Ivan, D r . Ioan, adv , Sibiiu.
Stroia, Dr. Ioan, protop , Sibiiu. (Dir. desp,) J a n t e a Marcu, p r e o t , Sibiiu.
T ă s l ă u a n u , O c t . C , secretarul A s o c , Sibiiu. J o a n d r e a Niculae, hotelier, Sibiiu.
T i n c u , D r . Avram, advocat, Sibiiu. Krafft, C. W . , librar, Sibiiu.
U r s de M a r g i n e , Ioan, Sibiiu. Lazăr Victor, funcţionar la A c a d e m i e . B u
Vătăşan Ioan, funcţionar de b a n c ă , Sibiiu. cureşti.
V u l c D e m e t r i u , cassar consistorial, Sibiiu. L e m e n y i , D r E l e o n o r a , profesoară, Sibiiu.
Membrii ordinari. Lucuţa P a n t a l e o n , căp. pens., Sibiiu.
Albu N i c o l a e , senator magistrat., O c n a S i - L u n g u Maniu, pieot, Răşinari.
biiului. Marienescu, Dr. Atanasie, j u d e de tablă în
Anghel G e o r g e , c o n s de c o n t , K a p o s v â r . pens., Sibiiu.
Aron Iosif, preot, Cisnădie. Mateiu Ioan, Sebeşul-de-sus.
«Avrigeana», institut de credit, Avrig. Mateiu, Dr. Ioan, coref şcol., Sibiiu.
Bălan, D r . N i e o l a e , profesor Sibiiu. M a x i m G e o r g e , c o m e r c i a n t , Avrig.
B a r b u Aurel, învăţător, T ă l m ă c e l p. u. M a x i m Vasile, preot, Avrig.
Tălmaciu. Micu E . , S e b e ş u l - d e - j o s . p u. S e b e ş u l -
B o i e r Ştefan, contabil, Sibiiu. de-sus.
Bratu N i c o l a e , propr de tipografie, Sibiiu. Miclea, Dr. Ioan, primpretor, Cisnădie.
B o l o g a , D r . Letiţia, soţie de dir., Sibiiu. Mihu, D r . Victor, m e d i c , Cristian.
B o r c i a , E l e n a Dr., născ Şandru, profesoară, Mihuleţiu Aron, preot, Şura-mică, p. u.
Sibiiu. Sibiiu.
B r e b a n Alexandru, j u d e c e r c . reg., Sibiiu. Miilea, Dr. Aurel, advocat, Sibiiu.
B u c ş a n , Claudia Dr., soţie de a d v , Sibiiu. Moldovan S i m i o n , vice-protopop o n o r ,
B u c ş a n , D r Constantin, advocat, Sibiiu. Noul-săsesc, p. u. Daia-săsească.
— 374 —
Muntean Paul, locot. c o l . în p e n s , Sibiiu. Despărţământul Sighişoara.

Muţiu, Dr. Ioan, advocat, Sibiiu.
Membrii ordinari.
Nistor Virgil, funcţ. c o n s , Sibiiu.
Oniţiu Victor, c o m e r c i a n t , Sibiiu. C o r n e a , Dr. T o m a , advocat, S i g h i ş o a r a .
P ă c a l ă Victor, profesor, Sibiiu. (Dir. desp.).
Păcăţian, T e o d o r V , publicist, S i b i i u . Cristea Ioan, capelan, S ă e ş i u .
Perian R o m u l , ref. c o n s , Sibiiu. Moldovan Demetriu, protopop, Sighişoara.
Petrişor T r a i a n , preot, Quşteriţa. Muntean Ioan, preot, S i g h i ş o a r a .
P i p o ş T e r e z i a , privatieră, Sibiiu. Taflan Q h e o r g h e , notar, Crihalma, p. u.
P i s o , D r . E u g e n , adv., Sibiiu. C o m a n a inferioară.
P i s o Ilie, preot, T ă l m ă c e l , p. u T ă l m a c i u . Stoicoviciu Ambrosiu, dir. şcol., S i g h i ş o a r a .
Vătăşan Q e o r g e , preot, Zoltân.
P o p a Candid, înv., Sibiiu.
P o p a Isaia, paroh, Ocna-Sibiiului.
P o p e s c u Iuliu, cassar în pens. al «Albinei», Despărţământul Sighel.
Sibiiu.
P o p e s c u R o m u l , funcţ. de b a n c ă , Sibiiu.
F a n e a Ioan, preot, S ă r ă s a u .
P o p l a c a , c o m u n a , p u. Sibiiu.
Mihăly, Dr. Ioan, fiscal com., S i g e t u l - M a r -
P o p o n e a Q h e o r g h e , conduc, de tipografie,
maţiei.
Sibiiu.
P o p o v i c i T i m o t e i , prof., Sibiiu. Membrii ordinari.
P o p p Constantin, funcţ de b a n c ă , Sibiiu. Ardelean Iuliu, preot, V ă l e n i .
P r o c a , D r . Q e o r g e , secret, c o n s . , Sibiiu. B â r l e a , D r . Q., adv., Sigetul-Marmaţiei.
O p r e a n S a b i n , profesor, Sibiiu. C h e r e c h e ş Valeria, Sigetul-Marmaţiei.
Raicu, D r . V i c t o r , advocat, Sibiiu. D a r a b a n t Aug., preot, Sigetul-Marmaţiei.
R e b e g a Ioan, funcţ. de b a n c ă , Sibiiu. D o r o s , D r . Titus, adv., Sigetul-Marmaţiei.
R o m a n Ioan, p a r o h , T ă l m ă c e l , p. u. Tăl D o r o s Atanasiu, preot, Sigetul-Marmaţiei.
maciu. D o r o s N i c o l a e , preot, Sigetul-Marmaţiei.
R o ş e a , Dr. P a v e l , profesor, Sibiiu. Kindris, Dr. Vas., adv., Sigetul-Marmaţiei.
R o ş e a Şofron, funcţ. la «Albina», Sibiiu. K o v â c s Ioan, cand. de adv., S i g - M a r m a ţ i e i .
Ş a n d o r de Vist, N i c o l a u , major în pens., Mihăly, D r . Iustina, Sigetul-Marmaţiei.
Sibiiu. P o p Iuliu de Ş o m c u t a mare, advocat, S i
Şandru Calipsa, privatieră, Sibiiu. getul-Marmaţiei.
Simu R o m u l , înv. în pens., Sibiiu. P o p Ştefan, preot, Apşa-de-jos, p. u. S i
Stan, Dr. V a s i l e , profesor, Sibiiu. getul-Marmaţiei.
Stroia Ştefan, p r o t o n o t . comit., Sibiiu. Radu Ilie, contabil, Sigetul-Marmaţiei.
Şura-mare, b i s e r i c a gr.-or., p. u. S i b i i u .
T ă l m ă c e l , c o m u n a , p. u. T ă l m a c i u . Despărţământul Şimleu.
T i l e a Ioan, student, Sibiiu.
Membrii fundatori.
T i n c u Petru, funcţ. de b a n c ă , Sibiiu.
T o d o r a n E u g e n , profesor, Sibiiu. M i c a Vasiliu, p o s e s o r , S o m e ş - O d o r h e i u .
T o g a n N i c o l a e , p r o t o p o p , Sibiiu. «Silvania», institut de credit, Ş i m l e u .
Tritean Lazar, a s e s o r consist., Sibiiu. Membrii pe vieaţă.
Vidrighin N i c o l a e , cassier de bancă, O c n a -
C o s m a Andreiu, dir. e x e c , Ş i m l e u .
Sibiiului.
C o s m a Măria, soţ. de dir. de b a n c ă , Ş i m l e u .
V a n c u E u g e n , funcţ. de bancă, Sibiiu. L e n g y e l T e o d o r , paroh, Stremţi, p. u.
V e r z a r E m i l , funcţionar, Sibiiu. Hodod.
V o i l e a n Mateiu, a s e s o r consist., Sibiiu. P o p , Dr. Alexandru, adv., Cehul-Silvaniei.
P o p , D r . Q e o r g e , adv., Zălau.
- 375
P o p P e l r u , paroh, B a b ţ a , p. u. Bichiş. M a r c u ş Victor, preot, Pir.

P o p Vasiliu, advocat, Ş i m l e u . Moodi G e o r g i u , preot, Cehalul-român.
Trif Tit, p a r o h , B a b ţ a , p. u. Bichiş. O r o s Vasiliu, dir. de b a n c ă , T ă ş n a d .
P ă t c a ş Vasilie, preot, H o t o a n .
Membrii ordinari.
P l o s c ă V a s i l e , proprietar, U n i m ă t .
B a r b o l o v i c i u Alimpiu, vicar, Şimleu. (Dir. P o p Vasile, p r o t o p o p , Unimăt.
despart.). P o p Patriciu, înv., Supurul-de-jos
B o r o ş E u g e n , funcţ. de b a n c ă , Ş i m l e u . Pusztai V a s i l e , proprietar, S ă u c a .
Cupşa D o m i ţ i a n , preot, Purţ. Saitovar Ioan, proprietar, S ă u c a .
F e l e c a n , Dr. Octavian, not. corn., Z ă l a u . Sfurc Patriciu, cassar, T ă ş n a d .
M a r c u ş Augustin, ofic. de b a n c ă , Ş i m l e u . Sfura Vasilie, paroh, B l a g e a , p. u C e h ă l u ţ .
M e s e ş i a n , Dr. C o r i o l a n , adv., Ş i m l e u . Vălean D i o n i s i e , înv. C e h a l u l - r o m â n .
Munthiu Nicolau, s e c r . de b a n c ă , Ş i m l e u . V i r a g Adalbert, notar, S ă u c a .
Pintea, Dr. Augustin, advocat, Ş i m l e u .
Pintea S i m i o n , preot, O i u r m e l c i ş .
despărţământul Teaca.
Reuniunea înv. români din Sălaj.
V i c a ş Augustin, Hidig, p. u Ş â r m ă ş a g . Membrii fundatori.
B r a n , D r Amaiia, soţie de adv., T e a c a .
Despărţământul Tăşnad. V e s c a n , D r . Ioan, advocat, T e a c a .
Membrii pe vieaţă. Membrii pe vieaţă.
Coroiaţi D e m e t r i u , p r o t o p o p , Santâu. (Dir
Birtolon Emil, dirigent de b a n c ă , T e a c a .
despart).
B r a n , Dr. E u g e n , adv., T e a c a . (Dir. desp.).
C o s m a F r a n c i s c , Pir.
C h e r e s t e ş Aurel, notar cercual, C o s m a , p.
Fiilep Q e o r g i u , S a n t ă u .
u. T e a c a .
Ftilep Ioan, S a n t l u
Harşa Iustiniăn, profesor, Milăşel.
Mureşan T e o d o r , înv., B l a g e a .
H o s s u Ioan, paroh, Milaşul-mare.
Mureşan Vasiliu, preot, S ă u c a .
P o p O r e g o r i u , protopop, Unimăt, p. u. Membrii ordinari.
Supurul-de-jos
Aron N i c o l a e S., vice-protopop, T e a c a .
S t e e r , D r . C o r i o l a n , advocat, T ă ş n a d .
C â m p e a n Iuan, preot, Baniţa de c â m p i e .
Trufaş Ioan, preot A c â ş .
F l o r a S i m e o n , S â n g e o r g i u l - d e - C â m p i e , p.
«Vulturul», inst. de cred., T ă ş n a d .
u. Sânpetru
Membrii ordinari. Furdu T o m a , preot, L o g i g , p u. T e a c a .
Aciu, D r . A l e x a n d r u , adv., T ă ş n a d . G h e r g h e l A l e x a n d r u , înv., Ida-mare.
Basti O c t a v i a n , proprietar, H i d e a g a . H o s s u Victoria, soţie de protopop, Milaşul-
Basti Ioan, proprietar, Erkisfalu. mare.
Cordiş Avram, preot, D e r ş i d a - m i c ă , p. u. M a c a v e i u Ioan, preot, Archiud.
Bobota. Rus V a i e r , preot, Cicud.
C o s m u ţ a Iosif, învăţător, T ă ş n a d Savu O n o r i u , preot, Uifalău.
Filep Q e o r g i u , preot, C ă u a ş . V o d ă Laurian, preot, O r m e n i ş u l - d e - C â m p i e .
Filep Oavriil, proprietar, C ă u a ş .
O o z a r Alexandru, j u d e corn., C ă u a ş . Despărţământul Timişoara.
O r o z a G h e o r g h e , preot.
Membrii fundatori.
H o b l e a Vasiliu, preot, Cig, p. u. S â n c r a i u .
Kiss, D r A l e x a n d r u , adv., T ă ş n a d . Ardelean Mihâi, T i m i ş o a r a .
L o b o n ţ Emiliu, preot, Briarul-mare. P a p Vasilie, advocat, Arad.
L o b o n ţ Ioan, preot, S ă r ă u a d , p. u. T ă ş n a d « T i m i ş a n a » , institut de credit. T i m i ş o a r a .
L o b o n ţ Patriciu, preot, Silvaş, p. u. S ă u c a . U n g u r e a n u E m a n o i l , advocat, T i m i ş o a r a .
— 376 —
Membrii pe vieaţă. Despărţământul Tinca.

Bandu Ioan, propr., M e h a l a , p. u. T i m i ş o a r a . Membrii pe vieaţă.
Cărăbuş R o m u l , dir. executiv la « T i m i ş a n a » ,
Iile, D r . Andrei, advocat, T i n c a .
T i m i ş o a r a . (Dir. desp.) Pinţia, Dr. Aurel, advocat, T i n c a .
« C o r o a n a » , institut de credit, T i m i ş o a r a . Păfucan Vasilie, e c o n o m , C o c i u b a .
C o s m a , D r . Aurel, advocat, T i m i ş o a r a .
C o s m a Lucia, soţie de advocat, T i m i ş o a r a . Membrii ordinari.
Martinovici N i c o l a e , preot, T o p o l o v e ţ u l - B a r b u R o m u l , contabil, T i n c a .
mare. B l a g a Nestor, preot, T u l e a , p. u. Salonta-
Mezin, D r . Valeriu, adv., T i m i ş o a r a . mare.
Mihailovici C o s t a , proprietar, Elisabetinul- Căpitan Atanasiu, preot, B â n t a l m a s .
Timişoarei. C o o ş , D r . M o i s e , cand. de a d v , T i n c a .
O p r e a n Arcadie, funcţ. de bancă, T i m i ş o a r a . C o s t a Ioan, învăţător, C o c i u b a .
Vaianţu Vasile, înv. în pens., M e h a l a , p. u. J i g a Ioan, proprietar, Păut.
Timişoara. M o d e s a n Petru, preot, B a t o r .
M o i s e I o a n , preot, H u s u s ă u .
Membrii ordinari. P o p o v i c i Alexandru, preot, U c u r i ş .
Asociaţia de e c o n o m i i şi credit, O h i r o c . R o x i n O h e o r g h e , preot, T i n c a .
B a i c u T a n a s i e , învăţător, O h i r o c , p. u. T i Sibian E u g e n , cassier de b a n c ă , T i n c a .
mişoara. Strauţ V a s i l e , învăţător, Varşand.
« B ă n ă ţ a n a » , institut de credit, B u c o v ă ţ , p. T e o a c ă Vasile, învăţător, T e o c u l - d e - s u s .
u. R e m e t e a timişana.
B i s e r i c a gr.-ort. rom , T o p o l o v e ţ u l - m a r e . Despărţământul Treiscaune-Ciuc.
B u i b a ş Dimitrie, proprietar, B u c o v ă ţ , p. u.
R e m e t e a timişana. Membrii fundatori.
Cărăbuş D a m a s c h i n , proprietar, Belinţ, p. D o b r e a n Augustin, c a v a l e r al ordinului
u. Chisetău. ^Coroana României», Tulgheş.
Crişmariu N i c o l a e , preot, B ă r ă t e a z . D o b r e a n Ioan, par., C o r b u , p. u. T u l g h e ş .
Czaranu Constantin c o m e r c i a n t , T i m i ş o a r a
Membrii ordinari.
D o b o ş a n , Dr. loan, advocat T i m i ş o a r a .
O e o r g i e v i c i u , Dr. Lucian, advocat, R e c a ş . Burlea' O h e o r g h e , preot, B a s c a n .
Giulan N i c o l a e , e c o n o m , Utvin, p . u. T i C o m a n Ioan, capelan, V a m a - B u z e u l u i , p.
mişoara. u. Buzeul-ungar.
J u r m a Pavel, preot, S â n t a n d r e ş . C o s m a Augustin, paroh, Micouifalău, p. u.
Micluta N i c o l a e , preot, C e r n e t e a z , p. u. Malnaş.
Iermota-timişană. D i m a l o a n , preot, S i t a - B u z e u , p. u. Buzeul-
M i c u l e s c u Ioan, funcţ. de bancă, T i m i ş o a r a ungar.
Muntean Petru, preot, Parţa. D i m i a n Constantin, protopresbiter, B r e ţ c u .
M u r g u P a r a s c h i v a , învăţ., Utvin. (Dir. desp.).
Nicolin R o m u l , bărbier, T i m i ş o a r a . D o n e a - D o n e s c u , Alexandru, paroh, V a ş -
Plavoşin loan, preot, T i m i ş o a r a . lab, p. u O i u r g e u - S â n m i c l ă u ş .
R a n c u Ştefan, î n v ă ţ , Utvin. N e a g o v i c i N e g o e s c u , O e o r g e , preot, In-
S e c o ş a n R o m u l , preot, Ictar, p u. T o p o - torsura-Buzeului, p. u. V a m a - B u z e u l u i .
loveţul mare. Rafiroi Ioan, paroh, Cernatul de j o s .
S e l e g i a n O a v r i i l , preot, T i m i ş o a r a - E l i s a b e t i n .
Ş e r b O h e r a s i m , protopresbiter, Belinţ. Despărţământul Turda.
Şincai, Dr. Traian, adv., V i n g a .
T o c i t u O e o r g e , preot, Murani. Membrii fundatori.
V o n i g a David, preot, O h i r o c P o p e s c u , D r . O e o r g i u , advocat, Turda.
- 377 —
Membrii pe vieaţă. P o p o s c u Simion, dir. de b a n c ă , G ă t a i a .

« A r i c ş a n a » , institut de credit şi e c o n o m i i , P o p o v i c i u Mihail, preot, Oataia.
Turda. P r o ş t e a n . D r . O c t a v i a n , medic, Vârşeţ.
Aron Aurel, preot, Miraslău. R a m n e a n ţ u P a t r i c h i e , învăţător, C o ş t e i u .
P o p e s c u , D r . Iuliu, advocat, T u r d a . S p ă r i o s u , D r . Mihail, advocat, Vârşeţ.
Rus N i c o l a e , proprietar, Poiana-Arieşului. Z e p e n e a g , Dr. Petru, advocat, Vârşeţ.

B o r z e a Ignat, proprietar, T u r d a . Agadişan Iosif, S â n m i c l ă u ş .
Costin Adrian, preot, Petridul-de-jos, p. u. B i s e r i c a gr.-or. r o m . din Nicolinţul m a r e .
Turda. B i s e r i c a gr.-or., Straja.
H o p â r t e a n Ioan, preot, V a i d a s â g , p. u. Biserica gr.-or. r o m â n ă , Vârşeţ.
Cucerdea. C h e r c i o b a n T r a i a n , cane. corn., Nicolinţul-
M o l d o v a n , D r . V a i e r , advocat, T u r d a . mare.
Murăşan O h e o r g h e , preot, Hărăstaş. Ciuta Lazar, contabil, Vârşeţ.
Murâşan Iovian, p r o t o p o p gr.-or., T u r d a . L a z a r e s c u Luca, F e r e n d i a .
N e m e ş V e c e n ţ i u , preot, Sânmărtinul-sărat, M ă g u r e a n V a s i l e , e c o n o m , Nicolinţul-mare.
p. u. Qrind. » M o i s e , Mihail P., c o m e r c , Voivodinţi, p. u.
Orăşan Vicenţiu, preot gr.-or., Agârbiciu, Coşteiu.
p. u. Ohiriş. Pinciu N i c o l a e , preot, Nicolinţul-mare.
P o p M a s c a , Basiliu, v i c e p r o t o p o p o n o r a r , Popoviciu Antoniu, preot, Nicolinţul-mare.
paroh, Beiu, p. u. Cianul m a r e . P o p o v i c i u Aurel, paroh, S â n i a n ă ş , p. u.
Poruţiu S a m u i l , preot, Cianul deşert. Zichfalva
Raţiu, Nicolau P., v.-protopop, par , T u r d a . P o p o v i c i , Dr. N i c o l a e , advocat, Vârşeţ.
S i m u Ioan, preot, Luna, p. u G r u n d . Rujia Costa, proprietar, Nicolinţul-mare.
S o c o l Iuliu, preot, Cianul m a r e . Sdicu Martin, paroh, Straja.
Suciu I o a n , proprietar, Triful de sus, p u. Suciu O e o r g e , preot, S â n m i h a i u .
Ghiriş. S p ă r i o s u , D r . Mihail, advocat, Vârşeţ.
T r i f I a c o b , cont., T u r d a . T r u i a Petru, cassier de b a n c ă , Nicolinţul-
Vlăduţ, Iuliu C , adv., T u r d a . (Dir. desp.). mare.
T u r c o a n e llie, e c o n o m , Nicolinţul-mare.
Despărţământul Vârşeţ.
Despărţământul Vişău-Iza.
Membrii fundatori.
B a l a n e s c u D , , B i s e r i c a albă. Membrii pe vieaţă.
N o v a c , D r . Aureliu, adv., Biserica albă. M e ş t e r , D r . Vasile, advocat, Vişeul-de-sus.

Andrescu Ioan, paroh, Voivodinţi, p. u. A n d e r c o Artemiu, preot, C u h e a , p. u. D r a -
Coşteiu. gomireşti.
B a l e a Ştefan, preot, G r e b e n e ţ . Anderca Alexandrina, soţie de preot, C u h e a .
Cârje Valeriu, contabil la institutul «Lu Batin, D r . Simion, advocat, H a v a s m e z o .
ceafărul», Vârşeţ. B r a n E m i l , preot, D r a g o m i r e ş t i .
C o r c e a Avram, preot, Coşteiu. Bran F l o ş i c a , D r a g o m i r e ş t i .
D a m i a n , D r . Ioan, advocat, Detta. Bran Mărioara, D r a g o m i r e ş t i .
G u g a Alexandru, preot, C o ş t e i u . C o m a n Ioan, preot, Vişăul-de-jos.
Iuga, D r . Iustin, Cardsdorf. D a n c i u T e o d o r , înv., O l o d , p. u. S u r d u c .
Iurgoviciu Iuliu, preot, M ă r g h i t a m a r e . Dunca Vasilie, teolog, Gherla.
O p r e a T r a i n , protopop, Vârşeţ. H o ţ e a Mihail, preot, Sâliştea-de-sus.
(Dir. desp.). I u g a M i h a i l , preot, Vişăul-de-mijloc.
- 378 —
Iuga, D r . Gavril, advocat, Vişăul-de-sus.' M a r i n e s c u Ioan, notar, U c e a - d e - j o s .

Kindriş, D r . Ilie, advocat, Vişăul-de-sus. Muşat Aurel, preot, U c e a - d e - s u s .
K o m i v e s Gavrilă, c o n d . de cărţi f u n d , P a p Ioan, preot, Sâmbâta-de-sus.
Halmi. Săluţiu Nechit, proprietar, B e ş i m b a c .
Maximilian V a s i l e , preot, S ă c e l . Şiandru Augustin, învăţător, Viştea-de-jos.
Mihalca G h e o r g h e , c o m e r c i a n t , P e t r o v a . Şiandru Ioan, notar, V i ş t e a - d e - j o s .
Mihâlyi Petru, preot, B o r ş a . S o l o m o n N i c o l a e , preot, Porumbacul-de-sus.
Moldovan P a v e l , D r a g o m i r e ş t i . O l t e a n , D r . Romul, advocat, Zârneşti.
P o p , Dr. luliu, j u d e , Vişăul-de-sus. P a n ă N i c o l a e , înv., Zârneşti.
R e d n i c Mihai, preot, L e o r d i n a , p. u. P e t r o v a . P l o t o g e a Uariu, preot, T o h a n u l - n o u , p. u.
Stetin Victor, preot, Vişăul-de-sus. Tohanul-vechiu.
T a r t a Iaon, preot, S ă c e l . R i m b e ţ N i c o l a e notar, Poiana-mărului.
Vlad V a s i l e , preot, Săliştea-de-sus. S p e r c h e z Ioan, învăţător, Zârneşti.
Z o i c a ş Aurel, preot, Icud. S p e r c h e z N i c o l a e , înv., Zârneşti.
V o d ă Ioan, notar, Zârneşti,
Despărţământul Viştea.
Despărţământul Zârneşti.
Membrii fundatori.
Membrii fuudatori.
« P o r u m b ă c e a n a » , institut de credit, P o r u m -
bacul-inferior. C o l e ş Andrei, farmacist, Zârneşti.
G a r o i u N i c o l a u , advocat, Zârneşti.
Membrii pe vieaţă
«Noiana», institut de credit, Noul-român.
O l t e a n a inst. de credit, Viştea-inîerioară. C e r n e a , D r . O c t a v i a n , advocat, Zârneşti.
V o i l e a n a , institut de credit, Voila, p. u. «Creditul», institut de credit, Zârneşti.
Sâmbăta-inferioară. Ionică Ioan, inginer silvic, Zârneşti.
S o l o m o n L e o n , notar, D r â g u ş . (Dir. desp.).
Stanciu Veturia, soţie de ing., Viştea-inf. M o s o i G e o r g e , c o m e r c i a n t , Zârneşti.
Stanciu Ioan, preot, Viştea-de-jos. Nistor, D r . P o m p i l i u , m e d i c , Zârneşti.
B o r z a Aurel, contabil. V i ş t e a - d e - j o s . B ă c i l â Ioan, înv. p., T o h a n u l - n o u .

