DIN PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOR

SCRIITORI BUCOVINENI
ANTOLOGIE
DE

CONSTANTIN LOGHIN
PROFESOR

Nita

BUCURESTI
_

TIP. HE FOlt MA SOCIALA

PASAGIUL ROMAN, 20.

2
9
4

Pretul Lel
www.dacoromanica.ro

30

SCRUTOR1 BUCOVINEM

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN LOGHIN
PROFESOR

SCRIITORI BUCOVINENI
ANTOLOGIE

WI

ad

BUCURESTI

TIP. ;REFORMA SOC1ALA," PASAGRTL ROMAN 20

1924

www.dacoromanica.ro

PREFATA

www.dacoromanica.ro

0 literaturd a Bucovinei a exisfat.

Chiar dacd literatura romeineascd cc s'a facut in
Bucovina nu e rem-natal unei traditii culturale romanefti de aici, clziar dace"( ea nu are un Umbra special
.bucovinean, numai faptul cd ea a fost scrisci de scriitorii bucotlineni Si e ecoul durerilor Si bucuriilor noastre,

cd a fost, cel putin in timpurile mai indepdrtate, singura lzrand sufleteascd a cdtorva generatii romdnesti
din Bucovina, cd a lost singurul far luminos, cdtre
care cduta scdpare corabia rcitdcitoare a Romdnismului din Bucovina, clziar numai aceste fapte ne dau tot
dreptul ca sci numim literaturd bucovineand tot ce s'a
scris in aceaski lard dela anexare (1775) pdnd la unirea
ei cu patria-mumd (1918).
ti acuma cdnd literatura Bucovinei de pcind la 1918
a trecut in domeniul istoriei, iar ceea ce vine apai tine
_Romdniei intregi, acuma ceind imprejurdri mai prielnice pentru neamul nostru de aici ne ingddue sd ne
ocupdm 0 de trecutul acestei tdri, atdt de neglijat ;kind

in zina de azi, acuma cred cd a sosit timpul ca sd

xidicdm kilul indiferentei si uitdrii de pe fata acelora,
,cari an contribuit cu tot sufletul lor la in fdptuirea a.cestor vremuri, pe care noi avem mai mutt noroc ca

www.dacoromanica.ro

sd le trdim. Sci desprindem incd odatd de pe buzele

celor many glasurilor lor, acele glasuri profetice, earlodatd an putut set farmece i sd entuziasmeze generafide vechi de Bacovineni.

ldeea nalionald n'a incetat nici odatd de-a exista

in Bucovina. Flacdra acestei idei a pdlpdit cdnd mai
vioiu, cdnd mai pldpand, dupd imprejurdri.
Deprinderea de-a scriewin limba romemeascd, deprindere mogtenitd dela um Gr. Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce, n'a putut sci nu se continue gi in Bucovina
anexatd.
Dupd-ce cei dintdi tiori de surprindere prin schim.

barea stdpdnirii eau potolit, dirturarii nogtri, crescuti

in colile mdnatiresti, isi revin in fire Si incep chiar
din primele decenii clupd anexare a tipiiri.cdry romdnegti ca manuale didactice, catehisme, calendare, gramaiici cari sdnt gi germane, etc. 1
Dar dupcice pdstrtrii tradifiei moldovenesti dispar
din rdndul celor vii, aceastd deprindere de a scrie romdneste in Bucovina incepe sei se cam uite. In deceniile din jurul anultii 1840 e secetd literard in Bucovina. Find trudifiei moldovenegti s'a rupt brusc i a
trebuit s vind furtunosul an 1848 pentru ca sd-t
reinoade. Iar cultura germand, care se erijase in urmaga
celei vechi moldovenesti, nu era si, nici mai tdrziu, n'a
fost in stare sei inlocueascd tradifia culturald rorndneascd din Bucovina.
1 Vezi L Nistor : Din istoria calendarului nostru, in Calendarul Soc. p. cult. fi lit, tom. pe a. 1914;
C. Morariu, Pdrfi din istoria Romdnilor Bucovineni, bro-

fura, Cerndufi, 1894 ; D. Dan, Codicele Dornean, Cerndufi, 1899 ;

L. Morariu, Isopia Voronefeand, hi calendarul Glasul Bucovinei

pe a. 1922 ; I. Bianu i N. Hodov Bibliografia rom. veche

vol. I, II Ft III fasc. 1.2.

www.dacoromanica.ro

Dovada cea mai band e scriitorul Ir. Porumbescu care

-dibuefte intre cloud culturi': cea veche romdneascd cu rd-

ddcini addrici in sufletul sdu i cea germand cu ince.

puturi timide de instrdinare. Deaceea vedem in scrierile
sale cu subiecte luate din popor o influentd puternicd
poporand in limbd, pe cdnd in celelalte scrieri inrdurire serioasd germand in frazeologie.
Dar aceastd nesigurantd, spre fericirea noastrd, nu
-dureazd mull. Ideile curentului latinist incep sd pcitrundd la noi incd inainte de 1848, cdnd credeam cd
ni le-a adus de-agcda A. Purnnul. Mcd inainte de 1848
vein gramatici ce-i drept ronidno-germane cu evident caracter didactic' avem dictionare, unul al lui
V. Cantemir 9 i altul chiar etimologic al lui Por, Dimitrovitd Deci A. Pumnul, \cdnd a venit in Bucovina (1848)

a gdsit un teren pregdlit pentru primirea ideilor sale

latiniste. Deaceea, in Bucovina, A. Pumnul a gdsit numai admiratori. Iar dacd, in Bucovina, cineva a cutezat
sd se ridice in contra ideilor de reformare a limbii, atunci
acest protest s'a fdcut clupd moartea lui A. Pumnul,

cum a fdcut-o poetul D. Petrino 3.

Dar in vremea aceasta se produce in Principatele
romdne o renactere literard prin gruparea elementelor
linere literare' in fund revistei Dacia literard" i mai
Icirziu a ,,Propcifir;i". Renasterea literard incearcd o
renaftere patina prin revolutia din 1848 in Principate. Nereafind, tineril revolutionari trebue sd-Fi para.
Vezi C. Morariu, op citat.
2 Dim. Dan: Un autor romdn bucovinean din anal 182617.
Edit. Glasul Bucovinei, Cernduti, 1922.
3 Alpine cuvinte despre coruperea limbii romdnefti in Bucovina de Dim. Petrino, Cernduti, 1869; 1. Grdmadd, Romdnia
Jund, monografie, Arad, 1912.
1

www.dacoromanica.ro

10

seascd tam Ei fac un scurt popas in Bucovina, in cam

ospitalierd dela Cernauca, ldngd Cernduti, a bdtrdnului boer moldovean, Doxachi Hurmuzachi. Aici mat
poposesc ci alp revolufionari romdni, din Ardeal, fugiti de baioneta Ungurului rdsbundtor, asa cei intre
1848-.50 Cernauca devine un simbol al unitttii noastre
nationale. Dupd un scurf popas tinerii acestia se duc
mai departe spre vest, dar lath in urma lor dragoste
din dragostea lor pentru poporul romdnesc, cdldurd
din cdldura lor pentru ideile nafionale, mdnd rie ain
miindria lor pentru trecutul Ei incredere din increderea lor in viitorul neamului nostru. Prin aceastd vizqd
neasteptatd i prin luptele fratilor Hurmuzeicheni Bucovina e clzematd la viatei noud romdneascd Ei se reinoadd find rupt al legdturilor cu Principatele rarndne
fi cu Ardealul.
Deacuma orice sguduire mai puternicd in organis
mul romdnesc de undeva se resimte Ei in Bucovina.
Decdteori in cultura ci literatura romaneascii de aiurea se produce un curent mai puternic de idei, de
atdtea ori el afld rdsunet si in inimile Bucovinenitor.
Ast fel cdnd Alecsandri ii stabileste reptztatia de cet
mai mare poet al Romdnilor Ei faima lui trece departe
peste ranitele patriei sale inguste, nu putea s nu-si
griseascii discipoli vrednici in Bucovina, unde un V.
Bumbac scrie atdtea poezii bune Ei un inceput de epopee,care intrece orice incercare de acest fel pdai in ore
mea sa. Pdcat numai c acest poet a riimas pad astrizi
putin cunoscut i aproape uitat.
lar cdnd in Principate isi croeste drum anevoios urr
curent nou, curental critic al Junimii, dandu-ne excelenti scriitori, si Bucovina literard isi are reprezentantii
sdi in T. V. Stefanelli Ei M. Telirnan, care, cel dirt
www.dacoromanica.ro

II

eurmd, de avea o forma mai ingrijVd, putea sd stea

aldturi de Caragiale.
Cu Eminescu, poezia romdnd ajunge la maturitatea
-el. Si noi am aunt pe Eminescu al nostru, pe G. Popovici, care a scris sub pseudonirnul T. Robeanu.
Jar dacd noi Bucovinenii nu avem un Creavgd, un
Caragiale, an Cosbuc, e pentru-cd acestia sunt produsul unei tradifiuni nationale, care la noi a lipsit.
Cand in Romdnia inchegatd, in pragul vedcului al
XX-lea, ia fiinfd curentul canalizat de revista Semdndtorul",curentul ideii nationale i democratice, i Bucovina se insirue cii vrednicie printre luptdlorii pentru
aceastd idee. Revista Cerndujeand Junimea literard"
propagd aceste idei in Bucovina, iar reprezentantul
tipic al acestui curent in literatura Bucovinei e regretatul I. Grdmadd, pe care nevoile acestei viefi ci imprejurdri vitrege 1-au indepdrtat numai prea degrabd
de altarul artei adevdrate.
Nici poezia patrioticd, duioasd Si indurerald, a lui 0.
Goga, n'a rdmas fdrd rdsunet foarte puternic in Bucovina, unde poefi ca d-nii I. Cocdrld-Leandru, V.
Hufan i G. Roticd cdntd pdtimirea noastrd". Numal
cel din urnid, dupd rdsboiul actual, s'a emancipat coinplect de sub lutela maiestrului sou.
Deci vedem cd, incepdnd cu jumdtatea a doua a
secolului trecut, orice renastere literard la Romdnii din
alte pdrfi trezeste ecou puternic Si in inimile Bucovineni-

ion. Aceste ecouri n'au dat o literaturd noud, dar au

dat o literaturd bucovineand. Nici o idee noud, nici
tin curent literar n'a pornit din Bucovina.
Iar dacd cineva, tocmai din acest fapt, ar Maki sd
reducd sau rhiar sd desconsidere paloarea liferaturii
bucovinene,, atunci trebue sd-i punem In fald greutdwww.dacoromanica.ro

72

file, pe care literatura Bucovinei a-avut sa le intampine in calea ei de mai bine de un secol. Sant greulf
pe care nu le-a cunoscut o alla farei locuita de Romani.
Sei le examinam mai de aproape.
5coala, aces! factor important in desvoltarea literahull, era feicuta in Bucovina in limbo,: strdind i cu
tendinfi straine. Nu radia raze de lumina, ci caula sd
ne impainjeneasca ochii ca sa nu vedem ceea ce ne
rnarturisea de trecutul romanesc al acestei fari Medea
morminte de voevozi, atatea nianastiri si biserici vechi,.
atatea nume de localitafi istorice, atatea Si atatea ramcififi din alte vremuri. Aceastei scoala tin ne propeivei-

duia dragoste pentru limba noastra, ci cauta sd ne fariseze in inimi disvref pentru dansa.
Dar si lirnba romaneasca, care de bine, de reiu, semi vorbea in aceastei Bucodina, a fost de cu bun&
vreme indrumata pe o cale gresitei. Dupa ce cultura
strdind care pdtrundea in Bucovina a rapt final tradifiei romanesti, intamplarea a vrut ca, panel la reinodarea lui, sd ne !dna Aron Pumnul cu ideile lui de
reformare a limbii. Astfel in Bucovina s'a creat a
Umbel arti ficiala, o limba, care

poate

semeina mai

malt cu cea latinei, dar ceireia ii lipsea ceildura, elaslicitatea, putin fa de varia fie, dar mai ales acea armonie, acel sufhz divin, care e necesar la crearea de
opere de arta. Deaceea Si operele scrise in acest idiom,
ea scrierile lui I. Bumbac, I. G. Sbiera, cu greu se mai'
citesc astazi.

Iar daia un hinar, Roman de acasa, dar parlat

prin coli germanizatoare i crescut in limba lui A.
Pumnul, a scapat odata de coala secundara, ce-l'
aptepta in viola viitoare?
Perspectivele viitorului nu erau deloc ademenitoare..
www.dacoromanica.ro

13

II astepta comoda si ticnita carierd de funclionar

austriac cu teancuri de acte, cu paragrafe rigide, cu
legi invechite, cu truditoarea ocupatie zilnicd, dar cu
"neobositoarea incordare a crierilor. Acest biurocratism
eflin era menit sd toceascd i putinul idealism inerent
tdndrului roman.
Iar dacd se mai intampla ca acest tdndr sd intre

in viata politicd romdneascd, atunci din stejar neclintit trebuia id devie clashed trestie de baltd. Politica si apoi ziaristica ne-a consume( energii demne
de altd rnenire. Asa politica ni l-a angajat in luptele
ei mistuitoare pe cel mai fecund istoric al nostru, Endoxiu Hurmuzachi, i pe until din cei mai marl poeti
aiBucovinei, George Popovici (pseudonirn: T. Robeanu).

lar ziaristica a rdpit literaturii noastre pe neintrecutul

foiletonist M. Teliman si pe fermecdtorul prozator
I. Grdmadd.
0 and serie de intelectuali Bucovineni erau ocupali
ctz editarea de manuale didactice, un sir intreg de barbati erau angajati in lupta pentru conservarea caracterului romdnesc al acestei tdri ii atunci cu drept
cuvant ne intrebdm, eine mai rdmdnea sd facd literaturd romdneascd
Dar dacd ne uildm peste hotare, in Principate, yedem cd literature romdnd de acolo, in conditiuni nu
cu mull mai favorabile, si- a mers drumul traditional,
pentru cii acolo exista o clasd, care din mosi-strdmosi
era deprinsd a scrie romdneste, o close' care purta
grija scrisului romanesc, era clasa boereascd. Aceastd
clasd, la noi, cu darere trebue set spun, a fost nnmai prea repede orbild de lustrul culturii germane, a
pritnit prea in grabd blidul de linte pe care i I-a

www.dacoromanica.ro

14

intins stdpeinfrea cea nouei dela Viena, sub forma

tithirilor rdsundtoare.
Si dacci cu grea rdmemea cineva in Bucovina sei
facci literaturd rorndneascd, tot cip putini erau aceia
cari sd ceard literaturd romdneascd. Noi nu abeam un
numeir mai mare de cetitori romdni in Bucovina, tar
scrierile Bucovinei numai cu greu puteau pcitrunde peste
granitele Bucovinei.
Acestea fi allele sunt greutartile cw-care a luptat lite-

ratura Bucovinei fi ele trebue considerate ori de cede

ori voim sii judeccim aceastei literaturd.
Dar cu toate acestea putem spune cu metngetere, cif
Bucovina a aunt multi, ba chiar, praportional cu contingentul
scriitori.

din care se puteau recrula, foarte multi

Au fost i sunt pro fesori de teologie cari au fdcut

faima lumit ortodoxe, Bucovina a aunt istorici ca inepuizabilal Eud. Hurmuzachi, D. Verenca, I. G. Sbiera,
d-1 I. Nisfor, etc ; a avut istorici literari ca pe erucliJul I. G. Sbiera ; a avut in poezie pe patrioticul V. Bumbac, ale cdrui poezii stau Si azi inmormeintate in ziatele Fi revistele locale, pe duiosul f i melancolicul D.
Petrino, care a aflat aprecierea lui V. Alecsandri, pe
gingaful Si romanticul 7 . Robeanu, desgropat din uitare de o meind pioasei necunosculd, pe regretatal f i
aproape necunoscutul A. Forgaci f i in timpurile mai
noi pe ceinteiretii durerilor noastre, domnii L CocdrlaLeandru, V. Hutan f i G. Rotted ; in nuvelci a avut pe
vigurosul I. Porumbescu, pe povestitorul trecutului istoric
al Bucovinei I. Grdmadd, pe duiosul cronicar al Bucovinei instriiinate E. Grigorovita, pe neintrecutul umvrist f i bicinitor al moravurilor bucovinene M. Teli-

man, pe neobosttul in formator G. To fan, etc.

www.dacoromanica.ro

15

Dar mai ales folklorul e Mane bine reprezentat prin

name ca I. G. Sbiera, d-na El. Niculitd-Voronca, pd.
rintele D. Dan, d-nii I. E. Torou fin si L. Moran;
dar mai cu seamd fecundul S. Pl. Marian:
Nici traducerile n'au fost neglijate S i citez numai
pc cei mai cunoscufi ca V. Burnbac, L Grdmadd, pdrintele C. Morariu, d-nii C. Berariu, Iorgu Torna, etc.
laid deci o serie de nume care inseanznd 'ceva nu
numai pentzu literatura Bucovinei, dar care pot face
onoare intregii literaturi romdnesti.
Si cu toate acestea, dacd rdsfoim vivo carte de istoria literaturii romdnesti, numai foarte rar vom intdlni si cafe un nume de mai sus. Nu e vina nimdrui,
ci numai a faptului, cd, pond astdzi, noi RomOnii nu
avem o istorie complectd a literaturii. romdnesti. Mai
ales ne lipseste istoria literaturzi moderne.
Cea mai completd istorie a literaturii, cea a d-lui
N. lorga, ajange numai pOnd la anal 1866, deci pOnd
int? o vreme, cOnd, in Bucovina, abia incepe o literaturd mai intensivd romdneascd. lar &le istorii literate,
ca cea a (1. Glz. Adamescu din Biblioteca pentru toti,
e prea sumard, ca sd poatd cuprinde pe toy scriitorii
de seamd ai Bucovinei.
Deocamdald suntem avizali incd la isvoarele vechi
cum sunt :

P&p din istoria Romdnilor bucovineni de Const.

Morariu, Brosura II, Cernduli, 1894 f i
Autorii RomOni bacovineni, repertoriu de L. Bodndreseal, Cernduti, 1903.
Pentru lacrdrile mai noi ne fac unele servicii cdr-

file : Contributitme la bibliografia romdneascd, Jam

I, de Gh. Adamescu, Bucuresti, 1921.

www.dacoromanica.ro

16

Prozatorii noftri, chrestomatie de L. Marian si Dundreanu, Chisindu.

Incolo majoritatea scriitorilor bacovineni stau ingro-

pima aziin alit de malt epuizate i in coloanele

prd Tulle ale ziarelor locale i ale revistelor romOnesti.
pa fi

IatO de ce am crezut c sOvOrsesc o operd de dreptate fi de recunostinl fatO de inaintasi, dacd public
o antologie a scrisului rometnesc in fazele sale prin.

cipale dela anexare pond la [hare.

Si necesitatea acestei antologil se simte cu attit mai
mutt, cu cat nici in Bucovina rm se mai gdsesc
operele acestor scriitori, de oarece ele sant de mutt
epuizate i numai cu greu accesibile specialistilor. E
bine sei se stie di Bucovina nu are o singurd bibliotecd,
in care ar fi adunate toate operele scriitorilor Bucovineni.

Pe de altd parte trebue sd se cunoascd ce aduce i

Bucovina, revenind la patria-muma, in do menial literaturii romOnesti.
Astfel fiind, intruciit priveste criteriile, dupO care
m'am condus in alegerea scriitorilor bucovineni, trebue,
sO mdrturisesc dela inceput cO m'am condus de principiul ca fiecare scriitor mai insemnat sd-si aibei
sdu cdt de modest in aceastd antologie. Pe de altel
parte m'am straduit sd reduc pe dit se poate probele
din scniitorii mai pufin literati, pentruca astfel sO
corespund cerinplor moderne ale unei antologii.
De aceect niaterialul dat are un puternic timbru istoric-literar, dar aceastd literaturd este icoana fidelO
a Bucovinei literare de petnd la Unite. Bucovina n'a
dat o literaturd pur esteticd,literatura ei nu are numai
flori in culori orbitoare, cu miros imbeitdtor, dar totus
[ton, pe care le culegi cu drag.
www.dacoromanica.ro

17

Am mai autat s unific ortografia Si punctuatia,

pe cdt era posibil, si chiar pe alocurea sd modific neinsemnate particularitdti de limbd, accent, pronuntare,
care ar fi prea jignitoare pentu urechea deprinsd cu
o limbd blind llterard.
Doresc ca aceastd antologie sd contribue la cunoafierea ci aprecierea dupd merit a Bucovina literate Si,
pe dealtd parte, sd usureze lucrut aceluia, fie cd voiu
fi eu sau altul, care ici va Ina greaua sarcind de a
.scrie istoria literaturii bucovinene.

Autorul
Cern6ufi, Februarie 1923

www.dacoromanica.ro

POEZIR

www.dacoromanica.ro

efill."114 A'sdtsreweoCis

TAV)

fkl'a_i_fliNeI'
ec-N:Ata

DIMITRIE PETRINO
(18381 1878)

Coborator dintr'o veche familie boereasci, mama lui fiind o fiic a btra.nului Doxachi Hurmuzachi din Bucovina, Dimitrie Petrino se naste in Rujnita (Basarabia), trace de tnr ea toata, familia In
Bu3ovina, uncle ajunge pe nea9teptate fericitul mostenitor al unei averi mari, pe care o irose9te In via usuratec la Viena i aiurea. Dupi o cAsitorie fericiti de un an pierde pe sctia 9i unicul sii copil,
pe care avea si-i plangl atat de induiostor in poeziile sale. Ruinat trupeste i suf1ete9te, trece la
1875 la Ia9i, dui:ace scrisese cele mai frumoase din
poeziile sale. Aici devine director al bibliotecii statului, apoi profesor de limba.si literatura romni la
universitatea din Ia9i. Moare in cea mai ne2g-r5. sArcie la Bucure9ti.
A publicat poeziile : Flori de morma.nt, Cerniuti, 1867;
Lumine i umbre, Poezii, Cernfiuti, 1870, unde se

cuprind 9i Flori de mormAnt ; Raul, poem, CernAuti,

1875; La gura sobei, poem In 3 ca.nturi, Iasi 1876 ;
1) Anti! nasterii inc.a nu e definitiv stabilit.

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETRINO

22

Poetne, in editia ,$Araga dela Iasi, precum i alte

scrieri tnarunte. (Vezi Contributiume la bibliografta
somni de G. Adarnescu).
In 1903 apare la Valenii de Munte: Poozii alese de

D. Petrino, cu o prefata de N. Iorga. La sfarsitul

cartii ni se da un adaos despre rostul operei lui
D. Petrine.

www.dacoromanica.ro

COPILA SI PASCARUL
Intr'o barca usurica
5 ede-o fata frurnusica
..$i suspina mult amar ;

Lnga ea, luptand cu valuri,

Departand barca de valuri,
Sta, caruntele Oscar.
Marea scade, marea creste,
Barca luneca, pluteste,
Ca o pasere in sbor ;
Val de val mugind se frnge,
Ear' copila geme, plange,
Flange, ah, un tainic dor I
5i pascarul se uimeste,
Sta pe ganduri, o priveste,
..5

i apoi cu. glas duios

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETRINO

24

0 intreaba : Fica-mi spune

Ce chin oare te supune,
De plngi asa dureros 14
Atunci fata intristata

0 icoand ii arata
si-i rdspunde-amar plangand :

cAm iubit pe acest june,

Ah, mai mult nu-ti mai pot spune,
Cci el doarme 'ntr'un mormant 14
S, i batrnul se'ngrozeste,
A lui fata se sbA.rceste,
Strigi.rd : cPentru Dumnezeu

Mori cu mine de o data ;

Eu, ah, eu lui i-am fost tata,
El era copilul meu.
Si-aruncnd lopata'n mare,
Barca cu-amandoi dispare

Cu un 001 mult amar ;

Val de val mugind se frnge,
Dar copila nu mai plange,
Nici caruntele Oscar...

www.dacoromanica.ro

RUJNITA
Leagan scump al vie0i mele,
Sat in care m'am nascut,

Cu-al tau cer si-a tale stele

Mii de ori eu te salyt1
Dupa ani de desparOre
Trecuti pe-un pamnt strain,
Eu cu vechea mea simtire
Astazi iar la tine yin.

Cad in trista departare

Prea curnd m'am scuturat
De sperantele, cu care
Numai tu rn'ai leganat.

Te-am lasat inan pruncie,

Inan zile de placeri,

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETRINO

2()

*i de-atunci a mea junie

S'a rack prin multe

.a.ri.

Am vazut cetAti antice

Cu arcade de marmor,
Sub arcadele ferice
Eu am suspinat de-amor.

Am pit pe-acea,carare
Ce-ades duce la noroc:
Fericire, desperare,
Le-am simtit *i eu pe loc.
Am vazut

.a.ri

fericite,

Mai lin cer deci.t al Om,

Vi cu mult mai inflorite
Incantau sufletul meu,

Dar ca tine loc de pace

Altu'n lume n'am gsit,
Mai mult deck orice-mi place
Cuibuorul meu iubit,
Locul unde fra. sama%

La lumina m'am trezit,

Unde numele de mra

Prima data 1-anh. rostit,

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETR1N 0

27

Te salut deci dar campie,

Unde in a vie0i zori,
Pentru-o floare de junie
Culegeam frumoase flori.

Salut vesela gradina

Si casu ce mi-a fost

0 lume de comori plink
Leagan, scut 1 adapost.

Pe voi stanci i pe voi dealuri

S,i pe tine rauor,
Ce in tulburile-O valuri
Ca i viao-mi treci uor.
Si cuprins de-o suvenire

Mai fac cruce de trei ori,

and privesc sfnta zidire
Cu-al ei turn plecat de nori,
Toate imi aduc aminte
Visul meu copilaresc,

Si cu mii de glasuri sfinte

Ma ingana, imi vorbesc ;

Inca; cand ma vad aice,

A vrea sa fiu copila,

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETRINO

Si sa dorm un somn ferice

-,

Pe-un sari dulce, dr5galas.

Leagan dulcea viecii rnele,

Sat in care m'am nascut,
Cu-al tau cer, cu-a tale stele,

Mii de ori eu te saint I-

www.dacoromanica.ro

23

ADIO
I

Locuri mult frumoase, trmuri de marire,

Care mi-aci fost mie leagan de iubire
Si un camp de visuri far de hotar I
Lira mea sdrobita, inirna'n durere
Mai aduna Mc vechea lor putere

Spre-a va zice astaziun cuvant amar,

Un cuvant, ce'n lume toate le sdrobeste
Cate cu simtire omul le iubeste,
Un cuvant ce iadul lumilor a dat ;
Lebada il spun; cand din viata sboara,
Omul, cand isi lasa frati, odor si tara,
Si a-I spune astazi eu sant condamnat.

Deci adio voaua, fra0 din asta tara,

Catra voi acuma gandu-mi Inca sboari,

www.dacoromanica.ro

30

DIMITR1E PETRIND

Fii-ai Bucovinei, spre-a va saluta.

MulOmita dulce celor ce frateste

AO cuprins odata'n brae, romneste,

Pe-un calator care adapost cata.
Scumpa-mi este-acuma dulcea suvenire,
i voi mi-aci fost marturi, cnd de fericire
Visuri rapitoare via4a-mi ingana.
Desi numai visuri, scumpe mi-au fost mie,.
Chiar si sfaramate azi de-o vecinicie

Eu a lor dulceat nu o pot uita.

II

De dulce fericire, de cruda suferin0

Loc sfnt si mult iubit,
In care-am fost odata voios, plin de credinta,
In care-am suferit,
0 patrie iubita o dulce Bucovina,
Naintea-ti cu durere azi fruntea-mi se inclin.
Caci scumpe mi-au fost mie campii1e-0 frumoase,.
Dumbrave, munti si Arai :
Chiar pietrele in tine mi-au fost pietre pretioase..

Prin scump amorul ei.

Un suvenir puternic in pieptu-mi e sApat,
Cu largul veciniciei de tine sant legat.
www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETRINO

Frumoasa Bucovina, al tineretii mele

Frumos i duke raiu,
S'a scurs intr'o clipeala, sub cerul tau cu stele,
Al vietii mele maiu.
Sdrobit de-o. soarte-amar din snu-ti ma. duc eu,
Dar sat-1m ta campie o'nchin lui Dumnezeu.

M. despartesc de tine, ma desparcesc de toate 1

Dar sub al tau pamant
Eu las tot, ce cu lanturi de Dumnezeu formate
Ma leaga de-un mormant :
Dei nu-mi poci fi mie precum mi-ai fost odata.,

Insa de al meu suflet tu nu vei fi uitata.

www.dacoromanica.ro

1704MV.-

sirs

---.2zwkkkez,

,241

te

CANTECE DE DOR
I

In placeri ca i'n durere,

In noroc ca i'n nevoi,
Am eindit la tine, draga,
Si-am cules aceste foi,
Foi adese-ori btute
De-un vnt rece, vijelios,
Le-am udat cu-a mele lacrimi

Ca s creasc mai frumos.

Le-am hrnit cu al meu sAnge,
Cu-a mea via0, cu-al I-mu dor,

Si cu foc am scris pe ele

Soarta mea i-al meu amor.

Le-am cules in vai frumoase

Ce norocul lumina
www.dacoromanica.ro

DIMITRIE PETRIN 0

33

Le-am cules i pe morminte

Unde-al mortii vant turba.

De pe buze dulci ca mierea

Le-am cules visand de-amor,
Dar cu ani intregi de lacrimi
Le-am platit pe viitor.
Caci divina poezie

Este un cinel prea slant,

Ce, spre-a da unuia lacrimi,
Pune pe-altul in mormant.
II

Am spus florilor frumoase,

Le-am spus al meu dor,
Am spus stelelor lucioase
Tristul meu amor.
5i de-atunci pe floricele

Scris e ca doresc;
Si de-atunci e scris in stele
Ca mult te iubesc.
--,

Am spus paserii -ce sboara

Frumuseta ta,
Am -spus vantului de sara

www.dacoromanica.ro

34

DIMITRIE PETRINO

Suferinta mea.
Si de-atuncea te slaveste
Pasarea'n cntari,
..$i zefirul imi sopteste
Du lce mang5.eri.

Insa nimrui in lume

Inca n'am rostit,

Inger dulce, al tau nume,

Nume mult iubit.

Caci curand natura toata

De cumva 1-ar sti,
Ea 1-ar repeta indata
Si'n cer 1-ar rosti.
Atunci lumea credincioas,
Daca 1-ar vedea
Scris in bolta luminoasa,
Atunci, scumpa mea,

Stiu c toata omenire

Ti s'ar inchina
Ca la o dumnezeire
Si tu m'ai uita.

www.dacoromanica.ro

TOT UNA
Fie zilele senine,.
Fie noapte pe pAmant,

Tot e una pentru mine,

CAci ea doarme in mormant.
Ce folos, dacA rAsbate

Printre nori soare divin?

De-acum raza-i nu mai poate
SA pAtrunda'n al meu san.

Sau ce groaza sl-mi mai fie

De-o furtunA cat de rea?
L'a furtunelor urgie
S'a deprins inima mea I

Zile vin, zile vor trece,

Eu pe toate le privesc,

www.dacoromanica.ro

36

DINIITRIE PETRINO

Dar, de-i cald sau de e rece,

Eu de-acum nu mai simtesc.

Fien ctr raze senine

Fie noapte pe pam 'ant,
Tot e una pentru mine :
Caci rnorrnntul e mormnt.

www.dacoromanica.ro

COPILULUI
Copile snnanele,
Ah, tu Inca. nu stii
Ca maica-ti nu mai este,
Ea nu--i intre cei vii.

*i nu vei sti de &ma,

Caci nu vei fi siaqit,
Cu ce iubire sfnta
De ea ai fost iubit.
Insa vAzand pe a4ii

Crescuft de mica lor,

Adese tu vei plnge
Lipsit de-asa amor.
Vei plnge si cu tine
Amar voiu plnge eu,
www.dacoromanica.ro

D1MITRIE PETRINO

38

Cad pruncii fr maica,

Sant far Dumnezeu.

Ca lloarea fara roauii,

Ca campul fara flori,
Sant fiii fara maica,
Orfanii muritori.
Orfani santem" in lume,
Ah pruncuoru1 meu!
Orfani de-acum nainte
Orfani i tu i eu.

www.dacoromanica.ro

CANTECUL MEU
Suspin e oare? sau melodie?
Plans de durere? sau glas de-amor ?
Gemet de moarte? *i de-agonie ?
Sau un preludiu de viitor ?
-Ce este glasul inimei mele,
Care se'nchina chipului tau
.Si-adese sboara pan'intre stele?

Ce este oare cantecul meu?

.Spune-rni, o tar5? spune-mi tu mie,
Ce e acordul rasunator,

and pentru tine in melodie

Lira-mi vibreaza, plina de dor?

and cerc cu tine oate-a le'nvinge,

S,i'uvoc cu lacrimi pe Dumnezeu,

Land pentru tine-muza mea plange,

Ce este oare cantecul meu?
www.dacoromanica.ro

40

D1MITRIE PETRINOc

Spuneti-mi mie, voi flori divine,

Fete sublime, ingeri de-amor,
Caror cu lacrimi si cu suspine

Lira-mi slujeste cu glas de dor ?

Voi ce-mi dati visuri de poezie,
Ce-mi dati aripa lui Dumnezeu,
Va rog, imi spuneti, spuneti-mi mie
Ce este oare cantecul meu ?
Spune-mi natura, maica iubita I
Spune-mi tu lume! voi muritori !
Spune-mi cmpie, dulci inverzita,
Spuneti-mi stele, spuneti-mi flori 1
Spune-mi tu neagra eternitate I
Spune-mi, ah 1 spune-mi tu Dumnezeu :

and de iubire inima-mi bate,

Ce e atunce cantecul meu ?
Nime nu-mi spune, nime nu-mi zice

Ce e cantarea sanului meu,

De este eco dulce, ferice,
Sau de-i un sunet jalnic si greu ?
Caci nime'n lume, nime nu stie,
Ce este sacru sanului meu.
Deci pentru asta nime nu stie,
Ce este oare cantecul meu ?

www.dacoromanica.ro

1DIMITRIE PETRINO

4r

Suspin pe aripi de melodie,

Plans de durere, glas de amor ;
Gemet de moarte,, de agonie,
Jalnic preludiu de viitor.
Eata ce-i glasul inimei mele,
Ce se inchind chipului tau,
Carele sboard 'And la stele,
Eata ce este cantecul meu I

www.dacoromanica.ro

VASILE BUMBAC
(1837

27 Febr. 1918)

A fost profesor la liceul din Suceava.

A scris foarte mult, dar nu 9i-a colectat scrierileIn volum. A scris pove9ti populare, schite de excursiuni, tratate 9tiintifice, ail de seama, etc., apoi mai
ales poezii patriotice, ode, sonete, fabule, cntece,.
etc. Scrierile sale sant risipite prin revistele 9i ziarele
din Bucovina 9i Transilvania, prin manuale de
9coal5, prin calendare, carti de cantece, prin anuarele
liceului din Suceava, etc.
Forta sa consistd fu traduceri din Eneida lui Virgil,
din Metamorfozele lui Ovid, din poeziile lui Horat,.

din Iliada lui Homer qi din poeti germani.

A scris 9i sub pseudonimul A. Cosovan 9i Audin
Costanceanu.

0 list mai detailata a scrierilor sale pini la 1902

este In : Autorii Romani bucovineni de L. Bodnarescul, Cerniuti, 1903 I.
1 De curand a apArut un studiu arranuntit datorit d-lui V.
Morariu si publicat in rev. ,Junimea 1iterarA" a. XII (1923).

www.dacoromanica.ro

VASILE BUMBAC

4-3

0 mare parte a s2rieri1or sale a rimas 'Ana astlzi

netipirit5.
Fragmentul de mai jos este inceputul din epopea
sa: Descilecarea lui Drag(); in Moldova (epopee in
12 cnturi), publicatd in parte (2 canturi) In Foaea
Sotietatii pentru Cultura ;i Literatura Romani din
Bucovina", in Cerniuti, a. V, nr. i 0 2 ([869).

www.dacoromanica.ro

DESCALECAREA LUI DRAGO$ IN MOLDOVA

CANTECUL I
(Cuprinsul: PIanul descileciirli urzit de eitre Dragos si,
prima de fruntasii Marmatiei).

01 spune-mi, muza, calea si faptele faimoase

*Pnvingerile multe din lupte sangeroase,
Ce le-a purtat asupra fiorosilor pag-ni

De multviteazul Dragos cu bravii sai Romni,

Ce-si paritsi caminul si vatra parinteasca
5i strabatu Carpatiqcu fala barbateasca,
Ducnd cu sine-o cruce si-un sceptru de cl'Irmachv
*i-o ceata numeroasa de luptatori .inaci
Intr'un pamnt, ce varsa din sanu-si cu prisos
Isvoare dulci de miere si lapte mult manos ;
5i cum s'a pus temeiul acelei OH vestite,
De-al carii nume falnic si brace neclintite
Se'nspaimntau dusmanii, cu cti se masura
Pe cmpii de rasboaie pe carii triumfal
www.dacoromanica.ro

VAS1LE BUMBAC

45

Sosind cu timpul ziva de vesnic'amintire,

Ce-a statorit-o Dragos spre sfat, spre hot6rdre,
Prin soli trimisi anumei de- stire ca s. dea
La toti fruntasii rii, ce glasul i-asculta,
Fruntasii din tot sdnul Marmatiei hatrne,
Mosiei stpAnite de bratele romne,
S'adund la cetatea cdruntului Bogdan,
Ce cArmueste tara, ca dornn i ca mostean,
Brbat de vitd'naltd, vldstare strdlucitd,
Ce pretuia virtutea dela strdmosi primitd.
Aproape de cetate fruntasii se'ntrunesc,
Si cinci barbati la Dragos de soli ii rnduesc:
Boldur, Mita, Pintea i Arbure i Vlad,
Voinici de varsta tineri, bdrbati de rang inalt,

i veri cu Dragos, cu carele staturd

Din crucia lor pruncie in strnsd legatura,
In timp de zile bune sen tiinpii de nevoi,
In zilele de pace si'n zile de rsboiu.
Solia deci ajunge si Dragos o primeste,
Arbure cuvntul apucd i vorbeste:
e01 Cdpitan mdrite, al tdrii noastre scut,
Iubit de fratii nostri si de vrajrnasi temut!
Multi ani s te pdstreze cereasca provedinta,
Sa cuceresti dusrnanii cu bra; de biruint I
Primind fruntasii tdrii prin soli porunca ta,
Venird toti la tine si vor a-ti asculta
Acum i totdeauna cuvintele si sfatul,
Ce patria le cere.Si de cumva'ngdmfatul
Cumnati

www.dacoromanica.ro

46

V A SILE BUMBAC

Pagan in pribegire-i de sange pang-ark

Ar vrea ca sa ni calce hotarul mostenit

Dela strabunii nostri,cu bratele'narmate

Sa-1 navalim in pripa, cand semnele-or fi date!
Incunjurandu-0 steagul, pe dusman sa-I Jovim
Sa. cada'n umilinta, iar noi sa biruim!
Sub carma ta'nteleapta lupta-vom toti ca tine
Pentru-ale noastre vetre si pentru-al nostru bine;
Lupta-vom i-om invinge, caci inca niciodat'
N'am.fost invinsi de dusmani, decand te-am capatat
Carmaciu pe cimpul luptei.Radica-ti dara. glasul I
Da rest gIndirii tale, precum ti-o spune ceasul!
Ear noi, carmaciu de fala, cu drag te-om asculta
S,i voia; ta si sfatul le-om face, le-om urma. ,
Astfel vorbeste falnic voinicul si se'nchina
C'o mana'n jos lasat, pe sabie c'o mana.
Ear Dragos il asculta. voios si'nsuflecit
De vorbele marece, ce solul i-a rostit.
*i cugetand la visul, ce sufletu-i patrunde,
Spre soli si'ndreapta glasul si zice si raspunde:

tO! voi barbai de nume, barbati cu brave tari,

In piept cu vitejie, cu sufletele mari!
Ferice este-acela, ce pentru-a sa mosie
Ca pre isi pune viaca in lupte din campie;
Dar mai ferice este acela ce'n rsboiu
Sub steagul sau uneste barba0 voinici ca voi,
Voinici carii se'nchina la glasul ce li zice :
eFartati 1 unire numai ! si patria7i ferice,,
www.dacoromanica.ro

47

VAS LE EUMBAC

S fim deci totdeauna, precum am fost uniti,

Caci numai prin unire vorn fi nebiruiti!
Si cand va cere timpul, sub flarnura strabund,
Vom sfararna catusa ce-ar vrea ca sa ne-o puna
Salbatecele turme, ce navalesc mereu
Si samna prin lurne chin, patim i rau.
Noroc va dee ceriul, norocul sa'ncunune
Virtutea voastra veche si-a voastra'ntelepciune.
Dorinta mea si scopul, spre care v'arn chemat
Prin soli din toata taxa, o s le stiti indat' I
Dar mai intai de toate doresc ca sa soseasca
In curte toti vitejii, i toti sa le cunoasca,
Acei cari de'rnpreuna cu voi s'au inteles
Si'n falnica solie la mine v'au trimes. ,
Asa. raspunse Dragos, si'ndata. randueste
Dintre curteni pre unul, la care-i porunceste,
In curte sa invite pre toti voinicii sal,
Incunjurat de dansii s stea la sfat cu ei.
0 clipa trece numai si-o ceata de trei sute
De calarasi rasboinici soseste'n larga curte ;
Bogdan cu p!ete sure, al tarii doinnitor,
Alaturea cu Dragos, iar solii'n urma lor
Es din palat sPn curte voios intampineazi
Pe caldretii sdraveni, ce falnic nainteaza:
(Bine-4 venit! le zice Bogdan cu sceptru'n rnana,
Ear ceata fruntasimii se pleaca i se'nchind.
In urma merg cu totii in marele palat,

dau in sala mandra, in sala cea de sfat:

www.dacoromanica.ro

YASILE BUMBAC

48

De-a dreapta si de-a stanga se'ntrec in stralucire

Icoane daurite cu chipuri de mat-ire,
Ce'mbraca'n jur paretii scobiti de sapatori

Si zugrviti in varste si printre varste flori:

Ear colo'n fruntea sale un troll maret se vede,
Pe care'n stralucire Bogdan batranul sede ;
De-a dreapta se aseaza pe-un jet de aur curs,
Pastrat din stravechime i spre podoaba pus,
Nebiruitul Dragos; de-a stanga lui se pune
Var Arbure istetul, barbat de'ntelepciune,
Si dintre toti fruntasii mai vrednic de cuvant,
Mai iscusit in arme si'n lupte mai cu-avant.
El prin aceste daruri
castigat iubirea
Intregii sale patrii i rangul i marirea
Dela Bogdan batranul pre lang'al su fecior.
Apoi i ceilalti oaspe;i se'nsira'n preajma lor
Pe jalturile dese, luandu-se'n privire
Virtutile i varsta i rangul de marire.
Toti sant voinici de nume cu inime de lei
Dedati cu ram si bine, iubiti de calr'ai sai,
Iubiti de toata tara, pentru-a careia soarte
Sant gata'n toatA clipa s lupte pan'la moarte
Si sangele sa-si verse, dar crudului barbar
Sa. nu-i predee-o palma din vechiul lor hotar.
Dar mai cu sama unii se OA dintrinsii-anuine
Destinsi prin barbatie legata de-al lor nume,
Prin semne de virtute, ce le-au agonisit
In luptele grozave cu dusmanul cumpiit.

www.dacoromanica.ro

VASILE BIJMBAC

49

Mai sralucit aevea si falnic la statura,

Voinic cu suflet ager i plin de'nvatatura,
Este'nteleptul Hurul, ce multe tari calc
S,i cunostinti adnce din carte-si aduna ;
De carturarul curtii Bogdan si 1-a luat,
Sa-i fie de'ndemana pentru-ajutor i sfat.
i margina,u1 Pintea, ce-i numai foc i viata,

Crescut pe campul luptei din fraga tinereta ;

El sabia din man i arcul nu lasa
Prin zece ani de zile, decand kinbratisa.
Nici un rasboi pe lume nu-i poate-aduce frica,
Dusmanul de-a lui mna lovit in sange pica.
El e nepot de sora a marelui Bogdan,
Comanda 1) marginasii cu suflet nasdravan.

