Sunteți pe pagina 1din 15

Miscarea de eliberare nationala a romanilor din Basarabia

Procesul de desnaionalizare i de rusificare forat a Basarabiei promovat de arism a ntmpinat o


rezisten puternic din partea populaiei locale majoritare. Aceast micare a romnilor de peste
Prut a avut o particularitate a ei generat de condiiile concret-istorice i mai ales de politica
promovat de autoritaile de ocupaie ruse n Basarabia1.

1 Stuaia ranilor, poziii ale celor mai avui

2 Vasile Stroiescu, publicaia Basarabia, viaa studeneasc, Constantin Stere

3 Discriminarea cultural n limba romn

4 Reforma agrar 1861, rusificarea bisericii, emigrarea i imigrarea

5 Politica demografic discriminatorie, micarea studeneasc din Dorpat

6 Pres romn n Basarabia

7 Procesul studenilor de la Dorpat

8 Structur etnic, evrei, strmutri impuse, coloniti

9 A. Nesterovchi despre Basarabia

10 Basarabia i revoluia rus din 1905

Stuaia ranilor, poziii ale celor mai avui[modificare | modificare


surs]
In ciuda faptului ca ranii basarabeni i-au pstrat limba, obiceiurile, i-au cultivat legendele;
manifestarile lor nationale erau destul de reduse ca numar datorita faptului ca erau tinuti departe de
bancile scolilor, fiind in acelasi timp terorizai de o poliie omniprezenta i de o administra ie rapace.
Boierimea local, care ar fi trebuit s fie ptruns de idealurile na ionale, era de cele mai multe ori,
un aliat preios al administraiei ruseti. Descendeni ai unor mari familii de boieri moldoveni au fcut
carier n Imperiul Rus. Unul dintre guvernatorii guberniei centrale Moscova a fost Grigore Cristi, n
timp ce un alt moldovean , Leon Casso, profesor la Universitatea din Moscova, a
ajuns ministrul nvmntului public in vremea arului Nicolae al II-lea. Totui Basarabia rmne
locul de plecare al unor mari personaliti care au sprijinit dezvoltarea romnismului de pretutindeni.
Vasile Stroiescu, este indubitabil, cea mai cunoscut figur. nainte de izbucnirea primului razboi
mondial, prin intermediul bncii Albina a donat romnilor suma de aproape 1 milion coroane2.

Vasile Stroiescu, publicaia Basarabia, viaa studeneasc,


Constantin Stere[modificare | modificare surs]

Pe cheltuiala sa au fost reparate si construite, sute de biserici in Transilvania. In partea de nord


a Moldovei a nfiinat, pe cheltuiala sa, circa 30 de coli primare, iar in anul 1906, Vasile Stroiescu a
oferit 200.000 ruble pentru construirea unei mari catedrale ortodoxe la Bucureti. Pentru a usura
situatia ranilor basarabeni si-a arendat moiile acestora la pre uri foarte mici. Pentru marile sale
merite de sprijinitor al culturii romneti, in anul 1910 (mai) a fost ales membru onorific al Academiei
Romane iar ca semn de preuire a fost ales ca senator al Transilvaniei in Parlamentul Romaniei
Mari.
Interesul pentru Basarabia cretea in Romnia, acest fapt este dovedit de faptul ca in ciuda vigilenei
poliiei ruseti, o seama de informaii apreau in paginile ziarelor romnesti. Mai mult chiar n
toamna anului 1879 a fost editata la Bucuresti , publicaia Basarabia. In anul 1890, s-a
infiintat societatea Milcova romnilor din Basarabia, societate condusa de Bogdan Petriceicu
Hasdeu, n timp ce Zamfir Arbore era secretar.
Datorit abuzurilor ruseti, o serie de basarabeni au trecut clandestin Prutul, cutndu-i adpost
in Romnia vremii. Printre ei se numra i cunoscutul Constantin Stere care a fost arestat si
deportat in Siberia. Dupa ce si-a ispit pedeapsa acesta s-a ntors in Iai unde a absolvit facultatea
de tiine juridice. Vigilena autoritatilor ruseti a mpiedicat fuga in numar mare peste Prut a
romanilor basarabeni.Trebuie mentionat ca in anul 1880, mai multi elevi ai seminarului de
la Chiinu au fost atrasi de Micarea Narodnicilor. La scurt timp s-a organizat o bibliotec secret
care cuprindea carti interzise, si anume: istorie, filozofie, literatura, ecomonie politica, stiinte
naturale, dar si multe reviste. Aceasta biblioteca minora era ascunsa in doua lazi care se gaseau
intr-o sala de clasa. Legatura dintre micarea studenteasca si elevii seminarului era secreta.Ca
urmare a grevelor, mitingurilor si a miscarilor studentesti, in august 1884, printr-un ucaz (decret)
imperial, a fost anulata autonomia universitara.In scurt timp aresturile politiei, pu criile au devenit
nencptoare. S-a recurs la deportri in Siberia3.

Discriminarea cultural n limba romn[modificare | modificare


surs]
Dac istoria romnilor i literatura romneasc se puteau studia mai uor la Kiev, Odessa,
Moscova, Petersburg, la Chiinu aceste cri din regat nu puteau ajunge. Pe de alta parte
bunastarea materiala a populatiei rurale a constituit o grija constant a autorit ilor ruse, ca de altfel
si starea de inapoiere in care aveau interesul sa o mentina4.

Reforma agrar 1861, rusificarea bisericii, emigrarea i


imigrarea[modificare | modificare surs]
Reforma agrar din anul 1861 a fost aplicata ntr-un spirit mai larg in Basarabia si loturile distribuite
taranilor erau de dimensiuni mai mari. Totodat, aveau, grij s elimine pas cu pas limba
moldoveneasca (romn) din coli, dispruta din nvmntul primar n anul 1871. Deoarece mul i
steni nu tiau rusa, coala le devenise inaccesibil. Biserica de asemenea a fost rusificat
sistematic, lucru care explica succesul unor secte care utilizau in predicile lor limba populara, in
Basarabia, regiune totui legata de ortodoxie. A fost incurajata pe o scara tot mai larga emigrarea
elementului moldovenesc, sate ntregi, n alte gubernii de Imperiului arist. Astfel, un mare numar s-

au stabilit in gubernia Herson si in Taurida, si chiar n Caucaz, unde urmaii acestora s-au meninut
pan n zilele noastre. Alii au fost trimii dincolo de Don sau chiar in Siberia. Pe de alta parte
ptrunderea elementelor alogene in Basarabia, s-a facut mai intens in zonele de nord si in sud, in
districte precum: Hotin, Cetatea Alb, (Akkerman). Devenise un obicei s fie nscrii ca rui sau
ucrainieni toi cei care nelegeau rusa sau ucraineana, indiferent dac vorbeau romna la ei acas5.

