L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MDkxNjg PDF

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SUBSECTIA DE 5TIINTE ISTORICE $I INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCUREVI
studii
REVISTA DE ISTORIE
15 ANI
DE LA
ELIBERAREA ROMINIEI
DE SUB JUGUL FASCIST It
ANUL XII 1955
4
www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
.
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SUBSECTIA DE 5TIINTE ISTORIGE $I INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI
"MENEM, IMIl,
00
CI U i
REVISTA De ISTORIE
4
ANUL XII
1959
EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
"STUDII" REVISTA DE ISTORIE
APARE DE 6 ORI PE AN
COLEGIUL DE REDACTIE
Acad. P. GONSTANTINESCII-IA81 (directorul Colegiului
de redactie) ; EUGEN STINEScu (redactor ef) ; acad.
A. OTETEA ; T. BIIGNARIU, membru corespondent
al Academiei R.P.R.; B. BALTEANu; L. BANYAT ;
M. BERZA ; B. GAMMA ; V. CHEilEsTE5fu ; V. Miciu;
Gil. MATE!.
Redactia : Bucureti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

Telefon: 18.25.86
www.dacoromanica.ro
SUMAR
15 ANI DE LA ELIBERAREA ROMINIEI DE SUB JUGUL FASCIST
Pug.
GHEORGHE GHEORGIIIU-DEJ, A XV-a aniversare a eliberarl Rominici de sub
jugul fascist 5
P. CONSTANTINESCU-IASI, Eliberarea Rominici de sub jugul fascist si insemnatatea

ei istorica 21
A. OTETEA, Dezvoltarea stiintei istorice rominesti dupa 23 August 1944 35
M. MANESCU si I. ITICOVICI, Dezvoltarea economics a Rominiei in cei 15 ani de la
eliberare 49
*
V. LIVEANU, Din lupta P.C.R. pentru unitatca clasci muncitoare 71
GH. MATEI si B. BALTEANU, Din lupta P. C. R. pentru pregatirea ci infaptuirea
insurectiei armate de la 23 Augu.t. 1944 119
N. MUNTEANU, Actiuni de mass conduse de Partidul Comunist Romin in perioada
pregatirii insurectiei armate 145
N. BIRDEANU, Din lupta maselor populare din Turnu Severin pentru rasturnarea
dictaturii militaro-fasciste si victoria insurectiei armate 173
*
N. CIACHIR si L. LOGHIN, Aspecte ale fratiei de arme romino-sovietice pe frontul
antihitlerist 189
V. ATANASIU, Luptele Armatei I Romine pe teritoriul Cehoslovaciei 205
ION LEONIDA, Un episod eroic din razboiul antihitlerist. Lupta de la Pauli, . . . 225
T. UDREA, Rolul comitetelor tarane5ti in faurirea aliantci dintre clasa muncitoare

taranime, sub conducerca P C R 237
T. NEWi, Aspecte din lupta pentru instaurarea unor autoritati locale democratice . 281
I. CICALA si A. EGYED, Lupta oamenilor muncii sub conducerca P.C.R. pentru
refacerea economics a regiunii Cluj si sprijinirea frontului antihitlerist (octombrie
1944 mai 1945) 303
*
GR. CHIRITA, Contributii la cronologia primei etape a revolutiei populare din Rominia 325
www.dacoromanica.ro
Peg.
VIATA $TIINTIFICA
Ses:unea strritifica consacrata celei de-a X V-a aniversari a ellberarii Romlniei de sub 361
jugul fascist (L. St. Si Gr. C.)
365
Muzeul de istorie a Partidului Muncitoresc Romtn (L. $tefanescu)
Expozitia Preglifirea al Infaptuirea insurectiei a-mate din August 1944" (I. Ardeleanu 375
$i L. Pet-ovi)
RECENZ II
* , 0 sintezd stiinfified a experlenfei constrairit economiei socialiste In R.P.R. 385
(M. .Horovitz)
Teatrul In Romtnia dupa 23 August 1944 (Al. Porfeanu) 392
.
