ATENEUL

DIN BUCURESTI
INTEMEIAT IN

ANUARUL
ATENEULUI
PENTRU

8
PUBLICAT SUB INGRIJIREA D-LUI
GH. ADAMESCU
PRESEDINTE AL COMITETULUI

TIP. ION C. Sir. Kretu'escu,4

9

www.dacoromanica.ro
 ATENEUL
DIN BUCURETI
INTEMEIAT IN 1865

AN UAR UL
ATENEULUI
PENTRU

PUBLICAT SUB INGRIJIREA D-LUI

GH. ADAMESCU
AL COMITETULUI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DAREA DE
A

COMITETULUI ATENEULUI ROMAN

PE ANUL 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MEMBRII

ATENEULUI ROMAN

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 COMITETUL ATENEULUI

IUNIE 1934 - 1939

Prepdinte: Dr. C. ANGELESCU

Vice-preedinfi: Stefan C. loan, Gh. Adamescu
D. Burileanu, A. Popovici-Bäznosanu
:
G. C. Dragu, Dr. C.
Reprezentantz P. Antonescu, Radu D. Rosetti
ai N. N. SAveanu, C. Kiritescu
Censori: Dr. N. C. Satescu, M. Mora
Censori-supleanti: Dr. C. Bacaloglu, C. Prodan

MEMBRII ATENEULUI ROMAN

DE ONOARE

Balthasard Victor (Paris) Enescu George

Bertoni Giulio (Roma) lnculet loan
Charles (Nancy) lorga Nicolae
De Martonne Emmanuel (Paris) Maniu Iuliu

www.dacoromanica.ro
VIII

Sectiunea Artistici
Biuroul Artistice 6 Mai 1933-6 Mai 1936
Antonescu
Vice-prqedinte: Costin Petrescu
Fonescu
MEMBRI:
Numele pronumele Data alegerii de
Locul data na§terii al
membrilor Ateneului

Antonescu Petre R. 1873 3 1923

2 Banu Constantin Bucuresti, 20 111/1873 25 1911
3 Bârsan Zaharia 1879 3 1923
4 Botez loan Bucuresti, 19 Julie 1883 3 1923
5 Brdiloiu Bucuresti. 29 August 1897 7 1935
6 Grigore Craiova, 5 Septembrie 1858 8 Mai 1908
7 Donescu Alexandru 14 Oct. 1876 4 1937
8 Fonescu loan (Vaslui) 5 1871 3 lunie 1923
9 Georgescu George 12 Septembrie 1887 3 1923
10 Jalea loan 1887 27 1933
11 Livescu 18.111/1873 15 April. 1907
12 Munteanu 1869 3 1923
13 George Macedonia, 3 1923
14 Olszewski George Bucuresti, 23 IV 1889 27 Mai 1933
15 Otescu-Nona loan Bucuresti, 3/XII/1888 27 Mai 1933
16 Joan Gr. Bucuresti, 1879 27 Mai 1933
17 Petrescu Costin Pitesti, 2
Popescu 1873 3 1923
Prodan Constantin 1880 27 Mai 1933
20 Radulescu Andrei 1880 27 Mai 1933
21 Verona Artur 1869 3 1923

www.dacoromanica.ro
 Sectiunea Literarä
Seetiunii Literare 31 lanuarie 1937-31 lanuarie 1940
Prevdinte: Radu D.
Vice-Pre§edinte: Nicolae
: I. A. Bassarabescu, Oh.

Numele i pronumele Data de

Locul data nasterii al
Ateneului

Gheorghe 23 24 Oct. 1904

2 Bacaloglu G. 1/1877 3 1923
3 Bârbulescu Hie Bucuresti, 3 24 Oct. 1904
4 Bassarabescu Ion A. Giurgiu, XII '1870 3 1923
5 BrAtescu-Voinesti I. A. 1868 25 1911
6 Burileanu Dumitru Turnu-Severin, 26/X/1869 3 1923
7 Chiriac 17 1884 4 1937
8 Condiescu N. Craiova, 15 Oct. 1880 27 1933
9 Eftimiu Victor 1889 3 lunie 1923
10 Evolceanu Dumitru Botosani. 1865 3 Iurde 1923
Gaster Moses2) 1856 1884
12 Goga Octavian") 1879 3 1923
13 Herescu N. I. T.-Severin, 6 Dec. 1903 4 1937
loan C Tg. Frumos-Iasi, 1868 24 Oct. 1904
15 Nicolae 24 2 1922
16 S. Bucuresti, 16 Aprilie 1883 4 1937
17 Lapedatu Alexandru Brasov (Cernat), 2 IX 1876 3 1923
18 Gheorghe 24 IV/1889 7 1935
19 Moldovanu Cornelin 1883 3 1923
20 Munteanu-Râmnic D. 27/X/1876 3 1923
21 Nistor Joan 1876 3 1923
22 Petala Nicolae Vaslui, 27 August 1869 3 1923
23 Nicolae Tecuc.i. 5 Decembrie 1859 27 1905
24 Pop $tefan 30 1876 4 1937
25 Prodan Paul 29 1890 27 1933
26 Rebreanu Liviu 1885 3 lunie 1923
27 Rossetti Radu D. Bucu:Oi, 18 Decernbrie 1874 3 1923
28 Sadoveanu Mihail 1880 3 1923
29 Teodorescu Raul 30 Noembrie 1893 12 Tunic 1938

1) la 28 lulie 1938.
2) Decedat 1939.
3) Decedat la 7 Mai 1938.
4) Decedat 29 1938.

www.dacoromanica.ro
X

Sectiunea Social-Filosoficä
Biuroul Sectiunii Social-Filosofice 6 Mai 1933-6 Mai
Pre$edinte: N. N.
Vice-Pre$edinte: Oh. Arghirescu
I. B. Bobescu, D.

Numele pronumele Data alegerii de

Locul data membru al
membrilor Ateneului

1 Arghircscu Gheorge XII 1867 3 1923

2 Baicoianu Constantin 1872 27 1905
3 Magnus 27 Febr. 1505
Bälänescu Nicolae
4 Giurgiu. 11,11/1866 2 Ian.
Bobescu Ion B.
5 3 Iunie 1923
Cancicov Mircea
6 4 Iunie 1937
Corteanu Andrei
7 (Roman 10 Mai 1879 21 Mai 1936
Gh. D. Brasov, 15 August 1874 15 April. 1907
9 Dräghicescu Dumitru 25 1911
10 Djuvara Mircea 18 3 1923
11 Dragu C. Coroesti 24 Oct. 1904
12 Joan Th. R.-Valcea, 2 Decernbrie 1875 4 1901
13 Gävänescul Buzau, 10 1859 3 1923
14 Bogdan 20 VII 3 1923
15 Mandrea Radu Bucuresti, 5 Sept. 1879 21 1936
16 Mora 24 VII 1883 2 Ian. 1922
17 Negulescu Petre P. 14 X 1872 3 1923
18 Mihail 1875 3 hmie 1923
19 Petrescu-Comnen 1881 3 1923
20 Petrovici Joan 1882 3 1923
21 Popescu Balta Doamnei, 19 1874 3 1923
22 RAdulescu Const. 1) 1869 25 1911
23 Saveanu N. 11 Octombrie 2 Ian. 1922
24 Stefanescu 10 3 1923
25 Gheorghe (Tutova), 30 3 1923
26 Tatdrascu Gh. 3 1923
27 Grigore 1873 3 1923
28 Gr. Tg.-Frumos 23 3 1923
29 Xcni Constantin 23 Oct. 21 Mai 1936

1) Decedat la 3 1938.

www.dacoromanica.ro
 XI

Sectiunea
13 Mai 1933-13 Mai 1936
Prqedinte:
Vice-preedinte: C. Kiri(escu
C. Poenaru-Cáplescu, Constant Georgescu
I:
Numele i pronumele Data de
Locul i data membru al
Ateneului

Angelescu Coast. Dr. Craiova, 10/VI,/1869 3 Iunie 1923

2 Antipa Grigore Botosani, 27/XI/1867 8 April. 1910
3 Bacaloglu Const. Dr. Bucuresti, 9/XI/1871 27 Mai 1933
4 I. V.-Amiral Giurgiu, 23 1878 21 L936
5 Borza Alexandru 1877 27 Mai 1933
6 Georgescu Constant Turnu-Severin 4/VI/1885 3 1923
7 Gerota Dumitru Craiova, 17/VII/1867 21 Oct. 1904
8 Hatieganu liu Dr. (Cluj), 14 Apr. 1885 27 Mai 1933
9 Hurmuzescu Dragom. Bucuresti, 3 1923
10 Kiritescu Constantin 3/IX 3 1923
11 Mih. Dr. Giurgiu, 8 XI 1867 27 Mah
12 Marinescu Gh. Dr.2) 23/II/1863 4 1901
13 Miuovici Nicolae Dr. Râmnicul Sdrat, 23 Oct. 1868 15 April. 1907
14 Musceleanu 20/XII 1885 27 Mah 1933
15 Nasta Dr. 4 XII/1890 27 Mai 1933
16 Paulian D. Dr. Craiova, 7 Decemvrie 1887 12 1938
17 C. Dr. 1875 8 Mai 1908
18 Pompeiu Dimitrie (Doroboi) 22/1X/1873 3 1923
19 Popovici-Bâznosanu A. Zlatunoaia (Botosani) 24/111/1876 3 1923
20 Rainer Francisc Dr. 28/XII/1874 27 Mai
21 Sergescu Petre T.-Severin, 3 Decemvrie 1893 27 Mai 1933
22 Sirnionescu Fântânele 10 3 Tunic
23 StAtescu Constantin Tigveni (Arges), 27 Mai 1933
24 George3) Turnu-Severin 4'X/1873 27 Mai
25 Urechia Dr. Iasi, 25/IV/1860 cca. 1892
26 Vasilescu-Karpen N. 1870 27 Mai 1933
27 Victor 21 Septernvrie 1885 3 Tunic 1923

1) Decedat la 3 Martie 1939.

2) la 15 Mai
3) Decedat la 5 Februarie 1939.

www.dacoromanica.ro
XII

MEMBRI ONORARI DECEDATI

Guido (1832-1916) (Italia)

Castellar Emilio (1832-1892) (Spania)
Chas les Philarète (1798-1873) Jranta)
Gubernatis Angelo de (1830-1913) (Franta)
Lacour-Gayet Georges (1856-1935) (Franta)
Poincaré Lucien (1862-1920) (Franta)
Rosny Léon de (1837-1914) (Franta)
Vegezzi-Ruscalla Giovenale (1798-1886)

George (1812-1893) (Transilvania)

Cicio-Pop (1865-1934) (Transilvania)
Dimitroviciu Ambrosiu (1838-1866)
(1862-1934) (Transilvania)
Heliade-Rklulesou loan (1802-1872)
Hurmuzachi Eudoxiu (1812-1874) (Bucovina.
Lahovari George I. (1838-1909)
Gavril (1812-1869) (Transilvania)
George P.
Puscariu Joan Cava ler (1824-1911) (Transilvania)

www.dacoromanica.ro
 XIII

MEMBRI ACTIVI DECEDATI

1. Dr. George (1830-1897) ales 1865

2. Alesseanu Teodor (1875-1935) 9 IX 1928
3. Aman Teodor (ca. 1832-1891) 1865
4. Aminescu (1834-1885) 1865
5. Antonescu-Lupu A. (1859-1937) 24 X 1904
6. Apostolescu Nicolae (1876-1918) 30 XII 1912
7. Anion Constantin C. (1855-1923) ca. 1880
8. Athanasiu (1868-1926) 7 VI 1923
9. Aurelian Petre S. (1833-1909) 1865
10. Dr. Victor (1854-1926) ca. 1898
11. Emanoil (1820-1891) 1865
12. Bacaloglu George ( . . -1879) 1866
13. Bengescu Grigore (1824-1881) 1868
14. Bengescu-Dabija Georg e(1844-1916) 27 1905
15. Bibescu Nicolae (1820-1888) 1866
Boerescu Constantin (1836-1908) 1865
17. Bogdan loan (1864-1919) 25 VI 1911
18. Brtianu Ion C. (1821-1891) 1865
19. (1867-1930) 7 VI 1923
20. Cantacuzino Grigore C. (1829-1902) 1865
21. Cantacuzino Ion A. (1829-1898) 1868
Caragiale Ion L. (1853-1912) ca. 1898
23. Carp. Petre P. (1837-1919) 1865
Petre (1825-1892) 1866
25. Stanislas (1868-1924) 7 VI 1923
Codrescu loan (1833-1903) 1865
Comsa Dumitru N. ( . . -1918) 30 XII 1912
28. Creteanu George (1829-1887) 1887
Delavrancea ($tefánescu) (1858-1918) ca. 1884
30. Dernetriescu Anghel (1847-1903) . . ca. 1884
31. George (1867-1917) 24 X 1904
32. Dimitrescu-Ia§i C-tin (1849-1923) . ca. 1884
33. Dimitrie (1868-1936) 1899
34. Dissescu Constantin G. (1854-1932) ca. 1879
35. Djuvara Alexandra (1858-1913) ca.
36. Djuvara Trandafir (1856-1935) 1883
37. Dobrescu Constantin C. ( . -1894)
. ca. 1884
38. Dragomir Ion C. ( . . -1875) ca. 1869

www.dacoromanica.ro
XIV

39. Duca G. (1879-1933) 7 VI 1923

40. Eliade Pompiliu (1869-1914) 8 IV 1910
41. Eliescu liu M. (1886-1936) 24 X
42. Erbiceanu Constantin (1835-1898) ,, ca. 1894
Esarcu Constantin (1836-1898) ,, 1865
44. Evolceanu Dumitru (1865-1938) ,, 3 VI 1923
45. Fdlcoianu Ion ( . . -1869) . . 1865
46. Felix Dr. (1832-1905) ca. 1879
47. Florescu Ion General (1819-1893) 1865
48. Petre (1862-1934) 2
49. Ion C. ,, 1865
50. Ghica Dimitrie I. (1848-1914) ca. 1878
51. Goga Octavian (1879-1938) 3 VI 1923
52. Gore Paul ( . . -1927) ,, 7 VI 1923
53. Grigorescu Nicolae (1833-1907) ,, ca. 1897
54. Hasdeu Bogdan P. (1836-1907) 1865
55. Hegel Vladimir (1838-1919) ca. 1897
56. Holban ( . .-. . 1865
57. Dr. Panait (1837-1877) 1865
58. lonescu Enache (1878-1937) ,, VI 1937
59. (1820-1905) 1865
60. Ionescu Take (1858-1922) ,, ca. 1884
61. Ionescu-Gion George (1857-1904) ,, ca. 1884
62. Kalinderu Ion (1840-1913) , ca 1897
63. Kalinderu Dr. (1835-1902) ,, 1901
61. Kiriac G. (1866-1928) 7 VI 1923
65. Mihail (1817-1891) ,, 1865
66. Emanoil ( . . -1908) ,, 1865
67. Dr. Nicolae (1812-1900) ,, 1865
68. Lahovari Alexandru (1841-1897) 1865
69. Lahovari Grigore I. (1835-1905) 1865
70. Laugier Charles (1875-1930) ,,
7 VI 1923
71. Laurian Dimitrie A. (1846-1906) , ca 1875
72. Lecca Haralamb (1873-1920) ,, 4 X 1904
73. Lupascu Alexandru (18314-1902) 1865
74. Maniu Grigore ca. 1889
75. Maniu Vasile (1814-1901) ,, 1865
76. Mano Grigore N. (1843-1900) . . . 1866
77. Marcovici Dr. Constantin (1873-1903) ,, 1866
78. George (1843-1900) ,, 1865

www.dacoromanica.ro
 79. Marinescu Gh. Dr. (1863-1938) 4 VI 1901
80. Marsillac Ulysse (1821-1877) 1865
81. Massimu Joan C. (1825-1877)
Mavrodi Alexandru ( . . -1934) 3 VI 1923
83. Michailescu C. (1846-1898) ca. 1875
81. Miculescu C-tin (1863-1937) 30 XII 1912
85. MiHo (1814-1896) 1865
Mina (1858-1933) 7 VI 1923
87. Mincu Ion (1852-1912) ca. 1884
88. Mirea George D. (1852-1934) ca. 1898
89. Missail George (1835-1906) 1865
90. Murgoci' George (1872-1925) 2 1932
91. Muzicescu Gavril (1847-1903) ca. 1897
92. Negri . . -1910) 1866
93. Nenitescu Dimitrie ( . -1930)
. X 1904
Nicoleanu Nicolae (ca. 1833-1871) 1865
95. Constantin (1860-1935) 3 VI 1923
96. Obregia Dr. Alexandru (1860-1935) . ca. 1897
97. Odobescu Alexandru (1834-1895) . . 1865
98. Ciru (1848-1910) 8 V 1908
99. 011iinescu Dirnitrie ca. 1879
100. Onciul Dimitrie (1856-1923) 24 X 1904
101. Paciurea Leonida ( . . -1916) .

102. George (1858-1903) ca. 1884

103. Pangralti Ermil (1864-1931) 7 VI 1923
101. Panu George (1848-1910) ca. 1884
105. Papacoslea Cezar (1886-1936) 3 VI 1923
Peretz loan (1876-1935) 3 VI 1923
107. Petrescu Alexandru (1825-1896) . 1865
108. Pisso Pompiliu (1830-1917) 1866
109. Popovici Nicolae Ath. (1847-1908) . . . . X 1904
110. Porumbaru -1921) ca. 1875
Prodan Paul (1890 1938 V 1933
112. Rcetmu Constantin (1839-1895) . . 1866
113. Gr. (1864-1895) . . 1865
114. Rädulesou C-lin (1869-1938) V 1911
115. George (1875-1928) 7 VI 1923
Rosetti Scarlat (Conte) (1802-1872) .

117. C. (1842-1907) . . V 1901

118. Seulescu Miliai (1859-1929) X 1904

www.dacoromanica.ro
119. Severin Emil (1870-1932) 7 VI 1923
120. Sihleanu (1857-1923) ca. 1880
121. Simu Anastasie (1854-1935) 27 1933
122. Sion George (1821-1892) 1865
Slátineanu (1818-1885) . ,, 1866
124. Sperantia Theodor D. (1856-1929) . ,, 4 V 1901
125. Stncescu Constantin I. (1835-1909) ,, 1865
126. Mihail ( . . -1933) ca. 1870
127. Grigore (1838-1911) 1865
128. Stephänescu George (1845-1925) . ca. 1897
129. Tafrali Oreste (1876-1937) ,, 3 VI 1923
130. Gheorghe (1818-1894) . . ,, 1865
131. Teodorescu G. Dem. (1849-1900) . . . ,, ca. 1880
132. Teodoru A. (1816-1910) . , 27 II 1905
133. Tocilescu Grigore G. (1850-1909) . . ca. 1875
134. Träsnea Scarlat (1837-1887) 1866
135. Troteanu Constantin (1835-1890) ,, 1865
136. Nestor (1866-1931) ,, 4 V 1901
137. Urechia Vasile A. (1834-1901) ,, 1865
138. VAcrescu Teodor (1842-1913) , 1865
139. Valaori (1867-1936) ,, 2 I 1922
140. Velescu tefan (1838-1899) 1865
141. Vericeami Alexandra (1839-1912) 1865
142. Vitiu Alexandra (1858-1902) ca. 1884
143. (1858-1919) ca. 1886
144. Voinescu (1842-1909) . 1868
145. Vulturescu Grigore (1839-1913) . ,, 1866
Wachmann Eduard (1836-1908) 1865
147. Xenopol (1847-1920) 1865
148. Xenopol Nicolae (1859-1917) ca. 1884
149. Zamfirescu (1858-1922) . , ca. 1884

www.dacoromanica.ro
 Darea de a Comitetului
Ateneului Român pe anul 1938.

1938 a fost pentru institutiunea

fapte importante cari trebue ne bucure, dar
Intâmpläri cari ne-au adus mâhnire:
membri.
necrologul.

decedat la 3 Ianuarie, era

societatea noastrá anul 1911. Activitatea sa a fost
desfäsuratä cariera cea
slujba baroului.
Näscut 1869, Mcut in Bucuresti a
ceput prin a profesa advocatura, apoi a fost magistrat
In de 5 ani.
Numit 1907 director general al inchisorilor, a
deplinit functiune 1911 a fost
prefect al
a suplinit pe profesorul I. Tanovi-
ceanu la Facultatea de Drept s'a specializat dreptul
penal; dar unirea
munca serviciul noilor s'a
din unde a fost apoi profesor
drept penal la Universitate, profeSând ziva mortii.
Pentru Ateneu a desfäsurat o activitate importanM,
ocupandu-se 1921 conducerea administratiei
cietátii noastre.
Ca ateneist, ales 25 Mai 1911, a tinut mai multe
conferinte specialitatea sa:
(1904), (1907), recidivei (1908 ,
Pedeapsa moarlea (1909), penald (1922), altele
de un inberes general: skuciderea (1912),
criminalitatea (1913).

www.dacoromanica.ro
XVIII

Paul era dintre mai veniti

Ales la 27 Mai chiar an a tinut o
la lui Trandair
In seria anului 1934 a rostit conferinta de receptiune,
tratând despre: Teatrul de
i-a colegul nostru dl. Rebreanu.
Desi numai 48 de Prodan desvollase o
ca ziarist, specializat cronicile tea-
trale Vaitorul 1923-1927), ca inspector
Ministerul apoi ca autor dramatic ca director
al Teatrului National din Noembrie 1933.
intrat societatea noasträ epoca
reorganizdrii 1923, a deosebit interes pentru
noi, de nu i-au permis tie conferinte
sau vre-un la Universitatea Ateneului.
Fiul preotului din satul era un de
15-16 când cariera de publicist si a
devenit un ziarist stdruitor lupta pentru
stäruinta national a poporului din
afirme dreplurile lui acea
suferind astfel asprimile inchisorilor
unguresti. l-au ziaristul
a indemnurile sufletului de poet a
dat fratilor säi strofe din Rugiiciune", Ol-
tul", La noi". a. El ajunse astfel. i s'a zis,
durerilor Ardealalui. ce volumele sale
de Poezir Ne trecu
tard" opera sa
poeticä. de poezii Din umbra zidurilor"
piesa Domnul Notar", culegerile de
articole politice discursurile cari dovedeau talentul
oratoric simt mArturiile acestor ale
moaselor lui fericirea s rzboiul de
se bucure fericit al acestor eve-
nimente. rázboiu, Goga noua si-
tuatiuni ce In ce mai ministru de Culte
Arte (1920), ministru interne (1926), membru al Aca-
discursul despre
G. apoi partid politic
(1937) Consiliului de ministri.
La vreme retragerea sa a guvernului,
ce desvoltase la Academic comunicarea piei-
rea Austriei" (de care sbuciumul
zile sdruncinä ziva de 7 Mai 1938
dete Adus trupul su fu asezat
rotonda Ateneului funeralii na-
tionale.

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN

al Alenedui la Mai 1911

Decedat la 3 Ianuaric 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 XXI

Dr. Gheorghe Marinescu, era un vechiu membru al

teneului, de aproape 40 ani.
Numele säu e cunoscut nu dar
peste hotare.
Specializat studiul histopatologiei, a lucrat la
ris clinica lui Charcot la Salpétrière, apoi la Frankfurt
la Berlin Institutul de fiziologie. In acest thnp (1889-
1891) a dat la luminá mai multe publicatiuni, rezultate ale
cercetárilor sale medici cari a Dup
a lucrat diferite centre de studii de specialitate,
la Paris din nou, la Gand, la Din
sunt sale asupra epilepsiei asnpra leziunilor
centrilor nervosi.
doctoratul la Paris (1897), a venit
a fost numit al sectiunii de boale nervoase
Spitalul Pantelimon, profesor de neurologie la cate-
dra numitá apoi clinica boalelor nervoase electroterapie.
In a urmat o serie de oercetári
in laboratoriu la patul bolnavilor, pe cari
cunoscule prin volume prin articole revistele de
specialitate.
timpul räzboiului, a stat la Paris la
Londra, tinând conferinte studiind specia-
listii din acelea diferite probleme cu
neurologia de räzboiu.
activitatea doctorului Marinescu a fost
de alte probleme din clomeniul medicinei
el a fost cinstit diferite onorifice
alte devenind membru al Academiei Ro-
laureat al mai multor membru
mai multor Academii Societäti savante.
In ultimii ani a o cldtorie diferite State ale
Americii, unde a fost primit mare cinste a
rezultatele cercetrilor sale.
S'a stins ziva de 15 Mai fi päräsit activi-
tatea care neobositä.
Evolceanu, intrat societatea Ateneului Ro-
in Oct. Goga, a fost profesor la
Facultatea de Mere din Bucuresti (1906), unde prin cursul
de s'a desvolte
studenti nu numai cunostinta despre aceste
discipline, dar iubirea pentru clasicitate. In de
studiile sale de specialitate (Istoria literaturii latine, 1899,
1905), el a avut vreme
o deosebitä activitate de istoric
numeroase recensiuni
critic
ConVorbiri literare" (1893 -
www.dacoromanica.ro
XXII

1900). 1910 a membru Comitetul Teatrului

National din Bucuresti.
Adunärile Generale.
Activitatea a Ateneului s'a
in cursul anului treout prin adunärile generale. con-
ferinte cursuri.
Au fost adunri generale.
Adunarea dela 6 Februarie, 11 a.
pentru Ateneulni pe anul 1938,
s'a sub presidentia d-lui Dr. C. Angelescu.
de intrarea ordinea de zi, dl. Dr. C.
lescu, Presedintele memoria ate-
neistilor in cursul vacantei .precedente: C.
culescu. C. Rádulesou Enache cari pe
carierele respective, au depus o acti-
deosebitála C. Miculescu a lucrat mai
multi Comitet in de censor, apoi de
presedinte presedinte al Sectiunii
iar C. de administrator
Se trece, apoi, la prezentarea bugetului Atencului Ro-
pe anul 1938, care formeazá scopul acestei
general e.
Gh. Adamescu, vice presedinte, - in nu-
mele - raportul asupra intocmirii bugetului,
prin care se mentioneazä mod deosebit urmátoarele:
1. Chestiunea transformärii
2. cu cca. 130.000 lei - de cheltuelile
din anul precedent - a prevAzute pentru biblioteca
Ateneului: aceasta. vederea faptului cursul
cestui biblioteca Ateneului se va. pentru ma-
public,
3. Sporirea lefurilor functionarilor administratiei
ai bibliotecii Ateneului
ce dl. Presedinte expune normele
bugetului discutiunile la care au luat
d-nii: D. C. Angelescu, Gh. Adamescu, Gh. C. Dragu, I.
Simionescu Constant. Georgescu, Adunarea dispune
1. privire la transformarea imobilului Esarcu,
autorizá Comitetul studieze unei
mai avantagioase pentru Nu va contracta
prin grevarea Ateneului Oricare va
transformárii hnobilului, ea se va face
niciun caz in regie.
2. Se aprobá suma pentru
vederea deschiderii pentru ma-

www.dacoromanica.ro
 PAUL PRODAN
29 1890
Ales membru al Ateneului 27 Mai 1933
Decedat Bucuresti 29 Aprilie 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
rele public. Festivitatea de inaugurare se va face odatá
inaugurarea Fresce.
3. Se aprobá majorarea a salariilor
rilor Administratiei ai bibliotecii; acest
sumele deja bibliotecii se
sporeste suma eapitolul Diverse
dela 60.000 la 100.000 lei.
aduce la cunostint cursul
lui trecut, d-sa, Ministru al Natio-
nale, a contribuit sumele necesare
sälii de spectacole crede
se va pe viitor de a
conduchtorilor Ministerului Educatiei Nationale.
I. Petrovici, Ministru Educatiei Natio-
d-sa are cele mai bune sentimente pentru
Ateneului, la care activeazâ prin conferinte,
cursuri participári la si
tatea de Ministru al alucatiei Nationale, va avea
pentru
A. Popovici-Baznosanu emite ca,
getul cum de ale Ateneului
figureze totdeauna Mcute Ateneului, aceasta
reprezentánd o recunostintá de donatori
totodatá un stimulent pentru noi donatiuni.
Adunarea admite propunerea, care nu
situatia bugetului, veniturile donatiunitor
au destinatiuni
C. Joan, presedinte, propune construirea
unui ascensor pentru sala de concerte. Adunarea
Conntetul studieze, .prin arhitect Comisiunea
gospodarie, aceastá chestiune, adoptând construirea
acestui ascensor.
Adunarea anualá din ziva de 12 1938,
orele 11 a. s'a tinut sub presidentia d-lui Dr. C:.
Angelescu,
Presedinte, Dr. C. e-
memoria curstd
1937: A. Lupu-Antonescu, Dr. A. Obregia, C.
O. Tafrali, Enache
Adunarea ascultä pietate cuvintele de ale
d-lui presedinte un moment de reculegere.
Di. Gh. Adarnescu, Vice darea de
seamä a pe anul 1937.
Dr. C. Bacaloglu, censor supleant, ra-
portul eensorilor asupra situatiei financiare a Ateneului
pe 1937. generali ia de darea
seamá de raportul censorilor desarcare

www.dacoromanica.ro
XXVI

de gestiunea sa pe anul 1937,

pentru buna conclucere administrare a
Dl. ultimul proces-verbal al Co-
Marei Fresoe, care situatia financiara
a fondurilor adunate pentru efectuarea
opere artistice de maestrul Costin Petrescu. Adunarea
ia cunostint de descarcare
siunii Marei Fresce gestiunea sa.
DI. N. N. numele Comitetului a Adu-
generale, aduce vii multumiri
pentru munca la strangerea fondurilor, acoperin-
du-se necesare, un apreciabii
exoedent, care s'a venit Ateneului.
Dl. C. felicit pe Costin Petrescu.
pentru opera sa.
Dl. D. nurnele Ligii Culturale
a presedintelui ei dl. prof. N. aduce
maestrului Costin Petrescu pentru opera realizatil.
Dl. D. propune scoaterea unui album
mai a unei de ilustrate
care reprezinte Propune ,aceasta
scopul largi propagande a
primul printre
pentru a se crea venit material Ateneului.
Adunarea propunerea, iar dl. presedinte
pentru realizarea chip mai a acestui
deziderat este bine concursul Casei
D-sa va face demersurile neoesare.
Dl. aduce la adunarii,
initiativa maestrului Enescu cu concursul A-
Muzicale s'a a se Ate-
neul cu o orgä, care va fi instalata pe
de concerte. Pentru fondurile acestei s'au
deschis de subscriptii Ateneul a delegat
se ocupe chesdune, pie colegul nostru Radu
Mandrea.
Dl. Radu face cunoscut lucrare
va costa cca. 1.300.000 (un milion mii) lei
s'a de peste milion lei; orga va fi
proprietatea Ateneului.
Dl. Preedint satisfactia s'a
mod definitiv se biblioteca Ateneului, pentru
public, dela Septemvrie a.
Dl. Georgesou crede biblioteca Ateneului
reprezinta una din mai importante laturi a rolului
Ateneului crede trebue mai publicitate,
arätandu-se o area bei
Dl. C. Joan, vice presedinte,

www.dacoromanica.ro
 OCTAVIAN GOGA
la 1881
Ales membru al Ateneului la 3 1923
Ciucea 7 Mai 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 XXIX

mentul de conducerea functionarea bibliotecii Ateneului.

Adunarea de acest regulament,
Intocmai.
Asemenea dl. C. loan citire regulamentului
pentru acordarea Tr. Djuvara".
o discutiune, la care au luat parte
D. C. Angelescu, $t. C. Gh. Adameseu, Gh. C.
gu, Dr. C. Bacaloglu, N. I. Herescu, Gh. Lefteriu. N.
N. Säveanu, Marin $tefänescu, I. Livescu, Constant
gescu Radu Mandrea, se aprobä proiectul de regulament
cu urmátoarele completäri:
Cap. 2 se sensul:... vor fi luate consi-
deratie conferintele al text integral a fost
pus la Cancelaria Ateneului, sub de manuscript
bätut la de rostirea sau mull out
zile rostire".
.Cap. 3 se sensul fiecare sectiune
va delega o comisiune din doi membri" nu
din trei cum se
7 8 se rezumându-se unul
singur: venitul anual al fondului de premii Tr.
Djuvara" se va opri de conform art. 20
din statute, restul se va da premiatilor.
premiate se vor publica una mie cu un
format tip, pe socoteala Ateneului".
9 se precum ,Membrii
tetului Ateneului acei ai comisiunii de citirea manuscrip-
telor nu vor putea candida la premii".
discutiunilor, punându-se
aplicdrii statutelor cu privire la pierderea calitätii de
bru al Ateneului, dl. Nicolae spune s'ar face
o se aplice totul statutele
tiune. Trebue se de abse.ntele dela
dela activitatea a Ateneului a acelor membri,
cari chiar nu-si motiveazä formal absentele.
ele se pot explica, fie prin ocupatiunile fie din motive
de Crede, trebue sä se aplice
pentru membri, cari nici n'au activat
vreo datá la Ateneu cari prin nimic nu-si pot motiva
lipsa
se uneste cu observatiunile d-lui N.
ca prescriptiunile statutare sä se
numai atunci când absentele nu sunt motivate.
I. Florescu discutiune problema
pentru conferintele fie
la ltimea demnitätii tribunei Ateneului.
C. loan, vice .presedinte, d-lui I. Th.
Florescu, biroul Ateneului toate

www.dacoromanica.ro
silintele pentru o bunl a
telor.
Dl. bugetare ale
neului abuzul ce se face cererile de pentru
sala de concerte expozitii, propune adunárii
stabilirea - -a tuturor
pentru inchirierea acestor care fie
pärite pentru persoanele ce se vor interesa. Aceste
conditiuni vor fi aplicate administratie, rämânând
a se discuta numai cazuri cu totul
Adunarea aprobä aceastä care se va aplica
din toamna viitoare.
Dl. prezintä rapoartele sectiunilor: lite-
prin care se recomandä pentru a fi
membri activi ai Ateneului d-nii Raul Teodorescu
Paulian.
Adunarea lund de acestea,
pe dl. Conf. univ. Raul membru activ al Ate-
sectiunea pe dl. Dr. D.
cu voturi.

Seria 66-a de in iarna

1937 s'a 1938 la 10 apoi a
ceput seria a 67-a la Noembrie.
Seria 66-a (a doua parte)
9 lanuarie 1938: C. Prodan: expozi-
tiunile universale.
16 1938: Gh. leriu: la catedrala
din Reims (cu pro:ectiuni).
23 1938: d-1 B. Bobescu: Insemnäri dinteo
calátorie pe Dunäre.
1938: d-1 Pop: Särbátorirea
30 1938: M. P. Sacrificarea
durilor.
6 Februarie 1938: Denmita-
tea nationalä.
13 Februarie 1938: d-1 N. S. Ionesou: Problema
cu Românii
20 Februarie 1938: d-1 Vtice-Amiral
pecte din politica
27 Februarie 1938: d-1 V. Vieata nniversului
material.
Aceastä a fost cie program artistic.

www.dacoromanica.ro
 Dr. GHEORGHE MARINESCH
Näscut la 23 Februarie 1863
Ales membru al la 4 1901
Decedat Bucure§ti la 13 Mai 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Martie 1938: Simionescu: munti
13 1938: D. Un moment decisiv
20 1938 Dr. C.
:

struirile, accidentele sántatea

27 Martie 1938: d-1 C. Marconi.
3 Aprilie 1938 C-dor C. Negra: Problema
:

trolului national.
10 Aprilie 1938 G.
: Ce trebue
tineretul
Seria 67-a (1938-1939, prima
Noembrie 1938: Radu D. Rose Dorul de
13 Noembrie 1938: Dr. D. Hysteria (con-
ferint de receptie Ateneul d-1 Chr.
20 Noembrie 1938: Gr. Trancu-lai:
Drum
27 Noembrie 1938: Lefleriu: O
Danemarca proectiuni).
-1 Decembrie 1938: d-1
critici a lui Taine de receptie in Ateneul
mân). Räspunde C. loan.
11 Decembrie 1938: d-1 C. Prodan: Pictorul N. Gri-
18 Decembrie 1938: Chr. Musceleanu:
atomi (Transmutatia
Din aceste 22 conferinte, 19 au tinute de
3 de persoane cari nu sunt membri.
Premiul Trandafir Djuvara.
Regnetatul nostru coleg Trandafir Djuvara a
zut testamentul o surnä din al
va trebui acorde anual 2 premii pentru cele
mai bune
Pentru primul an (1936) testatorul sta-
numele Petrovici G-. Trancu-
Pentru anul al doilea (pentru seria conferinte
1936-1937), Comitetul a hotrât ca prerniile se
corde d-lor I. Simionescu M. In anul urmätor,
1938, a un regulament special care a
de Adunarea generali 12 lunie
1938, pe care prezentul anuar, pag..12.
In dela 13 Decembrie .1938 luând
de rapoartele comisiilor speciale pentru citi-
rea conferintelor Ateneului, seria 1937-1938,
2
www.dacoromanica.ro
 XIV
de aprecierile membrilor Comitet, cari au
sistat la conferinte, a procedat prin secret la
atribuirea dou
Majoritatea a fost pentru dou
1. dl. Chr.
seara 14 Noemvrie 1937: 2. Romania
(iunile de dl. Prodan seara
de 9 1938.
Universitatea Ateneului.
Universitatea Ateneului a intrat al
an al sale. Conform. programului
C. delegat al Universitätii s'au
prelegerile la 10 1938
se vede lista urrneazä:
Nicolue: Cugetarea (5. 12. 19.
Febr., 5
'DI. Chiriac, Poezia la Romani 25
Februarie).
M. G.: Criza religioasà. criza eco-
criza (12, 19, 26
Cosmin, Radu: Cultura sufletului. Menirea
Religia nationalismului (15, 22, 29 .

DI. Creang, Gh. Elementul romanesc viata

(7 Februarie .

Dl. Probleme de economie 15.

22 Februarie
Dragu, C.: dreptate. proves (8, 15
Martie).
Dl. Gabrea, coala 12,
19, 26 Martie).
Georgescu, economic (8. 11,
21 Februarie).
Hurmuzescu, Drag.: Educatia tineretului. Organi-
socialá. Munca nationalá (10. 17 Martie).
C.: Individul colectivitalea
prilie
lonescu, N. S.: Caragiale societatea din timpul
lui (29 Martie. 5, Aprilie).
Kiri(escu, Creatori sisteme educatia
(2, 9 Martie).
Dl. Lefteriu, Gh.: Alfred de timpul situ.
(28 Ianuarie, 11. Februarie).
Livescu, kan: Idei consideratiuni generale
supra gestului. Despre firesc teatru
(24, 31 Martie).
Manicatide, M. Dr.: Compozitia a
(16, 23, 30
Chr.: Timpul vieata. Spatiul ma-
www.dacoromanica.ro
 EVOLCEANU
la Octombrie 1865
Ales al la 3 1923
la 28 lie 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Muscelennu viata.
teria. Energia atomul.
(11, 18 1, 8, 15 Aprilie .

Paulian, D. Dr.: Tipurile morfologice umane,

tipologie. Paludismul. Sifi lisul nervos tratamentul
Despre parazitii boalele ce ei produc.
fectiunile sistemul nervos (20. 27 Ianuarie.; 3, 10, 17
Februarie .

Vieti filosofi (1, 3 Martie).

C. Dr.: Protectia munci-
toare 14, 21
Pompein, Un (13 Ia-
nuarie).
Dl. Prodan, mobilierul, obiectele de
2, 9. 16 Aprilie .

Dl. Sergescu, in Evul Media 22

Dl. Simionescu, Din oamenilor alesi (28
Martie. 11 Aprilie .

la (9, 16, 23
bruarie).
. Marin: Structura universului doc-
trina (28 Febr.; 7, Martie).
DI. Teodorescu, Din istoria doctrinelor estetice
(6, 13 Aprilie).
Trancu-lai, Gr.: Bohd expansiunea
18, 25 Ianuarie).
Zamfireseu, Aspecte ale filosofice
de astAzi (17, 31 lanuarie).
marea
a au fost tinute de membri (25)
parte de (5 .

Subiectele acestor cursuri au din

variate:
politicá: 3,
istorie 5.
religie, filozofie istoria
1.
2.
drept: 1.
sociologic probleme sociale: 4
naturale,
silviculturá:
Mediciná: 4,
astronomic: 2.
Parte din ele se foarte
desvoltate prezentul .,Anuar".

www.dacoromanica.ro
XXXVIII

Mama
Evenimentul mai din cursul anului 1938
este inaugurarea Marei Fresce a Ateneului
s'a petrecut de Mai M. S.
Carol A. S. R. Mihai. de Alba
Comitetul nostru s'a din 1932 procedeze
la realizarea intentiunii celor ce au actualul nostru
de a se picta o sala de
Pentru artistica ne-am
Costin Petreseu, care a prima a lucrat 1933
in 1938 ca s'o
Pentru partea financiard am constituit o comisiune
din membri ai
P. Antonescu, Gh. Adamescu, Gh. C. C.
Kiritescu, Costin Petrescu, Gr. Bri-
I. Fonescu, Radu Mandrea C. Xen;,
fan Tätäräscu, sub colegului nostru dl.
Popescu. Comisilunea a focut diferite a di-
ferite másuri a reusit adune subscriptiune
necesare.
s'a putut ajunge fie visul mai
multor generatii de de a vedea umplut golul
care sta Loc rezervat pentru fresca va
fazele principale ale
In prezenta M. S. Carol II-lea A. S. R.
Vioevod de Alba au cuvântárile
d-nii: prof. Dr. C. Angelescu, Ateneului Ro-
Popescu, Comisiunii speciale
strangerea fondurilor Fresee
C. Presedinte Ateneului al
a Fresco.
Cu ocazie s'a inaugurat Biblioteca Ateneu-
lui care a fost deschis publicului ziva
de 17 Octombrie 1938.
Biblioteca.
Situatiunea Bibliotecii cursul anului precedent a fost
I. In anul 1938 Biblioteca colectiunile
modul
1. Conform s'au primit s'au registrul
respectiv 5.152 opere 5.238 brosuri. S'au
lucrat fise de pentru 2.688 dintre acestea,
pentru rest continuand a se face anului 1939.
deasemenea dela tipografiile din
roase publicatiuni periodice, cari s'au controlal
www.dacoromanica.ro
 XXXIX

inregistrat de primire 186 reviste curs de (cele

socotite mai importante S'au fäcut 4 reclamatii de im-
.

primate 57 confirmri de primirea publicatiunilor tri-

mise de tipografi.
2. S'au dar s'au Inregistrat la donatiuni 97
opere 101 vol., pentru cari s'au lucrat fise de
Donatori au fost: Rornânä, Societatea pentru
cultura literalura românä Bucovina, Directiunea
neralá P.T.T., Arhitect Gr.
nescu, G. T. Niculescu-Viarone, Prof.
Sever A. Constantinescu. Col. C. Negulescu, Maria
Oprescu I. Gr.
3. S'au registrul de
46 opere 48 vol. revista The Studio" Nr. 1-12 din
1937. s'au ficut fise de Dintre acestea
revista The Studio" lun de 9 opere 11 vol.,
despre arti, au fost cumpärate din Fondul Simu.
II. S'au inventarul cirtilor 631 opere hi 673
vol. inclusiv dubletele (Nr. 12.374- 13.004).
S'au catalogat definitiv asezat rafturi toate
aceste 631 opere (Nr. cari s'au
925 alfabelice,
773 pe
733 pentru 2-lea alfabetic.
Total: 2.431 fise.
In rezumat, la anului 1938, Biblioteca Ate-
neului
a) Inventariate 13.004 opere in 20.916 vol., inclusiv
b) Catalogate definitiv, putând fi consultate
celitori, 13.004 opere 20.916 vol., pentru cari s'au
lucrat:
17.103 fise alfabetice.
14.619 pe
pentru al 2-lea alfabetic.
Total: fise.
catalog este rezervat folosinta
Bibliotecii silile lucro ale acestora.
Catalogul pe al 2-lea catalog alfabetic (care
prinde fise ca alfabetic, mai
editori, comentatori, etc.)
se la dispozitia celitorilor sala lecturá a
tech. Clasificarea pe face sistemul zecimal
al International de Bruxelles.
vederea deschiderii Bibliotecii s'a ficut control

www.dacoromanica.ro
XL

al catalogului
cu catalogul alfabetic original. S'au eu
ocazie greselile constatate la redactarea biblio-
grafice la asezarea cataloage.
S'a continuat triarea publicatiunilor vechi depo-
zitul Bibliotecd (donatiunea etc.),
fise provizorii pentru 5 171 vol., la
Nr. 4.801-4.805.
In cursul legat, in sau vol.
III. Pentru admitere sala de a Bibliotecii,
care are locuri, eliberat 72 permise de intrare. Sala
de a deschis dela 17 1938 la
sfârsitul anului 53 zile lucrtoare,
la Noembrie mimai 15-18), cerce-
tatá de 187 cari au consultat 437 527 vol.
'Cetitorii au la folosire sala de §i o
uzualä vol. enciclopedii
dictionare mai importante.
la anului au lucrat la 4 funetio-
zi 15-19, 2 oameni de
viciu (dela 1 August s'a al 3-lea serviciu).
deschiderea Bibliotecii au repartizati la sala
functionar 2 oameni serviciu
unu vestiar , 3 functionari de
serviciu rmanând lucrrile catalogar; pri-
mire a publicatiunilor, etc.
Expozitiuni.
In cursul anului 1938 au fost Palatul A-
teneului urmätoarele expozitiuni:
Expozitiuni.
Ianuarie. sala I. pictor.
H.
3 " N. Tempeanu, pictor.
Februarie. "" 1 Cuza,
2 Theodor Cuza, pictor.
3
" 1 d-na Aurelia Ananescu,
2 d-1 G. pictor.
" " Savargin, sculptor.
S. Becu, pictor.
2 " I. Steurer, spictor.
"
P. Popa-Frunzri, pictor.
Mai, 1 " Eliza Oreleteki-Costescu, .goble-

2 oala de Munte. expoz.

de
3 d-1 I. Tuculescu, pictor.

www.dacoromanica.ro
 sala Nr. 1-3 Mica Inlelegere expoz.
de
Octonwrie, " " 1 I. P. Orleanu,
2 3 Expozitia
Noemvrie, " " 1 N. Grant, pictor.
" 2 "R. pictor.
3 d-na Eug.
" " 1 " Elena
2 Mircea Olarian, pictor.
3 d-na Niculina Dona-Delavrancea.

In rotonda din subsol. dela 15 Septemvrie -

15 a avut expozitia Inventatorilor
In sala cea mare de jos (partea spre scara
din fund) a fost macheta d-lui Arhitect Petro
Antonescu pentru Palatul Municipiului Bucuresti.
Cinematograf.
Sala de cinemalograf din subsolul Palatului Ateneului
a fost i in cursul anului ca trecuti
de reprezentantul Soc. An. pentru Exploatarea Statiuni
Balneare Climaterice. chiriasa cinematografului nostru.
Concerte festivitati.
In sala de s'a un de 85
cari se anexa respectiv.

Anexe" necesare pentru uncle

ale acestei de sealn.
Comitetul Ateneului

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Situatia Financiará
a Ateneului Român pe anul 1938

www.dacoromanica.ro
XLIV Situ Financiará a Ateneului pe anul 1938 XLV

Sume Sume
Sume Sume
votate realizate
I votate plätite
pe 1938 1938
pe 1938 1938
z
Concerto.
600.000 631.000
Lefile 450.000 395.248
2 Expozitii 200.000 198.000
2 Controlul la 30.000 19.840
3 Locuri loji la 3 Combustibilul 120.000 142.993
neului 6.000 9.270 4 Electricitatea 100.000 111.017
4 slii de . . 200.000 200.000
5 Apa si comunale . . . 15.000 25.806
5 Apa calduradela cinematograf . 10.000 6.058
"servitorilor . . 5.000 4.000
6 40.000 37.000
7 Intretinerea imobilului . . . 200.000 390.507
7 dela Actiuni . 420.000 545.744
Indemnizatie de transport pen-
8 Dobinzi la . 15.000 9.844
tru arhiteckil Ateneului . . 31.000 62.000
9 din incasrile fondului C. 8 a) Inlretinerea mobilierului . 15.000 4.500
Esarcu 24.000 24.585
b)Capitalizare pentru mobilier 10.000 10.000
10 (donatiunii) 9 Abonamentul telefonului . . . 9.000 9.377
C. Esarcu 245.000 245.850 10 Imprimate 100.000 72.150
11 fondului (donatiunii) . 5.000 4.600
60.000 scadeng
o
12 Pensia pentru succesiu-
99.733 137 nea V. Constantinescu . . 5.400 5.468
12 donatiunii M. Koiciu . . . 20.000 31.365 Idem 13 Burse din venitul V.
13 Tr. Djuvara . 50.000 75.000 Idem Conslantinescu 20.000 5.009
14 A. Simu . . 15.000 22.500 Idem 14 Asigurarea imobilului . 27.500 27.362
15 Dr. C. 15 Universitatea 50.000 43.500
3.500 5.250 Idem 16 Biblioteca Atencului . 380.000 293.064
16 Subventia Curtii Regale . . . . 5.000 5.000 17 Cheltuieli cancelarie . . . 7.000 8.379
17 Minist. Nat.. 60.000 62.480 venit Ate-
18 Venituri eventuate 100.000 348.147 18 fondului C. Esarcu . . . 245.850 245.850
Pinacoteca te-
. capita-
lizari 109.154

19 Situatia donatiunii Tr. Djuvara . 50.000 50.000

35.000
20 ,. A. Simu . . 15.000 15.000
21 ,. Dr. C. Poena-
,, ,, ru-Caplescu 3.500 3.500
22 Jetoane de 1.000
23 Diverse 5i neprevAzute 100.000 468.316
Total Lei 1.995.250 2.417.477
Total Lei . . 2.074.935 2.556.826 Excedent . . . . 79.000 139.349
2.074.935

Fatá de prevederile bugetului, plätile fäcute anul 1938 au depäsit suma votatä
422.227 lei (2.417.477-1.995.250=422.227). Acest plus de cheltueli provine din diferite
reparatii transformdri exceptionale de electricitate, la calorifere schimbarea
cortinei dela etc.).
Fatä de prevederile bugetului, iu anul 1938 au un plus de Raportând totalul veniturilor in 1938 de lei: 2.556.826 la cheltuelile din
481.891 lei (2.556 826-2.074 935 - 481.891). acest an de lei: 2.417.477, rezultä un excedent de 139.349 (una treizeci mii
trei patruzeci lei.
www.dacoromanica.ro
XLVI

Raportul Censorilor

Domnilor
censori amnuntul
financiará a Ateneului pe anul 1938
deplina a actelor justificative ve-
niturile cheltuelile din acest an.
deci, binevoiti a da
de gestiunea sa pe anul 1938, d-lui Pre-
Membrilor Comitetului Adrninistratiei
pentru devotamentul pun conducerea adminis-
trarea Institutiei

N.
Censori: M. Mora
( C.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 STATUTUL
ATENEUL
votat Adunärii generale de la 12 Aprilie 1922.
modificandu-se Statutul din 1899

CAPITOLUL I
Scopul Ateneului

Art. 1. - ,.Ateneul societate culturalk a fost fundat

Bucuresti la 28 lanuarie 1865 recunoscut ca persoaná
prin legea decretatá sub No. 1112 din 31 Martie
1886.
Art. 2. - Ateneul are ca scop cultura sub toate for-
mele ei prin toate mijloacele, special : prin
cursuri conferinte publice; prin publicatiuni ; prin expozitiuni
artistice auditiuni muzicale; prin reprezentatiuni
teatrale; prin intemeere de biblioteci publice, colectiuni pina-
coteci ; prin acordare de premii pentru lucräri privitoare la
societätei. El va intretinea raporturi cu socieatile similare
din tará din
Art. 3. - Ateneul are patru sectiuni:
a) Sectiunea. social- filosoficá,
b) Sectiunea
3) Sectiunea literard,
d) Sectiunea artisticä.
Art. 4. - Fiecare membru al Ateneului va face
parte dintr'o sectiune. Sub anume forme preväzute de regula-
ment, el va putea lucra sectiune.
Art. 5. - Ateneul are din Bucuresti o
cotecá, colectiuni artistice, stiintificearheologice cum bib-
lioteca Carol Rosetti", care va fi publicului conform
unui regulament special. Spesele pentru intretinerea desvoltarea
se vor prevedea prin bugetele anuale.

www.dacoromanica.ro
 2

CAPITOLUL H
Membrii

Art. 6. - Pe lângá cei 39 fondatori ai Ateneului, cari au

luat parte la intemeerea lui, altii nu se vor mai considera ca
membri fond atori.
Art. 7. - Ateneul Român are membri onorari, activi
corespondenti.
Adunarea va putea acorda titlul de membru onorar
oricärei persoane, care va fi contribuit ori lucrat nu numai in
interesul literilor sau artelor, dar al nationalitätei
române al societätei Ateneului
Membri activi :
a) Rezidenti numär de ; putin
12 de fiecare sectiune.
b) Nerezidenti, tot numär de 60.
Membri corespondenti surit membrii Ateneelor filiale
din alesi de sectiunile respective.
Va putea fi ales membru activ care va fi
tinut Bucure4ti, la Ateneu, cel putin trei disertatiuni publice
bine apreciate ; artist, care va avea merite recunoscute
arta sa; care se va fi distins prin lucrári
sau stiintifice.
Art. 8. - un devine vacant sectiune, se va
procede la alegerea unui membru. Candidatii, prevederile
alineatului precedent, vor fi prezentati de trei
membri ai sectiunei, arätându-se amänuntit titlurile lucrärile
Membrii sectiunei dupä ce au luat cunostintä de prezen-
tärile fäcute, se vor specialä, care nu se
va putea de cât dacá vor fi prezenti douä treimi
Candidatul care va prin scrutin secret, majoritatea
voturilor, va fi recomandatul sectiunii. El va fi supus votului
secret al Adunärii generale va fi declarat admis va
truni majoritatea voturilor prezenti.
Primirea Societate a rnembrului admis se va face
solemnä, care noul membru va rosti, un discurs de
receptiune, va un membru vechiu. Artistii
vor putea discursul printeo manifestare artisticA (expo-
zitie, auditie, etc.) atunci un membru vechiu va tine o
vântare arätând meritele noului Ateneist.
Art. 9. - Membrii activi datori ia parte la sesi-
anuale la adunärile generale. Cine va lipsi ani
consecutivi fárá motivare prealabilä, va fi considerat demisionat,
locul va fi declaraf vacant. Aceasta se aduce la cunostinta
Adunärii generale.

www.dacoromanica.ro
 3

Membrii activi rezidenti sunt obligati sä ia parte la

tele sectiunilor respective. Cine va lipsi timp de luni
clela aceste färä motiv, se va considera demisionat
locul va fi declarat vacant de Adunarea generalà. Ei trebue sä
contribue prin activitatea sânul sectiunilor al sesiunilor
anuale, la indeplinirea scopului Ateneului
Membrii activi nerezidenti au aceleasi drepturi ca cei
rezidenti. Ei pot lua parte la lucrArile sectiunilor respective, dar
nu pot fi alesi Comitetele centrale.
Membrii activi nerezidenti sunt obligati sä organizeze filiale
ale Ateneului localitätile prezinte sesiunile anuale
darea de a lucrärilor indeplinite.
Membrii prezenti la diferitele vor primi o diurná
care se va fixa prin bugetul fiecárui an.
Art. Ca membri corespondenti se vor putea alege
persoane din care vor putea servi pentru
plinirea scopurilor Ateneului
Art. 11.- Fiecare filialá a Ateneului va
statutele cum va socoti mai potrivit locale,
numai art. 2 din prezentele statute. Pentru ca o asoci-
atie culturalá poatä purta numele de Ateneu va trebui
ca statutele fie aprobate de Adunarea generalá a Ateneului
din Bucuresti.
La finele fiecärui an filialele trimite Ateneului
din Bucuresti o dare de amánuntitä despre activitatea

CAPITOLUL
Conducerea

Art. 12. Ateneul se conduce de un comitet care

reprezintá Societatea. Acest comitet este compus din 11 membrii.
$eapte vor fi alesi direct de Adunarea anume:
ca Presedinte; doi ca vice-prerdinti patru ca
ceilalti patru vor fi celor patru sectiuni, fiecare
de membrii sectiunilor respective.
Membrii Comitetului vor fi alesi numai dintre membrii
activi rezidenti Capita Alegerea membri se
face pe timp de 5 ani. Membrii al cäror mandat a expirat pot
fi realesi.
Sedintele Comitetului se sub presidentia Presidentului,
iar lipsa acestuia sub aceea a vice-president, pre-
zenta a putin membri din cei 11 ai comitetului. Deci-
ziunile comitetului privitoare la administrarea bunurilor societätei
sau scopurilor ei culturale se vor lua cu majoritate.
Nici o nu este n'a putin

www.dacoromanica.ro
 4

patru voturi. Dispozitiunile privitoare la bunurilor

societätei sau la darea unei alte destinatiuni, nu vor putea fi luate
de cât de Adunarea general& de cazurile de urgentä
care Comitetul de administratiune va putea face acte de
dispozitiuni de bunuri, hotärârile aceste cazuri, vor trebui
luate 2/3 de voturi, 8 voturi din cei 11 membri ai
Comitetului de administratie. Pentru gestiunea materiald
a societätei, comitetul, va numi un administrator; un
casier: un comptabil ; un secretar-bibliotecar ; un copist alti
functionari ce va mai gäsi cu cale.
Comitetul se va putin pe ; va
cerceta toate chestiunile la ordinea zilei va lua hotärârile
venite, care se vor consemna procese-verbale speciale.
Art. 13. - Comitetul administreazä direct sau prin
averea toate interesele instituliunii; bugetul anual
de venituri spese, marginele fondurilor legatelor. Acest
buget este supus la aprobarea generale,
darea de seamä despre activitatea anualä.
Anul bugetar la 1 sfârseste la 31 Decem-
brie al an.
In caz când, din vre-o imprejurare, bugetul n'a putut fi
votat la timp de Adunarea general& Comitetul atunci
bugetul anterior.
Art. - De cu membrii Comitetului, Adunarea
va alege trei censori pe timp 5 ani. Ei vor lua
parte la toate Comitetului cu vot consultativ. Vor ve-
rifica gestiunea Comitetului vor prezenta raportul
generale, care va da descarcare Comitetialui. cu acestia
se vor alege doi censori
Art. 15. - Fiecare sectiune alege pe termen de ani
biroul compus din: un Pesident, un vice-president doi secre-
tari, cari vor functiona conformitate cu regulamentul special
al sectiunii.
Art. 16. - Birourile 4 sectiuni constituesc Comitetul
cultural sub Presidentului Ateneului. Acesta poate da
delegatiune unuia din cei patru presidenti ai sectiunilor pentru
conducerea lucrärilor.
Art. 17.-Ateneul Fomân prima Duminicä
a an, va avea o sesiune la care vor lua parte
toti membrii activi, corespondenti onorari. In sesiune
pe celelalte lucrári culturale, se vor face receptiunile
membri. Ea poate dura pânä la 15 La sfârsitul sesiunei se
va face adunarea a membrilor activi, care va discuta
toate chestiunile administrative la ordinea zilei.
de aceasta, Comitetul sau censorii pot convoca pe
membrii activi Adunarea general& ori de câte ori va fi de
discutat o chestiune important& care nu amânare la

www.dacoromanica.ro
 5

sesiunea Desbaterile Adunärii generale

couduse de Pre$edintele Ateneului; lipsä, de vice-presedintele
mai in vârstä; când ar lipsi vice-presidenti, de atre mai
vârstä dintre membri.
18.-Atributiunile Adunärii generale sunt urmätoarele;
a) Alegerea din 5 5 ani a Comitetului a
b) Aprobarea bugetului anual ;
c) Aprobarea gestiunei pe exercitiul incheiat, darea
de seamä prezentatá de censori;
d) Declararea vacantelor alegeréa de noi membri activi,
onorari corespondenti;
e) Proclamarea de Presidenti vice-presidenti de onoare;
f) prin 2 3 din voturi, a membrilor cari se
vor fi constatat in contra Institutiunii sau contra Patriei ;
Membru lovit de vre-o pedeapsä infamantá este eliminat
prin votul Comitetului.
g) Judecarea ce s'ar ivi sectiuni,
Comitet vre-o sectiune;
h) Controlul asupra mersului general Institutiunii,
Reformele de adaos la statute regu-
lamente.
Art. 19. - Pentru ca Adunarea generalá sä poatä lua hotä-
valabile va trebui ca dupä prima convocare sä fie prezenti
majoritatea membrilor
La a doua convocare se vor lua cu numär
de membri prezenti. Intre aceste douä convocäri trebuie sä
treacä eel putin opt zile.
Membri Comitetului cari vor lipsi nemotivat dela Adunarea
generalä se vor considera demisionati din Comitet.

CAPITOLUL IV
Fondurile

Art. 20. - provenite din legate se vor administra

In conformitate testarnentele respective.
Pentru administrarea se va percepe - asupra veniturilor
-o de din veniturile brute, care va
bugetul anual al Ateneului.
21. - Compturile de fiecärui fond provenit
din legate, se va tine cu deosebitä comptabilitate.

Modificare aprobatä de Adunarea dela 24 lunie

1925.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V
Dispozifiuni transitorii

Art. 22. - Pentru organizarea expozitiunilor auditiunilor,.

pentru acordarea premiilor, pentru functionarea bibliotecelor
a altor chestiuni se vor regulamente speciale.
Art. 23. - Aceste statute nu se vor putea modifica de cât
Adunarea generalâ, 2 treimi din membrilor
prezenti.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA ATENEULUI

REGULAMENT
votat generale de la 12 lunie 1938.

1. Ateneul posedä o publicA, In care este

admis din i din
norme.
2. 0 comisiune de cinci persoane, din un delegat
al Sectiuni, prezidati de Pre$edintele Ateneului sau un
delegat al acestuia, va conduce biblioteca.
3. Comisiunea lista de ce au a fi cumpä-
-rate, lista de reviste la care a se face abonament, listele
de cärti sau reviste ce au a fi date la legat le aduce la cuno-
$tinta Comitetului pentru a fi aprobate total sau parte.
Membrii Comitetului sau ai Societätii Ateneului, cari au vre-o
propunere de fäcut privinta acestor chestiuni, o vor prezenta
comisiunii aceasta o va putea listele sale cu men-
tiunea propun Atorului.
4. Cornisiunea va propune numirea functionariIor
tecii, care se va face de Comitetul Ateneului.
5. In fiecare an bibliotecarul va face un raport despre
starea Bibliotecii, despre progresele Imbunätätirile
cum despre trebuintele ei eventuale. Acest raport, aprobat de
comisiune va fi prezentat Comitetului vederea därii de seamä
anuale.
Biblioteca Ateneului are un bibliotecar, care este
secondat de mai multe ajutoare de oameni de serviciu,
necesitate posibilitätile bugetare ale an.
7. Conditiile pentru a putea fi functionar la BibliotecA:
fie
putin bacalaureatul,
cel putin o modernä
una anticä,
o scriere frumoasä,
serviciul militar.
www.dacoromanica.ro
 8

In cazul când a mai functionat sau functioneazä la altä

bibliotecä, va prezinta dovada functionärii.
8. Bibliotecarul este serviciului.
Sub ordinele sale sub a sa räspundere lucrezä ceilalti
functionari. El pune pe noii numiti curent cu normele
talogare a cärtilor cu toate amänuntele serviciului bibliotecii.
9. functionarii vor fi obligati a fi prezenti la serviciu
la orele stabilite, fäcându-si fiecare Indatoririle prescrise. Biblio-
tecarul pe indatoririle sale, va supraveghea pe ceilalti
functionari pentru a se incredinta de bunul mers al serviciuluir
10. Fiecare volum tipärit sau manuscris cum stampä.
document, etc. cari apartin Ateneului, vor fi insemnate cu
sigiliul special al Ateneului, sub care se va când e cazul
numele donatorului.
Biblioteca va trebui aibä pentru cärtile tipärite un
catalog alfabetic, unul pe materii un inventariu general. Am-
bele cataloage se vor putea consulta de cititori numai prezenta
unui functionar al bibliotecii.
12. Bibliotecarul va tinea douä registre jurnale, unul pentru
primite prin obligatie legalá altul pentru cele cumpä-
rate däruite.
13. Publicatiunile periodice, (ziare, reviste, etc.) vor avea
clasificarea catalogarea deosebitä. In cursul de
ritiune, ele se vor putea consulta numai sala specialä,
ce se va face organizatia specialä cuvenitä acestei Dupä
cheerea anului, unele, dupä hotärârea Comitetului urma pro-
punerii comisiei bibliotecii, vor fi legate fi$e pentru
a fi consultate sala cea mare ca
14. Cärtile din Biblioteca Ateneului vor putea fi cercetate
de cititorii admisi, de personal local orele fixate.
Nu se vor da sala de decât volumele legate.
15. Persoanele cari vor consulte cárti localu?
bibliotecii, nu vor fi admise in sala de decât dacá vor
avea un permis de intrare de pre$edintele Ateneului
sau de delegatul acestuia. Acest permis se va libera urma
unei cereri scris, care se va domiciliul profe-
siunea. Dacä solicitatorul nu va fi cunoscut de bibliotecar sau
de membrii comisiunii, va trebui prezinte acte de identitate.
Permisul de intrare se libereazä cel mult pe termen de un an
se poate prelungi ajar numai prin cerere verbalä, prezentând
permisul perimat.
16. Permisul se va läsa la intrare primirea garderobie-
rului cu paltonul ghiozdanul. In sala de lec-
turá se intrá numai cu foi de hârtie, caete creioane. Este in-
terzis a se introduce cälimäri cernealä. Intrând in citito-
va alege un liber. va depune caetul va observa
numärul locului. Prezentându-se custodelui, acesta va da un
www.dacoromanica.ro
 de cerere, pe care va nota locului celelalte
indicatiuni tipárite pe buletin.
Custodele va ajuta pe cititor sä-si cartea
va numárul de asezare al (cota) dupá care omul
de serviciu o va dulapuri o va aduce
Acesta va astepta la locul säu aducerea
17. Persoanele cari vor strica sau cärtile sau
bilierul, li se va ridica permisiunea de a lucra bibliotecd.
Terminându-si lucrarea, cititorul va custodelui car-
tea acesta va semna de primire pe buletin. Cu acest buletin
cititorul va lua permisul obiectele la vestiar.
Cititorii sunt rugati a vorbi la cererea cärtilor a
nu turbura pe ceilalti.
Nu se imprumutä drti afará din bibliotecä.
20. La intrarea sala de lecturä se vor afisa urmátoarele
indicatiuni:

REGULAMENT.
Biblioteca Ateneului Român este deschisä fiecare zi de
lucru orele
Persoanele cari doresc ceteasd localul bibliotecii, nu
sunt admise sala de lecturá decät vor avea un permis
de intrare, care se poate obtine pe baza unei legitimatii cu
tografie informatiuni. Permisul de intrare este personal.
se libereazä pentru mult un an se poate
Este oprit a intra sala de serviete,
paltoane, pardesiuri, bastoane, umbrele, galosi, etc. Acestea vor
fi depuse la vestiar. Asemenea este oprit a se aduce
cernealá.
In bibliotecä tot localul Ateneului se pästreazä liniste,
ordine purtare cuviincioasä de personalul institutiei. Sunt
interzise convorbirile, scrisul pe deteriorarea de sau
mobilier, etc. Nu se nici bibliotecä nici inte-
riorul Ateneului.
se obtin prin buletin de cerere se restitue la
plecare.
Contravenirea are ca urmare retragerea pentru un timp
deterrninat sau pentru totdeauna a permisului, plata despágu-
birilor, cazuri de a bunurilor institutiei, denuntarea
contravenientilor justitie.
21. reclamatiuni sau desiderat se vor
registru special, care, la cerere, va fi pus de custode la dispo-
zitia cetitorului.

www.dacoromanica.ro
 R ENT
pentru distribuirea premiului, Dr. C. Poenaru-Cäplescu"

Art. - Se ca un omagiu adus conducere

lumiriate a Ateneului activitätii Comitetului, un premiu per-
manent la fiecare 2 ani de 7000 lei. Capitalul din venitul cäruia
se acest premiu, se depus la Cassa de Depuneri
Consemnatiuni sub recipisa No. din 7 Octombrie
Art. 2. - Premiu se va acorda alternativ pentru o lucrare
pentru una artisticá.
Art. 3. - Premiul anuntat pentru lucrarea se va
acorda celei mai bune teze de doctorat in mediciná, susti-
nutä in cursul celor 2 ani, sau oricárei alte stiintifice
elaboratá interval de timp, laboratoarele clinicelor
spitalelor sau ale Facultátii de din Bucuresti de
studenti.
Art. 4. - premiul este anuntat pentru o
artä, se va acorda celei mai bune lucräri expuse Salonul
Ateneului din cursul celor 2 ani expirati.
Art. 5. - Pentru premiul ce se unei lucräri
Comisiunea examinatoare va fi din presedintele
sectiunii stiintifice cu din membrii sectiuni.
Art. 6 - Când premiul se acordá pentru o operá de
Comisiunea examinatoare va fi din presedintele sectiunii
artistice cu din membrii säi.
Donatorul face parte din ambele comisiuni.
Participantii vor depune totdeauna lucrärile pânä cel mai
târziu la finele lunei lunie, iar premiul se decerne in luna
Decembrie.

Acest Regulament a fost votat de Comitetul Ateneului

in de la . . . .

www.dacoromanica.ro
 REGULAMENT
pentru distribuirea premiului Trandafir Djuvara"

1. In luna lunie a fieeärui an se vor atribui premii

Tr. Djuvara" la douä dintre conferintele apreciate ca cele mai
bune, printre cele tinute cursul sesiunii anuale.
2. se de Comitetul plenar al Ate-
neului. Vor fi luate consideratie numai conferintele al cäror
text integral a fost depus la Cancelaria Ateneului, sub formá de
manuscript la masiná, de rostirea sau cel mult
cu opt zile dupä rostire. Manuscriptele se vor viza de prese-
dinte, se vor închide plicuri stampilate de cätre secretariat
se vor pästra luna lunie.
3. a Comitetului, se pentru fiecare
sectiune câte o comisiune din doi membri, care
citeascá manuscriptele, din specialitatea sectiunii, depuse la
Cancelarie. In o urmätoare a Comitetului, special
vocatá, se vor rapoartele comisiunilor, se va discuta asupra
se va da votul. Pentru ca votul sä fie valabil, trebue
prezentä putin majoritatea membrilor Comitetului, iar
hotärirea se va lua prin vot secret, douá treimi din numärul
membrilor prezenti.
4. persoane nu i se poate acorda un nou premiu,
dupä trecerea de trei ani dela premierea precedentä. Pot fi
premiati atât membrii Ateneului, cât persoane care nu sunt
membri.
5. La aprecierea conferintei, se va tine seamä de interesul
subiectului, de forma tratärii a expunerii.
Pentru a se putea judeca efectul produs de conferentiari
asupra publicului, vor fi prezenti la rostirea conferintei
doi membri ai Comitetului. Pentru aceasta, la inceputul fie-
cärei sesiuni, Comitetul va programul, cuprinzând nu-
mele membrilor cari se oferá benevol a asista la conferinte,
Din venitul anual al fondului de premii Tr. Djuvara",
se va opri cätre Ateneu , conform art. 20 din Statute.
Restul se va da premiatilor.
7. Conferintele premiate se vor publica câte una mie
de brosuri, cu un format tip, pe socoteala Ateneului.

Acest regulament a fost de Adunarea generala

a de la 12 1938.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANEXE

DISCURSURI OCAZIONALE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1.

Cuvântare din partea Ateneului Sala

Fundatiei Carol la 13 Februarie 1938, de d. Vice-Pre§edinte
STEFAN C. lOAN
la särbätorirea d-lui Petrovici, fäcutä de Societatea
filosofica presidata de d. C. Radulescu-Motru.

se asociazá cu la
de astázi si sunt vesel mi-a revenit
mie pläcuta de a aduce omagiul acestei
cullurale distinsului iubitului nostru coleg d. rofesor
Petrovici, care a tribuna Ateneului -
mai apreciati, de
blicul numeros ce-1 -, catedra UniversiOtei
noastre, mod regulat mai bine de
deceniu interesantele sale prelegeri.
mai oare adaog la elogiile
adus vorbitorii care la
mimele Academiei a Minis-
terelor Educatiei Nationale a celor
Universitäti, de profesorului, filoso-
fului, cárlurarului, academicianului, care o
a intelectualitätei românesti?
Comenius spunea cä profesorul este ca grädinarul,
care din arborilor ce a
Colegul d. Petrovici, o strAlucitä
de ani, are satisfactiunea su-
de a vedea astázi
tot de pe care i-a format i-a
ou magistralele sale
muncá lungá grea de decenii a
pe distinsul profesor de aceia 11

www.dacoromanica.ro
 16

viguros,
sale.
Ateneul prea
coleg, din succese
sus, ca s de acum
port

www.dacoromanica.ro
 2

D-LUI IONESCU,
Delegatul Ateneului la adunarea a
la Abrud la 10-12 Septembrie 1938.

Ca anul la Timisoara. In an la Abrud,

a avut deosebita de a invita Ateneul
a reprezental la
Ateneului exprim recunostinta
de a participa calitate. in acest an, la
frumoasä
Astra sunt. dourt instilutii colaboratoare.
din una o parte,
alta parte a
acelas scop la amândou: lumi-
masselor, stiint art. eu un
cultura a poporului românese sub
La cultur fost sa
traditionald: firese acest date
asociatiuni.
românesc avea nevoie. sub dominatiunea con-
unui
sale roinânese.
Acest ideal nu esle nefolositor nici astrizi. nu
stint infillratiunile strine straturile acestui
in
strine si bolnvicioase artá ideologii
moravuri necompatibile eu firea
a românului... primejdii trebuese
sau corijate.
Astzi, la mari,
tionalismul manifestärile vietii se con-
siderà a rezistentei
mai se impune aceasta la un popor mai mie,
supus fireste la influentele popoare mai mari. Ni
se impune românilor, a avea o

www.dacoromanica.ro
 18

o o o
mai pe o stare
care munca
fie majoritate.
Acest de vedere a fost Astra
din conslituirii sale.
Un al rol care Astra, eu
au fost problemele trebuintele
locale ale poporului. Statut nu e
a prinde a rezolva aceste probleme, náscute spo-
incidental, care probleme, numai
supusi respective determina
pentru discutarea 5i determinarea
spre solutionare. Astfel a fosl
anul la problema a

In acest an, Abrudul a ca o alegere

Mai Abrudul e centrul unei regiuni
de o energie cursul istoriei
noastre tributul de saerificii patriotice de
tragedii care vor vesnic
imprimate tot ce e romAnesc.
In al doilea loe, regiunea aceasta probleme
locale, fie fie de
de o congresul va avea

activitate, este de a avea

Astra o colaborare; institutii
una alta nobila de manifestare
se armonios
scopuri
spun numai
anul sub cupola a Bucu-
s'a inaugural prezenta M. S. Regelui
marea a neamului, povestire pentru
generatiile viitoare a peripetiilor istorice poporului
românese, sale
ziva monument de
din tinuturile mai
late va fi eu
nu
Astra de aur
românesti sale, Ateneul
colaborator va asista
la congresele sale.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

MAREA A ATENEULUI ROMAN

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL MAREI FRESCE.

19 1889 când s'a immgurat sala

mare de a din
fiecare vizitator a putut o lungá de
75 de metri, care nu era nici nici
nici inscriptii, ci pe care cileau aceste
Loc rezervat pentru marea ce va
fazele principale ale A
de atunci o veac.
mii mii vor fi acele se vor
fi Când? Cine?
Ateneului
iubitorii de cari edificiul Ateneului re-a-
lizarea mari opere arhitectonice, pus
chipuri, au
ori au allele publicul care vizila
nostru. S'au tinut conferinte acest
publicat s'au discutii diferite cer-
sunt, mai ales, ce se
a se artistul care
cute lucrarea, - a se gási ca fie
s
fresco" deaceea au
cuvântul
observatiunile erau serioase, desi nu
grad. Desvoltarea picturii noastre nu se Mcea.
pasi prea cursul anilor, dar se ivea
un care ar fi stare a realiza
asemenea plan: dar a
vechea metodä, enea zi zi mai
chiar putin mari din
o desvoltata nu
compara a obis-
aveau tacit pentru mari
grandioase - obisnuiau
lucreze panz in atelierul apoi
fixeze acele páreti. a Puvis
www.dacoromanica.ro
 22

vannes ale sale celebre opere din Panteonul dela

Paris; ala noi iubitor má-
retie G. D. Mirea cu panourile dela Universilatea din
s'au
cu diferite situatiuni
de Stai - adreseze unui
prin valoarea operelor sale. Dar nu se pu-
tea
Anii fresca se fácea. Nu se
din Era ca glas tainic care venea din
adâncurile vremii, din intunecoase ale suferintelor
poporului din putinele dimineti ale vietii
lui, care a avut
ráspfintii: dar s'a ajuns la unei
s'a desvollarea incheierea rea-
idei. nostru ceva:
momentul vie. Va veni
unci va care s'o
va putea. va avea ce
$i s'a Ceasul a bâtut Prima
a poporului s'a incheiat: dela o
pentru Dacie, s'a s'a
s'a frmântat, s'a sbtut, a o idee,
un vis, a ajuns fie un
A fost ca un care dela un
sau se adesea se desface mai
brate cari se mai mai curge as-
cuns pe sub printre sau 'stânci,
când ajunge de o Intindere care
deveni sale.
Acum pictorul vie. Acum se
realizarea a idei care nu era
ci
Acum fresca .Aceasta a fost con-
vingerea Aleneului. In
afla un pictor, care arätase mai de mull
interpreteze tainele zile ideca
a a incercat, a schitat, a cerut
unora allora, fine a sa
obstei
istorich, planul realizare realizarea
S'a mai pictor era unui
mester generaVia. celor cari mai
taina vechilor pe verde", pe
care sunt biserici
tara prin vitre-
gia veacurilor.

www.dacoromanica.ro
 23

Acesta era nostru Costin Petrescu. S'au

omul realizare; giisit
tunci banii Marea Fresc5. este gata.
De aci sala a
de spectacol, va sta .pururea
o lectie istorie o
de patriotism, din care tinerimea generatie
generatio, va vedea s'a nscut
prin a trecut, ce a indepHnit,
ce a suferit - pentru a ajunge la lui
a fi gata pentru roade:
Februarie 1938.
Gli. ADAMESCU.
Vice preWinte al Ateneului Român.

(Introducere la Albumul Marei Fresce")

www.dacoromanica.ro
 la adunarea fondurilor necesare pentru
MAREA de dl. V. secretarul
Ateneului dupä procesele verbale respective.

dela 27 Mai 1933. Adunarea a

de proiectul Fresce,
mit de dl. Costin dispune ca se studiez4c
in chestiunile de privitoare la
partea materialä, a se la inceperea
din sale, a discutat
chestiune, ajungând la
1. contribue cu de 200.000 (douä
mii) lei.
2. comisiuni speale pentru strân-
fondurilor Fresce,
sinne din Stelian Popescu (presedinte),
C. P. Antonescu, Gh.
Gh. C. Dragu, C. Kiritescu, Costin Pelrescu,
Stefan Ttáráscu, mai Gr.
C. Xeni, Rada Mandrea (membri).
Comisiunea primele a
Emilerea stoc vignete ale
a distribuile - contra cost - la la
urbane la socielti comer-
2. Tipärirea unui apel, prin care se
vignete, de istoric al cuprinsului
Modalitatea vignetelor s'a a se face
felul
1. Prin directiunile principalelor secimdare
parte din primare urbane, reali-
depuse la Cassa de a Corpului Di-
dactic, special. vignetelor la s'a
fäcut rânduri: Oficial

www.dacoromanica.ro
 25

a doua oar Educatiei

stocul expediat prin Ministrul Educatiei Nationale s'a
dispus 400 din realizale fie in
de comitetelor
2. Prin la
3. remizieri heneficiu, variind
Cu remiza sub o
deoarece s'au greultile plasarca
vignetelor, acordandu-se de s'a
admis conoesiunea distribuirii vignetelor,
prezintate aveau exagerate 600 si
alte avantagii a inspira suficiente
In sumele realizate din
s'au prirnit contributii, fie la fie prin
Sumele la fost depuse.
la Banca special al Marci
Fresce, infiintat cu dispozitiunea acest se
vor sume numai prin scrisoare special,
d-1 C. imputernicit de Comisiunea
Fresce.
conturilor respective a angajat
un contabil, de care trei luni, Comisiunea s'a dis-
pensat lucrárile al Comisiunii cores-
pondente. procese-verbale depozitului
vignete, a fost V. Moga, Secretarul
Tot d-sa a conturilor, plecarea con-
tabilului, Octombrie 1935, pentru motive de
mare rspundere, d-1 V. Moga
depozitului
numai Comi-
siunii cu conturilor. Accepkindu-se de-
a Yost dl. I. primeasch
D-sa a aceasi
apoi, necesare pri-
mire a depozilului.
in Fresce
modul
1. prof. Han:a
prin Cassa de a Corputui
formele respective incasare,
Ateneului contra chitante.
Banco Cassa
Corpului Fresce.
au Yost semnate, de Stelian Po-
pescu parte de Vice C. loan
înregistrate cu de
S'a d-lui prof. Costin Petrescu suma Lei:
www.dacoromanica.ro
 26

milioane), anga-
completa terminare a Frcsce.
2. Pltile diferitele cheltuieli
a fondului pentru acope-
rirea a perelelui pe care s'a pictat Mama
contra sau facturi, fie prin Banca
RomäneascA, fie prin Cassa Ateneului.
dela 27 Mai
1937, de cuprinsul acestui raport, d-lui
d-lui Vice-Presedinte de toate
ca acest raport fie trecut intocmai
condica procese verbale.
Procesul-Yerbal al 31 Mai 1938, p.m.
Comisiunea fondurilor necesare
Fresce, astzi la p.
prezenti: dl. Dr. C. Angelescu, Ato-
Stelian Popescu, C. Joan, Gh.
mescu, Gh. C. Dragu, Costin Petrescu, C. Kiritescu, Gr.
Trancu-Iasi, I. Fonescu. Radu Mandrea,
a procedat la inchklerea definitiva a socotelitor la
vederea a adunärii
fodurilor a sumelor rilmase.
Din procesele verbale anterioare, situatiu-
nea generali a fondurilor pe ziva de astzi (31 Mai 1938)
este
Din vignetelor din donatiunile diferitelor
a particularilor, a rezultat smna de Lei:
2.682.958 optzeci
nouä sute cincizeci opt).
Ch
1. D-lui Prof Costin Petrescu, lei 2.000.000 suma conve-
nitä pentru executarea
Marei Fresce).
2. 30.000 album).
3. Sabin Drágoi 55.000 (pentru compunerea
,,Poema
4. Diverse cheltueli pentru per-
sonal, de zidärie,
pierdele, imprimate de .»
. 201.647
5. Contributie la instalatii
iluminat, loja reno-
varea mobilierului, etc. . 292.000
6. Cheltueli necesare pentru
lemnitatea desvelirii marei
fresce, 47.000
7. Diverse 9.000

www.dacoromanica.ro
 27

Balantand cheltuielile un sold

favoarea Comisiunii, de Lei: 48.311, (patruzeci
mii unsprezece).
situatiunea, Comisiunea decide:
1. Soldul de Lei: 48.311 trece patrimoniul
2. sumele ce se vor mai
trece deasemenea drept
Dl. Vice-Presedinte C. este autorizat a
face acestei Comisiuni
la Cassa Economie a Corpului Didactic la
Româneasca pentru restituirea sumelor cuvenite
Fresce trecerea in posesiunea Aleneului
ceiace priveste vignetele o comisiune
Gh. C. Dragu, Costin Petrescu I. Fo-
nescu vor vignetele rämase in
comisiuni le va preda borderou Adminis-
tratici Ateneului urmând ca Atencul sä
in proprietate vânzarea In conditiunile vor
fi fixate de Comitet.
Dulapul fier, cumpäral pentru nevoile acestei
misiuni, se Ateneului
Din cele de mai sus toate
pentru Marea au fost Meute din sumele adunate de
Comisiunea Ateneul, care la
buise 200.000 sute mii) lei in acest a fost
scutit de contributiune.
Drept care considerand misiunea terminatá
chip hotärim ca, acest proces-verbal sä
fie supus adunárii generale viitoare pentru a
Tot ce va mai privi lichidarea vignetelor se va con-
semna prin procese-verbale acest registru.
Comisiunea aduce multumiri d-lor: I. Fonescu. I.
V. Moga pentru concursul -ce-au dat
Comisiunii fresce pentru colectarea fondurilor ei.
Drept care procesul-verbal de fat, adaosul
sumele ce vor mai urma interventiunilor
d-lui C. Joan, fresce, se vor in-
registra acest proces-verbal.
generalá dela 12 1938
procesul-verbal de mai sus deschrcare
Comisiunii precum Comitetului Ateneului pentru
toate cheltuielile toate socotelile arätate acest proces-
verbal In ordinea de zi prezentatä
Pre5edintele Ateneului
Dr. ANGELESCU.

www.dacoromanica.ro
Solemnitatea pentru desvelirea Fresce a Ateneului
s'a seara de Joi 26 Mai 1938, ora 21,
program:

1. d-lui Prof. Dr. C. ANGELESCU.

Aleneului
STELIAN POPESCU,
Comisiunii pentru fondurilor Fresce.
Dare de d-1 STEFAN C. Vice-
Presedinte al
execularea Marei Fresce.
ocazional, MIRCEA RADULESCU, reci-
G. CALBOREANU. dela

Prof.
SABIN V. de orchestra Filar-
corul Carmen". sub condu-
maesLrului GEORGESCU.

www.dacoromanica.ro
 CUVÂNTAREA D-LUI Dr. C. ANGELESCU
Presedintele Ateneulul komân.

SIRE,
La 19 Martie anul s'au 30
inaugurarea lal al
Dela Ateneului a au-
mai
dus inteligenta româneascä; aci au avul cele mai
seamä \care
largá la ro-
la gustului marelui aci,
in mari ca momentele
-au expresie
a calde
mai
larg lui a
acces tuturor exponentilor
el a mausoleul gloriilor
care le evocä
iecoul ce a lost la
oficiat el a de
s'a lumbut ce s'a nude
a ce a
simtire
când a marea a
heamului: in
RomâniCi veci a provinciilor
patria unirea a
Dupä rilzboiu unirea cu
noi
catie marea
relacere, consolidare a

www.dacoromanica.ro
 30

a caute se
nivelul cerinte culturale
Cu concursul al Ministerului Natio-
s'a transformat subsolul Aleneului, creindu-se o
de expozitii cinernalograf
o pentruu Universitat,ea Ateneului, 17
se predau cei
public.
In s'a o care
rând va fi inauguratt s'a Biblioteca
care o deschidem care va pune la
dispozilia cititorilor peste 40.000 volume.
Dar mai de care trebuia
fie Marea a Atemului".
inaugurarea Palatul 19 Martie 1888,
se vedea o
mai bine de 75 metri, pe care se citea cuvintele:
reervat Marei ce principale
ale
de veac trecuse dorinta
de eetorii institutiuni de toti iubitorii
fi
Desigur greutäti diferite au executarea
opere, dar pe aceste mai era
ceva, care aducerea ei la indeplinire: era
tainic al vremii, erau suferintele ale poporului
nostru, erau momente de glorie ,vietii care ne
*opteau pentru ca al neamului
se o parte a
fie
$i s'a implinindu-se, a-
veam acum datoria opera.
Am numit Comitet sub prwdintia de
a român, care Stelian Popescu,
ca se ocupe strangerea fondurilor s'a ales ca
executor al acestei opere, pictorul de specialist
de acest d. Costin Petrescu, care s'a achitat,
cum constata, de
leecutând o mare
Trecutul neamului atât de sbuciumat dealungul
vremurilor, de fapte mari si glorioase, a
nizat prisosinth reprezentate Marea
Ea se ritm neintrerupt, pornind din
Romanilor Dacia, athigând
culmi ale istoriei noastre marcând
simbolic al diferilelor prin
marelui ideal de al neamului:
de

www.dacoromanica.ro
 31

In conceptiunea acestei Mari sa

penumbra a strävechilor nostri codri din
lunca piseurile s_punea
Odobescu, timpurilor preistorice,
goi sau abia aeoperiti cu de cum
firese era noasträ nationalá;
Dacii, sau Gctii, trib al locuiau
aceste ci s'a mai viu,
rându-se din de pe Columna lui
grupul initial al Marci apare figura märeatä
a Traian: romane biruitoare
ce tree Dacia, când albe
turca .disperare
aquilelor aurae ale Romanilor, contra hidosilor
ce deasupra
Romanii victoriosi tree podul peste Istru, de
estrul Apolodor din Damase, frunte cu
ce ne-a dat
dispar eulorile vii, cerul se
apare vijelia cavalcade de barbari, ce cade capul
nostru. Vin Gotii truposi
vin märunti eu figuri Gepizii,
trogotii, Pecinegii, altii noaptea milenarä.
to(ii", cum spune cântecul nostru de
jale. Barbari .peste barbari, lmbrâncindu-se,
ucigase
barbar apar incursiunile de mai
sau mai putinä a Slavilor, a Ungurilor, a
lor, atrasi de bogätiile acestei
Santinela valurile
dusmane. In se Românii
urma invaziilor, aci, asteptând trecerea furtunii,
ziceau, credinta pronia Celui de Sus
sângele trece piefrele
a puhoaiele au a rämas
trându.-i fara pietate eu care antichitate
vestalele focal sacra, pilmântul scump
däruit lui de Traian, acestei de
Dunmezeu fri.
Un de episoade din trii noastre
a urmat nävälirile barbare, apar vitejii
din românesc räsfirat pe ambele maluri
ale peste aproape
tara dintre Carpati la clasicele
piscuri ale Pindului, ca Rege
fecior al Asanilor, pe sau Caloian, ce domni
de Istru, imperial româno-bulgar.
Se apoi a doua

www.dacoromanica.ro
 32

Românilor, Voeuodalele la
jghebarea celor principate.
prin cetele muntoase Negru cu
ceata sa din plaiurile spre
Drago din legendara
lui apele Moldovei. E uremea
Episoadele istoria In preajma
Cozia se care
tara Alexandra
Mare calea trii
cmn ca: Basarab Vodä cu o
lui Mircea. nimicind la Bra-
nului acea canina despre
care vorbesc cronicarii maghiari.
Epoca e Tepe ca o
risipind pe
Mare
la Dumbrava. pe pe Turci, pe Unguri
numeroase i care. cucernica-i
Celui de SuS. El al
dobi românesc bogate biserici, pe
care le-a minune numai
de Neagoe la de epoca
pace de
se Mihai Prima
soare, reinviere in vremuri
simbol de
fu atunci dela lu
Unirea Alba Unire care din
rocire o
Uciderea a lui Mihai
neam
unei mari istorice.
Bi-
Vouvod, in sferele culturii
de Apar apar
Muntenia; Mol-
Vasile Lupa nu se mai
Muntenia. Apar apoi alte
strlucile Ca: Canlacuzino, ca /emir
cari prin tor
s le civilizatia
pusul Si
care a fast din ca
tragice dela vietii care a reprezenlat cea
religioash de
a luxului celui mai
Dar. adopte culori
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Marea a Istorlei lor

Trimisii Papei aduc dar lui cel Mare spada biruintei.

www.dacoromanica.ro
 Marea a Istoriei lor

Mihai-Viteazul Alba
unind cele trei provincii ale

www.dacoromanica.ro
 Marea Frescá a lor

Eroii revolufiei din 1784, Horia, pornesc

lor sá sdrobeasca jugul

www.dacoromanica.ro
 Marea Frescä a lstoriei lor

Regele Carol I
primind inchinarea steagurilor luate dela dusmani.
Regina Elisabeta
Ingrijind pe

www.dacoromanica.ro
 Marea a Istoriei Românilor

Regele Ferdinand Regina Maria

se incoroneaza la Alba unind toate tinuturile române5ti.

www.dacoromanica.ro
Marea Frescá a Istoriei

Regele Carol
poporului ca râsparidirea culturil.

www.dacoromanica.ro
 33

vine epoca de tristä a

neamului când tárile române cad
zile de peste care se
românesti, straturile superioare
care reprezintA cultura unui popor au uitat de
multe ori sá apere sfintenie talismanul nepretuit ce
limba anurnite timpuri
clasa cultá a vorbit când
era floare greceste grecismul era la
- poporul a vorbit in toate epocile numai limba
copie a scrierilor cronicarilor vechi
a celor ce se aoum, care o energie
admirat protestau contra injosirii sub
pânirea ca cultura sá nu
limba româneascd.
RAspândirea provoacá, de
jos a poporului, trezirea la viata nationalá acum incepe
se lantul revolutiilor populare: Horia,
Crifan, eroii martiri ai revolutiei transilvânene dela
1784, pornesc fruntea motilor desrobeascá poporul
de sub jugul iobcriei. Biserica dela Tebea devine
martirilor din Apuseni; Gheorghe
de carte apare trásátura de unire
revolutia ardeleand miscarea lui Tudor
Muntenia.
Când 1821 a sunat, orizontul national sá se
limpezeaseá se câte putin.
Mare le pandurii e reprezentat in Mara
din partea boerilor actul de consfintire
a drepturilor cerute Adunarea
Episcopului al se vede alâturi de al
Tudor; mai in fund se turnurile
Hurezi de a pornit oastea
Redesteptarea spiritului national prin revolutia lui Tudor
Vladhnirescu, tratatul dela Adrianopol redau pacea
pentru moment, urmând o erá istoria
Vine 1848. In Transilvania miscare
de redesteptarea constiintei nationale. este tri-
este executorul. In codrul Muntilor
Apuseni Avram oastea Motilor de: Preo(i
eu crucea frunte", _porneste sub cutele primului tricolor
românesc dobândeascá prin drepturile poporului
la libertate. In feciorii de boelri,
Bonjur4tii" li se zicea, adaptati
cratice din Apus, avântul tineresc, fac una
2

www.dacoromanica.ro
 34

de
ce Ha Liman, care
impiedica conventia. dela
voeste sä Impiedice sborul ce luase spiraul ro-
dela 1821 Nici exilul, nici
marilor
Negri, Ion Alec-
Grigore Alexandrescu nu
au pulut face mersul al lucrurilor
idealul pentru egalitale.
penlru respectul abolirea privilegiilor,
cul-
turii. Principii pe
tional, in care erau civilizatoare;
totul prin patriotism. prin
prin personate.
ale zorilor se
1859 Unirea Principatelor" simbo-
Hzal fecioare: Muntenia
port national, firul destinelor
nationale se intruchipeaz sub
gura lui Cuza ca prin farmec, zi
din patru milioane de o de mosneni.
dar mare act patriotic
la care a pus partea sa sufletul de mare Mihail
Sätenii acum fiecare parlea
bratele la 1877-78
pentru neatarnarea sä apere acest.
pe vitejie au
lui Vodá Cuza. cu Carol
marele Elisabeta Doamna-Regina,.
Mama de rzboiu. Regina Carmen
timp de pace - faptele sale
si sa de actele
mari patriotice Rege
de
de ultimele Fresce.
Ne apropiem de realizarea visului milenar
intregirea Vis indeplinit de
teazul, spulberat apoi, pentru a se definitiv
In marele 1916-1918, sub
Rege Ferdinand Primul
al tuturor arme ale eroilor
nostri.
a ora decisiv secular
steagurile au trecut memo-
abil a zi 15 August 1916 entru a a a

www.dacoromanica.ro
 35

la 1601 câmpia Turda a

fratilor subjugati mai bine de de ani,
vestea, veacuri de suferinte,
a sosit vremea ca românesc, strâns la un
fie pe lui.
au trecut Prutul la 23 lanuarie .1918, drumurile
udate arcasilor lui Mare, ca
nimiceascá urmele la 1812. 'In fine,
steaguri au trecut 8 in an,
bariera blestematá dela 1775, dea sbu-
suflet al Sfântiului doarme .sub lespedea
piatrá dela Putna intregeascá Moldova
care marele .deca.pitat.
ghimpate, cruci de explozii de
bombe plan marele nepretuitul
patriot Ion I. C. Brdlkmu, el a pus tot sufletul,
inteligenta sa superioarä, tot patriotismul lui luminat
tot pentru României
astäzi, pe Marele Rege Ferdinand,
aoeiasi dra.goste, cu. eu
devotament, cum Ion
care se aláturi de Regele Carol I, servit
acesta la Infäptuirea Independentei la Proclama-
culori vii luminoase e apoi Marea
intrarea triumfalá la Alba-Iulia a
Regina
atributele urmati de ostasi
spre Catedrala Neamului, local sfintit prin Incoronarea
Primului Rege al tuturor Românilor.
Donmesc trece prin fata grupului ,simbolic
a patru fecioare, portul oelor tinuturi
Ardealul, Bucovina i Basanabia,
pentru
Epoca de intregite
ultimul episod al acestei Epopee nationale, hnortalizatá
Marea Ea mod simbolic
ráspunderile de In cadrul
modern, obstesti §i a
Majestatea Sa Regele Carol al
sotit de Marele Mihai,
treptele unui Palat mijlocul având marea
chemare, mostenirea
die sute de de eroi, care sacrificat viata
pentru realizarea national.
trásáturi mari episoadele ale Marei
De acum, sala aceasta de a Ateneului
la spectacole, la ma,nifestatie cul-

www.dacoromanica.ro
 36

sta pururea fata spectatorilor auditoritor,

o lectie de istorie o de patriotism,
care tinerimea noastril, eneratie generatie,.
va vedea: s'a neamul
bucurii a ce a
a ajunge la alcätuinea României de ea va mai
constata unitatea, românesc este rezultatul
credintei ce a veacuri
mânesc, este rodul sacrifictilor a
de a celor 'ce ne-au precedat, este
mintii a conducátorilor acestui neam, spi-
de 'saerificiu al tuturor
ideli de neam jurul
popor.
dacá voim aceea
s'a câstigat cu atâta atâta sä
conjurám dragostea, cu lealitatea
tot devotamentul, pe chemat conducá tara
mul pástreze acest patrimoniu
nal: pe Regele Carol al Regele Ro-
pe veci Regele

www.dacoromanica.ro
 CUVANTAREA D-LUI STELIAN POPESCU
Comisiunii pentru adunarea fondurilor Marei Fresce

SIRE,
care de o jumätate de e una
podoabele arhitectonice ale Romaniei, este datorit
de pe ai noastre a fost
tinat fie de adäpost a rnanifestärilor
Intregului neam
inbelectualilor de atunci a fost mare
parte unui bun distins fiu al acestui
care formula: un leu pentru Ateneu",
a pus la contributie toatä suflarea a.
sumele necesare pentru
tehnice neintrecute, a acestui monument.
In incinta aceasta, s'au manifestat talente,
s'au dorinte 'au scanteiat atâtea
viitor mai bun, mai mai
motorii acestui au läsat o
,,Romania a RomâAilor" un Lac rezervat pentru,
marea a Romanilor", destinat
imagini nepieritoare, fazele principale ale istoriei, dela
primele ziva Ro-
a Romanilor va fi realizatá.
Interneietorii Ateneului au avut motivele vrea
o frescä nu un picturä, pe
rezervat" Ateneului.
Fresca este mai pen-
tru ale trecutulni. 'Culorile ei delicate, pe
care vremea le in perete,
o vie, care constilue o unitate eu mo-
numentul decorat. Ea permite
o pe care pictura ulei nu o
Ea nu opune unui unghiu vizual nu

www.dacoromanica.ro
 38

viata picturei ochii privitorului,

gura uleiului, care le vi-
al
S'ar fi putut desigur, realizarea acestei fresce
din vietii Nici mij-
loacele nici geniali pentru lucrare n'ar
fi strälucita pleiadá a pictorilor nostri din ultima
de secol.
Intr'un timp, la Ateneului, a fost
vorba ca marele Puvis de Chavannes fie
executarea locul rezervat al s'ar fi
desfäsurat astfel senine ale marelui artist,
vite caldele culori ale penelului exceptional. In
fresca lui am fi avut, de sigur, o capo-d'operá.
N'am fi gäsit, istoria trecutului
nu viselor noastre nationale..
Credinta viziunea
apropiata infAptuire a idealului românesc a fäcut se
amâne, indárátnicie, lucrärilor.
pios al interneietorilor vechiului institut de
a neimplinit dela 1889 astäzi,
cum istoria noastrá ieri.
Românilor odatá trebuia realizath
a locul rezervat
al gol a ispitit atâtea ori gändurile noastre
a biciuit de atâtea ori nerábdarea
au fost adunate dupá exemplul
dela
Comitetul Ateneului, cinstea de a a-
presedinte acest scop, a din nou
apel la publicul rornânesc de toate categoriile, la care.
ori câte ori am nu a rämas am
un timbru. special care, gratie propagandei
limp de doi ani, plasat bune conditiuni, realizându-se
trebuitoare.
I-.a fost häräzitá lui Costin Petrescu onoarea,
ceptionala onoare, de care un artist lega
mândrie numele, de a picta marea
simbolicd a istoriei nostru, sala de fes-
a Abeneului
Artist un talent recunoscul cu o
Petrescu a fost totdeauna ispitit de pic-
atras de tehnica, care a
aproape, a picturii a
lung de ani el a träit cu visul
pliná creatiune artisticá a opere trainice,
gloria secolelor trecute dealungul se-
viitoare.

www.dacoromanica.ro
 Noi, Ateneului, socotim, Majestate,
propus a fost atins cele mai strälucite conditiani
o Majestátii Voastre care tutelati
culturale românesti, spre a-i lta consacrare a
jestátii Voastre.
SIRE,
pot ernotia. cuprnire
clinteo singurá privire,
istoriei noastre, la Ro-
de azi, Iocul rezervat" al vlechiului
gloriosului nostru Ateneu.
Mai de 18 de istorie
durerile, izbanzile
Petrescu. Ele dovaclä despre
puterea viatä a neamului
o nu ne-a nici o
nici una din vitregiile soartei n'a putut
mersul irezistabil al unui viguros pe
destimilui lui istoric. Cu credinta
ileamului generatiilor din
depärtat trecutul apropiat infäptuit idealul de
totdeauna al intregite.
Nciodatá Romäniia n'a mai multi dintre
ei adunati hotare mai largi.
Cea mai mostenire a istoriei este
astázi, Sire, Majestâtii
Ea. este o grea ráspundere o mare
Majestätii Voastre poarte cu Intelepciune
pe cea i fie vrednic de cea
Fresca Majestate, se la 1938.
larg viitor se de azi pentru idealurile
de mai bine ale neamului nostru. Este
räzit Majesttii Voastre desire mai departe firul
românesti. Sire, din tot sufletul ca fresca
ideal5. a istoriei noastre viitoare, pe care Majestatea Voa-
sä o continue,
gloria acestui neam, icoanele trecutului, care se
sub nostri, fresca Ateneului.

www.dacoromanica.ro
 CUVANTAREA D-LUI C. JOAN
Vice-Presedinte al Comisiunii Marei Fresce

SIRE,
astä seará, mai fericita realizare-
chip a Marei
deasemenea a cincizecea aniversare
conferinte acest falnic palat, construit obolul strâns
o o pasiune admirabilá de Constantin Esarcu.
principalul care inerente
cärei dezinteresate, - mai ales tara noastril,
privatä aproape nu existä, a,steptându-se
totul dela Statuluui - a isbutit, vretnelnica sa
viatá o
care sfideze provizoratul zilelor.
In seara 14 Februarie 1888, a prima
noul palat al Ateneului
ciuda celor desemna
in väzduh
Seria conferintelor de care de atunci
s'au tinut mod regulat la tribuna
asezämnt de educatiune instructiune, a fost inauguratá
acea de Alexandru Odobescu.
Acesta, vorbind despre rotunde
circular", a publicului prin vraja
lui, chip magistral, rolul marelui edificiu
ce urmau sä-1 completeze.
Esarcu, diseursul de deschidere, a evocat
nu fárá o mândrie, pe vizionari
Sevila, care hotärindu-se ridice nimic splendida
catedralä, ziceau: facem noi monument
.,märet, la care posteritatea uitându-se are afirme
fost
Tot la Doi, acest juvaer artistic a fost

www.dacoromanica.ro
 41

o voin o de niste
temerari, Odobescu, de mare isbândrt,
chiar acea memorabild
purtal de viziunea când-va a Fresce, care
reprezinte friza. circulará a având peste 75
metri lungime 3 Mime, principale din
atunci dupá ani literile mari
.aurite pe frizá continuau mereu sä visul cel
mare nerealizat al fondatorilor,
rentiari mai ales la marea dela, 24
lanuarie a Unirei", purtau pe ascultátorii prin
gura expunându-le faptele
rete care ar merita ocupe acest rezervat.
Destinul, care este mai puternic de gândurile
oamenilor, a ca frizá
la strälucitul aspiratiunilor
noastre nationale când neamul rornânese pretu-
tindeni a ajuns singur trunchiu deapu-
rurea puternic.
Astfel visul acestui Marea Frescá,
s'a când cucerind ce aveam de cucerit",
ne Incordm toate puterile tot avântul nostru pentru
consolidarea zestre ce ne-a läsat,
tot felul, viteaza generatiune a
despre artistul stare de a realiza lu-
1-am din fericire printre noi,
soana colegului Costin Petrescu.
primii activitate profesionald, et
alentiunea serie de
blouri istorice foarte reusite cc s'au reprodus distribuit
care se afirmau deja pronuntate
ale artist dornic pätrunde tainele
Ne aducem aminte acum. multi dintre noi, de
Centenarului lui Mare 1904,
reconstituirea impresionantä
a acelui istoric, ni marele
erou al sfatul boerilor lui, cu
hAnsarii ce
prin fata noastrá ca vis din alte vremuri.
Dar, cine poate uita alt istoric, mai re-
cent, de artist, prilejul incoronárii
Alba din 1922 a Suveranilor de
care un gimp de peste 3.000 de ostasi,
toate etapele române dela Traian
trecea pe dinaintea privirelor noastre nimite,
fapte personagii mare lux

www.dacoromanica.ro
 42

Ateneului, pu-
ochii pe artist ca pe omul chemat
Marea de aceia l'au sustinut fie ales
in 1920 membru al acestei institutiuni, C.
euvântare, ziva de receptie a sub-
alegeri.
Preocupal de ideia a aceastä mare
zile Petrescu a intocinit
precizdri, arätându-1 diferitelor per-
soane de observatiunile su-
aestiuriele acestora. ,

In cercurile condudttoare ale Ateneuui a

un ideia de a se friza in vre-o 20 de
panouri a se distribui lucrul la mai multi
era se putin admisibil o
atât fi chip
o singurá persoanä.
ghiata s'a rupt in 1933. când schita definitiv
pe terna scene
legate ele ce a fost
câtva timp publicului apoi Comitetului,
venit generale dela 27 Mai: o
mitate entusiastá rezerve fericita conceptiune
a maestrului Costin Petrescu delegatie
tului Ateneului rezolve chestiunite de
pentru mai a
opere.
Cornitetul a o comisiune dintre
Ateneului, ca presedinte d. Stelian
mine ca d. secretar
general, pe d. Mandrea ca censor, ca membri
pe Adamescu, Gr. C. Kiritesou.
Petre Antonescu, Gh. C. Dragu, arhi-
tect I. pentru aducerea la indeplinire a
luate Adunarea primul pentru
gerea fondurilor necesare, acel nerum
de care nimic, nenoroeire, nu se poate realiza
care, pentru unii din colegii nostri mai era con-
siderat eel putin pentru moment,
operei dorite de atâtea generatiuni.
Adeseori ne veneau la reflexiuni cam
acest fel:
slabele lui venituri, abea poate s5.
cheltuelilor de personal,
cu destule greutäti a alatului: ce
loace Marea Frescá? ne dea ba.nii
necesari, pe vremuri de crizá de acutá? Nu-i pru-
sá ne hazardàm! s'a asteptat cincizeci
www.dacoromanica.ro
 43

se mai astepta vor

mai
Membrii alesi Comitetul adunarea fon-
durilor Fresce,
tele majoritti a nu s'au lásat
pâniti preocupári de ordin pur material.
eroi care au fácut
entusiasmul cald, nu s'au lásat
prea impresionati piedicele colosale, de greu-
pericolele le stReau cale.
Principalul punct al problemei era
stare de a executa minunat lucrarea doritor
executa. a precupeti si munca sa.
Aveam i noi, noastre, dorinta fierbinte a
indeplini mdcar o de veac visul cLitorilor
Era destul !
Am pornit curagiu ca
destele
S'a emisiunea a execu-
tate la lmprimeriile Statului. reprezentdnd
párti din cele mai multe
eu doi lei bucata. - o crestere a de un
leu pe lui Esarcu.
Am apoi un apel
institutiuni de tot ctre am
la toate apostolat - magna si
a adunat acum cincizeci
-care Constantin Esarcu
mai bine de suma for-
Midabilá atunci. care a construit acest care
va fi o a Wei.
S'au organizat deasemenea
conferinte, serbdri s'a vorbit
descori la Radio si s'au publicat articole
ziar Universul", care ne-a dat mai concurs,
pentru populariza vignetele a trezi entusiasmul publi-
cului de a contribui obolul
Apelurile noastre räsunet toate
clasele sociale, fondurile adunate se
special la Banca maestrului
Costin Petrescu ochii : din
vara 1933. se executase la 15 1934, zece
metri de din lungime de 75de metri.
la 31 Mai peste o pätrime, la 27 Mai 1937
totul era terminat.
Maestrul tot bogatul säu talent
o putere de pereche,
fArt a beneficia de meritatul repaos nici tim-

www.dacoromanica.ro
 44

pul vacantelor, pentru ca mai

o care face onoare artei, care face onoare
care tot sufletul
Inaugurarea Fresce a suferit amânare,
a face o care cadreze eu
trebuiau terminate
formarea lojei regale, renovarea mobilierului
rezolvarea chestiunei iluminatului.
realizare, Comitetul
primul române, obolului ei
datorim proportiune fon-
durilor necesare.
Elevii general, special ai scoalelor
ctmdare. dintr'o pornire spontanä, banul
sub forma cumpärärei vignete, largá
elan care reaminteste pe acel al pärintilor
bunicilor când s'a cerut un leu
edificarea acestui palat.
In acest gest duios si ne place vedem
sufletul cald românesc al
a ideei nationale pe care o
precum viata
frumoasä, care a solemni-
importante ale noastre, - de azi
va spectatorilor cea mai de
la vederea vicisitudinelor prin care a trecut nearnul
suferintele izbanzile lui, ce a ajuns
dorita intregire, Indreptându-se acum spre o viatá
pe calea progresului, sub conducerea Májestätei
Sale Regelui Carol II-lea, care
pentru consolidarea patriei.
la adresez acest moment
lemn, profesorilor colarilor de pe
cuprinsul un
multumesc suflet public,
institutiunilor de tot felul
care putintei au deschis baerele pungei bor.
pentru a ajuta ducem la bun
ce ni s'a
dela spre dreapta, pe
de scene intrerupere, reprezentate
istoriei noastre nationale, de
dintre noi, culmi ce'si au adâncid
noastre, ca niste icoane sfinte pentru noi
pentru copiii copiilor nostri, chemati nestirbit
ceeace prin jertfele
veacurilor.
s'a opera de vreme,

www.dacoromanica.ro
 45

ce aceste nu este
desigur mai mare acea a artistului, care
pria sa märturistre a trecut prin un ceas sub
prima cu care se dobora vechea tencuiala
dea ea prima mare a vechei
inscriptiuni totii: ,,Loc rezervat..."
$tim contributia insemnatä a lui Costin
zile dearandul artistica a pentru
reinvierea acestei specialitäti de de se-
cole chiar acolo ea ajunsese veacul al XVI-lea
la cea mai conceptie, pentru ca se
apoi la a,paritiunea picturei
La noi, traditiuni tehnice
sfintenie generatiunile ai
noastre biserici, taina acestei s'a putut
noastre. Este fresca executata pe portiuni
cesive de este pictura care
secolele intemperiile, ce se vede pe
bisenicelor dela Veronet, Sucevita, Homor,
Botosani Dorohoi, din din
jud. Dorohoi biserica eurteanul
al lui $tefan Mare. Toate aceste
neclintit, In ceasul
pensulile lui. '

de au ctitorii
neului, a fost dat se aplice pe pichirá
va timp sta
zidurile solide ale acestui palat..
Ea a noastre a tuturor, a
arlistului, care
dezinteresarea a biruit tearna unora, fatá
pasul temerar ce urma se faca.
Nu nurnai Ateneului, dar tara
se cade aducem bine de gratitudine
maestru Costin Petrescu, care
a o care cu drept
i incercatá experienta profesionald.

www.dacoromanica.ro
 terminarea cuvântdrilor, d. G. Calboreanu, artist al
Teatrului National, a recitat urmätoarea
PENTRU MAREA
de d. MIRCEA RADULESCU

fald al furtuni
tras läturi umbra sub strluciri de soare
Ca'n raze coboare ai mari strbuni,
spre cer
räsarä din
leite 'n zale in ritm greu sonor
Cu fascii flamuri, scuturi
peste cioplit de-Apolodor,
vin famfare cânte.
Pentru-mpratul falnic Traian, biruitor...
tree grele ca de veac
pasul rási.mä sub tainice
Spre Sarmisegetuza, acolo zac
Viteji de-apururi
Prin lut cu latin dac.
Cu
Se 'rialtá Sentinela Carpatilor sub brazi.
Scut de granit, cumplitelor
Cc tree blestem
In oarba nvtilire a Hunilor nomazi.
mie de barbare
Spre Dacia'nfloritä de geniul roman.-
altare albe din
municipii se'mpodobese fal
Puternic
www.dacoromanica.ro
 47

norii Sub blonda de

spre
Loca§uri de'nchMare, tara e
Cruce zvon. de lina
Securea aprinde
Doinesc din codrii bucium
minunea sub brazii
Desciliciltorul Voevod din
domneascá pe luminoasa-i
Sose§te'n tari cu mândrii sii
Sclipe§te 'n soare codrul de coifuri lucitoare,
Muntence'mbujurale, nea
Poporu'i iese'n cale sure
$i 'ngenunchiazá-in fata-i ca'n vremi de
chiot lung trezind straunii
de-acuma e
Voevozii falnici ai sfintei Cruci,
Sunt mucenicii care
de vremuri stai ai fost
de pazii la ,riscruci...
In van buzna
soli Baiazid
Mircea, la
ce vor surpe altarele
nevolnici al credinlei zidl
Moldova de cu vochile ei datini,
Scriind cronici slava mritilor printi,
Pizind altare mucenici
Cu Voevozi cucernici, Bogdanii
Ce-au pe brazde
ceruri Divina Cruciadii,
Corvin, luptei
Din vechile castele vin de eroi,
se trude§te de
scape de jug de nevoi.
Dar soare slova,
Se'nala lui Christos,
Ca soarele al prinos
Cu razele lui calde Moldova,
Din Bucovina la

www.dacoromanica.ro
 48

A cald
cumva peste hotar,
De faMica lui
$i altar...
$i in aerul
Ducând larguri vestea glas
De Neagoe Voevodul
ca la bat clopotele sfinte
mAret iconostas...
Doamne, iatA-Tara
Din din al
flamuri sfinte
$i'n fruntea-i, a neamului
Cu
$i se'naltá spre tresaltA,
$i ochii vád pe-Alesul
mândrul sfântul vis:
Moldova
Ca se'nchege i-a fost !...

