Nr.

34, anul VII,

12 pagini

Iunie 2012
dordebasarabi@yahoo.com Tel: 0742778041
ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia

or e Basarabia
Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

Caravana comemor\rii
(200 de ani de la r\pirea Basarabiei)
paginile 6-8
Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012

SUMAR
Simpozion la T`rgu-Neam]
pagina 2

Editorial

S\raca noastr\ Basarabie bogat\

pagina 3

Declara]ia de la Ia[i
pagina 4

Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei (Nicolae Bile]chi - 75)

pagina 5

Participan]i la Festivalul Lume lume, hai la glume!. La microfon prof. Eugenia Baroncea [efa Sec]iei Raionale de Cultur\ Ungheni. 13 mai 2012, comuna Todire[ti, r-nul Ungheni, R. Moldova

~ntre doliu, determinare [i curaj

pagina 7

Unirea `ncepe din familie

pagina 12

Dor Cele mai importante ac]iuni desf\[urate de membrii filialei `n perioada martie - mai 2012
2
LA FILIALA CONSTANTIN STERE DIN IA{I A ACPBB
18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privind organizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i); 25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vorbit profesorii universitari Ion Berghia [i Nicolae Cre]u, s-a adoptat Declara]ia de la Ia[i (publicat\ de Revista Art-Emis, nr. 23, din 28 martie 2012 http://www.art-emis.ro; de Altermedia.Info, March 28th, 2012; de Literatura [i arta din 29 martie 2012 etc.), s-au distribuit circa 100 de exemplare cu Manifestul de la Pite[ti al lui Nicolae Dabija [i tot at`tea cu Declara]ia de la Ia[i; 27 martie - depunere de flori la Crucea Basarabiei din Ia[i (membrii ACPBB Maria Apetroaiei, Lauren]iu-Liviu Barbu, Georgeta Tudora [. a.); participare la conferin]a dedicat\ zilei unirii Basarabiei cu }ara, unde tuturor participan]ilor li s-a `nm`nat Declara]ia de la Ia[i (Palatul Parlamentului, Bucure[ti); 30 martie - participare la Adunarea General\ anual\ a scriitorilor din R. Moldova (Chi[in\u); 6 aprilie - excursie la Soroca; participare activ\ `mpreun\ cu Grigore Buc\taru - [eful Sec]iei Raionale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - directorul Teatrului Veniamin Apostol, poeta Nina Slutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bibliotecii Mihail Sadoveanu [i colegele dumneaei, ziaristele Nina Neculce [i Lenu]a }rdea, epigramistul Aureliu Lozanu, cu elevi, profesori [i al]i localnici - la prezentarea c\r]ilor Soroca/Bibliografie [i Soroceni de dincolo de Soroca (Biblioteca Mihail Sadoveanu din Soroca); publicarea unor materiale `n presa sorocean\ [i `n s\pt\m`nalul Literatura [i arta din 3 mai 2012, pag. 5; 7 aprilie - participare `mpreun\ cu invita]i din Chi[in\u, Piatra-Neam], Suceava, Sibiu etc. la o ac]iune literar\ organizat\ de Muzeul Literaturii Romne (Muzeul Unirii, Ia[i); 22, 23 aprilie - ~nt`lniri Blajine (or. B\l]i, comunele C\inarii Vechi [i Hristici din jud. Soroca, R. M.); 1 mai - participare la manifest\rile din Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale (Chi[in\u); 12 mai - participare activ\ la Simpozionul Interna]ional 200 de ani de la r\pirea Basarabiei de c\tre Imperiul Rus [i consecin]ele ei asupra istoriei ro-

e Basarabia

mnilor (sala de festivit\]i a Liceului Economic Vasile Conta din T`rgu-Neam]); 13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor ungheneni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or. Ungheni); participare activ\ la Festivalul Lumelume, hai la glume! desf\[urat `n comuna Todire[ti (raionul Ungheni, R. Moldova); 17 mai - `nt`lnire cu preotul Viorel Cojocaru, cu editorul Petru {arcov [i cu Iulian Rusanovschi - pre[edintele ASCOR-filiala din Chi[in\u; dona]ie de carte pentru Biblioteca Bisericii Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel din Chi[in\u; 19 mai - sedin]a filialei consacrat\ `mplinirii a dou\ secole de la ocuparea Basarabiei de c\tre Imperiul }arist (`n program: moment de doliu dedicat Mariei Bie[u, comunicare despre regretata artist\ basarabean\ prezentat\ de prof. L\cr\mioara B\l\[c\u - directoarea {colii din G`rbe[ti, jud. Ia[i; comunicare 200 de ani de la anexarea Basarabiei... pre[edintele filialei); 31 mai - participare la Ultimul clopo]el (la [coli din or. Ungheni, R.M.). du-ne pe trecutul plaiului (fraz\ care ar trebui cunoscut\ [i de pre[edintele Parlamentului de la Chi[in\u care `[i propune s\ construiasc\ viitorul R. Moldova f\r\ a privi `napoi!). Arhim. Vichentie Amariei a subliniat rolul [i locul Bisericii Ortodoxe Romne `n men]inerea focului sacru al unit\]ii neamului nostru. Universitarii din Suceava [i Bac\u au prezentat comunic\ri interesante [i bine structurate, desigur f\r\ a-i umbri pe ie[eni. Scriitorul Aurelian Silvestru a intervenit `n lucr\rile simpozionului cu preciz\ri de valoare (dar, ca [i al]i participan]i, la un moment dat s-a `ntristat c`nd cineva, tot `n[ir`ndu-[i realiz\rile cu colectivul condus de ea, a uitat de tema `ntrunirii [i de no]iunea timp). De men]ionat m\estria profesorilor Elena Preda [i Gigel B`rliba cu care ace[tia au moderat lucr\rile simpozionului, `ntrunire care [i-a propus publicarea unei c\r]i cu materialele prezentate. Cei mai frumo[i `ns\ au fost elevii [i profesorii Liceului Economic Vasile Conta din T`rgu-Neam] gazdele ac]iunii. Felicit\ri tuturor!

Simpozion la T`rgu-Neam]
de Loredana MUNTEANU, Tg.-Neam]
Pe 12 mai 2012, profesorii Gigel B`rliba (Liceul Tehnologic Oglinzi), Emanuel B\lan (APD T`rguNeam]) [i Stej\rel Istrate ({coala cu clasele I-VIII Urecheni) au organizat, `n sala de festivit\]i a Liceului Economic Vasile Conta din T`rgu-Neam], simpozionul 200 de ani de la r\pirea Basarabiei [i consecin]ele ei asupra istoriei romnilor. Au participat: Decebal Arn\utu - primarul ora[ului T`rgu-Neam], prof. univ. dr. {tefan Purici - prorector, [i conf. univ. dr. Florin Pintescu (Universitatea {tefan cel Mare din Suceava), conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea Vasile Alecsandri din Bac\u), arhimandrit Vichentie Amariei - stare]ul M\n\stirii Secu, prof. Elena Preda - inspector [colar (ISJ Neam]), Aurelian Silvestru directorul Liceului Prometeu din Chi[in\u, drd. Vasile Diaconu - muzeograf la Muzeul de Etnografie [i Istorie din T`rgu-Neam], Dumitru Stan - pre[edintele Asocia]iei Cultul Eroilor Filiala R\uce[ti, chi[in\ueanul Dan Nicu - masterand `n teorie [i analiz\ politic\ la {coala Na]ional\ de Studii Politice [i Administrative din Bucure[ti, Vasile Luculescu - manager (prim\ria T`rgu-Neam]), Vitalie Josanu - istoric, Areta Mo[u - pre[edinta Desp\r]\m`ntului Astra din Ia[i, membri ai Filialei Constantin Stere din Ia[i a Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina `n frunte cu prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele filialei, bine`n]eles - elevi [i profesori ai liceuluigazd\, pensionari [. a. Majoritatea vorbitorilor au rostit cuvinte demne de memorat. Astfel, primarul Decebal Arn\utu practic a uns la inim\ auditoriul c`nd a vorbit despre caldele rela]ii ale Prim\riei Tg.-Neam] cu fra]ii basarabeni din Telene[ti, cu elevi [i profesori de dincolo de Prut adu[i ani la r`nd de prof. dr. Ion Berghia (vorba edilului: deja nem]ean!) sau sosi]i singuri. ~n mod special a impresionat fraza primarului Noi la Tg.-Neam] construim viitorul sprijinin-

or e Basarabia

Orice articol publicat `n acest periodic reflect\ punctul de vedere al autorului [i nu coincide neap\rat cu cel al redac]iei.

Publica]ia apare la Tipografia Panfilius (Ia[i, strada Lasc\r Catargi, nr. 72, tel. 0232/211.309)

Participan]i la simpozion, de la st`nga: prof. Eugenia Tugea - director adjunct al Liceului Economic Vasile Conta, Tg.-Neam]; prof. Elena Preda - inspector de istorie (I{J Neam]); primarul ora[ului N Tg.-Neam] - Decebal Arn\utu; la microfon - arhimandrit Vichentie Amariei de la M\n\stirea Secu; N N conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea Vasile Alecsandri, Bac\u). 12 mai 2012, T`rgu-Neam]
Nr. 34, anul VII, iunie 2012