Politica demografic discriminatorie, micarea


studeneasc din Dorpat[modificare | modificare surs]
De asemenea s-a incercat minimalizarea numrului populaiei moldoveneti de ctre diferitele
statistici din Basarabia de-a lungul secolului XIX. Astfel, in anul -1856, in Basarabia se nregistrau
990.274 locuitori, dintre care 74% erau moldoveni pentru ca in 1897, populaia sa se dubleze
ajungind la 1.935.412 locuitori dup cifrele adunate de Durnovo, dar moldovenii nu mai numarau
dect 56%.
n anul 1912, cu ocazia centenarului anexrii Basarabiei, numrul total al populatiei era de
2.496,054 locuitori dar nu mai era mentionat numarul moldovenilor, care nici nu mai apareau in
1910, dupa spusele lui Casso, in Anuarul statistic al Imperiului arist; evaluri oficiale ii reduceau
acum la 48%. Important a fost de asemenea miscarea studentilor din Universitatea
din Dorpat condus de [[[Gheorghe Chicu]], Ion Pelivan, Vasile Ouatul i Alexandru Griscov. Membrii
acestei organizaii se angajau s lupte mpotriva arismului pna la instaurarea unui regim ale crui
baze politice, sociale si economice sa fie echilibrate. Totodata, se angajau s sustina propaganda
pentru redesteptarea constiintei nationale a romnilor din Basarabia.In locuinta lui Ion Pelivan isi
aveau sediul de altfel pmntenia basarabean6. In acelai loc era adpostit si biblioteca
organizatiei, cartile care o compuneau erau procurate gratie legaturilor stranse pe care le detineau
unii membri ai oganizatiei cu Romania.La Dorpat, tinerii basarabeni se familiarizau cu istoria
romanilor, citindu-i pe Tocilescu, Xenopol, Iorga.

Pres romn n Basarabia[modificare | modificare surs]


In urma legturilor stabilite de Gheorghe Chicu, n scurta vizita facut n Romnia, studen ii
moldoveni au inceput sa primeasc ziarele: Adevarul, Universul, Apararea, Nationala, revistele
Albina si Semntorul. In cursul anului scolar 1900-1901 au izbucnit importante miscari
studentesti; Universitatea din Dorpot fiind nchis ntr-o noapte de la nceputul primverii anului
1902, poliia rusa a arestat] tot Comitetul Central. In aceeai seara aproape toi membrii organizaiei
au fost arestai.

Procesul studenilor de la Dorpat[modificare | modificare surs]


Poliia rus a confiscat crile, revistele i o mare parte din hrile gsite. Fiind acuza i de delict
impotriva statului rus, s-a cerut condamnarea studentilor moldoveni la munc silnic ntre 3 si 12 ani,
ns Curtea de Apel din Petersburg, a considerat dovezile neconcludente i i-a achitat pe majoritatea
membrilor, doar trei studeni: Vasile Ouatul, Ion Pelivan, Alexandru Griscov, au fost condamnai la
deportare. Restul basarabenilor au fost eliberai dupa 5 luni de inchisoare si au fost trimisi in

gubernia natal sub supravegherea politiei7. Aici la Dorpat, pe bncile Universita ii i n arestul
politiei s-a format o parte din generaia oamenilor politici ai Unirii din 1918.

Structur etnic, evrei, strmutri impuse,


coloniti[modificare | modificare surs]
Populatia ruseasca din Basarabia era concentrata mai ales in centrele urbane si era formata in cea
mai mare parte din functionari si ofiteri. Din punct de vedere al ponderii in cadrul populatiei urbane
un rol mult mai important il joaca colonitii evrei. In ciuda faptului ca erau prigoniti de autoritatile
rusesti si suspectati de populatia rurala, in primul rand datorit activitilor cu care se indeletniceau,
evreii au reusit sa concentreze in mainile lor cea mai mare parte din industrie i comertul
basarabean. Daca in [[Chiinu] numrul evreilor era egal cu cel al romnilor basarabeni, n alte
centre urbane precum: Bali, Bender, Hotin, Soroca unde evreii sunt majoritari8.
In timp ce altii erau adusi din restul Imperiului pentru a coloniza Basarabia, autoritatile rusesti
organizau stramutarea romanilor basarabeni in Siberia, Caucaz, Turkestan. Aceasta actiune
declansata cu scopul de a modifica raportul dintre etniile ce convietuiau in Basarabia s-a soldat in
primul rand, cu un sir lung de morminte de-a lungul stepelor, rusesti. Politica de rusificare a
basarabenilor nu a avut succes, acest lucru a fost scos in evidenta de functionarii, ofiterii si scriitorii
rusi ajunsi pe meleagurile basarabene.

A. Nesterovchi despre Basarabia[modificare | modificare surs]


Astfel, n notele de cltorie publicate in anul 1910 la Varovia, scriitorul A. Nesterovschi atragea
atenia c elementul activ este cel romnesc. Populaia romn exercitnd o influen enorm a
grupurilor slave, a reusit sa le romanizeze. De asemenea, N.Butovici, intr-o carte aparuta in 1916 la
Kiev, arata ca desi a trecut mai mult de 100 ani de la anexarea, in Basarabia nu domneste limba
rusa, ci cea moldoveneasca are o putere de atractie deosebita pentru toate celelalte nationalitatii din
gubernie, care chiar in familiile lor isi parasesc frumoasa limba matern rus, i vorbesc limba
moldoveneasc (romn), transformandu-se complet in moldoveni9.

Basarabia i revoluia rus din 1905[modificare | modificare surs]


Odata cu izbucnirea primei revolutii in Rusia, miscarea nationala a romanilor din Basarabia a
cunoscut primele ei succese importante.Greve si manifestatii de strada au avut loc si in
Chiinu. Zamfir C. Arbore, mpreuna cu P.Cazacu, au tiparit la Geneva in anul 1905, periodicul
Basarabia in limba latina, pe hartie subtire, format mic, tocmai pentru a putea fi raspandit prin
corespondenta. Mai tarziu P.Cazacu avea sa declare ca fondurile necesare pentru punerea in
functiune a acestei intreprinderi au fost oferite de Banca Nationala. Au aparut in total sase numere
ale acestui periodic. Publicatia a fost expediata pe adresa redactiilor unor ziare, ce apareau la
Bucuresti, care la randul lor, reluau unele stiri din Basarabia. Pe frontispiciul primului numar sta
scris: Prin lupta vei dobandi dreptate, moldovenii sunt indemnati sa se trezeasca din amorteala in
care se gasesc caci suna ora desteptarei tuturor nationalitatilor oprimate din Rusia. Este deplansa
pierderea autonomiei Basarabiei iar ocupantii rusi sunt acuzati ca si-au batut joc de tot ce e roman.
Moldoveanului ii este atrasa atentia sa nu se lase amagit de minciunile oamenilor politiei si

