www.digibuc.

ro

PROTOIEREUL SERGHIE CETVERIGOT

STARETUL MANASTIRII NEAMTULUI.

I INFLUENTA LUL
ASUPRA BISERICII ORTODOXE. 1

INVATATURA

TRADUCERE DE

EPISOOPUL NICODEM
STARETUL MANASTIREI N E A M T U L U I

T1POGRAFIA MANASTIRII NEAMIULUI

www.digibuc.ro

- 1933

PROTOIEREUL SOMME CETFERICOY

ISIE,

Staretul Mangstirii Neamtului din Moldova.

Viata, invlatura si influenta lui asupra
Bisericii Ortodoxe.

Traducere din ruseate de

EPISCOPUL NICODEM,
STAKETUL MANASTIRII NEAMTULUI.

TIPOGRAFIA MANASTIRII NEAMTULUI. - 1933

www.digibuc.ro

J0.44,4-144.-'?/*Lx-f
OLIA-

3. F. f3,.

IN LOC DE PRECUVNTARE
DIN PARTEA EDITURII.
PREA SFINTITE,

Imi au tnRduinta s V comunic o propunere,pe care

o freimnt de mai multei vreme $i cred c-$i poate afla

.bun primire In deosebi la Prea Sfintia Voastr.
Anume: printele Protoiereu Serghie Cetfericov, cunoscut profesor $i scriitor, pe vremuri ,tn Rusia, iar azi reJugiat la Paris, se ocup de multi ani cu cercetarea vielii
-$1 mutt rodnicii activitti a lui Paisie Velicicovschi, celce

a Jost inimos tnoitor al monahismului pios $i luminat.

In deosebi, pentru Tara noastr, cunoage prea bine Prea
Sfintia Voastr, di el tnseamnei mai mult dealt chiar $i.ruri de vleidici. El a luminat ca o facile puternicei In secolul

XVIII $i departe chiar peste Izotare, iar ($coala lui, ca ci

ce a a$ezat la Dragomirna, Secu $1 lavra Neamtului, au dat indemn. nou $i puternic de prop4ire bogat
culturalei $i de pietate $i au produs a$a numita directie
paisian", In care s'au format marii ierarhi din secolul urineitor ca: lacov, Chesarie, Veniamin, Grigorie sau losif
Nania $. a.
Lui ti datorm mult. Se cuvenia deci sei-i facem mai
.$tiutei viata lui trudnic in lumea teologicd, cat i printre
intelectualii no$tri. Insd pn acum n'am avut o lucrare
.sludiatei In mai bane conditiuni.

www.digibuc.ro

Printele Cetvericof a cercetat serios toate izvoarelr

ruse$ti $i le-a epuizat, s'a obosit s vial $1 in fara noastra, la Dragomirna, a fost la Secu $i a reimas mai multd.'
vreme in Lava In sfr$it, invitat $i de mine, a trecut $i la
m-rea Noului-Neamf, de pe malul Nistrului, tn toate partite.
confruntnd $i completnd datele istorice $i cele din tra--

difie, ce deja adunase. Am avut prilejul s-i rdsfoesc manuscrisul In limba ruseasc $i m'am bucurat c, in sfiir$it,_
va avea Ortodoxia un asemenea stadia bo gat despre marelestaref Paisie.

Bucuria o imprt4ise $i Vldica Nicodem, acest

entuziast mereu $1 mutt oslirdnic la Imbogfirea

turii $i literaturii noastre biserice$ti, P. S. Sa insu$ EMI

una din parfumatele flori ale rsadnifei paisiene, ca ucenic
vrednic al Mitropolitului Moldovei losif. Si s'a indatorat
P. S. Sa ca sei $1 traduc in limba romlinel manuscrisul printelui Cetvericof. Bine c $i autorul 1-a oferit. Astfel, amndoi s' au intlilnit pe acela$ plan de entuziasm $i de rv$tiu c Vleidica Nicodem deja.
n pentru lucrul bisericesc.
a $i trecut Intreaga lucrare In romne$te, intr'o minunat
colorat, cum aproape numai Vkidica
limb, atractiv
Nicodem o poate face. Azi, manuscrisul, in graiul nostru,_

a$teapt a fi dat $i In lucrarea tiparnifei, set iasei la lumina'

i s-$ facet' rostul.

Dupei informafia aceasta, !del i propunerea mea.

Prea Sfinfite, V'a ajutat mila lui Dumnezeu s fif r

animat de o rani rcivnei pentru Inmulfirea luminii in neamul nostru, Myna acea ceirtureireasc, cu care ne nlndrim
di am avut-o candva la Vleidici $i in sfintele mneistiri.
Si Infeles dar $i sprijinit de colaboratorii ce avefi, prinfr
consilkri, protopopi $i de atfi umili preofi, imprei$tiafi In
acea pzit de Dumnezeu eparhie a Hotinului, afi dat, n largeL
msurei, la lunzin sau afi inlesnit s se reverse in mulfime, attea publicafiuni, care mnseamn o realei $i folositoare imbogei-

fire a literaturii biserice$ti In graiul nostril romnesc. Cad

am cugetat la aceastei strdanie, am $i formulat propuneea : Luafi asupra Prea Sfinfiei Voastre $1 a Consiliulur

www.digibuc.ro

eparhial, acum, la Implinirea a zece ani de vialei noud, a

fetnfiinfatei eparlzii a Hotinului, $i editarea traducerii romiine$ti a peirintelui Protoiereu Cetvericov despre Paisie
ca &I fie aid cel dintai $i mai bogat isvor,
clela care se vor informa nu numai istoriografii $i inteleclualii no$tri, dar $i restal Ortodoxiei la acest isvor va veni
.sei se adape.
cum traducerea s'a fcut la m-rea Neamfului, unde
-vegheaz Vldica Nicodem, $1 unde este $1 o tunei tipografie,
_propun ca imprimarea ei sec' se execute tot acolo, lang
inormtintul lui Paisie.
Mai cunosc cat tiparul va costa pufin la Neamfu.
Ca incheiere, m ofer set' ajut $i eu orct la revederea manuscrisului $i la corectura tipografica.
Rog mila lui Dumnezeu sei ye" ajute a izbndi i acest
lucru, care va adefuga la buna mireazm ce nviuie struinfele Vldici $i ale clerului din eparhia Hotinului.
Chiinu, 20 lunie 1933.

Const. N. Tomescu

www.digibuc.ro

Manstirea Neamtului in Moldova.

PRECUVANTAREA AUTORULUI
leroarhimandritul Paisie Velicicovschi, stareful Mnstini Neamfului din Moldova, ocupei, In istoria monalzismulut
ortodox i a Bisericei Ortodoxe, un loc deosebit : In persoana lui s'au tntednit In chip minunat sfinfenia viefii personale, iubirea de ortodoxie, aptitudinea remarcabilei de a organiza comuniteifile monahale cu viafa de obge, priceperea
de a atrage la sine i de a educa duhovnicege numeroase-

cete de ucenici, de a crea imprejurul seiu o mare

coalei

de ascetisin duhovnicesc ortodox i, in fine, un mare talent

literar, care i-a ajutat s scivargascei o opera insemnatei

de mare trebuinfei i anume s indrepte traducerile vechi
s facei traduced nouei din literatura asceticei a sfinfilor
prinfi.
Dupa originei i dupei activitate, stareful Paisie aparfine in acela$i t imp la cloud' Biserici locale
celei rusegr
celei moldovene,Fti. De originei malorus, el toatei tntella
sa copileirie, anii de goalei i primll ani ai tinerefii i i-a-

petrecut In Rusia, a invei fat In Academia Chievului, a cu-

www.digibuc.ro

treierat mneistirile din Ucraina, in ceiutarea zadarnicei a unei

cluze duhovnicegi. La vrsta de 20 de ani, a trecut in Valahia i, dupei 4 ani de $edere acolo, a trecut la sf. munte Atos,
unde a trait 17 ani, la Inceput in plinei singurtate, iar

apoi In fruntea unei freifimi mereu In cre$tere, cu care la

urm a trecut in Moldova, uncle a $1 /limas pnla sfrgtul viefii, aprofundnd i lrgind din ce n ce mai mutt activitatea sa, inf luenfa sa duhovniceasc $i slava sa n lumea ortodox $1 chiar In cea neortodoxei. El, cu toatei dreptatea, poate fi numit Inoitorul viefii duhovnicegi a monahismului Moldovalalt g a celui rusesc, &Ind definifiuni limpezi

scopului de apetenie al viefei monahicegi, indicnd mijloacele pentru ajungerea acestui scop i pregtind persoane
capabile pentru realizarea acestui scop cu ajutorul mijloacelor artate de dnsul. Prin pilda sa, prin activItatea sa,
ca i prin traducerile sale, stareful Paisie provocei o colosalet
migare duhovniceascei in monahismul ortodox, cu deosebire
vizibil In Rusia, unde ea cuprinse nu numai pe monahi, el
$i lumea mireneascei de toate clasele.

Nu ne putem face o idee dreapt despre starea duhovniceascei a monahismului rusesc fi a poporului rusesc din
veacurile 18 $i 19, dace" nu lueim In bgare de samei influ-

enfa starefului Paisie $i a ucenicilor sai. Aceast influenfei

s'a leifit mereu asupra a peste 100 monastiri din vreo 35

de eparhii, prin mijlocirea a peste 200 de ucenici ai starefului $i ai urma$11or tor. Sub influenfa lui, s'a schimbat fafa monahismului : s'a dat o deosebitei atenfiune nevoinfei duhovnicegi luntrice, despre al ceirei caracter se
poate judeca dup monahismul Shstriei Optina $1 dupei
chipul cum e descris el In literatura rnseascei (Frafii Caramazovi). Cei mai celebri scriitori ru$i (Go gole, I. V. Chireevschi, Dostoevschii, L. N. Tolstoi, V. S. Soloviev, C. N.
Leontiev, $i alfii) au observ at aceast mi$care duhovniceasc din monahismul rus, au studiat-o $i au Incercat-o chiar
asupr-le.
Intella descriere a viefii $i activiteifii starefului Paisie In
limba ruseasc a fost scoasei de Seiheistria Optina in anu11847.

www.digibuc.ro

Aceasta era o traducere a descrierii viefii stare(ului, alctuilex* de ucenicul sau ieroschimonahul Platon 9. Aceast scriere a avut cateva edifii $i a servit ca material pentru o serie de alte bio grafil ale starefului, care au aprut tn diferite timpuri In limba ruseascei.
In anul 1913, Preasfinfitul Silvestru, episcopal de Prilusc, vicarul eparhiei Poltava, concepu alciftuirea $i edarea
Patericului PoltavoPereiaslavsc, 'in care trebuia sei intre
descrierea Weill multor ascefi, cari s'au nscut sau au trait
In hotarele finuturilor Poltavei. Descrierea viefil starefului
Paisie Velicicovschi, originar din Poltava, fu Incredinfatd autorului acestei all. Mulfeimitei ajutorului episcopului Silvestry, precum $i arhiepiscopului de Poltava Sofronie $i

frfimii eparhiale a sf. Macarie tot din Poltava, am avut

putinfa sei ne folosim de un bogat material, care se peistra
In manuscrise prin bibliotecile Academiei de $tiinfe din
Petrograd $i a Academiei de Teologie tot de acolo, In biblioteca sinodald (patriarhalei) din Moscova, In vechiul muzeu eparizial din Orlov, in biblioteca Sdheistriei Optina $i In
mancistirea Noul-Neamf din Basarabia.
Desleinfuirea reizboiului mondial $i revolufia rusascei,
care a urmat dupd clausal, Intrerupserd pentru un timp lu-

crarea noastrii. Ea fu reluatei In anul 1921 In lugoslavia.

Notele aduse din Rusia au fost puse In ordine In lini$tea
unei parohii din Serbia. Incd deatuncea aveam o mare dorinfd
de a vizita Romania $i Memeistirea Neamfului, unde a strefit

Paisie, ca sd adun acolo informafille de completare, dar

nu am avut putinfa sd realizdm aceastei dorinfd. Abea du1) In Moldova, cea Intli descriere a vieteii staretului Paisie fu
alcAtuita de Mitrofan, ucenicul sari, care a trait pelangh dnsul 30 de
ani. Biografia aceasta a fost alcAtuita la 20 de ani dupA moartea staretului i in limba slay o0. UrmAtoarea descriere a vietii in limba moldoveneascA, foarte vastA, fu alcatuita de Isaac. Grigorie, in urmA mitropolit al Ungrovlahiei, a expus viata staretului Paisie mai pe scurt.
InsfArit, de catre Platon, care s'a folosit de lucrarile mitropolitului i
a lui Isaac, alcAtui din ele o nouA descriere a vietii staretulul in limba
slavonA, la anul 1836,

www.digibuc.ro

unor nea$teptate Imprejurari favorabile, ne-a fost dat sei mergem In Romania
sei vizitam vechile maneistiri, in legaturia cu stareful Paisie,
$i anume : Neamlu $i Secu, s cunoa$tem bibliotecile lor,
sa vizitm monastirea Noului Neamf pe Nistru, s cercetm
biblioteca Academiei Romane din Bucure$ti $i s aduneim
pei zece ani, In 1931, mulfeimitei

din toate locurile acestea informafiunile complecteitoare despre Stareful Paisie.

Aducem, cu acest prilej, profunde mulfeimiri tuturor institufiunilor $i persoanelor, care pretutindenea In chip pre-.

venitor $i cordial ne-au dat ajutor pentru lucrarea noastr.

Recunoa$tem neajunsurile crtii noastre, scrisei taz condefavorabile ale viefii de emigrant $i rugeim sei fie
iertate.
Portretul starefului Paisie, anexat de noi la aceastei

biografie, este o copie exacta a portrefului starefului, care

se aflei In Mnstirea Neamfului, deasupra mormantului din
.biserica Inalfeirii. In sala de lectura a Academia Romane,
am veizut alt portret al starefului, mult deosebit de cel din
Nearnf.

Protoiereul Serghe Cetfericov.

www.digibuc.ro

Literatura despre Stareful Paisie

A. Isvoarele manuscrise.
1. Manuscrisul Academiei Imperiale de stiinti, din Petersburg, sectiunea limbii si literaturii ruse, colectiunea A. I. latimir-

schi No. 58: Povestire despre sfntul sobor al preaiubitilor In

Domnul printi i frati si fii duhovnicesti ai mei, cari s'au adunat
In numele lui Hristos la mine nevrednicul pentru mntuirea sufletului si care prin providenta DumnezeeascA se nevoesc In
aceste sfinte i cinstite lcasuri : In sfnta i marea monastire a Inltrii Domnului i Dumnezeului si Mntuitorului
nostru lisus Hristos, numit Neamtu, si In sfnta mndstire
a cinstitului slAvitului prooroc loan InaintemergAtorul si BotezAtorul Domnului, numit Secu ; cum si pentru care pricin
acest sfnt sobor s'a adunat la mine pc'atosul i nevrednicul".
Manuscriptul prezint note autobiografice ale staretului Paisie,
scrise in timpul petrecerei sale In Neamt, amintind si de
prima sa petrecere In Moldova.
2. Manuscriptul No. 65 din aceeasi colectie : Epistola
staretului Paisie cAtr monahi, despre asezemintele vietii monahale si despre viata sa".
3. Manuscrisul No. 66 din aceeasi colectie : Epistola
staretului Paisie despre rugkiunea mintii i despre alte chestiuni ascetice.
4. Manuscriptul Academiei teologice imperiale de Petersburg No. 279, care cuprind in sine : a) Viata i nevointele
fericitului printele nostru staretul Paisie : fugirea de lume

www.digibuc.ro

11

pelerinagiile sale, adunarea de frati Imprejurul lui si convietuirea cu dnsul". Viata aceasta e alcAtuit de schimonahuL
Mitrofan, ucenicul staretului, care a trait pe lngd dnsul
peste 30 de ani ; b) InvAtdturd la tunderea In cinul monahal ;

c). Epistold cdtre un preot oarecare Dimitrie ;

Epistold

cAtre arhiereii tdrilor ortodoxe ale Moldovlahiei, cu expunerea

regulamentului si rnduelei staretului pentru viata de obste a
monahilor ; e) Tnguire la mormntul staretului ; f) Slujba

In cinstea staretului Paisie.

5. Colectiunea de manuscrise, alcAtuitd de staretul
Paisie, care se pdstreazd in mnstirea Noului-Neamt, Basarabia, si care cuprinde : a) Precuvntare despre rnduiala
regulamentele fericitului pdrintelui nostru staretul Paisie, privitoare la soborul cu viatd de obste ; b) Scrisoarea staretului
Paisie catre preacinstitul Teodosie, egumenul schitului Tibucani ;
Scrisoarea cdtre acelasi Teodosie, arhimandritul
sdhAstriei Sofronia din Rusia (mai amruntita dect cea tipdritA) ;
Mustrare cdtre ieromonahul Teopempt, care hulea
rugAciunea mintii ;

RAspunsul staretului Paisie catre un

oare care rvnitor din Rusia de a deslega oare care chestiuni ;

f) 0 mica scriere a aceluiasi staret Paisie, despre semnul

cinstitei si de viald fdcdtoarei cruci, cu care se cade sd se

1nsemne crestinul ;
Scrisoare ate preacuviosul ieromonah i dascAl Kir Nichifor (in urmd arhiepiscop de Astra-

han); h) Scrisoare catre printii pusnici, cari au trait In tacere 25 de ani pe pArdul Voronei : Onufrei i Nicolae ; i) A.
aceluiasi Paisie scurtd epistolie catre preacinstitul printe ierea
loan despre uniatie, i alt colectie scrisd cu mna ucenicului staretului Paisie, schimonahul Platon In veacul al 18-lea.
6. Colectiunea de manuscripte Simon din biblioteca
sinodald (patriarhiceascd) din Moscova, care cuprinde viata
fericitului pdrintelui nostru staretul Paisie, adunatd dela multi
scriitori si alcdtuitA de printele Platon, In zilele binecredin-

ciosului domnitorului nostru Mihail Grigorie Sturza Voevod, cu

binecuvntarea Preasfintitului Mitropolit Kirio Kir Veniamin, in.
vremea arhimandritului i staretului sfinte;or mnstiri Neamtu,

i Secu Mardarie, in sfnta mnIstire a InAltrii, Neamtu,

www.digibuc.ro

12

anul 1836. Afar de biografie in aceastd colectie se mai

afld unele articole i traduceri de ale staretului Paisie. Ele se
insird mai la vale.
7. Un manuscris din aceiasi colectie No. 17, despre
pusnicii din Solovdt, care cuprinde povestirea ieroschimonalmlui Teofan, staretul de Solovdt, despre vizita ce a fcut el
la Mndstirea Neamtului, pe vremea staretului Paisie,
8. Colectia mndstirii Secu (fail numdr), care cuprinde :
a) o prefat despre rndueala si regulamentul fericitului pdrintelui nostru staretul Paisie pentru soborul su cel cu viat
de obste i Insusi rndueala i regulamentul acela in 18 articole ; b) Viata i nevointele fericitului printelui i staretului
nostru Paisie (de Monahul Mitrofan) ; c) Tanguire la mormntul staretului Paisie din partea tuturor fiilor lui duhovnicesti ; d) Slujba pentru Preacuviosul Staret Paisie ; e) Scrisorile staretului Paisie : atre Teodosie, egumenul schitului
Tibucani ; o scriere a staretului Paisie, imprtit in capitole,
.clespre rugAciunea mintii ; jalba monahilor din mndstirea

Toiana Voronei cdtre egutnenul lor contra ieromonahului

"Teopemt, care hulea rugdciunea mintii, i jalba lor comund
contra aceluiasi Teopemt cdtrd staretul Paisie din 19 Iunie
1793 ; epistola cdtre ei a staretului Paisie ; scrisoarea cdtre
ieromonahul i dascAlul Nechifor (Teotocht), ca rdspuns la
rugdmintea de a trimite monahi, care ar putea s invete
carte pe copii in scoliie ordsnesti ; scrisoarea staretului
Paisie din 7 Iunie 1776 cdtre printii pusnici Onufrie i Nicolae, cu priletut boalei acestui din urm.
9. Colectia muzeului de antichitti a eparhiei Orlov

No. 3541111, care cuprinde note extrase din cArtile patristice

despre rugAciune, smerenie, rbdare, inim curatd, etc. Co-

lectia e scris de schimonahul Atanasie, ucenicul staretului

Paisie, i data de el in anul 1810 altui ucenic al staretului
Paisie si anume schimonahului Atanasie Zaharov din sltdstria Plostensc, care a fost dasaul ieroschimonahului Macarie
din Shstria Optina.
10. Despre nevointele monahilor. Culegerea cuprinde in
sine extracte din cdrtile patristice despre viata duhovniceasc.

www.digibuc.ro

13

E scris de arhimandritul Moisei, egumenul Sdhstriei Optina, In timpul cnd pusnicea el In tineret In pdurile Roslavschie intre anii 1812-1821. E interesant pentru studierea
caracterului ocupatiunilor de chilie a adeptilor staretului Paisie..
11. Manuscriptul Mndstirii Neamtului din Moldova No_
150 de schimonahul Mitrofan Viata i nevointele fericitului pdrintelui nostru staretul Paisie, fugirea de lume, pelerinagiile-

lui, adunarea de frati la el si vietuirea cu dnsul.

12. Manuscrisul aceliasi mndstiri No. 155. Capete de
rspuns a fericitului pdrintelui nostru Staretul Paisie contra
hulei ce a fost asupra lui din partea unui staret oarecareAtanasie, scrise Incd fiind In muntele Atos (legate Intro singurA cArticicd de ieromonahul Natanail din Mndstirea Neamtu-

lui in anu11837).
13. Manuscrisul aceliasi mndstiri No. 143. A celui intresfinti pdrintelui nostru Ava Isaac Sirul pustnic i ascet, fostul
episcop al orasului iubitor de Hristos Nineva, cuvinte pusnicesti, scrise de el in limba fireascd lui, dar rostit desprepreacuviosii printii nostri ava Patrichie i ava Avraamie,.
preIntelepti, cari s'au nevoit cu votul tdcerii in lavra celui
intre sfinti pArintelui nostru Sava. Traducerea fericitului staret Paisie, scrisd de Gurie In anul 1798. E remarcabild ca
model de artd a lucrdrilor staretului Paisie.
14. Manuscriptul Academiei Romne din Bucuresti No. 98_

Extracte din rdspunsurile fericitului Paisie la Intrebrile adresate lui.

15. Manuscriptul aceleeasi Academii No. 485 : Invdtdturd la tunderea monahilor.
16. Paisie Velicicovschi si insAmndtatea lui In istoria
monahismului ortodox. Sanctpersburg, 1888-1839. Manuscriptul unei teze de licentd, recomandatd de profesorul Academiei de Teologie din Petersburg. I. S. Palmov, ca iz;ror de
pret.
17. Manuscriptul muzeului de anticitAti al eparhiei Orlov No. 58 : Culegeri ascetice despre rugAciunea mintii.
18. Manuscriptul aceliasi colectii No. 59 : Culegere dearticole ascetice despre rugdciunea mintii.

www.digibuc.ro

14

19. Manuscriptul aceliasi colectii No. 54, despre comoTile luntrice (din veacurile 18 19).
20. Manuscriptul aceliasi colectii No. 20 : Monuscriptul mnstirii Plosteansc i culegerea anului 1758.
21. Manuscriptul mndstirii Neamtu-Nou No. 37 : istosia despre Inceputul i zidirea sfintei mnstiri, namit a
Inltrii la cer a Domnului nostru i Mntuitorul Iisus Hristos.
22. Manuscriptul aceliasi mndstiri No. 38 : Intrarea In
viala obsteascd i evanghelicA.
23. Manuscriptul aceliasi mnstiri No. 96 : adunarea
scrierilor i lucrrilor staretului Paisie, scris de mna arhiInandritului Andronic.

B. Izvoar tiparite.
1. Viata si scrierile staretului moldovan Paisie Velicicov-schi, cu addogirea precuvntarilor la crtile sf. Grigorii Sinaitul, a lui Filotei Sinaitul, a lui Isibie prezviterul si Nil Sorschi, alcAtuite de prietenul i convietuitorul sat', staretul Vasilie, din Poiana mrului, despre trezvia mintii i despre rugaciune. Editia III. Moscova 1892.
2. Viata i scrierile staretului Moldovan Paisie Velicicovschi, editie pentru mnstirea sf. Inaltri a Noului Neamt
din Basarabia. Odesa 1887.
3. Staretul Moldovan Paisie Velicicovschi 1722-1794.
Scurt schit biografica, cu adaogirea Invtaturii staretului
Paisie despre rugciunea mintii, de rectorul seminarului teologic din Volni, Arhimandritul Ambrosie. Pociaev 1902.
4. Paisie Velicicovschi, nevoitorul pentru bunacredinta
din jumatatea a II a veacului trecut. Poltavschia eparhialnfia

Vedomosti, anul 1897, No. 22-23.

5. Paisie Velicicovschi i importanta lui In istoria monahismului ortodox. Chisineovschia eparhialnia vedomosti,
1898, No. 18-24.
6. Descrierea vietii printilor nevoitori pentru bunacredint In veacul 18 si 19, In 12 carti. Editia Mndstirii sf.

Pantelemon din Atos. In aceste crti se pot gsi informa-

www.digibuc.ro

15

tiuni atat despre staretul Paisie nsui, cat i despre ucenicii

sai din Rusia.
: Renasterea Bizantino-bul7. Profesor A. I.
gar a misticismului religios si a literaturei slaveano ascetice In veacul 18. Harcov, 1905.
8. A aceluiasi : Cercetri In colectia de limba i literatura rus a Academii imperiale de stiinte din Petersburg.

Tom. 79, 1905. Aicea e inserat descrierea manuscriptelor

Manstirii Neamtului, scrise de staretul Paisie si de ucenicii lui.
9. Ale celui Intre sfinti parintelui nostru Isaac Sirul,

fost episcop de Nineva, cuvinte ascetoduhovnicesti, traduse

din greceste de staretul Paisie Velicicovschi. Editia Shstriei
Optina, 'sub conducerea staretului i ieroschimonahului Macarie. In precuvantare se and povestirea staretului Paisie despre activitatea sa de traducAtor.
10. Despre rugciunea luntric sau a mintii, sariere a
fericitului staret, schimonah i arhimandrit Paisie Velicicovschi.
Traducere din slavoneste, 1902.
11. N. Popov : Manuscriptele bibliotecei sinodale (Patriarhicesti) din Moscova. Fascicula 11. Simonovscoe sobranie (Despre manuscriptele staretului Paisie).
12. V. E. Bucinevici : Note despre Poltava si monumentele ei. Poltava 1882.
13. I. F. Pavlovschi: Poltava.
14. Levitchi Or. : Schite despre viata poporului in
Malorusia In jumtatea a II a veacului 17. Chiev 1902.
15. Ascocevschi : Chievul si Academia lui, cea mai veche

scoall
16. D. Visneovschi : Academia de Chiev in jumtatea
I-a a Veacului 18. Chiev, 1903.
17. Antonovici : Studii asupra Haidamacilor, dupd acte
din anii 1700-1768. Chiev, 1876.
18. Arhiepiscop Filaret: Istoria Bisericei Ruse. Periodul 5.

19. Profesor E. Golubinschi: Schitare pe scurt a istoriei Bisericilor ortodoxe : BuIgar, Sarb i Roman.
20. Arsenie Episcop de Pscov : Studii i monografii privitoare la istoria Bisericei moldovenesti. Sanctersburg, 104.

www.digibuc.ro

16

21. Scrisorile unui sfeatogoret despre sfntul munte.

Atos. Editia 8-a, Moscova 1895.

22. Schitul rusesc cu viat de obste sf. Hie, din Atos.

Editia 4, Odesa, 1913.
23. Printul A. Dabija : Mnstirea malorus din Atos..
Antichittile Chievlene : 1893, Ianuare.
24. Mndstirea Noul Neamt. Chisindu, 1881.
25. Pafericul Solovdtului. Moscova, 1895. In aceast
carte se gseste povestirea staretului i ieromonahului Teofan despre petrecerea sa la staretul Paisie in Neamt.
26. C. N. Leontiev : Despre stretime, Rusc. Obzor..
1894. Cartea a 10, staretul Ambrosie al Optinei. 1891. Amin,tiri despre Arhimandritul Macarie Afonitul 1889.

www.digibuc.ro

IEROSCHIARHIMANDRITUL PAISIE,
STARETUL SF1NTELOR MONAST1R1 NEAMTU 51 SECU. 1722 -1794.

www.digibuc.ro

PARTEA I.
VIATA LUI PAISIE IN FAMILIE 51 IN 5COALA

1722 - 1739.

www.digibuc.ro

CAP. I.
Patria natal a Stamp! lui Paisie.

Patria natal a starefului Paisie a fost Ucraina.

Pe la inceputul veacului XVIII, Ucraina din

stnga Dniprului ne inftia o tar infloritoare
bogatd. Nici rzboaele cAzAce$ti din veacul al
_XVII, nici nvlirile t5t5re$ti, nici invaziunea Sue-

dezilor, nici celelalte calamiati n'au putut dobori

prosperitatea acestei OH. Aceste locuri, incd virrgine peatuncea, se bucurau de un climat sngtos,
(le o fertilitate extraordinarg i de imbelpgate
-felurite daruri dumnezeqti. Populatiunea trii era
numeroasA i incepu s creascg cu deosebire de
pe la jumtatea veacului al XVII, cnd locuitorii
sdin Ucraina din dreapta Dniprului, sArAciti de neintrerupte rAzboae i strmtorAri din partea Tur,cilor i Polonilor, prAseau cu crdurile vechile
lor cuiburi i treceau pe malul stng al DnipruAtli, in stepele largi i libere ale Poltavei si Har-

covului, alcAtuind aicea wzdrile Ucrainei libere.

Fata" cu intinderile mari de pAmnturi slobod,
care nu apartineau nimAnui, lucrtorii de pnnnt
'nu mai puteau dovedi cultivarea tarinilor. Ei afnate multe, livezi de pomi
Toditori i pescArii. Ei produceau puf, in, tutun,

-veau deasemenea

www.digibuc.ro

20

miere, cear, ln, sare, etc. Prin sate $i pe la

mo$ii se vedeau multime de paseri domestice $i
porci.

Dar Ina $i mai mult, deck starea materialI

bung, iti atrggeau luarea aminte insu$irile duhovnice$ti ale maloru$ilor deatuncea, devotamentul
lor cAted ortodoxie, iubirea de cultur5, grija de
saraci, etc. Ace lea erau vremuri de adevratA innltare sufleteasa Abea contenise luptele grele
de dou veacuri pentru lege $i neam, care fuseserl amenintate de primejdie din partea Lesilor$i a iezuitilor $i uniatilor. Aceast lupt strnisemare Insufletire in popor i rklicase o serie intreag de bArbati, vestiti prin sfintenia vietii, print

cultur inaltd $i prin iubirea de neam. Poporul

trea con$tient prin credinta sa $i toat fiinta lui,
simpl i modest, era ptruns5 de duhul biserisale ortodoxe nationale. Pretutinden ea se innAltau multime de biserici, care se distingeau prin
frumuseta arhitecturii $i prin o pictur artistia.
Noi i astdzi ne mirm de iscusinta, variatiunea
fineta sculpturii catapetezmelor ucrainene din veacul al XVII si XVIII, de frumuseta, bogtia si soliditatea broderiilor de pe vestmintele biserice$6
cii

din acea vreme. Cntarea minunatd, armonioaa

$i duioas era pretutindenea apanajul slujbelor bisericesti deatuncea.

Evlavia Maloru,ilor nu se mArginea numai la!

singur iubirea de podoaba casei Domnului. Ea

se exprima $i prin faptele milei cre$tine$ti. Suferintele indurate pentru credintd $i patrie $i marea
multime de desmosteniti ai soartei induplecau petoti la o darnicd filantropie. In fiecare sat se puteau vedea spitale, azile de btrni $i de orfani
impodobite pe afar si inuntru cu multime de
icoane. Orfanii $i vduvile, cari in acele timpuri,.
din pricina nesfk$itelor rzboae, erau cu deose-

www.digibuc.ro

- 21 bire multi, primeau dela fiecare cas milostenie

bogat.
Bttoare la ochi era atuncea i dragostea
cultur a Malotu$ilor. Aproape toti brbatii,
$i :Tie mai multe dintre femei $tiau s citeascA
-si cunosteau rndueala slujbelor biserice$ti, ba $i
.cntrile biserice$ti. Preotii Invtau carte pe or-

nu-i lsau s umble haimanaua pe uliti.

Dup scuturarea jugului polonez, toti cu deosebit zel se apucar s Invete carte. PelngA fiecare
liseria de enorie era $coal. De $coli purtau
grij mai ales a$a numitele comunitti frte$ti,
<care se Injghebaser pretutindenea pentru aprarea ortodoxiei $i a datinelor ortodoxe impotriva
-fani

impilrilor din partea catolicismului $i a uniatiei. Nu

numai prin orase i trgu$oare, ci $i prin sate exsi-

tau asemenea comunitti frte$ti, care uneau pe

crestinii ortodoc$i In tovr$ii strns unite de prietenii. Comunittile frte$ti parohiale I$i aveau casele lor parohiale. Aicea aveau loc adunrile mcmse puneau la cale treburile pabrilor
rohiei, se pstra averea coffiunittii $i se sgvr$au judectile comunittii. In srbtorile mari se
fAceau a$a zisele $ezetori", se ferbea meod, $i
banii strnsi cu aceste ocaziuni mergeau la Intretinerea $colilor $i a spitalelor. In $colile deatuncea
nu se invta numai carte, ci $i locueau orfanii $i
copiii sracilor. Scoala nu arare ori era $i azilpentru dascalii pribegi,... $i pentru cAlugrii teal,stari".

In scoal triau copiii $colii", sau porumbeii." Ace$tia nu erau scolari, ci insu$i profesau
dscAlia. Adesa ei treceau dela o $coal la alta.
De obiceiu ace$tia erau tineri, cari nu-si aleseser
Inc definitiv profesia $i cari, dup obiceiul ace-

lui timp, treceau dintr'un loc In altul ca s cu-

noascA mai mult lume $i obiceiurile oamenilor".

www.digibuc.ro

- 22 Unii din ei cu timpul deveneau clerici buni ii

chiar preoti ; altii inbrAti$au cariera de notari saw
se indeletniceau cu comertul, altii treceau In tinuturile cAzAce$ti $.a.m.d. Parohienii ofereau acestor
cntAreti $i pedagogi pribegi azil fArA platA In casa
bisericei, cu conditia ca ei in schimb sA slujascd"
bisericei lui Dumnezeu la stranA. PelngA aceasta

ei mai erau indatorati sA invete carte pe copii,

pentru care printii acestora le dAdeau o plat
deosebitA, dupA invoealA, iar ctitorii bisericii strati-

geau In folosul lor dela parohieni ofrande In bani

$i provizii. MultAmit existentii $colilor-aziluri prin .

parohii, precum $i purtArii de grijA a preotilor

poporAnilor, cteodatA chiar copiii sAraci $i lepAdafi cApAtau o cre$tere destul de bunA $i e$au,.
cum se zice, oameni." Sub influenta conditiunilor istorice deosebite de atuncea, In poporul ucranian se desvoltA o mare indepedent de spirit $i
caracterul oamenilor era tare $i neinduplecat.
La toate treburile $i chestiunile ob$te$ti populatia lua parte activg. Inainte de anul 1722 pnA.,_

$i episcopii $i chiar nitropolifii Chievului se ale-

geau prin voturile libere ale clerului, cAzAcimei

negustorirnei. Sub raport administrativ, Ucraina .
din stnga Dniprului se Imprtea In 10 polcuri,,

(garnizoane) centrele cgrora erau ora$ele de garnizoanA. AfarA de cele zece ora$e de garnizoan,
in Ucraina din stnga Dniprului se mai numArau
panA la 126 de trguri i multe sate, atune $i ferme. Limba literarA, oficialA $i panA la un punct
$i cea grAit In clasele culte superioare ale sodetAtii maloruse din timpul acela se deosebea con-

siderabil de limba vorbit astAzi i coprindea multecuvinte i expresiuni poloneze i latine.

Ora$u1 Poltava, In care s'a nAscut stareful,
Paisie, era unul din ora$ele de garnizoanA ale-

Ucrainii din stnga Dniprului. Acum 200 de ani

www.digibuc.ro

23 In urm nimenea n'ar fi mai cunoscut Poltava de

astzi. Ea era atunci o micd fortreat pe granita
de miazd zi a Ucrainii, la marginea nesfarsitelor
stepe, deunde se Incepeau tinuturile ttrsti $1
turcesti. Situat pe sprnceana unei coline inalte
$i prpgstioase, deunde se deschide o minunata.
priveliste spre rul Vorecla $i spre sesurile Intinse
de peste acest rau, Poltava prezint toate avanta-

jele de a servi ca avant post de apdrare a a-

$ezrilor malorusiene despre meazzi de incursiprdalnice ale stepelor. Pozitiunea

utiile
de punct strategic avantajos a Poltavei a fost Incd
din vechime apreciat de principii rusilor de miazizi $i deja o cronicA din veacul al XII pomene$te de ea, ca de o fortreat de aprare a granitei.

La Inceputul veacului al XVIII Poltava ocupa

o piatet, Inconjurat cu Ufl val de pmnt, ocolit

de un $ant adnc si cu un zaplaz de lemn, cu

cinci bastioane i cu cinci porti intrite. Dup
btlia dela Poltava, fortreata Poltava fu pus
in rndueal $i unele fortificatiuni au existat 'And
In veacul al XIX. Cldirile trgului Poltava nu se
distingeau nici prin mrime, nici prin frumuset.
Chiar la multi ani dui-A aceasta contimporanii
descriu Poltava, ca tin orsel mic, cu o mie de
cdsute de lemn joase i curat vruite, dintre care
nurnai dou sau trei de piatr ; orselul nu avea
nici ulite regulate, nici casele aliniate.
Cea mai frumoas podoabd a orasuIui erau
grdinile, In care se ascundea Poltava. Dintre
cldirile oraplui eseau In relief bisericile, care
erau nu putine. Biserica Adormirea peatuncea era
de lemn si se ridica aproape pe acela$ loc, unde
se afl astzi cea de piatr, care a inceput a se
zidi abea n anul 1748. Biserica Mntuitorului, ce
se rclica aproape de biserica Schimbrei la Fata

www.digibuc.ro

- 24 a Domnului, care acum nu mai existd, s'a pstrat

pn astzi In forma sa primitiv $i numai s'a

cAptu$it in afar cu piatr, ca s o apere d

intemperii. In aceast bisericd impdratul Petru

cel Mare, dup biruinta contra suedezilor, a

fcut rugaciuni de multmire. In cimitirul bisericei Mntuitorului sunt inmormntati multi aprtori ai Aril $i ora$ului. In localitatea numit
Mazurovca exista, pela inceputul veacului al XVIII,
mnstirea de maice Pocrovu, Intemeeat de

ni$te alugrite din Podolia ; In anul 1721 m-

nstirea aceasta a fost strmutat In satul Pu$carevca, la 4 km. departe de Poltava. Exista atuncea $i mnstirea de cAlugri de astzi Inltara
sf. Cruci, frumos a$ezat pe vrful unui munie
acoperit cu pduri dese, la deprtare de un km.
-de oras. Aceast mnstire a fost Intemeiat in
anul 1650, cu ajutorul camandantului de Poltava
Martin PuFariu, in amintirea biruintei dobndit
de el asupra Polonilor. Biserica principal a mnstirei, in cinstea Inltrei sf. Cruci, a fost zidit,
cum presupun unii, curnd dupd btlia dela Poll
lava, de comandantul Poltavei Cociubei, fiul lui
Vasilie Leontievici Cociubei ; iar dupd prerea
altora, de insu$i Vasilie Leontievici Cociubei, la
finele veacului al XVII.
Populatia Poltavei nu era numeroas. Ea nu

trecea peste patru mii de suflete. Dar ea, ca $i

astzi, era inconjurat de numeroase ferme, sate

$i targulete. Ocupnd o pozitiune avantajoasil la

rspntia drumurilor dintre multe ora$e $i OH,
Turcia, Crimeia, Polonia, Moscova, Moldova,
Persia, Poltava purta un comert insemnat. La
cele dou iarmaroace anuale mari ale ei veneau
negustori din Rusia Mare, Polonia, Lituania, Crimeea $i din Rsrit. Veneau $i vnatorii de arti
din Kiev $i din Nejin va s zicd se cereau $i

www.digibuc.ro

25

crtile. In Poltava erau $i multi ovrei, cari se

,ocupau cu comertul $i industria. Ei umblau pela
iarmaroace, fcnd comert cu voda. Chiar in neamul staretului Paisie, dup mamg, erau evrei, cum

spune el insusi In insemnrile sale. Ca persoane

inalte $i influente in ora$ pe vremea aceea se socoteau : Comandantul, Protoiereul catedralei, judeatorul garnizoanei, cApitanii garnizoanei, atamanul orasului, etc.
Ma era tam aceea 5i acel ora$, uncle s'a nscut

viitorul staret Paisie. Inch' din tnra copilrie el

prsi aceste locuri, dar pn la sfarsitul vietii
nu-$i uit patria si iubi cu inflAcArare Poltava $i
Ucraina, i pstr graiul su ucrainean $i in scrisorile i operile sale i plcea ca dup iscdlitura
sa s adaoge cuvintele : fiu al Poltavei".

www.digibuc.ro

CAP. II.

Origina starefului Paisie. Anii copil5riei In

familia Intrarea In Academia de Chiev.

Felul de traiu In Academie.
Staretul Paisie se pogora dintr'o veche familie
malorusiand, evlavioas6 i de toti cinstit5.
mowl, i strmowl su au fost protopopi de Poltava.
StrAmoul su dui-A mam'ai a fost un oare carele
i bogat negustor evreu, care
a primit botezul cu toat casa sa. Bunica staretului dup mam, fiica evreului celui botezat, a
intrat In mnstire i cu timpul ajunse stareta

Mandea, un vestit

mngstirei de femei Pocrovu din Poltava. In acee,a0 nAn5stire a trit ca monahd i sora mamei
sale Agafia. In urm chiar i mama staretului, fa"mnnd v'cluv i pierzndu-i toti copiii, primi
cAlugdria In aceea mngstire cu numele de Iuliana.
Astfel tot neamul Velicicovschilor se distingea
prin o deosebit religiozitate. In acela timp neamul acesta se distingea i prim talent. Cronicarul
Velicico se rostete despre bunicul staretului, ca
despre un brbat al harului dumnezeesc i plin
de intelepciune". Se spun e c fiul su, tatl staretului, in 1687, cnd hatmanul loan Samoilovici
plecnd In expeditia. Crimeei, trecu prin Poltava,

www.digibuc.ro

- 27 il salutA cu versuri compuse de el insuO. Se tie

deasemenea, cd tatl staretului terminase cursurile
InvtAturii in Colegiul frtimei din Kiev.
Staretul Paisie s'a nAscut la 21 Decembrie
anul 1722, in ziva pomenirii sfantului Petru, Mitropolitul Chievului, din care pricind i se i puse
numele Petru. Petru fu al unsprezecelea copil la.
printii sAi. Mai tAnr cleat el fu numai fratele

Teodor, care a murit la vrasta de 7 ani. Napl

lui Petru la sf. botez a fost comandantul Poltavei

Vasilie Vasilievici Cociubei, care arAta familiei
Velicicovschi multd bundvointA. Petru avea patra)
ani and muri tatAl sAu i atunci ingrijitor al bisericei catedrale ajunse loan, fratele lui Petru..
Cur And dupA aceasta Petru incepu sA invete carte..

Dat de mama sa la scoal, dupd toatd probabilitatea in cea de pe langA biserica catedral, Petru
In timp de doi ani i ceva Invt literile, Ceaslo
vul i Psaltirea, iar a scrie Inv AO dela fratele sAu
mai mare, preotul i ingrijitorul catedralei. Petru.
cum invt sA citeascA, citirea deveni ocupatia sa

favoritA. El ceti toate cArtile religioase, pe care

le putu gAsi in casa sa i in biblioteca bisericii

toatA Sfanta ScripturA a Vechiului i Noului Testament, Vietile Sfintilor, Cuvantrile sf. Joan GurA,
deaur i ale sf. Efrem Sirul i alte multe cArti.
El era un copil foarte linitit, bland i serios,
talcut i foarte religios. Iar sub inraurirea necontenitei citiri de cArti duhovnice0i i indeosebi a
vietilor sfintilor marilor sihatrii, el se pdtrunse
de o deosebitA dragoste cAtre viata monahiceasa..
Pildele de viatA evlavioasA din famille, istorisirile
celor ce cAlAtorise pela locurile sfinte, slujbelebiserice0 sustinurA i sporirA in sufletul lui Petru,,
dispozitiunile sale. El incepu sA se izoleze in odaea4
sa, dedandu-se, dupA spusa sa proprie, ,,la o ner..

potolit citire de art i la rugAciune".

www.digibuc.ro

28

Caracterul su tacut era izbitor. Ai sai nu a-uzeau dela dnsul zile intregi nici o vorba. El nu
era nici posomort, nici trist ; dimpotriva veselia
draglsia straluceau pe fata lui, dar era cu totul cufundat In lumea sa launtrica, in convorbirea
,sa tainica cu Dumnezeu prin rugciune. Cu oamenii Insa, dupa expresia biografului sail, el era
,,foarte rusinos i nelndrasnet," Inct insesi mama
sa aproape nu-i auzea glasul. Cnd la zile mari,
se adunau la familia Velicicovschi rudeniile cu
copiii, nici acestia nu-1 puteau face sa ia parte la
jocurile lor, nici cei mari nu-1 ademeneau cu ca-

dourile sa stea de vorba cu dnii. Ne smulgnd

raspuns dela copil, ei cu mirare Intrebau pe ma-

ma lui : Nu cumva e mut ?",,Nu, raspunclea

mama,nici noi nu auzim dela el nimica nici oAdata, deck doara o vorba cloud ; incolo tace
mereu".

Asa a trait Petru acasa pnala doisprezece

ani. In vremea aceea a murit fratele sdu cel mai
mare, preotul, si mama sa voi sa pastreze, dupil
obiceiul de atuncea, locul de preot la catedrala
pentru fiul sau mai mic, Petru. Dorinta ei o imprtir i locuitorii Poltavei. Inarmata cu scri-sori dela nasul lui Petru, comandantul Cociubei,
si dela alte persoane Insemnate din oras, mama
impreuna cu fiul si cu unchiul lui si fratele ei
pleca la Chiev, la arhiepiscopul de atuncea al Chievului Rafail Zaborovschi, sub crmuirea cdruia
se afla In acea vreme si Poltava. Inainte, de a
pleca la Chiev, Petru, dupa obiceiul din acea vre-

me, Invatd o poezie, care trebuea sa o spund Inaintea arhiepiscopului. Inzadar mania si unchiul ru-

gara pe Petru sa le spuna acea poezie :

el din

pricina sfiiciunei sale celei mari nu se putu decide

h aceasta. Cnd ei sosira la Chiev si se Infdlisara Inaintea arhiepiscopului, copilul, spre uimi-

www.digibuc.ro

- 29 rea alor si, fr cea mai micA sfial rosti lmurit $i tare versurile poeziei. Petru placu a$a de
mull Arhiepiscopolui, muck acesta cu plceri consimti la cererea mamei lui $i zise de Petru :
ii mo$tenitor !" Imediat se alatui gramata cores-

punatoare $i se dete ordin ca copilul s fie pri

ma In Colegiul frtimei din Chiev. Mama bucurat de aceasta, se intoarse cu fiul la Poltava, Il
pregAti cu toate cele trebuitoare $i cnd sosi vremea inceperei $coalei, Il duse din nou la Chiev.
Aceasta era in anul 1735. Chievul deatuncea samana tare putin cu cel de astzi. El se mrginea
In limitile partii, care astzi se nume$te vechiul
Chiev. Casele erau joase, ulitele nepavate. Intre
Lavr $i Podol nu erau cldiri. Peaicea se intindea pduri nestrbtute. Vestita clopotnit a Lavrei abea atuncea incepuse a se zidi. Biserica sf.
apostol Andrii incd nu se ridicase. Cu putin lilainte de aceasta un incendiu grozav pustiise Chievul. 0 mare parte din cldirile Lavrei fuseserd
inghitite de foc $i impreund cu ele $i vechea $i
foarte pretioas bibleotecd a mnstirii, care coprindea manuscriptele timpului lui Iaroslav cel intelept. De acest incendiu ptimi $i mnstirea
Bratschi cu Academia duhovniceasc. Rattle de

oras distruse de foc se refcur incet. Abea in

anul 1733 arhiepiscopul Rafail inpodobi monastirea Bratschi cu o cldire noua internatul elevilor celor mai saraci ai Academiei, iar pe corpul cldirilor de piatr, Mazepa construi al doilea
etaj cu o colosald colonadd In stil toscan. In acest
etaj fu construit biserica Buna-Vestire a Academiei. Contemporanii staretului Paisie parte ca colegi de Academie, parte ca convietuitori in Chiev,
au fost vestitii mai trziu : Gheorghie Camenschi,
arhiepiscopul de Moghilev ; G. s. Scovoroda, filosoful pribeag al Ucrainei ; Simon Todorschi,

www.digibuc.ro

30

Arhiepiscopul de Pscov, jurist $i profesor de religie al imprtesei Ecaterina a doua; Arsenie

.Mateevici, Mitropolitul Rostovului $i altii. Paisie

apuc in Chiev $i pe viitorul episcop de Belgrad,

losaf Gorlenco, peatunci ieromonah la catedrala

metropolitan sf. Sofie, $i pe Pavel Coninscovici,
.ajuns apoi mitropolit de Tobolsc, iar atunci ieromonah in Lavra Pecersca. Numele acestor vestiti
ostenitori ai Bisericei $i luptAtori sfinti arat pand
la ce punct conditiile familiare, sociale $i $colare
din vremurile acelea favorizau educatiunea sufle-teased a tineretului ortodox deatuncea. Negre$it,
centrul vietii duhovnice$ti a Chievului, izvorul de

apetenie al evlaviei $i al nevointelor crestine$ti,

.erau in vremea aceea Lavra Pecersca, Mihailovschii
.Monastir cu montele sf. mucenit Varvara $i alte
mnstiri, In care strlucea viata incercat a multor
asceti.

Scolile frtimei de Chiev" unde se dase ordin

s fie primit Petru, infdti$eau in vremea aceea o
institutie $colar complect. Ea era reuniunea a
$coli inferioar, medie $i superioar, a$ezate
umn curtea mndstirei Bratschi, cu hramul Ardtarea
Domnului, sub numele general de Academia
_Movilean. Lundu-$i na$tere pe la finele veacu-

lui al XVI sub forma unei $coli mici, cu scopul

de a preda primile Invtturi de carte copiilor or-

---todoc$i ru$i, acest a$ezmnt $colar, multmit unui

ir Intreg de danii bogate $i unui protector cu

-tragere de inim, se transform cu vremea Inteo

institutie cultural de cel mai Inalt grad. In anul
1633 ea fu transformat de Mitropolitul Petru
Movil In Colegiu, iar in anul 1701 prin ucazul
Impratului Petru cel Mare se Inglt la rangul de
:Academie. Ctre incepul veacului al XVIII Aca,demia era organizat dupd tipul $colilor supe!zioare din stringtate $i deveni pepiniera de pro-

www.digibuc.ro

31

fesori $1 ierarhi nu numai pentru Ucraina, ci $i pen-

tru toat Rusia $i chiar pentru toat Biserica Ortodox6. Ea dAdu din sinul su muncitori bisericesti, vestiti nu numai prin eruditia lor, ci $i prin
viata lor sfanta', curn au fost Teodosie, arhiepiscopul Cernigovului, Dimitrie, mitropolitul Rostovului, Inochentie, episcop de Ircutsck, loan, Mitropolitul de Tobolsc, etc. Creat prin ostenelele,
grija $i mijloacele mitropolitilor Chievului i prin
daniile bogate, se poate zice, a intregului popor
ucranian, care vedeau Inteinsa scutul $1 cettuia
de apArare contra asalturilor iezuitilor $i a uniatilor, Academia de Chiev deatuncea nu era o
instittrtie ingusta de clasa', ci-si deschidea larg
portile sale pentru copiii din toate clasele socieWei : de preoti $i de mireni, de bogati $i de &Araci, de nobili $i din poporul simplu. Primea $i
tineri de alte neamuri, dar ortodoc$i. Inca' prin
anul 1615, Ana Guleviceva, testand averea sa MA-

na'stirei Bratschi din Chiev, scrise in testamentul

c6 ea da' averea sa $coalei de copii atat de
dvoreni (nobili) cat $i de targoveti, insa de credinta ortodox5. De atuncea caracterul de $coalal
pentru toate clasele totdeauna s'a pstrat riguros
s'a ntnit prin repetate hotarari ale fralimei,
ale donatorilor $i ale arhipastorilor Chievului. Cat

de mare era numgrul studentilor Academiei se

poate vedea din urmatoarele cifre:

In anul 1715 invatau inteinsa 1100 scolari ;
in 1742 erau 1244 ; in 1744 erau 1160, din care
388 fii de clerici, iar 772 de nobili $i de toate
cinurile. Trebile invlamntului in Academie erau
intocmite in chipul urmalor 1) : In cele patru clase
inferioare atentiunea principald era indreptat la
1) Arhiepiscopul Rafail Zaborovschi In 1736 a alctuit o instructie speciala pentru profesorii i studentii Academiei. Vezi Anexa I, la
finele cartii.

www.digibuc.ro

32 -invtarea limbilor : latin, greac, polon i sla-

von. Clasa intia se numea analogia" sau gara"A doua clash' se numea infima". In aceste dou
clase se invta citirea i scrierea In toate limbele
amintite mai sus i se ocupau cu primile elemerte
de gramaticd. Urmtoarele dou clase purtau denumirile de gramaticele i Sintaxele". Cum ne
aratd insei numirile lor, in aceste dou clase se
infra in studiul detailat al gramatecei i Sintaxei.
Afar de limbi in aceste clase se mai preda catechismul, aritmetica, notele muzicale i muzica..
Cu aceste patru clase se termina scoala inferioar i elevii se promovau In coala medie, care
avea dou slase : piitica" i retorica". Cursul
ambelor clase se fAcea inteun singur an. Din clasa
de retoric elevii treceau in sectiunea superioar
a Academiei, care consta din dou sectiuni : de
filosofie i de teologie. Cursul de filosofie s fdcea in doi ani, iar cursul de teologie in patru anL
Pn la intrarea la cursul de filosofie tinerii se
numeau elevi, iar dupd promovarea la cursul de
filosofie luau numele de studenti. In capul Academiei sttea rectorul, care era i egumenul mnstirei Bratschi, unde era instalat Academia.
Rectorul preda teologia. Ajuttorul imediat al rectorului era prefectul, care preda filosofia. Fiecare
din celelalte clase ii avea profesorul su, care
preda in clasa sa toate obiectele 1).
La trecerea din clas in das elevii erau examinati de profesorul clasei, in care elevul avea s
treac. Purtarea elevilor era observat de superintendentul coale. Ajutoarele lui erau vizitatorii,
care inspectau gazdele elevilor, cari locueau inafail de Academie ; apoi erau seniorii, cei mai ve1) AstAzi in academie se primesc absolventli seminariilor si nu
mai primii dupA clasificatie, iar cursurile sunt impartite la 36 catedre
de Teologie, Filosofie, limbile clasice i moderne, literaturA, etc.

www.digibuc.ro

33

chi dintre studentii internatului, $i cenzorii, cari

observau tinuta elevilor In bisericA. In clase elevii
ocupau locurile dupA notele obtinute cine InvAta
mai bine $edea mai In frunte ; cei ce InvAtau mai
rAu erau a$ezati IndArAtul celorlalti. Bogtia si
rangurile nu aveau importantA In $coalA toti elevii erau egali $i se distingeau numai prin capacitate $i sirguintA. Clasele erau foarte populate.
Pentru usurarea profesorului se alegeau elevii cei
mai sirguinciosi, cArora li se Incredinta supravegherea $i indemnarea la invAtAturA a colegilor lor

$i cari erau datori a controla la Inceputul orelor

de clas cunostintele lor. Ace$tia se numeau auditori. Ascultand pe fiecare din colegii Incredintati
lor, ei, pe rAspundere personal, notau pe o foae

deosebit cuno$tintele acelora $i prezentau aceastA

foae profesorului. Orce negligent sau inexactitate a auditorului se pedepsea cu lipsirea de dreptul de auditor, ba cAteodatA $i cu pedepse corporale. Pentru fiecare sdptAtnAnd se designau patru
elevi dejurne, din care doi trebueau sA scrie pe
toti cei ce stAteau rAu In bisericA sau se purtau
necuviincios pe
sau se dovedise cu ceva necorect. Ceilalti doi trebueau sA vie mai devreme
la $coalA, sA mAture pe jos, s5 IncAlzeascA soba $i

sA stea la usA ca sA Insernne pe ceice veneau tarziu la $coalA. 0 deosebitA atentiune sA dAdea
studiului limbii latine. Elevii tuturor claselor inferioare erau obligati sA vorbeascA Intre ei neaprat pe latineste. Ceice nesocoteau aceastA regulA

erau $trefuiti. Pentru a se stArni un deosebit interes pentru ocupatiuni se practicau diferite mijloace de emulatiune.
In clasele inferioare se admitea intrecerea la

lucrdri scrise pe acasA. Elevul scria pe caetul sAti

numele acelui coleg, cu care dorea sA intre la conPAISIE

www.digibuc.ro

- 34 curs sau pe care-1 credea pe nedrept clasificat

mai sus cleat dnsul. Dacai pretendentul dovedea cd are dreptate in pretentiunile sale si biruea,
primea cele pretinse.
DacA ins suferea infrngere, era supus pelepsei, dupd prerea concurentului. In clasele superioare, Incepand cu filosofia, nu erau examene.
Aicea in loc de examene se practicau disputele.
Disputele erau sAptmnale, familiare, far par-ticiparea publicului. Insu$ profesorul se punea

ateodat in pozitie de defendent," permitind

fiecruia din studenti s obiecteze lectiilor tinute

de dnsul in cursul s'aptmnii. Cteodat ins in
prezenta $i cu participarea profesorului studentii
insesi intrau in disput unii cu altii asupra vre
unei ntrebri, push' de profesor.
Disputele anuale se tineau cu mare solemni-tate. Ele erau prezidate de insus Mitropolitul $i
asistau la ele persoanele cele mai distinse din ora$. Da'm aicea interesanta descriere a uneia din
aceste dispute, care s'a produs in anul 40 al veacului al XVIII, adec aproape in acea vreme, cnd
Invta in Academie Petre Velicicovschi :
In ziva destinat pentru disput toti demni-tarii cei mai insemnati ai Chievului $i toti proprietarii din imprejurimi, veniti in ora$ pentru
aceast solemnitate, se indreptar disdedimineat
spre Lavr, unde Inca' decusar se afla mitropolitul. Pela orele nou dimineata din Lavr se indrept spre Podol, unde este Academia, un cortegiu pompos. Mitropolitul mergea inteo caret
trash' de opt cai. Cortejul era asa de lung, c a-tunci cnd fruntea pogora panta Alexandrovscaia,
coada era Inca' in Laved (va s zics o lungime de
aproape 2 Kilometrii). In clipa aceasta toate clopotele dela Podol incepur sal sune i careta Mitropolitului se apropia 'Meet de mnstirea Brat-

www.digibuc.ro

- 35 schi, inconjurat de tnembrii corporatiunilor $i de

multimea poporului, care ocupau toatd vasta piat
din fata mnstirei $i toatd curtea Academiei.
Deasupra portilor celor mari ale mnstirei
Bratschi atrna un afi$ enorm, ornamentat cu ingrijire, care vestea pe Chievleni asupra timpului
.$i subiectului disputei $tiintifice. Indat ce careta
mitropolitului se opri la Portile mari, clopotele din
clopotnita mnstirei Bratschi contenir $i indat
conteni sunetul clopotilor la toate bisericele.

Dar in aceea$ clip rsund concertul celor

,dou coruri ale Academiei, a$ezate in portile m-

nstirei, $i unul dintre studenti salut pe Mitropolit cu o cuvntare. Mitropolitul inaint apoi
spre sala de solemnnitti, precedat de cor, iar din
.vasta galerie a corpului principal de cldiri rsun orhestra Academiei, care execut imnul de
intimpinare. Cnd Mitropolitul inaint pn la
mijlocul slii, muzica conteni, iar corul, care deas-tdat era a$ezat la locul su, inton ImpArate
-ceresc". Dupd aceea incepur salutrile in diferite
in versuri $i prozh. Intre acestea sosir unii
-dup altii ceilalti invitati $i-$i luar locurile, umplnd sala. Cnd Mitropolitul si invitatii cei mai
desam 4 ocupar locurile, Prefectul le prezint
-ternele frumos ornate ale disputei ce aveau s urmeze. lat cteva din acele teme : Din filosofie :
Scopul filosofiei e de a procura omului fericirea
Tosibild pe ptnnt ; cunoa$terea adevrului $i per-fectionarea omului In virtute. Din logicA Obiec-tul logicei : a) cel de fond : de a regula activitatea cugetrii ; b) cel formal : de a expune in acest scop anumite forme. Din Eticd : a) Etica este
stiinta, care are de obiect al su activitatea vointii, dirijat cdtr binele moral ; b) fiarele slbatece nu actioneazd cu un scop determinat ; c) cine

ies la duel, nu dovede$te cu aceasta nici o vir-

www.digibuc.ro

- 36 tute ; d) Nu exist nici o cauz legal, In pute-rea cAreia omul s se Upsasa pe sine de viat..

Din Fizic : a) Sufletul rational s creazd i intrI

in om dela insus Dumnezeu $i dupa natura sa e

nemuritor. Din Metafizic : a) Metafizica este sti-

inta, al cAreia obiect este firea cea strin de tot

ce-i material ; b) Dumnezeu este o fiint, care exist singur de sine, dar fiina lui se vede din
fenomene.

Aceste teme, glsuea programa, sub conducerea profesorului Cozacinschi al Academiei Movilene ortodoxe din Kiev, le va sustine A. A. Z. Z..

e ya combate unul dintre cei mai distinsi studenti dela Filosofie Vasilie Dumnitchi. Programa, din pricina extinderei sale prea mari, n'a putut fi executatd In intregime si, dup indicarea

$i

Mitropolitului, s'au ales cteva teme. In intervalele, dintre dispute corurile au executat diferiteconcerte si bucti muzicale alese ; deasemenea
orchestra, iar elevii din clasele inferioare si me-

dii au tinut dialoguri si au recitat poezii. Dup

terminarea disputelor, Mitropolitul $i persoanelecele mai distinse s'au retras In apartamentele rec-

torului, unde li s'au oferit o gustare".

Toti invtceii Academiei se Imprteau In doul

grupe. Cea mai mic locuea in internatul Academiei, cea mai mare, cria apartinea si Petru Velicicovschi, locuea la gazde In afar de Academie.
Inytceii de categoria aceasta se adposteau n
cea mai mare parte pe la scolile de pe lng4 bisericile parohiale. Aflndu-se sub supravegherea
preotilor parohi, ei pe lngA obligaii1e lor decApitenie de a Invta, mai erau obligati s deprind citirea si cntatul pe la biserici. Seniorul,.
rnduit pe lngd fiecare internat parohial, obliga
c5te doi elevi s fac4 dernd la bisericA, iar unde
erau mai multi si cte trei si patru, ca s citeas-

www.digibuc.ro

37
ve

psaltirea, canoanele $i s cnte. In srbtori

toti elevii, cari locueau In internatul scolii

erau obligati sa meargl la acea bi-

serica si dei apti s cnte la strarie. Pentrti aceaSt

45stetteal $colarii primeatt dela biserid lemne de

ft $i recompense bne0 de bbiceiu foarte trio-

kdete. In una din biseritile pai.ohile s' pstrat

urtnAtoarea insemnare : s'a dat scolarilor la srttoarea Patronultii dott copeic
Aim Inrtia de Patli s'a dat la $coaI $colriIor de SrdAtri dCtf copeici".
Din Pricina srciei peste msur', Will $Colri,

da Srbtorile niari, umblau pe la case $i adtinau

rnilostenie. colarii trAeau foarte ingrmditi. Crteodat ei erau nevoiti s se ingrmdeascd Inteo
singur odae cu familia paraclisierului. Nti e de
mirare dar, c5 in asemenea strmtorare $i
intre scolari $i gazdele lor se produceau
neintelegeri neplcute $i adesa hazlii. Dar $colarii
le rbdau toate, numai F nu se lipseascA de putinta de a isprvi cursurile Academiei. In timpul
Nacantelor, ba ateodat $i in vremea cursurilor,
academi$tii se impr$tiau la invoeh" aproape

prin toat Ucraina, continund a conta printre

studentii Academiei. Altii dintre scolari isi procurau mijloacele de traiu cntnd poezii religioase.
In fiecare zi la o vreme anurnit ei umblau pe
ulitele Chievului $i inaintea fiecrei case, la us
sau la fereastr, cntau imnuri $i cereau miloste-

nie. Seara ei se strngeau in piata de dinaintea

adunrei negustorilor, cari rmneau s mie lng

lughenile lor, $i cntau cntece In cinstea sfintidor sau a icoanelor fctoare de minuni $i mai
ales in cinstea Maicei Domnului.
Muzica $i cuvintele acestor cntri totdeauna
.erau compuneri de ale insesi studentilor. Cu sosirea vacantei de var, cnd unii dintre invtdceii

www.digibuc.ro

38

Academiei plecau pela casele printilor lor sat'

pela rude, iar cei fr OHO i fr adpost se

intovrseau i alatuea trupe pentru turneuri de

vari, In scopul de a se hrni cum s'ar putea, panla inceputul cursurilor. Cantecele si imnele lor
rsunau prin satele $i pe campiile Ucrainei dela
un capt la altul al ei i cat tinea vara de mare,
Ina de pe vremea mitropolitului Petru Movil, adea din prima jumtate a veacului XVII,.
studentimea Colegiului compunea i executa piese

dramatice, care reprezentau evenimente biblice.

La alatuirea unor astfel de piese religioase nu
putin s'a ostenit i sf. Dimitrie, care in urrn a
devenit mitropolit al Rostovului. Drept local de
reprezentare servea de regul sala de festivitti a
Academiei, iar cateodat poeana deschis in mijlocul unei dumbrvi, unde In timpul asa ziselor
recreatii", care aveau loc de dou trei ori pe
plecau cu totii : si invtceii, i dasalii.
Cu deosebit solemnitate se serbau In Academie unele srbtori i zile insemnate. Asa
In Sambta lui LazAr toti elevii i studentii Acade-

miei impreun cu administratia i profesorii se

adunau In curtca Mitropoliei, inainte de vecernie.
Primind blagoslovenia mitropolitului, ei cantand
stihirile : Astzi darul Sfntului Duh ne-a adunat"

cu stalpri In mani se indreptau spre Podol,

unde In biserica mare a mnstirei Bratschi, se
slujea vecernia si se tinea predia. In srbdtorile
mari ale Academiei tinerimea studioas sttea in.
biseria cu lumanri aprinse In mani i partici
pand la vohodul cel mare dela heruvic. La procesiunile funebre $i imormntri elevii i studentii
mergeau aranjati pe clase i in flancul fiearei

clase purttorul de steag, care avea in mni o

icoan In form de stea, cu mner lung $i pe

www.digibuc.ro

39

icoan erau chipurile Mntuitorului $i Maicei

Domnului.

Ca incheere a acestei scurte descrieri a vietii

academice, vom zugrvi infati$area exterioar a
studentului academist din acea vreme. Haina de

deasupra a studentului o alatuea chirsea", un

fel de pelerin fr capi$on $i lungd pn In clde. Vara ea era la cei bogati de matas, iar la
saraci de materie simpl, $i iarna de postav, avnd
marginile garnisite cu getan ro$ sau galben cu
incretituri. Pe vreme de iarn, pe sub chirs imbricau cojocele de oae, incinse cu centure de
matas sau de ln, iar vara tunici de oarecare
materie, incheiate pn sus cu nasturi de metal.
Pantalonii la cei avuti erau ro$i sau alba$trii
foarte largi. aciula se Thicea de pelcicd cu fundul
din ceva colorat. Cismele erau $i ele tot de felurite culori : cei avuti le purtau rosi sau galbene,
rsfrnte, cu tocurile Inalte i cu potcoave suntoare.
Astfel erau acele scoli chievlene, unde Il aduse
pe Petru Velicicovschi mama sa la inceputul anu-

lui $colar 1735 36. Aceasta era unica $coal, nu

numai in toat Ucraina, ci $i in toat Rusia, care

intru nimic nu era mai pre jos deck cele mai

bune scoli din strgingtate $i totodat ea era $i
$coal national, strict ortodox, o adevrat universitate nationald $i ortodox5, mngerea $i mandria poporului ucranian.
De bun seam, a intra in aceast $coal, era
idealul $i visul de fericire al fiecrui tnr malorus, talentat i iubitor de invttur, din acele
vremuri.

www.digibuc.ro

CAP. III.

Viata lui Petru Velicicovschi lin Academia de

Atractiunea mereu crescandA spre
Chiev.
Incercarea neizbutit5 de a intra
monahism.
Explicatiile cu Prefectul
In Schitul Chitaev.
Academiei.

Ultima intrevedere cu mama sa.

Fuga de lume.

Cu toate acestea nu ocupatiile cu invAtdtura,

nu serbgrile academice, nu viata colegial vesel
atrggeau inima tngrului Velicicovschi. Inima lui
era cu totul robit de splendoarea bisericilor, de
sfintele mgnstiri, de pesterile tgcute si de convorbirile intime cu prietenii despre viata asceticg.
In primii sgi ani de scoalg Velicicovschi inv.*
constiincios si in fiecare an trecu din clas in clas,
dar in fundul sufletului sgu se producea o anumitg lucrare lguntricg i ariumite deciziuni erau
pe cale a sg produce. Inteinsul se inrgdkina comuniunea cu Dumnezeu prin ruggciune, se intgrea doruI de a se consacra cu totul lui Dumnezeu, dorul de a se lepda cu totul de lume. Incg
din acest timp el stabilise pentru sine urmgtoarele
trei regule 1) de a nu osndi pe aproapele sgu
chiar de ar vedea cu ochii sgi gresalele lui ; 2)

de a nu avea ur pe nimenea ; 3) de a erta din

www.digibuc.ro

-41ioat inima ofensele. Privind deaproape pe colegii

si, Petru i$i gsi printre ei prieteni, cari impr-t$au ideile lui.
Ace$tia adesa se adunau la un loc in vre un
colti$or nebgat In sam $i nopti intregi, ptila
clopotul de utrenie, le petreceau In convesatiuni
intime, suflete$ti, sfAtuindu-se impreun s prsascA lumta si s se facl peregrini. Ei i$i dAdura
unii altora fgAduinte cu jurmnt s nu se cAlugreasc $i s nu trAeasc in mnstiri bogate,

unde nu este cu putint a urma srcia lui Hris-tos $i a tri in toat strmtorarea $i reaua ptimire. E mai bine, ziceau ei unul cAtr altul,
.a rmnea In lume, deck a renunta la bunurile
lumesti numai de ochii lumii, a petrece in mnstire viata fr grij si imbel$ugat, spre sminleala mirenilor, spre batjocorirea cinului cAlugTesc $i spre osnda ve$nic a sufletului su propriu in ziva judectii lui Dumnezeu." Tot acolo
in mnstirea Bratschi se gsi $i un duhovnic adevrat si bun povtuitor pentru Petru, anume cuNiosul ieromonah Pahomie, care petrecuse multi

ani in pelerinaj si in pustie. Lui Petru Ii plAcea

s asculte povestirile lui despre pelerinajurile sale,

despre greuttile vietei pusnicesti i totodat despre inlesnirile ce prezint viata pusnicease pentru
petrecerea cu Dumnezeu in contemplare $i rugAciu,nea. Pahomie procur lui Petru crti cu coprins
duhovnicesc, prin citirea cgrora Inc i mai mult

se intri inteinsul dispozitiunea spre monahism.

Vara dela 15 lulie pndla 15 Septembrie, Pe-tru se ducea acas in Poltava, continund s ducA
i aicea viata duhovniceascd deosebit. In vremea
asta el i$i insusise deja deprinderea de a face rezumate ,asupta locurilor mai insemnate din cat-tile
ce citea.

Cnd sosi a treia iarn de cnd Velicicov-

www.digibuc.ro

- 42 schi vietuea in Academie, zelul lui pentru ocupatiunile scolare incepu s scad din ce in ce mai
mult, iar dorul de monahism sA sporeasc. 0 intmplare deosebit influentA MCA si mai mult a-

supra lui in aceastd directie. Intru una din zile

dispArurA din coal doi din prietenii si. Gandindu-se unde ar fi putut ei s piece, Petru i

dAdu cu gndul, cA ei au plecat la mAngstire

Ca' dupA toat probabilitatea s'ar fi aflnd in schi-

tul Chitaev, pendinde de Lavra Pecersca. El se

hotAri sA-i caute. Alegnd o vreme potrivitA, el
furiindu-se de supraveghetorii colii, plec la
schitul Chitaev. Prietenii sAi inadevr erau acolo.
Ei se bucurarA foarte mult de dnsul, II ospAtar
dupA slujba de sara impreunA cu el si cu alti
frati se indeletnicirA cu citirea crtii sfntului Efrem Sirul. DupA o indelungat citire ei isi luar
rAmas bun unii dela altii, lAsand pe Petru s doarmd la trapezA. In ziva urtnAtoare, dupA liturghie,
Velicicovschi fu chiemat de egumenul schitului s
mnnce cu frAtimea la masa de obste. TAcerea
religioas, care domnea in trapezA, ascultarea cu
atentiune a citirii obisnuite, produse asupra lui
Petru o adnc impresie : lui i se 'Area, cA sade
intre ingerii lui Dumnezeu, c se aflA nu pe
pAmnt, ci in cer. DupA masA prietenii lui Petru
din nou sfdtuird indelung cu dnsul si-1 indem-

nard sA rAmnd cu ei in schit. El ar fi fost gata

sA rAmng, dar se temea de mama sa, care, dup
cum stia el bine, n'ar fi vrut pentru nimic pe lume s ingddue intrarea lui in rn An Astire i c-1 va

lua deacolo cu sila. A treia zi, lundu-si rmas

bun dela prietenii sAi, Petru se intoarse in oras.
Cele trei zile, petrecute in mAnstire, intre foOi
sAi tovar4i de scoal, intArir Inca i mai mult pe
Petru in gndul su de a se lepAda de lume. Cnd
sosi vara anului 1738, el nu se duse acas, ci rA

www.digibuc.ro

- 43 mase In Chiev cu scopul de a vizita locurile sfinteale Chievului $i a gsi ocaziunea potrivita de a-$i
Implini dorinta sa.
In vremea aceea el locuea la PodoI, aproape
de biserica sfantului Nicolae cel Bun, la o vaduv batrana, care-1 iubea i se Ingrijea de el ca de
copilul su. Folosindu-se de timpul liber al vacarrtei, Velicicovschi cerceta cu mult ravna toate
slujbele biserice$ti. li placea cu deosebire sa mearga la biserica sf. Sofie, catedrala metropolitan5,_
$i sa se roage la racla moa$telor sf. ierarch Macarie. Mergea apoi adesa la manastirea Mihailovschi la sf. mare mucenita Varvara. Dar cel mai

iubit loc pentru Petru era Lavra Pecersca din

Chiev. Acolo el mergea cele mai demulte ori du-minica $i in sarbatori s asculte liturghia. Cateodata venea el $i sara i Impreund cu pelerinii manea la pe$terile cele mai apropiate, langa biseric5,.
sau ramanea peste noapte chiar In Lavra, langI
clopotnit5, 'And la clopotul de utrenie.
Stand In biserica i vazand Imprejurul sau
multimea monahilor el, dui-A spusa sa proprie, seumilea $i se bucura, ca $i cum ar fi vazut Inaintea sa pe insu$i marii cuvio$i ai Pecerschi, $i proInvrednicise sa fie In
slavea pe Dumnezeu,
asemenea loc sfant.
Dui-A terminarea slujbei In biserica cea mare,
el se ducea cu pelerinii prin Pe$tere $i se desfata de tcerea $i lini$tea ce domnea acolo, caredeasupra pamntului nici nu se putea 1nchipui.

Inima lui ardea de dorinta de a ramanea pentru.

totdeauna in acest loc sfant, dar a ducandu-$i aminte de mama sa, el 1$i da sama, CA nu In Chiev
1i va fi dat lui sa-$i Implineasca dorinta.

Astfel trecu pe nesimtite vara $i Petru dori

sa mai mearga odata la Chitaev. El I$i amintea fetele palide i istovite ale monahilor deacolo ii

www.digibuc.ro

- 44 frumuseta neobisnuit a cantrilor, de oarece In

.Chitaev nu numai irmoasele i stihirile, ci $i Doamne milueste, si d Doamne, si amin se cantau
cu o incetineald si umilintA asa de dulce, hick
pan i inima cea mai Impetrit, i se pArea
-cA ar trebui sd se moae i sa verse lacrmi. Chiar
pozitia lculi, unde era asezat schitul Chitaev,
biserica lui modest de letnti, In forma crucii,
-4-adicatA in cinstea marelui ascet Serghie de Radonej $i impodobitA cu chipurile marilor cuviosi
pAmantului rosienesc, linistea si tAcerea adancA

a locului, toate predispuneau si WA' voe la ru-

gAciune si la linistirea sufletului. In sufletul lui

Petru incolti nAdejdea, cA mcar de astAdat va

izbuti sA intre aicea si mama se va indura si-i va
invoi s5 rAtnanA acolea.

$i iacA el pentru adoua oarA pAseste pragul

acestui sfant locas. Intrand In curte, el cu cutremur si cu bucurie vAzu mai intaiu pe insusi egumenul schitului, stand langg bisericA. Petru se
.apropie de el si plecndu-se Inaintea lui panAla
pdmant, ceru blagoslovenie sA rAmn pe totdeauna in schit Egumenul 11 duse In chilia sa.
Aicea Petru IncA odat se plecd inaintea lui

.si se opri cu smerenie lang usA. Egumenul Ii

2ise sA sadA mai aproape de el. Petru, cum singur

spune, se speriA de aceastA poftire si, plecanduse incA odat, rmase la locul lui. Egumenul a-

doua oarA si atreia oarA zise lui Petru s sad,

dar acesta numai se plecd si nu se misc din loc.
Atunci egumenul Ii zise : Tu te rogi s te primesc in mAnAstirea noastrA. Dar eu vAd eh' In
-tine nu-i nici mcar urea de smerenie cAlugAreas-cA, de ascultare si tAerea vointei tale. Eu de trei
-ori ti-am zis sA sezi ici langA mine si tu nu ai ascul-.

tat, dar trebuia ca la primul meu cuvnt sA

porunca mea. Cum dar tu, neavand ascul-

www.digibuc.ro

45

tare, indrAsnesti sA mA rogi, ca sA te primesc im

mAnAstire ? Cine n'are ascultare, acela nu- i vrednic de chipul cAlugdresc. Observnd cA cuvintele
sale miscd puternic pe Velicicovschi, egumenul
vorbi mai blnd : Dragul meu fiu, aflA cA" eu
te-am pus la incercare, ca sA nu uifi pnAla
zilelor tale, cA inceputul si rAdAcina si temelia adevAratei cAlugArii este ascultare si tAerea voinfei tale. TO cei ce voesc sA pArAseasc5 lumea,
si toate cele din lume, trebuie sA prAseased
voinfa sa si impotrivirea, si In toate sA se supunl
pentru Dumnezeu egumenului sAu. Nu te turbura
darA de cercarea, la care te-am supus eu si nu teImpufina cu duhul, de oarece tu nu din IndArAtnicie ai fAcut aceasta. Deaceea Dumnezeu s te
ierte, fiule, si te iert si eu pcAtosul." DupA aceea
egumenul incepu sA intrebe pe Petru deunde-i de
loc, al cui fiu este si nu-1 ImpedicA oare neamurile de a intra In mAnAstire ? llupAce Petru spuse
cu sinceritate toate imprejurnrile In care se afla
el, egumenul Ii zise : ,,Fiul meu, desi tu cei sA teprimesc in mnAstirea noastrA, eu dupA celece

mi-ai spus, nu pot sA fac aceasta, ca sA nu se.

iveascd din aceasta neplAceri si pentru noi si pen-

tru tine, de oarece mama ta, aflnd de locul un--

de te aflii, usor poate sA te ia de aicea cu ail-

torul stApnirei. Nu te Intrista, ci pune-fi toat.

nAdejdea ta In Dumnezeu. Crede-m5, cA atotpu-

ternicul Dumnezeu nu te va lAsa, ci-fi va ajuta

sA-fi implinesti dorinfa ta". Cu aceste cuvinte egumenul blagoslovi pe Petru si-1 concediA din
mAnstire.

Intre acestea sosi Septembrie si se reIncepufal

cursurile academice. Petru era acum In clasa de
RetoricA, dar de trebile sale scolare nu se mai
ocupa deloc. In vremea aceasta, dupA Inchierea
pAcii cu Turcii, veni la Chiev Antonie, Mitropo-

www.digibuc.ro

46

litul Moldovei si ft cu dragost s! primit de arhiepiscopul Rafail. Fiind in mnstirea Bratschi, Mitropolitul Antonie, vAzu pe ieromonahul Pahomie,

cunoscut lui, $i cu invoirea Arhiepiscopului Rafail, II lu la locuinta sa. Vizitnd adesa pe poVtuitorul su duhovniesc, Petru avu demulte ori
prilejul s srute mna mitropolitului Moldovei.
Lui Ii plcea tare mult cum slujea Antonie sfnta
Liturghie in limba moldoveneascA $i MCA' depe a-

cum se isc inteinsul dragostea de limba moldo-

veneascA, cum spunea el singur, $i de poporul

moldovan. Dup aceasta, pela sfr$itul lui lanu-

arie, un elev, conjudetan a lui Petru, observnd

-cA acesta Incetase cu totul de a mai invta, se
cluse la Prefect, care peatuncea era Silvestru Culeabca, si raport acestuia, c Velicicovschi nu mai
invat deloc si Ca' deci mama lui degeaba mai
cheltue$te cu dnsul. Prefectul trimis indat doi
elevi dup Velicicovschi $i cnd aceia Il aduse..ser, Prefactul II intrebd cu asprime, pentruce nu
rinvat. Petru, desi totdeauna era timid $i sfios,
de astdat cu o indrsneal neinteleas nici pentru el, rspunse : Mai intAiu, pentrucA avnd hot6rrea nestrmutat s m fac monah $i dndu-mi
sama cA ceasul mortii mi-i necunoscut, voesc ct
s'ar putea mai curnd s m cAlugArese.

A doua pricin e, c eu nu vAd nici un

pentru sufletul meu dela invtturile externe :
and numai nume de zei pAgnesti $i de intelepti
p'gni : Cicerone, Aristotel, Platon... InVtnd in,telepciune dela acestia, cu vremea oamenii au orbit si s'au abtut dela calea cea dreapa. De rostit
rostesc cuvinte frumoase, dar inluntru sunt pline de
Intunerec, si toatd intelepciunea lor e numai pe lim-

Nev'zind niciun folos dela o asemenea invttur $i temndu-m, ca nu cumva si eu insumi

ts m stric din pricina ei, deaceea am prdsit-o.

www.digibuc.ro

- 47
InsfAr$it, pricina a treia e urmAtoarea : examinnd roadele acestei invtturi la persoanele
duhovnicesti din cinul monahal, eu vAd, c ele,
asemenea cinovnicilor mireni, traesc in mare cinste
slavA, poartd haine scumpe, umbld in echipaje
minunate, trase de mai multe perechi de cai
Astea nu le grAesc spre a-i osndi. Nu, fereascd
Dumnezeu ! Dar m tem, ca nu cumva si eu, invdtnd intelepciunea lumeascA $i fAcndu-m monah, sA cad in neputinte incA $i mai rele. Iacd pentru niste pricini ca acestea am $i pArAsit eu InvdtAtura exterioarA.
Ascultnd cu atentiune cuvintele tnArului re-

tor, Silvestru Ii rAspunse prin o cuvntare lungd,

in care-i ardtd ignoranta lui. El ii dovedi, cA

invAtAtura externd aduce mari foloase $i dacd el

nu-0 d sama de aceasta, apoi nu-i nimic de mirare, de oarece dnsul abea numai a atins aceas-

td invAtAturA, cA cei mai mari Pdrinti ai Bisericei,

.ca sf. Vasilie cel Mare, sf. Grigorie Teologul $i

sf. loan Gurkleaur studiarA cu sirguintd pe triteleptii i poetii pAgini ; c aceastd intelepciune ex-

ternA nu poate sA-1 impedece a deveni monah a{levArat, cum ea n'a impedicat pe aceia$i mari printi de a deveni luminAtorii ortodoxiei $i adevdrati slujitori ai lui Hristos. Observnd cu toate a-cestea, cA cuvintele lui n'au produs asupra lui Velicicovschi impresiunea trebuitoare, Silvestru se
mania si-1 amenintd cu pedepse corporale pentru
neascultarea sa.
Veni vacanta. Petru pleca acasA in Poltava,
la mama sa, unde nu fusese de doi ani. Aceasta
-fa cea din urmd varA, pe care el o petrecu in orapl ski de nastere. El se hotArAse nestrAmutat
sd nu se mai intoarc la Academie $i s inceapd
viata de pelerin. li era tare greu sd se despartA
de rudenii $i de locurile cunoscute $i dragi. Dar

www.digibuc.ro

48

mai greu deck orce II era desprtirea de mama

sa. El cunostea gndurile si planurile ei si lutelegea ce lovitur grea va fi pentru ea plecarea
lui din lume. El ar fi voit sA o pregAteascA camva
pentru o asemenea eventualitate. Dar abea Petru
Ii vorbi cu toatA precautiunea despre gandul lui,.

$i indatd o mare intristare si durere cuprinse sufletul ei. Cu lacrAmi amarA Incepu ea s- l conving s nu o prseascA. El se incerc s o linisteascA si sA o mnge, rugndu-o s nu se Intristeze, ci sA se bucure cA Domnul i-a insuflat
lui asemenea gnd. Dar vzind, cA cuvintele lui
nu ating tinta $i cA mama sa se IntristeazA tot.
mai mult, Petru spuse aceasta pArintelui sAu sufletesc, care-I sftui s nu strueascA In 'RAM-Area sa..

Atunci Petru vorbi cu mama sa despre

cd el are deocamdat nevoe
sA-si termine scoala si abea atuncea isi va alege
calea sa viitoare. La aceste cuvinte mama se Inceva. El II spuse,

veseli ci Incepu sA nAdAjdueascA, cA fiul sAu i

va schimba intentiunea sa. Petru avea in Poltava
un prieten, Dimitrie. Ei amndoi nutreau aceleasi
gnduri si se hotArrA ImpreunA sA plece nu numai din scumpa lor Poltava, ci si din hotarile
patriei lor. Cnd vacanta se apropia de sffirsity
Petru si Dimitrie se Inteleser sA piece Impreun la
Chiev oare cum pentru scoal, iar In realitate cu
scopul ca de acolo sA plece peste granitd. In acest
timp InsA Petru se ImbolnAvi si nu putu s plece
impreund cu Dimitrie. Prietenul sAu plecA la Chiev
si se obligA sA pregAteascA acolo toate pentru

fug. Cnd Petru se fcu sntos, mama Il pregti de drum si plecA irnpreun cu dnsul sA-I
petreacd pn la Resetilovca, un trgusor la de-

pArtare de 25 Kilometri de Poltava. In Resetilovca mama si fiul rmaser s mnd Adoua zi

mama il mai petrecu putin i oprindu-se, ca

www.digibuc.ro

- 49 cum ar fi presimtit, c fiul pleacd de la ea pentru totdeauna $i c ea nu-1 va mai vedea niciodat In viata aceasta, plnse tare $i Inch' odat II
rugA s nu o prAsasc, sa invete cu sirguint $i
In fiecare yard s vie la Poltava, ca s se poat
vedea. Petru $tiind, c se desparte pentru totdeauna de mama sa, deasemenea plnse $i dzind la
picioarele ei, ceru ertare $i binecuvntarea ei de
mamd, srutndu-i cu lacr5mi mna. In sfrsit se
despArtirA. Mama se Intoarse la Poltava, iar Petru
se Indreptd spre Chiev. El Incerca cloud sentimente : pedeoparte o mare Intristare dupa mania
pArdsit, pede alta, un simt de bucurie pentru eliberarea sa din legAturile lumii.

Inaintnd spre Chiev, el, spre marea lui mirare $i spaimd, se porneni deodatd fatd In fatd cu
prietenul sdu Dimitrie, care se Intoarcea dela Chiev
la Poltava. Cu o vddit turburare Dimitrie se salutd cu prietenul sa.u. Luand pe Dirnitrie la o parte,
Petru Il intreabd : ce I a fdcut sd se intoarcd la
Poltava? Dimitrie spuse c sosind la Chiev si
stand acolo cateva zile, nu stia ce sd mai -Ned si

se hotdra s se ntoac acasd la prietenul

La aceasta Petru Ii ispunse : Tu trebuea sd astepti sosirea mea la Chiev, fiindc tu n'ai fcut
aceasta si Ended Durnnezeu ne-a ajutat sd ne intalnim, ia-ti repede hicrurile tale $i haidem impreund inapoi la Chiev, ca s punem irnpreund
la cale treaba noastrd".. La aceasta Dimitrie obiectd:

lntru cat ne afldm nu departe de orasul nostru,

ingAdue-mi sd Ind duc !And acolo sd-mi iau rdmas bun dela mama si s capdt ultima ei blagoslovenie. Dupd aceea voi veni numaidecat la Chiev,

poate c te voi ajunge chiar pe drum." Auzind

acest rspuns, Petru se cutremurd si zise in cugetul

cat de puternicd e in oameni legAtura
PAISIE

www.digibuc.ro

- 50 cu prinfii $i cu lumea!" Apoi incepe s roage cAlduros pe prietenul su s'a" nu-1 prsascA $i s nu
se clued la Poltava.

Dar vzind, cA Dimitrie strue cu incptinare in intentiunea sa, Petru zise cu amgrAciune:
VAd eu, amicul meu, cA in sufletul tAu s'a stins

rvna pentru Dumnezeu $i tu ai iubit pe mama

ta, lumea mai mult deck pe Hristos ! Pe tine te
leagA aceast lume a$a, incat mai trziu, chiar de
te-ai ci i ai voi sh" fugi de ea, nu vei mai putea s" faci asta ; iti vei lua femee, vei fi prins de
grija de ea $i de copii $i-ji vei termina viaja In
lume." La acestea Dimitrie rspunse Cine m va
putea retine pe mine in lume, dacA eu vreau s
-fiu monah ? Eu mai degrabA a$ suferi moartea, de
cat s" m supun acelora, cari ar voi s m impedece a-mi implini dorinta mea.

Dar eu nici nu am oameni de ace$tia, cum

tu singur $tii. A$a dar crede-m, cA eu numai

am sd-mi iau binecuvntare dela mama $i imediat

m voiu intoarce la tine". Atunci Petru zise din

nou : Fie $i a$a, ca nimenea nu te va retinea

-in lume, dar eu tot 10 spun, ca fr nici o sil,

iubirea tainicA cAtr lume, de care nu-ji dai inc
samg, te va retinea in ea pentru totdeauna. Si
crede-m, c niciodat nu m" vei mai vedea in
lumea aceasta. Deaceea eu nu te voi mai a$tepta,
ci voi pleca singur in drumul meu, incotro nfa' va
indrepta Domnul Hristos, mntuitorul meu". Prie-

tenii se sArutar $i se desprfirl Petru i urma

drumul sAu spre Chiev, trist c lumea zavisnicA

i-a r5pit pe prietenul su drag.
Dup ce sosi in Chiev, Petru clAdu drumul
cgruja$ului su, scriind mamei sale, cA cu ajutorul lui Dumnezeu $i cu sfintele ei rugAciuni a sosit cu bine la Chiev. Dup aceea el incepu sA se
gndeasc, ce s facA $i incotro
indrepteze

www.digibuc.ro

51

mai departe pa$ii al. In viata lui Petru se ivi

cea dinti rAspntie hotdrtoare : se terminase cogrijg, viata lini$tit sub aripa mamei
pilria
a $colii. Deacum el trebue sA pAsasc pe calea
vietii de sine. Cednd inspiratiunilor luntrice ale
inimii, el rupse toate legturile cele tari ale lumii $i sttea singuratec in mijlocul pustiului celui
nemArginit al lumii, inaintea fetii nevAzutului Dum-

nezeu, punndu-$i inteinsul ndejdea sa i sufle-

tul ski se lipi numai de El singur. In vremea a-

4ceasta el avea optsprezece ani frg trei luni.

www.digibuc.ro

PAR TEA II.

ANII DE PEREGRINA.I IN CAUTAREA UNEI CALAUZE DUHOVNICEM. 1739 1746.

www.digibuc.ro

nTrecutu-ne-al prin foc si prin apti,

si ne-ai scos pre noi la odihne.

(Ps. 65, 12).

CAP. I.

Sosirea la Cernigov.
Vietuirea l'n mgnAstirea Liubecichii. Cea Int5i
Fuga hi Ucraina din dreapta Dniprului.
!spin'.
Inceputul peregrinatiel.

Prsind casa printeascA, Academia, patria

linistit si viata frd grip, hArkindu-se pe sine

sgrAciei si peregrinatiei, tnrul Petru ts dAdea
bine sama, ce face. El vedea puterea grozav a
lumii" si se temea, ca nu cumva aceast lume s

nu-i vneze si s5-i incurce sufletul cu obiceiurile

si cerintele sale, s" nu stng intrInsul focul sfnt
al iubirii de Dumnezeu. Rupnd hotrit si pentru
totdeauna legturile lumii" si debarasindu-se de
orce fel de pretentiuni din partea ei asupra fibertAtii sale luntrice, Petru urni exemplu sfntului
Alexei, omul lui Dumnezeu, cu increderea c Domnul nu-1 va pArAsi In calea aceasta, cum n'a Ord-

sit nici pe sfntul Alexei, si c" in sufletul sdu se

va aprinde insutit acel foc sfnt al iubirei de Dumnezeu, pe care el o pusese tinta vietii sale. SA urmrim dara pe tnrul nostru peregrin si sd vedem, ce va Intalni el in calea sa de peregrinai si

www.digibuc.ro

- 56 in ce mAsurg se vor implini cugetele i dorintele

scumpe sufletului au.
Cnd Petru se gndea, incotro s.A-si indrepte
pasii, ii veni In cap gAndul sA viziteze Cernigovu,
unde trAea atuncea primul sAu poatuitor duhovIeromonahul Pahomie. Dela dnsul nAnicesc
dAjduia el sA primeascA sfaturi si binecuvntare
pentru indrumarea sa mai departe.
Petru isi gAsi un tovargs de drum, pe unul
din elevii Academiei, care se pregAtea sA meargA
prin Cernigov la tatal ski. Ei gAsirA un bdtrAn
barcagiu, care se invoi ca, In schimbul unei plAti
oare care, sA-i ducA pe apA pAnAla Cernigov. Cum-

pArndu-si toate cele de trebuintA pentru drum,

ei plecarA la drum.
CAlAtorind putin pe Dnipru, barca intrA pe rul

Desna si inaintarA in sus pe cursul apei, ajunserA

cu mare greu dup zece zile la micul trgusor

Ostra. CAlAtoria lor fu intovArAit de mari lipsuri.

Era acum in Octombrie si vremea era umedA.

Petru neavnd haine mai grosute, tremura de frig,

mai ales cnd ploua cu lapovitA, si vntul ii pAtrundea corpul. Cu sosirea noptii, cAlAtorii isi trAgeau barca la mal, fAceau foc mare si se Inalzeau
pecat puteau. Dar si aicea lui Petru nu-i era tocmai bine. Neavnd imbrAcAminte deajuns, el incAlzindu-se pe o parte, pe ceialall A ingheta si invrtindu-se toatA noaptea de pe o parte pe alta,
nu putea sA adoarmA. Mare pedicA era pentru
dnsii si faptul, cA tot timpul au fost nevoiti sA
cAlAtoreascA contra cursului apei si necontenit se

luptau cu valurile. Tovallsii lui Petru erau mai

voinici ca dnsul. Petru insA mai bicisnic dela natur si nedeprins cu munca fizicA din copilArie,
era acum nevoit sA munceascA peste puterile sale,
din care pricinA 11 durea tot trupul, dar mai cu
samA mnile si picioarele. Ca culme a necazului,

www.digibuc.ro

- 57 barca lor era atat de mica, Incat abea tinea pe

avea marginea deasupra apei

cei trei oameni
numai cu trei-patru degete. Cand pe rail se starneau valuri, apa umplea barca i trebuea sa fie
necontenit aruncata afara, ca sa nu se cufunde
barca. Odata ei dadurd in mijlocul raului peste
un loc putin adanc i barca era cat pe ce s se
rastoarne. Ei sarira pe grind si stand pand la genunchi in apa, sprijineau barca i scoteau apa din
ea. Din pricina repejunii cursului, nisipul le alune-ca de sub picioare i apa-i tara cu ei n jos. Petru
de spaima era aproape sa-si piarda slinturile. Dar
cu mare greu si cu multe sfortri izbutind sa tind
-barca i s scoata apa din ea, ei 1'0 continuara din
nou drumul. Cand se apropiard de Ostra, vazurd
pe mal un cm, care se uita cum barca lor aproape se cufunda in apd. Iar and ei se alaturard de

mal si esir din barca, acel om zise cu repros

barcagiului : Cum nu te-ai temut de Dumnezeu, s

aduci In aceasta luntrisoar pe acesti tineri pe

asa rau salbatec ! Tu esti acum bdtran si nu

team ca-i muri, dar ti-ai fi luat un mare pacat
pe suflet, de perdeai pe tinerii acestia. Pentru a-ceasta tu nu numai n'ai merita nici o plat, dar
s'ar cuveni si o batae buna." Spunand aceste
vorbe, bunul orn pofti pe tincri acas la dansul
ingriji cateva zile. Dupa sfatul lui, ei se despartira de barcagiul lor, cu care prilej tovarsul

lui Petru Ii plati numai jumatate din invoial, iar

Petru, ca sa nu arnaras pe mosneag, Ii plati pentru tot drurnul panala Cernigov. Dui-A aceasta

grijuliva lor gazda gsi pentru dnii alt barcagiu, pltindu-i pentru ei transportul panala Cer-

nigov. Multknind bunului lor ocrotitor, tinerii caMori plecara mai departe.

De data asta nu se mai cerea din partea lor

fnici un ajutor, li se oferea hrana si liniste deplind.

www.digibuc.ro

58

Dup cteva zile se ivied muntii Soldni, acoperiti de pAduri dese, unde trAise cndva Preacuviosul Antonie de Pecersca, si se zArir strAlucind
crucile bisericilor si monastirilor din Cernigov..
CAlAtorii cu bucurie multarnirA lui Dumnezeu pentru ajungerea cu bine la Cernigov. Lundu-si
rmas bun dela tovarAsii sAi, Petru se indreptd,

spre resedinta episcopal, unde si gAsi pe Orintele su duhovnicescieromonahul Pahomie, care

se bucurA sincer la vederea lui. TrAind la Pahomie cteva zile, Petru Ii istorisi despre planurile
sale si ceru sfat dela el, pe unde si cum ar putea
el s treacA granita si s inceap peregrinatiile
sale. Pahomie Ii zise : Tu ar fi mai bine sA te
duci la mAnAstirea, care se aflA aproape de Liubeci, patria preacuviosului Antonie de Pecersca.
Acolo vei gAsi tu pe ieromonahul Ioachim, care
te va si invata ce sA faci.
MAnAstirea Liubeci e situatd peste Dnipru, la
hotarul Poloniei si-ti va fi indmnA sA treci dea-

colo peste hotar. RAmai la mine pnla ziva iarmarocului i atunci usor vei gAsi un om, care te
va duce pnla Liubeci".
Petru asa si fAcu. Dar negsind nici un om,
care s plece la Liubeci, el naimi un stean, dintr'un sat depela mijlocul drurnului dintre Cernigov si Liubeci, care se invoi s-1 ia cu dnsul.
Mind noaptea In satul acestui stean, Petru rug pe cArusul sAu
ducA si mai departe, dar

acesta nu voi. Atunci Petru, fcndu-si cruce,

plecA singur cu multA fricA, pentruc drumul trecea printr'o pdure deasA si el, cAlAtorind pentru,

prima oar In viat, se temea strasnic de fiarele

slbatece. Cu toate acestea cAltoria se terminA cu,

bine, cci Petru trecnd pAdurea, vzu in deprtare mAnstirea Liubeci, situatA la o depArtare nu
mai mare de trei chilometri de oras, si se bucurA,
.

www.digibuc.ro

59

tare mult. Cnd Petru se apropi bine de mg-

nstire, vAzu c ntre oras $i Dnipru era o barierA $i aproape de ea sttea o santinel, iar mns-

tirea se afla dincolo de barier. Petru nu avew

nici un fel de IndreptAri scrise si se temea el

santinela Il va Impedeca. RugAndu-se In inima saft

lui Dumnezeu, Petru se apropi de barier.

vremea asta din oras se ivi un monah, care Ina-

inta spre mAnAstire, pe ceialalt parte a barierei.

Oprindu-se aproape de santinel, monahul sttu?
$i privi spre Petru, care se apropia dinceialalt ?
parte, i cnd santinela strigA la el, monahul ne-

lsindu-i timp s rspund, zise: Ce mai Intre-

bati cine-i ? Nu vedeti, cA acesta-i un frate dela,

noi, care se ntoarce la mnstire ?" Santinela dAdm,

numaidect drumul lui Petru, iar acesta apropiindu-se de monah, ceru dela el binecuvntare, deoarece cunoscu cA acela era ieromonah.
leromonahul, pe care-1 chiema Arcadie, conduse pe Petru In mnstire $i panAla sosirea egumenului, care lipsea deacas, 11 gAzdui In chilia

Vzind c printele Arcadie e om duhovnicesc,

Petru se bucurA tare mult de IntAlnirea sa cu dnsul $i dori sA rtnn la dnsul.

Cnd ins se ntoarse egumenul, printele Arcadie, artndu-i-1 lui Petru pe fereastra chiliei
sale, zise IacA i egumenul nostru stA colo afarA
din mnstire. Priveste, frate, asa umblA egurnenii

si la voi, la Chiev ?" Privind pe fereastA, Petru

vzu un bAtran respectabil cu prul crunt, ImbrAcat cu o rasA groasd de lnd si se mirA taremult de simplitatea si smerenia lui.

Pentru prima data' In viata sa Ii fu dat lui

sA vadA un egumen asa simplu Imbracat. PArindusetele Arcadie scoase pe Petru In curte

la egumen. Blagoslovind pe Petru, egumenul Ii

intrebd dupd obiceiu: Deunde e$ti frate, cum te

www.digibuc.ro

60

.chiamA

i pentruce ai venit la mnstirea noas-

tr ?" Petru rspunse: Eu am venit aicea din

pArtile Chievului,la ascultare, i m chiarn Petru".

,Auzind acest rspuns, egumenul se bucurA si-i

zise: Slavd lui Dumnezeu, cA te- a trimis la noi !
Nu demult am avut un frate tot Petru, care era

aicea chelar ; dar de vreo dou zile el a plecat

din mnstire. Tu porti numele lui. Iti incredintez

ascultarea lui. SA fii dar chelarul nostru !"

Auzind aceste cuvinte ale egumenului, Orin-tele Arcadie zise cu mirare: Cinstite pArinte, acest frate abea a venit In mnstire si nu cunoaste
deloc rnduelele mnstiresti. Lsati-1 acum la iceput sA stea la mine si sA deprindA mAcar ctus
deck viata noastrA si apoi Il yeti rndui la ascultarea ce vei gAsi cu cale".
Dar egumenul rAspunse Bucuros as implini
eu sfatul tAu, dacA as avea la indAmn un om
destoinic de a fi chelar. Insd i tu singur
n'avem oameni i eu i fArA s vreau trebue sA-1
rnduesc la aceast ascultare, fr sA mai amn".
Zicnd acestea, egumenul duse indatA pe Petru
n chelArie si-i arAtA tot ce era acolo, puse In
vedere datoriile
dete cheile In primire. Indatoririle lui Petru constau: s dea bucAtarilor,
In anumitA cantitate, proviziile necesare pentru
masa de obste, ca : fainA, untdelemn, pasat, peste
si celelalte. Petru fcu metan egumenului pAnAla
pmnt si luA binecuvntare. Asa se incepu viata
lui Petru In mnstire.
Lui Petru i se daidu locuintA nu departe de
'China egumenului. Acea locuint se compunea din
cloud camere : In una mai micA locuea tocmai acel
ieromonah loachim, la care trimisese pe Petru p-

rintele Pahomie, iar In cea mai mare se asezA

:Petru cu tin monah bAtrAn si cu un frate.