Dor

e Basarabia

EDITORIAL

3
de Ion BERGHIA

S\raca noastr\ Basarabie bogat\

Prin Tratatul ruso-turc de la Bucure[ti din 16/28 mai 1812, Imperiul }arist intra `n posesia teritoriului cuprins `ntre r`urile Prut [i Nistru, teritoriu rupt din Principatul Moldova aflat p`n\ atunci sub suzeranitate otoman\. De remarcat c\ astfel semnatarii documentului respectiv `nc\lcau, `n egal\ m\sur\, practica interna]ional\ [i normele de drept existente la acel moment, de vreme ce turcii cedau [i ru[ii acaparau un ]inut care nu le apar]inea. Chiar dac\ f\cea parte dintr-un stat vasal, ]inutul era autonom [i cu el imperiul avea `ncheiat\ o conven]ie de garantare a frontierelor. R\sfoind istoria literaturii romne, constat\m c\ anumi]i frunta[i ai literelor noastre, de exemplu, continuau s\ activeze [i dup\ data semn\rii tratatului amintit fie afl`ndu-se `n Basarabia, fie deplas`ndu-se peste Prut, f\r\ a fi deranja]i de noua putere. Astfel, Costache Conachi `[i semneaz\ lucrarea Jaloba mea `n 1821, la S`ngera localitate ast\zi unit\ cu capitala Republicii Moldova. ~n urma mi[c\rii eteriste, Costantin Negruzzi p\r\se[te `mpreun\ cu familia Ia[iul [i se stabile[te la mo[ia lor din {ir\u]i-Hotin (actualmente `n raionul Briceni, R. Moldova), apoi se mut\ la Chi[in\u, `n care perioad\ scrie Z\bavele mele din Basarabia `n anii 1821, 1822. Nici pe Donici - cuib de-n]elepciune sau pe Alecu Russo - cel care a scris C`ntarea Romniei, pe B. P. Hasdeu, Alexandru Averescu sau pe al]i mari romni basarabeni se pare c\ autorit\]ile ]ariste nu i-au prea oprit s\ vin\ ori s\ plece din Basarabia. Se pare! Pentru c\ realitatea la acea vreme alta era! Vechile drepturi ale popula]iei autohtone au fost respectate par]ial [i doar o anumit\ perioad\ de timp, `n felul acesta autorit\]ile ]ariste `ncerc`nd s\ formeze at`t supu[ilor basarabeni, c`t [i lumii externe (mai ales celei din Balcani) o imagine pozitiv\ despre guvernarea noilor teritorii anexate, despre m\rinimia [i generozitatea ]arismului S\ nu uit\m: sudul istoric al provinciei a fost retrocedat Principatului Moldova din 1856 p`n\ `n 1878; `ntre 1918 [i 1940 Basarabia forma un tot unitar cu Patria-mam\, Romnia; `n perioada 1941-1943 ea din nou cu }ara a fost [i din 27 august 1991 Moldova din st`nga Prutului [i-a declarat independen]a. Prin urmare, nu am avea dreptate dac\ am sus]ine c\ Basarabia s-a aflat sub st\p`nire ruseasc\ 200 de ani. Bine`n]eles, juridic nu am avea dreptate! ~n realitate `ns\ p\m`ntul romnesc dintre Prut [i Nistru a fost [i p`n\ la 1812, ba a r\mas [i `n prezent sub ocheana vigilent\ a fra]ilor de la r\s\rit, `nc`t cei circa 70 de ani care s-ar aduna, chipurile, ca neinclu[i `n cadrul celor dou\ secole cu pricina s-ar acoperi foarte u[or. Prin urmare, afirma]ia c\ de 200 de ani Basarabia poart\ c\ma[\ ruseasc\ este `ntemeiat\! Or, ma[in\ria guvern\rii ]ariste a infectat con[tiin]a na]ional\ a popula]iei romne[ti din ]inut pe toate c\ile posibile [i imposibile, uneori ajung`nd p`n\ la [tergerea ei complet\: se promova o dur\ politic\ de colonizare a provinciei cu alte etnii (bulgari, ucraineni, evrei, g\g\uzi, germani, dar mai cu seam\ ru[i) [i se mutau mii de romni `n alte p\r]i ale imperiului; `n 1824, limba rus\ este impus\ ca limb\ de comunicare `n toate rela]iile oficiale din Basarabia (legea viza `n special judec\toriile unde p`n\ atunci se folosea exclusiv limba romn\); `n acela[i an este desfiin]at\ pecetea romneasc\ a judec\toriei Basarabiei; `n 1828 se anuleaz\ toate libert\]ile, privilegiile [i autonomia provinciei; tot de atunci [colile ce se deschideau `n ]inut erau cu predarea disciplinelor exclusiv `n limba rus\; s-a `nlocuit Consiliul Suprem al Basarabiei cu a[a-numitul Oblastnoi sovet (Consiliul regiunii). Prin aceste [i alte manevre neortodoxe ]arismul urm\rea o ]int\ bine determinat\: rusificarea [i diminuarea la maximum a elementului autohton romnesc! {i acest lucru se realiza `ndeosebi prin intermediul [colii - la ora[, iar al bisericii la ]ar\. Astfel, [colarizarea ]arist\ a dat rezultatele urm\rite de aceasta mai repede [i mai eficient. ~n acela[i timp, popula]ia rural\ cu relativ modest\ [coal\ sau chiar analfabet\ [i deci cu mai pu]in\ cultur\ a demonstrat fidelitate statornic\ tezaurului mo[tenit de la `nainta[i. Paradoxal, dar adev\rat: necunoa[terea culturii scrise a veneticilor i-a ap\rat cel mai bine de rusificare pe ]\ranii romni din Basarabia - oprima]i, str\muta]i for]at, lipsi]i de limba matern\ etc. Iat\ ce scria Luceaf\rul poeziei noastre prin 1878: De atunci [i pn\ acum, m\surile silnice pentru strpirea romnismului se iau f\r\ de curmare. Administra]ia, biserica [i [coala sunt cu des\vr[ire ruse[ti, `nct este oprit a cnta `n ziua de Pa[ti Christos a `nviat! `n romne[te. Nimic `n limba romneasc\ nu se poate scrie; nimic ce e scris `n limba romneasc\ nu poate s\ treac\ grani]a f\r\ de a da loc la prepusuri [i persecu]iuni Pe lng\ toate aceste mai e [i sistemul de colonizare silnic\ al Rusiei. Cete `ntregi de familii romne[ti sunt luate cu sila ori duse cu am\giri departe [i `nlocuite cu familii ruse[ti, pentru ca `ncetul cu `ncetul popula]ia s\ se amestece, s\ piard\ energia caracterului na]ional [i s\ fie mai primitoare fa]\ de m\surile de rusificare (Mihai Eminescu, O parte a cestiunii orientale, `n: Nistru, Chi[in\u, nr. 3/1990, pag. 74). Nu am avea dreptate dac\ am omite faptul c\ `n timpul c`rmuirii ruse[ti `n Basarabia s-au deschis noi [coli `n mai multe localit\]i ale provinciei, s-a `nfiin]at Arhiepiscopia Chi[in\ului [i Hotinului (la 21 august 1813), la Chi[in\u s-a inaugurat Biblioteca Ob[teasc\ (1832), s-a construit Catedrala Metropolitan\ Na[terea Domnului (1836) [. a. Nici una `ns\ dintre aceste [i alte institu]ii cu specific totalmente rusesc nu a promovat tradi]ia [i spiritul neamului romnesc din vechea noastr\ provincie pruto-nistrean\. Cu toate lucrurile bune [i mai pu]in bune `n rela]iile dintre fra]ii de limb\, de istorie [i de s`nge de pe ambele maluri ale Prutului care au tr\it [i s-au dezvoltat `n contexte diferite p`n\ la unirea Basarabiei cu Romnia, perioada imediat urm\toare (1918-1940) s-a dovedit a fi o veritabil\ oaz\ de oxigen pentru `ns\n\to[irea [i dezvoltarea romnismului din ]inut. Pentru c\ a c`nt\rit mai mult partea pozitiv\ a acestor rela]ii care a p\truns profund [i pentru totdeauna `n con[tiin]a basarabeanului de bun\ credin]\. Iat\, de pild\, ce afirma marele naturalist ardelean Alexandru Borza `n conferin]a ]inut\ de domnia sa la Ateneul Romn `n seara de 9 februarie 1936: F\cnd cuno[tin]\ cu ]ara [i fra]ii no[tri de peste Prut e cu neputin]\ s\ nu ne str\bat\ inima un sentiment cald [i viu: Basarabia e a noastr\! ~ntreaga step\ natural\ de odinioar\, precum [i absolut toate locurile desp\durite din Centrul [i Nordul provinciei sunt arate [i cultivate cu cea mai mare grij\... Dac\ `n Nord, la Hotin predomin\ slavii (ruteni sau ucraineni), iar `n ora[e [i `n Bugeac se g\se[te un mare amestec de popula]ii colonizate, infiltrate mai nou, pe timpul domina]iunii ruse, regiunea de rezisten]\ a provinciei, colinele Codrului, sunt populate de cei mai veritabili romni. C\-[i zic moldoveni, pu]in import\! Chiar prin aceasta ei sunt o m\rturie vie a vechimii noastre pe aceste plaiuri [i a drepturilor noastre istorice, proclamate `n fiecare clip\ prin pronun]area numelui de moldovean. Graiul lor este cel mai romnesc posibil, f\cnd abstrac]ie de c]iva termeni tehnici adopta]i de la administra]ia [i armata rus\ de ocupa]ie. Arhaismele acestei limbi sunt impresionante. Identitatea perfect\ a numirilor de plante principale din gr\dini, cmp [i p\dure - pe care le-am studiat - cu numirile generale r\spndite pe `ntreaga `ntindere a p\mntului romnesc este `nc\ unul din aspectele miracolului unic pe lume: unitatea des\vr[it\ a neamului nostru, de la Nistru pn\ la Tisa. {i ce minunate sunt satele... Ai impresia, umblnd prin satele basarabene, c\ lumea este pururi `n a[teptarea sfintelor Pa[ti ori a Rusaliilor Dac\ pleci din aceste sate frumoase [i intri `n trgu[oarele [i ora[ele pline de evrei, te cople[e[te un sentiment de jale... Dar nu este oare biserica basarabean\ o cetate a romnismului? Nu-]i vine s\ crezi ce a[ez\minte biserice[ti f\r\ seam\n la noi (catedral\, re[edin]\ episcopal\) s-au putut ridica la B\l]i prin rvna f\r\ pereche a fostului Episcop Visarion Puiu, f\g\duind o rena[tere sufleteasc\ a cre[tinilor. Chiar aceste institu]ii [i aceste persoane, care dep\[esc m\sura ceasului pe care `l tr\iesc, ne sunt o chez\[ie pentru zile mai bune. Dac\ pe deasupra r\scolitorilor de patimi ar munci aici real [i desinteresat o mn\ de apostoli ai fr\]iei romne[ti [i ai dragostei de frate, Basarabia, cu bog\]iile-i naturale, cu poporu-i harnic [i bun, ar deveni cea mai minunat\ provincie, cea mai credincioas\ fiic\ a patriei romne, ar deveni [i suflete[te integral: Basarabia noastr\. S\ c\ut\m numai s\ o cunoa[tem, s-o `n]elegem [i s-o iubim!. A urmat r\zboiul al doilea mondial... Apoi, perioada sovietic\ - cea mai dureroas\ din istoria Basarabiei, c`nd, `n pofida diferen]elor sociale dintre ]arism [i socialism, politica de rusificarea a popula]iei romne[ti a fost perpetuat\ cu v`rf [i `ndesat de c\tre clica ruso-comunist\, fiind completat\ cu noi acte de umilire, deportare [i exterminare a sute de mii de basarabeni doar pentru simplul motiv c\ se numeau romni [i erau buni gospodari! Nu vom insista asupra acestei perioade: despre ea s-au scris sute de c\r]i, tone de articole [i `nc\ se vor mai scrie... Vom men]iona doar urm\toarele: o cunoa[tem ca pe noi `n[ine pentru c\ face parte din via]a noastr\ [i la acest capitol ne putem exprima oric`nd e cazul, cu lux de am\nunte (nu `ntotdeauna suficient de pl\cute). ~ncheiem modesta noastr\ comunicare cu g`ndul la prezentul provinciei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n [efi care nu uit\ de unde au pornit, `n oameni care cred `n ziua de m`ine! Dar e mai bogat\ `n nebasarabeni st\p`ni pe bunurile ei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n patrio]i gata s\ se sacrifice `ntru binele neamului, mai s\rac\ - dec`t `n 1918 - `n deputa]i unioni[ti! Dar e mai bogat\ `n partide, partidu]e [i politicieni de diverse soiuri, aproape fiecare urm\rind scopul c\]\r\rii pe treptele sociale c`t mai repede [i c`t mai sus pentru a-[i satisface ambi]iile oarbe. Basarabia azi este mai s\rac\ `n cet\]eni cu fric\ de Dumnezeu! Dar e mai bogat\ `n mitropolii, `n enoria[i comuni[ti care nu-[i mai ascund de ochii lumii imensele propriet\]i agonisite f\r\ sudoare. Basarabia azi este mai s\rac\ `n ]\rani gospodari, `n or\[eni care s\ respecte tradi]ia popular\, `n copii care se re`ntorc s\ locuiasc\ `n casa p\rinteasc\ dup\ absolvirea unei [coli! Dar e mai bogat\ `n tineri care muncesc `n alte ]\ri r\m`n`nd acolo, `n familii dezmembrate, `n pre[colari [i elevi `ngriji]i de bunici. Basarabia azi este mai departe de Romnia dec`t acum dou\zeci [i doi de ani, precum e departe de Basarabia o mare parte a popula]iei Romniei. Pentru c\ ast\zi `n Basarabia, ca [i `n Romnia, avem mul]i oameni de[tep]i [i foarte pu]ini `n]elep]i!!! Totodat\, Basarabia azi nu mai este cea de acum 68-94-200 de ani, dar e `nc\ bogat\ `n semin]ia neamului romnesc. Cine vorbe[te despre ea f\r\ a o cunoa[te, f\r\ a-i sim]i pulsul cotidian risc\ s\ adune cucuie. Fie [i metaforice, dar suficient de dureroase. C\ci peste al]i 200 de ani [i mai mult se vot `mpu]ina r\d\cinile romnismului dincolo de Prut...
Nr. 34, anul VII, iunie 2012