Cu cronica
Scriu Basarabi tot chinul
Cu truda prin veacuri
a
Când tree spre Horia
Din Mojii tribunii,
cruce'n aduc al prinos...
Pentru dreplatea au murit
Tudor, volbura furlunii.
Sub steagul pornind vijelios...
Din suferinti chinuri mosia se
lacrimi durere, din jale din don,
droptatea de-Iacum pe toti
fie pe vecie un vis
De-apururea sub tricolor.
strâng de-acum surorile
toti stint
Sclipind, sub Cuza se face vreme
$i zori de
de rotese peste
www.dacoromanica.ro
 49

De-acuma cad robiei

cântec nou la
E glasul Libertátii, e glasul vitejiei,
Cu Carol frunte ostasii
Inving otoman...
i-aleargá la hotare,
Ardealul, Bucovina, vechi
'nsângerate.... chemare..,
Bidich-te frunte Ferdinand
$i pe
Pe zidul o
Pe de safire, de aur rubin,
Alai sub de
Icoana e Maria, Regina noastrá
Pe fruntea ard steme ca soarele divin...
$i milenará
Avem Rege falnic
Ca floarea ce pe crángi de
voevodall,
de -
Intr'ânsul se'ntrupeazâ al nostru ideal.
Unit prin gând suflet de-a Neamului
Carol al doilea, viu
Zid de fala 'vrjmasului
Et va duce oastea spre
mi clintitá o piatrá la hotar..
Rege, Voevodul straje,
Voevodul Mihaí, regesc,
Spre Ei se'ndreaptâ
miraje,
Cu tot falnic, visul strmosesc...
Neam al meu,
Cu Sfintii
Cu Regii, Voevozii
Icoane strálucile de
ea stä biruinta mântuirea tal...
de
-

www.dacoromanica.ro
 Apoi, orchestra au corul
Carmen", de maestrul George Georgescu, au exe-
.,Poema Neamului" de Sabin Drägoi,
rul
POEMA NEAMULUI
Pentru orchestrá cor, anume pentru solemnitatea desvelirei
Marei Fresce a Ateneului Român, de 26 Mai 1938, ora 21.
de SABIN V.

Poema o a mea
ca ajute la operei grele de mare
rdspundere. Un Doamne ce rosteste ori-
care român se de lucru, este crucii (asa
poporul) face calul copita
din curte, este in fine invocatia ce se de
care poetii ai marilor epopee.
ne Cerul limpede Daciei
purcedem ilustrarea noastrá, apoi in
era ce deasupra ei, ajungem
la bräzdat de
privirea spre cele patru puncte cardinale,
peisagii diferite in soare.
privirea de frumusetile auzul nostru este alintat de
felelor Dace (safletul) la in, care mai
urmä plasat in este de
cascadele mai (senzatii vizuale
auditive), ce se pierde in timp ce
pe coastä apare Dac, sprinten rtizboinic, apoi
altul, ca pe la
cete in imperiul Roman limilrof.
Vin Legiunile romane se apropie
masiv, majestuos irezistibil ca tdvlug, care
toi ce-i vine cale. celor

www.dacoromanica.ro
 prin zdrobirea Dacilor, cadenta a
ilustreazá pentru
a romane pe acoste
dacá durerca
la a säu. ucis Un
gionar se apropie gray, cu
rerea ei. Sub compasiunei plíná de mn-
drie a Romanului, tânguirea fecioarei
sentimentului de admiratie, simpatie. care
lirism cald la dragostea ce
va zämislirea noului Parcá
cum cimitir: Ea pe
pieptul puternic fericitá de protectia lui,
sprijinind-o de cu gingäsie. ca o
care lui de nu e deprinsä
cu cucerirea stabilirea
ai se aflau deja
legiunilor romane. Un antifon care singur
urnil repetându-se ori (reprezeintând
12 apostoli) tot corpul orchestrá
crescendo ilustreazá credinte
pe tot apoi prin simbolizarea
rilului primei troi(e.
barbare. Abia noul neam. este
impiedecat fireasca lui vietuire de invaziile hoardelor
barbare, care pustiesc
repede vijelios au un imens
in urma
Asezarea Românul
obiceiul. graiul muzica sa este astázi. Iden-
titatea sa este incontestabilä Refugiati ascunzisurile
codrilor -, creerii mnntilor, dupá trecerea
ei coboará grabnic mosia ca niste
harnice, spre a organiza impo-
simbolul credintei: Locasuri
simbolizând faptele ale
lui Mircea, Alexandru Joan Corvinul. este
culturalä,
ale ctitorilor de de a
a cultura, din care se
ca o ofrandá Revenirea la a doua
reprezentatä prin cet Mare Mihai
se brusc, decapitarea celui din
culmea jale subjugare
timp de trei Desi
credintei sufletele oropsite
cele trei Tudor, concre-

www.dacoromanica.ro
 52

tizate singurä izbucnire de streducitoare -

se liberarea de sub
Totusi germenul pe care poate strivi
putere räsare rodeste
sufletele de dorul libertátii, care de data acelasta -
armate organizate - duce la
infiintarea tuturor Romänilor.
Simbolizarea se tot printr'o rugciurie
protecfie, pentru viitor, ce
o rosteste sträbunul Traian, care veghind peste
asupra neamului säu, calea
presäratä mornentul priamlui Rege
independent paznicul el sfintei uniri
de jertfe, nu putea decât sä gräiascä
cuvinte: Doamne poporul bine-cuvantä
Ta. Regelui crucea
Ta pazete pe poporul Tau".
Serbarea s'a prin intonarea Imnutui Regal.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

BIBLIOTECA ATENEULUI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONTELE SCARLAT ROSETTI
1802-1872
Bust Ateneului

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA ATENEULUI ROMAN
de ADAMESCU

A da publicului o a Yost
vie a institutiuni
culturä ei. se la chipul
care ar putea un local propriu, volrbeau
Esarcu Vasile Urechia - bibliotecii
Ateneului": adic, in
Ateneului de unei biblio-
indeplinirea dorinte s'a
care a Inceputul, un al lui Esarcu
al lui Urechia: conlele (sau graful sau Scarlat)
Prin 9 1870 a
o strada AcadeMici, un strada
Mercur un cazino strada Rosati
o de tot momentul a
Ateneulni, i-a sa
Cine a Yost acest donator
ui
dinteo veche familie mun-
leni, s'a la 26 Februarie 1802 (data n'am gsit-o
acte ci din biografice publi-
instrait, dar nu
anume studii va fi Probabil a avut o educatiune
religioasà o directia greco-
feint sale o serie
de faple:
1. A de multe a oblinut
oficial (hagiu) diplome
tor dela trei patriarhi, pe cari spune un biograf -
le-a la capul
ceasul
2. In 1865, Senatului 5 Februarie. a
contra de lege (prezentat

www.dacoromanica.ro
 56

G. Vernescu) numirea
episcopi eparhioti, care Statului mari
aceastá privint, a
sinoadelor sfintei noastre religiuni, contra vechilor
traditionalelor noastre obiediuri patriarhal2".
a lost singurut care a acest sens.
3. A Arhimandritul Clim?,n1
Nicolau, ziarul Ecclesia",1) 1867, hi
care se despre dintre
doxism catolicism, dealta,
drepturile ale Bisericii raporturile ei
cu celelalte Biserici ortodoxe.
Hosetli independenta Bisericii române, pro-
in contra averilor
contra legii din 1865. pe episcopii numiti
baza acestei ca necanonici deaceea a sustinut
In Senat propunerea lui Sc. Turnavitu ca acei episcopi
fie din Senat. Luptând contra legii din
adresele de protestare ale Bisericilor ortodoxe
din Grecia. In acelasi
care este Stat, trebue
fie conservând
unitatea Bisericite orientale
mele fundamentale ale noastre".
pentru directiunea studiilor sale este faptul
a un premiu pentru traducerea lui Suetoniu...
Cariera Carol Rosati este destul
A fost magistrat, a fost a fost de primar
orasului Bucuresti. A la 18 1872.
Dar - ne intereseazd pe deosebi - a
a un mare pexitru räspandirea culturii
pentru cinstirea acelor ce au calea
ducându-se comuna
cercetând mormântul profesorului ardelean care
temeiase Academia" din Sf. in
resti, a dispus se ridice a sa
ce azi, pe care se
urmatoare:
Precum pe din morti a
tu din somn ai desteptat.
faptul a fost membru
Ateneului prezidentul mai
1. Ecclesia, ziar moralo-religios de Hagiul lerosolimitul Carol
Scar lat comite de Rossetti.- Nr. 15 Martie 1866 cuprinde programul
ziarului titlul de Ecclesia, am adunarea credinciosilor din
de aceea facem ori unde se vor fi

www.dacoromanica.ro
 57

stä activitalea sa inceputurile

pentru poporului.
Ca prezident al acestei a rostit frumoase
dintre cari vom pomeni pe cea 1867
care urmätorul aforism:

.,Nu sunt destinati a decora tara

o glorie nouä; dar din noi, de
de ar fi, va putea desvolta in spiritul
va introduce
natiunii sale element de moralr.
Sunt cuvinte cari pot fi repetate
prin aplicares ideii ce se pot realiza
de colaborare solidaritate
fine, pentru staruintele sale ca
testamenhul sale.
primul fond al biblioteecii inaugurate 1938
se datoreste lui Carol Rosetti, lucru pe care 1-au recunoscut
cei din generatia care a ridicat acest palat,
lui.
Intre lui Rosetti sunt originale rare
secolele XVII XVIII chiar din secolul XVI.
este un text al lui Plutarh la 1533, al lui
Platon la 1534, editiunile prime ale Colectiei legilor
lui Justinian (1558) Harmenopol (1587), a istorieului
ungur (1543), Biblia dela Bucuresti lui
1688, a.
Sunt apoi colectiuni de raritati, ca Biblia
34 volume (1710-1728), Scriitorii bizantini (1729), 104 vo-
lume din Patrologia Migne, de aceeasi valoare,
cari se azi la Paris 20 sau 40 de mii franci
un volum.
Nu volume continea biblioteca de
Rosetti. a intrat posesiunea
s'a in cea nouä, s'a cum
s'a putut a vicisitudinile vremii ale
vitrege pentru colectiunile cárti. La
tarea de noi, am a biblioteca
se prezintá azi, gäsit - eu stampila lui Rot-
setti - circa 3.000 volume.
Pc colectia läsatä Rosetti, s'au mai adäogat
prin cumparári donatiuni volume
1890 Urechia vorbeste 4.500 volume catalogate. In
darea a Comitetului din acel an se spune
biblioteca este de a fi dar

www.dacoromanica.ro
 58

se adaogh: Pe ce avea aproape mo-

bilierul necesar, biblioteca va
In 1900 aceasi afirmatiune.
vedeti, biblioteca s'a inaugural abia 1938
38 ani.
Se va mira oricine anilor, nu
mirare s'a de unii altii
dar critici severe.
Datori din
vreme pentru a explica
Societatea Ateneului o
oameni mult bogati entuziasm,
n'a fost niciodath bani. Palatul care
s'a ziit s'a din dela Carol
- care era, desigur, foarte
tarea ectificiu apoi ceeace s'a
aduna dela public prin acea loterie:
leu
(care a slulit, de .par-
tea a aulorilor de reviste umoristice),
- in fine un dat
care a partea din fund a edificiului.
In acest s'a o mare pentru
Cuprinzand spatiul a ea se prezenta
ca o magnit'ich prin
ei amintirea perdru acela
care a läsat primul fond va
- precum vede - pe fron-
tonul cc se va numi Biblioteca
sälii se construise o serie de dulapuri cu
enorme cari se asezase lui Rosetti.
Oomitetele cari au administral Ateneul 1900,
darea-de-seamh a lui Urechia, n'au gäsit
biblioteca public. au avid
pentru
O nu este numai o adunare Vor-
besc de o bibliotech una
poate existe poate omul care, la un
vietii, a adunat dragoste chiar sacri-
de valoare din sau din vremea
sa, poate se sale
din nou. prin citirea bor. momentele cari le-a achizi-
cu ele a eu ele
departe de sgomotele sbuciumul
cu
a fäcut
O poate exista ideea

www.dacoromanica.ro
 ea trebue e simtä totdeauna vie, nu trebue
sá-si un
Pentru aceasta ea trebue sá mijloacele
spre a trái.
$i acestea lipseau totul celor ce conduceau
S'au au tezaurul
lui Carol Rosetti.
Au fost atunci tim.puri grele, cari nu se putea
gândi la cheltueli reclamate de functionarea unei
nevoia a se dobândi zilnic cárti
ea fie la curent activitatea din
lári din tara
$i biblioteca nu s'a deschis.
venit vremuri mai pentru
In 1925 s'a fácut un plan. care
márea transformári importante noi
parte din transformäri s'au exe-
cutat publioul le cunoaste; ca forme noi de
avem. anual al Universita-
tea de acestea - s'a inscris: deschi-
derea bibliotecii.
Aoest deziderat n'a fost usor de realizat.
erau cerintele ce se din
transformarea sálii de lecturá construirea
de depozite pentru cárti; bibliotecii
noi punerea la curent cu aclualitatea.
Comitetul Ateneului, ajutoare.lor importante
date de Ministerul de Casa Scoalelor,
d-lui dr. C. Angelescu, Ministrul de atunci,
a procedat la indeplinirea acestor cerinte.
. Sala mare a fost
situatiunea care o vedeti iar
s'au dobândit prin oul ,plafon construit
a paIatului nostru asezat
pozitele de
In sala de dulapurile din
s'au asezat atât lui Rosetti cele s'au
persoane, cari regretatul prezident
al Ateneului fostul ministru de externe,
15 August 1916, Porumbaru. La acestea s'au
adáogat numeroase opere date de Casa $coalelor - dupá
de stabilite de facultate din Bucuresti.
pentru nevoile speciale, ca studentii sá
aici ce li se recomandá de consultat de
Pe in anul 1922 s'a legea
obligatiunea pentru toti editorii tipografii
exemplare din ce astfel

www.dacoromanica.ro
 60

biblioteca poate fi curent tot apare

Abonamente la liste date
au ajute Unerea curent
miscarea tiintifica a
Pentruca fi au a fi
In scop am apel la
specializati dela Academia am
avut norocul d. T. Popoviici, care a aplicat,
cu cea de cla-
sificare sub supravegherea de atunci
tetului nostru, regretatul T. D. Sperantia.
Toate aoeste operatiuni au cerut sacrificii
pentru budgetul din ce ce
mai al societatii noastre. A trebuit
numárul functionarilor
ce anual s'e situatia de a fi utilizate
de a trebuit se restrangem chelLuelile pentru
pentru cwnpärarea de noi.
tusi s'a ajuns ca 1938 avem catalogate
finitiv 13.000 opere in 20.916 volume. Pe acestea,
se mai peste 20.000 opere necatalogate.
S'ar fi putut da mai mult publicului
noastre. Atunci au o serie
ce ni se acordau scad sau
dispar, comitetul, privindu-si starea financiarh, n'a
tezat s'ar putea ca,
câtva fie a biblioteca dorinla
de a o vedea bine a paralizat oarecurn,
a oprit pe pornire eu-
de aprinde aci o de
au Intemeietorii noastre.
Francezul zice : Le mieux est l'ennemi du bien
Vrând faci mai bine §i mai complet, trece vremea
nici ceeace
nostru n'are nicio bibliotec6
pe pe studenti
restrans, Fundatiunea Carol I e
a studentilor, tot a este :biblioteca Brezeanu a
Casei
Era decis o necesitate ca biblio-
se s'a deschis 1938.
A fost, se vede, Soartei. Inte-
meietorii Ateneului visat, din momente,
un edificiu o biblioteca.
Edificiul s'a domniei Marelui Rege
Carol I. Biblioteca se deschide Regelui
col II, cleaceea nu va un moment

www.dacoromanica.ro
 61

hi care biblioteca se Un rege de

culturá, sprijinitor tuturor operelor acest
Rege el cu de arti, iubire care i-o
din adolesoentei, va permite ca sub domnia
Lui se asemenea fapt.
In 1890 Urechia despre biblioteca Ateneului:
N ne mai va deveni din cele mai
bogate atare un factor de
Nu noi o deschidem
sub ocrotire a Majest4ii Sale
Carol II, sprijinitorul culturii

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 EXE

CONFERINTE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 A.

SER1A

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1.

IN EXPOZITIUN ILE UNIVERSALE.

Conferinta d-lui Constantin Prodan. seara de
9 lanuarie 1938.

Expoziliunile universale s-au näscut din rivalitatea

culturald a celor mari tri ale Occiden-
tului: Anglia Franta.
Aceste din secolul al XVIII-lea,
expozitiuni nationale, In cari adunau produsele
industriilor sau artelor pentru a constata starea
gresului realizat. a fost imitat de celelalte
din germaná sau a Europei, ca
de lumea anglo-saxona a noilor continente ale
Australiei.
Expozitiunile Frantei au rámas cele
importante. Ele s-au succedat la intervale in forma
aoeasta anul 1849, ideia unei
expoziliuni internationale s'a capul francezulut
Boucher de Perthes, a fost de engleji, cari
au realizat-o din 1851 la Londra, prima
expozitiune care a deschis calea celorlalte.
Expozillunile universale nu confundate
targurile internationale sau cu expozitiunile internationale.
reunese pe cornerciantii indus-
triasii anumite pune la
noutátile din. productiunea respectivä a fie-chrui tinut.
Astfel de sunt acele, cari se reunesc periodic, fie
la Lipsca, Breslau, Milano, Bari, Lyon, Praga, Lwow,
sau Tel-Aviv, pe comerciantii din invecinate
la cari a participat Sunt ceiace se
de mostre, cum a expozitiunea
din 1921 dela Parcul Filaret.
Expozitiunile universale sau internationale au mai de
un scop cultural de constare a mersului progresiv
al productiunei umane.

www.dacoromanica.ro
 68

Expozitiunile internationale numai pentru

anurnite categorii de produse, ca expozitiu.nea actualá de
vânátoare dela Berlin, expozitiunea dela Florenta,
expozitiunile Coloniale dela
expozitiunea de transport turism dela Posnan, expozi-
tiunea femeei copilutui dela Tokio, etc.
expozitiune universald este, cum denumirea
ei o o expozitiune pentru toate categoriile de pro-
duse. Ea este alcátuitá invitatiunea unei adre-
satá celorlalte de a participa la un de
invitate expun, ce vor, din toate ramurile de
pavilioane anume
Astfel au fost evozitiunile engleze,
cari s'au repetat decenii de-a la Londra dela
1851 dar cari, afará de cea n'au avut
räsunetul expozitiunilor universale Paris din 1855,
1867, 1878, 1889, 1900, 1925, 1937, pentrucá
franceze s'au mentinut formula pe
engleze, de cele din 1851 1862 s'au
transformat de expozitiuni internationale pe
ca cele din 1871, 72, 73, 74 sau 1883 84, 85
91, 92, Anglia a avut de atunci 2 expozitiuni.
Una la 1908 sub numele de Expozitiunea
tentei alta la 1924: Expozitinnea dela \Vembley.
Expozitiuni universale au mai celelalte
popoare din Europa, Incercäri, cari nu aveau acel
racter de periodicitate pe care-1 au in Franta, ci expo-
zitiuni ocaziunea unor anumite nationale.
Cum aunt cele din Italia: dela Florenta, Torino sau
ocaziunea cincantenarului din 1911 la Roma.
Cele din Spania, ca cea dela Barcelona 1929. Cele
lurnea cea dela Viena din 1873, care pentru
noi Romanii a fost de cea mai mare importantä. Cea
milenarului dela Pesta din 1896. Cele din
Belgia, cari au un caracter de periodicitate, de ca
cele continentele noi America: New-York (1853),
Filadefia (1876) ocazia centenarului, N. Orleans
Chicago (1893), SL Louis (1904), St. Francisco (1915 ,
iar Chicago (1934) sau Australia: Melbourne (1854).
Sydney (1879).
Pentru aceste expozitiuni, mai ales cele
engleze au fost sunt de mai mare
portantä, pentrucá nu numai provocat la noi
expozitionalä, care nu exista; dar au
dat impuls vietei noastre economice artistice de a
patriarhalä, in care se pentru a intra
mersul organizat vietei occidentale.

www.dacoromanica.ro
 69

sau mai bine zis Principalele

Moldova Tara chiar dela au par-
ticipat la expozitiunile 1851 Londra, 1855 Paris.
Cum Principatele se stare vasalitate,
imperiul otornan, ele s'au pentru aceste
dupä invitatiuni viziriale pornite dela Stambul.
au expus
Turciei, Christal-Palatul Hyde-Park,
Palais de l'Industric de pe Champs de Mars,
considerate ca provincii ale
vor fi Principatele aceste expozitiuni
nu putea spun, toate ce am
sigur produse ale agriculturei ca ale
industriei casnice cari au tot-de-auna fondul de
al tuturor participarilor mai târziu.
Produse industriale ar fi lost greu trimeata.
Principatele la inceputul eco-
pentru Moldova exista un Institut technic,
la 1839: pentru Tara
nea viziriala de participare a lost un imbold de a creia o
de meserii, care a la Decemvrie
1850, la o dela numirea comisiei, care
trebuea recolteze obiectele expus.
Ceeace pot spun sunt numele persoanelor, cari au
comisiunile de expunere.
Pentru Tara comisia se compunea
banul Mihalache Ghica, logofaul N. Dr. Arsaki,
clucerul Poenaru, maior Salmen, din lumea
Cerlenti, pitar Csantoc, Dim. Sirnu, Stere si
pitar Ion Manovici starostele breslelor totii aveau
chibzuiasca, cari ar interesa fie
Pentru Moldova comisiunea se compunea din vor-
nicul Costake Sturza, maiorul
Mihail Koglniceanu caminarii Constantin Hristea
Gheorghiu. Obiectele, vre-o 300 la au duse
de majorul Koglniceanu la Constantinopol, unde au
luat
Pentru din Paris comisiunile
cam tot asa. Doamna Românesti lrimesese
Eugenia un costum national
care s'a fotografiat,
schimb 4 vase de albastru.

10 ani a venit rândul

din 1862 Londra 1867 Paris,
Principatele românesti era Prin-
Moldovei acum la 1862
www.dacoromanica.ro
 70

Principatele-Unite Principelui cornun AL

I. Cuza, iar la 1867, desi unite definitiv sub
se situatiunea de a fi la 1
de Cuza
asentimentul puterilor garante eu Domnitorul Carol I.
Incá sub vasalitate, dorea acte de
independentä. Aceste expozitiuni fost ocaziune
de a o manifesta.
Comisiunea comunä munteaná
din N. Bäleanu, Winterhalter, Manovici, Al. Odobescu
pentru Expozitiunea din 1862 sub conducerea
general Petrache Poenaru, a cerut cornitutului
Londra, sä-i destine deosebit de
acel al Imperiului otoman. Comitetul putut
in mod favorabil acestei cereri, pentru a nu jicni suvera-
nitatea Turciei; ba mai mult Principatele-Unite au primit
dispozitiuni dela Constantinopol, nu aibá a participa.
la Expozitiune.
Obiectele adunate au servit pentru cea
expozitiune la care a urmatá
ceva mai de o alta la Iasi Mânästirei
Frumoasa.
Nu voiu vorbi de aceste expozitiuni,pentruca intrá
cadrul conferintei noastre, ci le-am mentionat numai
pentru a constata din efectele favorabile
expozitiunilor universale asupra vietei noastre economioe,
a lost crearea expozitionale dela noi.
Cornisiunea pentru a expozitinnea
universald din 1867 la Paris care era sub
duoerea lui Al. Odobescu, ca comisar general P. Au-
relian. ca comisar special pentru agriculturá, - a
aceleasi pretentiuni de a expune separat ca
comisiunea din 1862. Comitetul din Paris a dat o
care se prezenta, soluti_une, care i-a
lost inlesnitá de forma Industriei, care tre-
buea expue toate natiunile. Palatul forma ovalä.
impártitá circulare concentrice ele insele
raze, pornind dela spre periferie,
pe o puteai vezi toate obiectele de diferite categorii
unei iar pe concentrice .puteai
aceasi calegorie de obiecte la diferitele
Comitetul din Paris a acordat României separate
pe o care s'a potrivit fie veciná raza turceascä
astf el a menajat susceptibilitatea turceascä
tiunea
Expozitiunea din 1867, ca cele preoedente, era
pe spirit saint-simonian, industrialist, totusi a

www.dacoromanica.ro
 71

tolerat aláturi industrie arta. Ea contie

rezumat o istorie a muncei
Participarea este bine cunoscutä,
o lucrare, care a stat
fruntea catalogului expozitiunei. Au participat 1062
expozanti au obtinut 85 de recompense, dintre cari 3
medalii de aur: pentru Salinele Podurile
Al. Moruzi pentru masini distilerii
pentru crescatoria de cai arabi dela Zvoristea a
Printului Barbu cultura duzilor a vier-
de Apoi 9 de argint, 35 bronz 38 nien
onorabile.
In afará cel mare, Romania mai expusese
Pavilion deosebit, ridicat planurile arhi-
tectului inspirat din Bis. Stavropoleos Curtea
Arges. avea trei turnuri, cari 2
pridvor pe ce arcuri trilobate-ascutite.
Un vestibul la un salon octogen sub cupola prin-
cipalä pe 4 coloane. Fundul cupolei albastru
cu de aur: peretii brun coloanele
De jur sofale rosii. La eu
De sus o de argint de
Aici expus - a format cuiul expozitiunei
Petroasa, care a de
Odobescu a trebuit anul
la Londra Muzeul Kensington, unde a stat la
dispozitiunea lumei savante timp de 6 luni. Apoi, daca
la Congresul arheologic Copenhaga.

relativ al expozitiunei acesteia, pentru

care multe au fost trimese ce se acordasera
premiile. a un efort mai mare pentru
pozitiunea din la
1873
expozitiune a fost prima unica expozitiune
universalä a lumei germane, popoarele germanice
de alt Franta Anglia. Ele pre-
ferau expozitiunile nationale uneori sistemul englezesc
al
Expozitiunea desi de cea
din 1867, ar fi vrut o pe aceasta,
a reusi.
Pentru noi a avut o politich.
Eram ajun de a tratat comercial eu Austria.
care s'a la 1875. Tratatul se
-vreme. V. Boerescu fusese chemat la Ministerul de
terne pentru a duce la. bun lucrare.
avea scop: pentru Austria de a ne rupe

www.dacoromanica.ro
 72

sub influenta pentru noi de a ne

avantagiile contact mai occidentul de a
ne acorda un de independentii, prin aceea,
tratatul se Austria pe picior de
egalitate fie cerut asentimentul turcesc.
De aceea particivrea era ca exa-
men pe care tara pentru a merita
cinstea Domnitorul Carol Domnita Eli-
sabeta i-au purtat tot interesul nu mimai contribuit
de expus, dar s'au dus persoaná o
Comisariatul general, care a fost condus de Gr. Ben-
gescu apoi de Em. Kretulescu, n'a mai avut nevoe
discute problema unui local separat. la sine a fost
Galeria a fost arhi-
vienez Gruska inginerul Yoroeanu.
Galeria era Inträrile,
eran ornate ou draperii dela 011brich, cari
culorile nationale. parte o parte rosii-solferino,
sustinute de brasiere de aur. Vitrine pe
Vitrine adosate la De a manechine cos-
din diferite tinuturi.
Au participat 1498 de expozanti hi 26 grupe,
o clasificatiune a obiectelor de expus.
Cu obiectele expuse ne-am prezentat tot ca o
Petre Aurelian, fäcând darea de seamá a expo-
spunea, cá marea a sunt
productia masinistä.
Pentru obiectele de se produsese
societatea bucuresteaná. Toti proprietarii de
ast-fel de bunuri fie ele picturale, sculpturale, fie ele mo-
bile sau obiecte de se oferiserä sä le imprumute pentru
a fi duse la Viena. expozitie fusese
la vre-o 7 sale ale Hotelului Herdan (Hotelul
Bulevard de astäzi) in care s'au expus din
Boeresou, Cantacuzino, Calinderu,
tulescu, Cogälniceanu. Davila, Esarcu, Ghermani, Filipescu,
Mavrogheni, etc., din artistilor Aman,
Grigorescu, Stancescu, Tattarascu, etc. Domnitorul
Carol imprumutase colectia aquarelelor lui
Preziosi Satmary, mobile de artA, pe cari
ebenistul Stöhr le lucrase pentru
expozitiune a fost sub auspiciile
Amicilor de Belle-Arte, care s'a atunci,
de animator pe Constantin Exarcu. Societatea a
continuat mai departe fácând expo-
zitiuni anuale, cari rivalizau exppzitiunile artistilor

www.dacoromanica.ro
 73

patronate de Stat. Acesta a fost unul din

expozitiunei dela Viena.
Un alt efect acestei expozitiuni a fost suprimarea
a breslelor, prin Jurnalul Consiliului de
din 23 Julie 1873. Virtualmente ele fuseserá suprimate
prin Regulamentul organic continuau subziste
mai care o
in precedente. De mai bine de 50 de ani Austria le
lovitura de gratie, prin aceea, obtinuse,
ei afara breslelor.
Expozantii 237 de recompense. Recom-
pensele erau denumite decât Franta. Medalii
de onoare, de progres, de merit de bun
Din aceste recompense acordate: 90 au mers la grupa
agriculturei, 25 la alimentare, 15 la chi-
mice: Dar grupa, care a recoltat cele mai mari succese
a grupa Industriilor textile a Industriilor domestice,
care a obtinut 65 recompense, dintre cari o
onoare pentru azilul Elena Doainna. a doua
de onoare fusese de ,pentru
nerea ansamblu, care se Tezaurul dela
troasa. expozitiunea
mai participat la expozitiunile engleze, din 73, 74, 75,
cari se transformaserá expozitiuni internationale.
Romania nu a participat nici la expozitiunea
din Paris, dela 1878, se
räzboi, alâturi de Rusia, contra Turciei, rázboi urma
tara a obtinut:
naturalä
Se pretinde, chiar de n'ar fi fost
jurare tot n'ar fi putut participe la
expozitiune, pentrucä perioada timp, dela suprimarea
breslelor (1873) la reorganizarea comertului ro-
(1881) legiuirea a industriei
nationale (1886) - ar fi fost perioada cea mai a
economiei române,§ti. Nu este pärerea mea, desi nu
competentá Cunosc istorioeste
rea lucrurilor, care-mi dreptul
rere. dinainte breslelor, grup de
Aeneisti, cari Esarcu se de
mântul profesional al meseriasilor. Am alth
.cazie roadele acestui ale acestei
care a dat Conoordia".
cietate sub conduoerea C. Porumbara a
1879 prima de ca-
racter occidental. Ea a un indemn dela expo-
universali, la care putusem participa.
Actiunea Concordiei, care ramuri mai
www.dacoromanica.ro
 74

te direetii, a fost captatá de de mare lenergie,

ButOulescu, care cooperatorii a intplinit vidul,
se pretinde a fi existat decada 80. Repetatele expozitii,
ce au cele, a la
Craiova, Bräila intins la. 1895, -
avut - cea din pe care am apucat-o eu
copildria mea.
Prin urmare, timp
o activitate, se poate spune, ea era o
de dechdere. Exista dar o de
voi voi face anul la
Universitatea Ateneului. Exista omul, care
la la Expozitinnea uni-
dela Paris, din 1889.
La nu a participat
mod oficial mod oficios iatá de ce. La
1889 se 100 de ani dela marea
Republica profite de ocaziunea
pentru a särbátori aniversarea State le
chiste intentionau nu participe la o astfel de
atare guvernul Brátianu,
guvernul Rosetti-Carp au declinat invitatiunea
pe ca industria este
de doilea, nu poate asista la ser-
bare. calea pentru initilativa
Dim. Buteulescu s'a ca unul,
nostea ruagiul un comitet
tional, care se misiune.
mergeau le fondurile.
expozitiunei din Paris, care nu voia ca
nia lipseasch dela concursul tuturor natiunilor, ru-
gat pe Pr. G. personalitate eu relatiuni
sträinätate, ia
Principe s'a pus contact cu
nu s'a putut eu el, a pornit singur, eu comitet
din ale partidului conser-
vator o s'ubventie Stat - s'a pus pe
lucru.
In sourtul rämäsese la deschiderea
expozitiunei, a reusit, la bun intreprinde-
rea. Nurnärul expozantilor de acelora dela
1867 1873 era regres: 736, aproape jumätatea
Viena. In era
Oum. se putea. un pavilion special, obiectele
au repartizate galeriile pavilioanelor franceze.
industriale au fost Palatul
liberale, obiectele agricole in Palatul agriculturei obiec-

www.dacoromanica.ro
 75

de frumoase. a
va specific rornünesc se proectase o carciuma-restaurant.
Se ceruse I. Mincu un plan care n'a fost
ci s'a construit una planurite arh.
Mincu a mai. bufetul
sosea. La servit lucruri, 'cari au
.retinut atentia vizitatorilor din toate lumei: bu-
de läutari. In special,
zica tarafului de läutari, cari
Cráciunescu a repurtat cele mai mari suc-
international acordat de
o recompensa mai mare chiar au
Grigorescu Varful cu Dor" al
Mirea, cari n'au obtinut de
le obtinute de se la 278,
40 mai multe la Viena.
mari premii au fost acordate: a
recompensa efortul initiativei Principelui Gh. Bibescu;
pentru. a distinge produsele agricole
rämäsese poporul agricol, fusese
. tunci.
medalii de aur pentru
produsele alimentare chimice, printre
cari trebue Franceina D-rului Istrati: pentru sa-
tutunurile noastre confectiunile
cari data aceasta erau reprezentate prin
societätei Furnica" o creatiune a Reginei
abeta.
Apoi 65 de 121 de
turma acesta expozitiuni se alesese
o societate de ca expozitiunea dela Vena4,
Exareu, contributia
artistica a indemnat la unui
care aminteascä vechea lui Societato
dispäruta timpul räsboiuhii, la care
care a fost Cerctul artistic".

Participarea Expozitiunea din

1900 a fost cea mai complecta cea mai din-
tre toate
. 1900 era o care reprezenta lucruri:
secol nou ce se ca atare
cadru pentru o pe de repre-
zenta secol, care
productia economica,
fie
Aceasta a Franta la aceastä expozitiune,

www.dacoromanica.ro
 76

un stil din un chaos

obiecte, cari nu le puteai cuprinde mintea. Aceasta a.
limita
a fost pregatitá timp de 2 ani
diplomatul-poet Dimitrie 011anescu-Ascanio, care inlocuise-
pe P. Poni, numit la Mai 1898.
Se 5358 declaratiuni expunere
individuate colective.
Pentru de mare expozanti, care
era raport starea de prosperitate a
misariatul general s'a cládeasca Pavilion
special, cu a fost insárcinat arhitectul fran-
cez Formigé. Arhibectura lui era un de
dela Horez, C. de Arges, Stavropoleos Trei Ierarchi.
Decoratiunea interioarä aranjamentul au fost
lui I. Mincu. S'a mai un restaurant, care
produs läutarii Ciolac Pádureanu.
Avalansa obiectelor a sä fie nevoe de a
strui PaVilioane: 'un cochet kiosk al
tunurilor, datorit 'al maestrului de
P. Antonescu; un pavilion al petrolului care a fost
de Congresul petrolului tinut
a ca congres
isvor nouä mondialä. Pe aceasta
nostru a mai folosit 12 locuri galeriile fran-
pentru diferite produse. Am expus toate cele 18
grupe, cari se clasificate obiectele de expus,.
in deosebire de se petrecuse in expozitiunile pre-
cedente cari grupe nu avem ce expune.
ceasta acurn, tara intrase pe calea occiden-
talizärei a masinismulud. . , .

Recompensele obtimite au fost in raport cu efortul

depus. Ni acordat 1090 de prernii, dintre cari 47
mari premii repartizate astfel: 7 pentru
stitutele noastre culturale: unul F. altul lui
R. Saligny pentru podul dela Cernavoda; 13 pentru
4 produsele
chimice, 5 carierele. De data aceasta
cedaserá pasul celorlalte calegorii: singur mare premiu
tot pentru Soc. pentru Gr.
1: tutunurite geniul militar 2

Apoi medalii aur, medalii de argint

onorabile.
favoriti au institutiunile de Stat
niile Coroanei.

www.dacoromanica.ro
 77

principiul periodicitätei Expozitiunea

toare ar fi trebuit sä se la 1911 sau 1912: totusi
nu a avut explicatiunea aoestui fapt
gatiunea Frantei am primit care mi se pare sa-
Din competent, prin .amabilitatea
Sarret, atasatul comercial francez de aici, mi s'a
nicat, de prea mare, pe care o lásase expo-.
ziliunea din 1900 obosise spiritele cari
reculegere pentru a o intreprindere
Totusi, venise unor transformari
productiune, anul 1912 este considerat ca anul, in care
a nastere curentul modernist al
s'a mai ales räzboi, atât
arta expresivá cât cea decorativä. .

Mi-a mai comunicat lun lucru, pe

se Jäsa altor de alctui expozitiuni uni,
versale. In din 1907 se un organ
de reglementare expozitiunilor Universale:
expozi(iunilor,
sediul la Paris. al congres din
1914 Berna a conventia dela Berlin
din 1912 cu privire la aceastá materie. a aderat
la conventiune Locmai 1928. au avut
expozitiuni universale, dintre cari voi
la cari a participat din
Roma cea din
Mi-a comunicat un pe care
Franta 1912 luase de a tine o
zitiune la 1916, care n'a avut din rázboiului
mondial. Expozitiunea proectath a realizatä mai
ziu hi 1925 a fost cea cunoscutd sub numele de
Artelor decorative Paris. Franta mai voia
repete experienta 1900. deaceea limitase
numai la industriile de
Din economie, România nu era hotrâtd
participe la desi la
Expozitiunea Wembley 1924, dar
din prin Cantacuzino, un
al Frantei, tara noastrd a fäcut act de prezentá la aceasM
sala muzeului .,du Jeu Paume",
Principelni Carol, a strâns exemplare de artá
româneasch -
caracterislice de veche
ligioasá - ca tâmpla dela Arnota, icoane vechi, fresce,
morminte exemplare de
populard: scoarte,
Ansamblul acestor colectate grabä a

www.dacoromanica.ro
 78

foarte vizilatorilor sträini, cari aveau astfel revela-

necunoscute atunci. Acest
a fost transportat alte servit
o
pagandä .

expozitie a fost o indicatie viitor

de modul trebuesc organizate noastre
Cele urmätoare fost: Expozitiunea universalä dela
Barcelona (1929) Expozitiunea universalä Bruxela
(1935).
au fost cam
tr'un central asezate jurul bustului Suveranu-
de artá religioasä veche hallul separa
galerii, din dreapta obiectele
din produsele nationale:
toate acestea pavilioane proprii. dela
datorit arhitectului Duiliu Marcu, avea
lui trásáturile ale stilului
nesc, eel Bruxela, datorit arhitectului Mosinski era
o realizare sUl modern pentru a se pune de acord
spiritul general al expozitiunei, care concurs
de domeniul
expozitiuni au servit de
participärei la Expozitiunea Universalá din
Paris, consacrate Techniilor .m.oderná.
Principiul era ca la Bruxelles,
desvoltat mai modernitate.
Pavilionul, pe care din fotografie
(datorit tot arh. Marcu) lucrurile sunt expuse
stare dinamicá: sare iluminati pe
cari se pe vitrine, care praf de aur
proectat hi chip de ale peste
se aprind automat de culori diferite,
regiuni productive ale Wei.
Pavilionul ornat decoratiuni murale picturä
sau mozaic datorite pictorilor Teodorescu-Sion,
:

V. I. Popa, Nora Steriadv, etc., confine subsol:

; hallul central decorat
In alabastru, aragonit onyx, statua märime naturalá
a M. Regele Carol II. Pe palier: noastre
La etajul I:
La etajrul II: Pressa, Teatrul,
Politica a La III:
arta modernä. In afará de Pavilionul spe-
cial, mai expune 5 pavilioane
ceze: al al Pressei, al Artizanatului, al

www.dacoromanica.ro
 79

rurale Ca totdeauna restaurantul

cu muzica lui Dinicu a atras publicul.
In total nu mai mull de 300-400 de expozanti,
aratá principiul. este schimbat.
Nu mai importa cantitatea ci calitatea, caracteristicul.
Totul combinat, la clasamentul
general pe expozitiune: Pavilionul românesc a fost
sat
Deplinul succes acestei expozitiuni a
pe americani transpunerea pavilionului
nesc din el, cum. se cadrul
Expozitiunei Universale New-York 1939. D-1 Gusti,
comisarul general al României, a autorizat de guver-
trecut semneze angajamentul pe baza se
rezervá României unul din cele mai bune locuri
pozitiunea americaná. Aceasta va fi participare
a României la o expozitiune americand.

Din cele ce v'ain putut vedea, in sbor de

pasäre, evolutiunea românesti la Expozitiunile
Universale avantagiite, cari aceste expozitiuni le-au
economiei
Ati putut intrevedea deasemeni irnportanta expozi-
Universate economia ele sunt un
al care azi rezidä tot in
occidentului european cari s'au :

Anglia Franta.
Ca atâta timp aceste vor pästreze
j}oliticeste intâetate, ele vor continua a fi centre
de atractiune pentru. viitoarele expozitiuni universale.
De pe acum se pot prevedea date, cari vor fi
motive de expoziOuni luniversale: 1948 la Paris,
va fi aniversarea centenarulni din 1848
1951 la Londra, care va fi aniversara 100
ani a primei expozitiuni univeXsale.

www.dacoromanica.ro
 2.

LA CATEDRALA DIN REIMS.

Conferinta d-lui George Al. Lefteriu, seara
de lanuarie 1938.

lumea s'a timpul marelui rrtzboiu

mai ales - se va care refaoe
drala din Reims? Se vor putea reIntregi scutpturile mu-
tilate, restabili planul reface plafonul ars
reda catedralei vechea ei Cáci printre
marile catedrale gotice ale lunili, Notre Dame de Paris -
Domul din din Milano, Sf.
Viena, catedrala din Reims avea spe-
Máretia impozantä, dantelária de piatrá a fatadei,
portahoile Impodobite cele mai frumoase statui, roseta
mai presus de toate marele renume al
care, decursul secolilor, se Incoronaserä regii Frantei,
erau vestite! Ioanei d'Arc, de gratie de
demnitate a intactä fata catedralei, ca
de simbol destin. o dumnezeiasch ocro-
acel monument pästreze mai departe.
pentru admiratia generatiilor viitoare.
se putea vedea
daruri ce veneau din toate
fuseserá evaluate 1919 la franci
dar restaurarea costal mai
drept, au venit din mai
a fost desigur cea a lui John D. Rockefeller
unior - care a dat franci a plätit
parat cheltuelile pentru restaurarea acoperisului, a
potelor a galerici superioare. total
i-a fost delicata lucrare
a a Henri Deneux, originar tot din
Reims care din chiar, luase drept
www.dacoromanica.ro
 81

miniunata fácând ea studii

desene ce i-au de mare opera
restaurare. Pentru s'a intrebuintat plurnbul
vechiu, ce a fost turnat din vitrourile au
mare parte refácute, din fragmentele celor sparte.
Pentru consolidarea acoperisului s'a intrebuintat lo-
cul lernnului betonul ceiace a constituit o foarte
inovatie.
In zina de 18 Oct. 1937, catedrala a fost redat5. cul-
printr'o impresionantá ceremonie, care a mai
de cinci ceasuri, deoareoe serviciul religios s'a
potrivit vechilor rituri ale liturghiei romane
A oficial Suchard arhiepiscopul
Monseniorul Valerio Valeri, apostolic
merosi episcopi. Cu prilejul acestei mari
ligioase, Papa a trimis cardinahilui Suchard o scrisoare
bineeuvânläri
Pe când catedrala era aproape .gata, am. avut fericita
ocaziune, ca zi de vizitez
monument. pe care mai
rásboiului. Plecat cu un autocar Paris, am
câteva ore km. ce despart
capitala Fra,ntei. Am sens invers, calea
invaziune al armatelor germane m'am cutremurat
la pas, de amintirea luptelor groaznice, ce-mi
veneau necontenit
Drumul este seminal numeroase cimitire:
pelle, Douaurnont, Sillery, Bois Belleau, Romagne, Butte
Suain, Varennes en Argonne, Navarin etc., cele mai
multe ale eroilor franoezi, dar uncle engleze. americane,
italiene, care se odihnesc zecile de mii,
in luptele date aceste locuri. Monumente impunitoare,
este mai ales eu inscriptia: Aux de l'armée
(1924) dela Butte de Suain, asemánátor
ce aminteste dela gara
Brasov) arati pietatea recunoscätoare a
a Mentinä glorifiee spiritul de
-sacrificiu al zecilor mii de fuptitori - eel mai multi
- ce s'au erfit pentru patrie...
expunerii - rezervati
se vor explica comenta mai
fotografii luate la
aceste cirnitire monumentale eroi. ce
drumul Paris la Reims).

Pentru a mintea tuturora

-suferite de máreata catedrali, spunem prima

www.dacoromanica.ro
 82

bombá a asupra edificiului ziva de 4 Sept. 1914

ultima la 17 Sept. 1918. In aoest lung sub
pretexhil, invocat de germani, biserica era folositá ca
post de observatie - pe care Francezii 1-au
duit - a lost lovit 287 bombe diferite
libre, distrugându-i sfärâmându-i
vitraliuri, se de plumb
mutilând sau sfärâmand 23 cele 86
statui, cari faimoasa galerie a Regilor.
bombelor, a focului mai a intemperiilor, la care
acoperis, a ruinat
totul minunatele sculpturi ale edificiului, ce vázuse
coronându-se 25 de regi ai Frantei, zidurile
Reims n'a ocupat de
o pagubele au fost mult mai mari
sub o frontul germ.an
stabilizându-se la aproximativ 6 km.de Reims, orasul era
sub Mtaia artileriei toate cei aproape
100.000 locuitori, nu mai rámäseserá prin
cazematele orasului,decat circa 1500,ce numai
tea caute bruma de ce mai
aparat fotografic, ca prin intact,
de un curagios, care a luat tot tim-
pul fotografii, ne-a aspectul catedralei diferite
faze ale distrugerii (pe cari le vom reda partea
ferentei proectiunilor).

de a expunere privitoare la
distrugeri a trece la istoricul artistic al catedralei, este
bine câteva lucruri, ce nu trebuese trecute
Mai versul clasic: Pour réparer des ans
parable outrage" - privitor la o
aplicat catedralei, de 700 ani, cum va
vedea mai departe.
In al doilea trebue mentionat faptul räzboiul
cunoaste menajamente. Germanii au pe drept huliti
distrugerea acestui dar altii n'au
la
- Generalul Venetian Morosini n'a comandat la 26
Sept. 1687 Locotenentului De Luoeburg distrugá, o
de artilerie Partenotnul, sfárámând de
templu al antichitätii?
- Lord Elgin n'a pe corbii n'a adus la
Londra toate figurile frontoanelor, frizele metopele dela
Nu s'a verificat experimental
trist adevär celebra ca vizitezi bine

www.dacoromanica.ro
 83

Partenonul, trebue te duci la Britisch-Museum din

Londra ?
nu acuzatii numai Impotriva Germanilor, ci
potriva nu numai francezii, ci
omenirea s'a simtit de
suferite de catedrala din Reims, ca al miilor -
al de mii de vii, cari fata
Biserica era ca o a
suferintelor comun se identifica
omenirii: Geux qui pleuraient fils, encore
larmes pour Sainte éqlise"...

Frumosul Reims pe care-J vedem azi, a fost

pe vremea Romanilor cetate Durocor-
torum Remorum, capitala Remilor. Devastat Vandali
de cunoaste o inflorire, mai
arhiepiscopul Saint-Remi. In catedr-ala lui se
la 1429 Carol VII, adus aci de Jeanne
1547 papa Paul III aci o Universitate
tot aci se numeroase concilii, din cari ultirnul 1583.
pomenit mai de scurta
4-12 Sept. 1914 timpul de pe Marna.
Reocupat la 13 Sept. de Francezi, dar sub bombard
continuu, a suferit 1917 o
de despregurare, comandatA de generalul
cu armatele IV V de Generalii
Antoine. Dar nici Germanii Innie 1918 - prin
de pe Aisne, n'au reusit ora
sul, Ludendorff celebra
pentru pace, 15-18 1918, nu va reusi
nimic. Curând prin ofensiva Generalilor Gouraud
(26 Sept. 1918) (30 Sept. a. an.), va
fi degajat chemat la o viatá.
aproape in de proec-
tile ckute tot se totul infloritor.
Numeroase industrii : de alimentare, metalurgice
etc..dar mai ales vestita apar la toate colturile.
dicton roman Bonum vinuni cor homi-
num este deviza o foarte
cunoscátoare chestiuni de istorie de
noi: ti-a plcut mull la Reims? -
*Sampania, a distinsa
la Ioana d'Arc la catedrala martir5...

Terminând expunere a istoricului

trebue frumosul vers lui La Fontaine,

www.dacoromanica.ro
 84

care de viata lui, a scris:

Il n'est point de cité que je préfère Reims"...
trece la expunerca istoriei catedralei a ana-
caracteristicelor ei arhitectonice.
ce
ci al freilea, ce s'a ridicat exact pe
Prima (data neprecizatä) a lost
Nicaise, mai de Vandali, pe pragul
bisericii, care mai Saint-Rémi Clovis.
astfel traditia de a se aici regii FranteL
A doua din sec. IX, arde din
6 Main 1210 fi se pune piatra
a celui exact un an, la
6 Maiu 1211. Zidirea la 27 Julie 1214, tocmai
militiile burgheze opresc la podul dela Bouvines
Othon hoardele lui! dela este
fie o catedralA un al
sistentei.
Gonstructia a 250 de ani - aproximativ cinci
generajii arhitecti au urmat plan
-eu o de creindu-se
acea eu naosul lucru
admirabil pentru In s'a asezat
lui Clovis, la un rege episcop -
total 86.
asemtinarea personagiile
ce le leste
mai pe dar fiecare statue
este o artd, stilizatd in
mai detalii, iar sculpturi de serie cum se pot
vedea la bogat catedralA din Milano,
de secole atelier de reparatii, menit
necontenit la ncvoe, cele-
2000 de ce
Desi prim incendiu a acoperisul cabdra-
lei 1481, totusi sculptura s'a forma
din sec. loate
au ceva caracteristic:
friza dela
Berlin, sau cea dela
-
azi la
pe buze,
Museum la
fi admiratá la
ce
toteca Numai
vre-un Sisoe oarecare, este figura
distoneazd profund de (cum vom avea
ocazia convingem prin proectiuni).
sine cea
ris, din Chartres, din Amiens,
de Garde din Marsilia sau Dame de

www.dacoromanica.ro
 85

Fourvière din Lyon, prezintA, din o lipsá

de care era mai
din cauza cari se
dânsa. Are 149 m. având
turnurile de 81,50 cu 18,50 in. mai
cele N. Dame din. Paris. Sasesprezece late-
cinci ansamblul
Ceiace a faima Icatedralei -
timpurile - au fost (sapte de
o dentelârie de piata rozeta
fiecare
ornamentele ei dinprejur
cari din fost
turnurile - -
ca proportii, se poate vedea la
le 1500 statui ce catedrala, de
postoli, de profeti, de Regi ai dar de
ne fac azi ce a istoria
artelor operá Distrugerile succesive suferite
la acestei n'au de-
frumusetea dar nu s-o
totul.
In a doua a expuneri (care binelnteles
nu poate fi redactatA se va face proectarea
explicarea diapozitivelor ce Intregesc conferinta.
Ordinea proectiunilor.
1. Statuia. d'Arc - cea
- Rue des Pyrammides,
2. restauratk
3.
4. ziva - 11 Nov. 1918.
5. portaliurile, rozeta (distrugeri).
6. de räzboiu (1914).
. 7.
8. naosul, roseta - din
9. lateralA.
10. capiteluri - naos.
11. rozeta - galeriile.
- interior.
13. Herodiu, Herodiada.
.1-1. comparati cu realizati de
A. - Alte Pinacotek -
15. Cariatide - gargouilles.
17. Fecioara pruncul.
18. Crucificarea.
19. Saint Nicaise

www.dacoromanica.ro
 86

20. Catedrala David Goliath.

21. Galeria Regilor din 23 distrusi
22. turnurile - coama.
23. (legat la ochi) Voltaire.
portic interior, (unghiu mort - admirabil
25. adis.
26. Intrarea condamnatilor intern.
27. colt.
28. Saint Louis.
29. Arcs boutants - exlerioare.
30. detaliu.
31.
32.
33.

36. Imprejurul Reims-lului - fortul

- post
37.
38.
39.
-
- tanc
40. national Douaumont - 30.000 morminte.
Sillery - malul Marnei - divizia
teritorialä.
42.
»
american Bois Belleau.
43. Romagne.
44. Brig. 28 - Sonain comp.
transeia Bartolomeu.
45. american Varennes en Argonne.
46. Navarin.
'47. Mort-homme: Wont passé - div.
69 fr. nu se trece" - div.
15 rom.
48. La haute chevauchée - ldiv. 5-a Cavaleric.
49. American
50. Reims - Aux héros de --
1924.
51. voluntarilor (Bruno e Constante
Garibaldi).
52. aux morts - Porte de Mars.
53. aux morts - Porte de Mars.

www.dacoromanica.ro
 3.

INSEMNÄRI CALÁTORIE PE DUNÄRE

Conferinta d-lui 1. Bobescu, seara de
23 1938.

Expozitia de afise artistice, organizatä de Oficiul Na-

luna Aprilie 1937,
expozitie din Palatul Ateneului din
Mare, mi-a redeschis de cálätorie, spre a vedea
aevea, podoabele naturei, care Tara noasträ se
Afisele de propagandä turisticá, erau uncle
mai frumoase deck tot de frumos editate
au fost acelea expuse la Breslau, i
s'a decernut premiul I, clasandu-se tárilor
ce acest oras.
Stimularea gustului spre excurshmi, mai
ales din apusul Europei, a dat
de nuoi industrii ,putea s'o
ea intreprinderile natio-
nale transport astfel toate mijloa-
cele turismul. la noi, lipsa de intreprinderi
iinportanta celor din apusene, face ca
de activitate totul
Ináltime. $i ceeace este mai e
de turisni. ce avem organizeazá
excurshmi mult peste pentru ca se ad-
splendorile naturei din alte banii
afará lar frumoasele localitäti
uncle frumusete. multe locuri
tárile nu fie cunoscute de este
ca noi nu apreciem ceeace
depreciem chiar uneori ceeace avem,
spunea tristete Odobescu - mai
-
deck multi din noi, mai ales avem original.
cäutihn ceeace este parte

www.dacoromanica.ro
 88

uneori chiar nimicim ne de

altii. .

mai din necesitate, iarna

nu o la noi ne atrage: Tirolul,
Saint-Mauritz mai deosebire Coasta de Azur.
o in Japonia, ce e drept
la poalele unor munti decor de vis,
mausoleurile fermecatoarea loca-
litate: Nikko", casá menitä cu timpul
un muzeu
aici intelectualii români, cari ar studieze la fata
locului, uncle aspecte ale culturei cred ar fi
mai bine mai nimerit chiar, ca pie acesta
de popas din tara crisantemelor, la
noi putin colibe de nu putem hoteluri
confortabile, locuri de excursiune. deck
se organizeze calátorii din se
caute de Oficiul National die Turism, Ro-
pe la dispozitie confortut de cari
au nevoe ce pot echivala pitoresc
frumoasele sträine. ordine de idei.
ar trebui ca tineretul fie viziteze
numär mai mare regiunite frumoase ale
caltoriile acestea desvoltandu-le pe estetic
clragostea Neana.
Cáci este o frumnseti de
ot
ei neasemnit, poezia secol de
secol, de aceia de
stele de codri ai Carpatilor, la umbra
doinit durerea nädejdea, varietatea resurselor
naturale, monumentele interesante toate bogtiile
mâniei fac, cum spunea D-1 Edmond Labbé, Comisarul
al Expozitiei Universale dela Paris din
1937, ca numele fie: Un nom doux,
qui chante sur les lèvres!".
aspectul arhaic, vechiul stil
al cladirilor oraselor, original apropiat de
stiluri, minunile artei populare, imense
pline de bátaia soarelui cald al verei
de soare amurgurile de târzie
pe nesimtite, melancolia tru-
dit; zidurile timp ale Manstirei Cozia, ce
pierd valurile spunloase ale Oltului, pe care timpui,
ce viata n'a putut närue
nici simbolul acestui sfânt unirea
dintre naturä imagina lui Dumnezeu, care a
1) Marieta L. Revista cTinerimea 1937.

www.dacoromanica.ro
 89

unei credinte,
mineazá slabele ale sufletului
privelisti nu pot fi pentru le-a.
cari träesc prizonieri zidurile de piaträ
ale oraselor, aceia simti destinderea
te cuprinde când scapi la larg naturei.
Decorul acesta minunat naturei, nu impresioneazd
aceiasi pe acei ce träesc la zi eu zi
se obicinuesc cu el. Se Rege le Carol I,
calátorie ce privind de pe pridvorul
la spiendoarea peisagiului
in haina verde a codrilor seculari, se intoarse, o
câtre Staret al Manástirei
:
Ce zici, Prea Cuvioase,
Staritul, aruncând o ochire de nenásare,
:

De, Sire zic, ce ar zice Ta, timp de

30 de fi privit de dimineata tot
iar asta!"
Cu dela oras, lucrul altfel. Suntem jinduiti
dupe zärile cum e vulturul dupa
nepätrunse. Cine iubeste aspectele variate ale naturei,
trebue suflet o acei
colibele presárate dealungul câmpiilor. Bordee,
cari duc traiul cari
Tärei, cari ne zi zi, nu numai munca
dar comoara basinelor a cântecelor
noastre nationale 2). a chlätorit lungut
noastre, cine a väzut de
Argint, cine a väzut Balcicul, acela visare
al pictorilor, de poezia cine a väzut
Bicazului" peretii de stau
drepti la cer, printre
care vuet de tunet furie spu-
a zärit departe Rdpa Bicazului" unde
n'a cálcat picior de dela acolo,
talentatul scriitor Sadoveana,
umbrele nostri, de ai Daciei,
muntelui ;
printeo stâncelor, apare rare ori o pri-
Ceahldul de soare", mimai
acei, pot da de Bomâniei. Dar,
atâta drag de marele
Alexandri, bardul românesti, lunca
rile sälbatece; luminärica sulcina
1) Choses de chez nous". Cella Delavrancea.
2) La Margareta Miller-Verghl.

www.dacoromanica.ro
gingase, cimbrul verde, ou rochita
ce la soare fac lunca fie, spune poetul:
Mandrá 'n soare 'n la de

Cine a simfonia de culori de soare: Cas-

Beiului" din regiunea Carasului; Valea
Banat, sau privelistea ce se
Dor" ; cine a la coltul Acrei";
Turaei", Metre Doamnei" punctul acela de o
uimitoare: Valeta la In
defileurile Carpatioe, e aproape singura, care
se la tot cu cea mai splendidá
frumusete mintea omeneasca o poate inchipui;
poate de
museti e natura tara
$i frumoase stint peisagiile de
soarelui, nu mai putin aträgatoare peisagiile
sub mantia de Fantome de frumuseti
pe muntilor, pe
al viscolului; de
de ce prilej de
sufletului de poemul
In la Predeal, ,,Sariea"
Azuga, pe Mare" valea Bdlei"
la sub de acolo fata
haosului alb, fata furiei naturei eterne, te
pe lumea aceasta, tu un simplu
tor care vei osteni vei
deplina n'o
ce tu nu vei mai fil).
ca Grecia, s'ar numi
peisagiilor cu senin, mare de
muntii impäduriti, ca ei ca Grecia
culoarea aceste peisagii
la locul Nu din nici din albumurii se
farmecul sau al unei
au o valoare educativa
aoelasi timp pue de acord teoriile din
realitatea vietei. Ce fi mai frumos
covorul verde al unei pajiste, fluturii drept
varási, sbor liber gandurilor, linistea
auzi de slaba
1) E. M. GArleanu: din Tarb.
2) adj. Teofil Sidorovici: Din viata unui Fiu de

www.dacoromanica.ro
 91

adiere a vântului:1) sau la auzi

pare, cum a spus Sa Voivodul Mihai:
din suspinele
'Cáci Cântecul e in firea
a mai ales,
mai trist ori mai vesel, cum le sufle-
La la la fânul, le in-
truda. E din murmur de ape, e
de e cântecul care pe
readuce la la acelei
din naturei. Sub o de
crepuscul de tolonit pe de proas-
atunoea simti truda easelor sdrobite o zi de
te pierzi In contemplarea
telegând atâtea. iertand atâtea. Poezia
noastre, prinde viata abia 'asfintitul soarelui,
mugetul vitelor se cu'dängänitul talangelor,
cu fetelor a ce se dela
Când buciumului deal, se sgomotul
cArutelor. simfonia a unui de muncA.
ce se stinge cu odatá cu viata
mreaja când amorteala somnului vise
pun pe toti. Atunci cu adevarat poema
vietei la atunci sub unui viers de
te idea adeväratei pretuiri a comorilor noastre
nationale. farmecul neintrecut al
coroase, fcoul de cetiniii, având rept acoperisi
Instelata 2).
intoarcerea la nu mai 'e in for-
ma Jean Jacques Rousseaux, ea se
realizeazA in mare parte prin turism. Anglia,
Franta, au organizat desvoltat turismul, ca un mijloc
conditionare a energiilor nationale. Turismul in aceste
tári se nu lux, nu ca un de
de petrecere, ci ca o el reprezentând un ca-
pital din economia nationalA. Escursiile,
drmnurile pe care te de
mai târziu al vietei, ele punând sufletele tinere arma
de care se vor putea lupta grea de
a existentei. Natura atractiile
ei bogatului,
teanului, prilegiul de a ajunge la acest wezultat. Ea ne
ne e o carte de
folositoare. nu prea repede carte a
nu o neglijern pentru alte poate
1) escursie nordul Moldovei» Simionescu.
2) Major adj. Teofil Sidorovici: Din viata unui de Rege".

www.dacoromanica.ro
 92

mai atractive dar mai uncle chiar

pentru generatiile tinere special. faci
o excursie principatul lucru nu e vezi, principatul
e, cum spune profesor academician
cartea sa: Excursiile", principalul e cmn vezi mai ales
ce vezi.
tot D-sa,
e nevoe ai drept un carnet creion, pen-
truca, ai observat imediat; prin
limit, atintesti privirea mai
asupra a tot ce ai excursie ceasurile
petrecute naturei, produce o Inviorare
treaga de bine e metamorfozarea
scrisoarea care o o
ctitorie a lui descrie de
acest reculegerea simtitä sufletul de
dosul se de pruni,
din de dealuri ruginii. Cadrul o
de cu galben-verzui
,.ca de argint fundul verde al acestei rame
turale era de cununei cire5elui,
petalele, amestecandu-le cu albul flo-
rilor deasupra acestui decor al ce-
senin. de un albastru luminat soarele ce
se revärsa din belsug peste de al
pajistei.
de pentru un de
plane, de reculegere!
acest admirabil tablou al
orbi suntein toatá cum nu
culegern leacul durerilor sufletesti, din mai
colt al de farmece'

Evocarea ce adeseori o face frumusetele naturei,

amintirea diferitelor localitati de pitoresc din Ro-
Mare, afisele artistice ale Expozitiei Oficiului Na-
de Turism din Aprilie 1937 cum arätam la
ceputul acestei conferinte, au mine un
de la inceputul toamnei
tovaräsi de drum carnetul creionul, am plecat o
pe spre La
dimineata, a doua zi de Sfta Maria, pe un splendid räsärit
de vaporul clesprinzandu-se ponton,
1) 0 escursie (scrisoarea unui I. Simionescu (1915).

www.dacoromanica.ro
 93

7.-Severin aluneca usor pe luciul Dunarei, marele

care a ualsul undelor al celebrului
pozitor Straus 'mi reamintea vechiu:
are, Dunäre, drum färä
era acum ce
dela aici. vijelii
n'au bantuit'o, sânge nu apele
un lute de munte,
rostogoleste la Sigmaringen de
acurn, ca o argintie
Astfel viata ca
rea se pare apa zilelor curgatoare a
toate urmele, tot mai tot mai
icoane Ce minunat de era
diminetei de hme-
printre cu iar 'pa ici pe colea liliac
stânci, de popas
privighetorilor, cari cântau nesuparate mijlocul
decor al
T.-Severin, Drubeta de de
atâtea romane, chiar frumosii trandafiri
ce terasa par mai
dintr'o abia se
acuma. Cu vaporul se de orasul acesta
clima dulce, 'mi revenea mhite vraja timpurilor tre-
cute, ce plutesc preajma zidurilor din opera
lui Apolodor din Damasc, a Romei, a
tului a Cruciadelor. In parte a Europei Cen-
tral din zidurile daco-romane, s'a ridicat
verinul, ca scut de a lumei crestine contra
tatare. Umbre ale trecutului, de
de de de suferinte!
la T.-Severin, zilele luminoase
de vânt, din strinitorilor, se
la grea de umbra mun-
a fagilor pe unde a trecut. Ici colea, run de
stälcii o mai räcoreste, ori tine prin
frunzelor. Aci ea e lac fluviu, schimban-
culoarea mereu cursul toamna
de când dunga a apa,
de seará sclipeste ei.
De este departe, la Donau-
esclzingen muniii Neagrä din Germania;
acest Rege al fluviilor europene", numea
1) de Carmen
2) No. 9-10. Em.

www.dacoromanica.ro
 94

Napoleon I, are o cu tara

gatura aceasta e nu numai pe interese materiale
dar pe acelea istoria neamului nostru
un capitol din chiar istoria Dunärei.
nu se act mai de din viata
nationalä, pagini istoria trecutului nostru,
care nu fie pomenit numele acestui fluviu, care
ne tara.
le României au fost totdeauna legate de ale
Din spunea marele
ceanu. e românesc, cá
nu poate exista". Chestiunea e
chestiune Conventiile, tratatele internationale,
sau au un anumit termen, pe vreme
prin natura sa termen. El va tine
va curge spre mare, aceasta, pe caro
noi românii am plätit-o indestul, cáci au fost secole, cum
spunea marele patriot politic Alex. Lahovary,
care a dus la mare mull
apd!" lume, nu s'a des
mai cumplit tragedia rásboaelor ca pe
la antici, e o hune
de bogátie, de vitejie de poezie.
despre cuceritorii ca
fericite,._pe care le-a dus pe undele lui spre
pe fluviul Rege, diviniza
pe o personalitate. In legendele, credintele
celor vechi, apa avea darul de a spála de pácate,
desi tara româneasch acesta sacru, multe
n'a
Ca apa Gangelului, ca apa Nilului, apa de Du-
se lima pe la Curti le Regale din Orient vase de
strämosii nostri ori de
räsboiu, se dupe poruncile lui Zamolxis, cu
apa din jurámânt nu se
victoriosi1).
pámântul Tärei noastre, drept cuvânt
putem e bunä parte a
In dreptul Orsovei, pástreazá malul stâncos: Ta-
bula ce aduce aminte de zámislirea
stre etnice, tara, legând-o soarta
ropei Centrale, la care ne alipeste, e calea noastrá spro
mare, cu libertatea transportului spre depär-
tate. Impozantele rámásite ale de arhitecturá ro-
de canalizare, ne vorbesc dupe douä mii de
1) Calimah.
2) Cartea Dunärei., Jean Bart.

www.dacoromanica.ro
 95

de de vechi, ,pen-
tru a natura reghmea piciorul
cekbrului pod a lui unde Tabula Traiana",
Turnul le ,Co-
§i alte relique ale trecutului istoric,
origina trecut, In
vremuri de bejenie, buciurnul ne cherna spre
välle tainuite; tot astfel
mereu, eu glasu-i de
pe care pe ei zile
cari au soarelui cu undele aur
topit, apoi rosu sângele In
stralucitoare argintul noptilor
aceea cari au mânioasa
dar de perfidia capriciile cari, au
dormit pe malurile la
in revärsatul zorilor pe albastrul cerului,
de stolurile de Carmorani cara-
vanele de lebede sfioase; acestia toti,'nu. pot uita
nu pot departe de
Scriitorul Jean Bart spune
,,un stabilit peste Ocean, lurnea aceea a
sgarie-norilor, 1-a nimic de
Romania, de locul natal pe päräsise de mult,
i-a aproape mi-e tare
Dundre" 1-a nepädit. plansul."

Dintre variatele regiuni ale Tärei noastre, care

natura a de nici una nu se
märetia pitorescului
Dunärei. Este eel de nostalgia
mintirilor trecutului. Fruinusetea defileului acesta ar
feri poate numai Rinului
mai mult sau mai ruinate depe
Dnencova, Golubalul,
etc. legendele ce aceste ca legen-
dele fac mai isbitoare.
pe Dunäre dintre Turnu-Severin acest
port din Banatul românesc, pe frumusetea care
natura a lit-o la Cazane", spec-
tacolul adevarate feerü, mai este
legende se povestese de ani Cine spune mai
frumos Rosa lin pescarul, povestea stâncei Ba-
ce uriase se din valurilor
genie adâncuri, când gro-
zav naprasnicul Casava, stânca
vaete prelungi?

www.dacoromanica.ro
 96

Regiunea Severinului românesc, pe

frumusetea are aici a
fost rornânismului. acesta de
- ca muntii lti cu crestele
invluite neguril, au
mai aspri vreme
privilegiile de muntenii ce au fost in cursul
vremurilor rând pe rând, pen-
tru un neam la un hotar ce nu era al
slujba Impratului vitrig. nu se
mai putea când ajungea la os, se
haiduci de codru în slujba ou
boaiile aspra a acestor
Marea important5. a se pozitiei
geografice directiunei cursului su, Volga
al doilea mare al Europei. Traversand Europa dela
apus la Dunárea, calea cea
care leagá industriale de centrul apu-
sul Europei cu bogate materii prime, din vestul
sud-vestul Asiei, .punct de vedere
Dunärea este un de naturalä a strävechei
pe care circulau Europa
Chestiunea Dunárii, din punct vedere economic
mai ales, a fost de multi ea nu
subiectul conferintei de
pe ce toamná am se
portá mai la descrierea frumusetelor naturei,
farmecul legendelor miturilor a
dintre Bazias. S'a
indatoririle internationale, cari
sunt impuse situatiunea la gurile acestui
mare fluviu; s'a destul de navigatia
consacrate congresul dela Viena din 1815, sau acelea
prin tratatul dela Paris din 1856; grandioasa
lucrare de canalizare, prin deschiderea
perfectatá la 1898 urina contracLului la 1890
.guvernul Austriac cu fabricantul Luther din
schweig Soc. Disconto din Berlin, pentru mai
revin asupra Vaporul cu care Mceam excursia,
trecuse de Cladova, eu tot prizonierul vrá-
anijntirilor trecutului. putin de mers
in de Fer, canalul se mai
Poetul in are
a locului acesta sub reflectele unui apus
de
Crestele muntilor - spunea dânsul - par

www.dacoromanica.ro
 inert se desfac se perdele de
e un sbucium
un clocot mal intr'altul.
de stâncile ce nu se Cu ochii
codru pe vijelie Din fundut
se valuri nenumárate brate
gata ce se aici
, starilme la cea mai
, Sub vultoarea aceasta de e
,canilor Carpatii. Peste
, se furioash, rupe cele
vilare ce i se cale a-
cestei ciocuiri de titani, val pare
pare cá se miscá. apa pe
gazul colturos se ca o
doi uriasi s'a Muntii
,dau la oparte se deschide. stânga, de
,currnálura deal vine râul
, salute sosirea marelui fluviu. la pragul at
crtrui destin se pentru
cc depärtare coboare a
Carpatilor, a sosit
fata
a
In
a valuritor ei.
- -
valurile acestea a corabia greceascá a.
cu Jasone, aur, tot
aici a Traian, lui táin-
dusi drum piatra a fost mai tare
decât omul, pod solid dealungul fluviului.
esit din cáci, Imparatului acum
stâncti- de mâini e:
aci se vede drumul de legionari. Dac
supravietuit nimic alteeva decât drumul
singur,ar suficient pentru adovedi peste mii de ani.
Romei.
deatunci pe Osti multe s'au frânt stävilarul Du-
dar au trecut silind fluviu le
fie drum deschis spre Europei. dearindul
Turcii au disputat Europei posesitmea
veacuri dearândul severineanä, a stat
malul stâng paza
cinstit zarvá, nume
strident fie auzite, cum. fac aceea ce
vor arate care nu
au.
Depe de stânci, apar ruine de
ce oglindesc valurile morminte ale tre-
mort. Singurt ea a vie,
4

www.dacoromanica.ro
 98

va rämâne dupä ce cea de pe urinä

va fi
a
cataractele: Por(dor de Fier" se
vede Vdrciorova", de la
româno-austroungará. In apropierea
pe malul se recunosc celei
de piatrá din
de Nicodin.
Vaporul mersul, in mij-
locul o insulá ziduri cetate.
o lunginie de 1.700 m. o de 500
Oriental, prin dulce
vegetatie, cu smochini, migdali, chiparosi leandri,
ca fi tärmurile Mediteranei, dar cu
moschee. bazare. Pe vremuri
se de lrandafiri,
care se esentá de parfum;
a mari
de
sulei a pársit râmânând tranda-
mirositori. In schimb au câtretii
flac farmecul noptilor calde de yard. Populatia insulci
e mai turceascá, ce la 1913
subt protectia Austro-Ungarä, urma rásboiului
dial a Banatul.
Când zi de varä te urci zidurile
dincolo o se
Sute de agátátoare
vii se sus,
ruhiele la dogoreala
iar baza zidurilor apá,
cutropite de vegetatiei de
albe de nufár.
In sus de Ada-Kaleh, dupá o
de dealuri apare asezat
in pozitie pitoreascá, veche,
pe Tierna, are apropiere
muntele punct unde räsboiul mondial
austro-migará s'a armata Un cimitir
ngrijit al fäcute; ardintirea
acestor lupte pe dealul la la nord de
D-1 Pandit Seicaru, a zidit schit, legat
drum bine intretinut nationala Orsova-Ju-
Trecând Orsova de ostrovul vaporul
punctul numat: inferioare". Aci
1) Ghidul de Dr. E. Grädlnariu Udrea.

www.dacoromanica.ro
pe malul al apare
de inscrpitia comemorativá: Tra-
spre glorificarea
romane, construita de lui Traian pe
boaclor Dacii, lucrare grea de tinând de
mijloacele technice de
sesul rasar Dunärei
asezate la dreapta alta la stânga, stânci
aceiasi numite: Cei fra(i". Sus,
supra de pe malul se Vete-
rani" sau o numeau Românii. Numele de
Veterani s'a dat cinstea generalului Austriac Veterani,
al nuniit d'Arman, a la 1692 nu-
mai de inaintarea numeroase
trupe de ieniceri. Pestera e mare interiorul ei
o biserica, legenda spunând pestera a-
era sanctuarul lui zeul Dacilor. Cu
apele inainteazá dela Cazanele inferioare"
spre Cazanele Mari" albia destul de
de din ce ce mai abrupte,
la forma unor momentul când
in defileu al In deosebi
peretele rnuntelui de 768
leazá aproape pe
care o la 170-150 fluviului
relativ adâncimea lui ajunge la 60
locul devine astfel cu totul .pentru navigatie.
La Cazane" a
sent douä icoane, in amintirea timpul
romanilor, drurnul era periculos treceau
de stânci, Insotitorii carelor se
la aceste icoane, rugând pe Dumnezeu
primejdie.
Defileul Cazanelor" este, mai fru-
mos din delta Dunärei
mai putin
Spectacolul ce se vede la Cazanele Mari" e maiestos
se ca un decor de teatru ochilor
fascinati ai excursionistilor, cari mai puternic
ca ori micimea omului märetia eterná a
le mari se ne-
ca o oglindá, formând ici colea un ce
se mare a
la cer, de multe vânturi, stropite
multe ploi, când plesuve acoperite de verdeatä,
nu primávara vara scli-
pitoare a Alpilor, vale de orchidee. ca

www.dacoromanica.ro
 crede pe Lago Maggiore, decorul
aici prea frumos, e de Min.
Peisagiul e numai
un vultur sus
oercuri line stricând aceasta solemnä ca din-
tr'un templu.
La esirea din
se apropie uncle de alLele
ca portile unui Palat fermecat din povesti, palat prin care
s'a permis muritor treci o clip.
Portiunea .,Cazanelor" pe frumusetea na-
este unor legende asemnatoare
legendele Rinului alte legende ale norclice.
Aci stâncile vorbesc val, unda a flu-
viului, goana spre marea care se duce se verse,
se domolesc ici colea pe la cotituri, ca asculte un mit,
ca asculte o legendá, ca bardul
de ca asculte cântecul din lui.
In insula prinde alerge deasu-
pra dunelor, valurile de nisip, superstitiosii
meranieni, in sufletele vechile barbare n'au
spun vântul acesta e Odin, condamnat
eternelor perigrinári, iar norii Inclecand unii peste
se näpustesc orizonturile Pomeranienii
zic aceasta e cavalcada ficelor lui sau când
razele amurgului cad colorând oglinda plumburie a
ticei, legenda reaminteste imagina orasului Vine/a
fundat in märei cereasc,
pilastri de ou templele
de blestem, imensitatea fundurilor marine
unde luntrasii spun marea e lumina
puternicd, záresc coloanele arcadele acestea
citoare. care se lumea fantomelor.
La f el cu acestia, de câte-ori ne
deasupra din a-le palate
de vis chemarea tineretii ca sunetul unui clopot
de pustietatea a anilor cari
se mai
acestor legende nordice, In
liunea dintre Orsova Cazane legenda Babacai.
Cadâna de pe Babacai se In noapte.
Cosava, chiuind peste fluviu, e
moartea aici aproape de tot de pe Babacai se
prelung.

I) popasuri. de Ion Totu.

www.dacoromanica.ro
 legenda Pasa peste Cetatea
Columbaca Mire cadâne avea pe ce era mai
ca plin noptile de Mai. Dar, noptile
acestea frumoase. a cpilan al
unguresti de peste
S'a amarnic imediat a plänuil o
Pe lotci, eniceri alesi a trecut
nebun a ocupat cetatea maghiaril
dupä chef. Frumosul cap al a czut sub securä
mândra Galati a a lanturi
stânca cc se stingher
la Cazane.
de care se sparg valurile ale unde
a fost
tatea apelor.
De veacuri, se sbate acolo, ori dc
ori Octombre
ale scot
asemäntoare unor lungi vaete, spune
legenda - frumoasei dar necredincioase cadâne
Galati. Legenda Babacai, este singura
defileul mai sunt legende.
Ruinele cetätilor: Ladislau, a
Dracului. in. vecintatea
nelor nostalgia trecutului melancolia prezentului,
a origine e de timpul
Dou ce stau ca doi vechi dusimmi, ce
vor dezarmeze nici fata secolelor.
esirea din defileul Cazanelor" se vede
o gaurá mare. Aci, spune legenda, exista o
teraná, pe timpuri de niste banditi. Când
Turcii, luarea bogtii de felul
Viena spre a le duce la Constantinopole trecând
multe ori s'au acestia
bine organizati cari jefuiau Turd, cum
jefuise särmana
la esirea din .,Cazane" este
se pare esti lac pretutindeni
muti asa vapoare nu pot trece
lâng prin locul esirea
din acest defileu grandios dar periculos, orizontul
deschide, poenele se verzi pantele dealurilor
la albia Dunärei se pan la
1.000 de metri.
Atentia e repezi
ce curg se Pe ambele
apar grupe de case albe acoperite

www.dacoromanica.ro
 102

ca: Dobra, Drencova, Tricule

apoi Izlaz,
numite : I3ivolii unor bivoli uria;i
culcati luciul Vine apoi,
construit romane Mudua sau Mudava,
undo in epoca era castru.
Moldova-Veche, vaporul se
zias, undo Dunärea
al mele.
Soarele, a admirasem dimineata la
din T.-Severin, arunca acum. pe cer, de
a apune, de a asfintitului. am
ajuns la Kisilova, insula cea mai apropiata Bazias.
dupe o de drum dela Moldova-Veche, noptei
se cerul Instelat. Pe ambele ale
närei, geamandurele lumina verde malul
al Dunärei rosii acela luminitele acestea
indicatoare ale drumului, printre tufele po
maluri, ca niste licurici ; iar marmora
a apei luna cornea argint.
spunea se
lumea basmelor.
In aceasta
decorului superb al de vraja ci
am mai bine ca ener-
varea mari suprapopulate sufletele
toare bine
gistrat al nostru2) ori de câte ori e
martorul durerilor de ori
umbrite de de paltini de fagi
caute sunt suflete nici
de patime ci aer soare.

1) cRomânia
2) Oh. Nedici: de

www.dacoromanica.ro
 4.

SACRIFICAREA PADURILOR
Conferinta d-lui Inginer Consilier Silvic Florescu,
ziva de 30 lanuarie 1938.

Doarnnelor Domnilor,
a desvolta fata con-
pe care am anuntat-o, am datoria onoare, a
Onor Comitetul Ateneului din
Bucuresti, data a binevoit, ca con-
ferintelor din 1938-1939 se o atentie
ptidurilor de sacrificate

nu-si durerile glasul

care le cunose aduc
triburia, sincere multumiri
colegilor a tuturor
fi de ca, an,
unul cari au curajul de a apära
deschis durerile pdurilor. ca opinia
fie situatia
atunci nu vom mai avea nici
nevoile interne ale trii, cazul recent eu lipsa traverselor
stejar pentru nevoile C. F. R.

Subiectul men din care avea

1-am schitat sub o
de cifrele 1-am imprtit
In
Saerificarea pdurilor timpul
b) rdzboiu.

www.dacoromanica.ro
 104

Subiectul va fi completat câteva

sionante ale azi, din care
cire rázboiu, sacrificarea a pädurilor
a constituit fapt contra
euprinsul executat din nefericire
de unii care au devenit cozi de topor unealta
societätilor
Primul semnal alarmä, despre sacrificarea p-
a fost dat la 5 Martie 1905,
exact acum 33 ani, de Regele Ferdinand I (Principe
mostenitor pe atunci) când invitat a la o con-
a Soc. Progresul silvic" sub lui
Kalindern. altele a spus:
S'a mull exploalarea chibzuitd
a
Acel care pune toporul la arbore, nu
el sicriul
Totusi dela acel semnal din 1905, exploatarea
durilor, a constituit un dezastru.
dela 1914-14 August 1916, prilejul acelor
concenträri trupe frontiera Carpatilor,
durile fost cele dintâi supuse la incercare, pentru
cesitate adäposturi, dictate de
strategice.

