TRADIȚIA MOLDOVENEASCĂ ȘI IMPACTUL

CULTURII RUSEȘTI

CHIRA MARTA
ISTORIE AN III
 Regimul Țarist urmărea diminuarea în totalitate a culturii românești
 Până în 1812 Basarabia și Transnistria aveau o cultură națională unitară bine organizată,
principalele centre culturale din acea vreme erau Bisericile, se studia în mare parte religia
(Vechiul și Noul Testament)
 Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni --- în 1812 în Basarabia funcționau 749 de Biserici
pentru 755 de sate și orașe, 12 mănăstiri și 13 schituri, majoritatea fiind și centre ale
culturii românești
 Centre de cultură mai erau și cetățile Hotin, Bender, Akkerman, Chilia, Ismail, Orhei,
Soroca
 Adevărate monumente ale culturii noastre materiale: Biserica Sf. Dumitru din Orhei zidită
de Vasile Lupu, Biserica din Căușeni ornamentată de zugravi moldoveni și restaurată de
Scarlat Grigore Ghica și Grigorie Calimachi, Bisericile din Chilia, Cetatea Albă.
 În prima jumătate a secolului al XIX – lea în Principatele Române, se afirma rând pe rând
Umanismul, Iluminismul și Romantismul european, în Basarabia aceste culturi fiind
blocate urmărindu – se rusificarea forțată și asimilarea culturii rusești moldovenilor
 În anul 1812 cea mai statornică Instituție a rămas Biserica, dureros este faptul că și o
parte din preoții din Basarabia erau complici rusificării populației ( cei care refuzau erau
eliberați din funcție fiind nevoiți să se retragă)
 Perioada de autonomie a Basarabiei a fost reprezentată de către mitropolitul Gavriil
Bănulescu – Bodoni, promotor al culturii bisericești în limba română
 31 ianuarie 1913 din inițiativa lui, la Chișinău s – a deschis o școală pe nume Seminarul
Teologic, sub dominație rusească, predarea era în limba rusă dar româna era obiect
obligatoriu de studiu; în 1816 s – a deschis „Pensionul Nobilimii”, iar în 1883 s – a înființat
primul liceu din Chișinău cu limba română ca obiect de studiu.
 O trăsătură caracteristică a învățământului din Basarabia era orientare lui spre dezvoltarea
ramurilor economiei locale
 În 1842 la Chișinău a fost deschisă o școală de pomicultură, care pregătea specialiști
pentru moșiile boierimii ruse și locale
 În prima jumătate a secolului al XIX – lea apar mai multe reviste și ziare (Albina
Românească, Dacia Literară, Arhiva Românească), însă în Basarabia presa românească a
avut o soartă crudă; în 1830 a fost închisă complet frontiera de pe râul Prut, țarismul
interzicând răspândirea presei și a literaturii românești, au fost introduse cenzura
publicațiilor și promovarea intensă în limba rusă, limba română a fost izgonită treptat din
școli și din biserici
ȘCOLILE

 Școli parohiale, pentru țărani (Hotin, Akkerman, Chișinău, Bălți etc.)

 Școli primare orășenești (lancasteriene)
 Școli primare județene rusești
 În 1833 la Chișinău a fost inaugurat primul Gimnaziu pentru băieți în care se preda și
limba română
 În 1836 s – au înființat două pensioane de fete la Chișinău
 Absența școlilor naționale făcea ca foarte mulți copii de țărani să rămână analfabeți
LITERATURA RELIGIOASĂ

 Un rol important în viața culturală a Basarabiei l – au jucat tipăriturile bisericești,

 Reprezentanți: Gavriil Bănulescu-Bodoni și Dimitrie Sulima (s – au editat cărți
bisericești în limba română pentru a înzestra bisericile, schiturile și mănăstirile)
 În 1814 a fost înființată tipografia eparhială iar în 1818 la Chișinău a fost înființată o
tipografie regională de stat
 În 1883 tipografia eparhială a fost închisă din dorința arhiepiscopului Chișinăului și
Hotinului, Serghie (se interzice editarea literaturii în limba română)
LITERATURA ARTISTICĂ