LA FILIALA CONSTANTIN STERE DIN IA{I A ACPBB

Dor

e Basarabia

Declara]ia de la Ia[i
Stima]i colegi, enoria[i, invita]i, reprezentan]i ai mass-media! Peste dou\ zile, pe 27 martie curent, to]i acei care cuget\m [i sim]im romne[te vom re - tr\i amintirea vie a Unirii Basarabiei cu Patria-mam\, Romnia (aniversarea a 94-a). ~ngenunchem smerit `n fa]a memoriei marilor no[tri `nainta[i, implorndu-i s\ ne ierte c\ nu am fost `n stare s\ ocrotim comoara sf`nt\ pe care ne-au l\sat-o, comoar\ cu numele Romnia Mare. Ni s-a ciuntit }ara - din l\comia [i obr\znicia altora, dar [i dintr-un soi de miopie sufleteasc\ a acelora dintre noi pentru care mai aproape-s din]ii dect p\rin]ii. Noi, membrii Filialei Constantin Stere din Ia[i a Asocia]iei Culturale Pro-Basarabia [i Bucovina, sus]inu]i [i de colegii no[tri din alte filiale-surori, cosemnatari ai acestei declara]ii, socotim c\ prea de mult a[tept\m rostirea pn\ la cap\t [i cu fermitate a adev\rului [i declar\m: nu mai accept\m tacit nici un fel de falsificare a istoriei; nu mai putem `ndura perpetuarea sine die a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, ai c\rui sacrifica]i au fost [i sunt [i azi fra]ii no[tri de s`nge dintre Prut [i Nistru, din nordul Bucovinei [i din }inutul Her]ei; este de ne`n]eles [i de neacceptat lipsa voin]ei politice a guvernan]ilor at`t de la Chi[in\u, c`t [i de la Bucure[ti care `n egal\ m\sur\, pe parcursul ultimelor [apte decenii [i p`n\ azi, dup\ f\r`mi]area Romniei Mari, nu au cutezat niciodat\ s\ includ\ `n agendele lor de lucru problematica abord\rii oficiale a obiectivului Re`ntregirii; subsemn\m Manifestul de la Pite[ti din 22 martie 2010 (care urmeaz\ s\ fie relansat pe 27 martie 2012), al poetului-academician Nicolae Dabija pre[edintele Forumului Democrat al Romnilor din Moldova; sus]inem Declara]ia Consiliului Unirii de la Chi[in\u din 29 februarie 2012, dar nu [i faptul c\ printre semnatarii ei nu se reg\sesc, din p\cate, nume ale unor notorii unioni[ti ca Ion Ungureanu, Nicolae M\tca[ [. a. precum [i nume poate mai pu]in cunoscute care `ns\ cu eforturi sporite sprijin\ aceast\ mare cauz\; suntem categoric `mpotriva acelor semnatari ai Declara]iei... care, cu alte ocazii, denigreaz\ Biserica sau conducerea Republicii Moldova [i pe cea a Romniei. Biserica a fost [i r\mne mereu un pilon de baz\ al existen]ei neamului romnesc, iar f\r\ implicarea pozitiv\ a conducerii celor dou\ state `n acest proces complex parcurgerea necesarelor trepte `n spiritul unei progresive convergen]e risc\ s\ r\m`n\ doar un vis frumos. O `n]eleapt\ vorb\ popular\ spune: cine se aseam\n\ se adun\. Din nefericire, realitatea noastr\ imediat\ dezminte sensul acestei afirma]ii, dovedind absen]a unor forme de organizare a confluen]ei energiilor, voin]elor [i competen]elor viznd t\m\duirea `n timp a urm\rilor unui trecut aberant [i bolnav. Prin urmare, ar\t\m prea dispersa]i, lipsi]i de coeziunea de care avem vital nevoie. Consider\m c\ o prim\ c\r\mid\ la temelia unei combativit\]i eficiente trebuie s\ fie unirea tuturor asocia]iilor, funda]iilor etc. culturale din Republica Moldova [i din Romnia `ntr-o federa]ie care s\ asigure liantul democratic al ansamblului de activit\]i slujind acela[i ideal. Doar astfel carul indiferen]ei [i al s\r\ciei spirituale ar putea fi urnit din loc. Ba chiar `nlocuit cu un alt mijloc mai potrivit. Onorat\ asisten]\, Ast\zi e S\rb\toarea Bunei Vestiri. Afla]i, cu aceast\ ocazie, c\ alalt\ieri la c`rma Republicii Moldova a venit un nou Pre[edinte - magistratul Nicolae Timofti, iar la ceremonia de `nvestire a Domniei sale, pentru prima dat\ i-am v\zut s\rut`ndu-se fr\]e[te [i apoi st`nd al\turi pe cei doi mitropoli]i basarabeni - ~.P.S. Vladimir, subordonat Moscovei, [i ~.P.S. Petru, subordonat Patriarhiei Romne. Sper\m c\ e un semn bun! Acum o s\pt\m`n\, a fost Ziua Crucii - o alt\ mare s\rb\toare cre[tin\ care, `ntr-un anumit sens, este echivalent\ cu no]iunea de unitate na]ional\. Crucea este `ns\, `nainte de toate, marele simbol al r\stignirii - sacrificiu al lui Iisus Hristos, M`ntuitorul nostru, al tuturor. A[adar, dac\ ]inem cu tot dinadinsul la re`ntregirea semin]iei romne[ti, se cuvine s\ [tim a ne jertfi precum a f\cut-o El, s\ ne cinstim `nainta[ii unioni[ti [i s\ le urm\m exemplul! F\r\ a a[tepta vreo recompens\. F\r\ a transforma sacra cauz\ a Re`ntregirii `ntr-o marf\ de schimb [i f\r\ a permite nim\nui s\ pretind\ c\ ar de]ine vreun monopol asupra ei. A[a s\ ne ajute Dumnezeu! Prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele Filialei Constantin Stere din Ia[i a ACPBB Preot Dumitru Merticariu - vicepre[edintele Filialei Constantin Stere Cosemnatari: Prof. Ioan Dan - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Satu Mare Ing. Constantin Rusanovschi - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din One[ti (Bac\u) Prof. Emil }epelu[ - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Ru[e]u (Buz\u) Prof. Paraschiva Abutn\ri]ei - pre[edinta filialei A.C.P.B.B. din Vatra Dornei Ec. Iuvenale Harabagiu - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Br\ila Prof. Iuliu-Laurian Popovici - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Dngeni (Boto[ani) Ing. Valeriu Eutu[ianu - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Piatra-Neam] Prof. Constantin B\lan - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Craiova Prof. Doina Voina - pre[edinta filialei A.C.P.B.B. din Sighetul Marma]iei Prof. Ioan Rada - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Oradea Prof. univ. dr. Vasile Puiu - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Bac\u Prof. dr. Gic\ Manole - pre[edintele filialei A.C.P.B.B. din Boto[ani Ia[i, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, Biserica Sf. Gheorghe, 25 martie 2012

Lansare de carte la Biblioteca Mihail Sadoveanu. La mas\, de la st`nga: scriitorii Petre Popa, Nina Slutu-Soroceanu [i Ion Berghia. Vorbe[te Grigore S Buc\taru - [eful Sec]iei Raionale de Cultur\. Ora[ul Soroca, 6 aprilie 2012

Dor

e Basarabia

BUCOVIN|, PLAI CU FLORI...

Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei (Nicolae Bile]chi - 75)

Mare b\rbat al Bucovinei [i al Basarabiei - astfel l-au numit colegii de serviciu la Conferin]a [tiin]ific\ omagial\ care i-a fost dedicat\ de Institutul de Filologie al Academiei de {tiin]e a Moldovei, unde distinsul savant [i profesor universitar munce[te mai bine de jum\tate de secol. ~n cadrul acelei activit\]i festive, dr. hab. Vasile Bahnaru - directorul institutului, a remarcat faptul c\, indiferent de locul activit\]ii sale, Nicolae Bile]chi (foto, pag.1), c\ci despre el este vorba, s-a manifestat drept un specialist notoriu, critic [i istoric literar redutabil, c\ruia i-a r\mas `n suflet pentru totdeauna imaginea dulcii Bucovine, portul popular din satul de ba[tin\, graiul neao[ al cons\tenilor, dragostea sincer\ [i pietatea profund\ pentru neam, pentru spiritualitatea romneasc\. Nicolae Bile]chi, fiul ]\ranilor Elena [i Vasile Bile]chi din comuna Opri[eni - Bucovina (azi Dubovka, Ucraina), s-a n\scut la 12 martie 1937. A absolvit Facultatea de Filologie (sec]ia germano-romanic\) a Universit\]ii din Cern\u]i (1959), `n perioada 1964 - 1967 este doctorand la Institutul de Literatur\ Universal\ Maxim Gorki al Academiei de {tiin]e din Moscova, doctor habilitat `n filologie, cercet\tor principal, membru corespondent al Academiei de {tiin]e a Republicii Moldova (1992). La celebrarea v`rstei de 75 de ani ai vinovatului au venit colegii [i prietenii Domnieie sale - scriitori, critici literari, discipoli, cititori [. a., fiecare, cum se obi[nuie[te `n acemenea situa]ii, c\ut`nd cele mai alese cuvinte. ~n numele conducerii Academiei de {tiin]e a Moldovei, omagiatul a fost felicitat de acad. Teodor Furdui, prim-vicepre[edinte al A{M, care a subliniat semnifica]ia activit\]ii m.c. Nicolae Bile]chi ca savant [i om de litere, activitate [tiin]ific\ dedicat\ studierii [i analizei lucr\rilor dramaturgilor `ntr-o perioada foarte dificil\, c`nd aprecierile se schimbau `n func]ie de interesele de conjunctur\, c`nd la fel de dificil era s\ fii recunoscut ca om de [tiin]\. Dr. hab. Mariana {lapac, vicepre[edinte al A{M, a ad\ugat c\ celebratul este un om de o rar\ omenie [i o rar\ verticalitate, cu un sim] al umorului absolut deosebit. Except`nd faptul c\ a contribuit la dezvoltarea literaturii romne[ti `n Basarabia, Nicolae Bile]chi a avut o contribu]ie substan]ial\ [i la dezvoltarea cadrelor [tiin]ifice de specialitate, mul]i ani fiind `n fruntea Consiliului pentru Teatrologie [i Arte. Arcadie Suceveanu - pre[edintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a prezentat salutul [i ur\rile `n numele institu]iei scriitorice[ti din care face parte de c`teva decenii [i Nicolae Bile]chi, dar [i `n numele bucovinenilor care `ntotdeauna l-au respectat [i apreciat ca pe un fiu devotat, ca pe un intelectual de marc\ [i savant care apar]ine deopotriv\ Basarabiei [i Bucovinei. Conduc\torul USM a apreciat `n mod deosebit calmul [i tenacitatea celebratului, seriozitatea lipsit\ de ostenta]ie, de spectaculozitate cu care [tie s\-[i construiasc\ lucr\rile, oferind unul din acele fericite exemple c`nd via]a omului se m\soar\ nu cu anii, ci cu tinere]ea spiritului. Scriitorul Nicolae Dabija a declarat c\ Nicolae Bile]chi este un critic total, `n sensul c\ a vorbit [i despre poezie, [i despre dramaturgie, [i despre proz\, [i despre critic\, cresc`nd o genera]ie de critici tineri. Prin tot ce face]i, Dumneavoastr\ sunte]i un adev\rat bucovinean; prin felul de a fi [i de a proceda `n cumsec\denie, sunte]i un om corect cu toat\ lumea, a remarcat poetul, mul]umindu-i protagonistului pentru articolele pe care le-a scris `n Literatura [i Arta, dar [i pentru faptul c\ timp de 50 de ani a stat de veghe la literele noastre, la cur\]enia literaturii noastre. Cu alte ur\ri de bine au venit academicienii Haralambie Corbu, Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, dr. hab. Ion Ciocanu, dr. Victor Cirimpei, dr. Aliona Grati [. a. Mihai Cimpoi a apreciat valoarea sintezelor colegului s\u Nicolae Bile]chi, `n care acesta clarific\ anumite lucruri de ordin [tiin]ific, estetic [i axiologic foarte importante, iar Mihail Dolgan a men]ionat c\ s\rb\toritul face parte dintr-o `ntreag\ pleiad\ de critici care au trecut prin cele mai grele perioade, cu foamea de estetic [i foamea de valoare, dar a r\mas acela[i om, cu aceea[i verticalitate, demnitate... Evenimentul aniversar a culminat cu lansarea c\r]ii Nicolae Bile]chi la ora reconsider\rilor. Prezentatoarea volumului, dr. Nina Corcinschi, a men]ionat c\ lucrarea - preg\tit\ de Institutul de Filologie al A{M [i dedicat\ special `mplinirii a 75 de ani de la na[terea istoricului [i criticului literar Nicolae Bile]chi - con]ine date generale privind itinerarul biografic [i cel de crea]ie al savantului, modul `n care el a receptat [i interpretat fenomenul literar basarabean, dar [i cum au fost evaluate contribu]iile domniei sale de c\tre colegii de breasl\. Bine`n]eles c\ un cuv`nt aparte a avut de spus `nsu[i omagiatul. Revista DdB [i coordonatorul ei, fost student al Profesorului Nicolae Bile]chi, se al\tur\ celor care l-au felicitat, ur`ndu-i distinsului c\rturar un c\lduros La mul]i ani! [i noi realiz\ri pe m\sura competen]elor [i puterilor dumisale! DdB groaznice. Familiie care aveau persoane fugite `n Romnia sau ucise la F`nt`na Alb\ au fost primele pe lista deport\rilor. La comemorarea din acest an au participat deputatul Radei Supreme a Ucrainei - Ion Popescu, secretarul Departamentului pentru Romnii de Pretutindeni - Eugen Tomac, consulul Romniei la Cern\u]i - Tatiana Popa, profesorul universitar Ilie Popescu - pre[edintele Societ\]ii Golgota a victimelor represiunii staliniste, Valeriu Rotar - pre[edintele Consiliului raional Hliboca, urma[i ai celor uci[i [i reprezentan]i ai diferitelor asocia]ii din Romnia [i regiunea Cern\u]i. Pentru prima dat\ la eveniment a participat [i singurul supravie]uitor al masacrului, colonelul `n rezerv\ Petru Hu]anu, pe atunci un b\iat de paisprezece ani din Cupca. Slujba religioas\ `n memoria martirilor romni a fost oficiat\ de un sobor de preo]i av`nd `n frunte pe protopopul de Hliboca, Ioan Gorda, [i stare]ul M`n\stirii Putna, Velnic Melchisedec. Deputatul Ion Popescu a rostit un emo]ionant discurs din care am re]inut urm\toarele: At`ta timp c`t ne vom cunoa[te adev\rul, ne vom educa copiii ca s\ cunoasc\ istoria [i adev\rul, at`ta timp vom avea un viitor. Trebuie s\ tragem `nv\]\minte din ceea ce a fost, s\ nu permitem `n viitor a[a ceva [i s\-i cinstim pentru c\ merit\. Dup\ cum [tim, sistemul totalitar nu punea accentul pe etnie, dar la noi, romnii, [i etnia, din p\cate, a avut importan]\ nu pentru a ne rezolva problemele, ci pentru a ni le crea.