. . Artele plastice In Romtnia dupa 23 August 1944 (Al. P.) 396
N. Ciachir L. L -ghin, Frdfia de arme romlno-sooletied, Ed. M. F. A., Buc., 1959, 402
163 p. (I, Apo4o1)
REVISTA REV ISTELOR. N imere Inchinate anlversarii a 15 ani de la elibe-
rarca Romlniei da sub jugul fascist
Lupta de c'asa, nr. 8/1959 (A. Stan) 407
Analele Ins it tului de istorie a partidului de pe ling C. C. al P.M.R., nr. 4/1959 411
(F. A)
Cercetari filozofice, nr. 4/1959 (I. E . ) 415
420
Probh me economise, nr. 8/1959 (M. Stanescu)
424
Studii si cercetari juridice, nr. 1/1959 (L. P. M)
15 ani de la eliberarca Thmtniei de sub jugul fascist In presa si publicatiile din 428
Cara noastra (Al. P . )
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
LOGHIN L., Actiunile de lupta ale armatei romIne Intre Nitra si Vah, Ed. militara a
M.F.A., Buc. (C. s.); GH. TUTUI si E. CIMPONERIU, Aspecte ale activitatii
formatiilor de lupta patriotice din Banat (23 August 1944-6 Martie 1945), in
Analele Institutului de istorie a partidului de pe IMO C.C. al P.M.R.", nr. 2, martie-
aprilie 1958, Ed. Scinteia, Buc. (L. St.); M. LUNGEANU si S. CUTISTEANU, Unele
pspecte ale luptei P.C.R. pentru izolarea partidelor reactionare de masele largi ale ta-
ranimii In procesul ocuparii paintnturilor mosieresti (23 August 1944-6 Martie 1945),
fn Analele Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.", nr. 3,
1956 (I. A.); M. I. SEMIRIEAGA, Victoria insurectiei populare armate din
23 August 1944 In Romlnia (I. 0.); , * , Documente privitoare la lupta maselor
muncitoare sub conducerea P.C.R., Impotriva razboiului antisovietic si a ocu-
patiei hitleriste $i pentru preg5tirea conditiilor care au dus la tnfaptuirea actului
revolutionar de la 23 August 1944, In Revista arhivelor", organ al Directiei
Generale a Arhivelor Statului din R.P.R., an. II, nr. 1, Buc., 1959 (L. .$1.);
A. I. EREMENKO, Impotriva falsificarli istoriei celui de-al doilea razboi mondial,
Ed. politica, 1959 (Gh. R.) ; Figuri de eroi utecisti voluntari din rAzboiul anti-
hitierist (23 August-9 Mai 1945), In Analele Institutului de istorie a parti-
dului de pe IMO C. C. al P.M.R.", nr. 4 (tul.eaugust), 1957 (I. A . ) . . . . 451
www.dacoromanica.ro
15 ANI DE LA ELIBERAREA ROMINIEI
DE SUB JUGUL FASCIST
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
A XV-a ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI
DE SUB JUGUL FASCIST*
Tovarki deputati,
Poporul nostru intimpind cu inima piing de bucurie a 15-a ani-
versare a marii sale sarbdtori nationale eliberarea patriei de sub
jugul fascist.
.Anii care au trecut de la eliberare au fost ani de lupta k;i muncl
incordatd, de adinci transformdri revolutionare, care au ridicat la o
via noun masele muncitoare de la orme i. sate. 15 ani shit o perioadd
relativ scurtd in viata unui popor, dar in acest rdstimp tara noastrd a
facut un asemenea salt pe calea progresului, cum n-ar fi fost cu putintd,
sub stapinirea burghezo-moiereased. Poporul romin, constructor al socia-
lismului, se mindrete pe drept cuvint cu rezultatele tot mai imbelpgate
ale eforturilor sale creatoare pentru dezvoltarea economiei nationale
ridicarea nivelului sdu de trai material i cultural.
Epoca luminoasd, pe care o traiete poporul romin ne apare intr-o
strdlucire i mai vie cind ne amintim eft de amar era traiul oamenilor
muncii sub cdlciiul burgheziei i moierimii.
