SOCIETATEA INGINERILOR

1938
(ANUL al

INTOCMIT DE
TEODORU F.

www.digibuc.ro
 CONSILIUL ADMINISTRATIE
INGINERILOR DIN ROMANIA
T.
ANTONESCU PESCARU

General: G.
F.
de C.
AL. L.
A. D. G. G. CIPAIANU, N.
N. N. G. ER.
G. P. E. A. MUNTEANU,
A. NASTA, PASAREANU, PETRINI, M. C.
Cenzori: P. MORCOVESCU, ST.
Cenzori A. ANASTASIO. D. LOCUSTEANU, S.
STR. A.

Societatea din sustine interesele profesionale

pentru ridicarea

Societatea

CALENDARUL PLUGARILOR
pentru popularizarea
an de este de
C. de Camerele de etc.
de indrumare agricolä.
No Grefel
acest calendar
care

A
de an de

AL

Apare lunar se

www.digibuc.ro
SA CAROL AL
PLUGAR AL

www.digibuc.ro
 ANIVERSARI ALE FAMILIEI REGALE

22
Ziva numelui M. S. Reginei Maria României.
Octomvrie
Ziva M. S. Regelui Carol

Ziva Sale Mihai, Mare de

29 Octomvrie
Ziva S. Maria României
Noemvrie
Ziva numelui M. S. Mare Voevod de

www.digibuc.ro
MARIA SA MARE VOEVOD DE

www.digibuc.ro
 de
Ministrul Domenlilor

omul care de mii de

lui
e e

Acest calendar care apare din

e
ce am din bucura
voios la dornic
chibzuit.
luminat, care se scrie
socotelile, tot ce
duce la tot ce an care ziare
care o despre oameni lucruri,
mai oricine.
un care
e multe ale vedem o
istovitoare o
pierdere de
mai bine,
: nu se istovesc, lucrul
Tot : este de Toamna
arat, e ne
Toamna iarna desfundat cazmaua
ori vie.

www.digibuc.ro
G.

www.digibuc.ro
 8 SOCIETATEA AGRONOMI

de
ecaretelor
de adunarea
se la la

care aibä vite

Dorim
agricole,
cositoare,
batoze. se
omului de sale.
care
de se el, lui,
nu de care
vin de
mare rege trei sute cinci zeci de
zicea el fiecare fiecare
dorim la veacuri

Dorim dorim dorim

nu de Dorim
sunt bolnavi la

inginerul inginerul
silvic, medicul Doris
fie fie Dorim
fie fiecare
vioios
Atunci va fi ne vom teme de
nimic.

www.digibuc.ro
 Cocos -Island dela de

Apune

S. Mare 7,53 16,46 11,23

2 t 53 47 11,5o 1,
L. 3 53 48
M. 53 12,57 3,32
M. Sf. 53 13,41 4,44
J. 6 52 51 14,34 5,50
V. 7 52 15,35 6,46
S. 8 George 52 53 16,40 7,33
D. 9 t 52 54 17,47
L. 10 55 18,55 8,42
M. 56 o 9, 7
M. Tatiana 57 21, 3 9,29
J. Mart. 58 22, 6 9,5o
V. in Sinai Rait 50 59 23, 7
S. Pavel 17, 10,3o
D. 16 t 29-a 49 2 10,51
L. Anton Mare 48 3
M. 48 11,41
M. 47 6 3,19 12,17
J. 20 Mare 46 7 13, 3
V. Maxim 46 5,22 13,57
S 22 45 6,14 15, 2
23 t 31-a 45 7,
L. 24 7,35 17,34
M. 25 43 14 8,10
sa 42 20,13
J 27 Sf. 9, 3
V. 9,28 22,48
S. Sf. 19 0, 5
D. 30 t 32-n 39 20 10,24
L. -ri de 38 22 1,21

La la 9 la la
23 la
in de
La 5 e post mare.

www.digibuc.ro
 de de Camera de Turda

Apune Apune

Martir 2,35
37 12,28
Simeon Sfânta Ana 36 13,26
V. Cuviosul Pelusiotul 35
S. Agatha 33
6,44
Cuviosul Partenie 17,47
M. Teodor Stratilat 34 7,34
Martir Nichifor 28 35 7,55
Martir Haralambie 36 20,56
V. Sfântul Martir Vlasie 21,55
S. Arhiepiscopul
22 39 23,59
Sfântul Apostol Onesim 42
M. Sfântul Martir Pamfil 10,58
Martir Teodor Tiron 11,47
V. Sfântul Leon Papa 46 12,47
S. Sfântul Apostol Archip 13,55
50
L. Cuviosul Timoteiu 16,28
Aflarea Sf. Eugenia 6,34 17,47
M. 23 Policarp Episcopul 7, 19,
J. 24 Cap. Sf. Botez. 7,27
V. Tarasie Arhiepiscopul 7,54
58
6,59
Cuviosul Vasile 58 9,37

La la la
Soarele zodia
deslegare de post.

www.digibuc.ro
 Pusul cartofilor de Camera de (Bucovina)

SOARELE

M. Samarineanca 2,37
Teodot 53 3,28
Mart. Eutropiu, Cleonic
V. Cuviosul Gherasim 4,46
48
46
Vasile 17,45
Sfântul Teofilact
M. Sebastia 40 19,47
Codrat Corint 38 20,49
Sofronie Patriarhul
35 22,54 7,50
33 23,56
Cuviosul Benedict 8,55
Sfântul Agapie el 24,55
M. Sfântul Sabin 10,34
J. Cuviosul Omul Dumnezeu
Patriarhul
S.

Episcopul 29 16,38
M.
M. Martir Nicon 5,56
Cuviosul 6,23
33 22,
S. Soborul 34 7,35
Cruel 35
L. 36
M. Cuviosul Marcu Aretuzelor 1,23
Cuviosul 38
Ipatie 12,26

la la la
la
Soarele zodia
La postul

www.digibuc.ro
 Cooperativei

V. Cuvioasa Maria Egipteanca 5,58

S. Cuviosul Pärinte Titu 56 42

Cuviosul scriitorul de 46
Martir Teodul 48
M. Patr. 48
George Episcopul Mitil.
Ruf 44 21,48 5,54
22,48

Antipa Episcopul
M. Cuviosul
Martir Artemon 1,56
Martin Papa 33
Sf. Aristarch, Trofim 2, 11,42
lui
28 2 2,55
L. Cuviosul
Cuviosul Paleolavritul
M. Teodor Trichina
Patimilor
20
S. Imp. 22,
24

Martir Simeon
29
Apostol 13,29

la la
la
Soarele
Aprilie se biserici. La Aprilie desleg. de post.

www.digibuc.ro
 Copii de plugari din

Apune Apune

Aducerea Atanasie 15,33

M. 16,33
Pelaghia
Sf. Martirä 25
V. Dreptul 26
S. Sfântul
Prooroc 22,32

Martir
50 32
Martha Glicheria
Terapont 48 34 11,56
13,
Cuviosul Pärinte Teodor 46
Apostol 45
Sfintii Petru, a. 44 46
J. Martir Patriciu 43
V. Martir Talaleu
20,49

23 Märturisitorul 39 44 6,47 22,36

Simeon dela 38
25 aflare
J. Carp 36
Sfântul Mart. Terapont 36 48
Cuviosul Nichita 35
35
Cuviosul Isachie 34
Sf. 33

la la 22
29
Soarele Gemenilor.

www.digibuc.ro
 Herghelia

SOARELE

Martir Justin 2,
33 53
32
S. Mitrofan Arhiepiscopul 3,36

L. Cuviosul Pärinte
Martir Teodot Episcopul
Ad 29
Cuviosul Pärinte Patriarhul 29
Martir Timoteiu 23,29 9,47
20,
Dub

Elizeu 24,47 14,42

Proorocul Amos
J. Episcopul 29
Mart. Manuel, Savel Ismail 29 2,35
29
20,26
Martir Metodiu 30 21,
Martir Tars. 21,44
M. Sfântul Martir Eusebiu Episcopul
22,37
loan 5 10, 7 22,59
S. 25

L. Sampson primitorul de 24,

Aflarea Sf. Ciru
32
J.

La Pätrarul la Pätrarul
la
Soarele
deslegare de post. La se de postul

www.digibuc.ro
 Tractoarele Fermei Statului Bazargic

SOARELE

V. Cosma Damian 4,33

Punerea Vest. 34

Pärinte Andrei Cretanul 34

Atanasie din
Sisoe Mare
Cuviosul din
V. Procopiu 38 22,
Martir 22,24
39
Mart. Olga Nicodim Eftimie
M. Proclu
M. Arhanghel Gabriel
Apostol Achila
58
Martir 44
17
56
Sfântul Martir 56
55
48 54
Simeon, 49 53
V. Maria Magdalena 52
S. 23 Trofin
50 22,
Ana 12,
M. 26 Martir Ermolae 54 48 22,57

a. 46
V. Sfântul
5,

la la
la 27
Soarele zodia
La se de postul

www.digibuc.ro
 Recollarea plantelor

L. Scoaterea Sfintei Cruci

Aducerea Sf. 40
M. P. Favst
tineri din 38
V.

35
Cuviosul 33 11,36
12,52
Arhidiacon 14,
Sf. Arh. Nifon Patriarhul
Sf. Anicet
Cuviosul
Rusalii
Domnului
M. Aducerea Icoanei 4,30
M. Martir Miron 19,
J.
Martir Andrei Stratilat
Sfântul Prooroc Samuel 8,47
9,50
L. Sfântul Martir Agatonic 25 10,52
Martir Lupu
Martir Ucenicul 27 22,
J. Ad. Sf. 28
V. Adrian Natalia 14,48
Cuviosul
0,33
29 Botezätorul 33 1,42
Sfintii Alexandru, Pavel 57
M. Domnului 36

Pätrarul la la
la 25
Soarele Fecioarei.
La August Adormirii Maicii Domnului. La post mare.

www.digibuc.ro
 La culesul viei

Apune

J.
V. 38
Antim M. 39
D.
Sf. Prooroc Zaharia
M. Minunea Arhanghelului Mihail 43 44
Sozont
Sf. Ana 46
S. Sfintele Mart.
48 35
Sf. Martir 50 33
Martir
29 4,31
J. Sfântul Nichita 53 17,55
V. Sfânta 25
Mart. Sofia, 24
D.
Martir Trofim
M. Martir 10,43
Apostol Codrat 20,44
J. 12,38 21,30
V. Pr. 22,24

Adormirea 0,33
Calistrat
Cuviosul Pärinte Chariton 2,58
J. Cuviosul Pärinte Sihastrul
V. Grigore Episcopul 17,59

la la la
23
Soarele
La Septemvrie post mare. La toamnei.

www.digibuc.ro
 Pescuitul

Apune

S. Sfântul Apostol
55
Martir Dionisie Areopagitul
Ieroteiu
Sfânta 11,56
Sfântul Apostol Toma 12,54
V. Vach 46 23,
Pelagia 44
23 42
L. 40
din cei 25 39
M. M. Proviu, Tarah 27 38
Carp 28 36
V. Cuy. 34
Preotul 32
33 30
Pr. Osie Mart. 34 29
Luca Evanghelistul 35
M. Sfântul Prooroc 36 25 19,28

mare 39
S. Pärinte 12,49
13,25
Sfântul Martir Areta
25 Marcian 45 14,24
46
J. M. Nestor
28 Neonila 15,49
S. Anastasia Romana
52
Apelie 53

Pätrarul la la
la 23
Soarele zodia Scorpiei.

www.digibuc.ro
 Coopeiativei

LUNA

M. de Cosma
Martir Achindin 55
J. a. 11,33
V. Mare 58
S. 12,50

Meletina
57
M. 56 2,23
J. 55
V. Victor 4,25
Cuviosul 15,38

14 Apostol
M. Samona
M. Apostol Evanghelistul 48
10,
V. Mart. Roman 46 10,49
Pr.
11,58 22,24
43 23,34
22 Apostol 42 12,52
Pärinte 0,44
Clement Petru 1,57
V. Ecaterina 40
S. 26 14,48
29 39
28 Cuviosul
M. 29 Mart. 38
M. Apostol

la la 22
la
La postul

www.digibuc.ro
 dela Ferma

Prooroc
Prooroc 38 20,55 10,46
Prooroc Sofonia 36 38 22,
38
38 38

12,52
Cuviosul Pärinte Patapie
Sfintei Ana
Mart. Mina, 14,
36 14,43
Spiridon
Eustratie a.
Tirs, Leuciu 46
J. Martir Eleutheriu
V. Sfântul Prooroc Agheu
Pr. Daniel tineri
38
Martir Bonifaciu 38
M. Martir Ignatie Teoforul
Sfânta Martirä
0,56
din Creta 40
S. Cuvioasa Eugenia
53 14,
53 5,56
53
M. din
29 de Irod 54 45
Martirä Tesalonic 45
S. Cuvioasa Maica Romana 46

La la Pätrarul la
la Pätrarul
Soarele in zodia
22 cea mai scurtä cea noapte.

www.digibuc.ro
 DIN 1938
de de peste an, de deslegate.
Bobotezei,
de
inclusiv.
tine de

Postul Adormirii Maicii tine zile,

de inclusiv.
6.
loan August.

8. Nasterii
al tine
zile, de
Decemvrie inclusiv.

ZILE DESLEGATE
DE POST
Miercurile

Miercurea
din
Februarie), pentru
toate ale
Miercurea
din Triodului,

pentru lapte,
icre
Martie)
Floriile Bisericä din
pentru
Miercurea Vinerea, din
pentru toate ale
6. Vinerea, din Rusaliilor
toate ale
Schimbarea la August) pentru

8. Intrarea
Postul pentru

www.digibuc.ro
22 SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI

LEGALE
Toate Duminecile de

(Sfintele
Domnului) (Proclamarea M. Carol
Rege

TIN DE
de (Botezul
Domnului) (Särbdtoarea
Domnului) Martie (Buna 23
Gheorghe)

Premilitari la de in comuna

Constantin mama lui Elena) ; Domnului Ziva

;8 M. S. Carol ca Rege al Romdniei)
(Rusaliile) ; Treime) ; Petru ;

Prooroc Ilie) ; 6 (Schimbarea la

Maria Mare) ; 8 Maria ; Septemvrie
26 ;8 Arhangheli
;6 Nicolae) ; Decemvrie

www.digibuc.ro
 23

AGRICOLA
de CONSTANTIN SESCEOREANU
Camerelor de
Consilier Ministerial

Agricultura este ea face

tuturor cari conduc acestei
Sale Regelui Carol
Inginerilor la de
Agronomice, dovedesc
Sa Regele, agronomilor
Ministerului de extrabugetare alocate
electrificarea satelor,
care Guvernului agricole,
de care

care se alegerea
acestei
agricultura
locul de aceasta ne
viitorului agriculturii
tehnicei agricole, produce
mai bun, ce se va traduce
roman.
Pentru a acest se cere o :

de parte Ministerului de care

marea a agricultorilor, necesare
unei mai tehnice de parte
torilor, cari vor trebui aceste le
pt.
Organele de cari se : de
Agronomice cu fermele sale

www.digibuc.ro
24 SOCIETATEA INGINERILOR

diverse regiuni ale : Seceleanu,

lui etc. ; ; de
Agriculturd Camerelor de cari
de care o

C. SESCEOREANU
Uniunii Gamerelor de Agricultura.
Consilier Ministerial.

agricole, de luminoase
vor absolut necesare.
de la necesare
acestei

www.digibuc.ro
 activitatea sa aceea de sus.
trebue directivele
care se dau. El trebue fie agricultura este o
o meserie care se care le
datorite sale, se
cu mari mai
este mai repede concluziile meseriei
Cine de
agricultorii acceptd
aturile se
altele
S'a atacate
de de Hessa. Serviciului de
s'a din
la care trebue cine
aibä musca de Hessa. S'a
care de organele agricole
de agricultori.
acesta am cari au
zile ale
care au au voit
s'au atacate de musca de Hessa au

De aceea
agricultura este de care trebue
Folosind vor folosi
dar

www.digibuc.ro
26 SOCIETATEA

anul trecut
de T. MANDRU
Soc. Inginerilor

toate este aceea

Fabricantul au
de ce ei au
bine doua Cu
lucrurile Cultivatorul de are nevoie
de meseria trebue
de care le de
de an, din de este care
trebue
naturii se acestora,
De
naturii, nu fi vorba. Agricultorul trebue
aceste evenimente
care
garul naturii an,
anumite de
nu ce va aduce ziva de va fi
rece, va nu, cine ce se mai
el se semn de

de ce mai nu fi
lucruri el are de

Sunt fenomenele naturii se succed oarecare

cam are epoca
se etc. aceste locuri,
bine la
se aprecia de mai
La lucrurile se an nu
dintr'un an nu se acelea din alt
de ger va iarna, de
sunt lucruri necunoscute. De aceea, nostru trebue
de care conduce
de El fie,
face

www.digibuc.ro
 care s'a 1937
face
Toamna anului 1936 s'a cele mai
se
Lucrurile mers
Atunci au La
lui Mai rece.
rumbului aceasta am

T.
Soc. Inginerilor

de care a la lui August,

o parte din luna Mai, apoi ceva din August.
acestor de s'au
au ele; de nu s'au mai
desvoltat. regiuni orzul ovdzul de n'au dat
De asemenea, nu s'au desvoltat din coasa
a vom avea de
Dar a care n'a
din Mai August, unor regiuni din Oltenia,

www.digibuc.ro
28 SOCIETATEA

au August
au de multe,
stricat au adus
iarba crescut din mai
mare Avem avem
coceni, dar boabe de
Toate acestea ne cum am
nu siguri de atunci am
magazie. In Moldova Basarabia, lucrul
este la cum nu suntem siguri
de aceasta, trebue
care de de

vremuri de
Pentru aceasta este arat de
mai Este nevoie
ce de
spre Toate de de
se mod superficial,
de de
umezeala. Este toate buruienile,
mijlocirea din se Buruienile de
pot evapora
an kg. calcul sumar ne de
este cantitate de de care de sunt
de ce trebue alte griji,
se ocupe de Plugarul
se ocupe de se ocupe de
ocupe de
de dar acestea are
de
ce an

Cu agricol care va
spor

www.digibuc.ro
 29

pentru agricultura 1937

de M.
Secretarul general

general se
de ei,
ocrotitä negustoria.
urma altor starea
de care aveam
industria de
din dar

agricultura. Politica
ce s'a
ce era de
de
de
Multe de
nile cari au
al agriculturii
din
Statului,
de starea care
s'au
de

D. M. de
Secretarul general Soc. carea agricole,
la au adus
agricultorilor ceva mai tot sub
ce intermediarii
anul 1937 politica aceasta de
agricole
lost
ceea ce politica de satelor toate
s'a
bumbac, agricole a.

www.digibuc.ro
30 SOCIETATEA

Ministerul Parlamentul
agriculturii, care
organizarea desvoltarea acestei ramuri de
de vreme
de era soartei.
agriculturii,
de face au de
Rezultatele ale acestei legi se
tact, din
celor iar din care se

agriculturii fond
care se care
chiar se
al Agriculturii,
care se cei
pentru chibzui nevoilor
De Ministerul Agriculturii
zicem acestui Minister numai Minister de
Domenii. se
etc., se face rost agricol
Agriculturii de meserie.
Agriculturii se de
devenind Minister de ocrotire,
de din 1937,

de ingineri cei
satelor pentru

Din de
de Minister, pornit
de care elementele
care are marele pus
factorii de conducere
asculte de de
tainele aceasta,
de sufletesc mare pentru
Ca acestei
pornit pentru ridicarea agriculturii culturii
bumbacului,

www.digibuc.ro
 tractoarelor
de centre culturii care
etc.,
de la sate
acesta. regale
cursurile agricole liber
etc., adus roade
Cererile de ingineri
de tocmai de cari
se doritori
dovezi se schimbe
in bine este cale de a se
de
agricole tot semne
care munca
agriculturii, este
nomilor G.
membru
al agronomice intrarea mai
de
de Agronomice al
care s'a toate
de agriculturii noastre.
S. care ce are
de acesta agricultura
Incontestabil desvoltarea agriculturii noastre,
de constitue mare,
Institutului de de
definitiv care lucra
este extrem de important.
Dar, de frumos de
fi am avea ne am avea
noastre, in
frumos institut,
dragoste agriculturii noastre.
se ce trece,
noastre, de cercetäri agronomice din
ce ce mai
chemat, cari s'au astäzi
foloasele roadele care acest

www.digibuc.ro
32

Sunt aduce, directorului

colaboratorilor,
roade ce
este mai vie
de astäzi. Munca mijloace mai
va cadru."
Organizarea ce se acolo, rezultatele
ce directorului Ionescu
de aceea
-sale.
Dar, 1937 mare
Agricol din Martie,
de
au de care agricultura
ce de asemenea deschiderea
Regele
congres amare la
oameni agricultori la dojana
Sale va bine tuturora. care
au parte de agricultori, un toate
va program
agriculturii. Societatea
Inginerilor este
demne
bucuros se se

program bine stabilit,

schimbarea guvernului, Noembrie conducerea

Ministerului Agriculturii -lui Dr.
G. marele agronom,
de agriculturii
de
Marele de care se noul
sterului alesele -sale vor
asigura un din din

de bine Ministru

www.digibuc.ro
 Creditul agriculturà
de

Increderea este baza creditului.

avea credit te bucura de face
credit acorda cuiva.
Tot ce este proprietate oarecare, poate fi
unui contract de credit.
creditul se diverselor ce au
de scop imediat face capitalul din posesorilor
ce vor
serviciului,
va de capital, care se
creditului
activitate. Agricultorii
intensitate, produsele sporesc cantitate
se bine, ce
ei. credit, capitaluri,
la mijloacele de
Dar poate uneori ce
poate asupra venitu-
rilor sale confunde acele scoase lui
loace acele suplimentar, sub
n'are din
de venit, care plata la timp
va ajunge la scurt
timp la
un care scoate din
rural propriului capital un venit de lei, poate

www.digibuc.ro
34

cheltui aceastä fi deveni

mai
venit sporit lei, el va fi ispitit
lei va la
va avea aceastä
de venit suma care treptat datoria
pierderile
peste etc., vor avea urmare
sale, mai s'a la
cheltuieli prea mijloacele sale reale.
poate avea deci pericole
cultorul va avea foloase va
creditul
stingerea datoriei, din profitul anual
datorit
nu se va atunci dintr'un
va fi poate ajunge
rezultatele la un spor de venit.
Creditul se cari de

se aceea care din

materiale, ce plata la termen.
mobile, vite, etc., se pun gaj,
imobilele rurale gospodärie, etc.
funciare,
este aceea ce
prii ale persoanei care cinste,
pricepere, activitate. Creditul personal
individual vorba de mutual
se unui grup de persoane solidare, cari fiecare
parte de plata
poate folosi, trei feluri de
credite,
Credit termen scurt, de
fie pentru fie pentru recoltare,
la recoltelor. genere se
personal gaj.
Credit pe termen la
necesar de se garanteazä teren.
Credit pe lung de

www.digibuc.ro
necesar de importante,
conversiune de datorii, etc.
ipotecarea se restitue
Oricum credit sub raportul duratei date
care lucreazä cum
nu
chiar politicii de
greu de rentabilitatea
agricol
ci

fie
de factorii mai
-
are riscuri, el trebue adapteze
capitalului agricole se face anevoios,
unui an procesul de
industrie. De aceea
poate concepe credit agricol concursul statului, care este
chemat face oarecari sacrificii ulterior, mod cale
va culege ce pune
valoare este generator de progres, de crea
toare, stare
tatea de de Deci se ating timp douä
economic social, prin traiului asigurarea
unui popor.
sunt de credit agricol dela se
pot adresa la nevoe agricultorii?
de este slujit
mod totul de capitaliste cari
au mai picioare cari
reescont de portofoliu Banca Imprumuturile
se bazä de gaj agricol,
de la se percepe de pe an.
De Prima Societatea de Credit Funciar Rural, pe bazä de
gaj agricol, plata la de pe
De au fonduri dela Banca
de pe an. De Casele de gaj, ce
baza anexä la
pe sucursalele din
Acestea pe bazä de gaj agricol, termen de
de pe termene, de
pe an. Au din lei.
pe termen de nu este
prezentat

www.digibuc.ro
36 SOCIETATEA INGINERILOR

nevoite prima
atunci pot, pentru se
rate anuale pe
Creditul lung, de agricul-
este reprezentat al
prin legea
din celor asemenea
termen de
la proprietarii mai mari de hectare.
(capital
12.58 lei pe pe pe
6.96% pe rate
Mai.
Ceea ce putut este
de prea de
Creditul Rural, vechea societate de credit funciar,
va relua activitatea ce vor avea
curs mai spre fi la tuturor.
S'a creat recent nouä de agricol
de Credit Agricol. este de
avansa la ha.,
exploatare, inventar, funciare
pärare de s'o la va
fi suficient care caz va reprezenta
de ajutoare
Difuzarea acestui credit este grea
singurele fi de
Credit conduse de oameni deosebit de de
de corectitudine
concluzie agricultura are mari nevoi de credit,
de peste lei de credit
pe an, oricui
trebue de el iar nu
care se fie de un
spirit moral, de de la timp ceea ce luat
de vom crea
din
de agricol vom prilejui
desvoltare

www.digibuc.ro
 Sfeclä de porumb de teren

Folosirea
de GR. COICULESCU
de

de plantele
au nevoie, rodnicia lui, de starea
de climele prea umede, cantitate mare,
care jos, fiecare ploaie mustul
devine tot Astfel este
la la deal la regiunile secetoase,
cari cantitate mai de stint mai
gate mai rodnice. vremea
ele rodnicia, fiecare din
cantitate de cari se mai
dintre
sare plantelor, acelea cari se mai repede
pe cari trebue
stint fosforul
Solul nu se la fel tot
de feluri, de tipuri de sol, deosebite
ele ceea ce grosimea, culoarea, structura
plante. deosebim
de cum stint
de podzolite, formate
regiunile anual
secetoase de formate regiunea de

www.digibuc.ro
38 SOCIETATEA AGRONOMI

parte
denumite cernoziomuri, precum deschis
de format regiunile cele mai uscate
Intre aceste de se
de
gradat de
tip de sol are de
fiecare fel de trebue folosit de
solurilor dela caz la caz. Institutul de
nomice numeroase de sol, vase sute
de pe diferitele tipuri de din diferitele
ale spre statornici care este mai
potrivit pentru fiecare tip de sol ce cantitate trebue pentru
aduce Din aceste
se
general solurile nevoie de
S'au unele de recolte puncte pe
de la plantele mari consu-
matoare de potasiu, sunt sfecla de sfecla de
cartofii, etc.

