Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUFLET DE COPIL
“Toamna în versuri şi 1.
culori”
2.
“TINERE CONDEIE”
“O educaţie bună 3.
este izvorul în-
tregului bine în Dragii noștri,
lume”
Immanuel Kant
“MENS SANA 6
IN CORPORE SANO” Vă mulţumim că ne-aţi fost alături în acest semestru,
în acest nou numǎr al revistei şcolare, am încercat să vă
prezentăm activitatea şcolii noastre, în care părinții, autori-
tatea locală, cadrele didactice, elevii şi, nu în ultimul rând
conducerea şcolii au pus atât de multă bucurie şi pasiune.
3
Cuvântul directorului,
Dragi elevi și părinți, stimați colegi,
Dragi colegi, dumneavoastră, care prin muncă neobosită, prin efort conju-
gat și printr-o mare dragoste față de copii contribuiți la scrierea performanțelor
în cartea școlii săcălăzene și purtați solia de mai bine pentru toți cei care vă sunt
aproape, în spațiul generos al școlii. Să vă bucurați de împliniri profesionale și
de tot felul, iar veștile despre performanța elevilor dumneavoastră să vă fie
prilej de bucurie!. Doamne ajută!.
Director, Prof. Fota Iulian Lucian
4
TOAMNA ÎN VERSURI ŞI CULORI
5
6
“Frumosul se educǎ prin frumos”, Platon.
7
Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru descoperirea aptitudinilor, o
influenŃă benefică asupra personalităŃii copilului pe plan estetic, moral, afectiv şi intelec-
tual. Prin activităŃi de acest gen copilului i se formează răbdarea, îndemânarea, simŃul es-
tetic. Aceste trăsături îi vor împlini personalitatea şi, chiar dacă nu va ajunge artist plas-
tic, va avea viaŃa sufletească mai bogată, va fi mai sensibil, un copil echilibrat, educat,
fericit. Dragi “adulŃi”, haideŃi să vedem copilul din faŃa noastră ca fiind “pânza de şevalet”,
metodele şi mijloacele noastre de lucru ca fiind instrumente de muncǎ şi, dacă atunci când
“lucrăm” punem suflet, vom avea în faŃa noastră ceea ce ne-am dorit: adevǎrate ”opere de
artă”, căci, precum spunea marele artist Ştefan Luchian: ”PoŃi să ai talent, dacă nu lu-
crezi e degeaba. Mâna trebuie să-Ńi umble...poŃi să desenezi bine, să ai culoare cât de fru-
moasă, dacă nu pui simŃire, nu iese nimic...Noi artiştii trebuie să privim cu ochiul, dar să
lucrăm cu sufletul!…”
Profesor educaŃie plastică, Cîrdeiu SoriŃa
Mini-expoziţie cu lucrǎrile elevilor din Şcoala Gimnazială Sǎcălaz, respectiv Beregsǎu Mare,
clasele V-VIII, prof coordonator Cîrdeiu Soriţa.
8
Iarba căpătase o nuanţă închisă
albăstruie din cauza înserării.
Ultima rază de soare străpungea
orizontul purpuriu, o ultimă
o clădire de o arhitectură pasăre se învârtea prin văzduh…
aparte, care, în pofida faptului Culorile reci şi calde se îmbinau
că era construită în jurul armonios şi contrastau dramatic
secolului al XVII-lea, arăta în acelaşi timp, la periferia
impecabil. Odată intrată, m- nopţii. Privind acel tablou,
am lăsat condusă de intuiţie. simţeam cum răcoarea nopţii îmi
După ce am trecut pe lângă gâdilă obrajii.
clasicele portrete ale vechilor Cum putea un tablou atât de
conducători ai acelei zone, un simplu la prima vedere să mă
tablou mi-a atras privirea. emoţioneze atât?...
Era ceva cu totul
Un tablou de nota 10! special. Avea o ramă de
de Tania Titirigă aramă, foarte veche, dar bine
cls. a VIII-a A întreţinută, cu modele florale,
fără a fi extravagantă. Tabloul
în sine era pictat în culori de
Era o după-amiază ploioasă ulei şi reprezenta un peisaj
de sâmbătă — prima zi seral, având în prim-plan o
petrecută în noul oraş, unde livadă. Acea privelişte îmi
urma să locuiesc. Şi, după părea cunoscută... dar nu
cum îmi stă în fire, primul loc aveam nicio amintire limpede
pe care l-am vizitat era în legătură cu ea.
muzeul de artă. În faţa ochilor mei, se
Când mi-am ridicat privirea întindea o mare de pomi
de la trotuarul nesofisticat, am fructiferi. Fructele roşii ale
acestora păreau apetisante, dar Profesor coordonator :
avut plăcerea de a vedea cum
nu le puteam recunoaşte. Camelia Chiliban
în faţa mea se înălţă
9
Înserare
de Naomi-Magdalena Neamți
10
Bimbirică Andra Clasa a VIII-a
Profesor coordonator: Chiliban Camelia
Secțiunea: Creație literară-proză
Primăvară...toată natura se trezește la viață și devine din ce în ce mai veselă și mai frumoasă.