Muncd, peste puteri i salarii de foame, amenintarea de fiece zi de a
se vedea azvirliti In rindurile omerilor, teroare i gloante In loc de piine
si drepturi aceasta era partea muncitorilor, din truda cdrora capita-
litii din tars i de peste hotare ingrd,madeau uriae profituri. Pe spinarea
tdranilor, lipsiti de pdmint, de unelte i vite, inglodati In datorii, goi tai
infometati, se imbogdteau mosierii, fabricantii i negustorii, cd,matarii
si chiaburii. Cea mai mare parte a intelectualilor ducea o viatd de lipsuri
i umilinte, izbindu-se de dispretul cu care clasele stdpinitoare priveau
cultura nationald i talentele poporului.
* Expunere fileutii la Scsiunea solemnd a Marii Adunari Nationale din 22 august 1959.
www.dacoromanica.ro
6 GH. GHEORGHIU-DE.1 2
Politica burgheziei i mosierimii hArIzea Rominiei soarta de hinter-

land. agrar al marilor puteri industriale, de tara aservita economiceste i
politicete capitalului monopolist.
Acestei politici antinationale i se opunea clasa muncitoare c5,1Auzia
de avangarda ei marxist-leninistA Partidul Comunist din Rominia
care, in ciuda prigoanei s6lbatice, organiza lupta maselor muncitoare
impotriva exploatkii capitalisto-mosieresti i starii de dependents a tarii
fatA, de puterile imperialiste.
Yn anii cind clasele exploatatoare cgutau prin teroare salbaticg sa
in6buse avintul luptei revolutionare a oamenilor muncii i preggteau pas
cu pas instaurarea dictaturii fasciste, comunistii ridicau masele in apararea
drepturilor i libertatilor cAlcate in picioare, chemau la unire fortele
democratice.
1VIAretele lupte muncitoresti din februarie 1933, actiunile antifasciste
care au luat in anii urnfatori o amploare din ce in ce mai mare, demon-
strau ca in tara noastra, existau forte insemnate care se impotriveau fasci-
zarii. Lupta plina de abnegatie dus5, sub conducerea partidului de clasa
muncitoare ci de fortele progresiste grupate in jurul ei a frinat pentru un
timp procesul de fascizare a Orli.
Caracterul antinational al politicii claselor exploatatoare a iecit
deosebit de puternic in evidentg in perioada premergatoare rgaboiului,
cind expansiunea Germanic! hitleriste devenise o grave amenintare pentru
independenta patriei. 0 singurA cale de salvare exists pentru poporul
nostru alianta cu Uniunea Sovietic6, marea tars socialists vecina,
care iii oferise sprijinul pentru apArarea independentei Cehoslovaciei,
Poloniei, Rominiei. liar clasele dominante ale vechii Rominii au refuzat
sprijinul Uniunii Sovietice, devenind instrumente i complici fatisi ai celui
mai inversunat dueman al poporului romin fascismul german. Dup6
ce au acceptat slugarnic odiosul dictat de la Viena, an impins tara in
prApastia dictaturii militaro.faseiste ci a criminalului razboi antisovietic
araturi de Germania hitlerista. Interesele nationale ale poporului romin
an fost subordonate telurilor criminale ale hitlerismului in.robitor de popoare.
Griul ci petrolul rominesc, ca ci alte bogatii ale tarii, au fost puse la
dispozitia masinii de razboi hitleriste. Tineretul, floarea poporului romin,
a fost dat lui Hitler drept carne de tun. Aproape n-a r6mas camin in
care rAzboiul de jaf $i cotropire sai nu fi adus jalea ci doliul.
In aceste clipe grele pentru tars si popor, partidul comunist a fost
acela care a organizat lupta maselor impotriva dictaturii militaro-fasciste
ci a rAzboiului antisovietic. Nici o clips nu s-a clatinat dragostea de
patrie a comunistilor, convingerea for cb, fortele democratiei ci socialis-
mului in frunte eu Uniunea Sovietic5, vor triumfa asupra ciumei fasciste,
inerederea for in victoria cauzei elibergrii poporului. Punindu-ci la fiece
pas viata in primejdie, comunistii uneau in jurul for fortele patriotice ale
tarii, organizau lupta oamenilor muncii din orate ci sate impotriva jafului
tii terorii, sabotau marina de razboi hitleristA, chemau prin ziarele ci
manifestele ilegale intregul popor la lupt6 pentru fAsturnarea clicii anto-
nesciene, pentru iecirea Rominiei din criminalul razboi antisovietic ci
alaturarea ei la coalitia antihitleristA.