Vlad, numit Pletosul, vatav al muntilor,

Ce-a nimicit cu totul navala Untilor
In trei btai de moarte, sub a lui comanda 2)
PIeii sai lovira pre dusman cu isbanda.

E var primar cu Dragos si altfel inrudit

Cu multi fruntasi din tara, neam vechiu i stralucit.
Asijdere puternic in brat, in cugetare,
In carma ostseasca, brbat de varsta. mare,
E batausul Borsa cu capul innalbit,
Dar sangele nu-si schimba c'un Omar inflorit ;
Cumnat cu Bogdaneasa, legat cu incuscrie
1 In text: Comandl.

2 In text: Comindl

www.dacoromanica.ro

50

VASILE BUMBAC

Cu casa domnitoare.Maestru'n btAlie,

Sub agera sa rnna. pe Drago 1-a crescut
si-un apitan puternic dintr'insul a fcut.
Faimos in cArrnuirea ostirii al:Anse,
El rA3p5.ndi perire prin oardele trufase
De limbi fa'r de lege, ce-odat se'ncercar

Orbis s treaca Tisa si tam merintara.

5i capitanul Varg5., carmadu de pedestrime,
Ce comandeazi 1 sesul cu foc si cu-agerime.
De dnsul se'nspAimnt. sAlbatecul Maghiar,

Cci i-a gustat puterea de-atAtea ori cu-amar.

Boldur, Novac si Bistra, Ureche si Cercel,
Sutasi de varsta tineri, cu bratele de fier,
Ptrunsi de datorie ce patria le-o cere,
In piept cu voinicie si'n suflet cu putere,
Statornici in chemare; deprinsi in lupt grea
5i vrednici de maxirea, ce tara le-o dedea.
Si falnicul Mita, arda de mare nume,
A ca'rui veste sboara, prin tar si prin lume,
Crescut de mic pe Inga Bogdan, si-a cAstigat
Iubirea 'ntregii case si'n urm'a cApAtat
Pe fica cea mezin a lui Bogdan de soap',
Ostirile cetAtii stau sub a lui povata..
Arcan, Potop si Ciurea si Tisa si Crciun,
Si Ursii, frati de-a gemeni, si Faur si Strbbun,
' In text: comandeazA.

www.dacoromanica.ro

VASILE BUMBAC

5 I

alti frunta*i din tara, de rang, de vrednicie

mu4i lAtrani i tineri din munci *i din cmpie,
Toti imbrdcati in zale cu sbiilen tioc,
suflete cu foc.
In piept cu contiint

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MORARIU
Este nestorul preotimii bucovinene. A tradus poezii
din limba germana, a soils parti din Istoria Romanilor
Bucovineni, a fost un harnic colaborator cu poezii $
proza la ziarele locale i la revistele romaneSi de peste

lotarele Bucovinei. A fost mai ales un entuziast

aparator al culturii romane0 fn fata strainilor, un
bun Roman i un convins creOin.
Lista scrierilor in: C. Morariu: P6rti din Istoria Roindnitor
bucooinent, brosura II.

www.dacoromanica.ro

GRAIUL PARINTESC
(Din Regensburger Liederkranz", cu observarea
ritmului muzical).

O tu grai dulce printesc

Ce farmec mare ai 1

and te aud, cnd te vorbesc

Ma simt strpus in rai.
Dar multi din fii te-au pArdsit,

O pdrsi0 ar fi
De tot, ce'n lume au iubit
Si Inca vor iubi.

-)

a scumpule graiu printesc,

Tu cel mai dulce farmec ai,
O dragul meu graiu romnesc
Ca tine nu-i alt graiu.
Din toate cAte'n lume snt,
Tu-mi eti cel mai iubit,

www.dacoromanica.ro

i6

CONSTANTIN MORARIU

Prin tine eu pe-acest parnant.

Sant cel mai fericit.
Ori si ce tonuri de-armonii
De inima ma strang,
Dar ale tale melodii
Cand le aud, eu pla.ng.

Caci par'ai vad naintea mea

Cel timp de dragi minuni,
Cand mama manile-nii nalca
Spuindu-mi rugaciuni,

5i-atunci ma prinde-un jalnic dor

5i din adnc suspin :

In veci, o graiu, eu te ador

.5i 0.e ma inchin.
Din : Poezii germane, Gherla, 1890

www.dacoromanica.ro

N'AM OVAIT
N'am ovait, ci totdeauna

Am stat ca stnca'n fao. sortii

Si-am infruntat mereu minciuna.
In schimb cunosc fiorii mortii,
--,

Ce ades aa m'au fulgerat,

Incat sintirea-mi amorti.
Ce bine-i, cand ai invatat,

Traind, s stii ce-i a muri

5i sa ai dulcea contiin0
Ca nu'n zadar ai suferit,
Caci greul drum de suferinta
II lai de spini mai curatit

Celor ce au sa te urmeze.
Atuncia ei tot mai uwr

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MORARIU

Vor incerca sa. intrupeze

Eternul vis al tuturor:

Viata numai in 1zi,,ziiu ! D
Dusman de moarte-i e minciuna.

Trdeste viata cea mai plin.

Cine-o infrunt totdeauna.
Junimea Literard, Cernauti,
a. 11 nr. 4 (April 1905)

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BERARIU
Este profesor universitar la Cernauti.
A publicat o multime de poezii prin ziarele 0 revistele din Bucovina 0 Romania veche, a scris piese
teatrale, a tradus altele din limba germani. ,Poeziilesale nu le-a cules hi volum.

0 lista a scrierilor sale de pima la 1902 e &Lain: Autorii Romani bucovineni de L. Bodnarescul,.
Cernauti, 1903.

Reproduc mai jos un fragment din : Fat-frumos

in gradina sf. Vineri, feerie In trei tablouri, Suceava, 19o3.

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS

IN GRADINA SF. VINERI

Fdt-Frumos, In drumu-i pentru a desrobi pe Ileana Cosinzeana din ghiara zrneului, abate pe la Sf. Vineri, ti istorisefte
epizodul cu rdpirea Ilenei
cere ajutor pentra desordrfirea
plannlui sdu.
SF. MERE

Tu cine eti, ca ai putut strdbate

Spre raiul meu primejdiile toate?
FAT-FRUMOS

Un peregrin, ce umbl'a vitejie,

Pe nume Fat-frumos. El singur tie
Pucine numai despre sine: 'n zori
Eu m'am trezit culcat in pat de flori
Departe'n rdsdrit eu nu tiou unde
Pe-un pat frurnos, ce intre munti s'agcuncld.
Pe capul meu cazu din zori o raid
luciu auriu din-pdr ,imi ,sciinteeaza;

www.dacoromanica.ro

62

CONST ANTIN BI RARIU

A noptii umbre strans-am in orbite

negre stele 'n ochi:am zugrdvite.
Din cupa unei flori sorbit-am miere,
De-atunci rni-e glasul duice'n mladiere;
Botezul 1-am prirnit din stropi de roua,
Indata am simtit o viata noua
5i'n clipa am crescut la trup deplin,
Cum sunt acum, in faca ta cand vin.
SF. VLNPRE

Ce minunat 1
(Cdtrd Fat-frumos)

Mai multe nu tii spune?

FAT-FRUMOS

Povetile de mine spun minune :

C'a fi ba din Calin, ba din Dafin,

Ba ca un vulture, din cer senin
Sburand, in cioc de aur m'a adus
5i'n mandrul plaiu in pat de flori m'a pus.
SF. VINERE

Ascunsa taina pare el sa fie

(Ultra' Fdt-frumos)

Te vad plecat cu ghioaga'n voinicie

www.dacoromanica.ro

63

CONSTANTIN BERARIU

pe-un taram al pacii esti ajuns,

Dar incotro ti-e calea?
I AT-FRUMOb

Drept raspuns
Sa-ti povestesc de-o mndra'rnparatie

Ce sue'n nor cu crestele de munti,

Incununate de zapezi pe frunti,
Cu qesuri largi bogat infloritoare,
Ce-si scalda poala in talaz de mare,

Cu sate, targuri si noroade multe,

Ce fericite sunt, ca pot s'asculte
De-un imparat ce'n lume saman n'are
In mretia lui stralucitoare.
Dar mai presus: o fala de odor,
Podoaba'mparatiei, dulcele isvor
De nesfarsite bucurii i minunata

In frurnuseti e tnara lui fata

Ileana Cosinzeana. Fericiri imparte
Surasul ei i lauda-i departe,

Mereu crescand, ca raul ce se scura,

Repovestita a trecut din gura'n gura
Asa faimos, ca'n lume top se mira.
Multi feti de craiu.si imparati sosiri
Cu-alaiuri man i daruri nestirnate,
Cum mintea omului nici n'o socoate
In vraja dorului dupa. Ileana,
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BERARRY

64

Ca sa-i inchine viao. i coroana,

Din zi in zi la hima ei ansire

Podoabe noaua pentru stralucire.
(Intristat)

Dar repede-s prefacerile in cale

and yin sa schimbe bucuria'n jale.
SF. VINFRE

Ascult uimita glasul tau aprins,

Laudnd pe Cosinzeana. Cine-a stins
A mandrei fete fericita pace ?
FAT-FRUMOS

Era'ntr'o noapte, pogori furtuna,

Cum nu a fost pe lume mai nebuna,
Cu uragan suflat de vraji de vraci,
Ce rasturna din radcini copaci,
Si vjaind plesnea, ca s. darame
*i ear sa fuga prin intunecime.
Ziceau fricosii oameni facand cruce:
eSfarsitul lurnii vine s ne-apuceD 1

and se zori la curtea'mparateasca,

Era o framntare nefireasca
In toti. 0 groaza negraita
In jur se'ntinse. lute alergara
Aprozi i crainici cautatori prin ora,

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BER kRIU

63

Dar urma nu gasira ; doar o baba,

Ce'n bob vrajia, le povesti in graba
De umbre sburatoare 1 de-un vaer
Ce dureros s'a auzit in aer,
De-un fufger ro, facand sa. se'ntrevada
0 umbra neagra, 'un chip de zapada.
*i zis-a baba : tSpuneti la'mparat
Ca craiul smeilor odrasla i-a furat 13
SF. VINERE

Grozava e a zmeilor urgie 1

Ileana biata dusa-i in robie?
FAT-FRUMOS

II-4e1egand a sa nenorocire

Batranul imparat, ca scos din fire,

A izbucnit in hohote de plans;
Si cum era norod in juru-i strans
Ruga ca un copil i se ruge:
4 Catati, aduceti pe Ileana mea,
Copilul meu iubit, viao vietii,
Odorul scump, toiagul batranetii.
Nu vreau impar4e, nici mai-ire,
Mi-o dati napoi rapita fericire ID
Plangea norodul. Jalea lui cuprinse

Campii i munti i ta mereu se'ntinse

0

www.dacoromanica.ro

66

CONSTANTIN BERARM

Pe la vecini, tiecnd din tara'n tara

..5 i

pretutindeni ochii lacrimara.

SF. VINERE

0, cat de dureros Sarrnanul tata

Ca ia pierdut odorul sat' de fan...
1

FAT-FRUMOS

Pornira feti de crai i imparati

De-acela dor pe urma ei manati.
Cu vitejia lor pe mei sa-i bantue
..5i pe Ileana-roaba sa o mantue.
La cur ti ori-unde-i jale i suspin,

Caci fetii dui de-acasa nu mai yin.

Lin gaud aprins, un dor inflacarat
In drumuri m'a pornit : ca sa desbat
Din bratul craiului de zmei pomana
Ce qi-a fcut cu prada din Ileana.
Cu mila ta, o sfnta, sa ma mirui,
Sa-mi dai puteri pe hotul-craiu s-1 birui 1
SF. VINERE

A buzei tale veste dureroasa

In suflet urma duioiei lasa ;
Intregul nenoroc urzit copilei

www.dacoromanica.ro

67

CONSTANTIN BERAIUU

L-am ascultat cu tot adinsul rnilei.

Ii laud curajul I Mndra-i vitejia
Ce te impinge s deslegi robia
Dar calea ta'n primejdii pururi creste
nici un muritor n'o ispraveste.
Trie ai sA-ti implinesti dorinta ?
Adese'n urma'nsufletirii sta. cainta
De e frumos, ca sa reshnti durere,
SA sari in ajutor a ta put ere
Imboldurilor mndre slujitoare
Prea slaba-i poate, lesne-i s'o doboare
Vrajmasii nefiresti. 5i nu-i pacat
De chipul tau cel mAndru inchegat,
I

De tinerea ta infloritoare,
Sa piara'n vrerea mintii prea usoare ?
Intoarce pasul tu grabit fara de vreme I
FAT- FRUMOS

Nu astfel sa-mi vorbesti Caci nu se teme

Viteazul de prirnejdii, ci cu zor
S'arunca drept in valmasagul lor.
Pornirea mea de fapta'ncununata
Voiesc s fie.
Santa mult laudata I
De vrei O. ma ajuti, primesc cu drag
acest toiag
Si-ji multumesc, de nu
(Aratei ghioaga)

www.dacoromanica.ro

68

CONSTANTIN BERARIU

va calauzi ca pan'acum,
Prieten bun, si mai departe'n drum.
Ma.

SF. VINERE

Prea ru, ee-am zis, cu ghndul tau se'ngana I

Cu drag iti pun, ce pot, la indemana.
Dar vezi, puterea mea e prea saraca
Decat a zmeilor tarie sa. intreaca.
Si mai ales : mi-e gandul stiutor
De-i vrednic cel ce-mi cere ajutor ?
Nu-i vorba ta numai vestmant de fala,
Urzit de-o ingamfata indrazneala ?

Nu pot s te ajut far.. incercare

De-o Implineti, un dar cum e arare
Sa-ti fie scutul men, de nu, osanda
Voiu pune pe fiinta ta plapanda,
Te voiu vraji : fiinta pe ocara

Sa ma slujesti in chip si fel de fiara.

FAT-FRUMOS

0, pune-ma la incercare ! Gata

Sunt eu sa-mi iau si plata si r asplata I
SF. VINERE

LI vezi pe Urs ? El este fat de craiu

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BERARILT

LS,i 1-am vrajit pentru sumevl-i graiu.

(Cdtra Urs)

Tu stii de unde
venit napasta !
SA-I duci pe Pt-frumos in noaptea asta
SA stee perelor de aur paza,
Sa \rad, cum agerimea lui veghiaza.
(Card Fal-frumos)

De-acuma, Fat-frumos, din gand dispara

Imboldul tau de duca. PAna'n sara
Sa-mi fii placutul oaspe. Se cuvine
Sa fie inima i gAndul tau senine.
(Cdtrei cei adunati)

Curteni i flori ! Primi0-1 cu iubire

Pe rarul oaspe. Unde sunt potire

Cu bauturi placut intaritoare?
Intindeti-i ! In dulce desfatare
Sa-i treaca ziva ca un vis frurnos I
FAT-FRITMOS

(InchintInd potirul)

Seninatatii tale beau acest 'prinos I

(To(1)

Slvit sa fii, tu oaspe rar si rnandru I

www.dacoromanica.ro

69

70

CONSTANTIN BERARI TY

(Sf. Vinere face un semn purtdtorilor scaunului ; ei se apropie,.

Sf. Vinere sue In scaun, apoi este ridicatd In sus).

SF. VINERE

Acum, flori dragostoase, sa. pornici

Cu joc sagalnic, cum mai mndru-1 st4i.
(Cdtrd Feit-frumos)

Priveste, Fdt-frumos, s vezi temeiul

Vie0i dela noi si obiceiul;
Urmeaz-rnd, pe lngl mine fii
SA-mi povestesti de=a tale vitejii.
(Grupul Sfintei Vineri se posteazA in fund lAngl portalul pala
tului, pe scAri. FAt-frumos langA Sf. Vinere, din cAnd in cAnd
vorbind prin semne cu ea. Ursul, cam neghiob, aranjeazA dansut
florilor cu fluturii).

www.dacoromanica.ro

ADRIAN FORGACI
(1878

10 Mai 1905)

Flu de institutor din Bucovina, a urmat la Universitatea i Conservatorul din Viena, pe care din lipsa
de mijioace nu le-a putut 'termina. Moare de ftiz;e
rin floarea varstei.

0 parte din poeziile sale agar in Almanahurile intrunirii academice rornane Bucovina" dela Cernduti,
1905, din care le reproduaem, iar
din anii 1903
gestul rimane nepublicat.
I

www.dacoromanica.ro

DELA PRUT

CIOBANUL

Jos pe hind. langa Prut

Foae verde s'asternut,
Foaea verde-a'ngalbenit,
Turmele mi le-a rarit.

Dar nu-mi pasa nici de foi,

Nici de turmele de oi,
Ci de litfele barbare,
Ce ne calca in picioare.

Ciobanele de pe deal,
Da-te mai incoa spre mal,
.51-tt mai ia vre-o cAci-va fraci

Tot cu ghioage inarmati,

www.dacoromanica.ro

ADRIAN FORGACI

74

$i mi-i fa'mpre juru-ti roata.

5i cu ei te-arunan gloata,
5i sporeste'n venetici,
Ce s'au furisat pe-aici.
Pune m5.na pe pamntul,
Ce de mult si-a dat Prea-Sfntul,

5i fii iar cioban vestit

Cum ai tost, cnd ai venit.

www.dacoromanica.ro

COZMINUL
Prin pAdurea'ntunecata
Trece vremea inapoi,

i aevea i deodati
Esa. 5tefan din zMroi.

tefan Voda. Bun si Mare

Inainte-si face zor
Pe un negru soim cdlare
Si cu ochiu intrebator :
--,
Unde-i oastea mea cea veche?
Unde-s vechii mei haiduci,

Turca tras pe-o ureche,

Ochii fulgeri prin rescruci?
Unde-o inim ferbinte,

Unde brace de eroi

www.dacoromanica.ro

ADRIAN FORGACI

Vremea trece inainte,

Numai voi dati inapoi? ,
Si padurea se'nfioara,
5i tejarii-s amortiti,
Numai vntul se strecoara
Pe sub cracii adormiti.
S,i din fund de camp CU soare,

Plin de taina .i mister,

Eata glasuri de popoare,

Ce se urca'ncet spre cer :

tInapoi noi, ...5tefan draga,

Noi, ce-am dus amar i chin,

Doar'am scoate-o tara'ntreaga.
De sub pumnul cel strait)?
Noi, ce-am mai ramas cu sacul,

SaraciO, cu pieptii goi?

Nu, cad, 5tefane, saracul
Nu da astazi inapoi I
Inainte 1 Inainte

Geme sufletu'n popor,

Inaintel Inainte
Suna glasul nodrilor.
1

www.dacoromanica.ro

ADRIAN FORGACI

77

Inainte I Glasul creste,

Creste'n munp si in cmpii,

Ear Cozminul surd vueste:
Inainte, mAi copii

Inainte deci cu totii

Si cu santul Dumnezeu I
Ce-au fost mosii snt nepotii,
Si nepopi cresc mereu.
Astdzi n'avem legioane,
Voevozi si nici Traiani,
Numai zece milioane
De RomAni Dacoromani.

Dar tr5im cu viata'n mn,

Cad suntem de viat plini,
Si o inim rom5.na

E ca septe de straini.
,S)tefane, s fii cu bine,
Plina-i vremea de eroi

TreacA vremea peste tine :

Peste vremi vom trece-noi. a

www.dacoromanica.ro

T. ROBEANU
(Dr. GEORGE POPOVICI)
(1863

1905)

Intre scrierile istorico-juridice care-I preocupau, qi

.intre luptele politice care-I absorbeau, G. Popovici
a putut si jertfeasci, in timpul liber, si cAteva clipe
fericite pentru muza-i favorit.i. A publicat poezii mai
ales in Convorbiri Literare, care dup moartea-i, in
parte, au fost reunite intr'un volumes: T. Robeanu
(Dr. George Popovici), Poezii postume, cu o prefati
de N. Iorga, bibl. Minerva nr. 6, 1908, unde este biografia si bibliografia lui. Mai vezi, ContribuTiunea la
bibliografia romneascA, I de G. Adamescu.

www.dacoromanica.ro

FRAGMENT
(INEDrr)

Peste Tajo doarme noaptea lenes in vis pierduta,

Gingas vnt de primavar o desmearda si-o saruta,
i'n zburdalnic poftire se'ncearca sa-i rapeasca
De pe tainuite sinuri neagra ei manta regeasca.
br sus in moarta mare cu talazuri albastrii
Luna gAnditor arunc mrejele ei argintii,
i pe-o scara de lumina jos la Tajo se coboara,
Pe-a lui valuri visatoare, pe molatece covoare,
Scrie-a lumei ne'ntelese tainice si dulci povesti,
Presura nisip de-asupra auritii solzi de pesti.
Ochiu aprins al fantasiei, tu astepti din val sa iasa,
Scuturandu-si parul umed a povestilor craiasa?
Spuma stravezie tese inzadar pe nurii tineri,
Valuri albe si vrajite de cuvantul goalei Vineri.
Ochii mari, tintiti la tine, doua lacuri de safir,
Cu incremenite cercuri pe un camp de trandafir
6

www.dacoromanica.ro

T. ROBEANU

82

Si al buclefor ei aur plutitor in valuri rnoi

Se resfird peste fata-i ; ea il da lin inapoi,
Si el luneca molatec, cade'ncet pe albul gat,
Ca serpi scuturati de soare pe iernatecul omdt.
Vis ce-apari pe vremi trecute ca un mindru curcubdu
Peste norii desi si negri zugravit de Dumnezeu,
Unde-i lumea ta de basme si fantasticul alaiu,
Tnra regina tristd si posomoratul craiu,
Fat frumos cu ochi de mura si cu parul cret de aur,
Ce'n padurea neumblata, catand urrn de balaur,
Ratacit cu greu acat povarnisul unei culmi,
Zine albe ce se scalda in isvorul cel albastru,
Si nebunul plin de minte si tonatecul sdhastru?
Ai iesit din valul umed, o femeie, vis, minune,
Si ai sarutat poetul si i-ai pus pe cap cunune,.
5'ai aprins in pieptul tanar dor nespus, ceresti vapai
Gandurilor sfiicioase ai dat aripe de smai L..
Cernauti, 11 Mart 1881

Junimea Lit erard, a. VI nr. 3-4

www.dacoromanica.ro

ROMANTA

Cnd alb si cu brate goale

Tu lnga mine vii la bal,
Cu ochii sufletului dornic

Pe Venus OA esind din val.

Si calda, vie, poftitoare
M'atingi cu bratele fierbinti,
A ochilor vorbire dulce
E plina de fagaduinti.

Dar nu'n pduri de portocale

Pe trmul mArilor albastre,
i nici la Ganges, unde sfinte
De lotus flori ne-ar face castre,
Nu vom fugi ca'n veci s piari
i al meu nume s'a ta veste I...
TAcut si tainic e alcovul
S,i plin -cle farmec de poveste 1
CEvar5iri LIferare. 133 T, No. 2.

www.dacoromanica.ro

LA CARWA VERDE
La carsma verde pe vAlcea,
Voios m'abat diii calea mea;
La masa de stejar ma puny
Nimic nu cer, nimic nu spun.

Dar drsmrita cea nurlie,

Ea ma cunoaste si ma. tie,
S,i sprintena si mldioasa
Aduce cupa cea spumoasa.

Pe umeri bratul mi-1 asaza,

Lumina ochilor s-mi vazd,
.5 i pentru vesele cdritdri
Primesc drept plata. srutdri.
.

0 filosofi cu gaud greoiu I

and oare-ti intelege voi

,C'a fericirii dulce cheie

E'n yin, in cantec si 'n femee?

C. Lt. 1888, No. 9-

www.dacoromanica.ro

03)&4

ow* olio

4
,0012

CANTEC vECHIT.J.
La Suceava in cetate
Ceas de miaza-noapte bate,
Eazitorii cnta'n ulii
Rzimati in albe suliti.
La Suceava in cetate
Ceas de miaia-noapte bate
Zidul vechiu adnc rasuna :
Noapte buna, noapte buna."
i

din plaiu si de la mare

Visurile yin calare,

Din risipe'ncetisor
Creste-un mandru foisor.

La prag luna tine straja,

InDuntru doarme'n vraja
www.dacoromanica.ro

86

T ROBEANU

Fata ced de voevod,

Cu par galben pus in nod.

Cine vine *i-1 desleaga,
Nu se duce noaptea'ntreaga,
cui vine s'o sarute
To.ate noptile-s pierdute.
Copilitl mult n'atnga,

Ochii tai cu irana sanga

Sa-i acoperi; iar cea dreapta
Faca. drum celui ce-ateapta,

Ca in ceasul de povesti
Dela dragile-ti fereti
In ispita sa nu-I duca
Albul umar de naluca.
C. Lt., 1837, No. 8

www.dacoromanica.ro

IN BOLTA
DELA CRAIUL-NEGRU
Suceava e avuta'n turnuri,
Ca muntele bogat in stand ;
Ea are strade glorioase,
5i are pivnite adnci.

In bolta dela Craiul-Negru",

Acolo vinu-i minunat,
Acolo trei voinici asear

Intr'un ungher s'au asezat.

Au pene rose'n palarie,

5i tinerete in obraz,
Mustacile-s atat de darze,
5i vorbele asa cu haz.
Carsrnaru'n umbra clipoceste,
Manunchiu de chei i-atarna'n brau-

Nepoata are ochi albastri

si-i blonda ca un spic de grau.
www.dacoromanica.ro

S8

T. RO3EANEJ

Aduce yin in cupe clare,

Rosind, celor trei dara.bani.
Ei au musta.ci atAt de d51=ze,
Ea numat optsprezece ani.

5i unul sare in picioare,

Tambind mnutele i-a prins.
Gurica-al doilea i-o sarut.
In sag mai, mai inadins.

Iar cel din urm st de-oparte,

Asa de palid, chinuit ;
Ah, mult amar i totusi dulce

In ochii sai ea a citit.

C. Lt. 1893, No. 8.

www.dacoromanica.ro

NUFARUL
Legdnndu-se pe-ad'ancuri
Albul nufdr infloreste,
A mrejdrului copild
Visdtoare il priveste.
-,Si

ea-i alb ca un nufdr...

Gandul de mi-ar fi de vraja.
i'mprejurul ei as pune
A prapastiilor strajd.
C. LI. 1887, No, 2._

www.dacoromanica.ro

,,
%

e4N-1-...
...4

6.

w'

- am

71,..--

alli,'

VOEVODUL
In tcute bolti din veacuri doarrne'n pace voevodul,
Marine scaldate'n sange stau pe piept evlavioase,
Peste dansu'n risipire zace lumea liii cea veche,
Lespezi reci si slove terse, candele ce nu mai ard,
'Si la cApAtAi se roaga uh calugAr ce nu stie
Ca din aburul albastru Dumnezeu a disparut ;
Dar in cias de miazanoapte, clopotul dud sunA jalnic,
Voevodul se trezeste.

tEu in vechea stalucire vreu sa es .azi la divan,

cLogofete, mergi de ada din muzeu pecetea tarii
(Si spatarul s aduca spada mea, vanduta'n Londra I.
Logofatul nu:l aude, i spatarul nu mai vine...
Goale'n cias de miazdnoapte oasele-i sclipesc in luna.
C. Lt., 1886, No. 10

www.dacoromanica.ro

FINIS

Fara veste, far nurne, am s ies din lumea lor,

Niciun ochiu de-azur n'a plange, nu s'a stinge nici o stea,

Numai poate-un glas de clopot va'ncerca o tanguire,

.$i un dascal sur si garbov va rosti un Tatal-nostru.
LAVA tine ei m'or pune, oliubit 1 palid tata 1
Mu lt zaci tu si rece-i fruntea si inchis e oehiul slant,
Ce'n jaliri lard cuvinte ma vedea, de lacrimi plin,
Ratacit in labirinturi de pleat si nebunie.

Nici nu pot sa cer iertarersi cainta sa-ti arat ;

Amandoi tacuti i galbeni ,zaceili unul langa altul ;

Ale sufletului rane s'au uscat si nu ne dor,

Blnda peste noi se lasa noaptea vesnicei uitari.
Cernauli

Convorbiri Lit., 1885, No. 2

www.dacoromanica.ro

NOVELA DE CASTEL
Pe podele de-alaba tru
Joaca razele de-apus,
Si gndirile s'au dus
Ca un stol de rndunele
In departele albastru,
N'are prq acum ca pleava
Tot caitelul din Suceava.
Din Po Ionia cea alba

Steaguri au plecat in drum;

Au sa vie-acum, acum,
Cetele stralucitoare.

Svelt ca un rarn'de nalbd,

Tnarul copil de Voda.
Prul galben isi inoda.
Din Po `Ionia cea alba

Steaguri au plecat in drum ;

www.dacoromanica.ro

T. ROBEANU

93

Au s vie-acum, acum
Mire le frumos ca ziva.
Scantee margele'n_salba,
Dar mai viu lucesc lumine
De supt gene lungi si fine.
c.Radule, copil de casa,
Mier la vesela de huciu 1

Unde gandurile-ti duci?

Stihuri legi, ce mane sara
Vor slavi pe o mireasa ?
Haide, spune cu ghitara

Cantecul de mane sara.,

Cum spre argintia hula.
Trist, pamantu'ntunecat

Ii ridica desperat
In durere'nehisa, muta,
Noaptea, fa;a lui cea bruna.
Astfel, spre-a lui Voda fica
Radii ochii si ridica.
Cu privirea'nourata

Ii desmearda chipul el,

Caput blond si frumusel,
Umerii sal goi i candizi,
contura delicata,

www.dacoromanica.ro

T. ROBEANU

94

Si-i o liniste virgind...

Strunele incet suspind :

(A vrea sd fiu regele Maiu I

Flori albe si rose s'ar inchina,

5i'n dor si roud ar tremura ;

Dar numai pe tine, inger balaiu,
Nurnai pe tine te-as sdruta.

t As vrea s fiu regele Maiu.

In raza de lund'n gradina ta

Privighitorile clulce-or ca.nta,
Dar numai pe tine inger balaiu,

Numai pe tine te-as asculta.

tAs vrea s fiu regele Maiu

Si
-, tndr sd mor,) inflorit abia
soare, crini, nimic n'as lua I
Dar numai pe tine, inger balaiu,
Numai pe tine, nu te-as Idsa 1
Vezi 1

Buzele lui tremur'incd,

Cntul s'a sfarit de mult.

El, vrdjit in al ei cult

Tace ; in caden0 de valuri
Mari, sim;irea lui aclAnca

www.dacoromanica.ro

95

T. ROBEANU

Bate'n piept, cum in -pddure

Lovitura de secure.

Cum un tainic nor de sara

Trece alb peste un lac,
Unde ape'n visuri zac,
Astfel si prin ochii fetei
Peste luciu de primavara
Umbritor cdldtoreste

Ce ea turbur bdnueste.
Un moment 1 apoi senine

Undele azure scald'

lards soarele cel cald.
-,Si in dulce bundtate
Supt barbie nidna-si One
Ea, si il intreaba. fraged :
, Ce sd-0 dau, tu, glas de faget ?,
Vorba-i ca o .melodie,

Ca un chntec de amor,
Elinnebuneste'n dor.
Din ruinile cazute
Iar sperarqa lui invie
Ca o fulgerare noaud
Si-i despica. ghndu'n doaud.

www.dacoromanica.ro

96

T. ROBEAN1:

N'a cazut pe'nchisa floare

Un fior recunoscut ?
Si-o deschide'ncet, tacut ?
Cine poate lui sa.-i spue ?
Ah, e clipa ca.nd supt soare
Numa-s singuri, ea i dnsu!,
Ea i iadul cel dintr'insul.

S,i privirile lui arse

Cad pe sinul ghiocel ;
Si-ar
voi in suflet el
..)
Sal-i patrunda ca o para.;
Supt privirile lui arse,
Ce adoara, ce imploara,
Bruma ultima sa. moara.

,Ce sd-ti dau? Alege darull)

Si in ochii lui un foc
Luce de suprem noroc.
El din cretet se'nfioara,
Parca simte cum paharul
Fericirii negraite
Se apropie'n ispite.
-,

. Ce sa-0 dau? Alege darul 1,

De pe turn raspunde-un tun,
www.dacoromanica.ro

T. ROBEANU

97

Buciurnele toate sun'.

Wladi 13 striga ea'n delire..,

El t4nete-atunci ca varul:
cDe pe haina de mireasa
Da.mi franghia de matasa.
Reprodusl la 1894 Inteo bropr din
Gazeta Bucovinei" IV, No. 25.

www.dacoromanica.ro

G. ROTICA
A publicat la 19c9 un volum de ,Poezii" la Valenii

de Munte. La ic)ii apare a II-a editie la coala romani din Cainpulung (Bucovina). In timpul rizboiului a
tiparit alt volum de poezii : Cantarea Suferintei (I oio1917), Alcalay & Co. A colaborat la Junimea literara

(Cernfiuti), Viata Romaneasca, Luceafirul, Neamni

Romanesc literar, etc.

www.dacoromanica.ro

-EU N'AM STIUT "LEANDRII

Eu n'am stiut leandrii cu floarea delicat ;
Rasura de pe coaste inaiu i-am cunoscut.

In arsia de soare, aproape de postaa,

In scutece, pe-o brazda am plhns si am crescut.

Pe brae presarate'n senina sufer4a,

Cu boabe de sudoare, ai mei m'au leganat,
5i din aghiasma muncii inthia mea credina
5i dragostea din suflet aria si-au luat.

In rand cu obos4ii avut-am sfanta masa,

Pe-un capdt de desaga, la umbra unei clai,
Si drag mi-a mai fost visul : sa port pe umar coasa,
S'ajung si eu in randul atatora flacai.

Cu fata care stele, odihnei inchinar e,

In toale jilavite, pa prispa i-am adus.

www.dacoromanica.ro

101

G. ROTICA

..5i pui de rndunica a zorilor chemare,

La munca de pe cAmpuri, vestitu-mi,au de sus.

Eu n'am tiut leandrii cu delicat6. floare ;

Bujorii dela sate inthiu i-am cunoscut.
Plirtnd in suflet psalmii credintei in sudoare
.5i mirosul de brazda., pe cmpuri, am crescut.

www.dacoromanica.ro

FRUMOASA CRESTE HOLDA

Frumoasa creste .holda i spicele sant pline :
Pe sesuri nurnai aur, pe coaste nurnai floare,

Straine, tu pasti calul, dar sfa.nta rasuflare

A ierbilor marunte, tu n'o'ntelegi, straine !

De fiecare bulgar o viat e legata ;

Cu firele de iarba stramosi vorbesc, straine,
Si pururea le'ntreaba, ori de mai sant suspine
Si. lacrimi ca sa planga o taraThsti ainata.

Peste isvor in munte ii rnica creanga pinul,

Si freamata o taina si creanga si isvorul.

Straine, tu la umbra iti odihnesti piciorul
Si calul tau din unda curata bea suspinul.

Dar nu'ntelegi, straine, ce taina unda spune :

E plangere i zbucium de lacrime in unde...
www.dacoromanica.ro

G. RC T rck

103

Din fiecare frunz o viat II ra.spunde...

Tu nu stii ce e glasul vietilor stra.bune I

Pe prisp in amurguri, zvnta.ndu-si lacrimi sfinte,
o mamt cu copiii Un Tatal-nostru spune...

Straine, te pdzeste de sfnta rugaciune !

Un neam intreg suspiaa in ruga cea fierbinte.

www.dacoromanica.ro

RUGA RAZESILOR

DE PESTE PRUT
Avemuzte in pornenire

Pe veci, mrite Craiu,

5 i tu, la Putna'n rnndstire,

In grija ta ne ai,
Si ruga noastrA ne-o asculta....

Din schit tu nu mai iqi,

5 i jalea noastra.-i jale mult :

Se pierd ai tad MO I
(Nteni i-am fost in vremuri bune

Si peste Prut stpni,

Precum bdtrAna carte spune
Din vremea cu pAgAni.
Suflarea mortii in rftsboaie
Noi mndri-am infruntat,

Si cinstea noastra din iroaie

De sAnge s'a'nalcat.

www.dacoromanica.ro

G. ROTICA

105

Dar astazi sa ne vezi, Stapne,

Ce-am fost, nu mai s5.ntem ;
Din truda vremilor batrne
Nimic nu mai avem.
In gura pruncilor cuvntul
E pus in graiu strain,
*i de pe Prut ridica vntul
Tot unde de suspin.
De vremuri vechi i stralucite
Batrnelor urechi
Mai spun hrisoave colbaite
Din fund de sipet vechiu...
Caci cei ce yin cu carte noaua
S tie nu mai vor
Ca Voda fostu-ni-ai i noaua,
Domn al maririlor !

Slavite Domn, dac'ap soarte

Nascut-a din pacat,
E cea mai crud'aceasta moarte
Din cAte-am a*teptat.
Murim, dar sufletul, Parinte,
Noi vremu1 odihnind
Cu-ai notri frati mai dinainte...