Petru incepu s-si indeplineascA cu hrnicie

www.digibuc.ro

- 61 ascultarea rnduit5, de0 aceasta nu era t4or pentru dnsul, de oarece trebuia de cteva ori pe
s ia $i s puna inapoi ni$te petroae grele, cu

care se acopereau c5zi1e $i putinile cu provizii,.

ceeace II obosea foarte tare. El nu Indrasnea sa
spuna nimrui despre aceasta $i-$i indeplinea cu
rabdare Indatoririle, rugnd pe Dumnezeu sa-1 Intareasca. La inceput Petru rmase cu hainele sale
mirene$ti, dar curnd i se cldu o scurteid de
postav negru gros $i el nu mai putea de bucurie.
Trecnd apoi pirtind vreme, muri monahul cel batrn, care &Ala In aceia$i chilie cu Petru, $i egumenul dAdu lui Petru antereul fdposatului, care

antereu era de postav gri, grosier, zicnd : Da-

cgt-ti place aceasta hain, ia-o $i o poarta". Petru

cu recunostintd primi cea dinti haind clugreasc,
mergnd in chilia sa, mai inti o srut de
cteva ori ca pe un lucru sfnt si o purt pAn
se rupse cu totul. Ascultarea lui Petru se incepea
din timpul utreniei si se termina sara tarziu.
Dup ac2asta Petrua trebuea s citeascti prav:la
de chilie ieromonahului Ioachim. Vietuind asa
de aproape de acel bdtrn, el avea toat putinta
s-1 intrebe de chestiunea, care-I preocupa asa de
mult, dar timiditatea si sfiala sa fireasc Il irnpedecar s vorbeascA cu dnsul.'intre acestea egumenul rndui pe printele loachim s triasc
inteun schit al ma'nstirei, la deprtare de cinci

kilornetri de aceasta, $i Petru pierdu putinta s

cear sfatul htrnului. Chilia printelui loachim
egumenul o dete lui Petru. Ingrijindu-se de viata
trupeascd a lui Petru, egumenul nu ls Ufa' cltiz nici viga lui sufleteasc. El Ii dete cartea
sf. loan Scrarul si-i zise : Ia frate, cartea asta,
citeste-o cu luare aminte si culege invtturi pentru sfnta ascultare $i pentru toata fapta cea bund
deoarece aceasta carte e foarte.folositoare pentru

www.digibuc.ro

62

suflet". Petru luA cartea cu mare bucurie $i IndatA Incepu sA o citeascA. Cartea asta plAcu a$a
de mult lui Petru, Meat el se hotArl, ca In timpul
de noapte slobod sA o scrie pentru sine. Neavnd
lumnare, Petru Isi fAcu niste a$chii de brad
lungi ca de un stnjen, le fixA inteo crApAturA a
peretelui, le aprindea $i la lumina lor scria cartea,
incercnd insA mari neajunsuri, de oarece fumul
umplea repede camera, din care pricin II usturau
-ochii si nu putea s respire. Atunci el deschidea

fereastra pentru un timp, da drumul fumului $i

din nou se apuca de lucru. Cu timpul Petru izbuti

sA capete o lAmpu$oarl $i deatunci copierea merse

repede, hick la plecarea sa din mAnAstire el izbutise sA scrie mai mult de jumAtate.
Viata de mAnAstire plAcu lui Petru, dar din
nefericire pacea lui sufleteascA nu tinu mult. Curand II ajunse o mare ispitA, care-i turburA sufle-tul peste mAsurA. Studiind pe Petru, fratii din

mnstire, vAznd caracterul lui docil $i incapa-

.citatea lui de a refuza vreo cerere, IncepurA sA

se foloseascd sau mai bine sA abuzeze de el. Astfel ei incepurA aproape toti, nu numai monahii
simpli, ci $i ieromonahii i ierodiaconii, sA vie la
Petru $i sg-i cearA fiecare ce-i trebuea : fAinA de
gru, harpaca$i, pasat, untdelemn, etc. Neavnd
invoire dela egumen, Petru nu stia ce sA facA. SA
intrebe pe egumen se temea, ca nu cumva egumenul sA opreascA $i el neputnd refuza, sA se
arate $i mai vinovat. In acelas timp con$ffinta nu-i
permitea sA impartA proviziile fArA $tirea $i blagoslovenia egumenului. Vznd cum cei mai respectabili $i mai de seamd pArinti vin la el, cel
4clin urmA din monastire, $i-i cer cele necesare
pentru ei, el se ru$ina chiar sA-i priveascA In fata
inAbu$indu-si con$tiinta, nu indrAsnea sA le re:fuze cererile. BucAtarii la rndul lor, folosindu-se

www.digibuc.ro

- 63 de slbiciunea lui Petru,

sftueau s le dea
portii indoite de provizii, incredintndu-1, c ies
bucatele mult mai gustoase. $i in adevr bucatele
erau mult mai gustoase, inct toti erau tare mulOmiti, ludau pe Petru $i-i multmeau pentruc
se ingrije$te a$a de dn$ii, ba unii Ii spuneau, c
Il

pentru aceast bunatate a lui Domnul trimite

mnstirei bel$ug de toate. Petru se prefcea csa'

se bucurd impreun cu ei ; dar in fundul sufletului su nu avea lini$te $i con$tiinta Il mustra necontenit. Egumenul continu a se raporta cAtre
Petru cu aceea$ bunvoint. El avea obiceiul s

inv!te la el la mash' pe ate cineva din pgrintii

mnstirei. Nu arare ori poftea i pe Petru. In-

irnd in chilia egumenului $i vzndu-1 $eznd la

mash' cu cineva din clugrii mai bAtrni, Petru
se opri smerit la u$A $i nu indrsnea s se apropie de ceice prnzeau. Dar dupa invitatia egume-

nului, el se a$ez timid la mas s mnnce cu

Bucatele la masa egumenului erau din cele
mai simple: un bor$ sau o mncare oarecare $i
cap de hri$0. Ca butur era cfas (must) de
coacdze sau de pere, din acela, care se dadea la
toti cAlugrii.
Adesea egumenul insrcina pe Petru s citea-

scA in trapez. $1 cnd se Intmpla vreuna din

vietile sfintilor mai duioas i Petru o citea in
felul, cum deprinse in $coal, multi din frati se
umpleau de umilint, plngeau $i incetau de a mai

mnca. Ba unii chiar se sculau dela mask' $i in-

conjurnd pe Petru, *11 ascultau cu lacrmi. Toate

acestea induio$au tare mult pe Petru. Dar mai

mult deck orce se induio$a el, cnd vedea, cu
ct iubire, blndet $i smerenie $i cu ct rbdare egumenul, ca un adevrat printe crmuea
frtimea. De se intmpla vreunuia din printi sau
frati sl gre$ascd cu ceva, egumenul Il ierta nu-

www.digibuc.ro

64

maidecat, daca vedea macar un pic de cainta

Ii povatuia cu cuvinte folositoare $i-i &Ai:lea canon .
dui-A puterile lui. Avand un povtuitor a$a de

intelept si bland, fratimea traea in pace adanca si

multumea lui Dumnezeu.
Dar iata se apropia i sfar$itul acestu traiu
pasnic $i fericit. Dup trei luni dela sosirea in
mnstire a lui Petru, Preasfintitul Antonie, Mitropolitul Moldovei, care atuncea carmuea eparhia
Cernigovului, numi in mnstirea Liubeci un nou
egumen, pe un oarecare Oherman Zagorovschi,.
barbat invatat, care sosind in mnstire, incepu
s o carmuiasca nu dupa pilda blandului Nichifor,
care egumenise pand acum, ci cu autoritate", cum
se exprima biograful staretului Paisie. Afland
ohiceiul noului sAu egurnen, frdtimea se cutremurd,

ha unii chiar fugird din mAndstire incotro vAzurd

cu ochii. Petru, incleplinindu-si ascultarea so, tremorn Li toata vremea, nu curnva sA greseascd cu

ceva i sA sapere pe noul egumen. Dar dece se

term, deaceea nu scpd. Odatd, prin postul mare,
noul egumen porunci lui Petru sA dea bucdtarulai pentru masa sa un curechi oare care. Neauzind
nine vorbele egumenului si neindrAznind sd-1 intrebe, Petra chiemd pe bucAtar si-i zise sd-si ia
el singur pentru egumen curech:u trebuitor. DupAce curechiu fu gtit si dat la masd, egumenul
privindu-I, porunci sA fie chemat Peti u. Petru
veni. Egumenul sculndu-se dela masA, se apropie de dnsul i zise: Dapoi astfel de curechiu
poruncit eu sA dai pentru masa mea ?"
fdrd sA astepte rdspuns, arse lui Petru
cloud palme peste obraz asa de tare, Meat acesta
abea se putu iinea pe picioare. Apoi egumenul
Il repezi cu putere afard, strignda-i in urtnd :
Afard, nettebnicule !" Tremurnd tot de fricA,

Petru veni in chilia sa $i incepu sa se gandeas-

www.digibuc.ro

65

cl : DacA pentru aceastA micA gre$alA egumenul

a fost a$a de aspru cu mine, atunci ce va fi de

mA voi face vinovat cu ceva mai de samA ?" Se

intmplA tot atuncea, ca $i ucenicul egumenului,
care trAea la un loc cu Petru, supAr cu ceva pe
egumen. $i egumenul se lAudA cAtr cineva, 6' el
are sA se rAfuiascA cu amndoi cum $tie el. PArintii, din dragoste cAtrA Petru, Ii spuserA vorbele
egumenului. Ucenicul egumenului, care cuno$tea
bine pe stApnul sAu, se hotArl sA fugA din mnAstire $i indemnd $i pe Petru sA fuga cu dnsul.
Petru nea$teptnd pentru sine nici un bine dela
noul egumen, se invoi sa fuga limpreunA cu el.
Prilej potrivit pentru fuga li se prezintA In sAptAmna a $asea din postul mare. Noaptea, cnd
toti dormeau, fugarii, fAcndu-$i cruce, se furi$arA
afarA din mAnAstire $i se pogorrA la Dnipru, pe
malul cAruia pretutindenea stAteau santinele de
strajA pe frontierA. Gsind un loc indAmnos
printre santinele, fugarii trecurA peste Dnipru, temndu-se strapic sA nu fie vAzuti i prini, mai

ales cA era lunA ca ziva. Gheata pe rail era Ina

tare i ei, nevAzuti de nimenea, ajunse cu bine

pe malul celalalt al Dniprului. De oarece panA la
zita mai rAmAsese nu pufinA vreme i sA meargA

pe un drum necunoscut noaptea, ei nu se hotArid, de aceea gAsind un loc potrivit, se oprirA

sA petread acolo restul noptii i sAli mai ImprospAteze puterile pentru cAlAtoria ce le stAtea
inainte.

www.digibuc.ro

M area LavrA Pecersca Chievului.

CAP. II.

Peregrinarea prin Ucraina din dreapta

Povestea despre
11,14tev.
Ciornobl
torturarea unui Inv Sttor ortodox de cAtre Uniali.
Pusnicul Isihie. Petrecerea In mnNstirea
Medvedevschi.Petru e fcut rasofor. Strm.

torrile din partea uniatilor. Plecarea la lavra

Pecersca.

Indatke se lumin, fugarii autara

indat ajunser la un sat. Odihnindu-se i intrindu-i puterile cu ceva mncare, plecar inainte
spre sud. Ei strbturbi prin n4te pduri mari,
mind in satele depelngg drum, sau chiar in pdure sub cerul liber. Peste cteva zile ei ajunserd
la rul Pripet, pe malul opus al cdruia vgzur
ora$ul Ceornobl, dar ezitau s mearg acolo, deoarece gheata pe ru nu mai prezinta sigurantg.
Pecnd stteau ei i se gndeau, se apropiard de

www.digibuc.ro

- 67 iu incA vreoctiva oameni $i plecarA fr ezitare

gheatA sA treacA deceia parte. Atunci i clurmarA dupd dnii, dar tot cu fricA
torii

mare, pentrucA In multe locuri gheata deja se

rupsese. Ajungnd la mijlocul rului, vzurA Inaintea lor o crApAturA mare $i lath ca de un cot.
_Lui Petru Ii ncremeni inima de fricA. Ca $i cum
ar fi simtit moartea naintea ochilor sAi, el p`A$i
peste prApastie. Ca lea mai departe nu mai prezintA nici o primejdie. Ajunglind pe malul celalalt, ei $ezurA sA se odihneascA.
Pecnd $edeau ei i priveau la drumul ce fAcu-

ser peste ru, deodatA se auzi o detungturA grozavA : gheata se rupsese i pornise pe tot raid.
Lostopane mari, Inalte ca ni$te pAreti, se ridicau
unele peste altele si porneau la vale pe cursul apei.
Uimiti de aceastA priveli$te neobi$nuitA, Petru
lovarASul sAu muItAmirA cu lacrAmi lui Dumne-

zeu, care-i scApase de primejdie $i-i povAtuise

peste ru cu o clipA nainte de spargerea ghetei.
Ora$ul Cernob1 nu avea Imprejur nici IngrAditunici strAji $i Petru cu nsotitorul su IntrarA
liberi In oras $i lindatA-$i gsirA adApost. Era smbta lui Lazr. Adouazi, dimineata, cnd ei mergeau prin ora$, cineva Il strigA din urmA pe nume
famine. Petru se speriA iarASi rAu de tot. Intorcndu-

se, el vAzu pe un cunoscut din Poltava, fiul unui

negustor bogat, care se salutA cu dnsul bucuros,
11 invitA ImpreunA cu tovar4u1 sA fie oaspetii lui.

In mers el povesti lui Petru, c a venit In acest

ora$ dupA insArcinarea comandantului de Poltaca sA cumpere lemnrie. Apoi
va Cociubei
istorisi lui Petru despre marna sa, care tot tirnpul
plnge dupA dnsul, ba si toti locuitorii din Pol-

tava II regretA ImpreunA cu ea. Spunnd

el Incepu sA sfAtueascA pe Petru sA se Intoarcil la

:mama sa. Petru se perdu a$a de tare, incat nu

www.digibuc.ro

68

putu s rspund nici un cuvnt. In capul lui ser

Invrtea numai un singur cuget : c5 dacA acest om
ar voi, ar putea s prind pe Petru i s-1 duc
acas. Ins cunoscutul, continund s vorbeascd,

prietenos, Ii duse la gazda sa, porunci s se dea,

masa pentru cte$i trei. De fric Petru nu mnc4
aproape nimica. Dup mas, despr(indu-se de
mosafiri, cunoscutul rug pe Petru s vie pela el
cat de des. Cu chipul acesta taina lui Petru ajun-se s fie cunoscut tovar$ului su. Aflnd de aceast fug a lui Petru dela mama sa, tovar$ul
nu mai contenea a se luda cu el pentru aceast:
hotrre de a pgrsi lumea. Pelng1 acestea el
povesti, c pandla venirea sa in mnstirea Liu-beci, el a tedit mult vreme In Poltava, la $coalai
depe lng biserica Adormirei Maicei
c i$i aduce bine aminte de mama lui Petru $i
de rudele lui $i chiar de el, dar lui nici prin cap.
nu i-a trecut s intalneascA pe Petru in mnstirea Liubeci. Toate aceste laude $i convorbiri ale
tovar4ului Ii cdeau tare greu lui etru. El vAzu
acum cA nu s'a putut ascunde de oameni. Temn-

du-se, a va fi retinut $i trimis la Poltava, el se

hotArl, ca In aceeasi zi sA pArAseascA Cernoblul._.

Fla sA piardA vremea, se duse la cea mai apropiatA $coalA bisericeascA, sA afle de nu e peacolo.
vre un otn, care sA plece In Ucraina. Un astfel de

om se gAsi. El era un monah, care pleca In aceeasi zi spre miazI zi. Petru se puse sA-1 roage,.
ia $i pe dnsul si pe tovarAsul sAu. Monahul
conveni, dar cu neplAcere, si spuse s vie cat mai
ca

repede. Petru alergA la gazda sa, dar tovar$ul'

su nu era acolo. A$teptndu-1 putin $i vznd c_

nu mai vine $i c vremea trece, Petru se intoarse
repede la $coal singur $i gsi pe monab e$it deja
in ulit. In curs de mai multe zile ei strbtur

pduri nesfr$ite, apropiindu-se de Ucraina.

www.digibuc.ro

69 .vremea aceasta Ucraina din dreapta Dniprului se

-afla In stare foarte trist. Ea avu mult de suferit
din pricina fanatismului religios al iezuitilor $i
uniatilor. E greu de inchiptiit, scrie In istoria sa
bisericeascd Filaret, arhiepiscopul Cernigovului,
Aoate cruzimele, cite s'au pricinuit In vremea aceea ortodocsilor. Preotii ortodocsi erau legati la
stilp, btuti cu nuele, pusi In temnit, torturati
cu foamea, li se tAeau degetele si li se rupeau
mni1e $i picioarele. Care mai rgmnea $i dup
..acestea viu $i nu voea s treac'd la uniatie, acela
hem alungat din cas. Asupra mnAstirilor se fa.ceau incursiuni ziva mare, le prAdau $i le ddeau
-foe ; monahii erau torturati $i adesa uci$i. Locuitorii satelor i tirgurilor deasemenea erau supu$i
la torturi crude, ca s se facA uniati. Poporul
drept credincios era minat din urtn ca oile la
bisericile catolice sau uniate. Chiar in timpul ci-tinii Evangheliei, infra In bisericile ortodoxe
bAtea poporul cu nuele si-i da afar ca pe
ni$te vite din ocol. Multora li se dArmau casele
erau bgtuti prfla moarte. La Chiev centrul
religios al tArii, zilnic se primeau jalbe dela crestinii ortodoc$i din tam de la apus intor$i cu sila
la uniatie.
Acolo veneau la sprijinul mitropolitului
preotii izgoniti de prin parohii de uniati

$i

1ipsiti de case $i de averi, adesa crud jicniti, sau

,.chiar $i mutilati. Veneau de asemenea $i numegroase cete de InchinAtori la sfintele moaste ale
Chievului, cu toat interdictia autorittilor $i cor(loanelor militare poloneze. Intru apArarea credin:tei $i nationalitAtei s'au ivit haiducii. La Inceputul veacului XVIII mi$carea hliduceased In Ucra-

ina din dreapta Dniprului era deja in plin mers,

-sporind din ce In ce mai mult cAtr jumtatea
aceIui veae. Pentru prinderea si strpirea haidu-

www.digibuc.ro

70

cilor guvernul Polonez trimitea armat. AcesteunitAti militare erau o grea povard pentru popor
sporirA Inc i mai mult tulburArile.
Una din cele mai mall miscAri haiduce$ti a.
fost In anul 1734, adecA abea cu cinci sau $ase
ani inainte de pelerinajele lui Velicicovschi. Iat,
In ce farA $i In ce imprejurri turburi trebuea

fad cAlAtoria sa tanrul cAutAtor al adevAratului

monahism. Peste cateva zile de cAlAtorie Petru fu
ajuns de o nenorocire : din pricina mersului Indelungat, cu care nu era obipuit, el se ImbolnAvi,
de piciorul gang, care i se umflA dela talpA pfinAla,.
.

genunchiu, a$a Incat numai cu mare greu se putea mi$ca $i trebuea sA se opreascA mereu spre a,
se odihni. TovarA$ul sAu de drum sA mania $i nu
odatd voi sA-1 parAseascd $i numai rugAmintea cu,
lacrAmi a lui Petru impedicA dela acestea. A$a,
se chinuirA ei multe zile, panA se mai inzdrAveni
piciorul bolnav. Insfar$it ei ajunserA Inteun schi-

ti$or", situat pe Dnipru, mai jos de Chiev, carese numea Rji$tev.

Aicea Petru se ImbolnAvi din nou $i foarte

greu. Cum manca ceva, Indatd incepea sA verse._
Peste o lunA el ajunse a$a de slab $i de lipsit de
putere, Meat abea putea sA meargA. Atunci el in-cepu sA se roage cu cAldurA lui Dumnezeu, ca sA
nu moarA In acel loc. In timpul acesta trei monahi
cAlAtori, care trAiserA o vreme in acel schit, sehotrirA sA meargA in Moldova. Petru se puse
roage, ca sA-1 ia $i pe el cu dn$ii. VAzindu-I
slab, monahii nu voiau sA-1 ia, dar in cele din
urm cedarA struintelor lui necontenite. Petru cu
mare greu ie$i din schit, dar indatA ce ie$i la
drum, la loc deschis, unde era aer proaspAt, deodatA el se simfi mai sndtos. In aceea$ zi Ii prinsein camp o furtund stra$nica. TovarA$ii lui Petra
fugirA nainte, ca sA se adAposteascA undeva. Petra, fiind slab, nu izbuti sA se fie de ei i fa,

www.digibuc.ro

71

apucat de o ploae torentialA cu fulgere si tunete.

TotodatA czu i grindina, mare cat nucile, care
acoperi tot campul cu tin strat gros ca de un sfert
de cot. Udat panAla piele, Petru abea noaptea
tarziu ajunse la acel sat, unde se adApostiserA
tovarl$ii lui. Mind tnteo casA, Petru adouazi Isi
cautA tovarAsii, care se opriserA la $coal. VAzind.
pe Petru, sAnAtos $i nevAtmat, ei se bucurar

tare mult. Dupa aceea ei IncepurA sA intrebe pe

InvAtAtor, pe ce drum ar trebui sA apuce, ca si
meargA In Moldova ? Auzind asemenea Intrebare,
InvAtAtorul zise: Nu vA sfAtuesc cuviosi pArinti,
s vA duceti inteacolo. Acum la noi pe toate drumurile umblA soldati, ca sA prindA pe haiduci $i
de le veti adea In manA, ei v pot obijdui grozav, din urA cAtre credinta noastrA ortodoxA. In
satul nostru acum nu de mult a fost asemenea
caz. InvAtAtorul, care a fost inaintea mea, temandu-se cA va fi park de prigonitorii ortodoxiei,
cand zicea crezul In bisericA, rostea articolul opt
asa : $i intru Duhul dint, Domnul de viat fAcgtorul, carele din tatl cu adevrat se purcede, $i
prin aceastA rostire legA un timp pe uniati la ochi.
Totusi cu vremea fu denuntat de niste mosieri,
cd el nu citeste simbolul credintei dupa datina
lor.

Auzind de aceasta proprietarul mosiei se um-

plu de manie si land cu sine soldati, intrA in

bisericA cu putin inainte de rostirea crezului. Cnd

insd acel fericit diac iesi In mijlocul bisericei

$i

incepu s4 zicA crezul, proprietarul veni chiar lngd

el $i ascult cu luare aminte fiecare cuvnt al lui.
Invttorul pricepu in ce scop se apropiase de
dnsul proprietarul $i incepu s rosteascA Inca $i
mai lmurit $i mai solemn ; iar cnd ajunse la

articolul opt, se umplu de Duh sfnt $i IncA $i

mai limpede zise : $i intru Duhul Sfant, Domnul

www.digibuc.ro

- 72 de viatA fAcAtorul, carele dela Tatl se purcede,

lepdnd astfel cuvntul cu adevArat, pe care mai
inainte Il adduga de fricA. Proprietatul rAcnind
atunci ca o fiar sAlbated, chiar acolo in biserid
se aruncA asupra acelui diac, Il apuc de Or, Il
trnti la pAmnt i incepu sA-1 calce cu picioarele.
Apoi porunci sA fie trit afarA din biseric i sA-1
batA fArA crutare cu toegele. In vremea asta cineva
izbuti sA dea fuga la mama invAtAtorului
clAdu

de veste despre cele intmplate. Alergnd la fiul

i toatA in lacrAmi, nu contenea rugndu-1 sA
nu cadA cu duhul, ci sA-0 dea i viaja pentru
credinta ortodox5. Nu te teme, zicea ea,
de aceste chinuri trecAtoare, ci sufere pentru lesdu

gea noastrA, ca sA te invrednice0 a primi dela

Hristos cununa muceniei intru impArAtia ceruri-

lor". Ca rAspuns la aceste cuvinte pAtimitorul

zise : Nu te indoi de mine, scumpA mam5 ! Eu
nu numai aceste rane, ci i inmiit mai grele
sunt gata sA sufgr pentru sfnta credint, cAci
numai in ea se cuprinde adevArata ndejde de
mntuire". Auzind aceste cuvinte, mama se bu-

curd cu duhul i multAmi lui Hristos Dumnezeu,

cA se invrednicise sA fie mama unui pAtimitor
pentru Hristos. Muncitorii vAzind i auzind toate
celece se petrecuser, se infuriarA incA i mai
tare i poruncirA sA batA incA i mai tare pe pAtimitor. Sub aceste lovituri pAtimitorul lui Hristos

i dAdu insfar0 duhul sAu In mnile lui Dumnezeu.

Ascultnd aceastA povestire, cAlAtorii nostrii

se ingrozirA si nu se hotgrrA sA plece in Moldova, ci dupA sfatul invAlgtorului, plecarA pe

Dnipru In jos, spre mAnstirile ce se aflau In
acea parte. Pe cale, intr'un sat, ei intalnird un
ieromonah, dela care aflarA, cd nu departe deacolo, In ostrovul singuratec, al unui rail, se ne-

www.digibuc.ro

- 73 voeste In Domnul cuviosul pusnic Isihie. Miscat

de istorisirea altorului, Petru amase de tova-

rsii si i se hotri nu numai sd se abat pela

acel pusnic, ci s i rmn cu dnsul, de va fi

cu putint. Aceasta era tocmai ceeace auta suf-

letul au. El rug pe ieromonah s-1 conduc pnd

acolo si acela se Invoi cu plAcere. Pusnicul Ii intimpind cu dragoste. Lsnd aicea pe Petru, iero-

monahol plea, iar Petru se bucur tare mult, C

gsise insfrsit omul, care-i trebuea. Acesta In
adevr era cu adevrat robul lui Dumnezeu, care
Implinea cu srguint toate poruncile si avea
mare dragoste ctre sf. Scriptua. El necontenit

$i cu mult rvn se ostenea la scrisul artilor

sf. Printi. Urmtoarea Intmplare ne arat pn

la ce grad era el devotat acestui lucru.
Auzind odat de o carte rard si folositoare,
care se afla intr'o mndstire deprtat din eparhia
Cernigovului, el nu preget s plece acolo pe jos
si cernd la egumen si la frati acea carte, se intoarse cu ea la chilia sa, o prescrise cu ingrijire $i
apoi o duse Inapoi, multmind pentru mila ce i
se aatase. Astfel era iubirea lui de arti. Observnd Ina lta dispozitie duhovniceasa a acestui
pusnic, Petru dorea cu mare ardoare s rdmn
la dnsul. Totusi spre marea lui amrkiune, bd-

trnul nu voi nici cu un pret s-1 ia ucenic.

Fiule, zise el, eu sunt om patos si ne-

vrednic ; nu sunt In stare s Indreptez la calea

adevrului nici mcar sufletul meu. Cum dar s
in dasnesc a te primi pe tine ? Acest lucru trece
peste puterile mele. Te rog, nu m Impovra cu
cererea ta!" Socotind c pusnicul refua din sme-

renie, Petru Ina si mai struitor II rugA si azu

la picioarele lui. Dar acela amase neInduplecat.
Din pricina multelor lacami fata lui Petru se

ofili. Dar btanul comptimindu-1 adnc, amas

www.digibuc.ro

74

neinduplecat la cererea lui, zicnd : ,,Te rog, nu

supra pe Domnul din pricin ca eu nu te pot

primi, cAci eu fac aceasta nu dispretuind mntuirea ta, ci din pricina neputintelor sufletului meu.
Pune-ti ins ndejdea in Dumnezeu, care nu te va
lsa pe tine, celce cauti mntuirea din tot sufletul,
ci cu harul su te va povtui in calea ta".
Acum Petru nu stia ce s facA i czu in
mare desndejde. Ieromonahul, care-1 adusese la
Pusnic, nu se mai arta. Si plece incotrova singur,
Petru, din pricina timidittei sale fire0, nu indrsnea ; s rmn pe lng pusnic, nu se putea.
Insfarit veni la btein ieromonahul amintit mai
sus. Pusnicul incepu s-1 roage s ia cu dnsul
pe Pettu $i s-1 dua In vreo mnstire. leromonahul primi. Cnd veni clipa ultimei despArtiri de
pusnic, pe care Petru II iubea din tot sufletul
&au, el cAzu deosebi la picioarele bgtriinului pus-

nic si plnse cu amar, a nu poate sa triasa la

dnsul In sfnta ascultare.

pue naPusnicul Il mngi, sftuindu-1
dejdea numai in Dumnezeu, care va rndui viata

lui dup dorinta sa. Multumind alduros bAtrnului pentru dragostea lui, Petru isi ceru iertare
dela el $i plea impreun cu ieromonahul in o
nou alAtorie. Vizitnd mai multe mnstiri, ei
ajunser In cele din urmA prin mAnstirea sf. Nicolae, numit Medvedovschi. Mn5stirea aceasta
se afla in eparhia Mitropolitului de Kiev $i avea

de egumen pe ieromonahul Nechifor, dar nu pe

acela, sub care Petru intrase in ma'n'Astirea Liu-

beci. PArintele Nechifor primi prietenos pe Petru,

Il puse impreun5 cu alt frate $i-i porunci s meargA
regulat la asculfgrile de obOe cu toat frAtimea.
Monahii atuncea fAceau fnul. Petru lucra impreun cu ceialalti. Era trimis deasemenea $i la secerat gru. Cnd ins vzur, a el din pricina nede-

www.digibuc.ro

- 75 prinderei, 1$i tAea degetele, Il trimiserA sA care

snopi la clAi. Dar $i aici se Intlni cu neizbnda.
Ne$tiind sA me boii, el rAsturnA cAruta $i rsipi
snopii.
Ne$tiind cum s5 dreagl treaba, el $ezu jos
Incepu sA plngA. Frafii venirA la el $i-i repro$arA
cA nu $tie si facA nimica. In cele din urinA II pucare la arie lut $i apA. De i nici aunt&
ser
ascultare nu-i era dupA puterile sale, el o Inde-

plinea cu bucurie. A$a ostenea el din zori pn

trziu sara. Dar munca sa nu se mArginea numai
la atta. Egumenul rndui ca el sA mearg5 $i la
stranA, sA tae pine In trapez, sA dea mncare
fratilor, sA grijascA $i sA mAture peste tot. SA spele

trapeza. Si toate acestea Petru le fAcea cu multi

plAcere, bucurndu-se cA poate sA slujascA frAtimei.

Cnd sosi postul adormirei, egumenul zise lui

Petru: Eu voesc sA fac rasofor pe fratele acela,
care $ade cu tine inteo chilie $i pe tine. Deaceea
mergi la duhovnic, mArturise$te-i toate pAcatele
tale $i lund dela dnsul deslegare, fii gata sA te
impArt4e$ti cu sf. taine ale lui Hristos. DA fuga

deasemenea $i la ieromonahul Nicodim $i roagA-1

sA fie la tundere na$ul tAu". Hand metanie egumenului panAla pArnnt i primind blagoslovenie,.
Petru ie$i din chilie cu bucurie si cu fricA, vznd cA a$a curnd s'a invrednicit s se imbrace
in primul cin cAlugAresc. El se duse indatd la du
hovriiii mArturisi lui pkatele sale $i priimi deslegare $i blagoslovenie sA se pregAteascd pentru
primirea sfintelor Taine. Dupd aceea se duse la
pArintele Nicodem
rugA sA-i fie nujlocitor la
tunderea sa in cAluggrie. PArintele Nicodem intrebd : Tu singur dela tine imi cei asta, sau din
porunca egumenului ?" 5i cnd aflA, cA Petru venise la el din porunca egumenului, fAgAdui sA-i
implineascA dorinta, poruncindu-i sA-si spele capul

www.digibuc.ro

- 76 -spre ziva tunderei, ceeace era bine venit, de oarece Petru IncA din ziva plecArii din mnstirea
_Liubeci, adecA de aproape cinci luni, nu mai avusese prilej nu numai s-$i spele capul, dar nici
mAcar
peptene prul.
In ziva de Schimbarea la FatA a Domnului,
.dupA cetirea ceasurilor, se sAvAr$i tunderea lui

Petru In cinul de rasofor. Cu acest prilej se pro-

duse urrnAtoarea Imprejurare : egumenul numi pe

tovarASul lui Petru Platon iar pe Petru Porfirie.
CAnd Ins, dup terminarea Liturghiei, e$ird toti
,din bisericA, atunci monahii, nedestingnd bine
,cuvintele egumenului, incepurA a numi pe Petru
Platon, iar pe tovarsul lui Porfirie. ArnArlt de a, ceasta,

Petru se duse la egumen. Egumenul Ii

zise: DacA fratii ti-au schimbat numele, apoi sA

fe a$a. Deacum te vei numi tu Platon, iard el
,Porfirie $i tu de aceasta nu te mhni nicidecum.
A$a va s zic e voea lui Dumnezeu". Trecnd
cteva zile dup aceasta, veni la Platon un monah
IntrebA : Indatorezi tu cu ceva pe bAtrnul, care ti- a fost nas la tunderea ta ?" Nu"

rAspunse Platon. Cum asa ?zise monahul. Se

cuvine ca tu s 1 Inlesne$ti cu ceva. A$a, de pildA,

s-i tai lemne, sA--i aduci ap, sA-i faci foc, sd-i
mAturi prin chilie $i altele". Platon multAmi pen-

tru sfat $i se duse la nasul su. Puindu-i metanie pnla pArnnt, el se scuzA c pAn acum din
pricina ne$tiintei nu i-a servit la nimica. BAtrnul
rspunse : Ajunge pentru tine, frate, cA ai mers
ascultArile de ob$te. Eu n'am nevoe de nici un

-serviciu din partea ta. Eu, slava Domnului, pot

IncA s mA servesc singur". Dup putinA vreme
.Platon din nou se IntAlni cu monahul amintit mai
sus $i acesta aflnd cA bAtrnul, n'a voit sA pri,meascA niciun fel de servicii din partea lui Platon,
i zise : Tu du-te Inca odat la bittrn i roa0-1.

www.digibuc.ro

77

sA-ti rndueascA pravilA sau canon pentru chilie.,

Platon multAmi monahului pentru noua povat5,..

intrA iarA la nasul sAu si-1 rugA sA-i rndueasc .
pravilA pentru chilie. BAtrAnul Ii zise : Tu frate,..
esti invAtat. De aceea eu nu-ti rnduesc nicio pravilA, ci cum te va lumina Dumnezeu, asa fA-ti pravila In chilia ta". La o saptmn dupd aceast
convorbire batrnul pleca din mnstirea Medve-

dovschi fard s se stie unde i Platon nu se mai

intalni cu dnsul niciodat.
Istorisind intamplarea aceasta In Insemnrile
sale, staretul Paisie adaoge Astfel am ramas eu,.
ca o oae rtacit, fr pastor si povatuitor. i niciodata nu mi s'a intamplat s traesc in supunere la,

vre un Parinte, devi cum vd, sufletul meu era

foarte dispus In tineret la ascultare, dar nu m'am

invrednicit de un asemenea har dumnezeesc pentru
nevrednicia mea". Nemultamindu-se cu ascultrilernduite lui, Platon mai adaugea la ele si alte ostenele. El de plAcere ajuta bucAtarului, Ii aducea
apA, tAea lemne si altele multe fAcea cu plAcere..

In acelas timp el se silea sA se deprindA cu pUtin dormire.

povestea el in urmA,
lfCnd eram tnr,

puneam inceput cAlugArie, atunci m'am hotArit

In sufletul meu 61 nu mA culc, ci toatI ziva sA opetrec la ascultare, iar noaptea sA stau la pravilI,
tot stnd in picioare, s primesc putin somn..
DupA oarecare timp mA dureau picioarele
Mat nici nu puteam sA merg. Atunci am gAsit oladA de frill, am tAeat dinteinsa o marginA si sezind pe ea, atipeam putin. Cnd adormeam

cutia se prvlea $i cu ea si eu. Din aceasta eu

m trezeam si alergam in biserica s vad de n'am

scapat utrenia ; $i cnd vedeam biserica incuiat,
m intorceam cu bucurie in chilie". Alta' data

spune : In tinereta eu m'arn rugat lui Dumnezeu patruzeci de zile, ca sa nu dorm mult $i

www.digibuc.ro

- 78 am primit dela Domnul, cA-mi ajungeau trei ceasuri de somn Inteo zi si o noapte. Acum ins, la
bAtrnetA, dacA mi se intmplA sA dorm trei ceasuri, socotesc aceasta ca un mare dar dela Dum-

nezeu. Demulte ori doresc s adorm mAcar un

ceas si nu pot".
Viata lui Platon curgea lin si pasnic in mA-

nAstirea Medvedovschi, cnd deodatd se rclicA

pe neasteptate o furtunA din partea uniatilor: In
mnstire veni dela crmuitorul Provincii un slujbas, care adunnd pe toti monahii In chilia egumenului, incepu sAi indemne sA primeascA uniaCnd insA vAzu, cA monahii nu voiau cu nici
un pret s primeascA, s" mniA strasnic si mergnd In bisericA, scrise toate lucrurile bisericesti,
inchise biserica, pecetlui usa cu pecetea sa si lund cheia, plecA cu amenintri. Toate cele petrecute produserA mare turburare In mnstire.
Biserica rmnnd inchisA o lunA intreagg,
monahii incepur unul cte unul sA se imprstie
din mnstire. Platon se gndi din nou sA se strAmute In Moldova. El era retinut numai, pe de o
parte, de frica raziilor poloneze, iar pe de alta,
de lipsa unei cAlAuze de nAdejde. In vremea aceasta acel monah, care dAduse sfaturi lui Platon
si pe care-1 chema Martirie, Impreun cu alt monah, fost corist in corul Mitropolitului Chievului,
se puserA la cale s piece la Chiev si sA intre in
lavra Pecersca. Platon se hotr sA se lipeascA de

ei. DupAce se rugarA lui Dumnezeu, cAlAtorii

plecarA la drum. Era acum In Decembrie, se puse ornAt foarte mare, era ger cumplit, de care
suferea mai cu samA Platon, care nu avea haine
groase. Cu chiu cu vai merserA ei panAla orapl
Vasilcov. Aici furA opriti de autoritAtile poloneze,

cari nu le &dull drumul dect abea peste vase

sAptAmni, cnd se primi deslegare, ca sA li se

dea drurnul peste granitA. Curnd dupA aceia ei

sosirl cu bine la Chiev.

www.digibuc.ro

CAP. III.
Petrecerea lui Platon In lavra Pecersca din Chiev.

lstorisirea despre cele petrecute cu mama lui

Platon dupt plecarea flului din Poltava.
Ascep renumiti din Lavrt.
Prezicerea unuia din
el despre plecarea lui Platon din Lavr.
Implinirea neaVeptat a acestei preziceri,

Dup sosirea in Lavr, cltorii no$tri &clued

cerere Arhimandritului Lavrei Timoteiu $terbatschi
ca s fie primiti in numrul clugrilor. Dupd

putin vreme ei au fost chemati la cancelarie $i

cercetati cudearnruntul, $i au fost primiti. Martirie

fu rnduit ajutor de econom ; tovar4ul lui, coristu,

fu rnduit sa ante la strana dreapt, iar lui Platon i se dadu o ascultare deosebit. Se afl apoi,

ca Arhimandritul Lavrei Timotei $terbatschi i raposatul tat a lui Platon fusesera colegi de coal
in Academie. Intre ei fusese a$a de strns prietenie, inct ei i$i dAduserd unul altuia rgduinta
pstreze dragoste $i credincio$ie reciproc pn
la ultima lor suflare. Aflnd c Platon e fiul rposa-

tului su prieten, Arhimandritul Timoteiu crezu

ca o datorie s treac la el iubirea ce datora ea"posatul tat al acestuia. Ca s retin pe totdeauna pe Platon in Laved i s impedice trecerea

www.digibuc.ro

80

lui in altA mnstire, arhimandritul Ii rndui o aa

ascultare, care numai in foarte putine mAnAstiri ar
putea-o gAsi : el il rndui la ieroschimonahul Macarie sA invete a sculpta pe aramA iconite. Platon
dupA obiceiul su, primi cu bucurie ceast ascultare. Macarie pretui pe ucenicul ski, mai ales cnd
observ neobisnuita sa modestie, caracterul sau
tcut si mai ales acea insusire a lui, cd el nimnui si niciodat nu spunea nimic din acele cuvinte
convorbiri, care avea prilej sg le audg b chilie
dela Or. Macarie. Observnd in ucenicul ski aceast rar calitate, Macarie nu se ferea s vorbeasc fat cu el celorce veneau la dnsul du/A
treburi si dup sfaturi, iar Platon toate cele bune
si de folos din cele auzite le punea In inirna sa.
In fiecare zi, afar de Duminici i Srbtori, ascultnd liturghia cea mai de dimineat, Platon venea la invttorul ski inata la el pti la mas, dupa mas 'Ana sara la vecernie venea iar.
La utrenie venea la bisericA i sta acolo la strana
dreaptA.

OdatA, inainte de postul mare, cnd Platon

stAtea la locul sAu obi$nuit, se apropiA de dnsul

un cntret
zise : Te chiana tipicarul!" Raton se speri. Cnd InsA se apropil de tipicar,
acesta ii porunci s" se duck` la stranA. Platon se

speril i mai mult i spuse cl el nu tie sA cnte.

Nu-i nimica, zise tipicarul, dacA nu ,$tii sA
cnti, vei citi ce-ti vor da." Din ziva aceia Platon merse regulat la strana dreaptA, cnta .ct
iar cteodat citea la ceaslov si la canoane. Iar In
postul mare, Platon se duse la iroschimonahul
loan, egumenul pesterelor depktate, care era duhovnicul intregei mnstiri, si-si mrturisi la el
pcatele sale. Citind molitfa de deslegare, duhovnicul zise cu lacrmi: Din mrturisirea ta eu am
aflat, c. Domnul te-a ferit pe tine de pAcatele mari

www.digibuc.ro

81

$i grele. Si dac viata ta s'ar desf4ura undeva

In vreo m5nAstire din pustiu sub conducerea unui
printe incercat, apoi poate tu $i de aici inainte

te-ai pstra curat $i cu sufletul $i cu trupul de

pcatele viitoare. Dar intruct tu ai venit sa' tr-

e$ti cu noi pcto$ii in aceastd sfnt Lavr, care

se afld In mjlocul lutnii, apoi eu m tern tare
mult, Ca nu cumva tu cu tinereta ta s suferi aici
rusinarea deplin a sufletului tu. Aceasta ti se
poate intmpla foarte lesne, dacd vei incepe a lega
prietenii Cu oameni tot a$a de tineri, ca $i tine,
care s1 nu aibd in inima lor frica lui Dumnezeu.
lat dar sfatul meu, pe care ti-1 dau In numele lui Dumnezeu : SA' nu intrebuintezi niciodat
buturi spirtoase. De vei implini acest sfat al meu,
atunci cu ajutorul lui Dumnezeu vei izbuti sA Inlturi
sufletului tu. Deci, spune-mi fiule,
poti tu s impline$ti ceeace-ti cer eu ?" Cuvintele
bunului btrn mi$car adnc pe Platon $i el zise :
Eu chiar dela na$terea tnea nu cunosc bauturile
tari ; ele-mi sunt desgusttoare $i din pricina firii
mele. Dar dup cuvintele tale, pe care eu le primesc ca din gura lui Dumnezeu, voi implini cu
toat silinta sfatul ttt." Auzind acest rgspuns, btrnul se bucurd $i zise : DacA tu vei implini ceeace fggdue$ti, atunci cred c Dumnezeu te va
pAzi de orce vtmare sufleteasc. S tii ins,
a multi vor cAuta prietenia ta $i te vor indemna
s bei cu ei. $1 cnd vor intimpina din partea ta
refuzi, atunci ei iti-vor pricinui multe amArkiuni.
Dar tu sA rabzi toate $i sfaturile lor sA nu le ur-

mezi. In cele din urmd ei vor conteni sd se mai

agate de tine
vor da pace. Atunci In sufletul
tu se va statornici pace adncd."
Toate cele spuse de bdtrAnul se implinir intocmai. Platon avu s indure nu putine ispite dela
PAISIE

www.digibuc.ro

g2

aceia, cari voeau sa-1 atragl in compania lor, dar

el amintinduli sfaturile btrnului, rimase neinduplecat. Platon atrase asupra sa i atentiunea
multora dintre clugrii mai de sam ai Lavrei,
cari duceau viat duhovniceasc i cari II iubira
pentru purtrile lui. Dar in deosebi era bine dispus pentru el Ieromonahul Veniamin, seful Tipografiei. Venind iarna in Lavr, Platon nu avea o
hinutd mai groas, ci una foarte subtire, de var.
Cu aceasta mergea el si la bisericA $i tremura acolo de frig. S ceard o hain mai grosut, i era
rusine. Observand aceasta printele Veniamin, II
cptui cu haina de care avea nevoe $i se ingriji,
ca el s nu clued lipsd nici de orice alta.
Vara veni in Chiev la inchinare cumnata lui
Platon, sotia rposatului su frate, fost preot la
Catredala din Poltava, impreung cu fratele $i unchiul su. Intlnindu-se cu Platon, ei mersera in
chilia lui $i-i istorisird urmtoarele despre mama
lui : Mama ta zisera ei, dupd plecarea ta la
Chiev, a plns mult, dar tot nu credea c o vei
prsi. Cnd insd ajuns panala ea vestea, c nu
se $tia unde ai disprut tu din Chiev, ea fu cu-

prins de o intristare nespus. Nefiind in stare

s se lini$teasc, ea plec la Chiev s te caute.

Pe timp friguros de iarn ea cutrier mnsti-

rile $i schiturile, dar toate cAutrile ei au rmas

zadarnice. Ea se intoarse acas obosit, chinuit
abea vie. Acas ea tot timpul plngea $i se bocea $i nimenea n'o putea lini$ti. Insfarsit nesuferita intristare o cuprins pind intru atta, inct
ea sd hotri s nu mnnce i s nu bea rand
va muri.

In cteva zile ea slbi asa de tare, Meat cugetele incepur a i se incurca $i ea, slbit cu
desAvar$ire, zcea in pat, asteptndu-si apropiatul

ceas al mortii. Imprejurul ei se strnseser toate

www.digibuc.ro

83

Tudele i priveau la slnsa cu mare jale. Deodat

bolnava, ca $i cum ar fi vzut inaintea sa ceva

grozav, fu cuprins de spaim i Incepu s roage

pe ceice o inconjurau sa-i dea repede cartea de

rugciuni. Cand i se ddu cartea, ea incepu s

citeasc tare Acatistul Maicei Domnului. Dup ce

citi Acatistul odat, ea incepu indat s-1 citeasca
din nou $i repet aceast citire de multe ori. Unii

voir s-i ia cartea din mn, dar ea nu voi s o

.dea. A$a trecu o zi $i o noapte. Deodat bolnava
Isi rclicA ochii In sus $i ca o jumtate de ceas
privi fint inteun punct, apoi strig4 tare : Dac"
.a$a e voea lui Dumnezeu, apoi nu m voi intrista
niciodat dup fiul meu." Auzind aceste cuvinte, rudele incepur s o roage ca 85 le spun, ce a vzut.

Dar ea nu le rspunse nimic, ci rug5 s fie che-

mat duhovnicul su. Rmnnd cu dnsul deosebi,

ta-i povesti tot ce se petrecuse cu dnsa. Dupd

aceasta mintea-i reveni cu totul. Si dup aceia ru-

dele o intrebar, ce a vdzut, dar ea tcu. Bnuind, cA ea din pricina marei slbiciuni, nu poate
s vorbeascA, ele incepur s-i toarne cu lingurita
aps In gurg, apoi Ii dAdur o hran usoar, lichid,

ca la un prunc mic, pn cnd ea fu in stare s

mnnce singurg. Dup aceea o radicar $i o spri-

jinir s stea in pat. Atuncea ea spuse urmtoarele : cnd eu am slbit cu totul de foame $i

a$teptam s mor curnd, deodat am vzut o multime de draci, foarte cumpliti si negrii, gata si
tbrascA asupra mea. Atunci eu m'am ingrozit si
am inceput s v rog ca s-mi dati cartea. Citind
Acatistul Maicei Domnului si punndu-mi Inteinsa
ndejdea, cu aceasta eu m al-Aram de nvlirea
dracilor. Auzind cuvintele cele sfinte, ei se cutremurau i stand departe, nu Indrsneau s se apropie de mine. DupAce au trecut a$a o zi $i o noapte,
-fui cuprins deodat de un elan de bucurie : pri-

www.digibuc.ro

84

vind in sus, eu vAzui cerul deschis i un inger ar

lui Dumnezeu, care ca un fulger se pogori la mi-

ne. Oprindu-se aproape de mine, el imi zise

Nebun-o, ce faci ? In loc ca tu sA iubesti din

toatA inima pe Hristos, Domnul tAu, mai mult defAptura, tu ai preferat pe fiul tAu $i penct
tru aceastA iubire nechibzuitA, ti-ai pus in gAnd

sA te omori prin foame $i prin asta sA caz in osndA ve$nicA. DacA fiul tAu prsindu- te, s'ar fi

apucat sA se indeletniceascA cu tAlhAria sau altA

ceva asemAnAtor, nici in astfel de caz nu trebuea
sA te dai la intristare peste mAsurA, pentrua
fiecare singur are sA rAspunclA pentru sine inain-

tea lui Dumnezeu. Dar fiul tdu, dupA vointa lui

Dumnezeu, nu si-a ales un lucru rAn, ci via ta monahiceascA. Cum darA se putea, ca tu sA te dedai
la asemenea intristare desperatA si sA-ti perzi sufletul ! SA $tii dar bine, cA fiui tAu, din mila Domnului, va fi neapArat monah. Si tie ti se cuvine
sA incetezi cu intristarea dupA el $i s5-1 urmezip
pArAsind lumea.
voea lui Dumnezeu. DacA
ins tu te vei impotrivi acestei vointe a lui Durn-

nezeu, eu te voi da pe mina dracilor, care inconjurA patul tAu, ca si alti pArinti sA se invete

sA nu iubeascA pe copii lor mai mult dect pe

Dumnezeu." Auzind aceste cuvinte ale ingerului, am strigat tare : DacA a$a-i voea lui Dumnezeu, apoi eu niciodatA nu voi mai fi tristA dupd
fiul meu. Cum am rostit aceste cuvinte, dracii au
perit, iar ingerul Domnului bucurndu-se, s'a nl-

tat la cer".

Auzind aceastA istorisire a mamei tale, rudele se inspAimntarA $i slAvirA pe Dumnezeu,

care pe asemenea cale minunatA a izbAvirei de

intristarea ei cea cumplitA $i de moartea voit. Curnd dupA aceasta bolnava se insAnAto$i cu des

vAr$ire $i de$i plnge adesa dupA tine, dar adu

www.digibuc.ro

- 85 fdgduinta dat lui Dumnezeu,

<ndu- $i aminte
-se stApneste dela intristare peste mAsurd $i se

pregAteste s intre in mnstirea Pocrovu, unde

astAzi tres,te mama ei, bunica ta, egumenia md-

nstirei, $i unde se afld deasemenea $i sora ei,

monahia Agafia.
Isprvind istorisirea sa, cumnata lui Platon $i

rudele ei isi luar rmas bun dela dasul $i plecard inapoi la Poltava. Platon auzind istorisirea
,despre mama sa, nu conteni a se ingrozi, dndu-i
sama, ct intristare i- a pricinuit el prin plecai.ea
sa deacas, dar in acela$ timp s i bucurg, Ca"
Domnul prin judecAtile sale cele neajunse a dus
pe mama sa intre zidurile unui lAca$ monahicesc. In urm el afl, cd ea in adev5r a primit

clugAria si trAia in aceea$ chilie cu sora sa, Ca"ta. TrAind in mndstire aproape zece ani, ea
trecu cu pace cgtr Domnul.
In timpul cand Platon trea in Lavra Pecersca
Chievului, acolo se aflau nu putini asceti vestiti.
Astfel era, de exemplu, ieroschimonahul loan, amintit mai sus, duhovnicul mare al Lavrei, care
petrecuse ctiva ani in silfstrie. Un alt ascet insemnat era ieroschimenah Pavel. La inceput acesta fusese Preot cu inalt viat duhovniceasc. Cnd
se fAcu monah, fu trimis misionar in China. Du'Ace lucr acolo un nurnr de ani, se intoarse
din nou in lavra Pecersca Chievului i ducea aici
viata in rugAciune, $i pietate. Platon adesa Il vi-

zita $i lua dela dnsul crti. Odat Platon se duse la dnsul $i-1 intreb4: in ce cons-CA blndeta ?
Bdtrnul privi groaznic la Platon $i vnturnd mna,
ca $i cum ar fi vrut s-1 loveascA peste obraz.
Platon se feri. Atunci Pavel Ii zise blnd $i cu

dragoste Dumnezeu e cu tine, fiul meu! Nu te

-teme. Tu mA intrebi in ce consta fericirea. Dacd

seu ti-a$ fi explicat aceasta prin cuvinte, tu ai fi

www.digibuc.ro

86

uitat repede lAmurirea mea. SA stii, cA blndem

constA in aceea, ca tu, chiar daca te-ar lovi cineva
peste obraz, nu numai nu te mnii pe dnsul, ci dupd
porunca lui Hristos, l Intorci i celalalt obraz".
Mai era in Lavr Inca' un ascet insemnat, fiul
ieroschimonahului Pavel, de care vorbirAm chiar

acum, Profesorul zugravilor de icoane. El era

foarte evlavios, bland, smerit si mare ascet. Un

aseet insemnat era deasemenea un schimonah la
Pe *rile depArtate. Mai bine de patruzeci de ani
el condusese pelerinii i inchinAtorii prin pester e,
purtase peste trupul gol o camasa" de srtn groas"

de fer, cu ghimii Intorsi inauntru, din care pri-

cinal el nu putea sa" doarmA culcat in pat, ci dormea pe scaun. De luat in seamA mai era i ajutorul ferarului celui mare, care purta pe trupzece kilograme de fer. Acesta arAta znare dragoste lui Platon si ad esa stAtea cu el de vorbA. Mai
era printele Nicandru, seful cuhnei. Acesta pur-

ta un bru de fer in greutate de sase kilograrne.

El deasemenea iubea pe Platon, si a desa II invita

pela sine. VAzind pe 1.0 acesti asceti, Platon se
bucura si slAvea pe Dumnezeu, care-1 invrednicise

sA tralascA intre astfel de oameni. Platon avea

acurn mai bine de un an in Laved i nu avea nici

un gaud sA piece din aceste locuri. Se 'Area CI

a renunfat pentru totdeauna la gandul sAu de
viata de peregrin si de pustie. Deaceea cu deosebire il uimi urmAtoarea imprejurare.
OdatA II vAzu seful fez-61.H,

amintit mai sus,

care poftindu.1 pe la dnsul, Ii invitA sA sadA. Acesta uitndu-se la Platon cu duiosie, Ii zise : Mie

imi pare tare rAu de tine, c5 n'ai sl stai mult

noi in aceastA sfAntA Lavr ; dar te vei duce in

alt loc, unde te va indrepta Domnul". Uimit de

aceste vorbe, Platon zise : Crede-mA, cinstite pArinte, eu nici nu neam gindit sA plec din Lava?

www.digibuc.ro

S7

ci am de gind ca, daca-mi va ajuta Dumnezeu,

rAmn aicea ptiAla cea de pe uring suflare a

mea". BAtrnul insA Ii zise : SA' $tii bine, frate,

c vorba mea in cel mai scurt timp se va implini

$i atunci vei vedea, c ti-am spus adevarul". Platon cunoscndu-1 ca mare ascet, nu indrAsni sA-1
contrazied $i puindu-i metang, e$i din chilie. Venind acasA, nu contenea a se minutia de vorbele
ferarului, care produsese asupra lui mare impresiune. La cteva zile dupA aceastd convorbire, veni
la Platon unul din cei mai aproape prieteni ai sAi
de $coal, anume Alexei Filevici. Dupd ce-si deter buna ziva $i mai vorbirA cte ceva, Alexei
deodatA Ii zise : Dar ti-aduci tu aminte ce fAgdduint ne-am dat unul altuia, cnd eram incA in
$coalA ? A fost vorba sd nu ne cAlugrim, nici s
nu trim in mAnAstire bogat, ci fugind de lume,
sA ne dedm la peregrinaj i sA trAim in pustie, in
sfnta ascultare, la vreun pusnic, nepArAsindu-ne

unul pe altul ptiAla ultima suflare $i c$tigndu-ne

pnea $i haina cu munca mnilor noastre. Acum insA
vcl, cA tu ai edlcat jurAmntul nostru, $i in loc
sA trde$ti in pustie, la lini$te, tu te-ai intors in

patria ta $i trAe$ti in aceast bogatd Laved". Pla-

ton rAspunse : Da, noi cu adevArat am pus in

sufletul nostru fAgAduinta, de care vorbe$ti tu.

Dar din nefericire nici unul dintre prietenii mei

nu mi-au urmat cnd am plecat din lume. Prietenul nostru Dimitrie neascultnd sfatul meu, rAmase cu mama sa. Iar eu cAlAtorind singur, n'am
glsit un astfel de bAtran binecuvntat, care sd
vrea sA mA primeascd la sine in sfnta ascultare,
cu toate cA eu pe multi i-am rugat pentru aceasta.
A$a cA mie nu mi- a mai rAmas nimic de fAcut,
dect sA mA intorc in patria mea i sA mA a$ez
in aceastA sfntA mAnAstire".
dari tu ai renuntat
Atunci Filevici zise :

www.digibuc.ro

88

definitiv la ideea s mergi undeva In pustie impreun cu prietenul tu cel de o parere cu tine,
si s fim sub povata unui povatuitor iscusit ?"
Platon rspunse : Da, acum eu n'am nici cel mai
mic gaud pentru asa ceva, deoarece am gsit aici
linite deplin pentru sufletul meu $i intentionez
s rmn pnla sfrsitul zilelor mele in acest sfnt
locas". Filevici zise : ,.Dar daca eu ti-as propune s
pleclin impreun In cltorie si s trim impreun in
pustie, ce mi-ai rspunde tu la asta ?" Platon : O, iu-

bitul meu prieten, daca tu te-ai hotri la asta, eu

chiar acum m'as hotri cu bucurie s pleam impreune. Atunci Filevici sculndu-se dela locul
su, rosti solemn : Dacg a$a e iubirea ta fatd de
mine, 'kick tu pentru mine esti gata s pleci $i
din acest loc sfnt, atunci $i eu inaintea lui Dumnezeu $i inaintea ta m jur pe constiinta mea, c
cu ajutorul harului dumnezeesc sunt gata sa nu
m mai despart de tine prt la moartea mea".
Adnc miscati de aceste hotrari ale lor, amndoi prietenii se rugar cu lacrmi lui Dutnnezeu,
cernd dela dnsul ajutor si blagoslovenie pentru
o nond viat. Rmnnd dup aceasta singur in
chilia sa, Platon nu mai contenea a se minutia
si a se mira de neasteptata schimbare a cugetelor sale si de implinirea asa de repede a prezicerei ferarului. Si cnd el dup acegsta avu prilejul
s se intlneascA cu dnsul, fu cuprins de asa
rusine, muck nici nu indrsni s priveasa la el,
recunoscnd, c acela-i spusese adevrul, iar el
se dovedi un mincinos.

www.digibuc.ro

CAP. IV.

Fuga din Lavra Pecersca paste hotar.

si pedici neasteptate in cale. Platon In
mjnIstirea Matroninschi. Intalnirea eu ieroschimonahul Mihail.

Platon pleaca In Moklova.

Propunerea nea$teptat a prietenului distruse

petrecerea lini$tit a lui Platon in Lavra Pecersca
Chievului $i din nou Il rpi pe calea peregrina-

jului $i a vietii de pustietate. Cuvintele Sfintei

Scripturi : Dela Domnul se indrepteaz Cane
ornului", se justificard hied odat in viata lui
Platon.

In timp ce Platon a$tepta cu nerbdare actiunile urmtoare ale prietenului sdu, Alexei Filevici recurse la ajutorul a doi colegi ai $coalei Movilene. Ace$ti scolari erau de fel de peste granit
$i nu li era greu s le procure dela autorittile
poloneze invoire de a trece la ei in patrie. Dupd intelegerea cu Filevici, ei trebueau, dui-A sosirea
acas, s gsasc5 acolo un orn priceput, care s
$tie

s" treac in tain peste hotar $i pe Platon

cu Alexei. Scolarii In adevr gsird peste granit

un oarecare monah piibeag, care se prinse sd aranjeze fuga celor doi prieteni din Chiev. Acela
veni la Chiev, cAutd pe Alexei i veni cu dnsul

www.digibuc.ro

90

la Platon. Monahul insusi nu se apuc s treacd

pe cei doi prieteni peste hotar, dar rgklui s
gseascd un alt om de nclejde, care s-i ducd
pnla granit, unde-i va Intalni insusi monahul.
Omul cutat va veni la Chiev la Filevici. Apoi
va a$tepta pe fugari la mndstirea sf. Chiril. De
acolo el i va duce pti la un loc anumit, le va
arta mai departe drurnu, iar el va trece granita
pe aiurea $i le va ie$i intru intmpinare impreund
cu monahul cel pribeag. Dupd un fluerat conditional ei vor trebui s se intlneascl. Toate se
puseser la cale potrivit cu acest plan. CAluza,

trimis de monah, se infti$A lui Filevici. Filevici

Il trimise in mndstirea sf. Chiril, iar el plecd repede la Lavr cAtrd prietenul su. Amicii se rugar ferbinte lui Dumnezeu, chiemard n ajutor
pe Preasfnta NscAtoare de Dumnezeu si pe
sfinti plcuti lui Dumnezeu ai Lavrei $i esir

din sfntul lcas. Aproape de mnstirea sf. Chiril

ei se urcar in sania clduzei si plecar la drum

Dui-A ctdva vreme ajunserd la locul, unde drumul se bifurca. Aicea cdluza opri 5i ls pe cei
doi prieteni, lmurindu-le cu deatnruntul drumul
ce le sta inainte: ei trebueau s mearg la dreapta,
dar pe rau ; cnd vor intlni localitti locuite, ei

trebue s le ocoleascA pe partea stng si s se

ferease de a cdea in ochii cuiva. El insd fa"-

gddui c, trecnd granita pe aiurea, le va iesi intru

intmpinare si-i va conduce in tara le$asc. Apoi

le ur drum bun $i plea. Prietenii, mergnd pe

drumul at-Mat de el, rugau cAlduros pe Dumnezeu s i fereasc de orce nevoe. Dui-Ace ei fAcur
o bucat bund de drum, inopt, dar se vedea,
elci era lun. Intalnind pelng cale locuinte omene$ti, ei le ocoleau pe delAturi si mergeau cu
mare greu, cki omtul era pn la genunchi. Insfrit ajunser la un metoc al MAnstirii Brat-

www.digibuc.ro

gl

schi, cunoscuti lui Filevici. Apucnd la stnga, ei

merser destul de mull prin pdure, ca s oco-

leased metocu mnstirei, dar cnd se Intoarser

din nou la drum, vzurd cA a$ezarea m4"ndstireascd continu inc. Ei voird s apuce iard la stnga

in pdure, dar in vremea asta vzu in fata lor

doi oameni, probabil dintre slujitorii mnstitei,

care-i intrebar cine sunt, de unde-s $i incotro
se duc ? Fugarii cuprin5i de spaitn, mrturisir
totul. Slujitorii ludar gindul lor cel bun $i-i
sftuird sd continue a merge pe acelasi drum
drept inainte. Urndu-le drum bun, slujitorii se
desprtird de ei. Prietenii multumird oamenilor
celor buni pentru sfat i plecard inainte. Se fdcuse trziu noaptea. Deodatd ei auzird inaintea
lor flueratul conditional. Ei se buturard mull. Filevici lsind pe Platon, dddu -fuga inainte, dar
curnd se intoarse inapoi la Platon $i cu desngdejde strigg Nenorocire! Impreun cu monahul
5i cu cAluza vine $i vrul meu, care trge$te peste
granit. El frd doar $i poate m va opri $i va da
de $tire mamei, care va veni numaidect aicea
si va pune capt pelerinajului meu." Pe cnd vorbea el acestea, se apropiarg de dn$ii monahul
cu cAlduza $i vrid lui Filevici. Vznd pe Alexei pliingnd, vrul Incepu s-1 lini$teasc, lud
rvna lui pentru mntuirea sufletului si-1 incredint,

cA nu va da de $tire rnamei lui despre intlnirea

aceasta cu dnsul 5i- l ls sd- $i continue drumul.
Alexei se lini$ti $i incet de a mai plnge. Platon
$i Alexei plecar inainte, iar cei trei veneau In
urma lor.
Cnd ei se apropiaser acum de granit, deodat din urm se ivir slujitorii mnstirii, amin-

titi mai sus, care cu bund samd aveau de gnd

sa atace pe fugari si sA-i prade, de oarece Alexel

avea pe el o hainA tare bun. Ei negresit rAma-

www.digibuc.ro

92

seed tare mirati de faptul, c fugarii aveau Insotitor, si neindrsnind s-i atace, incepur s strige
tare, de bund sam cu gndul de a atrage luarea
aminte a santinelelor de pe granit : Cine $i de
unde sunteti voi? De bund samd sunteti niste f5cAtori de rele $i treceti peste granit !" Auzind
aceste strigAte, vrul lui Alexei cu bastonul In
mng se aruncA asupra slujitorilor, iar aceia sperieti, fugird riapoi strignd tare : Sgriti ! Tlharii!"
Fugarii temndu-se
va surprinde santinela,
grbir inainte si ajunserd curnd la rul, care

desprtea pmntul rusesc de Polonia. Trecnd

raul, ei disprurd in casa vrului lui Alexei care
se afla chiar lngA eau, pe partea polon. Plnla
ziu mai rmsese deacum putind vreme si desi
fugarii nostrii erau tare truditi de cltorie si de
toate cele 'indurate, ei nu putur nicidecum s adoarmd, munciti fiind de gndul viitorului. Ei nu
se indoeau, cA va trebui curnd s se despartd.
Si in adevr, vrul lui Alexei in aceiasi noapte
trimise un cAlret la Chiev, s spunk mamei lui
Alexei, s vie indat s-si ia fiul. lar De prieteni
el i retinu la dnsul, Ii ospt si-i incredint, c
peste dou trei zile le va da drumul. Monahul
aflnd c gazda lor e vr cu Alexei se sperid $i
dispru, fr s se stie unde. La intrebrile lui
Alexei, vrul Ii spuse : C acest monah a fost
cteodat pela el. Odat i s'a ludat, c incurnd
va trece peste granit pe un monah tank din Lavr $i pe un prieten al lui, un cuconas" din Chiev,
care pleca pe furi$ dela mama sa si vrea sd se
facd monah. Vrul lui Alexei autd se afle cine-i
acel cuconae, cum i e numele si familia. Monahul mult vreme nu voi s spun, dar insfar$it
spuse, c pe cuconae Il chiam Alexei Filevici,
,dar il rug s nu spunA aceasta nimAnui. Vdrul
lui Alexei fgAdui s pstreze taina, dar 11 rugs

www.digibuc.ro

93

sA fie $i el primit pArta$ la aceast fug, ceeacemonahul fgdui. $i acum eu sunt foarte bucuros,.
istorisirea sa vrul lui Alexei, c" mi-a
fost dat s fiu fat la trecerea voastr peste granit. De nu eram eu cu voi, nu se $tie ce era s
suferiti de la acei argati mnstire$ti, ba poate$i dela acel monah $i dela tovarsul lui, ni$te oameni cu totul necunoscuti. In timp ce Platon $i
Alexei $edeau la vrul acestui din urmA, venir
la ei $i cei doi elevi ai $coalei movilene din Chiev,
care le ajutaserd s aranjeze fuga. Ei hotgrserdeasemenea s ia parte la pelerinajele lor, $i aflnd despre imprejurrile nefericite pentru ei, imprteau intristarea impreun cu dn$ii.
Curnd veni mama lui Alexei. Vznd pe
Platon $i considcrndu-1 autorul principal al fugii
fiului su, Il acoperi de repro$uri $i de ocAri, ba
voi chiar s-1 bat. Cu mare greu izbutir sd o lini$teasc, aruncnd vina pe acel monah, care le
inlesnise trecerea granifei. Insfr$it ea se domoli.
Acum sosi pentru prieteni vremea despitirei:
cu lacrmi amar i$i luar ei rdmas bun unul dela
altul. Platon $i $colarii dela Chiev plecar in drumul lor, uitndu-se necontenit inapoi spre tovar$ul prsit. Cnd ei ajunseser acum la o deprtare destul de mare, Alexei nu mai putu rbda $i
alerg dup dnsii. Ajungndu-i, el plnsd tare,
cAzu la pmnt, se btu in piept $i sa rugil s"
nu-1 prseasc5. La vederea durerei lui, prietenii
nu se putur nici ei stpni s nu plng, dar
Invingndu-se pe sine Insu$i, I! rugar s se intoarcd la mama sa. In vremea aceasta in deprtare se
ivir vrul lui Alexei cu alti oameni, cAlri pe cai,
venind repede pe urmele fugarului. Ei Il luar $i
fr s ia in sam lacrimile $i plnsul lui, Il duser cu sila la mama lui. Platon $i tovarg$ii lui
i$i continuar drumul, profund mi$cati de celece-

www.digibuc.ro

21r.

94

'Mr

se petrecuser. Ei ajunsera cu bine la mnstirea

Metroninsc, uncle fur primiti cu bucurie de egumen. Aceasta se petrecea chiar la inceputul pos-tului mare, anul 1742. Trind in mgnstire, Platon
curnd afl, c tot in aceast mnstire, la schit,

s'a oprit si st vremelnic un lAtrn cu o inalt

viat duhovniceascA, anume ieroschimonahul Mihail. Acesta mai inainte a trit mult vreme in
Rusia, unde s i ndscuse, dar apoi impreun cu

murti alti iubitori de viat monahiceascg se mutase in Moldova. Trind acolo Impreund cu ucenicii si, el vizita din cnd in cnd locul petrecerei sale de alt dat, anume mnstirea Metroninsc. Platon $i tovarsii si fkurg cunostint
cu lAtrnul $i incepur s-1 viziteze des, ascultnd

povestirile $i povetele lui. Ieroschimonah Mihal

simpatiza cu deosevire pe Platon si i cldea sa ci-teascA crti duhovnicesti.

Aflnd eh' btrnul isi are sederea statornicA

in Moldova, Platon ii spuse, c i el de mult
vreme are mare dorint s plece inteacolo, dar
pnd acum n'a avut ocazie potrivit s facA aceasta $i c ar fi foarte bucuros, dacg bdtrnul 1-ar
lua cu dnsul. Btrnul lud intentia lui, dar il
sftui s plece curnd acolo, fr s mai astepte
pe bdtrn, $i s se aseze in schitul Tristeni, nu
departe de orasul Focsani. Egumen in acel schit
e un ucenic al lAtrnului si inteacolo va veni
el, btrnul, indatAce i vor ngdui imprejurrile.
Platon primi cu bucurie sfatul bMrnului $i incepu

s-$i caute tovarsi de drum. Ca atare se gsir

curnd trei monahi din mnstirea Metroninsc :
Antonie, Ieroftei $i Teodul. Dupd luminata zi a
Invierii Domnului, Platon merse la btrn $i-i
spuse, cd el $i tovar4ii lui sunt gata s plece la
drum, dacg bAtrnul

era'

binecuvntare. BAtrnul

le invoi s plece, dar le porunci, ca inainte de

www.digibuc.ro

95

plecare sg vie la dnsul toti Impreun In chilia

lui, pentru cea din urm consfAtuire $i rugAciune.
Vzind dragogtea bAtrnului, Platon Incepu s-1
roage pentru prietenul ski Alexei Filevici, ca bdtrnul, dacA Alexei va veni In pustia Metroninsc,
s-1 primeasc sub purtarea sa de grij $i s-1

aducA cu sine In Moldova. Aflnd istoria fugei

lor din Chiev, bAtrnul cu plAcere fAgAdui c
se va Ingriji de Alexei. Punndu-$i In totul la

cale treburile In mnstire $i lundu-si rmas bun

dela egumen Platon si tovar4ii lui merser la
chilia printelui Mihail, care primindu-i cu mare
dragoste $i rugndu-se Impreund cu dmii, 1i
concedi cu pace In cltoria lor lungA $i nescutin' de primejdii.
Ei Incepandu-$i cAlAtoria, Inaintau cu fric,

temndu-se mai ales de atacurile uniatilor. Dar

ocrotiti de harul dumnezeesc strbtur cu bine
Ucraina $i trecnd cu barca peste Nistru, intrard
In hotarele Moldovei.

www.digibuc.ro

CAP. V.
Monahismul moldovenesc in veacul XVIII. Vie-

tuirea lui Platon in Traisteni.

Neizb-Snda In
ascultarea .de bucalar.
Lntlnirea cu Ktr5nul

Vasilie.Sosirea ieroschimonahului Mihail cu Alexei, prietenul lii Platon. Poveste.a despre fuga
lui Alexei dela mama sa. Sntrile parintelui

Mihail Calre fratime.Ascultarea lui la vie.

Platon pierde utrenia din pricina somnului.

Sosirea in Tristeri a schimonahului Cinufrie.
Platen p5rh'se*te TrNstenii .5i pleac cu anufrie
la schitul Carnul. Traiul ile schitul CEenul

hottlirea de a pleca la Athos.

Platon intr5 pe p5rnntul Moldovei cu simtul

celei mai mari bucurii $i cu dragoste sincer pentru el. El $tia, eft' aicea Inflore$te monahismul, c
aicea vin din Rusia multi asceti, cari cautd addpost pa$nic $i ind'mnos pentru viata singuratic
$i tdcut $i el dorea din tot sufletul s se lipeasc de ace$ti sihastrii, s: trAiascA impreun5 cu ei
in singurAtate $i tdcere, $i astfel s-$i realizeze
visul sdu statornic din copilrie $i din tinere-

In vremea aceasta Moldova in adevr se

prezenta ca unul din cele mai Infloritoare coltusoare ale lumii ortodoxe. In orientul grecesc, ortodoxia, stramtorat i Impilat de turci, nu se

t.

www.digibuc.ro

-- 97 putea bucura de libertatea trebuitoare. In Rusia

viata monahiceasd incerca strmtorare din partea
guvernului. Moldovlahia ins, carmuit de domnitori binecredinciosi, departe de centru mahomedan $i populat de un popor ortodox, era sub toate
raporturile tar indrnanoasd pentru desvoltarea linitit i pentru propsirea 1oca5urilor ortodoxe. Aicea existau mnstiri din vremuri deprtate. In letopisete sau cronici necontenit se
pomeneste de zidiri de mnstiri de cdtre domnitori, de cdtre boeri si de alti oarneni cu dare
de mnd, cari le asigurau prin mari danii. Pentru
toate acestea donatorii cereau mnstirilor activitate religioso-mlrald $i culturald. A$a unul din
voevozi, terminnd zidirea mnstirei, statornici
cu anatem, ca in toti anii o parte din veniturile
mnstirei s se intrebuinteze pentru sraci, bolnavi 5i robi, precum si pentru inzestrarea fetelor
srace. Prin mnstiri se aflau cele mai pretioase
biblioteci, care cuprindeau multe manuscripte,
printre care $i In limba slavd.
Pentru sporirea acestor biblioteci exista un
obiceiu interesant : duhovnicii ddeau celorce veneau la mrturisire, dac erau in stare s implineasc, ca epitimie, s scrie cu mna lor, pentru
biblioteca mndstirei, cutare sau cutare carte. Printre monahi erau nu putini oameni culti si printre
documentele mnstiresti nu arare ori se intalnesc

nume de monahi cu epitetul invttor," sau ri-

tor". Prin mnstiri existau nu numai scoli inceptoare, ci i scoli inalte, unde se preda poetica,
matematica, teologia, limbile gread, slav i moldoveneascd. In aceste $coli si-au fcut educatia si
cultura multi egumeni insemnati, episcopi $i Mitropoliti ai bisericei Moldovlahiei. Mndstirile Moldovlahiei intretineau legAturi strnse cu RsAritul
PAISIE

www.digibuc.ro

98

-ortodox $i cu Rusia. Aicea veneau adesa nu numai monahi ru?i, bulgari $i srbi simpli, cari scpau de necazurile din patria lor, ci veneau $i ierarhi si patriarhi din Rs Ara.
Trecnd granita Moldovei, cltorii no$tri,
inaintar repede spre tinta lor $i ajunser la un
schit al mnstirei sf. Chiprian, numit Condrita,
unde fur prirniti cu bucurie de egumenul schitului. Teodul $i leroftei rdmaserd aicea, iar Pla-ton $i Antonie plecar mai departe. Lsind in urrn

Nicorestii, trecurd raul Siret si intrnd in hotarele

Valahiei, ajunser la un Schit al sf. Arhangheli,
numit DAlhutii, care se afla sub conducerea duhovniceascd a btrnului schimonah Vasilie. Staretul

Vasilie se distingea prin o inalt via-0 duhovniceased, era foarte citit in literatura patristicA si
cunoscut prin scrierile sale. De neam el era din
Rusia $i trise multd vreme in diferite shstrii
rusesti, iar apoi s strmutase in Moldovlahia si
acum era staret al mnstirei Poiana Mrului. Egumen al schitului D Ihuti era un ucenic al Staretului Vasilie. Acesta primi pe cdratorii nostri deasemenea cu mare dragoste. Acest schit plku mult
lui Platon. Aicea erau multi asceti insemnati. A$a
era, bun oard, printele Rafail, care se indeletnicea cu prescrierea cArtilor sfintilor Printi. El era

brbat cuvios $i plin de frica lui Dumnezeu. Alt

nevoitor era monahul Dosoftei, care locuea departe de schit si schimonahul Timoftei, care era iscusit in discutiuni duhovnicesti $i in tlcuirea cr-

tilor patristice. Acesti doi monahi treau retrasi,

inteo vale adnc6, unde-$i Meuse pentru sine o
micA grdin. Platon i vizita adesa. Dosoftei, observand tinereta si inexperienta lui Platon, nu

arare ori avea cu el lungi convorbiri despre p-

zirea poruncilor lui Hristos si a canoanelor sf.

Biserici. Platon cu buourie asculta povetele lui,

www.digibuc.ro

99

primindu-le ca pe cuvntul lui Dumnezeu. Chiar

InfAti$area lui Dosoftei, chipul lui incuviintat, expresia cucernicd a fetei, produserd asupra lui Platon o profundd impresie.
Trind ctva timp In acest schit, Platon $i
Antonie i continuard drumul. Insfr$it ei ajunser la schitul ierarhului Nicolae, numjt Tristeni
$i aicea fur primiti cu dragoste de ieronlonahul
Dometie, egumenul. Aicea Platon pentru prima
oat-A auzi pravila $i rugAciunile dupd rnduiala sf.

munte Atos, svr$it cu mare evlavie $i cu frica

lui Dumnezeu. In schit erau pnlk douzeci
de monahi, care duceau viat de ob$te $i vreo
cinsprezece pusnici, cari treau prin apropierea
schitului, procurndu-$i hrana $i imbrdcdmintea,
muncind cu mnile bor. Aicea Platon deasemenea
intlni multi asceti insemnati. Astfel era, de pildd,
schimonahul Proterie, Malorus din garnizoana Poltava, trgu$orul Re$etilovca. In lume el fusese argintar, iar ca monah el fAcea foarte frumoase linguri de lemn. Lui ii plkea s primeased $i s ospteze pe monahii cldtori.
Iubea psrile $i le deprinsese ca la anumit
vreme s sboare la chilia lui. Cnd Proterie deschidea fereastra, ele intrau in odae $i frd nici o sfial
mncau hrana pregdtit pentru dnsele. Proterie
le lua dup voe In mnd, le netezea $i le da drumul $i ele nu se temeau nicidecum de dnsul.
Cnd Proterie mergea la bisericA, paserile Il petreceau pnd la u$a bisericei, $ezind pe capul $i
pe umerii lui, sau sburnd imprejurul sdu cu cntare vesel. Dupdce Proterie intra in bisericd, pAa$teptau
sAnIe sburau pe acoperisul bisericei
s ias. Indat ce el se ivea, ele-1 inconjurau din
nou si-1 petreceau inapoi la chilie.
Mai vdzu aici Platon i pe alt monah cuvios,
de neam din Rusia Mare, care avea obiceiu sA

www.digibuc.ro

100

dea din cand In cnd mas la toti cglugrii dirt:

ostenelele sale $i le spgla picioarele. In vremea,.
cnd Platon $i Antonie venirg in Trgisteni, fratimea se indeletnicea cu facerea unei chilii, unde
lucra impreund cu fratii $i egumenul schitului. Pe
Platon, din prcind cg nu era tocmai tare, nu-1 luau
la Meru in pdure, ci-i dete ascultare la trapezg.
Slujirfa la trapezg, Platon observg, c fiecgruia din

frati li se da pernd insrcinarea sg pre vgteascd

mncare $i s -he'd pane $i se ternea tare inult ca
s nu-i vie cumva $i liti rndul la acestea. Dar de
ce se temea, deaceea nu scapg. Odatg, cnd toti
fratii trebuir sg mearg pentru cteva zile in pddure la lucru, egumenul chiemd la sine 13-2 Platon

si-i porunci, ca in acele zile sg ggteascg el rnncare pentru frati. Platon se ingrozi $i incepu sg.
spung egeimenului, cg el niciodat n'a fcul man-

care si nu $tie sg gteasa

Atunci egumenul Ii ddu pelanga el un Irate,.

care trebuea
spung ce are de fcut si cum.
Fratele, spunnd cte ceva lui Platon, Il lAs sin-

gur $i se duse in pdure. Platon din nestiintd $i

de tulburare, incurc povetele fratelui, uit ce trebuea sg facd la inceput, si pe urmg cnd mncarea incepu s fiarbg, el voi s o retrag dela foc,
dar din stngkie rgsturng oala, isi arse mnele
vrsd jos tot ce era in oalg. Cu oftri si lam-Anti el preggti din nou legume, puse oala la foc $i

incepu sg fiarb altd mncare. Intre acestea venirddin pgdure fratii si vgzind Ca' prnzul nu e gata
se amgrrg foarte tare $i ggtird ei mncarea. Aceasta se petrecu nu odatg. insfarsit, dup multe ne-izbutiri, Platon sg invt s facd mncare. E cuneputint de descris bucuria, pe care o incerc el,
cnd frgtimea Il lguda pentru bucatele gAtite de
(Mitsui. Acela$ lucru se petrecu $i cu facerea pnii.
Cnd egumenul observ, cg Platon a invgtat cat-

www.digibuc.ro

- 101 .,cle cat a face mancare, se hotdra

Inv* a
-face si pane.
Odatd, cand fratii plecard la pdure sd facd
lemne, egumenul chiemd pe un frate, care stia s
facd pane, si-i porunci s arate lui Platon, cum
trebue s facd pane, iar lui Platon s facd toate
lui
dupd ardtarea acestui frate. Fratele
Platon toate cu deamdruntul, turnd al-A In cazan,
ii ardtd covata cu fdina cernutd si oala u drojdie
$ii zise : Dui-Ace se va nclzi apa, toarnd-o in
toarnd acolo deasemenea si drojdia si frdmantd bine toate impreund". Dupd acestea fratele
se duse in pddure. Rdmannd singur, Platon in-

apa si o turnd In Mind. Dupd ce frdmant

o bucatd de vreme, lAg de samd, c apd n'a

Jost destuld pentru fdina din covatd. Neintelegand

c trebuea sd mai Incdlzeased apd, Platon se sili
s frdmante toatd fdina si aluatul esi asa de var-tos, hick nu se putea vari degetul inteinsul si
fdind tot mai rdmsese In covatd. Dupd asta Pla-ton Incepu s tae aluatul cu cutitul bucdtele, s
le presure cu fdind $i s le bat. Astfel izbuti s
nu mai rdmand fdind In covatd. Dupd aceea Platon puse iardsi tot aluatul In covatd $i cu mare
greu puse covata pe cuptor, ca astfel aluatul sd

-creased mai repede. Totus vremea trecea, dar

aluatul nu se dospea. Platon incepu s arunce
-lemne In cuptor, dar nici aceasta nu *fa' la nimica. Platon nu putea intelege de loc, din ce
pricind aluatul nu creste, ci st tare si nemiscat,
-ca piatra. Acum trecuse de ameazd. Din pdure
veni un fra1e s afle de e gata panea. Platon cu

,oftdri Ii rdspunse, c aluatul Inca' n'a dospit. Fratele luand, eu ajutorul lui Platon, covata de pe

cuptor, cered aluatul cu mna si vzu, cd-i tare

,ca piatra. Cand Platon i istorisi cum a pregdtit
,el aluatul, fratele zambi $i zise : Ah, nepricepu-

www.digibuc.ro

102

tule ! Cnd ai vzut c apa e putind, trebuea

mai adaogi ap, sau sA mai iai din -Mind si apoi
s frmnti. Ei, dar drojdiile le-ai pus ?" Auzind
acestea, Platon se rosi tot de rusine si de amdrAciune. El abea putu s rspund, cd de drojdie
a uitat ca pmntul. Fratele vzind turburarea lui
peste mAsurg, nu se puse sA rd de dnsul, sau
reproseze, ci-i zise : Nu te mhni ! Vom indrepta toate numaidect !" Dup aceea el incAlzi
ap, o turnd peste aluat, puse si drojdia si apoi
incepu a frAmnta. Explicnd lui Platon, ce s
facA mai departe, fratele se intoarse in pdure.
Dup ctva timp, Platon crezu cal aluatul a crescut destul si fcu din el pni. Dup aceea trgnd

jaratecul din cuptor, care era asa de inferbntat,

inct scapara scntei. El vri pnile In cuptor, incredintat CA de acum toate au sd ias bine. Dar
din cauza marei ferbinteli, pnele se inegrir deodat si se arser si deasupra si dedesubt. Scotind panile arse din cuptor, Platon astepta cu
groazd intoarcerea fratilor. Cnd fratii venird insfrit si vdzura ce fcuse el, Platon czu cu rusine la picioarele lor si cu lacrmi isi ceru iertare..
Egumenul si fratii nu-i reprosar, ci lund o pne, o faier, dar se vzu ea' nu e bund de nimica.
Atunci ei fcur mAmAligd i ezur la mas. Pe
Platon ins nu-1 mai puser s facd pne. Istorisind in insemngrile sale despre aceste neizbnzi
ale sale, Paisie adaoge Toate acestea le-am
istorisit eu despre mine cu acel scop, ca cei ce
vin In obstea noastr s nu despereze, vzndu-si
neindemnarea i nepriceperea lor in unele treburi si s-si aduc aminte, c cu ajutorul lui
Dumnezeu si cu sarguint ei pot s ajungA a
izbuti in orce lucru".
Curnd dui-A aceasta veni in Tristeni Mo-

nahul Dosoftei din schitul DAlhuti. Vznd pe

www.digibuc.ro

- 103 Platon, Il chiemd la sine si-i zise : Dacd voe$ti sdi

prime$ti sfatul meu, eu ti-a$ spune un cuvnt in
folosul sufletului tdu". Platon rdspunse, cd cu bucurie prime$te tot ce-i va spune bdtrAnul. Atunci
Dosoftei zise : Eu voesc s te previn, cd invdtdtorul nostru ob$tesc, pdrintele schimonah Vasilie,
a .avut un ucenic cu numele Paisie,-"care a murit
acum trei ani. Acest ucenic din copildrie crescuse
pelngd staretul Vasilie $i staretul tinea mult la
el. Avnd nevoe de un preot, el convinsese pe
ucenicul su sd primeascd preotia inainte de vrAsta rnduitd pentru aceasta, de$i ucenicul nu dorea. Cnd insd ucenicul a murit, staretul a plns
mult dupd el, parte pentrucd $i-a pierdut ucenicul
cuminte $i bun, iar parte pentrucd s'a lipsit de

preotul trebuitor. Curnd staretul Vasilie are sd

vie aicea, ca sA cerceteze pe frati. Cnd te va
vedea, de build samd va voi sd te ia la dnsul.
El va afla prin duhovnicul tdu, de nu ai vreo
pedicd pentru hirotonie. $i de nu va fi vreo pedicA, el te va sfdtui sA te dud sd trde$ti la el $i
apoi te va sili sA prime$ti $i preotia. $i dacd-1
vei asculta, $i te vei face preot inainte de vrsta
rnduitd, atunci tu in tot restul vietii nu vei gdsi
lini$te pentru con$tiinta ta. Deaceea eu te sfdtuesc :
dacd tu nddAjdue$ti sd rdmai credincios canoane-

lor biserice$ti, atunci poti sA treci $i s trde$ti la

sfntul nostru pdrinte ; iar dacd nu, atunci poti
trece sA trde$ti undeva aiurea p:ind la vrsta statornicitd pentru preotie, $i dupd aceea sd treci la
el". Multdmind bdtrnului Dosoftei pentru povat, Platon i spuse, cA simtindu-si nevrednicia sa,
el ar voi pAndla moarte sA rdmnd simplu monah.
Auzind aceste cuvinte, bdtr:Inul se bucurd $i zise :
Dumnezeu sa-ti ajute frate".
Curnd dupd aceasta, inadevdr, veni in schit
schimonahul Vasilie. Egumenul schitului $i fratii

www.digibuc.ro

- 104 se bucurar tare mult de aceasta. Staretul isi puse

ochii pe Platon si dupd cteva zile porunci egumenului s intrebe pe Platon, de nu are vreo
pedicd pentru hirotonie in preot cnd afld,
vreo pedicd desamd nu existd, insrcind" pe egumen sd sfdtueascd pe Platon s'd treac la Poiana
Mdrului spre a trdi acolo. Platon, aducndu-si
aminte de cuvintele lui Dosoftei, refuzd propunerea. Pricepnd care-i pricina refuzului, staretul
Vasilie porunci sd se spund lui Platon, ea' el nu-1
va sili sd primeascd preotia inainte de vreme. La
aceasta Platon rd'spunse, Ca' el s'a hotdrit in sufletul sdu, ca nici dupd atingerea vrastei canonice
sd nu se hirotoniseascd preot pnd la moarte, de
oarece nu se crede vrednic de o sarcini asa de

infricosatd si plin'd de rdspundere. Auzind acestea,

staretul conteni de a mai insista in propunerea

sa. Aceastd imprejurare a 5i fost pricina, cd Platon, cum singur scrie despre aceasta, n'a mai
avut prilejul sd se duc cu staretul Vasilie la schitul Poiana MArului, desi el dorea aceasta. Curnd
dupd aceasta staretul pdrdsi schitul Tristeni, pe-trecut de toti fratii.
In vremea aceasta sd rdspndi in schit vestea
imbucurtoare, cd se apropie ieroschimonahul
Mihail cu ucenicii sdi, printre care se afla 5i prietenul lui Platon, Alexei Filevici. Egumenul 5i toti
fratii din schit grAbird intru intmpinarea bdtrnului 5i inchinndu-se inaintea lui pnd'la pmnt
primird binecuvntare dela dnsul. Dupd aceea
intrar cu totii in bisericd 5i sdvrsird acolo rugdciunea de multdmire. Dup mask' Platon, vnnd momentul potrivit, chiern la o parte pe
prietenul sdu si-1 rugd
istoriseascd cu am-

runtul, cum a izbutit sd ias din Patrie. Alexei

istorisi lui Platon urmdtoarele : Dupdce m'am
desprtit de tine 5i mama m'a dus acas, asupra

www.digibuc.ro

105

mea czu asa intristare $i asa urit, Inct m'am

bolnvit. Dar nu conteneam a ruga pe Dumnezeu
s m ia din lume, cum va $ti El singur. $i iac5,
dup rnduirea lui Dumnezeu, veni la mine ca s
m cerceteze la boala mea, unul din prietenii mei
anume Alexei Melis. In tirnpul convorbirii, el imi
spuse, c" si el vrea s se facA monlh. Atunci eu
m'am bucurat tare mult i 1-am rugat s vie pela
mine mai des. Impreun cu dnsul ne-am gndit
cum sd scptn din lume. Dupd sfatul lui, eu am
inceput s ascund de mama tristeta mea i ei Ii

cdzu tare drag prietenul meu, socotind c sub

Inraurirea lui am inceput eu s uit de cAlugrie.

Cnd sosi primdvara, prietenul gsi un monah
cAlgtor $i descoperindu-i aceluia intentia noastr,
II rugd s ne ajute. Monahul ne sfdtui s cumprAm o barc $i fgAdui s ne ducA cu barca pnd
la mnstirea Metronisc, care se afl nu departe
de Dnipru, in jos pe cursul lui. Acest slat nou
ne-a plcut tare mult.
Dup aceea am cumprat barca, ne-am aprovizionat cu diferite lucruri pentru drum, si rugndu-ne lui Dumnezeu $i sf. ierarh Nicolae, am
plecat la drum. Toate au mers bine $i trecusem
acum de Tripoli, cnd vzurdm pe mal santinelele
cari au strigat la noi. Noi ne-am speriat socotind
c ne vor opri. Cu mare fricA am inceput a vsli
spre ele, rugindu-ne lui Dumnezeu, ca s ne fereasc de primejdie. Cnd ins am ajuns la mal,
monahul privind la santinele ne zise incetisor :
Nu v temeti, Ca' mi-s cunoscuti !" DupAce noi
ne-am apropiat $i mai mult, atunci si santinelele
recunoscurd pe monahul nostru $i dndu-i bung
ziva, 1'1 intrebar unde merge. Monahul rspunse :
MA duc pn" la mitocul ninstirei sf. Chiril, c

sunt trimis de egumen s conduc acolo trebile".

Apoi santinelele intrebar pe monah : Dar cei

www.digibuc.ro

106

din barca ta cine sunt ?" Ace$tia-s scriitorii

mei, pe care mi i-a dat egumenul".
In timpul acestui schimb de vorbe, el cinsti
santinelele cu rachiu, pe care el 11 luase anume pen-

tru asemenea intmplri, ba le turn ate putm

$i in vasele lor. Apoi le oferi pne $i alte lucruri
de mncare $i le dddu $i putini bani. Santinelele
rmase tare multumite $i ne slobozir cu pace. Noi

insd multmirgm cu lacrmi lui Dumnezeu, care

ne scdpase de asemenea primejdie. Dupd cteva
zile ajunserdm la locul, unde trebuea s se sfr$eascd drumul nostru pe ap. Acolo am vndut
barca unor locuitori din partea locului, iar noi
plecarm pe uscat spre mnstirea Metroninsc, care

acum nu mai era departe. Acolo am fost primiti

cu dragoste $i ni s'a dat adpost prfla plecarea
noastrd in Moldova. Staretul Mihail vzndu-ne,
se bucurd $i lud asupra sa grija pentru toate tre-

buintele noastre trupesti $i duhovnice$ti. La el am

intlnit eu i pe acei $colari din mndstirea Bratschi, care ne ajutase nou sA trecem granita Poloniei. Noi cu totii incepurm s a$teptdm cu nerbdare cAldtoria spre Moldova, ce ne sttea Inainte. Insfr$it ziva mult dorit sosi. PArintele nostru sufletesc adunndu-ne, ne-a dus la egumenul
mnstirei $i multmindu-i pentru ospitalitate, ceru
pentru sine $i pentru noi blagoslovenie pentru
drum.
Egumenul ne dori din inim cdldtorie bund.
$i noi plecarArn la drum. Cu ajutorul lui Dumnezeu, strbdturtn cu bine Ucraina $i am venit in
aceast binecuvntat tard, in acest sfnt schit al
sf. Ierarch Nicolae, fctorul de minuni, unde eu
cu dragoste nespus te v5d $i pe tine, iubitul meu
prieten, $i cu lacrmi multdmesc lui Dumnezeu, care
m'a adus s trdesc cu tine aicea, in acest sf. schit".
Ascultnd istorisirea prietenului su, Platon

www.digibuc.ro

- 107 deasemenea multmi lui Dumnezeu cu lacrmi,.

care mai presus de a$teptrile lor, le implinise
vechea lor dorintd de a tri impreun, sub conducerea incercatului lor printe duhovnicesc. Mai
stnd putin de vorbg, prietenii se desprtir $i
plec fiecare la ascultarea sa.
Trind In schit impreun cu prittenul sau, Platon observ cu mirare, c acela, fiind totdeauna
anemic $i slab, acum incepu s se intreascd In
putere, inct putea s indeplineasc cele mai grele
munci : aducea, de pilci, din pdure barne a$a de
grele, Meat Platon se ingrozea. Odat veni la schit
ieromonahul Osios din sfntul munte al Atosului.
Trind ctva timp In schit i plecnd mai departe
la drum, acest monah uimi pe toti prin cuvintele
ce spuse la plecare. Lundu-si rrnas bun dela
btrnul Mihail $i dela frtime, i deprtndu-se
ctiva pa$i de ei, el deodat se intoarse inapoi
privind pe btrn, pe frati $i pe cei trei poslu$nici, cari stteau mai la o parte de ei, $i anume :
pe Alexei Filevici $i pe cei doi prieteni ai lui, din
care pe unul it chiema tot Alexei, iar pe celalalt
Mihei, Osios zise Cinstiti printi $i frati, rmneti cu Dumnezeu ! Rrnneti cu Dumnezeu $i vOir
sfintilor trei coconi !" Auzind aceste cuvinte, staretul Mihail spuse celor dimprejur : Luati aminte
la intelepciunea acestui om. El nu a$a degeaba a
numit pe ace$ti trei poslu$nici sfintii trei coconi,
ci a avut in vedere literele inceptoare a numelor
lor care coincid cu literele inceptoare ale numelor celor trei coconi evree$ti din Babilon, care erau
Anania, Azaria $i Misail, iar ace$ti de la noi sunt
Alexei, Alexei i Mihei".
Cnd apoi veni vremea tunderei In monahism
a acestor trei asculttori, atunci tocmai aceste nu-

me li s'au $i dat, pe care le ardtase Osios.

Din ziva sosirii prietenului su, Platon tot

www.digibuc.ro

108

iinipul a$tept: nu cumva-i va vorbi acesta de ho-

trdrea luat de ei $i intdrit cu jurdmnt, de a

.se strtnuta impreun $i a se sprijini unul pe altul in lupta monahiceascA ? Dar vremea trecea,
Alexei era acum $i imbrcat rasofor, $i totu$i el
niciodatd, nici cu un cuvnt nu dAdu a intelege
lui Platon despre fdgduinta clan de ei unul altuia. Aceast tdcere mhnea $i umplea de mirare
pe Platon, dar nici el nu se hotra s pomeneascd
lui Alexei de jurmiintul lor, hotrnd s a$tepte
cu rAbdare ce le va trimite mai departe Domnul.
Staretul Mihail avea obiceiu, ca duminicile $i srbdtorile, dupd mas, s iasd din chilia sa, s $ada
lngd bisericd pe iarbA verde sub arbori i s sftueascA cu fratii. Aceste sfaturi aduceau mare man-

gere tuturor. Bdtrnul vorbea despre pzirea poruncilor evanghelice $i a regulelor biserice$ti, incredintnd pe frati s nu se lese biruiti de duhul
vremii $i de pilda oamenilor, cari tresc frd
lui Dumnezeu". Ci
aducd aminte de cuvintele sf. Vasile cel Mare despre trebuinta de a
pdstra cu sfintenie toate cele lsate nou de vechi

sfinti printi. De vorbit el vorbea cu multd insufletire $i cu lacrimi.

Asemenea sfaturi aveau loc nu numai ziva,

ci $i noaptea. Fratii se adunau in acela$ loc, aproape de bisericA, $i ascultau pe bAtrn pn
ht cdtr miezul noptii. Impreund cu altii asculta
aceste sfaturi $i Platon $i multumea lui Dumnezeu, c l-a adus sd intlneascA un astfel de b-trn intelept si incercat. Cnd sosi postul Adormirii Maicei Domnului, staretul tunse rasofor pe
Alexei Filevici $i pe cei doi prieteni ai si. Pla-

ton se bucurd vznd pe prietenul sdu primind

prima treaptd a monahismului.

Curnd dup aceasta egumenul schitului ranodui pe Platon la o noud ascultare s pAzeascd

www.digibuc.ro

109

via schitului, care se afla in munte, la departare

de un chilometru dela schit. Cu acest prilej el id
dadu urmatoarele povete : El poate sa 'parlance
poama cat Ii place, dar mimai dupace a mncat
macar o bucatica de pane. Egumenul stia, ea' Platon in patria sa nu numai n'a mncat, dar nici
n'a vazut struguri $i deaceea i- a
dat asemenea
sfat. Folosindu-se de deslegarea data" lui, Platon
toed ziva mnca poarnA si se impatimi de ea in
asa masurA, incat nu mai voea s se mai hraneasCA cu nirnic aka' ceva, $i de aceea la masa nu
mnca. Din aceasta pricina slabi $i-i czu fata ca
dupA o boalA oarecare. Abea nurnai dupa culegerea viei Platon incepu sa mannce cu toti ceialalti

la mash' si s se indrepte ca mai inainte.

IncA inainte de culegerea viei, egumenul muta.

pe Platon inteo chilie noua, nu departe de schit,

deasupra unui parAu, din care nu se vedea biserica. Traind in aceasta chilie, Platon adormi odatA asa de tare, 'Meat nu auzi clopotul la utrenie, si aceasta era spre Duminica. Cnd se trezi

$i veni la biserica, afla ea* se citise Evanghelia

se incepuse citirea canoanelor. De ru$ine Platon
nu indrAsni sa intre in biserica, ci plangand amarnic, se intoarse inapoi la chilia sa. Nu se duse
el nici la liturghie $i departndu-se putin de chilie, $ezu jos $i plngea. Dupd terminarea liturghiei
$i sosirea vremei de masa, batrnul Mihail, egumenul $i frAtimea, observnd lipsa lui Platon dela
biseric, ceea ce alta data nu se mai intmplase,.
se mirara. Insfarsit batranul Mihail zise : Parinti
$i frati, va rog pentru Domnul, mai adAstati putin cu masa, Wand aflam, ce s'a intmplat cu fra-

tele nostru Platon". $i indata trimiserA pe until

dintre monahi, $i anume pe Atanasie, scriitorul de

carti patristice, la Platon. Atanasie gasind cu maregreu pe Platon, incepu
intrebe, de ce plange-

www.digibuc.ro

- 110 Platon nu fu in stare sd spund nici o vorbd, ci

Incepu s plngd si mai tare. Insfarsit dupd multd

mngaere, el abia putu spune lui Atanasie
durerei sale. Atanasie din nou incepu sd-1
mnge si sd-1 indemne sA meargd cu dnsul la

frati in schit, cari frd el nu vor sl se aseze la

masd. Platon rdspunse prin lacrmi : Cum sd merg

eu la sfintii pdrinti, si cu ce obraz s mA ark eu

lor, dupd un pdcat asa de mare, care m'a batjocorit pe vecie inaintea lui Dumnezeu si a oamelese si sd nu-I
nilor !" Apoi rug pe Atanasie
sileascd sA meargd in schit. Dar Atanaie urmd
sd-1 incredinteze si in cele din urrnd Il induplecd
sA meargd. Platon merse plangand si cnd sosi
In schit i vdzu pe bdtrn si pe frati sezind si
asteptandu-1 pe clnsul, el cu rusine si cu spairnd
cdzu la pdmnt si suspina nemngaiat.
Atunci bdtranul, egumenul si fratii, sculan,du-se, radicard pe Platon $i aflnd dela Atanasie
pricina lacrmilor lui, incepurd
mangie. Apoi
multdmind lui Dumnezeu, cd au gdsit pe Platon
viu si sdndtos, sezur la masd si poruncird si lui
Platon sA manance impreund cu ei. Platon insd
din pricina marei rusini si a mahnirei, nu putu
s mnnce nimic. Abia numai dup terminarea
mesei maned putind pane. Cnd dup.* masd Pla-ton merse la chilie, bdtrnul Mihail, adresandu-se
frdtimei si mai cu samd tineretului, zise Vedeti
ce ravnd si ce durere arztoare a ardtat acest Va-

nn. frate ? Sd vd fie dar de pild tuturor de sir-

guincioase cercetare a pravilei bisericesti ! Nu din

vointd a scdpat el slujba bisericeascd si ati vdzut
cat s'a intristat si s'a amArit ! El nici n'a vrut sA
mannce, nici lumina soarelui sA o priveasc de
marea durere si zdrobire a inimii ! Rugati-vd si

voi din toatd inima, ca sd vd dea Dumnezeu si

www.digibuc.ro

111

vou tuturor asemenea rAvn $i intristare dup

Dumnezeu !"
De aici inainte $i pAnAla sfArsitul $ederei sale

in schit, Platon niciodatd nu s'a mai culcat s

doarrnd in pat, ci dormea sezind pe un scuna$.
In Octombrie veni la schit schimonahul Onufrie, din schitul sf. Arhistratig Mihaii, adecA din
schitul Crnul, care se afla in munti, pe prul
Buzeului insus. Schimonahul Onufrie trise inainte
mult vreme in pustie, apoi in Ungrovlahia prin
muntii cei mad, jar acum tria nu departe de sus
numitul schit. El veni s" vad pe ieroschimonahul Mihail, pe egumen $i frtimea.
Acesta istorisi multe despre traiul su prin
munti, despre frumuseta locului su, despre aerul
curat al acelui loc i apa lui cea bun. Prin istorisirile sale, el stArni in Platon o vie dorintd s
triascA cu btrAnul Onufrie in pustia lui. Impre-

un cu Platon se hotdrird s plece la Crnul $i

alti ctiva monahi tineri. BAtrAnul Mihail le dete

binecuvntarea s se ducA, dar vzind c ei cu
totii erau foarte tined, le dAdu pentru toat iarna
ca povtuitor pe vechiul su ucenic ieromonahul Alexa.
Multdmind cu lacrAtni bAtrAnului Mihail pen-

tru dragostea lui Orinteascd, precum $i egumenului pentru ospitalitatea ce le aduse $i luAndu-0 rAmas bun dela frati, monahii nostril plecard la drum. Ei merser prin pdcluri foarte mari,"

pdn munti inalti $i vi adnci $i a treia zi ajunser la schitul CArnul, unde au fost primiti cu

dragoste. RugAndu-se dup obiceiu in bisericA $i

sdrutAnd sfintele icoane, cltorii au fost chiemati
in trapez, hiritisiti si mAngAiati. Adoua zi egumenul schitului le clklu chilie fiecruia deosebi.
Schitul Crnul avea bisericA de piatr, intemeeat
de unul din Voevozii Ungrovlahiei. Aerul $i apa

www.digibuc.ro

- 112 erau foarte snAtoase $i ware. Afar de un izvor, care nu ingheta, in schit erau foarte multe

izvoar mArunte cu apd minunat5. Mai era o foarte

mare livad de pomi roditori, in care se aflau

panAla cinsprezece soiuri diferite de meri mari,
prune dulci i nuci de Valahia. Tipicul schitului
era cel pdiit in schiturile sf. munte Atos : Duminica $i srbdtorile fratii se adunau impreund la
slujba bisericeascd. Dup sfarsitul Liturghiei, os-

ptau impreund $i dupd vecernie, si petreceau vremea In sfAtuiri duhovnicesti, iar dup aceea se
impr5stiau pela chiliile lor, unde fiecare isi svrsea pravila sa deosebi.
Petrecand in acest schit, Platon $i tovarsii
lui veneau in anumit vreme la ieromonahul Alexa
$i acesta cateodatii le citea ceva din crtile sfintilor p: r nti, talcuind senzul celor citite ; jar Cateodat atea de vorbA cu ei despre diferite lu-

cruri duhovnicesti. Acesta era un brbat bland,

smerit, iubitor de frati, avand darul de a mangala cu cuvintele sale pand $i inima cea mai intristatd. Altdatd el se ducea cu ucenicii sdi la
pusnicul Onufrie, care trdea in munte, departe de
schit, inteo chilie singuratecd. Drumul spre el
trecea prin minunate pduri, iar chilia lui sttea
pe sprinceana unui munte, deunde se deschidea
o priveliste fermeatoare asupra vllor muntilor $i

vlcelelor inconjurtoare, acoperite de pAcluri ne-

strdbdtute. Mai jos de chilia lui murmura un izvora$ limpede ca cristalul, cdtr care el se pogora
pe trepte ca s ia ap5.
Bdtranul Onufrie isi petrecea vremea In rugdciune, cetire, cantAri de psalmi $i rucodilie, fa"-

cand linguri, pdhdrute, talere $i cutii de lemn de

tei cu mare iscusint5. El era cu mare dar In a da
sfaturi : istorisa fratilor despre viata sa in singurtate prin munti nestrbtuti, unde el in lunile

www.digibuc.ro

- 113 de yard i$i pregAti provizie de hrand pentru toard

iarna, deoarece in .curs de opt luni intregi nu putea sd vad fa-0 de orn. Cu printele Alexa vorbea el mult despre patimile trupesti $i suflete$ti
$i despre luptele gndite cele cumplite si fr rgaz cu dracii, despre ispitele lor neinchipuite $i
despre me$tesugirile lor. Si dacd4.n'ar apra pe
poporul sdu Hristos zice el, nu s'ar fi mntuit nici unul din sfinti. Dar celce cade cdtr Hristos cu credint $i cu dragoste, cu smerenie $i laaceluia i se dau mangled, pace $i bucurii
negrite $i dragoste ferbinte cdtr Dumnezeu..
Martori ai acestui lucru sunt lacrmile nefltarnice
din marea dragoste, sdrobire de inim, smerenienecontenit lui Hristos, a$a ea din iubire cdtrd
Durnnezeu omul devine nesimtitor cAtrd bunurile
lumii acesteea."
Ascultnd aceste cuvinte ale bAtrnului Onufrie, Platon din ce in ce mai mult se aprindea
de dragostea cAtrd viata pusniceascA. El incepea
inteleagd tot mai adnc calea monahiceasc, devenea din ce in ce mai serios $i mai aspru cu sine
insu$i. Sub irnfluenta simtului acestuia ce-1 coprindea tot mai mult, el se depurt in vre un loc singuratec, cddea la pdimnt, se btea in piept $i cu
lacrmi cerea dela Dumnezeu ajutor, aducndu-i

fgdduintele sale. In chilia sa, el se ddea la rugciuni ferbinti $i la citirea din crtile sf. Printi,
cercetndu-si zilnic constiinta, tnjind pentru pdcatele $i neputintele sale si punand zilnic inceput
indreptdrii sale inaintea lui Dumnezeu.
A$a trdi el cu prietenii sdi in schitul Crnul
cu mare folos sufletesc. Sosi in sfarsit primvara
$i se apropi vara, cnd deodatd veni dela bdtra-

nul Mihail poruncd ieromonahului Alexa s se intoarcd acasd. Impreund cu printele Alexa plecard
la Tristeni $i unii din prietenii lui Platon.
8

PAISIE

www.digibuc.ro

114

Curnd dup asta egumen in schit ajuns Varto lomeiu, fratele pusnicului Onufrie, care din anii
copildriei fusese ucenic al btrnului Stefan, care
-trise mai inainte in prtile Cernigovului. Vartolomeiu arta frtimei multi purtare de grip.' $i
flea pentru primirea ei o chilie noud mare, unde
fratii se adunau adesa pentru sfaturi duhovni,ce$ti, ba cteodat i pentru masa deob$te. Primvara Platon i fcu o mica' grdinit $i puse
patine fasole, bob $i ceapd. Ceapa ins nu se f,cu aproape deloc, bobu rodi bine, dar II mncar
-$oarecii, iar fasole Platon strnse o ladd. Platon
i$i procur unelte trebuitoare pentru facerea de
ungari $i incepu s deprind aceast rucodelie,
,dar se ocupa putin cu ea, neavnd omul, care s-1
Indemne la aceasta. lernnd In schit $i a$teptnd
vara, Platon cu binecuvntarea egumenului, plea
in o nou cltorie.
Din nefericire, aici se intrerup insemnrile
staretului Paisie. Judecnd dup cteva locuri din
scrisorile staretulai, putem vedea c el in acest
timp a fost la mnstirea Na$terei Maicei Dom-nului din Moldova 1) $i deasemenea $i la mnsti-

Tea Neamfului. Nu $tim in ce locuri

ct timp

a trit in acest timp Platon, dar atr anul 1746

in el prinse rdclcini intentia de a trece la mun-

tele Atos. Ce anume 1-a indemnat s se hotdrasc

la acest pas ? Aceasta o aratd el singur, zicAnd cA

se temea, ca nu cumva printii moldoveni s-1

fac s primeascd preotia, de care el se inspimanta pentru inAltimea acestui dar $i pentru marea rdspundere inpreunatd cu el. Ca s scape de
hirotonie, el se hotr sA pAr5sascd Moldova 5i
pe iubitii si povAtuitori duhovnice$ti. Se poate
crede, ea" afar de aceast pricin, a mai fost $i
alta, care l-a fcut s plece la Atos. Cei patru ani
de $edere a lui Platon In Moldova sub povata
1) Mnstirea Vorona.

www.digibuc.ro

115

bunilor bAtrni, dAdur lui Platon In intregime

acea bogtie duhovniceasc, pe care el o putea

primi aicea. Din toate cele spuse de noi vedem,
c In cursul tuturor acestor ani Platon rmsese
tot acelas tnr timid, sfios si putin independent,
c um esise din Rusia. El sorbise cu sete povetele
btrnilor asceti, dar el insusi manifesta putin
acfiune. Sufletul sAu Ins atinsese aci grad de maturitate al vrstei sale, cnd el trebuea s treac din

starea de ucenic tanr la starea de brbat inde-

pendent. Aceasta Ins el putea s o atinga numai

pe calea unei noi Intreprinderi oarecare duhov-nicesti nou, care cerea si circumstante externe
nou. El simtea In sufletul ski necesitatea de o
lupt mai aspr si mai grea, deck felul de via0,

pe care o dusese pn acuma. El avea nevoe

timp oarecare s fie lsat de sine insusi,

ca In lupt singuratec si independent cu nepuiintele sale, s se poat Intri duhovniceste si astfel din tnr slab si timid, s devie brbat puternic si incercat, care fiind incercat prin ispite, s
poat apoi ajuta $i celor ce se ispitesc.
Muntele Atos frd indoeal atrAgea sufletul
s'u inc" din copilArie, ca un loc sfnt de inalte
lupte $i traditii. Dar in copnrie, ideea de Atos
fu eclipsat" in con$tiinta sa de visul peregrinajului si a vietuirei in pustiu impreunA cu prietenul
cel de un gand cu clansul, sub conducerea vreunui pusnic incercat.
Incercarea nereusit de convetuire cu prietenul Al exei Filevici ddrAm visul tineretei sale $i-i
puse in fa-0 chestia unei cAi nou de viat. Odatd
cu strAmutarea in Moldova se apropia de con$ti-

inta lui Platon $i Sfntul Munte. In Moldova se

simtea mai puternic influenta Atosului. Aici Platon pentru intgia oar asculta slujba bisericeasa,
svr$it dui-A tipicul Atonului, intlni monahi
cTtori, cari vizitaser muntele Atos si care po-

www.digibuc.ro

- 116 vesteau multe despre el. Toate acestea atrgeatr,

cu o deosebit putere sufletul su spre Atos

Muntele Atos Cli traditiile sale seculare, cu natura,

luti asprd dar mreat, cu pildele sale inalte

nevointe sihstresti $i cu tezaurile lui de scripturi'

patristice se inftisa ochilor lui sufletesti, ca locuL

cel mai atrgAtor pentru noul period al vietii sale.
Lund in consideratiune toate cele zise, biograful
staretului spune, cu prilejul trecerei sale la Atos,.
urmAtoarele Cine poate s priceap cAile Dom? i sfaturile lui cine le cunoaste ? Prin pronia sa DuronezeeascA, El 1-a chiemat din patria.

lui, I-a trecut prin diferite fri, ca el sd-si culeagl depe acolo prin negot duhovnicesc multa bo-gAtie duhovniceascA, i insfrsit 1-a adus In sfantul munte Atos, ca si aicea continund negotul,.
Ina si mai mult s-si sporeascA bogtia sa duhovniceascA, ca apoi sA dea si tuturor celor ce vor
cAuta la el, povat duhovniceascg. Domnul I-a fcut
pe dnsul urmAtor Preacuviosului Antonie, care era

malorusian ca si dnsul. Si precum preacuviosul

Antonie pribegind, a venit in sfntul munte Atos,.
unde a primit si sfntul chip ingeresc si a trAit
acolo multi ani, s'a invrednicit de mari daruri duhovnicesti, si a fost apoi intors in patria sa, ca
aicea sA sAdeascd si s imulteasc populatiunea
monahiceascA ; asa si fericitul Paisie, ImbogAtindu-se cu bogAtie cereasc, s'a Intors acolo, de
unde plecase, in Moldova, ca s inoiascA cinul
monahicesc ce se invechise, ca s InoiascA viata
de obste care c5zuse si ca s rsdeascA inteinsa
fericita ascultare, luminnd prin invAtAturile sale
pe ceice sedeau In intunerecul nestiintei i inteleptindu-i prin indreptarea sau traducerea din nou
din greceste in limba patriei a cdrtilor patristicesi teologice.
SA pgsim darA acum la examinarea acestub
period insemnat din viata Staretului Paisie.

www.digibuc.ro

PAR TEA III.