B o r z a N i c o l a e , cassar, V i ş t e a - d e - j o s . C o l e ş N i c o l a e , farmacist, R o m a n .
B u g n e r A l e x a n d r u , preot, N o u l - r o m â n . C o s m a Ioan, c o m e r c i a n t , Zârneşti.
David T i m o t e i u , învăţător, D r ă g u ş . Cutean G e o r g e , farmacist, Zârneşti.
Dinu Ioan, învăţător, D r ă g u ş . D a n P o m p i l i u , dir. şcolar, Zârneşti.
D r a g o m i r Trandafir, preot, Arpaşul-de-jos. G a r o i u Ştefan, înv., Zârneşti.
F ă g ă r ă ş a n S o l o m o n , preot, D r ă g u ş . G u i m a n Ioan, notar, H o l b a v .
G i u r c a I o a n , preot, Colun, p. u. Viştea- G o g o n e a Aron, preot, Poiana-mărului.
inf erioarâ. G u i m a n G e o r g e , c o m e r c i a n t , Zârneşti.
G i u r c a Ioan, învăţător, Colun, p. u. Viştea- H o a d r e a , D r . Ilarie, advocat, Zârneşti.
inferioară. l a n c o v i c i Constantin, Zârneşti.
G i u r c a N i c o l a e , preot, Colun, p. u. Viştea- M a n o i l ă G r i g o r i e , preot, T o h a n u l - n o u .
inferioară. Meţianu, D r . E n e a , Zârneşti.
G r a p a D i o n i s i e , proprietar, V i ş t e a - d e - j o s . Meţianu, D r . E u g e n , advocat, Zârneşti.
J a r c o v a n V a s i l e , învăţător, Viştea-inf. Meţianu, D r . Iancu, proprietar, Zârneşti.
N e a g o i e Iosif, proprietar, Viştea-inf. M o ş o i u G e o r g e , c o m e r c i a n t , Zârneşti.
Negruţiu Aurel, notar- pens., N o u l - r o m â n . Muntean V a s i l e , înv., Poiana-mărului.
N i c o a r ă Mateiu, preot, Rucăr. Nistor, D r . P o m p i l i u , medic, Zârneşti.
- 379 -
Afară de d e s p ă r ţ ă m i n t e . M e s a r o ş G o m e i , inginer la căile ferate un

gare, Budapesta.
Membrii fundatori. P o p o v i c i , D r . Lazar, medic, V i e n a .
B a b e ş , D r . E m i l , advocat, B u d a p e s t a . Sturza, D r . M a n u s , medic, V i e n a .
B a b e ş , Dr. T i t u s , advocat, B u d a p e s t a . Sida G e o r g e , B u d a p e s t a .
Ciaclan, D r . N i c o l a u , m e d i c , P e c i c a . S z e r b G e o r g i u , deputat dietal, B u d a p e s t a .
Herbay, Silviu de, c o l o n e l , V i e n a . T ă m a ş , D r . Fulviu, R u m a , ( C r o a ţ i a şi S l a
« N ă d l ă c a n a » , inst. de credit, Nădlac. vonia.
O n a c i u A l e x a n d r u , j u d e , Budapesta.
O n c u , D r . N i c o l a u , dir., de b a n c ă , Arad. Membrii ordinari.
P a p p Ioan, e p i s c o p , Arad.
Bufan A l e x a n d r u , oficial, Stanislau, Galiţia.
P o p , D r E u g e n i a , soţie de deputat, Arad.
B o n a Anton, profesor, S e g h e d i n .
P o p , Dr. Ştefan C , deputat, Arad.
B o r g o v a n , Gr., prof. desp., N ă s ă u d .
Popovici George, locotenent-colonel, Graz.
Kusu losif, oficial în pens., Arad. C i o r o g a r R o m u l , dir. semin., A r a d .
«Victoria», institut de credit, Arad. C o r n e a l a c o b , vicenotar, Csăktornya.
« Florantin Ioan P., profesor, P o p t e l e c .
Membrii pe vieaţă. Laitin D ă n i l ă , profesor, C s ă k t o r n y a ,
Mezei Ioan, j u d e de curie, B u d a p e s t a .
B o n a S i d o n i a , soţie de p r o i , S e g h e d i n .
Pacleşan Zenovie, teolog, Viena.
« B a n c a Piteşti», institut de credit, Piteşti.
Spirean S a m o i l , proprietar, S t â n g a c e a .
B a n d a Petru, m a j o r în pens., C a r l s b a d .
Strajan Mihail, profesor, Tiur.
D o b r e s c u , D r . A l e x a n d r u , medic, Sibiiu.
Suluţiu, D r . Aurel, Sibiiu.
H a m z e a Augustin, arhimadrit, H o d o ş - B o -
T u r c u , D r . losif, medic, V i e n a .
drog.
— 380 —
A n e x a XI.
CONSPECTUL SUMAR
al membrilor «Asociaţiunii» la 1 August 1914.
— «a
.0 2 '5 'jj
11
!§ g" O
E -a E > E~ e a
_c
1 1 < c Sei T3
o
1 f
1. 12 —
2. Membrii secţiilor (oidinari) 40 _
3. Membrii secţ. (corespondenţi) 284 —
4. Desp. Abrud-Câmpeni 1 21 21 84 127
5. — —" 12 15 27
6. 1 2 39. 194 236
7. „ Alba-Iulia 1 9 21 111 142
8. 2 1 3 — 6
9. 2 8 11 95 116
10. 1 — 14 25 40
11. „ Becicherecul-mare — 1 11 124 136
12. — 1 27 194 222
13. „ Beiuş — 7 46 65 118
14. 2 3 11 — 16
15. 11 10 29 115 165
16. „ Blaj 10 15 63 8 96
17. 1 3 27 107 138
18. N'a sosit încă lista membrilor —
19. — 1 18 144 163
20. „ Brad 3 9 15 . 165 192
21. 1 6 5 69 81
22. 5 19 90 410 524
23. — 1 2 — 3
24. — 1 2 19 22
25. 3 10 18 167 198
26. l 4 13 — 17
27. — 3 17 25 45
28. „ Ciachi-Gârbău . . . — 4 14 95 113
29. 1 5 10 124 140
30. — 1 10 22 33
31. „ Cluj 3 5 29 112 149
32. — 1 5 15 21
33. — 1 8 — 9
- 381 -
itori
brii
brii
tori
brii
îari
a
S "3"
£ •§ E > E
v =^
3 E 2
D
tu c «5
S o
% a < O.
7 9 25 " 128 169
35. yy 2 4 24 35 65
36. yy
1 2 21 46 70
37. n — 2 9 17 28
38. tj
1 9 24 241 275
39. yy 2 10 31 79 122
40. » — 2 13 6 21
41. ») Ourghiu . . — — 4 7 11
42. >» — 4 7 11
43. j> Haţeg / . . — 2 32 33 67
44. " V . . 1 1 12 39 53
45. yy Hunedoara . . . . 4 8 11 56 79
46. yy
. . — 1 5 13 19
47. yy . . — 2 6 27 35;
48. yy îndoi — — 4 — 4
49. yy 1 6 33 84 124
50. yy Jiu — 1 12 19 32
51. yy
Lăpuşul-Unguresc . . 2 3 19 64 88
52. 2 3 21 14 40
53. yy Lugoj 7 11 39 101 158
54. yy
Măhacfu . . . . . — — 6 14 20
55. *y
1 — 8 11 20
56. yy 1 4 5 33 43
57. yy 2 2 24 116 144
58. yy 1 3 22 65 91
59. V
Murăş-Ludoş . . . . . 1 6 14 88 109
60. yy Murăş-Oşorheiu . . . . — 6 26 75 107
61. yy — 2 7 34 43
02. yy
11 29 31 218 289
63. yy — 2 14 51 67
64. n
1 2 9 16 28
65. yy
11 33 63 142 249
66. yy 2 14 22 488 526
67. iy
1 9 21 68 99
68. yy 1 8 24 59 92
69. yy Riciul-de-câmpie . . 1 4 — 5
70. yy — •6 24 89 119
71. ii
3 10 71 229 313
- 382 -
idatori
: mbrii
vieaţă
îmbrii
i tători
îmbrii
dinari
:mbrii
total
S a £ -a- c
2 5 4 68 79
73. Sătmar 2 5 22 47 76
74. 3 8 34 149 194
75. » 1 2 6 148 157
76. >> — 3 35 135 173
77. >» 7 40 80 152 277
78. >• — 7 17 24
79. j» 3 12 — 15
80. >f 2 9 12 113 136
81. n 10 24 13 47
82. 2 5 10 17 34
83. » 5 10 25 111 151
84. *> 3 . 13 36 52
85. ii 2 — 10 92 104
86. 1 5 16 86 108
87. a 15 17 159 191
88. 1 25 222 248
89. — 26 — 26
90. ii 2 6 20 96 124
91. Afară de despărţăminte . . . 197
— . — — — 486
Total . . 144 492 1732 7664 10,368
— 383 -
A n e x a XII.
CONSEMNAREA
membrilor decedaţi ai «Asociaţiunii pentru literatura română
şi cultura poporului român».
I. Membrii fundatori.
1. Oncu, Dr. Nicolae, director de bancă, Arad.
2. Şagău Galacteon, asesor consistorial, Sibiiu.
II. Membrii pe vieaţă.

1. Anca loan, preot, Subpădure, p. u. D.-Sân-Măitin.
2. Dâmboiu Romul, contabil, Murăşuioaia.
3. Morar, Dr. Ştefan, advocat, Cluj.
4. Pop Petru, paroh, Babţa, p. u. Bichiş.
5. Pop Vasiliu, advocat, Şimleu.
III Membrii ordinari.

1. Cioba Gavril, preot, Orşova.
2. Florian G'eorgiu, preot, Sânger.
3. Gherman Vasile, preot, Gurahonţ.
4. Lemeny, Alexandru P., protopop, Gherla.
5. Moga Elie, protopop, Răbăgani.
6. Nicoară Grigoriu, preot, Ibăneşti.
7. Opriş Nicolae, preot, Şura-mare.
8. Precup Eugen, lăcătuş, Braşov.
9. Vodă Andreiu, vice-protopop, Ormenişul-de-Câmpie.
A n e x a XIII.
Secţiunile ştiinţifice-literare.
Nr. 1 5 8 3 — 1 9 1 4 .
P r o c e s verbal
luat în şedinţa plenară a secţiunilor ştiinţifice-literare ale «Asociaţiunii
pentru literatura română şi cultura poporului român», ţinută la 14 şi
15 Iulie n. 1914.
Prezident: Notar:
Dr. Vasile Suciu. Oct. C. T ă s l ă u a n u .
1. Prezidentul deschide şedinţa la oarele IOV4 a. m. printr'un

discurs, în care accentuiază importanţa problemelor culturale, ce pre
ocupă secţiunile ştiinţifice-literare.
2. Prezidentul dispune să se constate numărul membrilor prezenţi.
Se constată că dintre membrii ordinari ai secţiunilor
sunt de faţă:
din secţiunea literară: Dr. Alex. Bogdan şi Dr. Ioan
Raţiu;
din secţiunea istorică: T. V. Păcăţianu, N. Togan, Dr.
I. Lupaş, Dr. E. Dăianu şi Vasile Goldiş;
din secţiunea ştiinţifică: Arseniu Vlaicu, A. Ciortea
şi Dr. I. Radu;
din secţiunea şcolară: I. F. Negruţiu, Dr. O. Ohibu,
Dr. I. Stroia, Dr. V. Bologa şi Gavril Precup;
din secţiunea economică: Dr. I. A. Preda, I. I. Lăpe-
datu, Traian Barzu, R. Simu.
Sunt deci de faţă 19 membri ordinari, cari conform
§-lui 18 din regulamentul general pot luă hotărîri valabile.
Dintre membrii corespondenţi s'au prezentat la şe
dinţa plenară: Ioan Agârbiceanu, Dr. H. P. Petrescu, Dr.
Lucian Borcia, Dr. S. Dragomir, Dr. C. Bucşan, Mateiu
Voileanu, Dr. A. Cosma, Dr. I. Maniu, Dr. I. Fruma, Dr.
N. Bălan, Nicolae Bembea, Dr. Ioan Bunea, Lazar Chirilă,
Ascaniu Crişan, Iuliu Grişan, Pompiliu Dan, Ioan Dariu,
Dumitru Lăpădatu, Dr. I. Mateiu, Nicolae Negruţiu, Ioan
Oţoiu, Victor Păcală, Dr. Constantin Pavel, Candid Popa,
Timoteiu Popoviciu, Dr. Emil Precup, Dr. Octavian Prie,
Radu Prişcu, Dr. Pavel Roşea, Ştefan Roşian, Dr. Alex.
Russu, Victor Stanciu, Dr. Traian Suciu, Eugen Todoran,
Vasile Zdrenghea, Const. Popp, C. Herţia şt N. P. Petrescu.
— 385 —
Şi-au motivat absenta: Dr. A. Cheţianu, Dr. Vaier

Moldovan, Virgil Oniţiu, Dr. Amos Frâncu, Dr. Iosif Blaga,
Enea Hodoş şi Dr. Z. Chirtop.
3. Verificarea procesului verbal
se încredinţează d-lor: T. V. Păcăţianu şi Dr. O. Ghibu.
4. Secretarul literar substitut al Asociaţiunii ceteşte raportul său
despre activitatea secţiunilor dela ultima şedinţă plenară încoace, pre
zintă un proiect de regulament general al secţiunilor ştiinţifice-literare
şi programul lucrărilor pentru şedinţa plenară din acest an.
Raportul secretarului se ia la cunoştinţă şi se ane
xează la acest proces verbal sub A. — Proiectul de re
gulament general şi propunerile secretarului se dau sec
ţiunilor.
5. La propunerea prezidentului, şedinţa plenară decide a se
trimite d-lui V. Stroescu o telegramă omagială.
După acestea şedinţa plenară trece în secţiuni.
Şedinţa a H-a din 14 Iulie a. c.

6. Preşedintele deschide şedinţa la oarele 4 y p. m. şi învită
2
pe referenţii secţiunilor să dea cetire rapoartelor singuraticilor secţiuni.

7. D-l Dr. Alex. Bogdan, referentul secţiunii literare, ceteşte
raportul despre activitatea secţiunii în anul din urmă.
Se ia act şi raportul se anexează la acest proces verbal
sub B .
8. D-l Dr. I. Lupaş, referentul secţiunii istorice, ceteşte raportul
despre activitatea secţiunii dela ultima şedinţă plenară încoace.
Se ia act şi raportul se anexează la acest proces
verbal sub C.
9. La propunerile d-lor V. Ooldiş şi Dr. C. Bucşan
şedinţa plenară felicită pe membrii secţiunilor Dr. 1.
Lupaş, O. Goga şi Dr. S. Puşcariu, pentru alegerea lor de
membri ai Academiei române.
10. D-l A. Ciortea referentul secţiunii ştiinţifice, ceteşte raportul
despre activitatea secţiunii în anul din urmă.
verbal sub D.
11. D-l Dr. Onisifor Ghibu, referentul secţiunii şcolare, ceteşte
verbal sub E.
12. D-l I. I. Lăpădatu, referentul secţiunii economice, ceteşte
Se ia act şi raportul se anexează acestui proces verbal
sub F.
Şedinţa se ridică la oarele 6 p. m.
28
- 386 -
Şedinţa a IH-a din 15 Iulie a. c.

1
13. Prezidentul deschide şedinţa la orele 9 /* a. m., punând la
ordinea zilei modificarea regulamentului general al secţiunilor ştiin-
ţifice-literare şi singuraticile puncte ale rapoartelor.
14. După o discuţie amănunţită, la care au luat parte d-nii 1. F.
Negruţiu, I. A. de Preda, Dr. V. Bologa, Dr. Iuliu Maniu, Dr. I.
Lupaş, Dr. E. Dăianu, Dr. O. Ohibu, Dr. Alex. Bogdan şi Traian
Barzu
şedinţa plenară votează cu unanimitate modificarea
regulamentului general al secţiunilor ştiinţifice-literare, con
form căreia se înfiinţează trei secţiuni nouă: secţiunea de
ştiinţe sociale, secţiunea de medicină şi secţiunea tehnică-
industrială.
15. Secretarul ceteşte § de § noul regulament,
iar şedinţa plenară îi stabileşte textul alăturat la acest
proces verbal.
16. La propunerea membrului secţiunii istorice, d-1 Dr. Const.
Bucşan,
şedinţa plenară alege pentru secţiunea de ştiinţe sociale:
a) membri activi pe domnii: Petru Dragits, Dr. Iuliu
Maniu, Dr. Aurel Viad, Dr. Vaier Moldovan şi Dr. Lucian
Borcia;
b) membri corespondenţi pe dnii: Dr. Casiu Maniu, Dr.
Ioan Vaida, Dr. Victor Bontescu, Dr. Romul Boila, Dr.
Victor Onişor, Dr. Zosim Chirtop, Dr. Iuliu Pordea, Dr. 1.
Ciordaş, Dr. Voicu Niţescu, Dr. Caius Brediceanu, Dr.
Iustin Pop, Dr. C. Bucşan, Dr. Amos Frâncu, Ohiţă Popp,
Dr. V. Poruţiu, Dr. Aurel Cosma, Dr. Pompil Cioban, Dr.
Zaharie Muntean, Dr. Nic. Petra, Dr. Ioan Fruma şi Dr.
Iustin Marşeu.
17. La propunerea domnului Aurel Ciortea, referentul secţiunii
ştiinţifice,
şedinţa plenară alege pentru secţiunea de medicină:
a) membri activi pe domnii: Dr. Ioan Popp, medic-
colonel în retragere, Dr. George Baiulescu, Dr. llie Beu,
Dr. Alex. Vaida Voevod şi Dr. Vas. Hâncu;
b) membri corespondenţi pe domnii: Dr. N. Calefariu,
Dr. Marius Sturza, Dr. Iulian Chitul, Dr. A. Crăciunescu,
Dr. Aurel Dobrescu, Dr. Pompiliu Nistor, Dr. Iuliu Haţiegan.
18. La propunerea membrului secţiei economice, d-1 R. Simu,
şedinţa plenară alege pentru secţiunea tehnică indu
strială :
a) membri activi pe domnii: George Duşoiu, Cornel
Mesaroş, Mihail Ittu, Ioan F. Negruţiu şi Stan Vidrighin;
b) membri corespondenţi pe domnii: Treboniu Almă-
şescu, Ştefan Andreiu, Florea Bogdan, Remus Cosma, Leo
— 387 -
Bohaţel, N. Cucuian, Silviu Cristea, Emil Dima, Pompeiu

Dragoş, Traian Dragoş, Ioan Flocos, Petru Totoi, Dumitru
Frâncu, N. Oabor, Trifon Gaiţa, Ioan Oherguţia, Laurenţiu
Giurgiu, Cornel Horşia, Ioan Hossu, Iancu liana, George
Imbăruş, Gavrii Lungu, Augustin Maior, Victor Mandeal,
Alexandru Mihailovici, Dr. Cornel Miklosi, George Pre-
danovici, Ioan Niga, Miron Hoaghea, Rudolf Oprean, Vaier
Oprişiu. I. Panfilie, Oliviu Pana, Romul Pop, Septimiu Pop,
Victor Precup, Paul Rozvan, Cornel O. Şerban, Ioan Stai-
tici. Aurel Stan, Nicolae Stanciu, Aurel Stoica, Emil Surdu,
Teodor Szilâsi, Ioan Viciu, Tiberiu Timoc, Victor Blăjan,
Vasile Lazar, Ioan Comaniciu, Eugen Marinescu, Dr. Traian
Păscuţiu.
19. Secţiunea literară propune, ca comitetul central al Asocia-
ţiunii, pentru lucrarea dicţionarului proiectat, să ridice onorarul d-lui
E. Hodoş la 1800 cor. Suma aceasta să i se plătească d-lui Hodoş,
în rate de câte 300 cor., tot la o jumătate de an, ori chiar în rate
lunare. Suma să se plătească în întregime, chiar şi dacă d-1 Hodoş
va termină dicţionarul înainte de trecerea celor 3 ani, socotiţi de
secţiunea literară pentru terminarea acestei lucrări. Comitetul central,
eventual să ceară sprijinul Academiei Române pentru acoperirea chel
tuielilor ce le va avea cu acest dicţionar.
Se primeşte şi se recomandă comitetului central.
20. Secţia literară propune ca premiul «Andreiu Murăşanu» pe
1913 să se dea d-lui Gheorghe Stoica, pentru volumul de schiţe şi
novele, întitulat «Alte vremuri».
Se primeşte şi premiul se va da cu ocaziunea şedinţei
festive a secţiunilor ce se va ţinea la Năsăud.
21. Secţia literară a însărcinat pe d-1 Dr. Ioan Raţiu să scrie o
monografie poporală despre Andreiu Murăşanu, care se va publică în
«Biblioteca poporală a Asociaţiunii», din prilegiul centenarului na
şterii poetului din 1916.
Se ia act.
22. Secţiunea literară a însărcinat pe domnul Ioan Agârbicianu,
membru corespondent, să scrie o prelegere poporală model, lăsând
alegerea subiectului în grija autorului.
Se ia act.
23. Secţiunea literară a însărcinat pe d-1 Al. Cinra, membru
corespondent, să ţie o conferenţă despre Mihail Eminescu la şedinţa
festivă a secţiunilor ştiinţifice-literare, ce va avea loc în Năsăud.
Se ia act.
24. Secţiunea istorică prezintă propunerea d-lui Dr. C. Bucşan,
de a se încredinţa conducerea revistei «Transilvania» unui publicist
anume angajat cu plată, iar pentru acoperirea cheltuielilor împreu
nate cu instituirea acestui post, membrii Asociaţiunii să plătească o
taxă în plus de 5 cor. pe an.
Propunerea se transpune comitetului central.
28'
— 388 —
25. Secţiunea istorică propune să fie însărcinat d-1 Gh. Popp a

pregăti o broşură comemorativă despre personalitatea Iui Simeon
Bărnuţiu şi importanţa lui în istoria noastră culturală.
Se primeşte.
26. Secţiunea istorică propune ca aranjarea cursurilor sistema
tice să se încredinţeze biroului central, îndrumându-1 pe acesta a se
pune în înţelegere cu directorii despărţămintelor.
Se primeşte.
27. Secţiunea istorică a invitat pe d-1 Oh. Popp să pregătească
pentru şedinţa festivă din acest an o conferentă despre activitatea
lui Simeon Bărnuţiu, ca îndrumător al neamului.
Se ia act.
28. Sec{iunea istorică propune, ca venitul fondului Nicolae Den-
suşianu pe 1914, să se dea d-lui Gh. Popp, pentru broşura ce va
scrie despre S. Bărnutiu şi care se va publică în «Biblioteca Popo
rală a Asociatiunii».
Se primeşte.
29. Secţiunea ştiinţifică propune să se dee în revista «Transil
vania» fiecărei secţiuni o rubrică specială de 2 —4 feţe, de a cărei
redactare, sub răspunderea sa, să se îngrijească fiecare secţiune.
Se primeşte.
30. Secţiunea ştiinţifică oferă ca material pentru Biblioteca po
porală: Din lumea celor mici de V. Stanciu, Minunile naturii de Dr.
I. Radu şi Plantele de leac de Dr. Al. Borzea.
Se ia act.
31. Secţiunea ştiinţifică recomandă prelegerile model: «Soiurile
mai alese de vite şi îngrijirea lor», de Dr. I. Radu şi ^însemnătatea
pădurilor» de Victor Stanciu.
Se primesc.
32. Secţiunea şcolară propune să se declare membri corespon
denţi următorii domni: Atanasiu Roşea, Dr. Iuliu Hossu, Dr. Victor
Bârlea şi Romul Crişan, profesori la seminarul din L u g o j ; Gheorghe
Miculaş, Petru Tămăian, Cornel Szabo, Dr. Vasile Kirvai şi Paul
Szilâgy, profesori Ia şcoala normală gr.-cat. din Oradea-mare; Sabin
Oprean, profesor la şcoala civilă de fete a Asociatiunii; Dr. Cornel
Papuc, Dr. I. Broşu, Ilie Beleută, Dr. Ioan Mardan, Gavril Hango,
Nicolae Popa, Petru Simu, Ioan Bejan, Dr. Laurean Luca, Ioan Ţucu,
Dr. Romul Mioc, Dr. Sebastian Stanca, Sabin Mihuţă, Augustin Magiar,
Ioan Georgescu, Paul Voştinariu, M.Jantea şi Moise Popoviciu. Dintre
reuniunile învăţătoreşti următoarele au recomandat câte 2 membri
corespondenţi ai secţiunii şcolare: a) Reuniunea Mariană a învăţă
torilor gr.-cat. din comitatul Bistriţa-Năsăud pe d-nii Clement Grivase
şi Macedon Linul; b) Reuniunea învăţătorilor români Sălăgeni pe
d-nii Teodor Murăşan şi Alexandru Man; c) Reuniunea învăţătorilor
dela şcoalele poporale conf. ort. din protopopiatele aradane I—VII
pe d-nii Iosif Moldovan şi Iuliu Grofşorean; d) Reuniunea învăţăto
rilor dela şcoalele confesionale gr.-or. române din protopopiatele
- 389 —
Timişoara, Belinţ, Comloşul-mare şi Lipova pe d-nii luliu Vuia şi

Iulian Lucuţa; e) Reuniunea învăţătorilor gr.-or. rom. din Bihor pe
d-nii Nic. Firu şi Vasile Teuca.
Se declară membri corespondenţi ai secţiunii şcolare.
33. Secţiunea şcolară se angajază să lucreze pentru «Biblioteca
poporală» două cărticele: Una despre rostul şcoalei şi a doua despre
greşelile părinţilor în creşterea copiilor.
Se ia act.
34. Secţiunea şcolară raportează, că profesorii de gimnastică,
cari sunt membri în secţiunea şcolară, vor fi invitaţi să organizeze
pentru anul viitor subsecţia sportivă
Se ia act.
35. Secţiunea şcolară propune ca redactarea «Bibliotecii pentru
tineret», să fie încredinţată subsecţiunii învăţătorilor. De desfacerea
broşurilor se va îngriji d-1 profesor Sabin Oprean.
Se primeşte.
36. Secţiunea economică propune ca secţiunile să ceară dela
comitetul central disolvarea comisiunii cooperative, instituite de acesta,
pe lângă conferenţiarul cooperativ.
Propunerea se lasă la aprecierea comitetului central.
37. Secţiunea economică propune ca lucrările d-lui Romul Simu:
«Îmbrăţişarea negoţului şi a meseriilor» şi «Folosul stupăritului», să
se tipărească în Biblioteca poporală a Asociaţiunii.
Se primeşte.
38. Secţiunea economică propune să se recomande comitetului
centrai să ia dispoziţii pentru explicarea legii despre izlazurile co
munale (art. de lege X—1913) şi pentru constituirea faptică a socie
tăţilor de izlaz.
Se primeşte.
39. -Secţiunea economică propune ca comitetul central să fie.
invitat a luă măsuri ca pe lângă cursurile de analfabeţi să se aran
jeze şi cursuri de adulţi.
Se primeşte.
40. Secţiunea economică propune ca secretariatul Asociaţiunii
să publice în fiecare an un reperfor general al publicaţiunilor ro
mâneşti.
Se primeşte.
După acestea şedinţa se încheie la orele 12 jum.
Dr. Vasile Suciu m. p., Oct. C. T ă s l ă u a n u m p.,
preşedinte secretar.
S'a cetit şi verificat cu observarea, că între p. 31 şi 32 să se

intercaleze încă concluzul alăturat sub:
32. Secţiunea şcolară raportează, că pe lângă subsecţiile formate
anul trecut în cadrele ei, în anul acesta s'a înfiinţat şi o subsecţie a
- 390
învăţătorilor, care se va organiză definitiv în anul viitor. Deocamdată

propune, ca să se numească între membrii corespondenţi ai secţiei
şcolare câte un învăţător din fiecare protopopiat, din care actual
mente nu este nici un membru.
Se ia act, iar numirea câte unui învăţător din fiecare
protopopiat ca membru corespondent al secţiei şcolare se
aprobă.
T e o d o r V. P ă c ă ţ i a n u m. p. Dr. Onisifor Ghibu m. p.

- 391 -
Anexa XIII a).
A.
Raportul secretarului literar c ă t r ă şedinţa plenară a secţiunilor
ştiinţifice-literare.
Onorată şedinţă plenară!

Suplinind şi în acest an pe d-l secretar literar Octavian Goga,
îmi permit a vă prezintă următorul raport despre activitatea secţiunilor
ştiinţifice-literare dela ultima şedinţă plenară încoace.
înainte de a trece la înşirarea informaţiunilor despre activitatea
secţiunilor şi a chestiunilor cu cari s'au ocupat sau ar fi trebuit să
se ocupe, să-mi daţi voe să stărui mai pe larg asupra reorganizării
lor în legătură cu proiectul de regulament modificat, pe care vi l-am
făgăduit în anul trecut şi pe care vi-1 prezint în această şedinţă ple
nară spre a fi discutat şi aprobat.
«Asociaţiunea» dela întemeierea ei şi până acum de curând a
avut mai mult caracterul unei instituţiuni academice. Cine urmăreşte
activitatea ei din cei dintâi patruzeci de ani, cu proiectele pentru
lucrări ştiinţifice grele, cu disertaţiile savante şi cu planurile vaste
de cercetări amănunţite, se poate convinge că aşezământul nostru
s'a angajat la rezolvarea unor probleme, cari treceau peste puterile
şi mijloacele de cari dispunea. Chiar şi ideea secţiunilor ştiinţifice-
literare eră răsărită din îndemn sufletesc de a avea o «societate aca
demică», cu trei secţiuni: filologică, istorică şi de ştiinţe naturale,
proiectată încă în 1862, cu gândul de a concentra pe mai mulţi căr
turari învăţaţi, pentru a desfăşură o muncă ştiinţifică sistematică şi
pentru a duce cu un pas mai departe cultura românească. In Prin
cipatele unite abia în 1866 se înfiinţează «Societatea literară română»
cu membri din toate provinciile locuite de români, din care s'a des-
voltat mai târziu Academia română, aşă că gândul cărturarilor noştri
de a întemeia o «societate academică», atunci când nu exista, erâ
foarte firesc.
Secţiunile proiectate în 1862 s'au organizat abia în 1877, ca
după doi ani să constate că nu pot funcţiona.
La 1900 s'au reorganizat din nou, înmulţindu-se numărul lor
cu două, secţiunea şcolară şi cea economică. In «espunerea de
motive»' se accentuiază, că «Asociaţiunea este o societate culturală
şi nu una ştiinţifică-literară şi prin urmare «ar fi greşit a organiză
secţiunile după modul organizării academiilor şi a societăţilor ştiin
ţifice-literare». Au fost deci organizate ca «un organ auxiliar de spe
cialitate în chestiuni ştiinţifice-literare».
Vă mărturisesc că nu văd limpede idea de care au fost conduşi
organizatorii dela 1900. S e spune că secţiunile sunt un organ auxiliar
1
Vezi «Transilvania» 1900, P a r t e a oficială p. 97 şi urm.
- 392 -
de specialitate al Asociaţiunii în chestiunile ştiinţifice-literare, fără să

ni se spună care e organul principal în aceste chestiuni. Comitetul
central nu putea fi, fiindcă el era socotit din partea aceloraş orga
nizatori ca un organ administrativ al Asociaţiunii. Se mai spunea, că
«Asociaţiunea» nu e o corporaţiune ştiinţificâ-literară şi cu toate
acestea s'au creat organe auxiliare de specialitate în chestiuni ştiin
ţifice-literare, deşi acestea «strict luat trec peste cadrul competenţei
şi activităţii proprie a Asociaţiunii noastre».
Din programul de muncă impus, prin regulament, fiecărei sec
ţiuni, se vede însă clar, că organizaţia secţiunilor eră făcută după
modelul cooperaţiunilor academice. Pe lângă problemele ştiinţifice-
literare li s'au mai impus şi câteva de ordin practic, fără să le fi
precizat îndeajuns. Secţiunile, după regulamentul din 1909, erau che
mate ca academiilor şi corporaţiunilor ştiinţifice-literare să le dee
mână de ajutor pentru realizarea scopurilor urmărite de acestea şi
să se ocupe şi cu «înaintarea culturală a poporului român din patrie».
Nefiind destul de lămurit scopul ce-1 urmăreau secţiunile ştiin
ţifice-literare, nu putea fi corăspunzătoare nici organizaţia lor. De
aceea nu eră cu putinţă să funcţioneze aşa cum ar fi trebuit şi să
aducă serviciile culturale ce se aşteptau dela ele. y
După zece ani, în 1910, s'a şi pus din nou în discuţie reor
ganizarea lor, propunându-se lărgirea cadrelor lor şi împărţirea lor
după profesiuni. Secţiunile astfel schimbate ar fi fost: 1. Secţiunea
preoţilor; 2. a învăţătorilor; 3. a advocaţilor; 4. a profesorilor; 5. a
medicilor şi 6. a funcţionarilor de bancă. Membru natural în fiecare
din aceste secţiuni ar fi fost orice membru al Asociaţiunii, împărţit
după profesiunea ce reprezintă. Secţiunile astfel constituite şi-ar fi
ales din trei în trei ani comitete de muncă, cari ar fi fost chemate
să reprezinte şi să discute chestiunile profesionale în revista «Tran
1
silvania».
Reorganizarea plănuită s'a înfăptuit numai în parte prin spo
rirea numărului membrilor corespondenţi. Această inovaţie a dat până
acum vieaţă unei singure secţiuni, celei şcolare, care a început să
organizeze deocamdată pe profesori şi să desfăşure o muncă siste
matică şi serioasă.
In şedinţa plenară din acest an încercăm să completăm reor-
ganizaţia începută, înmulţind numărul secţiunilor cu trei şi stabilind
mai deaproape sfera lor de activitate şi problemele pe cari au să le
rezolve.
In rapoartele comitetului central cătră adunările generale am
accentuat în repeţite rânduri chemarea aşezământului nostru. Eu cred,
că Asociaţiunea nu poate fi decât o instituţie de răspândire a culturii
naţionale în păturile largi ale cărturărimii şi ale ţărănimii; o insti
tuţie care să trezească în suflete conştiinţa unităţii etnice a neamului
nostru prin conferinţe, prelegeri, cărţi şi prin alte mijloace permise
şi potrivite.
1
V e z i «Transilvania» 1910, p. 2 9 5 — 6 .
- 339 -
Asociaţiunea are despărţămintele şi agenturile, tot atâtea focare