Ne tine, Voda'n gind I

www.dacoromanica.ro

HOTARE

Hotar I un briu stropit cu lacrimi ce'ncinge-o san[gerata tara :

Un brAu cernit pe care-apasa blesterne multe si ocara...
Au radicat movili de terna, cuprinsul prdzii sa-I
[insemne,

semne.
Si
zisu-li-au cei tari : hotare, unor nelecriuite
--,
r,

5i frati nu mai avura voie la frati durerea sa-si

[trimita.,

Dincol' de terna sfrticata, pe aka terna nerobit.

5i soare, ce din alta slava lumina mantuirii-arunca,
N'au drept sa vada ingraditii ce gem sub strasnica
[porunca.

In legi de fier incins-au trupul celor cu lacrima oprita

Viclenii, vrnd din el sa stoarcA un strop de dra[goste silita :
i fierul legii il spoira cu-argintul glndului de bine ;
Dar dreapta judecat'o spune mocnita jale din suspine.
www.dacoromanica.ro

107

G. ROT1Ci

Hotare au facut viclenii, dar nerobiti-i o putere

Ce nu's in stare s'o'ngradeasca si dreptul s5,ne1ui
il

cere :

E sfanta dragoste de frate ce geme'nchisa'n mii de

piepturi

S,i zamisleste rasbunarea atItor intinate drepturi,

www.dacoromanica.ro

URA
Noi nu am cunoscut-o in ara noastra buna.
Din brazda samanata de harnic om voios,
Din fiecare bulgar al campului mdnos
Cretea cu fiecare fir tanar, impreuna,
Ceva din bunatatea blajinului Hristos:

Mai vesela., mai larga, parea in sate hora,

Iar cantecul mai dulce ; saracul-om avut ;
Era o voie bun la noi, cand am putut
S dam din munca noastra senina i altora.
Am dat oricui i ura noi- nu am cunoscut.
Mani insa va cunoate-o i blnda noastra tare.
Pe unde graill galban zimbea pA.na acum
Si case primitoare se desfdtau la drum,
Samnta ei cea neagra vramaii-o aruncara,
Si va rodi bogata din oase i din scrum.
www.dacoromanica.ro

I0Q

G. ROTICA

Va cregte pretutindeni, in sate i orage,

Spunandu-gi arnintirea din care s'a nascut ;
Va cregte pretutindeni pe unde-a fost trecut
In zilele acestea cruzimea manii lage,
LasAnd fara-de-legea in pragul fra scut.
Va crete pe ruine gi'n lume, cand hlamida
Uitarea-gi va agterne-o pe toate c5.te-au fost,
Din trista rarnagita a jertfei fara rost,
Din locul suferintei gopti-va cararnida :

Romne, tine minte, cui dat-ai adapost 1"

Va inspica pe lanuri gi, cand prin holda pasul
Romanului calca-va, `din spicul mandrei pani,
Ce va'mbraca in aur voioase saptamani,
Vor auzi copiii celor de astazi glasul :
Romne, tine minte, gi nu ma da la cani 1"
Va cregte pretutindeni gi'n sgomot de-oseminte

Ii va striga la pranzul bordeiului din sat

Ca i'n ora la cheful bogatului palat
Porunca ei cumplita : Romne, tine minte,
Afara te ateapta un mort nerazbunat 1"

www.dacoromanica.ro

VAS1LE CALMUTCH1
A scris un volum de poezii : Floricele, Suceava, 1910,

din care reproduc poeziile de mai jos.

Flori, culese pe hotare,

Va trimit in lumea mare,
Pela vetre si palaturi :
Spune0 tuturor in cale,
C'ati crescut pe murqi si vale
Frd dor si lard. sfaturi
I

Ear de-ti fi pucin iubite,

Floricele umilite,

Totusi nu yeti fi uitate ;

Cad aroma-vd fireascd,
De pe brazda strAmosa,cd.
Inimele va strdbate 1

www.dacoromanica.ro

IDILA
Noptile de vraja.

Luna sta de straja

-,Ci din 'nahul cer
Ea rnereu priveste
Tot ce se urzeste
Noaptea in mister...

Iatal la portita
Vine o fetita
Cu pas sprintenel
*i. priveste 'n cale
Drumul lung spre vale,
Daca vine el.

Hotul, stand de paza,

El se furiseaza
Ca o umbra lin,
www.dacoromanica.ro

VASILE CALMUTCHI

L12

Bra;ele intinde,
Pe la spate-o prinde,
Drept pe MAIO sin.
t Maicd Preacuratd!,

Striga biata fatd

cVai, am lesinat 1,
Dard el zmbeste,
Gura-i cetlueste

Prin un srutat.

www.dacoromanica.ro

HICU DRACINSCHI (Dracea).

Este medic. Poezide, publicate in ziarele
tele bucovinene, le-a adunat intr'un volum
Campulung, 1912, din care reproducem.

www.dacoromanica.ro

revisPoezii,

SINGU RA SADE

Singura sade iubita si tese

ie de in.
Luneca lacrirni pe panze alese,
luneca lin.

and ma zareste iubita tresare

dela razboiu.

Dornic apasa a mea sarutare

buclele-i moi.

Radem si plangem copii fara minte.

N'are sfarsit
Lunga poveste de dorul fierbinte
ce ne-a robit.
.5oaptele dulci le intrerupem adese
printeun srut.
Valul uitdrii iubita mi-1 tese
peste trecut.

www.dacoromanica.ro

AIZ..---kAreff4401;

SIHASTRUL

De sgomotul lumii atat de departe

Petrecu-mi viata cu visuri desarte,
Cu doruri respinse de soarta.
M'as pune la vorbd, dar nu am cu eine
In casa sihastrului nime nu vine,
S,i nime nu-mi bate la poarta.
.

i\l'apas odaia ingusta i scund.

Cu linistea-i trista i pacea-i profunda. :
Mi-e groaza de singuratate.

Iar vantul vueste si freamata'n ramuri,

Ma cheama frateste batandu-mi la geamuri,
S,i'n codru pornesc pe'noptate.
Aici e de mine, aici in furtuna.
A frunzelor vestede hora nebuna
Ma duce cu sine de sila :
5i-adap frunzisul in negura plopii,
Pe fruntea fierbinde imi scutura stropii,
Si-mi pare ca-s lacrimi de ma..

www.dacoromanica.ro

PAMANTULE...
Parnantule. tu ne-ai uitat,
Sau crezi c'aceasta se cuvine
Rasplata sangelui varsat

De veacuri pentru tine?

Tu vezi i suferi plug strain
Sa 'ntoarne brazda ta mnoas,
Recolta anului din plin
S'o ia straina coasa.

Tu vezi an trupul pinului

5i'n brazii dintea to padure
Se'nfige a strainului
Prea lacoma secure.

Tu vezi cum prada printre stnci

Si-o duc pe spete largi de apa,
Cum piatra scumpa'n mine adnci
Casma strait-1'o sapa.
www.dacoromanica.ro

118

MCU ISRACINSCHI

Tu vezi si suferi, ai uitat

Mndria falnicelor vremuri.
Ce umilire-ai indurat

Si nici nu te cutremuri
--,

Iar noi privim cu /ochii dusi

Cum ni se bantue mosia,

Att de-umili si de supusi

Si
rabdatori ca oiia .
--,
N'avem credinO, nici avant,
Taria zilelor trecute,
..5i n'avem fapta nici cuvant,
Ci numai lacrimi mute.

www.dacoromanica.ro

ION COCARLA-LEANDRU
A publicat un volum de poezii cu titlul : Jalea Sa
telor, Suceava, lorT, din care scoatem poeziile le
mai jos.

www.dacoromanica.ro

,.

MINUNATE VREMURI...
Minunate vrernuri,

Clipe de noroc
In coliba-mi scundd

N'ati mai stat pe loc;

Miros de vazdoage
Si
-, de busuioc
Aripile voastre
Greu le in in loc.
In livezi cu soare
Ca'utati miros,
Unde-i vecinic zimbet,

Nu la cei de jos...
Din dureri trAite
-,Si din chinuri mute ,
Din visri ne-atinse
.5i iubiri pierdute,

Din fosnet de frunze

www.dacoromanica.ro

122

[ON COCikRIA-LEANDRI)

Vestede, cand cad,

Din sopot de ape,
Cand se p1ang pe vad,
Din amarul gloatei,
Din suspin de mama
Cntecul meu jalnic
Astazi f e intrama...
Minunate vremuri,

Clipe de noroc,
De-ti simti in cale
Miros de vazdoage
.5i de busuioc,
Dati-va in 1aturi,

C'atunci ar sd treacd
Cantul, ce-1 asteapta.
Gloata cea saraca.
Dati-va in laturi,
Caci 1-am trimis eu
SA cunoasc'o parte
Din sufletul meu...

www.dacoromanica.ro

SARA'N CODRU
PAn'si floarea de cicoare
Ldcrameazd'n fapt de seard,
Cand se tine sdrbdtoare

Mare'n codrul dela ord.

Ca si-o sfnta. mandstire
Plinu-i codru de mireasmi
S,i frunzisul in rari fire
Roureazd de aghiazma.

Toaan brazi ciocdnitoarea,

Sfantd ruga se intramd
Din altar privighetoarea
Duios cntecu-si destramd.

Ca o candeld'n bdtae
Luna prin desis strdbate,
Zugravind dungi de va.pae
Printre umbre 'nfiorate.
www.dacoromanica.ro

I 24

ION COCiRLA-LEANDRU

Ale codrului popoare

Toate c5.nta. liturgia...
Din amvon o cuvntare
Le rosteste ciocarlia.

Din suria umbr'a sarii

Lin amurgul se desface;
Tac organele cantaxii,
Totul doarrne'n dulce pace.

Numai singurel isvcrul

Murmur cetind psaltirea,
Nici viseath de fiorul
Ce cuprinde rminastirea ;

Iar zefirul' mai cle-o parte

El, strengarul din poveste,
Frunzrind o sfamta carte
i mai st si mai citeste...

www.dacoromanica.ro

MARIOARA

Din adnc, de dupd dealuri,

De trei nopti nu iese luna,

De trei nopti pocnesc stejarii
.5i nu'ngadue furtuna.
Dorm la marginea padurii
Case le de pomi scutite,
Ca pe-un lac ascunse'n trestii
Lebedele obosite ;
Ear'la casa Marioarei

De trei nopti tot latra canii

i se sbat sa rup'o umbra
De supt cumpdna fntnii.

De trei zile to0 se mira.

In cdtunul Miscatoarei,
Cine batuceste iarba
La fntna Marioarei.
Creste bozul langa &Ansa
.5i mohoru-1 bdtea vantul,
www.dacoromanica.ro

126

lON COCARLA-LEANDRU

Azi supt cumpana fantnii

A ramas sarac pamntul.
Cand se intalnesc la apa,
Spun vecina la vecind,
Ca'n fereastra Mdrioarei

De trei nopti e tot

lumina.,

Spun, ca'ntr'un adnc de noapte

Incetand sa latre canii,
Doaud umbre se'ntalnira.
Jos sub curnpana fntanli,
Si-acolo au stat uitate
Brat pe bra si gura'n gurO,
PAn'luceafdrul de ziva
SO' fi fost pe curmatura.
5i a cloaua seard una
Povestea, c'a fost la moar
5i'ntorcndu-se acasa,

Cat pe ce era sa moara

Nu de boal, ci de spaima,
Ca trecand pe la fntana.
A vazut calare umbra,
Tinand alta umbra'n mana.
Ear a patra seaia toate
Povesteau frumoasa snoavd
Ca, pe cand cucosii cant,
Pe un murg, ce din potcoava.
Lumineaz'o 'ntreaga zare,

www.dacoromanica.ro

ION COCARLA-LEANDRU

Un voinic cu Marioara
Disparut-a de-a calare.

Si s'au hotarit de-a randul

Sa n'aduca apa seara,
Caci se poate s'o pgeasca,
Bietele, ca Marioara.

www.dacoromanica.ro

127

CELOR VENITI
Pe pamntul vostru asta'zi nu mai cade din cer mand,
C'ati 1sa printii'n ternd i+ati pornit s cAtati hrana..
Primitoare-i glia noastr cu umbroasele-i poiene,
Ca v'ati oploit pe ansa, voi, fraxnndelor hiene.

Cine poarta trii noastre v'a deschis s treceti voi,

N'a cieschis-o s nu mergeti nici odat inapoi.

Si daca parintii notri v'au lasat in ea pe plac,

N'au crezut, ca s ne faceti voi din tara noastra.' jac.
Umilii trecurti poarta, umiliti trditi in ea,
Nu faceti voi pe stpnii pe pamntul altuia.
Nu Onditi, hieni fla.mnde, c, dac'ati venit la noi,
Cu palmaii yeti ucide ale voastre vechi nevoi.

www.dacoromanica.ro

I 29

ION COCARLA-LEANDRU

Ei sustin cu luciul sapei si cu-a fierelor de plug

Azi destule guri flmnde, cari de ploi si soare fug.
Din cd.mpii sldbiti de muncd, child se'ntoarnd cei uitati,

Dati in ldturi si in fata lor cea arsd yd.

inchinati 1

Dati in ldturi si priviti-i, catra caSl cum se'ndreapta,

Unde hrana prunci nevrdsnici dela dnsii o asteapta 1
Acelor e viitorul ; lor cuvine-li-se pane,

Cdci in sufletul lor creste visul neamului de mane,

Si nu voaud, hoti hrdpareti, cari din umbra, din tufis
A4tepta0 sd rdpi0 rodul unei veri de seceris.
Dati

in laturi si n'atingep, ce din terna lor culeg,

Caci bastamul vd asteaptd.'n arma unui neam intreg I

www.dacoromanica.ro

V. HUTAN
Este institutor. Are un volum de poezii qi epigrarne :
Din Tara Fagilor, Bucure9ti, Sfetea, 1915.

www.dacoromanica.ro

LA 'MPARATUL
Un vornic si cu doi mosnegi,
Cu plete lungi, cArunte,
Po;nir caile pribegi,
SA scoata dreptul lor din legi

Si pentr'un sat de munte.

0 jalb5 trist'n doua limbi

Cu lacrirni scrise satul :
Povestea codrilor furaci
Si-a muntilor instraina4i
S'o stie si'mparatul.

Si cu hrisoave in desagi
S'au dus incet mosnegii :
Hrisoave dela Voevod,
LAsate pentru-acest norod,
()Liam de dreptul legii,
www.dacoromanica.ro

V. HUTAN

134

Departe, pe un drum pustiu,

1-ajunse mandatarul :
Pe mni le-a pus la.catile,

5i le-a luat dreptAile,

Si le-a lasat amarul.
Pe vornic cu cei doi mosnegi
Mereu i-asteapt6. satul :
Trec luni de zile, ani intregi...
Un vornic i cu doi mosnegi
Nu yin dela'mpratul..

www.dacoromanica.ro

INS TRAINAREA NOASTRA

In tara codrilor de fag
Din vremuri legendare,
Ma'ntorc din drumul meu pribeag
PlngAnd ca la'ngropare.
Cunosc un drum necunoscut,
Ce'n sat la noi coboara,
Acolo unde cei ramasi
Au dreptul doar sa. moara.

Stau stAlpi de piatra la hotar

Pe brazda cea strabuna,
Din usa santului altar
Un glas strain rsuna.
Doar vr'un mosneag la zile mari,
Proptit in vechea strana,
Se roaga'n graiul strarnosesc
La santul din icoana.
www.dacoromanica.ro

136

V. HU FAN

Aceleai rAuri pang i-acum

InstrAinar ea noastr
i-aceiai munti mai strAjuesc

In zarea cea albastra.

Dar nori vrAjma.i, adui de vnt,

Plutesc la noi in arA...

Ochi plni ateapta, in zadai,
0 razA s rAsarA...

ara codrilor de fag

Eu nu sunt doar deck un mag

In

Spre culmea muntilor Carpati,

Venii voi fraci inarAina0
SA tune'n zAri glas de norod
Spre DunArea albastrA,
:

SA tie-un neam i-un Voevod

De'nstrainar ea noastr.

www.dacoromanica.ro

SEVER BEUCA - COSTINEANU

(i. 14 Martie 1922)

A murit ca 1nvititor la Ca.mpulung.

A s3ris o aerie de poezii prin ziarele gi revistele
locale, Uri, si le fi adunat in volum.

www.dacoromanica.ro

IN CIMITIR
Firea se desmiardd'n sfaturi
Cu copiii primdverii,

Ce se leagand pe straturi
Sdrutati de vntul serii.
Uitd-te cum se resfoaie
Rosa dulce'nvpiatd,
Liliacul cum se'ndoaie,
Rdspd.ndind parfum ce'mbati

i gaeoafa'nrourata
Gale ii deschide sinul
De un flutur sdrutatd...
Ungd ea viseazd crinul.
Mndre dalbe lcrdmioare,
Toporasi si viorele
Se adapostesc de soare
Sub grdusul de nuele.

www.dacoromanica.ro

SEVER BEUCA

40

ca ele stau mai multe

De surori instrdinate,
Glasul firei sa.-1 asculte,

Glasdl firei larmcate.

Caci e cAntecul de seark

antecul naturei sfinte,
Ce ja1ete'n primavar
Numeroasele morminte.
Junimea Literard, a. 11 No. 6 (lunie 1905).

www.dacoromanica.ro

DE HRAM
Hora'n sat si-o veselie,
De nici nu mai bagi de searnd
Cum se 1eag5 de nframa.
Dor cu dor pentru vecie.

Eri a fost doar sfnta Cruce...

Hram... si tinerimea salt.
Cine-a 'ntrat nu se mai duce
Vr'o trei zile dup'olalta.

Vr'o trei zile cd nici una

Tot in chef si voe .bun
Toti prietenii s'adunA...
Nu-i doar hramul totdeauna.

Zice bine din vioar

Baragladina b'atrAnA,
www.dacoromanica.ro

142

SEVER BEIICA

and o sue, cand coboara...

Trei cobzari de-abia-1 ingana.

Iat'o bora romneasca

Ce-ar putea cuprinde o tara,
Spinii toci din ea sa piara
Sub batuta voiniceasca.

Rand pe rand se prind in hor5.

5i se'nvart in ea cu totii...
Joaca socrul, soacra, nora
Salta moul cu nepotii.
Dreapta! Stanga i'nc'odata I

Roata st i la btae!
Strig'un ino cu barba lae
In miqcarea-i legnata.
i-a.poi ce hazliu e mou
In strigari, chiori i glume
Geaba nu i-i nasul rou,

tie el ce-i traiu'n lume.

Numai Licei parca-i ploua
i din genele-i bogate

Luneel pe ne-ateptate
Tremurand doi stropi de roua.

www.dacoromanica.ro

SEVER BEUCA

143

Numai ea-i posomorata,

Nimarui nu vrea sa-i placa...

Nu... ca poate-ar fi urata...

D'ai desculta de sarac.
Junimea Literard, a. H No. 8. (August 1905).

www.dacoromanica.ro

PROZR

li
www.dacoromanica.ro

TOADER RACOCEA
(1770.1822)

Fitt de rgze din Carapciu pe Ceremuq, a fcst tal-

maciu peutru limba romana la administraIia din

Lemberg, unde vine in contact cu Ardeleanul-poet
I. B. Deleanu. La 1317 lanseazi un apel qi cere sprijinul pantru puolicarea unei reviste romaneqti cu numele Crestornaticul Romnesc", care apare abia la
1820 inteun singur numAr.

Pasagiul de mai jos este luat din Arune Pumnul :

Le.ptur triu rumlnesc, tornul IV, partea 1, pag. ioi
i urin., Viena, 1864.

www.dacoromanica.ro

CUTANTUL SOLILOR TATARESTI

cAtre Alexandru cel Mare, Macedon, dupl ce a sosit dela Bactri
la apa Donului, mergand cu oaste asupra TAtarilor.

Imparate Alexandre ! De ti-ar, fi dat Dumnezeu

un stat, precum ti-a dat fire, as zice, ca nu te-ar

putea cuprinde lumea. Cu mana dreapta ai tinea
rIsaxitui i cu stanga apusul ; i dup ce ai suOne lumea toata, ai pofti sa ajungi si lumina
zeilor celor fara de moarte ; ci nu a dat firea
numai unuia daruri : toate le-a impatrit tuturora ;
ins tu poftesti atatea, cate nu poti cuprinde.
Trecut-ai din Europa in Asia, din Asia incunjurata, vii iarsi in Europa i, daca vei supune,
cam gandesti tu, pre toti oamenii, vei bate rasboaie cu .muntii, cu apele curgatoare i cu ferele salbatece. Nu stii ca copacii cel nalti cresc
mult timp si se oboara intru o clipa ? Prost este
acela carele cauta marul, iar cat este de nalt
copacul nu socoate. Fereste-te, cand te vei vedea in vrful pomului, s nu te surpi cu _cran-

www.dacoromanica.ro

'MADER RACOCEA

50

gile. Este o zis veche, care ne spune, el pe leu

1-au m'ancat odinioar paserile cele mid; si fiecatu-i de tare, tot il roade rugina ; nu-i nemica asa de tare in lume si aa de puternic, ca
s nu fie supus primejdiilor ; si de multe-ori
piere cel mai tare de cel mai slab.
Ce avem noi cu tine si tu cu noi ? Noi niciodata

nu ne-am atins de tat-He tale. Cine esti? De unde vii? Neci stim, neci ne-a fost aminte. Noi
santem niste oameni, carii petreccm in campi
pustii o viata. salbatecd. Nu santem invatati a
.serbi nimrui, ned dorim s domnim asupra cuiva.

Datu-ti-a neamul nostru sesezeci de boi, o sageata, o sulita, un pahar. Acestea sant mai
scumpe peste toate odoarele ce agonisim cu boii:

aceea ne este de hrand. Pdharul la o vole buna

cu prietenii ne este de comun. Cu sageata batern pre dusmanii nostri de departe, cu sulita
de aproape. Cu astfel de arm e am batut pre
imparatul Persilo? si al Mezilor i ne-am deschis

calea pana la Egipet.

Inteles-am ca tu zici, ca vrei sa cerci pre Cal-

pre Mari. Dar inharii si prdatorii lumii

suti esti acel pradator i acel t5.1har. Luat-ai Lidia, ai cuprins Siria, ai surpat imprtia Persianului i vii acuma i asupra noastr. Mnile cele
lacome ti le-ai intins si la dobitoacele noastre.
Dece folos iti este avutia carea nu-ti face sat ?

www.dacoromanica.ro

TOADER RACOCEA

15

Tu esti cel intaiu in lume satul de sat i precat

agonisesti, pre atata nu ai, s aibi ravneti. Nu
cauti cata zabava faci in jurul Bactrilor si, cand
ii pare ca-i asezi, iata Sogdianii ridica oaste impotriva ta. Fiecand fac invingere mai multi
dusmani, c5. de ai fi si Mai mare si mai tare
decat toti : tot nu primeste nime pe stapanul

strain. En, sA treci apa Donului, vei vedea latimea campiilor celor pustii, in cari nu vei ajunge
pre tatari niciodata. Dobitocul nostru este mai

sprinten deck oastea ta cea ingreuiata de prada lumii care o ai pradat si, cand vei crede de
noi c santem departe, atuncea ne-i vedea in
mijlocul taberei tale, ca noi si fugim si fugarim
tot cu o sArgueala. Lcuitorii %aril tale de unde
esti, intelegern pre Greci, cand vreu sa rada de
vre-un loc pustiu, zic: pustfile Tatarilor. Tu acum la ce vii la dansele? Noaua din firea noastra ne sant acestea si sate si orase, deci trebue sa- ii norocul tare strns in mn, cci el
este lunecos i cu anevoe se poate tinea indelungat. Socotind priinciosul sfat, ce de acum ti-1
arata timpul, pune zabale norocului tau si mai
lesne vei orarmui. Tatarii nostri cei batrani zic
Ca norocul nu are picioare, ci numai ma/1i si a-

i, cand ti se part ca.-0 da manile, atuncia

sboara.
Cu toate acestea, de esti tu unul din
si
zei, cum ti-au scornit unii nume desert, atunci
ripi

www.dacoromanica.ro

152

TOADER RACOCEA

esti dator ca cu mijloace bune sa aduci pre oameni la pace, iar nu sa-i prbdezi de cele ce au;
iara de esti om, precum si esti, atunci gndeste
pururea ca esti om. Numai cel stebun nu Ondeste, ce este el. De ai fi si mare, precum ii
zic ca. esti, taus nu esti mai mare decat un om
mare si cu atata esti mai aproape de primejdie,
cu cat te indesi sangur la dansa.
Intreaba la ce stare a ajuns Or, vestitul i puternicul imprat din lume ? 0 oara poate resipi ce au
agonisit anii. Asupra carora nu te vei scula, aceia
Ii vor fi mai apoi prieteni credinciosi; ear cei
invinsi leaga nu mat de nevoie prietenie. Prieteniile celor, ne3faditi sant statornice ; iar pre cine

vei invinge sa nu crezi ca-0 va fi prieten.

Noi, Tatarii, nu santem invacati neci odat a
lega credinta cu juramant, ci cuvantul grait este la noi ca juramant. La voi numai sant aceste basne, de juraci i puneti pre Dumnezau
martur in invoele. La noi
, se socot aceia c inscald pe D-zeu can ii alca cuvantul dat. Deci
prietenii cu credinta indoioasa nu-0 sant de nici
o treaba. Noi iti santem din doaua pri ca o
straje, c dincoace .ne desparte numai apa Donului, cu Bactri ne hotaram, iara despre apus
ordiile i neamul nostru ne marginim cu mosia
ta, Macedonia, 1)5.0. la Tracia peste Dunare.
Deci noi te intreba.m : vrei sa-ci fim prieteni ori
dusmani?
www.dacoromanica.ro

15 3

TOADER RACOCEA

RASPliNSUL LUI ALEXANDRU CEL MIRE

CATRA. SOLII TATARILOR LA CUTINTAREA.

DE MAI SUS.
La cuvantul de mai sus al solilor tAtrAsti rAspunse Alexandru
Macedoneanul urmtoarele :

tPune-voiu la curupdnd sfatul vostru ce mi-I

dati si norocul rnieu, si voiu socoti bine ce imi

propune0, ca sd nu vi se pard, cd eu as fi

in-

ddratnic ; dar nu md voiu lpdda neci de norocul

mieu, ci vreu s va ardt, c naintea mea n'are

prec nici o primejdie a lumii i ci eu snt acela
care nu doresc viatd indelungatd, ci vestit, ,

www.dacoromanica.ro

IRACLIE PORUMBESCU
(1823

1896)

S'a chemat Goleinbioschi i la 1881 Ti .schimba

numele In Porumbescu. A fost preot con0iincios in
mai matte comune din Bucovina.

Bucata de mai jos e luata din cartea; Leonida

Bodnarescu, Scrierile lui Iraclie Porumbescu, adunate i iosovite de o schiti biografici, partea I, Cerniu0, 1898.

www.dacoromanica.ro

UN EP1SOD HAZLIU DINAIANASTIREA. PUTNEI.

INAINTE DE CINCIZECI DE ANI

La batranete trdeste omul din arnintiri. Timpul

de fata ii este greoi, cel viitor II ingrijeste,

ferice de el, dac are amintiri, pe cari cu pldcere

le reinvie in gandul sau. Ele sunt drept o carte

buna, ce ai cetit-o candva i te-a mulOmit, o iai
apoi dupa o vreme earasi i o mai cetesti, gustandu-i pldeerea de odinioara. In mijlocul arnin-

tirilor dureroase p4n petrece omul ; altfel e

insa, daca priveste in ele ceva de tot iubit gi
4i face din ele un cult de jelire asupra nenorocirei celei man i grele ce a indurat-o...
Intr'o asernenea stare ma aflu i eu.., Dar cateodata imi aduc aminte ce ziceau batranii nostri,
ca n-ui bine s tot jelesti dupd cineva, pe care
1-ai iubit, ca-i faci si lui inima grea, si de

aceea cu cate o pauza in jelire... ce-mi fac de

www.dacoromanica.ro

158

IRACLIE PORUMBESCI1

sAll, imi petrec cAte-odata i cu aduceri aminte

mai vesele i mai senine.

Ma (Muse tati meu, dei nu tocmai cif voia mamei mele, la manastire's invat carte, caci .pe vremile acelea era la anul 1829 nu se pomenea
de coli pe la sate, precum sunt astAzi, ci cel, care
dorea sa-i invete copilul a ceti macar in ceaslov i
in psaltire, i-1 da la un neam al sat' la manastire
ori de sluguoara la un calugar i, aducndu-i sub
nume de meringioare cAte ceva de-acas, ce cugeta c. ar placea calugarului, acesta printre
utrenie i liturgie, i cke-odata i dupa aceea,

bucherea, cu bietul- baeat, cum bucherea, p'ani

ce-1 cscotea din greui i beatul potrivia acum
cuvintele din bucoavn. acolo la : (fa ce gode
vezi ca-i bine, dreptate i pace fie-tine), i-apoi in
ceaslovla cauzi.!_te Domnul, i egraiurile melei.

Nu-i vorba, inv4atura-i scumpa i de aceea nici

nu se cAtiga ea aa de lesne. Pan-ce deci
ajungea un biet baiat la ceaslov gi psaltire, pierdeau cam mult urechile lui din forma-le primitiva
caci zica cine ce-a zice, i calugarul c om i, daca
baeatul nu nimerea s.zica : glagol azga, dar'gla,

apoi i rabdarea calugarului dela o vreme se

slaria. Dar, acum, cum era; bine, rau : cartea pe
atuncia, cum ziseiu, se invata mai ca numai prin
manstiri i, dei din acea carte nu ajungeau barbac! prea .invacati, dar carturari steti i dascali
www.dacoromanica.ro

IRACLIE PORUMBESCU

159

bisericesti ajungeau, pentru-c5. cantarea bisericeasca, ba cate-odata si psaltichia, ca pe vremea

mea la mandstirea Putnei, cum si tipicul se cultivau in m5ndstiri cum se cade. In mare stima

apoi era 1 multa pricopseall faceau zodierii,

cari ziceau despre sine c ei acel cdar inalt si
sfants si 1-au castigat dela acela si acela prea
cuvios schimnic si din cutare si cutare manastire.
Eu avui norocul, ca fiind tatal meu vornic,

primar cornunal'rna lua insui Egumenul manastirei Sucevita la sine, carele, ffind curand
dupa. aceea strmutat ca Arhimandrit si Egumen
la manastirea Putnei, ma lua cu sine intr'acolo
si, avand el almintrea 1 fecior de cask care mai

pe urm5. a ajuns calugar si vicar al manstirei

Putna, pe cunoscutul caligraf si mult vrednicul
cicerone la acea prima mnastire, Sevastian Geor-

gescul, ma tinu mai mult de pomana decat de

slugusoark si-mi dete Inca pe langa sine i un
instructor cad 1atusb in persoana unui diacon,
carele, find el si psalt, acum pe lnga azbuchile
scrise pe o scandura destul de mare, ce, o purtam

pe o ata la gat, ma. invta si decat logaritmele

mai grelele nevoi de note grecesti : pa, vu, ga,
di, che, zo, ni, la a caror invatare, prin bataia
tactului cu palma pe genuchi, acestia mise urnflard dela o vreme ca malaiele, iar imbracamintea
lor, acolo unde .pranicam cu palma, se facu fe-

www.dacoromanica.ro

16o

IRACLIE PORINBESCU

reastrd. Ma iubia b5.trAnul Arhimandrit, poate si

de aceea, cd trecusem cam curnd peste greul

slovenirii cu buchi la cetire si peste sumedenia
de tchendime,, eIporvi-urii, e Ipsili-uri, si cAte
mai altele din psalichie si ceteam cam binisor,
dincolo de masa, pe cnd cuviosul batrn, cu
barba si cu parul alb ca zapada, 4edea inteun
jalc (scaun) cu brate si irnpletea la scofii. Cu
sese ani cntam deja in biserica, incepnd treptis
dela tinerea isonului, cnd cntau calugArii, si

ajungand si la Axion, carele il cantam inaintea

icoanei Maicei Domnului provenitoare din Constantinopole si anume dela un Imparat Paleolog.
Doi baeci, unul de-a dreapta si altul de-a stnga de
mine, cineau in mni cAte o facile si mie isonul 1).

A juni de 8 ani, ramasei singur baiat de casa

al bunului Archimandrit, cad pe Georgescul il
daduse pe spesele sale la scoala la Carlsberg,
o colonie svabeasca, ca s5 invqe clasa a doua,
spre a-I trimete apoi la Suceava ori la Radauti
in

clasa a treia, ca sa poat apoi

fir-- calugar.

Ajuns de 9 ani imi dete Arhimandritul Ghenadic

Platenchi caci asa se numia bunul meu crescator

cheile pivn4ei cu butile de yin ale ma-

9 Aceste despre mine nu le-am spus spre alt scop, cleat a

arAta, cum dupA putinta lor vl dupA vremile de atuncia --- ingrijiau cAlugAril bAetii ce-I primiati la InvAtAturA. Eram atuncia In
mAnAstirea Putnei peste douA-zeci de bAeti. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

IRACLIE PORUMBESCU

16 I

nstirei, din care buO una, tin minte, era de 140

de vedre.
Am spus mai sus, c cu noud ani imi incredinta,
crescatorul meu, Arhimandritul Ghenadie, cheile
pivnitei cu vinurile mnastiresti si-mi porunci, ca
fiecarui ieromonach si diacon, care ar cere, sa.-i
dau p5.n la o oca (cola) de yin i numai sa.-1
insemnez in catastichul ce mi-1 dete scris gata
cu numele tuturor ieromonachilor si diaconilor.
Monachii si novitii n'aveau acel folos ori beneficiu

comun, dar capdtau si ei cAte odat, dac se rugau in deosebi la Archimandritul.

Tot cpentru inchinare si jertfire, veni intr'o
zi la manstire si un taraf de lautari eSolcani,,
adeca.' din Solca, stiuti si chiar vestiO pe atunci
ca cei dintai dup taraful musical al cPletosului, din Suceava. CantaserA adeca acesti
lautari la hram, la eparintele Stefan, (Bunceac)
la Vicovul-de-sus, acest cprinte $tefan, era
stiut i numit in intregul tinut cpopa galantoni,
si dupa. acel hram venira acei lautari si la ma-

nstire care era aproape, cum ziseiu eu dupa

spusa lor : pentru einchinare, si cjertfire,. Era
ins in prepus ctuzul in odenii,, parintele
Lavrenti Chirilescu, care era de loc asisderea
'din Vicovul-de-sus, cd adeca cuviosia sa prin
fratii si neamurile sale, ce le avea acolo, la
11

www.dacoromanica.ro

162

IRACLIE PORUMBESCU

Vicov, ar fi pus la cale acea venire a tiganilor

lautari la mnstire pentru

inchinare si jertfireD.

Fie insa., curn va fi fost : lautar4, vre-o zece la

numar, cu scripce, cu cobze, cu naier, cu timbale

cu un bas puternic venira dupa sfarsitul

liturgiei; ,'afrandu-se calugarii la. ctrapezd,

(la

mas, la mncare). Se inchinara lautarii intrati in

curtea mandstirei cu multe cruci in toate partile
aflnd dela cineva, c princii se afla la
prnz, se bagara in pavilionul, ce acoperea fan-

tana de langa trapezarie (sala de mncare), ca./

si c5.nd ar fi vrut sa-si arate modestia in sfntul
lacas si nu se vf11- acurn de-odat rnai in interiorul ma.nastirei. Calugarii Ora, dela mas, se
pusera. dupa regula rAtii;d cu fata spre biserica
si se inchinara in chip de mulcumita ctitorului
nOna.stirei pentru hrana ce o au a olo (ca.ci rugaciu-

nea dupa masa o faceau induntrul trapezdriei),

?poi, inchinndu-se toci card Arhirnandritul ce porni

spre locuinta sa si mai intorcndu-se Iti trapezarie,

-ca sa-si ia cAte ceva din ramasicele cporieii de
mancare, pornird a se irnprastia pe la chiliile lor.
Acum esira i ciganii de Linga frtnd. Cain-

garii la zarirea lor cu uneltele rnuzicale nu cred

sa fi fost cu putinca s mi se fi siinit, fiecare

din ei, ca

electrizaci- prin inim, aduch.ndu-si

aminte de lurnea, in care si ei odata au trAit...

ah, de --,-lurne, zic, s nu-si fi adus aminte d'apoi

www.dacoromanica.ro

IRACLIE PORLIMBECLI

I 63

de cele din lume, ce li-Le aminteau bietilor calugari acele unelte muzicale ale lautarilor I Samtara calugarilor mna cu respect, schimbara cu
sfiiniile lor cdte-va cuvinte si apoi Tiganii urmara

.unuia dintre calugari si care putea fi acest altul

decdt numai parinteleLavrenti ?

Batramul Arhirnandrit se puse dupd mas la
odihna, eu insa numai ce ma pomenesc in chiliuta
mea cu parintele Lavrenti, carele imi pune douazeci de creitari tgrosi,, noi i rosii ca para focului,
si-mi zise :

tDragul meu, acesti douazeci creitari lac un

sorocovat sunt ai tai; dar ia cheia pivnitei si
vino de ne da cdte-o ocsoard de vinJ .
Creitari asa fru mosi capdtasem eu mai inainte ade-

seori dela parintele Lavrenti, dar'asa de multi deodata, inca nu. In masura deci a bacsisului imi fu acuma
si voia i graba de a implini dorinta parintelui.
In gArliciul pivnitei, carele de din afara nu

era inchis, gdsii vre-o sese yarinti calugari ti

lautarii. Nu stir',, ori ca de brudiu la minte ce

Inca eram, ori /ca. nici nu era de ce sa am griji,
cdci stateau pe lnga pdrintii calugari si lautarii,
descuiaiu fard nici o trgnare pivnita si intrai
cu lumina aprinsa, ce o aveam cu mine in felinar,
inauntru
calugarii i tiganii dupd mine.
Pivnita era spatioasa i avea in partea aceea,
untie erau vinurile, cloud despartituri, una mai
i

www.dacoromanica.ro

164

IRACLIE PORUMBESCLJ

afunda i alta mai aproape ; iar vinul, de care

aveam voie sa .dau parintilor, era intr'un antal

(vas) din despartitura cea rnai afunda. Era, pe
langa alte masuri, i o vadra desart5 in pivnit.
Parintele Lavrenti imi zise sa slobod pentru toti
cei sase -parinti cate-o oca in vadra cea desarta;
facuiu asa i parintele Lavrenti, luand vasul
facand semn celorlalti i lautarilor sa-i urmeze,
se duse inainte i csocietatea-i, dupa dnsul, adeca
dup5 buti i antaluri in fundul pivnitei. .Un calugar, Cleopa Ianos, inchise usa garliciului i a
pivnitei, dar numai ce-1 vdd c vine cu o multime
adeca i cu toi ceilalti calugari !
Ean trageti una de-a codrului!,, zise atuncia
parintele Lavrenti lautarilor, scoase niste lurnini
de ceara din buzunarele antereului, le lipi ate
una de buti si antaluri i apoi de aci inainte sa fi
auzit, sa fi v5zut! Ieromonachii i diaconii scoasera
cu totii pahare de prin anterie i numai ce auzii
sunand deja fundul vedrei, adeca. :intr.() clipa

erau sase ocsoare duse !