Solurile din regiunile umede,

au nevoie mare de azotate
nevoie mai de
azotate potrivite azotatul
de Chili, azotatul de calciu cianamida
Primele se produc scumpe nu se
pot astfel la
azotat este cianamida de se
este mai celelalte
tate. de calciu,
acest element, care
lurilor din umede.
de cianamida de calcin
asemenea soluri Astfel kg la
s'a anul la de kg la
un spor de 450 kg la Aninoasa
Vâlcea,
Gorj la spor de kg Piatra
Cantitatea mai de este de 250 kg
pentru de kg pentru Trebue

www.digibuc.ro
 39

de este
pentru tinerele trebue
sub brazdä de cm, pentru
deca pierderile de azot.
poate mâna. se
mâna, trebue se amestece
pentru uniform. trebue

Nevoia de fosfor acestor soluri se poate satisface prin

sirea fosfatice de oase, care se
fosfate pulverizate. Dintr'o din
se fosfat natural, denumit
fosfat de Cioclovina, potrivit pentru podzoluri. Aceste
fosfatice se pot da de kg ha.
trebuesc sub brazdä. recomandabil
fie date cianamida de pozdoluri soluri
pädure podzolite sporului de
fosfatice nu de cele mai
cheltuelile
de puternic
reci, compacte, se
aplicarea de amendamente calcare sub de pulbere de de
var de var nestins Cantitatea ha este
de kg. se da de arätura
Amendamentele structura
stor soluri, le le
din sol.
In pe aceste soluri, se
de verde.
Cantitatea de gunoi de grajd este
kg la ha, de

doua de soluri, solurile

brun de
de de azotate.
fosfatic aceste cele
mai este acid,
foarte solubil apä, pentru aceste soluri
fabricä nu este scump.
Cantitatea mai este de 200 kg. Se

www.digibuc.ro
 de de Trebue bägat
de cm.
azotat potrivit pentru de
de Cantitatea este de kg
la ha. fel superfosfatul. foarte
scump nu rentabil. De aceea sporirea de azot
aceste bogate humus trebue se prin
turale potrivite prin de plante leguminoase.
pe de
de grajd, verzi
preparat din paie
de grajd nu este folositor pe aceste
este Nu se rezultate atunci când
nu nu trebue gunoiul.
Bine s'au
de grajd pe solurile de la grâu.
cernoziomuri s'au cantitatea de
kg gunoiu la spor de la de kg la Pomârla
Dorohoi, de kg la Trestiana Dorohoi
de kg la Havârna Dorohoi.
acesta, 1937, pe castaniu dela
din s'a cantitatea de
kg gunoiu de grajd la ha spor de 584 kg grâu. este
titatea care este mai mare la ha pe
decât pe sol

din regiunea de dintre

umede : degradat de
cele mai rodnice din Aci este destul
mare pentru a rezervele de substance nutritive
din nu atât de mare pentru a provoca
ca la Rodnicia se poate
culturi de plante leguminoase prin folosirea de
moderate de gunoiu de grajd, mai ales la plantele lacome.

la ce am
celelalte ce ne la
rodniciei ales
ce am tot de
chimice le

www.digibuc.ro
 de ele

In de de chimice
azotate scumpe.Folosirea de pe solurile din
este
stint mai ieftine. pe
de la grâu, cultivat leguminoase, pe
care au fost arate vara imediat dupä recoltarea leguminoaselor,
fosfatic superfosfat
calitatea venit agricultorului.
aceasta
de superfosfat la
cultivat la
mätoarele recolta fost de 995 kg
la ha, kg kg, kg kg,
kg kg, kg superfosfat 2255 kg la ha.
Valoarea pe fost de
lei, pe tratat kg superfosfat, de 6672 lei, 200
kg superfosfat, de lei, kg de lei,
kg superfosfat fost de 9020 lei.
Cheltuelile de au fost de lei ha
lei la ha kg superfosfat, de lei la
kg superfosfat, de la ha kg
superfosfat de la kg la ha.
net fost dar de 409 lei la ha
la ha kg superfosfat, de lei la
kg superfosfat, de la ha kg
de lei la kg superfosfat.
dar pentru spori cantitatea calitatea
trebue
pe teren, la mijloace
refacerea rodniciei ogorului
loace sunt de cele mai
bine la ele
din
ce
richea, etc.),

In cele de mai sus am deosebire asupra sporirii

prin folosirea

www.digibuc.ro
 Plante textile
de

Plantele textile ne fibrele care se fac de

tot Intrebuintarea e : ce omul a
din a fibrele pentru

Planta care a fost timp de milenii de popoarele

civilizate din Vestul Asiei, din Africa Europa, a fost Mai
Scitii apoi Slavii au luat care s'a
toate clima ca inul.
Industria a europene nu a cunoscut
vremea cea mai fibre cânepa inul.
De asemenea manufacturile organizate industrial prelucrau
al XVIII -lea numai inul : pentru tesu-
turile fine cele mai groase aspre.
In secolul XIX s'a produs o
fibre textile industria Au apärut pe marile
piete ale lumii fibre din colonii, din
care se produceau cantitate mare cheltuialä
Aceste fibre au sä o tot mai

www.digibuc.ro
 43

mare inului a s'a toate

din zona de de Manila, de Sisal, de Ramia,
azi prime de cea mai mare fac
unui comert mondial au luat locul
fibrelor de de in.
Dar planta care a adus cea mai mare prefacere comertul
de fibre textile a fost bumbacul, care este
cea dintre toate plantele textile.
a luat pentru tesuturile ordinare de sac,
de impachetat alte scopuri se mai
planta
care o produce nu are nicio cânepa. de
se extrag din de un an, ai unui arbore teiul :
capsularis. arbore calde la o la-
mai de se taie, se topesc
cânepa apoi se extrag fibrele. e foarte mare,
de acolo acest arbore este foarte astfel
fibrelor revine foarte Iuta e mai
cânepa, dar e mai
Fibrele de Manila se extrag din foile unui palmier : Musa
textilis, care Java,
Sumatra celelalte insule din Neerlandeze. Fibrele se
extrag din foi, topire Sunt foarte rezistente. dau
sfoara de Manila care se la de secerat. Mai
vesc la fabricarea a
covoare, material de
Cânepa de Sisal este din foile de Agave rigida, o
plantä care Fibrele de Agave nu se topesc, se
numai la soare. Aceste fibre sunt fine
Se pentru rezistente
In comertul mare mai vin fibrele altor plante, care
cânepa cunoscute la :

Astfel de Noua se extrage din fibrele

plante, care care se
nostru.
Cânepa de Turkestan, cânepa de Bombay se
dintr'o plantä nalba, Hibiscus cannabinus, care
India, Persia, Turkestan, Rusia de Sud, mai
a Se apä. mari.
mai rezistente cele de

www.digibuc.ro
44 SOCIETATEA

care fibrele cele mai fine, tot de fine ca

de mätase, este Ramia. Ramia se fac de
frumoase rezistente. Tot din fibrele de Ramia se
cea mai mai : de bancnote. Banca
a României a deosebit interes pentru plant&
a rugat de Agronomice studieze
bilitatea introducerii ei
Ramia este o din genul specii
cunoscute : verde
Ramia Urtica Se mai
eria. Se Japonia China, pe mai
in America de Nord, Transcau-
cazia, la o mai de
o : cere gunoire
regiunea e e bine
planta pe o 5-7
pe an chiar mai multe, când e bine
Productia este foarte mare, kg de fibre la o
se topesc in mai bine pe cale
e azi un secret de fabricatie.
Ramia e o de mare viitor, o
mare cea mai
au descoperit vremea din
din Asia o care face tulpini de 4 m.
care dau o foarte la putrezire.
Planta se Kendir Apocynum sibi-
ricum ; prelucrarea ei, se acum
Rusia, pentru tesuturi care trebue stea in
fibrele de Kendir stint neintrecute.
care a cucerit veacul al XIX -lea locul
este bumbacul.
Bumbacul era cunoscut India de
de Cristos. Grecia, Roma veche, nu l'au cunoscut. Pe
la 200 inainte de Cristos au in Grecia de bumbac
veneau Orient.
bumbacului s'a era spre
Asiei : Arabii au dus -o Nordul Africei In
Arabii au intemeiat pe care Spaniolii le -au
când au alungat pe Arabi din
Bumbacul era cunoscut de indigenii din America, care

www.digibuc.ro
 45

aveau industrie industrie care fost

de
Fibrele de bumbac
n'au de prelucrare
toarse numai de separate de
de separat fibrele de
de tors au filaturii
de bumbac desvoltare una din
cele mai de
de distrus multe industria

cum
de bumbac de bumbac au
aproape satele care
mai de in de unde
industria fibra de bumbac
adus gata tors Anglia. Fibrele de
de mai groase, care au alte
numai rar se mai de in
Cicero Gorciu, Secretarul General al
care fost de guvern
de inului
de este enorm
s'a impotat pentru valoare
de peste miliarde lei, din total.
De atunci, urma care au fost
tului, valoarea ajuns la
lei. Dar valoarea nu scäzut crescut,
1934 de reprezenta
total.
Gorciu acest se din fire
de bumbac, de bumbac, covoare
de bumbac, sfoarä de bumbac, sfoarä, fibre,
de Manila, Ramia Sisal, de pescuit,
de de
de fine mai grosolane.
Avem industrie de filat de de puter-
dar industrie trebue importe materia prima din
astfel bumbac brut, s'a scos
cantitate cärei

www.digibuc.ro
46 INGINERILOR

Dar nostru mai din fire de bumbac

simple, räsucite nealbite, adicä bumbacul a
valoare anul a trecut de de lei. Mai
fire de bumbac räsucite, vopsite, mercerizate, 544 milioane
lei. Numai de bumbac am importat pentru o
de lei. comertul international nu ar fi
supus nici unei restrictii, sumele acestea foarte mari pe care le
nu prea mult. Am vinde in
cantitate mai mare cereale, fructe, vite, carne, alte produse
am astfel produsele Dar
din apus fac acolo a produselor noastre
atunci suntem nevoiti facem noi lucru, produsele
care ne vin din
In afarä de aceasta, caz de este bine nu
tributarul la noi materia prima
industriile ale Din a pornit
iniciativa guvernului de a se cultura plantelor textile,
care se De nu ne vom putea
complet de de textile vegetale din dar
vom putea acest import politica
prin cânepa trebue
cultivate pe o mai mare ; bumbac trebuesc
continuate pentru a regiunile metodele de care
pot la noi. de ameliorare ce se intreprind
la Institutul de Agronimice vor ne dea
mai timpurii, proprii pentru clima
ramiei de asemenea a fost studiu acolo.
greu cu bumbacul importat. Prelu-
crarea cânepei este mai grea : trebue topite
apoi scoase, uscate, melitate, pieptänate, spre
a se fibrele, sau fuiorul. bumbac fibrele sunt date
gata de trebuesc numai separate de
Apoi fibrele de de in se tore se mai greu.
acestea trebue fäcute atmosfera
devine se teseau tortul de
in de argele, adicä fäcute sub
unde aerul se mentine mai umed. Dacä au
parte prelucrarea inului cânepei azi
bumbac, este din motive de de
Desvoltarea inului cânepei tara este astfel o

www.digibuc.ro
chestiune de se prin de
avea
prin care acestor
atunci problema pe cale
Mai este necesar profesio-
topitorii sistematice,
centrele de unde cultivatorii la topit
de Topitul actual

Agricultorii la trebue
acestor spre mari
de calitate ce va de cost pe unitate.
se pe numai de 25.053
ha pe
fibrele lui care bine prelucrate
fine zise de dar timp
pentru uleioase. acestor
este de foarte sicativ,
care se industria care
sunt un concentrat de foarte
calitate pentru vite. acestor este de
dicat lei vagonul un articol de
pentru fuior de calitate umedä,
nu prea rece. trebue fie roditor.
mijlocii, nici prea argiloase, prea nisipoase,
care au fost cultivate dinainte
gunoite. nu trebue dreptul la
atunci plantele cresc neregulate sunt de calitate
In sparte merge bine.
Nu se poate in in,
inului. putem pune din pe
de ce au trecut
care mai bine de fuior sunt
rile moderate, umedä din
Baltice, Rusia din centru Vest.
Rusia, care cuprindea Baltice, era la
mai mare furnisor de fuior de in al
din mondial de fibre de
In Rusia cultura era curat
cantitatea interior se producea

www.digibuc.ro
48

aproape de temelia
mai multe
fibre de cele mai
prielnice la noi partea de Nord,
umede din restul
de de dar rabdä o
mai mare o mai Merge bine
mai ales pe proaspete, tot
Dobrogea, preajma mai ales.
anume pentru de care
mai scunde, mai dau seminte multe. Soiuri pentru
sunt de : sicilian floarea apoi soiurile de
Anatolia, de Rusia floare a care s'au introdus la noi.
Soiurile pentru fuior cresc mai se mai
dau fibre fine, dar seminte putine. Dintre acestea sunt mai
reputate de Petkus,
conditiile noasträ probabil nu vom
specializäm pe ca sä numai in de
fuior numai in de ci trebue un soi care
dea de calitate
Institutul de Cercetäri Agronomice are sortiment de
peste se soiuri de in din noasträ din diferite alte
ale lumii, din care urma ce curs se vor alege
soiurile mai potrivite
cere un bine lucrat, de buruieni.
se face o când e svântat,
se bine se seamänä.
trebue se devreme, dela lui Martie
la lunii. S'au sistematice de
de Cercetäri Agronomice la Moara Domneascä judetul
Ilfov la Statiunea a jud.
s'a cä productia, atât cea de cea de tulpini,

de buruieni de pureci. rabdä destul

de care mai pot Aprilie Mai.
Când s'a dovedit e bine
la kg ; semänâm pentru fuior se mai
anume kg la Se cu
la cm. rânduri, la o adâncime de
cm. Se ca se

www.digibuc.ro
 49

bine de preajma
Mai bine supra
nu ce nu
plantele au crescut foarte
trebue fie
timp are
nevoe de Cifrele acestea se
temperaturile ale tuturor zilelor perioada de
Recolta pentru se face când capsulele uscate.
taie bate se
Bine cazul acesta din
servesc fuior. kg ha.
fuior recolta face
chiar. firele se
de se Recolta se face pe vreme
tulpinile nu trebue fie umede se
se pe apoi se desprind
sulele ce ajutorul darace
de mai acest caz
de uscate este kg.
se face prelucrarea care
de se face
pe câmp. acest
Topitul zile, cum
apei mai mai rece. Topitul industrial face
care ce
care fibrele de partea topit
se usucä, apoi se partea
forma de care sunt
Fibrele se de
tatea fibrele care
recoltä de in la la kg de fuior,
la 200 kg de
lei kilogramul. Astfel recoltä de poate
la brut de lei de valoarea ce
se
de. de topire

De aceea mai ales pe

care au de in.

www.digibuc.ro
 amestecuri de Camerei
de

Plantele de recomandabile pentru

de Prof. dr. SAFTA

de rol deosebit
care mai un caracter
realist. pentru acest motiv agricultorii nu
se cuvine plantelor de pentru
venitului agricol, astäzi ne
mai spre vitelor,
ne de serioase.
vitelor nu se poate rezolva
de se
acestor plante.
noasträ este primul
de special de albumine
digestibile, de ameliorarea
animalelor a. medie
cap de vom
tot de pe batem de
recordul danez de cerealelor tehnica
care agricultura noasträ.

www.digibuc.ro
 51

Ce trebue deci despre plantele de ce trebue

facem pentru noasträ de animale fie
dela
Cele plante de
dughia, borceagul, sfecla de
sparceta, câteva plante cäror nu
faza cum iarba de Sudan, gaoleanul
altele de
Din aceastä de bogate
mine sunt numai lucerna, sparceta restul
plantelor de mai de
se simte mai vitelor noastre
aceea albuminelor. deci un prim pas care trebue
aceastä

cari
nu poate
introdus oricare asolament. De aceea este de
pe ce agricultura va trece asolamente
rationale, de de fapt
ea dela de
prisos amintim, aceastä va rämâne la
nile mai reci mai ploioase ale va fi din regiunile
de nu merge.
ea va fi
acestor de trifoiu este
din cazua pe terenurile pe cari cultivate, ele nu
pot luate atât de asolament. acest din
de al asolamentului nu este atât de serios,
nicia lucernei va trebui ne
viitor tot mult mai scurte
relor urmare asolament. Pentru
moment acestei regiunile de ale
face pe socoteala cari
de calitate Sparceta, este mai
decât lucerna, va rämâne se
rile slabe mai bogate
el se pe
socoteala ocupate de ogoare. este
pentru timp suficient pentru

www.digibuc.ro
 52 SOCIETATEA AGRONOMI

tirea vederea acestora. poate

pretutindeni
Ca plante furnisoare de cultivate
pe totul neinsemnate, va trebui introducem
borceagul de toamnä, trifoiul amestecul de Lands-
berg, precum o mai mai
la secetä.
Ghizdeiul are o putere de adaptare, cum rar se la
alte plante. De aceea se aproape oricare regiune
a pentru terenuri. foarte rezistent la secetä
bine. Toate acestea sunt avantaje pentru cari
fie mai mult
Borceagul de este un amestec din
Vicia villosa V. pannonica. Marele avantaj pe care
acest borceag de cel comun, este un
timpuriu, care poate fi cosit pe la Mai,
astfel se samene el porumb, sau alte plante cari
semänatul Cultura borceagului de toamnä contribue deci
la intesnificarea posibilitatea de
pe de teren, trei recolte doi
avantaj incarnat, care este
August poate cosit pe la lui
ceputul Mai a Culturile de cum este
borceagul de genere la
sporirea de albumine, care motiv
pe ar trebui
Amestecul de prea cunoscut la noi, se
pune din kg Vicia 20 kg trifoiu incarnat 20 kg
westerwoldicum. timpurii
cedentele. El trebue fie incercat, va da
multe ale noastre.
extrem de secetoase, cum este Dobrogea,
Basarabiei, cari lucerna nu merge, trebue
ne la crearea unui tip de mult mai rezistent
la secetä, formele actuale. asemenea tip nu poate fi
produs de varia - lu-
cea falcata. Lucerna gal-
este de o la secetä de o sobrietate
pereche, are e
lucerna comunä este posibil se

www.digibuc.ro
 53

forme cari bunele ale ambilor

astfel la lucerna la
de teren.
de
de asemenea toatä
giunile mai umede se va da sfeclei, parte
de cele mai secetoase, ierbii
de Sudan, gaoleanului etc. Important este nu se
gereze deosebire plantelor cari tind
celor urma unei propagande nu bine
pirate. Cäci iarba de Sudan, gaoleanul de

Un Ian de trifoiu Câmpulung).

inferioare porumbului de nutret, nu au ce caute acolo

cultura acestei plante este va trebui se
teze numai la regiuni cari porumbul de nutret nu
des al este o absolut
cari au de deficit de al-
cari sunt nevoite cumpere prin urmare
concentrate. In se mull atunci
alte plante de se cosesc
ritului, plantele mai bogate azot, se
la o mai Astfel dintr'o
la Cluj s'a constatat la data de
trifoiul a avut un continut de 27,50% proteine brute,

www.digibuc.ro
54 SOCIETATEA

la un de brute
avut continut brute,
italienesc, date, un
brute.
Aceste consideratii valabile pentru
leguminoaselor de se
se Trebue
toate de nutret
scuturare, când uscate. deci evitäm
de nu poate face
partea mai mai
nutretului sunt incomparabil
sub acest raport.
de aduce sine

pot mura tot felul de nutreturi. devine

special pentru cari vaci de lapte cari, din
consideratii de rentabilitate, nevoite animalelor
zemoase. totul exagerat
continental, multe arid, al
muratul va ajunge se tot de
Nordul
se poate
face rezolvare problemei silozurilor. Trebue
se se fixeze cele de
pentru marea exploatare, precum pentru
ritele regiuni cari conservarea murat
tinde se generalizeze.
avânt va viitor cultura plantelor de
alimentatiei animalelor noastre forma
vreme de fânetele. Aceasta
regiunile mai umede ale terenurile unde
se la De aceea
telor de nutret incomplet nu am
pe scurt, cari trebuesc luate vederea unei

din sparte regenerate

dical mare se
deosebi

www.digibuc.ro
 este important se samene numai
stecuri de ierburi potrivite de
sol, etc. mare, se face destul de des este de
transforma de
Astfel de ex. multe este
alte plante de
din facem tot mai
culturile de plante de nu pot De
acest poate fi admis
deosebi aride unde putem
el este condamnabil atunci
se acolo unde climatul permite prosperarea

Printre de ameliorare propriu zise, sunt cari

meritä Acestea tehnica

Trebue ne
de (azotate
numai vom ajunge la mare.
prelungirea cositul des, ieftinind
astfel vitelor cantitativ
produs.
tehnica este nevoie se
regiunile mai umede ale
chise de animale. Avantajele sistem de
de mari, experimentat,
efectele generalizat.

lapte se zilnic principale din

(Cantitatea grame pe cap de locuitor)

Oradia 350 300

300 g.; 260 g.; Arad 160 115
100 100 g.; g.;
85 g.; 85 g.; g.;

www.digibuc.ro
 de pentru pepiniera Camerei de
Odorheiu.

de dr. Ing.
Cea mai ce trebuesc luate
pentru este regenerarea
pe cale In din
stiunea se la acelor de plante
care stint cele mai potrivite locale.
ca se compun din trei grupuri de :

din gramineelor.
2.
Plante alte (pot fi folositoare
amestecul
de seminte se compune numai din primele :

de %
propotie de %
leguminoase.
Infiintarea mai ales a pe terenuri de
unde n'a existat asemenea culturi, se face foarte
rar. Mult mai des se fac
existente.
la sunt absolut
tice pentru pentru ;

www.digibuc.ro
de este totul pentru

metode de

de ameliorare care nu distrug brazda

favorabile regene-
rarea existente aceste
unei reduse de de
din cantitatea

Fig. 1.

legem succesive distrugerea

locul fostei
care
de sunt
se
crarea
discuri

mai
complicate, trebue fie deoarece rezultatul este
mai la simpla
descrie mai pe larg.

www.digibuc.ro
58

nivelarea terenului.
2. apelor (scurgerea apelor

Lucrarea a (distrugerea brazdei

aratul).
4.
5. Cultivarea plantei premergätoare.
6. Compunerea amestecului de ierburi
Se
este numai in regiunile cade anual
de din care circa perioada de Aceasta
mai mult naturale.
poate regiuni mai uscate. Se poate spune,
conditiunile unei agriculturi rationale,
pot fi
Trebue numai de
duratä de mai bine regiunile
umede, de duratä cum
cele anuale), climatul mai In regiunile sece-
toase nu vom face deci anuale cel mult
durata de de ani.
agricultorii practici fac foarte des
unele care duc la culturii, numai
de anumite putem asigura succesul.

se numai terenuri
curate se la premergätoare
porumb, trebue
la zarzavat fie
Acolo ne permit, putem
ogor negru, nici
mai multe pentru distrugerea
buruienilor.
facem toamna
negräpat brazda nu facem
nici numai grapa.

www.digibuc.ro
 Planta

In regiunile destul de umede, care se

se
tectoare. uscate
protectoare. mai protectoare este orzul
din cantitatea de putem
numai vom cosi verde, când ajunge de
ne permit, putem superfosfat
de semänat, kg. la hectar.

Fig. 2. pentru
Fabricat Khebl. semänatul

se face permite starea

timpului. pot la
August. In acest caz protectoare am
asemenea

de ierburi au de aceea trebuesc

la aceasta se impart
greutate grupuri, care se succesiv
cele mai grele. protectoare, de prefe-
de semänat
grupul de
care grupul de greutate
englezesc,
de : coada

www.digibuc.ro
60 SOCIETATEA INGINERILOR

Fiecare grup amestecäm bine cantitate

de apoi
lungul, jumätate
se poate face mai
au pentru
telor dela (Fig.
acest caz se bine
jumätate bun
aduc de la care
am desprins tuburile. In acest amestecäm din grupul
le de semänat, din grupul
-lea mâna.

ierburilor din grupul

se de iar
din se neted.

am semänat ierburile o protectoare, trebue

avem ca aceasta creasca prea care caz este
mai bine o cosim. prinde o rupem
un dinti. Dupa ce a trecut o luna dela
care se dupa nevoie.
cositul plantei protectoare pe la
Mai, am semänat ierburile planta protectoare, este bine
la ha kg. de azotat (salpetru de
calciu de amoniu).

de

cum am mai sus, semintele de ierburi din care

facem amestecul fac parte doua de :

leguminoase. Dupa la care cresc ierburile pe o

sau le etaje inferior etajul
superior.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Pentru alegem ierburi din care din

etajul superior din etajul inferior, restul de
leguminoase. Pentru alegem din care
la din din -lea, re-
de
Compunerea amestecurilor pentru este o
de specialitate a nu da este bine
ne Serviciile agricole Camerele de

Fig. 3. zeamä de bälegar.

la Congresul de plante de din Cehoslovacia (1937).

Agriculturii, care gratuit nece-

sare.
de ierburi este de socotim
medie circa 6o kg. de la hectar, costa
ha Ca nu pierdem trebue
corespunde
ce clima, etc., dece mai bine
specialist de proceda la

www.digibuc.ro
 La de

G. DIMACHE
Inginer Agronom

se poate definitiv
atentiunea tot mai mare ce se este
pe deplin eo care
de cele mai multe din
unile
Intinderea acum pe a multor plante
clin : sfecla de etc.,
an de an o tot mai dupa cum ne cifrele
:

1934 1.465 hectare

1935

sporire a suprafetei se
conditiunilor de productie, cari sunt favorabile
multe regiuni, mai ales foloaselor pe cari le aduce
cultivatorilor. Intre aceste foloase, cel mai de este
tarea fix, de Societatea cum urcarea
acestui dela lei lei 1935, la 4 lei

www.digibuc.ro
1936, pentru ca la lei de
la gara cea mai de cultivator.
Dar ultimii nu numai sporit
ci alte plante cum se poate vedea din tabela
:

1936
Ha. Ha.
11.525.974 11.609.007
Plante . . . 473.258 486.589 531.897
335.687 391.931 493.148
cultivate . . 737.891 759.776 783.002

cum cultura plantelor a luat

ultimii cererilor pe
lele cum alte categorii de plante sporit ele
nu ca plantele industriale. de mai
sus mai oglindesc caracterul cerealist al agriculturii noastre,
n'ar trebui cultura cerealelor
folosul plantelor pentru a valorifica mai
munca
valoarea medie a recoltelor la ha. a cerealelor
de constatäm cerealele mijlocii ceva
mai :

1934 1935 1936 1937 (date

Lei Lei Lei Lei Lei
2.875 3.015 4.858 5.500
2.609 3.249 4.100
2.399 2.445 2.603
Orz 2.040
1.873
3.080

Numai la valoarea recoltei intrece pe cea a soiei,

o mai ultimii doi din cauza
recoltelor slabe din America ; mentinut
mai ridicat printr'o de valorificare din partea Statului.
Trebue valoarea medie a recoltei de
mai sus este ea an. de an,
care se deprind cultura acestei plante
care pe o mai
considerare factorul
care peste din terenul arabil, nu

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

poate folosi complect capacitatea lui de numai prin

cerealelor, mica este
dea mai atentie mai intensive, este cea de
mai bine bratele de
care
-
cele mai multe regiuni din
soiei conditiuni de
cerealele.

oare solurile nu prea grele situate regiuni

de Se poate cultiva aproape toate plantele,
mai bine leguminoase
curat, deci
foarte pentru
introducerea multi se
de valoarea dar trei
s'au convins tot mai mult bine
a fost tratatä bacterii a fost bine mun-
cit. Am multe rezultate obtinute la
tivat dupä diferite regiuni ; un exemplu din
:

Nu numai cultivat dar

a fost tratatä bacterii a ocupat
cum ne dovedesc rezultatele
de Institutul de Agronomice
:

la de

Tratat Netratat Kg.

1.676 373
1.030 90

1936 .
. 2.023
989
950
987 -
In 1936 nu s'au putut vedea bine deosebirile din cauza
secetei. se ceilalti deosebi
de productie datorit a adus venitul
1.073 kg. lei.

www.digibuc.ro
 Tot de la cultivat
bacterii fost aici de 343 de
kg. de Tratarea
soiei bacterii efectele mai
se la timp bine celelalte

culturilor. Vedem deci

trebue
asolamente de de

In
trei de de când s'a
introdus cultura mare,
variat
recolta
ferit regiuni.
regiuni, Olte-
Muntenia Dobrogea,
rezultatele nu au corespuns
kg.
hectar din cauza
mari din
când
ceea ce
de la
porumb, etc.
aceste regiuni
tuite de

s'a semänat mai

coapte.
de s'o
foarte bine
se boabele, deoarece le coace
ele se putut desvolta
acesta s'a putut observa foarte bine
mai aceasta formeze
trebue fie favorabil, la semänat
nu fie prea uscat, lipsa la semänat
recolta.
5

www.digibuc.ro
 SOCIEATTEA

In regiunile in cari climaterice au fost

: Moldova, Basarabia de Nord, Transilvania Banat,
ductia medie la hectar a kg. ; aceste regiuni
deosebi Banat - se mod
recolte de kg. la hectar destul de des
mai ales
de merge la export
mania, care ar putea dela noi la vagoane
deoarece ei de nu stint
favorabile unei culturi fel ca Germania alte
industriale cari ar voi dela noi,
importe este
Austria, etc. Se vede deci ar putea fi
pe o de ori mai mare cea din
anul acesta desfacerea ar fi la
cum au variat anual : la
Nectar exportate :

Productia Media la ha. Export

tone kg. tone

540 6.979
1936 29.692

Rentabilitatea Variatiunea produselor

agricole de multe ori planul de al
agricultor ceea ce este pe
are mai sigur.
Agricultorii plante cari le
trebuinte de ale
cum Sudul Basarabiei agricultorii
din care extrag un sirop cu care
cari au pentru adaos la cafea,
au adaos la Dobrogea au stors
soia la au scos uleiu.
se vede convine
deoarece ei pot folosi asemenea produse,
cumpere astfel mai dela Dar
se mai bine micii pentru
alte cauze. Mica proprietate dispune de
reduse de un capital ; schimb de de lucru
mai ales ce este foarte
convine deci micii deoarece cultura ei nu cere

www.digibuc.ro
capital de exploatare, cum cere de de
ci
cultura, tocmai ceea ce din la nostru.
Marc proprietate dispune de mari aproape totdeauna
de capital de exploatare, de credit pe ;
nu dispune de de lucru trebuind
angajate. Cum la noi mica proprietate
cum ne -au cei trei ani de cultura, s'a
mult aici. Se va extinde mai mult recoltele se vor
tara, când se vor apoi mai mult
la vitelor.
Am facem un calcul provizoriu de
in acest an, pentru ca cereals
ca Cultura de soia s'a
Basarabia Transilvania, dupa care a urmat
Bucovina Moldova, apoi celelalte provincii : Muntenia
brogea.
date dela diferiti cultivatori mari calcu-
media ceea ce cheltuelile, folosindu-ne apoi de
media provizorii statistica de Agri-
de calculat pe primele 6 am obtinut
torul rezultat :

Regiunea
R.C. V.B. V.N. C.M. V.B. C.M. R.C. V.B. V.N.

Muntenia 4304 2986 748

Transilvania 470

395 3604 2335 743 2550

Dasarabia 836 2524

C.M. arat, etc.

R.C. = cheltuelilor : de etc.
- la ha.
V.N. = net, de exploatare
brut.

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

Din reese are de muncä ceva

mai ridicate la are restul
reduse. Venitul net rezultat la este majoritatea cazu-
mai mic la dar trebue seama
acesta a fost pentru un an bun pentru
(secetos Regat) la aceasta conjunctura
economicä cerealelor, dar mai
pentru viitor,
soiei depinde direct de la hectar, care se poate
terenului la timp, prin semänatul
ingrijiri de bine executate date la timp. Renta

Boabe de

soiei este mai mare la venitul ei net

sporul de aduce plantei ce dupä
In economiei rurale valoarea soiei este mult mare,
procentul mare de mai ales de
ce nutritive cari o fac se poate de
vitelor populatiei
rentabilitatea acestei plante noui
agricultura va spori an de an pe ce
se vor cu cultura ei, pentru a
la care se destul de bine actual,
mai mult mai sigur multe alte producte

www.digibuc.ro
 Tutunurile
de
Directorul Experimental A. M.

foarte
de prielnice
ale Americei Diferitele soiuri de
se la satisfac de
pentru (pachete), de
de al
kg. de tutunuri de Macedonia kg.
se proocent prea
de de circa kg.
indigen.
de tutunuri le avem
au le putem indigene,

caracterele botanice
sub de oferite de regiunile noastre.
regiuni avut fiecare
rietate terenul propriu
de tutunurile foile
pentru cer
lutoase, pietroase nisipoase secetoase,
mare pipä, cer bogate,
umede.

www.digibuc.ro
70

DE

AL

Dr. C.
AVOCAT;

Prof.
FOST
Ing.
Dr. H. AZNAVORIAN
AVOCAT
1. OROVEANU
GRIG.
DIR. GEN. AL CONTAB.
Dr. M.
GEN:

Dr.

Dr. H. AZNAVORIAN

www.digibuc.ro
 71

Prof. I.

