Curs Antropologie politica «UZ INTERN» Greater than the tread of mighty armies is an idea whose time has come. Victor Hugo I. Specificul antropologici politice a) Antropologia Termenul de antropologie provine din termenii grecesti @v@pomoc care inseamnd om si héyos care inseamni ratiune cuvant cunoastere. Antropologia va reprezenta astfel la modul cel mai general cunoasterea omului in multidimensionalitatea sa fizied, sociali, culturala. Antropologia reprezint studierea integral a fiinfelor umane in toate aspectele lor, de evolutia biologicd, viata cultural preistoricd si diversitatea culturald si social contemporani (cit mai exist). ,,Antropologia este singura disciplina care oferi o schema conceptual pentru intregul context al experientei umane.” (De Laguna, p. 475) Ea vizeazi cunoasterea omului in deplindtatea sa si nu doar pe anumite laturi ale fiinfei sale cum fac alte discipline stiinfifice. Ca practic& institugionalizata antropologia se centreazi in special pe aspectele legate de viata culturala: - conditiile de trai: locuin{a, imbrdcdminte, alimentatie, podoabe; - relajiile dintre oameni: rudenie, putere, prietenie, dusminie, interes, economice; -modurile de adaptare: la mediu, de utilizare a resurselor, la schimbari; ~ simbolizarea: a evenimentelor semnificative, a structurilor care le reglementeaz viafa (ritualuri, norme, tabuuri, legi si pedepse). Perspectiva antropologica se distinge de alte abordiri ale fenomenului socialului_ printr-o modalitate mai larg, profund’ si mai implicata, fiind mai indepartati de spiritul pozitivist ori cel rafionalizator. Ca stiinjele sociale antropologia foloseste metode si tehnici stiintifice de identificare, observare si analizare a fenomenelor studiate, ca stiinfele umaniste incearcd traducerea experientei alteritayii, a intdlnirii celuilalt, in termenii familiari ai propriei societaji. in abordarii antropologice reiese cel mai clar in evident in cadrul antropologici culturale, ,,Cercetarea culturilor presupune, ca principiu orientativ, principiul relativismului cultural. Diferitele culturi, sub acest imperativ, sunt vitzute ca tot atétea modalititi distincte de infelegere a lumii. Nu putem nici si le ierarhizim nici si o reducem pe una 1a alta, Umanitatea apare in acelasi timp ca plurala si unica: toate fenomenele culturale sunt inteligibile. Vocatia universalist a antropologiei e oarecum paradoxalé: aceasta incearc si infeleaga toate formele de societate existente sau trecute, intr-un neclintit respect fat de relativismul cultural.” (Troe, 2002) Caracterul su interdisciplinar face ca antropologia s4 impart unele metode cu alte sine sociale cum ar fi: observatia, interviul, si documentarea. Specificul siu metodologic isi giseste obarsia in primele cercetari din regiuni izolate asupra comunititilor primitive sau celor exotice si se axeazi in principal pe metoda observatiei participative. Pentru infelegerea specificului abordarii antropologici putem s& ne adresim istoriei sale holismul — abordarea antropologica este totali;_atentd la orice este legat de oameni — studiaza oamenii din punet de vedere cultural dar si fizie fiind mai degrabi generali decat specializata; evolufionard — fiindcd studiazi oamenii de-a lungul tuturor perioadelor istorice de la civilizafiile antice si pani in prezent; accent pe lumea nonoccidentalé - studiaz3 oamenii din intreaga lume cu accent in special pe culturile non vestice gi accle grupuri einice pe care eclelalte discipline tind si le omiti; utilizeaza ou preedidere metoda observatiei participative implicata in munca de teren care cere antropologului si traiasinvefe limba locala si si devind, in limita in care un strain poate, parte a acelei culturi. De aici, drama si secretul oricdrui antropolog veritabil: Antropologia s-a luptat intotdeauna cu o repulsie intensi si fascinanti fata de subiectul ei..[Antropologul] se supune exoticului pentru a-si confirma propria sa alienare interioara ca intelectual urban.” (Susan Sontag) Este o perspectiva particularizanta (se refera la un mod specific de a observa, injelege si explica fenomenele culturale, accentueazi pe latura caracteristicilor omenesti ale grupului studiat privit in particularitatea sa ca parte distincti a realitafii socio-culturale, este o perspectiva criticd asupra culturi si lumii sociale! (vizeazi infelegerea si nu judecarea comportamentului, valorilor, ideologiilor si posibilititilor comunitiilor studiate, este auto-criticd in privinta dimensiunilor ideologice ale cercetirii), implied o privire: holistd (urmareste ansamblul diverselor aspecte ale existen{ei comunitatii respective), comparativa (transversala aspectele studiate sunt comparate cu cele specifice altor comunititi si longitudinala analiza transformarilor acestora de-a lungul timpului si caracteristicile lor la alte societiti istorice) si de profunzime (nu adopta doar atitudinea pozitivisti a descrierii fidele si explic&rii, ci cauti sensurile gi semnificatiile de esenfd ale fenomenelor studiate). Dupa C. Lévi-Strauss misiunea antropologici este de: Obiectivitate — dar o obiectivitate care nu se rezumi la a da posibilitatea celui care o practic’ de a face abstractie de credingele, preferinfele si prejudeciile sale ca oricare alti disciplina ce aspirg la titlul de stiintificd, ci vizeazi insigi metodele ei de gndire pentru “de a ajunge la o formulare valid’ nu numai pentru un observator onest si obiectiv, ci pentru tofi observatorii posibili”; «A ne privi, pe noi ingine, cum ne privese altii, poate avea darul de a ne deschide och. A considera ccilalti au acecasi natura cu a noastra este o politefe clementari, Dar, mult mai dificil este si ne percepem drept un exemplu local al formelor pe care viafa umand le-a imbricat aici, un caz printre alte cazuri, o lume printre alte lumi. Numai astfel este posibila deschiderea de spirit fird de care obiectivitatea este laudé de sine si toleranfa, imposturi, Dacé antropologia are vreun rol general in lume, acesta consté in a ne invita iardsi si iardsi acest adevar greu de prins.” (Clifford Gerttz) Totalitate — aceea de a gisi dupa travaliul descompunerii intregului social organic legat in vederea aprofundarii cunoasterii diverselor tipuri de fenomene, o forma comund diverselor manifesta ale vietii sociale; aceasta deoarece fiinfa umani se cunoaste pe ea insisi numa in istorie, niciodata prin introspectie; intt-adevar, noi toti 6 cdutam in istorie, Sau, pentru a formula mai general, noi ciutim ceea ce este uman in ea, cum ar fi religia, si aga mai departe. Noi vrem si stim ce este. Dac& ar fi o stiintd a fiinfelor umane aceasta ar fi antropologia care nizuieste si injeleagd totalitatea (s.m.) experienfei printr-un context. structural. Individul, in dezvoltarea sa, realizeaza intotdeauna doar dintre posibilitii, care ar fi putut intotdeauna s& ia o alta intorsitura atunci cand el trebuie sa faci o alegere importanta, Fiinfa umandi ne este dati numai in termenii posibilitatilor sale realizate.” (Wilhelm Dilthey) $i semnificafie — faptul e, pre- sau nemecanizate care ar constitui obiectul dominant de studiu al antropologiei ascund de fapt o realitate pozitiva din ce in ce mai stearsi in cadrul societatilor moderne: faptul cd ele sunt bazate, intr-un grad mult mai important decat celelalte, pe relatii personale, pe raporturi concrete intre indivizi.” (Lévi-Strauss, 1978, p. 443) Alfred L, Kroeber spunea e& antropologia este cea mai umanisti dintre stiine si cea mai stiintificd dintre disciplinele umaniste * Multe politic proiccte si programe de interventie social pentru ameliorarea viefii au esuat tocmai datoriti absenfei unci perspective antropologice asupra comunitajilor vizate1b) Ramurile antropologiei Pe traditia anglo-saxon& antropologia general reprezintd cercetare globala, comparativa si multidimensionali a umanitajii (Harris, p. 5-6) si cuprinde patru mari ramuri: Antropologia culturali/socialé, Antropologia lingvisticd, Antropologia fizica si Antropologia arheologicd. Antropologia arheologica studiazi istoria umanitatii pomind de la artefactele rimase in urma coamenilor gi este imparfiti in: - arheologia clasicd care studiazA preistoria (dar si cultura modem), a umanitiii combinand izvoarelor de athivé cu cele materiale (dac& arheologia istoricd vizeazd in principal trecutul indepartat cea antropologicd pe cel recent), - arheologia industriala centratd pe toate intreprinderile de acest tip in diverse perioade: metode gi tehnici de constructii, irigatii, tehnologie etc., si - arheologia protectionistd axat pe studiul factorilor de mediu ce altereaza siturile istorice. Antropologia fizied care are drept obiect structura corpului uman din punet de vedere biologic si trasiturile distinctive ale raselor umane cuprinde: - primatologia, ce se ocup cu studiul viefii si biologie: primatelor - paleontologia umana care studiaz fosilele umane si pre-umane; genetica populatiilor si diferentele ereditare in cadrul populatiilor umane si - antropologia legal aplicati in studiul victimelor crimelor gi accidentelor si are atribufii in stabilirea paternitafii prin analize genetice. Antropologia lingvistici studiaz3 limba si limbajul in contextul lor socio-cultural, ca sistem simbolic si de comunicare culturala gi este constituiti din subramurile: - lingvistica istoried care urmareste si reconstituie originile limbajului si a diferitelor familii de limbi; - lingvistica descriptive preocupati de gramatica si sintaxa limbilor si - sociolingvistica care studiazi functiile, formele si modurile de utilizare ale limbajului in comunicarea vietii cotidiene. Antropologia cultural sau social, studiazi evolutia, conditiile de