guvernului rusesc precum ca alte popoare sunt de vina pentru starea in care se gasesc. In numarul
sase al publicatiei Basarabia, Z.C. Arbore si P.Cazacu schiteaza cateva puncte programatice usor
de atins iar in articolul Cateva puncte din programul nostru se prevedea unirea Basarabiei cu
Romania. In ultimul numar 6 al publicatiei se insista asupra obtinerii autonomiei administrative, a
introducerii limbii romane in: justitie, invatamant, biserica si administratie. Erau si revendicari cu
caracter social.Toate acestea aveau in vedere bunastarea taranului roman. In aceasta directie, pe
ultima pagina a numarului 6 fusese publicata poezia lui George Cosbuc: Noi vrem pamant. De abia
in 1906 a fost autorizat primul ziar in moldovenestedar imprimat cu caractere rusesti, aparut in
Basarabia10.
Nicolae Iorga vizitand aceasta provincie pierduta, a avut impresia ca se intoarce in timp cu cateva
secole in urma deoarece in Basarabia comunicatiile erau putine, orasele erau pline de ghetouri,
satele erau izolate, retrase in traditiile lor seculare in plan religios existau tensiuni care alternau cu
crize de antisemitism.
Tratamentul care i se aplicase la Congresul de la Berlin si ostilitatea constanta care ii era destinata
din partea politicii ruse , obliga Romania sa caute un sprijin in singurul grup de puteri care ii oferea o
garantie impotriva expansiunii ruse de care se temea. Acest grup de puteri era grupat in ceea ce s-a
numit Tripla Alianta. Tripla Alianta la care din anul -1883, a participat si Romania a durat peste trei
decenii dar in conditiile izbucnirii primului razboi mondial numai doi dintre parteneri au mers
impreuna11.
Destinul se joaca uneori sa dezminta stralucit rationamente dintre cele mai solide; in 1916 Romania
declara razboi Austro-Ungariei, dupa ce i se recunoscusera printr-un tratat semnat de reprezentantii
Rusiei, Frantei, Angliei si Italiei, revendicarile sale nationale in Bucovina,Transilvania si in Banat.
Despre Basarabia care apartinea unui stat aliat nu putea fi vorba si totusi prin intoarcerea acestei
provinci, doi ani mai tarziu, unitatea Romaniei devenea o realizare12.Trezirea, unei constiinte
nationale la romanii din Basarabia si dorinta lor de a se uni cu Romania au fost rezultatele razboiului
si al revoltei rusesti. Soldatul moldovean facuse deja destule campanii pentru tar: in Crimeea, in
Balcani, in Moldova, in Manciuria.
Daca tineretul basarabean se grupase in jurul avocatului N.Gavrilita si hotarase sa editeze
Basarabia (prima gazeta romaneasca, national-democratica iar mai apoi national-poporana) intre
Prut si Nistru.Grija redactiei o avea tanarul Pantelimon Halippa, iar dupa arestarea sa,
M.Vantu.Gazeta aparea de doua ori pe saptamana. Primul numar a aparut in ziua de 24 mai
190613.
Conservatorii condusi de Dicescu s-au hotarat sa scoata si ei o gazeta romaneasca, pe care au
intitulat-o Moldoveanul si a pus-o sub conducerea lui George Madan. Ziarul Moldoveanulcerea ca
in scoli sa se invete si romaneste,fiindca limba stramosesca este pentru un neam ceea ce este
pentru un om tata si maica sa14.
Cu toate acesteaMoldoveanul propavaduia o politica de conciliere apropiindu-se foarte mult de
vederile sustinute de presa rusa din Basarabia.O lupta apriga de idei s-a incins intre Basarabia si
Moldoveanul, care, desi pe drumuri diferite, ambele tindeau spre un ideal comun-desteptarea
neamului moldovenesc din Basarabia la o noua viata politica, nationala si culturala.

In jurul publicatei intitulata Basarabiase gaseau grupati cei mai multi intelectuali basarabeni care se
ridicasera, in cea mai mare parte din randurile razesimii, ale clerului si targovetilor si care la
izbucnirea revolutiei s-au grabit sa se intoarca acasa de prin centrele rusesti unde traiau ca
profesori, avocati, clerici, studenti.
Acestia sustineau ca drepturile politice, nationale si sociale sa se castige prin staruinta, munca si
lupta indarjita si nu prin cerseala.Tot ce avea Basarabia tanara, mai istet, mai indraznet, se gasea in
jurul noii gazete romanesti. Intre colaboratorii ei gasim pe: Ioan Pelivan, Ion Gandul, Pantelimon
Halippa, Nicolae Popovschi, pe fratii Ion si Teodor inculpat,Vasile Hartia,Vasile Oatu, M.Vantu, Alexia
Mateevici, Sergiu Cujba care faceau legatura cu romanii din Regat Nu va pot spune-zice Ion Inculet
intr-o cuvantare in Camera-cata bucurie, cata satisfactie aveam noi, colaboratorii acestui ziar, cand
vedeam la iarmaroace grupuri de tarani care sedeau pe jos pe iarba si ascultau cum unul din ei mai
carturar, le citea Basarabia15. Dar inca de la prima aparitie Basarabia a intrat in conflict cu
autoritatile rusesti. Politia rusa a confiscat mai multe numere, uneori chiar din sediul redactiei.
Invatatorilor le sunt interzise abonamente la aceasta publicatie, in timp ce foarte multe exemplare
sunt distruse de posta16. Membrii redactiei si multi colaboratori sunt urmariti de politie.Directorul
E.Gavrilita, este dat in judecata pentru articolul scris de Pan Halippa Liga taranilor si stapanirea
este condamnat la o luna la ostrov si este amendat cu suma de 100 ruble.
In cele din urma , Pan Halippa este arestat la Moscova in timp ce se afla la un Congres unde
participa ca delegat al taranimii, din Basarabia. P.Cusevan antiroman, a atacat in gazetele rusesti de
mai multe ori, publicatii Basarabia. Datorita presiunilor exercitate de autoritatile ruse asupra
redactiei Basarabia autoritatile i-au obligat pe conducatorii acestei publicatii sa renunte. Astfel in
luna martie 1907 aparea la Chisinau, ultimul numar (78) al Basarabiei care avea pe prima pagina
imprimata in intregime poezia Desteapta-te romane.
In primavara anului 1913 a fost reinnodat firul rupt al presei romanesti din Basarabia, atunci cand
Grigore Constantinescu a editat Glasul Basarabiei iar la initiativa neobositului Pan Halippa si a lui
N. Alexandri aparea Cuvant Moldovenesc.Cu ocazia tristei comemorari din anul 1912 a celor 100
de ani de la anexarea fortata si nedreapta a Basarabiei in anul -1912 de catre Imperiul Tarist,
Nicolae Iorga a tiparit la Valeni de Munte, o carte despre trecutul Basarabiei. Lui Ion Pelivan, marele
savant i-a daruit mai multe zeci de exemplare, pe care acestea le-a impartit prietenilor sai.O serie de
volume au fost trimise studentilor moldoveni de la Petersburg, Odessa, Dorpat si Kiev, unde inca din
anul 1908, Stefan Ciobanu infiintase o societate culturala romaneasca intitulata
Desteptarea.Totodata la Iasi, prin grija unor dascali universitari a aparut, intr-un singur numar, foaia
intitulata Basarabia.
Articolele intitulate sugestiv Rapirea Basarabiei sau Basarabia noastra, erau semnate de
profesori precum: A.D.Xenopol, Petre Rascanu, A.I.Cuza. Asasinarea, la 28 iunie 1914 , a printului
mostenitor al Austro-Ungariei si a sotiei sale a constitiut pretexul declansarii primului razboi mondial,
dupa ce mai dinainte din veacul trecut, Europa se impartise in doua blocuri militare:Tripla Alianta si
Tripla Intelegere. La 28 iulie 1914, exact la o luna de la atentatul din Sarajevo, Austro-Ungaria
declara razboi Serbiei. In doar cateva zile conflictul s-a extins la scara intregii lumi.
Teritoriile locuite in marea lor majoritate de populatie romaneasca se gaseau incorporate in Imperiu
ce apartineau blocurilor politico-militare in conflict.Transilvania, Banatul si Bucovina se aflau printre