www.dacoromanica.ro
3 A XV-A ANIVERSARE A ELMER 1RII ROMINIEI 7
Tovarki,
In lupta de eliberare a popoarelor de sub jugul hitlerist a avut o
Insemnatate hotaritoare faptul ca In momentul izbucnirii celui de-al
doilea razboi mondial, in lume exista marea putere socialists Uniunea
Sovietica. Aceasta realitate istorica primordial a epocii noastre si-a
pus pecetea asupra intregii desfasurari a razboiului, asupra continutului
si rezultatelor sale. Imperialismului hitlerist, care reprezenta o primejdie
de moarte pentru fiinta nationals a popoarelor, pentru civilizatia umand, i
se opunea coalitia antihitlerista, a carei for fundamentals era Uniunea
Sovietica.
In aceasta gigantica inclestare, de proportii cum nu mai cunoscuse
istoria, poporul sovietic, suferind distrugeri din cele mai grele si dind
uriase jertfe de singe, a purtat cu un eroism Mira seaman greul luptei
pentru zdrobirea fascismului, pentru eliberarea patriei sale si salvarea
omenirii de primejdia inrobirii hitleriste.
In marile batalii purtate pe intinderile imense ale frontului, In fata
Moscovei si Leningradului, in istorica batalie de la Stalingrad, in luptele
de la Kursk si Oriol, la Iasi si Chisinau glorioasa Armata Sovietica sfarima
pas cu pas marina de razboi hitlerista, punea pe fuga pe cotropitori, frin-
gindu-le trufia si apropiind tot mai mult, prin lupta ei victorioasa, ceasul
eliberarii popoarelor.
infringerile suferite de armatele fasciste, perspectiva zdrobirii ine-
vitabile a Germaniei hitleriste, apropierea Armatei Sovietice de granitele
Rominiei, iar apoi ofensiva ei eliberatoare pe teritoriul patriei noastre,
stIrneau panics si deruta in rindul clicii antonesciene, a aparatului ei de
scat si a intregii reactiuni din tara noastra. Tot mai mult se clatina dicta-
tura militaro-fascista izolata de popor si urita de masele populare. In
orase si sate cresteau minia si revolta maselor, care-si gaseau expresia
in numeroase actiuni de lupta impotriva ocupantilor hitleristi si a slugilor
for din tara. In rindurile armatei se resimtea tot mai puternic ura ostasilor
Impotriva clicii fasciste care-i trimitea sa moara Intr-un razboi dus pentru
o cauz/ straina si nedreapta ; procesul de clarificare In rindurile ofiterilor,
care Isi dadeau tot mai bine seama In ce dezastru erau impinse tara si
armata, se intensifica din ce In ce mai mult.
In aceste conditii prielnice, partidul nostru, curkindu-si rindurile
de elementele lase, tradatoare si capitulante, a trecut la infaptuirea unui
ansamblu de masuri politice si organizatorice pentru pregatirea insurectiei
armate.
Partidul a intensificat munca de organizare, inarmare si pregaire
military a formatiunilor patriotiqe de lupta, alcatuite in cea mai mare
parte din muncitori. in rindurile armatei, unde isi crease mai de mult
legaturi, partidul a reusit sa cistige pentru cauza insurectiei numerosi
ofiteri si generali patrioti.
La 1 Mai 1944 pe baza intelegerii intervenite Intre Partidul Comunist
din Rominia si Partidul social-democrat, a fost infaptuit Frontul Unic
Muncitoresc. Aceasta a avut o mare Insemnatate pentru activitatea desfa-
surata de partid in vederea stringerii laolalta a tuturor fortelor antihitle-
riste pe baza unei platforms care prevedea : rasturnarea guvernului de
www.dacoromanica.ro
8 GH. GHEORGHIU-DEJ 4
dictaturg fascists, formarea unui guvern de uniune nationall din repre-

zentantii tuturor fortelor antihitleriste, ieirea Romlniei din razboiul
antisovietic, izgonirea armatelor hitleriste din tars, trecerea Rominiei
de partea coalitiei antihitleriste, reforme democratice.
