Tratatele de pace separate

cu Ucraina,Rusia, România

NICOLAI IONELA
FIG, SPECIALIZAREA
ISTORIE, ANUL III
 Cuprins:
Tratatul semnat cu Ucraina
Consecințe
Tratatul semnat cu Rusia
Efecte de durată
Tratatul semnat cu România
Prevederi
Tratatul de la Brest-Litovsk a fost semnat la 9
februarie 1918 între Ucraina și Puterile Centrale , prin
care era recunoscută existența Republicii Populare
Ucrainene, aceasta acceptând, la rândul ei,
protectoratul de facto al Germaniei și Austriei.

Rada Centrală ucraineană și-a exprimat dorința de

pace cu puterile străine și recunoașterea
internațională a existenței nou proclamatului stat
independent.
Semnatarii Germania
Austro-Ungaria
Bulgaria
Imperiul Otoman
Delegații Republicii Populare Ucrainene și ai
Puterilor Centrale în timpul unei pauze dintre
două runde de negocieri, (Brest-Litovsk,
februarie 1918)
Articolul 2 trata problema frontierelor.
În vest: frontiera austro-ungară – rusă din 1914, cu excluderea Galiției, care revenea Austriei,
În nord: o linie care trecea prin Tarnogród, Biłgoraj, Szczebrzeszyn, Krasnystaw, Radzyń Podlaski și
Międzyrzec Podlaski (acum în Voievodatul Lublin – Polonia), Sarnaki (azi în Voievodatul Masovian).
Kamieneț și Prujani (azi în Belarus). Traseul exact al frontierei urma să fie stabilit pe teren de o comisie
mixtă, pe baza compoziției etnice și dorinței locuitorilor.
Articolul 3 prevedea evacuarea regiunilor ocupate,
Articolul 4 prevedea stabilirea relațiilor diplomatice între părțile semnatare,
Articolul 5 stabilea renunțarea mutuală la reparațiile de război,
Articolul 6 stabilea repatrierea prizonierilor de război,
Articolul 7 stabilea regimul tarifelor și modalităților de plată și reluarea imediată a relațiilor economice și
comerțului între părți,
Articolul 8 reglementa schimbul de persoane civile internate și reînnoirea relațiilor publice și private
 Consecințe
Semnarea tratatului a produs nemulțumirea polonezilor, în special a celor din Austro-Ungaria.
Corpul Auxiliar Polonez (unitate militară din armata austro-ungară formată din etnici polonezi) a
refuzat să mai execute ordinele austriecilor.
Unitățile militare ale Puterilor Centrale invitate după semnarea tratatului să sprijine Ucraina din
punct de vedere militar, au fost considerate în scurtă vreme „trupe de ocupație” de o bună parte a
populației țării și de unii dintre politicienii ei de frunte.
Comandantul suprem al forțelor germane în Ucraina, generalul Hermann von Eichhorn, a emis un
ordin pentru judecarea în tribunalele militare germane a ucrainenilor care se făceau vinovați de
lezarea intereselor germane în zonă.
 Intrarea trupelor maghiare în
Camenița, după semnarea tratatului
de la Brest-Litovsk

Dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar la sfârșitul anului 1918 a anulat, de facto, toate prevederile tratatului
care îl priveau. Turcia a denunțat tratatul de la Brest-Litovsk prin semnarea unei noi înțelegeri cu RSS
Ucraineană, în 1922. Se pare că doar Bulgaria nu a anulat tratatul și prevederile sale
 Tratatul cu Rusia
Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace
semnat pe 3 martie 1918 la Brest, între Rusia si
Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din Primul
Război Mondial.

Pretențiilor bolșevicilor de a obține "pace fără anexări și despăgubiri" — mai pe înțelesul

tuturor, o înțelegere prin care succesorul Imperiului Rus nu plătea niciun ban și nu ceda nicio
palmă de pământ
 Consecințe
•Noul guvern bolșevic trebuia să renunțe la aproape jumătate din teritoriile sale europene.
•Polonia, Lituania și parte din Letonia erau cedate Germaniei și Austriei.
•Imperiului German intenționa să le transforme, de facto, în părți ale imperiului, prin impunerea unor
regi sau duci dependenți de Imperiu. În legătură cu teritoriile cedate, tratatul stipula că:
"Germania și Austro-Ungaria vor hotărî soarta lor viitoare de comun acord cu populația locală ". Se
intenționa, de fapt, să fie impuși candidați germani pe tronurile Finlandei, Letoniei și Lituaniei.’’
•Până în cele din urmă, înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial a făcut posibilă declararea
independenței reale a Finlandei, Estoniei , Lituania și restul Letoniei deveneau state independente sub
protecție germană, în timp ce otomanii primeau regiunile armene din Caucaz.
“Poland & The New
Baltic States”
 Efectele de durată ale tratatului
Tratatul de la Brest-Litovsk a avut efect numai pentru opt luni, fiind denunțat în noiembrie 1918.
Tratatul a devenit, practic, nul până la sfârșitul anului, dar importanța lui majoră, deși neexistentă în
intențiile semnatarilor, a fost aceea de declanșator al procesului de cucerire a independenței
Finlandei, Poloniei.
Acest tratat a marcat o reducere importantă a teritoriului controlat de bolșevici.
În timp ce independența Poloniei și Finlandei a fost, în principiu, acceptată, pierderea Ucrainei și a
țărilor baltice a creat o bază primejdioasă pentru acțiunile antibolșevice în Războiul civil rus care
avea să vină (1918–1920).
Caricatură politică franceză: Kaiserul german,
cu piciorul pe cadavrul unui rus (Rusia),
amenință cu un pumnal o femeie (România), ca
să semneze tratatul de pace. Credit :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com
 Tratatul cu România
Tratatul preliminar de pace cu Puterile Centrale – numit și Tratatul de la
Buftea sau Pacea de la Buftea, a fost un acord internațional încheiat între
guvernul român – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe, având ca
obiect principal încetarea stării de beligeranță pe Frontul Român, pe
timpul Primului Război Mondial.
Tratatul a fost semnat la 20 februarie/5 martie 1918 la Buftea.
La 24 aprilie/7 mai 1918, are loc semnarea Tratatului de pace de la
București dintre România pe de o parte și Germania, Bulgaria, Austro-
Ungaria, Turcia pe de altă parte, prin care se stabileau :
 Demobilizarea armatei până la un valoare de
32 900 de militari (20 de mii de infanterişti; 3
200 de cavalerişti şi 9 000 de artilerişti).

