Sunteți pe pagina 1din 156

Școlărește ... așa a fost!

Autori:
prof. ANIȘOARA RĂUȚĂ – coordonator
prof. Carmen-Irina Cojocaru
înv. Ioan Patrici
prof. Hrum Roxana-Elena

Școlărește ... așa a fost!

Editura MEDIA SIND


VASLUI – 2022

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană ISBN 978-606-755-166-2
1
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Tehnoredactare: prof. Carmen-Irina Cojocaru

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


ƷcolNJreǷte... aǷa a fost! / RNJúNJ AniǷoara(coord.), Carmen-Irina
Cojocaru, Ioan Patrici, Roxana-Elena Hrum. – Vaslui ;
Media Sind, 2022
Cońine bibliografie

ISBN 978-606-755-166-2

ISBN 978-606-755-166-2

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
2
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cuvânt de început

“Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”… spunea poetul către floarea
anume-nflorită a unei cărți care i se oferea mâinilor sale, dornice de a o
răsfoi și de a regăsi între filele cu parfum de lemn, izvoare de gândire de la
care să-și ostoiască setea de cunoaștere și dorința de hrană spirituală.
E remarcabil gestul intelectual al oamenilor școlii de la Pungești de
a-și pune ordine în gânduri, de a dori să scrie pentru a păstra florile
gândului, pe care altfel le-ar lua vântul… după zicerea lui Nicolae Iorga.
Loc mult-încercat de zbaterile ultimilor ani, în care se împletește
molcoma alternanță vale-deal cu forfota comorilor din subteran, poftite de
alții dar strașnic păzite de oamenii locului, păstrători de tradiții și știutori
ai faptului că tot ce le-a dat Domnul nu trebuie risipit în cele patru vânturi,
Pungeștii cresc, în grădina așezămintelor lor școlare patronate de Școala
Gimnazială nr. 1, noi generații pe umerii cărora va sta imensa povară de a
reface țara și a o reda oamenilor săi.
Citiți această carte… veti descoperi, ca și mine, file din istoria școlii
pungeștene, veți parcurge pași sfioși în măreața lume a șahului, veți urma –
alături de elevii și profesorii acestei școli – periplul european pe care l-au
parcurs, în ultimii trei ani, vrednicii membri ai echipei proiectului
Erasmus+ „Pantins pour l’inclusion”, dornici să descifreze tainele teatrului
de animație și legăturii profunde care există între istoria omenirii și această
artă, în aparență doar ușoară și comică, dar purtătoare de adânci
semnificații. Veți mai descoperi activitățile pe care educatori, învățători și
profesori cu dragoste de oameni le închipuie și le prezintă unor copii sfioși,
dornici de învățătură și de afirmare.
Inițiativă frumoasă și început de drum, cartea Școlii Gimnaziale
Pungești trebuie să fie un prim volum al unei noi istorii rezultate dintr-o
voință de mai bine și un dor de zbor înalt al unor educatori și elevi pentru
care, oricât de sus ar duce idealul, tradiția îl va ancora întotdeauna bine în
rădăcinile neamului, hrănite cu ethosul național.
prof. Alexandru Mîță

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
3
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

La început de drum

Şi cum, pentru toate există un început, iată că a sosit şi clipa ca şcoala


noastră să aibă o carte unde toți, laolaltă, elevi şi dascăli, pot să-şi exprime, să-şi
expună, gânduri, idei, lucrări, chiar şi activităţi, pentru a fi cunoscute şi de colegii
lor de pe alte meleaguri. Tot în aceste pagini, timide pentru început de drum,
putem afla lucruri noi despre diferite colţuri ale ţării, ale lumii, putem a ne
satisface curiozităţi, putem să ne iniţiem în arta conversaţiei, a creaţiei literare,
plastice, tehnico-aplicative, activităţi culturale şi artistice.
Aici avem posibilitatea ca, fără a fi învinuiţi de lipsă de modestie, să ne
etalăm reuşitele, să fim evidenţiaţi şi, de ce nu, lăudaţi şi premiaţi.
Cu greu am putut selecta, din avalanşa de materiale, începând din anul
2012 până în prezent, pe cele mai reprezentative pentru a fi cuprinse între
copertele acestei cărți.
Echipa de redacție mulţumeşte tuturor participanţilor, colaboratorilor şi
speră că, pe viitor va fi editată o nouă lucrare unde numărul participanților să
fie din ce în ce mai mare, tematicile abordate să fie cât mai diversificate și cât
mai bogate în noutăţi.

înv. Ioan Patrici

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
4
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Gânduri …, gânduri de început!

Clepsidra timpului se scurge…. În ceas de debut, gândul meu este alături de voi, dragi elevi,
şi de dumneavoastră, acei neobosiţi truditori şi modelatori ai copiilor.
Ştiu că “a educa” este mai greu decât “a studia”, fapt confirmat de numărul mic al
educatorilor comparativ cu cel al învăţătorilor.
Este o bucurie că am privilegiu de a-mi expune gândurile în prima
carte „Școlărește … așa a fost!”şi doresc cu acest prilej să vă urez tuturor
(colectivulul de redacţie, colaboratori, elevi), ca la “Un pom tânăr şi frumos
ce sunteţi!”, roade bune şi îmbelşugate.
Cum aş putea să nu-i preţuiesc pe cei care trudesc la această carte, când am
trăit şi voi trăi mereu emoţia amintirilor anilor de şcoală, când de la dascălii
acestei şcoli am primit îndemnul la muncă şi m-au format ca să fiu om, când sub oblăduirea lor
am trăit fierberea primelor vise, când îmi imaginam, cutreierând prin lumea poveştilor, cele mai
închipuite lucruri. Simţul datoriei, al muncii, al dreptăţii, al onoarei, al omeniei mi-au fost
insuflate de îndrumătorii mei spirituali şi morali din anii copilăriei.
Misiunea, ce tot aceşti mentori mi-au încredinţat-o, nu este pentru mine o carieră ci un
apostolat. Asupra ei va cădea aureola oricărei biruinţe dar şi greutatea oricărei înfrângeri.
Noi, aceşti slujitori ai şcolii, care, în afara muncii didactice, încercăm să abordăm diverse
probleme ce ţin de modernizare, de descoperirea noului, de aplicare a acestuia în practică. Ne
exprimăm gânduri, idei şi sentimente de o înaltă ţinută morală, pentru că suntem dascăli cu adevărat.
Un adevărat dascăl a fost, este şi va rămâne „OMUL” care se simte chemat să dea vieţii ceea
ce este mai preţios în fiinţa sa. Chiar dacă uneori este privit cu suspiciune şi neîncredere, omul de
la catedră, cu torţa creatoare mereu aprinsă, entuziast şi mereu tânăr, îşi plămădeşte sufletul cu
misiunea nobilă ce o are de îndeplinit.
Într-o comunitate, în care valorile reale sunt puse sub semnul întrebării şi unde scopul vieţii
este denaturant, se impune o creionare a acestor gânduri, care reprezintă un punct de plecare în
atingerea obiectivului central, acela de a valorifica şi de a dezvolta potenţialul creativ al fiecărui
copil în parte.
Simţind ca o datorie, am scos la lumină aceste modeste gânduri, spre a invita toţi membrii
comunităţii implicaţi în educaţie, la meditaţie asupra problemelor ce le ridică copiii şcolii.
Spun ca o datorie, deoarece asemenea gânduri, odată cunoscute, trebuie împărtăşite şi altora,
spre a folosi drept călăuză atât în actul creaţiei, cât şi în marea misiune de a-i atrage pe toţi cei ce
se fac responsabili cu destinele acestei comunităţi, la izvorul nesecat al cunoaşterii, ce-l face pe om
să gândească mai profund şi în fapta sa, să toarne mai multă însufleţire spre a o face mai
înălţătoare şi demnă de urmat.
Convorbirea cu idealurile ori ignorarea istoriei ce duc la diminuarea legăturilor afective cu
pământul natal, suspiciunile axiologice demonstrează faptul că, şcoala noastră este criticabilă, ca
orice instituţie, nu perfectă ci perfectibilă.
Da, este criticabilă din mai multe puncte de vedere, având şi imperfecţiuni, dar un lucru este
cert: Şcoala nu poate lipsi nicicum!
Merită recunoştinţa de a ne fi dăruit, cum spunea Eminescu „Pe noi, nouă, înşine” nu se poate
construi ceva durabil fără ajutorul şcolii.

prof. Anişoara Răuţă, director al Şcolii Gimnaziale Nr.1, Pungeşti.


Perioada septembrie 2012 – ianuarie 2022

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
5
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Conlucrare matură – pentru


generaţia de mâine

Nu mai este nici un secret în această lume că generaţia de astăzi va fi viitorul societăţii de
mâine.
În această ordine de idei, cele două entităţi de conducere din cadrul Unităţii Administrativ-
Teritoriale (U.A.T) de pe raza comunei Pungeşti, adică Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi
Instituţia Primarului ca unitate executivă, a avut, are şi va avea în vedere asigurarea condiţiilor
propice pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ în cele mai bune condiţii.
În acest sens, conducerea U.A.T. Pungeşti a ţinut o strânsă legătură cu conducerea Şcolii
Gimnaziale Nr.1, Pungeşti, rezolvând mai toate problemele şi doleanţele ridicate de elevi, părinţi şi
profesori, în vederea asigurării condiţiilor normale ale activităţilor învăţământului din comună.
Precizăm faptul că din punct de vedere legislativ, Parlamentul României a adoptat Legea
Nr. 1/2011 (Legea educației naționale), în care se prevede expres rolul comunităţii locale şi gradul
de implicare în procesul mai sus menţionat. Astfel, din componenţa Consiliului de Administraţie al
şcolii (C.A.) fac parte, pe lângă cadrele didactice din şcoală, elevi, părinţi, reprezentantul
sindicatului, şi reprezentanţi ai Consiliului Local şi unul al primarului, fapt ce asigură la nivel local
o autonomie de sine stătătoare.
Reamintim, cu această ocazie, că Planul de Învăţământ anual este elaborat de Şcoala
Gimnazială Nr.1, Pungeşti, pus în discuţie şi aprobat de către C.L., cu avizul Inspectoratului Şcolar
Judeţean Vaslui, parteneriat ce denotă implicarea autorităţilor locale în buna desfăşurare a
activităţilor educative.
Cu speranţa că şi în viitor va exista o colaborare fructuoasă între factorii de decizie la
nivelul U.A.T. Pungeşti în vederea asigurării unei baze tehnico-materiale dintre cele mai bune, a
ridicării ştachetei învăţământului pe plan local, cele două autorităţi legislative vor fi disponibile să
răspundă tuturor chemărilor şi solicitărilor venite din partea generaţiei mici.

prof. Hrum Roxana-Elena, secretar al școlii,

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 6
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cine suntem noi?

ISTORIE ŞI DOCUMENTE

Între mărturiile pământului şi mărturiile scrisului există o lungă perioadă în istorie pe care
trebuie să o subliniem, revenind la arheologie sau căutând relatări în discipline colaterale precum
toponimia, onomastica, etnografia, folclorul etc.
Izvoarele externe sunt foarte sărace sau uneori inexistente pentru secolele primului mileniu,
şi chiar începutul celui de-al II-lea. În cartea lui Ghenuţă Coman “Statornicie şi continuitate”,
“Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui”, sunt semnalate nenumărate locuiri până în secolul al
XVIII-lea, marcând localităţi dipărute, întemeiate pe vatra unor aşezări existente încă din neolitic.
Cel mai vechi document intern al Moldovei, emis de cancelaria ţării este datat la 1 mai 1384,
este scris în limba latină, cele care au urmat au fost aproape în totalitatea lor redactate în slava
veche până în secolul al XVII-lea. De la întemeierea sa, este imposibil ca statul românesc să nu fi
avut cancelarie şi să nu fi emis documente interne, foarte probabil în latină. Numai din acest aspect
putem înţelege deja proporţiile distrugerilor mărturiilor scrise ale istoriei noastre naţione.
Mărturiile scrise pentru Valea Racovei sunt foarte târzii, prima mărturie scrisă în care este
atestată Valea Racovei datează din 1415. Cauzele sunt multiple, dar cea mai important rămâne lipsa
unei statornicii a începuturilor care a făcut ca numeroase documente să fie distruse sau înstrăinătate.
Este îndeobşte cunoscut faptul că în documentele medieval sunt menţionate o mulţime de aşezări
săteşti care în decursul secolelor au constituit obiecte de cumpărări, vânzări, litigii, confirmări de
propietate, danii etc. Astfel, pentru o mai bună identificare a aşezărilor (unele din ele purtând
denumirea de Silişte sau Siliştea Veche etc.) depistate prin cercetări de teren şi săpături sistematice,
cu vechile sate dispărute sau cu vetrele satelor existente, ne-am îngăduit, să facem unele observaţii
ţinând seama de prima atestare documentară care, de altfel, nu reprezintă altceva decât confirmarea
la acea dată a existenţei unei aşezări întemeiată poate de curând sau cu decenii ori cu secole în
urmă. Pentru această identificare am avut în vedere materialul arheologic descoperit iar acolo unde
a fost cazul am utilizat şi elementele de toponimie. Mircea Ciubotaru, într-una din lucrările sale,
consemna cu tristeţe că un francez de exemplu, ducându-se la arhiva bisericii din satul său îşi poate
afla toţi strămoşii, coborând în timp până în jurul anului 1000, ceea ce pentru noi este pur şi simplu
utopic(1).Cel mai vechi document păstrat în care apare denumirea Racova este datat 12 iulie 1415,
fiind emis de Cancelaria Moldovei în timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Documentul la care
ne referim consemnează acordarea de mari proprietăţi mănăstirii Bistriţa. Pan Negru şi pan Ioan
Jumătate înzestrează mănăstirea cu moşii, iar cel dintâi adaugă mai multe sate de pe Racova.
Documentul a fost foarte puternic deteriorat, dar se poate citi “satele pe Racova” (2).
(Dan Ravaru, Ionel Pruteanu - “Ivăneşti, tărâmul de pe Valea Racovei”), în curs de apariţie.

Bibliografie:
1. Mircea Ciubotaru, Monografia comunei Ipatele, Iaşi, 2000, p.6;
2. Documenta Romaniae A. Moldova, vol.I. Editura Academiei, Bucureşti, 1976, p.59;

prof. Pruteanu Ionel

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
7
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Evoluìia învăìământului în comuna Pungești,


perioada 2000-2015

Prima școală din comuna Pungești a fost construită în anul 1861 avându-l ca slujitor al ei pe
învățătorul Gheorghe Popescu.
Înainte de 1989 existau șase școli cu clasele I-IV, trei școli cu clasele I-VIII și o școală cu
clasele I-X, în care învățau un număr de peste 950 de elevi și își desfășurau activitatea peste 50 de
cadre didactice (cf. Școlii Gimnaziale Nr. 1 Sat Pungești). De asemenea, pentru copiii preșcolari
funcționau trei grădinițe cu program normal.
După anul 1990 numărul elevilor și preșcolarilor a scăzut în permanență cauzele fiind, în
special, cele economice și sociale. Astfel, în perioada 2000-2008 exista câte o grădiniță și o școală
primară în fiecare sat al comunei (excepție făcea satul Rapșa datorită numărului foarte mic al
populației școlare), iar în centrul de comună Pungești au funcționat o școală gimnazială și una de
arte și meserii (cf. Școlii Gimnaziale Nr. 1 Sat Pungești).

Figura 1
Datorită natalității ușor mai ridicate de după anul 2000 se poate observa la nivelul comunei
o creștere a numărului copiilor înscriși în grădinițe (Figura 1), în timp ce numărul de elevi din
învățământul primar a oscilat în perioada 2000-2008 fiind în ușor regres începând cu anul 2005
datorită abandonului școlar (Figura 2).

Evolutia numarului de elevi din invatamantul primar

300

250

200

150

100

50

0
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Figura 2
Pentru învățământul gimnazial exista în comună o singură școală în localitatea Pungești
unde studiau și copiii din celelalte sate componente. Dinamica numărului de elevi din învățământul
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 8
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
gimnazial a depins și de rata abandonului școlar favorizat de existența distanțelor relativ mari, pe
care trebuiau să le parcurgă elevii până la școală, precum și de condițiile socio-economice dificile.
Anterior anului 1990 școala dispunea de un internat ce permitea cazarea elevilor din celelalte sate.
Creșterea numărului de elevi din acest ciclu școlar, după anul 2008, poate fi pusă și pe seama
introducerii microbuzului școlar, care asigură transportul elevilor dinspre și către satele de origine
(Figura 3).
Evolutia numarului de elevi inscrisi in invatamantul
gimnazial

200

150

100

50

0
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Figura 3
Amplasarea Școlii de Arte și Meserii în localitatea Pungești a reprezentat un factor
favorizant pentru sprijinirea elevilor din comună, dar și din comuna vecină, Gârceni, pentru
continuarea studiilor, în lipsa unor resurse financiare care să le permită frecventarea unei unități
școlare din mediul urban (Figura 4).

Evolutia numarului de elevi inscrisi la SAM

120

100

80

60

40

20

0
2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Figura 4
Pentru realizarea actului didactic, în anul 2008, în comuna Pungești existau 43 de cadre
didactice cu pregătire medie și superioară, majoritatea fiind cadre calificate. În structura cadrelor
didactice predominau învățătorii și profesorii, urmați de educatori și maiștrii, parte dintre ei făcând
naveta din județul Vaslui sau din comunele învecinate.
Urmărind evoluția copiilor înscriși la grădiniță, în perioada 2009-2015, se poate observa o
scădere de cca. 50% a numărului de preșcolari, din cauza trecerii clasei pregătitoare la nivelul
primar (Figura 5).

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
9
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Evoluția numărului de copii înscriși în grădinițe

230
220
210
200
190
180

Figura 5

Dacă urmărim evoluția copiilor înscriși în învățământul primar în aceeași perioadă, 2009-
2015, se pot observa ușoare oscilații determinate atât de transferul clasei pregătitoare la acest nivel
de instruire, cât și de o mică scădere a populației școlare din cauza abandonului școlar (Figura 6).
Evoluția numărului de elevi înscriși în
învățământul primar

170
160
150
140
130

Figura 6
În ceea ce privește evoluția numărului de elevi din ciclul gimnazial poate fi observată o
ușoară scădere a numărului copiilor cauzată de scăderea numărului elevilor din ciclul primar, până
în anul școlar 2013/2014, urmată de o ușoară creștere în anul școlar 2014/2015, determinată
probabil de existența unui număr mai mare de absolvenți ai clasei a IV-a (Figura 7).
Evoluția elevilor înscriși în învățământul
gimnazial

170
165
160
155
150
145
140
135
130

Figura 7

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 10
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
O perioadă îndelungată Școala Gimnazială Nr. 1 Sat Pungești a avut la ciclul primar câte o
clasă pe nivel, iar la cel gimnazial câte două clase pe nivel. Datorită scăderii populației școlare,
precum și creșterii fenomenului de abandon școlar, unele generații din clasele primare au ajuns la
învățământ simultan, în timp ce la ciclul gimnazial au fost ani în care au învățat mai puțin de două
clase pe nivel. Trebuie amintită și desființarea Școlii de Arte și Meserii, în anul școlar 2009/2010,
ceea ce a reprezentat o grea lovitură pentru elevii care proveneau din familii cu posibilități
financiare reduse și care astfel au rămas cu doar opt clase absolvite.
În anii școlari 2013/2014 și 2014/2015 la Școala Gimnazială Nr. 1 Sat Pungești au activat 34
de cadre didactice, majoritatea calificate, iar cele necalificate având studii medii. Se poate observa o
scădere a numărului de cadre didactice comparativ cu anul 2008, principala cauză fiind reducerea
semnificativă a numărului de elevi în această perioadă. În anul 2015 în Pungești existau nouă clădiri
care îndeplineau rolul de școală distribuite astfel: trei în Pungești și câte una în Armășoaia,
Toporăști, Cursești-Deal, Cursești-Vale, Stejaru și Siliștea. În cadrul acestor clădiri școlare și-au
desfășurat activitatea și grădinițele.
Bibliografie:
***Școala Gimnazială Nr. 1 Sat Pungești
***Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo-Online

prof. Albăstroiu Vasile-Alexandru


Școala Gimnazială Nr. 1 Sat Pungești

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
11
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Şi noi dorim să devenim

oameni importanţi pentru comuna noastră!


prof. Cojocaru Carmen-Irina și Hrum Roxana-Elena

În acest articol, am reușit să redăm câteva din creațiile foștilor noștri elevi cu care ne mândrim.

PRIMĂVARA
E primăvară! Explozie de bucurie şi de lumină. Raze de soare, la început de viaţă, ridicând
din pământ reavăn boare plăcută şi rece.
Triluri slabe, cristaline, dau de veste întoarcerea păsărilor călătoare plecate din toamnă în ţările
calde.
Covoarele de ace acoperă ogoarele, răzbătând printre fruzele uscate.
Pomii au înmugurit, florile dornice de viaţă au absorbit primele raze de căldură, păsările au
început repetiţia primelor note muzicale.
Primăvara, în caleaşca ei de smarald, şi-a făcut simţită prezenţa în lumea animalelor. O dată
cu înverzirea naturii, vezi la marginea câmpurilor puii de căprioară alergând cu botul mic şi catifelat
printre firişoarele de iarbă. Veveriţa, jucăuşă, îşi curăţă locuinţa de astă-iarnă, ariciul stă ca un ghem
şi priveşte mirat acele verzi ale ierbii. Vulpea cea roşcată începe căutarea hranei, pândind
ghemotoacele mici cu blăniţă roşcate ce fac tumbe pe petele albe ale poienii.
Soarele începu să crească în lumină şi căldură, scoţând din bârlogul său pe Moş Martin, care
toată iarna a hibernat pe muşchiul gros, cald, ca o blană a pământului. Prin pomii gata să explodeze
vezi păsări adunate. Îşi încep construirea cuiburilor, pentru a petrece timpul. Aici este adevărata lor
patrie şi venirea primăverii le umple sufletul de bucurie.
În adierea vântului de seară, simţim parfumul gingaş al florilor de pădure: ghiocei de lapte,
viorele de indigo, brânduşe de mare, simţim un fior de încântare. Şi cele mai firave gâze
comentează marele eveniment. În blândeţea zilei, cântecul privighetorii face ca munca oamenilor să
fie mai uşoară şi mai spornică.
Primăvară, eşti cea mai plăcută surpriză a naturii!

Dediu Marinela-Geanina, cls. a VIII-a


Învățăcelul de ieri, dascălul de astăzi al școlii noastre

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu 12 https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Mamă,

Astăzi nu pot să te privesc în lumină


Şi nu te pot auzi de bătăile inimii.
Căldura sângelui mă împiedică să te
ating.
Şi vraja gândurilor mele să-ţi vorbesc.
Ascultă-mi tăcerea … Numai ea mă
trădează, Şoptindu-ţi cine eşti tu
pentru mine.

Dediu Marinela, cls. a VIII-a B

Patimile lui Iisus

Iisus, al nostru Împărat, Şi-n trupul Său, pe cruce


A fost pe lemn crucificat, Vina noastră a purtat,
Ca eu, şi tu, să fim salvaţi În mormânt rece, de piatră,
Prin jertfa Sa, răscumpăraţi. Trupul I-a fost aşezat.

Cu sânge scump, de Dumnezeu, Trei zile în întuneric


Am fost salvaţi şi tu, şi eu, Prin Apoi, Iisus a înviat.
jertfa Sa de pe “Calvar” Am primit Boldul morţii îl învinse
mântuirea-n dar. El e viu cu adevărat!

A fost bătut, batjocorit, scuipat, Pentru tot ce-ai pătimit,


În chinuri grele a murit, Iisus, Doamne, noi îţi mulţumim,
Fiul lui Dumnezeu, Muri în Şi, în dar, a noastre inimi
locul tău, şi-al meu Cu drag Ţi le dăruim!

Pe cruce, între tâlhari, Ai fost mort şi-ai înviat


Stă mielul blând, Iisus crucificat, Şi la cer Te-ai înălţat,
Purtând pe cap cununa cea de spini Şi curând o să revii, În
Şi mii de răni pe trupul însângerat. slavă ne vei răpi!
Dediu Marinela, cls. a VIII-a B

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
13
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

PRIMĂVARA
Ichim Bogdan, cls I. Armășoaia

În pădurea de alune
Unde este cald şi bine
Şoaptele şoptesc
Păsările ciripesc
Iar florile-nfloresc.

Fluturaşii mici
Gâze şi furnici,
Cu toţii văzând
Ghiocelul plăpând.

Munteanu George, Lăcrămioare şi zambile


clasa. I, Armăşoaia Toate florile pentru tine
Cu dragoste de la mine
Şi bucurie pentru tine.

Primăvara a venit
Soarele a răsărit
Zăpada s-a topit
Şi florile au înflorit.

Codrul a-nverzit
Copacii-au înflorit
Țara a zâmbit De
noul anotimp.

Bojoagă Maria-Simona, clasa a VIII.a B

Un motto despre mama


Un băieţel a întrebat-o pe mama lui:
-De ce plângi ?
-Pentru că sunt femeie, i-a răspuns ea.
-Nu înţeleg, a spus el.
Mama lui l-a îmbrăţişat şi i-a spus:
-Şi nu vei înţelege niciodată.
Mai târziu, băiatul l-a întrebat pe tatăl său:
-De ce plânge mama fără motiv?
-Toate femeile plâng fără motiv – a fost
tot ce i-a putut spune tatăl său.
Băieţelul a crescut şi a devenit un bărbat,
dar încă se întreba de ce plâng femeile.
Până la urmă acesta l-a întrebat pe Dumnezeu:
Panariu Bianca, cls. a VIII-a B -Dumnezeu, de ce plâng femeile aşa uşor?
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
14
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Dumnezeu a spus:
„Când am creat femeia, trebuia să o fac să fie specială! I-am făcut umeri suficient de
puternici să ducă greutatea lumii. I-am dat putere interioară să îndure naşterea şi respingerile care de
cele mai multe ori vin de la copii săi.
I-am dat tăria care tăria care îi permite să meargă mai departe când toată lumea renunţă, să
aibă grijă de familia ei la greu, fără să se plângă.
I- am dat sensibilitatea să îşi iubească copiii în orice circumstanţe, chiar şi când copii ei o
rănesc. I-am dat putere să îl accepte pe soţul ei cu toate greşelile pe care le face. I-am dat
înţelepciune să ştie că un bun soţ nu îşi răneşte niciodată soţia, dar uneori îi testează rezistenţa şi
hotărârea de a rămâne alături de el în toate momentele grele.
Şi, în final, i-am dat o lacrimă. O foloseşte mereu când are nevoie.”
Vezi fiule, a spus Dumnezeu: „Frumuseţea unei femei nu stă în hainele pe care le poartă, pe
chipul şi felul în care îşi coafează părul. Frumuseţea unei femei trebuie citită în ochii ei, pentru că
aceea e intrarea spre inima sa – locul unde se aşează iubirea.”

Motto preluat de pe internet

NAŞTEREA LUI HRISTOS

Dar iată, om bun se ivi


La capătul satului
Şi îi duse acolo jos
Să Îl nască pe Hristos.
Trei crai de la răsărit
Steau ei au urmărit
Ca s-ajungă la Iisus
C-aveau daruri de adus.

Era o seară rece Iată că ei au ajuns


Prin Betleem oare cine trece? La naşterea lui Iisus.
E Maria Fecioara Domnul nostru S-a născut
De Dumnezeu Născătoarea. În ieslea cu fân păscut,
Că-n pântec purta duios Lângă oi şi lângă boi,
Pe Domnul Iisus Hristos. În ieslea cu paie moi.
Şi umbla din uşă-n uşă seara Domnul Sfânt Iisus Hristos
Fecioara de Dumnezeu Născătoarea A fost cel mai credincios
Căuta la han, la casă Şi noi astăzi Îl slăvim
Unde pe fiul să nască. Că bine ne-a ajutat să fim!

Panariu Bianca, cls. a VIII-a B

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
15
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Să ne facem cunoscuţi în judeţ și-n ţară


prof. Răuță Anișoara,
Școala Gimnazială Nr.1, sat Pungești

Prin munca noastră de zi cu zi, ajutaţi şi îndrumaţi de dascăli inimoşi, cu iniţiativă şi cu


multă, multă dorinţă de a performa, de a ne face cunoscuţi printre ceilalţi colegi, am fost încurajaţi
să participăm la diferite manifestări, unde munca noastră ar fi apreciată şi, de ce nu, premiată.
Vă oferim spre prezentare câteva crâmpeie din activitatea noastră, imortalizată în aceste
pagini.