La noi, nicio manevrä s'a

- In 1914 când se proiectase a se face o manevrà
Prahova, s'a contramandat imediat.
$i totusi manevra cea mare, munti s'a dat.
au fost
veacuri, contra tuturor dusrnanilor care s'au perindat
aci tot trebuia ca noi generatia de azii
pentru a fixa granitele baza drepturilor
istorice etnice.
tot ce s'a din páduri pentru
e raport s'a
din päduri, de o parte de alta a Carpatilor,

A. Sacrificarea timpul
pentru soldatul-om s'a s'a apoteozat
divinizat actele de eroism, ocaziuni
manifestäri ostäsesti, despre cellalt soldat-arbore, s'a
ivit nici odatä prilejul, se lui cinstea, a
aräta de atre deschis - durerile doliul lui.

www.dacoromanica.ro
 105

pe 800.000 feciori floarea

care s'au jertfit atâtea fronturi, sunt alte
rnilioane de cari soldatii au fost
jertfiti sacrificati, care au constituit o altä

A durerile pädurilor sacrificate front

frontului in timpul räzboiulai, pentru Dv.
multi, cari fost martori ar fi de prisos.
pentru tineret, sau dintre Dv. care
prilejul de a moarte, e
a fi
Arborii au fost tovarásii
ne fiinta de copaci
.ochiam spre inamicul fatá.
ne adopostul toate
cele necesare unui rustic, de de bordeie
blindate, etc.
Pe arbori comptam ca singurii sinceri
când ne pe povârnisele din munti cu
fata la
Lemnul a corpurile soldatilor nostri reci
a ameliorat durerile ránitilor nostri, aproape
uneori, la hrana. din ori din spitale,
la jarul inviorarea corpurilor
suferinti.
s'au zeci de mii crucifixe,
mai stau azi, uitárii, pe ici, pe colo, pe
a buni priebeni, frati, nepoti, etc.,
la ale oseminte an an,
au fost cirnitirele de
chiar frontului
In ne adeseori singurul refugiu la
necontenit al aeroplanelor!
Cu arborilor
de spre a nu fi descoperite de
Arborii ne-au fost unica singurii
varási In acele ore lungi ca santinele
fata
"Din s'au fäcut acei zeci mii de
care s'a fixat de zise zidul
Din cetina ne fáceam
patul nostru
Din Moldovei s'au pe
fost posibil soldati pe zonele refacere

www.dacoromanica.ro
alte mii Moldova din
ocupat.
nu aminte 191G-19177
una cele mai ierni, ne mureau
in spitale frig, copilasii la mamelor
beind de ici
Dar e mai grozav, aceste sacrificii
ale pádurilor au o justificare, nu putem uita schimb
ravagiile ni le-a cauzat pädurile Moldovei nostri
aliati de atunci: Rusii pravoslavnici.
In timpul rázboiului, când Moldovei
distruse de la Iasi a
avut o reprezentantii Ministerului
Domenii atunci, care era Dl. Secretar
N. si Genera lul Czerbacew comandantul trupe-
ruse.
Ministerului de Domenii a cerut
generalului Czerbacew, ca dea ordin ruse
de a nu distruge prin exploatA,ri
Moldovei a respecta exploatarea padurilor Statului
ale particularilor. baza silvic si amena-
jamentelor, generalul Czerbacew, - care moment
nu mai asupra a
-
cam jenat:
mai am putere! Nu
ceva urine!".
reiz-

peidurilor chiar de
una din acele urme ale
boiului, la care au colaborat unii din Moldova,
care se
de pe atunci care a avul
sala mare a sala de
se chipul Nicolae al
la care consfäluire au ofiteri rusi, chiar
ajunul odiosului plan ce se pusese la cale de pentru
prizonier pe regele Ferdinand I, care a
prezidatá generalul rus Frank.
-
cretarul General al Ministerului
asupra dezastrului
s'a
Domenii Dl. N.
de Dl. Bälânescu,
de soldatii rusi
pädurile Moldovei, la un moment
ridicând tonul, a spus ritos, drept la
din fata sa, al Tarului JI: vä multumii
vi s'a mimai cci poale
cum ne-au sacrificat
Moldovei,
Dar rzboiului am avut cozi de

www.dacoromanica.ro
 107

chiar dintre ai nostri", cari voiau. a se

(din bruma de ce o aueam atunci Moldova!
Ad-tia Casei Pgdurilor, din timp, a autat
fapte.
Alte cozi de topor" au cerut dela
sd le dea 2.000 Ha. de pädure de
pentru a face crbuni necesari armatei. Casa
refuzat a Daca
are de
ori ce
nevoie
tot la Iasi, naivitatea propusese
Pädurilor de a se tilia din zona pdurilor
destinate, conform de de pace
din
Carpafilor -; care propunere, s'a
Casci din punct de vedere tehnic,
nu acea rosic
pe hartä va fi viitor
E adevärat Cotroceni mullumit nici
pe Germani, pe Austriaci. Din fericire ea a rämas un
simplu episod. De o a
Mircescu, care ca
granifei austro-ungare de
sub Austro-Ungaria ar avea nevoe
de pozifii strategice, a generalilor austro-
Am impresia cd vorbifi mimele arelui Slat
Major al ci acel al f)-

Dupä
noi
- -nomi
sacrificiu sbucium al pildurilor, vine
trebuia o parte
pacea
Ca de S.,rviciului
rözboiului, eu ofiteri,
a pleca pe noua frontier& ce ni impunea dusmani,
pentru a pichetarea a frumosii munti, care
destinati a fi cedati Ungurilor.
de im D-n Major (azi decedat din serviciul
a afla care e lui Marghiloman
mi-am
..negretatului N. D. Ministru la
Iasi), am putut avea o la Marghiloman, ca-
de ofiter de silvicultor cunoscut personal

www.dacoromanica.ro
 scopul
ca un bun
calitalea mea de ofi(er de sunt
destinat a noua prin. care se
nostri; - ca pe
oare fronliera pe o dori(i dv.
Marghiloman, opreste brusc - spune: Nu!
momente se putin
despicat: Nu, d-le Florescu, nu va fron-
tiera nostril, ci pe care d-ta
ca au de pe
nu luerärile
cAci din comunicatele de pe apusean, se vede
victoria va fi de partea victoria va
fi a noasträ. Nu pot vestesc si-
aflu. Mi-a când
vezi mai
tot entuziasmat ca
când cunoscut când mergeam -spre
de rostul
-
spuneai
cred
salutat respectuos,
m'ai deajuns!".
de el,
m'am dus am spus in confidential acelui
d-n maior, cele ce mi-a spus Marghiloman.
N'am mai icsiL pe teren, adevär
care se
ciun
zilnic la Legatia
man s'au adeverit.
- din ne
lui Marghilo-
reabilitare
oni care n'a trädat, ci
Neamul Regele.
Pádurari leritoriul ne-au
cita caz.
17 000lul silvic Bobice0i,
din a scäpat
ciopärtitä, desi se gäseste
la 4 khn. de calea important
Pädurarul, Cristea
comandanturi sä--i ordin ca
se plocon, se ruga nu se
pädurea, motivele pe cari i le punea la
sufletul lui sincer.
Erau 3 Kornandanturi; la s'a dus
Christea" 4-5 ori nu s'a
Christea este totui särac multi

www.dacoromanica.ro
copii. Dar episodul acesta, desi tragi-comic,
este
Poate vor fi alte cazuri similare.
- mari
au soarta de a totdeauna nestiute,
trecând anonimat
Sunt de simple primitiue, cari,
fatá de florile de ori de
au parfum discret mai suav
este mai primitiv.
Noi silvicultorii, la ce am auzit
la 10 Maiu 1919, când a avut primul congres al
ginerilor silvici, dela S. Regele, privire
Am venit mare d-v.
a prezida congres care sub acelasi
pe silvicullorii
O menire are economia
nui silvic. este pAzitorul
frumoase, este regulalorul unei ramuri a
tionale..
FrumoasA este menirea
cu natura. Codrul cste patria cu
poezia lui, cu lui, codrul are
istoria lui ca codrii
parte a a noastre. Nu numai
dar
ne-au prin coda de dincolo de
mâna! In codri
au mare prieten soldatilor nostri. Chiar
multi din codri trebuit sub toporul
nemilos, tot ei au lucrArilor de prin
care au bravilor ostasi se opue
vitejia avântului unui Din codru s'a
extras lemnul, a ne adAposti. Codrii au trebuit
fie acelora cari, au fost
ingrijiti spitale.
Dar ni se pare ciudat, a vorbi victimele topo-
Ce fie frumos pentru o inim
care a decât
priveasch cedrul, cum ca zic asa,
lui, de sa
se pare nalur,si
utui mod special.
mai mai mare mod
.mai moral, acela care este viata
zidirile oraselor!.

www.dacoromanica.ro
 ,,Cu mare astept rezultatele congresului a-
cesta silvicullorii Begat
cei alipite pot mod
conscienti vorbe
pentru a da forestier o mai
mai
O mare sunt sigur
eti o pentru Trei
cuvinte cari au primite aprobilri
cu urale fâcându-se M. S. Regelui o
vor fi pstrate ca un talisman pre-
analele silviculturei românesti, inginerii sil-
cari, au aviut a asculta prin viu
vor transmite generatilor viitoare, asigurarea
cä mai proVector al
fost nostru Rege
la Cluj, 1921, la alt al nostru,
delegatul General Petala coman-
dantului corp. de a vorbit astfel:
In numele 6
aduc. meu. au
la cot armata. Pädurile de au fost
mai scutite de sacrificii.
,,Azi de crâncen
Ingropate din arbori dorm
somnul de aláturi de mormintele
ai
Din sacrificiul Românilor a pädurilor a
esit de azi. codrii au fost acele
care au pe fratii
Ele s'au pus pavázá nostri din
arbori cu pieptul au putut
singura mângiiiere sprijin soldatului care nu
Acest
vá Dv., care le
conserva, dela nostri. tsacrificii
a multe, le Dv. rea
ca unii hiptat cot la cot cu nostru
infptuirea national".
Dacä de au
noi, teritoriul
descrise de pe in revistele de spe-
de Decanul Silviculturei române, regretalul Pro-
fesor Antonescu. In scurLul mi-e
voiu citi dintr'o dare de
Revue Generale des Sciences" din 1920, Paris:

www.dacoromanica.ro
 pgdurilor pe

Prima administratia ger-

manä In teriloriul Dobrogea a
de a rechizitiona nucii, ori unde
se de au
cu trunchiuri material pretios,
in Austria Germania o
coprtasi.
Afará de aceasta, terminarea
de cereale recolla anilor 191-1, 1915. 1916,
cauza
Dardanelelor, cursul anului 1917, dar
primávara anului 1918, administratia
adusese din un personal, mai
sau negustori de lemne silvicultori, a
eu furie mai la
noastre de cu o proportie de lemn
lucru afltoare In apropierea statiu-
nilor de de altor mijloace de transport,
nici o egenerarea
Sulele de mii de metri cubi brad, molid
si aflate in depozitele numeroaselor
cherestea din Lotrului, a Argesului. Prahovei,
etc. au rechizitionate
Nici pädurile stabilimentelor publice, ale
telor de binefaceri, ale proprietarilor parliculari nu au
fost crutale, desi Conventia dela Haga un
licol precis prin care se interzice rechizitionárile
private.
Pädurile de stejar, indiferent de natura pro-
prietarului au fost pe
mii de hectare pentru
S'a interzis intrebuintarea ca combustibil
locomobilele de ale abur. ale
pe ca
acestea costisitoare!
S'a rechizitional ghinda jirul
precum de castan Aesculus
castanum pentru a servi ca surogate sau pentru
gerea regenerarea pdurilor
prin naluralä.
evaluatiunea directe pricinuite

www.dacoromanica.ro
 112

pdurilor din teritoriul ocupat se la 500 lei,

lar indirecte la miliard 700.000 lei.
Pentru pádurilor devastate, dat
scumpirea a de luerátorii
astäzi 30-40 lei a de
transport datorite distrugerei podurilor la retragerea
de invaziune, a locomotivelor, a
de telegraf, a aparatelor telegrafice, a
a instalatiunilor aprovizionarea apá a loco-
motivelor, etc. etc. - va trebui cheltuiascä
sume considerahile un timp inclelungat. Aceasta
mai eu din cauzavalutei noastre
ne este eproape imposibil de a recurge la pro-
duselor industriale care avem absolutá El,
nu se poate fabrica deoarece putinele uzine de
care dispunem, au fost acestea stare de ncfunctionare
prin demontarea masinilor, sau cedarea bulgarilor
turcilor. prin incendii datorite accidentelor.
se zicea, etc.".
Un alt exemplu forestierá este al
Inspector general Silvic Dania timormântat la
mitirul dela Neamtuhii care a
fie de la de
sacrifice pdurile din Sinaiei.
am de sacrificial pdurilor
Pe aceste le consider sacrificii
nationale, pe 800.000
Dar, ceeace este mai e cd
de fapt p-
B. Sacrificarea pädurilor
ne-am dela räzboi, politicianii din 1919,
a se justifica o satisfacere echitabilä a
expropierea padurilor
se sustinea cum dela i
dat ca celui dela munte neapärat
i se dea
Statul major al Corpului silvic din acea generatie
acum 20 ani urmä. s'a cu contra
nou sacrificiu ce s'a dauna pildurilor,
electoral". $i am parte.
Art. 132 a fost de eronat confuz redactaL
socotelile statistice s'a conslatat cu surprindere
nu aveam in România hectare de

www.dacoromanica.ro
 113

.satelor, 132

Soc. Progresul siluic" a acel nefast

articol 132 din Constitutia din 1923 a neaplicat.
si 1923 erau fie sacrificate
a se satisface mobilul ..cerintelor electorale".

politicianii 1919. din 1929,

pot dea Statului,
satisface clientela electorala. au aliceva:
Crearea islazurilor comunale, sau mai bine zis: is-
lazurile electorate" definitia Profesor Simeon
pe se satisfac electorale ale
dela 1918 azi 1938.
de 20 ani, sa expropriat - din padurile Sta-
tului ale particularilor, - peste 1.200.000 Hectare
päduri.
din ce le poseda
1918, au cimitire forestiere",
devenind azi: poinoare, inceputuri
de pe alocurea chiar satelor
dela munte
lar terenul de sub urma a
multe locuri au
O pe care o peste
Meva minute, reprodusä ecran la
fata locului. de forestiere".
Nici rázboiu, n'am distrus ca
avem pridurile de pe lea Oiluzului
istorice a marele
national Genera Grigorescu, cari tinip
20 ani, s'au corectat golurile din
de nu se mai a fost
rsboiului acele eroice martire.
La aceste dezastre, mai ravagiile
urma accelerate ale
restierelor la noi prolejate de oame-
politici, este
<le sacrificarea ci
am pe lea .

aduc ziva 25 Mai

m'am cu Radu, insp?ctor rneral
Consiiliului trenul de Molidova.
Radu la Tg.-Ocna

www.dacoromanica.ro
 114

cu vorbia de timpul D-sa

Inginer al a proiectat Adjud-
(Palanca) spre a se lega cu
granita
Pie acea Ve1110 poalele pädurilor de
ajungeau marginea
alocurea nevoiL sä a se putea
la teodolit din era deasä
acum spunea dc
doare pe Valea
s'au desp,zial poalele
azi s'an mai sus e
.
Mi-aduc prin 1907-1910 cram
silvicultor Moldova dragosle exploata
durile sale N. D. Ghica si de
era care mai mari
pduri. Eugen Ghica la moarte
n'a se arbore din frumoasa
Agasului ce Trotus.
a strinii.
tor, demagogia a transformat
mare izlazuri

In 1925, dela
de Sus la gara de T.-Ocna,
erau 85 31 joagere
im front 62 km.
ficcare se tilia zilnic 25 mc.
gater 3 de 25 85-2125
:1x31-93. zilnic se peste 2200 mc. brad.
an circa 250
anual se din pädurile de
21218X250-534.500 Adicá parte din
a
Se tia vale, aproape nu-
mai Soc. Foresta", care a constiluit un nou pericol
! )
Aceste ce s'au comis pädurile
au indemnat Dr. Dricea,
o conferintá se exprime
- $coalelor,
din bazinul sunt
*) Dupä cum bine s'a exprimat Dr. Bungetianu la 23 lanuarie
1926 la Carol.

www.dacoromanica.ro
 115

Datoria de replantare revine tuturora, mcar

foloasele au ale
nc pierderea
prin ncpaza ar un dezastru poate
apoi pierderea prin proprie
ar vesnic!".
Cu a silvicultorilor oame-
nilor oamenii politici judotelor
au continual a noi paduri
izlazuri electorate !".
crima ce s'a sub
uverne. Azi s'a
ritorii mai era legal islazuri,
de s'a individual
de
durere se a se expropria
de brad pe malul al
pentru a se satisface alte clientele"!
de situatie a pdurilor pe
Valea acel tinul bogat de
pc urma un
apel: Ocrotiti le mai
alti nenorocire ce s'a abatul rizboiu asupra
au uncle cooperativele fo-
restiere, din pcate, electorate.
Politicianii problema islazu-
rilor e la ochi, au modificaL legea
Cooperativei acelor art. 167 168
introduse viclenie au dal iama in
ui.
In dosul cooperative de fapt
mimai interesele politicianilor ale
mai aprobal recent chiar schimbari de
alte supuse la noi sacrificii de
peste termenul legal. care opria expropriere pentru
mimai pentru asigurarea
lectorale.
In din polilicianii Homâniei a
nu mai tine nici de Avizele Consiliului tehnic al
au o lege de
a putea scoate din consiliu,
chiar Presedintele Consiliului tehnic al
care nu voia cedeze spre a nu
mai for folosul intereselor
politice ori a demagogii.
In fine polilicianii pentru a-si atrage de

www.dacoromanica.ro
 breasla au epis-
monastirile,
S'au sacrificat aproape de
cele valoroase frumoase.
P5durilc bisericesti sunt in parte cx-
ploatate prost lsn-
du-se ruintt jale urma : sacrificare a
Contra acestui nou flagel am scris destul ziare, -
au toate ziarele ba
neamului, Niculae a
avut epocal,
ar trebui sä asupra sa aceste din
mâna i schimb
Cassei Pädurilor o anualä
sprijinul mänästirilor, la anuat se
dc ajutor pentru Casa Pensiilor,
acestor pe baza de acte justificative.
Din cauza multe din au fost exploatate
dcfectuos se cer schimbul celor
exploatate acum, tocmai la kilometri
de parohia bor. Exact problema schimburilor
islazuri
fata acestor spicuiri expuse pe haze
documente, vom fi dac sacri-
ficarea pdurilor a avut o
nu de noi Românii
de datä: Padurilor
proprii!
Cu a oare bunul care
tara eu podoabe
ca noi de azi, avutic, pe care
ao sä o mai
pavilionalui lemnulai
Expozilia Paris, iatä cc sta scris:

Eu
umbra atunci când arde.
Eu sunt grinda casei mesei talc.
Eu sunt patul care lemnul
cari-ti faci
Eu stint coada
Eu stint lemnul leagánului
Eu sunt bunttei,
- area
Nu ne

www.dacoromanica.ro
 117

Ca final, in Limp noi

electorate, altii, nu departe de
noi munca pentru ,creiarea
dup5. constatrn din
matie Ankara.
Anatoliei.
ANKARA, 19 (Rador). - Ministerul Agriculturii a
elaborat un proiect pentru Anatoliei.
Toate din Anatolia vor trebui contribute
la opere uria$e
sase hectare
Cu west pentru mândria noastrá a silvicul-
torilor, vileag o scrisoare de
pentru ziva Ianuarie 1938,
Silvie de Th. Cudalbu, fost Ministru
de Justitie, Ministru de Domenii prirnul
Casei care incadreazá
biectul pa care o
Stimate Presedinte,
In pragul 1938 urez Dvs.
Progresul Silvic, al presedinte munca
Dvs. personal a Doinnilor membri ai silvic
trii prin cultura al
firesc este Corpul Silvic, fie deplin,
acest corp, de Statului, poati
duce mai smul dragostea pentru
stári cari apreciat, am avut
a fi capul
Cunosc bine care se npustesc
asupra pàdurilor, unii a se imbogti prin o ne-
dreptate, - altii pentru a-si face drum viata politicá,
asigurându-si onoruri - cunosc tot
de bine puternica sufletul
silvic
Intre paznicii ai Corpul Silvic
deoparte, aventurierii lacomi spri-
politicienii scrupule, la devaslarea
parte, a fost va fi totdeauna o
Izbiinda va fi a celor ce sunt Straja pdurilor,
Corpul timp fruntasii corpului nu vor
primi trista fie politicienilor - cozi
de topor"!
1 lanuar 1938. Teodor Cudalbu.

www.dacoromanica.ro
 118

Un poet nu prea de care a

lizat minune saerificiul pädurei, a fost
volumul silu La Gura Sobei", despre:
,,Pádurile noastre".
..Ce codrul doina lui,
.acum noi
In bubuitul al topoarelor, de
a plutelor
mândrele ape ale nostri, ele,
noapte, aud jalea codrulai care se duce!
se pare ceua iu-
reala care o sbughese din vagoanele
parc'ar fugi
Se
Ca urmele
de moarte
Din se
ocrotirea prin toate curge
tärei noastre! -".
un tnär coleg Ing.
Dacä nu urgente acum
al 11-lea actualului
niu va continua se diminueze in mod
In urma pádurii, rimas va fi foarte sumbru.
vor desgoliti de podoaba secularti,
arse soare, apele vor veni
totul cale, iar coastele
vor tot. pästrând
stavili apelor va agricultura.
.Vrancei, alit bogat odinioarà de präpdit azi. ar
ne fie de exemplu".
acest prilej fericit. de alte
Conferinta D-lui Prof. Dr. chiar
la Cercul militar, pidurilor Frantei,
la Victoria apoi de
dela Menen Radio ale D-lui Prof. Dr. M. pre-
Soc. Progresul Sitvic". precum publicate
de M. St. Major, Romania sau
recenzate, ale mai camarad Gezar Cris-
/ea despre : Rolul pdurilor rzboiu
scut
apirarea pidurilor

www.dacoromanica.ro
 Conduzie.
României au
e aproape si nu avea nici
traversele deasemeni. Ultimii codri de
arnenintati a exploatati rapid 7-10
Pe crestele dealurilor, platourilor si
o alta a Muresului,
la mari
azi se
desea nici nu se coace!
locul pádurilor
orz, -
Azi, când
s'a aproape nimic, acum secolul
XX dealurilor, din lucrul
la páduri, ori pribegi prin
pentru existenta lipsiti de preoti la in-
mormântare. calvarul s'a pádurilor
rei
solda
onorabile !
de cMre politicianii
forestiere - pusi
excep(inni
lasi impresionant,
pe
mi-a in ultimul moment din
la lacrimi, a-
e de pe
ernuului.
interesul conservärii
vor schimba mentalitatea va fi
recurgem sprijinul
pdurile, mult-putine, ne-au mai
- a ne
ce
sunt necesare pentru
nevoile ale intregei economii, mai ales
pasiv siguranta frimtariilor noa-
deatungul fluviului precum
inexpunabil al Carpatilor.
prin ca Consiliul
/clinical Odurilor, anumite de apá-
rare nationalá, s apel la amenajamen-
la un al Maraui
Major.
pe
un reprezentant
al Marelui
putin a
de Directie,
Major,
se ataseze
pOdurilor de
-
nu mai repele cazul de dureros
pädurile frontiera Vest (Arad , care au partial
salvate - oprirea dela exploatare, de
Armat.

www.dacoromanica.ro
 120

Onoare perdru fo-

restierd!, tocmai corp silvic se vazuse
a se defensiv
lum exemplu deputatului francez Louis Marin,
1914. a in francez
pdurilor, rolul pädurilor din punct vedere
militar.
Cerem ca,
Regelui Ferdinand privire la
- jorestier al
fie
acei care au enorm de mare fru-
avutie
pururi Odurilor
Asupra sunt azi ochii tuturor dusmanilor
verde a pádurilor, de
implorä pe ,Salua(i-ne, nu ne mai

Prin amabilitalea Institutului de

forestiere, colegul dl. Ing. silvic dr. AL
se vor prezenta pe acest ecran, din pä-
noastre, cum dorim noi silvieultorii. aläturi
chnitirele le-au

Dvs. aprecia ca
specialisti. ca vedea in partea
dreptatea.

vedea urma
de munti, care
nechibzuite
de ameliorare, reprezintá truda silvici
de toate gradele, care se investesc anual zeci
de milioane, pentru asigurarea generatiilor viitoare
de páduri de acele ruinate azi.
numele a ci,
pentru care asistat la con-
a

www.dacoromanica.ro
 5.

DEMNITATEA NATIONALA
Conferinta d-lui Marin in seara de
8 Februarie 1938.

- Rezumat -
Dupä este vorbi despre
astfel, voi examina mai
sa cu
mttional". explica dece trebue
avem demnitate de ce
nationalá trebue avem.
s'o avem.
Pentru a prinde mai deplin
trebue sii aveni mintii lumii, a
care se integreazä aceste semnificatii.
structurii universului voi reveni cele
lectiuni pe care le voi tine la Unimersitatea Ateneului,
ziva 28 ora d. a.
In prezenta conferintá voi face numai o intro-
ductivá, pregätitoare la ceeace
accastá
este creatia lui Dumnezeu a
ornului, pe pus
material, pentru
spirit pur, neprilirtnit.
viata
cit are sin, chemarea date ide
ca care se se
a merge spre demni-
este starea fiinte care, din se se
sau trebue se pentru a merge
Demnitatea este vrednica, este rod al
vredniciei. este fiinte de a la
chemärii sale. trebue o

www.dacoromanica.ro
 122

Dar mersul acesta al indivizilor spre nu

se face ci prin la care i-a Pro-
a pe natinui,
pentru chip, oamenii caute.
mai bine Dumnezeu.
pe trebue
este
gânditori a marilor a lui Socratic,
a a lui Machiavel, Bacon, Descartes,
lesti, fratii sau
a ca Alecsandri,
demnitatea atinge unul din punctele
sale culminante, când se precizeazd formele specifice
diferitelor natiuni, care la
unitar, propria
sa Incât nationalismul
nationalismul propriu, natiuni. ruin
de ex.: nationalismul sau
german sau nationalismul
românismul.
noi trebue, aRele. avem o deosebit
de nationalismul nostru românesc,
de demnitatea noasträ româneasc. cari
de aceastá denmitate
ne infeudeze uneia sa naltei
comit o de o

ihn Noi nu atingem demnitatea nici

dar noi nu nici neam
sfânta demnitate româneascii.
va trebui, totus, cele din
prietenia noasträ de noi nu
pe nobila Franta din.
puterite noastre: Franta nationalistd
nu pe sora Italia,
pe celelalte surori Apoi vin natiuni. Dar,
timp, acela cárora le marea
iubire, ca, de ex.: Franta, cu
mare Acesta este principiul
dece trebue avem nationali,
inebue avem demnitatea româneascâ. Dar putem
avem aceastá demipitate? Ne trebue eroism!
se poate ca, amimite
ca steagul noastre românesti.
poporul trebue fie
erou. mai avem o pregâtire
- spirituald - multi morali crestin,

www.dacoromanica.ro
 123

a datoriei, de de o
neam, avem Cultul
prin
spiritual, ne o pregälire
un material. economia
noastre, pe care s'o la Inflorire. avem o
Dar pregatire maleriala fie nu
sine, numai ca un instrument, vederea tot
puternic spiritual. Voim o puternica
nu pentru a cuceri drepturile altor neamuri,
ci pentru a chiar sfintele noa-
pus Providenta facem datoria care trebue
fie a veci a noasträ, vrednica
prin nestrmutata a lui Durnnzeu.
$i trebue, pregatiti
cu mai pregAtiti,
avem cari stau la desfiintarea
fiintei noastre nationale. fim gala la
de chiar
intreaga ne-ar preande steagul demnitgii
noastre noi putem lumii ca
mai bine murim totii
rusine !
Dar acest eroism fie de
dune. Ne trebue o energie o
telepciune Atunci nu ne vor mai trebui nici
ci .mireasma
noastre numai tesäturile
atunci lume ne va respecta. pentru
ceasta ne trebue cinste, dreptate, restabilirea
lorilor.
Intru acest ero-
ism, au nostri, se nu-
meste Cultul Patriei". tot mai multi
vor Cultul atunci, mai
ei nu va fi alta pe lume. Am spus-o, o o
spune la stinsul vietii pe acest
acesta va fi odatä stegarul culturii
al civilizatiei omenire. trebue
pret, steagul sale nationale. Lozinca
fie: Sus, chiar eu noastre, a
steagul

www.dacoromanica.ro
 6.

PROBLEMA SACUIASCA IN CU
SACUIZATI
tinutä de S. seara
de 13 Februarie 1938.

Intregirea Regatului Romän prin nouilor

provincii, desi era ceva asteptat toate constiintele ro-
Inceputul sec. XIX, când
ai pusese bazele runui fel
de pan-românism, totusi - dupá efectuarea - a adus
desbaterea zilnicá opiniei publice o serie chestiuni,
cu care aceasta nu era obicinuitä care au
azi de
Una aceste probleme, care se vorbeste zilnic
de vreme, ca marea majoritate a ,opiniei
- chiar a - s'o cunoascá, pro-
blema
In 9 Decembrie 1919 se semna la Paris, State
Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franta, Italia
Japonia deoparte România de cealaltg, un
preligic", al arL 11 se prevedea:
acorde, sub controlul Statului
de i Transilvania,
autonomia ce chestiunile religioase
Kolare".
Cine nu era curent problemele etnografice din
vecine, a mirat aflând de
Unguri de Sasi, existä Ardeal o
de ca neam deosebit de al Ungurilor
care merita o specialá solicitudine partea Societätii
in i se acorde regim de
favoare in ce priveste chestiunile religioase
Dar mai mirati vor poate cei ce nu

www.dacoromanica.ro
 125

curent eu problemele aflând s'au

folosit de populatie neungureascá nu
de Est S.-Est, care a scopul
al Ardeal, dar maghiari-
zarea massei de care acest colt al
transsilvane.
hi mare parte, prin mijloace care le aräta
azi, stpfinitorii de ieri ai Ardealului in scopul
rápind Neamului Românesc o ai lui,
care o acliune patrioticä echitabilá, pusä de
marele lice, Dr. C.
Angelescu, a de a-i rea-
duce la mamei pilrsite.
Tocmai pentru a actiune
face cunoscutä cercurife cele mai
largi ale Românismului, a face
de
apoi pur-
cede la originii a epocii
Ardeal, pentruca fixa mai bine pozitia
de populatia de din locuri
mai bine ale
de a nimici elementul bästinas,
du-i astfel fratii din Principatele
Române de Carpati.
Noi consideräm ca de S.-Est al
Ardealului, cuprins Carpatii Rásáriteni, care des-
de Moldova, Carpatii Sudici, care despart de Mun-
tenia care fac parte Ciuc,
Odorheiu, o parte din judetul Mures.
apa dela Gurghiului spre Sud,
superioará a intorcându-se spre
Nirajului.
Unii scriitori unguri considerá ca
judetul Mures, ba in acest
tinut insemnate din Turda,
Brasov.
Incontestabil este in mersul
progresiv spre au popasuri, uneori foartc
lungi, Turda prin infiltrátie
multe pärti ale judetului dar este
tinut säcuesc, oficial Ungurii considerau,
este delimital sus.
Ca de plecare ce
vom dela stalistica cea mai cea
.1930, comparatie care vom analiza celelalte date
statistice mai vechi ce avem. Trebue cu regret
este de

www.dacoromanica.ro
 126

ce numrul, origina
a recensenti, de multe ori comozi,
cele ori au
mod ca Unguri, sau
special Evreii au fost ca Maghiari,
asemeni cari nu sau nu
bine i-au
statistica aceasta a im mai mare
Unguri
in bune
vom lua cifre.
o observatie. Pentru judetul Mures, având
judet, nu putem numrul exact al
procentul de
va fi mai este rea-
litate partea judetului propriu zis
In 1930
Romani
Populatia Procent Procent

Ciuc 20.955 14,4Vo 120.536 82,2%

Odorhei 6.119 119.371 91,8%
Trei Scaune 21.356 15,8% 109.371 80,7%
132.648 45,9% 123.240 42,6%

In judete, statistica ungureasca din 1910

ca procente ale Maghiarilor:
Procentul Procentul
Judetul 1910 1930

Chic 90,1% de 82,2%

Odorheiu 97,6Vo 91,8%
Trei Scaune 90,3% 80,7
50,7Vo

la aceste cifre sus, pe

spre a dovedi c mod silnic rea s'a
adevärul, silind locuilori
fárá vreunui ajutor undeva,
se arunce bratele neam spre a-si salva
Dar de a Calvarului
oropsit, vedem cine de

www.dacoromanica.ro
 127

au care a rostul pe aceste mai ales

ce se ei sunL
Origina Scuilor este din
deslegate ale ciuda faptului vorbese
limba azi nu s'a putut ajunge la o
ce priveste aceastá Nici chiar
scrillorii unguri s'au pune de acord,
din ei obieetivi, criteriu pa-
triotic de a prezenta ca Unguri, cei cari sunt
nu au suficiente argumenle spre a-si
Caraclerislic e scrillori
mai ales sus(in ei sunt Unguri.
De se pare chiar dela au venit
element deosebil de Unguri ei
se cred
ScriPorii istoricii sunt imprtiti:
unii afirmh origina hunich: 2) altii cred
nu sunt Huni, dar nici Ulguri 3) a cred
Unguri.
I. Vechile cronici cele mai sigure
isvoare de informatie, sustin Scuii origine
acesti cronicari, mai este
Simon preot la curtea regelui Ladislau IV
(sec. XIII , a fi bine despre
faple relativ recente. El moartea lui Atila,
din lui, Chaba, in jurul se o
parte din Huai. fratele Aladar, care avea
pe Krimhilda. fuge de era
mama sa, se Panonia.
ca se rázbune.
Simon de Kéza textual:
Mai din Huni 3.000
cu fuga din rázboiul crimhildin, cari,
popoarele din Occiflent, dela
Chigla lui Arpad cari numit aci
acesti Zakuli sunt ale Hunilor.
cari, Ungurii s'au nou
Panonia. au alergat celor ce se
torceau hotarele Rutheniei
acâmpia Panoniei,
au primit o parte din totusi nu h
ci au träit aceeasi soartä, vecini
mnnti, De aceea amestecându-se Blackii
,,se spune se folosesc de
Din Simon de Kéza, fragmentul citat,
reies lucruri esentiale:
sunt ai Hunilor;
2) acesti rämasi tovräsia Ungurilor

www.dacoromanica.ro
 128

din au fost colonizati la

(Românii , al probabil
adoptat, aibri
Dintre istoricii mai noui unguri,
origina Géra Nagy (pela 1879), care
au venit Panonia, s'au asimilat
adoptându-le limba prin sec. X au Ardeal.
A doua istorici susUn o nema-
dar nu hunicá. Kárácsony sustine
se din iar Sebeslyen
Cu tot istorico-filologic, care acesti doi scriitori
afirmatiile ei nu au reusit
pe
111. este a patriotilor maghiari, cari.
pornind vor
maghiar. mai recent
aceast chestiune, prin
gumente filologice
Ca se zice suntem pártinitori, cita
lui Nagy, pe care 1-am
la cei ce origina maghiar a Sricuilor. El
,.Cine a eu de fluctuatiile per-
..manente ale asupra acestei chestiuni, a trebuit
vadá pe greultile acestei chestiuni
care prilej se contrare.
se adeseori afirmatiuni care dela
ca scop adevárului tocmai
ne ca afirmatiuni a
..ne duce sunt preconcepute,
scopuri ascunse de rasa na(ionalitate, sau
..favorabil caz se dovedesc criticei severe a fi
false deduse fapte istorice.
Ca se de sunt argumentele
ale istoricilor maghiari de obiectivitate dau
dovadá, e unul din acesti istorici
scria, ocazia mileniului maghiar Europa,
eredinta origina hunied este peatru
Maghiar, ocazia sus zisului mileniu
unii Säcui voit si4 sub cuvânt nu-i
pe mileniul venirii trebuia serbal cu
secole mai nainte.
Ca privinta originii, dl. Opreanu,
profesor la Universitatea din Cluj care a frumoase
studii asupra e dovedit:
1) Scuii aunt deosebit de Unguri, fie
fie sunt un cu
sau Zekeli sau Zakuli);

www.dacoromanica.ro
 129

2' s'au maghiarizat aducerea

Ardeal.
adaugm origina ungureasca e sus-
acum mai de e la
pace chiar delegatii n'au sus-
origina maghiara, ci din de
origina deosebita, au pulut acea favoare din art.
11 al tratatului autonomia religioasä
:

Ungurii in Ardeal
XI. Regele Sf. Ladislau, s'a la Mures
(1085). Pentru hotare spre E.
S.-Est a adus dincolo de din Ungaria de
pe care a format (pe
Nirajului), cea mai veche asezare din
Ardeal, al composesorat se numeste azi sträveclziul
scaun Murer. Pentru usurinta hotaralui, s'a
cldit castelul dela Gurghiu (judetul
Prin urmare au fost prima adusi
ca paznici ai hotarelor. De ei au venit cu o orga-
centurii, ori satele
deja existente, ori alte chiar
cele spre a avea sprijinul acestora
duirea vietii ca a unor ostasi ce erau, trebuia
ordonatd. se de ce
sunt pe regiunea
sunt. pe
fugea de ea.
isgonirea cavalerilor din Tara
la sec. XIII, sunt locul cari
astfel spre Rásárit din jud.
Trei de azi. au Tátarii, au
fugit spre Nord pe sus, spre
Giurgeului, o regiune foarte
In aceste regiuni militarizate, se pe for-
tificatii Odorheiu, Trei Scaune, Ciuc, Brasov.
Cronicarii imguri ne spun regiuni
terra et inhabitata, nu se aflau asezári
cueti. Era o populatie, care prin tirmele
Brodnici, pe cari istoricii unguri
Slavi, istoricii nostri socotesc
Popa Lisseanu documentat studiu
de Interesul Ungurilor se vede ei vor
tara mi era de dreptul nostru
istoric n'ar avea
Nu discutiunea a
vechimii noastre pe aceste a noastre
in Dacia, chestiunea ce intereseazá
5

www.dacoromanica.ro
 130

ar fi inutilá. Totusi releva fapte, care

concomitent vechimea
la venirea Säcuilor, precum
de la cea mai perseverenta
actiune de desnationalizare ce a
existau trian, mai ales hi
munti, este faptul religia româneascä este
mai cu de de
cutropitorii nu Otrunde
Dar ales o
este chiar acolo, nu se o vorbá
toatá terminologia este
deci e venind aceste au o
de cari au
Asemeni au
trat cuvintele privitoare la
mai este toponimia, nu
se gäseau aici la venirea Säcuilor, se face
au pästrat numele românesti ale varfurilor
munti? ar fi mai târziu, ar fi
ei impune numele vârfurilor de munti din
sirul Archita, de ex.: Cioara, Saca, Peatra,
etc.? Dar munlii din Bodocului
Carpatii Orientali? de ape?
Oltul sunt dela Daco-Romani. Cine le-a
presupusa epocä de golire a Daciei? Dar nurnele slave
ca Cerna, etc., cine le-a pästrat transmis mai
departe?
de sate s'au pästrat mai greu, aci
intervine administratia schimbäri. Totusi s'au
pästrat uncle ca la, Sovata etc. Dar istoricii mai
noui dorinta a dovedi ce nu se poate,
combat pe cronicarii cari prezenta
sec. XII XIII, in
nevoii hotarelor spre
cronicarul Anonyrnus porneneste pe
ca bästinasi pela 1190, diploma lui Andreiu II po-
meneste pe Ardealului.
Dar chestiunile acestea de a
popor, de cele mai multe ori legenda ne indicatii pe
care isvoarele istorice ni le-au putut Ostra, pentru
bunul motiv n'avea cine scrie. In schimb,
genda Ostratá de din 'n fin
adevärurilor care se graveazá
sulletul popoarelor, spune:
La inceputul prin locurile locuesc
nurnai au
S

www.dacoromanica.ro
 131

Cred - desi destul succint - s'a putut

starea clespre origina s'a
putut forma convingerea nu sunt Unguri
Românii sunt locuitorii bstinasi ai acestei regiuni nu-
vedem acum, ceeace intereseazd
astáseard, s'a deahmgul secolelor
desnationalizarea populatici care au fost
todele mai ales care au fost
acestei actiuni.
Vom da o de desnatio-
nalizarea fortatá a Românilor. $i o vom
din statisticile oficiale Vorn. statisticile
dela 1869 1910 cu privire la regiunea
judetele Ciuc, Odorhei, Pentru. portiunea
Mures, depe Nirajului, unde este acum. o
asezare nu avem statisticd separatd,
numai pentru judet, de vom prezenta cifrele
numai cele 3 judete
In 1869 1910 populatia in cele trei judete
era:
Judetul 1869 1910

Odbrheiu 105.467 123.712

Ciuc 107.285 145.342
Trei Scaune 125.881 147.586

Total . . . 338.633 416.640

dar 41 de ani populatia a crescut dela
338.633 la 416.640, un procent Cresterea
aceasta trebue fi fost putin la
se Românii sunt mai prolifici ca.
celelalte nearnuri conlocultoare, nu e niciun motiv ca
la Români fie pain a
cuilor. de statistici:

Populatia 1869 1910 Procentul

Români 128.033 43.835 -660/0

Unguri 210.610 372.875
in 40 de ani alu jar
Românii au schut in cele judete
Aceste cifre ne nu numai o mistificare a ade-

www.dacoromanica.ro
 132

ci o o
lumii, la XIX, care a
la aurora lui proclamale drepturile si
cursul principiul
mai sistematic la
acestei de asasinare a unui Neam. Vom
a progresat ultimii 200
dela 1733, sau mai sigur dela
avem date mai mult sau mai putin exacte. Nu-
considerate ca
sigur a oscilat, dar diferenta e prea mare.
pot considera medie 430 comune in cate-
Astfel, statistica ne
Jude(ul Odorhei, 1760, 109 din
140, Din acestea, azi 69
eunde nu mai e iar celelalte foarte
tini.
Trei-Scaune avea comune. La erau
97. Azi nu mai stmt 39,
38 foarte putini.
Ciuc 63 comune. La 1760 54
mune, azi abia 22 situatia e normalä.
Jude(ul 138 regiunea
La 1760 erau in 112. Din acestea, abia
55 se mai azi o stare
La 1839 lexiconul Lenk von Treuenfeld 252
comune care se vorbea 130
erau
In 1860, Orban
45 comune din 130 erau 21 ani sta-
din 1910 39 70 de
majoritäti abia in 300 din
E sine maghiarizare s'a
dus totdeauna dar ceva sistematic dela
1830. eel mai trist viata lor
ardeleni, care pentru ei inceputul unui ade-
calvar national, este revolutia 1848-49. Se
ardeleni, sub comanda lui Avram Ianm,
contra Ungurilor, care la se
voltase contra Viena. au dat
prin a un sprijin Austriei,
ungureasca,
Dela
s'a intensificat persecutarea lor sub toate for-
mele. Dovada o putem face cu registrul de stare
al ud. pe 1849,
stilul rece, oficial al condici de

www.dacoromanica.ro
 133

mortilor ni se o tragedie a
La 18 Februarie 1849 cazuri
deces: Latzku Matei, Unguri: loan lui Gheorghe
de Unguri: Jacob Neder, de Un-
etc., de 21
Ungurr,, pe se pune
observatia:
dela 18 Februari3 la 13
,4nul acesta 1849, de
rebelia din a. c. dusi Csiku
,,munte ce i-au i-au
maghiarizare se accentu-
mai acoelerat Principa-
telor 1859. Principate, sub influenta curen-
tului lalinist, a veniti la de aici
sub influenta ideilor apusene de libertate de
tionalitate, se ideea obsedanta a Daoo-R9ma-
niei a pe al Princi-
patelor-Unile, pe Al. Cuza.
Aceastä idee, care ajunsese crez toate zilele
al din Vechiul Regat doctrina cruia
fost crescuti noi, generatia care am razboiul, a
späimantat pe Unguri, cari vedeau cum se la
punct de atractie pentru din
deal. zi de zi
biserica, dincolo de dincoace
a de Stat maghiari dea
ritm mai viu maghiarizare, care ne apare
la o nu ca rezultatul
chibzuiri ci gestul precipitat de disperare al
celui care se
In 1907, len prim-Ministru al
gariei, spunea generatia e ultima, care mai poate
de a maghiariza pe
vor pierde lupta pe pe nloarte
§i Unguri.
Prevederile lui lell realizat
credea el.
La 1913. fost parti-
la jubileul unei societáti de maghiarizare din Cluj
rezultabe ale acestei societati,
dat expresie desamagirii cuvintele can-
vingerea sa, Uingurii au pierdut
Au fost societati particulare, care s'au ocupat
opera de maghiarizare, care mai este
,,Ernke", Liga culturaa A-

www.dacoromanica.ro
 134

societate avea pentru o

care infiintase:
1. Centre culturale pentru culturalizarea Sacuilor:
2. Cooperative de productiune;
3. 0 campanie de constructii vederea colonizarilor.
Actiunea Emke rezultatele scontate,
Statul a luat mod asupra sa opera de sacuizare
lor. In acest scop s'a 1902 celebrul
congres dela Tusnad, care s'a programul
sacuizare. S'a la un Comisarial
al Sdcuimii", cu comisar rang ministerial
Acesta avea discretionare, dispune in ches-
tiunile privitoare la mod aproape dictatorial
concursul publice, cam
al Emke.
Pentru atingerea propuse, comisariakil avea
la dispozitie un ordinar ridicat,
extraordinare ce i se la dispozitie
afar de surnele se de Emke direct caselor
culturale.
la Comisarialului din
Tg.-Mures, cea mai grea a
din Säcuime. vedea pe diferite
s'a exercitat aceastä actiune asupra
nostru din Ardeal. Vom acea care a
fost de fapt pastrtoarea cea mai a Neamului
de
Biserica, ne-a conservat mai
n'a fost limba, crcdinta, obiceiurile
religioase..
Cine merge prin azi sacuizate, vede cu tristetä
pe culmea lunui deal stä a de lemn, aco-
päräsitä, slujitor
norod drept credincios, a poeziei
Melancolie" de Eminescu. In multe comune, de
bisericä, subsistä chiar acolo unde mai picior
romanesc, eu cu
mormintele acoperite de dar mime
pe crud.
Sunt biserica cimitirul de legea romaneascä, ale
fostilor credinciosi azi Zicem de legea
confesiunea sau greco-
(unitä), ori de o confe-
ori de alta, este de religie
de legea
Ei bine, lege de ambele
siuni, a mai ráspanditá ca azi. Am arätat
nainte diferenta de 1869

www.dacoromanica.ro
 135

la numr luandu-se ca
limba. In ce priveste religia, lucrurile au mers mai
cu limba, cci limba a mai usor Ro-
de necazuri, religia, chiar s"a
ghiarizal, si-a de multe ori, sau chiar când
si-a schimbat religia, a la
mormantare, la nateri, la nunti, vezi cu mirare
cari nu o vorbá nici
au superstitii
diferite ocazii vietii.
Dovada multi pierzandu-si limba con-
nationala religia, ne-o chiar sta-
tistica ungureasch 1910.

Ortodocsi Uniti religiilor

romanesti

18.032 188 23.724 23.912

Odorhei 2.840 4.020 1.508 5.528
Trei Scaune 22.963 28.077 3.052 31.129

Total . . 43.835 32.285 27.284 60.569

dar statistica ne 43.835 dar 60.569
de religii Ca mai de mis-
tificarea statisticii unguresti 1910, putem da cazul in-
dividual al comunei Micfalau, judetul Trei Scaune,
din 1570 locuitori ni se 1557 ca Unguri Romani,
ca religii romano-catolici, 133 reformati, 4 uniti
918 ortodocsi. Deci Romúni, dar 922 de religii
mai táranul la religie ca la
multe, un document din id,
infiintarea episcopiei unite unguresti dela
dorogh, timp ce administratia forta uniti
sä adere la noua episcopie cu de oficiere maghiarä,
scuizati din corn. pe Niraj (jud.
Mures), desi nu romaneste, ar fi putut
adera la o episcopie maghiarä, declará categoric:
In Sf. Treimi, ne tot-
am fost, suntern vrem cre-
sfintei noastre biserici grecoca-
,,tolice care ne-a ne
,,nastem.
doare sufletul ne vorbim limba
a noastre Biserici. dar a ne ruga
aceasta o sustinem

www.dacoromanica.ro
 136

la moarte, intárind-o subscrierea noastr, care

,urmeazà".
numär de 93:
Csiki Roman preot, Simon cantor,.
Szöcs Katalin, Olah Maria, Kis liana, Kiraly Roza, etc.
Blaj, 15 Noembrie 1912.
Aceasta situatia religioasä, vedem s'a
ajuns aici. S'a procedat pur simplu cu forta. Romanii
erau siliti sä trecerea la bisericile privilegiate,
reformatá; alteori trecerea era in
gistre celui interesat sau a lui,
era vorba de unui näscut.
de bund voe a fost foarte rará numai
vederea unor anumite avantagii, sau din nevoi sufle-
ce trebuiau satisfäcute urgent. In comune sárace,
populatie majoritate preot
care se gsea cine la sate de unde
lui era ori prea costisitoare ori la cazuri
urgente, mai ales de moarte, se adresa
preotului ungur, care se oferea cu vointá gra!uit,
ba de multe ori mai oferea un ajutor. Cu uzul
acesta devenea obicinuintä trecerea era usoarä.
D-1 Popa Lisseanu dá un caz tipic de de
la catolicism. In comuna Vlahita din
Odorheiu, dupá aratä numele unde
aproape nu mai existä rázboiu
preotul al parohiei, Boeriu, domiciliat in comuna
veciná, a adunat pie credinciosii spus cá
bolnav ne mai veni Vlahita
de cele ale locuitorilor, lasä
catolic, care luat
inimä insärcinare, care din provizorie a deve-
nit definitivá, pe locuitorii ca credinciosi
regulati ai
Celle mai multe treceri fortate la
ori pärintilor noului avem
registre de stare din zeci de comune, ca dovadä
despre aceasta. In comuna Lueta (Odorheiu), la 8 Martie
inregistreazá copilá Ana de con-
fesiune fiica lui Boldisar Joan a Anei
ambii de religie
Dar mai interesant e se fac chiar
starea civilá a adultilor, tot Inteun act
cásátorie din corn. Lueta, se tree la 15 Octombrie
Anton Bughia (unit) cdsátorit
Demeter, greco-catolicä. La 1911, un copil,
actul de nastere din 14 al comunei Lueta, se
trece fiul Alois, dar a-

www.dacoromanica.ro
 137

timp párintii Anton Bughia Tereza Demeter,

la cdsátorie, In erau greco,catolici
sunt ca romano-eatolici.
Exemple de acestea se pot da Dar
prin s'a mai ales timp, pe vre-
mea rázboiului mondial, Ungurii erau favorizati,
nefiind pe front atiunci spre a
trimiterea pe front, treceau la religiile unguresti.
Chiar Unire, la 1919, ocazia
Ungariei se numai
.du-se inrolarea Ungurilor, pentru motive usor de
multi de perspectiva unui
treceau la reformati sau catolici, astfel tre-
drept Unguri rämäneau e mai
másura noastre duse la extrem, este
sub s'a continuat
rea maghiarizarea (mai ales säcuizarea) multor
Este un merit al Dr. Angelescu; pe
nistrul instructiunii de a fi dat semnalul de
chestiune de a fi bazele
ale principii vi le voi expune
cuvinte astáseard.
n'a avut o mai ales
starea de lucruri de atunci confesionalá,
de biserici din punga
a täranului Ca coala avea aceeasi
ca biserica. Ca se vadá starea a
cele 4 judete
-e destul spunem. de Ungurii aveau
10 15 civile, 4 normale, 2
20 de uoenici, 2 agriculturä, 2 conservatoare
muzicä, deci total 55 seeundare,
mônii n'aveau tniciuna.
Scoli primare aveau Ungurii 430, iar 27.
respectul nationale a elevilor,
model ordinul inspectorului Tg.-Mures, 1890,
care revizorii circumscriptie:
Revizor,
Ministerul Public. dorinta de a
1,e promova cultura spre a nu fi
a dispus ca de stat limba de
predare a fie numai cea maghiard, indi-
printre elevi sunt
Veti observa deaproape confesionale
procedeze deapropiatä
felul confesionali

www.dacoromanica.ro
 138

a-si face datoria. raportändu-ne pentru

caz parte pentru pedepsirea pentru
,,tar2a cursurilor la care programa
stabilild de minister.
de stat religia morala se va preda
,,exclusiv limba
(ss) Inspector
te cä la noi
minoritare fac cursurile limba respectivd, ba chiar
Statul coli de stat cu limba de predare
minoritarä. Nu mai vorbim religie, pe care noi
a o preda altä decât ar
atentat la orn a fiecáruia.
totusi minoritarii nu cu
reclamá aproape permanent la Geneva.
Adrninistra(ia a fost un. din cele mai brutale
Dovada interventiei
cuizare ne-o maghiarizarea numelor la Români, cari
au limba, constiinta religia.
maghiarizare se forta: fie prin presiuni mo-
rale, fie celui interesat. Prin presiuni
erau ce voiiau secundare
superioare numele, sau ce aspirau la
de Stat. Cu forta se schimba numele de
prin sate, trecându-i traducerea
ungureste sau, nu era traductibil,
tr'o ortografiere de numele
nesc devenea de nerecunoscut.
Virág din Ciucului, care
nu mai acum câtiva ani proi-
fesor Opreanu aminteste la 1910 se
Florea. Virág pe
Nume ortografiate ungureste
corn. desi toti din
vorbesc din ei au nume maghiare sau
maghiarizale.
In schimb se gäsesc o de care nu mai
româneascä, mai. constiMta
a fi fost vreodath, cari au nume
sunt mii de cazuri
Neaguly, Raduly, Koszma, Vancza etc. Ba
nume istoric românesc se gseste printre
Basarab, sub forma Baszarat, Trei Scaune,
care e scris cronicile maghiare
voevodulni Basarab.
Armata era un de maghiarizare, mai ales
de honvezi. In special servea

www.dacoromanica.ro
 139

regimentul de al din Tinutul Säcuesc, care

recruta din cea mai curatá regiune
din Eigras.
Mijloacele economice au fost cele mai efective,
adresându-se interesclor materiale ale populatii
de nevoile zilnice ale traiulni.
Comisariatului Tg. Mures (1902,, s'a a se
de vite de s'au compose;orate de
din care nu puteau face parte sau
se recunosteau ca atare. In Intreprinderile industriale,
nu erau primiti ca lucratori decât sau ce se
Era mult deck trebuia, ca
pe oameni ca Românii din
In vechile composesorate de ca cele
noui Românii nu erau posesori de drepturi",
,cum se numesc acolo participarile sau pe care le
are obste, nu erau liberi.
La 1871, când s'au acordat posesorilor de
intravilane comunelor), Românii n'au
nimic, nefiind posesori de astfel de
O s'a Gooperafiei. Coopera-
tivele primeau ajutoare insemnate dela Stat pentru
lorificarea produselor acapararea
ce eventual ar fi fost de vânzare. Banca româneasca
din Sibiu a luptat eroism, ca ac-
tiunea Stabului, dar fortele erau prea neegale reu-
totdeauna.
Din menorocire, In Ardeal cooperatia este
azi pentru noi prea putin ca s'o
.contrab al ans
situatia Economice
ungure5ti 1929 Ardealul.
la acea 278 de cooperative,
95.000 membri, capital de 50 milioane, depozite de 280
milioane, 408 milioane, reescont la Asociatia
Cooperativelor 54 milioane, credit 23 milioane.
are o avere proprie total 68 milioane.
Mai cooperativele de consumatie, numite
(Furnica) au situatie 1929: 398 cooperative
centrala Aind. Capital 24.385.210, fond de
22.039.720 lei, miscare de fonduri 358.168.270 lei. Numarul
membrilor 98.286.
se vede, pentru niste oameni persecutati
Ungurii stau destul de bine!
$i domnilor, pentru a partea
a Românilor, un dar poate
mai argument doveditor chiar
din cauza

www.dacoromanica.ro
 140

al sufletului locsor care nu se

care datinile, obiceiurile traditiile
su, chiar a uitat limba.
Datina, pe care a de frumos Davila
Vlaicu-Voda, semnul indelebil care,
secolelor, se vor de
o serie de obiceiuri
ale noastre, ceeace mare din ei sunt
altii, cari sant veritabili, au
din lunga cu aceste
tine, obiceiuri
posturile noastre, pe al
similor Crucii. In timpul postatui, ca Romanii,
au zile de zile peste. Tin sárbatorile
ortodoxe ca Sf. Sf. Foca, Boboteaza etc.
La aiasmá dela popa desi
de religie, chiamá pe popa le
la bolnave etc.
La mor(i au de asernenea dela
acoperá oglinda, mort
obicciu dela Romani, etc.
La oratii.
La pun crengi de la
Au strigâturi la se numai la
In ce poeziei populare a lor
asupra s'ar putea face o conferinth aparbe.
A scris un interesint intitulat: Influente
poezia folklorul unguresc" dl. I. U. Soricu, distins
scriitor poet.
ins subliniem traditionalul lean,
specific Romanilor, care a folklorul
cuese eu fraze pe
care le le sensul eu
personagii cu nume
Aces fraze numele ale
unor personagii de Vicleimul
tradus din Vom da ca
de pástori din Vicleirnul säcuesc fraze cu-
vinte Pástorii se (nu tradus
ungureste Miklos), Tudor, Bokor, Nea etc.
Zi, zi, minte, porinte, se kukute se macsuke,
bine, moi botrine.
- Szkuvále, maj Nyikulai. szkuvále hirtelen, no maj
Sc repede,
mai dormi zadarnic.

www.dacoromanica.ro
 141

Istoricul ungur Orban Balázs textul

care allele urmatoarele:
Hajde la Barbule. Cse e departe? Nu
departe, numai ajicse. Kit zile potz merem? Do zile si
zsumatate. No binye,
Este, cred, evident pentru oricine astfel
nu se pot face de cineva cu totul de
Neamul nostru, ci sunt din comoara
pe care de turma cea mare le-au pastrat ca
Cred am dovedit suficient zisa
un mare de
anume nu prin jocul natural al ci prin
silnicie acesti
originii, numele românesc, dar mai ales
obiceiuri, datine pe care nu le-au uitat nici
dupace totul limba matern,dupace pier-
dut religia chiar n'au mai avut de
a originii
In acestei ce era de Era ultima
se mai putea interveni. oameni, cari
si-au dat de datoria ce Statului, au pus
pe fostul ministru al
d. dr. Angelescu, de din
D-sa a din anului 1937 o actiu,ne de
a intolerabile din trecut, de in
integrum a celor nu ci furati din Nearnul
In acest D-sa a Insárcinat pe d-1 Director
General Caliani din Ministerul Educatiei Nationale bun
al problernelor minoritare, ca
eel ce calitate de consilier tehnic onorific
dl. Inspector General S. Teposu, dirijeze
actiune, care trebue redea Neamului nostru pe
acum o trebue
tiune? Are cineva dreptul protesteze? auzit ce
loace auzit ce presiuni au trebuit
suferc datoritä rezista.
Dar amintirea actiunii salbatece a guvernelor maghiare
de dinainte asupra lor face se
unii dintre cari dau
s'a trecut
avem o a unui nobil ungur,
Szentkereszty, partidului maghiar judetul
Scanne. a executiv judetean,
unde se discuta actinnea romanizare, prefectul jude-
a o declaratie ce i-a de dl.
kereszty. D-sa comunica Ministerului Educatiei Nationale

www.dacoromanica.ro
 142

aceast5. cleclaratie prin adresa Nr. 123 11 1937,

forma
mea functiunea de prefect al judetului
Scaune, tuturor politici
judet, am vizitat dl. Szentkereszty Bela, pre-
sedintele particlului maghiar care in
,.discutiilor asupra problemelor ce
Scaune, mi-a declarat D-sa calitate de presedinte al
,:partidului maghiar nu are obiectiune adus contra
,actiunii de organele pentru readucerea
maghiarizati, D-sa
de oarece recunoaste cursul timpului,
urma locale,
maghiarizat; exprimat dorinta ca
se märgineasch numai la clemente de
romaneasch.
Actiunea trebue
recucerirea pozitiilor ocupate de prin
apoi administratie, dar mai ales
pe economice, singurele stare arate Romaaului
Instráinat Neamul pot face pentru
putin tot a unguresc.
Pentru ajungerea scopului nostru, trebue lucrat
cu tenacitate de câtre oarneni se
idee, profit personal, trebue ca
el sacrificii pentru ajutorarea
celor dar mai presus de toate trebue unire
membrii celor 2 biserici nationale, ceeace
nefericire prea e cazul, a fost
prilejul recrudescente a luptelor dintre cele 2
siuni. este profund regretabil, a vedea
actiune numai o ocazie de prozelitism confesional,
insemneazä a meschiniza o mare frumoasá ro-
prelati ai celor 2 biserici,
minti luminate suflete mari de vor rcusi
suhalternilor o atitudine mai
generale ale Neamului.
aceea, trebue ca, de a se la
nea se anumite studii preliminare,
truca ceeace se va face fie perfect5. a
Aceste studii preliminare sunt in de
efectuare vor avea scopul precizeze cele
a nu se aqiune asupra
se vor dovedi sunt VOESC
Neamului. Se va cerceta:
1. Care comune pur comune mixte
comune complet sau partial
In conTunele se va cerceta: a) cari

www.dacoromanica.ro
 143

au origina vor b) cari au

constiint nu vor c) cari nu au
de Neam.
2. Säcui nume de famine Statistici
pe judete comune.
la religia romano-catolich satt
a Românilor ortodoc5i uniti. Revizuirea registrelor de
stare din ultimele decenii ale sec. XIX azi
chestiune, spre a vedea unde s'au fäcut
treceri
Aceste treceri abuzive, implinirea formelor legale,
prescrise chiar Ungaria pentru schimbarea religiei,
nule de drept, se o lege care proclame
aceastä desfiintând consecintele adminis-
trativ abuziv.
.4. Sä se constate cu precizie unde mai
ortodocsi sau uniti, precizându-se au
au
5. se construiasch in shcuizate case cul-
turale.
6. se putinta cooperative de
productie, cumpärare.
7. se studieze reintroducerea vechiului port na,-
regiune, port azi
Paralel cu aceste ce trebue fäcute
mai scurt s'a psit la realizári practice.
bine cu calmul unor oameni cari
sub itnboldul imperativ national obiectiv,
precipitarea lipsa de scrupul a disperárii, cum au
unii, cari cred in mai putin de
doi ani, de s'a aceastá actiune, ar fi
buit ca vorbeasch româneste.
siguri actiunea aceasta se va
se va lucra sistematic ,prudent, sperhm
viitor nu prea depärtat vom vedea roade care
e bucure.
Vom din rezultatele practice ale acestei
intreprinderi
1. legea numelui prezinta dificultäti mari
Românii ce ar fi voit vechiul nume,
provenite din taxe ce se urcau
la mii de ce vorbeste a fcut din 1934-1935
interventie tribuna Camerii, cerând reducerea formelor
la minimum scutirea de timbre taxe pentru
de Legea s'a
sub trecuta guvernare.
2. S'a o decizie a Ministerului Educatiei

www.dacoromanica.ro
 144

care secundare obligate

câte o din Säcuime, de care se ocupe
de vedere cultural.
3. S'a dispus ca comunele shcuizate prcotii
pentruca din acest cumul creaseä
tigiul de actiune, precum buna.
lui stare materialä. pregátirea de
potriviti cu Imprejurárile speciale din s'a
acordarea de burse celor 2 biserici for-
marea preoti ai limbii maghiare.
4. Formarea cunoscátori ai
rilor locale, la normale din I. G. Duca
Cristur-Odorheiu) pentru Târgul Säcuesc
fete.
5. de Stat multe
chiar unde existau confesionale.
din judetul Mures, numai dupä câteva dela
Infiintarea de Stat, a trecut
100, majoritatea copiilor de ai cornunei.
6. S'au zeci de parohii de confesiuni
nationale, s'au dal ajutoare pentru cládiri de biserici
pe ce bugetul va se va intensifica
campanie de cládiri.
7. S'au cele 4
märete case culturale, conferinte. local
cooperative. dispensarii medicale. bái etc.
8. S'a Inceput tipärirea unei de brosuri de popu-
larizare limba pentru uzul
date asupra istoriei Românilor, geografiei României,
literaturii originii Säcuilor etc. s'au
sub supravegherea d-lui Prof. Dr. I. douä
brosuri.
9. S'an cumpärat aparate de cinematografe
cu filme istorice, culturale, religioase etc.
10. Pentru introducerea portului românesc, s'a dat
Insärcinarea Muzeului Etnografic din Cluj, de sub con-
ducerea d-lui Vuia, studieze costumul din
stabilirea unui tip, se ateliere
ciale ce se vor Pentru moment, s'a
tarea unei practice de tesut cusut la Tg.
fete Români
costume nationale.
Experienta s'a fäcut la liceul de fete
Tg. Mures, 3 fete scuizate au
internatul acestei model coasá. dar
iubeascä Neamul.
Pe baza acestei experiente, credem curând va
lua coala permanentä de tesätorie Tg. Mures.

www.dacoromanica.ro
 145

Pentru ajungerea scopului nostru, Sabina

marele suflet de nc-a
terial gratuit pentru confectionarea costumelor
11. S'au dat de sarbätorile Craciunului
fonduri pentru procurarea de
numär de copii de
12. pus la dispozitia ,,Astrei"
Säcuime diferite sume, ca sä ajute pe copii
rechizite, biblioteci sätesti, dea
etc.
Iatä pe scurt ce trebue s se s'a putut face
Cred am conving problema rero-
Romanilor este din cele ce se
impun noastre prin nationala
prin pe care o cere in executic.
Nu e nicio spiritul de toleranta,
care totdeauna a dat
facern noi vrem o reparatie a unei
mai bine zis a crime flagrante, e
rima omori trupul cuiva, e mai mare de ari
ucide
Actiunea de fericit de Dr. Angelescu
trebue continuath pe aceeasi linie toate guvermele
avem ferma ce vor urma vor
complex al problemei
Nu cerem nimic e nu nimic
ce e al altuia. Nu vom tolera nici ca ce
este al nostru atunci putem identifica avutul nostru
fie siguri nu
timp, noi mai curge un pic de
mai bate o

www.dacoromanica.ro
 7.

ASPECTE DIN POLITICA

Conferintä de receptie a d-lui Vice Amiral
tinutá seara de 20 Februarie 1938.
Istoria maritime este istoria civili-
la maritime cari
au luat nastere pe Medileranei Orientate,
popoarele care s'au succedat pe mare, ne-au adus
ele primele raze de civilizatie, primele cunostinte
pre conducerea navelor, primele
despre comertului
asezate dealungul
Negre ale Dunärei, este mare parte o reparcusiune a
medileranee, care s'a desvoltat sub
influenta dominatiunilor maritime, feniciene, elene,
mane, bizantine, venetiene genoveze.
Problema economicA a a Jost
deasemenea de chestiunea
popor mediteranian pentru asigura su-
prematia a adoptat o de conducere
potrivitA situatiei geografice, puterilor
esurselor solului, nevoilor de schimb comercial
rásboinice ale poporului.
Dominatiunile maritime au creeat colonii debuseuri
pentru inlesnirea comertului au pus
cucerite sub dominatia intelectualA,
a cuceritorilor.
examina care s'a
a maritime apoi trece la con-
de idei ce din puteri le-a
cu pe Marea
Cretanii.

www.dacoromanica.ro
 ca putere
Medilerana, un imperiu insular genul
de care influenta sa Sicilia
Palestina, dominand Mediterana
era tot de a Egiptului.
Regii Cretei se numeau Minos regli Egip-
se Faraoni. Labirintul din Cnosos
era monumentul mai din antichitate.
tesáturile, pictura la acest de o
de o incomparabilá.
Cretanii au Egipteni
navale conducerea navelor. Cu 1000 Feni-
cienilor, Cretanii au un sistem de litere
un sistem de Mere zecimale. Dupä decadenta Creta a
Grecilor despre arta guvernarii.
flote unei dominatiuni
Creta a stralucit ca mare putere Mediterana.
Fenicienii. Succedeaza Cretanilor natiune
toare a era un popor semit, unii
autori o f cea
de traditiuni maritime. Stabilindu-se pe Fenicia
Siria de azi, se asezati pe o limn de
munti mare.
Acesti se exis-
vietei pe mare.
Fenicienii nu erau ca Cretani Helenii nici filozofi,
literati, nici artisti, Semiti nu puteau
fi dar fenicienii erau foarte buni.
Ei Mediterana alte depártate pentru
a isvoare de
Politica se poate rezuma comer'
cuceriri coloniale o lupt pentru a
de
Ei colonii pentru a avea contoare comer-
ciale dealungul drumurilor maritime desvoltarä marina
räsboi pentru a proteja cornertul maritim.
fenicieni au mers Insulelor
Britanice, pentru a gäsi aduce transporturi de metale
special
In Mediterana au colonii Sicilia,
Sardinia, Corsica Malta. Ei au arama din Cipru,
marmora din Paros purpura din Creta Citera. Ei
au fundat mari Sidonul.
Elenii. - In Elenii cäutând a
suprematia mrii au avut lupte crâncene cu Persii
s"au memorabila dela
Era prima ciocnire a cu barbarii

www.dacoromanica.ro
 148

Xerxe trece Helespontul la anul 480 a. Cr. eu o

de 500.000 oameni. Flota Persaná era compusä
din 600 nave, era doar numele, marinarii
erau: Fenicieni, Samotraci, Ciprioti Cilicieni.
Elenii, viteazului ajutati
puterile unei mári extrem flota
victoria dela
Prin civilizatia fu
In dupá victorie, grec
a adus omenirii prin operile lui literare, filozofice ar-
tistice o pe care alte popoare le-ar fi adus
douá secole.
Politica Elena a avut geogra-
a Greceii, ale poporului
cuceririle coloniale comerfului maritim pe
Marea Neagrá Mediterana.
Romanii. -- 0 pentru suprematia
este reprezentatä prin ciocniri Roma Car-
Romanii erau popor Cartaginezii
urmasi Fenicienilor. In 100 ani au trei mari
boaie punice.
Românii adoptará Ei nu
fi un popor a cárui putea fi atacatá
pe mare care dispunea forte navale.
o flotä care lupta de stpfmire a Mediteranei.
Romanii au adoptat dispozitivul Corvus la prova
o de abordaj având un ascutit la
extremitate. Economos este o
parte 300.000 luptátori 700 nave.
tactice ambele sunt remarcabile.
Romanii ajung o de 900 nave;
ceastä Roma cucereste Cartagina
Mediteranei.
foarte din punct de vedere al
urmärilor este billlia navalá dela
Actium. Aci se bat Romanii eu
este de Romani
devine provincie romanä
se Mediterana.
- Trecând la imperiul
aceiasi caracteristicá. imperiu rezistä 1.000 ani
ca a Occidentului contra barbariei
rient
credinta sa religioasá in anii
622-632. El credinciosilor arabi ideia de a
lumea pentru a aráta lui Alah
Arabii la cucerirea

www.dacoromanica.ro
 149

Imperiul Bizantin se atunci Dalmatia

Yugoslavia de azi, tot teritorhd dintre Marea
Marea Grecia Asia Minorá. Nave le se
dromone. Cele mai se numeau
principal era pintenul focul grecesc
inventiunea unui arhitect Sirian, un amestec
salpetru, petrol, smoalá. Era foarte inflamabil
ardea la suprafata apei. Nu se stingea acoperit
otet nisip. Flota distrusese de ori flota
Dardanele Bosfor.
Infrangerea flotei arabe strâmtori are o mare im-
pentru civilizatia europeaná.
Ultima flota arabá fu de Bizantini
la gura Bosforului. De aci declinul Arabilor.
Un nou pericol amenint5. Marea Neagrá Bosforul:
Rusii. le Kievului Bosforul. Nave le bizantine
sub comanda lui putine la
ajutate de focul grecesc, arancat din tuburi instalate pe
punte au pus pe flota parte din nave le-a
incendiat.
Cu marinei de imperiul a
putul rezista 1.000 ani barbartei
dela greci romani.
Venezia. - Trecând la evul mediu, gásim Venezia
Statul Venezian, mentinând puterea maritimä datoritá si-
geografice aptitudinilor
cläditá pe lagune Venezia a permis
de Huni, Goti Lombarzi se grupeze aceste
pentru aparare.
Ei se cu comertul maritim. La o populatie
de oameni 40.000 marinari. Venezia
mai cetátile
Ragusa Cattaro. In toate din orient
se Infiinteazá un cartier venetian. Venezia Stat
intreprinde demne admirat
Orient, asupra Stambulului, Levantului, ocupá Ciprul
Rodos. Era atunci apogeul avea rivale
pe Genova Padoua, pe care le-a
Apar la orizont, venind de Caspice,
Turcii, popor de rasá mongolá. Arabii erau
convertesc pe Turci la mahorneta-
nism. Turcii ajung Persia apoi Otranto,
cuceresc Grecia, Siria. Incep a se ocupa de
marinärie.
Fac o piraterie Mediterana prin
Hairedin Dragut i Ali.
Este frumoasa a lui Hairedin adresat5.

www.dacoromanica.ro
 150

Sultanului: la care znarii, va

repede uscalului".
Rivalitatea dintre Venezia Turcia a dus la luptele
dela Preveza Lepainte, se o ve-
de Venetia Turcii
Venezieni. pierd 7.500 oameni. Turcii
30.000 oameni.
Lepante este a doua Salamina.
Crucea o mare contra
Flotele aliate constituite Liga erau trimise
Spania, Malta, Statul Papal Venezia.
La memorabila a luat parte
ul poet spaniol Cervantes, care mai scrise
Don Quichotte.
sdrobitoare luptA, Venezia duse o
mimai de continuarea comer-
tului Liga
Venezia decade, Turcia progreseaza vertiginos,
4 secole peste Peninsula BalcanicA, Asia
Insulele Egee, paralizAnd complet Grecia
ca putere
Din analiza Evului Mediu se vede rolul important
flota care luptând departe de
a cucerit dominatia Mediterana, Marea
eu vitejie contra
istoric dominatiunilor maritime se evi-
- nava
transport sau de
rame sau cu
anume:
este
este factorul de deplasare al
de
cuceritoare, personalul de conducere reprezinta pres-
tigiul pavilionului mAnuitorul activ al navei,
In cuceririle coloniale sau militare, numai acele
thmi au isbutit a cuceri suprematia cari au
buni navigatori, buni i
curagiosi de largul
Toate popoarele Mediteranii s'au servit flotele
maritime pentru a schimbul produselor a des-
chide debuseuri Wile se putea desface produsele
solului bor. Gucerirea era de cucerirea
ast/el comercial a fast
timpurile de de rcisboiu.
Ceiace vedem la Greci, la Romani, la Bizantini, la
Venezieni Genovezi sub occidontului
contra Orienfului, contra sau
formule politice sau religioase,
o o de expansiune
o desvoltare

www.dacoromanica.ro
 151

a o de
de comunicatie ale a aduce tärei, cele
mai polilice, militare economice.
Istoria se asistäm la expansiunea colo-
a Italici cucerirea Abisiniei la volun-
fascisti Spania Nationalistä, contra
nismului spaniol, un substrat economic viitor,
de ocupare mari baze navale apropiere
Gibraltar.
Japonia cucereste China pentru aceleasi motive
expansiune.
In toate aceste actiunea marinei este de o
importanta capitald.
puterilor maritime pe Marea

istoria Dunärei a Negre in

eu Mediteraniene, examinäm
feritele cari au lásat urine durabile civilizatie
vedem desvoltarea conditiunilor politice juridice
cari au condus la libertatea a Negre.
Dundrea.
Am o parte din viata mea pe
Danubiu, i-am simtit pulsul istoric am
cunosc iubesc apele, pretuesc foloasele
economice mililare, sä-i judec rolul important
pe cari avut lumii a nostru.
In legendele vechi apa avea darul de a
de ei. nostri Daci, aveau
credinta cii. inprtasirea cu apa Dunärii le da
la biruintd.
Aceste credinte nu au valoarea legendelor,
tusi scriitorul Jean Bart:
iubim apele le cimoastem trecutul
puterea
apele acestui fluviu a nenumärate
vilioane, cele mai vechi nave
feniciene, galere romane, bizantine, nave
veze, venetiene. caice turcesti, rnoldovenesti, luntri
barcaze
Primul popor antic Fenicienii.
Ei numeau acest fluviu Fizon. Ei aduceau produsele
tului schimb ceriale canlitäti
aur.
Grecii din cetatea Milelului pe Dunäre
Marea Neagrá Fac cu
Dacii.In epoca galerele cutreerau

www.dacoromanica.ro
 152

Marea funand colonii

importante.
se bucura sub romani o mare liberlate
pentru toti Ca dreptul natural, in dreptul
roman fluviile erau considerate ca btmuri publice, res
comunes, ca acrul marea.
Evolutia s'a asupra li-
In maritim este cunoscuta lupta dintre teoria
márii libere a märii sau curentele de
de celebra lucrare a lui Grotius, Mare Liberum,
scriere a lui John Mare clausum.
S'a sustinut marea poate fi ca
au stpanire Venezienii,
Spaniolii, Portughezii, Turcii mai ales poporul Britanic.
Se urma descoperirilor oceanice,
Roma lumea intro Spanioli
Portughezi.
Dar conceptie a trebuit marea a
ca o de
marea ieritorialei. Tot restul imensitatei apelor
a liber pavilioanelor
velor comerciale de regim de
popoarele.
piedici au libertatea Dunärü.
Regimul feudal a considerat ca un bun al
Coroanei, trecându-1 Seniorilor feudali, care
exploateaza folosul dauna
francezä, conventiunea nationala la
22 Noembrie 1792 inaugureaza o Se
urmätoarele principii.
Cursurile fluviilor constituesc inaliena-
a
Tratatul dela 1814 vorbeste apoi de libertatea de na-
pe fluviile.
important act din istoria se
la congresul din Viena la 1815, se elaboreaza marea
Carte a regimului dreptului public al apelor
fluviilor interna(ionale.
Viena este combinatia cea mai
Intro principiile de libertate a interesele su-
Statelor riverane.
S'a pus atunci bazele tuturor principiilor cari mai
anul 1921 au fost consfintite ca o evanghelie a
Stabutul Dunrii anume:
S'a tot cursul flu-
viului, sistemul de perceperea taxelor,

www.dacoromanica.ro
 153

sä se sub sectoarelor fär-

murene.
Tratatul 1856 din Paris care vine mai
este mai mare act de dreptate
Române.
Ele adus cedarea celor 3 din sudul Basa-
rabici, instituirea Europene la gurile Du-
neutralizarea Märei Negre.
Dintre toate puterile europene Anglia era pe atunci
cea mai interesatá la avea nevoe de
Rusii fäceau tot de piedici la gurile
Dunärii, pentru desvoltarea Odesa contra
linci Bräilei.
Anglia o sustinut venirea Comisiunei Europene
mijloacelor technice imuni-
juridice a acestei institujiuni s'au putut
insemnate calea navigabilá Galati-Sulina,
a hitra nave de mai mare tonaj la 12.000
la Galati
Eram prea pe atunci ase-
menea mari opere technice, sprijinul a
venit la limp a tinut echilibrul cele douä
cari voiau domine Dunärea: Austria Rusia. Pe
atunci de a Dunärii era Turcia.
dupá ce a gonit pavilionul Venetian
Genovez din Dunäre, a intrat porturile noastre co-
sale pentru a produsele a le duce La
Stambul.
Turcii remarcat stare completä de
baric Dunäre. Nu au avut nici im de
Nu au lásat nici lun de civilizatie nu ne-au
nimic arta marinäriei. Avem cetäti,
rämase Romani, Greci, Bizantini Genovezi, nu avem
nimic Turci.
Dar Turci nu au permis o desvoltare
a vietei marinäresti, apoi canalul Kilia
Basarabiei au distrugá manifestare de
marinäreascä.
Marinarii lui Alexandru Bun a lui eel
mare au dus o contra flotei
Totusi trebuit fie Kilia,
tatea-Alb coloniile moldo-genoveze din Crimeea,
(Teodosia), i De atunci
rinarii moldoveni au pornit la acte de piraterie pe mare
Dunäre.
cum descrie poezia piratilor
români contra turcilor:

www.dacoromanica.ro
 154

Dane, cimpoi
C'a Prier la noi
Sii ne-apucAm de riízboi;
Din Siret la Prut
Mii de au
La Galati la vale
Turcii se jale,
e nu-i de
luntrea
Arunci de
Cu dai ele;
Gheorghe, ai lui
Fac minuni, nu te
pusti, säbii bani
Turcii robi la vultani.
Marinarii rol corsari pe Dunre se retrag
iarna Siret Prut, primävara reluau ofensiva
navele turcesti, nu mai puteau continua
comertul deplinä libertate.
Contactul conventiunea comercialá a Moklovei
Munteniei cu Genovezii, care
Marea Neagrä au ajutat la crearea de an-
tiere comptoare centrele comerciale gurile
närii, Aquileea sau San Georgio sau Sf. Gheorghe
de azi, o viatá destul de
pe Dunäre Marea
viatá are caracter national
puternic timpul lui Mircea care devine stäpan
al Chilia Cetatea-Mbá se
Mare le Voevod al Undro-Vlahiei, Transcarpatic
Duce de Domn al
tului de Severin, singur peste ambii
Dunri, la Marea Mare peste ora$ul
Am reaminlit aceste istorice, ca
se nostru s'a afirmat a avut o activitate
destul de rernarcabilá din cele timpuri bresla
pe Dunäre.
De aceia Mihail Kogalniceanu spunea cu drept
o misiune de
fi a sta ca pzitori ai
,,Precum Nilul a putem zice noi
'Dunrea a importan(a politic a
bärbati Stat au les
decursul vremurilor, pentru a apära mai energic
intereselc noastre pe Dunäre.

www.dacoromanica.ro
 155

loan Mihail la 1883

Cu. aprobarea Rege Carol I, au lual o atitudine
de adevrat ia
parte la conferinta dela Londra, tara
numai vot
S3 se elaboreze un regulament de
pe baza faimosului proect prin care
se drepturile de suveranitate ale a
prolestat a primeste interna-
cele riguroase logice
conditiunea ca aplicarea fie
toritätile nationale.
Proectul a
1883 a se ocupe
serios de obstacolelor navigatiei pe
de dragaje, conslruind
porturi, semnalizad adancimile
navigabile, din calea navigabila o cale de
comunicatie mai lesnicioasä mai
ingineri hidraulici Anghel Saligny, Gheor-
ghe Popescu Joan au o activitate
de de admirat.
Tara a cunoscut regiln de regulamente
taxatiuni sectorul Portilor de Fier timpul
Austro-Ungare, foarte traficului
comercial cu din de Sus, totusi a
se adapteze situatiuni, care punea o
comertului nostru fluvial,
flotei noastre comerciale Dunäre.
Un de Stat cunoscator al chestiunii
Dunärii, Brátianu
aibä o politic de Stat precis
utilizarea
El elaborase un plan technic pentru ameliorarea
navigabile porturilor spre a desvolla cdt
mai traficul fluvial.
El era inflacrat partizan al desvoltarü flotei
Comerciale Nationale, navele nu se poate
conta spunea el, acestea nici interes direct
interesele noastre.
In porturile mari, el sustinea se
navale pentru constructia repararea navelor.
Pentruca traficul fluvial al se desvolte normal
la nivelul intereselor noastre, el sustinea dinainte
de mondial sä se o solutie de a
tura politica a dela
de Fer, pentru stramtori el spunea:

www.dacoromanica.ro
 156

trebue garanteze
Dorintele realizarea
prin Slatutului crearea
Comerciale internationalizarea
rnelnicul tratat dela Lausanne, care a cu
conventiunea dela
privhn cu mândrie vapoarele navigatiei
viale purtând eu demnitate culorile
Inlocuind pavilioanele altor cari
pe nedrept traficul fluvial pe Dunärea
Tot pe mare suntem mândri
pavilionul Serviciului Maritim navigând curse
regulate conditiuni cari fac marinarilor
Mediteraná.
La a noastre pe
a contribuit acea evanghelie a ma-
relui fluviu, operi isvorâtá din tratatul din Versailles
prin dibicia, profunde patrio-
unor mari Stelian, Inginer
ghe Popescu Ministru Plenipotentiar Constantin
zescu, cari ne-au interesele la conferinta din Paris
anul 1920. In acest statut s'a statornicit regimul mai
echitabil popoarele riverane ate Dunárii.
Acest regim logic §i Impáciuitor popoare aplicat
de Cornisiunea Internationalá a din Viena,
se pe la mare, pe Bosfor
si Dardanele Mediterana.

Marea Neagrá - Politica strâmtorilor.

face un examen al evolutiei
intereselor Marea
noastre pornesc dela .gurile
se prelungesc Mediteranei prin
Bosfor Dardanele.
a acestor comunicatii rupe
noastrá Orientul Occidentul pe calea
Strâmtorile Bo's*for Dardaanele libertatea navi-
gatiei strâmtori, au constituit totdeauna o problemá
grea de
Rusii politica cea din prezent Sovieticil
au testamentul istoric al lui Petru Mare,
cument dupi unii apocrif, dar care are el
toate tendintele Rusiei dominatiunea Negre.
Acest testament spune:
Las urmasilor urmätoarele instructiuni:

www.dacoromanica.ro
 157

De a se fdr la Nord
Sud Mdrii Negre".
la care va domni asupra Stambulului aproape
de va lumii.
susfine(i necurmat cu
cu construi(i Marea a
pune mare.
Ce esle acest testament decât enuntarea unor directive
precise de navald?
Momentele importante ale istorice Marea
se pot fixa prin evenirnente tratate:
In secolul al XVII-lea. Rusia ca putere
teranianá, stdpânire insulele Anglia nu
vede ochi buni actiunea Rusiei Mediterana
esirea prin
Rásboiul din 1828 Rusiei gurile
pe Marea
In anul 1833 se tratat dela Unikar-
Skelessi Turcia Rusia, un tratat
popoarele lie
1936 la Montreux, prin care Rusia se
Turcia aid! pe mare pe uscat caz de
schimb Turcia Dardanelele
le lase flotei
dela 1856 si-
tuatia Rusia de aliati se
tratatul dela Paris, care puterea mari-
Marea Neagrh. din 1877-1878,
repune Rusia situatie superioará pe
Marea Neagrá, strâmtorile puterea Turciei.
Este de remarcat toate rhsboaele din
protectoare a
contra Semilunei, cum Venezia Liga
ducea lupta de contra Turciei
terana.
Rusia sugruma desvoltare a vietei
a României crestine pe Marea
Trecând la activitatea româneasch pe Marea Neagrá
gäsim destul de frumoase rnanifestári.
In secolul al XIV-lea al Moldova un
rol important Mhrei Negre ou Orientul.
Sub Alexandru Bun Mare,
ajunsese lac Moldovenesc, domnü se
ai Märei Negre.
Alexandru Bun Mare
loarea strategich comercialá a celor Kilia
Cetatea
Cetatea cázu la 5 August 1484, atacatä de Baia-

www.dacoromanica.ro
 158

Cettei Albe spunea

se al
Se spune a bine-
de domnii Moldovei Marea Neagrei.
Turcii ptrunsi de valoarea marinarilor
români, cer la fiecare candidaturä la sä li se
un numär de români pentru flota
din Marea Neagrä. Urmeazá o eclipsä a vietei noastre
maritime, iar anul 1834 Mihai Sturza obtine
dela Sultan dreptul ca navele românesti navige libere
Dunäre pe Marea Neagrä.
Anul 1878 aduce României Moral maritim
portul de desvoltare a intereselor
maritime mai ales a unei marine de
marine comerciale devin adevärat prielnice.
Räsboiul printr'o neasteptatä deslegare a
evenimentelor, paralizeazä autoritatea Tuciei in strâmtori
Rusia visul ei de a lua stäpâ_nire
Bosforul.
Tratatul dela Sévres.
Primul tratat de pace mondial care
problema strârntorilor este Tratatul dela
vres la 10 1920 pe urma acordului dela
San Remo semnat de delegatii Sultanului ai guvernuhii
din Constantinopole. Dar nu a
Turcia. El prevedea regimul mai liber na-
vigatia navelor de räsboi de prin stramtori,
a prevedea
deasemenea demilitarizarea malurilor garantarea
cutárii Comisiune
Prin rásvrätirea Turciei, prin
a actualului al republicei Turcesti
Mastafa Kemal Mature, tratatul dela Sévres a trebuit
fie revizuit prin fortä. A urmat Lausaane.
Tratatul Lausanne. Semnat la 23 1923 a
internationalizat ne-a deschis libera
ne-a dat nädejdea sprijinului flotelor
maritime occidentale.
Flotele Occidentului aveau posibilitatea echilibreze
suprematia Marea Neagrá.
Turcia sau (este bine
navele sub pavilion aveau libertalea de
trecere prin strâmtori.
O comisiune a din delegatii
puterilor semnatare, trebuia vegheze la aplicarea con-
ventiunei dela Lausanne.

www.dacoromanica.ro
 Suveranitatea Turciei era oarecum
cale caracter inter-

Punctul de vedere la Laussanne.

din delegatii României la conferinta dela
Plenipolentiar Constantin Diamandl,
conferinta la Bucuresti a punctul de
vedere rornânese in problema strArntorilor, urmatorii
termeni:
România având o esire
tori, este cel mai interesat la liberttatea acestor
strâmtori".
Faptul printr'un accident malurile
Negre se Asia Europa,
strâmtorile dela Bosfor Dardanele, n'ar trebui
schimbe de caracterul de mare libera, deci Marea
trebue o anexa a Mediteranei.
Faptul Turcia sau oricare altá se
printr'o peste ambele
punctul de apropiere a malurilor Negre,
trebue nimic, caracterul liber al
acestei Nevoile de de ale Turciei
la Strâmtori, drepturile de suveranitate, nu trece peste
drepturile suverane ale celorlalte state suverane din Marea
a este prin
De concluzia la stramtori se impune un
total de libertate pentru
pentru navele de comert, pentru cele
dela Montreux.
S'a continuat atât de
reselor noastre maritmie In Julie Turcia
invocând necesitatea de a tärmurile a
cerut revizuirea dela Lausanne astfel s'a
convocaL, conferinta dela Montreaux, care a dat nastere
conventiunei dela Montreux.
Bazele conferintei dela Montreux le
legerea prealabila a Rusiei Turciei asupra a doua.puncte:
s fie caz de flotelor streine
dar s fie libere pavilionului rus turcesc.
Anglia Franta s'au desinteresat de data aceasta de
internationalizarea Se Comisiu-
nea Strâmtorilor. Rusia poate sau strâmtori
navele de linie ceeace este important pentru noi prin art.
20, se prevede n timp de rázboi Turcia

www.dacoromanica.ro
 160

de va in inlregime
la guvernului
In timp de rázboi Turcia sus-
aplicarea art. 10-18 din conventie,
avea nave de sau submarine comandate str5i-
Turcia va fi vre'o strein,
noi nu aduce aceste nave apele noastre.
la discretia
este corectiv la art. 21,
strâmtori se pot Liga Na(iunilor
judeca
Aci este sensibil de deosebire al conventiei
dela Montreux de aceia dela Lausanne.
In schimb puterile neriverane asigurat intrarea
eventuala cazuri cu
pentru cazuri umdnitare.
Navigatia este relativ bine
cleoarece s'a principial liberei na-
prin strtimlori nici o din partea
riverane timp de pace
Totusi este organele teritoriale de
acele cari Indeplinesc formalitátile de trecere, o
rigoare taxe destul. de ridicate comerciale
rigoare aceste taxe se vor accentua
Imprejurárile suveranitate de ale fra
un control Comisiunei
Este de remarcat nostril la Montreux
greutate au obtinut libertatea pentru ca sub-
marinele ce eventual construi sau repara
tierele trece Limp de pace
s
Din aceste scurte consideratiuni se vede de res-
este conventiunea dela Montreux, fatá de conven-
tiunea dela Lausanne.
5 ani avem dreptul cerem amendarea dis-
pozitiunilor Conventiei.
Deci trebue anularea art. 20 revenirea
la din dela Lausanne,
Comisiunei Strdmtorilor.
De asemenea puse navelor la
trebuese dnulate.
Italia Germania nu spus cuvântul ches-
tiunea strAmtorilor.
Un maritim Italian articol din
mirarea de atitudinea
Frantei temerile sale asupra totale
a Rusiei TUrciei strâmtori. Nu se gândeste

www.dacoromanica.ro
 161

Franta, spune autorul Rusia

Turcia nutresc ideia de a coopera la o actiune
viitoare contra a
giunea
România nu putea schimba greu spi-
fondul dela era
generale de Cea mai bunä
garantie a noastre
mâne legeitura de cu Turcia. amicitie ne
poatc feri de arbitrare ale autoritätilor maritime
turcesti, prea zeloase nationalismul
Nu care va fi situatia atunci când
tenia Turcia nu va mai bundle de
România ar avea lotdeauna o bine
ar fi sprijinitä o puternica
in Marea Neagrá, complectatá cu o de
hidroaviatie, cuvântul nostru chestiunea strâm-
torilor ar o greutate considerabilä, pentru a
impune un de adeväratä libertate pentru flota
de rásboiu comercialä.
Voi concluziuni,
unei politici navale intereselor
care are interese pe
Mare, este cazul nostru, trebue studieze din
politica
Politica are militar atunci când
obiectivele naval are caracter
economic marilim, economiei obiectivele
economice ale fluvial maritim.
Politica cuprinde aceste o-
Pozitia ce avem In
Marea Mediteranä adoptäm
care principiul de este
permanentä dintre
erana.
Aceste consideratiuni ne cardinale
politicei noastre navale cari sunt:
1. Trebue ne drumul liber spre
rana, spre marea liberá. Trebue spunem
mai des celelalte popoare
Marea libertatea nu au nici
o valoare pentru comertul nostru maritim.
2. Trebue a face principiul
sunt navigabile de
international care toate puterile maritime In special
riverane ale negre fie pe un picior
6

www.dacoromanica.ro
 162

lea a
un regim liber de navigatie al
3. prelungirea Jurisdictiuni
misiunei a la
desfiintarea Comisiunei Europene a Dunärii. Directia lu-
technice a acelei CoMisiuni trebue
conducerea româneascA mai curänd.
4. Transportul produselor trebue se
pavilionul sub protectia unei pulernice ma-
rine de
4. ne asociem militare, politice
puteri, pentru a libera permanenta
Mediterana.
Ca regimul strâmtorilor, dorinta.
viitor trebue astfel: Marea nu
mai fie nici bazinul unei singure pateri
riverane nici chiar a
fie o mare Vor fi neprieteni
acei care ne drurnul bazinul Mediteranian,
el este drumul marea liberä, este
rndri
intereselor avem
o puternieä de räsboi. La ei s
mai pe
Mare.
Crearea de de care avem o imperioasä
pentru siguranta maritime protectia
comerciale, este ceeace priveste compu-
nerea ei, de doctrina care a confirrnat
principale constituirea
Nave de
Submarine;
Forte aeriene.
Aceste trebuesc completate toate organele
apeirrei coastelor: Baterii Baraje de mine,
antiaerianä statiuni radio, etc.
Nu concepem pentru tara resurse
ciare constructii de cuirasale coslisitoare,
dar stare a
la construirea crucisetoare rapide.
Besursele actuale permit sporirea de
cu: submarine, torpiloare escortoare,
rapide, nave puitoare de mine o
pentru instructia a tineretului nostre marinäresc.
Nu trebue mai nici o de a
zestra marina toate unitätile navale necesare

www.dacoromanica.ro
 163

Marina rasboiu aibá un

mai instruit antrenat la mare, un spirit ofensiv
ridicat, Comandamentul fie format din ofiteri
mai capabili pregatiti pentru misiunile
prin ne l¡pseste
cantitate.
Toate sacrificiile pentru instruirea
Toate aceste ale au de o
Nava pentru aprovizionarea, adapostirea pregatirea
navelor Aceasta este casa care
trebue din lacurile din apropierea
Constanta. fericiti de ce se
dau pentru amenajarea acestei baze
navale au lacul Tasaul.
Am vorbit de care trebue o
Statul Marina Dar mai este o conditiune
ordin sufletese este participarea sufletului
al neamulai cu la idealut
Marinei noastre.
pot face
1. Nici o depe Márii sau nu
copiii pier copiii apele
ale Dunärii ia nimeni nici o iar
ce vin cadrele Marinei aproape nu
In Germania este obligatoriu
In timpul din Liga Strajeria se
serios de chestiune.
2. clispune rezerve
totusi ne-a trebuit destul mari
pentru ca convingem compelente, navele
räsboi nu naviga face la mare,
nu dispun materiale suficiente.
competente trebue asigure Marinei
materialele de miscare.
3. Liga Navalä o asociatie care
luptá pentru Nationale o propa-
de 10 ani ajuns numere (ara mai
mull de membrii. Este
pe care neamul nostru pentru
Mare.
In alte mai ales
Italia, Jugoslavia, Grecia
Polonia cu un litoral maritim extrem de
numai 70 de kilometri,
de Navald rezultatele morale
teriale sunt uimitoare. membrilor acestor Ligi
trece 300.000.

www.dacoromanica.ro
 Eu doresc neamului nostru din aceasta
zinteresare, o mai mare de Mare
Marina.
se orice viitorul economic
apararea. frontierelor de ale imei esire
mare, litoral la la de
export considerabil nu se pot asigura apra
deck folosire mai intensiva a
viale maritime puternica de
o numeroasa

d-lui Colonel Bacaloglu.

Doarnnelor Dornnilor,
Primind azi mod un nou membru sub
luminoash a Ateneului In numele
rostesc acest modest receptie, indeplinesc
nu numai o misiune ce mi s'a dar
s'a ocaziunea de a marturisi o afectiune
ce Vice Amirahilui meu prie-
de de
institutiune culturala Ateneul de sub
presedintia carturarului omului de care este
dl. Ministru Dr. Angelescu, institutie ce
mod ritmic spre de afirmare a
a inregistrat trecut in faza
de initiere exaltare nationala atatea oratorice
artistice, perindat ilustre, uncle
azi piatr, altele vii, va trebui
carturari de mai o mare
de respect modestie fata impresionante
gini, fata acestei splendide galerii de care au
culturii
Dar este de observat acestor
genere, au lipsit militarii.
s'a de
Ion Em. Florescu, de mult decedat, o
ateneist, reorganizarea Ateneului
radierii activittii sale Mare, azi,
nu noul ales, militari
: Generalul Petala, Vice Amiralul
mine, cunoscute sentimentele ce ne
ne vom de a contribui mai

www.dacoromanica.ro
 165

departe o la activitatea cultural

Intregite, pentru lui.

Incep de a fixa date,

asupra cArturresti, pe care Vice
Amiralul a viata sa,
D-sa meseria de ostas,
culturii orizontul sale militare, fapt ce
justifica deplin suirea pe acestei tribune.
Vice amiralul Billnescu s'a anul 1878. Nu
ne a-i are aproape 60 e
oráselul Giurgiu, decursul
istoriei, ocupatiei turcesti a suferit de pe urrna
invaziilor.
anul 1916 intrarea
bombardat a fost Giurgiu ca un omagiu respectuos
marilor nostri aliati acest eroic, grup
-de 4 maresali generali francezi Foch, Weigand, Main
Berthelot au patronat emotionanta sarbtoare
a aceslui oras, Crucea de franceza.
ofiterul de serviciul
comandat in alte a auzit de departe la inceputul
rásboiului, de nimicirea de nastere despre
valurile jale ale ce curgeau
apele insângerate ale
In familia Bltinescu, amintim fratele D-sale
culae iubitor de carte de neastâmparat
a contribui la afirmarea mândria
natal, de a Ateneul
-din lacalitate casa proprie,
o biblioteca o
de
In timpurile noastre de patologic egoism materia-
lism, a da e lucru rar, deoarece azi lumea cere; dar
a cineva fárá dovezi scade din valoarea
de aceea de nobilul gest preocuparea
a d-lui acum, simt datoria
de a pune valoare aspectul al
fratelui al noului se cuvine.
naviga domeniul
ce intereseaza de aproape
pe care dl. Vice Amiral a servit-o credinta,
limp
Vice Amiral, a o prelegere
de maritime o caracte-
rizare documentata a intereselor noastre
Dunäre Marea

www.dacoromanica.ro
 166

Aspectul dominatiunilor maritime politica

au fost reliefate chip luminos pe rand, ni
s'au atitudinile marilor nostri de stat
a stramtorilor.
Am auzit marilor figuri, cari au tras liniile
noastre navale evolutia a a
Negre.
Studiul analitic al conventiunilor car; au reglementat
navigatia stramtorilor aprecierea intereselor militare,
politice economice problema stramtorilor, au
punctele cardinale ale unei politici nauale a
Politica este cheia tutulor
zuintelor noastre, apararea hotarelor maritime,
pansiunea fluvial maritim
rarea comunicatiunilor noastre, gurile
Marea Mediteranä.
Ideile d-lui Vice Amiral Bálanescu sunt marcate
autoritatea D-sale de fost comandant al Marinei Regale
reprezinta o conceptie patriotica In problema
noastre.
In partea a conferintei, ascultat dezideratele
cc pentru intárirea noastre de
comerciale, desprins desigur,
parea comandantului de eri al marinei noastre de viitorul
regale, imprejurárile din ce ce mai tulburi
ale sigurantei hotarelor, consfintite prin tratatul dela
sailles.
Vice Amiralul ca de deosebita
pe activitatea sa
sional, a considerat ca o de
a marele public cunostiintele
cele mai calde, pentru a infiltra multimii noastre
iubitoare de o dragoste pentru
Doritori de a vedea tineretul nostru
mai bine navigatia largul mrii, a con-
ideile sale pe autoritatea pen-
tru ca marina procure mai
Mircea".
pe navele de suprafat, aprarea
fortele aeriene, marina conteze
mult actiunea submarinelor, a adus concursul
conducatorilor submarin
pregátirea nostru navigatia sub-
m arin
Vechi profesor de la
de aplicatie a marinei, a format multi comandanti

www.dacoromanica.ro
 de calitate de conferentiar, la cursul
de comandameni al comandorilor, a fixat
deosebitä competentä principiile doctrinei
navale.
In anul 1915, a publicat scrierea Räsboial Naval",
care a eu premiu din Academiei
Romane.
conferinte de a
ideile sale asupra desvoltrii puterii noastre
maritime, din care se vede pasiunea convingerile sale,
puternice de reisboiu comer-
ciale, singura chezásie a sigurantei hotarelor fluviale
maritime singurul factor de al intereselor
noastrc pe
pe scurt, si 6Domnilor, cine
ce a Vice Amiralul lunga lui ca-
rierá marinar.
Pentru a fi fatä de mea
socotesc util, fixez momente de contact
ce am avut viata culturald noul membru al Ateneului
Cu trei
conlucrare culturald:
Prima ca elevi la dela
Craiova timpul adolescentei Amintirile tineretii
legate de o uniformä a scoli militare, are in
farmecul o duiosie, care desprindem
lumina caracteristice ale
ale educatiei noastre de atunci, valoarea
contributia stralucitilor profesori ce ne-au ne-au
orientarea vietii viitoare. acestia, voi aminti nu-
mai de unul, mai ideia profesorul
ardelean de istorie,
De acolo, din acea a pornit pasi ai
educatiei nationale, de acolo, dela modesta
a primul al noas-
tre pentru intregirea neamului, gândul spre zarea
a Ardealului românesc, acest eminent pro-
fesor se
pe vorbind fata elevilor dragi la
de de Ardeal, de rugáciune. Ba, noi
elevii, lectia era mai provocam pe
profesor asemenea povestiri din viata arde-
pentru sá ora de curs mai repede.
se astfel: regim militar cum-
dar solid acomodat noastre, carte

www.dacoromanica.ro
 168

sporturi
erau caracteristicele programului
Cu de
de cu ea am
A doua perioadd de contact cultural cu a
fost timpul de enervare nesiguranta al
In de membru comitetul Cercului Militar
delegatie organizam conferinte
national, piese de teatru,
dans erau foarte apreciate a
capitalei. Cercul se afla atunci casa Otetele§anu
pe locul s'a Palatul Telefoanelor. La
aceste culturale artistice asistau
principele Ferdinand, Tronului M. S. Re-
gina Maria atunci
Capitanul de de atunci
de frumos al artei, era din mai
colaboratori al acestor programe de de educatie;.
sa. Ce a urmat se
desrobire apoteoza lui, având
nitele românesc al Ardealului de azi.
Din acele zile noastre s'au Coman-
de atunci luat sborul spre comanda-
mentele albastre spre soare eu am pornit
la comanda regimentelor de artilerie dela Oradia
spre soare Ce a in timp se
A prin valoarea sa, comandantul
militare. post ce mai deunázi,
a rezerva
A de o avem acum
sub ocaziunea D-sale ca nou
membru al Ateneului
curgere de decenii dela räsboiu, vremea
care ne pe din noi, ne-a
schimb, experienta
se usor melancolia ce se
fletul a celor mai trecerea anilor
ce se mai Dar durerile bucuriile ce ne
se intre ele, nu se mai pot desparti. In lupta
de zi, mai ales tirnp, se desemneaza o
de prematura premenire a prin
Este una din prevestitoare.
la 83 ani nu se credea Bernard Shaw
la 81 ani, deabia a
Dar nu cazuri izolate, exceptiuni mon-
diale, poi generaliza problema ce
acesti oameni

www.dacoromanica.ro
prin de poate creea o
de folositoare
Regretatul Profesor a
o reflexiune: Fiecare obosit,
un singur e
altul mai el trece
blitrdni,. pe
Din acest capitol de experiente Incercate
räsboiu, noi mai avem prisos moral
pentru de azi care, crescut
accelerat la o a independentei de
dire de libertate, nu pot socotesc -
experienta
a celor mai btrani.
o conlucrare
tineri pentru atingerea scop comun -
patriei - pot toate tendintele,
piratiunile legate interesele superioare ale Stalului.
Imi permit atrag de azi,
asupra necesitatii stabiHrei viata
si spiritual, de a activitatea
-care le evite viata exte-
se apropie de viata
a gospodarici, pe
neamul prin
mente grele. Lumea de pretutindeni e ne
bogatä ca eu energii spiri-
tuale naturale, frumoase
dar perspective de viitor, având o con-
ducere va trebui triumfatoare
a lumii.
se grele
oameni de Conducerea
sub 'P. S. S. Patriarhul Miron,
toate
goarele Intregite.
Doamnelor Domnilor, de
buna Dv. voint, de a acest de reflediuni,
sunt legate intim, ori sunt viata a
Vice Amiralul o de
naltá care este nostru de
specialitatea
membrii Ateneului
primim
- ca
mare
distins
intelectual un insufletit
Domnule Vice Amiral, fiti bine
nostru, cald prietenesc.
www.dacoromanica.ro
 8.

VIATA UNIVERSULUI MATERIAL

Conferinta d-lui Victor seara de
27 Februarie 1938.
- Rezumat -
Linistea a cerului, care ne cuprinde nop-
senine, ascunde o framântare o agitatie
a corpurilor ceresti, mai ales, a
Mai nimic nu e imobil univers. Când s'a
se imobilitatea stelei Sirius drept sprijin al
timpului, s'a observat steaua nu-si
treazá vecinic pozitie. Sirius descrie eclipsa Faptul
fusese constatat de astronomul german de
acum 100 de ani.
Azi se Sirius e de o stea mai
un pitic. o stea Ambele
se una jurul celeilalte, descriind elipse,
modelul elipselor descrise de planetele jurul
Cam la fel s'a steaua Cercetata
mai de aproape, s'a o
periodica de strälucire, de zile aproape.
S'a presupus imediat e vorba, de o stea ci
de genul lui Sirius,
componenta mai putin fata
ponentei stelei scade. se cunosteau
o serie de stele duble, s'a presummerea
dintre masele celor componente este aproape de
regulá egal 2. Potrivit acestui raport
s'a calcula apoi razele celor componente ale
stelei Algol
masa strälucirea stelei astfel calculate
o lege mai demult, de
astronomul englez Eddington. Deaceea au
fost alte numere pentru raportul

www.dacoromanica.ro
 171

celor componente, fel ca noul fenomen

intre -legea veche de Eddington. S'a
la 5 de 2 razele calcullate sa-
tisfac mai bine
dar, departe de a nemiscate, ca
netele uncle se desfac trei sau chiar
.componente. socoteala savantului englez James Jeans
mai mult de din stelele firmamentului sunt
stele duble sau multiple.
miscare a este neglijath fat5. de
agitatia din interiorul ei.
o stea este rnassä de materie sub
având temperaturi neinchipuit mari. S'a
culat timpul din temperatura soarelui este de
aproximativ 60000 pe când interior ar fi cam 30 de
milioane de grade Celsius.
Temperatura ne culoarea stelei,
suprafetei ne strätucirea ei. Potrivit acestor con-
sideratiuni s'a putut face o clasiicare a stelelor, care ne
o de evolutie timp. La steaua
este un grozav, având o
relativ scoborItä. sunt stelele tinere de Antares,
culoare rosie. Prin contractie, steaua se
lumina ei devine portocalie, pentru
a bate albastru la maximum de Acesta este
matur al stelei Algol. Apoi dechnul, steaua redevine
ca Sirius, pentru a deveni mai târziu semn de
bátrânete, cum e fine prin culoarea
rosie, se stinge. devine invizibila.
este o stea aproape
are de mii de miliarde de ani.
Dar chiar la acesta al evolutiei, stelele se
-mai.pot reaprinde interná. Sunt
mitele novae" care stralucese intens un timp scurt. Ele
fie unor cosmice de dimensiuni
lantastice.

www.dacoromanica.ro
 g.

UN MOMENT DECISIV IN CULTURA LATINA.

