Obiect: Limba şi literatura română

Clasa: a IX-a

PROIECTUL UNITĂŢII DE INVĂŢARE LUMI FANTASTICE

CONŢINUTURI OBIECTIVE
DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR. RESURSE EVALUARE
REFERINŢĂ
ORE

1. Accepţiile termenului „fantastic”;

„ Textul fantastic trebuie să-l oblige pe cititor a considera lumea Activitatea în

personajelor drept o lume a fiinţelor vii, astfel încât el să ezite între o grup
explicaţie naturală şi una supranaturală a evenimentelor evocate. Apoi, 1
2.4. această ezitare poate fi de asemenea împărtăşită de unul dintre
personaje(…). In fine, cititorului i se cere să adopte o anumită atitudine Dicţionar de
faţă de text: să refuze atât interpretarea alegorică, cat şi pe cea poetică.” termeni
2.5. (Tzvetan Todorov – Introducere în literatura fantastică); Activitate literari
frontală
Accepţiile 2.6. Activitate
termenului 2.7. independentă
„fantastic” 2. Primele încercări de constituire a literaturii fantastice la noi:

D. Cantemir – Istoria ieroglifică ;

I.H. Rădulescu – Zburătorul ;
V. Alecsandri – Sânziana şi Pepelea;

1
 3. Evoluţia prozei fantastice romaneşti:
M. Eminescu şi formula fantasticului doctrinar – Sărmanul Dionis ,
Avatarii faraonului Tla , Geniu pustiu , Cezara;
I. Creangă şi fabulosul fantastic – Povestea lui Arap-Alb ; Dicţionar de
2.4. I.L.Caragiale şi fntasticul demonic – Abu-Hassan , Kir Ianulea , La Activitate termeni
2.5. hanul lui Manjoala , La conac; frontală literari
Evoluţia prozei 2.6. L. Rebreanu – fantasticul ca experiment literar şi ca experienţă
fantastice 2.7. existenţială – Adam şi Eva ;
V. Voiculescu – fantasticul mistic – Lostiţa , Pescarul Amin , Ultimul
romaneşti
Berevoi , In mijlocul lupilor ;
M. Eliade – fantasticul mitologic şi simbolic – La ţigănci , Pe strada Activitate
Mantuleasa , In curte la Dyonis , Les Trois Graces ; independentă
L. Dimov – fantasticul oniric – Pe malul Styxului , Carte de vise,
Veşnica reîntoarcere.

2.4. Povestea lui Arap-Alb-incursiune în fabulos/fantastic. Activitatea în

Ion Creangă Înţelegerea creştină a ordinii lumii şi motivul invocaţiei divine; finalul grup
2.5. moralizator; 2 Activitate
frontală
2.6. Activitate
independentă
2.7.

2.4. Dezbaterea semnificaţiilor conceptului “fantastic” prin raportare la texte Text-suport

literare cunoscute Activitatea în
Locul lui 2.5. Specificarea primelor încercări de constituire a literaturii fantastice la 1 grup Observare
V. Voiculescu noi: reprezentanţi, evoluţie. Activitate sistematică
în proza fantastică 2.6. Numirea tipurilor de fantastic: formula fantasticului doctrinar, fabulosul Frontală
romanească fantastic, fantasticul demonic, fantasticul ca experiment literar,
2.7. fantasticul mistic, fantasticul mitologic şi simbolic, fantasticul oniric Activitate
independentă