 În pofida eforturilor administrației rusești în această perioadă s – au menținut anumite

trăsături comune ale literaturii din Basarabia cu cea din Principatul Moldovei
 Dezvoltarea istorică, comunitatea tradițiilor culturale, comunitatea de limbă au
contribuit în mare măsură la cultura, limba și literatura românească pe ambele maluri
ale Prutului și Nistrului
 În această perioadă, în Moldova de peste Prut au activat scriitori precum Mihail
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ionică Tăutu, Alecu Russo etc., operele lor fiind bine
cunoscute în Basarabia
 Un rol considerabil în dezvoltarea culturii din Basarabia îl ocupă cercetările științifice,
unul dintre cei mai cunoscuți savanți basarabeni a fost Alexandru Hâjdău, majoritatea
operelor sale tratează despre folclorul, istoria și filosofia românilor; făcând referire la
vechea istorie a Moldovei scria „Fără istorie nu există patrie, iar fără dragoste de istorie
nu poate exista dragoste de patrie”
 În Basarabia, tot în această perioadă de timp se fac primii pași în dezvoltarea științei
agricole și cercetarea naturii, A. Hisdău s – a ocupat intens de studierea florei
Basarabiei, publicând în 1835 monografia Flora Basarabiei, prima lucrarea de acest fel
în știința botanică românească
 S – au realizat primele investiții majore în domeniul didacticii, este tipărit Abecedarul,
Bucoavnele, Gramatica ruso – română etc.
PRESA
 În anii 30 au fost făcute mai multe încercări de înființarea a unui organ de presă local
însă fără succes, autoritățile erau împotriva înființării plus că în acea vreme năvăleau
numeroase publicații în limba rusă
 În a doua parte a secolului al XIX – lea niște intelectuali români propuneau editarea unei
reviste româno – rusă sub denumirea de „Steluța Prutului” pentru Basarabia, Moldova și
Muntenia, proiect respins de administrația rusească
 În schimb, după mai multe încercări, Ion Dobja a făcut din nou apel pentru a putea tipări
o revistă care s – o poată numi „Basarabia” sau „Glasul românilor Basarabeni” ,
propunere acceptată de Ministrul de Externe țarist
 Concomitent, autoritățile țariste au luat măsuri de împiedicare a pătrunderii
publicațiilor periodice din Principatele Unite ale Moldovei
ARTA MUZICALĂ

 În prima jumătate a sec al XIX – lea în Basarabia se dezvolta în continuarea folclorul

muzical
 În Basarabia existau mulți muzicanți populari, activau lăutari, cântăreți bisericești și
muzicanți pe la curțile boierești
 Vestiți muzicieni au fost: violonistul Barbu Lăutaru, Lemeș de la Bălți etc.
ARTA TEATRALĂ
 Lipsea aproape cu desăvârșire în Basarabia, erau prezente doar trupele teatrale din Iași
și trupa rusă din Odessa
 Din 1840 în fruntea teatrală românească se aflau Mihail Kogălniceanu, Vasile
Alecsandri și Costache Negruzzi
 Mai târziu, tinerii basarabeni fiind inspirați atât din scenele teatrale românești cât și
rusești au început să creeze și ei
 Toate aceste progrese în domeniul culturii vizau doar zonele urbane, Satele
moldovenești rămâneau ca mai înainte, sărace, izolate, fără drumuri, țăranii aveau
aceleași ocupații, respectau aceleași obiceiuri, credință, obiceiuri etc.
 CONSECINȚE PE VIITOR

 Deznaționalizarea populației autohtone

 Către 1870 învățământul din școlile din Basarabia se făcea doar în limba rusă,
numărul școlilor era redus
 Între 1861 – 1917 Știința a făcut pași reali de dezvoltare, regimul țarist nu manifesta
niciun interes pentru dezvoltarea științei pe teritoriul basarabean, de aceea mulți
oameni talentați de origine română erau nevoiți să lucreze în centre științifice din
Rusia
BIBLIOGRAFIE

 Anton Moraru, Istoria Românilor. Basarabia și Transnistria (1812-1993), Chișinău 1995.

 Ștefan Purici , Istoria Basarabiei – Note de Curs, Editura Semne, București 2011