de răspândire ale culturii româneşti până în cele mai îndepărtate
regiuni locuite de Români şi până în cel mai modest sat cu suflete
de ale noastre. Organizaţia acestora e încă în curgere şi scăderea
cea mai mare a acestor organe ale Asociaţiunii e că o bună parte
dintre ele sunt lipsite de vieaţă, că există numai pe hârtie.
Secţiunile ştiinţifice-literare, după părerea mea, au să completeze
această organizaţie. Ele sunt chemate, în primul rând, să studieze din
toate punctele de vedere desvoltarea din trecut şi starea de astăzi a
poporului nostru, lămurind diferitele probleme de vieaţă; să dee în
drumări pentru o muncă sistematică şi conştientă pe toate terenele;
să caute ca progresele culturii româneşti să fie cunoscute în cercuri
cât mai largi, ca triumfurile ştiinţei şi artei româneşti să răsune în
cât mai multe suflete; să dee material de muncă despărţămintelor şi
agenturilor, chemându-le la o activitate intensivă, stăruitoare şi con
ştientă, şi în sfârşit, să organizeze în vederea unei acţiuni unitare,
armonice, toate forţele vieţii noastre naţionale.
Cu alte cuvinte, secţiunile trebuie să lucreze în trei direcţiuni:
a) să facă cercetări ştiinţifice; b) să popularizeze ştiinţa, arta şi lite
ratura şi c) să organizeze profesiunile.
Acest program cred că e destul de lămurit şi realizarea iui
atârnă numai dela voinţa şi simţul de datorie al onoraţilor membri.
In fiecare secţiune va trebui să se distribue munca. Unii să se
ocupe cu cercetări, alţii cu popularizarea şi răspândirea cunoştin
ţelor, iar o parte cu organizarea. De aceea am prevăzut în regula
ment şi posibilitatea de a se constitui în subsecţiuni şi de a lucră
prin comisiuni. Am admis chiar şi întocmirea de regulamente spe
ciale pentru fiecare secţiune, în care să se fixeze mai amănunţit
problemele şi modul lor de rezolvare.
Cele trei secţiuni s'au proiectat în urma dorinţei exprimate de
domnii advocaţi, medici şi ingineri. Despre secţiunea de igienă va
binevoi a vă raportă d-1 Dr. 1. Beu, care, conform însărcinării pri
mite în şedinţa plenară din anul trecut, a convocat pe ziua de 12
Iulie a. c. pe medicii români la o consfătuire. Inginerii au adresat o
cerere comitetului central, în urma căreia i-am şi învitat la această
şedinţă plenară.
Acestea au fost ideile şi motivele cari m'au îndemnat la modi
ficarea regulamentului ce vi-l prezint spre aprobare.
Trebuie să vă mărturisesc că regulamentul are mai multe lacune,
pe cari nu le-am putut înlătură, deoarece nu mă puteam abate dela
dispoziţiile statutare şi nu puteam trece peste limitele mijloacelor
materiale ale instituţiunii noastre şi, în sfârşit, nu'puteam s a m ă de
părtez prea mult nici dela vechia organizaţie a secţiunilor.
Aşâ de pildă, ar trebui să mai fie o secţiune a preoţilor. N'am
piopus-o, însă, fiindcă mi se pare că necesitatea ei nu e reclamată
de dorinţa preoţimii noastre, împărţită în două confesiuni, de a se
înrola sub un singur steag de luptă.
— 394 -
Secţiunea economică am lăsat-o aproape neschimbată, deşi cred

că ea ar trebui să se despartă în două: într'o secţiune de agricul
tură, de economie raţională şi într'o secţiune financiară, a funcţiona
rilor de bancă. N'am propus împărţirea ei, fiindcă numărul agricul
torilor noştri diplomaţi e prea restrâns şi fiindcă locul secţiunii fi
nanciare îl poate ţinea deocamdată «Solidaritatea». De altfel în cadrele
secţiunii economice se poate desfăşură o activitate destul de fru
moasă în amândouă direcţiunile.
Numărul membrilor activi pentru fiecare secţiune nu s'a putut
spori din cauza lipsei de mijloace materiale ale Asociaţiunii. Chiar
şi înfiinţarea celor trei secţiuni nouă numai aşa va putea fi admisă
de comitetul central şi de adunarea generală, dacă membrii lor de
ocamdată vor renunţă la beneficiile prevăzute în § 5 p. c. al regu
lamentului, adecă la diurne şi la restituirea cheltuelilor de călătorie,
deoarece o urcare a bugetului Asociaţiunii e cu neputinţă Ar fi poate
bine, dacă întreaga sumă ce o au secţiunile la dispoziţie ar fi între
buinţată spre scopuri mai productive. Nu e de prisos să pomenesc
poate şi necesitatea sporirii fondului Oh. Bariţiu, din care se alimen
tează secţiunile. Fiecare secţiune să găsească mijloace (de ex. aran
jarea de conferinţe şi prin colecte) ca să-şi creeze un fond puternic,
care să le înlesnească munca. Mijloacele materiale vor ajută secţiunile
să iasă din era proiectelor şi planurilor. Dacă situaţia financiară a
Asociaţiunii se va îmbunătăţi şi dacă toate secţiunile vor dovedi dra
goste de muncă, onoraţii membri pot fi siguri că se vor bucură de
cel mai larg sprijin din partea comitetului central.
Ştiu bine că secţiunilor li se cere mult, că se aşteaptă dela ele
nu numai muncă ci şi jertfe, şi îmi dau seama că trezirea lor la vieaţă,
nu atârnă numai dela modificări de regulamente. Ştiu prea bine toate
acestea. Dar nădăjduesc, că pe lângă încercarea de a le lărgi cadrele
de activitate şi a le spori numărul, credinţa, într'un ideal se va să
lăşlui în sufletul tuturor membrilor secţiunilor şi-i va face să-şi adune
toate energiile pentru întruparea unui vis mare: biruinţa neamului
nostru prin cultură! Fără această credinţă bineînţeles că toate sunt
zadarnice. Domnilor, cred că e timpul suprem să ne desrobim sin
guri din lanţurile robiei fataliste, să dărâmăm superstiţiile în puterea
ocrotirilor şi duşmăniilor străine şi prin muncă încordată să ne croim
singuri viitorul. «Prin noi înşine» e suprema poruncă a vremurilor
de astăzi. Dumnezeu, fericirea şi biruinţa e în noi înşine. De aceea
fiecare dintre noi, în orice clipă a vieţii lui trebuie să fie adânc pă
truns de straşnica datorie de a munci, fără să mai aştepte îndemnuri
din afară. Credinţa din sufletul fiecăruia să fie înteţirea spre fapte
roditoare, spre biruinţa sfântă a neamului nostru.
Dacă toţi membrii vor fi pătrunşi de acest crez,'dacă toate sec
ţiunile vor lucră sub flamura vitejească a idealismului, atunci piede-
cile vor dispărea şi cei ce vor veni după noi ne vor binecuvânta
ca pe nişte oameni ai datoriei împlinite.
*
* *
— 395 —

Dintre hotărîrile secţiunilor din anul trecut mai importantă mi
se pare cea privitoare la reorganizarea revistei «Transilvania», care,
după multe discuţii şi multe greutăţi, s'a înfăptuit cu începere dela
1 Ianuarie a. c. V'aduceţi aminte că secţiunile hotărîseră să prefacă
revista Asociaţiunii într'o revistă lunară de popularizare, în care să
se publice numai articole înţelese de publicul mare al cărturarilor.
Dela 1 Ianuarie a. c. «Transilvania» apare.ca revistă de popu
larizare şi de informaţie. Onoraţii membri ai secţiunilor ar face un
bun serviciu comitetului de redacţie, dacă ar discută felul ei de re
dactare de până acum şi dacă ar face propuneri concrete pentru
îmbunătăţirea ei! Trebuie să ne dăm toată silinţa să facem din ea o
revistă, care să fie aşteptată şi care să fie o adevărată şcoală na
ţională.
Cu părere de rău trebuie să constat, că revista s'a bucurat prea
puţin de sprijinul onoraţilor membri ai secţiunilor. Nici chiar membrii
comitetului de redacţie, cu excepţiunea d lui Dr. Onisifor Ghibu,
n'au arătat un deosebit interes pentru ea. De aceea îmi veţi permite,
să stăruiu din nou asupra unei colaborări regulate şi sistematice din
partea tuturora, fiindcă altfel e cu neputinţă să fie o revistă cum se
aşteaptă dela o instituţiune culturală ca a noastră. Fiecare secţiune
trebuie să-şi împlinească datoria ce i se impune prin regulament de
a urmări mişcarea culturală şi a publica articole şi dări de seamă în
publicaţia ce apare sub îngrijirea lor. Referentul fiecărei secţiuni,
sau membrul numit de secţiune în comitetul de redacţie trebuie să
se îngrijească să deâ material pentru fiecare număr, să stea în co
respondenţă cu ceilalţi membri ai secţiunii, distribuindule publica-
ţiunile nouă, atrăgându-le atenţia asupra problemelor vrednice de
tratat şi îndemnându-i la o muncă sistematică. Numai introducând
un sistem în munca de popularizare şi având stăruinţă putem să
reuşim a face din «Transilvania» o revistă cu pulzaţiuni de vieaţă
nouă. Ceice se angajează la muncă nu trebuie să cruţe nici o jertfă.
Este adevărat că din lipsa mijloacelor materiale, Asociaţiunea nu poate
retribuî deocamdată pe cei ce s'au angajat la muncă, dar tot aşâ de
adevărat e că noi suntem chemaţi a crea aceste mijloace şi, dând
publicului o revistă variată, interesantă, îngrijită, cred că vom reuşi.
Rog deci onoratele secţiuni să ia dispoziţii precise pentru o
colaborare regulată la «Transilvania» şi să se îngrijească să nu ră
mână numai pe hârtie ceeace promit şi la ce se angajează.
Tot din cauza greutăţilor materiale, cu cari se luptă Asociaţi
unea, a trebuit să se amâne executarea părţii a doua din hotărîrea
secţiunilor de a înfiinţa «Analele Asociaţiunii» în cari aveau să se
publice studiile de specialitate şi colecţiile de documente, apoi partea
oficială a Asociaţiunii.
In legătură cu revista «Transilvania», daţi-mi voie să pomenesc
şi de celelalte publicaţiuni ale Asociaţiunii.
Din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii», în cursul anului 1913
au apărut următoarele broşuri:
396 —
Nr. 23. Vieaţa unei mame credincioase, de Dr. I. Lupaş.

„ 24. Leonard şi Oertruda, cartea I de Pestalozzi, tălmăcită de
V. Gr. Borgovanu.
„ 25. Isprăvile iul Păcală, partea a Il-a, de P. Dulfu.
„ 26. Cum să trăim? Poveţe doctoreşti, partea a Il-a, de Dr.
A. Dobrescu. ,
„ 27. Leonard şl Oertruda, cartea a Il-a.
„ 28. Cântece din bătrâni, cartea a Il-a, de V. Alexandri.
„ 29. Povestiri din vieaţa ţăranilor, cartea a lira, de Ioan Pop
Reteganul.
„ 30. Ingrăşarea sau gunoirea pământului, de A. Cosciuc.
„ 3 1 . Arghir şi Elena, de I. Barac.
„ 32. Carte de rugăciuni.
„ 33. Calendarul Asociaţiunii pe 1914, întocmit de Oct. C.
Tăslăuanu.
In broşuri s'au tratat deci chestiuni de istorie, igienă, agricul
tură, educaţie şi de religie, iar în patru dintre ele s'au publicat ma
terial distractiv, povestiri, glume şi poezii poporale.
In cursul anului 1913 Biblioteca a avut numai 7664 de abonaţi
în 841 de comune, deci cu 4000 mai puţini ca în 1912. Din această
cauză pierderea ce a avut-o Asociaţiunea cu biblioteca întrece suma
de 5000 de coroane. In anul 1914 numărul abonaţilor va fi cam tot
acelaş. Cauza principală, că numărul abonaţilor a scăzut e mai presus
de orice îndoială situaţia economică grea, anii răi agricoli şi criza
financiară cari au adus pe capul bieţilor ţărani multă sărăcie.
Principiile de cari am fost călăuzit la redactarea bibliotecii po
porale vă sunt desigur cunoscute. Ele se pot reasumâ în câteva puncte:
a) să se dee poporului numai cărţi înţelese de dânsul; b) să se re
tipărească cu oarecari îndreptări şi adaptări textele poporale vechi,
cunoscute lui; c) pe lângă broşuri instructive să se tipărească şi bro
şuri distractive; d) broşurile să fie astfel întocmite, ca s a s e adreseze
cetitorilor de toate categoriile şi ţăranilor din diferite regiuni; e) să
se dea o deosebită atenţiune monografiilor istorice, biografiilor băr
baţilor mari şi faptelor vitejeşti din trecut, ca să avem o tradiţie şi
să facem ţărănimii o educaţie naţională; / ) poveţele de drept, eco
nomia raţională, igiena, etc. să fie scrise limpede, uşor şi pe înţelesul
poporului; g) broşurile să fie cât mai variate şi să aibă o înfăţişare
frumoasă, ca să cultivăm şi simţul estetic al ţăranului; h) Calendarul
să fie o mică enciclopedie ţărănească; l) să controlăm mereu dacă
broşurile sunt pe placul ţăranilor, şi dacă sunt înţelese de ei.
Şedinţa plenară din anul trecut, la propunerea secţiunii literare,
a hotărît să se ceară agenturilor rapoarte anuale amănunţite despre
cetirea, efectul şi răspândirea broşurilor apărute în Biblioteca po
porală. Deciziunea nu s'a executat întocmai, deoarece agenturile
acum se organizează şi deoarece la biroul central abia la începutul
acestui an am cunoscut numele celor mai mulţi prezidenţi ai agen
turilor. In dările de seamă despre biblioteca poporală din 1912 şi
1913 cătră adunările generale şi în apelurile pentru înscrierea de
- 397 —
membri ajutători s'au cerut, însă, preoţilor şi învăţătorilor asemenea

informaţiuni. Chiar şi în «Gazeta Transilvaniei» s'a discutat chesti
unea îmbunătăţirii Bibliotecii poporale. Dar informaţiunile ce le avem
până acum sunt prea puţine, ca să putem trage vreo concluziune
serioasă din ele. La sfârşitul acestui an vom încerca, să ne adresăm
direct prezidenţilor de agenturi şi despre rezultatul anchetei vi se va
raportă în şedinţa plenară din anul viitor.
Şi în anul trecut am făcut propunerea ca fiecare secţiune să
stabilească o serie de lucrări cari să se publice în «Biblioteca po
porală». Stăruiu din nou pentru această propunere.
Tot anul trecut am vorbit şi de pregătirea monografiilor din
diferitele domenii ale credinţei, dar până acum n'am primit decât
monografia despre Andrei Şaguna, lucrată de d - l D r . Ioan Lupaş şi
de acelaş o serie de articole «Din trecutul Românilor ardeleni». Rog
deci din nou secţiunile să se ocupe cu această chestiune importantă
şi ca să fiu mai concret, propun ca secţiunea literară să pregătească
o broşură despre Andreiu Murăşan, poetul redeşteptării noastre;
secţiunea istorică despre Inocenţiu Mica Klein, apărătorul drepturilor
noastre naţionale; secţiunea de drept despre Simion Bărnuţiu, îndru
mătorul neamului nostru; secţiunea de ştiinţe naturale despre Frum-
seţele ţării Româneşti; secţiunea de medicină şi igienă despre Sănă
tatea unui popor, în care să trateze igiena rasei; secţiunea şcolară
despre Qeorge Lazăr, apostolul învăţământului românesc; secţiunea
economică despre însemnătatea cooperativelor pentru organizarea eco
nomică a ţărănimii; iar secţia tehnică-industrială despre Construcţia
bisericilor, şcoalelor şi caselor în stil românesc, dând mai multe mo
dele. Cel puţin o parte dintre aceste lucrări să se termine până la
sfârşitul anului 1914, ca să poată apărea în broşurile Bibliotecii po
porale din anul viitor.
Fiecare secţiune să-şi aleagă o serie întreagă de lucrări, pe cari
să le facă rând pe rând, fără să mai aştepte îndemnuri din altă parte.
M'aş bucură foarte mult, dacă secţiunile chiar în şedinţa plenară de
acum ar yeni cu un program de muncă sistematic în această direcţie.
Din Biblioteca tineretului n'au mai apărut broşuri noi. Decizi-
unile şedinţelor plenare din 1911 (Nr. 24) şi din 1912 (Nr. 29) ca
comitetul central să găsească mijloace pentru o răspândire mai largă
a broşurilor din această bibliotecă, nu s'au putut execută, fiindcă
personalul biroului e cu neputinţă să se angajeze la răspândirea bi
bliotecii prin depozite la învăţători şi preoţi, singurii cari ar putea-o
desface. Evidenţa şi expediţia ar încărca biroul cu o muncă pe care
n'ar putea-o birui. Dupăce se vor fi organizat agenturile Asociatiunii
se va încercă să se trimită acestora în depozit deodată cu «Biblio
teca poporală».
Materialul pentru «Dicţionarul neologismelor şi provincialismelor
limbii româneşti» s'a predat d-lui Enea Hodoş, care a fost însărcinat
cu redactarea lui. Un raport despre lucrarea de până acum va pre
zentă secţiunea literară.
In legătură cu publicaţiunile Asociatiunii, amintesc şi de înfiin
ţarea bibliotecilor săteşti cu ajutorul donaţiunii d-lui Vasile Stroescu.
— 398 -
Comitetul central, la propunerea secţiunilor, voia să înfiinţeze numai

150 de biblioteci, provăzute cu un număr mai mare de cărţi şi mai
ales în comunele din comitatele Maramurăş, Sătmar şi Bihor. Domnul
Stroescu a stăruit, însă, pentru cele 3000 de biblioteci săteşti proiec
tate, cari se vor alimentă an de an cu cărţi nouă. In toamna acestui
an sperăm că vom putea expedâ tuturor despărţămintelor cărţile
pentru a înfiinţa îrr fiecare comună o bibliotecă sau să o sporească
pe cea existentă.
Rog onoratele secţiuni să binevoiască a completa lista cărţilor
potrivite pentru bibliotecile săteşti, ca să le putem înzestra an de an
cu cărţi bune.
In şedinţa plenară din anul trecut s'a disculat chestiunea cursu

rilor aranjate de Asociaţiune. Secţiunea şcolară a fost încredinţată să
aranjeze cursuri de vară în acest an. Secţiunea numită va raportă,
de ce nu s'au putut începe. In schimb biroul Asociaţiunii a aranjat
cursuri sistematice în cursul iernii, despre cari se vorbeşte pe larg
în Nr. 6 al revistei «Transilvania».
Ideea cursurilor merită toată atenţiunea secţiunilor şi de aceea
îmi permit a pune în discuţie aranjarea lor sistematică. Mai uşor cred
că s'ar putea realiză, dacă fiecare secţiune ar aranja în câte un centru
o serie de cursuri cu subiecte din domeniul ei ţinute de mai mulţi
conferenţiari. Aşa de pildă: 1. Secţiunea literară-ştiinţifică să aranjeze
un curs în Braşov; 2. secţiunea istorică-etnografică în Blaj; 3. sec
ţiunea de drept şi ştiinţe sociale în Cluj; 4. secţiunea de ştiinţe na
turale şi fizice în Arad; 5. secţiunea de medicină şi igienă în Sibiiu,
la aranjarea căreia i-ar dă tot sprijinul şi biroul Asociaţiunii; 6. sec
ţiunea şcolară în Oradea-mare sau Beiuş; 7. secţiunea economică în
Caransebeş; 8. secţiunea tehnică-industrială în Gherla.
Secţiunile s'ar perândâ an de an în fiecare dintre centrele amin
tite şi şi-ar alege altele nouă. La cursuri să învite şi conferenţiari
din alte părţi. Cheltuielile împreunate cu aranjarea acestor cursuri
le-ar putea încassâ din taxele de întrare sau din contribuţiile oame
nilor cu dare de mână şi a instituţiunilor din ţinutul pentru care se
aranjează conferenţele.
S'ar mai putea aranja şi cursuri ţinute de un singur conferen
ţiar, trimis de secţiune. De pildă fiecare secţiune ar însărcina pe
unul din membrii ei, ca într'un centru mai îndepărtat să ţie o serie
de 5—6 conferenţe, una după alta, despre un subiect. Deplasarea
pentru o săptămână ar fi mai uşoară şi ar profita mai mult şi pu
blicul.
Rog onoratele secţiuni să discute aceste propuneri şi să se an
gajeze fiecare, fixând şi subiectele, că încă în iarna viitoare vor ţinea
asemenea cursuri.
Cursurile de vară, după părerea mea, ar trebui date în grija
despărţământului Sălişte, singurul loc potrivit pentru ele. In Sălişte
este o bancă înfiinţată pe baze altruiste, care poate ar luă asupra ei
aranjarea părţii materiale, iar d-1 Dr. Ioan Lupaş aranjarea părţii in
telectuale a acestor cursuri.
— 399 —
Secţiunile în şedinţa plenară din anul trecut s'au angajat să

lucreze prelegeri poporale model. La biroul Asociaţiunii a întrat una
singură: «Cum să ne apărăm contra boalelor contagioase» de Dr.
Iulian Chitul, censurată şi recomandată spre tipărire în «Biblioteca
poporală» de d-1 Dr. llie Beu.
Prelegerea «Sfaturi pentru popor» de N. Iosif recomandată anul
trecut de secţiunea economică a apărut în Nr. 38 al Bibliotecii po
porale. Celelalte prelegeri au fost înapoiate autorilor împreună cu
recensiunile.
Rog secţiunile să raporteze despre prelegerile poporale făgă
duite anul trecut.
In ce priveşte celelalte hotărîri ale şedinţei plenare din anul
trecut,, am onoarea a vă raportă următoarele:
In şedinţa festivă a secţiunilor din anul trecut, ţinută cu ocazia
adunării generale din Orăştie, membrul secţiunii ştiinţifice d-1 Dr. I.
Radu a ţinut o conferenţă despre «Lectura ştiinţifică la noi», iar
membrul secţiunii istorice, d-1 Dr. Silviu Dragomir despre «Dreptu
rile istorice ale Românilor pe pământul crăesc». In acest an va trebui
să ţină secţia literară o conferenţă despre M. Eminescu, iar cea de
drept şi de ştiinţe sociale despre Simion Bărnuţiu.
La premiul Andreiu Murăşan pe 1913 au întrat două lucrări:
«Monografia bisericilor, şcoalelor şi reuniunilor române din Făgăraş»
de Nicolae Aron, preot şi «Alte Vremuri», schiţe şi povestiri de Gh.
Stoica, asupra cărora se va pronunţă secţiunea literară.
Chestiunea introducerii aşă numitului Sfatul păcii s'a dat spre
studiare secţiunii istorice, adecă advocaţilor din această secţiune, îm
preună cu un dicţionar al terminologiei iuridice trimis de domnul
Dr. Sever Dan.
S'a întocmit un regulament al fondului Nicolae Densuşianu con
form căruia */& părţi ale venitului, adecă suma de K 200, la recoman
darea secţiunii istorice, se va întrebuinţa pentru publicarea şi pre-
miarea de studii istorice, sau pentru sprijinirea celor ce se îndelet
nicesc cu cercetări şi scrieri istorice. Secţiunea istorică va face pro
puneri concrete în această privinţă.
Toţi profesorii au fost avizaţi că revista «Transilvania» e organul
de publicitate al profesorilor români din patrie în chestiuni peda
gogice.
Cererea secţiunii ştiinţifice, de a i se pune la dispoziţie suma
de 1000 cor. pentru cumpărarea unui aparat de fotografiat pentru
filmuri cinematografice, nu s'a încuviinţat din partea on. comitet cen
tral din cauza lipsei mijloacelor materiale ale Asociaţiunii. Tot din
această cauză nu s'au putut cumpără nici diapozitivele recomandate
de aceeaş secţiune.
Asociaţiunea a participat, printr'un delegat, la adunările gene
rale ale reuniunilor de învăţători, cari au ales-o membru onorar şi
cari au învitat-o la aceste adunări.
— 400
Membrilor activi şi corespondenţi li s'a comunicat alegerea

din şedinţa plenară trecută. Cinci reuniuni de învăţători recomandă
câte doi învăţători ca membri corespondenţi ai secţiunii şcolare.
De încheiere să-mi daţi voie a resumâ propunerile ce le-am
făcut, rugând secţiunile să le discute şi să decidă asupra lor:
1. Să aprobe modificarea regulamentului general al secţiunilor
ştiinţifice-literare;
2. Să decidă înfiinţarea celor trei secţiuni nouă: a) de drept şi
ştiinţe sociale, b) de medicină şi igienă şi c) tehnică-industrială, ale
gând membrii activi şi corespondenţi pentru fiecare dintre ele. Pro
punerea pentru alegerea membrilor din secţiunea de drept şi ştiinţe
sociale să o facă secţiunea istorică, pentru cei din secţiunea de me
dicină şi igienă secţiunea ştiinţifică, iar pentru cei din secţiunea
tehnică-industrială secţiunea economică, în înţelegere cu reprezentanţii
inginerilor invitaţi la şedinţa plenară;
3. Să ia dispoziţii concrete pentru colaborarea sistematică la
revista «Transilvania»;
4. Să stabilească subiectele lucrărilor ce le vor pregăti rând pe
rând pentru Biblioteca poporală a Asociaţiunii, făcându-şi un program
de muncă sistematic pe mai mulţi ani;
5. Să completeze lista cărţilor potrivite pentru înzestrarea biblio
tecilor săteşti;
6. Să fixeze un program pentru aranjarea cursurilor sistematice
în diferite centre dela noi;
7. Să raporteze despre prelegerile poporale model făgăduite în
şedinţa plenară din anul trecut;
8. Să fixeze conferenţele pentru şedinţa festivă din acest an;
9. Să hotărască asupra împărţirii premiului Andreiu Murăşan
pe 1913;
10. Secţiunea istorică să facă propuneri pentru întrebuinţarea
venitului pe 1914 din fondul Nicolae Densuşianu.
S i b i i u , 1/14 Iulie 1914.
Oct. C. Tăslăuanu.
Anexa XIII b).
B .
Raportul secţiei literare.