Conferinta d-lui D. Burileanu, tinutä ziva de
13 Martie
Conferinta noastrá de ne duce
departe de de lumea de
acum mii mai bine de ani.
e, de cu mai sá te ocupi de
de actualitate, de arzätoare tim-
de miracolul nu credem ne este
duit despretuim Antichitatea, când este .parte
Antichitate patrimoniul nostru national,.
aceeasi care o revendica cele-
natiuni neolatine.
calitate de ne-am asociat totdeauna
entusiasm la manifestärile culturale ale Apusului, prin
care se evocau marile figuri ale Romei Antice. am
bimilenariul lui Virgiliu; am comemorat
timpul din articole de fond au fost
scrise presa pentru prea-marirea impralului
Octavian August.
Ateneul cu favoare
chitatea moderne, conferenparul
de profesor el de studii
evadeze cercul preocuparilor lui obicinuite,
mai au amutit pentru totdeauna glasurile
celor mai de dintre reprezentantii culturii greco-
latine dela Institutiune, PapacostPa,
Valaori Oreste se cuvine le aducem
aici un omagiu de
Aceste mari perderi de
mai putin de un an jumatate, se pare
fost de ajuns. Molochul s'a cele glorioase
smulse dintre noi de vreme. ci a
coltii tot ce Occidentul savant ne-a trimis

www.dacoromanica.ro
 173

curat, mai mai erudit, mai ideal pe acest

un tânár 32 de ani, sperantä a viitorului
nostru clasicism. E vorba de Matei pe care
acum trei zile l'am dus la locuinta de veci.
Dupä scurtä introducere, pe care subiectul
ne-a impus-o, ne grábim sä intrám materie.
moment Care moment
fie numit decisiv istoria culturalá a unui
popor?
la. fárá care starea lui
moralá; care deschide orizonhiri largi
o viatá mai de care devine, izvor
de inspiratie de progres toate toate
omen e.
Pätrunderea filosofiei la Rom«, unul
fericite, care ne de el ne vom
ocupa.
s'a produs acest fenomen? Cine a fost
fermentul generator, agentul de transmisie. a acti-
vat el?
Acestea sunt intrebárile la care avea räs-
pundem.
a doua jumätate a al II-lea a C.
n'au propriu ce este filosofia.
atinsese, ce e drept, societatea romank cu o
fugitivd, mai de acest secol. Era imposibil
ca din Grecia Mare, unde profesase Pitagora, nu fi
pornit spre N. uncle idei pitagoriciene, nu se fi
sinuat in capitala lui Romulus. Teatrul latin, imitat dupil
Greci, Euripide Menandru, ambii prieteni
losofilor, publicul
precepte de o frumoash moralitate, poate
erau o zi la alta. Dar astea,
ca ocupat numai
de erau inconsistente nesigure.
ca comic al Romani de
filosofi, spunând filosofia
arta a zicea vorbind de un
care medita o
Cu 25 de ani mai
epunctul de a
de timpul care ne
cärtile pretinse ale lui gäsite
tr'un pentru ele contineau filosofie.
mai urmá, .greci incercând profeseze la
Roma, senatus-con-
care a motivele, zicea laconism
imperios: fie la ne essent".
Filosofia atentia. Nesuccesele ei chiar o do-

www.dacoromanica.ro
 174

vedesc, dar o atentie de cele mai ori

Aplaudata ici colea din maximele ei
ilmportatiune periculoasä. ea stima
fricoasa a celui mai mare ca
un obect vag suspect, de o prinde corp
a trei deputati, trei filosok millocul
secolului II-lea a. C., vin la Roma, tim-
acolo, dau cMeva de
cu voie Vechi,
i-au atribuit o mare
a exercitat o influenta consiclerabila asqpra
public la Roma, asupra destinelor .prin urmare asu-
pra generale.
Acesti trei filosofi au lost: Critolau,
stoicul: Carneade,
Dintre Carneade e acela care a avut rolul
cumpanitor Ambasadá a urme in
E necesar sei-1 de aproape
oare cari spre a actiunea
la R9ma. aici, vorba de un ftlosof,
pe alocurea abstract, Vina e a
subiectului. Voiu se poate
Cameade era Academiei celei Nuoi,
generatá a Platon, care incetul la
scepticism, ajunsese nu mai
mai afirme nimic.
Soepticismul lui Carneade nu era totusi absolut. El
nu mergea acolo cM ori ce realitate,
nu dar adevärul., zicea
el, este de cu greselile, de
indoelnic, nu nici o l'ai prins.
ci-1 posezi. atunci, ce trebue facem? Trebue
lucrurile, ne judecata.
lipsa adevarului care se ascunde. ne tinem de
Relativ la noi, dup Carneade. sunt
nu adevarate, mai sau mai putin probabile. El
e autorul doctrinei care se probabilism,
pe care a sustinut-o eu dialectica adesea ori
care fond nu e de juclecatil. Noi
toti probabilisti, d-v i mine, igno-
suntem probabilisti toate, de matematici
materie de credinta. In pele
discipoli ai lui Carneade.
Toate adevärurile care le prin
de progresele
le neincetat sau
politice, se pentru" contra" se
www.dacoromanica.ro
 175

cântáresc avantagiile incovenientele unei proptmeri

gislative, patima nu vine turbure deHberarea
votul e rezultatul definitiv al care o-
ratorii le-au pus valoare. De asernenea fie care dintre
când trebue ia o hotárare, examineazä motivele
pe carele are de a lucra sau a se abtine, pune ca
de partea unde
toul e mai cu
lui Carneade, foarte putin inventivá putin
proprie fixeze adevärul in care
sau pe judeca afará posibilitätile
noastre, era foarte capabiläprin metoda prin
ririle ca altora.
filosofice din Grecia, secolul al
a. C. erau uncle, care pretindeau posedá o
care, prin sigurantä infailibilá
provocau contrazicerea. Astfel erau:
desi intemeiate pe principiile
mai contradictorii, erau de o de po-
seda tot adevärul. Epiourienii nu se de nimic,
pe din afará manualul profesorului
mai se
care e natura sufletului, este viata viitoare
etc. Când vorbiau Univers, zice spirit
Cicerone, de a se când zeii se
Olimp. De altá parte desi profesând o
doctriná mai irite mai
ideile nobile formule paradoxale, care
inventate a nelinisti
Siguranta principiul inteleptul
ignoreazä nimic, titlul pe care luau de apdrätori
ai evidentei, toate astea ca o
te isbia cu mai ei recurgeau, ca
atace sau se apere, la argumente fárá va-
loare realk urmate de conclusiuni fortate.
Carneade a läsat pe Epicurieni in erau
dar a atacat pe Stoicieni. In capul stoice
se atunci Chrisip, maestrul maestrilor, dialecticia-
nul aci care fir -fir tot
doctrinei, de bine se spunea de
n'ar fi Chrisip, n'ar exista stoicism". Car-
neade, mai elevul se desparte devine
versar §i lucreazá toatá viata a fost o
inegräitä tenacitate,
de sigurá de ea A fost unica a talen-
vocatia lui, si spunä, parodiind
de mai sus: n'ar fi Chrisip, n'ar exista
e".

www.dacoromanica.ro
 176

El s'a toate finetele

ca mai bine pe marele logician,
i-a toate dreptate. In
ori ce imprejurare câte o nu
lui Chrisip le-a opus propriile lui
pentru a i tese de acelea
care se prind mustile.
Stoicismul valora e mai de Noua
Academic, era bine fie combátut, micsorat
goliul turburat sa autoritark uneori urnilit,
pentru ca fie constrans se indreple.
asemenea adversar, Chrisip a lost nevoil
modifice sistemul. Succesorul lui, noul al Porti-
culului, Antipater, nici n'a mai
ascunzilndu-se, s'a multurnit arunce
tra teribilului dusman al stoicismului scrieri, ca un
descurajat, care se pericol.
Carneade fäcuse gol jurul lui. a
spune scriitor o de a
corpul cerese mai frumos soare, lua
astfel parte la lui. Filosofia, acest scriitor.
lumina
Dialectician Carneade era un mare orator,
cárui talent este i
mai mull de injuriile spaima
Laerte, un scriitor dela inceputul sec. al
d. C., cá inchideau
Indepärtau pentru ca aibá libertatea de a-1
asculta. lumea e acord asupra acestui punct,
chiar priviau ca pe monstru conveniau
monstrul era
Acest logician era, de aceasta
de spirit, care, focul demonstratiunilor lui.
se el. Odatk
bind de educatiune: cineva, zicea el, de ce copiii
printi de nu nimic cum se cade, de
meargá cdlare?". räspundea tot el: Aceasta din cauzá
profesoril lingusesc creazá
ceva, când realitate nimic. cá
camarazi, din palestre, se de voie
jos, spre a le da ilusia victoriei, pe ciind calul,
nici o consideratie, la pámânt pe eel ce tie
se bine fie el sau sárac",
pe de atât o aplicatie
omul extraordinar, care, armele
forta gratia. zice Plutarch, mai
dotal cu vocea cea mai o voce celebratá

www.dacoromanica.ro
 177

capabilä de a face sä ideile la.

putin deschise, vine la Roma, adus de
eu strälucime doctrinele
Romanilor, Republica
abia numele filosofiei, nu-1 de
cât mire sau
In ce scop au
la
Grecia, D-nelor al a. C. era
stare de Rázboaiele Macedonia o särciserh.
Mena, care revrsase alâta sec. V
a. C., intelectualá a vechi, ruinatä
mai ruinatá de ne mai
s-si ajunsese grad
de mizerie, s'a asupra din
Pausania
spune, o
naivitate n'a fost necesitate.
ci
In aceste nenorocite jaful prieteni
unicul de a restabili unui Atenicnii
la 500 de de Sicionieni.
luati ca neputând pláti enormá, se
ca o amânare sau o reducere,
o Senalului Roman, care se bucu-
ros pricinilor, pentru a putea,
interesul polilicei sale, le ori le Se
aleg ca deputati oameni Atena, care aveau mai
celor filosofice mai celebre.
väzut, peripateticianul Critolau, stoicianul
academicianul
diplomatia nu era ca la noi run secret,
care avanlagiul rmâne adese partea acelui care
vorbeste mai putin. Se punea. prat
ascendenlul in republici, care totul
se ordona cu cuvântul. de ce se incredintau
grele delicate functiuni oralorilor, cele mai
ori, se
arta vorbirii, exercitati cunoscând
dialeclicei, protejati prin reputatia
paean. la ocazie,
care nu s'ar fi la altii.
Sena nu s'a prea ca
alte mai importante
färä indoialä, din voind lase putin sträinii
simtä distanta care-i separa de
sä-si mântuirea la
Dar, veni ziva pentru
Moment nu se solemn. Era, zicând, gloria
care avea Senatului. Procedati

www.dacoromanica.ro
 178

imensa reputatiune, filosofii fireste, primiti

o curiositate mrtgulitoare.
Ceeace au spus ambasadorii Senat, nu dar
cunoastem efectul produs de discursurile Ro-
mani, cari atunci, fie Forum, fie Curie,
nici de pe sau mai
cari mergeau drept la fapte,
logica pasiunea
ori ce constrângere, au trebuit fie captivati de cu-
acestor Greci, in care gásiau o
pentru ei, expuneri luminoase, minunate precautiuni ora-
torice, o perioadelor un
pe care zi ambasadorii n'au trebuit crute.
Senatorii sentimente de care nu-si bine
seama. Profund turburati, de a se vedea in
stare, erau de o putere
ar fi voit rezilste, ziceau ei, eu naivitate, la iesire: At.2-
nienii ne-au trimis nu se justifice, dar
oblige facem ce le Era reaua dis-
pozitie a unei adiniratiuni neputincioase. Dacá acesti
Romani subt oare cari
isbucniri pentru prima ei erau
acum la o a
acestor cliscusuri, pronuntate Senat, a
umplut imediat orasul, zice Plutarch, ca ax
suflat vänt, care ar fi dus acest sgomot urechile
ficaruia". Se luda mai ales Carneade, se spunea
venise un din Grecia, rninunat, care prin elo-
lui lumea undo voia nu se
de oras".
Filosofii suni numai
asculte. Tinerii, mai ales,
de un de mare de puternic dor a
toate celelalte la o
parte, nu voiau deck se ocupe de filosofie,
ca cum s'ar fi aflat sub vraja inspiratiuni divine".
Plutarch un fapt de surprinzator, care
ignoranta fie pentru filosofie:
Printii, cari aci o furti fericiti
fiilor le plac discursurile acestor oameni
mirabili prind gustul literilor grecesti".
In timpul destul de Indelungate la Roma,
hotärarea Senatului, din ce ce
mai solicitati vorbeasc5 in public, deschid cursuri, sau
mai conferinte, separat
frequent ate, unui mimeros auditoriu.
din ei a expus, se poate pre-
uncle puncte din respective,

www.dacoromanica.ro
 179

peripateticianului Critolau, discipolul lui au

de a
Romani lor. De aceea din cei rei filosofi, el pare fi
avut mai putin succes fi rámas mai
In caz Diogene, sloicianul, ar fi
lui, bindle virtute, vitiu,
rerea turbure el a
de sunt destul de con-
forme roman. Era la Romani un de
stoicism natural, filosofi: Fabricii, alte
familii, frumoasele exemple ale stoic,
Hegel a putut spune: In lumea stoicismul
era la el acasr.
Ct despre Carnedde, el a robit lumea
prestigioasa lui care nu putea s'o mai
care avusese asculte. Poetul
vreme urm, din satirele lui, in
pe Neptun, care zei o grea,
glumind nu s'ar putea descurca, chiar
ilustrul Carneade ar pentru a o solutie".
c doctrinele au impresionat mai putin
Romani elocinta a acestor cari
beau limbagiul lui.
trei oratori reprezentau cele trei aspecle ale
genul simplu, genul subqm.
cea mai fericitá se Roma-
admire toate savantele minuni ale
oralorice, guste zi, ca bogat
literar, cecace Grecia putea ofere mai delicat.
aceslor serbri ale inteligentei, de
noi la discursuri ale lui Carneade, pen-
justitiei. au lsat o
oratorului, mai ales prin ciudtenia
discutiunii. Carneade, de
lor, nu putea alege un subject mai
bun. mai potrivit auditorilor
de In filosofie, ceeace e mai accesibil
e mai important dintre principii
e acela al drepttii, justitia, pe care totul se sprijinä In
Poporul roman, pretentiunea, mai sau
mai putin intemeiat de a. fi poporul mai just de pe
Nos juslissimi De. Rep. III. 7.
alegerea subiectului un
i se
dar, Carneade tine dou In zi
el de caut mai

www.dacoromanica.ro
 180

in evident, a doua zi demonstrA dreptul

nu Combate prin urmare accea ce
24 ore cc
Asupra punct, au mari, nu.
Antichitate, mai timpurile
derne. Se spunea despre Carneade n'a
mizerabil retor, care voia pe Romani, min-
tr'un de prestidigitatiune
Asta insemneazA, D-lor, a räu in-
filosofului academician. Cum putea
cineva inchipuie de fin, care avea
de credit ca ambasador, fi ambitionat copilAroasa
glorie de a trece drept un sarlatan. Nu; vorbind
rând pentru contra justitiei, era consequent el
se conforma metodei lui obicinuite, aceea a
acadernice punea o
celor 2 doctrine adverse pe auditor
problemei. A pleda zice
Cicerone, repetând pe Carneade, e mai usor
de a adevArul".
Carneade a ce fac profesori
de filosofie, zi doctrina pc care
urmAtoare o combat.
Nu cunoastem primul favoarea
care Carneade expunea ale lui
stoicienilor, stabilia temeiul
drept unei legi aniversale, invariabil,
locurile se impune con-
Dar, gratie unor pasagii din
vechi putem, mai mult sau
din pe al discurs contra justi(iei. Acolo,
primei teze o el nega
lege tuturor oamenilor.
ar exista drept natural, zicea oamenii,
cari se ce e ce
ce e dulce cc e amar, s'ar de asemenea
ce e drefpt ce e nedrept. Dar,
lumea dela un cap la altul veti vedea de mare
deosebirea dintre moravurile popoarelor, opiniile
Ici e In cinste, dincolo furtul. Cartaginesii
in oameni, Cretanii pun
gloria sunt diferite dupá tri,
aceeasi acelasi se cu timpul. In
acestor uncle e
ce criterii o putem ce ea ea
numim dreptate, conchide el, pare a nu
Ji o si protectia

www.dacoromanica.ro
 181

slabi i sprijiinul Argumentul nu e din

meniul e formidabil a avut onoarea fie
reluat de Pascal, care cu amará ironie spume:
Trei grade de a polului rästoarnä toatá jurispru-
Ciudatá dreptate, pe care o un
dincoace de Pirinei, dincolo".
Carneade e care a greutatea proble-
a adus-o discutiunea filosofiei.
greutate nu e de despretuit.
ar fi o .de a pune
pe apärätorii cauzei bune, Carneade ar
atacurile care i s'au adus, dar atunci n'ar mai fi filosofie.
din ca causa sä
atacatä, ca sä ocazia a-si produce nu pu-
tine de pe Carneade, a constrans filosofia
o pentru a apära drept
natural. Gratie acestui fapt, ea a ajuns risipiascd
cari intunecau principiile morale, sub infinita
varietate a institutiilor legea
nescria superioará tuturor legilor care
pun mai mare
strälucire lege neschimbátoare care,
frumosul al lui Cicerone, nu e alta la Atena,
alta la Roma, alta alta In nurnele
legi, eroina lui Sofocle tragedia acelasi
dreptul viatá, hi contra ti-
raniei unchiului ei Creon, care o la
acelc protestäri sublime de un patetism de
in punctul vedere
cu procedeul säu critic, care
a stabili antinomii face o afirmare cu totul
nu se poate
dreptatea ar fi lucruri diametral
opusc. Aici e nevoic definim Prin
el acest instinct legitim, sau reflectat, care
face ne interesele noastre personate,
virtutea care se sacrificd altora.
definitie, cine e drept nu e La prima
vedere, se pare cá aceasta n'ar fi de o logomachie,
care nu la nimic in viata real& dar, privind mai
de vedem contrazicere spirite,
popular.
tin generos: Face o nebunie;" sau ,.nu
sunt de simplu"; sau Charite bien ordonaée,
commence par vrea sä lrni
mai niult fiu drept". Multe proverbe
banalcle formule ale egoismului pun in realitatea
conflictuIui.

www.dacoromanica.ro
 182

Pentru a ne face sá opositia dintre

Intelepciune, filosoful nostru exemple din viata
Ai vanzare un vitios, sau insa-
Vei descoperi d-ta cumpArAtorului
pe care d-ta le Dacä o faci, vei fi
cinstit, dar vei trece prost: n'o faci, te
dar vei fi un
Astfel de probleme morale erau de intere-
pe Romani,
cari priviau lucrurile de
Se spune filosoful prin ideile
rupea pe Romani. Nu e pärerea Ni se pare din
el de
a le lása amortite, sau Putem noi
atunci un proprietar roman; pe punctul de a-si
vinde fie fie casa. s'ar fi ostenit declare
mai defectele care i-ar fi depreciat
lucrul? se tot legitim ca natural
a le tine ascunse. Când Carneade
prima nu era Intelept, a fi drept-,
desehidea ochii asupra delicate chestiuni morale,
pe care n'o N'am vrea calomniem pe noi,
spunând cil astázi cea mai parte dintre proprietari
casa, ar gási pe cam ridicul, nu
nu e destul de scrupulos, dar pentru este prea
deci la o parte acuzatiunea coruptinne.
Departe a face pe Romani sä coboare din
morale, filosoful El
de mai mult sau mai putin care
sá-i dreptatea
vulgare, arätându-le satisfacerea. int6resuhii personal,
ceeace se Intelepciune, e tot omul.
nu d la de just. Intr'un cuvânt
Carneade pe oarneni sá vazá
mai obicinuite ale vie(ii se
probleme morala'.
Dar, la o aceste exemple vulgare,
care clreptatea nu cere deck sacrifichi de bani, pen-
tru a impresiona mai mult spiritele, oratorul imagi-
situattuni tragice, unde e vorba, mi de o
dar de Ai
si pe mare, vezi pe mai slab de
de o care nu poate sit
un singur scândura, un
smulgi, esti - Dupá o
de dusman. un
ränit Intelepciunea vrea ca tu calul
fárá dreptatea. ca lasi.

www.dacoromanica.ro
 183

Aceste cazuri de constiintá altele asernenea erau

foarte desbätute din Grecia, mai ales de
stoicieni, cari au fost inventatorii cazuisticei. Uncle
aceste exemple, acela al naufragiatului, allele,
veniserá clasice, le vedem reapárând In operile de
moralá ca nerezolvate.
Continuându-si cuvântarea sa, oratorul ridicá des-
transportând-o domeniul politicei, pentru a
conflictul In face sarä
ochii Exemplele pe care ni le
tiunea guvernelor, zice el, mai concludente ca ori
cari altele. In adevär, când nu e vorba de de
particulare, rámâne Ca un
se sacrifice consimtä la exil, la la
acestea fapte care pot neobservate, sau
priviascá omenirea. Dar Stat poate el consimti
,.Care e, zice Carneade, Statul destul de orb
nu Aedreptatea face
dreptátii care 1-ar face rob? In politicá, se vede
inconciliabila contrazicere Intro
dreptate. a vorbi de acele mari catastrofe
care popor va totdeauna sä se apere prin
ori ce politica nu numai nu se de a
in conflict cu dreptatea, dar face adesea ori profesia
a o voala? Pentru aceasta chiar termeni con-
solernni. de Stat, principe, rege
de Stat, când un Stat pro-
poporului e legea suprernd
reipublicae suprema lex), ei declarä unul altul,
termeni conveniti, mai sau mai cuviinciosi,
respinge dreptatea.
Natiunile caindivizii, caracterul sunt
mai mull sau mai putin ca sacrifice un
principiu De cutare prea care
mod gratuit, In serviciul nobile idei, se
poate spune e nebuneste drept, de cutare alt popor
mai practic s'ar zice bucuros e
Este cele mari mobile ale conduitei orne-
nesti contrazicere, care, o putem spera, nu va
fi progresul ratiunii le
suprime.
progres e constant vizibil istorie.
lui Machiavel lumea se glorifica, un pic de
de a fi a fi din
trecut mai ales räzboiul mondial
Infiintarea
meni afiseze intelepciune nu mai e-
un un care

www.dacoromanica.ro
 184

caute dea usurprilor lui de dreptate. Va

veni sigur când ne vom mai
aceste se va de
pentru popoare ca pentru particulari,
mai dreapt5. este cea mai mai
cea durabilá este aceea care e de
acord morala. Atunci antinomia lui Carneade
fi printre erorile Dar, din
menorocire, momentul de
dovedesc uncle evenimentele
In timp de secole, ea a consternat de des
pentru ca ne fie permis
grec n'a pus o
Incurajat de succesid discursului
drázneste sä se politica se
de un argument nu ad hominem, ci ad
Având aerul a nu pleda de o
discutie curagioase. Mai
ca de prevedere, el recurge la
ilustru exemplu dela Greci, care ace mai
alusiunea la politica
Alexandru, zicea el, acest mare ar fi putut
s-si imperiul peste toatá Asia, ar fi res-
pectat altuia"? Romani,
devenit Universului, e oare prin sau
prin voi cari erati la eel
din toate popoarele? Ce este nobihd
interes al patriei, dar e interesul patriei,
judiciul alt popor, extensiunea teritoriului
violentä? care aduce asifel de
rari, distrugänd a
public a pe concettenü
e ridicat la cer.
ca filosoful academician
pe spirite, ca proclame,
un aer de nevinovátie noplicute ade-
unui auditor de cuceritori.
Din cele spuse acum., vedem Aca-
demiciamil Carneade era un spirit ales, o
foarte ceea ce e pentru un Grec.
nu dar, rolul
filosof, vre un pentru ce venise la
uitase era un ambasador, advocat Insárcinat
cauza Atenei, pentru a
Oropos. privim de aproape, conclu-
siunea intregului conclusie pe
care Romanii o singuri, este aceasta:
jefuit patriotism lumea

www.dacoromanica.ro
 185

de ce aspri cu noi. Atenienii,

fi de
cari n'am jefuit de un Ceea ce ne face
credem aceasta a fost a oratorulai, e
fragment al Cicerone
de Carneade: In zi Alexandra
ce '1 infesteze märile o
- Ace geniu rspanse te
face tine devastezi eu n'am
o mi se zice tu ai o
esti numit euceritor". Alexandra aici e Roma, pi-
ratul e Atena. chiar credem tot
discursul asupra n'a fost de cu
scopul pentru a spiritele spre indulgent.
scepticismul lui ca
peste tot, era l'a sustinut toatá dar,
de parte, trebue sä nici o acest
scepticism. fost mai binevenit de o
mai

mare oratorica, de
prin. subiectul tratat, de impresionantá prin elocinta
transcendentala a oratorului prin indrásniala lui, datora
o parte din ei maiestätii auditorului. La
acest tot ce Roma continea atunci
mai distins ca talent, autoritate, virtute.
Scipione viitorul al Cartaginei
Numantiei, prietenul supranumit
literatul elegant Furias lus,
Scaevola, savant Sulpicius Gallus, care prezisese o
de Pydna: Galba,
mare orator al timpului, in te-
Nici o data o lectie de fost
nutá unei care, impun mai
fie mai
Nu trebue credem ar fi
scandal, se spune.
la dreplatea ignorau poate
ce ea, erau ia Justitia
in ce-i era adeviirata
morala
s'ar fi propus acestor gloriosi auditori
intelepciune dreptate, ei n'ar fi stat o la
ca de intelepciunei, a po-
liticei, o de fapte.
Se zice despre Catone discursul filoso-
a fost indignat contra Nu doctrina

www.dacoromanica.ro
 186

lui irita, toti filosofii greci acela care

ilustrul censor pare detestat mai e Socrate
care e tocrnai autorul asupra absolute.
Catone numia pe un flecar seditios,
pervertia moravurile sale, indrumând
directii contrarii obiceiurilor vechi.
tone, se vede, ura pe novatori pentru
vatori, a examina inovatiile erau drepte
sau imprejurarea de vigilentul paznic al In-
stitutiilor romane, vedea gustul nou al
neretului pentru o de
discutiuni, care puteau o de lucrilrile mili-
tare. El despretuia pe oratori, cari nu oameni. de
actiune, cari coli nu
el. de pledeze cauze lumea
Minos. Ceea ce-1 era pornirea lui con-
tra streinilor. De discursul
ces al lui Carneade, la Senat
espulzeze, se dar concedieze subt un
pretext oare care cinstit pe De ce
retinem de vreme pe acesti ambasadori
printre Sunt oameni de a ne convinge tot
ce deci afacerea
bile ca discute cu copii Grecilor lase pe ai
Romani lor a se supune legilor magis-
nostri ca mai (Plutarch a.).
Senatul afacerea Oropos: amenda fu
Atenienii condamnati la 100 de talanti de 500!
Totul s'a terminal. cu bine. Atena a 400 de lalanti
Roma a cugete.
romani, opozitie greci.,nu
buiau caute filosofie de ntilitatea
politica morala. Fireste, scepticismul lui Carneade nu
le aducea dar prin care-i
liisa, el ca caute. La prima vedere esti
spui o scepticii, al unei
civilisatii obosite, nu era
pentru un popor i la lui, dar nu
nu trebuia care
le turbure
chiar, arate ci sunt probleme care se
prin eocintä o inclinare spre filosofie.
spirite greoaie inerte, ,se de
care Mirarea e
dintre convingere totdeauna o oare care
neliniste a fost la origina
nu apreciazA prea

www.dacoromanica.ro
 187

cismul lui Carneade nu

el avea mai mult de ce puterea
de a destepta de a le treze. Carneade
indeplinia la Roma oficiu, indeplinise
in Grecia, märturia lui Cicerone:
nilor dorinta de a ad veri
vestigandi cupiditatem".
Roma lumea dupd se
soarele. De aci se vor deschide
scoli, nu numai de filosofi dar de
Vechia catonianä va vreme
se apre va msuri de Va fi un
senatus-consult contra maestrilor dar nu
pot opri mersul evolutiv al lucrurilor. Senatul, pe punc-
tul de a lumea se va
lui era putere de spiritualä curs.
invinsese, pe Carneade nu-1 va putea

Aoest mare eveniment, de important

zultatele lui, a initiat pe Romani filosofie,
perspective infinite, mai
fie povestit scriitorii
au vorbit de el o cooncizie o
ninätate injurioasá.
S'a spus, dupá amintit mai se
mai spune in uncle venirea lui Carneade la Roma
a fost cauza coruptiunii romane. totul
e perdut: un Sylla, un vor pe Ro-
mani pentru robie. Inteun cuvânt se atribuia
filosofiei moravurilor a Republicei.
are cu totul alte cauze: cuceririle,
setea de luxul
cerilor (avaritia luxuria .

adversarilor Carneade a lost a

ignoranta era o virtute
rantá putea totdeauna, un
ei, ar fi
simplu nu ar fi cedat noi ale
Stipanirea a lost universali. Poate
ca fi fost cuceriti de bar-
bar ignorant?
se pretinde filosofia a grilbit ciderea
tuliilor, e usor de prin aceste institu-
tiuni au apärate de aceia cari filosofi
atacate din de ce nu erau.
Aceia cari au lost numiti din dintre Ro-

www.dacoromanica.ro
 188

sunt de doctrina; momentul la

Filipi, s'a dat lupta care a instaurat
periul, pe ruinele Republicei, filosofii drapehil liber-
ttii. sub despotisMul primilor ei
se
singuri, apárá denmitatea
onoreazá printr'o moarte sau
mile imperiale, de a mai
oameni bine, inoará
Filosofia a fost onoarea ea a spiri-
moravurile mai ales iar operile cari
produs, sunt printre cele mai admirate zilele
noastre, servesc la a copiilor
Nu trebue dar regretm barierele care se
opuneau ei au rAsturnate, filosoful
a dat prin o igno-
romane.

www.dacoromanica.ro
 10.

CONSTRUCTIUNILE, ACCIDENTELE
PUBLICA
doctor Poenaru-Cciplescu tinutä seara
de 20 Martie 1938
Rezumat

de Casa de
in. specialitatea cursului accident2, boale
profesilonale asigurári sociale, de a
medicii inspectori igiena
conditiunile cari se munca
constatal o stare lucruri i
pe care o redau, rezumal moment,
durile ce
Conslatäri. De mulle ori orientarea constructiunii
terenuri impropyii, iluzorie aplicarea rigu-
a sociale. Lumina din cele
mai multe locuite, sau in cari se munceste:.
soarele rar, adese ori un limp prea
scurt. Din cauza imobilelor uncle n'au
un de
lumina
Ventilatia a atelierelor, magazinelor ca
a cosnlitue lipsa cea pentru
Topografia ferestrelor, modul de este
defectuos raport igienei,
afirma nu se realiza ventilatia
de In industrie, comert locuinte.
Ventilatia ventilatoare simple sau aspi-
ratoare. este aproape intotdeauna
din cauza coslului curentului electric,
cazurilor functioneazá. Pulberile comune, va-

www.dacoromanica.ro
 190

fumurile. pulberile toxice, chi-

mice volatile, etc.. unde se produc le gäsim
deauna insuficient, sau chiar Patronii invoacä di-
ferite pretexte, cari sunt inadmisibile. Nici cu
nica - muncitorul nu 1000 litri aer
pe In schimb uncle säli publice
particulare au ventilatia
Apa necesare ca:
dusuri, fântânile ineendiu, etc., de
multe ori lipsesc, când
asezate devin inutile, sau ca inexistente.
Latrine le sunt construite nici un de
igienicd: de cele mai multe ori sunt instalate la distante,
departe, fundul sunt ferestre
scurte. Din iarna sunt Tot
care decurge pentru sändtatea luerätorilor, nu mai din_
acest fapt, nu a fost azi semnalat care medicii
inspectori, sau alte sanitare de control.,
nu am gäsit nimic literatura De
multe ori, chiar este canalizare, latrinele nu au.
sau având aceasta nu
motive de
le de multe nu sunt pe sexe,
cere igiena impunem
le separe la distantá pe
Un alt fapt, o igiena
care acum nu a lost
semnalat, tratate. nici reviste, nici
de control sanitar, este lipsa din closete.
In nici o latriná din intreprinderile industriale co-
merciale destinate nu se gäseste hârtie..
sunt general foarte de multe ori
relit sunt pictati materiile fecale depe degete.
oricine ce de rezulta
lipsä a latrine. Frequenta
prin boalele cilor digestive, se poate astfel
explica, repetatele infectiuni, faptului
muncitorii
artificiali este calculatá ca intensitate
in raport profesiunile, nici
este Ignoranta care rezultá din
distributiei luminei in ateliere, magazine locu-
inte, este Nici unitatea de lux, nu
este calculatá de nici in
o multe magazine ateliere sunt
balcoane, unde lucreazá serie de salariati. un
aer conlinat, praf alterat gaze deletere. Se
astfel de balcoane croitorii, ate-

www.dacoromanica.ro
 191

here de confectiuni chiar magazine unde

sunt depozitate unde
on ari.
magazinelor, anexele atelierelor,
din subsohiri ca depozilele, de cele
multe ori, instalate inadmisibile de
sanitark deoarece nici un fel de industriahl sau
nu se pot aplica, acestea
principiu foarte defectuoase.
general,
tante de constructie mai este prin
calorifer central, indreprinderi este
defectuoasá sau chiar Nu se poate
vorbi de temperatura a localurilor de
de oarece nu gsit vr'un termometru
nu se poate realiza nici din
unor industrii, unde temperatura este _prea
municarea dintre ateliere,
ale se face un prin
liber. expunând personalul la la boale
ale ciiilor respiralorii ca gripe, bronsite, pneumonii. con-
pulmonare, pleurezii, nevralgii, zise iarna, boale
a frigore. nu-mi a insista mai Nu-
mai aceastá cauzá, morbiditatea
este, iarna.
In noi centrul cari au
meroase se poate usor constata lipsa a
directivelor necesare constructiunilor; aceste
sunt construile uniform, toate ele sunt
stalate totul deosebite, cari cer instala-
tiuni anexe speciale. se Asesc
magazin de cofetárie, croitorie,
etc.. nu putem aplica igiena
din cauza conslructiunilor bárbierie exemplu,
trebue o anexk unde se desbrack se
bracá clientii le scuturá hainile de sau le
de noroi. se azi sala
cari trebue praful de conlagios. In
toate celelalte de nu a nici un de
Proprietarii lacomi nu pot impune specula la constructiuni.
Pentru starea de lucruri
nul nu are nici o viná ci proprietarul construe-
torul, arhitectul inginerul. Aceste profe-
siuni, cari un .corp savant.
cele mai frumoase opere, se progresul
civilizatnmii mondiale: mijloace de transport terestre,
terane, fluviale marine, aeriene, poduri de
multe ori admirabile; tuncluri, de o

www.dacoromanica.ro
 192

necontestat; domeniul al co-

construite constitue-
cea mare social, asupra voi reveni.
des_
La serviciul de vin lucratori eu
cele mai usoare la cele mai jar
accidente pensii, constat mai mare
numeroase cazuri accidente mortale,
plate la conslructiuni: lipsa prolec(ie a
loare: dosarelor de accidente
toarele cauze mai frecvente: schelelor, con-
struite din materiale sau insuficiente la etaje.
motive economie. pentru salahori sunt
totdeatma prea balustrade deci pericu-
loase. Chiar dela constructiunilor,
nu sunt Nici o a
e asigurata ca de
un un de prim ajutor.
Materialele sunt prea departe pe
tuare pe ingreuind de
multe ori cauza accidentelor. ascensoarelor cari
sunt instalate cele ale luminatoarelor, nu
sunt ingrdite interioare
balustrade tot limpid constructiunea.
de canalizare, cu frecvente de
macarale cu fra hmturi de sigu-
sunt cauze ale zilnice. Nu mai
vorbesc de la cari sunt victimele
cidentelor grave, se pe
putrede, sau sau n'au
sus, din care cauza
Mai mentionez: industria petrolifera,
cari se In cazane recipiente rezidii,
cari gaze acei
a semnalul caz de pericol, a fi supra-
veghiati: din mine, peste cari se
blocuri sau din galerii, precum cari
case, cari sunt zdrobiti de ziduri neproptite.
cari cad etc.
Lucrarile pe izolate: constructiuni de
tuneluri, etc., nu simt
privire la modul de a apa
alimentarea, igicna corporala. etc.
Prevenirea accidentelor. Acesta este capitolul mai
viata muncitorului. Fiecarc
de este expus la accidente.
din másurile de
a accidentelor sunt aplicate.

www.dacoromanica.ro
 193

La special, cauzele de accidente se

la pas. dulgherii.
de case biserici, nu stint odatá cu o
turá de sigurantä. Instalatiunile electrioe provizorii,
chiar oele definitive, expun la electrice.
defectuos executate. Cablurile tuburi Berg-
mann la capului. Aparatele electrice
Intreprinderi de zi, au cablurile deteriorate chiar
apropierea contactului zilnic nu sunt
locuite la timp. Curelele de transmisune rotile pericu-
loase din fabrici, nu ingrádite. le de
trecere din locuri periculoase sunt de multe ori balus-
tradá locuri intunecoase ne luminate artificial. Lu-
la strung la polisoare nu au ochelari
tori, nici spärghtorii de sau expusi alte lu-
crári, la pätrunderea corpilor ochi.
avem un foarte mare de lucrätori
toare care pierdut unui sau a
ambilor.
Purtarea mästilor in industriile periculoase nu
organizatá.
Am numai câteva din cauzele accidentelor,
cari aratá lipsa a control serios §i competent
la constructiuni.
In acelasi timp avern dovada ignorantei patente
privire la riscului profesional, care
profesiunei are o mare In
programa analitick meseriasul nu
profesiunii sale. In la
tional din Budapesta la. Academia de medi-
din Paris, am. o comunicare Remar-
ques sur les risques professinets et. les accidente tra-
vail
Deoarece igiena lipseste la construcjiuni, este
nici o competentá evidentä,
nici apusene
de mai mare interes social, sanitar, a
rezolvatd. Am cercetat luna Noembrie 1937 la Paris,
bibliografie, publicatiuni biblioteci. lucrä-
rile biroului international din Geneva, care dá periodic la
admirabile, dar gäsit nimic din ceia
1) Poenaru Caplesco : Les risques professionels et les accidents du
travail. Opera collecta Congr. 5 Internat. Medic. pro artific. calamitate
flicts aegrotisque Budapest 1928.
Poenaru Caplescu Remarque sur les risques professionnels et
les accidents du travail. Buletin de l'Académia de Medicine, Séance du 2
Decémbre 1930, Paris.

www.dacoromanica.ro
 194

de multi pentrd prima

oará am de ce scade nici
Franta glorioasä nemuritoare, cu c
dispensare antituberculoase 71 mii paturi
tuberculoza osoasä. Danemarca
la Copenhaga toale un armament
culos tuberculoza face noi
meroase mai ales hi. grupa femeilor 18 30
stint necásätorite fabrici.
Cauza este aceiasi pretutindeni: lipsa
tehnica constructiunilor din care cauzá de
nu pot. fi aplicate. Deaceea dator
a semnala cu profesionale accidentele
disciplinil pe care o predau la facultatea
mediciná, din mare lipsá care
nu a semnalatá: lipsa culturi serioaso
de la Academia
la noastrá Politehnicá. Chiar dacá
programul acestor
de sanitarii, viitor un curs
numai medic specializat igiena in-
dustrialä comercialá In patologia accidentelor
Numai viitoare vor realiza
posibilitatea aplicArii integrate a
scäzând morbiditatea a
si special aceea prin tuberculozä.
sfortare va
Ráspunderea in aceste
mai sus, prin lipsa mäsurilor de securitate prevenire
a accidentelor e fericire noul cod penal
Carol E necesar ca. se cearä aplicarea
a acelora care din din ignorantä
sau rea cauza a:ccidente evilabile.
Necesitatea extindezei operei preventive. do-
medicinei curative sau mari progrese,
legiuiri ale perfectionat,
ale meseriilor, de care actualul Ministru
Munch dl. Prof. I. tor, rectorul universitätii din Cer-
e absolut necesar ca progresul se realizeze
In domeniul medicinei preventive, care nu e
igiena. riguros aplicatá.
Ne doare sufletul zilnic meseriasi
firmi, mutilati prin accidente ale fa-
sprijin; faptul viata mun-
citorului e de putin pretuitá
Medicina In ultini.ul timp, guvernul a rea-
lizat prin activitatea a d-lui Dr. I. Costinescu,
Ministrul o oper sanitarä admirabilá:

www.dacoromanica.ro
 195

sanatorii, repararea inzestrarea spi-

ruinate. dispensare noi, noi pentru medici
medici la sate, moase, agenti sanitari,
campania antimalaricä efectivá, etc...
Medicina Pentru este
foarte de realizat. medic italian Bernardino
Ramazzini, spunea la dela Padova
Longo praestantius praeservare quam currare. ne
igienA riguros competent. Ne tre-
industrialA comercialA, care este
cu nedumerire ce fac sanitare,
care directie nu dau Ministrului un concurs
de competent? Inspectorii generali sanitari,
sanitar, Comisiunea de medicii de
municipii, nu Sunt incapabili exercite o
eficace Unde e
de care avem atâta
de care nu se poate igiena
Dar am speranta curând, ceeace a realizat Ministrul
pentru medicina va realiza desigur
pentru medicina preventivd. Are nevoie de colaboratori
competenti constiinciosi.
Revista de ou compe-
de dl. Dr. al Academiei de
este desigur mai bun viitor.
de municipii competenti, dar n'au personal.
Trebue slabilil program general dee activitate
coordonare colaborare acelor care azi
se ocupe de
Pentru Incheere, cer ca organele superioare,
Ministerul Nationale, inter-
catedra pentru igiena
industrialà, aceste lte de spe-
Politehnica Regele Carol II Academia de Arhi-
nu se realizeaza acest deziderat, medicina pre-
igiena nu vor putea fi nici odat5. aplicate.
nu va putea fi prin nici un
astfel morbiditatea mortalitatea nu vor
Ati urmat 50 proectiuni demonstrative.

www.dacoromanica.ro
 TREI FETE ALE PROBLEMEI PETROLULUI
NATIONAL.
Conferinta d-lui Comandor Negru seara de
3 Aprilie
explicativ.
Chestiunea petrolului national
noastrá o cu multe fete: milita.r,
financiarâ, de transport interiorul
la export.
conferinta de voi expune
blemei petrolului national: fata
fara transportului la export a produselor petrolifere.
Afirm in cursul conferintei nu avem o
nationalâ a petrolului, prin aceasta leg,nu nu s'au
legi ce privesc petrolul, dar specialistii
valoarea d-lui Mrazek, fost ministru, strigá prin grai
prin scris, societátile de petrol din
exploateze mod atât barbar terenurile
petrolifere, câtiva ani ele vor fi sechtuite, vom fi
nevoiti petrol de aiurea. Anul trecut,
tul d. ministru zioea:
multi oamenii de dau alarma
vreme terenurile petrolifere la noi vor seca din
cauza exploatärilor defectuoase. Acest pericol se semna-
de mult,ministerul de industrie nu nu vede,
nu-1 perspectiva zilei de este
râtor, spune ministrul, faptul
cisate goana repezi a unor
avutia se ne
Durnnezeu, aducem acest
cornbustibil din alte pentrucá nu am fost vrednici
economisim când 1-am avut". (Universul 21 1937 .

www.dacoromanica.ro
 197

In acest sens trebue afirmatiunea mea

nu avern o nationalä a
Expunând fata D-voastrA de probleme
aci, declar o
men, eu fac aci o expunere, care vreau
tentiunea asupra probleme
pentru tara noastrA,pentru ca, tara
ii cari luând in probleme,
canalizeze curat românesc, punând
guvernele
o contributivA, la thnpul la
conducerea statului.

Importanta petrolulul.
Nu e de de ani, ca
Pink, era numai pentru miracu-
tuturor boalelor: reumatism, cancer. chelie
alte
Era pe care regelui pe-
american, Rokfeler vindea flacoane
balciurile Americii. La noi in poporul
pentru osiilor la care ca nu Azi
mai s'ar folosi ca nu scârtie
statului. $i In de 100 ani, produsul
acesta a devenit o economicA financiará formi-
cari au acapareze la Limp,
in ce s'a scurs acesta devine
strument militar tot nu mai important ca puca
tunal, el cuirasatul luciul
duce submarinul sub ap
transporti de hipodrom tot aparatul de lupti
armatelor, maselor mari de trupe
miscare, face si sboare iuteli nebänuite la
tante enorme avionul recnnoastere, de
bombardament, limp de pace distantele
apropie popoarele prin mecanice,
vilzduhul directiile, usureazä
prin cele p2ste 40 milioane automobile.
azi globul pmântesc, realititi nu
se vor opri cari au fost posibile
Multumitá pretiosului lichid,
aceste realititi actuate cele mai
viitorul, impus tuturor o politici a petro-
pentru care se vor da lupte
descoperirea acapararea lui, petrolul are el o
putere financiarA intrinsecii. mai de Wet ca aurul.

www.dacoromanica.ro
 198

Prin conferinta de fatä nu mi-am propus expun

problema politic ce a toate pretiosul
nici luptele politice financiare
dat se dau pentru acapararea
petrol cunoscute a celor ce se bänuesc a fi. Cred
cá expunerea episoade luptele ce s'au dat
pentru posesiunea picäturii de petrol, cari lupte,
retenia de episoade politiste, incendiul asasinatul sunt
des Intrebuintate in politica sunt
edificatoare.
Departe de mine de noi toti, de a preconiza
asasinatul ca economic, noi Românii nu am
aceastá criminald sper aceste
episoade ar putea ne dea o
nationald a petrolului, cu târie pe legale,
trebue se instaureze la noi, -o care trebue
o continuitate, fie spirit de per-
a tuturor conduciltorilor tärii de duratd,
ce ultima din subsolul nostru va fi fost
folosul neamului, conferinta de
voi schitez ce ar pentru noi
a petrolului, fata a
acestei probleme.

Ceva din luptele pentru stäpanirea petrolului.

Voiu prin episoadele despre care am
20 când domnea Persia
Sahul Naser-El-Din, inginerul canadian Wiliam
cunoscând istoria religiunilor pe
cari preotii persani le ardeau simbol
al zeului focului, nu fi deca nafta
ce din Persiei,
subterand petrol pe care s'o exploateie
apropicre de marea trebue se continue
sub pmantul Persiei, obtinând dela permisiunéa
de a tara sa izvoare de petrol, parcurge de
ani ani sondând pretutindeni,
a da de urma petrolului.
Acest fapt determind se capitala
Teheran, se devoteze pentru modernizarea
lui.
In apropiere, intimitate, gratiile mári-
tului obtine in 1901 dela El un firman,
care i se i se garanteazd lui D'Arcy urma-

www.dacoromanica.ro
 lui depline libertate margini pe timp
60 ani, de a scormoni plac
pmântutui persan, produs subteran ce 1-ar
teresa fie lui.
ani ani de
a renunta cutarea pretiosului i se
indigeni nordul golfului Persic indicatiuni
sigure de câmpurilor de care inginerul
canadian le descoperá
Dar, ce a zece milioane franci, averea
lui a bätut la bancheri englezi.
cari 1-au drept un utopist, ani
Canadianul pierde de a duce mai departe
sale, a celor cari
Lau refuzat tratat de utopist n'a se hotäräste
se tara lui.
In drum spre Alexandria face
cunostintä cu o de neguttitori, cari nu se prin
mister D'Arcy e posesorul
Ofertele de curg, e
speranta a pune mâna pe pretiosul
ment, se atenleazä chiar la viata Canadianului. se
valuta azi trei miliarde pe document.
D'Arcy e intratabil chiar
care-i risca viata. el nu vrea deck li-
niste tara lui, dar armata spionilor urmiresc
pas. un de
se refugieze ascuns pe un vapor ce pleca
State le Unite.
la fel de siogur
tras. sau conversatia cuiva,
Un singur la bord.
lume, atentiunea Canadianului. care se simte
cutre lui des-
ce 1-a cuprins cari au ciu-
cu pret pe firmanul de
zile sosirea la New-York,
trece prin mintea lui daci el ar
documentul de sfäntului misionar,
care permisese intrarea misiona-
rilor anglicani in säu, le va permite ca
ai vechiului prieten D'Arcy ,putin de
voiajului, dreptul asupra tuturor
ale Persiei era in posesiunea preo-
anglican.
Dar cine era acest sfânt monah? Era ovreiul
englez spion
.serviciului de spionaj Service",

www.dacoromanica.ro
 200

de incredere al lui D'Arcy n'a vrut

vândá cu trei miliarde, un mester a obtinut prin
lui iretenie calculatd, - prin
a actuate a Canadianutui prin
câteva conversatiuni la bord.
Acesta a fost inceputul politic, prin care
a pus mäna incomensurabile
ale

Victima Petrolulul - Ing. Diesel -

Dar lupta aceasta a petrolului e
crime. Disparitia misterioasá a marelui inginer Diesel
Septembrie 1913, care trecând canalul Mânecii
vers Harwich Anglia valorifice
vetele motorului disparitia sa noptii
a planurilor ce ducea, nu se poate explica
faptul magnati ai petrolului temându-se de scä-
catastrofald a preturilor, fata motorului Diesel
care nu mai intrebuinta l-au peste
bord prin spionii agentii urmárirea Se
mai explicá teamá magnatilor automo-
bilelor care se vedeau ruinati motorul marelui ingi-
ner. In tot cazul disparitia acestui de geniu, care a
revolutionat technica motoarelor face parte
din dramá a luptelor politice, mentinerea
situatiei petrol.

a - savantul Bourrough
recent de tot, savantul fizician
Burrough un aparat, care prin oscilatiunile
unui pendul prezenta petrolului
a mai fi nevoe de a se face foraje
care, cari costá la zece lei lupU
magnatii petrolului
posesiunea aparatului, pe care savantul fizician H
ascuns ou mari precautiuni case de fier,
acestor gangsteri ai petrolului. Inteo zi fizicianul
plecând San Francisco la Los
ca societáti engleze de petrol,
este de revolver, auLomobil
urmânirea lui, spre nenorocirea lui, lucrurile
sa lost aranjate dinainte, ambele automobile
urmárindu-se la distantit, peste o mare
patá de ulei pe din ciocnirea,teribilá fizi-

www.dacoromanica.ro
 201

Burrough este ucis aparatul lui complect

râmat.
Incendiul din Moreni.
Dar câmpul de activitate, mai bine zis de se
unde nu te astepti. Inoendiul sondei
Eterne" Moreni, li s'a zis
care a ars aproape doi ani, care evaludrile fácute
.a produs pagube de un pe zi, peste 700
nu este incendiu datorit intâmplárii, ci
pricinuit de criminald, este datorit rivalitätei intre
marele concerne de petrol din fapt care s'a
când agentul incendiator Franz Hennings a trecut
bära s'a declarat ca autor al incendiului, plait
adversar.
Ce Insemneazá a avea o a petrolului
episoade Scherlok-Holmice tree la
subiectul care tara noastrá anume. Are
tara o nationalá a petrolului? Eu zic cá
a avea o de petrol.
a fi pe acest combustibil la tine tará. putând
dispui stat de:
1. Distributia a proctuselor necesare indus-
ce le intrebuinteazá a consumului intern.
2. ai tu stat controlul exportului conform.
Infrânezi societätilor producá-
toare, manevrele prin care urinäresc urcri de
neexplicabile artificiale la vânzare interior,
.deri la export preturi mondiale.

A avea petroliferá nationalä insemneaz a

ca altii, ta, productia
trolului s'a fäcut prin acordurile
din Aprilie 1920. Prin acord si con-
simtimântul nostru, se colaborarea Anglia
privire la din Rusia, România.
lonii Mesopotamia.

A avea o politicä petroliferä nationalá,

avea: 1) depozite ale tale Stat, sau etnice

www.dacoromanica.ro
 202

port petrolifer pentru export

la mare, 3) un vapoare tancuri,
sub pavilion national.

() nationala a trebue fie a

unui singur ci a tuturor a pentru a
nu se schhnba schimbarea partidelor dela conducerea
Ea o mare autonomie pentru pune
executie a un plan de national,
a fi prea de rigiditatea aparatului administrativ
prea complicat formalist al statului.
*

petrece la noi s'a petrecut Unite

la 1914, când guvernul republicei n'avea o
a petrolului, etrolului Rockefeler fixa
preturile interne
mijloacelor de transport din nu putea In con-
tra lui exploatarea transportul petrolului
interior porturile de export. lucru la
la noi, statul, dirijeaza preturile transporturile

la de bine avea o po-

a petrolului de ambele de
mânt - Liberat Conservator -. desi s'a
preconizat o nu s'a
nimic, toate ocazia s'a prezentat, prin. nationalizarea
Steaua Mate actiunile germane ale
acestei ar mâna
ca despagubiri de Germane.
lipsa unei politici petrolifere actiunile
de publicul românesc au fost acaparate un trust strein
s'a noi Românii n'avem nici un vot
soc.ietate, care ar putut fi

nationala a petrolului impune ai

Stat mijloacele de transport. Statul la noi
are o lunghne de km. de petrol,
parte din trust au 2.700 km. Mai mull.
neposedând nici o pentru
brut dela locul de la rafinarii,
e de societatile din trust . face ca pro-
sau mijlociu primeasca
de transport impus de trust, locul de productie

www.dacoromanica.ro
 203

acesti producktori rornâni n'au

finárii, sunt fortati a vinde brut produs de ei
preturile fixate de trust. de Stat a petrolului
ar impune un control sever al preturilor transporturilor
pe

politicá petroliferä ar face ca

lui din productia a
_guleze preturile consumului intern putin; pe de
parte din ar putea veni spri-
micilor industriasi petroliferi, din
nu le vine in ajutor redeventa lui, au fost
autorizarea de a importa petrol brut din Rusia.
E curios nu-i asa? Dar
face? Ne-o spune Camerei din 14
Aprilic 1935, care s'a discutat proectul lege prin
care se Ministerul Industriei
redeventa de petrol a Statului doi ani
tätilor
acum urmá vândut redeventa
pe 12 ani. Se poate dar cherna aceasta
de Stat? Când pentru a obtine câteva devize.
pentru 12 ani stocul frä te
stocurile armatei sunt asigurate conform interesele
viitoare 12 ani. Când ti-ai vândul
de rázboi, care a devenit petrolul. pe
de 12 ani, mai poti lua vre-o msurá
resele ostirei ale atâtea alte co
pot. din lipsa
a nationale a petrolului.
Vor spune dar s'a vânclut redeventh de petrol
a se plâti ea Franta.
Vinzi armament ca armament. Nu antiriul
Arvinte trebue trupul

politicá a petrolului ar fi rezolvat

vorabil intereselor tärii propunerea conductelor de
petrol, care rezervoare la Tebeajen,
a propus sä cedeze redeventele lui
care le-ar fi depozitat rezervoarele ei, nefiind obligat
Statul le lase chiar mâinile truslului
preturile la timpul ales de acest trust. Schimbandu-se
guvernele probleme nu s'a putut rezolva.

www.dacoromanica.ro
 204

O a petrolului ar impune ca
produselor pe piata se de Stat, care
indatorirea de a regula ca nu
tuatia la Ploiesti 3 lei, Basarabia
Lipsa unei politici a unor organe control
al Statului, yermite societätilor petrol din
lucreze Statului.
care e la export,
din porturile lumei, vinde pe pre-
turile cele mai posibil, pentru ca taxele
Stat, proportionale pretul cum e cifra de
fie verse
mai slabe, aceeasi la pretul
mai e care e trustul,
de acelasi
pe piata lumei la pretul Deci nu
pierde Stat prin taxele
la aceasta, sub ochii nostri care privim
indiferenti de ani ani de zile facern nimic din
lipsa unei a petrolului intereselle
Comunicarea Camerei
din 7 Martie 1935 de dl. Deputat Gheorghe Delcanu,
trustul intern al petrolului. a
cred
jocul urcarea preturilor, pen-
frustarea Statutui. Cer Domnului Ministru al
zice dl. Deputat, precizeze care este politica
vernului materie petrolifera, date
ale petrolului la export exploatarea
ce se face de societatile petrolifere

Asemenea lucru s'a mai 30 de ani

in de ctre Standard Oil,
lampant. care era produsul nostru la export, trustut
Rockefeller vindea mai eftin pretul mondial,
Statul cum am mai sus. Se 'pare
celor 7 milioane mai ca Ro-
18 milioane, imediat guvernul
atunci acord partidul conservator legea
care astfel: e dator nu ca o mare
industrie fie cmn
intereselor ale unui acaparator mondial, ci
reguleze industrie cum convine in-
tereselor nationale".

www.dacoromanica.ro
 205

In exploatare.
nu se uite petrolifere la noi
joritate sunt streine nu urmaresc alt
nesc mai mare, au nici cum exploa-
tarea de cum se pe
care trebue vedere interesele natiei, trebue
se la viitor, la rezervele sigure existente
subsolul national, afirma o
trebue se pe rezervele existente, ele,
rezervele. reguleaza modul cantitatile de exploalat
a asigura pe o durati mai
avutie nationala de ce a
evenit
nu se uite asemenea petrol
au o limitatA, pe care o exploatare nemiloasa
poate o ani. Profesor
undeva: Ne de 6-7 ani
ploatare prin .nerespectarea principiilor de
conservare prin supra productie in raport cu rezervele
vizibile probabile". dela 1925 la 1935
productia de titei la noi a crescut dela 3 milioane tone la
tone. ,Terenurile cunoscute ca
au fost exploatate mod barbar, ca
fie obligate exploreze alte
terenuri, care ne-ar fi rezerve de petrol na
viitorul. exploatare a putut
fiscul, ea va face amar
viitor foarte apropiat.
Donmul Inginer Zlatko conferinta la
radio 20 asupra gazelor
la aproape 7 milioane 500.000 tone ce se
trage anual, se risipese pierzandu-se societatile
putin le de viitorul nostru,
proape miliarde metri cubi de gaze echi-
2 tone un din productia
ceeace face bani peste miliarde lei anual.
In risipi. se pune Intrebarea: are sau nu Statul
ha chiar se amestece exploatare?
este tehnica actual materie de exploatare
de petrol este stare, are mijloace anihileze
chiar risipa gaze: dl. Inginer Andrei
gulanescu, Director Tehnic al Soc. Steaua

www.dacoromanica.ro
 206

Mal bine monopol de

Ca la fatä a petrolului,
putea conchid trust
la exportul produselor monopol la distributia
riorul bine monopol de
Stat, care-ti formezi un personal
romanesc, pe care poti conta la o ar-
de rornani, care azi privesc
jind se huzuresc asta
pentru ei foarte pentru noi.
arhitect Enescu Intr'un articol intitulat:
industria democrafia zice:
derivatele lui azi mai de articol
de export, circa 8 miliarde anual balanta
Cu monopolul
regula uecesitätile sale devize, ope-
ratiilor transactiilor valutare de care se
ne ne ar
prin nationalizarea acestei industrii un larg
activitate elementelor românesti in local celor
azi industria petrolului.

la a monopolului de stat ar
unei politici nationale ca sindica-
pe producatorii
facem preturilor impuse altii la distributia
putin. Se crearea unei asociapuni
etnice creia oricare ar fi guvernul
la toate avantajele pentru ca
exercita o functiune Stat,
de interesele superioare ale neanrului.
nu se jeneze de a lua
drastice contra care
nu existente cele pe a se crea in
unei exploatari explorari rationale cu
de rezervele de care se
ele. au Mexicul, Panama, Indiile Olandeze,
Spania, care 1921 se
ca exploatárile miniere nu pot fi
Spaniolilor. Dispozitia pe care n'am lua
[recut datori s'o de
Camil zice undeva La du
parole". Nenoroaite popoarele care nu au petrol, dar
ori mai nenorocite acelea care au, n'au pu-

www.dacoromanica.ro
 207

terea a face li se respecte altii

fie pe la ei

Propunerl pentru un de rezolvarea problemel.

Dau aci concretizat patru liniile mari alo
politicei de de petrol, Profesor
Gheorghe Leon. la care adaug 5.
1. Printr'o lege a minelor sau modi-
ficare a se acorde muncei capitalului.
2. se creeze prin lege rezervele de petrol
nevoilor viitoare.
3. se infiinteze o societate de petrol care
toate elementele nationale etnice care
cu industria petroliferA
pentru a evita monopolul sträine,
viata detin exportului
4. se un oficie national al petrolului prin
care se reglementeze productia, circulatia distributia
petrolului ca supraveghia mai bine
interesele sale asupra generator de energie, care
de mai a devenit
o armä de care aprirarea nu se concepe.
5. al viitori au de
Una cele mai mari cc se pune
noastre trebue a ca Statul
sä-si alte resurse venituri
bugetului anual din exploatarea exportul
milä a produselor petrolifere. Nu este de admis
puterea motrice a foarte multe industrii din
importantA vapoare de si Mare,
caloriferele clAdirilor complexul insta-
latiuni care pot consuma lemne.
izvoarele
ale trii petrol.

Produsele petrolifere extrase numai

acele care nu pot e-
special aviatia a moto-
rizarea armatei, motorizarea mijloacelor agri-
care ne punA tara pe de egalitate concu-
Eo de prezent mai
ales viitor st ttrii,

www.dacoromanica.ro
buintând produsele petrolitere acolo se pot
buinta lemnul, lignitul Secole dearândul
ne-am sobe am cuptoare
lemne, azi nu mai decät
Remediu : - a) se exportul
petrolifere la ; - b) dea
tuturor instalatiunitor din ca la
bustibilele Petrolul nu e al nostru,
el trebue numai putem
un mai bun generatiilor viitoare, el
mai mull decât
Fata problemel la export.
exploalarea a petrolutui va
viitor ca trecut, din
noi tara o do
profit, o flot de lancuri pentru exportul
produselor petrolifere, ceeace ar avea rezultat
in mâini a peste miliarde lei anual
cum: Exportul nostru petrolifere anul trecut
a atins suma milioane o medie de
la s'a suma
2.400.000 lire, circa 2.400 milioane lei.
fost vapoarelor sträine. Ori, suma
aceasta care economia o pierde in
care merge buzunarul armatorilor
prea pentru ca tara nu-si pue spre rezolvare
mare a petrolului sub
formiidabil. de
parte, industria de petrol a va mai depe
urma acestei flote ,prin vapoarele
rafintriile din vor un non
client pentru combustibil care azi vapoarele
straine ce ne cart petrolul la export de aiurea, ceeaco
se poate la 150.000 tone anual, o
pentru noi milioane anual.
Dact la aceasta bratele de
pentru
tinerea repararea mare parc de vapoare,
muntrul mare de ce le-ar forma chipajele
care azi se deduce beneficiile pe care
tara le-ar avea din crearea acestei ta.ncuri.
costisitoare de Ministerul
Comertului pentru ca câleva vagoane
struguri, mere Polonia aiurea,
intre anual pungi esind din avutia
2 de lei anual, care un efort

www.dacoromanica.ro
 continual an sustinut de Stat de diferitele
financiare ate pol face ca aceastil

Intrebare pe care ne-am putea-o pune.

Putem noi obliga de
la export pe vapoarele
produsele
noastre nu allele strine? Riispund: Toate vapoarele
care cará produse petrolifere. sau ale
soc. Steaua sunt streine nu apartin
de petrol din De atunci de petrol
dela noi ar lucra vapoare nu noastre. care
poate un navlu mai vasele
mânesti ar avea avantagii dela Pe de
parte o are tot dreptul, ba chiar
prin nu pot supere pe altii, a
tancurile proprii.
Ce s'a facut alurea.
Am la care gsit
Inginerul Diesel savantul Bouroughs,
pentru
Standard Oil (Rockfeller) concurentul lui pe piata lumii,
Dutch Schell fuzionati, care luptând
britanica, lupte grele
financiare tot petrolul Persiei
cunoscut
de capitalul 1.000 dolari
al Rockfeller 5 Gulden care
care a acestuia
se numai acapararii mij-
loacelor transport pe mare a produselor petrolifere.
Pria aceasta nu se numai
va domina mondial de
vreau ce instrument constitue
tri de e
tara si avem posibilitalea ca o parte
avutie cifrata azi navlurile transport la
peste 2 miliarde lei, nationale.
In problema se pune s'a ex-
noastre
portal se va exporta anual, nu ne cuminti.
peste 6 milioane tone produse petrolifere ale ctiror
se vase Este posibil ca
aceste le oprim Este.
flote de

www.dacoromanica.ro
 210

incurajatä cum?
E bine se ceeace se poate cere
tru proteja flota s'a practical
mull America cea la comert.
o serisoare a
Rockfeller le Unite, unde Ferate
nu sunt ale Statului, ca la noi, a ca
pentru petrolul lui pe aceste ferate.
Rockfeller a a Le pune bine eu magnatii
Ferate avantaje enorme. din fune-
tionarii Ferate, el le-a oferit actiuni de ale
lui Standard Oil". In chipul acesta s'a bucurat re-
clandestine considerabile. Concurenlii lui nu putcau
obtine dela aceleasi ci ferate vagoane cisterne când
construit pe ale ealea nu le
nici locomotive transport. Nu cerem ca
in America de constiinte
de gangsteri concurentilor no5tri,
cerem pentru pavilionul na.tional, iar
e dator sii dea, nu clandestin, ca America lui
ci pe pe drept prin lege:
1. Avantaje pe pentru aceia care tran-
eu tancuri românesti.
2. pe Pipe Linie.
3. la Depozitele petrol ale lui.
4. la taxele cheiaj, de timbru, pi-
lotaj,
5. Scutirea pe ani,
Jugoslavia, care a problema navigatiei a
vapoarele 12 ani, când
noua societate de tancuri românesti va pe
cioare proprii, spre români implicit
spre folosul Statului. Nu tot prin scutire s'a
publicul miliarde
surile capitalei, bani care ar râmas

Fata a problemei.
Progresele pe care automobilismul le-a
tara noastrA, desvoltarea tot mai a motoarelor
eu combusliune inlocuirea cu repezi a ma-
aburi industriile,
prin la vapoarele
la de mare, de
mijloacelor aprovizionare,
transport a mijloacelor de avântul pe care

www.dacoromanica.ro
 211

luat navigatiunea care va fi

dezvoltarea ce va trebui se dea
de a margine nu putem prevedea unde se
va opri care mai
aceste consideratiuni o mare de
aratá importanta ce a forta
trice, reprezentatä prin sursele de pentru
care au acest pretios combustibil In rdrunchii
peniru care nu-1 au.

Problema combustibilelor din de ve-

dere militar este, mine, mai pentru
care au pentru acelea
au noi, dar pentru care,
nu s'a pus pentru a fi rezolvath conform
resele
o
- inte-
- Pentru
ca Italia, Spania, Germania allele care n'au com-
bustibilul lichid subsolul problema se se
mai simplu Nu am voiu aduce
voiu pentru nevoile cum se
depoziteazd pulberile, allele, care nu
le pot produce la ele Pentru tara desi
avem acest combustibil subsolul
nu luat considerare eu crud
din dormim linistiti considerentul
avem deci nu avem de
Se uild de vedere
economic financiar noastre petrolifere
sunt In societäjilor ca distributie In
interiorul suntem absolut la acelorasi
constiluite productie, de
din de distributie interiorul
cum distributia internd a derivatelor
lui cea
se vede chestiunea a
telor, pe care o schitez numai o
tot de importanti ca armarea
trii Multi din
bine emotiunea mare prin au trecut armatele aliate
occidental ofensivá
constatat stocul de necesar
nu mai ajungea decât pentru
2 Victoria a fost pe petrol" a
Curzon, incheerea rdzboiului mondial.
exprimând cu drept o impresionantd realitate
trecul o alarmá viitor".

www.dacoromanica.ro
 212

In plin italo-abisinian sanctiu-

contra dintre toate arlicolele prohibite de
sanctioniste, ca arme, munitiuni,
alimente etc. niciunul nu a durut n'a pe
Italia ca oprirea exportului petrol derivatele
oricui interdictia importului produselor
petrolifere crecazá pentru militare o situatiune
foarte grea; avioane, care camioane de transport
munitiuni oameni, prin
lipsa de tot eforlul celorlalte arme, este
la zero. Dl. Ministrul la Paris, a
explicat d-lui Laval sanctiunile de prim stadiu
au fost suportate Italieni resemnare, oprirea petro-
ar fi consideratá de opinia ca
act de Aur. Italia a din
a
lul nu-1 aur. ce a
ajuns fie petrolul din punct vedere militar,
tru o
Din manevrele navale au Anglia
1937, un fapt s'a constata, corespondentul
din Londra Universul arma e
care a dominat manevrele. S'a demonstrat,
e imposibil pentru o rzboi
a se apropia de a fi de
oanelc reeunoastere, care asupra o ob-
continuä o de
larg, ca Marea Pare bine stabilit
descoperitä, fi sub
timp de lung spre a
sosirea escadrelor de bombardament, care exe-
cute impotriva vaselor mai
semnate; cum poate
mai mare de aparate, o
rzboi atacaloare, se trage concluzia, arma
azi un important
pe mare. mai pentru te
ca Marca unde o de räzboi nu se poate misca
a de de inamiee".
D-le Ministru al D-le
al M. S. M., avioane de recunoatere bombardament,
care se vede schimbâ. lucrurilor
zici esen(4, care la noi se am
in exploatarea inamicului, care mi are
s'o pentru viitor foarte apro-
pint n'o mai avem. capse,
allele nu le putem avea acum din

www.dacoromanica.ro
 213

Dumnezeu ne dduse din esen(a, pe care o vedem

mai timp la !

noi i
viitoare.

va fi maine la noi? La nu mai e

permis rdspundem rAspunsul fatalistic:
ci noi trebue prevedem, ce va
dintr'o indiferenp neiertat n'a consi-
derat a .punct dc
vedere de din de vedere militar
nu ne este permis mai azi,
azi când problema armamentului, a devenit o

Nu se din vedere azi mai mull ca

mai putin ca stocurile de ne-
cesare carelor transpprturilor militare,
de comer i de etc.,
formeaza o a acelasi
de egal te, mult, pusca,
Fárá taxiurile Marna, miscarea de a
Galieni care a aruncat neasteptate
lui lui Kluk, armata
ar fi mâna
ar fi osl depuc 1914.
Major e dator
a i se
azi pentru inzestrarea anume:
1. Care punctele din indicate de M. S. M.
care armata trebue depozitate pen-
rzboi.
2. sunt centre organizate.
3. Care e personalul etnic românesc, care va
la mobilizare, extractinnea,transformarea rafinarea
produselor pentru ca armata se
4. Cum de pace ferite dis-
de rázboi aceste depozite, alMea pro-
Meme pe care Marele Major, cred le mai bine
mine.
Cred necesar telegrama trimisá
Presedintelui 1917
se azi, mai mull tuturor
aliatii nu vor
râzboiul, ca Franta ora suprema a
www.dacoromanica.ro
 214

loviturii germane, poseadá de

ca soldalului räzboi".

Necesitatea de a ascunde sub depozitele de

petrol din
acest ating a care
ne nu din pund de vedere militar, dar
din de vedere economic al sigurantei
Constanta, perla Märii Negre. cum exa-
geratá a fost Este vorba de numeroasele
de ce s'au construit port
jurimi la suprafata
Avem nostri cadavrele
depozitele de construite de räzboi
incendiate. cnd aeroplanul era numai o recu-
dispozitia armatelor. Ce este azi ce va fi
azi când avionul a devenit o de care
dac nu de soarta este de o
ce poate
ore dela decretarea numai, asupra
stabilimentelor militare de felul ale trii,
nodurilor comunicatii. depozitelor de tot
care milioanele de tone de depozite esente,
port care dintr'o miopie inexplicabilá
s'au construit pentru a fi
cum se pun la adilpost toate depozitele de muni-
petrolul necesittile
Domnul Romulus Dianu articol Pe-
trolur din Curentul 26 August 1936 considerând problema
aprovizionärii petrol a pentru miscarea
de pace aratá Anglia
desi a construit imense rezervoare de Theme,
Harwich Isle of Southampton, Kilinghalmes,
haven. Hull, alte a o mare
rezervoare descoperile va
trebui, spune D-sa cu drept construiascá
sub prin conclude porturile, cheltueli
miliarde timp pierdut, azi atâtea State gata
Toate depozitele esenti vor trebui
sub la bombardamente,
o ce apárarea M. S. M.
cuvântul
Eu pe care putea-o date
ceeace astäzi toate depozitele construih
portul raza Constantei atinge cifra
www.dacoromanica.ro
 215

deschiderii Lacului care va trebui

viitorul port de petrol al
Bänuesc de asernenea numai in 13abilonul antichi-
s'a aglomerat s'a in portul
azi se
de
Babilonul a
aprinsk
port pentru import
tot din cauza izvoare-
Doarnne:
export de rnärfuri diferite,
-
port de cereale, Constanta de scândnri,
turi de de petrol pe deasupra port
care el singur trebue izolat la adápost de
de naturk stare nu trebue mai
dureze. Petrolul militar ca discre-
trebuesc separate de celelalte investitiuni comerciale
ce stint toate de azi ,pentru
extragerea rafinarea esentelor rnilioanele de tone de
depozite construite räzboi la suprafata
Ce sunt? Decât o parte, nu cea mai din
de rázboi al nostru, azi mâini la
a primelor avioane inamice, a cáror actiune
o vorn. simti primele ore ale mobilizáril, actiune
va rästurna conditiunile viitoare ale
pe Mai e de stat la trebue
sub pniânt pe cele din interiorul tárii sub
abrupte ale noului port de petrol, care va trebui fie
fiordul Mangaliei. Ulterior celor aci, 1937,
Guvernul s'a inceperea imediatä a pre-
hmgirii ferate Carmen lva Mangalia. dar una
deschideril Mangalia ca port de petrol
pe punctul de a se sávârsi.

In Franta depozitele de esentá necesare

care se la Noailles, Sentis, Cotlerels. La
Vaudois, care cuprind 12.000
benzink depozite terminate 1930, constau din
construCtii complet sub pmânt, la adápost de
bombardament, greu de
esentelor aduse din cis-
terne situate interiorul trii, se face prin canalizAri
subterane care la 2-3 kin. de aceste depozite.
Priviti la noi, tot ce este instalatie producere,
depozit tara se gäseste la suprafata
inadins culori care le mai
din inältimea In lucrarea care
stabileasch o de rizboi a
neralului Giulio Douhet ae-
prin care ce este, dar mai cu ce

www.dacoromanica.ro
 216

va fi o de el zice: azi nu se mai poate con,-

depozit de la suprafata

Necesitatea transformarll laculul Mangalla

port de petrol.
Cine hidrografia topografia lacului Man-
galia, seama numaidecft ce de
apä ne-a häräzit natura, ale dealuri abrupte
in pânza de a lacului, se pot tuneluri
care ascundá, la de bombardament,
nenumäratele depozite sau de petrol ce consti-
avutii enorme, pe care un stol de avioane de
bombardament le poate timp de câteva ore transforma
intern de foc, ar rmâne
sunt acum, periclilând viata a portului a orasului.
de lacul Manga lia, care
sitätile viitoare ale tärii va deschide cu va
onslitui o secundará stationare
submarine pace, fie caz
ele s'ar retrage baza principalá,
de autoritätile militare dela Nordul
a deschidere, ne-o ascun-
e de costisitoare scurf&
noastr i a multor generatiuni dupá noi vom avea
fericirea s'o vedem
La putin de 800 metri de marginea
galia o la mare de peste 10 nece-
sará mari, aceeasi adâncime o aviem la Tasaul
(lac preconizat ca la 5000 linie feratá
de 40 km. din Constantei un Pipe Line
aceeasi lungime stint lucräri pe care finantele trii
poate suporta, când este vorba pui la
averi acumulate azi Constanta, nici
criteriu de care ar fi trebuit sä fie
tot ce s'a enormá
rázboi.

creerul omenese e de atât

de märete: poduri imense, tuneluri ce radio
tekviziune câte pe care mi putem
când atâbea se supun docil manevrei omului
produsul mintii, nu ne putem
cá natura nu ne-a inzestrat un port natural, când
relativ modeste putem face din fiordul Man-

www.dacoromanica.ro
 217

galiei un o de timp
o navalá de submarine, asteptarea
baze navale pe care o mai

Consider spusele ajunge

scopul, ar face printre
ditori fie cineva pe care
o activitate
destin favorabil, 1-ar chema un al rezavril
acestei probleme pentru lar, ce face
parte din lozinca ROMANIA A ROMANILOR".

www.dacoromanica.ro
 12.

CE TREI3UE TINERETUL *)
Conferintä tinutä de G. Niculeseu- Varone
seara de 10 Aprilie 1938

In ziarul Universal, acest

valoros serios organ di a culturii bu-
nelor idei toate straturile noastre sociale, Liar
pus serviciul binelui obstesc, pagina
Duminicr, am de des-
din citit".
scrisorile din provincie, mi
adresal la ziar cititori cilitoare
primit dela o

Am scris Universal".
Am un de liceu.
Multi nu aleag folosi-
loare educafia cultura a lineretula.
De m'adresez Dv. de a preciza
ce trebui liceu
se bine melodic.
Rog acest scop nec3sare".
rândurile trimise, m'am
corespondente dorinta tuturor
a da copiilor o
o
chestiune o de inheres general
lotdeauna de actualitate, fac o

*) Un a fost publicat, Universul,

55-lea Nr. 283 de 17 Oct. 1938. pag. a 4-la
in

www.dacoromanica.ro
 219

cronologici o caracterizare generald, scurti

obiectivi asupra valori a mai bune
istoria literaturii române.
Voi prin a nota constatarea se
mull 15 25 dar dorinta de
meren, ce vrea se
la adânci btrâneti. De cercetitorul care
mai esle student" toati
formulez Cc
romdn? stint
multe publicatii cari nu meriti si fie nici rásfoite.
urmi fiindcä mintea
instincte josnice, sii contribue la
culturale alese, la luminarea spiri-
la la formarea
nobil.
ajunsi vrand-nevrând,
primit caracteristica epocii care au s'au format
si-au evoluat. Experienta vietii le di posibilitalea a
privi, prin comparatie, prezentul Lrecutul. Numai
formula indemnuri bune
scolându-se concluzii folositoare.
parte din tineret nu vrea
sfaturi. dau sfaturi familie, la
Pe pliclisesc aceste prea multe
Dar ce ar deveni tineretul ird
binevoiloare cari totdeauna spre
bine '?
cari vid judeci serios
mai se indice
norme sau directive de dea sfaturi
contribuind astfel la buna a
scop de a-i desvolta a-i forma
personalitatea.
act elementar, de al ori-
instructiuni individuale sau colective, care se
melodic printr'un program bine
ci fata care este pre-
carte de intclepte novituiri religioase, se inchini
milioane de reprezinti cea mai mare
parte din rasa umani...
Toati civilizatia de azi pe arti
de Greci pe cea de drept de Romani.
Paginile epice ale lui Homer au Alexandru
Mare (356-323, era fiul lui Filip
al regele Macedoniei, forta morali s'a
splendoarea, când Alexandru imita virtutea lui
Achilc a altor eroi celebra poemi

www.dacoromanica.ro
 220

Vieille ai Greciei ai
scrise de Plutarh, biograf moralist grec (50-120), au.
scriitori au produs, cugetul
un model frumusete un statornic spre
fapte frumoase aspiratii nobile.
Tot Plutarh a avut o asupra
lui Napoleon care, mai a aproape
a trecut prin secolul al XIX-lea ca
Napoleon, mare geniu militar al
nirii, este pilda mari influente a asupra
spirit luminat creator.
In anul 1474 s'au prima de pe per-
gament operele celebrului grec, printele geo-
(484 - mort de Hr.), in cari
sunt cltoriile miracoloase ale Fenicienilor
sunt note
Povestirile dela inceputul modern
trebue formeze o a tineretului,
ele se dispretul greutAtilor
chiar al pericolelor prin care au
spre a folosiloae omenirii.
Herodot a murit (de atunci trecut mai de
2300 ani), opera lui, cartea, ca o vie dar
nemuritoare, a meren bine a pe
o lume
se
Adâncirea din literatura i
la culturii generale.
avem posibilitatea de a cunoaste in original
literaturile atunci le citim in
spre a ne folosi tot ce au educativ ele.
Din de a nu acest text, mimai nu-
me autóri sträini, cari au reputatie dar
le caracterizez operele.
Spre a ideilor ce i-au
pe aânditori ai clasice
ca educatie sufleteascA inte-
tineretul pe Eschil
a Hr , creatorul tragediei pe Sofocle
195-405). celebru poet tragic grec. care a Anti-
Edip pe Euripide (480-406 Hr.) eu
dromaca", pe (429-347 Hr . eel mai ilustru.
dintre filozofii Phedon"
este din care putem in-
lui Socrate. citim pe (384-322 a
Hr , lui Platon maestrul lui Alexandra
Mare, pe Homer, pe Cicerone (106),
Seneca, (65 . Hr.), filozof roman. pe apoi

www.dacoromanica.ro
 221

Aristofan, care a satirizat ridicolul contemporanilor

(455-387 a Hr.), Virgiliu, (70-19, Hr.), poet
prin Ducolicele", Georgicele" Eneida"
(227-184 a. Hr.), poet comic Acesta din
a creig Aulularia", pies care este ricliculizata
zgrcenia. Din ..Aulularia" s'a inspirat. (1662-
1673) când a scris Avarur.
Dupá opera acestora trebue bogata.
Cititi pe Pascal (1623-1602 , remarcabilele
maxime ale lui François La Rochefoucauld (1612-1680)
Jean La (1645-1696), pe Nicolas Boileau -
Despreaux (1636-1711), pe Jean La Fontaine
(1621-1695) Jean-Pierre Claris (1755-1791 ,
pe filozoful pedagogul Jean-Jacques 1712-
style est Phomme méme" de Georges-Louis
Leclerc Buffon (1707-1788 poetii: Alphonse
(1790-1869), Alfred de Muss 1804-1880) Théophile
Gautier, poet critic (1811-1872), Victor Hugo. poet
romancier , ;Charles Leconte de Lisle
(1818-1894). Paul José-Maria de
Hérédia (1842-1905.), Armand Sully Prudhomme 1839-
1907), etc.: romancierii: Henri Beyle Stendhal 1783-
1842). René Chateaubriand (1768-1848 .

Flaubert (1821-1880), Guy de Maupassont (1850-1893),

de (1882-1896 , Jules d3
(1830-1870 Alphonse Daudet 1840-1897),
(1833-1907), Pierre Loti (1850-1923), Anatole France
0844-1924 , Paul 0852-1935), Marcel
n. 1862), etc.: critidii: Charles-Augustin Sainb-Beuve
(1804-.1869), (1828-1893), Jules Le-
maître (1853-1914 , Ferdinand (1849-1906),
Rérny de (1858-1915),
1916), Histoire de la Littérature et de la pens& fran-
çaises, origines la fin du XIX-e sicle" de
etc. genere. toti cari
creator superior francez. In scrisul acestora
de citit pentru alege
retine priceperea sa. prin operele
frumosul etern.
Cititi pe titanii literaturii Alex. S. Griboedor
1829), autorul celebrei comedii Nenorocire din cauza
cea mai din
pul Sergheievici-Pwchin (1799-1837 Mi-
hail Iourievitch (1814-1841), poet, al doilea
Puschin. Gogol (1809 1852 , romancier
autor dramatic. Feodor M. Dosbiewski (1821-1881 ,
mancier, psiholog fin analist. Ivan Turgheneff (1818-

www.dacoromanica.ro
 222

1883), care, aRele, a admirabil viata

rnimii ruse. Cehov nuvelist dra-
Leon (1828-1911), romancier. A descris
viata socialä, a conlemporanilor
Pace"). Pescov G)rki
(1869-1936) a trezeasc simpatiile celor
obijduRi. Goncearov a
romane sociale. N. Ostrovschi, mai mare tragedian
al Dimitrie Merejcovschi a romane istorice,
traduse mai limbile (un ciclu consacrat lui
Petru I, Alexandru I Nicolae I), apoi romane mistice
Apostat, Leonardo Vinci Petru
etc. Ivan Bunin, cultur, romancier
I s'a decernat premiul Nobel
si pe englezi:
William Shakespeare (1564-1616), Lord (1788-
1874), Rudgard pe marele
dramatur.g William Buller Yeats, laureat premiului
Nobel pentru in 1923. s'a näscut la
Dublin la 13 1865 a 29 Ianuarie
1939 la Menton. S'a ocupat tinerete pictura.
Este creatorul scoli celtice al teatrului irlandez.
yrincipalele lui volume drame versuri,
stil simbolic
ticism, sunt lui Oisin" (1889), Contesa Kath-
lean" (1892), Cartea versurilor irlandeze" (1895), Deirdre"
1907 , Lebedele sälbatice Coole" (1919 Amurgu
celtic", Insula de pe lacul Innisfree", Piese pentru teatru
irlandez, etc.: pe mai plastici scriitori Dante
Divina comedic", sonetele
lui Franc'esco Petrarca (1304-1374), Torqualo Tasso
Carlo Goldoni (1707-1793), Giuseppe Pa-
(1729-1799), Vittorio (1749-1803), Nicolo
(1778-1827), Alessandro Manzoni (1835-
1873), Giacomo Leopardi (1798-1837), Carducci
1836-1907), (n. pe filozofii
poeti germani: Lesing, celebru critic, fabulist.
si poet dramatic (1729-1781), Schiller (1759-1805),
Goethe (1749-1832 Chamisso (1781-1838),
Heine (1799-1856), Emil etc.
Cultura se dobândeste prin
literalurilor dar noi
suntem datori a citi pretui mai
alese ale nostri consacrati, cari. prin mani-
festarea spiritualit contribue, practic sigur, la rod-
nica propsire intelectualil a neamului.
Crti au citit superiori din toate
Crtile bune, operele clasice, au format

www.dacoromanica.ro
 223

al marilor nostri oameni de cari

au spre nzuintelor sale na-
tionale. ce cuprind idei etice estetice
tineretul
pe specializare, ele o

Criteriul care condus

expunere a fost ca retine minte
cronologica a diferitelor culturale ivite
timp.
generatie, de ambele trebue
eu atentie spre a cunoaste
bine frumusetile limbii literaturii române.
Prin limba
simtiminte. Limba (fra
logisme), a evoluat din este
presia national a total de-
sufletul romanesc. Numai ce
asimilat bine toate formele ei
exprimare, literatura, care reprezinta viata jute-
sufleteasca a popor.
Spre a cunoaste bine limba trebue citim
pe cronicari, ei au fost pionierii culturii
prima ei de dezvoltare (1650-1750 .

Cronicarii sunt scriitorii de Cronici

tiri scurte, care evenimentele se succed ordine cro-
sau pe ani .
Cei mai insemnati cronicari sunt ai Moldovei, dato-
apropierii de izvoarele de occidentale
a influentii ce au acestea asupra In cronicele
ei se cöntinuau
Cronicarii sunt primele figuri
din viata culturala. Acestia, in nobila preo-
cupare, dea la evenimentele
insemnate din trecutul nostru cari nu
eunoscute la ei. Pentru realizarea fru-
mos, ei s'au servit de izvoare interne externe, de
(mai cronicarii moldoveni) de
pe vremea
Cronicile constituesc opera unor spirite alese culti-
vate, au pus continuitatea
tatea legându-le evenimentele
epoca Valoarea educativa a eronicarilor
faptul vreme la noi domnea
,obscuratismul, oameni, minti luminate
animati de patriotism, cari au pretioase date despre
nostru.
In scrierile cronicarilor se vi-

www.dacoromanica.ro
 224

tejesti povestite frumos, iubire de pa-

alte nobile
Pentru opera educatoare,,
cronicarii au la admiratia
a generatiilor viitoare1).
In vremea cronicarilor a
(1673-1723), una din cele luminate minti
vremii In Descrierea in
la 1716), s'a ocupat geografia i
a Moldovei, de folklor el este
meietorul etnografiei sociologiei la noi.
la anul 1800 se accentueze scrisul
poetii (1740-1797)
rescu (1792-1863), ce dat
regulele ritmului Ion Budai-Deleanu cu
Tiganiada", urmeazá Vasile (1809-1831),
nostru poet modern, remarcabil prin sensibilizarea
a imaginilor poezie cea mai realizane
Ruinurile nota precisä
a sentimentului Marsul
(1830 .

(1819-1852 care a
,
Românilor sub Mihai undo a apo-
ilustrei a domnitor Mihai, promo-
de o al unire
a tuturor
Russo, (1819-1859 , 1846, a compus
avântatul poem proz Cântarea
adânca se
Nicukw Filimon 1819-1865) a roman
de socialä la noi: ..Ciocoii vechi noi".
(1800-1868 creatorul
velei El a poema
..Alexandru Lpusneanu",
mai caracteristicä literalura
Cu le limba uncle
ale lui Eliade Radulescu (1802-27
1872, a ptrunde sale preocu-
de patriotism de a frumoaselor ale
poporului Eliade a lucral mare
tusiasm a fost un creator aproape toate directide
activitAtii spirituale, aflate confuzie pe vremea sa.
la cronicari reproduse
articolul: Valoarea educativd cronicarilor romdni, do G.
lescu-Varone, publicat al. 53-lea, Nr,
28 Decembrie pag. a 7-a. coloanele 3 4 sus.

www.dacoromanica.ro
 putin o parte din opera lui
Dimitrie (1819-1872), cu Legendele" sale,
devenite populare, inspirate din ro-
romanele Elena" (1862) Manoil". (1885).
Cu Alexandrescu (1810-1885) ade-
poezie la noi. (Cititi Anul 1840"). Tot
el a cele fabule (Boul
care psihologia diferitelor tipuri
ciale, Toporul pädurea", etc.).
Fostul tipograf Petre Ispirescu (1830-1887)
din care ne-a fácut sä ne-apropiem de
literatura populara. Cu .,Legendele sau basmele
nilor" el a realizat, la noi, a un
mult mai larg. fratii Wilhelm Jacob Grimm (1785-1863)
cu Povestiri populare din Germania".
Tot hteratura a fost cel mai
ternic al activitátii lui Ion opera caruia, eroii
desi par lumea basmelor (Capra trei
etc.) sunt redati plasticitate
pe Ispirescu transcris
s'a putut, cum auzit unii dela altii.
Creangd (18421)-1889), ale sale duioase
hazlii Amintiri din copilarie", ne sufletul ne
face caracteristica viatä a satelor
de acum 60-70 de am. A apoi istorioare
plinede dun Perpeleag", Povestea
Ion Unirea" cea' mai a sa
Nichifor Cotcaru".
Mihail (1850- 1889), un apogeu
literatura româná.
In foarte
(leajuns asupra uriasei lui personalitati.
In poezia sa majestatea
monia a versurilor, ca prin frumusetea
varietatea imaginilor, a creiat, cea
mare parte, a
Write genuri specii de poezii, cari vor fi admirabile
modele pentru toate timpurile.
Vasile Alecsandri (1821-1890), lui con-
ceptie aristrocatica despre oameni. a
teratura alte pasteluri, descrlind
frumusetile naturale ale a poetizat ocupatia
pe anotimpuri milestrite versuri. Adunând

1) Cititi ziarul Universul", al 55-lea Nr. 155 de

8 Iimie 1938, pag. 11, coloana a 6-a, ,:S'a gdsit octal
al lui Ion Creangd".

www.dacoromanica.ro
 226

modificând poezii populare ne-a dal capo-

d'opere, sunt Miorita".Constantin Brâncoveanu",
Mihu copilul", Mânästirea Argesului" etc. Tot ne-a
läsat primele piese originate de teatru: Ovidiu".Fântâna
Blanduziei", Boeri Ciocoi", teatru sätesc: Barbu
tarn", Pietra din Lipitorile satelor. etc.
Mihail (1817-1891), este o
a vietii neamului nostru. El s'a distins istorie,
In ziaristicA mai oratorie. El a
Lctopisetele" le-a pretuil ca eel mai
izvor national de inspiratie In
viata politicá a a jucat rol hotáritor.
Alexandru I. (1834-1895) a scris ,.Pseudo-
kyneghetikos tratat de unde
mare talent humor, admirabilá
arta vângtoarei, din antichitate
azi. Acest maestru al frazei sustinátor al fru-
graiului mai
descriere a pe câmpie a
povestea Bisoceanului, in care se strecoarä ideia
filozoficá populari, puterea, lubirea sunt
trecátoare, totul lume este
Ion Ghica (1816-1897) este vestit prin Scrisori
cätre Vasile Alecsandri", adresate anii 1879 1886,
care se epoca din prima jumätate a
XIX. Aceste sunt un pretios izvor de
formatie asupra trecutului nostru istoric, social, economic
cultural.
Cititi acum 50 de ani", Nunta vremea lui
Dascáli greci români", Amintiri despre Anuon
Pann, Grigore Alexandrescu, Nicolae cálátorie
dela Bucuresti la Iasi", Despre vestitii haiduci Tunsu
Jianu" care oamenii, Intâmplärile, faptele
sunt redate stil simplu, cugetittor evocator.
Bogdan (Cristinesti-Hotin 16
1836-Câmpina 25 Aug. 1907), personalitate, serios
istoric savant filolog, adus o valoroasä contributie la
studiile fácute atunci. El con-
ciziune fraze limpezime In idei. In latura beletristicá
a piesele Räsvan Vidra" (1897), ,.Trei Crai dela
(1878). Caracteristia pentru
sale. este Sic Cogito", caracter spiritist, care a
avut mare räsunet.
Ion Canagiale (1852-1912) In piesele sale de
teatru (0 scrisoare pierdutá", Corm Leonida cu
reactiunea", O noapte .De-ale Carnavalului",
Npasta"), ne adevärate documente sociale ca
un desävârsit spirit de observatiune; volumele de schite

www.dacoromanica.ro
 227

mivele la A moravurile politice ale epocii

cu a ridiculizat scdderile
timpul care a El a fixat
estetic din naturalul situatiilor.
Cerna (1880-1913). prin conceptia optimistá
este contrariul lui Eminescu. a
cântat dragostea de a La el durerile sunt
prin iubire. In poezie se de idei filozofice
poezii filozofice: .,Trei sburtore".
Poezii erotice: Soapte", Noaptea". sociale: Dura
lex", Pace").
O. losif (1875-1913), poeziile sale ne
tioneazá duiosia amintirilor lui din copillrie. A tradus
din (1823-1849) din Richard Wagner
1883), câteva opere, limbá româneascá.
Anghel (1872-1914), poetul florilor.
volurnul In grädinV, (1903), este remarcabil prin rafi-
puterea sa de
creatoare.
Emil (1882-1914), volumul de nuvele
Din lurnea celor cari nu ne descrie
necuvântätoare, pe cari trecem,
cndu-le nepásätori. I '
Gane (1835-1916) s'a ca talentat
vestitor. A printre altele, trei volume de nuvele.
Mihail (1888-1916 , poet delicatá
simtire, a murit la Predeal, räzboiul
tregirea nostru. A SAptämâna
frurnoasä din viata volume de
poezii (Departe" Viata" , o facturá
(1847-28 Aug. 1917), op-
timist, ce a dat la drumetie, face adrnirabile des-
ale naturii, filozofice ca
volumele In Neamtului" Pe drumuri de munte".
Ion (1866-1917) din Bucovina, a publicat
schite nuvele.
Alexe Matelevici (1888-1917), este consacrat li-
teratura prin frumoasa lui poezie Limba
In critic, prima fazá a literare,
care a cele mai directive rornânese a fost
Livia Maiorescu (1840-1917). El a fost unul din
catorii nearnului S'a ca popularizator al
marilor idei filozofice, a fost un strlucit gânditor, profesor
o recunoscutd autoritate materie de apre-
ciere a literare, In analiza pe baza elemen-
tului psihologic. El trebue considerat ca pärintele cri-
românesti.
Continuatorul lui Titu Maioresca a fost este Mihail

www.dacoromanica.ro
 228

(n. 1868), profesor universitar. care s'a

remarcat printeun sistem propria al criticii estetice
Critica face clasificarea ope-
relor literare. Bazat pe 'conceptie a
Critica Eminescu", ,,Critica
Dramaturgia Teoria poeziei", De la misticism
la rationalism", Stiinta literaturii" (3 vol.), Critice" (2
vol.), Principii de literatura", Sernnätorism, popora-
nism, Literatura secolului XX", etc.
Mare le merit este a pus haosul
literaturii secolului trecut, a selectionat multirnea publi-
catiilor de tot separând btmul de ternal de
trecgor banal lansat pe multi scriitori de
realm valoare la revista Convorbiri Critica sa,
guros obiectivd, tine de originalitatea adâncimea
fondului de frumusetea formei. Profesorul Dragomi-
rescu opera viata autorului de eau-
zele cari determinat creiarea ei. Judecata sa
se pe valoarea a operei, ce
durabilitatea In timp, nu pe simpla impresie, care se
poate curând din sufletul cititorului.
Faima doctrinei sale estetice a face cinste
neamului nostru, A fost invitat la con-
gresul international de tinut la Budapesta,
1931, a avut mare succes teoriile sale.
A volume din epopeea Copilul cu
trei degete de aur", (Ogrezeni Focal".
,,Sánducu" Rázboi care redate
magistral fazele evolutive ale românesti
cu evenimentele premergAtoare independentii -regatului.
Din Povestile de (29 Dec.
1843-17 Febr. 1916) Vârful
cu dor" (din care s'a inspirat pictorul G. Denaetrescu-
realul se spre a da
(ideia), care este de
stil poetic.
George (1866-1918), poetul des-
crie versuri, limpezime vigoare, dragostea
a fetei dela
pecte din toate vietii säteanului nostru
cele mai clasice pasteluri din literatura
a un echilibru esávarsit idei (fond)
forum. CitAm Balade (1893), .,Fire
de tort" (1896). Poezii patriotice: Cântece de vitejie"
.(Editia V). A tradus Divina comedie" de Dante,
contala", de Calidasa.Mazepa"
de Lord, Câteva idei asupra educatiunii
de John de Virgilius

www.dacoromanica.ro
 229

Slef6nescu-Delavrancea (1858-1918), remar-

cabil vorbitor apreciat ne cu
sale idilice Bunica Runicul", nuvela Sultinica"
Hagi Tudose" (care-i superioarä ,,Avarului"
triologia: de
soare", Viforul" Luceafárur.
Alexandra (1858-1919), temperament
de sensibilitate, a frumoase versuri, influentat de
pesimismul Eminescu; tot a evocat figura marelui
nostru pector Nicolae Grigorescu a descris Rominia
Constantin Dobrogeanu Gherea (1855-1920),
sa pe gseste
opera autorului este reflex al mediului social.
cunoseut, spre a fi criticii ce au alte con-
ceptii despre arti.
Victor Anestin (1875--1918) ziarist are
reviste, toate consacrate
astronomice, pe care el, a populari-
A redactat multi vreme Ziarul
Universul") a intemeiat foarte
folositoarea societate .,Prietenii dezvoltând
mai ales tineret, dragostea pentru cercetirile
domeniiil pozitiv.
Alexgndru Macedonski (1854-1920) este, la noi,
temeietorul zisei simboliste. Poezia Noaptea
de Decemvrie" este de strilucite imagini.
poemi simbolici, câteva din ..rondelele" sale
din volumul Flori meriti a fi relevati.
(1858-1922). In cele romane
(Viata la Indrep-
Uri") admirabil viata a boerilor
din trecut. boerului
brazdi strimoseascii, psihologia parvenitului si
lia clasei boeresti la nostru national.
N. N. (mort 1923), Intre Prut
stru" 1922). a publicat o serie de povestiri dintre
cari cele mai interesante sunt Sezátori pentru copii din
Basarabia" portretul psihologic al lui Ion
dreanu".
Beldiceanu a tipirit carte intentia de a
redestepta constiinta a nostri
Prut Nistru.
Slavici (1848-1925) a talent. nuvele.
Caracteristice sunt: Moara noroc".Popa Tanda"
Budulea taichii" etc.. care se suceed diferite
viata rurali.
(1874-1927), nuvelist de sea-.

www.dacoromanica.ro
 230

m iubitor al Amintim volumele: Pe dru-

rnul BdrAganului", In urma plugului", Popas",
etc.
Alexandru Davila (11 Febr. 1862-19 Oct.
mare de teatru, cunoscut ca prin strAlucita
versuri (1902).
Bogdan-Duia (1886-1934) a fost un
nutios critic ric literar.
Nu putem nita nici pe rornanticul Cincinat Pauelescl
(1872-1934) cu scânteietoarele sale epigrame rnagdri-
galuri, cari au societatea a generatiei lui.
Radu D. Rosetti a scris gingase versuri, descrieri de
reusite epigrame.
Petre jud. 1856), clasa
cincea seçundará a avut prilejul de a prima
Doine Läcrämioare" de Vasile Alecsandri, oeeace i-a
rnárit dragostea pentru limba Dupá ce a
trecut Muntenia ca profesor (1881), el a
popor frurnoase hazlii, toate
eroul le-a inlntuit
o unitarä. Isprävile lui Editia XII-a
Bucuresti 1931.
Gheorghe Mai 1937) a publicat
,Balade vesele triste", cari a pus o exceptionalá,
irnagini un mare al humorului o uirnitoare
de versifieare.
Ion Al. (n. 1868) volumele:
lurnea dreptälii", Intuneric
mituri".In ,.Din pragul apusului",
cu duiosie episoade din viata
boereascà de apoi fapte din viata
de toate zilele.
Profesorul imiversitar Orase
Rornânia" pitorescul asezrii carac-
teristicele generale. Elernentul geografic descriptiv se
din trecutul nostru.
Tinere, cunoaste-ti tara" este o interesantá geografie
a României scrisä termeni populari, de poe-
patriotism. Este o carte pretioash prin fondul edu-
cativ stilul limpede atrágátor.
Gheorghe (n. 1868) a tradus Iliada" Odi-
lui Homer cel mai perfect exarnetru antic
limbii românesti.
Profesorul Nicolae lorga (n. 1871), uria neobosit
cercetätor animator aproape dorneniile vietii
culturale românesti. Are versuri, arnintiri, drame. Exce-
leazá istoria este nu o glorie a

www.dacoromanica.ro
 231

neamului nostru o personalitale in.

ropagul stiintific mondial.
critic literar.
Istoria din Biblioteca pentru toti".
S'a ocupat de opera poeticd a lui Nicoleanu
(9 Martie 1833- Aprilie 1871 notele
,

apropie Eminescu. a popularizat,

la noi, pe Emil sau despre educatie" de Jean-
Jacques Rousseau.
A analizat sintetic vieata opera lui Bogdan - Petri-
ceicu Hasdeu, care a fost profesor, filolog, istoric, critic,
poet, ziarist, spiritist.
Deasemenea s'a ocupat de opera poetic teatrul
social al lui Henrik Ibsen (20 Martie 1828-1906 , care
scrierile sale preconiza triumful
Curente moderniste este primul
care a arätat provenienta pericolul social ce
zultä din scrierile bazate pe absurde, cari
trecutul istoric, se negatiune
solutä de formä. Adamescu,
fond
cu sa de profesor le combate
cu puternice argumente convingaloare peremptorii,
demnänd tineretul se fereascä otrava acestor
dioase curente moderniste".
(n. 1880 , fecund viguros pro-
zator, a publicat nuvele romane sociale istorice in
cari vieata trecutul românesc.
Räsinari-Sibiu la 20 Martie
1881 la Ciucea-Cluj 7 Mai 1938 , suflet
poet caldä are frumoase versuri
limpede de simtire.
Constantin Kirilescu (n. 1876 . a Astoria
boinlui pentru intregirea Romaniei", trei volume; dea-
semenea ,.Flori din
etc.
kn Aqdrbiceanu (n. 1882 . nuvela, Fefeleaga"
Arhanghelii". viata muncitorilor
la carierele aurifere din Transilvania.
Alexandra Lascarov-Moldovanu, volumele
Mamina" Antoarcerea lui Andrei
se relevá prin cumintenia omenia
a conceptiei sale sociale.
(n. 1883), universitar, este
un deschizätor de cercetarea
noui
literaturii vechi. A explicat populace
literatura operelor
români comentati.
Cornelia Mold)vanu (n. 1883. a altele,

www.dacoromanica.ro
 232

romanul Plurgatorul", Negutátorul de arome"

poezii Cetatea
(n. 1885) rornancier din cei mai de
orizont larg putere descriptivä, s'a remarcat
prin lucrärile sale sociale: ,,Ion" Cluleandra" etc.
Lungeanu vol. Icoane din popor", Zile
senine", In Povesti
fixeazá aspecte din viata a târanului român.
(n. 1878 Iasi) humorist original,
Cititi ,.Intre femee
Victor (n. 1889), poet fecund mare
de versificare. A poezii, nuvele, romane,
comedii drame istorice (Strámosii",
,Rapsozii", Ringala"). are meritul de fi dramatizat
1911) basmul nostru popular Insirá-te
din care a scos o piesä bine apreciatä.
. Pe Mihail Negru, distins ziarist scriitor,
noastem, de 28 de ani, ca traducAtor a numeroase
A publicat O poveste de iubire", roman de tinerete
de lirism, Eu", un roman de maturitate
de profundá analizá psihologicä. A inaugurat un gen
literatura de acum 20 ani.
cálätorind, printre dela noi din avionul
vapoarele, departe, impresiile le-a publicat
In volumele Cutreerând prin Europa", Spre Africa,
de bord", Europa zbor 80 de ore".
Este dintre putinii fericiti cari, cu vaporul, a
trecut peste ecuator, emisfer al planetei noastre,
poposind Brazilia ajungând apoi pâná la
indeprtatului Paraguay, de studii.
Mihail a creiat celebra Poveste a lui
ilá", care este distractivä pentru copii, apoi
fericitului", elogiatá la Paris de d-ra Elena
rescu, interesantul roman copii din zilele
noastre".
Papadopol, Un sol al biruintei", a
lizat stiintific viata opera O.
ziarul Universal" .,Cuget
interesante cronici literare.
Mircea Dem. versuri
roice" ,,Hotare sfinte" eroic
hue, talent, la redesteptarea sinitului patriotic.
Vasil3 Militaru este singurul fab'ulist rernarcabil
vremea noastrá.
Gh3orghe (1883- Marti 6 Aug. 1935),
volumul de versuri Flori grádina
vestea unei tinereti", ne atentia frumoasa
scriere a are fine analize de

www.dacoromanica.ro
 233

mai ales distinctia Tinerete" este o

capodoperá de poeticä, de delicatetá.
Elena prin sensibilitate, dar
de expresie francezá. In versuri lanurile de
porumbului verde, cerul al tdrii noastre,
miturile poporane pitorescul peisajiilor cari i-au
copiläria.
Citind Izvor, tara sálciilor" (1923) de Martha
bescu,
apreciem elogios dorinta autoarei de a
interesante aspecte din frumusetile neasemuite ale tárii
noastre. Face descrieri pitoresti reflexiuni despre
oameni, manifestári etnice, obiceiuri din care
rásare distinsul suflet al poporului
Foarte interesantá instructivd lucrarea In
clipe liniste" de B. printre multe
variate bine doeurnentate, sunt remarcabile trei
bucäti istorie una de
In carte sunt analizate, amänuntit, frumos
obiectiv, activitatea culturalO a Costache
Negri, a poetului Dimitrie Bolintineanu a lui Alex. I.
Odobescu, de patrioti.
In Cantecele noastre acelasi autor, a stu-
diat cantecele populare, baladele exemple
bine alese, a sentimente de adoratie a de
devotament pentru trecutul neamului nostru
a subliniat artistice ale poporului
a volumului In de liniste"
faptul la materialul documentar. cules din
manuscrisele aflate in biblioteca Academiei se
adaugá o bunä metodá mäestria autorului de a-si
prima rezultatul cercetárilor sale
(n. 1892), mai de seamá roman
Intunec are" .
(n. 1898) a Ulita
La etc.
Amintese Monografia de
ld. 1915 Monografia Burdujeni-
Suceava" de Elena Bucuresti, 1936.
lucrare de sintezá a unui bogat variat docu-
istoria se traditia, geografia
(prin toponimia ei veche nouä), statistica,
sociologia etnografia folklorul evolutia culturalá.
etc., un tot complet unitar.
Aceastá monografie este rezultatul unei
metoctice de cercetári observatii propri
constitue o de valoare intelectuald.

www.dacoromanica.ro
 234

Comparând mentionatele putinele de acest

fel, ce scris acum,*) se constatA, obiectiv, cá
ele pot servi de model celor cari ar facá astfel de
lucrári. I

Pentru natiunii noastre, este mare

tägduit ca dela noi,
monografiile complect Intocmite,
nurnai astfel ne-am eunoaste bine tara sub toate aspec-
tele.
Pretiosul material documentar, ce trebue strâns,
lectionat coordonat, pentru intocmirea monografiilor
satelor noastre, contribue realitâtii la
rezolvarea problemelor de interes national, social, eco-
nomic cultural.
Unul din primii nostri a fost Pann
(1794- 2 Noemvrie 1854). El a cules productii populare
de tot felul, auzite dela altele creiate sau
prelucrate de el. Amintim 0 sezátoare la sau
látoria Mos. istorioare".Spitalul
amorului", Povestea vorbei", acea bogatá colectie de
proverbe, povesti rimate:
Dela
la lume date".
Tânára generatie trebue sá bine ope-
celor mai renumiti de poezii
ale cari au publicat muzical
tot ce este viata In acest
scop Cei mai folkbri#i de G.
T. 1938. 1
cm.), 48 pag.
Ca incheiere, recomand, mod special, se
toate publicatiile Române a premiati
superioará institutie culturalä.
pe scurt, pe cine ar trebui citeascä, dintre
scriitorii rornâni, un din noastre, spre a
noaste frumusetile limbii literaturii române.
A nesocoti o atare indatorire, a ofensa pe
valorosi cari s'au stráduit ne lase o
stare sá inftiseze cele mai
gingase subtile notiuni. In timp, nesocotirea
ar fi pedeapsá grea pentru eel care
asernenea Vinovatul s'ar osândi sá nu
descrierea fruimisetilor ale minu-

G. T. Niculescu-Varone: Monografiile ora$elor. comunelor

i mändslirilor din (Bibliografie) 1855-1938.
1939.

www.dacoromanica.ro
 235

natei noastre nici admirabila

sufleteasch a poporului popor din cele mai bine
Inzestrate din
Cititi deosebith atentie, pe ai
apoi ai altor popoare. Scrisul a stápânit
a produs puternice literare,
sociale morale.
Indemnând nostru a citi tot mai cre-
dem vom izbuti a-1 face pretuiasch cartea
bine cuviincioash, este un
foarte pretios credincios prieten, ce ne pune
tot ce-a produs mai de sufletul ornenesc.
foile bune - noastre
tor neamuri - stä chintezenta
mai lte ale speciei tot in filele artilor
ace! sumum de cari
zestrea spiritualä a dintru ei
azi.
A la un asemenea patrimoniu este nu
o dar o
Autoritatea forta a alese sunt
fenomen cultural comun la toate natiunile.
tezaure sufletesti, comori de
pretioase daruri intelectuale, au creiat pen-
tru tiintä. Tot ce s'a realizat mai de s'a
prin punerea valoare a gândurilor frumoase,
prin Ele la fapte bune,
vilizeazá pun omenirea miscare.
le constituesc o toväräsie folositoare
sigurá; ele sunt dovezi de metodich,
ruitoare creatoare.
Societatea a spiritelor cultivate, superioare
nemuritoare, cari lumea, sa manifestat
mai mult Ele din ne duc la
din la la
Ele ne bagajul cultural, lumineazá mintea,
ne sufletul ne fac sau
nu pot toti oamenii nu se vede ci
se simte sau se
Cartea trei conditiuni:
bine fond moral, aspect simpatic,
frumos fie spre a putea
fi de de bogati.
bine alese sunt folositoare vietii
trebue iubim cum avar iubeste
un fin phrintele, un rege tronul coroana, bolnavul
nátatea lumina zilei.

www.dacoromanica.ro
 236

Spre a triumfa vietii a deveni element fo-

societ4ii, tineretul nostru trebue formeze o
mai tot ce este
nobil, frumos specific national românesc.
Indemn stáruitor, din toatá mea, ca noua ge-
neratie spre a se instrui sá
venereze toate personalitätile remarcabile din trecutul
prezentul neamului nostru, personalitäti austre cari au
contribuit, in mod real, la culturald la spo-
rirea patrimoniului artistic spiritual al român.
Recunoastem cá a
are ele de asemenea
cadru restrâns. Mai mentrunea, pentru per-
scurtá prin
f apt, necomplectá; am la o parte
caracterizAm pe fiecare autor citat,
prin câteva fraze cuprinzátoare care sä. dea nota lui in-
dividuald.
Pe de parte, recunoastem, am omis multe nume
din generatiile trecute ca din generatia contemporaná,
nume de autori circulä notorietate n'o
putem nega.
Criteriul dela care pornit chiar
a aplicare ne-a la omisiune,
a acela de a mentiona numai pe creatori
de genuri pe deschizátorii. de drurnuri, numai
pe acei cari, la o anumitá epocá, au adus elemente sau
metode noui domeniul literar.
se aparenta disproportie dintre men-
tiunile consacrate din cei pe cari 1-am
ultimá lnturire este aceea pentru personalitâti
de valoare universal stäruinta clasificare
ni s'a pärut, logic, de prisos. Nimeni nu va pre-
tinde o personalitate a lui poezie),
a lui Hasdeu Ovid Densusianu filologie), a lui
Titu Maiorescu a lui Mihail Dragomirescu (ambii
critica literará esteticä) sau a profesorului Nicolae
(multilateral) mai are nevoie de vreun când
este vorba de fixarea valorii de situarea
acestora pe planul ierarhii.
Räspunzând, prin cele de mai sus, intrebärii: Ce
cred clarificat,
scurt sintetic, o chestiune care
generatie. Nimeni nu va sá recunoasca
f apt.
Formarea sufletului tineretulni român trebuic

www.dacoromanica.ro
 237

luarea nu a unei singure mame nici

unei singure ci a nearnului
Tineretul de azi este poporul de
Ridicarea la un mai nivel cultural inzestra-
rea lui un suflet mai al frumosului
al este o care vii-
torul noastre, joace lume un mare
rol social, economic cultural.
Dea asemenea mare
serios in cugetul a mai.
Orinti a mai indemnurile
pe cari eu, mod eu totul sumar, le-am dat aici,
pe piata ci numai pe teren roditor,
fie grabnic bine

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 B.
SERIA 67-a 1938-39
Partea )

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DORUL DE TARA
Conferintá tinutá de Radu D. Rosetti in seara de
Noemvrie 1938

- Rezumat -
dintre cari mult crora
le tree granita gândul de-a lipsi
foarte putin timp dorul a
toarce.
A gresit amar filosoful care cos-
a crezut patria omului e acolo
e bine. Intâi poate se
bine acolo unde väzut lumina zilei, unde
se la mormintele
rudele prietenii. Omul se
prim instinctul pe care s'a Laponul de ban-
chiza lui locuitorii dela vulcanilor, pe
lava
de insträinare, doral patrie
face destul prozaic - (la - vorbind
materie de prinde
-acum o zice Românul sorbind im snaps,
sau un wisky. dupä se la Berlin, la
sau la Londra.
Vine apoi partea stomacului. n'ar da Românasul
nostru inghitind oträvurile restaurantelor pe-acolo,
tru o o o portie de sarmale, .0
cu usturoi sau o
Regrete gastronomice la se vede,
cari sunt ainintiri mai nobile:
cerul sub care s'a näscut. râurile cari le-a
sau cari s'a
murmurul, orasele care au rudele
vrietenii de acolo, cari a rostit
atâtea amintiri inexprimabile cari for-
total

www.dacoromanica.ro
 242

nostalgia, starea marasm,

n'alege sau sex. la hi
sufletul tuturor.
se transformä
spun uneori au tratat-o
Uneori ia un caracer epidemic chiar mortal.
Ramazzini istoriseste la Curtea nu
soldatii elvetieni cari juraserá nu niciodat.
au duiumul de o
mistuitor era dorul de
Se sine ce mai mull, din
cauza speciale, sunt scriitorii.
Exemplele Gorki plecati pentru
din iadul comunist, stint edificatoare. Toate lucrArile ro-
mancierilor germani, siliti reghnul sá párá-
patria, impregnate
amintirea läsat.
La noi cam! mai e Carageali.
se vede din corespondenta trimeasá prietemitui Zari-
fopol, din Berlin.
raport al fostului nostru consul Washing-
ton, Dimäncescu, se vedea starea a
de a-si revedea patria.
Pentru cari se chinuese mai mult,
exila(ii.
Conferentiarul o de exilati celebri
printre cari Temistocle, Aristid, Demostene, Fidias, Ovi-
Dante, Victor Hugo, etc., citând apoi
mazilitii :

Heliade Nicolae Bâlcescu, Fratii Brätianu,

Fratii Golesti, Negri, C. A. Rosetti, etc., etc.... evidentiând
cu fragmente din emigra(ilar 1848,
de Ion departe de tara
Ciprian Porumbescu, bolnav de la Nervi,
Italia, când se la plaiurile pe cari credea
n'o sá le mai lua vioara pe märii
Triste dupä conferentiarul,
- dorind-o, dan
se cu care o
se simte in tara lui.
din ocupatiei germane.
poartä Patria peste tot.
Toti o vor se mai curând ea,
päräsesc.
s'o inbim atunci noi, care avem tara cea
mai frumoasä de pe

www.dacoromanica.ro
 2.