provinciile Austro-Ungariei, in timp ce Rusia stapanea tinutul cuprins intre Nistru si Prut. De aici si
dilema in care se afla I.C.Bratianu, primul ministrul al Romaniei din acel timp. Atunci orice politica
bazata pe sentiment si nu pe ratiune era total exclusa. Iata ce nota mai tarziu in memoriile sale
I.G.Duca in acea vreme tanar ministru in guvernul liberal: Daca Bratianu ar fi avut convingerea ca
razboiul mondial se va sfarsi cu victoria germana, ar fi legat soarta noastra de a Puterilor Centrale.
El nu concepea sa sacrifice Romania pe altarul nimanui, nici sa-si distruga neamul de dragul unor
formule frumoase.., pentru Bratianu , Romania trecea intai, Aliatii veneau abia pe urma17.
Ministrul de externe rus Sazonov la sfarsitul lunii septembrie 1914 impreuna cu ambasadorul roman
Diamandi au elaborat proiectul unei intelegeri ruso-romane prin care Rusia se angaja sa
recunoasca dreptul Romaniei de a anexa provinciile Austro-Ungariei a caror populatie este
romaneasca. Garantand o neutralitate binevoitoare fata de Rusia, guvernul de la Bucuresti urma sa
actioneze la momentul oportun. La randul sau , Ion.I.C.Bratianu a cerut introducerea unor preczari in
textul intelegeri si anume: 1.garantarea granitei Romaniei de la data respectiva; 2.frontiera in
Bucovina sa fie fixata pe raul Prut, astfel incat Cernautii si zona inconjuratoare sa revina Romaniei;
3.Intelegerea sa ramana secreta. La inceputul lunii octombrie, printr-un schimb de note intre partii, sa incheiat acest acord.
In primavara anului 1915 s-au reluat tratativele diplomatice dintre guvernul Romaniei si Antanta.
Ion.I.C.Bratianu cerea recunoasterea viitoarei granite pe Prut in Bucovina, precum si alipirea
Transilvaniei si a intregului Banat pana la Tisa, la Romania vremii, solicitari, pe care Sozonov
ministru de externe rus refuza sa le accepte. La randul sau Ionel Bratianu a refuzat categoric, sa-si
modifice punctul de vedere. Primul ministru roman pentru a elimina orice fel de suspiciune la
informat pe ambasadorul rus, ca tara sa, la doua luni dupa ce va semna tratatul de alianta, va intra
in razboi impotriva Austro-Ungariei.
Relatiile dintre Viena si Berlin pe de o parte, si cu guvernul de la Bucuresti pe de alta parte, cunosc
o racire tot mai accentuata care atinge punctul critic in toamna anului 1915, cand o parte din trupele
romanesti au fost masate la granita cu Transilvania si s-a lucrat intens la fortificarea celor mai
importante puncte strategice de pe linia Carpatilor. Zamfir C.Arbore dat fiind situatia a reusit sa scrie
cele mai emotionante pagini in cartulia sa intitulata Libertatea Basarabiei. Era un stigat de durere si
disperare voi nu aveti dreptul de a nu ne asculta. Datori sunteti sa ne ascultati. Nu este si nu poate
fi roman acela care cu inima usoara jerfeste fiinta romaneasca a peste doua milioane de romani
subjugati18.
In anul 1915 a fost infiintata Liga basarabeana ai carei principali exponenti erau: C.Stere, Z.Arbore,
dr.P.Cazacu. Scopul declarat al ligii era acela de a informa opinia publica romaneasca despre
situatia moldovenilor dintre Prut si Nistru.Unul dintre cele mai emotionante discursuri rostite in
Parlament a apartinut basarabeanului Constantin Stere, mesajul acestuia era cat se poate de
zguduitor: nimeni nu are dreptul de a dispune de suflete romanesti, nimeni nu are voie sa renunte
la mormintele stramosesti care zac peste Prut. Constantin Stere afirma in cunostinta de cauza ca
Rusia era macinata de prea multe crize si era prea slaba pentru a iesi victorioasa din aceasta
inclestare. Romania trebuia sa declare razboi Rusiei si sa elibereze Basarabia.
In ciuda atitudinii energice a lui C.Stere, tinerii basarabeni traind intr-un mediu ideologic si cultural
rusesc au fost contaminati intr-o mare masura de ideile narodnicismului, anarheismului-conceptii

care puneau accentul mai mult pe lupta sociala si mai putin pe cea nationala. Romanii din Basarabia
nu au reusit decat sporadic sa atraga atentia opiniei publice din regat, asupra lor, si a luptei sociale
si nationale pe care o duceau, asupra pericolului rusuficarii lor. In schimb, acest lucru le-a reusit pe
deplin ardelenilor19. In mintea unora a functionat si un alt criteriu in alegerea facuta. Era vorba de
argumentul economic , astfel G.Diamandi isi intreba retoric colegii parlamentari cu ocazia discitilor
din Camera, la mesajul Tronului, cati romani sunt peste Carpati ?, Ce suprafata are Transilvania ?,
Ce suprafata are Basarabia ?20.
Pe de alta parte, Alexandru Marghiloman consemna in ale sale Note politice, reactia unui lider
conservator: Ar fi o crima de neam. Nu sacrific 3-4.000.000 de romani pentru 6-7.000.000 din
Basarabia21. Deci Transilvania, Banatul si Bucovina aveau un teritoriu mai mare, populatie
romaneasca mai mare si implicit o forta economica superioara Basarabiei. Confruntarea mondiala
parea o ocazie unica, nu trebuia ratata si cu toate ca era un stat mic, Romania era dispusa sa riste.