Pe solul sumbru se joacă o mulţime de „copii” entuziasmați, îmbrăcați cu bluze verzi și căciulițe
ninse cu diamante; protejându-i, stau serioase firele de iarbă, care se lasă mișcate doar de vântul plin de
glume. Din când în când, mai zărești câte o insulă pustie acoperită cu puf alb și lângă ele — foarte multe
buburuze, păianjeni şi tot felul de musculițe care anunțau venirea primăverii printr-un dans care te făcea să
zâmbești și să te bucuri mai mult.
Cum ridicai privirea, puteai observa trunchiurile copacilor care întâmpinau primăvara cu o
petrecere la care le chemaseră pe cele mai importante persoane din întreg ținutul. Fiecare pom se lăuda cu
frumusețea ghirlandelor și a parfumurilor fine, ce ascundeau toată tristețea, melancolia și chiar disperarea
ce, din fericire, a trecut. Era un basm din care nu ai fi vrut să te trezești, mai ales când auzeai din depărtare
glasul mângâietor al unui înger acompaniat de clopoțeii ținuți în mână de multe zâne cu aripi transparente,
clare...pure.
Însă, această poveste avea și o notă ce amintea de zilele trecute. Era cerul colorat în nuanțe de roșu,
un semn al sângelui ce a fost vărsat, de portocaliu — acela ager și nemilos, de albastru nesfârșit, ce îți
îngheța sufletul și apoi pleca nepăsător. În mijlocul acestui haos era soarele împreună cu ajutorul său de
nădejde — și anume rozul, care simbolizează speranță și multă fericire. Cei doi erau meniți pentru a-i
izgoni pe toți acești tâlhari cu suflet rece.
Ea este primăvara, o ființă frumoasă, caldă, iubitoare, gata să poarte un război cu oricine vrea să
strice această linişte profundă din regatul pe care îl conduce.
11
Primăvara
12
Un vis
(de Costar Mariana Veronica, clasa a VII-a B)
Eu am un vis și acel
vis este foarte important
pentru mine. Dar într-o zi
visul acela va deveni realitate.
Rămânem
(de Costar Mariana Veronica, clasa a VII-a B)
Înainte să ne cunoaștem,
ore întregi ne priveam.
Râsul tău era totul pentru mine!
13
Natura
(de Muntean Beyatris, clasa a V-a A)
Cine ar ști cât îmi ești de dragă? Natura niciodată n-o să moară
Cum te admir în fiecare zi Pentru că ea merge ca o moară!
Când din semnele tale nu înțeleg o boabă?
Natură, mă chemi! Toți or auzi!
14
De-ar fi...
(de Onișor Iulia, clasa a V-a A)
A sosit iarna!
(de Șoșoi Francesca, clasa a VII-a B)
Sunt pufoși,
copiii aleargă bucuroși
pe la săniuș, iar și iar!
15
nii, nu am avut posibilita-
tea să alegem dacă vrem să
fim nemuritori, Dumnezeu
a pus doar doi oameni să Scrisoare de răspuns
aleagă pentru noi. Dacă te din partea Vieții
gândești la lucrul acesta, ai
putea să-ți dai seama că este Dragă Ana, mă bucur
o parte urâtă a vieții. că mă cauți și știu că mă
Viața este foarte dură iubești, pentru că am fost
și foarte aspră, iar dacă nu tot timpul alături de tine și
știi cum să te aperi, ești te-am iubit întotdeauna, la
pierdut. Este ca și-ntr-un rândul meu.
război, cine e mai puternic Sunt atât de nevăzută
câștigă. Eu pot să scriu do- și necunoscută, pentru că
ar imaginându-mi viața mă aflu într-o altă dimen-
urâtă, căci, din fericire, nu siune a existenței: în inima
am avut ghinionul de a du- ta, care e infinită și veșnică.
Partea urâtă a vieții
ce o viață urâtă. Caută-mă și găsește-mă!
