Pag. 4 LUMINA SATELOR Nr.

34

Marea bătălie împotriva Angliei va începe.

Marea bătălie.
Ceeace aşteaptă toată lumea de aproape
2 luni se va întâmpla poate azi, poate mâine.
Marea bătălie împotriva Angliei va^începe cât
de curând.
Ea nu mai poate întârzia căci vine toamna
cu vremea rea. Şi dacă bătălia nu se începe
acum, apoi pe toamnă şi pe iarnă e mult mai
greu, iar până la primăvară e prea mult.
Şi după toate semnele Germania şi Italia
sunt gata de atac. Au făcut toate pregătirile.
Va fi cea mai mare bătălie ce-a fost pe pă­
mânt. Se vor arunca în luptă două popoare,
cele mai de seamă, mai culte şt mai civilizate
din lume. Va fi o luptă între două lumi, o luptă
pe viajä şi pe moarte.
Biruinţi italiene.
Italienii au început să aibă mari biruinţi
nu numai pe apă, dar şi pe uscat, împotriva
Angliei. Astfel armatele italiene din Abisinia au
pornit un atac victorios asupra Somaliei en­
gleze. Şi înaintarea merge repede, apropiin-
du-se de strâmtoarea golfolui Aden. Dacă vor
ocupa Adenul, atunci Italienii vor stăpâni in­
trarea în Marea Roşie şt astfel vor închide
drumul Angliei spre India şi spre Australia.
Intre Anglia şi Japonia
s.’au ivit mari neînţelegeri. Englezii au arestat
D l HITLER.
şi au închis pe mai mulji japonezi din Anglia.
Aţâfarea japonezilor contra Angliei e o nouă
lovitură. In felul acesta Anglia e ameninţată din
toate părţile. Doar americanii o mai sprijinesc,
dar nici ei nu pot căci sunt departe şi trebue
să fie şi ei gata de orce întâmplare.
In marea Mediteraaă
italienii prin vapoarele şi avioanele lor, aproape
au ajuns stăpâni. Vapoarele engleze se mişcă
tot mai greu. In curând şi trecătoarea delà Gi­
braltar va fi luată din mâinile englezilor.
Alsacia, Lorena
şL Luxemburgul se alipesc la Germania, printr un
ordin al dlui Hitler.! Alsacia şi Lorena e mărul
de ciartă între Franja şi Germania. După răz­
boiul trecut aceste provincii au rămas Franţei.
Acum Germania le ia înapoi. Luxemburgul era
o ţărişoară cât un judeţ, între Franţa, Germania
şi Belgia.
Pe fronturile de luptă
e mare înfrigurare, în aşteptarea maréi bătălii
asupra Angliei. O mare noutate este atacul
Italiei asupra Egiptului care e alături de Anglia.
Italia intră tot mai adânc in războiul contra
Angliei, iar Anglia e tot mai mult strâmtorată.
Se pare că a început sfârşitul războiului.
Vom intra în iarnă făiă bubuit de tun în Europa.

tot mai mult înapoi din zt în zi.

