HARTA POLITICĂ A EUROPEI DUPĂ

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

 MAREA BRITANIE
Departamentul de Informații Politice al Foreign
Office-ului:
* Rolul : identificarea problemelor existente şi găsirea

 unor soluţii favorabile pentru remedierea lor;

* Conducere: Sir William Tyrrel;
* Activitate: Peace Handbooks :
 -menținerea monarhiei habsburgice
 - crearea unei confederații balcanice.
 Recomandarile
departamentului de informatii
politice

*maghiarii să fie tratați după aceleași principii

ca și românii;
*toată Transilvania să revină României;
* granița de vest a României să urmărească o
linie mai spre est care să includă Oradea Marea
și Aradul și să ajungă până la râul Mureș.
 SEDINTA DIN 1 FEBRUARIE
1919
Adunările naţionale nu inspiră
-principiul autodeterminării popoarelor ; nici un fel de încredere;
- dreptului ,,legitim al României la unitatea ei
națională” - iar pretențiile teritoriale ale
României sunt „exorbitante”.
 Comisia teritoriala
Examinează faptele istorice, etnografice, geografice,
strategice, dar nu și cele politice;
Compusă din reprezentanți ai S.U. A, Angliei, Franței
și Italiei;
 Reprezentanții Angliei erau: E. Crowe
 A. W. A. Leeper.
 Comisia teritoriala-
MEMBRII ENGLEZI

.
E. Crowe A. W. A. Leeper
Tratatul de la versailles

28 iunie 1919;

ca urmare a propunerii
lui David Lloyd George
se anulează pacea de la
Brest-Litovsk și pacea de
la București
Tratatul de la SAINT-
GERMAIN
Secţiunea VIII – România
Art. 59. Austria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la
toate drepturile şi titlurile asupra părţii fostului ducat al Bucovinei
cuprinsă dincoace de fruntariile României, astfel precum vor fi fixate
ulterior de principalele puteri aliate şi asociate.
Art. 60. România consimte la inserţiunea într-un tratat cu principalele
puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste puteri le vor
socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor ce se
deosebesc prin rasă, limbă sau religiune de majoritatea populaţiunii.
 ATITUDINEA DIPLOMATIEI ENGLEZE

*diplomații englezi alături de cei francezi s-au opus

opiniei americane care se pronunța în defavoarea
atribuirii întregului teritoriul al Bucovinei României;
*Rattigan: „Ruperea relațiilor cu România îmi apare
încărcată de consecințe negative, nu numai pentru
România, dar și pentru interesele Aliaților, întrucât
sunt cu totul de părere că trebuie să se facă tot
posibilul pentru a realiza un acord, chiar și cu prețul
unor concesii din partea noastră”.
Tratatul de la neuilly sur seine

pentru început trebuiesc satisfăcute

doleanțele Bucureștiului și că la un moment
„considerat potrivit de Puterile Aliate”,
guvernul român urma să fie în mod
insistent îndemnat în vederea unei austări a
frontierelor cu Bulgaria în interesul
populației implicate și a viitoarelor relații
bilaterale”.

Eyre Crowe
 Tratatul de la TRIANON

Regatul Ungariei ]Regatul Ungariei s-

nu a fost decât a descompus într-o
un conglomerat largă măsură în
artificial și forțat părțile sale
de rase componente înainte
neasemănătoare de începerea
și în unele cazuri lucrărilor
ostile Conferinței de pace”

secretarul de stat, Harmsworth

Tratatul de la paris
Tratatul de la paris
 BIBLIOGRAFIE
https://revistapolis.ro/recunoasterea-unirii-
basarabiei-cu-romania-aspecte-istorice-si-de-drept-
international/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/unir
ea-basarabiei-cu-romania-lungul-drum-al-
recunoasterii-diplomatice;
http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr35b.html
https://moldova.europalibera.org/a/ratificarea-
Tratatului-basarabean-(i)-complica%C8%9Biile-
recunoa%C8%99terii-interna%C8%9Bionale-a-
urss/30092905.html
 BIBLIOGRAFIE
 BOTORAN,Constantin, Dobrinescu, Valeriu Florin, Confirmarea internaţională a actelor de
Unire din 1918, în Istoria Românilor, vol. VIII, Bucureşti, 2003. Editura Enciclopedică;
 CONSTANTINIU, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, 2002, Ediţia a III-a;
 SCURTU, Ioan, Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998, Bucureşti, 1998;
 Idem, Istoria contemporană a României(1918-2001), Bucureşti, 2002;
 SCURTU, Ioan, BUZATU, Gheorghe, Istoria românilor în secolul XX. 1918-1948, Bucureşti,
1999;
 MUŞAT, Mircea Muşat, ARDELEANU, Ion , România după Marea Unire, vol. II, Partea I.
1918-1933, Bucureşti, 1986;
 CONSTANTIN, Ion Constantin, România, Marile Puteri şi Basarabia, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1995;

 