(de Caradji Ana, clasa a VII-a A)
Noi, oamenii, suntem Nu există moarte,
niște pioni pe o tablă de șah Dumnezeu nu a lăsat să se
Viața este un element care nu au posibilitatea de întâmple asta. Doar că la
complex și de neînțeles, pe a decide cum și când să început, viața doare, de ace-
moară. ea plâng bebelușii când se
care noi, oamenii, nu o pu-
tem nici cuprinde, nici des- Întrebările puse frec- nasc.
cifra. Ea se împarte în două vent pentru a defini viața Te aștept dincolo de
jumătăți, una bună și una urâtă ar fi: de ce unii oame- această lume! Trăiește
rea. Evident, în unele mo- ni sunt bogați, iar alții, această aventură frumoasă
mente, cele două nu se află săraci? sau de ce unii oame- cu mine!
în echilibru total. Astăzi ni trăiesc mai mult, iar
alții, mai puțin? Sunt multe
am să vă spun doar despre
partea urâtă a vieții, căci întrebări la care viața nu ne
poate răspunde, trebuie tot
mi s-a părut mult mai
noi să găsim răspuns acestor
interesantă.
întrebări.
În unele momente îmi
Aceasta a fost viața
pun întrebarea: de ce oare
urâtă, după gândirea mea.
Dumnezeu nu ne-a dat
Evident că fiecare om are o
șansa să fim nemuritori?
altă viziune despre viață,
Dar, după asta, mă gândesc
dar nimeni nu poate să știe
mai bine că dacă nu am
cum e viața adevărată.
mai muri niciodată, nu am
mai avea loc să trăim.
Pământul ar fi o planetă
mult prea mică pentru
Profesor coordonator:
atâția oameni. Noi, oame- Apostu Adriana
16
ținea toate trofeele, cu care blestemul! Este chiar rege-
mereu se mândrea nespus. le acestui ținut...
Un gardian milos, ca- Și nu știm ce s-a mai
re n-ar răni nicio muscă, a întâmplat... Doar că bleste-
îndrăznit să se opună pla- mul pădurii a dispărut. Din
nului regelui și i-a spus: ea au ieșit și au mers spre
- Măria-Ta, nu putem vâna casă toți oamenii buni care
această creatură! Ca să fim fuseseră prinși în pădure,
sinceri, niciun om de pe la sub blestemul somnului.
noi nu este viteaz și bun, În cele din urmă a
Ochiul bun cum spune legenda!... apărut un adevărat rege.
(de Belbe Ianis, clasa a V-a A)
-Tăcere, slugă nevolnică! Dar asta e altă poveste, pe
Aceasta nu e decizia ta! care, poate, am să v-o spun
Dacă mai îndrăznești să cândva...
spui un cuvât, am să te Ș-am încălecat pe-o șa
închid în temniță! Și vă spusei povestea
Și așa au plecat ei în așa!...
pădure la vânătoare: el, re-
gele, vreo cinci soldați și
gardianul cel milos.
Gardianul se uita
atent în jur, pentru că voia
să protejeze creatura, dar s-
a liniștit când și-a reamintit
că legenda spune că doar
ochiul bun o putea găsi.
Răsuflă ușurat. Dar în clipa Profesor coordonator:
A fost odată ca niciodată,
aceea dădu nas în nas cu Apostu Adriana
că de n-ar fi, nu s-ar mai
povesti... A fost un animal acea ființă fără asemănare.
care putea fi văzut doar de Ea era, un tigru din pietre
ochiul bun și viteaz al unui prețioase, care putea vorbi:
om. Pentru cei care îi inte- - Tu, omule, mă poți vedea?
resau banii mai mult ca ori- - Da!...
ce, era invizibil. - Atunci înseamnă că tu ești
Regele acelui ținut, nobilul care va elibera
care era cel mai zgârcit om pădurea de blestem. Bleste-
al vremii, a auzit despre mul pădurii e că toți oame-
acest animal și atunci i-a nii și animalele bune din
venit ideea că dacă va pu- această pădure au ador-
tea să vâneze creatura, el mit…
va deveni cel mai viteaz și - Dar dacă e așa, cum de eu
mai faimos om. El dorea să n-am adormit?
pună capul animalului mi- - Pentru că tu ești Alesul!
raculos pe peretele unde-și - Și ce să fac?
- Ucide vrăjitorul care a pus
17
MADA LORENA DENISA, cls. A VII-a B, Profesor coordonator: Apostu Adriana
“Cea mai puternică forŃǎ din univers este Iubirea.” Albert Einstein
18
“ O educaŃie bună este izvorul întregului bine în lume.”