Lecție deschisă la disciplina „Educație cetățenească„

Tema lecției a fost „Libertatea și limitele ei” susținută de prof. Răuță Anișoara, împreună cu
elevii claselor a VII-a și a VIII-a, în anul școlar 2018-2019.

Alți
invitați:
Reprezentanți
ai Primăriei,
Poliției și
cadrele
didactice din
școală.

În imaginile de mai jos, sunt surprinse frânturi din scenetă.


Elevii din clasele a VII-a și a VIII-a din anul școlar 2018-2019 și câteva cadre didactice.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu
16 https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Putem menționa următorii elevi:


Scântei Alexandra, Dediu Miruna,
Iosub Daria, Ichim Ana-Maria,
Ghiorghe Daniela, Chiriac Paraschiva,
Ciobanu Mariana, Nistor Georgiana-
Irina, Voina Mirela, Popescu
Mădălina, Teslaru Marinela,
Munteanu Izabela

Consolidarea cunoștințelor s-a realizat


prin sceneta „Judecata lui Nică pentru
furtul pupăzei”.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
17
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cerc pedagogic C.D.I.


prof. Cojocaru Carmen-Irina și Hrum Roxana-Eelena,
Școala Gimnazilă Nr.1, sat Pungești

Activitate susținută de prof. Carmen-Irina Cojocaru și Roxana-Elena Hrum cu sprijinul a


două personane cu suflet mare, director Răuță Anișoara și consilier educativ, Ioan Patrici.
Amenajarea holului și a sălii de clasă a fost realizată de prof. Carmen-Irina Cojocaru cu
ajutorul colegilor mai sus menționați iar desenele au fost lucrate de elevii claselor V-VIII.

În deschiderea activității
elevii Scântei Alexandra și
Stamate Călin, au prezentat
un scurt istoric, a urmat
apoi un colaj muzical
susținut de elevii de la
Școala Primară
Armășoaia, coordonator
înv. Ioan Patrici.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
18
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Elevii claselor a VI-a, a VII-a și a VIII-a, interpretând un colaj muzical.


Coordonatori: prof. Răuță Anișoara, consilier educativ, înv. Ioan Patrici, prof. Carmen-Irina
Cojocaru și Hrum Roxana-Elena.

Secvență din piesa de


teatru „Ion pleacă la
război”, interpretată de:
- Dediu Miruna
- Iosub Daria
- Chiriac Paraschiva și
alți elevi de la Școala
Pungești.

Coordonator, prof. Irina


Vlase

Elevi din clasa a IV-a


- Chițu Iuliana
- Carp Cosmina
- Mitocaru Ramona
- Barzu Teodor
- Iorga Ștefan
- Bălăbănescu Ionuț
- Bonciu Alexandra
Îndrumător – înv. Loredana
Simion

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
19
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Elevii clasei a III-a

- Lupu Rareș
- Hanu Luca
- Vlase Ștefana
- Benea Patricia
- Cațâchi Sofia
- Lavric Maria

Îndrumător, prof. înv. primar


Lupu Oana-Monica

Invitatul de onoare a fost


veteranul de război, Sprivac
Constantin, în vârstă de 96 ani din

Siliștea, comuna Pungești. Menționăm


că, dumnealui este în viață, are 100 ani, iar în noiembrie 2022 împlinește onorabila vârstă 101 ani!

În imagine sunt prezenți toți participanții la cercul pedagogic, responsabil, prof. Popoiu Sorin.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
20
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

CENTENARUL MARII UNIRI


prof. Răuță Anișoara și consilier educativ, Patrici Ioan

La activitate au participat elevii claselor V -VIII de la Școala Gimnazială Nr.1, sat Pungești.

Și elevii de la Școala
Primară Armășoaia au pregătit
un program dedicat
Centenarului Marii Uniri și au
amenajat holul școlii în
cinstea marii sărbători.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
21
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Elevii claselor I și a III-a, de la Școala Primară Toporăști, îndrumator


prof. înv. primar Stroi Mihaela

La nivel de școală, toate cadrele didactice, împreună cu elevii, au


susținut programe dedicate Centenarului Marii Uniri și au amenajat atât sălile de
clasă cât și holul școlii cu lucrările realizate de elevi dedicate acestei zile.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
22
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Centenarul Marii Uniri


prof. Vlase Irina,
Școala Gimnazială Nr.1, sat Pungești

Centenarul Marii Uniri a reprezentat comemorarea a 100 de ani în urma căruia toate provinciile
istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etapele
preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea
independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor pe parcursul
secolului al XIX-lea. Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul
României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Realizarea unirii a fost motivul
intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei, iar actul unirii a fost favorizat de mai
mulți factori istorici: acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și a elitelor
intelectualității românești din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război
Mondial prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus afirmarea principiului autodeterminării
și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului
național în rândul populației românești.
Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria și
omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918 odată cu unirea Transilvaniei,
recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani.
Miracolul Marii Uniri nu a fost făcut în condiții ușoare. În anul 1918, România era vlăguită
de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi.
Centenarul a fost promovat prin Inițiativa națională cu ajutorul Fundației Siveco prin
Enciclopedia „România 1918. Oameni, momente și imagini” fiind o producție a SIVECO România,
în parteneriat cu instituții prestigioase de cultură și personalități ale societății românești. Academia
Română a avut două inițiative: Seria de sinteze „Civilizația românească/Romanian Civilization” și
Colecția „Basarabica”
Pentru acest eveniment au fost luate măsuri speciale de către Guvernul României prin
Ordonanța de urgență nr. 22/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu
privire la Centenarul României.
Elevii clasei a VI a coordonați de către doamna Vlase Irina au pregătit sceneta „ O petrecere
în familie” pentru a sărbători cum se cuvine centenarul marii uniri în luna decembrie 2018.
Poze din timpul activității
La activitate au participat reprezentanții comunității Pungești care au lăudat inițiativa elevilor.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
23
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Această activitate a avut un


impact pozitiv în rândul elevilor,
atât pentru cei care s-au implicat, au
participat, cât și pentru cei care au
asistat în calitate de public. Elevii
participanți s-au dovedit a fi
entuziaști, complăcându-se în rolul
de mici „artiști”, descoperindu-și și
dezvoltându-și gustul pentru
interpretare scenică. Prin intermediul
activității desfășurate relațiile de
comunicare între elevi s-au
îmbunătățit, a fost creat un ambient
educațional care să motiveze elevii în cadrul procesului instructiv educativ. De asemenea, elevii
prezenți la activitate au avut posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe, informații și abilități.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
24
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Educație parentală „Școala te face Om!”

Proiect finanțat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI,

activitate susținută de consilier educativ Ioan Patrici în colaborare cu CJRAE Vaslui.

Denumirea activităților sesiunilor:

- Cum să fii un părinte mai bun


- Cum sa învingi stresul și furia
- Cum sa însoțești copilul pe calea dezvoltării sale
- Cum să comunici eficient cu copilul tău
- Cum să fii un partener de încredere în relația cu copilul tău
- Cum abordezi pozitiv disciplinarea copilului
- Cum prevenim abuzul și efectele lui asupra copilului

Fiecare sesiune a cuprins: mesaje cheie, obiective, idei de bază, îngrijorările părinților, reguli
de bază ale activităților (programului), discuții, mesaj cheie, factori de stres, metode de combatere a
stresului, comunicarea verbal, nonverbală, paraverbală, interpersonală, considerații generale,
principiile dezvotării copilului, conceptul de inteligență emoțională, modalități de a crește copii
inteligenți emoționali, realități privind dezvoltarea copilului, drepturile copilului, etc.

În acest scop au fost cuprinși un număr de zece părinți cu zece elevi ce au fost selectați în
baza unor criterii de asistență socială din satele Cursești Deal și Armășoaia.

Deoarece volumul de muncă a fost foarte mare, pentru un singur om, înv. Patrici Ioan, și-a
oferit sprijin în vederea redactării unor materiale ce urmau a fi prezentate în sesiunile de lucru d-ra
prof. Carmen-Irina Cojocaru.
Mulțumim doamnei învățătoare Iurianu Emilia de la Școala Primară Cursești Deal, care a
desfășurat activități atât în cadrul școlii cât și prin deplasarea cu elevii la Școala Primară Armășoaia,
cât și conducerii Primăriei Pungești – primar Vlasă Mircia, care a asigurat transportul elevilor.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 25
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Mai jos sunt prezentate secvențe din timpul activităților.

Sesiune de instruire cadre didactice

Educator parental,
înv. Patrici Ioan

Prof. Cojocaru Carmen-Irina, Stroi Mihaela, educ. Mafteucă Gabriela,


înv. Codreanu Ioan, Iurianu Emilia și alte cadre didactice din școală.

26
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sesiuni de
instruire cu
părinții din
satele
Armășoaia și
Cursești Deal.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
27
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Atelier de lucru
În imagine Popescu
Mădălina, elevă în
clasa I, Școala Primară
Cursești Deal.

28
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

TABĂRA DE CREAȚIE
prof. Carmen-Irina Cojocaru

Aproape 100 de copii din Griviţa, Dumeşti, Ibăneşti, Pungeşti, Berezeni, Băcani, Zorleni,
Puşcaşi, Bârlad şi Vaslui au participat la atelierele în aer liber, învăţând tehnici de lucru de la
membrii Ansamblului „Soleştenii”, iar tehnica olăritului, de la meşterul ieşean Dumitru Ifrim.
Tabăra a avut şase secţiuni: pictură, icoane pe lemn şi sticlă, cusături populare, confecţionat
măşti populare, decoraţiuni din sfoară, sculptură în lemn, ouă încondeiate.
Elevul Zamfirache Marian ne-a reprezentat cu cinste, obținând locul I.
Imagini din activitatea acestui elev talentat.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
29
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
30
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Pașii care trebuie urmaìi

în realizarea icoanelor pe sticlă

Cuvântul icoană vine din grecescul eikon care semnifică un portret dar nu un portret al
laturii fizice, ci al celei transcedentale, destinat să comunice spiritului.
Icoana pe sticlă se lucrează după un model. Nu se dă prea mare importanță proporțiilor
anatomice, însă contează mult echilibrul cromatic, modelele în circulație după care se lucrează au o
vechime de 200-300 de ani. Primele icoane au fost găsite la Nicula lângă Cluj, apoi la Sibiel,
Făgăraș. Tehnica picturii pe sticlă, a cunoscut un avânt deosebit în secolul al XVIII-lea, datorită
existenței în Europa Centrală a manufacturilor de sticlă.
În icoanele pictate după tehnica tradițională tipic nu se folosesc pentru trasarea contururilor
decât pensule foarte subțiri sau peniță, liniile sunt astfel, de diferite grosimi. Pentru luminarea
anumitor porțiuni linia neagră era dublată de o linie albă.
Culorile se folosesc aproape necombinate în starea lor pură, poate doar mai stinse sau mai luminate.

Etapele de executie a icoanelor pe sticlă:


1. După ce am ales modelul, vom trasa pe spatele foii inversul desenului, deoarece
pe sticlă lucrăm pe spate, deci partea care va fi lucrată va fi în interior după înrămare.
Înainte de începerea transpunerii modelului pe sticlă, aceasta se degresează cu spirt,
după care sticla se șterge până este complet uscată; apoi se pune inversul desenului pe
spatele sticlei. Avem nevoie de o pensula subtire ca să transpunem desenul. Pentru contur,
culoarea neagră-tempera- se diluează puțin cu emulsie de gălbenuș de ou, astfel
culoarea va avea consistență. Se va începe pictarea contururilor din
stânga sus și pe măsură ce înaintăm în lucru ridicăm sticla pentru a
verifica consistența contururilor (ele trebuie să fie mate nu
transparente). În cazul eventualelor greșeli se vor folosi bețigașe de
urechi pentru a șterge vopseaua în exces.
2 . După uscarea conturului se aplică culorile.
Se începe pictarea cu chipurile personajelor și în general cu
culorile deschise, după care se trece la veșminte și
fundaluri (pentru cei ce au experiență se poate începe și
cu fundalurile de sus în jos). Pentru a sublinia umbra,
respectiv lumina pe un veșmânt verde,
el se amestecă cu un pic de albastru și se obține astfel un verde mai rece cu care se va
picta zona de umbră a veșmântului.
3. La final, după ce am terminat de acoperit cu culoare fiecare porțiune, icoana se
ridică cu grijă și se ține îndreptată spre o sursă de lumină pentru a putea vedea eventualele
zone lăsate neacoperite. La înrămare vom ține cont de faptul că icoanele pe sticlă erau
făcute de țărani deci nu aveau rame bogat ornamentate ci erau simple, din lemn, eventual
băițuite. Se potrivește în general o ramă de 3-4 cm lățime și 2-3 cm grosime.

prof. Cojocaru Carmen-Irina,


Școala Gimnazială Nr.1, sat Pungești

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
31
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

CERC DE CREAȚIE

La începutul activității, am avut o oarecare ,,teamă’’ în realizarea acestei activități noi pentru
elevi. O teamă, pentru că voi lucra cu o grupă de elevi, de la toate clasele, cu vârste diferite și clase
diferite.
Este nevoie de multă răbdare și înțelegere pentru a reuși ce mi-am propus. Mă bucur pentru că am
primit sprijinul d-rei director, prof. Răuță Anișoara și a consilierului educativ, înv. Patrici Ioan.
Aș vrea să transmit elevilor toate cunoștințele mele în vederea realizării icoanelor pe sticlă, a
tehnicii quilling și a celorlalte lucrări.
Menționez faptul că această activitate am desfășurat-o în „Șoala altfel” în anul școlar 2015-
2016.

Pictură pe sticlă
Vă prezint mai jos, imagini
din timpul activităților desfășurate
cu elevii claselor gimnaziale.

Zamfirache Marian

Iacob Paula
Popescu Andreea-Mădălina
Axinte Denisa-Maria

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
32
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ghiorghe Geanina-Elena
Hanu Sabina
Arghiri Cătălina

Scântei Alexandra
Munteanu Izabela
Ichim Ana-Maria

Petrea Ana-Maria
Focșa Răzvan
Ciobanu Mariana

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
33
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Zamfirache Andreea
Melian Cristina
Ghiorghe Geanina-Elena
Hanu Sabina Arghiri
Cătălina Voina Mirela

QUILLING
Petrea
Ana-Maria

Voina Mirela

Focșa Răzvan

Chiriac Paraschiva

Ichim Ana-Maria

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
34
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Expoziție cu lucrările realizate de elevi

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
35
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Impresiile elevilor la final de activitate

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
36
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
37
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ghiorghe Geanina-
Elena
Cls.a VI-a B

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
38
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Zi de zi
Vin cu dragoste și mândrie să-mi slujesc cu credință și devotament concitadinii, alături
de colegii și elevii din această școală.
Această activitate, îndrumată cu atâta migală, duce la modelarea sufletească, de
comportament și de personalitate ale elevilor noștri.
Acest cerc de creație din săptămâna ,,Școala altfel”, este o premieră pentru școala noastră.
Atmosfera a fost una specială, fiind trăită atât de elevi, cât și de profesori, cu sentimentul câștigării
unor noi experiențe.
Aflându-ne în preajma sărbătorilor Pascale, copiii sunt interesați să învețe să încondeieze
ouă sau să picteze icoane.
Mesajul transmis prin aceste activități este: Cea mai de preț învățătură este învățătura
sufletească ,,Să fim oameni!”
prof. Răuță Anisoara și înv. Patrici Ioan

Nu a fost ușor, dar a fost foarte frumos ...

Acum la sfârșit de activitate trăiesc un sentiment de bucurie duhovnicească și de satisfacție a


muncii mele, depuse în această săptămână „Școala altfel”.
Mulțumesc celor care m-au sprijinit și mi-au redat încrederea în mine!
Tuturor care m-au ,,suportat” în toate zilele, pentru că, nu a fost ușor să transmit tot ceea ce
știam. La o astfel de activitate trebuie să ai foarte multă răbdare, multă încredere și delicatețe pentru
că lucrezi cu elevi și cu sufletele lor.
Colaborarea cu preotul Marian Ursu a fost foarte bună și ne-a sprijinit atât moral cât și prin
faptul că ne-a pus la dispoziție prăznicarul bisericii pentru ca lucrările elevilor să fie expuse și
admirate de părinții și oamenii din sat. Ne mândrim cu copii talentați, buni, răbdători și frumoși.
Pe toată perioada acestor activități am fost sprijinită și îndrumată de director prof. Anișoara
Răuță, consilier educativ Ioan Patrici și secretarul școlii Roxana-Elena Hrum.

prof. Cojocaru Carmen-Irina

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
39
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Şcoala înainte de toate!

Școala Primară Cursești Deal


înv. Iurianu Emilia

Şcoala dispune de 2 săli de clasă, dotată cu mobilier nou, unde învaţă un


număr de 18 elevi înscrişi în anul şcolar 2012 - 2013.

Pe tot parcursul anului şcolar nu s-au pierdut din vedere activităţile ce ţin
strict de procesul de învăţare, cât şi de activităţile extracurriculare şi extraşcolare.

Prin participarea la diferite activităţi interne, copiii şi-au demonstrat talentul


de buni recitatori, dansatori, cântăreţi vocali, într-un cuvânt, de buni actori.

Imaginile prezintă secvenţe de la serbarea mărţişorului desfăşurată în acest


an şcolar și de la 1 Decembrie 2012, îndrumaţi fiind de înv. Iurianu Emilia.

Elevii claselor primare Cursești Deal, împreună cu doamna înv. Iurianu Emilia, dau o
mână de ajutor la înfrumusețarea holului de la Școala Pungești.
1 decembrie 2012

Elevi: Gheronte Andreea și Arminescu Mihail

- Iacob Paula-Iuliana
- Axinte Denisa
- Popescu Andreea-Mădălina

Sprijinul acordat 40
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Participare la concursul
local „Magia Crăciunului”

Coordonatori:
înv. Patrici Ioan și
prof. Cojocaru Carmen-Irina

Tradiții și obiceiuri de iarnă

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
41
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Școala Primară Armășoaia

prof, Răuță Anișoara și înv. Patrici Ioan, Școala Primară Armășoaia

Am învățat tehnica quilling. Acum putem participa la concursuri, confecționăm


felicitări pe care le oferim persoanelor dragi.

Scântei Alexandra Florea Cristina Munteanu Izabela


Cls. a III-a, Armăşoaia Cls. a III-a, Armăşoaia Cls. a III-a, Armăşoaia

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
42
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Prezentarea lucrărilor elevilor

Munteanu Izabela Scântei Alexandra Herghelegiu Simona

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
43
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

24 ianuarie Activitate de Paști

Expoziție cu
lucrările elevilor

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
44
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

În lumea poveștilor

Activitate în colaborare cu
World Vision România

Ziua Eroilor (2022)


În drum spre biserica din sat, unde elevii au susținut un
program artistic închinat eroilor martiri.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
45
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Școala Pungești

prof. Carmen-Irina Cojocaru

În imaginile de mai jos, veți putea vedea câteva frânturi din activitățile desfășurate pe parcursul
anilor 2012 - 2022

1 Decembrie

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
46
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Elevii clasei
a V-a B, în
așteptarea
Moșului

Primul concurs de colinde. Participă elevii de la ciclul gimnazial.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
47
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Bucuriile iernii

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
48
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Concurs local
„Ce dor frumos, ce Rai ne leagă”!

Acest concurs s-a desfășurat între anii 2013 –


2018 la Școala Gimnazială Nr.1, sat Pungești.
Începând cu anul 2015, concursul s-a numit
„Urcuș spre Înviere” și a fost avizat de Inspectoratul
Școlar Județean Vaslui ca și concurs județean.
Îndrumătorii acestor concursuri („Magia
Crăciunului” si „Urcuș spre Înviere”), avizate de I.S.J.
Vaslui, au fost consilier educativ, Ioan Patrici și prof.
Carmen-Irina Cojocaru.
La aceste concursuri au participat toți elevii din
comuna Pungești.

Jurizarea lucrărilor și a ouălelor


încondeiate s-a făcut de către înv.
Ciumandru Elena, Răuță Anișoara,
Patrici Ioan și Hrum Roxana-Elena

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
49
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ziua Eroilor
Activitate susținută de către un grup de elevi, îndrumați de prof. Carmen-Irina
Cojocaru și Vlase Irina.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
50
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Secvență din cadrul Concursului local „Magia Crăciunului”.


Tradiții și obiceiuri de iarnă.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
51
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Ziua educației

Imaginea de mai sus reprezintă o secvență din activitatea cu elevele din clasa a VIII-a B: Munteanu
Izabela, Dediu Miruna, Scântei Alexandra și Iosub Daria.

Panou dedicat Zilei Educației, realizat de elevii clasei a VIII-a B, îndrumați de prof. diriginte
Carmen-Irina Cojocaru.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
52
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Repetiție, în vederea participării la concursul județean „Diversitatea”.

Dintre elevii parcipanți amintim:


Ichim Ana-Maria, Munteanu George, Herghelegiu Simona, Iorga
Ștefan Hanu Larisa, Turtuc Cosmin, Dura Daniel și Ghiorghe Daniela.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
53
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Jocurile copilăriei
1 iunie

Secvență din activitatea clasei a VII-a B


Centenarul Marii Uniri – diriginte, prof. Carmen-Irina Cojocaru

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
54
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

O întâmplare buclucașă
prof. Vlase Irina,
Școala Gimnazială nr.1, sat Pungești
Personaje:
Băiatul
Doctorul
Mama
Mătușa
Tata
( Într-un colț se află trei scaune, o masă, un castron și o lingură. Pe cele trei scaune stă
așezat un băiat de vreo unsprezece anișori care nu prea se împăcă cu învățatul. Pentru a putea
scăpa de școală familia s-a gândit să recurgă la un mic tertip.)
Doctorul: Bună ziua, doamnă! Ce s-a întâmplat?
Mama: Bună ziua! Domnu doctor, intrați! Aici e băiatul.
Doctorul ( se îndreaptă către pacient): Ce s-a întâmplat? Ce te doare?
Băiatul: Haoleu! Văleleu!
Mama: Îl doare tare burta, domnu doctor!
Doctorul: Ce a mâncat ultima dată, doamnă?
Mătușa: Păi, nu a mâncat mai nimica! Doar niște lapte și pâine.
Mama: Și l-a mai durut și capul, domnu doctor!
Tatăl: L-a durut foarte tare, domnu doctor! A țipat de durere toată noaptea!
Mătușa: Dați-i o rețetă! Se simte foarte rău! Nu știm ce să-i mai dăm.
Băiatul: Aoleu, mamă, mă doare! Văleleu, mătușă, nu mai pot!
Mama: Domnu doctor, vă rog, salvați-mi puișorul!
Doctorul ( consultă pacientul) : Cel mai bine e să-l duceți la spital ca să poată fi consultat
mai amănunțit. Eu nu pot să mă pronunț asupra bolii sale. Are simptome ciudate.
Mătușa: Păi, domnu doctor, nu aveți diplomă de medic! Ar trebui să știți ce are nepotul meu!
Doctorul: Da, doamnă. Dar pentru un diagnostic precis, trebuie să-și facă o ecografie. Vă
recomand să-l duceți la spital! Să chemăm salvarea! ( scoate telefonul din buzunar și încearcă să sune)
Tatăl: Haoleu! Ce salvare! Vreți să ni-l omoare!
Mama: Nu! Nu vreau să plece de lângă mine! Nu vreau să-l pierd!
Mătușa: Văleleu,maică! Săriți! Ne omoară copilul!
Doctorul: Domnelor, domnule trebuie să înțelegeți! E pentru binele lui!
Băiatul: Nu mai pot, maică! Mă doare burta rău! Haoleu! Văleu capul meu! ( leșină)
Mama: Haoleu! Maica mea, nu-mi lua băiatul!
Mătușa: Doamne! Ai milă de noi!
Tatăl: Măiculița mea! Băiatul nostru!
( Doctorul încearcă să consulte pacientul, toată familia începe să tragă de doctor și să-l
roage ca să-l salveze pe băiat. Doctorul încearcă să sune la salvare, dar femeile nu-l lasă și îi cer
să-i dea o rețetă băiatului)
Doctorul: Să sunăm la salvare!
Mama și mătușa: Dați-i o rețetă! Nu lăsați copilul să ni-l omoare!
Doctorul: Doamnelor, ascultați! E spre binele copilului!
Tatăl: Copilul meu! Copilul meu! Haoleu!
( După un timp de așteptare, băiatului i se face foame și nu mai poate continua
minciuna) Băiatul:Mamă. mi-e foame! Nu mai pot! Vreau să mănânc! Tatăl: Văleu! Și-a
revenit! A înviat băiatul!
Mătușa: Doamne! Măiculița mea! Și-a revenit! Băiatul nostru! ( îl pupă)
Mama: Haoleu maică, ce m-ai speriat! Copilașul mamei! ( îl pupă)
Doctorul: Da bine, domnilor! M-ați făcut să pierd timpul cu voi! Băiatul e sănătos tun!
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
55
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Mama: Haoleu! Domnu doctor, nu e așa! Băiatului i s-a făcut rău! De aceea v-am chemat.
Mătușa: Nu ne permitem noi să înșelăm pe domnu doctor.
Tatăl: Așa e! Noi nu mințim!
Băiatul: Mămică, mi-e foame! Nu mai pot!
Doctorul: Doamnă, dați copilului să mănânce! Nu vedeți că vă strigă.
Mama: Da, domnu doctor! ( se duce și îi dă copilului să mănânce)
Doctorul: Dacă se mai întâmplă să mințiți, vă voi da pe mâna poliției!( Supărat se îndreaptă
către ușă.) Copilul trebuie să învețe că nu e de glumit cu bolile! Și dumneavoastră la fel!
Mama: Ce ți-am spus noi? Stai cuminte și vei fi răsplătit !Mâncarea e după. Acum va trebui
să te duci la școală!
Băiatul: Da, mamă, îmi era foarte foame! Nu am mai putut rezista!
Mătușa: Dacă nu ai putu rezista, acum vei învăța!
Tatăl: Da! La școală!
Băiatul: Nu încercați să abandonați școala! Nu vă abandonați viitorul! Alegeți să mergeți la
școală!

Sceneta a fost prezentată în cadrul Concursului „Diversitatea o șansă în plus pentru


viitor„, în etapa finală care s-a desfășurat în orașul Deva, județul Hunedoara, în anul 2019.

Elevii care au participat la acest concurs au fost foarte entuziasmați de oportunitatea de a putea
relaționa cu alți copii din aproape toate județele țării.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
56
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Istoria șahului

înv. Ioan Patrici, Școala Primară Armășoaia

Originea şahului
Sportul minții

Șahul este un joc a cărui istorie a fost scrisă mai mult de către legende. Cercetările ştiinţifice
realizate de-a lungul vremii nu au reuşit să ofere date concrete în legătură cu apariţia şi răspândirea
„jocului regilor”. Arbitrul internaţional Constantin Ştefaniu afirma: „Unde, când şi în ce fel a fost
născocită forma primară a „jocului regilor” a rămas încă o enigmă, pe care zeci şi sute de minţi
luminate nu au putut-o dezlega”. Toate cercetările făcute de-a lungul veacurilor, atât în memoria
pământului, cât şi a cărţilor, nu au dat decât frânturi de informaţii, prea disparate însă pentru a le
putea pune cap la cap în vederea reconstituirii lanţului care să ducă la geneză.”
Se pare, deci, că singura certitudine cu privire la apariţia şahului este aceea că nu există certi-
tudini cu privire la acest lucru. Onoarea de a fi inventat şahul a fost revendicată de către şapte ţări:
China, India, Egipt, Grecia, Asiria, Persia şi Arabia. Dovezile care stau la baza originii acestui joc se
regăsesc în legendele şi miturile care au circulat de-a lungul istoriei în zona marilor imperii
asiatice (India, China, Persia) şi în vecinătatea acestora (Grecia şi Egiptul).

Studiul acestor dovezi i-a dus pe cercetători la


concluzia că şahul provine din mai vechiul joc indian
chaturanga, joc apărut în jurul anului 570, undeva pe
Valea Gangelui. Mai apoi, jocul a fost preluat de
perşi, sub numele de şatrandj, răspândindu-se la toate
popoarele arabe şi suferind diverse modificări, în
funcţie de cultura şi ritmul de dezvoltare al societăţilor
în cadrul cărora a fost jucat.