HISTERIA IN CADRUL CONCEPTIUNILOR

ACTUALE
de receptie de dr. D. Paulian
seara 13 Noemvrie 1938.

a expunerea conferintei mele, tin

ca exprim prea Comitet al Ateneului Homan,
expresiunea cea mai a gratitudinei mele pentru o-
noarea ce mi-a de a coopta printre membrii
cestei
In decursul s'au perindat aci figuri
mari ai oameni
de cari au bine meritat
Unii cu situatiuni oficiale, altii nici una,
aceiasi sufleteascd pragul
acestei institutiuni.
Din emotiunea eu
dau bine de greutatea fapt
cnvAntare.
In noastre mai pre-
sus de ambitiunile noastre personale ne
meren nu preVesc, - oricare ar
ele - punern
Acest suflet vi-1 eu. voiu sá fiu
Ináltimea increderii §i sperantelor pus mine
activitatea mea.
Ca o de pot asigura in.
viata mea a o cale de a
spune mereu mereu adevArul.
Sunt oricare ar fi ce ar urma,
trebue spus a de consolation
qu'en G....Pensées - W. James .
www.dacoromanica.ro
 244

De aceiasi Were a fost ultimile sate zile -

rea neuitata noastrá Regina Maria, când pe patul
ferintei la 8 lie a. c. lui Udard, un
terwiew Le Journal"2) spunând altele:
Plutôt rien écrire de chercher plaire
Sunt convins Domnilor, adevárul
mine va domina.
Ce insemneazá rästristea personal?
Ea nu va putea va numai se
cineva cu curaj sä-1 spunä având pentru
curajul puterea s'o
Pe linie am mers viata mea
asemenea sentimente prezint astäseará
du-vá care a fost va fi mea de conduitä.
linie de conduitá dá, asigur, o mare
credere sine, increderea sine este un factor di-
namic fie nevoe a recurge la
metode expediente atât de uzitate din nefericire
niste curioase in viata mea ini
s'a de un prieten zicala lui Goethe: Lingwirea
pe acela care /ace". Am respins-o cu indignare:
celor permitá a le spune;
Evitati-o, rämâneti mai departe cadrul
voastre personate. Este mai
ináltátor.
Onorat Comitet, sunt
mai mari, cunoscând unii din
aceste sufletesti ale da_ti
satisfactiune sufleteascá pe care mi-a adus-o alegerea
Milor Voastre.
alegere vor fi mai de
tonic al vietii
* *

Am ca subiect al cuvântärii receptie:

Histeria cadrul actuate.
De ce?
Este la zilei cât societate.
Nici o turburare nu se difuzeazä cu i
intereseazá colectivitatea histeria. Este destul
pension sau internat un specimen
histerice, sá-1 imite. Sunt curioscute

2) Le 24 Julie 1938.

www.dacoromanica.ro
 245

cazurile de choree histerica câtiva ani

fost la noi citate cazuri.
histerie colectiva se cu atâtea epi-
dernii ce ne-au fost decursul vremurilor,
antichitate, Evul Mediu asupra voiu
accidentele, traumatismele de tot ca-
taclismele, pot da la histerii colective sau accidente
histerice. Ele sunt foarte comune special câmpul
munch. Asigurarilor Sociale au mult cu
descoperirea cáci la deseoperire,
mitatea se de patron, de societate, de Institutie.
Dar când infirmitate este iluzorie, inexistentä, se
o care se putea evita, accidentul his-
teric este un accident neorganic, un fond
zional, hi care teama de multe ori
la un rol principal.
Nu trebue vedem poate
cred unii o de hipersexualism, nici nu
constitue, cum poate cred altii o expunere de istorisiri
cante. Este o de exteriorizare a unei mentalitäti
ciale, o urmá a Itmei mentalitati primitive, gata reac-
brutal rationament.
Cunoscutä din antichitate histeria n'a fost niciodata
Un mare francez, a spus: Defingiu-
n'a Jost nu fi
Totusi s'a scris si s'a vorbit filozofi,
oameni de au au
secolelor, complevitatea manifestatiunilor
Descriind histeria, voiu insista special asupra
psihologic al acestei turburari fizice mintale
ce a agitat, si va agita totdeauna omenirea, sufletul
al popoarelor, creindu-le o personalitate
cu diferita.
Histeria a fost confundata cu simulatiunea
simulatiunea a fost uneori evidentä; de foarte multe
ori ea n'a existat, putin buna, a bol-
sau a In asemenea cazuri s'a vorbit de o
simulatiune inconstienta!
vechi mai moderni au incadrat
histeria cu toate manifestatiunile sale
fie mitomana, fie emotivä.
Nu face nici accidente histerica
clue vrea ori când. o predispozitiune con-
tution .

Procese sufletesti greu au frmantat

www.dacoromanica.ro
 246

aceste procese
au deosebit la histerie.
In antichitate, ea a lost de
Hippocrate. Histeria este veche
himea va fi vesnic sub tensiunea
va exista histerie.
Hippocrat credea uterul este un animal viabil,
extrem sensibil, care se duce diferite regiuni
corpului, special ficat ca se Era o
explicatie simplistä a crizei histerice:
care sunt de simt o se din
pärtile inferioare ale epigastru.
ascensiune. se sä sufoce pe
cade
Teoria explica totul, de aici numitä
histerie".
Voiu läsa istoricul spre a vedea
marele Charcot a descris criza histericá la
Charcot a descris numitele atacuri histerice;
mari morale le-au favorizat intotdeauna.
Criza de histerie poate evolua sub forma unui mare
atac. (Charcot, Richer), care apare o sensatie
sensitivä sau numitá aurá, dupä. care
apare atacul zis: o de incordare a corpului
membrelor, apoi apar miscári de zguduire (clonice),
apoi corpul se linisteste pentru câteva
care contorsiuni eurioase, atitudini
sionale. corpul este rezimat crestet cälcâe,
Charcot a este congestionatá,
apar convulsii paralizii trectoare, uneori
delireazá.
Alte ori criza este bolnava cade
brusc, dar este bine de cam alege locul.
face nici o raná sau vreun rän, invers de se
In epilepsie, cade la
In histerie. pliná crizá agitatiile corpului sunt
de se jos, stau stare de
ca apoi sub o altá formá. Durata
accesului variazá dupá
In timpul rzboiului, väzut bolnavi crizá
au evacuati depe front,sub
mutism histeric. paralizii, insensibilitate a
atitudini curioase ale corpului, tremurä-
turi. etc.
Criza de Charcot, se repeta la la toate
aceeasi succesiune; curios
säu.
In antichitate crizele

www.dacoromanica.ro
 247

Vestalele, päzitoarele prezentau

deasemenea crize. In fata grotelor, interiorul
fumegau ierburi toxice special belladoná, ce excitau
sistenml predispus, cädeau stare de
targie sau excitatiuni sau contorsiuni. In
bolboroseau euvinte pe care preotii le
Iterpretau le dupä placul poporului astepta
la muntetui, ca mesagiul zeului sau zeilor.
Forma era se consumase.
Criza de histerie, a pe atunci apanagiul sexu-
femenin. Bärbatii special preotii erau
fecioare; suflul divin se a-
vea ca sá nu se evaporeze (!), vestala
purta o rochie la De ce ferneia
acest
Preotii, ca sá se bucure ei de aceastä autoritate,
au târziu costurnul vestalelor, au
nut pe corpul rochia lungá, antereul de care
putin sá dea aparenta de purtAtori ai suflului divin,
mäcar ei n'au
dupá Lombroso.
origina antereului -
Emotia vie suferinta, ca durerea
provoca criza de histerie. s'a crezut
Când mai târziu, a intreprins revizuirea
a verificat realitatea raport
a nu
crize de histerie.
une profomle secoue l'âme
humaine n'y a plus place pour l'histérie".
Emotiunea poate simtul critic; predispune la
sugestie ea poate face tulburArile emotive.
a elevul Charcot a coni-
teoria maistrului
a definit histeria o stare spe-
manif prin turbureiri primitive
dare" .
primitive sunt caracterizate prin
se pot reproduce prin sugestie la anumiti indivizi eu
exactitudine sub influenta
a persuasiunii.
Ceeace caracterizeazá turburärile este lap-
tul ele sunt subordonate celor primitive. Babinski a
verifica la morga spitalului Pitié Paris
matiunile sale: Nici o oricât de indureratá a lost,
n'a de histerie nici histerice, la
vederea cadavrului copilului iubit.
In timpul cataclismului dela Messina, nici un si-
nistrat n'a sau histerice.

www.dacoromanica.ro
 248

este descrierea eroului medic Dr.

care se pe vaporul torpilat Provence" nici un.
accidentat n'a prezentat asemenea au
perioadä. de preparatiune
la predispusi
in constitutiunea
Dumas face
histerice:
Dacá voiti aveti imaginea unei histerii, stati
cati dinaintea unei mese;
vä ridicati veti o jenä pe spinare, dea-
coloanei totusi ridicati.
Histericul considerá durerea din ca un semn
serios coloana vertebrald sau rinichi, se auto-
sugestioneazá rmâne mai
suferinta de aci o mai mare dificultate de a se
a".
Histericul are de a-si face räu indreptându-se;
alte ori are de a atunci devine un sinistro-
zic. Totul se petrece subconstient dece Freud
a insistat asupra rolului inconstientului elaborarea cri-
histerie de aci rolul psihanalizei
tul
Stint bolnavi care ani zile chiar in
sunt multi accidentati muncá. din rázboiu,
etc., care au cutreerat mai azi spitalele.
Dupré din histerici mitomani,
de ce histeriei i s'a mai zis ,,La grande
prin persuasiune au fata bolnavului
a masselor ceva din vindecárile miraculoase
ele nu sunt de miraculoase.
Omul simuleazá sau ori de ori
-este atras de vreun beneficiu.
are evacuat depe front se
ceilalti cred serios este menajat
din dosul frondului, sau coucediu.
s'ar la lucru,
dacá chemati constate infirmitatea o cred
el a munci. el boala
s'o devine Emotia accident
i-a mintea a simulat exagerat.
Minciuna este o reflectatá.
Când simulatia se nici un inheres, atunci
devine aceasta este Mitomanii
istorisiri fabuloase, fantastice.
se la felul, fac
atragá ori asupra Este o

www.dacoromanica.ro
 249

chiar pretul celor mai mari suferinte. Histericii se

ca teatralism, dece au fost considerati ca
simulanti mitomani.
Astfel este cazul descris profesorul Dieu al
bolnav destul de inteligent care
arde degetele membrele, o
pläcere nespusä de a pe medici cari credeau
au fata caz de ulcere trofice prin
voase. I propus bolnavului i
pe bratele un picior, când cele
a märturisit o vie satisfactie i-a pe
Este caz de palominie, o de histerie
deci la histerici un fond mintal
dece factorul moral al persuasiunii este un
foarte puternic,

lui Hippocrat se credea teoria

a histeriei.
fu prirnul care teoria
era fix, legate ligamente care nu-i permitea
abdomen
deplasarea. El criza histerica turburare a
sucurilor, din organism.
Aetius din Amida credea vine
stranguleazá, de aci criza se la creer
nervi.
Paul din Egina, credea in existenta vapori
speciali, o aur,- aura prava- ce se sus cap
axfixiazä
Perioada veche cu interprethrile uterine a
histeriei dureazá aproape o mie ani, din
al de Christos secolul al V-lea
Hristos.
urmeazá a aceia a erei
care secolul al XV-lea
In 529, Justinian filozofice, se
duce o oprire in mersul Religiunea este la o
mare räspântie: Cerul va da aci orânduirea
pe
Mistica religioasá este speculatá de biserica catolicä,
are repercursiune medicalá.
Scrierile lui Platon Aristot stint aduse bisericile
din apus, de cätre de invazia Turcilor.
Cunostintele asupra histeriei se
Tralles vorbeste de: crede teoria
uterul iar se abdomen.
Avicene, medicul arab, teoria a lui

www.dacoromanica.ro
 250

crede criza este o

strangularea uterului!
singurii erau clugärii,
medicina era practicatá de dânsii.
Crizele se popor chiar
sfintilor fu de astfel de
Din secolul al XII-lea al
ropa fu de histerie".
Maghi. erau la putere!
credea miracol.
Posedatii diavoli se Mmultir; ei
stimati: contra
arsi pe rug. Multi inocenti ale
torilor
Printre epidemiile celebre Epidemia dansato-
rilor din Saint-Jean (1374 , femei copii ca bárbati
monoame, cutreerau sate orase,
contorsiuni pe cari le exagerau de
muzici Lor se aláturau altii cari
trupele. duceau pe jos, traversau tinuturile Suabiei
Vestfaliei spre a merge Aix-la-Chapelle
In drum erau loviti cu bastoane
a le
epidemie fu aceia din Nonnains (1550
matematicianul medic Cardan. la
cepu Germania mânästire din Brandenburg, se
Olanda Italia. Prin 1680-1685, Italia
darentisnz", crizele se asemânau acelea
produse la de tarentula" fel
ce epidemic sudul
Mândstirile refugiul acestor bol-
navi, dar cähigäritele vietimele acestei epidemii
mintale: dansau, se ele, se pe zi-
duri, ereau - ziceau ele - cu
Demonopatia era
Intre 1550 1551. epidemia cuprinsese
tirea Uvertet conduse preot
postirá 50 zile se la convulsiuni
conlorsiuni
La fel cu din Saint Brigitte,
Loudoun. In aceastä din epidamia
acuzará pe preotul
nstirii Urbain Grandier (1634) le-a vräjit fiind
Preotul fu ars pe rug.
diavolului era explicatiunea de bazá: bárbati
cädeau extaz pe mormântul diaconului
de Paris Cimitirul
dela Saint Médart.

www.dacoromanica.ro
 251

Printre cele exemple de posesiune

moniacá si histerieeste Madeleinei dela care
a celebrul proms din 1611. Este autoacuzai-
acuzatiunii contra Gau-
fridy.
Madeleine lud, o de nervi acuz
confesorul a prin
cu diavolul". Avea convulsiuni preot
prin intermediul diavolul trimite
voia contra Ea denuntä este
unul dracilor, care se numea Vérim
care comanda o 6666 mai
care i-au invadat corpul, dându-i
oficial. Guillaume din Vair, primul presedinte Par-
din Provence, pe abate dupá un
raterogator foarte
Incepurá plângeri colective contra preotului care
dea inchisoare ce Martorii
falsi 1-ar fi
care nu era diavolul; altii pe mâneau
diavolul transformat chip de a stat
1-a päzit la fereasrä!
Tribunalul pe Gaufridy fie ars
rug, la fel 1639 pe Grandier,
;ursulinelor din Londra, atinse la acea
demia de histerie demonopatie.
asemenea de imaginatia bol-
a histerice care a de a
tiona Nebunia multimii sugestiunea
massä este cea mai de ratiune,
merge impulsul sugestiunei bolnave. Aceste nebunii
colective, profesorul Lavestine le-a
ciopsibii; o de histerie
de histerie este credinta
se poate pune chiar guverna fortele naturii.
Magia este de feluri:
care persoane anumite, histerici
mintali, cred lucra prin intermediul demonilor
acest sens.
a a
Vreijiloria depinde ea de magic, au pu-
de a lega destace, dispune de
Au toate acestea
Cultura nu ne-a lustruit destul.
sub imperiul emotiunei al empirismului.
multi, multi erect asemenea in-
terventiuni supra-mnane, ele sunt un reflex al mentali-
prmiitive, care nu s'a

www.dacoromanica.ro
 252

A patra este prin aparitia lui Charles

Le Pois. Incep controverse rolul creerului al
nervilor histerie, nimeni nu mai aminteste de rolul
uterului histerie.
Simulatiunea este treacät, explica-
tiunea prin magnetismul animal al lui Mesmer se
repede
Esquirol criza histericä cea epileptica:
Singura deosebire este epilepticul .,are crize ex-
discutiuni nici o precizare.
Toti sunt de acord asupra
a cincia perioadä intelectualä. Ea este
prin aparitia a nume Charcpt Babinski.
S'a mare sgomot. Charcot era omnipotent:
dixit.
Era un mare animator.
medic la 1862, timp de 30 ani,
lectiunile sale contribuira dea o concep-
time histeriei.
Pozitivismul era Charcot- teoria
anatomo-clinica.
Descrise criza, o reproduse fata asistentii
vilor, descrise stigrnatele zonele
un punct histeria hipnotismul,
histerie chiar o de reprezentatiune!
Ideile fixe au rol mare pentru dansul, introduse
notiunea de sugestiune.
n'a observat maestru este a creiat
la Salpetriére o de histerie.
N'a simtit cá admirabil tot
de admirabil exagereaza. Când hipnotism era
destul de irnpresionant.
Manifestatiunile cele mai misterioase impresioneaza
pe omul mai cult!
Charcot n'a rolul emotiunii a cauzelor mo-
rale.
Mare le psihiatru Magnan incadrá pe histerici fai-
rnoasa degenerescenta
deci pe histerici nebuni.
Babinski, elevul in 1901 revizuirea
histerice. Am cum a interpretat rolul
gestiunii mai ales persuasiunii, sau al
Crizele manifestatilmile histerice sunt pur dinarnice
sau functionale, multe din manifestatiunile descrise de
fostul maestru nu erau
Histeria nu este o stare individul este

www.dacoromanica.ro
 253

capabil auto-sugestioneze, având o

acest sens.
Sugestiunea o actiune prin care
pe o idee oricât de nerationa15.
fi, pe când persuasiunea a face pe
sau realizeze o
Mai toate histeriei sunt datorite
gestiunci auto-sugestiunei. Medicul uneori, vrea,
acest rol.
la moartea lui Charcot, crizele mari teatrale n'au
mai prin spitale. N'a mai avut cine le cultiva.
Mecanismul intim al a neldmurit.
Asenanarea unor manifestatiuni histerice uncle
simptome ce apartin urmärilor encefalitei epidemice, a
fäcut pe Dr. Radovici autori români,
o de localizare functionalä, aceleasi regiuni
dela baza creerului, encefalita ar da procese de
permanentä. stare constitutionald ar
voriza localizare. Când functiunea acestor centri
fi turburatä apar fenomenele histerice.
Totusi nu s'a spus ultirnul Ultimele cercetári
cu profesorul Musceleanu, ne face
o conceptiune
In organisrnul ca animal, existá
o incärcare se produc fenomene electrice care
la. un moment au un potential mai ridicat din
care caracterul functiunii
ganismului.
Uneori se produc stári care se manifesta prin tur-
burári nervoase, histeria exemplu.
se reuseste se starea electricá la
norrnalá, dispar aceste turburäri nervoase.
Se poate ca starea electricá se
ridice, sub atunci apar efecte
contrarii celor
la a
Dar
Cuta sufleteascä este greu de pätruns!
ca ráspund manifestatiunile
capitalul pe care posedá.
special are psihologia lui. Dinamismul
social manifestatiuni de ordin
histeric interpretatie, mânat mimai emo-
tiune.
Numai cultura bine care joacá rolul de
persuasiune va putea tempera elanul impulsiv al aoestor
manifestatiuni, sub imperiul ratiunii va tot

www.dacoromanica.ro
 254

ce noi. O dorim
putinä. mai o mai
pentru bindle nostru al tuturora.

d-lui Chr. Musceleanu:

Doamnelor
Doimiul Doctor D. Paulian tinut discursul
de receptie. O chestiune de interesantá prin
prisma moderne Mecanismul
al vietei de de
manifestare, mai acela al mentalitätii
noastre
Doctor D. Paulian a aprofundat chestiune.
A ca de ca clinician, cci toti
activitatea sa.
Die peste 15 ani este medicul Primar al unicului ser-
viciu neurologic al Statului: este membru al academiilor:
titular al de din Presedinte
al sectiei Biologice a acestei Academii: din
Ferara, Roma, Torino; al foarte multor Savante
Paris, \Vilna, Italia America de sud. Este autor al
mai multor volume colecturi franceze. Are o
activitate prin sale
meniul specialitätei sale contribue la educarea
a tineretului medical. Peste 700 publicatiuni lucrAri
stiintifice 1-au asezat mai oameni ai
noastre, cari au de multi
tiinta peste hotare.
Este adevärat i s'a o mare nedreptate: mo-
a suferit. dar nedreptate un
Are increderea noasträ a tuturora Ateneul nostru i-a
dat satisfactia pe care printre
activi. urez toate spre a
putea lupte, se afirme mai mult ogorul
stiintei pe care s'a ca un muncitor

www.dacoromanica.ro
 3.

: DRUM VIATA
tinutä de d-nul Traneu-Iasi seara de
20 Noemvrie 1938.

Panta rei! Dunilrea curge. E vesnic

Apa se Mare. Necontenil alta.
Ca ea, conferinta aceasta, e susceptibilá
bare. In zi. In ceas. Din clipá
Anschluss! Acordul dela
prin anexarea Ciezsynuhii. Arbitrajul dela
Viena. a Ocuparea ultimei zone sudete.
la fund cupa umilirii". La 28
brie aniversarea celor 20 de ani. - Invicilis
Spuneam de München:
Praga nu dar picioarele
de solului natal.
Boemia moarä ea. -
dacd pddurile apele au Moldovei este
pur Duc departe codrilor
popor. D3inele pe care
colt din
cedonean de Parcä
ar o subliniere impletirei
nu Nu dar se
scriam despre Cehoslovacia Praga?
O Firele cari conduc actiunile
au termin Praga cartea lui
DE VILLEFOSSE Machiavel et nous"! In EPILOGUL"
acestei cárti este o - La Florenta, sub boltile dela
Santa Croce, se umbra lui
aceia a lui Machiaveli: Unul procesul
- Acuzatorii lui Galileu au desarmat.
lui Machiaveli E pur si mouve" se

www.dacoromanica.ro
 256

Cella care Si ei omoará

vorbeam de dela
Portile fier !
19 Octombrrie 1938. Colonelul Beck acolo. Pe yachtul
Icoana murit ! Manevrele.
nevrele armatei. Poate alte manevre?! fie _problema
Gdynia-Dunare? fie implinirea vechei mele marote"?
pe Polonia? Contactul
Nordului? Al calda?
fie franc Polonic? Intensificarea eco-
nomice?
In 1935, abia din importul polonez se
exportul de
Pare nu. Pe s'a vorbit de uscat. Harta
schimbarea singur In. luni.
Conferinta dela Voiajul d-lui Stoyadinovici
Germania. dela 4 Februarie (generalii von
von Fritsch). Intrevederea dela Berchtesgaden.
Demisia Eden. Conferinta Antantei Balcanice.
schluss. Chestiunea cehoslovaca Statutul al mi-
Regimul ungari la
Roma. Colonelul Beck la Galati! Funk la Ankara.
1,938. Europa 9 luni! Ca o Cartea lui
Stefan Zweig: heures dans la vie dune femme".
.,An der schönen blauen Donau"
negre. Viena cantecelor.
1936. Ziarele noastre consacrau numere speciale Aus-
triei. Articole de Midas, Schussnig altii din Austria, dela
Carnavalul vienez. Operii, balul orasului. Pe
Kahlenberg Viena
La picioare mii lumini, de panglica
a In aerul Metropolei era Viana
Haydn, Mozart. Beethowen Schumann. Ca odinioará
Atena lui Pericle. muzical de miaza-noapte
care ne ducea spre spre
ma patrie", o Schussnig, drapelul
german Hackenkreutz" !
Choralul Pe line le
La scaunul lui Goethe sunt cioplite neuitatele
versuri: ,

UEBER ALLEN GIPFELN"

(Pe toate e
au padure...)
WARTE NUR BALDE
RUHEST DU AUCH!...".
te vei tu).

www.dacoromanica.ro
 257

dar conflict
lui Erasmus
ale secretarului
CHIAVELI. Lupta dreptul spiritului moralá
Intro OM" conceptia umanitar a
sfátuia Machiaveli pe
fie: leu! leu... Vulpe ca evite cursele
leu, sperie
Chestiunea sudetilor?
cetit Doetrina mea" de Adolf Hitler?
la pagina 289:
de acolo, de s'a acum
de ani.
Oprim al Germanilor cdtre sudul
Europei privirile Est.
Punem coloniale comerciale dinainte
de viitorului".
Motivul?
Deschideti la pagina 206:
Este imposibil la 136 locuitori ce-i are Germania pe
kilometru chiar
geniu vital", disponibil, facd
neaoilor
locuitorilor kilometru
Problemá mare.
In 1920, un ziarist spunea nu se lucreazá la
noi ca Belgia.
amintim cá Belgia are 300 locuitori la km.
neproductiv. Noi avem 65 locuitori la km.
productiv. e nodul problemei. Lupta pentru existentä.
for life".
Germania pentru expansiunea spre est, nu are deck
trei Dardanelele, Planut pan-
germanist hitlerist are etape: a) Creiarea unei Ger-
mari germanii dela b)
bordonarea economicä, apoi a statelor pe
Pentru noi, a fost in trecut numai un
Luptele la erau defensive. Pe viitor,
trebue fie o cale de expansiune. Apa, mai mult decât
uscatul a a gräbit progresul.
Drumurile maritime sunt mai vechi decât
restre. Din antichitatea depártatâ astäzi, civili-
zatia, prestigiul; puterea statelor ne apar In
drumurile de apl. e cologna
vertebralä a economiei centrai-europene a noastre.
Niciodatâ nu a fost mai menit contribue
la legâtura popoare. Bazinul dunärean retine
Europei. Situatia vecinilor lângâ

www.dacoromanica.ro
 258

apus. Nu e numai un drum, e numai

calea vesnic E viata Mai dupAl
terminarea portiunii din canalul Rhin-Mein-Dun:Area.
Noul canal va permite navigarca slepurilor de 1.200
T. - 695 59 ecluze. Flota de a
va fi Trimiterea amiratului RAEDER
la Budapesta portul dunärean Ger-
mania monopolizeazá navigatia pe superior. Con-
troleazil tonajul, o treime din dunärean. Sunt
proectele albastre Marea Marea
Neagrä.
la este una, sunt variate. Le voi trece
revistä.
Planurile propuse pentru solutionarea problemelor
Europei centrale. D-1 Jiri F. Vraneck sar-
cina
1. Europa (Masarik 1917). Toate natiunile din
Europa state mici ele
separe lumea de Rusia.
2. Regim spwial vamal 1920. de pace prin
art. 222 al tratatului dela St. Germain 205 al tratatului
dela St. Germain 205 al tratahilui dela Trianon pre-
vedeau sistem de tarife vamale.
3. Mica 1920.
4. Planul 1925-1927, prevedea cooperarea
statelor din Europa (Austria, Ungaria, Cehoslo-
vacia, România Jugoslavia).
5. Uniunea vamald Austro-German din 1931 care a
Inläturatá opozitiei Frantei
6. Tardieu 1932 era construit pe
baze:
a) Nici mare putere nu trebue domine statele
dunärene;
b) State le mari trebue ajute Uniunea
Tinea de urmátoarele date:
a) l3azhml Dunärean e o unitate economia;
Interdependenta economicá nu e conditionatä de
politice:
Relatiile economice ale statelor din bazinul
rean sunt In echilibru.
7. dela 1932. S'au propus urmá-
:
a) Adoptarea plan de redresare eu-
ropeaná;

1) Affairres danubiennes).

www.dacoromanica.ro
 b) Creiarea fond comun de solidaritate
c) Prepararea unui proect de conventie pentru reva-
lorizarea cerealelor. Acest proect ar contracara politica
la Otawa (prin care s'a tariful
cadrul Imperiului Brilanic). agricole
din Europa Orientalä erau
le ans-oceanice.
8. Mica 1933. S'a
a) Un permanent al micii antante din care
fac parte Afacerilor Sträine ai Statelor semnatare;
b) Un consiliu economic compus din experti
speciali ai celor trei guverne care ia deciziile
domeniul relatiilor economice;
Un permanent fiecare an
din cele trei State contractante;
9. Memorandumul Italian 1933. - Prevedea:
a) Produsele agricole ale statelor dunärene, trebue
beneficieze de un tarif preferential;
b) Produsele industriale ale Austriei trebue
tarife preferentiale;
Echilibrul comercial al statelor trebue
ameliorat.
10. Roma Martie 1934
Austria, Ungaria Italia. Din punct de vedere economic
s'a urmärit rezultatele conferintei dela Stress.
11. 1935. - In Incheierii
cordului franco-italian din 1935, s'a recomandat statelor
Europei Centrale un pact dunärean. Textul
proectului prevedea urmätoarele:
a) Garantarea Austriei;
b) Obligatia pentru Stat sernnatar de a nu
interveni interne ale celorlalti participanti:
Neagresiunea mai larg al cuvântului;
d) Principiul consultärii statele semnatare caz
de amenintare.
12. 1936. - Semnatarii pac-
dela Roma din 1936 au se constitue
grup organizat constitue un organ pentru consultarea
reciprocá.
Al doilea protocol impunea statelor semnatare (Italia,
Austro-Ungaria) se dela negociere
privind chestiunea dunäreanä, consult area
Statele contractante puteau acorduri economice
dar numai acorduri bilaterale nu regionale.
Organul de consultare stabilit prin al treil(ea
trebuie contracteze Micei Antante.

www.dacoromanica.ro
 260

13. Hodza - Este o a planului

Europei noi a lui Masaryk.
Al 13-lea plan Hodza. fie fatalitatea
rului 13
Al plan german de organizare, realizat.
In ce priveste planurile la cred
aceste versuri ale marelui Eminescu, contin sugestii
interesante priveste defensiva:
De-un da, rnosneagul
Nu e el este Domnul
Eu nu ajungi ne
ca a
vremuri,
ele putea fi 1916 le
FERDINAND putea spume:
Eu Doamne-al Sldvii n'are
lntr'o reinarcabila domnul profesor Das-
covici, a vorbit de noastra Bratul ocrotitor.
Dun se de fin ou
viitoare a neamului. In fapt Dunarea, este
chiar ceva pentru noi, din structurii
economice a geografice a Insemna-
tateafa ceasta mai deosebita din felul
tuirii noastre economice".
Din punct de vedere politic, national international,
se
Independenta, regalitatea unitatea natio-
toate s'au cu misiunea
providentialA a misiune despre
care vorbea Misiunea a noa-.
stra de a fi pentru altii, pentni
neamurile se foloseascA de mi-
cale de tranzit internationala
ai unui drum de interes obstesc...
cu sfintenie aceast la drept vorbind o
de interes european, noi ne mai bine
datoriile de propriul nostru interes: de de
sigurantä E din rare, când
teresul egoist personal coincide perfect se
cu interesul tuturor. In ciocnirile imperialiste de azi, de
ieri totdeauna, intregului bazin dunarean,
a fost meren, la ordinea zilei. celebrul diplomat
legrand, a spus pe vremea marelni cuvintele
o izbitoare actualitate: Centrul de gravitate lumii

www.dacoromanica.ro
 nici pe Elba, nici pe acolo la
marginele Europei, pe
politicei cuvin-
tele lui Kogalniceanu, despre misiunea
Identialä" de a fi paznicii Dunärii, in interesul tuturor,
mai ca totdeauna de un adânc interes. are
de indeplinit, in folosul tuturor, ea va putea privi
incredere.
Un publicist rus, pare-se de
Mesnikof, acum 50 ani,
Paris, cercetând rolul istorice desvoltarea ci-
vilizatiei omenesti, a ajuns la Incheieri foarte
toare privinta de Stat detinátor
gurilor Pentru Mesnikof, Tigrul Eufratul, dar
trnai ales Nilul, sunt de fluvii legate vestite forme
de civilizatie din cea mai depártata anti-
chi ate.
este perfect ceeace inspirat pe
Lahovary s Nilul a Egip-
itul, putem zice a creiat importanta
a României".
Românizarea gurilor urma acordului dela
Sinaia, constitue un moment de mândrie
dar timp impune mari räspunderi. nu
mai mult decât pe Dunäre echilibrul
stabilit urma tratatelor de pace din 1919 n'a fost
mai muR zdruncinat. A milenara a fost
idezmembrat aliata Cehoslovacia
redactez aceste note nu Bratislava nu va reveni
strdbate state,
nu trei sferturi de an de atunci),
Nu mai numai state care au
mai sau un mare imperiu
81 milioane locuitori considerd ca drum
spre räsdrit".
A spus-o Schacht: Drumul Niebelungilor ne este
deschis alipirea Austriei".
pare bine când vád oficialittilor
cuvintele rostite acesta de
Ministrul Aerului Marinei, General
:
jPoporul trebue se intereseze de
Mare ape general, rostul
a se iubirea de mare
spiritul marinar, sunt un factor de educatia
unei natiuni".
Romania trebue aibá o navala
ei, inspirata de interesele

www.dacoromanica.ro
 262

Marea nu fie consi-

'derate ca niste linii de demarcatii sau fruntarii, ci niste
imense de penetratie lume, prin care
ducä toate bogätiile pulseze o eco-
din cele mai intense".
Marina militará comercialá, tre-
fie o mariná puternicä care un singur
suflet singur Ea trebue o
bátare, o de energie, o de cama-
raderie sacrificiu, care serveascá de
natiunr.
Constat cu cá ultimul timp s'au
lucruri bune directie. Citez dinteun dis-
curs Domnului General Paul rostit do
ziva Márii:
Desvoltarea generalá a porturilor un plan de
sistematizare de utilare corespunzdtor eco-
nomice ale mai insemnate, ca: basinul de
petrol dela Giurgiu, dispensarul dela T.-Severin, portul
de cherestea basinul docului plutitor dela Constanta;
romanizarea gurilor care vine dea un pres-
tigiu Ministerului Marinei o
directiei generale a porturilor comunicatiilor pe
apä, un organ tehnic de control
la Sulina, pentru care a luptat multe decenii;
alemente de progres de
Dar opera cea mai cea mai grandioasá prin
proportia lucr5rilor ei rolul ce
juca economia apárarea este portul Tasaul
a constructie a spre triumful al luptei
dusä de Majestatea despre care S'a
termeni de vigurosi 1933... Prima parte este acea
faimoasä chestiune care treneazá de ani de zile-
pe care convins Men va da toate
silintele spre a duce bun este chestiunea
bazei navale, bazá care, 'marina noastrá
,:poate tráiascä.... In fine, un punct capital de orga-
nizare,a de de Majestalea crearea
industrii marine, care dea toatä indepen-
denta de construire a vaselor, este desvoltare.
Pe lâng santierele navale dela T.-Severin, construese
vase comerciale, pe Arsenalul care o
utilare mai complectä putea construi vase de rázbof
tonaj, Infiintat santierele navale dela Gala,
de mare anvergurá, care monteze submarine-
noi comandate care ar putea alte vase
rázboi".

www.dacoromanica.ro
 263

S'a spus: Anglia e un imperiu o

La Constanta. la conferinta pentru lui
Eminescu, spuneam: La Márii
Nu va fi evocarea acestor versuri. Mai mult privigherea
româneasca fie valorificatd. Nu 1/26
acum.
Mai avem de aspectul tehnic al
dundrene. refer la d-lui C.
Delta Dunärii prin fauna, flora aspectul terenului
un de In care specificul peisagiului
atrage In aceeasi ca bogatia pitoresti
sunt: insula Letea, insula Sf. Gheorghe, etc. - Ar fi
necesar se organizeze excursii pe româneasca,
mai bine fim mai
ao Organizatia Voie ar trebui
dirijeze mai multe grupuri de excursionisti spre
dunarene.
Deasemeni, ar trebui Inmultite calátoriile colective
pe nu turismul e numai o dis-
tractie individuald sau o sursä de venit pentru Stat, ci un
puternic factor educativ folosul obstei Delta
a fost numitá Venetia româneascä" Paradisul
.sdrilor".
Delta izvor viitor de productie. Pe Dunäre Mare.
motonave românesti. Basa-
satisfac pretentiune.
doare când pe vapoarele D.D.G.S. sunt
ame execut be-V
: stanbul -
Pauschalreisen nach dem Seebad Varna (Schwarzes Meer)
1938.
In materie de turism e propaganda, propaganda,
iar propaganda. Chiar itinerariile sunt Intocmite ca
portiunea turistul are foarte putin de
raport celelalte pe care le
strabate.
Românizarea maritime. Intr'un articol
26.VII.1938 Profesor George So-
spunea: C.E.D. e eu conditio nu
mai apará drept ca un Stat fluvial nu
prin cheltuelile sale un obstacol In promovarea
tului românesc".
La 18 August 1938 a fost semnat la Sinaia un aranja-
ment relativ la exercitiul puterilor C.E.D. ca
odinioara In Dacia, gurile marelui fluviu se In Mare
pe teritoriul
3) Porturile de comunicatie pe ca factor de pro-
gres". factor turistic economic.

www.dacoromanica.ro
 264

Ea are interes deosebit de a fi la tot ce se

petrece pe crize din ultimii
§i-au avut geneza ciocnirile de In
timpul anglo-italian Mediterana,
discurs celebru, Duce le a afirmat: Pentru englezi Medi-
terana e un drum, o prescurtare, o via. Pentru Italia este
viata. V i a !

Românii mai pot

Dunárea nu este pentru ei numai un drum, ci viata.
Am examinat proecte realitati
Cred totusi, instructiv, citez un final dinteun
Prof esor ...Cdnd abatele de Pierre.,
abatele lui Frederic al H-lea proectul
de pace Suveranul scrie lui Voltaire: Lucrul e
nu trebue Europei
bagatele
Voltaire Himerd care nu se va realiza
dupd cum nu se va realiza Mire
putut constata din expunerea mea, proectele
cu aveau o restrânsa, de mai
viabilitate. In conjunctura de nurnai
a nationale, ne poate asigura
prosperitatea securitalea.
apropii de conferintei, nu pot
opri a face consideratii generale.
Consider acest veac, veacul La Fontaine. .,La raison
du plus est toujours meilleure" Lupul mielul.
Lupul este amontul trebue
contenit veghe. dece prin noi acum are
rostul Prin noi politica externh". Noi la
proclamarea Vienii ca Hamburg la Dunäre, voiam
facem de la Chisinau, omitând Galatul.
La expozitia Bratislava, drapelul oehoslovac,
jugoslav bulgar, impreunä, lipsind românesc.
Concluzii.
1. Româneascä impune o
a Dunärii.
a) Desvoltarea parcului vase fluviale comerciale
militare. comercialä nationalä;
b) Desvoltarea industriei navale. Santierele dela
Severin fie mai bine echipate;
Crearea de cadre ,pentru ro-
mâneasca;
d) scoli speciale de
2. Din punct de vedere 'economic.

www.dacoromanica.ro
 a) care transpor-
dela nord calea
Alte prin acordate, au reusit
ialt indrurnare märfurilor, care ar fi luat calea
Dunrii;
b) Construirea poduri spre Bulgaria Jugoslavia.
de tehnica moderná, argumentele care se
opun construirii podurilor nu aceiasi
schirnb lipsa stânjeneste traficul
pace.
Infrastructura porturilor noastre, silozuri, elevatoare,
etc.
3. In ce priveste politica o
o mare vrea continue expansiunea pe
Noi trebue colaboräm, aceastä colaborare nu
trebue la un grad care transforme tara
ca o trambulind pentru ambitii imperialiste ale
Colaborare da, trambulina pentru Drang nach Os-
ten", nu.
4. care ne legitime
românizarea ne impune,
obligatii mari.
a) Din punct
gabilitatea la gurile
vedere -
asigurárn navi-
b) Din punct de vedere politic, mentinem libertatea
tranzitului pentru acei care vor pacific
pe Dunäre.
5. Codul economiei noastre primul
mijloacele transport terestre, maritime
aeriene.
6. Canalele legilturá eu - Studiul pentru
canalul Bucuresti-Arges, e terminat.
Problema e in navigabilitatea
lioastre. Nu s'a fäeut aproape nimic acum. Un pro-
gram national nu trebue sä factorii spirituali. Trebue
o o poezie a drumurilor pe a.pä. E
o poezie a Märii a
Credin(!
din
La maluri se
E de-un poet nevoie,
Mai ca de-un

www.dacoromanica.ro
 articol: CINCINAT PAVELESCU MAREA:
lisus dormea. Pe urla o vijelie
$i-aposiolii nepdsdlor,
apa, ca
Dar El deschise ochii. Priuirea de
Asuprd-le o
dulcea ei pe cand se'nclind,
Ce pace se
noi, groaza nein(elesuri,
Ne pe Marea
cu eresuri,
izbite de maluri ji de
Aici orbi(i d'un aici prin
Ne sbalem spre o vis
Ani ne umbra amorului himeric,
veci ne murim.
La vecinii nostri Polonezi, nu e poet de care
fi cântat Marea. Meritá fie citati
WITERJINSKI.
aceste consideratiuni de ordin special, voi trece
la uncle observatii de ordin general. Sunt o serie de ideii
generale sunt considerate ca un bun comun al
generatiilor. ele sunt admise de lumea
putini sunt acei cari se le oerceteze dea-
proape. avem materie
Romania este o eminamente agricold". Analizat mai
deaproape acest slogan, pierde o parte din. sensul
nu trebue se considere numai un popor
dar, ar fi gresit trebue devenim
un popor de marMari.
Nu e mai trebue ne
prindem cu gândul avem un rost al nostru .propriu
marile ape.
mai bine de o mie de kilometri din
avem 424 de Moral maritim, cifre
care prin precizia ne o atitudine de
viitor.
uitarea a mers chiar la ingra-
Citim Mama noastrá" VII, Nr. 10,
cumentatul buletin al energicei Ligi - care
1nzestrat de curând un bric Mircea".

www.dacoromanica.ro
 O singurá categorie de eroi nu are acum
monument marinarii" desi ambele maluri ale Dunärii,
dela T.-Severin la gurile ei, fundul Mrii
Negre, dela sunt presärate
tele Chiar märile oceanele au primit
adancurile
Peste tot luptäm contra stafiilor.
Repetäm, din generatie
deaproape urmAtoarele fraze, care in dezacord
L agricolä.
II.- se naste bursier, träeste functionar
moare pensionar.
III.- nostri aur poartä...
IV.- naturale.
Spiritul de creatiune, trebue transforme
aceste adagii invechite; "fim
altii realitate.
avem.
fim o de agricultori dar de marinari,
industriasi.
Un popor care a dat pe Romeo
Fernic. de Intreprindere al oltenilor, e o
suficientd putem fi negustori.
acesti factori trebue sä contribue la realizarea.
devizei pe care o propovAduesc: Muntii nostri aur
*vrem prin
Imi aceste euvinte ale lui Lahovary, care
termin:
Dunre pe care am desclzis-o
leal al na(iunilor din lume. Aoeastd
-e a Am au
secoli care ea a dus la Mare mai
apr.

www.dacoromanica.ro
 4.

CALÁTORIE ÎN DANEMARCA
Conferinta tinutá de d-1 prof. George Lefteriu seara de-
27 Noembrie 1938.

lume cunoaste nordioe, dar mod

totul superficial, croizierelor ce
mai multe de turism pe mergând de
obiceiu spre fiordurile Norvegiei, pe itinerarul obisnuit:
Hamburg-Reykjavik Islanda)-Bergen-Tromsö-Hammer-
fest-Capul Nord retour.
Aceste excursiuni, la cari au parte, ultimii
foarte multi odihnitoare,
bogate - mai ales - satisfactii gastronomice,
oarece de mesele ale vaporului,
ele, se organizeaza mereu banchete
eu dans, cinstea diferitelor de pe bord
bäutura sunt de rigoare. pe
se fac genere putine atunci se separat,
unii voe sau de... nevoie, pie
bord antrenându-se mai departe mese suculente, eu
prelungite In bratele Morfeu sau la biblioteca
Grimaud... In felul acesta cunoasterea diferitelor a
moravurilor, civiliza¡iei, culturii, etc. este aproape im-
impresii foarte
dar superficiale, din tot ce au putut vedea.
Cu totul se o
pe nu pe utilizând vapoarele numai
ferry-boat-ul sau la strábaterea fiordurilor in
foarte interesanta foarte
este obositoare, din cauza dis-
tantelor mari a valutei foarte
a (aproximativ 30 lei o bursa oficiala,
lar la 45-50 lei, cauza
monedei).

www.dacoromanica.ro
 269

pe uscat a Suediei se poate admira mai

ales parcurgerea Norvegiei mai ales
naturii, Danernarcei, deo-
sebire arta, de tot felul, nu atât
Dumnezeu, ci create de hárnicia omului, care - mai
ales aci locul.
In la aspectele
vietii ca pentru Suedia
Norvegia consacru alte expuneri, necesare
mai lungi pentru Dar chiar pentru Danemarca,
timpul unei conferinte este prea am
l'embarnas du regretul multe
vor nespuse neardtate proectiuni, numai
numai din de Dar e preferabil ca o
fie prea decât lumea: Uf! nu se
se ajunge Danemarca? Depinde de unde vine
cineva. esti la Hamburg, la sau la Oslo,
vapoare trenuri admirabile te 12 ore, conditii
de liniste de admirabile, Capi-
'tale! Dar esti la Berlin, care a fi
frecventat tot mai mult de turistii români, ai dru-
muri, amândon aproximativ 10 ore inzestrate
toate frumusetile:
a) Berlin - Sassnitz - - (ferry-boat) -
- vis-à-vis la sau
b) Berlin - Warnemande - Gedser (ferry-boat) -
Copenhaga.
Pe ambele itinerarii prin regiuni
foarte frurnoase a traversdrii cu ferry-boat-ul
este larg acordatd. Desi trenul In ba-
cului, tras pe mai multe linii paralele, aproape
In timpul nu vagoane, ci toll se
pe ferry-boat-uMi, unde se restaurante,
de corespondent6, de fumat, de precum o
punte de promenadä. Nu se poate o
mai mare, pe o vreme splendidd, pe o mare ca
cadru mai frumos, profilându-se In.
zare atât coasta a ajungerii, asteptarea
fericite pline de tot farmecul noutätii.
Bareori marea este dar ca sora ei
Pontus Euxinus, care desi amin-
teste de multe ori am devenit membri ai sociebitii
Mal-de-mer..
Copenhaga (orasul negustorilor) supranumitd Atena
meriti cu prisosintá supranumele rezumi
aproape Danemarca, cuprinzând 850.000
locuitori, din totalul de aprox. 4.000.000, ai

www.dacoromanica.ro
 270

acestei unice lume, uncle sunt

foarte
unde numai
celelalte - afará
oele 85
-
- Cunoscând bine toate capitalele Europei, pot spune
Paris, prin perspectivele sale vestite,
este al doilea oras din Europa prin frumusetea, prin
prin ordinea, prin civilizatia, arta
sale, prin hotelurile restaurantele de o
nu ce se n'am
restaurant danez) - din
vorbesc limbile, tot una de...
Numai un semnal inoendiu, un extinctor,
un furtun fixat perete uneori chiar
de unele case stint
de lemn pericolul incendiu nu e exclus. Totusi
turistii dorm fericiti, visând la frumusetile
peste zi...
Profesorul I. Sirnionescu, scrierea sa despre
G. D. Mugur inimoasä. la
Radio, D. Culea Insufletita sa despre
superioare populare V. scrierile sate despre
Educa(ia fizicá, au atras mai de atentiunea
noi asupra avem o oarecare
intuitie anterioara Ceia se vede acolo toate
popularizarea minuni este scopul
expunerii de
Inchipuiti-va o de 44.300 km.2, cam de ori
mai a peninsula
insule mari cam 500 din cari numai
locuite, restul servind ca teren de culturá, la care
proprietarii se duc barca. Numeroasele dan-
fiorduri, au un rol foarte important,
vigatia, formând un marinar de lumea, aducând
civilizatia inlesnind pescuitul, ce
tine pas agriculturii cáci din suprafata trii,
nisipoask este o
de de mimeroase, de
de apropierea un punct din
nu e mai depärtat de mare 40 knit., nici mai
172 m.! este± 300,
200, dar rareori scade sub 50. In centrul Copenhagei
se un termometru pe o având aceste
extreme, un barometru e frumos
apare o bicicleta, când sau chiar
se retrage, miei doamne eu
un In fehil aoesta oricine se poate
direct, dat danezele nu
pe vreme frumoasa, decât ou bicicleta. Sunt

www.dacoromanica.ro
 271

Danemarcei 400.000 biciclete, ce

daleazá de 80 ani unii cari fac 7.000-8.000 km. anual.
Stolurile se tin lant, mentinând spiritul demo-
cratic adevärate manifestatii. Profesori
membri la Curtea de Casatie, pe
biciclete, vin la Universitate, la Ministere, aláturi
cosari eu jobene, de covrigari, mäcelari tot felul de
profesiimi, tempo ce nu se poate
Densitatea populatiei este de pe km.2,
relativ micá. mortalitatea mult mai media
aici 65 având centenari;
.(judete) 13 ministere formeaz ossatura
administrativá a de lun partid social-
democrat.
Armata poate cuprinde timp räsboi 100.000
oameni. La 17 recruteazä fac ser-
militar cinci instruiti de 600 ofiteri
activi. Pe se de nici ofiteri'; soldati
uniformd. Numai garda dela palatul regal -
foarte garda atrage privirile
schimbându-se totdeauna la amiazá, când poate fi vázut
M. S. Regele Cristian X, sau venind de pa
iachtul ancorat port, unde gäzdueste
lunile de vará. Explicatia a
militare pe uliti, Danemarca n'a avut
rázboiu dela 1864 - de 74 ani! Vecinele ei Suedia
Norvegia, epoci foarte turburi, parte din pri-
s'au linistit, neavând rásboitu dela 1807 - de
ani... nici comentar, de ce spi-
ritul militarist lipseste eu totul... au, de
prezentându-se foarte frumos. Asemeni
antiaerianá.
La se vád câte doi uniforme
foarte elegante, tottul ca ale ofiterilor de
rásboiu: galonate,
bracate cu mânere de sidef... Stau tácuti
ceasuri de-arândul. Sunt gar-
stradd, ce nu au nevoe intervinä de fel. Cir-
se face automat, prin lurninoase tot
nu iese din nu trece chid nu e
chiar dacá e sau vehicul
sens contrar... scandaluri nu se
Numai sutele de copii. vânzátori de jurnale, strigä mereu
celor 247 ziare 3419 reviste de toate
de tot felul de articole de doctriná, cci
exerocherii, rápiri alte frumuseti nu se pot ceti.
Sunt foarte rare anuntate 2-3 spiritul pu-
blic nefiind de mahalagiu!

www.dacoromanica.ro
 272

300.000 telefoane 400.000 la Radio,

dintre oarneni. 60 biblioteci 855
biblioteci populare. Inzestrate mii de având
o dotatie de o danezá pe an, cap
locuitor, cultura Numeroase Institute
stiintifice, de de biochiMie,
fisiologie, biologie marinä, de bacteriologie, extraor-
dinare muzee de naturale
Observarea a naturii
este consideratá ca mai materie a
gului medicii veterinari sunt
numai pentru cá cresc
- animalele, dar medicina e mai grea
decât a medicilor umani, ai pacienti vin singuri
doctor, spun ce-i doare au mai Nu uitati
cä lucrurile se in Danemarcal...
$cola primará cinci ani e
de toti copiii. Nu nici un analfabet
Ora. Acum câtiva ani, când s'a descoperit unul, s'a
Parlament un fapt extraordinar Un deputat
s'a ridicat, Intrebând pe Ministru de
sat din nordlul Danemarcei, la o s'a
coperit mulgátor de vaci", care desi 22
ani, a Omul era la trup
analfabetismul lui nu Palid,
Ministrul Instructie a luat cuvântul, declarând va
ordona o va cele mai severe
pedepsirea asprá a vinovatilor.
In ancheta era
locale pedepsite,fiindcä au tolerat acest caz unic de
fabetism. analfabetului el
de o grea contravenientul a pus la carte,
pentru a salva pe deoparte suflet omenesc de alta
onoarea regatului danez. Ziarele au trimes
fotografi. Câteva a un fel de
monstruos, o raritate asemenea din lume".
$coala (ginmaziul nostru) dureazá patru ani
care se trece un examen de oapacitate
(vechiul nostru examen absolvire). Reusitii pot urma o
- real klasse (un an - vechea cl. 5-a
comerciala pe - care la noi n'a prins) sau 3
ani superior nostru) care
urmeaz stiudentenexamen (bacalaureatul). Structara
promotiune
numeroase. sunt ale germane
(linainte de rzboiu. severe atmosfera se-
A. D. Culea cit. pag. 4-5.

www.dacoromanica.ro
 273

a un nivel intelectual ridicat. Ne-

la minte nu se la mai
locul putând usor o practicá
foarte rentabilä. Danemarca este de
pentru totul contrarie devizei
care urmárea facä toti oamenii
tot de prost.
Numeroase terenuri de mai
cluburi de de camping, etc sunt
afiliate pe fiecare minoritate sunt
zisele sport-uri la 20.000
degradand astfel spiritul omenesc...
se Danemarca. Cea
din Aarhuss, din 1928 cu 20 pro-
fesori, 500 studente cea sträveche
datând de pe vremea lui Mare
cu 5400 studenti, 1100 studente 135 profesori,
cinci este gratuit de sus
percepându-se numai taxe de materiale
22 cor. pe lei), dar o-
bligati la fixe, ci putându-le da la data se
cred ele.
5-7 dar se väd multi studenti 18-20
semestre, priviti cu simpatie de massa recrutilor...
dureazá dela 1 Sept.-22 Dec. 1 Februarie 9
In de studentii profesorii,
oricare ar fi dimensiunile, pornesc pe skiuri, dorm
cabane pe genunchi... Extensiunea univer-
sitará un alt
superior se o
datând 1829, cu o superioarä
din 1773. (Veterinarii fac 5 ani
6 hrni, iar agricultorii 2 ani 8 luni, dar devin
mult agricultori mai putin Pentru
direa terneinicá a agriculturii sunt 20
agricole foarte nurneroase superioare populare,
im de de adulti curs complimentar, la care
vin pläcere fete.
aceste rodul d-lui
Ap. D. director la Fundatia Principele
Carol rezumarea ei nu se Lucrarea trcbue
intregime, foarte documentatä
talent real, de ce a legritura
cu poporul. Voiu da numai câteva date extrase carac-
teristice, pe s'o
reciteascá intregime...
Danemarca -
egalitatea fericire, - bucuria de
ultima statisticä

www.dacoromanica.ro
 274

- abia 3 averi ce peste 10 milioane coroane

57 persoane venituri peste 200.000 anual. In
schimb nici un särac, intelesul al cuvântulut,
cáci modestä, dar higienicA o hranä
nu poate fi Guvernul social-
a rklicat de prin
Increderea ziva de populatie au asi-
guratä o pensie de bátrânete, la 65 ani, este asi-
guratá de voie contra riscurilor boalelor. Danezii nu
banii la ca Francezii, nu fac din viatá o
Ei cheltuesc din investitii, ame-
chiar distractii pláceri personale, plátind
regulat ratele la asigurAri... Astfel strúnge bani
albi zile negre, variantá o
semnificatie...
Satul danez, din case rare (ferme) mijlocul
unor mosioare, nu seamänä nici pe departe cu ori-
dare alt sat. Citez din cartea d-lui Ap.
mentiunea nu e nimic exagerat, ci numai lucruri reale,
o sinceritate
'...,Gospodária e ca o cetátue eu patru ziduri.
atelierele industriei agricole, grajdurile,
locuinta gospodarului, multe ca material
de constructie Ingrijire. Unde-s casele mai dese, biserica
centrul comunei.
Ici-colo, apar micHe Inconjurate de pareuri, ziduri
mai supravietuiesc, egale
cu ceilalti fermieri ai satului, ultimii urmasi ai
feudali.
pajistile cu vitele bältate, lacurile geome-
trizate, canalele din jurul fermelor, printre
prm liniatura varietatea de un
covor la infinit.
agricultura danezá a trecut dela exploatarea
la cea intensivá industrializatá,
rurale au suferit ele transformäri prin desvoltare. Nu-i
danezá care nu-si fi sau
fi adäogat altele, decenii.
Constructia ruralä este mereu transformare sub
influenta necesitätilor a arhitecturale moderne.
ce alegeri de pianuri fotografii de cládiri
caracteristice bine amenajate, rurali au
modele, organizand expozitii. S'au
coneursuri de planuri pentru clädirile mai potrivite
sau marilor exploatatii. Sub raportul igienei (aer
muR) clädirile rurale daneze au suferit o
2) cit. pag. 10-12.

www.dacoromanica.ro
 275

revolutie ultimii 20 de ani. Arhitectura amenajarea

de locuit care rmâne adesea independentä de cele-
cládiri, s'a se desvoltárile
izvodului de stil traditional rural, prin satisfacerea
cerinte moderne. Pentru cládirile de exploatatie propriu
(grajduri, magazii, etc.) dimpotrivd, s'a prin-
cipiul uzinei" In limitele de material,
neglijeze armonia ansamblului.
Am intrat gospodäria tdranului Hansen din
muna Mulgund", - un român. Când s'a
surat - ne spune gospodarul mândrie - n'avea nicio
palmä de niciun s'a imprumutat
o sumä oarecare cam un hectar de
cea mai calitate, nisipos, acoperit gropi
la mijloc.
Singur a astupat gropile a pmânt bun peste
nisip, mocirla a adâncit-o pentru
terea pestilor. Gospodarul ne sptmea pestii
dela masá. fiindcä umplut lacul peste
scump cäutat vindea de
peste 10.000 coroane, care câstig frurnos chiar
valuta dinaintea räzboiului.
Hansen a stare poate tie la
cei 12 copii.
lui e 5 tarlale, hectarul de
mosie).
tarlaua I secerisul
pentru nutretul vitelor. e plan-
tatá cu timpurie; ce s'au acestea,
planteazá sfecle târzii, tot pentru hrana vitelor. A
e cu ováz de pentru
care sunt pe vará grajd. Tarlaua II e ocupatá
cartofi morcovi pentru nutret.
Tarlaua III e semänatá cereale: orz
Pe celetalte tarlale fânete artificiale pentru vite.
Am uitat spun Hansen are un petec de
pomi roditori, altul de zarzavat o fäsie de Casa
lui, ca a codas, este
copaci gard viu. Casa are 4 curate
mobilate tot ce deosebitd. (Odaie
de dormit, odaie de primire, odaie de mâncare
tine biblioteca agricolä, registre de conta-
bilitate, toate curate rânduite de nevasta lui Hansen,
care a o de gospodärie casnicd).
In e electricä, ca tot de
apoi telefen, pian. Alte multe case au centralá (ca-
lorifer), baie, etc. Curtea e e
e luminat ca casa. Cotetele la fel. In-

www.dacoromanica.ro
 276

tr'un colt e pompa Intr'altul, dosit, groapa

gunoiului alte pompe
tras urina vitelor. Aláturi se magazia de de
gräunte, de nutretul vitelor. In grajduri tine 4 vaci
en 2 cal de 6 porci máceldrie
multe
La noi, un nu cu 1 ha. cu 5
ca vai de lume, prost, vitele... le numeri
coastele de slabe ce .
In 1907, urma. rascoalelor Inginerul C.
Alimânisteanu, a tradus cartea lui Louis Tegner:
/area agriculturii Danemarca, pro-
punând ca un corolar, trimiterea acolo a 100
veritabili, nu de Carnaval, care sá propriii
ochi cu propriile urechi" - cele
puse mai sus. Exemplele bune contagioase ca
cele rele, vom avea 100 fermieri model, cam
3 judet. (Romania antebelicá avea 32 districte).
Apoi 1.000, 10 mii, etc., etc.
polemist sociolog autodidact, C.
brogeanu-Ghereia, opera sa (1910)
propunerea lui C. o
felul trimitem 100 români,
cari mai vreme agriculturä clima
gimul cultural-social din Danemarca, dar 100
danezi 18 ore pe zi, pe soare ca
Sahara mâncare, cultural-social dela
(mai ales atunci...). La se va vedea care e
superior, adaptându-se mai repede, sau mutandu-se
nitiv la
$coalele superioare au ridicat sufletul,
pul viata danez. Ele au ca hectarul
danez dea mijlociu 3.200 kgr. fatá de 1.000
ale hectarului românesq, cu un mult mai rodnic.
Hectarul de produce morcovi
un 10 vite mari, cari dau lapte
la din suprafata e
prin din terenuri nisipoase sau mocirle,
fermechtoare.
Creatorul acestor este pastorul
(1783-1872) profetul Nordului, iar conti-
Kristen Kold(1816-1870).Amândoi au luptat
pentru ridicarea massaor ignorante lipsite de
spirit critic, cari au fost sunt o usoará pentru
agitatii politice", Kristen 1862. ar fi
vorba la 1862 ci vre-o 70 ani mai
supralicitatiunea cluburilor atinsese

www.dacoromanica.ro
 277

culmea toti bateau politica" - cxpresia

a unui aulentic.
Citam mai departe din cartea d-lui (pag.
intemeierii acestor aparthie
cularilor majoritate ele sunt proprietatea
rilor, cari angajeaza profesorii,
alcatuiesc elevii o mare comunitate,
masa impreunä. Vtiata de internat supraveghiata o
familie are o puternica influenta asupra bunelor
deprinderi ale elevilor. Subventiile sunt prevazute
legi.
Profesorul de educator devotat,
profesorul personalitate, profesorul iubitor
poate fi conducátorul unei astfel de
Si e de-al trebue se
begat de ei. le vorbeascä simplu
pe intelesul tuturor, le la inimr.
Activitatea profesorilor din
de acum 50 ani,
sate dorinta populatiei mare
asculte conferinte la s. p. deosebit de iarna
mai ales. Localurile deveniserii prea
lume. Sate le aturici pentru
confcrinte, exercitii gimnastice tir.
In superioare populare sunt
vara, profesorii turnee prin sate unde stint che-
mati conferinte lecturi.
Etc sunt grupate cicluri se de
zile, apoi parte.
Profesorii merg deobiceiu acolo uncle sunt fostii elevi,
pe care acasi spre o
Chiar fostii elevi sunt care
aceste conferinte fostii profesori le onoreze.
Profesorii se fami-
conditiile ale fostilor elevi,
chip recruteaza pe viitori.
In aceste turnee, ei dau bibliotecara, aducind
de conferintele
Ei la de lecturá local, fac lectur,
biblioteca, sau fac la cursurile
lucru de familii.
elevi, grupati asociatii pentru organizarea acestor
alti profesori conferentiari la cercul
biblioteca; aleg subiectele, fac programele (adesea
prin de vot despre ce doresc
li se vorbeasca).
www.dacoromanica.ro
 278

se de Sunt
culturale pentru lumea, deosebire de
de profesie, rang social. Cu acest prilej tin
oamenii culturä, preotii, dar mai ales profesorii
dela sunerioare _populare. conferinte, pro-
de ori alte
artistice.
Sunt adevärate reimiuni nationale, unde se
teme vitale pentru satelor. Multirnea se simte
Adunärile sunt protivnice spiritului de diviziune
politice.
Reuniunile se tin la superioare populare, de
r.?gulá la cea apropiatA, au urmat majoritäjile
satelor adunate.
Deosebit de congrese, sunt reuniunile elevilor
ale elevi ou profesorii, odatkpe an, la
acolo nevoile desvoltarea
ajutorarea däri de seamá,
petrec artistic intelectual aratä ce au realizat In gos-
podäriile
Cu acest prilej dau contributia pentru
scoalä".
Realizatorul ginmasticei sportului pentru a
tot al satelor daneze Niels Prin crearea
a numeroase Societäti sportive de tir, prin exercitii
cu satul, stimularea latente ce
se gäseste el a fost uneia din
cele mai frumoase, mai eficace
sportive.
Dupá o incursiune cam tn domeniul realizárilor
scoalelor e nevoe completäm expunerea
alte date: La o de ori mai la o popu-
latie de cinci ori mai Danemarca are
un buget 470.000.000 coroane, aproximativ 19 miliarde
lei. cam jumätate cât al nostru. Dat cä
armatei nu absoarbe decât sume reduse,bugetul poate
destula toate celelalte necesitäti special asistenta
nenorociti, tuberculosi, nebuni,
sunt sanatorii conditii de curätenie
demnitate, mai presus de spitale uriase
modern instalate curarisesc gratuit pe vremelnici.
Patriotismul m'a impiedicat sá räspund la intrebarea
a unui danez, relativá la numárul suma cheltuitä
cu imbecilii dela noi... jenam sá spun indiferent de
1) V. Loco cit.

www.dacoromanica.ro
 279

suma cheltuitá cu dânvii de dânvii, ei sunt liberi

ba uneori ajung conducá pe unii
semenii mai putin norocovi...
Farmacii uriave, laboratorii instalate
7-8 sunt mare cinste, alauri de mari
fabrici de produse farmaceutice, sum spre ex. Léo.
ce are marca Concesiunile stint tot mai
restrânse se un fel de treptath,
tot mereu limita vrâstei pânä la care cineva
râmâne concesionar.
restrictie extrem de putine formal-
politienesti vamale, pe cálátorul ce
strAbate Danemarca. Poti veni pleca ori câti
fel de bani vrei sau... ai! coroanei este
fixat la o L. 22,40 cor. daneze. Devi coroanele sue-
deze Norvegiene au alt curs ele
un relativ. Moneda divizionard, este
de asemenea foarte usor de magazinele
mari poti pláti monedá, dupä curs oficial,
afisat toatá Peninsula Cu mare regret
am constatat nostru nu misca de din
din urechi, barem la sfârvitul listei...
bánci, mare prosperitate, se väd pretutindeni am fost
când cineva a numai urma unei con-
vorbiri la telefon, un de de mare valoare, emis
pentru alt din nici o formalitate,
färä aprobare, comisii de taxe, clearing sau
cum le mai spune...
atâtea trebue aibá o
In Baedeckerul Das Trinkgeld spilt
eine rolle im Danemark... Man wartet und man
gibt etwa Am simtit noi aceasta, dar dat
pläcere pentru servicii fäcute elegant, prevenitor, curat,
discret cu pe La o pensiune
secretara pensiunii, care nu primea era de o gen-
o tovarásii de
se gândeau delege pe mai ca
cum va mai frumos... In nefiind
deck cameni nici o cocoanä n'a
lase sotul joace acest rol
Corectitudinea, cinstea, veselia
sträzii, frumusetea localurHor sutele de vapoare
zecile mii de bärci ce in lei.
o de neuitat. Pitorescul nu totusi
prin cärucioarele ou Inhmate sau
capre prin sutele de mii de biciclisti despre care
mai vorbit.

www.dacoromanica.ro
 280

Carlsberg, 1871 fratii Jacob-

repede la o mare desvoltare ,prospe-
ritate, a constituirea (1876)
pentru a numeroase Institute stiintifice
portantá mondialâ, de zidirea inzestrarea
Ny Carlsberg sute de
turi originale grece, romane, franceze, germane, daneze,
de foarte mare valoare.
profuziune de colectii publioe
culare. te atrag toate Muzeul regal de
Muzeul Thorvaldsen, operele marelui sculp-
tor danez, dar Atenian cele mai detalii, de
Arte decorative. Hirschsprung. Kunstmuseum,
zionalmuseum, Zeugmuseum, Stadhnuseum, Zoologisches-
museum, Castelele: Amalienborg .(palatul regal), Rosen-
borg. Cristianborg, Frederichsborg, te la tot pasul.
Bisericile Frue Kirche, (Domul - continând vestitele
statui ale lui Crist - 12 apostoli - de Thorvaldsen).
Marmor Kirche, Grundtwigs - Minder Kirche, Bursa,
turnul rotund, vestita plimbare Langelinie,
portul antierele uriase, atrag necontenit
admiratia minunatá a vizitatorilor. Magazine foarte
asortate, special cu atentia doamnelor,
iar Tivoli tot felul de distractii -
oras din Scandinavia) numeroase exem-
plare de Greta Garbo - mi tip foarte comun pe acolo -
completeazd frurnosul decor. Un Rundlahrt al orasului f
cut ziva automobilul al portului, noaptea
barca, dea o idee destul de asupra
penhagei, orasul minune al Nordului.
La 47 kin. N. Copenhaga, pe riviera la
se castelul Kronborg, stil Renaissance,
zidit 1575-85, posedând cea
din vestita bateria de
pe care legenda technica fac
vestita a lui Ceva mai jos s'ar gäsi
mormântul nefericitului al Danemaroei,
parcul din vale, ar fi Ofelia. In fall
4 km. se localitatea Suedia, dincolo
de Sundul, pe care, copii o
degetul. la ora de geografie....
Spre sud de Kopenhaga, la aproximativ 100 km.,
Vordingborg Orehoved; se eel mare
pod din Europa, o de
curând avind 3.200 in. lungime. Numeroase alte opere
technice, de mari conceptii practice artistice,

www.dacoromanica.ro
 281

pe care nu atM Dumnezeu, munca

ornului au fie un colt al fericirii pe
Lista ce au insotit expunerea.
1. M. S. Regele Christian X.
Drapelele Norvegiene.
3. Harta
4. liniilor de
5. Copenhaga vederi: Lristianborg, Thorvaldsen
seum.
6.
7.
8.
---
- Yiesterbrogade.
regal.
ata Primariei - Dragonului
din
9. - Bursa.
- Circulatia.
10.
11.
12.
,,
-- Ny iarna - lebede.
Glyptotek.
13. Turn ul rotund - Trinitats Kirche.
14. Marmorkirche.
15. - Rosenborg Schloss.
16. Terasele Hotelului d'Angleterre.
17. - quadrigele tauri.
18. - Piata Primariei - noaptea.
19. ,, Tivoli. - noaptea.
20. ,, - Cartier - pensionari.
21. - Cartier - lucrtori.
- Grundtwigs
- Lange linie - portul.
.,
- portului.
- Amalienborg - atul regal -
- Garda.
27. - Schimbarea garzei.
., - Artileria
., a parlamentului.
30. - cerbi libertate.
31. ,, Cherhana.
32. - Fermier purcelul).
33. Costume nationale.
34. ,,
.35.
36. Camping - sosirea la phij5.
37. ,, - odihna cort.
38. toileta.
39. - dans.
41. Studenti.
- iarna.

www.dacoromanica.ro
 282

42. Studente.
43. Scoalá aer liber.
44.
45. Biciclete - tandem.
46. -pe pod.
47. co§ar.
48. -oovrigar.
49. ,, voinic.
50. Copenhaga- Kirche (interior) - Apostolii
51.
Thorwaldsen.
- Dom Kirche (interior) - -
52. Carlsberg Glyptotek -Sala festivá.
53. ,, -fertilitatea .(K. Nielsen).
54. ,, - Cele 3 (Canova).
55. ,, , -Särutarea (Rodin).
56. ,, - Venus märul (Thor-
57. -Jason lâna de aur
waldsen.).
58. , Amazonä
golino (Carpeaux).
60. ,. -Dansatoare (Carpeaux).
61. ,, ,. -Joana d'Arc (Chapru).
62. Rodin (Falguière).
63. - J. P. Laurens (Rodin).
64. - ânditorul (Rodin).

www.dacoromanica.ro
 5.

H. TA1NE SA CRITICA
Conferintä de receptie tinut de Raul Teodorescu
seara de 4 Decembrie 1938

Domnule
Domnilor,

Incep prin a membrilor

Ateneului Român pentru cinstea ce mi-au fácut primin-
institutiune care
are un trecut atât de strälucit cultura care a
atâtea personalitäti de ce s'au manifestat
pe literelor, artelor, sânul ei.
asemeni aduc caldele mele multumiri d-lui profe-
sor Stefan Joan, Ateneului Român, pen-
tru bunávointa care a acceptat fie oarecum
nas" la solemnitate, cu atât mai cât de
D-sa, neuitate spirituale, de oare ce
mi-a fost vreme distins profesor, ba mai
sub auspiciile sale mi-am fäcut debutul
public, acurn 20 de ani la Matei Basarab".
La Universitatea Ateneutui am avut pri-
lejul fac o serie de prelegeri asupra figurilor odor mai
reprezentative ale frumosului artei,
din cele mai depärtate timpuri ale urmând
le continuu zilele noastre.
La aceastá conferintá mi-am propus
despre de critic filosof al
a lui Hippolyte anul
110 ani dela nasterea marelui critic
filosof, autor al celebrelor La philosophie de
l'art" Histoire de la littérature anglaise".

www.dacoromanica.ro
 284

sa de uriase exclusiv
frumosului poate sluji tineretului ca
a existente bine
sa metodic pas
cu pas, poate fi o celor ce nzuesc realizeze o
de contributiune
daci a fost azi de
are meritul prin discutiite interesante pe
cari le-a prin perspectivele pe cari le-a deschis
domeniul al filosofiei artei,
indeletniciri spirituale pe un teren mai
tific prin metoda sa deterministi, logici
Metoda sa cu o tehnicá speciali, de complicalii,
care studiazd, explicá, claseazA, chiar
astäzi mai estelutilizatá, este vie prin
interesante de ce se pot face
ci care-i o vesnicä actualitate.
Hippolyte Taine a fest din spirilele mai
ale secolului trecut. Inraurirea lui a ca
a Renan nu mimai asupra contemporanilor ci
s'a asupra gândirii veacului
lucru se prin faptul a fost
din mai mari gânditori ai secolului al XIX-lea.
Fie ci face literaturâ, face istorie, fie critici
el predomini care are
tinuu tendinta de a se ridica observatia faptului la
generalizare, la abstractizare
cum vom vedea, a manifestat-o
destul de observând faptele, sistematizandu-le
abstractizându-le. o
o personalitate artistici sau
o reduce la o care e rezultatul faci-
torilor, pe cari numeste moment.
teorie deterministi o formulati precis Istoria
engleze" ce aplicarea, cum
vom vedea, Essai sur Tite-Live" teza sa de
torat despre Fabulele lui La Fontaine". A consec-
tot timpul activitátii sale doctrina sa. pe care
n'a pe care a aplicat-o toate
preocupirilor sale: literaturi, istorie
Dar si ideilor sale de
existentei marelui critic filosof, a cArui viati eroici de
intelectuali se cea a opere-
sale.
sa a aceia a unui ce a
muncit sale,
ruinitoare, adevirului.

www.dacoromanica.ro
 285

Adolphe Hippolyte s'a näscut la Vouziers

Ardennes la 21 Aprilie 1828. sau Jean-Baptisto
a lost (avocat procedurist) comuna sa natalä.
la 11 casa párinteascá,
latina urmând eursurile unei pri-
mare de un domn Pierson.
n'avea decât 12 ani când pierde pe tatäl
care lasä sale, celor douä fice lui Hippolyte,
avere Aceasta-i garanta indepen-
dentá materiald ca nu fie nevoit mai nici
profesorat, nici scrie din nevoia existentei.
In primdvara 1841 e trimis la Paris.
La ale cursuri le
ráusi fie toate clasele,
de filosofie, de de
premiul de onoare la concursul rezul-
tate avu urma unor
todice, fäcându-si dela 14 planul 'lectiilor sale
zi timpul de lucru
o de o orá pentru. pian.
La Colegiul Bourbon face lui
Paradol a altor camarazi cari o
asupra vietii sale.
strälucitele studii cariera care i se
chidea chip firesc era acea a
'La 1848 trece bacalaureatul litere
calaureatul este la Nor-
Superioarä, vestita Paris, rue d'Ulm,
facem una la
Cu el intrau rivalii lui dela concursurile
rale din 1847 1848: Edmond About, al doilea,
Francisque Sarcey, critic romancier de mai
târziu, Libert, de Suckau, Paul Albert,
Scoala Norma Superioará era un focar de
prin activitatea intelectualá ce se desfásura acolo
era mai prielnic de desvoltare_si de
a unor spirite distin&e, prin convorbiri interesante, lecturi
continue preocupäri spirituale: e de mirare
printre camarazii lui s'au desprins multi cari au.
jucat rol fie fie in
teatru literaturá. Astfel
cour, Chassang, Assolant, Aubé, Ferry, Weiss, Young, Gré-
ard, Prévost-Paradol, Levasseur, Accarias, etc.
Prin cunostintele sale vaste bine rânduite, prin.
sârguinta, care muncia culeagä noi cunostinte,
un aparte printre colegii
inspirându-le respect dragoste. camarad
www.dacoromanica.ro
 286

nu-1 numeau Dl. de abia

din liceu, el venia un spirit format metodic,
deri personale bazate pe reflexie obser-
vatie proprie.
Afará de nu se putea nu le puterea
sa de cugetare, patrunderea sa dragostea
sa a lucra de a se cultiva chipul prin
studiu discutiuni lte.
Concurentul cel mai temut era Edmond About,care
desi avea adesea mai sclipire deck n'aview,
chiar spusa lui Sarcey, soliditatea de
nostiintele sale de vaste neintrecuta sa putere de
Nici unul n'a mai de el de
in Pe ceilalti mai
Umpul se cufunda in studii
neintrerupte.
'El se aci vederea a_gregatiei de filosofie,
dar studia matematicile, fizica, naturale,
ria, limbile moderne, pe cari ajunsese le
nunat, muzica dansul.
Era o enciclopedie vie. Cunostintele
cari le acumula continuu vesnic
se de la cea mai usoará
mare a memoriei, ieseau la Colegii ajunsese
la el la nedumerire domeniile
variate.
se poate vedea, nu se instruia numai
vederea profesiuni, vederea unei cate-
dre, el lucra melodic un plan
larea unei culturi integrale.
Dintr'o scrisoare 1849, 21 de
prietenului Paradol, se vede el propusese
filosof" adevaratul al
bine seama ce variate cunostiinte ce
trebuesc pentru
Platon, Aristolel, bisericii, scolasticii erau
infrigurare, ideile analizate, rezumate, clasificate
metodic. Devi studentii dela filosofie erau scutiti
meze cursurile de le urm pe aoestea
serioase acest domeniu.
Engleza o cunostea deplin, un unchiu al care fu-
sese America, englezeste, el se perfec-
tionase studiul acestei limbi. Germana de asemeni
studia pasiune citea pe Hegel original.
prof. D. Roca dela universitatea din Cluj, teza
sa de la Sorbona, ,,L'influence de Hegd
sur de et de
www.dacoromanica.ro
 287

hnportanta asupra lui de care

filosoful german, dovedeste influenta lui Auguste
Comte asupra lui este numai o
E de mirare destul de a lui
a putut rezista la care a
anii n'a
juns la intelectual e o de dispozitia lui
fireascá pentru munca de pasiunea dra-
ce-i nelnchipuite.
se recreea cântând la pian trio cu colegii
Rieder unul violonist violoncelist. Avea
o pasiune deosebita pentru i-a
admirabile, cu cari se La vie de
Grairidorge".
despre scriitori, avea predilectie deosebitá pentru
Balzac gândirile lui
cartea lui de Aceasta a fost viata lui
$coala Norma Superioara: o de
spiritutui de desvoltare meto-
dicá, felul ei. Ea poate slujeasca oricând
drept de ce un ce un
ideal de spiritualä.
In aceste conditiuni nu este de mirare profesorii
nu destule cuvinte de laudá pentru acest
dent strálucit. profesori cari puterea,
mládierea spiritului, forma literara,
talentul de expunere, strälucirea sale un
Deschanel, Géruzez, un Berger, un Have', un
Jules Simon. acesti dascáli vedeau
acest student un savant, care cinste
le.
lucrärile le de
asupra sale morale asupra ca-
racterului Tot prea marea sa
Inclinare clasificári, formule,
nu convenea unui filosof.
fie citatá intregime nota directorului
de studii spre a se vedea pätrundere
pe de aprecia,
toatá desvoltarea lui acest dascál care
fie adevärat pärinte spiritual:
mai muncitor, eel mai distins, care
prodigioasä pentru
vârsta lui. Ardoare sete de n'am mai
vázut. Spirit remarcabil prin repeziciunea
netea, forta gândirii; numai çon-
cepe, prea repede. plac mult
formUlele definitiile cárora sacrificá ades

www.dacoromanica.ro
 288

frä
ceritate.
acest lucru, cáci este de o perfectá sin-
va fi un profesor foarte distins, dar mai ye
deasupra mai ales un savant de primul ordin, dacá
smiltatea sa va o carierá. Cu o mare
caracter forme foarte amabile, o tárie de
spirit nestápânit, nimeni nu o
asupra sale. despre rest, nu este din lumea
aceasta. Deviza lui Spinoza va fi a sa: A spre a
geta. Conduitä excelente. 'Cât despre moralitate,
socotesc naturá de de exceptie, stranä
de pasiune de cea a adevärului. Are ca-
racteristic acest lucru este la de
»Acest elev e la o mare distantá toate
le
ln August 1851. se prezintá la agregatia de
filosofie. E declarat admisibil, dar nu din
ideilor sale prea spiritul care domina
Universitatea francezä. Numai concurentii
Suckau Aubé sunt definitiv. a-
ceasta. e profesor suplinitor la transferat
curând la.
Norma avu mari
a iesit din mediu prielnic formärii lui
Pe de parte profesoratul din provincie
monotonia lui impunea lucreze cugete,
plictisealá. Afará de aceasta i se
tot cel mai bun mijloc ca te la curent cu era
ca pe Suspectat
de idei revolutionare fu la P9itiers, apoi la Besan-
aceste administrative
concediu, pe tot
sfârsitul angajarnentului 10 ani ce-1 contractase
de Stat ca st elev al Normale.
Munca este tot cea Lucrez,
scrie el, câte 2 ceasuri
care o fac la 8 ceasuri. 7 ceasuri pe zi,
plus Joule pentru studii personale. Am
ceput lungi asupra Aci se vede
dintre corp. Aceasta va fi teza
mea dacá nu se va accepta expunerea logicei lui Hegel.
teza sa asupra
care aproape 20 de ani mai
cartea sa De l'intelligence", dar profesorul Gar-
nier Sorbona nu-i peate admite
nici accepta teza. Acest lucru descurajá con-
cepu teza sa asupra Fabulelor lui La Fontaine. Pe
opunea celorlalti fabulisti, cari nu urmáreau

www.dacoromanica.ro
 289

desvollarea maxime morale, fabula lui La

Fontaine ca dramä, epopee studiu de
caractere.
Stabilit acum la Paris cu
cele 2 teze De personis Essai sur les
de La Fontaine" furä terminate mai putin de un
la 30 1853 este proclamat mare
doctor la Sorbona.
Cu ocazie teoria sa asupra celor
3 factori: rasa, mediul momentul, pe care avea s'o
formuleze Introdueerea la Istoria literaturii engleze",
fabulete lui La Fontaine prin caracterul
paniei, patria autorului, prin viata pe care a träit-o §1
bieeiurite intelectuale morale ate secolutui al
XVII-lea. Lucrarea o reface mai târziu 1860 sub titlul
La Fontaine el ses fables".
Aci se viala universitará a lui
cepe cariera sa de de critic de savant.
De abia depusese tezele la Sorbona
cepe lucrare Essai sur Tite-Live" pe un
propus de Academia
ocazia aplice metoda lui
toatá amploarea, stabilind dominante a lui
prin ea
toate particularitätile acestuia.
Lucrarea este premiatá de Academia
1855, iar Villemain raportul elogios pe care face,
pentru acest nobil savant debut, dorind tot
astfel de maestri tineretului din franceze, dar
autorul n'a fost destul de sensibil la
terare scriitorului latin. Intr'adevär mai mult deck o
lucrare de Essai sur Tite-Live" era o
cercare de filosofie deterministä. Dupá aceastá Incordare
cerebralä, simti o surmenare intelectualá la
putul anutui 1854 o incapacitate de lucru
un repaos.
Editorul Hachette, care recruteze din
Norma le colaboratori pentru Revista Instruc-
propuse meargá pentru
un Ghid al Pirineilor.
din cälätorie, aduse o care nu.
prea semäna a ci o carte ce continea pe
descrieri vii puternice ale naturii, observatii asupra
bieeiurilor populatiei asupra tot felul
de amintiri povestite cu o vervá deosebitd. Cartea a apärut
1855 minunat ilustratá de Gustave Doré sub tittul:
Voyage aux Pyrénées. cälátoria sa produserá
o mare schimbare contactul cu lumea

www.dacoromanica.ro
 290

metoda deductiva, (care pleca

dela un fapt general, dela o ideie abstractä spre a
ei concrete), inductivä.
aci va ca punct de se va ridica
apoi la ideile cele mai abstracte mai
De ideile apriorice nu vor mai avea la el
valoare de ca mijloace de investigatie ca ipoteze
cercetärile Chiar de reeditare a
tezei sale de doctorat lui La Fontaine,
in 1860, teoria asupra fabulei care forma primul
capitol al 'n stilul lui se vede o
mare schimbare. Stilul arid de devine de aci
colorat, sugestiv bogat imagini, ideile
stracte sunt inlocuite cu impresiuni vizuale observalii
redate cu o vigoare cam Regretä n'are darul
de a povesti de a creea personagii vii
debuteaza acum presa perioclica cu un
ticol publicat Revue de l'Instruction Publique" asu-
pra lui La la Februarie 1855. La 1 August
celasi an colaborarea la des
des" un articol asupra lui Jean Renaud, colaorare ce
avea s'o continue la sa. In
scrie la ,,Journal des un a-
supra Saint-Simon. de
o serie de articole despre
din al XIX-lea", pe cari le scoate volun-i. 1857.
devine celebru dinteo zi pe
nu numai articole scrise de prietenii ca la sale
ci articole semnate de personalitäli ca
Planche, Caro ceia ce dovedea
planul al scriitorilor mai noi. E drept i se
tenclinta clasificarilor, metodelor formulelor stiintifice
critica i se condamna sistemul, dar i se läuda
.

El nu obiectiunilor aduse, nevoind intre

polemici sigur trebui sä tri-
devine un ef de
tineretul urmärindu-1 de aproape tot-
deauna sfatul.
La 1864 e numit de istoria artei
la de Belle-arte locul lui
In 1863 apare marea lucrare Istoria
gleze" precedatä de celebra introducere,
precizeazá metoda, pe care o aplicase operele
care se aratá un determinist.
din era de determinisrnul lui
Spinoza apropie, probabil prin intermediul lui He-

www.dacoromanica.ro
 291

citea cu multá atentie, din

losofului olandez: Nu e nimic la natura
toate lucrurile sunt determinate de necesitate"...,
privind lumea ca desvoltarea unei probleme matematice.
Individul sub actiunea fortelor coalizate, ce
se num.esc:
Rasa e propriu, pe care
dela sái.
Imprefurärile speciale cari au prezidat la
desvoltarea sa,
Momlentul, timpul precis a avut des-
voltare.
Operele literare sunt produ.se necesare ale aror ele-
mente a formatie se pot explica. Faptele morale
se produc ca cele se pot explica tot ca
Scopul istoriei literare e reconstitue indivizii dupá do-.
cumentele rämase, cari sunt operele, le reconstitue
zionomia, gesturile, chiar vocea, pe
tint& observatia reconstituirea
a fizionomiei, trebue sä psihologia individului.
critica propune studiul orn, ea va tre-
bui cerceteze trei factori rasa,
lucru studiazä o civilizatie.
Intre toate civilizatii, produs al acestor
3 factori e un element care face unitatea stabi-
leste depeinden(elor reciproce.
animal instinctele,
scheletul osos, aparatul muscular sunt legate
ele, tot civilizatie, religia, filosofia, forma fami-
literatura artele formeazá un. care
schimbare atrage o schimbare un
istoric experimentat o portiane
trezáreste dinainte prezice aproope caracterul
lui". Se pot generale, cari
clase de evenimente, spre exemplu: grupul literaturilor
religiilor.
Punctul de plecare al teoriilor lui este positi-
vismul: negarea metafizici, a oriaror
de alt chip de cele sensibile. Alt principiu al
rn.ului säu e identitatea faptelor sensibile. observate,
a fenomenelor omenesti fenomenelor naturii.
Faptele, fie sunt sau morale, au totdeauna cauze.
Ca fenomenele fenomenele morale au
de se se
terminá ele. Trebue sä le aceiasi me-
todá, a naturale biologice
metoda la literaturá, esteticá, istorie. El
insusirea dominantä" (la maîtresse").

www.dacoromanica.ro
 292

Astfel Titu-Liviu intrupeazä, el, geniul

Shakespeare imagina(ia pasionalr; aceste
predominante tot caracterul
e vorba o literaturá, trebue distingem. geniul
su acesta reduce tot la cele 3 elemento :
rasa, mediul momentul. Istoria literaturii engleze"
va fi istoria geniului englez".
istorie faptele, le retmim
studiem pe rând toate manifestärile sociale:
religie, filosofie, familie. industrie, comert, stat.
spatele grupe ceva comun, anume aptitudini
cari social;
mediu cursul istoriei spiritul militar
conversa(iei; timpul spiritul
face din deductie
Nimeni mai ca n'are darul faptelor,
aci este primejdia metode aplicate
de observatie cum e istoria. pune fapte o unitate,
care nu realitate. El le deduce
din altele, suprimând totul, locul pe care-i are
tâmplarea, hazardul mersul lucrurilor. Omul devine
un automat, miscat de idei fixe de forte simple. Ca
psihologia, literatura arta se reduc la o de
mecanicá. Dupá cum se vede, critica lui dela
filosofia sa deterministä face parte integrantil din ea,
dar ea are mari lacune cari o Calitatea do-
minantá se poate la un ca la un
niu, dar nu ne va putea explica
Teoria lui poate explica operele o-
pere de virtuozitate, de operele
dar nu producerea capodoperei, care genialitatea crea-
toare de are un rol mai
rasa, mediul momentul, cari nu ajung s'o deterMine
le adesea, contrazicându-le chiar.
ce scriitori de aceiasi desvoltati acelasi
mediu acelasi moment dau opere atât de deosebite
gen, nu creatoare,
eu care nu toti sunt inzestrati aceiasi a-
celasi chip. aceastä monadd
numea unei legi el
se pus categorii explicat de simplu de
Ca cea a lui
care studiazá opera raport rnediul, care s'a pro-
dus continuând a lui care
reconstitue viata scriitorului dupá documente
opera, lui care opera
determinismul biologic al celor 3 factori, e Ea

www.dacoromanica.ro
 de personalitatea a scriitorului
de ras, rnediu moment, din ve-
personalitatea lui artistica, se desprinde
capo'doperd, al unui proces mai complex
care nu poate fi prin. trei factori pe cari ni-i
Nu ne poate explica de ce din mai
multe mii de oameni de aceiasi pusi
conditii de unul a produs capodopere, pe
,ceilalti nu? Creatiunea fondul are o
mai de cea pe care i-o determing
genialitatea creatoare o pe care mecanica
unor legi fiziologice n'o poate explica.
Dar metoda, de Introducerea
literaturii engleze", de a studia personagiul
de a-1 izola, teoria aplicatá
studiul autorilor a avut o
naturaliste a lui Zola. se
trage mare parte dela desi el o i-a
displacut tokleauna sgornotul prea mare jurul
lui Zola.
Teoriile lui au avut la noi xploa-
tate critica lui Gherea, care le-a dat o
sub influenta ideilor lui Karl Marx
Proudhon.
Dar revenim la viata lui
Prezentand aparitia sa, Istoria literaturii
gleze" la Academia pentru prerniul Bordin,
lungi discutii premiul nu-i fu acordat, dar nici nu fu dat
anul acela. nu mai
tori nici o Acaderniei. Dar la 1864 la 1883,
adica 20 cursul de la de Belle
arte, vorbinci despre Filosofia artei" Italia, Tärile de
jos Grecia despre Idealul (1867)
pe volumase, pe cari le-a apoi 2 vo-
lume ,,Philosophie de l'Art" (1880) unde teo-
sale istoria artelor o Histoire
la littérature anglaise". tot ca
ralist pictura sculptura
pictura olandezd. actiunea hotäritoare a a
diului a momentului. aci formula arte
impersonale, Imitarea naturii, nu
imitarea ei e la unui principiu.
Arta raporturile dependentele Ea e mai
de pret sau de mai putin pret, cum
turile superficiale sau trecatoare sau permanente
ale modelului din cum este mai mult
sau mai putin originald. Principiilor de clasificare ale
le mai

www.dacoromanica.ro
 294

I) dup caracterul mai

pu(iin (principiu primejdios, ar da
mai valoare spune Gustave Lanson, de
Fedrei, sau Eugeniei Grandet de tatälui
II) dupcl gradul de convergenf a efectelor,
de puterea de inventiune sau
de executiune a autorului. Pe cri-
o formei, tehnicei.
a lucrare aplice operelor
artistice metoda se
trebe se potriveste naturii
Stiinta literaturii" DL Dragomirescus-
operele artistioe ca cele liberare sunt
fizice, ele nu pot fi privite ca fizice din cauza fondului, nici
psihioe cauza formei. Elementul psihic nu fi izo-
de elementul material, Fondul forma
capodopera. inseparabile armoniei
rezultat din sinteza e un fenomen psihofizic.
Pentru care e mai nuilt istoric de critic,
operele de au o exist3n(d, realitate
mai capodoperele au o de a
sunt eterne.
osteneala studieze caracterele capo-
doperei, ci influentat probabil de Darwin ale
erau floare atunci, ales oauzele generale,
cari au produs capodopera.
Metoda sa care propus fie stiintifica",
este realitate de El a viata
poetilor ce are ea mai general studieze ope-
rele. El a de istoric, studiind
racterele generale ale poporului ale epocii cari s'au
produs operele dar n'a frumosul din.
opera de n'a cunoscut nici nutur a
art&
Teoria lui care face de-
pendente ale momentului, poate
mediului
plica, am operele de nu pe
cele de geniu. Ea träsiturile generale ale operei,
dar deoparte tocmai ceiace constitue esenta
frumuse(ea Trebue dis-
distingem critica de frumosului locul
cuvenit opera de
Teoria dominante" a lui are ea ceva
ca un sau o epoci
va sacrifica ades (Cineva a spus
el: Taine deseneaza un cub, poi declará lumea!"
ce cubului,

www.dacoromanica.ro
 295

aceasta i-ar impune suprime fiinta

Principiul conuergen(ei ne
Dragornirescu, este de principiul cauza-
sintetice sau al arrnoniei, care indi-
solubil elementele fondului ale Acest lucru ne
face de genialitatea unei capodopere
chiar fragment, cáci arta nu este ci
Crea(iunea are o mult mai de aceia la
care o reduce Ceia e important activitatea
nu e interpretarea nici redarea ,,tipicului"
sau a semnificatiuului" lucrurilor printr'o simplificare a
raporturilor. Aceasta ar ca opera de fie
de din soarbe esenta, ce
e inexact. Capodopera este de sine sttátoare, natura
nu-i de materia ideia
afectivá energicd, nu numai
telectuald, o concepea viafa estetic.
Capodopera e mai presus de care o
tica de ideal, (cum o concepe estetica idea-
ea constitue o lume aparte, (acea a psihofizicului,
care fizicul de a fi fizic psihicul de a fi
psihic).
Astfel o
lerarhizarea lui a doperelor e ea
de un pornind observatii dispa-
rate rezultate mediocre sau sub mediocre.
rismul lui ucide gerrnen Ierarhizarea
nu se poate face de din punct de vedere estetic pe
baza totale sau partiale a volumului sufle-
tese capodopera valorificatd.
Am vdzut aplicatiunea metodei lui la studiul
artá am esteticianul
la fata istoricul filosojului. Un
o statue, un roman, un poem sunt a fi
care vorbeascd sufletului, ,,docamente",
care desprindd artistul
care le-a produs, viata sa intereseazd
ca exemplar al spetei umane. Interesul se
.spre orn, nu spre e drept nu spre ornul
tor, spre omul ca individ, ci spre ce este permanent
fiinta speta o con-
cepe o cerceteazd Taine,
ce inteleclual moral.
El aduce spiritul de generalizare de al fi-
ce a uzat de metodele de investigatiune ale

www.dacoromanica.ro
istoricului, examinând ,,docurnentele" omenesti, cari
pentru el, operele de
La 1865 scoase un volum. de Ino3rcri de
i de istorie"dupá publicat la 1858,
pe care le-a cules in acest rästimp asupra vietiL
societätii franceze.
ani urmä. volurn vie et les
nions de Thomas Graindorge" (1867) note de
de umor, pe cari le insemnase le clasase
pasiunea ce avea pentru documente le publicase cu
ani Vie parisienne".
In la la 1870 cartea la care
de aproape 20 de ani l'intelli-
socotitá drept capodopera lui prin adânci--
mea ideilor, soliditatea constructiilor prin farmecul
auster al stilului.
Toate cercetärile asupra psihologiei inteligentei,
i-au urmat azi s'au folosit de datele
cari le-a stabilit operá cugetatä.
aci puterea de abstrac(ie este singura facultate care deo-
sibeste inteligenta de a animalelor. Din ea nasc-
toate ideile, chiar ideia eului.
Ideile noastre sunt produsul moleculare
ale centrilor nervosi.
Ideile asupra
literaturii: Metoda experirnentald, care observa,--
minutioase a faptelor atentá a stirnulat
pe rom.ancieri carnete-
de note ce le serviau alcAtuirea romanelor. asemeni
ideia nu sunt de instincte se vede
rurmäritá rornanul naturalist. De l'intelligence" ne dá
doctrina filosoficá a lui absorbit
publicarea ei de considerabila
asupra Revolutiei n'a putut continue preo-
cupárile filosofice ne dea asupra Vo--
care ar fi continut morala sa, tot
sistenml filosofic.
infrângerea suferitá de Francezi in
Glermania din 1870-1871 les Origines
de la France crezând el ca atti
Francezi patrioti va leacul
pentru ziva de
Volurnul despre Vechiul a apärut 1875,
trei asupra Revolutiei" se hi 1878, 1881
1884: primul volurn asupra Regirnului nou" a
1891, al II-lea, neterminat, 1893.
La 1884 spre a se putea consacra
cestei munci istovitoare catedra dela $coala de
www.dacoromanica.ro
 In 1892 bolnav, la 5 1893 moare
istovit de de
cum am vázut, viala lui a fost
toatá, cugetärii, gustului pentru frumos
siunii pentru adevär. Opera sa este impunátoare prin uni-
tatea sa de prin credincioasa aplicare a doctrinei
sale
Hegel spune Brunetière, nimeni Eu-
ropa n'a pus circulatie istoria literaturii a artei,
multe idei noi, puternice profunde, sau
false, e drept, dar tot cazul ca
Pornind dela preocup/ri de
pe care le dela Sainte Beuve,
-dogmatismul principiilor sale, sistematizând coordonând
predeoesorului säu. Din ceia la Sainte-Beuve era
numai instinct critic, el o metodä, pe care o
chip statornic, fie literaturii al
fie al istoriei, istoricul subjugând toM pe critic
a se confunda el.
Metoda lui bazatá celor 3
factori: mediu are slabiciunea
de natuna de a
individului, de vocatiunea sa naturalä, care nu i-a
desmintit pe factori, pe cari el numeste.
In istoria literare de artá
prin puterea rationamentelor, prin
frumoasa simetrie a constructiilor sale, care a autori-
tate principiilor, pe cari bazat sistemul.
merite de gânditor, la cari
stilului colorat care gândirea abstractä
ideilor prin sugestive, dau dreptul
perei a lui Hippolyte fie studiatá
vreme toti cei ce se cu cu
estetice cu literatura genere.

d-lui C. loan.
Am ascultat totii, o deosebitá
.moasa interesanta de a d-lui prof.
Teodorescu nu -pot ascund marea mea mul-
tumire am fost eu de Comitetul Ateneului,
nostru coleg urez bun venit la noi.
Multumirea mea este mai mai ales
mi-a fost dat am elev la liceul Matei Ba-
sarab pe acest distins, totdeauna clasa
sa, eu aliqua pars solida sa pregätire
.sä vád Teodorescu, departe a des-

www.dacoromanica.ro
 298

noastre, cu
toate galoanele astzi un de frunte
miscarea Al doilea al mul-
turnirei mele este noul nostru coleg ales, pentru
discursul su de seará, un care face
din materia ce am ca profesor la Matei Basarab.
voi ocupa putine cuvinte de acest subiect,
tratat atâta apoi de person.alitatea d-lui
Raul Teodorescu.
filosof, critic istoric H. unul din
cele mai mari mai puternice din secolul trecut,
a fost principalul diriguitor intelectual al generatiei dintre
1860 1890.
Format la lui Spinoza, Condillac, Hegel
Stendhal, el a avut abstractitmea, dar si-a
prin metodá gust artistic, converteascá formulele
fapte faptele chipuri.
Cu o logicá tare, Taine urmeazá desvoltarea legilor
ce a dela din incâlcitä a faptelor.
Reclucând literatura istoria la psychologie, supunând
psychologia de investigatiune
nismului riguros al naturei, el a oferit o
o experimentale, concluziuni
Numai o astfel de o astfel de puteau
generatiuni, de roman-
tism, dar nici clasicismul
pozitivá.
Sub lui, romancierii
du-i gresit umplut numai
fiinte exceptionale pentru care
aveau o predilectiune margini.
Apoi in timp ce maestrul reducea, numai prin un
fel de simplificare, operatiunile spiritului sensatiune, ei
merserá a nega cu de
cät sensatiune, pofte brutale instincte grosolane.
In Taine studiazä proclusele spirilului
diferenta savantului de laborator.
Elementele primordiale la care se productiunile
istorice, literare artistice sunt: rasa, momentul.
A cunoaste literatura unui popor, a
geniul acelui popor, anumit moment al isto-
sale.
Acest care o temelie literare,
are inconvenientul de a explica numai
ale unei literaturi, nu caracterele particulare,
dividualitätii scriitorilor.
toate elementele determinante ale unei opere,
mane unul neexplicabil, este geniul individual.

www.dacoromanica.ro
 299

introduce unitatea visath de

opera unui orn se printr'un principiu
tea dominanth: opera unui popor, literatura, se
ea printr'un principiu genial
rezultanta celor trei elemente primordiale, de care am vor-
bit mai sus.
Tot astfel multipli-
citatea unitate, scotând relief din diversitatea fapte-
ateva aptitudini constante sau inclinatiuni care le
sau le Aceste aptitudini geniul
Influenta lui asupra gândirei contemporane
a fost nemäsurat de mare. Aprecierile lui severe despre
_revolutie ei, precum adversitatea sa
1-au adus favoarea bärbatilor idei mode-
rate a credinciosilor, care multe
formule din filosofia sa devenind discipolii
admiratorii
Dl. Raul Teodorescu, care a desvoltat atât de frumos
acest interesant nu este un pentru
noastrá, cáci d-sa de acum câtiva ani a
fie conferinte dela tribuna aceasta, fie cursuri la Univer-
sitatea Ateneului toate bine apreciate.
studii la Paris, doctor drept
litere, profesor dqinitiv la Colegiul mai
tärziu apoi suplinitor al catedrei Estetica
dela facultatea din
membru referent al Consiliului Legislativ, colaborator
fondator diverselor reviste de specialitate, noul
coleg are numeroase lucrári de literará,
portrete versuri din poeti latini,
francezi, precum juridice pedagogioe.
In calitate de secretar general al Asociatiei
a profesorilor mai multi ani dearândul, d-sa a
luat parte la principalele congrese internationale ale
la Haga, Bruxelles, Paris, Londra
ne-a reprezentat-tara prestigiu demnitate.
prilejul astá fie
,permis ca unul din cei mai vechi ateneisti, fac
exprim miele relative la pro-
pásirea societátii noastre. Atât alegerile de membri noi,
alchtuirea de
.cursuri universitare, preocuparea mai vie a actualilor
a lost de a se Inconjura elemente tinere,
capabile ales doritoare de
Repet eu ceia ce spunea o ocaziune
Ionescu-Gion: 0 jeunesse, jeunesse, c'est .par
toi qu'il faut je renaisse".

www.dacoromanica.ro
 300

- este drept a se recunoaste meritele

s'a pronuntat
foarte

acumulate
- prin bogata prin cunostintele
ce
metodid
cunosc mai
oarnenii lucrurile, - de unde vine cunoscuta
toare pe sd-i atunci n'ai
cumperi", idee dela care s'a noua
Constitutiune care a pdstrat pe actualii senatori
de drept -, tot de necesar este punem
tinere distinse, ou cei vechi, pentru
din la o se progresul
Spartanii aveau la
pentru reprezentantii celor trei generatiuni.
tau: Noi am. fost tineri viteji! Tinerii: Noi
teji o vom dovedi ori de ori ni se va cere! Copiii:
Noi fi mai viteji!
retrage din
vietii, pentru o
viguroase la o incredinteze altuia mai
va sa.
Cu totii ca, urnär la
nearnului nostru, aceastá nu e bine a
se exclusiv Statului, considerat trecut ca
singurul impärtitor al tuturor
avem diferite importante de superioard,
pornite din initiativd Academia
trebue si fie creatoare de indice dru-
noi ce tara dela ei. Atene'ul, mun-
cind el aceleasi ogoare, incurajeazi artisti
mai ales mase
indispensabile aproape opt el lumineazd
grea anevoioasd a literelor,
Toate nu trebue
se invidieze, ci desvolte o activitate convergentd,
opinia lurninatä va aprecia meritele fieedruia
rezultatele obtinute.
Ateneul
mândri
-
roadele evidente ale
ce priveste - se poate
sale, mai ales
ultimii 20 de ani: de conferintele de Durninica
tinute regularitate, avem cursurile-
Universit4ii noastre care de 18 urinate
de un auditoria din ce ce mai avem biblio-
teca
volume, avem
la dispozitia publicului,
de expozitia
arnenajat, care au
30.000
din 1928 - saloanele ar-
-
tistice din anii 1929, 1930, 1932 1935, -
am am iluminatul

www.dacoromanica.ro
 301

cu marea capo-
d'operá nationalA a maestrului Costin Petrescu, ridicat tot
sus tuturor.
ce cerem. noilor nostri colegi este considers
ca o mândrie noua calitate de membri ai
Ateneul se mândreste
meritele personale.
mi considere, au unii, alegere
ca o a nou titlu peste
ce deja. Din din tot ca
o dra-
goste o ea §i
contribue prin activitatea ce vor aci, a o ridica
din ce ce stima
românesc.
Sunt convins, d-le Raul Teodorescu,
cu totul consideratiunile ce-ana avut
expun. fiindcA-ti puterea de
tele d-tale de exprimându-mi
de a te avea printre noi, zic: Bine
ai sub

www.dacoromanica.ro
 6.