Immanuel Kant
Cu toții respirăm judecă tot mai mult o altă evită școala, au alte
persoană, plecând de la priorități sau se implică în
același aer aspectul fizic, fără să activități negative.
aștepte să-i cunoască şi Așadar, cu toții
În opinia mea, toți calitățile. Cu ce sunt respirăm același aer, cu
oamenii au dreptul la o vinovați acei copii care s-au toții suntem egali în
viață fericită. Cu ce te ajută născut în familii de etnie drepturi, avem dreptul la o
dacă jignești pe cineva? Ei rromă? Culoarea pielii nu viață mai bună pe care să o
bine, așa este lumea în care arată culoarea sufletului. construim așa cum
trăim. Dacă ești sărac, Există persoane care nu considerăm. Să încercăm să
ceilalți te judecă și te sunt de etnie rromă și au fim mai buni, să fim
etichetează; dacă ești de sufletul negru. Judecați OAMENI printre OAMENI!
etnie rromă ești exclus din interiorul, nu coperta!
anumite grupuri și În al doilea rând,
marginalizat. În cele ce după părerea mea, oamenii
urmează doresc să-mi care nu au o situație
exprim părerea și modul în financiară bună, nu pot să
care văd eu lumea de azi. fie excluși din grupuri sau
În primul rând, activități doar pentru că nu
discriminarea are multe au bani și nu își pot permite
consecințe, atât în plan luxul și bucuriile celorlați.
social, cât și în plan Unii copii au atât de multe
emoțional. Lumea ar putea lucruri la care alți copii pot
fi mult mai bună dacă toți doar să viseze. Viața nu
am înțelege că suntem egali este roz pentru toată
și valoroși, indiferent de lumea. Există în multe țări,
rasă, etnie, religie. Dacă părinți care nu mănâncă pe
s-ar ajunge la înțelegerea săturate pentru a lăsa mai
acestui aspect, nu ar mai multă hrană pentru copii,
exista discriminare. în timp ce în alte familii
Societatea noastră are mâncarea se aruncă. Mulți
din ce în ce mai multe părinți fac eforturi enorme
probleme. Ne întrebăm “De pentru a-i aduce pe copiii
ce tot mai mulți tineri ajung lor la școală, pentru a le Samson Denisa,
la gesturi necugetate, chiar putea oferi o educație, cls aVIII-aA
și la gândul de a-și lua pentru a avea un viitor cu Prof. coordonator:
propria viață?”. Eu consider mult mai bun decât au avut Flueraș Adina-Brîndușa
că unul dintre motive, ei. Pe când alți copii, care
alături de multe altele, este au tot ceea ce își doresc
că cei din jurul nostru
19
“ O educaŃie bună este izvorul întregului bine în lume ”
Immanuel Kant
Dreptul la viață, libertate izolează. Orice persoană iubește și aceia care nu au aceleași
și alegeri proprii vrea să fie iubită. Nu trebuie să posibilități materiale. Cu ce te
(A câștigat locul al II-lea) discriminăm pe nimeni. Dacă ajută, dragă omule, faptul că îl
Dumnezeu a vrut ca el să se nască discriminezi pe celălalt?
Se vorbește din ce în ce mai mai închis la ten asta NU inseamnă Discriminarea nu este utilă
mult despre libertatea personală. În că este diferit de noi și nu este nimănui, aduce doar răutate. Prin
cele ce urmează am ales să acceptat ca persoana să fie discriminare, ființele umane își
abordez subiectul alegerilor ridiculizată. Din păcate, însă, croșetează răul cu propriile mâini.
personale și tolerarea sau nu a rasismul este, încă, prezent. Dacă Divinitatea ți-a acordat o
acestora de către cei din jur. În Sper că, odată cu trecerea șansă, ai grijă de ea, nu o irosi prin
rândurile următoare voi aduce în timpului, generațiile noi să fie răutăți! Pe parcursul vieții învățăm
prim-plan câteva dintre formele de înțelepte, să învățăm să ne prețuim multe lucruri: cum să ne
dscriminare pe care le-am văzut și reciproc, să încetăm să intervenim comportăm, cum să fim mai buni,
care mă intrigă. în viața celorlați atunci când nu ni cum să vorbim și multe altele. Cel
Din punctul meu de vedere, se cere și să nu judecăm persoana mai important este, însă, faptul că
fiecare persoană are dreptul de plecând de la aspectul ei. Fiecare avem o viață și și o trăim în funcție
a-și planifica viața exact așa cum își cunoaște povestea dureroasă a de deciziile proprii.
își dorește. Atunci când auzi la știri discriminării, a izolării. Școala, în Ai grijă la vorbe și la fapte,
sau citești pe anumite site-uri faptul zilele noastre, este împânzită de ele se plătesc scump! Haideți să
că fetele nu sunt potrivite pentru elevi care, din amuzament, spunem cu toții, la unison ”STOP
fotbal, simt o formă de glumesc pe seama altora, îi discriminării” și să creăm o lume
discriminare. Iubesc fotbalul! Acest tachinează batjocoritor și îi mai bună, un mozaic minunat.
sport îmi dă puterea să trec peste intimidează, fără să realizeze că
greutățile pe care le întâmpin. prin cuvintele aruncate la
Oamenii se implică mult prea mult, întâmplare, din plictiseală sau
ca specialist în viața altora și, de distracție, pot genera drame,
cele mai multe ori, deranjează. uneori chiar dorințe de sinucidere.