F`nt`na Alb\ - Katyn-ul romnesc

de I.-L. POPOVICI, pre[edintele ACPBB din D`ngeni (Boto[ani)
La 1 aprilie cona]ionalii no[tri din Bucovina de nord comemoreaz\ pe cei peste 3000 de romni, b\rba]i, femei, copii, uci[i pe 1 aprilie 1941 de gr\nicerii sovietici `n apropierea localit\]ii F`nt`na Alb\, `n locul numit Poiana Varni]ei, la trei kilometri de grani]a cu Romnia. Dup\ instaurarea ocupa]iei sovietice `n nordul Bucovinei, etnicilor germani li s-a permis s\ plece `n Germania. NKVD-ul a r\sp`ndit zvonul c\ [i etnicii romni pot s\ se repatrieze. Romnii au fost sf\tui]i s\ depun\ cereri la administra]iile raionale. Toat\ iarna, bie]ii oameni au depus cereri `n mai multe r`nduri pentru a sc\pa din raiul sovietic ce li se ar\tase cu primele deport\ri [i cote uria[e la produsele agricole. S-a r\sp`ndit zvonul c\ duminic\, 1 aprilie 1941, `n sf`nt\ zi de Pa[ti, va fi un prohod mare la F`nt`na Alb\. Aceasta a mobilizat mase mari de oameni din Crasna, Ciudei, P\tr\u]ii de Jos, P\tr\u]ii de Sus, Cupca, Ropcea, Ad`ncata, Suceveni, Carapciu, Pris\c\reni, care au fost anun]a]i de preo]ii de la toate bisericile din zon\. Totodat\, misionari NKVD au indus [i ideea c\ ar fi bine s\ mearg\ la raion `n Ad`ncata pentru a afla despre solu]ionarea cererilor de plecare `n Romnia. La Ad`ncata erau adunate mii de oameni de pe Valea Siretului [i a Sire]elului. Ei au `ntrebat la sediul raional despre soarta cererilor depuse [i o delega]ie a lor a fost primit\ de conduc\tori spun`ndu-li-se s\ comunice tuturor c\ cererile n-au fost `nc\ rezolvate. O parte din mul]ime s-a `ndreptat c\tre satele de ba[tin\, al]ii `ns\ au hot\r`t s\ mearg\ c\tre F`nt`na Alb\ pentru a trece grani]a. La coloana ce se `ndrepta c\tre grani]\ s-au al\turat ni[te c\l\re]i ce `ndemnau lumea s\ mearg\ c\tre grani]\. Ace[tia au disp\rut mai t`rziu. Erau provocatori trimi[i anumit pentru a `ndrepta romnii spre m\cel. Pentru a se ar\ta caracterul pa[nic al celor aduna]i, oamenii din satul Suceveni au luat icoanele [i prapurii din biseric\. Pe c`nd coloana mergea prin Suceveni a trecut pe l`ng\ ea o subunitate de cavalerie format\ din solda]i cu figuri asiatice. Mergeau prin st`nga [i dreapta noastr\, nu au zis nimic [i nu au st`njenit `n nici un fel mersul c\tre F`nt`na Alb\. ~n Poiana Varni]ei, un loc dezgolit de copaci aflat de o parte [i de alta a drumului ce ducea la grani]\, dup\ o soma]ie gr\bit\, urmat\ de o salv\ tras\ `n aer, s-a dezl\n]uit infernul uciga[ prin trei guri de mitralier\ care au nimicit f\r\ excep]ie b\rba]i, femei [i copii, fiindc\ erau familii care aveau copii mici, chiar [i sugari . Dup\ `ncetarea focului mitralierelor au intrat `n ac]iune cavaleri[tii care spintecau cu s\biile oamenii afla]i pe [osea, iar cei care fugeau pe c`mp sau intrau `n p\dure erau urm\ri]i [i v`na]i ca iepurii. Toat\ dup\-amiaza [i seara s-au auzit `mpu[c\turi, tropotul copitelor, vaiete de durere. Mor]ii au fost `nc\rca]i `n care [i r\ni]ii erau cule[i din p\dure [i adu[i lega]i de cozile cailor. Cu to]ii au fost arunca]i la un loc `n gropi comune. C`]iva supravie]uitori au fost du[i la Ad`ncata [i au murit `n urma unor torturi

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI

Dor

e Basarabia

Caravana comemor\rii
La cele dou\ secole de la tristul eveniment al raptului Basarabiei, cona]ionalii no[tri din st`nga Prutului [i p`n\ la Nistru r\sfoiesc paginile durute ale adev\rului istoric, complet`ndu-le competent [i energic. 13 mai 2012, Chi[in\u Mii de oameni au venit la Mar[ul Unirii, din Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale p`n\ la Ambasada Rusiei (unde manifestan]ii au aruncat `n aer baloane negre) [i a Turciei. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Unirii [i Platforma Civic\ Ac]iunea 2012. Mar[ul a `nceput la ora 13:00. O anti-manifesta]ie au organizat membrii forma]iunii Patrio]ii Moldovei, care au aruncat `n PMAN avioane de h`rtie pe care era scris Rusia, Rogozin etc. ~ntre cele dou\ tabere s-au iscat alterca]ii, care au fost `ns\ repede oprite de oamenii legii. 16 mai 2012, Chi[in\u Dorin Chirtoac\, primarul general al capitalei R. Moldova, a declarat zi de doliu `n municipiu! ~n seara aceleia[i zile, la mitingul de doliu organizat de PL `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, tinerii liberali au scris pe asfalt 1812 200 ani de ocupa]ie ruseasc\ (foto, pag. 1), folosind `n acest scop 2012 candele. La miting au rostit discursuri Mihai Ghimpu - pre[edintele PL, Dorin Chirtoac\ - prim-vicepre[edintele PL, Corina Fusu - pre[edinta Organiza]iei Femeilor Liberale [i vicepre[edinte al PL, Gheorghe {alaru - pre[edintele Filialei Teritoriale C\u[eni a PL, profesorul universitar Anatol Petrencu - vicepre[edinte PL, Andrei P\v\loi reprezentantul Tineretului Liberal, scriitorul Nicolae Dabija. Mihai Ghimpu a men]ionat c\ adev\rul a fost [i r\m`ne a fi unul singur - am fost ocupa]i [i punctum. Nimeni nu va reu[i s\ `nlocuiasc\ acest adev\r. Potrivit Pre[edintelui PL, este condamnabil faptul c\ tancurile ruse[ti stau deja de 200 de ani `n cetatea lui {tefan cel Mare. Rusia, recunoa[te ocupa]ia - aceasta r\mne principala insisten]\ a noastr\. P\cat c\ sloganul Imperiului Rus Ocup\ [i dezbin\ este [i sloganul unor partide politice de la noi care folosesc tragedia na]ional\ pentru a ob]ine puterea. Ei vin pe seama s\r\ciei oamenilor pentru a se `mbog\]i, a precizat Mihai Ghimpu. Dorin Chirtoac\ s-a referit la nedreptatea istoriei, care continu\ s\ macine poporul nostru. Din p\cate nu noi ne alegem istoria. Un popor care nu-[i cunoa[te istoria nu are viitor, iar cine nu-[i cunoa[te istoria risc\ s\ o repete, a spus el. Potrivit primarului capitalei, con[tiin]a na]ional\ este elementul-cheie pentru afirmarea noastr\ ca neam, inclusiv `n marea familie european\, iar de alegerea f\cut\ de noi depinde dac\ cet\]enii Republicii Moldova vor r\m`ne `n umilin]\ sau vor avea un viitor european. Istoricii Anatol Petrencu [i Andrei P\v\loi au vorbit `n cadrul mitingului despre contextul istoric `n care s-a produs anexarea Basarabiei la Imperiul }arist, referindu-se [i la consecin]ele acestui rapt. Gheorghe {alaru [i-a exprimat nedumerirea `n leg\tur\ cu faptul c\ `ntr-o zi de doliu pe alocuri se aud chiote de veselie, pe alocuri chiar oficiale. colectat un num\r impresionant de scrieri [i c\r]i. Meritul acestei expozi]ii, a men]ionat Victor Zagaevschi, pictor - decorator la Muzeul de Istorie [i Etnografie din Soroca, este c\ noi ne-am permis s\ grup\m aceste materiale care `n presa apar `ntr-un volum mare, noi am f\cut o selec]ie pun`nd accente pe anumite materiale. Istoricienii prezen]i la eveniment au apreciat expozi]ia precum [i prezen]a activ\ a tinerilor la un asemenea eveniment. ~n aceia[i zi ac]iunile de comemorare au continuat cu un miting `n fa]a Cet\]ii Sorocii... Vorba poetului: Cel mai stra[nic nu e numai c\ s-au `mp\r]it rudele `ntre ele, dar cel mai stra[nic e c\ s-au `mp\r]it [i cimitirele `n jum\tate. {i-acum toate cimitirele din Basarabia [i Romnia au dou\ cruci - o cruce la cap [i alt\ cruce la picioare. 16 mai 2012, Ungheni Aniversarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de c\tre Imperiul Rus nu a trecut neobservat\ nici \n acest centru raional. Aici a avut loc o ac]iune de comemorare, marcat\ de Asocia]ia Ob[teasc\ ARTIS. Un grup de elevi de la diferite institu]ii de `nv\]\m`nt din ora[ul Ungheni au inaugurat asocia]ia respectiv\, al c\rei scop este promovarea [i dezvoltarea culturii [i istoriei poporului nostru. Membrii ONG-ului au decis s\-l inaugureze chiar pe 16 mai, `n ziua anivers\rii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de c\tre Imperiul Rus. Se `mplinesc 200 de ani de la destr\marea Moldovei [i anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Este pentru noi o datorie moral\ s\ comemor\m acest eveniment, pe care nu putem s\-l l\s\m s\ fie trecut cu vederea, pentru c\ a p\tat mult istoria poporului nostru. Am fi fost o ]ar\ cu mult mai mare, cu mun]i [i cu mare. Acum nu avem nici una, nici alta. S`ntem un popor s\rac, a men]ionat Adrian Buca - pre[edintele Asocia]iei Ob[te[ti Artis. 16 mai 2012, Cahul ~n pofida timpului ploios de afar\, care nu a permis desf\[urarea evenimentului `n Pia]a Independen]ei din ora[, ceremonia de comemorare a fost desf\[urat\ `n incinta Universit\]ii de Stat din Cahul unde s-au adunat circa 80 de persoane. Ast\zi se `mplinesc 200 de ani de c`nd imperiul }arist, `n `n]elegere cu Imperiul Otoman, a ocupat Basarabia. Astfel , trup din ]ara noastr\ str\mo[easc\, ]ara lui {tefan cel Mare [i Sf`nt... a ajuns s\ fie dominat de o na]iune str\in\. Cu aceste cuvinte lectorul universitar Petru Botezatu a deschis ceremonia de comemorare. Nicolae Balcanu]\, [eful Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, a declarat c\ acest popor a fost supus unui genocid [i acest lucru se `nt`mpl\ [i `n ziua de azi . O slujb\ de pomenire a eroilor c\zu]i `n lupta pentru neam [i limb\ a fost ]inut\ de preotul Iulian Budescu de la Miitropolia Basarabiei `mpreun\ cu un coleg de-al s\u `ndemn`nd la rug\ciune. S\ ne lu\m un angajament. Dac\ nu am f\cut p`n\ acum ce trebuia pentru neamul nostru romnesc, s\ facem de acum `nainte. Dou\ state au `mp\r]it teritoriul unui al treilea stat neav`nd nici un drept istoric sau firesc s\ fac\ lucrul acesta. Turcia a cedat ceea ce nu-i apar]inea [i Rusia a acaparat ceea la ce nu avea nici un drept. E regretabil faptul c\ dup\ 200 de ani ocupa]ia rus\ nu a luat sf`r[it, a comentat Sergiu Cornea - prorectorul Universit\]ii B.P.Hasdeu din localitate. ~n cadrul ceremoniei au evoluat cu un recital de poezie actorii Teatrului din Ca- lll 7