Zeii indieni, Radha si Krishna jucând șah


Jocul de şah a existat în India de pe vremea lui Pandu şi a celor cinci fii ai săi şi până la
domnia graţioasei noastre suverane Regina Victoria (care acum domneşte peste aceleaşi ţări
estice), adică o perioadă de cinci mii de ani.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
57
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Astfel, piesele folosite erau următoarele: regele, dama, două turnuri pentru fiecare
adver-sar, doi cai pentru fiecare adversar, doi nebuni pentru fiecare jucător şi câte opt pioni
pentru fiecare adversar.

Poziţia iniţială de amplasare a figurilor


în şahul contemporan.

Acest sport al minții, a fost îndrăgit și de către cei mici de la Școala Primară Armășoaia.
Introducerea în tainele jocului a fost făcută de domnul înv. Ioan Patrici.

În imagini sunt foștii noștri elevi:


Scântei Alexandra
Chiriac Paraschiva
Ichim Ana-Maria
Buhlea Gheorghiță
Moroșanu Marius
Moroșanu Mihai

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
58
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Din tainele știintelor

ȘtiaĢi că?

De-a lungul vietii, omul se hrănește circa 4 ani și doarme în medie 25 de ani?
Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea?

Ceaiul este a doua băutură consumată în lume, cantitativ, dupa apă?


Mărul este cel mai consumat fruct din Europa?
Strugurii sunt pe locul 3 în topul celor mai cultivate fructe din
lume, după banane și portocale?

Portocalele sunt originare din China, iar romanii sunt cei care le-au adus în Europa?
Se consideră că banana este primul fruct plantat de om?
Cea mai veche legumă folosită de om este varza?

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
59
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Brașov
Brașovul a fost înfiintat de către Cavalerii
Teutoni în anul 1211. Conform Enciclopediei
Britanice, orașul este menționat pentru prima
dată sub numele de Brașov, în documente în
anul 1251.

Municipiul Brașov a reprezentat, de


secole, unul dintre cele mai importante,
puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice
privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice,
culturale și sportive.
Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 227.961 locuitori, fiind unul dintre cele
mai mari orașe din țară.
Istoria pe scurt
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei,
Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului.
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele
lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul
Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către
autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Din păcate nu se poate preciza cu certitudine tipul de sanctuare, plintele fiind scoase sau distruse
de lucrările agricole din zonă. Forma acestora, asemănătoare altor sanctuare, sugerează edificii
rectangulare de tipul aliniamentelor. Deci, în acest loc a cărui denumire este legată de numele
"Solomon", se poate vorbi de existenţa a două sanctuare aferente fortificaţiei de pe înălţimea Blidaru.

Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși,

se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona


Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä,
Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.
Cele mai importante evenimente ale Brașovului:
1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început
zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt
așezați în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care
a aprobat-o) Se pare că au întărit cetatea Brașovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel
mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov din cartierul Bartolomeu, o
biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea.
Întreaga construcție este tributară bisericii Mănăstirii Cisterciene de la Cârța.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 60
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se
cunosc. După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea
a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.
1377: Se începe construcția bisericii Sf. Maria (sau Biserica Neagră, cum va fi numită după
incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.
1395: Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianță împotriva
puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de
a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.
1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau
43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari,
curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari,
lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.
1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brașovia de pe
șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a
Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor
recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar
trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă.
1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al
bisericii nu va mai fi construit niciodată.

Biserica Neagră

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Neagr%C4%83Biserica Neagră din Brașov este cel mai


mare lăcaș de cult în stil gotic din sud - estul Europei. Este biserica parohială a comunității
evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov și are o capacitate de circa
5.00 de persoane. Celebrul așezământ de cult brașovean măsoară 90 de metri lungime și 37 de
metri înălțime, cu un turn al crucii de 65 de metri.
În turnul Bisericii se află unul dintre cele mai mari clopote din Europa şi cel mai mare din
România, cântăreşte 6.300 de kg. Pe lângă acesta, în turnul Bisericii mai sunt două clopote de
dimensiuni mai mici. Edificiul inițial a fost o bazilică romanică, distrusă în marea invazie tătară din
1241. Reconstrucția bisericii ca biserică gotică de tip hală a început în jurul anului 1380 (probabil
începând cu 1377). Biserica, inițial catolică, a avut mai întâi hramul Sfânta Maria. Clădirea gotică a fost
parțial avariată în incendiul din 1689, când a primit numele actual. Denumirea populară de după
incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea. Este unul dintre cele mai
reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV.
1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică
fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă
din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei
clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în
1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) și
patru bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior drept
garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare în
perioada anilor 1940 - 1950.
1533: Umanistul Johannes Honterus înființează
prima tipografie din Brașov, urmată de primul gimnaziu din
localitate, la 1544.
1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa
carte în limba română: „Întrebare creștinească”.
1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov
unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua următoare, voievodul primește cheia
orașului. După cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului.
1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
61
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma
acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea
orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.
1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a
activității dascălilor șcheieni.
1848: Revoluția pașoptistă cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul
programatic „Prințipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntași de seamă ai culturii și
politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri,
Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat.
Românii din Șchei manifestează pe 11 aprilie pentru câștigarea de drepturi politice.
1850: Este întemeiat Gimnaziul român sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei
Șaguna, al cărui nume este purtat și astăzi.
1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din
curtea Gimnaziului „Andrei Șaguna”.
1916: 16 august Armata Română intră în Brașov.
1940: În urma Dictatului de la Viena, Brașovul rămâne României. Pe 10 noiembrie
cutremurul puternic este resimțit și la Brașov (7,4 grade pe scara Richter).
1968: Are loc prima ediție a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”.

Junii Brașoveni
Junii braşoveni, delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918.
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât
brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este
vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri
străvechi. Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial,
înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis
revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri,
Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.
Vasile Oltean în cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorică - menționează că:
"George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839
prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor".

Informații preluate de pe Internet (Google)

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
62
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ştiaţi că …?
înv. Patrici Ioan,
Școala Primară Armășoaia

Oraşul Iaşi este al doilea din România ca număr de


locuitori, după Bucureşti?
Oraşul Iaşi avea în anul 2021 o populaţie de 318012
locuitori.
Prima carte tipărită în provincia istorică Moldova a
apărut în Iaşi la 1643?
(Cazania lui Varlaam).
Iaşul a fost incendiat de trei ori?
Prima dată, în 1513, au fost de vină tătarii, apoi otomanii în
1538 şi apoi ruşii în 1686.
Surse istorice susţin că oraşul a fost afectat de o epidemie de ciumă în 1734?
Descoperiri arheologice recente susţin această ipoteză.
A fost capitala Moldovei timp de aproape 300 de ani (1565-1859 1862)?
În 1930, numărul evreilor ieşeni reprezenta jumătate din numărul populaţiei de origine română?
Erau atunci: 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruşi, restul până la totalul de 102.872
locuitori, fiind reprezentat de maghiari, armeni, etc.
După Unirea Principatelor, când capitala a fost mutată la Bucureşti (1861), Guvernul Român a
stabilit plata unei compensaţii băneşti în valoare de 148.150 lei (nu a fost achitată însă)?
În timpul ocupaţiei Puterilor Centrale a Bucureştiului (decembrie 1916), Iaşul a redevenit
pentru doi ani capitala României?
În 14 decembrie 1989, mai mulţi ieşeni au fost arestaţi de Securitate pentru că plănuiau
organizarea unei manifestaţii anticomuniste?
Această informaţie stă la baza propunerii oraşului Iaşi, ca oraş iniţiator al Revoluţiei din 1989.
Cele 7 coline care dau renumele oraşului se numesc: Şorogari, Repedea, Breazu, Cetăţuia,
Bucium-Păun, Galata şi Copou-Aurora?
Temperatura maximă înregistrată vreodată la Iaşi este de 40 grade Celsius, în 27 iulie
1909? Minima termică este dată de valoarea de -36,3 grade Celsius (1 februarie 1937).
Una din cele mai triste şi sângeroase amintiri din istoria recentă a oraşului o reprezintă
Pogromul din 27 iunie 1941?
Pe durata a 3 zile, nu mai puţin de 13.266 de evrei au fost ucişi de autorităţile de
atunci. Între 1956 şi 1977, populaţia oraşului s-a dublat?
De la 112.977 până la 265.002. Însă, între 1992 şi 2005 populaţia a scăzut de la 344.425 până
la 320.888.
Astăzi, singura comunitate minoritară mai importantă este cea a ţiganilor (rromilor):1.2 %?
Religia mozaică (caracteristică evreilor) aproape a dispărut din peisajul spiritual ieşean?
Foarte bine reprezentată în 1930, 34,47% din ieşeni, ea a scăzut dramatic în zilele noastre
(mult sub 1%).
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este cea mai veche instituţie de acest gen din România?
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost înfiinţată în 26 octombrie (7 noiembrie) 1860 în
timpul domnitorului A.I.Cuza, fiind continuatoarea simbolică a vechii Academii Vasiliene,
înfiinţată de Vasile Lupu în 1640, urmată la 1707 de academia domnească fondată de Antioh
Cantemir. În mod direct, universitatea din Iaşi se trage din Academia Mihăileanu, creată la 1834 de
Mihail Sturza, fiind prima universitate modernă din România.
Oraşul este înfrăţit cu peste 20 de alte localităţi din alte ţări? Cele
mai împortante sunt: Atlanta, Quebec, Chişinău sau Ierihon.
Documentare preluată de pe Google.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
63
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Papagalii
Există aproximativ 350 de specii de papagali?
Ele aparţin ordinului Psittaciformes și sunt grupate, de obicei, în
două familii: Psittacidae şi Cacatuidae.
Speciile de papagali formează cel mai mare număr de păsări
ameninţate cu dispariţia de pe glob?
Un papagal pe nume Puck deţine, până acum, recordul în ceea ce
priveşte vocabularul însuşit: 1 728 de cuvinte.
Un alt papagal celebru, Nkisi, este recunoscut pentru afinitatea sa
deosebită faţă de limba engleză şi pentru vocabularul impresionant
deţinut( aproximativ 950 de cuvinte)?
Membrii speciei Hill Mynahs sunt recunoscuţi ca fiind cei mai buni imitatori ai vocii umane? Ei
pot vorbi în tonuri înalte sau joase şi pot imita vocea oricărui om.
Deşi cele mai multe specii de papagali trăiesc în Africa de Sud şi Australia, cele mai vechi
folosite ale acestor păsări au fost descoperite în Europa?
Ele datează de acum 50 de milioane de ani!
În trecut, cum îi tratau comercianţii de papagali, pentru a le spori rezistenţa?
Pentru a le spori rezistenţa, comercianţii de papagali le permiteau să bea numai cafea în timpul
transportului. Totuşi, studii posterioare au demonstrate că, pentru toate păsările, cafeina conţinută
de cafea este dăunătoare.
Anumiţi papagali pot trăi chiar şi până la o sută de ani (macaw, de exemplu) în timp ce alţii au o
durată de viaţă foarte scurtă?
Charlie, o femelă papagal macaw, care a aparţinut lui Churchil, a fost învăţată de acesta să îi
înjure pe nazişti şi pe Hitler (“Fuck Hitler” şi “Fuck de Nazis” erau expresiile ei preferate), spre
deliciul membrilor guvernului. Povestea ei a fost narată de actualul proprietar, Peter Oram şi a
apărut în “The Daily Mirror”, făcând-o celebră. Totuşi, există mari dubii în privinţa acestei poveşti.
Stema Republicii Dominicane prezintă ca figură centrală un papagal, aparţinând speciei
Amazona imperialis.
Papagalii sunt unele dintre cele mai inteligente specii de păsări de pe glob?

Documentare preluată de pe Google.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
64
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

MUNiII CARPAiI
Munţii Carpaţi reprezintă cel mai mare lanţ muntos din
Europa?
Ei au o lungime de circa 1500 de kilometri, din care
aproximativ 800 de km din lungimea Munţilor Carpaţi se
situează pe teritoriul României.
Totodată, Munţii Carpaţi acoperă 1/3 din suprafaţa ţării
noastre.
Care este cel mai înalt vârf
din lanţul Carpaţi?
Vârful Gerlachovsky din
Slovacia este cel mai înalt
muntos din lanţul carpatic, măsurând 2655 m.
Cel mai înalt vârf din România este Vârful Moldoveanu, din
Munţii Fărăgaş, măsurând 2544 m.
Munţii Carpaţi găzduiesc cele mai mari populaţii de
lupi, urşi bruni şi linxi din Europa. De asemenea, pe crestele înalte ale
Carpaţilor trăieşte o subspecie a caprelor negre (Rupicapra carpatică).

Există peste 12000 de peşteri şi ravene descoperite în


România?
Conform membrilor Clubului roman de Speologie
“Emil Racoviţă”, nu a fost atinsă limita maximă de
peşteri cunoscute în România.
Sfinxul românesc din Munţii Bucegi are aceeşi
înălţime cu Sfinxul din Gizeh?
Acesta e unul din argumentele celor care susţin că
Sfinxul nu este o creaţie a forţelor naturii, fiind sculptat
de om şi înfăţişând o
zeitate din trecutul
îndepărtat.
Munţii Carpaţi deţin recordul pentru cea mai scăzută
temperatură înregistrată oficial în ţara noastră: -38,5 grade
Celsius la Bod, în Depresiunea Braşovului, consemnată la 25
ianuarie 1942.
În Munţii Carpaţi se află cel mai mic oraş din ţară?
Băile Tuşnad are o
populaţie de 1728 de locuitori, conform ultimului
recensământ. Populaţia micului oraş, de altfel o importantă
staţiune balneoclimaterică, este în continuă scădere
(aproximativ 15% la recensământul din 2002, faţă de cel
din 1992).

Documentare preluată de pe Google.


Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
65
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

ȘTIAȚI CĂ...?

1. Cel mai mare oraș din lume, ca suprafață


,este Hulunbuir ,măsurând 265.953km pătrați.
Acesta este situat în regiunea autonomă Inner Mongolia din
China. Potrivit statisticilor ,în anul 2012 orașul avea 2.549.278
locuitori .În această zonă conviețuiesc în armonie mai mult de
zece grupuri etnice.

2. Cea mai adâncă groapă săpată vreodată pe pământ este


gaura de foraj de la Kola, din Rusia.
Aceasta are o adâncime de 12.261m și a fost săpată cu scop
științific.Oamenii de știință au făcut o serie de descoperiri
surprinzătoare ,printre care cea a unei mese de hidrogen care
făcea ca noroiul să „clocotească”.

3. În anii 1811 și 1812, trei


cutremure de aproximativ 8 grade pe
scara Richter au făcut ca râul
Mississippi din America de Nord să
curgă invers. Acestea au fost numite
„Cutremurele de la Noul Madrid ” după
locul în care s-a produs atunci primul
cutremur .New Madrid era o mică
localitate din teritoriul Luisianei. Râul
și-a reluat vechiul curs la scurt timp.
Modificările produse de deplasările de
terenuri și cele ale cursului fluviului au
creat multe încurcări administrative până la soluționare.

4. Lanțul muntos din Oceanul Atlantic este cel mai lung din lume și se întinde pe o distanță de

aproximativ 40.000 km, cu o înălțime de peste 3000 m. Acest lanț împarte oceanul în două
bazine distincte. Islanda este singura regiune din acest lanț muntos care se află la suprafața
apei.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
66
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

5. Cea mai ridicată temperatură la nivel mondial a fost atinsă la El Aziza, Libia: 54,4 grade
Celsius. În timp ce minima opusă a fost înregistrată în Antarctica, în anul 1983, cât termometrele au
arătat -89,2 grade Celsius.

6. Strabon (Στράβων) -în varianta latinizată Strabo- - d. 21 sau 26 d. Hr.), era de fapt o
poreclă, însemnând Sașiul, purtată de un vestit istoric și geograf antic grec.

prof. Novac Gabriela,

67

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Geografia, disciplină cu rol primordial în educatie


prof. Novac Gabriela
Școala Gimnazială Nr.1, sat Pungești

Geografia este una dintre disciplinele ce are un rol deosebit crearea și formarea personalității
omului.
Împreună cu celelalte discipline socio-umane, cu întreaga activitate educativă, geografia îşi
are aportul său în formarea tinerei generații. Aceasta presupune o foarte strânsă legătură şi
intercondiționare între cunoştințe-atitudini-convingeri-comportament, astfel încât ele să formeze un
tot unitar, cât mai cuprinzător.
Se știe că fiecare om are propria cultură generală, însă diferența dintre semeni este dată de
educație, element ce se formează continuu, pe parcursul întregii vieți. Educația geografică include,
printre altele și o latură importantă a unor semeni, cum ar fi educația patriotică. Ea este întipărită în
spiritul uman de la o vârstă fragedă sau se dezvoltă pe parcursul copilăriei și adolescenței.
Profesorul de geografie își dorește ca elevii pe care îi formează să dobândească un nivel de
cunoștințe cât mai ridicat și care să-i ajute la dezvoltarea propriei personalități.

Herodot, “părintele Istoriei” dar şi “părintele Geografiei” (sursa: Wikipedia.org), spunea:


,,Ştiinţă milenară, despre om şi natură, geografia caută să explice aspecte ale mediului înconjurător,
obţinându-şi un loc fruntaş între domeniile cunoaşterii. Totodată, devine un instrument util societăţii
prin latura sa practic-aplicativă (prognozarea şi gestionarea fenomenelor meteorologice, a inundaţiilor, a
alunecărilor, planificarea şi amenajarea teritoriului, predarea ca materie şcolară etc).”
De aceea este necesară o formare fără lacune a laturii sale emoționale, orientative, în spațiul
multicultural european, având cunoștințe solide despre lumea în care trăiește și în care dorește să se
integreze,despre protejarea mediului și a spațiului vital, iar fără cunoștințe geografice solide,
plămădite asemenea zidului unei clădiri (încet și bine), acest lucru nu se poate realiza.
Fără două ore săptămânal alocate acestei discipline în gimnaziu, unde se formează o bază a
cunoștințelor geografice, elevii și viitorii adulți vor fi lipsiți de multe elemente necesare în a se
descurca mai târziu într-o lume în plină efervescență, nu își vor putea explica multe dintre
fenomenele ce se petrec în jurul lor, vor trata totul la întâmplare și vor alerga să culeagă informații
neclare, de multe ori fără sens pentru ei.
Din aceste motive, dar și din multe altele, geografia trebuie să-și urmeze cursul firesc, pentru
clădirea eficientă a unei educații sănătoase, eficiente, în rândul tinerei generații! Din păcate, în
ultima vreme, această disciplină care ,,deschide porțile cunoașterii” lumii în care trăim este tratată
cu un interes din ce în ce mai scăzut, atât de cei care conduc vremelnic destinele educației
românești, dar mai ales de elevii noștri.
Personalitatea elevului nu se poate forma decât în armonie cu valorile pe care şcoala le
promovează. Însuşirea valorilor culturale conduce la formarea de sine, ca individualitate însuflețită de
conținuturi spirituale. Lumea în care trăim evoluează rapid, iar elevii sunt ,,bombardați’’ zilnic de
informații diverse legate de fenomene, procese, unele contradictorii, iar ei trebuie să înțeleagă și să
aprecieze importanța acestora, să intuiască cerințele pieței muncii în care vor să se integreze în viitor, să
reflecteze asupra aspectelor de natură socio-umană care îi avantajează și care le sunt propice, etc.
La toate aceste aspecte, dar și la multe altele contribuie școala în sine, dar și disciplina
geografie, care este predată încă din ciclul primar și căreia ar trebui să i se acorde importanța pe
care o are.
Bibliografie:
1. DULAMĂ, M.E. Didactică geografică. Cluj-Napoca: Clusium, 1996, 256 p. ISBN 973-
2. MEHEDINŢI, S. Terra: introducere în geografie ca știință. Vol.I. Bucureşti, 1930, p.110-112
3. MÂNDRUŢ, O. Orizontul local în învăţarea geografiei. Proiect pentru învăţământul rural. Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. Bucureşti, 2007.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
68
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

REBUS GEOGRAFIC

1. Punctul extrem nordic al Asiei. 12. Țara cu capital la Beijing.


2. Cel mai înalt vârf muntos al Asiei. 13. Cel mai mare continent de pe glob.
3. Oceanul ce limitează la sud continental. 14. Țara cu capitala la Tokyo.
4. Cel mai înalt podiș al Asiei. 15. Oraș din India.
5. Cel mai adânc lac.
6. Cel mai lung fluviu.
7. Mare din nordul Asiei.
8. Fluviu asiatic.
9. Tip de climă.
10. Munții cu vf. K2 (8.610m)
11. Fluviu asiatic

prof., Novac Gabriela

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
69
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cele mai periculoase animale din lume


prof. Lupu Maria Daniela,
Şcoala Gimnazială Nr.1, sat Pungeşti

Un şarpe care adoră gustul şoarecilor poate injecta în timpul unei singure muşcături suficient
venin cât să omoare 125 de astfel de rozătoare. Un animal care se bazează pe puterea fizică îşi va
omorî prada fie strivindu-i craniul, fie sfâşiindu-i gâtul. Aproape orice animal de mărimea noastră
ne-ar răpune cu uşurinţă în timpul unei lupte. Ca urmare a acestui fapt ne protejăm cât de mult
putem de pericolele din natură, folosindu-ne de tehnologie. De cele mai multe ori reuşim să ne
ferim de pericolele din sălbăticie, însă din când în când, mai apar şi accidente ale căror rezultate nu
sunt tocmai în favoarea noastră.

1. Viespea de mare (Chironex


fleckeri) (Foto: materiale.pvgazeta.info)
Cu un corp de aproximativ 30 de centimetri şi
tentacule care adesea ating 3 metri, această meduză
este cea mai mare din familia ei. Originară din apele
aflate în apropierea Australiei, ea se hrăneşte în
special cu creveţi şi peşti de mici dimensiuni, pe care
îi capturează cu ajutorul veninului. În cazul
oamenilor, veninul acestei meduze provoacă o
pierdere a moleculelor de potasiu la nivelul celulelor
roşii. Ca urmare a acestei acţiuni, semnalele electrice
care permit muşchilor să
se contracte sunt perturbate şi astfel inima încetează să mai bată. Mai exact, veninul acestei meduze
funcţionează în mod similar cu injecţia letală folosită de unele state pentru pedeapsa capitală.
În anumite perioade din an aceste animale iau cu asalt apele puţin adânci de pe coaste. Din
cauză că sunt transparente, există şanse destul de mari ca indivizii care înoată să atingă, din
greşeală, de o astfel de creatură. Odată înţepată, de cele mai multe ori victima se îneacă înainte să
ajungă la mal. În unele cazuri, cei care reuşesc totuşi să iasă din apă şi să primească antidotul, tot nu
supravieţuiesc atacului.
În medie, o astfel de meduză are 60 de tentacule, iar fiecare tentacul are la rândul său 500.000 de
ace prin care iese veninul. Odată ce victima este injectată, ea mai are aproximativ 2-5 minute de trăit. În
aceste condiţii, este lesne de înţeles de ce anual 40 de oameni sunt ucişi de viespea de mare.

2. Ţânţarii din specia Anopheles


Măsurând aproximativ 15mm, un ţânţar Anophele gambiae este de 12.000 de ori mai mic
decât un om. În interiorul gurii lui, mai există un organism protozoar care este de încă 12.000 de ori
mai mic ca un om. Cu toate acestea, această echipă formată din ţânţar şi organismul protozoar ucide
aproximativ un milion de oameni pe an, transmiţând şi cauzând malaria.
Masculii sunt inofensivi, ei preferând, în locul sângelui, neclar de plante. Şi femelele consumă
nectar, dar în cazul unora dintre specii, ele consumă şi sânge de mamifer pentru a-şi asigura aportul
de proteine.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
70
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Deşi ţânţarii din majoritatea speciilor pot deveni
purtători de boli, noi luăm contact doar cu puţini dintre
aceştia. Ţânţarul Anepheles gambiae este letal deosrece se
reproduce în orice sursă de apă stătătoare, trăieşte mult
timp şi preferă să se hrănească cu sângele oamenilor.
Parazitul plasmodium, care cauzează malaria
intră în fluxul sanguin odată cu saliva insectei şi în doar
60 de secunde ajunge la ficat, acolo unde începe să se
înmulţească.
(Foto: sanatatea.tv)

3. Mamba negru
Dendroaspis polylepis este cel mai lung şarpe veninos din Africa, lungimea lui fiind de aproximativ
3m. Numele de mamba negru este dat de cerul gurii de culoare neagră, care sperie prădătorii mai
mari. (Foto: zoobucuresti.com)
De obicei, el se fereşte de oameni şi este responsabil
pentru mult mai puţine decese comparativ cu vipera, cobra
sau kraitul (Bungarus caeruleus). Cu toate acestea mamba
este foarte agresiv şi are veninul cu cea mai rapidă acţiune,
din lumea şerpilor.
Fără antivenin, muşcătura lui mamba este letală pentru
om. În general, din cauză că veninul se împrăştie rapid în
organism, victimele umane mor în mai puţin de 20 de minute.
Veninul cauzează ameţeală, paralizie, durere abdominală acută şi insuficienţă cardiacă. Uneori,
chiar dacă victima este tratată cu antivenin, paralizia poate fi permanentă. Estimările arată că anual,
mamba negru ucide 1.000 de oameni.
Mamba negru este cunoscut şi pentru faptul că atunci când atacă se poate ridica până la
nivelul capului unui om, muşcându-l de mai multe ori.

4. Păianjenul Atrax robustus


De cele mai multe ori femelele din această specie stau la adăpost şi urmăresc starea pânzelor
lor în formă de pâlnie. Masculii, pe de altă parte, se plimbă prin căldură în căutarea femelelor. Ca
urmare a acestui fapt, există mai multe şanse ca un om să fie atacat de un mascul de Atrax robustus,
decât de o femelă.
(Foto: cartearecordurilor.ro)
Problema aici este că veninul masculului este de 6 ori mai
puternic decât cel al femelei.
În general, aceşti păianjeni se hrănesc cu insecte, broaşte sau
şopârle, dar fiind fiinţe agresive nu se dau în lături dacă au
impresia că sunt provocaţi de creaturi mai mari pe care nu
ezită să le injecteze cu cantităţi mari de venin. Majoritatea
mamiferelor sunt imune la veninul acestei specii, însă nu şi
oamenii. Noi suntem sensibili la el.
Anual, Atrax robustus nu provoacă decât un număr foarte redus de decese în rândul
oamenilor, dar asta datorită faptului că ei se găsesc doar pe zone restrânse şi, desigur, graţie unui
antivenin eficient.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
71
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Pagina de suflet

Povestiri cu tâlc
Răsplata

Într-un sat de munte, era un om vestit pentru hărnicia sa. Dar, pe cât de luncilor era omul,
pe atât de leneş era fiul său. Toată ziua ar fi stat degeaba şi tot nu s-ar fi plictisit. Numai că, într-o
după-amiază, se duse la tatăl său şi îi spuse:
- Tată, am văzut pe uliţă nişte băieţi încălţaţi cu ghete noi, foarte frumoase. Aş vrea şi eu aşa
ghete.
- Măi băiete, i-a răspuns omul, dacă ai munci şi tu cât de puţin, ţi-aş da banii, dar aşa, pe
degeaba, zi şi tu, e drept?
N-a mai spus nimic copilul, dar a plecat supărat. Tare şi-ar fi
dorit asemenea ghete, aşa că, a doua zi, iar s-a dus să-i ceară bani
tatălui său. Dar şi de data aceasta părintele l-a refuzat.
Când a venit şi a treia zi să-i ceară bani, ţăranul i-a spus:
- Uite, măi băiete - văd că nu mai scap de tine! Eu am treabă
aici, în grădină. Dar, în pod, e o grămadă de grâu ce trebuie vânturat,
că altfel se umezeşte şi se strică. Pune mâna pe lopată, vântură tu grâul
şi pe urmă vino aici şi-ţi dau bani să-ţi cumperi ghetele. N-a mai putut
băiatul de bucurie. S-a urcat repede în podul casei, dar nu prea îl trăgea
inima la muncă. Aşa că s-a culcat pe un braţ de fân, a tras un pui de
somn, după care a alergat în curte, strigând:
- Gata, tătucă, am vânturat tot grâul. Acum îmi dai banii?
- Nu! - a răspuns omul categoric. Ţi-am spus să vânturi grâul, nu să pierzi vremea. Treci în
pod şi fă ce ţi-am spus!
A plecat iar băiatul, dar nu putea înţelege de unde ştia tata că el nu vânturase grâul. Probabil că
l-a surprins dormind şi nu l-a trezit, că altfel nu se poate... Aşa că, după ce s-a urcat iarăşi în podul casei,
s-a pus la pândă în loc să aibă grijă de grâu. A stat el preţ de jumătate de ceas, cu ochii aţintiţi spre tatăl
său, care muncea de zor în curte, şi, socotind el că-i de ajuns, se duse iarăşi în grădină.
- Tată, am terminat toată treaba, n-a rămas bob de grâu neîntors. Acum îmi dai banii?- Măi
băiete, după ce că eşti leneş, mai eşti şi un mare mincinos. Nu ţi-e ruşine? Să ştii că, dacă nici de
data asta nu te duci în pod şi nu faci treaba cum se cuvine, nu mai vezi nici o gheată. Ai înţeles?
Când văzut băiatul că altfel nu se mai poate, s-a urcat în pod, a pus mâna pe lopată şi a început să
vânture grâul. Dar, cum a băgat lopata în grămadă, a găsit ascunsă în grâu o pereche de ghete noi
nouţe, exact aşa cum îşi dorea el. De bucurat, s-a bucurat, cum era şi de aşteptat, dar, în acelaşi
timp, îi crăpa obrazul de ruşine pentru minciunile sale de mai înainte. Fără să-l mai pună nimeni, a
vânturat tot grâul, după care s-a dus şi în grădină să îşi ajute tatăl. Acum simţea, într-adevăr, că
merită ghetele, dar, mai mult decât atât, simţea cât de bine este să fii alături de părinţi şi să îi ajuţi.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
72
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Rugăciune de seară...