Toate persoanele, indiferent Fiecare persoană este
de culoarea pielii, etnie, limba unică. Să nu ne credem superiori
vorbită, credință, au un suflet, dragi unii altora! Această superioritate Cioban Alina
oameni! Durerea provocată de este generată chiar și de marca de Prof. coordonator:
reproșurile întâmplătoare și jignirile haine sau încălțăminte pe care o Flueraș Adina-Brîndușa
gratuite ale celorlați este reală și te poartă unii elevi, respingându-i pe
20
“ O educaŃie bună este izvorul întregului bine în lume ”
Immanuel Kant
Eroi pentru libertate, benzi desenate, Lee Stan, Așa cum spunea, scriitorul
egalitate și fraternitate considera că bigotismul și rasismul de benzi desenate Lee Stan, mai
(a câștigat locul I) sunt printre cele mai mortale boli devreme sau mai târziu trebuie să
sociale care afectează lumea în învățăm să ne judecăm după
ziua de azi. Împărtășesc și eu propriile noastre merite. Mai
acest punct de vedere. Dar, spre devreme sau mai târziu, dacă omul
deosebire de super rău-făcătorii va fi vrednic de destinul său,
benzilor desenate, cele scrise mai trebuie să ne umplem inimile cu
sus nu pot fi oprite cu o lovitură în toleranță. Doar atunci vom fi
nas sau prin distrugere cu o armă vrednici de numele nostru, al
laser. Singurul mod de a le diminua fiecăruia: OM.
este de a le expune, de a le releva
răul interior. Dacă ne gândim la
În secolul al XIX-lea s-a
una dintre explicațiile din dex
oficializat deviza „Libertate,
online ale cuvântului „bigot”-- și
egalitate, fraternitate!” în Franța și
anume la aceea de „persoană care
are ca temei articolul 1 din
manifestă o atitudine rigidă,
„Declarația Drepturilor Omului și
intolerantă în anumite chestiuni”
ale Cetățeanului” . Discriminare:
înțelegem cum și de ce
am auzit cu toții acest termen. Cu
discriminarea este atât de
toții ne declarăm împotriva acestui
răspândită, iar toleranța nu. Înțeleg
fenomen, spunem că ne dorim
faptul că nu putem să-i plăcem pe
egalitate pentru toți. Dar chiar
toți cei din jurul nostru și că nu
facem ceva în această privință?
suntem plăcuți de toți. De
Înțelegem, oare, care sunt
asemenea, în societate conflictele
schimbările care trebuie făcute
apar și nu sunt întotdeauna
pentru a diminua această
negative. Dar de aici, până la a
nedreptate?
condamna și a disprețui o rasă
Nu putem avea o lume mai
întreagă, o etnie întreagă sau să
bună, mai corectă, decât dacă
defăimezi o întreagă religie, poate
schimbarea începe cu noi înșine,
să fie doar un pas. Iar acest pas se
decât dacă ne vom educa, în
face atunci când uităm să fim
primul rând, pe noi, pentru a fi
toleranți, să acceptăm și să
corecți.
respectăm diversitatea.
Mă gândesc, de multe ori,
Schimbarea nu trebuie să fie
cât este de simplu pentru eroii din
magică și nu se poate realiza dintr-
benzile desenate să se lupte cu
o dată. Toleranța se învață!
răul, cu maleficul, și cât este de
Fiecare persoană care înțelege că
greu în lumea reală. Cum ar arăta
discriminarea este dăunătoare și
eliminarea discriminării în benzile
distructivă, și face ceva pentru a
desenate? Cu o singură atingere a
schimba acest lucru contribuie la Titirigă Tania , cls VIII-a A
unei arme laser aceasta ar fi
clădirea unei lumi mai bune. Prof. coordonator:
anulată, eroii ar fi aplaudați și
Fiecare dintre noi putem să fim Flueraș Adina Brîndușa
apreciați. Unul dintre autorii de
acel erou din benzile desenate!
21
CENTENARUL MARII UNIRI
UNIREA
Astăzi e o sărbătoare
Pentru România Mare,
Că-i frumoasă ca o floare!
Centenarul se apropie,
E ziua de 1 Decembrie!
Am trăit un secol plin În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la eveni-
Şi Unirea o iubim! mentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statu-
lui național român, realizată prin unirea provinciilor
Carol I, Ferdinand, Maria, românești cu România.