In conditiile declansarii ofensivei ruse condusa de generalul Brusilov in Polonia, contextul militar era
favorabil actiunii romanesti in conditiile in care puterile Antantei au acceptat solicitarile romanesti si
s-a cazut de acord asupra formei tratatului de alianta, Ion I.C.Bratianu a semnat actul de la 17
august 1916. Prin acest document Romaniei i s-a garantat dreptul de a-si alipi teritoriile locuite de o
populatie majoritara romaneasca din Austro-Ungaria. Iata cum descria I.G.Duca starea de spirit a lui
Ionel Bratianu din momentul semnarii conventiei de alianta:
Am renuntat la Basarabia, am comis o adevarata nelegiuire.O clipa nu a trecut prin mintea nici
unuia dintre noi ca de-acum incolo lasam elementul romanesc de peste Prut prada rusilor.Singura
noastra vina, daca vina poate sa fie, a fost ca nu am indraznit sa nadajduim ca din razboiul mondial
va iesi si lichidarea Rusiei tariste, asa precum siguri erau de lichidarea Austro-Ungariei.Nu ne
indoiam ca ceasul Basarabiei va suna, cum sunase ceasul Ardealului si al Bucovinei22.In seara zilei
de 27 august 1916, ministrul roman la Viena a inaintat Ministerului Afacerilor Externe al AustroUngariei nota care continea declaratia de razboi a Romaniei.Tot atunci, trupele romanesti au trecut
Carpatii si au inceput lupta pentru eliberarea Ardealului.In aceasta situatie, la 30 august si 1
septembrie, Germania si mai apoi Bulgaria si Imperiul Otoman au declarat razboi Romaniei.Dupa o
serie de victorii ale armatei romane pe frontul din Transilvania au urmat dezastrele din Dobrogea de
la inceputul lunii septembrie.Trupele rusesti insarcinate cu apararea frontului de sud, pe, langa,
faptul ca erau prost echipate, aveau un numar redus si o combativitate scazuta. La sfarsitul toamnei
1816, armatele Puterilor Centrale ocupasera: Olimpia, Muntenia si Dobrogea. In aceasta situatie,
Casa Regala, guvernul si parlamentul Romaniei s-au retras in Moldova.Izbucnirea revolutiei din
Rusia in februarie 1917 a deschis perspectiva eliberarii Basarabiei de sub dominatia rusa si unirea ei
cu patria mama-Romania.
Slabirea puterii centrale a Imperiului Tarist, dezordinea si haosul au creat conditii favorabile, chiar
daca initial au existat unele confuzii.Dupa instaurarea guvernului provizoriu de la Petrograd s-a
manifestat o oarecare retinere, prudenta dar si o indreptatita speranta, asa cum rezulta din ziarul
Cuvant moldovenesc:Fie ca soarele ce rasare asupra imparatiei, sa ne dea o raza mantuitoare de
lumina si de slobozenie si noua moldovenilor care am fost robi nevinovati mai bine de o suta de
ani23.

Pe masura ce evenimentele inaintau, arata Stefan Ciobanu Miscarea nationala din Basarabia,
apare ca o framantare adanca a intregului popor, ca o suflare formidabila a maselor mari, ca o
actiune colectiva a poporului24. Catre sfarsitul lunii martie a luat fiinta la Chisinau o societatea
nationala, care a stat la baza constituirii Partidului National Moldovenesc.Constituirea Partidului a
fost hotarata in urma mai multor consfatuiri ale intelectualilor din Chisinau, la redactia ziarului
Cuvant moldovenesc.
El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca presedinte a fost ales marele patriot Vasile
Stroiescu, un om cu multa influenta in randurile tuturor romanilor basarabeni25. In numarul doi al
ziarului Cuvant moldovenesc a fost publicat un apel al ofiterilor si studentilor aflati la Odessa catre
confratii lor din tara, prin care ii cheama sa se uneasca cu totii si sa dobandeasca drepturile lor firesti
referitoare la: pamant, scoala, biserica si judecata in limba moldoveneasca26.
De asemenea in zilele urmatoare s-au tiparit foi volante cu programul Partidului National
Moldovenesc, iar pe 9 aprilie 1917 a fost publicat integral si in ziarul Cuvant moldovenesc. In linii
mari programul P.N.Moldovenesc se referea la dobandirea drepturilor nationale si cetatenesti pentru
locuitorii Basarabiei prin intermediul actiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvantului,
a tiparului, a adunarilor, a credintei si pentru alegerea modului de conducere a tarii de catre
reprezentantii politici ai basarabenilor; la lupta P.N.Moldovenesc pentru dobandirea cele mai largi
autonomii administrative judecatoresti, bisericesti scolare si economice a Basarabiei.
Conform programului acestui Partid National Moldovenesc, toate legile care priveau viata interna a
Basarabiei trebuiau sa fie intocmite de catre Sfatul Tarii; in parlamentul Rusiei, Basarabia sa fie
reprezentata prin trimisii ei; in administratie si justitie sa lucreze doar functionarii de origine
basarabeana , iar limba rusa sa fie folosita numai pentru legaturile cu stapanirea rusa; de asemenea
in scolile de toate treptele, limba de predare sa fie limba nationala a poporului; biserica trebuia sa-si
aiba autonomia ei, sa alcatuiasca o mitropolie, cu arhiereu moldovean in frunte, preotii sa fie crescuti
in limba moldoveneasca si toate slujbele bisericesti sa se faca in aceasta limba; moldovenii sa nu
mai fie dusi la oaste in afara Basarabiei ci sa se pregateasca pe loc in limba moldoveneasca; sa fie
oprite colonizarile de straini in Basarabia si sa se distribuie loturi de pamant taranilor plugari care nu
aveau deloc sau detineau pamant insuficient.
Tot acum s-a intreprins si unele actiuni de organizare a romanilor basarabeni aflati in diferite centre
din Rusia. Astfel, la Odessa, studentii basarabeni au intocmit un manifest intitulat Catre cetatenii
pamanteni pe care l-au raspandit in randurile militarilor romani basarabeni flati, in numar mare in
garnizoana Odessa27.
Pe de alta parte la Kiev, studentii moldoveni si-au elaborat un program care cuprindea ca punct de
plecare Unirea Basarabiei cu toate provinciile romanesti28. La 18 aprilie 1917, in Odessa s-a
organizat un mare miting al ostasilor romani basarabeni din garnizoana, la care au participat
aproape 10.000 de oameni.
Acest miting a fost condus de capitanul Emanuel Catelli, Pantelimon Halippa, voluntarul Pascaluta si
Ion Pelivan, reprezentant al cercului moldovean din Bolgrad.Printre hotararile luate la acest miting, la
loc de frunte a stat dorinta romanilor de a trai slobozi in tara lor , iar Babsarabia sa fie carmuita ca o
tara libera si nu ca una supusa.Basarabia, spre binele noroadelor care traiesc in ea, va trebui sa se
ocarmuisca prin alesii ei, care vor tocmi Sfatul Tarii29.