trai, relatiile intre oameni si institujii si modul in care acestia utilizeazd simbolurile socio-culturale prin prisma tradifiilor si institujiilor lor culturale infelese ca forme de actiune umané implicate in procesul de reproducere social a vietii.” (Troc, 2002) Antropologia culturala este la randul ei alc&tuiti din urmitoarele subramuri: - emografia sau studiul culturilor sau societitilor contemporane; - antropologia medicald preocupati de relatia dintre starea de sindtate, vindecare si boald si factorii biologici si culturali; - antropologia urband studiaz’ viata in matile orase si, in special ,patologiile” sale si - antropologia dezvoltérii preocupata de injelegerea cauzelor subdezvoltirii si a procesului dezvoltari (Srilor aga-numite din ,.Lumea a Treia”, La acestea se adaugi Antropologia aplicatd care reprezinti aplicarea rezultatelor cercetarii teoretice domeniile diverselor ramuri ale antropologiei la practica, initierea de actiuni in cadrul societitii studiate si rezolvarea problemelor concrete in comunitii determinate. in cadrul Antropologiei culturale de-a lungul timpului s-au dezvoltat subdomenii ale antropologiei culturale centrate pe principalele aspecte ale culturii: viafa social, viaja urban’, viaja economic’, viata religioasi, viaja politica, sistemul formelor de expresie simbolic’ sau vizuala, vorbindu-se astizi de antropologie politic’, antropologie religioasd, antropologie economic’, antropologie urban, antropologie vizuald, simbolic’ ete. ©) Specificul antropologici politice in acest context antropologia politica, specialitate extrem de noua a antropologici soci-culturale, dar permanenfi constant a sa ined de la inceputuri va incerca si realizeze o abordare a fenomenului politic plecdnd de la realitatea socio-umana , o viziune generald care si depseasca formalismul teoriilor politice contemporane, Prin urmare aspectul su este dublu, intemeierea unei teorii asupra politiculuicare si inglobeze experientele politice particulare ale diverselor societiji, si studierea si analiza diverselor sisteme politice ale societitilor ,traditionale”. in conditiile realitatii socioculturale contemporane aspiratia antropologiei politice este iegirea de sub discursul hegemonic al teoriei politice euro-atlantice, introducerea relativismului cultural in vederea oferitii de solutii la problemele politicii mondiale. Una din aspiratiile antropologiei politice o constituie spargerea lanjurilor ,provincialismului” euro-atlantic gi restaurarea alternativelor culturale si politice, att la nivelul teoriei/cercetirii cit si al practicii sociale, ca posibilititi reale si pertinente. Cu alte cuvinte, prin caracteristica sa de studiere si injelegere a alteritatii, antropologia politica vine implicit si promoveze alternativa organizarii politice in fafa monopolului cultural, social si politic al culturii europene. Societitile nu sunt sisteme naturale ci sisteme morale si drept urmare antropologia social, si in consecinf si cea politicd trebuie si apartind stiinfelor umaniste in particular celor istorice. Aceasta fiindc& problema principala cu care se confruntd antropologii este cea de a traduce gandurile gi ideile cuiva pentru lumea din alt& cultura si s& ajung’ si infeleaga cealaltd cultura el avand la dispozitie doar ideile, conceptele, practica si experienta propriei culturi sleza pe care v-o prezint& antropologia sociali este un tip de istoriogralie gi de aceea in cele de urmi de filozofie sau art, sustine c& ea studiaza societatile ca sisteme morale si nu ca sisteme naturale, cd este mai degrabitinteresati in plan (design) decat in proces si de aceea ea cauta pattem-uri si nu legi stintfice gi interpreteaz mai degraba decat explicd.” (E. E. Evans-Pritchard, p. 152) in aceste conditii, antropologia politica se prezintd, spre deosebire de celelalte stiinfe politice care vizeazi o descriere cat mai obiectiva a relatiilor, organizirilor, proceselor si fenomenelor politice ca 0 abordare ce vizeazi infelegerea fenomenului politic in integralitatea sa, prin prisma relatiei sale cu celelalte aspecte ale viefii sociale si culturale a fiinjei umane, care este nu doar nu doar un animal social (coon politikon) ci si unul cultural, simbolic ete, d) Metodele antropologiei politice in general metodele antropologiei politice sunt identice celor ale antropologiei generale. Diferentierile apar in momentul in care se trece la studierea problemelor specifice: formarea si natura statelor incipiente, formele puterii politice in statele minimale etc. de-a lungul istoriei scurte a antropologiei politice au fost incercate mai multe metode de definire si analiza a puterii politice: demersul genetic, functionalist, tipologic, terminologic, structuralist, dinamist. Aceste demersuri se caracterizeaa prin viziunea pe care o oferd asupra obiectului lor, mai exact, modul in care de finese domeniul politicului Demersul genetic este prima forma de abordare a problematicii politice care a aparut in acest domeniu si este si cel mai ambitios. El are drept scop explicarea originii si dezvoltarii puterii politice de Ja inceputuri si pan in prezent: constituirea statului primitiv, tranzitia de la societafile bazate pe rudenie la cele structurate politic, fundamentul mitic, magic sau religios a puterii politice ete. potrivit acestui demersul politicul cuprinde situatia de ordine complex prin care © anumitd societate s-a format gi exist in forma in care 0 cunoastem astizi. Demersul functionalist vizeazi determinarea institutiilor politice plecdnd de la functiile pe acestea le au in cadrul societajilor primitive. incercarea infelegerii rolului pe care il au institutile politice in cadrul societitilor umane se disting dou mari functii asigurarea coordonirii si echilibrului intem si conservarea si apararea in fata ameninfirilor externe societitii: in prima grupa se disting controlul si rezolvarea conflictelor, decizie, conducere a treburilor de interes public (desi aveste ultime dowd in cadrul aspectului formal al guvemirii pot fi de natura diferita), .,funetiile de integrare yi adaptare” +(Almond, 1960) Acestea sunt imparjite de Almond ca manifestindu-se la doua nivele de integrare cel al politicii in sens larg unde sistemul politic are functia de a socializa indivizii si de ai pregiti pentru rolurile politice viitoare, precum si confruntarea si adaptarea intereselor acestora, cel de al doilea nivel priveste strict guvemarea si aici funetia este de elaborare gi aplicare a regulilor. prin ameninjarea cu sau recurgerea a folosirea legitima a forjei. Dupa expresia lui Nadel, funcile principale ale institutiilor politice sunt acelea de a asigura ,supraviefuirea fizicd” a societatii prin faptul ci permit controlul si rezolvarea conflictelor inteme si extere. in aceasta directie putem distinge dou’ abordari: cea psiho-biologic’ a lui Bronislaw Malinowski, pentru care institufiile culturale trebuie interpretate ca derivand din anumite nevoi biologice si psihologice si desi cercetirile sale extensive din insulele Trobriand asupra legilor, economiei gi religiei analizate in desfigurarea lor si nu din perspectivd istoric’ nu s-au adresat in fapt antropologiei politice, ele au devenit in timp locuri comune ale antropologiei politice in cadrul demersului structural-functionalist al Tui Alfred Radcliffe-Brown, de exemplu, norganizarea politica” este subsumati ,organizarii totale a societiii” fiecare parte a sistemului functioneaza in sensul garantarea echilibrului organic al intregii societaj Tot aici se include si celebra carte Sistemele Politice Africane a lui Meyer Fortes si E. E. Evans- Pritchard care disting intre doud tipuri diferite de sistemele politice: cele ale statelor primitive caracterizate printr-o autoritate centrala si cu institufii juridice gi cele ffrd stat in care aceste elemente lipsesc. Diferenfa major intre cele doud tipuri de societdti consti in rolul relatiilor de rudenie. in societitile stat organizarea administrativa este cea care asigura unitatea diverselor grupuri surclasénd relatiile de rudenie si se constituie in fundamentul constant al structurii politice, Ballandier reproseazi acestui tip de demers faptul ci nu poate explica sau mai bine zis explica incorect dinamismele ce asiguri coeziunea social’ deoarece nu doar ele sunt cele responsabile de menfinerea ordinii sociale Demersul tipologie care plecand de la analiza functiilor sistemelor politice vizeaz determinarea tipurilor de sisteme si clasificarea formelor de organizare a vietii politice. Ceea ce se incearci este 0 cartografiere comparativa a diverselor tipuri de organiziri politice. Perspectiv dihotomic& expusi printre primele de M. Fortes si E. E. Evans-Pritchard in African Political Systems bazaté pe prezenta sau absenfa statului primitiv este in cea mai mare parte a ei contrazisi de cercetarile ulterioare, Africanistul A Southall susfine necesitate de exemplu introducerii intre societitile segmentare gi cele statale centralizate a unei a treia categorii cea a statelor segmentate, Perspectivele mai recente se axeazi pe un model continuu plecdnd de la sistemele cu guvernare minima pind la cele cu stat riguros constituit. Aceasti abordare suferi de cel putin dow’ carenfe epistemologice capitale: irelevanta gnoseologic — apare ca o descriptie ,tautologica” inutilé (E.R. Leach) care nu contribuie cu nimic la infelegerea obiectului studiat si imobilismul — orice tipologie induce © ideea de structuri sisteme stabile, pure gi imobile care nu se regisese in viaja realé a societijilor, pentru a nu mai vorbi de pericolul permanent al confundarii tipologiilor descriptive” cu cele deductive” (D. Easton) (Ballandier, p. 