Master LRCE-ONIGA ALEXANDRA

PROIECT DE LECȚIE

I. ORGANIZAREA RESURSELOR PEDAGOGICE

COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ “SPIRU HARET”, SUCEAVA

PROPUNĂTOR, Oniga Alexandra Petronela
CLASA: a XI-a C
DATA: 19 februarie 2020
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
TEMA LECȚIEI: Să ne cunoaștem istoria: Costache Negruzzi.
SUBIECTUL: Alexandru Lăpușneanul în viziune interdisciplinară.
TIPUL LECŢIEI: interdisciplinară
FORME DE ORGANIZARE: instruire pe grupe
TIMP: 50 de minute

II. PLANIFICAREA LECȚIEI

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.5 Aplicarea pricipiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ
adecvat.
2.1 Asigurarea coerenței ideilor exprimate intr-un mesaj oral.
2.5 Cooperarea în interacțiunile de grup.
3.1 Citirea unei varietăți de texte literare, demonstrând înțelegerea sensului acestora.
4.3 Organizarea secvențelor textuale în funcție de o cerință specifică.

SCOPUL LECȚIEI: Formarea și dezvoltarea unor deprinderi de muncă intelectuală prin

consultarea materialelor informative; selectarea și adunarea acestora; dezvoltarea
climatului adecvat muncii în grup și unor atitudini pozitive de voință și caracter,
dezvoltarea simțului estetic.
OBIECTIVE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O1: să stabilească cărui gen aparține opera Alexandru Lăpușneanul.
O2: să prezinte figura și epoca lui Alexandru Lăpușneanul în literatura română.
O3: să evidențieze trăsăturile nuvelei.
O4: să identifice și să folosească informațiile provenite din surse istorice-literare.
CONȚINUTURI:
 Lectură a textului, înțelegere, receptarea mesajului oral; chei de lectură
(titlul, personaje, genul nuvelei, incipit, final etc).
 Apartenența operei la genul și specia literară.
 Dezbaterea operei.
 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale,
în diferite contexte de realizare.
 Mod de interpretare a artei (literatură și muzică), a istoriei.
METODE DIDACTICE: Metoda observației și Metoda conversației, lucrări practice,
chestionarea orala, jocul de rol, expunere, cvintetul, exercițiul, lectura individuală,
sinteza.
EVALUAREA: continuă, feed-back.
MIJLOACE DIDACTICE: tabla, instrumente de scris, calculator, videoproiector, fişe
de lucru.

III. SCENARIUL LECȚIEI:

PRINCIPII: captarea permanentă a atenției, asigurarea conexiunii inverse prin evaluare
continuă, menținerea motivației.
CONDIȚII PREALABILE: Deoarece lecția de azi este una de evaluare, elevii au
parcurs deja etapele preliminarii ale realizării proiectului.
REALIZAREA SENSULUI (38 DE MINUTE)
 Inițial elevii sînt împărțiți în patru grupe, în funcție de partenerii cu care au lucrat
la proiect, fiecare grupă având cinci membri. Din fiecare grupă se desemnează
câte un evaluator, formându-se astfel o nouă grupă care va nota activitatea fiecărei
echipe în funcție de criteriile de evaluare stabilite. (Anexa 4).
 Înainte de prezentarea posterului, câte un membru din fiecare echipă va citi
jurnalul scris în perioada desfășurării proiectului.
  Fiecare echipă iși alege un lider care va prezenta posterul și materialul realizat
intr-un timp limitat. (7-8 minute).
 Membrii celorlalte echipe vor asculta cu atenție și vor pune întrebări elevului care
prezintă sau celorlalți elevi din grupă.
 După terminarea prezentării posterelor, elevii vor căuta un cântec în care este
evocată personalitatea domnitorului.