Doamne, Dumnezeul meu


Vreau să-Ţi muliumesc şi eu
Înainte de culcare
Pentru bunătatea - Ţi mare...
Muliumesc că m-ai vegheat
Şi m-ai binecuvântat Cu o
mamă minunată
Iubirea întruchipată
Şi un tată credincio
Ce lucrează cu folos!
Mulțumesc că voia mea
Plină-i de lumina Ta...
Că mă-nveii să fiu cuminte
La părinii să iau aminte...
Să fiu bun şi iubitor,
Tuturor de ajutor...
Te mai rog la încheiere
De-am fost rău să-mi dai putere
Să mă-ndrept...să Te iubesc....
Pentru toate –Ţi mulțumesc!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
73
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Implicarea școlii în Proiecte Europene


prof. Anișoara Răuță, înv. Ioan Patrici

Unitatea noastră de învățământ a fost partener în următoarele două mari proiecte։


1. Proiectul POCU „Promovarea Unitară a Normelor nediscriminatorii și a Garantării
Eliminării Stereotipurilor printr-un Traseu Integrat (P.U.N.G.E.S.T.I.)”, Cod MySMIS 113886.
2. Proiectul POCU „Facilitarea accesului la educație, dezvoltarea serviciilor educaționale și
a capacității resurselor umane în unitățile de învățământ vulnerabile din comunele Vetrișoaia,
Oșești și Pungești.
Am colaborat și încă vom mai colabora, până în anul 2024, cu cei 5 parteneri din proiect:

1. PRIMĂRIA COMUNEI PUNGEȘTI, cu sediul în comuna Pungești, strada Principală,


având calitatea de Lider parteneriat.
2. EASTERN MARKETING INSIGHTS S.R.L., cu sediul social în Județul Vaslui, în
calitate de Partener 1.
3. E.M.I. SUPPORT SYSTEM S.R.L., cu sediul în localitatea Iași, având calitatea de Partener
2.
4. FUNDAȚIA “EDINFO”, cu sediul în localitatea Iași, având calitatea de Partener 3.
5. FUNDAŢIA "SOMERSET”, cu sediul în localitatea Rediu, având calitatea de Partener 4.

Acest proiect a fost pentru noi o mare


provocare, deoarece nu a fost angajat manager la
nivel de școală.
Directorul școlii cât și consilierul educativ au
fost angajați ca și specialiști principali educație.
Aveau ca atribuții întocmirea rapoartelor proprii.
Cu toate acestea cele două persoane, au
verificat, îndrumat și corectat toate rapoartele
experților angajați, pentru a putea fi acceptate de
Organismul Intermediar Regional pentru Programe
Europene Capital Uman Regiunea Nord-Vest.
Am avut o colaborare foarte bună și am fost
sprijiniți de managerul de proiect în persoana
doamnei Dana Tîlvic, cât și de toți partenerii din
cadrul proiectului.
Voluntar, în toată perioada de sustenabilitate a
proiectului, după finalizarea acestuia, a rămas
prof. Răuță Anișoara.
Mulțumim tuturor experților care au fost
angajați în Proiect pentru înțelegere și colaborare!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
74
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

În așteptarea controlului O.I.R. Piatra Neamț.


Întocmire, verificare documente pentru toți experții.

Am reușit să
achiziționăm prin
acest proiect:

- 40 laptopuri;
- 6 PC-uri;
- licențe Microsoft Of-
fice și Windows 10
pentru toate sistemele
de calcul;
- 4 videoproiectoare;
- 4 multifuncționale;
- 2 combine frigorifice;
- 2 table albe
magne-tice;
- mobilier școlar (mese,
scaune și dulapuri).
- produse de birotică și
papetărie.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
75
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Pregătirea sălii de clasă în vederea instalării pachetelor Windows 10 la laptorile și P.C.-urile


achiziționate.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
76
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

O speranţă pentru comuna Pungești


prof. Răuță Anișoara

Din adâncul inimii ne


exprimăm recunoștința față de domnul
inspector, profesor Mîță Alexandru,
coordonator al Proiectului
ERASMUS+KA229 „Pantins pour
l’inclusion”, pentru faptul că ne-a
oferit șansa de a fi selectați.
Exprimăm aici, nu doar
gratitudine, ci și admirație deplină față
de coordonatorul acestui proiect
ERASMUS +KA229 deosebit, cât și tuturor partenerilor:
Liceul Teoretic „Mihail
Kogălniceanu”, Vaslui, Agrupamento
de Escolasde Vialonga (Portugalia),
Instituto Statale Frosinone 3 (Italia) și Regional Gymnasium of Livadia ( Cipru).
Prin teatru cu marionete și păpuși, elevii nu numai că și-au format deprinderi și abilități de
învățare a confecționării și mânuirii marionetelor, dar au încercat să ne transmită, prin inocență și
gingășia ce-i caracterizează bunătatea, toleranța și dragostea față de semeni, valori fundamentale ale
umanității.
Prezentăm frânturi din activitățile desfășurate în cadrul acestui Proiect european.
(Echipa care a debutat)

La festivitatea de început
de an școlar 2018-2019, am fost
onorați de prezența domnului
inspector, unde ne-a anunțat că
vom fi parte din acest proiect.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
77
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ședință de instruire a cadrelor didactice din școală

A urmat apoi prima


ședință de Consiliu Profesoral, la
care au participat toate cadrele
didactice din comuna Pungești.

În cadrul ședinței de
consiliu, d-l inspector a
prezentat proiectul, elaborat
chiar de domnia sa.
În cadrul acestei ședințe s-a
propus ca toate cadrele didactice
din comună să fie incluse în
echipa de implementare a
proiectului.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
78
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Echipa care a debutat în proiectul Erasmus+KA229 „Pantins pour l’inclusion”

Coordonator și inițiator
al Proiectului, prof.
Alexandru Mîță;

- director, prof.
Anișoara Răuță;
- coordonator, prof. Maria-
Cristina Șelaru;
- prof. Carmen-Irina Cojo-
caru;
- secretar, Roxana-
Elena Hrum;
- înv. Ioan Patrici.

La nivel de școală, proiectul a debutat cu un concurs de desene ce avea ca temă „Jocul cu


marionete”. S-a realizat apoi o expoziție cu lucrările elevilor.

Desene realizate de prof. Carmen-Irina Cojocaru.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 79
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Salutări, respect,
recunoștință, gânduri bune de
prietenie și colaborare, vă
transmitem noi, echipa care a
debutat în proiectul
Erasmus+KA229 tuturor
partenerilor din proiect, de la
nivelul unității noastre de
învățământ.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
80
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Imagine din timpul


selecției elevilor ce au
participat la Simpozionul
Internațional de Arheologie
Didactică ,,Teatrul de
Animație - Univers
Educațional Atemporal” de la
Vaslui,
consilier educativ – Ioan
Patrici;
Elevi:
Vârlan Alexandru,
Barzu Teodor-Stelian,
Herghelegiu Simona-
Petronela,
Iorga Eusebiu-Ștefan.

În urma prezentării proiectului la clase, elevii au fost mobilizați să-și desemneze


reprezentanții, care să participe la selecția colegilor ce urmează a reprezenta școala la activitățile
proiectului Erasmus+, ce a avut loc în săptămâna 11-15 nov. 2019.

Consilierul educativ, Ioan


Patrici, împreună cu o parte
din elevii selectați pentru
Simpozion, definitivează
conținutul scenetei
„La cireșe”, adaptare
după lectura cu același
nume, scrisă de Ion
Creangă.

Iorga Ștefan-Eusebiu,
Barzu Teodor-Stelian,
Antoce Andra,
Mitocaru Ramona-Florentina,
Carp Cosmina.

81
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Confecționarea de păpuși și marionete

Elevii vor fi inițiați în confecționarea păpușilor, fiindu-le


explicate fiecare etapă de lucru: conturarea, crearea șablonului,
trasarea pe material textil, tăierea, coaserea, decorarea, mânuirea
păpușii/marionetei.
Pentru acest fapt este nevoie de a confecționa păpuși și
marionete, adaptate cerințelor temelor didactice, specifice fiecărei
discipline.

Toți elevii și-au încercat abilitățile artistice prin realizarea


de marionete, păpuși pe mână, interpretare de roluri.

Primele păpuși marionetă confecționate de prof. Carmen-


Irina Cojocaru, pentru piesa de teatru la „La cireșe”.

Prezentăm, mai jos, imagini din timpul activităților.

Elevii:
Stan Alex-Andrei, (cls. I,
Școala Armășoaia)

Popescu Aurelian
Petronel
(cls. a VI-a, Șc.
Pungești)

Sirițanu Valentin
(cls. I, Școala Armășoaia)

Mitocaru Ramona,
Molocea Petronela
(cls. a VI-a, Șc. Pungești)

82
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Păpuși realizate
de prof. înv.
primar Stroi
Mihaela (Școala
Armășoaia)

Iorga Eusebiu-
Ștefan
(cls. a VI-a)

Păpușile pe mână
au fost
confecționate de
elevii din clasele
I și a II-a de la
Școala
Armășoaia

Elevii.
Stan Alex
Ichim Ștefănuț
Florea Alin
Prisoschi
Mădălina

83
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

MASCOTA ȘCOLII
NIC$
Reprezintă imaginea copilului universal, din orice timp și din orice loc al lumii, mereu pus
pe șotii și năzdrăvănii. El parcurge procesul de formare a personalității sub acțiunea educației și a
experiențelor dobândite.
Scrierile autobiografice „Amintiri din
copilărie” redau secvențe hazlii trăite în anumite
momente ale copilăriei, evidențiind starea de fericire a
vârstei fără de griji și necazuri, istețimea, vioiciunea,
firea neastâmpărată, devenind un reper al unei
copilăriei fericite.

A fost aleasă dintre toate marionetele


prezentate, ca fiind mascota școlii Pungești. Este vorba
de Nică, care a luat ființă la Școala Primară
Armășoaia, sub îndrumarea d-lui înv. Ioan Patrici,
ajutat de prof. Carmen-Irina Cojocaru și Stroi Mihaela.

Mascota școlii a fost finalizată și pregătită pentru a fi prezentată în cadrul Concursului internațional,
de prof. Carmen-Irina Cojocaru.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
84
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Pregătirea pentru concurs, decorul, marionetele cât și instruirea elevilor s-a realizat de o
echipă de cadre didactice formată din: Cojocaru Carmen-Irina, Patrici Ioan, Hrum Roxana-Elena și
Răuță Anișoara.

Elevii Iorga Ștefan și Mitocaru Ramona fac repetiție în vederea prezentării la Simpozionul
Internațional.

Aceiași elevi au prezentat piesa de teatru „La


cireșe” și în cadrul Cercului Pedagogic, la
disciplina Religie, susținut de prof. Cojocaru
Carmen-Irina.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 85
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Prezentarea unui program artistic la Simpozionul Internațional

Au participat următorii elevi: Herghelegiu Simona-Petronela, Barzu Teodor-Stelian, Pricopi


Andrei-Valentin, Popescu Gabriel, Popescu Ana-Maria, Stamate Doinița-Mariana, Mitocaru
Ramona-Florentina și Iorga Eusebiu-Ștefan.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
86
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

La hotelul Racova din Vaslui, în așteptarea oaspeților noștri dragi.

La pas prin orașul Vaslui

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 87
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Elevilor Școlii Pungești li s-a oferit onoarea de a fi mesagerii gândurilor noastre în primirea
invitaților la Liceul Teoretic „M. Kogălniceanu” Vaslui.
(Perju Alin, Herghelegiu Simona, Barzu Iulian, Iorga Ștefan, Barzu Teodor și Focșa Rareș)

Oaspeții sunt primiți după tradiția noastră, cu pâine și sare.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
88
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Încercăm să
comunicăm între noi,
în limba engleză,
ajutați fiind de d-na
prof. Liteanu Claudia
și de domnul insp.
Alexandru Mîță,
profesori la Liceul
Teoretic „Mihail
Kogălniceanu” din
Vaslui.

În vizită la Liceul Pedagogic din Bârlad, județul Vaslui.

Atelierul de pictură.
Pictăm împreună cu oaspeții noștri din Portugalia, Italia și Cipru.
În aceste imagini sunt prinse câteva momente din activitățile desfășurate pe mai multe
ateliere de lucru.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
89
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Prof. Carmen-Irina Cojocaru, Hrum Roxana-Elena și elevii Herghelegiu


Simona, Mitocaru Ramona, Vlase Vasile-Vlăduț și Perju Mihai Alin.

Finalități ale muncii noastre:

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
90
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

La atelierul de creație literară sub


atenta îndrumare a doamnei
prof. Vlase Irina.

Modelăm îndrumați de domnii profesori


Elevii: Iorga Eusebiu-Ștefan, Focșa Rareș, Vârlan Alexandru, Popescu
Gabriel, Pricopi Andrei-Valentin.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
91
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI


ERASMUS+KA229
„Pantins pour l inclusion 2019-2022”

De remarcat a fost entuziasmul, dăruirea și bucuria de a participa la activitățile desfășurate


în cadrul proiectului Erasmus+KA229.
Mai jos, vom prezenta câteva lucrări realizate în timpul activităților.
Expoziție cu desenele realizate de copii:

La secțiunea desene
au participat toți elevii
din școala noastră.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
92
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

IROZII - TRADIȚIE CREȘTINĂ


OBICEI ROMÂNESC AL SĂRBATORILOR DE CRĂCIUN

Irozii constituie un obicei tradiţional de Crăciun, vechi de 2000 de ani.


Originea dramei populare își are izvorul în dialogul rudimentar al cântecelor ce voiau să
transfigureze atât de simplu misterul Nașterii.
În Occident, încă din secolul VI, se va adăuga ieslea, ca imagine scenică concretă, în care era
așezată păpușa ce reprezenta pe Iisus.
Cu timpul, va lua naștere ideea dramei liturgice, mai întâi în Galia, Spania, apoi
răspândindu-se în Germania, la popoarele slave și mai târziu, sec. XV-XVI, a intrat și în tradiția
romanească (Constantin Brâncoveanu – cântec; Psaltirea lui Dosoftei; opera lui Anton Pann, ca
sursă de inspirație cărturărească).
Obiceiul a apărut din nevoia creștinilor de a apropia sufletele oamenilor de Iisus.
Cuprinde următoarele momente:
- The arrival of the 3 Wise Men;
- Greeting made by Herod (Irod);
- Șiretenia acestuia de a afla copilul;
- Înfruntarea necredinței.
De regulă, cu Irozii se merge din casă în casă, în grupuri de câte şapte persoane, care
întruchipează fiecare câte un personaj. Începe în Ajunul Crăciunului (24 decembrie) și poate dura
până la 6 ianuarie.
„Viflaimul” sau Irozii este numele sub care este cunoscută drama liturgică de către români.
În unele zone mai poartă denumirea de „Magii” sau „Trei crai de la răsărit”. Acest lucru denotă că,
imaginația anonimă colectivă scoate în evidență crimele tiranului, prin rolurile date celor trei magi
și lasă pe plan secundar misterul nașterii în sine.
Aceasta este o mică piesă de teatru popular, jucată de tineri, îmbrăcați în costume adecvate
rolului din scenetă, pentru a evidenția cât mai exact realitatea acelor timpuri. Această veritabilă
scenetă de teatru are şapte personaje: Irod, Soldatul, Preotul (Călugărul), Ciobanul şi cei trei Crai -
Gaşpar, Melchior şi Baltazar.
Costumațiile acestor personaje constau în:
- Irod - costum roşu cu o coroană pe cap;
- Soldatul – costum militar al vremii (platoșă, coif, suliță / sabie, scut);
- Preotul - patrahir şi cruce;
- Ciobanul - bundă de oaie;
- Craii - costume de diferite culori, coifuri pe cap şi înarmaţi cu săbii.

Sceneta redă momentul în care cei trei Crai de la Răsărit ajung în Palestina pentru a-L cinsti
pe pruncul Iisus cu aur, smirnă şi tămâie. Ea este presărată cu diferite cântece religioase. Cel mai
vechi cântec de Viflaim datează din anul 1821.
Desfășurarea scenetei:
În rol intră Soldatul, care îi raportează regelui că a prins trei oameni străini ce au intrat în
regat. La întrebările lui Irod, aceştia răspund că au plecat, călăuziţi de o stea, să îl caute pe
împăratul care tocmai s-a născut.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
93
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Irod răspunde că el este singurul împărat, după care spune în versuri cum a ordonat el
tăierea celor 14.000 de prunci.
Colindul are şi o parte în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile, fiecare susţinându-şi
poziţia în legătură cu adevăratul împărat. Ei sunt despărţiţi de personajul care îl interpretează pe
Cioban „Descriere după Gheorghe Diniş”.
În final, colindătorii cântă împreună şi urează sărbători fericite gazdei. Sunt recompensaţi, de
obicei, cu o sumă de bani, colaci, mere şi nuci.
Tinerii merg cu Irozii toată noaptea dintre Ajun şi Crăciun, şi parcurg distanţe destul de mari
pentru a colinda cât mai multe case.
Costumele personajelor diferă de la o zonă la alta.

Vicleimul sau Irozii:

În vremea lui Mihail Kogălniceanu, piesa era jucată în orașe, la „case mari” de către cântăreții
de la biserică. Însă și „irodarii” (țăranii) ajungeau, în primele decenii ale secolului nostru, până în
marile orașe, fiind primiți cu bucurie de toată lumea.
Astăzi, aria de răspândire a Irodului s-a restrâns în unele zone din țară.

IROZII – SCENETĂ
(TEATRU POPULAR RELIGIOS)
Personaje: IROD, 3 PĂSTORI, 3 CRAI, 2 ÎNGERI, SOLDATUL, PREZENTATOR

Corul: Colind - Larg deschideţi poarta

Manastirea Camarzani - Colo sus in vremea aceea.mp4

TABLOU I
Prezentatorul: Pe Hristos şi ei să-L vadă.
Când Hristos Domnul era să se nască
Ieşit-a în ţară poruncă regească Îngerii în cor:
Ca toţi să purceadă şi să se înscrie Păstorilor tineri nu mai dormiţi
În cetatea în care-i a lor obârşie. Şi somnul de acum nu-l mai folosiţi
Şi din Galileea de la Nazaret Şi mergeţi la Betleem, degrabă
Mergea şi Maria cu Iosif cel drept O, păstorilor de treabă.
Pân' la Betleem, oraşul vestit Şi acolo veţi afla
Unde-şi căutară loc pentru dormit. Că s-a născut Mesia.
Iată că şi steaua pe ceruri luceşte Şi dacă nu ne credeţi pe noi
Şi din răsărituri la toţi povesteşte Ia uitaţi-vă şi voi
Că aici în lume, sub un cer frumos La steaua care vine.
S-a născut Domnul Iisus Hristos.
Păstorul 1: Ciudat vis am visat
(Se deschide cortina) Îndată ce m-am culcat
Copiii cu steaua Să mergem la Betleem
(Se închide cortina) Pe Mesia să-l vedem.
Prezentatorul:
Îngerii au coborât Păstorul 2: Parcă cerul s-a deschis
La păstori de i-au trezit Să mergem că nu e vis.
Îndemnându-i să purceadă

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
94
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Păstorul 3: Fraţilor, să ne grăbim
Pe Mesia să-l găsim IROD: Ce bucurie aşa mare
Cu daruri să ne-nchinăm De-aţi venit atâta cale?
Bucurie să aflăm. Ce ai de spus, spune iute,
Şi dinaintea mea du-te.
(păstorii se retrag, se închide cortina)
CRAI II – MELCHIOR:
Prezentatorul: Împărate, să trăieşti,
Mama pruncul a-nfăşat Ţara ta s-o stăpâneşti.
Şi în iesle L-a culcat Dar să nu ne faci de-ocară,
În iesle pe fân uscat Suntem soli din altă ţară.
Pe al lumii împărat. Nu minţim, nici nu furăm,
Iar trei crai mânaţi de dor Un mare Împărat căutăm.
Lăsând ţări în urma lor Steaua mândră s-a ivit
După stea călătoresc Colo sus la răsărit.
Să găsească prunc ceresc Am urmat-o pas cu pas
Şi să facă închinare Până la al tău popas.
Pruncului cel sfânt şi care
S-a născut în lume jos
Pentru omul păcătos. CRAI III – BALTAZAR: Noi,
Iroade, am venit Tocmai de
TABLOU 2 la răsărit. Şi-am dori să
Prezentatorul: căutăm Şi bine să
Trei crai de la răsărit cercetăm, Ca să ştim
Cu steaua au călătorit. adevărat Despre-un tânăr
La Irod când au ajuns Împărat Vrem pe El ca să-l
Steaua-n nori li s-a ascuns. vedem În genunchi să ne-
nchinăm.
SOLDATUL: Prea puternice-mpărate
Mare veste-i în cetate. Trei IROD: Eu mă mir c-aţi căutat
crai de la răsărit După-o Aici un mare împărat.
stea au călătorit. Şi-au Ce-mpărat poate sa fie
venit aici în grabă De toţi În a mea împărăţie?
oamenii întreabă: Unde, C-aici împărat sunt eu
Domnul s-a născut, Si aşa a fost mereu.
Împăratul Cel plăcut? Al meu nume când se-aude
Pasarea în zbor se-ascunde.
IROD: Mergi de-i caută şi-i cheamă Toata lumea se-ngrozeşte
Să vină să-mi dea de seamă, Doar pe mine mă cinsteşte.
Ce caută şi ce doresc
Am cu dânşii să vorbesc. CRAI I - GAȘPAR:
O, Irode, ce gândeşti,
SOLDATUL: Crailor,poftiţi,veniţi! Şi- De aşa tu ne vorbeşti?
apoi spuneţi ce doriţi. Nu gândi că ne e frică
De a ta inimă mică.
IROD: Crai vestiţi din răsărit, Că tu-ţi temi împărăţia
Spuneţi pentru ce-aţi venit! Şi îl urăşti pe Mesia
Nu te temi că te vor bate
CRAI I – GAȘPAR: Înălţatule-mpărat, A tale păcate toate?
Am venit l-al tău palat
Şi l-a ta împărăţie
Cu o mare bucurie.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
95
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
IROD:Voi cu astfel de cuvinte Zici c-ai inima curată,
Îmi tulburaţi a mea minte? De păcate nestricată.
Cu ce fel de îndrăznire Vorba ta nu cred să fie
Călcaţi a mea stăpânire? Decât numai viclenie.
Vai de voi, c-am dat poruncă Trebuie să ştii mai bine
La mari chinuri să vă ducă. Decât noi şi orişicine,
Ţie-ţi este cunoscut
CRAI II – MELCHIOR: Unde pruncul s-a născut.
O, Irode, ce gândeşti
Când de chinuri ne vorbeşti? CRAI I - GAȘPAR: Tu, cerescule Părinte
Vrei, ori nu a ne lăsa, Ascultă a mele cuvinte,
Vom călca porunca ta. Mintea lui o luminează
Inima i-o cercetează.
IROD: Ia răspunde-mi tu părinte, Fă să creadă în Mesia
Ce ştii de-aceste cuvinte? Dobândindu-şi bucuria,
Spune-mi, Scriptura ce scrie Dăruieşte-i mântuire,
De-a lui Mesia sosire? Fă să creadă în iubire.

PREOTUL: Dar mi-aduc şi eu aminte CRAI II – MELCHIOR:


De cereştile cuvinte. Haideţi, fraţi să ne grăbim
Ştiu şi foaia, ştiu şi locul Steaua-n cer să urmărim.
Scrie Isaia prorocul. Iată, iată ni se arată
Că Fecioara, ea, Maria Strălucirea ei curată.
Va naşte un Fiu, Mesia. Ştiţi că unde s-a opri
Domn al Păcii, Sfânt va fi Acolo Mesia o fi.
Mântuire-a dărui.
Colind: In coliba-ntunecata
SOLDATUL: Împărate preamărite,
Ascultă-a mele cuvinte. Prezentatorul:
De vei tăia pe-aceşti crai Craii dacă au plecat
Vei avea doar chin şi vai. Steaua iar s-a arătat.
Persia va răscula Au mers până au văzut
Oştirea-mpotriva ta. Unde Hristos S-a născut.
Mai bine cu linguşire Toţi trei crai s-au bucurat.
Să aflăm de-a lor menire. Domnului s-au închinat.
Ei să meargă după stea,
Să-L afle pe Mesia. 1.Eu, Melchior, te preamăresc
După aia, dimineaţa Aur scump îţi dăruiesc.
Cu sabia să-i iei viaţa.
2.Eu, Baltazar, mă smeresc
IROD: După cum văd ai dreptate, Şi tămâie-ţi dăruiesc.
Sfetnice prea învăţate.
Crailor, vă cer iertare 3.Eu, Gaspar, la Tine vin
Pentru atâta tulburare. Cu smirna astăzi mă închin.
Mergeţi dar şi căutaţi
Şi grăbit de-nştiinţaţi,
Să merg să mă-nchin şi eu INGER II: Ascultaţi, ce vă spun eu,
Fiului de Dumnezeu. Că-s trimis de Dumnezeu.
Nu vă-ntoarceţi prin cetate,
CRAI III – BALTAZAR: Ci plecaţi prin altă parte.
Par să nu se potrivească Irod un gând rău şi-a pus
Vorba ta cu cea cerească. Să omoare pe Iisus.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
96
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
SOLDATUL: INGER I: O, Irode, tiran eşti,
O, Irode împărate, Gandul tău nu stăpâneşti.
M-am întors iar din cetate. De ce vrei să te opui
Despre crai eu îţi pot spune Sfintei voi a Domnului?
Ca umbla cu-nşelăciune. Căci oricâţi prunci vei tăia
Dar acuma ce vei face De Mesia nu vei da.
Dacă ei nu s-or întoarce? Tatăl Cel din ceruri sus
Ocroteşte pe Iisus.
IROD: Atunci mă voi mânia, Şi nu va îngădui
Pe toţi pruncii voi tăia, Domnul slavei a muri.
De la doi ani şi mai jos,
Ca să moară şi Hristos. INGER II: Acest praznic luminat,
Ce cu drag l-am aşteptat,
PREOTUL: Să aducă-n inimi pace
O, Irod, te rog de-ascultă: Care Domul Sfânt o face .
Nu făcea tăierea cruntă. Astăzi s-a născut Hristos
IROD: A venit pe pământ jos
Mai bine toată lumea să plângă, Şi-acum cheamă lumea-ntreagă
Decât domnia să mi se stingă! Viaţa veşnică s-aleagă.

Corul: Colind – Pe la case luminate

Documentarul și textul scenetei sunt preluate de pe Internet (Google).

Piesa a fost pusă în scenă de un grup de elevi de la Școala Pungești.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană 97
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Piesa „Irozii” pusă în scenă și de elevii Școlii Primare Armășoaia.

Au interpretat elevii: Lăzurcă Raluca, Popescu Manuela, Florea Alin,


Iosub Andrei și Stan Alex.