1I1ATA S1NGURATECA A STARETULU1 PAIS1E
IN ATOS $1 INCEPUTUL COMUNITATEI
CH1NOVIALE. 1746 1763.
S' a ostenit tn rugeiciuni necontenite
tnaintea lui Dumnezeu, purtand tn suflet cuget curat i fiind plM de umilint".
Preacuviosul Isaac Sirul, Cuy. 2.
,Se dlidu cu total citirii dumnezeolilor Scripturi, silindu-se s le peitrunde.
ldem.

www.digibuc.ro

Muntele Atos.

CAP. I.
StrNrnutarea lui Platon la Atos,

Natura Atosului, schiturile si mn5stirile lui. Trecutul

Atosului.
Meritele Atosului in opera culturii
duhovnicegi.
Situatia criticA a Atosului pela
jumttatea veacului XVIII.

Cu strdmutarea la Atos, se termin pentru

Platon viata de ucenic i se incepu periodul ascetismului independent. Cnd Platon ajunse la hotrrea deciziv de a pleca la Atos, el cutreer
toate imprejurimile, mergind pela tosi btrnii,
cari trdiau acolo, i dela toti 10. lu binecuvntare
i le aduse multmiri cu metanie pentru dragostea
ce-i arAtaser i povetile primite de la ei. 13dtrnii
Il indemnar s nu prseascA schitul, dar ncre-

dinfndu-se c hotrtrea lui e de neinvins, soco-

tir
voea lui Dumnezeu i fcnd ruglciune pentru el, 1'1 lsar s plece cu pace.

www.digibuc.ro

-.12D

De astAdat Platon i esi de tovars de

drum pe ieromonahul Trifon. Ei plecar la drum

numai cu ctiva gologani de aramd la buzunar.
Dar srcia lor nu-i InspimntA. In Galati se urcard pe o corabie, care-i duse la Constantinopol,
iar de acolo merser la Atos. CdlAtoria lor fu in-

ceatd si nu tocmai usoar. Ei avur de indurat

multe necazuri si suprri si din pricina mArii, pe

care Platon cAlAtoria intdia oar, si din pricina
foamei si mai cu samA din pricina turcilor. Dar

ajutati de mila lui Dumnezeu, ajunser cu bine

la Atos, la 4 Julie, in ajunul pomenirii Preacuviosului Atanasie Atonitul, in al cruia lavr se si
oprir ei deocamdat.
Sfntul munte ! Ct de multe amintiri istorice
strnesc in sufletul crestinului ortodox aceste
dou cuvinte ! Muntele impArAtesc i dumnezeesc,

cel mai ales dintre toti muntii din lume," cum se

exprim impAratul Alexie Comneanul, incA din cele

mai vechi timpuri a atras la sine pe pusnicii crestini si a devenit centrul culturii duhovnicesti al orientului ortodox. Muntele Atos alcAtueste una din
cele trei ramuri ale peninsulii Calcidice si anume

pe cea dela margina dinspre rgsdrit. Lungimea

muntelui Atos e de 80 km. iar ltimea in diferite

locuri e dela 12 pndla 20 km. In captul de nuazd

zi al muntelui se ridicA pAnd dincolo de nouri o
indltime urias, toatA de marmorA albg. Aceasta si
este muntele Atos, asa de bine cunoscut hied din

anticitatea pAgAnA. Dela el si-a primit numirea si In-

treaga ramurA rAsAriteanA a peninsulei Calcidice.

InAltimea acestui pisc deasupra nivelulu mArii e de
peste 2000 metri. Natura Atosului se distinge prin
frumuseti i variatii minunate. Aproape tot muntele, afarA de piscul de miazA zi, este peste tot

acoperit cu o vegetatie LuxuriantA. Aicea cresc

lAmi, portocali, peri, alune i castane, si se cul-

www.digibuc.ro

- 121 tivA vita de vie. In chip deosebit e cultivatA coasta de fAsrit a muntelui. Praele de munte aprovizioneazd Atosul cu minunatd ap de bAut, iar
vnturile de marea tempereazA cAldurile verii. Zapada cade rar aicea $i nu dureazd multA vreme.

PAseri la Atos sunt putine. Chiar aproape

nu-s. Cu toatd frumuseta Atosului, el poart pecetea unui fel de tristetA si chiar a unui aer posomort. InAltimea uriasA a muntelui si adncimea
ametitoare a prApAstiilor uimesc prin mdretia lor
si fac ca chiar cAlAtoria pe munte sA fie grea. Cu
deosebire e mAreatd si inaccesibild localitatea de

pe piscul principal al Atosului, asa C acolo rar

se urcA lnchinAtorii. Pe mAsurA ce urci muntele, climatul se schimb5. CAtrA mijlocul muntelui cAlAto-

rul nu mai intlneste lmi si portocali, iar pe

culmile muntelui creste pinul si bradul. Iar piscul
Atosului e lipsit cu total de vegetatie. Acolo nu
se gseste nici mdcar un mic tufar, ci numai podoaba Atosului,

floricica nevestejitA, a$a zisd a

Maicei Domnului, creste pe aceste InAltimi de

deasupra norilor, revArsAnd un minunat miros.

De pe vrful Atosului se deschide o priveliste
fermecAtoare. Se zice, cd la asfintitul soarelui se
poate zAri deacolo chiar Constantinopolul. Nenumdratele ostroave ale Arhipelagului se inftiseaz

acolo privirilor ca o panoramd plinA de farmec.

Spre apus se vede mretul Olimp, pe care a strdlucit prin viata sa sfntA cuviosul Ioanichie cel
Mare; mai departe n depArtarea albastrA se zAresc muntii Macedoniei. Iar lanjul lung al culmilor Atosului se Intind spre istm ca niste valuri
verzi de un rar pitoresc. Si tot muntele ni se infAtiseazA ca avnd chipul crucii, cum a observat
aceasta IncA sf. Atanasie Atonitul.
Vrful Atosului ni se InfAtiseazA ca o micA
piatetd, ocupatA aproape in Intregime de biserica

www.digibuc.ro

- 122 cu hramul Schimb5rei la FatA a Domnului. Lum-

gimea bisericei e ca de $ase metri. Fiori te cuprind cnd privesti din aceastA indltime arm-

titoare, de pe marginea stncii, $i vezi jos, la 2000

metri sub picioare, sbuciumndu-se marea albastrA $i fArA maluri. i iac pe aceste povarnisuri
pitore$ti $i pe tArmurile mdrii, tot muntele e sdmanat ca $i cu ni$te stele ce scnteeazd albeatA in
mijlocul verdetii, cu numerose mAndstiri, schituri,
chilii pusnicesti $i colibe.
Schiturile dela Atos sunt tot mAnAstiri, dar
se afl pe mo$ia mAnAstirilor mari i atarn de

ele. Chiliile sunt mici schitulete sau pur si sim-

plu o cash' cu bisericA, apartinncl mAnAstirilor,

unde trdesc mici comunitAti de cAlugdri. Colibile
sunt chilii fArA bisericd.
Viata mnAstireascA s'a inceput la Atos din

vechimea indepArtatA. DupA traditie, nsui ImpArAteasa Cerului a sfintit Atosul prin vizita sa.
In veacul al 7-a impAratul Constantin Pogonatul,
pentru aducerea la indeplinire a hotArirei sinodului al $aselea ecumenic, care a dispus scoaterea monahilor
prin ora$e $i trimiterea lor la
pustiu, trecu in stpnirea monahilor tot muntele

Atos, ca loc foarte potrivit pentru viata

cAlugA-

reascd1). NumArul monahilor crescu aicea foarte repede $i in veacul al zecelea erau acolo 180 de
mAnAstiri, iar in veacul al 16-a prin toate mAnAstirile erau peste optsprezece mii de cAlugAri, fArA

a tinea samA de cei de prin schituri, despre care

un istoric zice Multimea acelora noi a o numAra
nu putem, cdci numArul lor numai Dumnezeu
$tie". Incd din cele dintiu timpuri ale populArei
sale cu monahi, Atosul se separd inteun fel de
1) Vechii parinti bisericeti trimit pe calugri la pustie, ca cea
mai potrivith pentru ei. Astazi calugrii sunt scovi din mAnstiri
dtii in mahalalele targurilor.

www.digibuc.ro

123

lume deosebit, pstrnduii toate particularitgtile

vremilor Comnenilor $i Paleologilor, ca $i cum ar
fi fost uitat in pustia sa peninsulg.
Cutnd bine la aceastd lume suigeneris, vom
vedea inteinsa multe lucruri stranii $i curioase :
pedeoparte szveritatea traditiei, In canoane i ohiceiuri ; pedealtal parte o deplin" neatrnare, cum
te mird de se poate ntirii aiurea. Credincios menirii sale, Atosul aproape totdeauna a fost cea

mai inaltd $coal a monahismului, pstrAtorul curgeniei credintei si pietii pentru intrag fa'sgritui
ortodox. Aici au venit oameni din toate trile ortodoxe sa' invete viata monahiceasc6 $i intelepciunea
crestineasc. Dar nu numai viata monasticA, rugciunea, postul si desvarsirea de sine sin gure alcatueau indeletnicirile atonitilor. Un loc de onoare
In viata lor a fost rezervat si indeletnicirilor cArturresti, care in conditiile de traiu de aicea au
putut s se desvolte cu un succes deosebit. Atosul
a devenit centrul intregei eruditiuni a Sizantului
crestin. Aparitia mnstirilor slavone pe Atos a
pus inceput activittei de traduceri. Monahii scormoneau prin biblioteci manuscriptele grece$ti, le
comparau intre ele, le traduceau in limba slavong,,
le transcriau In mii de exemplare $i inzestrau cu

ele nu numai rnngstirile din Atos, ci $i pe cele

ale Bulgariei, Serbiei, Moldaviei, Valahiei $i Rusiei. Tot la Atos veneau pentru copierea cgrtilor
monahi ru$i ca, de pildg, Sava de Tferi, Dosoftei
de Pecersca, Iona Ugreischi $i mai ales preacuviosul Nil Sarschii. In veacul al 16-a a dus din
Atos in Rusia multime de crti precuviosul Maxim Grecul. In vremea patriarhului Nicon, Arsenie
Suhanov a dus dela Atos in Rusia vreo cinci sute de
cArti, printre care erau unele, care atinseserd atun-

cea vechimea de o mie de ani. Atosul a aprovizionat cu crti pe episcopii greci, cari au plecati

www.digibuc.ro

124 la sinodul din Ferara. Vasilie Grigorovici Barschi, cunoscutul cAlAtor prin Orientul crestin, pela
jumAtatea veacului XVIII a vAzut bibliotecele Atosului si se mirA de bogAtia lor si de raritatea cAr-

tilor, ce se puteau gAsi inteinsele. Asa inteo mAnstire el vzu o psaltire pretioas si vrednic
de mult laudA, de care monahii de acolo spun,
c ar fi psaltirea lui GurAdeaur, si care nu stim
pe ce cale sou cum a dobndit-o el in viata sa si
a intrebuintat-o la cetit sau cum a fost scris de
mna sa, cAci despre aceasta pe paginile ei nu se
gseste nici o iscAliturA sau alt semn. Este insI
toat scrisA greceste, cu aur curat, pe pergament,
cu scrisoare artisticA si inaintea fiecArei catisme
viniete late de trei si patru degete, o tesetur de
desene fAcute din penitA cu aur si vApsele de diferite culori de un artist iscusit, cum nu mai este
alta asemenea. ToatA cartea e invlit in nfhramA
de mAtasA ca s nu se pteze, de aceea se pare
cA este noud si scris6 acum. Si eu spun, CA alt
carte asa de frurnoasA n'am vAzut in toate cAlAtoriile mele. Vrednice de lauclA sunt ostenelele
celorce au scris-o si grija pistrAtorilor".
In timpul defat in bibliotecile Atosului se
pAstreazA mai mult ca zece mii de manuscrise, cu
,diferit cuprins, care apartin nu numai timpurilor
crestine, ci si celor de dinainte de Hristos. Aceste
manuscrise n'au fost incA cercetate si studiate toate. Cu toate acestea nu in toate timpurile cultura
duhovniceascA si viata asceticA a atins acela$ nivel in Atos. Anii, cnd a venit in Atos staretul
Paisie, erau tocmai vremuri de decAdere a vietii
duhovnice$ti din sf. Munte. Biograful staretului
scrie cu amAraciune, cA In aceia vreme Sfntul

Munte, unde in vremile de demult infloreau ca

inteun rai btrni duhovniceti I cu ctwiint sfntA
nu se mai infdt*azA ca o grdin

www.digibuc.ro

125

a Edemului... Cci unde se afla mult sfintenie,.

unde toat lumea, dar mai ales neamul crestinesc

avea pe cei ce tedeau In muntele acesta drept

stlp si 1110i-ire a credintei ortodoxe, chipul bunei

credinte si a mntuirei, acolo s'a apucat vicleanul
s-si samene neghinele sale". Acelas lucru II spune si Barschi, care arat si pricinile dediderei :
mpilrile turcilor. Mngstirile jfuite de autoritfile
au srcit si au intrat In datorii cu
neputint de pltit. Monahii se Imprstiard de prin
mnstirile lor si locasurile Infloritoare rmaser

In voea soartei. 0 alt pricin a strei rele a cdlugrilor slavi a fost raportul dusmnos al grecilor fat de ei. Barschi scrie, c grecii aduser pecAlugrii rusi pnla aceea, c ei fur nevoiti s5
rtAceasc incoace si Incolo prin munte si din
munca mnilor lor s se hrneasd cu mare greu
si cu mult amrciune, dispretuiti de toti. Vulpele
au vizuini si paserile cerului cuiburi, iar rusii nu
au unde s-si plece capul In aceste locuri asa de
minunate, singuratice i foarte potrivite pentru viata cAlugreasce. Imprejurgrile amintite aici, precum si alte cauze interne au fcut, ca pe la jumgtatea veacului al XVIII, viata cAlugreascA In

Atos s se afle intr'o stare dureroas de deckuta._

www.digibuc.ro

Mnstirea Pantocrator din Muntele Atos.

CAP. II.

Sosirea lui Platon la Pantocrator. Boa la grea

Viata In singurtate.
$1 ins5nMoirea
Noua intalnire cu staretul Vasilie $i insemn-tatea el pentru staretul Paisie. Tunderea in
Sosirea lui Visarion $1 viata bor comantle.
Nauli ucenici al staretului. StrjmumunJ.
lui
tarea in chilla sf. Constantin.
Pals ?. ca preot. Imultirea frapor. Dobancli.
rea chiliei sf. Prooror bi i prefacerea ei Ri schit.
Clevetirea contra lui Pal3ie i cornbalerea el.

Odihnindu-se cteva zile in lavra sf. Atanasie,

Platon i tovar4u1 sdu plecard mai departe la

drum spre nord, atre mndstirea Pantocrator, in

apropierea cAreia treau, dui-A cum li se spusese,

cAlugri de neam slavon. Drumul ctre Pantocrator era greu prpstios i stncos. Trebueau sd
mearg prin pduri i s sufere i de cAlduri
grozave, din pricina cdrora se uscase i iarba. Ne-

www.digibuc.ro

- 127 cunoscnd particu1aritati1e climatului aceluia, cA14torii nu se pa'zird de influenta vdTmdloare a

aerului. Curnd dup esirea din Lavr ei, din

pricina marei Calduri asudard si asudati se asezar

jos in pddure sd se odihneasch", pe pietrele reci.
Apoi bdurd apd rece $i inteo singurd zi se bolnavir
amndoi de frigurile rele ale Atosului. In Pantocrator ajunserd bolnavi si acolo cdutarsd pe confratii
lor. Aceia se bucurard de consingenii lor si soco-

tind c boala lor li se trage dela cdltoria pe

marea, nu dAdur la inceput atentiune boalei lor,
dar cnd aflard cd ei se bolndviserd in Atos, se
sperierd, incredintati fiind cd de bund" sam li se
va trage moartea din asta. Cei de gazd incepurd
sg-i frece cu spirt ferbinte $i dupd multe sfortdri

abea inviorard pe Platon, dar pe ieromonahul

Trifon nu-1 puturd scdpa. El deced a treia zi

dup sosirea sa in mnstire. Pe Platon il silir

s primeasc hrand contra vointei sale $i s bea
vin. Nefiind obisnuit a bea vin, vrs. Atunci din
nou Il silird s bea vin $i din nou vrs. Aceste
vrsturi au fost pentru el mntuitoare. Dup cteva zile se indrept cu desdvarsire, si se asezd
intr'o chilie In vecintatea fratilor. Incetul cu incetul Platon fcu cunostint cu locasurile vecine.
El vizia mndstirile de prin prejur si pe sihastrii,
dorind s-$i gseasc un povtuitor duhovnicesc,
care sd cunoasc scrierile sf. Printi si care sd
treasc in tkere si srAcie. Dar un astfel de povtuitor el nu putu s gseascil si Platon trebui
s trdiascd singuratic Atunci incepu cea mai grea
vreme din viata lui Platon. Acesta fu un timp de
extrem sArcie, de luptd grea cu cugetul, rugdciune Inflcrat si de lacrmi abondente. Patru
ani teal Platon in aceast izolare si acesti ani prefacurd pe timidul i sfiosul monah inteun brbat
experient $i chibzuit.

www.digibuc.ro

128

Platon isi petrecea vremea in citire neintrerupt si in cntare de psalmi, in studierea sf.
Scripturi si a operelor sf. Printi si in rugdciune
din toat inima. El se sili s sddeascd adnc in
sine smerenia, frngerea de inim, iubire de Dumnezeu si de aliroapele, cugetul mortii si altele.
Conditiile externe ale traiului su erau foarte
grele. Mai trziu el scria despre acesti ani : Cnd

eu am venit in sf. Munte din patria mea ortodoxd, am fost in asa sdrAcie, incat n'am putut s
pltesc o datorie de trei parale, pe care le imprumutasem dela fratele ce venise cu mine. Fat cu
o asemenea srdcie trupeascA, eu tream numai
din poman. Si dac stintii parinti din neamul
slovean, care se aflau in sfntul munte, nu m'ar

fi ajutat, eu n'as fi putut nici intr'un chip sd tresc

acolo. De multe ori am umblat descult chiar si
iarna, i fr dmas pe mine, si aceast stare a
mea a durat patru ani.
Cnd se intainpla s aduc din Lavr sau din
Hilandar la chilia mea cea srcdcioas pomana,
sau s car lemne din pgdure, sau s fac vreo altd
muncal corporal, atuncea eu trebuea s stau in
pat ca un slbnog cte doual trei zile". Plecnd
dela chilia sa, Platon niciodat nu incuea usa,

pentrucu in chilia sa nu era nimic alta dect unele drti pe care el si le procura din mnstirile
bulgare si srbesti. Asa a halt Platon vreo patru
ani in pustia sa singurated. La inceputul anului o
mie sapte sute cinci zeci si sase sosi la Atos btrnul

ierotnonah Vasilie, deja cunoscut nou. Venirea

la Atos a bdtrnului Vasilie avu o mare inraurire asupra lui Platon. Ea ddu o nou directie
vietii lui. Bdtranul Vasilie, gsind pe Platon, a
trit la dnsul diva timp si-i dovedi toat primejdia, la care se expune, trind singuratec. El ii
aratd adevrata cale a vietii monahice. El zicea :

www.digibuc.ro

129

Toat viata monahiceasc se imparte in trek

aspecte : intAiu obstea ; al doilea traiul in doi sari

in trei, care se chiam calea de mijloc sau imprg

teasc, avnd averea comun, hrana $i imbrcdmintea comun5, munca comunA, grija comun des-

pre mijloacele de traiu si renuntnd in toate la

voea sa, se supun unii altora din dragoste si din
temerea de Dumnezeu ; al treilea aspect pusnicia

ii singurtate, potrivit numai pentru- brbatii de-

sAvrsiti si sfinti. In timpul clef*" ins unia, contrar scrierilor printilor, $i-au nscocit un al patrulea aspect sau rndueal monahiceascd : isi fac
fiecare chilie unde-i place, trAesc singurateci, preferind fiecare voea sa $i grija independent pentru mijloacele de traiu. La prima vedere ei s'ar
asrnna pusnicilor, dar in fapt sunt niste samavoInici, carki primejduesc propria lor mntuire,.
cci ei singuri 0-au inchipuit locuint $i ei singuri se incura in ea, pentruc $i-au ales un chip
de trai, care nu-i dupd talia i dupd msura puterilor lor. Cine va cerceta cu luare arninte cartea sf. Grigorie Sinaitul, va gsi acolo, eh' nu,

alt ceva se cheam samavolnicie, ci tocmai acest traiu singuratic si neobstesc. Si chiar ferici-

tul bdtrn Nil Sorschi osndea aspru pe aceia, cari

fiind ptima$i, voeau s treasc shigurateci, lu-

da foarte mult drumul imprtesc, rndueala $i

tipicul cruia se pstreazA in sf. munte al Atosului. Cu toate acestea unii spun : Eu deaceea tresc singuratec, ca s nu supr pe fratele meu $i
nici eu s nu fiu suprat de altul,, si ca sd m
feresc de grdirea desart $i de osndirea altuia".
Dar stii tu oare prietene, cd aceste vorbe ale tale
altele asemenea lor mai mult te rusineaz dect te indrepttesc ? Pentrucd si printii Bisericii
au spus, c tineretii Ii e de folos s se plece, iar
PAISIE

www.digibuc.ro

130

anndria, prerea prea mare despre sine, viclenia

si altele asemenea ingnfA si fac pe orn trufas.
De aceea e mai bine, trAind impreun cu un Irate,
sA cuno$ti slAbiciunea ta $i mAsura ta, sA te cAesti

sA te rogi inaintea Domnului si sA te curAti in

toatA ziva prin harul lui Hristos, cleat sA porti

in tine trufia si pArerea mare de sineti, sA le dosesti cu viclenie i s le hrgnesti cu traiul singuratec, ale cArora nici urmele nu li se pot ve-dea, dupd cuvintele ScArarului, din pricina
; cci traiul singuratec aduce nu putinA vAtAmare celui pAtima$.
DupA cuvntul lui Varsanufie cel Mare, schiv-

nicia inainte de vreme este pricinA de mndrie.

DacA pe cel slab schivnicia Il duce la mndrie,

.atunci in ce se bizue celce indrAsneste la aceastA

luptA singuraticA ? Nu e mai bine oare a pstra
tAcerea in doi sau In trei pe drurnul impArAtesc ?
-CAci celce leagA bine cu credinta cugetul sAu $i
vointa sa, ca sA trAiascA dupA sfAtuirea cu un
frate, apoi si osteneala lui, si $ederea lui, svr$ite
potrivit sfAtuirei cu un frate, vor fi ferite de tentatiunile protivnicului, care cerne $i scuturA pe

celce umbld de capul lui, ca pe ni$te gru in

ciur. Insusi aceast petrecere In viata de obste dupA,

porunca Domnului, d monahului rvnA la tot lucrul, de$i i se irnpotriveste satana. Aicea n'are loc
iubirea de sine $i pArtinirea, care dupA soaptele
vrA$masului cupriind pe tot celce cautA ale sale,
care trAeste singuratec si care trece dela o treab
la alta $i dela o grij la alta. Si In adevAr, In timpurile neobicinuite de acurn se pot vedea minuni
la asernenea pusnici. CtA vreme ei tr5esc In singurAtate $i lucreazA dupA voea lor si pentru sine,

el pe fiecare zi lucreazd foarte mult $i nu se in-

greueazA ; iar cnd, alAturndu-se la alti frati, ei

sunt obligati sA lucreze dupA pravilA $i in cursul

www.digibuc.ro

131 unei sApt5mni indeplinesc aceea$ munc, atunci

ei se tnguesc : aceasta nou'd ni-i peste putere.

Si qacd li se scade lucru la jumtate, ei tot

$i aceasta ni-i peste putere. SiIi fiind s l'aimureascd pricina acestui lucru, ei zic : munca pentru noi in$ine ne dAdea rvnd $i hrnicie, iar cnd
lucrdm pentru frati, se ive$te numai dect lenea $i
crtirea. Astfel e drept s spunem, ci tot celce
tre$te in viat de obste cu doi sau trei frati,
cliar prin aceast convietuire se izbAve$te de iubirea de sine $i trebue numai prin singur supunerea poruncilor lui Hristos sau din dragoste cazic :

--tr Domnul s capete indemn la tot lucrul. $i

precum celce trdeste singuratec lucreazA $i pentru

sine din iubirea de sine, a$a $i celce trde$te in
obste munce$te pentru Domnul $i din dragoste
atre El. Deaceea se $i cuvine ca noi neputincio$ii,

tinnd calea impdrteascA, s pdstr5m tkerea in

doi sau in trei. Cu chipul acesta $i ispitele le vom
evita, $i nici iubirii de sine nu ne vom face robi,
si de pkatul samavolniciei vom scApa. In locul

tuturor acestora vom gAsi o cale inclmnoas'd si o

us" deschis pentru implinirea poruncilor lui Hris-

tos si pentru invtarea unei pricepute slujiri sfintite. In singurdtate ins i in pustiu, dup cuvintele sf. Casian, s nu se hotgrascA nimenea sd se
duc, deck doar numai unul, desvrsit, care s'a
curtit de orce patimd $i care pand in sfar$it si-a
-fiert toate nedreptAtile sale in viata de obste. Numai unul ca acesta poate s" se ducA $i acolo $i
inch' nu fugind de muncd, ci ca s-$i dobandeascA dumnezeeasca contemplare $i din dorinta
desvrsit si sfnt de a vedea pe Domnul Dumnezeu, cdci aceasta numai in singurkate se poate
ajunge de cei desvrsiti. Dac ins monahul va
duce cu sine in pustiu patimi nelecuite, acestea
-vor rmnea in el ascunse, dar nu nimicite. Pus-

www.digibuc.ro

- 132 nicul deschide numai u$a unei vesele contemplri3

prin aceia, care-$ au nravul Indreptat $i le

putinta s vad luminoasele taine duhovnice$ti

Iar toti cei ce nu-s au nravul Indreptat $i Z.n pus-

tie rmn cu rutatea lor, ba chiar 0 sporesc,

$I,

cAlugrul numai pand atuncea se pare Ca' are rb

dare, ct vreme nimenea nu vine in atingere cu

el. Cnd ins vine la el cineva, el indat se reintoarce la nravul su cel vechiu. Atunci din nou,
se manifest patimile ascunse $i ca niste cai neinfrnati si bueci din pricina $ederei prea indelungate, duc foarte repede la prpastie pe call%
retul lor. Cci cnd noi lepdrn povetele $i sfaturile fratelui, cresc In noi ierburile slbatece ale
ruttii $i acea umbr de rbdare, pe care o pstrm trind impreund cu frtirnea, fie pentru a.
avea respect dela ea, sau pentru a evt rusinea
si scandalul, acurn, cnd aceste motive
ne mai
impedec, din pricina negrijei noastre Lispare dela
noi. Cci $i orce sarpe veninos sau fiat-A slba-

tea, cnd se ascunde inteo pe$ter din pustiu

sau in brlogul su, nu rmne oare tot rea $i

vtmtoare ? Cu toate acestea in acest timp ea nu

aduce nimnui vtmare $i nu-si cunoaste insusi-

rea sa rea sau bun, cci inaintea sa nu-i nime-nea, pe cine 1-ar putea musca sau vtama. $i aceasta nu depinde de buna dispozitie a $arpelui,
ci locul pustiu $i lipsa omului nu-i dau putinta
s fac ru. Cnd insd gse$te prilejul s fac rtr,.
el numaidect sloboade din sine otrava ascunsd
amara lui rutate.
A$a $i pentru ceice caut desvrsirea in pustie, nu le ajunge ss se mnie numai pe oameni :eu mi-aduc aminte decnd.triam in pustie, ea' m
mniam tare $i pe un lemn, care era prea gros
sau prea subtire pentru lucru, $i pe toporul rtr,
care nu fala bine crengile, $i pe cremen,!a, care:

www.digibuc.ro

133

tzand eram grbit, nu da repede scantei, din care

pricina scos din fire, blestmam nu numai fpAura nelnsufletita, ci $i pe diavolul.
Deaceea pentru atingerea desaVarsirii nu e
,destul numai s nu trae$ti cu oamenii. Caci daca
<noi nu vom dobandi rabdare In noi In$ine, noi
dreptam mania si asupra lucrurilor neinsufletite $i mute adesa din cele mai de nimica pri.cini. S. Ion Scararul zice : cine sufere de vr'e o
boala sufleteasca si trece la pusnicie $i ia asupra$
,votul tcerei, acela se aseamAna cu celce se arunCa' in adancul mrii $i nu stie sa inoate, ci se
:bizue in vreo scandur, care sa-1 duc cu bine la
Celce se lupt cu necurtia sa, la acela
vine la vremea ei tacerea, daca are povatuitor ;
-caci singuratatea cere -Ode ingereasca ; iar pe de
alta parte tcerea pe cei neincercati Ii doboarg.
Nu te abate, zice Eclesiastul, nici la dreapta, nici
stnga, ci mergi pe drumul irnprAtesc. Calea
ne

-de mijioc multora le-a fost de folos, dar de cel

singuratic e vai, cAci de cade in somn, sau in lenevire, sau in disperare n'are cine sd-1 ridice si
s5.-1 sprijine. lar unde stint doi sau trei adunati
In numele Meu, acolo sunt si Eu In mijlocul lor,
a zis Domnul. Eu am cunoscut oameni cari petreceau in tcere, ca paserea In cusd, $i cari de
intristare si ciudd crteau impotriva lor inse$i, ca
$i cum s'ar fi afiat lngd ei unul care i-ar fi amdrit.
Pe unii ca acestia i-am sfdtuit sd nu mai $add In
singurAtate, ca sa nu ajunga din oameni draci.
Unii socot Ca' drumul de mijloc const in aceea,
ca s trdiasca nu In obste, ci fiecare In chilia sa,

aproape sau departe, $i din and in cand s se

adune toti la sfat. Dar aceasta nu-i asa, nu-i asa.

'Orce petrecere neobsteasca aproape sau departe
Nor fi chilii, iar nu msura caii de mijloc, ci acesta
,este traiu pusnicesc $i lupta singurateca cu dracii.

www.digibuc.ro

- 134 In asemenea petrecere $i in vechime $i astzi7

o mare multime de lupttori au fost infrnti. De

aceea $i poruncesc sfintii s trim in doi sau in
trei ob$te$te, ca supunndu-ne unii altora in frica
lui Dumnezeu, s ne cunoa$tem neputinta. Cnd
se Intovr$esc doi pentru viat obsteascd $i pun
intre ei Invoeal ca orce fapta sufl,Aeascd sau trupeasc sa' o inceap numai dupi puterea lor si
din absolutd trebuinf, iar nu de prisos $i ne la
vreme, $i mai ales dup socotinta sfintilor printi,

$i cnd unul dintre ei va pune gnd s facA un

lucru, s spunk' aceasta fratelui su, iar acela va
gsi cA acel lucru este nelatimp sau deprisos
nu se va invoi ; fratele acesta ins vznd judecata lui dreaptd i nestruind in prerea sa, nu
va fi aceasta o renuntare la vointa sa ? Sau pe de
alibi parte : cnd cel de al doilea vznd c cel
dintiu a gndit un lucru bun $i se va invoi cu
judecata lui, nu renuntd oare prin aceasta la vointa sa ? Nu se supune oare propunerei primului
frate ? Si astfel in orce treabg $i intreprindereunul sau altul din frati prin renuntarea la voea
sa se deprinde reciproc la viata cea bun, avnd
credint tare $i hotrirea de a socoti ca mare
c$tig pentru sufletul ski totdeauna, cnd vreunul
din ei in vreo treabd are a-si tea voea sa fatd

de fratele su, dacg din aceasta nu rezult vreo

primejdie pentru suflet $i vreo violare a poruncilor Domnului. Iar dacA vreodat din nebgare

de sarnd va $i adea unul din ei in pcatul de a

se apra cu prtinire si cu multd vorbrie, iar apoi

recunoaste aceasta drept o adere a sufletului
sdu $i va alerga la Dumnezeu $i la fratele SU cu
pocint, atunci va dobndi ertare prin darul cel
puternic al lui Hristos, cAci ca un om a azut, dar
se $i scoal, neturburndu-se nicidecurn. Acesta.

www.digibuc.ro

- 135 $i este drumul cel Imprtesc, iar nu acela de a,

tri fiecare deosebi".
Lmurirea Cali monahice$ti, data' de btrnui
Vasilie, a avut o importantd decisivd pentru Platon si dAdu o noud directie vietii lui. Dupd rugmintea lui Platon, btrnul II tunse in cinul
clugresc cu mantie, dndu-i numele de Paisie.
La trei luni dup tunderea lui Paisie in mantie,
veni la el din Moldovlahia un monah tnr, anume Visarion. Acesta trecnd pe la multi pusnici
din Atos $i negsindu-$i printre ei povtuitor $i
staret, veni in cele din urmd la Paisie si incepu
dea povete pentru mn
cu lacrdmi sd- 1 roage
tuirea sufletului $i
arate un povtuitor incercat in viata duhovniceascd. Oftnd adnc, Paisie
incepu a plnge $i tcnd putin, rugndu-se in

gnd, zise : Frate, tu ma' sileti s vorbesc despre niste lucruri triste si-mi pricinue$ti dureri
sufletului meu. $i eu, ca $i tine, cu mare rvn

mi-am cAutat povtuitor $i nu am gsit. Din aceast

pricind am incercat $i incerc hied o mare durere.

Iaca de ce te comptimesc, vzindu-te cuprins de
o mare intristare si-ti voi spune numai putine lucruri, dupd slaba mea pricepere. Mntuirea sufletului, de care md intrebi tu, nu poate fi dobn-

dit fr un bun $i adevrat povtuitor, care si

singur sd se sileasc a tri dupd poruncile lui

Dumnezeu $i potrivit cu cuvntul Domnului care

zice : cel ce va face $i va invta, acela mare se
va chiema.
Si in adevr, cum ai putea conduce pe cineva
pe calea, pe care tu n'ai umblat ? Trebue ca tu

te lupti pnla snge contra tuturor ispitelor $i patimilor suflete$ti $i trupesti, s biruesti cu ajutorul lui Hristos poftele $i mnia, s
vindeci prin smerenie $i rugciune puterea cugettoare a sufletului de nebunie $i mndrie, s in-

www.digibuc.ro

136

vingi iubirea de plAceri, iubirea de slav $i iubirea

de argint i toate celelalte patimi rele, avnd in

aceast lupt de povtuitor i cgluzd pe Domnul
nostril Iisus Hristos, du/A cum se spune : cnd a
fost scos lisus in Pustie, atunci El prin post, smerenie, saracie, priveghere $i rugAciune i prin cuvintele Scripturilor Sfinte a invins pe satana
prin aceasta a pus cununa biruintei pe capul firii
noastre, invtndu-ne $i dndu-ne putere s" birruim pe diavolul. 5i celce in toate acestea va urma
cu smerenie $i cu dragoste Domnului su, i va
primi dela El slujba de a vindeca $i alte suflete
$i a le povtui la poruncile Domnului, acela odatd

cu acestea va primi dela Domnul, pentru smerenia sa, $i putere s birueasc amintitele patimi.
5i cnd el va atinge aceasta, cnd dupd darul lui
Hristos va strAluci inteinsul asemenea har al Duhului lui Dumnezeu, atunci el va fi in stare s
arate si ucenicului su cu fapta fdr amgire toate
poruncile lui Hristos $i toate virtutile, $i mai cu
samd cele mai insemnate dinteinsele : smerenia,
blndeta, sdrcia pentru Hristos, indelunga rbdare, in toate milostenie dupd putere, dragoste
ferbinte cAtr Dumnezeu $i iubire nefkarnicd c'dtr." aproapele, din care se na$te adevrata chibzuint duhovniceasc.

Un astfel de povluitor adevkat va invka $i

pe ucenicul ski s-$i pund sufletul pentru toate

poruncile lui Hristos. Si ucenicul vzind $i auzind

dela povdtuitorul sdu toate cele ardtate mai sus
urmndu-i cu credint si cu dragoste, poate cu
ajutorul lui Dumnezeu s'a" implineasc sfaturile povtuitorului, s prop4ascA in poruncile lui Hristos $i sA dobandeasc mntuirea.
,,Iat fratele meu, ce f el de povtuitor trebue
s ne gsim noi. Dar vai, noi trim in vremuri
nenorocite $i aceast srAcie duhovniceasc au

www.digibuc.ro

137

predzut-o cu duhul sfintii $i purttorii de Dumnezeu printii nostri si din mild cdtr noi $i pen-tru intrirea noastr ne-au prevenit despre ea in
scrierile lor. Astfel dumnezeescul Simeon, noul
Teo log, zice : Mai ales in vremea noastra sunt
putini de aceia, cari ar putea s posteasc bine $i mai

ales s vindece sufletele cugettoare. A pzi postul i privegherea, a pstra chipul de dinafar al
.evlaviei, unia tot mai pot, ba pot multi i cu cuvntul a povtui, dar a atinge aceea, ca prin smerenie i plns necontenit s-5i tae patimile lor $i
a dobndi virtutile, de ace$tia sunt putini". Afar
de aceasta cuviosul Simeon recurge $i la sf. Pdrinti, cari zic : Celce voe$te s tae patimile sale,
acela cu plngere le tae, $i cine vrea s" dobndeasc5 virtutile prin plans le dobndeste".

De aici e limpede, c acel. monah, care nu

plnge toatd ziva, nu tae nici patimile sale, nici
virtutile nu le dobndeste $i nu poate fi prtas
nici unor daruri. Cci una este virtutea si alta
darurile. Acela$ lucru II spune $i printele cel
mai apropiat de noi, luceafrul Rusiei, P. C. Nil
Sorschi, care studiind cu luare arninte dumnezee$tile Scripturi si observnd nenorocita stare de

lucruri din vremea sa si nepurtarea de grij a

oamenilor, d in precuvntarea cdrtii sale astfel

de rspuns celor dornici de mntuire : Se cuvine

nurnaidect s cutm cii cea mai mare osteneald
un povtuitor cunosctor ; dacd un asemenea povtuitor nu se gseste, atunci sfintii r drinti ne poruncesc s luAm invtturi din Dumnezeeasca Scrip-

-tur $i din invtturile purttorilor de Dumnezeu

printi, dup insusi cuvntul Mntuitorului, care
a zis: cercetati Scripturile si yeti afla in ele viata
vesnia. $i desi P. C. Nil zice : aceasta numai
n ce priveste rugciunea mintii, dar nevoea de a
avea un povtuitor iscusit se simte nu mai putin

www.digibuc.ro

- 138 si In lupta cu patimile rele si la Implinirea poruncilor dumnezeesti.

Asa darA fratele meu, din toate cele expuse

mai sus se vede, cA noi avem cea nitai mare nevoe

sA invAtAm cu smerenie si cu lacrtni ziva i noaptea din scripturile dumnezeesti si din cele ale pArintilor si sfdtuindu-ne cu rvnitorii cei de un gnd
cu noi i cu printii cei mai btrni, sA ne de-

prindem a implini poruncile lui Dunmezeu si a

urma pilda sf. printilor nostrii, si numai asa, prin
mila lui Dumnezeu i cu slinta noastr, vom putea atinge mntuirea".

Ascultnd cuvntarea lui Paisie, Visarion czu

la picioarele lui i incepu sAl roage cu lacrAmi
sA-I printeascA la el ca ucenic. Paisie fu adnc
turburat de aceastA rugAciune. El ar fi dorit si
insusi a se face ucenic, dac ar fi putut s- si gseasc un povAtuitor incercat. De aceea el refuzA
hotritor de a primi pe Visarion. Visarion rugA
necurmat trei zile pe Paisie s-i ingAclue a trAi cu
dinsul. Miscat in fine de lacrAmile i smerenia
lui Visarion, Paisie cecIA si se invoi sA-1 primeascA

la dnsul, dar nu ca ucenic, ci ca prieten ca sA

meargA impreunA pe calea de mijloc, descoperind
unul altuia voea lui Dumnezeu, dupA priceperea
In ale Scripturii ce li-o va da Dumnezeu fiecAruia,
indernnndu-se unul pe altul la implinirea poruncilor durnnezeesti si la tot binele, tAindu-si voea

unul fat de altul, supunndu-se unul altuia in

toate cele folositoare pen tru suflet, avnd un suflet si o dorintd si toate cele de trebuintA obsteste.
Invoindu-se astfel, ei incepurA sA-si lucreze
impreunA mntuirea. i atunci se implini dorinta
de totdeatma a lui Paisie despre traiul cu un frate

de un cuget eu crinsul in dragoste si ascultare

reciproa. lar de povAtuitor i cAlAuzA a lor ei a-

www.digibuc.ro

- 139 veau Sfnta Scripturd $i invAtAtura sfintilor printi.

Astfel ei incepurd s trAeascd in pace adnc5,

arzind cu duhul in fiecare zi, punnd un nou inceput desvoltArei lor duhovnicesti. Dupd trecerea
a patru ani, incepurd sd se alipeascd de ei noi
nevoitori, cari doreau sA trdeascd sub povata lui
Paisie. Paisie refuzd indelung, spuind, CA a povdtui pe alOi este treaba celor mai desdvarsiti, cari
au biruit patimile, iar el e $i neputincios, si plin
de patimi. Totusi biruit de rugdmintile lor nesfrsite, cum $i de stdruintile fratelui Visarion, care
s'a dovedit a fi foarte iubitor de frati, Paisie cedd
si contra vointei sale incepu s primeascA convetuitori, bizuindu-se pe pronia cea atotputernicA a
lui Dumnezeu. Cnd se alipi la el Partenie i Chesarie, china de mai inainte deveni strmtd pentru
tuspatru si se ivi nevoia de-a avea o adoua chilie,

care a si fost cumpAratd nu departe de ceilalt.

Cnd numdrul fratilor crescu pndla opt, se ivi
trebuinta de a dobndi chilia sf. Constantin cu bi-

seriCA, care se afla la depArtare ca de cloud svrlituri de piatrA dela cea dintdiu.

Primii ucenici ai lui Paisie au fost din Mol-

dovlahia si pravila bisericeascd o sAvarsau in limba

valahd. Cnd ins au trecut la chilia sf. Constantin, incepurA sd vie frati de neam slavon si se adunard insfarsit doisprezece oameni valahi $i cinci
slavi. Atunci au inceput sA citeascd i sd cnte
slujba in bisericA in cloud limbi : in limba vaiahd
si slavd. Traiul lor era foarte greu. Despre aceasta insusi staretul Paisie povesteste astfel : Cu sosirea iernii, neavand unde sA ne plecAm capu, de
oarece nu aveam chilii, am inceput singuri sA ne
facem la sf. Constantin cinci chilii. Si cine-$ poate
inchipui nevoia noastrA ce o am indurat timp de
patru luni, fAra inaltAminte $i fArd cama$i, lu-

www.digibuc.ro

- 140 ,crnd aproape toatA iarna la chilii si &hind lut

$i petre ? AfarA de aceasta, cnd sosea Duminica
sau vreo sArbAtoare, In loc de odihnA alergam pdn
mAndstiri dupl milostenie, aproape goi sau numai In zdrente, tremurnd de frig. Atunci din pricina nevoei cumplite $i a marelor ostenele, adesa
-fratii venind sara, cAdeau ca morti $i adormeau
frd sA mAnnce. In asemenea nevointe ale noastre adesa $i pravila rmnea ne fAcutd $i In loc
de PavecernitA eu porunceam sA se citeascA numai
Milueste-mA Dumnezeule i Crezul $i asa treceam
.sA dormim. Dar nici atuncia nn lAsam Utrenia, ci

dupa puterile noastre citeam : cte odatA trei catisme, iar altAdat $i mai multe. Iar in loc de ceasuri, punem Paraclisul Maici Domnului, iar altA.datA citeam i ciasurile. Si ce voi mai zice : pentru extrema noastrA sArAcie, am vrut s ne risipim cu totii, dac preanduratul Hristos nu ne-ar
fi intArit prin darul sAu In smerenie $i rAbdare,
In dragostea cea cAtr Dumnezeu $i unul cAtrA
altul, dupd porunca Domnului sA rAbdm si prin
aceasta sA biruim toate ostenelele noastre. Cu tre-

cerea timpului se ivi mare nevoe de preot $i de

duhovnic. SfAtuindu-se ntre ei, fratii intepurd sA

roage pe staretul lor sA fie pentru ei $i preot $i
duhovnic. Paisie nici nu voi sA audd de aceasta,
spunand cd din pricina asta el $i din Moldova afugit.
Dar cu cat se lepAda el mai mult, cu atat
mai vartos II rugau fratii cu lacrAmi, cAzind la
picioarele lui $i-i puneau Inainte multe motive temeinice ale dorintei lor. Dar mai ales ziceau, cA
spovedindu-se la duhovnici streini, li se dau sfaturi, care nu se potriveau cu cele ce le da staretul
lor, din care pricinA sunt foarte ImpArtiti cu cugetul lor. La rugAmintile fratilor se alAturarg $i
,unii din pArintii bdtrani din Atos. Ei sfAtuirA pe

www.digibuc.ro

141

Paisie s nu refuze, cci aceasta i se poate socotf

drept neascultare. Ei Ii ziceau : ,,Cum poti tu s
inveti pe frati s asculte si s-si tae voea, cnd
tu nu faci aceasta, ci respingi rugmintile cu lacrrni a attor oameni ? Vdit lucru, c tu iti iube$ti vointa ta si-ti crezi mintii tale mai mult decat vorbele celor mai btrni ca tine si cu anii
cu mintea. Oare tu nu 5tH la ce a dat nastere
eascultarea ?" Auzind aceste cuvinte si vzinduse strns din toate prtile, Paisie se supuse dorintei obstesti si zise cu lacrmi : Fie voea lui
Duirmezeu!" Hirotonia lui Paisie s'a svArsit r
anul 1758, cnd era in vrst de 36 ani. De atunci staretul Paisie deveni slujitorul sfintit al locasului sn si duhovnicul fratilor ce se strnseserd
imprejurul
; si multmit acestui fapt, legturile duhovnicesti dintre el si ei devenir $i mai
strnse. In fine, si chilia sf. Constantin ajunse
strmt pentru frtimea care sporea meren. Atunci
cu sfat obstesc si cu invoirea tuturor printele Paisie ceru mnstirei Pantocrator o chilie veche si
pustie a sf. Prooroc Hie si se apucard s o inoeasc. Cu ajutorul ctorva donatori si prin mun
c grea cu propriile lor mni fratii fcur biserica, ograda, trapeza, pitria, buctria, casa de
oaspeti si seisprence chilii toate de piatr. Aduser ap in schit. Printele Paisie credea s nu

aibd in schit mai mult de 15 clugri. Deaceia

mrgini si chiliile la numrul de 16. Dela chilia
sf. Constantin schitul sf. Me era la deprtare de
jumtate de ceas cu piciorul. El era situat inteun

loc inalt $i pitoresc. Dupd spusele unuia din CAschitul este asezat pe o can foarte frumoas de pe malul mrii. Localitatea e pustie.
Din trei prti nord, aspus si sud schitul e inconjurat de munti inalti, acoperit cu verdeat vesnic, pduri i tufisuri. Spre rsrit vederea la.

www.digibuc.ro

- 142 Anarea, e cu totul deschisA i foarte pitoreasa.

Chiar pe trm se vede mnStirea greceascA Pantocrator. Mai departe la o del-Ai-tare foarte mare
se zresc insulele mrei Egeea, iar spre apus $i
miaznoapte se intinde lantul cu omt vesnic al
muntilor Macedoniei. Schitul sf. Die e departe de
<drutnurile mari. In el domneste liniste $i tkere
perpetuA, care inlesneste tare mult monahilor sd
.ducd o viat concentrat i nedistras. Aerul aicea e foarte curat i sndtos. PAmntul bun $i
climatul cald dau toat posibilitatea de a cultiva
toate soiurile de pomi roditori. Viile dau recolte
bogate $i vinurile bisericesti ies foarte bune. In
.asemenea conditiuni externe foarte prielnice printele Paisie puse inceputul obstei sale. Cnd
-toate erau gata, fratii se stramutard In schit cu

mare bucurie, proslvind pe Dumnezeu, care a

binevoit s le ingdue a trece dela calea mijlocie
la viata de obste. Si staretul, $i fratii nAddjduiau
s5 se linisteascA cu totul in noul loca$ de vietuire
al lor, dar de fapt nu fu asa. Vestea despre viata
band a pusnicilor se lti peste tot sf. munte. Si
multi, venind in schit $i vznd in toate buna"
rndueal, evlavie sincer si tinuta fratilor in bisericd plind de frica lui Dumnezeu, citirea $i cantarea dulce, infrnarea In cuvnt, podoaba sfintelor
slujbe, iar inafard de bisericA lucru manual cu
smerenie si in tkere, pace statornicA intre frati,
dragostea reciprocA $i tAerea voei sale, supunere
-fat de staret, unit cu credint si iubire, iar din
partea staretului mil pArinteascd atre fiii s'ai duhovnicesti, in slujbe o preciziune bine chibzuit,
in neputinte $i la toate nevoile trupesti compAtimire nefdtarnic5 ctre toti incepurd $i ei s5 doreascA a se altura la frAtimea schitului $i rugau
pe staretul cu lacemi ferbinti sa" nu-i resping
,dela sine, ceeace el, de$i contra vointei, primi

www.digibuc.ro

143

bizuindu-se pe pronia dumnezeeascA, chiar se bucura de o a$a rvnA ferbinte pentru mntuire.
Si cum chiliile curnd incepurA sA nu mai fie

deajuns pentru fratii din nou veniti, apoi unii a-

dunndu-se ate doi $i trei la un loc, i$ fAcurA

chilii, ca ldstunii cuiburi, jos pe Find zidul de
piatr, fericiti c staretul nu-i depArteazA dela ob$tea lui. ToatA frtimea se indeletnicea sirguincios
cu lucru manual $i insu$ staretul ostenea la lucru
de linguri, iar noptile le petrecea in citit $i pres-

crierea cArtilor sf. PArinti, sacrificnd pentru somn

nu mai mult de 3 ceasuri In 24 de ore. Numrul

celorce veneau la dnsul, parte pentru sfaturi, parte

pentru spovedanie, cre$tea mereu. Inchintorii erau
a$a de multi, hick frAtimei nu-i mai rdmnea vreme
s vorbeascA cu staretul, din care pricinA unii din

ei chiar crteau contra lui. Intre altii it vizita $i

patriarhul Serafim, care era retras in Pantocrator,
$i sfAtuea indelung cu dnsul, de oarece Il avea
fiu de duhovnicie. Decateva ori pe an Patriarhul
conducAtorii mndstirei Pantocrator 1'1 poftea pe

Paisie in mnstirea lor sd-1 vad $i sA slujascd

acolo In biserica cea mare dumnezeeasca Liturghie. Staretul slujea in limba greacd tArA grbire
cu evlavie, stropindu-$i fata cu
:
cAci
niciodatA in toat viata sa el nu putu sluji sf. Liturghie fArA lacrAmi. Patriarhul ins dupAce asculta slujba lui, zicea cu lacrdmi : SlavA. Tie, Doamne, slavd Tie !" $i toti ceice stteau in altar, vA-

zind pe staretul Paisie asorbit cu totul de sf. slujbA, cu fata transfigurat $i plngnd, abea putnd
din pricina lacrAmilor sA rosteascA vosglasurile,
rAmneau pnA intru atAta de mi$cati, incAt nu
puteau nici mAcar sA mai stea In altar din pricina

lacrAmilor, d e$ind deacolo, se mirau de harul

dumnezeesc, care era peste acest orn. Astfel crescu
$i se intAri imprejurul staretului Paisie ob$tea fr-

www.digibuc.ro

144

tascA si se ltea inrurirea lui cea bunk' si slava

lui peste tot Atosul.
Dar In acelas timp se ivied i vr5smasi impotriva staretului, cari pismueau slava lui, sau it
bnuiau, Ca' nu pgzeste pravila bisericeasc. Pintre acestia se afla si un oare care staret Atanasie dintre moldoveni, care tria cu ucenicii si
in schitul Capsocaliva : brbat cuvios $i rvnitor
pentru credint, dar nu destul de informat asupra invtuturii i felului de viat a lui Paisie.
Invinuirile rclicate de Atanasie contra lui Paisie,
erau urmtoarele : c Paisie violeazd $i mic$urea-

zd pravila de rugciuni, statornicit de Biseric

pentru monahi ; Ca' tlcueste gresit scrierile sL
Grigorie Sinaitul ; c nu se rapoartd dup rndu-

iala pdrintelui su duhovnicesc ; Ca' se aseamn

papei dela Roma, care cu vorha recunoaste poruncile Biseriricei, iar cu fapta ; e calcA, c a pus In
locu pravilei hisericesti pe a sa proprie ; c vede
rtdciri la greci ; opreste de a da a natemei pe eretici, zicnd c acest drept ?I au numai episcopii; c

se raporteaz cu incredere la manuscriptele gre-

ce$ti $i in locueste pravila bisericeascA cu rugciunea lui lisus. Atanasie indemnd pe Paisie s se pocAiascA si s nu se despart de obiceiul obstesc al
sfntului Munte.

Toate aceste invinuiri staretul Atanasie le-a

expus Inteo epistol deosebit, trimisA de el lui
Paisie. Primind epistola lui Atanasie, Paisie a ci-

tit-o in fata frimii i apoi a arAtat o pkintelui su duhovnicesc. Impreund cu pdrintele skt

duhovnicesc se duse el la duhovnicii sobornicesti

cei mai btrni, care examinnd epistola lui Atanasie, noruncird lui Paisie s scrie rspuns la ea
$i sdemasce invinuirile nedrepte ale lui Atanasie $i

dacd acesta nu-s va recunoaste vina sa $i nu se

va ci, ei hotrr s-1 mustre pe fat la soborul

www.digibuc.ro

145

intregului Munte Atos. Indeplinind porunca duhovnicilor, straretul Paisie scrise lui;Atanasie rspunsul in 14 capitole, in care combdtu toate nvinui-

rile lui. In scrisoarea sa Paisie intre altele scria

urmtoarele despre citirea scrierilor sf. Printi :
Te rog parinte, praseste cugetul tdu desert si
zadarnic de a nu citi crtile sf. Printi. Eu laud
viata voastr si fericesc nevointele voastre si iau

folos dela petrecerea voastr. Dar la toate nevoin-

tele voastre e de trebuint si judecata, e de trebuinta si mintea, ca s nu fie zadarnicd toat osteneala voastr. De aceea dacd vrei s te mntuesti insut si s arati si ucenicilor tgio calea

mplinirea poruncilor lui Hristos, care

duce la Imprtia cerurilor, atunci lipeste-te cu
tot sufletul tdu de invttura cdrtilor. Ea, impreund cu cererea de povete dela duhovnicii iscusiti, va fi si tie, si ucenicilor ti dascl nemincinos, indreptndu-vd pe calea mntuirii. Altmintrelea e cu neputint s te mntuesti. Sf. loan
Gurdeaur zice : nimenea nu se poate mntui, de
nu se va Indulci adesa cu citiri duhovnicesti,
Si sf. Vasilie cel Mare zice : staretul s invete pe
frati dupa ntelesul sf. Scripturi, iar de nu va face
asa, atunci el va fi martor mincinos a lui Dumnezeu si fur de cele sfinte. $i marele Atanasie

Sinaitul zice : In toate, ate noi grdim si facem,

trebue s avem adeverire din sf. Scriptur ; Alt-

mintrelea amgiti de nscociri omenesti, rtdcim

dela calea cea adevrat si cddem In prpastia peirii. $i aiurea : Avem nevoe ca cu fric si cu dragoste s invtm din dumnezeeasca Scriptur si
s ne desteptAm pe noi insine si unul pe altul prin
amintirea cuvntului lui Dumnezeu. Asa ne invat
si toti sfintii, indemnndu-ne s citim cu sirguint si rvnd crtile. $i sa nu zici printe, c ajungePAISIE

www.digibuc.ro

- 146 una sau dou cArti pentru edificarea sufletului.

Doar nici albina nu adunA mierea din o floare
sau doug, ci din multe. Asa si pe celce cite$te
cArtile sfinfilor IDAHO, una Il 'My* credinta sau
dreapta cugetare ; alta Ii vorbe$te de tAcere si rugAciune ; alta i spune de ascultare, smerenie
rbdare, alta ii propovedue$te iubirea cdtrd Dumnezeu $i aproapele, in scurt vorbind, din multe
cArti patristice, omul Inv* viata evanghelicA".
Vorbind apoi de prescurtarea pravilei, stareistoriseste viata sa cea dela inceput peste
ul
msur de grea, cnd el cte dou si trei zile zAcea
ca tin paraletic, nefiind In stare sd indeplineascA
pravila dupA tipic. Toate acestea, zise Paisie, eu
le-am mrturisit printelui meu duhovnicesc si la
alfi duhovnici bdtrni. Pdrintelui meu duhovnicesc
i-am zis : de oarece eu, din pricina slbiciunii
mele peste msurA, nu pot duce pravila, de aceia
cugetul imi zice s m intorc in Rusia. Duhovnicul ins5 intArindu-mA, mi-a zis : nu fiule, nu te
duce din sf. Munte ; unde te-a claiemat Dumnezeu, acolo fA rAbdare putin, Implinind voea lui
Dumnezeu. lar Pravila fd-o ct poti. Dar multdmeste totdeauna lui Dumnezeu i Domnul nu te
va ldsa. Insusi multumirea ta cea intru neputinte
si nevoe ti se va socoti fie dela Dumnezeu drept
pravil." 51 dupA povata lui mi-am finut mica mea
pravilA si am trAit bucurndu-m $i multumind lui
Dumnezeu Intru neputinta mea, rugandu-mA indurArii Lui, ca sA m intreascA pn la sfrsitul
viefii mele sA tresc In acest munte al Atosului".
Si la toate celelalte invinuiri ale lui Atanasie,
Paisie a dat rAspunsuri temeinice. RAspunsul lui
Paisie a produs o puternicA impresie asupra lui
Atanasie, el i recunoscu nedreptatea sa, se ci
venind la staret, isi ceru iertare. Paisie cu bucurie iertA pe Atanasie i Intre ei se statornici o
pace deplin.

www.digibuc.ro

Schitul sf. lije in sf. Munte.

CAP. III.

Temelurile duhovnicesti ale Comunitni lui Paisle.

Felurile de nevoinp ctlugreasc : puscalea de milloc si viata de obste.
Temeturile yield c5lug'gresti ascultarea, sErAcia, iubirea frtasc. Realizarea acestor temeluri monahice In comunitatea starefului Paisie.

S facem cuno$tintd mai deaproape cu temeiurile cAlugre$ti ale comunitOtii lui Paisie din sf.

Munte. Noi avem putinta de a le cunoa$te dela

nsui staretul Paisie, din scrisoarea lui Care prie-tenul $i ucenicul sat iereul Dimitrie; scris" In Mai
1766. In aceast scrisoare se manifest vdit influ-

nta btrnului schimonah Vasilie asupra lui Pa-

isie. El scrie : SO tii iubite prietene, cA Duhul

Sfnt prin sfintii printi a imprtit viata cAlugTease In trei cinuri sau rnduele : In petrecere
singurateck pusniceasc5 ; In vietuire Impreund a

www.digibuc.ro

doi sau trei fati de un cuget, $i in viata de ob$teCinul pusnicesc cere indepArtarea de oameni
In pustie, cu punerea ngclejdei de mtuirea sufletului s5u, de hran5, de hain $i de toate nevoile
trupe$ti numai In Dumnezeu. Numai pe el singur
pusnicul trebue sd-1 aibd $i ajutor al su, $i mangiitor in lupta sa $i in neputintele sale suflete$ti
$i trupe$ti, instreinndu-se de orce mngere lumeasc pentru dragostea lui Dumnezeu. Convietui-

rea cu unul sau doi frati de un gand trebue s"

se svr$easc sub povata unui btrn experient

in ale sf. Scripturi $i in viata duhovniceascA, cdruia ucenicii sunt datori supunere deplinA $i ascultare. Iar viata ob$teasc5, care dup cuvntul
sf. Vasilie cel Mare, incepe dela vietuirea impreung, dupd pilda Mntuitorului $i apostolilor Luf

a nu mai putin de 12 frati $i poate creste Ora

la un numAr mare de frati, cari pot apartinea

chiar la mai multe naii, const in aceea, ca toti

fratii, adunati in numele lui Hristos, s aib un
suflet, o inim5, un cuget $i o dorint de a lucra
impreun5 pentru Domnul prin implinirea dumnezee$tilor lui porunci, $i de a purta sarcina unul
altuia, supuindu-se unul altuia intru frica lui Dumnezeu, avnd in fruntea obstei lor un staret $i pov5tuitor, o cApetenie a m5n5stirei, priceput in tlcuirea sf. Scripturi $i capabil de a povAtui si cw
cuvntul $i cu fapta. Acestui povtuitor fratii datoresc supunere ca insu$i Domnului, prin tgerea
desvr$it a vointei lor .$i a hot5ririlor lor, adicA
intru nimic neimpotrivindu-se poruncilor lui $i InvtAturii lui, dac5 acestea vor fi conforme cu po
runcile dumnezee$ti $i qu inv5t5tura sf.
In toate aceste feluri de viatd calugreasc,
ca unele ce sunt statornicite de Duhul sfnt,
multi sf. printi au bineplAcut lui Dumnezeu, au
strlucit ca soarele prin daruri duhovnice$ti $f
ne-au lsat inalte pilde de urmat. $i despre toate

www.digibuc.ro

- 1-49

.aceste trei feluri de viat cAlugreascg avem mrturie limpede In sf. Scriptur. Care ins din aces-te trei feluri de monahism trebue de preferat fat
de celelalte. Mare le dascAl al vietii calugre$ti,
preacuviosul loan ScArarul d sfat celorce pleacd
odin lume la monahism s nu se abat nici la dreapta, nici la stnga, ci s mearg pe calea cea
cireapt. El zice, c vietuirea singuraticd in pustie
-cere trie ingereascl $i noul inceptor, cu deosebire biruit de patimile suflete$ti a mniei $i mn-driei, a zavistiei $i ingmfrii, s nu indrsneasc
a face nici un pas spre vietuirea In pustie, ca s."
nu cad In aiurirea mintii. In acela$ timp prea-cuviosul loan ScArarul nu sfAtue;te a intra nici In
viata de ob$te, nu pentrucA ea nu-i folositoare, ci
pentrucd ea cere o mare rbdare. Dar e mult mai
bine a merge pe calea itnprteasc, adecA a avea
vietuire cu unul sau doi frati sub conducerea unui

bdtrn. Astfel de vietuire are acea indemnare,

c ea nu cere rbdare prea mare, ca viata de

,o13$te, $i-i mai vesel dect pusnicia. Pe aceast

cale de mijloc ai a te supune numai btrnului $i
la unul sau doi impreund vietuitori. lar in ob$te
trebue s te supui nu numai staretului tgu, ci intregei frtimi pn la cel din urm om $i s" su-

feri de la ei certri, repro$uri, ocri $i tot felul

de ispite; sh." fii praf $i cenu$ sub picioarele tu-

turor $i, ca un rob curnprat pe bani, s." sluje$ti

-tuturor cu smerenie $i cu fried de Dumnezeu, s
rabzi fr crtire orce lipsuri de mncare $i imbrcminte. Amestecarea acestor feluri de vietuire
trecerea inainte de vreme la pustie duce la
cele mai nenorocite urmri.
Cel ce leapd rndueala a$zat de Dumnezeu $i In loc s Inv* in ob$te sfnta ascultare,
prin care se dobndeste adevrata smerenie, care
(duce la izbvirea de patimi, celce pleaca in pus-

www.digibuc.ro

150

tie
alege viefuirea singuratecA $i t'cut5, se
expune prin indrAsneala sa mniei lui Dumnezea
asemenea unui o$tean neincercat, nedeprins fiind .
in viata de ob$te i ne$tiind s6 tie In mnile sale
sabia cea duhovniceascA $i totu$ indfsne$te a fugi

de o$tenii incercafi ai lui Hristos $i s." intre singuratec in lupt cu ved$ma$ii si drAce$ti, in loc
de biruint dobnde$te, prin Ing5duirea lui Dumnezeu, infrngere, cade Inaintea vrAma$ilor
curnd ajunge s4 fie pierdut prin ei. Toate acestea II ajung, pentrucA el calchl rndueala a$ezat
de Dumnezeu, pe care a statornicit-o insus lisus
Hristos prin preacurata sa viat cea In trup, $i In
loc ca s'a" pAtimeascA cu Hristos In ob$te, indrsne$te In mndria sa sA se rdice deodat pe crucea lui Hristos, alegndu-$i viefuirea in pustie inainte de a fi trecut prin cea deobste. Deaceea el devine nu pustnic, ci un rzvrtit i ca rezultat al
unei astfel de pusnicii indrAtnice nu urmeazA un
bine, ci numai o mndrie diavolic. Insfr$it, istoria monahisrnului ne arat5, c prin o astfel de
vietuire incApfinat" $i fr rnduea15, o multime
de monahi $i In vechime $i In timpurile mai din
urrnd s'au pierdut ; fiind ademeniti de diavolul
intunecafi la minte de el, ei singuri s'au Uds prim
felurite $i cumplite patimi, de care sA ne izbAveasc pre noi pre tofi Hristos cu harul sAu.
Cu totul altmintrelea se prezint viata acelorar
cari merg cu supunere $i linite pe calea rnduelei statornicite de Dumnezeu a vietei monahice.._
In temelia acestei rnduele se afl adevratul porn
al viefii, cel de Dumnezeu skill, sfnta ascultare..
Nutrindu-se cu roadele acestui porn, cei noi
inceptori $i slabi, prin lepdarea de sine, $i renuntarea 4esAvar$it4 la vointa lot!, scap de moarte.
orge Inpmea14. dace.asgg, care-s. de ne1010.
turat pentrtt cei Inc4p4tinafi: Via# in ob$te sfn*

www.digibuc.ro

151

ascultare inteinsa, care este rdcina adev5ratei

vieti clugre$ti, a a$ezat- o pe pmnt pentru oameni ins4 Hristos Mntuitorul, dndu-le $i pild

vie a unei astfel de vieti obstesti in persoana sa

$i a celor 12 apostoli, cari s'au supus in totul

dumnezeestilor lui porunci. Dumnezecasca ascul-

tare este virtutea de apetenie a puterilor ceresti

ale ingerilor.

Tot ea a fost $i temelia vietei celei fericite

a celor dinti oameni in rai i cnd ea in urm
a fost pierdut de oameni, Fiul lui Dumnezeu prin
nemrginita sa iubire de oameni $i indurare a
inoit prin sine si a restatornicit aceast virtute,
fcndu-se asculttor Printelui ski celui ceresc
pndla moarte, iar moartea de cruce. Prin ascultarea sa El a vindecat neascultarea noastr si a deschis tuturor celorce cred cu adevrat inteinsul $i
se supun poruncilor lui usile impgrtiei cerurilor.
Urmnd Domnului, in Biserica primard opt mii de
crestini trdeau obste$te, nesocotind nimic al ski,
ci avnd toate deobste $i pentru o astfel de vietuire ei s'au invrednicit s dobandeascd un suflet

si o inim. Tot in astfel de viat de obste au

petrecut $i vechii cuviosi printi ai no$trii pretutindenea i in lavre $i prin monastiri, povtuindu-se de rndueala statornicit prin gura lui Hristos de sf. Vasilie cel Mare, $i au strlucit mai
mult dect soarele.
Nici un altfel de vietuire, in afard de cea de
obste cu f ericita ascultare, nu aduce omului a$a
propd$ire, nu-1 izbve$te a$a curnd de toate patimile trupe$ti $i suflete$ti ; multdmit smereniei,
care se na$te din fericita ascultare $i duce pe orn
la starea lui curati cea dintru inceput, Inoind inteinsul chipul $i asemlnarea lui Dumnezeu, reintorcndu-i darul lui Dumnezeu, dobandit in st
botez, comunicndu-i deasemenea $i celelalte da.

www.digibuc.ro

152

turi, cArora pentru ascultarea sa se face Ortas

dup darul lui Dumnezeu adevratul ascultator,

ceeace el si singur prin simtul sAu duhovnicesc

poate simti necontenit. Petrecereain viata deobste
a fratilor adunati in numele lui Hristos, ordrui

neam sau natie ar apartine, Ii uneste asa de tare

prin dragoste reciproa, inct toti ajung un trup
si membre unul altuia, avnd un singur cap pe
Hristos, arzind de dragostea cea cAtr Dumnezeu,

cea cAted staretul lor si cea unul cAtr altul, a-

vnd toti cu Ufl gnd si cu un suflet o singur

tint de a implini cu sirguint poruncile lui
Dumnezeu, indemnndu-se unul pe altul la aceasta,
supunndu-se unul altuia, purtnd sarcinile unul

altuia, fiind stpn unul altuia si in acelas timp

slugi. In numele acestei iubiri adevrate si de
toti impIrtsite, ei se fac urmtori ai vietii nse
Domnului, a sfintilor sdi apostoli si ai sfintilor
lui ingeri, supunndu-se In toate duhovnicescului
lor printe, mrturisindu-i lui toate tainele inimii
lor, primind cuvintele si poruncile lui ca din gura lui

Dumnezeu, privind la voinja i cugetul lor, care-s

protivnice vointii duhovnicescului lor printe, ca la
o haind necuratg, disprejuindu-le, blestmndu-le si

lepdndu-le departe de ei, si ocolindule ca o ispad diavoleascA, temndu-se de ele ca de ghiena

focului si rugnd necontenit pe Dumnezeu, ca El
cu harul sdu ssa"-i izbveasc de aceastd povard si
s le ajute a se intoarce cu toatd inima la Orintele lor, ca copilul la mama sa si s-i urmeze In
toate, ca oile dupd 'Astor si s'a" i se suputi ca
oala olarului su. Aceast dumnezeeasc ascultare,
find rdcina si temelia orcdrei vieji clugAresti,
este legat strns cu viata de obste, cum e begat
sufletul de trup 5i una fr alta nu poate exista.
Ascultarea este scara cea mai scurt Card cer, avnd numai o treaptd terea voei, si celce apu-

www.digibuc.ro

153

pe scara aceasta se urea' repede la cer. lar celce cade din ascultare, cade dela Dumnezeu si din
cer, cum adeveresc asta lAmurit purtAtorii de Dumnezeu pArintii no$trii".
Acestea sunt terneiurile din sf. PArinti ale monahismului, pe care staretul Paisie $i-a intemeiat co-

munitatea sa alugAreasa. Ele se reduc la sAra-

cia deplinA $i ascultarea neconditionatd. In ce mAsurA aceste temeiuri s'au InrAdAcinat In comunitatea sa, in aceastA privinta gAsim in aceea$ scrisoare a staretului Paisie urmAtorul rspuns : ,,In
comunitatea noastrA nimenea n'are nimic al sAu
propriu a$a, Meat nimAnui din frati nici prin minte
nu-i trece
insu$asa ceva, ca al su propriu,
cAci ei sunt incredintati cA aceasta-i calea lui Iuda
vnzAtorul. Tot cel primit in comunitate, e dator,

ca $i averea sa, de o are, $i toate lucrurile sale

pnd la cele mai mici, e dator sA le puna la pi-

cioarele staretului $i a soborului, sa le dea Domnului, $i impreunA cu ele $i pe sine cu suflet $i

trup sA se hrzascd sfintei ascultAri chiar pnd
la moarte. FAr aceastA conditie nimenea nu poate
intra in comunitate.
A doua conditie indispensabil pentru primirea in comunitatate este tderea propriei vointe $i
propiului gind $i pAzirea In totul a ascultdrii. PA-

zind cu trie aceste doud conditiuni de temelie

ale ob$tei noastre noi ne silim sA pazim exact $i

toate celelalte rnCluele ale vietii de obste. Iubim

pe Domnul $i pentru dragostea cea cAtrA dnsul
nepretuind nicidecum bucuriile lume$ti, fra tii au
lepAdat toate $i luAudu-$i crucea, au urmat dupA
Domnul. Ei se silesc sal poarte sarcinile unul altuia, sA iaib un suflet si o mimA, sd se indemne
unul pe altul la fapte bune, sd se intreacd unul
pe altul in credintd si dragostea atrA staretul lor.
Vdzind acestea, mA bucur cu sufletul cu lacrAmi

www.digibuc.ro

154

multumesc lui Dumnezeu, ca El m'a Invrednicit

sA vdd astfel de robi ai SAi si sA trdesc impreund cu ei si sA mA mngi de vederea fetii bor.,
AdevArat, nu toti in comunitatea noastr au atins
deopotrivA mAsura vrstei duhovnicesti, dar aceasta nici nu se poate altmintrelea : unii, i acestia

sunt cei mai multi, si-au omort cu desvrsire

voea si cugetul lor, supuindu.se in toate mie si
fratilor, sufAr cu rAbdare si jignirile, $i mustrdrile,

si tot felul de ispite si incd cu asa bucurie, ca si

cum s'ar fi invrednicit de o mare mild dumnezeeased% Ei

necontenit sunt plini in inima lor de

mustrare de sine $i se socot mai I'M dect toti si

mai nevrednici. Altii, si acestia incA nu sunt putini, cad si se scoald, gresesc $i se pocdesc i desi
cu greu, sufr mustrrile si ispitele, dar se silesc
si nu rdmn de cei dinti, ci se roagA cu cdldurd
lui Dumnezeu sA le trimitA ajutor. Insfrsit, sunt
si de aceea, dar acestia-s puini, cari nu pot deloc
sA mAnnce mncare vrtoasd, adecd sd sufere cu
rAbdare mustrArile si ispitele.
Acestia au nevoe ca sA fie nutriti cu laptele

milii iubirii de oameni si a indulgentii, pand vor

ajunge si ei la cuvenita vrastd duhovniceasc a
rAbdrei. Slbiciunile si neajunsurile lor ei se silesc sA le implineascd cu dorinta lor sincerd de
mntuire si cu necontenita pArerere de rAu. Cu
toatd deosebirea lor in ce priveste vrsta duhovniceascd, fratii toti sunt deopotrivd pAtrunsi de
dorinta de a se tine tare de poruncile dumnezeesti, fiind reciproc legati cu legturile nedeslegate
ale dragostei dumnezeesti. Pentru aceast iubire
de mntuirea lor vesnicA, ei cu mrinimie si cu recunostint cAtr Dumnezeu, sufr lipsa necontenit

de toate, puindu-si toat nIdejdea numai in indurarea lui Dunmezeu".

0 astfel de dispozitie sufleteascA inalt1 a co-

www.digibuc.ro

- 155 muniatii lui Paisie n'ar fi fost cu putint, dac

nu i-ar fi dat el Insu$i pild $i nu ar fi insufletit-o prin nemrginita lui dragoste. Am o necontenit intristare $i durere de inim5, scrie el In
aceea$i scrisoare, cu ce obraz m voi infti$a eu
la infrico$atul JudecAtor, la infrico$ata lui judecat, ca sA dau ti-ispuns de attea suflete ale fratilor, cari s'au predat in ascultarea mea, cnd eu
nu-s in stare sA dau samA nici de ticAlosul meu
suflet, cnd \Id In toate cele suflete$ti ale mele
slAbiciune $i neputint $i cnd nici cu o fapt bund
nu pot servi de pild, cum cere datoria mea. Dupd
Dumnezeu i Maica Domnului, eu de$i nevrednic,
am nAdejde de mntuire numai in rugdciunile fra-

tilor ce vetuesc cu mine $i nu desperez, c i

asupra sufletului meu se va revdrsa indurarea
dumnezeeasc ! Iar dacd nu, ci prin judecata dreaptd a lui Dumnezeu voi fi osndit la muna ve$nicA

dup faptele mele, apoi fie binecuvntat Dumnezeu, pentru c sunt vrednic de aceasta din pricina
negrijei mele pentru dumnezee$tile lui porunci.
Numai pentru un lucru Il rog eu pururea, ca
El, dui-A indurarea sa $i pentru putina mea osteneal, pe care eu am pus-o $i o pun pentru fratii
ce s'au strns in numele lui, numai acea mil smi
arate, ca precum s'a invrednicit bogatul din
Evanghelie s vadd pe LazAr in sinurile lui Avraam, s vAel $i eu pe fiii mei duhovnice$ti adevdratii robi ai lui Hristos, In Impgrtia lui cea
cereascd. Si aceasta ar ajunge pentru mine in loc
de orce tisplat.

www.digibuc.ro

CAP. IV.
Ostenelele crturresti ale lui Paisie In AtOs.
Pricina, care I-a fcut s se Indeletniceasc cu
deosebit zel cu studiul carfilor sfinte. Adunarea $1 Studierea crfilor patristice In limba
Lipsa de traduceri slavone a crtilor
slavon.
patristice. Cautarea $1 dobandirea de originale
grece$ti $1 Inceputul studiului lor. Stramutarea vremelnica In manstirea Simon Petru.
Imposibilitatea Mmnerei mai departe la Atos

$1 hotrirea de a se stedmuta cu toll fratii In

Moldova.

In invttura sa despre viata calugAreascA $i

in organizarea comunittei monahice, staretul Pai-

sie s'a condus de scrierile sfintilor printi ai Bisericei. Dar la inceput el a cAutat mult $i frd rezultat o cAlduz vie In persoana vreunui btrn. Cnd eu am plecat din lume, poveste$te
Paisie,
cu rvna ferbinte de a lucra neobosit
pentru monahism, nu m'am invrednicit la inceputul calugariei mele s am dela cineva nici macar
o urin de judecat, povat $i sfat drept $i sntos $i conform cu invttura sf. Printi, despre
aceea, cum $i deunde s incep eu, neincercatul
noul incepator, biata mea cAlugrie ? Mezndu-m

inteo mnstire din pustie, unde din mila lui

www.digibuc.ro

Dumnezeu m'am invrednicit s4 capt si Inceputul

cinului cAlug5resc, n'am auzit acolo dela nimenea
o lrnurire cum se cade de ce este ascultarea, cu ce
scop si In ce senz este ea rnduit si ce folos
cuprinde ea in sine pentru ascultAtor.
Nici egumenul mAdAstirii, nici nasul rneu, nu
mi-au dat In aceast privintd nici o povat. CAlugArindu-mg fAr nici o cercare anterioar, ei m
lAsar s'd trAesc fr nici o cdlAuzire duhovniceascd. WAtrnul, care m'a luat sub mantie, mai tedind
in mnstire, dup clugArirea mea numai o sap01-nand, s'a dus nu se stie unde, zicndu-mi cnd
si-a luat rAmas bun : frate, tu esti invAtat, trAes-

te cum te-a povgui Dumnezeu!" Rmnnd ca

o oaie fAr p5stor, am inceput i eu sA rAtAcesc

in dreapta i in stnga, cgutnd pentru sufletul
meu folos, inteleptire si pace, dar n'am Osit, afard de doi bAtrni : Vasilie si Mihail, dela care
am primit si povete cdlugAresti si mare folos sufletesc, dar cu care n'am putut rdmnea, de oarece
Ind temeam s'A nu fiu hirotonit preot. Astfel am
ajuns eu insfrsit la limanul cel lin si neinvolburat al sf. Munte, da'clAjduind cA mkar aicea vol
dobndi oarecare bucurii pentru sufletul meu_
Dar si aicea am gsit eu putini frati de ai nostril,
care s cunoasa sf. Scriptur, adec5 stiutori de
carte. Negsindu-mi eltiza dorit de sufletul meu, m'am asezat pentru o vreme inteo chilie
singuratecg, si lsndu-tn In voea lui Durnnezeu,,
am inceput sA citesc ate putin scrierile sf. PArinti,
primindu-le dela binefctorii mei, monahii sirbi
si bulgari. Aceste cdrti le-am citit cu mare luare
aminte. Citind aceste carti, am vkut, ca in oglind,
de unde trebuea sA incep eu biata mea cAlugrie:
atunci am inteles de ce mare dar dumnezeesc am
fost lipsit eu, nefiind sub ascultare la un povAsuitor duhovnicesc si neauzind dela nimenea po-

www.digibuc.ro

158

vete despre acest lucru. Am priceput c nefericita

mea petrecere a$a zicAnd in tkere nu era dup

puterile mele si cs aceasta-i de talia celor desvr$iti i scutiti de patimi. Nedumerindu-m ce
s fac i cui s m incrednintez spre ascultare,
eram trist si plngeam, cum plnge un copil dui-A
mama ce i-a murit".
Din acest timp staretul Paisie cu o deosebirvn a inceput s citeasc literatura patristic5.

Adevitrat, $i mai inainte, Ina In copilrie fiind,

lui Ii plcea s citeasca scrierile sf. Printi, dar
atunci el le citea fr s se aprofundeze In amruntimi $i in subtilittile intelesului lor, multmin-

du-se cu intelesul ce de sine cAdea sub price-

perea lui. Acum ins, fata cu studierea amruntit

neintrerupt a cartilor acestora, cand cAuta nu
numai edificare pentru sine, ci $i regule cum s
organizeze viata clugreasc, el observ In traducerile slave multe erori, care se cereau controlate
i indreptate. Si atunci inaintea sa se deschis o
problem nou i Insemnat, de a se ocupa cu revizuirea tecstului slavon al cArtilor sr. Printi
cu indreptarea lui dup putere, curtindu-1 de locurile intunecoase $i neIntelese.

lath' ce ne spune el singur de inceputul indreptrilor fcute de El in traducerile slave ale

cirtilor patristice : Pecnd triam eu inc in sf.

-munte al Atosului, scrie Paisie in scrisoarea sa

cAtra Arhimandritul Teodosie, egumenul Shs-,
triei sf. Sofronie, atuncea cunoscnd bine din
invttura i poruncile purttorilor de Dumnezeu
printii no$trii, Ca' povtuitorul frtimei nu se cuvine s invete $i se dea povete dup prici perea
mintii lui $i numai dupg socotinta sa, ci trebue

s se tie de intelesul drept $i adevrat al dumnezee$tilor scripturi, cum Inv* purttori'l de

Dumnezeu printi, dascAlii a toat lumea, precum

www.digibuc.ro

- 159 $i invltorii $i povtuitorii vietii monahice$ti, luminati de harul sf. Duh, $tiind pe lngA aceasta
putina mea pricepere, si ternndu-rnA ca nu
cumva din pricina neiscusintii mele s nu cad si

eu insumi ca un orb in groap, si s" nu duc

acolo $i pe altii, de aceea m'am hotrit sA iau
ca temeiu nezdruncinat a toat inattura i po-

vata adevratd Dumnezeeasca Scriptur a Vechiului $i Noului Testament $i tlcuirea ei adevArat

de harul sf. Duh, adecd Invltura purttorilor de
Dumnezeu pArinti, invgttorii $i dasalii a toat
lumea $i povdtuitorii vietii monahice, sf. soboar5
toate canoanele apostolice, sobornicesti $i ale
sf. PArinti pe care le tine sfnta soborniceasca si
apostoleascd Bisericg a RAsgritului, precum $i toate

poruncile $i regulele ei. Toate acestea eu le-am

primit ca o cAltizA pentru mine $i pentru frati,
ca si eu insumi si fratii cari trAesc cu mine, folosindu-ne de toate acestea cu ajutorul dumnezeescului har, s" nu ne abatem cu nimic dela intelesul sdndtos $i curat, sobornicesc al sf. Biserici
orto doxe.

Mai intiu de toate am inceput cu sarguintd

$i cu ajutorul lui Dumnezeu s adun cu mare
greutate $i cheltueal cdrtile sf. Pdrinti, care Inv*" despre ascultare $i trezvie, despre luarea aminte i rugAciune. Unele din ele eu le-am presscris cu mnile mele ; pe altele le-am cumpgrat
cu bani dobnditi prin munca mea pentru nevoile
noastre, fAcnd economie la mncare $i haine. Noi
cumpram amintitele cdrti ale sf. Pgrinti scrise in
limba slavond $i ne uitam la ele ca la o comoar
cereascd, trimis5 de Dumnezeu de sus. Dui-A ce
ins eu le-am citit cu rvnA in curs de multi ani,
am bgat de samA cd in foarte multe locuri din
ele se intlnesc lucruri neintelese, iar in allele se
gsesc i obscuritti gramaticale, de$i eu le citi-

www.digibuc.ro

lo
sem si le rgscitisem cu toatd luarea aminte, atunci
numai singur Dumnezeu stie ce tristet a umplut
sufletul meu ; 5i nedumerindu-mg ce s'a" fac, am
socotit cg aceste cgrti slavone s'ar putea mgcaf
in parte indrepta dupg alte cgrti tot slavone. Atunci m'am apucat s scriu cu mna mea cartea
sf. Isihie, prezviterul lerusalimului, $i a sf. Filoteiu
Sinaitul, si a sf. Teodor al Edesei, dupg patru
copii, ngdgjduind sg pun deacord aceste manuscripte i s ggsesc in ele vreun inteles gramatical. Dar toat munca mea s'a dovedit zadarnic,
pentrucd nici in concordanta fAcutg de mine a
celor patru manuscripte n'am dat de nici un inteles. Cartea sf. Isaac Sirul am indreptat-o timp de
$ase sgptgmni, muncind ziva i noaptea, dupg
alt manuscript, care, dupg cum mi se spusese, era
in totul asemenea cu originalul grecesc ; dar $i
aceast muncd a mea se perdu in zadar : cu timpul in'am incredintat, cg si cea mai bung carte a

mea am stricat-o, voind sg o indrept dupg alta

mai rea.

Dupg aceste experiente amare, m'am incre-

dintat ea' mi-am luat asuprg-mi o muncd zadarnicg, voind s indrept cdrtile slavone tot dupg cgrti
slavone. Dui-A aceea am inceput sg urmgresc stdruitor, de unde vine aceast obscuritate $i acest
neajuns a senzului gramatical din cgrtile slave $i
am ajuns la concluzia, cg aicea sunt dou pricini.
Intia pricing se cuprinde Iii neiscusinta vechilor
traducgtori ai cgrtilor din limba greco-eling In
cea slavong ; iar a doua in neiscusinta $i negli-

jenta unor rgi copietori. Odat incredintat de

acestea, imi pierdui orce ngdejde de a ggsi In traducerile slavone intelesul drept si adevgrat, care
se ggseste In cgrtile greco-eline. Petrecnd nu putini ani in Atos si insusindu-ne limba greacd ordinarg, mi-am pus in minte s caut cdrtile grece-

www.digibuc.ro

161

i sg fac indreptare cgrtilor

slavone dupg ele. Eu am cgutat necontenit i in
multe locuri si numai putine am ggsit. Am fost
in marele schit Sf. Ana, care tine de Laved, $i

$ti ale sf. Pgrinti

in Capsocaliva, $i In schitul sf. Dimitrie al Vatope7-,

dului, si In alte lavre si mgngstiri, intrebnd pretutindenea pe oamenii cunoscgtori, pe duhovnicii

btrni $i incercati $i pe monahii evlavio$i, dar

nicgirea n'am izbutit sg gsesc nici o carte de

acestea, ci de la toti am cptat un singur rgs-

puns, c ei nu numai cg nu $tiu aceste cgrti, dar

c nici de numele alcAtuitorului lor n'au auzit.
Auzind asemenea rgspuns, cgzui inteo desgvqiti
nedumerire $i m'am mirat, cum se poate una ca
asta inteun loc asa de sfnt, unde trgeau $i au
trgit multi $i mari sfinti eu nu numai nu pot sg
ggsesc cgrtile dorite de mine ale sf. Pgrinti, dar
nici mgcar numele scriitorilor lor nu le aud dela
nimenea ? Din pricina aceasta am cgzut in mare
mhnire. Dar cu toate acestea eu nu mi-am pierdut ndejdea In Dumnezeu si 1-am rugat pe El,
ca El, ca un atotputernic, Care $tie toate, sg-mi
ajute sg ggsesc comoara cgutatg. Si induratul Dum-

nezeu nu a trecut cu vederea ruga mea ferbinte,

ci mi-a ajutat. In cele din urmg am izbutit s ggsesc cgrtile cgutate i cteva din ele chiar sg mi
le procur. $i aceasta s'a %cut In chipul urmgtor
Odat m'am dus eu cu doi frati din lavra sf. Atanasie la marele schit al acesteea sf. Ana $i cnd
am ajuns in dreptul dealului inalt a sf. Prooroc
Ilie, care dui-A ingltime e egal cu a treia parte
din ingltimea piscului principal al Atosului, am
vzut sub acest deal, pe un dmbulet, schitul sf.
Vasilie cel Mare, intemeiat nu de mult de niste
cglugri veniti din Cezareea Capadochiei. Schitul
este situat In localitatea cea mai neroditoare, uncle
PAISIE

11

www.digibuc.ro

- 162 nici un izvor de ap $i de aceea in schit nu

,cre$te nici vie, nici maslini, nici smochine, i monahii 1$i indeplinese toate nevoile numai cu al-A de

ploae. Ne veni dorinta s ne abatem pela acest

schit atat pentru inchinare, cat $i pentru vederea
intru cat noi nu mai fusesem in acest
schit.

Cnd am intrat in schit $i am $ezut jos rang biseria, ne vzu un monah $i cu bucurie ne
chiema in chilia sa. Apoi se duse s ne gteasca
ceva de mncare, ca sa ne intareascA puterea dup

un drum a$a de greu. Uitandu-m pe o mesutd,

e se afla la fereastr, vazui pe ea o carte deschisa, pe care, cum se vedea, o copia monahul.

Cnd m'am uitat mai bine, am valzut c era cartea

sf. Petru Damaschinul. Atunci o bucurie negrait
1mi cuprinse sufletul. Eu simtii c am gasit pe pmnt o comoard cereasca. Cnd monahul infra' in
chilie, 1-am intrebat, cum se face de se gse$te in
chilia sa asemenea carte pretioasa ? La care el imi
Aspunse, cd in chilia sa se Old $i alt carte a
aceluia$ sfant. La intrebrile mele urmatoare, monahul raspunse, ea' la ei in schit, afard de cartile
numite, se mai pot gAsi $i alte carti : a sf. Antonie cel Mare, a sf. Grigorie Sinaitul, a sf. Filotei,

a sf. Isihie, a sf. Diodoh, a sf. Talasie, a sf. Simeon Noul Teolog : Cuvant despre rugaciune",
a sf. Nichifor monahul : Cuvnt despre rugdciu-

ne", a sf. Isaia $i alte asemenea crti. La intrebarea

ce i-am pus : pentruce eu le-am cdutat atta vreme

$i nu le-am gsit, el imi raspunse : Pricina st

in aceea, ca aceste cdrti sunt scrise in cea mai

curat limbd ding, pe care astazi, afar de oamenii invatati, te mird de o mai pot pricepe careva
din greci, $i de aceea i cartile acestea au ajuns
s'a" fie cu totul uitate. Iar monahii, cari traesc in
acest schit, aflandu-se Inca in patria lor
Ceza-

www.digibuc.ro

- 163 rreea Capadochiei, au auzit de aceste &Atli i cnd

au venit in sf. Munte, au invAtat nu numai limba
.greac- proast, ci $i vechea limbA elinA $i gsind
in cteva mAndstiri, aceste crti, le-au prescris, le

citesc $i se silesc in msura puterilor lor a le ur-

Auzind aceasta $i bucurndu-m peste msurO,

rog struitor pe monah s prem'am apucat
scrie $i pentru mine acele crti, fgduind s"-i

pltesc ct va cere pentru osteneald. Dar mona-

hul fiind impovrat peste rnsurs cu transcrierea,

nu primi $i m duse la alt monah care deaseme-

nea se ocupa cu copierea de cOrti. Eu am rugat

struitor $i pe acest frate s copieze pentru mine

..acele crti, fOgOduindu-i s-i dau un pret intreit.

El ins vzind dorinta mea arzAtoare de a avea
cArtile acelea, nu primi pretul intreit, ci fgAdui

copieze o parte din cdrti cu pret obi$nuit,

ct va fi in stare s'd scrie $i ct i va da Dum-

nezeu putere". Astfel primi In sfr$it staretul Paisie acea comoar, pe care o cdutase atta vreme
$i putu pd$i la indreptarea traducerilor slavone,
dupd originalele grece$ti vechi. Aceasta se petrecu

cu vreo doi ani inainte de a prdsi sf. Munte

pentru a merge in Moldova. Monahul, care se

prinsese sA copieze pentru Staretul Paisie crtile

pregAteasc in acest timp
sf. PArinti reu$i
numai o parte din cdrtile fgdduite $i staretul
primind aceastd parte de 61..0 ca o mare comoard
si dar dumnezeesc, le lu cu sine in Moldova,
spre a se folosi acolo de dnsele att pentru controlarea cArtilor slavone, .ct $i pentru traduceri
noud din limba greac. Despre aceastd muncA a

a staretului vom vorbi mai la vale, cnd vom

vorbi de periodul moldovenesc al vietii lui.

Intre acestea numruI cAlugrilor in schitul
sf. Ilie continu c creascd $i deja trecuse peste
.50 oameni. Staretul Paisie nu $tia ce s" mai fac:

www.digibuc.ro

Indperile nu ajungeau nici pentru ai sai $i totu$17

mai veneau mereu doritori noi de a ramnea in
manastire. Inzadar le arata el lipsa de indperi
de mijloace de trai, aceasta nu ajuta la nimic. Cu

cat Ii indeparta el mai mult cu blndete, cu atat

mai mult ei Il rugau cu lacrami s nu-i indeprteze.

Cedand rugamintilor lor, el i primea, punndutoata nAdejdea in Dumnezeu. Vazind situatia grea
a staretului, unii dintre monahii respectabili ai sf.
Munte, printre care $i Patriarhul Serafim, II sfatuir sd se mute In man5stirea mai larga Simon opetru, care in vreme aceea nu era ocupata de nimenea,,,
de oarece dlugrii ei o prsiser din pricina dato-

riilor ce al-Asa asupra ei. Paisie dadu cerere soborului sf. Munte, care-i ingadui s'a" ocupe manstirea,
Simonopetru. Stareful se muta, lund cu sine jurn.4tate din calugAri. Dar tri acolo numai trei
Creditorii turci, auzind c in man5s1ire s'au asezat iara calugari, venird numai deck 0' cear clatoria $i cu sila hid starefului 700 lei. Speriinduse s nu mai vina $i alti creditori, stareful se grbis
sa parAseasca manstirea $i sA se intoard la schitul sf. Ilie. Starea frtimei deveni $i mai grea.
sa de incAperi, mijloacele de traiu saracacioase,.
grija necontenit pentru plata drilor, ce mereu
sporeau, iar pe de alta parte imposibilitatea de a re-fuza primirea de noi doritori de a trail in mAnastire sub conducerea staretului Paisie, facur pe a-

cesta s caute o nou a$ezare. Dar unde s'ar fi

putut muta el cu numero$ii sai dlugri ? In Atos-

un loc potrivit nu se gsea. Trebuea deci s se

gndeascd la o alt far si o asemenea fall nu

putea fi alta dect Moldova. Aceast far era deja

demult cunoscutd starefului Paisie. Cu ea el avea
strnse legAturi duhovnicesti jumtate din cdlugdrii si erau din Moldova ; acolo era In floare
B*rica ortodox, si monahismul ; acolo eratt

www.digibuc.ro

165

ocarmuitori binecredincio$i gat lume$ti, cat i biseTice$ti, care frA indoeal cuno$teau pe staretul Paisle, erau binevoitori pentru el $i puteau
dea
.Jui i cAlugArilor 8Ai un adpost foarte potrivit.
Acolo comunitatea sa putea sA trAeascA i sA
.se desvolte in pace. DupA lungi chibzuinte $i, poate,
dupA Intelegeri premergAtoare cu persoane influente din Moldova $i Valahia, staretul $I frAtimea se hot4rar sa pArAseased sf. Munte al Ato
sA se strAmute In tam binecuvntatA a Moldovei. Insu$I staretul in scrisoarea cAtrA iereul
Dimitrie se exprimA astfel despre cauzele strAmu-tArei sale In Moldova : Viata In sf. munte Atos este

rfoarte grea $i asprA, de oarece chiar numai doi

sau trei, trAind impreung, abea pot, cu sudoare de
sange $i cu muncA grea, s-$i ImplineascA nevoile
de trai. Cu cat mai vartos se mAresc aceste gre-

utAti pentru o comunitate a$a de numeroas. Alard de aceasta, nouA ni era fried $i de stApanirea
turceascA, ca nu cumva sA ne pue nou5, unei co
munitAti sArace, ddri ca cele puse pe celelate mAnAstiri din sf. munte, care, cum am auzit, nici nu
le mai pot plAti. Din aceste pricini, ca $i din altele, despre care ti-am scris deja, ne temeam, ca
nu cumva sA ajungem la o sArAcie desAvar$WA, vred-

micA de mult plans i suspinare, care s punA capAt injghebArii noastre, care a costat nu putin

muna $i sudoare. Deaceea bizuindu-ne pe atotputernicul Dumnezeu cel proslAvit In tot locul stApanirii sale, ne-am $i strAmutat noi cu totii impre-

,unA din sf. munte in tam ortodoxA a Moldovei".

Altmintrelea explicA strAmutarea staretului Pa-

isle In Moldova G. N. Popov, in cartea sa Ma-

nuscrisele bibleotecei Sinodale din Moscova". Vor-

bind de apropierea dintre staretul Paisie i grecul

Nichifor Teotochi, pe care staretul inteo scrisoare,
l nume$te profesorul sAu, Popov presupune, cA

www.digibuc.ro

- 166 anume aceast apropiere a $i fost una din prici-

nile plecrii lui Paisie dela Atos. Nichifor Teotochi se afla in cea mai strns prietenie $i era
compatriotul unui alt grec ingemnat, anume Evghenie Bulgarul, cu care puneau la cale rena$terea
Greciei $i darmarea impartiei turce$ti. Prin Nechifor Teotochi putea s se apropie de Evghenie
Bulgarul $i staretul Paisie. In anul 1758, Evghenie Bulgarul, in urma invitatiunii Patriarhului deConstantinopol Chiril, deveni directorul Academieir
intemeiate pe lngd mnstirea Vatopedului din
muntele Atos, care avea in numrul elevilor si,
afar de tineri din provinciile grece$ti i turcesti,
$i slavi din Rusia. Judecnd dup apropierea lui
Paisie de greci $i mai ales de patriarhul Serafim,
de care lucru se pomene$te $1 in biografia stare-

tului, se poate, ca Paisie s fi fost unul din cei

mai zelos cercettori ai Acadimiei din Vatoped $i

in genere mai mult deck alti slavi din Rusia s
se fi interesat de chestia lui Evghenie Bulgaru
cnd dup cinci ani Evghenie a fost chemat dela
Atos de Care turci, atunci dupd toat probalitatea
elevii vestitului dascal grec $i profesoratul lui
fi fost infti$ate guvernului din Stambul ca primejdioase din punct de vedere politic, adec in-

dreptate contra islamismului, tinznd la inlocuirea,

semilunii cu crucea lui Hristos. Poate c in legatur cu aceste intmplri s'a petrecut plecarea din
Atos a aloud corbii cu oameni de limba rusasc
$i moldoveneascd" sub armuirea staretului Paisie
$i a$ezarea fugarilor in Moldova, uncle influenta
greac era deosebit de mare." Totu$ prerile exprimate de Popov nu se confirmA prin cuvintelestaretului Paisie. Cnd vestea despre hotrrea lui
Paisie de a prsi Atosul se lti prin sf. Munte $1ajuns'e la urechile Patriarhului Serafim $i ale altor

adoratori ai lui Paisie, toti primir aceast $tire-

www.digibuc.ro

- 167 cu mare mhnire. Ei se Incercar s-1 bed s-$i

pOrOseasc gndul. Dar cnd staretul le artd marea strOmtorare in care se gOse$te comunitatea lui,
lipsa de toate cele de n evoe pentru trai, precum $i aceea, cd nu are nici o nAdejde s se scihm-

be aceast stare, atunci ei au zis : Fie voea lui

Dumnezeu !"

Staretul cAzu la picioarele Preasfintitului Patriarh Serafim cu lacrOmi ceru pentru sine si
pentru frati binecuvntare de plecare. Patriarhul
deasemenea plnse $i, blagoslovind pe staret,
Imbrli0 i sdrutd pe cap, cerndu-i s5 se roage
pentru dnsul. Staretul se imbrOti$51 i cu ceilalti
printi duhovnici, cernd dela toti binecuvntare
pomenire in rugdciuni. Cei 17 ani de nevointO
alugreascO a staretului in Atos n'au rOmas fOrd
urme $i fr folos pentru atoniti. Schitul sf.
fondat de Paisie In Atos, a continuat buna rnduial statornicit acolo de acest staret $i $i-a gsit aplicare $i in alte monastiri de acolo. Cu strmutarea comunitAtii paisiene in Moldova se Incheie

al treilea period din viata staretului. In acea vreme el Implinise 41 de ani. In aceast jumAtate din
viata sa, el adund o mare bogAtie duhovniceascd
lAuntric5, o intri $i o spori prin o nevoint5.
dependent, prin rugdciuni $i citirea cArtilor sf.
Printi, atinse o Inaltd maturitate duhovniceascA,
asa inct putea sd fie $i povtuitorul altora In viata
duhovniceascA, ceeace a $i dovedit el prin organizatiunea comunitAtii sale cea cu viata de obste
din Atos. Acum avea de strbtut adoua jumtate

a vietii sale, imprt4ind $i pe altii din boggia

duhovniceasc adunat5, mrind i Intdrind comunitatea intemeeatd de el i, prin pilda $i influenta

sa, relnoind $i consolidnd viata monahismului ortodox. Aceasta a doua jumAtate din opera vietii

www.digibuc.ro

168

sale staretul o ndeplini In ultimul period a vietii

sale, care se poate numi periodul dscAliei sau
stretiei sale si care se continu pnla moartea
lui. La examinarea acestui ultim period a vieti
staretului Paisie vom si psi noi In cele ce urineaz mai la vale.

www.digibuc.ro

PARTEA IV.
INFLORIREA COMUNITATII LUI PAISIE IN MOLDOVA : DRAGOMIRNA, SECU, NEAMTU.
CELE DE PE URMA ZILE ALE LUI PAISIE
MOARTEA LUI.
Multimea celor ce crezuserd aveau
o inimei i un suftet si nimenea nu zicea, cd din allude sale este ceva al

seiu, ci toate li erau deobste... si f ieceiTula i se dddea ceeace-i era de trebuintei".

Fapt. Apost. IV, 32, 35.

www.digibuc.ro

Mnstirta Dragomirna in Bucovina.

CAP. 1.
Stramutarea In Moldova. Organizarea comunitbtii In Oragomirna. Regulamentel comuni-

tttil.Staretul Paisie Imbraca schima. Randueala sluffielor. Randueala ascultarilor.Starefill ia parte la ascultari. Viata de chilie a
calugh-rilor.
Ingrilirea staretului de cei bol-

navi. Ocupatia carturareasca a staretului.