Mai pune baete,, zise parintele Lavrenti catra
mine, csi pentru ceilalti pariqi ierornonachi
diaconi cate-o ocsoar i pune-le la condica, ca
ccreitari de cei mandri mai sunt Numarai parintii
ieromonachi i diaconi i erau cu totii doi-spre-zece

adica doi nu incapeau in vadra.. Nu trecu mult

si fundul vedrei eara suna i cei doi, se vede,

www.dacoromanica.ro

x65

IIRACLIE PORUMBESCU

diaconii, ce nu incapura mai nainte in vas, se

:gasira in el cu Inca opt, cari erau ieromonachi
adeca ori diaconi ori acum i monachi i noviti,
nu mai tiu.
Hei, d'apoi parintii Ii schimbara rolurile cu
Ca

ganii : ei cntau i iganii tineau

hangu. Un calu,gar, Vitale Boran, se sui sus pe-o bute i-i zise pe

alas de doind :

'rand eram in vremea mea

Scripca-mi era

gura mea I.

gsA traiti mai lautari ! 3, iar acetia apoi Ii raspundeau

,cu un ctu, i cu un vivat, vivat, vivat I ,

Eu, vas zand ce se lucra i, spriindu-ma, eii la up.
gArliciului O. vad i sa ascult, ee-i p'afara. Nu era

nimeni i numai se auzia sunet de glasuri i de

,instrumente din fundul pivnitei. Ma intorc de
aceasta cam mngaeat inddrat i vad pe parintii
cu paharele prin vadra. Adeca cuvioiile lor gasira
rsocoverca, la o bute, dei nu era in aceea vinul,
de care le era incuviintat a li-se da lor. Parintele
Lavrenti imi zise : cMai scrie zece cupe ,
Aceasta insa imi trecu de aga i a fi zis
I

parintilor ceva ce-mi era s le zic; dar nu incapui

a zuvant, caci cum numai golira paharele, strigara
unul dupa altul : tO moldoveneasca, ma. 13, 'apoi
acum fu acum Mopegii i tinerii adecd : ioroschiI

zmonachii, ieromonachii, diaconii i monachii i toata.

www.dacoromanica.ro

166

IRACLIE PORUMBESCL-

tagma calugareasca, din cei anteriori unii si cu

defecte corporale... cari nu erau prea indernanatici,

pentru joc... tinndu-se de mana, o luara printre

buO si prinprejurul lor, printele Lavrenti cu
potcapul pe ureche inainte, i numai ce-1 auzii :
f Sub caldiu-cismei mele
..5ede dracu si-o muiere
*i rna'nvaca s fac rele I ,

Vazand eu eara, c calugarii de ce,de ,ce tot

se mai aprind si cugetand la urmari, caci iasaiu
pe calugari i pe lutari s intre in pivnit si ei
acum4aici isi fac de cap, pe cand Vitale Borsark
declama :

Iu, iu, iu, si iar asa

Multa vrenle n'a fi-asa I,

iar Cleopa de Iano

ii

raspundea de dincolo

de-o bute :

cFrunza verde de cafea

Bine-mi pare ca-i pe-a mea I ,

ba, mi se pare, ca toci cuviosii isi adusera chiar

acum aminte de cntecile, ce rarnasera oare-cand
afara de manastire, si-ar fi socotit cine-va ca-s.

www.dacoromanica.ro

167

ERACLIE PORUMBESCU

deja de mult uitate, caci din toate coturile si de

dup toate antalele si butile se auziau fx-unze verzi

iu-iu-iui-iuri, care de care mai indrasnece si mai

lurnee vazanof
:
eu, zic, aceste i marindu-mi-se frica
si spaima pana mai la nestire de mine... ma apropiaiu

cu lacrimi de parintele Lavrenti cu afurisiOi lui

creicari cgrosi i rosii ca para focului, si-1 rugaiu in

strigat cat puteam, sa ias din pivnita, c nu

i-am slobozit aid, ei singuri s'au bagat si acum
e i vremea vecernei, de-a auzi parintele Arhimandrit e vai si amar I
Taci I imi curma el cuvantut, trase un suer
in deget, de cred cd baga in spaima stachiile
nu numai ale pivnicei, ci si ale tuturor zidurilor
manastirei, si-apoi, invartindu-se pe un picior, Ii
puse potcapul pe scdfarlia cprotosului, (primaului) dintre lautari, infipse manile in solduri
striga ca in extasa. :

ci

cNici nu-mi pasa

de Ndstasa
De Nichita
Nici atata 1

Dar atuncia numai ce va.d un baston ridicandu-se

du0 spatele mele vai, era bastonul... arhimantrosc peste -potcap de capul tiganului,
dritului
arosc in scripca
Lavrenti i calugarii suflara
I

www.dacoromanica.ro

168

IRACLIE PORUMBESCL7

in lumini si fuga pe dupa. poloboace,

iganiil

calcau unul pe altul bkjbaind pe intunerec sa

scape afar... se auzia bietul bas troncAnind, Cand

se palea de pre0i pivn4ei...

Urmarea a fost, cum a fost, dar mult si mare
n'a fost: numai atka, ca vecernia in aceast seard
a sv'arsit-o Archimandritul singur cu noi b'aeOie

la stranele a1ug6ri1or toate desarte si ca cheile

pivn4ei n'au mai ra.mas de aci inainte pe mna
mea ; dar nici taraf de igani lAutari n'am mai
vzut la manstire spre tinchinare si jertfirex.

www.dacoromanica.ro

ION G. SBIERA
(1836

1916)

A fost elev sincer si entuziast al lui A. Pumnul,

<le la 1875 a fost profesor de limba si literatura romand la universitatea din Cern Anti, dupa ce apartinea

Academiei romne chiar dela infiintarea ei. In viata

national este Intre 1861
1906 in fruntea tuturor
rnanifestatiunilor politice, religioase, culturale 5i literare la Romnii din Bucovina. Are scrieri de folklor,
studii filologice, istorice-literare, cuprinzand timpul
dela originea omului pa.n5 la 1714, precum si scrieri
despre manifestrile culturale si literare la Romnii
kiln Bucovina.

Fragmentul de mai jos e scos din : I. G. Sbiera,

Familia Sbiera 5i arnintiri din viata autorului, Cernauti, 1899, pag. 122 5i urm., unde shut date biografice ,si bibliografice.

www.dacoromanica.ro

P. 51. IISCARI NATIONALISTE

SI 0 SPIONARE

In anii 1858 si 1859 se vantura cu insistenta

prin ziare si in convorbirile private de prin cafinelele Vienii asa numita cestiune a Orientului.
Se vorbea de mari si adnci prefaceri in orgapizarea politica a imperiului turcesc si a imparafatiei habsbnrgice. 0 reconstruire a acestora pe
principiul autonomistic al nationalitAtilor si al
unei confederaOuni intre ele era pe buzde tuturora. Sub astfel de imprejurari era lucru firesc
ca si printre studen0i ..universitari s se disclite
aceste idei, pentru cari inima. lor calda si generoasa si inchipuirea lor vioaie erau atat de
primitoare si pentru cari se. insufletiau cu mare
facilitate 1

Stukien0i romani aveau in mijlocul orasului,

in Cetate, o cafinea anumita ca centru de intal-

nire. Erau destui la numar si din toate tarile

locuite de Romani. Mai adeseori se informau unii

pre alOi despre starea cultural

www.dacoromanica.ro

si

politica a

ION G. SBIERAt

72

confratilor din .partile de unde erau nascuti

discutau impreu5d asupra acestei sari si-si faceau

planuri de imbunatatire. Se'ntelege de sine ca.

se vorbia mult si cu vioiciune printre ei si despre directiunile politice i nationaliste de pe a-

tunci. Spre a se lamuri cat se poate de ca

temeiu asupra tendintelor si aspiratiunilor celorlalte popoare din imperiu, unii din studentii romani cerce.tau din cand in cnd cafinelele, unde
se adunau studentii germani, ,italieni, maghiari
si sarbi ; intrau cu ei in discuOuni nationaliste si
cautau s se conteleaga intre sine.
Desi intalnirile i discursurile acestea erau mai

mult intamplatoare, totus nu scdpau de supraveghierea ocult a politiei secrete. Furnicau pe

atunci nu numai in Viena, dar pretutindenea
prin tarile impartiei o multime de agenti polltienesti secreti, cu misiunea de a iscodi precum
intentiunile i planurile unor barbati politici marcanti, asa i rniscarile studentilor universitari.

Acesti agenti cutreerau tarile i orasele ; se introduceau ca cnoaud cunostintiz in cercurile de

intalnire ale conationalilor lor ; aduceau adeseori
cu intentiune vorba asupra cestiunilor politice
si nationale ; sUstineau cu infocare niste aspiratiuni i tendinti nationaliste cari numai compatibile
nu erau cu samtul de sincer patriot si de buni
cetatean austriac ; provocau cu insistenta opiniu-

www.dacoromanica.ro

ION G. SBIERA

173

nile celor de fata si se aratau nemulcumiti, infrunttori chiar, cand nu gaseau destul secun-

dare sau cand intampinau indoeli ori contrarieri.

Vigilenca acestor polifisti secreti era foarte
mare, mai ales pe la inceputul anului 1859,
de cand se unisera, in 12/24 Ianuarie, mbele
domniate romnesti, Moldova si Tara Romneascd,

alegandu-si in persoana lui Alesandru Cuza un

sangur domnitor, si de cand Maghiarii planuiau
din nou desfacerea lor de Austria cu ajutoriul
Prusiei, Italiei si chiar al domniatelor romanesti unite.
Despre esistinta acestor spioni capatasera studentii romani din Viena stire dela mai mul0
barba0 incaru40 si esper0 in miscarile politice,
cu admonirea ca s se pazeasca ; de aceea ei se
si feriau precum de oameni tacuP i pandaci,
cari pe neasteptate si pe necunoscute veneau in
mijlocul lor, asa i de nationaliti pre invapaia0
si provocatori.
Intr'una din zile veni din Ardeal tirea ca in
curand are sa soseasca la Viena un. tanar de
cutare

si cutare inf4sare, ca sa faca propa-

ganda nationalista printre studentii romni de

acolea in vederea evenimentelor politice ce se

pregateau, dar noi sa ne pazim de el, fiind

agent policienesc secret. Necazul acestui tanr
nu fu prost, cand, in loc de secundari si espec-

www.dacoromanica.ro

ION G. SBIERA

174

tordri nationaliste, n'a gsit la studentii romni

din Viena deal ludri peste picior i vorbe de
fleac. Infruntarne rui curgeau ca din cofd si desperarea lui n'avea margini ; nu aflase material
pentru" esercitar ea meseriei sale
In anul 1859 isbucnise intre Austria si Italia
cu Francia cunoscutul rdsboi pentru unitatea Italienilor intr'un sangur stat national. Studentii
1

maghiari incepurd acuma a fraternisa cu cei romani i sarbi, impdrasind acestora c.6 cercurile
dirigente maghiare pregatesc, in contelegere cu
nationalistii germani din Prusia, o rdscoald pentru

separarea de catra Austria a tdrilor ce se tin

de coroana ungard i reinfimtarea din ele a vechiului lor regat, i c inceputul acestel rdscoale
este asezat pe 1 2 Iuliu. Despre toate aceste
uneltiri trebue s fi avut stire curtea imperiald
din Viena, 0.6 ea, deteptatd poate i prin purtarea necalificabild a :comandantului Fr. Gyula,
se decise repede ca s previna aceastd. miscare
dusmdnoasa i incheid cu imparatul Napoleon III
mai intaiu un armistitiu intr'a 8 Iuli si apoi intr'a
ii Iuli pacea definitivd dela Vila Franca. Nacazul patriotilor maghiari era mare, dar se mangaiara. cu speranca, Ca ce nu s'a putut realiza
astdzi, se va realiza desigur mane, poimne.

www.dacoromanica.ro

SIMEON FLOREA MARIAN

(1847

1907)

A. fast preot in mai multe sate din Bucovina qi In

urraa profesor de religie la liceul din Suceava. in
1881 este ales membru al Academiei Romane. ,i-a
consacrat roata viata folklorului. A cules poezii poporane, hore, chiuituri, satire poporane, descantece,
vriiji, povecti, traditiuni din popor, credinte ale Romanilor despre paseri ci insecte, etc. A scris studii
asupra nuntli, nacterii ci inmorrnantarii la Romani
precurn ci asupra sarbatorilor romanecti. Are ci studii
istorice precum ci articole politice. Toate scrierile
sale au fost publicate tn 29 volume. Vezi Bibliografia
rornaneasca ed. 1. de Gh. Adamescu.
Bucata e luata din : Ornitologia poporana romana,
tom, I. Cernauti, 1883, pag. 20 qi. urm.

www.dacoromanica.ro

CUCtL

Cucul, dupa credinta Romnului, e o pasere

misterioasa, ce are tainice legaturi cu soarta
omului. Glasul sau meneste totdeauna a bine, and

resun de-a dreapta auzului sau in fata, si din

potriva meneste totdeauna a rau, and resun
in stanga sau in spate. I
Daca glasul sau resun in dreapta auzului sau
in fata, atunci cred Romnii, a peste tot anul li
va merge bine in toate, c vor fi fericiti, sanatosi
si voiasi. Ear dac glasul sat' se aude in stanga

sau in spate, atunci, cred ei, a preste tot anul

ii va merge ran, a vor fi neferic4i, bolnavi, suparati, a Enii din ei vor si muri, sau cine stie
ce poate sa. li se mai intample. 2
Aceasta credinta. a Romani lor se afla respicata
chiar si in unele poezii poporane.
1 V. Alecsandri, Poezii populare ale RomAnilor, Bucuresti, 1866,

p. 9. ln notA si Cred. Rom. din Bucovina. (Nota autorului).

2 AceastA credintA se aflA si'n Muntenia, vezi : Cucul de Victor
Popilian, .publ. mai intAiu in Romanul" si apoi reprodus in
Amicul familieig, an. 1879 Sem. I. NriL 11 si 12 (Nota autorului).
12

www.dacoromanica.ro

1 78

SIMEON H. MARIAN;

Dovada despre aceasta avem urmatoarea doink

in care un Roman cu mintea tulburata din cauza
dragostei 11 roaga pre Cuc sa-i cante in dreapta

sau in fata, doara va avea mai mult noroc :

Frunza verde de pelin,
Ce-mi eti, cucule, hain,

De 6.4 vara'n jumatate

..5i-apoi sbori in alta parte ?
Cuculet, pasere surd

111uca-ti-a limba din gurd,

Cantecul sa nu-ti mai zici,

Nici sd mai colinzi pe-aici.
Vara vii, vara te duci,

and is dragostele dulci.

Canta-mi mie inc'odata,
Ca-mi e mintea tulburata.

Canta'n dreapta mea cu foc,

Sa' am parte de noroc.
Canta'n fata mea cu drag,
Ca ti-oiu da frunza de fdt

Sa nu mai fi tot pribag. 1

Eara cum ca glasul Cucului auzit in spate me--

nete nu numai a rau, ci chiar i a moarte,

ne-

dovidete urmatoriul pasagiu, pre care il scoatern

dintr'un bocet din colectiunea mea inedit :
I V. Alecsandri, op. cit. p. 245. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

SIMEON H. MARIAN

179

Mai fernee, draga mea,

Draga mea, iubita mea,
Cucu'n spate mi-a chritat
5i moartea m'a sagetat.

Asemenea cred Romhnii ca, de cateori ii vor

auzi intaias data cantand adica strigand ecucul,
atatia ani are sa mai traeasca cel ce 1-a auzit.
Daca canta de multe ori, bucuria auzitoriului e
nespusa., caci atunci, crede el, ca are sa mai traeasca Inca. multi ani, eara daca canta numai odata,
atunci se intristeaza crezand ca. nu va trai mult1

Dela cantecul Cucului atarna de multe ori,

dupa credinta Rornnilor, si timpul, cand se vor
insura feciorii si se vor mb.'rita fetele. Acestia totdeauna, cnd ii aud intia data cantand, se
adreseaz catr dansul si-I intreaba zicand ;
Cucule, puiucule, cati ani imi dai pana ce

ma voiu insura san marita ?

Daca Cucul, dupa aceasta intrebare, tace de
cantat, atunci e un semn ca. se vor insura i marita

de graba. Eara dac cant mai departe, apoi de

cate ori va canta, va striga ecucu,, atatia ani au
sa mai astepte, pand ce se vor insura ori marita. 2
I A ceasta credinta se Mil la Romanii din Transilvania, vezi:
W. Schmidt. Das lahr und seine Tage in Meinung und Brauch
der Romanen Siebenburgens. Ein Beitrag zur Kentnnis des
Volksmythus. Hermannstadt. 1866. p. 21. (Nota autorului).
2 Dat. i cred. foarte 1atit la poporul roman (Nota autorului)

www.dacoromanica.ro

180

SIMEON FL. MARIAN

Credinta aceasta se vede ca 1-a inspirat i pre

mult regretatul nostru poet I. A. Lapadatu, dud,
a campus frumoasa poezie ce-o reproducem aici :

La umbra de fag edeam,

i la mandra mea gandiam ;
Dar un cuc deasupra mea
Tot canta i prorocia :
iCuce, cali ani imi vei da,
Pana cand m'oiu insura ?,
Si
mereu cucul canta...
->

La umbra de fag oftam

5i pe cuc iar 1-intrebam :
eMandrei mele cAti ii dai ?,
Lu'ntrebai 1-1 ascultai.

Dar cucul, pasere rea,

Ciocul nu-i mai deschidea,

Ci tacea, mereu tacea...

La umbra de fag plngeam,

Catra cuc aa ziceam :
t Penele de ti-ar cadea,
Cucule, pasere rea 1
SA nu can;i i altuia

Dimineata tot a5a,.

Eu plngeam, cucul sbura. 1
' 1ncercAri in literaturl. Brapv, 1874, p. 14 (Nota autorului)

www.dacoromanica.ro

181

SIMEON FL. MARIAN

Tot credinta aceasta, cred eu, cl a dat nastere

si urmatoarei doine poporane din juruf BlajuluiA
in Transilvania :

Auzi, mndrd, cucul cnt,

Esi afar de-1 asculta...
De ti-a cnta cucul bine,

Trage nadejde de mine,

De ti-a canta cucul ram
IVA dejdea-i la D-zeu. 1

Precum i alteia din Bucovina :

Ear-rni cnta. rau Cucu

Bate-l-ar pArdalnicu,
Ca i an el mi-a cntat

si-am remas neinsurat

I Din colectiunea mea ineditA (Nota autorului).

2 Corn. de D-1 Orest. Lujan, abiturient. (Nota autorului)4.

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI
(1850

1920)

A ocupat un loc de frunte In magistraturi si a

fost membru al Academiei Romne.
A fost un scriitor foarte fecund, dar nu si-a adunat
scrierile In volum. Sant Imprstiate prin toate ziareler
revistele si calendarele bucovinene contimporane precum si In Convorbiri Literare, Analele Academiei ro
mane etc. A scris poezii originale, schite umoristice,
nuvele, cantecd studentesti, amintiri despre M. Eminescu, Axente Severu, etc., are traduceri din limba
italiara si franceza, comedii localizate. Are si o serie
de serieri mici istorice. Date biografice si bibliogra
fice In Junimea literara. din Cernauti a. V,II nr. 6, In
Calendarul Glasul Bucovinei pentru 1921 si Bibliografia, I, de Gh. Adamescu.

www.dacoromanica.ro

HASSAN CALU GA RUL

Nu-i placea lui Hassan Coranul, nu-i placea si

pace. Strigatul pangator al muezinului, carp striga
din varful minaretului pe credinciosi la rugaciune,

il adormea si deasa rugaciune, ce trebuea s'ofaca fiecare in genunchi, il necajea cu desavArsire. Nu-i vorba, o sarnd de poronci .ii plceau
si lui. Se impaca de pilda foarte bine cu un numar mai_marisor de neveste ochisele si-i placea
i un pilaf bun si grasut. Dar tocmai la pilaf
se supara el mai mult, pentru-ca, da, ce-0 ajuta
cel mai bun si mai gustos pilaf, daca n'ai. voe
sa-1 stropesti cu puOn vin ; nu mult, dar tot, stii,

mkar sa-si poata omul uda bine maselele ; si

tocrnai aici afurisitul de Coran scria mai larnurit
decAt ici era voea. Nu putea el macar aice sa
scrie mai in cimilituri, sa fie mai in doi peri, stii
asa sa ghicesti, dar sa nu stii. iii ti-ai zasit I
1

www.dacoromanica.ro

186

T. V. STEPANELL1

Nu-i placea. deci lui Hassan Coranul, nu-i placea

,si pace.

Ca negustor batuse el multe drumuri si urnblase multe leri, si ca om cuminte ochise ici si
,ochise colo, si, nu-i vorbd, vazuse multe ca omul
-clrumec. Fusese si in Moldova cu metanii de chihlimbar si cu trandafiri din Iericho si cu multe
alte lucruri trebuincioase si folositoare si cunos-

tea, prin urmare, toate strile, dar 'mai cu sarna

pe calugari, caci multi sfinti parin0 egurneni se
jucau, spre lauda lui Durnnezeu, cu metaniile
cumparate dela Hassan.
51 nu stiu cum se facu, ca-i placea lui Hassan
viala calugareasca, mai cu sama decnd un parinte egumen il dusese intr'o pivnita din mnastire, ca sa.-i dea adalrnasul obicinuit pentru metaniile cumparate. Era si pivni aceea nu saga ;
sta bucile cu yin ca oarnenii la prasnic, lipite una
de alta, si unde te'ntorceai tot de bute dai ;
era, vezi,curn se cuvine sa fie o pivnita drept
credincioasa de calugari iubitori de Dumnezeu

si de duhul sant.
Se puse deci egumenul si Hassan pe gustate,
de-ti era mai mare dragul sa-i vezi, luck nu
ramAsese bute necercata si vin negustat ; petrecea bine pdrintele egumen cu Hassan, pentru-ca

Hassan era om umblat prin lume, trecut prin

sitA i prin ciur,

tia multe si na.scocea i mai

www.dacoromanica.ro

187

T. V. STEFANELLI

multe poveti i iretenii, incat uitase parintele

egumen de liturghie i de vecernie i, lucru nemaipomenit, chiar de masa. E' 1 ce vorba. 1 doar
mai venea zi de liturghie i masa n'o lua HanTatar. Dar era lucru pocit, cad cu cat se incalzea i se destoia inima, cu atat se ingaima
limba.

t Nu-i lucru firesc, zise atuncia Hassan ameit.

c Ba-i firesc i neamestecat s,ziseparintele egu-

men, cl-am primit doar cu limb de moarte de

la naintaul meu, Dumnezeu s-1 erte 1 i
c Ce-ai primit ? ametala ?,
i 13a vinul i .

c Dumnezeu sa-1 erte 1 s

-- i Ce sa. erte Dumnezeu ? vinul ? s

i Ba pe naintaul dumitale, ca. bun credindos a fost s .

tHassana draga, vad ca nu ne prea irgelegem amandoi i, ca s ne lmurim, am sa te

duc la un puiu de yin, sali lingi buzele i sa.-0
alungi copiii i s-1 bei s .
Astfel zicand, pa.rintele egumen trase pe Has-

sana dupa sine i cu bine, cu r6u, ajunse la o

bute tocmai in fundul pivmtei.
t Bea

din vim 1

cesta,

Hassana' draga,

s'apoi vorbete. Criu el E tocmai de pe vre.

mea lui .5tefan-Vod s

cAferim 1, zise Hassan, golind paharul,,

www.dacoromanica.ro

x88

T. V. STEFANELLI

41-alai de 5tefan, cum i-ai zis, ca cinstit negus-

tor a mai fost I.

(Bre I d'apoi n'a fost negustor, ci \Todd, I

TheVoda. ? apoi bine Vodd, sd traeasca si sa

inai vandal,
cD'apoi au murit de sute de ani
cAu murit ? Ce pdcat, ce pacatli
(Bea Hassan i zi vecinica Iui pornenire I ,
cVecinica lui pomenire I. ingaima Hassan.
arnandoi adormira.

Ii plcea deci lui Hassan via4a. calugareasca.

Mai umblase el, ce umblase i mai cutreerase
multa lume, dar vinul cnegustorului *tefan, nu-1
eea din minte-. i nurnai ce vezi cd intr'o bund
ziulica se hotdreste s se faca calugdr. Lud deci
xalbanasii cAti ii avea
imparci drept in

doaua : o parte din ei o dete nevestelor sale,

ear pe ceiiali ii lega bine in cialmaua sa.
Bani albi pentru zile negres, zise el, punand
-cialmaua cu bani cu tot in cap i Iua.ndu-i ziva buna

dela ai sal, lua. drumul spre manastirea parintelui egumeti, cel cu pivnica drept credincioasa.
cDoresc sa. ma cdlugaresc, zise el infapndu-se inaintea egumenului.
cCum ? i s'a urat lumea ?, intreb egumenul uimit.

cLurnea ca lumea, dar nu-mi place Coranul i pace,.

www.dacoromanica.ro

X. V. SITFAN ELLI

189

Chibzuind parintele egumen in gAndul sat' ce

fapta frumoasa i vrednica de toat lauda este,

and scapi un suflet din ghiarele necuratului si

ce laud o sd capete el pentru aceasta dela proistosul sa.u, Ii primi bucuros 1 rndui sa-1 imbrace
in rasa si comdnac i sd-i dea i o chilie. Hassan,

cAnd ajunse in chilia sa, iu cu multa. socoteala

cialmaua din cap si o puse inaintea icoanei Maicei
Domnului, la care vedea c se inchin cu mult
evlavie calugarii ce-1 adusese in chilie i apoi
sopti cu multa dragoste, netezind cialmaua :
cPrietend bund pentru zile rele I ,
Calugarii se 'rqelege ca credeau ca Hassan vor-

afioriseste in 0rcia sa ceea c'e avea si el, macar cialmaua, si

beste cu Maica-Domnului

se rninunarl de grabnica sa pocaire. Imbracat gata

11 dusera apoi la egurnen.

Hassane, zise egurnenul, ate vom numi de

acum Haralampi. Caut deci i te indeletniceste
ln pravilele calugaresti i vei fi in veci ferici
(Aferim Ii gAndea Hassan, tdaca. zice parintele egumen ca. voiu fi fericit, apoi stim ca.
din pivnica nu mai esim !)
El astepta acurna, poate i-o face egumenul
vre-un seam tainic spre pivnica, dar se insela,
cad egumenul intra in aka odae, lasAndu-1 cu
ceilaIi calugari.
--c1-1(n1 Sa nana c astdzi nu-i in dusi buni

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLE

printele egumen sau poate se sfieste de ceilalci.

calugari: Asta-i ! Dar ce nu-i azi, va fi mane',
gandea el in sine.
cFrate Haralampi,) zise calugarii, tvina la
masa. Mane incepe postul mare si astazi e lasatul fruptului.i
cBucuros, zise Hassan, care in;elese din toatenumai cuvantul mas sit luandu-se dupa dnii

se impiedeca de mai multe ori in rasa cea lunga,

pand ce ajunse in sofragerie. Nu-i vorba, masa
era masa., bine gatit, asa precum se cu vine sa
fie in ziva de lasatul fruptului, i inaintea fiecarui calugar sta cate o garafa de yin. Ii placea
lui Hassan mncarea mai ell samd, fiindca era
obosit de drum, dar, chnd gust vinul, carni din nas.

cLas ca-i putin, dar apoi e al dracului de

acru ; nici vorba., nici n'a treeut macar pe langa
butea lui 5tefan, gandea Hassan in sine, apoi,
indreptandu-se catra vecinul sat], LI intreb : aPa-

rintele egiamen nu sede cu noi la masa ?,

tMnnc totdeauna singur respunse Calugarul.

Hassan era pe gandurh Dar insfarsit chitea

el, c este mai bine asa.
e Mane, cAnd ne vom cobori in pivnica, nu_

vor sti toti ce facemz.

Bau deci vinul pana la cea de pe urma picaturd, tot cu gandul la buOle cele pline, i apoi

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

19 I

se scula impreuna cu cei1a10 cdlugari si se duse

in chilia sa. Patud era cam vartos, dar Hassan
era obosit de drum si adormi curnd, visand neintr erupt de fericirea vecinica ce i-o juruise egumenul.

Abia trecuse miezul noptii si deodata. auzi

Hassan un pocnet grozav la usa sa. Sari fript
din pat.
eVrernea scularii, ciasul rugaciunii a sosit !,

striga trezitorul.
cCe buiguesti, bre 1 tfiu 1 cesparii oamenii ?,

zise Hassan Inca ameit de soinn.

L. eVrernea scularii, ciasul rugaciunii a sosit 1,

striga desteptatorul, bonbanind mai tare la Lisa.

e Imbracd-te, frate Haralampi, caci incepe polunosnica si apoi vine utrenia si apoi liturghia ; imbraca-te, ca toti fra0i calugari sant in biserica si
te asteapta. I,
cFratii calugari ! Da sa fie ai dracului toti
fra0i mei calugari ! Auzi vorba, sa ma trezeasca
din somn inainte de cantarea cucosului. Dar mai
stii 1 Poate vor numai si cerce de sunt vrednic
de calugarie. Vom vede ice-o fi si asta. Nu te
da, frate Hassane I ,
Astfel borborosind, se imbra ca.. Hassan si se
duse la biserica. Intrand, vazu acolo numai niste
umbra, miscandu-se in dreapta si in stanga ; cateva
iumini ardeau numai la amandou stranele, la

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLV

192

policandru si inaintea altarului. On intunerec tainic domnea deci pretutindenea. Nurnai cu greu
putu Hassan, insfarsit, cunoaste ca se afla In
mijlocul calugarilor, care cu hainele lor negre
sa.manau cu ciste duhuri din aka, lume.

cCu bun sam vor sa ma. ispiteasca, dar

si-au gAsit omul,, gandi Hassan.
Calugarii ii luara in mijloc i acuma incepura
cu cantarile, cu rugaciunile i cu metaniile, care
nu mai aveau sfarsit. Era doar intaia zi din postul mare. Hassan se opintea cat putea. Ghiontit
fiind din dreapta si din stanga, tinea si el hangul i batea la metanii de-ti era mai mare inila..
Se facuse ziva mare si calugarii nu mai incetau_
Bietul Hassan ii freca selele.
(Dar bine, Inca mult o sa tie ?, intrebd
Hassan.
t Curand sfarsim utrenia i apoi incepern
liturghia, i deacolo suntem gata,, Ii rspunse unul

din calugari.
Cat pe ce era Hassan s tranteasca o sudalmbde cele tataresti, dar o inghiti in sine, chibzuind
c numai vecinicia nu are sfarsit, i ca va, scapa
si el de aceast belea. Se opinti deci mai departe,
tinu hangul, bdtu metanii ca i ceilalti calugari,

dar in inima sa blastema atat de grozav, ca.

s'ar fi cutremurat biserica, de le-ar fi rdspicat
blastemele. Insfarsit sosi i ceasul scaprii. Era-

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

I C) 3

aproape de amiazd. Toti eird din bisericd i se

duserd la masd.
tAm sd-mi rasbun mdcar la masdi, gindi
Hassan, intrnd corit in sofragerie.

Dar care fu mirarea lui, cnd nu vd.zu pe

mas alta nemic deck bob, fasole i curechiu
murat. Chiar i vinul cel acru lipsea.
cAltd ispitd,, cugeta Hassan, tdar helbet
voiu scdpa eu i de aceasta !
Se puse deci la masd. i, find obosit de atka
cintare i poticneald, mama' in parte cu ceilalch
Indat dupd ce se sculard de la mas, Hassan se
1

inchise in chilie.
Voiu trage un somnior de cele domneti3,
opti el intinzAndu-se pe pat.

Dar nu e cum vra omul, ci cum dd Domnul.

Abia incepuse Hassan a clipoci i eat c bontnete

eard la ua sa.
Hassan rsare din pat.
Oara rugdciunii, ciasul vecerniei au sosit 1,
strigd cdlugarul la ud.
Dar sd fi tu mai de mii de ori al dracului,
deck sa-mi curm eu somnul,, zise Hassan.
Calugdrul mai bontaini de cdte va ori la ud. i

apoi merse mai departe, bdand in alte ui. Pe

Hassan incepu s-1 fure somnul. Dar degeaba, nu
13

www.dacoromanica.ro

T. A. STEFANELLI

194

era nimeni in stare sa. doarma. Incepura toate

clopotele a suna, dar apoi toaca? Mort s fi
fost i te-ai fi trezit.
Un blstam fioros ei din gura lui Hassan, dar
se scula, caci nu avea ce face, i se duse ear la
biserica. Cantarile, rugaciunile i metaniile incepura
din nou, ear Hassan se tinea mereu i nu da
indar apt.

e Mari, s'o sfari odata), gandea el in sine,

*i se sfarira in adevar i toci calugarii se impratiara pe la chiliile lor ; dar sosind sara, se
intalnir earas la masa.
c Eara bob, eara fasole i curechiu murat,
bodogani Hassan, dar, neavand ce face, fcu hoz

de nevoe i mina cu ceilalci.

eMa rog, frate calugare, parintele egumen nu vine la masa ?i intreba el eard pe necinul sail.
clTu vine niciodata, frate Haralampi. Petrece

singur in post i rugaciunez.

irSA-i fie de bine D zise Hassan, dar inlauntrul

sau era grozav de nedumerit. Cand se sculard

cu to0i, el se incuia in chilie i, sarutand cialmaua,
zise :c Samaria ca yin zile negre ; , apoi adormi

6bosit, cugetand c in sfarit a scapat de atata

ispita.

Dar care fu mania lui, cand a doua zi incepu

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

195

aceeai nevoe. Eara rugciuni, eara cntari i

metanii i la mas card aceleai bucate. i a
treia zi tot aa, i a patra zi eara i tot aa
mai departe.
cOlio c bine m'a mai botezat egumenuli,
zise Hassan necjit ; cHaram-lampi 1, Aa zeu,
haram de mine 1 Calugdrie mi-a trebuit, WuI

grie am,.
Nu sfaxise

eara bontni ca totdeauna

la ud. Ofta.nd se sculd Hassan i se cluse la

bisericd. Astazi venise mai de vreme i aflase in
bisericd numai pe un calugr la strand.
eMa. Tog, frate Paisie,s nu-ti fie cu banat,
nu mi-ai put spune, cine poruncete s trdim noi

atata vreme aa de bine ?4

cCartea asta), respunse cdlugarul Paisie.

,Cartea asta? Hm

cum se cheam

dumneaei, dacd-i voe sd intreb ?,

Triodul
Triodul ? ce inceleapta carte 1, zise Hassan,
2)

uitndu-se chiori la dnsa i privind-o cu luare

aminte.

Dup sfdrirea rugaciunii toti cdlugarii eird

din biserick numai Hassan remase. El ii fcea
treab ba la o icoank ba la altar, ba la una,
ba la alta, i cnd vdzu cd nu mai era nimeni in biserick numai ce vezi ca pune liana

www.dacoromanica.ro

196

T. V. STEFANELLI

pe Triod si-1 bagi sub rasa, esind cu pasi mari

din biserica. Afard se uita el in dreapta si in
stanga si, nevzand pe nimene, o tiuli repede
spre cdmara economului. Camara era deschis,
econornul in sofragerie. Hassan nu calla mult.
Uri miros patrunzator il indrepta spre un poloboc
cu cur echiu Murat.
cPi I fire-ai al dracului s. fii si seca-0-ar
isvorul I 'Am dat insfarsit de tine), zise el oterit
si, apucand cu o groasnica manie Triodul de sub,
rasa., il tranti cu atata urgie in curechiu, de sari
moarea pand in tavan.
cl\la I

Sfinte Trioade, saturd-te si tu de atata

curechiu murat. Curechiu poruncesti, curechiu

manancl, sa-ti easa si Pe ochii din cap., cum
/
mi-au esit si mie I 3

Astfel zicand, mai tranti cateva capatini de

curechiu peste bietul Triod si-1 inneca cu totul
in moare si in curechiu. Hassan esi usurat si se
duse in chilie.

and sosi vremea vecerniei, Hassan era cel

dintai in biserica. Dar child sosira calugarii, ce
O. vezi
Triodul nicaeri. Ce O. faca acuma
calugarii, cad fara Triod, care cuprindea toate
pravilele postului, nu platea nici unul un ban
ros. Sa fi vazut acuma alergAtura. Bietii calugari, dand incoace, and incolo, dar Triodul

www.dacoromanica.ro

V. V. STEFANELLI

19 7

tufa'. Mai cdutard ei ce mai cdutard, mai acur

rugaciuni, dar, nestiind cum s se roage mai
departe, esir din bisericd, satuindu-se sa nu mai
obliceascd parintele egumen de paguba ce o au.
cAferim v'am venit de hac,, zise Hassan
plin de bucurie in gAndul sdu, cia sd v. vdd
acum fr de afurisitul cel de Triod, tot cu metanii, tot cu curechiu me-ti hrdni? Halal de
tine, Hassane, i pdcat cd. te. poreclira Haramlampi, cdci imi potcovisi bine boaitele !A

A doua zi, desdemineatd, eards. erau toti calugarii adunati in bisericd, dar ca n4te oi rata.-cite se uitau unii la altii, cdci Triodul, legea tuturor rnduelelor, pravila I ltregului post, tot nu
era. Din Doamne milueste, Tie Doamne si Amin
nu mai eseau bieii calugari, iar Hassan, mai
smerit deal toti, bdtea mereu la metanii, ca
sa nu se vazd fatarnica lui fa.0. i rd.sul sdu de
bucurie.

Deodatd. se fdcu o neliniste mare intre dAnsii.

Toti alergard spre usd. Ce era oare ? Economul, voind s gAteasc pe astdzi masa cu obinuitul curechiu, gasise Triodul innotnd in
moare si-1 aduse plin de bucurie, murat cum era,

in biserica. Nu cdutard cdlugarii ca cartea era

udd udutd, nu cdutard. cd curg siroae de moare

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

198

din ea, ci o apucara pe sus i, plini de bucurie,

incepur eard obicinuitele sfinte rugaciuni.
Sa-I fi vazut acuma pe Hassan! Sta bietul
incremenit Iocului, holtAndu-se cnd la Triod,

ca.nd la moarea ce curgea din el, cand la fetele

voioase ale calugarilor, i numai ce vezi ca se
strecur din biserica, paind cu pai mari spre
chilia sa i incuindu-se inlAuntru. Acolo incepu sa.

se primble turburat prin odae, tot borborosind

i scarma.nndu-se in cap. Deodata da cu ochii
de icoana Mntuitorului i se oprete. Se tad
lung timp chioris la Isus i apoi incepe a-1
probozi :

t Da bine, sfinte Isuse I tii cd mai mutt

haz are profetul. Mohamed cu Coranul deck tu

cu Triodul I Zeu mai I Bine, se poate s Iasi tu

sa ma chinueasca fr4i mei calugari, lua-i-ar

dracul, mai rau deck pe un sacagiu i sa ma
lase sd pier de foame in cinstea i lauda Ta?
Aferim I S'apoi fatarnicul de egumen, sta-i-ar in
barba, sa, nu-i arate nici vkful nasului intre
noi, s vad macar cum ne canonisim I A I Sfinte

Isuse, nu merge aa cu una cu doua. Cr ezi tu

ca nu tiu eu cum se indoapa egumenul cu
plcinte calde i se adapa cu vinul din butea cea
cu pricina. Hei ca nu-i sice, sa-i spue Hassan
I

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

199

verde 'n ochi ce are pe inim ; par'c mi-as mai

racori inima
Dar icoana 1Nantuitoru1ui era muta i chipul

sfntului martir avea o infacisare atat de jalnica

i dureroasa cu cununa de spini pe cap si cu
ochii si mari si rugatori, indrepta0 spre ceriu,
incat i se facu si lui Hassan mila.
tEartas, sfinte Isuse, vorbele meld \Tad
ca suferi mai mult deal mine ; uitasem c. esti
de mai lunga vreme in mandstire pe mana calugarilor ; Ineleg deci chinul tau i varcele negre
pe sub ochii tai, din pricina atator polunosnite,
utrenii i liturghii nedormite. Dar mi-i ciudd pe
boaita cea de egumen I)
Hassan se primbla earas nelinistit prin odae.
I

Postul,

rugaciunile

necontenita veghiare

ii

c4erise de tot. Foamea ii curma la inima, dar

n'o putea alina, caci bucatele de pana acuma i
se urAse de tot i-I lancezise cu desavarsire.
Primblandu-se el astfel necajit, aude deodata
un cucos cantand inaintea usei sale. Atuncea un
gand naprasnic trecu prin mintea sa i o lumina
cereasca par'c lumina creerii ski.
tO Sfinte Isuse OA c ne intelegem I
I

Mulcamescu-ti Tie, Doamne, ca-mi araci calea

mantuirii), zise el uitandu-se duios la icoana
Mntuitorului, apoi se rapezi ca un zavod afara.
Peste putin, intra cards in odae i scoase un
www.dacoromanica.ro

200

T. V. STEFANELLI

cocogea cuco mandstiresc de sub rasa. Intr'o

clipd ii suci gatul, II cendtui i, atitnd focul
din vatra, 11 puse intr'o oald sa fiarbd.
Acuma se liniti cu incetul, se lungi pe pat
i, uitndu-se cu bucurie la oala de pe vatra,
clipea din cnd in cnd cu multdmire la icoAa
Mntuitorului i-i netezea barba, desfatndu-se
inainte cu gAndul la mAncarea mult dorit. Apa

incepuse a clocoti pe foc i un miros pldcut se

rdspAndea prin odae. Hassan inchise ochii. Boarea

lind ce venea dela vatra ii desmerda mirosul i

un somn dulce ii furase. El avea un ginga
vis desPre un cuco mdestru, care se prefacu
intr'o zama direas i plina cu miresme placute, care-i desmierda gustul, Ii alinta gura i-i
intrea inima.
cCiasul vecerniei au sosit,, striga pdzitorul,

pocnind din toat puterea lui la ua.

cPiei, dracei, zise Hassan tresdrind.
Intdia lui grija era cucoul de pe foc, dar,
vazdndu-1 intreg i neatins, se molcomi i nu
respunse nimic.

cCiasul rugaciunii au sosit,, mai striga.

odatd trezitorul, c la rugaciune, frate Haralampi !,.
Nici un raspuns, ci numai un adnc i durerosoftat.