Păpuși confecționate de prof. Carmen-


Irina Cojocaru pentru sceneta
„IROZII”

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
98
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
99
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Am plecat să colidăm!
Colindă o echipă de cadre didactice de la Școala Armășoaia – înv. Ioan Patrici,
prof. Anișoara Răuță, Mihaela Stroi, Hrum Roxana-Elena și Carmen-Irina
Cojocaru.

Repetiție la piesa de teatru „Ciuk și Ghek„

Au participat elevii:
Herghelegiu Simona,
Iorga Ștefan, Scântei
Valentin, Popescu
Gabriel.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare 100
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sceneta „Hansel și Gretel”


Participă 4 elevi din clasa a VIII-a, Iorga Ștefan, Antoce Andra, Barzu Teodor și
Mitocaru Ramona, îndrumați de prof. Carmen-Irina Cojocaru.

Atât desenele cât și marionetele au fost realizate de elevii prezentați anterior,


îndrumați de prof. Carmen-Irina Cojocaru.
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
101
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

„Hansel și Gretel”
Rezumat
Astăzi veți asculta povestea „Hansel și Gretel”, scrisă de Frații Grimm.
A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaș, ce trăia la marginea unei păduri,
într-o casă sărăcăcioasă, împreună cu nevasta și cu cei doi copii ai săi.
Pe băiețel îl chema Hansel, iar pe fetiță Gretel. Ei erau atât de săraci, încât nu-și permiteau
nici măcar să-și cumpere o pâine în fiecare zi.
Sfătuindu-se într-o seară, cei doi soți, la îndemnul femeii, au hotărât să își ducă în pădure
copiii și să-i părăsească acolo pentru că nu mai aveau cu ce să-i hrănească.
Copiii, auzind discuția părinților, s-au speriat. Hansel, care era curajos, i-a promis lui Gretel
că va găsi o modalitate de a ieși din această situație.
Băiatul a adunat niște pietricele albe din fața casei, iar când au plecat spre pădure, a dat
drumul la câte o pietricică din loc în loc, iar când au isprăvit pietricelele, au presurat firmituri de
pâine, pentru a recunoaște drumul înapoi spre casă.
Copiii au fost lăsați în pădure de părinți, spunându-le să stea acolo până când aceștia se vor
întoarce după ei să-i ia acasă. Hansel și Gretel au așteptat până ce s-a lăsat întunericul, dar în zadar.
Au căutat urmele de firimituri de pâine, dar acestea dispăruseră, ca și cum n-ar fi fost.
Atunci Hansel încearcă să-și încurajeze sora, care era cuprinsă de panică.
Afundându-se tot mai mult în pădure, într-un târziu, au găsit o casă cu totul și cu totul făcută
din turtă dulce.
Intrând în casă, au văzut multe lucruri ciudate. Stăpâna casei era chiar vrăjitoarea cea rea,
care i-a prins pe cei doi copii.
Pe Hansel l-a pus într-o cușcă și i-a dat de mâncare pentru a se îngrășa, deoarece voia să-l
mănânce, iar pe Gretel a pus-o slujnică.
Într-o zi, vrăjitoarea fiind înfometată, a vrut să o împingă pe Gretel în cuptor, dar aceasta i-a
spus că nu știe să cum să folosească cuptorul. Atunci vrăjitoarea a vrut să-i arate, moment în care
Gretel a împins-o în cuptor. Fetița și-a eliberat fratele, au plecat și au reușit să ajungă acasă cu toate
bogățiile vrăjitoarei.
Mare le-a fost bucuria copiilor când au găsit acasă pe tatăl lor.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
102
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Piesa a fost prezentată în cadrul


Festivalului Internațional al Teatrului
de Animație.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
103
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

După prezentarea piesei de către elevii de la gimnaziu (4 elevi de la clasa a VIII-a), micii
școlari de la Școala Armășoaia, au dorit să-și pună și ei în valoare abilitățile artistice.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
104
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Activități interactive, de creație și


extrașcolare, desfășurate împreună cu
domnul prof. Mîță Alexandru la Școala
Armășoaia.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
105
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
106
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Deplasări externe în cadrul proiectului

CIPRU

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
107
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

PORTUGALIA

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
108
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

ITALIA

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
109
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
110
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cheița de aur sau aventurile lui Buratino


Dramatizare de Alexandru Mîță Versiunea engleză : Mihaela-Claudia Liteanu
Povestitorul: Pe vremea când eram copil – e Narrator: When I was a child – it’s been a
mult, e foarte mult de atunci – am citit o carte: long, long time since then – I read a book: it
se numea „Pinocchio” sau „Aventurile unei was called “Pinocchio” or “The Adventures
păpuși de lemn” (în limba italiană, păpușa de of a Wooden Doll” (in Italian, the word for a
lemn se cheamă burattino). După ani și ani, wooden doll is burattino). After many, many
adeseori le istoriseam prietenilor mei, fetițe și years, I often told my friends, girls and boys,
băieți, minunatele pățanii ale lui Buratino, și the wonderful adventures of Buratino, and as
cum pierdusem cartea, de fiecare dată povestea I had lost the book, each time the story was
era alta, de fiecare dată, născoceam tot soiul de different, each time I invented all sorts of
pățanii care nici măcar nu erau cuprinse în antics that were not to be found in the book.
carte. Acum, după atâta amar de vreme, mi-am Now, after such a long time, I remembered
amintit de vechiul meu prieten Buratino și mam my old friend Buratino and thought of telling
gândit să vă spun și vouă, fetițe și băieți, you too, girls and boys, the wonderful story of
minunata poveste a omulețului de lemn. De the little wooden man. Once upon a time, in a
mult, tare de mult, trăia într-un orășel de pe small town on the shores of the Mediterranean
malul Mării Mediterane, un dulgher bătrân, pe Sea, there lived an old carpenter named
nume Giuseppe, poreclit Nas-Vânăt. Într-o bună Giuseppe, nicknamed Livid-Nose. One day, a
zi, îi pică bătrânului în mina un butuc, întru log fell into the old man’s hands, in no way
nimic deosebit de buștenii care se aruncă iarna different from the logs that are thrown into
în foc, să dea căldură. Cel puțin așa i s-a părut, the fire in winter, to give warmth. At least so
până când… ce să vezi… it seemed to him until… something strange
happened…
Giuseppe: Tot e bine… Am să-ncerc să scot Giuseppe: Never mind… I’ll try to get
ceva din lemnul acesta… O fi el bun măcar something out of this wood…It will be good
pentru-n picior de masă. (dă să cioplească at least for the table leg. (carves the wood
lemnul cu o bărdiță) with a hatchet)
Wood: Hey, hey! ... Slow down, slow down,
Lemnul: Văleu, văleu!... Mai încet, mai încet,
have mercy!
fie-ți milă !
Giuseppe: It seemed to me… Who could
Giuseppe: Mi s-o fi părut… Cine putea să
whine? (resumes carving)
scâncească? (reîncepe să cioplească)
Wood: Hey, hey! Don’t you understand that it
Lemnul: Văleu, văleu! Nu-ntelegi că mă
hurts?
doare?
Giuseppe: I may have drunk something that
Giuseppe: Oi fi băut poate ceva ce nu-mi
doesn’t suit me and that’s why my ears are
priește și de-aia-mi țiuie urechile!
ringing!
Lemnul: Văleu, văleu! De ce nu-ți vezi de
Wood: Hey, hey! Why don’t you mind your
treabă? De ce mă tot ciupești ?
business? Why are you pinching me?
Giuseppe: Aoleu, vai de mine! Lemnul acesta
Giuseppe: Alas! Dear me! This piece of wood
vorbește! Vai mie!...
speaks! Dear me!
Carlo: Bună ziua, Giuseppe ! Ce faci acolo?
Carlo: Hello, Giuseppe! What are you doing
there?
Giuseppe: Ei, am pierdut și eu un șurubel. .. Giuseppe: Well, I’ve lost a small screw ..
Tu, bătrîne, cum o mai duci? You, old man, how are you?
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
111
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Carlo: Rău, nu mai știu cum sa-mi cîștig Carlo: Bad, I don’t know how to earn my
bucata de pîine... Măcar de mi-ai da un sfat... living anymore ... If only you would give me
Flașneta mi s-a stricat, nu știu ce să mă fac. some advice ...My hurdy-gurdy broke down, I
don’t know what to do.
Giuseppe (to himself): Here’s a chance to get
Giuseppe (în sinea lui): Iată un prilej să mă rid of this damn stump! (cheerfully) Nothing
descotorosesc de butucul ăsta afurisit! (voios) easier. Look, there’s a huge log on the
Nimic mai ușor. Uite, acolo pe tejghea e un counter: I’ll give it to you, Carlo.
butuc strașnic: ți-l dau ție, Carlo!
Carlo: Eee! And then? I don’t even have a
Carlo: Eee! Și pe urmă? În odăița mea n-am
proper hearth in my room, what should I do
nici măcar o vatră cumsecade, ce să fac eu cu
with a log?
un buștean?
Giuseppe: Get a knife, carve a doll out of this
Giuseppe: Pune mina pe un cuțit, cioplește stump, teach it to say all sorts of funny words,
din butucul ăsta o păpușă, învaț-o să rostească make it sing, dance and carry it through
tot felul de vorbe hazlii, fă-o să cînte, să joace people’s yards. That way you will earn enough
și poart-o prin curțile oamenilor. O să cîștigi money for a piece of bread and a glass of wine!
astfel destui bănuți pentru o bucată de pîine și
un păhărel de vin!
Lemnul: Bravo, bine te-ai mai gîndit, Nas- Wood: Bravo! Wonderful idea, Livid-Nose!
Vînăt!
Carlo: Îți mulțumesc, Giuseppe, pentru sfat! Carlo: Thank you, Giuseppe, for the advice!
Ei, fie! Come what may!
(the log hits Carlo in the head)
(butucul il loveste pe Carlo in cap)
Carlo: Îți bați joc de mine, Giuseppe? Carlo: Are you kidding me, Giuseppe?

Giuseppe: Iartă-mă, prietene, dar nu eu te-am Giuseppe: Sorry, my friend, but I didn’t hit
lovit! you!
Carlo: Then I must have hit myself!
Carlo: Atunci se vede treaba că m-oi fi pocnit
singur!
Giuseppe: Asta nu, prietene! Butucul ăsta te-a Giuseppe: That’s not true, my friend! This log
lovit. hit you.
Carlo: Ba minți, tu m-ai lovit I Carlo: You’re lying, you hit me!
Giuseppe: Nu, nu eu, zău că nu ... Giuseppe: No, not me, I really didn’t ...

Carlo: Ascultă, Nas-Vînăt… Că ești bețiv, știe Carlo: Listen, Livid-Nose… That you are
oricine. Acum însă văd că ești și mincinos. drunkard, everyone knows. But now I see
you’re a liar too.

Giuseppe: Așa-a-a! Care va să zică vrei să te Giuseppe: So! That means you want to fight
cerți cu mine! Ia, vino mai aproape … me! Come on, come closer…

Carlo: Ba vino tu încoace, să te apuc de nas! Carlo: You come here so I can grab your nose!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
112
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
(cei doi se iau la harță, iar butucul strigă) (the two start fighting and the log shouts)
Lemnul: Așa, dă-i, trage-l de nas, nu-l lăsa… Wood: That’s right, beat him, grab his nose,
don’t let him go away…
(cînd realizează că glasul vine din butuc, cei
doi se opresc, făcînd „aha!”; Carlo ia (the two realize the voice comes from the log,
butucul sub braț și iese, luîndu-și ceremonios they stop fighting saying Aaa; Carlo takes the
la revedere de la prietenul său, Giuseppe) log and says good-bye politely)
Scena 2 Scene 2
(acasa la Carlo) (Carlo’s home)
Carlo: Oare ce nume să-i dau ? Hai sa-i zic Carlo: What name should I give it? Let me call
Buratino! Numele ăsta o să-mi poarte noroc… him Buratino! This name will bring me luck…
și cred că și lui! Cunoșteam, mai demult, o and I think him too! I used to know a family,
familie, și pe toți din familia asta îi chema and everyone in that family was called
Buratino : tatăl Buratino, mama Buratino, Buratino: father Buratino, mother Buratino,
copiii tot Buratino . . . și ce bine trăiau children Buratino. . . and they lived together so
împreună! (cioplind): Ochișori de lemn, de ce well! (carving): Wooden eyes, why are you
vă uitați așa de ciudat la mine? Ooo… și nasul looking at me so strangely? Ooo… and this
acesta, care tot crește! Nu e bine, e prea lung… nose, which keeps growing! It’s not good, it’s
(se lasă păgubaș, văzînd că nasul tot crește). Ia, too long… (he gives up, seeing that his nose
acum să facem și gurița… keeps growing). Let’s make the mouth now…

Buratino: Hi-hi-h-ha-ha-ha-hu-hu-hu-ho-ho- Buratino: Hi-hi-h-ha-ha-ha-hu-hu-hu-ho-ho-


ho ho!
Carlo: Ia ascultă, nici n-am terminat bine să te Carlo: Listen, hardly have I finished carving
cioplesc, și ai și început să te ții de drăcii? Ce- you when you began being naughty! What are
ai să-mi faci mai tîrziu, hai? you going to do to me later?
(il invata sac mearga) (teaches him how to walk)
Carlo: Hai să te-nvăț să mergi, Buratino! Uite Carlo: Let me teach you to walk, Buratino! We
așa vom face… întîi un pas, apoi al doilea, will do like this: first one step, then the second,
încetișor… Dar… hei, unde fugi?! Stai un pic! slowly… But… hey, where are you running to
Nu e voie acolo… ?! Wait a minute! You are not allowed to…
(Buratino iese in strada de unde se aud voci: (Buratino goes out in the street where voices
‘opriti-l, e baiatul meu’, ‘saracutul, l-o fi batut
can be heard: ‘stop him, he is my boy’, ‘poor
Carlo, politia!’, ‘nu i-am facut nimic, lasati-
boy, Carlo must have beaten him, police!’, ‘I
ma in pace! Mi-am gasit beleaua cu baiatul did not such thing, leave me alone! This boy is
asta!’ Buratino revine in camera) going to be a pain in the neck!’. Buratino
comes back in the room.)
Scena 3 Scene 3
Buratino: Alright! And now, what else can I
Buratino: Aşa-a! Şi acum, ce să mai născocesc invent?
Greierele: Crri-cri -cri-cri! Cricket: Crri-cri -cri-cri!
Buratino: Ei, care-i acolo ? Buratino: Hey, who’s there?
Greierele: Sînt eu, Crri-cri ! Cricket: It’s me, Crri-cri!
Buratino: Well, but who are you?
Buratino: Ei, dar tu cine mai eşti ?

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
113
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Greierele: Eu sînt Greierele Vorbitor! Cricket: I’m the Talking Cricket! I have lived
Locuiesc în această odăiţă de mai bine de o in this room for over a hundred years.
sută de ani.
Buratino: In this room I am the master! Get
Buratino: În odăiţa asta eu sînt stăpîn! Şterge- out of here!
o de-aici!
Cricket: Eh, Buratino, Buratino, stop being
Greierele: Eh, Buratino, Buratino, lasă-te de naughty, listen to Father Carlo, don’t run
drăcii, ascultă-l pe tata Carlo, nu mai fugi de away from home for nothing! And tomorrow
acasă fără rost! Și de mîine chiar, să începi a start going to school! Listen to my advice!
te duce la şcoală! Ascultă sfatul meu ! Să ştii You should know that you are in great danger
că te pîndesc primejdii mari şi întîmplări and might get into big trouble! No one will
înfricoşătoare! Nimeni n -o să mai dea pe give a damn on your life!
viaţa ta nici doi bani!

Buratino: Ei, gîndac-fleac, bătrîn de o sută de Buratino: Well, trifle-beetle, a hundred years
ani! Află că pe lumea asta nimic nu-mi place old! Find out that I like nothing more in this
mai mult ca păţaniile primejdioase! Chiar world than dangerous antics! Tomorrow
mîine dis-de-dimineaţă o să fug de acasă, o să morning I will run away from home, I will
mă cațăr pe garduri, o să stric cuiburile climb up the fences, I will ruin the birds’
păsărelelor, o să trag cîinii și pisicile de nests, I will pull the dog and cat tails… And I
coadă… Şi cîte altele n-o să mai născocesc! will invent many more!
dimineaţă o să fug de acasă, o să mă cațăr pe
garduri, o să stric cuiburile păsărelelor, o să
trag cîinii și pisicile de coadă… Şi cîte altele
n-o să mai născocesc!
Greierele: Jale mi-e de tine, jale, Buratino! Cricket: I feel sorry for you, Buratino! You
Multe lacrimi ai să mai verși ! will shed many tears!
Buratino: De ceee? Buratino: Why?
Greierele: De-aia! Pentru că ai un cap de Cricket: That’s why! Because you have a
lemn, prost! wooden head, stupid creature!
Buratino: Pleacă, pleacă de aici, nu mai vreau Buratino: Get out, get out of here, I don’t
sa aud nimic de la tine! (se lovește cu nasul de want to hear anything from you! (hits his nose
o pînză, pe care e pictată o sobă) Of… ce mai against a cloth, on which a stove is painted)
e și asta? Ce mă doare nasul! E doar o pînză Oh, what is this? My nose hurts! Is it just a
și, îndărătul ei e o… ușiță? canvas and… is there a door behind it?
(greierele iese, intra sobolanul care vrea sa il (the cricket goes out, the rat comes in and
manance pe Buratino) wants to eat Buratino)
Buratino: Ce faci, Șobolanule, de ce vrei să Buratino: What are you doing, Rat, why do
mă înghiți? Aoleu, avea dreptate Greierele! you want to swallow me? Oh god, the Cricket
Ajutooor! Tata Carlooo! was right! Help! Daddy Carlooo!
(intra Carlo, care alunga sobolanul) (Carlo gets in and chases the rat)
Carlo: M-a eliberat la timp, polițistul acela… Carlo: That policeman released me on time…
Vai, Buratino, ești bine? Iată unde te-a dus Alas, Buratino, are you okay? This is where
neascultarea! Hai, ți-o fi foame! Ia de disobedience has brought you! You must be
mănîncă… nu am nimic decît o ceapă, acum! hungry! Eat something! I have nothing but an
onion now!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
114
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino (în timp ce ronțăie ceapa cu poftă): Buratino (while crunching the onion) I’ll be
O sa fiu cuminte, nespus de cuminte, tată good, very good, Father Carlo! The Talking
Carlo! Greierul Vorbitor mi-a spus sa-ncep Cricket told me to start school.
şcoala.
Carlo: Foarte bine, mititelule! Carlo: Very well, my little one!
Buratino: Tată Carlo, dar eu am intrat cu Buratino: Father Carlo, but my nose came
nasul în soba de pe perete și am descoperit across the stove on the wall and I found a
acolo o ușiță… door there…
Carlo: Eh, e o ușă veche și nu duce nicăieri… Carlo: Eh, it’s an old door and it doesn’t lead
Și-apoi, nici n-am cheița cu care se descuie. anywhere… And then, I don’t even have the
key to unlock it.
Buratino: Father Carlo, but how can I go to
Buratino: Tată Carlo, dar cum să mă duc la school without an alphabet handbook?
şcoală fără abecedar?
Carlo: Look, my boy, I will sell my best coat
Carlo: Uite, mititelule, vînd haina mea cea and buy your handbook! And you will go to
mai bună și ți-oi lua abecedar! Și vei merge și school, like all children!
tu la școală, ca toți copiii!
Buratino: Father Carlo, my dear parent! You
Buratino: Tată Carlo, dragul de tine! Rămîi will give up your coat so I can go to school!
fără haină ca să pot eu merge la școală! Îți Thank you very much! I will learn, I will
mulțumesc mult! O să învăţ, o să cresc, şi o grow, and I will buy you not one, but a
să-ţi cumpăr nu una, ci o mie de haine noi! thousand new coats!
Scene 4
Scena 4
Buratino (cîntă, încercînd să se adapteze Buratino (sings, trying to adapt to the song
melodiei care vine dinspre Teatrul de păpuși coming from the Carabas Barabbas Puppet
al lui Carabas Barabbas): Mă duc la școală, Theater): I’m going to school, I’m going to
mă duc la școală! Am abecedaaar, am school! I’ve got an alphabet handbook! Daddy
abecedaaar! Tata Carlo haina și-a vîndut, ca Carlo sold his coat, so I could have one! What a
să am abecedaaar! Ce daaar, ce daaar, un nou gift, what a gift, a new handbook! I will be the
abecedar! Voi fi cel mai bun din școală! O să best in my school! I will learn, I will grow and I
învăț, o să cresc și o să-i cumpăr nu una, ci o will buy not one, but a thousand new coats, to
mie de haine noi, ca să-i mulțumeeesc! thank him! (theater music sounds louder and
(muzica teatrului se aude din ce în ce mai louder): Oh… but what is this? How beautiful!
tare): Oh… dar ce e asta? Ce frumos cîntă! What can it be?
Oare ce-o fi?
(the boy appears)
(apare baiatul)
Buratino (to the boy): Hey, hey, what’s going
Buratino (către băiat): Hei, hei, ce se întîmplă on there? What’s that sound? (to himself) Hm…
acolo? Ce se aude? (către sine) Hm… școala that school isn’t going anywhere, is it? It can
aceea nu pleacă nicăieri, nu-i așa, poate să ma wait, it’s really too early in the morning!
aștepte, chiar e prea dimineață!

The boy: It’s the only performance of the


Băiatul: E unica reprezentație a teatrului de Carabas Barabbas’ puppet theater! I’m in a
păpuși al lui Carabas Barabbas! Ma grăbesc, hurry, it stars in no time!
acuși începe!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
115
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino: Băiatule, băiatule… te rog și eu Buratino: Hey, boy! Can I ask you
ceva mult, mult de tot!
something? Please!

Băiatul: Ce vrei de la mine, omulețule de Boy: What do you want from me, little
lemn? Spune repede, că mă grăbesc! wooden man? Say quickly, I’m in a hurry!

Buratino: Vreau și eu să intru acolo… vreau Buratino: I want to go in there too… I want
să văd teatrul de păpuși… îmi doresc mult to see the puppet theater… I really want
asta… te rog, ajută-mă! this… please help me!

Băiatul: Nu-mi sta în cale! Boy: Don’t stand in my way!

Buratino (i se prinde de picioare): Haaai, te Buratino (clings to his feet): Please! I want to
roog! Vreau la teatrul de păpuși! go to the puppet theater!

Băiatul: Of, fie! Ce poți să-mi dai pentru un Boy: Well, ok! What can you give me for a
bilet? ticket?

Buratino (încurcat): Uite… hăinuța mea! Buratino (confused): Look… my coat!

Băiatul (disprețuitor): Ha-ha, ce pot face eu Boy (contemptuous): Haha, what can I do with
cu o hăinuță de hîrtie? Altceva mai ai? a small paper coat? Do you have anything else?

Buratino: Păi… uite, Abecedarul meu! E Buratino: Well, look, that’s my ABC-
nou-nouț! handbook! It’s brand new!

Băiatul: Hm… Bine! (îi dă biletul) Grăbește- Boy: All right! (gives him the ticket): Hurry
te, începe spectacolul! up, the show is about to begin!

Buratino: Dar… Abecedarul… mi-l dai Buratino: But you give me back the
înapoi după ce se termină piesa? handbook after the play finishes, don’t you?

Băiatul (pufnește disprețuitor): Ce fel de Boy (brakes out contemptuously): You think
fraier crezi că ți-ai găsit…? E al meu – de tot! I’m a sucker, don’t you? It’s mine for good,
do you get it?
Ai înțeles?
Buratino (gîndește repede, cu voce tare): Buratino (thinks quickly in a loud voice):
Da… și o să-i spun lui Tata Carlo că l-am Yes… and I will tell Father Carlo I have lost
pierdut și el o să-mi ia, sigur, alt Abecedar… it and he will buy me another one…

Scena 5 Scene 5

(în teatrul lui Carabas Barabbas; Pierrot, (in Carabas Barabbas’ theater; Pierrot,
Artemon, Malvina, pe scenă; Carabas Artemon, Malvina, on stage; Carabas
Barabbas watches them from behind a
Barabbas îi supraveghează, de după o
curtain; Fascinated,Buratino watches the play
cortină; Buratino urmărește piesa de teatru
from the first row)
fascinat, din primul rînd)

Pierrot: Hello! My name is Pierrot. We will


Pierrot: Bună ziua ! Mă numesc Pierrot. Vom
play in front of you the comedy called: “The
juca în fața voastră comedia numită: "Fetița cu
girl with blue hair or thirty-three blows on the
părul azuriu sau treizeci și trei de lovituri în
back of the head”, written by the great director
ceafă", a marelui director al teatrului nostru,
of our theater, the honorable Mr. Carabas
onorabilul maestru Carabas Barabbas, marele
Barabbas, who’s got a doctor’s degree in
doctor în științe păpușărești (tremură cînd îi
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
116
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
pronunță numele lui Carabas Barabbas). Mă puppetry (trembles when he pronounces the
vor bate cu bățul, voi fi pălmuit, iar din cînd name of Carabas Barabbas) . They will beat
în cînd, voi primi și cîte una după ceafă me with a stick, I will be slapped, and from
(suspină). Este o comedie pliiină de haz ; veți time to time, I will receive a blow on the back
vedea numaidecît... (îl descoperă pe Buratino of my head (sighs). It’s a funny comedy; you
și își schimbă tonul, devine entuziast): Ia will see immediately ... (he discovers
uitați-vă aici ! E chiar Buratino! Buratino în Buratino and changes his tone, he becomes
carne și oase! Hai, vino la noi, vino la noi, enthusiastic) Take a look here! It’s Buratino!
Buratino, poznașule! Buratino in the flesh! Come on, come to us,
come to us, Buratino, you naughty child!
(Buratino goes on stage where Malvina and
(Buratino urcă pe scenă unde apar și Malvina Artemon also appear; they all start dancing
și Artemon; încep să danseze toți „Cîntecul “Buratino’s Song”, in a noisy atmosphere:
lui Buratino”, într-o atmosferă de vacarm:

Who brings us a beautiful fairy tale?


Cine ne-aduce-un basm frumos?
Who do the children know?
Pe cine copii-l cunosc? Nu-i
He is neither a poet nor a scholar
nici poet, nici învățat Și-n toate-
And in all defeats unceasingly,
învinge ne-ncetat, Pe cine-l
Who do you always recognize,
recunoști mereu, Zi-mi, cine e
Tell me, who is my hero?
eroul meu? Bu-ra-ti-no!
Bu-ra-ti-no!

The dance is abruptly interrupted by Carabas


Dansul este întrerupt, brusc, de Carabas Barabbas, who frightens them to death; the
Barabbas, care îi sperie de moarte; păpușile dolls shout, “Carabas Barabbas, our end is
țipă: „Carabas Barabbas, pîn-aici ne-a fost, near, he will set us all on fire!”, while
o să ne dea pe toți pe foc!”, în timp ce Buratino laughs, thinking that everything is
Buratino rîde, crezînd că totul face parte din part of the play he was watching; to his great
piesa pe care o viziona; spre marea lui astonishment, Carabas Barabbas seizes him as
mirare, Carabas Barabbas îl înșfacă și pe el, well; the other dolls watch the scene from the
ca pe un vreasc; celelalte păpuși urmăresc backstage, being too frightened to enter
scena din culise, fiind prea înspăimîntate ca Barabbas’ room)
să mai intre în camera lui Barabbas)

Buratino: Mr. Carabas Barabbas, Mr.


Buratino: Domnule Carabas Barabbas, Cararabas Barabbas, I did nothing! Why are
domnule Cararabas Barabbas, nu am făcut you taking me like that? What do you want to
nimic! De ce mă luați așa? Ce vreți să-mi do to me?
faceți?
Carabas Barabbas (shouts at Buratino): Ho,
Carabas Barabbas (urlă la Buratino): Ho, ho, ho, hu, hu, hu! Alas! Are you troubling
ho, ho, hu, hu, hu ! Așa ! Va să zică tulburi the performance of my unparalleled comedy?
reprezentația comediei mele fără pereche ? (îl (takes him to a room behind the theater). Did
duce în camera din spatele teatrului). Ai you dare to interrupt my comedy, the comedy
îndrăznit să întrerupi comedia mea, a marelui
of the great doctor in puppet science, Carabas

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
117
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
doctor în științe păpușărești Carabas Barabbas? I’ll throw you directly on fire, as
Barabbas? anyway we don’t have enough brushwood, so
that the steak I was cooking would be better
O să te pun direct pe foc, și așa nu aveam fried ... (sneezing hard)
prea multe vreascuri, ca să se prăjească mai
bine friptura pe care mi-o găteam.. (strănută
cu putere)
Pierrot (comes tiptoeing from behind and
Pierrot (vine tiptil, din spate și îi șoptește lui whispers to Buratino): Good luck… he gets
Buratino): Ai noroc… se face mai de treabă nicer when he is sneezing. Ask him to forgive
cînd strănută. Roagă-l să te ierte și scapi! you and you will escape!
Buratino: Domnule Carabas Barabbas, fie-vă Buratino: Mr. Carabas Barabbas, have mercy!
milă! Sărăcuț de mine, nenorocitul de mine, Poor me, poor me , no one cares about my life!
nimănui nu-i este milă de viața mea!