Orija c e a mai de c ă p e t e n i e , care a p r e o c u p a t pe membrii secţiei literare
şi 'n anul acesta, a fost r e d a c t a r e a Dicţionarului proiectat, despre felul şi folosul
căruia am vorbit în raportul nostru din anul trecut. Astăzi putem anunţa, că lu
crările pregătitoare s'au terminat şi că autorul, d-l E n e a Hodoş, însuş m e m b r u
al secţiei literare, ne-a prezentat şi o dare de s e a m ă despre stadiul, în c a r e se
g ă s e ş t e prelucrarea materialului adunat.
- 401 -
Dânsul a predat biroului Asociaţiunii vreo 2700 de fişe, pe cari se g ă s e s c

prelucrate literile A, E şi D (aceasta nu c o m p l e t ă ) ; iar relativ la lucrările p r e g ă
titoare c r e d e , c ă ar mai trebui e x t r a s e din cronicari şi a r h a i s m e l e . L u c r a r e a , cu
toată m u n c a zilnică de 4 — 5 ceasuri, înaintează încet. D-l H o d o ş lucrează cu c o n -
ştienţiozitate, p o a t e cu prea multă conştienţiozitate, consultând dicţionare şi c o n
trolând citaţiile de pe fişe în înseş o p e r e l e scriitorilor.
D a c ă lucrarea va înainta astfel şi în viitor, Dicţionarul se va putea tipări
abia peste câţiva ani. C a să a c c e l e r ă m p r e l u c r a r e a materialului, deci şi apariţia
Dicţionarului, secţia literară a cerut d-lui H o d o ş câteva m o d e l e de cuvinte, pe
cari dânsul ni le-a şi trimes pe o pagină tipărită în două c o l o a n e . Ascultând în
d e o s e b i observaţiile d-lui D r . C. L a c e a , şi d e o a r e c e nu avem intenţia să publicăm
0 operă originală ci una care să poată fi întrebuinţată cu cât mai mult folos în
practică şi c a r e t o c m a i spre scopul acesta va trebui să apară cât mai r e p e d e , secţia
literară h o t ă r e ş t e relativ la redactarea Dicţionarului u r m ă t o a r e l e :
S ă se dea definiţii apărute până acum în Dicţionarul A c a d e m i e i . L a apli
c a r e a u n o r cuvinte s'ar putea renunţă chiar la definiţia lor şi'n locul a c e s t e i a
s'ar da numai c o r e s p o n d e n ţ e l e g e r m a n e şi ungureşti (cum a făcut d-l H o d o ş la
cuvântul a b a j u r - L a m p e n s c h i r m ) ; căci să nu uităm, c ă Dicţionarul e menit a a j u n g e
în manile a c e l o r o a m e n i culţi dela noi, cari şi-au însuşit cultura în limbi străine
sau cari trăiesc în ţinuturi neromâneşti, unde lipseşte o întinsă vieaţă culturală
r o m â n e a s c ă , c a r e să poată ţinea echilibrul faţă de influinţa culturii străine.
Derivatele să fie tractate la cuvântul din c a r e derivă ( d e e x . abagiu la a b â ) .
Franţuzismele şi b a r b a r i s m e l e întrebuinţate în vieaţa de salon şi în scrieri
mai puţin s e r i o a s e să se omită ( e c l a t ) ; a s e m e n e a se vor omite arhaismele mai
rare (cele des întrebuinţate se vor luă din dicţionarele e x i s t e n t e ) . C ă c i Dicţio
narul va ajutoră î n ţ e l e g e r e a scriitorilor moderni, nu a c e l o r vechi din s e c . X V I I . şi
X V I I I . Definiţia sinonimelor se va face numai la unul singur, care i se va p ă r e a
autorului, c ă e cel mai întrebuinţat, iar Ia toate celelalte se vor indică trimiterile
ia sinonimul explicat.
A c e s t e a sunt observările noastre relativ la redactarea Dicţionarului. Ş i d-l
H o d o ş , c r e d e m că va ţinea s e a m ă de ele, mai ales fiindcă ele îi v o r uşura în
m o d simţitor a n e v o i o a s a m u n c ă , c e şi-a luat-o asupră-şi
La rândul nostru trebuie să ţinem şi noi s e a m ă tocmai de m u n c a g r e a a
d-lui H o d o ş . Ştiam cu toţii î n c ă de-acum un an, c ă şi Dicţionarul acesta, c a toate
dicţionarele, va întâmpină piedeci neprevăzute. B a membrul secţiei noastre, d-l D r .
C. L a c e a , c a r e l u c r e a z ă la Dicţionarul A c a d e m i e i şi ştie deci mai bine decât
oricare din noi c e î n s e m n e a z ă o astfel de m u n c ă , ne avizase de pe atunci c ă lu
crarea nu va m e r g e atât de uşor, cum ne închipuiam noi. Şi mai ales se miră, c ă
d-l H o d o ş se a n g a j e a z ă la o astfel de lucrare pentru un o n o r a r de 600 cor., c a r e
sumă nu stă în nici un raport cu m u n c a autorului. D e a c e e a membrii secţiunii
n'au fost de fel surprinşi, când au ascultat următorul pasaj din raportul d-lui
H o d o ş : «După cele e x p u s e până aici, este, s o c o t e s c deplin învederat, c ă s u m a
de 600 cor., nici ca m ă r i m e , nici ca modalitate de plătire, nu stă în proporţie cu
m u n c a c e are să fie săvârşită la c o m p u n e i e a dicţionarului menţionat. S e c ţ i u n e a
priu urmare va stărui, ca sau să se modifice hotărîrea c e ni s'a c o m u n i c a t , sau
O n . comitet să î n s ă r c i n e z e p e altcineva cu redactarea mai departe a Dicţionarului».
C h e s t i u n e a aceasta a dat prilej la discuţii amănunţite, după cari secţia lite
rară a ajuns la următorul rezultat: C u onorarul de 600 cor., suma c e ar fi să
1 se plătească d-lui H o d o ş , dupăce va prezentă întreg dicţionarul gata de tipar,
29
- 402 -
abia se r e m u n e r e a z ă cuviincios munca de până azi a d-lui H o d o ş . Iar dacă a s e

m ă n ă m acest o n o r a r cu al c o l a b o r a t o r i l o r la Dicţionarul A c a d e m i e i ( 3 0 0 0 — 6 0 0 0
lei anual), s u m a de 600 c o r . ni-se pare direct ridicolă.
D a c ă de altă parte v o m luă în c o n s i d e r a r e , c ă redactarea Dicţionarului va
putea înainta mai r e p e d e , în caz că d-1 H o d o ş se va a c o m o d a dorinţelor noastre
şi c ă astfel lucrarea ar putea fi terminată în manuscript în curs de 2 — 3 ani, secţia
literară propune, c a O n . comitet central să ridice onorarul d-lui H o d o ş dela 6 0 0
la 1800 c o r . S u m a aceasta i se va plăti d-lui H o d o ş în rate de câte 3 0 0 cor., tot
la j u m ă t a t e de an, ori chiar în rate lunare. E a i se va plăti în întregime, chiar
şi dacă d-1 H o d o ş va termina Dicţionarul înainte de t r e c e r e a c e l o r 3 ani, în care
timp s o c o t i m noi, că lucrarea va putea fi terminată.
Iar dacă O n . comitet central nu va putea găsi modalitatea de a p u n e această
s u m ă în b u d g e t din m i j l o a c e l e proprii, îl rugăm să chibzuiască, în c e chip ar
putea a n g a j a la lucrarea aceasta de interes g e n e r a l r o m â n e s c c e a mai înaltă in
stituţie de cultură a noastră, A c a d e m i a R o m â n ă , care ar putea foarte uşor să ne
întindă mână de ajutor, r e m u n e r â n d singură p e un m e m b r u c o r e s p o n d e n t al său,
care este d-1 H o d o ş , ori ar putea să tipărească Dicţionarul pe cheltuiala sa, dân-
du-ne posibilitatea de-a s c h i m b ă s u m a cheltuielilor de tipărire în onorarul c e l-am
plăti autorului.
II.
Altă chestiune, cu c a r e s'a ocupat secţia literară, a fost asortarea b i b l i o t e
cilor din agenturi.
A cenzurat a d e c ă prin referentul său volumul de poveşti «.Frumoasa din
nor» al d-lui E. Hodoş şi, găsindu-1 potrivit pentru cetitorii dela sate, a r e c o m a n d a t
O n . comitet central să c u m p e r e un număr mai mare de e x e m p l a r e , pe cari să le
împartă despărţămintelor. R e c o m a n d a r e a a c e a s t a se î n ţ e l e g e de sine şi relativ la
volumul «Alte vremuri» al d-lui O h . S t o i c a , despre c a r e va fi v o r b a mai a m ă
nunţit în raportul referentului secţiei despre o p e r e l e intrate la concursul pentru
premiul «Andreiu M u r e ş i a n u » .
III.
Faţă de proiectul noului R e g u l a m e n t g e n e r a l al secţiilor ştiinţifice-literare,
care i s'a trimis spre studiare din partea d-lui s e c r e t a r O . C . T ă s l ă u a n u , în ca
litatea sa de suplinitor al secretarului literar, secţia noastră r ă m â n e pe lângă pro
punerea sa e x p r i m a t ă şi în raportul din anul trecut şi a n u m e : Numărul secţiilor
ştiinţifice-literare să nu se înmulţească. Motivul principal, care o determină să
r e c o m a n d e m e n ţ i n e r e a organizaţiei de până acum a secţiilor este de natură fi
nanciară. Asociaţiunea luptă cu greutăţi mari, chiar cu deficite. înmulţirea secţiilor,
fiecare cu câte 5 m e m b r i activi, cari «au drept la diurne şi la restituirea c h e l
tuielilor de călătorie» ar ridică şi cheltuielile împreunate cu şedinţele secţiilor şi
ar î n g r e u n a astfel budgetul.
Iar noua organizaţie nu ar a d u c e «Asociaţiunii» mai multe foloase decât
a adus c e a v e c h e , în cadrele căreia trebuie găsită modalitatea de-a face l o c şi
celorlalte categorii de intelectuali, cari d o r e s c să c o n s a c r e o parte din m u n c a
lor scopurilor urmărite de Asociaţiune. D a r aceasta se poate face uşor instituind,
în senzul §. 2 al noului' proiect de regulament, în secţiile existente subsecţii în
chipul u r m ă t o r : în secţia i s t o r i c ă : subsecţia de ştiinţe s o c i a l e , în secţia de ştiinţe
naturale, subsecţia de medicină, şi în secţia e c o n o m i c ă , subsecţia tehnică-indu-
strială. T o a t e a c e s t e subsecţii ar avea d e o c a m d a t ă numai m e m b r i c o r e s p o n d e n ţ i .
- 403
Altă p r o p u n e r e de ordin principiar, pe care o face secţia literară e s t e : şter

g e r e a § 4 din R e g u l a m e n t u l secţiilor. A c e s t § p r e v e d e scutirea de t a x e a m e m
brilor activi ai secţiunilor. E x p e r i e n ţ a a arătat, c ă toţi m e m b r i i secţiilor îşi plătesc
taxele de membri ordinari ori pe vieaţă ai «Asociaţiunii». A c e l a ş § condiţionează
— în adunările g e n e r a l e ale «Asociaţiunii» — e x e r c i t a r e a dreptului de vot al m e m
brilor din secţii de achitarea t a x e l o r . A c e s t p a r a d o x trebuie înlăturat obligând
pe toţi membrii secţiilor a'şi plăti t a x e l e şi a c e a s t a se va e x e c u t a prin ş t e r g e r e a
privilegiilor din § 4 .
In şedinţa sa dela 1/14 Iulie, secţia literară a discutat şi propunerile pre
zentate de dl s e c r e t a r al «Asociaţiunii» în raportul său. Hotărîrile secţiei sunt
următoarele:
1. S e c ţ i a încredinţează pe membrul său D r . Ioan Raţiu să scrie o m o n o
grafie p o p o r a l ă despre Andreiu M u r e ş i a n u . E a se va publica în B i b l i o t e c a p o p o
rală a «Asociaţiunii» şi va fi terminată în cursul anului 1915, pentru ca să apară
din prilejul centenarului naşterii poetului ( 1 9 1 6 ) .
2. D u p ă încercările făcute din partea referentului secţiei de a î n d e m n ă pe
unii m e m b r i a scrie p r e l e g e r i p o p o r a l e , încercări cari n'au avut nici un rezultat,
secţia î n c r e d i n ţ e a z ă acum p e dl Ion Agârbiceanu, m e m b r u c o r e s p o n d e n t al său,
să scrie o p r e l e g e r e poporală, c a r e să se publice a s e m e n e a în B i b l i o t e c a p o p o
rală a «Asociaţiunii». A l e g e r e a subiectului se lasă în grija autorului.
3. La raportul nostru din anul trecut am adăugat o a n e x ă , c a r e cuprindea
o listă a c e l o r mai potrivite cărţi pentru bibliotecile agenturilor. In raportul
acesta î n c ă se r e c o m a n d ă alte 2 cărţi. Şi astfel secţia va urma să r e c o m a n d e şi
în viitor e e e a c e i se va p ă r e a potrivit, deşi îngrijirea de bibliotecile agenturilor
o au în rândul întâiu c o m i t e t e l e şi bibliotecarii despărţămintelor.
. 4. Cu ţinerea unei conferenţe la şedinţa festivă a secţiilor din anul acesta,
secţia literară încredinţează pe membrul său c o r e s p o n d e n t , d-1 Al. Ciura, c a r e va
vorbi despre M. Eminescu.
5. Relativ la organizarea unor cursuri sistematice, c o m u n i c ă m , că membrul
activ al secţiei, dl V . Oniţiu anunţase un curs de 5—6 lecţii despre literatura
v e c h e r o m â n e a s c ă . Cursul eră să se ţină la începutul anului 1914. Imbolnăvindu-se
d-1 Oniţiu, nu s'a mai putut ţ i n e a ; dar e foarte probabil c ă se va face în iarna
anului acestuia.
Referentul secţiei va î n d e m n ă însă şi pe ceilalţi membri să ţină c o n f e r e n ţ e
despre scriitorii români din s e c . X I X , p r e c u m şi despre legăturile între literatura
r o m â n e a s c ă şi literaturile străine.
6. L a revista «Transilvania» au c o l a b o r a t dintre membrii secţiei l i t e r a r e :
dl D r . Sextil Puşcariu în fiecare număr, iar referentul secţiei a dat câteva notiţe în
c r o n i c a literară şi două scurte dări de s e a m ă .
O c o l a b o r a r e regulată şi a celorlalţi membri nu se va putea face pânăcând
secretarul literar al «Asociaţiunii» nu-şi va putea împlini îndatoririle fixate prin
§ 34 alineat e şi f menţinut în proiectul de r e g u l a m e n t § 3 6 alineat e şi f.
S p r e scopul a c e s t a redactorul «Transilvaniei» va trebui să î n c e r c e a introduce
s c h i m b u l cu celelalte reviste româneşti, iar pe cele literare să le adreseze direct refe
rentului secţiei literare, care atunci va putea redacta c r o n i c a lunară a vieţii literare
dela noi. A s e m e n e a v o r trebui trimise, sau referentului secţiei sau vor fi împăr
ţite şi celorlaltor m e m b r i cărţile ce se vor primi la redacţia revistei. F ă r ă a c e s t e
dispoziţii secţia literară nu va putea c o l a b o r a la revistă altcum, decât a făcut şi
până azi, mai ales că legătura nemijlocită între comitetul de redacţie şi referentul
29*
— 404 -
secţiei este imposibilă prin faptul, c ă unii l o c u e s c în Sibiiu, dar referentul secţiei
în B r a ş o v , şi pe lângă toate a c e s t e a redactarea revistei este una din îndatoririle
principale ale secretarului literar, despre intenţiile şi lucrările căruia pentru fie
care n u m ă r al r e v i s t e i , referentul secţiei nu poate avea cunoştinţă.
V.
Activitatea literară şi ştiinţifică pe care au desvoltat-o membrii secţiei în
timpul dela Iulie 1913 — Iulie 1914 e s t e - u r m ă t o a r e a :
1. Ion Agârbiceanu a publicat:
a) «Arhanghelii», roman. Sibiiu 1 9 1 4 .
b) « D e l a sate», editată de V . S t r o e s c u (pentru bibliotecile p o p o r a l e ) .
c) «In luptă», editată de V . S t r o e s c u (pentru B u c o v i n a ) .
A ţinut c o n f e r e n ţ e :
a) In Sibiiu şi B l a j , despre «Cultura a r d e l e n e a s c ă în '/«-a a Il-a a s e c . X I X » .
b) In Orlat trei conferenţe, despre «Ţările locuite de r o m â n i » .
A mai p u b l i c a t : N u v e l e , în «Luceafărul», «Vieaţa R o m â n e a s c ă » , « R a m u r i » ,
şi foiletoane în «Românul» şi « U n i r e a » .
2 . Axente Banciu a publicat studiul: «Cum vorbim şi cum ar trebui să vorbim
r o m â n e ş t e » . B r a ş o v 1913 şi relativ la a c e e a ş chestiune încă două articole în
«Gazeta Transilvaniei».
3. Dr. Iosif Blaga a p u b l i c a t : «Itinerarul şi p r o g r a m u l excursiunii în Italia»
( 1 9 1 4 ) , cu indicarea o p e r e l o r din muzeele şi galeriile din V e n e ţ i a , F l o r e n ţ a ,
R o m a , N e a p o l şi A t h e n a ; şi o descriere a excursiunii în «Anuarul ş c o a l e l o r medii
r o m â n e din B r a ş o v » .
4. Dr. Alexandru Bogdan a publicat s t u d i u l : « D o u ă z e c i de ani de mişcare
teatrală», Sibiiu 1914. A ţinut o conferenţă (în S i b i i u ) despre «Literatura româ
n e a s c ă dela J u n i m e a p â n ă azi» şi a scris câteva articole, dări de s e a m ă şi schiţe,
cari au apărut în revistele «Luceafărul», «Transilvania», « C o s â n z e a n a » şi in ziarele
« R o m â n u l » şi « G a z e t a T r a n s i l v a n i e i » .
5. Dr. V. Branişte a redactat ziarul «Drapelul» şi a ţinut câteva c o n f e r e n ţ e .
6. Al. Gura a redactat 'Albumul Vlaicuy, care va apărea în curând şi a
c o l a b o r a t (articole, schiţe, f o i l e t o a n e ) la « U n i r e a » , «Luceafărul», « C o s â n z e a n a »
şi « R o m â n u l » .
7. Dr. N. Drăgan a p u b l i c a t : «Istoria ş c o a l e l o r năsăudene» (în c o l a b o r a r e
cu d. V . Ş o t r o p a ) şi în analele A c a d e m i e i R o m â n e studiul său anunţat în raportul
din anul trecut. A ţinut şi o conferenţă (în S i b i i u ) d e s p r e filologia r o m â n ă în
sec. X I X .
8. Enea Hodoş a tipărit un volum de p o v e ş t i : « F r u m o a s a din nor». Sibiiu
1914. A s c o s o n o u ă ediţie a manualului său de Stilistică, poetică şi carte de cetire
(editura Librăriei A r h i d i e c e z a n e ) şi a editat o carte de b u c a t e , întocmită pentru
clasa mijlocie şi pentru ţ ă r a n c e .
9. Dr. Const. Lacea a c o l a b o r a t la marele Dicţionar al limbii române,
publicat de A c a d e m i a R o m â n ă .
10. Virgil Oniţiu a p u b l i c a t :
a) C a r t e de cetire pentru clasa I-a a ş c o a l e l o r medii, ediţia I I . B r a ş o v 1914.
b) C a r t e de cetire pentru clasa Il-a a ş c o a l e l o r medii, ediţ. II. B r a ş o v 1914.
c) Anuarul ş c o a l e l o r medii gr.-or. r o m â n e din B r a ş o v , 1 9 1 4 .
-
d) C â t e v a articole de actualitate în chestii culturale — în ziarul « G a z e t a
Transilvaniei».
1 1 . Dr. H. P. Petrescu a p u b l i c a t :
a) «învingeri strălucite», c o m e d i e într'un act, trad. din O e o r g e s C o u r t e l i n e ;
«Micul m i n c i n o s » , c o m e d i e într'un act, l o c a l i z a r e ; «Văduvioara» şi alte şase
m o n o l o a g e ; «Teatrul la ţară», studiu retipărit din « G a z e t a T r a n s i l v a n i e i » ; «In
templul adevărului», c o m e d i e într'un act, de Lutzo ; « î n d e m n u r i » , broşuri volante
(broşura I ) ; şi « P â n e a altuia», dramă în 2 acte de T u r g h e n i e f .
b) A publicat articole în « R o m â n u l » , « G a z e t a T r a n s i l v a n i e i » , « C o s i n z e a n a » ,
«Revista T i n e r i m e i » şi a redactat «Revista teatrală.».
c) A ţinut conferenţe în mai multe o r a ş e .
d) Are gata de t i p a r : « P o r u n c a a c i n c e a » , dramă în 4 acte de A n z e n g r u b e r ,
t r a d u c e r e ; «Fraţii P ă d u r e a n u » ( L e s Rantzau), c o m e d i e în 4 acte de E r c k m a n n -
Chatrian, l o c a l i z a r e ; « T o d e r i c ă » ( Z e p p e vom B e r g e ) , c o m e d i e în 3 a c t e , l o c . după
H o l b e r g ; « G e o r g i c ă şi m a m a sa», piesă teatrală în 4 acte, pentru copii, prelucrată
după S c h a r r e l m a n n .
1 2 . Dr. Sextil Puşcariu publică Dicţionarul A c a d e m i e i R o m â n e . A ţinut mai
multe c o n f e r e n ţ e . A publicat studii de filologie în revistele româneşti şi în c e l e
străine. A c a d e m i a R o m â n ă 1-a ales în sesiunea din Maiu m e m b r u ordinar al său.
13. Dr. 1. Raţiu a publicat mai multe articole în « U n i r e a » . P r e g ă t e ş t e un
manual de istoria literaturii, în c o l a b o r a r e cu d-nii V . Oniţiu şi A l . Ciura.
Dr. A l . B o g d a n ,
referentul secţiei literare.
Premiul „Andreiu Mureşianu".

L a c o n c u r s u l pentru premiul de 3 0 0 cor. «Andreiu Mureşianu» au intrat două
l u c r ă r i : 1. N i c . Aron: «Monografia bisericilor, ş c o a l e l o r şi reuniunilor r o m . din F ă
g ă r a ş » . F ă g ă r a ş 1913 şi 2 . G h e o r g h e Stoica: «Alte vremuri». S c h i ţ e şi p o v e s t i r i .
Orăştie 1913.
M o n o g r a f i a d-lui N . Aron nu c o r e s p u n d e condiţiilor stabilite în c o n c u r s ,
cari c e r a n u m e «cărţi de literatură frumoasă ori colecţii de literatură poporală»
şi din motivul a c e s t a , oricât de v a l o r o a s ă ar fi o p e r a harnicului p r e o t şi oricât
de mult am dori să arătăm autorului, că ştim să-i a p r e c i e m munca, nu putem să
dăm aici o analiză mai amănunţită a cărţii.
Numai cealaltă o p e r ă corăspunde tuturor condiţiilor stabilite prin c o n c u r s .
V o m căută să-i arătăm în câteva cuvinte calităţile şi defectele, şi deşi nu a v e m
altă o p e r ă intrată la c o n c u r s , cu care să o putem a s e m ă n ă înainte de-a o p r e m i a
v o m găsi totuş unele criterii, p e cari se va putea întemeia hotărîrea noastră.
Din titlul volumului ghicim intenţia autorului de-a ne da povestiri cu fond
istoric. Acţiunea unora se p e t r e c e de fapt ori pe v r e m e a lui T u d o r V l a d i m i r e s c u ,
ori pe Ia 1840—60. Altele însă, povestiri tipice, se pot p e t r e c e tot atât de b i n e şi
astăzi, c u m se v o r fi petrecut în fantazia autorului a c u m 1 0 - 2 0 ani. (Domnul
Mamei şi Leac bun). Acţiunea c e l o r două povestiri Comoara lui Colceag şi Semne
rele se poate fixă chiar în anii 1906 şi 1907, anul p r e m e r g ă t o r şi cel al r ă s c o a l e l o r
ţărăneşti. Din trecutul nostru îndelungat autorul a l e g e astfel timpurile c e l e mai
apropiate de zilele noastre. D e a c e e a nu vom găsi în povestirile istorice ale d-Iui
S t o i c a a t m o s f e r a a c e e a de v e c h i m e de mult uitată, c a r e ne întâmpină în operile
Iui N e g r u z i , O d o b e s c u şi chiar şi în ale lui F i l i m o n ori Zamfirescu. Autorul nici
nu intenţionează, precum nici cadrele înguste ale povestirilor sale nu-i îngăduie,
să ne d e a un tablou c o m p l e t al vremurilor v e c h i ; d-1 Stoica se mulţămeşte numai
cu a l e g e r e a din «alte vremuri» a unor a m ă n u n t e , cari i s'au părut mai i n t e r e s a n t e .
D a r dacă vom căută să fixăm şi mai bine izvoarele de inspiraţie ale autorului,
v o m r e c u n o a ş t e , că am avut o surprindere plăcută, când am constatat, c ă d-1
S t o i c a nu s'a mulţămit cu redarea artistică a vieţii ardeleneşti, ci că dânsul a prins
interesante şi caracteristice m o m e n t e şi din vieaţa R o m â n i l o r de d i n c o l o ; iar
această constatare ridică mult valoarea întregei o p e r e .
Insă, voind să păstrăm o absolută obiectivitate, vom imputa autorului a l e
g e r e a nu t o c m a i reuşită a s u b i e c t e l o r din Farmece şi Deochiată, cari prin r o m a n
tismul lor împrumutat din l u m e a neverosimilului, nu se prea potrivesc alături de
celelalte povestiri de un sănătos şi ales realism. D e s p r e Hârca şi Spionii ne rnul-
ţămim să s p u n e m , c ă s'ar potrivi mai bine între «varietăţile» unui ziar decât într'un
volum de s c h i ţ e . Autorul putea să le e l i m e n e z e din volum, fără ca acesta să
piardă câtuş de puţin din v a l o a r e a sa.
A c e s t e a sunt defecte de î n c e p ă t o r . Alte defecte se pot d e s c o p e r i î n c ă într'o
parte a operei d-lui G h . S t o i c a : în c o m p o z i ţ i a povestirilor s a l e . Intr'una («Alte
vremuri--) unitatea acţiunii stă să se piardă în contururile subţiri ale prea volun
t a r e l o r încrucişeri de î n t â m p l ă r i ; într'alta, Hanul cu tei, se vor găsi şi lucruri su
perflue. In La fân, după o bună introducere care promite mult, autorul îşi pierde
r ă b d a r e a ; dupăcum şi c e a mai b u n ă dintre povestiri Comoara lai Colceag este
tratată cătră sfârşit prea sumar, aproape numai schiţând desfăşurarea acţiunii. —
In Hârca ne poticnim de o atât de c o p i l ă r e a s c ă potriveală, c a r e face ca un ţăran
fugit din sat de 40 de ani, să se întoarcă după t r e c e r e a c e l o r 40 de ani, tocmai
a doua zi după moartea m a m e i s a l e . L o c u l şi timpul acţiunii r ă m â n e a d e s e o r i
nedeterminat (în Hanul cu tei şi 'n Hârca). T o a t e a c e s t e a sunt defecte, cari s e
d e s c o p e r în lucrările î n c e p ă t o r i l o r . D a r noi le-am arătat, nu fiindcă am fi voit să
le s c o a t e m la iveală cu orice preţ, ci pentruca »ă c o n s t a t ă m , că d-1 Stoica are p o
vestiri lipsite de astfel de defecte, c ă prin urmare şi în măestria sa de scriitor,
dânsul ni se prezintă în evoluţie şi a n u m e într'o evoluţie, care sperăm că va d u c e
spre desăvârşire. C r e d e m că viitoarele scrieri ale autorului v o r fi tot mai s u c c e s e ,
dacă dânsul va e x e r c i t ă asupra sa o aspră autocritică şi dacă va continuă să-şi
ia subiectele din acel b o g a t izvor de inspiraţie, c a r e i-a servit pentru b u n e l e p o
vestiri întitulate: La izvor, Comoara lui Colceag, Nenea Ion Şutoianu e t c .
In a c e s t e a şi 'n altele de felul lor (La gura sobei, Croncan) autorul c a u t ă
să fixeze în artă vieaţa pe c a r e singur a trâit-o, pe c a r e a putut-o observă deci
mai îndelung şi mai amănunţit: vieaţa satelor.
Şi cele mai reuşite pagini ale volumului sunt desigur a c e l e a , în cari ni s e
desfăşură gândirile şi simţirile ţăranilor ( c e a mai b u n ă povestire în privinţa a c e a s t a
este C o m o a r a lui C o l c e a g ) ; câte-o s c e n ă familiară ( S u s ă n i c a desfâcând şi cetind
s c r i s o a r e a în Paznicii); dimineaţa în sat (cu strigâtile ciurdarului, care mână b o i i
la păşune în La fân); întâlnirea duor ţărani ( c a a lui C o l c e a g cu Costin al
Spânzului în Comoara lui Colceag); meditaţiile ţăranului asupra căsătoriei ( c a a l e
lui Croncan).
S p r e ilustrarea c e l o r spuse cităm numai două pagini din Comoara lui
Colceag (p. 2 0 5 — 2 0 7 ) .
Insă pentru a descrie b i n e vieaţa ţărănească, trebuie să stăpâneşti şi l i m b a
poporală, căci numai aceasta este în stare să te răpiască din l u m e a p r e o c u p ă r i l o r
tale intelectuale, străine de simplitatea şi naivitatea vieţii dela sate şi să te tran
spună în atmosfera de gândire şi vieţuire a ţăranului, lată care este a dona c a -
- 407 -
litate de s e a m ă a povestirilor d-lui S t o i c a : dânsul cunoaşte l i m b a poporului. O r i

c ă B u c u r v o r b e ş t e b o u l e n i l o r ; ori c ă m a m a , ţărancă simplă, se tânguie fiu-său,
care vrea să se facă «procatăr», c ă nu mai p o a t e răzbi cu c h e l t u i e l i l e ; ori c ă
oamenii din sat s c h i m b ă şi ei două v o r b e despre acest viitor «procatăr», totdeauna
autorul ne dă m o n o l o g u r i şi dialoguri, despre cari se poate spune că sunt o
c o p i e a limbii vorbite de ţărani. Şi pentru a arătă până unde m e r g e măestria
d-lui S t o i c a în punctul acesta cităm câteva rânduri, cari se apropie, în d e o s e b i
prin c a p r i c i o a s e l e întorsături ale frazei, de stilul atât de caracteristic al lui C r e a n g ă :
( e v o r b a de C r o n c a n şi de nevăstă-sa c e a l e n e ş ă ) « S e g â n d e a bietul o m în tot
felul. A încercat şi cu binele şi cu frumosul şi dacă a văzut la urma-urmei, că
nu ajută nimic, ba că m ă dor ş e l e l e , b a că mi s'a stârnit veninul, b a că t r a g e - m ă
pe mâni cu oţet şi a b u r e ş t e - m ă la c a p . . . h o ! h o ! draga m e a nevestică, stai, c ă
nici capra nu m e r g e la târg de voie b u n ă , — a înodat un ştreang în vreo trei
părţi şi aşă mai uşurel la început, şi-apoi tot mai asprişor, i-1 măsură peste scur-
teică. Şi când n'a mai ieşit din scurteică nici un firicel de prav, o minune —
umbla F i r u c a noastră c a un priznel». ( C r o n c a n , p. 2 3 6 — 7 ) .
D a c ă mai amintim şi umorul, c a r e ici-colo mijeşte în unele povestiri, c r e d e m
a fi arătat în deajuns, cum calităţile b u n e ale o p e r e l o r acestui scriitor ardelean ne
fac să t r e c e m cu v e d e r e a defectele lui, pe cari autorul le va putea uşor înlătura
în viitoarele sale scrieri. D e a c e e a propun onoratei şedinţe plenare să p r e m i e z e
pe d-l O h . S t o i c a cu premiul «Andrei Mureşianu» pentru a c e l e câteva povestiri
din volumul «Alte vremuri», ale c ă r o r calităţi r e m a r c a b i l e le-am arătat în analiza
a c e a s t a şi cari ne îndreptăţesc să aşteptăm dela autorul lor scrieri şi mai s u c c e s e .
Dr. A l e x a n d r u B o g d a n .
Anexa XIII c) ţi
Raportul secţiunii istorice c ă t r ă şedinţa plenară.