NICOLAE GRIGORESCU
de seara de
11 Decembrie 1938.

La 15 Mai 1938 a fost Grigorescu,

pentru a comemora 100 de ani clela nasterea lui,
care se la 15 Mai 1838. Aceastá nu. este una-
recunoseuta de acei, cari s'au ocupat cu viata
lui. Unii, dl. V. Cioflec, pretind, ar fi 4 ani mai
s'ar fi la 1834, ca dl. N.
Petrascu. s'ar fi la 1835.
Oricare ar fi data a nasterei, Ateneul
nu lipseasca dela comemorarea
lui, pentru din 1897 Grigorescu a fost rnembru al
cietätei noastre, dela 1899, de când sectiunea
artistica, el a fost prezident al acestei
sectiuni.
Luna Grigorescu tendintá devie anul Gri-
gorescu, de expozitiunile, ce au avut
acele dela Municipiul Bucuresti, dela Clubul Tine-
rimei a Academiei din Sala de
lui, chiar de
pentru ridicarea unui monument cinstea artistului,
mitet, pus sub prezidentia d-lui Trancu i initiat de
un admirator al maestrului, el artist amator, care
se pretinde al lui: Dl. Gogu Iliescu, - discutiunile
jurul lui a falsurilor, ce
opera lui. trecusera dincolo de hotarele acestei luni.
care critic voea celebritatea falsuri si
colo, unde nu se gaseau.
A trebuit vie evenimentele europene din August,
cari amenintau pacea lurnei, pentruca aten-
www.dacoromanica.ro
 303

tiunea publicului fie dela interesul Dentru

pera lui Grigorescu.
fi foarte multumit, aceastä conferinta, care
reprezinta ornagiul Ateneului pentru gloria artistu-
ar putea redeschide problema 'Grigorescu, nu numai
pentru interesul cultural, pe care o dar pentru
vesnicirei printr'un monument a personalitatei lui.
Dl. Trancu-Iasi rugat vá comunic, fondurile
recoltate sunt insuficiente. Pentru un monu-
ment, care ar trebui reprezinte 1-2 valoare,
nu s'a strâns 450.000 lei. Tot restul fie
coperit serbarilor, ce se vor da sub-

Doamnelor Domnilor,
Pictorul Grigorescu este una somitätile vietei
noastre culturale cea culme arta
situatiune o datoreste ma-
relui dar, eu care 1-a inzestrat Dumnezeu, servit de o
neobosilá, care i-a dat posibilitatea
de 6.000 de
gelescu, care o
- creeze un
spunea dl. Dr.
dela Grigorescu. In al doilea prin
sensul, pe care la dat lui, care este de
ideea sentimental Un critic
liam Ritter, observatiunea, chiar opera lui
era de reminiscente
Prin aceste el este pictor reprezentativ
al noastre ne dreptul ne el
in afara hotarelor noastre; ne
de cari ne la inltimi, la
cari ridicá artelor din Occident.
El este un care a atacat aceasi
peisagiul ca figura
evenimentele mai importante ale vietei oamenii ei
mai ales populatiunea obiceiurile, portu-
rile,
tablou ele era o creatiune de
sere, iubea, ceeace reprezenta. lui
se pot Simplitatea de rnijlocul na-
sau interiorului, care se
izoleze.
Din plcea câmpia orizont
marginile de nu clesisurile. pomi
plceau Pe acestia
desmiercla numele de
ode mai ales pentru

www.dacoromanica.ro
 304

cari numiri gingase ea Ghiocel sau Fluturel.

florile de sau ramurile de de sau de cires.
Dintre oameni, iubea oamenii de
erau bätranele ganclitoare, cari
arninte lui
ferneile putere, prefera tineretea:
svelti pastoritele cu fata
ceau Conlocuitorii Ti-
ovreii pentru pitorescul din ei. Nu de acord
cu spusa lui in tablourile cu evrei s'ar
triste, ar fi fost condus de o idee
Nu! In tot pitorescul colorarea locala a urmarit-o.
Ceeace iubea era pe care nu o
opera lui in dela In
perioadä an se in atelier la dogoarea
interiorului sau la unei frumuseti femee. In
lui se pot cáci spu-
nea, ar o fernee n'ar putea face deck
o pe ea.
Pentru cari cunosout era mirare, cum de
trup de mic Linistit
in. mimai ochilor dovedeau
resorturilor launtrice. L-am vazut eu in copilria
mea s'a la trup sfiicios la
flet. Sfiiciunea nu era de orn. constient
de valoarea lui. Cei cari cunoscut spun era o
susceptibilitate lature a lui
se izoleze de restul pe cari nu-i prea
preajma lui. Avusese dese motive
cari 1-au o de
definitive lui, nu puteau vreme,
putea cerul rornânesc, romanesc.
-
de care se legat prin
s'a dedicat zugraviturei,
parte dintr'o familie,
vietei lui.
este
care
mirare,
zu-
gravi.
Prin era el o vizualitate o pre-
dispozitie o vocatiune 'pentru tneserie. Munca firea
lui particulará au restul.
la comuna Pitaru (Dâmbovita) indi-
ferent ce an. Cert este. a lumina cursul
lunei Mai ziva a 15-a, frumoasä a primäverei.
care va fi anotimpul lui care aspira restul
anului, un popas
Tatäl lui. cu nutnele de loan, mosie,
prea avut lui, a
la o el nu avea Mama
lui a fost totul

www.dacoromanica.ro
 305

, Dintre copiii ei, 7 numär: 5 2 fete

Elencu, eu Filionescu, cealtaltä Maria
Ghigort) el, Nicu, era preteratul ei, pe care
pentrucä era sensibil, 1-a mai mult
pe ea. Stápânul ei, boerul nu a mai
tine cu o copii a adus-o
a adápostit-o la el ce gäsit la o din
mahalaua Cárämidari (la Volburä).
Ea i-a crescut acul le-a dat
notiuni de carte, pe cari ea a trebuit le pen-
truca le li Dragostea, pe Nicu
a se destepte el o sensibilitate, care vârsta
s'a desvoltat mai mult.
s'a desteptat la vederea luerdrilor de
pe cari fratele lui mai mare le fácea atelierul
unui zugrav. La de 10 ani (1848) s'a dus el la
ucenicie atelierul pictorului despre care nu
avea amintiri pläcute. punea legene copiii,
retece prin numai pe f ,prindea
Ca poatá avea cele trebuincioase pentru
zugrávit se ducea pädurile din
culegea ;untisor, pe vindea piatá la Obor, cu
banii agonisiti cumpära pensule vopsele. Zugrávea
pe cari le desfácea tot Obor. Trece apoi la alti
mesteri: Gheorghe Dragornir Puiu, apoi Nae
la care va fi calM cu reputatie. Deabia iesit
mester, de bisericeascá: Aghias-
matarul dela La 16 1856 zugräveala
Mânástirei Zamfira, care4 va ocupa Oct. 1857. Avea
faima zugráveala lui bate 2 Totusi talentul
lui trecerea pe aici face reale progrese, ca producá
opere ca Punerea mormânt" din epitaful, ce se gä-
seste posesiunea Dr. Angelescu. Atâta frumusete
de colorit de sufleteascd este lu-
crare, ea se poate explica deck prin deschiderea
zägazurilor pe care a provocat-o prima lui dra-
goste pentru o Marioara a Popei-o
dragoste idilicá de priviri infrigurate, plimbäri
Numai din când când o presiune mai
tare a era o a dragostei, ce-si
Pe atunci avea o figurá micä, rotundá, cu mustata, care
abea mijea, pärul de o dreapta.
de tarcovnic tinerel e aceea din autoportretul,
ce Meut acea Nu avea deck 18 ani.
Avea dorinta a merge la Paris din
resti a singur frantuieste. Aici la Zamfira
peste original: Isaia care
avea preocupäri: Parisul.

www.dacoromanica.ro
 306

la Din aceast a adresat Dcmitorului

Barbu o de ajutor.
Eforiei, care la ei trimete la prof. de A.
Rocques la eel de desen C. Leca. Astfel influ-
enta acestuia. scene istorice Mihai
dardur, pe care trimes Domnitorului Mihai la
lugäreni", care s'a preientat la concursul din 1857 pen-
o Italia. Bursa este de C. Stáncescu,
- el, Grigorescu - nu avea studii seoundare.
rere adreseaza Caimacanului Al. Ghika,
tot rezultat. Ghika nepoatei sale Pr.
betzkoi, care avea de pictat biserica de mosia sa
Astf el cunoaste el Prahovei.
nu nici un ajutor
cale oficiala, se convins de prieterml Isaia
pornesc spre locul de
origine al apoi porneasca spre
Paris. Neamtu venea eu de mare zugrav a
dat dovada eu o pe care a lsat-o acolo.
Maica Ursaki, stareta Manästirei Agapia, auzind de ,pre-
ienta lui In lmprejurimi, chemat,
picteze biserica (2 Aprilie 1858).
a renunta la Paris, n-a plecat. A 3 ani
(1858-1861) ca lucrarea, pentru care
s'a folosit de Erminii, ci de modele, carne
oase. Astfel pentru Sft. Gheorghe i-a pozat Miltiade
Tzoni; o femeie din Filioara pentru Maica Domnului; un
de pentru Isus copil; o din
pentru Sfta. Varvara. Lucra eu infrigurare nu visa de
scene religioase. Avea momente de
o lua rasna, prin cu de-a spinare.
rea a fost bine apreciata raportul pictorului Schiller,
Ministerul Cultelor. Kogälnieeanu, fune-
tiune i-a acordat o pe care o solicitase. Ea trebuea
fie din budgetul anului 1862. N'avu
astepte luna Aprilie a anului toamna
lui 1861 drumul spre Paris. E posibil fi pa
fratele säu termine luerarea, cum f
el la Zamfira, va Mol-
dova. Pentru revedea fratele, cele 2 intoarceri din 1864
1867 vor fi prin Moldova.
Probabil, i mama murise, pentrucá plecarea
lui a fost direct prin Galati, pe Dunäre, prin Pesta,
Berlin, la Paris. Cu ce nesat trebue sä fi absorbit
schimbarea de peisaj de omenire
trebue fi sufletul efortul
La Paris s'a stabilit Rue Corneille 5. A intrat, ca
atelierul pictorului Sébastien Cornu, un

www.dacoromanica.ro
 307

României. Acolo a pe StAncescu, P. Verussi.

Acolo atelier a lucrat nudul figura a deprins tech-
nica clar-obscurului, lucru non pentru :el.
dupá tablouri din Muzee, era condijiunea bursei. A
copiat Salvator Rosa, Géricault, Cea mai
tantá copie e aceea tabloul lui Prud'hon: La
el la divine poursuivant le crime", pe
o va trimete Ministerului.
Se va fi prezentat la Ecole des Beaux-Arts? Unii
spun, da, (dl. Ciofloc) spun, nu. E mai
probabil, a fost, pentrucá pentru Concursul
Arborelui, 1-a pAdurea din Fontaine-
ca studii. Venise, stea timp
a 3 Totul retinea natura oamenii li-
bertatea
din Fontainebleau este o de
stejar, apartinând Castelului imperial pe care a
mai de peisagisti, ce a existat
lume. Oamenii din localitate - satul Barbizon - erau
mitori de Se instalase locanta dela
unde se Intâlneau grupul de militari din garnizoana
grupul de artisti. Cei despretuiau pe cei din
ca prea turbulenti prea Acum se
sea a doua serie artisti, printre cari stráluceau
Desgoffe, Gerôme, cáci serie cu Rous-
Diaz, Francois. Jaque, plecase dintre
ei pe Corot Millet, artistii cari au avut mai mare
asupra sa. Grigorescu, sfios de departe,
ticipa la viata Se adaptase mediului se el
dat pe spate, de ca a
lui N.apoleon al III, de catif ea pe cap. Câteva
autoportrete de atunci ni-1 sub
Ca ceilalti iesea ustnsilele lui lucru: aseza
picta ce vedea. Aici a deprins efortul de a
vedea de a reda, vedea, mai mare since-
ritate. A pictat sous-bois-uri" apusuri rshrituri de
lumina se profilau peisagiul, margini de sat
orizonturi câmpii, fructe. interesau
oamenii de acolo, pe cari surprindea atitudini
la marginea apei, femei sacul la spi-
nare, furate de gânduri din tinerete,
etc.
Mergea la mai lui picta ce
un peisagiu, pe paznicul de vânAtoare din Chailly,
un de rate vânate spânzurate cui, etc. Tot
cu ei probabil a mers la Londra Expozitia
versalit din 1862, care i-a dat de a se pentru

www.dacoromanica.ro
 308

a participa la cea viitoare, care avea la Paris

1867.
Pe când se gásea la Barbizon afl, camarazii
români, la Bucuresti, ministrul Instructiunei publice
N. intentioneazá sá o de
arte. Se vara anului 1864 prin Moldovia.
Se e nevoit sá stea mai vreme
jurul Botosanilor. Când veni Bucuresti aflá
scoala se Aman pentru
C. la sculpturd, G. Burelly la arhitecturä, asa, cum.
avea dela 15 Decembrie
pentru el nu era. Deceptie. se consoleze, se duce
la prietenii lui Merge la
lucreazà. imprejurimile ca
câmpia Bäräganului de niste cari din-
mintea lui partea, ce ar putea
scoatá din pitorescul populatiuni. Le cor-
turile, pe ei ocupatiuni1e La Bucuresti,
când se de model pe o
Catarhia care-i pozeazá pentru din Gher-
gani. La acest tablou a multá vrerne nu va fi gata.
1868, când va expune la Salonul oficial din
Paris. atunci, tiganii special frumusetea tigäncilor
1-a preocupat ori Dâmbovita,
Vâlcea, la Orsova, din Boldu, care
i-a servit de model va da ocazie de a face cari
pot sta de cea din Ghergani. Mai târziu prin 1898
o ursari intâlnitä pe drurnurile Câmpinei
va da ocazia de a subiectul cu modul lui de a
picta acea vreme.
In Octombrie 1864 se din nou Franta
Barbizon, numai artistic, dar
doi ochi de dupi cari suspina Erau
uneia maestrului säu Millet, pe care ar vrut
o la cdsitorie, dar pe care nu a cerut-o nici
nu fi primit.
3 ani de s'au scurs, Bar-
bizon, vara. Paris, Era vecinic subiec-
telor interesante. $trengari de stradá,
ovrei spanioli, nu gásea se picta pe sine
etc.
In 1867 se din nou tot prin Moldova
pentru a regisi pe fratele sAu. Se nu pentru a so-
licita din nou o Catedri nici adus de dorul de
spun biografii lui. Catedra, mai mull ca
i fi putut da, Aman
nuserá fonduri proprii anului 1866-
67, fusese din buget ar fi fost nedrept

www.dacoromanica.ro
 309

fie unul ei Grigorescu. Doral de

va fi nu a fost de motivul, care 1-a
adus, ci altul.
La 1867 se deschidea la Paris a 2-a expoziliune
francezd, la care fusese invitatá
turi Poarta Grigorescu
dorea figureze el printre expozanti. In adevár a
ticipat 7 3 subiecte din Lavandire,
Un chasseur dans les bois, Un gamin 4 din
Bandes de Tziganes campés dans la steppe roumaine,
Huttes de Tziganes en Roumaine, Téte de petite fille
Fruits. Prin 'urmare aceasta este prima când Gri-
gorescu expune nu 1873. expozitiune este
primul lui succes, care impus dela mai ales
atentiunea româneascd.
prin Galitia, se oprise la pitorescuI
ovreesc mult mai interesant, deck ovreii spanioli, pe
pe Parisului. umple
de schite pe cari va relua apoi
atelierului. Cu subiect a dat o serie
tablouri, dintre cari ovreiul tip cazar,
ovreiul caftan ovreiul din 1881 nu
capodoperele lui acest gen. Pe i-a prin
de samsari de vite tabloul Bâlci la
Pe evreii din i-a mai bine.Se vede fratele
loeuea acolo. Lui W. Ritter i-a spus cu fratele
a cutreerat iArdealul. In opera lui 2
sunt subject din Ardeal.
La Bueuresti mahalaua. Se duce la
rusani, la
2
De aici din
- se
-
peste tot
bursa pe
din nou Franta, tot la Fontainebleau,
nu la Barbizon, ci la capät al Pädurei, la Mar-
lotte, pentru a putea lucra a de
nea ochilor, cari fermecaserd.
Din nou pentru a uita rana
din suflet. parte din lucrárile lui au fost expuse
pozitimiea alcátuitá ocazia lui Napoleon al
prin Castelul imperial din Fontainebleau.
din aceste cap de f o de de
mär au fost retinute de
1869, la expirarea bursei, Grigorescu se
din nou De astá datá se de
o va face iarna. Prietenii,
cari trebue socotit V. A. pun
sub medicale. Se instalase
din Pasagiul De atunci a legat de Dr.
Davila ales de Grecescu Dr. Bernath Land-

www.dacoromanica.ro
 310

way, care au format o trinitate al era Gri-

gorescu, al fiu D-rul Bernath sfântul duh D-rul
iGrecescu. a fcut nenlumarate prin
prin mai ales lo-
calitätile Rucär. foarte la
pe atunci.
Pentru ca ajutor, Davila i-a
comanda a 2 portrete a banului
a Domnitorului Ghika al IV. Din portretul
nului, care este mai mare a lui orne-
a fäcut ceva definitiv, nu numai cariera lui, dar
pictura româneasca. Bannl. voinic,
barba e costum cu .giubea cu
Mâna o pe baston de boerie, cu
capät de argint. Mâna stângä, degetul gros, e
ce-i strânge E atâta prestanta
lui, impune.
Acest tablou din 1870 - i-a deschis calea alte
gen. Dela portretul lui A. Urechiä din
1870 la portretul Principelui Ghika din 1882 seria por-
tretelor, ce a lucrat este Citez din ele
câte-va din cele cari se Mitropolitul Gheorghian,
Dr. Grecescu, Gen. Dona, Dr. Marcovici, Al. Pen-
covici, Dr. Davila de 2 sau 3 ori, ale
Fotino, Gerkez, Orescu. etc. 1882 por-
tretele vor fi rare opera lui.
perioadá care era
cum o de lume, se poate vorbi ceva
despre omul, care a dus o retrasä de nruncä.
mutase din Pasagiul str. Batiste, la familia Tär-
täsescu. Aici a stat vrerne. Se
proprietarului säu a fost chiar vorba ia
pe din lui. Cu firea, pe care o avea, era
aproape sigur, cásátorie nu se va face.
Aici a cari sunt considerate de
matorii de picturä, ca cele mai din cariera lui.
Aici portretele, nudurile carnatie
pui nume pe cari i-au pozat), aici
naturile moarte, ca acel ce se gäseste col. L.
peisagii dupá schitele lui dela Dâmbovicioara,
frumoasele aici autoportretul lui din 1874, o
capod'operä.
- Incá din 1870, a participe la
miscarea expozitionala Acest nu fost priincios
§i i-a adus cele mai mari din cariera lui.
La Salonul 1870 a participat
cu 26 de tablouri: Peisagii, moarte, tablouri
saltimbanci, läptärese, un car

www.dacoromanica.ro
 311

tablouri mari: O floare (o

pajiste La le place
ocul" (o femee, care se cu o Toate
jurul portret al banului Nästurel.
Impresia de noutate, pe care o a fost atât
puternicá, Salonului i-a acordat medalia cl. I
pentru n-a obtinut atunci deck medalia
cl. II sculpturá, càci expusese pe tablouri
sculptatä.
Imprejurare a se deslántue ura ri-
valitatea acesti doi mari artisti. La salon, pe care
tot el trona Th. Aman. Medalia cl. I era tot-
lui, când Aman nu expunea, ea nu se
acorda nimánui. Exceptia din acela a provocat ini-
micitia dintre ei, care nu s'a domoht la
Alman spunea o gindeascä despre Grigorescu,
este un diletant, care nu toate
lui. Grigorescu, gândea despre Aman, o spue,
este un poncif.
Rivalitatea dintre ei s'a manifestat cu ocazia
toarei Expozitiuni a Artistilor din 1872. Aman,
care Salonul a rezervat lui.
care dorea expue, locurile mai putin
potrivite. Grigorescu, supárat, si-a retras tablourile.
A expus din ele douá vitrina librarului Ghebauer,
cari atentia publicului mai mull decât Salonul.
Medalia cl. I nu s'a acordat nimánui.
ce voea expue, urmtor 1873
Expozitiunea lui personalá magazin de
Podul Mogosoaei, cea despre care spunea:
a fost cea Toate cele 31 de tablouri expuse
fost cumpärate de lumea mai Vreo 12 erau cu
din Franta, pe Sena dela Barbizon, tipuri
toresti de cersetori, Savoyarzi, evreul spaniol,
etc., restul un cioban din Moldova, un
bragagiu, o fatá: Tita dela Dâmbovicioara, bujor de
(Marioara Florioara), peisagii un car boi
mai mare, de Domnitor, care i-a acordat o
bursä de Italia.
De atunci la 1881 nu a expus la Salonul
oficial ci numai la Salonul Societätei de Belearte.
Aceasta era o societate infiintatá de Esarcu vara anului
1872 seria de Soc. domeniile culturale, ce a
infiintat. Primul scop al Soc. era,
Bomâniei la Expozitiunea Universalá dela Viena,
din 1873. Grigorescu care fâcea parte din Societate, a
expus vreo 100 de tablouri, din cele deja cunoscute. Din
nu s'a retinut deck 4 pentru Expozitie anurne: Por-

www.dacoromanica.ro
 312

tretul banului, un peisagiu: Zori Domni-

Un tablou Corturi de o
moartä: le vânate spânzurate ce apartineau
Scoalei Belearte.
Cu bursa obtinutä se la Viena a vedea
Expozitiunea apoi prin Triest Italia. Trece prin Ve-
nezia, Florenta, se la grea
face caute la Napoli o mai dulce. Nu o
Se la Roma apoi primävara 1874 din la
Napoli. Era tot de pitoresc. Peisagii:
pe Tibru, oameni din popor: pifferari, femei
acel Don Vincenzo, pe care nu vândut multá vreme.
Intorsul i-a fost prin Atena
a multe hicruri de bazar, cu cari
bilat atelierul. Cum era acest,atelier
neterminat. rämas de la
Ce a adus din Italia cu tablouri din tará, le-a
expus Salonul Amicilor de Belearte din 1875-
187G.
vara an pleacá Franta pentru a lua
contact cu lumea artisticá.
In Italia factura lui se adâncise clar-obscur.
blourile de acolo sunt cele mai sumbre din opera
lui. Se vede treaba, pärerile lui Aman despre el
Pentru cine cunoaste lui. dä seama
cä o influentá a lui Aman asupra lui, mai ales
tablourile subiecte românesti: care vite la
sunt lucrati in maniera lui Aman.
In Franta o a technicei lui pe
gäsit-o.
Franta, de datá se duce nu la
ci Bretania, la Vitré, unde gäsit invitatia lui I. C.
prin D-rul Davila, a participa la räzboiul,
care da de a fixa pe episoa-
dele mai importante ale actiunei. La cartierul general se
aláturi de Mirea. El
bla singur träsurica lui pânze. A luptele
din jurul Plevnei, cu cele 2 cele dela Rahova
Opanez, despresoare Plevna, de
spre Vidin, dela le-a
atmosfera cenusie iarná
grea. A vázut scene episodice ca a vedete de
Cavalerie, care inspecteazd sau a luptei dintre un
un sau. a convoiului de proviant. A
figurele mândre ale curcanilor rosiorilor. A notat
interesante de prizonieri turci. A figura
rioasä calmä a Domnitorului pe un cal
negru.

www.dacoromanica.ro
 313

Aici se poate spune, s'a fuziunea dintre

fletul lui sufletul s'a simtit mândru de a fi
Aici nu s'a mai gândit technicá. Cu palpitarea,
care o fata se impregna de
pe reda sinceritatea. De aici
a pe drumul bun. lui nuva mai alerga
subiete, dragostea lui va tara aceasta
a
Cu subiectele din räzboi va face, 1879, o
Liune atelierul lui, care a fost de Dom-
nul invitá facá portretul Doamnei. Cu ea face acel
frumos tablou, cu Doamna rochie de
profil pierdut, fata biroului ei de lucru,
plante cu pahnieri.
- Credea. opera, pe care o realizase,, va fi de
sä dusmanilor lui
ferenta oficialitätei. Se
La Salonul oficial, pentru serbärile
din 1881 a participat el. Se de Th.
de expozitie dela Biserica Stavropoleos.
avea 17 tablouri. El, Grigorescu, numai 5: Regineir,
dela Ghergani, Portretul lui al dela
Eforie, Portretul cocosatului adv. Atanasiad, in chip de
cäläret martial Medalia I se acordä tot lui
Grigorescu. recompensä din rivalitatea
dintre cei doi. Supärarea lui Aman nu s'a väzut
attmci, ci tot ca la 1870 s'a väzut cu ocazia
urmátoare din 1882, când Aman nu a participat
desi Grigorescu nu figura decât un portret, acela al
Principelui D. Ghika. Ba chiar Aman este adus dea
demisia dela $coala de Belearte, care este nu-
mai schimbarea ministrului protectorul lui
Grigorescu. oficial inceteazá de
a mai exista nu va decât la 1894. Aman
gorescu vor face expozitiunile Aman la 1883, 1890
iar Grigorescu pe ale lui vreo 9 la numär dela 1885-1901.
Oficialitatea de asemeni neglijase. mare
cheltuialä reproduceri helictgravurá dupá tablourile lui
de Credea, vor fi preluate de Stat a fi dis-
tribuite tarä. A rámas cu ele pe spinare, nu. i s'au
dupá s'a modelul de bacnote, ce i se
mandase de B. N. Amärât peste se
lichideze tot sä tara. Deschide o expozitiune
lea Victoriei 51 vis-a-vis de Ateneu. Ce va fi
expozitiune, nu am mitut toate cercetárile
insistente, ce am fost 240 de
Pleacá Franta, la Vîtré, localitatea care
a fost totdeauna aproape de lui. a petrecut

www.dacoromanica.ro
 314

fericite o populatie prietenoasä intimitatea

teriorului de o afectiune femeeascá.
Picta tot, ce veclea case,
curti, lucrând usei
chise, cât in. localittile invecinate, fäcea excursii:
Brolle, Dinant, Mont St. Michel, Granville ca picteze
ceva non pentru el: Marea. Peisagiile noi
i-au impus abanclonarea clar-obscurului pentru
culoare.
atelierul lui dela Paris facá
pozitii: notele din face mare tablou
cul dela cornandat de Primärie, lucrare. care
se pare mai putin pentrua se vede
ea vointa de compunere. Face compozitii cu
Se inspira Poeziile populare ale lui
dri realizeazA lucrári ca: Fata
,,Fata zestre", Primävara", etc.
La 1885 se tablourile, ce
Franta le expune,
casa Kövösdy, de pe Ceeace continea
expozitiune - vreo 60 de tablouri - mod apro-
ximativ numai o dare seamá critia a lui Ionescu-
Gion, Românul", dare de care era de
potrivitd, reaua ei provoca hazul lui
gorescu, ori decâte ori lui pe gazeta, care le
continea. reprosa, de verdele de de
albastru de scrobeald, de de pucioasä, de
o vrerne, tocmai era preocupat de
nizarea culorilor nuantele cari aduceau
arninte de Corot. astfel de armonizare se poate vedea
tablou, la care mult: La marginea
moda timpului scaun la marginea
märei.
I se putea repros, care i face acum, idea-
liza subiectul, dar aceasta n-a fost o
care se va se va
tivul dinainte.
Atacul dela retinut Primar i-a lost plâtit
un de casá la sosea, pe care se astäzi Min de
Externe.
- Intoarcerea lui s'a
fiintarea Soc. de dela sub
prezidentia D-rului Kalenderu care timp de 2 ani a
ce au locul celor oficiale dispárute.
Grigorescu a aid vreo 40
quareM.
1886 reprezintá o campanie de lucru
Franta, din care a adus pe tablourile cu

www.dacoromanica.ro
 315

obisnuite until, la care a tinut, eel mai mult din toatá

lui: E intitulat: Un al atelierului meu".
al atelierului fata unui dulap rafturi,
care stau farfurii pictate, o rochie de in-
terior, asezatá de pierdut un scaun
Tine mâna paleta, pen-
sula, eu cari lucrul. De tablou nu
desfäcut cu greu. Se la Pinacoteca
Statului. purta din expozitie expozitie si-i majora
pretul ca nu se vând5. 2000 lei ridicat la
3500, 5000, 6000 lei. Cu o expozitie
la Paris, foarte s'a la 11. Mai
1887 deschide prima lui mare expozitie la Eforie, 220
tablouri. Ar fi trebuit descriu, ce continea
ca oele urmdtoare, - 7 la - dar nu o voi face,
nu retin prea Expozitia i-a adeziunea
grupului de literati dela Revista nour a lui Hajdeu.
lavrancea vor fi de atunci cei mai activi'ad-
ai lui.
n'a tara,
vremelnice cälätorii. fixase aici era o
care i-a dat nastere fiinte omenesti, a crui
a luat-o asupra sa. Copilul era un desi el
fi vrut de grabä o o spunea
Persoana, care-I atasase, servise de model ea a
tablouri: de de profil, de
spate carnatia cefei, nuduri:
lucrând, mai ales pentru a frumu-
setea mAinilor, care era perfectd.
Sedea tot Batiste, de unde s'a Isvor. Gea
mai mare parte a anului o petrecea la
hovei, Posada si CArnpina. la Posada
e prea munti, s'a stabilit la unde
sunt orizontul larg. Aici
tot timpul la vietei, con-
Cu ustensilele de lucru la spinare cutreera
se oprea asupra
au trecut la posteritate
Buzatului, Mosneagului, D'oftanei,
pinitei allele.
retinea: de sigur, ales peisagiul, florile
de câmp, dar oamenii ocupatiunile zilnice: eu
plugul la arat, la drumul mare, intoarcerele dela
ciobaniturmele spre munte, copiilor
vitae dela päsune, sprijiniti
brânci etc. Seara se un
apus de soare oprea pentru un
trebuia sá fixeze pe pläoea at-

www.dacoromanica.ro
mosfera de sau acoperita de
grosi.
toate leia maestria, care ne-a
pe toti. prima a carierei lui este o
de aceasta a doua era o peri-
de subject gsit, la care se tech-
aceea, a
ceva cu personal, care nu se mai
Este partea lui de originalitate
La intervale mari expozitii ca cele 1891.
1895, 1897, 1900.
In 1900 s'a dus la Paris, ca participe la Expozi-
Universala. Supárat, nu i se locul,
dorea, a trebuit ca altii se ocupe de tablourile lui, ca
la Expozitia Universalä din 1889.
Die se rav. A vreo
pat. Intors special s'au
ocupat la Agapia ca se intremeze.
fi spus, tot ce voea spue, de
picta cu Infrigurare. Ar fi vrut dragostea lui de
o o pue pe Se
la care o cutreere. N-a avut de
A avut de un admirator, dl. Gogu Iliescu, care
timp 2 veri la avut la mosia lui din de
Buzdului,
A mai 3 expozitii una dupá alta 1901, 1902,
1904. Trebue recunosc, nu sunt la nivelul celorlalte.
aici a pictat, dar n-a mai expus.
vederea ca prin Asta nu
piedicat lucrári de mare frumusete, aceea,
care se posesiunea d-lui N. Petrajcu.
Simtea apropiindu-se fi vrut
deplineascä obligatiunile fatá de toti cari le
Stat, ajutase tinerete, a prin
o care serveasca a da o de studii
mmi pictor. Maria
ale paternitatei, i-a acordat
siitoria celebrati pe patul de suferinti.
toate dat
la 17 1907. A fost dus la simplu,
tras de car se ducea lumea
o mare personalitate.
n-a avut elevi de vreo trei,
cari au putut apropie, a mare
nu plastice, dar literaturd.
initiat
condus de dl. N. se Täränismul,
care s'a manifestat in politica, dupi profitat, ca

www.dacoromanica.ro
 317

de atmosfera prielnia pe care

a creat-o imaginele puse pe atâta de acest
Mare artist. Calificarea de pictor national se cuvine de
se cuvine ca personalitatea fie vesnicitá
tr'un monument dernn de el capitala
place sper, ca cunoscând rolul
lui Grigoreseu cultura româneasa contribui la
ridicarea lui, curn cred, veti pe altii
o

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANEXE
V

PRELEGERI
LA

UNIVERSITATEA ATENEULUI ROMAN

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1.

ROLUL EXPOZMILOR IN EXPANSIUNEA

ECONOMICA A TÄRII
Prelegeri tinute de d. Or. in zilele de
11, 18, 25 lanuarie 1938

S'ar problema aceasta nu este actualitate

totusi, importanta ei este deosebitd, mai ales timpurile
acestea de marasm economic, de depresiune descurajare.
Eu am considerat Expozitia" ca o afirmare a for-
creatoare ale unei ca o confirmare a puterii
a rezista de a piedicile, am considerat-o tot-
ca bilant, un de reflexiuni ca
imbold ndejdea de mai bine.
ocupa mod special, de din
tara $i o fac cu interes: anul 1939, se
de ani dela prima Iasi.
Se pare un al
a luat initiativa o de fructe
reale. Dela acea expozitie se un veac.
intereseazd aceasta eu, caut unit
acesteia domeniile, avons des
S'ar pirea curios, dar cuvintele acestea fost
inspirate de Albert Thomas. Am fost la Interna-
tional al Muncii, unde Albert Thomas mi-a ardtat biblio-
teca. La moment dat scoate cartea lui D. Legrand
Nous avons des ancétres"! Atunci am fäcut
eu pentru tara mea la je cherche partout les
tres! $i, am Ricut o serie de conferinte la ca
trecutul acesteia.
spune Grigorescu, marele nostru pictor,
este pomenit tara doar o care

11

www.dacoromanica.ro
 322

Pictor Grigorescu, limp avem o de

pozitie de tablouri, care se Sala Mozart"? Ce
este muzica lui care este austriac,
pictura arta noastrá
tablou a lui Grigorescu dela
pus sala seminarului dela Academia Comer-
târgul dela Grigoreseu,
aratá economicS.
Ce Grigorescu acolo? Un sárac care
vine la cu o eu un vitel care
babil l-a adus brate. In jurul lui mai
cari catá cumpere vaca. De o parte, e nevasta
care mâna sub bârbie se intreab: sâ-mi
n'o vând?!.. n'o vând, n'am
la copii acasá, o vând nu mai am lapte
pentru copii! In fundul tabloului este praf
un altul decât eel arme, râzboiul economic..
Toatá mizeria täranului român se
$i repet elevilor poate
acela nu va mai veni vaca la târg vândä; poate
zi acela, va trimite produsele sale la târg
camionul cooperative, le va ca
iascä, nu din capitalul dobânclit, veniturile pe care le
va realiza printeo exploatare rationalä.
-
mea -
am obiceiul má duc departe cu imaginajia
la un alt Grigorescu, la geniu
românesti, care va reda zi starea Wanului
deck este redat care se
chiamá Târgul
dece Expozitia dela Iasi de 100 ani a
avut o deosebitá.
In ordine cronologic, o expozitie s'a
aici la In Thrgul Mosilor" casa lui loan
Heliade fost aceia din 1865, tot atunci s'a
o expozitie la Iasi, au expus produsele
P.. Carp, de pe lui Gh. Asachi
Dar,vreau vin la un mare animator acela
care a luptat pentru cooperatie pentru expozitii, care
a sinitit expozitii care a mers pâná acolo
averea lui personalá ca mai
mare aoestor expozitii.
Vreau sá vorbesc deespre C.
Din importantele documente acest mare
o scrisoare care un o adresa lui
Butculescu, amil 1902.
Având a o de doctorat asupra
coopera România primul care

www.dacoromanica.ro
 323

cooperatiunea la noi, v'asi fi foarte recunoscator

ati binevoi dati ori cari deslusiri
asupra acestor chestiuni.
Sper aceste
buntatea Dv. a avea onoarea prezentat, §i
rog Miercuri sau Joi, pot
la care sunt ce convine mai bine".
scrisoare este de regretatul I. G.
care lucra teza de doctorat tratand copperatia,
domeniu care a avut un rol din cele mai importante.
Lui Butculescu i dela
Bucuresti, care avut pe lea Victoriei, acolo
este cofetaria Nestor unde s'a imobilul
.,Mica", lui i se datoresc expozitiile dela Iasi
Craiova.
aici o scrisoare, pe care Elena Cuza
o adreseaza Butculescu, vizitarea expozitiei coo-
peratorilor din la Iasi la 8 Septembrie 1884.

vizitat expozitiunea industriala ce ati organizat

multumirile
Munca, In diversele manifestatiuni, este semnu.l
vitalitätii popoarelor timpurile moderne
ce se anevoiesc s'o stimuleie s'o verifice, fac eel mai
mare patriei
sunteti dintre acei putini cari au
se poate funda viitorul temeinic
V'ati luat o mare grea dar va aduce ro-
ditoare rezultate, ce vor toate
mari ce aveti de
mai deplin rog sä
incredintarea deosebitei mele stime.
(ss) Elena Cuza.
Ruyinoasa 2. Oct. 1884.

Expozitia din Cismigiu a fost tot opera lui Butculescu.

Regele Carol I a vizitat-o a
Et dire que c'est la volonté d'un homme".
lui Butculescu era: Asteptam, voim, do-
rim"! Era un optimist avea viitorul
Ei omul acesta a trebuit o din
strada a o de o de mii
de lei pe care o acea expozitie.
Prin toate mijloacele Butculescu a incurajat munca

www.dacoromanica.ro
 324

märturisesc, astzi munca ro-

nu este de ajuns in evidentä, nu este
ajuns incurajatá.
vizitat produsele euuse la Expozitia
Chisinäu, am scris condica expozitiei:
Márturisesc eu, care am fost de multe ori mi-
nistru tara româneascä, n'am sudul Basara-
biei se gäsesc fabric! de textile. Dac care conduc
tara märturisi, mod ceiace mt
stiu asupra progreselor ar fi
audientá pe care am la le Ferdinand,
1921, pe când cram Ministru al Muncii, fericire,
functiunile acestea sunt trecAloare când
din de ce! vorbeam Regele Ferdinand.
- Pomnule Ministru, Regele nu doarme
roze".
- Nici ministrii" - i-am
-
schimba, ca
dar voi un mare avantaj: puteti
de unde nu le vedeati"i
Machiavel, cartea lui Le Prince"
cineva).
Cum, tu omul iesit din popor. lectii de guvernare
el rdspunde:
- Ca desemnezi trebue deal,
ca desemnezi dealul, stai
Nu trebue ocupi o siluatie. ca sä-i
catele ei"!
noi adesea facem operá extraor-
aceia din alt punct de
vedere, opera aceasta a avut
la tin alt mare care a fost slujba expo-
zitiilor, Doctorul /strati. El a organizat. la 190B, Expozitia
din Parcul Carol.
Parcul Carol, pe vremuri, era de báltoace
burueni, unde se animalele. Ca fata
baghete fermecate a apärut frumusetea care este
Parcul Carol. se acum mormantul
Dar era necunoscut. nu i se
Land initiativd abia 1928,
22 de dela opera lui Istrati am putut, calitate
de onoare al Comitet - ajutat, mare
de dl. Profesor care
un monument Parcul Carol ca
avem Eroul Eroul Cunoscutt
de Butculescu.

www.dacoromanica.ro
 325

anul 1931 cu energica femee care

Lia BrAtianu, am luat initiativa, pe care am con-
siderat-o regenerarea poporului
a face o expozitie a Copilului.
Pie hArtia" prin care ceream,
Parcul Carol, ani s'au fript mi-
s'a jurul
Eroului Necunoscut jurul lui s'a pus
Carol singurele
putut pomii de distrugere. per-
severim la mäsura luatä, a nu permite nici o aglome-
sau expozitii, ar periclita arborii
acestei Se cererea".
Ne materialele din totusi
toritatea a refuzat
celui care a pus rezolutie,
nemuritor. Este primar D,obrescu, care
a Parcul Carol la dispozitia unei Expo-
zitii a Copilului. expozitie sub prezidentia a M. S.
Reginei Maria, sub prezidentia a Principesei
a a mea.

In activitatea am
tinerilor pe care trebue s'o
de a fi un bun un distribuitor al
produselor noastre nationale.
Nu de numai produci,
bui ca munca
zadarnicA. conving studentii un
nu este numai un transformalor al unei märfi
bani, ci un este acela care pentru
muncitorii stau transeele economice.
ar fi lucritorul din lucritorul din mine, lu-
critorul din ateliere. ceiace produc nu ar fi
nu ar fi desfAcut?
nostru nu s'a deprins cu ideea
o mare
tara lui.
aminte, pe timpul nostru,
se cRea Balzac, Zola sau Anatole France. Astzi
greu se mai gisesc aoesti autori pe la librArii. Astizi
citeste Pitigrilli, sau romane cu
care am. cu care crescut noi, acea
a romancieri, francezi rusi,
de pe vremuri, nu mai hräneste azi generatia care se

www.dacoromanica.ro
 326

Când m'am dus am vorbit la Univer-

sitatea din Posnan, despre Problemele
citam La famille Polanecki" de Sienckiewicz, polo-
mirati noi cunoastem de bine litera-
tura
Ei bine, familia Polanecki, se spune un
rinte avea 5-6 copii. Dintre acestia, cei prosti erau
sati la la industrie, sau la agriculturä!
Dar auzit chiar aula universitdtii din Iasi
mari moldoveni care spuneau: Dacd aveti copii
destepti, trimeteti-i la sunt mai
clati-i la comert sau la agriculturd".
¡Din pricina. aceasta, a trecut crizá
ca a Noi ne-am cu totii.
Universitate, doctori, inigneri sau arhi-
am läsat iibere corned, care au fost
ocupate de altii.
La noi, special la Iasi, era
erau clase suprapuse de români - una era
din functionari
nu un contact clasa de
functionari clasa negustorilor.
Pe vrernuri strada era de
francezi.
Cine aduce aminte de firma o
alte firme la Iasi, pie
care nu se gäseau tara nomâneascd.
bomboanele Marquis", pe care nu le
vindea negustor, ci numai aceia li se
ramburs care aveau astfel monopolul
'Dar erau o de negustori români Panai-
Soituz, Vusilescu. Drágänescu altii.
Ce s'a intâmplat? Acei negustori, de pre-
judecätile de pe vremea aceia, s'au de negustorie
s'au apucat de agriculturä.
Profesorul Leon ne lui, des-
pre conversatiile pe cari avea cu un librar dela Iasi.
vrernea aceia, profesorii mergeau stäteau
librarii. De am. propagat eu totdeauna ideea, ca li-
centiatii sau de licentiati, se
De un vânztor librar trebue
fie curent cu cärtile pe care lie vinde, curn
am propováduit ca functionarii cornerciali vânzätori,
viziteze fabricile locurile de productie märfuril.or
pe care le vând, pentru ca care o
comercial vânzátor, existe o
se produce, curn se produce,

www.dacoromanica.ro
 327

se strAduesc acea atunci când

o s'o clragostea. In toate ac-
chiar se cere lucru.
vorbesc de Zola, de romanul lui Au bon-
heur des dames".
In romanul acesta psihologia
Se trebue aibá
cele mai bune sunt clientele. De ce?
este ministerul al
ea asupra
iministerul de interne, are autoritate,
o temeie trebue
vrea ea, lase totdeauna
face cum vrea el! este bArbatul, are un
de grandoare, vrea el, ferneea
de de viitorul copiilor, de
ascensiunea sotului ei.
zi Leon de cu un librar
dela Iasi, Leon avea o opinie, librarul avea opinie.
$i atunci librarul spune lui Leon: Cunoasteti
celor douä oglinzi? de Anatole France? voe
v'o povestesc:
zi, o suprafata perfect
o
- Te foarte
figurile mare picioarele capetele sub-
tiri, schimbi toate liniile linii curbe.
- D-ta care diformezi natura - oglinda
Iti este de d-ta,
d-ta. Nu esti
- Eu nu
o

caricatura
- a
rilor.
In momentul se certau tare, trece
zician-geometru. Se zice cá era cl'Alambert.
mele. aveti dreptate nu,
Voi reflectati dupá de
Figurile cari le primiti, una alta, exac-
titate Ele sunt perfecte
concavá, ar produce o a tot de
Mai departe librarul adagá: depinde de priz-
prin. care vedem lucrurile. Hera-
de viciile oamenilor, toate noas-
tre par cornice unora altora.
de ce spun, depinde de .punctul de
din care te pui, pentru ca vinzi In
se ai standard märfuri. Noi, din ne-

www.dacoromanica.ro
 328

norocire, tara noastrá, nu am ajuns la

produselor agricole. Noi vindem cereale n'avern un
standard la cerealele noastre. un singur standard
porumbul nostru, care numele Gal-Fox.
regiunea care produce acest
In al doilea rând nu impachetäm
Asa, citez, vinul de
de pe vrernea lui Dimitrie Cantemir, nu fi
transportat, din cauza greutätilor la irnpachetare. Incá
pe timpurile noi aveam greutäti la
märfurilor noastre. pricina nu le
chetám.
IDe curând a tara o
pentru fructelor noastre. Odini-
se luau sau cu se trânteau unele
peste allele, vagoane.
urmare, nu avem standard al märfurilor
noastre nici de a le Se
se cumprä modul
tate. Adesea sunt márfuri care se curnpärä din pricina
ambalajului Este ambalajul agreabil, mai
ceva. de Noi am exportat,
dela in Brazilia, fäin de
In al treilea trebue pro-
dusele noastre. Trebue convingem din tará.
pe din de superioritatea produselor
se ca lumea sä se repeadá
este produs de italianá, franeezá, san
este vorba de un produs cu un
nu se repede cumpere
$i ceeace este mai interesant, care
româneascá este adesea mai ca cealallä, .pentru
pune firma, atunci este obrazul lui
Pentru aceasta trebue facem manifestatiuni
care sä sä cä
Fie cá la expozitiile internationale, fie cä
facem nationale. regionale, sau trebue
avem acesteia nostru
Aceasta a Jost marea a lui Dirnitrie Bulculescu
de acum 50 de ani! este mai usor. In de
care s'a scurs, s'au o progrese. Op2a
lui räsare din ce ce mai mare, ne
a avut de
Pe nu aveam incredere nici existenta noasträ
nici in noastre creatoare nu aveara

www.dacoromanica.ro
 329

nostru. Cu trece, cu
opera lui va fi pusä adevarata ei lumina.
Prin toate mijloacele trebue ne consu-
nostri. Dar cum?
din cauza disproportiei pre-
turile agricole industriale, nu
pe an, are o cumetrie! Copiii nostri de
picioarele goale Decemvrie... nostri se
iarna dela 5-6 seara, din n'au
necesar.
Credeti scumpetea articole face ca nu
le poat procura nu le folosi? Nu,! este
la zilele pierdute de milioanele noastre de
iarna este vreme pierduta,
care 2-30 de lei pe zi ar putea
contribue influenteze economia trii.

O expozitie, viata unei este o afirmare.

C. Istrati spune : In cursul anului
- 1906 -- vor fi 40 de ani de poporul
veacuri lungi de suferinte de nenorociri,
Intemeind monarhia hereditara, prin ale-
gerea lui Carol I, gloriosul rege al libere
de sine
...Guvernul, de acord sentimentul national. a crezut
poate mai bine celebra aniversarea
ce anul 1906 -
care vom pune sub toate formele toate
chipurile. 1866, cu prezentul
dela 1906".
nu Cand s'a expozitia dela
1921 - ultima expozitie Carol, Expozitia-targ"
a fost mai convingiltor de propaganda.
politica de protectiune organizare a desvoltdrii indus-
triale, ea constituind prim pas program de
industriale.
In fine, Expozitia-targ - foarte bine spu-
comisarul exTozitiei,inginer M. Manoilescu - a
demonstrat guvernantilor cecace s'a realizat trecut
_grijile unui care industria va fi
Expozitia. nu numai o putere de afirmare, dar ea
la de oarece creeze consumatori.
Grija mea de a fost formarea
elementele dela Academia de Comert.

www.dacoromanica.ro
 330

ar fi milioanele vânzAtorul
nu clesface
In expozitia, sensul larg al cuvântului, este
o evidentiere publicä. popoarele au
expozitiile pentru bor.
La când s'a fäcut prima dela 1793, a
fost ca un de vaincre nos
Era o expozitie eglezilor.
Prin punerea in a unei expozitionale,
astázi, ajunge la un re-
zultat: calitalivá a produselor noastre, care
ne va posibilitatea a concura
rivalii nostri economici din determinarea
massei consumatoare de a productia
prin cumpärarea de produse românesti. Befacerea
economicä este conditionat, parte,
fapt a lozincei: ari
In vagon-restaurant. vagon-lits,
Englezul sptme: Curnprati en-
Germanul spune: germane"!
noi trebue
Este o relativá la Expozitii
larmaroace, care este la punct de d-1 Roceric.
afirmare, expozitia mai are de scop arate
realizärile fäcute o politicá.
Am fost anul trecut la Berlin expozitia lui
Hitler, care se cherna 4 Jahres Zeit". Führerul a spus:
Dati-mi un rágaz 4 vedeti ce fac! Bine
Germania n'are nevoie arate ce s'a realizat
patru ani, Germania civilizatä existau multe
lucruri admirabile mai E vorba de ce
acesti 4 la o veche,
La ar trebui vorbim de 4 Jahres Zeir,
trebui s'o luäm dela nostri
mi-au läsat atâtea lucruri.
la Italia, cu ei, ca arit opera
realizatä de fascism. In fascisinul a lucrat foarte
Intregi regiuni neproductive le-a transformat
regiuni productive, a dus o de constructiuni
particulare publice.
Itali a sunt lucruri cari mai mult evidentä
decât la Eu am avut o de constructiuni par-
care putem mândri. Am 80-90
constructiunile din Bucuresti din
am aceste investitiuni s'au dupá
care avea idei: scutirea de impo-
zite la proprietatea indivizá, pro-
prietatea in blocuri, modificAnd prin aceasta codul

www.dacoromanica.ro
 331

politica cealaltá a constructiuni pu-

s'a realizat foarte
cAlátoriile mele prin am constatarea
avem drumurile cele mai proaste pe cari le-am
tâlnit viata mea.
din acest punct vedere suntem
soseaua de lux care porneste dela Brasov, asta este
In schimb drumurile noastre din Basarabia, sau, ca
nu merg de departe, care face
Ialomita Urziceni cu - care este atät de im-
din punct de vedere strategic - este
se impozite de mari.
Noi nu am avut, cum spun Italienii, o politicá a
adicá o a constructiunilor de drurnuri.
Sh-mi dati voe ce a spus un ministru la radio.
Vreti satele noastre? le scu-
tirea de impozitul agricol, o reducere de un la
de sare, la petrol la salva noastre"!
Chiar ar fi petrolul sarea 2 lei mai ef tine,
tot nu ar putea le cumpere, nu au
bani ce o cutie de chibrituri! Sun-
tern. situatia ca la sate se focul la
ca la inceputul lumii. De ce? oamenii n'au 2 lei,
cutil de chibrituri.
pentru transformarea stärilor
trebue fie totul alta, Járanilor
tot tirnpul unui an, munca aceasta mäcar
10 lei pe zi.
nu vreau un care fie scutit de eu
vreau care de unde pláti sä-si
±mpozitele sale. Pentrucd. altminteri, tara
de oameni: oameni care plätesc imPozitele
oameni care $i adesea oamenii
care plätesc impozitele, sunt apäsati de fiscului
hal, renuntá la intreprinderea lor, timp
nu aceste impozite.
Aceasta este o conceptie In alte cartea
este carnetul de contribuabil;
pui lun mandatar ca banii
obstii. Masa este masa masa
nu pläteste impozitele, atunci cum vor
acesti mandatari asupra dând ei man-
datarii unor care majoritate nu. contribue
nimic la propäsirea tárii?
Eu activitate
a fost consacrata asupra fapt, ca i se
se dea posibilitatea de câstig, nu posibilitatea de a nu.

www.dacoromanica.ro
 332

Evanghelia ne spune: D.ai Gezarului ce

lui ce Durnnezeu"!
Asupra Expozitiilor legturá cu economia natio-
Roceric spune:
Tara noasträ, de tot felul
tuatá la dintre Orient Occident, având dru-
la Marea Neagrá, este a
rol de frunte viata a limitrofe,
timpul internationalä de prim ordin,
punte Europa centralá orientul apropiat".
Mare le nostru Rege Ferdinand a spus la 1925 la Expo-
zitia din
Expozitia
munca serioasâ, o de lupta practice.
Regina Elisabeta spunea zi:
Viitorul nostru tese femeia".
Prin expozitii se face o educatie
Negustorii deprinderea sá vândä
sele noastre.
reprezintá mândria nationale
solia unei activitáti.
Nu putea apologia muncii
a spiritului creator românese,
tre, spun totdeauna, ca aL
Ministerului Muncii, Mare:
munca rázbate, munca

www.dacoromanica.ro
 2.

POETII SATIRICI LATINI

Prelegeri tinute de Chiriac zilele de 18 25
Februarie 1938

- Rezumat -
Conferentiarul, prima sa prelegere, prin a
a arata poporul roman, mai ales norodul, plebs
era spirit satiric, avea
a observa ciudteniile simpul
moralizator a ironiza chiar a biciui aceste
umane.
.Existenta spiritului satiric al Romani lor se poate con-
stata numeroasele din multiplele adjective
prin care Romanii sfichiueau diferite defecte corporale
sau spirituale. ca: salsus, jocosas, mordax, aculas,
nasutus sau scaurus,
(cräcdnat); mento
lat); naso (sbanghiu): (pros-
bihulus (betivan).
Din aceastä predispozitie a poporului roman
spre satirizare s'a nscut
sub forma de fescennini apostrofe glumete
impunsturi grosolane, pe care plugarii
romani le aruncau de dialog, ser-
brilor terminarea holdelor la
roadelor.
Aces sfichiuri batjocoritoare Romanii le aruncau
credinta numai voluntar
fata puterii divine vor
scapa de sau de invidia divin.
Aces s'au numit fescennini au fost
hnprumutate de Romani din orasul din Etruria,
tara civilizata timp Romani.
Se apoi care a fost prima intocmire
didactic i s'a dat pro-
www.dacoromanica.ro
 334

babil din numele lanx farfurie di-

ferite Inchinate zeilor i
s'a zis satura (dela adjectivul satur=plin, de
prodUctie era un amestec de
versuri.
productie literará care nu avea nimic similar
In eliná a pe scriitorul Quintilianus
Satura quidem tota nostra est".
Pornind din aceste inceputuri de poezie popu-
satira latiná capátá literará cultá prin
oelor scriitori latini, mai ales
Quintus Ennius. Dintre aoestia Quintus yrin
rile sale a názuit continut, poezia
popularä.
lucrärile de ale aoestor scriitori
opera C. Lucilius, care a fost din 30
(treizeci) de de satire, dintre care 21
9 senarii sau septenarii trochaioe.
Situatia socialá averea personalá a scriitorului i-au
dat de a trM independent de sociale
mai departe de luptele politice.
Aceste satirele
sale, pe personagii din Roma, a
actiuni fäceau pildá rea pentru popor, desi legea celor 12
table interziceau ou asprime atacurile
Astfel s'a format la Romani satira politicá
aspra necrutätoare de oricine, dar mai ales
puternici
In de personagii, Lucilius chiar
romane, latura ridicolá a
lare despre zei. Astfel ridiculizeazá inclinatiunea popo-
rului de a numi titlul de pe fiecare divinitate
credinta poporului zeii s'ar
treburile omenesti, ar fi de pildä participarea
judecarea pedepsirea omenesti.
aceiasi vigoare Lucilius mai toate su-
perstitiile ale Romani lor.
scriitorul toate
omenesti ca: luxul cheltuetile pentru
de bani, destrábälarea
vieata Atacurile sale sunt sau pline de
sau presärate humor gras, sau cuprinzátoare de o
melancolie pentru stäbiciunile bietilor oameni su-
pusi pácate.
Satirelui Lucilius au fost aspru criticate mai
de scriitorul Horatius pentru stilul neingrijit
superficial, scriind multe lucruri care ar
putea fi inláturate - cum flueret Critica
www.dacoromanica.ro
 335

asprä a lui Horatius, de consideratiile contim-

poranilor care pe Lucilius mai presus de
satiric, este de sigur partinitoare
se uite el a fost creatorul romane cu continut
moralizator.
aratà, ordine care a fost
a lui Varro Menippeae,
de versuri care primele
ale satirei populare care scriitorul
uncle ciudtenii
mai poet satiric este Horatius. Activi-
tatea lui se ou satire pe care le-a atunci
cänd situatia lui socialä materialá era foarte
Satire le prilejul isbeascä
luptatc toate institutiunile sociale defectuoase
ale lumii romane.
Dar violenta primelorr satire este curând corectata
a doua parte a activittii lui de poet satiric cci ce
Horatius face canostinta lumii din preajrna lui
Maecenas, mai ales ce apropie comoara artisticá
a literaturii Horatius se convinge ironia
meaua, stârpesc
omenesti mai deplin mai bine deck vorba ocara.
acri
et plerumque res".
Urmätor acestei atiludini, satirele lui Horatius nu mai
cuprind acum atacuri violente la adresa diferitelor perr
sonagii existente pe ci poezia lui devine o
surâzkoare persiflant, care ridiculizeaza
catele omenesti chip general, astfel
mediatiuni filosofice asupra nefericirii bietelor fiinte
omenesti, supuse atkor ispite prin ele atâtor

prelegerea a doua se aspectul sumbru

al socieltii romane timpul din familia
Flavia. Coruptia pusese
pe clasele socialearistocrati, cavaleri,
plebei -; de nu cunostea nich
nici pudoare; desfrânarea care se mai
socoteau oameni de litere, ba chiar poeti, era mai mult
accentuatá de oeata care se coborau la
mai josnice umiliri crime spre a se mentinea favoruri.
toate virtutilor; pierea morala; castitatea
onestitatea deveneau din ce ce mai rare, demnitatea

www.dacoromanica.ro
 336

a lor de alt devenise o

In familiare al
terne - cele ale romane -
se Inscuneaza coruptia moravurilor prin
ea disolutia a
Vechea religiune eu principiile de auste-
moralitate este prin super-
aduse din Orient sau prin doctrinele filosofice
importate Grecia.
Peste se suprapu,nea retea de spionagii
delatiuni. cei aflati serviciul
ratului; contribue la celor mai cumplite
crime contra celor cari protestau sau nu aprobau
generala decadere morali. Din
libertatea era In astfel de
juräri era imposibil sii nu izvoreasca eactiunea fireasca
Manifestatä prin cugetele curagioase ale câtorva scriitori
de talent care, satire, vor stävileasc,
de mersul vertiginos scuPundrii
sociale.
scriitor de opere
este fabulistal Pliedru.
Impresionat de gloria mare a fabulistului grec
a o faimil tot mare
forma la Roma fabulele
lui Esop.
Nu s'a fie numai un servil traducätor al
lucrarilor lui Esop, ci s'a striduit dea fabulelor o
mai literari, mai mai cuprinzatoare de farmec
acest el a introdus fabule subiecte din
vieata animalelor le-a acordat sensibilitate
omenesti impletind
atacuri impotriva inaltelor personagii din timpul säu.
tru Phedru devine un de contra
ternicilor aspiratori; fabula deci este transformat
sociali.
Reactiunea mai contra depravarii generale
contra impilrii pulernici se
operile scriitorilor urmatori. Acestia sunt:
Flaccus. Nscut crescut almos-
moralilate cunoseator adânc ale
filosofiei stoice care se potriveau minune
temperamentul puritan. observi curând
aspectele ale coruptiei generale. contrastul
pilduitoare a principiilor filosofiei stoice
desmätul depravat al romane,
din sufletul scriitorului, sentiment care

www.dacoromanica.ro
 337

se cele 6 singurele lucräri care

le-a scurta lui de 28 ani.
satirelor sale sunt: 1) mizeria
2) despre rugáciune, 3) despre lene, 4) despre snobismul
eelor puternici, 5) despre libertate 6)
clasele sociale. dela Nero
nefericitii plebei sunt atacati ou asprime sattrele lui
Persius. Prin opera sa este o predicá
scrisä sinceritate ou
duirea virtutilor stoice.
-In aceiasi
puternic spirit de
putinta de a pune in numai printr'o
de cuget toate ciudäteniile omenesti. el vo2atiunea
pentru satira intindere la
chiar care va o
chiar usturátoare. s'a epigrama al
singur fäuritor este
Särac si de cumplite lipsuri, este dese
ori operile sale tuturor puternicilor cari vor
voi fie mguliti opera lui Din
o parte din lui, plätite puternici
vor fi lingusiri grosolane ale celor ce i-au
printeun de Dar alluri de aceste
plätite numeroase epigrame in care ta-
lentul In acestea se cuprind multe maxime
morale, precepte fitosofice -care se
cruda ei raalitate.
El este realist zugrävitor al fiintei
uneori sub o grosolanä, chear dar
intentiunea vdilä de a corecta päcatele orne-
nesti. Numeroase epigrame, citite de conferentfar, pun
talentul lui
Ultimul scriitor care satiricilor latini este
Decimus Junius Juoenalis. Incepe satirele
abia la 40 cercelase vreme
de retoricä. In acea vreme observase, cu ochin
ager cercetätor atent toate aspectele Ingrijorätoare ale
morale din acel timp. Atunci cänd sufletul säu
mi le-a mai putut pästra, le-a curs liber forma
care ele i se sub
Si natura indignatio
Qualemcumque
Opera lui Juvenalis este din 16 satire lungi
In 5 subiectele 1) ce scriu
satire, 2) Jpocritii. 3) traiului Roma, -1)
calcan, 5) Parazitii sociali, 6) 7)
scriitorilor, 8) 9) 10) Dorintele

www.dacoromanica.ro
 338

menilor, 11) Luxul 12) Inloarcerea

Catultus, 13) Remuscarea, 14) lda faplelor, 15) Super-
Egiptenilor, 16) Foloasele carierii militare.
subiectelor satirelor lui Juvenal se
de era societatea Toate a-
ceste satire, o sunt uni
durere al unui de nernernicia
care tânjea vechea
lucire dispârutä
putin latine in prapastia
Fárá opera lui Juvenal se
roase pasagii declamatorii a timpului
trecut de de pretutindeni sa
sinceritatea severitatea filosofului stoic
cutrernurat de toate omenesti pe care le dore5te
Cu opera lui Juvenal se poetilor
satirici.

www.dacoromanica.ro
 3.

STRUCTURA UNIVERSULUI DOCTRINA

Prelegeri tinute de Marin in zilele de

28 Februarie, 7 14 Martie

- Rezumat -

Introducere.
Voiu cäuta ca. cele Lunea dela ora
6 la 7 d. a., - spune oratorul. care este structura
luniversului, a lumii, doctrina Dar,
a mai deplin aceasta, este bine s'o
cu uncle conceptii filosofice, care precedat-o
noastrá aici pe pmânt. aceasta este o chestiune pe
care pus-o de oarecare toate
Mai este problema a
umane.
Ce este lurnea, aceasta,
suferinte, pe rare meritá ea s'o
da, de ce este asa? cum trebue s'o
cliferite sunt
sunt nu ce creadä. Uncle este,
adevärul?
Platon ne spune cá lume, cosmos,
vers, a fost la o desordine, ceva
haos pe care Dumnezeu a orânduit-o introducând,
prin ratiunea sa, ordine desordine, sau.
rational. Aristoteles afirmá este o materie in-
formá care, sau Dunmezeu,
apropiatá de perfectiune.
Apoi ceilalti filosofi ca, de ex.,
ne dea alte
www.dacoromanica.ro
 340

trebue unii pentru

altii, dintre aoesti filosofi, fost ceva din care
lumea. Cäci, zic ei, din nimic nu se poate creia nirnic.
Cu acestea, la moment dat, apare
Christos. $i inlerpretii crestinismului ne spun
nezeu a creiat lumea din nimic.
cum a creeat Durnnezeu lumea din
ce consistá, deci, acest caz lurnea? Pentru o
doctrinä, zice crestinismul, prin a
purifica de ceeace este jurul adâncului fintei noas-
Astfel gäsim credinta divin. ne
nu este nimic prin sine, ci produs al

Problema destinului.
este efect al divine; este o
a lui Dumnezeu, care a creiat-o
ca ea se desävarseascä. Dar considerat lucrurile
mimai liniile sale trebue sá inträm
minarea
Dacá facern ca prin
ciune, intelesul profund de purificare, cre-
dinta ca argument suprem existentei Durnnezeu.
Ce este, credinta? Unii ganditori o definesc
prin ratiunea. unii o superioará,
ratiunii. Dar, prin care le-am.
pe care le-am carte
apärutä zilele acestea la libräria Alcan Paris, sub titlul
de la Méthode", am constatat
Credinta ratiunea stint la origine, dar se des-
se unele fiinte imperfecte, a se
identifica ce ce spre perfectiune. astfel,
credinta, sau ratiunea, este
este libertatea clela temelia incoronarea fi-
intei, a vietii. Dar prin chiar aceasta se problema
destinului.
existá Dumnezeu, trebue sá existe destin.
I)umnezeu. fiinta prevede total din vecini-
cie, vecinicie pentru vecinicie. destin,
prin fiinta fie libertate,
Implinirii destinulai. Fiecar2
vreclnicia sa. Legea meritulai este semnul perfectiunii.
ce au cugetâtori filoso-
fie, religie.

www.dacoromanica.ro
 341

Dar precum existá o a destinului la

vizi, este o problemä a destinului la popoare.

Destinul poporului
Lumea, este creatia lui Dumnezeu. Dar, creatia
lui Dumnezeu. ea are un destin, are un scop, un
mea nu nu poate frá ideal. Cáci
fiinta n'a creat-o la
scop. destinul este sau
binelui, realizarea divinului. toate
au, sau trebue aibá.
ideal.
viata pe pámânt este
anumite aptitudini, altul altele, In mersul ctre
telul suprem. astfel unul un destin, alt destin,
desi toti au acelos destin realizarea divinului.
calea, - sau metoda, - prin care putem ajungem la
este mai sau mai putin, de
ditori, prin diferite forme ale cunostintei, ca arta,
filosofia, religia. chipul mai ea ne
de crestine raporturile
sale celelalte forme ale cunostintei.
dupá am omenirea din
natiuni. trebue ne care este
nostru.
Scopul tuturor natiunilor rea-
hzarea binelui, a divinului, Indunmezeirea, au.
trebue ca supremá, intelegerea
crestine, raporturile sale forme ale
Dar un neam vine anumite aptitudini, altul
neam trebue dela caracteris-
tica sa, determinând o mersul
indumnezeire.
Trebue, cunoastem neamului nos-
tru, ca, de ex., armonia situatiei noastre geografice.
duinta a raporturile sale
forme ale cunostintei, prin suferintä.
este a acestor
runoscând acestea, Toporului
putem convingerea
destin României.

www.dacoromanica.ro
 4.

DREPTATE,
Prelegeri de G. C. Dragu zilele de
1, 8 15 Martie 1938.

Nu azi
de mari prefaceri, de mare nestabilitate - unii zic chiar
desechilibru
politicA, dar chiar
- ordinea
nurn.ai lumea economicA
intelectuald,
chiar in
Astfel, in economia internationalA in
iordinea sunt puse in discutie vala-
bilitatea principiilor de - libertatea de con-
curenta, stabilitatea tranzacjii,
respectarea obligatiilor contractuale, proprietatea
etc.
Forme de guvernAmânt, ce erau
cele suvernaitatea nationalA, se considerä ca
invechite, rost.
Chiar interese individuate nu mai sunt
de cele ale colectivitátii. Individul
prea este totul. Inijiativa individului sub-
Economiei dirigiate, dirigiate: aceasta
peste tot, circulatia bunurilor,
atributiunea sarcinilor etc..
Metodele economiei §i principiile drep-
tului clasic ar trebui cäci, acum, prin ele
nu s' au nici de ajuns bunuri, .nici pen-
tru toti, nici traiu, care
nismul existent azi indivizi, clase popoare.
Trebue alte cari
crizele, ca permanente, economioe, financiare, monetare
cari azi. anarhia distrugerii
de de o parte, subalimentarea de
Chiar legi principii, ce definitiv dobAndite

www.dacoromanica.ro
 343

patrimoniului intelectual moral al omenirii, par

puse
locul frumosului clasic, azi cubis-
futurismul, libertinagiul pornografia
modernismul, la ridicul picturä
arhitectura.
Se contestä fixitatea invariabilitatea rela-
Iiilor dintre fenomene, legilor naturale.
Spatiul, timpul masa fenomenelor mai sunt
fixe succesiunea lucrurilor, Jar variabile
punctul de din cari le privesti.
Contra acestui care amenin sä mineze
ordinea intelectual arta ,practica vie-
frumosub
Prin adevär ne asupra mediului in
viata se desvoltá conservá.
Prin stäpâniin oarbe
organice, cari tind
Prin bine, drept dreptate viata se
Existä frumosul, adeväratul frumos, care
pret vietei.
intelectuald, in cadrul dreptätei,
inobilarea sentimentului moral desvoltarea
morale, este conditia adevarata cale, care duce la ordine,
sigurantä aduce progres in orclinea economica, intelec-
vedem mai de aproape, ce este ce
este progresul.
In vorbirea de zilele munca este o cheltuire de
putere, de energie, miscarea care inertia
maselor materiale: fie din o
fie o descompunem componente ori o recom-
prti.
ach privim mai de aproape, constatm
ideia de este o idee mutt mai generalä;
activitatea, sau denumirea proprie,
este chiar esenta
In adevär, manifestare a este o
de de
vegetalá animalä,
sufleteascd - nu este de cât manifestare, parte
-
energia Universalä
Vliata, peste tot, energie, munc, se §i
fisologica.
La vegetal miscarea este la ani-
mal in spatiu,
La simlim, când gândim, când
sau ne muncim: se organele vo-

www.dacoromanica.ro
 344

cale, munceste,
de digestie, asimilare
desasimilare prolunditatea musculare
transpiratie, secretie, etc.
Dar afara organelor noastre, jurul nostru, ce
manifestri de miscarea
aer ne de ca-
electrice, luminoase, cari .pleacá becurile ce ne
energie luminoas mani-
festare.
care ne aflâm, de aer at-
aparent nemiscare, se
jurul la latitudine, ne
circa 900 km. pe dela spre jurul soa-
relui enorinâ circa 100.000 kin. pe orá -
ore mai bine milioane
an ocoleste jurul 900 milioane In
soarele cortegiul de planete
circa 700 pe an, spre constelatia
lui Hercule.
Avem iluzia noastre spatiu. realitate
se la fie ce moment
al spatiului. sistemul solar, dela
a sträbiltut spatiu o
cu de 1938 ori 700 sate kin;
merarea, o numim
de milioalne de sisteme solare, cari al
jurul centru se va fi
Observatii astronomice calucule ne a-
ratit se cele circa 1.000.000 de
sisteme solare. zisele nebuloase spirale, de
mina, care merge 300.000 km. pe ajunge la
milioane ani
Imobilitatea este numai o iluzie a o
a noastre!
In realitate, peste miscare. Mjscare sistemul
solar, in furtunele soare
lurile de radiatii calorice, electrioe, luminoase,
jurul su; pe pämântut nostru
sintegrarea corpurilor anorganice,
producerea de luminoase, raze
X, etc.
planete, pe nostra blocuri
stânci de granit, toate desintegrare!
ce, acum câteva considerau
particule se
electroni, protoni, neutroni, raze etc.
Procesului de vremea un

www.dacoromanica.ro
 345

ciclu Integrare, de noi lumi

mare, infinitul mic.
Privind aproape viata. viata care este manifestare
a energiei universale. vedem, frä nici nu se
naste, nici nu se poate conserva desvolta.
Germenele vegetal, firul de sparg coaja
tului, ca la aer. le mun-
cesc, incurbeazä razele solare, ca din energia
ca din aer extragä elementele, cari
se cresc,
Stridia, stânci, neincetat
mele, ca iea din hrana.
la protozoare la
poate
vermele, care se pgianjenul care tese,
furnica albina, cari luereazá, vulpea lupul, leul
tigrul, cari merg la vânâtori, ca pentru - Regele
Creatiunii - munca este legea a
minunat de bine adaptate fun'ctiuni
interne - fizice, chimice fisiologice, -
din substantele vegetale animale, cari le
organism sub de alimente, pe cari, digerate,
genul introdus prin le arde profunditalea
suturilor organice, creiazá dispune de energia
sub manuale
spatiu, de munca intelectualá, de sentiment
Prin munca bratelor sale, mai ales a drepte
- de unde calificativul de dexteritate, de
unelte - acestea ele prin fortele sub-
jugate ale naturei - puterea a vaporilor de
puterea a benzinei, electricitate, curgeri
de etc. - omul creiazá bogtii
teriale, viata etc.
Prin munca care oarecare
ori ce manualá, noi
folositoare sutele de mii de specii vegetale
pe cari le domesticim, transformärn,
Transformgm mediul despiidurirn
rim, tem fácând canale coborâni
adânchnile pämântului mine: pe uscat, pe
ape aer viteze de km. pe orn; construim lo-
monumente de modeläm ferul, pia-
tra, argila, materiale animale:
vestrnântäm satisfacem nevoile legitime, de con-
fort chiar de capricii; rezumat, direc-
intreprinderile de tot ferme, ateliere, fabrici,
transporturi, comert, laboratorii. ne Im-

www.dacoromanica.ro
 346

ne arta:
trecem. dela sälbtAcie barbarie la civilizatia viata
superioará a vremurilor
apare conditia asterii,
desvoltrii vietei,
Neactivitatea. lenea sunt, din cauzá de
suferinte, boale, mizerie, barbaric.
Munca intelectualá -
mum de rezultate folositoare,
Inainte de a vedea muncei organizate, câteva
cuvinte asupra felurilor de munci folositoare.
Vechea a fisiocratilor considera ca munci
ducAtoare de numai pe cele agricole pe cele
extractive mine, ,pescuitul. Mare eroare:
prelucrarea ferului, petrei,
relor vegetate §i sunt totul
noi noi valori. Propriu vorbind produsele
gricole - fructe, legume - vânatului ,pes-
cuitului etc., trebues transformate, pre-
de a fi folosite. Prin aceasta dobândese
o plus Plus valuta ferului. lernnului, lânei, bum-
etc., dobanditá prin manufacturare;
este, foarte adesea mull. superioarä prime.
Constructii. unelte, de precizie, etc. pretuesc
mai de materia din cari sunt formate.
utile sunt muncile transportatorilor,
automobile, comercian-
tilor. Zadarnic s'ar oferi bogátii, dacá nu ar fi transpor-
tate se cer nu ar fi comercianti, cari
pulsul pietelor transportarea
dela locurile de pe pietele de consumatie.
Nimeni poate utilitatea a
serviciului ce-1 medicul, dentistul,
inginerul, profesorul, advocatul, ba chiar literatul.
rnuzicantul.
Cei cari ordinea, gara.nteazä si-
guranta cei cari fac cari le
presteazh o cu marl
urinäri direct folositoare productia circulatia
gätiilor.
Cari sunt - acum - conditiile de orga-
nizare rationalá a productiunii?
munci utile, pro-
fesii, fie bine fie ce
bun serviciu.
nu iutilitatea brutarilor,
cismarilor, etc. fie ce sau nu

www.dacoromanica.ro
 347

fie mai mare numar, de piata In caz

trat, risipire de capital.
Nici medici, sau advocáti, sau ingineri ori profesori,
sau muzicanti, etc., prea putini, dar peste de
multi!
Concurenta nationald internationald reclamand
produse de calitate, minimum cost de
care natiune trebue, apoi, o deosebita
tentiune pentru electionarea pregätirea
ori ce de Fie care,
dispozitii capacitate naturald, fie la locul ca
dea maximum de folositor minimum
cheltuire de putere.
Trebue tinem sama de profesionald
mai mult este prin forta
durata muncei utile. Nimeni nu poate munci toti anii
vietei anului
tori, zile recreatie), nici zilei somn).
conditie a bunei a
munca eu
nu la pe nimeni, care sleit puterea
deja
Proportionalizarea muncei energia disponibild face
ca ori ce fie de un coeficient de
se face atunci voe este spornicd.
In caz contrar, rnunca este dureroasd
era munca sclavului din anticitate, pentru care
Munca era De aci cuvintele labor, la Ro-
mani, ponos la greci
durere; acele societAti principala
era a sclavului, acea era, de obiceiu,
deci istovitoare, dureroasd.

Dreptate.
esentiald a roclniciei muncei este
moral, care munca, se munca conditii
de
Ce este dreptabea,
Prin notiunea, de moralitate tot de
atitudini de sentimente
Intelegem anume moralitale morald,
moral, morald.
mimim pe acea care este purtare
pe care, prin ei, desvoltA, in
mai mare grad, viata individ

www.dacoromanica.ro
 348

a aduce cuiva. astfel de

este
este, admirabil ziceau Romanii,
nerninem suum
vivere. fie noi ne nu
de altii actele noastre, libertatea ganclire,
senthnent, opinii materie
religie; bine activitatea
noastrá nu interesele legitime egale ale semenilor
ale apartinem.
Tendintei instinctive libertate
datorim, mare parte,
dela medievala la libertatea de
a vremurilor noastre; trecere care,
a fost determinata de motive
nume mai marea productivitate a muncei regimurile
mai libertate.
cuvintele honest', viveré", din definitiunea de
mai sus a Romanii intelegeau, purtarea oame-
este deplin nu numai este
aduce dar sacrifi-
din munca bunurile noastre pentru a ajuta,
sora pentru favoriza viata
xnenilor nostril.
este. mai ales, ce
facem bine altora.
- remuscare de
altora. sau
- durere,
conduita noastra
perdut ocaziunea de a le fi fo-
lositori.
Constiinta noastrá numele de rnoralä,
apreciaza faptele noastre sau ale altora din
punctul de vedere al morali ne
lumineaza calea, ce
aduce avem din satisfaclii,
conduita ni este morali.
In primitive frica de pedeapsa
a celor mai mari, de Dumnezeu, de de
cari pe calea binelui abat
riu. Moralitatea desvoltandu-se, prin pedepse, prin mus-
trarea semenilor - opinia de
mai - omul ajunge, vremea, practice
evite propriei sale constiinti,
plicerei, anume face binele,
La persoanele de moralilate,
vechi, azi, mai plicere este
din sacrificiul chiar al tale pentru a
bine
Patriotismul astfel de virtute. eroi sunt

www.dacoromanica.ro
 349

cci cari dau viata pentru Patrie. loe decorum est

pro adia dulce frumos este mori pentru
ziceau
In celor de mai sus de ce
moral putin, dreptatea este ca lucrá-
simplu, muncitorul calificat, profesionistul sau
tionarul public dea cele mai folositoare rezultaLe
economic functiunea
Gea mare productivitate a muncei are atunci,
mediul social fiearui colaborator satisfactiuni
ou aptitudinea, folosul ce care
colaborarea
din partea sernenilor sau duce
la descurajare la la indeplinirea
ori arei functiuni sau sarcini sociale.
societatea aduc vátámári, nu numai
suntem direct In viata, libertatea, actiunilc
noastre legitirne, sentimentele, párerile, gändurile noastre
curate; dar ne mint, sunt cu noi
rea ipocriti,
Raporturile de colaborare se pe
credintá a tuturor, tinerea cuvântului, Indeplinirea obli-
gatiilor luate. Nurnai putem prevede avem
dela altii. rninciuna, descu-
pe de avântul
inselciunea ar fi regula raporturile noastre
ca debitori, creditori, patroni, lucrätori,
consumatori, medici,
vocati, profesionisti de ori ce fel, contribuabili, particulari
Stat, ce chaos economic, juridic moral am cädeal...
Ne unii pe altii ne sustragem dela
pe semeni Patria;
moneda; sau Statul ne iea
peste puterile noastre ca contribuabili corecti. ne
descurajeazä elanul nostru la printr'un
interventionism formalism exagerat.
semeni vorbim de
sau calomniem; dar când jignim credintele,
mentele, gândurile curate.
Idealul moral: Stat ,particulari, raporturi reci-
proce, toti fie binevoitori, gata la sacrificiu,
nici nici nemeritatá:
cuique tribuere - a da fiecäruia ce i se cuvine.
fie suficient mobilul
actiunei fiecruia fie interesul legitim, individual; dar
mai ales inbirea, respectul sacrificiul pentru
Patrie!".

www.dacoromanica.ro
 350

rmânem calea a ce este drept - Stat

particular - nu din tearná de
spontaneu. Conduita morald
naturalä.
ori reprobare,
deviie -
Legea fie ocrotitoare deopotrivh pentru toti.
Succesul conform vredniciei lui.
Intrirea moralitätei märeste solidaritatea
a fi
Patrii iubit. Practicând drep-
tatea buni semeni, deprinderi bune in
generatiile transformám indivizii
ereatoare, oameni gelosi de a prin
demni, Patrie tare glorioash; nimeni nu va mai
fi tentat la fraude, furturi bunurile altora sau ale
Patriei. excrocii, sociali se vor
vremea vor dispare: vom deveni cu totii popor
de albine munciloare! Stat puternic, respectat, iubit de
prieteni, de dusmani!...
.Prin dreptate omenirea, totalitatea
se conserv, se desvolth, progreseazá.
Progres.
de anterioare omenirea este
progres sau regres?
Inainte de a räspunde la aceasta vedem
ce este progresul, ce relatiune este ideia de progres
ideia de
vedem, - privit existenta lui
spatiu timp, - nostril
ca cu lumile
starea sunt progres sau regres de
anterioare.
Cuvântul progres vine dela latinescul progrledior=a
merge gradus =pas,
dus celer =mers gräbit,
Evolutie, mai autorizat al
Herbert Spencer, ori ce ordine de
dela o stare formä
finit, pärti, la o stare etterogenh,
determinath raporturi stabile
Evolutia progres.
In progres este o stare
mai
Disolu(ie este revenirea dela complex
la omogenul incoherent fárá formá. Dieci
solutia este regres, reIntoarcere la punctul de
plecare.

www.dacoromanica.ro
 351

Cu acest ideilor de evolutie

la o ideia progresului sau regresutui, ces-
extrem greu de deslegat -, lumele
aglomertiri de sisteme solare din profunzimile
versului, sisternul solar - mult
mai accesibil calculelor noastre - in fi-
sionomia lui in starea de care se
acurn, de stárile lui anterioare, un progres.
In adevtir, soarele nostru, eu dimensiunile lui actuale,
lui de rotatie translatie. planetele. ce se
jurul jurul soarelui,
.forme definite volumuri determinate- cu de
tractiunc de soare, anumite fisice,
meteorologice; totalitate, un tot
terogen, pe când nebu-
din care se sustine c'a provenit sistemul
actual, care se la orbita celei mai
din planetele actuale, Neptun, consta o
de gaze incadeseente, ornogená. definitä,
Astfel, evolutia sistemului nostru solar sä
fie ca un progres. Progres trebue fie con-
evolutia nostru. teoria
de azi, definitä,
anumite de rotatie translatie jurul soarelui,
de putinkm. - lungimea razei
lui de circa 6000 km. - eu uscat, atmosferä,
compositie structurá gravitationalä ,pro-
prie nasterii desvoltárii vietei vegetalelor anirnalelor,
a luat nastere din o masá de gaze incendenscente,
din nebuloasd origine a sis-
temului nostru solar.
Evolutia a progres
vietei
Nu originea pe
greu de deslegat. adevár, cad de acord, dacá
viata, anumite conditii fisice. chimice, meteorologice
a luat pe sau primii germeni vitali
au venit din alte sisteme de lumi, adusi de pulbere cos-
Odatá viata pe mersul ei
ascendent a fost progres.
In din punct de vedere anatomic fisiologic
ce distantá a fäcut evolutia pämânt;
gândim, actualele sute de mii de vegetale ani-
male, cu organe functiuni din ce ce mai complexe
corelate ele, au provenit din
microscopice, rnonocelulare, nici
Inceputuri de anatomice fisiologice.

www.dacoromanica.ro
 352

Dacä la umana tre-

dela starea salbracie a grupärilor de
oameni de altädat, dela de civi-
lizatie ale popoarelor primitive, la formele societtilor
ornenesti infinite - organe
tiuni - economice. famine, religioase, juridice, politice,
culturale - stiint, filosofie, arlä, literalurä -, nu
nu evolutia, prefacerea
omenesti a progres.
In viata economicá, la o parte starea de säl-
bäticie, ce simplitate - organe - la
primitive de vânätori, pästori, agricole chiar;
ce complexitate economia popoarelor moderne. nes-
organe adicá clase cu ocupatiuni spe-
ciale, consuma-
tiunea de tot a deviziunii muncii
nevoilor ale oamenilor, cu diverse sisteme
monetare, de credit, bnci, finante publice. etc. etc.
Prin cucerirea fortelor naturei - aburului, curgerilor
cäderilor de apá, vânturilor, electricittii, explo-
sive a benzinei. perfectionarea uneltelor, masinilor, vehi-
culelor de transport pe uscat, ap arneliorarea
ciilor etc., omul a schimbat configu-
ratia uscatului, märilor, cum lumei
creiat materiale, de
bräcäminte, lux, opere artä, etc.
Progresele intelectuale. ultimele decenii, mai ales.
in chimie, biologie, meteorologie, astro-
nomie, telegrafie frä fir, radiofonie, televiziune, au dat
nastere la aplicatiuni. pe cari le mi credem,
ori nu le
Inbunttirea conditiilor de traiu a claselor
sociale cele mai formarea
arte au dus la un nivel de viatá
- standard de se zice, - neeunoscut veacurilor
anterioare.
La constatäm de organe, ftmctiuni
relatii starea
organe legislative
de azi,
judectoresti. -
i -
artelor, literaturei, formelor guvernmânt. -
monarhie constitutionalá, diverse forme de pu-
legiuitoare, executive,
Marea complexitale - organe functiuni - a societä-
moderne, fatá simplitatea grupärilor primitive de
oameni, evidentiazä, i speta umaná
a progres.
opuse n'au lipsit, mai ales s'au pus
contrast progresele incontestabile ale umane,

www.dacoromanica.ro
 353

filosofie, schimbarea fisionomiei

lui firesc chiar celui organic -
- starei, de mai
obiceiurilor de conduita, sentimentelor
a morali-
constiintei morale.
Nepotrivirile de chestiunea, sau
nu progres, cele
terioare, provine, mai ales, din faptul unii privesc uncle
aspecte ale vietei, de ex. aplicatiuni practice.
etc., atunci nu se poate nega progresul; altii privesc sta-
rea obiceiurilor de moralitatea, vizibil mai
de progresele atunci se
progres
In lumea veche se credea, omenirea a prin
a fi
generat prin
- starea - s'a corupt, a
pe cari oercelarile antro-
pologice, sociologice, biologice d emai au dovedit-o
primitiv, In stare de ana-
tomiceste, sufleteste prin modul de train aproape nu
se deosebea de animalele superioare de azi.
epoca renasterii timpurile
derne - Bacon, Descartes, Pascal,
Condorcet, Leibniz, Nevton, Kant. Lessing Goethe, Schil-
Auguste, Comte, Michelet. Guizot, Spencer,
etc., etc., ideia progresului continuu speta
'Die istoricul filosof italian Jean Baptisté Vico
(1668-1744) sustine civilizatiile, ce ating
epoci de decad, in
se nasc alte civilizatii, cari ating grad de inflorire;
realitale, civilizatiile utterioare king graa superior
celor anterioare; greco-romane au lost superi-
oare celor egiptene, asiriene, babilonene; cele
superioare, incontestabil celor greco-romane medievale.
Chiar la Kinezi, poporul traditia anumite
forme de organizare credinte vechi, au constituit o mare
mersul ascendent al vietei, fisionomlia societktii
chineze ca religie, de tot felul
este superioara civilizatiei chineze din lui Confucius
(Filosof chinez, secolul al 5-lea de Hristos).
Cu toate revenirile la aspecte ale
anterioare, civilizatiile ulterioare, totalitatea
nifestärilor vietei, sunt la nivel superior celor ante-
rioare.
Cu drept s'a comparat linia progesului uman
cu o care revine in desf4urarea
ei, curba din este la un nivel superior de
intea ei.
12

www.dacoromanica.ro
 354

dach progresul moral nu este eel jute-

lectual, totalitate, popoarele culte sent pro-
gres de cele de chiar din
moral.
Este noi azi la de autar-
hie politicä, ce la
considerabile de razboiu, la
läuntrul fie insprirei
gilor penale.
S'au mai ales, atenta-
tele contra bunurilor persoanelor, nu aceiasi
contra vietei bor.
Apoi, in cele mai cumplite räzboaie tot se
azi rezerve necunoscute altor in ce per-
dusmanului. nu mai mänânc, ca
pe nici nu-i stare ;sclavie;
nici nu pesti din trupurile
vilor. Servagiul medieval, in ce respectul persoa-
nelor are fond moral, care
vechi; salariatul, libertatea de
este, moralmenue, superior serva-
giului medieval.
Dacá azi bune ale solidarismului
cooperatismului in productia, distributia bu-
nurilor, eu micsorarea ciocnirilor de interese patroni
lucatori, consumatori, creditori
bitori, Stat dacá progresul ope-
rilor asistenta ocrotirea diferitele fe-
de asistenta copiilor, infirmilor,
ba cá azi hranä Cerului facem
adaposturi pisicilor de stäpâni;
nu obiceiurile de
sentimentul constiinta moralá a contemporanilor nostril
sunt superioare morale de mai
chiar admitem progresul moral nu este paralel
celui intelectual.
viitor, ca trecut,
wconditii de dreptate, va fi calea de inaintarea
vizilor poporelor care civilizatii culturi din ce ce
In ce ne priveste Românii. prin sacrificiile
de acum nostru a din
ne puneau dusmanii calea desvoltdrii fiintei noastre,
prin dreptate, bunátate omenie noi
de cei de alte neamuri, vom isbuti punem in
loare comorile materiale morale din mediul fisic -
mântul stápânim pe cele specifice
cultura ce

www.dacoromanica.ro
 355

creia ne va fi pedestal sigur de conservare, sim-

considerare din parlea neamuri.
Prin omenie ajunge neam mare.printre
neamurile mari. Sub toate propAsirea neamului
nostru puterea noasträ. vrem numai va fi

www.dacoromanica.ro
 5.

CREATORI DE EDUCATIA FIZICA

Prelegeri tinute de zilele de
2 Martie 1938.

Jahn, creatorul çcoalei germane.