Prin programul adoptat la Odessa printre probleme importante se situa cea a crearii Sfatului Tarii ca
organ ales, aceasta devenind un obiectiv central al luptei nationale a romanilor.Actiunea a fost
aprobata la insitentele comitetelor militare romane de la Odessa. Astfel de comitete au mai fost
infiintate la Iasi, Roman, Sevastapol, Ecaterinoslav, Novo Gheorghievsk. Pe teritoriul Basarabiei,
activitatea de infiintare a unor comitete militare ale romanilor si a cohortelor era foarte mult
ingreunata si, uneori, obstructionata de catre numeroasele comitete revolutionare ale militarilor
rusi. Dar pe masura angajarii in lupta nationala si a altor categorii sociale: preotii, invatatorii, taranii
etc. activitatea comitetelor ostasesti s-a amplificat si inca din aprilie 1917, capitala Basarabiei a
devenit centrul principal al organizarii si conducerii intregii activitati nationale a romanilor basarabeni.
La Chisinau exista un comitet executiv al soldatilor si muncitorilor alcatuit in majoritate din rusi,
care se opuneau cu indarjire la toate revendicarile romanilor, mai ales daca acestea erau de esenta
nationala. Acest Comitet se afla instalat in Palatul Libertatii (fostul palat al guvernatorului rus), si a
devenit, treptat, cel mai dificil adversar al luptei nationale a romanilor din Basarabia. Opozitia
acestuia a fost invinsa pe masura ce Partidul National Moldovenesc a cucerit noi adepti si impreuna
cu comitetul militarilor, au creat si dezvoltat in toata Basarabia, cohorte moldovenesti.
Pe acest fond s-a format Partidul Progresist in frunte cu capitanul Emanuel Catelli si sublocotenentul
Nicolae Ciornei. Programul acestui partid era aproape identic cu cel al Partidului National
Moldovenesc. In zilele de 6 si 7 aprilie 1917, au avut loc lucrarile congresului Uniunii Cooperativelor
din Basarabia, care a preluat programul P.N.Moldovenesc.Rezolutia adoptata la acest congres se
referea la necesitatea de a alege un corp legislativ, pe care-l numea Divan al Tarii si tot prin acest
congres se cerea crearea unei armate nationale teritoriale care sa apere Basarabia.
La 11 aprilie 1917, la Bolgrad a avut loc o mare adunare a romanilor care au adoptat o hotarare
asemanatoare cu programul Partidului National Moldovenesc.Lucrarile acestei adunari au fost
conduse de Ion Pelivan iar in incheiere au fost alesi reprezentantii pentru comitetul central
moldovenesc de la Chisinau (protoierul Ioan Andronic, profesorul Stefan Ciobanu F.H.Munjin, C.C.
Grigorescu si subofiterul D.C. Lungu) 30.
Daca la 18 aprilie 1917, a avut loc adunarea preotilor basarabeni la Chisinau, Comitetul provizoriu al
P.N.Moldovenesc a adresat un apel care sublinia rolul preotimii romanesti din Basarabia in
organizarea si conducerea luptei nationale a romanilor de aici si ca intreaga activitatea trebuia sa fie
coordonata de catre P.N.Moldovenesc , care trebuia sa adune la un loc toata suflarea
moldoveneasca din Basarabia.
Problema invatamantului, a scolii si a scrierii cu grafie latina a constituit una din problemele deosebit
de acute ale romanilor dinBasarabia. Petre Gore este cel care a pus aceasta problema in discutie in
cadrul zemstvei guberniale, acesta reusind sa convoace un congres al invatatorilor din toata
Basarabia si sa cheltuiasca un comitet pentru scolile romanesti. Congresul a avut loc la 10 aprilie
1917, la acesta participand si Pantelimon Halippa si Teodor Herta. Pantelimon Halippa declara cu
aceasta ocazie, ca tara aceasta este satula sa hraneasca diferiti venetici, arhierei, directori de
invatamant si invatatori rusi. Datorita obstructionarii lucrarilor congresului invatamantului din 10
aprilie 1917, de catre invatatorii rusi, in data de 28 mai 1917 s-au deschis din nou lucrarile
congresului invatamantului din Basarabia, unde au participat doar invatatorii romani reprezentati de
350 de delegati. Au fost reluate probleme legate de invatamant iar in cadrul acestui congres au luat

cuvantul si reprezentanti ai militarilor basarabeni din armatele a VII-a , a XI-a, a IX-a rusa dar si
reprezentanti ai flotei ruse. La 14 mai 1917, la Odessa, s-a construit Comitetul executiv
moldovenesc, reprezentand ofiterii si soldatii romani din Odessa, Kerson, Nicolaev si din alte
garnizoane31. Acest comitet s-a declarat pentru apararea intereselor nationale, mentinerea
disciplinei, autonomiei pastrarea intereselor nationale, mentinerea disciplinei, autonomiei, pastrarea
libertatilor, constituirea de companii moldovenesti.
Intre 21-23 mai 1917 s-a desfasurat la Chisinau un congres al taranimii, organizat de guvernul rus.
Prin reprezentantii sai trimisi din Petrograd, guvernul rus a reusit sa obtina majoritatea neromana a
participantilor, cu toate ca populatia rurala majoritara era romaneasca. Evident scopul rusilor consta
in adoptarea hotararilor dorite de Petrograd. Referitor la acest aspect, ziarul Cuvant moldovenesc
consemna: Noi moldovenii, care suntem in numar de doua milioane in Basarabia, am avut la acel
congres mai putini delegati decat rusii, bulgarii si nemtii care luati la un loc, de abia ajung la o
jumatate de milion32. Guvernul rus urmarea sa obtina de la acest congres o pronuntare oficiala
impotriva autonomiei Basarabiei, cu care apoi sa contracareze orice manifestare nationala a
romanilor de aici. In momentul in care lucrarile congresului a ajuns la problema alegerii
presedintelui, au aparut tensiunii intre cei 200 de delegati romani si reprezentantii rusilor. Romanii au
parasit sala congresului si nu s-au intors decat in momentul in care reprezentantii guvernului de la
Petrograd au promis ferm ca vor fi de acord cu autonomia Basarabiei. Dar cand s-a votat aceasta
problema, rusii au recunoscut numai autonomia politica, nu si pe cea teritoriala.
La 14 mai 1917, adunarea deputatilor soldati si ofiteri din garnizoanele Odessa, Cherson si Nicolaev,
tinuta la Odessa in casa Comitetului implinitor al Partidului national moldovenesc de pe Ulita
Bazarnaia nr. 37, infiinteaza un comitet anume pentru: 1-apararea intereselor nationale; 2- pentru
asezarea randuielilor noastre; 3-pentru intarirea slobozeniei castigate si 4-pentru organizarea
(unirea) soldatilor de pe front si de la spatele armatei. Aceeasi adunare alcatuieste la 19 mai, un
comitet de 12 persoane, care isi pune ca tel intocmirea de roti (companii) nationale
moldovenesti33.
Mai tarziu in septembrie 1917, comitetul central al ofiterilor si soldatilor moldoveni a hotarat sa
editeze o gazeta intitulata Soldatul roman si a incredintat redactarea gazetei lui Iorgu Tudor. Dupa
ce s-a proclamat autonomia Basarabiei in cadrul Congresului Ostasesc intrunit in zilele de 23-27
octombrie 1917 la Chisinau, lucrarile Sfatului Tarii sau deschis in ziua de 21 noiembrie 1917 cu mare
solemnitate. Sfatul Tarii era constituit din reprezentantii legitimi ai tuturor nationalitatilor, confesiunilor
, judetelor, oraselor, corporatiilor muncitoresti si asociatiilor profesionale si culturale.
Presedinte al Sfatului Tarii a fost ales tanarul deputat basarabean Ion Inculet, unul dintre fruntasii
tinerei democratii basarabene de sub conducerea neuitatului Gavrilita34. In jurul lui Ion Inculet (care
pana atunci activase in functia de conferentiar universitar la Universitatea din Petrograd) se adunase
intreaga grupare democratica de la publicatia Basarabia si indeosebi: Ion Pelivan, Pantelimon
Halippa, Pan Erhan, D. Ciugureanu, Stefan Ciobanu si altii mai tineri, ca: Vasile Barca, Gheorghe
Pantea, Aurel Crihan s.a.
La 15 decembrie 1917, Sfatul Tarii a proclamat oficial Republica Democratica Moldoveneasca.
Presedinte a fost ales Ion Inculet iar puterea executiva s-a atribuit unui Sfat (Consiliu) al Directorilor
avandu-l in frunte pe Pan Erhan. Acesta a fost repede recunoscut de guvernul de la Petrograd.