Au luptat pentru România! La început a fost unirea Basarabiei cu
A lui Viteazul poftă ce-a poftit România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei
Prin sacrificiu au făptuit. cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea
Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului
Când mă gândesc la acest trecut, cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei
Sunt mândru şi rămân mut uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în
De admiraŃie pentru curajul avut, 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbă-
Ca azi românii să locuiască într- torim CENTENARUL MARII UNIRI.
un singur trup: România! Elevii de la şcolile din Săcălaz, Beregsău Mare şi
Beregsău Mic au desfăşurat activităŃi specifice. Felici-
tăm copiii care în aceste situaŃii mereu ne aduc bucurii,
încântare, măreŃie şi ne trezesc mari emoŃii, nu în ul-
de David Fofiu, cl. a III-a timul rând pe distinşii dascăli/dăscăliŃe şi părinŃi.
Profesor coordonator
Onofrei Ramona
22
Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?
23
Săcălaz 2018-2019 “Sărbătorile de iarnă la români”
24
“Sărbătorile de iarnă la români”
25
La proiect participă un număr de 710 elevi, diriginŃii claselor V-VIII, pro-
fesori pentru învăŃământul primar, cadre didactice, părinŃi ai elevilor, alŃi profesori
colaboratori.
Scopul principal al proiectului este formarea unei atitudini pozitive față de me-
diul educațional, obiectivele fiind: implicarea conștientă și susținută în activitățile de
pavoazare; îmbunătățirea muncii în echipă, a coeziunii grupului, dezvoltarea spiritului
critic, stimularea creativității elevilor, dezvoltarea deprinderilor elevilor de a păstra
mediul curat, formarea deprinderilor elevilor de a practica activităŃi ecologice, dezvol-
tarea responsabilităŃii elevilor pentru protejarea mediului înconjurător.
Proiectul se va desfăşura în perioada octombrie 2018-iunie 2019 şi va cuprinde
mai multe activităŃi, printre care:
• „ColŃul verde din clasa mea” (octombrie 2018 – iunie 2019): fiecare clasă își va
aranja sala de clasă cu lucrări artistico-plastice ale elevilor, planșe tematice, pa-
nouri, colțul verde, biblioteca clasei, material multimedia de promovare a clasei și a
activităților educative realizate în anul școlar curent etc.;
• „Comoara verde de lângă noi” (octombrie 2018 – iunie 2019): Ecologizarea
spațiilor verzi din curtea școlii;
• Amenajarea unei grădini didactice pe o suparafață de 1500 mp în incinta
școlii -- sponsor principal: firma Merpano (octombrie 2018 – iunie 2019),
această activitate presupunând curățarea terenului, ararea și discuirea acestuia,
însămânŃarea cu gazon, plantarea de pomi fructiferi şi arbori, amenajarea aleilor,
amenajarea unor spaŃii de joacă;
Alte proiecte educaționale care vor fi demarate de Școala Gimnazială
Săcălaz:
• Simpozionul județean „Prețuiește viața” PoziŃia 7 pe CAEJ 2018-2019;
26
• Concurs judeţean pentru şcolile din mediul rural, prof. Alexandru Firan, 18.04.2019,
ediŃia I, proiect cuprins pe Calendarul ActivitaŃilor Educative Şcolare şi Extraşco-
lare al ISJ Timiş, poziția 282 pe CAEJ 2018-2019
• Școala noastră a depus un formular la ISJ Timiș pentru a aplica un proiect european
de parteneriat cu o școală din Polonia. Proiectul constă în mobilitatea unui grup de
elevi din Polonia cu vârste cuprinse între 10-12 ani. Elevii polonezi vor participa la
activități zilnice din Şcoala Gimnazială Săcălaz precum și din structurile acesteia
Beregsău Mare și Beregsău Mic. Proiectul se desfășoară până în anul 2021. Noi
sperăm să fim școală gazdă pentru o unitate școlară din Polonia. Va fi un câștig
educațional pentru ambele instituții.
• Ziua Porților deschise: Școala noastră va organiza în curând Ziua Porților deschise,
zi în care ne dorim să fim vizitați de cât mai mulți părinți care vor alege oferta noastră
educațională.
Suntem dascăli inimoși care încearcă să colaboreze cu copii absolut
minunați. Toți formăm sufletul școlii noastre și-i dăm viață în fiecare zi prin ceea
ce facem! Aici vibrează fiecare inimă și facem din fiecare zi o frumoasă provocare.
În condițiile în care societatea românească e încă în schimbare și greutățile școlii
românești încă nu s-au sfârșit, când ușa școlii se deschide, intrăm în altă lume: a
comunicării, a iubirii, o lume ce se bazează pe respect și valoare.