Indreptarea crtilor slavone dupa originaleke

grecesti. Traduceri din greceste In moldoveneste.
Ocupatiile de lama a staretului cu calug5ril.Predicile sr sfaturile staretului. Martea parintelui Visarion.
Strgmutarea staretului Paisie in Moldova se
dovedi de mare folos pentru opera sa. Dac: el

ar fi continuat sd triasc In Atos, atunci, mai intiu, s'ar fi curmat cre0erea comunittii sale din
pricina lipsei de incAperi i a mijloacelor de traiu,
i, al doilea, ea n'ar fi putut avea o influent ap
de mare i de intins asupra 'vietii duhovnice0b
a monahismului ortodox din Moldova i. din Ru-

www.digibuc.ro

172

.sia. Viata comunittii lui Paisie In Atos era asemenea vietii unei hultoane inteo pepinier strmt. Hultoana crescuse deja atta, ca nu i mai ajungea hrana In locul ei. Ea avea nevoe sa fie fasdita Intr'un loc mai larg si mai Indmnos peniru ea. Acest loc
gsi ea in Moldova. NeT
gre$it, schimbarea locului trebuit s4 provoace
oarecare dezorganizare in vista, comunitatii, dar
.aceast dezorganizare fq vremelnia i viata
munittei repede fu restabilit $i ea se desvolt cu
mai mult putere $i deplintate.
PregAtindu-se de plecare, stareful Paisie

dota corbii : In una se urc el cu clugrii

slavi, iar In a doua se imbArcA printele Visarion

,cu cAlugrii moldoveni $i plecar la drum. De toti
in ambele corbii se aflau 64 de insi. CAltorii ajunser cu bine la Constantinopole $i dupd aceea
sosir In Galati, de unde cu 17 ani In urmA staretul plecase la Atos. In Moldova staretul $i ealugArii la inceput flied asezati In schitul VrzAresti,
iar dupd aceea li se ddura mndstirea Sfntului
Duh, numit Dragomirna, in Bucovina, cu toat
.zestrea ei, cu care prilej Voevodul Grigorie prin
osebit gramat scuti mnstirea de orce dare.
Mnstirea data' staretului se afla inteo stare destul de jalnicA. Chilii inteinsa nu erau dect vreo
cinci, trapeza nu avea acoperi$, se gAsirs putine
at-0, iar in staulul de vite nu se aflau dect 6 boi.
Mndstirea ins4 ocupa un spatiu larg, era situat
inteo localitate singuratica si linistit $i oferea
toate conditiile pentru o bun $i repede desvol-tare: De aceea si staretul, si calugarii rAmasr
-tare multAmiti de mAngstirea ce li se clAduse. Incurnd mnastirea incepu s primeascA daruri bo-

gate dela multi binefcgtori, cari doreau sA dea

ajutor staretului. Binecredinciosul Voevod fcu
doud rnduri de chilii nou i arhondaricul. Pilda

www.digibuc.ro

0 173
Voevodului fu urmath de boeri : unii dhruir5 vitede munch, altii vaci $i oi, altii trimiserh poamh,.
gru, vin, Inchlthri i haine. Aceasth bunavointa
ob$teasch si aceste- ajutoare bogate miscard adncpe staret i pe frati i ei cu la crAmi de bucurie
multdmir lui Dumnezeu pentru mila primith. Md-

nhstirea Dragomirna a Sf. Duh se afla aproapede trgul Sucevei $i de satul Itcani, situat pe granita dintre Bucovina $i Moldova $i e a$ezat inteo vale a muntilor Carpati. In afarh ea are Inf-

tiarea unei adevrate cethti, inconjurat cu zid

turnuri, a$a luck putea servi pentru locuitorii targului Suceava ca adhpost la vreme de nhvliri alecazacilor $i ale oardelor ttrh$ti. Tim pul intemeierei acestei mAnhstiri precum i numele primului eu
fondator nu se cunosc.
Deobiceiu se crede, CA ea a fost zidt pela
anul 1602 de episcopul de Rddhuti AnastasieCrimca. Dar nu-i asa. Cnd duph anexarea Bucovineia
la Austria, pe la sfirsitul viacului 18, a urmat dis
pozitia guvernului austriac de a se lua averile nemi$chtoare la fondul religionar $i a fost numith o.
comisiune special pentru cercetarea lor, au fost
descoperite douh acte de danie a voivodului Moldovei Petru Schiopu, din 28 Martie si din 21 Oc
tombrie anul 1584, prin care Dragomirnei i se da
in stApnire ve$nich $i inalienabilh un phmnt
arAturA aproape de satul Costin in tinutul Suce
vei. Din acestea se vede, ch mnstirea exista pela
finele veacului 16. Dupd aceea ea, poate, a chzut
in ruin $i fu Inoith iar de Anastasie Crimea. In
tot cazul participarea acestui episcop la reintemeierea acestei Mnastiri e neindoelnich. In anul 1602 el
a zidit in mAnAstire biserica Sfntului Duh, in
unul dirt turnurile de deasupra portilor mnstirii
fcu biserica in numele sf. ierarh Nicolae, iar in

grdina MAnstirii wzd biserica cu hramul

www.digibuc.ro

- 174 Prooroci Enoh $i Ilie si a sf. Apostol loan TeoAsezndu-se in Dragomirna staretul Paisie
prezint curnd mitropolitului IVIoldovei si sino
dului acestuia informatiuni in privinta alcAtuirii
.comunitAtii sale $i regulamentul ei. Staretul arta,
,cA el a primit prima treaptd cAlugAreascA in Matorusia si pentru o slujire mai indmnoas lui Dummezeu s'a dedat la pelerinaj. In Atos s'a Invrednicit sA primeasc i mantia. Iar dup sosirea urmi
frate, muntean de neam, care s rugd sA-1 pri

meascA in ascultare, se hotAr se apuce pe calea

imprAteascA cea de mijloc, adecA sA treascA cu
unul sau doi frati, de oarece sf. Scripturd opreste
pe cei neincercati de a merge in pustie. Asezandu-se cu acel frate, $i-au ales de cAluz cuvantul lui Dumnezeu, isi puserA de regulA s nu ain
nici un fel de avere, nici chiar din lucrurile cele
mai mici, sA nu sA tie de voea sa, s nu urmeze
cugetului sAu, ci s pAzascA ascultarea In frica lui
Dumnezeu. Atunci au inceput si altii a se ruga sA-i
primim la noi si nefiind in stare sA-i refuzem, am
inceput a primi ate unul. Apoi am trecut in schitul sf. Costantin, unde s'au adunat prfAla 12 frati.
Atunci am vzut noi, cA voia noastrA dela calea
de mijloc a trecut la viata de obste. Din* pricin
ch schitul sf. Constantin era prea strAtnt, am
zidit de iznoav schitut sf. Prooroc Ilie. Socotind apoi, cA o obste cu un nurnAr mare de frati e
greu de intemeiat In sf. Munte $i temndu-ne ca
nu cumva sA se nimiceascA obstea noastr, ne-am
pus in gnd sA trecem cu toti cAlugArii nostril $i
sA Intemeiem o obste in Moldova, ca fiind mai
inclmdnoas. Acest gnd al nostru l'arn descoperit mai de multe ori Patriarhului Serafira, care
regretnd cA ne-am pus asemenea gnd de a pleca
din sf. Munte se incercA s ne stabileascd in mo-

www.digibuc.ro

- 175
nastirea Simonopetru. Dar nici acolo nu ne-am putut

prinde, ci am fost siliti s pltim cu sila 700 lei

turcilor $i temndu-ne de ruinarea noastra in viitor,

am fcut sfat obstesc $i ne-am hotrt s trecem in

aceast tar. Aicea domnul nostru Grigorie Joan

Voevodul $i Arhiepiscopul Mitropolit Chir Gavriil

ne-au dat pe totdeauna frumoasa monastire Dragomirna, zidit de Preasfintitul Mitropolit al Sucevei Anastasie Crimca, au toate mo$iile ei $i cu
scutire de orice fel de dri.
Cum se aude. arhiepiscopul Sucevei a zidit
aceast mndstire anume pentru viata deobste, iar
nu pentru viata individuald. Am dorit tare mult
s avem dela el si rndueala data vietii de obste,
dar nu o am gsit printre cartile mnstirei. $1 idca
noi ne-am hotdrit, rgzmndu-ne pe sf. Scriptura,
pe regulele sf. Vasilie cel Mare si ale altor sf.
printi, s" alcAtuim rndueala obstei noastre si sd o
supunem Preasfintiei Voastre spre examinare si
intrire, pentruca ea neschimbat s se pazascd. Iar
rndueala aceasta nu e nou, ci tot aceea, care $i
mai inainte am avut-o noi in sf. munte. Ea se coprinde In urmatoarele :

I. Prima reguld si rndueald a noastr, care

se urmeaz" cu strictet de cdtra noi, este ca nici
un frate nici inteun chip nici o avere miscatoare
si nemiscatoare $i nici chiar un lucru ct de mic
s'a" nu aibd sau sa" numeasca al sau. Dar pentru
reguld superiorul observnd nevoile fiecarui frate
de hrand, imbrcminte i celelalte, e dator, cum
un tat se ingrijaste de copiii sgi, sa dea fiecruia
cele de trebuint, nu dui-A gustul fiecdrui frate,
ci dupd ascultarea lui. Din asemenea temeiuri ale
vietii de obste spore$te iubirea sincer calta" Dumnezeu $1 aproapele, blndefa, smerenia, pacea, uni-

rea in cuget $i simfiri $1 terea voei. Ascultarea

se indeplineste de frati nu pentru niscaiva

www.digibuc.ro

176

guri vremelnice, nu pentru slav, cinste $i odihnt

trupeascg, nici pentru vreun calcul omenesc, ci

numai pentru mntuirea sa. Si din aceasta se na$te
in frati o inimA $i un suflet, iar zavistia lumeasc,.

ura, m5 ndria, du$mnia $i alte rutti nu au unde

sd-$i plece capul. Iar dela averile particulare $i individuale in ob$te se nasc tot felul de rAutAti
tot felul de cAlcAri a poruncilor dumnezee$ti. Dnd
cea NtAi insemntate acestei rnduele, fiecArui frate, cai-e intr din nou in mnstire, Ii descoperim
din sf. Scriptur, cA el nici inteun chip nu poate
sA aibA nici un fel de avere pAnAla suflarea sa
cea mai depeurmA. Toti fratii inteun cuget se supun acestei regule.
II. A doua regul, de care socotim ca atarnA
toatA viata monahiceasc5, const in aceea, ca orce
frate sA caute a dobndi ascultarea, adecA toatA
vointa, cugetarea $i libertatea scuipnd $i lepAdnd, sA se sileascA cu sirguintA a implini voea
$i judecata $i poruncile pArintelui su duhovnicesc,.
cele conforme cu sf. ScripturA, i fratilor sA le slu-

jascA ca Domnului, iar nu ca unor oameni, cu

frica lui Dumnezeu $i cu smerenie pndla moarte.

III. Cum trebue s fie superiorul ? El trebues
sf. ScripturA $i invtturile printilor duhovnice$ti $i in afarA de mArturiile lor nimic
nu adued fratilor ca invtAturA $i porunci, ci adesa
povAtuiasc $i sA le descoper voea lui Dumnezeu. SA' se cAlguzascA de ScripturA in rnduirea
ascultrilor, amintindu-$i c Cuvntul lui Dumnezeu si lui $i fratilor este invttor i cAluzA spre
mntuire. Trebue sA fie pildA de smerenie, $i in
toate pAzind unirea intru legAtura pAcii duhovnicesti.

Nu orce lucru singur de sine s-I inceapA

sA-1 facd fr sfat, ci adunnd pe cei mai iscusiti
frati la sfdtuire duhovniceascA i cu sfatul lor cer-

www.digibuc.ro

)3.7

cfind si scripturile, s5. faca. Dac5 InsA se intampfl

vreo treaba care trebue adusa $i la cuno$tinta intregului sobor, atunci $i tot soborul adunandu-se,

cu $tirea tuturora $i cu cercetarea tuturora sa se

inceapa $i sa se faca. Atunci intre frati va fi unire,.

pace $i intelegere $i legatura pacii se va pstra

intreagd.

IV. Despre slujbele dumnezee$ti. Pravila ob$teasca : vecernea, pavecernita, poluno$nita, utrenia, ceasurile, Dumnezeeasca liturghie, precum $i

privegherea cu parimii la sarbatorile imparate$ti,

ale Maicei Domnului $i sfintii cei mari, iar la srbatorile mai mici parimii, polieleu $i slavoslovie,
$i In deob$te toate rnduelele biserice$ti dui-A tipicul sf. munte Atos, se obisnue$te In sfntul
nostru laca$ fra abatere a se tinea, fr grabire$i cu cuviinta in toata vremea. La slujba ctitorii
binefacatorii vii $i morti ai sf. manstiri trebue
sd se pomeneasca dupd rndueald $i dui-A tipicut
bisericesc.

Egumenul $i toti fratii trebue sa fie la pravila bisericeasca ob$teasca fiecare dup cinul sat))
in reas i camilafc, $i niciodata nu li-i ingaduit

s lipsasc, deck numai in caz de boala sau de

ascultare. lar clack' cineva nu s'a vazut la pravila,

egumenul in trapeza trebue sa faca cercetare des-

pre aceasta in fata tuturor $i dac nu va al-Ma

pricin binecuvantata, egumenul trebue sa dea unui asemenea frate canonul cuvenit cat tine masa
$i nici mncar e sa nu aiba el in acea zi, deasemenea i se va da povata cu cuvntul.
V. In trapez trebue sa se adune egumenul
si fratii In fiecare zi, pazind ce desleaga $i ce nu:
desleagd tipicul bisericesc. In trapeza fratii sd fie
dup cinul lor cu mantii, rase $i camilafca, in cea
mai mare tacere $i cu frica lui Dumnezeu, asculPAISIE

12

www.digibuc.ro

- 178 -and citirile, care trebue s se facA in fiecare zi

din vietile sfintilor $i din cartile i invtturile sf.
bisericesc. Iar in toate DuPrinti, dup
minicile $i la praznicile mari imprtesti $i ale
sfintilor, $i clan' e cu puting $i in fiecare zi trebue numai dect s se rdice panaghie. i toatd
rndueala trapezei in obstea noastr trebue s fie
dup rndueala din sf. Munte, $i nici inteun chip
s nu mnnce pe la chilii nici egumenul, nici
afar de cazurile de boal sau de adncg
btrnetd. Hrana pentru toti trebue s fie obsteasc,
numai cei bolnavi de stomah, dup invttura sf.
Printi i dup chibzuinta egumenului, pot sd

o hran deosebit care le prieste. Cu toate

acestea i aceea ei trebue s o mnnce in trapeed, iar nu in chilie.

VI. Prin chilii fratii trebue s treascA cu frica

lui Dumnezeu $i dup predania sf. Printi, mai

pre sus de orce nevoint prefernd rugciunea cu
mintea, ca svrsit in inim de iubirea de Dumnezeu $i izvort din virtuti, cum Inv*" despre
aceasta multi printi purtAtori de Dumnezeu. PelngA rugdciune s se mai dedee $i la cntri de
Psalmi, citirea cumptat a Vechiului $i a Noului
Testament $i a cArtilor sf. Printi. Mall de aceasta,

$i in chilie, $i in orce loc, $i la orce ocupatie s

aib pomenirea mortii $i a pcatelor sale, infrico$ata judecat, muncile vesnice, $i imprtia cerului.

S. se Indeletniceasc cu rucodelia sau cu lucrul

manual, rnduit de egumen. Fdr lucru ins s
nu fie nimenea, cci lenea povtue$te la tot rul.
De necontenita esire din chilie si de starea de
vorbd cu altii s fugl ca de otrav. Dar care p5.invat despre rugAciunea mintii ? Sf. loan
Gurdeaur, sf. Calist II, Patriarhul Constantinopolei, sf. Simeon, Mitropolitul Tesalonicului, sf.
Diadoh, Episcopul de Fotichia, sf. Isihie al leru-

www.digibuc.ro

- 17-9 -salimului, sf. Nil Sinaitul, sf. loan ScArarul, sf.

:Maxim mrturisitorul, sf. Petru Damaschinul, sf.

.Simeon, noul Teo log, sf. Grigorie Sinaitul toti
acetia si alti sfinti printi dau invtturi despre
prugciunea mintii.

VII. Egumenul trebue pentru cercarea smere-

niei, ascultrii si lepdarea cu totul de vointa si

judecata unui frate, care alcatuesc scara ce inalt
pe asculttori spre imprtia cerurilor, s trimit
pe frati s lucreze la buctrie, la pitrie, la chelrie, In trapezd si la toate lucrrile din mnstire. Iar fratii privind la inceptorul si puitorul de
nevointi, care este Hristos si care a dat pild de as-

cultare $i nevoint, nu trebue sd se lepede nici

-chiar de cea mai depe urtn ascultare, crezind c

ea-1 va duce intru impritia cerului, dac el cu smeTenie $i cu frica lui Dumnezeu va sluji fratilor nu
ca unor oameni, ci ca Domnului.
VIII. Egumenul trebue s aib cdtre toti fratii
aceeas dragoste si deasemenea trebue s observe cu

atentie ca $i fratii s aib intre ei dragoste ade-

vrat i nefdtarnicA, ca una ce este semul uceni-

ciei lui Hristos. Iar iubirea prtinitoare i prietenii personale, ca unile ce sunt izvor de zavistie
ruintoare ale adevratei iubiri, in tot chipul
s le desrdcineze. Toate neputintele $i cderile
fiilor si e dator egumenul printeste s le sufere
cu rbdare, cu ndejdea indreptrei lor si a ade-vratei pocinti, indreptndu-i cu duhul blndetei
si cu cuvinte folositoare. Pe unii ca acestia s nu-i
ideprteze din obste, mai ales dacd din aceasta
nu rezult pricini 'de vtmare. lar pe cei ce umtresc de capul lor, lepdnd jugul cel fobl
lositor al ascultrii, si pricinuind prin aceasta vatmare celorlalti, nici intr'un chip s nu fie suferiti,
,ci dup destul povat si sftuire In patru ochi,
rfat de doi sau trei frati si fao de de sobor,

www.digibuc.ro

180

osebezsbA .$1 s4 izgoneascl din ob$te, de*i ctr

prere de ru $i durere de inim, ca s nu se

molipseasc $i altii de nravul lor cel ru $i ddundtor. Dar pe ceice-$ vor veni in sine si se vor
intoarce la pocAint, cu bucurie sA-i primeascA iar

$i s le arate toatd mila si comptimirea, $i sA le

ierte gresala, bucurndu-se cu frAtitnea de intoarcerea lor.
IX. Superiorul e dator s aibd, pentru administrarea averilor, oamenelor mAnstiri i a tuturor
trebilor mnstire$ti un cAlugr iscusit care, fr,
a cdlca poruncile lui Dumnezeu $i frA vtmare
sufletease, s poatA cArmui bine aceste treburi'
externe, ca astfel egumenul fiind slobod, cu mare'
indmnare sA se poatA ingriji de mntuirea sufletelor fratilor $i de toat bunArndueala bisericeascd $i ob$teasc. Deasemenea $i pentru ingrijirea sufleteascA a frtimei trebue sA aibA un aju-

tor pe un frate iscusit la minte, care in timpul

lipsei lui s rmne cu fratii pentru hrnirea

lor sufleteascA. Voind s piece incotrova, egu-

menul trebue sA adune prin sunare de clopot

toatA ob$tea in bisericd si inchinndu-se la sf...

icoane $i primind dela preot rugciunea de cltorie, sd facA cunoscut soborului gndul su $i
sA-i cear, ca cu smerenie sd se roage pentru el
lui Dumnezeu, ca s se intoarcA sAnAtos $i cu izbndd inapoi. Apoi luandu $ iertare dela toti
dndu-le binecuvntare, sA plece in cldtoria sa...
Iar la intoarcerea din cAldtorie sg nu se ducA de-a
dreptul in chilia sa, ci adunnd fratii, s se ducA
mai intdiu in hisericd $i dnd mulfAmit lui Dumnezeu, s multumeascA si fratilor pentru rugAciunile lor si lmurindu-le mila lui Dumnezeu ce i-a
ardtat-o in folosul frMimii, pentru care a fost fAcutd cAldtoria, sd se ducA dupd aceea la china sa_
X. Despre primirea fratilor la cAluggrie, des-

www.digibuc.ro

181

pre spital, despre ateliere $i despre casa de oaspeti. Pe fratele adus de Dumnezeu la calugdrie,
gumenul trebue mai intdiu indeosebi
cerceleze $i
explice din Scripturd puterea ob$tei
cdlugre$ti, ascultarea cea pentru Domnul $i tderea
rvoei pndla moarte. Observnd la dnsul dorinta
adevdratd $i neprefcutd de cdlugrie $i rvhd
pentru Dumnezeu, atunci $i in fata tuturor fratilor
,clescoperindul din nou puterea vietii de ob$te $i
a ascultdrii, sd-1 primeascd in obste. Dar sd nu-1

alugdreascd indatd, ci dui-A timpul rnduit de

)canoane : pe unul trei ani, iar pe altul $ase luni

sd-1 tie In haine mirene$ti, dui-A roada ascultdrii

si a tderei voei sale. Apoi sdl tumid in monahism,
-fie ca rasofor, sau in mantie, $i s5-1 treacd in nuDac lush' a tinut pe cineva in
mrul

ispitire timpul rnduit, egumenul nu va observa

la el supunere adevdratd $i tderea voei, atunci
nici dupd trecerea celor trei ani sd nu-1 cdlugdreascd pe unul ca acela, ci sd-i dea drumul sd
meargd in lume, ca s nu se facd prin el sminteald in ob$te.
Xl. Dacd celce vine din lume la cAlugdrie va
aduce cu sine in mndstire vreo avere, apoi egu-

menul trebue s pdstreze aceastd avere in tezaurul

mndstirei pnd la cAlugdrire. Dupd cAlugdrie poate

s o intrebuinteze la trebuintele mndstirii. Iar
dacd fratele inainte de cAlugdrire, vrea s plece din

mnstire la lume, sau in altd mndstire, trebue

s i se inapoieze acea avere intreagd, ca sd nu fie
nici pentru frate, nici pentru mdndstire nicio turburare.
XII. In mndstire trebue sd se facd numai
dect un spitala$, pentru ca monahii cari se imbolndvesc sd aibd o deosebitd ingrijire de hrand,
Iduturd $i lini$te, Inteinsul trebue pus un frate

www.digibuc.ro

182

iscusit In cele duhovnice$ti $i macar ctu$ decti in cunostinta doftoriceasc.

XIII. Egumenul trebue s se ingrijeascd $i deaceea, ca in mnstire s fie diferite ateliere, mdcar

din cele pentru trebuintele ob$tei .0 la ele s se

rndueascd clugri $tiutori, iar pe cei nestiutori s-i

Inv*, ca astfel chiar de ctre clugrii din diferite ateliere s se satisfac toate nevoile ob$tei $i
astfel s nu fie nevoe a merge, pentru implinirea
lor, in lume, evitnd astfel orice vtmare sufieteasc.

XIV. Trebue s se fac dou case de oaspeti :una inluntrul mnstirii pentru persoanele duhovnice$ti $i mirene, care vin la mnstire, $i una
afard din mnstire, pentru cei cari vin cu cru-

tele. In slujba acestora egumenul trebue s pund

clugri priceputi, care sd poat sluji cum trebue
cu cuviint duhovniceascd i cu dragoste pe ceice
vin spre inchinare, precum $i pe cei saraci $i bolnavi, cari n'au unde s-$i plece capul, rnduind
pe unii la casa de oaspeti, iar pe altii la spitala$
$i ingrijind cu bunvoint de boalele lor trupe$ti.
Toate acestea $i alte rnduele ale vietii de

ob$te cum le pzeam dui-A puterile noastre in sf._.

munte al Atosului, a$a $i aicea le pstrm pect

putem : cleat numai case de oaspeti inc nu avem,
nici destule chilii pentru frati, a$a c trim in mare

strmtorare. Dar ndjduim c Dumnezeu ne va

da toate cele de trebuint, ca fiecare frate, dupd
osteneala cu pravila bisericeasc i cu diferitele
ascultri, dupd b muncd priceputd $i osteneald
trupeasc, s aib $i pentru odihn chilia sa, ca
un liman lini$tit $i pa$nic, prin care poate s fieo bun rndueal duhovniceascd $i prop$ire.
XV. V rugdm Preasfintite, ca s fie interzisd intrarea in mnstire a femeilor, afard decazurile de mare nevoe, cum ar fi cele de rzboi,

www.digibuc.ro

183

si de bejenie. Deasemenea nici schitul, ridicat itt

numele sf. Enoh, Ilie $i loan Teologul s nu fie
niciodat desprtit de mnstire. In el s fie cdlugri din mnstire cu voea egurnenului $i a tot
soborul, pkind buna randueald $i regulamentul
vietei de obste, i toate cele de trebuintd pentru
trai s le primeascd dela comunitate. Iar cAluggri
streini $i din cei ce au averea lor nici intr'un chip
s nu fie acolo. Si dupd hotdrirea soborului s
sdvarseasc acolo $i pravila bisericeasc i dumnezeeasca Liturghie pentru pomenirea ctitoribir
a binefdtorilor.
XVI. Acest paragraf caprinde regula mutrii
satului i robilor mnstire$ti $i vorbeste de zidirea unei biserici acolo pentru ei cu asezarea
unui preot de mir, ca mnstirea s nu fie deloc
turburat din aceast parte.
XVII. Despre rndueala alegerei egumenului.
Dupd moartea egurnenului s nu fie trirnis altul
din alt parte, ci dup intelegerea i votul a tot
soborul $i dtip sfatul dat de fostul egumen la
moartea sa $i cu blagoslovenia Preasfintitului Mitropolit trebue sd se aleag4 din snul ob$tei &Alugrilor unul, care pe toti iar intrece cu priceperea
duhovniceascA, cu $tiinta sf. Scripturi $i a regula.
mentului vietii de obste, precum $i cu ascultarea
cu terea voei sale, cu iubirea, cu blndeta, cu
smerenia $i cu toate virtutile, care s poat cu

cuvntul $i cu fapta s dea frtimii pild bun,

cinstit fiind cu cinul preotesc. Si deoarece ob$tea

noastr e alcAtuit din oameni de trei natii, apoi
trebue s $tie bine moldovene$te, grece$te $i slavone$te, sau mcar doug : moldovene$te $i slavone$te. Iar dacd vreun staret va fi pus din alt
parte, nu din soborul clugrilor, care n'a dobti
dit prin practicd ascultarea deslvar$it $i terea
voei sale, care n'a suferit in ob$te mustrare

www.digibuc.ro

184

umilire, si puterea scripturii $i rnduelei vietii de

ob$te nu o $tie, $i care lined $i averea sa avnd
$i n'a venit cu scopul s-0 pue sufletul pentru
frati, ci numai ca s se odihneascd pe sine $i s-$
cum ar putea unul ca
mai mreascd averea,
acesta s pascd oile turmii lui Hristos ? Si apoi $i

soborul cum s'ar putea supune unui asemenea

staret ?
Si dac cndva s'ar $i svr$i un asemenea
lucru, ca in afar de alegerea soborului s fie pus
staret peste frtime, apoi de aicea n'ar urma alt
ceva, deck numai risipirea desvar$it a fratilor

0 ruinarea viefii de ob0e. Deck doar numai in

cazul and in tot soborul nu s'ar gsi unul, care

s5. poat $i cu fapta $i cu cuvntul s povtueasc

pe frati la mntuire, s'ar putea pune unul din alt

parte. Dar $i atuncea cel luat din altd parte din

pricina acestei lipse extreme, trebue pus cu alegerea de bun voe a soborului intreg, dupd ce va
da fgduint inaintea lui Dumnezeu $i a intre-

gului sobor, c5 pra la moarte nu va dobncli

nici o avere a sa proprie $i c va chivernisi bine

ob$tea. Numai cu asemenea conditii sd se aseze
$i numai a$a nu va fi pustiirea obstei.
XVIII. Mnstirea aceasta niciodat $i niciri
s nu fie inchinat, cum am gsit in privinta aceasta un stra$nic jurmnt $i blestem, dela preafericitul ctitor al acestui sf. ions, cci din aceasta
iar$ ar urma ruinarea ob$tei. Iar fiind neinchinat,
mnstirea aceasta, ca $i frtimea cea din ea
poate cu binecuvntarea lui Dumnezeu s fie neruinabild $i nebiruit."
Regulamentul obstei, prezentat de staretul Pai-

sie, fu aprobat si intrit de autoritatea suprem

bisericeascd a Moldovei. Staretul $i ob$tea putur

sd inceap lini$tit s-0 aranjeze viata lor in noua
a$ezare. Curnd dup strmutarea staretului Pai-

www.digibuc.ro

185

sie la Dragomirna avu loc imbrAcarea sa in schim.

Despre mutarea lui in Dragomirna afl vechiul

sdu prieten $i povtuitor, ieromonahul Alexei,

care trdea acuma la Poiana Mrului, In Valahia,
la staretul Vasilie. El veni la Dragomirna $i rAmase la Paisie toat iarna. Alexei, dup cererea
lui Paisie, l.mbrc in schimd, pstrndu-i numele de Paisie. Acest eveniment pricinui bucurie
la toatd frtimea. Printele Alexei vietui In mgnstire pnAla Pa$tile anului 1764 $i apoi plecA
indrt la schitul su, petrecut cu mare prere de
rAu, $i de staret $i de frati, deoarece el isi atrAsese toate inimile prin bunAtatea sa neobi$nuit.

,DupA moartea schimonahului Vasilie, Alexei rA-

Inase staret in schitul su.

Organizndu-$i viata in Dragomirna, staretul

Paisie isi intoarse mai intAi atentiunea asupra rnduelei slujbelor biserice$ti, care in orce comunitate bisericeascA alcdtue$te fundamentul ei. Slujbele dumnezee$ti in Dragomirna se svr$au ri-

guros dupA tipicul sf. Munte. La strana dreapt

se cnta slavoneste, iar la stnga moldovene$te.
Regulele vietii de obste deasemenea se pzeau cu
strictetA. Nimene din frati nu avea, nici nu in-

drsnea s numeasc vreun lucru al meu sau al

tu, ci trebuea se considere toate trimise de Dumnezeu ca mo$tenire ob$teascd a comunittii, primind fiecare toate cele de trebuintA pentru sine

dela Staret. Masa se dAdea tuturora in comun,

afarA de cei bAtrni, sau bolnavi, sau slabi. Toate

ascultrile in mnstire, la bucdtdrie $i la pitrie

se Indeplineau de cAlugri. Tot ei singuri se In-

deletniceau cu diferite me$te$uguri : ciubotrie,

.stolerie, tmplrie, croitorie, etc. Fiecare i$i fcea
ascultarea cu plAcere, cu tragere de inim si conca pentru Domnul, dupA puterile sale.

www.digibuc.ro

- 186 aNeascultarea, inaptinarea $i impotrivirea

veau loc intre frati.
Tot fratii singuri lucrau $i in grdin, in tarind $i pzeau $i vitele. In timpul lucrului trebuea
sal fie pe buzele tuturpra tkerea, iar in inim rugdciune tainic. Insu$ staretul nu arareori ie$ea ca
fratii la ascultarea deob$te $i lucra impreun cu
ceilalti, dnd pild. In timpul strnsului pnii de
pe camp, fratii rmnea cteodatd mai multe zile
in camp. Pentru pravila bisericeascd $i celelalte
nevoi duhovnice$ti, pleca la camp cu fratii $i duhovnicul, avnd cu sine $i sfintele taine.
Adesa staretul chiema $i un doftor $i cIteodata' venea $i singur staretul $i rmnea cu fratii
la camp Cate trei sau patru zile, i aceasta era
pentru frati mare sdrbtoare. Staretul binecuvantnd munca lor, se bucura de hrnicia lor $i sfdtuia cu ei. Cnd staretul pleca, fratii cu dragoste
Il petreceau, i$ luau binecuvntare, Ii sarutau mna

$i se intorceau la lucru, bucuro$i c 0-au vzut

staretul $i au auzit sfaturile i povetele lui. Cnd
staretul nu putea s viziteze personal pe scertori, el le trimetea salutare scris, invtndu-i cum

trebue s se poarte unul cu altul $i cum trebuesd se ocroteasa intre ei. El le scria : Pziti-vd

de zavistie! Unde-i zavistie, acolo nu-i Duhul lui

Durnnezeu. Stpniti-vd limba, ca s nu grAeascd
cuvinte de$arte ! Cine-$ stpane$te limba, i$ pdzeste sufletul de intristri. Dela limbd vine viata
$i moartea. Cei mai bAtrani trebue s nvefe pe
cei mai tined $i neexperienti. In toti trebue s fie
smerenie, buntate si dragoste. Trebue s v
cu temerea de Dumnezeu, cu amintirea mortii $i a vecinicilor munch In fiecare zi trebue s
\TA mrturisiti cugetele la staret. Rugdciunea lui
Iisus s o repetati necontenit. Aduceti lui Dumnezeu jertf curat, neprihnit, cu buri miresm,.

www.digibuc.ro

187 -dup crestineasca voastrA fAgAduintg. Aduceti munca voastrA $i sudorile voastre de singe ca o ar-

ar$ita zilei s fie pentru

voi ca rAbdarea mucenicilor". Inchiind scrisoarea,

dere de tot. Zeduful

staretul ruga pe Domnul sA pAzeascA pe ostenitori

de tot rAul sufletesc $i trupesc $i sa-i ocroteascA

contra tuturor ispitelor diavole$ti. Aceste scrisori,
pAtrunse de iubire $i de ingrijire pdrinteascA, inbArbAtau si insufleteau pe frati $i fcea ca munc
grea $i obositoare sA fie ward $i veselA pentru e
In viata de chilie staretul pretindea fiecArui
frate, ca s-$ poarte chiemarea cu deplin con$tiintA, sA fie monah nu numai dupA hainA, ci $i cu
inima.

Cerea ca monahii prin chilii sA citeascA scrierile sfintilor pArinti, sA facA rugAciur ea mintii $i
dupA putere sA batA adesa metane cu lacrAmi. In
fiecare sarA fratii, mai ales cei noui incepAtori, sA
meargA la duhovnicii lor i sA le mArturisascA cugetele lor. MArturisirea cugetelor cdtrA duhcvnici
o considera temelia vietii duhovnice$ti $i vedea in

ea ndejdea mntuirii pentru sufletele ce cu adevArat sA cAlau de pAcate. Dacd intre frati se intmpla vreo nedumerire, apoi neapArat in aceea- zi trebuea sA urmeze $i impAcarea, dupd cuvntul
scripturii : SA nu apue soarele in mania voastrA !"
Iar dac vreunul dintre frati sA inidea pn in a$a
msurA, Meat nu voea sA se impace, pe unul ca
acela staretul II indeprta $i nu- i ingduia nici
pe pragul bisericii sA calce, nici sA citeascA rugAciunea Tani nostru", pnd nu se smerea. La
ascultare afar din mAnstire staretul trimitea astfel de cAlugAri, cari sA nu dea prilej de vreo sminteald mirenilor $i pentru susfletul propriu al cArora
sA nu se intmple vreo vtAmare. Iar dacA la in-

deplinirea unui lucru se ivea nevoea de a cAlca

vreo poruncA, atunci staretul poruncea sA se pA--

www.digibuc.ro

188

TAseascA lucrul, zicnd : mai bine lasA s4 se piard

acel lucru, deck s'a" fie cAlcatg porunca dumneze-

eascd $i s4 adem sub osand vesnic6". Bolnavii,

.bdtrnii si cei slabi se asezau in spitala$ si se incredintau fratelui Onorie, care cuno$tea putin iscusinta doftoriceascd, avea o inim plind de dragoste si pricepea cum s'a" mnge pe suferinzi cu
vorbe si sfaturi duhovnice$ti. Staretul iubea si pretuea foarte mult pe fratele Onorie.
Numai lui singur i era ingAduit s'a" ia din casa

staretului atka bani, pentru trebuintele spitala$u-lui, ct era de trebuint. Onorie din partea sa era
cu totul devotat staretului i dupd moartea acestuia numai un an a mai trdit $i el. Incetul cu incetul rklicard in mnstire o bisericA alduroas,
,

--fa'cur chilii, arhondaric $i altele. Staretul zile in-

fregi era ocupat cu fealimea si usile chiliei sale

nu se inchideau pti pela 9 ceasuri sara. Unii
esau $i alii intrau pentru treburi duhovnicesti sau
de gospodrie. Pe unii Ii mngia, cu altii se bucura, dar niciodat nu-1 amdrau neizbutirile in
trebile gospodre$ti, ci-1 amdrau numai scderile

duhovnicesti. Treizeci de ani am trit eu pe-

lng dnsul, zice biograful sdu, $i nu 1-am

vzut intristndu-se pentru nevoile materiale. El

numai atunci se intrista tare, cnd vedea alcndu-se vreo poruncd dumnezeeascd". Pelng grija
sa necontenit pentru frtime, staretul Paisie gsea timp si pentru iubitele sale ocupatii literare.
Acestora el le consacra noptile. Aprovizionndu-se,

inc'd de pecnd era in Atos, cu cdrtile sf. Printi,

scrise in limba greacA veche, staretul controla $i
indrepta dup ele, in Dragomirna, traducerile slavone. Despre ocupatiile sale arturAre$ti din timpul acesta poveste$te el amruntit in scrisoarea
,sa eard arhimandritul Teodosie.

www.digibuc.ro

irV

Cnd ne-im a$ent noi in mnAstirea Dra

gomirna, am inceput s ne gindim in tot felul,

cum sd Ind apuc de indreptarea crtilor patristice

slavone, sau mai bine de o nou traducere a scrierilor sf. Printi din limba greaca" veche. Cu toate
acestea am intmpinat nu putine pedici in calea
acestui lucru. Intdia pedic fu aceea, c traducdtorul crtilor trebue sal fie deplin cunosctor
nu numai a gramaticii i ortografiei ambelor limbi,
ci $i a $tiintelor mai inalte, cum stint : retorica
filosofia, dar insfrsit si teologia sd nu o fi atins,numai cu degetul. Eu ins, deci petrecusem in tinereta mea patru ani in $coal'a din Kiev, dar invtasem acolo numai in parte gramatica limbii latine, iar urmarea mai departe a invtturei fu intreruptd de gndul clugriei. Si apoi $i acele
putine cunostinte, pe care le dobndisem in acea
vreme, cu timpul s'au irosit in bund parte. A$a
cd tremuram $i m temeam s incep un lucru asa
de mare, cum este indreptarea sau traducerea din
nou a crtilor sf. Printi cu niste cuno$tinte a$a
de slabe. Adoua pedia fu neiscusinta mea in ale
ortografiei, adecd in scrierea corectd a cuvintelor.
Cine ins nu-i iscusit in ale ortografiei $i indrsne$te s scrie crtile sfinte, acela, dupd prerea
mea, de$i cu inima crede in adevr, $i cu buzile
mrturise$te spre mntuire, dar cu mna sa, din
pricina neiscusintii sale, svar$e$te hul. Iat pentru
ce $i eu, fiind atuncea irked neiscusit in ortografie,

m'am temut s p$esc la o treab a$a de insemnat. A treia pedicd era, cd nu aveam dictionarele trebuitoare. Sa" traduci ins crti fr lexicoane, e tot una, ca $i cum te-ai ocupa cu un mestesug, fr sd ai instrumentele trebuitoare. A patra pedicA fu aceea, c eu atuncea cunostearn
foarte praline cuvinte vechi grecesti i stpneam
foarte putin aceastd limn. A cincea pedic consfal

www.digibuc.ro

190

greac intrece toate ceIn aceea, cA vechea

lelalte limbi din lume prin intelepciunea, frumuseta, profunzimea, bogtia si abundenta zicAtorilor
-si expresiilor asa inct chiar $i grecii din nastere
perfecti in cultur, te mir de pot s ptrundd
toat profunzimea ei. Cum dard eu, fiind asa de
putin cunoscdtor, a$ fi putut indrsni s psesc la
lucrul indreptrii sau traducerii unor crfi dintr'o
limb asa de adncd In intelepciune ? A sasea pedicA era aceea, c i preaslvita noastr limbd
-slavA, care dup pdrerea mea intrece multe limbi
prin frumuseta, profunditatea $i bogitia sa si se
apropie mai mult dect toate de limba veche greceasc5, eu o stiam inteo msur asa de micA.
Lund In considiratie toate aceste imprejurri,
precum si faptul c eram peste mdsur Impovorat
.-cu diferite griji duhovnicesti si trupe$ti interne si

externe, eu perdusem aproape nklejdea de a Incepe acest lucru, care Ind atrgea asa de mult.

Dar vzind in frtimea noastr mare foame de

cuvntul lui Dumnezeu, din pricina cAreia slbea
.cu totul sufletul fratilor impreund cu propriul meu
suflet, si punndu-mi toat ndejdea in Domnul,
care intelepteste orbii, m'am hotrit, cu rugdciunile
fratilor, s psesc insfrsit la aceast lucrare, cu
mare bgare de samd. Dndu-mi sama, cA lucra-

rea ce o incepeam, de a indrepta si de a traduce

-din nou crtile sfintilor Pdrinti, nu voi fi In stare
-sd o implinesc deodatd In asa desvrsire, ca indreptrile si traducerile mele s fie imediat date
in celelalte mnstiri pentru prescriere sau pentru
-tipArire, si cd poate se va ivi nevoea de o nou
revedere a lor si indreptare ; vzind ca in oglindd,
ea' nu odatd, ci de multe ori, dupd msura gsirei
lexicoanelor trebuitoare si a desdvrsirei mele in
cunoasterea limbei grecesti vechi precum $i a ce-

www.digibuc.ro

191

4ti slavone, se va ivi nevoea de a revizui din nou

,cu atentiune crtile indreptate sau traduse $i a le
..supune la o nou indreptare sau de mine, dacd

Dumnezeu imi va prelungi veacul, sau dupd

moartea mea de altul mai iscusit In aceasa lucrare, mi-am pus in gand hotrirea tare, ca lucrarea mea, ca nedesvr$it in toate privintele,
s rmnd numai in rnsnstirea noastr pn
atuncea, cnd prin ajutorul lui Dumnezeu se

va indrepta desvr$it. Lucrarea mea am inceput-o

In chipul urmtor : in vederea insuficientei lexicoanelor precum $i a neexperientei mele, am luat
ca fir conductor pentru mine traducerea crtilor

sf. Printi din limba greacd veche In cea moldoTeneasc, fcut de iubitii no$trii frati : ieromonahul Macarie $i dasclul Ilarion, oameni invtati

$i experienti In traducerea de al-V. 0 parte a

acestei traduceri era fcutd de fratele Macarie
parte in sf. Munte Atos, parte in Dragomirna ;
asemenea $i printele Ration se ostenise cu tra-

{lucerea sa in obstea noastr. Lund traducerile

1or, dup socoteala mea, ca neindoelnic bune, am
inceput s indrept crtile slavone, cluzindu-m
de traducerea lor $i urrnrind textul grecesc. Astfel am indreptat eu urmtoarele art patristice :
lui Isihie, a lui Diodah, a lui Macarie a doua,
a lui Filoftei, a lui Nil, despre rugciune, a lui
Talasie, a lui Grigorie Sinaitul, a lui Simeon noul
Teolog, cuvnt despre luare aminte $i rugiciune,
a lui Casian Romanul, despre cele opt gnduri,
i altele, tinndu-ms gnj, ca orbul de gard, de
amintitele traduceri moldovenesti $i astfel am terminat intia indreptare a crtilor amintite.
Trecnd atva vreme, cnd eu incet, incet
am putut s ajung la o cunoa$tere mai bun a lucrului, am observat in indreptrile mele de pnd
atuncea foarte multe gre$eli. Atuncea eu pentru

www.digibuc.ro

192

a doua oar am indreptai unele din aceste cgrti.

Iar mai trecnd ctva vreme, am observat in cgrtif

greseli noud si le-am indreptat a treia oar. Totus unele cArti au rmas asa, cum le indreptasem
intAia oar", deoarece n'am mai avut vreme sd le

indrept adoua oar. Trebue totus s spunem, c

si artile indreptate de mine erau departe de adev'rata desvrsire, de oarece si acele cArti grecesti vechi, care au fost prescrise pentru noi in

Atos se dovedir in multe locuri nu prea corecte..

Corectnd vechile arti slavone si neavnd la indmnd nici un lexicon, eu totusi am tradus tot
din limba greacd veche urnAtoarele cArti : a lui
Antonie cel Mare, a pusnicului Isaia si a lui Petru
Damaschinul, cartea a doua.
Dar aceste traduceri, din pricina nestiintii
mele deatuncea, cuprind in ele attea greseli, inct rnd ingrozesc si numai cnd nfa" gndesc la aceasta, si s" le indrept n'am nici un chip, din pricinA c imi lipsesc crti grecesti corecte. Carte&
sf. Teodor Studitul, din cauza nevoei absolute de
ea, am tradus-o tot atuncea din limba greac obisnuit, cAci nu m invrednicisem pand atuncea
nici s o vAd in limba greacd veche. Dar si in
aceast traducere a mea, din pricinile arAtate, sunt
foarte multe greseli. Cartea sf. Isaac Sirul, in traducerea veche slavA, am indreptat-o un an intreg,
controlnd-o cnd dup un text grec vechiu, tipdrit, cnd dupd traducerea moldoveneascd. Dar
cu prere de rdu vd, Ca' si aceast carte e departe de desdvrsire si cg dacA-mi va ajuta Dumnezeu si-mi va lungi viata, dndu-mi i vedere,
cgci sunt aproape orb, voi fi nevoit sg mg ostenesc din non cu indreptarea ei" 1).
1) In yam anului 1923, cAnd aceast lucrare era sub tipar, a vizitat monastirea si Preotul Gr. Cristescu, Profesor la Facultatea de
Teologie din Bucuresti, care curand dupA vizin a Inserat in ziarul Ca-

www.digibuc.ro

193

In alt loc staretul Paisie mai spune urrntoa

rele amruntimi relativ de Indreptrile sale In textul slay al acestor crti : Cnd eu trdiam incA intre un numr mic de frati la Atos, aveam o carte
a sf. Isaac Sirul, o parte din care o prescrisesem
eu Inca' in tinereta mea, in Chiev, In lavra Pecer-

a terminat-o, pentru trebuintele mele si

dup cererea mea, un om evlavios in Atos. Cartea aceasta si astzi o am. Citind aceastd carte in
Atos de multe ori $i cu atentiune, In multe locuri n'am putut prinde intelesul. Eu am insemnataceste locuri cu semne deosebite pe rnargin, nd5jduind sA gsesc cu vremea o carte mai bun
ca s le indrept. DNA un timp oarecare am Intlnit un ieromonah, care avea cartea sf. Isaac Sisca, $i

lendarul" un articol cu privire la aceastd vizit. In acel articol a spus

mai multe lucruri nedrepte, pe care sunt sigur cd nu le-ar fi scris, dacd
ar fi trecut i pe la staretie si ar fi cules informatiuni exacte. Dar ocolirile de felul acesta sunt regretabile si din alt punct de vedere: cibi
se pot cunoaste oamenii si cum se pot alcatui falange de muncitori in
campul Bisericii, dacd cei meniti sa lucreze acest camp se ocolesc mereu unii pe altii, ba Inca sd si impung ?
Nu e aicea locul a raspunde la toate cele cuprinse in acel articol. Aicea vom raspunde numai la urmatoarele randuri din acel articol:
Am gdsit
biblioteca dela Neamt) pe Simeon Noul Teolog,
pe Atanasie Sinaitul, pe Marco Pusnicul, Calist, cele 100 capete ascetice ale lui Isihie, pe Nil Pusnicul, Grigorie Sinaitul, etc.
S'ar supdra oare cineva, dacd ne-am ingadui sa propunem, ca
sd se mai renunte, deocamdatd, la editarea i reeditarea unor carti talmacite din ruseste pentru a se incepe publicarea manuscriptelor de mai
sus ? Ca sd nu mai citim tezaurul gandirii si simtirii noastre ortodoxe
in Orientala Christiana, in Echos d'Orient, sau in lrenicon, ci in alesul
inspiratul graiu, in care au stiut sa-1 talmdceascd imbundtdtitii parinti de odinioara".
,Imbunttitii printi de odinioard" sunt Paisie si ucenicii lui,
cari au lsat manuscrisele de care e vorba mai sus. Acel cineva, care
ar trebui sa conteneasca cu traducerile din ruseste, sunt eu, celce scriu
aceste randuri si care am intreprins colectarea lucrarilor mele in 16
volume, din care am dat pan acum la lumina 9 volume de 400-50G
pagini fiecare.
13

PAISIE

www.digibuc.ro

194

rul, care ar fi fost in totul asAmAnAtoare cu traducerea bulgreascA, scrisd cu mai bine de patru
sute de ani inainte si tradus dupb: o carte greceasc.
Creznd spusele acestea si dorind a indrepta cartea

mea, eu am cerut la acel ieromonah cartea aceea

pentru sase sdptmni ; am lucrat In acel timp
ziva si noaptea si am indreptat dup ea cartea
mea, dar vkui c locurile Intunecoase din cartea
mea tot asa au rAmas, cgci ele se dovedir c
sunt si In acea carte tot nel5murite, ca si Intea
mea. Dorinta mea de a glsi cartea sfntului
Isaac Sirul In limba greacd veche a rAmas neindeplinit i In timpul sederii mele in sf. Munte
Atos, ca si in primii ani dupsal asezarea mea In Dra-

gomirna. Dup trecerea de multi ani, cnd eu imi

pierdusem aproape orice nAclejde de a dobndi
aceast carte, atotputernicul Dumnezeu prin daPropunerea nu e la locul ei din toate puncteIe de vedere. a) Mai
intiu c traducerile din manuscrisele pomenite, dupd cum spune nsui
Paisie, sub a cdruia grij s'au fdcut, au nevoe de indreptare dupd originaleie grecesti. De aceast lndreptare trebue sd se apuce ceice si-au
fcut studiile in Grecia sau cel putin unul din profesorii de greceste dela
numeroasele noastre seminarii. Deci nu eu, care m'am dus in Rusia s
invat limba rusd si s folosesc literatura rus, ceeace si fac, traducand
sau compunnd dupa literatura teologicd rusd. b) Manuscrisele chiar indreptate, fiind de continut pur ascetic si putnd fi intrebuintate de putinii
monahi de astzi si asa, cum sunt, ar aduce folos prea putin, fata cu
marele cheltueli, ce ar costa indreptarea i tipdrirea lor. Pe cnd talmdcirile din ruseste, care se editeazd, sunt mult mai autate si de folos
pentru un cerc de persoane mult mai larg, de oarece ele se si reediteazd"
cum zice autorul pomenitului articol si cum si e de fapt, intruck unele din
-acele tlmciri au obtinut 7 si 8 editii. c) Nici comparatia intre mine si
propundtor nu ar fi ingdduit o asemenea propunere. In adevr, din punctul
de vedere al vrdstei, eu pot fi tat propundtorului, iar din punctul de vedere al muncii, eu am fost cndva ostas, iar acum sunt veteran ; propundtorul este acum osta i numai In viitor va deveni veteran. Deci mie, ca
veteran, mi se cade s dau altora indrumri si s apreciez victoriile lor.
Ostasilor nici intr'un caz nu li se sade s dea indrumri veteranilor.
E bine, socot, totdeauna s te informezi exact despre un lucru
apoi s vorbesti de el.
TRADUCATORUL

www.digibuc.ro

195 Tul ski de$tept pe patriarhul Ierusalimului Efrem

.sd tipAreasc aceastA carte $i el insArcinA cu acea-

st lucrare pe preainteleptul ierodidasal Nechifor,

care mai trziu a ajuns arhiepiscop de Astrahan,
$i care atuncea trAia in Constantinopole. Aflnd
de aceasta un frate din obstea noastr, care se

afla atunci in Tarigrad, incepu s roage

pe

Preasfintitul Patriarh Efrem, $i pe ierodidascAlul

Nechifor, ca ei, cnd aceast carte va e$i de sub
tipar, s binevoeascd s mi-o trimit $i mie, in
Dragomirna. Cu binecuvntarea patriarhului, pdrintele Nechifor comunicd fratelui nostru, cA indat ce cartea se va tip5ri, mi-o va trimite, in
semn de sincer iubire pentru mine. Toate aces-

tea erau prin anul 1768. Cnd fratele nostru s'a

intors la mnstire $i ne-a spus despre acestea,
sufletul meu se umplu de cea mai mare bucurie
asteptam cu ndejde implinirea fAgkluintei.
In anul 1770, prin postul Nasterii Domnului,
ierodidascAlul Nechifor i$i implini fgduinta, trimitindu-mi nepretuitul dar, cartea din nou tiprit
,elino-greac a sf. Isaac Sirul, pe care am primit-o
cu o bucurie nespusd $i cu lacrAmi multmind lui
Dumnezeu, care-mi implinea vechea mea dorint.
Indat m'am $i apucat s citesc cartea mea slavon, controlndu-o cuvnt cu cuvnt cu cea ti-

Orin In greaca veche, in scopul de a svrsi in

,cartea slavond indreptarea acelor locuri, in care

nu puteam gsi un inteles, $i nicidecum cu sco-

pul de a face o nou traducere. C5ci atuncea eu

nu aveam cuno$tinte suficiente in limba veche greceasc5, precum nici crtile trebuitoare. Si deaceea

munca mea de atunci nu poate nici inteun chip

s'a" fie numit o traducere, ci numai o indreptare

a unei crti slavone. Cnd ins cartea elino-greacd

a sf. Isaac a fost tradusA in limba moldoveneascA,
atuncea am comparat aceast traducere cu cartea

www.digibuc.ro

196 -mea slavon, am mai facut in cartea slavona cteva indreptri. Si de oarece cartea slavond n
unele prti se dovedi mai bogat in cuvinte cleat cea greceasa si acele cuvinte dupd parerea
mea apartineau sf. Isaac Sirul, eu nu le-am exclus
nici pe acelea din cartea slavon, ci numai le-am
insemnat. Toat munca asta a mea cu indreptarea
cdrtei slavone a sf. Isaac s'a inceput in anul 1770
si s'a terminat in anul 1771".
Ce se atinge de traducerea lui Paisie a artii
sf. Isaac Sirul din limba greacA in cea slavA, apoi;-

aceast traducere se refer atre anul 1787, cnd

staretul locuea deja In mnstirea Neamtu si despre aceasta traducere vom vorbi in alt loc. In
anul 1774 veni din sf. Munte la Dragomirna un
monah grec, cu numele de Constantin, si aduse
cu sine cartea greco-elin, scris cu mna sa, care
cuprindea o multime de crti de ale sf.
Intryinsa se aflau si astfel de carp, pe care staretul Paisie nu le mai vzuse pn acum In limba
slavona. In urma rugmintilor struitoare ale lui
Paisie, monahul scrise aceste crti pentru dnsulDar de vrerne ce el era cu tutu! strain de cunostintele gramaticale, de aceea att in cartea sar,
ct si in cea prescris pentru Paisie introduse nenumrate erori, Meat se obtinu cu adevrat aurul,
sfintelor cuvinte scAldat in noroiul ignorantei, din,

care nici chiar oamenii cu bune cunostinte n'ar

fi putut, neavnd la indemn originalul grecescnealterat, s curte acest aur. Din crtile prescrise
de monahul Constantiu, staretul traduse in slavoneste pe sf. Marcu si pe sf. Nechita Stifatul, 300'
capete. Tot din acele crti ale monahului Constantin mai traduse el si cartea sf. Teodor de Edesa.Dar toate aceste &Atli nu numai nu sunt bune de
tiprit, dar nici de prescris pentru particulari, cAcig,

www.digibuc.ro

197

;au nevoe mai Intgi de o mintrtioas indreptare

41upg originale autentice.

Mai departe stareful Paisie scrie : Dar ce voi
zice eu de cartea sf. Calist, Patriarhul Tarigra-

dului, si a Preacuviosului Ignatie, despre care

mgrturiseste fericitul Simeon, arhiepiscopul Tesa-

lonicului ? Eu doream strasnic macar numai s

vgd In viata mea aceast carte. Domnul insg a
rnduit asa, ea' eu nu numai am vgzut-o, ci am
-si izbutit s o traduc In slavoneste. Dar si acea-

st carte, desi s yedea cu o ortografie mai

;bung dect a altora, nu e strging de asa erori,

Incgt nici pgrintele Ilarion, cel mai iscusit traducgtor din greceste in moldoveneste, n'a putut in
unele locuri sg dea Intelesul adevgrat, ci a trebuit
sg traduc cum i s'a prut c ar fi mai bine. Pgrerea lui am urmat-o si eu In traducerea mea. Iaca
pentruce si aceast carte ar fi greu de tipgrit si
de rspandit pe undeva pe afar. Aceeas trebue
,sai spun si despre cartea a doua a sf. Calist, numad Catafighiotul : devi eu am tradus-o in slavo-

neste, dar nici ea nu-i strin de o multime de

greseli. Viata sf. Grigorie Sinaitul, scrisd de ucenicul sgu, Preasfinfitul Calist, Patriarhul Tarigradului, a fost adusg de schimonahul Sava din sf.
Munte, printelui nostru obstesc, staretului Vasilie, iar noi ne-am folosit de aceasta si am prescris-o pentru noi. Cartea sf. Maxim mgrturisitorul

am avut-o numai In parte, o sut de capete de,spre dragoste, tipgrite la Moscova si gall de
aceasta am mai avut Cuvnt Postnicesc cu ntrebn

i rspunsuri, prescris de mine inc In tine-

retg, in patria noastrg, cu o multime de greseli

-si omisiuni. lar textul ei elino-grecesc eu nici
Dank' astgzi nu 1-am ykut, cu toat dorinta mea
,de a-1 avea. Cgrtile sf. Nil Sorschi in limba greaed

am este de loc, ci numai in slavoneste,

www.digibuc.ro

i eu am

198

prescris-o inc in tinereta mea cu nenumrate greseli ortografice i nici pnd astki n'am mai avut

vreme s o indrept".
Aceasta-i istorisirea proprie a staretului Paisie despre indeletnicirile sale cdrturresti in Dragomirna. Din aceast istorisire se vede, cd i aicea,
ca

i la Atos, staretul s'a ocupat cu indreptarea

si mai ales cu corectarea traducerilor slavone. Dar

in timp ce la Atos el a corectat dui-A manuscriptele slave, In Dragomirna el a fcut indreptrile
dup originalele grecesti i sdupd traducerile moldovenesti. Tot aicea, in Dragomirna, s'a inceput
5i activitatea lui de traduator, care s-a ajuns.
apogeul in mnstirea Neamtu.
Muncind la indreptarea 5i traducerea cdrtilor
patristice, staretul Paisie imprtsi din ostenelele
sale 5i frtimea 5i pentru aceasta in mndstirea sa
era asezat urmAtoarea rndueal : Cnd venea

timpul iernei si toti fratii se adunau dela ascultrile depe afar in mndstire, mai ales in postul
CrAciunului, atunci staretul folosindu-se de crtile
indreptate, incepea s fac sfat cu fratii. Aceasta
tinea dela inceputul postului CrAciunului pnla
smbAta lui Lazr. In fiecare zi, afard de Dumi-

nici si de srbtori, fratii se adunau sara in trapez, se aprindeau lumnri, venea staretul si seznd la locul su obisnuit, citea sau cartea sf. Vasilie cel Mare, sau cartea sf. loan ScArarul, sau

a sf. Doroftei, sau a sf. Teodor Studitul, sau a

sf. Simeon noul Teolog, sau a altuia dintre pur-

ttorii de Dumnezeu printi. Intr'o sar cetirea

invttura s tinea in slavoneste, in alta in moldoveneste. Cnd citirea s fcea in slavoneste,
moldovenii fAceau pavicernita in biseria, si invers_

Dup ce citea o bucat din carte, staretul indat

explica cele citite, aducnd si locuri din sf.
Scriptur si din al-tile sf. Printi. Iat un exem-

www.digibuc.ro

199

plu din cuvntrile lui : Printi si frati, cu inima

infrnt trebue s facem purtare de grip, cum invata dumnezee5tii printi ; cci loan Scrarul zice :

dacd am duce chiar viata inalt iar inim umilit

nu dobndim, atunci toate-s prefactorie $i de$ertciune. Si Grigorie Sinaitul spune : Durerea de
inim, smerenia 5i osteneala ascultrii dupd puterea fiecruia cu tragere de inim svar5e$te fapta
drepttii. Si tot el mai zice : Orce osteneald trupeascd si sufleteasc, care nu-i insotit de tragere
de inimd, niciodat nu va aduce roadd celuice o
svarse$te, cci imprtia lui Dumnezeu cu sila s
ia $i ceice se silesc, aicea o iau, cum a zis Domnul. Cci desi cineva s'ar osteni neintrerupt multi

ani, dar nu s'ar ingriji s svarsasc cu tragere

de inini lucrul pocintii, unul ca acela e strin

de curtie si nu e prtas Duhului Sfnt.
Si iarsi : cine ostene5te asa de mntuial $i
cu lenevire, apoi desi s'ar prea Ca" el lucreazd
mult, nu primeste nici o roada, cci ceice merg
pe calea nepserii cad din pricina descurajrii in
griji nefolositoare 5i se intunec. Aceeas ne-o spune $i sf. Simeon noul Teolog : cine nu urmeaz
patimilor lui Hristos cu pocdint, srnerenie, lacrmi,
ascultare si rbdare 5i mai ales cu srcie, cu intristare, suferind mustrri si ocri, si nu-i prtas
mortii lui injosite, acela nu poate fi prta$ nici
invierii lui duhovnicesti aicea, nici imprt55irei harului Sf. Duh, cci dumnezeescul Pavel zice : de vom

ptimi cu el, ne vom $i proslvi cu dnsul. lar de

ne vom ru5ina de patimile lui, pe care el le-a suferit pentru noi, $i de locueste in noi Intelepciunea prnnteascd a trupului de a ocoli aceste patimi, vdit lucru c nici la slava lui nu vom
putea fi prtasi. Cci -FLA' pocdinta $i lacrmi
cum am zis, nimic din cele spuse nu poate fi vreodat $i nu va fi nici in noi, nici in altii. Si in

www.digibuc.ro

- 200 alt loc tot el zice Nimenea nu poate dovedi din

sf. Scriptura, ea' fra lacrmi si umilintA pururelnicA ar putea sa se curate de patimi si c cineva
din oameni ar putea ajunge la sfintenie sau s
primeasca Duhul SfAnt sau s vadd pe Dumnezeu
sau sa-1 simtd inlauntrul ski, in inima sa, fat-a sA
se fi pocAit mai intdiu si sd se fi umilit, caci numai In mAsura lacramilor, intristArii si pocaintii
produc toate acestea focul cel dumnezeesc al
umilintii. $i din nou zice : pAziti-vA sa nu vd lipsiti de a avea in voi pe Hristos si sA nu plecati cu
mnile goale din aceasta viata, cA atunci yeti plnge 5i vA yeti tngui".
Aducnd aceste cuvinte ale sf. Parinti, staretul cu lacrami incredinta pe frati sa implineascA
poruncile Domnului 5i s-s dobndeasca inimA
zdrobit 5i duh smerit. Toate povetele sale, toat
grija sa, toata durerea de inirnd erau dirijate inteacolo, ca toti fratii cu deplinA unire, cu toata
inima 5i cu tot sufletul sA pAzasca poruncile lui
Dumnezeu 5i sA nu petreacd fAra roadA 5i in nepasare vremea, ce le este data de Dumnezeu pentru pocaintA. El indemna pe frati s se indeletniceasca srguincios cu citirea cartilor sf. Parinti
5i s pazascA tare poruncile Domnului, fall de
care nici chiar obstea lor nu poate sa dureze. El
zicea : Nimenea din voi s nu zica., ca." nu se poate
sa plngi in fiecare zi. Ceice vorbesc asa, spun

in acelas timp, ea' nu e cu putinta nici a te cal

in fiecare zi. Mai intai de toate se cuvine vouA

cu credintA adevarat tare 5i cu iubire ferbinte sA

vA apropieti de Domnul 5i sa vA lepAdati hotArAt
de lumea aceasta 5i de toate frumusetele 5i dulcetele ei, de vointa voastrA 5i de cugetul inimii
voastre 5i sA fiti saraci cu duhul i cu trupul.

atuncea prin harul lui Hristos se va aprinde in

voi sfnta rvnA.

www.digibuc.ro

201

Tar cu trecerea timpului i dupa mdsura ostenelelor vi se vor da lacrarni si plans si putind
nadejde spre mngerea sufletului. Se va ivi foamea $i setea de dreptate, adeca rvna aprinsa de
a pa$i in toate dui-A poruncile lui, de a dobndi
smerenie i rabdare, mil i iubire catra toti si
mai ales catr cei obijduiti, bolnavi, patimitori si
batrni,
lar toate acestea sunt roade ale duhului, dupa cuvntul dumnezeescului apostol. Se va
ivi ravna de a purta neputintele aproapelui, a-ti
pune sufletul pentru fratele tau, a suferi ispitele,
diferite jicniri, ocari si reprosuri, a ierta din toata
inima unul altuia tot felul de arnaraciuni, a iubi
pe vrasmasi, a binecuvnta pe ceice va blestama,
a face bine celorce va urasc, a vd ruga pentru
ceice va obijduesc $i Ira prigonesc, cum cere Hris-

tos. Pelnga toate acestea, sa rabdati barbateste

felurite neputinte trupesti : slabiciuni, boale grele

$i suferinte vremelnice amare pentru mntuirea

vesnia a sufletelor voastre. Astfel yeti ajunge
barbati desavarsiti, dupa masura vristei duhovnicesti a lui Hristos.
$i dacd yeti rmnea tari in asemenea ostenele, atunci va dura si fratia sau obstea voastra,
cat va binevoi Dumnezeu. lar daca 0' yeti abate
dela luarea aminte de sine si dela citirea cartilor
sf. Parinti, atunci yeti a:lea si din pacea lui Hristos si din iubirea lui si dela implinirea poruncilor
lui Hristos, si atunci se va incuiba intre voi nerndueala, desertaciunea, desordinea, turburarea
sufleteasa, indoeala si desnadejdea, cartirea unuia
asupra altuia si invinuirile reciproce, si pentru
Imultirea tuturor acestora va seca iubirea in multi
si poate chiar in toti. $i atunci se va destrama
soborul vostru, mai intaiu sufleteste i apoi $i
trupeste".
Citirea zilnica a staretului din artile sf. PA"-

www.digibuc.ro

- 202 rinti si cuvantrile lui au avut o enorma influenta

educatoare pentru frOtime. Mai trziu, cand viata
ob$tei incepu s decada, fratii singuri recunosteau,
c una din pricinile importante ale acestei deedderi a fost curmarea predicilor zilnice ale staretului. Staretul avea a$a dar de a convinge, incat
si pe cel mai trist 1'1 putea mangaea cu cuvintele
sale $i pe cel mai descurajat putea sa-1 insufletasc. lar unde trebuea, mustra, ruga, indeparta,
indelung rabda $i cand nu izbutea, alunga dela
sine. *i numai pe cei mai inriti si indaratnici Ii
certa, amenintindu-i cu mania lui Dumnezeu. Nimenea nu e$ea dela dansul nevindecat si in fiecare
zi toti erau gata sa se infati$eze lui, ca sa" se indulceasca din sfaturile lui.
Odata unul din frati zise staretului : Parinte,
cugetul imi spune, ca ma urati, de oarece adesa
cu manie ma certati in fata fratilor". Staretul Ii
raspunse : Iubite frate, mania si ura sunt straine
de viata evanghelica. Daca dumnezeeasca Evanghelie porunce$te sa iubim si pe vra$masi $i sa le

facem bine, atunci cum pot eu sa urasc pe fiii

mei duhovnice$ti ? Iar daca eu NIA mustru c ma-

nie, apoi s va dea Domnul $i you'd s aveti a$a

manie; eu ma silesc sa par mnios, desi cu darul
lui Dumnezeu nu am niciodata mnie si ura". Fratele cazu cu lacrami la picioarele staretului, cerndu-si ertare. Iar staretul adaose : Cand eram
eu in famine, am inceput sa invat carte ; in doi
ani am invatat abecedarul, ceaslovul $i Psaltirea
$i apoi am inceput sa citesc cu u$urinta crtile ;
atunci am citit cu mare ravn $i atentiune Sf.
Scripturd a Vechiului $i Noului Testament, dup
aceea cartea sf. loan Ouradeaur Margarit" $i a
sf. Efrem cu a sf. Doroftei ; citind cuvntul sf..
Doroftei despre clevetirea $i osandirea aproapeluir
am inteles ca acesta-i un mare pacat.

www.digibuc.ro

Atunci, Inca in tinereta mea, am dat fagaduint lui Dumnezeu, ca chiar cu ochii mei sa vad
pe fratele gresind si-1 voi osandi, sa se deschida
pamantul si sa ma inghita i mi-am pus ca regula,
ca de voi vedea ceva sau voi auzi, sa nu spun nimnui nici un cuvnt, s pastrez cu darul lui Dum-

nezeu in toat viata mea, cat voi fi cu fratirnea.

Dar WA acum si fr voi ajung judecatorul vostru si fratimea m'a invdtat s mustru si sa cert
pentru folosul lor. Mai inainte ins nimic de felul
acesta n'am fcut".
Staretul adesa spunea fratilor : Nu voesc, ca

cineva din voi sa se teamd de mine, ca de un

cinovnic grozav, ci chiar voi sa ma iubiti ca pe

un tata, dupa cum si eu va iubesc pe voi ca pe

niste copii ai mei duhovnicesti".

Dupa rnduelele, puse de staret, fiecare duhovnic comunica staretului despre fiecare frate,
pe care el nu-1 putea domoli, cum si cauza turburdrii lui. Si cnd un asemenea frate intristat se
intimpla sa intre in chilia staretului, atunci staretul stia deja la ce vine acela si, dnd fratelui
blagoslovenie, inainte de a spune acesta ceva, incepea el singur vorba cu dnsul si prin cuvintele
sale dulci si mngltoare, abiitea gindurile lui dela
cele intmplate. Vorba staretul o aducea potrivit
cu starea, cu caracterul, cu priceperea si cu ascultarea fratelui. Cu cei mai destepti avea obiceiul
s vorbeasc despre chestiile inalte, lmurindu-si
spusele cu locuri din sf. Scriptura, i pang intru

atta umplea de mirare $i mngia pe frate, incat acela de bucurie sufleteasca, era gata s socoat ca o nimica pricina sa : toata slava si intristarea lumii. lar cu cei mai simplii din frati

staretul vorbea mai simplu, aducndu-le pilde sau

din atelierele lor, sau dela ascultari, si cu cuvintele sale i aducea la asa sentimente, incat ei eratb

www.digibuc.ro

204

-gata sa-si reproseze siesi si sa le para rau ea pentru o mica suparare au venit la staretul. Ascultnd cuvintele staretului, fratii se concentrau in
sine insisi $i uitau de pricina, care-i adusese la
staret, si lundu-si binecuvntare, plecau dela el
bucurosi si multdmind lui Dumnezeu. Nu odata
staretul vorbi fratilor, Ca' atunci and is vede fiii
sal duhovnicesti, ostenindu-se si rvnitori pentru
pazirea poruncilor dumnezeesti si ducndu-s cu
smerenie ascultdrile, incearcd asa bucurie negrita,
inct alta bucurie mai mare nu doreste s aibd
nici chiar intru impartia cerurilor. lar cnd Ii
vede nepasatori fata de poruncile dumnezeesti,

umblnd frd frica de Dumnezeu $i dispretuind

sf. ascultare, atunci sufletul sIu e cuprins de a$a
mhnire, mai mare deck care nici in iad nu poate
fi alta.
Odat veni la staret un frate si-i spuse c e
tare luptat de gnduri. Staretul zmbind, zise :
De ce sunteti voi asa de prosti ? Faceti si voi,
cum fac eu : eu toata ziva vorbesc cu voi, iar cu
altii si plng, cu altii ma bucur $i fac i alte
lucruri. Iar dupa ce v alung pe toti din chilie,
atunci odata cu voi alung si toate gndurile. Atunci iau in mni o carte si numai aud nimica,
pare c as fi in pustia Iordanului".
Aratnd ca cuvntul staretului era puternic si
influenta, biograful su explica aceasta prin faptul,
ca staretul din copildrie implinise toate poruncile
dumnezee$ti. El citea cartile sfinte cu cea mai mare
luare aminte, din luarea aminte rdsarise pricepe-

,rea, din pricepere dorinta, din dorint rvna. Un

lucru odat citit, ramnea pentru totdeauna in

memoria sa. Odata in chilia staretului mergea vor-

ba de crti. La vorbd lua parte si un frate, care

stia limba greacd vcche. Acesta, intrebat cum treLbue tradusd cutare frazd greac, raspunse : Das-

www.digibuc.ro

2O

calul nostru ne-a lmurit-o, dar eu nu-mi pot a--minti acum". Auzind aceasta, staretul zise zarnbind: Ba eu dac citesc ceva odat, nu mai uit-'And la moarte".
Simtindu-se impresurat din toate prtile de
dragostea si de grija staretului cnd Ii asculta zuvntrile, frtimea propsa mereu in iubirea de
Dumnezeu i in rAbdarea lui Hristos, desi nu toti
in aceeas msur a credintei. Staretul se bucura
si-i indetnna incd si la mai multd rilvn: Nu tanjiti, fiilor ! Cdci acum e vremea potrivit, acum este
ziva mntuirii". Atunci, dup spusa biografului

su, viata In Dragomirna era ca un rai pmntesc. Oamenii, cari pentru dragostea cea atr Dumnezeu, is lepdaser voea, ajunser morti pentru
lume. Iar nevointele lor tainice, zdrobirea initnii,
smerenia adnc, teama de Dumnezeu, 1 uarea a
minte, tdcerea, si rugciunea necontenit in inirn,
e cu neputintd de a le spune,
cu ei se Implineau cuvintele preacuviosului Isaac : Dolinului Ii
e plcut adunarea celor smeriti, ca o adunare de
Serafimi". Vederile, care existau in comunitatea
staretului Paisie asupra esentei nevointei cdlugresti, si-au gsit expresia in Invttur la tundere
in monahism, atribuit de unii staretului Paisie (colectia No. 485 Manuscript in Academia Ro-

mn)

Acest trai pasnic si vesel al fratilor in Dragomirna fu intunecat de o intmplare dureroas...

Pela anul 1766 muri printele Visarion, intiul uce-

nic al staretului Paisie in Atos, prietenul su de

un gaud si cel mai deaproape ajutor. Plngndu-1
cu durere, staretul hotri, ca in fiecare an s,
fac pomenirea lui si s'a" dea frtimii o mas de :
1) AceastA invAtAturd; o cldm la finele cArtii in anexa 11.

www.digibuc.ro

- 206 pomenire,
staretului.

ceeace s'a si implinit pnla moartea

Chiar in primii ani ai sederei in Dragomirna

staretul trebui sd psasc la aprarea rugciunii
lui Iisus, adicg a petrecerei prin rugciunea Buntried cu Hristos, ca mijlocul cel mai de sam pentru biruirea cugetelor rele si a dobndirei curdteniei inimii. Ir. muntii Mosenschih din Ucraina

se ivise un monah, care respingea rugciunea

mintii, ca eres si rtcire. Acest monah dobndi
atta inrurie asupra obstei sale, inct unii, ascultnd cuvntrile lai, adunard crtile sf. Priati,
care vorbeau de rugciunea mintii, si legnd de
ele pietroae, le aruncau in ap. Staretul, auzind
de aceasta, scrise o lucrare de sase capitole despre rugciunea minfii, pe care o trimise monahilor rtciti.

www.digibuc.ro

CAP. II.

1nv5ptura stareplui Paisie despre rug6ciunea

lui Hsts, care se sili15rege
minte in inim.
Du Ice este *In inirn amintirea curatii
necontenitei a tut lisus i tuminarea

negrditd, ce o produce ea.

Sf. Marcu Mitropolitul Efesului.

InvaTtura staretului Paisie despre rugAciunea

lui Iisus, ca si invalatura lui despre monahism, e

strns legafal cu invAttura despre acest lucru a
dasealului $i pArintelui ski, a schimonahului Vasilie. Deaceea noi vom expune pe scurt mai intaiu
Inettura despre rugdciunea lui Iisus a staretului
Vasilie, expus de acesta in prefata cArtilor lui
Grigorie Sinaitul, a fericitului Filoftei Sinaitul
a fericitului Isihie al Ierusalimului.
Prefata sa la cartea sf. Grigorie, staretul Vasilie o incepe cu arAtarea, c pArerea acelora, cari
socot cumca lucrarea mintii e potrivit numai celor des'avrsiti, cari au ajuns la scutirea de. patimi
la sfintenie, este nedreapt. Ceice socot asa I$1
mrginesc ruglciunea numai la rostirea exterioara
a psalmilor, troparelor $i canoanelor, neintelegnd

c aceasta rugciune exterioar s'a rnduit de

sfintii pdrinti numai ca vremelniceasa, in vederea

neputintii $11 prunciei mintii noastre i cu scopul

www.digibuc.ro

208

ca noi desAvarindu-ne treptat treptat, sa ne ri-

dicam pe treapta mirrtii active $i nici intr'un caz:

sA nu ne oprim numai la rugdciunea exterioara,
DupA cuvintele sf. Grigorie, numai copiilor li e
ingaduit sa socoata ca, savarsind cu buzele rugaciunea externa, sdvarsesc ceva maret $i sa se rnultameascA cu cantitatea de citire, infAtisindu-ne un
fariseu ascuns. Dupd cuvintele sf. Simeon, noul
Teo log, celce se mArgineste numai la facerea rugAciunei externe nu poate dobandi pacea launtrica i sA propasasca In virtuti, cad acela e asernenea celuice duce lupta cu vrAmasii sai in intunerecul noptii ; el aude glasul vramasilor, capatA
dela ei rane, dar nu vede lamurit cine-s si deunde

au venit, nici pentruce se lupta cu dansii. Dupa

cuvintele lui Isaac Sirul $i ale sf. Nil Sorschi, dac
cineva ar voi, afarA de rugaciunea mintii, numai

cu rugaciunea externd $i cu simturile externe sl

raspinga ispitele vrasmasului $i sa se impotriveasca vreunei patimi sau cuget viclean, acela curand
s'ar pomeni demulte ori biruit : caci dracii biruindu-1 in lupt $i din nou i s'ar supune lui ea biruifi de el, isi bat joc de dansul $i-1 predispun
la mandrie si incredere In sine, proclamandu-1 InvAtator $i pastor al oilor. Din cele spuse, se poate
vedea mAsura si puterea atat a rugaciunii mintii,

cat si a celei externe. Nu se cade a crede, ca sf.

pArinti Infrnndu-ne dela nemasurata rugaciune

externa $i indreptandu-ne spre rugdciunea luntric, injosesc prin aceasta rugaciunea externa. SA
nu fie. Caci toate sfintele slujbe bisericesti sunt
statornicite de Duhul Sfant si toate reflecteaza
in sine taina intrupdrii lui Dumnezeu - cuvntul
$i nu-i nimic ornenesc in ceremoniile biserice$ti

toate-s lucrul harului Dumnezeesc, care nu

sporesc prin vredniciile noastre $i nici nu scad
ci

prin pAcatele noastre.

www.digibuc.ro

209

Dar noi acum vorbim nu de rnduelele sL

Biserici, ci de pravila osebit $i de viata fiecruia

dintre monahi, adec de rugciunea mintii, ca de
un act, care prin rvn6 $i dreptatea inimii, iar nu
numai prin cuvintele rostite cu buzele $i cu limba,
fr luare aminte, atrage deobiceiu harul sf. Duh.
Si prin acest act al mintii se poate indeletnici chibzuit nu numai cel desvuit, ci $i orcare nou incepAtor si supus patimilor, pzindu-$i inima. Dea-

ceea sf. Grigorie Sinaitul, care mai mult dect

toti $i panala amruntimi a examinat $i a cercetat

prin harul Sf. Duh, care locuea inteinsul, vietile
$i scrierile, si nevointele duhovnice$ti ale tuturor
sfintilor, porunce$te s avem toat struinta in rugciunea mintii. Deasemenea $i sf. Simeon al Tesalonicului porunce$te i sftue$te $i pe arhierei,
si pe preoti, $i pe monahi, $i pe rnireni ca in toatd vremea si in tot ceasul s rosteasc aceast

sfnt rugciune, ca $i cum ar respira prin ea

cci nu este arm mai tare nici pe prnnt, nici

in cer, ca numele lui Iisus Hristos, zice el impreund cu sf. Apostol. SA' $tii si aceea, cucernice ostenifor, care te indeletnice$ti cu acest lucru sfnt.
cd nu numai In pustie, sau in singurtatea pusniceascrt au fost propoveduitori $i multi
ai acestui lucru sfnt, ci chiar si in Lavrele
cele mari $i prin ora$e. De pildd, sf. patriarh Fotie,
care a fost rclicat pe scaunul patriarhicesc dintre senatori, nefiind monah, chiar in naltul shr
post a invtat rugAciunea mintii i spori intr'nsa pn inteatta msur, inct, dup spusele
sf. Simeon al Tesalonicului, fata lui strlucea prin
harul Sfntului Duh, ca a unui alt Moise.
Dui-A cuvintele aceluia$ sf. Simeon, patriarhul

Fotie a scris $i o remarcabil carte despre lucrarea rnintii. Tot el zice, c $i sf. Joan Gurdeaur
PAISIE

14

www.digibuc.ro

- 210 sfintii Ignatie si Ca list, fiind patriarhi tot ai

Tarigradului, au scris cdrtile lor despre aceast
lucrare Iguntricg. Asa darg, dacd tu, obiectnd contra ruggciunii mintii, vei zice, cg" tu nu esti locuitor al pustiului, ca s te indeletnicesti cu asemenea lucrare, atunci te vor da de gol patriarhul
Ca list, care a Invtat ruggciunea mintii, indeplinind
slujba de bucdtar in lavra cea mare a Atosului, $i
patriarhul Fotie, care fiind deja patriarh, a invgtat iscusinta lugrii arninte a inimii. Dac tu te vei
lenevi sg te indeletnicesti cu trezvia mintii pe temeiul c faci ascultare, atunci cu deosebire meriti
mustrare, cgci, dupg cuvintele sf. Grigorie Sinai-

tul, nici pustia, nici singurgtatea nu sunt asa de

folositoare la asemenea ruggciune, ca ascultarea
chibzuitg. Dacg tu vei zice, cg" nu ai invttor,

care sg te invete aceastd lucrare, insus Domnul iti

porunceste s inveti din sf. Scripturg, cnd zice :
,,Cercetati Scripturile si inteinsele yeti ggsi viata
vesnic4". Dacg tu te turburi cd nu gsesti loc linistit,
atunci te d de gol sf. Petru Damaschinul, care zice :
Inceputul mntuirii omului const in aceea, ca sg
prgseascd voile si cugetele sale si s facd voile
cugetele Domnului, si atunci in toatg lumea nu
se va gsi asemenea lucru sau loc, care ar putea
sg-i impedece mntuirea".
Dac te turbur cuvintele sf. Grigorie Sinaitul, care vorbeste mult despre plcerile ce se simt
in timpul acestei lucrgri, apoi tot acest sfnt pgrinte te i indreaptd, cnd zice : Noi nu trebue
nici s ne temem, nici sg ne Indoim de a chiema
pe Dumnezeu. Cdci dacg unii s'au poticnit, \TAOmndu-se la minte, apoi s tii, c ei au suferit
aceasta din pricina incgpgtngrii si a mndriei. Dar
dac cineva cu supunere, cu cerere si cu smerenie
caut pe Dumnezeu, niciodatg nu va suferi vdtgmare cu ajutorul harului lui Hristos. Cdci cel ce

www.digibuc.ro

- 211 rtrAeste dupA dreptate si cuvios, si MIA-turd plAcerea

sa si mndria nu-i poate pricinui vAtAmare, dupd

cuvintele sf. IDAHO, nici intreaga ceatA drAceascA,
-chiar de ar ridica asupra lui nenumArate ispite.

Numai celce se poartd bizuit pe puterile sale si

dup sfaturile sale, cade In ispith. Iar ceice po-ticnindu-se de piatra sf. Scripturi de frica ispitelor, se abat de la lucrarea mintii, prefac albul In
negru si negrul in alb. Cci nu pentru impedecarea lucrArii mintii ne dau invAtAturi sf. PArinti
despre cauzele ispitelor ce se IntmplA, ci ca s
-ne fereascd de ispite. Cum si sf. Grigorie Sinaitul
poruncind celuice invatA rugAciunea sA nu se teasA nu se indoeascA, ne aratA $i pricinile
ni
ispitelor : incApAtinarea $i mndria. Dorind ca noi
sA nu cApAtAm vAtAmare dela ele, sf. PArinti ne
poruncesc sA studiem sf. Scriptur si prin ea sA
ne cAlAuzim frate pe frate : prin sfat bun, dupd
cuvntul sf. Petru Damaschinul.
DacA tu te inspAimnti sA pAsesti la rugciudin respect $i din simplitatea inimii,
flea
$i eu ImpreunA cu tine sunt gata s'a" mA insp5i-

rnnt. Dar nu trebue sA ne temem de basme de$arte, dupd zicAtoarea : dacd te temi de lup, nu
intri In pAclure". $i de Dumnezeu trebue s te
temi, dar nu sA fugi de dnsul, nici sA te lepezi
(le El. Nu mic pedicd la facerea rugAciunii mine pentru unii neputinta lor trupeascA. Nefiind
in stare sA suporte osteneala $i postul, pe care
le-au suportat sfintii, ei socot, cA fArA acestea lor

li e cu neputintA sal inceapA lucrarea mintii. ArAtndu-le gresala, sf. Vasilie cel Mare invatA : Infranarea se mAsurA fiecruia dupA puterea sa trupeascA, si eu socot, cA nu-i fArA primejdie, ca ruinnd prin infrnare nemAsuratA puterile trupului,
faci inactiv $i incapabil de fapte bune. Dacd
ar fi bine pentru noi sA fim slAbAnogi cu trupu

www.digibuc.ro

212

s zAcem ca niste morti, abea suflnd, atunciF

Dumnezeu asa ne- ar fi si fcut. Dar dacd el nune-a fcut asa, apoi gresesc aceia, cari minunata

zidire a lui Dumnezeu nu o pstreazA asa, cum'

a zidit-o el. Nevoitorul nurnai de un lucru trebues se ingrijeascA : nu s'a furisat oare in sufletul
sau rul lenevirei, n'a slbit trezvia $i cugetarea
Dumnezeu, nu s'a intunecat
oare in el luminarea duhovniceascA $i lutninarea

rvnitoare

cdtre

sufletului, care se naste din ea ? CAci dadi tot

binele din el creste, atunci nu vor avea cnd
sd se ridice intrInsul patimele trupesti, dacd
sufletul lui e preocupat cu cele ceresti $i nu las
trupului vreme pentru strnirea poftelor. Fatd de
aceast intocmire, sufletul care prime$te hrand nu

se deosebeste de cel care nu prime$te. $i el a

Implinit nu numai postul, ci $i o abtinere totald
dela mncare $i are laud pentru grija sa deose-

bit de trup, cdci traiul tu cumptat nu provoacd

aprinderea poftelor".
Potrivit cu aceasta i sf. Isaac tice: CAci de

vei sili un trup slab peste puterile lui, o indoit

turburare pricinueste sufletului". Si sf. loan Scrarul

spune : Eu am vzut pe acest dusman (pntecele),

odihnit si vioiciune minii dnd". laral in alt loe

zice : Eu 1-am vzut scdtuit de post si strnind
poftele, ca noi s ndjduim nu in noi, ci in Dumnezeul cel viu". Asa ne invat si istoria, care ne-ospune preacuviosul Nicon : Si in vremile noastrea fost gsit in pustiu un bdtran, care timp de trei-

zeci de ani n'a vzut nici un orn, nici One n'a

mncat, hrdnindu-se numai cu rdcini, si el a
mrturisit, c toti anii ace$tia a fost muncit de

dracul curviei. Si printii au conchis, Ca' nici mndria i nici hrana era pricina acestei lupte a curviei, ci faptul c btrnul n'a fost deprins cu trezvia,
mintii i cu armele contra poftelor.

www.digibuc.ro

- 213 Deaceea $i zice sf. Maxim mArturisitorul : dA

-trupului dupA puterile lui, $i toat5 nevointa ta intoarnA-o spre lucrarea mintii". Si sf. Diadoh zice:

Postul e de laud singur de sine, iar nu dupd

Dumnezeu ; scopul lui e de a aduce pe ceice doTesc la curAtenie. $i deaceea nu se cade s aibd
pAreri inalte despre el nevoitorii blagocestiei, ci de
la credinta cea in Dumnezeu trebue sA asteptm
Inceputul indrumArii. Nici inteo artA me$terii nu
judecA rezultatul lucrArii dup instrument, ci
teaptA sfr$itul lucrArii $i apoi judecA arta. Avnd
a$a hotgrare despre hranA, nu-ti pune toatA nrdejdea numai in post, ci in credintA $i dupA puterile tale postind, aleargi la lucrarea mintii. Astfel tu si rnndria o poti inlAtura, i nu te vei ingreto$a de fApturile cele bune ale lui Dumnezeu,
dnd slavA lui Dumnezeu. RugAciunea mintii este
armA puternic, cu care nevoitorul birue$te pe
vr$maii si cei nevAzuti. Unii din sf. PArinti

-dau regule pentru monahi : impreund cu implinirea poruncilor dumnezee$ti, sA facA lung cntare
de psalmi, canoane $i tropare. Alti sf. Printi, studiind cea mai subtilA lucrare duhovniceascA a
mintii, gsesc cA nu e de ajuns pentru nouii incepAtori sA rAmn numai la indeletnicire trupeascA, ci predndu-le, impreunA cu implinirea poruncilor lui Hristos, o msuratA cntare $i citire, statornicesc in locul indeletnicirilor cntAri de psalmi
$i canoane, sA se facd rugAciunea mintii, adAognd

totodat, cA dacA Duhul Sfnt va cerceta prin lu-crarea rugAciunii mintii, atunci sA se lese pravila
exterioarA, fArd nici o indoeal, cAci o inlocue$te
,rugAciunea lAuntricA. Altii, avnd mult5 experientA

$i cuno$tinta vietii $i scrierilor sfintilor $i mai ales

sfiind luminati prin lucrarea $i intelepciunea Sf.
Duh, statornicesc pentru nouii inceptori sA facd
sugAciunea mintii ob$te$te i nu particular, infAti-

www.digibuc.ro

- 214 $indu-o sub doua forme : lucrata $i vazuta ! Ace$ti'

parinti poruncesc sa se pund toata grija pentru
rugciunea mintii, osebind pentru cantare putin

vreme, numai in ceasurile de urat, cad dupd cu-vintele lor, slujbele biserice$ti $i cantarile sunt
puse la indaman in genere pentru toti cre$tinii,
iar nu pentru aceia, cari vor s petreaca in tAcere.
Dealtmintrelea $i pe calea indelungatei cantari de
psalmi $i citire de canoane $i tropare se poate ajunge la izband, de$i foarte incet $i cu mari
greutati. Calea a doua ins e mult mai inclamanoasa $i mai usoara ; iar a treia e cea mai scurta,.
ba $i insotita de bucurie si de o deasa cercetare
a Duhului Sfant, care intare$te $i lini$te$te inima,
mai ales cand este sarguinta plin de ravna $i
buna vointa. Cu cat sfanta rugaciune a mintii este
insufletit de implinirea poruncilor dumnezee$ti $i
alungd dracii $i patimile, cu atata, dimpotriva.
celce neglijaza poruncile si nu poarta grij de rugaciunea mintii, ci se indeletnice$te numai cu can -

tarea, este tarat de patimi.

Calcarea poruncilor Domnului toti o vad deo-potriva, dar se manifesta felurit. De pilda : cineva
i$ pune de regula s nu cake poruncile, stt nu se

dea la patimi, dar din pricina unor imprejurari,,

sau turburari sau ispitei diavole$ti i se Intampri
s" jicneasca pe cineva, sau sl osandeasca, sau s

se manie, sau sa fie biruit de mandrie, sau s secerte, sou sa se laude, sau sa graiasca de$ertdciuni, sau sa minta, sau sa se imbuibeze, sau s
se imbete, sau sd se gandeasc la rele, sau alta
ceva de felul acesta s faca. Simtindu-se vinovatfao de Dumnezeu, el indata incepe sa se caiasca,
$i cu pocainta cade inaintea lui Dumnezeu cu rugaciunea mintii din inima, ea sa-I ierte Dumnezeu4
$i sa-i ajute ca s nu mai cadd in asemenea gre-$ale. Si astfel el pune Inceput s pazasc porun

www.digibuc.ro

- 215 cile $i sd-$ pdzase inima de ispite rele, temn

du-se ca nu cumva din pricina lor s piardd im

prgia cerurilor. Altul insd trde$te absolut frd
grijd de cade sau std $i socotind c In vremurile
de azi nu mai sunt oameni, cari pdzesc poruncile
$i care s'ar teme s le calce, $i c fiecare cu voe

sau frd voe gre$e$te naintea lui Dumnezeu $i e

vinovat de unele sau alte pcate mai mari sau
mai mici ; $i deaceea el nu voe$te nici sd se fereascd de ele, socotind aceasta lucru imposibiL
Socotindu-se rdspunzdtor numai pentru desfrnare
$i curvie, ucidere $i furt $i pentru alte pdcate de
moarte, $i infrnndu-se dela ele, el i$ inchipue
cd std. Unora ca ace$tia se aplicd cuvintele pdrintilor : mai bine sd cazi $i sd te scoli, dect stand
$i nepocdindu-te.

E de mirare, cum amndoi ace$ti oameni, vinovati de acelea$i pdcate repetate adesa, sunt diferiti inaintea lui Dumnezeu, ba socot c i inaintea oamenilor duhovnice$ti. Unul nu $tie nici de
cum de cddere $i sculare, de $i e stdpAnit de patimi ; celalalt insd cade $i se scoald, e biruit $i
birue$te, se luptd $i se nevoe$te, nu vrea

pundd cu ru pentru ru, dar nu se poate tinea

din pricina obiceiului, se sile$te sd nu spund ceva

rdu, se mhne$te cnd capt jigniri, $i totu$i
repro$azd cd se mhne$te si s cde$te de aceasta
sau de$i nu se mhneste de jignirea primit, apoi
nici nu se bucur. Toti ceice se gsesc In aseme
nea dispozitiune, se impotrivesc patimilor, nu vor
sd se supund lor, se intristeazd $i luptd. Pdrintii
insd au zis, cd orce lucru, pe care nu-I vrea sufletul, este de putind duratd. Voesc s mai vorbesc
despre patimile inrddcinate. Sunt oameni, care se
bucur, cnd sunt jigniti, dar asta pentrucd voesc
s aibd rsplatd. Ace$tia fac parte din ceice desrdcineaz patimile, dar nu cu mintea. Altul se

www.digibuc.ro

- 216 bucur primind jignirea si socoate c se cuvine s

o primeasc, pentru c el insus a dat motiv. Acesta cu mintea desrdcineazd patima. Sunt, in

fine, $i de aceia, care nu numai se bucur fiind

jigniti si se socotesc mull vinovati, ci inc se $i intristeazA c a turburat pe celce l-a jignit. Fac

bunul Dumnezeu s fim in asa dispozitie a sufletului ! Pentru o pricepere mai limpede a unia
si altia din aceste dou vietuiri vom mai spune
asa : Cel dintiu supunndu-se legii, indeplineste

numai cntarea. Al doilea se obligd la lucrarea

mintii, are pururea cu sine numele lui Iisus Hris-

-tos pentru distrugerea vrsmasului $i a patimii.

Acela se bucur cum a sfrsit cntarea. Acesta
ins multumeste lui Dumnezeu, dacd in linistea sa,
neturburat de cugete rele, face rugAciunea. Acela

doreste cantitatea, acesta calitatea. Acela grbindu-se s" execute anumit cantitate de cntare, repede capt $i creste in sine mndria de sine, pe
care rzmndu-se, naste $i creste in sine pe fariseul luntric, dacA nu-s va lua sama de sine.
Acesta, care pretueste calitatea rugciunii,
is cunoaste neputinta sa si ajutorul lui Dumnezeu.
Rugndu-se sau mai bine chemnd numele Domnului Iisus impotriva ispitelor vrsmasului, a patimilor $i a cugetelor rele, el vede peirea lor in
fata infrico$atului nume al lui Hristos $i intelege
puterea lui Dumnezeu si ajutorul lui. Pedealtd
parte, siluit $i tulburat de cugetele rele, isi shnte

neputinta sa, cci nu poate s se impotriveasdi

lor numai cu puterile sale. Si in aceasta se cu-

prinde toat pravila so si toat viata. $i desi vrjmapl Ii poate insufla bucuria mndriei de sine si
cuget fariseic, totus el intimpin in acest nevoitor
pregtirea de a chiema numele lui Hristos impo-triva tuturor cugetelor rele i astfel nu-$ ajunge
-tinta ademenirilor sale. Dar va zice careva, cA

www.digibuc.ro

- 217 cel dinti poate chema pe Hristos irnpotriva ispitelor vrjmasilor. Da, poate, dar fiecare stie din
experientd, cal in vremea defat svrsitorii pravilei externe n'au obiceiul s deprind rugciunea
contra cugetelor rele. Acestia nu voesc mai ales
sd primeasc cuvintele exprimate sau scrise despre atentiunea luntricd, in care se cuprinde $tiinta
rugciunii contra cugetelor rele. Si nu numai nu
le primesc, ci inc s i impotrivesc i afirm,
cum ea' noilor inceptori nu li s'ar cere de ctr
sf. printi rugciunea mintii, ci numai singurd
cntarea de psalmi, tropare $i canoane, rostite cu
buzele $i cu limba. Si desi ei vorbesc si invat
aceasta frd dreptate, cu toate acestea sunt ascultati de toti, cci astfel de rugciune nu le cere
lepdarea de poftele lumesti, ci fiecare trebue numai sa." doreasc si poate sd se roage asa, fie monah, fie mirean. In sfnta rugciune a mintii, fiind
o slvit $i plcutd lui Dumneseu iscusint a iscusintelor $i cernd nu numai lepdare de lume si
de poftele ei, ci hied si multe povete si invtturd, nu-si gseste indeplinitori printre monahi.
Pe Ing toate acestea trebue a ne teme de
abateri la dreapta si la stnga, adec de disperare
$i de prea mare incredere in sine. Vzind, ca celor ce invatd a face rugciunea mintii li se ntmpl
nu intentionate, ci fr de voe, numite
de sf. Parinti gresale zilnice, nu trebue ca din
aceast pricin sa cclem la indoeal, Cad, dui-A
msura puterilor fiecruia, sunt si izbndiri in
bine. Pe de alt parte, auzind de marea mil dumnezeeasc spre noi pctosii, noi nu trebue s fim
increzuti $i s psim, fr mare smerenie si frd
irnplinirea dupd putere a poruncilor, Care aceast
rugciune a mintii. atiind ea' si increzarea in sine
si disperarea sunt insuflate de vrgnasul, s fu-

girn tare si de una si de alta. $i astfel cu mare

www.digibuc.ro

- 218 bagare de sarnd la cele ce ne spune sf. Scriptura

si folosindu-ne de sfatul celor iscusiti in ale smereniei, sa invatam aceasta lucrare a mintii. Sf.,
cari ne invata ca numai cu poruncile lui
Hristos s invingem patimile $i s ne curatim inima de cugete rele, arata nevoitorilor s aib dou
arme din cele mai tari : temerea de Dumnezeu si
stiinta ea Dumnezeu este omniprezent, dup cum
zice : Prin temerea de Domnul fiecare se abate
de la rtt", $i Vaznd pe Domnul pururea Inaintea mea, de aceea nu ma' voi
Ei mai propun afar de acestea sa mai avem si amintirea
mortii si a gheenei si sa mai citim Inca' i sfintele
Scripturi. Toate acestea sunt bune pentru lArbatii
buni si piosi. Pentru cei nesimtitori si impietriti,
macar ins$ gheena sau insus Dumnezeu de li
s'ar descoperi, nici o frica nu s'ar naste din aceasta. Afara de aceasta, $i insas mintea monahilor
noui incepdtori devine tmpa pentru perceperea
unor astfel de lucruri $i fuge dela ei ca albinele
de fum. Dar de$i o astfel de amintire este buna
$i folositoare, in cazul luptei, parintii cei mai duhovnice$ti si mai iscusiti pe deasupra acestui bun
au mai indicat un bine mai mare $i mai neasemnat, care poate ajuta chiar si celor mai slabi.
Mijlocul cel dinti se poate asemAna cu aceea,

cnd ai mAcina inteo moara purtata cu mnile,

iar acest din urma mijloc se aseam5n cu aceea,
cnd ai macina inteo moara purtata cu apd sau
cu alta putere. Precum apa singur de sine misca

roata i piatra, asa si preadulcele nume al lui Iisus,.

impreund cu amintirea de Dumnezeu, care traeste

toat in lisus, mi$cd mintea in rugaciune, despre

care lucru marele teolog Isihie

zice :

Sufletul

ajutat $i indulcit de Iisus, cu bucurie, cu dragostesi eu marturisire inalt laude binefcatorului, multumindu-i $i chiemndu-I cu veselie". lar in alt

www.digibuc.ro

- 219 loc adaogA : ,,Cum nu-i cu putint a duce viata

aceasta fara mncare si bautura, tot asa-i cu neputinta sufletului, fard paza mintii, sA atinga ceva
duhovnicesc $i plAcut lui Dumnezeu, sau sa-si

libereze mintea sa de pant, cu toate c cineva

s'ar sili sa nu pdtuiasca de frica muncilor". Si
iaras : Cugetele rele patrunznd in inima noastra

dad nu le voirn si ne Irnpotrivim, poate sa le izgoniasca rugaciunea lui lisus, rostita din adncul
inimii". Prin primul dintre mijloacele indicate
aicea, desi s'ar ajunge la izbnda, fard rugAciunea
mintii, totus foarte Meet si foarte cu greu. lar prin
al doilea mijloc, nevoitorul repede si u$or se apropie de Dumnezeu. Caci acolo e numai rugaciunea,.
si InvatAtura si lucrarea externa, iar aicea e
una si alta, si cea externa, i pastrarea launtrica.
Cnd monahul nou IncepAtor, dupd lepadarea sa

de lume si de lucrarea de pacate mari si de

moarte, pune fagaduinta Inaintea lui Dumnezeu

sa se Infrneze nu numai dela pAcatele mici, zilni-

ce si de iertat, ci si de influenta Insas a patimilor

si a cugetelor rele, si patrunzand inlauntru catr
inima cu mintea sa, va Incepe sA chieme asupra

orcarei lupte si contra oricarui cuget rAu pe Dornnul Iisus, sau dad. dupa neputinta sa va da pas .
ispitei vrasmasului si va dlca poruncile Domnului,
va ddea la Domnul cu rugaciunea inimii cainduse, osndindu-se si In aceasta dispozitie va petrece
pariah sfrsitul sAu, dznd si sculndu-se, biruit
si biruind, ziva si noaptea rugnd rdzbunare con-

tra protivnicului sAu, nu va fi oare pentru el o

nadejde de mntuire ? CAci dupl. cum ne arata
experienta, nu e cu putint nici pentru cei mai
mari brbati s se pazeasd In totul de pAcatele
de toate zilele, care nu-s de moarte, al carora iz-

vor sunt : cuvntul, cugetul, nestiinta, uitarea, voea,

www.digibuc.ro

- 220 nevointa, intmplarea, si care se iarta prin ha'.ru1 zilnic al lui Hristos, dup cuvintele sf. Casian.
Daca cineva, putin fiind la suflet, va zice, ca
_

sf. Casian, prin cei curatiti de harul Sf. Duh de

pacatele de toate zilele, intelege numai pe
iar nu pe noii incepatori $i supu$i patimilor, admitem $i aceasta parere, dar tu ia in bgare de

seamd mai ales judecata $i hotarirea despre astfel

de lucruri ale sf. Scripturi, dupd care orce nou incepator se osndeste pentru astfel de pAcate de toata
vremea si din nou poate capata iertare prin harul lui Hristos, ca $i toti sfintii, prin pocinta de
fiecare clind si prin mrturisire inaintea lui Dumnezeu. Caci dupd cum zice sf. Doroftei, sunt slujitori patimii $i sunt impotrivitori ei. Ceice slujesc
patimii, cnd aud un cuvnt, perd linistea i rspund cinci cuvinte, sau zece, ca raspuns la un cuvnt, si dusmanesc $i se turbura $i chiar dupa ce
se linistesc, nu inceteaza de a avea rautate asupra celui ce i-a zis acel cuvnt $i se intristeazd ca
nu i-a raspuns mai multe, $i se gandeste sA gaseasca vorbe si mai rele sa-i spue $i mereu spune : de
ce nu i-am zis eu oare a$a ; las CA am sa-i torn
eu, si mereu se manie. Aceasta-i o dispozitie,
cand starea de rautate e obisnuitd.
Alta stare e cnd, auzind cuvntul, omul deasemenea s pierde linistea $i deasemenea raspun-

de cinci sau zece cuvinte si e trist ca nu i-a rs-

puns mai multe cuvinte ofenstoare, si se framn-

ta si-i pare rau c n'a fcut asa ; dar tree cateva

_

zile si el se lini$teste ; unul ramne o saptmn

in aceast stare, iar altul peste o zi se liniste$te ;
altul insa jigneste, ocaraste $i se turbura, dar indata' se lini$te$te. Iata cte stri deosebite sunt si
toate cad sub judecata cat rman in putere. De
aceea $i putem judeca $i despre toate celelalte cazuri de ce noul inceptor nu se poate curati prin

www.digibuc.ro

221

harul lui Hristos de pcatele zilnice, prute mici.

S vedem acum, cnd tot asemenea pcate sunt
iertate noilor inceptori supusi patimilor. Ace las
sfnt Dorofteiu zice : Se intmpl ca cineva, auzind un cuvnt, se mhneste in sine, dar nu pentru
cd a avut o neplAcere, ci pentru c n'a rbdat.
Acesta se afld in dispozitia de a se impotrivi patimii. Altul se luptd $i se nevoeste $i e biruit
de patim. Altul nu vrea s rspund cu ru pen-

tru ru, dar e trat de deprindere. Unul se ne-

voeste s nu zic nimic ru, dar se mhneste c a

prima invttura lui si-$ reprosazd c se mhne$te si se ceste de aceasta. Altul ins nu se mhne$te c a primit jignirea, dar nici nu se bucurg.
Acestia toti sunt din ceice se impotrivesc patimii:
ei nu voesc s slujiasc patimii, se mhnesc si se
lupt. Ei de si sunt luptati de patim, dar prin
harul lui Hristos pot dobndi ertarea pcatelor de
fiecare minut, fcute nu cu voe, ci fdr de voe,
pentru care Domnul a poruncit sf. Petru de $aptezeci de ori cafe sapte s erte pe zi". Aceeas zice
si sf. Atanasie Sinaitul : Noi asa judecdm si socotim despre ceice primesc sfintele Taine ale trupului si sngelui Domnului, c dacA ei au unele

pcate mici si de iertat, cum ar fi c au gresit

cu limba, cu auzul, cu ochiul sau cu mndria, sau

prin mnie, sau prin iritare, sau prin alt ceva
asmndtor, dar se osndesc pe sinesi si-si mrturisesc pcatele inaintea lui Dumnezeu si astfel primesc sf. Taine, aceast primire li e spre curtirea
pcatelor lor. Deoarece la inceput noi am vorbit
despre iscusita biruint a patimilor prin rugAciunea mintii $i prin pdzirea poruncilor, vom arta
acum mai lmurit $i insus mersul luptei mintii
cu patimile.
Vine asupra noastrd rzboiul vrsmasului prin
vreo patim oarecare sau prin niscaiva cugete

www.digibuc.ro

.7- 222

Tele ? Celce se roagA, chiam impotriva lor pe

Hristos $i piere diavolul cu rzboiul ski. Cade
cineva din slbiciune prin cuget, sau cuvnt, sau
mnie, sau prin vreo poft trupeasa ? Se roagd

lui Hristos, mrturisindu-se Inaintea lui Dumnezeu si aindu-se. Se intmpld s fie cuprins cineva
de desnddejde si Intristare, care-i apas sufletul $i
inima ? Se apuc de amintirea mortii si a gheenei
$i de omniprezenta lui Dumnezeu
cu ajutorul lor
putin ostenindu-se, chiamai pe Hristos. Dup aceea
cAptnd pace din lupt, din nou roag pe Hristos sd fie milostiv cu el pentru pcatele lui, cele
devoe si fr de voe. Cu un cuvnt, in ceasul
de lupt $i de pace duhovniceac el aleargl la
Hristos $i Hristos este pentru el de toate $i pentru toate, att in imprejurAri bune, ct $i in cele
rele. Nu trebue s ne lsdm trti de asemenea
Incredere in sine, Ca" am svrsi ceva rugndu-ne
sau bineplcnd Domnului. CAci unul este senzul rugAciunii externe, si altul al celei interne. Acela indepline$te o cantitate de cntare. Ndjdueste s'a" placA prin aceasta lui Dumnezeu, $i pgrsindu-o, se osndeste pe sine. Iar acesta fiind

mustrat de constiint pentru pdcatele de fiecare

chi-A $i suferind din pricina nvlirei ispitei yea'srnasului, strig pururea cAtr Hristos, tinnd in
mintea sa cuvintele : Chiar de ai urca toatd scara
desvrsiri, roagl-te pentru iertarea pacatelor".
Si iars Voesc s spun mai bine cinci cu-

vinte cu mintea mea, dect zece mii de limbi s

grgesc". DacA ins cineva va zice, Ca' se poate si
fr ruggciunea mintii s te curtesti de pdcate cu
harul lui Hristos prin poodint, aceluia-i rdspundem ava: Pune de o parte poruncile lui Hristos,
iar de alt parte rugdciunea cea dea pururea
:

ne iart nou gre$alele noastre". DA-mi $i adevdrata hotrire de a nu cAlca poruncile lui Dum-

www.digibuc.ro

- 223 mezeu, adecA s nu curve$ti, s nu te mnii, s

nu osndesti, s nu clevetesti, s nu minti, s nu
grde$ti desrtAciuni, s iube$ti pe vrsma$i, s fad

bine celorce te ursc, s te rogi pentru prigonitori, s fugi de iubirea de plceri, de iubirea de
argint $i de poftele rele : cu Ufl cuvnt de toate

pcatele $i cugetele rele. $i cu asemenea hotrire

pseste la facerea rugdciunei mintii $i ia sama bine,
de cte ori pe zi, contrar hotnirei tale, vei cAlca
poruncile si de cte pcate, patimi si cugete rele
vei fi otrvit. Rvneste vAduvei aceleia, care ruga
pe judectorul ziva si noaptea, $i incepe a striga
cAtre Hristos pe fiecare ceas pentru fiecare porunc ce o vei fi cAlcat $i pentru fiecare pcat,
sau patim, sau cuget ru, de care vei fi lost biruit. Mai adaogd la aceasta sfatul bun al sf. Scrip-

turi, $i dup putind vreme vino si-mi spune ce

vei vedea in sufletul tdu. Te mir de nu vei re-

cunoaste $i tu singur, ea' e cu neputin0 s incap5,

toate acestea in rueiciunea extern, ci numai in

cea a mintii. Cdci ea invat pe celce o iubeste

toate tainele acestea si incredintaz sufletul lui, c

psalmi, de canoane $i
prsind multa cntare
de tropare si indreptndu-si toat grija sa spre rugdciunea mintii, nu numai Ca' nu se pgubeste de
pravila sa, ci incg o $i sporeste.
Precum puterea si senzul legii Vechiului Tes-

tament consta in a aduce pe toti la Hristos, desi

aceasta se prea o micsorare ingustare a legii ;
asa $i multa cntare trimite pe nevoitor la rugciunea mintii si nu se extinde asupra intregei vieti
monahicesti. Cdci $i ins$ experienta ne Inv*" aceasta, cnd cineva rugAndu-se, observ pare c

un fel de gard intre el si Dumnezeu, oare cum

pretele cel din mijloc, cum zice prooroeul, care

nu ingdue mintii s caute limpede spre Dumnezeu in rugAciune, sau s ia aminte asupra inimii,

www.digibuc.ro

224

in care sunt cuprinse toate puterile suflete$ti $i

izvorul cugetelor att bune cat $i rele. Lucrarea

mintii cere neap5 rat fried $i cutremur, zdrobire $i

smerenie $i mult cercetare a sf. Scripturi $i sftuire cu fratii cei de un cuget, dar nici inteun
caz fug6 $i negare, precum nici indrsneal $i in-

aptnare.
Cel indrsnet $i increztor in sine tinde ctre celece-s mai presus de vrednicia $i dispozitia
sa si cu mndrie aleargA la rugdciunea duhovniceasc. Cuprins de visul mndru de a se urea pe
o treapt inalt, ptruns intru aceasta nu de dorinta a devrat, ci de dor satanic, u$or se prinde
in mrejile satanei. Si la ce s ne avntdm noi
spre marile izbnzi ale rugdciunei sfinte a mintii,
de care, dupd sf. Isaac, abea se invredniceste u-

nul din zece mii ? E deajuns, cu totul deajuns

pentru noi, ptima$ii $i pActosii, sA vedem mAcar

urmele tcerii, adecA rugdciunea lucrtoare a mintii, prin care se gonesc din inimA ispitele vr-masului si cugeteie rele, in care se .si cuprinde

toatA treaba monahilor inceptori $i ptima$i $i

prin care pot s" ajung, de vrea Dumnezeu, $i la
rugAciunea duhovniceascg. Dar nu trebue s ne
descurajAm din pricind Ca' numai tare putini se
invrednicesc de rugiciunea duhovniceasc5, c5ci la
Dumnezeu nu-i nedreptate. Deck numai sA nu ne
lenevini a merge pe calea ce duce la aceast rugAciune, adecA prin ruggciunea lucrAtoare a mintii

s ne impotrivim curselor diavolului si cugetelor

rele. Mergnd pe aceast cale a sfintilor, ne vom
invrednici $i de soarta lor, desi nu aicea pe
mnt, cum zice sf. Isaac $i multi alti sfinti.
RugAciunea mintii e insofit de diferite sim-

timinte trupe$ti, intre care trebue a deosebi pe

cele regulate de cele nereguluate, cele harice de
cele fire$ti $i de cele ce se nasc din fapte. E de

www.digibuc.ro

- 225 mirare $i grozav, zice staretul Vasilie, cum unia,.