Dupg cum se tie, In iunie 1944 a fost alcatuit, din initiativa parti-
dului nostru, Blocul National-Democrat din care au facut parte, in afara
de Partidul Comunist Romin, partidele social-democrat, national-Vkanesc
i liberal.
Partidul Comunist Romin era contient ca partidele istorice"
acceptind partial propunerile noastre atunci cind prabuirea dictaturii
militaro-fasciste devenise iminentg vor incerca sa puns piedici infdptuirii
platformei elaborate de partid, nutrind speranta ca vor putea abate
masele de la calea luptei pentru transformki democratice Eli mentine
regimul burghezo-moOeresc. Partidul nostru a considerat Insa, necesarg
formarea Blocului National-Democrat in vederea coalizarii tuturor fortelor
antihitleriste. In acela i time el a dus o actiune consecventl de combatere
a duplicit6tii i pozitiilor reactionare ale partidelor istorice", militind
pentru unirea tuturor fortelor patriotice i pentru formarea unui guvern
din reprezentantii tuturor partidelor di grupgrilor politice democratice.
Partidul Comunist Romin a fost initiatorul i organizatorul insurectiei
armate, care a dus la rgsturnarea dictaturii militaro-fasciste. In confor-
mitate cu planul elaborat de partid, insurectia a inceput in ziva de
23 August 1944 prin arestarea clicii antonesciene de catre formatiunile
patriotice de luptA. Raspunzind chem'arii partidului si exprimind vointa
i hot6rirea de lupta a poporului, armata romind a intors armele impo-
triva Germaniei hitleriste.
Yn noaptea de 23 August i in zilele urmAtoare formatiunile patriotice
i unitatile militare au ocupat principalele institutii i objective militare,
au curatit Capita la de trupele hitleriste. Mase largi populare s-au ridicat .
la lupta pentru izgonirea hoardelor hitleriste, mii de muncitori i intelec-
tuali patrioti au intrat Sn rindurile formatiunilor patriotice de luptA.
Aproape concomitent cu actiunea militara din Capita la, a inceput lupta
armata qi in alte regiuni ale tAxii.
Luati prin surprindere de aceastg, actiune simultanl, hitleritii
incercau cu desperare s6-i mentinA pozitiile i sa inabue lupta de elibe-
rare a poporului. Aceste incercki au fost zdrobite de unitatile armate
si formatiunile patriotice care, in luptele crincene purtate impotriva
hitlerWilor in Capital6, pe Valea Prahovei, la Brasov, Constanta, Turnu
Severin, au capturat zeci de mii de prizonieri, numeroi ofiteri tai generali.
Populatia Capita lei, locuitorii oraelor $i satelor de pe intregul
cliprins al tkii noastre au intimpinat cu nemarginita bucurie i dragoste
pe ostaii sovietici, ca pe prietenii i eliberatorii lor. Armata roming a
participat en toate fortele ei la razboiul antihitlerist, luptind alaturi de
Armata Sovieticg pins la victoria finall asupra fascismului german, aducin-
du -i contributia la indeplinirea sarcinilor strategice i tactice elaborate
cu m'aiestrie de comandamentul sovietic.
Singele vArsat de vitejii ostai sovietici si romini pentru eliberarea
pgmintului patriei noastre a pecetluit pe veci frgtia de arme sovieto-romina,
www.dacoromanica.ro
5 A XV-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI
expresie a prieteniei yi aliantei de nczdruncinat dintre poporul roman qi

poporul sovietic.
Insufletiti de cauza dreapta pentru care luptau, ostakiii armatei
romine au savirit minunate fapte de bravura. Peste 300 000 soldati,
subofiteri i ofiteri romini au lost decorati cu .ordine ski medalii de razboi
rominesti, sovietice, cehoslovace 1i ungare. Faptele for de arme in razboiul
antihitlerist au Inscris o paging glorioasa in cartes marilor traditii de
lupta ale poporului nostru pentru independenta i libertatea sa.