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

201

Ce este, frate Haralampi?) intreb

lugarul de afara..

ca.-

eBolnavi, rspunse Hassan vaerandu-se.

cDeschide up!.

= eNu pot), oft5. ears Hassan.

Se strnsese laus. mai multi calugari ce voeau
O. mearg. la vecernie. Vestea despre boala lui
Hassan se ra.spAndi curnd in toata. mAnstirea.

TO calugarii alergara. sa vad5 ce este. In scurt

sosi si egumenul.
eDeschide usa, frate Haralampi, s vedern
ce-ti este), zise egumenul.
cS,tie santul Isus cA. nu pot), oft. earAs
Hassan.

Atuncea sparserd calugarii usa si intrar inlAuntru cu egumenul in frunte.

eCe este, Haralampi?) intreba egumenuL
eBolnav), rspunse acesta mai mort, uitndu-se cu coada ochiului la cucos.

Printele egumen, urmrind ca om priceput

privirea plin de prepus a lui Haralampi, statu cu
gura 0.scat si incremenit locului, vAzAnd cucosul
ma.nstiresc, un odor de cucos, bine rumenit in
oala lui Hassan.
e Hula neva.zut si neauzita 1 ) isbucni din gura

sa. eDa bine, ce te-ai apucat sa faci, ereticule si

pngaritule ?)

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

202

Ce s. fac, parinte egumene, suntrdu bolnav

i tocmai visam de butea lui 5tefan Ii

Printele egumen se facu ro ca jaraticul in

fata, dar uitndu-se imprejur i vzAnd ca nu intelege nime pilda lui Hassan, se tintoarse cu mai
mare urgie spre dansul.
cSluga netrebnica i pdcdtoasd, da in oala

depe foc ce fierbe ?,

cCe sa fiarba ? ia nite scrijele de curechiu,
parinte egumene,.

(Of! mare-0 este indurarea ta, Doamne f

Dar nu fierbe acolo cucoul mndstiresc, bunatate
de cuco, ingrijitorul atator gaini, care au ramas
acuma de isbelite ?1,
Ba-i curechiu, parinte egumene la raspunde
Hassan verndu-se.
Of ceriule i nu trimi0 fulgerele tale
asupra acestui nevrednic I Da bine, crezi tu ca

suntem chiori i orbi? Cum poti spune ca-i curechiu, daca-i inefericitul de cuco?,
cD'apoi dac'ai putut Dumneata, parinte

egumene, sd ma prefaci din Hassan in Haram,

de ce s nu pot eu boteza cucoul in curechiu,
pacatele mele?,
(Hula! intreita hula] la sobor, sfinti pari41
caci mare este pacatul lui i grea trebue sdi
fie pedeapsa,.
www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANEI,LI

2 03

Astfel zise parintele egumen i se departa rapede din chile, iar cei1a1i calugari IL urmara
unul ate unul, aruncand cand o privire spimantatoare asupra lui I Iassan, and o privire duioas
i plina de dragoste asupra cucoului din oal.
eMi se pare O. am codalghit-ob, zise Hassan,
dupace se departara calugarii.
Apoi se ridic din pat i se uita duios la cuco,
zicand :

(Dragul meu cuco, vezi c nu primesc botezul meu i vor s ma pedepseasca pentru tine;
numai nu tiu din pricina c era sa ma pangaresc
sau din pricina ca am vaduvit athtea gaini? Se
vede c nu mi-o fost scris O. am parte de tine,
cad nu e*ti macar fiert gata, sa ma pot bucura
de bunatatea ta. 5i precum se vede au ajuns
cutitul la os ; dar ma rog, cu foamea i cu pe-

deapsa nu merge, e prea galantom parintele

.egumen. M'am saturat de calugarie ca de hrean.
Remai sntos, Sfinte Isuse i tu Maica Dumisale,
qi ma ertati ca ma las de tovaraia Voastra; se

vede ca nu i-a fost dat lui Hassan O. traeasca

ca Haram.lampi I i .
Astfel zicand, Hassan desbric hainele caluga-

reti i le intinse frumos pe pat, apoi puse comanacul pe perina i se imbraca in straele cu
care venise. Pe prm lua cialmaua de linga icoana

www.dacoromanica.ro

20 4

T. V. STEFANELLB

Maicei Domnului si, srutand-o cu mult dor, zise :

tV'a venit vremea dragii mei galbanasi, caci

zile mai negre nu s'au mai pomenit. 0 dragul

meu Coran, te voiu fereca cu aur, cand voiu
ajunge acasa I A

Si pe cand to0 calugarii erau adunati in sobor,

Hassan se strecura pe poarta manastirii, nevazut

si nebagat in sama de nimene. Dar fatarnicia

egumenului nu-i esea din minte. Se mai intoarse
deci c4iva pasi pana la oda4a portarului si, ba-

tand in us, striga:

eFrate portar I Calugarul Haramlampi are un
odor de cucos in chilia sa si' voeste sa-1 faca
poclon parintelui egumen. Nu uita de i-1 du I ,..
Apoi esi rapede din manastire.

Hassan cauta acum sa se apropie cat de

curand de vre-un oras ca s se mai intareasca.
dupa atata chin si suferinta. Cu capul plecat, cu
ochii paingen4i, cu stomachul gOl, mergea bietul

Hassan, mai mult umbra deal om.

cHo tara I, striga deodata un tran, care
Varaia un cane dupa sine si se lovise pe o cat-are
ingusta de Hassan.

eCe este?) zise Hassan spimantat, trezindu-se din buimaceala sa.

www.dacoromanica.ro

T. V. STEFANELLI

2 05

tDa ce s fie? Era s ne turtim nasurile,

daca nu m'a fi tras inapoi. Ce eti aa pe
ganduri, parai cauti ziva de ieri ?
tMult de vorbit i putin de spusi, rdspunse Hassan, tdar dumneata de unde i 'Ana
uncle ?,

tIa ma auc i eu cu pahaea asta de cane,

s'o prapadesc undeva, caci nu mai este nici
de-o treaba i nu mai pot face cu ea nimica 1 s.
Hassan se uita, au jale la cane i apoi la taran
i zise :

tDacd vrei numai deal sa-i faci capatul,

du-1 la mandstire 1.
apoi asculta de mine
5i-i urm incet drumul inainte.
Cony. Lit. a. XVIII

no. 1 (1 Aprilie 1884).

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE DAN
A fost preot i e consilier consistorial iIn conducerea
bisericeasci din Bucovina. Are raditii poporale, legende, dari de seami, descrieri de alitorii, apoi studii asupra u nor popoare din Bucovina ca Lipo venii, Armenii,
Tiganii si Evreii, doaui monografii asupra comunelor

Lujeni si Straja precum 9i scrieri istorice. Date bibliografice 'in cartea Din scrierile lui Dimitrie Dan,
Cern5,4 1902, pag. 34 si urm. din care scoatem bucata urmdtoare.

www.dacoromanica.ro

LAURA 1

In vremile vechi, zice c mai multi calugari

evlavioi, cari se adunard intr'un loc singuratic
incunjurat de pAduri strvechi, cladiserd. o manastire. Ei Ii durard mandstirea din Larne groase

de stejar trainic In apropierea si spre apus de

satul Vicovul de sus, pe locurile lui, i o
inchinard sntului Laurentie.
Calugdrii se rugau lui Dumnezeu stitul pentru

iertarea pdcatelor lor i cele ale oamenilor. Ca

sd-si agoniseascd cele putine, insd neaparat trebuincioase pentru sustinerea vietii, lucrau cdlugdrii fel de fel de mestesuguri.
Dintre acesti vrednici pdrinti era ieromonachul Daniil cel mai evlavios i iscusit. 5i acesta
1 Timpul ex 1900 No. 51. Partea apuseanA a comunei
Vicovul de sns se nume#e Laura". Comunicat de loan
Nistor, cantor bisericesc in Sadeu i originar din Vicovul de sus,
care a auzit-o dela mosul sAu. Petyu Bhanean din Vicovul de
sus. (Nota autorului).
14

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE DAN

210

se ocupa cu cioplirea de linguri din lemn de

paltin.

Pe aceste le vindea apoi prin satele invecinate

si asa isi agonisea el putina pane de toate zilele.
Cele ce ins ii mai ramneau ca prisos dela
vanzarea lucrului mamilor sale si din cele ce-i aduceau bunii crestini ca cunostinta pentru svistanii, deslegari, cartile lui Lazar, cetanii si a.,
impartia el saracilor, vaduvelor si orfanilor. Era
el ch1p de un adevarat parinte duhovnicesc 1
Auzise cuviosul Daniil, carele de obiceiu petrecea numai in post si rugaciune, ca. in Sirete,

carele era al treilea sat in departare de Vicovul de sus, s'ar stringe oamenii intr'o zi anumit
din saptaman spre a se desface de cele ce au
de prisos si a cumpara cele de trebuinta. i avand si Daniil o multime de linguri gata, pe care

n'o putea desface prin satele din apropiere, se

hotari sa-si cerce norocul cu marfa sa in Sirete.
Se duse deci pustnicul la staretul acelei adunari calugaresti sa-si ceara binecuvntarea si
pozvolenia pentru caltorie, far de care n'ar fi
indrasnit el sa. fack Doamne fereste, nici un pas
din manstire afara. Acesta, incredintat de e-

vlavia si statornicia lui Daniil, ii &du bun bucuros incuviintarea dorit, indatorindu-1 insa, ca a
treia zi s fie nesmintit in chilia sa din manastire.

www.dacoromanica.ro

21I

DIMITRIE DAN

AjungAnd Daniil in Sirete, se desfacu curand

de marfa, ce o lucrase i. o adusese in sudoarea
fecei sale in o Oreche de desagi, in spate.
Dark cu toate cd-si vndu indata lingurile, el
de aice nu sca.p cu una, cu doata. Cretinii din

loc i cei de prin prejur adeck auzind c Daniil se af1 in mijlocul lor, nu-I ISsark Ei II ru-

gara unul pentru o molitv a s. Vasile, altul

pentru o svitanie pentru un bolnav, al treilea
pentru deslegarea i msluirea unei femei ce
tragea de moarte . a. Vestea, c rugaciunile
lui Daniil snt primite inaintea lui Dumnezeu si
deaceea de folos celor bolnavi, Ii merse adec
prin intreaga tar a Moldovei, deaceea ii i inbulziau cretinii. Si adec ce avea s. facA bietul
ca.lugax, trebuea s le fac tuturor dup dorin0..

Stia el c astfel se prea inarzie i trece

ho-

tarul vremii, pentru care il indtorise star ev.11 ca

O. fie acask dar el na..d6.jduia in D-zeu i bun5.-

tatea proistosului su. El se rasgndi mai departe, c este indatorit s ajute celor ce sufr
de boale, s le alineze durerile trupeti i sufleteti i apoi c din prisosul darurilor cretinilor
va avea de unde ajutora pe cei sraci, deci rmase pe la cretini i za.136.vi o zi peste vedea.
Intorchndu-se Daniil a patra zi acasa. i venind
el inaintea starecului, acesta, fa.r. s asculte des-

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE DAN

212

vinuirea lui, il mustrd aspru pentru inthrzierea

avutd i-1 pedepsi cu oprirea depdr trii din md-

nstire pe tin timp mai indelungat.

Bietul Daniil, dei se tia fr A oarecar e vill mare,

primi cu supunere aspra mustrare i greaua pedeapsd, dard se hotdri in sine ca., pentru c'a
cdlcat porunca starecului i s'a intarziat cu o zi,
ceeace nu i se intamplase niciodata. mai inainte,
s se retraga pentrul restul vietii in fundul munOlor intr'un loc cu totul neumblat i pustiu i
s se faca. sihastru. Si aa i fcu el. Se retrase
adecd intr'un codru necAlcat de picioare de oameni, care era intre munpi dela asantit-miazanoapte dela nnndstirea s. Laurentie i intr'o,
deprtare de aici ca de un cias i mai bine.
Aice afl Daniil un locuor ce-i convenea, fiindc
una locul era pustiu, al doilea langd el curgea in vale
un pdra.0 cu o lingura de apd i, al treilea, cd

aice codrulf era plin de stnci uriae. Si mai ales

aceast din urma insuire a locului se lovia cu

propusul lui ca sa se facd sihastru. El adecd se
hotdri sa.-i scobeascd intr'o stanc de aici o chi-

lie, unde O. se poat adaposti de greul iernii,

de ploi i de fiarele rapitoare.
Ani intregipetrecu bietul sihastru in genunchi cu
dalta in 'nand i ciopli necontenit i din greu in var..,
toasa stncd. Dupd o muncd nespus de grea, osteni-

www.dacoromanica.ro

2 13

DIMITRIE DAN

toare i indelungata, ii vazu el sfarith cu ajutorul lui D-zeu, la care naajduia mereu, truda.
i chilia din pietroasa stanc6. Aceastl chilie se
poate vedea i astazi in, Putna, in a carei apropiere lucra cu vapor o fabrica. de carbonisare i
un feresteu. Cum s'au schimbat timpurile 1
Pe cand petrecea Daniil intr'o sear intunecoasa,

in fundul stancei sale in genunchi i se ruga luii

D-zeu, iar afara se auzia infiorosul urlet al lupilor i urilor, zice ca bAtea cineva la ua chiliei. Daniil intreb c cine-i, iara de afara rAspunse-

un glas, ca. este Stefan Voda, Domnul Ord

Moldovii, carele dela van'atoare de prin munti
a rata.cit de sotii sai. Si' find afara, zicea glasul,
grozav de intuneric, nu poate afla cal-area, deci
se roaga
primeasca la mas. Sihastrul deschise ua chiliei i-1 primi bucuros pe Voda sa.
male. In acea noapte, zice-se, Daniil sa-1 fi induplecat pe ,Stefan Voda s radice in acele locuri
lui D-zeu un loca i D-zeu Ii va ajuta la toate
intreprinderile lui. 5i 5tefan Voda primi cu placere sfatul sihasti-ului, era el doar om evlavios
i cu frica lui D-zeu ca rar altul i mai zidise
mai nainte mai multe locauri durnnezeeti.
Incepu deci sazideasca i aice o falnica manstire

care, sfarindu-o, o numi a Putnei, dupa paraut

ce curge alaturea spre vale.

www.dacoromanica.ro

214

DI MITRIE DAN

Cum se ispravi manastirea Putna, cursera la

ea si o mulcime de calugari de prin toate lianastirile si schiturile din tara, asa si din cea a s.
Laurentie din Vicovul de sus. Aceasta de acuma
inainte ratilase pustie 1 cu vremea cladirile ei
incepura si le rasipeasca. Biserica cea de stejar
a manastirii O. se fi mutat mai tarziu la un sat
oarecarele, al cbrui nume ins din nefericire cu
vremea cu totul s'a uitat. Asa cu vremea nu
rmase nemica din aceasta manstire i nimene
n'ar ti c ea candva in timpuri vechi a existat,
daca poporul nostru nu ni-ar fi pAstrat tradiOa i
pentru acea parte de .loc numele cLaura, prescurtat din Laurentie.
Daniil zice-ca s fi prorocit, ca in satul
Vicovul de sus poporul astfel se va imulti, c va
fi lips& ca biserica sateasca mereu sa se adauga
i sa se mareasea de trei ori cum era, ba ca va
veni vremea, cnd se va zidi chiar pe acel loc,

pe care a stat cea a manastirei s. Laurentie, o

biserica steasca.
Sihastrul Daniil, dupa ce s'a zidit manstirea
Putna si s'a urzit un satisor de 12 familii, a

prsit chilia sa din stnca si a disparut. El sa

se fi asezat intr'o pustietate si mai mare, precum
isi pusese el canonul cnd cu probaza starecului,

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE DAN

2 15

ca 'Ana la sfaritul vielei O. petreaca in adanca.

s ingur Mate.

Zice c el s'a statorit pe un loc pustiu i salbatec pe par5.ul Voronetului sau apa Corbului.
Aice petrecea el, ca i in chilia sa de stnca de
pe Putna, in post, rugaciune i invtarea celor
ce veniau la el.
Aice s mai fi avut Daniil o int5.lnire cu *tefan
Voda dupa pierduta batalie cu Turcii dela Valea
Alba sau Rasboeni. Acesta adeca in nevoia sa il

ruga pe Daniil de sfat, ori de O. inchine cara

Turcilor, iar el ii zise s-i adune oastea, s5 se
lupte cu dumanul i c va invinge, daca va fagadui sa zideasc pe acele locuri un loca lui D-zeu.
.5tefan \Todd urma sfatul sihastrului, invinse pe
Turci i zidi pe apa Corbului (Voronetului) o ma-nastire frumoasa numita a Voronetului, ca multa
mita pentru isbAnda catigatii cu ajutorul lui D-zeu.

www.dacoromanica.ro

MIHAI TELERAN
(1863-1902)

Islascut in Siret (Bucovina) frecycnteaza liceul rew

din Siret si Cern Auti si Academia de pictur5 dinViena. Dupa. ce 10 petrece cAtiva ani ca profesor suplinitor, se dedica" carierii de ziarist, unde, pe langil

articole politice, a scris foarte multe foiletoane, in

care bIciueste moravurile societitii romnesti bucovinene si voeste s'o trezeasci la viatl national5. Unele

din aceste au fost adunate de regretatul G. Tofan

si publicate sub titlul J'oiletoane", Cernauli, 1906,.
din care sant luate 9i bucatile urmtoare.

www.dacoromanica.ro

CAZACUL NENKU
ISTORIE CONTIMPORANA FOARTE ADEVARATA

Dane lo Hrabjanka era archeolog, fantast si

suplent. Luat in intregul sau, Ii facea impresiu-

nea unui petrefact din era cremenei. Nalt si

cu picioare lungi ca postul mare, avea o faca
abstracta, ca iuccesele conferhIelor duhovnicesti,

un piept asa de transparent, incat se vedeau i

suspinele dintr'insul. Om cu principii strict conservative, precum era, purta un cilindru istoric
cu stresini horizontale, un capot suriu transcedental, ca teoriile filosofice, i botine antediluviane, ce se potriviau de minune cu edificiul
gimnaziului dr ept credincios din Suceava, unde
introducea tinerimea in tainele declinatiunei celor
mai sugubete substantive. Cincisprezece ani de
suplenturl II facu ca s ridice neniurirea nevoiei

la rang de dogma, in care credea cu tarie ca

un profesor de matemateca in problema pita.
www.dacoromanica.ro

MLHAI TELIMAN

:2 20

goreica. Caracterul sau archaic se netezi putin

prin relatia intins, in care sta cu zburdalnica
Cleopatra, inclinatie dezastroasa a rnarelui antecesor Antonius, si primi prin un contact viu cu
uniatii din tara barabulelor 1) un colorit anti-roma.no-purgatoriu cu o nuanta neinsemnata in pestrit. Ca politic era democrat si lupta cu mult
noroc contra funestului abuz, ce se facea cu O.-

ierea cozilor la cani, un abuz cu atat mai periculos, cu cat poporul analfabet cunoaste cnele
turbat numai pe coada. Argumentul adversarilor
sal, cari-i combateau teoria aceasta pe baza pa-

teniei unui profesor pe drumul Sadagurei,

il

numia barbar si nestiintific. Abuza din timp in

timp de iperbole si nu suferia apa, inelinand ca
archeolog mai mult spre vinurile vechi de la cele
c trei coroane, din Suceava, unde tinea prelegeri
despre sete, incepand de la Noe si terminand cu
sine.

De celelalte calitati ale giganticului su suflet

se resfrang toate formulele psihologice ca ma-

zerea de parete.
Ca om de condei si plin de talent, just ca
Aristide si sever ca Catone, iubia libertatea ca
Brutus, eara neamul sail mai mult decat pe sine.
1) Galttia (nota editorului).

www.dacoromanica.ro

22I

MIHAI TEL1MAN

Traind in epoca renasterii simvului national si a

desrobirii limbilor materne din sclavia seculara,
Dane lo Hrabjanka era predestinat s derimeze
credinta istoric a taxii fagilor, compuse din
stancile nestramutabile ale unui trecut mincinos,
pentru ca. romnesc. El era ornul, ce putea s
arete lumei, ca vechea Arboroasa avea inca ina-

inte de potop o populatie ruteana din timpuri

preistorice si ca Perjeliuca fu fondata de Iafet,
fiul lui Noe, care sa fi alergat de pe muntele
Araratului intr'o fuga. 'Ana in valea Horaitului,
la vestita Perjeliuca, unde aflase deja autochtoni,
ale caror obiceiuri si cultura faceau de ra.'s toate
teoriile Darwiniane.

Istorie fara documente nu se poate face. Fie

un vatrar pompeian, o sulita de cazac sau cel
putin o potcoava de cal sau coada acestuia, dar
dovezi se cer si pace.
Dispunea el, Hrabjanka, de unele, nu-i vorba.,
insa aceste erau de caracter prea cozmopolit si
prea putin local ; fundul oalei in care ferbea bu_
catrita lui Friederic Barbarossa galuste, urechia

unei ciubote a lui Richard Inima de leu si un

petec din capotul baronului vestit din memorabila lupt. de la Weiss, intre Socolisti si bastina
subjugata. Era el local, petecul acesta, insa. cu
dnsul nu se pot acoperi toate bortile istorice.

www.dacoromanica.ro

222

M11IAI TELIMAN

Geaba 1 A alcatui o istorie pe baza de documente,

e cam greu in genere, insa mai ales atuncia,

cnd nu le ai. Insa ce nu este, trebue cautat, Ii

cugeta Hrabjanka, cine stie ce aduce un cias de
Un singur capriciu al sorcii realizeaza de
multe ori visurile cele mai fantastice, radicandu-le
din colbul banal la inaltimi ametitoare.
Acest ceas sosi. In una 'din zile se incepu adeca.
noroc

saparea fundamentului unei case ce avea sa se

cladeasc in apropierea stradei Placintarilor din
Suceava..Strada aceasta e vestita prin doua lucruri : I) prin aceea, ca se primbla pe dansa directorul gimnazial in postul mare si 2) prin aceea
ca-i bolocanoasa ca un hexametru din Mesiada
lui Klopstock. Naiba ma puse s ma primblu si

eu intr'o zl pe acolo. Trecand pe langa locul

saparii, observai din departare, ea sdpatorii, intre
care erati i Lipovencute, batd-le-ar norocul, formau un grup pitoresc imprejurul unui obiect.
Curios cum snt, ma apropiu i eu, spre a vedea
pricina cauzei.

Era un schelet, precum se afla des pe pamntul Sucevei, unde fiecare palma de loc e
istoric i scaldat in s'ange 17AI-sat in acele lupte,
prin care se pecetlueste soarta unui popor pentru
secole intregi. Oasele scheletului erau pulverizate,
pierzand in decursul timpului toata consistenta si

www.dacoromanica.ro

223

MIHAI TELIM AN

aducandu-ti aminte de cuvintele : desertaciunea

desertaciunilor, toate sant desertaciuni.
Pornii mai departe medita.nd asupra vietii
amenesti si scopul ei final. Cine stie la ce concluziuni melancolice mai ajungeau gandurile mele,

de nu ma siz4am tras de mneca capotului.

Era o Lipovencuta. Se vede, c ma confunda
cu Hrabjanca, care supraveghia de alta parte
saprile, adurrnecand sub fie-care brazda arme
ruginite, pocale de aur, buzdugane vechi, dumnezei ciopliti, zine fabuloase sau cel putin un

sant rusesc mai mititel in rang.

Lipovencuta era hazlie : Ochii ei mari 1 inocenti
luciau prietenosi din frumuselu-i obrajel. Cu un

suras sagalnic pe buze intinse maim, presentandumi doua obiecte, ce le aflase lamga schelet si in
tidva lui : era o tabla. ruginita i un bumb de

aceeasi familie. Am voit intaiu sa nu le primesc

sau sa le arunc undeva ; Ms aducndu-mi aminte

de Knigge, n'am voit sa f i u necomplesant fata

de sexul frumos si le primii. Fceam insal mai
bine de le dam naibei, fara a ma mai uita la
dansele, caci aid incepe necazul meu.
Tabla cea ruginita. nu-mi facea multa grija;
o cunoteam eu Inca de pe vremea, thud inca.
nu era stirbit si purta inscriptia faloasa : STRADA
PLACINTARILOR i sub aceasta traducerea nem-

www.dacoromanica.ro

MIHAI TEUMAN

224

tasca cu o portie de deutsche Griindlichkeit" :

PFANNENKUCHENGASSE. Cum de a ajuns langd

scheletul nostru, vor descoperi poate abia generaOunile postume, pcntru noi ajunge O. stim,
ca dintele timpului ii roase intaiu faca i apoi si
singuraticele litere, asa in cat nu remase din
inscriptia romneasca de cat T C....LOR, iar din
cea germana rudimentele P...NENKU,...SSE. Spre
descifrarea acestei enigme nu trebuiai sa fii
archeolog si cunoscator de hrisoave, ins cu atat
mai mult te ncdjia al doilea obiect, bumbul

cel blastrnat. Cum a intrat bumbul acesta in

tidva scheletului ? ma intrebai pro primo. Ca n'a
fost in tidva pe cand trdia Inca purtatoriul ei,
atata irgelegeam si eu : insa cine sa fi avut un
interes a-I baga in tidv dupa moarte.? Ce raport
e intre bumb ,si tabl ?
Simtii deci o nespus bucurie, z6rind in departare figura lui Hrabjanka, care venia si azi
ca de obiceiu s vada ce-i nou. Numai el putea
sa-mi deie lmuririle necesare. El stia totul, corn-

bina totul, el avea un ce in sine, care era in

stare ca. faca din bumb capot si din capot om
si din aceasta s reconstrueasca intreaga istorie
universala.

Asteptrile mele nu m'au inselat.

www.dacoromanica.ro

225

MIHA I TELIMAN

De unde le ai aceste odoare r, ma intrebd

el lingusitor, apropiindu-se de mine.
Eu ii descriu in colcrile cele mai

vii

toat

istoria afldrii, rugandu-1 in termeni cAldurosi, sa.-

mi explice incurcata chestie, ce-mi rdpise pacea

sufleteascd.

Mare taind a esit prin aceste obiecte la lumina," rdspunse Hrabjanka, clt,tinnd misterios
cu capul ; mare taind i infioratoare," adause
el, frecnd bumbul de capot si comparndu-1 cu

tabla. Privirile lui se insenineazd tot mai mult,

un aer de nespus fericire se aseazd. pe fruntea
lui archaicd, ochii lui lucesc cald i galis ca bumbul,

ce-1 tinea in tremurnda-i mnd. Asa o bucurie

oglindete numai fata unui om, care a discoperit
o insuld noud in Oceanul Atlantic sau o gluma
build' in dieta Bucovinei.

Vezi aid literele aceste?" incepu el explicarea, ,ele vorbesc in tacutul !or graiu de o ten-bill drama, ce s'a petrecut cu ani inainte pe
acest loc. Pronia dumnezeascd mi-a rezervat fericirea, sl fiu interpetul ei inaintea lumei civilizate.

0, NENKU, fiu palid al stepelor ucraine, trebue

asa sa te regAsesc earl 1 Cine-ti seamnd tie,
lumind din rsdrit, inaintea cdreia dispare rusinos
si raza lui Helios ? Sculati-vd din mormntuj
vostru, oase scumpe, duhuri sfinte din trecut.
15

www.dacoromanica.ro

226

MIHAI TELIMAli

Doba ta nu mai resuna, graiul ei a amotlit, s'g

stalls lumina ochiului tau si pr este suvenirile
tale calc profan pasul pigmeului postum. As,
cult, cum suspina Hatna 1), cum plange a
potului al:6 ; pe tine te chiarna toate, pe tine,
Titan cazut din vremuri stanse .
Cine- i nenorocitul, de care vorbesti ?" intrerupsei eu monologul.

Un biet cazac," raspunse Hrabjanka adne

miscat, cu numele Nenku, suboficer si doba hi
regimentul 35 de cazaci."
lv "

Da cum de-i cunostiasa de exact biografia ?"

replica el ; da nu vezi

Naiv mai esti,

f..)

literele aceste de pe tabla ? Soc4 poate,

ca

ele stau aici de flori de cuc ? 0 nu, draguta., au

de insamnatatea lor, n'ai grija. Ceea ce nu
spune inscripcia, completeaza bumbul acesta, vezi,

acest bumb neinsemnat".

M'ai indatori mult, dac mi le-ai explica si
tnie."
zBucuros," raspunse Hrabjanka ; vezi initialele aceste ? Ele indic un text intreg. Ochiul laic
se incelege, ca nu vede nimic intr'insele ; spre

a le pricepe si descifta, trebuie s fii de tagma

I

noastra. Literele T,C,L,O,R si P..,..NENK U.... R. S. E.,

1) Lf`i pArlu anurne ales de autor, flindcl comuna de acela
flume are populatie rutean. (Nota editorului G. Tof an.)

www.dacoromanica.ro

22'

MIHAI TELIMAN

inseamna in limba noastra archiologica. urmatoa-

rele: T (ubicinun) C (enturioni) L (ibertatem)

0 (mnium) R (uthenorum) P (ropugnatori) NENKU.

S (ignum) S (empiternum) E (redibus). Te mai

indoesti Inca. de cele zise? He? te mai indoesti?"
El rase sarcastic.
Dar si bumbul vorbeste destul de clar.
Vezi numarul 35 pe dansul? Acest numr 'Iti
arata. regimentul de cazaci, caruia a apartinut
capotul bumbului. Ca. n'a servit pentru imbumbat,
e clar, caci trebuia sa fie mai mic; in dimensiunea
lui, precum o vezi, n'a putut sa. fie decat mn fel
de distinctie. Nu incape deci indoial, ca P enku

era un fel de subofiter, ergo om cu merit( ,.

Eu incremenii.

cDar ce zic aceste doua linii cruciate si rotunde la capt ? Ele zic ca Nenku era dobas.
Asa dara, rezumand toate, ajungem la urmatorul
fapt : ,Nenku, dobas si subofiter in regimentul
35 de cazaci. Asta-i slant Eu nu cunosc istoria
regimentului pe de-arostul, in ori si ce caz i' 4
acest regiment a format avantgarda acelei armate, ce fu trimisa in anul 1848 spre inabus;rea
revolutiei unguresti si Nenku ajunse dupa multe
aventure i la Suceava, da, la Suceava. Ei bine!
E acum vorba, cum a murit ? Relativ la acest
punct ne lamureste o scrisoare din archivi. din

www.dacoromanica.ro

228

MTHAI TELIMAN

Colomea ; in aceasta se istoriseste despre moartea

unui cazac, care s fi picat in Suceava ca victimd
unui Daco-romn incarnat. Presimtesti ceva? He?
Presimtesti ?,

Atunci imi adusei aminte de cavalerul dela

Mancha. Se vede, cd figura aceasta va trdi etern,
imbrcnd numai haina timpului si aparand sub
cele mai diferite forme.
I-am dat lui Hrabjanka bumbul i tabla, ca sd
scap de dnsul ; am fdcut bine asa, cad de altfel
imi istcrisia prea multe despre nenorocitul cazac
si toate nu incap in cadrul limitat al unui foileton.
Se zice cd. Danelo Hrabjanka tinuse in aceeas
seard o prelegere despre Nenku la cele trei
coroane,, de unde se reintoarse cam tdrziu aca a,
pierzAnd pe drum echilibrul i scumpele tezaure
archeologice din strada Plcintelor, locul de inmormntare a lui Nenku, doba i subofiter in
regimentul de .cazaci 35.

Fie-i terina ward 3).

9 Se ironizeazA un profesor rutean dela gimnaziul din Suceava,

pentru mania cunoscutl. a Rutenilor de a nAscoci asa zisele dovezi si argumente istorice ca probl pentru existenta lor secularl
in Bucovina. (Nota editorului G. Tofan).

www.dacoromanica.ro

YE A CURI DE PATIMI

Fulgi de zapad cad lini si truditi peste al

13ucovinei pkr.nt, copii postumi ai ernei adormite.

Stradele capitalei se acopar cu Mdos noroiu,

trist si monoton ca mlastinele Dunarii. Unde te

uiti, vezi inelancolie. Ceriul suriu ca cenusa, stre-

plangatoare, fete mohorte. Umezeala iti

cuprinde trup si suflet ; e ssapta.m5.na patimilor.
Pe trotuar trec doi si doi alumnii institutului
teologic. Pasul lor se indreapt cu umilint spre
catedrala Cernautilor.
E Joia mare si denie. De doubsprezece ori se
deschide in ast sear usa raiului, de douasprezece ori se vesteste poporului zguduitoarea tragedie a cerescului martir depe malurile Ghene.sini

.zaretului. SAnt momente aceste, ce-ti ridica din

ItAtani architectura intregului suflet. Le-am gustat
totdeauna ,ou aviditate avar. SAnt prea fru-

www.dacoromanica.ro

230

MIHAI TELIMAINT

moase. Inchipuiti-va, ma rog. El este rstignit

far pic de via.. Piroane de fier Ii strabat binecuvantatoarea sa mama. i ranitele picioare.
0 plebe stupida ii bate joc de El, acea pleba,
pentru a carei scapare a fost restignit. *i El,
venic Cerescul, a privit cu tristeta la acest
spectacol.

Pentru ura. 1 razbunare, marea sa inima n'a

avut loc. 5i a rostit El atunci acele nemuritoare
cuvinte de pe cruce, cuvinte ce le-am sorbit cu
dragoste la fie-care denie.
Nu tiu ori de le enumar aici in rAnduiala cronologica ; tEarta-le, Doamne, c nu tit ce fn.),
cMi-i sete 1, tEata., maica, fiul tau), cAdevarspun tie, Inca azi vei fi cu mine ia rai,. i acum.
II patrunde i pe Dnsul durerea, caci desperat
se adreseaza parintelui s'au cDumnezeul meu,
Dumnezeul meu, pentru ce m'ai prasit ?) cParinte, in mamile tale dau sufletul meu3. eS'a.
:

implinit...

Avem i astazi tragedii, poate nu aa de ma.rete, ins tot ap de sguduitoare. Eroii acestor
tragedii nu-s insa indivizi particulari, ci sant po-

poare intregi, martiri far de voie. Un astfel

de martir e poporul Daciei traiane, poporul romnesc de la malurile Tisei p'an la imbucaturil
Dunrei. E minunat popor acesta.

www.dacoromanica.ro

23 I

311HAI TELIMAN

Priviti-1 numai bine. La trup sdndtos ca maduva stejarului, nalt ca bradul muntelui, femei
frumoase ca povestile din una i o mie de nopti,
o poezie poporala ce nu are pereche, tenacitate
spaniold, gluma francezd, profunditate germand,
fatalism turcesc, rabdarea lui hiv i lene italiand.
Studiati cu atentie limba lui. Ea se compune

din doud elemente admirabile. Zestrea Orinteased e de sub cerul azuriu al Italiei, cuvinte
sonore, curn se aud numai in binecuvantatele
sesuri ale gradinei Europei. Adoptand unele
putine slavisme, ea este chemat a fi pentru
Europa orientala

ceeace este limba engleza

pentru univers : o limba universald a lumei orientale, poate peste putine veacuri. Ca avem slavisme in limba noastra, nu ne fie rusine. Englezii au o limb presarata cu elernente franceze
Ei
? Sant domnii parnantului. Cine poate
ce vom fi dupd unele veacuri ?
Ce-i drept, noroc n'avem. Tocmai cand credem ca am prins norocul de poale, ne trezirn...
Revin dupd aceasta mica deviare la primor.diala mea idee.

Am spus cd un erou al tragediei moderne e

poporul roman al Daciei traiane. Sa vedem.
In Ardeal geme Romnizmul sub asuprirea
4-lunilor,

popor ce se faleste cu iubirea sa pentru

www.dacoromanica.ro

MIHAI TELIMAN

232

libertate, o insusire in fine, ce o are i cel nai

de pe urma dobitoc. Ori-ce fiinta are drept a se
misca far obezi, insa niste jurnalisti derbedei,
fiince decazute s'au pus in serviciul unor capitaUsti, spre a glorifica Hunii i a-i prezenta Europei ca cei mai gentili cavaleri.
Ce-i lumea ? Lumea e o rnas neganditoare ; o
turmd de oi pentru care ajunge un berbec s'o
conduca. Aceasta lume s'a cufundat incet cu incetul in aceast5 minciuna.
Acum plebea des1ar4uita. a inceput la comanda
de sus goand in contra confracilor nostri din Ardeal si Ungaria i peste scurt timp vedem temnicele

din Seghedin 1 Va pline de criminali romni

preoci octogenari, ciobani ce n'au vazut de catplaiuri, vaduve de septe copii, copii fara mama,
tot fiinte ce au pacatuit in contra sacro:sanctei
idei de stat maghiar. Mai ales la ce O. mai numar aceste schingiuiri? CetiO ziarele cbnfraOlornostri transcarpatini si yeti afla adncimea i vadul durerilor bor.
Despre confratii din Romania n'oi vorbi mult..

Sunt singura aparinca independenta, dar sufar si

ei. Nu sufar prigoniri strAine
aceste numai
c4eli te pot
dar se nimicesc en famille. Noi
privim cu durere. Oare cand va fi Romania o
Spanie, una in trup si gandire ?
www.dacoromanica.ro

2 33

MIHAI TELIMAN

A treia veriga n lantul suferintelor noastre o

formeaza Bucovinenii.

