MARILE CONFLICTE ALE SECOLULUI XX
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
I. Fronturile de luptă
An
Frontul de vest
1939 - Franța și Marea Britanie
declară război Germaniei.
1940 - Germania invadează
Danemarca și Norvegia.
- Germania invadează Belgia,
Olanda și Luxemburg.
- Germania învinge Franța pe
care o ocupă.
- Germania încearcă să ocupe
Marea Britanie - bătălia
Angliei.
1941 - Marea Britanie și SUA
semnează Carta Atlanticului.
1942 - SUA, Marea Britanie și URSS
semnează Declarația
Națiunilor Unite.
1943 - debarcarea anglo-americană
în Insula Sicilia și sudul Italiei,
provoacă capitularea acesteia.
1944 - Aliații debarcă în
Normandia.
1945 - Germania capitulează.
Europa
Frontul de est
- Germania invadează Polonia,
începând Al Doilea Război
Mondial.
- Italia atacă Grecia.
- Germania invadează
Iugoslavia.
- declanșarea operațiunii
Barbarossa - invazia URSS de
către Germania.
- URSS învinge Germania în
bătălia de la Stalingrad.
- are loc bătălia de la Kursk
dintre ruși și germani(cea mai
mare bătălie de blindate din
istorie).
Africa Asia de Sud-Est Atlantic/Pacific
- Marea Britanie invadează
coloniile italiene (Libia, Etiopia
și Somalia).
- Japonia ocupă Indonezia, - Japonia lansează atacul
Malaezia și Birmania. asupra bazei americane de la
Pearl Harbour.
- Germania suferă o grea - SUA obțin o importantă
înfrângere din partea englezilor victorie împotriva Japoniei în
în bătălia de la El Alamein. bătălia de la Midway (cea mai
- debarcarea anglo-americană mare bătălie aeronavală din
din Maroc și Algeria pun capăt istorie).
războiului din Africa.
- sunt lansate bombe atomice
asupra orașelor japoneze
Hiroshima și Nagasaki.
- Japonia capitulează.
A. „Acum când s-au epuizat toate posibilităţile politice în vederea rezolvării prin mijloace paşnice a unei
situaţii la frontiera de est, care este intolerabilă pentru Germania, am hotărât o rezolvare prin forţă.
Atacul asupra Poloniei urmează să fie realizat conform pregătirii făcute [...]. Data atacului , 1 septembrie 1939. Ora
atacului – 04:45.
În vest, este important ca răspunderea pentru deschiderea ostilităţilor să revină fără echivoc Angliei şi
Franţei.”
(Directiva nr. 1 emisă de Hitler la 31 august 1939 pentru conducerea războiului)

1) Ce soluţie găseşte Germania de rezolvare a situaţiei de la frontiera sa estică?

2) Pe cine doreau germanii să-i facă responsabili pentru declanşarea războiului?

B. „Art. 1. Japonia recunoaşte şi respectă conducerea de către Germania şi Italia a operei de creare a unei noi
ordini în Europa.
Art. 2. Germania şi Italia recunosc şi respectă conducerea de către Japonia a operei de creare a unei noi
ordini în marele spaţiu răsăritean asiatic.
Art. 3. Germania, Italia şi Japonia sunt de acord să colaboreze [...]. Ele îşi asumă în continuare obligaţia de
a se sprijini una pe alta prin toate mijloacele politice, economice şi militare [...].”
(Pactul Tripartit încheiat între Germania, Italia şi Japonia la 27 septembrie 1940)

1) Ce îşi doreau să creeze Germania şi Italia? Dar Japonia?

2) În ce domenii îşi promiteau sprijin cele trei ţări?