$tiind sf. Scriptur, nu iau aminte la ea. Altii ins
$i fr s" o $tie $i fr s intrebe pe cei experienti,
ci sprijinindu-se pe propria lor minte, indrsnese
s psascd la rugciunea mintii $i incd zic c ru
gciunea trebue svrsit in sfera dorit : aceast
sfera, zic ei, este sfera pntecelui si inimii. Aceasta-i intAia ispit capricioas. : nu numai rugciune
nu trebue a svrsi in aceasta sfer, dar nici acea
calcined, care vine in ceasul rugciunii din sfera

poftei nu trebue nici decum a o primi in inim.

Liup cuvntul sf. Grigorie Sinaitul trebue nu pu-

tin trud, ea sd ajungi cum trebue si sa te pstrezi In curtenie de tot ceeace-i protivnic harului, cci diavolul are obiceiu s arate noilor inceptori ispita sa sub chipul adevrului, nfiindu-le rul, ca ceva duhovnicesc. Dealtmintrelea
celorce svArsesc rugciunea mintii li e de folos
sd stie $i aceea ; aprinderea sau cldura vine cte-

odat dela coapse spre inim si singurd de sine

in chip firesc, dac nu este insotit de cugete
desfrnate. Si aceasta, dup cuvintele fericitului
Calist, vine nu dela ispit, ci dela fire. Dacd insd
cineva socoate aceast cldur fireasc drept haric5, atunci aceasta e deja ispith. Deaceea nevoitorul nu trebue s-$i opreasc luarea aminte asupra ei, ci s o alunge. Cteodat ins diavolul
adognd aprinderea sa cu pofta noastr, tre
mintea spre pofte desfrnate. $i aceasta-i fr
indoeal ispit". Daca ins tot trupul se aprinde,

mintea rmne curat $i neinfricatd, intrit oarecum $i cufundat in adncul inimii, incepnd $i
sfirsind rugciunea in inimd ; aceasta fr indo-

card e dela har, iar nu din ispit".

Iar in alt lac staretul Vasilie zice despre simtimintele trupesti, care se strrnesc la rugciunea,
PAISIE

15

www.digibuc.ro

- 226 -mintii, urmtoarele : Mai inti de toate, dupd

cuvintele fericitului patriarh Calist, cldura vine

dela rdrunchi, ca si cum i-ar incinge, si se pare

ispita, dar nu-i asa : adura aceasta nu-i din is-

pita, ci dela fire si este urmare a nevointei in rugciune. Dac ins socoate aceast cldurd ca din
har, iar nu din fire, apoi aceasta negresit e ispiCa'. Dar orcum ar fi aceast cldurd, nevoitorul nu
';rebue s o primeascd, ci s o alunge. Vine si

altd cldurd dela inimd si dac in vremea asta

,nintea cade in cugete desfrnate, apoi aceasta-i
ispit adevrat ; dac insd tot trupul se aprinde
dela inim, iar mintea en:mane curata si necuprins de patim, si oarecum Intrit in cea mai luntried adncime a inimii, apoi aceasta-i fr indoeald din har, iar nu dela ispit. Stiind toate
acestea, e de neaprat trebuinta s deprindem
mintea noastr chiar dela inceput s stea in ceasul rugciunii deasupra inimii $i s priveascd inluntrul ei, iar nu numai pand la jumtate, inteo
coastd, nici numai in partea de jos. Aceasta se
cade sd se fac, pentrucd atunci cnd mintea st
deasupra inimii si inlAuntrul ei svarsaste rugciunea, atunci ea ca un rege, $eznd sus la loc
slobod, vede cugetele rele ce joacd jos si le loveste, ca pe niste copii ai Babilonului, de peatra
purnelui lui Hristos. Afard de aceasta, fiind destul de deprtat de coaps, ea poate usor ocoli
dorintele ptimase, cari au devenit inerente firii
noastre prin abaterea lui Adam. Dad' ins cineva
i$i strnge atentiunea pentru rugciune la jumtatea inimii, atunci sau din srcia de cldur a inimii, sau din pricina slbirii mintii si a ntunecrei atentiunei din pricina desei repetri a rugdciunii, sau sub influenta luptei strnite de diavolul, mintea singurd de sine cade spre coapse si
contra vointei se amestecd cu cldura cea din pof-

www.digibuc.ro

- 227 -te. Unia din pricina marei lor nedumeriri sau din
nestiint, incep s faca rugaciunea jos, in capatul
inimii, lngd coapse si astfel atingndu-se cu min-

tea lor parte de inima, parte de coapse, singuri

chiamd ispita la ei, ca descntatorul pe sarpe.
Iar altii suferind cu totul de nepricepere, nu
stiu nici mcar locul inimii si socotind ca el se

afla in mijlocul pntecelui, indra'snesc s faca acolo

rugaciunea mintii. Vai amagirii lor ! Deasemenea

trebue a deosebi si caldura in rugciunea, care

este dar firesc, revarsat In inirn, ca o mireazma
binemirositoare, prin sf. botez, de caldura care ne
vine dela pacatul stra'mosesc si care se strneste
de d;avolul. Intia numai In inima se incepe cu
rugkiunea $i tot in inima sfrseste rugkiunea,
dnd sufletului liniste si roade duhovnicesti. A
doua isi are inceputul In rarunchi si la rarunchi
isi termin rugaciunea, pricinuind sufletului tira-nie, raceal si turburare. A treia rezultnd din
amestecarea cu aprinderea poftelor, aprinde membrele si inima cu dulceata poftelor desfrului, robeste mintea cu cugete rele si traSte spre impreunari trupesti. Cel atent cunoaste repede toate
acestea si observa : vremea, experienta si simtul i
le fac toate cunoscute.
Sf. Scriptura zice Doamne, au n'ai serna'nat
sAmnta bund ? De unde dara au rasgrit neghinele ?" Nu se poate s nu se furiseze rul alatuTea cu binele : tot asa-i si cu sfnta lucrare a
mintii, se leag5 ispita ca muschiul de arbore. Ispita
rasare din mndrie si incptinare si ca leac penAm ea serveste smerenia, cercetarea Scripturii si
sfatul duhovnicesc, si nu abaterea dela deprinderea dela rugaciunea mintii. Caci dui-A cuvintele
sf. Grigorie Sinaitul, noi nu trebue nici s ne temem, nici sa' ne indoim a chiema pe Dumnezeu ;
cci desi unii au fa-tacit drurnul, smintindu-se la

www.digibuc.ro

- 228 minte, s stii c ei au suferit aceasta din pricina

mndriei si incAptinArii. Iar pricina mndriei pe

de o parte este postul nechibzuit si peste msur4
cnd celce posteste socoate, cA ar sdvrsi o virtute
n'ar fi fcnd asta pentru infrn are iar pe
de alta din traiul singuratec. InlAturnd prima
cauz, sf. Doroftei zice : cel ce pAstreazd tcerea
trebue sd se tinA pururea pe calea impArAteascA ;.
cci necumpdtarea usor poate fi insotit de mfmdrie, dup care urmeazd ispita.
lar nimicind pe a doua, zice : numai unul tare
si desAvrsit se cuvine s se nevoeascA singer iczpotriva dracilor si s scoat sabia impotriva lor,.
care este Cuvntul lui Dumnezeu. Insus arma si
lucrarea ispitei constau intiu : In contactul cu
vrsmasul, in pofta coapselor lAuntrice, si al doilea: in aiurdrile $i inchipuirile rnintii. Prevenindu-ne impotriva celor dinti, sf. pArinte zice : desi
vrsmasul preface miscarea fireascd a coapselor
oare cum in una duhovniceascd, aprinznd, in locul cAldurii duhovnicesti, aprinderea sa, si in locul
veseliei, aducnd o bucurie nebund si fcnd pe
nevoitor s ia ispita sa drept o lucrare a harului. Dar timpul, experienta si simtul vor demasca

amAgirea sa. Vorbind de primejdia a doua, sf.

pArinte invat astfel tu insA, cnd implinesti votul tAcerii, sA nu primesti cu nici un pret, de vezi

ceva cu simturile sau cu mintea, inluntru sau in

afard de tine : fie chipul lui Hristos, sau al Ingerilor, sau a vre unui sfnt, sau lumin, sau foc,_
etc. Aici din nou se va ridica protivnicul si va
invinui lucrarea mintii. CAci el socoate, c" ispita
nu se amestec in cntarea externA. Cu toate acestea, sA fie cunoscut, cA in toate fie cntare, fie
rugciune
ispita are totdeauna locul ei, dacA
ceice le sAvarsesc n'au iscusint, cum zice sf. Ioart

Scdrarul : sA cercdm, sA vedem i sA msurAm, care

www.digibuc.ro

- 229 .clulceat ne vine nott in cntare dela dracul curviei

si care dela puterea $i harul, care locueste in noi.

lar in alt loc adaog : cntnd si rugndu-te, observA dulceata ce-ti vine, orct s'ar 'Area ea de
amestecat cu amardciuni. $i asa vei vedea, c
ispita poate deopotriv ajunge att pe cei ce cnt,
ct si pe cei ce petrec In rugaciune ; dar deoarece
ceice nu cunosc lucrarea mintii au numai o singut-A tea m, cum ar putea implini pravila cntrii,

iar de cugetele rele si de aprinderea poftelor nu

se insetoseaza, apoi ei nici nu stiu cnd vremea
poftei Ii ajunge, $i and se aprinde de atingerea
vrSmasului $i cum s'ar inltura toate acestea. Ei
lupta o aud $i rane primesc, dar cine-s vr4masii
lor si pentruce se lupt cu ei, acestea nu le stiu.
Cunoscnd din cele spuse, ca nu lucrarea mintii
e pricina ispitei, ci numai singur incaptinarea

noastra $i mndria, nu ni se cuvine sA ocolim rugaciunea mintii : c5ci ea nu numai nu ne duce in

ispit, ci dimpotriv5, ne deschide ochii mintii pentru cunoasterea si priceperea ei, ceeace noi niciodat n'am fi patut ajunge, dacd nu am fi deprins
aceastd sfnta" lucrare a mintii, desi cineva ar fi
chiar si un mare postitor $i pdstrator al tdcerei".
Dup ce am cunoscut invattura staretului
Vasilie despre rugAciunea mintii, s ne intoarcem
acuma la invdtdtura staretului Paisie despre ace-

la$i lucru. Dup cum s'a spus deja, staretul Paisie a fost silit sa" vind cu scrierea sa pentru a
preveni pe fratii sAi contra atacului din vremea
aceea, indreptat contra ruglciunii mintii, cu toate
pusese, trecea
c recunostea, c problema ce
peste puterile priceperei sale.
A ajuns pndla noi vestea, c oarecare persoane din cinul Calugresc, bizuindu-se numai pe
nisipuI intelepciunii lor, indrsnesc s'a" huleascd
.clumnezeeasca rugciune a lui Iisus, care svrse-

www.digibuc.ro

230

$te prin minte sf. slujba in inima. La aceasta, in

draznesc a spune, ca-i inarmeazd vrmasul, ca ca
limbele lor, ca si cu niste arme, s ponosasc acest lucru dumnezeesc i cu orbirea mintii lor s
intunece inima lor. Temndu-ne ca nu cumva cineva auzindu-i, s cad In asemenea hula a lor
si sa nu gresasca curnva inaintea lui Dumnezeu,
hulind invatatura attor parinti purtatori de Dumnezeu, cari vorbesc de aceasta rugaciune duninezeeasca si pe lngd aceasta nefiind in stare sa ascultam cu nepasare cuvintele indraznete asupra acestei lucrari preaneprihanite si indemnati fiind
deasemenea de rugaminteie staruitoare ale aprdtorilor acestei rugciuni, am socotit ca chemnd
n,ajutor numele cel prea dulce a Domnului Ii-

s scriu spre raspingerea acestei cugetari

mincinoase a brfitorilor i spre Intarirea turmei
sus,

celei de Dumnezeu alese, care s'a adunat in manastirea noastra, cteva cuvinte despre dumnezeeasca rugaciune a mintii, pe temeiul invataturii
sf. Printi.
Asa dar eu, pulberea si cenusa, plecandu-mi
genunchii mintii $i inimii mele inaintea marireicelei neajunse a dumnezeestei slavei Tale, Te rog
pe Tine, Unule nascut Fiule i Cuvntul lui Dumnezeu, celace ai luminat pe orbul din nastere, lumineaza si intunecata mea niinte, drueste sufletului meu harul Tau, ca aceast lucrare a mea s
fie spre slava numelui Tau si spre folosul acelora, cari voesc prin lucrarea minfii in rugaciune

sa se lipeasca cu duhul de Tine si s Te poarte

pururea in inima lor, precum si spre indreptarea

acelora, cari din pricind marei lor nestiinte au indrasnit s huleasca aceasta sfnta lucrare".
Mai departe urmeazd expunerea invtaturii
despre rugaciunea mintii in sase capitole.
In capitolul intiu staretul scrie, ca rugaciu,--

www.digibuc.ro

- 231 nea mintii este opera vechilor sfinti p5rinti $i o

apr impotriva hulitorilor acestei sf. rug'ciuni.
Cunoscut s fie cd aceastd dumnezeeasc lucrare a fost indeletnicirea necontenit a de Dumnezeu purtatorilor printilor nostrii celor de demult $i a strglucit ca soarele n multe locuri pustii
si in mgrigstirile cu viat de obste : in Muntele
Sinai, in schitul Egiptului, in muntele Nitrei, in
Ierusalim $i prin mAnAstirile din prejurul lui, cu
un cuvnt in tot Rdsdritul si in Tarigrad, $i in
sf. munte Atos, si prin insulile mrilor, iar in timpurile din urm i in Rusia Mare. Prin aceast
lucrare a mintii a sf. rugdciuni multi dintre purttorii de Dumnezeu printii nostril inflAarndu-se cu focul serafimic al dragostei cdtr Dum
nezeu si aproapele, s'au fcut cei mai rigurosi pzitori ai poruncilor iU Dumnezeu i s'au invrednicit s devind vase alese ale sf. Duh. Multi dintre
ei strniti de dumnezecsti inspiratiuni launtrice,.
au scris despre aceast dumnezeeascd rugAciune,
in acord cu sf. Scripturd a Vechiului si Noului
Testament, crti cu sfintele lor invdtturi, pline de
intelepciunea sf. Duh. $i aceasta au fcut-o ei
dupd o deosebit pronie dumnezeeascd, pentruca
nu cumva in viitor aceast sf. lucrare s ajungA
pricin de rAtdcire. Dar dintre cirtile scrise de ei
multe, din ingduirea lui Dumnezeu $i pentru pdcatele noastre, au fast distruse de Saracini, cari
au cucerit imprAtia greceasd, iar altele din mila
lui Dumnezeu s'au pa'strat pngla vremea noastrA.
Asupra acestei dumnezeesti lucrAri a mintii si a
pstr5rii raiului inimii nirnenea dintre ortodocsi n'au

indrAsnit cndva s rosteasa hul, ci pururea toti

s'au raportat atre ea cu mare respect si cu o desdvarsit evlavie, ca pentru un lucru plin de mare
folos duhovnicesc.
Diavolul ins, incepAtorul rutfii i protivni-

www.digibuc.ro

- 232 orcrei fapte bune, vznd cum, cu deosebire

prin aceast rugciune a mintii, cinul cAlugresc,
alegndu-si partea cea bun, sade la picioarele lui
propsind in desvrsire $i in implinirea poruncilor dumnezeesti, a inceput sd intrebuinteze
toate puterile, ca s barfeasc si s huleasc acest
lucru mntuitor, si de ar fi cu putintd s o si nimiceascA cu totul depe fata pmntului. El ca'utd
s facA aceasta cnd pe calea nimicirii crtilor,
cnd pe calea amestecdrei neghinelor otrvitoare
prin grul adevrat si ceresc, ca astfel oamenii
frd judecat, vdznd pe ceice cu incApginare se
ating de aceast lucrare si dup trufia lor secer
spini in loc de gru, iar in loc de mantuire isi
gsesc peire, s spund hule impotriva acestui lucru sfnt. Nemultdrnindu-se cu acestea, diavolul a
cAutat si a gsit, in tinutul Calabriei din tara ItalieneascA, pe ereticul Varlaam, care prin rnndria
sa era intocmai cu diavolul $i s'a slsluit intr'insul cu toat puterea sa, indernnndu-1 pe acesta
s huleasc $i sfnta noastr credint ortodox6,
si aceast sfnt rugAciune a mintii. Vedeti dar
prieteni, cari indrsniti sd huliti rugciunea
nu deveniti voi oare $i prtasi ai acestui eretic si
ai partizanilor lui ? Nu vd cutremurati oare cu
sufletul, c yeti cddea asemenea lor sub anatema
Bisericei $i yeti fi deprtati de Durnnezeu.? Si in
adevr, care e pricina legal, ca s huliti aceastil
neprihnit rugdciune ? Eu nu ma' pot dumeri de
loc. Vi se pare oare you'd nefolositor srt chiemati
numele lui lisus ? Dar nici de mntuit nu v puteti mntui prin nirnenea altul, dect in numele
Domnului nostru Iisus Hristos. Mintea omului,
care sdvrseste aceast rugdciune, e prihnit ?
Dar si aceasta-i cu neputintd : cci Dumnezeu a
fcut pe orn dui-A chipul su si dup asernrmarea
:sa; chipul lui Dumnezeu ins $i asemnarea lui

www.digibuc.ro

- 233 .se afld in sufletul omului, care ca creatiune a lui

Dumnezeu e curat si neprihnit, si deci si mintea,
aceast insusire de cdpetenie a sufletului, cum este
vederea pentru trup, deasemenea i neprihnit.
Dar poate merit hulit inima, in care, ca pe un
jertfelnic, rnintea aduce lui Dumnezeu jertfa tainic a rugciunii ? Nici aceasta nu-i. Cad si inima e fptura lui Dumnezeu si, ca tot trupul ornenesc, este bun foarte. Asa darg, dac chiernarea
numelui lui lisus este mntuitoare, iar rnintea si
inima omului sunt fpturi ale manii lui Durnnezeu,
atunci care-i pcatul omului, care din adncul inimii inalt cu mintea rugdciune preadulcelui lisus
si cere dela el mil ? Sau poate voi deaceea huliti
si lepdati rugciunea mintii, c Dumnezeu, dupd

prerea voastr, nu aude rugdciunea tainic5, svrsit in inim, ci numai pe aceia, o ascult, care
se rosteste
gura ? Dar aceasta e huld impotriva
lui Dumnezeu : Dumnezeu e vztor al inimilor
si pnd si cele mai fine cugete, ce sunt In inim,
sau care abea au sd se produc, el le stie exact si
ca Dumnezeu si a toate vztor, stie toate. Si
apoi el singur cere dela noi asemenea rugdciune
tainicA, inltat de noi din adncul inirnii, ca jertfd
curat si neprihnit, cnd ne porunceste : Tu

ins cnd te rogi, intr in china ta si inchiznd

u$a ta, roaga- te Tatlui tu celuice este in tain,

si Tatl tu care vede in tain, iti va rdsplti la
artare" (Mat. VI, 6).
Aceste cuvinte ale Dornnului sf. Joan Gurdeaur, gura lui Hristos, luceafdrul a toat lumea
si invttor ecumenic, in predica a 19-a la Evanghelia lui Mateiu, dup inteIepciunea dat lui dela
Duhul Sfnt, se referd nu la acea rugdciune, care
se rosteste nurnai cu buzele si cu limba, ci la rugdciunea cea mai tainicA, inltat frd glas din
.adncul inimii, pe care el ne invat s o svrsim

www.digibuc.ro

- 234 nu numai in chip trupesc, nu numai rostit cu

gura, ci prin vointa cea mai osrduitoare, in toat

tkerea si cu duh umilit, cu lacrArni luntrice si

cu durere in suflet si cu usile mintii inchise. Si
aduce din dumnezeeasca Scriptur ca dovadd a
acestei rugciuni tainice, pe vdzAtorul de Dumne-

zeu Moise, pe sf. Ana, pe dreptul Avel, zicnd

astfel : Nu te doare sufletul ? Nu poti nici s
doare tare sufletul, numai aceluia i e firesc s se roage si s cear a$a, cum

strigi, c celui ce

am spus eu. CAci si Moise avnd durere, s'a rugat asa si durerea lui a fost auzit, si deaceea
i-a si zis Dumnezeu : Ce strigi cdtre mine ? Ana
deasernenea, cu toate c glasul siiu nu se auzea,
a dobndit tot ce a cerut, de oarece striga inima
ei. Si Avel oare nu tcnd si oare nu si dupd
sfirsitul su s'a rugat ? Si sngele lui a strigat
mai puternic deck o trmbit. Suspind si tu tot
asa ca Moise, nu te opresc. Sfhie-ti cum porunceste proorocul, inima ta, iar nu vestmintele, din
adncuri strigA cAtre Dumnezeu. Din adncuri, a
zis el, am strigat atre tine, Doamne !"
De jos, din inimd inalt glas ; f in tain rugdciunea ta. $i in alt loc zice : Tu nu te rogi
oamenilor, ci lui Dumnezeu celui pretutindenea de

fat $i care aude inainte de a striga tu cdtre dnsul si care stie inainte de a te gndi tu : de te
vei ruga asa, mare rdsplat vei lua". Si iargs : El
fiind nevzut, voeste ca si rugAciunea ta s fie
asa". Vedeti prietenilor, c dup mrturia nebiruitului stlp al pravoslaviei, afar de rugciunea
rostit cu buzele, exist si alt rugAciune tainicA,
nevAzut, fr glas, care' se inalt cAtre Dumnezeu
din adncul sufletului $i care ca jertf curat si
ca o aroma-CA duhovniceascA binemirositoare o pri-

meste Domnul, se bucur de ea $i se veseleste,

vznd mintea, care mai mult dect orce trebue

www.digibuc.ro

- 235 InchinatA Domnului, unindu-se cu Dnsul prin rugAciune. Pentruce darA voi vA inarmati impotriva
acestei rugciuni cu hula mintii voastre, ponosind-o, urnd-o, batjocorind-o, lepdnd- o si respingnd-o, ca pe lucrul cel mai fAu si, in scurt
zicnd, nedorind nici chiar sd auziti de dnsa ?
GroazA si cutremur m cuprinde la vederea nebunestei voastre porniri ! Dar eu iarAsi vA intreb
Oare nu deaceea urti voi aceastA rugciune prea-

mntuitoare, d poate vi s'a intmplat s vedeti

sau poate ati auzit, cA cineva din cei ce fac aceast rugciune s'au vAtArnat la minte, sau a luat
drept adevr vreo inselAciune, sau a suferit vrea
vtmare sufleteasd, si voi ati socotit c pricina
tuturor acestora a fost rugAciunea mintii ? Dar
nu ! NiciodatA nu ! Sfnta rugciune a mintii, efec-

tuatd prin harul dumnezeesc, curAtA omul de toate

patimile, Il indeamnd la pstrarea cu rvdA a tuturor poruncilor dumnezeesti si-1 fereste nevtmat de toate sgetile vrAsmasului si de ispite.
Dac insA cineva va indrsni s fad aceastA
rugAciune de capul lui, nu dup rnduiala sf. PA"rinti, frA intrebarea si sfatul celor iscusiti, fiind
Ind $i mndru, ptima i neputincios, trind fr
ascultare si supunere, ba nc ducnd $i viata singurated in pustie, acela cu adevrat si eu zic, cA
usor cade in toate cursele si ispitele diavolului..
Dar ce-i cu aceasta ? Oare aceastA rugciune e
pricina ispitei ? SA nu fie ! lar dad voi pentru aceasta huliti rugAciunea mintii, atunci trebue sd
huliti si cutitul, dad vre unui copil mic i s'ar intmpla sd se joace cu acesta, si din pricina ne.experientei lui sA se taie. Atunci ar trebui si ostasii

sA fie opriti a purta sabie, dacA s'ar intAmpla ca

vreun ostas nepriceput sA se strApungA cu sabiaDar precum nici cutitul, nici sabia nu pot fi socotite vinovate de rAul ce ar pricinui, tot asa nid

www.digibuc.ro

236

-sabia duhovniceascA, sfnta ruglciune a mintii nu

e vinovatA de nici un rAu. De vinA ins e inaptinarea si mndria celor incApAtinati, din pricina
cdrora ei cad in ispitile drAcesti si sunt expusi la toa-

te relele sufletesti. Dar la urma urmelor la ce v

intreb eu asa de multe, despre pricina hulei voastre impotriva acestei sfinte rugciuni ? Eu stiu
prietenilor, si stin bine pricina cea mai adevArat
a hulei voastre intAi, citirea sfintelor Scripturi,
care o faceti nu dupd poruncile Dornnului ; al doilea, nehicrederea voastrA in invtAtura sf. PArintilor nostrii, care vorbesc de aceasta rugciune a
mintii ; al treilea, strasnica nestiintA a voastrA, care
poate niciodatd n'ati vAzut scrierile sfintilor pArintilor nostrii despre ea sau care cel putin niciodat
n'ati priceput puterea cuvintelor bor celor de Dumnezeu inteleptite : iatd unde se cuprinde pricina
gresitei voastre nepriceperi. Dacd voi cu frica lui
Dumnezeu si cu dephn luare aminte, cu credintA neindoit, cu sirguincioas cercetare si smerenie ati citi crtile Patristice, care cuprind inteirsele
tot senzul vietei evanghelice si de absolut trebuint monahilor pentru folosul lor sufletesc i indreptare $i pentru folGsul de cugetare si pentru
felul de cugetare ntelept si smerit, atunci niciodat. n'ar fi ingduit Domnul s cdeti in asa

adncime a hulirii. Ci et v'ar fi inflcrat cu harul sAu prin aceast lucrare ctr dragostea lui
cea negrit, asa c voi impreunA cu apostolul ati
fi gata sA strigati : Cine ne va despArti pe noi
de dragostea lui Hristos ? (Rom. V111. 35)" Si voi

nu numai n'ati rosti asupra ei hule, ci ati fi gata

sA vA puneti si sufletul pentru ea, simtind cu fapta $i cu experienta un negrAit folos pentru sufletele voastre, izvornd din aceast lucrare a mintii.
Pentru izbvirea voastr si a tuturor celorce
.se indoesc de mare vtrnare sufleteascA, nu gd-

www.digibuc.ro

- 237 sesc o lecuire mai potrivit, dect s v art, pecat m va invrednici Dumnezeu, cum sfintii printii nostrii, sprijiniti pe piatra cea neclintit a
sf. Scripturi, invat despre aceast preasfnt rugdciune, svarsit de minte in inim. Dar si voi
singuri, and yeti vedea limpede si lmurit adevrul invtturil sf. Printi, cu ajutorul harului
dumnezeesc, care se va atinge de sufletele voastre, v yeti vindeca de boala voastr duhovniceasc, yeti aduce Domnului pocint sincera pen-

tru rtcirea voastrd si v yeti invrednici de mila

lui si de deplina ertare a gresalei voastre".
In capitolul al doilea staretul Paisie lmureste, de unde is trage inceputul rugciunea mintii
sau rugciunea lui lisus si ce dovezi aduc In folosul ei din sf. Scripturd sf. Printi. Cunoscut s
fie, cd dup scripturile sf. Pdrinti unt cloud rugAciuni ale mintii: Una pentru nonii incepatori,
corespunzAtoare lucrArii, si alta pentru cei des-

vrsiti, corespunznoare stiintii. Prima este inceputul, iar adona sfirsitul, aci lucrarea este urcare spre stiint. Trebue de stiut, c dup sf. Grigorie Sinaitul, sunt opt stilt* prime : intia despre Dumnezeu : Dumnezeirea nevzutd si fdr inceput, necreat, pricina a toate, Unitate in treime
si mai presus de fire ; adoua, despre ordinea si
organizatiunea puterilor rationale ; a treia, despre
intocmirea celor existente ; a patra, despre indurarea prevenitoare a Cuvntului ; a cincea, invierea
obsteasc ; a sasea, despre adoua infricosata venire a lui Hristos , a saptea, despre munca vesninicA ;

a opta, despre imprtia cerurilor care nu

va avea sfrsit".
NU.' voi sili acum, dup msura slabei mele pri-

ceperi, sd explic in ce senz trebue a pricepe actiunea si vedenia. SA' fie stiut (spun aceasta ca pentru cei mai simpli monahi, ca si mine) Ca' toat,

www.digibuc.ro

238

Inevointa monahicA, cu care se nevoeste cineva, cu

ajutorul lui Dumnezeu, pentru dragostea cAtrA

Dumnezeu si aproapele, pentru blandeta, smerenie $i rAbdare $i pentru toate celelalte porunci
Dumnezeesti i pArintesti, pentru deplina supunere lui Dumnezeu cu sufletul si cu trupul, pentru

post, priveghere, lacrAmi, metanii $i celelalte obo-siri ale trupului, pentru pravila bisericeascA si de
chilie cu toatA ravna, pentru exercitarea in rugAciunea tainicd a mintii, pentru plans si cugetarea
la moarte: Toatd aceastA nevointd, 60' vreme mintea se conduce de voea si capricii omenesti, pe cat

se stie, se numeste lucrare sau actiune ; vedenie

InsA nici Inteun caz nu se numeste. Dar dacA
undeva nevointa mintalA a rugAciunii si a scripturilor sf. PArinti se va fi numit vedere, apoi aceasta numai asa, cum cateodat $i mintea, care
e ochiul sufletului, se numeste vedere. Cand ins5,

-cu ajutorul lui Dumnezeu, prin nevointele insirate

mai sus si mai ales prin cea mai adana smere-

nie omul isi curt sufletul si inima sa de intind-

-ciunea patimilor trupesti $i sufletesti, atunci ha-

rul lui Dumnezeu, mama comund a tuturor, luand

mintea curtitA de el, ca pe un copil de mand, o ridicA ca pe trepte cAtrd vedenia amintit
mai sus, deschizandu-i, dup mAsura curAtiei sale,
tainele dumnezeesti cele negrite $i neajunse de
minte, $i aceasta dui-A dreptate se numeste adevAratA vedenie duhovniceascA aceasta este rugAciune curatd, cum zice sf. Isaac, iar din ea rezultA
groazA i vedenie. Dar a intra in aceste vedenii
nu-i cu putint nimAnui prin nevointA fArA ascul-

tare $i dupA voea sa, de nu-1 va cerceta pe el

Dumnezeu si nu-1 va Introduce in ele prin harul

sAu. Iar dacA cineva va indrsni sA se inalte la
asemenea vedenii pe alAturea cu lumina harului
.dumnezeesc, apoi dupA spusa sf. Grigorie Sina-

www.digibuc.ro

- 239 itul, s $tie 6 el I$i inchipue visuri $i nu vedenii,

fiind ispitit de duhul aiurArii. Expunnd aceast
cugetare despre rugAciunea activa, e timpul s artm acum de unde i$ trage Inceputul dumnezeeasca rugciune a mintii.
SA fie $tiut, cA dup mrturia nemincinoas
a de Dumnezeu inteleptitului printelui nostru Nil
pustnicul din Sinai, rugAciunea dumnezeeacA a
mintii, a fost data' de Dumnezeu omului celui intiu zidit, ce se cuvenea unei fiinte desAvar$ite.
Sf. Nil zice asa : Rugndu-te cum trebue, asteapt ce nu trebue $i stai brlAte$te, pstrndu-ti
rodul tu. La aceasta tu ai fost menit chiar dela
inceput : s lucrezi $i s pstrezi. Si deaceea lucrnd nu prsi cele lu crate fr Ostrare : dacA
ins tu nu faci aceasta, nu vei primi nici un folos
dela rugciune". Tlcuind aceste cuvinte, preacuviosul Nil, luceafrul Rusiei, pusnicul din Sarsc,
care a strlucit In Rusia mare prin rugAciunea
mintii, zice a$a : dici spune Scriptura : Dumnezeu
a fdcut pe Adam si l-a pus in rai, ca s-1 lucreze
si s-1 pAzasc5. Prin lucrare sfntul Nil Sinaitul
intelege rugAciunea; prin pzire intelege pzirea,
dup rugAciune, de cugetele rele". Acela$ lucru
Il spune $i preacuviosul Doroftei, CA omul cel in-

ti fcut, a$ezat de Dumnezeu in rai, petrecea

in rugciune. Din aceste mrturii se vede, Ca' Durn-

nezeu a fcut pe orn dup chipul sdu si dup asmnarea sa, la Introdus In raiul desftrii, ca s
lucreze sdirile cele nemuritoare, adec cugetele
dumnezee$ti, preacurate, preanltate $i desvrsite, cum scrie sf. Grigorie Teologul. Aceasta nu-i
alt ceva, cleat aceea, cd primului om, ca unul ce

era curat cu sufletul $i cu inima, i s'a rnduit s

petreaca In rugkiunea haric, slujit numai cu
singur mintea, adec In preadulcea privire a lui
Durnnezeu $i s o pkasca cu brbtie, ca pe o

www.digibuc.ro

- 240 lucrare a raiului ca lumina ochilor, ca ea niciodata

sd nu pdrsasc sufletul $i inima. Dar o slavd neasemAnat mai mare a cdptat aceastd rugdciuner
&and Preasfanta Fecioar, Nscdtoare de Dumnezeu, cea mai cinstit de cat Heruvimii si mai sldvita' %fa de asemnare deck Serafimii, petrecand
in sfanta sfintelor si patrunsese err rugdciunea
mintii la cea mai mare inltime a vederei lui Dumnezeu, s'a invrednicit sa fie indpere desfdtat a lui
Dumnezeu Cuvantul, cel neindput de toard Uptura, cum mrturiseste despre aceasta sf. Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tcsalonicului, stalpul
cel nebiruit al Pravoslaviei, in cuvantarea sa la intrarea in biserid a preasfintei Nscdtoarei de Dumnezeu. El spune, c sfanta Fecioard, petrecand in
sfanta sfintelor si intelegand din sf. Scripturd mare
indurare Dumnezeeasc cea pentru neamul ornenesc, care se prdpdea din pricina neascultrii
sale, a luat asupra sa rugdciunea mintii, rugand
pe Durnnezeu pentru o cat mai grabnicd implinire,
miluire i mantuire a neamului omenesc. Iat propriile lui cuvinte, vrednice de o minte ingereasd

,,Cand Prunca lui Durnnezeu a auzit si a vzut

tot ce se petrecea, umplandu-se de indurarea $i

de mild pentru neamul omenesc $i cdutand mijlocul lecuirii $i vindedrii, potrivit cu asemenea
suferinte, ea gdsi de 'trebuintd sd se adreseze in
datd cu toatd rnintea cdtrd Dumnezeu, luand asupr$ pentru noi rugdciunea, ca s sileasd pe celce
nu poate fi silit si s-1 atragd spre noi, ca El insus sd drame osanda $i sd lege cu sine fptura
vindecand cele neputincioase".
Si mai jos : Negsind ing din toate cele
existente nimica mai pcitrivit pentru neamul ornenesc deck aceastd rugdciune, se puse tare pe rugdciune cu toatd stdruinta, Fecioara gdseste sfintita tdcere, ca cea mai de trebuint rugtorilor

www.digibuc.ro

- 241 pentru comvorbirea cu Dumnezeu. Orce alt virtute este ca un fel de lecuire de intrebuintat pentru boalele sufletesti si pentru poftele viclene, inrdcinate prin ticlosie; vederea lui Dumnezeu
ins este rodul unui suflet sntos, ca o desvarsire desdvarsit. Deaceea omul se indumnezeeste

nu prin cuvinte si nu prin privirea actelor unei

chibzuite cumptri, Cad toate acestea sunt si pmnteti, i joase si omenesti ; ci prin petrecerea
in tcere, multmit cria noi ne desprindem si
ne eliberAm de cele pmntesti $i ne rdica'm at/1 Dumnezeu si petrecem la inltimea vietii neturburate ziva si noaptea, nevoindu-ne cu rAbdare
in rugAciuni si cereri, ne apropiem, oarecum si
ne atingem de firea cea neatins si fericit. Si astfel fcnd cu rbdare rugciunea, care amestecndu-se in chip neexplicabil cu lumina care este
mai presus de minte si de simtire, noi vedem In.
sine ca in oglind pe Dumnezeu, sfintind inima
prin sfintita tcere". Iar mai departe adaoge : lat
pentruce Preacurata, lepdndu-se de cele lumesti

si de sgomot, s'a deprtat de oameni si a preferat o viat nevzut de toti si retrag, petrecnd

in cele neptrunse. Aici deslipindu-se de toate legturile materiale, renuntnd la orce legAtur cu

toate, si trecnd peste orce indurare atr pro-

priul su irup, ea-s concentra mintea s petreac,

s vorbeasa si s ia aminte numai la El si ctea"
necontenita rugAciune dumnezeeasc. Si prin aceasta, fiind in sine inses si stand mai presus de
turburrile si cugetele cele de multe feluri, ea
deschise o cale nou si negrit spre cer, care
este zic asa, cugetarea Vacua'. Lipindu-se de ea

si lund aminte cu mintea, ea strAbate in sbor

toat zidirea si fptura; vede mai bine cleat Moise

slava lui Dumnezeu ; contempleazA harul dumnePAISIE

16

www.digibuc.ro

242

zeesc, care nici intr'o msur nu cade sub puterea

simturilor, precum nici vederei sufletelor si minneintinate, si devenind prtasa lui, ea devine
nour luminos, al-A vie, zarea zilei celei gndite
-crut de foc a Cuvntului".
Din aceste cuvinte ale sf. Grigorie Palama se
vede, c preasfnta Fecioar petrecnd In sfnta
-sfintelor, se rklica prin rugAciunea mintii la cea
mai mare inltime a cunostintei de Dumnezeu si
ea prin sine dAdu pild de viat pzit, dup omul cel din luntru, prin lepdarea de lume in
numele pAcii, prin sfintita tcere a mintii, prin tcerea cugetelor, prin concentrarea In necontenita
rugciune dumnezeeasc si paza mintii si prin
inltarea prin fapte cdtr cunostinta de Dumnezeu,
ca privind la Dnsa, ceice se leapd de fume s
-se nevoeasc cu rvn, cu ostenelele si sudorile
arAtate mai sus, silindu-se, dup msura puterilor
-si cu rugAciunele Ei, s fie urmtorii Ei. Dar cine
poate In chip vrednic s laude dumnezeeasca ru-

gAciune a mintii, practicanta aria a fost

irises

Maica Domnului, povtuit fiind de povata Duhului Sfnt! Cu toate acestea cu dovad i adeverire neIndoelnic pentru toti ceice se indoesc a
venit vremea s arAtm, ce dovezi din sf. Scriptur aduc pentru dnsa purtAtorii de Dumnezeu
printii nostrii, cari au scris sub lumina harului
dumnezeesc.
Dumnezeeasca rugdciune a mintii are temelie
nezdruncinat mai inti de toate In cuvintele Dom-

nului Iisus Hristos : Tu ins cnd te rogi, infra

in odaea ta si inchizind usa ta, roagA-te Tatlui
tau celuice este intru ascuns i TatAl tu, celce
vede intru ascuns, iti va rsplti la artare". Aceste cuvinte, cum s'a spus deja, sf. loan Gurdeaur le tlcueste In folosul rugciunii, inltate
fr glas, in tain, din adncul inimii. Iar sf. Va-

www.digibuc.ro

- 243 silie cel Mare, stlpul cel de foc, gura cea de flacr a Duhului $i ochiul Bisericei, tlcuind cuvin-tele sf. Scripturi : Binecuvnta-voi pe Domnul in
-toat vremea, lauda lui va fi pururea in gura mea",
minunat invat despre buzele mintii si despre lucrarea mintii, adec despre rugciunea mir4ii. Cuvintele lui despre aceasta le voi cita intocmai :
,,Lauda lui va fi pururea in gura mea". Se pare
c ar fi imposibil ceeace zice proorocul : in ce
lauda lui Dumnezeu poate fi pururea in gura
-omului ? Cnd omul intretine o vorbire oarecare
lumeasc, el n'are in gur lauda Domnului ; cnd
4cloarme, negresit atuncea tace ; cnd mnncd si
bea, cum vor sAvarsi buzele lui laud ? La aceasta
rspundem, c este o gura a mintii omului celui
mai din lduntru, cu ajutorul &aria omul devine
prta$ al cuvntului dumnezeesc, de viat dttor,
care este pnea ce s'a pogorit din cer.
Despre aceast gura vorbeste proorocul :
,,gura mea, am deschis si am tras Duh". Pe aceast
gurd ne chiama Domnul s o avem deschisg spre
primirea hranei celei adevrate, cnd zice : Desschide-ti gura ta si o voi umplea. Ideea de .Dumnezeu, odat inchis5 si incueat in mintea sufletului se poate numi laudd, care pururea petrece
in suflet ; dupd cuvntul apostolului, poate cel sirguincios s faca toate spre slava lui Dumnezeu.
Cci orce faptd si orce cuvnt si orce actiune a
mintii are putere de laud. Dreptul, or de mnnc, or de bea, or altdceva face, toate spre
slava lui Dumnezeu le face. Chiar $i cnd doarme
-el, inima privegheaz.
Iar marele Macarie, omonimul fericirei, soa-rele Egiptului sau mai bine a toat lumea, care
mai strdlucitor ca soarele a luminat cu darurile
-sf. Duh, in cuvntrile sale despre aceast rugvorbe$te a$a : Crestinul trebue s aib tot-

www.digibuc.ro

244

deauna pe Dumnezeu in minte, cci scris este

sA iubesti pe Domnul Durnnezeul tAu din toat

inima ; ca el nu numai and intr in casa de rugAciune sA iubeascA pe Domnul, dar i cnd umbl, stA de vorbA, mAnncA si bea, s aibA in min-

te pe Dumnezeu si dragoste si dor de

El ;

cci

s'a zis : unde este comoara voastrA, acolo e si inima voastrA (Mat. VI, 2). Iar sf. Isaia pustnicul, unull
din vechii cuviosi si de Dumnezeu purttorii phrinti, despre invtAtura ascuns, adecA despre rugiciunea lui Iisus, care se sAvarseste de minte n
inimA, aduce ca mArturie urmAtoarele cuvinte ale

Scripturii : Inima mea s'a inflckat in luntruP

meu si foc s'a aprins in cugetul meu" (Ps. 38, 4).

Preacuviosul Simeon, care a strAlucit in Tarigract
ca soarele prin rugAciunea mintii i prin negrAitele daruri ale Preasfntului Duh si care pentru
aceasta a primit dela toat Biserica numele deNoul Teolog, In cuvntarea sa despre cele trei
feluri de rugAciune, scrie urmAtoarele : Sf. printii nostril auzind cuvntul Domnului, a din ini mA_
ies cugetele cele rele, uciderile, precurviile, curviile,.
furturile, mArturiile mincinoase, hulele si acestea
sunt celece supr pe orn (Mat. V, 19), InvAtnd s
curAtim partea cea din luntru a paharului, ca sA fiecuratA i cea de dinafarA (Mat. XXIII, 26), zic pA-

rsind cu cugetul orce lucru altul, sa ne nevoim la,

aceast pAzire a inimii, stiind fArA indoeal, cA pAzind inima, noi i toate celelalte fapte le vom pzi
MCA greutate ; fArA de ea nici o virtute nu se poate-

sustinea". Aceste cuvinte ale preacuviosului ne aratA limpede, cA sus amintitele cuvinte ale Domnului, dumnezeestii printii le-au luat drept o dovadA i temelie a pzirii inimii, adec5 a chiemA-

rii cu mintea noastr a Domnului Iisus. Acelas.

Preacuvios, ca dovad a rugAciunii mintii, aduceincA i alte cuvinte din sf. Scriptur : Veseleste-

www.digibuc.ro

245

te tinere in tinereta ta i umbl In ale inimii

-tale neprihanit si paraseste iutimea din inima ta"
(Ecles. XI, 9, 10); $i : De se aprinde asupra ta mqua
nu-ti parasi locul" (Ecl. X, 4).
-5i apostolul Petru zice : Treziti-va, privegheati,
stiind c vrasmasul vostru diavolul umbra mugind
ca un leu, cautand pe cine sa inghita" (I Petr. V,
Apostolul Pavel evident despre paza inimii
scrie catre Efeseni : Nu ne este lupta impotriva
sangelui si a trupului, ci impotriva incepatorilor
si a stapnirilor intunericului veacului acestuia"
,(Efes. VI, 12). Preacuviosul Isihie prezviterul, Te.olog si dascal al bisericei din Ierusalim, care a

scris o carte in 200 de capete despre chemarea

cu mintea in inim a Domnului lisus, adecd despre rugaciuna mintii, aduce in favoarea ei urma-

rtoarele dovezi din dumnezeeasca Scriptura : Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumrnezeu" (Mat. 16, .8). Si

Paze$te-te sa nu

intre In inima ta gand nelegiuit". (Deut. XV,. 9).

apostolul zice : Necontenit va rugati" (I Tesal.
17) $i insusi Domnul zice : Heft' de mine nu
puteti face nimic. Celce va ramnea intru mine $i
eu intru el, acela va aduce roada mult". Purtato,rul de Durnnezeu parintele nostru, loan Scararu,
despre aceasta sf. rugaciune i despre adevarata
Itcere a mintii aduce din sf. Scriptura urmatoarele dovezi : Marele autor al marei $i desvar$itei
grugaciuni a zis.: voesc mai bine cinci cuvinte In4elese sa spun cu mintea mea ; si iarasi : Eu dorm,
.dar inima mea vegheaza". (Cant. Cant. V, 3); $i
din nou : Strigat-am cu toata inima mea" (Ps.
118, 145). Purttorul de Dumnezeu parintele nos-tru Filotei, staretul mnstirei Rugul Preasfintei
Nascatoarei de Dumnezeu din Sinai, care a alcaduit pentru paza inimii o carticica mica de perle
pretioase a dumnezee$tei intelepciuni, in temelia

www.digibuc.ro

246

nezdruncinat a Invtturii sale pune cuvintele

Scripturi : In dimineti am ucis pe toti pacatosii,

pmntului (Ps. 100, 8); $i : Impratia lui Dumnezeu este inluntrul vostru". (Luc. XVIII, 21) ; $i

Asmanatu-s'a imprtia cerului grauntelui de

mu$tar si margaritarului si dospiturei";
Cu toga paza pze$te inima ta" ; $i iarsi
omul cel din luntru m veselesc de
legea lui Dumnezeu, dar vd o altd lege, care seimpotriveste legii mintii mele $i ma robe$te" (Rom..
VII, 21, 23).
Preacuviosul printele nostru David, episco-pul de Fotichia, in cuvntul salt despre rugaciunea
mintii d urmatoarele temeiuri din sf. Scriptura

Nimenea nu poate numi pe Iisus Domn cleat

numai prin Duhul Sfnt" (I Cor. XI, 3). $i din

pilda evanghelica despre negustorul care cauta,
margritare bune conchide despre rugiciune Acesta este mrgritarul de mare pref, pe care cw
preful intregei sale averi poate sa*-1 dobndeasc.
omul $i sa aiba pentru aceasta bucurie negrit"._

Preacuviosul parintele nostru Nechifor postnicul, In cuvntarea pentru paza inimii asaman,
aceasta rugciune facuta cu gndul In inima cu a
comoara ascunsa In tarina $i o numeste candela,
aprins. Purttorul de Dumnezeu parintele nostru
Grigorie Sinaitul, prin facerea rugaciunii In sf._.
munte Atos si in alte locuri a ajuns la cea mai,

Malta cunostint de Dumnezeu $i care a facut

cntrile treimice, ce se cnta In toata lumea Duminica, $i care a fcut deasemenea $i canonul sf.
si de viata fcdtoarei cruci, aduce in sprijinul a-cestei dumnezeesti rugciuni urmatoarele dovezi
din sf. Scriptura : Pomene$te pe Domnul tau pururea" (Deut. XVIII). $i iara$i Samna dimineafa ta $i sara sa.' nu inceteze mna ta" (Ecl. XI, 6)._
iara$i : ,,De m rog cti limba, se roaga duhuk

www.digibuc.ro

- 247 meu, iar mintea mea este fAr roadg (1 Cor. 14,
14), mg voi ruga deci cu gura, dar mg vai ruga
si cu mintea", i : Voesc mai bine sg spun cinci
vorbe cu mintea". etc.
Martor aduce el pe loan Scgrarul, care deasemenea raporteazd aceste cuvinte la rugAciunea
mintii. Preasfintitul, preainteleptul i marele cuvnttor Marcu, Mitropolitul Efesului, celce a cAlcat pe urmele apostolilor $i stAlpul nebiruit al

ortodoxiei, care a rupt la sinodul de Florenta ca

pe o pnzg de paianjen mreaja eresului papistA$esc, cea impotriva Duhului Sfnt, cu sabia cea de

foc a Duhului $i a intelepciunii $i cu adevgrut

dogmdor ortodoxe, scrie despre dumnezeeasca
ruggciune a lui lisus : S'ar cuveni dupg porunci
sg ne ruggm necontenit
cu duhul $i cu adevgrul sg. inaltAm inchinare lui Dumnezeu, dar dispozitia ctre cugetele lume$ti i greutatea grijii
de trup depgrteazg $i abate pe multi dela Impg-

rAtia lui Dumnezeu, care e inlguntrul nostru, 5i-i

impedicg de a sta la jertfelnicul mintii, aducnd
din parte-le lui Dumnezeu jertfe duhovnice$ti $i
cuvntAtoare, dupg zisa dumnezeescului apostol,
cA noi suntem biserica Dumnezeului celui viu
cA dumnezeescul Duh locue$te in noi. Si nu-i nimica de mirare, dacg aceasta se intmpld cu multi

din ceice trgesc In trup, cnd noi vedem $i pe

unii din monahii, cari s'au lepArlat de lume, Inviforati lguntric de lucrarea patimilor i supu$i
din aceast pricing la mare turburare, ce-i intunec
partea cugetgtoare a sufletului, din care pricing
ei nu pot sg ajungd la adevgrata ruggciune cu
toatg dorinta lor. E dulce in inimg pornenirea curatd $i statornicd a lui Iisus $i lumina ce purcede
din ea".
Preacuviosul pgrintele nostru sf. Nil Sorschii,
Luceafgrul Rusiei, care a alcgtuit o carte despre

www.digibuc.ro

- 248 paza duhovniceascA a iniii, se foloseste de urmAtoarele cuvinte ale sf. Scripturi : Cu duhul si
cu adevArul se cuvine a ne inchina Tatalui." Un
alt luceafr al Rusiei, ierarhul lui Hristos Dimitrie, mitropolitul Rostovului, care a alcAtuit cuvnt despre rugAciunea lAuntric, fAcut cu

aduce urmatoarele locuri din sf. Scriptura : Inima mea-mi zice din partea ta : cautd fata mea !
Fata ta Doamne, voi cAuta". Si iarAs : Cum doreste cerbul izvoarele de ap5, asa te doreste $i
inima mea Dumnezeule !" Si iarA$ : ,,Cu toat rugaciunea $i cererea rugndu-te cu duhul In toatA
vremea". Toate aceste cuvinte impreuna cu sf.
loan ScArarul $i cu Grigorie Sinaitul $i cu Preacnviosul Nil Sorschi le rapoarta la rugaciunea
Deasemenea si tipicul bisericesc, expunnd
pravila bisericeasc despre canoane i rugAciune,
aduce in sprijinul acestei rugaciuni urmtoarele

cuvinte ale sf. Scripturi : Dumnezeu este duh ;

pe ceice se inchinA cu duhul $i cu adevrul voe-te" (Ioan IV, 24). Aduce deasemenea si marturia
sf. PArinti $i acea parte din invAtAtura lor, care
se refera la rugciunea mintii si apoi zice : Aici
incheem cuvntul cel pentru sfnta, sfintita si pururea pomenita rugaciune a mintii, si mai departe
trece cAtre singura rugaciune sfnta pentru toti
aratat de tipicul bisericesc. Astfel cu harul lui
Dumnezeu s'a arAtat de noi, cA purttorii de Dumnezeu printi, mnteleptiti de Duhul dint, temeiurile invtAturii lor despre sf. rugAciune a mintii,
svirsit tainic inluntrul omului, le fondeazA pe
piatra cea neclAtitA a Dumnezeestii Scripturi a
Vechiului i Noului Testament, de unde, ca dintr'un
izvor nesecat, imprumutA nenumarate m Arturii".
In capitolul al treilea a epistoliei sale despre
rugaciunea mintii staretul Paisie zice, cA aceasta
rugAciune este o arta duhovniceasca. Cunoscut

www.digibuc.ro

- 249 s fie, ea dumnezee$tii parinti numesc aceasta rugaciune sfnta, arta. A$a sf. loan Scararu in cuvntul 23 despre tacere zice : Daca tu din experienta ai invtat aceasta arta, atunci $tii despre ce
vorbesc eu. $eznd la Inltime, observ dac $tii
atuncea vei vedea, cum, cnd, de unde, ct

cari tlhari vin s fure poama. Obosind, acest

strajar sculndu-se, se roaga $i apoi $ade din nou

$i continua cu brbatie prima lucrare".
Sf. Isihie, preotul ierusalimlean, tot despre
aceast sf. rugaciune zice : Trezvia este arta duhovniceasca, care izbve$te cu totul pe om, cu
-ajutorul lui Dumnezeu, de cugetele $i cuvintele
patima$e $i de fapte .viclene".

Sf. Nechifor pustnicul despre acela$ lucru zice:

.Veniti $i eu va voi deschide arta sau mai bine

$ffinta vietei cere$ti celei vesnice, care sue pe cel

ce o practica fr greutate $i sudoare la limanul
nepdtimirii". Arta numesc aceasta sf. rugaciune
sus pomenitii parinti, socot, pentruc dupa cum
arta nu o pot invta oamenii singuri, fra un artist, a$a $i facerea acestei rugiciuni a mintii, fra
un povatuitor iscusit, nu este cu putint. Insu$irea
ei, dupd sf. Nechifor, cei mai multi, daca nu toti,
o dobndesc prin invatatura. $i numai foarte rari
.o primesc dela Dumnezeu fr invattura, prin
munca simtita $i prin caldura credintei".
capitolul al patrulea a epistoliei se vorbe-

$te despre ce fel de pregatire trebue sa aiba

acela, care voe$te sa treacd prin aceasta dumne.zeeasca lucrare. Pe cat aceast dumnezeeasca rugaciune e mai presus de orce alta nevointa clugreasca $i este incoronarea tuturor ostenelelor,
izvorul virtutii, lucrarea cea mai fina $i mai ascun-'
s a mintii, cu atta vra$masul cel nevazut al mntuirei noastre intinde asupra ei cursele sale nevazute, subtile i abea ptrunse de mintea omenea-

www.digibuc.ro

- 250 se a feluritelor sale ademeniri i inchipuiri. Deaceea celce dore$te s invete aceast lucrare dumnezeeascd trebue, dup sf. Simeon noul Teolog,
s se predea pe sine cu totul sub ascultarea unui
om temdtor de Dumnezeu, srguincios pzitor al
poruncilor dumnezee$ti, $i incercat In aceast nevointd duhovniceasc, care s poata at-Ma ucenicului s`du calea cea dreapt ctre mntuire.
Prin smerenia, care se naste din ascultare, un
astfel de om va putea Inltura toate ademenirile
si cursele diavole$ti si s se exercite totdeauna
in aceast lucrare a mintii linistit, In tkere, fr,
nici o vtmare $1 cu mare izbnd pentru sufletul su.
Dacd ins, desi se va preda sub ascultare,
dar n'ar gsi In printele ski un povAtuitor iscusit cu fapta 4si experienta in aceastd dumnezeeasc lucrare, cci In timpul de az e mare lipsd.
de povtuitori icusiti In aceast lucrare, nici atunci nu trebue s cadd In desndclejde, ci continund s petreacA In adevrata ascultare dup
poruncile lui Dumnezeu, cu smerenie i cu frica
lui Dumnezeu, iar nu In viat de capul lui $i fr
ascultare, din care de obiceiu izvorg$te ispita,
punndu-$i toat ndejdea in Dumnezeu, in locul printelui ski duhovnicesc, s sej supund invdtturii preacuviosilor printilor no$trii care Invat despre aceastd lucrare sfntd, $i dela ei s
.

invete aceast rugciune. Si In tot cazul harul

dutnnezeesc va grbi s le vin In ajutor, prin
rugAciunile sf. printi, ca s Inv* fr indoeall

acest sfnt lucru".

In capitolul al cincilea se cuprinde invttura,
care ne aratd ce-i aceast sfntl rugAciune dupd
calitatea si lucrarea sa. Sf. Joan Scraru In cu-

vntul 28 despre rugiciune zice : Ruglciunea

este dupd calitatea sa starea impreund i uni-

www.digibuc.ro

- 251 rea omului cu Dumnezeu ; iar dup5 lucrarea sa

este intrirea pcii, impcarea cu Dumnezeu, mama
si totodatd fiica lacrmilor, miluirea de pcate,

punte care trece peste ispite, pzire de intrist5ri,

sfrmarea rzboaelor, lucrarea ingerilor, hrana tuturor celor fall de trupuri, veselie viitoare, lucrare
nesfrsita, izvorul virtutii, cauza darurilor, propsire tainic,_hrana sufletului, luminarea mintii, secure pentru desperare, dovada nddejdei, scpare

de intristare, bogtia augrilor, comoara celorce

iubesc tkerea, slbirea furiei, oglinda propsirii,
artarea msurei, descoperirea strei, arttorul
viitorului, pecetea slavei.
Rugiciunea este cu adevrat pentru celce se
roag i tribunalul si Inses judecata si scaunul de
judecat al Domnului inainte de scaunul cel viitor". Iar sf. Grigorie Sinaitul In capitolul 113
scrie Rugciunea este la noii inceptori ca un

foc de veselie produs de inim; iar la cei deg-

vrsiti ca o lumin, miresmnd pe celce o face".

lar in alt loc spune : Rugdciunea este propoveduirea apostolilor, lucrare a credintei, sau mai
bine credint nemijlocit, artare a celor nd'j duite, iubire realizat, miscue ingereasc5, puterea celor fr trupuri, lucrarea si veselia lor, bunvestirea lui Dumnezeu, descoperirea inimii, ndejdea mntuirii, semnul sfintirii, formarea sfinteniei, cunoasterea lui Dumnezeu, arAtarea botezului, logodirea Duhului sfnt, bucuria lui lisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, sernnul impdaril, pecetea lui Hristos, raza soarelui celui
ditor, steaua de dimineat a inimilor, intgrirea
crestinismului, arAtarea impcdri cu Dumnezeu
har dumnezeesc, intelepciune dumnezeeascA, sau,.
mai bine, inceputul intelepciunei nse, artarea lui
Dumnezeu, treaba monahilor, locuinta iubitorilor
de tAcere, sau ruai bine isvorul tAcerii, pecetea

www.digibuc.ro

- 252 'Aoca$ului ingeresc". Fericitul Macarie cel Mare

zice de rugciune : Capul orcArei struinte bune

i culmea tuturor lucrurilor este s" rabzi in rugdciune, cu ajutorul cAreia noi pururea putem dobndi dela Dumnezeti cererile precum $i celelalte
virtuti ; prin rugdciune cei cuvio$i se imprtAsesc
din sfintenia dumnezeeascd $i din lucrarea duhovniceascA ; rugAciunea este impreunarea mintii cu
Domnul prin indreptarea ei ctre el prin o ne.grit iubire cAtre Dnsul. Cine se sile$te pururea
s petreacA cu rAbdare in rugiciune, se aprinde
de rvn DumnezeeascA $i dorint InflAcAratA cA-

Are Dumnezeu $i dupA msura lor prime$te harul

luminatei desAvAr$iri duhovnice$ti" (Cuvnt. 40,
',cap. 2).

Sfntul Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului,

tot despre aceastA sf. rugAciune zice : AceastA
dumnezeeasc rugAciune, chiemarea Mntuitorului
nostru : Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milue$te- mA, este $i rugkiune, $i cerere,

si mrturisirea credintei, $i druitoarea Sfntului

Duh, $i dttoarea darurilor dumnezeesti, $i curA-

-tirea inimii, $i izgonirea dracilor, $i sAlAsluirea lui

disus Hristos, $i izvorul cugetelor duhovnice$ti $i a
gndurilor dumnezeesti, i izbilvire de pcate, $i
tmduire a sufletelor $i a trupurilor, si dAruitoarea luminril dumnezee$ti, $i izvor al milii lui Dummezeu, $i clAtAtoarea descoperirilor $i tainelor dumnezee$ti celor smeriti, i chiar tnntuirea, de oarece
ToartA In sine numele cel mntuitor al Dumnezeului nostru, care nume si este chiemat asupra noastr,
,numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu" (cap.
296). Deasemenea si ceilalti purtAtori de Dumnezeu
OHO, scriind despre aceastA sf. rugAciune, mrtu-

risesc de lucrarea ei de folosul negrit, izvort

dinteinsa i. despre propA$irea prin ea in darurile

,,dumnezeeti ale sf. Duh.

www.digibuc.ro

- 253 Cine darg, vgznd cum aceastg sf. ruggciuneduce pe nevoitor cgtre o astfel de comoarg cereascd de felurite virtuti, nu se va infIgcgra de rvng
dumnezeeasca pentru necontenita facere a acestei .
rugciuni, pentru a pstra pururea prin ea in suflet $i In inimg preadulcele nume al lui Iisus $i a
pomeni necontenit In sine preascumpul lui nume,
Inflcgrndu-se prin ea a-1 iubi. Numai acela nu

vl simti iubirea ferbinte de a pg$i s facd cu

mintea aceast ruggciune a mirrtii, cine este cuprins de cugete ptimase pentru viata aceasta, $i

legat cu leggturile grijii de trup, cari abat $i deprteazd pe multi de impgrtia lui Dumnezeu,
care e inlguntrul nostru ; cine prin faptg si experientg nu a gustat cu gtlejul sufletului negritas
dulceatg dumnezeeasc a acestei lucrari preafolositoare, cine n'a inteles ce folos duhovnicesc cuprinde in sine acest lucru. Iar cine voeste sg fie
unit prin dragoste cu preadulcele Iisus, scuipnd
la toate frumusetile lumii acestia si la toate desftgrile ei i la odihna trupeascg, nu vor vrea s.
aib5 in viata aceasta nimic alta, dect sg se hideletniceasc necontenit cu facerea acestei rugciuni
paradisi en e".

In capitolul al $aselea $i cel din urmg al epistolei sale staretul Paisie scrie despre unele metodeexterne a invgtturei acestei ruggciuni pentru noii
incepgtori. Inainte de a expune sfaturile sale,
In loc de precuvntare, vom da cu aceast oGazie

observatia scurtg a unuia din nevoitorii din vremea noastrg, care scrie urmtoarele : Scopul ruggciunii mintii este unirea cu Dumnezeu, care-este Duh, si unirea care poate s fie deci numai duhovniceascg". Ce se atinge de metodele
externe, intrebuintate de unii nevoitori la indeletnicirea cu aceast ruggciune, apoi negreit ele au
numai o importantg secundarg. La cei nedesgvr-

www.digibuc.ro

254 -$iti sufletul ornului se conformeazA cu trupul, ziC

printii. Deaceea tAcerei sufletului trebue sd-i premeargd tacerea trupului, adeed buna rndueal a
lui, cum zice loan ScArarul. $1 pentru concentrarea mintii, necesar pentru rugAciune, deasemenea

pot sa fie potrivite unele conditii externe ale locuintei $i chiar ale pozitiei trupului. Dar ar fi o
rtdcire s credem, cd lucrarea sporirii in ruglciunea duhovniceasc poate s depind de condi-tiuni $i metode externe. Un lucru e neindoelnic,
de Indat ce esenta rugciunii const In a te ruga
cu mintea $i cu inima, apoi potrivit cu aceasta $i
mintea noastr trebue s fi indreptat ctre inim.
Toate celelalte au o insemntate secundarg. Deaceea din Filocalia rusascd toate cele ce se spun
despre metodele externe sunt omise" (Din scrisoarea Arhiepiscopului de Poltava Teofan).

Dup aceast observatie premergAtoare s

-evenim la epistola staretului Paisie.

El scrie : De oarece in timpurile vechi facerea rugdciunii mintii inflorea in multe locuri, unde-$
aveau petrecerea sf. Printi, $i mult invttur
era atuncea pentru rugciunea mintii, de aceea

scriind de ea, ei vorbeau numai de folosul du-

hovnicesc ce izvora dinteinsa, neavnd nevoe s

scrie de inse$ metoda acestei lucrri, ce se cuvine
pentru noii inceptori. Cnd ins s'a vzut, c
adevratii povtuitori ai acestei lucrAri s'au Imputinat, atunci cei indemnati de Duhul lui Dumnezeu, pentruca adevrata invttur despre inceputul acestei rugciuni sd nu lipsascg, au descris
si insu$ inceputul $i metodul cum trebue de invtat aceast rugAciune .de ctr noii inceptori,
si cum s intre cu mintea In ascunzisurile inimii
$i fr gre$al s svar$asc acolo rugAciunea mintii.

Sfntul Simeon, noul Teolog, vorbe$te a$a

itlespre Inceputul acestei lucrri : Adevrata aten-

www.digibuc.ro

255

fiune $i rugaciume cons-ra in aceea, ca mintea in

timpul rugciunii sa pazasca inima i in luntrul

ei sa se invarteasca mereu $i din adancul ei s
Malta cerere catra Domnul. Gustand aicea cat este
de bun Domnul, mintea nu se va mai departa din
laca$ul inimii, $i impreund cu apostolul va zice :
bine este noua s fim aicea, ci observand locurile
deacolo, izgone$te cugetele smnate de vrSmasul". Mai departe el vorbe$te despre acela$ lucru
Inca $i mai larnurit: Sezind inteo chilie tacuta
inteun ungher singuratec, f cu luare aminte ceeace

am sa-ti spun : inchide usa, trage-ti mintea dela

orce desertaciune, strange-ti barba la piept, in-

drepteazd- ti inpreun cu mintea $i ochiul simtului,

incetineaza respirafia, ca sa au suflii prea slobod,
si incearca cu cugetul sa gasesti inuntru in piept
locul inirnii, unde le place sa-$ aibd sala$ de obiceiu toate puterile sufletesti $i mai intai de toate
vei gsi acolo intunerec $i grosolanie neinputinata.
Cand ins tu vei continua $i vei svar$i acest
lucru noaptea $i ziva, o, minune! vei dobandi
veselie statornica. Cci Indat ce mintea va gasi
locul inimii, indata va vedea ceeace niciodata n'a
vazut : va vedea in mijlocul inimii vazduh $i pe

sine toata luminat $i plina de judecata. Si din

ace1 minut ordeunde s'ar radica cugetul, inainte

de a trece in fapta sau a se face idol, prin chiemarea lui lisus Hristos ea II va goni si-1 va nimici.
De aicea mintea, avand ur asupra dracilor, rdic asupra lor mania fireasca $i gonindu-i, rpune
pe vrama$ii cei ganditi. Si alte multe vei invata
cu ajutorul lui Dumnezeu prin privegherea mintii,
tinand pe Iisus in inima" (Cuvant despre trei feluri de luare aminte $i de rugaciune).
Preacuviosul Nechifor postnicul Inca $i mai
limpede invatind despre intrarea mintii in inim,

zice ava: Mai intAi de toate s fie viata ta VA-

www.digibuc.ro

- 256 cutg, slobod de griji

i cu toti in pace. Dup5

aceea, intrnd in chilia ta, inchide-te si seznd

inteun ungher, fg." cum iti spun eu : tu $tii cg prin
respiratie tragem aer in noi; 11 respirgm Insg nu
pentru altd ceva, ci pentru inimg, cgci inima este
cauza viefii si incgizitoarea trupului. Inima atrage

aerul, ca prin respiratie sg impart caldura sa,

iar pentru sine sg capete aer curat. Iar organul
pentru asemenea lucrare este plAmnul, care dela
Creatorul fiind fcut poros, necontenit, ca un foiu,
introduce si scoate aerul dimprejur. Astfel inima
is indeplineste necontenit acea menire, care i s'a
dat pentru bunastare a organismului. Asa darg
sezi i adunndu-ti mintea, du-o pe acea cale, pe
care aerul merge spre inim i sileste-o sg intre
in inimg impreung cu respirarea aerului. lar cnd
va intra acolo, atuncea ceeace va urma nu va fi
nevesel si nepricinuitor de bucurie".
Mai departe el scrie : Deaceea frate, deprinde mintea sg nu iasg repede deacolo, cgci la inceput se plictiseste tare de asemenea inchisoare
si strmtoare. Dupgce se va deprinde insg, atunci
nu va mai vrea sg mai rginnd rgtkind peafarg.
Impgrgtia cerurilor este Inlguntrul vostru. Cnd o
vom cguta $i o vom ggsi acolo prin ruggciune curatg, atunci toate cele deafarg se vor Infatisa urte
si ticgloase. Deci, dacg tu deodat vei infra cu
mintea, cum am zis, in Mewl inimii, pe care

ti 1-am argtat, d multgmitg lui Dumnezeu si pros-

lgveste-1, te bucurd si te sine mereu de aceastd

lucrare, si ea te va Inata ceeace tu nu stii. Dar
se cuvine sg stii si aceasta, ca mintea ta, cnd se
va afla acolo, ea nu trebue s rmng tcutg
degeaba, ci trebue s aihd necontenit de lucru ruggciunea : Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-mg, si niciodat s nu inceteze
aceastg lucrare. Ea infrneazg mintea dela mndrie,

www.digibuc.ro

- 257 o face inaccesibil i nebiruit de ispitele vrsma$ului $i o Ina lt ctr iubirea de Dumnezeu $i cdtr zilnica dorint a celor dumnezee$4. Dac insd
ostenindu-te mult, nu vei putea intra In tinuturile
inimii, f curn iti spun eu si vei dobndi cele c-

utate. Stii tu oare, c principiul rational al fiecrui orn se afld In pieptul lui ? Anume aicea, chiar
$i cnd buzele tac, noi $i grgim, si judecgm, $i
rugAciune facem, $i multe altele. Anume acestui
principiu rational, inlturnd orce cugete (ceeace
poti, dacd vrei), da"-i drumul s zic : Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-md I
si sileste-te ca nuinai aceasta, in locul oriarei alte
cugetri, s o strigi. Daca te vei tinea ctva tirnp
de aceast regul, ti se va deschide intrarea inimii, cum ti-am scris, fr nici o indoeal, cum si
noi in$ine am aflat din experient. Va veni la
tine, impreund cu mult dorita $i dulcea luare aminte, $i intreaga ceatd de virtuti : iubirea, bucuria, pacea, etc.
Sf. Grigorie Sinaitul, Invtnd dedsemenea
cum trebue a svarsi cu mintea in inim chiemarea numelui Domnului, zice Seznd de dimineat pe scaun un sfert, pogoar mintea In inimd $i
tine-o acolo. Plecndu-te cu incordare, incercnd
durere ai In piept $i in umere $i In grumaz, strig necontenit cu mintea sau cu sufletul : Doame
Iisuse Hristoase, milueste-m ! Cnd va deveni ins
prea strmtortoare, dureroasd i poate chiar amar

deasa repetare a acestei Orti din rugdciune, strmutnd mintea cAtr ceialaltd jumtate, zi : Fiul
lui Dumnezeu, milue$te-ml Si repetnd de multe
ori aceast jumdtate, tu nu trebue de lene sau de
urt s o schimbi des, cdci plantele care se rsdesc des nu prind rdcini. Infrneazd ins $i
suflarea plmnilor, ca s nu fie prea liber. Cci
17

PAISIE

www.digibuc.ro

- 258 suflarea aerului, care ies dela inim, Intuneed

minea, oprindu-o sau impedicndu-o sd se pogoare

la inim $i Impr4tie gndurile.

Neldsndu-o sd treacd la initnd, o dd in robia uitdrii, sau o sile$te SA.' Inv* altkeva, iar nu
ce se cuvine, lsndu-o sa fie nesimtitoare ctr
ceeace se cuvine. Dacd vei vedea necurtenia duhurilor viclene, adea cugetele, care se strnesc
sau care se prefac in mintea ta, nu te speria, nu
te mira ; dacd $i priceperea bund a unor lucruri
oarecare se vor ivi in tine, nu le lua In samd, ci
retinnd respiratia cum se poate, inchiznd mintea in inim si chemnd numele Domnului lisus
des $i fcnd aceasta statornic, curnd le vei arde
$i le vei nimici, lovindu-le cu dumnezeescul nume.

Cdci Scdrarul zice : Cu numele lui Iisus bate pe

luptAtori, ad nu exist arm mai tare nici in cer,
nici pe prnnt".
Mai departe tot acela$ sfnt, vorbind despre

tkere $i rugdciune, urmeaz a$a : Sederea ta

trebue s fie cu rbdare, pentru celce a zis : in

rugAciune struind ; $i nu trebue sd te scoli repede, slbind din pricina oboselei dureroase $i a
strigdrii mintii $i a desei ei incorddri. Deaceea,

plecndu-te jos $i adunnd mintea in inim, chiam in ajutor pe Domnul Iisus. Simtind durere In
umere, suferind dese dureri de cap, sufere toate
acestea, cutnd In inimd pe Domnul : a celorce
se silesc este imprtia lui Dumnezeu $i ceice se
silesc o rpesc" (Mat. XI, 12). Acela$ printe vorbe$te $i despre chipul cum trebue a sdvirsi rugdciunea : Asa au spus pdrintii : Unul Doamne
lisuse Hristoase, Fiul 14i Dumnezeu, milueste-m !
Toatd. Altul Insd numai jumdtate : lisus, Fiul lui
Dumnezeu, milue$te-m ! Aceasta e mai potrivit
pentru pruncia mintii $1 neputinta ei, cci nimenea nu poate singur curat $i desvr$it s numeasc tainic pe Domnul Iisus, ci numai prin Du-

www.digibuc.ro

- 259 liul Sfnt. Dupd cum pruncul, care nu stie s

grkasc si nu poate inc s zicA aceast rugciune articulat, nu trebue din pricina slbiciunii
s schimbe des invocarea numelor, ci incetisor
pentru a le retine". Si iarrts : Unii zic s pronuntilm rugkiunea cu buzele, iar altii cu mintea ;
eu ins cred de trebuint si una i alta. Cki cateodat mintea osteneste sau se plictiseste pronuntnd-o, alte ori oboseste gura. Cu toate acestea trebue de strigat in tdcere si fr turburare,
,ca simtul sufletesc si luarea aminte a mintii, turburat de glas, s nu ne prdsased, 'And ce mintea nu va cpta putere dela Duhul de a se ruga
tare si in tot felui. Atunci ea nu va mai avea trebuintd s grdeasc cu gura, ba nici nu va putea ;
-fiind in stare de a face rugkiunea desvArsit numai cu mintea.
Din cele spuse se vede, c amintitii printi
ne dau pentru noii inceptori o invttur cu totul

clar despre metodele de a invta si a face ru-

gkiunea mintii. Din invttura lor putem pricepe

povetele relative la aceast lucrare a mintii si ale
altor nevoitori, desi acesti din urni s'au exprimat nu cu asemenea limpezime".
Cu aceasta se termin epistola staretului
Paisie despre rugkiunea mintii.

www.digibuc.ro

Mndstirea Secu In Moldova.

CAP. HI.

Nenorocirile din timpul rgabolului si griia staretulul Paisie pentru refugiati. Trecerea Dragomirnei sub stpanirea Austriecilor.

Str5mu-

tarea staretului si a frtimii la Secu. Situatia

si istoria pe scurt a mnstirei Secului. Traiut
fratilor In Secu.Stramutarea la Neamtu, MAnstirea Neamtu si trecutul el. Griia staretului
pentru sluibele bisericesti,
pentru bAtrani si caltori.

pentru bolnavi,
Viata obstei lui Pa-

isle In Neamtu. Indeletnicirile carturtresti ale

staretului Paisie In Mnstirea Neamtu.

Viata practicA In Dragomirna fu deodat turburat. In anul 1768, dup cuvintele biografului
staretului, se ridic o furtunA strapied i groaza
mortii. Dou impArAtii, cea ruseasc i cca turceascA, s'au sculat una asupra alteia, suflnd groazA i
floc". Moldova i Valahia devenir teatrul de rz-

boiu. Locuitorii lor cAutar mntuire In fugl :-.

www.digibuc.ro

- 261 pdurile $i mnstirile se umplura de fu_gad ingroziti, ca'utandu-$i scapare de furia turcilor
$i tatarilor. Manstirea Dragomirna, a$ezata inteo
nesfarsita padure, la loc tare, atrase la sine o
multime de oameni, care-$i cautau scaparea. In
aptamana intaia a postului Craciunului, mn-

-stirea se umplu de lume in a$a msura, Incat

era cu neputinta de patruns prin ea. Toata paclurea dimprejur era plina de refugiati. Era o iarna
aspra $i cu zpad mare. Staretul, vzind nevoea
mare a oamenilor, dintre cari multi erau desculti
aproape goi, se silea In tot felul sa le upreze
soarta. El osebi pentru nevoia$ii refugiati jumatate din manastire, strmutand pe toti calugarii
in cealalta jumatate, a$ezand Cate doi, cate trei,
$i ate patru-cinci Inteo camera% Trapeza cea
mare $i calda o dadu poporului srac $i mai ales
nenorocitelor $i chinuitelor femei. Chelarului, pi-tarului $i bucatarului li se porunci sa dea de
mancare la toti cati veneau $i cereau. Unii luau
alimente negtite si-$ gateau singuri de mancare :
altii primeau, ca $i calugrii, mancare gatit $i pane.

Se gatea mancare $i se cocea pane neintrerupt,

lorind s fie Indestulati toti cati aveau nevoe.
Armata ruseasca trecu granita i infra in ho-tarele Moldovei. Turcii luara fuga. Refugiatii incepura s se intoarca pe la casele lor parasite.
Dar irnpreun cu razboiul venira i alte nenorociri : ciuma, seceta, foanietea de trei ani. Razboiul dura vase ani. Abea in anul 1774 se inchil
pacea intre Rusia i Turcia $i fratii manastirii
capatar putinta sa-$i Inceapa viata de altd data.
Dar deodata veni o nou nenorocire : indata ce
arm atele ruse$ti parsira Moldova, Impal ateasa
Austriei Maria Tereza, ceru sultanului turcesc o
parte din Moldova, care i s'ar fi cuvenit ei dupa
Invoeald, pentru ajutorul dat lui.

www.digibuc.ro

- 262 In aceak parte intra, contrar dorintelor moldovenilor, $i mnstiiea Dragomirna. Pe staret l
spimnt trecerea sub o stpnire catolic. EL

prevedea a din partea nouei stpniri vor urma

neaprat starntoari pentru mnstire, din pricina
arora va ajunge la mind obstea abea injghebat5._
Impreund cu staretul recunoscur $i toti cdlugrii
primejdia ce ameninta. In timpul acesta staretul
primi o scrisoare dela egumenul dela mnstirea.
Secului din Moldova, cu invitatiunea de a trece
ca s triasa in aceast mnstire. Bucuros de aceast poftire, staretul scrise Indat o scrisoareatre domnitorul Moldovei $i Mitropolitului, cu
rugare
ingddue a trece cu aluggrii si la
mnstirea Secu. Primind invoire, staretul Incepu
sd se pregteasa de drum.
De frica neplcerilor si a piedecelor din partea
austriecilor, el fcu toate pregtirile sale in cea
mai mare tain. La inceput el pe nesimtite transportd la Secu lucrurile bisericesti, iar dupd aceea
porunci fratilor a se pregAteascd de drum. Toti
fratii, care pe vrernea aceea erau in numr de
350, se ardtar gata s plece cu staretul lor, Dar
staretul nu-i lu pe toti deodat cu sine. El ls
in Dragomirna 150 de oameni, numindu-le doi
duhovnici : unul moldovan $i unul rus si incredintind celui intiu egumenia mnstirii, iar pecel de al doilea li numi ajutorul lui. Cu ceilalti

el plea la drum.
Ca sd ascundd de austrieci gindul ski,

el

spuse c i-a trimis la ascultare pe la mosiile mnstirii, cari se aflau in directiunea Secului. El
ins se duse in biseria- si rugindu-se acolo culacami amar, dAdu binecuvntare $i urare de
pace fratilor care amneau $i plngeau, e$i din
bisericd $i din mnstire $i se iudrept in aceea$,,
pustie, incotro plecaser $i cei 200 de alugri...
Aproape de moara mnstirii, staretul Ii ajunse $h
www.digibuc.ro

- 263 dupg o cglgtorie de o lung, ei sosirg cu bine la

Secu, In ziva de 14 Octombrie 1775.
La cunoscutul cglgtor, monahul Partenie, ggsim urmdtoarea descriere a mgngstirii Secu : Mgnstirea e situat In muntii Carpati, cale de cloud
easuri dela Mgngstirea Neamtu. Drumul inteac lo trece printeo vale ingustd, printre niste munti
a a de inalti, inct nici soarele nu se vede. Mg-

J.

nastirea se afl inteo poiand din cele mai linis-

tite sit mai tgcute in cea mai nestrgbtutg pustietate,

ncdijurat de munti inalti pnd la nouri $i de
pgd i intunecoase $i de nestrgbgtut, a$a c iarna

$i so rele putin lumineazg acolo, iar vnturi Inteinsa niciodatd nu sunt, ci pururea domne$te lini$tea. Numai proaul, ce trece pelngg mgngstire, 1$ murmurd apele sale. Cu adevgrat aicea se
ascund dinaintea ochilor si auzului toatil lumea
cea des rtg cu toate ispitele sale".
Delpre trecutul mngstirii Secul se $tie, intre
altele, 9 pela jumdtatea veacului al ai s pre ze cel ea
acolo, unde astgzi este milndstirea, se afla sghgstria
pusnicului Zosima. Venind aicea cu ucenicii
..,
sal, cum se crede, din Mgnstirea Neatntu, Zosipa te o parte de pgdure, fgcu o bisericd de le=
numele sf. loan Botezdtorul $i cteva chilli imrejurul ei $i incepu aicea nevointelp sale in rugdciune. Despre pusnici aflarg curnd locuitorii
Satelor de prin prejur. Curnd se ivir $i binefgMori. In 1595 un boer, cu numele Nestor Ureche,.
ornicul Moldovei de jos, cu sotia sa Mitrofana,
idird in mgngstire o bisericg de piatrg, In care
u $i fost ingropati. Pe mormintele lor ard candele
nestnse. In bisericg se pdstreazg un sf. aer minunat cusut cu mgtgsuri, fir de aur $i de argint
si impodobit cu pietre scumpe, lucrarea principesei Mitrofana.
Dupg sosirea In mgngstire, staretul scrie cu'rnd scrisoare fratilor, cari rmdseser In mnds-

www.digibuc.ro

- 264 tirea Dragomirna. El li indeamn la implinirea

poruncilor Domnului si paza invtturilor sf. PA-

rinti. Desi ei se desprtiser unii de altii dupd

locul traiului lor, totus soborul lor rmase unul.
El demult dorise s le scrie, dar fusese impedicat de slbiciunile sale trupesti si de multele griji
si treburi. El Ii sftueste s fie trezvi i necontenit s pun inceput Indreptrii lor, s curme gr4irea desart, care omoar sufletul, s nu umble
din chilie in chilie fr bincuvntarea duhovnilcilor, s-si mrturisasc cugetele la duhovnic, prin
care se risipesc toate ispitele diavolului, s citeasc
scrierile sf. Parnrti, prin care se lumineaza nintea
omului si creste rvna pentru implinirea po uncilor evanghelice, i fr implinirea crora, iumai
prin credint, nu-i cu putintd mntuirea. l7iecare

dup puterea sa s ia parte la lucru in v ata de

obste. SA' nu fac adunri pela poarta m nstirii

pentru a gri desrtAciuni. Unde-i sirguint , acolo
strluceste lumina, acolo se arat pacea, acolo satana nu-s gseste loc, deacolo fug patimile. Unde
nu-i sirguint, acolo toate-s dimpotriv : in loc de
bine e rul, in loc de lumin e intunerec, in locul
lui Hristos e diavolul. Staretul roagA pe duhovnici s privegheze asupra inimilor fratilor.
Mnstirva Secu produse asupra staretului si a

fratilor o impresie foarte frurnoas, prin situatia

sa de loc pustiu, pasnic si neturburat prin nimic.
Dar in acelas timp vdzur ei, c aceast mnstire
e prea steam-CA pentru obstea lor prea numeroas.

De toate chiliile erau in toatd miinstirea in nurun. de 14. Locueau cte trei, patru i cinci insi
inteo chilie si tot nu incApeau. Cu inceputul primgverei incepur s aducA din Dragomirna noui
frati. Strmtorarea deveni si mai mare. Se apucar
facA chilii nou. Unii fcur chilii inuntru mnstirii, altii le alipiau de zid, ca niste cuiburi de lituni, cum fAcuser cndva in Atos, iar
www.digibuc.ro

-- 265' --

altii i fAcur cask' afar din mnstire In pdure.

In astfel de osteneal i munc petrecur ei trei
.ani. In acest timp se fAcur 100 de chilli si insfrit toti fratii veniti din Dragomirna 4 gsir adpost. Voind s aplice rndueala vietii sale de obste In noua asezare, staretul Paisie In anul 1778
din nou se adres Mitropolitului Moldovei cu rugdmintea s-i InvoeascA a se folosi si In Secu de

tipicul statornicit mai inainte. Apoi se ruga, ca

dupd moartea sa noul egumen s se aleagA de
soborul cAlugrilor dintre ei. Noul staret trebue
s fie ales dintre aceia, cari au petrecut mult
vreme In cele mai grele ascultri fdr nici o prihand i prin ascultare si terea voei au dobndit
adncd smerenie, lar prin smerenie s'au Invredni-

cit de darul dreptei judecti si au dobndit dragostea lui Hristos deopotriv atre toti fratii 5i
cea mai mare pace; suferind mult vreme cercrile si umilirile i reprosindu-s lorus, s'au izbAvit pentru totdeauna de iritare si mnie, si au
dobndit bindet si simpatie. Alesul trebue SA
stie a cAluzi pe frati si a lecui sufletele lor.
Cad dacd nimenea nu poate s invete singur iscusinta lecuirei fr povata unui doftor incercat,
cu att mai mult nu e cu plitint a invta iscusinpovtuirei sufletelor fr o temeinicd invttur.
Dupd aceea staretul din nou aminteste istoria obstei sale si expune terneiurile, pe care se razim
ea. 'Temeiurile acestea sunt urmtoarele a) SArAcia. Srcia desvrsit de bung voe, dup fdgduinta citaului clugresc, adicA ca niminea din
frati nici Intr'un chip s nu aibd averea sa proprie
pnla moarte, nici bani, nici alt lucru oarecare,
nici avere misatoare sau nemisctoare 'Jaffa la

cele mai mici lucruri. Toate cte trebue pentru

viatd s se numeascA deobste.

b) Asaultarea. Fiecare dintre fratii clugri ai

soborului nostru de bun voea sd se supue sub

www.digibuc.ro

266

jugul cel bun al ascultrii, poruncit de sf. Scrip-

turd $i de sf. Printi, spre a nu fi de capul su

si incptinat, neavand intru nitnic voea sa deosebad si judecata sa, ci In toate Cate stint dupd
Dumnezeu i folositoare pentru suflet, sd fie supus $i asculttor pan la moartea sa $i nici tin

lucru, chiar bun dup prerea sa, s nu beg fr

stirea $i blagoslovenia staretului.

c) Ispovedania. Toti fra-tii cat mai des, iar
noii inceptori neintrerupt $i zilnic trebue s-si
descopere fiecare duhovnimrturiseasc $i
cului sdu toate tainele inimii sale, neascunzand nimica, pentruc fr mrturisire deas nu e cu putinti a dobandi indreptarea sufletului $i povetele
pe calea Domnului.
d) Petrecerea panla moarte cu fratii, adec-

telea ca toti fratii, dup fgduinta dat de ei,

inaintea lui Dumnezeu $i dup legtura vesnic

si de nedeslegat a iubirii dumnezeesti s rman"

pand la moartea lor cu soborul fratilor, adunat In
numele lui Hristos, suferind $i indurand toat
stramtorarea vietii pentru imprtia lui Dumnezeu,
si deasemenea a rbda brbteste toate cercrile
si hulele, prin care, ca aurul prin foc, se curt
smerenia monahului, reprosindu-$i siesi in inima
sa si in toate socotindu- se pe sine vinovat $i slujind ca un rob cumprat, dup puterile sale trupe$ti i sufletesti, cu toatii tragerea de inim $i
cu multd smerenie i cu frica lui Dumnezeu, ca
unor frati in Hristos $i ca insu$ lui Hristos, fiind
gata la toat treaba ce li se va randui.
Citirea sf. Scripturi si a invtturilor sfintilor printi.
Pzirea sfintelor posturi $i a pravilei CAWgresti bisericesti, precum si a celei de prin chilii.
g) A sluji bolnavilor, celor slabi $i btrani
din soborul fratilor si celorce nu incap in spital.
h) A indeplini functiile $i insrcinrile
www.digibuc.ro

267

rrstiresti, cu paza poruncilor dumnezeesti, ca s

nu se turbure iubirea cAtrd aproapele, $i satisfacerea tuturor nevoilor gospodresti prin munch'
proprie 'in ateliere.
Aceste temeiuri ale obstei sale, ca porunci ale
sale, staretul le incredint frtimei sale in scris,
de care lucru mrturiseste succesorul $i ucenicul
ski, staretul Safronie.
Incetul ea incetul viata mndstireasc5 in Seca
intr pe calea sa normald $i linistit. In Secu se
statornici aceea$ ordine de viatd, ca ,i in Dragomirna. larna, staretul aduna zilnic pe toti in trapezd, le citea din crtile sf. printi, ii invta s
pzeasc poruncile lui Dumnezeu, ascultarea, sme-

renia $i frica de Dumnezeu. Vznd 6 fratii 11

ascult cu plcere si propsesc in viata duhovniceasc, staretul se bucura $i multdmea lui Dumnezeu, cd le-a druit acest loc linistit $i singuratic.
Strmtorarea din mnstire $i srcia vietii nu-1
turbura, deoarece el Inca' din anii tineretii autase
aceast srdcie si strmtorare pentru Hristos. Mai
apAstor era aceea, c.4 dupg nurnrul fratilor $i
biserica se dovedi micA $i strmt, $i totus numnil celorce doreau sd vietuiasc cu staretul se m-

rea pe fiecare zi $i pe staret nu-1 ajutau puterile

s" le refuze primirea.
Ocupatiunile cdrturresti ale staretului nu
fur intrerupte nici 'in Secu. Aicea incepu sa

se desfdsure cu deosebire activitatea lui ca traducdtor. Se punea la cale organizarea unei $coli,
unde tinerii monahi s invete limba greac, in

scop de

a-i

atrage la lucru de traduatori

si

de indrepttori ai crtilor patristice, dar pnd una

alta staretul trimise pe cei mai capabili din ucenicii sdi la Bucuresti,' ca ,sd invete acolo limba
greacd. Cu toate acestea situatia staretului se schim-

bd ea total pe neasteptate. Despre aceast imprejurare insu$i staretul povesteste in scrisoarea, tri-www.digibuc.ro

- 263 misA prin duhovnicul Iachint ucenicilor Ambrosie,

Atanasie i Teofan, cari trAiau in Rusia, n gubernia Vladimir, in sAhAstria Floristeva. Chestia
era urmAtoarea : in primavara anului 1779 voevo-

dul Moldovei Constantin Moruzi trimise in Secu

o cantitate oarecare de provizii si in scrisoarea

scris cu propria-i mn cAtrA staretul, II ruga

sa-i aducA la cunostintd toate nevoile rnAnstirii,

fAgAduindu-i ajutor. Staretul rAspunse prin o scrisoare de multAmire i rugA sA-i dea 500 lei pen-

tru facerea a patru chilii mari, ca ateliere de

croitorie, ciubotdrie si fesAtorie i pentru ca s
.aibd tinerii monahi unde se ocupa .cu limba greac.
Interesindu-se de manAstirea starefului, Voevodul comunicA rugAmintea sa boerilor celor mai
aptopiati. Negresit, ziserA ei, rugAmintea se poate

implini, dar din aceasta nu va fi pentru el mare

fobos, de oarece mAnastirea unde traeste este prea

strAmtA pentru un sobor asa de mare. MAnAstirea
Secu e strArntA, biserica de acolo-i mic, drumul
pAnd acolo i bolohAnos, greu, pe fundul unei vAi

inguste, care pe vreme de ploi este inundatA de

ap i trapsportul lucrurilor de trebuintA e foarte
anevoios". Atunci Voevodul a zis : Eu as voi sA
asez pe acest staref mai bine. Oare in tara noastea nu se gaiseste o manastire, unde staretul
frAtimea lui ar putea sd se aseze mai bine ?" Boe-

rii rAspunserg : In toatd fah noastrA nu este o

mAndstire mai mare si cu drumuri de comunica-

tie mai indamAnoase ca Neamtu, care se afld foarte

aproape de Secu". Voevodul se buctutil si hotAri

numaidecAt sA scrie mitropolitului Gavriil, rugindu-1 sA dea invoire, ca staretul Paisie s se mute
la Neamt. Mitropolitul invoi i Voevodol trimisA
indatA scrisoare lui Paisie prpunAndu-i sA se strAmute la Neamtu impreunA cu calugArii sAi. Stare-

tul primi aceastA propunere in Iunie 1779, dar se

intristd foarte tare.

www.digibuc.ro

-- 269

Strmutarea la Neamtu fu pentru el $i pentru

cei mai deaproape ai si tare nedorit pentru mai
multe pricini: ntiu, trebueau s" prgsascA o mAngstire linitit i r'etras si s meargA intr'o m-nstire bogat5, mare, sgomotoas, vizitat de multime de inchintori ; al doilea, staretul is clAdea
sama, Ca' prin strmutarea sa la Neamtu strmtoreazd si supr pe cAlugdrii deacolo; al treiiea,
simtindu-se btrn $i slab, staretul se temea de
griji i ostenele nou, strns legate de strmutarea mare $i populat i cu unirea sub o singur
adrninistratie a trei comunitti de oameni de diferite neamuri Neamtul, Secul $i Dragomirna.
Fat cu numrul mare de dlugri el prevedea
imposibilitatea adunArilor sale de iarn, pentru a.
citi fratilor $i a le explica cArtile. sf. Printi ; insfuit, el se temea $i de aeeea, c numero$ii vizitatori civili ai mnAstirii vor vari desrtAciunile
lumesti si prin chiliile cluggre$ti $i poate chiar
in sufletele monahilor si-1 vor impedeca de
face lectiile sale intime $i sincere cu fratii relativ
la felurite chestiuni $i neajunsuri ale vietii cAlugAre$ti. Toate acestea $i altele multe turburar
adnc pe staret.
El se intrist $i-$ pierdu lini$tea sufleteasc5.
Insfr$it el se hotAri s trimit Voevodului o scrisoare, prin care arta c4 nu poate sd se strAmute
la Neamtu. El ruga pe Voevod sA nu insiste in
propunerea sa de a se muta la Neamtu $i sA nu-1
lipsascA de viata linistit $i retrasA din Secti. Descrise apoi vAtAmarea sufleteasc, ce a$tepta pe
frati tri noua localitate, desorganizarea vietii ce se
intocmise in Secu, risipirea $i turburarea Calugrilor din Neamtu, murmurul ce se poate strni $i

chiar dumnia din partea acelofa, pgubitoare

pentru amndoud prtile. Cu aceast5 scrisoare trimise la Voevod pe cel mai btrn duhovnic moldovan $i anume pe evlaviosul Irinarh, care cuno$--

www.digibuc.ro

270

tea $i limba greac5, $i ca tovarA$ ii dete pe alt

.duhovnic si se puse sA a$tepte cu nerAbdare rAspunsul la scrisoarea sa.
Intre aceste, prin tulle venirA la el din Neamt
apeteniile mgnAstirii, la care ajunsese deja svonul
despre schimbarile ce se plAnueau $1 despre tre-cerea lui Paisie si a calugArilor sal la ei si cu
lacrAmi rugard pe staretul sA nu-i obijdueascA $i
sA nu le turbure viata acum la bAtrnete in acea
manAstire, unde traesc din copilArie, ca sa aibA a
se plnge contra lui pnala moarte.
El plnse $i artand cApeteniilor din Neamt
scrisoarea Voevodului, zise : Priviti pArinti sfinti,

vedeti unde se cuprinde pricina turbuttrii si

nelinistii noastre si a voastre. Hristos sA vA incredinteze, c niciodatA nici prin gnd nu mi-a tre-

-cut sA vA pricinuesc vreodatA vreo nedreptate $i

sA vA Intristez sufletul.
Voi stiti, c noi si Secul 1-am primit nu prin
stAruintele noastre, ci pentru c fostul egumen de
aicea, vazind starea noastrA nenorocitA in Dragomirna, singur din dragoste cAtrA noi, ne-a chie-

mat la el. Se poate oare sA credeti, c eu a$ fi

IndrAsnit sA fac un lucrul rAu fata de voi ? Cu ce

-ochi m'as uita eu in fata voastrA, dacg v'a$ pricinui asa nedreptate ? Cum a$ putea eu sA mA apropii la prestolul cel Dumnezeesc si sA rnA imprtAsesc cu sf. Taine, $tiind c sunt o imeni cari
plng si strigA asupra mea inaintea lui Dumnezeu
pentru nedreptatea mea ?
SA nu fie una ca asta ! Eu deja am scris Voevodului
voi ruga Inca sA ne lese si pe noi si
pe voi in pace sA petrecem in mnAstirile noastre.
CAci aicea noi, din mila lui Dumnezeu, avem pace
neturburatA".
CApeteniile din Neamtu, linistite si mngAeate
de cuvintele staretului, se intoarserg in mAnAstisea lor. In vremea asta trimiii staretului sosird la

www.digibuc.ro

- 271 Voevod $1-i imnar scrisoarea staretului Paisie.

Dup ce epistola fu citit, cdlugrii ii lmurir $i
cu cuvantul mai amruntit toate Imprejurile sale
rugar s-i lese pe staret $i pe frati In Secu

s nu introdued turburare si desorganizare In

obstea lor. Cu toate acestea Voevodul nu le ced.
El porunci s se faed o nou scrisoare cAtr staretul $i adaose la ea urmtorul postscript cu mna
sa proprie : Noi aceast sfnt mngstire v'o oferim P. C. Voastre
numai pentru intrirea comunittii voastre, ci si pentru ca ordinea din ob$tea voastr s'd serveased de pildd pentru celelalte
mnstiri. Deaceea arat ascultare $i mergi la
Neamtu, netulburandu-te nicidecum".
La 9 August, inteo vineri, trimisii se intoarseed cu scrisoarea dela Voci la mnstirea bor.
Cand staretul despecetlui scrisoarea $i vdzu cuvintele cuprinse intrInsa: arat ascultare $i mergi
la Neamtu", plnse amar $i pn inteatata-i cuprinse sufletul Intristarea, inct nu putu nici s
run-lance, nici s bea, nici s doarm si slbi cu
totul la trup. Toti fratii deasemenea erau In mare
fried $i intristare, temndu-se, ca nu cumva staretul sd moar din pricina intristrei peste msur ce-i pricinuise scrisoarea. In alt scrisoare a sa,
staretul Paisie descrie, cu ce turburare astepta el
Intoarcerea duhovnicului Irinarh dela Vod, rugndu-se lui Dumnezeu ziva i noaptea, s i se
Implineased dorinta de a rmnea la locul su. Dar
iat veni lrinarh $i la intrebarea staretului ce ne-a
trimis Dumnezeu, rspunse, dnd scrisoare, urrntoarele Cititi $i yeti vedea!" Apoi ie$i din chilie.
Noaptea, dupAce se Intunec, in liniste staretul
Incepu s citeascd rspunsul Voevodului $i dui-A
ce-1 citi, czu in mare desnAdejde : i se scria nu
numai s treac la Neamtu, dar s treaed inc $i
ca s fie pild pentru celelalte mnstiri.
Dar cine-s eu, cugeta staretul, ca s pri-

www.digibuc.ro

- 272 mese asemenea prere despre nevrednicia mea

Eu stint slab $i neputincios, aproape mort $i cu
sufletul $i cu trupul. Nu pot nici mcar propriul
meu suflet s-1 indrept pe cale a poruncilor Domnului ; am luat rgspunderea pentru sufletele frattlor celorce s'au strns imprejurul meu, iar acum
mi se pune pe umere o greutate $i mai mare. 0,
vai de sufletul meu !"
Toatd noaptea staretul plnse. Dimineata se
strnser la el eel mai vechi dintre duhovnici

cAlugri i incepur s-1 roage cu lacrmi s curme

intristarea nemsUrat i s se Intreasa cu hra-

n. Ei ziceau : Ce folos vom avea noi, de vei

muri inainte de vreme, iar noi vom rtnnea singuri, fail tine ? Ce vom face noi atuncea ?" Staretul vznd pe fiii si duhovnice$ti a$a de intri-

i apoi intorcndu-si
ochii si duhovnice$ti ctre Domnul, oft adnc,
incepu s plng tare $i zise : Strmtorati suntern noi fratilor, din toate prtile 1" Dup aceea,
radicndu-se din pat, se umbri cu semnul sf. cruci,
se Inchind la icoana Maicei Domnului $i zise :
stati i plngind, tAcu putin

Scriptura spune : in fata a dou sau trei mrturii s stea tot adevrul. Dac voi fratilor, ziceti
a$a, fie voea Domnului ! Haideti $i frd s vrem".

Dup aceea se intri el cu putind hran, dar de

dormit nu putu . dormi. Apoi chiem la sine pe
duhovnici $i ctiva frati $i le porunci s se duc

cu scrisoarea Voevodului la Mnstirea Neamtu,.

s achine acolo toate cpetcniile $i frtimea, s le
citeascd scrisoarea Voevodului $i apoi s pregAteasc chilii pentru sine $i pentru ceilalti frati, pe

care hotri el s-i ia cu sine la Neamtu. Trimi$ii

fcurd cum li se poruncise $i se intoarser la Secu.

Staretul Insd in vremea aceea, cu ajutorul clugdrilor mai btrni fcu imprtal, care frati $i la
ce ascultri s treacd la Neamtu, $i care s 'rm-

www.digibuc.ro

- 273 n" In Secu. Crmuirea m5ngstirii Secu o Meredint el lui Ilarion, unul dintre duhovnici. Dup
aceasta el porunci s trag' clopotul si s adune
frtimea ,In biseric5. Acolo veni si el insus, se rug Domnului cu lacrmi si comunicnd cAlugrilor vointa Voevodului, clAdu binecuvntare celorce
rAmneau pe loc, mngindu-i cu cuvntul, ea' fie-

care din ei poate veni la dnsul orcnd, pentru

orce nevoe sufleteascA si trupeasa si esind dia

bisericA, plecA la drum. De oarece din pricina sld-

bkiunii sale el nu putea merge pe jos, deaceea

se pregAti pentru dnsul un echipaj cu un cal, iar

fratii, ca albinele, inconjurnd echipajul lui, mergeau mprejurul lui, ascultnd povetele lui. Bolnavii si bAtrnii, esind din spital inaintea lui, planser, c nu-1 pot petrece, iar cei sngtosi Il pe-

trecuri nu mai putin de un ceas, si numai dupd

indemnul lui stAruitor, cnd le aduse aminte de

privegherea ce avea s4 se facA, se intoarser Mapoi. Unii insA II petrecur chiar pn la Neamtu,
unde si sosied chiar la vecernia din ajunul praznicului Adormirei Maicei Domnului, Inteo mercuri.

Cnd staretul si fratii se apropiar de MA-

ngstirea Neamtului, acolo sunau toate clopotele si

toti aluggrii din Neamtu esird afar in poarta

mAngstirii ntru Intimpinarea lui. Inainte erau trei

preoti In feloane si unul din ei tinea In mni sf.

Evanghelie, iar ceilalti tineau cruci. Doi diaconi

Imbrdcati cu stihare aveau in mni cadelnite. Staretul se inchin la sf. Evanghelie si la sf. cruci si
intr In mgda'stire, precedat de preoti si diaconi
si urmat de frAtime din ambele mgn5stiri, cantnd irmosul Ntiscdtoarei de Dumnezeu. Intrnd
In biseria, staretul se Inchin pela sf. Icoane, rugindu-se cu deosebit evlavie Inaintea icoanel
fa'atoare de minuni a Maicei Domnului, ncredinPAISIE

18

www.digibuc.ro

274

indu-se pe sine $i frtimea mijlocirilor $i ocrolinii ei. In scrisoarea sa ctre Domnitor staretul,
Intre allele, II descoperi un eveniment din trecutul stt deprtat $i anume, CA inch' inainte de plecarea sa la Atos, in tinereta sa, staretul a venit
la Mnstirea Neamtu s se roage la icoana fAcA-toare de minuni a Maicei Domnului $i s'a invrednicit de trei ori s find aceast sf. Icoand In mnile sale cele pcAtoase. Ina din vremea aceea el
nutrea o mare evlavie $i dragoste cAtre acest sf.
loc, unde apoi prin planurile cele neajunse de
minte ale Domnului, i-a fost dat s treacd cu Co"lugrii &Ai.