29) in orice tentativa de clasificare se iveste obiectia specifica antropologiei la orice generalizare ..Intr-adevar, dar tribul X este diferit de oricare altul,” Fapt ce I-a ficut pe reputatul antropolog Edmund Leach si claseze orice potentiala clasificare antropologica la statutul inferior de colectionare de fluturi pe baza faptului cd tipologia rezultati nun are mai mult sens decat gruparea laolalt’ a tuturor fluturilor albastrii. ( Leach 1961). Demersul terminologic care vizeazi determinarea categoriilor fundamentale ale clasarea si analizarea sistemelor politice sarcind imposibili in absenfa delimitirii prealabile a domeniului politicului, Se distinge aici incercarea M. G. Smith de a defini si delimita riguros intre: actiune politic’, competifie, putere, autoritate, administrafie, funcfie ete. Demersul lexicografic, usor de aledtuit greu desemnificat trebuie completat, dupa Ballandier cu ,,studiul sistematic al categoriilor si teoriilor politice indigene indiferent daci sunt explicite sau implicite si oricare ar fi dificultitile traducerii lor” (Ballandier, p. 30) Cu alte cuvinte inainte de a cerceta se impune atat elucidarea teoriilor care urmeazi sale explice (critica metodei) cat si ideologiile proprii prin care acestea se justificd (perspectiva interna). Tar ai Demersul structuralist vizeazi descrierea si explicarea cimpului politic pe baza modelelor structurale. El face abstractie de aspectului genetic (aparitia tipurilor de relafii de putere specifice) si este interesat doar de desetierea sa sub aspectul relatiilor de formale de putere deja existente la nivelul societiii. ,,Dacd urmarim interpretarea cea mai simpla, structurile politice — ca orice structurd sociald sunt sisteme abstracte care evidenjiazi principiile ce unesc elementele constitutive ale societitilor politice concrete.” (Ballandier, p. 30) Daca structurile de politice sunt definite ca relatii de subordonare existente la nivelul societiii (preponderenta unei anumite structuri fat de celelalte intr-o societate unificatd J. Pouillon) apar mai multe_probleme in primul rand nu orice subordonare este politica, in cel de al doilea nu existi 0 singurd ordine la nivelul unei societiti iar preponderenfa unei anumite ordini asupra altora este temporara si chiar si atunci cand se mentine ea se afld intr-un echilibru instabil, dinamic. in toate cele trei cazuri, din perspectiva antropologiei politice, trebuie si se pund problema genezei unei anumite structuri de putere existent la nivelul societafii studiate, avand in vedere faptul 3, chiar dacd la societafile statale exist circuite politice specializate acestea nu au inldturat complet cuitele nepolitice de putere cele create de rudenie, religie sau economic, La acestea se adaugit dificultijile evidenjiate de E.R. Leach in studiul siu consacrat societa{ii politice kachin: modelele structurale pe care le elaboreazi cercetitorul sunt constructii logice despre care nu putem sti cat de adecvate sunt pentru infelegerea societitii respective. Structurile descrise de antropolog sunt modele care exist numai ca constructii Iogice in propria sa minte. Ceca ce este mult mai dificil este de a lega o asemenea abstractie cu datele empirice culese de pe teren, Cum putem fi intr-adevar siguri ci un anume model formal particular se potriveste faptelor mai bine decat oricare alt model? (Leach, p. 4) Mai mult de atat, in cadrul modelelor de analiza structurile relatiilor sociale sunt clar delimitate, tipurile de relatii sunt diferentiate, iar acestea se prezintd in ansamblu ca fiind structuri de echilibru coerente, Pentru a le putea descrie ca structuri antropologul isi determin un limbaj stiinjific in care fixeaza” niste structurii ce par incremenite. Dar realitatea sociala nu este niciodata statica ci se prezinta mai degraba ca un echilibru tensionat instabil. Antropologul social, in incercarea sa de a-si construi teoriile academice asupra structurii sociale se strduie s& utilizeze o terminologie care este complet neambigua. De aceca el adopt procedura stingific& normal de a inventa un limbaj de termeni speciali care nu au nici o alta semnificatie decat cea pe care omul de stiinta le-o atribuie, Asemenea expresii precum exogamie, patriliniaritate, status, rol ete, cate sunt utilizate de care antropologii pentru a descrie un sistem de relatii structurale inseamnd nici mai mult nici mai putin decdt ceca ce antropologul zice cd ele inseamni. in consecinfa sistemele structurale, asa cum sunt descrise de antropologii, sunt intotdeauna sisteme statice. Dar membrii simpli ai unui sistem social nu sunt inzestrafi cu instrumente mentale de o asa precizie Kachin-ul devine constient de relafia structurald prin indeplinirea actelor rituale gi recitarea povestilor cu implicatii rituale. Dar elementele simbolice din care este compus ritualul sunt departe de a fi categorii stiingifice precise. Elementele simbolismului pot avea un «sens rituaby dar pot avea in acelasi timp un «sens practic (tehnic)» iar cele doud tipuri de sensuri nu sunt niciodati distincte in totalitate, Dac vrem deci si infelegem natura structurii sociale Katchin trebuie si examindm sensurile practice ale acelor 6expresii verbale pe care un Kachin le foloseste cfnd formuleaza enunfuri despre subiectul pe care eu, ca .” (Leach, pp. 103-104) antropolog, il numese structurl socialé Societitile umane nu exist’ predeterminate in vid ci sunt procese in timp si spatiu. Echilibrul determinat de condifiile de mediu, economice, demografice si politice exteme este unul dinamic si instabil. ,Orice societate reali este un proces in timp.” In aceste conditii, in cadrul antropologiei politice pare a se impune ca necesar demersul dinamist Demersul dinamist. Aceasti modalitate de abordare vine ca 0 completare care aduce unele corecturi demersului structuralist. imbunitafirea principal adusi de viziunea dinamist consti in incercarea de depisire a statismului structuralist prin incercarea de a surprinde dinamica structurilor sociale si a sistemului de relatii care le formeaz. Spre deosebire de modelarea structuralistd care are drept rezultat un model echilibrat de relatii stabile dinamismul isi propune surprinderea si inglobarea contradictiilor, tensiunilor si transformarilor care apar la nivelul societafii. Reprosul principal adus de citre aceasti viziume, prin vocea lui Leach este acela ci etno-centrismul si ,academismul” antropologilor determina in mare parte eliminarea din cAmpul cercetirii a societitilor care nu sunt stabile, lipsite de contradictii interne puternice si neizolate. in cadrul unei societiti existi schimbarea se manifesta in dou’ modalitati. Mai intdi sunt cele consistente cu o continuitate a ordinii formale existente. De exemplu cand ‘moare un sef si este inlocuit de fiul sdu sau cand in cadrul unor segmente lignajere si avem doua lignaje colo unde inainte cra numai unul, schimbirile sunt parte a procesului de continuitate. Nu existi nici 0 schimbare in structura formal. fn al doilea rand, exist schimbari care reflect alterdri in cadrul structurii formale. Dacd, de exemplu, poate fi ardtat cd fntr-o anumita locatie, de-a lungul unei perioade de timp, un sistem politic format din segmente lignajere egalitariene este inlocuit de o ierarhie de ranguri de tip feudal, putem vorbi de o schimbare in structura sociald formala.” (Leach, p. 5) Pe aceasti directie se inscriu, de exemplu, cercetirile scolii de la Manchester influenate de Max Gluckman. Acesta s-a centrat pe natura relatiilor dintre obicei si conflict (Custom and Conflict in Africa, 1955) si ordine gi rebeliune (Order and Rebellion in Tribal Africa, 1963) in care promoveaza ideea ci la nivelul societatilor traditionale gi arhaice rebeliunea apare ca un proces permanent ce afecteaza relatiile politice iar ritualul apare partial ca un mijloc de exprimare a conflictelor si dezamorsare (simbolica) a lor promovand unitatea societiii. Ballandier ii reporseazd faptul ci desi recunoaste dinamica intema ca element constitutiv al oricarei societati dar ii reduce efectul modificator, inscriindu-se astfel intr-o viziune repetitiva asupra istoriei societifilor.IL, Domeniul antropologici politice Din pacate singurele caracteristici riguros si neunivoc ,.niversabilizabile” ale sistemelor politice sunt: identitatea functionald — orice toate sistemele politice indeplinese aceleasi functii — si multifunctionalitatea — nici 0 structurd politic’ nu este complet specializatd. (Almond, 1960) Dup& cum se observa acestea nu spun decat cd, domeniul politicului, ca orice alt domeniu al existenei umane, nu poate fi infeles in singularitatea sa. O imagine fideld a cAmpului politic nu se poate realiza decat printr-o viziune integratoare care si tind cont si de celelalte aspecte ale fiinfei ‘umane. Pentru a infelege un comportament politic este necesar s& infelegem care este realitatea cultural-simbolica in cadrul cdreia a apdrut si se manifest. Cum functioneaz organizarile sociale in clanuri, regatele, societatile nobiliare inseamna a infelege matricea culturald viziunea pe care la un anumit moment si intr-o anume culturd indivizii o au asupra rolului si rostului lor in lume. Cu toate acestea pentru injelegerea laturii politice a societijilor umane este necesar’ o delimitare, evident analiticd si nu in plan real, a acestui domeniu. ,granitele politicului nu trebuie trasate doar fati de diversele categorii de relatii sociale, ci si fat de culturd privitd in totalitate sau in unele dintre elementele ei.” Ballandier, p. 49) Un bun exemplu il constituie studiul lui E.R. Leach supra societiii kachin (Birmania) care evidenjiaz3 corelajia globald dintre cele doud