Luptatorii de pe front an simtit sprijinul entuziast al intregului
popor. Chemarea partidului nostru : Totul pentru front, totul pentru
victorie !" a fost urmata cu Insufletire de muncitori, tarani intelectuali,
de toti oamenii muncii care, Invingind greutati de tot felul, luptind cu
sabotajul reactiunii, au sprijinit cu hotarire si dirzenie efortul Rominiei
in razboiul antihitlerist. La apelu partidului mtincitorii an refacut noduri
de cale ferata, au reconstruit intr-un timp extrem de scurt atelierele, podurile
0i tunelurile distruse de nazisti, au asigurat aprovizionarea frontului cu
munitii, hrana i combustibil.
Dind o apreciere contributiei Ronainiei la razboiul antihitlerist,
I. V. Stalin stria In lung mai 1945 Intr-un mesaj adresat lui W. Churchill :
Au trecut mai bine de 8 luni de cind Romlnia i Bulgaria au rupt alianta
cu Germania hitlerista, au incheiat un armistitiu cu statele aliate i au
intrat In razboi de partea aliatilor, impotriva Germaniei, folosind in
acest scop fortele for armate. Prin aceasta ele li -au adus aportul la cauza
Infringerii hitlerismului si au contribuit la terminarea victorioasa a razbo-
iului in Europa".
Tovarasi,
Insurectia armata victorioasa a dat un puternic avant luptei maselor
populare, a constituit Inceputul revolutiei populare, a carei sarcina de
baza era lichidarea ramasitelor feudale ski desavirsirea revolutiei burghezo-
democratice, infaptuirea unui ir de ref orme democratice care sa deschida
larg drumul progresului economic i social.
In vederea realizarii acestor sarcini istorice, Partidul Comunist .
Romin chema partidele, organizatiile politice ski obsteritti sa-i uneasca

eforturile 9i oh alcatuiasca In acest scop un guvern de larga concentrare
democratica.
Reactiunea grupata In jurul monarhici, sprijinita de cercurile impe-
rialiste, temindu-se ca valul luptei revolutionare a maselor largi va
matura din cale vechile rinduieli burghezo-mosieresti incerca prin toate
mijloacele s5, impiedice Infaptuirea transformarilor democratice cerute
de popor.
Demascind pas cu pas manevrele reactiunii, partidul nostru a desfa-
prat o mune/ politica de mare amploare pentru, izolarea partidelor isto-
rice" si cistigarea majorit Atli poporului.
Partidul era urmat cu entuziasm i Incredere de oamenii muncii
din fabrici, uzine, mine, transporturi. Clasa muncitoare, organizata in
sindicate unite se manifesto, din ce In ce mai puternic ca forts conduca-
toare a poporului. In infaptuirea sarcinii de lama a acestei etape a revo-
.
www.dacoromanica.ro
lutiei reforma agrarl partidul, cu ajutorul muncitorilor trimii la

sate, ridica la lupta masele taranimii, care In intregul ei era interesatA
in lichidarea proprietatii mqiereti ; comitetele ta'r/neti confiscau gi
impa'rteau paminturile moierilor, in focul luptei pentru lufaptuirea
ref ormei agrare se faurea alianta intro clasa muncitoare i taranimea
muncitoare, neutralizindu-se p/tura avutA a taranimii chiaburimea.
In decurs de citeva luni dupa 23 August partidul a reuit s5, citige
de fapt majoritatea poporului, sa faureasc5, un larg front democratic,
care cuprindea pe muncitori, tarani, intelectuali, p/turile mijlocii de la
orae, masele de femei i tineret, oamenii muncii apartinind nationali-
tdtilor conlocuitoare.
Oamenii muncii, manifestinduli in uriae mitinguri i demonstratii
vointa de a instaura puterea democrat-popular/ i a cuceri o via noug,
luau cu asalt primariile i prefecturile, inlAturau din conducerea acestora
elementele reactionare, antonesciene, inlocuindu-le cu oameni devotati
intereselor celor ce muncesc. Toate acestea demonstrau c5, reactiunea era
din ce in ce mai izolata, masele populare conduse de partid fiind acea
fort5, care determina mersul evenimentelor.