27
ACTIVITATI DIDACTICE EXTRACURRICULARE
28
ACTIVITATI DIDACTICE EXTRACURRICULARE,
Simpozionul județean „Prețuiește viața”
CE ESTE VIAłA ?
29
ACTIVITATI DIDACTICE EXTRACURRICULARE
Simpozionul județean „Prețuiește viața”
30
„ Școala mea, a doua casă! ”
GRǍDINA DIDACTICǍ
Proiectul „Școala mea, a doua casă!” îşi propune implicarea activă a elevilor, pro-
fesorilor şi părinŃilor în viaŃa şcolii. Totodată, se are în vedere nu doar rezultatul muncii, ci
şi crearea unei atmosfere de lucru în echipă, îmbinând în acelaşi timp, utilul cu plăcutul.
Amenajarea unei grădini didactice pe o suparafață de 1500 mp în incinta
școlii -- sponsori principal: firma Merpano și Shoes SRL (octombrie 2018 – iunie
2019), această activitate presupunând: curățarea terenului, nivelarea acestuia prin comple-
tare cu pământ, ararea, discuirea şi însămânŃarea cu gazon, plantarea de pomi fructiferi şi
arbori, amenajarea aleilor, crearea unor spaŃii de joacă , amenajarea unor locuri de recreere,
ce vor fi folosite atât de către copiii înscrişi la grădiniŃă, cât şi de către elevii din toate
clasele.
Premierea se va face în săptămâna ”Școala altfel!” iar diseminarea (mai 2019) se
va face pe pagina de facebook şi site-ul şcolii Săcălaz, în publicaŃiile locale: Opinia şi Foaia
Săcălazului.
Scopul proiectului este creșterea calității vieții și a învățării prin crearea unui
mediu de viață plăcut, sănătos și atractiv, loc de relaxare.
Proiectul se află la prima ediŃie și se adresează celor 234 de elevi de gimnaziu,şi 304
elevi de primar , clasele I-IV, 172 de preşcolari, , diriginților claselor V-VIII - 8, profesori
învăŃători primar -14, cadre didactice, părinŃilor elevilor și tuturor profesorilor colaboratori.
Planul grădinii didactice a fost realizat de prof. PRAJA MARINELA.
31
“APLICAREA METODELOR DIDACTICE MODERNE ÎN CADRUL LECȚIILOR”
Indiferent de vârstă, observăm că Ńinem minte, mai mult sau mai clar, ceea ce ne-a
impresionat afectiv (negativ sau pozitiv), decât teoreme, definiŃii, formule. Trebuie să
dezvoltăm şi să promovăm inteligenŃa emoŃională a copilului.
Acest lucru poate fi pus în practică în procesul de predare-învăŃare-evaluare utilizând
metodele moderne.
O metodă ce poate fi utilizată chiar din clasa pregătitoare este metoda R.A.I (Răspunde,
Aruncă, Interoghează). Este o metodă activă, transdisciplinară. Elevul trebuie să pună corect
întrebările, să dea răspunsul potrivit, să prindă şi să arunce corect mingea. El "preia"
alternativ rolul de profesor-elev.
32
“ MENS SANA IN CORPORE SANO”
1. Tipuri de respiraŃie la
animale, la om şi la plante.
2. Floarea “Buze-fierbinti”
3. De ce vreau să fiu medic
pediatru?de Marko Matits. Prof.
coord. Onofrei Ramona
Prof. îndrumător :
BRĂNESCU
ARGENTINA
RespiraŃia pulmo-cutanată
Tipuri de respiraŃie la se întâlneşte la amfibienii adulŃi, 3. La plante totul este diferit în
adică la broaşte de lac, salaman-
animale, la om şi la respiraŃie : Nu există organe
dre, tritoni, proteu. specializate, iar ritmul este mai
plante Respiraţia pulmonară este lent. Schimbul de gaze dintre
forma cea mai răspândită, se plantă şi mediu se face prin
întâlneşte la reptile, la păsări şi stomate, deschideri mici din
RespiraŃia este schimbul de la mamifere. frunze.
gaze (oxigenul intră, dioxidul de La reptile : şerpi, şopârle. Toate organele plantei respiră,
carbon iese) dintre organisme și La păsări precum găina, inclusiv seminŃele, dar intensi-
mediu. RespiraŃia este diferită la porumbelul, gâsca, raŃe şi gâşte tatea cea mai mare a respiratiei
animale, la om, la plante . sălbatice, cocorii, struŃul, este în frunze.