SInt i ei martiri, martirfi pentru care ma

floare inima mai mult de cat pentru toti ceilalti.
un fel de egoism acesta, insa un egoism intemeiat. Daca Rom. anii din Regat imiteaza. pe
Poloni, ma doare, insa cred c o vindecare nu
este Inca prea tarziu ; daca Ardelenii sant persecutati, ce ingrijire sa ma cuprinda? Ei au
multimea pentru sine, ei sunt milioane otelite si
.oterite. Ardealul pama la Tisa jos e romnesc.
Cinci feciori se intemniteaza. i septezeci se nasc.
Au drept Ungurii O. se teama de acesti Valachi.
Alta e cu noi. Avizati la propriile puteri,
nedispunand de mase, inundati de vecinic cres-

anda influenta a Galitiei rasaritene, viitorul

nostru e mai mult de cat problematic. La noi
yin in sate curat romnesti ate 30-40 familii
rusesti pe an. Asimilam ce putem, insa in fine
murim de prea multa mancare.
Mai vine la noi modul cum santem guvernati.
La noi nu se procede ungureste, ci a la Machiavelli. Nou ni se infiltreaz'a. Aqua tofana. Noi
ne stangem inconstient. Cu un leu te poti lupta ;
cu un dusman dulce i prevenitor-mori. Sub Turci
Romnii s'au intarit, sub Unguri Ardelenii vor

www.dacoromanica.ro

MIHAI TELIMAIT

234

prospera, sub Poloni i Netnti, Bucovinenii sant

in pericol ca izvorul in pustiu.
Santem machiavelic persecutati. Pentru ce I
Se zice, ca fostul prezident al Bucovinei O. se fi
exprirnat, ca. Romanii din Bucovina sant un element foarte periculos : Stand in direct contact
cu Romania, simpatiile lor inclineaza in colo. Daca

Romnii Bucovineni ar fi desparl4i de Romania

prin Adriatica, atunci alta ar fi vorba. Ins& astfeliu, cum stau imprejurarile, trebue fie-care guvern sa-si arurice neadormita privire asupra chiar
celor mai neinsemnate miscari ale acestui popor.
Iata firul ros ce se t/ age prin toate acOunile
guvernului nostru local fa de noi. Iath pentru
ce poporul nostril este pironit pe cruce.

tEarta-le, Doamne, ca nu stiu ce fac,, a zis

cerescul martir prigonitorilor sal orbiti de pasiune si cufunda0 in noaptea nestiir4ei.
Earta-le, Doamne, putem zice i noi opresorilor nostri, cari i ei nu stiu ce fac. Ei nu stiu,
ca prin oprimarea Romnizmului din Austro-Ungaria nimicesc una din cele mai puternice columne, pe

care zace polichroma cupola a Panteonului austriac. Dincolo, in sesurile sarmatice ale Moscovitului, se radica mandre si amenintatoare turnurile
aurite ale vecinicului Creml : in vastele lui hale

rasuna de pe amvon, cuvintele 4645.toare ale

www.dacoromanica.ro

235

MIHAI TELMA N

apostolilor panslavizmului. Visurile lor sA.nt indraznete i marl ca valurile patimase ale Ocea-

nului. Cine stie ori de nu vom fi chemati peste

scurt timp a ne salva de un nou potop ce ne

amenint din aceste stepe rasaxitene cu incalculabila lor meteorologie 1 5i cine stie, ori de
atunci iui vor forma secularii Carpati acel neaccesibil Ararat, pe al cAror varf se va opri periclitata nav a statului nostru I Atunci vigurosul brat
al Motului va purta vasla, iar plaiurile strAmosescului pamnt vor auzi din nou glas de biruinta.
romneasc. Insa, eine ne'nteleg-e? Cine ne'nta.reste? Cine ne prepara pentru marea eventualitate? SAntem oprimati, ear trupul ni se crucificA si
cu durere trebue s strigam : cEart6.-le, Doamne,

c nu stiu ce fad,
cMi-i setel, soptit-a divinul martin i ni-i.
noatia de pace si odihna ; dar unde-i izvorul din
care s ne adapm ? Unde-i capatiul, pe care
s ne punern truditul nostru cap spre odihn6.?
Pa.mnturile noastre sAnt bogate ca sesurile Andalusiei ; colinele mndre si falnice ca ale Elvetiei
raiuri; muntii nostri plini de comort nesecate, dar
noi, izgoniti, luam toiagul in inki i pribegim
(Ara odihna., caci din toate aceste bunuri numai
doina a ramas. i srmanul Mot incarca. cercuri

www.dacoromanica.ro

2 36

MIHAI TELIMAW

i ciubere pe erculeicele-i spete i pleaca, pleaca_

cantand :

Muntii notri aur poarta

Noi cerim din poarta 'n poarta,
Se tot duce, tot muncete, caci acas, cola
sus pe plaiu, se radica un mic bordeiu, ear la
vatra stau i asculta povetile maicei epte pui de
Moti cu epte guri, cari hrana cer i iara hrana.
Si Motul ii iubete, ii are atat de dragi 1 Pe a
cui grija sa-i lase? Are romanul prieten la nevoie?
Are el un suflet credincios, caruia i-ar putea destainui ale inimei dureri, un amic cu care s imparta povara sa? N'are pe nimene, bietul, pe
nimene, caruia i-ar putea spune la despartir ea
sa de acas : (Eata, mama, fiul tau 11
Pentru cel prigonit moartea e scapare. Acolo
inceata durer ea i vecinicul repaus se aeaza peste
trudita-i fiinca. Si Romhnu-i prigonit, 'Ms vecinic

nu moare. El are tepte vieti in pieptu-i de

arama. 5 i Motul se intoarce din stearpa-i pribegire, purtand in al sat] piept sicriul sperantelor

nutrite. Dupa luni de zile a agonisit abia vr'o

cateva coroane, nutrindu-se din rama4ele unui
mlaiu ce-I poarta in vechea torba.

Oare pentru ce atata prigonire de soarte? se

intreab el. Cu ce am pacatuit inaintea ta, Doamne?

De ce nu ne dai zile mai senine, tatal nostru cel

www.dacoromanica.ro

237

MIHAI TELIMAN

ceresc? Si atunci vine desperarea, amic al nenorocirei, si zgudue sufletul acestui muncitor.
Unde-i pronia cereasca, se intreaba el ? Si lovit
de durere ca stnca de val, radica. ochii plini de
lacrarni spre cerul de asupra falnicilor munci si
buzele-i soptesc :

Dumnezeul meu, Dumnezeul

meu, pentru ce m'ai parasit.

Soarele s'apropie de asfinPt. Razele lui varsa
o mare de lumina asupra. vrfurilor Alpilor transilvaneni, cari arunca fantastice umbre pand in
lunga departare. 5i Mocul pleaca tot mai grabnic.
E:doar Sarnbata Pastilor si cine stie, ori de sarmanii de acasa vor avea macar cu ce se infrupta.

Pe drum intalneste pe alt pribeag, i el copil al

sortii vitrege. Ei se inteleg. Durerea e nespus
de elocventa. Ei pleaca. Eata ca acum se zareste
din departare o mica lumina. Pieptul Motului salta
mai puternic si ochiul lui soarbe cu aviditate conturile dragalasului cuib, in care crese soimii sai iubiti.
(Esti acasa., frate 3, zice tacutul sdu tova-

ras, edeci noapte bune si sarbatori fericite ! 3

tDar tu, soa;e, unde mergi ?,
t Eu ? Nu stiu ; n'am mai mult patrie, parinpi
odihnesc de mult in mormnt si langa dansii socia si
copilasul meu ; unde sa merg dara ? Vezi doar, ea
patria mi-a murit3.
(Hai cu mine, frate, i fii linistit ; cat trd-

www.dacoromanica.ro

238

MIHAI TELIMAN

este pui de mot pe aceste dealuri, vei avea patrie.

Vino in a mea colibd i cadevdr iti spun tie, Inca

azi vei fi cu mine in raiu,..

E dupd miezul noptii. Campanele sund victorios i vestesc lumei izbAnda luminei asupra intunericului. Glasul lor se rsfrnge in mu de rdsunete de granitul uriaselor stnci, care din veac
in veac cnt sit ele in maiestosul lor graiu lauda
vecinicului Mntuitor. Erin intunericul noptii strbat mii de lumini aprinse isute de glasuri se rdicd
spre instelatul cer. E invierea, sAnt Pastile Domnului. i Motul se intoarce cu blidul sfintit din locasul
Domnului spre sdrmanul, dar dragalasul sdu cuib.
s Christos a inviat 12 rsund glasul sau i toti
raspund un cAdevdrat a inviat 12
Lumina bucuriei s'a cobordt acum asupra crestinilor drept crediniosi ai rdsdritului. tn mii de limbi se
cntd azi Vecinicului imnuri de pream5rire. Ins pentru neamul nostru n'a rdsunat Inca ceasul desrobirei
din obezile scidviei. De secole intregi serbdm numai
seiptdmdni de patilni. Dar sosi-va i iva noastrd
de inviere. Razele ei virginale se aratei deja pevastul
Orizont al neamului nostru. Atunci vom putea ci noi
zice : S'a implinit I. S,i inca.runPcii notri parin0
si protoparinti vor pune linitit capul spre odihnd,

murmurnd cu evlavie i mndrie : tIn mdinile tale,

generatiune bravd, dau sufletul meu 12 Ear codrii

www.dacoromanica.ro

MIHAI TELIMAN

239

sesurile Daciei-Traiane vor rasuna de un singur

glas de biruinO, glas ce va esi triumfal din mormntul Marelui de la Putna, resfrngAndu-se in
mii de ecouri de stncile Ardealului, ear mandrul Oft va duce spumegAnd ba.trnei Dunre
vestea reinvierii gloriei strbune.

www.dacoromanica.ro

GEORGE TOFAN
(t 15 WM 1920)
Ede croni3aru1 evenimentelor din Bucovina i a
colaborat la multe reviste din Romnia, informnd
publicul deacolo dcspre evenimentele culturale, politice, colare, economice etc., din Bucovina. Impreuna'

cu d-1 Iancu Nistor a condus lung timp revista cernauteana, Junimea LiterarA (19o4-1914). A ldsat In
manuscris: Invatmantul public In Bucovina dela
anexare phna la isbucnirea rasboiului.
Articolul de mai jos este reprodus din Junimea Literari, a. VIII, nr. 7-9, numir Inchinat d-lui N. Iorga

16

www.dacoromanica.ro

NOI i EI
Noi santem Romnii Bucovineni, putini la num6r

.si saraci, amenintati in existenta noastra nationala de valurile apelor tulburi ce se rostogolesc
din spre nord, amenintati in plapanda noastra
cultura national de o cultura superioara, cu care
venim zilnic in contact in scoala, la toate autoritatile, in toata viata publica si privata, amenintati cu nimicirea economica din partea celui mai
periculos adversar economic, cu care s'a intalnit
vreodat neamul nostru, si pe deasupra desbinati
in partide, clase sociale, did si grupulete.
Ei sant fratii nostri din regatul liber, din Romania moderna, care s'a constituit prin dragostea
a unor putini brbati de jertfa si munca, dar mai
ales prin vitejia multimii necunoscute, liberi sa-si
intocmeasc viata lor national cum o cer interesele superioare de neam, liberi sa-si cultive
limba, obiceiurile stramosesti care au fost si trebue
s ramae fundamentul acelui neam, liberi sa in-

www.dacoromanica.ro

GEORGE TOFAN

244

grijas3 de cultura n4onala, care singura e in

stare sa deie via0

si trainicie unui popor, si

sa-i asigure un loc in randul celorlalte popoare.
Noi i ei avem acelas trecut, eand plin de lumina si bucuria faptelor mari a unui popor mic,
dar viteaz, harnic, cinstit i muncitor, avand in
fruntea sa barbaP cu suflet mare, voin;a otelita
minte treaza., cand plin de intunerecul si jalea
zilelor de urgie, nand turma a rrnas lir pastor ;
noi i ei luptam in prezent s invingem sumedenie de greutAi de tot felul, ca sa firn un popor
vrednic, in tot in;elesul cuvantului, nu numai cu
decorurile externe, ci i cu intocmirile interne
de dreptate si buna randueala.

Lucrand astfel noi i ei ne indreptam catra

acelas ideal al viitorului : catra unitatea culturala a neamului rornnesc de pretutindeni. Aceea
limba dulce armonioasa, imbogatita neintrerupt
din isvorul vecinic curat al limbii poporului, scrisa
de to0 scriitorii nostri i irqeleasa de tot nearnul,
aceleasi datine si obiceiuri strmosesti, patrimoniu scump al tuturora, acelas can tec, aceleasi jocuri, aceeas arta nascuta din conceptia specifica
a neamului nostru, hi-Anita din acelas isvor de inspi-

ratie si adresandu-se catra toti fiii aceluias neam.

Noi i ei, un neam in trecutul veacurilor Si un
neam in viitorul vremurilor.

www.dacoromanica.ro

24

GEORGE TOFAN

Intre noi i ei insh s'a asezat cu vremea un

zid chinezesc, un zid de nepasare, de uitare, de
necunoastere. Uitndu-se vremurile, chnd Romnii fruntasi din toate unghiurile : Moldovenir
Bucovineni, Ardeleni se inthlneau pe phmAntul
istoric al Bucovinei romnesti dela un capht la
altul, ca sh faureasch viitorul neamului, uitndu-se

vremurile, chnd ziarele romhnesti erau organe

ale neamului intreg, fie ch aphreau la Iasi sau
CernhuO, la Brasov sau in alta parte, uitndu-se
vremurile, chnd reprezentan0 ai artei romne
ca Millo entuziasmau masele asculthtorilor, fie ch
jucau la Bucuresti sau Ia si, la Cerna lAt- sauI .in

Ardeal, uitndu-se mreaa manifesta0une dela

Putna, uitandu-se aceste vremi de mun6 comunh,
s'au ridicat ziduri peste cari nu indrhznea s treach
nici cel mai curajos om. Intre Iasi si Cernauci
sau Bucuresti si Suceava dephrtarea era mai
mare cleat intre Bucuresti si Paris sau Iasi si
Berlin, iar intre Cernauci si Sibiu sau Blaj nici
nu se tia cat e de mare dephrtarea si aproape

nu se stie nici azi.

Ziarele, revistele si carcile Tomnesti treceau
gran4a spre Bucovina in numr din ce in ce mai
mic si cele ce treceau nu reprezentau valoar ea
literaturii romnesti, ci erau produsele unei literaturi de specula4ie a sldbiciunilor omenesti. Fara

www.dacoromanica.ro

240

GEORGE TOFAN

contact personal cu oamenii de sam ai vietii

publice din Regat si din Ardeal si Ungaria romneasca, lipsiti de sufletul cald al vorbei si
al scrisului romnesc, pe de aka parte adapati
cu cultura strdind, superioritatea cdreia era ld.udata si cantata pe toate tonurile spre a vedea
mai mult inferioritatea celei romnesti, in mediul
strain dusmanos aspiratiunilor noastre nationale,
ramasi fara sprijin, ajutor si indrumare, instrinarea se sapa tot mai adnc in inimile si in credinta noastd, instrdinare care era hrdra cu mult
tuestesug de cei ce stiau cu ce scop o fac aceasta.

*i astfel cu timpul ce nu face timpul si o lucrare sistematica, condusa cu multd pricepere

dela scoala primara pana la morrnnt !
in hitmile Romdnilor bucovineni, dragostea pentru fratii

din Regat se intuneca in credinta lor ta. Roma.nia ajunsese o tar inapoiatd, ceva, dar putin
numai, mai mult decdt un pasalac turcesc, in
care nimeni nu-ti putea asigura functia ta, ni-

meni nu-ti garanta de averea ta, scurt o tara

ratnasa pe ultima treapta de desvoltare. Literatura romnd, cultura romd.nd. un moft, incercari sfioase, dar de tot nereusite, cu cari nu-si
pot pierde timpul barbatii ce au gustat din literatura popoarelor inaintate. 5i putini erau cei
ce riscau sa spuie in public ca exista si o litera-

www.dacoromanica.ro

247

GEORGE TOFAN

tura romaneasc5. Alecsandri si mai tarziu Emi'nescti erau unicii cari se admiteau, ca de mila.
De o cultura specifica romneasca, de comorilenepretuite ale arhitecturei, sculpturei si picturei
religioase, cine-a fost auzit ?
Asa la noi. Dar nici la ei nu era mai bine.
Romnii bucovineni fusesera parasi0 cu desavarsire. Nemt4i3 i alte calificative mai putin
gingase erau unicele cuvinte de imbarbatare ce
ni se adresau ; un Bucovinean, mai bine zis un
Ne mPt z din Bucovina sosit la Bucuresti era un
obiect de haz. Tot trecutul ingropat in pmAn

tul slant se ukase. La zilele mari se recitau

versurile lui Alecsandri cu Dulce Bucovina, yesela giadina... Nu se stia ca in aceasta tara
exist un popor, s zicem o Vardnime sanatoas,

vanjoas, desteapta, care ar fi spre cinstea orisicarui popor, frumoasa la trup i suflet, cum
niceri n'o intalnim pe tot intinsul parnantului
romanesc, o aranime care asteapta lumina ;
nu se stia, ca din mijlocul acestei Varanimi incepeau a se ridica oameni cu carte; in sufletul
carora, desi trecu0 prin toate focurile iadului
culturilor straine, mai licarea constiirqa de neam,

setea de carte romneasca. Dar ce s le-o dea?

*i la ce ? Bucovina era pierdutd pentru Romani.
A fost un moment de mare criza prin care

www.dacoromanica.ro

248

GEORGE TOFAN

am trecut. Prejudipile, odat inrdddcinate, se alungd greu, instrdinarea odat incuibat numai
cu nevoe o po0 invinge.
In aceste clipe de grea cumpnd se ridicd in
mijlocul Romnilor un om, un barbat, despre care

ptgini specialisti aflaserd cd ar fi un bun cercettor istoric. Acest barbat, Niculae Iorga, avea

un program. Acest barbat era hotdrit O. pue

toata puterea sa uriasA de muncA, toatev astele
sale cunostinte, toat caldura sufletului sau si
dragostea unei minp luminate intru implinirea acestui program.
si-a vdzut acest prlogram, unicul mntuitor,
care s'ar putea resuma in putinele fraze..:-Exista
numai un nearn romnesc, care locueste in Romania Romnilor, in Ungaria Maghiarilor, in Bucovina Austriacilor,

in Basarabia Rusilor,

in

Macedonia Turcilor. Mai presus de granitele politice el e unul in fiina sa si unul trebue sal
rdmaie. Exist nurnai o culturd pentru Romani,
cultura nationald, care trebue promovatd. cu
toate puterile. Aceleasi greutti ne stau in
.cale pretutindeni : culturi str eine, fie francezd

sau nemtasca, rusasc sau maghiard, ameninta

cultura si fiinta noastra. nacionala. Pdtura cea
mai numeroasa si mai trainic a neamului nostru

am e asezat pe temelie solidd, clasa noastra.

www.dacoromanica.ro

249'

GEORGE TOFAN

mijlocie ne lipsete pretutindeni, independenta

noastr economic nu ne-am asigurat-o, bog-601e
a".rilor noastre le exploateaza altii ca in nite
provincii cucerite, solidaritatea tuturora trebue
sa o faurim deacuma. Ne vom ridica din aceast

stare numai prin puterile noastre proprii,

i-

nand saina de ceace voim i ceace putem, inno&and firul desvoltdrii noastre acolo unde a fost
rupt de mani nedibace.
In scurt vreme minune a facut acest program pus
in practica. N'a mai existat granica pentru cuvntul

imbarbatare, de dojana plina de dragoste, de

de trezire, de laucla plin de inteles. si Romhnii din
patru unghiuri s'au simcit iara.i un nearn, un nearn,
de viitor. Revistele i cartile au inceput sa patrunda

i la noi i O. raspandeasca culfura i lumina ;

del:at-tar-He s'au micorat i prejudecatile au inceput sa. cada. Cu alti ochi au vazut Bucovinenii
Romania i oamenii de acolo in lumina prezentului i, mai mult, in cea a vitorului, dar i
f Nerncitii3 Bucovineni au inceput sa fie admii in
randul Romanilor.
Pelerina:je i escursiuni, conferinte, ezatori i

reprezenta0 teatrale au venit s lege firul rupt

i .sa intdreast credinta noub. Iar cel ce a creat
aceast credin0 a urm5rit i urmarete cu
drag i astazi intarirea i desvoltarea ei. Cad

www.dacoromanica.ro

250

GEORGE TOFAN

si astazi

sant multe de indreptat,

au

mai

rmas credinte gresite, pacate invechite. Si astazi mai sant oameni, cari cred, c nu datoresc
nimic neamului lor decat numai in schimbul unei
sume de bani. Avem o pleiada de literati, tineri

si batrani, cari produc mult. De cateori i-ati intalnit pe paginile acestei reviste care se tine cu
multa greutate i numai in credinta c e necesar sa existe ? .Toate apelurile noastre si au
fost multe i modeste de a ne da ceva odata
intr'un an, in doi ani, au ramas fara raspuns,
sau raspunsul cuprindea numai o fagaduiala care

avea s nu fie implinit. Ba ne-a fost dat sa.

avem i un caz in care un profesor thnr dela
.Iasi, invitat sa tie o conferinta la Societatea
pentru cultura i literatura romana din Bucovina,

a cerut pentru cheltuiala si truda sa, exceptional pentru noi, suma de 500 franci. Nu stia d-I
profesor, ca noi cu 500 franci platim un invattor pe un an intreg ca s ne invete copiii intr'o
coala romneasca periclitata de Ruteni. Singurul care a rdspuns totdeauna, desi nu era dintre
cei ce ateapt ocazia ca sa fie poftit ca s.
publice undeva, si nici unul din cei mai putin ocupati, si nici un bogatan, a fost Niculae Iorga.
Editorii de cdrti, de reviste, autorii, institutiunile

culturale uita prea adese ca exista,

www.dacoromanica.ro

si

GEORGE TOFAN

25

Bucovina romneascd ; Niculae Iorga n'a uitat

i ne-a trimis totdeauna toate cartile sale

si ale celor ce le-a editat.
Presa romneascd, cea de partid si cea eindependentds, mai stdrue i astdzi in vechea gresald de a ne desconsidera, iar putinele publicatii
despre Bucovina snt numai o batjocura la adresa neamului nostru, s5.nt sau eronate si teninsd

dentioase sou nimicuri. Niculae Iorga, cunoscnd

tara i oamenii, curentele i miscdrile dela noi,
si-a spus totdeauna cuvntul, urmdrind pas cu pas
desdvarsirea evenimentelor dela noi.
Ne-am inchinat si ne inchindm cu respect ina-

intea acestei munci de trezire j intrire a constiintei nationale, de refacere sufleteascd, de

respect pentru trecut, de intelegere pentru prezent si de incredere pentru viitor si, ca semn
extern al acestui respect, ii inchindm acest modest numdr al revistei noastre pentru care cel
serbtorit a avut totdeauna cuvinte de imbdrbatare' i dragoste.

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA
(1858 -1913)

Originar din Bucovina, unde qi-a petrecut cei mai

frumo9i ani, a trecut in Romnia veche.
Este adevAratul povestitor al vietii bucovinene cu
trecutul ei patriarhal romnesc. Are cAteva volume
de nuvele i srhite luate in majoritatea lor din Bucovina de altkiatS. Date biografice i bibliografice
la: Marian qi Dun5reanu: Prozatorii nopi, ChiOnkl.

Fragmentul de mai jos este reprodus din : En .

Grigorovita, Chipuri i Graiuri din Bucovina, Bucure9ti, 1905, pag. 135 91 urm.

www.dacoromanica.ro

POTESTEA UNUI TARG MOLDOTENESC

Dragoste mare de invdtdturd nu se cam pomenia pe atunci printre poporul nostru. Doard
din cei cativa jidovi i meteugari nemti de-i
mai trirnetea careva copiii la coald. Pe Romani
trebuia sd-i amdgeascd tatAl meu in tot felul,

pnd ce-i indupleca, sa se tragd la carte. *i

vedeai, maiculi td. dragd, uneori colari la Storojinet, de credeai cars volintiri, nu altceva. Tot

baetani mari, copti, cari invatau ce invatau, dar

i treaba pe la casa. tiau sd. facd.

Cad tatd-meu era nu numai invdtdtor, dar

era i scriitorul i sameul satului, tAlmaciu la
judecdtorie, logoldt la curte, camtdret la biserica.
i ca.te altele. Iar casa coalei era, i ea, cam

aa, un fel de lucru pentru toate. Acolo se afla

cancelaria comunei, acolo se adunau juratii, de
www.dacoromanica.ro

256

EMANOIL GRIGOROVITA.

acolo se trimiteau strajerii, acolo in ograda,

intr'un sopron, ii incuia pe betivi, pe buclucasi
si pe samovolnici, de-i scutura cu nueaua la sfnta

dreptate. Acolo se platia birul si se faceau alecaci cinul de vornic era

genie de desetnici,
al boierului, ca proprietar al locului.
and se intarnpla sa fie vr'o adunare, vr'o
parada, benchetuiald, vr'un bal, in scoala se facea,
ca da, alt a. incapere mai mare si indemanatica

ca la scoala nu se gsia. Cand venise intai porunca, ca doctorii sa. hultuiasca copiii de varsat,
la scoala, nu alt undeva, adunau strajerii pe
mamele speriate cu sarmanii lor copilasi.
Yan si nunti am apucat sa Arad pe la noi,

cu lutari, cu tambalau, cu joc si

chiote, de credeai ca nu mai remne de cat praf
din cas. i saracele lavite stau, nenorocitele,
la scoala.,

scoase cu saptmnile pe afara, incalecate colo,

in fundul ograzii, unele peste altele, parasite si
rasturnate in sus, par'c strigau rasbunare la cer.
Comedie mare insa era, cand venia comisia
cu luatul la catane.
coala se prefacea atuncia in adevarat loc de groaza. i teama
de a fi luat la oaste era la oamenii nostri

strasnica, fiindca in'rasboaiele intre 1848 si 1866,

din cati se dusese la catnie, mai, mai nici un

flacau nu s'a mail hitors inapoi acasa. Asa era,

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA

257

se vede, soarta regimentului din:Bucovina, ca in

toate luptele si bataliile s fie tot el bagat

si

s nu se kleaga din sracii viteji nimica.

and ii scotea pe chte unul din. flacaii nostri
romni din sala, afara, zicandu-i etauglich,
adica bun,
II inhatau odata doi caprari la tun3
1-1 vedeai, bietul, numai cum se facea galben ca

ceara la tipetele mamei sau dragutei sale. Si

auziam atunci plans i bocete pe langa cas,
incat trebuia cateodata s plecam de acolo. Apoi

Ii lua pe cei tunsi si-i inchidea la un loc, intr'o

sura, tinandu-i pand seara la juramnt. In urma
ii da drumul si atunci nefericitii flacai cu tatii
lor, cari le aduceau de obiceiu rachiu, ca sa mai
prinda la inima, se puneau pe betie si starniau
pe largul drumurilor larma, si buclucuri, de-ti
venea, nu stiu cum, si milk i groaza.
Asa o duceau tinerii si batilnii in cantece de
jale si in chefuieli de desnadajduire, ziva si noaptea,
dou, trei saptama.ni pe rand, pana se mai
potolia spaima si durerea si le veria apoi cam

dupa Pasti, hartie, s intre la regiment. *'apoi

numai vedeai, ca-i strangeau juratii de la vori venia in urma badica Ion Cara:
cat-6.4 vestiti in tarsel cu fratele su Ilie,
gusorul nestru, cu niste caruti lungi cU draghini,
de a curmezisuI cu lavite, si mi-i incarcau pe

nicie gramada.

17

www.dacoromanica.ro

258

EMANOIL GRIGOROVITA

voinici, ca sa-i dud. la Cernauti. De aici ii pornea

apoi cu porunca imprAteasca... cine tie pe unde

i pe cata vreme, ca s nu se mai intoarcd...

poate, nici cand pe la vetrele lor.
Ca.nd ma gandesc uneori la targul Storojinetului, ce frumos era el pe atunci, ce oameni de
treab, ce gospodari zdraveni i :Romani buni
erau pe acolo, mi se strange inima de durere
i imi vine s'a cred, ca acest nefericit targ romnesc avea par'ca de ispait clue tie ce biastem greu, de 1-au cotropit aa cumplit tot
soiul de urgie.
*

-La anul 1861 mi-a fost dat sa, vad venind

la

Storojinet un soiu de oaspe;i strapici

neincelei pentru capul nieu neviutor de copil.

Era intr'o zi frumoasa de vara, cam pe la vreme

de toaca, cand s'a ihtamplat lucrul. Umbla Inca

de pe la Durninica Mare aa vorba printre
oameni, c s'ar fi ivit lacusta in tara i ne arata
tata, ;in minte bine, nou, baecilor din *coala,
nite cobelice de iarba, zicandu-ne, ca ap fel
ar fi cam jivinile sburatoare, despre cari era
vorba.

www.dacoromanica.ro

259

EMANOIL GRIGOROVITA

De era drept sau nu, c au venit lcustele

prin Bucovina, pe unde anume au nvlit i cnd,

asta nu era harnic O. spun5. nimeni. SArma de

telegraf nu. se pomenia inc pe atunci i, aa,
ne-am trezit numai deodatk cu d'ansele prin
vAzduh.

Era, cum v'am spus, dupa amiazd, cnd-ce

sa. vezi,
a inceput s5, se arate de dui:4 cretetele Odurii mari, din dosul curtilor boiereti,
un fel de colt de path pe cer, ce nu semna
de loc a nor, cAci era neagr ca iadul 1,
cnd se 15.tia, cand se tuguia, tot crescnd i
acoperind, din ce in ce tot mai mult, cerul din
partea ceea.
Ilrgovetii, ieiti de prin case, se uitau toti,
cu

ochii

inspaimiintati, la intunecimea cerului,

de unde venia primejdia

ca oile,

cnd se

bulucesc la un loc, de fric incepeau s se adune

gramada, unii pe Inga curtea veche, altii pe

lAnga coala., cei mai multi inst pe langa biserica
1eeasc5. de alturi, pesemne din pricinA, ca. popa

lor se apucase O. le citeasc5. nite molitve de

prilej. 5i se auzia dintr'o parte i. alta sbierete
de copiii speriati 1 rAcnete de femei apucate de

groaz, de incepuse sa ne fie tearn la toti.

Numai baArnul bc tr, care cid, mai vazuse
el lucruri de astea, IIII i-a pierdut curnpa.tul. A

www.dacoromanica.ro

dat indata porunc la hargati, sa adune capite

clg paie, strujeni, mohor, pleava si gunoiu uscat,

si sa le aseze din departare in departare, pe

locul patrat din mijlocul targului. Si, cand s'au
strans

hat multe gramezi, ba ce

zic,

erau

girezi nu saga, cad se afla tot targul acum in

picioare si ajuta la carat, a poruncit sa le
deie foc la toate deodatd. Pe de alta parte a
pus pe str6 jeri, sa scoat i. sacalusele si s le
incarce tapan si a impartit si praf la berejnicii
cur tii si la toti, cati ii stia ca au vr'o pusca sau
cate un pistol pe la casa, tot cu poruncd, s nu
traga focuri decat cand va da el singur semnul.
Baetii din scoal si copiii de pe la case,
nu mai stiu, cine-i va fi indemnat, dar ma tern,

ca a fost tot popa

lesesc

carabaniau

in

timpul acela la caldari, lighene, tigai de spij,

tave si alte lucruri de casa, ca sa sune la semnul
dat in un vatrar sau ciocan intr'insele, tot cu
scopul, ca doara, doara vom speria lacustele. Ca
frica cea mare era, ca nu cumva sa. incerce
gAzeie dracului sa poposeasca la noi, cAci n'ar

fi ramas fir de earbd, papusoiu, orz sau secar

imprejurul Storojinetului.

Si Doamne; frumoasa primire a mai avut

o preoteasa
batrana, ce venia pe la mama, ca nici la in-

lacusta la noi. Zicea baba Zamfira,

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA.

26 1

talnirea Imparatului cu Tarul muscalesc, la 182 I,

la Cerna4, n'a vazut asa comedie. Avea dreptate, saraca baba, Dumnezeu s'o ierte, ca
asa dandana si pozna mare nici nu cred sa se
mai fi auzit cndva pe la casa de crestini. Par 'ca
intrase Tatarii, sa ne robiasca., nu altceva.

Cand a inceput sa se deslipeasca coada norului de lacuste de marginea padurii si 1-am

vazut stolul lungaret si gros, asa, cam pe la
mijlocul ina4imii, de unde patrundea bazaitura sa
surda si, nu tiu cum, strasnica la urechile noas-

tre, numai c s'a apropiat deodata unul

din

strajeri cu cangea ros infierbantata de cele zece

sacaluse si a prins sa le descarce, in vreme ce
berejnicii si cu ceilalti trageau din pusti i pistoale, de se zguduia vazduhul.

*i au pornit a suna

nostru dela
coalA, odata cu cele trei clopote de la biserica
i cu cel dela scaldatori, si s'a ridicat un vuet
de zanganituri de fier si harburi si strigate de
sute de glasuri, cari odata cu detunaturile sacaluselor, cu palalaea i cu fumul cel gros al girezilor aprinse, se ridica naprasnic la cer, crunt,
negru si strasnic, de credeai c piere lumea.
si clopotul

Asa mi s'a intiparit ceasul acela fioros in minte,

incat n'am sa-1 uit, cat voiu trai. .*fiu, ca ne

apucase pe toti un fel de turbare si apoi ca

www.dacoromanica.ro

26 2

EMANOIL GRIGOROVITA

o ame;iala, din care ne-am trezit abia, cnd focul

gramezilor de mohor, pleav vi de paie se prabuvise demult in cenuva vi scrum vi nu se mai
vedea sus, pe cer, nici fum, nici para. ... dar

nici nu se zarea urma de lacuste.

*

Peste aceast intamplare au venit apoi in anii

1862 vi 1863 alt soiu de nevoi. Ava, nu vtiu

nici pana in ceasul de fata, de unde vi cum s'a
facut, ca tocmai pe petecul nostru de pamnt au

fost inceput O. se oploveasca, Inca inainte de

vremea de care va povestesc, o mulOme de Levi.

Fie ca le plcea pe acolo, fie cd ocarmuitorul

acelui judec era el insuvi leah vi cu dnsul erau
vi cei mai mulci slujbavi ai canceldriilor tot de

acelavi neam, dar destul c trageau la Storoinlet, mai ales vara cu scaldatorile,
ca muvtele la strdchina cu miere.
Cnd a izbucnit ins cea din urmd rascoala in
a.'rile Poloniei de odinioara, credeam ava cd ne
topesc Levii, cad auziam intr'un timp pe la noi

numai graiu de al lor

panie dobrozieiu
prove pana ... vi aka nimica.

...

Deck vi imprAtia, ingrijit pe semne de

razvrdtirea asta, le-a dat eke o leaca de vorbi
celor de la stapanirea din Cernauti, cd. ne-am

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA

263

pomenit intr'o bund dimineat cu oaste in targulet, aa un fel de pazd pentru orke priirtejdie rea.
In adevr, comandantul cu otenii sai se cam
uita chiord la Leii pribegiti i tiu c din cei
ce bejndriau atunci prin Bucovina s'au i descoperit multi fugari de samd, cari se ascundeau
pe la noi, ca s treacd in urma prin Moldova

turceased. Pentru bie0 notri oameni

ins a fost cdtnimea asta mare pacoste i belea
pe cap, fiindcd cei veniti erau tot ostai strdini
de neam i cu ndravuri urte i fAceau pe la
in sara

gazdele, unde fuseserd saldluiti, toate bldsta.matiile, cdte sunt pe lume.

Tocmai in vremea aceia s'a intAmplat insd

sa ne cadd tata bolnav i Inca greu de tot. CA
a zdeut 6.teva saptdmni de zile i, cnd a inceput sa se intrame, era sldbit i tras la fa;d,
inc51 ne uitam cu mare grijd in ochii lui. 4i mai
lasase apoi sd-i creased i barba, incdt 'Area
schimbat cu totul. 5i, cum apucase sa umble pe
afard, i-a venit pofta, sa iasd. putin i prin farg.
*i s'a imbr6cat aa pe la prnz, de s'a dus pAnd.
la sp4erul locului, cu care era prieten vechiu.

N'a ajuns insd bietul meu tata

nici pAnd. la

capatul drumului, ce apued spre Cernauti, i s'a

pomenit oprit de patrula, ce venia din partea
www.dacoromanica.ro

264

EMANOIL GRIGOROVITA

locului, apucat din scurt la cercetare i dus la

strjuire. Cum nu-1 vdzuse tArgovetii de mult i
tiau c tata e bolnav acasd, nimdnui nici u i-a

trecut prin minte cd de el era vorba. La strdjuke insd nu era nimenea cunoscut i aa s'a
fcut, c mi-1 tinurd inchis i luat la protocoale
din ce in ce mai stranice.
S'ar fi deslegat lucrul indatd i i-ar fi dat
tatei insfdrit drumul pe cuvntul unuia din
domnii eargului, ce picase pe acolo, dar a fost
gdsit ofiterul, care comanda ostaii, intre chipurile

fugarilor poloni de samd, unul, ce semdna din

pdcate la fata. i barbd aa de tare cu bietul

tatd, incdt ai fi jurat c, aa schimbat. cum era
dup boald, ii chiar graful Jeesc Sapieha, pe
care-1 cdutau atunci nemtii prin toate partile.
Noi ateptam acasd frd grip. i, vazdnd
mamd-mea c tata cam zbdvete pr ea mult, a
trimis un hargat, s vadd pe la spiterie, de ce
a intdrziat atAt. and ne-a venit Insa vestea cd
pe tata 11 in cdtanele inchis i-i pe cale O. fie
trimis in lanturi i cu paza stranicd la Cernduti,
mama a leinat i am inceput sa. plngern cu
totii de groazd. Noroc cd chiar atunci s'a intdmplat, s se intoarcd i mai marele tinutului
impreund cu boierul nostru i cu cdpitanul otirei
rdzlete dintr'o comisie, unde fusese dui, incdt

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA.

2 65

I-au scapat pe bietul tata de beleaua prepusului.

S'a facut, nu-i vorba; mare haz pe urma acestei
intamplari, deci.t si frica noastrd i a mamei
par'ca nu mai vroia s iasa din casa. Ca multa

saga nici nu se facea cu rdsvrt4ii de Lesi pe

vremea aceea. *i. nu s'a linistit sdraca mama,
pana nu i-a ras tatal meu nenorocita de barba,

care era sa-1 dee in bucluc si Inca mare de tot.

*

In primavara anului 1864 apa Sir etului blanda

si pacinica de obiceiu, s'a revarsat in urma unor
ploi neincetate intr'un chip asa de inspaimantator

peste maluri, incat prefacuse partea sateasca a

Storojinqului inteo adevarata mare. i innecase
in adevar lunci, fanate, campuri cu bucate, parte
din gospoddrii, fdcand dauna si grija mare la
oameni, cari toci se deprinsese cu nevinova4ia de
pana acum a raului.

Mai ales in parple de munte, de unde resare

Siretul, pagubile pareau a fi strasnice si mai
mare trebue sa fi fost groaza. Vedeam trecand
pe spumele valurilor turbate case intregi, cu
tot ce era intr'insele, mori i ferestraie, turme
de oi si vite, apucate asa din camp, grajduri,
suri i stoguri cu fan si paie, p5.nd 1 buca.0 de
padure, cu arbori smulsi si aruncati in potop, pe

www.dacoromanica.ro

266

EMANOIL GRIGOROVITA_

cari le ducea apa n6prasnica cu troscot i iuteala ametitoare, pe spinarea ei uriaa., in ruptul
cursului, tot cu dansa, departe, cine tie unde.
Dupd ce s'au scurs puhoaiele, s'a potolit val.voarea apelor i a inceput sa scada Siretul,
matca sa pare ca nu mai era aceeai. Ii croise
prin multe locuri cu totul alt cale, lsand preufide fusese mai inainte proprietutindenea,
balti i plise, late cat nite heleteie.
tari,
Umblau bietii tarani cu fata desnadajduita, pe
unde tiau c avusese ogoare i s6manaturi, i
nu-i mai cunoteau pamnturile, nici hotarele
ca era totul numai namol i nisip. 5i atund tiu
c unul din gospodarii locului,
ii zicea Gavril.
Haraga, daca nu ma inala mintea, a facut,
de scarba, o isprava indracita.
Avea omul pe malul drept al Siretului, spre
drumul Broscautilor, nite locuri frumoase, din
cari vreo trei falci erau, ce-i drept, desparcite, nu tiu cum, printr'o fundatura sucita, prin
care ziceau monegii ca ar fi curs in vremile dedemult apa Siretului. 5i, se vede, c nu era
scornita numai aa, din \rant, vorba asta a batranilor, cad bdichei Haraga ii curgea acum
Siretul chiar pe sub prispa, adica prin fundatura
aceea, unde-i avusese livada cu trifoiu. Iar cele
trei falci de loc se zariau numai cat aa, dincoli>

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA

267

de apa, parc nici nu fusese pe malul dstalalt.

Mare-i era necazul bietului gospodar si mai tare

i-a amarat Inca viaa notarul targului, spunandu-i

ca dupa pravila imparateasca, asa va fi fost
ea poate pe atunci, pamnturile luate i despartite de apa cad in folosul vecinului de pe
malul celalt. Vecinii dincolo de Sirete erau ins
niste tigani, calici lipici parnantului, cari, vazandu-si bordeiele innecate, au rupt-o la fuga colo,
in dealul Crivei, la lingurarii satului, ce erau vita
i neam cu dnii.
*i badea Gavril, pan5. sa afle balaurii de pricopseala, ce era sa le cada asa, la ciaun, a si
gasit chip si cale, cum sa Ii traga cenusa de pe
turta. Cum avea o bucatica de Iunc i pe partea cealalta. a Siretului, dar mai in sus de tigani, s'a inceles in taina cu fratii i cumnaVi
sai i cu toate rubedeniile i, adunandu-se fru-

mos pe vreme de noapte, au facut ei o trebu.soar isteac de tot, adica' asa o clack cum
zice pe la noi. Ca mi-au carat trei zile pe rand
cu harlece, sape, lopeti si cu casmale, cu coveti,
ciubere i cu tarabonce tot malul i nisipul din
albia veche a apei, facndu-i calea la loc, de-ti
tra mai mare dragul sd-i privesti, cum furnicau
printre rachiti.
Dec5.t cine era sd-i priveasca ori sa-i stinghewww.dacoromanica.ro

268

EMANOIL GRIGOROVITA

reasca, mai ales noaptea, prin desiul luncilor,

ca nu-i vedea nici dracul. Dar intr'o bun dimi-

nea s'a bagat de sama minunea,

Sir etul

curgea linistit pe matca sa cea veche, ea inaintea

revarsarii, par'ca nu se intamplase nimica.
*

Nu s'au sfarit insa cu asta nevoile, ce au inzeput s cada pe capul Stor8jenetenilor. In anul
1865 n'a picat dela Pati 'Ana. la San-Petru
nici un strop de ploaie. Secase par'c cerul de
atatea ploi, ce s'au fost revarsat in anul trecut,
si sta aa, far nori, de se stingea pamantul de
seceta si tarinele de arsit. Iar saracele vite,

hitionite ca vai de ele, din lipsa de pasune au

avut in urm earna. groaznicd.