Sub presiun9a maselor, Radescu Ii ceilalti reprezentanti ai reactiunii
din guvern au demisionat, iar la 6 martie 1945 a fost instaurat guvernul
prezidat de dr. Petru Groza guvern in care reprezentantii clasei munci-
toare aveau rolul preponderent.
Cu acest prilej, permiteti-mi, tovargi deputati, sa evoc figura unuia
din cei mai straluciti fii ai poporului romin, doctorul Petru Groza, care
prin activitatea sa desfaurat/ in strins/ conlucrare cu partidul nostru
li -a citigat merite deosebite in opera de fAurire i consolidare a regi-
mului democrat:popular.
Guvernul democrat a legiferat reforma agrarA, definitivind prin
lege impa'rtirea paminturilor moiereti c/tre Varanii Mr/ paraint sau
cu pamint putin. Partidul i guvernul, intregul popor, i-au concentrat
eforturile pentru lichidarea marasmului in care se afla industria i agri-
culture, a haosului financiar provocat de oapitaliti, pentru refacerea ti
dezvoltarea economiei nationale. S-a pait cu hotgrire la curatirea tii
la transformarea vechiului aparat de stat.
Datorit/ succeselor obtinute de oamenii muncii sub conducerea
partidului s-a ajuns la acel stadiu al raportului de forte in care s-au copt
conditiile elimingrii din guvern a ultimilor reprezentanti ai burgheziei i
a inraturarii monarhiei principalul stilp al reactiunii burghezo-moie-
re0i. La sfin}itul lui 1947 aceste sarcini istorice au fost infgptuite : la 30
decembrie 1947 a fost proclamat5, Republica Popular/ Romin6, ceea ce
a insemnat inceputul unei not etape etapa revolutiei socialiste. In iunie
1948 a fost infaptuit5, nationalizarea principalelor mijloace de productie
din industrie, transporturi. S-a trecut la construirea bazei economice a
socialismului.
Astfel, ziva de 23 August are o mare i profund/ semnificatie :
o data cu eliberarea de sub jugul fascist, ea a deschis poporului romin
calea spre victoria asupra claselor exploatatoare victorie care i-a dat
putinta s/ f/ureascl o noir/ Rominie infloritoare, socialist/.
www.dacoromanica.ro
'7 A XV-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 11
In aceast5, zi de mare s5rb5,toare national5, a tarii noastre exprim6m

din nou de la aceast5, Inalta tribunes, reeunostinta fierbinte a poporului
romin fats de poporul sovietic, care 1-a ajutat s se elibereze, sa-si is
soarta in propriile sale miini i sa-i clgdeasea in libertate o viata noun,
luminoas5.
Asthzi, la implinirea a 15 ani de la 23 August 1944, &duffle noastre
se indreapta, sere cei care, jertfindu-si viata in lupta impotriva regimului
burghezo-mosieresc si a fascismului, an contribuit la eliberarea Rominiei,
la triumful revolutiei populare, la instaurarea noii orinduiri sociale i
de stat.
Glorie vesnica eroilor azuti in lupta pentru libertatea si indepen-
d.enta patriei, pentru fericirea poporului nostril, pentru socialism !
Tovarasi deputati,
Devenind stapin al tarii si al bogAtiilor ei, poporul nostru a desfA-
prat o uriasl activitate creatoare in lupta de zi cu zi pentru aplicarea
politicii partidului, p5,sind, dupes exemplul mAret al Uniunii Sovietice,
pe drumul Muririi unei orinduiri superioare capitalismului, orinduirea
socialistg.
Partidul nostru, elaborInd programul dezvoltarii economice a tarii,
a pus la temelia lui teza leninist5, e5, baza materials a socialismului poste
fi numai marea industrie mecanizath". Conferinta NationaM a Partidului
Comunist Romin din octombrie 1945 a trasat ca linie a partidului nostru
pentru reconstruirea tariff, refacerea ff dezvoltarea industriei grele, pivotul
in jurul c'Aruia intreaga economic a tarii se va dezvolta in conditii not ".
Caracteristic pentru dezvoltarea economiei nationale in anii puterii
populare este linia ei mereu ascendents, cresterea impetuoasg a fortelor
de productie.