1.Există trei tipuri de respiraŃie rândunica, lebăda, fazanul. La arbori există suplimentar şi
la animale: respirația traheală; La mamifere precum: omul, formaŃiuni numite lenticele, cu
respirația pulmo-cutanată şi res- câinele, pisica, maimuŃa, balena acelaşi rol ca stomatele.
piraŃia pulmonară. Fiecare tip de şi delfinul.
respiraŃie are particularităŃile ei. 2. Organismul uman utilizează
RespiraŃia traheală se pentru producerea energiei oxi-
întâlneşte la insecte: muscă, genul din aerul atmosferic,
având un sistem respirator for- Elevă: Chira Roxana, cls. aVI-a A
ŃânŃar, gândaci, buburuză. Profesor îndrumător :
mat din căi respiratorii şi doi
Brănescu Argentina Laura
plămâni.
33
dat seama că ginecologii
FLOAREA De ce vreau să fiu medic doar aduc pe lume copiii,
BUZE- FIERBINłI pediatru? nu îi îngrijesc.
Eleva: PARFENIE LARISA, de Marko Matits De aceea m-am hotărât să
cl. A V-a A mă fac medic pediatru, pen-
tru că doresc să vindec
copii.
În cabinetul meu, va fi
inclusiv mulajul pe care
l-am primit de la bunica
mea. Doresc ca toŃi copiii să
fie veseli atunci când, de
exemplu, trebuie să le fac
injecŃii, perfuzii sau să le
Floarea buze-fierbinți Demult, când aveam dau medicamente.
este o plantă tropicală pe patru ani, eram foarte Sper să fiu un medic
cale de dispariție din cauza pasionat de meseria de doc- pediatru bun, pentru că
defrișărilor necontrolate tor. iubesc copiii.
care au loc în pădurile Când am crescut
tropicale. A fost găsită in puŃin, am început să mă joc
Costa Rica și se pe laptop jocuri cu orice fel
răspândește în special în de operaŃii. Clar că atunci
America Centrală și în zona voiam să fiu un doctor, dar
Pacificului. nu ştiam ce fel de doctor.
Planta s-a adaptat la Când aveam 6 ani, doream
mediu și s-a „pregătit” sin- să fiu ginecolog, pentru că
gură pentru a atrage po- îmi plăceau bebeluşii.
lenizatori precum pasărea Când eram în clasa
colibri sau fluturii. Mai este pregătitoare, bunica mea
cunoscută și sub denumirea mi-a cumpărat un mulaj cu
de PSYCHOTRIA oasele şi organele interne
ELATA, inflorescențele ale omului. Profesor coordonator:
acesteia seamănă izbitor Pe când aveam vreo şapte Onofrei Ramona
de mult cu buzele rujate și ani, mi-am schimbat ideea.
lucioase de femeie. De data aceea voiam să mă
fac stomatolog, pentru că
Din nefericire, planta aflam că această meserie e
este pe cale de dispariŃie una simplă şi la care pri-
din cauza defrişărilor ne- meai mulŃi bani.
controlate în zonele în care Acum cred că m-am
creşte, însă ea poate fi cres- decis ce fel de doctor să fiu
cută şi acasă, în ghiveci. când voi creşte: pediatru.
De ce? Ei bine, de când am
mai studiat puŃin, mi-am
34
“SUFLET DE COPIL”
Un cuvânt de încheiere
O revistă se naște din nevoia de a
Colectiv de redacţie găsi un spațiu de manifestare, care
caută să transmită un mesaj. În cazul
nostru, grupul invitat să se manifeste
în paginile revistei noastre și grupul
Prof. Fota Iulian Lucian, director țintă sunt același: colectivul de elevi și
Prof. Matits Manuela, profesori al Școli Gimnaziale Săcălaz
împreunǎ cu structurile arondate
consilier educativ
Beregsău Mare şi Beregsǎu Mic.
Prof. Cîrdeiu SoriŃa,
redactor principal, grafician Am considerat necesar un astfel de
spațiu şi de manifestare, întrucât întot-
deauna într-o școală vor exista elevi
Redactori și profesori talentați în toate domeniile, elevi care
au ceva de spus, cu o extraordinară
îndrumatori:
dorință de a se implica, precum și pro-
fesori minunaŃi, dornici să îi susțină.
Prof. Apostu Adriana
Prof. Brănescu Argentina Surpriza plăcută au constituit-o
acei elevi care și-au manifestat dorința
Prof. Chiliban Camelia de implicare, precum și acei profesori
Prof. Flueraş Adina care au contribuit din plin cu toată dă-
ruirea. Așa s-a născut din nou revista
Prof. Onofrei Ramona
“Suflet de copil”, al cărei ascendent
îndepărtat ne-a lăsat un nume ce ne
obligă să ne ținem de cuvânt, atunci
când spunem că revista va avea o
apariție periodicǎ anuală, fiind deschisă
tuturor elevilor talentați ce vin din
urmă.
35
“SUFLET DE COPIL”
36