Noul preţ al cerealelor.
Am scris în numărul trecut
despre hotărîrile guvernului referi­
tor la prejul grâului, care a fost
stabilit la 6 8 mii Lei vagonul.
Acum aflăm că guvernul a
hotărît şi preful celorlalte cereale.
Şi anume : porumbul dinte de cal
49 mît Lei vagonul, celelalte feluri
de porumb vor fi mai scumpe,
orzul 40 mii Lei vagonul, ovăzul
42 mii Lei vagonul şi secara 52
mii Lei vagonul.
ştiri din lume şi ţara.
Dl V. V. Tilea, ministru
tării noastre în Anglia a fost che­
mat acasă de guvernul nostru. E
un semn că prietenia noastră cu
Anglia s’a stricat.
Linia dublă a C. F. R. delà
Câmpina la Braşov a fost termi­
nată. A fost o mare lucrare de
mare folos.
O delegaţie economică ita­
liană a sosit în 10 August la Bu­
cureşti cu scopul de a încheia le­
gături economice cu Jara noastră.
In aceste vremuri tulburi, e un semn
bun această sosire.
La 6 August au fost mari
serbări nationale la Mărăşeşti, pe
locul unde s’au dat marile lupte
de acum 23 ani. E vremea să ne
întoarcem la mormintele eroilor
spre a căpăta curaj şi tărie în vre-
mife acestea grele.
Un mare târg de mostre
va avea loc la Sibiu între 18 Au­
gust şi 8 Septemvrie.
Comandanţi germani din
grupările tineretului hitlerist din
Germania au venit într’o vizită în
România şi au poposit la Predeal
şi în alte părfi în mijlocul străje-
rilor români. Prin aceste vizite se
strâng tot mai mult legăturile su­
fleteşti dintre tara noastră şi Ger­
mania Mare.
Redactor responsabil: Preot NIC. VONICA.
Vorbirea d-lui prim-micistru la radio. Gazetele italiene văd în această
retragere urmarea situaţiei grele
Dl prim-mînistru Ing. I. Gigurtu a rostit la radio în ziua de 8 din Marea Nordului, Marea Medi-
Aug. o cuvântare cu mare răsunet, în care arăta care este politica noa­ terană şi Anglia. Iar japonezii spun
stră cu celelalte ţări şi care sunt temeiurile înţelegerii noastre cu Un­ că aceasta e cea din urmă încer­
garia şi cu Bulgaria. Intre altele primul ministru a spus: „Politica ală­ care de împăcare a Angliei cu ja­
turi de Italia şi Germania o socotim a fi cea mai favorabilă (potrivită) ponia. Dar japonezii nu cred în
prietenia forţată a englezilor, cari
intereselor poporului român, capabilă (in stare) de-ai asigura o propă­ de câte ori au putut, au luptat
şire demnă, salvându-1 în acelaşi timp de influenta iudaismului în viata
lui culturală şi economică, primejdie mare, nu deajuns întrevăzută în contra lor.
trecutul nostru apropiat...“ De Ungaria şi Bulgaria ne leagă o soartă In Bulgaria s'a introdus mo­
comună, care nu poate duce decât la o bună înţelegere. Cel din urmă nopolul cerealelor. Adică numai
cuvânt este un îndemn să stăm strânşi uniţi în faţa clipelor grele prin statul are dreptul de a cumpăra şi
care trece tara. vinde cerealele, cu preţul stabilit
Declaraţiile paşnice făcute de dl Ing. I. Gigurtu, în numele po­ de stat.
porului român, la radio, au fost foarte bine primite nu numai în Ger­ A nins pe munţii Bucegi 3
mania şi Italia, ci şi de Unguri şi de Bulgari. zile, ca la începutul iernii. Dar
acum vremea iar s’a încălzit.
Anglia vrea să închee o în­
Românizarea ţării. Noul statut al evreilor. ţelegere comercială cu Rusia. An­
glia se sileşte pe toate căile să
atragă Rusia de partea ei.
Pe lângă chestiunea evreiască, Guvernul român, în dorinţa de
Pentru refugiaţi. Reuniunea
guvernul român, prezidat de dl Ing. a face ca România să fie cu ade­ femeilor ortodoxe române din Apói­
I. Gigurtu a luat şi alte măsuri vărat a Românilor, şi pentru ca să dul de sus, j. Sibiu, în frunte cu
pentru românizarea ţării. Astfel mi­ ne scape de jidanii străini de su­ dna Maria D. Ivan, preşedintă, a
nisterul de interne a hotărât un fletul nostru, cari se încuibaseră în colectat pentru refugiaţii din Basa­
domiciliu forjat pentru gazetarii ji­ inima ţării, a luat măsuri ca ace­ rabia şi Bucovina suma de 1800
dani şi jtdovifi care otrăveau cu ştia să nu mai aibă drepturile pe Lei şi albituri.
foile lor sufletele cinstite ale Ro­ care le-au avut până acum. Prin
mânilor. In acelaşi timp, Straja măsura aceasta a guvernului, evreii Târgul de toamnă în co­
Ţării a dat o poruncă în care spune nu mai au toate drepturile în stat muna Retişul, jud. Târn.-Mare se
că de azi încolo nu mai au ce ca şi ceilalţi cetăţeni. De asemeni ţine la 2 Septemvrie de vite, la 3
căuta acolo puii de jidan. Dum­ căsătoriile între creştini şi evrei Sept. de marfă. Târgul de vite se
nezeu să ajute să se săvârşească ţine în 2 Sept. din motivul că în
sunt oprite. Iată un început bun de
tot lucrul bun în fara aceasta. curăţire a ţării de putreziciune. ziua de 1 Sept. este Dumineca.
Şi englezii au început răfu­
iala şi răscoala contra evreilor pe
11T V I T Ü E E . cari îi acuză că din pricina lor
s’a început războiul.
In după amiaza zilei de Duminecă 18 August, are loc în
comuna Ţânţari, jud Braşov, o adunare de zidire sufletească a
Oastei Domnului la care sunt invitaţi fraţii din comunele înveci­
Act de mulţumire.
nate în frunte cu păstorii lor duhovniceşti. In numele bisericii ortodoxe
Slăvit să fie Domnul! române din parohia Movile, pro-
Preot IOAN TURCU. top. Sighişoara, aduc cele mat
calde mulţumiri reuniunii femeilor
ort. din Movile şi Noiştat cari au
Comercianţii trebue să fie E vremea să înveţe şi comercianţii dăruit pentru biserica noastră ur­
cuviincioşi cu cumpărătorii, aşa mătoarele : Reuniunea femeilor din
noştrii, că mai ales in negustorie,
sună porunca pe care o dau cei Movile un rând de odăjdii negre
ce sunt cu răspunderea statului. limba dulce mult aduce. în sumă de Lei 10.000, iar femeile
E o măsură bună care ne va aduce Retragerea armatelor en­ ort. din filia Noiştat un Octoich
mult câştig. Streinii câştigau pe gleze din China a stârnit o mare Mare în valoare de 930 Lei.
Români în prăvăliile lor, purtân- mirare în toată lumea. Se vede şi din Dumnezeu să răsplătească pe
du-se cuviincios şi cu chibzuială. aceasta că Englezii trebue să dee cei ce iubesc casa Lui.
Redacţia şl Adm. Sibiu. str. Mitropoliei 45. tipării Tipografiei Arhldtecesane, Sihla.