In n u m e l e secţiunii istorice ne luăm v o i e a înainta următorul r a p o r t :
M e m b r i i secţiunii istorice au cercat şi în cursul anului trecut să-şi înde
p l i n e a s c ă datorinţele, c e simt cu toţii că le au, şi în această calitate a lor, faţă de
«Asociaţiunea» n o a s t r ă .
D a c ă nu vom perde însă din v e d e r e insuficienţa m i j l o a c e l o r materiale, c a r e
apasă atât de mult «Asociaţiunea», încât aceasta nu e în stare a sprijini în mod
efectiv activitatea de ordin literar sau ştiinţific a singuraticilor, mai departe dacă
v o m ţinea s e a m ă de mediul, în care trăesc puţinii noştri oameni de ştiinţă şi care
este atât de neprielnic pentru desfăşurarea unei sistematice activităţi, de ordin li-
terar-ştiinţific, — vom afla suficiente motive spre a justifica puţinătatea rezulta
telor, c e a cules până acum «Asociaţiunea» noastră pe urma întrunirei anuale a
secţiunilor sale literare-ştiinţifice.
In c e priveşte î n d e o s e b i pe membrii secţiunii istorice, nu se sfiesc a re
c u n o a ş t e cu toţii, că p r o b l e m e l e fixate pentru această secţiune sunt atât de impor
tante şi de mari, încât în situaţia dată dânşii nu s'au putut p r e o c u p ă decât de o
mică parte a a c e s t o r p r o b l e m e .
C o n s i d e r â n d , că secţiunea nu are m ă c a r un singur m e m b r u , căruia î m p r e
jurările să-i permită a se ocupă numai cu chestiuni istorice sau a se dedică e x -
— 408 —
cluziv unei activităţi m e n i t e să a c c e l e r e z e rezolvirea importantelor p r o b l e m e de

ordin literar-istoric ale «Asociaţiunii» noastre, nu e decât firesc, c ă o mulţime dintre
a c e s t e p r o b l e m e rămân an de an în regiunea desideratelor platonice, fiindcă nu
ne este dată putinţa a le c o b o r î în l u m e a r e a l i t ă ţ i i . . .
Năzuinţa de c ă p e t e n i e a m e m b r i l o r secţiunii istorice a fost şi în anul a c e s t a
ca şi în ceilalţi ani, mai ales popularizarea cunoştinţelor istorice prin c o n f e r e n ţ e ,
prelegeri p o p o r a l e şi broşuri scrise pe înţelesul tuturor, ca să pătrundă cât mai
adânc în straturile poporului nostru dela o r a ş e şi dela sate c u n o a ş t e r e a trecutului
r o m â n e s c , istoria despre c a r e un renumit scriitor afirmă, că este pomul cunoştinţei
binelui şi a răului. Ştiind că istoria este făclia, c a r e trezeşte în sufletul p o p o a r e l o r
conştiinţa naţională şi le întăreşte credinţa într'un viitor de mărire şi înaintare
strălucită, mai departe ţinând s e a m ă de cuvântul Sfintei Scripturi, c a r e ne spune,
că «se prăpădeşte poporul din lipsa de ştiinţă», m e m b r i i secţiunii istorice au căutat
toate prilejurile spre a împărtăşi poporului, cu graiul şi în scris, cunoştinţe din
istoria noastră naţională.
L a cursul sistematic de conferenţe, aranjate de biroul central al « A s o c i a
ţiunii» în iarna trecută, secţia istorică a participat în m o d activ prin doi m e m b r i
ai săi, dintre cari unul a vorbit despre istoria universală din ultima j u m ă t a t e de
v e a c , iar al 2-lea despre istoria R o m â n i l o r ardeleni dela 1848 până în zilele n o a s t r e .
D-1 T. V. Păcăţianu, presidentul secţiunei noastre, a publicat «Legea elec
torală» şi «Cartea de Aur» v o i . V I I . , lucrează la voi. V I I I . al «Cărţii de Aur» c a r e
e a p r o a p e gata.
M e m b r u l Dr. Ilie Dăian a publicat 2 b r o ş u r i : «Din vremile prorocilor« şi
« S o l i a î n v i e r i i » . Dr. Silviu Dragomiraţinut o conferenţă istorică in O r ă ş t i e : « D e s p r e i'
trecutul R o m â n i l o r pe pământul c r ă e s c » şi alta în O c n a : « D e s p r e trecutul r o m â n e s c al N
oraşnlui O c n a » , iar referentul secţiunii a ţinut o conferenţă istorică în B r a ş o v : despre
«Şaguna şi E o t v o s » , şi alta la s o c i e t a t e a «Petru M a i o r » din B u d a p e s t a : despre le
găturile bisericii româneşti d i n , A r d e a l cu ierarhia din principatele r o m â n e în
cursul secolului X V I I . , şi mai multe prelegeri p o p o r a l e , de cuprins istoric, Ia
sate. A m â n d o i au c o l a b o r a t la revista «Transilvania» şi la alte ziare şi reviste cu
articole istorice.
Dr. Silviu Dragomir a publicat un studiu critic, ca răspuns la lucrarea ten
denţioasă a Sasului D r . O . M u l l e r : « D i e urspriingliche R e c h t s l a g e der R u m ă n e n
im S a c h s e n l a n d e » şi în anuarul. Seminarului Andreian a scris despre legăturile
R o m â n i l o r ardeleni cu Rusia în s e c o l . X V I I I . Referentul secţiunii a publicat în
«Analele A c a d e m i e i R o m â n e » studiul întitulat: «Principele ardelean Acaţiu B a r -
csai şi mitropolitul S a v a B r a n c o v i c i » , a înaintat la «Asociaţiune» 2 manuscrise,
cari i s'au cerut anul trecut, unul cuprinzând biografia p o p o r a l ă a mitropolitului
Ş a g u n a , iar celalalt sub titlul: « D e de mult» ca o continuare a broşurei N r . 1 din
« B i b i . p o p o r a l ă a «Asociaţiunii» conţinând o serie de 25 prelegeri p o p o r a l e isto
r i c e . A m â n d o u ă manuscrisele aşteaptă să fie date cât mai în g r a b ă la tipar.
M e m b r u l Mateiu Voileanu a îngrijit retipărirea Dreptului c a n o n i c de Ş a g u n a
şi Prot. sinod, arhid. A ţinut o conferenţă în B r a ş o v despre descoperirile dela polul
nordic, c a r e se va tipări.
Dintre membrii corespondenţi aleşi în şedinţa plenară d i n J j l L 3 , d - l D r . A m o s
F r â n c u a prezentat în scris opinia sa privitoare la înfiinţarea «sfatului de p a c e » ,
c a r e idee d-sa o află discutabilă în principiu «ca o r e î m p r o s p ă t a r e adecuată tim
pului nostru a vechiului j u s valachicum» de a se j u d e c ă prin juraţi chestiunile
litigioase între ţărani şi ca o măsură potrivită pentru întâmpinarea potopului de
— 409 —
procese ce bântue poporul nostru dela ţară. C o n s i d e r â n d însă complicaţia extra

ordinară a stărilor de drept între cari trăim, după n o r m a lui T a c i t u s : «pessima
republica plurimae leges» şi c o n s i d e r â n d prin urmare că sfatul păcii ar putea
o p e r a cu efect numai în contact cu jurisprudenţii noştri, crede c ă o organizaţie
c o r ă s p u n z ă t o a r e a sfatului păcii s'ar putea întreprinde numai prin o secţie de
drept a «Asociaţiunii».
S e c ţ i u n e a istorică în şedinţa sa din 1/14 Iulie a. c. a admis această p ă r e r e .
D l D r . Iuliu Maniu a prezentat un s p e c i m e n din dicţionarul juridic m a g h i a r -
r o m â n scris de d-1 V i c t o r Andru accentuând, că în această lucrare se g ă s e s c
părţi b u n e , dar spre a o putea j u d e c ă în întregime, autorul să fie poftit a înainta
întreg operatul său biroului, de unde se va transpune secţiei de ştiinţe s o c i a l e
spre censurare din punct de v e d e r e juridic, iar celei literare spre e x a m i n a r e din
punct de v e d e r e stilar.
Cheltuielile, ce va r e c l a m ă tipărirea acestei lucrări, vor îngriji să le pro
cure membrii secţiei de ştiinţe s o c i a l e .
Cu privire la propunerile prezentate din partea secretariatului, s e c ţ i u n e a
istorică are u r m ă t o a r e l e h o t ă r î r i :
Ad 1. A p r o b ă cu majoritate de 1 vot proiectul referitor la modificarea re
gulamentului g e n e r a l al secţiunilor ştiinţifice-literare;
Ad 2. C o n s i m t e la înfiinţarea secţiunilor de ştiinţe s o c i a l e , m e d i c a l e şi
tehnice-industriale, iar p r o p u n e r e a pentru a l e g e r e a m e m b r i l o r în secţiunea de
ştiinţe s o c i a l e o încredinţează d-lor advocaţi prezenţi la ş e d i n ţ ă ;
A d 3 . In c e priveşte c o l a b o r a r e a sistematică la revista «Transilvania» c o n
stată, c ă membrii săi D r . S. D r a g o m i r şi D r . I . Lupaş au c o l a b o r a t cu stăruinţă
şi în cursul acestui a n ; nu primeşte dimisia dlui D r . S. D r a g o m i r din comitetul
de redacţie al revistei, ci îşi e x p r i m ă dorinţa, c a acest c o m i t e t de redacţie să
ţină în viitor mai regulat şedinţe şi să p r e c i z e z e în m o d corăspunzător relaţiile
dintre m e m b r i i săi şi dintre director. La punctul a c e s t a m e m b r u l D r . C . B u c ş a n
înaintează în scris p r o p u n e r e a , c a r e se înaintează o n o r . şedinţe p l e n a r e s p r e
desbatere;
Ad 4 . S e c ţ i u n e a p r o p u n e să fie învitat dl O h . P o p p a pregăti o b r o ş u r ă
c o m e m o r a t i v ă despre personalitatea lui Simion Bărnuţiu şi importanţa lui în is
toria noastră c u l t u r a l ă ;
Ad 5. Lista cărţilor potrivite pentru b i b l i o t e c i l e săteşti o c o m p l e t e a z ă de
astădată cu p r e l e g e r i l e p o p o r a l e , ce vor a p ă r e a sub titlul « D e demult» şi c u
broşurile de cuprins istoric din b i b l i o t e c i l e S t e a u a , F l a c ă r a şi B i b i . pt. t o ţ i ;
Ad 6 . F i x a r e a programului pentru aranjarea cursurilor sistematice o în
credinţează biioului central, îndrumându-1 pe acesta, a se pune în î n ţ e l e g e r e cu
directorii d e s p ă r ţ ă m i n t e l o r ;
Ad 7. C h e s t i u n e a aceasta se cuprinde în partea dela început a raportului
prezent;
Ad 8. Pentru şedinţa festivă din acest an invită pe dl O h . P o p p a pregăti
o conferenţă despre activitatea lui S . Bărnuţiu ca îndrumător al n e a m u l u i .
Ad 9. C h e s t i u n e a a c e a s t a aparţine secţiei l i t e r a r e ;
Ad 1 0 . Venitul pe anul 1914 al fondului N i c o l a e D e n s u ş i a n u îl oferă dlui
O h . P o p p ca o n o r a r pentru broşura, c e va s c r i e despre S. Bărnuţiu şi care se
va publică şi în «Bibi. p o p o r a l ă a Asociaţiunii».
S i b i i u , în 1/14 Iulie 1914.
T . V . P ă c ă ţ i a n u m. p., prezident. D r . l o a n L u p a ş m. p., referent.

— 410 —
Anexa XIII d)
I>.
Raportul şi propunerile secţiunei ştiinţifice

cătră şedinţa plenară din 1/14 Iulie 1914.
In c e l e următoare fac o dare de s e a m ă despre activitatea secţiunei ştiin

ţifice din anul 1913/14. S e c ţ i u n e a a ţinut o singură şedinţă, azi în 1/14 Iulie a. c.
aici în Sibiiu. A b s e n t â n d dl p r e ş e d i n t e , D r . A . Cheţiauu, secţiunea 1-a ales de
vicepreşedinte pe dl A. V l a i c u , sub a cărui prezidiu s'a şi ţinut şedinţa de azi.
D l A . V l a i c u abzice din postul său de referent, pe care 1-a purtat dela înfiin
ţarea a c e s t o r secţiuni şi secţiunea primindu-i a b z i c e r e a , încredinţează a c e s t post
membrului activ A. C i o r t e a .
Prezenţi la această şedinţă a mai fost membrul a c t i v : D r . I. Radu şi m e m b r i i
c o r e s p o n d e n ţ i : V i c t o r Stanciu şi D r . A l e x . B o r z e a . — P r e ş e d i n t e l e D r . A . C h e -
•ţianu şi-a scuzat absenţa, însă m e m b r u l activ Ion C o r b u nu.
M e m b r i i secţiunei au desvoltat u r m ă t o a r e a activitate:
1. D r . A. Cheţianu a recensat lucrarea dlui luliu P r o d a n : «Dr. P . Alexi şi
plantele recoltate de dânsul» pe c a r e a şi înaintat-o dlui secretar spre publicare
în «Transilvania» sau în A n a l e . Aflu, c ă aceasta e a 3-a lucrare, pe c a r e o pre
zintă dl P r o d a n «Asociaţiunei» spre publicare, dupăce primele două n'au fost
publicate. R u g ă m şedinţa plenară, să insiste la comitetul central, c a să afle posi
bilitatea de-a publică a s e m e n e a lucrări ştiinţifice de valoare, pentru ca să nu fie
siliţi membrii secţiunei a-şi plasa productul lor, în l o c şi în l i m b ă străină, după
cum s'a mai întâmplat a s e m e n e a caz. — A c o l a b o r a t la Calendarul Asociaţiunii.
2. A. Vlaicu a fost angajat mult în pregătirile pentru zidirea şcoalei c o
merciale din B r a ş o v şi aşă, afară de câţiva articoli referitori la această c h e s t i u n e ,
n'a putut desvoltă altă activitate.
3. A s e m e n e a şi Dr. I. Radu, încredinţat de corpul prof. din B r a d , a cer
cetat 6 gimnazii din patrie şi a servit cu date şi informaţiuni despre zidire şi
aranjament, cari s'au luat în c o n s i d e r a r e la facerea planului pentru zidirea nouă
a gimnaziului din Brad.
C o n f o r m însărcinării din şedinţa plenară din anul trecut, a ţinut în 2 / 1 5 S e p t .
a. c , cu o c a z i u n e a adunării g e n e r a l e a «Asociaţiunii», în cadrul şedinţei festive a
secţiunilor, o conferenţă despre «Lectura ştiinţifică la noi*. Dânsul a ţinut mai
multe prelegeri poporale în cadrul despărţământului B r a d , despre cari ne-a raportat
directorul despărţământului. A făcut p r o p a g a n d ă pentru înfiinţarea de bănci să
teşti, în urma căreia s'au şi înfiinţat 3 : în R i ş c a , Risculiţa şi V a c a , cu un capital de
80,000 c o r . Şi în fine, a c o l a b o r a t la Calendarul «Asociaţiunii».
; .• • 4 A. Ciortea a ţinut în postul Crăciunului, în B r a ş o v , un curs de fizică e x
p e r i m e n t a l ă , în 5 prelegeri săptămânale, la care au fost admişi numai m e m b r i i
ordinari ai «Asociaţiunii». O b i e c t u l p r e l e g e r i l o r a fost u r m ă t o r u l : 1. R e s o n a n ţ a ,
2. F l a c ă r a , 3. Lumina, 4. S c h i n t e a electrică şi 5. Aerul lichid. T o a t e au fost
însoţite de n u m e r o a s e e x p e r i e n ţ e . In primele 4 s'a arătat legătura dintre diferi
tele forme ale e n e r g i e i , aplicându-se teoria undulaţiunei. Au asistat c a m 35 per
s o a n e , cam aceleaşi la toate 5 p r e l e g e r i l e .
5. Dr. I. Beu a censurat 3 l u c r ă r i : una a dlui D r . M . Sturza, «Sfaturi i g i e n i c e ?
care se va tipări cu s p e s e l e dlui S t r o e s c u , şi două ale dlui D r . I. Chitul, « B o a l e l e
- 411 -
lipicioase, cari se transmit dela om la om şi dela animale la o m » şi una a dlui

Dr. I. B u c u r , «Câteva rele încuibate în poporul dela s a t e » , cari se v o r p u b l i c ă de
«Asociaţiune».
6. Victor Stanciu a fost ca m e m b r u activ în comitetul de redacţie al «Tran
silvaniei». A ţinut 5 conferenţe publice, 4 în Arad şi una în O u r a h o n ţ . 1. O m u l
preistoric, 2 . E m i n e s c u , 3. Importanţa pădurilor şi 4. Rolul paserilor în e c o n o m i e .
Conferenţa despre E m i n e s c u a repetat-o şi în O u r a h o n ţ . P e urmă a scris diferite
articole de popularizare a ştiinţelor naturale în r e v i s t e l e : « R o m â n u l » , «Luceafărul»
şi «Natura».
7. Dr. Al. Borzea a ţinut o conferenţa la adunarea g e n e r a l ă a reuniunii
învăţătorilor din B l a j , despre Biologia şi şcoala poporală. A publicat un studiu
botanic într'o revistă specială g e r m a n ă din B e r l i n . A c o l a b o r a t la « T r a n s i l v a n i a » ,
(numiri poporale de plante), în « F o a i a scolastică» şi în « R o m â n u l » . A c o l a b o r a t
la Calendarul «Asociaţiunii».
Faţă de propunerile făcute în raportul general de dl s e c r e t a r T ă s l ă u a n u
cătră şedinţa plenară de azi, s e c ţ i u n e a noastră î-şi ia voie a face următoarele ob
servări şi propuneri:
I. S e c ţ i u n e a aderează în general la modificarea Regulamentului secţiunilor,
contemplată în proiectul de R e g u l a m e n t , face însă întrebare, dacă nu a r fi consult,
ca — luând în c o n s i d e r a r e rolul independent şi important, ce-1 au funcţionarii
băncilor noastre în vieaţa e c o n o m i c ă şi socială a poporului nostru, s ă se c r e e z e
pentru dânşii o nouă secţiune, n u m i t ă : «Secţiunea comercială». D e v r e m e c e , în
baza noului R e g u l a m e n t se dă ocaziune tuturor profesiunilor a se o r g a n i z ă în
cadrele «Asociaţiunei», n'ar fi potrivită înfiinţarea şi a acestei s e c ţ i u n i , care ar
putea desvoltâ o activitate rodnică paralel cu « S o l i d a r i t a t e a » ?
S e c ţ i u n e a întreabă mai departe, cu ce se motivează eliminarea alineatului
ultim din § 18 v e c h i u ? Apoi propune ca alin. 2 din § 21 să se o m i t ă , în § 28
să rămâie ca minim nu patru ci două şedinţe ale secţiunilor în decursul unui
an. T o t d e o d a t ă c e r e , ca secţiunea noastră să fie numită numai «secţiunea de ştiinţe
naturale» şi nu şi de «fizice» fiindcă fizica e subsumată în n u m i r e a de ştiinţe
naturale.
Dl D r . B e u raportează, că s'au întrunit 9 medici într'o c o n s u l t a r e , cari ade
rează la înfiinţarea unei secţii de medicină şi de igienă. S e c ţ i u n e a , c o n s u l t â n d
p ă r e r e a acestei sfătuiri p r o p u n e de membri activi în noua secţiune pe d n i i : 1. D r .
Ioan P o p p , m e d i c - c o l o n e l în r. în Sibiiu, 2. D r . G e o r g e B a i u l e s c u , B r a ş o v , 3 .
D r . Ilie B e u , Sibiiu, 4. D r . Alexandru V a i d a - V o e v o d , B r a ş o v , şi 5. D r . V a s . H â n c u ,
B l a j , iar ca membri c o r e s p . 1. Dr. Nic Calefariu, Sălişte, 2. D r . M a r i u s Sturza,
V i e n a , 3. D r . Iulian Chitul, B e c l e a n , 4 . D r . C r ă c i u n e s c u , B ă i l e - E r c u l a n e , 5 D r .
Aurel D o b r e s c u , B r a ş o v , 6 . D r . Pompiliu Nistor, Zerneşti şi D r . Iuliu H a ţ i e g a n ,
medic-asistent la universitatea din Cluj.
Dl D r . B e u ne c o m u n i c ă , că consultarea medicilor a decis, c ă dânşii r e
nunţă la diurne şi rebonificarea s p e s e l o r de călătorie, cu o c a z i u n e a participării
lor la şedinţele secţiunilor. S e c ţ i u n e a ia cu p l ă c e r e la cunoştinţă a c e a s t ă jertfă
frumoasă adusă «Asociaţiunei», propune însă şedinţei plenare, ca în viitor a s e
m e n e a renunţări să nu se facă corporativ, ca secţiune, ci numai p e r s o n a l .
II. F a ţ ă de c o l a b o r a r e a secţiunii la «Transilvania» p r o p u n e m , ca să i se
deâ fiecărei secţiuni o rubrică specială de 2 — 4 file, de a cărei r e d a c t a r e să se
î n g r i j e a s c ă sub răspunderea sa, fiecare s e c ţ i e .
- 412 -
I I I . Material pentru bibliotecile poporale oferă dl V . Stanciu cu lucrarea s a :

«Din l u m e a c e l o r m i c i - , cu a cărei r e c e n z a r e secţiunea încredinţează pe D r . A .
B o r z e a . D r . R a d u î n c ă are material pentru o b r o ş u r ă « D e s p r e minunile n a t u r e i » ,
cu a cărei c e n s u r a r e se a n g a j e a z ă A. C i o r t e a . Iar D r . B o r z e a se anunţă cu o
lucrare despre «Plantele de l e a c » , a cărei c e n s u r a r e s e c ţ i u n e a o î n c r e d i n ţ e a z ă dlui
V. Stanciu.
I V . S e c ţ i u n e a r e c o m a n d ă pentru bibliotecile poporale, b i b l i o t e c a C o s â n z e a n a
din C r a i o v a , din c a r e a apărut până a c u m a vreo 9 n u m e r e cu cuprins din do-
meniele geografiei şi a ştiinţelor.
V . C u privire l a cursurile propuse secţiunea p r o p u n e , să se menţină f o r m a
seratelor (şezătorilor) culturale, cari prin materialul lor, uşor d t înţeles şi variat,
au câştigat simpatia publicului în măsură cu mult mai m a r e , decât c o n f e r e n ţ e l e
speciale, lungi şi o b o s i t o a r e . S e c ţ i u n e a a d e r e a z ă în principiu la ţinerea de cursuri
sistematice, dar nu află î n c ă timpul sosit, c a a s e m e n e a cursuri să fie i m p u s e di
feritelor c e n t r e , ci să lăsăm d e o c a m d a t ă la voia m e m b r i l o r secţiunilor, c a aceştia
să aranjeze atunci şi a c o l o astfel de cursuri, unde află c ă există necesitate şi
interes faţă de e l e .
V I . P r e l e g e r i p o p o r a l e de m o d e l , cari, tipărite, să fie distribuite prin c o m u
nele rurale, agenturilor, oferă D r . R a d u : ^Soiurile mai alese de vite şi îngrijirea
lor», tipărită în « Ţ a r a N o a s t r ă » . Diapozitivile n e c e s a r e le împrumută b u c u r o s
d e s p . B r a d . Apoi V i c t o r S t a n c i u : "Insămndtatea pădurilor», pe c a r e o oferă s e c -
ţiunei spre c e n s u r a r e şi apoi spre tipărire.
V I I . In bugetul secţiunei nu p r o p u n e m de astădată nici o s u m ă .
Referent: A . Ciortea.
Anexa XIII e).
Raportul secţiunii şcolare.

Activitatea secţiei ş c o l a r e , dela ultima şedinţă plenară (1 Iulie 1913) până
astăzi, s'a desfăşurat în conformitate cu p r o g r a m u l fixat în anul trecut şi cu hotă-
rîrile aduse atunci.
I.
Hotărîrile, cari s'au adus în chestia manualelor de prima adunare a pro

fesorilor r o m â n i ţinută la 1913 în cadrul secţiei, au fost imediat tipărite şi c o
municate tuturor direcţiunilor ş c o l i l o r s e c u n d a r e , p r e c u m şi consistoriilor a m b e l o r
confesiuni. P e urma a c e s t o r hotărîri s'au î n j g h e b a t mai multe întovărăşiri de pro
fesori, în scopul de a publică manuale c o r e s p u n z ă t o a r e trebuinţelor actuale. U n e l e
m a n u a l e , î n c e p u t e p e a c e s t e b a z e , sunt în curs de publicaţie şi vor apărea c h i a r
în vara a c e a s t a .
D i n t r e consistorii numai două s'au simţit î n d e m n a t e a sprijini acţiunea secţiei
ş c o l a r e , şi a n u m e consistorul ort. din Arad, c a r e prin hârtia sa N r . 5 9 1 0 / 9 1 3 ,
a p r o b ă intru toate intenţiile şi hotărîrile secţiei ş c o l a r e şi «recunoaşte de îndrep
tăţită şi a c e a părere a secţiei, c ă manualele acvirate până a c u m prin traduceri şi
introduse în unele s c o a l e au izvorît din lipsa de manuale originale şi că manualele-
traduceri reprezintă un principiu nepotrivit c a r e p o a t e să devină chiar p e r n i c i o s » .
- 413 ~
In l e g ă t u r ă cu aceasta consistorul din Arad a enunţat şi a declarat o b l i g a t o a r e

pentru seminarul şi pentru ş c o a l a civilă de fete din Arad u r m ă t o a r e l e :
1. « M a n u a l e l e , cari astăzi ar fi introduse de institutele noastre d i e c e z a n e în
f o r m e de traduceri se pot c o n s i d e r ă numai ca o necesitate transitorie cătră e l a
b o r a r e a de manuale originale sau cel puţin cătră prelucrarea de manuale străine,
până să se p o a t ă ajunge la lucrări o r i g i n a l e .
In scopul arătat, m e m b r i i colegiului profesoral sunt îndemnaţi a-şi luă cu
venita parte din c o o p e r a ţ i a pentru m a n u a l e l e viitorului. A c e a s t a , c r e d e m ar putea
urmă c a m a s t f e l :
C o l e g i u l profesoral, ar statori din conferinţă lista actualelor manuale-tra-
duceri aflătoare în folosinţă şi lista profesorilor ( p r o f e s o a r e l o r ) cari s'ar d e c l a r ă
gata a intră la c o o p e r a r e . O n . D i r e c ţ i u n e ar intra, pe această bază, în legături cu
amintita secţie ş c o l a r ă , c a r e la rândul său ar putea c o n v o c ă la consfătuire pe
c e i c e s'ar a n g a j a la lucrarea câte unui manual singuratic.
2 . S e înţelege de sine, c ă c o l a b o r a r e a profesorilor ( p r o f e s o a r e l o r ) noştri
în a s e m e n e a cazuri sub egida secţiei ş c o l a r e a «Asociaţiunii» nu învolvă în sine
şi obligamentul de a introduce respectivele m a n u a l e , decât numai dupăce a c e l e a
vor fi obţinut şi a p r o b a r e a specială a consistorului nostru.»
Z i c e mai departe Consistorul din A r a d : «Aflăm de salutare şi celelalte idei,
mai ales c e l e relative la uniformizarea planului de învăţământ pentru d e o s e b i t e l e
categorii de s c o a l e r o m â n e ş t i , şi nădăjduim b u n e rezultate pe urma năzuinţelor
o n . secţii ş c o l a r e » .
Al doilea C o n s i s t o r c a r e a urmărit cu atenţiune năzuinţele secţiei n o a s t r e ,
e Consistorul gr.-cat. din O r a d e a - m a r e . A c e s t a a însărcinat corpul profesoral dela
liceul din B e i u ş să prezinte un studiu asupra p r o b l e m e l o r şi întrebărilor din anul
trecut ale s e c ţ i e i . Studiul, datorit d-lui p r o f e s o r D r . C. P a v e l , a fost transpus din
partea Consistorului secţiei noastre, c a r e 1-a tipărit în «Transilvania» ( p g . 1 6 1 —
1 6 8 ) . D e ş i în unele privinţe greşit, a c e s t studiu discută chestiunea cu c o m p e t i n ţ ă .
E greşit mai ales un punct de v e d e r e cardinal al l u i : a c e l a în c a r e d-1 D r . C. P a v e l
aşteaptă ca secţia ş c o l a r ă să publice însăşi m a n u a l e pentru ş c o a l e l e s e c u n d a r e ,
câtă v r e m e ea şi-a rezervat numai rolul de a da profesorilor o c a z i a să discute
chestia m a n u a l e l o r şi, în urmă, să se a n g a j e z e a lucră în c o l a b o r a r e la manuale
b u n e pe cari secţia îşi ia angajamentul să le c e n z u r e z e .
Acest punct de v e d e r e trebuie amintit şi cu a c e s t prilej, pentruca nimeni să nu
mai fie în n e d u m e r i r e cu privire la p r o g r a m u l de m u n c ă a secţiei şi cu privire
la c e e a c e e a p o a t e luă asupra s a .
In c e priveşte atitudinea singuraticelor şcoli faţă de hotărîrile din anul trecut,
ţinem să r e l e v ă m , că la 1 Martie a. c. s'a ţinut în Blaj o şedinţă a subsecţiei
p r o f e s o r i l o r de s c o a l e n o r m a l e , la c a r e au luat parte 2 0 de profesori, din B l a j ,
Sibiiu şi G h e r l a , având şi aderenţa p r o f e s o r i l o r din C a r a n s e b e ş şi O r a d e a - m a r e .
C u a c e s t prilej s'au luat măsuri efective pentru e l a b o r a r e a de manuale p e s e a m a
ş c o l i l o r n o r m a l e . Hotărîrile luate s'au c o m u n i c a t din partea biroului secţiei tuturor
şcolilor normale.
Liceul din B e i u ş ni-a c o m u n i c a t , în legătură cu hotărîrile noastre, u r m ă t o a r e l e :
«Corpul profesoral dela gimnaziul s u p e r i o r gr.-cat. din B e i u ş , îşi e x p r i m ă
din n o u cu u n a n i m ă însufleţire aderenţa la i d e e a concentrării tuturor p r o f e s o r i l o r
r o m â n i în secţia ş c o l a r ă a «Asociaţiunii», c o n c e n t r a r e de mult dar înzadar î n c e r
cată până a c u m . A c e a s t ă c o n c e n t r a r e o c r e d e de m a r e importanţă şi folos real
atât pentru uniformizarea şi ridicarea nivelului instrucţiei ş c o a l e l o r noastre medii,
414 —
CSt şi pentru a se putea lupta cu puteri unite uniform şi cu mai ttiare şanză de
izbândă în chestii vitale c e privesc universalitatea profesorilor r o m â n i . D e c i se
d e c r e t e a z ă , că toţi membrii corpului profesoral v o r intra ca membrii în secţia
ş c o l a r ă a «Asociaţiunii» şi se enunţă, că corpul profesoral cu tot dinadinsul, cu
toată însufleţirea va c o n l u c r a la realizarea s c o p u r i l o r ce i-se impun secţiei ş c o l a r e
în subsecţia p r o f e s o r i l o r dela ş c o a l e l e noastre medii, şi se va supune tuturor h o -
tărîrilor, c e se vor aduce cu consultarea noastră pentru totalitatea ş c o a l e l o r n o a s t r e
româneşti.
In chestiile, c e sunt puse acum la o r d i n e a zilei şi în special în chestia uni
formizării m a n u a l e l o r şi în privinţa înfiinţării unui fond de editare de manuale,
corpul nostru profesoral ia u r m ă t o a r e l e h o t ă r î r i :
1. înainte de toate se constată, c u m c ă în gimnazul nostru nefiind a d m i s ă
limba r o m â n ă c a l i m b ă de p r o p u n e r e în toate c l a s e l e şi la toate o b i e c t e l e , se v o r
p u t e a întrebuinţa manuale uniforme cu celelalte gimnazii româneşti numai la
a c e l e o b i e c t e de învăţământ cari se propun r o m â n e ş t e ( o b i e c t e l e din c l a s e l e in
ferioare cu e x c e p ţ i a g e o g r a f i e i , istoriei şi limbei maghiare în 3 — 4 ; iar în cele
superioare e r o m â n e ş t e numai religia şi limba r o m â n ă ) . Referitor la a c e s t e o b i e c t e
pentru viitor se primeşte î n t o c m a i concluzul secţiei ş c o l a r e din şedinţa sa din
30 Iunie 1913 ţinută în Sibiiu, c a a d e c ă pe viitor manualele c e se v o r c o m p u n e
înainte de c e s'ar da la a p r o b a r e ministerială şi la tipar, să se deie pentru c e n
zurare la secţia şcolară a Asociaţiunii, fiind a se face ţiesmintit eventualele m o
dificări r e c l a m a t e de trebuinţele noastre speciale. D a r ar fi just, ca acele m a n u a l e ,
cari sub forţa împrejurărilor se aflau deja p e v r e m e a şedinţei din 30 Iunie sub
tipar, să se admită la c e n z u r a r e şi a p r o b a r e în m o d e x c e p ţ i o n a l şi acum după
isprăvirea tipărirei.
2. E de p ă r e r e a — ca şi secţia şcolară — c ă dintre manualele ce ne lipsesc
e de c e a mai urgentă necesitate G r a m a t i c a r o m â n ă , Istoria literaturii r o m â n e şi
A n t o l o g i a r o m â n ă . L)in corpul nostru profesoral, D r . A l e x a n d r u P t e a n c u în c o l a
b o r a r e cu V a s i l e B i c h i g e a n , prof. dela N ă s ă u d , chiar acum scot de sub tipar
ediţia a doua a G r a m a t i c e i latine şi a Cărţii de cetire latine pentru cl. I—11 gimn.,
cari a m b e l e au fost folosite ca manuale şi până acum în patru, a d e c ă cu e x c e p ţ i a
Braşovului, în toate gimnaziile româneşti. Afară de a c e a s t a , D r . Alexandru P t e a n c u
cu D r . Constantin P a v e l în c o l a b o r a r e s'ar a n g a j a a s c o a t e în decurs de un an,
o carte de «Lecturi literare» (proză şi p o e z i e ) ca manual auxiliar pentru studiul
literaturii r o m â n e în cl. V I I — V I I I şi p e d a g o g i i curs. I I I — I V , pentru c a r e m a n u a l
o b u n ă parte de material şi au deja a d u n a t ; Ioan G e o r g e s c u poate se va hotărî
să c o n f a c ă o Istorie b i s e r i c e a s c ă , în care să se tracteze şi istoria s p e c i a l ă a b i -
sericei gr.-cat. r o m â n e , nu numai c e a g e n e r a l ă ca în a lui S m i g e l s k i , întrebu
inţată a c u m ; D r . Petru H e t c o şi D r . G e o r g e H e t c o s'ar angaja la manuale de
g e r m a n ă cl. I I I — I V pe b a z a metodului d i r e c t ; P a u l V o ş t i n a r cu D r . A l e x a n d r u
B o r z a şi S a b i n O p r e a n u la o istorie naturală pentru c l . I V ; D r . Alexandru P t e a n c u
cu D r . I o a n O s s i a n deja lucră la o scurtă sintaxă latină. D a r a c e s t e din urmă
trei lucrări v o r trebui să aştepte cu tipărirea până după modificarea planului de
învăţământ, ce e în pregătire.
Insă la tot cazul vor fi a se împărţi rolurile astfel, ca să nu se • l u c r e la
a c e l a ş manual d e o d a t ă în două locuri, şi astfel să nu se fărâmiţeze timpul şi pu
terile fără rost şi fără trebuinţă
3 . A d e r e a z ă la ideea unificării planului de învăţământ al gimnaziilor r o m â n e
pentru a se uşura t r e c e r e a şi pentru a se putea folosi în toate (5) institutele ro
m â n e acelaş manual, aşişderea e şi pentru uniformizarea t e r m i n o l o g i e i ştiinţifice.
— 415 -
In scopul săvârşire! a c e s t o r lucrări va trebui sâ se c o n v o a c e o a n c h e t ă ,