Deputata Corina Fusu s-a declarat m`ndr\ de faptul c\ pentru prima dat\ `n istorie romnii moldoveni au reu[it s\ se adune `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale pentru a aprinde f\clii ale memoriei [i demnit\]ii noastre, care vor d\inui ve[nic... Am pierdut multe [anse `n ultimii 20 de ani, dar Dumnezeu este bun cu noi [i ne mai d\ azi o [ans\, a spus dumneaei. La finalul mitingului, au fost aprinse mii de lum`n\ri `n memoria victimelor ocupa]iei (foto, pag. 1). La eveniment au participat c`teva mii de cet\]eni veni]i din diferite localit\]i ale Republicii Moldova , care au purtat `n piept tricolor `n doliu [i au afi[at bannere cu mesajul Rusia, recunoa[te ocupa]ia!, 200 de ani de ocupa]ie, A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra domina]iei ruse[ti. 16 mai 2012, Soroca ~n incinta Muzeului de Istorie [i Etnografie de aici a fost organizat\ expozi]ia de documente Anul 1812 sf`[ierea Basarabiei. Autorit\]i, profesori de istorie [i alte cadre didactice, mai mul]i tineri au urm\rit prezentarea `ncerc`nd s\ retr\iasc\ momentele de acum 200 de ani. ~n cadrul expozi]iei au luat cuv`ntul diverse personalit\]i din localitate. Nicolae Bulat, directorul muzeului: Acest eveniment are dou\ laturi - unii `l sl\vesc, al]ii spun c\ e o nenorocire. Prin cunoa[terea [i compararea diverselor surse vizitatorii vor avea posibilitatea s\ cunoasc\ mai multe aspecte ale adev\rului istoric. Victor S\u, pre[edintele Consiliului Raional Soroca: Nimeni nu bate `ntr-un copac care nu d\ roade, mai mult se bate `ntr-un copac care d\ o road\ bun\. A[a a fost [i cu Moldova, cu Bessarabia, cum i se mai spunea! Au anexat-o ca pe o gubernie, au b\tut `n ea timp de veacuri, deoarece aici s`nt cele mai bune p\m`nturi, s`nt oameni buni, este cel mai frumos loc din lume. Pentru a inaugura o asemenea expozi]ie colaboratorii muzeului au

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

Dor

e Basarabia

200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI

Expozi]ia comemoreaz\ dou\ sute de ani de la `ncheierea Tratatului de la Bucure[ti, care a consfin]it anexarea p\r]ii de r\s\rit a Principatului Moldovei. Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucure[ti, la Hanul lui Manuc, tratatul care `ncheia r\zboiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexat\ de Imperiul }arist. La 200 de ani de la acel moment, expozi]ia aduce `n prim plan, prin intermediul unui catalog special, h\r]ilor, documentelor, imaginilor, publica]iilor [i obiectelor, principalele trasee diplomatice, evolu]ia frontierelor [i a societ\]ii acestei provincii. Principalele subiecte abordate: cartografia istoric\ a Basarabiei `nainte [i dup\ 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucure[ti din 1812; realipirea sudului Basarabiei `n urma R\zboiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878) ce a urmat r\zboiului ruso-romno-turc; unirea Basarabiei cu Romnia (1918), tratatul de recunoa[tere de c\tre principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul Romniei

7
(1920); Basarabia `n perioada interbelic\; ocupa]ia sovietic\ din 1940, `n urma Pactului Molotov - Ribbentrop [i campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferin]a de pace de la Paris 1946-1947 [i Tratatul de pace `ntre Romnia [i Puterile Aliate [i Asociate. Toate sursele istorice folosite `n realizarea acestei expozi]ii au avut ca scop readucerea `n contemporaneitate, c`t mai viu [i veridic cu putin]\, a portretului romnului din Basarabia, a universului s\u cotidian de-a lungul ultimelor dou\ secole. Cunoa[terea vie]ii romnilor basarabeni, precum [i a peisajului natural [i uman al ]inutului estic al Moldovei sunt azi mai necesare dec`t oric`nd, deoarece una dintre consecin]ele cele mai dramatice ale st\p`nirii str\ine, impuse prin tratatul din 1812, a fost declan[area `nceputului de `nstr\inare artificial\ a acelora care tr\iesc pe cele dou\ maluri ale Prutului, de ignorare a r\d\cinilor comune de limb\, civiliza]ie [i destin (sursa: http://www.mnir.ro; http://www.facebook.com/pages/MNIR).

lll hul. Evenimentul a finalizat cu depunerea de flori la

bustul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt din acest ora[. 28 mai 2012 - Chi[in\u Muzeul Na]ional de Istorie a Romniei, `n parteneriat cu Institutul Cultural Romn Mihai Eminescu din Chi[in\u [i cu Biblioteca Na]ional\ a Moldovei, a organizat expozi]ia temporar\ Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere. La realizarea ei au colaborat Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Na]ionale ale Romniei, Biblioteca Na]ional\ a Romniei, precum [i colec]ionarii particulari Valentin Mandache, M\d\lin Ghigeanu, Diana Mandache, Lucre]iu Tudoroiu [i Cristian Sc\iceanu. Au luat cuv`ntul: dr. Ernest Oberlnder-Trnoveanu - directorul general al Muzeului Na]ional de Istorie a Romniei, ES Marius Lazurc\ - ambasadorul Romniei `n Rep. Moldova, dr. Petru Guran - directorul Institutului Cultural Romn Mihai Eminescu din Chi[in\u, scriitorul Alexe R\u - directorul Bibliotecii Na]ionale a Republicii Moldova.

~ntre doliu, determinare [i curaj

de Dan NICU, masterand la {coala Na]ional\ de Studii Politice [i Administrative din Bucure[ti
Marea dilem\, atunci cnd vorbim `n Romnia despre Moldova dintre Prut [i Nistru sau Basarabia, este urm\toarea: ne intereseaz\ teritoriul sau locuitorii s\i? Din modul `n care s-a pus, de pu]ine ori, problema `n Romnia, impresia mea e c\ a predominat o viziune strict teritorialist\. Cred c\ suntem aici ca s\ vorbim mai pu]in despre trecut [i mai mult despre viitor. Recentele evolu]ii politice interne din Republica Moldova par s\ fi instaurat o stabilitate care a lipsit `n ultimii trei ani. ~ns\ soarta cet\]enilor acestui stat nu este `nc\ decis\ la Chi[in\u, ci se afl\ la r\scrucea intereselor principalilor actori din regiune. Astfel, de c`te ori Chi[in\ul reu[e[te s\-[i fac\ auzit\ vocea anumite state din zon\ trec la realizarea m\surilor de descurajare, intimidare [i chiar amenin]are la adresa moldovenilor. Nu c\ s-ar `nt`mpla prea des ca actorii politici care fac jocurile la Chi[in\u s\ ac]ioneze la unison. Ace[tia sunt politicieni iscusi]i, `ns\ nu sunt `nc\ oameni de stat. Principalul stat care are grij\ ca Republica Moldova s\ nu-[i prea ridice nasul la purtare este, coinciden]\ sau nu, continuatorul direct al statului care a rupt vechea noastr\ Moldov\ `n jum\tate `n anul 1812. Acest stat se nume[te Federa]ia Rus\. ~n urm\ cu c`teva zile, `n Federa]ia Rus\ a avut loc transferul oficial de putere de la vechiul pre[edinte Medvedev la [i mai vechiul pre[edinte Putin, care a semnat `n aceea[i zi un decret cu titlul Despre m\surile pentru realizarea cursului de politic\ extern\ a Federa]iei Ruse. Punctul d al acestui decret se refer\ la statele din CSI, inclusiv Republica Moldova, [i sun\ astfel: A considera dezvoltarea influen]elor reciproce multilaterale [i a proceselor integra]ioniste `n spa]iul CSI ca direc]ie-cheie a politicii externe a Federa]iei Ruse; (...) A facilita ad`ncirea integr\rii euroasiatice `n cadrul Uniunii Vamale [i a spa]iului economic unic al Federa]iei Ruse, Belarusului [i Kazahstanului [i crearea la 1 ianuarie 2015 a Uniunii Economice Euroasiatice, reie[ind din deschiderea acestor procese pentru aderarea altor state, `n primul r`nd membrii comunit\]ii economice euroasiatice [i membrii CSI (...) A continua participarea activ\ la c\utarea c\ilor de rezolvare a problemei transnistrene, pe baza respect\rii suveranit\]ii, integrit\]ii teritoriale [i neutralit\]ii Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special pentru Transnistria. A[adar, `n urm\torii [ase p`n\ la doisprezece ani, statul rus `[i va concentra toate eforturile pentru a impulsiona procesele integra]ioniste `n fostul spa]iu sovietic p`n\ la crearea unei contraponderi pentru Uniunea European\. Iar Republica Moldova este [i ea invitat\ s\ participe la aceste procese. Probabil, integrarea `ntr-o asemenea structur\ nu va presupune negocieri de durat\, adoptarea de aquis-uri comunitare, implementarea a peste treizeci de capitole de reforme, democratizare, consolidarea statului de drept [i a justi]iei independente. Integrarea al\turi de Rusia va presupune solu]ii simple [i rapide, cu efecte de lung\ durat\, a[a dup\ cum au preferat `ntotdeauna regimurile totalitare, dictatoriale sau autoritare. Iar tranzi]ia Rusiei spre autoritarism [i chiar restaurarea modelului guvern\rii pe vertical\ din perioada sovietic\ este evident\, lu`nd forma a[a-numitei democra]ii suverane. La fel de evident\ este [i tendin]a de a-[i impune propriul model politic statelor-sateli]i, pe parcursul desf\[ur\rii proceselor de integrare. Subpunctul referitor la Transnistria pare c\ nu ar trebui s\ st`rneasc\ panic\. Rusia recunoa[te o dat\ `n plus suveranitatea Chi[in\ului asupra teritoriului controlat de separati[ti. ~ns\ to]i cei care cunosc istoria diplomatic\ a Rusiei [tiu c`t\ valoare au aser]iunile ruse[ti generate pentru uzul diploma]iilor statelor mici [i, mai ales, ale celor aflate `n vecin\tatea apropiat\, termen eufemistic pentru p\m`ntul mamei-Rusia. Aproape zero. Ca dovad\ a acestui fapt, Kremlinul la trimis la Chi[in\u, `n calitate de reprezentant special al pre[edintelui rus pentru Transnistria, pe vicepremierul Dmitri Rogozin, cunoscut ultrana]ionalist [i un anti-occidental convins. Acesta calificase Republica Moldova drept cote] pentru g\ini, declarase c\ `n 1992 Rusia a ap\rat Transnistria de fasci[tii moldoromni [i chiar luase parte personal la lupte de partea transnistrenilor. Acum, acest om a cerut Republicii Moldova s\ recunoasc\ Transnistria drept parte egal\ `n dialog [i negociere, ceea ce guvernul de la Chi[in\u a executat `n cadrul ultimei runde de negocieri `n format 5 plus 2 de la Viena. A mai cerut ca autorit\]ile moldovene s\ fie de acord cu deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol, iar acestea, prin primministrul Filat, au fost de acord. Din moment ce dl Rogozin este vicepremier al Federa]iei Ruse [i reprezentant direct al pre[edintelui rus, declara]iile sale privitoare la Transnistria nu pot fi interpretate altfel dec`t ca pozi]ie oficial\ a statului rus. Chiar dac\ o foaie de hrtie intitulat\ pompos Decret preziden-

]ial vorbe[te despre integritatea teritorial\ a Republicii Moldova, faptul c\ Rogozin declar\ public c\ reintegrarea Transnistriei poate avea loc doar dac\ politicienii care conduc Republica Moldova nu se vor declara romni [i nu vor ac]iona spre apropierea de Romnia anuleaz\ orice inten]ii pozitive declarate ale Moscovei. De asemenea, reprezentantul pre[edintelui rus nu vede alt\ solu]ie pentru reintegrarea Transnistriei cu Republica Moldova dec`t prin federalizare. Or, legea cu privire la Transnistria adoptat\ la Chi[in\u `n 2005 exclude clar federalizarea. Dl. Rogozin dore[te ca Rusia s\ fie recunoscut\ drept unica autoritate politic\ `n regiune. Aceast\ din urm\ condi]ie este cel pu]in stranie, dac\ ne g`ndim la sensul sintagmei autoritate politic\. Dac\ lu\m sensul frazei lll 8