C. „Rusul este o fiinţă inferioară. Armata nu are comandant... În primăvară [1941], nivelul nostru
(comandament, material, trupe) va fi cu certitudine foarte ridicat, iar cel al ruşilor foarte scăzut. O dată marea
armată rusă învinsă, dezastrul va fi imposibil de oprit. [...]
Armata rusă trebuie decupată prin modul nostru de atac şi fiecare parte trebuie măcelărită. Pentru aceasta trebuie
să creăm o poziţie de plecare care să ne permită să ajungem la mari mişcări de încercuire. Dacă ruşii sunt atacaţi în
mai multe puncte cu lovituri viguroase, se va ajunge ca, într-un anumit moment, la fel ca şi în Polonia, mijloacele
de comunicaţie, transmisiuni etc., să se prăbuşească pentru a face loc unei dezorganizări complete.”

1) Cum credea Hitler că trebuie luptat în URSS?

2) Care sunt avantajele germanilor în faţa URSS-ului?
3) La ce altă ţară ocupată face referire Hitler?

D. „1. Ţările lor nu urmăresc nici o mărire teritorială sau de altă natură.
2. Ei nu doresc să vadă nici o modificare teritorială care să nu fie în acord cu voinţele liber exprimate ale
popoarelor interesate.
3. Ei respectă dreptul ce are fiecare popor de a alege forma de guvernământ sub care vrea să trăiască; ei
doresc să fie redate drepturile suverane şi liberul exerciţiu de guvernare celor care au fost privaţi de ele prin forţă.”
(„Carta Atlanticului”, adoptată de F.D. Roosevelt şi W. Churchill, la 14 august 1941)

1) Ce îşi propun ţările semnatare ale acestui document?

E. „Manifestul colectiv al Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,
Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Chinei, Australiei, Belgiei, Canadei, Republicii Costa-Rica, Cubei,
Cehoslovaciei, Republicii Dominicane, Republicii Salvador, Greciei, Guatemalei, Republicii Haiti, Hondurasului,
Indiilor, Luxemburgului, Olandei, Noii Zeelande, Republicii Nicaragua, Norvegiei, Republicii Panama, Poloniei,
Uniunii Sud-Africane, Iugoslaviei.
Convinşi că victoria completă asupra inamicilor lor este indispensabilă apărării existenţei lor, a libertăţii, a
independenţei şi a libertăţii religioase, precum şi apărării drepturilor [...].
1) Fiecare guvern se angajează să întrebuinţeze toate resursele sale, militare sau economice, contra acelor
membrii ai Pactului Tripartit şi contra acelor aderenţi ai acestui din urmă Pact [...].
2) Fiecare guvern se angajează să colaboreze cu guvernele semnatare şi se obligă să nu semneze cu inamicul
un armistiţiu separat sau o pace separată.”
(Declaraţia Naţiunilor Unite, 1 ianuarie 1942)
1) Care sunt principalii semnatari ai declaraţiei?
2) De ce lucruri sunt convinşi Aliaţii?
3) Ce se angajează să facă semnatarii declaraţiei?
II. România în Al Doilea Război Mondial
Pentru integritatea teritorială a României, anul 1940 a avut urmări tragice. Clauzele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov includeau posibilitatea URSS de anexare a
Basarabiei. În urma înțelegerilor dintre Stalin și Hitler din vara anului 1940, guvernul sovietic a prezentat un ultimatum României la 26 iunie. S-au pierdut Basarabia, nordul
Bucovinei și ținutul Herța (o suprafață de 50.762 km² cu o populaţie de 3.776.309 locuitori)
Tratativele româno-maghiare de la Turnu-Severin s-au încheiat fără niciun rezultat. Adolf Hitler a invitat la Viena delegațiile celor două țări. În urma Dictatului de la
Viena, România a pierdut o mare parte din Transilvania (un teritoriu de 42.243 km² și o populație de 2.628.238 de locuitori).
România mai pierdea, în favoarea Bulgariei, Cadrilaterul (cele două județe din sudul Dobrogei, Durostor și Caliacra), cu o suprafață de 6.921 km² și o populație de 425.000
locuitori.
În septembrie 1940 regimul autoritar a lui Carol al II-lea s-a prăbuşit datorită pierderilor teritoriale suferite de România. La 4 septembrie 1940 Ion Antonescu a fost numit
şeful guvernului. Venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat România spre Germania (România a aderat la Pactul Tripartit - 23 noiembrie 1940). La 6 septembrie 1940, Carol
al II-lea a abdicat în favoarea fiului său Mihai I.
Între anii 1941-1945, România a participat la cel de Al Doilea Război Mondial.