Misiunea acestui Consiliu era deosebit de grea, caci Basarabia ca de altfel si Rusia se confrunta cu
tulburari violente, cu dezordine35. Soldatii paraseau unitatile, se grupau in cete, alungau ofiterii,
tulburau localitatile si drumurile. Dezertorii pradau, distrugeau, amenintau, comiteau crime. Victime
ale acestor faradelegi au cazut si doi fruntasi ai luptei nationale basarabene: avocatul Simion Murafa
si inginerul Hodorogea. Asasinarea acestora a impresionat adanc pe toti romanii.
Aceste acte abominabile s-au produs mai ales in nord, la Hotin dar si in sud, in localitati precum:
Ismail, Bolgrad, Cetatea Alba, Tighina.La randul lor, soldatii rusi de pe frontul romanesc, divizati din
punct de vedere politic, au trecut la dezarmarea si arestarea ofiterilor, la organizarea unor
manifestatii, la atacarea depozitelor de alimente, au deschis portile inchisorii din Iasi36.La 20
decembrie 1917, a avut loc o consfatuire intre rege si Ion Bratianu, consfatuire in urma careia s-au
stabilit masuri de aparare a populatiei prin trecerea imediata la dezarmarea trupelor ruse care
recurgeau la devastari.
Datorita deteriorarii situatiei, la 22 decembrie 1917, Consiliul de Ministri a hotarat ca armata romana
sa inceapa curatirea teritoriului national de trupele rusesti. Acest act legitim a fost interpretat de
guvernul de la Petrograd ca fiind ostil statului rus.Ca reactie la hotararea Consiliului de Ministri, la 13
ianuarie 1918, ministrul Constantin Diamandi, impreuna cu personalul ambasadei romane din
Petrograd au fost arestati. Din fericire pentru ei un secretar al Legatiei Romane (Ambasadei
Romane) a reusit sa scape si sa alerteze ambasada Frantei, iar aceasta a anuntat celelalte
ambasade. Mai multi diplomati s-au adunat la sediul ambasadei S.U.A. unde fara a mai astepta
instructiuni de la guvernele lor, au semnat o nota prin care isi exprimau solidaritatea cu ministrul
Romaniei si solicitau punerea lui imediat in libertate, iar in caz contrar toti vor parasi Petrogradul in
semn de protest.
La 14 ianuarie 1918, membrii corpului diplomatic s-au prezentat in bloc la V.I.Lenin care le-a explicat
ca o divizie ruseasca a fost inconjurata de trupe romane, ca ofiteri austrieci (oaspeti ai rusilor) au
fost facuti prizonieri, iar soldatii rusi au fost dezarmati. Diplomatii nu au putut sa accepte o
asemenea explicatie , iar Lenin le-a comunicat ca guvernul sovietic se va intruni imediat pentru a
decide. In ziua de 15 ianuarie 1918, ambasadorul Frantei l-a vizitat pe Diamandi la fortareata Petru
si Pavel, unde se afla in celula cu un detinut de drept comun. In aceasi zi, minstrul si ceilalti
diplomati romani au fost eliberati.
La 16 ianuarie 1918, guvernul sovietic a trimis guvernului roman o nota semnata de V.I.Lenin, prin
care afirma ca autoritatile romane au savarsit acte dusmanoase la adresa soldatilor rusi si prin
urmare solicita eliberarea soldatilor si ofiterilor rusi arestati si pedepsirea autoritatilor militare care au
decis aceste arestari. Refuzul de a raspunde la cererea rusilor in 24 de ore va fi considerat ruptura
de relatii. Partea sovietica incheia aceasta nota prin urmatoarea formula:vom lua in asemenea caz
masurile militare cele mai energice37.
In acel timp in Basarabia evenimentele se precipitau vertiginos; se cereau solutii grabnice, tocmai de
aceea s-a format un bloc moldovenesc care a pregatit unirea Basarabiei cu Romania. Cu toate
acestea dezordinea, jafurile, conflictele sporeau tot mai amenintator. Pe teritoriul dintre Prut si Nistru
s-au creat din civili eterocliti si soldati, forte militare bolsevice, conduse de Kotovski, Levinsion si
Pespa. Aceste organizatii paramilitare au prins cativa deputati din Sfatul Tarii, iar multi deputati au
fost amenintati cu moartea si din aceasta cauza au parasit Chisinaul. Batalionul de militari