Hotarul dintre XVIII XIX is-
culturei umane o unde se
vechi noi, unde pe de lucru disphrute fe-
cimdeazá nasc conceptii noi. Revolutia a lost
ferment de care a toate domeniile
ei au avut la toate
poarele.
In toate epocile a existat o corelatie
politioe, sociale religioase, ale
idealurile educative. Functiunea este una din
problemele de stat care se integreazd complect in
conducAtoare ale statului este strâns
de vicisitudinile politioe. Atmosfera de adânci
prefaceri cugelarea ideile
volutiei franceze de evenimentele i-au
Insenmeazá un crucial in istoria
In evolutia Educatiei fizice, _poate fi
pe drept ca Inceputul unui mari capi-
tol. In renasterea educatiei fizioe, XVIII fusese
al semänätorilor de idei al pedagogilor teoretici.
seoolului XIX pune linie pe creatori
Dupá gdnditori, au venit oamenii de actiune.
tr'un interesant fenomen de ei au
aproape simultan mai multe Jahn Germania, Ling
Suedia, In Franta,
Englitera. Activitatea ale

www.dacoromanica.ro
 357

.secolului XIX. Ea poartä speciale

tara care au lucrat, a nevoilor ei particulare, a
peramentului national a conceptiei despre
cätre care trebue educatia. Germania
lui Jahn tendinta spre realizarea
tmei forte cât mai mari spre a serviciul pa-
triei, Suedia idealul este sänätatea, Elvetia defen-
siva independenta traditionalá a Englitera
cultivarea personalittii morale. Cu aceste cleosebiri
.de de deosebiri tehnica exercitiilor-
care au apoi a doua a secolului XIX
.de räsunetul luptei aprige a sistemelor, ale ecouri
se and rezultatul sfortärilor convergente a
acestor mari reformatori este a fi definit caracterul
educatiei fizice a o fi iinpus
ale omului, de a
fiinta omeneascá.
Directive le cele imprimate Jahn,
Ling Arnold. Ele au lärgit cuprinsul Educatiei Fizice.
La atletismul stadion. mostenire läsatä de
vechii Elini. ele au mari capitole ale edu-
catiei fizice moderne: gimnastica la aparate,
fiziologicA liberä sporturile.
A mari personalitatea acestori mari
.creatori de sisteme caracteristica operii e
acestor prelegeri.
Germania dela Inceputul secolului XIX prezintá
aspect particular. In spiritual,
idei caracterizând epoca räsunet al
revolutiei franceze. In politic, turburarea
marsul victorios al armatelor napoleoniene.
Iena Prusiei, ei.
dominalia francezä. Durerea patriotilor luminati e
Catastrofa patriei este pentru ei
cadente morale. De trebue
la din dezastru, indepen-
denta márirea. Isgonirea sträinului, libertatea unirea,
erau idealul patriei germane. Salvarea patriei germane
se poate face numai printr'o educatie a poporului; ea
trebue la desvoltarea fortei fizice morale
a natinnei.
campanie a protagonisti
oameni politici militari.
Fichte e nouei indrumäri educative.
'Trebue o totalá internä, bazatä pe educatie, care
ridice natiunea mizeria
care o iarna anului

www.dacoromanica.ro
1807-08 el a celebrele Disoursuri
a cäror influentä a fost puternicä. Adept
al lui Pestalozzi, sustine ales cel de al nouka
al zecilea educatia trebue sä cuprindä
omeneascá: spiritul ca corpul. Cultivarea
ritätilor fizice desvoltá putintele corporale. Pentru a le
bune conditii, trebue cunoastem. anatomia_
regulele mecanice, dar avem filosofic
spre a conduce astfel i se
sigure sänátatea de formatie spiri-
fizicá e indispensabild pentru oamenii cari
zuesc fie membri ai unei natiuni libere.
Ideile lui Fichte au fost adoptate propagate de
elevul poetul Ernst Moritz Arndt, care
asupra educatiei umane" asupra educa-
fizice.
Omul minIstrul regelui Prusid
Wilhelm III, militarii reor-
ganizatorii armatei prusiene, au conoeput militarizarea
secundare, formarea de cornpanii militare,
cápeteniile Printre exercitii militare
intercalate, spre odihna exercitii fizice, care
ele scopuri de räzboiu, volti-
jele, Stein a dat aprobarea sa acestui proect
cu rezerva lui Guts'Muths. Subt influenta
norocirilor acesta se la ideea cá
nastica trebue serveascä scopuri räzboinice.
In acestor afir-
mat activitatea Friedrich Ludwig Jahn, fondatorul
nasticei germane, cáruia i-a dat
de: Turnvater Jahn, pärintele gimnasticei. El a creat gim-
nastica popularä, ca un de poporului. Pe
când precursorii au fost ori au practical
nastica el a transportat-o masele
poporului, din ea un instrument de
Jahn s'a la 1778 Lanz, Priegnitz. Bio-
grafii säi noteazá faptul localitatea se gseste la
a trei state germane: Prusia, Hanovra,
ceea ce i-a dat intuitia patriei germane
pentru unitatea ei. Adolescenta lui a fost
a unei tumultoase, incapabil a se supune disciplinii de
vesnic conflict camarazii profesorii
din din
band de cam-
panii violente pentru indreptarea moravurilor
ale epocii sale, special libertinájului
dela i a stricrii limbii germane, pocite prin

www.dacoromanica.ro
 359

la neologismelor. Negresit, eauza acestor

streinul, identificat Francezii, cari ingenunchia-
umiliserá Prusia. Campa:niile sale pentru puri-
ficarea moravurilor a limbii se confundau ura
riva Francezilor; aceastä. va inspira cam-
pania pentru regenerarea a
prin
Voluntar in antinapoleoniene, el a
dezastrul dela Jena; legenda spune noaptea retragerii
i-a albit pärul de la vârsta de 29 ani.
catastrofä, a trei ani diferite
ce 1809 profesor Institutul Plarnann
din Berlin, organizat principii pestalozziene, apoi la
Kloster".
In 1810 Jahn activitatea sa domeniul
. prin gimnasticá. traditia, el
proprie originalä: iesea elevii sái afará din
la pädure, ca sä exercitii aer liber
(in's Freie). Elevii säi inmultindu-se ,prinzând gust
tru de el a organizat Berlin,
pia Hasenheide, teren de exercitii
amenajat variate pentru tot
felul de exercitii.
Foarte curând lid Jahn deveni Corte-
elevilor indreptându-se câmpul
de exercitii, costume speciale, cântând
Mceau provocau comentarii. Unii li,gseau
ridicoli, se enluziasmau. Numárul turnerilor crestea
,din ce ce. La 1812 Jahn fu nevoit
pentru cei peste 500 elevi, spori
tiilor, construi noi. Cele caracteristice
barele paralele Dintre sái, doi
venirä colaboratorii ce irnai apropiati: Friese Eiselen
Scopul al gimnasticei sale se precizá: intärirea
vederea räzboiului de liberare. Paralel
ducea o campanie
tând entuziasmul räzboinic prin pamflete. Isbucnind räz-
de liberare, Jahn parte turnerii Frey-
Korps" al lui printre voluntarii corpului a
poetul Körner. Activitatea a acestui corp a
fost Jahn nu era fäcut pentru disciplina
temperament explosiv, liber, romantic,
ca studentiei. De politici militari
mai acolo unde era nevoe de calitatile
sale de organizator, de entuziast.
La inapoierea din campanie reluat activitatea.
A publicat, colaborarea lui Eiselen, la 1816, cartea care
principiile technica gimnastieei sale, sub ti-

www.dacoromanica.ro
 360

Die Deutsche Turnkunst. In thnp,

o vie de de organizare, care pro-
ducea sgomot mare sucoes.
vilor mai ales Massmann
de provocatA de rázboiului de
lui Jahn s'a repede toatä Germania.
Ea a devenit popularA; terenuri exercitii
marginea oraselor. de studenli:
Burschenschafit, se Studentimea a
venit mai mai cola-
boratoare a ideilor lui Jahn. Acesta era zilei. Trium-
ful a consacrat prilejul tinerii unei con-
la Berlin. A lost aclamat ca Venerat amic al
porului". Universitätile din Kiel proclamat
doctor honoris causa".
Reactiunea n'a s se Campania
educativä a lui era prea de ideile.politioe
care stau la pentru ca nu dea
riposte pe acest teren de vulcanic. Lupta
se ou lozinca a unitätii ger-
nu se realizase.
era mare. Se crease un antagonism burghe-zia
de sucoesele astigate, lupte, trä-
o liniste, intre intransigenti care
afisau sgomotos nemultumirile, la satisfactii
integrate. Printre mai luptAtori ai acestui
curent, sunt turnerii lui Jahn. Lupta un
moral patriotic. Impotriva se organizeazA indispozitia
de ordine",pentru care nationalismul devenise
obositor. Asociatiile voluntare de ginmastici sunt
Activitalea e ca manifestatie a
tendinte extremiste, denuntatA ca agitatie
periculoas5 pentru stat. ridiculizeazd bizar
aspectul murdar gimnasticilor; cAntecele ar fi
cuvincioase; activitatea ar fi abrutizând
tineretul.
acest chip, o de a intrat totul po
plan politic; ginmasticii lui Jahn curentul popu-
lar, militanti ai ideilor liberate, ducând lupta pentru uni-
tatea nationalA impotriva claselor burgheze, acuzate
regionalism.
De gimnastica lui Jahn se adresa elementelor
afará de reprezentând educatia
de cadrul disciplina totusi - era
natural - ea a pâtruns de peda-
gogi, a suferit o adaptare la trebuintele Nu mai
putea fi vorba de de ci de un element
educativ, desvoltárii a tine-

www.dacoromanica.ro
 pedagogi contestau virtutile educative
loasele. Astfel In controversele polemioele se trans-
portará pe plan.
discutie corpului
fesoral din Breslau, numele de
la (1815-1819). Ea a fost de
sorul W. Harnisch care a infiintat la seminarul pe
conducea, post de profesor de A
nalul luptei. Profesorii Universitätii scoalelor
dare se tabere. Iritatia era mare,
profesorul Passow, un savant a lost
condamnat la opt de inchisoare pentru insultä
colegilor Ministrul Instructiei a trebuit
intervina energic. A institutul gimnastic5 din
Breslau pe din Liegnitz, apoi a cerut din
rapoarte asupra ginmasticei ca materie de
In Martie 1819, ministrul regelui un
luminos exprimate de pedagogi. El fu
cinat redactarea proect de lege prin
tica devenea o disciplinä
In acest thnp lucrurile se planul
politic provocaserá un desnodámant neasteptat gray.
Cu ocazia serbarilor centenarului Reformaliunei, la
burg, studentimea nationalistä, fruntea erau
lui Massmann. au ars considerate
de ei antipatriotice sau necorespunzatoare ideilor
de ei. Reactiunea hnpotriva lui Jahn e din ce ce
Metternich o atitudine
Chiar fostii lui admiratori protectori, ca Gneisenau,
Hardenberg, Turnplatzurile fie
siderate ca focare demagogic de insligatie la
zordini.
La 1819. Sand, un membru
al Burschenschaffturilor alipite la lui Jahn, ucide
la Mannheim pe rus Kotzebue ca
inspirator al mäsurilor de reactiune. Acest fapt violent a
umplut a lost efect al
gimnastice a provocat aspre
lui Jahn a sale. Proectul de organizare a
ce fusese prezentat de Ministrul In-
1) August von Kotzebue german aflat serviciul
politic al Rusiei, era lui Wilhelm von Kotzebue, care a fost
consul al Moldova Acesta a iubit
tara a scris limba interesante nuvele
zugräveste moravurile boerimii din special meritá
fie mentionat romanul Viorescu.

www.dacoromanica.ro
 362

structiei, n'a mai fost. semnat. un decret

decreteazä interdictia gimnasticei die Turnsperre". Bur-
schenschaffturile sunt disolvate, terenurile
Turnplatzurile,
In noaptea de 13-14 1819, Jahn, de
trdare, e arestat lângá patul
bolnav dela Spandau,
aproape un an; apoi e liberat, fixându-i-se domiciu
cetatea Colberg, i-au sotia doi
Instructia impotriva lui urmat
Abia la 13 Ianuarie 1824 a fost condamnat la
inchisoare; la 15 Martie 1825 a fost achitat.
s'a acordat o pensie de intretinere cu conditia nu,poatä
la Berlin vre-o localitate
cerc cu de 10 mile jurul vre-lunui
tate. Timp de douäzeci de ani a trit supraveghere
politieneascá, care a desfäsurat o activitate
foarte vie. In 1838 ars casa,
tot avutul, biblioteca mamiscrisele.
o subscriptie a vechilor o
In 1840. urcându-se pe noul rege Frederic-Wil-
helm IV, acesta amnistiat, acordat medalia Crucea
de un cadou de gratiere de 1500 taleri.
ani, 1842, decretul Turnsperre a fost te-
renurile de gimnasticA redeschise. Jahn a
activitatea politicá; 1848 a lost ales deputat Adunarea
din Frankfurt. Dar limpid säu trecuse nu se
mai noi. S'a retras viata.
publicá a 1852. su.politic
riengesang" cuprindea aceste duioase cuvinte: Unitatea.
a fost visul care am venit pe lume, aurora ti-
neretii mele. amurgul puterii mele bärbátesti, ae'um, lu-
ceafärul de care-mi calea spre de
Posteritatea i-a consacrat un cult, socotindu-1
ca pe unul din ai I s'au
in Berlin, Freyburg, Lanz, (State le
casa sa Freyburg a fost
Scopul exercitiilor ale lui Jahn
surit precizate lucrarea Deutsche
Ea cuprinde pärti.
Intâia se terminologia. In lui
trem, Jahn vrea creeze o terminologie pur
Inlocueste pe gymnastik" prin turnen" pe
crede cuvânt pur germanic, care face: Turnkuinst, mit-
turnerisch etc. In realitate turnen e

www.dacoromanica.ro
 363

greco-latind, dela grecescul care

a venit latinescul francezul: etc.
Exercitiile gimnastice sunt numeroase variate: mars,
-alergat, voltije (pentru care cuvântul
Orman: schwingen), balans, exercitii de suspensiune de
-sprijin la la bare paralele, aruncare, tragere,
pingere, purtare, ridicare, etc. Aceste
se teren de exercitiu: Turnplatz,
instalat amenajat marginea o pädure,
unde elevii se intrunesc eel putin o zi pe
la ore fixe. Aoesti elevi sunt tineri sau adulti din ce
o uniformä speciald. 'Purnplatzul
e aparate foarte numeroase variate. Carac-
teristice sunt reckul, barele de sdrit. Turn-
platzurile ca stadii comune;
Irebue imaginea care ce-
tätenii o parte a timpului exercitii,
care le le organismul.
Jahn detaliate trebuesc instalate
turnplatzurile trebuesc conduse Gim-
se vârste sectii, fie care cu
ei. Sectia se in grupuri de 10-15 execu-
conduse de un cap de care exercitiile,
pravegheazd
Jocurile gimnastice, intercalate printre exercitii, au
binefäcátoare nu asupra
pului, dar asupra spirituhti, desvoltând
camaraderiei; de el are predilectie pentru jocurile
de de ei a inspirat
plimbárile excursiile regiunile pitoresti ale
Jahn este inspiratä de educatiu-
Pe activitatea corporald,
nastice trebue virtutile ca: fidelitate
adevdr, simplicitate a moravurilor vorbirei, sociabi-
litate, mutual, ascultare de legi, pretuirea
meritului averei, El
scopul urmärit: Girnnastica trebue
echilibrul perdut al redea acestuia adevärala
vioiciune perdutá printr'o spiritualizare exageratä, re-
dea contragreutatea prin redobandirea
bärbátiei pe toti oamenii comunitate
tinereascä a vietii". tendintá o cristalizeazä for-
mula celor patru F, Frisch, Frei, Fröhlich, Fromm,
care devine simbohil a In
practick el ura impotriva streinului, a dusmanului,
prin care pe Francezi. Paralel el declará
a comoditätilor
preconizeazd purismul batjocore_sb

www.dacoromanica.ro
 364

moda, imbrácându-se foarte simplu,

mimai ap. Campania de
Jahn, a degenerat atitudini ridicole.
Câzând de a schimba obiectivul a confunda
accesoriul esentialul, a gimnasticei ochii
obiectivi, dar a popularitate In mase,
tocmai prin aceste extravagante.
Corespunzând astfel sentimentului national
inteun moment istoric propice, era natural ca ,gim-
nastica lui Jahn devie creatorul ei un erou
national. Ea corespundea perfect ternperamentul ger-
man; de aceea este ca gimnastica
a poporului german. special
francezá, o socoteste dimpotrivá o
pirick netinând de datele neglijand
desvoltarea armonioasä a corpului. Prin
violenle, ea este o de ce convine mimai
adultilor tari, neocupânclu-se de cei slabi prin
ori prin constitulia Morahnente, ea liber-
tatea prin anihilarea conivlectá a
pe tineri primeascá o fer o
subordonare de fäcând din
cipalul resort sufletesc. In concluzie, este o ginmasticá
antieducativd pentru fizic pentru moral.
Ori ar fi, sä se lui Jahn trei
merite.
Intâiul acela de a fi transplantat exercithle fizice
pliná de a le scoate din de
punând tinerelul contact factorii
de aerul curat. lumina soarelui, spatiul
infinit.
al doilea ränd, a deschis desvoltat gustul pentru.
cunoasterea naturei ale patriei. Este pre-
cursorul de Germa-nia.
Caravanele de tineri cari strábat tara tot lungul latul,
chipul acesta s-o s-o iubeaseä.
In al treilea rând a desvoltat simtul sociabilitätii, pus
serviciul joc cântec.
Asociatiile de gimnastici sau Turn-Vierein-urile, grupate
supuse unei disciplini serioase, liber
alctuesc una din forte morale
teriale ale Germaniei.
'CuRul care Germania aceluia care H
numeste cu duiosie Jahn, este explicabil prin
aceea pe creator de el
tot ce putea fi mai specific temperamentului
manic, un profet al reinvierii germanice. un precursor al.
rassismului de

www.dacoromanica.ro
 365

Ling metoda suedezä.

De au fost au lucrat foarte activ
domeniu, Ling Jahn, cei doi mari creatori de
nu s'a cunoscut, n'au avut
un contact nu s'au influentat, spre a colabora,
a se combate. Aceasta va fi sarcina continuato-
rilor
Jahn Ling la polurile opuse ale preo-
Mare le german este creatorul
care prin sporirea fortei a disciplinei tinde
natiunea. Mare le suedez e creatorul unei
nastici care ca
prin ea umanitatea.
la al centenar se
serbeze anul acesta printeo manifestatie
ternationalä, a tráit 1776-1839. Flu de preot,
crescut de un vitreg discipliná severá, a avut
o tineretä aventuroasd, de altfel
a teologia a mult. Poet,
artist, poeme epice care s'au jucat
succes. A fost unul din liricii populari ai literaturii
suedeze. A limit cursuri despre mitologie,
la Universitatea din Stockholm.
Convertirea lui Ling dela acest gen de preocupári
la Educatia Fizick se datoreste unui concurs de
frecventarea cursurilor la celebrul
fesor Nachtcgall Copenhaga urmare, vindecarea
sa de un paralizie a bratului. In chipul acesta
el a dobândit posibilitäti care
tica le deschide
Pentru. a pune Educatia Fizicá pe baze rationale. Ling
a studiat anatomia fiziologia. Ajunge nu numai
profunde de anatomic, dar
fie importanta ca bazä a eclucatiei
cât adevärate imnuri:
care pune
ochii marea a Creatorului, care ne
timp nulitatea märetia trebue fi-e eel
mai bun document al gimnasticului; acesta n'ar trebui
organele ca o masä mecanicä, ca
sale prin urmare, ca un
strument totdeauna al
In noua pe Ling profesor girn-
la Universitatea din la mia
dela Karlsburg, creatorul directorul

www.dacoromanica.ro
 366

Institutului Central de din Stockholm, institulie

care de o sutá e depoiitara
lui Ling, radiind peste toatá lumea metodele
estrului.
Este interesant Ling a fost numai
propovdduitorul ideilor sale. Metoda sa a
claboratá de elevii continuatorii
moartea creatorutui
In lui Ling, denumitä metodä
suedezá", se pe Anatomic Fiziologie. Nu
se admite nici un exercitiu care nu fi fost mai
portat la de anatomie fiziologie, se
fi verificat efectele lui din aceste puncte de vedere.
a admis un numär de simple
cu care se exercitiite, apoi
felurite la mai grele mai complicate, men-
tinându-se tot timpul numai la acele a cáror
valoare fiziologicá este
Conoeptia lui Ling e originalä cu
de ale precursorilor säi. Ling considerä
coloana vertebralá ca mai de organ al de
axa de sprijin a tuturor pârghiilor corpului.
ea se principala lui atentiune. Brate le sunt con-
siderate din punct de vedere al influentei asupra cavitätii
toracice: picioarele, asupra dar, o strânsii
schelet, musculaturá organele victii
getative. Fácând varieze forta, durata, ritmul
pe care le executá torsul, bratele intro-
ducând aceste exercitii combinatiile cele
mai felurite ingenioase, Ling ajunge influenteze
respiratia, digestiunea, cari sunt ul-
eel mai important din pe care le
Deci muschiul nu este seep, ci
ment pus functiuni ce dirijeazá viata.
are marele merit de a fi supus
corpului controhilui a fi stabilt
ponentele aoestor care este mu5chiul,
resistenta e greutatea corpului de sprijin
mântul ori aparatele rigide intrebuinjate. cuptul aces-
tor elemente, reese ca un fenomen bine
executia sa. El a adus o serie
inovatii din cele mai Astfel, principala functiune,
asupra chreia e indreptatä oea mai mare atentie, este res-
grija de a asigura prin exercitii o mai.perfectá
a functiuni generatoare a
umane, ca un fir rosu
Aproape egalá o au dorsali

www.dacoromanica.ro
 367

ai centurii abdominale, neglijati la ignorare de

lelalte o a coloanei
vertebrale, axa a functiunilor multiple
variate ale abdominale.
aspectul exterior, lui
Ling stint in majoritatea simple, executandu-se liber
fárá aparate. Cele aparate Intrebuintate de el sunt
putine, servind chip accesoriu ca un punct fix., ori ca
sprijin pentru corpul care se mai important
sprijin suprafata apoi:
bümul, palierul sau Executarea este
analize foarte la fie care se pre-
exact
Se pune mare pe
Pedagogia a stabilit valoarea a
educaliilor fisice, categorii. Gim-
este o de
na(ie a corpului; ea este analiticei,
plinatá, practicabilä de lumea, indiferent de
sex. ei se imobilizarea centrului
de greutate al corpului sunt regulate vederea efectului
fiziologic asupra marilor functiuni ale vietii. de
ea este gimnastica de medi-
ealá estetich, exercitii sintetice, speciale, de adaptare
la scopuri si diverse. ei se
mobilizarea centrului de greutate al corpului stint alese
In vederea obtinerii de efect minimum de
efort, ori ca producâtoare de
Metoda a fost unei aspre critici din
partea Germanilor i a Francezilor, In
primul i se tagádueste Ar fi
imposibil de gäsit pentru toate Apoi,
exercitiile ar fi rigide, uscate, un caracter pedant.
racterul ortopedic de sigur mari incon-
testabile avantaje din de vedere al
corective. Aplicate unui program stint lipsite
de ceeace place tineretului: excitatia vioaie,
toare de bucurie. mic lipsa de varietate,
ritmul al acestor exercitii de nu
ocazia curaj de energie, pe care
pune pret.
Recunoscand parte adevärul unora aceste cri-
succesorii lui Ling au amendeze defectele,
in o diversitate vioiciune mai
miscári, asociindu-i jocurile sportive. Cu chipul
acesta. gimnastica nu mai e din simple
izolate, cari-i dau caracterul abstract,
static al nnui tratament higienic. de

www.dacoromanica.ro
 368

au ca o
sMilor de scopul corpului,
bune pentru intarirea
nattii. Dar corpul nu e o o combinatie de oase
muschi, care execute flexinni, extensiu.ni
mai miscare aer liber, care la
coordonarilor sistemului nervos, aducând ele-
mentul psihologic de indispensabil: initiativä,
ardoare, se prin dozarea bine
a jocurilor sporturilor. laolaltá
de gimnastica de formatie. Ele au cu un
important bogat categoria gimtnasticei de
Pentru a chip plastic deosebit
al celor categorii de miscri, am putea face compa-
ratio de limba analitice
asemenea de operatia separatiei
cuvintelor din când de
asemnatoare eu constructia frazelor coin-
pozitia. Scopul final al corporale poate fi
a domina spatiul prin miscare, a obsta-
colele, dând umane avântul care succesul
bucuria, cum scopul educatiei intelectuale este
a domina prin limbaj.
acum date suficiente pentru a da
de diferenta dintre gimnastica si
ca inspiratie, ca ca
Jahn pleca dela sine. Era o
care maestrul se Intreceau spre a forme
miscare pe care le obligând
masina omeneasch contorsinnile necesitate de
bor. Ling orn, pc care si apoi
exercitiile mai potrivite conformatia lui, cele mai
apte a corpul segment anatomic ori
tional. Adaptarea corpului exercitiu la adap-
tarea exercitiului la corp, la eel de-al doilea.
Ca stil de executie. la Jahn exercitiile impulsive,
de caracter la doilea sunt inhibitive. de
clinic.
Gimnastica germaná e prin cea
este Cea e
aspect de sport aerian. utilizând aparate ca: trapez, fus.
bare. Cea doua e perma-
nent contactul baza sprijinul este un
sport eminarnente terestru.
,,S treiiasc cine poate!" pare a exclama
vijeliosul Jahn. ReInviind traditia spartanâ, el are
cearâ suprimarea nemilos de

www.dacoromanica.ro
 suedezul cine
Gimnastica sa spre a
ajuta pe slabi, pentru a da sprijin
Sändtatea e lozinca unuia; prin
a celuilalt. Nu echipe care sá paradeze
bieepsii executând performante mecanice
fata unor exlaziate, ci modesta, dar de
Muneratoarea recuperare peraru actiune a omului mijlociu,
sau chiar a celui slab.
De aceea, soarta celor metode a fost deosebilá.
Gimnastica lui Jahn a nationalá a unui
popor dinamic, pentru care e instrument de
dominatie. Gimnastica a luat
toriu Suedia dar tot ce se
bazá trage elementele scopurile din ce
este nman, 'universal, ea a devenit internationalá, patri-
moniu comun al tuturor popoarelor, instrument de ame-
liorare a fiintci omenesti.
Este marele merit al lui Ling de a fi
mi fundament principial ca
metoda pe indicatiile cerintele ei, mai solide
de idealul cavaleresc spiritul care, de
ghii puternice, pot deveni cauze de
táciri.
metoda Jahn pare a se fi inspirat dela
filosofia acelor partizani ai selectiuni ras-
siale, care-si teren din cele mai favorabile
conceptie contemporand. Ea
ar putea sil o aplicare a acelui Ueber-mensch
pe care Nietzsche sá-1 creeze prin mijlocul
prea brutale ca sil fi
suedezá pare din contrá fi rámas pe
lidarittii umane, däruind omenirei un puternic instrument
de educatie care principiile vesnice ale moralei
cu postulatele acelui curent modern demo-
partizanii acestei politice sustin ori
päcate i s'ar arunca pe o
a dreptului la a multi a demnitätii omenesti.

1) Am Milizat: Angerstein: Geschichte der Leibesübungen. -

Turngeschichte. - Loisel: Les bases psychologiques de
Physique. - Neuendorff: Geschichte der neueren
Leibesübungen. - Van Schangen: Le rôle de Physique
déyeloppement de

www.dacoromanica.ro
 6.

MATEMATICA IN EVUL MEDIU

Prelegeri tinute de d-1 Petre Sergescu zilele de
21 22 Martie 1938

- Rezumat
evului este, general,
mod foarte nedrept. din,ge-
neratie generatie tabula stiintific"
veacurile anterioare ca oerceteze
mai adânc manuscrisele Ingälbenite de acoperile
de praf.
In realitate, e foarte greu reconstituim
vor trebui sfortäri devotament
pentru a reînvia epoca de Cau-
zele noastre sunt numeroase. In
trebue raritatea textelor medievale. Nu exista pe
atunci tipografia, deci se pstra trans-
mitea prin manuscrise, scumpe, putin numeroase adesea
greu de descifrat. In copierea manuscriselor multi ucenici
originalitatea, schimbänd textul primitiv
adesea neInteles. In ori caz, ei nu pästrau
mod exact gândirea autorului, de mari greu-
de interpretare pentru moderni. Ca se .poate
cita o geometrie" medievalä, al crui mister a
fost descurcat - multe - de Paul Tannery:
Primul copist a enunturile mai
tratat al lui Euclide. A läsat albe enunturi,
Un ulterior, locu-
rile albe din acest manuscris neterminat, le-a umplul
diferite propozitii de fará nici un
manuscrisul primitiv. Astfel amestecat, rnanus-
crisul, a fost copiat de ucenici mai târziu, producând o

www.dacoromanica.ro
 371

aproape de evident nu din vina

ci a s'a inventat tipografia,
al XWlea, medievald trecea printr'o dupá
apogeul din veacurile XIII Aceasta a fost dea-
juns pentru ca imprimeriile se la publi-
de texte contimporane sau la editarea
tratate de vulgarizare, mare valoare, din trecut.
meni nu dat osteneala atunci cerceteze biblioteCile
universitátilor sau mândstirilor, spre a da la
morile de care uitate prin manuscrise.
astfel, au putut usor
adeváratd dela tot s'a lucrat
mediu era o de fir de nici o
pärere a fost cu atât mai usor de
cât spiritul renasterii era mai mai
estetic, de cât limbajul arid, de din
precedente. totusi, autorii din timpul au
plagiat adesea manuscrisele medievale, indice ori-
gina, (cf. P. Opere cornptecte. T. p. 337).
In stare de spirit, luptele religi6ase politice au
dus pe detractorii evului mediu la succes. In veacul al
ignoranta evului mediu" tera o crezutá
necercetatd. Romantismul dela Inceputul veacului al
XIX-lea a o reactiune, idealizând
acest ev mediu. Dar idealizarea nu se pe o
tere a ci mult pe o literard,
atacurile impotriva evului au avut mai mare
succes Incercarea neisbutitd de reabilitare. Bine
Wes, erau numerosi de eel ce
atacau evul mediu. Multi au din-
inclinare de a generalizkprea repede: Din
câteva manuscrise cunoscute, dintre care uncle erau des-
figurate de copisti, s'au dedus generate. Altii
porneau dela interpretäri ale unor
crise. Cutare Bestiane, sau Lapidare medievale, care erau
scrise mult pentru eastelanilor -
de basme - au fost luate drept de .pur
poate oricine la greseli de inter-
pretare a rornânesti contimporane este expus
care solemn Românii din veacul al XX-lea,
credeau Harap alb, sau pajurele zâne
zmei. la Inceputul veacului al se discuta
despre valoarea medievale, ca elementele
damentale ale acestei fie cunoscute, necum
terpretate trebuia.
Abia ultimele decenii s'a o sistema-
de explorare a evului mediu,
publicarea pentru a textelor originale. Pentru

www.dacoromanica.ro
 372

matematia de medievale mai

fost acum P. Tannery. M. S.
Eneströrn, Favaro, M. Cantor. mai ales, trebue-
cu adrniratie opera imensä a P. Duhern,
rat revelator al medievale, gratie ju-
deca opera unui Buridan, Albert Saca sau N.
Oresme. Pe baza textelor publicate, s'au opere de
de reinvierea stiintifice din veacurile
XV. cari consacrat viatá acestei
probleme, dat tablouri impresionante, care sdruncinä
despre ignoranta"
ei pe L. Thondike. G. Sarton,
de a matematicii
evului mecliu nu poate pretinde, starea de azi a
de la ceva provizoriu. prea putine
texte, viitoarele descoperiri aduce schimbäri f unda-
mentale de
Miracolul grec" matematicä e
dar el nu e In general, ci privit o
In fond, Grecii au descoperit
Dar nu 1-au aplicat decât geometrie; aritmetica
adesea numai verificdri inductii, uneori
neexacte, de demonstratii. acolo
dernonstratii, ele de naturá
Pe de altá parte, matematica a avut trei centre
bine deosebite ele - date de
culatie a persoanelor a manuscriselor tendintele
nu contopit sintezá care
fi dat matematica atenianá Platon
Aristoteles, a stabilit principiile filosofice ale
Ea a cercetärile pe a rezul-
tatelor, dupä metafizice. Lucruri care ni se par de
azi, erau din punctul de antic. Un
exemplu: greacä considera cercul era curba cea
mai perfectä, astrele - corpuri perfecte - trebuiau
descrie orbite circulare; de aci a urmat teoria
omocentrice aceea a epiciclelor, care a durat peste cinci-
veacuri, când Kepler a sä se
existenta orbitelor eliptice pentru planete. alexan-
Euclide, Apollonius, Cl. Ptolemeu a
rationarnentului pe care Dio-
fante 1-a aplicat mai aritmetic. In fine
Grecia mare (Italia) Arhimede, a exis-
tenta matematiee de la
a pus metoda iuductivä de
Cele trei tendinte ale matematicii grece,
nu au ajuns la cauza
prejurärilor istorice. Civilizatii noi - cea cea

www.dacoromanica.ro
 373

- au acea creärii mate-

moderne. sfortárile evului mediu stiintific
apar ca de a stabili pante de prá-
pastille clintre rnetode säpate de factorii sociali.
avea o totul de
cea greacá. Latinii erau un popor de realizatori,
de legi de administratie, constructori
galati; ei nu maternaticii deck rezultate care sä
poate fi folositá practicá. enunturi de
geometrice, färä clemonstratii, cercetärile de geodezie,
tricele lui Heron, calcule trigonometrioe. Suntem depart&
de spiritul speculativ elen, care se
tunui rationament care era atât de opus gândului de
practice. scoase dorneniul
tici chiar calculele aritmetice. Putinii matematicieni
tini, ca Simplicius, Macrob, Cassiodor. sau Martianus
pelle, se märgineau la reproducerea rezultatelor folositoare
pentru aplicatii.Abia un Menelau (contimporan
face progrese sferice (forma de atunci a
metriei mai cunoscut mai caracteristic
tor latin este Boetiu (470-524), care o
(dupá Nicomac), o geometrie din din
primele cárti ale lui Euclid, un tratat de un
mentariu asupra categoriilor lui Aristotel.
In aceste conditii, lumea occidentalä a uitat repede tot
ce esenta grecesti. ar fi existat
párite, poate vreun spirit mai geometric ar fi reluat
firul intrerupt. Dar pe erau decât
iar tendinta dominantä spre
miracolul" rationamentului matematic a
uitare.
invátatii apusului latin, veacul al
se de prejudecata utilitaristä a latine,
ei nu mai au un punct solid de plecare, d
hitunerec, ca predecesorii greci ai
lui Pitagora. Totul trebuia reluat. oare care
fácea se caute pierdute. Era
nespus de greu, din de texte.
de reconstruire a trecute de creare a
temelii pentru viitoare, a dat
forme caraderistice de opere medievale:
Incepând Isidor din Sevila (570-636), Toma
din Cantiuprè, Albert Mare (1193-1280), Vincent din
Beauvais (veacul XIII), Bacon (1214-1294), etc.,
medievali au adunat enciclopedii
stiintifice contimporane. Ei simt de a
textele lui Euclid, dar sfortärile nu pot
golurile. Cáci o geometrie de perfectá ca a elenilor

www.dacoromanica.ro
 374

nu putea fi reconstituitá nici un de sprijin.

trecut; definitiile lui ca aceea de
exterior unui triunghiu, nu mai erau sens'ul
antic. Era imposibil de creat demonstatii, acolo nici
sensul enunturilor nu se mai pástrase.
aceastá de a apusului
abia se poate vorbi de matematioe ale lui
papa Silvestru II. El face câteva
grese cu abace, pregAtind introducerea cifrelor.
manuscris de geometrie care-i e atribuit, el
teva másurátori de arii volume isbuteste arate
numerele triunghiulare nu coencid cu mäsura ariei triun-
ghiului.
litre timp se organizeazä, pe lângä catedrale
medievale. din Tours, fondatá de
Alciun (735-804) celebrá veacul al IX-lea, a fost
veacul al de din Reims. Veacul al XI-lea
a väzut ridicându-se din Chartres, ai elevi
se preghtesc pe o cale la recâstigarea
cesti: prin din limba arabá. Cu scop, se
la Toledo o pentru traducAtori din
limbile o parte
din patrimoniul matematic elen ajunge la cunostinta
pusului medieval latin, prin intermediul arabilor.
fapt a avut consecinte tot cursul evului mediu. In
veacul al XII-lea au din
Paris, care a luat nastere Sorbona.
de a ne ocupa de rolul arabilor desvoltanea
stiintei medievale, trebue amintim bizantini,
directi ai strälucitei elene. Ei nu au continuat
traditia geometricä a strämosilor, ci s'au la
teva de aritmeticä experimentalá nu
la precizarea regulelor de calcul. In privinA,
ei au de scrierea arabá au devenit prioeputi
In calcule, ce nu era cazul elenilor, de
imposibile ale aritmeticii S'a chiar
paradoxal bizantinii serveau arabilor drept calculatori
- se
pe In diferite acte
crestinii (recte: grecii) nu
pot ocupa alte functiuni la arabi, decât pe
culatori, dovedeste poate
constitui argument favoarea tezei de fapt arabii
nu au fost decât transmitátori ai calculului
metic Indian. Intre matematicienii bizantini, Isac
din Argira, (Inceputul veacului XIV) mai ales
Rhabdas, dau regule de calcul indian":
pe degete, calculul figurat degete,
patrate, reduoerea fractiilor la numitor. de

www.dacoromanica.ro
 375

grea era teoria calculelor pe atunci, .poate vedea din

unui capitol din Rhabdas: Fie de
face de 30 de ori 90; e usor gsit
nu esti instruit". lui Rhabdas e din
Profesorul lui Rhabdas, Manuel Moschopulos e singurul
bizantin care se alte probleme de
de un manuscris despre ,patratele
magice nici o senmificare ci nu-
mai problema rnatematicd). E curios acesta e mai
vechiu text cunoscut cuprinzand patrate
este sigur problema a fost cu multe veacuri
de indieni, dar nu se textele. Moschuulos
nu nici el demonstratii, ci numai regule. Aceste note
stint ajuns pentru a ne convinge bizantinii nu
jucat rolul pe astepta dela ei
patrimoniului matematic mostenit de ei.
Acest rol, extrem de insemnat, a revenit Arabilor.
tematica a avut isvoare: pe de o parte aritme-
tica pe de alta, o din matemalica
metafizica aristoteliana
drine. Dar arabii nu au mare experienta
inductia arhimediane. Dinastia califilor Abasizi din Bag-
dad, din veacurile VIII IX, era de doritoare de
a creat o adeväratá academie, unde s'au tradu
operele lui Aristotel, Euclide, Ptolomeu. Pentru Arabi,
ristotel, era modelul perfect al omul infailibif
pe care trebuiau. studieze urmeze; atitudine
arabä fatá de Aristotel (mai ales la Arabii occidentali, din
Spania) a puternic desvoltarea latine
dievale, Sorbona au descoperit
greacá, abia al XII-lea XIII, prin traducer!
din arabii din Spania, au fost de
de a aprecia Chiar textele
arabe care aduc progrese esentiale, se simte
matematice elene. Alkowarismi, autorul algebrei
care a servit ca model tratatelor analoage ulterioare.(veacul
IX) demonstratiii pentru aflarea radácinii
(pozitive) a ecuatiei In veacul al XI-lea Alkarchi
scrie o aritmeticá care nu metode de
scriere de pozitie indianá, ci se la
ferioare schimb ce e o
(lucru pierdut de bizantini), simboale
pentru necunoscute, calculeazä irationale,
loarea a ±2a+1 In timp Alkhai-
jami, studiazá ecuatia de al
o calis:ficatie. parte a matematicii calculante, trigo-
nometria, a progrese gratie lui Abul Wafa (veacul X),

www.dacoromanica.ro
 376

Geber din Sevila, (sec. XI), Edin. observat

cea mai mare parte din arabi, cari s'au
de matematica calculantd, fac parte din arabá
Matematicienii arabi apuseni, din au fost
mai ales spirite filosofice, comentatori ai Aristotel, ca
Averroes sau ca evreu Maimonicle din Cordoba.
la acesti Spania, din
latini isbutesc afle fragmente ale vechii gre-
cesti. In veacul al XII-lea, Bath traclucerea
a lui Euclide, completate,
demonstratiile läsate de o parte de Boetiu. In 1175,
Gerard din Cremona traduce astronomia lui Cl.
care a pästrat titlul arab Almagest.
Pornind dela aceste universitätii
din Paris ai celor Anglia, Germani6, fiice
ale s'au gäsit, fine, fata
a puteau relua firul rupt de ten-
grecesti
dinta a imperului roman de toate näväli-
rile barbare, care au civilizatia .greacä. Trebue
apäsat asupra faptului aceste cunostinte nu
matematieä greacä. Autori fundamentali. ca Dio-
fante, au fost complet necunoscuti veacul al
XVI-lea. Partea a maternaticii nu a fost
Spania. Ea a trecut relatiilor
comerciale dintre Arabii orientali s'a desvoltat
acolo, in Italia persista o traditie experimentald, de
matematice, operei lui Arhimede, netransmise
tmiversitätilor apusene prin Arabii din Spania.
urmare, veacul al XIII-lea ne gäsim fata
a medievale bine deosebite: Paris
fiice, domina scolastica, stucliul metoe-
de judecatd; Italia se mai concret al
faptelor Cele de se
mod instinctiv; numai putea forma
moderne. Greutätile de circulatie, raritatea
Inanuscriselor diferite fapte sociale, au
veacul al XVII-lea perfectarea acestei sinteze. Dar
tunci când a venit, ea era mod admirabil. Sco-
lastica, de ghiulele concrete, a.putut
cele mai fine ale rationamentului.
aceste tipare au care se toarne in
ele, roadele s'au prezentat minunate. des-
voltare a metodelor faptelor, cu
ciproce, ar fi o evolutie a matematicii
ciocnire extraordinará a metodelor demonstrative aduse
la apogeu de cu faptele experimentale bine
studiate clasificate de Italieni Germani.
In generale, rostul fundamental al matemaficii

www.dacoromanica.ro
 377

medievale este perfeclionarea celor tendinte

mentare ale malematice (metodele deductive
experimentul sintezei pe care o
aduce renasterea Descartes, Gali Momen-
tele mai ale acestei se pot rezuma
faptele
In Italia, din Piza, Fibonacci, aduce la
cunostinta prin 1220, metodele calcului orien-
faimoasa sa Liber Acolo scrierea
de pozitie, probleme progresii
aritmetice cliferenta a doua con-
rdticini. drept a3+r pe 3 a2 + 3a+1
Rezolvä o de al 3-lea. Metodele
sale de sunt geornetrice, aducând arninte pe
elenilor. serie de Italieni, ca Luca
lo, Bombe li, fac progreseze i calculele
algebrice, care datorese alte progrese germani ai
italienilor: Purbach (1423-1461), I. Regiomonta-
nus (1436-1476), Werner (1468-1528), A. Riese (1492-
1529), etc. Acestia au porfectionat calculele trigonome-
E interesant se in
al XV-lea, când era
apogeul avusese veacurile al XIII-lea XIV-lea.
mai de ale scolasticii pariziena
au fost transmise la veacul al
XV-lea, gratie unui Paul Nicoletti de Udine (f1429), etc.
Leonardo da Vinci (1452-1519 nemuritorul pictor
a fost timp un genial. El preht-
pariziene la pro-
blemele practice ale miecanicei italiene; Leonardo
teste lui mecanicieni alge-
bristi celebri veacul al XV1I-lea, ca Tartoglia,
Cardau, dovedesc sinteza e In curs
e gata de a apare.
a avut cAtiva reprezentanti cari
s'ar putea epocá In veacul
un contimporan al Leonardo Fibonacci,
danus Numerarius a o (De
care literele pentru
cunoscute, o geometrie intemeiatä pe Euclide, care se
De
- principiul
anume miscri ale figurilor. In cartea
el se de
virtuale. El
-
pentru a ridica diferite la trebuesc
proportionale greutätile. Un dis-
cipol anonim al lui Jordanus se de miscarea
inclinat.

www.dacoromanica.ro
 378

Cea mai grea a scolasticii in veacurile XIII

XIV-lea a fost sit
a lui Aristotel mimai pe calea
menhilui,notiunile pe care filosofia le nega.
Aristotel n.0 admitea existenta mare, dar
ivizibilitatea la infinit, prin care combittea teoria
a lui Democrit Leucip. El nu vedea leettura
doi infiniti, mare serie de
colastici Toma din Acquino, Gilles Colonna,
trus Hispanus loan XXI), Albert de Saxa,
Buridan, Grigore clin Rimini, Temon fiul Evreului, etc., au
adevärate de pentru a
problema. S'a facut deosebirea fapt
devenire. Prin aceasta, s'a asuwa
fapt) descoperit abea veacul al XX-lea,
asupra infinitului conceput de Leibniz Newton
Calculul Infinitezimal. Albert din Saxa (profesor la Sor-
bona 1350-1361) o de lungirne
(al pas devenea jumätate din precedent
care se trage cilindru finit.
Acest fapt ideea lui Aristotel nu
gimi infinite nici numere infinite) universul finit.
Tot Albert numai win puterea rationamentului,
notiunea de
foarte era a
Pentru Aristotel, corpurile oeresti erau altá ca
cele ele aveau un spirit, o zeitate, care le
se miste dupá propria descriind trac-
perfecte. circulare. corpurile
se aunt aruncate, aerul care se
le Aristotel nu concepea deck miscarea
contactul direct putere imobil. sfortäri
care au veacuri contra fel a vedea,
pe care a intreprins-o scolastica, Joan Buridan (1300-
a adus o teorie complet Pentru prima
egalitatea corpurile ceresti cele
(subhmare), un precursor
al lui Newton (care a stabilit legea atractiei uni-
versale, asimilând rniscarea lunei unui
Ceva mai mult. doctrina lui Filopon, pe care
lui Aristotel o aruncase
explicit un corp e miscare, aoeasta se datoreste
care a momentul a
fost pornit. E faimosul impetus, proportional masa
corpului care create timp vileza. Impetusul
al vii care la temelia
explicatiilor din mecanica noasträ rationalä.
rol precursor pe jucat Albert

www.dacoromanica.ro
Saxa, notiunea de Joan Buridan,
chip episcopul Nicole Oresme (1323-
1382). El cele dintâi tratate limba
dând nomenclatura de azi longitudine,
etc.). In Tractatus de el
pozitia punctelor prin coordonate,
precursor al geometriei analitice. Studiind variatia lati-
tudinii (ordonatei) punct de el
imprejurul maxime, variatie se face
ce ce Observatia aceasta, precursoare lui
revine la a recunoaste derivata unei
la veacului al se
pentru maximul functiunei. In Algorismus
Oresme o teorie a puterilor, In care exponen(i
El se puteri
ale lui 2, produsul e o putere suma exponentilor.
Prin aceasta Oresme e un precursor indepärtat al teoremei
fundamentale a logartimului produsului (descoperiti
veacul al XVII-lea). In pe la veacuhii al
Oresme ipoteza Copernic, s'ar
explica solar prin planetelor
soarelui, consideral fix.
Veac de precursori ca Oresme, Buridan, Al-
bert, veacul al adrniratia neprecu-
pentru operele minunate de matematici, pe care le-a
däruit Din nefericire, elevii maestri de
mari, nu au lost la inältimea primit,
care toate nuantele sale sub
haina unui arid tecnic logic. Veacul al XV-lea
aduce o de a matematicii scolastice. Mi-
nunile de gândire din au fost Ingropate sub praf
biblioteci necitite. clescoperirea tiparului a märit
tarea care dormeau precursori scolaslici ai
moderne, pentru a se
tot evul mediu a fost de intunerec
Deja veacul al XV-lea, opera unui Oresme nu mai
era Un maternatician din jumtatea
a doua a veacului al XV-lea, Nicolae medic
Lyon, 1818 o carte en la science des
nombres, care regseste notatiile simbolice din
precizeazä multi finetá teorema fundamentali a lo-
gartimului produsului, o metodi de aproximare a
rädäcinilor irationale a Din atmosfera
a veacului a ficut ca aceasti operi de mare va-
loare nu rásunetul care-1 merita. Aceasta era
ultima palpitare, de a se stinge, a stiinfifice
pe care o datorim
Epoca de de reconstruire din ruine a mate-

www.dacoromanica.ro
 380

uitárii Romani, de
a Renasterii prin pe de o parte a rationa-
mentului maternatic scolastica parizian, pe
parte a eunoasterei faptelor matematice
Evul a rectificat multe invechite ale lui
Aristotel a prezentat precursori ai teoriilor moderne
figurile ale unor Leonardo Fibonacci, loan
ridan, Nicole Oresme sau Regiomontanus.

www.dacoromanica.ro
 CONSIDERATIUNI GENERALE
ASUPRA GESTULUI
Prelegere tinutä de Prof. I. Livescu ziva de
24 Martie 1938

Adevârata a popoarelor primitive s'a

nifestat nici prin de silogisme, nici
binatii de fraze nici prin vreunei dictiuni co-
recte sau expresive. Ea s'a deosebit prin
cu totul particular copiläriei individului ca
al omenirei, ridicat ochii spre cer sau
ca se roage care

- -
vecinul cu un deget;
sau de
- mâna lua, ispitea
atitudine de
atitudinea e un
gest, - celor din prejur, vrea stpâneasc
departe, ce i se i se cuvine.
ne a fost cuväntul..."
indoialá, trebue fi fost.
Nu e mai adevárat toati lumea asta
a gesticulat de-a vorbi - ca la - prin
limbagiul gestului a ce simte, ce ce
Lessing Dramaturgia" lui ne la ce grad
de perfectie ajunsese, adici
arta de-a exprima prin felurite miscári ale toate
subtilitâtile sentirnentelor ale ideilor.
Si nu confundilm profuziunea gesturilor
ale surdo-mutilor, cari departe de-a da
sau. contururi cuvintelor, nu alfabet,
care prin semne poate desemna dar nu-i
da relief. nostru pe gesticulantii e-
xagerati cu o când vorbea, ochii ti-i scotea!
Vedeti dar abuzul gestului la ce comparatii ne poate con-
duce!?

www.dacoromanica.ro
 382

prelegerea mea de azi este fragrnentul unui

curs, procedm metodic.
In definitiv, ce e gestul?
miscare spontanä.
gestatia paralel ideia; nu i te
poti impotrivi exteriorizArii convingeri, ce nu se
poate
Dar gesturi apropiate idleilor
le
Recomandabil e, taci,
n'ai ce spune; tot nu prea faci gesturi, ca
ascunzi stangácia.
Cititorul priceput nu face gesturi deck putine,
mi de la contributie care face
parte tot din familia pe care e chemat
armonizeze diferite feluri ale ce
si-a ales s'o citeascä.
pe sau pieptul
incovoiat pe carte, vor da cilitorului o atitudine
debitul va suferi, espiratia sä se
cum trebue.
cum am intotdeauna, oamenii civi-
lizati se cade vorbeascA ton mediu, apoi tot
obligati oamenii civilizati putine,
totdeauna cu ideia; niciodatA timide,fiindcA
n'ar complecta nici exagerate, ar de-
msura. Un gest desacord eu ideia surprindie
ochiul prin falsitatea expimandu-ne ridicolului.
Un exemplu:
Nici cerul, nici n'au ncvoie de gesturi.
cari le intelesul vorbelor
cleajuns locul cu putin de un gest
indicativ, cine
deandoasele...
In special se de gesturile indicative de
cele imitative.
examina, pe gestului
la teatru, la
teatrul:
pe scenä este
abuzul lui este caracleristic artistilor, cari, dela o
vreme limpezimea ,glasului, prin
turi anumite dispArute, -nu
e mai putin dovedit, clictiunea scenicá nu se
deck prin
Chiar gesturile frumoase,

www.dacoromanica.ro
 383

prea obosesc de preferit cari

cred sobrietatea
trebuind spioneze viata cutele ei cele
adânci, sânt condusi sä vorbeascä
personagiu la alt personagiu, prin urmare
trebue se acom.odeze felul _particular de-a vorbi al
fiecruia.
Realismul, ca la teatru e
- ,sau ar trebui supus, - unei lustrueli
de cerintele artei, care se verism, con-
ditia.ca el nu frumosul.
dau de f el de Sä se evite prea
scurte prea bratul nu se din cot: ci
din
ori,
culeze
pentru ca miscarea
numai
gestul
-nu treacáse gesti-
rare-

sus de cap jos de

nu se cob'oare etc..."
Toate nu
acestea nimic,
din analiza vorbelor, din discernämântul ideilor, gestul
nu apare ca o miscare reflexä.
$i de verism, e bine amintesc,
pe nu numai manifestárile vietii trebuesc
dulcite cruzimea dar chiar moartea, zice
n'ar eu toatá grozávia crispatiilor na-
turale; miscärilor, paralizia bratelor, sufo-
carea glasului sunt mai recomandabile care
face ce trebue trebue, ralurile
cari clinicile, suprirná arta imitatie
de servilism prozaic.
,Intr'un cuvânt, ultimul suspin, - apropiat de ade-
controlat de - s'ar cuveni fie redat pe
cum aproa,pe oricine la
cum, poatemu-1 va avea nici unul dintre noi.
Gestul la teatru se deosibeste dela caracterizare la
caracterizare, dar dominant acelas:
brietatea.
Cu sobrietate adâncä a
chibzuite, artistii, ca oratori, au reusit un
gest, ori valorifice o ideie, ori complecteze
cuvintelor absente
Necontestat, artistul e chemat sä-si tot ce
face pe o observatie a naturii; dar chiar
detaliile rare neobicinuite, nu trebue
vulgarizeze jocul, miscarea. sau atitudinea, prin imitatii
servile, cari ar iluzia spectatorului venit caute
estetice, fizice, asupra
versul des-
gustat de felul cum pantomima reprezintá spectacole

www.dacoromanica.ro
 384

fricosetoare, adevär, vreti,

ca manifestare,
fie chiar artei e isgonit eu

Gestul nu vine totdeauna dela sine; el simte, necon-

testat, se arate, nu-1 putem control.
stralucit ni marele nostru artist
Grigore Manolescu, care prin observatii prin-
supraveghere sine ascundea defec-
tul lungi al picioarelor resfrante
prin prin sobrietatea prin simplitatea atitudi-
nelor ce lua.
Pe artistii mari pricepem, nu le eunoastem
limba numai prin elocinta gestului, prin expresiunea
fisionomiei dau personagiilor, ce un relief
de puterinic, Mtelegem.
atitudinele din clasic, In special, au
modele.
de ce se impune vizitarea a pinacote-
celor aceste vizite sunt tot pe
este de adevarat, Rachel sfaturi statuarului Pra-
dier alegerea atitudinelor.
nu din rost, ca impresia,
suntem e vorba modele, doamnele
domnii din societate tot la teatru le vor descoperi mai
usor, a actiunei.
era un mare maestru al gestului. lui
descria complecta precizie sunete forme.
Notiunile concrete prin flexibilitatea
cari Inchideau deschideau o rezume
tetic o -degetele la fel
buzele, cari subordonate larynxului.
Degetele Intretaie miscarea, cum buzele
taie sunetele. Dinteo impulsiune se
un gest, cum din se o
Cu miscarea. ca eu buzele,
de-a deschide i o sau a.
o crispa. miscare, care
ei expresivitate
ne convingem de un
de cele mai multe ori, precede ideia. Ea are
voie se formeze trebue un spatiu vorbei, sur
netul ei ne urechia. Pe vreme clipa
care sau o simtire
gestul se 'naripeaza apare precedand,

www.dacoromanica.ro
 cuvântul alunecá armonizându-se gra-
sensul frazei.
la variantele ei: catedrá sau
amvon, se varietatea sau
caracterul cuvântrii.
tot dela vechi multe, citez
spune Cicerone:
Oratorul va regula miscárile astfel nu
aibâ. nimic se plimbe
Va evita
va supraveghea corpului. Va
dacá va vorbi forp; va
un ton mai supravegheze
lor, fisionomia este oglinda sufletului, ochii
sunt interpretii lui... (Orator XVIII).
Ducá Cicerone, vremea lui, se
rile corpului, recomandând oratorului sá le observe
deosebire, avocatii sau predicatorii moderni
mai favorizati de decât vechi, care se
platforme, au-
puteau masca
timiditatea sau chiar nesinceritatea celui care vorbea.
noastre, bara, amvonul, sunt un
pentru oratori, ascund pe jumatate, se
se numai partea superioarâ a corpului.
insemnat atitudinea oratorului ar fi,
bine e firesc toti
cari vrea i se uite drept ochi.
poate s fie rar, semnificarea fie pre-
Si ne-am pe vechi,
Quintilian (Inst. nemiloase
urlâtorilor, care-si sgudue capul, se bat
piept. plesnesc palmele pe
deasupra cupului, ca furci de cari-si
ridiculul gestului nemäsurat".
La tribunale, ca 'n exemplare de acest
soin justificá lui Quintilian.
Moderatiunea este elementul care trebue prezi-
doze alegerea intrebuintarea gestului;
asigurá sucoesul alt element de care e
Printre barei Lachaud Tronjolly Berryer
Henri Robert Moro Giafferi
atâtia altii; la noi Barbu Catargiu, Kogàlniceanu,
Ionescu, Alex. Lahovary, Delavranoea, Take Ale-
xandru Djuvara, Petre Grädisteanu, Disescu altii
din contimporatii nostri repurtat victoriile complec-
tând debitul atitudini gesturi conduse o gradatie
13

www.dacoromanica.ro
de arta mare, din discursurile sau pledoariile
artislice
modele, in toldeattna e nevoie de
dele, pe cari le-am sustinerea tezei, care face
obiectul prelegerei de
afarä de indicativ este gestul
gestul anume
Acest gesi e adesea singuratec, de
simbolizeze un sentiment pro-
fund, e semnul sau automata a sa-
descoperim In fata drapelului Tärii.
Unul simbolizeaza credinta,
mila, mul-
tumirea sau
de un sarut sau o
sunt marturisirea
cliferite prietenii. Cea d'in-
e poate cea mai simpl, cea
moment de efusiime.
Presupusii cari se conduc o
botezata: savoir vivre usage du la cari o
politete arlificialá a creat nenumarate feluri rafinate de
manifesta simpatii de
ficiale, au compromis ca
special cucoanele noastre, cari, când se
fie de-un an, sau numai de ieri, se
nu In bot, dar putin pe amândoi obrajii.
Ei bine, gestul acesta nu este un gest
nici un de contrazicere, gest
la nostru, acest copil al ne-
la care n'a
nu i-a sufletul, - are el o
el vorbe, dar
de dragoste momente de mare
emotiune de când i se
rul dela revede In casa
Prielenia nu-1 la o strângere de
cum porneste din strângerea de e
puternica,
Vai, ctmosteti D-v. desigur: les mains
Un tablou poate determina o revolutie. Viziun.ea uci-
derii pe a din Ardeal: Horia,
a otelit popor, care a isbucnit
cerând dreptate.
E un spectacol mult mai un
care a preamarit triumful geslului.
Cina de tain pe prin

www.dacoromanica.ro
 387

expresia fisionomiei ftarnice a care statua

equesträ a lui Mihai-Viteazul, miscarea a
tului, croieste drumul izbknda finalá.
Gama gesturilor afective este infinitk, in-
finite inimei omenesti.
o emotie, noastrá vi-
breazá; nu e atom din trupul nostru, care nu primeascä
transmitá svâcnirea
Nu element sau de expresivitate pe care
n'o utilizeze o pasiune puternicä.
Eo care pune miscare
titá a organismului nostru.
Parlicularitatea gestului afectiv contributia
simultan a corp
a resurselor speciale, fie ale fisionomiei,
jocul, fie ale sau ale
lor, cArora le miscárile.
Nimic mai complex un gest afectiv.
Cum vi 1-as mai putea Cine ar putea
nuantele de cari sunt suseeptibile
omenesti?
aceste nuante se prin atitu-
dine sau prin jocul fisionomiei.
'Cine s'ar povesteasch neisprävit
variatiunilor acestor nuante le fixeze dinainte
?
E o utopie. - de principii generale, -
reguli.
Poate fi una gestul merge paralel eu accentul.
A intreprinde o a mimic
a tuturor senlimentelor, cari fiinta omeneasck poate
vreun filosof.
In prelegerii noastre e eu totul
pe cari le emotii
nu fabricate, cari le exteriorizeazä, cari le
sunt spontane ca
Patimile sunt ale noastre sau, fraza s'ar
toarce noi suntem patimile. Engel si
o dovedesc indestul.
Pentru a le n'avem decât
alte cuvinte pur
noastre.
Când intervine studiul controleze perfec.tio-
neze gesturile fizice, facem artii.
Bine studiul ,gesturi-
intelectuale slujeste redea mai ideia.
se .poate studia se manifestä dra-

www.dacoromanica.ro
 388

gostea sau ura. - viata de zilele gest

un gest fals.
acest teren special firescul
frumosul; misiunea arlei se in
Dar dacä am intreprinde jurul
inostru? Ce pot fi mai spontane decât miscrile, cari
bucuriite. durerite, sau aver-
lui?
Cc poate fi mai adevärat decât läcrmioarele su-
rdsurile? Nimic. stint smulse

dintre noi e mai sau mai putin fisio-

care-si angajeazá sirvitoarele, negus-
care-si ia bieti de
recruteazá afiliatii, constienti sau se conduc
alegerile obraz, fisionomie.
Bine acestor notiuni
instinctive, nestalornice trdátoare, toate
de sporesc
ilor aceastä materie. Un examen minutios al diferitelor
faze trece o fisionomie nc uneori
juste.
In special, acest examen .putem aplica oratorilor.
In genere, urmärim simultan spun
fetii, cari spusele
Un predicator a exprimä severilate
de bländete, nu impresioneazá
academicianul mort de
ironizeazá oratorii de a fisionomie
contrazice preceptele evanghelice pe cari le
predicatori, cari de-a nu
la gesturi anexe ilariante asistenti.
pe marginea amvonului, reproduc:
mouchoir pour se moucher, un mouchoir pour et
un. pour se ponger!".
Nu e dar aduce mai pe paharul
cu pus traditional pe pentru o sete.
Un mucalit ce nu un fel de
dacá se pentru o foame?
succesul vorbitorului nu poate fi asigurat
decât singurá care trebue observatá
armonizarea celor trei limbagii, adic gest
fisionomic.

www.dacoromanica.ro
 389

Potrivit planului, am insemniitatea

teatru la sub
aspectul variat al sau
ni se vie
Un orator apare la de-a
atitudinea.
Ar fi exigentele legitime ale spiritului
menesc, n'am confirma impresia, pe care o produce
asupra publicului celui care ni s'a care
contribue anticipal la succesul cum o
Cicero, despre elocinta atitudinei.
In ale fiti atenti
la la teatru impresiile
aprecierile pe care le un
Cc fixa atentia, primul ati-
tudinea? Atitudinea omului civili:zat:
binevoitoare, toti dinprejur.
Atitudinea arivistului: cu un pro-
tector 'n coltul buzelor ceva care nu-1 multumeste
deplin.
Ochii lacrimi. cu cari se - atitudine
de suferintA.
Ochii plecati ilustreazA timiditatea, modestia sau
doarea.
Un atitudinei conturul sau
Un apare semet bine vor-
de biruitor.
Un colt, atitudinea celor, cari vor sil
atentia.
O dupä ultima
atitudini succesive spre a pune
ce se chiamA saloane: des de robe...
unui minister un desorientat pe o
ar cere in
lui.
Un dascAl pedant, priveste peste ochelari, sever la
nenorocitii, cari carte...
Un care cu toatá dreptatea
nedumerit.
Un politician de sus solicitärile
are atitudinea unui far dominant,
dar cu luminile stinse.
colt de un invalid de sau o
a resemnatilor
orizonturi.
mai tabloul atitudinelor de
mai la noi, unde lumea are

www.dacoromanica.ro
 390

atitudini ce e caracteristic,
foarte
prin esenta ei gest, ne-a
treacát acest Musée
Dar era tree peste cea mai interesantä atitudine:
e vorba de obieinuit,
cu ou
fie pe care chiar sä-1 afectionezi.
Nu! E vorba atitudinea prostului
competent toate, politicä, sau in teatru
prostul- capacitate, fudul, complect,
la coada insolent prin
tfelul cum te prive§te, cum crede te tine
peste umeri aruncá desconsiderarea, cum,
lumea toatá trebue sä fie
proshilui..
Ei bine, data asta cred, cä e datoria
noastrá a tuturor noi atitudine!

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL ROMÂNEASCA
Prelegeri tinute de zilele
de 12, 19 Martie 1938
- Rezumat -

I. II. Tineretul
III. Tineretul coala IV. societatii
Structura românesti: 1. primar. 2.
rata primare. 3. Rezulttatele primare. 4. Sensul
pregätirii 5. Elevii secundare
Raportul practice. 7. Orientarea
spre diferite 8. secundare
originea 9. Studentii originea Criterii de
aprecierea structurii sociale colare. VH. Desacordul structura
social co1arä. VIII. Propuneri pentru punerea acord a struc-
turii structura

L Sunt probleme de nationalä, care

se mentin anii din urmá preocupArilor
frmântilrilor sociale, totusi deslegarea
cAutat. acestea ,problema
neretului. In firesc, tineretul bucurie
mism viitor prin simpla sa existentä. In prezent, el
o care Ingrijoreazä, mai
lt, fata ei absenta omului Stat cu
prevederi
Tineretul a fost socotit totdeauna ca stratul
vietii sociale nationale. sau
societäti a cu Ca atare,
functie de el au putut fiina anticipàrile
pra viitorului.
de epoce noi, tineretul a nelipsit din
.centrul preocupArilor. De ori s'a zámislit o conceptie

www.dacoromanica.ro
 392

nouä despre tineretul a prin care

ea s'a din sferele idealului realitate. La fel se
petrec lucrurile prezent ca Italia, Germania, Ru-
sia, se mod noi formule de orga-
nizare peste tot, pregatirea lumii
tineretul. Se adeveresc de astdath cuvintele: cine are
linerelul, are viitorul.
Cu tineretul din Romania, se lucrurile
Desi e nurneros bun, care s'ar bucura
sincer natie din hirne, noi nu ce facem cu
el. e faptul de câtiva de zile, mai
vrednici tineri se pentru o asimilare
functionalä, social, dar nu
Toate portile, la care bat, -
- le rmiin nu-i sau.
nu-i sau intelege, nu trece
la indreptarea situatiei. astfel
sentirnentul deprirnant cä inutil socielatea
Ce semnificatie pentru viitorul natiei
are acest fapt, preferám nu aci! si-
tuatia dinueste! Deodatá ea sporesc
celor, cari au s'o dar
III. E la locul ei, cumva,
alte cauze ale acestei situatii. româneascá,
structura organizarea ei, se in desacord struc-
tura organizarea societätii românesti? Avem convinge-
rea acest desacord este foarte gray. Pentru a-1
evidentia, vom pune structura a
scoalei românesti. liniile mari, le compara.
IV. Structura rornânesti e delerminatá de
un complex de legi economice, demografice, etc., care nu
pot fi modificate usor nici de cea mai puternicii
formatoare. Prin urmare, ea sine de
desvoltare viitoarc, de care trebue neapärat
organizarea
In structura pe baza s'a organizat
Statul Român, aspecte in chip deosebit:
aspectul social propriu zis national.
Din punct de vedere social, este pentru
structura statului raportul dintre sate
dintre cele formatii sociale organizate Pe
deosebitä, care predominá ficcare din ele:
munca natur. mai ales sub de agricullurá
ramurile ei; munca de interior, de birou, indus-
etc.
Raportul numeric satelor oraselor,
intemeiat pe care nu pot fi schimbate do-
oricrui reformator trebue se reoglin-

www.dacoromanica.ro
 393

structura sistemului care serveste

orasele.
statistica din 1930, raportul populatia
satelor oraselor din este de de
cifre rotunde
Cum se mai ales in epocile de pros-
a capitalului cum prezent cápitalul strábate
o pe care nu se o va
tineretul, - mai ales in másura, care el reprezintá un
spor de va mai usor
In vieata satelor, decât a In momentul de
sunt mai capabile orasele de a
suporta plus de Aoesta, un va-
labil pentru mai vrerne, sisternul va trebui
va trebui dea tineretului o
orientare o pregdtire In vederea posibilittii de a-§i
.gsi ocupatii prirnul vieata satelor.
Din de vedere
ostructura Statului
sens de origine
este
dintre
in mod subiectiv,
-
pentru

vointa persoane, minoritari. Numeric,

prezent acest raport este urmátorul:
minoritari. reprezintá elementele, prin care
s'a organizat tara statul omanesc;
reprezintä elemente de infiltratie printre
In mod firesc, raportul dintre majoritard
si minoritard ar trebui fie sistemul
minoritari.
V. cercetm acum structura rornânesti.
cum se ea din cifre, pe 10-11 ani.
1. In primul rand, din populatia
populatia nu i se poate
cazul mai fericit, primar, este
interesantá situatia acestuia; anume, in ce free-
tineretul tárii noastre o
statisticd din ani, publicatá L'Organisation de
l'instruc(ion publique dans 53 pays"1), din tot
tineretul obligat primeasch primar gratuit,
frecventeazd Prin
nicio scolarilate, niciun
sistematic. ca se mai bine, ce
participare a tineretului la. minima
instructie,pe care o poate da stat punern
frecventa primare comparatie eu
.cea din vecine:
1) 1933.

www.dacoromanica.ro
 394

Cehoslovacia . . 1000/0
oloni a . . . »
Ungaria . .
Bulgaria . . ,, .,
Rusia . . .
.
Jugoslavia . . 69° 0
. . . 59.8%
2. o apreciere corectá a valorii pri
mare ca institutie de cultivare a poporului, din popu
latie rmane, In cel mai fericit, numai pri-
(In ani) a primare..
In 28 se
astfel:
In 4 e 9 ani
,, 10 8 ,,
,, 8 ,. ., .,
3 ., ., 6 ,,
5 ,,
1
urmare, o de capital uman
deci o de pretuire a tineretului.
In de drept e de 7 ani, le-
gea 1924; de pentru cei mai multi copii, ea
rmane de 4 ani; cea mai scurtd colaritate primar
dintre de
3. Dar putin rezultatele obtinute cu
elevi, cari primará un timp
scurt, ar fi bune! Cifrele 1921-
1933
au
au fost promovati
au fost repetenti
.....
primará 21.205.471 copii;
. . . .
13.087,670
8.177.801
4. In ne elevi
vati de au primit ei instructia pe care
s'o dea o a .,poporului"; o care
vrea tincri spre a trai o vieatä superioara.
intentia putinta a mai trece printr'o
scoalá suprapusa celei primare.
art. 56 legea
primar, modificata In 1934, precizeazä: Primele 4 clase
formeazá ternelia celorlalte grade de In se
dau elementele indispensabila elevilor,
cari urmeze de grad mai

www.dacoromanica.ro
 395

Rezultâ din acest articol, se pri-

ciclul inferior, rolnl de a tineretul
trecerea suprapuse primare. Dar aceasta
rând aservirea primare odor
superioare ei; apoi orientarea interesele
copii cari rAmân ci
ale celor cari tree secundare; in
sfârsit primará, genere, nu-si apreciazA
zultatele tinerii, cari in sat, ci dupá cei cari
11 párásesc.
5. Pornind dela constatarea cá minoritarg
locueste mai mare parte la pe când satele
sunt mai românesti, este foarte important sá
-noastem ce elevii din secundare sunt
.proveniti dela ce dela sate.
1921-1933 situatie s'a prezentat
_astfel:
Dela orase Dela sate
1. Gimnazii, licee . . 759.251 423.798 elevi
2. normale . . . 52.959 200.078
3. Licee militare . . 21.676 . 1.062 ,,
4. profesionale . . 89.809 40.127 ,,
5. comerciale . 136.013
. 76.216
6. de meserii .
7. Seminarii . . . .
8. de agriculturä .
58.984
.

-- .
95.377
52.557
23.688
,,

Total . . 1.118.692 921.903 2.040.595

Prin urmare, populatia secundare din 'anii
1921-1933 au provenit: din mediul urban
mediul rural. Sau: din toti copiii de
lele secundare din de sat numai
Aceasta secundare
mai mult pentru populatia decât
adicá, raport populatia respectivâ sate,
orase), satele trirnit copii la secundare in nr. de
sase ori mai orasele, ce este de o
punct de vedere pentrua mino-
locuesc, majoritate, orase.
6. Tinând seamá de faptul in societatea româneascá
poate utilizare nr. limitat de tineri
pregátire fatá de preghtire este
interesant de dintre populatia
titá In teoretice, fatá de cea
practice. Pentru orientare, amintim constatarea societa-
are nevoie de mai multi practicieni decât de

www.dacoromanica.ro
 396

teoreticieni. De constatare s'a

ca Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Belgia,
Germania, care din practice
riazá iar cea din teoretice
din populatia scoalelor secundare.
In amintite, din tineret e orientat prin urmare
scoalele practice numai 1/4 spre cele teoretice.
teoretice din (gimnazii,
normale, seminarii teologice, militare), anii 1921-
1933, au fost din populatia scoalelor secundare,
cele practice (profesionale, cornerciale, meserii,
au Jost 3/4 la teo-
reticá 1/4 la cele practice.
In special de sunt foarte slab
Astfel, desi din populatia este rurald,.
- träeste mai ales din agriculturä, - ultimii
11 ani, din 21.205.471 copii primare,
trecut 32.688 elevi
ce revine sau 3 copii din 2000; iar
1933. din nu erau
2602 elevi tará agri-
!).
Rezultá constatrile de mai sus
scoalele teoretice practice dela noi este invers ra-
portul aceleasi din mai sus.
3/4 practice 1/4 teoretice; la noi 3/4
retice practice. de ce
retul näzueste mai spre slujbe de decât
spre Intreprinderi particulare, de ce
ocupatii practice (industrie comert, mai ales) sunt
tate ocupate de ocolite de
7. Tot de importantá este orientarea tineretului
universitar spre Acest tineret
elementele cele mai capabile de pe unna pregâtirii
ar trebui acceasi societatea. ca
ele Cu toate acestea, anii 1921-1932,
tuniversitar s'a modul spre diferite

Litere . . 20.6°
$tiMte . 0
0
5.40/0
.
Medic. vet. .

Pnn urmare. sludentii, aproape majoritate, au

www.dacoromanica.ro
 397

spre de de pri-
mejdioash orientare, se poate faptul
in Germania, de ex., la sunt mai
toti studentii. Eroarea este mai mare,
strábatem o care econornicul
dar tocmai acesta nu-1 pot promova direct pre-
facultatile Un economist ca Ion Ghica
era categoric orn politic
afirma de simpaticii
dar n'aduce un dram de
Uses procese multe au
totdeauna toate acestea, tara
800 agricola, anii
(1921-1932) de drept au dat 8673 licentiati
drept, academiile de numai 192 agro-
nomi. In de un agronom, avem un sat!
In timp alte aristocratia brazdei s'a
cu preferinta spre studiile agronomice, la noi,
proprietarilor de pmânt au tot
Au astfel fra fi inteles functia
pe care el Societatea
n'are ce mai face juridic.
Criza din avocatura, eu de a restrange de acum
intrarea barouri", eu frmantarea studentilor
dela sunt semnele de lucruri. Dar ea
vedeste acelasi timp mentalitalea
acum, mai are rostul
concurenta popoare; un
parlament, format majoritate din avocati, de
mente pune primejdie fiinta acestei
actiunea trebue devie
ascensiune In locul chiar aceasta
este frumoasa.
8. Din de vedere al structurii nationale, ziceam
firesc ca raportul dintre populatia
minoritara a tarii
originea majoritari minoritari. Aceasta,
eu nu neamuri superioare info-
din de vedere intelectual, la
studii. Totusi, ce raportul Mire populatia ma-
minoritarä este de români.
itoritari, a liceelor,
1932-933 era
61.285 minoritari;
din liceelor minoritari.
raport cu massa populatie
respectiva, românii la secundar
(liceal) proportie sau 9 copii la 2000 de

www.dacoromanica.ro
 398

locuitori; minoritarii proportie 90 00 sau 18

2000 locuitori; raport masa
prezent minoritarii participa la liceal nr.
de mai mare drumul
superior trece prin se
de va fi peste ani situatia
superior din de vedere
9. prezent nu este
mai multumitoare. Astfel, intre anii 1921-923,
toate universittile din au fost
218.281, ceea ce reprezintä de din
acelasi (1921-1932)
unei singure fost 46.381
ce
de Aceasta
participä la superior de 5 ori mai
mare românii, raport masele etnice
VI. ce am aci structura
de o parte, structura alta.
o comparatie ele o apreciere.
de sunt necesare principii,
lumina apreciem cele
structuri.
Primul, care se impune din cea mai cercetare
a vietii sociale, este principiul Uimitoarele
progrese tehnice realizate din stabilesc
- materiale spirituale - din ce ce mai
mai puternice unui grup
cial, ca sociale din ce ce mai mari, -
cum sunt natiunile, de Este fapt
omenirea din momente, in
care se ca o individualitate da-
progreselor
. organizari sociale (clasele
ca si gruparile cele maimari se constatil
prinse din ce
ce mai Dar
aceasta o parte (individ, functiune,
sau grup social), se in conditii inferioare,
virtutea In
structura social. o de activitate,
cea culturala sau o formatie (satele),,
e rmasa In totul, (Statul) este pri-
Aceeasi solidaritate o constatam
sau ramurile sistem scolar; de de
bazá, cea primaril, se
organism etc.
Aplicand a,cest principiu structura societtii a

www.dacoromanica.ro
 399

ne vom explica deajuns de ce

se resirnte de calitatea componente.
Un al doilea principiu, In lumina putem com-
para aprecia cele structuri, -a a
lei, - se desprinde din anume: organizare
trebue cuprindd pe to(i membrii
de organizat. In In. afará de organizare,
nu In de societate! Ba s'ar putea spune
tocmai - este cazul oamenilor lucru (so-
meurii"), - mai Ingrijorare temere. In
lumina acestui principiu, uncle másuri luate intentia de
a organiza vieata ca de ex. restrangerea numarului
de profesionisti (In sau a numarului de stu-
(pentru anumite sau superioare), nu
dau rezultatele vreme nu se
pentru afará de p profesie sau o
buintare vieata
In ca o urmare a celor principii stabilite
aci, se poate formula un al treilea, care priveste ra-
portul dintre structura vietii sociale a celei
anume: structura lui, sd fie
deauna o anticipare a structurii care
Aceasta actuala a
scolar romanesc, - de raportul dintre
teoretice practice, cu raportul dintre mi-
noritari, etc.,- este o anticipare a ce va fi societatea
momentul, actualii elevi vor infra
vieata social, ca maturi.
Deacea, structura sistemului
oarecare, sd fie acord posibilitfile de
desvoltare a de
prevdzätoare a de stat, materie
de
se de stat, caut5.
organizeze un sistem proprio, mai deplin
acord de viitor ale societatii respective.
VII. In lumina acestor principii, ne punem Intrebarea:
structura actuala, a socie-
ei de
tor, se structura aceste
ne-am la faptul structura
este caracterizata prin raportul populatie
prin raportul:
din tineret In teoretice practice; ca
la acela structura nationala a este
prin raportul 73% minoritari,
prin raportul:

www.dacoromanica.ro
 400

minoritari, ar fi deajuns ca conchidem

structura a romdnesti
desacord profund, din de vedere social,
A continua educarea instruirea
sistem a melodic anti-
cipa(ie desechilibrul sociale nationale de
i a nu valorificam pe
avem.
De este un imperativ, ce nu mai
o care sä
de acord structura sistemului cu structura
Printr'o atare politicá. s'ar criza
românesti. care este, o de organizare. Tot-
deodatá, s'ar face posibilá asimilarea a tine-
retului socialá, de ideea nimicitoare
c inutil !
asemenea cere
conceptie a raportului individual social.
cialul trebue Statul, che-
mat arbitreze deasupra individuale. tre-
bue intervie energic pentru ierarhizare. Clasica
socialului.
Nu se mai poate Ingdui
scoala, care i-ar satisface mimai interesele,individuale; tre-
bue luate serios cele
Din faptul tineretul se crede a cere Sta-
tului sä-i vieata socialá naste pentru acesta
dreptul de a interveni orientarea tinerettului. Aci este
temeiul interventionismului pentru co-
care de acord structura cu structura
Tinând seamä arätate capitolul
structura o asemenea ar tre-
bui se concretizeze privitoare la:
A.

1. din partea Statului pentru a da im-

portanta. care i se cuvinc. raport celelalle ramuri de
2. Extinderea primar asupra
copiilor obligativitätii.
3. Mai mult respect de copiláretul
repetenti totalul copiilor
primar o grea pe umerii
iar aproape unanime
www.dacoromanica.ro
 401

exam ale
sporese räspundere.
4. se scopul nu
functie de secundarä, ci de posibilitatea de a forma
In copii deprinderile de a le da necesare
a o care
.gäsesc.
B. secundar.
1. pentru a promova mai copii din
-mediul rural, - genere mai romanesc, - spre coa-
aceste pot fi: a) acordare
burse de Stat distinsi din mediul rural;
b) organizare la orase pentru din mediut
rural: sprijin din partea comitetelor
pentru dotati mediul rural (propunere de
d-1 Th. Cudalbu la o a
Casa Scoalelor, 1935).
2. Orientarea tineretului mai mult spre secun-
dare practice. asa msuril achualul raportt
teoretice practice fie rasturnat: scoale
practice scoale teoretice. In special, trebue
tati mai multi copii agriculturá si meserii.
C.

Orientarea tineretului spre diferilele

superioare acord vietii sociale
a utiliza acest tineret, fel s fie
interesele sociale nu numai cele individuate.
D. Pentru punerea de acord a structurii eu
struetura nationaM, este promovarea elementului
spre secundare. superioare spre diferi
functii deosebita In la
tionalitate etnice respective (natia majoritará
minoritari).
Curentul pentru proportionalitate pare a fi trecut
faza dezideratelor platonice, pentru a se apropia de a
realizarilor.
I se aduc totusi numeroase obiectii. Cele mai puter-
nice sunt socotite cele de ordin juridic-international. Se
Statul r fi luat anumite obli-
de trebue le respecte.
obiectii sunt lipsite de temeiu. minoritatilor,
nat de la. 9 Dec. 1919, trebue si anlicat
spirit litera
Ca alare. a apere eventuale

www.dacoromanica.ro
 402

asupriri, dar n'a voit nici un chip din ele

ai na(ionale.
Prin proportionalitate, s'ar face s'ar
pune de fapt, al minoritarilor, cari,
locuind, majoritate la orase, simt toate
secundare superioare, pot trimite copiii la aceste
scoale mai locuitorii sate, care
In majoritate români.
Dar nici litera tratatului minoritätilor nu este
de ce se spune 9 al
acestui
Supusii români, apartinând unor rninoritäti etnice, de
sau limbá, se vor bucura de acelabsi tratament de
garantii, drept fapt, ca ceilalti supusi
români,.. Ei vor in special, un drept egal de a
conduce alte stabilimente de educa(ie"..:.
Prin urmare... tratament fapt, special an
drept egal!... Dar am cifre In fapt, minoritarii
la secundar, raport cu masa.
2 ori mai mare decât românii; la
superior o numár de
5 ori mai mare românii, raport masa etnicä.
Minoritarii prin privilegiafi, /apt, prin
mai aproape de secundare i superioarel
Dar art. 10din acelasi tratat, se chiar
de proportie: ...In distrietele, lo-
o propor(ie supusi români, apar-
linând unor etnice, de sau de aceste
minoritti etnice vor avea asigurata o parte
fondurile publice...
prin lurmare proportionalitatea este
nu numai In spiritul, ci litera De
mai presus deck tratatele, interesul demnitatea
nationalä. de aceasta, tratatele sunt create de
natiune, nu natiunea de tratate...
Realizarea proportionalitlii dificul-
de ordin Douä posibilitati se A. Inlä-
turarea minoritarilor functiuni, când au
care au proportional.
Ar fi o procedura anume sens fie
gat, de ex. un sau medic... se o mese-
rie, pentru care nu are nicio califieate!...; lipsitá de
si de omenic... socotim
exclude trebue omenia In
de naturä creeze antipatia, pentru cine o aplict!
de aceasta, mod sigur ar provoca in-
terne, de care s'ar unitatea
statul.

www.dacoromanica.ro
 403

Ar a doua posibilitate: B. Promovarea

functii, se va atinge numärul pro-
portional cu masa respectivd. procedare
ni se pare mai fireascá; se poate face sgu-
asupriri.
Prin urmare,iatá o problemä de
cat, care poate fi mai usor pe cale educa-
decât pe .
In mâna corpului didactic, astfel din cele mai
complicate probleme interne ale
a o rezolva corpului didactic trebue o
mai cuprinzátoare a problemelor
ce-i prin
cá se fata unei probleme din acelea, care se pun
la un secol vieata unui
avea slujitorii Intelegere? $i
-vor räspundere? semnul de Intrebare!

www.dacoromanica.ro
 ESTETICA LUI HEGEL
Rezumat al tinute de Raul
zilele de 7 13 Aprilie 1938

Conferentiarul c. frumosul
ideia realizatd, ideia ei Hegel ex-
clude din definitia sa frtnnosul naturä,
frumosul n'are forma forma ade-
Frumusetea nu decât un reflex al
spirituale, pe care o gsim operele artistice.
Arta singurá frumuselea
de cari o o desfigu-
ea ne-o sub idealului.
Produsele artei sunt superioare celor naturii, spune
Hegel, ele idealul, de aoeia ele au o eterni-
care au operele naturii.
Arta cuprinde, Hegel, elemente: fond
formä, ideia reprezentarea ei aceste elemente
reunite armonie Frumosul este
de Frumosul
este manifestarea sensibil5. a ideii. Forma
e de ideie; cele elemente sunt
parabile. Arta nu trebue elementele forma
ci de un spirit care semni-
ficatia.
Idea lul nu trebue sub de
conceptie el trebue se manifeste
o
Pasiunile centrul adevratul
dorneniu al artei, ele sunt principiul emotiumi estetice. Ca-
racterele personagiilor nu trebue redus la o
calitate, care ar ele simple
alegorice; calitätii clominante i se aläture o
time de alte cari din un complet.
Idea lul desvoltarea sa ia la
forme. Astfel arta antic ia forma

www.dacoromanica.ro
 405

a Vechii Elade, forma , arta

a timpurilor moderne forma
In arta spune Hegel, ideia cauta zadarnic
o care arta ideia
forma arta ideia
forma.
Tot ce spune Hegel despre simbolismul artei
in Egiptului,
despre arta sau despre idealul artei ro-
mantice este deosebit de din partea
lui o pe marea
sa de cugetare sale filosofice.
Totusi zicern de adecuare
fond opera care
si-ar forma sau care ideia
ar forma, ar capocloperelor,
ar fi elementul esential, care estetica into-
este armonia.
Hegel artelor,
spiritualitate, in care
dealul, artele se pot arhitectur, pic-
poezie. El pe in parte
de-ahmgul epocilor istoriei.
In studiul arte parte, Hegel un
spirit de teoriile observatiile sale
pe o sunt mai totdeauna
interesanle, nu se de spiritul
istoric, care adesea
Hegel o a artei; el
face al evolutiei artei cele epoci istorice,
cari distinge. Dar o filosofie a artei ar
ca dintre arte, studiate capo-
cloperele
Hegel mi de ideia
in opera de neglijand cu un treilea
clement, care este esential in existenta
capodoperei relief tária timpul
a prof. Mihail
Idealismul lui Hegel a exercitat o mare asu-
pra gândirii multor critici filosofi,
deosebire asupra criticului filosofului H. care
el arta ca o reprezentare a idealului o stu-
in devenirile ei sub influenja color 3 factori deter-
mediu moment, operele arlistice
ca produse necesare ale acestor expilcându-le
prin ele.

www.dacoromanica.ro
 INDIVIDUL COLECTIVITATEA
Prelegeri tinute de d. C. zilele de
7 14 Aprilie 1938

- Rezumat -

Insistând asupra acestei chestiuni

caracteriand, pe de o parte omul de actiune care a
paginile strálucite istoria lumii, gratie
unei vointe tari o judecatä superioarä, pe
de parte multimile, care personalitatea
asupra acelei constiente, sentimentele ideile
se orienteazd fel, pe cale de sugestiune de
tendinta de a transforma irnediat acte
devine automat, läsändu-se impresionat
de inlagini, ca o de vânt
mijlocul
Ca multimile sunt inferioare unui
izolat, ca idei sentimente ele pot fi mai
mai rele, le sugestioneazA
peditiile cruciade atâtia impus jertfa
pentru o idee din cele
mai
o privire istoria ca
glindà se conchide progresele mari reali-
zate lume datorate foarte masselor. Die toate
faptele de progresul realizat de natiuni
popoare - opere care nu datorate nici
nici zâne din povesti legate
sau multe name de persoane
de Cavour, Mussolini, Voltaire, Rousseau. Bis-

www.dacoromanica.ro
 407

rnarck, Hitler, Salazar, Mahome

Buda altii.
Conferentiarul cum trebue se
rata care nu trebue se confunde demagogia
de mare a aceasta din
poportului grecese unde a
apoi la cele popoare, care cu.
mare ne putein numrai
Ce a folosit lui Pericles, care
a ridicat Athena la mai Malt grad de Inflorire
putere, demagogia a compromis totul? de
Sparta peloponesiac,
de masse populare,
a ajuns la falimentul moralei private la acel al
publice, a pierdut repede vechiul apa-
ritia pericolului dinspre -Macedonia resortufile reiis-
tentei de tot.
Nici fi altfel, adunarile democratice
aveau pretentia toti se simteau
oratori, nu se mai
nu mai exista nici respectul valofilor nidi o -ierarhie.
Talentul vorbirei s'a mi este singurul
care treb'ue se

fata se o impresionanta
absorbtiunei a omului masse, mai ales
de descoperirite stiintifice care sfortarea
a cugetarii noastre, cinematografele ne
de teatre radio de muzicanti. Tot
organismul social economic se petrece o sen-
initiativa omului libera
a unei sunt mare iar influenta
coleclive se tot
Conferentiarul arat marea a feno-
menelor de productie, consumatie a avutiilor,
de conceptiunea a neinterventiunei
de acea a interventiunei statului, care au dus
mari apare al doilea al secolului trecut
teoria solidarismului, care o conlucrare
a economici, vederea intereselor superioare
ale omenirei, princisiul unirei pentru exis-
in locul vechei a
De aci a micul Rochdale
de Manchester, ca o aplicatie
de solidaritate deviza: pentru unul
pentru toti.

www.dacoromanica.ro
 408

miscare a luat limp o

voltare mai ar putut rezolva
a productiei distribuirei bogtiilor, nu
s'ar fi cant limp propaganda socialistá,
a marxismului, care a
aprins l animator al aprige de clasá
a muncitorilor contra patronilor, contra b'urgheziei, sus-
tinând numai completa disparitiune a burgheziei va
putea salva proletariatul. ori unde o industrie mare:
aceia marxiste au o internationalk
nu spre antipatriotism, dar pre anti-
cucerirea rezultatul
contra fortelor capitaliste este totul periclitat
pärerea bor.
Oratorul se de din
a expus, cu un bogat material de situatin-
nea págubitoare care greu bugetul statului
economie nationalá din pe care noi
de mult, provocata de agitatiunile
extrem de influentate tot mai vizibil de
pe zi civilizatiunea
pentru a i sre pune dictatura reducerea ore-
de a productiunei, salariilor,
mimai de cinci zile, greve ocu-
fabricilor a uzinelor
terorizarea care vor
de majoritatea care urmáreste agitatii pret.
a muncii prevzutá de
ca intervin,
titmei de vara din cauza
multe ce noul
Franta, prima de opinie
sufletit cele mai bune intentiuni, este chemat
puná ordine repare ce se repara.
Dar clezarngirea a chiar
unii militanti care au
Este vorba Roland Dorgeles, André Gide Céline, care
dus buna stare a muncitorimei dela Moscova
care la intoarcere au prin ziare
blicatiuni depártare este dela cele au
la paradisul ce imaginau.
Citând pe d-1 Germain-Marlin. oratorul sustine
duros propunerile ce face acest dislins jurist de
sa lucrare, de a se sindicalul patro-
nilor de al m.uncitorilor prin concesiuni
-ciproce se ajun0 la o indis-
contribuind se tuluror claselor

www.dacoromanica.ro
 409

acel liberalism elementar, de care viata

un adevrat intern.
Nici o sfortare nu maxli-
mului de bine de bun multi,
-
spre dictatura de sau
greu
partid.
oprit
a.

www.dacoromanica.ro
 USTENSILELE, MOBILIERUL 013IECTELE
DE
Prelegeri tinute de C. Prodan in zilele 2, 9
16 Aprilie 1938

In anul precedent v'am 3 despre

pe cari le-am denurnit majore:
Urbanistica, Arta a Naturei. Ele purtau asu-
pra acelor obiecte, ale cror caracteristica de a fi
imobile. In ele traesc
obiectele, cari le servesc la nevoile
Aceste prin opozitie celelalte, cari am vorbit
mai sus, au de a fi mobile. Ele
tuesc decorative minore.
nevoile, la cari aceste se
trei categorii: o categorie o
obiectele ce rAspimd la ncvoile noastre
de ori-ce mobilele obiectele de
a doua categorie o obiectele, ce satisfac
nevoile noastre fizice de impotriva intemperiilor,
de infrumusetare: podoaba,
noastre fizice;
a categorie cuprinde obiectele, ce satisfac nevoile
noastre intelectuale sufletesti genere: opera
schema.
Fiecare din 3 categorii vor fi tratate
3 curs de 3 ani conseculivi, cari vom trage
o concluzie eu privire la decorativismul pentru
aseza expresive: Sculptura, Pictura,
Astfel vom
a frumosului romanesc.
www.dacoromanica.ro
 411

acesta ne ocupa de prima categoric

arte decorative minore: Mobilierul,
de astäzi special ne ocupa de Ustensile.
La prima vedere s'ar párea paradoxal ca un
sau aparat, care un destinat
o lucrare, fi object susceptibil decorathme
Totusi lucrurile vázute mai. de aproape duc la
convingerea nu ne gäsim fata unui paradox, ci
fata poate fi suport de
artisticä. Spre exemplu: un ceasornic este un aparat
de mensuratiunea timpului, dar pentru un ceasornie
este un aparat de necesar omului,
asupra sa, produciltorii i-au dat o frumoasd, care
face ca uncle din ele fie adevärate opere de
Exemplul ceasornicul poate fi exemple
luate din toate categoriile de ustensile; spre
pian, un aparat de radio, o de teatru; o sabie de
onoare, un baston, o o mistrie, acete, cari ser-
vesc la turnarea mortarului la punerea pietrei
tale a unei cládiri mari, o de un automobil,
cari aparate de circulatiune, sau ustensile de
consumatie ca: o foarfecä, sau cari for-
meazä trusa de a unei femei frumoase, sau
o un departe.
Dacá din fapt a acestor exemple
cá ustensilele sunt susceptibile de decoratiune
hmci trebue vedem, care este clasificafiunea pentru
a le putea urmäri pe ordinea de
trecutul românesc.
Un ustensil este clestinat ajute la
sirea unui travaliu, serveascd la creatiunea altor
uzagiul omului individual sau
termeni economici uzagiul se numeste consumatiune, care
deck incorporarea obiectului con-
sumat.
Uzagiul, consumatiunea este - natura a
fiintei omenesti, din suflet - uzagiu
fizic uzagiu sufletesc a obiectelor produse.
Consumatiune sunt corelative, ele
una pentru alta. Intre aceste 2 de fenomene se inter-
pune fenomenul de circulatiune; iar pe deasupra sta
nomenul de repartitiune, fenomenul, care
dela autoritatea, ce presede la ordinea
din aceste categorii au
cari indeplinesc scopurile
Astfel fenomenele de repartitiune ca ustensile
cari ordinea armele.

www.dacoromanica.ro
 412

Fenomeiml de are: vehiculele circu-

aerianá.
Ustensilele, cele mai variate numeroase sunt
de productiune
Toatä gama de instrumente de transformarea ma-
teriel brute in manufaclurate, finite, care
cuprinde ustensilele industriilor extractive,
agricole manufacturiere propriu zise.
gama aparatelor
instrumente muzicale; ustensilele plaslice; apa-
rate, cari mrese puterea simturilor ca cele ce servese
la mensuratiune, cáci mensuratiunea este scopul principal
Apoi categoria de aparate de transmisiunea gändirei
cari corespund de transport lumea mate-
rialá
Insusi fenomenele de consumatiune au uslensilele
ca cele de consumatiune sau materialii
Toate aceste ustensile puse miscare fie
de omului, fie de forta fie forta

o
- pe uslensile mai este
productiunea ustensilelor
technicä apoi una
primul
Materia, care se foloseste fabricarea
acestor ustensile este metalul numai mod accesoriu
celelalte materii.
De industria metalurgich este semnul care
se de civilizatie a unei
Pentru tara omâneascri, a face studiul ustensilelor,
este a face studiul chiar al mestesugurilor, cari
buinteazá acele uslensile; este a face studiul breslelor
industriilor românesti. Noi nu avut productiune pro-
prie in msura care s'a asezat la noi meslesugarul
cu instrumentul de productiune.
Tot nostru se
4 faze.
Prima este a productiunei populare
ränesti instrumente primitive, pe cari le poate
mintea pentru nevoile de
Dintre acestea cele mai importante sunt: plugul
pentru furca rázboiul pentru torsul
inului cânepa.
A doua fazá este cea mänästireasc, care
aducea un element de progres productia româneascä,
cci prin productia ei pe nevoile primitive de

www.dacoromanica.ro
 413

mai erau nevoi superioare de

stat ale cultului, care mergea la
productia
A care de la secolului
al XVI-lea secolului al XVII-lea se
secolul al XIX-lea, faza de a
garilor specializati, cea mai mare de origine
anume din levant, ei erau bresle,
cu anumile reguli. Aceastá a breslelor a fost
1873, printeun decret din 22 s'au des-
fiintat mod oficial breslele cererea Austriei, una
cele (Austria Rusia) cari
scoaterea Principatelor de sub influenta oto-
punerea la dispozitiunea industriilor
respective cum a deschiderei barierelor, cari se
la asezarea sträini noastre.
A patra este cea a productiunei mecanice
motorizatd, ale cdrei pornesc de prin mij-
locul secolului al XIX-lea, dar care nu s'a putut stabili
definitiv neatarnárii din 1877-78
1887 legea de incurajare a Industriilor
In breslasii rámasi singuri
au elementele care majoritatea erau
evrei austriaci. s'au adaptat cum au putut la vremurile noi,
cari capitaluri cunostinta procedeelor noi
fabricatiune.
Despre va fi vorba In lectiunea de
prin ea s'a occidentalizat viata
Crearea nu trebue
de existenta care a fost
premergdtoarea industriilor noastre nici de infiintarea
meseriilor, care la noi a
domniilor regulamentare. Nu se poate
am spus-o despre
-
- despre o Industrie
timp nu existá destinat
o propovádueascl
Inceputurile fabricatiunei se prin
secolul al XVIII-lea, diferiti domnitori au
la noi, industrii, ca aceea a postavurilor
sau a produselor alimentare. Ele s'au fácut meseriasi
cari aduceau instrumentele, cari pe atunci se
Ergalii. Aceste Inceputuri au fost prdsite.
pentru intreprindere perseverentä eforturi
cari pe-atunci nu se puteau avea.
tot ca negustoria procure cele necesare
vietei. Negustorul le aducea din unde
cum se spunea atunci. Drumul anual al taxidului
www.dacoromanica.ro
 414

spre targurile renumite ale Occideritului,

cari mai frequentat era Lipsca. culminant at
acestor legturi de a fost 1804 1818,
negustorilor, cari 1-au frequentaL a fost eel mai
numeros.
Austria de fäurise plan de acaparare a
intregului orient márfurile ei. De aceea a pornit
lupta pentru suprimarea breslelor noastre. Etapele acestei
sunt anii 1820, 1832, 1858 1873. Dela aceste date
taxidarul a fi cu angrosistul impor-
noi de industrie s'au
rezultat ca cele Toate au nici una a.
rezistat timpului.
Adevärata indrumare a Industriei românesti
Infiintarea meseriilor.
noastre meserii sub domniiler
regulamentare. mestesugul se prin starostii.
Gea s'a la Iasi, prin legea
din 1835. Realizarea ei n'a avut 1841
lulie 20 sub numele de tehnic" cu conducerea
de prin-
ei scop era de a produce uneltele
'(1841-1848)
Cum ocupatiunea de a Românilor a fost agri-
primele unelte de fost cele neees,ane
câmpului.
Cain la aceeasi vreme Tara o
care a D-rului Zucker de a o
la Craiova mi a reuit. Bucurestii
1851 un institut identic dela Iasi.
Ori-cât ar fi fost active aceste nu
satisface nevoile de negustorii
se adreseze In
celei austriace, care
sau departe dela Pesta Viena, celor mai
apus: Franta spre exemplu negustorul N. Hagi-
Stoica a seceri Scheffield
cumpärare tot stokul fabricantului a pus se imprime
pe ele numele lui. In Moldova o de
lui Sacchetti.
Aparatele mai complicate, cari exploa-
tärile agricole nu puteau fi reilizate la noi.
treerat a fost de societatea de agriculturá
din Bucuresti, la 1835 al secretar
Carol o societate de boeri, cari
V. Alecsandri, au lucru. Moldova.
Primul miotor aburi pentru industrieg
noastre anume pentru industria a fost adus -
www.dacoromanica.ro
 415

1853 G. Assan, tatAl renumitilor industriasi - dela

Casa Siegel din Viena. transportului mo-
tor a fost povestitá conferintá de V. Assan.
la Bucuresti a un timp dublu
dela Viena la Giurgiu, cáci greutatea lui necesita
podurilor din drum.
motorul propulsiv era cel natural
al vântului al de cari constructiile,
pe cari le necesitau, agrementau poetic peisagiul,
aripile cruce pe creasta morei de vânt, ca o la
roata de de se
peste ea, care da impresia moara la
technic, de cum. s'a infiintat, s'a pus
lucru, mod serios. Era din 6 aleliere,
cum li se atuncea, conducerea fuseserä
angajati Mihail Covaci pentru Bla-
sius Meguser pentru Anton Bauer
Ferdinand Sternetzky pentru Anton Behr
pentru unul pentru stolerie, pe care vom
vedea lectia viitoare.
Cea expozitie de lucrári a fost care
primul agricole.
Conducerea a trecut la. 1843
inginer diplomat moldovean A. pe
cunoastem din lectiunile asupra arhitecturei la
lui Antoni Parteni, caligraf, care preda
senul geometric decorativ.
la reprezenta o prea grea
stat, de a fost dela 1847
1859, când se la Stat.
Primul antreprenor a fost bogatul negustor
(1847-1851), care angajase noi
pucinski, Reinicke, Carol Richter, Potischel. Io-
sef Hubacek. La 1850 expozitie, vizitata de
Ghika. Se ea: träsuri de Viena, de Bel-
grilaje, cruci, sfesnice, etc..

'Apoi antrepriza trece la Hrisouerghi (1851-

1854) la colonetul E. (1854-1856) a
confectionat unelte pojärnicesti: sacale tulumbe in.
fine la Chr. Pester (1856-1859) care aduce maestri
dela Pesta dar maestri
iesiti din I. Codreanu pentru
Gh. Samoil pentru Gh. Curtu pentru strun-
gárie. Ar fi interesant, ca cineva eu mai
ce au devenit cari variau
Intre 20-60 pe an.

www.dacoromanica.ro
 Scoala Bucuresti s'a mai mare di-
ficultate. Zucker, incercarea dela Craiova, a
la o alta pe Podul Targului de
Apoi prin legea din se
invtmint industrial rudimentar la ele-
mentare din Bucuresti Craiova. A trebuit vie eveni-
mentul primei Expozitiuni Universale Londra, din.
1851. pentru ca Domnitorul Tara Ro-
nu are in directtia
misia pentru technic era corn-
din parucicul Ion viitorul general,
cezii Gillet, Gilbert profesorul Alexe care va
deveni primul director al
$coala era, deosebire de mai degrabá
spre spre ferärie, tre-
3 mesteri 1 ferar. In cele
s'a 1 A. Beier 1 ferar I. Knole.
Un pentru unelte agricole se pe
de agricultura Pantelimon.
de dela Bucuresti trece, cea
Iasi, sub conducerea I. (1856-1861)
adus Viena.
$colile de abea puteau satisface o parte a
voilor pentru cari era total de Am väzut,
ce se pentra agricultura. Industrie nu aveam
Un lucru era necesar economiei noastre: transportul, care
prin o
transportul uscat, aveam care a fost
al boerirnei noastre. In
se caretasii austriaci, cari
,a se la noi, ler, Jean,
muscalul rus, la care mai era calul,
vehiculul.
Primul lucru, pe care 1-au domnitori
Sturza Ghika, la suirea pe tronul sprincipatelor, a
fost de a-si procura de cari sä
fata supusilor Ele au comandale la Viena, la
celebrul a lui Ghika mai
magazie mosia
Ilfov) a mostenitorilor. a Sturza, nu §tiu o
fi dar era mai luxoasá:
din rosu dinäuntru.
Aláturi transporlul pe - a luat
transportul vas este con-
struit Tara la 1837 purta munele
Mari la" Bibescu). A
Yost lansat la In Moldova s'a -pmstruit

www.dacoromanica.ro
 417

stationar in portul Galati care nurnele de Emma"

(1842) la 1851 se construeste goeleta Natalia".
In orclinea importantei de transport
vin ustensilele de luminat pentru cari s'au
vre-o fabrici, ca acelea de de sper-
ale lui P. Ghika Levrat Moldova, a lui
leanu Muntenia. Cea de chibrituri a lui Torenburg. Res-
tul se aduceau din nu ci mentionez
numai reverberele aduse Berlin pentru iluminatul
public.
Apoi pentru celelalte fabricatiuni. Indus-
trii cum. am mai spus erau putine. le mai
tante erau acele, cari se rezemau pe
de alcool cele paste
Veneau apoi fabricile de ,postav: una a lui
niceanu Moldova, alta a lui N. Tara
de sticlä.... restul se aducea de peste
In nevoilor s'au introdus vreo
inovatiuni.
Astfel la 1855 s'a telegraful, care avea
scop de a lega Principatele occidentul: Cer-
prin Bucuresti
cu Giurgiu.
Atunci se stabilesc la noi ceasornicari ca
sador Popovici (Agemoghi azi) Neumann
pentru stabilirea orei precise parucicul Joan Florescu
cuse un ceasornic de la Mitropolie.
La 1852, inginerul adus de
pentru a se adopte sistem.ul metric, care
a fost apoi in Moldova.
are o poveste mai pe care, de rtiu,
pot o povestesc acurn, dupá nu vorbi
de ustensilele industriei tipografice, despre cari am vorbit
ocazia artei gravurei, ca de fotografie.
in ori-ce stat, care se aseazá pe baze noi, cum au
fácut Principatele dunärene, dupá Regulamentul organic,
ustensilele cele de pentru exristenta lui sunt
armele.
La noi o industrie a armelor albe: a
arma de percusiune era importatä. Arma era
din 'occident pentru sportul vânâtoarei, care era
foarte rdspândit In boerimea Arma
atunci infiintate ni s'au trimes din Rusia,
câteva tunuri, cari a fost armata
ne-a venit dela Constantinopol.
14

www.dacoromanica.ro
 418

A doua desvoltarea a
cu Unirea sub Al. Cuza se
minä la 1877-78.
Perioada. aceasta este aceea a serioase
a noastre de
particulare. Ajutorul la crearea ne-a fost dat demo-
occiden tului Franta schim-
barea de domnie dela 1866 Domnitorului
Carol de Germania.
Ca stat, care aspira la sigur ches-
tiunea Inarmrilor o preocupe
De aceea chiar dela 1860 trece pentru instalarea
unei de tunuri" care este
senalul a sub Gen.
Problema preocupa
chiar elevii de arte vor fi
serviciul acestui stabilim.ent, care vior
de 7 sau 8 ani panä la 1870,
independenja. aceastá la 1876
scoala a fost sub conducerea lui T. Pavelescu se
poate spune, 6 a fost cea mai
pliná de rezultate fericite. Toti atunci au iesit
buni Muzeul se gäseau
lucrärile de examen fier lemn, dar cari din
neglijenta unora nu mai sunt.
dela Iasi, acest la Stat, a
fost de St. Emilian (1859-1861),
Adamovici (1861-62), M. Visinescu (1802-64),
mesteri noi: Taberl, Hurca, apoi D. Asaky,
A. D. Holban (1864-67)
fost transformatá fabricil de instrumente aratorii
fine de Gh. Constantinescu (1867-1876)
rezultatele cele mai
Pe aceste superioare s'au mai
inferioare ca cea Craiova (1871)
(1872), Galati (1874) Roman (1879) una
de Iasi (1870) cari exist
Cu toatá pentru masinism a
lelor noastre, constatarea care se face
de criticii vremei asupra la
Universale din Paris 1867 1873 este
tocmai lipsa a masiniste.
mäsesem tot la metode. Masina apare cu
Calea ei este de nevoile transporturilor;
special de inzestrarea ferate.
mania Austria lucrárile
Strousberg,
rulant era adus Wile

www.dacoromanica.ro
 419

Scheffield!, Hanovra, Soc. Alsacia, etc., nu le enumr

pe in total vreo zeci die
sute de vagoane anuine 120 1100 de
In transportul pe uscat apare in 1871 tram.vaiul eu
tractiune
In transportul pe progresele sunt simtitoare:
Mare dela Linz. din
Anglia Franta. Yachttul domnesc este cornandat
Franta condus de (1868). Se un
atelier al flotilei din care iese contra-torpilorul
(1875), etc. Armata a fost cu pustile
Chassepot Martiny-Henry tunuri ghintuite,
care a fost câstigat rzboiul 1877-78.
Industria a se aduce instrumente,
mai a fost instalatia dela a
sericicole, care adusese rásboaie din Franta cari la
desfiintarea Soc. trecut la alelierele azilului
D oanma.
Se instaleazá o moará aburi a lui Zahariad-
Olmaz; fabrici de la Sascut (1874)
(1876).
Se aseazä la noi reprezentanti ai fabricelor de
agricole ca Watsoin & Youell. Harman, etc.
Metalurgia face ateliere ca acele ale lui
Baptist, Gaiser, Wiegel, Freund, Wolff, cari mai
clobändit desvoltarea de
Alte ateliere, cari au azi o mare hi toate
rectiile metalurgiei ca Lemaître sau Teirich & Leopolder
se instalaserä la noi antreprenori de msuri si
de anarate telegrafice.
Travizani & se cu aparate
chirurgicale, apoi o serie de
- intre cari citez pe Ruppel, ceasornicarul
- fabricanti de instrumente muzicale: etc.
Cu toate aceste inceputuri productiunea este tot
Evenimentul eel mai important este suprimarea.
breslelor la 22 1873. este exact
cá decretul de disolvare s'a dat dupá interventiunea Aus-
triei, care aveam incheem 1875 primul tratat de
comert calitate de Stat de sine nu e mai putin
adevärat, breslele nu mai face fatá la
vremtrilor noi. Câtva timp mestesugarii au
leAtura, ce o au fost de
curenta austriacä, care se instala la noi. Camerele de
mers, prin Legea din 1864, priceput acti-
vitatea deck dupá rázboi. Initiativa privatá a
supleeze acestor lipsuri. In 1868 se la Iasi o
Soc. de incurajarea artelor m.eserillor; iar la Bucure0

www.dacoromanica.ro
 420

dela poporului ocupat de

meserii din aceste preocupäri Soc. Con-
(1876-85) sub conducerea lui C. PoruMbaru,
care a fäcut la 1880 prima produse in-
dustriale românesti.
Miscarea de Porumbaru a de
unul, care a fost animatorul acestei lumi niunci-
toare lupta Dirnitrie
Timp de 15 ani, cooperativele, pe cari
la Bucuresti, Pitesti, C.-Lung, Bräila,
le-a dat ocazie se manifeste se
cunoscuti Expozitiile din 1883 la Bucuresti, 1884 la
Iasi, 1887 la Craiova, care a o expozitie protest
contra ungure5ti dela Pesta, din 1894
1895 la Bucuresti.
Cu ne gsim
de dupá Ea era bine pentru
timp nostru industrial era
$coala de arte meserii din Bucuresti sub
lui Ion Manole (1876-1885) I. Pavelescu (1885-87)
T. a trecut ca
dela Iasi, de Miele (1876-79) Al.
$tefänescu (1879-1887) Flazu (1887-89) (1894-95)
I. Catargi (1889-94).
$coalele de ce s'au n'an
avut duratá lungä. cea dela a durat dela
1880 la 1891, cea dela dela 1881. la 1891, cea
dela lad dela la 1887, cea dela
188.3 la 1893, cea dela. 1883 la cea dela
dela 1883 la 1894.
rezultate invaziunei elementelor
parte mai bine cele românesti,
parte mai lupta pentru
fi vrut vä fac un tablou al acestor
cari, ori ce s'ar zice, au adus un
real dar vremea nu-mi tablou se
poate face mai usurintä, decât pentru perioadele pre-
cedente, pentru dela 1884 un al
mert-ului, din care se pot nu numai indi-
viduale, dar cele sociale, cari a se constitui.
lea a trecut sub directiune
neascá, cá trebuit montate atelierele necesare
reparatiunilor rulant. Transportul pe
a cerut la Galati dintre cari amintesc
pe acele ale lui F'ernic, director al $c. de din
Galati. trecute sub o directiune s'au or-

www.dacoromanica.ro
 421

.ganizat ca la 1895 ing. Schindler sä

primul vagon din Societätei.
In materie de armament gen. J. Lahovari introduce
pusca Manlicher tunul Krupp, cari am
mare.
Contactul aduce toate noutätile tech-
nice, care se vând magazinele lui Leyendecker,
hauer, etc. Schnautze. Otto Harnisch, Mailer, Blei
mayer, etc. Necesitätile fac inginerul technician
instalatorul; ba chiar o lege a brevetelor
apare la 1897 pentru a pune la adäpost inventiile indigene
exploatarea celor importate. Apare telefonul masina
de mecanica (cunoscuta masinä as-
tronomic.
'In evenimentul important
Industrie este Legea pentru incurajarea Industriilor na-
din 1887, care a Incoronat edificiul de
luate de I. Brátianu In timpul guvernärei lui 12
In luarea acestor a fost
P. Aurelian, care avea idei limpezi hotárâte materie.
La statistica, care s'a fäcut 1900, 13
ani de aplicare a legei, industriile create, cari beneficiau
de avantagiile acestei legi se ridicau la 171, dintre cari
ea mai importantá era Rafineria de petrol a Soc. Steaua,
capital de 20.000.0001ei, apoi fabrica Goetz pentru
exploatarea lemnului de constructiune cap. de 9.000.000,
apoi fabrici de zahr, bazaR (Cotroceni), postav (Bn-
husi). fonderiile Catz altele, toate repartizate 3
sau 4 centre: Rfov-Prahova. Bacäu-Neamtu, Covurlui
Dolj.
perioadä de desvoltare a Industriei
nesti este cea dela 1900-1918, când ea a fost
eu ustensilele necesare fabricalelor cerute societatea
noastrá.
Expozitiunea Paris din 1900 fäcus
tara toate bogtiile ei,
special
atât cäutat lumea intreagä.
Petrolul românesc, faima reusitei celelalle
intreprinderi adusese tara capitalurile
hi forma nouä a societätilor anonime au cotribuit la
complectarea productiunei industriale In
din 171 la 1900 la mii
celui mare.
A vi le ar fi faslidios, dar, ce pot
este industria metalurgicá a trecut
iar industria electricá, care la 1900 abea
a ajuns la cea mai mare desvoltare.

www.dacoromanica.ro
 422

introdus la noi de Principe le

Bibescu (Mercedes) G. Assan ( ) a luat repede
mare desvoltare. Tramvaele se electrificA.
constructiuni cereau noi mijloace de luminat
Industriile cele mai iau nastere ca acele
tractive, de materiale de constructie, chimice, etc.
La adäpostul umbra acestor Injghebäri, meste-
sugarul industrial romänesc
trau modest.
Doi oameni, doi ministri s'au la reforma
industrial: P. P. Carp (1893), când
erau pe Ministerul de agriculturä
Haret (1890), care a adus acest la instxuctia
Amândoi legiferat reforma
Legea lui Haret din 1899, aplicatá 1901,
vre-o 70 de de meserii 2 categorii:
elementare coli inferioare, cari
trunse de nou, pe care Haret insuflat noului
invätmânt general. superioare de meserii, cea din:
Bucuresti sub conducerea lui Bujoiu (1901-1905) dar
mai ales a lui P. Panaitescu (1905-1922) cea dela Iasi
sub conducerea ing. Ch. Corban (1895-1914)
(1914-1922) s'au pus slujba ideilor noi decorative,
ce emaná dela $coala de a directorului
Mincu.
Aceste transformäri se datoresc parte
tilor de meserii, cari se adunaserá o
cietate sub conducerea ing. Condeescu (1899).
la captänd miscarea lui Butculescu, dupä
Butculescu captase pe a lui Porumbaru, au agitat
lume a meseriasilor, cari s'au Primul Congres-
al la Sept. 1900, spre a cere organizarea meseriilor.
"Congresul purtat roadele pentru N.
a proect, care reluat de V. Missir
.1902 a legea, care s-au näscut Corporatiile, lege
modificatá de I. Lahovari 1906 complect
de Nenitescu Xenopol in. 1912.
Din agitatia chestiunilor ce interesau aceastä
de activitate s'a mai un minister nou al Industriei
Comertului 1909 o lege de Incurajarea
dustriei Nationale, a lui Orleanu (1910).
Din aceeasi agitatie 2 partide politice:
socialist, reinfiintat de Rakovsky pe ruinele vechiului
partid trecut liberalism nationalist-antisemit
al d-lui _profesor de economie la Iasi, care
trebue recunoascá de al lui pe D.
directia economicá dupä in cea culturalá

www.dacoromanica.ro
 423

noscuse pe a d-lui N. care pe atunci ducea btrilia

a
In stare infloritoare se gilsea la
intrarea ci räzboiul mondial, sau aproape
totul s'a Armamentul nostru se
insuficient, chiar cursul a fost
aliatii am putut
Prin alipirea Tärilor surori, avutul national s'a
dar industriile, cari se celor ale vechiului
regat se gäseau aceeasi stare näruire ale
prima indatorire, care se impunea era aceea a
Refacerea s'a eu ajutorul
a veche din lumea
muncitoreascá s'a ivit din nou. La inceput s'a .prezentat
un conflict rnuncä acum ca
munca munca
Intre aceste lupte a industria
care tot industria metalur-
La industria veche s'a industria Transil-
-vaniei, mai importanta, care se gseau gruparile
Resita Hunedoara. Astázi aceste industrii se gäsesc sub
egida a 2 potentati: Malaxa Auschnitt. Aceastä industrie
este stare ori ce dela armament, material
rulant, aparate luminat aparate ustensile
industriei la aparate de
de
Dar ori ar fi stare producá, nu sunt
stare acopere nevoile viata eco-
trebue arma-
motorizat ne vine dela Skoda. Aparatele de tran-
sport mai ales cele de transport ne vin
cari au case de reprezentanta la noi.
Noutätile ca circulatia aerianä comunicatia
tot de acolo ne vine, desi cele din s'a
la noi aceste industrii ca fabrica I. A. R.
Brasov sau Electrica posibile expozi-
tiuni de aviatie (1927) radio (1929 de aero-chimie
(1929) sau cea 1921, care le coprindea toate trele
ramuri.
a lectiune, care
In sbor de Industriei
spui cuvinte despre nostru
industrial. care nädejdea
Intreprinderilor noastre industriale.
Transilvania aducea $coli de meserii la
Oradea, Arad, Satu Mare,

www.dacoromanica.ro
 424

119 de ucenici, 10 germane

la care data din 1898.
Bucovina aducea dela C. Lung, Vijnita, Storo-
o la Cernäuti.
Basarabia la Rezina, Soroca ale
zemstvelor la Cetatea Albä, Soroa, Vasieni,
acestea mai Infiintat alipire 15
Transilvania, la Cliciova, Borgoprund,
Rupea.. Cohalm Vistea de jos, Deva,
Cluj 3 in Bucovina, Suceava, Storojinet
tot a românizat.
Acest rezultat a fost obtinutt prin interventia Asociatiei
didactic al de in 1918.
De atunci astäzi se fruntea acestei
asociatiuni inginerul Ion inspector general al
profesional, prin cäruia s'a
cut mai unificarea institutiunile din
alipite cele din vechiul regat, cum românizarea
Eforturile au dus la rezultate de fericite,
nostru nu mai are rolul de cenusereasä
industria este in stare producá nu mimai
isprävite de bun gust dar dea
struiti pentru toate
In acest invtilmânt asupra s'a fixat
d-lui Ministru Angelescu prin legea din 1936 este
dejdea viitorului industriei nationale.