REFLECȚIA (10 MINUTE)

 Fiecare grupă primește ca sarcină de lucru realizarea unui Cvintet pornind de la
numele Alexandru Lăpușneanul (Anexa 2).
 Sînt citite și notate cuvintele.
 Grupa de evaluatori prezintă grila de evaluare și clasamentul grupelor.
 Se acordă un premiu special pentru grupa care are cel mai bun punctaj.
 Toți elevii primesc diplome de “Urmași ai lui Alexandru Lăpușneanul” (Anexa 3)
 Se premiază cel mai original jurnal.
 În funcție de contribuția la realizarea proiectului, fiecare elev este notat de către
profesor (Anexa 5).
 Posterele realízate sînt afișate in școală pentru a fi studiate și de alți elevi.
BIBLIOGRAFIE:
1. URECHE, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, Editura Litera Internațional, 2004
2. NEGRUZZI, Costache, Alexandru Lăpușneanul, Editura Ștefan, 2003.
3. ILIE, Emanuela, Didactica limbii și Literaturii Române, Editura Polirom, Iași,
2014
4. Dacia literară, “Scene istorice din cronicele Moldovei,” 1840.
5. Programa şcolară de Limba şi literatura română, ciclul superior al liceului, clasa a
XI-a
6. PROGRAMĂ ŞCOLARĂ ISTORIE CLASA A XI-A
7. Programa şcolară de Religie –ciclul superior al liceului, clasa a XI-a
8. Programa şcolară pentru Educaţie plastică, clasa a XI-a
9. Programa şcolară pentru Educaţie muzicală, clasa a XI-a
10. www.edu.ro.programescolare
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanul_(nuvel
%C4%83)
 SCENARIU DIDACTIC

Profesorul prezintă argumentul realizării acestui proiect:

„Cei care nu pot învăța din istorie sînt condamnați să o repete.” (George Santayana).

Toti românii par să știe cine a fost Alexandru Lăpușneanul și de ce a rămas acesta
în istorie. Din acest motiv am aplicat un sondaj la clasa a-XI-a, înaintea studierii nuvelei
Alexandru Lăpușneanu scrisă de Costache Negruzzi.

Din nefericire, în urma acestui sondaj am constatat că elevii, doar au impresia că

știu cine a fost Alexandru Lăpușneanul. Nu știu când a domnit, aproximează datele si nu
știu în ce bătălii a participat. Astfel, de comun acord, s-a hotărât inițierea unui proiect cu
titlul: Alexandru Lăpușneanul în viziune interdisciplinară, pentru ca elevii să
dobândescă o serie de cunoștințe despre acesta dintr-o serie de perspective diferite:
literară, istorico-geografică, religioasă și artistică – prin muzică, teatru, respectiv pictură.

În acest sens, s-au stabilit grupe de lucru, inițial prin tragere la sorți și apoi prin
regrupare în funcție de preferințele și competențele fiecărui elev. Se urmărește așadar o
cunoaștere multilaterală a lui Alexandru Lăpușneanul, personalitate importantă a
trecutului și prezentului nostru, printr-o abordare transdisciplinară.
Anexa 1

Grupa I, Istoricii

Prezentați imaginea lui Alexandru Lăpușneanul din nuvela cu același nume,

referindu-vă la:

 Cum a ajuns la domnie?

 Moldova în timpul lui Alexandru
 Relațtiile interne și externe
 Cea mai importantă bătălie
 Câte domnii a avut?

Texte suport:
 Alexandru Lăpușneanul – Costache Negruzzi

Realizați o hartă a bătăliilor purtate de Alexandru Lăpușneanul.

 Grupa a II-a, Literații

Prezentați portretul și epoca lui Alexandru Lăpușneanul în literatura română

având ca texte suport nuvela lui Costache Negruzzi cu același nume.

Realizați un colaj cu imagini sugestive din textul suport studiat.

 Grupa a III-a, Religioșii

A fost Alexandru Lăpușneanul un bun creștin? Argumentați!