Dr. M. GRIG.

www.digibuc.ro
72

Din fabricatiei ale consumului

din conditiu-
nile de oferite tutunului de terenurile clima regiuni-
noastre s'au aclimatizat
indigene, regiuni de :

pentru regiunea
din Oltenia sau a colinelor terenuri särace, lutoase,
pietroase sau nisipoase secetoase din Dobrogea Oltenia.
2. Varietatea Molovata pentru regiunile deluroase din
Moldova Dobrogea cu terenuri särace, lutoase, calcaroase
etc., precum pentru
de subcolinä din Muntenia, care
au terenuri särace, nisipoase
secetoase.
3. Varietatea
tru regiunile de subcolinä
pie din Muntenia terenuri
särace, nisipo -
lutoase secetoase.
4. Varietatea
tru regiunile de din Mun-
tenia terenuri grase,
nisipoase, umede.
pentru
de din Banat
terenuri grase, argilo-nisipoase,
umede.
Dr. ST. STANESCU 6.
Director general al C. A. M. pentru regiunile umede din
Ardealului, Valea lui
Satul Mare, precum regiunea terenuri de alu-
grase, umede.
Acestea de tutunuri indigene ce le avem
in regiunile mai sus, dar se ajungä
la aclimatizarea acestora la fixarea regiunilor respective, s'a
crat mult, s'au incercat multe aduse de peste hotare,
s'au cercetat multe regiuni de din In sustinerea
acestei vom face scurt istoric al
Tutunul obiceiul fumatului la a fost cunoscut la
putul secolului al ; pentru cultura tutunului avem

www.digibuc.ro
documente de abia de la secolului al XVIII -lea, pe
noastre existau : turcesc, tutun românesc din
tutun turcesc desigur era
importat, dar cel din incontestabil
era produs se cultiva paralel tutunul zis
românesc, dar care de fapt era adus din Rusia, cu
de Makorka, Bacun etc.
la monopolului, tutunului
nu s'a ocupat nimeni nici de existente nici de cele
mai de aclimatizare,
nalizarea culturii a etc., care se
traditiei, nici un principiu la
mai precis de la
cultura la o ;

de pe acele timpuri au asupra rationa-

a culturale asupra celor de ordin
tehnic fermentarea, au examinat diferitele
de terenurile respective, au introdus noi
de tutunuri din fine au
pe baze solide, care
asigure o rentabilitate pentru pentru stat.
Dintre sträine introduse la noi, primul l'au
ocupat cele orientale, din Macedonia, Smirna, Samsun,
sicean din Asia Argos Grecia, alte
pentru tutunuri de apoi s'au mai adus
Kerthy, Seghedin-Roza Ungaria, din
America altele pentru Acestea sunt varietätile
cari s'au cultivat la räzboiul mondial, când s'au
numärul de tutunuri ce s'au gäsit cultivate
in provinciile alipite anume : din Basarabia
Banat, Debretzin din regiunea Satu -Mare, Valea lui
Mihai altele.
epoca turbure de serviciile erau
desorganizate din de personal, cultivatorii de meserie
fie lipseau, fie le lipsea necesar, cultura
avut de ca urmare calitatea produsului
Dat sumedenia de ce se acea
era natural ca se o a acestor
intre ele, care pe cale (corcire)
nefiind de selectiunea a provocat o degene-

www.digibuc.ro
 74 INGINERILOR AGRONOMI

rare acelor Aceastä degenerare

urmare
cultura din ce ce mai
ce cultivatorii de tutun refuze

acesta observat la timp, s'a un triaj

radical tuturor aflate cele
ce nu conveneau pe cele corcite, care
asigurau un produs superior timp rentabilitate

felul acesta s'au indigene

merate mai sus care ne de tutun
sub toate felurile de fabricate.
Asupra originei acestor caracterelor botanice
am avea foarte de descris, dar
care
Plugarilor" impune oarecare rezerve,
lorlalte ale economiei noastre Pentru aceste
motive vom limita numai la trecere
noastre indigene.
Varietatea
din varietatea Iaka din Mace-
donia. Aceastä varietate primit unde
are cea mai superioare tutunuri ce
se pot (Fig.

numär mediu de pe
la sesile, auricule
curente, de acuminat, diametral
foilor verde
secundare dispuse pe cea
unghiu drept.
racem, ramurile secundare cea forma
de corimb. terminale, pedunculate, gamosepal,
sepalini Corola
curbat, la de
lung
tinzând corola de culoare tinzând
culoarea la gura corolin se stea de culoare deschisä.
egale la corolin, capsula de
de de de culoare cafenie
deschisä la

www.digibuc.ro
 de raportul diametral un
de boabe.
Havanensis, dela
portul elegant, drept, unghiu
corolin forma etc., de
mare pe
forma pentagonalä, corolin steau de culoare
la etc. Dintre var.
tenit aroma, dela Macrophylla dulce la fumat
centul redus de

Produsul al var. are un tesut fin,

felat, de culoare galben auriu,
e foarte aromat, un gust dulce fumat un
procent redus de ; e foarte apreciat
fabricatia celor mai fine
e de kg. la ha.
varietate regiunea
cel mai superior ce se poate
obtine anual
e de ha.
2. Varietatea Molovata este din
Basarabia s'a obtinut urma unei
selectiuni din varietatea
care s'a la alipirea Basarabiei.
Din varietatea Jujna Berejnai, care ca var.
se prezenta sub mai multe forme din punctul
de vedere botanic, s'au selectionat 2 :

mai 70, foile mai mari,

de inflorescenta Fig.
Varietatea
etc., care numit cu mai
(1. cu foile de formä
rescenta etc., din care a rezultat Molovata care
ha de ha culti-
vate
din cauza inferioare ale produ-
sului industrial, de a aban-
varietatea Molovata, având calitäti superioare mult
apreciate fabricatia s'a selectionat continuare
la fixarea caracterelor.

www.digibuc.ro
76 SOCIETATEA

de
de 24, pe
la
forma
de foliar

de
corola capsula Tija
foilor de pe au drepte,
etc., ne dovedesc Molovata de pe
de

Varietatea Molovata foarte de

pentru clima foarte rezis-
la
Molovata are
de culoare galben auriu, aromat,
gust dulce la fumat procent redus de
apreciat de manufacturi, fine.
Tutunul de Molovata produs Basarabia are caracte-
de nordice din
care nu tutunurile de Molovata produse
Regat.
ha kg. regiunile deluroase
kg. la
Varietatea din varietatea
care atunci
s'a aceasta pe cale
personalului de control de pe atunci,
de acum astfel prezent
destul timp afirme caracterele botanice
se
gene, numele de numele
s'a aclimatizat.
tija la de
de pe pe la
scurte,
sunt de alungite),
decurente, culoarea

unghiu pe racem

www.digibuc.ro
 secundare cele principale. de
cätre
curbat, capsula de
2).

varietate a demonstrat o mare contra

boalelor criptogamice a virusurilor.
industrial are un fin, de culoare
deschis - natura terenului de
un procent scäzut de cu un gust la

Manufactura de tutun Atelierul de

chetat tutunul

fumat aromat
tutun
la ha medie de
acesta de ha.
prin aclimatizare din
rietatea Kerthy din Ungaria de pe la
Aclimatizarea s'a regiunea de unde
luat

www.digibuc.ro
78 SOCIETATEA

Tija de
ce ce spre de
arcat.
ovalo la bazä, auricule
atenuatä, cea unghiu aproape
pe cea foliar
de culoare nervure
bine
secundare la
de culoare foarte
stea de culoare
corola Capsula aproape
de maturitate.

este cotat foaia mare,

de culoare galben fin
procent de redus, gust
fumat.
de tutun
la ha kg., cultivatä
de ha.
Varietatea Banat are origine este
Kerthy de Unguri Rethater,
Arad mai numeau Rethater,
de Banat,
numele regiunii de varietate are
caractere botanice descrise la var. singura
deosebire terenurilor mai argiloase, mai mai
Banat, produsul de mai
grosolan, de mai aroma
cea regiunii.
la ha kg.,
de ha.
In la
mare pentru pachete
Cultivat regiunea terenuri de
mediu umed, Banat foi pentru
la
6. Varietatea prin
matizare din varietatea Debretzin, care se regiunea

www.digibuc.ro
 -Mare. Trebue Debretzin ea
prin aclimatizare din varietatea -leaf care fost
de Unguri pentru le furnisa de

Tija de la
de sunt pe

foile drepte, de nervura

nervurile secundare
pe dintre
foliar fini,
un aspect mat de verde
desvoltate mare,
roze de
tubul
corola capsula
aproape intregime caliciu.
Originea

de culoare maron,
gros, elastic rezistent,
un procent apreciabil de

prea
pentru
medie la ha.
acesta de ha.
produsul
de ce bun tutun
pentru se de aclimatizarea Fig. 2.
Broadleaf, Maryland, Kentucky, Varietatea
Brazilia, Havana, etc.
In rezumat aceste sunt noastre de
indigene, care cultivate regiunile terenuri prielnice
sistemul de special de uscare indicat de
varietate ne satifac
de gust al consumatorilor.

www.digibuc.ro
 tutunului.

bunei pe
tutunului de cultivatori
de D. PESCARU

Tutunul, alte agricole, se prin

aceea produse din punct de vedere calitativ, dela
cea mai la cea mai calitate.
Intre aceste extreme alte categorii interme-
diare destul de numeroase de interesante.
comerciale cer la tutun mai ales, care este
una cultivate de mare
produsul fie bine ales pe (sortat), toate la
constituite fie alese
deosebire a foilor de tutun normele arätate
mai sus se
alegerii pe sortarea tutunului,
mod cu ingrijirea
numai astfel se poate aprecia estima in mod just
valoarea lui.
aceasta cere pricepere pe care
nu cultivatorii de tutun le in deajuns.

www.digibuc.ro
 bine lucratä, apoi bine ambalatä
prea mare, este mai de se bine aspect,
comisiile de mai bine asemenea tutunuri.
Marfa
pierde din valoare nu just chiar
de mai buni.
din
tutunului la sunt de mari, tutunul
pierde valoarea este distrus de comisiile de
de cultivatorii de de pe urma unei
de calitate, bine bine ambalatä,
destul de timp ce dela tutunurile
nu aproape niciun
Astfel, la foaia mica cari produc
la kg. la Basarabia, brut la hectar
marfa fost de bunä calitate, bine lucratä aleasä,
la lei la hectar.
acest venit, cam este venit carat, bine
atunci când toate muncile tutunului au fost
Cum majoritatea cultivatorilor tutunul
familiei suma de mai sus
Asemenea cazuri destul de numeroase, special la
din renumita de Molovata.
Cu de numai ei,
chiar mai se simte se poate de
cazul invers, cultivatorii nu muncesc
pricepere, nu nu aleg tutunul
date, ei
alteori pagube.
din cauza prea tutunul
la culoare, se se valoarea lui se
considerabil, pe cele 700 kg. produse la
de abia se poate lei. nu
cazuri, nici cheltuelile de cultivatorul
suma scad
de materiale avansurile primite dela C. A. apoi
mai pentru impozitelor, el
pleacä
care predat de calitate bine
pleacä chimirul de bani

www.digibuc.ro
82 SOCIETATEA INGINERILOR

de cultivatorii de tutun, C. A. M. le
la instrumente de
instructori apoi le ajutoare
gratuite, le pe termen
pe termen lung
Cu toate aceste avantaje mai destui
cultivatori care de calitate

cari se de A. M. sunt atât

de de rentabile, este de cultivatori
interesul din toropeala din desinteresarea
care serios pentru venitul produs
de aceastä
un hectar de tutun dar
priceperea necesarä, se poate obtine venit
familia un an de zile mai fie nevoie
cultive plante, care munca treburile
un profit prea mare.
Sunt multi cultivatori de cari au acest lucru,
adicä numai culturii foarte

Pentru se obtine
de mai trebue cele mai pentru
nu bogate, nisipoase
de culoare de vie), situate pe coaste
bine expuse la soare.
aceste terenuri tutunurile cele mai fine, cari
aduc venitul mai mare.
Cultivatorii nu totdeauna de alegerea
terenului, din aceastä nu pot obtine produse de
calitate, chiar au fäcut muncile la timp priceperea
necesarä.
se adreseazá tuturor cultivatorilor de tutun
pe cari se ocupe mai tragere de de
toate muncile ce se pentru aceastä fie
mod special se
bine pe uscate se
la lucrat mai
Cine astfel, lucreazä pentru el pentru lui.

www.digibuc.ro
 Monumentul Baia Cooperativei din
comuna Alcedar, jud. Orhei.

Cooperativele cultivatorilor de tutun

Ing.
Culturii

activitatea pe care Casa Monopolurilor (C. M.)

depune pentru producerea de venituri importante din cultura
tutunului, ea depune activitate de de
de tutun, pentru
general, pentru mai
pentru ridicarea sätenilor.
Pentru aceasta, dela ei, din fondul alocat
culturii tutunului, anual diferite
premii, ajutoare, pentru de
incendii, dela care au
atât C. A. M. cultivatorii de tutun,
pornit scopul de face
pentru trage
mult care le starea

la
era mai ales de care se
pe se pricepeau, mai renta-

www.digibuc.ro
 expropiere, s'au
cultivatori, au conducere.
aceasta C. A. M., are contact
tivatorii de pe care conduce pentru o
a tutunului, se constitue coopera-
tive agricole, singura in care ei pot mun-
mai bine procure cele gospo-
produsele lesnicios un mai
mare.
ei de specialitate,
sonalul auxiliar, a pornit la actiune.
fäcute, de sunt aceste
s'au putut constitui diferite ale
cooperative, cu 20.085 membri, au subscris un capital
lei au 9.436.546 lei.
Am cu alte activitatea din
cooperative. Pentru Calendarului pe anul
mai

Activitatea Cooperativei Agricole a de tutun

din comuna satul jud. Orhei.

legal la 4
cooperativa are cari au subscris un capital social
lei din care au värsat lei Cooperativa a depus
foarte activitate, de ale rezultate membrii
sunt

A.

a) A procurat pentru gherghefuri de uscat mate-

rial lemnos valoare de lei ; pentru
geamuri suma de lei dela C. A. P.
valoare de lei poduri la magaziile de uscat
tutunul.
A ajutat asociatii cu sume rambursabile, pentru
darea de pentru tutunului, a procurat unelte
agricole diverse materiale, pentru suma de lei anual,.

www.digibuc.ro
 astfel procure cele
muncile la timp.
procurat anul 1933, de
kg., valoare de lei, acel an.
ambalatul tutunurilor superioare
cutii pe care pus la
luat dela Camera Agricola, lotul
de hectare, mod sub
recta supraveghere personalului technic C. M.,
de porumb

Localul Cooperativei de consum.

perioada muncilor agricole, trebuit se

alte spre procura distribuindu-se total
kg. kg.
kg. de de
de pentru saramurarea stropitul viilor, pentru
suma de lei, precum butoaie pentru vin.
Schwyz, donat de C. M. cooperativei
anul pentru ameliorarea rasei locale,
vaci anual, de ai sunt foarte
Asemenea un vier de York, donat de C. A. M.,
buni, precum cele un rasa Rhode -Island, donate
tot de C. A. M.
agricole donate de C. A. M. : de

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

trioare, sunt folosite de un venit de

lei de semänat lei trioarele.
Cooperativa procurat 2 de pus porumb Du-
plex", care se pun la membrilor cooperativei, precum
aparat de stropit, vie
In suma de 59.000 lei, a
satului un local propriu pentru compus din o
5 2 magazii, un teren de ha.
care s'au plantat pomi, de C. A. M.
social s'a prea mic de nevoile
cooperativei, dar recoltele slabe din ultimii ani nu permis
sporirea lui.
Din bilanturile anii se poate vedea
situatia a cooperativei.
1933 1934 1935
Cassa 5.570 5.681 28.266 706 10.991
generale . . 20.362 13.683 13.203
33.659 52.502 62.462 44.580 9.504
. 7.495

C. A. . 64.065 64.065 64.065 64.065 64.065

Arenzi
lot. -- 6.244 -
magazie
-- 2.495 2.300

--
Efecte . . 88o 88o
Imobile 80.764 83.325
Cherestea
-- - 357 -
Div. Conturi
Pierdere
- 3.003

245
506
6.276
Total 121.533 153.854 194.463 223.910 220.837

1933 1935
Capital 34.360 70.370 73.870 64.670
59.995 59.995 59.995 59.995 59.995
Pond . 9.707 12.528 22.262 22.262
Fond . . 2.905 2.591 4.143 3.943
Fond amort. imobile
. 23.834 51.267
Fond
nuale 2.822 4.022 4.022
Diverse . 25.843 5.278 5.826
Beneficii 28.221
Total . 153,854 194.463 223.910 220.837 211.985

www.digibuc.ro
 B.

de al cooperativei tot concursul

pentru desvoltarea unei Astfel
organizat anuale, caracter
la cari au luat parte
concursul personalului
organizat
primare, piese de coruri,
jocuri, premilitarii, diferite concursuri,
de conduse de
Constantinescu, care comandantul premilitarilor.
De se
Pomul de compus din
astfel obiceiurile
Cu Director al primare, care
pune la aparatul de radio, se
ora care parte copii säteni.
Biblioteca din volume, donate
de C. A. M., este mare interes de säteni, anul
Tihon Bordeianu primit dela
Regale, diploma de
Cooperativa angajat pentru lucrul manual,
care timpul iernii de tutun,
de croitorie, broderie, modelele luate
pus de C. M., la

anul
Rezina, din al
Ing. Pavlovschi, ajutorul de C. A. M.,
cooperativele din regiune, luat parte la
produsele membrilor de porumb,
covoare au premii bani

de
h) Biserica din localitate, una din cele mai frumoase din
regiune, numai
fost ajutorul
cari au colectat suma de 120.000 lei au plantat
de C. M.

www.digibuc.ro
 de
local pentru
litate. Pentru aceasta s'a constituit
Ing. M. Rezina
M. Constantinescu, Directorul primare.

Biserica din comuna Alcedar (Orhei).

ajutorul cultivatorilor, cari au contribuit modesta de

lei fiecare, cu al C. A. M. care a donat lei, al Prefec-
turii care a lei al (C.A.P.S.)
care a dat 200 c. material lemnos de constructie din colecte
subscrieri, diferite ajutoare precum

www.digibuc.ro
 a pietrei, a altor
materiale, a etc., a putut
este la Ministerului Educatiei Nationale.
a costat este
lei din clase,
cancelarie, Director de recreatie. Curtea
a fost cu pomi de C. A. M.
din care este chiar Nistrului,
de origine doritori de
tehnici ai
C. A. M. marea
ce
economice
au
poarte
Vasile
Consilier, Director Tehnic
Agricol C. A. M., a
bine cunoscutd mare ce
are conduce, stimu-

tuirea acestei opere nationale.

terminarea
structiei s'a
struirea local baie
tot anul s'a
pus piatra a
populare,
V. PASAREANU
primare. In de munca
Consilier, Director Technic
gratuit, la la C. A. M.
primare, s'a o
de lei dela C. A. M. 20.000 lei dela Ministerul
Ulterior s'au mai subventii dela Ministerul
a continua lucrarea, iar ajutorul
sumei de 20.000 lei tehnice dela Comisia
pentru combaterea Basarabia,
au fost complet terminate la August
de baie are o de intrare, de
de abur, de alimentarea cu se face
dintr'o baie, apa

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA INGINERILOR

ajutorul unei pompe de care pentru cazuri de

incendiu stropirea
Tot de al
rativei de s'a executat
primare, Monumentul Ferdinand
de cärui este cusur.

Nu pot expunere, de
numele din localitate care,
de material, au
deci
membrii de care
au gratuit,
etc., dar
de ale
Petrea Simion Sicorschi, Ciobanu,
Alexandru Olaru, Rusnac, Gheorghe
Rusnac Tccaci, Vladimir
Sperienoapte, Gheorghe Petre Ciobanu Mihail
tovschi, de M. M. Constantinescu,
primare.
au frumoasa
ctivitatea mai sus sub
Ing.
A. Rezina, liber, de orele
obligatorii serviciului ce pentru realizarea acestor
frumoase opere Ing. Agr. Dragu, Inspectorul
Regiunii M. aceastä activitate
din regiune sa.
Am socotit de aduc la aceste
sat din partea de ale
au hotar pentru servi exemplu
conducätorii administrativi ai satelor,
activitate care de se depune toate de
tutunului din acolo unde se
care socotesc nu poate fi plugar bun, fie luminat.

www.digibuc.ro
 ale Cooperativei Agricole cel
din Neporotova Soroca).

de dr.

Tutunul, spre deosebire de plante, nu poate fi

trebue producem
dupä aceea tutunul anume pregätit pentru
tutunului.
Producerea bun face
cari au menirea de de
ploi vânturi reci ale astfel
prielnice de
se compune din trei principale anume
de care de obiceiu se face din
are dimensiunile m.

poate fi din cercevele sticlä

material (nu se mai
pot foarte bine care
vânturi, rogojini, ce nu
bine pe care trebue le
se de
stuf, coceni, paie alte materiale.
Patul, platforma, pe cutia

www.digibuc.ro
92 SOCIETATEA

care are menirea de da cäldura

terii tutunului.
poate din gunoiu de
paie, coceni de porumb material care se poate

Dacä avem toate aceste trei ale

la pregätirea unei Mai
platforma. trebue fie toate
mare cutia, pentru nu ajungä
la cutie. se straturi, se
la de cazul nu avem bälegar,
paie coceni de care nu mai
hrana Paiele vor
de fiecare se vor se vor bine, iar
de porumb trebuesc de
bine, pentru ei putre-

ce am ridicat pe ea cutia de
spre (Sud). In ea mai
strat de gunoiu de cm., jurul cutiei,
de astfel se pregätirea
Acoperim apoi ei
se paiele
rialul, din care este platforma. Despre acest lucru ne putem
deget vedem
s'a bine, abia mai putem
descoperim, bine din paiele punem
ea gras de ne atunci

trebue fie de un de
aceea acoperim din mai
trei zile, din

cäldura
este atunci pentru soiurile de
foaia semänäm la de m. lungime
iar soiurile foaia mare este
destul
nisip, cernute printr'o
astfel ne de

www.digibuc.ro
 93

apoi bine ea semänat,

poate de uniform de
Acoperim apoi un strat de
de grosime, picioarele (opincile)
bine udäm bine astfel
circa späla
toate acestea, este gata, acoperim
rogojini va
tutunul, având de aerisi la vreme. Geamurile
trebuesc rogojini se presare paie deasupra

tutunul trebue foarte mare

cäci
Ca nu se acest vom avea grijä de
toarele
va se aeriseascä
nu avea prea umezealä ales
In acest scop zilele frumoase, când soarele nu arde prea
tare, se vor de pe
se vor din
paie var. zilele
soare va ridica numai
numai de parte ce va tot aburul va

este mai mare

timpul
de transplantare, vreo se vor
deschise ziva dacä suntem siguri timpul se va
cald, le vom deschise
temperatura de vom
caz trebue nu este
fie prea din cauza ei se
tutunul. Mai bine mai creascä
mai pierdem din cauza vreunei
2. Udatul se va din
uscat procedeazä care
fiecare trebue nu. In
caz nu se va stropi stea lac pe stratul
bine.

www.digibuc.ro
94 SOCIETATEA INGINERILOR

tutunul are foi, fiecare

se va stropi rama)
pentru feri de In primele
se va face de piaträ de (la
se va pune kg. de piaträ), mai de
(la de va 375 Stropirea
se va face caz de
poate numai se bine de praf,
apä.
va din nu fie
de buruieni deci se va face plivitul la timp.
se
prea nu este
se vor descoperite se va
stropitul. In acest caz el nu va lungime, grosime.
In ne ce ne
atunci se poate cutia ei pentru

räsad nu vine soare. ea

destul de bine de intemperiile
Pentru adicä
spre de reci ale
pe ei la cm.
ea un strat de de de
de gros ars).
din cutiei strat de gunoiu
de acoperim cutiei,
este gata.
Toate celelalte
sunt fel la
Din Institutul C. A. M.
pe se poate
räsad bun de zile dela
una pe paie fost bun de transplantat dupä
55 zile,
straturi reci, cum se mai se samene de
se poate numai dupä 66

www.digibuc.ro
 Putrezirea rasadului.

Lupta Impotriva principalelor insecte

tutunului
de dr GHIMPU

Tutunul adesea de molime, cari se

chiar pagube
de tutun din
anual, cauza aceasta, peste de de lei.
Pentru pierdere cultura
multe mijloace de prin ajutorul se poate chiar
suprima boala complect, ceea ce s'a unele cazuri
Institutul
Germenii ce diferite ale se
aer. Impotriva germenilor din
se contra celor de pe se
desinfectarea, din aer pot combate prin

des, pe timp umed noros, apar

mai multe cari se prin diferite putreziri, ceea ce se
mai ales la partea de jos Aceste
de obiceiu din puncte se treptat toate
goluri mari,
prea stropit
Impotriva din se

de tutun Ceresan, ceea ce

www.digibuc.ro
96 SOCIETATEA

se face prin simpla amestecare de g. de pulbere Ceresan

kg de de Desinfectarea se mai poate face
de de sublimat de
se aceste minute,
apoi scoate, se se fine se poate
semäna.
din precum
de este de mare face
prin stropiri
solului (pentru distruge germenii bolilor) se poate face
de se
solului paie, strujeni, lemne a., tuber-
de puse la de vreo se
este table
de fier de simplu, dar focul fie dedesubt
acesta temperatura trebue se
astfel minute termometrului se pun cartofi
la copt). Solul pe straturi,
unde se pe grosime de circa cm.
mai poate stropiri formalinä,
cam de
de acest tratament se
acopere bine rogojini astfel
apoi se descopere pentru
de numai apoi se poate semäna
In se mai recomandä stropirea
de de semäna, a ramelor,
tuturor obiectelor ce vin contact
trebue fie la mari de de
(de unde germenii molimelor),
acest scop teren stagneze pe el apele de ploaie,
de
fiecare an.
trebue se mari unele de
altele, dintre ele trebue fie
Este bine pentru
de din nu se prea
des multor cultivatori), g.
de
ce s'a sol se recomandä

www.digibuc.ro
stropitul se numai este
necesar, se numai dacä este prea
este se stropeascä se
de apä.
este foarte mai
timp frumos pe timp caz de de
face mai timpuriu, de asemenea
(dacä prea des), smulgerea distrugera plantelor
nave plantele smulse nu trebue fie aruncate
arse.
nu permis,
tutunul ce se de prisos oamenilor
nu mai ales ei vin dela uscätorie.
din principale pentru
este stropirea zeamä bordelezä, care se
de de cupru (piaträ de
un foarte
pentrz Este piatra
fie de calitate foarte amestece
altfel zeama bordelezä nu aduce niciun
arde mai se
kg de de kg de la 1

zemei vas
se fierbinte piatra ce se
apoi jumätatea din alt vas se
laptele jumätate de
de se de var, bine).
Zeama bordelezä trebue fie de culoare
de fier pus ea trebue
ziva când s'a preparat (pentru
mai multe se de la un butoiu).
pirea atunci când au
cruce, prima stropire zeamä pe
kg apä),
este bolnav, des se
des plantele cresc repede, atunci este bine se
stropeascä bordelezä mai des, caz
transplantare. Stropitul se
face pulverizatoarele de (nu de

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA INGINERILOR

bordelezä se ce s'a stropit räsadul ploi,

otrava nu lipseascä de pe foi.
de se la primele douä
stropiri de bordelezä, apoi spre

Pentru combaterea se recomandä

momelilor dintre cari verdele de Paris
este mai Pentru acest scop se face un
din g. de g. verde de Paris, g. zahär
g. Din acest aluat se de
de porumb, ce pun care,
-le moare peste timp.

tutunului. Thripsul tutunului (foarte

In ultimul timp s'a dovedit fosfura de zinc mai

de bariu sunt mai verdele de Paris, toate
la fel de Paris fosfura de zinc
sunt foarte pentru animale se
impune bägare de
lupta bolilor este mai grea,
deaface mare,
practice de dintre cari cele mai sunt
nu se tutun terenuri
cedent mai fost tutun chiar cartofi), se
numai nu se plantele la transplantare,
se plantele bolnave altele sänätoase (ceea ce se
numai la se foile bolnave
de cazul unor numite viroze la

www.digibuc.ro
cari ditrugerea foilor nu la nimic), se des
se buruienile cari scad umiditatea din sol,
atrag stingheresc aerisirea
astfel tutunul
se bine a.
Recoltarea trebue se mai timpuriu
resturile ce dupä recoltare tulpini,
trebue fie scoase arse
de pentru construirea gardurilor
este un obiceiu foarte dela aceste tulpini
bolilor la
mare tutunului câmp este mica
Thrips tabaci (bine de cultivatori), care anii
devine flagel.
se combate foarte greu, este
ascunde bine, sute de Aceastä
insectä apare de unde se duce câmp de altfel
se pe diferite buruieni, dela cari trece tutun.
Impotriva se recomandä stropirea
emulsie de petrol, care se astfel litru de
se g. de säpun (de moale), apoi
aceasta se de petrol, amestecân-
continuu, läptos ce s'a se
rece. simplä de este
de bunä distruge insectele. mai de
tutun mai ales de alte substage
pentru combaterea dar cam
este anexate aceste

câmp de asemenea se recomandä

mulsie de petrol, de tutun, alte ceea ce se
verii, când insectele apar mare.
aceasta se face atingerea.
insectelor
pe soarelui unele tutunul.
se mai
de transplantat timpuriu, polit
mai devreme, arderea
atacate, ditrugerea resturilor de plante recoltare a.

www.digibuc.ro
 napadit de laptele

e
de
Prof. de gr.

Buruienile sunt plante care cresc pretutindeni voia

care plantelor cultivate, pe agricultori
le peste
pe hotare, drumurilor, curte a. multe din ele
ocolite de vite.
Pagubele le avem de pe urma multe

buruieni sunt produc adeseori moartea

care le din (ex.
Toate buruienile folosesc pentru
din paguba plantelor cultivate, care
se mai desvolta Mult
toarea
Buruienile din culturi, prin la
nefavorabile de sol desimea
cultivate, le se desvolte le distrug. Recolta
ce cantitatea, calitatea
d) Multe dintre buruieni desvoltarea
boale care plantele cultivate
Buruienile de drumuri sunt cuiburi

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

multor insecte, care aduc pugube

turilor ;
Unele buruieni sunt din lucerna, lupoaia)
semi clocoticiul), adicä iau hrana
din plantelor cultivate, pe care le distrug ;
g) de buruieni valoarea productelor,
multe din ele find foarte greu de separat. Ele au general o
mare putere de Multe din ele sub
de zile chiar mai mult, printr'o
sunt scoase la
h) de cost al productelor prin chel-
tuelile la care pe plugar pentru din
magazie.
buruienilor. Pentru a putea
contra buruienilor trebue care sunt mijloacele de
inmultirea
buruieni, cum sunt : ciorii, pirul, a.
se prin seminte, dar mai ales pe cale vegetativa
rizomi, etc.). Rizomii se se
din loe ramuri aeriene, vetre
Aceste plante sunt vivace, mai ani
zile.
Alte buruieni se numai
an mult doi. Numärul semintelor de o
este general foarte mare, ceea ce face ca
se de
buruienilor se :

a) care duce fructele la

foarte mari. a.
Apele de ploaie multe din
pe le duce alte locuri.
animale, de care se unele seminte
preväzute ghimpi : de a. astfel
sunt duse la mari.
d) Omul foarte multe de

-
buruieni astfel :
plantelor cultivate
de seminte de buruieni.
la

- Prin de cultura La arat,

www.digibuc.ro
102

se din tulpina
care sunt duse mai departe, unde se prind alte plante.
aruncarea plevei dela de
treerat pe câmp.
transportarea pe gunoiului de vite
fermentat
de ce produc buruienile se
fiecare agricultor pentru
Nu este deajuns
recomandate de trebue
procedeze la fel, ales prin de
ruieni, dela vecini, pot infecta din nou aceluia care

de
la art. obligativitatea plugari
din lanuri, a. ce nu se
vor de lei conf. art.
lege. s'au mod indirect
plugarilor, recolte mai de
rezulte mai mare, ei

generale

Aceste le categorii de

vivace, care se
cale Astfel
Din buruienile se pot
mai dese pe timp mai uscat.
gerea rizomilor cepelor la punerea
putrezi face compost. se din nou,
terenul tare infectat.
asolamentelor plante de

plantele
la
de
numai la
trior.

www.digibuc.ro
 provenit din fie bine dospit.
se
din se des.
combaterea
care
pentru numai
la trior.
de buruieni dela de treerat,
trior, fie nici decum
puse platforma de gunoiu.
de
de buruieni, de se
plantele putrezesc.
holdelor
mai dese decursul verii la plantele
asolamentelor

Descrierea buruienilor mai

A.

Plante vivace ce se cale

una din cele mai periculoase

Are (rizom),
foarte
la
tulpinii subterane se orizontal sub
la Din ele
plante aeriene ce vetre.
Frunzele sunt preväzute sunt grupate
de culoare Fructele, foarte numeroase, au un
de datoritä cärora sunt duse de la mari

se din tulpina
subteranä la arat
grea. Se la din
absolut necesar, nici un caz
nu trebue

www.digibuc.ro
104 SOCIETATEA

2. Pirul. Este de asemenea una din buruienile cele mai

culoase Are tulpini
prin care rizomilor se
ele culturile.
Florile sunt grupate spice.
Se prin seminte, dar mai ales prin
Portiuni de rupte la arat duse mai departe grapa
se prind foarte plante noi de pir.