Nu era fi r de nutrec pe la casele oamenilor,

nici fan, nici trifoiu, nici strujeni, doara numai
paie putrede remase din alti ani sau rogoz de
balt si frunzar de cel amar, cules de prin paduri si pagisti bahnoase. Din pricina asta a i
dat ciuma in bietele dobitoace si s'au pomenit
saracii oameni la 1866 fard un cap de vita. An
strasnic pentru Bucovina intreaga, ca pe langa
toata nevoia nici nu s'a rodit nimic si a izbucnit o foamete in ora, care a secerat mii si mii
de vieci.

www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA

269

Umblau oamenii ca nite ndluci, tralind din buruiene, ciuperci, ciocdldi mcinati, vd.nzand locurile scu cativa creitari prdjina i apucandu-se

pand i de furtiag i de prdddciune, numai ca

sd-i lungiasca bietii zilele. Atunci au perit,
tin minte, i nenorocitii tigani din Storojinet,
de nu rmsese decat putinele suflete, cari trdiau pe la curtea boiereascd..
Nenorocirea aceasta i jalnica imprejurare cd
partea de sus a mc$iei Storojinetului cdzuse in
mani strdine a pricinuit apoi i o altd pacoste
mare. Noul stapd.n, un jidov din Galitia cu
numele Ohrenstein, a adus cu sine fel de fel de
litv leeasca i ruseascd, aa numitii Bold, lu-

crdtori la velnitd, cari n'au i zdbdvit a impesI.

trita poporul nostru roman cufundat in ticdloie
i peire.

Si tot in acel an a izbucnit fiorosul rdzboiu

intre Austria 1 Rusia, in care a perit pe campurile dela Sadova i prin valurile Elbei tot
ce era din targ i sat, sub nume de osta, la
aceastd nemiloas cdsdpie de oameni.

Si ce a

urmat dupd rdzboiu, o titi poate, era holera.

Decat aid ar trebui s ma opresc i s zic cd
Dumnezeuinsui vroia de astd-data. sd fie indurdtor

cu Storojinetul, cdci, ca prin minune, a ferit atat

targul cat i satele de prinprejur de boald. Dar
www.dacoromanica.ro

2 70

EMANOIL GRIGOROVITA.

i din crutarea asta a ieit un fel de urgie

hid. mare.

Pe la Cernau0 si in celelalte orase de sus,

precum i in Galitia invecinat, muriau oamenii
ca mustele i, cand a patruns vestea, O. la noi nici
nu se pomeneste de aa ceva, a navalit asupra
targului nostru toata jidanimea cea fricoasa, cata
1

fugise de pretutindenea de groaza mortii. Au

tabarat in cateva saptamni mil de straini pe la
noi, intocmai ca lcusta dela 1861. Ded.t aceea
a trecut inainte, jidovii de la 1866 ins au rams.
Pe ogorul de papuoi din dosul coalei i a
cm-Pi vechi, batranul boier a fost scutit de
Dumnezeu s5. mai vaza i asta, caci murise cu
un an inainte, intr'o cladire uria de scanduri,
facuta. anume, i-a sarbat atunci o Palestin in-

treaga cu cei io sau 15 rabini, cati se gaseau

pe acea vreme in targ, sarbatoarea anului nou
si cea a Custilor in cantari, chiuituri si jocuri
salbatice, ce nu le pot descrie, dar, nici nu le
voiu uita niciodata.
Se umpluse targul de &Ansa i le placea mult
pe la noi, c de se intampla s5 iei afara, in
paduricele umbratice, de cari este incins targul
Storojinetului, mi-i gasiai i acolo pe harharii, in
caftanelele lor soioase, lung4i pe verdea0., scuturandu-i perciunii la bataia vanticelului placut de
www.dacoromanica.ro

EMANOIL GRIGOROVITA

271

toamn. Nu se ldsau dui, asa cu una cu dbud,

ne indragise de tote Si ce sd vezi 1 and a dat

in iarnd, s'a racorit vremea, a pierit holera, Storojinetul s'a prefcut in cetate ovreiascd..
Caci nu s'a indurat nici jumtate din cei yeniti O. pdrsiascd un loc asa de imbelsugat si
frumos.

La Storojinet, frumosul targ si sat de odinioard, cuib de Moldoveni, nu vezi astdzi decat
jidovi sdrentosi, stand in pragul caselor pline
de putoare, lipitori nesdtioase, ce asteaptd
cu fat lacom ziva de targ, nefericita 71 de Joi,
ca s stoarcd sudoarea muncii tdranilor romani
de prinprejur.
In satul Storojinet tot mai auzi vorba roma.neascd, dar mai mult din gura celor bdtrani,
cei tineri grdiesc, aproape toti, si ruseste... par'cl
li s'ar trage neamul din Rusnecii spani 1 ul

durosi de la velnita risipit a lui jupan Ohrenstein si a odraslelor sale fdr numdr, ce au coplesit, unii si altii, vechile vetre ale pmantenilor moldoveni.

WA de ce mi se strange inima, cand ma mai

duc cate odatd, sd-mi vdd locul unde am copilark... Numai firea cea puternicd, cu frumusetile
ei nestirbite, pdurile frumoase si apa verzuie
www.dacoromanica.ro

272

EMANOIL GRIGOROVITA

a Siretului cotit, ce impodobesc acest loc scump,

au ramas, cum erau. Iar in deal, pe pagistea
stejerisului umbros, st singuratic castelul ospitalier al Flondorestilor, ai cdrui locuitori straduesc intr'una s mai pastreze si in ceasul de
fa obiceiurile de demult... amintiri scumpe si
nesterse... de ce era odata prin acele locuri.

www.dacoromanica.ro

ION GRAMADA
(1886

1917)

A fost profesor de liceu qi la inceputul rasboiului

mondial din Sept. 1914 a fost unul din cei dintaiu
refugiati in Romania visurilor sale, unde s'a inrolat
ca voluntar in armata romana, murind moarte de erou
la Cireqoaia in 27 August 1917. (Vezi : Dunareanu 9i
L. Marian, Prozatorii no9tri, Chi9inau).

Si-a tiparit in volum : Din Bucovina de altadata,

schite istorice, bibl. Steaua, 1911 ; Romania Julia"
din Viena (1871-1911), Arad 1912 91 altele istorice.
Restul aumeroaselor sale scrieri literare 9i istorice
a9teapta inzadar deFgroparea lor din coloanele revistelor junimea literara dela Cernfiuti, Viata romaneasca, Luceafarul, Neamul romanesc literar ete., pe
cari le-a publicat in parte sub pseudominul Nicu Nalba.
De curand au aparut scrierile sale : Ion Gramad5,
scrieri literare cu un studiu asupra vietii 9i operii lui
de Const. Loghin, Cernauti 1924.
Numeroasele sale scrieri politice sant cuprinse in
ziarele locale bucovinene, precum 9i in Neamul romanesc, Romanul din Arad, Tribuna etc.

18

www.dacoromanica.ro

DE AJUN
Stranic ger e afar de auzi crapa.nd lemnele
i dranica pe haizasuri; chiar zarea vnat ca de
plumb pare inghietatk Zarzarii din gradina preutului Niculae Craciunescu *i. spiniul de pe gardul
de nuele s'au inalbit de chidie. In ograda., la

fa.ntna., e un ghetu de n'ai cap s te apropii.

Amarnic vreme, fereasca Santul 1 numai In lun-

tru, in casa, e veselie i neastmpar : trei fete

tinere stau la fereastra din sail i aleg grAu
pe masa.
Una-i Aurelia, fata invtatorului Avramescu,
blanda ca un inger i buna. de s'o pui la rank
cAnd te doare; celelalte doua-s fetele parintelui
Nicolae, odoarele lui, pe care le iubete ca ochii
din cap. Valeria, cea mai mare, o blondin cu
ochi ca.prii, st plecat pe masa i alege repede
firele de gram : in rastimpuri ridica ca'pul i-1 raprivete dusa. ca.taxa
vreme in gol, apoi in coltul buzelor ii inflorete
zima, pe palma stAnga.

i.

www.dacoromanica.ro

276

ION GRAMADA

un zmbet mulcamit, sfios par'cd ; cea mai mica,

Natalia, ori cum o desmeardd WO, Lia, e cea

mai frumoasa dintre toate, dar sglobie si neastmpdrat ca un drac. De cA.te ori i se pare
cd aude clopotei de sanie, i se imbujoreazd obraji
ca cloud garofe de sAnge, ochii ei negri clipesci
ca de lumina', apoi s,are iute in sus si, tuguinduli
buzele, desghia0 geamul ferestii. Asteaptd oaspeti
dela Cernau;i...

(Oare va veni de sdrbdtori si Brusturean

al Valeriei? Ce mai petrecere are s fieli intrebd Lia.

(De ce sd nu vie?! Eu presimc cd

yeti

avea oaspe si pe Banuc, gimnaziastul; acela

are sA umple casa de veselie. Dragut bdeat,,
rdspunse Aurelia, uitndu-se pe sub gene la Lia.
cMie nu-mi place : e prea obraznic 11 dar gAndul
er zice : de-ar veni, avem sd rdsturndm casa si,

uitAndu-se in zarea albastrd, nemiscatd, si-aduce

pe incetul aminte de toate vorbele lui dela petrecerea din sat. 0 prinsese de mn si-i bAzdia
mereu in ureche :
(Lie, Lie
CiocArlie...,

Fetele lucrd mai departe tdcute. In soba de

olane dudue focul

si

lumina soarelui spalacitd,

slabd, se resfrnge prin geamurile inghetate si

se asterne morcoma pe mobilele scuturate de
www.dacoromanica.ro

277

ION GRAMADA

colb ce sclipesc de curateni. Auzi numai miscarea degetelor pe masa sau vr'un oftat ascuns,
inabusit.

eVai, cum e si mania! sa: ne pue s'alegem

grau, numai s ne vada lumea ca santem gospo-

dine I Eu m'am saturat de ales!, zice Lia si se

scoald. Arunca o privire scurta in oglinda sa
indrepte o suvita rasleata, depe frunte, apoi trece
in sufragerie, de unde se intoarce cu un cutit si
cii o pestelca plina de mere.
eStii ceva nou, Valecia ? Desear am sal imbrac
rochia cea sural si am ha-mi las parul despletit,

legat numai cu o cordea rosa3. Dar vzand ca,

nu-i raspunde nimeni, varsa merele pe masa si
prin5le a se leganaincet, fredonnd valsul cValurile Dundrii, .
Ua din dreapta se deschide si o Voce striga :
ailai repede, fetelor, ca indata-i seara 1 Tu, Lia,

de ce nu alegi grau? Eine saubere Geschichtel ,

E cucoana preoteasa, o frumuseta trecut deja,
cu toate c ea nu voete 0, mairturiseasca. i se
sulemeneste mereu ca in vremile bune. S'a maritat dupa. 'parintele Nicolae fra voia ei si de
aceea de multe ori o vedeai, cand era tandr,
oftnd la fereasta in amurgul fermecat dela
ear5., rzimandu-si capul pe o mand si privind
in zarea de foc a asfincitui ce insangera turnul
www.dacoromanica.ro

278

ION GRAMADA.

de tinichea al bisericii. Dar mai pe urmd au trecut

toate : anii si-au cernut pe nesimtite cenua lor
peste acest suflet mandru ce se vestejia de dorul
lumii celei mari in singurdtatea pacinicd dela teard,
intocrnai ca o floare cdreia-i lipseste lumina. i

poate si alte doruri ii frmantau stifletul ei neinteles, dar cine era s'o intrebe de pdsurile ei
ascunse? Parintele Nicolae e bun ca panea cea
caldd, pe mu4i a mangdiat in nenorociri, dar nici

odat n'a intrebat, de cei se umezesc ochii

preutesei lui, cand vr'o trsurd dela oras trecea
pe sub fereast in pocnete de bici si sunete de
zurgaldi.

rUite-te, mama, cum mi s'au inflat degetele

de atata ales', zice Lia c'o voce plangatoare.

cucoana preuteasd ii
strange degetele la obrazul ei zbarcit. eStrangqi
graul, fetelor, si imbrdcaci-vd, cdci va fi vremea
s vie oaspe0i 1 Vai, si papa. Inca nu s'a intors
de prin sat cu icoana 1 ,
Din sufragerie vine alergand Costicd, un dracusor de bdet, cdruia ii sta capul numai la pozne
si se prinde de rochia mne-sa, zicand : 'Mama,
mama! sd-ti spun o veste noud, strapic noul,
clouiul rnamei, pui 1 1

si

cCe veste-i spune mamei c;)

c Mamd, eu pot ,uera.).

'

rCum se poate una ca asta?,

www.dacoromanica.ro

279

ION ,GRAMADA

clan, ascultd-mdi, i, ir4epenindu-si picioarele,

ii bagd mnile in buzunarele pantalonior si incepea suera de mama focului.

Das ist nicht schein, Costicd draga !

Copilele trec in odaia din dreapta ca s se

imbrace pe diseard, iard cucoana preuteasa dispare in sufragerie cu Costicd de mnd ce uerd,
leganndu-se cnd intr'o parte, cand in alta. Sala
rmne goald si amurgul cenusiu se furiseazd
prin feretile cu flori de ghiata, ca pulbere
ward. Fetele se imbraca in odaia de-alaturi,
chicotind pe infundate.

cFetelor Mi, scoateti cdrci pe masd ca s nu

fie goald,. cA. cdrtile,, si fetele scot din dulap
pe Alecsandri, Eminescu si Dan de Vldhutd, toate
netdiate incd; pe urmd un roman de Oscar Wilde,
Nana si Evangheliile lui Zola, aceste ferfenitite

de .ata.ta cetit. Le imprdstie pe masa, pe clavir

si pe canapea, asa ca la int'mplare, deschise la
pasage, in cari e vorba de iubire i declaratii....
Afard in tind s'aud tropiri scurte si indesate,
scArtdit de omt si un glas cruu, ce pui de
ger, 4i ilighea0 si mduva in tine,. Apoi vocea
preutesei: cEti gata, Nicule?,
cInca nu, dar am trimis pe dascAlul cu pdlimariul s mai frmnte si ei cele troiene, cd pe

www.dacoromanica.ro

280

ION GRAMADA.

mine m'a rsbit frigul la oase. Numai de nu m'ar

scurta cu colacii 13
E pArintele Niculae. Iata-1

cd intra in

salA,

desbrAcat de suba. E un roscovan scund Orintele Niculae, cu pArul cdrunt pe la tAmple si in

crestetul capului, dar inca-i vanjos, nu se da cu
una cu doug. Sfintia sa e Oran de acasa 1 s'a
chinuit pe la scoli ca toti cei dela sate.
Ca gimnaziast a dat lectii in familia advocatului SlAtineanu, unde a cunoscut pe fJca lui,
Cleopatra. PArintele a prins slAbiciune de dansa

i i-a cerut maim. and s'a insurat, n'a luat nic

ban ros cu sotia, dar, fiind om vrednic si strangator (chiar prea strangator), prinse chiag 1
astAzi e cel mai bogat preot din decanatul lui.
Pe preuteasa o iubeste ca ochii din cap, dei
ea-i fAcea multe zile fripte la inceput, ca ar t
un taranoiu calic si c s'ar fi intolit cu ajutorul
i protectia rudelor ei. Dar furtunile din casa
preuteasca s'au mai potolit cu vremea ce le schimba
toate, facAnd loc altor .griji, si astazi trAesc li-

nistiti cu singura dorinta de a-si vedea cele doua

fete maritate si pe Valeriu mantuindu-si studiile la universitatea din Cernauti.

cCe lucrati, fetelor, aici ?,
tAezam carti pe masa, papa,.

gelor, bine'.

www.dacoromanica.ro

tBine, dra-

281

ION GRAMADA

Sfintia sa Ii ia un fotoliu moale si se apropie

de usa sobei de olane ; apoi, razimandu-se de

spatar, ii impreun manile pe pantecele bine

hrnit, privind cu ochii pe jumatate inchisi la fete.
Abia le zareste prin intunerecul din said : pe

canapea stau cuprinse de dupa gat Aurelia

Valeria, soptindu-si vorbe poznase la ureche, de

care rad ascunzandu-si capul una la pieptul celeilalte. Deodata Valeria intrerupe tacerea : Vai,
Aurelia, cat imi esti de draga,, i o cuprinde

de gat si-o s5ruta pe ochi de nenumarate ori,

apoi iari rasuna rasete inabusite.
Lia std visatoare la clavir, dar nu cnta. Cine
stie ce ganduri ii trec prin minte acestei copile,
atat de sburdalnice de almintrelea. Linistea di

sinuratatea dela sat aduc dorinti ascunse ce

ard si pun multe fete pe ganduri, mai ales cand

esti osandita sa iei asa de rar in lumea

atat de cald in nemrginirea al...E vara
bastra : ceriul pare o apa limpede, nemiscata.
Ea se da in scranciob in gradina si el vine sfios
spre dansa, intinzandu-i doua visine rose, ce se
tineau la un loc desagute, iar ea... le-a in-

fipt la piept, pe rochia cea alba: pareau doul

picaturi de sange pe un bulgare de zapada di
acuma asteapt s vie el, obraznicul cel atat de
drag ei...

www.dacoromanica.ro

282

ION GRAMADA.

Parintele urrnarqte cu ochii jocul focului din

sob pe fata i parul Liei. Ce ti-i i cu fetele
astea 1 Daca ai baeti, traeti maica fara nici o
grija; fetele-s curata saracie pe capul omului.
Palrii, rochii, baluri, pe urma. A. mai stee pe
la ora, daca vrei sa nu impleteasca cosata alba.
Face omul cum poate. *i dac nu-i vr'o nadejde

ca s vestejeasca,
uitndu-se prin geam in zarea departata, uncle
traete alta lume mai veseld decat tarani i iar
Inca, le-aduci inapoi in sat

tarani.

Valeria-i de maritat acuma, peste cativa ani

are sa-i vie ra.ndul i Liei. De aceea a chiemat
oaspeti de Craciun sa. mai petreaca cu fetele, sa. le

.distraga i cine tie... Brustureanu e baet bun,

de familie i ce mai are? ia anul asta Inca la

repturi. Sfintia sa a bagat de samd c el se
cam invarte pe langa Valeria. Pe Popescu, teoJogul, inca I-a chiemat, dar mai mult de forma.,
ca sa faca fat la lume, ca. Lia nu-i nebagata in
sama i de aceea sa se intereseze mai multi de
&Ansa. L-a mai pripai o vreme prin casa., pand
se va afla un altul mai bun, dei vedea prea
bine ca. bdetului i-e draga fata ca lumina ochilor.
Dar nu se poate : teolog... un fecior de Oran_
nu-i vorba e mai desghetat la minte ca Brustureanu, ba chiar parintele Nicolae singur simtete un

www.dacoromanica.ro

2 83

ION GRAM ADA

fel de sfial, cand se pune la discutie cu dnsul :

atata judecata si agerime de spirit stie s desvolte tnarul teolog.,*i preuteasa ii zise intr'o
Lieber Nicu, Implineste-mi si mie o dorinta :
macar sa n'o dai pe Lia dupa un teolog ca sa-si
petreaca zilele in pustiul dela Ora, fierband si
cosand ca tarancele Fp Jar el i-a fagaduit ca-i va
implini dorinta ; si pe urma prea tare o iubeste
pe neastamparata de Lia, decat sa-o dee dui:id
un teolog ce se trage din tarani : se vede ca

zi

printele a uitat de obarsia sa. Cu girnnaziastul s'a

vedea... sa Lc mai intai examenul de maturitate.
Fara sa. vree, Lia apasa pe o clapa : sunetul
alearga spariat, in valuri clocotitoare, prin odaia
intunecata., si-1 trezeste pe Sfintia sa din gan-

duri. El tresare, se scoala greoi, ca un om bine

trait, primblandu-se incet cu manile la spate
prin sal, oprindu-se din cand in cnd.
A rasarit luna si lumina ei verzue zugraveste
pe podele geamurile ferestilor dimpreuna cu glas
trele pline de flori: conturele mobilelor se zaresc

mai bine, cele dou fete tac acuma inghemuite

pe canapea. E liniste, numai in bucatrie, de
unde patrundeun miros frumos de mere prajite, se
aud tocaniri surde de satar. 0 mata alba ca omatul

luneca prin lumina lunei spre Lia si i se sue pe

brate.

www.dacoromanica.ro

284

ION GRAMADA.

De afar patrund clinchete de clopotei, Sf orbiri puternice de cai i poarta se aude scrtiind
in 0.0.ni : toti tresar din amorteald. Oaspetii I )
Valeria aprinde tremurnd inesald lampa cu lu-

mina cea verde, Aurelia trece in bucadrie sa

anunte sosirea oaspeOlor, iar Lia se peapt n in
oglinda i-i aseaz paru-i crq pela tmple. Fata
ei plin e imbujorat de neastAmpAr i parca-i

arde pamntul sub picioare ; deodat alearga

srind ca o ca.prioar in urma Aureliei.
Printele iese inaintea oaspetilor ca sa-i Trimeasca i s ii strng mana de bun sosit. Sania se opreste la scara., caii scuturd din cap
sforAind i zurgalaii sund vesel. In tind se aud
voci amestecate, cineva loveste cu papucii inghe-

ta0 in podele, in vreme ce altul bate in palme

de frig. Sfintia sa i conduce oaspetii in cancelarie, unde-i- cald i arde deja lampa.
tEl bine-aci venit, domnilor, in coliba mea
sa.racd. Ian s vedem, n'ati inghetat pe drum)
si el ridicd lampa sa-i priveasc in fata. Teologul i juristul au mustatile tuquri de gerul cel
strasnic ; gimnaziastului numai sprincenele-i sclipesc, a la el must4ile-s ca in palma. Brustu-

r eanu e fraged i fard vlaga, ca mai toti beii

din familie bunk cu ochi blnzi i duioi. Popescu,
teologul, e bine zidit, trskurile feei lui snt

www.dacoromanica.ro

ION GRAMADA

283

aspre, dar bine croite, poti ceti pe fruntea lui

usor incretita ce vointa puternica zace in acest
Omar, pe care grijile i nevoile 1-au imbatranit
prea de vrerne. Iar pe gimnaziast ii tradeaza
ochii lui man i neastamparati ca-i baet plin de
viata i energie.

r*i ziceti c n'ati inghetat pe drum?, (De

Asti doi nu era pacat, Sfintia ta, dar de mine ar
fi fost intr'adevar paguba. A*a odor mai rarl
raspunse Vasile Banut.
(Acuma mai sta0 un pic pana ce v'a iei gerul
din trup, pe urma va yeti incalzi. Lele Ruxanda,
ada yin fiert cu scortipara ca s ni dezmortim
oaspetii3.

(Parca ti-a ie*it un sant din gura, Sfintia ta.

Cei multi inainte Ii zise gimnaziastul, frecndu-*i

manile de ger *i de bucurie.

Batt-Ana Ruxanda aduce o strachina de placinte

calde *i-o garafa de yin galbui ca paiul de grau,

iar .parintele ii suce*te fiecaruia cate o tigara,

cad degetele li-s tapene de ger. Dupa ce-au

Wts ale un gat sdravan de vin, sirntira indata
cum li patrunde caldura prin tot trupul desmortindu-li oasele. Limba li se descle*teaza, par'ca

vorba incepe-a curge mai intai domoala, pe

urma tot mai infocata... Dupa ce-au statut cu
to0i la cina, intrar in sal : in launtru era *i
invatatorul Avramescu dimpreuna cu consoarta

www.dacoromanica.ro

286

ION GRAMADA.

d-sale. Avramescu e un om inalt si uscAcios cu

barba. si must4i1e sur e. Toata vremea-i roade
riisi face politica la toarth cu parintele Nicolae, care
zimbeste necontenit, cnd cela inchide dintr'un ochi
cu inteles si-1 bate pe Sfincia sa pe umAr. Doamna

inva;atorita e fat de tran, fArd pic de carte,

e imbra.cata neyntege, ca doamnele cele mari, dar

e tare stangace si umilit in fata atkor domni

mari, de aceea s'a retras de cu bunA vreme de-a
parte, privind sfioas in juru-i.

Printele e in dusi buni in ast sear ; intr'a

cu invatatorul in cancelarie, furneazd amandoi
cAte-o thin35.ie

si se indulcesc cu ale un gt

de yin fiert, pe ur m iarAsi se intorc in said,

se aseazA pe canapea si privesc cu ochii umezi

de mulOmire la tineret. ate odat i-aruna

ochii spre preuteasa lui de alturea, oftea

si,

impreunndu-si mnile pe pantecele lui rotungior,

si-aminteste cu ochii inchisi de vremile trecute. Se
face par'cd in Suceava... peste drum dela dAnsul a

cas alb cu feresti mad, pline de flori, i in

fereast ea, preuteasa lui de-acuina, ceteste.
Apoi lectiile... Amndoi, plecati pe carte, citesc,
cinandu-si respirarea si prin crapArura uii ii priveste cu ochii veseli die guadige Fi au Sltineanu.

eFrumoas 5. era preuteasa mea pe vremuril

sopteste el la urechea invOtorului, iputea s'a

www.dacoromanica.ro

287

ION GRANADA.

iee si-un conte, numai tatl-sau de nu s'ar fi

nscut in zodia re0i, inzestrat cu darul suptuluip. Ceilalti vorbesz incetul, pe soptite, si sala
intreaga rsuna ca de un zumzet inabuit de al-

bine, ce creste si iar se sange in restimpuri.

Brustureanu si Valeria stau amndoi lnga fereasta. El ii povesteste aventuri din viaca de
universitar, dueluri ce le-ar fi avut cu oficeri,
iar ea il asculta fericita, cu ochiiinlacrimati, fara

O. se uite la el, cum Ii pipae mandru sgarieturile de pe obraz.

Lia e atat de vesela in asta. seara, de gAndesti
ca. toata lumea-i a ei. Se pune la piano s cante,
dar mai intai isi in dreapta. parul ce-i pica in ochi.
Murmurul de oapte se potoleste pe incetul, numai
o singura observare se aude : c De nu mi-ar diochia
odorul 11 E bunica ei maica, parintelui Nicolae, o c-

ranc batrana cu catrinta neagr si zabranic alb ca

omatul.
Lia incepe s cante. Sunetele curg lin ca
picaturile de apa. !impede pel pietre scobite,
apoi vuesc puternice, vijelioase, ca o furtuna

deslantuita. Obrajii i se rumenesc ca doua-garofe

i clipeste des din ochi. In sala-i 1inite adnca.
Gimnaziastul se apropie de &Ansa :3 Domnioara,
nu clipi asa din ochi ca ma nenorocesti 13 Ea
plac, cauta-ti altii I
nu 1-a priceput cDaca
si se scoall dela piano. c Chiar mi-am gasit. Ai

www.dacoromanica.ro

288

ION GRAMADA

domnisoarei Aurelia sant mult mai frumosi, mai

plini de intuneriC I, respunde gimnaziastul indarjit. Lia st locului, isi musca buzele, resuflarea-i

este grea, fierbinte. 0 lacrimd i se furiseath pe

facd, apoi altele rand pe rand. Ea se duce la

bunica-sa, o cuprinde de dup gat si incepe a'
plnge incet asa c ceilalp nu observ6. nimica.
(Bunica, Banuc a spus c ochii Aureliei is mai
frumosi decat ai mei,.
eNu plnge, draga bunicai s'a pomenit
s aib cineva ochi mai frumosi ca Lia bunicai?
Las. c i-oi da eu lui si bunica orsmang5.e, o
I

netezeste pe cap i-i srut ochii plini de lacrrni:

Lia s'a ogoit, Ii sterge lacrirnile si prinde a zimbl

iarasi; apoi o ia pe bunica-sa de mnd si trece

in altd odaie, din dreapta. Deschide un dulapas
1 scoate din el o multime de papusi si, asezandu-se amandou'd pe cate un saunel, incep
jocul. E de cincisprezece ani, dar a ramas tot
copi1 si bunica-sa o iubeste asa de tare, incat
a ajuns in mintea ei si se joaca impreuna. cu
(lama. In serile de iarna, and bunica ei torcea&
ea se juca la picioarele ei cu ppusele. Acuma

a asezat lampa jos, pune o pApuse cu ochi

albastri intr'un carucior si-1 trage pe jos. Pe
usa intr Popescu impreuna. cu Valer cuprinsi
pe subsuori, dar vzand comedia, stau locului
www.dacoromanica.ro

289

ION GRAMADA

fara O. scoata o vorba, numai Popescu zimbete

trist i-i zise : t Pentru cine imi pierd eu mintile ! 3

apoi ies din odaie amandoi pe varful degetelor.

Intr'un tarziu intra Lia iarai in sala, sglobie i
vesela, ca i cum nu s'ar fi intamplat nimica.
GimnaziastuI, de altfel curajos, acuma e muiat
de lacramile celor doi ochi negri, vine sfios
spre Lia, o prinde de mama i se roaga. : g DomcPentru
nioara, ma ieqi ?)
tPentru ce?).
gluma mea rautacioasA).
tEi 1 prostii 1 UitA-te
(i ea-i pune amandoua mnile pe umeri, s'apleaca.
la urechea lui i-i optete) : Uita-te, bunica a zis, ca
mane avem's
. mergem amandoi cu sania la primblare. SA vezi cum tiu eu sa man caii. Ce crezi, ca. nu ?)
Ceilalti incep pe rand a casca, somnul li
ingreue pleoapele. Familia Avramescu ii ia

ramas bun dela toti i plead, acasa, iar cei ramai

se pregatesc de culcare.
Popescu teologul doarme intr'o odaie cu gimnaziastul. Pentruca-i aa de frumos afara, n'a.
tras perdeaua in jos : voia sa vada cum bate luna
prin fereasta i lumineaza in odaie. Aa i-i de
jele la inima, c nici odata in viata lui. Sa fi
fAcut el mai bine Craciunul acasa, cu parintii i
neamurile, decal O. stee pe aici instrainat de toti.

I-ar fi inveselit pe cei de acasa

mult s'ar fi

bucurat biata ma-sa sa.-1 fi vazut imbracat in straie

19

www.dacoromanica.ro

ION GRAMADA

2 (:) o

preutesti, cantand in biserica dela dansi din sat.

Intr'o zi a primit un rvas, o carte cum zicea

masa, in care-i scriea : ((Mai bdete I Noi te-am ruga
frumos, dd., ca niste tarani prosti ce shntem sl
petreci tu sarbtorile acas cu flO. Poate, cine

stie, ti-a fi rusine de noi acuma, cdci esti domn

mare si CrAciunul la domni poate va fi mai frumos, insd tot mai bine-i la.noi acasd 1... Caci dupd

ce te vei gospodari, vei vrea s vii si nu ne vei

gdsi mai mult 1...

Bieii lui 064 I_

E liriite pretutindeni, dar asa. de adanca cd,

dacd ai scdpa o mrgic pe podele, s'ar auzi in
toate oddile. Un greier iese de supt pat, se
aseaz in mijlocul oddii i incepe a canta : tam,

tam. Toti dorm.: aude respirarea regulat a

gimnaziastului i trosnetul dranitei de pe acoperis.

Din odaia de-alturi, unde dorm fetele, patrund soapte usoare. Un oftat lung : a Valerie,
a Vai, asa mi-i nu stiu
dormi?)
Inca nu)
cum, ca-mi vine parcd a plange. si-s veseld, tare
veseld, Valerie) 11.... Popescu repeta incet, sfios
ca si cum s'ar teme a Tare-s veseld, Valerie)
a Asa-mi era de mild asara de Aurelia, cutn sta
singurd numai cu md-sa, frd s vorbeascd cineva
ciz ele 1 2 Iardsi II impresoard linite adncd, deli
aude bAtaile inimei. Luna ti revarsd pe podele
:

razele ei verzii ce joac ca o ap de

www.dacoromanica.ro

lumina.

29 1

ION GRAMADA

Dranita trosneste, omatul scartie sub picioarele

colindatorilor, ale caror glasuri se aud stanse
in deprtare. El aromeste si in gandul lui vede,
departe de sat moara tatne-sau cu ferestile inghetate, prin cari strabate lumina. Vede scocul
si rotile morii, toate sloi de ghiata,... pe fratii lui
mici, ascultand la fereasta colindatorii, ce rar cand

strabat prin troiene pana la dansii. L-asteapta

toti cu masa plina si inima chinuita de nerabdare.

Iara el?...
(J. L. a III nr. 2, Februarie 1906)

www.dacoromanica.ro

LIVIU MARIAN
Isliscut la 1883 In Siret (Bucovina), este fiul lui S.

Fl. Marian 0 e profesor. A colaborat statornic la

Junimea literarg din CernAuVi 9i alte reviste din vechiul Regat 9i Transilvania. Are versuri 0 prozg originale 9i traduceri. In doug volume i-a publicat
nuvelele i schitele : Suflete stinghere, bibl. Minerva,
Bucure9ti, 1910 0 Printre stropi, Suceava 1912, din
.care e luati bucata de mai jos. Vezi Prozatorii no9tri,
chrestomatie, de Marian 0 Dundreanu.

www.dacoromanica.ro

SOLUL DURERII

Sta ghemuita la un loc cu alte tovardse in

cuibusorul cald si ingust ca o pungulit.

N'ar putea spune de unde vine. Atka doar

a bagat de searad, de cand sta acolo, cd. in rds-timpuri pungulica isi strange pare0i, par'c'ar voi
sa le striveascd pe toate. Noroc numai c atunci
se deschide repede o gaurd mica si luminoasd,
prin care tovardsele, cari nu mai incap, fug afara.
Dar, in aceiasi clipd, isvoresc altele la loc dintr'o
gurd intunecatb. de %eve. 5i pungulita fermecat
remne vecinic plind.
Pe rand o mulcime de tovarse pdrdsiserd in
scurt timp cuibul lor si acum lacrima sta infio.
rata la gandul cd va trebui candva sd iasd si ea
afara. 0 chinuia numai frica de necunoscut.
and va trebui sb. ias? Dupd cat putuse in-

;elege, mana cea nevazutd, ce apdsa asa de

puternic paretii pungulitei, nu ficea acest lucru
in rastimpuri anumite si dupd legi hotdrate. Asa

www.dacoromanica.ro

296

LIVITJ MARIAN

ca din senin pare0 se apropiau deodat deolalt

boabele strivite cdutau totdeauna scaparea prin
gaura luminoas.
De ca.teva ori i-a insemnat bine imprejurdrile,
i

in cari s'a infamplat aceasta, i incepe a banui

adevaratele pricini ale isgonirii lacrimilor din culcusul lor mink.

Odat era frig mare. Pdtrunsese cu sulicel

sale red pana in cuibul lor cald, de se infiorard.
cu toate, gramadindu-se la un loc, pentru a-i
incAlzi trupurile fragede, cuprinse de amorteald.
Dar in clipa urmdtoare mama nevazutd prvli

pare0 peste dansele i o mu4ime mare fu nevoit a ias afara..

Se invrtiau lacrimele tremurAtoare o clipa,

doaud, pe cerul luciu al ochiului s'apoi lunecau
amortite pe geand la vale si incremeniau jos in
zapada alba., luand chipuri gingase de stelute
sclipitoare.

Altddata se auzi undeva afard un bazdit scurt,

iar mrul ochiului din apropierea pungulicei incepu a se invrti nelinistit, de credeai cd un suvoi
salbatic a pornit o math' nba.ddioas de moard.
5i'n aceiasi clip parqii se napustira unul asupra
altuia cu furie nernaipomenit, ca doi dusmani de
moarte, cari voesc O. se rdpuie. i zeci de lacrirni inspaimntate tdsnira pe purl afard.
www.dacoromanica.ro

297

LIVIU MARIAN

Cd fugarele avura, lunga vreme de film& cu

musculia neghioabd, ce indrznise s5 hare in
ochiul omului, c o inecard

scoaserd in sfarsit

afard lesul pe spatele lor incovoiate, nu putuse

afla niciodat lacrima remasd inapoi.

Mai in urma iesisera cateva lacrimi din pungulita, fdrd s se poata iqelege ldmurit pricina
acestei plecari neasteptate. Se duseserd mai mutt
pe furls si de voie. In aceiasi clip resund undeva
afard un tunet puternic, de se sguduird cu toate,

dar nime din ele nu stia ce sunt hohotele de

bucurie.

Lacrima banui cd trebuia si le fi ademenit

ceva frumos afara i pentru intaia card incolci in
ea parerea de ram cd sti inchis i dorul de a
iesi in lume. 0 simtire tainicd Ii optea ca lacrimele sunt menite s fie marture la toate intamplarile minunate din impara0a luminii. 5i ar fi
dorit s fie si ea faca la o clipl de fericire in
lumea oamenilor.

Dar soarta ii 'Astra o crucla desamagire.

Odatd, duplce iesiserd toate tovarsele sale
si isvorul lacrimilor secase aproape cu totul,
punga incepu a-si strange din nou baerile, dar
incet, par'cd iar fi prut rau sail goniasa cel
din urma margaritar din cuprinsul su sdrac.
5i lacrima iei bucuroasi.
www.dacoromanica.ro

298

LIVIU MARIAN

Ajuns pe oglinda ochiului turbur, ea se miri

de lumina posomorta din jur. Abia daca tremurau undeva doaul suluri mici de lumina galbank .vapaile dela doaua lumanari. Intre ele cu
fata de ceara, lucitoare ca sticla, .sta chipul nemicat al unui mort, de pe care flacarile lenee
trezian .in rstimpuri.sclipiri bolnave.
cum capul omului, ce purta lacrima in ochiul
sat' intristat, se plecase, ca sl-1 sarute pe mortul

scump pentru cea din urma or6, lacrima strivitl

de gene luneca la vale pe fata rece ca ghiata.
and o atinse, un fior rece Ii fulgera tot trupul
Pn graba se 'strecur de-alungul unei cute, de
frica O. nu incremeniasca de frig, pand ce ajunse
in cutele hainei celui mort.
cum incepea s se subtieze i sa se ascunda
tremurnd in tesaturile moi i calde ale hainei,
intelese c nu fusese trimisa pe lume, pentru a
fi martora fericirii.
Ce soarta felurit ne este data i noaua I
ii zise intristat .in gAndul .sau lacrima i disparu

intre -cesaturi, fara s tie poate ca va insoci la

groapa o Mama moart ca sol 6redincios al'unti
dureri nemarginite, ascunsa in .sufletul pustiu' al
bietului copil orfan.

www.dacoromanica.ro

I. E. TOROUTIU
Are traduceri, studii statistice-economke asupra
starilor sociale din Bucovina, cantece 0 pove0i po-

porale precum 0 un volum de tncercari literare :

Chipuri, Cluj 1912, din care am luat i bucata de mai
jos. Acolo este data qi bibliografia.

www.dacoromanica.ro

STRAJERUL CETATII

Noapte... Intunerec tainic... Linite misterioasA...

Din cand in cAnd numai murmurul pArAuaului

dela poala CetAtii resunA. De altfel nimic nu se
mica., nimic nu se aude. Doarme, doarme totul...
Din ora abia se zAresc luminile felinarelor, licArind ca nite ochi afundaci in besnA... Oraul
Suceava e mort, nici un semn de viatA. Luminile
din depArtare par numai nite lumini de mort...
la sicriul tArii. Sermana tarA I... Si cetatea strAjerului Zaharie stA tristA, inegritA de jale. Jale
dup5. trecutul ei, durere la prezentul ei i vi-

sAtoare la un viitor ce trebuie s se ridice pe

mormanele ei de stand. Ce viaca, ce viata era
odinioarA in jurul ei 1 Si ce menire dureroasA a

avut raul dela poala ei 1 0 raule, raule, pana

cand vei tot curge prin matca ta ? De ce nuli

schimbi odatA drumul? De ce nu izvoreti odatA

departe, departe, acolo unde n'ai trebui sA te

www.dacoromanica.ro

302

1. E. TOROUTIU

prefaci in lacrimi de sange?... Pand cand ne vei

tot Cala in cloud?
Cetatea Sucevei priveste departe'n zare, pHveste di mandrie dureroasa : cat e de puternica,
mama tara si, vai, ea nu se mai gandeste la
fiica ei, la pamntul ei, ce zace in agonie, se
svarcoleste in chinuri. Sicriul taxii ei e pregatit,
luminile ard, asteptand cu nerabdare sa-si dea
muribunda sufletul, si ea, mama, nu mai vine

s'o vaza pentru cea din urmd oara, sa-si ieie

ramas bun, daca nu sa-i aduca un leac de otel
pregatit in focul inimei ei...
Se apropie miezul nopOi.. Luminile incep A,
moard... Strajerul zetacii se tot misca incet, incet printre galeriile zidurilor. *i el singur se

sparie de lin*ea ce predomina. Face un pas

inainte, loveste cu toiagul sat' de zidurile inegrite
si ele, si par'ca e lucru pocit : nici pietrele nu-s

treze, dorm un somn adanc sl desnadjduit, ca

si cand n'ar mai avea de gand s se trezeasca
nici odata l La lovitura toiagului batran, ca si
strajerul, nici ele, pietrele, nu vreu sa resune.
*i bietul batran ar vrea mdcar cu mormanele
de stand sa vorbeasca, dar nu, ele se ranjesc

la el i nu scot nici un sunet. 0 seama dorm

duse, o 'Lseama se fac numai ca dorm, dar au

gand s se trezeasca ele, cand vor simci de

www.dacoromanica.ro

I. E. TOROUTIU

303

pasul unui Fat frumos, cAlcnd pe pieptul lor.