la c a r e la v r e m e a sa şi institutul nostru işi va e x m i t e delegaţii săi.
4. In c e priveşte c r e a r e a unui fond pentru e d a r e a de m a n u a l e , corpul p r o
fesoral nu p o a t e oferi o parte din t a x e de c o r i g e n t ă , fiindcă t a x e de a c e s t e a la
noi nu s u n t ; nici din cele de e x a m e n e private, d e o a r e c e a c e s t e a nu f o r m e a z ă
un venit stabil şi regulat, a s e m e n e a nici din venitul conferinţelor publice ce even
tual ţin profesorii, d e o a r e c e a c e s t e a se ţin fără t a x e . O f e r ă însă în favorul înte
m e i e r i i ori augmentării fondului de manuale profesorul D r . A l e x a n d r u P t e a n r u —
în speranţa şi în cazul convoiriţ colaboratorului său — în cazul întroducerii ma
n u a l e l o r sale de limba latină a p r o b a t e în toate cinci ( a c u m sunt în 4) gimnaziile
noastre româneşti — 5 % din venitul curat, a s e m e n e a e aplicat a se învoi ca pe
fiecare e x e m p l a r vândut prin librării să se pună câte o m a r c ă de 10 fileri a A s o
ciaţiunii în favorul fondului de m a n u a l e . A c e a s t ă jertfă s'ar putea i m p u n e şi altor
autori de m a n u a l e ş c o l a r e .
Insă soartea m a n u a l e l o r din ş c o a l e l e noastre medii — contingentul trebu
incios fiind m i c , iar risicul tiparului m a r e — poate aşa s'ar deslegâ mai b i n e ,
dacă autorii ar fi cruţaţi de grija materială a financierii tiparului prin a c e e a , că
A s o c i a ţ i u n e a la fiecare manual c o r ă s p u n z ă t o r s'ar îngriji de e d a r e , de tipărire, —
fireşte şi toate incassările ar fi ale fondului de manuale al Asociaţiunii, iar autorul ar
căpătă pentru m u n c a sa un o n o r a r acum la început mai modest, cum dă b u n ă o a r ă
tipografia din B l a j v r ' o 6 0 c o r . de c o a l ă ; cu v r e m e a — dacă fondul ar p r o s p e r a
b i n e — s'ar putea mări şi o n o r a r e l e . »
D e s p r e c e l e urmate de liceele din B l a j , B r a ş o v , Năsăud şi B r a d nu ni s'a
raportat, decât în parte. Şi a n u m e am aflat că dd. Virgil Oniţiu, dir. în B r a ş o v şi
D r . I. Raţiu şi Al. Ciura p r e g ă t e s c o istorie a literaturii r o m â n e pentru l i c e e .
D i n t r e şcolile civile au r a p o r t a t : 1. c e a din B e i u ş , c a r e spune u r m ă t o a r e l e :
«Corpul didactic al şcoalei noastre a luat cu bucurie spre ştire dispoziţiu-
nile preţioase referitoare la a c e a s t ă s e c ţ i e . N e bucurăm, că p r e c u m am văzut
din a c e s t e scripte, cărţile ş c o a l e l o r c i v . de fete mai toate sunt în p r e g ă t i r e , afară
de e c o n o m i e .
N o i v o m introduce a c e s t e cărţi, cu siguranţă atunci când vor fi a p r o b a t e
şi de înaltul ministeriu.
C e atârnă să contribuim la fondul cărţilor manuale, aşa cum se zice în
a c e s t e scripte, nu putem, — că aici nu avem privatiste, abia în 2 - 3 ani una,
apoi nici s e c u n d e , — dar pentru c o r e g e r e la noi nici nu ieste nici o t a x ă , nici
nu putem pune. A noastre sunt institute filantropice şi nu de l u x .
î n s ă vă r o g în a c e a s t ă privinţă, — de a contribui cu c e v a la fondul manua
lelor, — a scrie deadreptul Preaveneratului ordinariat g r . cat. de O r a d e a - m a r e , atunci
apoi după pertractări, cred să fie cevaşi rezultat.
2. Ş c o a l a civilă din Sibiiu ni-a c o m u n i c a t u r m ă t o a r e a hotărîre a consiliului
profesoral:
«Vasile S t o i c a referează (şi în scris) în chestia înştiinţării ce ne-a venit dela
S e c ţ i a ş c o l a r ă a «Asociaţiunii» (dtto S e p t . 1913). Constată, că noi şi până a c u m
am lucrat în conformitate cu hofărîrile aduse şi face următoarele p r o p u n e r i :
1. Corpul nostru profesoral să c o l a b o r e z e la manualele puse îu v e d e r e de
diferiţi c o l e g i dela celelalte s c o a l e civile r o m â n e , — invitând la aceasta pe membrii
din sânul s ă u ; şi anume la e d a r e a :
a) unui atlas g e o g r a f i c şi a unei cărţi de lectură g e o g r a f i c ă , să c o n l u c r e
dl S a b i n O p r e a n ;
- 416 _
b) unui manual de e c o n o m i e de c a s ă şi p e d a g o g i e Casnică, alături de d-nâ

R o z a M . Ş e r b a n ( B l a j ) , să c o n l u c r e d-şoara Silvia T o g a n ;
c) unui manual de g e o m e t r i e , alături de d. M . Ş e r b a n ( B l a j ) , să c o n l u c r e
d-na E u g e n i a T o r d ă ş i a n u .
2. S ă se ia dispoziţii pentru s c r i e r e a unor manuale de limba g e r m a n ă .
S e p r i m e ş t e . C u privire însă la s c r i e r e a manualului de l i m b a g e r m a n ă ,
d e o c a m d a t ă nu se pot luă hotărîri.»
A c e s t e a s'au făcut dela 1 Iulie 1913 până astăzi în ce priveşte c h e s t i u n e a
m a n u a l e l o r în şcolile s e c u n d a r e .
II.
T o t la chestiunea m a n u a l e l o r trebuie să mai r e m a r c ă m că m e m b r u l c o r e s
p o n d e n t L a z ă r Chirilă, învăţător în M u n c e l , a cerut ca secţia ş c o l a r ă să ia în m â n ă
şi chestiunea manualelor pentru şcolile p r i m a r e . ( T r a n s i l v a n i a , p a g . 7 5 ) .
C h e s t i u n e a aceasta s'a relegat subsecţiei învăţătorilor, c a r e s'a înfiinţat ieri.
III.
C h e s t i u n e a manualelor, în privinţa cărora s'a hotărît ca să se urmeze şi de
aici înainte pe b a z a c e l o r stabilite în şedinţa din anul trecut, stă în strânsă l e g ă
tură cu chestiunile din p r o g r a m u l şedinţei ţinute ieri, la c a r e au participat 4 0 de
m e m b r i , ordinari şi c o r e s p o n d e n ţ i , cari reprezintau 12 şcoli superioare şi s e c u n
dare şi 6 şcoli primare. P r o g r a m u l acestei şedinţe a fost u r m ă t o r u l :
1. D e s c h i d e r e a şedinţei prin p r e ş e d i n t e l e s e c ţ i e i : Ioan F . Negruţiu, direc
torul ş c o a l e i n o r m a l e din B l a j .
2. Raport despre activitatea secţiei ş c o l a r e dela 1 Iulie 1913 p â n ă astăzi,
în special despre chestiunea manualelor în ş c o a l e l e noastre s e c u n d a r e , de D r . O n i -
sifor G h i b u , referentul secţiei.
3 . O r g a n i z a r e a subsecţiei p r o f e s o r i l o r seminariali şi a profesorilor de r e
ligie. R a p o r t o r : D r . N i c o l a e B ă l a n , prof. la seminarul «Andreian» din Sibiiu.
4 . O r g a n i z a r e a subsecţiei învăţătorilor. R a p o r t o r i : Dumitru Lăpădat, d i r e c t o r
ş c o l a r în Sălişte şi D r . Ioan M a t e i u , c o r e f e r e n t ş c o l a r la C o n s i s t o r u l din S i b i i u .
5. C h e s t i u n e a unificării planului de învăţământ în şcolile noastre de a c e e a ş
c a t e g o r i e . P e b a z a r a p o a r t e l o r corpului profesoral al liceului din B r a ş o v şi N ă
săud, a ş c o a l e i n o r m a l e din O r a d e a - m a r e şi a ş c o a l e i civile de fete din Arad.
6. Unificarea t e r m i n o l o g i e i ş c o l a r e . P e b a z a r a p o a r t e l o r ş c o l i l o r de sub Nr. 5 .
7. R e f o r m a învăţământului s e c u n d a r . (In c e f o r m ă am dori noi să se facă
a c e a s t ă reformă ?) P e baza raportului c o n f e r e n ţ e i p r o f e s o r a l e a liceului din B r a ş o v .
8 . L e g ă t u r a dintre membrii corpului didactic primar şi s e c u n d a r . R a p o r t o r i :
Gavril P r e c u p , p r o f e s o r la liceul din B l a j şi Iosif S t o i c a , înv. în S e b e ş u l - d e - j o s .
Materialul c a r e a servit la discutarea p u n c t e l o r de sub Nr. 5—8 şi c a r e a
fost a p r o a p e întreg tipărit, se alătură la finea acestui raport.
C u privire la p . 5—6 din p r o g r a m s'a decis ca materialul tipărit să se
transpună direcţiunilor tuturor şcolilor s u p e r i o a r e şi s e c u n d a r e având a c e s t e a
să-şi spuie părerile asupra lui. Deciziuni o b l i g a t o a r e se vor a d u c e în privinţa lor
la anul viitor, când vom avea pentru fiecare chestiune p ă r e r e a tuturor ş c o l i l o r .
IV.
Cu privire la p . 7 « R e f o r m a învăţământului secundar» secţia ş c o l a r ă a adus

u r m ă t o a r e a h o t ă r î r e : « C o n s i d e r â n d că ministrul de culte şi instrucţie publică al
ţării noastre se o c u p ă cu chestiunea unei r e f o r m e radicale a învăţământului s e -
~ 417
cundar din ţara î n t r e a g ă , deci şi din liceele şi gimnaziile noastre, secţia ş c o l a r a

află de absolut n e c e s a r ca şi liceele noastre să-şi spuie cuvântul în această c h e
stiune, fixând punctul de v e d e r e , după care ar trebui să se facă reforma în şcolile
noastre, cari îşi au trebuinţele lor s p e c i a l e . în c o n s e c i n ţ ă secţia ş c o l a r ă , transpu
nând tuturor l i c e e l o r şi gimnaziilor r o m â n e ş t i părerile în această chestie ale li
ceului din B r a ş o v , apelează la ele ca, până cel mult în O c t o m v r i e a. c , fiecare
să-şi f i x e z e principiile şi părerile privitoare la reforma învăţământului secundar,
într'o a n c h e t ă c o m p u s ă din reprezentanţi ai tuturor l i c e e l o r şi gimnaziilor noastre,
se va fixă apoi pe baza acestora o părere unitară a tuturora, care va fi înaintată
prin consistoriile mitropolitane, ministerului».
V.
în legătură cu aceasta secţia a mai hotărît să facă o adresă cătră consistorii

în sensul ca a c e s t e a să intervină la d-1 ministru c a în consiliul r e g n i c o l a r al în
văţământului să fie numit şi câte un reprezentant al lor, aşa c u m e d. e. la c o m
patrioţii noştri saşi.
VI.
în şedinţa de ieri ( p . 3 ) s'a mai discutat şi chestiunea grupării profesorilor

seminariali şi a c e l o r de religie, cari azi sunt membrii secţiei, într'o subsecţie s p e
cială. D e ş i raportul făcut în această chestiune de d-1 prof. D r . N . B ă l a n , m e m b r u
c o r e s p o n d e n t al secţiei şi m e m b r u în comitetul central al Asociaţiunii, a în
trunit a p r o b a r e a principiară a tuturora, totuş organizarea acestei subsecţii s'a
amânat până la anul viitor. P â n ă atunci raportul d-lui N . Bălan va fi c o m u n i c a t
tuturor direcţiunilor de seminarii şi profesorilor de religie de a m b e l e confesiuni.
P u t e m anticipa de pe acum că această chestiune, d e o s e b i t de importantă, e pe
o cale bună.
VII.
T o t în şedinţa de ieri s'a discutat, pe b a z a rapoartelor d-lor D . Lăpădat şi

D r . I. Mateiu, chestiunea înfiinţării unei subsecţii a învăţătorilor în cadrele s e c
ţiei ş c o l a r e . D u p ă discuţii t e m e i n i c e secţia a declarat de înfiinţată subsecţia învă
ţătorilor, fixând totodată şi un p r o g r a m de m u n c ă provizoriu. în c e priveşte or
ganizarea propriu zisă a acestei subsecţii ea s'a amânat până la anul viitor, având
până atunci să fie declaraţi membrii c o r e s p o n d e n ţ i ai secţiei ş c o l a r e din fiecare
protopopiat câte un învăţător. Pentru şedinţa din anul viitor a subsecţiei învăţă
torilor, în care se va face şi o r g a n i z a r e a ei şi c a r e va fi c o n d u s ă de preşedintele
secţiei şcolare, s'au luat în p r o g r a m rapoarte asupra alor trei chestiuni de m a r e
importanţă şi a n u m e : 1. R e f o r m a învăţământului primar în conformitate cu tre
buinţele reale ale ţărănimei n o a s t r e ; 2. R e f o r m a planului de î n v ă ţ ă m â n t ; 3 . M a
nualele ş c o l a r e . — Pentru fiecare din a c e s t e chestiuni s'au angajat câte doi raportori
dintre membrii actuali ai secţiei.
N e rugăm să luaţi cu aprobare la cunoştinţă acest lucru.
VIU.
în c e priveşte pct. 8, «Legătura dintre corpul didactic primar şi secundar»,
secţia şcolară, pe b a z a rapoartelor d-lui O . P r e c u p prof. în Blaj şi losif S t o i c a
înv. în S e b e ş u l - d e - j o s (în locul d-lui Radu P r i ş c u ) a adus următoarele hotărîri:
1. In cadrele secţiei şcolare să fie primiţi reprezentanţi ai învăţătorilor din
toate părţile ţării noastre.
30
- 418 -
2 . Profesorii secundari să ia parte activă la adunările g e n e r a l e şi c e r c u a l e

ale reuniunilor şi conferinţelor învăţătoreşti, p r e c u m şi la e x a m e n e l e şi la serbările
şcolilor primare.
3. Profesorii şi învăţătorii să l u c r e z e î m p r e u n ă manuale pentru ş c o a l e l e
p r i m a r e . T o t astfel să lucreze î m p r e u n ă la p u b l i c a r e a şi răspândirea de broşuri
pentru tinerime şi la stabilirea şi unificarea t e r m i n o l o g i e i ş c o l a r e .
4. Profesorii să a r a n j e z e în diferite c e n t r e ale ţării cursuri sistematice
pentru î m p r o s p ă t a r e a şi amplificarea cunoştinţelor g e n e r a l e şi s p e c i a l e ale învă
ţătorilor.
5. Profesorii să c o l a b o r e z e cu articoli de specialitate la revista « T r a n s i l
vania» şi la revistele p e d a g o g i c e , scrise şi cetite astăzi a p r o a p e numai de în
văţători.
6. S ă se o r g a n i z e z e excursii c o m u n e ale profesorilor şi învăţătorilor, prin
locuri şi regiuni î n s e m n a t e din punct de v e d e r e cultural şi naţional.
7. Consistoriile a m b e l o r biserici să fie rugate a e x m i t e an de an câte unul
sau mai mulţi profesori ca să viziteze, în calitate de comisari consistoriali, şcolile
primare, dând pe deoparte îndrumări învăţătorilor, iar pe de alta informându-se
înşişi despre starea ş c o l i l o r şi despre condiţiile l o r de vieaţă şi de m u n c ă .
T o t în şedinţa aceasta, la p r o p u n e r e a d-lui T r a i a n G h e r m a n , prof. în B l a j ,
s'a mai hotărît să se facă o adresă cătră direcţiunea tuturor ş c o a l e l o r medii şi
s u p e r i o a r e ca a c e s t e a să însărcineze p e câte un p r o f o s o r cu s c r i e r e a unei monografii
a şcoalei respective a n u m e pentru elevii ei, cari din aceasta să aibă prilejul de a
c u n o a ş t e şi de a iubi ş c o a l a la care-şi l u m i n e a z ă şi întăresc sufletul.
T o t la p r o p u n e r e a d-lui T . G h e r m a n s'a hotărît să se facă o a d r e s ă cătră
direcţiunea tuturor ş c o l i l o r , prin c a r e să li se r e c o m a n d e p u b l i c a r e a de c o m p e n -
dii pentru diferite materii pe s e a m a elevilor. La p r o p u n e r e a d-lui D r . C . P a v e l
s'a hotărît p u b l i c a r e a unui C a l e n d a r al tinerimei • studioase, r e d a c t a r e a căruia va
fi rugat să o ia asupra sa d-l prof. Al. Ciura din B l a j .
IX.
T r e c e m acum şi la alte chestiuni cari au p r e o c u p a t secţia ş c o l a r ă în cursul
anului acestuia de gestiune. In O c t o m v r i e 1913, biroul secţiei a adresat o circu
lară cătră toţi m e m b r i i ei, rugându-i să c o l a b o r e z e cu articoli de natură şcolară
şi p e d a g o g i c ă , la revista «Transilvania», c a r e a fost declarată în anul trecut de
organ al profesorilor ( C f . T r a n s . 1913, p g 4 2 1 ) . Apelul a c e s t a n'a întâmpinat însă
răsunetul c u v e n i t ; abia câţiva inşi l-au urmat. C u toate a c e s t e a în fiecare număr
al revistei s'a publicat, p e lângă o c r o n i c ă ş c o l a r ă , a d e s e o r i destul de b o g a t ă , şi
cel puţin câte un articol de ordin p e d a g o g i c şi şcolar. T r e b u i e r e m a r c a t în spe
cial articolul d-lui p r o f e s o r G h . C h e l a r i u despre ş c o a l a reală din B r a ş o v ( c T r a n -
silvania» Nr. 4 ) , în c a r e articol d-sa stăruie pentru c o m p l e t a r e a la opt c l a s e a
acestei şcoli. — S p e r ă m ca, cel puţin de aici î n c o l o , «Transilvania» să se b u c u r e de
un sprijin mai simţitor din partea m e m b r i l o r secţiei ş c o l a r e .
T o t în O c t o m v r i e a. t. s'a mai dat o circulară şi anume cătră toţi membrii
secţiilor ştiinţifice-literare, în chestia organizării unor «cursuri de vară». ( T r a n s .
1913, p g . 4 2 2 ) . L a întrebările puse în a c e a s t ă circulară n'au răspuns însă decât
câţiva m e m b r i i , aşa că nu s'a putut întreprinde n i m i c pozitiv pentru acest an, ci
a r ă m a s ca chestiunea să fie adusă în discuţie din nou în şedinţa plenară a s e c
ţiilor. R u g ă m onorata şedinţă plenară c a , eventual după ascultarea părerilor
m e m b r i l o r cari au răspuns la apel, să se pronunţe în a c e a s t ă chestiune foarte
însemnată, d e c r e t â n d o r g a n i z a r e a a c e s t o r cursuri pentru anul 1 9 1 5 .
_ 410 -
în c e priveşte strângerea legăturilor dintre secţia şcolară, respe<duve dintre

< A s o c i a ţ i u n e » şi învâţătorime, raportăm că A s o c i a ţ i u n e a a trimis în cursul anului
reprezentanţi ai săi a p r o a p e la toate adunările g e n e r a l e ale reuniunilor învăţă-
toreşti. A c e s t fapt a făcut c e a mai b u n ă impresie în rândurile învăţătorimii şi a
trezit nădejdi nouă în sufletele a c e s t o r ostaşi atât de greu încercaţi ai vieţii şi ai
culturei noastre naţionale. R ă m â n e ca începutul făcut să se continue în condiţii
tot mai largi. Ar fi un lucru d e o s e b i t de folositor d a c ă reprezentanţii secţiei ş c o
l a r e , respective ai Asociaţiunii, ar luă asupra lor sarcina de a ţinea şi câte o c o n
ferenţă în cadrul programului adunărilor g e n e r a l e ale reuniunilor, la cari iau parte.
D i n t r e reuniunile învăţătoreşti cari au fost poftite în anul trecut să r e c o
m a n d e câte doi membrii c a membrii c o r e s p o n d e n ţ i ai secţiei ş c o l a r e , numai cinci
ne-au anunţat despre a l e g e r e a făcută. Şi a n u m e :
1. R e u n i u n e a M a r i a n ă a învăţătorilor gr.-cat. din comitatul Bistriţa-Năsăud,
a numit p e d-nii C l e m e n t G r i v a s e şi M a c e d o n Linul, ambii învăţători în N ă s ă u d .
2. R e u n i u n e a învăţătorilor români sălăgeni a numit pe d-nii T e o d o r M u
răşan din T a s n â d b a l â z s h a z a (u. p. M a g y a r c s a h o l y ) şi pe Alexandru M â n u din
Şoimuş (Szilâgysolymos).
3. R e u n i u n e a înv. dela ş c o a l e l e p o p . conf. ort. r o m . din protopopiatele
aradane I . — V I I . pe d-nii Iosif M o l d o v a n , director ş c o l a r şi a s e s o r consistorial în
Arad şi p e luliu G r o f ş o r e a n , înv. în G a l ş a (u. p. V i l â g o s ) .
4. R e u n i u n e a înv. dela ş c o a l e l e conf. gr.-or. rom. din protopopiatele T i m i
şoara, Belinţ, C o m l o ş u l - m a r e şi L i p o v a pe d-nii luliu V u i a , înv. pens. în C a r a n
s e b e ş şi Iulian Lucuţa, înv. în p e n s . Szt.-Andrâs — şi
5. R e u n i u n e a înv. gr.-or. r o m . din B i h o r p e d-nii N i c o l a e Firu, înv. în
O r a d e a - m a r e şi Vasile T e u c a , înv. în T ă u t ( F e k e t e t o t ) . — P r o p u n e m c a aceşti
10 inşi să fie declaraţi membrii c o r e s p o n d e n ţ i ai secţiei ş c o l a r e .
XI.
în ce priveşte subsecţia sportivă biroul a c o m u n i c a t p r o p a g a n d e i sportive
din B u d a p e s t a hotărîrile din anul trecut ale secţiei, la care s'a primit un răspuns,
publicat în «Transilvania» pg. 1 0 9 — 1 1 0 . Altceva nu s'a putut face.
D u p ă hotărîrea de ieri a secţiei, profesorii de gimnastică, cari sunt m e m b r i i
ai secţiei ş c o l a r e , v o r fi însărcinaţi să o r g a n i z e z e până la anul viitor această
subsecţie.
XII.
In ce priveşte «Biblioteca tineretului» suntem tot a c o l o unde am fost anul
trecut.
D u p ă hotărîrea de ieri a secţiei, c h e s t i u n e a redactării acestei biblioteci se
r e l e a g ă subsecţiei învăţătorilor, iar cât priveşte d e s f a c e r e a broşurilor tipărite până
a c u m , d e o a r e c e şi din raportul d-lui s e c r e t a r se vede că personalul de serviciu
al Asociaţiunii nu e în situaţia de a o putea îngriji, aceasta a luat-o asupra sa
membrul secţiei ş c o l a r e , d-1 S a b i n O p r e a n , c a r e va întră în legătură directă cu
funcţionarii în grija cărora e dat depozitul de cărţi al «Asociaţiunii».
XIII.
în cursul anului din urmă secţia şcolară a avut să îndure o pierdere în
semnată, prin t r e c e r e a la cele eterne a membrului ei c o r e s p o n d e n t Dr. Petru
P i p o ş , p r o f e s o r de p e d a g o g i e la seminarul din Arad şi unul din cei mai de s e a m ă
p e d a g o g i ai neamului nostru.
30*
- 420 -
L a î n m o r m â n t a r e a regretatului D r . P . P i p o ş secţia şcolară a fost reprezin-