Pirul.

produs de pir are valoare

gurul ce aduce este la legarea coastelor sterpe
malurilor
lui se face prin de fäcute pe timp
uscat lui grapa. de
se la fel. dese la plantele
gerea pirului. culturilor.

www.digibuc.ro
 prin ce se
la pe sub Din goale
pe un suc läptos. vetre ce
culturile.
Florile de culoare sunt grupate capitule
sunt duse de la
se face la fel pentru
vivace rizomii ce se
frunze, fructe se
din mai
mai grele, se pe
marginea drumurilor, hotare

vetre mari care

umbresc culturile
se face prin
de de prin plivit
cultura plantelor
In
considerate buruieni,
frunze mari se pe
culturile. In au
subterane cari

fructele
toare celor de Susaiul.

se face prin aräturi de

gerea se tineri.
plantelor care mai multe
le foarte mult.
6. (piedeca
pe marginea pe hotare
de de care se prinde
recoltarea
sale grupate ciorchine dese au
sunt la
de culoare
se poate face aräturi dese,
la trior cultivarea de

www.digibuc.ro
106 AGRONOMI

ce se
Este foarte räspânditä, mai ales
culturile de de
Face pagube, repede
culturile.
Este se
sale care se foarte
ei se
pentru prin aräturi de de
prin pliviri dese.
Odosul
Este foarte
culturile de Din
nu se poate alege nici
care
odos trebue dela
alta.
cultivat.
prin
boabelor mai ales
de
la baza
Se
care se de
cerealelor care se
lui se face
cultivarea plantelor de
care se cosesc de
Neghina. odosului, apoi prin
de de
cultura plantelor la
mai ales holdele de
prin care aspre la
cantitate mai mare
pentru mäcinat, organismului.
Tulpina poate la partea
de sus. Frunzele sunt tulpina frunzele sunt
acoperite fini.

www.digibuc.ro
 sunt mari, de culoare unor

este
ei se poate face prin de
la trior, prin aräturi de de
culturilor.
Mohorul. Sub denumire se mai multe
specii de Setaria. culturi,
acestea sunt rare, Apare prin
otava
Se prin care sunt
foarte mare.
se prin de
de dese. Gunoiul
din de se va numai
bine dospit.
plantä
care este
foarte
Are un lung, la cm., format din
multe muchia spre Florile
sunt aristate,
Se mai ales de de
ei aflate cantitate mai mare
pentru

Poate animalele ei
se amestecate cantitate mare
se poate face astfel
se pentru numai
la trior. fie bine lucrat, prin aräturi
de de
se un asolament care alterneze cerealele
nu se cultive niciun

6. Este
culturile de
etc. ei din ale
pe se astfel le din

www.digibuc.ro
 108 SOCIETATEA AGRONOMI

Florile
au la galbene la

de In cantitate mare
grave
face prin alegerea la trior, dar
mai ales prin de de
prin cultivarea plantelor de
tere-

Lipiciul (Galium

verticile. Tulpina se
de alte plante prin
jos.
Fructele rotunde de
celor dela
Este de
se care
se pe
se face
trior, aräturi de de prin
8. Destul de loboda cresc mai
mult terenurile bogate produc foarte
De asemenea se

radians) coriandrului cultivat

care miros de
este rupt.
acestora se face la
pentru buruienile descrise mai sus.
B.

a) vivace
cale
(Veratrum).
dela
vivace prin rizom. Tulpina
la de jos late,
ce tulpina. sunt grupate

www.digibuc.ro
CALENDARUL

pe din au pe culoarea
pe dos verzuie.
o plantä verde ca
se face casmaua înainte de a face

Laptele (Euphorbia) Se . mai ales prin

Sunt mai multe specii, toate un suc
de animale din le
laptele un gust o culoare Oile pot

se face prin cosiri dese prin scoatere

casmaua.
3. Pelinul e, mai ales terenurile mai grele.
Frunzele au culoarea surie, florile grupate numeroase
Are gust amar vitele
ocolesc. bun ca
prin cosiri dese, sau
:

scoaterea din
4. (Eryngium). Cre-
la cm. o
culoare Frunzele sunt

treaga plantä are o

Animalele o ocolesc.
se face prin cosiri dese.
5. Turta acaulis).
dela Tulpina e foarte iar capitulul,
foarte mari, pe Frunzele au
Animalele nu o dar o
prin cosiri dese scoaterea din
6. locuri bogate. Se distruge
casmaua din prin cosiri repetate.
Plante ce se
Sunt mai multe specii pe ogoare
Florile sunt grupate capitule mari de culoare ge-
neral Frunzele au multe Caprele celelalte
male, nu.
se face coasa de
2. Holera (Xanthium spinosum) are pe
cate, popii (Xanthium strumarium) e

www.digibuc.ro
110 SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI

tele numite sunt ca alune cu ghimpi,

care se prind de animale mai ales de
Trebuesc cu coasa înainte de
3. Clocoticiul sau (Alectorolophus). E
fânetele lui suge seva
din de pe care o Are galbene,
fructele sunt capsule turtite cu multe ce
când sunt coapte. Se coace se de cosirea

Distrugerea : se de fructificare se
terenul.

C. pe hotare,

In aceste locuri mare parte buruienile descrise mai

sus. Mai putem numära : cucuta,
a. Ele trebuesc distruse prin cosiri dese prin scoa-
terea din casmaua, cele vivace. In niciun caz nu
se vor läsa seminte.

Un botanist rus a Siberia, Lenei,

fragmente de o de
mii de ani.
La sa la Leningrad, a aceste fragmente
a la
inviere a celulelor In adevär, foarte aceasta,
a reinviat a creasca.
e rar, dar este Trebue boabele de
in faraonilor care au au
fructificat mai de doua de de

www.digibuc.ro
 o de

Combaterea de vie
de dr.

Din de ce
terea la de vie, tratamentele adicä
ce le douä tratamente
preventive tratamente curative. vedem ce acest
Prin tratamente preventive acele ce le
atât de vie, de
ciupercii
fruct, etc. stropim vie prin
doleze pentru impiedeca cuibärirea manei pe butuc,
merele, perele, zemuri care
mite pentru impiedeca viermuirea acestor
tratamente curative care
boala pe ei. Spre
la de vie mär floare de pucioasä,
ce pucioasä. de la
de vie, distrugem stropind plantele
ce cuprind fie de tutun,
fie amestec de petrol, fie produse gata
ce se sub denumirea

www.digibuc.ro
 etc. Din punct de practic deosebirea ce
tratamentul preventiv curativ
timp ce tratamentul preventiv
rirea pe butuc, tratamentul curativ
cuibärit. De aceea timp ce preventiv
trebue se cuibärit pe butuc,
curativ pe
de regulä, efectele stropirilor ce

Din punct de practic, combaterea la

are prin de Fiecare
are ei bine definit, stropirii depinde
de ce combatem. Spre
la combatem prin zemuri ce au baza
etc. timp ce fusicladium la mär mana
la de vie, le combatem zemuri bordoleze. urmare
nu combate mana prin
dupä cum nu putem combate prin
bordoleze. doua care trebue seama.

Tratamente la mär
de insectelor

De cum au frunzele pomilor, le punem :

hiberna sotor.
In combaterea insectelor ce pe a
stora etc., stropim cu din zemuri :
la 32 Bé Neodendrin
Kermocid Ovicid etc.
Prepararea e :

Pentru saramura Neodendrin, Ovicid,

punem vas de o cantitate de pe care o pentru a
avea de Spre saramurei sulfo-
vas 88 de peste de
pentru a uniformiza solutia Neodendrin
lucru anume : butoiu litri peste care 5
Neodendrin. pentru a uniformiza zeama stropim In cazul
invers vas
cei 8 de pe care apoi 92 de

www.digibuc.ro
 113

de combaterea

de da stropirea, toate
uscate astfel ramuri. Tot astfel
la toate ce putrezesc pe
le ditrugem foc. Apoi stropim
toarea
at de kg.
gras kg.
de in 2

Prepararea
de
unui
fund opus sub
Stropim gras cele de
moment
de greutatea se
pentru lui de fundul
de de
bine, de

de cupru laptele de Cu
coroana
de le dela
Aplicarea poste avea cam dela dela
frunzei toamna preajma

contra de

uneia alteia cele

de lut de deal, de
nisip, de de kg. de
gras de stins, de de
un terciu destul de
gros, kg. de kg.
de gros. Cu acest amestec ungern tineri,
felul cum lipim podeaua.
egale de lut de
vacä, care un pe care

www.digibuc.ro
114 SOCIETATEA

lapte de var care am pus grame fiere de vita.

Mestecäm pentru a terciul
merilor perilor tineri.
In cazul din de timp am putut da stropirea
zeama sau carbolineum zeama bordolezä,
bate la putem aceste stropiri prin-
tr'una a e :

de kg.
gras kg.
Uleiu de 2 e

vas care am
5 de
2. Topim de cupru in 45 de apä.
gras cu cele 2 de de in apoi
precum s'a sus, de
bine, sulfat de laptele de
foarte cu
de cupru laptele de bordolezä
Novenda. a uniformiza a o face de
tot cuprinsul stropim tratament de

de florii

Stropirea de (pentru
boale)
ei. In acest scop, pentru
rodirea de boalele ce pricinuesc putrezirea
la de
stropire
zeamä
bordolezä. pentru combate ce
de abia florile,
bordoleze prin combatem ciupercile, arseniat
mijlocirea
ce mai
Arsinetta, de Paris Amestecul
bordolezä arseniat ne zeamä deoarece
mijlocirea ei combatem timp

www.digibuc.ro
 115

acestui tratament mixt e urmätoarea :

de . . 700 grame
gras
Arzola

cum :

cele 400 de Arzola de

2. de cupru 43 de apä.
varul gras de
cu de laptele de
puternic turnatului, cu
de laptele var. Apoi in zeamä cei 2
Arzola Darsin. Mestecäm din pentru a stropim

la

stropire mai mare,

combaterea fusicladiumului, adicä merelor,
fructelor.
merelor insecta

acestui tratament urmätoarea

2 kg.
gras 2 kg.
Darsin Arzola
zoo

prepararea
Arzola de
Amestecul
punem fund
la capätul sub
ce moment
care
restul de zeama adäugäm
Arzola

stropirea ce au
la tot pe ea merele au la
din volumul de

www.digibuc.ro
116 SOCIETATEA

In reteta acestor stropiri putem zeama

la rece ce provine din amestecul intre prin
produse gata ce le :

Sulfarol, Sulikol etc. In acest caz reteta are urmätoarea

:

Amonil Sulfarol.
Darsin

Prepararea acestor retete este :

Punem butoiu apä.

2. 2 de apä.
Topim Arzola de apä.
butoiul care am pus de cei
2 cu a tur-
2 Arzola sau Darsin. Mestecäm pentru a
amestecul stropim pomii.
In pentru a de August
mere prin fusicladium, in deosebi prin carpocapsa,
suntem de a da pomilor la lui August Au-
gust) o stropire. Reteta acestui ultim tratament e
toarea :
de kg.
Var gras
Darsin Arzola .

Pregätirea acestei la stropirea de

ce când combatem

Prima la
Are ca urmätoarea :

de kg.
Var gras . . . . 750-800 grame
Darsin

Pregätirea acestei e ca reteta ultimei

(de August) la stropire o de trei
anume : când au ajuns la unei ; 2)

www.digibuc.ro
 117

perele au ajuns la mai

stropire pe care August
de

Stropiri la

contra cuiburilor de lanigerum.

Stropim tratament de cuiburile de pe
de Thanol suta de de
Stropirea consecutive.
Idem putem de zeamä de
In puternice de
de frunze, tot astfel päduchele
din San precum la

de insecta stropim pe timpul

de câte nevoia Thanol
la suta de de apä, 700 la suta de de
de vom stropi
de care din acest
produs suta de de apä, zeamä de care
cuprindä produs la suta de de
zeamä rece, compunere
intre kg. var gras kg. pulbere, la suta
de de Nu trebue iarna cat vara inelul
de pe unui

Tratamente la pruni.

In tratamentele de stropiri
la par. ce
rile de acestea se la
ce imediat stropire de
pe care s'au
stropirilor de la are formula
de kg.

Arzola

www.digibuc.ro
 18 SOCIETATEA INGINERILOR

acestei la stropirea ce
August merilor.

In puternice invaziuni de verzi de

stropim ce provine dintr'un amestec de
petrol de Quassia,
gata spre de
la suta de de Thanol

de pruni din Caliacra.

la suta de de etc.. dela

stropire, stropim din
lui Scott, kg.
gras kg. pulbere la suta de
apä. acestei stropiri este de combate
formarea (negrelei) pe fructe stropirea
Thanol etc., imediat
pentru împiedeca urcarea ce au
pe

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 119

Tratamente

stropirile de iarnä tratament la

genere parazitare
insecte, tratamentul insecticid nu este fiecare
la
mentul fiecare an.
Stropirea se va da cele
rezultate la stropirea zeamä
bordolezä momentul In de acest
tament, mai de
verile reci umede pe care
buchetele de din mugure floarea nu
Stropirea tot zeamä bordolezä cärei

de 700

acestei zemi bordoleze face norme

ultimei stropiri pe care däm August
ce au putem stropi,
mai mult bine pomilor. Banda de
trebue stropirea de de pe
combaterea de mai ales la pomii
tineri, stropim de 700
la la suta de de

la la
Tratamente la

In stropirile de tratament la
mär
stropirile de
tamente. momentul care de floare
bobocii doilea zile dela scutu-
rarea treilea, la de August, obligator

www.digibuc.ro
120 SOCIETATEA

regiunile stropiri

de

Pregätirea acestei se face dupä norme

reteta ultimei ce o däm August merilor.
Reteta stropirii de August la gutui e :

de kg.

acestei stropiri
care zeama bordolezä.
combaterea
stropiri repetate la interval de de
care suta de apä.
se face cald, scop punem cele 500
calaican de topire calaicanul
butoiu care am pus de apä. Mestecäm
stropim gutuii.
tratament combaterea frunzelor la

Tratamente la piersic
Spre deosebire de tratamentele de iarnä la
piersic le mai de de se poate chiar
cam dela dela frunzei.

ce foarte repede trei zile de

(soare)
el devine foarte la
stropirii. tratament de aplicat acest moment arde
de floare. In combaterea insectelor pe timpul
dujmue de
de ce pentru päduchii
frunza, rezultate stropind piersicii, fie

www.digibuc.ro
 de fie
punând de de
de fie de 8% Kermocid, fie
de Stropirea
de Decembrie, de se poate de stropim
pentru ciupercile, zeamä
cärei urmätoarea
at de

Prepararea se face norme

la de de piersicul
are de stropiri Prima, de
doua la dela scuturarea acestor

kg.
kg.

Prepararea la rece
fund
opus sub
In moment
pe care
treptat de Cu

Putem cu
produse ce le din : 700 la suta
de de Sulfarol grame la suta de de Sulikol
grame la suta de de etc.

la

timpul de atacat piersicul de

nu putem ce cuprind (Arzola,
Darsin etc.), deoarece
avem combaterea omizilor este ce
prind un insecticid contact (care

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

cazul produselor ce se sub denumirea

de Thanol, Katakila etc. Stropirea trebue
In combaterea de frunze precum
velor de chiar omizilor, recomandäm pentru
tratamentele ce däm
la suta de de g. la suta de
de apä, etc. Nu niciun caz combaterea
sectelor ce piersicilor prin ce cuprind
petrol, ardem pomii.
In combaterea frunzei
recomandäm stropiri repetate printr'o care
de calaican (sulfat de fier) la suta de de
Prepararea acestei punem la
de apä. fiert
s'a topit. zeama calaican,
butoiu care am pus de rece.
pentru uniformiza stropim
sicului bolnav.
de fi tratamentele ce le
efectele nu la ochi timp
nu an de an absolut necesare acestui
nu la acest boala scoatem la ceea ce nu
scoate foarfeca, stropim pentru nimici.

Tratamente la vita de vie

: de cupru unire cu var gras

sunt produsele mai des
baterea la vita de vie. dela aceste produse
zemurilor ce din ele, diferite alte produse
prin care putem combate timp, prin
pire, insectele ce de vie. (Cochylis, Eudemis etc.).

In combaterea manei (Plasmopara trebue

practica stropirilor de fapte
manifestare ce se sub
atare trebue
seama de starea timpului secetos,
zemurile care combatem

www.digibuc.ro
 123

timpului
timpul care stropirea. Intotdeauna

mod ce
zeala sub sub
ploilor timpul al
ploilor ce de au

de va
Mai invazia de fi
Noembrie Aprilie Mai de
va cheia combaterea
prima stropire când combatem mana
primävara, la
uscat, saramurei trebue

umede saramura trebue fie

secetoase, invaziunile de foarte
slabe, trebue fie seama de
nu trebue slab acide
au de
foarte dela data ele
nu au nicio atare trebue restropim via.
ramurile bordoleze au de
ele dela data
pot dura pe
mai ales slabe de noaptea.
vedem acum preparäm bordolezä
cum

se laptele de
de cum acestei
butoiu de tub de de de
kg. de de punem
de pus pentru
acest la pe
vara apa, de nu tine mult de
noapte. de parte kg. de
pe care pasta pe care
de laptele de
dese, se bine
de de

www.digibuc.ro
124

turnatului
turnesol
de fi devine neuträ, de turna laptele de
bordoleze de avea butoiu de
via. Saramura trebue imediat, dela la alta
pierde puterea.
cum bordoleze
schimbarea de culoare turnesol
(neuträ) roz de de cupru) se
care
cantitate. neuträ hârtia turnesol capätä
ametist, care roz de
laptele de de cupru, hârtia
Reactiunea zemü bordoleze se de
de de minute aceasta pentru siguri
cum
bordoleze
de cuprn). In
(lapte de ea colorit roz de
turna laptele de de
aceasta se roz.

de cupru
de Zeama cea cea des
de are

kg. de
kg.

cum prepararea
Topim de cupru de

butoiu, fund opus varului sub

ce
moment de greutatea adicä de
ce s'a stins, pasta
de apä. bine de cupru,
de var foarte puternic
de laptele de
zeama are combaterea
laptele de de zeama bordolezä
putere de pe
de laptele de zeama putere de lipire pe
mare.

Cele rezultate combaterea manei se

pe de dedesubt, stropind jos

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

sus. Tot combaterea manei e nevoie

chestiune Cum e mai bine stropim frunzele
prin tratament, foarte subtire
pe frunze? e cele
le obtinem pe frunze, atare stropind
repede.
eo pe care o
butucilor bolnavi, etc.
Deoarece e de insecte, printre care cele mai
azi ciorchinelui
combatem ai viei.
Cel mai bun combaterea moliilor este arseniati intro-
saramurä bordolezä alcalinä, stropind ciorchinii cu
un care are la rotenonul, piretra etc.,
cu produsele denumite Thanol etc.
de combatere e :

de grame
Var gras
Arzola grame

Prepararea retetei o astfel: Topim Arzola sau

2 litri de aceastä solutie
bordolezä care de sulfat de cupru
var gras date reteta de mai sus. Cu aceastä care
cantitatea de sulfat de cupru poate fi
cum e nu an de la de
titatea de Arzola sau de Darsin, stropiri :
prima a doua a primele
zile ale August. Rezultatele ce le obtinem minunate.
Nu trebue boala putrezirii ciorchinelui s'a
de mult acest se numai nu
mai moliilor altor insecte.
In contra obtinem rezultate pe
pe vie, sau stropind via de
nevoia cere pe timpul de
la suta de de sau Thanol la suta
de

www.digibuc.ro
 Prevenirea
de BERNAZ

pentru viticulturii, precum

publice opresc mai ales punerea
vinurilor defectuoase celor bolnave,
Asemenea vinuri nu pot fi
pentru fabricarea
ce vom pe scurt caracterele
bolilor la vin, timp cauzele
de de
Sunt considerate bolnave floare, cele
manitate, etc., toate aceste
drept activitatea (aerobe
anaerobe), cari, ajunse masa
caracterele lui normale.
se pot de al
cari le

este de
pur In din ai vinului
se acomodeazä duc, o
atât cât clasificarea se mai
aceasta se faptului ea prezintä foloase de
cari la

www.digibuc.ro
 de cätre
având nevoie de
aer, pe cari le vom
durile ce

Floarea

se ciupercii
care pentru a se desvolta are nevoie de aer. De aceea,
ea se mai ales la din butoaiele
incepute astupate. este mai seamä
o la la o
mai
cu o de peste vase bine
astupate nu sunt de atacate de

Caracterele prin cari se sunt

toarele : la apare o foarte subtire
de coloare ; mai ea se se devine
timp un aspect
se roz.
In când vasul vin atacat de floare este
se desface din cari o parte cade la fund,
pe când alta sub forma de fulgi fie la
fie masa vinului. Acesta pierde de obiceiu din limpezimea
devenind mai mult mai
timp o foarte de bioxid de carbon.
alcoolic aciditatea a se
o parte din materiile extractive
buchetoase distruse aproape intregime.
felul acesta un gust de trezit,
adesea de de Se constata, alte
cuvinte, o serie de compozitia a

Din aceste cea mai de este

de alcool, care, prin oxidare, este descompus de
coderma de carbon trecând bine
printr'o serie de corpi
De aceea floarea vinului,

www.digibuc.ro
128

trebue desvoltarea ei, prin luarea

necesare, mai ales ea terenul
mai de
care de obiceiu.
Mijloacele pentru combaterea floarei sunt de
curative.
a) butoaielor prin
vin, din
se va folosi un absolut din
varietate din an, vechiu. In caz nu
de vin pentru vase, se recomandä
butoiu mai mare fie trecut altul capacitate
mai care se va
Sticlele vin se vor pästra la culcate.
din vasele
nu arde vasului, se va fie
afumätor de construit special acest scop, fie metabisulfit
de potasiu cantitate de g. la Metabisulfitul de
tasiu se de tifon, care se de
vin se fir de deasu-

Acoperirea butoiu un strat de untdelemn

mai bine de socotit la
de
Umplerea din vasele de
când acesta se
Folosirea de dopuri pentru butoaiele vin
începute puse Aceste
de
floarei prin umplerea
vin, de lung care va
sub de floare.
la floarea se va sifonare.
caznu dispunem de vin cantitate se
recomandä trecerea lui, cana, dintr'un butoiu mare
mai fel vas.
de vin floare se tree, de obiceiu, la distilare
sunt folosite la fabricarea

www.digibuc.ro
 vinului.

este una dintre cele mai ale

prin nu se mai poate vindeca,
timp un focar de pentru vinurile
De aceea,

vinului este de bacterie numitä

Bacterium prin oxidare, alcoolul din vin
(acid acetic) descom-
punerea bacteriei se cätre
care este la de carbon
Toate pot fi atinse de mai
sunt vinurile
vase nepline
Vinurile atacate, ele bogate
materii taninoase. Pentru de
de schimb timpul
vor trebui luate stea prea
contact timpul fierberii
mustului, va mod regulat, de
pe
se caractere
un de coloare foarte
la mai acest se cade la fundul
butoiului, de
bolnav are un miros de care
se poate constata prin gustare Numai cazurile mai delicate
se recurge analiza dozarea volatile.
Aceste analize se laboratoare special amenajate.
viticulturii vinurile
cari aciditatea acid sulfuric,
g. la litru, pentru g. la pentru

de acum dozelor mai

de acid acetic, realitate de ester rezultat
acidului
Acetatul de se nu
s'a pe cale
sub diastazei,

www.digibuc.ro
 cum s'a mai spus tratamentele cele mai
contra sunt cele preventive, in
totul de prevenirea floarei
Ca atare, de ale cramei, ale
ale vaselor, precum a vinurilor
vor trebui fie printre de
ale podgoreanului.
Este de condamnat de a ocazia
vinurilor, resturile din pahare pe podeaua cramei a pivnitei.
Picäturile constituesc focare de infectie pentru
de aceea este nemerit ca vinurile fie
izolate.
Din mijloacele de combatere vom
Pasteurizarea vinurilor.
2. filtre sterilizatoare.
Tratarea otetite aceste revine
foarte scump. Ca atare, ele nu vor fi folosite numai
mari.
Un mai practic este refermentarea pe cale
de pe din tescuirea
strugurilor absolut Vinul obtinut se va cupaja
(amesteca) vin se va pune
sumatie.
Vinurile la a inaintat prea mult, se vor folosi
fie fabricarea fie rachiu. In cazul din
se va recurge la numita distilare alcoolul
de acidul acetic de cari, cum este
la temperaturi
mai bine zis mascarea prin mijloace
chimice este de lege, sub pedepse aspre.
de descrise, produse de microorganisme
aerobe, mai o serie de provocate de
astfel desvoltare
nu au de aer.
In serie de boli :

acrirea manitice
tartrice
pe cari le vom descrie de mai jos.

www.digibuc.ro
 131

vinului.

este de bacteria Bacillus

viscosus care duce o
Caracterele prin cari se sunt
: vin turnat se prelinge ca
a forma dese cazuri
de nepläcut.
albe noui, alcoolice särace in precum
provenite din stricati (mänati, de
de zahär nefermentat, sunt

Boala se mai seamä la

tinute netrase de pe

Fermentatia

bogate substante sunt, de

de
boalei se
Vinificarea mai seamä
de folosirea acidului

musturilor parte din

scopul de tanin ce se va
Cupajarea vinurilor alcool tanin altele
bogate aceste substante.
Vindecarea vinurilor se face mai
este mai mai
se trage care se bate
puternic, de nuiele se
hectolitru de tanin, disolvat mai canti-

www.digibuc.ro
tate de alcool de se pune apoi butoaie curate
afumate g. de pucioasä.
caz când este puternic aerisirea lui
prin batere de tanin, se va trage
butoaie afumate se va limpezi zile prin
cleire. Cleirea se face fie g. la fie
de absolut
dela cleire se va trage vase
toase bine afumate pucioasä.
Vinul se poate vindeca, dupä
risire
Taninizarea vinului de filtrare pasteurizare
deasemeni rezultate Acest procedeu este prea
neputând astfel folosit de podgorenii de rând.

vinului.
se mai ales la vinurile fine,
supuse Se poate la vinurile pro-
din vinificarea atacati de de
precum a celor pe de
coacere.
se adesea noui, accident
care dispare in cele mai dese cazuri chiar primul
pritoc.
Amäreala vinului se datore§te bacteriei Bacillus
de obiceiu de Micrococcus Aceste bacterii
compun glicerina substantele tanoide din vin acid butiric,
acetic, carbonic acroleind, un gust foarte amar,
care se transmite
Sunt atacate timp materiile cari se
depun sub de foarte pe bacte-
riilor.
Vinurile bolnave un gust amar foarte
caracteristic se de obiceiu. Coloarea mai ales la
cele pierde din vioiciune, devenind
Boala se poate atât la cât la cele
butoaie.
se poate preveni numai
folosirea gazului a selectionati.

www.digibuc.ro
 In ceea ce mijloacele de vindecare ale vinurilor
bolnave, ele se la
substantelor amare prin cleire
de
2. Refermentarea amare pe
mai bine amestecarea drojdii de vin proaspete,
mirosuri Drojdia vinului de
are de a absorbi din vin substantele amare, cari
fac adesea pentru consumatie.
se va pe drojdii timp de zile, apoi
a fi pritocit alt vas. Pritocirea se va face a
aerisirea vinului, care astfel ar deveni mai amar.
3. Tratarea bolnav acid g. la
Este bine ca vinului i se adaoge timp
g. de tanin g. acid citric la hectolitru, care va
cleit punerea consumatie.
4. Tratarea vinului, caz amäreala este prea
un activ, numit eponit, de filtrare
la nevoie pasteurizare.