Dup Ace staretul se inchin pe la icoane, dou

-apetenii ale cAlugrilor din Neamtu, egumenul

de atunci $i un fost egumen, Iosaf $i Varlaam,
asezar pe staret In strana stretasc. Dupdce se
cnt troparul $i condacul hramului $i sc rosti
-ectenia $i otpustul, staretul cu lacrmi zise celor
defat, c5 el a venit la dnsii nu dup dorinta $i
vointa so, ci dup hotrrea $i dispozitia Domnitorului $i a Mitropolitului $i rug pe toti sd Ostreze pacea reciprocA $i iubirea reciproc. Din
biseric staretul merse la chilia ce i se pregdtise
$i se odihni putin. Pentru cAlugrii, care veniser
cu dnsul, se pregAtiser 15 chilii, unde se $i asezar ei in mare strmtorare, cAte ctiva insi inteo
chilie. Numai duhovnicilor, dup obligatiile lor, li
se puse la indemn cte o chilie de fiecare. Cu
-toat oboseala, staretul nu putu s adoarm din
pricina marei suprri, desi cinci zile dearndul
nu dormise de loc. Ctre inceputul privegherei
de toat noaptea el veni cu mare greu In bisericA,
$i seznd, ascultd dumnezeeasca slujbA, rugndu-

se Preacuratei Nscdtoarei de Dumnezeu, ca ea

s mnge sufletul lui, s imprstie intunericul $i
Intristarea ce-1 cuprinsese $i s-i trimit somn In-

www.digibuc.ro

- 275 Nioftor. Cnd se sfr$i vecernia si incepu utrenia

cnd se citi Evanghelia, incepu s-i vinA staresomnul dorit. Staretul merse la chilia sa $i
se culc4 in pat, dar adormi abea atunci, cnd
incepu sa se lumineze de ziug. Dormi bine dou
ceasuri. Desteptndu-se, el isi sitnti capul u$urat,
.oarecare intrire in tot trupul i toatd intristarea
perise din inima sa. Dupd sfar$itul sf. Liturghii
paraclisul Maicei Dornnului, merser la trapez4
-cu icoana praznicului si cntnd troparul praznicului, iar la sfarsitul mesei, dupke intoarserg sf.
icoand In bisericA, se ImprAstiarri pela chilii. Staretul pofti la sine pe fostele cApetenii ale mnstirii $i vorbind cu ei frgte$te deosebi, le fgklui
-s4 le pAstreze lini$tea in toate pn la moarte $i
intru nimica nu-i va strmtora nimenea.
$i ei linistindu- se cu totul fatd de cele ce se inlimplaser, dup ctva timp fur imbrkati In schisi mai trAind inc vreo ctiva ani, trecur c-tr Domnul. Dintre clug5rii din Neamtu numai
putini plecar din mAnstire, iar ceilalti se aldturani la frtimea paisiang : din doti soboarg se al-cdtui unul $i se statornici o depling pace ob$teasc $i unire. Staretul scrise Voevodului despre luarea in primire a Neamjului, despre unirea ambelor soboar 5i-1 rugl s-i ajute la organizarea unor
noui chilii. Domnitorul multmi staretului pentru
va da ajutor att la ziascultare si-j fAg.klui
-direa chiliilor, ct $i la toate celelalte nevoi.
A$a se petrecu strmutarea staretului Paisie
cu frtimea lui din Secu la Neamtu. Mngstirea
Secului rAmase, ca $i mai inainte, sub crmuirea
suprem a lui $i ordinea de viat in ambele mAnstiri se statornici una $i aceea$.
Cglugrii din Secul vizitau des pe staretul,

odat pe an si insu$ staretul petrecea cteva

.zile In Secu. lat cum descrie el singur aceste vi-

www.digibuc.ro

276

zile ale sale in scrisoarea sa ctr aceia$i monahi

Ambrosie, Atanasie $i Teofan : Pe la odovania
adormirii, cnd e deja totul pregatit pentru plecarea mea, fratii, prin sunarea clopotelor, se adubisericA i la intrarea mea cnt : Cuvine-sen
cu adevrat". Inchinndu-m pela icoane si ascultnd ectenia i otpustul, eu din pricina silbiciunii
sed la locul pregatit si vorbesc la toat fratimea
cuvnt de invtatur in limba slav si moldoveneascg, rugndu-i s fac ruglciuni pentru minesi pentru ca 5 cdltoresc cu bine, sd se sileasca'
la implinirea poruncilor Domnului $i s pazasc_
intre ei pacea lui Hristos $i toat buna rnduiald
si evlavia cAlugreasc. Dup aceea eu ies din bisericA urmat de frati $i dndu-le blagoslovenie
plec la Secu. Cnd m apropii de mnstire, imi
ies intru intimpinare duhovnicul Dionisie cu toti
bolnavii si bdtrnii i primind binecuvntare, se
deprteaz. Dup ce mai inaintez, imi ies inainte
la poarta mnstirii, duhovnicul Ilarion cu toti
cAlugrii. Dndu-le i lor binecuvntare, intru in
mrfastire, urmat de clugri svr$nd toate .cele
rnduite dup tipic, ma' duc in chilia mea, un de
rmn pnla srbtoarea hramului Terei Capului sf. loan BotezAtorul. Dup hram, cu cloud
zile inainte de plecarea mea deacolo, dup pavecernit, se adun fratii cAlugri In trapezA si tin
sratuirele mele cele de pe urm cu ei, o zi sla-

voneste si o zi moldoveneste.
Iar in ziva plecArii mele din Secu se face cu
rndueala obi$nuit cuvenita ierfaciune. La sosirea
in Neamtu se face obisnuita intimpinare si dup,
iesirea din biseric5 merg la chilia mea, unde Ind
intimpin doi cAlugri, crora in timpul lipsei mele
li se incredintazd chilia, iau blagoslovenie, iar eu
Intru in chilie $i multmesc lui Dumnezeu pen-tru intoarcerea cu bine". La sfr$itul scrisorii sta

www.digibuc.ro

- 277 vetul adaoge : Despre celelalte treburi ale noastre,

.despre facerea dimprejurul mnstirii a o multime

de chilii nou si despre trecerea la noi a celorlalti frati din Dragomirna si a nu putini din Secu
despre celelalte stiri v va vesti duhovnicul
lachint".

In timpul sederei staretului la Secu, primea

fiecare zi pe cAlugrii, cari puteau veni slobod
la dnsul In orce timp
spund nevoile lor
duhovnicesti si trupesti. Cu acest prilej staretul le
verbea : Dacd cineva din voi are nevoe, crteste
se necjeste, dar la mine nu vine si nu m ves--teste,

eu pentru nevoea

scrba sa nu am

rgspundere inaintea lui Dumnezeu". Celorce se

aflau In spital, cari nu puteau veni singuri la staref, acesta le trimitea blagoslovenie si toate cele
de trebuint prin printele Dositeiu, ingrijitorul
--spitalului, care cu asa dragoste si ingrijire se purta
cu bobavii, Inct adesa II puteai vedea sezind toat
noaptea la paturile lor, mngindu-i cu ndejdea
Insngosirii si cu alte cuvinte de Imbrbtare.
In Mngstirea Neamtu se lincepe cel din urmg,

Lei mai greu, dar si cel mai rodnic period din

viata si activitate a staretului Paisie. Numrul

cari se strnseser Imprejurul lui, numai prin
duhul srkiei, ascultrii si dragostei cgtr Dumnezeu, altr staretul lor si unul cAtr altul, crescu
aicea pangla 700 si mai bine.
Vestea despre viata lor nalt i despre Inteleptul lor staret se lti pn departe peste tot RAsdritul. Staretul purta o largA corespondentd prin
scrisori cu nenumrati cAluggri insemnati nu nu-

mai din Moldova, dar si din Atos, din Tarigrad,

din Rusia si din alte locuri. Orce cAlugr cAlAtor,

orce pelerin se credea dator s viziteze slvita

Laved a Neamtului, s vad pe vestitul ei staret,
s observe rinduelele aspre ale obstei sale si po-

www.digibuc.ro

278

doaba slujbelor bisericesti, ca apoi s povesteascl,

despre acestea prin mnstirile bor. Ocupatiile crturresti ale staretului ajunser in vremea asta la,
cea mai mare inflorire. Acum el nu lucra numai
singur sau numai inteun mic numAr de prieteni
la indreptarea $i traducerea cArtilor sf. Parinti. El
intemeiaz o intreag scoal pentru fortnarea de
corectori i traduatori de cArti, asa c cu numeroasele sale manuscrise umplu nu numai biblioteca

mnstirii, dar si imprsti un numr enorm de

mare de copii dupd ele pn departe peste hotarele mnstirei sale $i in deosebi prin mnstirile
$i chiliile lrii rusesti. El $tiu s radice i sd starneasc in monahismul ortodox romnesc $i rusesc interesul cAtre ocupatiunea crturreasc, ca-

tre cititul $i copierea crtilor sf. Pdrinti, cdtrd sftuirile duhovnicesti, iar Lavra sa Nea tiftu o fcu
centrul $i fAclia monahismului ortodox $i $coala
vietii sihstresti si a culturii duhovnicesti pentru
tot orientul ortodox.

In Mnstirea Neamtu si-au cptat cultura

rnultine de calugri moldoveni i rusi, cari in
urm in multe monastiri au devenit mostenitorii
stretimei ortodoxe $i a vietei monahicesti deobste dup statutul Paisian.
Incepnd descrierea acestui period din viata
staretului Paisie, vom spune la inceput cteva cucuvinte despre Mnstirea Neamtu. Dupg cuvintele P. S. Arsenie, episcopul, Mnstirea Neamtu
are pentru Moldova aceea$ insmntate, pe care
o are lavrele sf. Sergiu i Pecersca din Rusia. In
curs de veacuri intregi ea a fost resedinta culturii crestine in Moldova, educnd intre zidurilesale pe multi ierarhi moldoveni, episcopi $i mitropoliti, cari cu jertfe au aprat credinta ortodox din Patria lor. Pentru nordul ortodox ea a,
fost o inalt $coal de viat moral, dnd in per-

www.digibuc.ro

279

soana monahilor si pild de nevoint $i devotament

pentru credint. La vreme de grele incercgri pen-

tru popor, de lupte intestine intre voevozii Moldovii $i Valahiei, In timpul rzbcaelor cu turcii,.
le$ii $i ungurii, la vreme de foamete, de incendii,
de molime $i alte calamitti, la ea alearga Moldova ortodoxa $i gsea ajutor material si duhovnicesc.

Mnstirea este situatd inteo pozitila extraor-

dinar de pitoreasc5. Acolo unde micul

raulet_

Nemti$orul scap la larg din vile inguste ale Carpatilor, intre muntii inalti, acoperiti cu pduri seculare de brazi, se rclicA zidurile, cliddirile si turnurile albe ca zapada ale acestei mnstiri, de

care se leagd cele mai frumoase pagini ale culturii $i literaturii moldovalahe din Principatele
Dunrene. Intemeerea mdnAstirii se refer catr
sfr$itul veacului al 14-a. Atunci au venit In Moldova, pe vremea mitropolitului Iosaf, trei cAlugri :
Sofronie, Pimen $i Siluan cu ucenicii lor. Ei au
venit din Tismana, fiind tlin ucenicii sf. Nicodem
cel Sfintit. Voevodul Moldovei, dupd toat probabilitatea Petru Mupt, a zidit apoi pentru ei o micg

biseric cu hramul Inltarea Domnnlui. Primul

document, care mrturise$te despre existenta mnstirii, e de prin anul 1407, ea' mAnAstirea cpd-

t in stdpnirea sa satul Bistrita $i impreund cu

mndstirea Bistrita se administra de un singur

staret: Dometian. Mnstirea a crescut $i s'a Imbogdtit multarnita daniilor bogate ale voevozilor
Moldovei, ale boerilor i ale altor persoane. Istoria celor dintAi ani de existentd a mAnAstirii e

legata de asemenea $i de numele cunoscutului

predicator. Mitropolitul Grigorie Tmblac, care
indat dup sosirea sa in Moldova a stritit In
aceast mnstire aproximativ pAnd pela anii
1420-1440.

www.digibuc.ro

280

Numirea sa m5n5stirea $i-a luat-o, ca $i alte

multe localiati dinprejur, probabil, dela citadela,
zidit nu departe de aicea de ni$te cavaileri nemti,

cruciati, in veacul 12 sau 13. Ruinile citadelei

exist $i astki pe o stanch' inalt, nu departe de

Neamtu. Biserica de astszi a InltArii Domnului e

zidit In anul 1497 de Voevodul Stefan cel Mare,
despre care lucru nArturiseste inscriptia de deasupra u$ii bisericii. Pela inceputul veacului al
18 era egumen in Neamt ieromonahul Pahomie.
Acesta aflnd de vestitul ascet rus, sf. Dimitrie al
Rostovului, pArsi pela anul 1704 egumenatul
plecA in Rusia, ca sa' vad pe sf. Dimitrie $i sA
se inchine moa$telor dela Chiev. El se invrednici
nu odat s stea de vorlA cu sf. Dimitrie, primi
dela dnsul o carte scris cu mana proprie a sfntului si apoi se intoarse in Neamtu. Dupd aceasta Pahomie se retrase cu cativa ucenici la un loc
pustiu, unde astAzi se afl schitul Pocrovu, zidit
de el, la depgrtare de dou' ceasuri dela Neamtu,
$i se ded acolo Vietii sihAstre$ti.
Pela inceputul anului 1707 el fu chemat din

retragerea sa $i pus episcop la Roman. Dup ce

carmui 7 ani episcopia, el se retrase din nou la
Pocrov $i dui-A 3 ani plecal iar in Rusia, unde
$i muri la lavra Pecersca, la anul 1724, trimitind
nu cu malt inainte de moarte, testamentul sa'u la
schitul Pocrov, in care testament se cuprindea
intre allele $i statutul schitului.
Astfel intre Mnstirea Neamtu $i Biserica

ortodoxd a Rusiei 'inch' pela inceputul veacului al

18-a existau strnse legAturi. Aceste legAturi nu
se intrerupser nici dupa." aceea. In una din biserici se pAstreaz un mare epitaf, minunat lucrat,
cusut cu aur $i mAtasa." pe catifea vi$inie $i itnpo-

dobit cu perle. Imprejurul acestui epitaf se afld

o inscriptie, in care se vorbe$te ca acest epi-

www.digibuc.ro

281

taf e druit bisericei din Mnstirea Neamtu de

monahia Maria la anul 1741. Dup traditie, aceas-

ta monahie Maria ar fi marea ducesd Maria Petrovna, fiica imparatului Petru cel Mare, care s'a
calugdrit in una din mnstirile de femei din Moldova. In vestmntdria mndstirii se pstreazd o
mare Evanghelie rusasa, care se scoate la Vhod

odata in an, in ziva de Pasti la vecernie, de doi

diaconi. Aceast Evanghelie e trimis in dar manastirii din Petersburg in 1764. In anul 1849 impratul Niculae Pavlovici a trimis mnstirii 10 rnduri de vestminte preotesti complete de stof bu-

n si bani pentru facerea spitalului de bAtrani.

Impratul Nicolae II ddrui prin Episcopul Visarion

un rand de vestminte preotesti si unul diaconesc. Odorul sfant de cgpetenie al manastirii Nearntu este o veche icoana facdtoare de minuni a Maicei Domnului. Timpul zugrvirii acestei icoane nu

se stie. Ea a lost trimis cndva dar de impAratul bizantin loan Paleologu voevodului Moldovei
Alexandru cel Bun, care pela inceputul veacului
15-a a trimis-o Mangstirei Neamtu.

Asezindu-se in Neamtu, staretul Paisie incepe

sd statorniceasca si aicea ordinea sa obisnuit de
viata monastiCd. Mai intAiu de toate el isi intoarse luarea aminte la randueala slujelor bisericesti
si hotara sa se sdvarseasc ava, cum se sAvarseau
in comunitatea sa. Citirile si cntarile se fceau
in cloud limbi : Moldoveneasc si slavona.
La utrenie, intre catisme, se citeau doua cuvantri : una in slavoneste si alta in moldoveneste.
In saptmana a cincea, acatistul Maicei Domnului
se citea in slavoneste, moldoveneste $i greceste.
In toate se tinea o strnsd legtur cu Bistrica
rusasca. La otpusturi se pomeneau preacuviosii
Antonie si Teodosie 5i alti fcgtori de minune ai

Pecersai. La 21 Septembrie se svarsea slujba

www.digibuc.ro

282

ierarhului Dimitrie al Rostovului, la 3 Mai se

prznuea pomenirea sf. Teodosie de Pecersca, la
10 Julie preacuviosul Antonie, la 11 lulie binecredincioasa cneaghin Olga, iar la 15 lulie sf.
Vladimir cel intocmai cu apostolii.
Cu ajutorul Domnitorultii staretul zidi in mdnstire un spital, case de oaspeti $i inmulti considerabil numrul chiliilor. Grija de cei
btrni $i strini preocupa indeosebi pe staret,
cdci toti ace$tia veneau la dnsul $i cu lacr5mi II
rugau s-i aciposteascd pentru Domnul in mnstire. Staretul a$eza pe cine trebuea in spital si
poruncea fra telui Onorie, care $i aici fu pus la
aceeas treabd, pe care o indeplinea in Dragomirna, s le dea toatd ingrijirea i odihna i s aibA
pentru ei neadormit purtare de grij. El cerea,
ca toti ceice slujesc in spital s sitijasc5 bolnavilor ca Domnului. In fiecare sAptmnd se schimbau albiturile $i bolnavii erau splati i luti, li
se curteau hainele, paturile $i asternuturile de
insecte. lar vara se aeriseau camerile cat mai des,
scotindu-se la aer $i la soare toate. Staretul cerea, ca in interiorul spitalului s se pstreze o
rtenie exemplar, ca in .fiecare zi sd se afume cu
tmae sau cu alte materii mirositoare. Poruncea

deasemenea sd se dea bolnavilor o mncare mai

hrnitoare, cea mai bun pane $i vin. $i toti erau
multmiti $i cu lacrmi multmeau staretului pentru grija sa. Monahii cltori, cari veneau In mndstire, puteau sd se odihneascA acolo cat voeau :
o sdptdrnn, dou, o lun. Si nimenea niciodat
nu le spunea nici o vorbA de repros. Unii rugau
pe staret s le ingdue s add $i toat iarna in
mnstire $i el le ingAduea, iar de nu aveau haine $i albituri li se da tot ce le trebuea. Cnd
ins venea vara $i ei plecau In drumul lor, el Ii
aproviziona din bel$ug cu toate cele de trebuintl

www.digibuc.ro

283

pentru drum si-i concedia cu pace. Primea stare-

tul $i barbati mileni, cari sufereau de diferite

boale sau chinuiti de diferite duhuri $i cari nu

aveau unde s-$ plece capul, $i inteun spital deosebit II hrinea din masa comund $i ei treau acolo cat voiau, unii chiar pan la moarte.
Hramul principal al Inaltrii Domnului se
prznuea in Neam-tu cu deosebita solemnitate..
Slujba tinea toata noaptea. Pentru sarbdtoarea aceasta $i mai inainte in Neamtu se aduna o mare
multime de popor, barbati $i femei $i de toate
treptele sociale, $i boeri $i steni, $i bogati $i Araci, nu numai din Moldova $i Valahia, ci $i din
alte tari, cari doreau sa se incline sf. Icoane facatoare de minuni a Maicei Domnului; dar In
timpul staretului Paisie numrul inchinatorilor ajunse $i mai mare. Staretul Paisie se silea ca pe
toti sa-i mngae dupa putere. Timp de patru zile
el insu$ nu avea nici o clipai slobod, de dimineata pan sara avand u$ile deschise la china sa
fiecare, bogat or sarac, avea intrarea slobodd la
dansul. El primea pe toti cu dragoste, le multmea pentru osteneala ce-$ luaserd sh vina la manstire $i binecuvantndu-i, ii trimitea la casa de-oaspeti sau in alte chilii pregatite pentru ei. Inainte de srbatoare staretul rnduea cativa calugad dintre cei mai evlavio$i $i plini de frica lui
Dumnezeu sa poarte grij de cei mai slabi, cutreernd mnastirea ziva $i noaptea, ca sa nu se
produca vreo sminteala. Indeplinind vointa lui,.
calugrii se pazeau unii pe altii. Iar dupa trecerea srbatorii toti multumea lui Hristos Dumnezeu $i Preasfintei Nscatoarei de Dumnezeu, cari-i invrednicise s prznueasca cu bine $i cu bucurie sfnta sarbatoare a Domnului.
Stramutarea dintr'o mnstire in alta, intlnirea ucenicilor dela inceput ai staretului, adunati

www.digibuc.ro

284

de ej Ina in Atos si Dragomirna cu frtimile celorlalte mnstiri, nu se putea s nu se rsfrngd

defavorabil asupra viefii interne a mndstirii. Dui-A
cuvintele staretului, viata intern a mns-

tirei nu ajunsese Ina acea lindltime, la care sttea ea in Dragomirna. Insus staretul urmrea cu
atentiune si cu grij, ca si Inainte, viata obstei.
In biseric Insus el umbla din cAlugr In cAlugdr
si observa, ca toti sd stea cuviincios, cu fricA si
cu cutremur si s facd toate inchinAciunile rnduite. Odatd staretul vzu mergind prin mnstire
un frate dnd din mni si uitndu-se Incoace si
Staretul chem la sine pe duhovnicul lui
zise: Asa povatuesti tu pe ucenicii ti ? Ei
urnbl fr rndueald si smintesc pe frati." El ddu amndorora canonul urmAtor : sd facA trei zile
metanii In trapez, ca si ceilalti s se Invete a nu
face neornduele. Dar cu toate silintele staretului,
cu greu reusea s birueascd acele inruriri neprielnice, care influentau (Mudd-tor asupra cAlugri-lor si biograful staretului mrturiseste: Cted
sfrsitul vietii staretului viata noastrd duhovniceascd deczu mult fata de mai inainte din Dragomirna si din Secu, care era unitar, pasnic5, plind
de dragoste i desvrsit, si merse mereu Injos
fr riddejde de renltare. Cauzele erau : faima,
abuzul, rdzvrtirele, grija fiecrula de sine insus
pdrsirea citirei scripturilor sfinte si patristice
si neluarea aminte de sine nsusi.
Staretul, care prevAzuse toate acestea, plangea adesa si prevenea pe cAlugri. El convingea
pe toti s nu prsascA citirea cu luarea aminte
a crtilor sf. Printi, s se Iin fr sovAire de
calea strict evangelicA, si s inlture viata monahiceasc prefcutd, nepstoare i iubitoare de lume". ArAtand si alte cauze a slbirii vietii cAlurgdresti, biograful staretului zice : Dupcum o

www.digibuc.ro

285

gridini de pomi, care se side#e se riside$te,.,

se ofilWe, asa i sadurile duhovniceti al soborului nostru sufere din pricina trecerii dintr'o ministire in alta. In Dragomirna A Secu iarna, in
fiecare sari, se tineau fratilor lectii de invtturi
de citre staret, jar in Neamtu ele conteniri
fur inlocuite prin citirea de cirti. Aicea i staretul se ocupa mai mult cu traducen i indreptare de cirti. Venirea in ministire a diferite persoane insemnate de ambele sexe deasemenea fu

de mare vtimare pentru fritime. Un pelerin

monah intrebd odat chiar pe staretul Paisie
Printe, cum e viata de aicea -NO de cea din

Dragomirna ?" Staretul rispunse : Pe fiecare ar

merge tot injos, i a o tinea la aceea inltime
cu putinti, de0 m silesc. Pricina e intrarea
necontenit in ministire a femeilor i prsirea
invtiturii ob$teti".
Negreit, deciderea vietii duhovnice0i in comunitatea paisian era vizibili numai pentru ochiul limpede al staretului i al ajutoarelor lui
celor mai apropiate, cari se uitau la starea cornunittii din punctul de vedere ideal asupra monahismului. Iar pentru privitorul striin, fie acela
chiar monah i ascet, viata comunitAtii se prezen-

ta cu totul in alt lumini, cum se poate vedea aceasta, de pildi, din povestirile pusnicului Teofan din Solovet, care a vizitat Ministirea Neamtu
sub staretul Paisie. Acest Teofan era de fel dintre plugarii malorusieni. El rmase orfan de pa
rinti la veasta de doisprezece ani. La vrsta de 16
ani el incepu gospoddria sa proprie. Odati, cnd
lucra la cmp, o lumini dumnezeeasci lumin
sufletului sit!. 0 umilinti deosebiti cuprinse ininia sa. El dejugi boii, prisi plugul i ogorul i

cuprins de dragostea lui Hristos, plea la locu

rile sfinte. In lavra Pecersca din Chiev fu prima-

www.digibuc.ro

286

printre frati. Aicea petrecu el in diferite ascultdri 17 ani si la urma fu rnduit sd slujascd ascetului Dositeiu, care trAia in Inchisoare de bun.
voe de treizeci de ani. Dositeiu nu iesea nicAirea
din chilia sa si nici nu primea pe nimenea la dn51

sul. Ceice doreau s prirnease binecuvntare dela

dansul si povete puteau vorbi cu el pe o fereast
a chiliei lui. Un deosebit dar de a vorbi se impreuna la el cu darul prevederei : el arta pcatele ascunse si indupleca la pocint, prevenea pe
oameni de nenorocirile si ispitele viitoare.

La acest ascet Teofan invt viata monahiceasa. Curnd se aprinse in el dorinta tare de

a vizita locurile sfin te, sfintite prin faptele si evenimentele vietii Mntuitorului nostru lisus Hris-

tos. Teofan ceru dela staretul ski binecuvntare

pentru aceast51 c515torie. Dar staretul ii zise : Nu-i

cale pentru tine nici la lerusalim, nici la sfntul

Munte. Tu ai de fcut la vreme alt cAlAtorie. Iar
acum, dacA doresti, mergi In Moldova. Aceasta-ti
va fi tie de folos". Si staretul porunci lui Teo-

Ian s se clued la Podol, partea de jos a Chie-

vului, unde va gsi doi cAlug5ri moldoveni pe care

s5-i aducA la dnsul, la staret. Teofan plea la Podol
si inadevr g5si acolo doi alugri moldoveni. Unul

din ei era Sofronie, prietenul si ucenicul lui Paisie, care dup moartea acestui din urmA a urmat
la stdretia MAnstirei Neamtu. Indeplinind Mgrcinarea, data' lui de staretul Paisie, Sofronie se
preg5tea acum sd piece inapoi, cnd se prezent
la el Teofan si-1 pofti sA meargA la ascetul Dosolei. Acesta incepu sA roage pe Sofronie si pe tovarsul lui sA ia cu dnsii in Moldova pe Teofan. CAlugArii moldoveni se invoir cu plcere la
aceasta si Teofan plecd cu dnsii, fcndu-le pe
drum diferite indatoriri.
Aceast cale nu p5ru usoar5 lui Teofan, din

www.digibuc.ro

287

pricina strmtorrilor din partea turcilor $i a di-ferite lipsuri, pe care fu silit s le Indure In cale,
..asa inct chiar i prea rdu c a plecat din Chiev.
Dar nu In zadar Il trirnisese In Moldova ThaintevdzAtorul su staret. Cnd cAldtorii se apropiar
dc Mnstirea Neamtu, Ii intimpin insu$ staretul
Paisie si salutd pe Teofan cu aceste cuvinte :
lf Fiule Teofane, nu inzadar ti-a fost biata ta CAltorie la noi. Dumnezeu ti-a msurat toti pasii
ti $i ti-a pregtit rsplata ta". Mngiat de staretul, Teofan a &Mt la inceput In Neamtu, dup
aceea s'a dus prin celelalte mnstiri moldovenesti,
vzu pozitiile lor, 'MOO rnduelele cAlugresti,
obiceiurile si datinele vietii mnstiresti. lard ce
povesteste el despre viata clugrilor nemteni :

Srcia lor de bun voe era

desvArsit ; prin

afar de icoane, cdrti $i instrumentele pentru lucrul manual, nu mai era nimic.
CAlugrii se distingeau mai cu sam prin smerenie, iar de mndrie $i fudulie fugeau. De urd $i
2avistie nu $tiau. Dadi se intmpla ca cineva din
aprindere sau nebgare de seam s jicneasc pe
altul, se grbea numaidecat s se impace. Celce
nu voea s ierte pe fratele ce i- a gresit, era alungat din mndstire. Mersul clugrilor era modest.
La Intalnire fiecare se silea s apuce el inainte
cu inchinciunea. In biseric fiecare sttea la locul
ce i se hotrise. Vorbirea desart nu era ingAduit
nu numai in bisericA, dar nici inteun alt loc, nici
In mndstire, nici afar.
Cu ava Paisie trlau atuncea 700 de clugri

si cnd se adunau la ascultare cte o sut sau o

sut cincizeci de insi, atunci unul din ft.* cAlugri citea din vreo carte sau povestea ceva folositor pentru suflet. Dac Ins cineva incepea s
vorbeascA lucruri desarte, era Indat oprit. Prin
chilii unii scriau crti, altii impleteau, altii torceau

www.digibuc.ro

288

ln, altii coseau camilafce si potcapice, legau

metanii, teseau stofe pentwu rase si mantii, fceau
linguri si cruci, sau se ocupau cu alte diferite
lucruri manuale. Tosi erau sub supravegherea duhovnicilor i povtuitorilor, la care mergand, 5i
mrturiseau pAcatele i mai ales cugete!e, inceputul tuturor poftelor rele. Si aceasta o fceau ei
de cloud ori pe zi : dimineata spuneau cele fcute
noaptea, iar sara cele cugetate, vorbite sau lucrate
ziva, 5i toate acestea ei le descopereau cu srnerenie, fr rusinare si mintire. Fr binecuvntarea
duhovnicului nimenea nu Indrsnea nici mcar sa
mnnce vreun fruct, care In tara aceea sunt
foarte multe. Lui Teofan Ii plAcu asa de mult
viata In Neamtu, Theta el rug pe staretul Paisie
s-i dea voe s rmn aicea pe totdeauna.
Dar Paisie Ii spuse : Mergi in Rusia si mai
slujeste putin btrnului tau, care curnd va trece
catre Domnul. Cu binecuvntarea lui mergi i te
mntueste acolo, unde-ti va arta el". Teofan cu
mahnire se desprti de Neamtu. La plecare Paisie
ii zise : Fiule, Dumnezeu i Preacurata sa Maic
s te pAzeasc in toata calea ta. Crede c Dumnezeu nu-ti va da sa suferi mai mult decat poti
1ndura i te va 1nvrednici de partea alesilor
pentru rugdciunile preacuviosilor printilor nostri
Antonie si Teodosie, fktorii de minuni ai Pecersci si a btrnului tu Dosotei. Fie peste tine
din partea noastr binecuvntarea lui Dumnezeu.
Spune binecuvntatului tau btrn multmiri
nu uita de srcia noastrd duhovniceascd".
Aprovizionat pentru drum cu toate cele de
trebuinta, Teofan prsi Neamtu si se ntoarse cu
bine la Chiev. E interesant incd i urmtoarea
istorisire a lui Teofan : Cnd el se intorcea la
Chiev si se Intmpla s fie oprit de turci, care-1
intrebau : cine-i si de unde vine, n'avea dect

www.digibuc.ro

289

numai s arate foaea de drum dela Paisie, si Indat turcii Gland din mang, strigau : Dela Paisie ?"
Hai hai ! adeca mergi in pace. Vazand aceasta,.

Teofan se mira, cat de cunoscut era turcilor si

cat se stima de ei fericitul staref. Acelas Teofan
istoriseste despre curfenia ortodoxiei In Lavra
lai Paisie, precum si de felurimea neamurilor care
alcAtuea soborul lui. Trgind deja in mnstirea
Solovgf, Teofan ispitind pe unul din ucenicii si,,
It Intrebd Aratd-mi cum unesti tu degetele tale
ca s-fi faci cruce ?" Acela-i al-MA unirea a trei

degete si zise : Asa, parinte, cum Inv* biserica

ortodoxg". Teofan la asta rspunse : Fiind in
pustie, eu nu opream pe oamenii Intunecafi s-si
facd cruce cu dou degete, numai s meargA la
bisericg. Dar tu fereste-te de tovarsii rascolnicilor. Cand triiam In Chiev, n'am vgzut In toat
Malorusia pe nimenea ficand-si cruce cu doug.
degete. Fost-am eu si in Moldova, la Mgngstirea
Nearnfu, la stareful Paisie ; acolo erau peste 700
frafi cglugri din diferite fri Moldoveni, sarbi,
bulgari, ungureni, cufovlachi, greci, armeni, evrei,
turci, rusi si malorusi, si tofi acestia i fceau
cruce cu trei degete, iar despre facerea crucii cu
cloud degete nici se pomenea peacolo.
E interesanta deasemenea istorisirea, transmisa de Papadopol Kerarnevs, a grecului Constantin Caragea, care a vizitat pe stareful Paisie
de sarbdtoarea Indlfgrii Domnului. Acest grec inch'
mai Inainte prcurase sfaretului Paisie din partea
tatglui su manuscrisul unui pusnic, ce cuprindea
o Invgfaturg pentru monahi si printele Paisie, ca
mulfgmit, trimisese tatlui lui Caragea o copie
de pe acel manuscript, scris cu mana sa cu litere
foarte frumoase si citefe.
Grecul dori s vad pe staret 1 s se Inchi19

PAISLE

www.digibuc.ro

290

ne icoanei fcgtoare de minuni a Maicei Domnului. El descrie cdltoria sa $i a sotiei sale din targu$orul Pa$cani la Mnstirea Neamtu, incntat
de locurile pitore$ti $i poveste$te imptmpinarea,

ce i s'a fcut la Neamtu. Ei au fost intmpinati

In sunetul clopotelor, cinste care se dd numai Voivodului i boerilor celor mari. Insu$i staretul cu
50 de calugri cu camelavcele pe cap $i cu mantii

pe ei Ii intmpen in poarta mnstirii. Noi, istorise$te grecul, ne-am grbit s ne pogorm din
echipaj inaintnd spre staret, i-am srutat dreapta. Apoi am mers in biseric5 $i In cntri de rugdciuni ne-am inchinat pela icoane, iar dup aceea

ne-am dus la chilia staretului. Pentru intia oard

in viat am vAzut cu ochii mei sfintenia intrupatd
neprefAcut. Pe mine tn frapd fata lui, luminoas $i palid, fr pic de stige, o barb mare
$i alb, lucitoare ca argintul si curatenia neobi-nuit a hainelor sale $i a intregei incAperi. Vorbirea lui era blnd $i cu totul sincer. El fAcea impresia omului desprins cu totul de trup".
Istorisind apoi in scurt viata trecutd a staretului
rndueala lui mnstireascA, grecul descrie cum
a vizitat diferite incAperi din mnstire. Intr'una
din camere vlzu o multime de cm4i strnse $i
a$ezate frutnos teancuri $i alte albituri, rase $i camilavce, unde odat pe sgptmn vin cdlugrii
$i-$ iau albituri curate, $i anumiti supraveghetori
observd, ca rufria veche, splat de ei, s fie pus la locul su. Dupg aceasta el fu dus In trapez,
unde se adund toatd frtimea impreun cu preotul ce a slujit In ziva aceea. La mash' se a pe$te
$i untdelemn. Beau $1 vin dup tipic. Preotul zice : Intru slava lui Dumnezeu", apoi : In sntatea Voevodului" si in sfar$it : in sntatea tutu-

ror cre$tinilor". In timpul mesei unul din alit-

gdri cite$te in amvon din vietile sfintilor. Vorbire

www.digibuc.ro

- 291 gcle prisos nu se aude, ci totdeauna e

curtenie mare si mare InfrAnare
Patru duhovnici zilnic umbl pela chilii si
supravegheaz lucrul fiecAruia. Dupdce am sezut
clestull vreme in chilia stare/ului, oaspetii au fost

-dusi in camera randuit pentru ei, unde ei dea-

-semenea au fost impresionati de curtenia exem .

plar si aranjamentul de bun cuviint. in tot timpul cat au stat ei ta mndstire la sarbtoare, si

lor si celorlalti oaspeti li s'a dat mancare foarte

bun de carne, de pasere, de pui, de peste, pane
alb, vin, dulciuri. Si tuturor celor adunati In curtea

mndstirii, cari erau ca la trei mii de oameni, li

s'au dat p4ne, peste si vin, cat le-a trebuit, fr
nicio plat. Rtnanand In mnstire cloud zile, cltorii s'au intors la Pascani.
Un loc cu totul defrunte capt atat in viata
staretului, cat si In viata frtimii indeletnicirea
-cgrturreasc a staretului. Incd din copilrie iubea
el citirea si copierea crtilor sf. IDAHO. Dar atuncea el le copia simplu, fr s. se Intrebe de sunt
corecte sau nu. In Atos ocupatiunile sale cArturresti luar caracterul de verificare si corectare a
-traducerilor slavone dup cele mai vechi traduceri
slave. Cand acest mijloc de corectur nu (Wu
rezultake satisfctoare, staretul incepu s se ocupe
-cu studiul limbei grecesti i cu adunarea origina-

lelor grecesti a literaturii patristice, si In Dragomirna pdsise deja la indreptarea crtilor slavone
dup textele grecesti. Nemultumindu-se nici cu
aceasta, staretul, dup msura desvarsirii sale in

-cunoasterea limbei grecesti si a procurrii mijloa-celor stiintifice necesare, incepu insfarsit s se ocupe cu traducerea din nou a crtilor patristice
limba greacA In cea slavon. In Neamtu tciate
-felurile de indeletniciri ale staretului intrase in
.debsebi Inteo faza de organizatie larg si regu-

www.digibuc.ro

- 292 lath'. Cu ajutorul unor cAlugri bine pregAtiti $ti

intifice$te $i sub conducerea statornicd a staretului, aicea se fAcea $i copierea crtilor, $i indrep
tarea textelor slave dupA cele grece$ti, si traduceri
nou din limba greacg. Insu$ staretul, cu toti anii
si inaintati $i cu toat limba sa, da ajutoarelor
sale pild de activitate neobositA. Fiind toat ziva
impovorat de treburile mriAstirii duhovnicesti $i
gospoclAre$ti, el noptile le petrecea traducnd $i
indreptnd la crti. DupA cuvintele biografului sAu,

staretul ducea o muncA, care trecea peste puterile

unui orn. DacA nu 1-ar fi intrit harul lui Dumnezeu, n'ar fi fost cu putintA firii omene$ti s SKporte o a$a munc5. Numai dacA lam in samA, c .
toatA partea dreapt a trupului staretului, panA r
tAlpi, era acoperit de rane, a$a cA el nici nu se

putea culca pe partea asta, $i MCA e de mirare

cum putea suporta a$a muncA. $ezAnd inghebosat

pe patul sAu, era ingropat in cArti aicea se aflau,
diferite dictionare, biblia greac i slavon, gramatica greac i slavon i cartea care se tradu
cea. Tot aicea erau lurnAnAri aprinse. Iar staretul
inghebo$at ca un copilas mic, scria toat noaptea,.
uitncl. $i de slbiciunea sa, si de ranele sale $1
de nevoea de somn $i de odihnA, $i pAnA inteatAta se cufunda in ocupatiile sale, Meat nu auzea
toaca mAndstirii, nu observa nimica din celece se
petreceau imprejurul sdu $i nici nu putea d3 rAspuns la intrebArile ce i s'ar fi pus. Fratele de.

serviciu nici nu inggcluia in acest timp nimnui

s intre la el ; cnd insA se ifea vreun lucru, ce nt.t,

se putea amna, atunci ucenicul trebuea sA-i re-

pete de multe ori staretului cuvintele sale pAnA

s primeascA dela el rspunsul.

Nevoit fiind astfel sA-i rAspuncIA, staretul ctk

durere $i oftare abea era in stare sl-$i desprindA

mintea de carte, cum recunostea $i el singur, and.

www.digibuc.ro

- 293 2icea Pentru mine nu-i munch' mai grea, dect

cnd traduc $i sunt nevoit s dau rspuns la vreo

intrebare. Atunci ptig-mi desprind mintea de carte,

sunt tot acoperit de sudoare".

E locul, socot, s5 observ6m, ea' staretul avea
o neobipuit iscusint de a scrie, care rar se In--tlnea la altul. In tineret, de pild, el a prescris
cartea sf. avd Doroftei : ct este ea de mare, dar
el a Ingrmdit-o pe 24 foite de hrtie, pe fiecare pginutd de a lui erau 70 rnduri de scrisoare obi$nuit, subtire ca firul de Or $i literile
nu se lteau, ci erau vizibile $i curate, iar caetul
avea sus, jos $i pe laturi margind liber6, a$a cum
se cuvine. Cnd un ucenic mirndu-se, intren pe
staret, cu ce penit a scris aceastd carte, poate cu
panA de p6un ? staretul rspunse : nu ! Cu pan
cle gsc6".

In anul 1787 staretul Paisie terminA cea mai

Insemnat lucrare literard a sa : raducerea din
grece$te a CuvntArilor ascetice ale sf. Isaac Sirul.
In precuvntarea la aceast traducere staretul istorise$te amAruntit att despre imprejurdrile ex-terne ale acestei opere, ct $i despre greutAtile ce
a intimpinat la facerea truducerii $i despre mijloacele, prin care el a lnvins aceste greutAti. El

scrie : In anul 1786 mi s'a adus din sf. munte

Atos cartea sf. Isaac, scris6 de mn5, cu care prilej ceice mi-au adus cartea m'au rugat sA p4esc
la traducerea ei. La aceasta md sileau $i fratii din
mngstire. Eu Ins, dndu-mi sama de bgtrneta
mea $i de extrema mea slbdciune, precum $i de
tnrimea cArtii, de greatAtile traducerei $i de ne$tiinta cnd putea sosi ceasul sfpitului meu, am
-tot amnat implinirea acestei rugAminti.
Pe de alt parte Ins, lund In sam6 provi-

4denta Dumnezeeasc, care md Invrednicise s6 v6c1

inanuscriptul grecesc al artii sf. Isaac Sirul inadins

www.digibuc.ro

- 294 adus mie pentru traducere si lund in consideratiune propsirea mea in cunoasterea limbii grecesti, precum i faptul c aveam si mijloacele ecesare pentru traducere si simtind nscndu-se in

mine dorinta de a psi la acea traducere si in

sfrsit tinnd sam si de rugarea necontenit a
fratilor, am inceput in acelas an, In postul Vasterei Domnului noua traducere a ertii sf. rsaac

Sirul. La baza acestei traduceri am pus cartea greceased tiprit, adus mie inc4 in Dragomirna de
la Constantin Opole, dela Nechifor Teotochi ; iar
de cea scris de mn m'am folosit pentru con-

trol. Si inadevdr, am avut mare folos dela ea si

fr ea, cu toatd struinta mea, numai cu cartea
cea tipArit, traducerea mea ar fi fast cu totul in-

suficient, de oarece in multe locuri unele cuvinte,

care se aflau In cartea slavon, se gsesc si in manuscriptul grec, iar in cartea greacA tiprit nu se
gsesc. Din aceasta se vede, cA in vechime ceice

s'au ostenit la facerea traducerei slavone au avut

in mnd tot un astfel de manuscript al cArtii

grecesti..

A$a dar, traducnd aceast carte, dup cartea tiprit, eu in acelas timp am urmrit cu atentie si cuvnt cu cuvnt si manuscriptul grecesc, si
vechea traducere rusasc, precum si pe cea indreptat in Dragomirna, descurcnd cu luare aminte
numele si verbele, orientndu-m, pe ct a fost
posibil, $i dup insusirile ambelor limbi greac
$i slavon. Toatd lucrarea aceasta am svrsit-o .
cu mare bucutie sufleteasc5, netinnd sam de slbicitnea mea, nici de boala care sufeream, si asa
am terminat-o in anul 1787".
Descriind greuttile, intimpinate la facerea
traducerei, precum si mijloacele pentru inlturarea lor, staretul scrie : Ocupndu-ma mu1t1
vreme cu indreptarea i traducerea cdrtilor pa-.

www.digibuc.ro

- 295 tristice, am observat, cA toate artile din limba

greacI incomparabil mai clar dau senzul gramatical deck traducerile slavone. Aceasta vine deacolo, c limba greac are $i prefixe $i sufixe 16muritoare, care ajut la cptarea intelesului gramatical. Iar limba noastrd slavon, desi intrece
multe limbi prin frumuseta sa i prin marea bo-

&lie de cuvinte, si din toate limbele se prezint

ca cea mai apropiat de limba greac, dupd formarea numelor si verbelor si dup sintaxa i insusirile ei, cu toate acestea pierde mult din pricina lipsei particolelor lmuritoare. Cki desi pronumele ije, on, sei, toi in limba slavon se intrebuintase In locul particolelor din limba greac,
ttu$ toate acelea nu pot fi intrebuintate cu acea
exactitate, cum in limba greac se intrebuintaz
pelanel toate cuvintele $i cazurile, afar de ablativ, si nu se poate da traducerei slavone un senz
a$a de limpede, cum il gsim in cttile greceti.
Afar de aceasta, in limba greac aproape toate
cuvintele de genul masculin si femenin, fie cd se
intrebuinteaz cu particole sau frd, au la nominativ i acuzativ pronuntie deosebit, multmit
cria se capt inteles limpede In vorbire : In limba

slavon ins numele de genul brbtesc la lucrurile neinsufletite se termin la nominativ si acuzativ cu litera Z, iar cele femenine de lucruri
nelnsufletite in aceleasi cazuri se termin n ta,
ceeace face ca intelesul s fie mai intunecat.
Dup aceea, desi In limba greacd $i slavon
toate cuvintele de genul neutru la nominativ, acuzativ $i vocativ, atat la singular cat si la plural,
au aceea$ pronuntie, dar deoarece foarte multe
cuvinte grecesti de genul femenin la traducerea

lor In slavoneste sunt de genul neutru si din

aceast pricin capt la nominativ

www.digibuc.ro

acuzativ o

- 26 terminatie la fel, apoi i aceasta ingreueazd nu

putin intelesul.

Observnd toate acestea si dorind ca in carted mea $1 In genere In traducerile mele s fie un
inteles oat mai apropiat de intelesul cartilor grecesti, eu am luat sama $i la aceea, ca in crtile
din acea limba preainteleapt $1 profunda se pastreaz cu struinta cu toata bagarea de seam $i
la toate cuvintele ortografia. Deaceea, devi aceasta
limba are multe cuvinte de acelea, care $i la singular, $i la plural au una $i aceea$ pronuntie, dar
nu se multme$te numai cu pronuntia, ci fiecare
cuvnt are inteles i dupd ortografie. Observnd

aceasta, eu mi-am pus de regula in traducerile

mete sa pastrez cu cea mai mare ingrijire ortografia la toate cuvintele atat la plural cat $i la

singurit, ne negli And ortografia la nici un cuvnt,

deck doar numai din gre$ala. Incredintez pe cititor, Cal in traducerea mea cuvintele intrebuintate

la singurit, ca singurit trebue s se $i inteleaga

neaparat lar cele intrebuintate la plural, ca plural trebue sa se $i Inteleag. Multmit acestui
-fapt, In traducerea mea se obtine cea mai mare
limpezime In vorbirea slavond".
Spre lmurirea celor spuse mai sus, staretul

scrie mai departe Dupa cum s'a zis, in limba

slava numele de lucruri neinsufletite de genul
masculin terminate in Z $1 L $i cele de genul
femeesc terminate In E la nominativ $i acuzativ
singurit au aceea$ terminatie $i daca pelng ele
nu este un verb activ sau alte cuvinte determinante, atunci nimenea nu poate cunoa$te in ce caz
sunt puse ele. In grece$te, multdmita deosebirei
terminatiunilor, nu se intmpin aceast neldmurire.
Din cele spuse de starettil Paisie se vede, cu

ct precautiune a lucrat el la traducerea sa din

www.digibuc.ro

- 297 crtile patristice. Si nu e de mirare, cA dui-A mrturia oamenilor cunoscdtori, traducerile starefului
Paisie au pref nu numai din punct de vedere religios-edificator, el. $i din punct de vedere $tiinfific.
Traducerile sale sunt superioare tuturor celor de
mai inainte de el, cci el In lucrarea sa nu se mrgineste numai a traoscrie Inteo limbAl oarecare, ci
se sileste a-$ procura copii sau tipArituri a cArtii,
ce traduce, In diferite limbi, apdrute In diferite
timpuri si le compar unele cu altele, controlndu-le reciprc, restabile$te citirea cea mai adevArat, cu care prilej Insemneazd pe margine $i redactiile diferite, &And astfel posibilitatea $i cititorului s se conving nemijlocit, c redactia data'
de staref e cea adev5ratd. Aceasta-i metoda
de tradus a crtilor patristice pnd la staretul
Paise. Traducerile existente mai Inainte, fAcute
intotdeauna dui-A originalele grecesti, $i adesa
din bulg5reste, srbeste, latineste sau poloneze,
se deosebeau In multe locuri prin obscuritate,
ceeace a $i suit pe .stareful Paisie s pund aceast5
lucrare pe ni$te temeiuri mai bune $i mai Ingrijite.
Unul dintre cercettorii manuscriselor scoalei lui Paisie, N. Popov, In cartea sa : Manuscriptele bibliotecei sinodale (patriarhicesti) din Moscova, fasc. 2. Colectia Simonovsc, caracterizind

lucfarile de traducere ale staretului Paisie $i folosindu-se intru aceasta de textul artii sf. loan
ScArarul, corectat de staretul Paisie, zice : Starefill a tradus dup un text grec tiprit, dar la el
se vAd $i adaose pe margine, dup crti scrise de
mn. Unile note dau motiv s credem, c." traducdtorul a avut la Inda'mn nu numai texte grecesti sau slavone, ci o serie intreag de alte
texte. Pe marginea Sarii sunt multe Ins5mnri,
cari mrturisesc o munc'd mare Intrebuintat la

www.digibuc.ro

298

compararea textelor slavone cucele grecesti scrise

de mind si tiprite. Pelngd aceasta, traducgtorul
dovedeste o mare putere de ptrundere. De pild,

inteun loc el face o not : In cea tipArit se in-

tlnesc i astfel de cuvinte (urmeazA citatul), sunt

luate insA aceste cuvinte din alt carte ; de aceea

eu in traducere aceste cuvinte nu le-am introdus,
de oarece in celelalte texte grecesti i slavone ele
nu se afla". Sunt note, care l'amuresc un loc sau
altul pe temeiul altor locuri... PtAla Paisie Velicicovschi o astfel de referint criticA fata de
texte nu intillnim nici la unul din scriitorii nostril.

Noi am vazut deja, c insus staretul recunostea neeesitatea de a face traducerea sa cuvnt en
cuvnt, adecA stabilind pe calea unui studiu cornparativ textul adevrat al artii, s'a" traducd din

limba greacsat in cea slavonA cuvnt dupa cuvnt,

netinnd deloc sama de ordinea cuvintelor in limba greac. Negresit, fata de o asemenea metod

de traducere, care nu tinea samd de ordinea cuvintelor ceruta de limba slavon i rusascg, nu
totdeauna e destul de clar si de evidentd ideea
autorului cdrtii si se iveste necesitatea de o aranjare premergAtoare a cuvintelor, pentru a ptrunde la intelesul cut5rii sau cutArii fraze, ceeace
-Ned indoial ingreuiazA cetirea sau priceperea Cdr.tii ; dar pedealtd parte prin aceasta se inlgtur

arbitrul traducAtorului la construirea frazelor, care

poate atrage dupa sine si schimbarea intelesului

originalului. E nevoe de asemenea s'a" observgm,
cd staretul posednd o mare experient duhovniceascg, o mare putere de Otrundere si finet de
a intelege, luminat" si ascutit de nevointa sa In
rugkiune si de curtenia vietii i inimii sale, ptrundea adne in intelesul cartii ce traducea, pricepea s aleagd cele mai exacte si mai potrivite

www.digibuc.ro

- 299 cuvinte pentru exprimarea ideilor originalului

acestea fac traducerile sale, cu tot caracterul cam
greoi al constructiilor sale, Intelese In cel mai Innalt grad $i corespunzdtoare cu duhul autorului
tradus, $i de aceea si deosebit de pretioase. Dupd
exactitatea, expresivitatea, puterea $i profunzimea
expunerii, nu se pot compara cu traducerile sale
nu numai traducerile anterioare, dar nici cele de
mai trziu, fcute de persoane mai erudite, de
care lucru ne putem convinge u$or chiar $i numai la o superficial comparatie.
In Neamtu staretul aranj munca de corectare
si traducere a cartilor patristice in chipul cel mai

larg. El adund Inprejurul ski un numeros grup

de ajutoare $i-i pregti pentru treaba cdrturreascg. El ii invt limba greacd $i pentru perfectionare Ii trimitea In academia din Bucuresti. Unii
din ajutoarele sale, sub supravegherea sa directd, traduceau crtile sf. Printi ; altii le transcriau. Ocupatiile $i le fAceau sau prin chilii, sau
inteo incdpere comund, sau insfr$it la stdretie.

Cereri la manuscripte erau foarte multe nu

numai din partoa cAlugrilor $i fratilor din MAnstirea Neamtu, ci $i din partea celor de prin
celelalte mnstiri, precum $i din partea persoanelor particulare. Lucru pentru transcriitori era
tare mult. Unele din manuscripte purtau numele
unora din colaboratorii staretului la lucearile de
cArturgrie. Astfel de ajutoare mai deaproape ale

sale erau Ilarion, Macarie, Onorie. Mai departe

in manuscripte se pomenesc : schirnonahul Atanasie,

duhovnicul Natanail, monahul Pavel, scriitorul

Mihail, monahul Ioanichie, monahul Silvan, scriitorul Iachint, monahul Nazarie, monahul Mitrofan,
monahul Chiriac, diacon Timotei, monahul Ghervasie, ieromonahul Nicolae, monahul Filimon, Filip, monahul Teofan, monahul Antonie, scriitorul

www.digibuc.ro

- 300 Ourie, scriitorul Climent, scriitorul Leontie, scriitorul hagi Emanoil, ieromonah Ignatie, scriitorul
Sofronie, scriitorul Spiridon, scriitorul Nicodem,
preotul Sofronie, scriitorul Gherasim, monahul
Sadat, scriitorul Iroftei, leronim, scriitorul Sava,
scriitorul Sergiumi preotul Dosoftei si scriitorul
Serapion, ierodiacon Cornelie, scriitorul Platon, etc.
Multmit Muncii harnice a acestei grupe de
-colaboratori pregtiti, apare un mare numr de
traduceri indreptate ale crtilor sf. Printi si foarte
jnulte copif dup ele. Dupa nArturia profesorului
A. I. Iatirnirschi, din o mie de manuscripte, care
se pstreaza in biblioteca Manstirii Neamtu $i
care sunt scrise in diferite timpuri in limbile moldoveneasca, greceasc, latin, italiana, nemtasca,
ebraica, araba, turceascd, sirian, bulgar, poloneza, francez $i slavon, cloud sute $aptezeci $i
,sase de manuscripte, sunt de pe vremea staretului
Paisie $1_____maLbine de patruzeci din ele sunt scrise

de mna staretului, 1 aceste manuscrise din md-

-frastimaNE5E-Tfu alatuesc numai o mic parte din

toate cte au e$it din pana colaboratorilor staretului $i s'au imprd$tiat prin diferite mngstiri $i
pe la chiliile clugre$ti ale Rsritului ortodox,
dar mai cu seam in hotarele Rusiei $i pela persoanele mirene. Profesorul A. I. Iatimirschi enumer manuscrisele lucrate cu mna proprie a staretului Paisie. Manuscrisele acestea sunt urmtoarele : 1) SfAtuiri despre nravul omenesc", a preacuviosului Antonie cel Mare ; 2) Teologia sf. loan
Damaschin ; 3) Regulele monahicesti ale sf. Vasilie cel Mare ; 4) Invataturi despre postnici, ale
aceluias ; 5) Cuvnt contra lui Evnomie, a aceluias

6) Note ale staretului Paisie, despre purcederea

sf. Duh, din operile lui Ghenadie Scolarul, Dionisie patriarhul Ierusalimului, Marcu Efesiul, Atariasie Alexandreanul, Joan Damaschinul, Evloghie
al Alexandriei, Mrturisirea lui Iustinian, Efrem

www.digibuc.ro

- 301 al Antiohiei ; 7) Note ale staretului Paisie dirt

operile sf. loan Gurdeaur, loan Damaschinul,,
Preacuviosul Filoteiu, Patriarhul Sofronie, Preacuviosului Grigorie, Gherman al Constantinopolei,
Preacuviosului Isaia pusnicul, sf. Grigorie Palama,_
Preacuviosului Maxim Mrturisitorul. 8) CuvntAri ale lui Grigorie Sinaitul ; 9) Epistol atre
Xenia despre ceice petrec In tcere, a sf. Grigorie
Palama ; 10) CuvntAri Indrumtoare ale aceluias;

11) Sf. Diadoh, episcopul : Povete active"; 12)

CuvntAri despre rugAciunea mintii, ale ltki Dionisie

Areopagitul si ale altor pArityti ; 13) Invtturi ale

Avei Doroteiu ; 14) Viata Sf. Grigorie Sinaitul si
alatuit de Calist patriarhuls Constantinopolei; 15)
Expunerea canoanelor apotolice si ale sf. Printi,.
dup tlcuirile lui Alexei Diaconul si Aristen ; 16)

Operele ascetice ale lui Isaac Sirul ; 17) Invtturile lui Iosif Brieniu, cu un supliment care coprinde epistola papei loan atre Fotie patriarlyul
Constantinopolei ; 18) 0 lucrare a lui Calist Catafighiotul ; 19) Canoanele la cele 12 praznice pedoua coloane : la stnga traducerea lor veche, la
dreapta cea nou ; 20) Scara preacuviosului Ioau
Scdraru ; 21) Invtturile sf. Macarie Egipteanul ;
22) Cuvntilri morale pustnicesti ale preacuviosului Marcu postnicul ; 23) Cuvntri despre purcederea sf. Duh contra patimilor de Marcu Efesiul ;
24) InvtAturi ale preacuviosului Nechita Scitul;
25) Operele preacuviosului Petru Damaschinul ;.
26) Rspunsuri ortodocsilor despre prigonirile
catolicilor, despre uniatie.
Autograful traducerei staretului Paisie e dup
cartea greceasc tiprit la Halchi In anul 1775.
27) Raiul" de patriarhul Calist al Constantinopolei i Ignatie Xantip ; 28) Colectia de extracte ale staretului Paisie din Dionisie Areopaghitul, din Maxim Mrturisitorul din canoanele:

www.digibuc.ro

- 302 apostolice, din sintagma lui Matei Vlastar, din

canoanele sinoadelor ecumenice, din Ioan Gurdeaur, din Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei despre botez : 29) Colectie Dionisie Areopagitul
despre imprt$ire, loan Guradeaur si Teodor

Studitul despre acelas lucru, Dionisie Areopagitul

o epistol, Teodorit al Cirului despre cele 70 de
sAptdmni ; 30) Colectie Cuvinte de mustrare
contra eresului lui Valaam $i Achindin, cuvintealese de Simeon magistrul si logofatul $i o rugdune de umilint a lui Vasilie de Cezareea $i
Teodor Studitul ; 31) Colectie Sinodic In Duminica ortodoxiei, despre cele 7 soboard ecumenice a lui Gherman Patriarhul cuvnt la BunaVestire, a lui Joan Damaschinul ; cuvnt la Schim-

barea la fata, la punerea In mormnt a Mntuitorului, la adormirea Maicei Domnului, la Bunavestire, la nasterea Maicei Domnului, ale lui Epi-fanie al Cirului ; Laudd In cinstea Preasfintei Nscatoare de Dumnezen ; 32) Colectie Invttura
despre rugAciune a lui Isihie preot din lerusalim
si despre nravul omenesc, de Antonie cel Mare ;
33) Lumina celorce stint In Intunerec, adresat latinilor ce se intorc la ortodoxie ; 34) Cuvntri
ale lui Simeon Noul Teolog ; 35) Cuvntri ale
aceluias ; 36) Cuvnt ctre ceice se leapad, a lui
Simeon noul Teolog ; 37) Cuvnt despre Preotie,
a lui Simeon Tesalonicul ; 38) Ptimirile sf. mucenic Anastasie cel Nou, care a ptimit in ora$ul
Ohelvin ; 39) Taction a lui Nicon Muntenegreanul; 40) Invtturi de trezvie a lui Filotei Sinaitul ; 41) Despre tcere de preacuv. Talasie Libianul

Filimon Sihastrul ; 42) Tlcuire la cartea Cantarea ntarilor" de Fericitul Teodorit ; 43) In vatturile lui Teodor al Edesei ; 44) Catehumenele lui Teodor Studitul.
Eritinier deasemenea profesorul Iatimirschi

www.digibuc.ro

303

i manuscrisele scrise de ucenicii staretului dupg

alegerea 5i insrcinarea sa. Dar n'avem putint de
a le in5ira pe toate aicea. Scrierile unora dintre
printii Bisericii se intlnesc printre aceste manuscrise cu deosebire in numr mare de manuscripte. Astfel sunt de pildd operile lui Teodor
al Edesei, Filotei Sinaitul, Simeon Noul Teo log,
Petru Damaschinul, loan Scdraru, Isihie ierusalimleanul, Isaac Sirul, ava Doroftei, Grigorie Palama, Vasilie cel Mare, etc. Evident c" aceste
scrieri erau foarte mult cerute. 0 Insemnat parte
de manuscripte o alatuesc colectiunile de extrageri din cgrtile patristice sou cu chestiuni dogmatice sau liturgice, sau morale ascetice i canonice. Cu deosebire staretului Paisie Ii plcea s"
fac asemenea colectii 5i deprinsd la aceasta 5i pe
ucenicii si. Dupd prerea staretului, nu-i suficient
s te mrginesti numai la citirea cArtilor patristice,
cci la aceasta atentiunea si cugetarea cititorului

nu urmresc totdeauna cum trebue cele citite.

Pentru a lega mai bine atentiunea 5i cugetul de

cuprinsul cArtii citit, e trebuint s urmre5ti cuvnt cu cuvut textul crfii, iar aceasta se obtine
mai bine cnd copiezi cartea. Inse5i inceteneala
acestei lucrri d putinta de a ptrunde mai bine

5i mai deplin ideea celor scrise. Cu acest prilej

cuprinsul cArtii se inrude5te mai deaproape cu
sufletul cititorului 51 se imprim mai adnc in-

Dar a copia toat cartea in intregime nu este

totdeauna cu putint i apoi nici nu-i totdeauna
de trebuint aceasta. Cteodat ajunge numai s
estragi din ea lucrurile cele mai insemnate, ca
apoi s le ai totdeauna la indmn, ca s le cite5ti din cnd in cnd i s le folose5ti in interes literar, in lucrAri literare, In scrisori, sd le comunici altuia, etc. Citind diferiti pdrinti biseri-

www.digibuc.ro

- 304 cesti, cari au scris despre acelea$ lucrAri, poti

prin notele extrase din ei sd lmuresti mai bine
5i sub toate raporturile un anumit lucru. Se obtine o enciclopedie teologico-ascetic, un dictionar
explicativ al tuturor conceptiunilor, coprinse in domeniul vietei religioso-morale si in conceptia

despre lume a crestinului. Alctuitorul acestei

crti a avut In mnile sale cteva din astfel de

colectii cu sentinte $i discutii de ale sf. Nrinti,
e$ite din $coala staretului Paisie. Una din colectiuni e scrig de mna arhimandritului Moisei,
egumenul Sihstriei de Optinsc, In timpul petrecerei sale in pdurile Roslovschi, in guvernmntul Smolensc.

Aceast colectie poart numirea Despre ne-

vointele monahicesti" si e alctuit In intervalul

de timp dintre anii 1812 $i 1822, coprinzind In

sine extracte pretioase din al-tile sf. Printi despre viata duhovniceased luntricA, in$irate In ordine sistematic. Colectia aceasta n'a aprut tiprit si se pstra inainte de revolutie In biblioteca
Shstriei Optinsc. AM colectie e scrisi de schimonahul Atanasie, ucenicul starefului Paisie $i unul din secretarii senatului, acelas, care a prezentat lui Gavriil, Mitropolitul Petresburgului, traducerea Filocaliei, fkuta" de Paisie, iar in urm a
trdit in mngstirea Sfensc din eparhia Orlov, unde
a si murit la anul 1811. Colectia sa schimonahul
Atanasie, 1nainte de moartea sa cu doi ani, adecg
in 1810 a dat-o ca binecuvntare altui schimonah
Atanasie, fost rotmistru al regimentului de husari
$i cu familia Zaharov, deasemenea ucenic al staretului Paisie, si care a. trit in urnA in SilAstria
Plosceansca, tot din gubernia Orlov $i tot acolo
a $i murit in anul 1825. In colectiunea lui Atanasie snnt adunate extracte din operile sf. Pgrinti
relatiy la diferite chestiuni ale vietii religioase

www.digibuc.ro

305

morale, ca de pild: despre post, despre ruglciune, despre mndrie, etc. Dup fiecare chesti-

une se dau numeroase extracte din pArintii Bise$i astfel se revars asupra acelor chestiuni a
lumind lmuritoare din toate pArtile. Acela$i caracter au $i toate celelalte colectiuni.
Munca literar a staretului Paisie in Neamtu
$i in celelaite locuri nu s'a mrginit numai la traduceri $i descoperiri de crti patristice. El a purtat $i o vast corespondent cu multe persoanepe diferite chestiuni de viat bisericeasc $i duhovniceascl Cu aceast corespondent ne vom ocupa in capitolul uningtor.
ricii

www.digibuc.ro

Monastirea Neanitu in Moldova

CAP. IV.

Staretul Paisie si corespondenta sa cu (Waite

persoane pe diferite chestiuni referitoare /a viata

i credinta creginl
Slava mereu crescand a staretului Paisie, ca
invttor al vietei duhovnicesti, a fcut pe multi
s se adreseze lui cu intrebri scrise. La aceste
intrebri stareful rspundea prin scrisori, cteodat a$a de lungi, Incat acestea $i dup proportii,
$i dupd modul de expunere aveau infli$area unor
adevrate lucrAri.

In aceste scrisori ale sale i$i expunea ideile

sale $i da sfaturi in diferite chestiuni din viata
monahiceasc $i in genere bisericeasc. Astfel de
scrisori ale starefului apartin la toate perioadele
viefii sale din Atos $i Moldova. Unile din ele, in
tare se vorbe$te de ocupatiile cArturre$ti ale starefului $i se expun cugetdrile sale despre mona-

www.digibuc.ro

307

tism, noi le-am citat deja sub formA de extracte

in diferite parti ale cArtii noastre. Acum vom aduce citate din alte scrisori ale sale, care incA nu
s'au tipArit !And acum. In timpul cnd staretul se
afia TricA la Dragomirna, se adresA lui ieromonahul Sofronie, egumenul unui schit Robaia, cu rugAmintea s- i trimit un preot pentru organizarea

vietei de _obste. Staretul Ii rAspunse : La cererea voastrA, de a vA trimite un preot sA vA organizeze viata de obste, nici nu $tim ce sA v rAspundem. Si noi Insine suntem la Inceputul trebii $i
in multe privinte avem $i noi nevoe de povete.
Noi numai atta v putem spune, cum pe temeiul sf. Scripturi $i dupa regulele sf. IDAHO ati
putea sa v' organizati viata duhovniceascA. Intiu
se cere, ca egumenul sA fie Inteleptit din sf.
Scripturi $i drept $i s' stie s5 invefe i p uce-

nicii sAi, sA aibd catrA toti iubire adevAratd i ne-fdtarnicA; ca el sA fie bland, smerit, rAbdtor, liber

de mnie si de toate celelalte patimi, ca iubirea

de argint, mndria, lAcomia, etc. Ucenicii pe de
alta parte trebue sa fie in mnile egumenului, ca
un istrument In mnile unui mester, sau ca lutul

n mnile olarului ; sa nu fac nimic far binecuvntarea lui, sa-nu aibA proprietatea lor, ci toate :

si crtile, si patul, si celelalte sA le aibA dupa

binecuvntarea parintelui ski ; ca ei sA nu-$ creamintii lor si intr'un cuvnt, ca ei sA fie ca
niste morti pnAla moartea lor, neavnd nici vointA, nici judecat. Acesta trebue sA fie statutul
unor adevarati ascultAtori si ucenici. Orunde s'ar
afla schitul vostru, el nu trebue sA fie supus al-tei mngstiri, ci trebue sa se administreze singur
de sine, ca fratii lui sA se mntueascA prin egumenul lor, dupa cum acest din urmd se mntueste
In Domnul. AceastA rnduealA trebue sA fie Intdrita prin binecuvntarea ambelor parti $i a sta-

www.digibuc.ro

308

tului, $i a arhiereului locului. In schitul vostru

trebue sA aib intrare femeile. Numai in chiptit
acesta $i cu mare trud veti putea realiza o
mntuitoare pentru voi $i pricut Domnului. lar
dacd cineva din voi vrea s treacg ca s triasca.

la noi, apoi Dumnezeu $tie de ar putea

a$a rvti, ca sA rabde pand in sff$it nevoea si
lipsa noastr de hrand, de haine, de chilii $i detoate celelalte. Iat tot ce v putem spune dint
partea nepriceperei noastre. Dar Dumnezeul nostru $i Domnul Iisus Hristos s" fie pentru voi
$i Pricepere pentru sfnta mntuire $i viata
ve$nicd".

Dup cum se $tie, staretul a trimis din Secti,

ucenici de ai sal la Bucure$ti ca s invete limba
greacg. La doi din ace$ti ucenici i anume lui Dorotei $i Gherontie staretul trimitindu-le ate putini bani, le-a scris o scrisoare prevenitoare pech2stia, c ei, cu invoirea Vldicilor, sunt indemnati s mnnce carne. Staretul le scrie Mie mi
se pare, Ca' dupd cugetarea dreapt si dupd randueala sf. Biserici ortodoxe, chiar nici unui inger
nu trebue a v supune in aceasta chestiune". El
le indreapt atentiunea la scrierea : Dac4 monahii
pot mnca came", a staretului Vasilie, care a scris-o.

nu %fa' harul Dumnezeescului Duh. Dup potop.

Domnul, pentru sldbiciunea omeneascA, a ingduit mncarea de carne, dar regula vietii clugresti corespunde vietii celei din raiu, unde nu era
inncare de carne. Si de$i la incepiitul alugArismului au fost pealocurea abateri dela aceast rndueal, mai ales prin ora$ele mari, dar sf. Sava
cel Sfintit a intrit nen-Oncarea de carne. Si regula aceasta a devenit ob$teascd in toate trile
Deaceea nu ne putem sprijini pe aceea, c nemncarea de carne este numai un obiceiu local.
Aceasta nu se poate rasa la voea fiecruia i apoii

www.digibuc.ro

309

e nedrept sA -zicem, c nemncarea de carne ar

vAtAma sAngtatea. Nu trebue s ne jenikn de ceice
mAnncg carne, ci trebue s plcem mai nault lui
Dumnezeu deck oamenilor ; chiar ceice v ademenesc, ca s vA abatA dela statornicia voastr,
singuri au sA vA laude, vAzind tgria voastrg. Staretul aminteste ucenicilor sAi, cA si fratii mAngstirii si pusnicii s'ar scandaliza $i s'ar omor, dacA

_ar afla, cA ei s'au apucat de mncat carne.

In scrisoarea, trimisd In Rusia, cAtrA rnonahia Maria Petrovna Protasieva, egumena comunitAtii Alexeevscaea din Arzemas, staretul explied importanta ascultgrii, ca temelie a vietii
cAluggresti. M. P. Protasieva, pogorndu-se din-teo familie avutA, din frageda copilArie a avut inclinatiune cAtrA viata monahiceascg. Tatgl
sAu impotrivindu-se multA vreme dorintei ei, cedd
In cele din urmA rugAmintelor ei si o a$eazA in
mngstirea de fecioare din Costroma. Ea era fiica
duhovniceascA a cunoscutului staret Teodor Usa-cov $i dupa binecuvntarea acestuia fu aleasg de
surori eglimen6 a comunitAtii de femei Alexeevscaia din Arzemas. Dupg moartea staretului Teodor, Maria Petrovna se adres pentru povete
-cgtre staretul Paisie. Scrisoarea staretului ctr
dnsa se incepe cu citarea cuvintelor lui Hristos :
Foc am venit sA arunc pe pmnt i cat a$ dori
sA fiu acum aprins (Luca. XII, 49). Acest foc
dumnezeesc 1-au primit In inimile lor sf. apostoli
aprinzindu-se de dragoste inflcArat cdtr Dom-

nul, au lsat lumea $i toate cele din lume $i au

urmat lui Hristos. Ei s'au devotat lui $i cu sufletul $i cu trupul, au lepAdat si voea lor, $i cuge-tul lor, asa cA cu mare bucurie puteau spune : IatA

noi am lsat toate $i Ti-am urmat Tie (Mat. XIX,

27). Aceastd sf. Ascultare de Domnul au pstrat- o
ei In ininaile lor panAla sfar$itul vietii, pecetluin-

www.digibuc.ro

310

duo cu suferirea a nenumrate ispite $i cu felurite morti $i eu vrsarea sngelui lor pnla ultima piatur. Acela$ foc dumnezeesc. al iubirii $i
ascultrii 1-au primit sf. mucenici, cari au rbdat
pentru Hristos cu bucurie nenumrate munci $i
cea mai cumplit moarte. Acela$ foc dumnezeesc
1-au primit in sine toti preacuvio$ii $i de Dumne-

zeu purttorii printii no$trii, care au fugit de

lume i de toate cele din lume, cari au petrecut
viat de obste cu supunere deplin $i terea
voei lor, sau s'au nevoit in pustietti, in munti $i

in pe$tere, au umblat pe calea cea ingust $i grea,

s'au rstignit impreun cu Hristos, si-au petrecut
viata in foame $i in sete $i in tot feltd de ptimiri rele, in rugiiciuni necontenite $i in lacrimi,
pzind in toate curtenia $i neprihnirea dumnezeestilor porunci. Tot acest foc dumnezeesc al harului
1-au primit $i toti sfintii, adevratii robi ai lui Hristos,

oameni de toate treptele $i rangurile, cari cu ingrijire au pzit poruncele evanglielice cele de
suflet mntuitoare, fr implinirea cgrora cre$ti-

nul ortodox nu se poate mntui numai cu credint.

Artnd apoi c de acela$ foc dumnezeesc a
fost insufletit Ma din pruncie $i aceea, cAtr

care scrie el acum scrisoarea sa, ca pentru dragostea lui Hristos ea a in durat o multime de
sarbe $i strmtorri. In$irnd cteva imprejurdri
din viata ei $i implinindu-i cererea de a-i da povete folositoare in imprejurArile grele, in care se
afla, staretul vorbe$te apoi de insemntatea ascultrii :

De vreme ce tu prin propria ta experient

ai aflat roadele binecuvntatei ascultri $i roadele

blestmatei neascultri, apoi se cuvine sg-ti spun
cteva cuvinte despre sfinta ascultare. Dumn ezeeasca ascultare e att de necesar pentru a plcea

cu adevrat lui Dumnezeu, c fr de ea nu se

www.digibuc.ro

- 311 poate nicidecum sluji lui Dumnezeu,. lath pentruce

sfnta ascultare a $i fost sklit de Dumnezeu in

trei locuri : in cer, in rai $i pe pmnt. In cer
puterile cere$ti, in rai in oamenii cei dintiu,
e ptnnt in sfintii ucenici $i apostoli ai Domului. $i tot in aceste trei locuri s'au ardtat $i
oadele preabinecuvntatei ascultri $i ale blesteatei neascultri. In ceruri puterile cere$ti, cari
u pzit ascultarea ctrd Dumnezeu, s'au invredicit, luminate de Duhul sfnt, s petreacA cu El
n veci i neschimbat ; diavolul ins de$i fcea
arte din ceata ingereasc, czind din ascultare
rin propria lui vointd si mandrindu-se, a fost auncat din cer impreund cu alti ingeri lepdati
ela Dumnezeu, cari au ascultat sfatul cel ru al
o
11

iavolului $i lipsindu- se de lumina cea dumneze-

asc, cu voint a devenit intunerec, s'a fcut

r$ma$ul lui Dumnezeu $i du$manul mntuirii

ravoslavnicilor crestini. In rai, ctd vreme oameii

dintAiu au petrecut in adevrata ascultare de

umnezeu, ei s'au desftat de vederea fetii lui

umnezeu $i de felurite daruri ale sf. Duh. lar
nd prin propria lor voint au ascultat sfatul
lavolului, au cAzut din ascultare, s'au mndrit,
grind s fie asemenea lui Dumnezeu, atunci
ncitti fiind la moarte de ctrd Dumnezeu, au fost
4goniti din rai i s'au fcut pricinuitori ai rnortii
ihtregului neam omenesc.
$i dacd nu vienea fiul lui Dumnezeu prieri
ascultarea sa Cited Dumnezeu Tatl i s pund
(iapt neascultrii lui Adam, atunci neamului ornenesc nu
fi rmas nici o ndejde de mAtntuire
din moarte $i din pierzarea ve$nic. Acestea-s
roadele ascultrii si neascultrii In neamul ornenesc. Insfax$it pe pmnt Hristos, Fiul lui Dum-

nezeu, pogorndu-se din cer, nu ca s facd voea

sa, ci voea Tatlui celui ce l-a trimis, cArtia a $i

www.digibuc.ro

- 312 fost el ascultAtor pn la moartea de cruce, a

sAdit dumnezeeasca sa ascultare In sf. si ucenici
si apostoli. Aceia din ei, cari au rmas In aceast ascultare pAnA la moarte, au adus prin pro-i
poveduirea lor toat lumea la cunostinta de Dum
nezeu i acum domnesc In ceruri impreunA c
.Hristos, Domnul i InvtAtorul lor. Iuda insg, care
a cAzut din sfnta ascultare si In loc de a asculta
pe Domnul, a ascultat de diavolul, a cAzut in
de..snAdejde, s'a spanzurat si a perit pentru vecie
si cu duhul si cu trupul. Astfel si pe pmnt s'au
arAtat roadele ascultrii si ale neascultrii.
Pe aceast dumnezeeascd ascultare, sditA pe
pAmnt de insus Domnul nostru Iisus Hristos, se
Intemeeaz cinul alugAresc, fie cu viat de obste,

fie trAind ate doi sau trei ImpreunA, sau petre

and in pustie. Ei cu totii In cea mai mare part
au Inceput viata lor cAlugreasc dela ascultar
prin aceasta au ocolit cu ajutorul lui Dumne
zeu ispitele drAcesti. Cine ins a Inceput de ca

pul lui viata sa monahiceascA, pe acela 1-au ajun

felurite ispite diavolesti, de care s ne izbveasc

Dumnezeu cu harul ski".

Incheind scrisoarea, staretul indemna pe M.
P. Protasieva sA dea prin viata sa pild surorilor,
peste care ea este pusA egumenA. PovAtueste-le,
scrie staretul, pe calea mntuirii, dn du-le
pildd de toatA fapta bunA cu ajutorul lui Dumnezeu, prin Implinirea cu srguint a poruncilor
-evanghelice, prin iubirea cea catre Dumnezeu
aproapele, prin blndet si smerenie, prin cea mai
adncA pace cu tofi, prin mil de mam, rAbdare
Indelungd rAbdare, prin rugAciune cu lacrAmi,
prin mngAere $i Indemnare la toatA fapta bun,
purtnd prin dragoste dumnezeeasc greutAfile
neputinfele lor, umbrindu-le cu iubirea cea DumnezeeascA, ca pe niste surori i ucenite ale lui

www.digibuc.ro

313

Iiristos, povtuindu-le cu srguinn la pgzirea adevratei ascultri ctre Dumnezeu, la terea voei
sau mai bine la omorrea vointei lor celei protiv-

nice, la prsirea gndurilor lor. Iar pe tine insuti in taina inimii tale $i a sufletului nu soco-te$te-te c" nu e$ti inaintea lui Dumnezeu dect
praf si cenusd, cea mai pdctoas dintre toti oamenii. Sileste-te deasemenea s fii pild pentru
surorile tale si prin pdzirea canoanelor sf. Printi,
$i prin ostenelele trupesti dupd puterile tale $i
pe ct poti prin ascultarea pravilei bisericesti, $i
prin inchinAciuni mari si mici ; deasemea si pravila de chine, rnduit de sf. Printi, impline$te-o
-cu frica lui Dumnezeu, cu citirile, cntdrile si
metaniile rnduite. Citeste cu srguinn, cu mare
luare aminte si cugetare cdrtile sf. Pdrinti despre
ru,gdciunea ce se svrseste de minte in inim,
care este nevointa monahiceascA cea mai adevrat $i mai plcutd lui Dumnezeu, $i dac5 cu ajutorul lui Dumnezeu vei pricepe din invttura sf.
Pdrinti intelesul adevrat al ei, apoi sile$te-te si
la implinirea ei, chiemnd pe Dumnezeu in ajutor, $i vei primi dela dnsa mare .folos pentru
sufletul nu. Sileste-te s." nu osndesti niciodat,
cdci unul este judeckorul cel drept, Hristos Domnul, care va rsplti fiecAruia dup faptele sale.
Osndeste-te pe sineti si nu vei fi osndit la
adoua si infricosata sa venire. Tot celuice gre$e$te fan de tine iart-i gresala din toat ininia,
pentru ca si Tani cel ceresc s-ti ierte gre$alele
tale". Cu aceste povete inchee scrisoarea sa staretul ctre M. P. Protasieva.
In vara anului 1793 veni o scrisoare ctre
ieromonahul Agaton, egumenul mnstirei Poiana
Voronei din Moldova, isclit de 13 monahi si
de toti fratii mndstirii impotriva ieromonahului
-Teopemt din acea mnstire, cd hule$te ertile sf.

www.digibuc.ro

314

PArinti, care Inv* despre rugciunea mintii &Ore

lisus $i nume$te aceste crti eretice $i farmazonice, In timp ce aceste crti, dupd cuvintele petitionarilor, sunt primite de ei din mniistirea stare-.
tului Paisie. Petitionarii cereau, ca Teopemt s
dovedeascA in soborul fratilor, eh' ele sunt eretice.
Toti monahii se adunard In bisericA $i chemard
pe Teopemt, dar el nu veni. Atunci nierserd la
el la chilie si intrebar, pentru ce le numesteel eretice. Teopemt rspunse : Toate cArtile, pe
care le cititi voi, sunt chimere si voi sunteti imprelestiti. Sfnta rugsiune a lui Iisus el o numeste erezie si zicea, c aceast erezie e din muntii
Mosenschi si apoi a ajuns $i la staretul Paisie,
acum vreo 30 de ani In urm. Dup aceea a venit
In mnstirea Poiana-Voronei Iachint, un duhovnic din Neamtu, $i sftui pe Teopemt, du,pd raOmintea fratilor.

Dar acesta si lui ii rspunse ca si fratilor.

Atunci se hotrir s dea jalba staretului Paisie,
arhimandritul dela Neamtu, cu ardtarea tuturor
imprejurArilor acestei afaceri. Jalba fu primit de
staretul la 19 Iunie 1793. Cu treizeci de ani In

urmd, staretul Paisie, aflndu-se MCA In Dragomirna, in adevr scrisese o carte despre rugciunea lui lisus, dar nu ca laudd eresului, care se

ivise atunci pintre monahii din muntii Mosensc,

ei pentru combaterea lui. El dovedise sfintenia $i
legitimitatea rugAciunii lui Iisus cu citate din numeroase crti ale sf. Printi ai Bisericei. $i acum
el psi din nou prin scris la aprarea rugAciunii
mintii. Dovezile sale de altdat el le complecteazA cu allele nou, imprumutndu-le din crtile
patristice. De oarece aceste dovezi le-am arAtat
deja in capitolul al doilea din partea a patra, unde
am vorbit de rugAciunea mintii, nu mai e nevoe
s le mai repetAm. Vom arta numai cuvintele din

www.digibuc.ro

- 315 incheierea scrisorii staretului Paisie : Cer si v

rog din tot sufletul, s aveti credint neindoit In
cartile sf. Printi $i In invttura cuprins intr'insele, cAci ea e in totul la fel cu cea din sfintele
Scripturi si cu intelegerea tuturor Invttorilor a
toat lumea 5i a intregei Biserici, de vreme ce
acelas Duh sfnt a lucrat intru ei. Invttura, alprins In crtile sf. Pgrinti, este adevrata povat
a monahilor, cari doresc s se mntuiasc, si voi
tinndu-v de ea, fugiti si v' ascundeti de hula
hulitorului ce s'a ivit la voi, care ponoseste crtile sf. Nrinti celor de Dumnezeu purttori. Cci
nici el, nici altii asemenea lui, nu pot aduce nici
un singur martor sfnt, in sustinerea relei lor invtturi si a hulelor sale, ci toatd temelia o asaz
ei pe nisipul mintii lor stricate si corupte, indemnati fiind de diavolul, tatl minciunii. Voi ins,
fiii adevrati si cEedinciosi ai sf. Biserici ortodoxe,
Intdriti-v pe piatra cea necltit a credintei : cci
voi aveti pentru adevrata implinire a poruncilor
lui Dumnezeu si pentru aceast sf. rugciune o

mare multime de mrturii ale preacuviosilor si

purttorilr de Dumnezeu printilor nostrii, a crora copie v'o si trimit odat cu aceasta. Urmati
sfnta lor Invttur, siliti-v cu sufletul si cu tru
pul la toat fapta but-15 si plcutd lui Dumnezeu,

dupd puterea voastr si cu ajutorul harului lui

Dumnezeu. Iar cu hulitorul acela, dac'd nu va vrea

sd se pocgiasc5, cer $i v rog sd nu aveti nici o
imprtsire. Dac e cu putint, deprtati-1 dela
voi cu dragoste, ca viata voastr s fie linistit si
pasnic, fr nici o turburare, intru slava lui Dumnezeu si spre mntuirea sufletelor voastre, pe care

v'o doresc din toat inima".

Cnd fratii din Poiana-Mrului si-au ales de
staret al lor pe ieroschimonahul Alexa, chiar a-

cela, care venise in Dragomirna s imbrace pe sta-

www.digibuc.ro

316

Tetu1 Paisie in marea schima, atunci unii din frati,

cunoscand nravul bland $i smerit al lui Alexa,

se indoeau de va putea el sa fie un bun egumen,
au scris despre aceasta staretului Paisie. Staretul
le scrise prin urmdtoarea scrisoare : Nu va turburati de nerautatea $i smerenia lui. In acestea-i
radcina $i temeinicia vredniciei de egumen. Sfintii

printi scriu, ca egumenul sa fie catr frati smerit, bland, neraufcios, pa$nic, capabil s sufere
insus orce repros, daca una ca asta s'ar intmpla
din indemnul diavolului, ca sa poata da $i fratilor pilda de rabdare $i de intelepciune. Nu v
turburati nici de aceea, cum cd el n'ar fi cunoscand trebile gospodare$ti : puternic este Dumnezeu sa indeplineasca aceast treaba $i prin alti
frati. Lucrul cel mai trebuincios pentru mantuirea
voastr este sa priceapa a indrepta cum se cuvine
sufleteie voastre pe calea implinirii poruncilor lui
Dumnezeu $i a invataturii sf. Parinti. Nu v turburati ca el e slab cu trupul, cata vreme e snatos
cu duhul, sanatos la cugetarile duhovnicesti. Deaceea, preacinstiti parinti $i frati iubiti in Domnul,
cu lacrmi \TA rog, czind la picioarele voastre,
nu treceti cu vederea sfatul meu, ci primiti pe
pastoral cel de Dumnezeu daruit yowl, pe preacinstitul printe Alexa. Cunoscand slabiciunea sanattii lui, nu cereti dela el ostenele trupesti mai
presus de puterile lui, ci paziti-1 si-1 crutati in tot
felul sa nu se sacatueasca inainte de x,reme puterile lui $i. sa nu sufere $tirbire folosul fratilor ;
ajunge pentru el, sa $ad mai mult la chilie, pzindu-si sntatea, sa citeasca carti folositoare pen-

tru suflet $i sa fie gata la vreme de nevoe s dea

fratilor sfaturi folositoare pentru mantuire.
Asemenea $i in trebile gospoclare$ti de afari
nu-1 nesocotiti, cum ea ar fi neexperient, ci la orce

iacepeti, la orce treaba, luati totdeauna blagoslo-

www.digibuc.ro

317

venie dela el cu toat smerenia, de$i s'ar prea

vre unui frate in o treabA sau alta, c nu trebue
a Intreba pe printele, cAci fratele $i singur $tie
bine, ce trebue s fac. Aceasta-i dela cel viclean.
Dup Dumnezeu Ins $i dup sfintii printi e re-

gula urmAtoare : la orce treat* orct de experient ar fi un frate, trebue mai Inti de toate s

intrebe pe-egumen $i nesilindu-1 s revin la IA-

rerea sa, s astepte el ce va zice acela :

cAci

fratele trebue s se smereasc, ca $i cum n'ar sti

nimic, si cum va zice el asa s facg. $i atunci
Dumnezeu, vzind smerenia fratelui $i adevrata
lui ascultare, va intelepti prin Duhul su cel sfnt
inima egumenului s dea celuice cere rspuns Intelept $i va ajuta pe ucenic la lucrul inceput cu
harul shu cel nevzut. Dac Ins egumenul, fr
sd fie silit, va zice singur : fa" cum $tii, atunci cu
frica lui Dumnezeu, rzmndu-se pe rugciunea
sfntului printe, s inceap cum II va lumina
Dumnezeu. Indeplinind ascultarea sau intorcndu-se din clMorie, vin iars la printele si-i
spune amruntit toate cele fcute, czind la picioarele lui si-ti cere iertare de ai fcut ceva cum

nu trebuea, cci numai ingerilor li e dat sd nu

gresascA intru nimica. Asa s v smeriti unul fat

de altul, asa s v supuneti unul altuia, s aveti

dragostea lui Dumnezeu intre voi si s fie la voi
un suflet si o inim prin harul lui Hristos".
Un preot, amic din copilrie al staretului, si
coleg al lui la Academia de Chiev, care a stat
necontenit in corespondent cu el prin scrisori,
i scrie despre dorinta sa de a intra in alugrie.

Staretul Ii rspunse urmtoarele : In aceast chestiune, scumpul meu, se prezint o mare neIndmnare. CAci dup Joan Scrarul cel cstorit e
asemenea omului, care are legate $i mnile si picioarele.

El desi ar dori s mearg la augrie,

www.digibuc.ro

- 318 dar nu poate. Al doilea : asupra ta ai datorii $i

fat de turma oilor cuvnttoare ale lui Hristos
$i s prse$ti aceast turm a$a din &Arlin $i
cum s'ay intmpla nu e lucru fdr primejdie. Al
treilea : obiceiurile cptate prin o indelungat
viat lurneasc5, iubirea fireasc $i adnc inrclki -

nat atr copii $i femee, iubirea de lume $i de

cele lumesti deasemenea nu se pot birui a$a de
lesne. Aflndu-te in asemenea imprejurri, in ce
chip ai putea tu s te debarasezi de toate aceste

legAturi nu u$or de deslegat.

Mai IntAi, iubitule, trebue s ai o consftuire
cu cea dat tie ajutoare dela Dumnezeu $i sa deslegi aceast chestiune nu fr invoirea ei. Al doilea : pe copiii ti trebue si pui la tale legiuit
si comform cu voea lui Dumnezeu. Al treilea $i
lucrul cel mai de cApetenie: s ceri pentru acest
tucru sfnt blagoslovenia arhipAstorului, dacd-i va
insufla aceasta Duhul sfnt $i dui-A ce va alege

pentru turma ta un 'Astor vrednic dup tine.

Data' tu-ti vei pune la cale a$a trebile tale, atunci

ele vor fi, dup voea lui Dumnezeu, tari $i neclAtite, plkute $i lui Dumnezeu $i la oameni. Dar
,chiar clan' toate acestea vor fi regulate cu ajutorul lui Dumnezeu, apoi $i atuncea tu trebue s
te gande$ti bine la averea ta duhovniceasc, ca
s nu te arti asemenea acelui ziditor din Evan

ghelie, care ne socotind bine mijloacele sale, a inceput s fac turnul i n'a putut s-1 termene, $i
pentru ca cupa aceasta cu lacrmile $i pnea
mail a monahismului s nu ti se socoteascA, ca
unui nepriceput, spre osndire in ziva judecAtii.
'Cki dup cuvintele Strarului, nimenea nu se
urcA in cAmara cea cereascA cu ctmund de birui-tor de nu va svr$i Intala, a doua $i a treia le-

Ware.

lntia lepdare e de lume $i de toate cele din

www.digibuc.ro

- 319 lume ; a doua lepdare e de voint $i de cugetare ; a treia lepdare e de trufie, care Insoteste
ascultarea. Intia dintre ele e cea mai u$oar,

dar numai pentru ceice iubesc pe Dumnezeu. A

doua cere nevointd pnla moarte $i mund cu
sudori de snge. A treia se obtine prin necontenit
repros de sine. Pentru ates trele se cere ajutorul
lui Dumnezeu, fr care nici una din ele nu se
realizeaz. Deci, dad tu ncljdue$ti cu ajutorul
harului lui Dumnezeu, dup Inlturarea tuturor pedicilor artate la Inceput, s te lepezi cu adevd-

rat de lume $i de toate cele din ea, $i s te lepezi deasemenea $i de vointa ta $i ss te dai cu
ajutorul lui Dumnezeu cu totul la ascultare chiar
pnla moarte, renuntnd la toatd averea ta pand
chiar $i la cel mai mic lucru, s te socote$ti cel
mai mic si cel mai din urm dintre toti, s rabzi
cu sufletul ImpAcat lupta nevAzut, ce o duce Impotriva robilor lui Dumnezeu vrd$ma$ul sufletelor

noastre. Ba, pelng acestea, Ind $i foame, sete

$i lips de toate, $i odri, $i necinste 5i tot felul
de strmtordri $i suprdri, de care este Impresurat viata dlugreasd.
Dac e$ti gata s suferi toate acestea cu dulceat pnla moarte, pentru iubirea cea dtr
Dutnnezeu, bucurndu-te $i veselindu-te 5i slgvind

pe Dumnezeu $i creznd frd Indoeal cd Dumnezeu prin pronia sa cea minunat va aduce la
indeplinire gndul tgu cel plcut lui Dumnezeu si
te ve i. invrednici, mcar In al unsprezecelea ceas
al vietei tale, s munce$fi lui Dumnezeu In chipul
cel ingeresc. Cu toate acestea, nu te Indoi, c vei
primi din dreapta cea bogat a lui Dumnezeu In
ceruri platd la fel cu aceia, care chiar din tiniret
$i pnla moarte au lucrat pentru Dumnezeu In
dlugrie.
SA trecem acum la acele scrisori ale staretu-

www.digibuc.ro

320

lui, in care acesta se exprim in chestiuni gen&

rale biserice$ti. In aceste scrisori vedem pe staret
pd$ind la apdrarea curteniei $i adevrului ortodoxiei cu aceea$ limpezime, putere $i trie, cu
care stabile$te in scrisorile precedente bazele
ordinea vietii monahicesti In unele cazuri cuvntul su ni se pare chiar prea aspru, dar aceasta
numai pentrucd noi insine am devenit indiferenti.
Un preot, anume loan, pe ct se pare uniat,
se Indoea de adevrul confesiunii sale $i se adres.

staretului cu rugmintea de a-i deslega nedumerirea sa. Staretul Ii scrie, c -insu$ Duhul Sfnt,.
celce numai dela Tatl se purcede $i intru Fiul se
odihne$te, 1-a inspirat prin harul su s se adreseze cu intrebarea sa cAtre un orn pctos i smerit, dar fiu ortodox al Bisericei de Rdsrit $i se
exprim c e gata s-i lmureasc in putine cuvinte nedumerirea lui. Prima $i cea mai de sam
rtdcire a uniatilor const in aceea, c ei au primit dela papi$ti invtturg, c Duhul Sfnt s'ar
purcede dela Tatl $i de la Fiul. Aceasta este
erezia cea dinti i cea mai insemnat a lor, cci
ea cuprinde in sine o cugetare nedreapt $i protivnicd sf. Scripturi despre un singur Durnnezeu
in sfnta Treime. Cine mrturise$te, eh" Duhul
sfnt purcede dela Tatl i dela Fiul, acela cuget
cd in Dumnezeu sunt dou inceputuri unul Taal si altul Fiul. Ins noi, ortodoc$ii, mrturisim
in Dumnezeire un singur inceputTatl, cum insu$ Domnul nostru Iisus Hristos ne-a invtat in
sf. Evanghelie, zicnd, c Duhul Sfnt numai de
la Tatl se purcede. El zice : Cnd ins va veni
Mngitorul, pe care-1 .voi trimite eu dela Tatl,
Duhul adevgrului, care dela Tatl se purcede"

(loan XV, 26). Si apostolul zice : TWA darea

cea bund $i tot darul desvr$it de sus esie, pogorndu-se dela Printele luminilor" (lacov 1, 17).

www.digibuc.ro

- 321 Vezi tu oare, cA el zioce : PArintele luminilor, adeTatl este rdcina si izvorul Dumnezeirii ; iar
cele dou lumini, Fird si Duhul, din unica lumin

a Tatlui Isi au fiinta lor preavesnicA. Fiul prin,

nastere si Dubul Sfnt prin purcedere.
lar dumnezeescul Prooroc David zice : Ca
cuvntul Domnului cerurile s'au intrit si cu duhul gurii sale toate puterile lor". Vezi tu @are ?
El pe Tatl Il numeste Domn ; Cuvnt al lui nume$te pe Fiul, ca din vesnicie nscut dinteinsul
iar Duh al gurii lui ($i nu al lor) numeste pe sf.
Duh, ca purceznd numai dela Dnsul, dela TatAl.
Se pot gsi i multe alte locuri In Vechiul si Noul
Testament, care mai lmurit ca soarele arat, c
Duhul Sfnt se purcede numai dela Tatl i peste
Fiul odihneste, cum s'a arAtat aceasta i la botezul Domnului.
Si toti sfintii tlcuitori ai Sf. Scripturi, nvttorii ecumenici ai Bisericei, ca $i cu o gurA
mrturisesc, c Duhul Sfnt se purcede dela Tatl
si nicAirea n'au scris, c. i dela Fiul. Asa dark
dacA uniatii se arat de un cuget cu papistii intr'o erezie asa de grea, atunci ce ndejde au ei
de mntuire, dacA nu vor lepda vAdit aceast
erezie luptAtoare contra Duhului si nu se unesc
cu sf. BisericA ortodox de RAsgrit ?
Mai departe staretul indearnn pe preot s
fugA degrabA dela unie, cum a fugit Lot din Sodoma. Nu regreta, zice el, nici avere, nici
rude, dacA ele nu vor vrea sA te asculte, ci cum
pup mntueste-ti sufletul tu propriu dela peire.
Cci pentru tine nu-i nimic mai de trebuintA

sufletul, pentru care a murit Hristos. Cnd

vei fugi insA, sA nu te uiti inapoi cu inima pentru averea cea repede peritoare, e mai bine sA

petreci In srcie, deck s hulesti pe Sf. Duh,

cum Il hulesc papistii.
PAISIE

21

www.digibuc.ro

322

Iei si fugi dela uniatie, cat se poate mai

repede, ca sd nu te apuce moartea IntrInsa si ca
s nu fii socotit cu ereticii si nu cu crestinii. Si

fugi nu nurnai singur, ci sfAtueste s fugA si altii,

de care stii dup cuget, c te-ar asculta. lar daca

uu te vor asculta, atunci fugi macar singur din

cursele vrsmasului, si te uneste cu sufletul si
inima de sf. Biserica ortodox, $i astfel tinand
impretm cu toti credinta cea neprifignita si im-

plinind poruncile lui Hristos, vei putea sg te mantuesti".

In anul 1794 stareful primi din Rusia o serie de intrelAri dela un grup de persoane, pe care

el singur le numeste robi adevarati ai lui Dumnezeu, lucrAtori ai portincilor Evanghelice si mari
ravnitori ai bunei credinte. Acestia erau : Alexandru Matfeev, starostele bisericei din satul Vasilievschi, loan Petrov, Matei Iacovlev, Andrei Ivanovici, vaduva Evdochia Ivan Sergheevici din satul
Palehi, Atanasie Nichitici, etc 9. Cum se vede din

intrebri, toti acestia sunt oameni peste ma'sura

de dornici de mantuire, traesc pintre rascolnici si
unia poate sunt chiar dintre rascolnici, sunt turburati de multe nedumeriri, doresc ferbinte si ngdajduesc Sa" primeasca dela stareful cuvant de InvAttur, folositor nu numai pentru ei, ci si pentru cei dinprejurul lor.
Toate faspunsurile starefului sunt Indreptate
mai ales ca s previna' contra rtcirilor rascolni-

cilor. Din pricina marei lor estinderi, nu le putern da aicea In Intregime, ci ne oprim numai asupra acelora, care au important si pentru timpul nostru. In fruntea rgspunsurilor sale staretul
pune urmatoarea Introducere :

1) Din scrisoarea starefului Sofronie, ucenicul si urmasul staretului Paisie, Oh% M. P. Protasiva, se vede, c Atanasie Nichitici era
zugrav de icoane din satul Polehi si a dat ajutor Neattqului la tiOrirea de carti.

www.digibuc.ro

323

Adoua scrisoare a voastrA am primit-o cu deo-

sebitA bucurie prin iubitul nostru frate, monahul

Sofronie, si am dat slavA lui Dumnezeu pentru
avna, pe care o aveti pentru pAstrarea neprihAnitA a credintei ortodoxe $i a traditiunilor $i canoanelor apostolice, tinute de sf. Biseria. AceastA
TvnA a voastr este dumnezeeasa $i inteleaptA.
Indernnati de ea, voi arAtati asa iubire atrA mine
si credintA, inat nelund aminte c sunt un orn
neinvAtat, y'ati adresat la mine cu intrebAri, care
-trec mult peste puterile si priceperea mea si care
-sunt de puterile unui sobor al Bisericii. Intre altele voi mi-ati scris intrebArile voastre cu a$a declaratie, c rAspunsurile mele le yeti primi frA
nici o indoeal si cu deplinA incredere. VA laud
foarte mult pentru avna voastr, dar judecati $i
singuri, cum as putea eu ssa dau rspunsuri si deslegari la intrebarile voastre, de$i eu as dori aceasta din toat inima ? CAci, mai inti, sunt, cum
deja am spus, om simplu i necunoscAtor ; al doilea, neavnd la mine nici artile neapArat trebui-toare pentru asemenea treab5. Deaceea nici nu
stiu ce sA fac : sA las intrebArile voastre fArA rspuns, sau sA vA rAspund cum voi putea, dupA slaba
mea pricepere RAmnnd atva vreme in aceastA
nedumerire, m'am hotArit sA mA plec dragostei
voastre cea cAtrA mine si credintei si osrdiei

voastre. Mai mult cleat orce m'a miscat ruga

voastrA de a vA rAspunde cu privire la sfnta si

de viatA fAcAtoare Treime. Lund toate aceste in

consideratiune, am voitbiruit de dragostea voas-trA $i rog pe atotputernicul Hristos Dumnezeu,
sA-mi ajute cu harul sAu,ca sA incep acest lucru
si sA-1 sfAr$esc dupA intelesul adevArat $i fArA gre-

a1A a sfintei Biserici sobornicesti".

Asa darA intAia voastrA intrebare se coprinde in urmAtoarele : poate oare adevAratul cre$tin

www.digibuc.ro

324

s aib i s citeascA arti oprite de Biseric5, si

din nou In chip nelegiuit $i pe ascuns tiprite de
rascolnici si rAspandite In popor, sau aceasta nu .
trebue de fcut ? Rdspund: Dumnezeeasca t3isericA porunceste : crtile eretice s'A nu se citeascA
cu ereticii s'a' nu se stea de vorb. In carte.a mrturisirea Ortodoxd la Intrebarea : care este a cincea porunc a Biericii? sA d urmtorul rspuns
cei neinvtati In sf. Scriptur $i In celelalte stiinte trebuitoare sd nu citeascd artile eretice si s
nu asculte nvtturile vtmtoare ale ereticilor,
ba nici chiar s nu vorbeascA si s nu umble eu
ei, dupd cuvintele psalmistului prooroc Ferici
brbatul, care n'a umblat In sfatul necredinciosilor si In calea pctosilor n'a sttut" (Ps. 1, I). Si
In alt loc sf. Scripturd zice : De omul eretic dup
una si a doua mustrare te fereste" (Tit. Ill, 10)._
Priviti cu luare aminte si observati, cA dumnezeeasca BisericA nu porunceste tuturor sA nu citeasc`i

eretice si sA nu stea de vorbA cu ereticii,.

ci numai celor neinvtati In sf. Scriptur si In stiinte, cci acesti din urm, citind cArtile eretice si
cunoscand invttura lor, sau intrand in vorb cu
ereticii, usor pot sA cadA 'in cursa rstlmcirilor
c'rtNe

!or protivnice lui Detmnezeu si rtAcite : invtAtura

ereticA In ochii oamenilor neInvgati adesa se pare

adevArat, desi e cu totul mincinoas. DupA cum

Satana, fiind Intunerec, se preface in !tiger luminat, asa si InvAtAturile eretice fiind Intunerec si
cu totul strine de lumina adevrului dumnezeeser
in ochii oamenilor, care nu cunosc sf. Scripturd
si stiinta, adesa se pare cA au oarecare asAmAnare
cu adevrul. lat pentrtice Biserica, celor necunosctori In ale Scripturei sfinte si In ale stiinteir
le porunceste sd nu citeascd cArtile eretice $i nici
cu ereticii s nu vorbeasc, ca nu cumva din pri-

www.digibuc.ro

325

dna neexperientei lor s sufere vreo vtgmare dela

invttura lor.
1,Cei cunoscAtori ins in ale sf. Scripturi $i In
ale $tiintei sunt slobozi de porunca aceasta. Astfel
sunt sf. Printi, Pstorii si invttorii sf. Biserici.
Ei nu numai sf. Scriptur cu harul lui Dumnezeu o cunosc deplin, ci si toat $tiinta au studiat o in intregime si incomparabil au intrecut in
loan' intelepciunea nu numai pe dascalii lor, ci si
pe toti filosofii cei dedemult. Acesti printi pur-ttori de Dumnezeu, vzind cum diferitii eretici,
mndrindu-se cu intelepciunea lor lumeasca' si prefcnd sf. Scriptur In unealt a filosofiei lor, tlcuindu-o cu dovezi filosofice In inteles gresit, au
radicat prin Invtturile lor necontenit rsboi

inpotriva bisericii lui Hristos, de nevoe au citit

invttura lor gre$it si mincinoas si supunnd
lin totul filosofia lor Dumnezeestei Scripturi, au
vzut mai limpede ca soarele rtkirile ereticilor

cu unealtd de cloud ori raebiruit, adeca cu dovezi teologice si filosofice au rupt ca pe o panzA
de paianjen toate aiurArile lor ereticesti si ca cu-vntul adevrului au aprat Biserica lui Dumnezeu de toate atacurile ereticilor. CAci si filosofia,
dac e folosit drept, dup cum invat sf. Biseric ortodoxg, rspunde in asa msur adevrului
Dumnezeesc, kick nu poate fi rpus de nici un
fel de aiurri ereticesti.
"Dac ins ea e intrebuintata contra nelesuui
adevrat al sf. Scripturi $i a sf. Biserici,
.cum fac aceasta ereticii, atunci ea devine protivnia adevrului Dumnezeesc i ca una ce cuprinde in sine minciuna, %fa' greutate se birueste prin
-dovezile adevrului. Deaceea, celce pseste la citrea cArtilor rascolnicesti nu trebue s" fie lipsit

aid de priceperea Teologiei, nici de OH* cunostintelor ajuttoare. Iar celce nu a dpiitat cu-

www.digibuc.ro

326

no$tinte1e trebuitoare e mai de folos s se supun

lui Dumnezeu $i poruncii biserice$ti, care glsue$te: cartile eretice sl nu le cite$ti $i cu ereticii

s nu stai de vorb".
,,Mai departe intrebati Dacd cineva are oare

care indoele in privinta traditiilor Bisericei sobornice$ti $i nu ascult poruncile ei, de pild, s fac
cruce cu dou degete, deasemenea $i in privinta.
altor hotriri bisericesti se indoeste 5,i nu vrea
s se supue, au oare unii ca acestia ndejde
de mntuire, cu toatecA au fcut fapte bune, sau

nu ? Si poate oare preotul s deslege pe unii ca

acestia sd se mgrturiseasc $i s se Imprt,eascA

cu sfintele Taine, sau aceasta e cu totul contrar
adevrului ? Lmureste-ne pentru Dumnezeu pe
noi sracii $i
,,Rspuns : La intrebarea aceasta a voastr cred
c e potrivit s v istorisesc o intmplare, care a
avut loc de cnd tin eu iLinte. In anul 1746 rnergnd la o mnstire, unde locuesc monahi deneam rusesc, am gsit acolo patru rascolnici c-

lugri, care triau in pustie nu departe de acea

mnstire. Un oarecare ieromonah Osie Ii indemna s prdsascI. rascolul $i toate obiceiurile lor,
care nu-s dupd invtdtura Bisericei si s intre in
legAtur cu Biserica $i s se supun ei in toate,,
$i prin aceasta s capete ndejde neindoelnic5 de
mntuire. Ei isi cxprimar dorinta s primease
toatd predania $i obiceiurile biserice$ti, dar s li
se invoeasc numai s-$ fac cruce cu dou degete ; iar s-$i facA cruce cu trei degete ei nu se
invoeau nicidecum. Ieromonahul Osie Ii incredint $i le spuse, c le va cere de la autoritatea
bisericeascA invoire la aceasta, numai ca ei in
toate celelalte predanii bisericesti $i obiceiuri s
fie asculttori $i supusi sf. Biserici. Sprijinindu-se
in totul pe fgdduinta lui, monahii rascolnici p--

www.digibuc.ro

327

rsir chilia lor din pustie, trecur in numita mnstire, incepur s-si fac acolo chilii, se imbricar In haine cAlugresti dup datina Bisericei
ortodoxe si rugau adesa pe Osie sd-si implineasa
mai repede fdgAduinta, dar el tot amna. Insfrsit, in postul sfintilor Apostoli, dui-A struitoarea
lor rugminte, se duse impreun cu ei in Capita la
Moldovei,Iasi, unde atuncea se afla Preasfintitul
Patriarh Silvestru al Antiohiei, brbat sfnt si plin
de intelepciunea sf. Duh, i Mitropolitul Moldovei
Nechifor grecu, brbat preaintelept. leromonahul
bsie infAisindu-le pe cei trei monthi rascolnici,.
le spuse cu arnruntul, cum i-a convins s intre
Iii mnstire i in comuniune cu Biserica si cum
ei sunt gata s primeascd si s implineasc toate
predaniile bisericesti $i datinile si numai inteun
punct cer deslegare s rmnd pe a lor, si anume
s li se IngAdue s-si fac cruce cu dou degete..
Patriarhul si Mitropolitul ziser : DacA voi voiti
din tot sufletul vostru s v uniti cu Biserica soborniceascA, atunci trebue ca voi fr nici o indoeald si cu toatd sinceritatea s primiti toat
traditia apostolicd si toate datinile Bisericei, fr
nici o exceptie ; atunci si Biserica v'ar primi In
comuniunea sa, ca pe niste fii iubiti i cu mare
bucurie. Dar fiindcA voi v uniti cu toat predania i datinile bisericesti, dar v tineti tare si stdruiti s v faceti crucea cu nscocita irnpreunarea cloud degete si in aceast chestiune nu voiti s
v uniti en Biserica lui Dumnezeu, apoi cum ar
putea Biserica s v irnplineasc aceast- cerere a
voastr ? E cu putint oare ca in una i aceeas.
BisericA ortodox s fie dou obiceiuri, care nu
se impacd unul cu altul si sunt protivnice unul
altuia, ca unii si aceeasi crestini s nu-s facd cruce
in acelas fel ? Atunci ce armonie poate s fie intre crestini ? Nu e vdit lucru c intre ei va fi

www.digibuc.ro

- 328 desbinare ? Biserica lui Dumnezeu cu modul vos-tru de a v face semnul crucii nu Al poate primi
in comuniune, pentrucA clack' v'ar primi, ar face

desbinare in toat Gracia si in toate trile orto-

doxe, asemenea desbinrii, care s'au fcut de niste

oameni nestiutori In Rusia.
,,Dar s nu fie una ca aceasta, ca adicA Biseidea s se facA vinovat de d.esbinare Deaceea

5. stiti bine, c4 Biserica lui Dumnezeu nu poate

nici inteun chip s se invoeascA la propunerea
voastr i despre acest lucru al vostru imposibil
mai mult s nu ne rugati, ci mergeti intru ale
voastre si s nu mai rmneti in acea nfnstire,
in care v aflati acum, cci voi, ca niste nesupusi
Bisericei, nu puteti avea Imprtsire cu monahii
ortodocsi, cari tresc acolo". Auzind astfel de rspuns dela Preos. Patriarh si dela Mitropolitul,
monahii se retraser si intorcndu-se in mnstirea lor, se suprard foarte pe ieromonahul Osie,
care-i amgise cu fgAduinta sa si acoperindu-1 cu
reprosuri grele, se intoarser la rscolnicii lor si

la locul lor de trai de alt data.