sisteme sub aspectul raportului invers in care se gisesc integrarea politica si cea culturald. O integrare cultural’ putin avansati permite o eficienti sporiti integrarii politice cel putin sub forma supunerii fat de un singur mod de actiune, Dificultajile de identificare a politicului se regasese si la nivelul fenomenelor economice, daca se consideri separat relatia foarte evident existent intre relatiile de productie ce guvemeazi stratificarea sociald si relatiile de putere. Anumite privilegii economice (drept absolut asupra pamanturilor, drept la prestatii de munca, drept asupra pietelor ete.) si anumite obligatii economice (obligatia de generozitate si ajutor) sunt legate de exercitarea puterii si autorititi, Exist’ si confruntiri economice, de aceeasi natura ca si potlach-ul indian, care pun in joc prestigiul si capacitatea de dominatie a sefilor sau a notabililor. (Balandier, 1998, p. 50) Politica ¢ domeniul interesului fn acelasi timp este de acum un adevar castigat al epistemologici contemporane faptul c& omul este un animal simbolic. Omul 2 descoperit, cum se spune, 0 metod noua de a se adapta Ia mediul su ambiant. {ntre sisternul receptor $i cel efector, care se gisesc la toate speciile animale, aflim la om o a treia verigi pe care 0 putem descrie ca sistemul simbolic. Aceast& noua achizitie transforma intreaga viafi omeneascd. Comparat cu alte animale, omul trdieste intr-o realitate mai cuprinzatoare; el trdieste pentru a spune aga, intr-o nowd dimensiune a realitati.” (Cassiter, p. 43) Aceasti abilitate a omului de se raporta, infelege si actiona asupra lumii inconjuratoare din perspectiva lumii simbolurilor, lume care este creatie a sa proprie, face ca actiunile si comportamentele sale, inclusiv cele din domeniul politic si nu poata fi reduse simplu la dezvoltiri sau complexificari liniare ale comportamentelor animale. Reductionismul etologic care vizeaza, implicit sau implicit, generalizarea rezultatelor studiilor supra comportamentelor animale la comportamentul uman este sortit de la bun inceput esecului atéta timp cat componenta simbolicd inexistenti la alte fiinfe biologice este neglijati. Din acest motiv o infelegere (constructie?) a psihologiei umane este imperativa pentru cercetarea antropologic’ a politicului. nDefectele capitale ale teoriei interesului deriva din psihologia sa mult prea anemicd si sociologica sa prea musculard, In absenja unei analize riguroase a motivate, aceastd teorie a fostin mod constant forfati si oscileze intre un utilitarism ingust si superficial ce fi considera pe ‘oameni drept propulsafi de calculul rafional al constiinfei avantajului personal pe care fiecare gi-l recunoaste, $i un istoricism mai cuprinzator, dar nu mai putin superficial, istoricism de peroreaza, cu. aproximatie calculat despre ideile oamenilor ca «reflectind», «exprimand», «corespunzind, izvorand dim» sau «conditionate de» angajamentelor lor sociale. in acest cadru analistul este pus eaga fie a-si dezvalui slabiciunea psihologici sale de a fi atét de specific incat este in intregime neverosimild, fie de a ascunde faptul cd nu are 0 teorie psihologica deloc care si. nu fie atat de generald pe cat este de truisticd.” (Geertz, 1964, p. 53)IIL. Tipuri de societi¢i preindustriale La fel cum o casi nu este doar un ansamblu de lemne c&rdmizi si cuie la fel si societatile nu sunt doar ansambluri de oameni; si la fel cum doud case ficute din materiale de esenfe sau naturi diferite seamind mult mai mult daca sunt facute dupa acelasi plan la fel si doua societati se vor asemina mai mult dacd au sisteme de organizare similare. Astfel, in functie de conditiile mediului fizic, al pozitionrii geo-politice precum si al nivelului tehnologic atins de o anumitd societate vom avea tipuri diferite de organizare. Relatiile dintre mediu si organizarea politicd desi cauzale intr-o anumitd misuri, nu trebuie vazute ca fiind guvernate de un determinism liniar atta timp ct omul nu doar se adapteaz la mediu, dar si modificd mediul inconjurator pentru a-si satisface nevoile de vial. in linii mari ins& ne putem astepta ca triburile de bosimani (bushmen sau fii soarelui) s& poatd fi clasaji in aceeasi categorie politica de band’ ca si indienii sosoni (Shoshone) de pe teritoriul actualului stat Utah prin faptul cd organizarea lor politica - grupuri egalitare fird lideri formali gi cu un sistem de schimburi economice bazat pe impartire (sharing) datoriti modalitatii culegitor-vanator de adaptare pe care I-au ales. O tipologie relativ larg acceptatd a tipurilor de organizari politice este prezentata de Ted C. Lewellen: Sisteme politice preindustriale Centralizat Necentralizat Egalitarist TRIBURL STATE SEFERIL BANDE Stratificate Rang Sisteme Descendente Big man” segmentare Familie Consiii Asocia- Compozite (anormale) sitesti tionale Patrilocal Stratificate ritual Sisteme pi 1940, p. 22 ice preindustriale sursa : Eisenstadt 1959, Fried 1967, Service 1971 apud Lewellen, Plecind de la aceleasi principii se poate realiza o schifa diacronicd a tipurilor de organizare politica aparute pe parcursul dezvoltarii societatilor omenesti: 10Tes op Wereand eayeiondorg] —_erdnse gjeunuros sunisesog] _(ue[S nes aTeNTETUT) FUNTTOS os Himaudord ye juirg| vauupdeis| (Enpu09 1 Horganpued| 7/1905) Tes ayewruns) aseyo) CUE renpraspay) avy asuenesgl asuenpesg paswoyfnnuis| Trauti09) sof ap) aptreq| ‘aonuow079| 8 oford foxey nes$ yeutioy) peur oppnyoare ey ayeus0sdisoy ut woop yeyoazap aug reUt y| (anriizduyy) ayerro01diooy doptanguanys angun ad piezeq arinqunsipoy ‘yo8 uid oumqunsipoy, ayeod n}zow0s ‘ares01d190y| app asofou ajuindiy) pHeIOOHg zojHEUOHTOUNY year Sues ap ore augesoap HeNqe aye areygaxo uy rum] o-nup euraoad ys amgan yes sontjod wumsazons} 18 alupgouns no 10je9 autaa1 pono. ufeueroans| ep yoautp pour ur ewuaySour aye advorfiuu ap jay un IN| aidonpuod eyeRAepe ep vounssa29n| prepara aunts9sang ay80 nul Ja8 ap vifiz0q, ‘greypors atuoiedea 0 y a1eod, ESERIES aoqmlouny eazezspersads| ioe i ad pyezeg porurouosa) 18 Hows und aresonuy FISIBA 9p 1MoBOqeD nesyts 2pp1908 ‘aeys op whey earentje10] ap aumsoyur yuns so1rayu [PAtU ap aysenpero7y] areoy, peyUNJoA azav0se| 18 under uid afeutyy ‘j08 ap, whey earenperoy utd axessoruy qHEIUMIoOA azaI90se ‘aruapmu ad] wyezeq erequi-ued avenrreprtos| eluepuedaproyut ‘oyeyrurey 1 antpnamy ap fear wud oan ajaputeg ‘FRx res umdrad osaun afeIMOWLyeU ajatuery) napsanur app) auofou 21a900)07 axeruryig nes arena] 24 uniuer uy ayeutopzo| auapnu ap Lindnud ad vzeazeq| as aiaind e[ jnsasoe ‘ererysaey ~erdns aveyfeyo] ounduss peas EmBuez 1 amyers nie eluapuassep ap ayundnus) ‘qersrelig wind no sera sug) migiatoos e pzeq ep eamonns ‘eutioy ateod (gxerutjtneW nes} reruninred)| prerurjrun pluapuaosag| tojapueg rottizoduios 18 wunrsuaunp| varequiryas ul rexluazayrp) aezqqn atuapnu ap artiiejar no presarerig piaptiaosap) pewopn jurysodwa 18 pnd) wieiooysure arfess0q) © ap ynunrfsns uexeans J9prT (pzeauuun [J 2109) 4o]99 Jo|HoYaUAg |NJOI}UOD) ad viezeq ereruny azind) no oneUistie9 JoIgONpUo >) dau ap z0pnz109p en] ynsaoord uy ayenLi0yne| qmtunue o no zep ozone pig] Eopeuisivs ajumadgo| myndnasi soqty2199p ten] nAped| uy nmqre un vo ezeatiorfoe| area atuajadgs 0 waar tod) asaonpuos ap indi ceuorenms 18 eouroyut waprT, eajsuoqu emyjnousdy| atsuoqut amosad gatstayxo emynousy quoysed 18 (gamyno] prog) earsuorxo gimnousy| uais}xou nes guiind an1aysauiop phuarsizqns ap yndiy) ‘arafaqno 18 arvoreue A, ay APTS GL, Bpung porary TORO AAUBTSOTSt-pe ‘dd “Oyo “U NOT] Prd [161 AD1Al9G “1161 Hlqsuany 1S xeMIOT “R61 UOTE] Ue HOSULAT] {L961 PAH 16561 IPRISUASTA ‘0L61 OIAIUHE ‘696 ] HOSMEYEIQY :osInS ExeUOTINIOAd afBopodn o :feLAySMpUTaad pod jnuID}SIS) Grea) Huayoums) (nuaq) Wseouy] (00.094) nloarzy| (eougy) HeIuojooaud nynz siopuelysip ysmoag (eoury ) Awoyeq| ‘muag ‘tmeqsy Jemtofosarg| ‘2° 0001-0051 “(ootxopy ) AajfeA eoexeg) (s'n ) stonbory] sontjoaqed apHerezo0s ayeo jem, aouoysiadt BS aou0}st apduoxg| (PoUFY) BOA! (expuy) ureyoey| (exdong)| punuig (epues) ajoyuy| (eqosuopy) sinseq, (eisauyjog) eidoyty, (epeae ) pnppearyy yequoposard weave ($'A) euuexeyD} (wopng_ sony (ejanzoua,.) oureuoue x| (eougy “an) atte] ($'A) euoysoys, (eysepy “epeury) nsougosa (eougy) Howiitg| (vouyy) wowysng Suny; aursoduayuos) #8 ajuavo4 ayduoxg| injmyers e eroes eareum3oy] ‘eindise tezrperoads moatg| Hourgns ad grezeq nes goryresar array senuardiout epeutioy aumtioarg apienrer porrun area 119900 ae anys aye #8 axorfrut ap apuanyu} ad aquioind quoaae “wusiueueg| tustuemes systqetoads nes eseoritpar atfoard rystxo ny 215304) so4ziy tolioy vau}sojoy B] tuna] jnsaooe autjap azea jnmiurs arsa| Imes ‘oyeuntoy asdapad 18 1827 wy exhyor909 oy requ so90e un} age yrys fxopsznnges vazeo|gouy najuad ayeoytoads asdapad IS ayeuttoy 139] BISIx 10g) ose nes mynueya ‘xojafeus1 auslrede eli04| 1soj0g © ap nudayp ‘ayeutsoy| asdapad nes 18a] risixa ny eunu09 ayso ef0y [soJoy ¥ ap [nydaup ‘opeuLs0y} asdapad nes 19] EIsIx MN) paluof yo urn Ba)| njo.suos 18 9307, ayeunuios iieraridod) Imuaunnap uy aySaxo| 219 a]eRYLT 1O|AIESUE ‘roynopiaud ‘20pm e ajeuosiod ieiouidoud [e uns oyusomnd un no) ep areyreruy wad mymqueured JOpDIEA Nes apooLFe| Joqumaugured & v arejaridoud| auaystxour miprayadon ay aH afas. GL, Bpung wena aruay TORO ARUBTSOTTor “df oa ‘soneurarsdg pue ABopooa Jo MatAay fenuUry ‘suoHEZTIIAID Jo WoRNjoaT eM ayy *ZL6T Ara] can 0001) nrzze) onoazed -rerdoxde qnitatig (w9t 0009 -0O00T) orKAa IS ayrUN ayorerg uy nudum oreyse Tupels 18 _werputoayed (491 0009 0008) widorde rytetzo ‘up oruresoo rewaunuo v oumdwin ayreop epeouiad id jnonyfoaN, (#1 001-00S1) mynorxayy (J 0071) prow ap esuuryur iddissrssiu (91 0001) FXO MINY]OT wseoa ad ap 991 gfetodwyy ewoy ‘eur ‘dueyg enseuq ‘sung ‘vorseja __woLIaUBosayyy sorfopoayre apduroxgy auOySOYS mSouryosg justyensne Huasi0qy weqeTeY wp euNsog xnoIg vas AS UIP sojgang. uueIpuy douIn8 enow UIP TUSTIN ~aypiel NOON pnppeany, remeyy ‘o8U0 was PUL ‘eysuy ‘elueny aoyertone apdutoxs, auzodtay Ere arenes ieroortg weayipos aor] ayenye3ay aroyneng PIeIO) posvaryansoysoun areZeIDadS umeopue eid syeypoxdioos ad grezeq —aruiouosg, TPIENIPSIS STOSAPUOD jena doy-pe [enany ‘eanngunstpar auouoag aequnued nfersosy prauaga arzonptto) aezrued10 Sue seyreo snyeig otturede voutp10 aiuapusssap —_tundnug | einy ayuapuoosop undruy | jeoo] mndnud enuouomy | uy _ysiminsurexaieD, Weis PL aL TpuPE, oePufine dintre grupurile studiate de antropologi stemele necentralizate in cadrul sistemelor traditionale in general, puterea este fragmentara, temporara si dispersata intre familii, bande, lignaje si alte forme variate de asociafie. Grupuri politice largite se formeaza doar in situatii exceptionale, razboi, calamitati si se dezmembreaza imediat ce pericolul a trecut. Aceste grupuri sociale nu posed ceea ce s-ar putea numi guvern cel putin in sensul unei elite politice permanente. Desi intilnim actiuni politice individuale (accesul la pozitii de conducere) sau colective (luarea deciziilor comune, apdrarea teritoriului)constante nu exist structuri de monopol a forfei coercitive sau sisteme economice centralizate bazate pe taxe sau tribut (mutu?) Bandele fn literatura de specialitate mu existi un consens general referitor la caracteristicile acestora (de exemplu aceasta eticheti se aplicd unor grupuri care variazi de la 25 pani la 3-400 membri). Printre caracteristici cele mai des intélnite sunt: organizarea sezonier, lipsa structurilor de autoritate centralizatd si economie bazati pe vandtoare gi cules. Societajile care au mai rimas si fie studiate lipsite de agriculturd, cresterea animalelor domestice dependente de mancarea silbaticd caracterizate de nomadism si redistributie sezoniera a populatiei par a fi modul social de organizare din era paleolitic3. ,Bandele sunt de obicei, mic, avand probabil 25 indivizi grupati in familii nucleare. Desi exist& o diviziune a muneii dup varsti si sex, nu existi ins, virtual nici o specializare a competentelor ceea ce inseamnd ci unitatea grupului Largit este, in termenii Iui Emile Durkheim, mecanicd; ceea ce inseamnd c& ea se bazeaz3 pe obicei, traditie, valori si simboluri comune, mai degrabi decat pe o interdependen{3 a rolurilor specializate. O regula strict a bandei, exogamia duce la alian{e maritale cu alte bande si acest grup Lirgit este typicale unit de asemenea de rudenii bilaterale (bazate in mod egal pe ambii parinti). Lignajele ~ in sensul descendentei corporatiste a grupurilor ce detin drepturi teritoriale — mu ar fi fost suficient de flexibile pentru fluctuatiile constante ale societatilor bazate pe vandtoare si cules. Morton Fried caracterizeazi bandele ca fiind egalitariene in economie (distributia minearii si a altor bunuri se bazeazi pe sharing, organizarea sociald, legiturile se bazeazi pe relatii reciproce in interiorul bandei gi intre bande), si politica (luarea deciziilor este de obicei 0 problemi de grup, toti barbatii au acces egal intre anumite varste, sefia este sustinut’ de calitiile personale ale individului care nu are ins putere coercitiva si de asemenea este temporara in functie de situafie. Sefiul e mai degraba un arbitru decat un manager si eventual, un expert, consilier in anumite situatii Bandele au fost impartite in patrilocale, compuse si anormale (Service, 1962). 1. Tipul patrilocal (este cel mai rispandit) Elman Service le priveste ca un mod aproape inevitabil de organizare datorit avantajului stabilitajii prin repopularea cu noi membri din afard si a capacititii de a forma alianfe extinse prin intermediul mariajelor si caracteristica flexibilitatii deosebite. 2. Bandele compuse ar rezulta dupa Service, din colapsul structurilor anterioare depopulate de boli si rizboi si dup ce au venit in contact cu civilizate. Ele apar mai degrabi ca 0 aglomeratie decat ca o societate structuratd 3, Bandele anormale au structuri sociale atat de fragmentate incat au fost caracterizate ca exemplificdnd nivelul familial de integrare socio-culturala (shoshonii si eschimosii). 14Triburile Termenul de rib este folosit de obicei, pentru a defini o scald larga de entitifi ce nu au aproape nimic in comun de aceea, unii autori preferd si-1 inlocuiasca cu cel de ras ,daci ar fi sf aleg un cuvant din vocabularul antropologiei ca fiind cel mai engregious caz de lips& de sens voi trebui si tree peste trib in favoarea rasei"(Morton Fried, 1967, p. 154). Obiectiile aduse acestui concept sunt: nu cuprinde un grup discret de societati care impartisesc calitai comune 2. mu diferd suficient de alte tipuri precum bandele i seferiile 3. sugereaz un anume grad de integrare sociald care de obicei nu exist (Helm, 1968) Eleste mai mult folosit din nevoia existentei pentru teoria socio-politica (evolutionard) ca veriga lips3 intre bandele bazate pe vandtoare-cules gi sistemele centralizate. Unii autori considera chiar (Levellen) c& diversele clasificari egueazi deoarece tribul putea s nu se preteze la o definitie in termeni politici. pre deosebire de banda, seferie, stat conceptul de trib nu se refera intr-adevar si nici nu poate ~ la un tip particular de organizare politica atita timp cat se pare ca existi pufine limite structurale sau sistemice in tipurile de forme. (Levellen, p.32) Dintre caracteristicile comune atribuite triburilor se numara: lipsa centralizarii, existenta unei autorititi distribuite intre un numar mic de grupuri a cdror unitate se bazeaz pe o retea de relafii individuale si de grup: nu existi specializare economicd, politica sau profesionalizare religioas. Faptul ci se bazeaz pe domesticirea animalelor le fac si fie mai sedentare si mai dens populate. Calitatea definitorie a tribului dupa Service este existenfa solidaritiii pantribale care uneste diversele comunitati independente in grupuri sociale mai largi. Dupa solidaritate hazatét pe asociatie formal derivaté din rudenie — matriliniara sau patriliniard — care include gruputi lignajere bazate matriliniar sau patriliniar gi clanuri — grupuri lignajere ce se revendica de la un strimog (de obicei, mitic), sau informal bazatd pe asocieri voluntare si involuntare. Potrivit tipurilor de solidaritati unificatoare sau in functie de cine ia decizii pentru grup, triburile pot fi impartite in: = organizare politica bazata pe rudenie: lignaj segmentar (in special in Africa). In acest caz, ‘grupuri autonome din diverse sate se pot alZtura intr-o unitate mai mare pentru ritualuri sau a face fa} anumitor ameninfari. Acesta este cazul populajiei Nuer din sudul Sudanului descris de EE. Evans-Pritchard in 1940. Cu o economie bazatd pe porumb si mei in anotimpul ploios si cresterea animalelor domestice in perioada nomadica a sezonului secetos. Populajia este extrem de independent, sistemul social nu prezinté nici o autoritate centrala sau formald in afara satului, este extrem de fluid, iar unitatea pantribala se realizeazi doar in cazul ameninjirilor exteme. La nivelul gospoditiilor, organizarea este bazati pe relatiile patriliniare a barbatilor, acestea se pot grupa in unitiji mai mari care pin nastere, adopfie si imigratie crese find urmate inevitabil, de fiziuni formand grupuri similare in satele invecinate. fn cadrul acestei raspandiri, uncle grupuri bazate pe lignaje minore, in anumite conditii, unititi din ce in ce mai mari: lignaje majore, maximale si in cele din urma, clanuri de pana la mii de indivizi. Intre aceste clanuri se formeazi alianje maritale datoriti exogamiei. Sistemul politic este dublat de unul teritorial datorit& dreptului de proprietate a clanului asupra teritoriului. Proprietatea nu este absolut, fiind deschisi membrilor altor clanuri. Circumstanfele de rzboi si vrajba formeazi o dialectic’ de opozitii complementare intre aceste grupuri teritoriale: doud astfel de grupuri pot si se Fizboiasc’ intre ele, dar se vor uni impotriva unui al treilea care le atacd, iar procesul continu’ cele trei putindu-se uni impotriva unui al patrulea care le amenin{é gi se vor dezintegra cind ameninjarea dispare. Evans Pritchard va caracteriza acest sistem ca fiindUn stat acefal fir3 organe legislative, juriice si executive. Cu toate acestea, el este departe de a fi haotic. el este o forma durabild gi coerenta ce ar putea fi numité « anarhie ordonati Figura 3 (opozitia complementara Nuer) - sistemele bazate pe varsti in cadrul cdrora grupurile care sunt initiate impreund la pubertate vor fi caracterizate printr-o solidaritate datorita funcfiilor pe care ei le au de indeplinit potrivit categoriilor de varstd, De exemplu, tinerii adulti formeaza clasa rizboinicilor, iar batrdnii cea care guverneazi. ~ De asemenea, aceastd solidaritate poate avea ratiuni religioase (atéta timp cat nu exi profesionisti, astfel c& stratificarea ritual, in special in grupurile uniliniare, poate constitui elementul de integrare atata timp cat in cadrul ritualurilor importante ei pot primi drept de decizie chiar in probleme laice; la fel in unele comunititi, deciziile sunt in cadrul Sfatului Bitrdnilor. Aceste tipuri de organiziri nu sunt niciodati simple si pure, De exemplu, in cazul comunititii Kpelle din vestul Afticii care este un grup cultural fragmentat in comunit autosuficiente acre detin drept ereditar asupra paméntului dar si un Sfat al Batrénilor care ia decizii prin consens. in paralel cu puterea politici a acestor grupuri exist societatea