Acrirea manitice.

este mai ales

ea apare foarte : numai cazurile când
mustului se petrece la o prea
Fermentatia este unei de bacterii
anaerobe (Bacterium B. gracile,
B. Gayoni), cari descompun din must, levuloza special,
1), acid acetic acid lactic. Ca fermentatie
mai timp acidul carbonic, acidul
glicerina.
Vinurile atacate de sunt turburi un
gust de acid acetic este de obiceiu mare,
peste limitele de lege. In vin se o
titate de manitä, care un gust dulceag.
timp un caracteristic de sau lapte

este un superior, gust dulce.

www.digibuc.ro
134

Acreala este särace alcool,

acizi la temperaturi prea ridicate.
mijloacele de combatere ale boalei mai de
numai cele preventive

timpul nu de In
caz când temperatura trece de aceste limite, se va recurge
la lui.
Acidularea mustului de acid tartic
la acest compus.
Folosirea acidului
Mijloacele curative aproape
boala prea distilare, vinurile
manitate de absolut
caz este abia la se poate
pasteurizarea bolnav tratarea g. de
de cleire de
se vin.
se vinul

se datore§te bacteriei anaerobe,

Bacterium phthorum, care
tartrice ale (acidul tartric lui), acid
acetic, acid carbonic.
bolnave pierd din ;

pe cea timp o
schimbare a vinurilor. Vinurile depun o parte din
materiile colorante, pe când cele albe o coloare
Agitat pahar vinul un fel de fire mätäsoase.
lui se devenind fad, lipsit de

Boala mai ales vinurile din

de särace alcool, acizi
la o mai se mai des la
vinurile mai la cele
Ca maniticä, acrirea a este

www.digibuc.ro
 135

la ea mai climat
mai
de ale boalei sunt
celor contra manitice.
Mijloacele de lecuire, diferite gravitatea se

Pritocirea vas absolut de

afumat g. se
timp g. acid citric la hectolitru, se unele
cazuri se
Vinurile nu se pot folosi ele se
de obiceiu la cazan se fabricarea

bolnave este
chiar de de
De aceea este
nu
Prevenirea la vin se poate realiza luarea unor
anumite menite asigure mai
dintre cele mai
Ca mäsuri de ordin general prevenirea sunt
indicate
cramei, vaselor, trebuesc
stare de
Conducerea supravegherea
mersului precum folosirea acidului
drojdiilor
Amestecarea (cupajarea) slabe,
altele mai tari mai armonios
vinurilor mai
timp

Cel mai vechiu vin din

de la Berlin se poate vedea o
mai vin din lume. a cea mai
regiune a de din a doua ju-
a secolului

www.digibuc.ro
 3

de fasole; de mazäre; de

legumelor
de prof. dr. MARTIN

Cultura legumelor este una dintre cele mai mänoase

se face cu tragere de pentru
cultura legumelor avem destul. In jurul fiecärei case se
o care multe din nelu-
este de plata Domnului
cele rodnice, vreme ce Italienii, de duc
spate sacul dela vale la pun pe
fac acolo In fiecare vin la noi o
de cari se din rodnicia gliei noastre.
este o meserie care are ea tainele ei, cari trebuesc
Calendarul Plugarilor fiecare an pretioase
turi celor cari vor tainele acestei frumoase meserii.
-am luat dau cititorilor unele despre
legumelor despre mijloacele cari ne la
pentru nimicirea
Legumele au multi sunt atacate de o
de insecte, de o multime de boale pricinuite de ciuperci de
oaspeti nepoftiti. Darea este foarte
mare nu aduce niciun
cari sunt mai de ai

brassicae.
Omizile acestui fluture fac mari de
de frunzele acestor plante.

www.digibuc.ro
 de fluturi de omizi pe se
doilea dela August In
se al de omizi. Omizile au cam
lungime de culoare verde surie, alburii,
puncte trei galbene dealungul trupului.
2. Pieris rapae. Fluturele
aduce dar este ceva mai sunt
verzui dungi galbene Rod
zele de varzä, sfeclä, gulii, etc.
Pieris napi este mai
la rod,
zele de sfeclä, varzä, gulii a.
fluturi petrec
iarna sub de
mai sigur de
nimicire acestor este
adunarea omizilor
In vremea
fluturilor trecem tot la
zile
de soarelui
ouäle, strivim omizile
sunt tinere nu
mari. Fluturele mare de
Bohociul
Mamestra (Hadena) oleracea, este un fluture de noapte, lung
de de aripile dinainte se trei
una alburie, una de forma bobului de fasole,
culoare portocalie treia, pe marginea aripei,
literei depune pe dosul
de Din cari sunt
la verzi, jar mai Omizile se
prin Mai prin August.
Bohociul brassicae, un alt
de noapte care se la prin
turele are aripile dinainte surii, puncte
dinapoi de mai deschis. Omizile, verzi
rod la de varzä, apoi se
la ei. de
aceste

www.digibuc.ro
138

de
Adunarea omizilor.
de
culturilor varza nu
pe
In tot timpul sborului fluturilor punem
vase Fluturii se sutele,
de melasei.
este un de culoare surie,
astfel de are pe aripile dinainte un semn
de
care aduce litera
gamma. Omida sub
numele de
de
noaptea mai
legumelor,
la
-de
planta Sunt
de omizi an.
Se combat
din scoaterea
omizilor din
se poate
face
Plusia gamma omida ei.
sfeclei ale sunt
roase de omizi de culoare trei mai
deschise dealungul Sunt omizile fluture
de culoare
tocmai semnul pe aripile dinainte.
Omizile de dysodea
de Se combat numai culegerea

omizi rod de de
are aripile dinainte brune
pete de de culoare
pile dinapoi galbene dungä la margine.
de mazäre roase pe

www.digibuc.ro
de mai mica de cm. Fluturele
un foarte frumos pe aripilor dinainte.
Arderea atacate este singurul sigur de
micirea moliei.
prazul varza au ele care le rod
frunzele.
8. de Mai
vulgaris. Gândacul de Mai este cunoscut de lumea.
distrugerea viermilor
din desinfectarea solului de carbon
micirea
Boabele de mazäre dulce, bob,
fasole a., sunt foarte adesea atacate de
care dintre legumele amintite sunt atacate de Sunt
trei mai sigure de nimicire
nu
(lecuim) boabele de carbon. Se
cotesc g. la boabe. Tratamentul se face
nicio butoiu bine
boabele la C. Se numai la
bele cari se nu la cele de
sulicicollis, este
surii. lui
de jos tulpinii de a. fiecare
depune un ou. Din iese care
la coletul de de noduri.
se arderea
cenilor de varzä bolnavi oträvirea de
carbon.
Morcovii
adesea de mica,
pete Nu sunt morcovii
vom cultiva locurile .unde se acest numai

de foarte bine de lumea,

aproape toate legumele, deosebire Ne
putem de ei stropind plantele atacate, fiecare
rece peste straturi gunoiu de grajd
bine putrezit. De asemenea, curat de buruieni
amestecäm de semänat praf de

www.digibuc.ro
 vulgaris, face la
toate plantele, nu numai la legume. mai ales
turile gunoiu putred nu prea umede.
ajutorul curselor de al curselor de ghivece,
petrol turnate cuibul ei de
legumelor trebue mai
care florile
culege de soarelui
auricularia de
frunze. din se combat emulsiune de petrol,
de Quassia vedea la vale, se
aceste zemuri.
depune din cari
pe gunoiul combate
aerisire

Boalele legumelor.
Boalele legumelor sunt pricinuite fie de bacterii, fie de
ciuperci de nu se ochiul. Boalele
pricinuite de bacterii se numesc bacterioze, cele
de ciuperci se
Aproape toate legumele de pe urma
terioze, astfel atacate fructele patlagelelor
cartofii, fragile de räsaduri, varza, conopida,
harbuzii, morcovii, ceapa.
Mijloacele de combatere
culturilor.
2. Arderea plantelor bolnave.
Alegerea perfect
Hernia verzei brassicae.
Hernia verzei este de Ea se
pe cari se se la urmä putrezesc.
Este boala mai
Aproape nu este care nu fie de
mai des atacate sunt pepenii,
morcovii, patlagelele, spanacul, ceapa, Boala este
mai
la desvoltarea boalei.

www.digibuc.ro
 141

Boala se pe de sus frunzei sub de

palide la mai brune inchise, pe de
dreptul petelor, sub forma unui mucegaiu alb, care se trage
marginea petelor. Frunzele atacate se de tot.
de primejdioasä

de
de la locul unde se
tulpina Plantele bolnave se mai
mare
de legume deosebire ceapa,
Nu este primejdioasä.
are am cernut peste ea un fin
alb. combate floare de pucioasä.

Hernia verzei. Dosul unei frunze de fasole ruginä

6. ce frunzele
fragilor de Boala apare sub forma de pete rotunde
frunze. Mai târziu petei se
se cade, frunzele
atacate de ruginä
usturoiul. Boala mai anii umezi
8. Ciuperca morcovul,
Frunzele se pete rotunde, brune.
frunzele de fasole.
se ivesc pete Mai târziu petele
culoarea ciocolatei pe de sus brun deschis pe de
jos. Mai târziu petele devin Petele acestea nu se
Boala se putrezirea

www.digibuc.ro
142 SOCIETATEA

se sub
pete rotunde brune pe pe
pe Petele sunt cufundate carnea

alte boale
Mai sunt de ciuperci, dar de mai
de ciuperca care
ciupercile Ciupercile bolnave se acoper fel de
de culoare la Mai ciupercile
un foarte greu. Boala este foarte
sitoare, de aceea trebue ardem pe foc ne
pare de boala trebue
desinfectat tot localul

de contra boalelor criptogamice.

nu acum la
pus
un care putem plantä
nu se mai poate vindeca. In schimb avem destule
loace putem plantelor. cari
aceste
legume rezistente la boale.
2. numai dela plante perfect
culturilor.
Arderea tuturor plantelor bolnave.
se combate stropirea
se combate Sphaerella fragariae. Aceasta se mai
poate preveni stropiri de potasiu g. la

Cum se oträvurile nimicese

legumele

de
din
kg. petrol
kg.
1. apä.

www.digibuc.ro
 143

Intr'un vas cam de felioare

peste el turnäm
un de lemn, ce se tot
bate bine de nuiele zeama de säpun,
facä care alt
petrolul peste säpunul topit. mereu, punem
peste de petrol
Stropirea se ajutorul pompelor
Contra purecilor de frunze trebue stropim de jos foilor.
bine pompele mai multe ape.
2. Zeama de Quassia
se din surcele de de Quassia,
care se toate drogheriile. kg. de surcele se
Se stea noapte doua se fierbe
Apoi se toarnä butoiu, se
peste el lichidul (zeama) fiert se pe care
de filtru In se kg.
care s'a topit totul
bine zeama poate fi la stropitul plantelor atacate.
Zeama de Quassia fost la
concurs, din mai bun pentru
cirea de
Zeama la fel pentru
baterea manei la de vie.

Curse pentru insecte.

America de curse pentru insecte,
aspiratoarelor de de pildä, sunt de
lumina tub neon de curentul de absorbire
de aparat. de de metal,
ce se mod automat,
un el de aparat de format
poate de un kilometru

www.digibuc.ro
 Remiza de dela de

Unelte
de dr. A.
Facultatea de

agricole nu poate fi de vreme

ce organizarea a agricole, a celor
nu poate fi tehnice pe cari
industria modern' de agricole le pune la

de uneltelor oferite de
este necesar la alegerea unel-
telor agricole, ele fie mai potrivite solul, carac-
practicate mai ales, conditiunile noastre
In sunt cunoscute prea multe exemple
de suferite de agricultorii nu au tinut
seama o trebue fie un de
economic, un avantajos raport
produselor agricole. Cine nu de aceasta, cine nu este
este expus la multe
care multe cazuri este piedeca a progresului
agricol.
agricole au de un ajutor
pentru anumite au fost treptat,

www.digibuc.ro
 145

progresele realizate domeniul tehnicei de constructie. In alegerea

unei se adesea o imprejurare foarte
la diferitele au
regiuni unde au urmä folosite însä
industria de agricole a devenit, putem spune,
Ne vin astfel agricole unelte Germania,
Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Anglia, America, etc., etc.,
ni se tot felul de unelte, nu numai cele mai
pentru nevoile noastre. agricole create
pentru alte regiuni agricole pentru alte
conditiuni economice, pe cari nu le gäsim la noi, sunt introduse
adesea de ele aduc numai pagube.
Vom da unele mari scumpe de
de teren, aceste tractoare nu
puteau fi utilizate cu ; de parte, din lipsa de mecanici
tractoarele s'au stricat prea repede.
: prea grele, construite pentru
animale mai puternice din alte ; unelte prea grele, de forme
nepotrivite solului, etc.
din cele mai grave, care se de
ritatea este folosirea lipsa unei
bune a uneltelor agricole.
exemple, din cele mai simple : Sapa
sunt unelte folosite de agricultor, putini sunt acei cari
le folosesc bine. Fiecare din aceste unelte, con-
dintr'un material foarte bun, are o destinatie
poate suporta numai anumite Nu se folosim
sapa acolo unde avem nevoie de : sapa nu va rezista,
foaia se- va de va fi.... fabricantul sau
negustorul de lucru poate
zista un normal, dacä avem multe
pietre trebue alegem un special,
bine scoaterea pomilor, adesea vedem
cultorul in de topor, pentru
: nu va rezista. Nu este vedem
aici cere un de
fier. Din aceste cauze, rar gäsim sape

sapa s'au tocit nu mai taie, ele trebuesc

mai bine este le ascutim o

www.digibuc.ro
146 SOCIETATEA AGRONOMI

pe o Aceasta este greu la unde nu se prea gäsesc

pile mari pe la gospodari. Nu atunci ascu-
ciocanul. este un procedeu mai recomandabil,
poate fi folosit, dacä lucrarea se face Oricine
trebue fie o Cu aceasta lumea
s'a aproape trebue fie bätutä
o : se va bate pe margine, pe o
de cm. nu se tare, restul foü nu fie
atins ciocanul, intreaga va fi mai
mult, clin care este sapa este
mai bun, mai tare. Numai un fier moale nu se teme de ciocan.
aceste nu trebuesc
curte un pericol permanent
pentru vitele cari pot se cu ele.
nu un vechi, apoi undeva
sau sub un se bat perete 2 cuie de
lemn, pe care uneltele se la o intrebuintare.
este tratat adesea plugul,
de rare, foarte rare
Agricultorul, un plug, adesea crede are
acum un instrument universal pentru lucrare de
pluguri grele pluguri pluguri pentru solurile
pentru cele grele, pentru cal, pentru o pereche
de vite pentru perechi.
noi in mult prea
de lucrarea ce li se cere. de greutate pentru
un plug purtat de 2 vite este de 6o kg., acest plug poate fi
losit de cm. adâncime. mai
sunt numai cele de vie, un cal. Greutatea a
pentru o pereche de vite pentru este de
kg., mijlocii kg., mare pentru
grele. Toate aceste pentru la maximum
cm. ; pentru greutatea plugului
trebue 8o kg. M'am asupra
deoarece de
ne pot asigura o soliditate a plugului.
Animalele de tractiune pot desvolte la mari de
mari, de mai mari cele normale.
aceasta de a
mari, un plug prea se poate

www.digibuc.ro
 147

rupem. Aceasta adesea

este de de
este adesea
mai de aproape este
bine tras se un nou, foarte
adesea nu se este se
peste peste
sunt släbite. Osiile tocite, de merg
etc. Cu de unealtä, plugarul, de
plug, de un corn, este nevoit

vitele, cad de este

plugul s'a
de de de s'a
la el se pe
Plugarul, vrea se bine de plug, trebue
starea care cumpärat. Din
toate le Pentru aceasta trebue
care s'a la plug. trebuesc la
unsoarea de câte se ascute, trebue
fel recapete forma De aceea, la

forma fierar
aceasta. mai trebue bine
bine, de zece mai
prost. s'a tocit de nu se
poate da forma trebue
terminarea plugul trebue la
bine unsoare
spoit var hârtie de din
trebue reparat pentru de
vara, pentru aräturile de plugul
va fi reparat mai bine, ieftin.
Plugul trebue fie
pe plugarul nu
singur, vreo parte plugului este acest
trebue se adreseze de luat
inginerului agronom, va cerceta
va spune
mai mare alte

www.digibuc.ro
 mai complicate, de semänat,
cositoarele, batozele, etc., etc. In deci
jirea de
ce trebue Cu
ne va costa mai se poate
fie complet
uneltele agricole uzuale pot la
firme
sape, grape, cultivatoare,
de de

Treeratul tractorul Camerei de -Mare.

Rud. : grape, cultivatoare,

de
: grape, cultivatoare,
Gebr. Eberhardt (Porc : grape, cultivatoare,

Toate aceste firme au la toate

mai importante din
Pentru vite slabe, de
comandabile sunt : Regent
2200-2500 lei) .
sunt mai gospodarul mai va
lua plugul Regent lei).

www.digibuc.ro
 Pentru de vite vin
D8, etc., de lei.
grapelor, de kg., rama
lei. Mai recomandabile
Sunt scumpe,
bine.
Pentru de pentru
pirea spargerea recomandä grape cari
sub de de
ei este de lei. Ea poate
Rezultatele ce se ea sunt foarte
recomandä folosirea
de ei este de lei.
Se recomandä ghiare mai ales
pentru de Este destul de
lei. In de cultivator poate fi
grapa flexibile, care
lei.
In ceea ce pentru majoritatea solurilor
stre poate fi folosit un fäcut din
lemn de stejar. butuc de cm.
lungime, pe osii de fier de stejar.
Pentru mai grele, un astfel de poate fi
väzut de fier.
pentru
trebue fie de mai simplu, prea multe
de mobile. Astfel de
lei.
Pentru folosi porumbul trebue semänat
rezultate se plug
un dispozitiv simplu cutie
ce se pe plug. Astfel de dispozitive
lei. Bine rezultate se
de simple, de lemn. Astfel de
(pentru lei. mai de
lei.
cerealelor de un spor
de aceea se recomandä
de este
de lei. Aceste pot de

www.digibuc.ro
150 SOCIETATEA

plugar fi
astfel de
Pentru recoltarea cerealelor pot fi folosite de
simple, de pot fi
cositul astäzi este de circa
lei.
de permite prelucrarea
la timp recoltei pentru astfel de
lei.
Cantitatea de care
este

Cantitatea
vitelor

Ha.

la cm.
brazde

un neted de

de
Cositul
Seceratul cerealelor
Seceratul-legatul
grebla
oameni kg.
cerealelor oameni
de
de 3000-4000

Bine toate aceste date servesc orientare

pot varia destul de raport muncitorul
de lucru.
Nu am putut da necesare
la agricole la folosirea alte
se pot adresa de
de
Nr. la Facultatea de Agricole
de Geniu Rural.

www.digibuc.ro
 Grajd comunal din comuna jud. Sibiu.

animalelor domestice
de
agronom

pot numära de la
domestice.
foarte
De asemenea este deose-
birea dela nutret la nu substan-
componente, relative.
de din cari toate

Cele
la nutret.
este mare deosebire ceea ce
care aceste se
Unele stint foarte bogate
au azot, altele
azot. Cantitatea de
de asemenea dela la

www.digibuc.ro
 deosebire nutreturile
Acestea se
unor substante mirositoare colorante,
au rol alimentatie
pofta de
Vitaminele sunt un fel de substante cari se
totul reduse. Vitaminele n'au
ele
organismul normal. nutreturile
verzi foarte bogate
de vitamine din grave

organism se
pului, inimii,
depunere de carne producere de lapte, a.
Puterea necesare aceste
ale animalul
din
exemplu
pentru disolvarea, eliminarea
organism celorlalte substante.
din produce se

laptelui se depune corp.

Substantele azot laptelui, carnea,
proteinele pentru formarea
stantelor azot din celulelor uzate,
formarea din lapte
Substantele azot
gräsimea
telui, se corpului.
Celuloza plantelor) alimentatie
rost, deosebire foarte greu,
organismul trage din ea foloase.
la
hranei, servesc pentru
särat a.
vedem, azot

www.digibuc.ro
 153

rol,
se
de
azot este
azot din (carne, etc.). acest rol ele
substituite de
celelalte azot.

valoare

se tot
De fiecare gospodar spre
kg. de de porumb, kg. de paie kg. de
produc foloase nu au, urmare,

Ceea ce nu se de lumea, este de

este hränitor paiele, trebue
pe care
kg. de
Aceste sunt absolut necesare de se pune
chestiunea
s'a necesitatea
S'au
un
gram de calitate kg. de fiecare
spunem acest este egal 0,2,
cantitate de kg. de cum s'a
realitate cele
Spre iarba de este
nutritive. Aceasta kg. de iarbä de este
valoare kg. oväz. Cu alte cuvinte, iarba
de este de hränitoare oväzul,
kg. de oväz trebue kg.
de iarbä de
ce au la
nire azot,
se totdeauna care
se kg.

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

kg. de de are 0,02 kg.

azot
valoarea

VALOAREA

de

de

de

Paie de orz
de orz
de porumb
de orz
de

de

de
de
de

Fig. in proteina a
mai principale

a celor mai principale Tabloul confine

date exprimate pentru mai toate folosite
in

www.digibuc.ro
 155

kg.).

de Cartofi
verde de
de

floare Porumb

de de

0,032
de
de porumb 0,028 0,48 38 In
de de 0,059 0,62 de
de Turte de
de
de de
de 0,074 0,53 de
murat 0,004 44
Frunze de Borhot de
rate
de de 46 Borhot de
de de
Paie de de
Paie de orz 48 0,05
de Lapte de
de 0,28
Pleavä de 0,46 dulce
Pleavä de orz 0,40 de

este
toate necesare
suficiente, de plus,
poate nevoia de timp
natul la liber sub razele este foarte favorabil

www.digibuc.ro
 mai substantiale nutreturi verzi sunt plantele
noase, iarba de iarba de Sudan, la
porumbul meiul verde, frunzele de
Nutretul verde, uscare, pierde
o parte din substantele hränitoare din cele excitante
din vitamine. In conditiuni nefavorabile de preparare, continutul
se poate reduce la este un
absolut necesar la mai
vaci.
alt de conservarea nutreturilor verzi pentru
este murarea. are o valoare
cel verde din care provine. mult
mai costisitoare, prepararea nutretului murat, spe-
este :

a) avem un verde apos, pe care putem

transforma conditunii
avem cartofi ;

avem nutreturi verzi grosolane (rogoz, stuf, etc.).

bine vitelor
Celelalte animale consumä mai sau
chiar
Paiele Ele
sunt sub
azot. Cele mai sunt paiele cerealelor de
;cerealelor de sunt mai ;

de porumb sunt mai leguminoaselor buni

oi, relativ mai azot. este mai

Tuberculele sunt
race In sunt necesare,
sunt
verde. Morcovii mai bun
nutret din Sfecla de este spe-
pentru vacile de lapte, ; se poate da
mai la cai la ; o consumä
se mai mult pentru
cerealelor bogate amidon
este cel mai bun dintre cereale, de mistuit. Este
nutret concentrat care se la animalele tinere. Porumbul
orzul mai mai greu de mistuit.

www.digibuc.ro
 Boabele leguminoaselor bogate
stue destul de greu.
bogate se introduc
Cele
de mistuit de cele de
floarea
de relativ bogate au

dulce este de
absolut necesar animalelor tinere. centrifugare laptele
pierde
Zara
toase este
de carne este mai bogat
se nu cantitate
acest se
de oase, fosfat de
de se animalele.
de se
Apoase (iarba, murat,
brute celulozice paiele, pleava)
noase cerealelor) azotoase (boabele leguminoaselor,
Cele dela punctele se mai concentrate.
La de date la animale, se

brute,
de paie).
se fierb se

se
Pleava se amestec
oleaginoaselor se se
la 24 ore, turtelor de cari se

vacilor de
folosite la de lapte
ce se pot da la pot vedea
din

www.digibuc.ro
158 SOCIETATEA

la
de kg.
brute, pot suporta nu se
a da mai de kg.
kg.

de

4
Orz 3
2
de grau 4- 6
de in, soarelui 2- 3
de 2

0.5-
zilnice
greutatea cantitatea de
tatea se
aprecierea din
se se
aceste date, cantitatea de
gestibild necesare
Tablourile
nutritive se
de

nutritive
Kg. Kg.

325 3,0
360

425
0,28
500 0,30

greutatea nu corespunde tablou, se

alege greutatea

www.digibuc.ro
 Tabloul cantitatea de
tive pentru de
care nu produce lapte mai de
mulgätoare pe de intre-
trebue de
nutritive necesare pentru formarea laptelui.
Ca kg. de lapte, trebue
consume aproximativ kg. proteinä
nutritive, cum laptele este mai
aceste calculate pentru
dela kg. lapte.

necesare formarea

nutritive nutritive
Lapte
laptele laptele
subtire gras

0,05 0,3
5,8
0,75

0,35
0,40 3,3 8,3
0,45 3,8 8.8
0,50
0,55
24 8,6

nutritive trebue
vacä de kg. greutate de
kg. lapte de acestei
0,24 kg. nutritive. Din
de kg. lapte gras, vaca trebue
nutrivtive.
la un kg. nutritive.
In acesta se face pentru vacä.
vacile la calculate se

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

mai pentru desvoltarea kg. proteinä

0,25 nutritive.
nutritive cuvenite, le sub
de brute concentrate, date
Tabloul normele respective.
4. ce trebue brute
concentrate unei vaci de medie (400 kg.)

Nr. apoase brute concentrate

curent Kg. Kg. Kg.

30 5

2 20 6 la
6- tarea
4

Din cele patru acest

dam apos, se reduce brut,
concentrate servesc totdeauna completarea

acum unei
de kg. de kg. lapte gras,
lucernä verde, paie de
de porumb, de de
Procedäm
pe de tabloul dupä modelul de
jos, rubrica denumirea ce
proteinä nutritive
trebue vaca de
rind 400 kg.
Tabloul respective pentru kg. lapte
produs. la un proteinä
0,84 kg. nutritive 8,4. Trecem aceste cifre
tablou rubricile. respective. care se va trebue
aceste de proteinä nutritive.
Presupunem dispunem de lucernä
verde, putem da vacii noastre kg. Trecem
nostru

www.digibuc.ro
 nutritive aceste kg. de lucernä.
rotunjind la
sutimile la nutritive.
Tabloul vaca consumând kg.
de apos, trebue kg. de brut,
nostru, paie de orz.
acestor kg. de 0,04 kg. nutritive.
adunäm la un nutritive date
sub forma de lucernä paie suma din
ce trebue Astfel kg. proteinä
nutritive, trebue fie
centrate porumb,
Tabloul ce
aceste calcule,
la porumb kg., kg., kg.
Ratia este nutritive ce se
ea corespund exact normele Tabelele

Nr. NUTRETULUI
curent nutritive

0,24
2 de . 6 0,04
de porumb .

de . 2 0,22
de . . 1,4
Total . 0,84 8,4
Total . 0,84

Socotelile fäcute par la grele,

se fac destul de
La vacile de trebue
ce se fac la la
Se multe brute, Nu se dau se dau
azotoase.

www.digibuc.ro
 vacilor de lapte din satele noastre
trebue special acestor

de

bou de de kg.) are

de nutritive.

nutritive
de repaus

de muncä din rasa de jud. Tighina .

aceste norme, putem

un bou de muncä, la fel vacilor de lapte.

vitelor mari.
vitelor cornute mari se face cazul
punem de mari de nutreturi ieftine, cari nu se pot valo-
mai rentabil pe cale. Nutreturile principale
la boilor sunt : cartofii, borhoturile,
de a.
Se fiecare de vite mari

www.digibuc.ro
 la trebue kg.
nutritive.
Pentru unui kg. de greutate vie, vitele mari
medie nutritive, plus

se face
tablou, ce
trebue Ratia unui se

6.

KG. PE

Lapte Lapte Nutrel

dulce concen-
nit trat brut

2 5

. 7,5
5 . 8

7 . 4 5

. .

. 10 1,3
. . . 7 2,0
. . . - 4
5, 6,
8, . . 2,0 2 3,5 4
4

Nutreturile concentrate, cari se la tineret,

de in, de in,
este la
colastra.
6.
Calul, un stomac simplu relativ
repede, trebue fie volum.
apoase de calitate se
la cailor.

www.digibuc.ro
164 INGINERILOR

de

Gospodäria reproductor.

Tabloul de jos ne
nutritive necesare unui de :

Nr.
tritive

de
iepe de

9,5

montei

digestiv este
concentrate.
Purceii dela patra

www.digibuc.ro
supliment de sub forma amestec de
azotos parte).
fosfat de calciu.
este
este deosebit,

Porci jud.

cum se cresc pentru sau se pun imediat la

Tabloul de mai jos normele respective pentru porci pre-

de York.

cazul pentru imediate

purcelului nutritive nutritive

40

0,25
de
are
este este
gata

www.digibuc.ro
 kg. de

Scroafele de trebue
nutritive.
In timpul este de iarna,
de
cantitatea de
de concentrat se
In timpul la fel, se kg. de
concentrat azotos) de fiecare purcel.
vier de kg. proteinä
nutritive.
baza acestor date se
folosind din
cele ce (turte).
8. oilor.
de al este,
brute, chiar de ceci

Tabloul ce ne nutritive
necesare animal.

Nr.
curent nutritiee

de de

timpul

berbec de kg.

de
kg. 0,07
castrat
derea

www.digibuc.ro
 Grajd de fixe.

Adäposturile de animale
de dr. Ing. GRAMA
Catedra de Rurale dela
Academia de balte Agronomice

diferite am cutreerat pentru

care sunt animalele
din gospodäria pot spune regiuni
aceste mult de
Dar nu de animale, mai toate
din au multe cusururi.
Cum nu se pot vite este
tot gospodarul
ce se la construirea unor mai pentru
animale
gospodäria
pentru adäpostirea animalelor, majoritatea
vedem ele nu sunt de pentru

In tablourile de mai jos dimensiunile potrivite

pentru adäposturi, animalelor din gospo-

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Tip de grajduri din Basarabia de Nord.

anima- anima- de fiecare

animal

2.50-2.80
multe
de
de
de
mai
de de fiecare

de

la

(culuare) nevoie de
culuarului de alimentare iesle
iesle (cap cap)
(un

www.digibuc.ro
170

Tip de grajd Sopru din regiunile de

DE

un berbec
miel

o oaie
staulului.
la la partea cea
Cu peste
DE
m2
Pentru de boxä
la
purcei dimensiuni
purcei
un vier
(godaci) de fiecare multe

purcei de de fiecare sunt

purcei de 0.50
culuarelor pentru un de boxe
de

www.digibuc.ro
 171

Tip de grajd din regiunea de

DE

ce la fiecärei specii
de

Realizarea de necesare
se asigurä pe un
De aceea trebue ne clädi pe
pe acestea se umiditatea
pe care se construesc
nu trebue ploi, nici apele
de scurgere de pe alte
nu ne alegem un teren bun,
scurgerea apelor se poate tuburi de
terenului deasupra
contribue de eficacitate la
scurgerea din interior.

www.digibuc.ro
 Orientarea mai de
male este de pot mai
ele se vor spre
noapte.
Terenul din trebue fie
impermeabil, pentru se animalelor.
asemenea el trebue fie atât de tare, rezista
sub picioarele animalelor la de Din
se simte nevoia majoritatea cazurilor,
posturile fie pardosite lemn, beton, etc.
materiale ale proprietarului. Oricare fi
folosit la pardoseli, acestea trebue pentru
scurgere Inclinarea care convine pardoselei care
animalele este de la metru, pentru
golele de scurgere de cm. la metru.
In pentru animale
de mare au ce trebuesc
pentru
luminarea
acest scop dimensiuni

LA ADAPOSTURILE

Pentrn de etc.)

3.

ferestrelor
foarte din supra
bine luminate pentru de lux
foarte
bine luminate .
tineretului
mai de de
. .

slab
. ce

In raport este de
capete de

www.digibuc.ro
 Materialul pentru acestei
este lemnul, fi mai rezistente solide
pe
care rani animalele trecere.
Pentru asigurarea nu ne putem
de tavane, care sunt diferitelor sisteme
de avem poduri pentru nevoile

Pentru
rilor, este greutatea pe
precum raport
aceste materiale.

LA DIFERITELOR
DE INVELITORI

la Inclinarea
Natura Kg Kg.

Paie, 450
de stejar circa 44.00 450
brad 450 1.00
(romane)

de
de
de plumb
0.32-0.38

5.00- 7.57
Carton 3.00

sau proiecte asupra

rurale, se pot adresa de Constructiuni Rurale dela Aca-
demia de Studii Agronomice

www.digibuc.ro
 Fig. dinte
permanent de cal din maxilarul
inferior.
netul dentar extern. 2 Marginea
a dintelui. 3=
a dintelui. 4 =
.
din cornetul dentar ex-
tern. periferic. 7=Cornetul
dentar intern. 8=Ivoriu. 9 =
timp ce partea
a
B) forme ale dentare
pe ce dintele se
rite unor
ginea a dintelui.
a dintelui. 12 =
dentar extern, in inte-
riorul se deasupra
la fund ciment. cen-
periferic. 16 Steaua
sau steaua lui Girard.

de Profesor N. A.

Valoarea vitelor nu depinde numai de din

care parte, de originea de formele etc.,
de vârsta pe care vârsta
puterea de reproducere,
serviciului
cai vârsta pentru viteza animalului
Mai la celelalte animale domestice,
de utilizare mai parte din valoarea ei
pentru de
produse ce se la (carnea, pielea, oasele)
de
se

I. calului.
Calul are 36, cei patru
Sunt iepe cari au
forma in se
in trei categorii
numär de

www.digibuc.ro
 2. numär de
numär de
Incisivii
de fiecare (maxilar)
partea dinainte Incisivii poartä
numiri, pe care au arcada dentarä.
dela centru se numesc incisivii din
din numele de
incisivul din dreapta din se

este un animal difiardont, are

de
de lapte de se deosebesc de de prin
mai de culoare
la pe n'au timp
ce de sunt mai de culoare

longitudinal.
sunt pe linie care
ceea ce sub denumirea de
Fiecare incisiv la din
parte de gingie, coroana
parte gingie, de
coroanei dintelui numele de dentarä
tocire. ei prin ea aceea
care ne semnalmentele supra tabla
dentarä din
Spre fi asupra vârstei
este necesar
forma structura dinte de cal.
Dintele incisiv forma unui con curb,
astfel
de tocire baza conului.

dentare pe care o are incisivul, din

sale, care la partea o elip-
iar treptat,treptat ea devine
se va schimba ea pe ce se va toci,
dela forma la cea apoi la forma dela
aceasta cea fine la forma biangulard.

www.digibuc.ro
176 SOCIETATEA

Structura Un dinte e format din trei subs

: ciment.
partea a Pentru acest motiv a
mai fost numit de El e foarte tare are culoarea
In de sus a dintelui se
o cavitate ce merge interiorul cavitate se
dentard sau dentar o de
In de sus cavitate o
iar in partea de jos se
2. Dentina ivoriul are o culoare umple tot
de cele
e de jos in sus de o cavitate al se
ceva de fundul dentar
se dintelui
dintelui.
se fundul
tului

din gingie, mai

timp
acest motiv marginea dinainte mai

Marginile la din gingie sunt

ce au crescut, astfel se
frece ei, se toceascä. tocesc marginile
cele mai ale din
ginile
dinte se toceascä când marginile lui
de tocire nu mai ele la nivel, pe
de tocire se cercuri de
jurând de
tatea
Semnele indicatoare
ce de jos tocesc, de tocire
se ivesc de semne, cari la
Aceste semne
ce se
dentar extern. corespunde tocirea cor-

www.digibuc.ro
 177

netului dentar are la 6-8

(Pentru la 6 pentru la pentru
la 8
2. de a dintelui.
Ivirea de tocire a dintelui a stelei dentare
lui Girard.