Judecati acum singuri, dacA monahii

cari erau gata s primeasdi toata predania
datina apostolic i numai pentrti pstrarea obiceiului de a-s face cruce cu dou degete, Biserica
nu i-a primit la ImpArtsire cu ea, atunci in ce
chip poate ea s.4 primeasc pe aceia, cari, dup
cum scrieti voi, in intrebarea voastr, se indoesc
de traditiile Bisericei sobornicesti, nu ascult po-

runcile ei si in multe altele nu vor s se supue

canoanelor bisericesti ? Voi intrebati pentru dnsii :

au ei oare ndejde de. mntuire mAcar pentru

faptele lor bune i poate oare preotul s-i deslege i s-i primeasa la mrturisire i imprtsire

cu sf. Taine ?
,,$i m rugati s v dau rspuns drepl. La a-

www.digibuc.ro

329

cestea v rspund : dup prerea mea rscolul poa-

te fi de dou feluri : sau unu oarecare st Insusi

in desbinare, sau acesta mai aduce si pe altii la
desbinare, desbinndu-i de la Biseric prin invfitura sa lupttoare contra lui Dumnezeu. Cel ce

st In rscol, de ar face toate faptele bune, dacA

chiar sngele su $i 1-ar vrsa muceniceste pentru
Hristos, ceeace fr Indoeal intrece toate faptele
bune, nici unul ca acesta nici Inteun caz nu poate
lepda de pe sine acest pcat de moarte, adecd
rascolu. Dac4 omul nici prin moarte msceniceasc nu poate desbrAca pcatul fscolului, atunci ce
ndejde de mntuire poke s aibs el si cum ar

putea un preot s5-1 primeasa la mrturisire si

imprtsire, frA o adevrat intoarcere a sa cu

pocint la Bisericd? Aceasta nu se poate nici

intr'un chip si va fi In tot cazul protivnicA ade-

vrului sf. Biserici a lui Dumnezeu.

,,Urmtoarea Intrebare a voastr nu o voi da
din cuvnt in cuvnt, ci numai esenta ei : Blestmul i anatema aruncat In trecut sohorniceste de
cAtr Patriarhil rsgriteni asupra celorce se irnpo-trivesc Bisericei sobornicesti, adec asupra celorce-si fac cruce cu dou degete si cari in alt ceva
nu se supun,acea anatema a deslegat-o oare mai
trziu vreun sobor de arhierei rsdriteni, sau nu?
pot oare niscaiva arhierei, in afar de sobor
si fr invoirea si voea patriarhilor rsAriteni s
deslege acest blestm ? Si dacA aceast anatem
nimenea din arhierei fr voea patriarhilor rsriteni nu poate s o deslege $i ea de cei dela
Rsrit nu s'a deslegat, apoi nu vor muri oare
unii dintre crestini In aceast anatem, nepocgiti ?
Vai nouil ! $i fi-va oare primit pomenirea unora
,ca acestia la Biseric ? Nu ne lipsi pre noi nici de
aceast dreapt delegare".
Itaspuns : Blestemul sau anatema asupra pro-

www.digibuc.ro

330

tivnicilor Bisericei sobornicesti, adecd asupra celor-

ce-si fac cruce cu doud degete sau cari n and'

ceva nu se supun, fiind aruncatd sobornicesti de
patriarhii rdsdriteni, are a rdmnea prin harul lui
Hristos tare, neclintitd si de nedeslegat pAndla

sfarsitul veacului. Dar voi mA intrebati, dacd anatema aruncat a fost deslegatd In urmd de vreun
sobor rdsdritean, sau
? Rilspund : A putut oare

sA fie un astfel de sobor, cleat doar vre unul

protivnic lui Dumnezeu si sf. Biserici, care sd se

fi a dunat ca s rdstoarne adevArul si s IntAreascd rninciuna ? In Biserica lui Hristos un astfel de
sobor ru credincios in veci nu va fi. Insd voi
mai intrebati : pot oare niscaiva arhierei, in afard
de soborul si invoirea si voea patriarhilor rAsAriteni s deslege asemenea blestAm ? Rdspund
Asta nu se poate nici decum; cAci Dumnezeu nu
este al nernduelii, ci al pdcii". SA stiti bine, cd
toti arhiereii, la hirotonia lor, primesc unul si a-

celas dar al sf. Duh si sunt datori s pAzeasc

ca lumina ochilor, curd-tenia si vieprihdnirea credintei ortodoxe, precum si toatA predania apostolicA si canoanele sf. apostoli, ale soboarelor ecumenice si localnice si ale sf. si de Dumnezeu purtAtorilor pArinti, pe care le pAzeste sfnta, soborniceasca si apostoleascA Bisericd".

Dela acelas Duh sfnt au primit $i puterea

de a lega si dezlega dupd randueala pe care a

statornicit o Duhul sfnt prin sfirrtii Apostoli n

sfnta BisericA. A risipi insd predaniile apostolice si canoanele Bisericii, o asemenea putere
arhiereii n'au primit dela sfntul Duh, deaceea
a deslega anatema amintitd mai sus, aruncatd
asupra protivnicilor Bisericei sobernicesti, canoniceste si conform cu voea soboarelor pusd, nici
arhiereilor, nici patriarhilor rAsAriteni nu li e
ingAduit. Iar dacd s'ar Incerca cineva s o facA,.

www.digibuc.ro

331

acela ar fi protivnic lui Dumnezeu

i sf. Bisericii mai intrebati voi : DacA aceastA anatemA nime-

nea din arhierei nu poate sA o deslege frA patriarhii rAsriteni, apoi n'a lost ea oare deslegatl
de ace$ti din urna ? Rspund : Nu numai nici unui arhiereu fArA patriarhii RsAritului, dar nici

Insusi Patriarhii Rsdritului nu pot sd deslege aceastd anatem5, cAci acea anatem nu se poate In
veci deslega. Intrebati deasemenea : Nu vor muri
oare niscaiva cre$tini, in nepotrivire $i nepocintA,.

in aceast anatem ? Vai nou5 ! RAspund : in aceastil intrebare a voastr se cuprind pentru *mine
trei nedumeriri. Intdia : Niscaiva din crestini"; a
doua: Nu vor fi oare in Irnpotrivire $i nepocintrt a muri in aceast anatemA"; atreia: Vai nou!"
In cazul intiu sunt nedumerit, cA ce fel de crestini sunt aceia, care fArA nici o cAintA se impotrivesc Bisericei sobornice$ti ? Unii ca ace$tia nici
nu sunt vrednici sA se numeascA cre$tini, ci dup
dreapta judecatA a Bisericii ar trebui sA se numeascA rAscolnici. AdevAratii cre$tini in toate se supun sf. Biserici. In cazul al doilea :

Nu vor fi In impotrivire $i nepodint, murind in aceastA anatem ? Sunt nedumerit de a-

ceastA intrebare a voastrA, cAci In ce chip ace$ti

pretin$i cre$tini, petrecnd nepocsAiti In aceast

impotrivire pururelnic a lor fat de Biseria, n'ar

muri in aceast anatimA soborniceasc ? Sunt ei
oare nemuritori, aeseia, relativ de care s vA indoiti de vor muri ? $i cum pot ei sA nu moarA,
fiind muritori si Inca aflndu-se sub anatema $i
de douA ori muritori : si suflete$te $i trupe$te,

cum au mai murit $i cum vor mai muri sub a-

ceastA anatemA fArA pocintA o nenumratA multime de rascolnici ? A$a $i ace$ti pretin$i creStini,
dac nu se vor CAI din toat inima $i nu se vor
uni cu sf. BisericA a hi Hrstos, atunci vor muris

www.digibuc.ro

- 332 -fir indoeal In sus amintita anatem a soboarion Cazul al treilea de nedumerire a mea se reler la cuvintele voastre : Vai nou ! Aceste cuvinte ale voastre vr In sufletul meu ideea : nu
sunteti voi acei niscaiva crestini, care nepociti
-se Irnpotrivesc Bisericei si v temeti i v cutremurati de anatema aruncatd de Biserica soborniceased asupra unor astfel de protivnici $i de aceea intrebati asa amruntit de ea, de nu cumva
a deslegat-o vreun sobor rsritean ? Temnduv sd nu muriti in anatem $i nesuferind mustrarea necontenit a cugetului, voi $i strigati : Vai
nou ! Dac sunteti adevrati crestini ortodocsi,
In toate supusi Bisericii, care v'a nicut prin sf.
botez, si v faceti cruce dup datina $i predania
sf. Apostoli cu primele trei degete ale mnii drepte, $i m Intrebati nu pentru voi, ci pentru altii,
.atunci nici anatema mai sus artat nu se Intinde
asupra voastr si atunci nu vi se cuvenea nicide,cum s ziceti : Vai nou ! Aceste cuvinte ale voas-

tre mi-au si insuflat mie prerea ce v'am spus-o

aicea despre voi, care dar piard din sufletul meu.

V rog dati-mi prin cazul cunoscut you'd* dovad

desvrsit, despre felul vostru de a gndi, c5ci
noi nu putem avea nici o InipArtsire cu ceice se
impotrivesc sf. Biserici si cu ceice-$ fac cruce cu
cloud degete. Dar voi mai Intrebati : $i va fi oare
plAcut pomenirea cea bisericeasc pentru ei? Rspund : Dac vorbiti despre ceice se impotrivesc
sf. Biserici sobornicesti si cari MOT In impotrivire
nepodint, atunci credeti-m, cA pomenirea bisericeasc5 a unora ca aeestia nu numai nu va fi
plcut, ci va fi Inc $i protivnicia lui Dumnezeu
$i sf. Biserici, $i preotul, care va indrsni pentru

unii ca acestia s fac pomenire, pdcdtueste de

moarte. Pomenirea mortilor este cea mai insembnat parte a jertfei celei fr de snge, ce se

www.digibuc.ro

333

aduce pentru cre$tinii ortodoc$i morti $i vii. DacI

cineva, chiar dintre cre$tinii ortodoc$i, gre$e$te vAdit $i nu se cAeste, apoi pentru unul ca acesta

sf. Bisericd opreste a se aduce jertfa cea Mil de

stige, pAri ce el nn va pArAsi pcatul $i se va
poci. Dac pentru un cresiin ortodox, care pAcatueste vdit $i nu se pocAe$te Biserica nu dA
voe sA se aducA jertfa cea fA de snge, apoi poate ea oare sA ingAdue a se aduce acea jertf pentru unul care a murit fArA nici o pocAintA In impotrivire fatA de sf. BisericA ? Nu, nicidecurn..
Cum cA unui pActos vAdit nu i se poate da voe
sd se impArt4asc nici sA i se facA pomenire, aducndu-se jertfa cea fArd de snge, mrturise$te
s. Simeon al Tesalonicului prin urmAtoarele cuvinte : Nu este loc pentrti. necredincios $i pentru
celce cugel altmintrelea. Deaceea nu se cuvine
nicidecum nici unui preot s aducd jertf sau sA
fac pomenire pentru ceice au ph' cAtuit vAdit
nu s'au pocAit, cAci aceast jertfd li e spre osndA, deasemenea $i prirnirea sf. Taine cu nevrednicie $i fAr pocintA aduce osndA, cum
spune despre aceasta dumnezeescul Pavel (Cor.
XI, 29).

Acela$ Simeon ne aratg pentru cine se cuvine a scoate pArticele: Prinoasele celor ce gre$esc vdit preotul nu trebue sA le primeascA, cum
s'ar intarnpla, ci mai intAi sA le cear pocAintA.
CAci comunicarea e pArticica adus $i cineva, fiind
nevrednic, nu se cade sA se comunice din aceastA

jertfA. Cum cA preotul trebue sA bage bine de

sam pentru cine aduce prticele, ne spune acela$ Simeon : Peck de folositor e prinosul ventni
ceice-1 aduc cu vrednicie, pe att e de dunAtor $i
vtmtor este el pentru cei nevrednici. CAci pArti-

cica adus pentru cineva, fiind pus aproape de

dumnezeeasca pne, dupAce aceast pan2 va fi-

www.digibuc.ro

334

sfintit si prefcut In trupnl lui Hristos, imediat

i acea pgrticic se Impgrtseste din sfinfenie, iar
pusg in Potir, se impreuneazg si cu sf. SAnge si
prin aceasta comunicd har si acelui suflet, pcntru
care ea s'a adus. Cgci este impgrtgsire gnditg, si
dacd omul este din cei evlaviosi, sau din ceice au
si gresit, dar s'au pocgit, atunci nevgzut, cum am
uis, el se imprtgseste cu sufletul impgrtgsirea duhului. In multe cazuri, dupgcum ne-am incredinsat, el primeste si folos trupesc. De aceea se si
cuvine ca preotul s bage bine de samd, s nu
primeasca dela oricine prinos si s nu scoatg pgrticele pentru ceice pgcdtuesc frg nici o rusine,
ca sg nu fie osndit irnpreung cu ei". Pang acum
a fost cuvntul sf. Sirw.on, sau mai bine zis cuvntul intregei Biserici soborniccsti, cgci el vorbeste deacord cu mArturisirea soborniceascg. Din
aceste cuvinte rezultg, cg pentru ceice au murit
frd pocgint si in impotrivire cu sf. Bisericg nu
se cuvine a sgvrsi pomenire bisericeascd. Ce lce
va indrgsni s siivrsascg pomenire pentru asemenea oameni va da rgspuus greu inaintea lui Hris-tos Dumnezeu in ziva Infricosatei judecgti.
,Urmtoarea intrebare a voastrd : Poate oare
celce a murit in rascol sau in desbinarea cu Biserica s fie imormntat bisericeste, dupg rndueala
crestineascd i sg fie pomenit, sau aceasta nu este
ingduit din pricina necredintei lui ?
,IIRgspund : In intrebarile voastre de mai sus,
voi numiti pe ceice se impotrivesc sf. Biserici si
pe ceice se impotrivesc poruncilor ei nu rascolnici, ci oare care crestini ; iar in intrebarea defat
intrebati pe fat despre celce a murit in rascol,
ca si cum acest din urtng ar fi neasemnat mai
rgu dect cei amintiti mai sus. Noi Ins nici pe
cei pomeniti mai sus nu-i osebim cu nimic de rasolnici. Dacd ins acesta ce a murit in rascol e

www.digibuc.ro

335

mai ru deck cei amintiti mai sus, apoi el nu-i

oare din aceia, pe care-i numiti hlasti si pe care
noi nu-i mai numim rascolnici, ci deadreptul ne-

legiuiti si fr Dumnezeu. Dar din orcare ceat

de rascolnici ar fi mortul acela, de care Intrebati
voi, pentru deslegarea acestei intrebri, v voi
aduce rspunsul lui Macarie, patriarhul Antiohiei,
catre Patriarhul Nicon al Moscovei (din cartea
Scrijala", la sfrsit) : Noi am primit predania la
inceputul credintii dela sf. apostoli si dela sf. Printi $i dela sf. $apte soboard ecumenice, s facem
semnul cinstitei cruci cu primele trei degete ale
mnii drepte si care dintre crestinii ortodocsi nu
face crucea asa, acela este eretic 5i-1 avem lepdat
dela Fiul $i sf. Duh si dat anatemei". Observati
din acest rspuns a Preasfintitului Patriarh, c
dacA cineva chiar dintre ortodocsi nu se insamn
pe sine cu semnul crucii, fcut dup traditia sf.
apostoli, apoi $i acesta pentru aceasta este eretic
$i s da" anatemei. Cel mort ins In rascol, de care
Intrebati voi, nu e tot asa, ca $i celce nu-$ face
cruce en trei degete ? Dacd este asa, apoi judecati singuri, poate el s fie Ingropat $i pomenit
dup rndueala crestineasc ?
Mai departe voi Intrebati : unii preoti, imitnd samavolniciile omenesti, ispovedesc $i cunun

dup molitfelnicul cel vechiu si fac voea rascolnicilor mpotriva predaniilor Bisericef. Nu va fi
oare din pricina aceasta vreo cAlcare de lege sau

piedicA la slujirea $i sdvarsirea tainelor bisericesti,

cci $i ceice apartin bisericei, att duhovnicesti,

ct $i mirenii, multi se poticnesc si se Insal, iar

pentru noi acestea-s mare sminteal $i pricin de
ntristare $i indoeal ?"

Rspund : astfel de preoti, ca niste mAgulitori ai rascolnicilor, mai mult dect ceice caut
s placA oamenilor, a cArora oase Dumnezeu le

www.digibuc.ro

- 336 va sfgrma", gresesc de moarte inaintea lui Dumnezeu cAci landu-se dupg samavolniciile ornenesti si cgutnd sg placg rascolnicilor, contra traditiilor bisericesti, ei indrgsnesc sg slujascg dupg
molitfelnicul cel vechiu tainele bisericesti. Acestia,
dacg nu se vor pocli din toatg inima si nu se
vor abate dela aceastg Indrgsnealg a lor, vor fi
ru$inati In ziva infricosatei judecAti a lui Dumnezeu. Dacg preotii pomeniti mai sus sunt crestini
adevgrati si au primit hirotonia de la un arhiereu
ortodox, atunci de si ei, lundu-se dupg samavolniciile omenesti, sgvrsesc tainele dupg molitfelnicul cel vechiu, totusi sf. Taine rgmn taine de-

sgvarsite i In aceasta nu trebue sg avem ludoealg ; iar preotil, ca smintitori de multe suflete

crestinesti, vor fi vinovati la judecata lui Dumnezeu, cgci dupg cuvntul Domnului, clacg cineva va
sminti pe vreunul din acesti mid, cari cred inteinsul, mai bine i ar fi aceluia sg-s lege o piatrg
de moarg de giit si sd se arunce In adncul mgrii
(Mat. XVIII, 6). Se cuvenea acestor prtoti, pusi
de sf. Biseric pgstori si privighetori ai turmei lui
Hristos celei cuvntgtoare, s se supung In toate
ca unei mame adevgrate, si sg Intrebuinteze la sAvArsirea tainelor molitfelnicul Indreptat,

iar nu sg le sgvrseascg, spre marea durere si

sminteald a poporului cre,stin, contrar asezglinintelor bisericesti, dupg molitfelnicul cel vechiu, pgrgsit de Bisericg. Si li se mai cuvenea lor sg fug
din tot sufletul i sg se depgrteze de orce comunicare cu rascolnicii si pe altii sg-i Indemne ca
lacrgmi sA facg acelas lucru. Pentru astfel de invAtAturg si povat a poporului crestin ei s'ar fi
nvrednicit sA primeascd rdsplatg dela Hristos
Dumnezeu In ziva dreptei sale rgsplAtiri.
ff Mai departe voi intrebati : unii ierei s'au despArtit de Bisericg si de episcopii lor i trgesc la

www.digibuc.ro

- 337 rascolnici; pot oare s se svarsasc oarecare taine

de all-A acesti preoti, adecd botezul, ispovedania,.
cununia, .etc. sau nici Intr'un caz nu se pogoara
harul ? Binevoiti a ne vesti i despre aceasta pentru Insus adevrul ecumenic".
Rspund Preotii, cari s'au desprtit de Bisericd si de episcopii lor si tresc la rascolnici,
devin una cu rascolnicii i Impreun cu ei hulesc
credinta ortodox si toat Biserica lui Dumnezeu
si preasfintele Taine ale lui Hristos i toate tainele bisericesti si tot cinul arhieresc i preotesc.
Astfel de preoti pentru toate hulirile artate nu

mai sunt vrednici s se numeascd preoti, ci sunt

preoti mincinosi, sau mai drept vorbind nepreoti.
Ei sunt lepdati dela sf. Biseric5, strini de
ea, lepdati de arhiereii lor din preotie, i deaceea cum pot ei s sAvarsased sf. Taine bisericesti,
sau cum sf. Taine ale Bisericii pot fi sdvar$ite de
unii ca acestia ? Aceasta e cu totul imposibil, cAci
Duhul &Milt nu svarsaste tainele bisericesti prin
niste vditi protivnici lui Dumnezeu, legati nu nu-

mai de arhiereii lor, ci si de toat Biserica. Dar

ce putere are legtura arhiereascA, se poate pricepe din urrnAtoarele Racla unui sfant mucenic
oarecare sttea la sf. jertfenic i totdeauna, and
diaconii ziceau : cati sunteti chiemati esiti," ea
se radica de o putere dumnezeeascA nevzut, iesea din bisericA si sttea In pridvor panla otplast,

si apoi din nou se intorcea In bisericA si sedea

la locul obicinuit. lar pricina acestui lucru era
faptul, c acest sfant mucenic era legat de bgtra-

nul sdu pentru oarecare neascultare. Dupce Ins

bAtranul sgu a venit i i-a dat deslegare, racla
mucenicului a Incetat itidat de a mai iesi din
bisericA si sttea neurnit la locul ei la jertfenic.

0, cat de puternic e dumnezeeasca ascultare,

22

PAISIE

www.digibuc.ro

338

and Inse$ racla mucenicului, ucenicului starefului,

care- vrsase sngele pentru Hristos, nu putea

s deslege legAtura staretului pan cand Insu$

staretul ce-1 legase nu 1-a deslegat. Dae legtura

unui staret, care nu era arhiereu, ci simplu mdnah, era asa de puternicA, atunci cu eat mai tare

-trebue s fie legAtura unui arhiereu? Cci numai

apostolilor $i urma$ilor lor, arhiereilor, li s'a dat
li se dd harul cel mai presus de fire de a lega
deslega dela Hristos Mntuitorul, care a zis
ucenicilor si : Or Cate yeti lega pe pmnt vor

fi legat $i In ceruri $i orate veti deslega pe p-

mant vor fi deslegate $i In ceruri". Deci fiind

legati de arhiereii lor, pomenitii preoti sunt legati
pe veci i pe pgmnt $i In cer ; $i lepdati fiind
de arhiereii lor, ei au devenit strini $i de harul
preotiei, si de toat slujirea preotascA $i nu pot
svar$i nicio tain. Preotii ortodoc$i pentru vini
mari dup dreptate lepdati sobornice$te din preo-tie, se pogoar la locul de mireni $i cu ei
preun sunt prta$i la rugciunile Bisericii $i ca
ei se imprtsese cu sf. Taine. Iar dac5, ei ar Indrsni s slujasc5 dumnezeeasca liturghie sau s
svar$ascA celelalte taine ale Bisericii, atunci ca
niste membre putrede, se tae cu totul dela BisericA, dup canonul 28 ap.ostolicesc.
Iar In cartea canoanelor, tiprit In limba moldoveneascA, am gsit o Intrebare cu rspunsul co-

respunzAtor la ea, relativ la Intrebarea pus mie

de voi. Intrebarea e a sf. Metodie, patriarhul
Constantinopolei, $i glsue$te: Dae preotul va fi
hirotonit de un arhiereu caterisit, poate el oare
s svar$asc slujbele preote$ti sau nu?" Rspunsul la Intrebarea asta e a sf. Teodor Studitul :
Nu poate pomul ru s fac roade bune : a$a $i
arhiereul, lipsit de har, nu poate face preoti, cAci
nu are arhierie. Si neavnd arhierie, el nu poate

www.digibuc.ro

339

nici preofie. Dac insg va hirotoni pe cineva,

acela rmne nehirotonit $i nu poate sluji nici li-turghia, nici celelalte slujbe preotesti, cAci este
simplu mirean. Omul, care are un lucru oarecare,
poate da altuia ; dac ins nu are acel lucru, a-tunci cum 11 va da?"
,,Din rspunsul citat mai sus a sf. Teodor Studitul e limpede, c4 preotii caterisiti pe dreptate,
-clup sfintele canoane, dac vor indrsni dup
aceasta sd svarsasc slujbele preote$ti, se tae cu
da

-totul dela Biseric5.

O alt intrebare a voastr se coprinde in urmtoarele : un cre$tin, care a murit subit de be-tie, poate oare s fie ingropat i pomenit dui-A
rndueala bisericeasa ? Caci la voi, cum spuneti,
multi preoti socotind pe unii ca ace$tia ca sinuciga$i, nu-i ingroap cu ingropciune cre$tineasa
si pomeniri pentru unii ca acestia nu fac. Voi ceTeti $i la aceast intrebare rspuns dela mine,
pentru dragoste $i pentru folosul cre$tinilor, $i s."
v desleg aceast nedumerire dupd canoane.

Rspund : Eu am avut mare dorint s des leg aceast nedumerire a voastr dup sfintele
canoane, dar din pricina neiscusintei mele, n'am

putut gsi rspuns la aceasta in sf. canoane, si de

aceea sunt nedumerit, cum s \TA rspund la asta.
In cele cloud smbete de pomenirea mortiIor : inainte de Duminica lsaiului de carne $i din ajunul Duminicii mari, cnd se pomenesc toti rposatii ortodoc$i, se arat tot felul de morti nprasnice ; mortii, cari 0-au perdut viata de asemenea
feluri de moarte, se pomenesc, $i Biserica soborniceascA roagi pe Dumnezeu pentru mntuirea
sufletelor lor. Iar acest fel de moarte, adecA de
betie, nu se pomeneste acolo si (tin aceasta se
poate deduce, c" pentru unii ca acestia Biserica
nu se roagA. Despre acestia, socot, sf. Duh zice

www.digibuc.ro

340

prin apostolul Pavel : Sau nu $titi c nedreptii

imprtia lui Dumnezeu nu vor mo$teni ? Nick

curvarii, nici slujitorii de idoli, nici precurvariir

nici lacornii, nici furii, nici betivii impargia centrilor nu vor mo$teni". Cel ce moare nAprasnic de
betie fArd ispovedania pdcatelor sale $i frA im--pArt$irea cu sf. Taine ale lui Hristos nu e vinovat oare de pricinuirea mortii sale ? Dachi el ar fi
but cu infrAnare putin vin, atunci n'ar fi murit
de astfel de moarte groaznicA $i nAprasnic. Soco-

tim cA un astfel de om nu e departe de sinuciga$i, din care pricinA preotii vo$trii nici nu in
drAsnesc sA-i ingroape dupA obiceiul cre$tinesc
s sAvr$ascA pomeniri pentru ei. Deaceea rog

dragostea voastr sA nu vA turburati de aceasta

cci acest lucru se afla in mare indoeal i nedumerire. DacA cineva ar putea gAsi despre acest lucru in sf. canoane ale Bisericei, hotArire, atuncea
nimenea n'ar avea in aceastA privire nici o indoeal, ci cu deplinA incredere ar urma hotArArea
bisericeascA.

O alt intrebare a voastrd e aceasta : Poate

oare preotul pe celce se pocAe$te cu smerenie sA-1

deslege pentru neputinta sa, fAr punere de ca-

non, $ir

primeascA la impArt4irea cu sf. Tainer

sau aceasta-i cu neputintd
3,Rgspund : Intrebarea voastrA mi se prezintA
cam greu de inteles. Omul acela se c5e$te oare
de pAcate grele, sau mici $i are el neputinte suflete$ti sau trupe$ti? SA presupunem cA are neputinte trupe$ti. DacA neputinta lui trupeascA e a$a
fel, cA el se apropie de moarte si nu are vremesA facA pentru pAcatele .sale canon, atunci chiar
de-ar avea el pAcate mari, dar se de$te cu smerenie de ele, preotul trebue $i fiirA epitimie sA-1
deslege de pAcate $i sA-1 impArt4ased cu sf. Tai-

ne. DacA insA el nu se afl in asa neputint ex

www.digibuc.ro

- 341 -trem $i poate face canonul, atunci fr canon

vreotul nu trebue s-1 deslege, Cad canonul e a
-treia parte a tainei pocintei $i nu trebue fr
primejdie de moarte a-1 lsa.
Dar ce-i epiternia $i cum se d ea pentru
pcate, pentru aceasta e nevoe de explicare mai
amruntit. Canoanele sf. apostoli, pe care sf. loan
Darnaschin le pune alturea cu crtile dumnezee$tilor Scripturi, pe toti cei sfintiti Ii leapdd din
treptele preotesti pentru pcate, iar pe mireni ii
deprteaz dela imprtsire cu sf. Taine $i dela
participarea la rugciunile Bisericii. Pe terneiul
acestor canoane apostolice sf. Biserica apostolia
sobornic pe toat multimea cre$tinilor ortodoc$i $i sfintiti i nesfintiti, dacd s'ar intmpla
cuiva din ei s cadd in oarecare pcate, cluzit

de Duhul dint, Ii indreapt de pcate in chipul

urmtor Pe cei sfintiti, adec pe arhierei, pe
preoti $i pe diaconi, czuti in pcate mari sau
mici, ea sau pentru pcatele mici Ii indeprteaz

vremelnic dela slujbd, sau pentru pcatele mari i

opreste dela slujbd pnla moarte, dar dela imprtsirea cu sf. Taine nu-i deprteaz. Pe monahi insd si pe mireni pentru pcatele miei i deprteazd de imprt4ire pentru pcatele mici putin vreme, pentru cele mari multd vreme. Alt

canon sau alt epitemie pentru pdcate sf. Bisericd

nu rndue$te nicidecum celor nesfintiti. Cauza
e urmtoarea : Vechii cre$tini foarte mult vreme
dup timpurile apostolice, din dragoste atr Hris-

tos, se imprtpu foarte des. Cnd ins li se intmpla s cad in pcate mici sau mari, atunci
pentru mult sau putin timp erau Indeprtati dela
dumnezeeasca imprt4ire $i dela starea in Biseric cu credincio$ii $i erau la anumite locuri In

biseric pentru pocdint : la inceput ei stteau inaintea u$ilor bisericei i cu lacrmi ingenunchind,

www.digibuc.ro

342

rugau pe toti ceice intrau In bisericA sA se roage

pentru ei lui Dumnezeu, ca El sl le ierte gre$a-

lele ; cu timpul li se invoi sA stea In pridvoru.

mare, la u$ile bisericii i ascultau cntArile i citirile biserice$ti, dar in bisericA nu intrau.
,,DupA aceea li se invoi sA stea chiar In biseindArdtul amvonului, la toate slujbele bise-

rice$ti $i numai dup Evanghelia dela liturghie

cnd diaconul zice : cti sunteti chemati e$iti, esau
din bisericA In pridvor $i stAteau acolo panAla sfr-

$itul slujbei. Cu timpul s'au invrednicit s stei

cu credincio$ii tot timpul, dar nu *se puteau impArtd$i. Insfarit cApAtnd deslegare de epitemie,
ei se admiteau din nou, ca si inainte de a pAcAtui, s se impArtApscd cu credintA $i cu dragoste
cu duninezee$tile taine. Dar cum se purtau ei in
timpul epitemiei ? Ei pururea oftau din adncul
inimii, plngeau $i se tngueau, se fereau de orce
rAu, se sileau la orce fapt bunA, la toatA implinirea cu sirguintA a poruncilor evanghelice. and.
se impArtA$au ceilalti cre$tini, ei cugetau despre
sine, cA pentru pAcatele lor s'au fAcut nevrednici
de impArt4ire $i aprin$i de focul dumnezeesc al
dorintei negrAite i nesuferite de a se impArt4i

cu sf. Taine, cu multe lacrAmi rugau pe Hristos.

Domnul, s le ajute, ca petrecnd curat $i nepriUnit vremea epitemiei, s se impArtA$ascA cu preasfntul $i preacuratul trup al lui $i cu izvo-

rul cel fArA de moarte a preacuratului su snge.

Prevzind o astfiel de pocAint sincerA a cre$tinilor, indepArtati pentru pAcat dela impArt4ire, Duhul sfnt n'a legiuit in Biserica sa altA pedeapsA
epitemie pentru pAcate.
,,Se cuvine insA a $ti, CA dela Bisericd s'a dat
putere arhiereilor, ca dacA vor vedea roadale pocAintei celorce se cAesc, sA scurteze timpul epi-

temiei, hotrit de sfintele canoane. VA spun $k

www.digibuc.ro

343

aceea, cd.' eu in toate sfintele canoane am cautat

cu ravn, de nu cumva se gsesc oarecare epitemii fdr indepArtare dela imprtd$irea cu sf. Taine, dar n'am putut gsi. Dar e grozav $i numai
de gandit, cat de infrico$atd $i de inspimantdtoare e certarea pusd asupra acelora, cari Indrsnesc s impArtd$ascd pe ceice au gre$it fArd indeprtarea pe un timp dela sf. Taine, $i pentru
celce s imprtd$e$te fr aceastA epitemie : pe
amandoi Biserica ii asamnd cu Iuda vanzdtorul..
Mai departe voi intrebati : Cand se scot Orticele la Proscomidie pentru vii $i pentru morti,
au oare aceea$ putere $i folos, dacd se scoate o
prticicd pentru fiecare pomenit, ea $i eand se
scoate o prticicA comund pentru multi ? Rugdm
$i pentru aceasta s ne Idmure$ti pe noi pro$tii.
,,RAspund : Prticelele, scoase la proscomidie

pentru vii $i pentru morti, impreunandu-se ca

preacuratele taine ale lui Hristos, imediat se impArt4esc din sfintenia $i harul sf. Duh $i dau folos
$i har deopotriv acelora, pentru care s'au scos,

fia scoase pentru unul ate o pArticied, sau comund pentru mai multi. Aceasta se vede lmurit
chiar din randuiala proscomidiei : edei preotul,
luand prescura a patra, scoate din ea numai o
prticicd pentru tot cinul sfintit, pentru toti pravoslavnicii cre$tini vii, cari se afl in toatA Biserica crestin. Deasemenea $i din prescura a cincea
se scoate pentru toti mortii cre$tini ortodoc$i o
prticie. lar Biserica soborviceased crede $i !Ilkturise$te, CA de $i pentru toti cre$tinii ortodoc$i
vii $i pentru toti cre$tini ortodoc$i morti s'au scos
numai die o pArticicd, acelas folos le aduce prin

harul $i sfintenia sf. Duh, ca $i and s'ar fi scos

pentru fiecare cre$tin ortodox cate o pArticicd aparte : cAci atotputernicia Duhului sfant este nesAcald $i fiind una $i aceea$, aduce acela$ folos

www.digibuc.ro

344

prin jertfa cea fr de sange si prin o prticic

pentru fiecare aparte, ca si o [Ai-tided pentru
multi.

Mai departe voi intrebati : Se poate oare

dup dorinta deosebitd, ca cineva s roage pe

preot A. pomeneascd numele si s scoat Orticele

pentru acei sfinti, pe care din dragoste catre

ei

doreste a-i pomeni, mai ales pentru aceia, numele

crora nu sunt in liturghier ; se poate oare da
pentru ei la proscomidie din evlavie, cdtre ei, ca
acesti sfinti s fie indeosebi pomeniti, ca ei s
se roage pentru noi, pctosii?
Rspund : Desi cele scrise de voi in intrebare

nu vi se pare contrare regulei, dar de vreme ce

toate cetele sfintilor se pomenesc, de si nu fiecare

sfant pe name, dar toti sunt pomeniti panla unul
prin cele nou prticele scoase in cinstea lor, apoi
dacd preotul dupd dorint si evlavia unor iubitori

de Hristos ar fi rugat s scoata unele prticele

afar de cele nou prticele, in cinstea unor sfinti,

cari nu-s pomeniti in liturgier, socot a prin aceste
prticele din nou scoase In randul celorlalte, el
ar alcAtui al patrulea rand de prticele scoase
pentru sfinti ; cci particelele scoase pentru sfinti
trebue a fie puse langd prticelele sfintilor, iar
nu in alt loc oarecare, deosebit de cele nou
cete, si dac preotul ar indrsni s fac aceasta,
ar strica randueala sf. Liturghii, care dela inceputul credintii se pzeste de toatil Biserica ortodox5 neatins si ar introduce in randuiala sf. Liturghii o randueald a sa nou, nemai auzit pan
acum. Iar dela astfel de novisme se starnesc deobicei desbindrile sau rscolurile, de care s ne

fereascd Hristos pe toti ceice credem drept inteinsul. Ceice au insa credint si dragoste cdtr
sfinti, trebue s se multmeasc cu cele nou
prticele si nu trebue s caute, s scoat in cin-

www.digibuc.ro

- 345 stea unor sfinti pArticele deosebite. SA fac ins5.

rugAciuni la acei sfinti, ca prin rugAciunile acelora
s dobndeascd mild' dela Dumnezeu si ertare de
pAcate.

Mai departe voi intrebati : poate oare un singur preot sA sAvrsascA taina sf. maslu sau nu
poate, pentrucA la voi exist astfel de obiceiu, cA
un preot cu diaconul si dascAlul sAvarsesc sf.
Maslu ?

RAspund : In cartea MArturisirea OrtodoxA se

.spune, ca aceastA taind trebue s'A fie sAvrsitA de
ierei, si aceasta e conform cu sf. ScripturA, care
zice : De e bolnav cineva intre voi, sA chieme
preotii bisericii si sA bed rugAciuni pentru el, un-

gndu-1 cu undelemn in numele Domnului". Dar

taina aceasta nu trebue sAvrsitA de un singur

preot, cAci aceasta nu-i conform cu sf. ScripturA,

nici cu traditia Bisericei. Iar sf. Simeon, arhiepiscopul TesaIonicului, in cartea sa zice : Poate oare
un singur preot s sdvarseasc maslul ? Nu se cmvine unui singur preot s sAvarseasc5 aceastA tain,
cAci s'a zis: sA chiem preotii bisericii, iar nu cu
un preot, si rndueala aceasta trebue neapArat s
s5 se pAzascA. Precum pe episcop nu-1 hirotoniseste un singur episcop, asa i sf. maslu nu-1 s-

varseste un singur preot (Cap. 283). Pentru ce

se cer sapte preoti la maslu si pentruce foarte
adesa trei, in lipsA de mai multi ? Fratele Domnului nu aratA numrul preotilor, dar obiceiul a
statornicit s se cheme sapte. Temeiu pentru acea-

sta eu socot CA este numArul sapte al darurilor

Duhului dint, cum arat Isaia, sau dupd numrul
celor sapte preoti din V. Testament, cari din porunca lui Dumnezeu au trmbitat la cAderea Ieribonului, ca si acesti sapte ai N. Testament sA dArme cetatea vicleanului si zidurile cele cumplite
rAdicate de pAcat. Sau poate pentru a urma pe

www.digibuc.ro

346

proorocul Elisei, care de $apte ori s'a rugat peste

acel tnr i I-a rdicat din patul morii, preofii
Noului Testament prin In$eptit rugAciune trebue

s rdice sufletul omorit de pcat; sau precum

proorocul lije rugndu-se de $apte ori, a deschis

cerul cel Inchis prin pcate $i a vrsat ploae, a$a

$i ace$tia, de $apte ori rugndu-se, desleaga ur-ciunea pcatului $i pogoar ploaea milei dela
Dumnezeu $i ertarea pcatelor. Acesta este mi se
pare, senzul numrului de $apte al preofilor. Unii

Ins, unde e lips de preofi, chiam numai trei

$i aceasta nu-i de osndit, cAci prin aceasta se
inchipue$te mai Intai dogma sf. Treimi $i apoi
face aluzie la mrturisirea despre Twime a proo-.
rocului Ilie, cnd el pc fiul vduvei din Sarepta
l-a inviat, rugindu-se de trei ori $i de trei ori imbrfi$ndu-1. Dar nu trebue s scormonim mult
pentru numr, ci trebue s ne finem de Predania
veche. Un singur preot Ins s nu svr$ased
maslu". Din aceste cuvinte ale sf. Simeon se vede,
cd nu se cuvine s se facd sf. maslu de un singur

preot : La nevoe aceast taind s se svr$eased

cel pufin de trei preofi. Intr'o carte slavoneasa
am gsit, ea' la nevoe aceast taind pot sg o svar$ased $i doi preofi, iar In crfile grece$ti n'am
gsit asta. Cele spuse sunt deajuns.
La cea din urtn intrebare a voastr, In care
m Intrebati, cum afi putea s" v rnntuifi, trind
In lume cu femei $i cu copii ?

,,Rspund : Eu pot s va dau numai sfatul

meu, ea s citili cu tragere de inim dumnezeeasca
Seriptur si InvAfAtura sfinfilor Prinfi ai Bisericii,

crora li s'a dat a Infelege tainele impgraliei cerurilor, adec adevratul Infeles al scripturilor ;
$i In invttura lor luminat de Duhul se afl deplin toate povefele trebuitoare pentru mntuirea

www.digibuc.ro

347

sufletelor, care indeamn pe fiecare din ceice doresc mntuirea.

Si liti-v la toata fapta bun5 si sal fugiti de
orce lucru protivnic lui Dumnezeu. Citind Invd ttura lui Dumnezeu i cu toat luarea aminter
veti avea pururea intelegere pentru orce faptd
bund, care e de neapArat nevoe pentru mntuire.
Eu Ins, cu toat nevrednicia mea, lund In sam,
c voi cerpti povat dela mine, pot s v rspund
urmAtoarele

Preamilostivul Dunimezeu svrseste

mntuirea sufletelor pravoslavnicilor crestini prin

credinta pravoslavnic, prin fapte bune si cu harul su. Credinta pravoslavnicd este aceea, pe care
o tine una sfnt, soborniceasc si apostoleasd
Biserid, si frd aceast credintd nimenea nu se
poate mntui. Faptele bune sunt poruncile Evanghelice, %fa' de care, ca i fdr credinta pravoslavnid, deasemenea nu se poate mntui nimenea:
Credinta pravoslavnid fr fapte bune e moart,
si faptele bune fr credinta pravoslavnicd sunt
moarte. Celce voeste s se mntueascd trebue numaidedt s uneascd la credint i faptele bune
si astfel cu harul lui Hristos Dumnezeu, care a
zis : Frd mine nu puteti face nimica", se va mntui. Se cuvine dar a sti, c Hristos Mntuitorul
deopotriv a legiuit faptele bune pentru toti pravoslavnicii crestini, att pentru monahi, ct si pencu
tru mirenii, cari tresc In lume cu femei
copii, si vrea si cere dela toti cea mai sarguiri-*
cioas implinire a poruncilor sale, asa c ceice le

calc si nu se desc de aceasta nu vor dpta

mntuire si nu vor putea da rspuns la Infrico-

sata sa adoua venire. $i toti pravoslavnicii crestini

parte brbteasd si parte femeiasd, de toate vr-

stele si stdrile, sndtosi ori cuprinsi de felurite

boale, slabi i btrni, toti, cu ajutorul harului

dumnezeesc, pot s Implineasc fr nici o pedia

www.digibuc.ro

- 348 -poruncile lui Hristos numai cu bunvointa lor si

cu smerenie gufleteasc i astfel s se mantueasc.
Poruncile evanghelice, cel putin cele mai insemnate din ele si cele mai comune, sunt asa de indispensabile pentru mantuire, inat daca numai
una din ele nu s'ar implini, sufletul nu se poate
mantui. Asa sunt : iubirea ctre Dumnezeu si aproapele, blandeta i smerenia, pacea cu toti
rbdarea, ertarea din toat . inima a gresalelor aproapelui, neosandirea, a nu nutri urd ctre aproapele, dragostea ctre vrsmasi, a al-Ma mila catre
aproapele, atat trupeasc cat si sufleteasc, i alte
fapte cerute de poruncile evanghelice. Toate aces-tea s \TA siliti a le implini cu sarguint, dar mai
ales s iubiti pe Dutnnezeu din toat inima si din
tot sufletul si cu toat puterea si cu tot cugetul,
si pe aproapele vostru ca pe voi insiv.
Urmand blandetei lui Hristos, s" ne opunem
pand la sange patimii maniei, sa aveti pace cu
toti. Aceasta e a$a de trebuincioas, incat insus
Hristos zicea cteodat pe scurt ucenicilor si :
,,Pace you'd !" Pace \TA las !" Pacea mea dau
you'd !" Unde-i pacea lui Hristos, acolo petrece
Hristos. lar in sufletul, in care nu-i pacea lui
Hristos, nu-i nici Hristos. lug rabdarea e atat de
trebuincioas pentru mantuire, incat Hristos zice :
Intru rladarea voastr yeti dobandi sufletele
voastre". Iar castigarea sufletului nu e alt ceva,
decat mantuirea sufletului. Dar rbdare trebue sa
aveti nu numai pentru un timp oarecare, ci chiar
'Ana la moarte, cci celce va rbda pana insfarsit, acela se va mantui. Celce iart aproapelui su
gresalele, celce nu osandeste pe aproapele su,
acela si insus nu va fi osandit de Dumnezeu. Iar
cine poate insira in scurt toate poruncile evanpe care tot celce doreste s5 se manta--easc trebue s le tin i s le pzasc ca lumina

www.digibuc.ro

349

ochiului ? Smerenia, care este temelia tuturor virtutilor evanghelice, e att de trebuincioas pentru
mntuire, cum e respiratia pentru viata omului_
Toti sfintii prin diferite mijloace s'au mntuit,
dar fr smerenie nimenea nu s'a mntuit i nici
nu poate s se mntuiascd. Deaceea tot celce doreste sd se mntueascA, trebue sd se socoatd din
toad inima inaintea lui Dumnezeu, ca cel mai depe urrnd Intre oameni si de orce pAcat al stt s
se socoatd vinovat numai pe sine Insus, iar nu
pe altcineva. Implinind astfel ca ajutorul lui

Dumnezeu toate poruncile evanghelice i smerindu-sd Inaintea lui Dumnezeu, v yeti invrednici
de mila lui Dumnezeu, de ertarea pAcatelor si de
primirea harului dumnezeese. Prin tuna lui Dumnezeu yeti dobndi mntuirea sufletului vostru cu
toatd siguranta. Afar de aceasta, crestinii pravoslavnici mai au nevoe s pdzascA cu grij toateporuncile Bisericei. Taina pocAintei const in a-

ceea, ca s v pociti cu adevdrat inaintea lui

Dumnezeu s nu vii mai intoarceti la ele. Dupa

aceea s v mrturisiti toate pcatele voastre inaintea duhovnicului, ca inses inaintea lui Dumne-

zeu, s primiti dela dnsul deslegare de pcate

luati dela el si epitimia rnduit de dnsul
pentru pdcate, dup rnduiala Bisericii. Iar pentru pregtirea de imprtilsire cu sf. Taine voi
spune urmAtoarele : trebue s v apropieti i s
V imprtsiti cu sf. Taine ale lui Hristos cu
mrturisire din initn curat, cu post si umilint,
dupd ce v'ati impAcat absolut cu toti, ascultnd
dui-A obiceiul crestinesc toat pravila bisericeasc,

dac nu aveti canon care v opreste dela Imprtsire, v apropieti cu fricA si Cu cutremur, cu cre-

dint si cu dragoste si cu inchinare, care se cuvine nurnai lui Dumnezeu, ca imprtsirea s v

fie spre lsarea pcatelor i spre viata vesnicA...

www.digibuc.ro

350

Despre chipul cum s v regulati acasA viata

voastr $i a femeei $i a copiilor i dEtspre toate
datoriile cre$tine$ti puteti gasi povata cea bun
in scrierile sf. loan Gurdeaur $i ale altor sfinti.
Astfel, rspunsurile mele la intrebrile voastre, pe care dup rugmintea voastr struitoare,
sau mai bine silit de voi, a trebuit s vi le dau
impotriva vointei mele, cu ajutorul lui Dumnezeu

au ajuns la sfr$it. Voi ns, iubitorilor de Hristos, ceice mi-ati scris acele intrebri, s m5 iertati pe mine pctosul, daca din pricina neiscusintii

mele, nu v'am putut da dup dorint r5spunsuri

mai actrea la intrebrile voastre dup sf. Canoane. Pentrucd nici n'arn gAsit canoane mai potrivite pentru toate intrebgrile. Primind rAspunsurile mele, cititi-le cu luare aminte $i de yeti
gAsi in ele ceva conform cu sf. Scriptur $i cu
adevAratul inteles al Bisericei, atunci aceea s o
urmati. Dac5 ins eu in rspunsurile mele, ca un
out, am gre$it in ceva, voi sd nu urmati gre$ala mea,

ci v5 tineti in toate de cugetarea i de judecata

s5nAtoas5 a sf. Biserici sobornice$ti, $i astfel nu

yeti gre$i niciodat. lar Dumnezeul dragostei

$i

al Pcii s4 fie cu voi cu toti".

Cu aceasta inchiem, de$i foarte pe scurt, expunerea scrisorilor staretului Paisie, care au fost
la indmna noastr $i trecem la descrierea zilelor depe urm5 ale vietii sale $i a mortii lui.

www.digibuc.ro

CAP. V.
Ultimii ani al viefil starefului Pa Isle, boalele ce

au precedat moartea sa, sfar$itul $i darurile

harice ale sale.

Noi am descris viata $i activitatea staretului

Paisie de pe timpul petrecerei sale in Dragomirna $i Neamtu, ca conductor al unor obstii numeroase, ca muncitor in cmpul cercetArii textului cdrtilor patristice $i ca aprgtor al adevratului cAlugArism si al ortodoxiei prin corespondenta

sa cu diferite persoane. In aceste ocupgiuni $i

griji diferite au trecut pe nesimtitele multi ani
din viata sa $i insfr$it el se apropid de e$irea
din aceast lume vremelnic6 $i trecerea in lumea
cea ve$nici, pe care nu o poate ocoli nimenea.
Cei din urm ani ai staretului In Neamtu au
fost intunecati de cumplitele nenorociri ale rgzboiului, care s'a desfsurat In 1ocalit54i apropiate
de Neamtu.

Dui-A cuvintele biografului staretului, din nou

se strni rkboi cumplit intre cele trei imprtii :

Rusia, Austria $i Turcia. Cmpiile se umplur de
ostiri, mrile se acoperirg de cor5bii, orasele $i
satele Moldovei se pustiir: locuitorii se impr4tiard prin munti $i prin p Aduri. Lavra Neamtu se

www.digibuc.ro

- 352 umplu de fugari, care se a5ezar i inUuntrul si

imprejurul mnstirii. Venir o$tirile austriace $i

ocupard poalele muntilor Moldovei. Fugari se

simtird scutiti de primejdia turcilor $i incepurd s

se intoarc pela casele lor. Dar aceasta nu tinu
mult. Turcii se reculeserd si fa'spinserd pe austrieci, care se retraser spre granita lor. Trgusorul Neamtu fu ocupat de turci, cari intrar inteinsul fa'r impu$cAturi $i fr vrsare de snge,
afar de trei oameni, cari au fost ucisi pentru
impotrivirea artat turcilor. In mnstire se fa'spndi vestea, cd turcii, ocupand trgusorul, care

se afl la 15 chilometrii de mnstire, au plecat

spre aceasta. 0 groazd nedescrisd coprinsd pe

ceice se aflau in mAnAstire si-$i autaser acolo

scparea.
Boerii trimiseed soldati s cerceteze i s vad
ce fac turcii, dar soldatii, de fric, neaflnd nimica adevrat. Neavnd irnformatii exacte despre
miscarea turcilor, cei din mnstire nu $tiau ce s

fac. Unii spun eau s nu se Inchid portile mdnstirii, s ias inaintea turcilor $i sd-i roage de
crutare.
Altii sfAtuiau s se inchicl in mnstire $i s

se impotriveascd turcilor cu armele. Insfrit un

monah se hotdr, cu binecuvntarea staretului, s'a

mearg la Tg. Neamtu 5i s afle ce se petrece acolo. Acesta ajunse cu bine la Neamtu, umbra'

slobod prin tot trgu $i dela un taran afl, cA tur-

cii au prsit Neamtu. Cnd monahul aduse a-

ceast veste la mnstire, toti se lini$tir. Dar

bucuria nu fu de lungil durat ; adoua zi aflarg,
eh' turcii se intorseser lar in trg: Atunci boerii
si staretul trecurg la Secu, lar ceialalt populatiune a mnstirii se impr4ti prin pduri. Aceasta
era prin sgptmna a doua din post. Insfr$it venir din nou austriacii $i silira pe turci s se re-

www.digibuc.ro

- 353 tragg. Intre acestea Intrar In Moldova si armatele rusesti. In Iasi veni printul Potemchin, comandantul general al armatelor rusesti i impreunA cu el veni i Ambrosie, Arhiepiscopul de Poltava. Arhiepiscopul Ambrosie dori sA vad pe YEStitul staret Paisie $i sosi la Neamtu, unde cu

mare cinste fu intimpinat de staret si de tot soborul m4nstirei.

Aceasta erada_anul 1790. Rmannd dou
zile in mAnAstire, arhiepiscopul Ambrosie in Duminica ce urm sluji sf. Liturghie, in timpul aria ridicLpe staret la rangul de Arttimandrit. Astfel fiul Poltavei, Paisie Velicicovschi, primi rangul de arhirnandrit dela arhiepiscopul de Poltava,
Ambrosie. Mai rmnnd ins6 vreo cteva zile in
Neamt si dnd tuturor binecuvntare, arhiepiscopul
Ambrosie plecd din mAnAstire, petrecut de tot soborul cu mare recunostintd si slavA. Arhiepiscopul Ambrosie e cunoscut prin viata sa sfnt si
moastele lui intregi odihnesc in mnstirea InAl-

tarea sf. Crud din Poltava.

liup evenimentele descrise de noi trecur
patr ani in ocupatii obisnuite pentru staret si
frati. Sosi anul 1794. Staretul, ca mai inainte, lucra neobosit, scriea scrisori, lucra la traducerile

sff. Printi, conducea viata cAlug5rilor, dar puterile

lui scddeau vzind cu ochii. Dupil m5rturia biografilor, staretul Paisie, in anii de pe urtn4 ai vietii
sale primea pe frati si pe vizitatori numai dimineata pn la ameaz, iar restul zilei il petrecea
in chiliea sa, ocupndu-se. In acest timp venea la
el numai duhovnicul. Odat in an staretul vizita
chiliile ucenicilor si, ii binecuvnta si ruga pefereasc de orce r5u. Nu cu mult
Dumnezeu
inainte de boala sa de moarte, el incet de a se
mai ocupa personal cu traducerile, revederea in23

PAISIE

www.digibuc.ro

- 334 s $i indreptarea traducerilor nu incetar pn in

ultima zi a vietii sale.

Dui-A cinci Noembrie el simti o deosebit slbiciune $i trebui s se culce in pat. In aceast
stare el petrecu patru zile. Duminic t se fcu
mai bine $i dori s asculte sf. Liturghie. Venind

in bisericA, el sezu la locul su obi$nuit. In timput priciasnei intr in altar $i se impArt4i cu sf.
Taine. Dupd slujbA el simti slbiciune, hick abea
in stare s se intoared la chilie, sustinut de
frati. Mai trecurd kick' trei zile. Slbiciunea staretului crescu. Fratii Onorie i Martirie, care-1
slujau, nu primeau s intre la el nimenea, dect
numai oamenii cei mai deaproape, de oarece sta_retul dorea s moard in cea mai mare lini$te. A
patra zi, simtind apropierea mortii, staretul se ithpArt4i lined odatd cu sf. Taine. Dup aceea
m la sine pe doi din duhovnicii cei mai bAtrni:
pe Sofronie pentru cAlugrii slavi $i pe Silvestru
pentru clugdrii moldoveni, $i trimise prin ei pace si blagoslovenie intregului sobor. De succesor
su staretul nu desemnd pe nimenea, lsand aceasta la voea lui Dumnezeu, la alegerea Maicei
Domnului $i la dorinta soborului. Dup aceasta el
repause in pace ca $i cum ar fi adormit, la 15
Noembrie 1794, in al 72 an al vietii sale. Indat
dup moartea staretului se trimise veste despre
aceasta Mitropolitului lacov. Mitropolitul insgrcing

cu facerea imormntrei pe episcopul de Hu$i,

Veniamin, care in urm ajuns mitropolit al Mot)

dovei. Cnd se rgspandi $tirea despre moartea sta-

retului, se adund la &anti o mare multime d

norod, mireni $i monahi $i preoti $i %fa' s mai

astepte, a patra zi Il ingropar cu mare cinste in
biserica cea mare a Inltrii Domnului, in partea
dreapt dela intrare. A doua zi dui-A ingropare
sosi episcopul Veniamin i dimineata sluji sf. Li-.

www.digibuc.ro

- 355 -turghie si panahid pentru reposatul.

Iar mai

irecnd putine zile, cu alegerea soborului si cu In-trirea Mitropolitului, potrivit regulamentului in-tocmit de Paisie, fu numit staret si cpetenie a
mnstirei cel mai vechiu Duhovnic al soborului,
printele Sofronie, care se bucura de dragostea
deosebit a soborului pentru smerenia si mila sa
de cei suferinzi.
Pe mormntul staretului Paisie se puse
urrnd o piatr de marmor, pe care st spat in
romneste si slavoneste urmtoarea inscriptie:
odihneste fericitul printele nostru iroschimonahul si arhimandritul Staret Paisie, malorusi-

anul, care din sf. Munte al Atosului cu 60 de

-ucenici venind in Moldova si aicea multime de

frati adunnd si viata de obste prin sine Main-tnd, ctre Domnul s'a mutat in anul 1794 NoemIrie in 15, in zilele binecredinciosului Domn Mihail Sutu Voevod si a Preasfintitului Mitropolit
lacov". De unul din ucenicii staretului s'a alctuit : Tnguire la morrnntul rposatului din
partea tuturor fiilor lui duhovnicesti. (Vezi anexa
4 la finele cartii).
Frtimea Mnstirii Neamtu chiar din primele
zile dup moartea staretului lor au avut incredintarea neindoelnic in puterea rugkiunilor lui pentru toti aceia, cari cu credint si cu dragoste alearg la mijlocirea lui din cer si ca expresie a
acestei increderi a lor fu, ca se alatui o slujb
deosebita (stihiri si canoane) Intitulat: Fericitului printelui nostru, ieroschimonahului si arhimandritului Paisie", in care rposatul se prosrveste, ca mare plkut al lui Dumnezeu, pentru rugciunile cruia s d credinciosilor miintuire su--fleteasa si snatate trupeasc 1). Inca in viat fiPentru a ne face o idee de acea skip* dam la finele cartii
unele parti din ea (vezi anexa 4).

www.digibuc.ro

- 356 ind, staretul Paisie se distingea prin un dar neo,-bipuit de rugAciune Inflckat si cu lacrrni, r
timpul cAria totdeauna fata lui luminoas $i incuviintat inc $i mai mult se lumina si se aprindea focul luntric al simtului rugciunii. lat ce
istoriseste ucenicul lui carel slujea, in biografia
staretului, alcatuit de dnsul Odat, aceasta era,
incd in Dragomirna, am venit eu la el inainte de,
vecernie si am vrut s bat in u$5, ca s aflu, de
s poate s intru la el. Dar de oarece u*a era
deschis, atunci eu rostind rugdciunea obisnuii5,,,
am intrat deadreptul in chilie.
Vzind pe staret culcat, i-am pus metan si
am zis : Blagosloveste printe!" Staretul nu r5spunse. Eu m'am uitat la el $i am vAzut cA fata lui
era ca de foc, In vrerne ce deobiceiu ea era palid
alb. Atunci m cuprinse o fricA. Stnd,
putin, am zis cu glas mai tare rugAciunea. Staretul nici de astdat nu rspunse. Atunci am inteles, cal staretul era cufundat in rugAciune din
care pricind sal $i aprinsese fata lui. Mai stand.
putin, am esit, nespunnd nimnui nimic de celece vAzusem".

Dupd trecere de mult vreme, acelas ucenic

a vdzut ina de dou ori fata staretului luminat
in timpul unei cuvntri cdtr sobor. Afar dedarul rugAciunii staretul in unele cazuri dovedea
prevederea intmplrilor.
Asa de pild, el a prev5zut moartea cumplit

a voevodului Grigore Ghica. Nu cu mult inainte

de moartea voevodului, staretul de cteva ori v5zu

In vis o sabie atrnat de un fir de Or deasupra

capului voevodului. Curnd dupd aceea din porunca sultanului, in adevr, voevodului i s'a teat
capul, pentru care lucru a plns mult. Alt data'
staretul se intrist foarte tare pentru un frate din

comunitatea sa $i adesa-i pomenea de indreptarea_

www.digibuc.ro

- 357 vietii, dar fratele nu-1 asculta. Trecnd trei zile,

fratele s Inec. Pe un alt frate staretul il ruga
tare mult s nu ias din rnndstire si in cele din
urrn ii spuse cu lacrmi : Frate, agcult-md pe
mine, CA' tu nu vezi acel loc, unde o sd mergi".
Fratele nu ascultd si a patra zi muri pe cale, pentru care lucru deasemenea plnse mult staretul.
Se petreceau si cazuri de vindecare miraculoasd
prin rugAciunile staretului, pe care staretul le atribuea mijlocirilor Maicei Domnului.
Afar de aceste daruri harice ii erau proprii
i alte daruri, multmit cArora el cu izbtidd indeplinea slujba rnduit lui dela Dumnezeu pe pmnt. .Astfel erau : Darul Intelepciunii si al priceperei si totodat si darul unei adnci constiinte
de sine, despre care preacuviosul Isaac Sirul, dascalul tkerei prea iubit de staretul, zice : Celce
se invredniceste a se vedea pe sine insus e mai
fericit cleat celce a vzut un inger".
Dar cunoasterea adnc a Jimbelor greacA si
latin, darul priceperei intelesului suprem al scripturilor patristice ascetice ; darul invtturii si organizrei vietei monahice obstesti ; darul de a
sfAtui, prin care el drept si exact cldea tuturor
celor ce aveau nevoe de sfaturi folositoare si conforme cu invttura sf. Pgrinti, multmit cArora
aceia prosperau in smerenie, rbdare si dragoste ;
darul triei de suflet, prin care el in loate searbele si ispitele rtnnea linistit si credincios neinfrnt in pronia dumnezeeasc5 ; darul temerei de
Dumnezeu, multmit cdruia el psea cu sfmtenie toate poruncile lui Dumnezeu si era gata pentru cea mai insmnatd din ele s-$ pun si sufletul ; darul dragostei ctrd Dumnezeu, aprins in
el din cea mai fraged tineret, care niciodat nu

I-a prsit si care din ce in ce mai mult s'a aprins, asa cA el si pe altii ii aprindea cu dragos-

www.digibuc.ro

- 358 tea sa, pentru to+i Il durea inima i pe fiecare if

compiaimea, nerespingnd pe nimenea, din ceice
cereau ajutor $i mngere ; darul iubirii de pace,
multdmit cAruia el $tiu s fie in pace cu toti,
pe nimenea nu se supra i pe nimenea nu dispretuia ; darul indelungei rbddri si al blndesei, din care pricind niciodat nu s'a artat mnios sau turburat, ci totdeauna era snin, blnd
$i rbdtor ; darul neruttii $i a nevinovtiei
prunce$ti cu toat mintea sa cea adnc ; darul

mngerei, prin care el pnd $i pe cel mai trist

$i mai desperat Il putea mngea i 1initi cu cuvintele sale ; darul celei mai adnci smerenii, multmit cdruia el pentru tot ce se intmpla in obste
arunca vina asupra sa inse$ ; $i in fine, ca temelie tuturor acestor daruri i ca rezultat al implinirii statornice a poruncilor dumnezee$ti, a Os-

trrei statornice a curteniei inimii $i a necontenitei rugdciuni luntrice, darul harului sf. Duh
multmit cruia curgea ca un izvor invttura
dumnezeeascA, care indulcea sufletele $i seca toate
.patimile viclene. Multdmit tuturor acestor daruri
staretul Paisie a $i putut el s svr$eascd marea
sa oper $i anume : s" innoeascA cinul monahi-

cese cel invechit, s reinvie viata de obste azut

s sdeasc inteinsa fericita ascultare, s lumineze cu invttura sa pe cei ce $edeau in intu-

nerecul nestiinfii, s irrtglepteascd prin indreptaresi prin noi traduceri dui-A grece$te crtilor slaveale patriei sale".

Cartea aceasta a fost scris in zilele exceptionale, cnd nu numai in Ruda, ci $i pretutindenea se ducea rzboi crunt contra insed temeliilor
cre$tinismului. Se agit tendinta s se a$eze viata
omenirii pe alte temeiuri notr, care se nurnesc

www.digibuc.ro

- 359 socialiste $i comuniste, dar care ar fi mai drept

s se numeasc5 ateiste si materialiste. CrestinismuI

In curgere de dou mii de ani a artat omenirii,.

c nici In omenirea irises si nici In omul rupt dela
principiul vesnic al vietii, dela Dumnezeu, nu Nate gsi adevratul senz si justificare a vietii. Acestea se pot gsi numai In cunostinta de Dumnezeu, In unirea cu El, In dragostea cdtr Dnsul
si In concordarea vietei omului cu voea lui Dumnezeu. Fr acestea viata omeneascA se preface
Intr'un haos desvrsit de lupte vrismase si de
distrugere reciproc.
Crestinismul a descoperit omenirii taina mntuirii
si a omului prin Fiul lui Dumnezeu,.
celce s'a Intrupat i s'a rstignit, prin DumnezeuOmul Iisus Hristos, prin sfnta lui Bisericd $i prin

sfintele lui Taine si mai ales prin Taina Imprtsirii si prin Invttura lui. In numele acestei
.

credinte mntuitoare, crestinismul chiamd pe oameni

la unirea frAtascA si la zidirea pasnicA a vietii co-

mune, la desvoltarea neIntrerupt a tuturor prtilor vietii omenesti : intelectuale si morale, stetice i materiale. Crestinismul nu neglijaz viata
pdmnteneasc5, desi vede In ea numai un timp
de pregltire ctr viata vesnic. El fgddueste
oamenilor nemurire. Prin vederile sale si prin
norma religioas practic5, clan de el vietii, crestinismul In curgere de dou mii de ani a educat
omenirea, a svrsit o rclicare urias a puterilor
ei duhovnicesti, a creat valor! mari In operile de
pictur, de muzia, de arhitectur, de literatur
de stiinta, cari au inobilat moravurile $i raporturile oamenilor. El a deschis Inaintea oamenilor o
lume de viat noug, profundd i nemrginit.

Si tocmai aceast doctrind crestind despre lume si icoana duhovniceascA dat de ea sufletului

www.digibuc.ro

360

Aomenesc nu sunt pe placul oainenilor noui. Ei nu

voesc s tie CA este Dumnezeu deasupra bor.
Idolul lor este omul, pe care ei Il consider
fiinta supremd a naturii si in acelas timp ei nu
cred in nemurirea lui : Pentru ei omul e numai cel
mai superior dintre animale si existenta lui se
mrgineste numai pe pmnt. Contrazicndu-se pe
sine insus, ei nu observ nimicnicia existentei ornenesti si zidesc pe nisip. $i in timp ce crestinismul
chiam pe oameni la unirea obsteasc, ei adncesc
desbinarea, samn dusmdnia si chiam la distru-

gerea reciprocA in numele intereselor de clasd.

Si iat pe arena lumii se desfsoar o mare lup: Ateismul se lupt cu crestinismul. Din Apocalipsul sf. loan Teologul stim de care parte va
fi biruinta. Dar cte suflete se rup in acest timp

-clela Dumnezeu, de deplinAtatea vietei pline de

inteles si fericite ! Staretul Paisie Velicicovschi cu
toatd viata sa si cu toatd figura sa duhovniceasc
.este un exponent luminos si atrgtor la duhul

crestinesc, contrar duhului ateist. Din frageda sa

copilrie sufletul lui era deja strns unit cu Dumnezeu prin credint si iubire. El e nesfrsit de demarte de trufia rnndrd cu persoana sa omeneasc.
El nu avea alt dorint dect de a fi implinitorul
vointii lui Dumnezeu. In aceast tendint cdtre
acordarea vointei sale cu voea lui Dumnezeu
in sporirea duhovniceasc necontenit cAtre chipul si asemnarea lui Dumnezeu se cuprinde senzul 5i bucuria vietei sale. Dar nu numai In sine
insus a zidit si a purtat el acest senz si bucurie.
El le-a rspndit si imprejurul sdu, mai inti in
acea frtime crestin nenumratd, care se adunase
si se infrtise imprejurul sau. Dacd vreti, aceasta

era o comun, dar o comund format nu prin

silnicie si nu prin snge, ci vointa liter, prin
dragoste frteasc.

www.digibuc.ro

- 361 Dnd la luminA cartea noastr, noi voim, ca

in pilda vie a staretului Paisie Velicicovschi nu

nurnai monahii, ci $i to-0 crestinii s gseascd

confirmarea cea mai mareat, c5 acea cale a vietii,
pe care o indic cre$tinismul, este cea mai inteleapt $i mai normal, si in acelas timp $i posi-

bild de realizat in practica, cu conditia negre$it a

unei complecte supuneri vointei lui Dumnezeu
luArei asupri-ne a jugului celui usor al lui Hristos (Mat. XI 39).

www.digibuc.ro

PARTEA V.
UCENICII STARETULUI PAISIE LA ATOS
IN MOLDOVA 1 IN RUSIA.
Impdra(ia cerurilor se asamand ca
aluatul, pe care ludndu-1 femeea, ti
pune In trei mdsuri de faMd pnd se
dospote toatd".
Mat. XIII, 33).

www.digibuc.ro

Desvoltarea sistemel stErefEVI In manahismui

Ortorfox al veacurilor XVIII

i XIX.

Dacg toatg opera staretului Paisie Velicicovschi s'ar cuprinde numai in pilda de viata personal, in organizarea comunittilor cu viata de
obste pe temeliile strgvechi ale sf. Pgrinti si in
indreptai-ea cgrtilor patristice, apoi si in cazul acesta opera aceasta n'ar fi de puting important
pentru Biserica Ortodoxg, pentru monahismul ortodox $i pentru societatea cresting. Raisiejng
a fAcut mai mult : el creg o $coal de viat dufiJEFiRg7151---ovoTrin monahisniur ortodox lumesc o miscare duhovniceascg, aprinse inimile
multora
Tade viata dulovniceascg, strni
dorul de nkevointa monahiceasc lguntricg si de
lucrarea Iguntricg. Sub influenta staretului Paisie
in monahismul ortodox s'au educat si s'au formato multime de asceti vestiti, cari si-au impropriat

si-au InsusinliWidealurile staretului. Prin

ruggciune necontenitg, prin atentg luare aminte

de sine, prin lupta interng cu ispitele, prin descoperirea cugetelor, prin ascultare, prin smerenie,
prin cetirea cu luarea aminte a cgrtilor sf. Pgrinti si prin pzirea poruncilor evanghelice, ei ajunserg la un Malt grad de viatg duhovniceascd

si dobandird o mare inriurire nu numai asupra

fratilor lor rnonahi, ci i asupra mirenilor, adesa

www.digibuc.ro

- 366 sus pusi, nu numai prin* cultura laic, ci adesa

prin cea teologica. Inceputa n jurnatatea a doua
a veacului al optsprezecelea, aceasta miscare duhovniceasd continua s se desvolte pe toata in-

-tinderea veacului al nouasprezecelea chiar pna la

revolutia rusasca. Ar fi foarte interesant sa se urmareasca aceasta miscare in toate amdruntimile ei :
studia dile si mijloacele ei de raspiindire, a
cunoaste pe reprezentantii ei cei mai de sama cu
infhienta ei asupra societatii si a poporului. Din
nefericire, conditiile neprielnice ale timpului de-

fat nu ne dau putinta s indeplinim cum trebue

aceasta problemi. De aceea trebue sa ne rnarginim. numai la o panda si superficiala descriere a
acestei insemnate misdri, a reduce aceast des-

scriere aproape numai la o singura insirare de

nume.

Vom incepe cu artarea urmelor imfluentei

lui Paisie asupra Atosului. Inc pe timpul cnd
staretul traia in Atos, el avea afara de comuni-tatea sa de frati din schitul sf. Ilie, nu putini fii
duhovnicesti, convorbitori si prieteni, cari dutau
povatuirea sa duhovniceasd. Din nurnarul acestora
fcea parte patriarhul grec Serafim, care traea retras la liniste in manstirea Pantocrator. Patriarhul iubea foarte mult pe staretul Paisie, II vizita
pe el si manastirea lui, adesa Il invita la dnsul
si sta mult de vorba CLI dnsul despre viata duhovniceasd i cu mare regret se desparti cl'e el
la plecarea lui in Moldova. Ni e cunoscut deasemenea, CA din multe mnstiri, schituri si chilli ale
Atosului veneau la staretul Paisie monal-ri pentru

mrturisire si sfaturi cteodata in asa numar, incat dlugarii sal nu aveau putinta s vorbeasca cu
dnsul, din care pricina acestia incepeau sa carteasca. Dupa plecarea staretului Paisie in Moldo-va urmele influentei lui asupra Atosului, nu se

www.digibuc.ro

- 367 terserg. Traditia $i rnduelele lui s pgstreazg si

astgzi in schitul sf. Me, interneiat de dnsul $i In

alte lcapri.

Cu o deosebitg putere reinviarg traditiile sta-

retului Paisie in Atos In veacul al XIX, cnd apgru acolo staretul Arsenie, ucenicul unuia din
-ucenicii moldoveni ai staretului Paisie, care a avut
mare Inrurire asupra tuturor mngstirilor Atonite
$i care a murit la anul 1846. Partizanii $i continuatorii datinelor lui Arsenie au fost schimonahii
Nicolai, Andrei $i Nicodim, iar dupg aceea ierosschimonahul leronim, duhovnicul mngstirii ruse$ti
sf. Panteleimon, care a avut o deosebit inrurire
asupra Atosului $i care a decedat in anul 1885,
!$i Arhimandritul aceliasi mgngstiri Mihail, care a

murit in anul 1888. Prin ostenelele $i grija aces-tor stareti se rclicd in Caucaz mgngstirea NoulAtos, care deasemenea si-au insusit traditiile staretului Paisie si care le- a pstrat prin persoana
,egumenului sgu Izron si ale altor monahi stareti
png in ultimile zile.
0 remarcabil influentg a exercitat staretul
Paisie si asupra monahistnului moldovalah. Cele
mai apropiate ajutoare ale sale $i la Atos, $i in
Moldova au lost moldoveni. Pgrintele Visarion
este Intiul ucenic al lui Paisie $i primul membru
al frtimii lui si ajutor la organizarea obstei. El
a murit pela anul 1766. Dintre ucenicii staretului
in Moldova putem numi inc pe pgrintele Macarie
pe pgrintele Ilarion, cari 1-au ajutat la corectarea si traducerea de crti. Ilarion in urmg a fost
-duhovnic $i egumen al mgnstirii Secul, iar ieromonahul Macarie, care trdise cu staretul incg si

in Atos, se pare cg a trecut apoi in Rusia, unde

a si fost egumen la sghgstria Molceansc. Dintre

alti ucenici ai staretului In Moldova vom pomeni

la inceput pe aceia, care dui-A moartea staretului

www.digibuc.ro

- 368. au fost succesorii ssal in duhovnicie $i egumenie

la Mndstirea Newt*. Primul dintre ei, Arhimandritul Sofronie, cel mai bAtrn duhovnic al clugdrilor ru$i din Neamt, a egumenit imediat dup staretul
Paisie aproape zece ani. S'a" $tie ca dupd insrci-

narea staretului el a mers la Chiev dupd carti

duhovnice$ti pentru mnAstirea sa. In urnfa" el a

corespuns cu ucenicii staretului Paisie din Rusia :
at printele Atanasie din Breansco $i cu Maria
Petrovna Protasieva. Dup pdrintele Sofronie a
egumenit in Neamt Doroftei, pe care staretul II
trimisese s invete in $coala teologicA din Bucuresti ; Dosotei, care pe vremea staretului Paisie
fusese duhovnic $i ingrijitorul spitalului $i apoi
egumen la Secu, care priveghea toatd noaptea la
cpatiul bolnavilor, mngindu-i in tot felul ; $i
loan. Ace$tia cte$i trei sunt de neamul slavon.
Dui-A printele Joan a egumenit in Neamt, fiind
ales, Silvestru primul egumen din moldoveni, care
pe vremea lui Paisie fusese duhovnicul cAlugrilor moldoveni din Neamtu. Dintre alti ucenici ai
staretului Paisie In Moldova, mai cunoa$tem pe
Onorie, ingrijitorul spitalului din Dragomirna $i
din Neamt, care se bucura de o incredere nem5rginit a staretului Paisie $i care a ingrijit pe sta-

ret la boala sa inainte de moarte, traduator de

crti patristice $i care a murit la un an dup staretul Paisie. Martirie, care impreunA cu Onorie a
ingrijit pe Staret la boal inainte de moarte. lrinarh duhovnicul, care din insrcinarea staretului
a mers la printul Constantin cu scrisoare, in care
staretul se lepAda de a trece la Neamtu. lacint,
tot un duhovnic din 'Neamtu, care a probozit pe
hulitorul rugciunii mintii Teopemt $i indeplinitorul $i altor insrcingri ale staretului. Un alt Iacint, schimonah in schitul Pocrov, pendinte de
Mnstirea Neamtu, fost staret al mAnstirii Vo-

www.digibuc.ro

- 369 rona din Moldova $i care a murit la adnci btrnete In anul 1843. Platon, schirnonah tot in,
schitul Pocrov, care a alcAtuit cu mina sa o culegere a scrierilor staretului Paisie, ce se pstreaz in biblioteca Mnstirii Noul Neamt, $i
care a scris viata staretului. Mitrofan schimonahul, care a fost mai bine de 70 ce ani uceilic de
chilie a staretului Paisie si care inaintea tuturor
a alctuit descrierea vietii lui. Arhimandrit Teodosie, care a carmuit schitul Poiana Mrului din
Valahia $i apoi a fost chiemat de printul Potemchin s treacd cu ucenicii si in Rusia, ca s in-

temeeze shstria Sofronia (S'a pstrat scrisoarea

staretului Paisie ctr el in $coala teologica din
Bucuresti). Gherontie, care impreund cu Doroftei
a invtat in' scoala teologica din_Bucure$ti; Grigorie, in urmMfiropolit al Ungrovlahiei, care a
scris viata staretului. Ierodiacon Stefan, traductorul vietilor sfintilor, tiprite la Neamtu. Schimonahul Isaac si altii. Pstrtor al traditiilor staretului a fost deasemenea Neonil, ucenicul staretului Sofronie, in urrnd startt si mare tipritor
de cirti, $i Teofan ucenicul lui Neonil, care a dus
traditiile paisiene la mjnAstirea Noului Neamt,
intemeiat de dnsul. La ei trebue a algtura $i pe
r-Gherman--, succesorul lui Teofan. Afard de sus
pornenitii ucenici i continuatori ai operei lui Paisie, el a mai avut in Moldova Inca multi ajutdtori la corespondent, la corectarea $i traducerea
de edit patristice, numele cArora au fost deja pomenite de noi in alt loc. Vom pomeni deasemenea pe arhipAstorii, cari au simpatizat pe staretul
Paisie $i 1-au sustinut. Astfel au fost Mitropolitii
Gavriil, care a oferit staretului mnstirea Dragomirna, lacov $i Veniamin. Relativ de ltirea mai
departe a influentei lui Paisie In Moldova nu a24

PAISIE

www.digibuc.ro

370

vem date suficiente. Se stie numai, ea multe mnastiri din Moldova si Valahia au avut egumeni
-din ucenicii lui.

Mu It mai multe date avem despre ucenicii

staretului Paisie, care s'au rspndit prin Rusia.
In Rusia au trecut multi din ucenicii lui, sub in-fluenta carora prin mangstirile acelea s'a produs
o mare Inltare a vietii duhovnice$ti, a sporit in-teresul $i dragostea de citit si de studiat cartile
sf. Printi, se ivira stareti si egumeni prin mnstiri, cari nutreau idealurile staretului $i au introdus prin mnstirile lor regulamentul Ali pentru
-viata de obste si rnduelele traiului mnstiresc.
Se ivira arhipstori, care simpatizau foarte mult
directivele staretului Paisie si-i artara protectia
.si sprijinul lor. Multi oameni mireni culti deasemenea fura prinsi de aceasta miscare duhovniceas-ca, ba unii pardsind lumea, primir monahismul
.si devenira vestiti lucratori In duhul staretului
Paisie. In genere rezulta o larga si profunda mis-care duhovniceasc, care nu slbi in monahigmul
rusesc pana la revolutie. Ne vom sili sa enumeTam, pe cat vom putea, pe partasii cei mai insemnati ai acestei miscri. Si la inceput vom pomeni
de aceia, care Inca pe vremea lui Paisie se adresara lui din Rusia, cernd povatuirea lui. Astfel
au fost : Prietenul tineretei staretului, iereul Dimitrie, care, dupa toat probabilitatea, a preotit
in Poltava, monahii Mnstirei Inaltdrei sf. Cruci
-din Poltava % grupa prietenilor bunei credinte
-din nordul Rusiei M. P. Protasieva, egumena manstirei Arzaman. Din corespondenta ei cu Sofro-nie, succesorul staretului Paisie, se vede, ea' acest
1) In manuscriptul No. 405 a sectiei slavone din Academia Ro-mnd este o ardtare a legdturei, care exista intre mndstirea Inltrei
sf. Crud din Poltava i mndstirea Dragomirna a staretukii Paisie.

www.digibuc.ro

- 371 din urm a trimis pentru mnstirea ei icoane,

portretul staretului Paisie $i unele exemplare de
manuscrise dup crtile sf. Printi In tradueerea
staretului Paisie, ca : Filocalia, cartea sf. Varsanufie, 12 cuvinte ale lui Simeon Noul Teolog $i
altele, cu rugAmintea de a mijloci la mitropolitii
Platon i Gavriil deslegarea de a tipAri acele
Despre alte p_ersoane, care au contact duhovnicese

fr s se vad eh' au stat in corespondent cu

staretul Paisie, vom avea ocazia s pomenim mai

la vale. Mi$carea duhovniceascd sub influenta

-staretului Paisie, se poate imprti In trei mari

curente: nordic, central $i sudic. Curentul nordic,

.$i-a avut centrul principal in mndstirea Solovt,
Valaam, lavra Alexandru-Nevschi $i mnstirea
Alexandru Sfirschi. Curentul central s'a concen-trat mai cu sam in Moscova, in guvernmntul
Vladimir, in shstria Optina din guvernmntul
Caluga, In Mdnstirea Briansc, In pdurile Roslave
din eparhia Smolensc, In mnstirea Beloberezschi.
Curentul sudic si-a avut centru in mnstirea
Plosteansc, in shstria Glinsc $i In alte locuri.
1Iumitele mnstiri trebuesc privite numai ca puncte
mai Insemnate sau prime ale miscrii paisiene,
-care in realitate a ocupat nu zeci, ci, cum vom
vedea, sute de mnstiri rusesti.
In extremul nord, la mnstirea Solovt, sditorul traditiilor paisiene a fost ieroschimonahul
Teofan, de care am pomenit deja mai sus. Dup
moartea starctului $i inchisul de bund voe Dosof-

tei, Teofan s'a strmutat la Solovt, unde a dus

si datinile staretuiui Paisie. In Lavra AlexandruNevschi, inc trind Paisie, s'a format un cerc de
adoratori ai si in frunte cu mitropolitul Gavriil
al Novgorodului $i Ladogei. Mitropolitului Gavriil
i se trimise de cAtr staretul Paisie o traducere
din grece$te a cArtii Filocalia cu o scrisoare de

www.digibuc.ro

372

mna sa proprie. Din ordinul Mitropolitutui acea-

st carte s'a revzut de un grup de profesori

seminarului, cu care prilej mitropolitul le reconand, ca la revizuire sd se sftueasc'd cu ctivaN

btrni experienti in viata duhovniceasc, zicnd,
c de si ace$ti btrni nu cunosc subti1itile limbei grecesti, dar prin experienta vietii si-au insusit

continutul artilor patristice si deaceea le pot da

indicatiuni folositoare la verificarea traducereL

Dup ordinul mitropolitului, Filocalia a fost tip4rit in Petersburg. Imprejurul mitropolitului segrupar ucenicul su de chilie Teofan, mai trziu,
egumen al mndstirei Novoezer, Nazarie, egumenul mnstirii Valaam, ierodiaconul Filaret din
Lavra Alexandru-Nevschi, mai trziu staret al mnstirii Novo-Spasc din Moscova, Atanasie, ucenicul staretului Paisie, care a adus mitropolitului.
Filocalia, si altii.
In Valaam si in mnstirea Alexandru-Sfirschi
au ostenit ucenicii staretului Paisie schimonah
Teodor si ieroschimonah Cleopa. Ei au esit din
Moldova $i au trecut in Rusia la anul 1801 si au

fost : Cleopa de neam malorus, iar Teodor din

orasul Caracev din guvernrnntul Orlov '). Ei

1) Staretul Teodor, nscut in anul 1751, plecd pentru o vreme

din manstirea staretului Paisie la pusnicii Onufrie si Nicolae, care
pusniceau in tdcere la pardul Poiana Voronei, la cinci kilometri de
schitul cu acelas nume. Onufrie era de loc din gubernia Cernigov, din
nobili, cari din tineret iuhi pe Hristos, fu nebun pentru Hristos in
tinereta sase ani, apoi lasa aceasta l cu prietenul su, ieromonahul
Nicolac, se retrase in Ucraina, iar deacolo in Moldova, la staretul Paisier
cu binecuvntarea cdruia se aseza cu Nicolai in pustiu si trai acolo
cu dnsul 25 de ani. Tot cu el a trait aicea cinci ani i staretul _Teodor. Dupd moartea lui Onufrie, Teodor cu Nicolae se intoarsera la
Paisie, iar dupd moartea lui Paisia i Nicolae, Teodor se intoarse In
Rusia. In biblioteca Manastirii Neamtu am vazut o carte a sf. PArinti
scrisd de mnd, transcrisd. de Nicolae pentru Onufrie ; cAt de fard de
arginti a fost Teodor se vede dia acea imprejurare, cd cele cinci ruble:
ce-i daduse un 'monah pentru drum el le &du unei femei sarace.

www.digibuc.ro

373

rtrAiser multi ani In loca$ul staretului Paisie, primiser dela dnsul tunderea In monahism $i fuseser

rtemeinic instruiti de el si Mtn-4i In viata duhovniceascA. Dui-A sosirea In Rusia, el trAi la inceput
in mngstirea Celschi, eparhia Or lov, apoi in shstria Beloberezschi din aceea$ eparhie, asezat in
pdurile milenare Breansc si pe atunci aproape

de nestrbdtut. Acolo ei se Imprietenird cu monahul Leonid, care era de neam, ca si Teodor,

din orasul Caracev, din clasa negustorilor. In 1811

Leonid $i Cleopa trecur la Valaam, unde veni

la dnsii si Teodor. In Valaam ei tried 5 ani,
indeplinind lucrarea mintii dup povata staretului
;Paisie si multe ptimird din pricina asta dela rvnitorii ignoranti ai nevointelor externe. In 1816
staretul Cleopa reapare in mn5stirea Valaam, iar
Teodor si Leonid trecur la mngstirea Alexandru-Sfirschi, unde asupra lor isi intoarse atenliunea Alexandru I, Impgratul Rusiei.
Aicea in anul 1822 sa svarsi printele Te-odor chiar in ziva luminatei Invieri a Domnului,
jar printele Leonid, dupd atva ani, trecu cu ucenicii si la snstria Optina, unde a r5mas panAla
moartea sa, anul 1841. Trind la Valaam $i in
mnstirea Alexanduru Sfirschi, staretii aveau legturi duhovnicesti $i cu lavra Alexandru-Nevschi

si aveau pretutindenea frati de un gnd eu ei si

ucenici. La Valaam aveau ucenici be : staretul $i

igumenul Varlaam ; apoi a trecu-t la sAhistria
43optina, unde a murit. Eftimie la rndul su avu
,de ucenici ai s'ai pe Damaschin, egumenul mna's-

tirei Valaam, si pe Ilarion, care a dus traditiile

staretului Paisie in mnstirea Nicolo-Babaeschi,

.eparhia Castroma. Vestitul Damashin, staretul de
Valaam, a avut de ucenici pe Agatanghel, Arhimandritul mnstirei Alexandru-Sfirschi, pe Agapie, schimonah al mdtfstirii Valaam, staretu-orb,

www.digibuc.ro

374

si pe schimonahul loan, taciturn in mAnstirew

Valaam. Agatanghel a avut de ucenici pe Mavrichie, egumen in Valaam. lar in partea nordicA
nevoit incA un ucenic al staretului Paisie : Arsenie, care a trecut din pAdurile Breansc la mAngstirea Nicandru din Pscov. Acesta a avut de ucenic
pe Gherasim, Monah in mAngstirea SolovAt. In cteva

din mnstirile dela Nord traditia staretului Paisie

a fost Imprumutatd din mAnAstirile centrale si deaceea ele vor fi arAtate in alt loc. SA strAbatem
acum si partea central5. Aicea mai inainte de toate
trebue sA pomenim de ucenicul staretului Cleopa,.
nu acela, de care s'a vorbit mai sus, ci altul.
Acest Cleopa a trAit multA vreme cu staretul Paisie, mai intAi In Atos, apoi in Dragomirna si probabil si In Secu ; a plecat in Rusia Inc din anul
1778 si a fost egumenul sAhAstriei Vovidenia, tinutul Ostrovsc, din Eparhia Vladimirului. Acesta a
fost un vestit ascet, pAstrAtorul lucrArii mintii. El
a introdus in sAhAstria Ostrovsc regulamentul

vietii de obste a muntelui Atos, care apoi a fost

dus de ucenicii lui In alte mAnAstiri din Rusia centralA si nordicA. Ucenici ai staretului Paisie au
fost : Ignatie, care la inceput s'a nevoit in mAnAs-

tirea Sinaxar, sub conducerea staretului Usacov,.

apoi In sAhAstria Florisceva din eparhia Vladimir_
Din anul 1778, dupA Cleopa, el a fost ziditorul.
sAhAstriei Ostrovsc, iar apoi a locasului Pesnosa

din eparhia Moscovei. In anul 1788 el fu rAnduit

arhimandrit al mAnAstirii Tihfina, in eparhia Novgorodului si dupA binecuvntarea mitropolitului
Gavriil, a introdus acolo regulamentul vietii de
obste. In anul 1795 fu strAmutat ca arhimandrit al
MAndstirei Simonov din Moscova, pentru a organiza acolo viata de obste i acolo a si decedat in
1796. Despre el se spune, cA pretutindenea a fost
.pild de viatA Malta si mai ales de smerenie sit

www.digibuc.ro

375

neiubirea de argint. Era milostiv cu saracii, comptimitor ctr cei nenorociti, plin de, iubire c-'TA frati.

Un alt ucenic al staretului Cleopa, schimonahul

acarie, care a fost dup Ignatie egumen mnsti-

Pesno$a pingla moartea sa, In anul 1811, a

vut o deosebit insmnAtate in istoria monahisului Rusesc $i a sistemei strete$ti. Dintre uce-

ei

icii lui au esit 24 de egumeni de mnstiri. El

avut leglturi duhovnice$ti $i corespondent prin

s risori cu staretul Paisie $i a primit dela el In

r

un toiag. El puse mnstirea Pesno$a in

s are de inflorire internd $i extern. Neobosit $i

ult cunoscdtor In munca gospodreasc, el era
I c $i neobosit $i experient In nevointele duhovce$ti. La inftisare 1 [Area aspru, dar avea suf etul plin de iubire printeasc. Nu avea niciun
f 1 de proprietate, irnprtind tot cu fratii. CAtr
oti se raporta prietenos $i simplitatea inimii sale,.
nit cu intelepciunea duhovniceascA, ii atrgea
ragostea $i respectul general. Mitropolitul Platon
1 insrcin s aduc in rndueal mnstirile desprganizate 0-1 puse ca pild pentru ceilalti stareti.

Dela mnstirea Peposa multe mnstiri imprumutar $i regulamehtul vietii de obste, si monahi
capabili de a sustine aceast viatd. Astfel dela staretul Macarie $i-au primit regulamente de organizare, urmtoarele mnstiri : Golutvinschi, Stratenia din Moscova, Chirilo -Novoezerschi $i shstrile Davidova, Optina, Berlincovscaia, Ecaterininscaia, Medvedescaia-Crivoezerscaia, etc.
Dintre ucenicii staretului Macarie vom pomeni
pe,: Avraamie, In urmd egurnen al Optinei ; Maxim,
intemeietorul mnstirei Pe$no$a ; Ignatie, organizator mnstiri Conevschi $i intemeietorul mnstirii
Zadne-Nechiforovschi, etc. Acest Ignatie a avut fiice

duhovnice$ti pe Maria, pusnica din Olonet, $i pe

www.digibuc.ro

- 376 Anastasia, Intemeietoarea mnstirii Padanschi,

comunitate de femei. Tot ucenicul staretului Cle-

opa a fost $i vestitul pusnic Teofan, egumen de

Novoezerschi, despre care, ca ucenic de chilie a
mitropolitului Gavriil, am poment deja. El personal

a venit la Pe$nosa la printele Macarie, ca s ca

pete dela el pentru mnstirea sa regulamentu
vietii de ob$te $i s cear dela el ctiva monah
pentru organizarea vietii de obste. Egumenul T
ofan a fost staretul mnstirilor Modensc, Alexa
dru-Nevschi, Ustiujschi $i sf. Chiril, $i slfstri i
Filipo-Iranschi. Fiicd a sa duhovniceasc a fo t
Mavrichia, egumena mnstirii de fete Goret. Su
cesorul lui Teofan In mnstirea Novoezerschi
fost ucenicul su Arcadie. Dela ucenicii staretul i
Cleopa Ignatie si Macarie, traditiile paisien
au trecut In mndstirea Golutvin din Colomee
unde egumen era ucenicul lui Macarie si a lu
Ignatie : Samuil. Ucenicul lui Samuil a fost Na
zarie, iar ucenicii acestuia au fost schimonah Ioa
nichie $i pustnicul Macarie, care mergeau pe a
ceea$ cale de nevoint duhovniceascl luntricA.
Alt loc, deunde s'a ltit miscarea paisiand In
Rusia centrald a fost Moscova. Aicea au fost maicaseamd cloud puncte ale acestei miscri : Mnstirea Simonov $i Novo-Spasc. In mnstirea Simonov s'a nevoit ucenicul staretului Paisie, monah 1
Pavel. In anul 1812 el a ptimit malt dela fra
ceji, cari I-au btut Odd Inteatta, Inct tot restul vietii sale l-a petrecut In stare de boal. Tot
acolo, In mndstirea Simonov, a trit alt ucenic
al staretului Paisie: Arsenie.
Ucenic al lui PaVel a fost iromonahul Iosif,
locotenentul de staret al mnstirii Simonov. Tot
In Simonov a trit, cum am vdzut deja, $i a fost egumen Arhimandritu Ignatie, ucenicul lui Cleopa
din Ostrovsc, numit acolea pentru organizarea vi-

www.digibuc.ro

- 377 etii de obste. In mgngstirea Novo- Spasc stareti

vest;ti au fost ieromonahii Filaret $i Alexandru,ucenicii ucenicului lui Paisie, Atanasie, care a trgit o vre-

me In Shstria Florisceva din eparhia VladimiTului. Schimonahul Atanasie (pe acesta trebue a-1
deosebi de Atanasie, care a adus Filocalia Mitropolitului Gavriil), fost rotmistru in regimentul de
husari, dup familie Zaharov, a trait pelngg stare

-tul Paisie mai bine de 7 ani $i a fost cgluggrit

de dnsul. Cu binecuvntarea staretului el s'a ocupat mult cu extragerea de povete din crtile

sf. Printi despre ruggciune, smerenie, rgbdare,

ascultare, dragoste $i alte virtuti. In interesele trebilor casei el a fost trimis in Rusia cu monahii
Ambrosie $i Sofronie in anul 1777. Aicea suferind
nu putine neplgceri, a trgit In mngstirea Gorohov din pustiul Florisceva, $i apoi In sghgstria
Beloberezchi $i In shgstria Plo$ceansc a Nscgtoa-

rei de Dumnezeu, din eparhia Orlov, unde mulle aduse folo3 prin viata $i invatatura sa.

-fora

In sahastria Plosceansc s'a sgvar$it el in anul 1825.

Venind din pustia Flori$ceva In Moscova, staretul

Atanasie a fost la iromonahii Alexandru si Filaret in Novo-Spasc $i a avut cu ei convorbiri duhovnice$ti despre lucrarea mintii, dupg invttura

staretului Paisie. Ambii ace$ti iromonahi cuno5'teau pe staretul Paisie din auzite, it iubeau si-1
respectau $i se foloseau de cgrtile patristice, traduse de el, iar pgrintele Alexandru avusese cu el
-$i corespondentg scrisg. Astfel amndoi ace$ti monahi din Novospasc erau foarte apropiati de staretul Paisie $i se folosird din destul de bogtia
lui duhovniceascg. E posibil, CA fiind cunoscuti cu
Atanasie, ei sg fi avut cuno$tint $i cu Ambrosie,
un alt ucenic al lui Paisie, care trgia In mgngstirea

(Gorohov $i se distingea prin un deosebit dar al

www.digibuc.ro

- 378 rugAciunii. Iromonahul Filaret era de loc din orasul Vedz, din oameni instgrit.
Simtind de timpuriu desgust de viata lumeas-

c, el in anul 13 al vietei sale intr in mnstire

si din copilrie se aprofundd in citirea crtilor duhovnicesti, din care se aflau multe in casa Orintilor si ; in urm a fost ctiva ani in shstria Sarovsc, iar apoi in lavra Alexandru-Neschi in vremea Mitropolitului Gavriil, ierodiacon. Din Petersburg Filaret trecu la Moscova, tri o vreme in
mnstirea Simonov i apoi in Novospasc, unde
tri mai bine de 40 de ani inteo chilie, esind foarte
rar pe poarta mnstirii. Numai in srile linistite
de var, cnd contenea miscarea oamenilor, iesea im-

preund cu prietenul su Alexandru l ine cu un

bAtran Mihail, care se tinea de aceeas invttur,
la plimbare singuratec imprejurul zidurilor mnstirii. Petrecnd multi ani in nevointele tkerei
monahale, staretul Filaret ceialalt parte a vietei
sale o inchin slujirii active oamenilor, dnd sfaturi i mngiere tuturor celorce aveau nevoe, fr
deosebire de persoand si stare. Chilia lui era zilnic inundat de multimea oamenilor de toate strile. Cei apsati de durere, cei strmtorati in viat,
cei turburati de Indoele, cei invluiti de patimi,
cei ajunsi de necazuri, din toate prtile veneau la
dnsul, ca s-si reverse inaintea lui psurile lor

s primeasa dela el mngere si povat.

In

sfaturile lui se exprima cu deosebire limpede minunata sa blndet, nemrginita lui smerenie, dragostea lui ferbinte cAtre aproapele, frumuseta si
puterea profundei judecti duhovnicesti. Nu arareori se intampla, ca din pricina multimii vizitatorilor s nu aibd vreme nici s mnnce, nici s
se odihneasc, cu toat boala grea, de care a su-

ferit toat viata so. Si cu toate acestea,

el mai

gsea vreme incd si pentru cititul i scrierea

www.digibuc.ro

379

filor sf. Prinfi. Numai cu putin inainte de moarte(el a murit In anul 1842 In vrast de 84 ani), n'a

mai putut sluji celorce aveau nevoe de sfaturile

sale. Deoarece din pricina paraliziei limbei, el cu
greu putea rosti alte cuvipte, afar de obi$nuita
chiemare a Mantuitorului si a Maicei Domnului.
Staretul Filaret a fost printele duhovnicesc al

Nataliei Petrovna Chirievscaia, sotia cunoscutului

filosof $i scriitor rus, Ivan Vasilievici Chirieschii

$i prin ea exercit influentd si asupra acestui din

urm,l interes prin viata duhovniceasc, ce se desfasura In monahismul ruseFc, Il dispuse s studieze mai temeinic ortodoxia $i contribui la apropierea lui duhovniceasc cu btrnii shstriei
Optina. Afard de aceasta, printele Filaret a mai
fost povtuitor duhovnicesc monahiei Dositeia, din
mnstirea de femei Ivanovschi din Moscova, carea se distingea prin o inalt viat` duhovniceasc.
Soarta acestei monahii e destul de enigmatic si
multi o socoteau $i o socot fiica Imprtesei Elisaveta Petrovna. Monahia Dositeia la rndul ski
a avut o mare inrurire duhovniceasc asupra cunoscutilor sihastrii, fratii Putilov

alugrie

Moisei de Optina, Isaia de Sarov $i Antonie de

Maloiaroslav).

Ce se atinge de prietenul lui Filaret, ieromonahul Alexandru, In urrn arhimandrit In mnstirea Arzamas, apoi despre el se stie, c s'a nascut In acelas an cu Filaret, adec in 1758 $i pogora din o familie ortodoxd de nobili polonezi_
El cunostea bine limba polon. Devotat bisericei
ortodoxe, iubea cu deosebire cartea lui Stefan
Iavorschi Piatra Credintei" $i sftuia pe tOti cei
ce intrau In monahism s o aib si sd se invete
din ea toat via-fa. El a MN/I-tat in Academia Chie-

vului $i apoi intr In slujbd la Colegiul CameraL

Ct a stat acolo, nu se $tie, dar mai trziu

www.digibuc.ro

- 380 singur spunea, c Inc din tinerete a inceput

viata monahal in mnstirea Novospasc din Moscova. Fiind In Petersburg cu egumenul mnsti-

rii, fu tuns in monahism de mitropolitul Gavriil

$i tot de el fa hirotonit ierodiacon In 1793, iar
peste o lun fu fAcut ieromonah, si totdeauna s'a
bucurat de bunvointa lui $i a stat cu el In continu corespondent. Tot In nul 1793 fu numit
namesnic $i casier al mnstirii Novospasc, dar
peste 4 ani renunt la amndou slujbele acestea
$i tri In aceea$ mnstire, petrecndu-si timpul In
rugAciune $i in studierea crtilor patristice, despre
imgciunea mintii si primi In chilie marea schirn.
Preasfintitul Gavriil, aflndu-se In Moscova la Incoronarea impratului Pavel, adesa sttea de vorn
cu printele Alexandru si-1 invit la sine In epar-

hia Novgorodului, dar el nu primi, nevoind

prsascd singurtatea $i pe prietenul ski, care

alerga cu el spre aceia$ tintd. TrAind astfel In rn-

nstirea Novospasc, el sttea In legdturd cu staretii moldoveni $i cu cei din Atos, se folosea de
-sfaturile lor si cnd ei veneau In Moscova dup
diferite treburi ii primea la el si-i ajuta mult prin
cunoscutii din Moscova, devotati lui.
Sub povata lui, multi duceau o viat monahiceascd atent. Unii din ucenicii sdi au fost stareti de mnstiri. In anul 1810 printele Alexandru fu prohirisit Arhimandrit al Mnstirei Spasc
din Arzarnasc, de unde a purtat o vast corespondent cu fiii $i adoratorii si duhovnice$ti din
Moscova. Trind foarte modest, dar primind din
functiile sale sume de bani Insemnate, ddea tot
fratilor, slujitorilor mnstirii, elevilor saraci din
duhovnicesti $i tuturor nevoia$ilor. Dup
moartea sa au rmas numai 40 de capeice (un
leu) si nici o hain. Inainte de moartea sa, timp
,,de 18 zile n'a primit deloc hran, afara de cteva

www.digibuc.ro

381

picturi de ap, nutrindu-se numai cu pinea vietii,

adec cu Trupu si Sngele lui Hristos. Deced
in 29 Ianuarie 1845, slujind In cinul preotesc
de ani.
Pentru a ne face o idee de caracterul acestui
staret, vom da cteva fragmente din scrisorile sale.
Cnd tinerii pusnici Timotei $i Iona Putilov, con-

dusi duhovniceste de Alexandru, au plecat a-0

duc viata In Sarov, Staretul Alexandru le cldu
urmtoarea povat : Mai intAi, trind acolo, s

mergeti la frati si s aveti treburi numai cu aceia,

cu care VA' va sfAtui staretul si duhovnicul. Al
doilea : ascultarea s o faceti frd crtire, iar de
vd yeti ingreuia de ceva, cercti cu smerenie sa' fiti
trecuti la alt treab ; de nu v vor trece, supuneti-v. Al treilea : tineti minte $i trgiti acolo, ne
iesind nicAirea, pentrucd desi yeti vedea acolo
niste prute neindemnri, sau smintele, apoi nestrpindu-le din voi si trecind cu ele in ait parte, Inzecit le yeti intlni In ait loc si ele cu cerc5rile voastre se vor tot inmulti, pan v5 vor In toarce din nou u lume ; iar de veti incepe a asculta, si a v5 supune superiorilor vostri $i singuri
vA yeti osndi pe sinevA, iar stnintelele referitoare
la frati le yeti considera drept ale voastre, atunci
pretutindene $i In loate veti rrnnea In pace,
Al patrulea : desi ascultarea va fi grea, apoi
ea se pare grea numai din pricina neascultAril $i
a IndrAtniciei ; pentruc veti vedea aceeasi ascultare Indeplinit de altii cu lini$te, de$i stint mai
slabi ca voi ; $i la urrna urmei, de v" vor lAsa fdr5,
ascultare, dupd dorinta voastr5, atunci prt intru
atta v vor birui gndurile, inct nu va" yeti impca nicidecum cu ele. De aceea nu fugiti de ascultare, ci autati-o. Al cincelea : Pentru viata,
voastr cea de veci tineti minte, c asupra orc-

www.digibuc.ro

- 382 rei ispite biruinta este smerenia, mustrarea de

sine si rbdarea.
1,

Dar preamilostivul Dutnnezeu s v lumineze

si s v inteleptasc, s v ajute, s v pAzasc

s v acopere de toate mestesugirile diavolesti
din dreapta si din stnga. Al saselea : Fcndu-vd

ascultarea, pziti-v de ridiaturi grele si

trati-va sndtatea, cci yeti da rspuns lui Dum-

nezeu, dacd din rvn nechibzuit v yeti Vttna

cumva si yeti deveni povoar pentru altii : cci
dacA v yeti face vtmare, atunci nu voi yeti
sluji fratilor, ci fratii vor fi nevoiti s v slujascA,
si in cazul acesta veti a:yea viat amar-5, de care
s v" fereasc5 Dumnezeu".

In acelasi an, staretul Alexandru scrie lui Timotei Putilov : NU' bucur din inim5, c milostivul Dumnezeu nu ti- a ingdutit tie si lui lon s
rtciti mai mult pr'n lume si s v5 intinati sufletele cu ispitele. R c:51 pentru Dumnezeu si nu
uita, ca" nu ne este p a impotriva sngelui si crnil, ci Impotriva dul
Cci dup Scararul,
e mai bine s ne luptm cu cugetele, cleat cu
mndria de sine. Si nu-i un bine pentru noi a fi
fr ispite ; c5ci dracii in mare msur atuncea se
due pentru increzarea noastrd in sine, stiind, c
noi si fr viclesugul lor vom peri din pricina
mndriei noastre si vom rgmnea Ufa" pocint.
Imi scrieti si despre aceea, di v turbur5 gndurile: de puteti impedeca vntul, yeti impedeca
si gndurile. Dar sfintii pgrinti spun, poate mo-

nahul s fie si turburat de patimi, dar s nu a-

duc la indeplinire patimile. Prinurmare, noi ne

osndim pentru aducerea la indeplinire a patimilor, iar nu numai pentrucA le avem in noi si ne
bntuim de cugete. $i Adam cel dintiu dup sim-tul su cunosator, a presupus c mrul era bun
de mncat, dar nu pentru aceast cunoastere, ci

www.digibuc.ro

- 383 pentru mncarea mgrului a fost osandit. Dar si

Dumnezeu Ii poruncise nu ca s nu-si dea sama
de bunAtatea rodului, ci ca sA nu mAnnce din
el. De aceea nu te turbura cu sufletul de nici un
fel de cugete, cAtA vreme nu le iubesti si nu te
desatezi de ele. De ai pArinte duhovnicesc $i te
increzi in el, descopere-i lui toate cugetele si toate
luptele tale; iar mintea ta, ca vAtArnatA si intinat
de pAcate, nu o primi deloc si nu-ti, crede tie intru nimic pang la sfarsitul tAu. Dar mai mult deck orce te rog s fii ascultAtor -MCA crtire si te
smereste inaintea tuturora ; dupA invAtAtura sf.
Printi, numai srnerenia poate mntui, iar Mil ea,

chiar de am avea toate virtutile, nu vom scdpa

de osandd. Ce avem noi cu cele ce vedem In viat, dacd Dumnezeu ne va pAzi de a face pAcate.
Dumnezeu sA-ti dea pricepere, dar rabdd pentru
Dumnezeu".