Pe ba.tranul Zaharie 11 cunosc dnsele : el e omul

bor. Bietul strajer le-ar trezi, caci ar avea de

pus la cale cu ele multe, dar se terne ca nu le
va sfdri pe toate i de aceea le las s. doarrnd,
[And altdatd, cnd ii vor creste bdetii... Ei vor
strdjui atunci cetatea, ei vor incepe a trezi stncile
Ei vor incepe alt viatd... Batranul in-

telege dorul nespus al Cettii, al terii ei, al copiilor ei, dar el e bdtrn si slab si nu se incumetd,
mai ales nu vrea, cnd stie cd. are baeti i copile,

cari, dupa cum prevede el, au sd-i sfintiascd

urmele lui cu sAnge... In ei, in ei e toata, ndejdea... Ei vor implini dorinta cettii vor muta
curail rdului de lacrimi...
Deocamdat liniste, de care i strAjerul Zaharie se inspaimnta, tresare din vreme in
vreme, se uit indrdt ca si cd.nd ar vedea
ceva fugind... Se uit lung
lung, dar nu-i
nimic decdt aceeas ce-a v6zut 'Ana acumai
inaintea sa : ruine si iar ruine.
In mijlocul acestei liniste, care inspimnt mai

tare deal si cel mai aiurzitor sgomot, strajerul

Zaharie pdsete incet, ca o stafie in puterea noptii.

Un pas,.. Inca. unul... De-odat rmne

Tresare... Ii nidic fruntea in sus... Ii deschide
ochii mari... mai mari... asa cum nu i-a putut nici
odatd deschide, de cd.nd se scobordsera batrnetele
www.dacoromanica.ro

304

I. E. TOROUTIU

Ochii ii sticlesc... scanteie cu focul

tineretii, dar de geaba, nu vede nimic, nici nu-i
nimic de vazut ; i totus trebuie s fie cineva in
cetate... Linistea i-se pare tulburat... El ii
incoarda i auzul, ochii nu-i ajuta nimica. I-se
pare ca aude un sunet... Da, un sunet subtire...
asupra

mai unul... i Inca unul mai gros... Se contopesc...

Vibreaza necontenit... S'a mai amestecat unul

duios, molatec... Urmeaza toate... Un cntec de

mai multe voci navaleste la urechile strajerului
i umple" intreg vazduhul...
Ah, Dumnezeule, un cntec, un cntec ingeresc ! exclama strajerul, resuflndu-se cu greu,
Zaharie

ca i cnd ar fi depus depe spatele sale cine

stie ce povara.
El mai facu vr'o cativa pasi inainte, se aburca,

asa de slabanog cum era, pe o frntura de zid

indrepta apoi privirea inspre partea dela rasarit a cetatii, dincotro i-se 'Area sa yin&
cintecul ce-1 auzia. Dar abia se intaria pe
picioare i de-odata cAzu n genunchi pe pietre,
1ngnnd plin de spaima :
Dutnnezeule, Dumnezeule, ce minune e asta!

In jurul altarului dela capelp. cetatii stralucea

o lumina galbani-aurie, o lumina rotunda ca di
aureola din jurul capului unui sfnt. i in mijlocul acelei lumini stateau cateva chipuri nedeswww.dacoromanica.ro

305

T. E. TOROITU

luite, cu fete ingeresti, i acele chipuri cntau,

cntau trecutul glorios al cetatii. 13AtrA.nul Za-

harie ramane neclintit in genunchi, rdmne cateva

clipe pAnd se reculege, apoi ii fade o cruce mare
i, sprijinindu-se in toiag, se scoald resuflndu-se

intr'un geamAt induit. Ascultd cu atentie... Ce

cntec frumos I... N'a auzit, de cnd s'a pomenit
pe lume asa un cdtec...
Inima i-se moaie.. Simte un fior... Simte cum
se infierbAntd... cum reinvie la o viat noud...
SAngele i-se sbate repede, fierbinte ca in anii
tineretii... Ochii i--se deschid... Urechile aud mai
bine ca altdat... Se aude bine cntecul acelor
fiinte dumnezeesti... Paznicul se ridica pe vdrful
degetelor. 5i-a luat inima in dinti. vrea sa audd

totul, s vaz totul, ce se petrece... Aude...

Fiintele cnta. :
Trecutul cetatii... 5tefan... El, sldvitul, a

trait pe aici... a murit aid.. Viata lui, viata unui

neam intreg... ,5 tefan itoiagu1 sau... Toiag, Arbore, Arbore, toiagul batranetii lui 5tefan...
Doatnna Maria... Totii au cilcat cu picioarele
lor curate pc pietrele cetatii... si... si in loc ca
pe pietrele trecutului prezentul s inalte viitorul, el, prezentul, are alte griji, in vanitatea lui
se simte mai mare... Din pietrile ceatii s'au ridicat case de desfrdu... 5i voi v. intAlniti acolo,
www.dacoromanica.ro

20

306

1. E. TOROUTIV

v inveseliti, jucati pe ele ; dup ce le-au necinstit a1ii, veniti s le necinstiti i voi... Voi
le multurniO aa stramilor pentru slujba ce v'au
facut-o, uurand cetatea de pietre... Astai-i taria
voastra sufleteasca... Din inimele voastre s cla-

deasca strainii case de destrabalare, i voi va

inveseliti in ele ?... Aceasta-i inaltimea prezentului vostru ?., Aceasta ?... 5i voua vi-se pare c'ati
intrecut trecutul ? Aa ? Inchipuire, vanitate, orbire

Hotarht, v credeti mai mari deal acei

din vremurile trecute 1 Se poate, dar i ei i-au

zidit sute i sute de cetati I ,i voi ? Atata i
aata sodom de suflete i totui nu va puteti

ingriji nici ma= de un capataiu I Aa de tari

sunteti ? Ateptati ca strainii sa va deie locul
de intalnire ? V'au dat I L'ati primit 1 va inveseliti in el, acolo unde ati trebui s plangeti
necinstirea gloriei voastre Voi va incredeti in
ei ? Bine faceti... Ei tiu cum sa se poarte...
voi yeti ti vr'odata ? Nu Voi trebuiati inainte
de ce s'au ridicat acele case de destrabalare i
inelaciune, trebuiati din scheletul cet4ii sa ziI

'diti morminte pentru straini din acele pietre, des-

tinate de danii pentru cldire... Dar nu, voi cu

nerabdare ati ateptat O. se gateasca... Acuma
de mult e gata, acuma de mult va. inveseliti, va
bucuraci, bucura0-va i dati cinste trecutului, aa
www.dacoromanica.ro

307

I. E. TOROUTIU

se cade... Aici la cetate a mai ramas material

pentru cladit cAteva case de rusine... Azi, mane,
cei strini, cnd vor vedea c intre voi s'au fcut
vr'o cAteva tabere, vor veni iarasi, la cetate...

mai e de uncle... si voi s va bucuraci ca strdinii va dau atentie, s v inveseliti, ca doar voi,
cu sapte inimi in pieptul de aram, sunte0 tari
si mari... Ave0 tot dreptul : a0 intrecut trecutul
prizart si rusinos fa de gloria noastra...,
Aa au cntat acele fiinci, in vreme ce garbovul Zaharie statea ca o naluca in mijlocul acelui
aier misterios. Au cntat opera trecutului si au
plans tragedia prezentului. Dupa .ce inceta cantecul, incepu pe incetul, pe incetul, s dispara
si lumina aurie dela capel, pana ce peste intreaga cetate se laci din nou aceeasi liniste mormntala si acelasi intunerec inspaimntator. Strajerul Zaharie multa vreme nu-si putu deslusi de

a fost aievea sau numai vis aceea ce vazuse si

auzise. Se plimba cata-va vreme prin cetate,
anumea ca sa se oboseasca si sa poata adormi,
dar zadarnica i-a fost dorinca. 11 apuca zorii
lei pasind printre galeriile cettii.

zi-

A doua zi Zaharie nu spuse la nimenea intamplarea din noaptea trecuta dedt numai babei sale. Vroia sa se incredirqeze, daca si in
noaptea urmatoare va vedea ceva si apoi va po-

www.dacoromanica.ro

I. E. TOROUTIT3

308

vesti lumii intregi, sA vina. si O. vada minunea

din cetate. Intreaga zi umblase Zaharie pe langa
altarul capelei, ca sA deie de vr'un semn din

noaptea trecutA, dar degeaba. Abia inserase si

credinciosul paznic isi luA sumanul in spate, to-

iagul la mam si incepu a se pier de printre ziduri. De astadatA insA strAjerul se hotAri, cand
va vedea lumina langa altar, s meargA acolo,
s nu-i scape nimica din veder e.
Tarziu noaptea, cand intunerecul se intinse
peste intreaga cetate, acea lumina aparu iarAsi..
Inca inainte de ce incepuse cantarea, mosuI Zaharie se afla acuma inaintea altarului, in genunchi, si cu manile incrucisate. Dupa cateva clipe
apArurA si fiintele misterioase, cantand acuma
despre, viitorul acelei cetAti, despr viitortil neamului ei.,. Zaharie asculta, asculta cu sete si-si
insemna bine vorbA de vorbA, pe care o auzia
in tonul cantecului... Cantecul a fost mai lung deck cel din noaptea premergatoare...
Dimineata il gasirA pe strAjerul Zaharie lungit

la mormant, galban ca ceara. Era mort, mort

pentru totdeauna si cu dansul moarta si toata
taina despre viitorul neamului nostru. El nu avuse voie sl asculte taina viitorului 1, ca pedeapsa a indrAznise aceasta i totodat ca nici

www.dacoromanica.ro

I. E. TOROUTI1.3

309

un muritor sA nu afle din gura lui viitorul, strjerul Zaharie trecu in alt lume... iar in schimb
rmase deasupra capului sau pe altar o inscriptie, nu se stie de-a cui man5. scrisa. : (Treziti-v1
din agonie si viitorul va fi al vostru 1 s

www.dacoromanica.ro

I. NISTOR
E profesor universitar la Cernauti.
A colaborat la LuceafArul, Viata Romaneasca etc.,

si a condus, impreuna cu G. Tofan, rev. Junimea

Literara". Are insemnate scrieri din domeniul istoriei
Romanilor atat in limba germana cat i in cea rcomani. Lista cartilor vezi Contributiune la Bibliografia
rom. I. de Gh. Adamescu.
Fragmentul urmator 1-am luat din : Istoria Bisericii
din Bucovina 9i a rostului ei national-cultural in viata.
Romanilor bucovineni, Bucure0i 1916.

www.dacoromanica.ro

rREFATA

Rostul bisericii In stat si In viata popoarelor

care se conduc dupd mntuitoarele ei Invdtaturi
este bine determinat prin lnsus felul, cum s'a lnjghebat organizatia bisericeascd primitivd. In
Orient invdtAtura crestineascA a gAsit, la rAspAndirea ei, un stat puternic si bine inchegat : Imperiul

Bizantin, in cadrele cdruia numai prin lupte indelungate si prin jertve de sdnge si-a putut dobAndi, In sfdrsit, recunoasterea oficiald. InlturAnd

cultul pdgdn, biserica crestind se instald in toate

drepturile si privilegiile acestuia, pentru a Ingriji

de cele culturale si duhovnicesti. Ea continua

deci sA rAmAnd In raport de subordinatie fata de
stat, sprijinindul din rdsputeri la Indeplinirea Indatoririlor sale politice, administrative si militare.
Ingemanarea puterii bisericesti si a puterii de stat
era asa de deplind, incdt, In Inchipuirea contem-

poranilor, una n'ar fi putut exista fdrA de alta.

Patriarhul era sfetnicul cel rnai intim al Imparatului. Ornatul Imparatesc era aproape la fel cu
cel al Patriarhului. Acesta invoca harul cerului
asupra alesului lui Dumnezeu si asupra supusilor
lui ; alegerea Patriarhului se fAcea sub auspiciile
www.dacoromanica.ro

314

I. NISTOR

Imparatului, care convoca i prezida si sinoadele

ecumenice. Puterea erarhicd era subordinata puterii statului i numai rar and se pomeneste de

Incerari de emancipare. Limba liturgicd era identia cu limba oficiald a statului. Caracterul
national al bisericii orientale era din capul locului

asa de pronuntat, inat popoarele pAgane, care

prin propoveduitori bizantini furd increstinate,
precum erau Bulgarii, Srbii si Rusii, primird
numai ritul grecesc, nu insd si limba liturgia greceasa. Toate aceste popoare reusird curnd dupd
increstinarea lor de a-si intemeia biserici nationale,
intocmite dupd nevoile lor culturale. Bulgarii erau
Inca pagani, and se statornicird in sudul Dundrii.
Indatd dupd increstinare tarul lor chemd pe langd

sine un patriarh bulgar, pentru ca pe calea aceasta s desdvdrseascd intocmirea Muntria a

statului sdu.
Tot asa purcese si Vladimir cel Sfnt din Rusia,
dupa ce primise botezul. Exemplul acesta fu urmat
si de SArbi, cand triburile lor furd in chegate intr'o
organizatie politica militarA.

In felul acesta au purces mai trziu si Domnii

tdrilor ro mane. Duca consolidarea statului muntean

Alexandru Basarab chemd un mitropolit pe langd

curtea domneasa dela Arges. Cu putine decenii

in urma asezd si Domnul Moldovei, Alexandru
cel, Bun, la Suceava un mitropolit, pentru a desvrsi organizatiunea internd a tarii sale.
Vedem asa dard a in statele ortodoxe orgahizatia bisericeasa s'a Indeplinit la indemnul qi sub
.obldduirea puterii de stat.. In lumea ortodoxd
www.dacoromanica.ro

315

I. NISTOR

organizatia bisericeascd face parte Intregitoare

din Intocmirea statului, dela care a emanat si In
a cdrui limbd propovAdueste si InvdtAturile si nd-

zuintele sale, o institutie nationald, menitA sA

satisfaca nevoile culturale ale neamului cAtre care
se adreseazd.

Cu totul altele Out traditiile bisericii apusene.

Imperiul Roman Occidental cdzu sub loviturile
barbare. Organizatia politicA dispAru si rAmase
numai cea primitivd bisericeascd. LungA vreme
episcopii rdmaserd singura autoritate duhovniceased si politicd si Intre acestia episcopul Romei
eterne, Papa. Fatd de statele germane, Intemeiate
mai tArziu, organizatia bisericeascd era mai veche,
mai InrAdAcinatd si recunoscutd de toatd lumea.
Pentru aceia toate statele germane, care urmau
sA se constitueascd pe ruinele vastului Imperiu
Roman occidental, stAruiau sA dobandeasca recunoasterea si binecuvAntarea puterii bisericesti
dela Roma, drent consfintire a legitimitAtii lor. Pe

and in Rdsdrit biserica se desvoltd sub obldduirea statului si dupd dispozitiile lui, ln Apus
statele dobAndesc dreptul la existentA prin recunoastere din partea bisericii. In RAsdrit puterea
izvoreste dela stat, In Apus dela bisericA. Acolo
biserica tinde spre universalitate, ad spre individualizare nationald. Universalitatea reclamA concentrarea puterii si aplicarea unei singure limbi
liturgice.

Asa se explicd, cum de limba latind a rdmas

pAnd azi limbd liturgicA pentru toate neamurile

de confesiunea catolicd. Asa s'a impus limba

www.dacoromanica.ro

30

I. NISTOR

latind Utigurilor, Cehilor, Polonilor, Germanilor

tuturor popoarelor neolatine, care profeseaza
credinta romano-catolica.
Consolidarea statelor apusene i intarirea lor
a produs, in mod fatal, o reactiune contra puteril
papale. Rivalitatea dintre ambele puteri a deslantuit Indelungate lupte intre stat i biserica, care,
secole intregi, stnjenira desvoltarea economica
si culturala a popoarelor din Europa apuseana.
In toiuL luptelor religioase din Apus s'a petre-

cut in Orient un fapt de cele mai grele urmari

pentru popoarele de aci. Este vorba de asezarea
Turcilor in Balcani si de cucerirea statelor ere-tine pe care le Intalnisera in calea lor. Sub loviturile haine ale ieniceiilor se prdbusira toate
statele crestine din Balcani. Cazu Serbia, cazu
Bulgaria si in sfarsit fu daramat i Imperiul Bi.
zantin, redus de multa vreme la capitala Constantinopol i imprejurime. Dara Turcii, ca Mohamedani, intrara numai In mostenirea puterii politice,
militare si administrative. Puterea duhovniceasca,

strans unit pana atunci cu cea politica, ramase

si mai departe pe seama Patriarhilor si a episcopilor ortodocsi din Wile subjugate. In jurul acestui singur asezmant din vremuri mai bunt, in
jurul bisericii lor nationale se grupar de atunci
Inainte popoarele subjugate din Imperiul Otoman.

In grija sefului bisericesc ramase pe langa datorintele sale duhovnicesti, Inca si apararea tuturor
drepturilor politice, culturale i chiar econornice
ale credinciosilor sai. Pentru aceste neamuri biserica, veacuri Intregi, era singura institutie nawww.dacoromanica.ro

I. NISTOR

317

tionald, care avea innalta si frumoasa misiune de

a strecura In sufletele generatiilor desnAddjduite
mAngdere, nAdejde si nestrAmutatd credinta inteun

viitor mai bun si mai luminos. Si iatA cd dupd

sute de ani de suterinte rAsArird si pentfu popoarele balcanice zorile Iibertii politice i nationale.
In conditiuni asemAnAtoare vietuird secole intregi si fratii nostri de peste munti. $i la ei puterea
de stat era strAind de limba i legea lor. Singura
biserica le mai rdmase romaneascA, dard si aceasta

ademenitd la convertiri de tot felul. Singura lor

organizatie nationald era cea bisericeascd. In cadrele acesteia pricepurd ei sA-si pdstreze limba
si sA-si apere drepturile dupd putin0 i ImprejurAri. Biserica a fost si a rAmas pAnd azi singura

cetate a RomAnismului din Ardeal i Ungaria.

Sub zidurile acestei cetAti, intdritd cu atAta dragoste i pricepere de Saguna, fratii nostri de peste

munti gasesc 'Ana azi singurul scut si addpost

contra atacurilor indreptate impotriva limbii, legii
si a insds fiintii lor nationale.
Cu mult mai fericiti In privinta aceasta au fost
RomAnii din Principate, dat find cd Write acestea

au stiut sAsi pAstreze pururea autonomia lor

politicA si nationald. Gratie acestei, autonomii,
apArarea in tereselor politice, culturale, nationale
si economice a rdmas in sarcina Domnilor si a
divanurilor domnesti. Gratie acestei fericite imprejurAri, atributiite sefilor bisericesti din Moldova

si Tara Romdneascd se puteau margini numai la

cele dubovnicesti, la care pAnd In timpurile mai
www.dacoromanica.ro

318

1. N1STOR

recente se socotiau

i trebile scolare. Cea mai

frumoasd armonie domnia intre mitropolit i Domn.

Prin ceremonia ungerii si a Incorondrii mitrotropolitul ImprumutA puterii domnesti nimbul

obirsiei dumnezeesti. La rAndul sAu mitropolitul
cu sufraganii sai se bucurau de scutul Domnului
si al tdrii. Fete le bisericesti fAceau parte din divanul domnesc i interveneau, din Insdrcinarea
Domnului, la aplanarea diverselor chestiuni politine si administrative.
*

In deprinderile acestea pAstorise Dosofteiu Herescu timp de 25 de ani eparhia RAdautilor, pAnd
ce aceasta, la 1775, fu smulsA din secularele ei
legAturi politice i ierarhice cq Moldova si incorporatd Austriei. In locul vechii stApan'iri de aceias
limbd si lege cu bAstinasii acestei tAti se consti-

tui in Bucovina o noud administratie, germanA

$i catolicd cu centrul de gravitatie la Viena, o
administratie mai IntAiu militarA, apoi civild, care

se conducea in toate dupA doctrinele asa zisului

absolutism luminat, manifestAnd un Wit desgust
dispret pentru bdtrAnele traditii sizmatice ale
Moldovenil or bAstinasi.

In urma anexArii Bucovinei grija episcopului

Dosofteiu nu se putea mArgini numai la cele duhovnicesti ca pe vremea Moldovei, cAnd apArarea
tuturor intereselor politice, nationale, culturale $i

economice cddea In sarcina Domnului tdrii $i a

divanului sAu. Din momentul trecerii eparhiei
bucovinene sub stApAnirea austriacA toate aceste
www.dacoromanica.ro

L NISTOR

marl, grele

319

si sfinte

datorii cazurd in sarcina

capului bisericesc.
Anararea drepturilor cuprinse In promisiunea

solemnA a nouii stapaniri de a respecta starile

de lucruri din timpul Moldovei si indestularea
nevoilor nationale si culturale ale Romanilor autohtoni, iatd datoriile care se impuneLu bisericii
romanesti din Bucovina. Romanii Bucovineni
ajunsera deodata in situatia fratilor lor de peste
munti, unde biserica era singurul asezdrnant national, care mai ramdsese in slujba exclusiva a
intereselor romanesti.
Aceasta era noua situatie care se crease pentru
biserica bucovineana in urma deslipirii ei de Moldova. Ea avea Ina lta misiune de a apdra interesele
nationale ale enoriasilor sal, de a pastra si InboOP mostenirea moldoveneasca si de a contribui
din rAsputeri la propasirea culturii romanesti si

la desteptarea in intarirea constiintii nationale.

Misiunea aceasta se putea Implini cu atata mai
lesne, cu cat biserica bueovineanA cu numeroasele sale ctitorii domnesti era bine inzestrata cu
mosii Intinse, care cuprindeau aproape jumatate
din teritoriul Bucovinei. Indeplinirea acestei frumoase misiuni era Inlesnita si prin faptul a arhiereii Bucovinei n'aveau nevoie sa calce cal
nebAtute, cata vreme puteau sa urmeze numai
exemplul arhiereilor transilvAneni, mai ales cel
al marelui $aguna, pentru a conduce corabia bisericii bucovinene spre limanul mantuirii.
Batranul Dosofteiu a lnteles rostul chemarii sale
arhipAstoresti, dovedindu-se ca un vrednic apa-

www.dacoromanica.ro

320

I. NISTOR

rator al intereselor romanesti. El a protestat contra

importului de dignitari sarbesti in eparhia sa, el

a cerut dascali din Moldova, cand era vorba s
se deschidd scoli primare in Bucovina, el a amenintat guvernul cu rsvratirea poporului, daca se
va continua cu incurajarea propagandei ruteneunite in dieceza sa ; el s'a opus contra secularizdrii mosiilor episcopiei si a stdruit din rdsputeri
ca mijloacele nou creatului fond bisericesc sa fie
intrebuintate numai pentru indeplinirea nevoilor
crestinilor ortodocsi din Bucovina, cari in vremea
aceia erau numai Romanii. Atitudinea demnd si
hotaratd a batranului episcop n'a avut totdeauna

succesul dorit, dart in ea vedem expresia unei

constiinte nationale, care, dacd ar fi fost impartdsitd si de urmasii sal, ar fi putut evita multe
neajunsuri si aduce mult bine nearnului Romanesc
din Bucovina.

Dail sub urmasii lui Dosofteiu constiinta aceasta si priceperea pentru misiunea nationaM si
culturala a bisericii bucovinene se intuneca rn-ereu

pentru a disparea apoi aproape cu totul.

Urmasul lui Dosoftei a fost un sarb, Daniil VLhovici, care nu putea sau poate nici nu voia sa
inteleaga misiunea adevdratd a bisericii din Bucovina. El a favOrizat pe neofitii ruteni din dieceza

sa, a abdtut preotimea dela adevdrata ei chemare, trezind in sufletul ei ambitiuni deserte si
apucaturi birocratice. Omul bland si impdciuitor,
care era Isaia Balosescu, n'a gasit destuld putere

in sufletul sdu pentru a lndruma conducerea

bisericii pe calea cea dreaptd a traditiilor moldowww.dacoromanica.ro

I. NISTOR

321

veneti, pe care i le ImplAntase In suflet dascdlul

sdu Vartolomeiu MAzAreanu.
CArma bisericii ajunse apoi In mAinile nenoro-

cite ale episcopului Eugeniu Hacman, o fire despoticd, vanitoasd si coplesitd de o ambiOune nebund si de o rAvnd nemaipomenitd de a parveni
cu orice pret.
Omul acesta intelegea prea bine misiunea bi
sericii bucovinene, dart el a stdruit din rdsputeri
pentru a zAddrnici Indeplinirea ierathicA cu Ar-

dealul i tot el a fost acela care a impedicat

InfAptuirea autonomiei bisericesti. In schimb, a
ajuns mitropolit al Bucovinei si Dahmatiei, o demnitate nemeritatd la care rAvnise o viatd intreagd.

De dragul acestei Inaintdri Eugenie a jerttit interesele cele mai vitale ale bisericii bucovinene
i ale RomAnilor bAstina*i. El a incurajat pe Ruteni

i a pdgubit in mod simtitor propAsirea noastrA

culturald si nationald. Hacman are tristul merit
de a fi Indrumat rutenizarea Bucovinei.
Dupd cloud pdstoriri mai scurte cArja arhipdstoreascd ajunse In mAnile viguroase ale mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici, care luptase
din tinereta pentru readucerea bisericii la adevArata ei misiune national-culturaM. Daft, din nefericire, cArma bisericii bucovinene ajunse prea tArziu

in mAnile lui Silvestru. Un proces istoric de o

sutd de ani nu se mai putea schimba asa de usor.
Rutenii se intinserA In diecezA si guvernul era de
partea lor. IncercArile cu congresul dAdurd gres
si astfel a murit Silvestru cu amArdciunea In suflet
21

www.dacoromanica.ro

322

I. IiisTOR

de a nu putea lasa in urma sa o biserica nationala dupd felul celei din Transilvania.
Sub Arcadie Ciopercovici, Rutenii au dat asalt

consistorului pentru ca mai apoi unul din ei sa

ajunga arhimandrit de scaun i ca mane mitropolit
al Bucovinei. Astfel biserica bucovineana n'a reuit

A-0 implineasca rostul ei adevrat Ambitiunile

dearte, slbiciunile i nepriceperea .nor efi bise-

riceti, dud *i fatalitatea soartt poarta vina

pentru acest nesucces.

www.dacoromanica.ro

LECA MORARIU
Este profesor universitar la Cerniuti.
Povestea urmitoare e scoasi din Dela noi" poveSi
bucovinene, Suceava 1915.

www.dacoromanica.ro

FATA CEA INTELEAPTI

Apoi cicA au fost odatA trei tlAcAi, adecA or

fi fost ei si altii, da vorba Ii cA flAcAii isti trei au
fost dat In pArpAra Insuratului si umblau asa bez-

metici din fatA In fat. La urmA stiricesc cA In

cutare sat este o fatA inteleaptA-InteleaptA, sti-i
tot cati pArechea I Ca s'o IntreacA cineva din vorbA
ferit-a sfAntul ; I se dusese, mA rog, buhul de atAta
intelepciune.
Hai, mAi sA cercAm si la firoseoasa asta ! --,

zic ei.

i vin la dAnsa.

Bat amu la usg, pace I nu se rAspunde nimenea

Ce sA facA ? Dau busna InAuntru nepoftiti. CAnd
colo, ce sA vadA ochii ? Fetiscana pe cuptor, goalAgolutA, numai in carhasA I

Ii dau ei bunl-ziva ; Fata le multumeste si zice :

SA nu bAnuiti cA s'a Intamplat asa, cA dA 1 casa
noastrA li fArA urechi !
Hm I D'apoi cum, numai dumneata esti acasA ?
Nu-i nimene pe.aici? Unde ti-i tAtuca, mAmuca?
IntreabA ei.
Tata zice li dus sA schimbe numele la grAunte.
www.dacoromanica.ro

326

LECA MORARI13

Si-a zdbovi mult ?

-- Apoi de-a veni deadreptul, are sd zdboveascd,
da de-a face-o pe imprejur are sd vie mai degrabd.
Hm ! se uitd fldcdii unul la altul.
Se vede
c'am nimerit noi 1

Da bine, mdta unde-i?

Ia zice li dusd aici in vecini, sd facd din
cloud babe o nevastd.
Mare - ti-i comedia 1
se gAndesc feciorii
nostri.
Dar poate cd-i fi avAnd un frate ? 1
Cup.' nu 1 Tocma-i dus In fundul gradinii la
vAnat iepuri; pe cei Impuscati acolo li lasd, da
pe cad li scapd, ii aduce acasd.
MUM 1 Breee 1 si nici nu stiu ce sd mai
zicd petitorii nostri.
Haidem, a cu asta nu-i de suguit 1

Vdd ei a li s'a lnfundat, si sdndtate

bund,

se cam mai duc si-s buni dusi.

Merg ei ce merg, pAnd la o bucatd de drum
face unul : Ce folos de atAta minte, dacd n'o
poti scoate la capdt cu dAnsa i Par'cd-ti vorbeste
in dodii !

Dacd si noi, mdi fratilor, procopsiti am mai

fost sd n'o Intrebdm cd In ce pilde ne vorbeste 1
lsi dd cu socoteala al doilea.
Te pomenesti cd vrea numai sd ne lmbete,
ia asa cu apA rece si Indrugd cai verzi pe pareti 1
Irra I cd bine zici 1 Hai Inapoi $i se Intorc
Inapoi.

Intrd ei iard : Dumniata, de grdit, nu-i pricind,

tare adAncl wirbe'z'ne-ai grdit, da, sd nu-ti fie cu
www.dacoromanica.ro

327

LECA MORARILF

bAnat, li fi stiind, In ce pilde ne vorbesti I

zim-

besc ei a rade.
Apoi dd I eu socot, cd dacd n'avem cane la
casd, li casd fard urechi, cd oricine poate intra
fArd veste lnuntru le dA rdspuns fetiscana.
Buun 1 Da ce ispravd a fi fAcand tat'tu cu
grauntele cele??
Ei

ei ! $i cum adecd sd zAboveascA tAtuc'tu,

dacd vine deadreptul, si sA vie mai de grabd pe

incunjurul? 1
la! zice

macind si el niste grdunte la

moard, si drumul drept i-a fi cu zdbavd, cd-i pustia

cea de carsmd In drum!

lard buunn I Da acurn stiu cd mamuc'ta n'a
fi, Doamne fere0e, cine stie ce vrAjitoare sd Inchipuiascd din cloud babe o nevastd I ?
Eh I zice fetiscana par'cd mare lucru-i s
faci din doaud cdmesi vechi una noud 1 ?
Na, apoi dard nu md mai mir eu de frate-tu

cu iepurii ceia! zice unul.

Apoi dd I

rade fata

stiu cd nu s'a pune pe

prispa casei sd-si mai cdsueascd din cei pureci,

da s'a dus in fundul gradinii, In papusoi; pe

care-1 prinde, acolo ramane, da care scapA norocul lui I

Na 1 tare frumos ne-ai cuvantat,tare frumos,

multumim pentru iestea si poftim sndtatea bun I
Mergeti sandtosi 1
Ce sa InceapA acum fldcdii!? Hai la vornicul,
sd vadd cd ce-i de fAcut; poate cd numai asa i-a

tumanit de cap!?

www.dacoromanica.ro

328

LECA MORARIU

$1 yin ei la vornicul, care se Intmplase a fi

si boier.

Am venit, domnule primar, s 'ne dai un

sfat, a minune de ajunsA la cap mai ii fata ceea 1

Nici nu credeam a-0 mai afle parechea!

Da, vornicul, vezi dumiata, 11 'Wise unde-I
Ce baiguiti voi ma?! Ori socotiti poate
doare:
cd tot ce sboara se si mananca l Hehei l and ar

creste ea mintea pe toate ardrile, apoi si oile

ar paste-o l Las' ca v arata el, bdica, ca nu-i

ea pe atat de breaza cat se face I Mai sant ei 5i

Si hai 5'o
altii cu o WA de glagole la cap I
Incerce si el cu o Intrebare !
Da dumiavoastra,
zice el catr flacaii
ceia
duceti-vd snato0 pe la casa cui va are,
ca v'oiu da eu pe urmd de stire cum si ce.
Si man el pe un argat al lui cu un fuioras de
Na-ti,
li zice
si spune-i
canepa la fat:
sa tese din fuiorul ista o sutA de coti de panza.
$i fetiscana ii dA rspuns :
De ce nu 'if Bucuroasd I Numai sA-rni fac din lemnul ista stative, sucald, talpige, vatale si toate marafeturile
ce trebuesc la tesut. si-i da argatului un lemnisor mai-mai cat o surcica.
Na 1 asa c'ai tnghitit glusca, bade vornice?!
Da el nu se las si, mort-copt, hai s'o ispiteased a doua ()all!
li trimite un cos de oua fierte ca sa-i scoata
pdi. Ce face, ce drege argatul, a sparge un ou,
cand ajunge la fatd, si vede tetiscana a vornicu-mi umbld cu soalda.

www.dacoromanica.ro

329

LEGA MORARIU

S'a rugat cuconasul, poate i-i face dumiata

un bine sd-i scoti pui din ouale iestea.
Bine, i-oiu scoate de n'a fi bucuros de
dansii 1

Si la trei saptamani, and avea sa fie acum

puii afara, fata ii iea o cAlclarusd de grail, nikr.te

pirostii si un bratusor de lemne, si hai la fiert

graul Unde? Tocmai ln ograda bisericii I CA In
ziva aceea avea sa-mi vie boierul la biserica.

Saji trecut atata vreme ca de and va spun

povestea, cand iaca i boierul. Da graul forfotia

amu In caldare ca In toiul CrAciunului.
Alei I da dumniata ce fad acolo ?
Ia i eu, pacatele mele, domnule primar,
tatuca a arat de grau i trebue sa-1 fierb acum
de samanta I
Elm I
se uitd vornicul lung la dansa:

Vad eu ca bati saua. $i din cat ai fost asa de

cuminte ca m'ai smerit i cu asta, apoi vreau sa
te iau de nevasta
5i-a luat-o de nevasta. La cealaltd, la nevasta
cea dreapta, Ii cid drumul, i cu asta face nunta.
I

Amu la o vreme se intampla cd trebuie sa

plece vornicul pe un timp mai indelungat de
acasa. Si-i da de grija neveste-sei : ALIA, tu,
de-a fi O. vie ciheva cu veo price, tu nu care
cumva sd te Incumeti a le face o judecatdl
$i, numai s'a fost pornit el, iaca Ii scoate naiba
pe doi Impricinati $i un strigdt i un harhat sd
fugi pe lume I
I

www.dacoromanica.ro

LECA 40RARILF

330

Ho Ord! CA doar n'or fi (Mud tatarii I

Bo mila dumneavoastrd, cinstitA cuconitd,
cd a$a-i $i a$a-i 1

si-i

povestesc totul din fir

pand in atd : cd ei s'au lost dus la moard, ista

cu cdruta, celdlalt cu iapa. $i lapa era a fata, qi
peste noapte dd Dumnezeu sd fete, $i mAnzul,
ori c'a vrut sA se ridice, ori cum, destul a dimineata, cAnd dau sd iasA din moard la cdrutd,
hop ! cd supt cdrutA un mAnzoc 1 Cel cu iapa:
cd-i al lui, sd-i ajute sd I scoale de sub cdrutd,
da cel cu cdruta : nu, a mAnzu-i al lui, cd-i subt
cdrutd 1 $i dur la deal, dur la vale, ba CA-i lae,
ba-i Mae, hai la vornicul la judecatd.
Daca dumialui amuid a plecat, $i te-i mira
sA vie pAnd la vre-o poimAne. Nu vd pot ajuta
nimica
le spune vorniceasa noastrA.
Fd-li mild $i pomand, prea
Da cel cu iapa :
milostivd cucoand, cd-mi piere bundtate de mnz.
Atunci vornicesei li sare tandura :
SArdcan
cie mine, badeo, doar nu ti-ai Mut mintile de
vrei sd fete lemnele carne vie 1
se rdste$te ea
cdtrA cel cu cdruta.
i incd ales lemnul mort 1

cd atunci din toatd tufa ar ski ate un mAnzoc1

Cel cu pricina atunci : nasu'n jos 11 i se duc
ei judecati gata.
CAnd colo in poartd, cu cine-mi dau fatd?
Cu vornicul I
Bund ziva, domnu vornic 1

Multumesc dumneavoastre 1 Aveti vre-o

treabd ceva ?

Ba am avut, a ne-a judecat amu cucoana

dumitale.

www.dacoromanica.ro

331

LECA MORARIII

Atunci vornicul fuga-fuga In casA :

Care cum
s'ar zice, cucoanA hAi, Ii fi stiind si dumiata judeca I ? Ti-ai cAlcat contratu I Hai ? I Apoi ai sA
stii cA pentru treaba aSta ne despArtim I
Ne-om despArti 1
zice ea $i in care
cAmasA te-ai mAnlat, Inteaceea sA te desmAnii... 1
Da IntAiu, pAnA a nu ne despArti, trebue sA
.

bem trei zile si trei nopti si sA ne veselim ca de

despArtire.

Se poate I 5i pe ufmA, du-te sAnAtoasA In

zice boierul.
lumea ta 1
5i poti sA-ti iei ce

ti-i mai drag din curte I

Biiine I

i pune-te amu, mAi tatA, pe o veselie ca aceeal

CA vedeti dumniavoastrA, boierul nostru nu era

de cei ce duc la ureche I 5i tot :
PAhArut, nu tremura,
CA te-oi bea, nu te-oi mAnca 1
si : PAhArutu1 cat un cuiu.
CAnd II pui la gurA nu-i 1

5titi vorba ceea: c1A-i cu cinstea, sA piarA

rusinea !I

La urma urmei ce stiu eu ce-i mai dA cucoana

noastrA boierului, cA de treaz ce-mi era bietul
boier nici nu mai vedea cu ochii I si capul lncepe
a-i umbla bAlAlAu si sq trezeste sub masA I...
Atunci vorniceasa repede repede iese In
cerdac :
Ioanee, pune caii la trAsurA I
Mi-I aseazA cuconita pe boier frumos In rAdvan,
si hai 1 dura dura pAn la bordeiasu1 ei I

www.dacoromanica.ro

332

LECA MORARIU

Se treze;te demineatalooierul : Vai de mine I

Ce-i asta, unde-s eu ?
D'apoi n'ai spus sd-mi iati ce mi-i mai drag
din curte 1...

Atunci el, boierul, asa i-a cuvantat: VAd cd

esti cuminte, i drept sA-ti spun, tare mA bucur,
cA asa de cumincioarA ai lost I
la cAsuta noastrA

tii ce ? Hai tnapoi

Mai noroc decat ista, cA s'au descurcat asa,

nici cA se poate $i de nu cumva or fi murit,
I

trAiesc si astazi la gospodAriile lor

cu pace si cu sAnAtate,
cA-i mai bunA deck toate.
si-am IncAlecat pe-o alung,
5i v'am spus-o una bunA I

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
PrefatA

POIZIA

Dim. Petrino
Vas Bumbac
Const. Morariu
Const. Berariu

21
.

42
53
59

..

Adrian Forgaci

71

T. Robeanu (G. Popovici)

G-. RoticA

79

99

Vas. Cahnutchi
N. Dracinschi
Ion CocArla-Leandru

iio
113

. . . zigt

V. tlutan
Sever Bencu-Costineanu

131
137

PROZA

Toader Racocea
Ir. Porumbescu

Ion G. Sbiera
Simeon Fl Marian

. . .

147
155
169
17$

www.dacoromanica.ro

T. V. $tefanelli
Dim. Dan
Mih. Teliman .
G. Tofan
Em. Grigorovita

I 83

207
217
241
.

Ion Grimad
Liviu Marian

I. E. Toroutiu
I. Nistor
Leca Morariu

www.dacoromanica.ro

253
273
293
299
311
323

www.dacoromanica.ro