Mihai I Carol al II-lea

Ion Antonescu
A. „Guvernele Germaniei, Italiei şi Japoniei, pe de o parte, şi guvernul României, pe de altă parte, constată prin
plenipotenţiarii mai jos semnaţi cele ce urmează:
Articolul 1. - România aderă la Pactul Tripartit, semnat la 27 septembrie 1940 la Berlin, de Germania, Italia şi
Japonia. (...)”
(Din Protocolul privind aderarea României la Pactul Tripartit, 23 noiembrie 1940 )

B. Ordin de zi adresat armatei de către mareşalul Antonescu:

„Noi nu am fi atacat niciodată pe nimeni dacă 3 milioane de fraţi nu ar fi fost luaţi în robie şi dacă Basarabia
şi Bucovina noastră nu ne-ar fi fost smulse într-un moment când Europa s-a găsit la o răspântie fatală, când nimeni
nu ne-a putut sări în ajutor. ”

C. Ordinul de zi căre armată semnat de generalul Ion Antonescu (22 iunie 1941):
„Ostaşi, V-am făgăduit din prima zi a noii domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă. Să şterg
pata de dezonoare din cartea neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri. Azi a sosit ceasul celei
mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti dintotdeauna.
Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul. Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit şi Miază-Noapte. Dezrobiţi din jugul roşu al
bolşevismului pe fraţii voştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrilor voievodali ai
Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre.
Ostaşi, Plecaţi azi pe drumul biruinţei lui Ştefan cel Mare, ca să cuprindeţi cu jertfa voastră ceea ce au
supus strămoşii noştri cu lupta lor.
Înainte ! Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptăţii şi zid de cetate creştină.
Fiţi vrednici de trecutul românesc.”

1) Enumără factorii ce au condiţionat aderarea României la războiul purtat de Germania contra URSS
2) Arată scopurile urmărite de România în acest război.
3) Cum motiva Ion Antonescu trecerea Prutului de către armatele române în iunie 1941?

La 23 august 1944 regele Mihai a dat o lovitură de stat înlăturându-l pe Antonescu şi trecând de partea Naţiunilor
Unite, semnând la 12 septembrie 1944 un armistiţiu necondiţionat.
CONDIŢIILE:
- România a fost considerat un stat învins.
- aa urma să întreţină armata sovietică de ocupaţie, să plătească în şase ani o despăgubire în valoare de 300 de milioane de
dolari.
- să participe la război împotriva Germaniei cu 12 divizii.
- să acorde liberă mişcare forţelor aliate pe teritoriul său.
- se anula Dictatul de la Viena, nord-vestul Transilvaniei trecînd sub administrarea armatei sovietice. Hotărîrea finală în
privinţa acestui teritoriu era rezervată Conferinţei generale de Pace de după război.
- frontiera sovieto-româna a fost fixată pe râul Prut.

D. „Români! În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu
este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţă cu puterile Axei şi
imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.
Români! Un nou guvern de unire naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de
a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi
Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice,
precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere.
Naţiunile ne-au garantat independenţa ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut
nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.”
(Proclamaţia regelui Mihai I către ţară - 23 august 1944)

1) Determină cauza principală a ieşirii României din alianţa puterilor Axei.

2) Argumentați că în urma armistiţiului încheiat România a fost lăsată la discreţia U.R.S.S.