 Prevederi legate de: demobilizarea forțelor militare române;

cedări teritoriale;
despăgubiri de război;
părăsirea teritoriilor ocupate;
Trupele române vor
evacua imediat teritoriul regularea navigațiunii pe Dunăre;
Monarhiei austro-ungare
ocupat de ele. egala îndreptățire a confesiunilor.
trebuia să retrocedeze Dobrogea de Sud
(„Cadrilaterul”) și să cedeze o parte a
Dobrogei de Nord (la sud de linia Rasova –
Agigea) Bulgariei
pentru menținerea căii comerciale pentru
România prin Constanța spre Marea
Neagră.
 Articolele
I. România cedează Puterilor Centrale Dobrogea până la Dunăre.
II. Puterile Centrale vor purta grija pentru menținerea căii comerciale pentru România prin Constanța spre
Marea Neagră.
III. Rectificările de frontieră cerute de Austro-Ungaria pe granița austro-ungară sunt admise în principiu de
România.
De asemenea se admit în principiu măsurile corespunzătoare situației pe domeniul economic.
IV. Guvernul român se obligă să demobilizeze imediat cel puțin opt divizii ale armatei române. Executarea
demobilizării se va efectua în comun de către comandamentul suprem al grupei de armate Mackensen și
comandamentul suprem al armatei române. De îndată ce pacea dintre Rusia și România va fi restabilită, se vor
demobiliza și celelalte părți ale armatei române, atâta timp cât nu vor fi necesare pentru serviciul de siguranță
pe granița ruso-română.
V. Trupele române vor evacua imediat teritoriul Monarhiei austro-ungare ocupat de ele.
VI. Guvernul român se obligă să sprijine din punct de vedere tehnic al căilor ferate transportul trupelor
Puterilor Centrale prin Moldova și Basarabia spre Odessa.
VII.Se va asigura repatrierea ofițerilor misiunilor militare ale Înțelegerii în cel mai scurt timp posibil, prin
teritoriul Puterilor Centrale.
Tratatul va intra imediat în vigoare.
Harta Dobrogei cu diferitele frontiere:
în portocaliu și roz teritoriul cedat,
împreună cu Cadrilaterul, prin Tratatul
de la București - foto preluat de pe
ro.wikipedia.org
• Un al doilea document important al tratatului, Convenția economică încheiată cu Germania și
Austro-Ungaria, prevedea cedarea și concesionarea rezervelor petroliere, a surplusului de cereale și
vite pentru export, iar prețurile la care erau achiziționate erau stabilite de către comisii mixte.

• România era obligată să accepte pe teritoriul ei armata de ocupație, să ofere condiții preferențiale
supușilor Puterilor Centrale, să nu pedepsească pe cei care avuseseră atitudini filogermane sau care
trădaseră țara în favoarea Germaniei, așa cum se întâmplase în cazul colonelului Sturdza.
Dureros era faptul că România -27.000 km², 800.000 de locuitori, dar și independența economică.
Din fericire, Tratatul nu a fost ratificat de către regele Ferdinand și nu a produs
efecte decât până la finalul lunii octombrie, când a fost denunțat.
De altfel, România a decretat din nou mobilizarea și a declarat război Puterilor
Centrale pe 10 noiembrie 1918.
România reluând ostilitățile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze, condusă
de generalul Henri Mathias Berthelot. Aceasta a condus la Marea Unire din
decembrie 1918 prin care toate teritoriile cu populație majoritară românească au
intrat în componența României (“Întregirea”).
Bibliografie
Paul Magocsi, History of Ukraina, p. 512-517
Glenn Torrey, România în Primul Război Mondial, p. 310-311
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tratatul-de-la-brest-litovsk-prima-greseala-a-
bolsevicilor, accesat la 12.10.2019
https://identitatea.ro/tratatul-de-la-bucuresti-din-1918-sau-cum-pierdut-carpatii-si-devenit-
robii-germaniei/, accesat la 13.10.2019