VI. Determinarea : determinarea vârstei

4 perioade :
tocirea dintilor de lapte maxilarul
Dela
2. de din maxilarul

Dela la ani.
3. de ii din maxilarul
forma tablei
Dela la
4. de maxilarul
forma tablei dentare a din maxilarul
la

se
apar la
animalul face parte dintr'o

Fig. 2. de lapte (a, a) la vârsta de

15 zile le un sub gingie marginea
de lapte

de lapte dela

Intre ale
dintelui curs de tocire, la
sunt la
Astfel la luni are de lapte, dintre
cari de jos de sus.
la treptat
la vârsta de
12

www.digibuc.ro
 un an la

de
Tabla complet se de tocire,
la marginile au
marginea din afarä
de
de ei.
tocesc au
curs de tocire.
La doi de
se tocesc pe tablei

inferioarä
3. inferior de au
lului la vârsta de
de sunt a, a. (a, a).
b. c. de

Perioada
de cad

ce parte
vârsta de de lapte au de
deosebesc culoare de de lapte. perma-
au crescut, la nivelul de lapte,
se La ce raselor desvoltare

de la
La de de din cari
falca de jos de sus.
La cad de
la de

www.digibuc.ro
 au crescut la
afarä se toceascä.
calul are cari inferior
superior.
mari, ce de lapte ce se
gura s'au ros s'au unor boabe de
Intre apar la
de

de lapte fi la vârsta de
curs de la au tabla
iar au ambele ale au crescut la

Perioada
gura calului e
la se mai
dinte de
Fig. 5. Falca de jos calului la
vârsta de Nu se niciun
dinte de lapte. au
marginea din afarä
se toceascä
(d, d)
ginea din se

tabla dentará din inferior se

tocirea pe tablei ceva mai
de la de
In general pe ce tabla se roade,
se se se retrage
dintelui numai reducere
deplasare acesteia, dispare.
nivelat mare,
dintelui, deosebire de de pe care

au marginea se

2. tabla

de pe ei dispare. de se
tablei roadere.
de
tabla a devenit

www.digibuc.ro
180 INGINERILOR

Tabla curs de pe
de superior ceva mai
cauza la
sub de de
de determinarea de
aceasta de pe
pe se de
de
de
Falca de jos calului la
vârsta de de
aproape
pe nu mai
schimb pe din apärut
steaua Girard sub forma unei
de culoare (a, a, Cimentul
din cornetul dentar intern (A, A,
de tocire are form

de ia o Nu se de
pe pe o
steaua
steaua Girard
La se

Steaua se pe la de
ea se ce
dentar se devin rotunzi. Pe
superior
Perioada
La de din de sus.
inferior
de din

Fig. Falca de jos calului la

vârsta de 12 de tocire
steana lui Girard,
cornetului dentar extern
au formä
ei

www.digibuc.ro
 La de

din inferior
arcada la se o
pe ce Arcada incepe o la
vârsta de se cu una e
La 13 din maxilarul inferior
forma triunghiulard.
extern complet ros pe de a
de jos se vede steaua - care
are o formä fetei
Arcada din incepe la accentueze
turtirea formarea unui ca alungirea
botului.
Intre 14 15 forma
6. Intre iau forma
Fig. 8. Falca de jos a calului in vârsta
de 16 ani. Pe nu se mai
steaua lui Girard. Fundul cornetului
dentar extern ciment a
Forma e triun-
ghiularä, la mai

Intre 17 forma
8. La 17 forma
19 devin biangulari.

Fig. Falca de jos calului la vârsta

de au luat
formä biangularä, formä ce tinde

20 devin biangulari. 20 ani

dintii din inferior biangulari.
Dela se din ce
ce mai forma biangularä se arcada dentarä
din profil devine mai (Vezi figura

www.digibuc.ro
182

In aprecierea vârstei calului unele

cari vârstei. Acestea se datoresc
unor sau omului. Cele mai sunt :
cai
de
jos 6 sus
din cari
superior 7
- ;
arcadei dentare
5, 15, 20
inferior.
2. Tocirea
se face regulat; din cauza
pe cari le In deosebi
prea des de se tocesc pe
tocire normal.
Intr'un asemenea caz la cari ne pot
oarecare
Arcada dentará la cai nu
se suprapune : din falca de sus
sunt ceva mai cei din
falca de jos. Pentru acest motiv se
mai mult a
din superior,
prin aceasta o tocire a
incisivilor din falca de jos.
Fig. de papagal
ai calului se alungesc la cal.
tree peste dintii din arcada
cari printr'o roadere se apropie
de se zice de papagal".
este pentru animalului.
In acest caz determinarea vârstei e cum
nu apare 8 ani, prezenta ciocului de
papagal ne un cal mai de 8
4. ca eroare pe
fierul pe tabla a incisivilor din maxilarul inferior
spre a obtine o care

de aproape dintii calului se relativ

incorectitudinea.

www.digibuc.ro
 are formä de
central cam in de ceva mai inapoi
ce arsurile nu pot fi aplicate
apoi
fie mai vizibile, arsurile se
partea dinainte fine
n'au
le lipsesc central de
Mai alte mijloace cazul

Fig. pe
profil dintii
deoarece tineri
asemenea
va observa forma dintelui
peste pe asemenea nu
naturalä.
se
se va observa bine tablei dentare
se
de
se va dentar intern

un al
Fig. la
din profil, este de
pentru a masca arcada tare, se se
rioare
se
Apoi, din
din au aspect
Se de
caracteristic de
Aceasta se prin dungile
sate verificarea
tabla dentarä incisivilor din

au Fig. la cai
interes cai din pentru
mare. In
ce s'au de
sunt de lapte. Dar incorectitudine se
deoarece dintele de lapte imediat permanent,
lucru ce nu se poate constata

www.digibuc.ro
 de tauri din Lugoj.

Gonitul vacilor
de dr.
Gonitul
de da la gonit, ea trebue fie
vaca
des, are vulva din ea un limpede
lipicios, deosebit, care deschide pofta
de gonit. Vacile de multe
pe celelalte vaci. care au mai apar
ce vaca
fost ea nu
apar din nu
atunci putem de
zilnic de de de In
acest taur.
ce vaca nu mai apar ea
are de ugerul
se luna se poate
din un In luna
din lichid de culoare tot
atunci se mai poate dacä vaca prins, dacä
sub drept vaca
atunci se
mai vaca rece.
In tot vaca are ea are nevoie
de

www.digibuc.ro
 Nu se va acestea
pot provoca
va da mult mai deoarece
prea mult dezvoltarea
Pentru din pântece bine
desvolte bine scheletul trebue vacilor
g. pe de de de oase.
Dacä vacile nu se va da purgativ
tare, deoarece pot
Nu se vor vacile la un un
6. Dacä vacile tinere prea timp grajd, atunci
se picioarele. Pentru aceasta ele trebuesc puse
scoase la plimbare.
vor zilnic, pentru le
8. Grajdul care se fie curat. murdar
miroase deosebi care atunci vacile
pot avorteze.

Mai de mulgem
vedem curge lichid Vulva se
curge din ea un lichid gros aproape fäta,
vaca are mari, din care se dese picioare
apoi se Din cauza durerilor se mereu spre pântece.
Acestea semnele cele mai gata fete.
Inaintea iese un
se lichidul din ea se vaca
se spre face Acesta mod
picioarele capul pe ele. Dacä
prea mare, atunci toate opintirile el nu poate
afarä. In astfel de trebue de picioare
afarä. Dacä corpul uscat nu poate
alunece vom mare (irigator)
care
care de untdelemn.
se se deschide
ce
bine ceai de care se pun
laudanum (laur). care trebue fie
curat. afarä cald, vaca poate fete pe

www.digibuc.ro
 Berbec merinos.

e
de dr. M. GATAN
Agronom

Pe lapte carne, este un produs principal al

oilor. o parte din populatia noastre este
terialul din care se face aproape :

obiele, haine pentru paturi, a.

oile, prin multe nici n'o mai
vopsesc o imediat in
rile de mai sus. Nici nu ne -am putea
s'ar putea lipsi de acest material precios.
In sunt cam milioane capete oi, dintre cari
fac parte rasa aceste oi au cea mai
este un amestec de fire foarte subtiri de fire
foarte groase. De asemenea turcanele dau aproape
2 kg. de oaie, una peste alta.
o industrie a tesuturilor foarte
avem fabrici numeroase cari destul de stofe de
Dar ce este dureros, e faptul aceste fabrici aduc din
foarte mari de din cari diferite stofe
pentru a putea face cerintelor pietii armatei.

www.digibuc.ro
 dece aduc fabricile de peste hotare, ni
se räspunde
Cantitatea de ce dela noastre, nu acopere

Calitatea dela oile noastre nu corespunde

pentru se fabrica mai finä, de
dela oile merinos
avem milioane (din Europa numai
ne de Anglia), dar mai
mult de sunt cari dau din care nu se
pot face de industrie casnicä
voare stofe mai fine. Deci, aproape
nu se vinde la fabrici, ci se tot de säteni
personale.
Dintre pentru stofe
fine, avem circa milioane
merinos cari dau la un milioane kg.
Cele
alte corciuri, dau circa milioane kg. Deci cantitatea
de este mult mai cantitatea de
de aceasta trebue avut nu
se pune parte se
tot casnicä (stofe, covoare, a.).
Ca atare, stocului de finä, va avea
rentabilitate, desfacere
Nu trece statului, cäci
stabilit la fine. Astfel acum se
demerinos 86 lei kg., dela celelalte
spance) lei kg.
Calitatea unei grosimea firelor. Cu
firele pe toate de
este mai merinos corespunde totul
acestor numai cantitatea
ce un animal. In mediu merinos dela din
kg. dar unde s'a
oile dau kg. berbecii kg. (oieria Palas,

bunä trebue fie cäci pe faptul

pierde mult din sale, dar foarte
mult la cari de se oilor

www.digibuc.ro
prost sunt diferite resturi de de paie,
frunze, etc.), noroi altele. Cauza este se
prea ocoale neschimbat.
parte din (praf, noroi) se poate de pe
timpul se de
soare, dar nu se jos
ei. Vom feri, pe se poate, de

Berbec

grajd nu avem se
se Astfel de este
pierdut (se foarte
din
ce tund nu lâna trebue.
ce s'au tuns trebue numai
ea pe usuc

www.digibuc.ro
 189

se pe se aleg toate murdare,

deoparte. dela fiecare oaie se face
aceea
pachet, partea Acest se
se se bine aerisit,
unde va zile, ce se bine. Niciodatä nu se
va pune saci, imediat ce s'a tuns, cäci din cauza
usucului mai ales umezelii se ce s'a
este una astfel de se prin faptul
este apucäm câteva fire, le
de ele, vedem se
de duce la tunsoare, le
stea ploaie le chiar
pesc la
umede, greu la
alte ce s'a oaie, imediat se
de pe se se pune
se face de pe cap, dela
ce este de calitatea pe
este de calitate Deasemenea berbecilor
se deosebit, fiecare este de calitate.
Niciodatä astfel de nu se
se bine
avea
facem alegere animalelor ce le oprim de se
prinde animalul se la piele,
diferite ale flanc,
abdomen. firele dese
mai multe.
trebue fie ceea ce se
apucäm mâna le apoi,
mâna trebue forma ce
Numai elastice de calitate
hainele din astfel de material forma
nu se mototolesc.
trebue un fir de
mai dispar apoi se tot
bine firul se
de mult de se fie
câteva fire le räsucim, nu trebue se

www.digibuc.ro
 fie tare. fie deci
nu la
mai trebue fie frecäm ne
pe care nu este Acesta are
nirea apere de soarelui, de
ploaie. firele au mai usuc,
cele fire groase.
de fie de grosime pe
cari contribue firele fie mai pe alocuri,
se boalelor de cari animalele au suferit timp,
unei proaste De asemenea timpul oile
sunt slab dau ceva mai De sigur
de fire sunt mult slabe cele normal crescute.
totalitatea ei fie adicä de bine
va fi mult mai nu
fire praful cari
oilor de trebue avut acele
animale cari au corpul acoperit mai mult adicä aceasta
se de pe picioare, cap
Cum cantitatea de de animalului,
nu vom pentru cele mari.
tunsoare cantitatea de
dela fiecare animal, facem alegerea,
pe cele
Avem toate
Nu ne
de pe cele ce dau
de exemplu) dau mai
Alegerea animalelor de vederea
trebue fiecare an. Sindicatele de
oilor, ce statul timpul din vor
acest scop. Deaceea pe
se sindicate, unde acestea le
nu sunt
Cantitatea de milioane kg. ce anual
fabricile, pot da bine oile noastre merinos, spance
dacä se vor pentru cantitativ
de

www.digibuc.ro
 de

noastre agricole
de dr.

noastre este
care ne ouä, carne
Aceste produse se folosesc cea mai mare parte pentru
satisfacerea intern cantitate mai se
diferite mai ales Germania, Austria, Cehoslovacia,
Italia a.
Pentru desfacerea, trebue
ceea ce cer care nu
acestei economice sunt de pe de
Acest economic se atât
In primul rând fie de
proaspete.
Dintre produsele mai sus, sunt acelea care
au ele fie de
trebue fie proaspete mari de 6o g. In iernii
se cer cantitatea cea mai mare, deoarece atunci lipsesc
multe din alimentele care se vara. vor trebui
prinurmare de aceste ale
nizeze fel deosebi
mari.

www.digibuc.ro
192 SOCIETATEA

Carnea de e din ce ce mai mult. Deoarece

pentru o pasäre o greutate mai mare se un mai
bun, decât pe o pasäre cu o greutate micä, se se
o greutate de kg. cu o carne de
litate sunt care au carne de calitate bunä
altele de calitate
de pasäre sunt tot mai mult
Ei trebue fie deasemeni de
Problema avicole este destul de
deoarece produsele ce le dela
de sunt de prima necesitate.
Este destul de faptul din marea
ritate a noastre agricole produc foarte
cca. anual o greutate de g.
ceea ce e foarte greutatea de 58 g. cât se cere
minimum la export. de acestea chiar celelalte
de au o greutate ceea ce deasemeni
un cusur. Aceste neajunsuri pot fi de
a rase de care ne dea o
mai Rasele de numeroase trebue alegem
pe acelea care sunt cele mai productive pot fi crescute
cile noastre care agricultura se face
rudimentar.
cum am mentionat mai sus, noastre
nu ne dau produsele de calitate cerute pe Rasele
prea selectionate pretind o mai bunä, pe care nu
o pot marea majoritate a micilor agricole.
liorarea noastre este deci
Ameliorarea aceasta se poate face prin selectiune, care
mult prin rase alese din cele
acelea care dau o mare de care au
o greutate mare a corpului. Printre acestea trebue
rând rasa Rhode -Red.
rasa Rhode -Island
s'au rezultate la Statiunea
:

Corcii au o greutate mai mare a corpului, atât timpul

cât când au la maturitate ;
2. Sunt mai ;

3. Produc anual o cantitate mai mare de ;

www.digibuc.ro
 In de este mai
sunt mai
6. aceste corcii sunt ceea ce
foarte important pentru care
mica dela
Corcirea se poate aplica
din rasa fiecare an (timp
mai multe aceia din rasa amelioratoare.
Pentru care cerem, trebue
fie puse de
luminoase,
(umezeala mai curate. Deasemeni
luate tcate de deoarece
boalele le vindecäm.

agricole, de multe de
care material bun.
de
crescuse dintre ei au lichidat
din lipsei de rentabilitate, deoarece
de reproducätorii principalele produse
pentru un de au fost de
nu cheltuelile de
de aceasta au adus pagube de mari, au
multe din aceste crescätorii.
asemenea are asupra
noastre,
nu numai raselor ci metodelor
rationale de De aceea trebuesc mijloace
fie poate realiza
fiecare de Camerele de
anumit de mai ridicat,
reproducätori,
pe se unor anumite norme
dictate de Camerele de de avea
material bun, de face controlul
de avea de control, de avea
de cele de de nu avea
diaree etc., etc. Camerele
pot organiza ele crescätorii fie
luate model de

www.digibuc.ro
194

care pe care le alte

pentru progresul destul
acesta, Germania cheltuit suma de
lei) pentru atât prin
direct de prin
paganda sfaturile date de
sporit utlimul timp. Prin aplicarea acestor
s'au progrese mari. Ca arätäm
pe când la gäini era de
8o anul s'a ridicat
de se ajunge la anualä de spre se
complet intern. Germania
de anul 1935
la fie contra
s'a organizat veterinar. Cu
trebue faptul Germania, mai toate
Occident, medicii se numai
numai de
are mai mare
aceasta
nu trebue ea acestor
Plugarilor" din trecut

Cel mai mare ou de din

dat o Leghorn alb, de 3 crescätoria din

Dep. Var ou a 320
care ouat 1,900 kg. la 10 luni oua
ouä de grame.

www.digibuc.ro
 sistematic.

de Ing. hidrobiolog
Prof.

Faptul timp numeroase

de sistematice primitive, face dovada
mare ce s'a pentru de
Am constatat sunt construite
exploatate, parte, pe din
inferioare.
Principiile fundamentale de care trebue se
fiecare piscicultor la exploatarea
Locul

de
se

ce se va de
factori
viitorului trebue fie
impermeabil, solul fie de nu

www.digibuc.ro
196

scurge prin el. Aceastä proprietate au

argiloase parte lutoase calcaroase.
rol important are solului
ea direct de Din
acest punct de terenurile bogate humus sunt cele mai
subsolul fie argilos.
terenului trebue fie
astfel, nu fie nevoie de dig la de
scurgere. cea de
este de Terenul trebue de scurgere.
Scurgerea apei din are mare
de avem nevoie de
coltat de transportat alte caz de

pentru
etc.,
se
scurge
cea
mai pentru
darea
crapului de
Cälugär combinat cu inul. este cea

de Temperatura apei sezonului

nu fie sub medie),
cea mai

din se
sistem de scurgere.
Sistemul de scurgere mai practic
pentru la ha. este combinat

Aceastä ne permite scurgerea apei la nevoie,

de de caz de
mod automat.
combinat se
pe principiul comunicante, eliminarea
din straturilor de de jos, sunt cele mai

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

oxigen au cea mai timpul

verii.
Acest sistem de scurgere este construit :

spre cutia este

dupa care vine un perete format care
nu ajunge la cutiei, jos o de
cm. care se grätar
Numai dupä acest perete, format din aceste

vin, al treilea, mobile (S).

sunt exact la nivelul normal al apei.
acestei a fiecare surplus de
este eliminat mod automat. scurgerea
se scoate treptat o

Pentru prima
torului terminarea este de
de popularea de procurarea

www.digibuc.ro
198

trebue de de care avem nevoie

vederea populärii Popularea
rol foarte important, deoarece viitoarea
depinde parte de pe care vom
introduce
cultura plantelor, vom
titate prea mare prea mica, rezultatele se vor
tot astfel se
suprapopulat va avea mare de
de carnea inferioarä schelet foarte
voltat, adicä osos, acest caz va fi
fapt numär prea
mare, nu au suficiente de de care
desvoltarea este
Piscicultorii trebue
exact de necesari la popularea unui va precizat
de timpul acesta
cuvenite, deoarece de
direct
lucru
gate mai

pentru cultura plantelor, de ex. terenurile nepro-

ductive, etc. fie cultura
exemplu crapului.
Pentru popularea anumite formule
care nu pot fi folosite totdeauna de dela
In mod practic putem rezolva aceastä chestiune de
la populare trebue
rezultatele cele mai se atunci
când populat crapi de fie
populat crapi etate de Cu crapi
vârstä de mai dela
aceastä desvoltarea lui este tot mai
Populând crapi de ei folosesc
hrana mai uniform, se face mai
este mai etc., dar mai ales calculul
de care se face pentru populare la de
ha. acest caz este

www.digibuc.ro
 La prima populare ne cifre
anume : un hectar se introduce circa :
puiet etatea 2 luni
crapi .
2 veri
250
Pentru ajunge la cifre mai precise ceea ce
pularea, piscicultorul trebue la ce greutate ajunge
crapul normale de desvoltare.
Crapul de de
favorabil de desvoltare, trebue se toamna
g. greutate, g.

Crap comun (sus). Crap oglindä jos). Crap (dreapta).

Crapul de va ajunge la greutate de g., poate

la 700 g. mai mult. Crapul de
ajunge la kg., hrana la kg.
La stabilirea definitiv de piscicultorul se
va orienta de mai sus,
greutatea recoltat din va
fi celei indicate mai pentru spori
va numärul caz va spori
numärul
Acest sistem de verificare se va urma timp de
media vederea precis
de de care avem Aceste

www.digibuc.ro
necesare an cälduros desvoltarea crapului este
an rece este mai
deci media pentru de ne va da
cuvenit vederea
Piscicultorul care va popula crapi de
trebue se de

Recoltarea din groapa de pescuit,

scurgerea apei.

in felul acesta normele de mai sus. Aci se

litatea cari pot fi scurse inundate nevoie,
astfel asupra
Marele avantaj pe care construite
ce se mai ales timpul recol-
care sistematice se face prin secare,
groapa de pescuit, de unde se

www.digibuc.ro
 201

scurgerea se face inlesnire, recoltarea

se face foarte anume groapa de pescuit
sunt sacul de pescuit.
Adese se la stabilirea
pantei de scurgere fie avem posibilitatea de
apa vederea suntem
procedäm la recoltarea cum se vede
figura de jos. caz recoltarea este mai
mai scumpä de exemplu am constatat personal

Recoltarea unde nu se poate scurge apa

complet original).

un caz de lucru a revenit mai scumpä cca. lei

de fiecare hectar.
Recoltarea sistematice nu se face
perioada de a care cuprinde vara
o parte din In general recoltarea se face toamna, cam
la lunii Octomvrie pentru Nordul
Noemvrie pentru Sud, atunci când temperatura apei scade sub
C. Recoltarea se face la o temperaturä pentru
mai multe motive. In trebue avem vedere
continutul apei oxigen este mai la o temperaturä
invers. o temperaturä mai se

www.digibuc.ro
202 SOCIETATEA IN

face mai lesne de acest caz

pe timp cald.
Temperatura mai apei vederea
este de grade C. In tot nu trebue
recoltarea prea putem avea foarte
dacä ne surprinde mai ales timpul scurgerii apei
felul primul
fost alimentat canalul de
apei canalul de Numai aceasta

Sortarea original).

procedäm la scurgerea apei. Acest lucru nu se face

la mari de acest caz
mare de pe uscat, timp pentru
se retrage. In general trebue socotim un hectar de
fie scurs timp de ore. mai
ales, sistem de scurgere,
el permite scurgerea apei suprimarea
locul se
groapa de pescuit, se pun
vase capacitate mai mare, prealabil fost
acest putem de izvor pe care

www.digibuc.ro
 203

dintr'un vas Din

aceste vase se scot se imediat pe
marginile care are la deschidere care
numai ne
precum
De pe cad direct vas care
este pe are De
cepe
de de iernat,

Transportul original).

din nou de care acest caz are

groapa de
Rentabilitatea. de crapi bine pro-
duce la ha. alimentatie cca. 200 kg. ;

tind 50 lei kg., de engros, aceasta revine la lei. Acest

de lei este minimal, crapul cultivat
se spre toamnei mai ales iarna, tocmai atunci
pescuitul din apele este redus nu

crapii artificial putem spori randamentul la ha.

la 450 kg., ceea ce produce venit brut de 450

www.digibuc.ro
204 SOCIETATEA

lei. hrana, cca. lei la kg. de

kg. boabe porumb lupin, alimente
ales hrana crapului),
este 450 lei, plus de cari
se cca. lei de ha., deci total de revin
la 5.050 lei. Prin urmare venitul net pentru fiecare ha. unei
se poate socoti la lei lei.
Conform acestui calcul putem constata rar
produce venit de mare ha., bine
cätoria fie sistematic
ceea ce cultura
fie rezolvate de
chestiuni, cari folosirea pentru
vitelor pentru scäldat.
piscicultori se poate
patul vitelor populate
vitelor scäldat, care se
de obiceiu de tocmai crapului
este este mereu speriat, acest caz
se normal. In special unde nu
special
de vitelor
este mare tocmai timpul
icrele nefecundate (la
mai ales la crap
mai mult mal.
Tot vitelor scäldatul contribue la
datoritä faptului apa
se pe aparatul respirator
puietului.
deci vitelor ales
reduse. acest scop se
face adäpat de apa
de
noastre mai de
care nu niciun
pentru piscicultori. contribue la formarea mediului
acid care nu este favorabil pentru cultura urmare,
piscicultorul trebue fie de supra

www.digibuc.ro
 In lacurile care nu sunt adânci putem cosi
astfel de coasä este cam greoiu.
stufului, locurile adânci cele
se coasä specialä. Aceste coase
compuse din mai multe märime fiecare de
de fel mobile
de prindere. De fiecare coasei este prins
care se un
se mai Coasa este
de oameni

In general pentru rezolva

ales primul rând este nevoie de
unde
ales cari singur procura de
calitate, Aceste centre fie
piscicole, cum
Soroca, Dorohoi, Suceava, unde
foarte favorabile

practice de ocazia
cursurilor piscicole organizate de Serviciul Agricol-Prahova,

www.digibuc.ro
 Castrarea unei scroafe, de Roman.

Cum ferim animalele de boale molipsitoare

de dr.
Medic vet. insp.

Boalele molipsitoare ale animalelor cad uneori

gospodarilor.
Când se mai multe
spodari cred vecinii au murit
vacä cade de fi fost
gospodarul care din slugile sale
de dar aceea murit de dalac.
Ba sunt gospodari animalele
bolnave au fost deochiate, pe adevärul este ele s'au
bolnävit de molipsitoare ele au fost
vede deci gospodarii de multe din ce
se vitele.
te neväzut, necunoscut.
Ca lupta plugarilor contra ce
le vitele, vom pricina boale mai
des apoi vom mijloacele de de lecuire.
dorim animalele ne mai multe foloase,
trebue le schimb ele nu sufere
nicio nu poate lapte, cal
nu poate mai mare, a.
Dacä le animalelor
atunci ele vor fi productive

www.digibuc.ro
 Dar, gospodari
Am la ferestre,
prin cari curs de ploaie
din cari fost
umede murdare, se
fel de fel de de
le vezi prin aparate numite cari
lucrurile de mai multe sute de
Microbii fäcätori de boale se multe dar
ei pot animalelor bine
niciun se mare
de animale din cauza foamei, din muncii prea grele,
din animalele au alte cuvinte, din
rele atunci prind putere
astfel släbite.
Dela aceste animale släbite, microbii mai
apoi la animalele bine le
Boalele mai de pricinuite de
Febra dor de
2. de picioare.
emfizematos. oilor, variola.
Tuberculoza oftica. porcilor.
Turbarea. Pesta
Holera
6. Gurma, buba Difteria
Diareea
Durina. tifoza
Tetanosul. Avortul a.
In ce vom mijloacele care
lupta contra acestor boale.

este de forma de
se alte locuri
umede. de animal, ei se
ore acestor anmiale, le frisoane,
apoi animalul moare scurt timp.
Oamenii cred asemenea cazuri, animalul
de cine ce jupoaie hoitul, nu
animalului de necesitate, Astfel

www.digibuc.ro
208 SOCIETATEA

se pe
s'a jupuit hoitul
astfel alte animale, care
acolo, care iarba acolo, care beau
aceste oamenii care din
animalelor astfel se de dalac.
Mijloace de combatere
animalele se pe ele mor
repede, nici n'avem timp Dar
nu toate animalele infectate mor de repede, ci se
ce grajd animal de
se animale grajd,
etc. In asemenea
putem fi aproape acele animale sufer de dar
care ucide mai veterinar chemat
va injecta animalului In
cele mai multe cazuri animalele astfel tratate se vindeca,
le cantitate de ser.
Animalele aflate la cele bolnave,
animalele acele murit de dalac
animal, vor fi injectate ser se va
aplica de necesitate.
Gospodarii nu vor nenoro-
cirea vor vaccina animalele
mod de acele regiuni, unde
n'a fost de dalac, acolo poate nici nu va fi,
trebue facem
au murit vitele de dalac, atunci trebue ne
microbii
va fi nu
vitele mod Prin
vor de acea
contra ele au fost vaccinate. se
Animalele astfel rezistente, se
animalele, ceea ce le facem
de boala
Animalele imunizate nu se vor
de cele nevaccinate, dar dacä ele vor
de de atunci imunitatea va
ele se vor de aceea nu credem

www.digibuc.ro
 am scäpat de Nu. Mai avem
de nu
gunoiul, pielea, etc.) de ale animalelor de
murit animal
de tot hoitul
hoitul, de peste acoperim
hoitul var stins locul
departe vitele de acele locuri unde
au bolnave moarte de precum de
bältoace, locurile se
nu numai de altor boale.
caz de trebue la care va
pe medicul veterinar oficial. Acesta din dacä
vorba de un caz de nu va diseca hoitul, ci
va trimite laborator de de piele dela
hoitului, se boala de Statul
pentru caz de din valoarea
Statul gospodarii
nu boalei, pielea, pe care
mod clandestin, suma drept
Astfel se deci
tierea de

de care regiuni
umede, bältoace. Animalele suferinde de
au ale corpului
se ivesc cari, dacä le
nu se numai
regiuni acolo se vitele
cele de mai rar purceii. Vitele mai
crescute acolo, nu se de cärbune emfizematos,
deoarece ele mereu acea regiune au mereu
un din boalei. un numär prea
de nu este stare animal,
rezistent, schimb aceste animale,
imunitate de repet,
crescute acele regiuni infectate de
emfizematos, imune de aceastä dar
aducem vita dintr'o regiune unde

www.digibuc.ro
210

atunci ea se poate
de
de combatere rar s'a vindecat animal,
care de aceastä Dar avem un vaccin, putem
preveni In acele regiuni unde emfizematos se
fiecare an, vitele trebuesc vaccinate
mod preventiv, adicä atunci ele
Ivirea trebue la Apoi se va face
la fel la ivirea boalei de adicä medicul veterinar nu
deschide hoitul, dispune la laborator
de piele pentru Pentru caz Statul
de
aceastä nu trece un animal la altul, fiecare
animal din sol, hrana aceastä
nu trece la celelalte specii de animale, la
carnea vitelor bolnave de emfizematos nu se poate
deoarece
Tuberculoza
animalelor corpul se
bacilul tuberculozei. Animalele tuberculoase
mereu, din de
unele
nu avem pentru vindecarea boalei, dar pentru
nirea ei mai pentru ei,
sterul Agriculturii luat diferite din cari cele
importante sunt
vor tuberculina an vacile
toare de lapte, proprietatea läptarilor adicä ale acelor
persoane vaci numai pentru
ducerea mod profesional laptelui,
face de animale, precum vacile
torilor care lapte, ei au vaci
municipii, ei au vaci).
Tuberculinarea nu face animalelor räu, pe
celor suferinde de le face febrä
dar tocmai acesta este scopul, deoarece astfel care
bolnave de
Animalele bolnave de pot fi
pentru nu poate anumite
pe medicul veterinar care constatat

www.digibuc.ro
boala. care lapte crud dela vaci
bolnave de se pot
organizat combaterea tuberculozei, la care poate
Ministerul
parte mod gratuit sindicat de
Carnea animalelor bolnave de de obiceiu
numai unele infectate trebuesc
dar pentru carnea trebue de un medic
veterinar.
de tuberculozei, Statul
voie
la uciderea la animalelor bolnave,
de din valoarea animalului sacrificat.
Turbarea
este molipsitoare animalelor domestice care
se de prin dela animalele suferinde de
aceastä
Este un câine turbeze din
din nu ce bolnav de
turbare trist, mai furios fine paralizat, apoi moare.
De obiceiu proprietarul câine turbat
un os. De fapt acel gura
turbat.
nu se poate vindeca. ea poate fi
Animalele trebuesc vaccinate
mai au fost de animal turbat, deoarece
s'au primele semne de prea târziu.