Carabas Barabbas (continues to sneeze,


Carabas Barabbas (continuă să strănute, din
louder and louder): Shut up, your voice
ce în ce mai tare): Taci, mă zgîrie în urechi
scratches my ears! (sneezes)
glasul tău! (strănută)
Buratino: Good luck and health, Mr. Carabas
Buratino: Noroc și sănătate, domnule Barabbas!
Carabas Barabbas!
Carabas Barabbas: Thank you. Do your
Carabas Barabbas: Mulțumesc. Părinții tăi parents live? ...(sneezes)
trăiesc ?... Hapciu!!
Buratino: I’ve never had a mother, sir, never!
Buratino: Eu n-am avut niciodată mamă, (pretends crying). Of, poor me ! Only my
senior, niciodată (își plînge de milă, fals). Vai, father is alive!
nenorocitul de mine! Doar tata trăiește!
Carabas Barabbas: I can imagine how your
Carabas Barabbas: Îmi închipui cum se va
father will feel when he finds out that I fried a
simți taică-tău cînd o să afle că am fript cu
bunny and two chickens with you. (sneezes)
tine un iepuraș și doi pui. Hapciu!
Buratino: Without me, my poor father will
Buratino: Fără mine, sărmanul meu tată se va soon die from hunger and cold. I am his only
prăpădi curînd de foame și de frig. Eu îi sînt support in his old age. Have mercy, sir, let me
singurul sprijin la bătrînețe. Fie-vă milă, go!
domnule, dați-mi drumul !

Carabas Barabbas (screams): How can I feel


Carabas Barabbas (urlă): Cum o să-mi fie
pity?! I have to fry the bunny and the
milă?! Trebuie să frig iepurașul și puii! Treci
chickens! Get on the hearth!
pe vatră!
Buratino: Sir… such thing is simply not
Buratino: Domnule… așa ceva pur și simplu
possible!
nu se poate!
Carabas Barabbas: Really? How come that?
Carabas Barabbas: Nu se poate? Cum așa, nu (coming threateningly to Buratino)
se poate (vine amenințător spre Buratino)
Buratino: Because I just can’t get into the
Buratino: Fiindcă pur și simplu eu nu pot intra
fire… The last time I entered Dad Carlo’s
în foc… Ultima dată cînd am intrat cu nasul în
stove with my nose it was just painted and I
soba lui tata Carlo, care era doar pictată și eu nu
didn’t know, the canvas broke and I saw a
știam, pînza s-a rupt și am văzut o ușiță…
door…

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
118
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Carabas Barabbas: Cuuum? Carlo însuși e tatăl Carabas Barabbas: Whaaat? Carlo is your
tău? (pentru sine) Deci așa, acolo era acea father? (to himself) So, that secret… (changes
secretă… (schimbă tonul, devine mieros): Bine, tone, becomes honeyed): Okay, okay! I will
bine! M-oi mulțumi cu iepurașul și puii pe be satisfied only with half-fried bunny and
jumătate fripți. Ție, Buratino, îți dăruiesc viața. chickens. And you, Buratino, will be alive.
Ba mai mult ... Ba mai mult... Ia banii aceștia - Even more ... Even more ... Take this money
cinci galbeni de aur - și du-i lui Carlo. Spune-i – five golden coins – and give it to Carlo. Tell
că-l salut și mai spune-i că-l rog să se- him I’m greeting him and tell him I’m asking
ngrijească... și mai ales să nu se mute din him to take care of himself... and especially
cămăruța de sub scară! (iese trufaș din scenă, not to move out of the little room under the
după ce-l bate pe umăr pe Buratino) stairs! (gets out of the stage arrogant, after
tapping Buratino on the shoulder)
Buratino: Yyyees, sssir! (recovers from
Buratino: Ddda, ddomnule! (își revine repede astonishment)
din uimire)
(the dolls, who are hiding in the backstage
(păpușile, care stau ascunse în culise, strigă de shout for joy; Buratino quickly takes the coins
bucurie; Buratino ia repejor galbenii și își ia and runs out)
tălpășița)
Pierrot: Buratino! Take care of yourself,
Pierrot: Buratino! Ai grijă de tine, nu mai don’t get in trouble!
intra în bucluc!
Buratino: See you soon, be at peace! You
Buratino: Ne vedem noi, în curînd, fii pe pace!
know, Pierrot, I’m sure there’secret I came
Știi, Pierrot, sînt sigur că e o taină la mijloc! across!
Pierrot: Ce taină?
Pierrot: What secret?
Buratino: Vom vedea, vom vedea în curînd… Buratino: We’ll see, we’ll see soon…

Scena 6 Scene 6
(în drum spre casă, Buratino, cu galbenii în (on the way home, Buratino, with the coins
mînă, aleargă și cîntă voios) in his hand, runs and sings cheerfully)
Buratino: Tra-la-la-la-la… Am să cumpăr Buratino: Tra-la-la-la-la… I’m going to buy a
pentru tata Carlo o haină nouă, și am să mai new coat for my father Carlo, and I’m going
cumpăr o mulțime de plăcintuțe cu mac și to buy a lot of poppy seeds pies and candle
cocoșei de zahăr-candel pe bețișoare! sugar pieces on chopsticks!
(Vulpea Alice și Motanul Basilio, care îl
(The fox Alice and the Cat Basilio, who lurk
pîndesc dintr-un tufiș și cărora le sticlesc ochii
from a bush and whose eyes glaze over
după banii lui Buratino, îi sar brusc înainte)
Buratino’s money, suddenly jump in front of
him)

Vulpea Alice: Bună ziua, bunul meu Fox Alice: Hello, my dear Buratino. Where to
Buratino. Încotro așa grăbit ? in such a hurry?
Buratino: Acasă, la tata Carlo. Buratino: Home, to my father Carlo.

Vulpea Alice (prefăcută): Nu știu dacă o să-l Fox Alice (insidious): I don’t know if you’ll
mai afli în viață pe bietul Carlo... Teamă mi-e find poor Carlo alive ... I’m afraid he died
că s-a prăpădit din pricina foamei și a frigului from hunger and cold. ..
. ..

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
119
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino (bucuros nevoie-mare, arată cei Buratino (in overjoy, shows the five coins):
cinci galbeni):Dar pe asta ai văzut-o? Have you seen something like this?
Vulpea Alice (însuflețită): Ooo… Bunule, Fox Alice (animated): Ooo… Good,
frumosule Buratino, ce ai de gînd sa faci cu handsome Buratino, what are you going to
atîția bani? do with so much money?
Buratino: Vreau să-i cumpăr lui tata Carlo o Buratino: I want to buy my father Carlo a
haină nouă ... și mie să-mi cumpăr un new coat ... and me an alphabet handbook!
abecedar!
Vulpea Alice: Abecedar? Of, of... Prea multă
învățătură strică, dragul meu Buratino ! De Fox Alice: A handbook? Oh, oh ... Too much
pildă eu: am învățat, am tot învățat și acum ia learning will do no good, my dear Buratino!
uită-te la mine: am ajuns să merg în trei labe. Take me for example: I learned, I kept
learning and now look at me: I ended up
walking on three legs.
Motanul Basilio (miaună prelung): Abecedar Cat Basilio (long meow): A handbook?
? Din pricina învățăturii ăsteia afurisite mi-am Because of this damn learning, I lost my
prăpădit vederea. sight.
O cioară: Minciuni, minciuni! A crow: Lies, lies!
(Motanul Basilio sare ca ars în sus și (The cat Basilio jumps up and knocks down
doboară cu laba cioara de pe creangă iar the crow on the branch with his paw and the
pasărea abia mai poate să-și ia zborul bird can barely take flight, cawing in fright)
croncănind înspăimîntată)
Buratino: De ce ai făcut una ca asta, motane Buratino: Why did you do something like
Basilio ? that, cat Basilio?
Motanul Basilio (mieros): Văd ca prin sită și Cat Basilio (honeyed): I see like through a
mi s-a părut că în copac s-a cățărat un… sieve and it seemed to me that a… puppy has
cățeluș. climbed up the tree.
Vulpea Alice: Deşteptule și prea înțeleptule Fox Alice: Smart and wise Buratino, tell me,
Buratino, ia spune, n-ai vrea să ai de zece ori wouldn’t you like to have ten times more
mai mulți bani decît acuma? money than now?
Buratino: Firește c-aș vrea! Dar cum? Asta Buratino: Of course I would! But how? This
nu se poate! can not be!
Vulpea Alice: Ba, bine că nu! Nimic mai ușor! Fox Alice: Well, nothing easier! Come with
Vino cu noi! us!
Buratino: Unde ? Buratino: Where?
Vulpea Alice și Motanul Basilio: În Orașul Fox Alice and the Basil Cat: In the City of
Gogomanilor! the Fools!
Buratino (neîncrezător): Nuuu! Eu cred că aș Buratino (distrustful): Noooo! I think I’d
face mai bine sa mă duc acasă. better go home
Vulpea Alice: Poftim, du-te! Doar nu te tragem Fox Alice: Here you go! We won’t force you
cu de-a sila după noi… Dar o să-ți pară rău! to come with us… But you’ll be sorry!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
120
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Motanul Basilio (îi ține isonul): O să-ți pară Cat Basilio (holds his breath): You’ll be sorry!
rău! Miaaauuu! Miaaauuu!
Vulpea Alice: Să nu dai pe urmă vina pe noi Fox Alice: Don’t blame us for getting poor
că ai rămas sărac și că nu i-ai luat haină lui and not being able to buy Dad Carlo’s coat!
tata Carlo!
Motanul Basilio (îi ține isonul): Să nu dai Cat Basilio (keeps her pace): Don’t blame
vina pe noooi, miauuu! uuuus, meow!
Vulpea Alice: Și cînd te gîndești că cei cinci Fox Alice: And to think that your five coins
galbeni al tăi s-ar putea preface într-o could turn into a lot of money ...
grămadă de bani ...
Buratino (cu gura căscată de uimire): Astea-s
minciuni! Buratino (gaping in amazement): These are
lies!
Vulpea Alice: Minciuni!? Stai că te fac eu să
înțelegi numaidecît! Acolo, în Orașul Fox Alice: Lies!? Wait, I’ll make you
Gogomanilor, este un loc vrăjit numit Cîmpia understand right away! There, in the City of
Minunilor. Sapi în cîmpul ăla o gropiță, spui the Fools, there is a charmed place called the
de trei ori "crex-fex-pex", pui în gropiță banii Plain of Miracles. Dig a hole in that field, say
“crex-fex-pex” three times, put the gold
de aur, îi acoperi cu pămînt, presari deasupra
money in the hole, cover it with earth,
sare,stropești bine cu apă și te culci. Pînă
sprinkle salt on it, water it and go to bed. By
dimineața din groapa asta o să crească un
next morning a tree will grow out of this pit,
copăcel și, pe rămurele, în loc de frunze, o să
and by the branches, instead of leaves, will
atîrne bani de aur. Ai înțeles?
hang gold coins. Do you understand?
Buratino: Minciuni! Minciuni!
Buratino: Lies! Lies!
Vulpea Alice (prefăcîndu-se jignită): Hai,
Basilio… vezi că n-avem cu cine sta de Fox Alice (pretending offended): Let’s go,
vorbă! Să fie sănătos cu banii lui! Basilio – you see we don’t have anyone to
talk to! Let him keep his money!
Buratino (strigă): Ba nu, vă cred, vă cred!
Buratino (shouts): No, I believe you, I believe
Abia aștept să ajungem în Orașul
you! I can’t wait to get to the Fools’ City!
Gogomanilor!
Alice the Fox and the Basil Cat: Come on,
Vulpea Alice și Motanul Basilio: Hai și-om
man! But, first and foremost, let’s get our
merge! Dar, întîi și-ntîi, să ne putem un pic
bellies up a bit, because we’re starving! Let’s
burțile la cale, că sîntem lihniți de foame! Hai
go in that inn, to eat some crust of bread, at
acolo, la hanul acela și-om mînca și noi cîte o
least.
cojiță de pîine, măcar.
Buratino: Ok. Let’s go!
Buratino: Hai și-om merge!

Scene 7
Scena 7
(Buratino, Vulpea Alice și Motanul Basilio (Buratino, the Fox Alice and the Cat Basilio
enter the pub, which has a board with three
intră în Cîrciuma „La Trei Chitici”, care are o
firmă cu trei peștișori și pereții spoiți în small fish and blue walls)
albastru) The innkeeper (honeyed): My respects! What
do you want me to bring you, honorable
Hangiul (mieros): Respectele mele! Cu ce
customers?
vreți să vă servesc, onorabili clienți?

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
121
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino (naiv): Cu trei cojițe de pîine, Buratino (naive): Three small pieces of crust
domnule Hangiu! of bread, sir!
Hangiul (inițial mirat): Cum, cum? (bănuitor): The innkeeper (initially surprised): How’s
Sper că nu vă bateți joc de mine! that? (suspicious): I hope you’re not kidding
me!
Buratino: Not at all. That’s exactly what we
Buratino: Da, de unde…? Noi chiar asta want…
vrem…
Fox Alice (interrupts him): Buratino feels like
Vulpea Alice (îi ia vorba din gură): Buratino joking, he’s kidding, sir! Let’s dine properly,
are chef de șagă, glumește, domnule Hangiu! and Buratino will pay, because he’s our
Hai să ne ospătăm cum se cuvine, iar Buratino friend… As for him…you can bring him only
va plăti, căci ne e prieten… Iar lui… pentru a some crust of bread because he is so small!
că și așa e mic și plăpînd, puteți să-i aduceți
doar o cojiță de pîine!
Hangiul: Stimabilă Vulpe Alice și Stimabile The innkeeper: Honorable Fox Alice and
Motan Basilio, cu ce să vă ospătez, prin Honorable Cat Basilio, what shall I treat you
urmare? with, therefore?
Vulpea Alice și motanul Basilio (cîntă) The fox Alice and the cat Basilio (sing)

Și mult de tot vom mînca Ah! What are we going to eat a lot
Fripturi, chiftele și-ardei umpluți, We will eat steaks, meatballs and stuffed
peppers,
Pe toate le-om devora.
We will devour them all.
Ah! Ce ne vom ospăta
Ah! We are going to have a rich dinner
Și mult de tot vom mînca
And we will eat a lot
Iar Buratino
And Buratino
Plăti-va…
Will pay ...
Ah! Ce ne vom ospăta
We will eat a lot
Și mult de tot vom mînca
Steaks, meatballs and stuffed peppers,
Fripturi, chiftele și-ardei umpluți,
We will devour them all.
Pe toate le-om devora.
We will eat a lot
Ah! Ce ne vom ospăta
And Buratino
Și mult de tot vom mînca
Will pay..
Iar Buratino
Plăti-va…

You, innkeeper, bring the goose


Hangiu, hai pune gîsculița
For Fox Alice to eat it!
S-o-nfulece vulpea Alisa!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
122
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Basilio-i flămînd și el Și-o Basilio is hungry too
să mănînce un purcel. And he’s going to eat a piglet

(în vremea asta, înfulecă tot ce le pune (Meanwhile they swallow everything that the
Hangiul pe dinainte iar la final, fug de rup innkeeper brings and in the end, they take to
pămîntul; Buratino dă să fugă și el, cu cojița flight; Buratino also runs away, with the crust
de pîine în mînă, dar este prins de Hangiu) of bread in his hand, but he is caught by the
innkeeper)
The innkeeper: Pay, Buratino, a gold coin,
Hangiul: Plătește, Buratino, un ban de aur, otherwise I’ll call the policeofficers and
altfel chem jandarmii și-ai să vezi tu! you’ll see!
Buratino (oftează): Poftim, domnule Buratino (sighs): Here you are, sir… Oh,
Hangiu… Of-of, acum mai am doar patru good lord, now I only have four gold coins…
bănuți de aur… și-s și flămînd! and I’m so hungry!

Scena 7 Scene 7
(în pădure, pe un drum întortocheat și (in the woods, on a winding and dark road;
întunecos; Buratino, de unul singur) Buratino, alone)

Buratino (singur): Dar unde or fi prietenii Buratino (alone): But where are my friends,
mei, Vulpea Alice și Motanul Basilio? S-au Alice the Fox and Basil the Cat? Did they go
dus fără mine în Orașul Gogomanilor? De ce to the City of the Fools without me? Why did
m-au lăsat singur? they leave me alone?
Cioara(trece în zbor, rapid): Buratino, ai
Crow (flies fast): Buratino, be very careful…
maaare grijă… Craaa! Pe aici sînt mulți tîlhari!
Craaa! There are a lot of robbers around here!
Buratino: Tîlhari?... Vai, mie! Mai bine aș Buratino: Robbers? ... Wow, me! I'd better run
fugi spre casă! Vai! Dar… voi cine sînteți?… home! Oh my! But… who are you?… Hello…
Bună ziua…
(The fox Alice and the Cat Basilio, with their
(Vulpea Alice și Motanul Basilio, cu fețele faces hidden behind masks, grab Buratino,
ascunse îndărătul unor măști, îl prind pe while he barely has time to put his money in
Buratino, în timp ce acesta abia are timp să-și his mouth)
bage banii în gură)
Buratino: What am I going to do? I’ll put the
Buratino: Ce mă fac? Să bag banii-n guriță…
money in my mouth…so that these thieves
să nu mi-i ia hoții ăștia! Ajutooor! Tată
can t take it from me! Help! Father Carlooo!
Carlooo!
The fox Alice and the cat Basilio (shaking
Vulpea Alice și Motanul Basilio (scuturîndu-
him): Which father Carlo? Where's the
l): Care tată Carlo? Unde-s banii? Dă-ne toți
money? Give it or we'll break you to pieces!
banii! Te rupem în bucăți! Îți sucim gîtul!
We’ll twist your neck!
Buratino: Nnnnn! (nu poate vorbi din cauza Buratino: Nnnnn! (can't speak because of the
banilor din gură) money in his mouth)

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
123
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Vulpea Alice: Uite, uite, are banii-n gură! Fox Alice : Look, look, he’s got the money in
his mouth!
Cat Basilio: Miiiaaauuu! I can't open his
Motanul Basilio: Miiiaaauuu! Nu pot să-i
mouth! It's made of wood! Ouch! And he
deschid guraaa! E… de lemn! Auuu! Și mă
stings me hard with his nose!
înțeapă tare cu nasuul!
Fox Alice: He has bitten me! Oh, good lord!
Vulpea Alice: Pe mine m-a mușcat! Văleu! Let's hang him upside down by the branch of
Hai să-l atîrnăm noi cu capul în jos, de that tree! By morning time, he'll open his
creanga copacului aceluia! Pînă dimineață, o mouth!
să deschidă gura!
Cat Basilio: Miiiaaauuu! I tell you, in the
Motanul Basilio: Miiiaaauuu! Hai, hai, morning we'll find the money at the root of
dimineață o să găsim banii la rădăcina the tree!
copacului!
Fox Alice: Ha-ha-ha! Right!
Vulpea Alice: Ha-ha-ha! Că bine zici!
(They both hang Buratino by the tree branch
(îl atîrnă amîndoi pe Buratino de creanga and leave the scene; Artemon appears, barks
copacului și ies din scenă; apare Artemon, at Buratino, Buratino growls at him, unable to
latră spre Buratino, acesta mîrîe spre el, speak because of the money; Artemon takes
neputînd vorbi din cauza banilor; Artemon îl him down and takes him to Malvina's house,
dă jos și-l duce la casa Malvinei, Fetița cu the Blue-haired Girl)
părul azuriu)

Scene 8
Scena 8
(in Malvina's house, the little girl with blue
(în casa Malvinei, Fetița cu părul azuriu; hair; all are very tastefully arranged, in bright
toate sînt foarte cu gust aranjate, în culori vii and pastel colors, among which the
și pastelate printre care predomină nuanțele predominant shades are pink, purple, raw
de roz, violet, verde crud; Malvina deretică green; Malvina tidies her house singing
prin căsuță, fredonînd „Cîntecul lui Buratino’s song; Artemon enters happily)
Buratino”; intră Artemon, lătrînd bucuros)

Malvina: Artemon, hey, Artemon! How is


Malvina: Artemon, hei, Artemon! Ce face
Buratino?
Buratino?
Artemon: Ham-ham! Okay, he woke up, he
Artemon: Ham-ham! Bine, s-a trezit, și-a
has recovered! He was very hungry.
revenit! Era tare flămînd…
Malvina:Has he eaten breakfast?
Malvina: A mîncat micul-dejun?
Artemon: Ham-ham, everything! The honey,
Artemon: Ham-ham, tot-tot! Și mierea, și
the milk, the spreads, the fruit! But he made a
laptele, și tartinele, și fructele! Dar a făcut mare
big mess, the ants will have a lot of work to do!
mizerie, au ce curăța furnicile! Însă de uleiul de
But he did not want to touch the castor oil!
ricin, n-a vrut să se atingă nicidecum!
Malvina: Eh, we have to strive! Buratino
Malvina: Eh, cred că avem mult de muncă!
must be educated, it is clear that he did not go
Buratino trebuie educat, se vede că nu a trecut
to school in his life!
pe la școală în viața lui!
Artemon: Buratinooo, ham-ham! Come to the
Artemon: Buratinooo, ham-ham! Hai la lecții!
lessons!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
124
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
(Artemon se duce și-l aduce pe Buratino, (Artemon goes and brings Buratino, pulling
trăgîndu-l de hăinuțe) him by the clothes)
Buratino: `neața, Fetiță cu părul azuriu! Buratino: `Morning, Girl with blue hair!
Lasă-mă, Artemon, că vin, vin… Ce lecții, Leave me alone, Artemon, I’m coming…
care lecții? Ce-s alea? What lessons, what lessons? What do you
mean?
Malvina: Good morning, Buratino! Now sit at
Malvina: Bună dimineața, Buratino! Acum the table and put your hands on in front of
aşează-te la masă şi pune mîinile deasupra, în you. Try not to sit hunchbacked! I'll teach you
faţa ta. Caută să nu stai cocoșat! Am să te- to do calculations. Listen, you have two
nvăţ să socoteşti. Ascultă, ai în buzunar două apples in your pocket ...
mere...
Buratino (laughs, doesn’t miss any occasion
Buratino (rîde, vede în orice prilej de of having fun): Not a bit of it, because I don't
distracție):
have any. But I still have four gold coins!
Vorbă să fie, că n-am nici unul. Dar mai am
încă patru bani de aur!
Malvina: Listen to what I'm saying! (Without
Malvina: Ascultă ce-ţi vorbesc!(fără să-şi losing patience). Let's say you have two
piardă răbdarea). Să zicem că ai două mere apples in your pocket. And let's say someone
în buzunar. Şi să zicem că cineva îţi cere un asks you for an apple. How many apples are
măr. Cîte mere îţi mai rămîn ?
left in your pocket?
Buratino: Două! Buratino: Two!
Malvina: Ia, gîndeşte-te bine, Buratino! Malvina: Come on, think about it, Buratino!
Buratino: Tot două... Buratino: Two ...
Malvina: De ce două ? Malvina: Why two?
Buratino: Două, pentru că acela care mi-a Buratino: Two, because the one who asked
cerut mărul, n-o să-l capete. Şi dacă încearcă me for the apple won't get it. And if he tries to
să mi-l ia cu de-a sila, îi arăt eu! take it from me, I'll show him!
Malvina: Habar n-ai să socoteşti, of! (cu Malvina: You have no idea about calculations!
tristeţe):Să trecem la dictare! (sadly): Let's go to dictation!
Buratino: Să trecem…(pentru sine): Ce-o Buratino: Let's go… (for himself): I wonder
mai fi și aia? what that is.
Malvina: Hai, ia tocul și scrie: „Iepurașul ușa Malvina: Come on, take the pen and write:
rupe-i!”… scrie apoi această frază fermecată "The bunny breaks the door!"
de-a-ndăratelea, să vezi că se citește la fel și
pe față, și pe dos…
(Buratino nu știe cum se face, nu a mai scris (Buratino doesn't know how to do it, has
niciodată și își înmoaie pur și simplu nasul în never written before and simply soaks his
călimară; Malvina strigă, mînioasă, Artemon nose in the inkwell; Malvina shouts angrily,
începe să latre) Artemon starts barking)
Malvina: Buratino, dar ce faci, de ce bagi Malvina: Buratino, what are you doing, why
nasul în cerneală? Vai de mine, ai murdărit are you dipping your nose in the ink? Oh no,
peste tot, oprește-te! Pătezi cu cerneală în you have made dirty everywhere, stop! You
toată casa! are staining the whole house with ink!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
125
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino: Ce să fac, Malvina, tu nu ai înțeles Buratino: What can I do, Malvina, you didn't
că eu nu știu să scriu sau să citesc? Și te mai understand that I can't read or write? And you
crezi o așa mare profesoară! Ce înfumurată! still think you are such a great teacher! How
arrogant!
Malvina (angrily): Artemon, we need to
Malvina (supărată): Artemon, trebuie să-l
discipline Buratino a little! You ungrateful,
disciplinam puțin pe Buratino!
messy creature! Artemon, take him to the
Nerecunoscătorule, dezordonatule! Artemon, ia-
dark warehouse, where he will think about
l și du-l în magazia întunecoasă, unde o să se
what he has done until he apologizes!
gîndească la ce a făcut pînă își va cere scuze!
Artemon: Ham-ham, Buratino, get in the
Artemon: Ham-ham, Buratino, în magazie cu warehouse! You are punished!
tine! Ești pedepsit!
Buratino: Believe it or not, I’m leaving the
Buratino: Ba, s-o credeți voi! Eu am pișcat-o place right now, my friends are already
de-aici, prietenii mei mă așteaptă deja în waiting for me in the City of the Fools, on the
Orașul Gogomanilor, pe Cîmpia Minunilor!
Plain of Miracles!
(fuge și scapă de urmărirea lui Artemon) (flees and escapes Artemon's pursuit)

Malvina (tristă, aproape să plîngă): Malvina (sad, almost crying): Buratino,


Buratino, Buratino, nu fugi! N-am vrut să te Buratino, don't run! I didn't mean to punish
pedepsesc, dar ești prea îndărătnic și prea you, but you're too stubborn and too naughty!
poznaș! Vino înapoi! Orașul Gogomanilor e Come back! The City of the Fools is a
un loc periculos! Rămîi aici, să înveți să scrii dangerous place! Stay here, learn to read and
și să citești, altfel pericole mari te vor paște! write, otherwise great dangers will threaten
you!

Scene 9 Scene 9

(Buratino aleargă pînă ce ajunge într-un cîmp, (Buratino runs until he gets to a field, he trips
se împiedică și cade, iar cînd se ridică, în fața and falls, and when he stands up, in front of
lui apar, ca din pămînt, Vulpea Alice și him suddenly appear Fox Alice and Cat
Motanul Basilio) Basilio)

Vulpea Alice (mieroasă, fals admirativă): Fox Alice (sweet, false admiring): Bold, brave
Îndrăzneţule, viteazule Buratino, ai căzut Buratino, you’ve probably fallen off the moon!
pesemne din lună! Cat Basilio (grumpy, not in the mood): I’m
Motanul Basilio (morocănos, fără chef): Mă surprised that I still see you alive...
prinde mirarea că te mai văd viu...
Buratino: Bine v-am regăsit! Burattino: Good to see you again!

Vulpea Alice: Tot răul e spre bine ! Fără să ai Fox Alice: It’s all for the best! Without
habar, ai ajuns în Orașul Gogomanilor! knowing, you have arrived in the City of the
Fools!
Buratino: Nu se poate! Chiar aici e?
Buratino: No way! Is it right here?
Vulpea Alice: Da, chiar aici!
Fox Alice: Yes, right here!
Buratino: Ooo, dar ce ciudat… aici, în Orașul
Gogomanilor, ce de ulițe strîmbe și murdare, Buratino: Oh, but how strange is here, in the
cîini jigăriți și flămînzi, capre costelive și City of the Fools, what crooked and dirty
streets, skinny and hungry dogs, ribbed and sad
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
126
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
triste, vrăbii jumulite de pene… N-am mai goats, half-feathered sparrows… I've never
văzut așa ceva! seen anything like it!
Polițiștii: Ciiirrrculăăă! Ține drrreaptaaa! Nu Police officers: Circulate! Keep right! Don’t
sta pe loooc! stand still!
Buratino: Dar cine sînt vulpoii și motanii Buratino: But who are those fat, jeweled
aceia grași și plini de bijuterii? foxes and cats?
Vulpea Alice: Sînt mult-stimabilii guvernatori Fox Alice: Those are the much appreciated
ai Orașului Gogomanilor, cei care au semănat governors of the City of the Fools, the ones
bani pe Cîmpia Minunilor! Hai să ne grăbim, who sowed money on the Field of Wonders!
altfel nu mai găsim nici un loc liber… Let’s hurry, otherwise we won’t find any free
place...
Buratino: Let’s hurry!
Buratino: Să ne grăbim!
Cat Basilio: Meowww, let’s hurry!
Montanul Basilio: Miauu, să ne grăbim!
Fox Alice: Look, it’s good here, on this hill...
Vulpea Alice: Uite aici e bine, pe dîmbul Dig a little hole... Put the moeny there...
ăsta… Sapă gropicica… Pune banii acolo… (pretends to be surprised) Wait! Why do you
(se preface mirată) Stai! De ce ai doar patru have only four golden coins?
galbeni?
Buratino: Well... I needed to pay for the meal
Buratino: Păi… a trebuit să plătesc masa de at the inn...
la han…
Fox Alice: What a crook of an innkeeper... we
Vulpea Alice: Ce șnapan de hangiu… noi îl had already paid for it, a week earlier...
plătiserăm deja, cu o săptămînă mai
devreme…
Motanul Basilio: Daaa, acum un an, chiar! Cat Basilio: Yes, a year ago, more precisely!
Vulpea Alice (îi șuieră la ureche): Taci, Fox Alice (whispers in his year): Shut up,
mîrtane, că ne dai de gol! cat, you’re giving us away!
Vulpea Alice: Așaaa… acum acoperă totul cu Fox Alice: Sooo... now cover everything
pămînt! Nu uita să pui puțină sare și să with soil! Don’t forget to put a little bit of
șoptești: „crex-fex-pex”! salt and to whisper: „crex-fex-pex”!
Motanul Basilio: Crex-miau-fex-miau-pex- Cat Basilio: Crex-meow-fex-meow-pex-
miau! meow!
Buratino: Crex-miau… Burattino: Crex-meow...
Vulpea Alice: Nuu, fără „miau”… L-a luat pe Fox Alice: Noo, without „meow”... Basilio
fornăitul de Basilio botul pe dinainte! spoke too soon! Buratino... we... are going to
Buratino… noi… ne ducem să dormim sleep a little bit... you stay here until
puțin… tu rămîi aici pînă dimineață și păzește morning and keep your eyes on the money
copăcelul cu bani care o să crească. (șoptind tree that is going to grow. (whispering to the
răstit Motanului): Hai să aducem polițiștii cat): Let’s bring the police officers here’ to
aici, să-l ia pe Buratino, altfel nu-l putem take Buratino, otherwise we won’t be able to
desprinde de banii îngropați acolo! take him away from the money buried there!
Motanul Basilio: Hai, hai… Noapte bună, Cat Basilio: Alright... Good night,
Buratino, mîine vom fi bogaaaați! Buratino, tomorrow we’ll be riiich!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
127
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Vulpea Alice: Mîine VEI FI bogat! (dîndu-i Fox Alice: Tomorrow YOU WILL BE rich!
una după ceafă Motanului): Taci, Basilio! (hitting the cat’s head): Shut up, Basilio!
Buratino: Noapte bună, noapte bună! Buratino: Good night, good night!

Scena 10 Scena 10
(Buratino stă să adoarmă, în așteptarea (Buratino is almost asleep, waiting for the gold
creșterii copacului cu bani de aur; e noapte, coins tree to grow; it is night, dark, the wind
întuneric, suflă vîntul, crengile copacilor blows, the branches of the trees crackle, the
trosnesc, frunzele foșnesc) leaves rustle)
Buratino: Brr… de-ar răsări odată copăcelul Buratino: Brr... if only the tree with coins was
cu bani! Am înghețat și… mi-e frică… Mi-e și growing already! I’m freezing and... I’m
tare somn… Oare ce-o fi făcînd Tata Carlo? scared... and I’m really sleepy... I wonder what
Father Carlo is doing?
(the two policemen approach, slowly, followed
(se apropie, tiptil, cei doi polițiști, urmați de
by Fox Alice and Cat Basilio)
Vulpea Alice și Motanul Basilio)

Fox Alice: Fearless policemen, hurry, this


Vulpea Alice: Neînfricaților domni polițiști,
thief, Buratino must be arrested immediately,
haideți mai repede, acest hoț, această haimana
but immediately! A great danger awaits all the
de Buratino trebuie imediat, dar imediat
arestat! O mare primejdie îi paște pe toți honorable citizens of the City of the Fools!
cetățenii onorabili ai Orașului Gogomanilor!
Police Officers (bark like bulldogs): Thief!
Polițiștii (hămăie ca buldogii): Hoț! Ham! Woof!
Vulpea Alice: Noi ne-am făcut datoria… așa
Fox Alice: We’ve done our duty... so we will
că ne vom retrage! (îi șuieră Motanului
leave! (she whispers to the Cat Basilio): Let’s
Basilio): Hai să ne ascundem, apoi îi
hide, after that we will dig up his coins and go
dezgropăm banii și mergem să sărbătorim! to celebrate!
Motanul Basilio: Haide, miaauu! Și așa,
Cat Basilio: Let’s go, meooww! These cops
polițiștii ăștia îmi dau fiooori! (dispar amîndoi scare me anyway! (they both disappear
în culise) backstage)
Polițiștiii (îl ridică pe Buratino): Hoțul, Police Officers (they pick up Buratino): He is
prindeți-l, arestați-l! a thief, grab him, arrest him!
Buratino: Ajutor! Domnilor polițiști… trebuie Buratino: Help! ... this must be a mistake! I
să fie o greșeală! N-am făcut nimic! didn’t do anything!
Polițiștii: Spune repede ce-ai furat și de unde? Police Officers: Tell us immediately what you
stole and from where?
Buratino: N-am furat nimic de nicăieri, nu am Buratino: I didn’t steal anything from
nimic la mine, puteți vedea asta… anywhere, I don’t have anything on me, you
Polițiștii: Atunci e și mai grav! can see that...
Police Officers: Then it’s even worse!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
128
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino: Mai grav? Chiar dacă n-am furat Buratino: Worse? Even if I didn’t steal
nimic? anything?
Polițiștii: Ești de trei ori vinovat: ești o Police Officers: You are guilty three times:
haimana, nu ai acte și nici bani! Te scoatem you are stray, you have no papers and no
afară din Orașul Gogomanilor! money! We're taking you out of the City of
the Fools!
Buratino: Nooo... where are you taking me?
Buratino: Nuuu… unde mă duceți?
Police Officers: We are throwing you in Turtle
Polițiștii: Te aruncăm în Lacul Broaștei Tortilla’s Lake, so the fish will eat you! This is
Tortilla, să te mănînce peștii! Așa facem cu what we do to all the vagabonds around here!
toți cei fără căpătîi, pe aici!
Buratino: No, it’s a mistake, help...
Buratino: Nu, e o greșeală, ajutor…
(the policemen throw him in the lake;
(Polițiștii îl aruncă în lac; Buratino plutește, Buratino floats, sad, his face up)
trist, cu fața în sus)

Scene 11
Scena 11
(Buratino sat on a waterlily leaf, in the middle
(Buratino s-a așezat pe o frunză de nufăr, în of the lake where the cries of frogs and the
mijlocul lacului; se aud orăcăielile broaștelor song of crickets are heard)
și cîntecul greierilor)
Buratino (înciudat): La ora asta, fetiţele şi
băieţeii şi-au băut laptele şi dorm în pătucurile Buratino (spiteful): At this hour , the girls and
lor călduroase, numai eu stau aici amărît şi the boys have drunk their milk and are sleeping
tremur pe frunza asta udă... Toți se vor supăra in their warm beds, only I sit here miserable and
pe mine pentru ce am făcut… trembling on this wet leaf ... Everyone will be
angry with me for what I did…
Turtle Tortilla: What are you doing here,
Țestoasa Tortilla: Ce faci aici, băiețelule de little wooden boy?
lemn?
Buratino: Ah... good evening! But who are
Buratino: Ah… bună seara! Dar cine sînteți you?
dumneavoastră?
(the croaking of frogs is heard: "It's the big,
(se aude orăcăitul broaștelor: „E marea, the old and wise Turtle Tortilla, the queen of
bătrîna și înțeleapta Țestoasă Tortilla, regina the lake! Tortilla, please, give the little boy
lacului! Tortilla, te rugăm, dăruiește-i something, to get over his sadness")
băiețelului ceva, să-i treacă supărarea!”)

Turtle Tortilla: I saw what happened to you and


Țestoasa Tortilla: Am văzut ce ți s-a întîmplat I will give you something, to make your soul
și o să-ți dăruiesc ceva, să-ți vină suflețelul la feel better, especially since all my people are
loc, mai ales că tot poporul meu mă roagă! asking me (she disappears a bit and comes back
(dispare un pic și revine cu o cheiță de aur): with a golden key): Look! The Golden key!
Iată! Cheița de aur! Cîndva, un bărbos urît a Once, an ugly bearded man dropped it in the
scăpat-o în lac, și de atunci vine mai mereu să lake, and since then he has always come to ask
mă roage să-i caut cheița. Dar eu iam zis că nu me to look for the key. But I said I would only
dau cheița decît atunci cînd tot poporul meu mă give him the key when all my people asked me
va ruga să fac asta! Și iată, chiar așa s-a și
to do it! This has just happened and
Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
129
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
întîmplat! Cheița asta deschide o ușiță către here it is! This key opens a door to something
ceva foarte important! very important!
Buratino: Îți mulțumesc din inimă, doamnă Buratino: : Thank you from the bottom of my
Țestoasă Tortilla! heart, Mrs.Tortilla Turtle!
(se aud iar polițiștii lătrînd: „Stai, ești arestat! (the policemen bark again: "Wait, you're
Acum te oprești!”, apoi Pierrot aterizează în under arrest! Stop now!", then Pierrot falls in
lac, lîngă Buratino) the lake, near Buratino)
Pierrot (înspăimîntat): Nu, nu, lăsați-mă! Pierrot(scared): No, no, leave me alone!
Buratino: Liniștește-te, Pierrot, ești cu mine Buratino: Calm down, Pierrot, you are with
acum în baltă, la tanti Tortilla! Ai scăpat de me in the pond, at auntie Tortilla! You got rid
copoi! of the cops!
(se îmbrățișează) (they hug)
Buratino: Dar ce-ai pățit, ce de te urmăreau Buratino: But what happened to you, why
copoii din Orașul Gogomanilor? were the cops from the City of the Fools
following you?
Pierrot: Îți povestesc imediat… noaptea
trecută, bătea vîntul și ploua cu găleata iar eu Pierrot: I'll tell you right away… last night,
eram trist… mă gîndeam la iubita mea fetiță the wind was blowing and it was raining hard
cu părul azuriu, Malvina, fugită de la Teatrul and I was sad… I was thinking of my blue-
lui Carabas Barabbas cu Artemon, cățelul său, haired girl Malvina, who ran away from
cine-știe-unde… Carabas Barabbas’s Theater with Artemon,
her puppy, who-knows-where…
Buratino: You’ve found someone to think
Buratino: Ți-ai și găsit la cine să te gîndești, ai
about, you chose until you picked! A crybaby
ales pînă ai cules! O miorlăită și o pisăloagă!
and a pestle! She wanted to make me learn!
Auzi, să mă pună ea pe mine să învăț!
Pierrot: Take me to her, please! If you do I
Pierrot: Du-mă la ea, te rog! Dacă mă duci, o
will tell you the Secret of the Golden Key!
să-ți spun taina Cheiței de aur!
Buratino: No way, do you know the secret?
Buratino: Nu se poate, știi această taină?
Pierrot: Yes, I found out last night! While it
Pierrot: Da, am aflat-o noaptea trecută! În was raining hard, the director of the puppet
timp ce ploua cu găleata, directorul teatrului theater, Carabas Barabbas, was making, as
de păpuși, Carabas Barabbas, își făcea, ca de usual, a steak almost burnt when someone
obicei, o friptură aproape arsă cînd cineva cu with a strange voice knocked on the door…
un glas ciudat i-a bătut în ușă…
(the scene is divided in two; on the opposite
(scena se împarte în două; în partea opusă side of the lake, Carabas Barabbas and
lacului, Carabas Barabbas și Duremar, în Duremar, in the car of the director of the
vagonul directorului teatrului ambulant de puppet theater)
păpuși)
Carabas Barabbas: Who can it be at this time?
Carabas Barabbas: Cine-i la ora asta? Care Who are you there and what do you want?
ești acolo și ce vrei?
Duremar: It’s me, Duremar, famous salesman
Duremar: Sînt eu, Duremar, vestit vînzător de of leeches!
lipitori de leac!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
130
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Pierrot (lui Buratino): Atunci am dat și eu Pierrot (to Buratino): Then I put the curtain
perdeaua deoparte, să văd mai bine, nu mai aside, to see better, I was so curious to see
puteam de curiozitate să văd cum arată un what a real leech seller looks like.
vînzător adevărat de lipitori.
Carabas Barabbas: Ce dorești, Duremar?
Carabas Barabbas: What do you want,
Duremar?
Duremar: Lăsați-mă să mă usuc la foc și dați- Duremar: Let me dry to the fire and give me
mi și o ciozvîrtă de miel și-o să vă pun o some lamb and I will give you half a dozen
jumătate de duzină de lipitori zdravene, de n-o healthy leeches, you will never have headaches
să vă mai doară niciodată capul, n-o să vă mai ear ringing and pain in the bones again!
țiuie urechile și nici oasele n-or să vă doară!
Carabas Barabbas: I don’t want any leech!
Carabas Barabbas: Nici o lipitoare! Stai și te Stay and dry yourself as long as you wish!
usucă pînă n-oi mai putea!
Duremar: To reward you for hosting, I will
Duremar: Ca să vă răsplătesc pentru reveal a secret to you…
găzduire, o să vă dezvălui o taină…
Carabas Barabbas: What secret? Don’t tell
Carabas Barabbas: Ce taină? Să nu-mi vinzi me long stories! In this world there is only
gogoși! În lumea asta e o singură taină pe care one secret that I want to find out, I don’t give
vreau s-o aflu, celelalte nu fac nici două parale! a damn on the others!
Duremar: E taina pe care mi-a spus-o Duremar: It’s the secret that Turtle Tortilla
Țestoasa Tortilla… told me...
Carabas Barabbas (sare în sus): Poftim, Carabas Barabbas (jumps): What, what?
poftim? Ce ți-a spus țestoasa? What did the turtle tell you?
Duremar: Era la iaz și culegeam lipitori, cînd Duremar: She was in the pond and I was
a ieșit Regina bălții, Țestoasa Tortilla, să mă picking leeches, when the Queen of the pond,
roage să nu-i mai tulbur poporul, că-mi va da Turtle Tortilla, came out to ask me not to
cheița… Bineînțeles că mi-am bătut joc de ea disturb her people anymore and she would give
– n-am nevoie eu de o cheiță veche… iar me the key… Of course I made fun of her - I
lighioana, scoasă din minți, mi-a spus că nu don't need an old key… and the creature, out of
va da cheița nimănui… Doar dacă întreg her mind, told me that she would not give the
poporul ei din baltă o va ruga, abia atunci va key to anyone... only if her people begged her,
încuviința să dea cheița! only then would she give the key!
Carabas Barabbas: Ooooh! Să mergem… o Carabas Barabbas: Ooooh! Let’s go, I I will
voi implora… voi rage ca un leu… voi mugi beg her… I will roar like a lion… I will roar
ca un taur, voi orăcăi ca o broască… mă voi like a bull, I will croak like a frog… I will roll
tăvăli în noroi, numai să-mi dea mie cheița! in the mud, only to get the key!
(se lasă întunericul în partea scenei unde se (darkness falls on the part of the stage where
aflau Carabas Barabbas și Duremar) Carabas Barabbas and Duremar are)
Pierrot: Am fost așa de uimit, că m-am dat de Pierrot: I was so amazed that I came out from
gol și am ieșit de după perdea, fără să vreau… behind the curtain, unintentionally… And
Iar Carabas Barabbas a urlat la mine: „Tragi cu Carabas Barabbas shouted at me: "You
urechea, nemernicule” și a vrut să mă dea pe eavesdrop, you bastard" and he wanted to set
foc… Am luat-o atunci la sănătoasa, iar Carabas me on fire… then I started running , and
Barabbas și Duremar au chemat copoii din Carabas Barabbas and Duremar called the cops
Orașul Gogomanilor care mi-au luat from the City of the Fools who followed me

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
131
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
urma și… iată-mă aici! Acum hai, rogu-te, and... here I am! Now come on, please, take
du-mă la Malvina! me to Malvina!
Buratino: Hai și-om merge! Buratino: Let’s go!

Scena 12 Scena 12
(Buratino, Pierrot, Malvina și Artemon, în (Buratino, Pierrot, Malvina și Artemon, in the
casa fetiței cu părul azuriu; toți de house of the blue-haired girl; they all hug,
îmbrățișează, bucuroși de revedere) happy to see again)

Malvina: Bine ați venit, poftiți, poftiți! Vai, Malvina: Welcome, Welocme, please! Alas,
cît am mai plîns, am crezut că te-a răpit how much I cried, I thought that rat,
șobolanul Șușara, Buratino… Îmi cer iertare, Shushara, kidnapped you, Buratino… I
dar a trebuit să încerc să te disciplinez, ai fost apologize, but I had to try to discipline you
din cale-afară de împielițat… Trebuie să because you were very stubborn… You must
înveți, să fii cineva în viață! learn, to be someone in this life!
Malvina (îl îmbrățișează pe Pierrot, apoi Malvina (hugs Pierrot, then claps her hands)
bate din palme): Gata băieți, vă spălați îndată Boys, wash your hands now and let’s have
pe mîini și treceți la masă! Artemon, arată-le dinner! Artemon, show them to the bathroom!
drumul!
Buratino: Atîta știi și tu să spui… acum
Buratino: That’s all you can say… now be
bucură-te, că ți-am adus prietenul!
glad I have brought your friend!
Pierrot: Malvina dragă, ce fericire!
Pierrot: Dear Malvina, I am so excited!
Buratino: Ai văzut, doar asta spune: „spală-
Buratino: You see, all she says is “wash
te, curăță-ți dinții, treci la învățat!”…
yourself, brush your teeth and go to learn!
Pierrot: Da, dar e așa de frumoasă!
Pierrot: Yes, but she’s so beautiful!
Buratino: O fi, dar te plictisește groaznic cu
pisălogeala ei și cu învățatul! Buratino: She might be, but she’s terribly
nagging when telling me about learning!

Cioara (apare, în zbor): Alarmă, alarmă, fugiți,


fugiți! Țestoasa Tortilla i-a spus lui Carabas The Crow (comes flying): Alarm, alarm, run
away! The Tortilla Turtle told Carabas
Barabbas că nu mai are cheița și că i-a dat-o lui
Buratino! De atunci, împreună cu Duremar, Barabbas that she hadn’t the key anymore and
Vulpea Alice, motanul Basilio și polițiștii din she gave to Buratino! Since then, he, together
Orașul Gogomanilor, sînt pe urmele voastre! Nu with Duremar, Fox Alice, Cat Bastilio and the
peste mult timp, vor fi aici! Craaa! (Malvina, police officers from the City of the Fools, has
Pierrot și Artemon încep să se agite)
been following you! They will be here in no
time! Craaa! (Malvina, Pierrot si Artemon
Buratino: Fără panică, pornim! Malvina, become agitated)
Pierrot și Artemon, fugiți repede în pădure, vă
ajung din urmă, eu merg să le țin calea, să-i Buratino: Whitout panic, let’s go! Malvina,
fac să mai întîrzie, apoi mă duc să-l chem pe Pierrot and Artemon, run in the forest, I’ll
tata Carlo! catch you up, I’m going to keep track of them,
to delay them , then I’m going to call Father
Carlo!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
132
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Cioara (revine, în zbor): S-au oprit în The Crow (returns, flying): They stopped at a
Cîrciuma „La Trei Chitici”, lui Carabas pub named “At the three small fish”, Carabas
Barabbas îi e o foame de lup! Barabbas is starving!
Buratino: Hop! Mi-a venit o idee! Îl fac eu pe Buratino: Oups! An idea came to me! I’ll
Carabas Barabbas să mărturisească unde e make Carabas Barabbas confess where the
acea ușiță pe care o deschide cheița de aur… door opened by the golden key is… (to
(către Cioară): Cioruțo, zboară, te rog mult, și Crow): Hey Crow, fly, please, and quickly
cheamă-l repede pe tata Carlo, spune-i că call Father Carlo, tell him that Buratino and
Buratino și prietenii lui au intrat în mare his friends have got into big trouble!
bucluc!
Cioara: Crrraaa, zbor la tata Carlo, zbor la
tata Carlo! The Crow: Crrraaa, I’m flying to Father
Carlo, I’m flying to Father Carlo!
Buratino: Am o idee și o să-l fac pe Carabas
Buratino: I have an idea and I’m going to make
Barabbas să mărturisească pe loc unde se află
Carabas Barabbas confess quickly where the
ușița cheiței de aur! (către cheiță): Oare ce
door of the golden key is! (to the key): What
comori ascunzi, cheițo? Pe tine nu te voi da
treasures are you hiding, little golden key? I
nimănui, niciodată!
won’t give you to anyone, never!
Scena 14
Scena 14

(In the pub, Carabas Barabbas has fun with


(în „Cîrciuma la Trei Chitici”, Carabas Duremar, Fox Alice and Cat Basilio, being
Barabbas petrece cu Duremar, Vulpea Alice și served promptly by the innkeeper ; Buratino
Motanul Basilio, fiind serviți foarte prompt sneaks in and gets behind an empty big pot)
dar și slugarnic de Hangiu; Buratino se
strecoară și ajunge în spatele unui chiup gol)
Hangiul: Ce mai doriți, luminăția-voastră? The Innkeeper: What else can I bring you,
your grace?
Carabas Barabbas: A milk piglet, but well
Carabas Barabbas: Un purcel de lapte, bine roasted…
rumenit…
Duremar: A smooth ram haunch.. with lots of
Duremar: O pulpă de berbec fin… cu muult wine, white and with wormwood!
vin, alb și pelin!
Fox Alice: Half a calf… and some grape
Vulpea Alice: Jumătate de vițel… ș-un lichior liqueur…
de strugurel…
Cat Bastilio: Exactly… I want the other
Motanul Basilio: Chiar așa… și eu doresc half…miaaaaaw! And a little milk…
cealaltă jumătateeee… miaauuu! Și un pic de
lăptic…
Carabas Barabbas: Băutura nu o plătesc eu… Carabas Barabbas: I won’t pay for the
numai mîncarea… drink…I only for the food…

Vulpea Alice: Nici o probleeemă, am cules Fox Alice: No problem, I picked some money
niște bănuți plantați de un băiețel de lemn planted by a silly wooden boy on the Plain of
fraier pe Cîmpia Minunilor… Wonders.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
133
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Buratino (în șoaptă, supărat): Aaaa… așa Buratino (upset and in a whisper): Aaaaa…
deci, de ăștia îmi erați voi… o să te las eu fără so this is your true character… I’ll leave you
coadă, Vulpe Alice… și pe tine, Motanule without tail, Fox Alice… you too, Cat Basilio,
Basilio, o să te dau pe mîna lui tata Carlo… I’ll turn you over to Father Carlo…
Hangiul: În cîteva minute, bucatele vor fi The Innkeeper: In a few minutes, the food
aduse, fără doar și poate! will be served!
Buratino (șoptind): Ei, lasă, Carabas Buratino (whispering): You will see Carabas
Barabbas, că ți-oi arăta eu ! (începe să șuiere, Barabbas, you will see…! (starts hissing,
din spatele chiupului, ca și cum ar veni o from behind the pot, like a ghost): Uuuuuu,
fantomă): Uuuuu, Carabas Barabas, pîn-aici Carabas Barabas, the end is near! ( Fox Alice,
ți-a foooost! (Vulpea Alice, Motanul Basilio, Cat Basilio, Duremar, are freezing in fear)
Duremar, încremenesc de spaimă)
Carabas Barabas (trembling): Bless my soul!
Carabas Barabbas (tremurînd): Vai de mine I won’t escape anymore!
și de mine! Nu mai am scăpare!
Buratino: You, miserable creature, you have
Buratino: Nefericitule, mai ai o singură only one chance…
șansă…
Carabas Barabbas: Oh, dear me… what can I
Carabas Barabbas: Vai mie… ce pot să fac do to save my life?
să-mi salvez pielea?
Buratino: Tell me where the door is, you
Buratino: Spune unde e ușița, nefericituleee… wretched soul!
Carabas Barabbas: Care ușiță?... Carabas Barabbas: What door?...
Buratino: Pe care o deschide cheița cea de Buratino: That which is opened by the golden
aur… key…
Carabas Barabbas: E în cămăruța de sub Carabas Barabbas: It is in the little room
scară, unde locuiește Carlo… În spatele unei under the stairs, where Carlo lives… Behind
pînze vechi, ce înfățișează o sobiță… an old cloth which shows a stove…
(intra hangiul) (the innkeeper comes in)
Hangiul: Dar ce e aici… ce s-a întîmplat? The Innkeeper: But what’s this… what’s
happened?
Carabas Barabbas: Shut up! Ghosts haunt
Carabas Barabbas: Taci, taci că bîntuie stafii your inn…I’m in big trouble, they threatened
prin hanul tău… Sînt în mare primejdie, m-au me!
amenințat!
The Innkeeper: What ghosts? Where? What
Hangiul: Ce stafii, unde, ce spuneți? are you talking about?
Carabas Barabbas: Uite, dintr-acolo vine Carabas Barabbas: Look! It comes from
(arată chiupul)… there (points to the pot)…
(Hangiul cercetează locul și-l găsește pe (The innkeeper searches the place and finds
Buratino, care o rupe la fugă) Buratino who takes to flight)
Toți: Buratino! Uite-l pe Buratino! Să-l All: Buratino! There’s Buratino! Let’s catch
prindem pe Buratino, să-l facem lemn de foc! him and make him firewood!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
134
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Scena 15 Scena 15
(Buratino aleargă și se întîlnește cu Malvina, (Buratino runs and meets Malvina, Pierrot and
Pierrot și Artemon) Artemon)
Buratino: Hei, prieteni, facem acum cale- Buratino: Hey, friends, let’s go back!
ntoarsă! Carabas Barabbas și haita lui de Carabas Barabbas and his pack of villains
ticăloși vor să ne prindă și să-mi ia cheița de want to catch us and steal my golden key!
aur!
(all start running)
(încep să alerge toți patru)
Malvina, Pierrot, Artemon (full of
Malvina, Pierrot, Artemon (admirativ): admiration): The golden key!
Cheița de aur!
Malvina: It’s true, therefore, it is not just a
Malvina: E adevărat, așadar, nu e doar o story…
poveste…
Pierrot: And how did it come to you, buddy?
Pierrot: Și cum a ajuns la tine, prietene
Buratino?
Artemon: Ham-ham, cum de le-ai luat-o de Artemon: Bow wow, how did you manage to
sub nas? scrounge it?

Buratino: Țestoasa Tortilla mi-a dăruit-o! Iar Buratino: Tortilla Turtle gave it to me! And
acum i-am aflat taina, chiar de la Carabas now I found out the secret right from Carabas
Barabbas, de aceea vor să pună mîna pe noi! Barabbas, that’s why they want to catch us!

Pierrot: Asta n-o să se întîmple! Mă voi lupta Pierrot: That won’t happen! I’ll be fighting
ca un leu pentru Malvina! like a lion for Malvina!

Artemon: Ham-ham, iar eu mă voi lupta ca un Artemon: Bow Wow, and I’ll be fighting like
dulău pentru toți! Mrrrr-ham-ham! a big dog for all of us ! Mrrrr bow wow!

(Carabas Barabbas, Duremar, Vulpea Alice și (Carabas Barabbas, Duremar, Fox Alice și
Motanul Basilio își fac apariția, brusc, exact Cat Basilio suddenly appear ; the groups stop
din direcția spre care aleargă grupul lui face to face; Malvina screams frightened, Cat
Buratino; grupurile se opresc, față în față; Basilio meows disgustingly)
Malvina strigă, înspăimîntată, Motanul
Basilio miorlăie dezgustător)
Carabas Barabbas: Ho-ho-ho, fine, the
Carabas Barabbas: Ho-ho-ho, ce bine, cheița golden key is falling into my hands!
de aur îmi cade singură în mîini!
(The villains’ group comes closer slowly but
(grupul ticăloșilor se apropie încet, dar threateningly; Buratino’s group takes steps
amenințător, de grupul lui Buratino; la fiecare back as if dancing)
pas înainte al grupului lui Carabas Barabbas,
grupul lui Buratino face un pas înapoi, ca și
cum ar executa un dans) Duremar: Give the dog to me, I’ll throw him
Duremar: Cîinele să mi-l dați mie, o să-l arunc into Tortilla’s pond, to be eaten by the leeches
în iazul Tortillei, la lipitori, să se facă grase! which will get fat!

(grupul lui Buratino îl huiduie copios) (Buratino’s group strongly boos him)

Buratino (către cei din grupul său): Prieteni, Buratino (to his group): Friends, let’s prevent
să-i ținem în loc… Poate Cioara ne va ajuta… them from coming forward! … Maybe the
crow will help us…

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
135
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Carabas Barabbas: Veniți la tata, copilași! Carabas Barabbas: Kids, come to your father!
Buratino: Pierrot, hai tu primul, spune cîteva Buratino: Pierrot, you first, say some of your
din cele mai respingătoare versuri ale tale. most obnoxious lyrics. Malvina, laugh out
Malvina – rîzi în hohote! Artemon, rînjește-ți loud! Artemon, show them your fangs!
colții la ei!

Pierrot:
Pierrot:
Let’s beat Fox Alice black and blue
Vulpii Alice să-i dăm tare
The beggar cat is cunning and
Cu ciomagul pe spinare,
lousy The old Duremar is as ugly as
Cerșetorul de motan Este
night And, you, little Carabas,
hoț, parșiv, viclean.
Don’t frighten us anymore
Duremar cel hodorog
Este cel mai hîd zbîrciog
De tine, Carabasică, Nu
ne este deloc frică!
Buratino: Hei, tu, director al teatrului de
păpuși, bătrîn butoi de bere, săcotei gras, ticsit Buratino: Hey you, director of the puppets
de prostie, coboară-ncoace, să te trag de barba theatre, old barrel of bear, fat stupid sack,
aceea nepieptănată! come down here, to pull your hideous
uncombed beard!
Vulpea Alice: Permiteți, domnule director, să
le sucesc gîturile acestor obraznici? Fox Alice: Do you allow me, sir, to twist their
necks?
Carabas Barabbas: Mai și întrebi? O să fac
Carabas Barabbas: Of course! I’m going to
din ei vreascuri de foc!
make them brushwood for fire!
Malvina: Vai de noi, totul s-a sfîrșit!
Malvina: Woe to us, it’s all over!
(Cioara apare croncănind: „Mai repede, mai
(The crow appears cawing: ‘hurry up!’;
repede!”; în urma ei, Tata Carlo, cu un
behind her, father Carlo, holding a bat, comes
ciomag, vine alergînd)
running)
Toti: Tata Carlo!
All: Father Carlo!
(Carlo îi ciomăgește bine pe toți din grupul lui
(Carlo beats everyone in Barabas’ group and
Carabas Barabbas, care aleargă țipînd, mîncînd
they all run away shouting, then he hugs all
pămîntul, apoi îi îmbrățișează pe toți copiii)
the children)
Carabas Barabbas (în timp ce aleargă, gonit
de Carlo, tot nu renunță): Să-mi dai păpușile, Carabas Barabbas (while being chased by
sînt ale mele! Ori, mai bine pentru tine, Carlo, still shouts) Give me the puppets back,
sărăntocule – vinde-mi-le! Îți dau o sută de they are mine! Or, you, pauper man, had
galbeni pe ele! better sell them to me! I’ll give you a hundred
gold coins!
Carlo: Nu, nici pomeneală! Dacă ai fi fost un
director de teatru bun, înțelegător, ți-aș fi dat Carlo: No, I don’t think so! If you were a good,
omuleții! Dar tu ești mai rău decît un crocodil. kind director, I would give you these little men!
But you are worse than a crocodile. I

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
136
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Nu ți-i dau și nu ți-i vînd! Cară-te de-aici, să won’t give them to you and I won’t sell them
nu te mai văd vreodată! to you! Go away and never come back, do
you understand?
(He chases Carabas Barabbas, then comes
(îl gonește pe Carabas Barabbas, apoi se back to the children)
întoarce către copii)
Carlo: Buratino, pal, you rascal, you are safe
Carlo: Buratino, băiatul tatei, ștrengarule, ești and sound, come quicky to me to hug you, my
viu și sănătos, vino repede la mine, să te son! How many friends you have made!
îmbrățișez! Ce de prieteni ți-ai făcut!
Buratino: Father Carlo, thank you! Now I’m
Buratino: Tată Carlo, îți mulțumim! Acum going to keep my promise and set you free
mă voi ține de promisiune și te voi scăpa de from poverty!
sărăcie!
Carlo: How’s so, Buratino?
Carlo: Cum așa, Buratino?
Buratino (takes out of his pocket the golden
Buratino (scoate din buzunar Cheița de aur): key): Look what I have!
Iată ce am eu!
All: The golden key!
Toți: Cheița de aur!
Carlo: It’s true that it is an old key, and is
Carlo: E adevărat că e o cheiță veche și, în also gilded, but this won’t make us rich!
plus, mai e și aurită, dar asta n-o să ne-
mbogățească!
Buratino: Cu cheița asta vom descuia ușița din Buratino: With this key we will unlock the
cămăruța ta de sub scară! Acolo e comoara pe door from the little room under the stairs!
care o căutau Carabas Barabbas și ticăloșii lui! There is the treasure Carabas Barabbas and
his bad guys were searching for!
Carlo: Haidem atunci cu toții să vedem ce e
cu această comoară… Carlo: All right then, let’s go to see what this
treasure is about…

Scena 16
Scena 16
(în fața cămăruței de sub scară: Buratino,
Carlo, Malvina, Pierrot, Artemon. Buratino (in front of the little room under the stairs:
ține cheița de aur iar Carlo îndepărtează pînza Buratino, Carlo, Malvina, Pierrot, Artemon.
cea veche care acoperă ușița misterioasă. Toți Buratino holds the key and Carlo removes the
exclamă afirmativ, atunci cînd, pe vechea old cloth covering the mysterious door. They
ușiță, apare portretul lui Buratino) all say yes when on the door there appears
Buratino’s portrait )
Carlo: S-ar zice că tot ce e aici, a fost făcut
special pentru tine, micuțul meu Buratino! Carlo: It may be said that everything that is
here, was made specially for you, my little
Buratino!
Buratino: E tare misterios… Buratino: It is very strange…

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
137
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Pierrot: Pierrot:
Umbrele de pe pereți The shadows on the walls
Nu mă bagă în sperieți Won’t scare us
Meargă scara brusc în jos If the ladder goes abruptly down
Fie chiar periculos Even if dangerous
Drumul de sub dușumea The road under the floor
Ne va duce undeva… Will takes somewhere

(toți pătrund prin ușiță și ajung într-o sală mare, (They all get through the door in a large
frumos luminată și ornamentată, în mijlocul room, beautifully lit and arranged, in the
căreia se află un teatru nou-nouț; în fața middle of which there is a brand new theatre;
acestuia, se află Greierele; o muzică veselă the cricket stands in front of it; joyful music
– melodia lui Buratino, se aude, în surdină iar can be heard and lights flood the room)
jocuri de lumini inundă scena)
Greierul: Eu te-am prevenit, Buratino, că te
așteaptă pericole îngrozitoare și aventuri The Criket: Buratino, I warned you that
primejdioase. E minunat că totul s-a terminat terrifying dangers and perilous adventures
cu bine și sper că ai tras multe învățăminte din would await you. It’s great that everything
pățaniile tale… ended up well and I hope you’ve learned a lot
from your troubles…
Buratino: Sigur că da, Greierașule, îmi pare
Buratino: Of course, little criket, I’m sorry I
tare rău că ți-am vorbit urît cîndva…
talked to you so impolitely some time ago…
Carlo: Eu credeam că o să găsim aici cel
puțin o movilă de aur… Carlo: I thought we’d find here at least one
mound of gold…
Buratino: Dar este o movilă de aur! E Teatrul
Buratino: But it is a mound of gold! It’s our
Nostru! Pe scena acestui teatru, vom monta o
Theatre! In this theatre, we will stage a
comedie: știți care? – „Cheița de aur sau
comedy: do you know which one? – “The
minunatele aventuri ale lui Buratino și ale
Golden Key or the Wonderful Adventures of
prietenilor lui”! Carabas Barabbas va plesni
Buratino and his Friends”! Carabas Barabbas
de ciudă!
will snap with spite!
(uralele celor din jur îi confirmă dorința)
(all cheer)

Pierrot: Eu voi scrie această comedie în


Pierrot: I’ll write this comedy in gorgeous
versuri splendide!
lyrics!
(urale)
(cheers)
Malvina: Eu o să vînd înghețată și bilete…
Malvina: I’ll sell icecream and tickets… In
Dacă veți găsi că am talent, voi încerca să joc
case you discover if I have talent, I’ll try to
roluri de fetițe înțelepte și drăgălașe…
play the role of a wise and cute girl…
(urale)
(cheers)

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
138
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
Carlo: Stați puțin, copii, dar cînd o să învățați? Carlo: Kids, just one second, but when will
you learn?
Toți: Dimineața vom învăța bine, iar seara
vom juca teatru! All: We will learn well in the morning and in
the evening we will play theatre!
Carlo: Prea bine, copilași! Iar eu voi cînta la
flașnetă, pentru înveselirea onorabilului public, Carlo: Very good, kids! And I’ll play the flute
iar dacă vom colinda țara din oraș în oraș, voi to cheer up the honorable audience, but if we
mîna calul și vă voi pregăti mîncărica! travel across the country, from town to town, I
will drive the horse and prepare the food!
Artemon: Bow wow… what will I do?
Artemon: Ham-ham… eu ce-o să fac?
Buratino: Artemon, you will take care of the
Buratino: Artemon, tu te vei ocupa de recuzită
props and costumes, we will entrust you with
și de costume, ție îți vom încredința cheile! În
the keys! During the performance, you can
timpul reprezentației, vei putea imita din culise
imitate in the backstage the roar of the lion,
răgetul leului, tropăitul rinocerului, scrîșnetul
the trotting of the rhino, the gnashing of the
dinților crocodilului, vuietul vîntului... și asta
crocodile teeth, the roar of the wind… and
doar rotindu-ți coada!
this by turning your tail!
All: Buratino, what would you like to be in
Toți: Dar tu, Buratino, ce-ai dori să fii în the theatre?
teatru?
Buratino: Well, can’t you guess? I’ll play my
Buratino: Cum, nu ghiciți? Eu voi juca în own role and will become famous all around
piesă propriul meu rol și voi deveni celebru în the world!
toată lumea! (cheers; all sing Buratino’s song)
(urale; toți cântă melodia lui Buratino)

Who brings us a beautiful story?


Cine ne-aduce-un basm frumos? Who do children know so well?
Pe cine copii-l cunosc? He’s neither a poet nor a scholar
Nu-i nici poet, nici învățat And in all he wins unceasingly
Și-n toate-învinge ne-ncetat, Tell me who do you always recognize
Pe cine-l recunoști mereu, Tell me who’s my best hero?
Zi-mi, cine e eroul meu? Bu-ra-ti-no!
Bu-ra-ti-no!
Pe cap el poartă-un fes moțat
On his head he wears a headpiece
Și pe dușmani i-a înhățat And he nabbed his enemies
Le dă cu tifla celor răi He defies the bad ones
Râzând cu toți amicii săi, Laughing with all his friends
La noi el vine – e pe drum, He comes to us – he’s on his way
Spuneți-i numele, acum: Say out loud the puppet’s name:
Bu-ra-ti-no! Bu-ra-ti-no!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
139
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!
E-nconjurat de-un mare zvon, But rumour has it
El nu-i păpușă! –i pui de om! He’s not a puppet, he’s human
În mîini el ține-acea cheiță, He holds in his hand that key
Spre a norocului portiță, To the little gate of fortune
În cîntece el e slăvit, In many songs he’s glorified
Hai, spuneți, cine a venit? So tell me who has come?
Bu-ra-ti-no! Bu-ra-ti-no!
(bis) (bis)
(cortina) (cortina)

Prezentare proiect ERASMUS


Lupu Maria Daniela,
Şcoala Gimnazială Nr.1, sat Pungeşti

Pe parcursul a trei ani în şcoala noastră s-a desfăşurat proiectul ERASMUS – Pantins pour
l’inclusion. Datorită pandemiei în acest an şcolar au avut loc trei mobilităţi în Cipru ( octombrie
2021 ), Portugalia ( mai 2022 ) şi Italia ( iunie 2022 ).
Elevii şi cadrele didactice au avut posibilitatea să observe diferite modele educaţionale şi să
participe la ateliere de lucru legate de teatru de animaţie, având posibilitatea să înveţe noi limbi
străine. Am interacţionat astfel cu oameni din culturi şi civilizaţii diferite.
Pe parcursul celor trei ani în şcoală s-au desfăşurat activităţi diverse, elevii având
posibilitatea să participe la Festivaluri de teatru internaţionale cu piese în română sau în engleză.

Mobilitate în Cipru 16 – 21 octombrie 2021

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
140
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Mobilitate în Portugalia 22 – 27 mai 2022

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
141
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
142
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

O activitate de neuitat
prof. înv. primar Stroi Mihaela,
Școala Primară Armășoaia

Lisabona este capitala și cel mai mare oraș al Portugaliei. Situat la capătul vestic al Peninsulei
Iberice, la „ estuarul râului Tajo, este geografic, capitala (precum și zona geografică) cea mai vestică a„
Europei continentale ”, aici am ajuns și noi în cadrul proiectului ERASMUS. A fost o deosebită
experiență pentru noi, iar în continuare voi prezenta cele mai importante obiective vizitate.

Mănăstirea Ieronimilor și Turnul Belém din Lisabona - Valoare universală excepțională

Mănăstirea Jeronimos („ Gerolamini ”) este situată în districtul Belém din orașul Lisabona.
Această proprietate în serie a Patrimoniului Mondial cuprinde Mănăstirea Ieronimilor și Turnul
Belém, ambele cunoscute sub numele de
complexul Belém, situate pe malul râului Tajo, la
intrarea în portul Lisabona. Mănăstirea Ieronimilor
este o ctitorie regală care datează de la sfârșitul
secolului al XV-lea. A fost comandat de regele D.
Manuel I și donat călugărilor Sfântului Ieronim
pentru ca aceștia să se roage pentru rege și să
plătească asistență spirituală navigatorilor care au
părăsit țărmurile Lisabonei în căutarea lumii noi.
Mănăstirea a fost construită și pentru a perpetua
amintirea prințului Henric Navigatorul.
Ornamentația sa foarte bogată derivă din
exuberanța tipică artei manueline. Fiind legată
simbolic de Epoca Descoperirilor, mănăstirea
păstrează încă majoritatea structurilor sale
magnifice.
Realizat în stil manuelin pe un proiect al arhitectului Diogo de Boitaca, a fost construit de
regele Manuel I pentru a sărbători întoarcerea navigatorului portughez Vasco da Gama, după ce a
descoperit ruta către India .
Mănăstirea, împreună cu Turnul
Belém din apropiere și Monumentul
descoperirilor, este o sărbătoare a celei mai
importante perioade istorice a națiunii
portugheze și constituie una dintre
principalele atracții turistice ale Lisabonei.
Aici, la 13 decembrie 2007, a fost
semnat Tratatul de la Lisabona, care
reformează tratatele pe care se întemeiază
Uniunea Europeană.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
143
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Muzeul Marionetelor
Mănăstirea Bernardas, care datează din secolul al
XVII-lea, este în prezent gazda Muzeului Păpuşilor
(cunoscut şi sub numele de Muzeul Marionetelor). Este
vorba de o atracţie deosebită ideală pentru a fi vizitată de
către turiştii de toate vârstele, întrucât exponatele pot
fascina atât pe adulţi, cât şi pe cei mici, ceea ce este de la
sine înţeles.
Colecţia constă din mai bine de 1000 de păpuşi
adunate din întreaga Portugalie, precum şi din alte ţări:
China, Indonezia, India, Italia, şi Noua Zeelandă.
Se poate vorbi de o evidentă atenţie dată istoriei
teatrului de păpuşi din Portugalia, însă diverse alte
elemente de interes se referă la păpuşile acvatice
vietnameze, păpuşile burmeze, marionetele siciliene de
operetă şi păpuşile tradiţionale ruseşti. Acest muzeu unic
este ideal de explorat de către familiile în căutarea unei
distracţii adecvate pentru cei mici.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
144
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Porto, orașul-minune al Portugaliei


Orașul de pe malul Atlanticului m-a cucerit cu arhitectura gotică, cu peștele bacalhau, cu
apusurile de poveste de pe podul Dom Luis, cu muzica fado și cu emblematicul vin de Porto.

Basilica Maicii Domnului din Fatima

Basilica Maicii Domnului din


Fatima este unul dintre cele mai
importante locuri de rugăciune pentru
romano-catolicii din Portugalia, dar nu
numai. Devenită un celebru loc de
pelerinaj, în lumea romano-catolică,
biserica a ajuns să fie cunoscută în
întreaga lume, ajungând în cele din
urmă să fie considerată drept una din
cele mai mari mănăstiri romano-
catolice din lume.
O parte dintre noi au călcat
pentru prima dată într-un aeroport,
călătorind pentru prima dată cu
avionul.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
145
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Am fost un grup de trei cadre


didactice: Stroi Mihaela, Vlase Irina,
Lupu Maria-Daniela și opt elevi: Popescu
Denisa-Maria, Petrilă Georgiana, Vlase
Ștefana-Irina, Iorga Ștefan-Eusebiu,
Popescu Bianca, Iosub Valentin, Focșa
Rareș și Vierașu Patricia, mulțumesc
tuturor pentru această oportunitate care
mi-a fost oferită.

Am vizitat o școală…., așa studiază


elevii în Lisabona.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
146
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ne-au încântat cu dansuri, muzică și voie bună.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
147
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Ne-am împrietenit.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
148
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Explozie de culoare si voie bună


prof. Stroi Mihaela,
Școala Primară Armășoaia

În cadrul comunei noastre, Pungești, se desfășoară un proiect P.O.C.U. ,,Facilitarea


accesului la educație, dezvoltarea serviciilor educaționale și a capacității resurselor umane în unități
de învățământ vulnerabile din comunele Vetrișoaia, Oșești și Pungești’’.
Dintre cele mai importante activități am selectat o activitate care a fost pe placul elevilor.
Am participat la Festivalul dedicat multiculturalităţii care a avut loc la Teatrul de vară Vetrișoaia.
Din dorința de a călători în lumea dansului țigănesc a luat nastere trupa de dans „The
beautiful gypsies" din cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Pungești, acesta fiind un adevărat carusel de
forme și culori, o poveste spusă prin ritmuri și mișcări pline de energie specifice tradiției țigănești
sub îndrumarea doamnei coordonator Stroi Mihaela.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
149
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Organizaţia care a schimbat radical


viaţa a mii de copii
înv. Ioan Patrici,
Școala Primară Armășoaia

World Vision este un parteneriat internaţional de creştini care şi-a asumat misiunea de
a-L urma pe Hristos lucrând cu cei săraci. S-a născut în anii '50, în spaţiul neoprotestant. Cu
timpul, s-au adăugat diferiţi parteneri, printre care şi Bisericile Ortodoxe. Lucrează în peste
100 de ţări, de pe toate continentele.
World Vision România s-a înfiinţat după anul 1990. Are birouri în toată ţara, lucrând
în parteneriat cu instituţiile locale şi cu diferite ONG-uri. Împreună cu localnicii, World
Vision încearcă să descopere resursele interne din fiecare comunitate. Nenumărate proiecte
au fost derulate în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română.
Unul dintre cele mai ample proiecte este “Hristos împărtăşit copiilor”, preluat de curând
în totalitate de Biserica Ortodoxă Română. Valorile fundamentale ale World Vision sunt:
suntem creştini, suntem devotaţi oamenilor săraci, preţuim oamenii, suntem buni
administrator, suntem parteneri, suntem receptivi.
De când a fost înfiinţată, World Vision a schimbat radical viaţa a mii de oameni, în
special a copiilor. World Vision Internaţional a intervenit pentru prima dată în România la
cutremurul din anul 1977, acordând ajutor umanitar de urgenţă sinistraţilor. S-a reîntors în
1990, devenind o prezenţă constantă în domeniul protecţiei copilului şi al dezvoltării
comunitare. Organizaţia se ocupă, de asemenea, şi de intervenţii în caz de urgenţă,
calamnităţi naturale, războaie.
Un rol central în activitatea World Vision România îl au programele de dezvoltare
comunitară, menite să transforme comunităţile din mediul rural, să întărească spiritual
comunitar şi să mobilizeze liderii formali şi informali ai comunităţii în identificarea de
resurse proprii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
World Vision România lucrează în peste 200 de sate din şase judeţe, pentru a ajuta
comunităţile rurale să se dezvolte şi pentru a proteja copiii aflaţi în situaţii de risc. O problemă
de mare gravitate cu care astăzi se confruntă învăţământul rural este abandonul şcolar.
Nici un proiect demarat nu a rămas fără efecte clare. În România, peste 10.000 de copii
şi 2.500 de familii au beneficiat până acum de programe de dezvoltare comunitară. Acestea
presupun întărirea spiritului comunitar şi promovarea dezvoltării durabile a comunităţilor
rurale, prin pregătirea şi împurtenicirea membrilor comunităţilor, a copiilor, pentru a-şi clădi
un viitor durabil.
În scop educative se are în vedere prevenirea abndonului şcolar, îmbunătăţirea condiţiilor
de studio în şcoli şi grădiniţe, seminarii de educaţie, excursii şcolare, premii şcolare.
Din punct de vedere al sănătăţii, se are în vedere îmbunătăţirea stării de sănătate a
copiilor, controale medicale bianuale, seminarii de educaţie pentru sănătate, campanii de
vitamizare, sprijin pe perioada spitalizării, donaţii de medicamente şi ochelari de vedere, etc.
Pentru implementarea acestor programe, World Vision a avut până acum ca parteneri
peste 200 de comunităţi.
Primele achiziții realizate cu partenerul World Vision România au fost realizate în anul
2013 la Școala Armășoaia.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
150
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

ÎNAINTE de implementarea proiectului 2012

Încă de la începutul anului școlar 2013-2014, am reușit să mobilăm ȘCOALA ARMĂȘOAIA.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
151
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Achizițiile au continuat și în anul școlar 2021-2022, prof. Răuță Anișoara și Stroi


Mihaela au reușit să umple sufletul de bucurie elevilor de la Școala Primară
Armășoaia.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare 152
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Un oaspete la bibliotecă!

Fiul satului, academicianul Emil Grosu, se întoarce la rădăcini. Bucuria întâlnirii cu


actualul dascăl din satul Armășoaia.
Inventator, prof. academician universitar doctor, Ioan Grosu

La activitate au luat parte elevii clasei a VIII-a B, împreună cu cadrele didactice de la Școala
Gimnazială Nr. 1, sat Pungești.
Domnul profesor a povestit elevilor și tuturor celor prezenți drumul anevoios parcurs de la
copilul de ieri la academicianul de azi.
Activitatea s-a încheiat cu o poză de grup și o vizită la biblioteca școlii.

În imagine sunt prezenți elevii clesi a VIII-a B, prof. Răuță Anișoara, înv. Patrici Ioan, prof.
Homoranu Mirela, Lupu Maria-Daniela, Vlase Irina și Cojocaru Carmen-Irina.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
153
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Acest mic locaș de cultură, care


este biblioteca Școlii Pungești, a fost
donată de Manea și Maria Mănescu.
D-na Maria Mănescu a fost fiică a
satului Pungești.

În perioada 2012 – 2019,


biblioteca a suportat transformări
notabile:

- începând cu anul 2013, aceasta a


fost reamenajată de prof. Cojo-
caru Carmen-Irina și secretar
Hrum Roxana-Elena împreună cu
elevii claselor gimnaziale, tran-
sformând-o într-o încăpere de
studiu atractivă pentru elevi și cadre didactice care au călcat pragul cu plăcere de
fiecare dată.

La solicitarea directorului școlii am


primit donații de carte de la Biblioteca
Centrală Universitară București, de la
Fundația Mereu Aproape București
(inclusiv mobilier pentru amenajarea sălii
de lectură) cât și de la partenerii de la
World Vision România.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
154
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cuvânt de încheiere

Este de remarcat că, în școala noastră s-au desfășurat mult mai multe
activități, care mai de care mai frumoase, dar din păcate nu toți colegii au
trimis articole pentru a putea fi publicate în această lucrare.
Coordonatorul lucrării, împreună cu echipa de redacție, au fost nevoiți să
caute în noianul de activități desfășurate pe parcursul anilor 2012-2022, în
vederea completării articolelor primite de la puținii colegi, imagini
reprezentative ale acelor activități pentru a le putea cuprinde în paginile
lucrării.
Nădăjduim, ca începând cu anul școlar 2022-2023, toți colegii noștri să-și
facă cunoscute activitățile prin redactarea de articole și trimiterea lor pentru a
continua activitatea de promovare a imaginii școlii noastre într-o viitoare
lucrare.
Mulțumim tuturor celor care au contribuit cu articole și materiale
necesare pentru a putea edita această primă lucrare.

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
pentru elaborarea acestei publicații
155
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.
Școlărește ... așa a fost!

Cuprins:
1. Cuvânt de început ………………………………………………………………...… pag. 3
2. La început de drum ………………………………………………………………...... pag. 4
3. Gânduri ..., gânduri de început ………...………………………………………...….. pag. 5
4. Conlucrare matură – pentru generația de mâine ........................................................ pag. 6
5. Cine suntem noi? ....................................................................................................... pag. 7
6. Evoluția învățământului în comuna Pungești …………………………….................. pag. 8
7. Și noi dorim să devenim oameni importanți pentru comuna noastră …….................. pag.12
8. Să ne facem cunoscuți în județ și în țară ………………………………........…......... pag.16
9. Pașii care trebuie urmați în realizarea icoanelor pe sticlă ......................................... pag.31
10. Cerc de creație ……………………………………………………………................. pag.32
11. Școala înainte de toate ……………………………………………............................. pag.40
12. O întâmplare buclucașă ………………………………………………….................…pag.55
13. Istoria șahului …………………………………………………………….................. pag.57
14. Din tainele științei ………………………………………………………................... pag.59
15. Știați că ...? ………………………………………………………………................. pag.63
16. Geografia, disciplină cu rol primordial în educație …………………………….............. pag.68
17. Cele mai periculoase animale din lume …………………………………................... pag.70
18. Pagină de suflet …………………………………………………………............…... pag.72
19. Implicarea școlii în proiecte europene ……………………………………............... . pag.74
20. O speranță pentru comuna Pungești ……………………………………….. ............ pag.77
21. O activitate de neuitat Lisabona ………….................................................................. pag.143
22. Explozie de culoare și voie bună …………………………………………................ pag.149
23. World Vision – Organizația care a schimbat radical viața a mii de copii ..…............. pag.150
24. Un oaspete la bibliotecă! …………………………………………………................. pag.153
25. Cuvânt de încheiere ………………………………………………………................. pag.155
26. Cuprins ........................................................................................................................ pag.156

Sprijinul acordat
de Comisia Europeană
156
pentru elaborarea acestei publicații
nu constituie o aprobare
a conținutului, care reflectă doar
opiniile autorilor, iar Comisia nu https://pantins.ro
poate fi trasă la răspundere pentru
orice utilizare a informațiilor
conținute în aceasta.

S-ar putea să vă placă și