transilvaneni care se indrepta spre Iasi, fiind chemat de guvernul roman, a fost atacat de fortele
bolsevice care au impiedicat batalionul de militari ardeleni sa-si continue drumul, multi soldati
ardeleni fiind dezarmati si batjocoriti. Fara aparare Basarabia, cadea prada anarhiei38.In acest
context cei mai activi membri ai Sfatului Tarii, formand blocul moldovenesc, au trimis o delegatie la
Iasi, ca sa ceara ajutorul armatei romane, pentru restabilirea ordinei si apararea vietii cetatenilor.
Guvernul roman a decis sa trimita peste Prut doua divizii de infanterie si doua de cavalerie. In
manifestul semnat de generalul Prezan, seful Marelui Cartier General se arata ca armata romana a
fost chemata prin comandamentul militar rus, ca sa restabileasca ordinea grav tulburata de
elementele bolsevice care impingeau tara spre razboi. Totodata trebuia sa asigure transportul hranei
pentru trupele ruse aflate inca pe teritoriul romanesc si de asemenea populatia romana din
Basarabia trebuia aparata.
Populatia civila a primit cu bucurie armata romana condusa de generalul Ernest Brosteanu.
Interesanta este in acest context, declaratia unui profesor universitar rus si anume:
nu avem ce cauta aici in pamantul Basarabiei. Pamantul Basarabiei nu este pamant rusesc, este
pamant moldovenesc din mos-stramosi. Noi avem pamant destul in Rusia. Nu avem brate destule
sa-l lucram. Nu ne trebuie pamant strain. Sa ne ducem la noi acasa si sa lasam pe moldoveni sa-si
stapaneasca in pace pamantul lor stramosesc.
Divizia XI-a care inainta spre Chisinau, a fost intampinata de o delegatie a Sfatului Tarii, in frunte cu
Ion Pelivan si Ion Inculet, care au multumit calduros ostasilor romani pentru ajutorul dat. La 27
ianuarie 1918, generalul Brosteanu si statul major al Divizei au intrat in Chisinau. In aceasta situatie
unitatile bolsevice s-au retras la Tighina, pe Nistru, fara a opune rezistenta. In sudul Basarabiei,
Divizia a XII-a a trecut Prutul, de la Oancea la Cahul, pacificand regiunea grav tulburata de elemente
razvratite, haotice pe care armata rusa de pe Dunare nu le mai putea tine sub control. Flota rusa din
Ismail s-a predat romanilor, fara a opune vreo rezistenta. Pe o vreme grea de iarna, soldatii din
Divizia XII-a au castigat lupta de la Vilcov si au dezarmat gupurile de razvratiti si de turbulenti din
sudul Basarabiei. La 8 martie 1918, trupele romane intrau in Cetatea Alba, cetate importanta din
punct de vedere strategic si economic in vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504).
Pe fondul destramarii Imperiului Tarist, raporturile romano-ruse au devenit tot mai incordate, astfel
puterea sovietica instalata la Kiev in Ucraina, sub numele de RUMCEROD, a trecut la inchiderea
Consulatului Roman si expulzarea personalului sau, sechestrarea bunurilor publice romanesti si de
asemenea arestarea refugiatilor romani in Odessa. RUMCEROD-ul a trimis in februarie 1918, un
ultimatum guvernului roman, prin care se cerea retragerea trupelor romane care au ocupat teritoriul
Republicii Federative Ruse (la 5 februarie 1918, Romania mai primise un ultimatum din partea
Puterilor Centrale).
In cazul in care Romania nu raspundea afirmativ la ultimatumul primit din partea RUMCEROD,
armata rusa trecea la declansarea unei actiuni militare viguroase impotriva Romaniei. Paradoxal la
acea data pe teritoriul Basarabiei nu exista vreun militar roman. Totusi la data de 8 martie 1918
conflictul cu RUMCEROD-ul era inchis datorita aplanarii lui in urma relatiilor dintre reprezentantii sai
si a guvernului roman dar si din cauza faptului ca sediul RUMCEROD-ului fusese mutat spontan din
Odessa datorita inaintarii rapide a trupelor germane si alb-gardiste in acea zona.

La 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii a votat independenta Basarabiei, presedinte al Republicii a fost ales
din nou Ion Inculet, secretar al Sfatului Tarii a fost desemnat Ion Buzdugan, iar sef al guvernului
doctor Daniel Ciugureanu. Dar in contextul international si local din acea vreme independenta unei
tari asa de mici precum Basarabia nu putea fi asigurata, solutia salvatoare constand in unirea
Basarabiei cu Romania.
La 26 februarie 1918, o delegatie basarabeana alcatuita din Ion Inculet si Daniel Ciugureanu, adica
presedintele si prim ministrul Republicii Moldova, a venit la Iasi pentru a multumi guvernului roman
pentru sprijinul acordat in restabilirea ordinei si pentru a discuta problema unirii. Generalul Alexandru
Averescu in calitate de presedinte al Consiliului de Ministri, a sfatuit delegatia basarabeana sa mai
astepte pana la incheierea pacii cu Germania si Austro-Ungaria . Desemnat pentru a duce tratativele
de pace cu reprezentantii Puterilor Centrale din partea Romaniei a fost generalul Alexandru
Averescu care nu a acceptat sub nici o forma conditiile grele puse de germani si austro-ungari.
Pentru continuarea tratativelor a fost chemat la guvern Alexandru Marghiloman cunoscut pentru
orientarea lui politica filogermana. In aceste conditii pacea s-a incheiat la Buftea la data de 5/18
martie 1918 in conditii foarte grele pentru Romania.Conducatorii austro-ungaro-germani dand
dovada de o mentalitate abuziva de cuceritori, imparteau tara si bogatiile ei dupa voia lor.Dincolo de
Prut, conducerea judetelor Soroca si Balti cereau Unirea Basarabiei cu Romania in conditiile in care
guvernul din Kiev reluase problema incorporarii Basarabiei la Ucraina.
Basarabenii nu aveau decat o singura cale de urmat, aceea a Unirii cu Romania.Astfel, la 2/25
martie 1918, o delegatie a Basarabiei alcauita din: Inculet, Halippa, Ciugureanu s-a prezentat din
nou la Iasi cu propunerea de Unire, dar punea 2 conditii:
1) sa fie intrebati si reprezentantii puterilor din armata; 2) actul Unirii sa nu fie semnat de un guvern
conservator.
Pentru urgentarea Unirii a venit la Chisinau si cunoscutul om de cultura Constantin Stere, originar
din Soroca, vechi luptator pentru Unirea Basarabiei cu Romania.Acesta a fost cooptat ca deputat in
Sfatul Tarii.Consultand in problema Unirii reprezentantii Marilor Puteri s-au constatat urmatoarele
pozitii si anume: ministrul Italiei a dat un raspuns evaziv; ministrul Angliei a declarat ca nu se opune
Unirii Basarabiei cu Romania; reprezentantul S.U.A. a recomandat sa se faca Unirea, iar ministrul
Frantei, Saint Aulaire, a recomandat lui Ion Inculet: Faceti Unirea cat mai repede.Nimeni nu se va
gasi printre aliati, care sa nu sprijine acest inceput al infaptuirii Romaniei Mari.Nu se putea un
raspuns mai favorabil si mai datator de sperante.
La 27 martie / 9 aprilie 1918, Sfatul Tarii din Republica Democratica Moldoveneasca a votat istorica
declaratie de Unire:
In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca
(Basarabia), in hotarele ei dintre Prut si Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria,
rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din timpul vechii Moldove, in puterea dreptului de
neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru
totdeauna se uneste cu Romania39.
Pentru Unire au votat 86 deputati, 3 au fost contra, iar 36 s-au abtinut (adica deputatii ucraineni,
evrei, bulgari si germani).Prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918 se confirma hotararea de Unire a

Romaniei cu Basarabia.Ion Inculet si Daniel Ciugureanu intrau in guvernul tarii ca ministrii fara
portofoliu.Primul pas in domeniul reformelor stabilizatoare a fost etatizarea padurilor si a subsolului,
precum si votarea reformei agrare, prin care pamantul era distribuit taranilor.
Unirea Basarabiei cu Romania a dat nastere unui reviriment moral pentru romanii de
pretutindeni.Lupta de eliberare si Unire a Transilvaniei si Bucovinei s-a intensificat la maxim.Esuarea
ofensivei conduse de generalul german Ludendorff si succesul contraofensivei aliate condusa de
generalul Foch a determinat capitularea Germaniei si semnarea armistitiului de la Compiegne la 11
noiembrie 1918.Pe de alta parte Austro-Ungaria infranta pe frontul din Italia s-a dezmembrat iar
natiunile subjugate de acum de fostul impeiu au trecut la formarea statelor nationale.Locuitorii
Bucovinei au ales Congresul general care, la 15/28 noiembrie 1918, a hotarat in unanimitate unirea
cu Romania.

S-ar putea să vă placă și