cailor,
malele bolnave de se bube pe
nas ficat alte organe interne
fine pe piele. nu se din
apropierea organelor bolnave. din hoitul animal
un etc., atunci boala se transmite
la acele animale. Ba, mai care
de nu se poate
care n'are leac.
bolnavi de se poate vedea cele multe
scursoare nas, nasului se glanda
jghiab, la cal)
fie la pärul de luciu, a. Dar

www.digibuc.ro
212

nu se pot vedea aceste semne, de multe boala

este
In asemenea cazuri ne
care caii suferinzi de
Caii de trebuesc piele
tot, nu se care
trece la alte animale chiar
Boala trebue primärie. Pentru caii
de se la Statul

6. Gurma
este molipsitoare cailor, care poate
fi
scursoare din limfatice (de cele
jghiab) se Dar aci mai
sunt alte semne, pe medicul veterinar poate le
De obiceiu se animalele tinere (de
numirea rar se
Boala se glandele apoi
fine prin
nu este lege boalelor ce
trebuesc la primärie, gospodar
care vede la caii semne cele
la veterinar nu cumva
vorba de

de de care se transmite
prin dela bolnav la iapa de el,
invers. se sexuale,
se ivesc pete rotunde de cm. pe piele, cari
câteva dispar fine, dupä mai multe se ivesc
de paralizie.
Boala trebue la primärie. Medicul veterinar va
animalelcr bolnave la apoi le va trata
care boala se poate vindeca.
8.
de microb, care
ales de de gunoiu.
nu trece dela animal la altul, se de atunci

www.digibuc.ro
 213

animalul este murdar.

de nu este
prea mare, dar rana este s'a
bacilul de tetanos, acesta se
acolo bacilul produce care
musculatura animalul
nu poate deci nu poate
apoi ai inimii,
astfel
bolnav.
nu boalei la
bine medicul veterinar fie boala la
ei poate prin ales
rana cuibul ascuns al boalei fie

Boala poate tratament ser. se

atunci când animalul, fost un
corp murdar, fost castrat supus alte opera-
infecta bacilul tetanosului.

molipsitoare de animalelor
despicate (vite ei apoi
pe bot, pe piele, la Vitelor
bolnave le curg bale
Animalele sugace se se
mor. Cele adulte rar mor din cauza acestei se
paguba de
mare, mai ales se
mult timp nu pot fi la jug, mai ales
boalei la care pot face puroiu, de multe
cad astfel de nu pot fi
la lucru nu le cresc animalele au trecut
imune. Ne mai animal care
infecta, boala se peste când
crescut de vite, se din
-se nu numai deoarece
nu
Boala trebue primärie. nu leac
contra ei, dar Germania se ser care
poate preveni boala.

www.digibuc.ro
214

molipsitoare de duratä, care se prin

bolnave triste, au febrä, pe corpul
se ivesc tari, cari de multe puroiu,
uneori amestecat apoi acele bube puroinde se
sub care boalei.
Multe animale mor din cauza ei.
Boala se poate vindeca ser In turmele
fectate, se vor altoi vaccin
urma se ivesc (numai) la s'a
acul, care se dela
sine urma imunitate,
nu variola pe tot corpul.
Boala trebue la
poreilor
este molipsitoare porcilor. animalele bolnave se
aprinderea mucoaselor din stomac din
pe piele, animalele bolnave se
multe mor zile.
Nu se de nici purceii sugaci, nici porcii
ci numai purceii de
zile, animalele se vindecä
boala la unele animale duratä
Animalele bolnave, tratate ser, aproape toate se vindecä.
Cele turmele infectate, vor fi tratate ser vaccin
de
acele boala se
va fiecare an deoarece microbii
infectat.
De aceea preväzätor nu isbucnirea boalei,
purceii, mod preventiv. Astfel
de purcei nu se mai de
Ivirea boalei trebue la
Pesta poreilor
molipsitoare de care se pot porcii de toate
boalei animalele au febrä, nu au de
ele se ascund au apoi
de au se corpul
un mare de mor
numär oarecare se boala

www.digibuc.ro
 Nu leac pentru vindecarea acestei boli.
Intr'o curte, care s'a boala, porcii se vor
bine tratament special, dar acei cari
vor ser virus (virus se boalei).
Porcii se vor
de tot se vor vindeca apoi
de
Ivirea boalei trebue la
Holera
este molipsitoare päsärilor de
bolnave au febrä, ele sunt triste, n'au de
au a.
bolnave pot fi tratate ser, dar numai
pot vindecate.
preventive mai recomandabile. Ele
de de aceea, acele unde
aceastä se fiecare an, trebuesc

Dar dacä altoirea nu de

privire la atunci altoirile pot fi
de trebue curat, uscat,
de trebue
Ivirea holerei la trebue
Difteria
au molipsitoare bube, care
mai se care se boalei.
bubele crustele apar boala se
ele pielea (capului), se
s'au de
se de obiceiu timpul
De aceea, dorim nu se
de variolo-difterie, le vom pe la verii, la
toamnei.
Diareea puilor
Unele bolnave la ovar
microb, numit pulorum, fac care ele
din astfel de au
de obiceiu mor
dela ou. ce nu mor, se fac mari,
fac infectate de n'are leac.

www.digibuc.ro
216 SOCIETATEA

bine de diareea se mai mult printre

puii clocitoare.
Ministerul agriculturii, dorind
infectate, dispus acei de care au
de pot
ajutorul Statului pentru asanarea
Statul la cerere trimite medic veterinar,
care mod gratuit fiecare an Septembrie
care suferinde de aceastä
ele fie In astfel controlate, toate
sänätoase.
Avortul
de vreme, aceastä poate
fie de lovire, de rece, a.,
trebue ne la posibilitatea acea
poate fost de microb, numit bacilul lui Bang,
care face multe vaci grajd lepede.
n'are leac. feluri de vaccine, pe
le prezent, nu stare vindece
aceastä de aceea Statul
asanarea proprietarii
In asemenea medicul vine mod
animalele molipsite de cele sänätoase. Cele
bolnave apoi treptat-treptat sunt trimise la abator.
nu se vacä de avort
pentru
dela
se vor vaci acel grajd.
Vacile cari au avortat de rar de trei
dar ele un isvor de pentru
care vor parte care se vor
acea
Mai alte boale, dar dacä am le pe toate,
scriem nu aritcol, carte mare.
chemat pentru constatarea
lipsitoare, de lege, vine mod gratuit. Cu
el de tratare sero-
de mod gratuit, nu
serului vaccinului.
Pentru proprietarii
veterinar.

www.digibuc.ro
 de la de gospodarie Sic

legumelor
de EUGENIA DANDU

legumelor pentru este una din mari

ale gospodinei legumele nu trebue nici iarna
ea fie Unele legume se
altele pentru le pune la
de etc.

legumelor, vederea trebue ne

de lucruri
legume mai proaspete de calitate.
le de se poate, direct dela
mai bine le producem singuri
nu le se
rarea
Borcanele sticlele pentru pästrare, fie foarte
uscate.
bine legumele.
6. le bine le rost, borcane
sticle.

www.digibuc.ro
218 SOCIETATEA

Se acoper borcanele pergament de

litate celofan, la sticle se pun dopuri.
8. fie noui.
Se
bine.
Se fiecare borcan paie.
cäldare paie la fundul
borcane.
umple cäldarea rece aproape de
sticlelor de gura borcanelor, se
se la un foc domol, nu clocote
prea mari.
fierbem borcanele timp este indicat
fiecare Minutele se socotesc dela clocot.
ce fiert suficient, se jos de pe foc
se se
ce s'a se scot sticlele borcanele cäldare.
Nu se scot borcanele sticlele imediat, se sparg. Se
borcanele se usuce.
Dopurile de sticle se smolesc.
pergament de la borcane se foaie
de pergament, care se bine de ou.
20. legumele astfel
ferit de mare de curente de mai
este la
Rafturile nu trebue din aceste

La de
Torsul cusutul sacilor din de

www.digibuc.ro
 219

verde
Sunt mai de fasole de pästrat
fasolea verde fasolea verde
cele pentru pästrat stint acelea care
nu s'a format. s'au format boabele, este
tare De aceea bine fasolea fie
de
fasolea mai multe ape reci (de preferat
de praful
apoi din lungimea
are fierbe
pune teci nu se din fiert,
la sticlä). au fiert
se adaugä sare, la kg. de fasole. mai sä mai
clocot, apoi se scot, se de apä, se pe pe un
curat, se se bine se ce
scurs se pun borcane de sticlä, sticle de kg.
bine sticle borcane, se
goale printre care fiert fasolea, ce se
se se adaugä
gram la kg. de fasole, se de
ce salicilatul se bine apoi se zeamä
peste fasolea borcan, de degete deasupra ei.
sticlele dopuri bine fierte se sfoarä
forma de sticlele de Borcanele se acoper
celofan, pergament. de
pe gura borcanului, se rece, apoi se pe deasupra
se sfoarä. mai poate
de bou, care se se apoi se pe
borcan sfoarä.
Borcanele sticlele se fierb apoi minute dela
regula mai sus la un foc domol),
apoi se pun la pästrat rafturi.
fasole verde se poate prepara sare,
care un mai sus.
la
aleg frumoase, de coapte,
prea multe Se se taie felioare de
se sare gust (la kg.

www.digibuc.ro
220

gram salicilat de sare).

apoi se pun la sticle, se sticlele goale de degete, se
linguri untdelemn deasupra, se se
sfoarä pe deasupra de se smolesc
pun la
bulionului de
aleg bine coapte, se se se
pe se se
dintre cele dogite (care nu apa)
de nuiele des.
rânduri ele sare pentru
pentru scurge din ele apa, care nu
este de niciun face de
fiertul bulionului care
prea mult pe foc.
zile (adicä atunci când se desface
de pe carnea ele se dau prin ciur, adicä se
pentru trece pe când
strecurat care s'a
pune fiert un foc potrivit, mereu nu
se de fund. fierbe adicä
se un de gros, apoi se jos de pe foc se
se Apoi se pune de sticle care
sticle trebue fie bine untdelemn.
Sticlele nu se umplu complet. Se adaugä de
delemn, se pune dopul ajutorul unei
se dopul pe deasupra sfoarä la sticlele de
se smolesc se dau la bine
pentru mai timp se fierb timp de aproape de
regulele date.
bine se bulion iese

de umplut.
aleg ardei mari,
de cotoare de se sare
se ore de seara
au zeama din ei s'au
destul, se borcan unul peste mai

www.digibuc.ro
 221

pune deasupra apoi se

umple rece se astfel fierbe
cote sare, se se apoi se peste ardeii
din borcan. deasupra se adaugä linguri de untdelemn
un boabe de acopere
celofan se sfoarä
se la
Când se se pun la ore

Se aleg de mari, nu
formate. de coajä, se rece, se
se apoi se sare timp de minute,
apoi se scot, se taie lungime potrivit de
mari se se apoi dovleceii borcan,
se adaugä care au fiert, bine, se
linguri untdelemn, deasupra, se
acopere pergament celofan, se se
paie, timp de minute.
Vinete
Se aleg vinete proaspete, potrivit de tinere
se se se pe jar un foc potrivit, nici
caz mereu pentru nu se arde pentru
se coace Când sunt moi, bine coapte, se
de coajä, sunt se imediat untdelemn
peste ele se bine un de se
ce apoi se când când
se mai adaugä untdelemn. Se de sare. Se
pune sticle se consuma sticla,
Se adaugä de untdelemn
salicilat. un dop de bine fiert se
dopul de cruce, se toate sticlele
se se adaugä rece se pun fiert
timp de minute dela primul clocot. jos
de pe foc apoi se scot, smolesc se
pun

www.digibuc.ro
 dela 28 August

din
In multe o zi de ziva pentru
se de vite (V), oi porci

Mart., 2 27
19 Dec. M. Febr., 25
V.
Oct. 20 Sept., Oct., M.
Mart., Nov. 22 6 Sept., Oct.
V. 20
14 Oct., Mart., 4 24 Sept., M.
Alta Scaune). Febr., Mart., Sept.
6 Mai, 29 Dec. V. Febr.,
Alud (Alba). 25 Ian., 8 Mai, Aug., April., 8 Aug., Dec.; M.
Oct. 23 Aug., 7 Dec.
(Sibiu). Mart., Sept. (Soroca). 6
22 Mart., 26 Sept., M. Ian., Apr., 20
Dec. Mai, 26 Sept.
Febr., (Sibiu). V. Mart.,
Sept., 13 Dec. Aug., Oct.; M. 20 Mart., 2
Aug., 2 Oct.
20 Ian.,
Apr., 22 Nov.; M. 29 Tun., 29 Aug.
23 21 25 Nov.
6 Febr., 25 Oct. Febr., Mai,
20 Aug. Sept.. Dec.
(Sibiu). Febr., 6
Mart., Nov. Mart., 15 Sept., 21 Sec.
3 August. 29
Arad. Mart., Nov. Mart., Mai, 22 Aug., 14 Nov.
V. Apr., Febr.,
Oct. ; Apr., Oct. ; M.
24 Apr., Oct. 25 Mart.
M. 24 Apr., Oct.

www.digibuc.ro
 223

Mart., Maiu, Bran (Brasov). 7 Aug., 5 Oct., M.

Oct., 8 Aug., 6 Oct.
Brasov. V. 6 Apr., Mai, 24
Mart., Nov. M. 25 Oct.
(Hunedoara). V. 25 Mart., 24 Bratelu
26 Oct. Mart., Aug., 28 28 Dec.
V. Apr., Mai)
Oct., Mai, Oct. Mart.
(Trei-Scaune). Ian. Ian., Aug.,
la 3 Pebr., Mai, Sept.
Aug., Nov. 29
Apr. 24
Mai, Oct. 2 Sept., Dec.
28 Apr., 20 Aug., La
Sept., 8 Nov.
(Arad). M. 6 Mart., Mai,
Oct., 25 Dec. Buda 24 Iun., 8 Sept.
V. Mart., 25
M. Apr., Aug. Bula M. Mart.,
(Arad). V. M. Mart., 2-3 Oct.
Oct. (Roman) . 29
marl (Trei-Scaune). M. 21 Ian., 8 Sept.
13 Apr., 7 Oct. (Arad). 23
(Mures). V. M., Main, 5 Sept., 19 Dec.
Nov. Buza Apr.,
V. M. Apr., Oct.
4 Sept., Nov. 24 Ian.
Bela Febr., 20
V. 22 Ian., 22 Apr.,
Aug., 20 Nov., M. 23 Febr. 23 22 7 Oct.
23
V. M. Febr., Apr.,
Oct. April.,
(Satu -Mare) M. 8 Ian., Apr., Aug., Sept.
17 Oct. Cal. Ian.,
(Cluj). M. Iunie. Oct.
V. M. Apr., Aug. Dec.
V. Apr., M. Apr.,
20 Dec., M. Apr., 28 Aug., Nov.
Sept., 23 Dec. Mart.
M. 22 Mart. (Bucovina). 3 21 Nov.
V. M. Febr., Mai, (Severin). Ian., 21
Aug., Nov. Mart., 5 20 6
Mart., Iun., Sept., 20 Nov.
2 Sept., Dec. 23 Apr.
6 Aug. Ian.,
6 Aug. April., Aug., Oct.
Mart. (Gorj), Febr.
(Roman), 29 25 Iunie.
23 Mai, 27 Iunie, Mart.,
Aug., 27 Sept., 8 Nov., 6 Dec.
Bolan. Mart., Iun., Febr., 23-24
Sept., Dec. 15 Oct.
(Cluj). Ian., Aug.
29-30 Aug.,
Oct. Sept.
(Vaslui), Dec.
(Arad). V.+.M. Ian. Apr., Oct.
Oct. Domn. (2 Iun.).
(Trei-Scaune).
Febr., Main, Aug., Mart.,
Nov. Sept., Oct.,
M 24 6 Mai, 4 Oct. Dec.
(Roman). 28 Aprilie. M. 20 Mart., 3 Oct.
Apr. Cernat. 3 Mai, Sept.
Oct., Dec. 2 Apr., 5
(Hunedoara). Mart., 2 20 Dec.
Sept., Dec. Nov.

www.digibuc.ro
224 SOCIETATEA

Pebr., (T. V.
Mart., Aug., Oct.,
Oct., Dec.
(Odorhei). Sept., 14
Mai, Nov.; 2 Dec. V. Aug.
M. 6 Apr., Oct. 31 Sept.
25 Mart. 27 Aug.
tutu-
5 April., 8 Sept.
(Sibiu). V. 4-7 Apr.. Oct.
Febr., (Roman) 6 Aug.
8 Nov. Mare) Mart.,
(Arad) 23 April, 24 Sept., 3 Oct.
Dec. 21
April., 8 Nov.
Aug., Oct., Mart.,
6 Mai : Oct. Iun., Oct.
27 29 Aug.
Febr., Sept., la V.
3 Oct. Apr., Sept.
V. Mart., Dej. Mart., Mai,
20 Oct., Mart., 21 Iun., Aug., Dec.
Oct. Aug.
Mart. Mart.,
29 Iun. Sept., Nov.
Mart. Mai, 31
Oct. 27 Oct., M.: 13 Mai, 3 Aug.
V. Mar Oct.
tie, Dec. V.: 28-
Clue - : Apr., Oct.;
Nov. M.: Mart., Maiu, 24 Oct.
(Storojinet) (R. 20 Aug.
9 Mart. V. Febr.,
V. Mart., Apr.,
30 Oct., M.: 3 Mai. 17 25 Nov.
M. Ian., Mart., 23 Apr., 26
Sept., 2 Nov. 8 Sept., Oct. 22 Apr., 25 Mai.
Apr., Mai.
Sept. (Roman), 14 Sept.
Cojoena (Cluj). Apr., Mart.,
3-5 Nov. Aug., Nov.
24 Sept.
9 Mart., 29 Aug., (Olt). 27
2 Dec. M.
Febr., V. Febr., Oct,
Aug. Mart., Nov.
Aug. Apr.,
28-29 Aug.
Sept. Dridif Mart.,
Mai, 6 Dec. 25 Sept.
:

28 Apr., 23 Aug. Ian., Mart., Mai'

Aug. Sept., Nov.
24
Mart., Aug.; (Hotin). 6 Mai, Aug.
r April., 2 Aug. Apr.,
(Odorhei). Sept.
Mai, Aug.
Febr., Nov. Mart., Mai,
(Ilfov) 15 Aug. Sept., Dec, 17
Aug. Mai, Sept.,
2
Oct. 20 Apr., 25 Aug., 22
Oct., 2 Dec.
Mart., Dec.

www.digibuc.ro
 225

V. 25 Mart.,
Dec. ; Mart., Dec. Febr.,
Framer Hide (Cluj). April., Iun.,
Apr., Sept. Sept., Dec.
Feriliaz V. Mart., Ian.,
Mart.,
Mai, Aug., Sept., Oct.
Nov. Nov.
V. io Apr., Ian.,
M. 14 Apr., 2 Apr., 18-21 O.
(Ciuc). Ian., Apr.
Apr., Iun., Sept. V. 1 Apr.,
26 Aug.
2 Febr., Mai, Aug., Homorod. 15 Mart., 29 15
Apr., Sept. Nov. ; M. 17 Mart., 1 17
(Sibiu). Mai, Oct. Noemv.
Mart., 24 Hotin. Ian., Mai, 28
Sept., 25 Nov. Aug., 14 Oct.
6 (Cluj). 24-25 Ian.,
Apr., Febr., 21-22 Mart.,
Sept., Dec. Sept., Noemv,
(Ciuc). 19-20
Mart., Dec. Mart., 25-28
Febr., 24, 25, 26 Mai, Iun., 26-29 Aug.,
Apr., ; Oct. Noemv. ; 24-25
Dec.
Aprilie,
Sept. Apr., 26-28 Oct.
(Clue). 28 Mai.,
Ian., Aug. 30 Oct.
(Arad). 13 Mart., Sept. 17 Mart., 21-23 April.,
(Cluj). Ian., -2 Febr., 15 Aug.
Oct. Mart., 29
(Hunedoara). Nov., 25-28 Dec.
23-25 Nov. (Odorhei). Mai.,
(Cluj). Oct.
23-24 Dec. Febr.,
Mart., Apr., 17-18 Aug., Oct.
24 20 Aug., 8 Sept. 10 Ian., 1 Mai, 3 Sept.
Giurgiu. 29 15 Aug. (Huned.). 7 Ian. 25 Mart., 20-24
(Muscel). 14 Oct. 15 Aug., 29 Sept.
(Olt). 25 Mart. Iun., 14 Aug., 28 Sept.
Grind Mart. (Orhei). 22-23 Mai.
Mai, 20 Oct. (Olt.) 24
Apr,.
Sept.
Ian., (Roman) : 29 Aug.
Mart., Mai, Aug., 13-14 Febr.,
Mai, Iun., Oct.,
Dec.
24
Ian., Mai. 20 Ian., 3 Mai 21
14 Sept. 27 Aug., 22 Nov.
(Arad). 23 Apr., 9 Mart.
2 Sept., io Dec.
Apr., Oct. 17-18 Mart.,
(Roman). 8 Sept. 14 15 Aug., Dec.
Mart, Ian.,
29 Iun., Aug., 13-14 Mai, Sept.
Nov. Fehr.
Mart., Dec. Mart., Apr.,
25 Mart., 6 Dec. Sept., Dec.
V. Ian., Mart., Lipova Apr., 20 8 Sept.,
Aug., Sept. ; 2 Febr., 8 Noemv.
Mart., Aug., 8 Sept. Lisa 3 Iun., 21 Sept.
. V. Lovnie Mart.,
Apr., Nov.

www.digibuc.ro
226

Dum. tuturor sfint. (Dolj). Dum. tuturor

21 Nov. 25 Mart., Dum. tut.
+M. Apr., Sfintilor. Sept., 26 Oct., Dec.
Sept. (Roman). 23 Apr.
Febr., Mai, (Sibiu). V.
Oct. Mai, Oct.
23 Apr.
26 Oct.
14 Ian., 4 Mai, 6 Sept.
Apr., Oct.
27
Apr., 30 Dec. 8 Noemv.
2 24 9 Sept. ; : 29 April.,
Apr. P.: 28-29 Dec. Dec.
(Trei-scaune). Apr.,
Febr., Apr., Nov. Aug.
: 29
Mart., lun., Sept. Mai, Oct., Dec.
18-19 Mart., Apr., Sept.
10-11 Noemv. Apr.,
(Muscel). (2 Sept., 15 Apr.,
Mai, Sept.,
Oct. Martie,
(Teleorman), 13 Noemv.
Febr., Olpret
Apr., Apr., Oct.
Sept., Noemv. Mai
2 25 8 Oct. Mart.
Mereurea (Sibiu). Febr., Mart,. 20 Aug
Aug., Nov., tart., Inn.,
(Roman), 29 Aug. Oct., :
(Roman). 6 Aug., Aug. Iun., Oct., 7 Dec.
23 Apr., 29 25 Mart., 25
26 7 Dec. 25 Mart., 15 Aug.
Mai, Sept.
April., Aug., Oct. Ozun (Trei-Scaune)
V. 25 Ian., Mai, Dec.
Mai, Oct., ; M. 20
13 Oct. (T. M.). Mart.,
Clue.
Sept. (Ilfov) 27
V. (Arad). Mart., Apr.,
Febr., 29 Aug., Dec. Aug., Oct.
(Cluj). Ian., (Trei Scaune) 15 Febr., Mai,
Mai, Aug. Oct.
Ian., (Arad). 28
Aug. Ian., 17 31
5 24
Apr., Aug. 24 Apr., 15 24 Sept.
Mai,
Sept. (Arad), 24 Apr.,
2 14 20 Dec.
21 Apr., 26 Apr.
M.: 24 Apr., 28 Aug. Oct. Apr., 28 Oct.
Mart., 8 Febr., tut. Sfint.
2 ; M. Mart., 8 5
20 Mai, 5 Noemv. 2 Mart., Sept.
Mai, 28 April., 20 24
Oct., 0.: 28 Mai. la
(Sibiu). 5
Sept.
2 (Trei V.
25 Apr., 28 Oct. ; 5 5 Mart., Mai,
28 Apr., Oct. Oct.
Mai, Sept., (Gorj). 23 Apr.
Noemv. (Sihiu). Mart. Sept.
Neamt(Muscel). Domn., 6 Aug., Apr.,
7 Dec. Sept.

www.digibuc.ro
 227

(Odorhei). Mart., 29
Oct., Dec. ; Febr., Mai, 29 Aug., 29
Mart., 26 Oct., Dec. Oct., Nov.
Prenjha (Gorj). 23 Apr. Febr.,
Febr., Azg.0 Mai, Aug., Sept.
are 29 (T. Apr., Sept.
Ian., 6 Apr., 26 Oct. 25 Apr., 21 Sept.,
Febr., (Hunedoar.
Apr., Sept.
Apr., Iun., Apr., Sept.
Oct. Mai, Aug.,
(Hunedoara), Mai, Oct. Nov.
Ian.,
Apr., Oct.
mare).
Apr., Sept. Apr., ; M.: Apr., 25 Oct.
Radiana 20 Ian., 20 Mai,
(T. -Mare).
(Arad). 3 Sept. Aug., 22 Nov., 20 Nov. M.
(Bucovina), 6 Mai, 20 Noemv. 12 Ian., 22 Mai, 3 Aug., 25 Nov.
Oct. (Sibiu), Mart.,
23 April. Oct.
8 Sept. Oct. Apr., Oct.
(Arad). Febr., Mai,
V. Febr., Mai. Aug., 3 Dec.
Aug., Oct. M. Febr., (Roman). Sept.
Mai, Aug., 23 Oct. (Alba). Ian.,
Mai, Apr., Aug. 0.:
Sept. Apr., Aug.
Mai, 12 5 Mai, Aug.,
Sept. Dec. 0.: K.: Mai,
(Orhei) Mai. Aug Dec.
Mart. 8
Nov. 24 Iun.,
Rimetea (Alba). Mai, Apr., Aug.,
Oct. Dec. M.: 8 Apr., Aug., 8 Dec.
Febr., Mai, Sept.
Mai, Aug.,
Oct., Dec. Apr., I Oct.
Mart., Oct. Febr.,
(Arad) Mai, Sept. Apr., Oct.
Roznov 25 Mart. Sibiu. Ian., 29 4
21 Mai. Mai, Sept.
Rupea (T. Ian., Mart., 24 Febr., 8 287 Sept.,
Oct. Nov.
Mart., Sept. Mart.,
Sept.,
Oct., Dec.
(Mures). Apr., Oct. 15 Ian.,
Mart.,
20 Mai, 25 Oct. Sept., Noemv.,
(Severin), 23 Mai, 7 Nov. M.: Martie, 24 4 Noembrie.
(Cernäuti) 6 Apr., 2 Aug., (Prahova). 15 Aug.
Sept., Oct., 6 Noemv. 20
Sagna (Roman) 29 (Olt). 23 Apr.
(Hunedoara), Slobozia 23 Apr., Oct.
Oct. 29 Mai, Oct., Dec.
Apr., 8 Mai, (Arad) Febr., Mai,
Aug., 20 Oct. Sept.
Dum. tut. Ian.,
(Sibiu). Apr., Apr., Aug., Noemv.
Oct. ; 4 Apr., V. Mart.,
Oct. Mai Sept., 27
Apr., Oct., Dec.
Sept. April.,
24-25 Oct.,
Apr., Aug.
2 Febr.,
22 Apr., 6 26 (Sibiu) Oct.
Apr.,
Mart., Oct. Sept.

www.digibuc.ro
228 SOCIETATEA

Apr., Apr., Unirea (Turda). Febr.,

Noemvrie ; 4 Apr. 31 Aug., Oct.
Noembrie. Ian.,
(Satu Mare). V. Mai, Dec.
Febr., Apr. Mai,
Aug., Noembrie, Dec.
Ian., Apr., Vad Febr.,
Sept., 2 Oct. Nov.
Mai, Vaidahaza Mart., 20 Sept.
Sept. 21 Mart.,
25 Mart. Ian., Aug.
Mai, Sept. Miercuri
(Hunedoara). 6 Mai, in Dum. Rus.,
Dec.
(Bucovina). Ian., 6 Iun., 23
2 Sept., Sept.
Febr., 20 23 M. 26 Febr.,
6 Febr., Apr., 23 , 26 Oct.
Iun., 7 Aug., Oct., 15 August.
21 Apr., 20 Dec. 8 Apr., 15 Apr.,
6 Mai, Aug., Dec.
Mart.,
Sept.
Febr., 23-24 Ian., 8 Apr.,
5 Aug., Sept., Nov.,
Mai, Aug., Oct. Dec.
Ian., Vinerea (Huneodara), Mai,
Mart., Mai, Sept., Dec.
Noembrie. Vinga Iun., Aug., 2 Oct.
(Salaj). Febr., 24 Mart., 6 Vingard (Alba). Febr., Mai,
Mai, 9 Sept., Oct., Sept.
Noembrie. (Aolba), Mart., 23-24
Teaca Febr. Iun., Sept., Noemv.
29 Mai, Iun., Nov. (Turda). 29 Febr.,
(Teleorman). 9 Mart. 23 Aug., Noemv.
(Alba), V. Febr., Apr.,
24-25 Aug., Nov., Apr., II
M. 20 Febr., 28 Apr., 26 28 Aug.
Aug., 8 Nov. 29 Iun.
Telega (Prahova), Sept., 8 Noemv. Voila Aug.,
Febr., 24 24-25 Oct.
Nov. Febr., Iun., Nov. (Vaslui) 15 Aug.
25 Mart. Sept.
Mart., Mai, Volontirova Sept.
Aug., Sept. Oct., Oct.
Dec. Mart., 26 Mart., 26 Mai, Apr. Sep.
Aug., Sept., Dec. Vulcap Mart., Aug.
Inn., Aug., (Sibiu) Mart.,
Sept., Dec. M.
Mart., Mai, Aug., 29 (Trei Scaune), 5 Febr.,
Sept. Oct., Dec. Oct., 25 Nov.
Mart., Sept. Mart., Iun., Sept.,
Ian., Noemvrie.
Mart., Zälau. Mart.,
V. Sept., Oct., Dec.
3 Dec. M. 21 Mart., 5 Dec. Mai, Aug.,
(Roman) . (2 Ian., 6 Apr., Mai,
Mai. Oct. 8 29 Aug., Sept., Noemv.
(Roman), 24
Turda. Zärand (Arad). Mart.,
Apr., Ian., Sept., Iun., 13 Aug., Dec.
Oct., Dec. Mai, Sept.
Zastavna Mart., 15
23 Nov.
tut. Ian., 25 Aug.
(Arad).
Sept. Febr., Noembrie
Ungra (Alba) . Mart. Iun.,
Mart., Noemv. Aug. Sept.

www.digibuc.ro
Produse de la International din Lwow -Polonia 1937.