tată prin referentul ei, care a rostit în n u m e l e secţiei şi o cuvântare funebrală
(Cf. Transilvania pag. 3 1 ) .
O d i h n e a s c ă în pace acest n e o b o s i t slujitor al ş c o a l e i r o m â n e , iar e x e m p l u l
dat de el să g ă s e a s c ă cât mai mulţi, cari să-1 u r m e z e !
XIV.
D e m e m b r i i noi ai secţiei ş c o l a r e p r o p u n e m , p e lângă câte un învăţător
din fiecare protopopiat, şi pe u r m ă t o r i i :
D r . luliu H o s s u , Dr. V i c t o r B â r l e a , Atanasiu R o ş e a şi R o m u l Crişan, pro
fesori la seminarul din L u g o j . G h e o r g h e Miculaş, Petru T ă m â i a n u , C o r n e l S z a b o ,
D r . V a s i l e Kirvai şi Paul Szilâgyi, profesori la ş c o a l a n o r m a l ă gr.-cat. r e g . din
O r a d e a m a r e . Sabin O p r e a n , prof. la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii din
Sibiiu. D r . C o n s t . P a p u c , prof. gimn. B r a ş o v . D r . I . B r o ş u , Sibiiu. Ilie B e l e u ţ ă ,
F ă g ă r a ş . D r . Ioan Mardan, T u r d a . Gavril H a n g o , G h e r l a . N i c o l a e P o p a , F ă g ă r a ş .
Petru S i m u , Cluj. Ioan B e j a n , D e v a . D i . Laurean L u c a , Arad. Ioan Ţ u c u , L u g o j .
D r . R o m u l M i o c , P e t r o ş e n i . D r . S e b a s t i a n S t a n c a , S e b e ş u l s ă s e s c . Sabin Mihuţă,
T i m i ş o a r a . Augustin M a g i a r , O r a d e a - m a r e . Ioan G e o r g e s c u , Moise P o p o v i c i şi
Paul Voştinar, B e i u ş şi M . J a n t e a , Sibiiu.
XV.
In ce priveşte activitatea literară a m e m b r i l o r secţiei ş c o l a r e , de astădată
raportăm numai despre membrii ordinari ai secţiei, rămânând ca despre cei c o
respondenţi, al căror n u m ă r a crescut în mod foarte considerabil, să raportăm
numai începând" cu anul viitor :
Ioan F. Negruţia: R e d a c t e a z ă « F o a i a s c o l a s t i c ă » ; a publicat Carte de cetire
r o m . pentru e l . I I I — I V , Carte de cetire m a g h i a r ă pentru cl. III — I V .
Dr. Ioan Stroia: Carte de cetire pentru c l . I I , e d . V , Carte de cetire pentru
cl. I V primară, ed. I V , Sibiiu 1914. In c o l a b o r a r e cu D . Lăpadat şi luliu Crişan.
Dr. V. Bologa:
a) «Istoria U n g a r i e i în legătură cu e v e n i m e n t e l e mai î n s e m n a t e din istoria
universală», de H e r c z e g F a r k a s . M a n u a l de înv. pentru cl. III şi IV civ. ş. a.
în r o m â n e ş t e (voi. I) de D r . E l e o n o r a L e m e n y i şi (voi. I I ) de D r . V . B o l o g a ;
b) «Carte de c e t i r e » . Manual de înv. pentru cl. I şi Il-a dela şcoala civilă
de fete, gimnazii ş. a., de A n g e l a S e l ă g i a n n. B u t e a n , D r . V . B o l o g a şi D r . E m .
Precup;
c) «Noţiuni de P o e t i c ă şi Literatură r o m â n ă » , manual de înv. pentru cl.
I V - a dela s c o a l e civile de fete, ş. a., de D r . V . B o l o g a .
d) Anuarul şcoalei civile de fete a Asociaţiunii p e anul 1913/14.
Gavril Precup:
a) Anuarul societăţii m e s e r i a ş i l o r din B l a j ;
b) A c o l a b o r a t la foaia «Unirea» şi la Calendarul «Asociaţiunii»;
c) A ţinut trei c o n f e r e n ţ e : două la Blaj la « A c a d e m i a poporală» şi una în
T u r d a , despre « C a r m e n Sylva», care s'a publicat în foiţa « U n i r e i » .
d) Are în pregătire A b c e d a r pentru ş c o a l e l e primare, în c o l a b o r a r e cu în
văţătorul T o m a C o c i ş .
Dr. Onisifor Ghibu: «Chestiunea concentrării profesorilor secundari în ca
drele «Asociaţiunii», Sibiiu 1 9 1 3 . — A c o l a b o r a t la «Transilvania», «Luceafărul»,
« R o m â n u l » . A ţinut c o n f e r i n ţ e : în Cluj ( C a s i n a r o m â n ă ) , Blaj ( A c a d e m i a p o p o r a l ă ) ,
Sibiiu ( A s o c i a ţ i u n e ) , despre Spiru Haret, în B u d a p e s t a (la Petru M a i o r ) despre
- 421 -
« Ş c o a l a r o m â n e a s c ă din U n g a r i a şi datoriile intelectualilor faţă de ea» şi în S u

c e a v a ( B u c o v i n a ) d e s p r e : « Ş c o a l a primară şi vieaţa dela ţară». Din î n s ă r c i n a r e a
Consistorului arhidiecezan a tipărit o broşură despre conferenţele învăţătoreşti din
1912 şi o instrucţiune în chestiunea «învăţământului alternativ». A cenzurat mai
multe m a n u a l e de ş c o a l ă .
XVI.
In c e priveşte propunerile d-lui secretar literar secţia ş c o l a r ă : ad. 1 a p r o b ă
modificarea statutelor regulamentului secţiilor, cu unele modificări.
Ad. 2. A p r o b ă înfiinţarea alor trei secţii n o u ă : de drept şi ştiinţe s o c i a l e ,
de medicină şi igienă şi tehnică-industrială.
Ad. 4. M e m b r i i secţiei se a n g a j e a z ă să c o l a b o r e z e la «Transilvania». D e o
c o l a b o r a r e sistematică însă nu poate fi v o r b a , dată fiind e x t e n s i u n e a foarte m i c ă
a revistei pe deoparte, şi numărul cel mare de membrii ai secţiei, pe de alta.
A d . 5. înaintează, î n c ă de a c u m , lista cărţilor pentru bibliotecile parohiale
din m e t r o p o l i a o r t o d o x ă , c o m p u s ă de referentul secţiei.
A d . 6. P r o p u n e să se lucreze pentru b i b l i o t e c a p o p o r a l ă două cărticele :
una despre Rostul ş c o a l e i , şi a doua despre G r e ş e l i l e părinţilor în c r e ş t e r e a c o
piilor lor.
Ad. 7. M e m b r i i secţiilor au ţinut diferite conferinţe şi prelegeri, dintre cari
multe s'au şi publicat. D a c ă revista Asociaţiei ar fi mai mare, s'ar putea publică
în ea conferinţele mai b u n e , cari ar putea fi luate, eventual, ca prelegeri-model.
A c e s t a este raportul nostru, pe care ne rugăm, să-1 luaţi cu a p r o b a r e la
cunoştinţă, primind propunerile pe cari le-am făcut.
S i b i i u , 1/14 Iulie 1 9 1 4 .
Ioan F . Negruţiu, Dr. Onisifor Ghibu,

preşedinte. referent.
Adnexa XIII f).
Raportul secţiunii e c o n o m i c e a „Asociatiunii"

cătră şedinţa plenară ţinută la 14 Iulie 1914.
C u m am arătat în raportul precedent, secţiunea noastră e c o n o m i c ă a înde
plinit toate mandatele şi lucrările, ce i s'au încredinţat spre rezolvire din partea
comitetului central respective din partea biroului «Asociatiunii». Lucrări s p e c i a l e
n o u ă — dela ultima noastră întrunire — nu ni s'au dat, iar iniţiative proprii,
deşi m e m b r i i secţiunii noastre s'au ocupat cu mai multe proiecte de acţiuni e c o
n o m i c e , am luat numai în măsură de tot restrânsă, dat fiind că timpul şi împre
jurările nu sunt tocmai prielnice pentru astfel de iniţiative. T o t ce ni s'a cerut
din partea o r g a n e l o r «Asociatiunii», a fost să studiem şi să ne dăm părerea asupra
noului p r o i e c t de r e g u l a m e n t pentru secţiuni, c e e a c e vom şi face în firul rapor
tului prezent.
Intre astfel de împrejurări, activitatea secţiunii e c o n o m i c e îşi află e x p r e -

siune cu d e o s e b i r e în lucrările pe teren practic şi literar-economic, p r e c u m şi
ştiinţific ale singuraticilor ei m e m b r i şi — în fine — în sprijinul acordat acţiunii
- 422 —
c o o p e r a t i v e a «Asociaţiunii» prin acei m e m b r i ai secţiunii noastre, cari o c u p ă l o c

în c o m i s i u n e a specială cooperativă, instituită de comitetul central.
In c a d r e l e acestei activităţi, ne permitem a V ă r a p o r t ă :
1. P r e ş e d i n t e l e secţiunii noastre, dl Parte/tiu Cosma, pe lângă lucrările îm
preunate cu funcţiunile ce le o c u p ă , a scris şi câţiva judicioşi articoli în una din
foile n o a s t r e .
2. D l Ioan A. de Preda a publicat v a l o r o a s a sa lucrare — rezultat a unei
munci de ani de zile — cu privire la Constituţia Bisericei greco-orientale r o m â n e .
3. D l Romul Simu a ţinut în cursul anului trecut prelegeri p o p o r a l e în
c o m u n e l e R ă h ă u , Guşteriţa şi L u d o ş u l - m a r e şi a pregătit trei lucrări pentru B i
blioteca p o p o r a l ă a «Asociaţiunii». U n a dintre ele «despre Asociaţiune» s'a şi
tipărit în Nr. 3 8 al numitei biblioteci, iar celelalte d o u ă : «îmbrăţişarea m e s e r i i l o r
şi a negoţului» şi «Folosul stupăritului» se prezintă onoratei şedinţe plenare cu
p r o p u n e r e corăspunză'toare din partea secţiunii noastre. Afară de a c e s t e a , dl
R o m u l S i m u a scris diverse articole în «Revista E c o n o m i c ă » şi în alte foi r o m â n e
şi a c o l a b o r a t la calendarul «Asociaţiunii».
4. Referentul secţiunii, Ioan I. Lăpedatu a publicat lucrarea sa « M o n o g r a f i a
institutului financiar «Ardeleana» p r e c u m şi o broşură asupra « P r o b l e m e l o r viitoare
ale b ă n c i l o r n o a s t r e » . A colaborat regulat la «Revista E c o n o m i c ă » şi — după
putinţă — şi la revista «Transilvania» a «Asociaţiunii».
5. D l Constantin Popp a redactat «Revista E c o n o m i c ă » , în c a r e a publicat
mulţime de articole şi studii şi a publicat «Anuarul băncilor r o m â n e » p e anul
1914 şi — în fine —
6. Dnii Vasile C. Osvadă şi Nic. P. Petrescu au continuat c u n o s c u t a lor
lucrare ziaristică în chestii e c o n o m i c e şi literare.
*
Cu privire la acţiunea cooperativă a «Asociaţiunii», ne permitem a V ă ra

portă, că acei dintre membrii secţiunii noastre, cari o c u p ă loc în c o m i s i u n e a spe
cială, instituită de comitetul central, au fost de p ă r e r e a şi au stăruit la toată o c a -
ziunea, că această acţiune să rămână unitară şi c o n d u s ă numai de o r g a n e l e «Aso
ciaţiunii», c a r e au luat-o asupra lor, angajându-şi chiar şi puteri special pregătite,
care să p r o p a g e şi înfăptuiască tovărăşii. T r e b u e să regretăm însă, că scopul
acesta nu a putut fi ajuns, cum ar fi trebuit. C a u z a — după noi — a fost lipsa
unei unităţi de vederi şi a unei orientări depline în sinul comisiunii c o o p e r a t i v e ;
pentrucă noi nu putem presupune, că altele ar fi fost motivele acelei acţiuni s e
paratiste, c u n o s c u t ă de D v . şi iniţiată de alte cercuri şi sprijinită chiar şi de unii
membri ai comisiunii c o o p e r a t i y e , cari deşi nu o c u p ă loc în secţiunea noastră,
totuş — aşa c r e d e m — ar fi avut datorinţă să stărue pentru c o n c e n t r a r e a acţiunii
în jurul «Asociaţiunii» şi nu pentru d i s m e m b r a r e a ei. Intre a s e m e n e a împrejurări,
părerea noastră este, că c o m i s i u n e a c o o p e r a t i v ă divizată acum nu numai în v e
deri, ci şi în acţiune numai poate îndeplini misiunea, plănuită de factorii c o m
petenţi ai «Asociaţiunii» şi de aceia — dupăce şi de altfel în sensul noului pro
iect de r e g u l a m e n t chestiunea cooperativă este avizată Ia secţiunea e c o n o m i c ă —
ne simţim îndemnaţi să p r o p u n e m comitetului central să renunţe la sprijinul dubiu
al acestei comisiuni şi să o disolve. — A c ţ i u n e a c o o p e r a t i v ă să se continue în
modul proiectat prin ultimele deciziuni ale comitetului central, c u n o s c u t e destul
-
de b i n e şi de D v . La a c e a s t ă acţiune, membrii secţiunii e c o n o m i c e se simt obligaţi"
a-şi dă tot concursul, după c e a mai b u n ă ştiinţă şi cunoştinţă a lor.
— 423 —
T r e c â n d după a c e s t e a la proiectul noului Regulament pentru secţiuni, n e

p e r m i t e m a V â atrage atenţiunea asupra vederilor ce am avut o n o a r e a V ă e x
p u n e îu raportul nostru p r e c e d e n t , în senzul c ă r o r a am fost pentru m e n ţ i n e r e a
actualei organizări a secţiunilor literare-ştiinţifice. M o t i v e l e ni le-am e x p u s în ra
portul menţionat. Azi v e d e m însă c ă se pune o şi mai m a r e stăruinţă i n scopul
reorganizării secţiunilor prin c r e a r e a a trei secţiuni nouă. Din parte-ne, oricât de
mult apreţiem stăruinţele aderenţilor reorganizării, ne v e d e m obligaţi a ne face
şi de astădată rezervele noastre şi a V ă rugă, ca, dacă peste tot nu se p o a t e m e n
ţine organizaţia de azi, să p u r c e d e m cu precauţiune la înmulţirea secţiilor, înmul
ţire, c a r e continuâudu-se în viitor le p o a t e total d e s o r g a n i z ă , şi să ne mulţumim
cu c r e a r e a unei singure secţiuni nouă, a c e e a de ştiinţe j u r i d i c e şi s o c i o l o g i c . In
urmare V ' a m p r o p u n e :
ad. § 1 al proiectului de nou r e g u l a m e n t să se modifice în senzul ca s e c
ţiunea de m e d i c i n ă şi h i g i e n a să r ă m â n ă ca s u b s e c ţ i u n e la c e a de ştiinţi naturale
şi fizice, iar c e a tehnică industrială să se constitue — d e a s e m e n e a c a s u b s e c ţ i u n e
— în c a d r e l e secţiunii e c o n o m i c e ;
M a i departe V ă p r o p u n e m :
ad. §-ul 4 p r e c u m şi la ceelalţi §§-i unde ar mai obveni, auxiliarul «vor»
să fie înlocuit cu « s u n t » ; tot a s e m e n e a alineatul ultim al §-lui 4 să se elimineze,
d e o a r e c e e în c o n t r a z i c e r e cu alineatul întâiu din a c e l a ş §, c o n f o r m căruia m e m b r i i
activi sunt scutiţi d e t a x e , iar membrii c o r e s p o n d e n ţ i şi aşa au vot numai dacă
sunt m e m b r i ordinari, pe vieaţă sau fundatori ai «Asociaţiunii» şi dacă şi-au
achitat t a x e l e ;
ad. §-ul 5, alineatul a ) să se e l i m i n e z e d e o a r e c e e în c o n t r a z i c e r e cu dis-
poziţiunile §§-lor 3 şi 4, c o n f o r m c ă r o r a m e m b r i i activi se aleg din şirul m e m
b r i l o r ordinari, p e vieaţă sau fundatori ai «Asociaţiunii» şi ca m e m b r i activi în
sensul alineatului întâiu din §-ul 4 sunt scutiţi de t a x e . Din alineatul b ) şi c e l
final al aceluiaş § să se elimineze adaosul «şi în c e l e p l e n a r e » , d e o a r e c e dacă
se zice că m e m b r i au drept de propuneri şi vot decisiv în şedinţele secţiunilor,
de sine se î n ţ e l e g e că şi în cele p l e n a r e , cari î n c ă sunt şedinţe ale secţiunilor;
ad. §-ul 8 să s e zică că membrii activi se a l e g «de regulă» din şirul m e m
brilor c o r e s p o n d e n ţ i ;
ad. §-ul 9 în l o c de «Altă s e c ţ i u n e » , să se zică «din orice s e c ţ i u n e » , pentrucâ
altfel ar u r m a că m e m b r i i din secţiuuea care nu a făcut candidarea sa fie e x c h i ş i
a face propuneri pentru a l e g e r e în propria l o r s e c ţ i u n e ;
ad. §-ul 2 3 alineatul ultim să se modifice în senzul ca e x e c u t a r e a decisiH-
nilor să o facă biroul, pentrucă fără prezident, notarul nu poate e x e c u t ă nici o
deriziune adusă, iar sub birou se î n ţ e l e g e prezidentul şi notarul;
ad. §-ul 28 să se susţină dispoziţiunile de p â n ă a c u m , a d e c ă ca secţiunile
să fie o b l i g a t e a ţinea cel puţin 2 şedinţe pe an, d e o a r e c e înmulţirea şedinţelor
r e c l a m ă prea mari c h e l t u e l i ;
ad. §-ul 2 9 după alineatul al treilea, să se a d a o g e următoarele dispoziţiuni:
Pentru a se putea aduce deriziuni valide, se c e r e să participe Ia şedinţă cel puţin
trei m e m b r i , între cari c e l puţin doi să fie activi. In caz când la şedinţă sunt
numai doi m e m b r i activi, m e m b r u l c o r e s p o n d e n t , care î n l o c u e ş t e pe c e l activ,
participă cu vot decisiv la aducerea hotărîrilor.
•
In sfârşit daţi-ne v o i e , onorată şedinţă plenară, să V ă raportăm şi despre
două chestiuni cu cari ne-am ocupat şi p e s e a m a c ă r o r a am voi să se ia iniţiaţi-
— 424 —
v e l e n e c e s a r e din partea comitetului central al «Asociaţiunii» pentru ca să poată

fi rezolvite cât mai curând. U n a dintre aceste chestiuni se referă la noua lege
despre izlazurile comunale şi alta la cursurile pentra adulţi. A m b e l e sunt chestiuni
a c ă r o r importanţă se resimte de ori şi cine şi prin urmare c r e d e m de superfluă
o r i c e discutare a lor. T o c m a i de aceia să ne daţi voie ca să nu inzistăm asupra
lor, ci simplu să ne prezentăm propunerile în senzul cărora au să se rezolve ele.
•
C u a c e s t e a am fi ajuns la sfârşitul raportului nostru şi tot ce ar mai trebui

să e x p u n e m , ar fi să vă arătăm p ă r e r e a noastră şi asupra chestiunilor puse la
o r d i n e a zilei şi c o m u n i c a t e nouă astăzi prin secretarul • Asociaţiunii^. Daţi-ne
voie să facem aceasta în firul propunerilor ce V ă rugăm a primi şi a n u m e :
1. S ă luaţi act de raportul nostru.
2. S ă aderaţi la p r o p u n e r e a c e o facem comitetului central al «Asociaţiunii»
în s c o p u l disolvării comisiunii c o o p e r a t i v e .
3. S ă consideraţi observările noastre cu privire la modificările de făcut în
proiectul de r e g u l a m e n t pentru secţiunile Iiterare-ştiinţifice;
4. S ă primiţi p r o p u n e r e a , ca lucrările dlui R o m u l S i m u şi anume «lmbră-
ţirea negoţului şi a meseriilor» şi « F o l o s u l stupăritului» să se tipărească în B i
b l i o t e c a p o p o r a l ă a «Asociaţiunii».
5. S ă hotărîţi, să se r e c o m a n d e comitetului central să facă şi din partea sa
paşii necesari în scopul explicării legii despre izlazurile c o m u n a l e (art. de l e g e
X - 1 9 1 3 ) şi pentru constituirea faptică a societăţilor de izlaz.
6. T o t a s e m e n e a să se învite comitetul central să ieie măsuri pentru ca cur
surile pentru analfabeţi să se c o m p l e t e z e cu cursuri pentru adulţi, stăruind pentru
c a poporul să se deprindă tot mai mult la scris şi cetit.
Mai departe şi în legătură cu propunerile secretarului Vă rugăm
7. S ă luaţi act că secţiunea noastră este reprezentată în comitetul de re
dacţie al revistei «Transilvania» prin referentul ei, c a r e , cu sprijinul celorlalţi
m e m b r i i ai secţiunii, va căută să uşureze r e d a c t a r e a acestei reviste, tot a s e m e n e a
c ă m e m b r u l secţiunii noastre, dl R. Simu a publicat broşura Nr. 38 din B i b l i o
teca p o p o r a l ă a «Asociaţiunii», iar dacă se primeşte p r o p u n e r e a noastră de sub
pt. 4 , în anul acesta va mai publica încă alte două broşuri.
8. S ă acceptaţi propunerea, ca în viitor secretariatul «Asociaţiunii» să pu
b l i c e în fiecare an un repertor g e n e r a l al publicaţiunilor româneşti, repertor pentru
care în ce priveşte literatura e c o n o m i c ă va c o l a b o r a dl R o m u l S i m u .
9. C u privire la aranjarea unor prelegeri e c o n o m i c e sistematice în C a r a n
s e b e ş , suntem de părere să se exmită prin biroul «Asociaţiunii» conferenţiarii ei
şi — în fine
10. V ă p r e z e n t ă m lista candidărilor în s e c ţ i u n e a tehnică-industrială.
S i b i i u , la 12 Iulie 1914.
I o a n A. de P r e d a m. p., I o a n I . L ă p e d a t u m. p.,
vice-prezident. referent.
425 —
Ad anexa XIII e.) Pag. 416.
Raport
cătră şedinţa secţiei şcolare a << Asociaţiunii'••>, ţinută în
Sibiiu la 30 Iunie v. 1914.
I. Chestiunea unificării planului de învăţământ
în şcolile noastre de aceeaş categorie.
1. Liceul gr.-or. din Braşov.
Conferinţa aprobă idea unificării planului de învăţământ
pentru toate şcolile române de aceeaş categorie. Insă deoarece
este vorba să se reformeze întregul sistem al învăţământului
secundar dela noi, conferinţa crede, că realizarea ideii de uni
ficare a planului de învăţământ trebuie amânată până după în
făptuirea reformei învăţământului secundar.
2. Liceul din Năsăud fundaţional.

Corpul profesoral dela gimnaziul nostiu aderează în prin
cipiu la ideea unificării planului de învăţământ în şcolile noa
stre secundare. Această unificare va trebui să se extindă mai
ales asupra materiilor dela religiune, limba română, maghiară,
germană şi greacă, asupra manualelor întrebuinţate la toate
studiile, precum şi asupra regulamentului şcolar: începutul şi
încheierea anului şcolar, condiţiunile de primire ale elevilor,
pedepsele disciplinare ş. a.
Insă unificarea planului de învăţământ se poate face numai
acceptând normele principale stabilite în planul de instrucţiune
ministerial pentru şcolile medii, deoarece unele dintre gimnaziile
noastre, în urma raportului lor faţă de organele de control a
statului, trebuie să urmeze îndrumările aceluia.
Deci planul ministerial ar trebui augmentat şi modificat
după trebuinţele şcolilor noastre din partea unei comisiuni
compuse din profesori dela toate şcolile noastre secundare.
Iar noul plan unificat s'ar înainta spre aprobare atât foru
rilor noastre bisericeşti-şcolare de ambe confesiunile, cât şi mi
nisterului de instrucţiune.
3. Ş c o a l a n o r m a l ă g r . - c a t . r e g . din O r a d e a - m a r e .
1. Unificarea planului de învăţământ în şcolile noastre
de aceeaş categorie. Cumcă această unificare, precum şi unifi-
- 426 -
carea terminologiei şcolare este o necesitate imperioasă şi ur

gentă nu numai pentru interesul învăţământului nostru, ci şi pentru
nimbul nostru cultural, azi nu mai este lipsă să o dovedim,
căci despre aceasta suntem convinşi cu toţii. Dar cum să se
realizeze aceste unificări? Deslegarea acestei chestii este foarte
grea. Unificarea planului de învăţământ la şcolile noastre de
aceeaş cetegorie eu nu mi-o pot închipui altcum realizabilă,
decât în modul următor:
Pentru studiile, cari n'au nici o referinţă specială pentru
noi, cum sunt: matematica, fizica, istoria naturală etc. planul în
toată intregitatea să se preieie din planul regnicolar al şcolilor
de aceeaş categorie. Motivul este: 1. pentrucă organele de
controla a statului tot cam după acel plan ne controlează şi ne
critizează învăţământul nostru; 2. pentrucă pentru institutele
noastre, cari beneficiează de ajutor de stat, cum sunt: institutul
pedagogic de Orade, cel din Gherla, mi-se pare că şi cel din
Blaj, apoi gimnaziul de Beiuş etc. pentru aceste planul regni
colar este impus ca obligator, ca o condiţiune a ajutorului de
stat, fără de care aceste institute azi nu s'ar mai putea susţinea;
3. pentrucă nu-i permis ca învăţământul să fie mai inferior la
institutele noastre, decât Ia stat şi din acel motiv, ca aceasta să
nu ni-se poată arunca în faţă din partea nimănui şi să nu ni-se
poată zice, că la institutele noastre se învaţă mai puţin decât
în şcolile de stat; 4. pentrucă prin aceasta noi nici decât nu
ne-am obligă pentru planul de învăţământ al statului, ci pentru
studiile amintite acela l-am împrumută din planul statului numai
ca o bază, pe care singură putem să ne clădim azi unificarea
planului învăţământului şcolilor noastre.
Referitor la studiile, cari au şi referinţe speciale pentru noi,
cum sunt: studiul limbei şi literaturii noastre româneşti, mai
departe studiul istoriei, în care la institutele noastre măcar în
liniamente generale ar fi să se propună şi din istoria poporului
român ceva, măcar: părerile despre originea şi formarea lui,
fazele mai momentuoase prin cari a trecut în decursul seclilor
luptându-se pentru limba şi susţinerea sa, formarea principatelor
dunărene, rolul poporului român din aceste principate întru
apărarea Apusului creştin contra Semilunei păgâne, cu care po
porul român cel dintâiu avea să deie piept la fiecare expedi-
ţiune a aceleia spre Apus, mai departe formarea regatului român,
apoi istoria Românilor din Ardeal, istoria Bucovinei şi a Basa
rabiei, toate aceste măcar pe scurt ar trebui să se propună în
— 427 -
şcolile noastre, şi nimenea n'ar putea să aibă excepţiune contra

acesteia, căci doară este lucru firesc şi este nefiresc şi chiar
ruşine, că în institutele noastre româneşti tineretul român învaţă
istoria Grecilor, a Romanilor, în istoria patriei din fir în păr
învaţă şi cunoaşte istoria poporului maghiar, iar din istoria nea
mului său nu i-se propune nimic, învaţă 16 ani şi absoalvă
şcolile, dar despre neamul său nu ştie nimic, dacă numai pe
cale privată şi din diliginţă proprie nu şi ia osteneala să spi-
cuiască de ici de colo ceva despre trecutul neamului său, —
zic, referitor la studiile cu referinţe speciale la noi «Secţiunea
şcolară» să exmită din sinul său pentru fiecare studiu şi de
fiecare categorie separat câte o comisiune din 5 membri. Aceştia
după o consfătuire şi înţelegere prealabilă referitor la principiile
fundamentale şi de mânecare în chestia, în care s'au exmis,
într'un restimp determinat fiecare ar lucra un plan de învăţă
mânt pentru studiul, pentru care s'a esmis comisiunea; din aceste
5 planuri prezentate secţiei şcolare, o altă comisiune din 3
membri, esmişi tot de «secţia şcolară», ar conface un singur
plan. Pe această cale s'ar întocmi planul fiecărui studiu şi pentru
fiecare categorie de şcoală, separat.
Din părţile adoptate din planul regnicolar şi din părţile în
modul descris alcătuite s'ar construi apoi planul întreg de în
văţământ al fiecărei categorii de şcoli ce avem, iar pe baza
acestor planuri aprobate de ministru, precum şi de Ordinariatele
mitropolitane române s'ar pregăti şi introduce manualele cores
punzătoare tot cu aprobarea aceloraşi foruri, ca planurile de
învăţământ.
Planul studiului religiunii — de sine se înţelege —
ar rămânea în competinţa privată a singuraticelor Ordinariate,
respective a celor două mitropolii deosebit.
Planul în modul mai de sus unificat al tuturor şcolilor
noastre de aceeaş categorie Mitropoliile noastre ar avea să-1
suştearnă la ministru pentru aprobare separat: Mitropolia de
Blaj ca pe planul de învăţământ al institutelor gr.-cat. aparţi
nătoare provinciei mitropolitane a Blajului, iar Mitropolia de
Sibiiu tot acelaş plan l-ar suşterne ca pe planul şcolilor gr.-or.
aparţinătoare provinciei mitropolitane a Sibiiului; altcum nu s'ar
putea speră ca ministrul să le aproabe, deoarece statul la noi
nu recunoaşte şcoli şi institute simplu româneşti, deci nici în
văţământ ca atare, ci numai şcoli bisericeşti (cu limba de pro
punere românească), aparţinătoare provinciei mitropolitane gr.-
cat. de Blaj, ori provinciei mitropolitane gr.-or. de Sibiiu.
- 428 -
4. Ş c o a l a civilă d e fete din Arad.
Referitor la unificarea planului de învăţământ în şcoalele

noastre de aceeaş categorie, putem spune că, întrucât ne pri
veşte pe noi, am adoptat planul de învăţământ al şcoalei civ.
de fete din Sibiiu, cu mici modificări la religie, limba română
şi cântări. Unificarea planului de învăţământ e dorită, mai ales
când ne cugetăm că manuale bune se vor putea scrie abia
dupăce avem un plan stabilit şi uniform. Ar fi o mare înlesnire
să avem cu toţii aceleaşi cărţi şi acetaş plan. Dar de dragul
acestei înlesniri, nu ne putem sacrifica avantajele ce le avem,
şi ni-Ie garantează autonomia bisericei gr.-or. Pânăcând unele
planuri de învăţământ introduc şi material, de care ne putem
lipsî, noi nu putem decretă că ne iderrtfficăm întru toate cu
planul altor scoale. Ar fi însă de dorit ca planurile de învăţă
mânt să fie cel puţin astfel întocmite, încât unul şi acelaş ma
nual să poată fi întrebuinţat în toate şcoalele de aceeaş cate
gorie, dar fără să abzicem de libertatea unei schimbări spre
mai bine.
II. Unificarea terminologiei şcolare.
Liceul din Năsăud.
Corpul profesoral dela gimnaziul nostru găseşte unificarea

terminologiei de necesară. Crede însă că nu e cu putinţă în
deplinirea ei decât în cadrele unificării manualelor. Când deci
«Asociaţiunea» ori altcineva va fi ajuns să facă să se introducă
aceleaşi manuale, cari, în urma grijei unei comisiuni de redac
tare, ar cuprinde aceiaşi termini şi ar rămânea consecvente dela
clasele cele mai de jos până la cele mai de- sus, chestia uni
ficării terminologiei ar fi deslegată. Amintita comisiune, care
ar fi bine să se recruteze din membrii corpurilor didactice, după
putinţă, ale tuturor institutelor de acelaşi fel, ar trebui însă să
ţină socoteală de următoarele:
1. Dupăce limba literară e aceeaşi la noi ca şi în Ţară,
se va luă în vedere, pentru unitate, terminologia întrebuinţată acolo.
2. Va avea grijă să se fixeze fără nici o îndoeală orroepia
terminilor (d. e. «adiectiv» ori «adjectiv» e t c ) .
3. Fiind fixată ortoepia, se va urmări o reproducere or
tografică a ei întocmai şi consecventă.
429 -
4. S e va cefe rostirea exactă a terminului scris corect

(d. e. «centru», nu «ţentru», e t c ) .
2. Ş c o a l a n o r m a l ă din O r a d e a - m a r e .
Unificarea terminologiei şcolare. Aici sunt de convin

gerea, că această unificare nu se poate face, decât în unitate
cu România, şi anume în modul următor: în ceeace România
are terminologie fixată, să preluăm terminologia României, căci
nu se poate ca noi aici să avem una, iar cei din România altă
terminologie; ar fi cu totul contrar principiului unităţii noastre
culturale, ce accentuăm în continuu şi la ce de fapt tindem.
Sigur că cei din România nu vor abzice de terminologia ce o
au d e j a , deci noi avem aceea să o împrumutăm dela ei. încât
însă în un sau alt ram de ştiinţă şi lor le-ar lipsi terminologia
bună, fixată, să fie rugată «Academia Română», ca să pună
premii pentru opuri de terminologie şcolară, iar din cele mai
bune opuri de acest fel să se compună şi să se edite dicţionare
de terminologie, după cari ar avea apoi să se îndrepte în ter
minologie toate cărţile şcolare şi toate opurile ştienţifice. —
După părerea mea modestă numai în acest chip vom putea
ajunge la o terminologie comună şi identică pretutindeni, ce
este absolut de dorit.
3. Ş c o a l a civilă de fete din Arad.
Unificarea terminologiei şcolare e dorită de* toţi şi ar fi

bine să vie unul dintre profesorii noştri filologi făcând un con
spect al terminologiei şcolare folosite azi în diferitele scoale
de aici dela noi, eventual şi istoricul acestei terminologii (— In
parte terminologia şcolară e o dovadă a schimbărilor prin cari
a trecut şcoala noastră, şi poate, fi şi în viitor valorizată la o
istorie a şcoalelor dela noi ' — ) . Terminologia ştiinţifică o vor
fixa manualele, cari vor trebui să ţină seama de terminologia
folosită în Ţară. Dar, dupăce chiar şi în Ţară e o oarecare
deosebire între cuvintele cari esprimă aceeaş noţiune, autorii
manualelor să se întrunească şi să o fixeze, ţinând cont de
terminologia întrebuinţată în Analele Academiei române.
- 430 —
4. Liceul gr.-or. din Braşov.
In loc d e : S ă se z i c ă :
I.
S c o a l e medii Scoale secundare
Gimnaziu, sup. inferior (rămâne) — cu cursul sup. şi inf.
S c o a l e reale (rămâne)
învăţământul mediu, superior învăţământul secundar, superior
şi inferior şi inferior
Forul scolastic Autoritate şcolară
S c o a l e elementare S c o a l e primare.
II.
Profesor ordinar, definitiv Profesor titular, definitiv
„ „ provizoriu „ „ provizoriu
„ suplent „ suplinitor
Profesor de clasă Profesor diriginte
Substitutul (directorului ori Suplinitorul
profesorului)
Locţiitorul (părinţilor) |
Plenipotenţiatul / Reprezentantul, corespondentul
Corpul didactic Corpul didactic

Conferinţa profesorală Conferinţa profesorală, de con
trol, de clasificaţiune ş. a.
III.
Student Elev, şcolar
Student ordinar Elev înscris (regulat)
Student privatist, extraordinar Elev particular (pregătit în par
ticular)
Student din gimnaziul super. Elev din cursul superior ori
ori inferior inferior
ori promovat
„ corigent
„ repetent
„ eliminat
„ retras
Corepetitor Preparator, meditator
Student absolut d e . . . Elev absolvent d e . . .
Junimea studioasă Tinerimea şcolară
Tinerii Elevii
Internişti. Externişti Interni. Externi.
— 431 -
Plan de învăţământ Programa (analitică)

Obiecte de învăţământ Studii, materii, obiecte de studii
Obiecte ordinare Studii — materii — principale
(Obiecte de studii principale)
Obiecte extraordinare şi fa Studii secundare şi facultative
cultative
Material Materie
Material de lectură şi memorizat Materie de cetit şi memorizat
Desemn cu mână lib. (Năsăud) Desemn liber
Naturala (Năsăud) Ştiinţele naturale
Prelegere Lecţie, — Curs
Oara de prelegere Lecţia, — Cursul
Ţine oara Ţine lecţia — Face cursul.
Propune — Prelege (şcolarilor) Predă
Programa de oare Orarul
Lucrare — ocupare — scrip- Lucrare scrisă (Probe în scris)
turistică
Compoziţie Compunere (în I. română, asupra
unui subiect). Problemă: din ma
tematică
Coregerea Corectarea
Coresul Corectura
A corege greşelile A îndreptă, a corectă
A subtrage greşelile A însemnă, a sublinia
Calcul Notă
A da calcul A notă
A clasifică răspunsul şi lu A notă răspunsul şi lucrarea
crarea scripturistică scrisă
Stabilirea clasificaţiunei Fixarea — stabilirea — notelor
A introduce — a induce calculi A înscrie — a trece — a însemnă
în protocolul de clasificaţiune notele în protocolul de clasifi
caţiune
Conduita — purtarea şcola Purtarea — conduita — ţinuta
rilor şcolarilor
Clasificaţia din purtarea morală Notele la purtare: foarte bună,
bună, potrivită, nu de tot coră-
spunzătoare, rea
Forma exterioară a lucrărilor Foarte îngrijită, îngrijită, puţin
scrise: îngrijită, neîngrijită
Notele din studii: Foarte bine. Bine. Suficient. Ne
suficient.
- 432 -
V.
Examen, verbal şi scripturistic Examen, oral şi în scris
privat „ particular
comendare j
corector | „ de corigentă
corigente j
întregitor „ de diferenţă
supletoriu „ suplementar
de maturitate (rămâne)
de clasă (rămâne)
de contragere din Examen de trecere a două clase
două clase
A face examen A trece — a dă — examen
A trece la examen A reuşî la examen
A pică — a buctâ — la examen A cădea — a nu reuşî la examen
A se însinuâ — a se înştiinţa A se anunţă la examen
la examen
Se avizează — se releagă — Va dâ — va trece — examenul
la examenul de corigentă (pe de corigentă. Se declară corigent
2 luni) Se va supune examenului de co
rigentă (pentru 2 luni)
«Programa» ;<ordinea» Programul examenelor.
examenelor
VI.
/. Substantive şi adjective.
Acluz, alegat Adnex
Antistia comunală Primăria
Anuar. Raport Anuar
Atestat, conduită, testimoniu Certificat
Atestat de botez, de naştere Act de botez, de naştere
Atestat de paupertate Act de paupertate
Bloc pentru desemn Bloc de desemn
Cerneală, negreală, ţintă Cerneală
Certificat de revaccinare Act de a 2-a vaccinare, vaccină
Conclus Hotărîre. — Decizie
Conspect. Arătare tabelară Listă. Tablou
Didactru Taxa şcolară
Ferii Vacanţă
Faulenţer Transparent
Gumi Gumă
- 433 -
Jantă, Taşcă Ghiozdan

Înmatriculare înscriere
Investigaţie Cercetare
Jurnal da clasă Registru
Legi disciplinare Regulament (special) pentru dis
ciplina şcolară
Libel, caiet Caiet
Matriculă Matricolă, Matriculă
Mijloace de învăţământ Material didactic
Notiţ Carnet
Codar, stil (de peana) T o c de scris
Ordinaţiune. Rescript Ordin
Pauză între oare Interval de recreaţie
Peana Peniţă
Petent Petiţionar
Plevas. Creon. Ceruză Creion
Protocolul şedinţei Proces verbal. Sumar
Quartir, Cortel, Locuinţă Gazdă. Locuinţă
Quitanţă Chitanţă (de plată)
Raţionent (Năsăud) Administrator (de fonduri)
Raţiuni Socoteli
Regulament intern Regulament
Remanenta cassei (Năsăud) Saldul
Revers Adeverinţă
Rugare, Recurs Cerere, Petiţie
Timp — termin — ordinar, T i m p . . . reglementar, neregle
extraordinar mentar
Ziar de clasă Condica clasei
Cetibil. Legibil Citeţ. Citeaţă
De lipsă Necesar, trebuitor
In conţelegere în înţelegere.
2. Verbe.
A absolvă A absolvi (a absolvă însemnează

altceva: a mântui, a eliberă
A aclude A adauge — alătură — adnexâ
A adjustă (petiţia) c u . . . A însoţi, a înzestra
A admoniâ A avertiză, a dojeni
A aşterne — subşterne A trimite — înainta — adresă
A cercetă (şcoala) A urmă (şcoala)
A da îndărăpt (actele) A înapoia — restitui
31
- 434 —
A da privat cuiva A prepară pe cineva

A dechierâ A declara
A denumi (profesor) A numi
A exchide A exclude
A execută A împlini
A face — da — recurs A apelă
A se înmatricula A se înscrie
A improtocolâ A înregistra
A înmulţi — a augmentă (bi A spori. Sporirea (bibliotecii, co-
blioteca, colecţiunile) lecţiunilor)
A investiga A cercetă
A legitimă — justifică A motivă (Absenţele. Absenţe
motivate. La boală: a constată.
Boala constatată)
A numerizâ A numerota
A prescrie A impune — a prevedea
A pune în praxă A aplică, a realiză, a împlini
A vidimă A viză.
VII.
X a fost «denumit», — «îna X a fost numit — ales — profesor
intat» «de» profesor
«Didactrul» «în» gimnaziul su Taxa şcolară pentru elevii din
perior «este»: gimnaziul SUD. — pentru gimna
ziul sup. — este:
Scutire «de» — «dela» — «la» Scutire — dispenză de..,.
didactru
«Să face» scutire Se dă — se acordă scutire...
«S'au făcut mari neregularităţi» S'au petrecut...
«S'au făcut procurări de opuri S'au procurat — cumpărat —
nouă» cărţi nouă
Şcolarul «are să producă» te Şcolarul — elevul — va prezentă
stimoniu certificat
Elevul n'a «satisfăcut* la exa Elevul n'a răuşit la examen d i n . . .
men d i n . . .
Elevii, cari «au să coreagă din Elevii, cari vor dă — trece —
un studiu» examenul de corigentă din un
studiu, — cari se vor supune
examenului de corigentă din...
Elevii, cari «vin pe> — în — Elevii, cari trec în clasa I gimn.
clasa I gimn.
- 435 -
Elevii, cari «umblă» — «merg» Elevii, cari urmează cursul se

— în — «pe» — gimnaziu cundar, în gimnazii
El este «pe cl. III» El este în c l . . .
Elevii «se îngreunează» Se încarcă
Elevii din internat, interniştii Elevii din internat — interni —
sunt «cu plată şi gratuiţi» sunt solvenţi şi bursieri
Elevul «a schimbat» şcoala A trecut — s'a strămutat — la
altă şcoală
Dacă «corăspund» condiţiilor Dacă împlinesc condiţiile
Profesor «dispus« la institutul Profesor dela şcoala normală —
pedagogic institutul pedagogic
Catedra d e . . . a provăzut-o Cursul d e . . . 1-a făcut
d-l X Catedra d e . . . a ocupat-o
Acest studiu «a fost provăzut» Acest curs 1-a făcut — ţinut —
de director directorul
Gimnastica a «concrezut-o» Cursul de gimnastică 1-a făcut
profesorului... — instrucţia de gimnastică
«Depărtarea» profesorului Retragerea profesoralul
Profesorul «s'a pensionat» Profesorul a ieşit la pensie
Elevii gimnaziali «au fost cu Elevii au fost îngrijiţi în privinţa
raţi din punct de vedere sa igienică - sub raportul condiţiilor
nitar «prin» medicul Dr. F. T. igienice — de medicul Dr. F. T.
«Tractarea medicală şi medi Conzultaţia medicală şi medicina
cina» s'a dat gratuit au fost gratuite
Şcolarul «să exprime» bine ce Elevul să expună bine ce ştie
ştie
Elevii, cari n'au clasificaţiune Elevii, cari n'au n o t ă . . .
din acest studiu
Tezele «desemnate» pentru Probele — lucrările — date —
examen fixate pentru examen
învăţământul «a decurs» după Instrucţia a urmat conform cu
planul de învăţământ programa
Materialul «prescris» de planul... Materia cerută d e . . .
Normele «s'au pus în praxă» Normele — dispoziţiile — s'au
aplicat
«Execută» planul de învăţ. Aplică programa
Pentru »exercitarea» disciplinei Pentru realizarea disciplinei
Se dă lucrare »din» toate stud. Se dă lucrare la toate obiectele
Comisiune de examinare «a» Comisiunea pentru e x a m e n e l e . . .
examenelor de primire
31*
- 436 -
Se acordă şcolarului un termin Se acordă...

de cel mult 2 luni «de zile» . . . 2 luni de pregătire pentru
«pentru» pregătire «la» exam. examen
Dacă conferinţa profesorală nu Dacă n u . . . admite cererea
«aplacidează» rugarea
Consistorul arh. a «permis» Consistorul arh. a admis
terminul cerut
Directorul poate «denegâ» pri Directorul poate refuză
mirea
Tinerimea trebuie s a s e «poarte Elevii (tinerii) trebuie să arate
cu stimă» faţă «cu» tot c e . , . stimă faţă de... să se poarte cu
viincios
Să atragă atenţiunea şcolarilor Să atragă...
«la» aceste datorinţe asupra acestor datorii...
Tractare humană Purtare — atitudine — humană
— blândă
Prof. de clasă se va «designa» Dirigintele se va numi — alege
Acesta «desingnează» locul Acesta hotăreşte locul fiecărui
pentru fiecare elev în clasă şi elev în clasă şi îngrijeşte, c a . . .
are grije ca clasa...
Curăţenia în «folosirea» manu Curăţenia in întrebuinţarea
alelor
Eliminarea momentană «dela» Eliminarea imediată din şcoală
şcoală
Se scuteşte — se liberează — Se dă dispensă — se dispen
dela desemn sează — petru desemn —• de a
urmă cursul de desemn
S'a spesat «pentru prevede S'a spesat — cheltuit — pentru
rea» mesei masă
A plătit pentru prevederea A plătit unui elev prânzul
unui elev cu» prânz gratuit
«Se strigă catalogul» «după Se face apelul nominal în or
alfabet» dine alfabetică
Lista «se publică» pe tablă Lista se afişează p e . . .
Tinerii pot «recurge pentru Elevii pot cere admiterea — auto
concesiune de emendare» rizaţia pentru examen de cori
gentă — pot petiţionâ pentru a
fi admişi la examen de corigentă
Mijloace de scris Rechizite de scris
Călămariu Călimară
— 437
Peniţa împreună cu tocul Condeiu

Peana de tuş (Reissfeder) Trăgător
Partea interioară a creionului Mină de creion
Circel Compas (în Bănat — Paşnic)
Scândura de desemn Planşetă
Cuiţe de desemn (Reissnăgel) Ţinte
Linie, Liniai Liniai. Dacă are gradaţii. Riglă.
Cea în forma triunghiulară: Echer
Aparatul de măsurat unghiuri Raportor
Gumiarabic Gumă de lipit
Fiocul — Lădiţa — mesei Saltar
Tabla băncii (pe care scrie şi Pupitru
se pun cărţile)
Cuvertă (pentru scrisori) Plic
Conţ de hârtie (12 coaie) 0 tistea de hârtie, 12 tistele fac
un: Top de , hârtie
Cuţit de buzunar Briceag
«Tinerii», cari «petiţionează Elevii, cari cer scutirea —• dis
pentru scutire dela plătirea di- pensa — de taxa şcolară
dactrului»
Certificat «întărit prin» sigilul Certificat provăzut — investit
comunal şi bis. — cu sigilul primăriei
«Localităţile» şcoalei susţinute» Localul şcoalei întreţinutIn stare...
n stare bună
Nu pot ocupă «post» public Nu pot ocupa funcţiuni publice
«Se dau» — «dictează» — Se aplică
«execută» pedeapsă
I se subtrage din leafă 1 se reţine din leafă
«Oficiul» de medic arh. împre Murind medicul arhidiecezei, care
unat cu căutarea şi vindecarea eră şi medicul şcoalelor, Vener.
elevilor bolnavi, rămas gol în Cons. a ales
urma decedărei medicului, 1-a
completat Ven. Cons. prin ale
gerea medicului
B r a ş o v , 30 Maiu 1914.
Dr. losif B l a g a ,
profesor — raportor.
V ă z u t 3 Iunie v. 1914. V. Oniţiu,

director.
— 438 —
III. Reforma învăţământului secundar.

1. Liceul gr.-or. din B r a ş o v .
Conferinţa recunoaşte şi din parte-i necesitatea reformei
sistemului actual al învăţământului secundar. Şi deoarece scopul
învăţământului secundar încă nu poate fi altul, decât pregătirea
pentru trebuinţele de mai târziu ale vieţii cu specială conside
rare la facultăţile individuale ale fiecărui elev, — conferinţa
crede, că la reforma ce se intenţionează, ar trebui să se ţină
seamă şi de următoarele desiderate:
a) Şcoala medie în primii patra ani să aibă un tip unitar
şi comun pentru toţi elevii. Acesta va fi cursul Inferior. In
acest curs între materiile de învăţământ să se admită şi limba
latină, însă începând numai din clasa a IH-a. Cursul superior
va fi bifurcat, având două secţii: una clasică şi una reală.
b) In ceeace priveşte în special învăţământul limbei latine,
reforma se va face potrivit principiilor mai nouă de reformă,
şi anume în cursul inferior se va adoptă şi pentru limba latină
metodul direct, luându-se ca bază manuale, cari să trateze un
material sistematic şi unitar şi potrivit vârstei elevilor (icoane
din vieaţa unui tânăr roman de 13—15 ani), iar în cursul superior
clasic se va stărui mai mult asupra istoriei culturale a poporului
roman, stabilindu-se pretutindenea legătura cuvenită cu prezentul.
c) Să se institue la început o clasă pregătitoare, în care
să se facă transiţia între şcoala primară şi şcoala medie.
d) Să se introducă lucrul manual şi în genere să se stărue
mai mult asupra desvoltării facultăţilor tehnice ale elevilor,
obişnuindu-se la munca practică şi activitate independentă
şcoala activă).
e) Să se dea mai multă importanţă geografiei.
f) In ceeace priveşte examenul de maturitate o parte a
conferinţei este pentru suprimarea acestui examen. Altă parte
a conferinţei e de părere, ca examenul de maturitate să se
menţină, însă dându-ise o formă mai raţională. — In legătură
cu toate acestea:
g) Să se reformeze şi pregătirea (cuallflcaţia) profesorilor,
mai ales a celor de ştiinţele -reale, în direcţie practică.
Reforma învăţământului secundar nu prea mult priveşte

şcoalele de fete, dar ar fi de dorit ca să se facă o reformă,
- 439 -
care ar uşura elevelor absolvente de cl. IV civ. intrarea în licee

ca să se poată pregăti şi pentru vieaţă, iar menirea specială a
şcoalei civ. de acum, să o ia cursuri complementare de 2 ani
speciali.
IV. Legătura dintre membrii corpului didactic

primar şi secundar.
1. Liceul gr.-or. din B r a ş o v .
Conferinţa aprobă idea stabilirii unor legături mai intime

între profesorii şi învăţătorii români şi spre ajungerea acestui
scop recomandă următoarele modalităţi:
a) In centrele, în cari pe lângă ş c o a l a primară se află ş
o şcoală secundară, să se institue conferinţe comune pedago
gice, pentru desbaterea chestiilor comune de învăţământ şi de
educaţie.
b) învăţătorii să fie admişi în număr mai mare în secţia
şcolară a Asociaţiunii.
c) Participarea profesorilor la conferinţele învăţătoreşti,
ceeace în parte s'a făcut şi până acum prin numirea profeso
rilor ca conducători ai conferinţelor învăţătoreşti.
d) Instituirea unor congrese comune ale profesorilor şi în
văţătorilor români.
Legătura dintre corpul didactic primar şi secundar ar fi

bine să se facă declarând reuniunile învăţătoreşti de membre
ale secţiei şcolare şi toţi membrii reuniunilor să poată participă
liberi la discuţia secţiei şcolare. Bineînţeles că în acest caz ar
suferi o schimbare întreg aranjamentul de acum al secţiei, împăr
ţită în subsecţii. C e înţeles ar avea.ca învăţătorii să aibă o sub-
secţie, profesorii altă subsecţie? Va trebui să fie un cheag
comun pentru toţi şi acesta poate fi ales din chestiuni peda
gogice generale. întrunirea oamenilor de şcoală e necesară şi
posibilă în cadreie secţiei şcolare, dar secţia va trebui să pună
în discuţie chestiuni cari se referă la toţi şi să nu le trateze
numai în subsecţii, ci în plenul şedinţei.
- 440 —
Nr. 1505, 1684, 1697, 1723—1914.
Concurs.
« Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român»
publică concurs pentru următoarele burse:
1. O bursă de K 200 şi două burse de câte K 300 din «Fun
daţiunea Ioan Petran», pentru studenţi universitari de naţionalitate
română, cari urmează la una din facultăţile universităţii din Cluj.
Bursa de K 200 din fundaţiunea I. Petran în anul viitor şcolar
(1915/16) se va urcă la K 300.
Cei împărtăşiţi de aceste burse vor fi obligaţi a lua parte la
«Masa studenţilor academici din Cluj».
2. O bursă de K 300 din «-Fundaţiunea Ioan şi Zinca Ro
man», pentru un elev de naţionalitate română, fără deosebire de
confesiune, care urmează la vreuna din şcoalele medii din patrie,
având preferinţă, în sensul literilor fundaţionale, aceia cari se înru
desc cu fericiţii Ioan şi Zinca Roman.
3. O bursă de K 120 din «Fundaţiunea Ioan Qallianu de
Kecskes», pentru elevi de naţionalitate română, cari urmează la vre
unul din gimnaziile din Transilvania. Se vor preferi, în înţelesul li
terilor fundaţionale, descendenţii familiilor Popu şi Antonu.
Cererile pentru aceste burse se vor înainta comitetului central
al «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român»
(Sibiiu—Nagyszeben, str. Şaguna Nr. 6) până la 31 Octomvrie n. a.
c. însoţite de următoarele a c t e :
a) certificat de botez;
b) certificat de sănătate;
c) certificat şcolar pe anul 1913/14;
d) certificat că e înscris ca elev şi urmează studiile, ca elev
ordinar, în anul şcolar curent;
e) certificat de paupertate, eventual
f) actele prin cari petenţii să-şi dovedească înrudirea cu fun
datorul (la fundaţiunile de sub 2, şi 3).
Bursele se vor da tinerilor, cari nu mai beneficiază şi de altă bursă.
Se cere deci din partea petenţilor şi o declaraţie în acest înţeles.
Cererile intrate după terminul indicat nu vor fi luate în con
siderare.
S i b i i u , din şedinţa comitetului central al «Asociaţiunii», ţinută
în 3 Octomvrie 1914.
Andreiu B â r s e a n u Romul Simu
prezident. secretar substitut.
Tiparul tipografiei arhidiecezane.

Bcucluj FP 279996 1914 045 007 009 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bcucluj FP 279996 1914 045 007 009 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transilvania

An. X L V . 1 Septemvrie v. 1914. Nr. 7 - 9 .

Cătră membrii „Asociaţiunii".

în cursul anului 1913 dintre 82 de despărţătninte câte a avut

parte n'au funcţionat. Comitetul central a şi luat măsuri, ca toate să

un jurnal de cassă, libele de depuneri şi alte tipărituri necesare,

de mână în Agnita; desp. Braşov o expoziţie de copii în Arpătac,

în cursul anului 1913 s'au înfiinţat 5 despărţăminte nouă (desp.:

Propaganda culturală a fost susţinută din centru îndeosebi prin

A doua bibliotecă publicată de «Asociaţiune», ^Biblioteca tine­

Despre activitatea secţiunilor ştiinţifice-literarese găsesc informaţii

Biblioteca Asociaţiunii, în cursul anului 1913, s'a sporit cu 412

cumpărate sau primite in dar de «Asociaţiune» şi a n u m e : 50 ex.

In ce priveşte averea Asociaţiunii, avem onoarea a vă raporta,

au fost în total de 66,733 cor. 54 fii., iar cheltuelile de 64,607 cor.

în ce priveşte membrii Asociaţiunii, avem onoarea a vă raporta

«.Creditul» din Zerneşti, «Vulturul* din Tăşnad, «Andreiana» din

Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tăslăuanu,

Dandea: învăţătură. Abrud: 18. Leon B a n c u : Duşmanii cruţării.

VI. Cursuri de analfabeţi nu s'au ţinut.

afacerile; 9. Ioan Băieş: Despre alcoolism. Ţentea: 10. A. Cheresteş:

Despre gunoiu; 49. Despre cultura pomilor; 50. Despre creşterea

Astrei. Nlmăeşti: 9. Dr. I. Ciordaş: Astra şi însemnătatea ei. Finiş:

V. Numărul conferenţelor şi reprezentaţiilor artistice: Beiuş: 1.

V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiilor teatrale: 13. Bi­

UI. Numărul bibliotecilor: 5. Biblioteca despărţământului Bocşa

III. Numărul bibliotecilor: 27. în comunele: Brad cu 136 voi.,

VI. Cursuri de analfabeţi: 1. în Rişca de preotul N. Florea.

46. Z. Popoviciu: Asigurări de vieaţă şi de foc; 47. Acelaş: Vlaicu.

III. Numărul bibliotecilor: 6. In comunele: Tăşad cu ICO voi.,

Dr. Victor Gael, director.

7. V. Lazar: Despre pomărit; 8. Teodor P o p : Despre alcoolism.

Velţ cu 42 voi., Chiiileu, Sânta-Măria, Cuştelnic, Bobohalma, Vidrasău,

şi urmările ei; 9. Ioan Roman: însemnătatea învăţăturii; 10. At. Pascu:

Qhirolt: 26. Dr. V. Bojor: Patima proceselor. Orman: 27. Dr. V.

III. Numărul bibliotecilor: 14. In Haţeg cu 756 voi., Grădişte

Dr. O. Danilă: 11. I. U. Soricu şi Zaharie Bârsan; Virgii C o m ş a : 12.

VI. Cursuri de analfabeţi: 1. In Lupoaia, ţinut de înv. Ioan C.

vieaţa culturală românească. Capolnoc-Mănăştur: 2. A. Ludu: Limba

mic; 17. Ioan Simu: Despre Asociaţiune;. 18. I. Căpâlnean: Folosul

de corpul învăţătoresc. Apoldul-de-jos: 5. Dată de corpul învăţătoresc.

V. Numărul conf. şi reprez. artistice: —.

VI. Cursuri de analfabeţi: 2. In Chibelea, ţinut de preotul V.

Ciuta: Soiul vitelor şi îngrijirea lor; 11. M. Ciuta: Altoirea pomilor;

Programul economic al Asociaţiunii; 83. Gh. Moldovan: Creşterea

ciaţiunii; 154. E. Tişca: Despre meserii şi negoţ; 155. A. Hangea:

III. Numărul bibliotecilor: 4. In Romos cu 26 voi., Vinerea cu

N. B e m b e a : Despre alcoolism. Tilişca: 83. D. Săroiu: Şcoala şi bine­

ţională a copiilor; 4. Dr. S. Stanca: Vieaţa lui Isus. Câlnic: 5. Dr. S.

II. Numărul agenturilor: 7. In comunele: Sebeşul-de-jos, Bun-

4. Naufragiul Titanicului; 5. Cum să trăeşti şi c e să crezi; 6. O în­

Legea comunală; 5. Ion Dredăţan: însemnătatea bisericii şi şcolii la

IV. Numărul prelegerilor 13, în 6 comune. In Turda: 1. N. N.:

VI. «Cursuri de analfabeţi nu s'au ţinut.

banca «Petrovana». In Cuhea s'a înfiinţat o tovărăşie pentfu asigu­

Onorat Comitet central!

diferitele soiuri de vite, şi cu ajutoriul acesteia a m explicat ascultă­

cum trebuie altoiţi merii pădureţi aflători pe păşunea comunală şi

cari le voiu împreuna cu demonstrări practice, mai cu seamă acelea

Ad. Nr. 1405/1014.

Lăpuş: însoţirile de credit. D i v e r s e . Săcălăşeni: Prăsirea vitelor. Asigurarea

•Sălciua. ' i>

Onorat Comitet Central!

A doua bibliotecă publicată de «Asociaţiune», ^Biblioteca tine

V. Numărul conferenţeîor şi reprezentaţiilor teatrale: 13. Bi

N. B e m b e a : Despre alcoolism. Tilişca: 83. D. Săroiu: Şcoala şi bine

4. Naufragiul Titanicului; 5. Cum să trăeşti şi c e să crezi; 6. O în

banca «Petrovana». In Cuhea s'a înfiinţat o tovărăşie pentfu asigu

diferitele soiuri de vite, şi cu ajutoriul acesteia a m explicat ascultă

C o n s e m n a r e a băncilor săteşti ce le-am înfiinţat p â n ă la sfâr

Comunele cele mai multe, cărora le-am dat îndrumări pregă