secret a barbatilor Poro care define o putere politic’ supranaturali dincolo de lignaje si granitele seferiilor, Se poate observa suprapunerea tipurilor de organizari: centralizarea gi ierarhia seferiei, organizarea segmentara gi solidaritatea pantribald a tribului care cuprind toate cele trei subtipuri: asociationala, consiliul satului si stratificarea ritual ~ societjile bazate pe asocierea voluntari a rizboinicilor sau poliiei (indienii americani) ~ de asemenea existi destule triburi Jn care deciziile politice sunt luate de citre consiliile siitesti pe baza unor discutii ce vor determina un consens purtate de batranii satului; = cazul societajilor Big Man in care respectivul individ detine autoritate politica datorita bogitiei, generozitétii si curajului in razboi, desi pozitia sa este extrem de instabild fiind dependent de rezultate. Tribalismul modern “Orice grup de oameni ce se percepe ca un grup distinct, si care este astfel perceput de lumea din afard, poate fi numit trib. Grupul ar putea fi o ras’, asa cum este de obicei definiti aceasta, dar nu in mod necesar; el poate fi foarte bine doar o sect religioasi, un grup politic sau un grup ocupational. Caracteristica esentiali a unui trib este c& el trebuie si urmareascd un standard dublu de moralitate — un tip de comportament pentru relatiile din cadrul grupului si un altul pentru cele din afara grupului Una dintre caracteristicile nefericite si inevitabile ale tribalismului este c& el evocd eventual contra-tribalismul (sau, pentru a folosi o figurd de stil diferité, el «polarizeaz’» societatea)"(Garrett hardin (1972)) Caracteristici care a apar in general in societajile de vanitori-culegitori Variabilitatea caracteristion respective in randul primatelor non-umane Gradul de incredere ci omul primitiv a avut acel caracteristici prin omologie Mirimea grupului local: in principal 100 sau mai pufini membrii Foarte variabil, dar in intervalul 3-100 Foarte probabil 100 sau mat putin, dar altminteri neconfirmat Familia ca element nucleu Foarte variabila Neconfirmat Diviziunea sexuala a mun femeile culeg, barbatii vaneazi Limitata la om, in rindul primatelor existente Neconfirmat 16Masculii dominanfi fajade | Larg raspandita dar nu Posibil femele universala Legaturi sexuale pe termen | Foarte variabila Neconfirmat hung (cAsitorie) cu caracter aproape universal; poliginie universal Exogamie universala, supusd | Limitati la om, in randul Neconfirmat regulilor edsitoriei primatelor existente Compozitia grupului se Foarte variabila Neconfirmat schimba adeseori (principiul fisiune-fuziune) Teritorialitatea generali, ‘Apare in mare misuri, dar | Probabil apare; model teritorialitatea e demarcata in| variabila ca tip necunoscut special in zonele mai bogate si de adunare Se desfasoard jocuri, in special | Au loc in general, cel putin in_| Foarte probabil jocuri care presupun abilititi | forma elementara fizice dar nu strategie Tngrijire materna prelungita; | Pare in general la Foarte probabil socializare accentuata a cercopitechoide superioare tinerilor; relatii extinse intre mami si copii, in special intre mame §i fiice Caracteristici sociale ale grupurilor actuale de vinitori-culegitori si posibilitatea si le fi avut si omul primitiv (Wilson, 2003, p. 429) Sistemele centralizate in cadrul acestora puterea i autoritatea este definuté de 0 persoan sau un grup de persoane, _~Aceasta este adevarat prin definiic, Prin extensie, putem prezice c& aceste societiti tind si fie mai dens populate decdt bandele si triburile ed sunt stratificate dupa ranguri sau clase, au roluri sociale si ocupationale specializate, utilizeaza o tehnologie mai productiva, au economii bazate pe redistribusie specializata si sunt mai stabile in grupdrile socio-politice.” (Levellen p 35) De unde rezulta o consecinté, si anume c& aceste sisteme sunt mult mai inegale decat cele necentralizate fiindea accesul in pozitiile de putere nu mai este egal pentru tofi ci in mare masura se bazeazi pe apartenenta la o anumiti clas sau clit, cu toate acestea de acum relatiile politice incep s& inlocuiasca cele de rudenie in ceea ce priveste organizarea sociala si conducerea acesteia. Desi grupuri cu descendent uniliniara continua sa existe si chiar si detina putere local, politica nu se mai manifesta in special prin rudenie. Apar politicienii odati cu specializarea acestui sector si birocratia de rigoare 7Seferiile Ca si in cazul tribului caracterizarea seferiei a mecanismelor integrarii politice ale acesteia sunt, in parte mai mult deduse din ceea ce ar trebui si existe intre trib gi stat, unele cercetiri de teren (Lewis, 1968) (Lewis Herbert. 1968. ,,Typology and Process in Political Evolution.” In Essays on the Problem of Tribe: Proceedings of the 1967 Annual Spring Meeting of the American Ethnological Society, ed. J. Helm. Seattle: University of Washington Press.) arat c& multe astfel de organiziri politice oscileazi intre versiunea conducerii centralizate si egalitarismul necentralizat in fumctie de aparitia liderilor putemici. Se deosebesc de triburi prin dowd caracteristici principale: densitatea populatiei mult mai mare (care este posibila datoritd cresterii productivitatii) si complexitatea (prin existenfa unei forme de autoritate central). in cazul seferiilor, exist forme de guvernimént relativ permanente care se bazeaz3, de obicei pe colectarea i redistribuirea surplusului economic (inclusiv a surplusului de munca). Pozitia conducatorului este caracterizati prin putere minimal care poate include: putere de coercitie, autoritatea ultimd de decizie in distribuirea pimantului, competenta de a recruta armati, colectarea de taxe (mancarea sau bunuri). Desi nu se mosteneste ereditar, pozitia de conducdtor este accesibil’ doar anumitor familii sau lignaje. Nu exist clase sociale, in schimb indivizii au ranguri potrivit apartenenfei la anumite grupuri: ranguri mai inalte celor apropiate de lignajul sefului. Inegalitatea social este o caracteristic definitorie. in cadrul acestor tipuri de organizari politice, puterea nu este definitiv distribuitd: nici seful nu are putere absolut, nici ,aristocratia” nu define vreun aparat punitiv formal, iar supunerea fata de sef rezulti mai degrabi din controlul pe care acesta il are asupra redistributiei resurselor economice si mai putin din frica pedepselor fizice. in acelasi timp nu trebuie si gandim ca birocratia existent la acest nivel de organizare ar prezenta roluri si funcjii clar diferenfiate intre ele si nici stabild, fapt ce implic& pentru menjinerea pozitiei de sef, competenta de a se descurca intre diversele conflicte ce pot apirea intre diversele grupari ale acesteia Hawai-ul precolonial a fost caracterizat ca ilustrind acest tip de organizare. credinta conform careia sefii ar fi descendenti directi ai zeilor, cu puteri supranaturale, ceea ce ficea ca ei si fie inconjurafi de un set extrem de laborios de tabuuri a cdror incdlcare putea atrage condamnarea la moarte. Ei erau conducitorii economici, militari si rituali supremi, desi multe din aceste functii erau delegate unei administragii, de obicei impartite in doud: nobili si membri comuni. Onorurile erau oferite in funcfiile de rangul indivizilor, determinat de ordinea nasterii si apropierea de marele sef. Sefii mai mici controlau alocarea paménturilor si a apei (functie extrem de importanti intr-o societate ce se baza mult pe iriga(ii), si a muncii publice. Sistemul de strangere a tributului era ierarhizat, sefual primea nobilii de rang inalt care-i primea de la cei din rang inferior si afa mai departe. Dar nu exista 0 structuri administrativa legal’ nici micar pentru folosirea fortei, chiar dacd in anumite privinfe seful avea drept de viat’ si de moarte asupra supusilor. De asemenea, lipsa diferentierii sferei politice bazati pe teocrajia ereditari nediferentiati total de religie si rudenie, la fel ca si starea constant de rizboi ce determina inlocuirea intregii clase de nobili a impiedicat dezvoltarea unei structuri statale. ‘Un alt exemplu il constituie societitile indiene din nord-vestul Americii. Desi, nu au apucat sa fie studiafi in starea lor originald, in 1885 la data c4nd Franz Boas a inceput studiile de teren, indienii Kwakiut! de pe insula Vancouver avea deja un secol de contacte cu negustorii misionari si marinarii find in mare parte decimaji de boli. Cu toate acestea, pareau dintre cei mai dezvoltaji din America de Nord in ceea ce priveste posesia materiald. Erau divizati in 25 de state formate din doud pind la sapte numayma (unitifi extrem de strdnse formate din edteva familii). fn cazul acestei organizari observim 0 nemaipomenitd stratificare in termeni de ranguri (objinute in 18special ereditar sau prin csitorie) sustinute de titluri, podoabe si privilegii ceremoniale, fiecare numayma fiind stratificata in termeni de prestigiu in cadrul satului si fiecare individ are propriul rang in cadrul numayma. La o populatie de 1500 de indivizi existau nu mai putin de 650 de pozitii distincte, acestea fiind mentinute deseori prin intermediului potlatch-ului. Asa cum arat& Lewelen, desi Kwakiutl prezintd multe elemente care ar caracteriza seferia: un sistem puternice de ranguri, roluri de conducere specializate bazate pe ereditate, existen{a unor agentii de guvernare permanente si redistributie, studii paralele (Ricute de Codere si Drucker si Heizer)( Drucker P., and Robert F. Heizer. 1967. To Make My Name Good: A Reexamination of the Southern Kwakiut! Potlatch. Berkeley: University of California Press, Codere Helen. 1950. Fighting with Property A Study of Kwakiutl Potlatching and Warfare, 1792- 1930. Seattle: University of Washington Press., 1957. “Kwakiutl Society: Rank without Class.” American Anthropologist 59:473-86. Cohen Abner. 