Unui Andrei Stefanovici oarecare, pgrintele

Alexandru scrie, cA pe Hristos trebue a-1 cAuta
nu in afarg de noi, ci in noi insine. Relativ de
intentia si dorinta ta de a merge la muntele Atos, un sfat hotArit nu pot sd-ti dau. Sfatul meu
e acesta.: alege-ti undeva o mAnAstire sgrAcutA In
patria ta, InchisA dinspre lume, si sileste-te sA

gAsesti acolo pe Hristos, nu in muntele Atos, ci

in inima ta. lar cnd te va invrednici Dumnezeu
sA gdsesti pe Hristos in inima ta, atunci si ulita
cea mai plinA de lume va fi pentru tine lerusalim
si Atos. Cineva din sfinti a zis : dacA In casa ta
e IngropatA o comoarg, si tu nu stii de ea, apoi
in cazul acesta cu tine se infamplA asa, ca si cum
acea comoarA n'ar fi. Asa si noi toti panAla unul
cgutAm pe Iisus Hristos prin cliferite locuri, nestiind, cA El e pururea In inima noastrA. Atotputernicul Dumnezeu sA lumineze inima ta i sA-ti
arate locul, unde locueste lisus Hristos".

www.digibuc.ro

384

Un loc foarte insernnat In Rusia centra15, unde

s'au incrucisat firile duhonicesti, plecate dela staretul Paisie, a fost deasemenea mnstirea Sfensco-Branchii din eparhia Or lov. Acolo a trit pela
inceputul veacului XIX monahul Serafim si schimonahul Atanasie, chiar acela, care a procurat
mitropolitului Gavriil Filocalia. Shimonahul Atanasie, din secretar al senatului, prsind lumea, c-Idtori prin muntele Atos si prin Moldova, tri r
mnstirea staretului Paisie, care-1 incredint ucenicului su Sofronie $i se ocup cu traducerea si
prescrierea crtilor patristice. In 1805, trind deja
in mndstirea Sfenschii, primi dela staretul Sofronie povata de a nu se arnesteca in trebile rnnstiresti. ci s triascd taciturn. Repos In aceeasi mnstire in anul 1811 pe mat-tile printelui
Atanasie Zaharov, cAruia inainte de moarte Ii incredintd insatunata sa culegere din operile sf. Printi.

Trind In mndstirea Sfenschii, staretul Atanasie impreun cu staretul Serafim avurd influent duhovniceascd asupra lui Timotei Putilov,
viitorul staret al Optinei, care a trit un timp acolo. Deasemenea a avut putinta sd afle dela staret despre lucrarea duhovniceasc si vestitul Filaret, egumenul mnstirii, care mai trziu a fost
rector al Acadetniei Teologice din Moscova, episcop de Caluga si Mitropolit de Chiev, protectorul
monahisrnului. Asupra acestor Intlniri si convie-

tuiri In rangstirea Breansc trebue a intoarce o

deosebit luare aminte. Aici s'au statornicit acele

legAturi, care in urrnd avur rsunet In alt parte,
dup cum vom vedea mai la vale. In legAturi duhovnicesti cu mnstirea Breansc st grupa siha-trilor din eparhia Smolensc, care s'au nevoit pela
sfrsitu1 veacului 18 $i inceputul celui al 19, priti
schiturile din pdurile tinutului Roslavlschi. Acea-

www.digibuc.ro

385

st grup suigeneris de asceti rusi a stat In strnse

legruri cu staretul Paisie. Din ea fceau parte

niste ucenici ai staretului, ca Dositei, care a trit 4a

de ani in codrii tinutului Roslavlschi, i Arsenie,
care In urmd a trecut In mnstirea Nicandrov din
Pscov, si alti sihastrii care nu cunosteau personal pe Paisie, ca ierodiaconul Anastasie ; Atana-

sie, care in ultimii 19 ani ai vietii sale a fost du-

lgovnicul mnstirii Sfenschi ; Arsenie din slfstria Beloberozchi, Moisei si Antonie Putilov, cari
au trecut apoi Lt shAstria Optina, impreund cu
pusnicii Ilarie i Doroftei.
S trecem acum la shstria Optina, una din
cele mai Insemnate si mai vestite din istoria sistemei stdretesti a monahismului rus. Aceast sd-

hstrie a fost restauratdin ruina sa de vestitul

mitropolit al Moscovei Platon, care numi inteinsa

egumen pe Avraamie, ucenicul lui Macarie, arhimandritul mnstirii Pesnosa ') Aceast numire Introdnse shstria Optina In cercul de -influentd a
staretului Paisie, de oarece Avraamie, ucenicul
Macarie, adorator zelos al staretului Paisie
pstrtor al traditiilor paisiene, introduse aceste
traditii si in shstria Optina. El introduse aicea
regulamentul vietii de obste i rclicA viata duhovniceasa. Dealtfel nici inainte de Avraamie
shstria Optina nu era strin de influenta staretului Paisie. In ea ined din 18C0 se aseza-

se ucenicul staretului Paisie, monahul Teofan_

1) Insusi Mitropolitul Platon fu un mare adorator al staretului Paisie..

li bibleoteca manstirii Neamtu am gasit cartea Cuvantrilor P. C.

Macarie cel Mare, trimis de mitr. Platon staretului Paisie, cu minatoarea dedicatie, scris cu mana proprie a Mitropolitului : P. C. parinte ieroarhimandrit Paisie al manastirii Neamtu, povatuitor duhovnicesc i Invatator, trimit aceast carte folositoare de stifle, ca blagoslovenie, cerand pentru mine rugaciunile plcute 1i Dumnezeu Trimite smeritul Platon, Mitropolitul Moscovei, anul 1791 lunie 3. Moscova..
25

PAIS1E

www.digibuc.ro

386

Acesta era de neam din gubernia Vladimir. In tineret sttu in slujb in armata azAceascA de Marea Neagr. Prsind din cauz de boald armata,
a trit o vrerne in shstria Sofroniev, la arhimandritul Teodosie, deunde trecu In Moldova la staretul Paisie si a trit acolo trei ani, trecnd prin
ascultarea de bucdtar. Dup moartea staretului se
intoarse in Rusia st intrd in shstria Optina.

El se distinse printeo extrem neiubire de

argint si prin o mare blndet ; fu postitor rigu-

ros si mare rugAtor. Ravna pentru post Il impinse

odatA s petreacd tot postul mare fr s mnn-

ce nimc. El descoperi aceasta unuia din fratii Inrudit cu el dupA duh. Eu cred, zise el,

nu voi muri de post". Fratele nu sd apuc5 nici

s-1 abat, nici s-1 incurajeze In intentia lui.

Teofan in tot cursul postului nu mncA nimica si
numai odat in sgptdmnd Intrebuinta apA cald.
In tot titnpul celor 40 de zile el svrsi in chilie
toat slujoa, bdtu multe metanii, singur Isi inclzea
chilia si se prea vioi. Odat, observnd, c Teofan slbise tare, fratele Ii zise: Pgrinte, tu te-ai

prea istovit pe sineti". Nu-i nitnica, rAspunse

Teofan.Hristos Mntuitorul si-a vArsat pentru
mine tot sngele su pe cruce, iar in mine e incd
destul &Inge". Indeplinind cu ajutorul lui Dumnezeu nevointa ce-si impusese, el la sfrsitul postului se irnpArtsi cu sfintele taine. In urm se

mai incercA *MCA odat sA repete aceastA nevoint,

dar rAci, se imbolnvi si slAbind mereu, a murit
In anul 1819. Cnd fratele Il Intrebase in ceasul
mortii nu se Inspimnt de ceva ? El rspunse

Eu cu bucurie doresc sA mA desleg de aceast

viat"; apoi rclicA mna ca s-si facA cruce si

trecu linistit ctr Domnul.
In anul 1821 eparhia Caluga o crmuea Preasfintitul Filaret Amfiteatrov. Fiind mare adorator

www.digibuc.ro

- 387 iubifor al monahismului $i in deosebi al stare7tu1ui Paisie, el, ca $i mitropolitul Platon, dAdu o
.deosebit atentiune shstriei Optina si pentru
deosebit propsire a monahismului inteinsa, hotdri s organizeze pelngl ea un schit in numele
InaintemergMorului

$i

Boteztorului

Domnului

loan. Pentru organizarea schitului el chiemd pe

sihastrii cunoscuti lui: Dosotei, Moisei, Antonie, Ila-

rie si altii, din pdurile tinutului Roslavlschi, cari

au si pus inceput vestitului schit din pustiul Optina.
-Trecnd ctiva ani, printele Moisei deveni egume-

nul shstriei Optina, jar fratele ski Antonie egumenul schitului si astfel via a duhovniceascd din
pustiul Optina se cOncentr In mnile unor expe,rienti pdstrtori ai traditiilor lui Paisie.
In anul 1829 la ei se alAtur ieromonahul Leonid, din schivnicie Leon, care trecu la ei din
Alexandru-Sfirschi si era ucenicul staretului Teodor. Cu sosirea lui n shstria Optina se puse inceput sistemei strite$ti de Optina, asa de vestit.
Astfel in shstria Optina, ca sntr'un punct de legdtur, se impreunar firele numeroase de influent duhovniceasc5 a staretului Paisie, prin diferitii si ucenici $i anurue monahul Teofan, aduse
nemijlocit dela staretul Paisie aluatul duhovnicesc,
prirnit de el chiar n mngstirea Neamtu ; Avraamie
aduse traditiile staretului Paisie, primite dela Cle,-opa de Ostrovsc ; Moisei si Antonie aduserd traditiile celor doi Atanasie, de Sfensc si de Roslavlschi, iar Leonid traditiile lui Teodor si Cleopa

malorusul. Din o astfel de imbinare de inruriri

duhovnicesti diferite s'a si obtinut mreata infloire a sistemei stdretesti de Optina. Asezindu-se
In Optina, staretul Leon curnd dobndi o mare
influent $i un larg renurne nu numai intre fratii
mnstirii, ci si in populatia din imprejurimi si
,printre inchintori. Prin viata sa nalt, prin inte-

www.digibuc.ro

388

lepciune, prevedere, darul vindearil, mila de sip:ferinzi, prin dreptatea si mustrarea fr Inconjur
a oamenilor viciosi, orcare ar fi fost pozitiunea lor
printele Leon atrase asupra sa respectul generaL

si iubirea si Incepur s vin la dansul oameni

din diferite orase si sate de diferite st5ri : boeri,.
negustori, targoveti, trani si clerici, ca s capetedela el sfaturi folositoare si mangaere la necazurile
ce-i ajungeau. Pe fiecare an nvala poporului Ia
dansul crestea. Fiecare fiind primit de stare( cu
dragoste, Isi deschidea Inaintea lui, ranele salesufletesti si gsea in sfaturile lui mngere, ba
multi, cuprinsi de boale trupesti i indrciti, cptau usurare din rugciunile lui si prin ungerea
cu untdelemn din candela dela ieroana Maicei Dom-

nului din chilia sa. Prin buna sa inraurire atat

asupra frtimei mnsfirei, cria el era staret si

duhovnic, cat si asupra InchinAtorilor ce veneau,

staretul Leon contribui mult la radicarea si Inf lorirea shstriei Optina atat luntricA cat si exte-rioar. Sub umbra acestui sf. Ions o multirne defrati, care cdutau povtuire Inteleapt si nevointd
duhovniceasa.
Cunoscand experienta duhovniceasc si darul
staretului Leon, printele Moisei, conducAtoruli
shstriei Optina, pe toti ceice veneau s triascA,
acolo i Incredinta lui, ca unui povtuitor diihovnicesc. Inzestrat cti chibzuint duhovniceasc, avand

o memorie agerd si darul cuvantului, printele

Leon ddea fiecruia sfaturi corespunzAtoare din
cArtile patristice si din sf. Scriptur. In fata poporului staretului Ii plcea s ascund inalta druirea duhului sat' sub o simplitate extern a cuvantului su. Cuvntrile lui se distingeau prin
Imbinare fericit a puterei Scripturii cu exprima-rea viu colorat a limbii populare. Marl de ocupatiile zilnice In mnstire, staretul primea

www.digibuc.ro

389

enultime de scrisori dela diferite pe rsoane, care-i

,cereau deslegarea nedumeririlor si din iubirea sa
de aproapele staretul sau le scria singur, sau dicta
Tspunsurile trebuitoare. Printele Leon s'a s-

vat-sit la vrsta de 72 de ani. In boala de dinainte de moarte el adesa cherna numele Domnului si ins-fat-sit insemnndu-se cu semnul crucii,

binecuvnt pe frati si adormi, dndu-$i sufletul

in mnile Domnului.

Avnd in vedere irnportanta deosebit a s-

hstriei Optina in istoria sisternei ei stretsti, vom

pomeni pe ascetii si staretii ei cei mai de samd
vorn arta deasernenea si pe acele persoane si

mnstiri, asupra crora ea a avut o deosebit

influent. Dobandind chiar la restaurarea sa dospitur temeinicA pisian, shstria Optina se incu duhul staretului Paisie si cu asezfrti
mintele lui. IntrInsa toate : si regulamentul
si regula slujbelor durnnezeesti, si ordinea
general de trai, si aranjarea duhovniceascA a
-fiecrui clugr in parte erau uirnitor armonizate
si purtau o deosebit spiritualitate, limpezime si
linistire vesel. Cum psau pragul acestui sf. locas,
inchintorii si cAlAtorii simtau dela primul pas
prezenta lui Dumnezeu, un deosebit har al atmos-

-ferei duhovnicesti si ei singuri fr s vrea deveneau mai aproape de Durunezeu si cptau o

dispozitiune sufleteascd veseld si luminoasd. Aceast inftisare duhovniceascA si aceast influent

binefcdtoare a shstriei Optina sa pstrat neschimbat timp de aproape o sut de ani, inclusiv
pnla revolutie.

Dintre staretii si ascetii cei mai de sam ai

-shstriei Optina trebue mai inti de toate s po-

menim pe vestitul ei egumen, arhimandritul Moitsei, care a condus-o mai bine de treizeci de ani
t$i a decedat In anul 1862. Fiu de negustor din

www.digibuc.ro

390

Moscova, el impreung cu fratii sal Alexandru

Sava, in monahism Antonie $i Isaia, a fost la
inceput sub conducerea duhovniceasca a staretilor
moscoviti Filaret $i Alexandru $i a staretului Dosoftei ; apoi impreun cu fratele IonA au trait in,
sahastria Sarov, iar deacolo au tre.cut in manastirea Sfensc din Breansc, unde se folosira de conducerea ucenicilor staretului Paisie : Atanasie $i
Serafim. Dup aceea au trait cu fratele Alexandru in schitul din pdurile Roslavlschi sub povata
lui Dosoftei, Doroftei i Arsenie $i in fine se stedmuta in shstria Optina, unde $i rmase panala
moarte. El fu un riguros pstrator al traditiilor
staretului Paisie $i a regulamentului su pentru,
viata de obste, puse inceput sistemei starete$ti
Optina, aduse Optina In stare de inflorire duhovniceasc $i materiala $i el insu$i era cunoscut prin,
viata duhovniceasca si experienta. Conducnd

viata fratimii din Optina, el nu lipsi de povata,

sa nici pe alte persoane, care alergau la dnsul
dui-A sfaturi. A$a sub conducerea sa duhovniceasea s'a aflat Moisei, egumenul shastriei sf. Tihon
din gubernia Caluga, $i ieroschimonahul Alexan-

dru, inchis de a sa voe, din schitul Ghetsimani,..

pendinte de lavra sf. Serghie, care a avut ca ucenic pe ieromonahul Gherman, duhovnic la acela$schit. Gherman in urm a intemeiat $i a egume-

nit sdhastria Zosima din eparhia

Fratele pkintelui Moisei, Antonie, impreun4

cu dnsul s'a nevoit in pdurile Roslavlschi, a luat
parte la organizarea schitului Optina $i a fost
primul lui egumen, iar apoi timp de 14 ani a
fost egumenul mInstirei Maloiaroslavet din epar-

hia Caluga. Lasndu;se de aceasti sarcina, teal

12 ani la lini$te in sahastria Optina, unde $i muri

in anul 1865. Ca $i fratele ski, el se distinse prin
o inalta viat duhovniceasca i avea un deosebit

www.digibuc.ro

- 391 dar de a mngia pe cei intristati. Sunt vrednice

de atentiune scrisorile lui i notele, editate de
shstria Optina. Sub povata lui duhovniceasc
'a aflat losif, ieroschimonah In mnstirea Nicolo-Ugre$ din eparhia Moscovei.
Afar de persoanele in$irate, In Optina au
fost inc multi alti asceti insemnati, ca : arhimandrit Melhisedec, ucenicul lui Ignatie de Ostrov,
care a ocupat functia de egumen In mAnAstirile
Iaroslav din Rostov, Spasc din Arzamas, Spaso-

Efimiev din Susdal, Alexandru-Nevschi, $i care

In fine s'a retras $i a trit In Optina la lini$te
unde a $i murit ; ieromonahul si staretul loan,
din rascolnici, ucenicul staretului Leon $i fiu din
clugrie a printelui Moisei, care a lsat cateva
scrierei contra rascolnicilor. Dovedind aclevrul
ortodoxiei, el a probato in chip miraculos, seotind
cu mna un pumn de nisip din fundul unui cazan
ce clocotea. El rgpoFA in anul 1849. Monahul

Ilarion, care veni In snstria Optina la vrsta de

80 ani $i se nevoi acolo 16 ani. Vasian, staret,
schimonah, mare postitor, care in cei 45 ani de
dlugrie n'a bAut nid ceai, nici vin, n'a rmncat

peste, nici lapte dect numai la Pasti, iar de doug

ori a dus post negru de 40 zile. lov ieroschimonahul, duhovnicul staretului Macarie, mare taciturn. Pimen ieroschimonah, duhovnicul staretului
Arnbrosie, ucenicul lui Leon $i a lui Macarie,
smerit si taciturn.
Acum sg trecem la al doilea staret vestit al
Optine-Macarie. El se pogora din familea de boeri proprietari a Ivanovilor, din guvernrnntul
Orlov. In tinerete intentionase s'a" se cAstoreascA,

dar mergind odat la snstria PIo$tean din eparhia Orlov, fu pini intru atta robit de frumuseta monahismului (toti monahii i se Om lui

www.digibuc.ro

- 392 ingeri), inct nu mai voi s se intoarc acas, ci

rdmase pe totdeauna in mnstire.

Dascalul su in shstria Plo$tean a fost schimonahul Atanasie (Zaharov), ucenicul staretului

Paisie, chiar acela, sula influenta cruia se aflau
in Moscova staretii Filaret si Alexandru, $i prin
ei Moisei de Optina $i Ivan Vasilievici Chirevschi,

care apoi au trebuit inpreun cu staretul Ma-

carie s lucreze la editarea traducerilor staretului

Paisie. Ct de minunat s'au impletit $i s'au imbinat firile duhovnicesti, plecate dela staretul Paisie! Printele Macarie a &Alt in shstria Plo$-cean 24 de ani. Dup moartea staretului Atanasie se incepu apropierea duhovniceasc $i corespondenta printelui Macarie cu printele Leon, al
cria rezultat fu mutarea printelui Macarie in
schitul shstriei Optina. Timp de 7 ani se continu convietuirea staretilor Macarie si Leon in
Optina. Ei erau legati intre dnsii prin o strns
prietenie $i unitate de idei. Scriau fiilor lor duhovnice$ti scrisori comune si impreun isclite.
Dar caracterele lor erau cu totul diferite. Printele Leon, din negustori, era de o sinceritate grosier, In practicA Intelept, desi avea inimd duioas.
Printele Macarie, din nobili,era delicat, blnd,
lubea ocupatiile crturdre$ti $i In tineret, inainte
de intrarea In cAlugrie, cntase din scripcd si-i
plcea s cnte din gurg. Dar amndoi erau deopotriv mari iubitori ai adevratului monahism duhovnicesc. Dup moartea printelui Leon, Orintele Macarie a stritit 19 ani, fiind In aceeasi vreme, dup moartea printelui Antonie, si egumenul schitului $i a murit in anul 1860. Ca $i Orintele Leon, el adun Imprejurul ski multi ucenici,
care doreau s se nevoeasc sub povata lui. Printre ace$tia au fost multi oameni culti, cu ajutorul
cArora staretul intreprinse editarea cArtilor patris-

www.digibuc.ro

- 393
lice ale staretului Paisie. Pgrasie cu deosebire Insemnat in aceastg lucrare a avut, cum s'a spus
mai sus, Ivan Vasilievici Chirievschi, fiul duhovnicesc al printelui Macarie, care trgia nu departe
-de shstria Optina, la mosia sa Dolbina. Un concurs cglduros dgdurg staretului la editarea artilor si prietenii si adoratorii sgi din Moscova Filaret, mitropolitul Moscovei ; Protoiereu T. A. Golubinschi, profesorul Academiei Teologice din
Moscova ; Prot. A. V. Gorschi, rectorul aceliasi
Acadernii ; Sevrev, rectorul Universittei de Moscova, si altii. Astfel, prin munca $i grija pr. Ma
carie se puse In shstria Optina inceputul lucrgrilor de editurg, care nu conteni nici dup moar-tea pgr. Macarie.
Peste doi ani dupg" tnoartea pr. Macarie,
muri egumenul sglAstriei Optina, Moisei, iar dup alti trei ani muri si fratele lui, egumenul Antonie, si astfel se pogorArd In mormnt persoanele principale, care pusese In shgstria Optina
lemeliile sistemei stretesti $i a riguroasei vietei
monahale de obste. Dar cu moartea lor lucrul inceput de dnsii nu conteni. Pgstrtori si continuatori ai lucrgrilor primei generatiuni de stareti
din Opting se iyiri noul staret, ieroschimonahul
Arnbrosie $i noul egumen arhirnandritul Isaachie.
Staretul Ambrosie, dup familie Grencov, se pogora din famiiie preotasc $i s'a nscut In 1812
in satul Lipovita Mare, guvernamntul Tambov.
Dup terrninarea scoalei duhovnicesti si a seminarului teologic, un timp fu invttor particular
inteo familie de mosieri, iar dui-A aceea profesor
in scoala duhovniceascg In Lipetchi. La anti]. 183g,
dupd sfatul staretului Ilarion Troecurovschi, Intrd

in shstria Optina, unde intr sub povata printelui Leon, iar dup moartea acestuia sub a pr.
Macarie. Distingndu-se prin un caracter vioi, ve-

www.digibuc.ro

- 394 sel si comunicativ, prin o inimA delicatg si

prin o minte pAtrunzAtoare, prin experienta vietii
intelepciune, prin dispozitie la ruggciune necontenitA i cunoasterea inimii omenesti, Ambrosie, dupd moartea lui Macarie, ocupg in mod firesc locul lui si tntruni insine oarecum trAsAturile
duhovnicesti si darurile ambilor predicesori ai
El avu o imensg imfluent duhovniceasc5 nu
numai asupra frAtimei mngstirei, ci si asupra persoanelor particulare, de toate clasele si stArile, incepnd dela sgteanul intunecat i srac si terminand cu mitropolitii, marii duci, senatorii, scriitorii literari si filosofii, cari veneau la dnsul sA
cearg sfaturi si mnggere in novoile incalcite
apAsgtoare ale vietii lor lguntrece si externe, si
nimenea nu pleca dela el WA sA prirneascA ajutorul cAutat i IntAtire moralg ; asa inct in per
soana lui in adevAr s'au implinit deplin cuvintele
apostolului, care pe urmA au fost sapate pe piatra mormntului sgu: Cu cei neputinciosi am fost
ca un neputincios, ca pe cei neputinciosi s-i dobandesc. Tuturor m'am %cut toate, ca macar pc
unii sg-i mntuesc". Cu toatg neputirrta sa extremA si cu toatd starea sa bolnvicioasg, care-1
pironea aproape totdeauna in pat, el dedimineta
$i pang' sara trziu, cu mici intreruperi pentru
mas si putinA odihn, primea vizitatorii i aceastg.

activitate a sa a continual neintrerupt timp mai

bine de 30 de ani.
In ultimii zece ani insg ai vietii sale, el i

impuse o nouA sarcing intretinerea si organizarea

rnandstirei de fernei Samardin, foarte populatg,

pe care el o intemeiase la 12 kilometrii deprtare

de sligstria Optina, unde pe lngg cele 1060 de
surori, din care cele mai multe nu aveau niciun
mijloc de trai, ba cteodat erau si cu totul bolnave si bgtrne, mai intrejinea inc un orfelinat

www.digibuc.ro

395

de copii, o $coala, un spital $i un azil pentru 601

de btrane. Cu ajutorul fiilor sai duhovnicesti devotati, din care nu putem sa nu pomenim familia
Clincearev, Per lov si Bahru0n, staretul nu numai
Intretinea acest mare a$eizamant, dar Inca 0 ridic
inteinsul o bisericd mare* $i o trapezd rard prin
frumuseta ei. La toat aceast multime de oameni $i cu toate grijile acestea, staretul nu conteni
nici ocupatiile crturresti $i mai purta $i o larg
corespondent prin scrisori. Cand in anul 1891
staretul Arnbrosie muri, toti simtird, Ca se prabu$i
un mare stalp moral $i material pentru marea
multime de desmoeniti $i saraci $i fdr prefcalorie se simti o ob$teasca intristare $i cu plans
in hohote fu petrecut la mormant.
Egumen In schitul Optina, pe vremea staretului Ambrosie, era arhimandritul Isaachie. El se
pogora din o bogat familie de negustori din
Curse, anume Antimon. In tineret el facuse negot
de vite $i cutreerase iarmaroacele. Punandti- 0 in
gand s intre In manastire, el fugi pe ascuns de
tatl stt la shastria Optina $i se prezenta staretului Leon. Staretul, ca de obiceiti, era inconjurat
de popor, Impletind la rucodelia sa obi$nuit debrae $i sta de vorbd. Tanarul Antimon se opri
la urrna tuturor. Deodat auzi strigatul tare al
staretului : Ivnut ! Ne crezand ea' acest strigt e
adresat lui, unui tinerel imbracat la moda, ca
unul ce nu era cunoscut staretului, continua sa
stea lini$tit. Totu$ oarnenii se miscaf, Il ghiontirA si-i ziserj : Mergi ! Staretul pe tine te-a
strigat !" Uimit de prevederea staretului, Antirnon
se apropi de dansul si dupce a vorbit cu el, a
rmas pentru totdeauna In mngstire. La inceput
el a fost ucenicul parintelui Leon, apoi al printelui Macarie $i In sfar$it al staretului Ambrosie,
dup indicatiunile aruia, cu totul pe neasteptatele

www.digibuc.ro

- 396 dup moartea printelui Maisel, numit egumenul

mnstirii. Piirintele Isaachie se distingea prin o
adnc srnerenie, prin o mare evlavie si tkere. Se
svrsi la adnci btrnete, in anul 1894.
Din alti asceti vestiti ai Optinei, pot sd mai fie

pomeniti ierodiaconul Paladie, care a venit in

,shstria Optina din Plostean incd pe vremea

lui Avraamie, in anul 1815 si a trit in Optina

46 de ani ierodiaconul Metodie, care a zcut 22

de ani paralizat, putea s vorbeascA da, da" si

Doanme milueste". Pe acesta-1 .cunostea L. N.
Tolstoi si-i plAcea s-I dea ca pild de mare suferint si de mare rbdare, intrit de credinta
crestin. Carp, schivnic si orb, d'espre care stare-

tul Leon zicea : Carp e orb, dar vede lumina".

Ieroschimonah Gavriil, Interneetorul si staretul comunittei de femei Belocoptov. Ieroschimonah

Teodot, duhovnicul si staretul schitului Ghetsimani
in pustiul Paraclitov, pendinte de Lavra sf. Sergiu.
leroschimonah Ilarion duhovnic si egurnen de schit,

fusese ucenic al staretului Macarie, iar apoi imprtea cu staretul Ambrosie ostenelele de staret.
Poslusnicul Elisei, paznic de 0c:hire, care a trit
in shstria Optina 52 de ani, renunt la avansdri si era oaspete iubit al staretului Ambrosie.
leromonah Climent (Zedergolm), ucenicul, secretar $i colaborator al staretului Ambrosie la kicrrile de editur. Soarta lui Climent e cu deosebire
interesant. El era fiul marelui pastor luteran din
Moscova, adec al superintendentului luteranilor,
om foarte invtat, serios si foarte devotat invturii luterane. PArintele Clirnent termin cursurile
faculttei de filosofie a universittei din Moscova
$i se pregtea pentru cariera de profesor. Nefiind
satisfcut de invttura luteran, el cu ajutorul
prietenilor si ortodocsi din Moscova se apropid
.de staretul Macarie, simti dreptatea si frumuseta

www.digibuc.ro

- 397 ortodoxiei, primi aceast credit*" $i apoi $i mo-nahismul $i se a$ez in schitul pendinte de sA-hAstria Optina, unde trAiau ascetii cei mai riguro$4.,
devenind ucenicul cel mai devotat al staretului
Ambrosie
ajutA la secretariat si la lucrArile

de editur. E interesantA corespondenta sa cu

tatl ski eu prilejul trecerei sale la ortodoxie.

foarte interesanta descrierea vietii pArintelui Climent, alcAtuit de cunoscutul scriitor si filosof
rus K. N. Leontiev, fiul duhovnicesc al staretului
Ambrbsie.

SA continugm in$irarea ascetilor mai de sam

din Optina : Constantin Nicolaevici Leontiev, eon-

sulul rusesc din orientul apropiat, orn de inalt1

culturA, cugettor rus original, care ura si nega
socialismul, care tindea la nivelarea general si
stergerea personalittii. El recunostea, c lumea sA

mntue$te prin frumuset si este autorul cartii

,R4sritul, Rusia si Slavismul". In timpul sederei
sale la Atus, el a suferit de o boala grea (de holerA) $i s'a vindecat in chip minunat prin rug
dune la icoana Maicei Domnului. Dup aceaista
deveni un crestin ortodox foarte credincios, simtind cu o deosebit trie adevrul celor cloud dogme ale ortodoxiei : munca vesnic si fericirea yes-.

nicA. MutAndu-se pe la anul 70 al secolului tre

cut la shstria Optina, facu cunostint cu stare
tul Ambrosie si deveni ucenicul sat devotat. Dup
rnoartea printelui Ambrosie, el trecu in lavra sf.
Sergiu, primi monahismul si reposA In anul 1892._
Flavian, ucenicul staretilor Leon, Macarie si
Ilarion, fu ascet riguros. Anatolie (Zertalov) ie-

roschimonah $i egumen de schit dup moartea

printelui Ilarion, ucenicul staretilor Macarie $i

Ambrosie, pogora din famine preotascA si era

absolvent de seminar. Impreun cu losif a fost_
succesorul pArintelui Ambrosie la stAretie. E

www.digibuc.ro

- 398 moscut ca practicant al ruggciunii mintii. A fost

Auhovnic surorilor din Samordin. Muri in anul

1894. Daniil (Bo latov), ieromonah, pogorator din
o cunoscutd familie de nobili i fratele schimonahiei Sofia, vestita superioar a comunitatii amordin. El era absolvent al Academiei de arte,
insemnat iconograf si portretist ; om foarte cult,

neobicinuit de bun si curat cu inima. Fu ucenicul lui Ambrosie, care a zugravit cel mai bun
portret al lui. Muri In anul 1907. losif ieroshimonahul, slujitor si ucenic al staretului Arnbt-osie,
succesorul lui In stritie, smerit i bland. Staretul
Ambrosie zicea de el catre fiii sai duhovnicesti :

Eu v'am adpat cu vin cu ap, iar losif are sa

v adape cu vin curat". Muri in anul 1911. Be-

nedict, arhimandrit, succesor la egurnenie i stAretie a printelui Anatolie Zertalov, e din clerul
de mir. RAinfinand vAduv, se adresA pentru sfat
pArintelui Ambrosie si dupA sfatul acestuia intrA
In Optina. Fu secretarul pAr. Ambrosie si cluhovnic al surorilor mAnstirei. Muri arhimandrit al
mraistirii Barov. Iuvenalie (Polovtev) colaboratorul staretilor Macarie si Ambrosie la lucru de editura, In urrna egumen al shstriei Glinscaia, namestnic al lavrei Pecersca din Chiev, episcop de
Cursc si arhiepiscop de Litovsc. Leonid (Cavelin)
deasemenea colaborator al printilor Macarie si
Ambrosie la lucrul de editura, apoi namestnic al
Lavrei sf. Sergiu. Xenofont, arhirnandrit si egumen al sahastriei Optina, smerit, riguros, taciturn
si binecuvantat pastrator al traditiilor Optinei. El

e din trani. Cei .din u.rma stareti ai Optinei au

fost ieromonahul Nectarie, svarsitorul rugaciunii

mintii, ucenic al egumenului Anatolie, fostul ucenic al staretului Ambrosie i apoi vestit succe-

.sor al ski.
Cu aceste din urm nume vom inchia cata-

www.digibuc.ro

399

logul mult incomplect al vestitilor asceti de Optina,

cari au pAstrat traditiile staretui Paisie. SAhAstria
Optina in necontenita sa crestere duhovniceasc,
se prezinta ca un puternic centru duhovnicesc, de

unde duhul adevratului monahism duhovnicesc

s'a revArsat in valuri largi peste toat Rusia. L.
N. Tolstoi, care a observat deaproape pe staretii
de Optina, rccunoscnd c in poporul rus s'a inrddricinat adnc simtimintele crestinesti, vorbeste

in una din scrisorile sale,

CA

aceste simtiminte

sunt cultevate intr'insul de mngstirile rusesti $i

de monahii $i staretii bor. SA pomenim acum si
acele lAcasuri, asupra crora s'a intins influenta
sAhAstriei Optina si a staretilor lor. Staretul de
Optina Antonie, fiind numit egumen al mngstirii Maloiaroslav, duse acolo traditiile staretului
Paisie. Lucrul lui l-a continuat arhimandritul Pafnutie, care fusese pn atuncea egumen al schitului
shAstriei Optina. Staretul Leon prin ucenicul
sAu Gherontie sdi acele traditii In sAhstria Sf.
Tihon. Afar de Gherontie in aceea$ shAstrie a
sf. Tihon sunt cunoscuti ascetii: Efrem, duhovnicul mnstirii, $i Moisei egumenul ei, ucenicul
staretului Leon, Macarie $i Moisei de Optina. In
mnAstirea sf. Nicolae din Ugrej, eparhia Moscovei, au fost ucenicii staretului Leon si ai lui Ma-

carie Nark, egumenul mAnAstirii, $i ieroschimonahul losif.

In mAnstirea de femei Belev sistema stAretasc fu sAdit de pr. Leon, prin fiica sa du-

hovniceascA Amfia, care a suferit multe suprri

pentru devotamentul sat' cAtr printele Leon, $i
deasemenea $i prin egumena Paulina, superioara
mnstirii Belev, sub care aceast mnastire CApt o deosebit inflorire. Sub conducerea duhovniceascA a printelui Leon se afla deasemenea
s'AhAStria de femei a sf. Boris de Tihfin, din

www.digibuc.ro

400

eparhia Cursc. Ucenici ai starifilor de Optina at

fost deasemenea Macarie, egumenul mnstirii
Lujet ; Nicodim, egumenul mnstirilor Mejev si
Maloiaroslaveti ; llarie, staretul mnstirii Mejev ;
superioara mndstirei Cask, Macaria si egumena
Tihona, superioara mndstirii ; Intemeietoarea mnstirii de femei Belocapitov din eparhia Cazan,.
Alexandra, si preotul aceliasi mnstiri, protoiereu
Andrei; egumenul mnstirii Tihfin, arhimandritul Agapit, care a scris cea mai bun descriere a
vietii staretului Ambrosie ; superiorul mnstirii
Odrin, Serapion; ieromonahul Antonie, duhovnicul Lavrei Pecersca; Printele Gheorghie Carov,
Protoiereul satului Spas- Cecreac, mare ruggtor,
care avea darul prorociei $i al tmduirii si care
a ridicat In srckiosul sdu sat o mreat. bisericA, scoald, azil si orfelinat '). Schimonahia Sofia
(Bolotova) fiica duhovniceascg si ucenita staretutui Ambrosie, prima egumenii a mndstirii de fe-

mei Samordin dela Cazan, dup moartea aria

staretul Arnbrosie a zis : Ah marn, ai aflat. har

la Dumnezeu!" Egumena Efrosina, a doua superioar la Samordin, oarba. Igumena Ecaterina si
igumena Valentina, cele din urni superioare din
Samordin. De povetele duhovnicesti ale staretului
Macarie s'au folosit urindtoarele mndstiri de
Maice : Mnstirea Velicalut, Viazom, Serpuhov
din Cursc, Calujschii, Eletchii, Breanchi, Cazanschii, Ostascov, Smolensc si altele. Intocmai tot
asa se raportar si cgtr staretul Ambrosie mnite
mnstiri de maice, iar altele Ii datorau lui $i Intemeierea lor. Asa, d. e, sub conducerea lui se
aflau : shstria Borisv, mnstirile Casir, Belev
si Bolhov. Cu binecuvaiatarea lui si-au luat fiint
1) Speriat de saracia parohiei sale, parintele Gheorghe 10 puse
In gfind sa fuga dintrInsa i veni sa ceara sfat dela par. Ambrosie, dar
acesta il opri hotarit de a parisi parohia.

www.digibuc.ro

- 401 $i s'au organizat mnstirele : Ahtr Gusevscaea

din eparhia Saratov, Cozelscean din eparhia Poltava, comunitatea de femei Peatnita, shstria Inaintemergdtorului din eparhia Or lov, comunitatea

sf. Nicolae Tihfin din eparhia Voronej $i in fine

shstria de femei Samordin din eparhia Caluga.
Vorbind de imfluenta duhovniceascd a shstriei
Optina, nu se poate s nu pomenim $i despre influenta ei asupra intelectualilor rusi. Noi am amintit deja de N. V. Chireevschi, de printele Climent Sedergalm, de C. N. Leontiev. Vom mai
pomeni Ind de N. V. Gogole, care a stat In corespondent cu staretul Macarie $i cu arhimandritul Moisei, de Sevarev i Iurchevici, profesori
ai universittii de Moscova, $i de Dostoevschi, Soloviev, graf A. C. Tolstoi, Mare le Duce Constantin Constantinovici i contele L. N. Tolstoi, cad
vizitau pe printele Ambrosie, ba cel din urm In
ultimele zile grele ale vietii sale alerg la shstria
Optina, la btrnii ei. In Samordin tria sora contelui Tolstoi, Maria Nicolaevna Tolstoi, despre
care incd In tinereta ei spusese staretul Leon :

Eta Masa butet na$a". (Aceast Marie a noastr o s fie). In genere despre Samordin trebue

s spunem, cd acolo sub aripa staretului Ambrosie si-au gsit refugiu sute de femei culte din
Rusia, numele arora e greu i numai de In$irat.
Ne mai eimne acum ss examindm ramura
sudicA a influentei paisiene. Dintre ucenicii nemijlociti ai staretului Paisie din sudul Rusiei sunt
cunoscuti : monahul Gherasim, clugrit de staretul Paisie si care, dup plecarea in Rusia, a trit
in shstria Sofroniev din guvernmntul Curse.
In eparhia Ecaterinoslav a sihgstrit ieroschimonah
Liberie, care a rposat la adnci bdtrnete, in

anul 1824. El a avut de ucenic pe inspectorul

26

PAISIE

www.digibuc.ro

402

de Ecaterinoslav, savantul monah

Macarie, care in urmg a devenit vestitul condu-

seminarului

-cgtor al misiei de Altai. Dar o influentg mai largg

In sudul Rusiei, a avut fr indoeal, vestitul iecoschimonah Vasilie (Chischin). El se trgea din
nobilimea guvernmntului Curse, a cltorit mult
-$i a trit putin In sf. Munte Atos 5i In Moldova,
la staretul Paisie. Intorcndu-se In Rusia, deveni
ctitorul shstriei Belobereznaia; apoi tri In mngs-Urea Cremenet, In slstria Sarov $i in shstriile
Borisov, Corenoi, Glinsc, Sofroniev din eparhia

Cursc ; In mgnstirea Rhlov din eparhia Cernigov, In mngstirea Ustmedvedit din eparhia Don,
In mngstirea Sevschi $i In shstria Plo$tean din
eparhia Orlov. In toate aceste mngstiri el a lsat

numerosi ucenici si a decedat In anul 1831. El

avu fericirea s asculte omiliile lui Tihon Zadonscoi $i a fost prietenul lui Antonie, arhiepiscopul Voronejului. El a fost un ascet renumit,
distingndu-se din tineretg prin o sfntg curgtenie,
smerenie, rbdare $i dragoste atre ceice-1 jigneau.
Din ucenicii lui stint cunoscuti staretul Leon de

Optina, care a stat sub povata lui in Belhberegah ; Serafim, fost staret al shstriei Beloberez ;
Arsenie, care s'a nevoit In pgdurile Roslavl ; schierodiaconul Melhisedec ; schimonahul Macarie din
Beloberez $i alti asceti din aceastg shstrie, des-

pre care trebue s spunem, c

ea a fest un

centru de influentd paisiang.

Mai departe ucenici ai staretului Paisie au
fost Atanasie, schimonah din Atos, ierodiacon
Anastasie care s'a nevoit in mngstirea Sfenschi
$i in pgdurile Roslav.1 ; Melhisedec, arhimandritul
mnstirii Simonov din Moscova ; Moisei arhimandrit de Optina ; Augustin, egumenul nignstirii
Ustimedvedit etc. Tot ucenic al lui $i In acela$
timp $i al staretului Teodosie din Moldova a fost

www.digibuc.ro

- 403 vestitul sihastru Filaret din shstria Glinschaia,

dela care-$i trage incep.utul linia Glinsc a ascelismului rusesc. Vom da aicea pe cei mai linsemeati asceti ai acestei linii : monahul staret Teodot,
prevestitorul ; Macarie ieroschimonahul, staret prevztor, care a atins o Inalt desdvar$ire duhovniceasc. Martirie, mare postitor, 'care nu gusta
nincare peste sptmn si-i plcea singurAtatea
$i tkerea ; schimonahul Iftimie, ucenicul staretului Filaret ; Panteleimon, ieroschimonah $i pusnic,
ingropat in schitul, rdicat prin ingrijirea lui pe
locul unde i se artase icoana fAcAtoare de minuni
.a Nasterei Maicei Dornnului; ieromonah Antonie,
ajutorul duhovnicului frtimii, taciturn ; ierodiaconul Serapion, care a vzut pe ingerul su pzitor;
monahul Dosoftei, care avea darul prevestirii $i
_al tmduirii $i care s'a invrednicit s aud cn-tarea ingereascA la moartea staretului Teodot ;

schiarhimandritul Iliodor, care a fost 8 ani egumenul mnstirii Rhlov $i superior al mnstirii
sf. Petru $i Pavel din eparhia Cernigov; schimonah Lavrentie, ucenicul arhim. Iliodor $i urma$ul
lui la stretie ; arhimandrit Inochentie, ucenicul
mai multor stareti $i mai ales al lui Macarie, care

avea o inim plin de dragoste si darul tm-duirii ; leroschimonah Iliodor, mare rugAtor, care
cu un an inainte $i- a prezis ziva sfr$itului ski ;
schimonah Arhip, Inzestrat cu darul prezicerilor

al rugdciunii tmduitoare de boale, poatuitorul vietii duhovnice,ti a schivnicitor ; sihastrul

Luca prevzdtorul, etc.
Dintre persoanele particulare, care nu fceau

parte din frtimea shstriei Glinscai, dar care

s'au folosit de conducerea ei duhovniceasa, ne

sunt cunoscute : Filareta, egumena mnstirei Bunavestire din Ufa, ucenita lui Filaret Glinschi ;

Macarie, arhimandritul misie de Altai, In urm

www.digibuc.ro

404

egumen al mnstirii sf. Treime Bolhov, traduc

torul I3ibliei, prevestitor ; Teodosie, duhovnicuri

sltstriei Sfeatagora din eparhia Harcov, ucenicul lui Filaret ; ieroschimonah loan din acelas,
schit, ucenicul lui Filaret ; loanichie, duhovnicul
aceluias schit, vindectorul Indrcitilor ; arhiinandrit Paisie, egurnenul shstriei VAsoccgor din

Niculaev, ucenicul lui Filaret, druia Preacuviosul

Serafim de Sarov, cu 24 ani inainte ii prezi.e c_
va fi crmuitor peste monahi ; Macaria schirnonahia si prezictoarea din mnstirea Garnaliel, eparhia Cernigov, fiica duhovniceasa a lui Anatolie
din sltstria Glinsc. Cleopatra, egumena rnnstirii Sevschi ; Anatolie, staretul shstriei GlinscIi cldu binecuvntare s meargd la mnstire
prezise ca va fi staret.
La scurta Insirare a ucenicilor printelui Paisie, ce am fcut $i care e departe de a fi complect, credem de nevoe a mai acloga o list a
lavrelor, mnstirilor, shstriilor, schiturilor si
comunittilor, care au primit dela el sau dela ucenicii lui regulamentele lui, stareti sau egumeni,_
sau care au avut printre cAlugrii lor ucenici si
adepti de ai lui. Dar nici aceast list, spunem
din capul locului, c nu va fi complect.
1. Schitul sf. Hie din Atos si alte trinstiri $i
schituri de acolo, s'au aflat sub influenta staretului Paisie.
2. Mnstirea Dragomirna, cu hramul sf. Duh,
din Moldova.
3. Mnstirea Secului din Moldova cu hramul,
sf. loan Boteztorul.
4. Mnstirea Neanitu din Moldova a Inltrarei
Domnului.

5. Noul Neamt din Basarabia, idem.

6. Tismana i multe mnstiri din Moldova
Valahia.

www.digibuc.ro

- 405 '7. Lavra Alexandru-Nevschi din Petersburg.

8. Alexandru-Sfirschi, mnstire, in ep. Olonet.
9. MAnstirea Spaschi-Arzaman, eparhia Nijegorod.
10. Cornunitatea de Maice Ahtri-Gusevscaia,
gubernia Saratov.
11. Slstria de femei CazanoAbmrosiev, guber.
Saratov.

12. Misia de Altai.

13. MAnAstirea sf. Pafnutie, Vorovschi, eparhia
Caluga.
14. Shstria Berlincov, eparhia Vladimir.
15. Mnstirea Borisogleb, eparhia Moscova.
16. MAnAstirea Breansco-Sfenschi, eparhia Or lov.
17. ShAstria Beloberej, eparhia Or lov.
18. MAnstirea Belopesotco-Ca$ir, eparhia Tula.
19. SAhdstria de femei Borisov, eparhia Curse.
20. Mngstirea Be lev a inltdrei sf. Cruci.
21. Mn'stirea de femei Bolhov, eparhia Or lov.

22. Mnstirea Bolhov a sf. Treimi.

Comunitatea de femei Tihfinobogorodita-Buzuluc, eparhia Samara.
24. Mnstirea sf. Nicolae-Babaev, eaparhia Costroma.

25. Mnstirea de femei Cazansco-Belocoptov,

eparhia Caluga.
Mngstirea de femei Breansc, eparhia Or lov.
:27. Mnstirea Valaam.
28. MAnAstirea de femei Velicolutchii.
29. Mnstirea Veazamsco-Arcadievschi.
30. ShAstria sf. Nicolae Vsocogor-Ciurchinschi.
31. Mndstirea sf. Duh-Vilenschi.
32. Mn'stirea de femei Goretchi, eparhia Novgorod.
33. MAngstirea Gorohoschi, epar. Vladimir.
34. Schitul Ghetsimani, a lavrei sf. Sergiu.
.35. SAhstria Glinscha, eparhia Curse.

www.digibuc.ro

406

36. Shstria sf. Ecaterina, eparhia Moscova.

37. Mnstirea de femei Eletchi.
38. Shstria Zadne-Nechiforovscaia, eparhia 0lonet.

39. Mnstirea de femei Ivanovschi in Moseova.

40. Shstria Crivoezescaia, eparhia Costroma_
41. Mnstirea Golutnin din Colomeea.
42. Mnstirea sf. Ciril, eparhia Novgorod.
43. Mnstirea Coney pe lacul Ladoga.
44.. Mnstirea de femei Cursc.
45. Mndstirea de femei Cozelipn, eparhia Poltava.

46. Mndstirea Cremenet, eparhia Voronej.

47. Mnstirea de femei Cazan, in orapl Troitchi.

48. Mnstirea sf. Hie in Menzelinsc, epar. Ufa_

49. Mnstirea de femei Cair.

50. Lavra Pecersca din Chiev.

51. Mndstirea de femei Calujschi.

52. Mnstirea Chireschi, eparhia Ircutsc.
53. Mnstirea Aeoperemiintul Maicii DomnuluiLihfinschi, Caluga.
54. Sditstria Leslevschi, eparhia Smolensc.
55. Shstria Medvedie, eparhia Vladimir.
56. Mndstirea Moden, eparhia Novgorod.
57. Mnstirea Maloiaroslavet.
58. Mnstirea Mescev, eparhia Caluga.
59. Mnstirea de Majaischi-Lujatchi,. ep. Moscova.
60. Shstria Molcean, epar. Curse.

61. Shstria Novoezersca, epar. Novgorod.

62. Mnstirea Novospasc in Moscova.
63. Mndstirea Nicolougre, epar. Moscova.
64. Mnstirea Noul Atos in Caucaz.
65. Comunitatea de femei sf. Nicolae-Tihfin, ep_
Voronej.
66. Shstria Vovidenia-Ostrovsc, epar. Vladimir..

www.digibuc.ro

67. Shstria Vovidenia-Optina, epar. Caluga.

68. Mnstirea de femei Odighitrievschi In Cele abinsc.

69. Mnstirea sf. Nicolae-Odrino, ep. Or lov.

70. Mnstirea de femei Ostacov, epar. TferL
71. MAnstirea Pesno In epar. Moscova.
72. Shstria Paleostrov, epar. Olonet.
73. Mnstirea de femei Podansc,
74. ShAstria Paraelitova, lng5 Lavra sf.
75. Snstria Plotcean, epar. Or lov.
76. Mnstirea Pscov a sf. Nicadru.
77. MAnstirea sf. Petru i Pavel, epar. Cernigov.

78. Comunitatea de femei Peatnita, epar. Voronet.

79. Shstria InaintemergAtorul In oraul Croniah,

80. Lavra Adormirea-Pociaev.
81. Mnstirea sf. Iacov-Rostov.
82. Mnstirea Rhlov, eparhia Cernigov.
83. Schitul Roslavlschi, epar. Smolensc.
84. MAnAstirea Stratenia in Moscova.
85. Mndstirea Sinionov in Moscova.
86. Mdnstirea SolovAt.
87. Slistria Sarov, eparhia Tambov.
88. Mnstirea Susdal.
89. Mngstirea de femei Serpuhov.
90. MAnAstirea de fete Sevschi.
91. SAhstria Sofroniev, eparh. Curse.
92. Shastria Sfiatagora, epar. Harcov.
93. MAnAstirea de femei Smolense.
94. Mndstirea Cecreae a Mntuitorului, eparh.
Orlov.
95. Mnstirea Tihfin, epar. Novgorod.
96. MAnAstirea sf. Treime in Kiev.
97. SAIAstria sf. Tihon, epar. Caluga.
98. Mndstirea de femei sf. Treime In Birsc,
epar. Ufa.

www.digibuc.ro

99. Lavra sf. Treime a sf. Sergiu.

100. Mgngstirea Ustiuj, eparh. Novgorod.
101. MAnAstirea de femei Usti medvedita, ep. Don.

102. MAngstirea Uspenia in Oriemburg.

103. Mn5stirea de femei Bunavestirea din Ufa.

104. Sldstria Floriteva, epar. Vladimir.

105. Sagstria sf. Filip-Iransca, ep. Novgorod.
106. ShAstria Celusca, epar. Or lov.
107. MnAstirea Iacutschi.

Din cele spuse se vede cat de departe i de

larg s'a intins inraurirea staretului Paisie in sf.

Munte Atos, in Moldova, Valahia i Rusia.

In Rusia ea s'a Intins peste 35 de eparhii,
dar cel mai mare numr de m5nAstiri, cari au
avut ucenici de ai staretului Paisie, se aflau in epar-

hia Moscovei (14), mai departe urmeaza eparhia

Or lov (cu 12), Caluga (cu 9), Novgorodului (cu 7)
Vladimirului (cu 6), Cursc i Smolensc (cate cu 5),

Olonet (cu 4) Petersburgul, Tula, Voronej, 0riemburg i Ufa (ate cu 3), Costroma, Pscov,
Chiev i Cernigov (cate cu 2) i celelalte (cat,2

cu 1).

www.digibuc.ro

ANEXE

www.digibuc.ro

ANEXA r.
Instructiile tahlepisropului Real! Zaborovsehr
Otra profesorii J studentii Academiei de Chiev1. Potrivit cu porunca Imprdteascd, In Academie pen
tru dobndirea de cunostinj se primeste orcine ordeunde ar
veni, om liber, de orce stare si chiemare, numai sd intirturiseasca credinta crestind de rsdrit i sd fie capabil deInvtturd.

2. Propundtorii stiintelor trebue s serveascd totdeauna

drept pilde Inalte de credintd in Dumnezeu si de deosebit
dragoste, de modestie si delicatet, de bund crestere i cul-

turd ; deasemenea trebue s se prezinte nu numai ca pild

de luntrica curtenie sufleteasc, ci i o stare Ingrijit a
trupului si a imbrcdmintei.

3. In zilele de srbtoare, precurn i In acele, In care

nu se Inv* In scoli, att dascalii, ct i Invtceii, mai ales .
ceice tresc In internat, totdeauna si necontenit, afard de
vreo legiuit pricind, sunt obligati sd viziteze, Insotiti de
supraveghetorii lor, toate rugaciunile
mai ales sfnta liturghie.

slujbele bisericesti

4. Toti studentii Academiei noastre, att cei din internat, ct i ceice trdesc afar, sunt datori odatd in fiecarepost, iar In postul mare de cloud ori, dup vechea datin si.
cu pregtirea i pocdinta trebuitoare, sd se spovedeased

www.digibuc.ro

412

sd se apropie la cina cea de taind a Domnului si Mntuitorului nostru.

5. Toti studentii sunt datori s vin la Academie negresit chiar dela Inceputul cursurilor, In primele zile ale lui
Septembrie si s astepte pndla Inchiderea scoalei, la jumdtatea lui Iu lie. Daa Insa vreun student Inainte de inceperea
vacantei si mai ales MM. stirea i Invoirea prefectului si a
profesorilor va pleca din Academie, unul ca acela, mdcar de
s'ar i Intoarce la scoald, sd fie neapdrat pedepsit. Deasemenea frd dovada Academiei nimenea din studenti nu trebue

sd umble prin oras cernd poman. Afar de aceasta trot-bue s se mai observe si aceea, cei nevrednici sd nu fie
admisi la gradele superioare de Invtturd academia, precum nici elevii, fAr meritele lor proprii, si numai prin siretenia lor sau hatrul profesorilor, s nu ia locul celor vrednici,
altmintrelea cei nevrednici se vor egala cu cei vrednici
cei lenesi cu cei harnici, din "care pricind unii vor pierde
plcerea de a invdta, iar altii se vor afunda din ce in ce
mai mult in lene.
6. Studentii, la prima sunare a clopotelului academiei,
se vor prezenta imediat si la vreme in clasa sa ; la a doua
sunare inferiorii, anabogitii, imfimistii, gramatistii i sintaxistii

trebue sd se aseze pe bAncile lor. Iar profesorii ntr in ordinea urmtoare : ai primelor cloud scoli dup a treia sunare,
cei de poezie si retorici dupd a patra sunare, netinnd sarna
de nici un fel de nevoi particulare ale lor. Datoriile lor directe dupd clasele lor trebue s le Implineasa cu credint,
cu srguintd infldarat i prin metodele cele mai usoare
posibile, avnd in vedere folosul elevilor mai mult dect sA
se mndreascd cu mintea lor ; i sA rrnnd la lectie pndla
sfrsit, inainte de care nimenea nici din profesori, nici din
invtcei nu poate esi din clas, frd numai doar pentru
vreo nevoe extrem. DuPd. terminarea lectiilor, nu trebue a
zbovi In clase, ci dup semnalul definitiv toate clasele, precedate de dasalii lor s intre In rndueald in biseria, ca
s Inalte cdtre Dumnezeu mdcar o scurtd rugdciune i sd se
adued multmitd.

www.digibuc.ro

413

7. Toti academitii sub riguroasa rspundere, dar indeosebi dascalii i profesorii trebue sa-i pund ca lege, ca
atat in colile colegiale, cat i in internate, precum i intre
ei i cu invataceii s converseze totdeauna latinete, iar
elevii pentru intrebuintarea zilnica trebue s aib la ei
Calculuni. AfaM de aceasta in colile inferioare dela analogie
panala filosofie trebue sd compun i sd prezinte exercitii In
trei limbi alternativ : in slavonete, poloneza i latina. La
filosofie i teologie convorbiri necontenite i dispute dese
trebuese Indeplinite de fapt in aceste limbi, WA' de care o
insuire a lor nu este cu putinta. A vorbi latinete totdeauna
i pretutindenea sunt obligati in toate colele i auditorii i
profesorii, afara de analogigi i imfimiti, care invald cu
preferinta i vorbesc limba polon.
8. Fiecare coald inferinard peste tot trebue sd facd
locul celei superioare i sd-i arate respect chiar i prin semne
externe de respect. In cPz de vreo jignire oarecare din
partea unui student, dar mai ales din partea unuia care nu-i
academist, nimenea nu trebue sa se socoata in drept s-i
razbune singur pentru ofens, ci s atepte satisfactie dela
autoritatea in drept.
9. Toti academitii sunt datori s asiste neaparat la
toate festivitatile academice or in ce zi s'ar intampla, precum
i Duminidle, la marea instructie, toti membrii frtimii superioare, iar la cea mica cei ce nu-i apartin.
10. Studentii cei mai distil* la tiinti i cunoscuti prin
purtarea lor buna sal fie preferati fnaintea altora, iir cei
mai meritoi trebue sd fie deosebiti prin atentiunea Acade-

miei de cei ce nu merit aceasta. Studentii 'Mg, cari dau

putine sperante, lenei i nesupui trebue s fie des avertizati, iar cei ce nu dau nici o nadejde bun, ca de pilda :
betivii, turbulentii, neastmparatii, calomniatorii i ineltorii,

ca unii ce nu sunt capabili de nici o indreptare, trebue sd

fie izgoniti din Academie, pentru a nu se strica i cei buni
prin contactul cu ei. Dealtmintrelea dei unii s'ar distinge
prin o moralitate frumoasd, dar s'ar dovedi atat de tmpiti.

www.digibuc.ro

414

la minte, !neat nu ar putea astepta dela ei nici un folos

biserica, nici patria, apoi pe unii ca acestia, ca s nu-si
piard vremea degeaba, trebue a-i indeprta din Academie,
-ca sd-si aleagd acel fel de viatd, In care ar putea sd fie mai
folositori i pentru ei, i pentru altii, ca astfel Academia
s-si aibd renume atat prin cantitatea, cat si prin calitatea
de studenti. Aceasta se pune In chip deosebit In vedere prolesorilor.
11. Invtceii fiecdrei scoli nu trebue nici Intr'un caz
.s se bundulueascd impotriva nimnui, dar mai ales impotriva
profesorilor. Pe astfel de rzvrtiti trebue a-i pedepsi sau
niai bine a-i da afard.
12. Profesorii i cu deosebire supraveghetorii nu trebue

--s se poarte cu cei de sub mana lor nici prea aspru, nici
prea slab, ci In aceast privintd trebue s se pstreze calea
de mijloc, cum le porunceste datoria de oarneni culti si de
Deasemenea trebue sd se fereascd, ca de un lucru
primejdios, a certa pe invtcei Mat In public, cat i acas
cu cuvinte de ocard.
13. Nici un Invdtcel, fAr invoirea dascdlului sdu
anal ales fArd voea supraveghetorului su, s nu indrsneascd
.a lipsi dela scoald si a se duce Incotrova dela gazda. In caz
contrar va fi supus pedepsei.
14. Nimenea dintre academisti nu trebue sd hoinreascd

noptile, ci toti trebue s fie la gazdele lor i sd se ocupe cu

--trebile lor. Orce student, care va fi gsit de seniorul sdu
umbland degeaba sau beat, neaprat sd fie supus la streaf
--sau la pedeapsd.

15. Fiecare supraveghetor, potrivit obligatiei sale, tietue sd supravegheze invtdceii Incredintati lui, orunde s'ar
,Intampla sd fie cu ei, ca sd se poarte modest, cuminte
politicos. Dacd insd vreunul din supraveghetori va incepe

neglijeze datoria sau Insusi nu va manea noaptea

acas pentru vreo netrebnicie sau va face la dansul petresau va Incepe a Intrebuinta mncdri i buturd sau altd

www.digibuc.ro

415

ceva din provizie in folosul sgu, cheltuindu-o necinstit; unul

ca acesta sg fie Indat Indepgrtat din post.
16. Studentii nu trebue sg aducg cu sine In Academie
nici un tel de armg i nici sg Irnpuste cu carabina sau cu
pistolul. SA se imbrace simplu i cuviincios. Dar de si se va
ImbrAca cineva dupg modd, apoi aceasta nu-i dg dreptul sg
schimbe obiceiurile primite dela Academie si s rclA de Imbrcgmintea altora.
17. Fiecare academist In tot cazul trebue s arate supunere i respectul superiorilor sgi, IntrucAt aceasta nu contrazice legile divine si omenesti. La lucru necinstit Ins nu
trebue nici sg ajute, nici sg se supung superiorilor.
18. La gazdele studentilor persoan suspectg nu trebue
adrnis, nici suferitb. Deasemenea nu se friggdue a angaja
gazdg si a trgi la astfel de case, care sunt bAnuite de vreun
lucru necinstit. Aceasta pentru a evita contactul cu oamenii
cu rele purtgri.

19. A cerceta privelistile, unde au loc lupte de gladiatori sau cu pumnul, nu este IngAduit studentilor nici a privi,

necum a se angaja in luptg. Dar ca sg nu rmng pururea

in stare de incordare, se IngAdue In anumite zile a cnta in
instrumente muzicale, cuviincioase pentru student, si deasemenea nu se interzice studentilor nici alte cntgri cuviincioase
pentru vreme scurtg, propriu pentru recreatie.
20. Nimeni dintre studenti, frd stirea i invoirea prefectului i profesorilor, nu trebue a nelinisti persoanele mari
Insemnate cu cereri sau scriindu-le panigerice i fcndu-le desene sau altg ceva de felul acesta. Nu-s In drept
deasemenea nici InvAtaceii sg-si ia preparator, nici pedagogul sg-si ia Invgtdcei, de capul lor i fgr stirea prefectului.
21. Trebue numaidect, ca fie.care student, att cel
care terming cursul invtturii, cAt i cel care, pentru binecuvntat pricing, iesg din Academie, s ia la plecarea
din scoalg dovadA dela Prefect, despre starea sa scolarg
pentru a dovedi pretutindenea care este situatia lui. Pentru

www.digibuc.ro

-- 416
aceasta Prefectul colilor este obligat s Introduc anual In
biblioteca Academiei, pentru controlul viitor i pentru orce
caz, note atat speciale anuale, compuse exact de dasalul
fiecArei coli, cu Insemnarea numelui, familiei i atentiunea
dreaptd despre elevi, cat i generale a tuturor elevilor 0
studentilor, Intocmite cu toata grija dupd ordinea i calitatea
colilor, unde trebue notat numele, pronumele, confesiunea,
locul naterei, profesiunea i starea printilor ; deasemenea
i etatea i succesele elevului.
21. Prefectul Academiei de Chiev, bunei ocarmuire a
cruia trebue s se supun toti studentii tuturor .5colilor i
chiar profesorii lor, este obligat atat el sd supravegheze cu
atentiune aducerea la Indeplinire a acestor dispozitiuni, cat
i pe toti academi0ii s-i oblige a le Indeplini. Calcdtorii
acestui regulament s fie admonestati i pedepsiti.

www.digibuc.ro

ANEXA II.
lmrattura la tunderea in monahism 1)
Monahul este osta duhovnicesc, care, asemenea osta01or lumii, trebue s se inarmeze cu arme pentru a birui cti
izbndd pe vrdma0. Lupta osta0lor lui Hristos este indreptat contra trupului, lumii i diavolului. Impotriva diavolului
Mntuitorul poruncege s luln crucea. Trupului porunce0e
sd ne Impotrivim prin lepdarea de tat, de mani, de fiu
i de fiica. Despre lume zice : De am dobandi toat lumea,
ce folos avem ?"
Martori de lupta sunt: Dumnezeu i lngerii, diavolul 0
Ingerii lui. Local luptei este distanta dintre drepti i pcto0. Cal e trupul. Clret e sufletul. Comandantul luptei e
mintea. Ca arme avem : credinta drept scut, rbdarea drept coif,

rugciunea srguincioas ca sabie, smerenia nefAtarnica ca

arc i sgeti. Comandantii ogirii satanei stint : mndria, lacomia, necuatia, uciderea, trufia, mnia, Inver0marea. Pe a-

cegia-i comand diavolul 0 cu pcatul ca 0 cu o sgeat,

rne0e sufletul. Al doilea regiment al puterei satanei este
rutatea lumei acesteea. Insu0 trupul nostru se rclicA impotriva sufletului nostru, prin Imbuibare, belie, pofta desfrului,
lene 0 prin celelalte patimi. In aceast luptd grea a firii v5.1) LuatA, cu oarecare prescurtare, din manuscriptul No. 279 al
Academiei Teologice din Petetsburg i No. 485 al Academiei Romane
din Bucuiesti.
PMSIE

27

www.digibuc.ro

418

-.zute cu cea nevdzutd, omul frd ajutorul lui Dumnezeu e neputincios.

Intiul pas hi luptd contra lumii acesteea este sd o prseti si sd lepezi poftele ei, cugetarea ademinitoare la frumusetele ei, bogatia stricdcioas, veselia vremelnicd, sd primesti sdrcia de bund voe pentru Hristos, s fugi din Intunerecul pcatului In tara fgaduintii la curdtia si ne-vinovtia unei vieti plcute lui Dumnezeu. Indepdrtati-v
de lumea aceasta prin o plecare fr intoarcere. Si prin
..aceasta vei birui pe vrsmasul; iar prin aceastd biruintd
vei veseli cerul si vei pricinui Intristare demonilor. Dac

Ins vrsmasul te va rpune i va lua In robie sufletul

-tdu, atunci chiar de ai dobndi toatd bogtia si frumuseta
lumii, nici un folos nu vei avea. Nu te turbura de gndul
de a prsi rudele : pe tat', pe mamd, femeea, copiii, pe
Irate i pe sord : ei rmn In grija lor lumeasc, ca niste
morti, care-si Ingroap mortii lor. Tu Insd grbeste la lucrul
Domnului, fugi de intelepciunea lumeasc la cea cereasc,
unde domneste Hristos In veci. Dar de rude trebue s te
klepdrtezi numai de acele, care Impedicd mntuirea ta si se
tandesc numai la lume, zicnd : Adund fiule, bogtia lumii,
dobndeste pmntul, sdeste vii, adund-ti multime de robi
si veseleste-te In toate zilele vietti tale". De asemenea rude
trebue sd fugi, cdci ele In loc de lumin, to aratd intunerecul, In loc de viat moartea. Dacd ns pdrintii vd sftuesc
bine si Ara duc la Dumnezeu si la slujirea lui, pe unii ca acestia trebue
iubesti, sd-i cinstesti ca pe sfinti si s te
_supui vointei si sfatului lor.
Dela Imbuibrile betiei i desfrnare stdpneste-te prin
post. Lenea Invinge-o ,prin hdrnicie. Trupul nu numai cd

nu ni-i dusman, ci ni-i prieten. Cu trupul noi putem s postal, s vdrsm lacrmi, s ne plecdm genunchii, s facem
milostenie si altele. Frd trup, numai cu sufletul, nu putem
face acestea. Trupu fereste sufletul de mndrie : cci sufletul fiind din neam Malt, ca chip a lui Dumnezeu, poate fi
cuprins de mndrie. Cnd mns i aduce aminte de trupul
sdu, se smereste. De aceea s'a i zis la sf. Grigorie despre

www.digibuc.ro

419

trup cd el e dusman tnilostiv" i prieten viclean". Nu

fiti dud robi lumei de jos, trupului,

mortii, ci indrepta-

-ti-vd spre lumea cea de sus si Wr hotarele cele Mil de

moarte, ca s fiti mostenitori luminii ei. Si de veti birui ostirile cele dinti ale dusmanilor vostri, atunci veti putea sd
biruiti chiar i asupra diavolului i s biruiti i celelalte ostiri ale lui. Dar luati toate armele lui Dumnezeu. Prin arma
cea Intreital credint, rdbdare i rugciune,
se goneste
si se risipeste toatd puterea vrsmas : mndriea prin smeremie, trufia prin lepadarea de sine, desfrnarea prin curatenie.
Dar mai ales cu crucea vei birui pe vrdsmasii tdi. Prin rbdare trebue s te rdstignesti pe cruce i s mori lumii
-vietii pdatoase. Si atunci Ingerii lui Dumnezeu Iti vor veni
Intru Intmpinare, bucurndu-se, i impratul slavei Hristos
-va primi pe purtAtorul de biruintd al sdu
va prosldvi In
-fata adundrii Ingerilor celor prea luminati ai si, a patriarhilor, a preacuviosilor si a apostolilor, si-I va numdra In ceata
va da loc in ImpArdtia sa cea cereascd.
dreptilor,
Ce-i cAlugrul ? CAlugdrul este Indeplinitorul tuturor po-

runcilor lui Hristos, desvrsire crestineascd, adnc de smerenie, stlpul rAbddrii, necontenita aducere aminte de moarte,
izvor nesecat de lacrimi, vistieria curteniei, hulitorul celor
-stricAcioase, dispretuitorul tuturor frumusetilor i desfdtdrilor
lumii acesteea, omorrea de bund voe, mucenic si ostenitor
de fiecare zi, jArtfd plAcutd lui Dumnezeu, sfesnic Inteleciunii
duhovnicesti, pururea aprins, minte luminatd, cercetasul tutu-ror celor vdzute i nevAzute, rugciune iute alergAtoare, cugetare la Dumnezeu, inimA curatd, gurd care necontenit laudd pe Dumnezeu, lAcasul sfintei Treimi, priveleste ingerilor
oamenilor, spdrietorul dracilor.

CAlugdrul de aceea se numeste asa, cd are alt viat,

nu trupeascd, ci duhovniceascd altA activitate, alt veac,
.alt hran, altd Imbrcdminte i altd muncd. El se numeste
purtAtor de haine negre, cdci are haine negre de doliu. El
:se numeste monah, care Insamnd singuratec, fAr griji, care
trebue sd fie singur numai cu singur Dumnezeu. Intdiul puitor de lege sau legiuitor al monaf ismului a fost Melhisedec,

www.digibuc.ro

423

preotul Dumnezeului celui de sus, care a trait frd femee

WA' rudenii, In pustie ; al doilea a fost Ilie, in pustiul Horeb;-.:

al treilea a fost loan Boteztorul, In pustiul lordanului, care

nu avea nici un fel de avere, care n'a stiut de carne si devin si care se Imbrdca cu haind de.pr d crnil. Cinul ealugresc e Intrit de Insusi Mntuitorul lisus Hristos si de
apostolii lui. Domnul Hristos
dus viata In feciorie, srcie j neiubire de argint. Tot asa i apostolii, cari au lsat
toate si au urmat lui Hristos. Cdlugrii urmeazd InvAtatura si
sfatul lui Hristos, rvnesc c viata apostolilor. Ei prasesc toate bucuriile lumii, s leapdd de cdstorie, de veselie si de tihna trupeascd, pre.tum si de bogtia vrerneinica,.
si urmeazd lui Hrists, lundu-si crucea, rtcitid prin munti
prin pustiuri. In loc de case luminoase, tresc prin pestere
intunecoase ; In loc de femei si de copii, trdesc cu hiareleslbatece i cu paserile cerului. Patul lor e ptnntul i Invdlitoare cerul. Cdlugrii au luat crucea rbdrii de toate zile
le, ca s slujascd cu totul numai lui Hristos. Apostolul zice:
De posteste cineva si face rugaciune, s se deprteze de
femee o vreme. Cdlugrul petrece pururea In post si rugciune chiar pnla moarte, deaceea nici nu are el femee. 5i
In Testamentul cel vechiu s'a poruncit : Celce se apropie de
Domnul s se deprteze de femeie. Clugrii pururea stau In
slujba Domnului : deaceea se depdrteazd de femei pndla
moarte, lucrnd pentru Dumnezeu In curatenie. Desi ereticii
dispretuesc pe monahi, cum cd s'ar fi Ingretosind de femee
si de carne, dar aceasta nu-i asa. Calugarii renunt la cdstorie si la carne nu pentruc s'ar ingretosa, ci din Infranare. Dela facerea lumii pn la potop oamenii n'au mncat
carne i n'au but vin. 51 In legea lui Moisd nazoreul nu
bea vin si nu mnca carne. 5i Daniil i cei trei tineri s'au
Ingretosat de carnea din masa lui Nabucadnetar. 5i Moise
Ilie, i Insusi Domnul n'au mncat carne si n'au Witt vin 40
de zile. loan Boteztorul toat viata n'a mncat carne i n'a
but vin. Asemenea se spune de sf. Evanghelist Matei si deApostolul Iacov a lui Alfeu. In monahism se realizazd Intrea
ga virtute ,creStind. Hristos a fost pildd de curtenie i srd

www.digibuc.ro

42 1

ascultare, chiar pn la moarte, iar moartea i-a fost

de cruce. Urmnd Domnului, i cAlugrii fgAduesc inaintea
lui Dumnezeu i cu jurmnt se oblig la feciorie i curd-

-tie adevrat, la srcie de bun g. voe si la ascultare nefgarnic.

Viata clugreasc se imparte In trei prti : a) de obste, b) de schit i c) singuratia, pusniceasc. Exist si al
patrulea fel: samavolnia, a celorce tresc talhreste, avnd
-fiecare agonisita sa si voea. sa. Acestia ftrnicesc, iar nu pusnicesc. Iar cAlugrii din cele trei cinuri sau rnduele de clugrie trebue s se Impodobeascd prin virtutea cea mare a
smereniei, fecioriei, rAbdrii, dragostii i rugaciunii.

Si deaceea voi, clugrii, s nu fiti robii lenii i josniciei, ci munciti pentru Domnul, lucrnd cu fried l cu cutremur mntuirea voastr. Irnpodobiti-v sufletul cu cugetarea
la Dumnezeu, cAci acesta-i adevratul lueru augresc ; nu
iubiti dormitarea i somnul, ci rugciunea sirguincioas s
nu conteneascd In gura voastr. Nu cutati bunurile vremel-

nice ale acestui veac strickios, ci cele vesnice ale veacului

viitor. DacA acestea le vei face, vei fi rob si slug adevrat a lui Dumnezeu. lar Domnul tu zice : Unde voi fi eu,
_acolo si sluga mea va imprti cu mine, intru slava Impr4iei mete. Amin.

www.digibuc.ro

ANEXA W.
Extragere din s!uiba aletuitI In cinstea Prea
cuviosului Paisie.
Stihuri la Doamne strigat-am...
La Inltimea virtutilor suindu-te, cdlugrete te-ai nevoit,
Printele nostru Paisie, linvtnd, Inteleptind *i povtuind ;a
nu nesocoti calea cea plcut lui Dumnezeu, Insuti cu rdvn
rvnind sfintilor celor de demult, cu viata pildd bun ai fosttuturora, multe necazuri ai suferit, parace cu rbdare, cu ne-voint i cu dragoste pe toti de aceasta i-ai fncredintat, scriindu-ne noud i mrturii din sfintele scripturi.

Doftor iscusit ai fost, cci prin lecuire ward' ai lecuitpe toti ceice au alergat la tine, neingreuindu-te de boala

grea a acelora, ci ca un iscusit, prin rbdare, in inima lor

ai pus sinitirea de a nu se mai apropia de lucrurile vtmdtoare : Vrsind deci doftoria ta in fundul ranelor lor, i-ai
vindecat desvrit, slobozindu-i cu pace i bucur4 pe ceice
alergau la leacurile tale, Paisie, Printele nostru.

Din canon :
Sezind i'n chilie Mil. sd iei, dar cu mintea pe toti vdzindu-i, ai cercetat cu mintea feluritele rane trupeti i sufleteti de felurite feluri, la toate ai pus legatoare tiurtoare.
i tamduitoare, Printe.

De i ai fost bolnav i multe rane pe trup ai avut, dar

www.digibuc.ro

423

multora din ceice veneau la tine multe rane le-ai vindecat,

cu obiceiul tau cel bland i cu cuvinte blande, Parinte Paisie
Sedelne :
Odat pe an din chilia ta esai, Printe Paisie, i vedeai
slluirile ucenicilor ti, mergnd, cercetnd i blagoslovind
chilia fieckuia din ei, ca un soare ce rasare, si cu lacrmi
te rugai, Incredintndu-i lui Dumnezeu i zicnd : Doamne,.
pazeste aceast turma mic i o apr de lupii ce caut s
o piard.
Pe mine, celce am clcat porunca ta i am nesocotit
vointa ta cea sfnt ; pe mine cel zavistnic si mai viclean
dect toti oamenii ; pe mine, celce mi-am fcut voile melef
mai mult ca un diavol : iartd-md printe WA de rutate, cu
obisnuita ta buntate, i te roag lui Dumnezeu, sa-mi druiasc. vreme de pocaint

Eu In lumina ta am umblat si lumina ta nu o am simtit;

eu mncarea ta dulce am mncat si pe hrnitorul meu nu

1-am cunoscut; eu butura ta rcoritoare am Milt i izvorul
cel rcoros, ce curge din gura ta, nu 1-am pretuit ; eu sunt
sinpra oae, care m'am rtcit dela turma ta, pstorul cel
bun : nu te mnia pe mine, ci roag pe Dumnezeu,
drueasc vreme de pocint

www.digibuc.ro

AN EXA IV.
Tanguire la mormantul starefului Paisie, din
partea tuturor fillor lui duhovnicesti, traduse In
romaneste de catre ieromonahul C. duhovnic
In anul 1836.
A fetii tale icoand, Paisie minunate,
Tot zugravul cu gaga' intocmai sei o facei poate ;
lard adiincul mintii tale, nici titorii prin cuvinte
Nu vor putea sa-1 arate: izvor fiind celor sfinte ;
Numai a soarelui raze i-ar izvodi teilmeicirea,
Ceici intru asemaare i-ai dobandit strdlucirea.

Duhul teiu cel plin de rdwid, ca focul arzind in sine,

S'a revdrsat In soborul, adunat la Neamt prin tine.
A dreptelor rdnduele, a monahilor unire
$i a bunilor tnoravuri, tu ai adus Moire.
Cu noud Invdtaluri bune, dupd mimeir Impartite,
Ca Domnul sa se sldveascd In multe limbi, Fericite.
Bisericii Inzestrare, dandu-i bunacuviintd,
Ai adus pe toti la rdvnei, a-i shift cu umilintd,
$i prin bunardnduiald, In cetire i cantare,
Cei din somn ai trezit lumea, aducand-o la mirare.
Cu o minte ascutitd, Bisericii prosldvire,
.1 carii cu mulid rdvnd, pricinuiai multdmire,

www.digibuc.ro

425

Toate cele de nevoe le lifcrai prin sfeituire,

dai la toll deslegare, cu Inteleapt chibzuire
A ta purtare de grij, tntru dreapta cumpeinire,
Cu lucrarea sfintei Pronii aveai asemeinare.
Cele tie Incredintate le-ai peizit cu scumpiltate,

Dar n'ai luat de la nime nimica Pit dreptate.

Celor fr' de socotealei, inimele prevedeai

$1 de Insu$i a lor cuget a se rusina-i feiceai

A$a bunet chibzuire $i rbdare Infra toate,
Paisie minunate, ti-au dat name cu dreptate.
Sarcini multe, mari $1 grele tu purtai cu
Care nici sei le ridice altii nu aveau putintei.
Ctre a ta fata lin au nzuit i monarhii
$1-ar fi pricinuit cinste, leiseindu-$i a lor eparhii.
Cci a toate 'n scurt cuvinte $i sfnerita cugetare,
Dela toll trd gea In grab evlavia cea mai mare.
Rind cu bun credintel $i Infra tot adevrate,
Marturi era la astea, a tale lacrmi veirsate.

In nevoi $i scrbe grele, ca un stlp plin de trie,

Cu rnrimea cea de suflet, smereai mndra semetie,
tnpingeai cu 'ntelepciune, lingqirea rusinat,
Pururea fugand de-a lumii mrirea cea de$artei.
Protivnicilor mustrare, le fceai cu iscusint
Frei a slobozi din gurei, cuvinte de prisosint.
La streini ai dat repaos, odihn la eel osteniti,
Tmeiduire la bolnavi, $i minte celor lipsiti.
Milostenii dela tine, curgeau ca Imbelsugare,
Ceici Dumnezeu da prin tine, tuturor indestulare.

Tot felul de faptei bun , rvna spre crfile sfinte,

Lcuia cu prisosintd, Intru tine, o Printe !
Cei tu $i ziva $i noaptea, fr somn le petreceal,
Pneice din Intuneric la lumind le-aduceai.
Teilmeicirile prin cale, In fetal de limbi strine,
Spre gaup faptei bane, $i pein' la neamurile pgilne.

www.digibuc.ro

426

Multi $i de prin multe locud, alergau Infra mirare,

Spre a cuvintelor tale, Insetatei ascultare.
Apoi plini de bucurie, dobandind a lor dorire,
Se'ntorceau la a lor case, cu nespuse multumire.
A$a dar inima noastr, dorea ca neapus,
S fie a ta lamina, dar vai! lat-o, cei apusei.
Ins' aceast' a ta lumin, nicidecum nu este stns,
Ci dela pmnte#i cruguri, In cruguri ceregi ascuns.

dar strlucind deasupra, varsei ne rugm Printe,

A tale meingezetoare raze, din leicaprile sfinte.
Intru slav, Fericite! Pomenirea-ji va petrece,
Va strluci cu mrire, peineice lumea va trece.
Ai MI fli dulzovnicegi, cari dintru nepciinfel,
Am dobandit dela tine, lumin i cuno#intel.
Inl find lui Dumnezeu, glasul cel multmitor,

Celui ce te-au druit, pre tine nou pstor.

La a tale rugi Printe, pe tog ne Incredinteim,
fie ca anal viu, toti capetele Iti plecelm.
Ca sei fil pentru a ta turm, ctrei Domnul rugeitor,

A o trage i pe dnsa, la tine, bunul Alston

www.digibuc.ro

LAMURIRE

TABLITA CONSPECTIV

1. Deasupra staretalui Paisie. sunt asezate

numele principalilor lui conducatori du-

INRIURIRII STARETULUI PAISIE

hovnicesti.

2. Prin mule rose se inseamn ucenicii nomoijImcii ai staretalui Paisie;

prin mule panetate rose se Inseamni
ucenicii staretului Paisie, cari au avut ca
dinsul numai comunicatie prin scris;
!Wile negre arata pe ucenicii ucenicilor
staretului Paisie;
cercurile Inseamn persoanele;
ptrtelele fnseamn menastirile, ce au
fost sub influenta staretalui Paisie.

ASUPRA MONAHISMULUI ORTODOX

ALCATUITA DE

PROFESORUL A. P. ORLOVSCHI DIN POLTAVA

SUB CONDUCEREA

Igumenu

m-n

Schimonand

Sedan aseetibs

lereschirnoneh Mho
dubovnicu
indict'
Liubeci

al

schitultd
Treisteni

...,,,,.

Vas., slarriul

schit,,,Poiana Schirnonahul
w MArului 01.1'0 al Schitului

plrinfi

o Clonal

Starelul Alexei

PROTOIEREULUI SERGHIE CETFERICOV

TABLITA DE FATA CUPRINDE NUBIA! UN MIC

GRUP DE MONAHI, MONAHII i MANASTIRI,
DEPARTE DE A POMENI PE TOTI ACEIA, CARI
S'AU AFLAT SUB INFLUENTA DUHOVNICEASCA A LUI PAISIE.

MR IN LIMBA ROMINA REDATA CU GRUA PROFESORULUI CONST. N. TOMESCU.

a)

10,11111.

Pafoitohel Serafim, prielenul si coovorbiloml stare

ul
Pantocrafor
Sclutol profetul Ihe

ci

r nic a staretului Paine in Athos, Visarion

Pri

Bun in Mho

molclov ni

1- 1M/Acarie

Mtge kalif DornneleiMosT9

Bedlam,

,,tg..deva

ffrottsc

g
ce

ilaret igum.

a Uti

t 1844,

tra,220lr'ow

e femei
August Mete.

Arsenic

m-rei
Usti-

si

silMst Leslevsc

t1

igu

le-rw4-E.s?tro'ip

m/MIg"

el

Mast. Adormnea L

lhToIjnIiL

Medan, igume ul m-rli

-1- 1832

Ves'i

Iotccaoroi

Ioni Sf. Ilia in

Menzelinse

Onnalegooco

actin

t 1890 Paisie

lobermsc

tropol

Nona-Willa!

cl

at
schitului

M richia
igumenia

arbd:v?

m-rii

t 186

moe
Solovelc

13ori/C de ferneil=I

18v

slstrieitdg

t 1842
t 1859

lug

Gherasim

t ISO
1.1902

i805

on. arhim

Maria e, Welt
din MINN

Voile In

Mantgeg'N'Sa

Arena igurnenul

m-vii ()Pm/manse

ScMmonab Evtime chneinleul lui Hand.

t 1868

lerom. Porfirie stare/ (Leyden)

'6!:g

t 1846 Arnenie ieroschimona,

Zt,t.'-ma6
t 11385 leroschimanah leroul
Mare! 3 dithovnicul
SL Pantehmon
L. Athos

mona

oaniehiet 1851

mind Sc imonah
MataIt

:.

Salmi e
Anton e

111 ue

Seim o ns

d'otrinn'sc

Va

'mho

No

Canna

cane pvanov)
noun

Starelultil Paisie n schitruile lachimov,

dill plaurfle Roslavlisc. gubernia Imolenac
devastali in 1825. Ullimul jiustnic a lost
stamp Dorothei, raposal inlet Dommil in 1865
Gherman. clishovelcu

Stare/ orb

aNitului Ghelsiman.

egameeolcihaaZecima

Gavriil lo=
18 3 Ilano

t 1887 Dirnitrie
ieroschimAniislel
din Altai

ovm 3

t1

IL pan Martirie

1Ll par. lrinarh

13. par. Macarie traducAtorul

14. pin Ilarion

15. par. Sofronie

16. par. Silvestru

17. par. Teofan din &Soo*

niditV:nn

leromOnah

ra,Liobo

Beloconsc

t 1891 ler

de femei

A dret

67. cAlugArita Dositeia

conduator de sc
Rarely Egsei
Meet (Zedergolirn)
finely tie bole. ale stare,.

m-rii Valaam

chimonah loan

chimonah lindo1 sPnel

Sdirnonah Panlelimon
1- 1895

27,,:to
LES in Caluga
M-rea ale fame
din Vela
mavdcme

1896

"^::P=1

(Const7

eromon

Flavian

m.Anatoli

t 1898

M-rea de fern
din Casein

t 1900

Manstm poslusnic

t 1900

Chiol sdimonals

tux'
levees. (Po.tev)
mai tarsiu arleepisc.

t 1907 lerom

in acest tablou

eLeonid (Cave.) !pc/Morel Layrei

Sf. Serghie din TrogeM

I. m-rea Ne001111

M-rea MI/it= de femei din glib. Vora

FSoda?-hCIe0crgeinlZ

bvl.igut ,W;rm

DilI (Bolotov

Calugsrul

neleceanse
bar. Poltava

"i

t't

ECE,

WitIlrulr'll1.0rinni'S'aTordin din Caaan

efromnia a don igumeci a aceleiasi m

M-rea

amordIn din Cacao

1911 leroschim
stareildui
Arldm. Benedi

de orrriiiggo=

Arldm.
aol,
5ueej
colL.1g.11:7-Dobra.
eparhm

1111 M-rea Barone

T Mask conductor de schit.

Odom

conducator de WIS.
&Mcleod. Xenofont
Arhim. Agapif, blograful

Nectarie
Anatolie
1315 ieroshi
131. arhiman Isachie
132, Gheron Tihonov
133. Efrem o eam,
134, leroschi I Alexandra
135. igumen
136. igumen on
137, igumeni eta
139. stareja
13g. jjajjjja, DaniiI
140. Macari liaise
141. Macari ojaisc
142 NIcode alo-laroslav
129. ieroshi

143. Doan imonahul

144. Alezan

Beloconsc

145. Andrei ismnsc

146. Harie d ciov

147. Tihon Arse
148. Gheras Solovejc
149. Arsanie hence

150. Atanasi thos

151. Anasta Svensc
152, Melchi n m-rea &mantic
153. Serafl loberejsc
154. Macari loberejsc
155. loslf di I Stmonov
156. August l-Medvedev
Beloberejsc
157. Melchi

158. Filaret ea Guinn

159. Macari dImIr

160. Serapi -ree sf. Nicolee
Odrin

mumene1 OptMel

starelilor Ambrosie ;I Leon

feromonah Panteleimon

alnducitOMI Spitalului

1- 1928 leroschlmonah

Neetarie stare(

t 1922 leroschimonah

Anatolie stare)

Isachleultimu

Lista mandstirilor insemnate

Litoviei

2. m-rea Seca
3. m-rea Brat.. din Chiev
.

mumen al Opfinei

161. Filaret 'nitro& Chievulul

162. losif din m-rea
163. Antonie, ieroshimonah al Lavrel
Pecersca din Chiev
164. Eftimie dio Valeam
165. Damaschin din Valaam
166 Agatanghel din Solna
167. Agapie din Valaam
168 loan din Valaam
169. Alemi din Valaam
170. Mavrichie din Valaam
171. Balton din m-rea. sf. Nicolae
Balsam/

172. Pafnutie din Malo-laroslav

173. luvenali& arhlep. Lltovului
174. Leonid din Lavra Serghei dio
Troijca
17& parintele Gheorghe Cosov
176. Sofia Balotova shlmnija
177. Efrosinia dln arnordinsc
178. Filaret din Ulm
179. Tebdosie din Sveatogorsc

www.digibuc.ro

valltor

M-"oclitr Znnootnsc

(Zerlalov) duhom

land

chinmic Lane bomb

Petra starel, nevoitor

sr stare(
Arhim. Isachi

oslusnic Andrei

t 1898

Mihat
mein

Srlernonall Arhip, starel

din Breansc

[CI Mom Peablitc de femei

Alpfx

slaret igum.
m-ru Beloconse

68. Imia, igumenul din Somme

69. Dorotei din Roslavschi
70. Neonil din m-ma Neainj
71. Teofan din Noul-Neamj
72. Iona din Troijc
73. loanichie din Optina
74, Avramie din Optina
75. Dositei din Option
76. calugand Pavel
77. arhimandritul Melhisedm
78. calugarul Gantt'
79. ieromonahul Ghenadie

leroschim,Teodot

Ambrosie (Ctren4 vrm's'

al 3 stare' al jptinei

On

82. arhimandritul Moisei

20. Atanasia din Plosanse
83, igumenul Antonia
21. Atanazde din Sven=
84 Moisei din Tihonov
V. Ambrosia din Gorohov
85. Varlaam din Valaamschi
23. Filaret din Novospasc
86. mamba! Harie Roslavschl
24. Alecandru din Anamasc
87. starejul Leon
25. Maria din Arzamasc
se, shimonahul Leonid
26. Dmitei din Roslavschi
89, ieroshimonahol loan
27. Serafim din Svensc
90. ieromonahul Ninon
28. Atanasie din Roslavschi
91. clilugAtul Ilarion
29. Teolan din Optics.
30. shimonahul Teodor
92. calugarul Zaharia
31. Gherasim din Sofroniev
93. calugand Eftimie
32. Arsenie din Simonovsc
94. calugarn1 Savatie
95. shimonahul Vasian din Poem
33. Platon dic Pocrov
. ehimorahol
34. loan din Pocrov
97. leroshimonahul lov
35. DosItei din Secul
36. Anemia din Athos
98. leroshimonalml Pimen
37. shimonahul Nicolae
99. leroshimonahul Nifont
38. ieroshirnonahul Liberia
10 leroshimonahul Macarie
39. imoshimonahul Vasilie (Chischin) 10 I. leroshimonahul Inochentie
10 2. lerodiaconul Paladie
40. arhim. Teodosie din Sofroniev
1 03. ierodiaconul Metodie
41. ieroshimonahul Cleopa
1 04. Carp orbul
42. Pavel, cilugar din Simonov
105. ieroshiinonahul Ganda
43. starejul m-rii Map
106. ieroshimonahul Teodot
44. starejii din Roslavschi
107. schimonahul Harion
45. Teodor (Usacov)
46. Teofan din Nommersc
08. poslusnictil Elisei
1 09. ieromonahul Climent
47. mitropolitul Gavriil
1 10 Vera
48. igumenia Mavrichia
Cluciarev
49. &mud din Golutvmsc
11 1. Liubov
1 12. leroshlmonahul Ambrosia
50. Nazarie din Staro-Golutvinsc
51. Macarie din Golutvinsc
1 13 ieromonahul Plato!,
52. loanichle din Golutvinsc
11 4. leromonahul Mihail
53. Ignatie din Canemc
1 15. monahul Cllment
54. Maria din Olonej
1 16. ieromonahul Flavian
55. Anastasia din Padansc
17. shimonahul Anatolia
56. Arcadia din Novoezerse
1 18. arlemandrItul Isachie
1 19. ieromonahul Demili
57. leroshim. Arsenic din AthoS
58. monahul Neculai
1 20. igumenul Mama
59. shimonahul Andrei
1 21. monahul Mamie
60. ieroshimonahul leronim
1 22, ieroshimonahul bsif
61. leroshimonahol Nicodem
1 23. arhimandritul Benedict
62. arhimandritul Manacle
1 24. igumenul Trodosie
63. igumenul leron
25, arhimandritul Varsanufie
64. Maxim din Pasco
1 26. arhimandrItul Xenolont
65. lerotei din sih. &Merlon
27. arhimandritul Agapit
66. Ignatie din Simonov
28. ieromonahul Pantelimon
3.466 as.- IMPRIMERIA CHIMINAU.

Monah Evghenie

1881 Dams000iirige menul mon Valaant

M-rea de keel
Method

1. Starejul Paisie VelicicovacM

2. laroshimonahul Pahomie
3. igutnenul Nichifor
ieroshimonahul Mihail
5. shimonahul Vasitie
6. shimonahul Onufrie
7. starejul Alexei
& patriarhul Serafim
9. parintele Visarion
10. par. Honoriu

Schmonah Marcy starel

11Chiev

t 1860 !arose

zahrorni

Lista persoanelor Inscrise

In acest tablou

I5L,,, Lavrei E
Al ex...I-May.11i

t 1858

t 1878 lerosehim

Gropul de J cenici

Aluggrut Dirnitrie
ieroschirn.

mon Maloiarostay,
ei Inainte contluc.
-sihast. Online
Agaoangnel

ho
rare

t 1895, Moisei
igurnen al
Waal, Mime
gab. Caluga

Caluglrul loan

Nicola

rNi,

Monah

leros

Arhirn Inechenffe stare( vinsteraler

Hard, Mum. m-yii

onah Ef

t 1854

Schl-arhim. Mod, starel

chimonah Lavrentie

dir; 0 rirr =1
rii

irl'iTtri

blicodem
schimonah

a moit SL Nicolal

1111r

t 1850

Dositei fnainle verator

Scranton Mum

44

in-r11 Belopesole

Srhinx:nah Marlirie, posh.

t 1866

t 187

Padattscil

scane terosrhimonah, Morel

t 1874

rd Casirsc

Anastasia()
eAlug-pustmea,
landatoarea
m-ril de fame!

A0000lil, imoschimonah stsret

Serapion ierodiacon

intemeiNon,

eonil

Caluglrul starel ThernInt

Arlemie schimonah

-rii Val
.11853

Glinsc
leroschimonall Anton

Amnia, clugar

Vadaam (cost
.giltn.

rsi al m-ril

arhimandrit al Sihishiel
Cierrhin MnDIVisocogorse

t 1831 P

180. Ioanichie din Sveatogorsc

181. Ioan zatvornic
182. Paisie din Visocogorsc
183. Pantelimon din Glinsc
184. ieroshirtionahul Antonia din Glinsc
185. staretul Teodot
186. ieroshimonahul Anatolie
187. shimonahul Malaria
188. igumenia Cleopatra
189. calugoral Ananie
190. shimonahul Arternie
191. ierodiaconui Serapion
192. ieroshimonahul Macarie
193. shimonahul Martirie
194. shimonahul Eftimie
195. ieromonahul Porfirie
196. cAlugarul Dositei
197. shi-arhimandritul Iliodor
198. shimonahul Lavrentie
199. arhimandritul Inochentie
200. cOlugorul loan
201. cAlugArul Dindhie
202. shimnicul Marcu
203. monahul Evghenie
204, shimonahul loan
205. shimonahul Iliodor
206. shimonahul Pantelimon
207. shimonahul Arhip-staret
208. posiusnicul Andrei
209. shimnicul Luca
210. Petru nevoitorul
211. Maxim poslusnicul
212)16ml...444 Chiril

59. sihAstria Optina

60, misia de Altai
61. m-rea Mojaisc

e eni in Moldova
t.mIlcila
s, al rTun'
6. schitul Cirnul In Moldova
7. schitul Poiana MaruDi
S. m-rea Pantocratul in Athos
9, schitul sf. Ilia
10, sits schitmi si m-ri In Athos
11. m-rea Dragomirna

a cfg",`
s s Ghprtn"Ari
Ha ara tov

1.1. Ler,WINORITLIIV"1"
15. m-rea Pesnos
16. m-rea Intimpinorii Domnulal
in Moscova
17. sinstria Berliucov

71.11103.0,

rn
12. schitul PocrovlingA Neat

64. eihostrla Zosima

65. comunitatea Beloconsc
66. m-rea Malo-Iaroslave1c
67. m-rea Velicolutchi
68. m-rea Veazemsc-Arcadiev
69. rn-rea Curse
70. rn-rea Serpuhov

74. nl-rea CozeIestean

75. m-rea Bolhov
76. m-rea Lihvinschi
18. sihAstria Medvediev
77. sihAstria Sofroniev
19. m-rea CHvorzersc
78. m-rea Babucan In Moldova
20. rn-rea Boris si Gleb in Dimitrov 79. sibAstria Molcean
21. m-rea Solovetc
80. m-rea Cremenef
22. ut-rea Golutvinsc din Colomeea 81. m-rea Molt
23. sihAstria Floriscev
82. m-rea Usti-Medvedita
24. rn-rea Gorohor
83. sihistra Leslevschi
25. siltbstria. Beloberejsc
84. m-rea Ciolnsc
26. sihAstria Plosansc
85. m-rea Paleostrov
27. sihstAtt sf. Ecaterina
86. m-rea Valaam
28. sihAstria Vovidenia din Ostrovsc 87. m-rea Alexandru Svirschi
29. m-rea. Svensc din Breansc
88. m-rea sf. lacob-Rostov

30. m-rea Novo-Spasc din Moscova 89. m-rea Simla!

31, comunitatea de femei din
90. m-rea sf. Nicolae-Odrino
Arzamasc
91. lavra Pecersca din Chiev
32. m-rea Tihvin
92 m-rea sf. Nicolae Babaev

33, m-rea Sirnonov din Moscova

34. m-rea Arzamasc
35. m-rea Novoezersc
36. m-rea. Sanaxarsc
37. lavra Alexandru-Nevschi din
Petrograd
38, m-rea sf. Chinn
39, sihastria sf. Filip-Iransca
40. rn-rea Ustiuj
41. ru-rea. Modensc
42. m-rea Gorhe
43. m-rea Konev
44. sihostria Zadne-Nichifor
45. rn-rea Padansc
46. att-rea sf. Pantelimon In Athos
47. noul Athos in Cauca.
48. m-rea Ivanov din Moscova

93. m-rea de fernei Calujschi

94. rn-rea de femei Eletchi
95. rn-rea de femei Breansc
96. m-rea de femei Cacao
97. m-rea de femei Ostascov
99. m-rea de femei Smolensc
99, lavra sf. Treitne a sL Serghie

100. counitatea
m
de femei Piatnha

101. sihAstria InaintemergAtorol din

Crornsc

10a cornanitatea sf. Nicolae-Tihvin

103. satul Spas-Cecreac
101. m-rea $arnordin din Calm]
105. m-rea Homy
106. sihfistria Glinsca
107. rnieraehaloOsedighitrievschi in Ce-

49 m-rea Sarov
108. comunitatea de fernei Buzuluc
50. m-rea Noul-Neamt in Basarabia 109. m-rea Cazan in Trollc
51. rn-rea Staro-Golusersc
110. m-rea de femei Uspenie
52. m-rea Belopesotc
Ill. m-rea sf. Treirne in Birsc
53. sihAstria sf. Boris din Tihvin
III comunitatea sf. Ilia in Menzelinsc
54, m-rea sf. Trehne in Chiev
113. sihastria Vlsocogor-Ciurchinschi

55. sihAstria Tihon, eparhia Caluga

56. m-rea Belay
57. m-rea Mesclovec
58. m-rea sf. Nicolae din Ugrinjsc

114. rn-rea de fernel din Uflm

115. m-rea Sveato-Gora din Hamel,
116. m-rea Gamaleevse

117, m-rea sf. Petru si Pavel

Cliseu In 2 culori executat in atelierele EM. GRABOVSCHY - Chisinau.

TABLA DE MATERIE
_ Pag. _

3.

Precuvntarea Editurii
Precuvntarea Autorului
Literatura obiectului

5
10

PARTEA I.
Viata lui Paisie acas." Fi In ,c3al (1722
CAP. I :
CAP. II :

1739).

Locul Nasterei lui Paisie Velicicovschi . .

Origina staretului Paisie. Anii copilriei
In casa pArinteasa
Intrarea In Academia din Kiev. Rnduelile de trai In Aca-

19.

demie

26-

CAP. HI: Traiul lui Petre Velicicovschi In Academia

de Chiev.
Sporirea Inclinatiunilor lui spre
monahism.
Incercarea neizbutit de a In-

fra In schitul Chitaev. O discutie cu Prefectul Academiei.

Cea din urmd Intlnire
cu mama sa. Fugirea de lume .

PAR TEA II.

Ann de Pelerinaj In edutarea unei eilduze
duhovnicqti. (1739 1745).
CAP. I :

Inceputul pelerinajului.
Sosirea la Cernigoy.
Traiul su In mnastirea Liubeci.

www.digibuc.ro

40

428
Pag.

IntAia ispit.

Fuga In Ucraina din dreapta

55

Niprului

CAP. II

Cutreierarea Ucrainei din dreapta Niprului.

Ciornobl. Rjistev. Istorisirea despre torturarea unui cleric ortodox de cdtrd uniati.
Pusnicul Isihie. Petrecerea In mnstirea
Medvedovsc.

Petru este fcut rasofor.

Prigonirile din partea uniatilor.

la lavra Pecersca Chievului

Plecarea
66

lavra Pecersca Chievului.

lstorisirea despre celece s'au petrecut cu
mama lui Platon dupd plecarea fiului din
Poltava.
Cei mai vestiti asceti din Lavr.
Prezicerea imuia din ei despre plecarea lui
Platon din lavr.
Implinirea neasteptat
a acestei preziceri

79

CAP. IV : Fuga din lavra Pecersca Chievului peste

frontier.
Intlniri neasteptate i piedicile In cale.
Platon In mnstirea Metroninsc.
Intalnirea cu ieroschimonahul Mihail.
Platon pleacA in Moldova
.

89

CAP. III : Petrecerea In

CAP. V :

Monahismul moldovalah In veacul al XVIII.

Traiul lui Platon In schitul Trdisteni.
Neizbutirea In ascultarea de budtar. Intlnirea cu staretul Vasilie.
Sosirea ieroschimonahului Mihail cu Alexei, prietenul lui
Platon.
Istorisirea despre plecarea lui Alexei dela mama sa.
Sftuirile printelui
Mihail cu fratii. Ascultarea lui Platon la

Platon adoarme i pierde utrenia.

Sosirea la Tristeni a ieromonahului Onufrie.
Onufrie 'prseste Tristenii 5i pleac cu Platon la schitul Carnul. Traiul In
schitul Crnul i hotrrea de a pleca la
vie.

Atos

96

www.digibuc.ro

429 -Pag..

PARTEA II I.
Viata singuratecfi a staretalui Paisie In Atos
i Inceputul frfitimei de obste (1746 1763).
CAP. I:

CAP. Il :

Natura
Strmutarea lui Platon la Atos.
Atosului, schiturile i mAndstirile lui. TreMeritele Atosului In opera
cutul Atosului.
Starea de
de cultur duhovniceasc.
strmtorare a Atosului pe la jumatatea veacului 18

119

Sosirea lui Platon la Pantocrator. Boala

sa grea si vindecarea sa. Viata sa retrasd.
0 nou Intlnire cu staretul Vai importanta ei pentru Paisie. TunSosirea lui Visarion
derea in Mantie.
traiul lor Impreund. Noii uzenici ai staretului.
Strrnutarea In chilia sf. ConstanHiroionia lui Paisie ca preot. Intin.
Dobndirea chiliei sL
multirea fratilor.
Prooroc Ilie i reorganizarea ei ca schit.
Clevetirile contra lui Paisie i respingerea
silie

lor
CAP. III : Temeiurile duhovnicesti ale comunitatil lui

126-

Aspectele nevointei monahicesti.

Pusnicia, calea mijlocie si viata de obste.
Temeiurile sau bazele adevratei vieti monahicesti : ascultarea, sracia i dragostea
.frtascd. Realizarea acestor terneiuri ale
monahismului in comunitatea staretului PaPa isle.

isie
CAP. IV : Munca arturreasa a staretului Paisie In
Cauza, care l-a facut s se ocupe
Atos.

cu o deosebit sirguint cu studierea literaturei patristice. Adunarea i studierea

cdrtilor patristice In limba slavon.
Neajunsurile traclucerilor In slavonesfe,a erti-

www.digibuc.ro

14T

430
Pag.

Cdutarea si gsirea eriginalelor grecesti i inceputul studierei lor.

Strmutarea vremelnicd in mnstirea SiIrnposibilitatea de a mai rmono-Petru.

lor sf. Printi.

mnea la Atos 5i liotrrea de a se strmuta cu toatd frtimea in Moldova .

156

PARTEA IV.
Inflorirea Comunitatii lui Paisie In Moldova :
Dragomirnaf Secu, Neamt. Ultimile zile din
viata staretului. Moartea lui (1763 1794).
4CAP. I :

Strmutarea In Moldova.

Organizarea co-

munittii in Dragomirna.
Regulamentul
comunittii.
Tunderea staretului Paisie In
Rndueala slujbelor dummarea shied.
nezeesti.
ParRndueala ascultrilor.
ticiparea staretului la ascultrile obste5ti.

Grija staretuViata de chilie a frtimei.

lui de cei bolnavi. Ocupatia carturreasc a staretului : Indreptarea eartilor slaOcupatiile stavone dupd cele grece5ti.
retului In timpul iernei eu frtimea sfaturi
indemnuri.

CAP. Il :

Moartea printelui Visarion.

171

Invttura staretului Paisie despre rugAciu-

nea lui Iisus, care se svrseste cu mintea

in inim
CAP. III : Necazurile din timpul rzboiului 5i grija staretului Paisie pentru refugiati. Trecerea
Dragornirnei sub stpnirea austriacA i str-

mutarea staretului si a frtimii In Secu.

Viata fratilor in Secul. Situatia i istorisirea pe scurt a mndstirei Secu.
Strmutarea la Neamtu. Mnstirea Neamtu i trecutul ei.
Grija staretului pentru
slujba dumnezeeasc, pentru bolnavi, pentru btrni 5i pentru strini.
Traiul fr-

www.digibuc.ro

207

431
Pag.

timii paisieni in Neamtu.

Ocupatiile crturreti ale staretulu Paisie in mnstirea
Neamtu
CAP. IV : Corespondenta staretului Paisie cu diferite

persoane pe diferite chestiuni referitoare la

credinta i viata cretin
CAP. V : Ultimii ani ai vietii staretului Paisie.
Boala sa inainte de moarte i sfritul lui
Darurile sale harice

260

306

351

PARTEA V.
Ucenicii starefului Paisie in Atos, in Moldova
i in Rusia : desvoltarea sistemului strefesc
in monahismul ortodox al veacurilor XVIII i XIX.

ANEXE.
Anexa I : Instructiile lui Rafail Zaboroschi, Arhiepiscopul Chievului ate profesorii i studentii Academiei de Chiev
Angca II: Invtturd la tunderea in cinul cAlugresc
Anexa III : Extragere din slujba alcdtuit in cinstea
Preacuviosului Paisie
Anexa IV: Tnguire la mormntul staretului Paisie din
partea tuturor fiilor lui duhovniceti . .
Anexa V : Tblita conspectiv a inrurirei staretului
Paisie asupra monahismului ortodox . .

www.digibuc.ro

411
417

422

424
427

www.digibuc.ro