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

8
lll literalmente, dar altfel nici nu v\d cum l-am putea

200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI

]\ri de la care putem `nv\]a `n acest sens. Polonia este una dintre ele. ~ntrebarea pe care mi-o pun acum, dup\ ce am vorbit despre noile amenin]\ri la adresa Moldovei dintre Prut [i Nistru, amenin]\ri care vin unilateral din direc]ia Rusiei, este: ce face Romnia `n acest caz? Care este atitudinea Romniei fa]\ de inten]iile declarate ale Rusiei de a `nghi]i `n 2015 peste trei milioane de oameni pe care Bucure[tiul oficial `i declar\ romni ori de c`te ori are ocazia? Pentru c\, `n esen]\, dac\ planurile ru[ilor de a intensifica integrarea `n noile structuri regionale men]ionate `n paralel cu punerea presiunii pe autorit\]ile de la Chi[in\u prin intermediul utiliz\rii la maxim a tuturor p`rghiilor de care dispune, `n principal regiunea transnistrean\, la fel ca [i tentativele lor prezente [i viitoare de a schimba guvernarea la Chi[in\u [i o dat\ cu ea vectorul strategic spre vest, dac\ - repet - toate acestea se vor `ncununa cu succes, atunci pentru romnii din st`nga Prutului momentul 2015 va `nsemna repetarea momentului 1812. E preg\tit\ Romnia s\ accepte o asemenea evolu]ie a lucrurilor? Un lucru important trebuie men]ionat: integrarea Republicii Moldova `n Uniunea European\ de una singur\ depinde de rezolvarea problemei transnistrene prin reintegrarea teritorial\ sau de g\sirea unei solu]ii similare Ciprului. ~n cazul al doilea, Republica Moldova ar putea reu[i numai dac\ ar avea o diploma]ie [i o clas\ politic\ fidel\ exclusiv interesului na]ional, ceea ce r\m`ne discutabil. Rezolvarea problemei transnistrene este imposibil\ f\r\ participarea Rusiei, iar Rusia dispune de p`rghii pentru a pune Chi[in\ului condi]ii incompatibile cu integrarea european\, dac\ dore[te Transnistria. Astfel, exponen]ii de la Chi[in\u [i Bucure[ti ai opiniei conform c\reia Republica Moldova se va integra ca stat independent `n Uniunea European\ se `n[al\. Cu toat\ asisten]a Bucure[tiului, a Var[oviei [i a altor prieteni ai Republicii Moldova, principala problem\ de securitate a statului va conta decisiv. Nu e un secret pentru nimeni c\ ideea integr\rii separate a Republicii Moldova `n UE a fost privit\ att la Bucure[ti, ct [i la Chi[in\u ca un pas spre o unificare ulterioar\ a celor dou\ state romne[ti. La Chi[in\u, `n special, unioni[tii au s\rit `n sus de bucurie pentru c\ aveau `n sf`r[it la dispozi]ie un eufemism [i nu mai st`rneau reac]ii la fel de zgomotoase din partea taberei adverse. Iar la Bucure[ti, politicienii au r\suflat u[ura]i c\ au sc\pat de povara responsabilit\]ii pentru soarta a trei milioane de romni prin celebra expresie Ne vom `nt`lni `n Europa. Ce ne

Dor

e Basarabia

lua, rezult\ c\ guvernul [i pre[edintele Federa]iei Ruse consider\ Republica Moldova [i, eventual, prietenii acesteia din regiune drept ni[te pigmei care nu se ridic\ la statutul de autorit\]i politice. Ru[ii mai doresc ca viitorul stat confederativ moldo-transnistrean s\ fie recunoscut drept zon\ de interese exclusiv ruse[ti. Republica Moldova ar urma s\ fie condamnat\ ca stat agresor `n r\zboiul din 1992, iar lupt\torii pentru independen]\ [i integritate teritorial\ ar urma s\ fie, `n cel mai bun caz, lipsi]i de pensiile [i facilit\]ile [i a[a mizere, iar `n cel mai r\u caz - judeca]i pentru crime `mpotriva Transnistriei. Toate aceste declara]ii au fost f\cute `n mod deschis, clar [i r\spicat, au fost aruncate verde-n ochi at`t Chi[in\ului, c`t [i, mai ales, Bucure[tiului, pe principiul Bate [aua s\ priceap\ iapa. Am urm\rit `n mod constant, `n ultimii ani, desf\[urarea ostilit\]ilor mai mult sau mai pu]in diplomatice pe linia MoscovaChi[in\u-Bucure[ti. ~nainte, se cerea uneori s\ mai cite[ti printre r`nduri pentru a `n]elege amenin]\rile ruse[ti, care se f\ceau voalat. Acum observ\m c\ ele se fac pe fa]\ [i `ntr-un mod neru[inat, a[a cum `i st\ bine unui fost [i, probabil, viitor imperiu. Observ\m c\ la `nceputul secolului XXI Rusia se afl\ `n aproximativ aceea[i situa]ie de ascensiune politic\ [i militar\ `n care se afla la `nceputul secolului XIX, c`nd a ocupat teritoriul Moldovei dintre Prut [i Nistru, dup\ ce ini]ial dorise s\-[i stabileasc\ frontiera pe Dun\re, adic\ s\ ocupe ambele principate romne[ti. Rusia este optimist\ `n leg\tur\ cu propriul viitor, este determinat\ s\-[i ating\ toate scopurile de politic\ extern\ [i [tie c\ `n spa]iul CSI poate face aproape ceea ce vrea `n urm\torii ani, pentru c\ nimeni nu-i va opune o rezisten]\ serioas\. De exemplu, unica reac]ie de ap\rare a guvernan]ilor de la Chi[in\u `n leg\tur\ cu intensificarea presiunii ruse[ti asupra lor a fost rechemarea ambasadorului Republicii Moldova de la Moscova, un membru al PCRM care sus]inuse c\ retragerea armatei ruse din Transnistria nu este benefic\ Republicii Moldova. Rusia investe[te [i va investi enorm `n bugetul militar, mai ales `n reutilarea [i dotarea armatei cu cel mai modern armament. Din programul de reutilare militar\ nu este exclus nici Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Republica Moldova, dup\ cum, din 1995, oficial se nume[te Armata a 14-a. Astfel, ru[ii nu numai c\ nu au de g`nd s\ se retrag\ din Transnistria, ci chiar `[i vor aduce juc\rii noi. ~n acela[i timp la Bucure[ti, noul ministru de externe al Romniei, dl. Andrei Marga, declar\ c\ rela]iile Romniei cu Rusia stagneaz\, `[i declar\ prietenia cu Putin [i depl`nge ideile preconcepute care exist\ `n Romnia la adresa ru[ilor. Regret c\ dl Marga nu a fost contemporan cu ocuparea Romniei de c\tre trupele sovietice dup\ 23 august 1944 [i cu abuzurile la care s-au dedat acestea, altfel probabil nu ar fi vorbit `n asemenea termeni despre ideile preconcepute. Declara]iile sale mi-au reamintit brusc de m\rturiile lui Paul Goma din romanul Arta Re-fugii despre localnicii ardeleni care-i a[teptau pe ru[i [i `i v`nau prin p\duri pe refugia]ii din Basarabia ca s\-i predea autorit\]ilor militare sovietice care administrau Transilvania. Sper s\ fie [i s\ r\m`n\ doar un vis ur`t de-al meu. ~n orice caz, ministrul romn de externe trebuie s\ `n]eleag\ c\ nu prin asemenea declara]ii se pot stabili rela]ii reciproc avantajoase `ntre Romnia [i Rusia, ci prin ap\rarea acerb\ a tuturor intereselor romne[ti pe frontul de est, inclusiv a celor economice, f\r\ a precupe]i niciun efort. Avem

facem `ns\ dac\ integrarea european\ a Republicii Moldova va fi blocat\ pe orice cale de Rusia, prin folosirea oric\ror mijloace, inclusiv prin activitatea serviciilor sale de informa]ii `n scopul coruperii sau reducerii la t\cere a diploma]iei moldovene care ar putea deveni, `n perspectiv\, prea obraznic\? Dac\ Rusia propune Republicii Moldova un model de integrare `ntr-un spa]iu economic [i politic unic, Romnia de ce nu face acela[i lucru? Ar avea mult mai mult\ legitimitate `n acest sens. Ar avea [i sus]inerea unei p\r]i importante a popula]iei din Republica Moldova, care, `n ciuda propagandei [i dezinform\rii, ar reac]iona pozitiv la ideea cre[terii propriului nivel de trai. A[ spune chiar c\ `n cur`nd Romnia va fi pus\ `n fa]a alegerii: ofer\ Republicii Moldova o contraofert\ la cea f\cut\ deja de c\tre ru[i sau asist\ impasibil\ la digerarea repetat\ a Moldovei dintre Prut [i Nistru `n stomacul tare al noului imperiu rus? ~n cazul `n care va fi aleas\ a doua op]iune, atunci statul romn `[i va demonstra incapacitatea de a ap\ra interesele na]iunii romne `n integralitatea ei. ~n acela[i timp, Bucure[tiul va ar\ta tuturor moldovenilor, inclusiv celor din Ia[i sau T`rguNeam], c`t pre] pune pe ace[tia, din moment ce refuz\ s\ lucreze pentru reintegrarea Moldovei `n componen]a Romniei [i readucerea tuturor moldovenilor `n cadrul acelora[i grani]e. Dac\ se va alege totu[i a doua abordare, atunci Romnia nu are alt\ solu]ie la dispozi]ie dec`t s\ lupte pentru refacerea integrit\]ii na]iunii romne `n cadrul acelora[i frontiere [i pentru aducerea `n cadrul Uniunii Europene a `nc\ unei p\r]i din Europa de Est pe care istoria a l\sat-o pe dinafar\. Romnia este condamnat\ s\-[i extind\ frontiera p`n\ la Nistru, deoarece `n caz contrar riscurile la adresa securit\]ii na]ionale, odat\ cu transformarea `ntregii Republici Moldova `ntr-un stat profund ostil la adresa Romniei [i a Occidentului care ne este aliat, sunt incalculabile [i vor constitui o amenin]are serioas\ pe termen mediu [i lung. ~n aceste zile ne amintim aici, `n ora[ul moldovenesc T`rgu-Neam], de momentele tragice pentru Moldova care s-au petrecut `n urm\ cu dou\ secole. ~ntr-un fel, putem spune c\ ]inem doliu, de[i nu oficial. Nu la nivelul `ntregului stat romn, din p\cate. Pentru ca peste al]i dou\ sute de ani s\ nu ]inem iar doliu, e nevoie de determinare [i curaj. E nevoie s\ conteze pentru romni at`t teritoriul, c`t mai ales oamenii. Iar pentru ca oamenii s\ conteze, ei trebuie cunoscu]i. Viitoarea unificare trebuie s\ se bazeze deci pe cunoa[tere. {i pe `n]elegere. 12 mai 2012, T`rgu-Neam]

Simpozionul 200 de ani de la r\pirea Basarabiei, vorbe[te prof. Gigel B`rliba; Tg.-Neam], 12 mai 2012 N
Nr. 34, anul VII, iunie 2012

Dor

e Basarabia

PETALE GEOGRAFICE

Memorialul durerii de la Sighetul Marma]iei

de Ioan Dan, pre[edintele ACPBB din Satu-Mare
Loc sacru pentru neamul romnesc! Loc anume ales de guvernan]ii comuni[ti, lipsi]i de credin]\ `n Dumnezeu, pentru a decapita elita societ\]ii romne[ti. ~ntr-un regim de total\ izolare [i-au g\sit moartea `nalte fe]e biserice[ti - preo]i [i episcopi, oameni politici, amintindu-l doar pe ilustrul politician Iuliu Maniu, omul care [i-a adus contribu]ia major\ la alipirea Transilvaniei la Patria-mam\ c`nd s-a `nf\ptuit Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Tot la penitenciarul de trist\ amintire de la Sighet au fost `ntemni]a]i oameni de cultur\ [i renumi]i istorici al\turi de alte categorii de personalit\]i de vaz\, pe care regimul comunist dorea s\-i vad\ lichida]i. C`nd deceda un de]inut politic la Sighet, administra]ia penitenciarului raporta la Bucure[ti cu urm\toarea parol\: S-a stins un bec `n camera... Cel decedat, b\gat `ntr-un sac, `n miez de noapte era transportat cu o c\ru]\ la cimitirul s\racilor de la periferia ora[ului Sighet [i aruncat `ntr-o groap\ din timp s\pat\. Nici un semn, nici o cruce nu s-a pus la morm`ntul celui `ngropat `n acel cimitir, decedat `n penitenciar. ~n memoria celor ce s-au s\v`r[it `n penitenciarul de la Sighetul Marma]iei, `n fiecare an, `n a doua s`mb\t\ a lunii mai, se oficiaz\ un parastas la care particip\ un num\r `nsemnat de oameni veni]i din multe jude]e ale ]\rii. Cei care `nc\, din diferite motive, nu [i-au putut purta pa[ii spre locul sacru de la Sighetul Marma]iei s-o fac\ de acum. Este o datorie patriotic\ ce nu trebuie ocolit\. Tot la fostul penitenciar din Sighetul Marma]iei, regretatul romn basarabean de la Chi[in\u Vadim {tefan Pirogan, autor al mai multor c\r]i despre gulagul sovietic, a amenajat o celul\ consacrat\ suferin]elor romnilor basarabeni din timpul ocupa]iei imperiului sovietic totalitar. Cu acest prilej, s\ ne reamintim de soarta noastr\ pecetluit\ la 16 mai 1812, c`nd ru[ii ne-au acaparat Basarabia, p`n\ la gurile Dun\rii... S\ sper\m c\ vremurile se vor a[eza `n f\ga[ul lor normal [i firesc, iar scumpa noastr\ Basarabie, `n totalitatea ei, se va al\tura Patriei-mame, Romnia. 16 mai, 2012