1969a. Custom and Politics in Urban Africa: A Study of Hausa Migrants in a Yoruba Town. Berkeley: University of California Press.) indicd multe ,abateri de la norma”: desi in termeni de ranguri pozifia sefului ar presupune un surplus de autoritate entitatea politic’ zilnicd, in practicd este numayma i.i. inseamna c& actiunea politica se bazeaz pe rudenie ca in cazul triburilor; faptul c& nici un membru al societatii nu era suficient de bogat pentru a sustine un potlatch fra a se imprumuta precum si faptul ci conjinutul acestuia era constituit de Hudson Bay blanket necomestibili si cea mai valoroasi forma de moneda de schimb pun sub semnul intrebitrii dacd potlatch-ul in acest caz (dar si in general) reprezint un sistem de redistributie. S- ar putea ca el si fie mai degrabi un sistem de reciprocitate caracteristic bandelor si triburilor. (Lewellen, pp. 39-40) Statul State de eligens ———> Conn de coi t Atomizarea populajiei ——> Proletariat urban Turmi — de clash Cece ce ee! > Mente 7 fami Tiga Difecoiese CConcentrarea Achiztionae produc vost, deren NS Model multifactorial al origin statulu si societayii urbane Adams, 1966 19“uomoyy ‘SPURL dy, ‘onFeH ayy “270Lg Aang ayy “spa ‘yrujeyg “gd PuE UOSsaR[ “WW “f UY ,SosoMPOdK}] pue SALODHLL ‘ABI Ape YL, “8L61 AMTEAS soIEg PuE PY “f UUDyY “Uassoe|D woTEIMUHUOD amfise ys ade xajduroo reiede un no yuyap aug axey ap _warsig ‘aye}x0y rratinut pruoynfe no aremnoaxa yuns upon opsreyy eynHar nquy pyeuorzes0 ounur 18 yeyndosou rmunyor yngury, anzoduy ap jnwarsig TTPULIOG SyEmMZeS BDOpT DS Tywuuigy demjprods aopoyoapnf arurewr wy eye as | (ezieradsau) yeroues weuorouny Freeney Hezqeroods : | uorgsopnt msixo nN ojpsdopad oipunf pnuaysig atjusnt varenstunupy sojasdapad | tyeuni0y uoyeoapny -10jasdapad 15 01/89] @ areoyjtpo9 OatA wISIXS NN 8 JO[o] ek majdwoo aweoyipoy | 18 sO]:Ro_e muaidiouy azeayspeg pur mymeis © sojaqeurere 1 mmugured esdnse ap yuoweo rnuad 18 199 HeLooisute mpnyupuiyd aaysaro uy aunisesod zep mnyugured | eyeunuioo aurusasod jedioutd wt eres navod yee uruoduy imIMUEWeE | ase pean weatd ayeouderg | ap auionx gmnanied oyeyoudosy | M7 — P*MIMOLL vadnse yea vormauidorg | HGNS® RINT Bean oyeioHdord | 2p owionXo Eip|nonind WmoLCoxd Wor amumne und yedrourrd uy amruune wd 18 reuporg Jeypare yweunuoparg uy aunysazans ap impo aeroduar are ap 18 yeyoazap _rafduroy Jeooj-eidns [atu Ry WeYOAZC, rerun eluenodan o aq alagd 18 iowoy ‘WV SLTI-OOIT (eipuy ) ekaneW “C'V O06I-0S8T (onez ) eqny “ary szei (edo ‘av 006 ~OOT (PUAHIN ) eqNIO, “CV SZL “00h (meni ) eMPA>S “'V SzET ~oOTIeHOBUOW ~C'V OORT (eIPUT ‘dV 0S8I-0S21 (uepns ) epuez “a'V oo6T-OOr “(eu pue eyo, todd ) moa “ay pyuadoon ) rum “ay OOTT-O06e0uELY |) HOWEN “AV GESI-STPI (Md) | OORT-OOLI MINEL “AV OOIT-006 | MPPEMAd 18 apduioxy “QV StOA OST PUI | BOUT “O'A OOST-OS‘67 WdKBY “Cy | AeMUON “GV OSSI-OOLT HeAeH “QV IcsI-stpl (oarxew ) soazy | $'z9-sz_(erdonpg ) wnxy “ary | “C'V 0061-0S9I (ePuEAN ) afoxUY OOET-OSTT (eIpequiey ) s0yauy STEED orlyzuen og aneyuazarday, quotdtouy 1e3s ap nd — ayelaysnpuroad 9383s ap 1z zojountad wioyodty,Civilizarea Nu trebuie si credem ci principiile structurale generale ale societitii istorice au apSrut dintr-o data sau cd, in ciuda aseminirilor structurale intre toate formele de societate istoricd, nua existat 0 dezvoltare si transformare a psihismului celor implicafi in cadrul lor. Omul, psihismul uman, este slefuit de mediul in care trlieste: natural, social, si cultural, Forma actuali de organizarea social nu a fost posibild inainte de transformarea psihismului fiinfelor umane care o compun, © via, supusi capriciilor naturii si agresivititii celorlalti nu este in msuri si cadreze cu o organizare social de forma pe care o vedem azi, o societate in care indivizii trebuie si prezinte un control extrem de complex al conduitei. Pentru omu! inceputului societitilor istorice era decisiv s& isi utilizeze, desfasoare si etaleze intreaga sa fort pulsionald, la fel cum ulterior pentru elita ,domesticita” a curtilor tactul, manifestarile echilibrate si disimulatile vor fi vitale pentru reusita in vial. Orice mérturii ale timpului am consulta am observa o diferen{& izbitoare intre structura emofional indivizilor din trecut, o viat& lipsiti de sigurant’, fara perspective, in care individualitatea si existenfa personald trebuia si fie susfinut de sentimente de uri sau iubire extrem de intense. Noi care trdim intr-o societate in care statul oferd protectie si siguran{é noua si averilor noastre cu moravuri si obiceiuti pacificate ne vine extrem de greu, dacd nu imposibil si imaginim o asemenea societate. Dac’ potenfarea reciproca a formelor de organizare sociala gi cerebral ne apar acum ca evidente, cealalti laturi a procesului de complexificare si reglare cerebrald, sistemul afectelor se afl in aceeagi situafie. Structura sociald si structura afectiva se afld intr-o relatie de interdependenta, Existenfa unei societSti precum cea a noastrd este imposibild in afara unei ,civilizari” conduitei si pasiunilor, a abilitajii de calcul pe termen lung. Rationalizarea insdsi implici deja 0 fundamentare intr-un comportament rajional, la fel cum procesul civilizérii pe termen lung e declansat de reglementarea tuturor reacfiilor emofionale pe termen scurt, ea insisi implicdnd un proces de civilizare indelungat, Nu a existat un plan, un ideal sau un model conceput de indivizi si care s& fi fost constant implantat indivizilor de-a lungul generatiilor. Aceasta nu inseamni ins ci aceasti transformare ar fi fost astructural’ or haotic Mecanismul poate fi partial elucidat daca tinem cont de faptul c& actiunile si relatiile la nivel micro determina in cele din urmd aparitia si existenfa unor funcfii si structuri diferite la nivel macro. Suma relafiilor inter-individuale poate genera o structurd de relationare mult mai putemnic’, limitativa decat puterea si vointa lor. Aceast& intrepatrundere fundamentald a planurilor si actiunilor umane individuale poate determina transformari si structurari pe care nu Ie-a planificat sau realizat un individ anume, Din interdependenfa oamenilor rezulti o ordine sui-generis, mai restrictivé si mai putemicd decat voinga si ratiunea indivizilor care o formeaza.” (Elias, Il, p. 212) Aceasti idee se opune concepfici comune, extrem de rispandite gi in sociologie potrivit cireia formele de convieiuire si institujiile sociale pot fi explicate la origine prin functionalitatea lor pentru oamenii aflati in respectivele relafii de interdependent3. Or nu oamenii au fost cei care au decis la un moment dat aceasti forma institutionala este cea potrivité ci conjunctia interrelafiilor, a scopurilor, a mediului a fost cea care a dus la aceasti structurd de echilibru. Cum putem realiza aceasta, constientizand faptul cd individul nu are posibilitatea sa igi aleagd forma institujionala in care se naste, el poate doar si isi exprime acceptul de conviefui intr-o anume 21forma, in cea mai mare parte prestabiliti, cu semenii sai. Nici micar nu existi posibilitatea retragerii (hippies, artisti ori scritorii, aventurierii ori vagabonzii), fugarii fiind ei insisi produsul acelei oranduiri. _»Legitatea imanenta a configuratiilor sociale mu este identica nici cu legitatea «spirituluin, a gindirii si plismuirii individuale, nici cu legitatea a ccea ce numim «naturi», chiar dacd aceste dimensiuni variate ale realititii sunt indisolubil legate din punct de vedere functional.” (Elias, IL, p. 212) esenfiali pentru infelegerea structurilor societitii modeme este procesul de diferientiere a funcfiilor sociale. Din cele mai vechi timpuri ale istoriei occidentale si pind in prezent functille sociale se diferenfiaza tot mai mult sub puternica presiune concurentiala. Cu eat se diferentiaza mai mult, cu ‘mai mare devine numarul de functi si in felul acesta gi al oamenilor de care depinde in mod. constant individul in toate actiunile sale, de la cele mai simple gi cotidiene la cele mai complexe si rare. Conduita a tot mai multi oameni trebuie si se acorde reciproc, intrefesetea actiunilor s& se structureze mai precis si ordonat, pentru ca actiunile individuale sa isi poata realiza functia social, Individul este obligat s4 isi reglementeze comportamentul in mod tot mai diferentiat, tot mai uniform si mai stabil.” (Elias, I, p. 213) Si ne gindim cd, in timp, aceste dependente devin anonime gi indirecte, fata de primele faze in care ele erau vizibile, Eu depind de anumiti indivizi pentru a gisi cele trebuincioase, acum depinde, mai degrabi, de institutii, magazinele, administratia publica, electrica Imaginea diferentei dintre integrarea individului intr-o societate mai pufin diferentiat& si interrelationarea din cadrul uneia mai diferentiate e bine ilustrati prin situatia drumurilor si soselelor specifice lor. Ele ne apar ca niste functii spatiale ale diferentierii sociale. Pericolul principal in cazul soselelor desfundate, nepavate, devastate de intemperii dintr-o societate cu o economie natural’ nedezvoltatd, il reprezinti jaful. Cei care le folosesc, care poresc intr-o cAlitorie sau se deplaseaz doar intre anumite localitati se asteapt in primul rand cA vor fi atacafi gi apoi ca si evite ciocnirea. Ea implica o mare disponibilitate de a lupta i de a asa frdu liber pasiunilor, apirarea vie{ii si proprietitii in fafa atacurilor fizice. Cireulatia pe marile sosele in societatea contemporand extrem de diferentiat’ se bazeazi pe presupunerea ci fiecare individ isi reglementeaz’ el insusi conduita extrem de precis si corespunzator necesititilor acestei refele. Pericolul principal il reprezinti pierderea posibili a stipanirii de sine a vreunui individ «Este necesari 0 autosupraveghere constant, un autocontrol diferentiat la maximum al conduitei, pentru ca individul s8 reuseasca sa se descurce in furnicarul de oameni. Este suficient ca tensiunea implicati de autoreglementare sé devini prea mare, pentru ca individul si poaté reprezenta pentru sine gi pentru ceilalfi un pericol vital.” (Elias, Il, p. 215) in mod aproape natural am spune, sub presiunea sociald constanta si puternicd are loc adaptarea pas cu pas a straturilor inferioare in directia unei reticenfe a reactiilor emotionale de moment si a disciplinarii conduitei de ansamblu, prin recunoasterea, in acelasi timp, a interdependejelor intregii societati gi a sarcinilor ce le revin in cadrul acesteia .