2
 Povestirile voiculesciene se grupează pe două registre:
2.4. - povestiri anecdotice ( având anecdota simplă sau ilustrativ-ideologică), care
au ca punct nodal o farsă, o situaţie neaşteptată, inedită, care generează
2.5. confuzie, având substrat umoristic ( Fata din Java, Proba, Ispitirile
călugărului Evtichie, Chef la mănăstire);
Activitatea în
- povestirile cu substrat fantastic, în care e creată o lume fabuloasă, arhetipală
2.6. şi virginală, unde omul conservă existenţa arhetipală ( Iubire magică, În
4 grup cu
mijlocul lupilor, Sezon mort, Pescarul Amin, Lostriţa, Lacul rău, Ultimul raportare
2.7. Berevoi etc.). frontală, Temă pentru
Povestirile voiculesciene sunt grupate în două volume, publicate postum, acasă
Lostriţa în 1966: Capul de zimbru, Ultimul Berevoi
2.4. Dezbaterea categoriei estetice a fantasticului pornind de la următoarele
consideraţii:
2.5. Încadrarea povestirii Lostriţa în ciclul povestirilor fantastice voiculesciene,
specificarea
2.6. originalităţii viziunii fantastice, precizarea genezei povestirii, a temei Activitate
acesteia, a motivelor, precizarea particularităţilor structurale şi independentă
2.7. compoziţionale (coroborarea specificului românesc cu fantasticul şi Activitatea în
fabulosul), caracterizarea personajelor, specificarea originalităţii grup
acestora, identificarea mitului de sorginte păgână a animalului totemic,
menţionarea elementelor specifice de artă narativă şi a limbajului
specific muntenesc, relevarea importanţei prozei voiculesciene în
contextul literaturii române.
 povestirea Lostriţa aparţine compartimentului fantastic al prozei scurte
voiculesciene, fiind publicată în Iubire magică.
 Geneza povestirii poate fi fixată într-o perioadă anterioară, de la începutul
creaţiei, în care se manifestă preferinţa pentru elementul ancestral păgân ,
fiind prelucrat în manieră tradiţională mitul Sirenei sau al Ondinei, întâlnit
anterior la Eminescu.
Activitate
 Tema povestirii: mitul animalului totemic.
 Motivele păstrează dimensiunea arhetipală a spaţiului şi timpului
frontală
proiectate: motivul apei primordiale (aici spaţiu al manifestărilor
neobişnuite) motivul tentaţiei, motivul visului revelator, motivul
solomonarului, motivul faustic, motivul călătoriei, motivul dublului etc. Activitate
Bistriţa). Relatarea se vrea una revelatorie, pentru a se sugera existenţa în independentă
continuare în spaţiul realului a unor forme totemice stihiale, primitive, care
se întorc pentru a-şi recupera esenţele.
3
 Structura povestirii constă în relaţionarea fabulosului tipic tradiţional, specific
2.4. basmului românesc, cu fantasticul care conservă arhetipalul (se poate realiza o
localizare, care capătă însă dimensiuni relative:
2.5. Specificarea doctrinei fantasticului de tip oniric, „care nu ignoră nici
baladescul” (E. Simion);
Timpul are dimensiuni mitice, pierzându-şi limitarea firească, specifică
civilizaţiei; e surprinsă imaginea unei lumi atemporale, iar spaţiul e şi el relativ
fixat :pe apa Bistriţei, apă de munte (pură, nealterată), căci lostriţele trăiesc în
acest tip de ape.
Descoperirea cheii interpretării alegorice a incompatibilităţii dintre lumile
diferite;

Analiza temei erotice şi a temei viziunii asupra esteticului: „Frumos

Locul lui Leonid înseamnă întâlnirea întâmplătoare dintre o umbrelă şi o maşină de Activitatea în Temă pentru
Dimov în literatura 2.4. cusut pe o masă de operaţie.” (Lautreamont); 1 grup acasă
fantastică Dezbaterea fuziunii dintre fantastic şi cotidianul banal. Activitate
romanească 2.5. Observarea alternanţei timpurilor verbale, a simbolisticii succesiunii frontală
spaţiilor evocate, a coerenţei „schemei epice” a poemului. Activitate
Leonid Dimov: 2.6. Dezvoltarea simbolurilor propuse de poet: terenul de tenis, jocul, lacul, independentă
Vârcolacul şi vârcolacul albastru, fiara, localul (han), iola (barca), înserarea şi noaptea,
Clotilda 2.7. apa.
Exploatarea miturilor: al strigoiului şi al androginului.

Dezbaterea categoriei estetice a fantasticului pornind de la următoarele Observare Stabilirea

consideraţii: sistematică planului eseului
Fantasticul înţeles “Intr-o lume care este evident a noastră, cea pe care o cunoaştem, structurat
ca ezitare între 2.4. fără demoni şi silfide şi fără vampiri, are loc un eveniment care nu 1 Dicţionar de
termeni literari
explicabil şi poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe
Temă pentru
inexplicabil, ca 2.5. evenimentul trebuie să opteze pentru una dintre cele doua soluţii Activitate acasă
model al dilemei posibile: ori este vorba de o înşelăciune a simţurilor, de un produs al independentă Redactarea
cunoaşterii: 2.6. imaginaţiei, şi atunci legile lumii rămân ceea ce sunt, ori evenimentul s- unui eseu pe
a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci baza textelor
Evaluare 2.7. realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Activitatea studiate în
Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. .” (T.Todorov ) independentă cadrul temei
LUMI
FANTASTICE

4
5