Cont\m pe sprijinul sus]in\torilor

de Juvenale HARABAGIU, pre[edintele ACPBB Vasile Voloc din Br\ila
Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina Vasile Voloc din Br\ila a fost `nfiin]at\ la 27 martie 1990 avnd ca obiect diverse activita]i culturale [i istorice legate de Basarabia [i Bucovina. Este vorba despre 27 martie 1918 - aniversarea Unirii Basarabiei cu Patria-mam\, Romnia; 13 iunie 1941 - comemorarea primei deport\ri a basarabenilor `n Siberia; 18 iunie 1957 - comemorarea deport\rii `n B\r\gan a refugia]ilor din Basarabia, Bucovina [i }inutul Her]ei; 22 iunie 1941 - eliberarea Basarabiei, Nordului Bucovinei [i }inutului Her]a de sub ocupa]ia bol[evic\; 28 iunie 1940 - comemorarea ocup\rii Basarabiei, Bucovinei [i }inutului Her]a de c\tre armata sovietic\; 28 noiembrie 1918 - aniversarea Unirii Bucovinei cu Patria-mam\, Romnia, precum [i alte activit\]i lll 10 culturale de rezonan]\ istoric\.

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

10
lll

PETALE GEOGRAFICE
bia. De asemenea, am colaborat cu o serie de echipe artistice din Republica Moldova, respectiv Liceul de muzic\ Ciprian Porumbescu, condus de prof. Galina Buinovschi, corul {colii de muzic\ nr.32 dirijat de prof. artist emerit {tefan Caranfil, Colegiul {tefan Neaga condus de Vasile Panainte, corul condus de Eugen Mamot, echipa de dansuri condus\ de Felicia Cire[ [i cea de actorie condus\ de actri]a Claudia Caranfil ale Palatului Copiilor, Corul comunei Bie[ti (raionul Orhei), condus de prof. artist emerit {tefan Caranfil, Corul Burebista din ora[ul Str\[eni, Corul Floarea din lacrim\ condus de prof. Anatol {aptefra]i, Gimnaziul nr.102 din comuna Br\ila condus de prof. Evdochia Besezan [.a. ~n toate activit\]ile noastre am fost sus]inu]i de Casa de Cultur\ a Municipiului Br\ila (director Emanoil-Mircea Ciuca[u), de Grupul folk Genera]ii - prof. Dumitru Popescu, grupul folcloric condus de Viorel Toader [i corul b\rb\tesc Armonia - dirijor preot prog. Ioan P\v\loiu. De asemenea, ne-au ajutat Corul Trison al Liceului

Dor

e Basarabia

Ori de cte ori am dispus de fonduri, am invitat la Br\ila echipe artistice din Republica Moldova, care au participat la diverse ac]iuni culturale organizate cu prilejul evenimentelor amintite mai sus, dar [i la parastasele pentru mor]ii din Siberia ruseasc\ [i B\r\ganul romnesc, precum [i pentru membrii Sfatului }\rii [i Consiliul Bucovinei. La aceste activit\]i am colaborat cu Liga Eminescu (pre[edinte prof. Gheorghe Calot\), al\turi de care am invitat la Br\ila [i oameni de cultur\ din Basarabia (Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Nicolae Dabija, Andrei Strmbeanu, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Grigore Vieru, Anatol Corbu, Ion Ungureanu - fost ministru al culturii `n Republica Moldova etc.) care au fost f\cu]i cet\]eni de onoare ai municipiului Br\ila. Dup\ anul 2000, la activit\]ile noastre au mai fost invita]i istoricul Ion Varta, muzeografa Elena Pestic\, ziaristul Andrei Dumbr\veanu, istoricul Rodica Esanu, prof. Teodor Coteliuc, Raisa Rogov [i dr. Rotaru Teodora, care au su]inut conferin]e legate de Basara-

Pedagogic - dirijor Maricica Lupu, care a cntat la redeschiderea Teatrului Mihai Eminescu din Chi[in\u, Fanfara {antierului Naval condus\ de Mladiu Petre, echipa de dansuri a Palatului Copiilor, instructor prof. Nedelu[a Chirciacov, prof. Octavian Osanu a sus]inut la toate manifest\rile alocu]iuni despre evenimentele istorice evocate, prof. Niculina Mitu, care a pictat tablouri cu ce a r\mas din Rubla - fostul sat de deporta]i pe B\r\gan, operele sale fiind expuse `n Br\ila, Chi[in\u, Foc[ani, Timi[oara, Craiova, Bucure[ti etc. La realizarea tuturor activit\]ilor culturale au contribuit `ndeosebi membrii Asocia]iei Pro Basarabia [i Bucovina Ana Girip, Elpila Abramovici [i Daniela Cu[c\. ~n ultimele activit\]i, am beneficiat de sprijinul generos al sponsorilor Farmacia Iris - administrator Constantinoiu Rafira, [i Clubul Dubrova - administrator Iura Dobrev. ~n continuare, cont\m pe sprijinul acestor [i al altor colegi, dar [i pe al bunilor no[tri sponsori - oameni cu suflet mare, sus]in\tori ai sfintei cauze a romnismului.

Ve[ti de la ASCOR din Chi[in\u

de Iulian RUSANOVSCHI
~n februarie 2009, Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini-Ortodoc[i Romni, filiala din Chi[in\u, cu binecuv`ntarea p\rintelui Iustin Prvu de la M\n\stirea Petru Vod\ a ini]iat o campanie de promovare a sfin]ilor basarabeni - Din temni]e spre sinaxare, av`ndu-l ca ocrotitor spiritual pe Noul mucenic Valeriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor. Tot `n 2009, ASCOR a colectat din r`ndurile studen]ilor de la Chi[in\u peste 700 de semn\turi pentru sus]inerea canoniz\rii lui Valeriu Gafencu, semn\turi care au fost al\turate unei scrisori se sus]inere a canoniz\rii [i au fost depuse la Registratura Sf`ntului Sinod a Bisericii Ortodoxe Romne (BOR). ~n cadrul campaniei au fost organizate peste 40 de conferin]e `n toate ora[ele Republicii Moldova (31 la num\r) la care s-a prezentat via]a sfin]ilor basarabeni ca model pentru tinerii de azi. Astfel, la conferin]a de la Soroca din 1 decembrie 2009 au fost invita]i p\rintele profesor Mircea Bejenaru, p\rintele Augustin de la Aiud [i fostul de]inut politic, Marcel Petri[or, care s-a aflat `n deten]ie politica 13 ani. La conferin]ele de la B\l]i, F\le[ti, Ialoveni [i Briceni a fost invitat profesorul universitar Florin Pintescu de la Universitatea {tefan cel Mare [i Sfnt din Suceava. Conferin]a organizat\ `n ora[ul Drochia `n 2010 l-a avut ca invitat principal pe p\rintele Amfilohie Brnz\ - duhovnicul M\n\stirii Diacone[ti, Bac\u - Romnia. Cu prezen]a lor `n calitate de conferen]iari ne-au bucurat [i ieromonahul Teofan Popescu de la M\n\stirea Putna, regizorul Iulian Capsali, Claudiu Trziu - directorul revistei ROST (aprilie 2010), surorile Valentina [i Eleonora Gafencu, monahul Moise Iorgovan de la lll 11

La conferin]a Sf`ntul Apostol Andrei [i romnii organizat\ de ASCOR cu prilejul jubileului de 15 ani. Capitala R. Moldova, 12 decembrie 2012

Dor

e Basarabia

PETALE GEOGRAFICE
fost vernisat\ pe 28 martie 2010 `n incinta Bibliotecii municipale Onisifor Ghibu [i s-a afla la Chi[in\u 7 zile. Evenimentul a fost organizat `n colaborare cu Asocia]ia ROST. Expozi]ia Pe drumul ~nvierii con]ine fotografii [i documente privitoare la modul `n care au suferit pentru credin]\ `n timpul comunismului (fiind h\r]uite de Securitate [i `ntemni]ate) [ase personalit\]i exemplare ale Bisericii Ortodoxe Romne: arhimandrit Arsenie Papacioc, ieromonah Arsenie Boca, ieroschimonah Daniil - Sandu Tudor, preot Gheorghe Calciu, Ioan Ianolide [i Valeriu Gafencu (Sf`ntul ~nchisorilor). Expozi]ia a fost ini]iat\ de Asocia]ia ROST, iar materialele care provin `n special din arhivele fostei Securit\]i au fost puse la dispozi]ie de CNSAS, selectate [i aranjate de dr. Emilia Corbu, specialist al Muzeului Jude]ean Ialomi]a. ~n iunie - august 2011, ASCOR, al\turi de Funda]ia Arsenie Boca [i la ini]iativa monahului Moise Iorgovan, a depus eforturi considerabile

11
cure[ti care au ]inut locul stranei. Men]ion\m c\ ridicarea troi]ei a fost posibil\ cu sprijinul M\n\stirii Putna, a M\n\stirii Diacone[ti, famliei Ciobanu din Bra[ov [i a cca 20 de tineri care au contribuit financiar la ridicarea acestui monument de cult. ~n anul curent, ~PS Iosif Naniescu va fi canonizat de Sinodul BOR, la morm`ntul lui izvor`nd mir [i s\v`r[indu-se minuni. ~n ferbuarie 2012, un grup de c`]iva tineri din cadrul ASCOR s-au deplasat `n 3 ora[e din regiunea separatist\ Transnistria (Tiraspol, Tighina, R`bni]a) unde au distribuit la credincio[i [i biserici aproximativ 3000 de pliante `n limbile rus\ [i romn\, materiale despre via]a Sf`ntului ~nchisorilor Valeriu Gafencu. Ac]iunea s-a desf\[urat cu mare discre]ie [i operativitate. ~n tot acest r\stimp, ASCOR a participat constant [i a sprijinit organizarea multor evenimente organizate `n amintirea so]ilor Teodorovici. ~n contextul `n care anul 2012 este declarat de Guvernul Republicii Moldova anul

lll M\n\stirea Oa[a - autorul c\r]ii Sfntul ~nchisori-

lor, Ionu] Mavrichi - pre[edintele asocia]iei Pro-vita, jud. Prahova (octombrie 2011), to]i ace[tia vorbind cum au [tiut mai bine despre modelul sfin]ilor basarabeni. Trebuie s\ men]ion\m c\ la evenimentele noastre, ca invita]i autohtoni, i-am avut pe p\rintele-profesor Vasile Ciobanu, p\rintele-profesor Viorel Cojocaru, p\rintele Severian Gheras, Andrei Cociug [. a. Al\turi de Valeriu Gafencu, `n aceast\ campanie au fost promova]i [i ~PS Iosif Naniescu (mitropolitul Moldovei [i Bucovinei n. 1820 - m. 1902), mitropolitul Arsenie Stadni]chi, p\rintele Sofian Boghiu, Ioan Zlotea, mitropolitul Gurie Grosu, martirii de la B\l]i (1944) [i F`nt`na Alb\ (1941), personalit\]i ca p\rintele Paul Mihail, p\rintele Roman Braga, lingvistul de talie mondial\ Eugen Coseriu, p\rintele Vasile Tepordei, p\rintele Adrian F\ge]eanu, preotul Alexandru Enache, scriitorul Andrei Ciurunga, cuplul martiric Teodorovici, sculptorul Vasile Gorduz, disidentul Ion Moraru, p\rintele Felix Dubneac [i mul]i al]ii. Familiarizarea romnilor din Basarabia cu via]a acestor sfin]i a fost posibil\ prin conferin]ele organizate, la care au participat mii de elevi [i profesori din toat\ ]ara, dar [i prin intermediul celor peste 1000 de c\r]i Sfntul ~nchisorilor [i a cca 20.000 de ziare Studentul Ortodox, dedicate sfin]ilor basarabeni, materiale care au ajuns `n toate ora[ele Republicii Moldova prin intermediul tinerilor de la ASCOR. La fel, au fost distribuite gratuit peste 500 de acatiste dedicate lui Valeriu Gafencu, peste 6000 de foi A4 care con]ineau via]a sf`ntului `n limbile rus\ [i romn\, alte 300 de c\r]i cu via]a diferitelor personalit\]i etc. Dup\ mai multe eforturi, la 10 mai 2009, `n ora[ul S`ngerei a fost sfin]it\ o troi]a `n amintirea Sf`ntului ~nchisorilor - Valeriu Gafencu, donat\ ASCOR din Chi[in\u de parohia Ti[\u]i din Ipote[ti, Suceava, `n frunte cu p\rintele-profesor Mircea Bejenaru. Crucea de piatr\ a fost sculptat\ la Cluj-Napoca, `n basorelief, de c\tre Andrei R\ileanu [i amplasat\ pe locul unde pe timpuri se afla casa familiei Gafencu. La moment, pe acel loc se afl\ Liceul Teoretic nr. 1 din localitate. De[i instalarea [i sfin]irea troi]ei a fost coordonat\ cu preo]ii din ora[ul S`ngerei care ]in de Mitropolia Moldovei, totu[i `n momentul sfin]irii, `n fa]a enoria[ilor din ora[, `n fa]a surorilor Gafencu [i a celor care au trudit la edificarea [i ridicarea troi]ei, preo]ii Ioan [i Serghie din localitate le-au interzis `n mod arbitrar preo]ilor sosi]i din Romnia s\ participe la slujba de sfin]ire a troi]ei, sub simplul motiv c\ nu au binecuv`ntarea episcopului rusofil Marchel de B\l]i [i F\le[ti, care s-a opus din r\sputeri instal\rii [i sfin]irii acestei troi]e. Ulterior, ASCOR a depus o pl`ngere `n acest sens adresat\ Mitropoliei Moldovei de la Chi[in\u pentru a lua atitudine, dar f\r\ nici un rezultat. De mai multe ori, protopopul ora[ului i-a amenin]at cu moartea pe sculptor [i pe reprezentantul ASCOR care la acel momentul operau lucr\rile de finisare a troi]ei la fa]a locului. Totu[i, dup\ aceste incidente, cu sprijinul prim\riei ora[ului s-a reu[it organizarea unei conferin]e cu genericul Valeriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor ai c\rei invita]i speciali au fost surorile Gafencu, monahul Moise Iorgovan [i p\rintele Mircea Bejenaru. Pe l`ng\ rudele familiei Gafencu au fost prezen]i profesori, elevi, precum [i simpli locuitori ai ora[ului, audien]a ridic`ndu-se la circa 200 de oameni. Conferin]a a fost deschis\ de c\tre primarul Gheorghe Bra[ovschi care, pe l`ng\ prezentarea pe scurt a biografiei [i `naltei tr\iri duhovnice[ti ale lui Valeriu Gafencu, a inaugurat Cartea de Onoare a ora[ului unde, pe prima pagin\, este `nscris numele martirului din S`ngerei, oferindu-i acestuia [i statutul de cet\]ean de onoare al ora[ului. Un alt eveniment important a fost aducerea expozi]iei Pe drumul `nvierii la Chi[in\u, care a

Crucea ridicat\ `ntru pomenirea p\rintelui Sofian Boghiu - 23 mai 2012, or. Edine]

pentru realizarea unui film documentar [i a unei c\r]i care s\ cuprind\ informa]ii, interviuri despre fo[tii de]inu]i politici [i despre persoanele care au fost deportate `n Siberia. Dup\ o munc\ intens\ a domni[oarelor Mihaela C., [i Laura P. [i eforturile depuse de Bogdan P`rlea [i monahul Moise Iorgovan, s-a reu[it realizarea filmului Basarabia. A[a cum a fost. Deport\rile romnilor basarabeni `n Siberia. Documentarul, oferit publicului larg `n premier\ la postul de televiziune TVR-1, pe 29 martie 2012, prezint\ m\rturiile halucinante ale celor c`]iva romni basarabeni care au supravie]uit gulagului bol[evic, martori ai atrocit\]ilor comise de puterea comunist\ `mpotriva inocen]ilor, precum [i d`rzenia cu care ace[tia [i-au p\strat valorile cre[tine [i romne[ti. ~n amintirea mitropolitului bl`nd [i sf`nt, Iosif Naniescu, pe 17 iulie 2011 ASCOR din Chi[in\u a `n\l]at a doua troi]\ de piatr\ `n localitatea R\z\l\i, raionul S`ngerei. Troi]a de 3 metri a fost sculptat\ `n basorelief la Cluj la ini]iativa ASCOR [i instalat\ pe locul vechiului cimitir distrus de comuni[tii sovietici din satul de ba[tin\ al ~PS Iosif Naniescu [i al\turi de pristolul vechii biserici din R\z\l\i unde a liturghisit pe timpuri tat\l acestui mare om. Slujba de sfin]ire a fost oficiat\ de vicarul Mitropoliei Basarabiei, p\rintele Valeriu Cernei, al\turi de invitatul principal - p\rintele-profesor Mircea Bejenaru [i de tinerii de la Biserica Sf`ntul Nicolae din Bu-

Teodorivici, ASCOR a ini]iat o serie de ac]iuni pentru evocarea cuplului martiric, ac]iuni despre care vom vorbi cu alte ocazii. Campania se consider\ oficial `ncheiat\ odat\ cu ridicarea `n ora[ul Edine] a celei de-a treia troi]e de piatr\ `n amintirea p\rintelui Sofian Boghiu, supranumit duhovnicul Bucure[tiului, [i organizarea unei conferin]e de `nchidere a campaniei, pe 23 mai 2012, invitatul principal fiind p\rintele-professor dr. Constantin Coman din Bucure[ti - ctitorul acestei cruci. La M\n\stirea Rudi se va amplasa o plac\ de piatr\ cu urm\torul text: P\rintele Sofian Boghiu a intrat ca rasofor la schitul Rughi Soroca, `n toamna anului 1926. ASCOR a f\cut demersurile necesare c\tre prim\ria ora[ului Edine], pentru a ob]ine titlul de personalitate de onoare a ora[ului Edine] pentru p\rintele Sofian Boghiu. La finele unei astfel de campanii care a durat 3 ani [i 3 luni, putem men]iona cu bucurie: ASCOR din Chi[in\u [i sus]in\torii no[tri am reu[it crearea unui curent Valeriu Gafencu `n Republica Moldova, iar personalit\]ile enumerate mai sus au fost canonizate `n inimile multor cre[tini de la noi.

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

12

TRADI}IE {I CREDIN}|

Dor

e Basarabia

Unirea `ncepe din familie

de preot Viorel COJOCARU, mun. Chi[in\u
Tot mai des predicile [i scrierile duhovnicilor s`nt `ndreptate c\tre evolu]ia incon[tient\ a omului, c\tre degradarea valorilor morale, c\tre descre[tinarea [i dezna]ionalizarea poporului. Ast\zi nu mai este de mirare c`nd auzi c\ tot mai multe familii divor]eaz\, tot mai multe tinere nec\s\torite avorteaz\, tot mai mul]i tineri s`nt dependen]i de droguri. Aceste lucruri parc\ devin norme, parc\ s-au `ncet\]enit, parc\ ne-au p\truns `n snge ca ceva normal. Astfel, paradoxal, dar adev\rat: unele lucruri normale ne par a fi anormale [i invers! S`ntem cu to]ii martori la inversarea axei de valori. Urmeaz\ ca fiecare dintre noi s\ ne punem un semn de `ntrebare: oare unde este sf`r[itul? La `nceptul lui mai curent, am fost martorul unui eveniment normal pentru unii [i anormal pentru al]ii: doi tineri au hot\r`t s\-[i lege destinele prin Sf`nta Tain\ a Cununiei. Este normal ca ei s\-[i `nceap\ via]a de familie cu binecuv`ntarea Domnului venit\ prin Taina Cununiei. Farmecul este c\ mirele, Iulian Rusanovschi, actualul pre[edinte al ASCOR - filiala Chi[in\u, originar din Basarabia, a decis s\ o ia de nevast\ pe Andreea-Adina, o romnc\ din Bac\u. Au hot\r`t s\ locuiasc\ la Chi[in\u (unde Andreea-Adina a fost `nmatriculat\ la masterat la Universitatea de Stat din Moldova), iar cununia s-o fac\ la Sf`nta Catedral\ a Re`ntregirii Neamului Romnesc de la Alba Iulia. Bine`n]eles c\ p\rin]ii ambilor au respectat dorin]a copiilor [i i-au onorat cu prezen]a. A[adar, duminic\, 6 mai 2012, la Catedrala Re`ntregii din Alba Iulia s-au adunat peste 80 de persoane la oficierea Sfintei Taine a Nun]ii celor doi tineri, Iulian [i Andreea-Adina Rusanovschi. Dorin]a lor de a se cununa la Alba Iulia a avut la baz\ tr\irea profund\ a valorilor na]ionale, iar urma[ilor lor s\ le r\m`n\ imprimat `n con[tiin]\ c\ cei cununa]i au retr\it evenimentul unirii Basarabiei cu Patria-mam\, Romnia, unire care [i ast\zi se las\ mult a[teptat\. Spre surprinderea multora, at`t tinerii, c`t [i o parte bun\ din invita]i au fost `nve[m`nta]i`n costume na]ionale romne[ti pentru a `mbr\ca s\rb\toarea `n frumosul chip tradi]ional. Slujba logodnei [i cununiei au fost oficiate de p\rintele Amfilohie Brnz\, duhovnicul M\n\stirii Diacone[ti, `mpreun\ cu p\rintele Florin Botezat - primul pre[edinte al ASCOR (filiala Alba), [i p\rintele Marius Iacobianul de la Bac\u - duhovnicul mai multor tineri din acel municipiu, inclusiv al miresei. Tot acest frumos sobor de preo]i a fost completat de circa zece m\icu]e de la M\n\stirea Diacone[ti, care au dat r\spunsul cererilor din timpul slujbei cununiei. ~ntr-o asemenea duhovniceasc\ ambian]\, c`nd cei doi tineri `[i luau r\mas bun de la via]a de holtei `mbr\]i[`nd -o pe cea de familie, ochii multor dintre cei prezen]i se sc\ldau `n lacrimile bucuriei. La acest eveniment familial ([i na]ional!) a participat [i familia mea, `n calitate de p\rinte spiritual al familiei nou `nfiin]ate. Dup\ oficierea sfinte taine, p\rintele Amfilohie le-a vorbit tinerilor [i celor prezen]i despre frumoasa s\rb\toare a ~nvierii, despre lucrurile reale, adev\rate din aceast\ via]\. ~n calitatea mea de na[ [i p\rinte spiritual, am f\g\duit tinerei familii c\ le voi fi mereu la dispozi]ie, `n acest fel fiind preg\tit de a r\spunde

T`n\ra familie Andreea-Adina A [i Iulian Rusanovschi

Bl`ndului Judec\tor cum am reu[it s\ ghidez aceast\ familie pe drumul m`ntuirii. P\rintele Florin Botezat a subliniat c\ aceast\ istoric\ catedral\ pentru prima oar\ g\zduie[te un asemenea eveniment. ~mpreun\ cu editura Cu Drag de la Chi[in\u, am f\cut tinerei familii un dar neordinar: i-am donat cartea C\l\uza Familiei & Arborele Genealogic, unde vor fi `nscrise [i p\strate datele despre ei, despre str\mo[ii, copiii [i nepo]ii lor. Sf`r[itul s\rb\torii a fost `ncununat cu interpretarea imnului na]ionalm De[teapt\-te, romne.... To]i cei prezen]i [i tinerii ascori[ti veni]i din toat\ Romnia au fost invita]i la masa de cununie. Pentru aceast\ t`n\r\ familie a fost un lucru normal ca

s\rb\toarea sf`nt\ s\ se desf\[oare la catedrala Re`ntregirii Neamului din Alba Iulia, deoarece ei au dat dovad\ de patriotism [i curaj de a readuce lucrurile normale la normalitatea real\. S`ntem siguri c\ mul]i dintre cei prezen]i au tr\it profund evenimentul, iar mul]i tineri - cu dorin]a de a urma exemplul familiei Rusanovschi. Unii politicieni ne-au f\g\duit unirea `naintea alegerilor, anumi]i poe]i ne-au m`ng`iat sufletul cu poeziile lor unioniste... A[tept\m! Cu siguran]\ `ns\, sub pronia lui Dumnezeu, cu mijlocirea Sfin]ilor Romni, la 6 mai 2012, `n incinta Catedralei din Alba Iulia, t`n\ra familie Rusanovschi a `nceput Re-Unirea!

Nr. 34, anul VII, iunie 2012