~Astfel conduita straturilor inferioare este obligati si se indrepte tot mai mult in direc conduitei limitate initial la straturile superioare ale societiii occidentale.” (Elias, Il, p.229) © data cu eresterea puterii sociale are loc gi eresterea obisnuinfei de a gindi prev termen lung, constrangerile exterioare ce acfioneazi asupra lor se transforma din ce in ce mai mult in autoconstrangeri la nivelul individului, data cu tensiunea orizontalé dintre un supraeu 22cu rol de autocontrol gi energiile pomirilor instinetuale ce trebuie transformat. sublimate odata ce nu mai pot fi manifestate. wAstfel, in interiorul societitii apusene continud si se extinda constant structurile civilizatorii; intreaga lume occidentala, straturile inferioare si straturile superioare, manifest tendinta de a deveni un fel de strat superior si centra al unei refele de interrelafionare dinspre care se extind structurile civilizatorii asupra unor tot mai ample parfi ale teritoriilor colonizate sau nu din afara lumii occidentale.” (Elias, Il, pp. 229-230) Acesta este fenomenul la care asistim azi gi care, din pacate, se impleteste cu extinderea monopolist a paradigmei culturale, alaturi de cea civilizatorie, a oceidentului asupra lumii intregi. Globalizarea este un fenomen extrem de complex de civilizare in forma ceruta de constitusia economica, industriala si de securitate specific’ occidentului, ‘Aceasti expansiune a structurilor identice de conduita dinspre «pattiile albe» are loc ca 0 consecinfa a implicdrii celorlalte spafii umane in aceeasi refea de interdependente politice si economice, specifica luptelor de eliminare dintre si din cadrul natiunilor din Occident. Nu «technica» este cauza acestei modificdti de conduitd; ceea ce numim «tehnicd» nu reprezintd in sine decat unul dintre simboluri, una dintre ultimele forme de manifestare a acelei perspective constante pe termen lung spre care impulsioneaz formarea unor lanturi de acfiune tot mai indelungate gi lupta concurentiala ce se erecaza printre cei astfel interrelation.” (Elias, Il, p. 232) Edueé ia si tehni Masurile punitive sunt direct proportionale cu putere: socialé, de dobindire a prestigiului, de acceptare a sa gir personale printr-o reglementare din ce in ce mai accentuata a conduitei, ~Constelatia acestor necesitifi, din care de ficcare dati wcurtean se reproduce ca o institutie de-a lungul unor generatii, a fost demonstrat mai sus: nobilimea sau cel putin parti ale nobilimii au avut nevoie de rege, pentru cd o data cu formarea tot mai pronunfati a monopolutilor din societate a disparut fumetia razboinicului liber si deoarece pe parcursul interrelationarii monetare tot mai ample, produscle domeniilor lor ~ mésurate dupa standardul burghezici in ascensiune — nu mai asigurau decat o subzistenta medie si uneori nici macar atat, dar, cu sigurangi, nu si o existent sociald care sa poatd mentine prestigiul nobilimii ca strat superior in confiuntarea cu puterea tot mai mare a stratului aflat in ascensiune, burghezia.” Aceasta deoarece ,ceea ce cdutau nu erau pur si simplu posibilitile existengiale — asemenea posibilitiqi, dupa cum am mai spus, at fi putut si giseasca si altundeva decat la curte -, ci posibilitati existentiale compatibile cu ‘menfinerea prestigiului care ii distingea, cu earacterul lor aristocratic. Tar aceasta dubla legatura, prin necesititile economic si totodata prin cele de prestigiu, este intr-o mai mare sau mai mica misurd caracteristica pentru toate straturile superioare, nu doar pentru purtitorit acelei civilité, ci si pentru cei ai aya-mumitei Zivilisation.” (..) .Pe de 0 parte, constrangerea exercitaté asupra individului de apartenenta sa la un strat «elevaby si necesitatea de a se mentine in cadrul lui mu sunt ‘mai putin puternice, mai putin formative decat constrangerea in care se constituie simpla necesitate de a-si asigura subzistenja. Ambele atitudini il incitusea7a pe individ ca un lanj dublu si imposibil reglementate sau sunt doar fenomene partiale ale acestui proces. Transfomarea functiilor sociale cArora individul trebuie si li se subordoneze, transformarea intregii existenfei sociale, ce forjeazi la educarea pe termen lung si reglementarea reactiilor emotionale sunt cele ce caracterizeaz acest proces. Mai mult, aceast miscare se dezvolta acum gi in afara Occidentului sociali a gruparilor inferioare si cu numirul celor ce tind si ocupe pozitiile superioare. Supravegherea reciproci a celorlalti, constiinta din ce in ce mai individualizate si autonome, teama de pierdere a pozitiei privilegiate este motorul ce determin reglementarea conduitei individului si duce astfel, la ceeea ce S. Freud v-a identifica mai tarziu drept supra-eu, Nevoia sociald fundamentala a omului de recunoastere vunoastere ca persoand. ca individualitate distinctd si nu element a a form al ansamblului social se risfrange asupra atitudinii 23c rupt, aplicat acestor straturi, ca si nevoia de prestigiu, teama fafa de pierderea prestigiului, lupta impotriva stergerii deosebirilor sociale; situatia este greu de explicat doar cao nevoie mascaté de a poseda mai multi bani, de a beneficia de avantaje economice, cum se fntdlnea pe vremuri de lung Guratd in straturile care trdiau sub o presiune externa extrem de puternicd, la marginea infomet sia mizeriei.” (Elias, Il, pp. 244-246) »Corespunzitor cu transformarea socictifii si a relatiilor interindividuale se transforma si potentialul emotional al individului: pe masura ce cresc in mod constant numarul oamenilor si al actiunilor de care depinde individul, se intensifica si obignuinga de a practica previziunea asupra ‘nor lanfuri mai lungi, lar dupa cum se transforma conduita si potenfialul sufletesc al individului, se modifica in mod corespunzitor si felul in care un om igi priveste semenii. Imaginea pe care omul o are despre om devine mai nuanfaté, mai pufin subordonata emotiilor spontane: se «psihologizeazin.” (Elias, Ul, p. 250) Schimbarea mediului social, a modului de con-viefuire va determina 0 modificare similard a ansamblului constiinfelor ce con-viefuiese in acest spatiu, a potentialului instinctual. Astfel acea parte a aparatului psihic responsabili autocontrol capiti o dubli functie cea de centru de reglementare a relatiilor fafé de alte obiecte si fiinje si ce de coordonare si control constient si inconstient a propriilor impulsuri instinctuale. Stratul functiilor psihice care se diferentiaz din ce in ce mai mult de cele instinctuale ajung si practice simultan o politica intema si o politica extend, Uneori aflate in contradictie dar niciodatd total armonizate. Acest fenomen poate fi observat in educatia oricdrui copil: ,rationalizarea conduitei este o expresie a politicii exteme a aceleasi formatiuni a supraeului, a cArei politica intema ajunge si fie exprimata printr-o avansare a limitei de pudoare.”(Ibidem, p. 268) ~Constrangerea devine cu atét mai putemica si mai cuprinzitoare cu cat este mai mare diferentierea functionala si astfel si numérul oamenilor cu care trebuie pus de acord activitatea unui individ, lar tipul de «inteligenta» sau de «gindire», transformat in obignuing’ pentru individ, in raport cu oamenii din propria societate, devine atat de asemandtor sau de diferit ca si sitwatia social, ca si poritia in cadrul refelei interumane in care creste de copil si in care este integrat, raportindu-se la piringii sii gi la cei care Ieau format. Perspectiva pe termen lung a tipografului sau a mecanicului este alta decét cea a contabilului, iar cea a inginerului este diferita de cea a directorului de vanzati, cea ministrului de finanfe de cea a unui comandant de osti, chiar daca toate aceste modelari diferite de suprafata sunt pana Ia un anumit grad adaptate si echilibrate de interdependenfa functiilor. Deosebita este intr-un strat mai profund — rafionalitatea si modelarea reactillor emofionale ale celui care s-a format intt-o familie de muncitori fata de structurile celui care a crescut in bundstare; in cele din urma, in mod corespunzitor, deosebirile istoriei interdependengelor, rafionalitatea si schema reactiilor emotionale, constiinfa de sine si structura instinctuala ale germanilor, englezilor, francezilor si italienilor sunt diferite, aga cum este si modelatea sociald a occidentalilor in ansamblu faté de cea a otientalilor. Dar toate aceste deosebiti sunt comprehensibile tocmai datorita faptului c& la baza lor se aflé aceeasi legitate social-umand.” (Elias, II, p. 255) Cece: conteazi ce primeazi in acest proces nu este atat existenfa unei zone predominante nu sinele, cul sau supracul ci relatia dintre aceste structuri funcfionale, care »Pe parcursul acestui proces, pentru a formula concis, constiinja devine mai pugin permeabili fata de pornirile instinctuale, iar pornirile instinctuale mai putin permeabile fata de constiinga.” (lias, I, p. 261) 24