Arta mobilierului face parte din prima serie de arte

decorative minore, din care am despre-
materia ustensilelor ne rmâne a mai vedea materia
biectelor de
Ca artá decorativd ea se sub
denta decorative majore (arhiectura, 'urbanism,
arta gradinilor) special a arhitecturei, care este o
constructivá care problema utilitark technica
uneste artisticä, decorativä. am. din studiul
arhitecturei, este 2
interioard cea dela interior bogatä
oea dela exterior, interesând toate laturile
unei on, pereti, planseu.
decoratiune interioará uneori
decoratiunea mobilierului, ce urmeazá a se aseza acea
Incäpere.
Arta mobilierului este ea o artá constructivä care
se cele probleme, decorativá
de aceea arta mobilierului este mai de arta

www.dacoromanica.ro
 425

-arhitecturei, dela care se Ba mai mult,

-sunt de cele multe ori creatorii de modele pentru arta
Mobila este, numele o un
se poate muta Totusi mobilierul
are oarecare fixitate aranjamentul camere. Din
punct de vedere mobilele se mobile grele
mobile usoare. Mobilá grea este spre exemplu un dulap
haine, un de rufe, o pentru
pentru ustensile de sufragerie sau un bufet pentru
bucátárie. Mobila este spre exemplu
scaunul, care se mai des dela locul dar care
pástreazá o asezare fie in jurul unei mese
sufragerie, de salon, de biurou, fie de a lungul peretilor
camerei.
Mobile le, din de vedere al
se mai pot mobile de aplicá mobile de
Astfel un dulap, o consolä, o etajerá este o
de aplicá, pentru spatele se peretele
de parte nu este decoratá. Tot
o o este o rnobilá de mijloc,.pentru
destinatä a primi jurul ele sunt ,agre-
mentate decoratiuni toate pärtile pentru din
toate pärtile pot fi väzute.
mobilelor este o
care nu se care este poate dovedi
sau rául gust al sau stäpfinei unei case.
se. mai in
de mai grosolaná de
restre, nu mai vorbirn de cea de binale.
adevärata clasificatiune a mobilelor nu este acea
arätatá sus, aceea, care mobilele des-
tinatia acest criteriu mobilele se
categorii, satisfac nevoi materiale sau
fizice ale
Cele din prima categorie, cari satisfac nevoi
sunt mobilele, cari, ca dulap, o un
bufet, o o masá, bahut. piedestal, sunt desti-
nate sau suporte dimensiuni
mici ca vestminte, cärti, ustensile sufragerie sau de
prin mobile de
Cele din a categorie, cari satisfac nevoi fizice.
sunt cari, ca un scaun, un fotoliu, o canapea,
pat servesc la odihna trupului omenesc.
acestea mai sunt categorii de
in case cari nu sunt mobile
propriu zise, ci numai prin sunt indispensabile
unui apartament sunt agrernentate cu 'decoratiuni de

www.dacoromanica.ro
 426

arta, sunt categoria mobilierului. Pe uncle

ele, le cunoasteti din lectia precedenth, unde v'am vorbit
despre ele: Sunt suspendate de
sobele genere corpurile de ustensilebe,
cari produc Sunt apoi
aparatele artistice ca cele muzicale:
un pian, aparat de radio, sau cu o ba-
una din
nile
picturalá,
Pe altele, le cunoaste
sunt chiar operile de
- cari asezate
-
cadrul decorativ
rame, le o un rost de a
peretilor case. In aceeasi categorie trebuesc introduse
fotografice oglinzile, cari au de scop a aminti
a evoca pe iubiti pe sine Acestea
pot intra mobilelor.
Pentru fabricatinnea mobilelor - construite - mate-
rialul este lemnul mai de
Sunt desi mai tari, este spre
exemplu: ebenul, sunt mai pentru mobilele
de unde denumirea de ebenisti"
artei lemnului. La se pot elementul coloristic,
pe aur, sau elementul
desenat, pe arta marchetäriei.
le se pot fabrica din alte maleriale, ca
metalul piatra, astfel mobile nu sunt deslinate
a garnisi atat interiorul mai ales gra-
dinile sträzile, ele pot mai rezista intern-
vremei. pentru apartamente mobile de
metal ca paturi de bronz sau de fier, mese, scaune
dulapuri metal, dar ele au destinatie specialä.
noi impuie mobila de metal nikelat,
din mobilierul sanitar al salelor de
moda a fost s'a la
de lemn. E ca un astfel de mobilier fie
potrivit cu de
Duritatea metalului fac mobilele din
si nu fie adoptate pentru mobilele de Chiar
kmnul o duritate, care a ca cursul
lumea caute a atenua dezagrementul,
produce.
Tapiteria, capitonagiul, perna salteaua sunt acce-
soriile acestor categorii de mobile, destinate satisfach
nevoea a face comodi utilizarea
care a avut de scop de a servi
de la a pe sau
canapele pentru sau pe spätarele scaunelor
sprijinit. Mai perna s'a incorporat mobili,
ca secolul al XVIII-lea mobila complect

www.dacoromanica.ro
 427

de numele tapiteri" acestei categorii

meseriai. In secolul al tapiteria a
cu pielea.
Arta tesätoriei tapiteriilor este mai veche decât arta
mobilierului construit, pentru popoarele primitive au
ounoscut-o ca mod de al Chiar
populatiunile din centrul unde se
nu se cunoaste altá deck re
.care se turceste, picioarele
Chiar, a mobila construitä din
au ca mobilá plan
.a fi pus jos sau pus pe sau de a
categoria mobilei plate tapetul, tanturile,
perdelele portierele.
A vorbi mobilierul trecutului nostru româ-
nesc este foarte greu, mai ales, când te adresezi mobi-
civil.
ar fi fost vorbesc despre mobilierul
sericesc, ar fi fost foarte usor, pentru urme despre acest
mobilier se din cele mai departate timpuri arta
tâmplelor, stranelor iconostaselor era foarte desvol-
ca artei lemnului tara
un sens bisericesc. este fabricantul de tâmple,
-dar a meseriasul, care face mese sau scaune.
acesta ne este gândul, pentru-cä, ati
precedente, am atacat arta religioasä,
pe care am dinadins la o parte, pentru a forma
unor lectiuni
'Gândul nostru este de a vorbi de mobilierul civil al
particulare al institutiunilor noastre publice.
Ceea ce va fi fost mobilierul caselor boeresti domnesti
este greu de spus din urmelor trecutului nostru
De abea, se poate spune erau aceste inte-
rioruri gravuri, cari reproduc scene din Palate le
ele sala tronului este cam
astfel : Scaun spätar pe o trepte.
Canapea genul celor din orient (otomane) pentru ase-
.zarea a a oaspetelui caruia
i se cinstire. Divanuri de jur
pentru boeri.
De sigur la confectionarea acestor mobile vor fi
lucrat mesterii biserici. In trecutul nostru
arta a fost foarte
.curgerea timpului - dl. spune - ar fi trecut
3 faze:
datina dela noi, care este
www.dacoromanica.ro
 428

mai populara, de Byzant;

a cloua este care la decorul
un element naturalist Imprumutat din
a este aceea a sec. XVIII XIX, mes-
este
Nu contrazicem aceastá
vine dela mare cunoschtor al trecutului nostru.
ce vá pot spune eu, este, deca-
a dat de la 1830 mai exista o
pe Episcopia de condusá de un Ene,
care transferat la Bucuresti, se mai vede
nuind azi ei urmasii farniliei
E probabil mobila venea din Orient
mobila casa camere la dreapta
la unni antreu care lega pridvorul de
moda divane acoperite cu covoare,
dulapuri msuta sau din
Transilvania Austria, de venea dulapul
cu sau lada de Brasov.
Când transporturile s'au face mai
mobila se de mai departe, Viena
Lipsca. de sigur era de stil
cidental.
Ocupatiunile principatelor armate aus-
triace cursul ultimelor 2 secole, transformasera gus-
nu mimai irnbracminte dar mobilarea
teriorului.
secolului al XIX-lea, mobilile, cari au
fost amenajate palatele domncsti, acela al lui Moruz la
acela al primului Domn Gr. Ghika la
erau stil empiric, atunci la
ocupatiunea din 1828-1834
de occidentalizare a fost pe drumul pe care
nu se mai putea intoarce.
Pe atimei Europa se lase reactiunea
care intorsese gustul
pornita din - miscarea
gotic,
gustul pentru interiorul simplu, ordonat, asezat, care,
a fost la toate popoarele a
numele mai potrivit, ce a prirnit arta a
mobilierului numele de stil
Cu astfel de mobilier s'au modernizat mai toate
boeresti sau mai de Nu
din aceea vreme, care nu se fi agrementat
din aceastá de mahon
catifea de o culoare. Nu.
e care nu fi ca un vestigiu
www.dacoromanica.ro
 429

acelor vremi: vre-o comoda saltare, o garnitura de

salon, vre-un dulap de sau plaeaj, de
mahon sau vreo galerie de fereastra,
pod, de care pe erdele
de califea sau mai usor de cari, pentru
cerne lumina din o etea, care acoperea
fereastra sau retele, care se
Domnii nostri regulamentari, ou de mobile si-au
garnisit palatele, pe cari le-au
Mihai Sturza, Al. s'au suit
pe tronurile Principatelor dundrene, au fost
amenajeze palatele, cari aveau se instaleze. Sturza
propria lui a trebuit mobileze o
a tronului. Al. Ghika, desi avea casa lui in cládirea, care
este Prefectura jud. Ilfov, instalat resedinta
Casa G-olescu, pe podul Mogosoaei, care este
regal.
fost vremei.
,Domnitorul Mihai Sturza profesorul
copiilor Lincourt, aprovizioneze din Franta,
vom vedea viitoare pe cari i le-a pro-
pentru lat, pentru resedinta lui de
vará dela
Domnitorul Ghika s'a instalat Casa Golescu,
Casa Statului spre a fi doinneasca Curte.
pietatea unei mostenitoare: Principesa Alexandrina Ghika,
nepoata lui, au fost publicate descrierea conturile
care se la vreo 312.856 lei, insemnarea
chiar cu Domnitorului arati, suma a
() a
din saloane: de palisandru o
canapea de perete, 2 usi. Fotolii capi-
tonate mare deasupra canapelei,
de o alta 2 aplice ou 3 brate. Lampä
mare pe picior la coJtul salonutui. die
petrol ou glob mat, rezervorul de petrol ascuns vas
de portelan, care-i serveste de piedestal.
Aminlirile Principesei mai de celelalte mo-
bile ale casei, cari detronarea Domnitorului din 1842
au duse Castelul dela Pascani, apoi
mostenitori la moartea lui. de lucrat
gustul este o de
muzeu. Mai spune de niste gobelinuri de pret, cari
au fost cumphrate de Domnitorul si
s'au vechiul lat.
Tot amenajarea casei lui Bibescu
de Spitalul Brancovenesc pentru a deveni lal
domnesc 1842-1848.

www.dacoromanica.ro
 430

care s'a ocupat lucrare a fost

dimir de Blaremberg. Fiecare era
loare. Una in ros, galben, alta verde, alta
albastru. Sala tronului era cu draperii de
vazuri poleite pene de Strauss. Se
numele tapiterului care le-a asezat: suma
7.137 lei.
.Din carnetul de socoteli a Blaremberg se cunosc
mobilelor, ce cumpárase pentru
Domnii Conventiunei Balta-Liman:
Ghika transformat casele respective
Ideea interiorului intrase
obiceiuri, doi publicisti ai vremei: Eliade Assaky
se gäsesc pusi situatiune de a
lumei care se ridica, modul cum trebue fie
o casa.
Din cele de mai se poate vedea aveam deja,
tapiteri. Trebue amintese pe mai
semnat ei Frederic Bossel (1875-1873) venit
Buouresti pela din tara lui de origine Danemarca.
1834
El este mai de cunoscut prin sala de petreceri
baluri, pe care o exploata pe vremuri era garnisitä
mobile draperii de el.
(La era numele de Konigsberger, cei
mai multi erau evrei austriaci, dintre cari voind
principat nu au putut pentru
ce este mai important pentru arta
nului la tará a fost infiintarea
meseriilor.
Dupá din lectia
meseriilor a la Iasi Institutul technic
.1841. cele 6 ateliere ale lui era unul de stolerie.
Mesterul care conducea acest atelier se numea
Deaky. Profesor de modelaj arabescuri,
Angeleo apoi caligraful Parteni. a
trecul sub antreprize, au fost schimbati maestrii, ale
le cunosc, nu arät, care este
ce se ocupa de stolerie. Bänuesc a fi Wentzel
La finele expozitiuni de fine de an ale se
seau lucräri de mobilier sau obiecte de stolerie, cum li
se spunea: mobile de mahon, frasin tei. Ba mai
se la de arta, pentru au
mobilier pentru Sala tronului sub Mihai Sturza.
sub domnitorul Gr. Ghika. mä
tromd domnitorului Ghika se gseste Scoalelor
din Iasi.
aceasta iesitä din trebue fi fost

www.dacoromanica.ro
 431

mai atelierul a mobila

cari se atunci.
Mobila lux se magazine ca acel a lui
a CAliman.
ia
de meserii a
Tocmai la 1852
mai mult
am
ce provocate de Prima
UniversalA Londra din 1851.
mai aplecat tAmplärie, deca
spre - prin opunere Iasi.
Trebuea cu 3 ateliere de de
dar s'a
un tâmplar-ebenist: A. Beier, adus mi se pare Viena.
De sigur lucrárile, cari au iesit din acest atelier,
trebue fi fost superioare dela Iasi In stilul
vremei atunci, care era tot
Mobile le de lux se &eau magazine ca al lui
trecut apoi proprietatea lui ller a lui Grant.
mobilelor era se vedea din
Locot. austr. Ferel, care reprezinta camera pre-
ca primeascá pe unul din trimesii celor 7
garante la 1858. Case le cari au fost trimesii
sunt: Casa Misa trimesul Frantei, Casa
trimesul austriac, Casa Niculescu sardinez, Casa K.
Ghika Casa G. Ghika prusian, Casa Ciokan
britanic, Casa Th. Asan rusienesc. Toate erau
tipic Bidermeier, mobile, cari s'au vândut

In urmAtoare, care domnia lui

Cuza independentei arta
lierului a progrese mari, pentru prin Unire in-
tram nou de eu o de
cietate, care interioruri mai primitoare, mai
grijite, mai bogate.
care s'a fâcut, a fost amenajarea
resedinte de alta de pentru noul dom-
comun
'Cea a fost instalatA Palatul dom-
nose pe Podul Mogosoaei, ce fusese provizoriu repus
in fostul donlnitor Alex. Ghika,
macam al
In Monitorul Oficial 12 August 1859
de Comisia,
ditiunile care ea se va face. Se pentru etajul de
jos: mobila pentru un vestibul, o mâncare, o
biliard, sus la etaj: o a 3 saloane,
unul galben, unul albastru, unul verde. Sala

www.dacoromanica.ro
 432

contie: o de palisandru, un baldachin

de catifea rosie pe 2 tronuri, 6 6
banchete 24 perdele 4 portiere. In
Doamnei: o camerá de culcare, un cabinet de
un boudoir un salon. In apartamentul
un cabinet de biblioteck un o
camerä a a aghiotantilor.
Tot amintirile Principesei Alexandrina Ghika, al
sot, fostului Domnitor Ghika din Moldova
aghiotant al Domnitorului Cuza, a se
de mobilier), se nota casei & Worms din
Paris, win care furnizeazd mobilier 3 saloane.
. Tot de acolo se va fi adus mobilierul Rese-
dinta Cotroceni pentru care s'a votat de adunare 600
galbeni. In Domniei lui Cuza cea d'inni mare
institutie care a trebuit fie instalatà, a fost
Curte de Casatie, care se la 1862. Mobi-
lierul comandat pentru ea era tapitat catifea rosie.
A doua institutie a fost Corpul Ponderator (Senatul)
pentru mobilarea s'a 65.000 lei tot atunci
s'a refäcut mobilierul adunárei deputatilor.
domnitorul Carol a venit a fost instalat
aceste resedinte. El sii se instaleze
mobile gustul lui, care aminte de
pe care o páräsise. De aceea a adus pe un ebenist
din tara lui, pe Star, dela care a el lecliuni de
cu ajutorul transformat
cu interioard a palatului. Ba
atunci, s'a simtit definitiv de aceastá tari,
construit castel la Sinaia: Castelul pe care
mobilat stilul ,,alt-deutsch". a .d-lui Gold-
Haret descrie interiorul acestui Palat ci vi trimet
la pentru mai ample informatii. In atelier
tAmplarul Emil Gerresch, Coburg, care va trece la
$coala de meserii 1894.
Boerimea burghezia noastrá curent cu
vremea i-au interiorurile. Tapiterii au
a se instala la Mentionez dintre pe
pe mai important dintre ei pe
care avut atelierul magazinul clidirea de
Palatul regal cunoscuti sub numele de Casa Olbrich
care este El era tapiterul lumei bune a
El a fácut lucririle de mobilier draperii
expozitiunile din Paris 1867 Viena 1873.
Comisia de tarif 1875. - Tot
atunci apar .negustorii de tapete.
Ce puteau conthie casele s'a in ewo-
zitia expozitiunei universale dela Viena

www.dacoromanica.ro
 433

când fiecare mai mare: Cantacuzino, Kretulescu.

Floreseu, Anion, Davila, Esarcu, Kogälniceanu, Manu.
Costaforu, Odobescu,Greceanu a trimes acolo, ce
.aveau mai de pret locuintele ca mobile
florentine, de scaune masive de diferite
tiluri, Boule, vitrine vernis-martin, covo-
orientalii pe de o parte de alta cum-
eu preturi leftine la Viena, cáci Krachul financiar
persan ocazie ori cui a cumpára de mobile.
De atunci este obiceiul de a o turceasc
toate casele boeresti.
Institutiile publice, cari se atunci erau
gärile, pentru cari era nevoe de de fer.
Ele se aduceau de importatorii nostri ca: Appel, Chetman
Servalius, Herzog altii mai ales din
.Germania Austria sau Elvetia Franta (Leclere-Dizier).
a apdrea magazinefe de mobile pentru lumea
cáci cea la mobila de Brasov,
chiar fabrici acea a lui Sternberg (187Q) di
$coalele noastre superioare de arte cari
de cari
atunci la Craiova, Galati,
'Roman destul produsele fie
seam. Astfel dela Iasi a trimes la Expozitia din
Paris 1867 un gueridon de marchetárie. din
elevii dela Bueuresti Mihail Babic, trimesese
un pat baldachin. La Viena 1873
premiati Iosef Benisch Russu Gh. mobile.
produceau elevi, cari au tre-
artelor omânesti I. Georgescu, viitorul profesor
la de Bele-arte din sau
Fronescu, profesor de sculpturä la din Iasi.
Carol Storck, profesorul de la de Bele-
arte din Bucuresti nu era altoeva deciit un maestru
zelator, apoi teracotor, care viitor poate
tari sculptura s'a dus la
a la intoarcerea lui pela 1860
a deschis un atelier de sculpturd din care a iesit
ales timplärie bisericeascä, dar civili.
Asemenea mobilier expunea Expozitiunile
de pe acea vreme, cari avea arta
decorativä, de altfel ca colegul de Belearte Th.
care el mobili ci mai
punea Stöhr,
La Expozitia Concordiei, despre care v'am vorbit
- au expus: Silceanu, Louis XIV
pentru Butculescu; Niculescu
Golesti, Gherghe,

www.dacoromanica.ro
 434

lele de meserii, Pantelimon, Soc. Constructorilor,

spun mobilelor se transformase, etc.
Aici spun vremurile aveau stil
bine definit. fabricatimiea a mobilierului
nu era de artisti. se executau ori ce fel
modele stiluri, care au adus o confuzie gusturi..
Expozitiunea Universali din Paris 1878, mobi-
japonez a avut mare succes s'a rispandit
in Europa mobila de bambu. Stilul japonez este acela
care a influentat europeana
ca influenti si adaptare
la formule noi, cari au condus la de mai
Domnitei Elisabeta se va stabili
miscare pentru sustinerea tapiteriei nationale. care avea
origini mai vechi.
räzboiul din 1877-78 se comertul
industria mobilierului, instalirei la a firmelor
sträine, a primelor fabrici de
de rândul trecut, cum de
cu Austria din 1875, suprimase breslele deschisese calea
pentru meseriasii sträini in special austriaci. In indus-
tria mobilierului se petrece lucru.
Primul atelier, care se la 1880 este al lui
S. Emanuel, care este pentru avea
atelier de de lemn de
tapitárie. A furnisat mobilier cele mai multe dintre
institutiunile noastre publice: Ministere, lat de Justitie,
de Conturi, Universitäti, Institut boatnic, Casa de
Deptmeri, etc.
Apoi fabrica din 1884 a lui Bucher & Durer, a.
lui Schmidieger, Prager & Biller, a lui Lessel, a lui
Marin Ganea, etc.
S'au mai fabrici de mobile de lemn Incovoiat
aburi ca a lui sau Tiktin dela Ia§i
sistemul Thonet din Viena, care de altfel asezat
la noi o reprezentanta.
De alte case din aveau reprezen-
tante la noi, este Casa din Paris, care
a cea mai lucrare de räzboi, mobi-
bilarea noilor aripi a Palatului regal, sau mai bine zis a
noului trup, e partea din fund, care se
Tronului, cea nouä, luxos amenajata, ca o
la rangul de lumea aduce
de sali, care a ars in 1927, care a
nitätile de pe vremea lui Carol I Ferdinand I. Pe
estradi 3 erau asezate cele 2 tronuri,
la o decoratie cu sterna Wei. Deasupra

www.dacoromanica.ro
 435

baldaquin de bogat brodatá se sprijinea 2

halebarde. La dreapta la tronurilor 2
pátrate, pe cari erau asezate coroanele de din.
tunurile turcesti. (Mobila din fabrica casei
Krieger).
La Iasi se Infiintase 1884 un atelier de mobile de
lux a Levi Held. La Galati
Magazine de mobile multe vrea
obosesc, Incárcându-vä mintea eu
Olbrich, rmásese fruntea La expozitiu-
nile cooperatorilor lui Butculescu avea tot-de-auna
lui special.
aceste expozitiuni, cari avut 1883
resti, 1884 Iasi, 1887 Craiova, 1895 Bucuresti,
la Expozitiunea Paris din 1889, s'au
manifestat absolventii de meserii, ca Stelian
Constantinescu, i atelierele deferitelor
cari existau cari s'au mai infiintat pe urmá.
lectia
'Activitatea ca maestri, cari au condus atelierele
tamplárie se cunose mai bine, ca cei din _perioada
precedentil.
de meserii din Iasi, celei
din Bucuresti multi din absolventii ei au profesat la
Dintre maestri de vreu
pe C. Carl5nescu, care a trecut la de meserii dela
Gh. Vasiliu, la de meserii din Galati.
Bocek. maestru sculptor la din Iasi.
La Bucuresti au fost: Fr. Lutz, Gh. Ionescu, Pavel
Penta. un Emil Gerrechs, camaradul de ate-
al Carol. Peste ei de atelier
italian Foscalina, adus la 1876 de gen. Davila pentru
dela de .(gen.
Davila se ocupa de Meti orfani, cum se ocupa de
clela Azilul Elena Doamna le
tinti artistice) trecut la Superioará de meserii. Bunul
lui a pe P. Carp ceará din Italia
maestri noastre ni trimes pe
lesti Fabbio pentru i pe Anibal Spoldi pentru
prin 1894. - vázut acest a
trecut printr'o criz5. decada 80, de aceea initiativa pri-
a supleeze la lui. Butculescu spre
exemplu Infiintase un atelier pentru cooperatorii
Mincu, Georgescu, Mirea, pe la 1884
din au pentru meseriile de
arta. Mincu este primul dintre arhitectii no,stri, care
si mobilier. El a mobilierul pentru Cate-
drala din Constanta, pentru Palatul de Justitie,
www.dacoromanica.ro
Casa care a un model de leagán
Carol. el ceilalti arhitecti au
pe acest fgas.
Tapiteria intra pe cale
ce se atunci: Furnica"
sub prezidentia Reginei Elisabeta condueerea efec-
a d-nei Elena Cornescu. .

Pictorul Grant fusese Insárcinat recoltarea mo-

delelor de prin tará, Alpar.
Activitatea acestor
costumul rornhnesc, le vedea la anul, când
vorbi despre
Perioada urmAtoare, care porneste de pe la
se la rázboiul mare.
Inceputurile acestei perioade s'au bucurat pre-
zenta lui Spiru Haret fruntea i
Indrumarea, care i-a dat-o adevrat
special pentru artistic, reforma
lei belearte de deco-
organizarea de arhitecturä fruntea,
a Mincu aclunarea de
meserii dela domenii la instructie punerea sub re-
gim nou, au posibilitatea productiei
mânesti, a stil national arhitecturh, care
a trecut dela la mobilier, de vestmânt,
carte, etc.
Mincu urmat Gr. Cerkez sunt adeväratii creatori
ai acestui stil, care reluat ca Ghika Budesti,
I'. Clavel, Lupu, Zagorit, St. Ciortan, etc., l'au
aplicat mobilier, nu nurnai bisericesc, dar
civil.
Modelele create au executale de
arte meserii, cari aveau acum conduchtori, cari
vremurile.
Dar, pentru ca o miscare prinde,
asentimentul l'a avut, pentru asen-
timentul, ca exemplu, venea. de sus dela suveranii
In special Principcsa Maria, care
gustul actiunea. Ea lucräri,
cari le la Tinerimea artistich; ea ,prin
binarea bizantinismului cu noulatea, obtinuse dea
stilului românesc. Ce frurnoase stint
mobilele, ce a comandat pentru Palatul ei Cotroceni.
din Dv. puteti evoca acum patul cruce
bizantin, din odaea ei de culcare, sau mobilele din
ei de receptiune. Infiintase o Soc.
Maria.

www.dacoromanica.ro
 437

Moda stilului românesc s'a

fost de fabricanti noi ca Arta lernnului" Mier-
toiu Goga la Craiova de amatori, ca l3rumdrescu.
Un de Dr. C. Angelescu atasat un
sculptor ceh Reymond, care Mcut mobilierul, ce
casa lui. a a rmas mai de
ca lun apanagiu al secoalelor noastre meserii,
chiar, când no,stri, luându-se alte mode.
pdrásire.
D. Popescu, V. Trandafir .sefii de atelier dela
de din Bucuresti Botez dela din 5i.
Gerrechs Constantinescu, maestri sculptori dela Bucu-
resti Emil Bocek Iasi l'au cultivat.
Para lel ea miscarea pentru tapiteria nationald,
care se profesionale de fete
de din 19.
Pentru ele s'au constituit colectii de isvoade
ca ale d-nei Miller-Vergly, Luncan, Munte-
nescu,
La miscare arta mobilierului au venit
ajutor tâmplarii de peste hotare, dintre cari
vreau pe dela din C.-Lun-
Bucovinei la 1898 Ilie Vesiovski ca
rector Ion lea ca sculptor lemn.
arh. Mironescu s'au executat acolo niste jeturi re-
gale. Din aceastá au iesit ca Gheorghitä
de motive ale lui D. Cosma dela.
Sibiu.
de acest stil, s'au ivit magazinele de
stil nou, care in occident Portoix
Fix dela Viena (1907), Mapple dela Londra, Mercier,
Freres Krieger dela Paris.
Magazine de import ca acele ale lui Löbel
Daltelkremer, Kuhlberg pentru
Fabrici ca cele dela Azuga, Lotru, Brezoi, Rahova,
Ancora dela Bräila Moldova dela Iasi.
Tot au negustorii de mobile vechi
cari nu voi aminti decât pe eel mai vechi al lui
Pasen Finkelstein. Dela
devenise o meserie pentru apdruse
societate amatorul de vechituri.
arta mobilierului românesc a fost
de arta mobilierului românesc din tinuturile ali-
mai ales din Transilvania. Chiar sub unguri
prinderile tränsilvänene aveau o mare pen-
fabricatele se exportau in tot
Asia Egipt. industrie se concentra

www.dacoromanica.ro
3 regiuni: prima din. regiunea Temisoara, Arad, Oradea
Mare, Satu Mare; a doua cea din Brasov, Sibiu impre-
jurimile a Cluj-T.-Mures.
Toate Intreprinderi au invadat Capita la astázi
pe lea Victoriei sträzile principale se gäsesc ma-
gazine de desfacere ale acestor fabrici, dintre cari nu
vreau amintesc, pe Szekely & Rety,
Littecky, Aladar Ionas, Caransebes, etc., Furnica, Thoner
Bucovina.
Acestea toate stil modern modele apu-
sene. La noi tendintele moderniste au ecou
anumit public pentru moda fácea mobile
cubiste, s'a magazine pentru de marfä,
ba chiar cu finantarea d-lui Fischer-Galati condu-
Vespremie s'a o Academic de Arte
decorative, cará a produs mobilier, a produs mai
obiecte de artá, despre cari vom vorbi lectiunea
viitoare.
Fabricatiunea a avut dus o luptá grea
tinuturilor alipite, cari mesteri
mai experimentati, intreprinderile vechiul
Expozitiunea-Targ dela 1921 a arätat
Astäzi situatiunea pare a fi gratie
care a fost complect românizat
noastre vechiul au maestri
Savin creator de modele, Constantinescu: Grecu;
jar cele Transilvania complect românizate cu mesteri
ca Ungureanu (Arad), Onofreiciuc, Gh. Moldoveanu
(Brasov), I. Bernal Oradea), Marinescu (Satu Mare). Eug.
Preotu Rom. Sasu (Timisoara), Pop (Násáud),
Sarghie Nichiteanu (C.-Lung--Bucovina).
Stilul care se lucreazá mobilierul tot na-
tional este o pläcere rásfoesti .Revistei
Corpului didactic Industrial" care apare dela 1922,
care se pot vedea reproduse aceste
construitä, mobilá
cu etc.
Exista un de desfacere al acestor lucräri
dela 1932 la care acum se mutá In Isvor.
Fatal, informatiunile sunt mai reduse pentru
care este mai cunostinta tuturor - dar
din cauza lipsei de timp, care
Totusi nu vrea termin a vá vorbi de
importantá lucrare mobilare, acum
realizare: a Talatului Regal din. Victoriei,
dupä din 1927. Lucrarea este de
bun gust, arhitectii palatului, acum dl.
Nenciulescu, care a pe arh. Lorentz. au

www.dacoromanica.ro
 439

supus supun ideile M. S. care

decor, fiecare mobilá este
execulare mai bune case din stráinätate. Mobilierul
special este datorit Casei Mapple din Londra, ca
Sala Tronului, pe care o totii minte.
In acestui cadru de viatä M. S. Regele
Carol al II-lea inspiratia pentru recládirea

Un object artá este, aratá,

un object asupra se arta (sculpturâ,
gravurá) mäsurá mai mare decât in celelalte,
cari le-am vázut acum: ustensilele mobilele. Ele
sunt dimensiune, manipulate
nevoile zilnice ale omului; de deeoratiimea
problema technia care se pune
Din a decorului de infrumusefare a
obiectului cu de bazá a trupulni
icontribuesc la obiectelor se supun, ca
celelalte arte minore metalului, la
ale artelor decorative majore special a
arhitecturei. Din ele stilul.
Dar dintre arhitecturá obiectele de
un refine atât prin problema constructivá, cum lucrul se
petrece in arta a ustensilelor, cât mai
ales prin intermediul materiilor, care servesc la fabrica-
fiunea
materialele: piatra toate minerale
ca marmura, alabastrul, onyxul, etc. sau fabricate
ca faianta lemnul mai ca
lemnul de corn, sau exotice leinnul
acajou. eben, de trandafir sau de santal de India;
special metalele prefioase ca aurul,
platina aliagele ca bronzurile, nickelurile, etc.;
ride animale ca osul, pielea, maleriile chimice derivând
maleriile organice, ca galalitul, celuloidul, cartonul,
etc. chiar sunt fabricaliunea
obiectelor din categorie.
"Gum arhitectura, ea toate materii
la contributie pentru nevoile ei, cum este spre
ceramica piacagii, sticliiria arta vitraliului, lemnul
a parchetagiului, metalul grilagii, etc.,
pe cale artele fabricatiune ale obiectelor se
sub influenta ei, se ca arhitectii
creatori de modele de decorafiuni fixe facá modele
de obiecte de

www.dacoromanica.ro
 440

Obiectele de despre cari am vilzut sunt

de micä dimensiune (pentru care motive franoezii le
bibelot" sau Gentillene" ca spre ex.: un vas
o casetä, de bijuterii, o cutie de o
bachere, o farturie, un pahar, o un cos, etc. deo-
sebire de mobile, cari au. oarecare fixitate, sunt volante,
pot fi mutate dela un la altul. Un vas de
poate sta, când pe o când pe gueridon, când
pe bufet sau servantd, cand pe o etajerá fie
deplasat la din aoeste Alte
tative §i se gäsesc, când mâna stäpânului sau
buiunarele hainelor lui, ca un part-cart, o tabachere
o sacosa, nelipsit femeilor.
Aceste se mai pot califica
obiecte de ca o de lavoar, de
ftacoane, vid-pos de
fragerie ca: servicii de de diferite
servicii cafea lapte, cafea servicii
de bere, liqueur, aperitive, ceai; pentru
fumAtori: scrumierä, chibritelnitä; in de burou,
care garnitura are ca de apetenie tot-
de sfesnice, clasor, presse-papier;
biecte de salon, in care vasul de este piesa cea mai
Toate sunt obiecte de
Dar la aceste ca la mobile, se mai
serie de ustensile, care dimensiune pot fi când
mobile, când object Spre ex.: o suspen-
e o de este un object de
Sau ustensile de (trusa) de sufragerie (tacâmurile).
pot da de ca
servetele, pernele pus pe divan, etc.
In fine productiunile artistioe sculpturale picturale
(le dimensiune ca sculpturile portelan, sau pe
dinte de elefant (fildes), picturile miniaturA, cari
sunt obiecte categorie de
biecte
Fiecare object are un anumit material din care poate
fie fäcut mai bine, care se potriveste mai bine formei
destinatiunei lui. De ex.: un port-cart poate fi
din din carton, etc., dar nici
din aceste materii nu mai bine la nevoe ca pielea.
Altele se pot fabrica din mai multe materiale, ca un
pahar, care poate fi din din
din metal, etc., iar altele pot utiliza timp toate
materialele ca o care poate fi f din lemn, cu
suportnri de metal, garnituri de portelan.
Din punct de vedere obiectele se mai pot
diferite categorii dupä materia ca

www.dacoromanica.ro
 441

de pe cari le arta de
obiecte de cari le arta orfevrgriei,
lernn, pe cari le arta tabletäriei,
obiecte de pe cari le arta marochingriel;
fäcute din cari le arta broderiei sau
teläriei.
In obiectelor din categorie, - cari
de dimensiune pot fi judecate mai usor din
punctul de vedere al frumusetei - raportul dintre
decor trebue fie mai strict
Forma trebue deoparte conditia
de adaptare la scopul, pentru care este construit obiectul,
pe de alta respecte materialului, care servesta
la fabricarea lui.
Forme le sunt cubice, cilindrice sferice. Prime le
se potrivesc la fabricate din lemn este
material, care se construeste.
Celelalte se potrivesc la obiectele fabricate
Cele din se prin aparate
ce dau suprafete de revolutiune. Cele de
se prin sutlare dau forma sferei.
este un material maleabil, care
de mijloc.
poate fi de 2 feluri: geometric natu-
ralist. naturalist nu trebue Intrebuintat imitativ,
ci ca apropie elementul luat
plantä, animal, de liniile simple
geometriei, fie stilizat.
unul altul, decor, trebue
se supue la generale clin artele majore: proportie,
simetrie, repetitie, etc.
pentru obiectele de ca pentru mobilier este
o a aranjamentului, care nu se care te
nasti. Modul de a aranja obiectele sau dis-
punerea pe o de sufragerie, gustul
casei. me.§teri, cari se
specialitate, de a aseza obiectele de

A vorbi despre aceste arte trecutul

cea grea
Prima dificultate vine o chestiune de metodd
expunerea subiectului. - Am ezitat vreme asupra
felului cum trebue fie prezentat: des-
voltarea acestor arte perioadele din istoria
cum am pentru mobilier? sau,
despre dintre ele mod de-a-
lungul perioadelor timpului?

www.dacoromanica.ro
 442

lectiune, a
cea de a doua metodä, in ultimul timp am revenit
asupra lucrärei fácute am reluat-o perioade, pen-
tru a fi lectiunile anterioare.
Viata unui popor curs de secol se poate
párti in 4 sau 5 perioade, viejei
fac ca idei noi intre mentalitatea acelui popor
durata de a unei idei nu e mai. de, 20 am
care acea idee trebue care cere
timp pentru a se desvolta, a fi acceptatA, a pkrunde
toate domeniile de manifestare ale acelui
A doua dificultate vine dela imprejurarea obiectele
din categorie sunt putin cunoscute. De obicei, ele,
când au oarecare vechime, fac parte din materialele
zeelor; la noi astfel de muzee nu exista pentru
obiectele de bisericeasch pentru obiectele de
popularä.
Trecutul boeresc este aproape neglijat
mare päcat. Tot de neglijat este
nostru de fabricatiune.
metalul, ceramica,
sunt principalele materii din cari se obiectele
artä.
La noi, arta lemnului a ceramicei, se spune,
stmt de am spus ocaziune,
zatiunea poporului românesc este o civilizatiune de munte,
la pâná la
seste materialele pe care le acest drum.
Arta sculpturei lenmului - material de munte -a fost
totdeauna arta poporului nostru micile nevoi au
fost satisfcute de lemn. Pe acestea le-a
spiritul inventiv. Fazele _prin care a trecut
le-am din lectia trecutk când v'am vorbit
despre mobilier, nu mai e nevoe reviu asupra
Arta ceramicei material de vale este relativ mai
deck arta lemnului. Ceramica romank
care se pmântul noastre nu face
istoria noastre.
telor se gilsese influentate de ceramica byzan-
Vin apoi influentele occidentale, cari au fost
resimtite de din leg6turile ei
cea din principate.
Centrele mai importante sunt: Curtea de Arges, Hurezi
(Vâlcea), (Valcea), Sisesti (Mehedinti),
Oboga Pucheni (Prahova).
In Moldova: Baia, Solont
<Tutova);

www.dacoromanica.ro
 443

In Transilvania: (Banat), Leheceni (Bihor),

Satu Mare).
Arta metalelor hi special a aliagelor de bronz,
a metalelor pretioase - arta - sunt de origine
la noi, ca de orient
desvoltarea legturilor 2 Principate din Occident
prin Transilvania - apoi instalare la noi de mesteri
din aceleasi regiuni, cari aici s'au organizat bresle.
perioada de occidentalizare a Principa-
telor dela Inceputul secolului XIX se
de fabricatiune a obiectelor de usagiu zilnic, cu
Tabrica farfurii de portelan a vistierului C. Filipescu
1806 sau cea de cari un fran-
cez Bourguignon a le fabrica in Mol-
dova, la aceeasi datá. Aceste nu s'au rnentinut,
ce mai mare din obiectele necesare
case gospodresti se aduceau de peste dela Pesta,
Viena, Boemia, pietele noastre de aprovizionare.
La acea vreme lipscanul aducea numai
ci aducea mobile obiecte uzuale de
negustorie a venit mai târziu, când reorganizarea
Principatelor prin Regulamentele organice au creat
mod de mai au creat nevoi, cari
se satisfáceau cu mijloace mai modeste.
De aici fabricarea obiectelor celor mai ne-
cesare au atentia acelora, cari aveau rdspunderea
fabricarea obiectelor de lemn erau
de tämple din vechime, deoparte, a ele-
vilor din de tâmplgrie ale noilor de
ce se atunci.
La expozitiunile de de ale se
diferite de zilnic, pe lucrgrile
mai de mobilier.
Cele mai de lux se aduceau de peste cum erau
spre exemplu de pe care
Domnitori regulamentari: Sturza Ghika le:au adus pen-
Sturza le adusese ca
Ghika prin aveau de
flori uscate sau pene de strauss, moda vremei de
abunci. Doamna lui B. a dar
räteasa Eugenia vase de alabastru.
Obiectele de metal erau fabricate de de ori-
orientalg, erau marchitanii,
cari fabricau câni de alamá, ceainice, râsnite
masini de boluri de metal bátut aRele; -
obiectele de metale pretioase aur, argint, ca távi,
zarfuri, sfesnice, icoane, obiecte bisericesti lucrate

www.dacoromanica.ro
 444

metal masiv sau filigran erau datorite special

nilor renumiti tot orientul. La noi era
Cuiumgiul, care moare la 1828, un Nicolae Rati,
Naum
La 1837 se instaleaza primul orfevru de occi-
los Resch (1819)1893) originar din Graz, care a
adus cizelator in magazinul säu pe Fr. Storck, viitorul
profesor de dela Bele-Arte §i fabricant
mobile.
Ca argintari bijutieri s'au instalat negustori
evrei austriaci, cari nu erau meseriasi.
sigur dela din trebue fi fost vasul
aur däruit generalutui Mircovici la plecare sau tava
vas de de orasul organizatorului
ei I.
Ba ungur Vasvary, care se
arta a galvanoplastiei.
Domnii regulamentari comandat obiectele de ar-
la Paris. A Al. Ghika erau dela argin-
Poulain.
In obiectele de de portelan se Incercaserá
oarecari inceputuri de fabricatiune. Astfel la 1835 se
o de portalan Gorj, Moldova una
la Scobalteni, care a dat lucruri pret. Un olar bucovi-
nean se instalase la Roman. In sticlarie era una Pra-
Tara alta la Moldova
mosia boerilor Ghikulesti.
faianta era din
anume dela Viena. Sticlaria de lux venea din Boemia, care
avea fabrici vestite in lumea. Nu era boereasca,
care nu se servicii de cristal de Boemia.
Serviciile de dulceatä pahare farfurioare
pentru linguriti erau unul luxurile caselor boeresti.
astazi, la negustorii de se pa-
hare din acele servicii. .

ce a gustul pentru obiectele de

nu sunt obiectele din
biectele arheologice, noastre:
nede, antichitati romane. Atunci acest gust era la
a fost adus la noi de ofiterii
mare ca tezaurul dela Moldova
tezaurul dela Petroasa Muntenia au dat im-
bold amatorilor, cari si
pe cari le da arheologia Boerii
Sturzesti, Cantacuzinesti Moldova, Mihalache Ghika
Domnitorului, de Blanemberg, cumnatul
altii sunt nostri colectionari ei au pus

www.dacoromanica.ro
 445

primelor muzee din Bucu-

resti 1834.
mai miportant toti acesti colectionari este
Mavros, carantinelor, care a
scoala la noi toti arheologii mai. de din tara
Cezar Al. Odobescu, A.
Laurian, au contact cu sau inruditi.
La 1865 a colectiunea sa de antichitáti
nostru este fondul eel pe care
vre o
perioada aceasta obiechd de era
obiectul antic, perioada a Unirei Principa-
telor, obiectul de cruia i s'a dat pretuire a
bisericesc. Secularizarea averilor
pe greci doseascá tezaurele
acelor pentru a le transporta din A trebuit
vie un ministru iubitor de
Al. Odobescu ca aceste procedee oblige
la inventarierea obiectelor la depozitarea la
topopi. târziu, când Gr. Tocilescu la 1880 va deveni
Directorul Muzeului de antichitáti, parte din ele au fost
aduse acolo, parte a colectiuni
Majoritatea de argint dovedeau
cât de mesteri erau argintarii nostri, ca vecinii
Acum breasla a la 1873,
când s'a desfiintal celelalte bresle.
starosti au fost: zis Serbánescu
Luca
la Bucuresti, la Iasi: Joan
Argintari de moda veche mai existau, era spre
Carapati, Filipov, C. Nicolau, etc.. la Iasi
care zicea Ropalide, C. Ivan, Zdrobici dela
cari ei se modernizeze, lui
Resch, care acum era reprezentantul Casei Christophle
Paris. Mai erau evreii austriaci, cari au invadat
ca mai Lazär Ploesti,
Herdan.
de bresle
starosti se cunosc, dar fabricau lucruri pentru popor.
La expozitii, atât cele internationale din Paris
la cele nationale din Bucuresti, Craiova,
tot de Oboga sau oale de Moldova
Stráchinaru. Ba chiar de din
un atelier din 1877.
Boerimea avea alte Pentru ea la Iasi se
instalase un oare care Jean Boldi, care anuntase prin
are de vânzare vaze etrusce, vaze de Pompei,

www.dacoromanica.ro
 446

vaze de cupe de Herculanum, ca agent a

Angelo Gatti din Italia.
Mai existau apoi teracotarii, cari ornamente
de clädiri sau sobe de dar cari fabricau
biecte de Printre acestia citez de Spaethe la
Bucuresti, Exista Vidace (sobe vaze sve-
diene), Rozalia Cnitel la artist
va majolica eu din
In gsim fabrica dela Grozesti a lui Negro-
ponte a trimes la Paris la Viena gobletrie:
sticle de coloare, vase, la Bucuresti era un
vitralii Brautigam.
Lucräri de lemn strungarii de
ca Sefer la Bucuresti, amatori ca B. la
Craiova sau de meserii o jardinterá pentru
pentru Expozitia dela Londra 1862.
Beckman. fabrica lucruri
tot aduceau obieclele de
ca la fratii fratii Grant
Djaburov persane, Darmet la Iasi,
care se va muta la N. lu, magazin
magazin Alessiu, mai mare
portator
Lumea aducea obiectele de din
unde chltorea anual din aceste
vre-o exemplare expozitia
dela Hotel Herdan 1872 expoz4iunei Viena din
1873.
Domnitorul Carol colectiunilq, cari au
din Castelul mai ales, un Muzeu.
Gustul pentru bibelouri s'a desvoUal mai
perioada urmâloare, dela Paris din
1878, care lansase moda obiectelor japoneze.
avea revolutioneze productia europeanh, care
pe calea masinismului se indeprtase de arta
'Conventia eu Austria din 1875 deschisese drumul
meseriasilor sträini
Magazine de arl, de cele deja
s'au mai ca: Magazinul
sucursala unui magazin din Marsilia A la
Grigoratu, ,,Magazinul al Doamnei Musu, altele.
Diferitele arte au fost cultivate.
arta mai ales pretioase se
noi case succesoare ale celor vechi ca celebrul Th. Radivon
la Bucuresti, fratii Bloch Stratulat, la Galati,
sefsohn. Grinberg la Iasi.
importante se Coroanele

www.dacoromanica.ro
 447

ale omrtne despre cari vom vorbi

pararea tezaurului dela Petroasa de cátre argintarul ber-
lienez Telge, care a fi Mout aur reproducere
toate piesele
In arta ceramicei a s'au pasii mai
S'au infiintat fabric! de cea mai mare im-
Fabrica de bazalt a francez Jean Marie
care, fabrica pavele de trotoar, refractare
dalagii placaje cadrilate s'a transfor-
mat in societate - pentru -a
a fabrica poterie artá modelele engle-
zesti de Daulton, frantuzesti Deck sau Cel care
le fabrica mi se pare, dupá informatiile ce am putut
este un mester austriac numele
altá a fost aceea a inginerului
en
ang aj
alta este aceea a lui Branicki & Brull,
Branicki & Rosazza dela Simileasca Domeniile
Coroanei aveau un atelier la Cocioc. La Bräila. I. Stoicescu
Snagov).
In Al. Negruzzi, proprietarul mosiei
jud. Roman, o de iar la Foc-
Hermann una de
posed chibritelnite iesite din aceastä
Sticlária, care se aducea mare cantitate din Austria,
din Bavaria, din Franta, din Italia din Anglia
(Birmimgham) cunosc. dela ce case aduse
nu vreau vá mintea mime, mod
Vremurile au se nevoea de a creia
industrie la noi
Prima este cea dela Azuga creatá pe
Regelui Carol din grupul de fabrici
de pe Prahovei. Ea a fabilcat gobletärie de
maestri adusi din Boemia. Se mai fabrica articole de
sticlá eu ornamentatii, care, dacá se vindea
magazinul de desfacere Grumfeld de sub Hanul
se debita de care le vindeau contra haine vechi.
Gobletärie au mai fabricile dela Lespezi (1879)
cea (1888) a fratilor Weisengrun.
Vitraliile, de cari aveau nevoe Palatele Domnesti
Pelesul sau bisericele mai bogate ca Mitropolia sau
chiar casele boeresti se comandau direct
la München, dar existau la noi mesteri ale sticlei
pictate ca artistul neamt Kapfstein.
Aláturi de acestia trebuesc citati pietrarii
ca fratii Axerio, Franzoni Dietz
(ipsos ciment).

www.dacoromanica.ro
 448

de fabricate de Paul dar

vindea la magazinele de noutti.
Cc au putut pe aoesti
seriasii romani s'a vedea Expozitiunile Coope-
rativelor de sub conducerea lui Butculescu dela 1880, 1883
1881 1887 Craiova, 1894, 1895
cum mai Expozitiunile dela 1903, a Soc..
1904 a Soc. 1906, jubiliará
40 ani domnie Carol I, au aratat
gresele perioada
xpozitia din Paris 1900 a fost triumful
noi, care avea obiectul de mai
mobilier.
eu care
Germania, drlduse aci nastere artei simboliste
sioniste aducea noi decorative
le noastre s'au aprovizionat de
aceasta: de lé Daum, portelanuri de
haga, argintrie forjat Robert, cloisoneuri
de Thesmar, etc.
la noi aceastá si-a avut influenta
S'au ivit amatori toate artele noi ca ale pirogravurei
metalului maroquinului repusat, ale picturei pe per-
etc.
Astfel la Saloanele oficiale ale Tinerimei artistice
la 1902 eu de a introduce seeesionismul
Munchenez la noi s'au amatori. In fruntea
trebue Principesa Maria apoi pe Stella ser-
Smaranda Tcodorovici, M. Stanian, Maria Gogu,
Constanta Lucasicvici. Sofia Candiano-Popescu, Elena
narik, Maria Nicolau, Gheorghiu Elena. Bernfeld.
La Iasi d-rele Dospinescu, Ieseanu, Popovici, Aro-
novici, etc.
s'a asociat cu
la noi de arhitectul Mincu. despre care se
poatc spune, este creatorul Trecut
dela la mobilier avea se coboare la
obiectul de
De atunci toate acele sculptate mo-
tive fie de meserii
sau de amatori. Unul din acesti amatori a
avut o expozitiune a lui 1913.
de rândul trecut cum reorganizarea
artistic industrial, datorit lui Spiru Haret
d5duse ocazia stilului românesc de a se produce.
cum la de Bele-Arte o
de arte decorative sub conducerea artisfului G. Ste-

www.dacoromanica.ro
 449

La aceast pe ateliere de
le, Tesdtorie se atelier
(1906).
Profesor la fusese adus
(1859-1929) maestru vienez, care atunci profesase
la de ceramicá dela 1900 de
ing. El era pictor-ceramisl, iar modelator fusese
adus un alt german Schmidt (care zis
au un acestei la noi, care intra
La de
rnstl a profesat la chiar
Schmidl-Faur, päräsind a la
Craiova un atelier de sculpturd decorativä asociatie
T. Andreescu. Acest invatämânt a avut succes a
produs elevi. D-ra Lucrezia Petrovici cea mai
talentatá eleve a locul lui Wirnsil la catedra
dela
Succesul a determinat Ministerul
sä mai angajeze de din sträindtate
de meserii din Curtea de Arges.
Acesta a fost polonezul Albin Bilous, care a
la noi profeseazd la o de meserii din Tran-
silvania (Odorhei).
de a fabrice inginerul
Capsa fabrica de bazalt o Panaitescu, pe
care Regina Elisabeta o ajutase, subsidii
unui cuptor.
Arta sticlei nu are azi
nostru. Artisti se ca I. Schroter care
a expus la Salon.
Fabrici de la I. Juster sau dela
Gruia (Mehedinti).
In arta ministerul trimesese la Roma pe
Norocea, se specializeze
In arta in de metaloulastia amato-
rilor se mai ivise un artist in ale ferului forjat: Ludovic
Ruffer. ale cärui creatiuni au fost gustate mai ales
Stilul desteptase pentru lucrul
de aci colectionari Olsewskv)
a aduna obiecte de artá
artá
'Statul intrá curentul general de
Muzeu de obiecte bisericesti pe
de dl.Dräghieeanu) 1906
de Tzigara-Samurca§, care
este Muzeul care, in fine, credem, va
din starca de care se
5
www.dacoromanica.ro
 450

Schimbrile politice, pe cari le produsese eel

au avut repercusiune asupra obiectelor de artá.
Ruina, pe care o aduce dupä adusese
disparitia obiectelor de artá de prin case; täri-
surori la adusese pentru fostii stpani, cari
Toiau se retragä respective
ce aveau prin case.
A o propice amatorilor de
de rázboi negustoriei die antichitäti.
La de se
Alipirea yrovincii mai adusese tot
de mesteri mai instruiti fabricatiune
Olária populará cea mai era cea
Brasov, Bistrita) cea Turda.
Baia Mare) cu care putea concureze
Sticldria avea fabrici importante, cari se
bricau de lux,, ca cele produse de Patna
de Soc. Fischer din Cluj.
onyxul, aragonitul (Zlatna)
:

au mesterii chiar materia bachelitul ,(despre

care specialistii spun, este de mare viitor).
Produsul acestor fabrici väzut in Expozitia-targ
din 1921, fiecare regiune: Oradea, Transilva-
nia, Bucovina au avut pavilionul de
Pe ele au intrat märfurile sträine, special
cele ceho-slovace, germane sau Occident. Magazine ca
al lui Barash Rozenthal se ca cele
ale lui Pforzheim, etc.
Toate aceste fabrici lucrau obiectele in stilul
creat de Wile occidentului sätule modele vechi -
cari voeau cu ori ce pret, care
tului mentalitätei noui.
La noi aceste curente s'au manifestat ca spirit
de imitatie din dorinta de transplantare a amor
care nu se polriveau cu mentalitatea
dentalizatá.
de trecut de de decoratiVI
pe care Vespremie cu un grup de artisti,
care figureazá M. Bick,
financiarmente Fischer-Galatiau ,predea
cursuri pielarie-legâtorie, batik,
de lemn, dar cercarea nu a durat, o
perficialä.
nostru oficial clela de meserii
era mai serios unui reviriment este ele.
Cursuri de sunt la din Vädeni-Gorj, Tg.-

www.dacoromanica.ro
 451

Jiu, Odorhei Metalele mai

se lucreazá la
Obiectele din aceste se gsesc de vânzare
la magazinul dela
acest ca din al de bele-rate
au artisti Ionescu-Pascani, Nora Ste-
C. Bálásoiu,
In vitraliu ca Lucia
In lem.n ca D-ra Mavrogheny, etc.
acestia sub auspiciile de arhi-
tecturá de sub conducerea a P. Antonescu,
au un salon de artá decorativá, care a durat
1929 la 1933.
E pácat acest efort a präsit, el am
fi avut oglinda activitätei decorative a
Pentru colectarea acestor nu un
muzeu industrial nu se poate a fi
In schimb, s'au 2
unul militar (1923) al
(1929) care se adunä se vor aduna vestighle
de Stat este intrat pe cale
buná.
dela vremurile noui dela oarnenii
spre un mai bine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANEXE

VI

ACTIVITATEA FILIALELOR

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1.

Ateneul NICOLAE din

PROGRAMUL CONFERINTELOR
Seria dela 9 Octombrie-20 Decembrie 1938

Duminicá Octombrie: Marin $tefänescu profesor

universitar, despre: Filosofie
Octombrie: Räducanu, Rectorul
Academiei Comerciale, despre: Din economicä a

23 Octombrie : despre
Din mele.
30 Octombrie: D-1 Marian-Parisegi despre:
Masarik.
Noembrie: D-1 Cräciunescu, Consilier
Patriarchal, despre: Personalitatea Marelui 5aguna.
13 Nombrie: D.1 Marin Gologan, despre:
asupra
20 Noembrie: D-1 Profesor Dr. General C.
Mihäilescu, despre 31 de
Duminicá 27 Noembrie: Profesor Dr. George D.
Uasiliu, despre: märilor (cu proectiuni)
4 Decembrie D-I Contineanu, despre:
Amintiri din räsboi;
Marti 6 Decembrie (Sf. Nicolae) Dinu Marinescu
doctor in drept, despre: Panait

www.dacoromanica.ro
 456

11 Decembrie D-1 Profesor Al. Cartojan, despre

Un romantic in - Voevodul Petru Cercel
Marti 18 Decembrie C. Bedreag, Profesor univer-
sitar, despre: la Dunäre (Evocäri);
Marti 20 Decembrie Beza, despre: Locurile
Sfinte (lerusalim) proecliuni;

www.dacoromanica.ro
 EXE

VII

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CONCERTELOR SERBÄRILOR
date sala de festivitati a Ateneului
cursul anului 1938.

13 lanuarie. CONCERT SIMFONIC dirijat de dl.

Jora concursul pianistei Germaine Leroux
Evantia Costinescu (soprana) Maria
Moreanu (alto). Mozart: Uvertura la Juan"; Brahms:
Variatiuni o de Haydn; B. Martinu, Concert pen-
tru pian orchestra (prima auditie); P. Constantinescu:
Isarlik, soprano orchestra de b) Riga Crypto
Lapona pentru sopra,no, alto orchestra
(prime auditii); Jora: Simfonia in do major", op. 17.
17 lanuarie. RECITAL DE PIANO dat de Emil von
Sauer. Schuert-Tausig.: et Variations; Beethoven:
Sonata Appasionata op. 5; Brahms: Intermezzo op. 118,
No. 6; Schumann: Nocturne op. 24, No. 3;
Rondo Capriccioso op. 13; Chopin; a) Barcarole op.
b) Berceuse op. 57, Mazurka 59, No. 3, d) Nocturne
op. 15, No. 2, e) Etude; a) Francaise,
b) Intermezzo, c) .,Flammes de Mer"; Liszt: Consolation:
Paganini-Liszt: Campanella.
18 lanuarie. CONCERTUL BARITONULUI Petre
Scarlatti: Gia sole dal Gange; Brahms:
liebliChe Wangen; R. Strauss: a) Traum durch die
mmerung, b) Ich trage meine Minne; Borodin: Arie din
Printul Igor"; Massenet: Arie din Herodiada; Paladhile:
Arie din opera Patrie"; Schumann: Lotusblmne; J. Marx:
Gebet; Widor: Non Credo; Verdi: Arie din Trraviata";
Leoncavallo: Prologul din Pagliacci.
19 lanuarie. CONCERT DE PIANO dat de Emil
Sauer concursul orchestrei simfonice ,,Raio"
dl. lea. Sauer: Concertul pentru pian
orchestra; Chopin: a) Bolero op. 19, b) Nocturne
15, No. 2, Valse mi minor; Liszt: d'amour; Sauer:

www.dacoromanica.ro
Polka de Schumann: Concertul
piano
20 lanuarie. CONCERT SIMFONIC dirijal de dl.
concursul pianistului Then Bergh. Mo-
zart: Simfonia Mi Beethoven: Concertul
Mi bemol" pentru orchestr; Wagner: a)
diul Tristan Isolda" moartea Isoldei, b)
Siegfried, Uvertura la Maestrii din
SARBATORIREA ZILEI UNIRII,
DE ATENEUL ROMAN. Dl. Prof. Pop
line o despre Ziva Unirii. Corul Romdnia",
de dl. prof. N. Lungu, execut diferite
Tionale. D-na Marietta Sadova Valentineanu dela
National, recit diferite poezii nationale, D-ra
Popovici, diferite ciintece nationale.
lanuarie. CONCERT SIMFONIC dirijat de dl. Al-
bert eu concursul Vera de Villiers.
Rimsky-Korsakow: Tar Saltan"; Mussorgsky: Arie
din opera Kovancina"; Rimsky-Korsakow:
Kascei nemuritorul"; Ceaikowsky: Romeo Julieta, uver-
tura-fantezie; Albert Coates: Trei arii din opera
borough"; Brahms: Simfonia a patra, .,Mi minor"
op.
2 Februarie. CONCERTUL DE VIOLONCEL dat de
George Valentini: Sonata hi. Mi major"; Stan
Golestan: Concertul moldovenesc La minor"
auditie); Bach: Adagio ; Schumann: Lento; Bocherini:
Rondo; Chopin: Nocturná; Scherzo.
3 Februarie. CONCERT SIMFONIC dirijat
Jean Bobe.scu, director artistic al Operei din
Cluj. Mozart: Uvertura operei Flautul fermecat";
tana: (Moldova), poem simfonie; Enesen: R
sodia No. 1, la major"; Ceaikowsky: Sim-
fonia a patra, Ja minor".
10 Februarie. CONCERT SIMFONIC dirijat de dl.
Alfred Alessandrescu concursul violoneelistului Adolf
Steiner (Berlin). Smetana: operei Mireasa vân-
Dvorak: Concertul pentru violoncel orchestrá;
Rich. Strauss: Simfonia domestica, op. 53.
Februarie. CONCERTUL CORULUI Street"
din Londra, condus de dl. T. B. Lawrence. di-
ferite de: C. S. Lang (1891);
(1872); Rutland Boughton (1878); Gustav (1874-
1934); Thomas Tomkins (1573-1656); Richard Edwars
(1523-1566); Thomas (1574-1623);,
Byrd (1543-1623 ; C. V. Stanford (1852-1924); C. H.
Hubert-Parry (1848-1918); Charles Wood (1866-1926);
Frederick Austin (1872); E. J. Moeran (1894); Frederick

www.dacoromanica.ro
 461

Delius (1863-1934); John (1574-1638 .

17 CONCERT SIMFONIC dirijat de

Mossini, violoncelistului
Glazunow: Stenka Razin, poem simfonic; Vivaldi
Dandelot): Concert pentru violoncel orchesträ; Saint
Sains: orchestrd; Strawinsky:
No. ,.mi bemol".
CONCERT SIMFONIC dirijat dl.
Talich din Praga. Concerto grosso
re minor"; Cezar Franck: Psyché, poem simfonic
(prima auditie); Smetana: Vltava Moldova , poem sim-
fonic: Dvorak; No. 5, mi \Din
mea
27 Februarie. CONGRESUL STRAJII -
28 Februarie. CONCERTUL CORULUI Wiener
condus de dl. Leopold Weninger.
ferite de: Giovanni da T. L. da Vittoria
W. A. Mozart 1756-1791); Jacobus
(1550-1591). Franz Schubert: ,,Un cântec din Viena de
- Diferite dansuri
populare de: Franz Schubert, Johannes Brahms. Nelu
lonescu, Johann Strauss.
3 CONCERT SIMFONIC de dl. lond
concursul pianistei Yvonne Lefebure (Paris).
Haendel: Eine Fenerwerkmusik, de orchestrd prima
auditie); Mozart: Concerlul pentru piano orchestrd,
,,Do major"; Ravel: a) Alborada Gracioso, tablou
Concerlul pentru piano Bolero,
pentru orchestra mare.
5 Februarie. CONCERTUL CORULUI
a A. C. T.). concursul
orchestrei Radio", condus de Gh. Cucu:
Heruvic; D. D. Botez: Dormi usor; Em. Elenescu:
Botez: Cântec de Popescu
Gastinel: Botez: vdi; S.
Gh. Danga: Zamfira; E. Grieg:
a) Pustiul. simfonic pentru cor orchestrá. b Spre
o tard cor orchestrd.
PRODUCTIA CLASEI DE ORCHESTRA
a prof. A. Gastaldi, dirijatá de dl. C.
demia Dramaticd Fr. Schu-
.

bert: ,,si minor" C. Saint-

Concertul pentru violoncel ;Beethoven: Simfonia
VII-a in major".
10 CONCERT SIMFONIC dirijat de dl.
Massini, concursul pianistului Imre (orb). Haydn:
,.do minor": Debussy: Petite suite; Chopin:

www.dacoromanica.ro
 462

Concertul piano orchestrà fa Weber:

Uvertura la Oberon".
12 RECITALUL PIANISTULUI Ungar.
Bach: fuga, fa minor"; Beethoven: Sonata
op. 81, mi bemol"; Chopin: Sonata 35, in si
ol minor" ; Schumann : el, op. 9.
16 CONCERTUL VIOLONISTULUI Mircea
Va.silescu. Boccherini-Dushkin: Concert in re major" (pri-
ma auditie); Jean Françaix: (prima auditie);
Chausson: Haendel-Flesch: Rubinstein-E1-
man: Es blinkt der Largo (prima auditie);
Moskowsky-Sarasate: Guitarre; Korsakow-Hartmann: Vol
du
17 CONCERT SIMFONIC DAT DE ORCHES-
TRA DE CAMERA A Filarmonice din Berlin.
sub conducerea d-lui Hans von Benda. Haendel: Concert
pentru suflátori coarde; Haydn: Simfonia
re major"; Dvorak: Serenada, pentru orchestrá de
coarde: Mozart: Simfonia sol minor".
19 Idem. Corelli: Suitá pentru orchestrá de
cadre Mozart: Concertul pentru orchestrá
re major" (solist: Erich Roehn); Respighi: Dansuri an-
prelucrate veche pentru Schubert:
Simfonia No. 5, si bemol major".
22 CONCERT DE GALA PENTRU STRAN-
FONDURILOR CONSTRUCTIEI NOUEI NAVA-
Dl. Vice-Amiral vorbeste despre:
Nava trecutul al popoarelor. Or-
chestra Radio" dirijatá de dl. A.
Wagner: Uvertura la opera Vasul Fantorne; Berlioz:
Uvertura Carnavalul roman". Dl.
bariton. executä: Mendelssohn: Arie din oratoriul Paulus";
Wagner: Lupta cant5retilor din opera Tannhäuser"; Schu-
bert: a) La mare, b) Serenad, Loewe: a)
gele jelelor, b) Tom der Reimer; Reisenauer: In
Caudella: Sergentul, V. Alecsandri.
Manic. CONCERT SIMFONIC de (H. G.
Georgesca concursul pianistului Wilhelm Rich.
Don Juan, poem simfonic, op. 20; Schumann:
Concertul pentru piano orchestrá; Brahms: Simfonia
,.do minor".
26 RECITALUL PIANISTULUI Wilhelm
Kempff. Johann Sebastian Bach: a) Toccata Fuga,
,,Sol minor", b) Preludii Fuge, Wohltemp.
Klavier". Aria eu 30 (Variatiunile Gold-
berg).
31 Manic. CONCERT SIMFONIC (FESTIVAL BRA-
HMSS) de dl. Perlea, eu violonistei

www.dacoromanica.ro
 463

Brahms: a) Uvertura tragied,

b) Concertul pentru Simfonia a
major", d) Uvertura academicä
7 Aprilie. CONCERT (FESTIVAL BEE-
THOVEN) dirijat de G. Georgescu concursul pia-
13ackhaus. Beethoven: a) Uvertura Leo-
nora" No. 3, b) Concerlul piano orchestrd,
Mi major'', Simfonia a cincia, Do
PIAMSTULUI Wilhelm Back-
haus. Bach: Concertul italian; Beethoven: a) Sonata op.
31, minor", b) Sonata op. 101, La
Brahms: pe o de Paganini;\ Chopin :
a) Patru etude, ep. 25, b) Berceuse, Scherzo, in Do
diez minor' .

Aprilie. CONCERTUL Asociafiei

CONCURSUL CORULUI Bach" al bisericei Negre
din Brasov, corul de copii liceului C. F. R.
Orchestrele din membrii orchestei Radio, sub
conducerea Victor Bickerich din Brasov. J. S. Bach:
Matthäus-Passion (Patimile Evanghelia
13 Aprilie. CONCERTUL SOC. CORALE
condus de prof. Croitoru. Croitoru:
(prima auditie ; Rughciune;
meau: Imnul noptii; Heyberger: Serenada; Möring: Vic-
toria; Tinerii Conspiratorii;
Ed. Wachmann: de I. Vorobchievici:
I. Vidu: a) Andaluza, b Sus G.
Bräneti: meu; G. Cucu: Ursitoarea,
b) Sus Mandiceschi: Cânt
14 Aprilie. CONCERT SIMFONIC de dl. Os-
wald din Beethoven: Simfonia a
..La major"; Debussy: Iberia. simfonice;
Rich. Strauss: Euienspiegel, poem simfonic.
15 CONCERTUL CORULUI
BUCURE$TI sub conducerea d-hii prof. N.
Oancea. Popovici: Cuvine-se adevdrat; G.
S. Nicolescu: a
b) Raph: I. Brâtianu: Se'n-
Oancea: de I. Vidu:
D. Cuclin: bindle: T. Brediceanu:
a) Molt b) mele;
A. lnimä b C. Palade:
Zice tata T. Avramescu: S'ar badea de
A. Eliade: Dorinta, b) De-asi avea...; I. Bohociu:
a) Printre b) Frsina; S. Nicolescu: foicea:
Gh. Dima: Tresc b) Dor de

www.dacoromanica.ro
 464

16 CONCERTUL CORULUI C. F. R. AL
SERICEI SF. GHEORGHE-GRIVITA, sub conducerea d-lui
C. Tisescu. Bortneanschi: Veniti, popoare; N.
Doamne, Tine; Faure: Crucifix; Haydn: Qui
tolis; Te o
vin; G. Danga: Pr.
Samson G. Cântec leagän;
N. Oancea: Cätälina; Sumschi: Veselie; I. Popovici:
glinda: S. Niculescu: Iac'asa; G. Muzicescu: Trompetele
30 Aprilie. FESTIVAL DAT DE P. T. T. CU CON-
CURSUL CORULUI Asocia(iei a Tinerilor, sub
conducerea d-lui Radu Luminända
lui; Radu La coltul lui Vasile; G. Danga:
Märitico dintre munti; Popescu-Runcu: Nani! Nani!; C.
Porumbescu: La rnalurile Prutului; F. M. Alvarez: La
Barrera I. Calleya: Granadinas; E. Monita:
m'asi tot duce; Vincenzo Meglio: Finestra
che lucevi ed or non luci; Leoncavallo: Zaza, Pico la
Zingara; C. de mine mine; G. Danga:
Zamfira: 1. Un salut de noapte; Pqpescu-Runcu:
Tiganii; T. Brediceanu: G. Danga:
crut.
2 Mai. CONCERT SIMFONIC dat de Orchestra
de din Frankfurt pe Main, märirea fondului
destinat cldirii noului local al Operei Române
resti, de dl. Konwitschng. Beethoven: Uver-
tura Leonora III; Mozart: a) Aria Mia Speranza"
voce si orchesträ), b) Simfonia .(pentru
orchestrA); Fr. Liszt: Concert mi bemol
jor" pentru pian R. Schumann: Simfonia a
IV-a (re minor).
5 Mai. CONCERT SIMFONIC (FESTIVAL RAVEL)
de dl. Albert Wolff (Paris). Maurice Ravel: a) Rap-
sodia spaniolá, b) Ma mére l'Oye, enfantines.
La Valse, poem coreografic, d) Le tombeau de
suitá de e) Pavana, pentru o defuncta
f) Bolero, pentru orchestra mare.
8 Mai. CONCERTUL CORULUI Asocia(iei
Miron", sub conducerea d-lui
Popescu. Cuvânt de deschidere, rostit de P. S. Arhiereu
Presedintele Asociatiei.
Valentina Cre(oiu-Tassian, primá la Opera
Românä, Tassian, bariton la Opera Român,
George prim bas la Opera Se executá:
G. Muzicescu: Christos a G. D.
Christos v'ati botezat; A. Gretchaninoff: Heruvicul Ca
pre Impäratul; I. Chirescu: Pre tine Macarov:

www.dacoromanica.ro
 465

Axion de Sf. Pasti; I. I.

Vorodnicov: Pre tälharul; E. Vorobkievici: a) Sfânt
Domnul. b) Spre I. E ziva
nului; G. Muzicescu: Concert de D. Bortneansky:
Aceasta este ziva; G. Cucu: Nu pricep G. D. Kiriac:
a) noi ste Dumnezeu, Christos a Imnul
regal.
15 Mai, ora 5-7 p. m. ,.Zilei
. de: Prof. Dr. Combiesen,
general Ministerului Ocrotirilor Sociale.
Arhiereul Irineu Vicarul
Sale Patriarhul
P. S. Scriban, Dr.
Dr. dr. D. d-na
Stella Directorul Spi-
Central de nervoase din Bucuresti,
cazuri de alcoolici a invedera ravagiile
alcoolismului. Coral Nifon". diferite
coruri religioase nationale.
15 Mai, ora 9 seara. COMEMORAREA CENTENA-
RULUI PICTORULUI N. GRIGORESCU
Mai Mai 1938 . din partea
mitetului organizator: apoi
festive din partea reprezentantilor guvernului, Ministrului
Artelor. Soc. Artistice,
dicatul Artelor Frumoase, Ministerului Nationale.
d-lui prof. Gr. Despre Nicolae
gorescu. Soc. Cora Cesar Frank" sub conducerea d-lui
Popesca 150 Cesar Frank; Pre
tine te Melodie de Anton Camaratu, Mân-
men, melodie d Popescu;
versuri Gh. Budis; Prune.
Ceaikowski; Pescarul. de Kiriac. D-soara Angela Lun-
gescu. dela Teatrul recitâ diferite Dl.
Leo tenor dela operele din Italia; Franta
Elvetia Cesar Frank: La procesion; .
Toscani: Pastel;*** : haiducese Tudor
rescu); C. un a lui
rescu: dela D-na Evantia Costinescu,
pran, I. I3orgovan: leagAn; D. G.
Kiriac: Necredinciosul; C. Brdiloiu: Dl. G.
bas la Opera Mendelssohn-Bartoldi:
religioasá din Oraloriul Paulus.
17 Mai. CONCERTUL ASOCIATIEI CULTURALE A
PERSONALULUI C. F. R. ORCHESTRA ASOCIATIEI
C. F. R. de dl. Th. Rogalschi bucáti de:
C. M. Weber. Sabin G. Coral bisericei
Sf. Gheorghe C. F. R., conducerea d-lui C. Tisescu

www.dacoromanica.ro
 buc5ti de: Faure, I. Brätianu, Saint
sky, S. Nicolescu. D-na G. (voce),
de: Catalani, Auber, Erlanger, Corn! Asoc. Cut-
C. F. R., sub condueerea d-lui N.
de: Bohociu, G. Galinescu, I.
Danieleseu, Sabin Dr5goi, Fr. Abt, G. Muzieescu,
P. Racovitza.
20 Mai. CONCERT CORAL DAT DE CORUL
COPIEI ORTODOXE ROMANE AL ACADEMIEI DE
DIN sub comlucerea d-lui Augustin
(rectorul Academiei de Cluj). Se execut
de eursuri mixte de A. Bena: 1. Coruri religioase:
de sul ului,
poporul Pre tine te e Domnul Savaot,.
Imp5rat 2. Coruri lumesti: Lurninita, Badea meu,
La fântânä, Doina dorului, pui,
pui, De n'ar fi ochi sprineene,
Maestrii plugarii,
21 Mai. 10-13 15-19. SERBAREA ORGA-
DE SOC. TINERIMEA eu ocazia
Implinirii a 60 ani de existentä.
22 Mai. CERCUL IE$ENILOR (din Bucuresti)
MEMOREAZA 170 DE ANI DELA NA$TEREA MARELUI
MITROPOLIT AL MOLDOVEI SUCEVEI VENIAMIN
COSTACHE".
26 Mai. FESTIVITATEA DESVELIRII MAREI
FRESCE A ATENEULUI ROMAN, EXECUTATA DE
MAESTRUL COSTIN PETRESCU, A DESCHIDERII
ATENEULUI ROMAN, IN PREZENTA M.
S. CAROL II $1 AL A. S. R. MIHAI, MARELE
DE ALBA IULIA. 1. Cuvântarea d-lui prof.
C. Angeleseu, Presedintele Ateneului 2. Cu-
d-lui Comisiunii
adunarea fondurilor Mara 3. Darea de
fcutá de dl. C. loan, Vice al
Ateneului, asupra hicr5rilor pentru execularea
4. Odä ocazional, de dl. Mircea Rödulescu, recitatä
de G. Calboreanu, dela Teatrul National, 5. Poema
Nearnului, muzicalá de dl. Sabin V.
executatä de orchestra Filarmonica" de corul Soc.
Carmen" sub comlucerea maestrului George
Mai. CONCERTUL CORULUI
GHELICE-BUCURE$TI, sub conducerea d-lui
Stadelmann. Heinrich _(1585-1672): Vier Motetten
vier-und sechsstimmigen Chor a capella; J. S. Bach
(1685-1750 : a) Konzert No. 4
Orchester, b) Kantate 79 Gott, der Herr,
Sonn'und Schield".
www.dacoromanica.ro
 29 Mai. FESTIVAL DAT DE SOC. ,SPRIJINUL
DIN ROMANIA. deschidre, rostit
Alex. Stoentescu, activ, profesor orb.
D-ra Stoica C. Gound:
(valsul); Boma (Aria Mimii). Dl. G. Bal-
dovin, dela Teatrul National, diferite bucki. D-ra
Piantini Dl. N.
dl. Fuchs (piano) Piernei: Fanlezia,
Vals melancolic, flaut Elinescu:
Elegie Dl. Petre (bas
Rossini: din Sevila (aria calomniei);
Mozart: Don Juan (Arietta. D-ra Senco,
Fr. Schubert: Tu esti odihna; Donizetti: Lucia di Lamer-
moor nebuniei). Fuchs:
la pian de arii nationale, cânlate
de Ecaterina Stoica Margareta Senco, P. Marcu. DI.
Anastasiad dela Teatrul National, diferite bucki.
7 CONCERTUL DE CORURI AL CAMINELOR
CULTURALE eu ocazia celui de al patrulea Congres al
Cullurale de sub ausniciile Funda(iei Culturale
Principe Carol".
PRODUCTIA I-a MUZICALA A ACADE-
MIEI REGALE DE $1 ARTA Se
I. B. Loci llet: Sonata pentru flaute pian;
Mozart: Concert pentru fagot si bemol major; Haydn:
Concert pentru violoncel re Frank: Pro-
cesiunea; A. Thomas: Le Aria Tamburului major";
Brahms: a) La b) Sonata op. 5; Fauré: Quartet
,.do minor" pian coarde prima
Haydn: Bellini: Somnambula; Concertul
pentru violoncel major" (3 Arie din
Favorita"; B. Strauss: Cecilia; Schumann: Quintet
bemol pentru pian coarde.
23 PRODUCTIA A ACADE-
MIEI REGALE DE MUZICA $1 ARTA
(Clasa ansamblu coral), sub d-lui prof.
Popesca. Alcesta. poem de Du muzica de
Chr. U. traducerea de Popescu.
13 Octombrie. CONCERT SIMFONIC, dirijat de dl.
G. cu concursul corului Carmen" condus de
Chirescu. Fauré: Requiem, 48 (prima auditie ;

Beethoven: Simfonia No. 3, bemol major" (Eroica

20 Octombrie. CONCERT SIMFONIC, dirijat de
G. Georgescu cu concursul pianistei Sylvia Serbescu.
sel: a op. 53 (prima auditie); Franck:
simfonice, piano orchestrii; De Falla:
Nopti gràdinile Spaniei, pentru piano
Ravel: Daphnis suita de

www.dacoromanica.ro
 468

22 Octombrie. CONCERT SIMFONIC, de

Ministerul Muncii (MUNCA VOE BUM), concursul
orchestrei Radio" sub conducerea d-lui Ghiga, al
rului sub conducerea d-lui prof. N. Lungu
al d-lui G. Folescu, bas dela Opera Românii. Se
Imnul Regal (cor Beethoven: a) Uvertura la
Egmont', b) Simfonia do minor" (a 5-a)
,,a Coruri: Teodorescu: Doina; I. Vidu:
a) vara se coc, b din Ardeal; S. Drilgoi:
Bndteana, Arii G. acompaniat
orchestru: E. Caudella: Sergentul,
surile lui V. Alecsandri; C. Briloiu: de
E. tot m'asi duce; Orchestra
G. Enescu: Poema romnd, III-a.
23 Octombrie. PRIMUL CONCERT SIMFONIC AL
ORCHESTREI SIMFONICE PRO-ARTE", dirijal de dl.
George Cocea, concursul violonistului Dinicu.
Rossini: Uvertura din opera Wilhelm Tell"; Bach: Con-
certul in major" pentru orchestrá; Schubert:
Simfonia No 8, si minor" (neterminatd); R. Strauss:
Valsul ,,Cavalerul Rozelor".
CONCERTUL PIANISTULUI Claudia
concursul orchestrei RADIO", dirijatá de dl.
A. Beethoven: Concertul No. 4, sol
major"; Chopin: mi minor"; Tschaikowsky:
Concertul pentru pian
27 CONCERT SIMFONIC dirijat de dl.
A. Alessandrescu, concursul baritonului P.
Golngd. Enescu: Suita No. 2, .,do major"; Wagner:
a) Preludiul act.III din ,,Maestrii
b) Monologul Hans Sachs din
Walkyria", d) Uvertura la Tarinhäuser".
29 CONCERT DE MUZICA DE
AL QUARTETULUI FUNDATHLOR REGALE, compus
din A. A. Sarvas I), Dan
C. Gh. (violoncel), con-
cursul flautistului Vasile Jianu. Haydn: Quartett ,,sol
major"; Beethoven: Serenad pentru flaut,
Mozart: Quartett sol major".
3 Noembrie. CONCERT SIMFONIC dirijat de dl. G.
concursul pianistei Clara ProkofiefL
Simfonia No. (clasicA) op. 25; Mozart: Concertul pentru
piano orchestrA mi bemol"; Strawinsky: sacre
printemps.
6 Noembrie. CONCERTUL SOPRANEI Toli
Mont eu concursul baritonului Luigi Jacopo
Peri: Invocazione d'Orfeo; Carissimi: Piangete aure (exe-
cutate L. Montesanto); Giordani: Caro mio ben; Paisi-

www.dacoromanica.ro
 469

ello: Chi vout la (executate de Dal

Puritani, or dove fuggo mai... ex. L. M.);
Rossini: Guglielmo Tell-Selva apaca ex. T. D. M.); Mo-
Don Giovani La ci darem la duet); Puccini:
Madame Butterfly, Un di ordreno ex. D. M.);
Giordano: a) Andrea Cheniér, Monologa di Gerard
(ex. L. M.); Sadero: Nina-Nana veneziana ; Ponce:
;Valverde: Clavelitos Spagnola ex. D.
M.); Verdi: di Jago ex. L. M. Donizetti:
;

Pasquale-Pronta io son... .

7 Noembrie. CONCERT SIMFONIC DAT DE OR-

CHESTRA OPEREI DE STAT DIN FRANKFURT PE
MAIN, in scopul fondului local
al Operei din de dl.
(din Frankfurt. . Weber: la Bee-
thoven: VII-a; Brahms: Simfonia
Noembrie. CONCERT DE DAT
TRUL G. Enescu acompaniat la pian de dl. R. Mihail.
Beethoven: Sonata mi bemol major, No. 3; Enescu: So-
nata la minor No. 3 Cesar Franck: Sonata
la major.
9 Noembrie. CONCERTUL SOPRANEI Dal
Monte eu concursul Montesant9. Haendel:
Ombra Mai fu; Mozart: Nozze Non Pin Andrai)
(ex. L. M.); Pergolesi: Tre giorne son che Nina; Lotti:
Pur Dicesti Bocca Bella ex. D. Verdi-Ernani: On.
de ex. L. Rossini: a
b) Bel Raggio Lusinghier ex. T. D. Verdi: a RigoIetto,
b) Lassu in ciel... (duet ; Donizetli: Linda di Chamounix
(ex. D. M. : Rossini: a Barbiere di Siviglia, b Cavatina
di Figaro ex. L. ; Brogi: Lucciole; Sadero: Nina-Nana
(veneziana ; Chapj: Las hsnas
T. D. M.); Leoncavallo: Pagliacci-Prologo ex. L. M.
Rossini: a) Barbiere Siviglia, b Donque io Son....
(duet .

10 Noembrie. CONCERT SIMFONIC dirijat de

G. Georgescu concursul pianistei Annie Fischer. Sabin
Drgoi: Poema Neamului, concursul corului _Carmen";
Schumann: Concertul pentru piano orchestra, la
minor"; Mussorgsky-Ravel: Tablouri dintr'o expozitie.
Noembrie, ora p. CONCERTUL QUARTE-
TULUI ..FUNDATIILOR CULTURALE REGALE", eu
coneursul Tassian al pianistului J.
Pruner. Schubert: pentru coarde, ..la minor";
Costa: Mániistirea; Beisson: Serenada Schumann:
trei grenadieri; Gabriel Quartet piano, in.
do minor".
12 Noembrie, ora 9 seara. CONCERT DE

www.dacoromanica.ro
 470

DAT DE MAESTRUL G. Enescu, acompaniat la pian de

D-ra M. Cocorscu. Beethoven: Sonata sol major' No. 3;
Sonata, la minor" No. 1; R. Strauss: Sonata
bemol".
18 Noembrie. CONCERT DE DAT DE
MAESTRUL G. Enescu, acompaniat dl. C. Silvestri.
S. Bach: Sonata ,,mi major" No. 3; Mozart: Sonata do
major" fuga; Paul Constanlinescu: Sonatina; Beethoven:
Sonata do minor" No. 7.
19 Noembrie: RECITALUL VIOLONCELISTULUI
Pablo Beethoven: Sonata major", ep. 102,
No. 1; Bach: Suita re minor", pentru solo de violoncel;
Couperin: en concert; Weber: Rondo; Cupis de
Camargo: Moto perpetuo; Sonata Re".
20 CONCERT SIMFONIC AL
PRO-ARTE", dirijat de dl. G. Cocea, concursul
Vasile Jianu. Weber: Euryanthe
Mozart: Concert No. 2, ..re major" flaut
Grieg: Suita Peer Gynt, op. 46; Tschaikow-
sky: Capriccio italien.
Noembrie. CONCERT DE DAT DE
MAESTRUL G. acompaniat la pian d-na Muza
Cherman-Ciomac. Mozart: Sonata mi bemol No.
13; Beethoven: Sonata ,,la minor", No. 4;
Sonata re minor" No. 2.
Noembrie: CONCERT SIMFONIC dirijat de dl.
G. Georgescu, concursul violonislei Gioconda de Vito.
lip Lazr: Concerto grosso (pentru comemorarea
compozitorului); Beethoven: Concertul pentru
orchestr; Sgrizzi: Celebrazione della ;
Din ciclul simfonic Planetele".
CONCERT DE VIOARA DAT DE
MAESTRUL G. Enescu, acompaniamentul la pian de
dl. I. Eilionescu. Haendel: Sonata la major" (4
I. S. Bach: la minor", solo; Gabriel Fauré:
Mozart: Andante, Menuet
Noembrie. CONCERTUL QUARTETULUL FUN-
DATIILOR CULTURALE REGALE, coucursul sopra-
nei Cretoiu-Tassian al Virgil
ghiu. Beethoven Quartett op. 18, No. 6; Max Reger: Maria
Wiegenlied; Grieg: Solveg's Lied; Sabin Drágoi: Crisan-
tema; Schumann: Quartett mi bemol".
27 Noembrie. CONCERT DE DAT DE
MAESTRUL G. Enescu, acompaniat la pian de dl. I. Filio-
nescu. Nardini: Concert ,.mi minor" (3 I. S. Bach:
Sonata du major", violinä solo; Ph. Gaubert: Esquisse,
pian; Debussy: Tartini-Kreisler: Va-
riatiuni pe o de Corelli.

www.dacoromanica.ro
 471

Decembrie. CONCERT SIMFONIC dirijat de dL

Egizzic Massini, cu concursul d-nei (canto). Ceai-
kowsky: Simfonia No. 6 (Patetica); Mozart: a) Uvertura
la Nunta lui Figaro", b) Arie de concert, op. 10: Ma che
vi fece, o c) Exultate, jubilate, Alleluja; Rabaud:
Procesiunea nocturnä, poem simfonic; Weber: Uvertura
la Oberon".
7 Decembrie. CONCERTUL VIOLONISTULUI Jac-
ques Thibaud. Beethoven: Sonata fa major"
lingssonate); Mozart: Coneertul in re Chausson:
Poemá; Saint-Sakns: Havanesa; Wieniawsky: Poloneza in
la major".
8 Decembrie. CONCERT SIMFONIC dirijat de
A. Alessandrescu concursul pianistului Alfred Hoehn..
Paul Constantinescu: Simfonietta; Debussy: Douâ
turne; Ravel: Rapsodia spaniolä; Rich. Don
poem simfonic; Ceaikowsky: pentru piano
orchesträ ,.si bemol minor".
Decembrie, ora 4 p. CONCERTUL QUARTE-
TULUI FUNDATHLOR CULTURALE REGALE eu
cursul Dinu al clarinetistului C. Mei-
Haydn: Quartett minor" (al Schu-
bert: a) Ungeduld (neriibdare), b) Stündchen serenada);
Lehar: Arie din Tara surAsului"; Mozart: Quartett
clarinet, la major".
Decembrie, ora 9 seam. CONCERTUL CORULUI
CULTURALE-BOTOSANI, condus de dl. N. Geor-
gescu-Poslelnicu. D. Kiriac: Morarul; I. Danielescu:
verde sulfin; I. Meitert: Somn usor; S.
näteana; I. Serenadd; Bohociu: Vino'n codru;
Fr. Abt: Feerie'n codru solo: Virgil Mora ; I. Velceanu:
Pupi Bohociu: D. lin: Dor dorule:
S. Trandafir dupe rrizoare; Brátianu:
de leagän; G. Galineseu: mái; Jh. Strauss: Dunrea
albast
11 Der embrie. REQUIEM GERMAN JAHANNES
BRAHMS. Executanti: Bach din Sibiu,
(sopran), Tassian bariton
orchestra -Radio", sub conducerea d-lui prof. Xaver Dre-
(Sibiu), organizat de Asociatia
Decembrie. CONCERTUL CORULUI ASOCIA-
GENERALE A INVATATORILOR DIN ROMANIA,
sub condueerea d-lui prof. N. Oancea, concursul
chestrei Radio". L. Requiem do minor"
tru cor orchestrá (7 pärti); Joan Moruzov: Rugâciune,
pentru solo de sopran alto, cor orchestrá; C.
bescu- Trei, Doamne, toti trei, baladá pentru solo
orchestrá; Costescu: pen-

www.dacoromanica.ro
 472

solo de bariton I. C. Bohociu: Doina,

pentru solo de sopran Ip. Cântec de
inchinare, cor de femei Gustav Borchers:
cor
17 Dccernbrie. CONCERTUL CORULUI CARMEN",
cu concursol Costinescu, tenorului
basului N. pianistului J. Pruner.
1. Colinde antece de stea: D. G. Kiriac: ce veste
I. Chirescu: Cu steaua; M. Sus boeri,
nu mai M. Negrea: a) Ian te scoalk, b- Ziurel
de G. Cucu: Hai la rai; Ghika-Cominesti:
a) Colo'n sus, pe cer, b) Sub
C. Briloiu: sus räsare, b) Marie.
I.Borgovan: Crciun (versuri Octavian Goga).
Maxim Vasiliu diferite colinde. linde din
pertoriul sträin: Aug. de (ger-
man) F. A. Domn (belgian ; D.
Hristov: Trei pstori pornirá (bulgar); B. Krnic: Urare
de anul (iugoslav). D-na Evantia Coslinescu
diferite colinde. Fr. Hubic: dimineata, Crä-
ciune; I. Chirescu: rotilatá, b Plecat-or, plecat-or;
A. viorele; V. Popovici: In Betleem s'a
Hristos; M. se'noeste; S. Drägoi:
Colindul vânâtorilor: A. Stoia: Noi
Decembrie. CONCERT SIMFONIC AL ORCHES-
TREI de G. eu concursul
C. lani clarinet) I. Filionescu pian Rossini:
.

Uvertura ,.Italianca Alger"; Weber: Concertul No. 2,

op. bemol major" pentru clarinet
Wagner: Idila lui Siegfried; Fauré: Balada op. 19 fa
diez major" pentru pian orchestrd; Chopin: Poloneza
No. major".
19 20 Decembrie. SERBAREA DATINILOR DE
CRACIUN. ORGANIZATA DE ROMANIA", SOCIETATE
COMERCIALA OFICIALA DE TURISM. d-lui
Dem. I. Dobrescu. Colinde: a) Mures, b
c) Thrnava-Mare; Cântecul lei (Mehedinti ; Vicleimul
(Mehedinti); Turca: (Thrnava-Mare ; Vasilca: (Gorj); Jocul
caprelor: (Bucovina ; Buhaiul: (Bucovina).
22 Decembrie, ora 2-6 p. m. CONCURSUL DE DA-
TINI DE ORGANIZAT DE
FUNDATIA CULTURALA REGALA PRINCIPELE
ROL", MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE, STRAJA
TARR, INSPECTORATUL PREGATIRII PREMILITARE
PRIMARIA CAPITALEI.
22 Decembrie, ora 9 seara. CONCERT SIMFONIC
de dl. G. Georgescu concursul violonistei

www.dacoromanica.ro
 473

Mozart: violinä
major"; Simfonia a noua, pentru
cor concursul corului al
Evantia Costinesca (sopran6), (alt)
al Mircea tenor), George Folescu (bas).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Membrii Ateneului V
Darea de a Comitetului Ateneului pe
anul 1937 XVII
Situatia financiara pe anul 1938 IV
Raportul censorilor XLVI

Statutul Ateneului
Regulamentul BibliotecH Ateneului
Regulamentul premiului Dr. C. Poenaru 10
Regulamentul premiului Trandafir Djuvara
ANEXE
I. Discursuri ocazionale.
1. Cuvantarea d-lui C. loan la d-lui
Petrovici
2. Cuväntarea d-lui Bogdan la Adunarea
generalä a Astrei 17

II. Marea Frescä a Ateneului Român.

Istoricul marei fresce de Adamescu 21
Raport privitor la adunarea fondurilor de V. Moga 24
Programul solemnitatii dela 26 Mai 1938 28
Cuvantarea d-lui dr. C. Angelescu
Cuvantarea d-lui Stelian Popescu 37
Cuvantarea d-lui loan 40
pentru Marea de Mircea 46
Poema Neamului de Sabin Dragoi 50'

www.dacoromanica.ro
 476

III. Biblioteca Ateneului Român.

Biblioteca Ateneului de Oh. Adamescu . . 55

IV. Conferinte.
A. Seria 66-a. 1937-38.
1. Const. Prodan: România In expozitiunile universale 67
2. G. Al. Lefteriu: la Catedrala din Reims 80
3. Insemnäri dinteo pe
Dunäre 87
4. M. P. Florescu: Sacrificarea padurilor 103
5. Marin Demnitatea . . 121
N. S. lonescu: Problema 124
7. Vice Amiral Aspecte din politica
146
Räspunsul d-lui Colonel S. Bacaloglu . 164
8. Vieata universului material . . . . 190
9. D. N. Burileanu: Un moment decisiv In cultura
latina 172
10. Dr. C. Poenaru-Caplescu: Constructiunile, acci-
sänätatea 189
11. Comandor C: Negru: Trei fete ale problemei
trolulul national 196
12. G. T. Niculescu-Varone: Ce trebue sä
tineretul român 218

B. Seria 67-a. 1938-39.

1. Radu D. Rosetti: Dorul de . . . . . . . - 241
2. Dr. D. Paulian: Histeria cadrul conceptiunilor
actuale 243
Raspunsul d-lui Chr. Musceleanu 254
3. Gr. Trancu-lai: drum . . . 255
4. George Al. Lefteriu: Danemarca 263
5. Raul Teodorescu: H. gândirea sa 283
Räspunsul d-lui .5tefan C. loan 297
Const. Prodan: Nicolae Grigorescu 302

www.dacoromanica.ro
 477

V. Prelegeri la Universitatea
Ateneului Român.
1. Trancu-lai: Rolul expozitiilor
siunea economica a 321
2. Fr. Chiriac: Poetii satirici latini 333
3. Marin $tefänescu: Structura Universului
doctrina 339
4. C. Dragu: dreptate, progres . . . 342
5. C. Kiritescu: Creatori de sisteme educatia
356
6. P. Sergescu: Matematica evul mediu . . 370
7. Livescu: Idei consideratiuni generale asupra
gestului 381
8. Gabrea: Tineretul 391
9. Teodorescu: Estetica lui Hegel 404
10. C. loan : Individul colectivitatea . . 406
11. C. Prodan: Ustensilele, mobilierul obiectele
de românesti 410

VI. Activitatea filialelor.

Programul conferintelor Ateneului Român N.
din 455

VII. Concerte
Programul concertelor serbarilor 459

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATIUNI

1. Constantin Rädulescu
2. Paul Prodan XXIII
3. Octavian Goga
4. Dr. George Marinescu XXXI
5. Dimitrie Evolceanu XXXV
6. Conte le Carol 55

Scene din
1. Infrätirea daco-românä 32
2. Horia, i Cri§an
»
3. stefan Mare
4. Mihai Viteazul
5. Regele Carol I
6. Regele Ferdinand Regina Elisabeta »

7. Carol II

www.dacoromanica.ro