Oboare de cereale din

Arad. Cermeiu, Oancea,
G. Duca
Corbu, Stolnici. Bujor), Rogojeni, Ma-
ria

Lespezi. Principele
lui Glodeni, Craiova,
Sculeni, Bechet, Cetatea,
Räcari,
Argetoaia, Caraula.
Bucecea,
Todireni,
Darabani.
Turtucaia,
tianu, gara
Pogoanele. Crasna,
Cioara (sat
Bazargic,
Mircea-Vodä, G. Duca Hotin, Secureni,
Casim). Noua
Leova, G. Duca
gara Baimaclia, gara
(Bucovina),
Cubei, Piva Petrel,
Arciz, Cogarcea, Urziceni,
Balaciu,
Berezino,
Gara
Constanta, Cobadin, Sighireanu.
de Medgidia, Murfatlar,
de (cartier
Mihai-Viteazu-statie de c. f. de
de f. Pod.
Doamna-statie de f. Carol
de c. f.
Saligny-statie de f. Topalu, Reni, Punctul
de f. Caraomer pe
Cochirleni de
(Boascul) Nisiporeni,
de Potur Vorniceni,
Rezeni,
Oltina, statie de c. f. Oborul de
Mangalia. Orhei,

www.digibuc.ro
230 INGINERILOR AGRONOMI

bar. Barcea,
bar. Sculeni, nachi din com. C.
bar. bar. heci gara Pod.
Gara Broasca, cului,
Rampa de Mireni, teni Frunzeasca,
Rampa Rampa de
Revaca. Plosca,
de Vede, Alexandria,
Tabacu, Gara nicea, Beuca,
Rampa c. f. r. Tecuci gara
Stre-
haia, Gruia, Mare. Bahmutea,
Comrat,
gara, gara Trojan,
Roznov, Besenova Veche,
Tg. Ceacova,
Gataia, Mare,
Slatina, Corbu Liebling, Lipova,
Potcoava. Mare,
Orhei, Tormac, Vinga.
Rezina, Bravicea. (Piatra
Babadag, Mahmudia,
Prahova. Isaccea,.
Bârlad, Banca, Murgeni,

Roman,
Corabia, Caracal, Caracal
bariera
sinet.
Giurgiu Oinac,
nova, Vadu Zimnicea,
Gara Comana,
Vida, Toporu.

Pavilionul României la din

www.digibuc.ro
 CALENDARUL
Majestatea Sa Regele Carol -lea (Portret) 3
ale Regale 4
Sa Mare Voevod de . 5
Urarea
G. 7
Calendarul
1938
legale

Agricultura
trecut
agricultura
M.
Creditul 33

CAMPUL GRADINILE
Gr. Coiculescu 37
Plante G 42
Plante de recomaudabile pentru
.

C 56
G

Cultura :

bunei pe
tutunului de Pescaru
Cooperativele de tutun

www.digibuc.ro
232 AGRONOMI

. .

Lupta principalelor insecte

tutunului V 95

Despre
Combaterea la de vie

legumelor Marin
Unelte agricole

CURTEA CASA
animalelor domestice
de
la A.

Despre
in noastre

ferim de boale mclipsitoare

pentru gospodine. E. Dandu

OBOARE
din 222
Oboare de din 230

din de

www.digibuc.ro
 INSTITUTUL DE AGRONOMICE

Institutul de Agronomice
Institutul de Cercetäri Agronomice este un care are ca scop
agriculturii mijloacele
ajutorul echilibrul economic nu poate fi restabilit astäzi
agricole. In acest scop, Institutul, prin lui centrale
cercetäri pentru a tehnica agricolä cea mai
cea mai potrivitä organizare, in economice date.
de Cercetäri Agronomice este din mai multe
centrale, din provinciale. centru :
de Fitotehnie, de Ameliorarea Plantelor, de Chimie
Morärit Economie Viticulturä
terea Animalelor, Chimie Oenologicä, Entomologie, Incercarea agricole.
exterioare sunt: Exp. agricolä a Baräganului, de agricola
Pitaru, de Exp. agr. Valul lui Traian, de Ameliorarea Plantelor contr.
de Exp. agr. de Oeno-
de Exp. agr. Tighina (in cu Camera agricolä), de
liorarea Cluj, de Exp. agr. Turdei, de Exp. agr. Cenad, de
Exp. agr. Domneascä - colaborare Societatea de
Institutul activeazä pe rei : a) studiazä cu metode problemele
agriculturii, rezultatele le prin direct prin sfaturi,
b) pe agricultori, la :
munca colaboratorilor este organul de aplicare a dispozifiunilor din legea
de organizare a agriculturii, la aplicarea altor legi.
tutului au urmätoarea activitate :
de Fitotehnie face cercetäri pentru
din punct de vedere al lui, nevoii de a diferitelor tipuri
de sol. Rezultatul final va fi alcätuirea solurilor din punct de vedere agricol.

www.digibuc.ro
 studiazä metodele de cele mai potrivite
S'au potrivite pentru efectelor secetei
se studiazä plantele de
de Ameliorarea cele soiuri
de plante pentru fiecare regiune parte. S'a întocmit harta de
de porumb, pe regiuni. fac de
agricole, analize pentru agricole, se
controleazä de furajere alte seminte.
de de trifoiu.
de laborator, toate boalele
plantelor care agricultura fac cercetäri asupra
telor boale, aplicarea
de substante fungicide insecticide, pentru
face control diferite pepiniere din certificate
celor Se controleazä se certificate exportul
fructelor, etc. etc
La de Chimie se studiazä probleme de chimia solului, se face
analiza probelor de sol, se efectul chimice asupra solului.
Pentru se fac analize chimice de sol
Sectinnea de de anual calitatea
de recoltelor de Ea executä analize pentru
culari institutii de Stat.
de agricole
agricole pentru mai organizare
Se studiazä diferite probleme de rentabilitate.
de abia 1936, întocmit
provizorieregiunilor pomicole, de pe
viitor cuprinde un program vast de activitate.
Sectiunea de Animalelor pus studiu cele mai rentabile
de animale din diferite regiuni ale lucrat la rasei
sure de
Statiunea se studiul vinurilor
analize un laborator de pentru
Statiunea studiazä diferite insecte animale
tuturor ramurilor apiculturii, face fitosanitar pepiniere, livezi, la fructe
exportului certificate fitosanitare.
Statiunea de controleazä motoarele, uneltele
agricole, diferitite probleme de adaptare sistemelor de la
agriculturii
exterioare ale Institutului el, pentru
rezolvarea probleme.
Institutul practicei agricole. Astfel, la
exper. Nationale de se studiazä
diferite probleme privitoare la soiuri, chimice, culturale, etc.
Statiunea Camerei se diferite probleme
Institutul direct pe soiuri
laboratoarele lui publicului pentru
diferite analize, etc. etc.
Folosul Institutului pentru este mare
controlului la export de lucernä trifoiu, devenit
exportatoare de lucernä Punerea recomandate, aduce
agricultorul privat un spor de
Institutul nu adoptarea pentru ele crescut
dorinta de progres din ce in ce mai mult. Institutul de
Agronomice unui spirit cari cred
progres.

www.digibuc.ro
SOCIETATE
18
CAPITAL SOCIAL 330.000.000

- 4.40.70
RAYMOND No.

ACORDA IN
IN PRIM RANG PE RURALE IN
TARA
CU AN

ACTELE

Creditul Agricol
de de timbru precum
de de Tribunale.

Creditul Agricol Ipotecar României

nu intermediar,
na Birourile serviciile sale cu totul la
publicului care se va adresa la sale din
Raymond No. Telefon 4.40.70, a

dorite, in vederea
de actelor
plinirea cerule de Statute.

www.digibuc.ro
BANCA
DE
pentru sprijinirea Cooperative

BUCURESTI

Adr.
Face de in
unitätilor cooperative
ciate. cu caracter
financiar pentru publice sau
private de interes general, precum
tiuni de mijlocire cu

DE ADMINISTRATIE:
Profesor Cesar G. Partheniu, ;
Nerva Traian ; Adrian
Iconom Marin Preotescu, Iconom Ion
Arbore, Vasile Nicolae Jecheanu,
Dumitru Ion G.Sändulescu, membri.

DE :
Profesor Cesar Partheniu, V. G.
nom Marin Iconom Ion Arbore.

Vasile Enescu, Director General

Director.

CENZORILOR:
B. Alevra, D. N. Fetcu

GUVERNULUI:
Ion

www.digibuc.ro
 DE PRODUCTIE,
AGRICOLA
Organism central scop economic,

de No.

4.37.69 Director General

No.
Preot C. de T. D.
de Director
agron. D. N.

ACTIVITATEA
22 1935, pe baza prevederilor legii pentru organizarea
1935, Cecopava operei
era prin lege, aceea de valorifica produsele agricole celelalte
duse la conducere persoane competinte
-lui Cooperatiei, ea izbutit, scurt timp,
exercitarea marelui de prin exploatarea altor
bunuri etc.
la 15 1937, Cecopava prezentat generale darea de
seamä asupra primele de lucru, putut
deplinä de cätre de cätre Statului
rezultatele au fost cele mai fericite: Cecopava realiza un de peste
12 lei un de circa miliarde lei.
Statului, cerealelor
la grâu, Cecopava cumpärat Noembrie 1937 cantitate de
vagoane de valoare de lei 1.709.122.000 dela un de
producätori. Acest fost parte pentru aprovizionarea
armatei, parte pentru export diferite de
au dus la favoarea producätorilor, fie
cumpärat cari mult minim stabilit valorificarea
Acest fapt celorlalte cari in mod
firesc au trebuit urmeze sporul la
felul acesta realizat, precum s'a aratat sus,
beneficii de zeci de miliarde, care streine, au mers
mod echitabil munca fäcute.
de parte asociate, armatei,
Cecopava de
de calitate din cele mai
de activitate conformitate prevederile sale
tutare, trecut apoi la exploatarea cooperative Statulni,
de 5.500 ha., precum de

www.digibuc.ro
 lungime de km. de lei 2.710.600.
multe dela composesorate
de peste 700 ha., pe care le tot cooperativele asociate.
de Cecopava executat alte de
masele micilor de
peste 75 vagoane vederea campaniilor de
1936 1937. colectat valorificare 592.816 kg. de de trifoiu
valoare de lei colectat scop fasole, nuci
de 1937 hotärit valorifice care scop
Cooperativa din
Tot sub auspiciile Cecopavei, Cooperativa din Tighina
fabricat cantitate de peste vagoane de magiun din produse colectate dela
rol Cecopava opera de valorificare precum
colectarea, industrializarea desfacerea bumbacului produs
pe care mandatarä Oficiului National
vechiul deziderat produselor vinicole, fie tradus fapt,
acest mai multe cele mai renumite
gorii Segarcea.
felul acesta, printr'o -lui M.
activitatea Centralei s'a extins toate domeniile economiei nationale,
pretutindeni munca tot mai mare
cooperatiste.

BANCA S. A.R.
CAROL Nr.
CASA PROPRIE CAPITAL LEI

CREDITE AGRICULTORILOR MARI

PENTRU DESVOLTAREA LOR

ARAD - STRADA A. 5

PETROL, ULEIURI
PRODUSE CONTRA LA

www.digibuc.ro
 avutul Dv. in supuse distrugerii Dv.
de a proteja aceste bunuri act de Instrumentul de
vedere este ASIGURAREA societatea care cele mai solide este:
SOCIETATEA
DIN
dela la 31 Decembrie 1936 a lichidat:
de Lei de populare In
de 43.450.077 la 31 Dec
de 2.335.062 Fondurile de
de transport 14.106.243 conf. de . .
Daune 412.093.643 a
Polite amort. la la de raport
Polite pop. ajunse la termen . . de

Asigurarea toate de asigurare

are reprezentante toate din' Cereti prospecte acestor Reprezentante
Generale din
CALEA VICTORIEI No.

Cele mal renumite agricole din

Material de calitate
Un stoc de permanent
asortat
motivele cari pe
cultorii
numai piese originale
Mc. Cormick Deering
dela
International Harvester Corporation
BUCURESTI Carol 26 (fost 4)
Ministerul
Adresa
Cont de 2430 Telefon

www.digibuc.ro
UZINELE DE FIER $1
DOMENIILE DIN

SOCIETATE
FABRICA DE AGRICOLE
DIN (BANAT)

pluguri alte
ROMANI! unelte agricole.

Nu peste

La bate plugul s'a dovedit

tot bun, lucru plugurile sträine
mult mai
DE
CONSTRUESC:
Grape de câmp de Rarite,
tivatoare, Batoze de porumb, de nutret,
de de semänat
Selectoare, etc.

SAPE, LOPETI,
PENTRU UNDE NU
NOASTRE

2 (Palatul

www.digibuc.ro
Societate pentru de
Bd. Alexandru, 59 (fost

Ateliere de depozit de agicole

Sucursale
CRAIOVA, Str. Nr. 24 Tel. 266
de agricole, de
pentru
Cuza Nr. 79
DE Lt. Dogeanu 20

prompt din depozitele

de de vie, de tractor, cu la 4 brazde,
fabricat indigene.
Grape fabricat Puzenat indigene.
fabricat
Cultivatoare, rarite, fabricat indigene.
pentru ogor american, fabricat
in cu discuri cu
canele, fabricat Melichar, Cehoslovacia, pentru tractiune tractor.
simple Mc. Johnston, Eckert Melichar.
Cositoare, greble fabricat Melichar, Johnston.
fabricat indigene.
indigene.
Trioare Heid
Batoze de treerat fabricat
de porumb, manuale fabricat
Shuttleworth, Schramm
pentru

de nutret sfecle, fabricat

indigene.
de manuale, fabricat
Motoare simple cu märimile.
Crossley, Brothers toate
Mori fabricat
de franceze La sous
de mori valturi, plansichtere, elevatoare.
Tractor Hart -Parr 12/24, 18/36 HP.
Tractor Twin -City 28 HP. fabricat
Shuttleworth G. Budapesta.
Cäntare bascule

www.digibuc.ro
 de
AND. RIEGER S.

de
canelate
greutatea cca 285
13.900

greutatea cca buc. Let

16 367

se loco
rezervat. celor
de semänat
de semänat
produsele
Toate de se
la reduse, de
Contra corespunzätoare de

BATOZE DE TREERAT
de
10 Kg.
motor motor de
petrol tractor,
de
de la

de fabricatul nostru, care spre

clientelei. se acest
prospectele

www.digibuc.ro
 AGRICOLE
MAI

EBERHARDT-Pluguri Porc

SAXONIA
STHAL- NEUSAAT de
HOLDER-Stropitoare

SEPARATOARE DE LAPTE INSTALATIUNI

PENTRU
WESTFALIA de toate märimile
Putinee, Bidoane, vase pt. lapte
Pasterizatoare brevetate
LINDE

REPREZENTANT GENERAL
CAROL HESSAUN
Str. Nr. 23
Depozit central: BRAILA Bd.

www.digibuc.ro
 mai mare
de tractoare
chenille n
Europa

Tractoare
cu chenille
P..

Tractoare de
cauciuc
Tractoare industriale pentru
toate motoare Diesel"

Massey Harris Company

; Greble de ;

; ciocane
Motoare

S. A. R.
Ion No.

Societate - Str. No.

www.digibuc.ro
 TELEFON
STRADA STURDZA, 13
din depozit
calitate
grape, de buruieni, rarite,
semänätoare pentru pentru porumb,

toare pt.
animalä

Piese de schimb

MASINI UNELTE
AGRICOLE
SPECIAL
Reuniunii Agricole
Nr. gratuite

A.
UZINA
din
scos

13

www.digibuc.ro
 A.

STR. DIMITRIE STURDZA

TELEFON 2.09.25

de treerat
toate simple
cositoare de de
de selectionat
de pentru
trioare,
Serviciul Technic Depozitul de piese de schimb organizate exemplar

FURNISORUL REGALE

FABRICA ROMANA DE DE
ARTICOLE DE SPORT S. A.

TONOLA
14

www.digibuc.ro
 Exploatärilor
Agricole ale
Are de :

SEMINTE SELECTIONATE DE: orz, porumb,

textile, de nutret, melifere, etc.
ANIMALE DE REPRODUCTIE. Exemplare alese din
bovine: Simmenthal. :
Turcane, Karakul (Astrahan).
York, Berk.
PRODUSE ANIMALE: miere, etc.
STUPI
FIRE DE (borangic).
PUETI DE DUZI DUZI ANI
SAMANTA DE LEGUME FLORI
ALTOITE diferite pentru vin de
Port altoi americani cu
ALTOITI de Arbori
de gledice
pentru garduri
VINURI DE MASA DESERT, VECHI NOUI
MAGIUN

RACHITA de
VULPI BLANI DE VULPI dela cres-

: Foxterrieri cu pärul aspru.

Pentru

Bulevardul C. Nr.
Telefon 4.13.46

15
www.digibuc.ro
 DIN DE HORTICULTURA
(CAMERA AGRICOLA PRAHOVA)

CAMERA DE

DIN

Dispune de special
SUPERIOARE
CA FORMAT,

La cerere se

Comenzile adresate se prompt serios,

cost, mod contra ramburs pe de acont.
16
www.digibuc.ro
CAMERA DE
A
ARE DE VANZARE IN
SA DIN GIURGIU,
fructiferi
piersici, pruni,
gutui,
diferite
Pomii au etatea de dol
sunt foarte bine desvoltati.
Pretul de este lei 15
bucata loco
specie
Comenzile se primesc la
Camerei Giurgiu, cu un
acont de din
La cerere se trimite catalog.

www.digibuc.ro
 pentru brazi,
etc., de

Nr. 2
gratuit la cerere

Telefon
e furajere, legume,
de e,

Catalog gratuit la

STRADA CARADA, No. 7

cele superloare de
legume, de
parcuri Unelte de
de precum
Unelte pentru
Articole de
CATALOG GRATIS LA CERERE IN

18

www.digibuc.ro
Fructe proaspete altoaie din soiurile cele mai nobile de
piersici,
nuci, cu redus furniseazä
Pomicultura Pepiniera Korponay
gara Baia -Mare jud. Satu -Mare
Pretul curent se trimite gratuit.

mai
DE
DE
se depozitul
din

catalog

A. G. KÖLN
TRACTOARE DE MOTOR
de 28 pentru agricole.

EXPLOATARE
SIMPLU DE MANEVRAT

PENTRU ROMANIA

A. R.
5

www.digibuc.ro
 MOARA
SOCIETATE COLECTIV
de de calitate export
aprovizionär
Posedä de 18 perechi moderne
circa 24 ore.
direct dela

SOCIETATEA PENTRU AGRICOLE

FABRICILE DE

DE SFECLA DE
TERENURILE
DE

Produsele
articole nutritive
praf de conserve de cafea
preferate

furajere, legume
de agricole apicole,
Pompe automate pentru stropitul
te e la

HALA DE a agricole ardelene,

www.digibuc.ro
 poate fie sigur de

numai
NOSPRASEN
pentru combaterea criptogamelor, insectelor,

pentru päduchilor lichenilor

numai
CERETAN
pentru tot felul de
combaterea
DE CASA CAMP

Z A B E contra de casä de

animalele domestice de
Economia national& pierde anual zeci de milioane de pe urma
domestice (pesta disenteria la vitei, pneumonia
a viteilor mieilor, paralizia etc. etc.)
deci antiseptic
T
de medicinal
pentru profilaxia terapia
T
desinfectantul mai eficace mai ieftin pentru curte grajd.

LA SINDICATELE COOPERATIVELE LA
DE
pentru

S.A.
Brezoianu Nr.
Telefon

www.digibuc.ro
 PORZOL

PENTRU

TUL PE
SULFAROL CALE
INSECTICID
UNIVERSAL

ARZOLA STROPIREA
PASTA DE
PERCI PENTRU
CONTRA
NEUM CU
LOR ROZA
TOARE IN CU DE
ARZOLA CULTURA PIELEA °ASA THANOL
PENTRU
DE CAMP VARA
DE IARNA PENTRU
COMBATE-

GEN CE SE VERZI
NEGRI PRE
CU BAZA
CU ZEAMA FRUNZA

AL LEZA

CLEI
EVITA CONTRA
INSECTE-
CE SE
URCA PE ALMOLA
LA NUTRE TRUNCHIUL
TUL POMILOR CATRAN

PENTRU
DOMESTIC

LA

DEPOZITELE DE VANZARE LE
LA DISPOZITIA
PROSPECTE PENTRU
FREDERIC SPODHEIM Co.
SOCIETATE ANONIMA
FIECARE PREPARAT STR. SF. CONSTANTIN, Nr. 4
CONSULTATIUNI TELEFON CHINOIN
www.digibuc.ro
DONATI
No. 21 TELEF. 3.04.62
Adresa

POMICULTORI!
Nu pomii
stropire
automate

stropitul pomilor
precum
fectat, etc. aparatele

identice stropi-
toarele din
fi
in la stropitul
pomilor la stropitul viilor,
alama mai
contra lichidelor ce

de
declarat poate stropirile
de de
nu se poate voastre
din pucioasele precipitate

contra
hambarele voastre pucioasa Schloesing".
MARE DEPOZIT
de technice, pentru Stropitoare de
de de cupru, insecticide Vermorel
de arat, de furtunuri de cauciuc, de
de in de mare presiune de capacitate
de incendiu pentru de

P T E. PROSPECTE LA CERERE
23
www.digibuc.ro
 dela
PEPINIERA DE POMI
Dr. ERNEST GRINTESCU
JUD.
BIROU: STR. LISABONA, Nr. 10
(Parcul Bonaparte)
PRODUCE POMI SELECTIONATI
CERETI CATALOGUL GRATUIT

veche de din
1841
ARBORI FRUCTIFERI DE ORNAMENT
PLANTE ORNAMENTALE
SERVICIU SPECIAL DE ARHITECTURA DE
Tot ce trebue pentru grädina Dv. la
de
5 CALEA 237

de de
rezolvarea

a prin de
-pentru de din
din Leghorn, Rhode
Plymouth Wyandotte.

La primesc de pentru
ai de de gradele.

24

www.digibuc.ro
ALFA -LAVAL
Separatoare, de
lapte
Toate necesare pentru
laptelui

ALFA
SEPARATOR

22
4.43.62
TELEGRAME: ALFA

Str. 37

Str. Regele Ferdinand 35

25

www.digibuc.ro
 Sudura electricä arc
ELECTROZI INVELITI marca AGILE
pentru navale,
vagoane, alte
TRANSFORMATOARE ECHIPAMENT
INDUSTRIA S. A.
CLUJ STRADA MANIU No.

Toate uneltele pentru

malelor, belciuge,

toate

de
ratoare

eftin calitate
superioarä la
DANEMARCA R.

14, adresa
tel.

Sucursale

26

www.digibuc.ro
 S. A. R.
VI. STR. URANUS Nr. 25
TELEFON

CONSTANTA, Str. cel Mare, 57

TELEFON 346
DEPOZIT DE
UNELTE AGRICOLE
Pluguri marca c

Batoze de treerat Ferate

Piese de schimb (rezerve) pentru

toate sistemele de i

simple marca Lulea"

din fabrica P. D. Rasspe, Solingen,
Germania.

trioare,
cultivatoare, grape, etc. din
cele mai renumite fabrici.
27

www.digibuc.ro
 A.
Societate pentru Selectionarea
Semintelor
de
din soiurile

S. A.
A.

numai saci plombe etichete

Adresa: 21
Telefon: 2.99.42
A.

SOC. PENTRU CHIMICE

Sediul biroul

Domnilor agricultori,
goreni pomicultori:

SUPERFOSFAT
SUPERFOSFAT CU AZOT
SULFAT DE CUPRU
MATABISULFIT DE POTASIU
DE OASE pt. vite
DE OASE DEGELATINATE
DE OASE NEDEGELATINATE
DE COARNE
ANIMAL pentru
limpezirea vinurilor.
Garantäm

www.digibuc.ro
SOCIETATE PENTRU CULTURA
EXPORTUL SEMINTELOR OLEAGINOASE

CULTIVATI
este o definitiv
an de Intinderi tot
mai
se munceste bine la timp, conform
Societätii recolte de peste
2000 kg. la ha.
o In fiecare an.
de sunt bune pentru hrana vitelor, In
deosebi pentru oi, mai decât paiele
Restul paielor rämase dela hrana vitelor
se folosesc la foc.
bogat azot, curat, afânat
dospit; cultivat dupä recolte mai
mari.
se la fix garantat superior
tului altor produse agricole care se imediat
la predarea recoltei.
Recolta este chiar dela
tractarea culturii, cu de kg., deci
vatorul nu mai are grija
la alte produse agricole. Recolta se predä imediat
la gara cea mai apropiatä.
de soia dela Societate
bacterii pe credit la In limita
se pun la de semänat,
sape etc.
care doresc cultive se adreseze
direct Soc. Palatul Bulev. Reg.
Carol din ju-
detul

29

www.digibuc.ro
 este mari de ape, aproape
permanente, peste un milion ha. teren Lunca
de are necesar
sale. acestor ape nu ajunge asigure nici mäcar kg. de anual
pe cap de locuitor, cärnei este de 25 kg.
adevär, productia Pescäriilor cifräm la medie
de kg. din care
de munte 20 000 Kg.
de . 150.000
sistematicä iazuri 1.000.000
mari de : Prut, Siret,
500.000
Nistrul limanul lui 700.000
sale, propr. Statului
particulare 24
Marea cu lacurile litorale 3.000.000
Total
Din cifrele acestea se vede nu reprezintä
Marea ei nu reprezintä
din cauza conditiilor specifice de apelor ei, care
la mai mari de
Pentru asigura necesar, el un aliment important
din toate de nu se poate recurge reluarea
sporirea sporire se poate face fie prin
repopularea apelor, lucru destul de greu, fie prin ameliorarea conditiilor de din
lacuri, de alimentare, alte necesare noastre.
Prin refacerea vechilor iazuri, multe astäzi päräsite, se va la
dela sate, de sistematice vor
trebui mai mult ele asigure alimentarea
chiar atunci atmosferice pescuitul

PACKARD
CEL MAI DISTINS IN

LA CEL MAI

IN

N. COM.
STRADA A. TELEFON

30

www.digibuc.ro
 DE AGRICOLA

DE SOCIETATEA

28 FEBR. MARTIE 1937

LEI 300. LEI 500

AGRICOLE
SOCIETATEA

ARAD
Str. 18 Dragalina Regele 41

SEMINTE DE LEGUME DE FLORI

SEMINTE FURAJERE
Avicole Etc.

www.digibuc.ro
 SPECIALITATE INDRUMAREA AGRICULTORILOR
toate
rurale pe
plantelor, cultura
de vie,
de combaterea
de
agricole, etc.,
de Camerele de de Uniunea
sub de
Apare de exemplare, la
este sträinätate.
Anul de la
unul abonament pe an este de 100 luni
de tarif special
REVISTA INTRA AL AN DE APARITIE
EA TREBUE SE ORICARUI AGRICULTOR

Acesta este titlul revistei de literaturä culturä pentru

care apare mod regulat din anul 1930 sub
directia -lui Andrei Udrea.

literaturä
de
terea vitelor, sfaturi de
popularä, pagina
despre pagina pagina pentru
din din lumea, jocuri tot ce
satelor.
Abonamente numal lei, pentru
lei, pentru cämine culturale primare rurale
pentru rurale sträinätate 200 lei.
I

Aviator 13.

32

www.digibuc.ro
 de
Cultura sfeclei de zahär aduce
cultorilor urmätoarele foloase:
redus pentru aliment
mai ales pentru
2. rentabilitate care nicio nu
mäsurä.
solului aceasta
pentru plantele cari sfeclä.
Sporirea nutretului, din recolta
agricultorii folosesc nutret frunzele
coletul sfeclelor, cäror valoare este aproape
de trifoiu

5. un numär mai mare

de avea mai pentru gunoire
mai intensivä culturilor, ceea produc-
tiunea agricol.
Sfecla de zahär toate ramurile de
exploatare
mai gunoire mai
buruienilor, deci lucrare mai intensivä
folosirea mai rationalä

rotatle
mai culturilor; mare
vitelor.
Cultura sfeclei zahär are, din punct de
fiscal, un rol Statului.

de Zahär Bad
33

www.digibuc.ro
 BRASOV
INSTITUTUL
AL

de trifoiu pentru
reduse.
cele mai de sortat, o

mare capacitate de lucru, sunt

timpul cel mai scurt in modul
este in Magaziile Antrepozitelor din
Strada Nr. 67. Prin de
are cu Gara Mare.
de trifoiu sau vor expediate de
Decuscutare pe adresa
GARA MARE PENTRU STATIUNEA
DE DECUSCUTARE CU SEDIUL LA CAMERA DE
BRASOV,
atunci cantitatea de spre este
de 10.000 kg.
2. GA RA
ALBINA
pe dosul de se va scrie
STATIUNEA DE DECUSCUTARE
atunci cantitatea de trece de un
POT

CAMERA DE BRASOV

www.digibuc.ro
CELE MAI
STROPITOARE
PENTRU VIE POMI

CONSTRUCTIA
FUNCTIONARE

Stropitori pt.
presiune de
Atm. de

Stropitori pentru
vie
din de
tare, cu axa
se pot
trebuinta la
la

CERETI
DELA FIRMA:

CAROL

MARE
DE
BUCURESTI
ORADEA

35

www.digibuc.ro
 S. A.
BULEVARDUL REGELE CAROL No.

CEA MAI VASTA DE

DETALIU DIN EUROPA
SECTIUNILE: RECHIZITE PENTRU
BIROURI CONFECTIUNI
FINE DIN DE SI
ARCHITECTURA.
COMPLET CU
TOATE UNIVERSITARE,
ETC. SE FAC ABONAMENTE
ROMANE

CELE MAI MODERNE ATELIERE

LITOGRA FIE,
OFFSET,
CARTONAJE BRUTE DE LUX, INCLUSIV
DE LUX,REGISTRE
GATA DE PLICURI HARTIE.
DE LITERE, FABRICA DE ACE.

MAGAZINE DE DESFACERE
CU RAIOANELE: DE
LABORATOR PENTRU AMATORI. TRICOTAJE.
MATERIAL DIDACTIC. GEODEZIE
MICROSCOPIE, APARATE DE LABORATOR,
INSTALATIUNI DE CINEMATOGRAFE SONORE,
RADIO, GRAMOFOANE. ARTICOLE DE MENAJ,
DE SI
LUSTRE, PENDULE. SECTIE
PENTRU
SI CIVILE.
ASORTIMENT COMPLET DE
PARFUMERIE COSMETICE.

CERERE OFERTE
CATALOAGELE DE SPECIAL DE

CLUJ,
ATELIERE: SOS. BONAPARTE
CALEA

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro