Luni 11 Noembrie 1940 Pag. 4
5987
Veşti din Bucovina şi Basarabia
DIN ACTIVITATEA REUNIUNII „CIPRIAN
PORUMBESCU“ DIN SUCEAVA
CONFERINŢĂ PUBLICĂ. — Cu conferinţa d-lui prof. Şt.
Pavelescu despre «Satira socială în comediile lui V. Alecsandri»
(7 Octomvrie), reuniunea muzicală-dramatică «Ciprian Porum-
bescu» şi-a inagurut .activitatea culturală pe anul 1940/941.
Sâmbătă 2 Noemvrie, publicul sucevean a fost din nou invitat
la a doua conferinţă, ţinută de c.. locot. George Fonea, literat şi
publicist, care ne-a vorbit despre «Gânditorul şi poetul bucovinean
Vasile Gherasim». Conferenţiarul analizează activitatea-i filoso­
fică şi poetică, stabilind că regretatul fiu spiritual al liceului din
Suceava a fost preocupat, întreaga-i viaţă, de problema desăvâr­
şirii morale, prin activitate spirituală, şi integrarea noastră în
cultura universală numai prin cultură şi literatură naţională.
INAUGURAREA CURSURILOR DELA FACULTA­
TEA DE TEOLOGIE DIN SUCEAVA
In urma răşluirii Bucovinei de Nord de către U. R. S. S. repu­
tata Facultate de teologie din Cernăuţi şi-a găsit refugiul în
vechea Cetate de Scaun a Moldovei. (De fapt, aicea ar fi trebuit
să-i fie locul întotdeauna!). In lipsă de alt local mai bun, Fa­
cultatea e adăpostită, deocamndată, în liceul de băieţi «Ştefan
cel Mare», urmând ca profesorii să-şi ţină cursurile după amiază,
în clasele din parter.
Luni, 3 Noemvrie crt., decanatul Facultăţii şi-a inaugurat, în
mod festiv, cursurile. La ora 11, aula liceului frumos împodobită
cu chipurile proeminenţilor martiri legionari, în frunte cu C.
Codreanu, era plină de lume: I. P. S. S. Mitropolitul Tit al
Bucovinei, d. prof. univ. Dr. N. Cotos, decanul Facultăţii de teo­
logie, corpul profesoral teologic: d-nii prof. univ. S. Reli, P.
Procopovici, O. Bucevschi, M. Şesan, Prelipceanu, Zugrav, apoi
d. prof. G. lonescu, prefectul judeţului, d. T. Maga, primarul
oraşului, reprezentanţii autorităţilor locale, studenţii teologi şi
Frăţiile de Cruce ale liceului «Ştefan cel Mare». Se oficiază un
tedeum; corul teologic dă răspunsurile. Se face apoi o panahidă
pentru pomenirea studenţilor teologi morţi în ultimul an, in
frunte cu prof. univ. Dr. Valerian Şesan. Urmează darea de sea­
mă a d-lui Decan N. Cotos asupra activităţii Facultăţii de teo­
logie din anul 1939/40. Studenţimea vorbeşte prin rostul studen­
tului Popa Valeriu, care rezumă luptele tineretului universitar
dela 1922 încoace precum şi calvarul din ultimii doi ani.
Dl. prof. N. Cotos citeşte apoi trei telegrame omagiale, adre­
sate d-lor general Ion Antonescu, Conducătorul Statului, Traian
Brăileanu, Ministrul Educaţiei Naţionale şi P. P. Panaitcscu, Rec­
torul Universităţii din Bucureşti. , un om solid pregătit, sănătos îndrumat şi avându-şi exis­
Lecţia inaugurală o ţine d, prof. univ. Dr. S. Reli, vorbind
despre Rolul istoriei bisricii naţionale.
LIPSĂ DE LOCUINŢE LA SUCEAVA
Am mai relatat că oraşul Suceava se resimte tot mai mult de
lipsa de locuinţe. Nici autorităţile publice cari treptat se stabilesc
aci şi nici funcţionarii publici şi familiile lor nu găsesc în oraşul
Suceava adăposturi corespunzătoare. Odată cu deschiderea anului
şcolar suprapopularea Sucevii se manifestă şi din cauza marelui
număr de studenţi şi elevi. Pe lângă toată această lume se mai
adaugă şi considerabilul număr de refugiaţi stabiliţi aci în mod
provizoriu. Aşa fiind chirile s'au urcat foarte mult, încât auto­
rităţile locale s’au văzut nevoite să intervină, procedând în unele
cazuri Ia rechiţionări de camere pentru ofiţeri şi funcţionari. O
comisiune specială e însărcinată cu fixarea după caz a quantu-
mului chiriei, pentru a pune astfel la adăpost lumea de încercări
de speculă.
CE SCOALĂ ORGANIZEAZĂ SOVIETELE
IN BASARABIA ŞI BUCOVINA OCUPATA
Şcoalele sovietice organizate în Basarabia şi Bucovina de Nord
sunt de două categorii, cele săteşti de şapte ani, iar cele orăşe­
neşti de zece ani;; astfel şcoalele medii au dispărut. In lipsă de
profesori calificaţi, comuniştii bolşevici recrutează corpul dractic
mai mult la întâmplare. Peste 50 la sută din profesorii şi învăţă­
torii teritoriilor ocupate sunt jidani. Pentru sate mai ales au
fost numiţi jidănaşi cu câte 3 clase secundare. Miezul învăţă­
mântului în şcoala bolşevică îl formează lupta antireligioasă şi
comunizarea maselor. Fiecare şcoală are doi directori, unul ad­
ministrativ şi celălalt politic. Directorul politic, care mai tot­
deauna este jidan, dirijează educaţia şi deci bolşevizarea tine­
retului..
In anul şcolar 1940/41 vor funcţiona în cuprinsul Basarabiei
1.537 şcoli, din cari 1.090 moldoveneşti-ruseşti, 314 curat ru­
seşti, 118 ucraineşti şi 15 jidoveşti. Dela Moscova au sosit 97.861
de manuale şcolare în limba rusă, iar 120 de învăţători jidani
lucrează la traducerea din limba rusă a celorlalte cărţi necesare
învăţământului.
GERMANII DIN BUCOVINA PLEACĂ
In toate regiunile Bucovinei locuite de Germani se observă o
activitate febrilă în legătură cu pregătirea repatrierii Germanilor
din partea de Sud a ţărişoarei noastre. Delegatul Fiihrer-ului,
dl. Siegmaier, a sosit la Gura Humorului de aproape o săptămână,
când i s’a făcut o entuziastă primire. In toate oraşele şi satele
Bucovinei, unde au sosit delegaţii germani însărcinaţi cu pregă­
tirea repatrierii, au fost arborate steaguri tricolore şi steagul cu
svastică al Reich-ului german. Primul transport de germani repa­
triaţi pleacă din Sudul Bucovinei Marţi 12 Noembrie a. c. cuprin­
zând pe bolnavi şi infirmi.
Un comunicat al Ministerului
Educaţiei pentru Preoţi
Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţa preoţilor pro­
fesori şi cu parohii că art. 6 dn legea cumulului, publicat in­
complet în ziare, este: «Preoţii profesori la facultăţi sau academii
teologice, precum şi preoţii profesori de religie în învăţământul
dé grad secundar, nu pot fi parohi şi nu pot funcţiona cu salariu
la vre-o parohie prevăzută în bugetul statului sau particulară.
Ei nu pot beneficia nici de veniturile epatrahilului. Ei îşi păs­
trează insă dreptul de a sluji onorific la biserica sau parohia
la care au funcţionat».
GLASUL BUCOVINEI Anul XXII, Nr.
Frin luptă la lumină
Zilele acestea a apărut decretuî-lege care precizează
UN NOU COR MITROPOLITAN LA SUCEAVA că organizaţia «Muncă şi Voe Bună» înfiinţată prin le­
In urma stabilirii reşedinţă mitropolitane la Suceava, a luat gea din 22 Februarie 1940 îşi încetează activitatea cu
fiinţă în acest oraş un nou cor' al Mitropoliei Bucovinei. Acest excepţia teatrului muncitoresc şi a revistei care de aci
cor mixt este alcătuit din cântăreţi membri ai societăţii muzicale înainte va purta numele: «Muncitorul Legionar». In lo­
«Ciprian Porumbescu», din foşti membrii ai corului mitropolitan cul acestei organizaţiuni Ministerul Muncii crează o nouă
din Cernăuţi şi din alţi membri noi înscrişi acum de curând în instituţiune numită «Luptă şi Lumină», menită să îndru-
noua organizaţiune corală. Noul cor mitropolitan este condus meze pe muncitorii noştri, pe funcţionarii particulari şi
de dl. profesor Macovei din Cernăuţi şi şi-a început activitatea. pe meşteşugarii români în spre o utilizare cât mai ra­
SUCEAVA ŞI COOPERAŢIA ţională şi cu folos a timpului lor liber în cadrul discipli­
Am arătat într’unul din numerele noastre anterioare că şi la nei şi aspiraţiunilor Statului naţional legionar.
Suceava cooperaţia a fost primenită în conducerea ei. Cooperativa O experienţă de peste douăzeci de ani ne îndritueşte
«Ştefan cel Mare» din Suceava, primind o nouă conducere în frun­ să spunem un cuvânt în această chestiune. Mult înainte
te cu dl. preşedinte Ştefan Romaşcan, a fost reorganizată pe de a se fi gândit Statul la problema atât de importantă
baze legionare. Bucurându-se de adeziunea şi încrederea tuturor a grijei de sufletul, de viaţa intimă şi de om a muncito­
Românilor, ea are toate şansele de succes deplin, li urăm isbândă. rului, la Cernăuţi o modestă Societate a Meseriaşilor Ro­
NOILE APARATE DE RADIOFUZIUNE mâni a îndrăznit să atace problema, — fireşte pe un plan
IN BASARABIA ŞI BUCOVINA OCUPATA mai modest — şi în bună parte a izbutit să o deslege cu
Stăpânirea sovietică din Basarabia şi Bucovina de Nord a succes. S 'a muncit însă sincer, cu devotament şi desinte-
confiscat toate aparatele de radio ale locuitorilor, înlocuindu-le resat. Nici un fel de «politică» nu s’a făcut în cadrul a-
cu nişte aparate de tip sovietic, cu cari nu se poate asculta alt cestei societăţi de muncitori români, decât una singură:
ceva decât numai emisiunile bolşevice. De educaţie şi afirrpare românească! Martori sunt şi
MOLDOVENII TRIMIŞI DIN BASARABIA astăzi atâţia din meseriaşii şi muncitorii români bucovi­
Revista «Viaţa Basarabiei» ne mai aduce ştirea că autorităţile neni refugiaţi şi. răzleţi peste toată Ţara.
sovietice din Basarabia au început să deporteze pe moldoveni, Printr’o muncă şi stăruinţă de ani în şir Societatea
ducându-i în alte ţinuturi. Astfel de curând au fost ridicate din Meseriaşilor români din Cernăuţi a izbutit să înjghebeze
judeţul Lăpuşna 750 de familii de moldoveni şi duse cine ştie un cor al meşteşugarilor —. care a repurtat succese şi în
unde. Bolşevicii au planul să ducă din fiecare judeţ basarabean sala Ateneului Român din Bucureşti —, să constitue un
câte 3000—4000 oameni la muncă în minele de cărbuni din ba­ club sportiv al meseriaşilor, o echipă de teatru, să creieze
zinul Doneţului şi la lucrări de săpare a canalurilor. , o cooperativă de toată frumuseţea, să dea fiinţă unui te­
ADMINISTRAŢIA SOVIETICĂ A BASARABIEI meinic organizat cămin de ucenici (transformat apoi în
In organizaţia administrativă bolşevică dată acum Basarabiei
cămin de ucenice, să întemeieze — cu ajutorul larg al
nu există prefecturi. Centrul administrativ este aşa numita Vbloste,
unui binevoitor ministru al muncii — o fermă şi un că­
un fel de pretură, care are în sarcina sa administraţia, poliţia, min de recreaţiune pentru muncitorii români.
serviciul agricol, sanitar, şcolar, etc. Dintre toate autorităţile,
Explicaţiunea sau secretul acestor succese? Iată-1 :
cele mai importante şi temute sunt cele poliţieneşti cunoscute sub
Sinceritatea şi omenia în toată acţiunea. Cultivarea cu
numele C. E. C. A. şi G. P. U.
grijă a tinerelor elemente meşteşugăreşti şi muncitoreşti;
Rolul de conducere în toate treburile obşeşti îl au jidanii şi
punerea LOR la muncă pentru ridicarea semenilor lor,
ucrainenii. Moldovenii sunt cu totul daţi la o parte.
aceasta pentruca izbânda să fie a LOR, succesul dându-le
ÎNSCRIERILE PENTRU REPATRIERE tărie şi încurajându-i.
DIN BASARABIA SUSPENDATE
Ziarul basarabean «Raza» din 5/XI a. c. publică ştirea că toate
Nu de sus în jos — cum s'a încercat cu «Muncă şi
voie bună» — poate fi realizat cum trebue acest lucru.
înscrierile pentru repatrierea basarabenilor în România au fost
Prin luptă, duşi la lumină, meşteşugarii şi muncitorii
suspendate. Biroul pentru repatrierea Românilor care funcţiona
noştri vor ajunge acolo unde în mod firesc poate ajunge
Ia Chişinău, a fost închis. Motivul acestei măsuri ar fi că toţi
funcţionarii sovietici sunt ocupaţi cu repatrierile Germanilor din 1
tenţa asigurată.
Basarabia.
„EROISMUL“ UNUI JIDAN BOLŞEVIC
Ziarul «Tribuna Moldovii» din 5 Noembrie a. c. aduce infor-
maţiunea că avocatul evreu Samiş din Hotin, intrând în localul
judecătoriei de pace a Hotinului unde se găsea o foarte fru­
Dela Universitatea din Sibiu
moasă icoană a lui Isus Hristos, sa repezit furios asupra icoanei Reţinem din ziarul «România Nouă» următoarele:
şi a tăiat-o cu cuţitul. Pentru această faptă «eroică» bolşevicii Pentru cercurile universitare din Sibiu s’a pus pro­
l’aii numit avocat al statului sovietic. blema instalării căminurilor studenţeşti. Această proble­
■ ■ I mu I 1 1111111111111 m ii in ii w iiim iiiiiiiiiiinii iii i m n i i i i m ii l i n n i i i w w i i m i
mă este cu atât mai anevoioasă cu cât în Sibiu se re­
Conlcrinlă despre Bucovine Ia Asociaţia simte lipsa de localuri potrivite acestui scop. La început
se hotărîse ca aceste căminuri să fie instalate la Ocna
.Prietenii Istoriei Literare" din Bucureşti Sibiului în hotelul statului de acolo. Dar în urma in­
tervenţiei personale a D-lui General I. Antonescu, s’a a-
Sâmbătă 26 Oct. a. c. Prietenii istoriei literare din juns la următoarea soluţiune: Universitatea din Sibiu a
Bucureşti au ţinut în Liceul Miliai Viteazul sub preşed. cumpărat dela Banca Românească din Sibiu pentru suma
d-lui V. V. Haneş o şedinţă publică, în care a conferen­ de 5 milioane lei un imobil unde a funcţionat mai îna­
ţiat d-na prof. Bacovia despre Literatura Bucovinei. D-sa, inte o fabrică de ghete. Acest imobil, după ce va fi
în alese cuvinte, evocă mişcarea literară începută de prof. restaurat si adaptat nevoilor noi, va fi dat spre locuire
G. Tofan şi I. Nistor în jurul revistei «Junimea Lite­ studenţilor Universităţii din Sibiu.
rară» încă înainte de războiul mondial, mişcare conţinu-
ată apoi după războiu de talentele tinere ca Mircea
Străinu, Traian Chelaru, Lianu, Albu, Iulian Vesper, Cronica economică
etc. Conferinţa a fost mult aplaudată. D-l prof. Mandiuc INTENSIFICAREA PRODUŢIUNII AGRICOLE
a mulţumit d-nei conferenţiare, cât şi asociaţiei pentru D-l D. V. Ghirculescu, secretarul general al Ministeru­
gestul frumos de a vorbi în aceste clipe de sfâşietoare lui agriculturii, a făcut în cursul săptămânii acesteia de­
tragedie, despre scumpa noastră Bucovină. claraţii în legătură cu intensificarea producţiunii din
primăvara viitoare, din cari reţinem:
Timpurile grele de astăzi, a spus d-sa, pot deveni şi
Un ziar german despre mai grele mâine. Populaţia civilă şi Armata trebuie asi­
noua Românie gurate în ce priveşte hrana zilnică; pe deasupra, ţara
noastra mai are nevoie de un stoc de export pentru a-
In ziarul «Völkischer Beobachter» din 6 Noembrie a. coperirea schimburilor cu străinătatea. Deaceea Statul a-
c. d-l Dr. Walther Schmitt publică un articol intitulat cordă tot interesul însemânţărilor de toamnă, contri­
«Rumäniens neues Antliz» (Noua faţă a României), în buind prin procurare de seminţuri şi prin mână de aju­
care autorul insistă asupra nesfârşitelor chinuri îndurate tor. Iar problema însemânţărilor de primăvară preocupă
şi jertfe aduse de legionari până la izbânda lor din Sep­ în mod foarte serios pe conducătorii noştri. Pentru ca la
tembrie a acestui an. Au fost asasinaţi — spune Dr. W. primăvară activitatea agricolă să fie cât mai intensă, Sta­
Schmitt — în cursul acţiunii de reprimare 1221 de le­ tul german ne-a oferit, pentru cultivarea celor 3 milioane
gionari. Cifra aceasta — adăugăm noi — este uluitoare, iia. de care dispune ţara noastră, 1.000 de tractoare. Cu
dacă ne gândim că mişcarea naţional-socialistă a Führer- toate că aceste tractoare nu pot cultiva întreg pământul
ului a avut până la izbânda din 1933, în total numai 258 nostru arabil, Statul nostru a primit propunerea guver­
nului german. Dar pentru ca toate cele 1.000 tractoare să
de martiri (a se vedea datele şi cifrele publicate în «Ge- '<
poată fi mânuite la primăvară, s’a procedat de pe acum
denkhalle für die Gefallenen des dritten Reiches», de la crearea de şcoli cari au menirea de a pregăti elemen­
Hans Weberstedt und Kurt Langer, München 1936).
Succesiunea Căpitanului Codreanu, grea şi de imensă te instruite în conducerea tractoarelor. Guvernul nostru
a luat toate măsurile necesare pentru ca la primăvară să
răspundere a luat-o asupra-şi tânărul Horia Sima. Dar fie pregătiţi mai multe mii de conducători, calculându-se
— continuă d-l W. Schmitt — oricâte pierderi grele au câte 5—6 de tractor. In felul acesta se va putea lucra în
avut legionarii, ei totuşi deţin astăzi puterea în noul echipe de zi şi de noapte, spre a se putea realiza culti­
Stat român. Faptul că România a putut fi proclamată varea întregului pământ.
stat naţional-legionar este în mare parte meritul politic
al generalului Antonescu. Cine crede că generalul An­ O altă problemă care preocupă Ministerul agriculturii
este problema drumurilor de câmp şi a răzoarelor. Intr’a-
tonescu e un general, care face şi politică, se înşeală. El devar, după calculele făcute de Direcţia Economică Agra­
nu este un om politic în uniformă, ci un general pe ra din Ministerul de Domenii, numai cu drumurile de
care consecvenţa atitudinii şi acţiunii sale cu adevărat câmp se pierd 56.937 hectare, iar cu răzoarele de hotaj
ostăşeşti l-a dus la atitudinea politică ce a îmbrătisa-to. între loturi circa 252.000 ha. Astăzi, când fiecare lucru
In vremuri grele România legionară a pornit pe calea cât de mic devine important pentru economia Ţării, de­
comună -— închee articolul — a maréi revoluţii euro­ sigur că nici aceste probleme nu vor fi neglijate pentru
pene. a da agriculturii cat se poate de mult pămânţ arabil.