Coopereare si interdependenta

in vestul Europei
Benelux
Înfiinţarea Uniunii Benelux,
convenită în 1944 de către
guvernele în exil ale Olandei,
Belgiei şi Luxemburgului. Era o
asociaţie vamală şi comercială,
care a devenit operativă în 1947.
Tratatul de la Bruxelles
Tratatul de la Bruxelles din 1948, în
care Marea Britanie şi Franta s-au
alaturat celor trei ţări din Benelux
pentru a promova colaborarea
militară, economică, socială şi
culturală dintre ele.
Comunitatea Europeană pentru Apărare
Comunitatea Europeană pentru Apărare este
soluția propusă în 1950 de Primul
Ministru francez, René Pleven ca răspuns la
cererea S.U.A. de reînarmare
a Germaniei Federale cu scopul de a întări
apărarea Europei de vest împotriva unui eventual
atac sovietic. Planul Pleven, cel care stătea la baza
înființării Comunității Europene de Apărare,
prevedea crearea unei armate europene unice.
Comunitatea Europeană pentru Apărare
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene
de Apărare a fost semnat la 27 mai 1952.
A fost ratificat de Belgia, Germania,
Luxemburg și Olanda.
In Franța a fost retras de pe ordinea de zi a
Adunării Naționale, în august 1954, fără a mai
fi vreodata introdus.
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului
Fondată în 1951 de Franța, Germania de Vest, Italia,
Belgia, Luxemburg și Olanda pentru a partaja
resursele de oțel și cărbune ale statelor membre,
prevenind astfel un nou război european.
A reprezentat aplicarea unul plan dezvoltat de
economistul francez Jean Monnet, făcut public de
ministru de externe francez Robert Schuman și
promovat intens de Statele Unite.
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului
Declarația lui Schuman
Schuman a propus ca:
"Producţia franco-germană de carbune şi oţel, în
ansamblul său, să fie plasată sub o Înaltă
Autoritate comună, în cadrul unei organizații
deschise participării altor țări din Europa."
un astfel de act să contribuie la creșterea
economică și la consolidarea păcii între Franța și
Germania cărbunele și oțelul - resurse vitale,
necesare unei ţări aflate sau care intră în război
CECO
CECO devine prima organizație internațională,
bazată pe principii supranaționale, care urmărea
prin instituirea unei piețe comune pentru cărbune și
oțel, să extindă economia, să crească forța de muncă
și să ridice nivelul de trai în cadrul Comunității.
La 11 august 1952, Statele Unite ale Americii a fost
prima țară în afară de membrii CECO care a
recunoscut Comunitatea, iar președintele Monnet a
făcut din Washington DC prima capitală în care
CECO avea o prezenţă externă.
CECO
Marea Britanie nu a dorit să se alăture, deoarece a
refuzat să atribuie controlul asupra unei părţi
importante din industria sa unei autorităţi
supranaţionale.
C.E.C.O. s-a bucurat de succes, producţia de oţel
sporind cu 50% în primii cinci ani.
Cei şase membri au decis să extindă sfera de
activitate a comunităţii, pentru a cuprinde toate
produsele economiilor lor.
Tratatele de la Roma
Negocierile dintre cei șase s-au finalizat
prin semnarea la 25 martie 1957 la Roma
a Tratatelor privind constituirea
Comunităţii Europene a Energiei Atomice
(CEEA) şi a Comunităţii Economice
Europene (CEE) sau Piața comună.
Comunitatea Economică Europeană
Comunitatea are ca misiune stabilirea unei
pieţe comune şi promovarea dezvoltarii
armonioase a activităţilor economice în
ansamblul Comunităţii, expansiune continuă şi
echilibrată, stabilitate crescută, o creştere
accelerată a nivelului de viaţă şi relaţii mai
strânse între statele pe care le reuneşte.
Principii ce stau la baza constituirii pietei
comune
1. libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor,
capitalurilor.
2.armonizarea progresivă a politicilor economice ale
statelor membre.
3. crearea unor tarife vamale comune pentru desfășurarea
comerțului pe teritoriul Comunităţii şi în relațiile cu terțe
state.
4. stabilirea unei politici comerciale comune pentru
desfășurarea relațiilor economice între Comunitate şi
terţe state.
Politica agrară comună
In 1962 CEE a adoptat Politica agrară comună PAC
cu rolul de a spori producţia agricolă asigurând, în
acelaşi timp, un nivel convenabil de viaţă
agricultorilor.
Organizarea PAC se baza pe trei principii:
Libera circulaţie a produselor agricole în interiorul
CEE, fără taxe vamale, garantarea preţurilor si
sistemul de preferinţe vamale generalizate.