Texte suport:
 Alexandru Lăpușneanul, Costache Negruzzi.
 Letopisețul Țării Române, Grigore Ureche (fragmente).

Realizați un desen cu chipul domnitorului.

 Grupa a IV-a, Artiștii
Imaginați-vă că sînteți actori și puneți în scenă următorul fragment de text:

„Apropiindu-se, se plecă și-i sărută mîna. Lăpușneanul o apucă de mijloc, și

rădicînd-o ca pre o pană, o puse pe genunchii săi.

— Ce veste, frumoasa mea doamnă? zise el sărutînd-o pre frunte; ce pricină te

face astăzi, cînd nu-i sărbătoare, a-ți lăsa fusele? Cine te-au trezit așa de dimineață?

— Lacrimilor jupîneselor văduve care se varsă la ușa mea și care strigă

răsplătire la domnul Hristos și la sfînta născătoare, pentru sîngele care verși.

Lăpușneanul, posomorîndu-se, desfăcu brațele; Ruxanda căzu la picioarele lui.

— O, bunul meu domn! viteazul meu soț! urmă ea, destul! Ajungă atîta sînge
vărsat, atîte văduvii, atîța sărimani! Gîndește că măria-ta ești prea puternic și că niște
săraci boieri nu-ți pot strica. Ce-ți lipsește măriei-tale! N-ai cu nime război; țara este
liniștită și supusă. Eu, Dumnezeu știe! cît te iubesc! și copiii măriei-tale sînt frumoși și
tineri. Judecă că după viață este și moarte și că măria-ta ești muritor și ai să dai seamă!
Pentru că, cu monăstirile nu se răscumpără sîngele, ci mai ales ispitești și înfrunți pre
Dumnezeu, socotind că făcînd biserci îl poți împăca, și…

— Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanul sărind drept în picioare și mîna lui,

prin deprindere, se răzăma pe junghiul din cingătoarea sa; dar îndată, stăpînindu-se, se
plecă și, rădicînd pre Ruxanda de jos:

— Doamna mea! îi zise, să nu-ți mai scape din gură astfel de vorbe nebune, că,
zău, nu știu ce se poate întîmpla. Mulțămește sfîntului mare mucenic Dimitrie izvorîtorul
de mir, a cărui hram se prăznuiește la biserica ce noi i-am făcut la Pîngărați, că ne-au
oprit de a face un păcat, aducîndu-ne aminte că ești mama copiilor noștri.

— De aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. Ieri, cînd voiam să intru, o

jupîneasă cu cinci copii s-au aruncat înaintea rădvanului meu și m-au oprit arătîndu-mi
un cap țintuit în poartea curții; „Ai să dai seamă, doamnă! îmi zise, că lași pre bărbatul
tău să ne taie părinții, bărbații și frații… Uită-te, doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl
copiilor acestora, care au rămas săraci! Uită-te!“ și îmi arăta capul sîngeros și capul se
uita la mine grozav! Ah! Stăpîne! de atunci neîncetat văd capul acela și mi-e tot frică!
Nu pot să mă odihnesc.

— Și ce vrei? întrebă Lăpușneanul zîmbind.

— Vreau să nu mai verși sînge, să încetezi cu omorul, să nu mai văd capete tăiete,
să sare inima din mine.

— Îți făgăduiesc că de poimîne nu vei mai vedea, răspunse Alexandru-vodă; și

mîne îți voi da un leac de frică.

— Cum? ce vrei să zici?

— Mîne vei vedea. Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă
cum se cuvine unei bune gospodine și pune la cale să ne gătească un ospăț, căci mîne
dau masă mare boierilor.

Doamna Ruxanda ieși după ce iarăși îi sărută mîna.

Bărbatul său o pitrecu pînă la ușă.

— Ei! pus-ai toate la cale? întrebă el, viind grabnic cătră armașul său, care
intrase atunce.

— Tot este gata.

Dar oare vor veni?

— Vor veni.”