Analizind perspectivele intrecerii economice intro sistemul mondial
al socialismului i sistemul mondial al capitalismului, Congresul al XXI-Iea
al P.C.U.S. a aratat ca ritmul rapid de dezvoltare este o lege generals a
socialismului, verificat5, de experienta tuturor fa'rilor socialiste. Aceast5,
apreciero este confirmat5, pe deplin si de experienta tarii noastre. intr-un
singur deceniu de dezvoltare planificatA a economiei socialiste, productia
industriaM a crescut de patru on 1i jum'atate, cu un ritm mediu anual
de crestere in anii 1948-1958 de peste 16 la suta, fati,5 de ritmul de
numai 4 la suta realizat in anii dinainte de fazboi and s-au atins cei mai
inalti indici de crestere a productiei industriale a Rominiei burghezo-
mosieresti.
tntr -o serie de ramuri de important5, hotaritoare pentru crearea
bazei tehnico-materiale a socialismului, s-a atins un ritm si mai ridicat :
in industria constructoare de masini 23 la suta", in industria electro-
energetic5, 18,5 la suta, in industria chimica 23 la sufa. Producem,
in 1959, de aproape 5 on mai mult otel decit in 1938, de 6 on mai mult5,
fonts, de peste 6 on mai multa" energie electrica, de 2 on mai multe
tesAturi, de peste 3 on mai mult ulei, de doug on fi jum5,tate mai mult
zahar.
www.dacoromanica.ro
12 OFI. GHEORGHIU-DEJ 8
In anii puterii populare au fost construite 138 fabrici i uzine noir

iar alte peste 300 au fost reutilate cu instalatii i agregate s-au treat
ramuri de productie inexistente inainte, ca, de pilda, industriile de utilaj
petrolifer, electrotehnic, de tractoare si masini agricole, ingrasaminte
chimice, coloranti, fire si fibre sintetice, mase plastice, medicamente. In
timp ce pe vremea burgheziei Rominia importa 95 la suta din utilajul
industrial, astazi industria constructiilor de masini si de prelucrare a
metalelor reprezinta 23 la suta din productia industrials, satisface o mare
parte din necesarul intern $i exports masini si instalatii industriale.
Planul de electrificare elaborat de partid se indeplineste cu succes ;
este semnificativ ca unul din cei mai importanti indici ai progresului
industrial, productia de energie electrica calculata pe cap de locuitor, a
crescut de la 72 kWh In 1938 la 342 kWh In 1958 si este In continua
crestere.
Factorul eel mai important pentru victoria noii orinduiri sociale
este cresterea continua a productivitatii muncii. In industria socialista
productivitatea muncii a sporit In cursul celor doud, cincinale ping in pre-
zent cu aproape 901a suta, ca urmare a reutildrii tehnice a intreprinderilor
si a ridicarii calificarii profesionale a muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor_
Partidul nostru cheama poporul la munca Eli la luptd, pentru noi
realizari in domeniul dezvoltarii economiei nationale i cresterii buneistari
a oamenilor muncii. Forte le trebuie Indreptate in mod deosebit spre
scoaterea la iveala a numeroaselor si importantelor rezerve care exists
in toate ramurile economiei nationale. In fiecare uzine, in fiecare loc de
productie aceste rezerve pot Eli trebuie sa fie puse In valoare in vederea
cresterii productiei si productivitkii muncii, reducerii continue a pretului
de cost si sporirii rapide a acumularilor, asigurindu-se un volum sporit de
investitii In scopul dezvoltkii In ritm accelerat a industriei socialiste.
Congresul al II-lea al partidului i plenarele recente ale Comitetului
Central au subliniat ca principala rezerva pentru cresterea necontenita
a productivitkii muncii este introducerea in productie a celor mai noi
cuceriri ale tehnicii. Directia principala spre care partidul si guvernul
indreapta eforturile materiale i financiare, pentru progresul intregii
economii si valorificarea in conditii mereu mai bune a resurselor naturale
ale tarii, este Inzestrarea cu tehnica inaintata a industriei, agriculturii,
constructiilor, transporturilor, modernizarea masinilor $i utilajelor existente
perfectionarea continua a tehnologiei, mecanizarea operatiunilor grele i cu
volum mare de munca, automatizarea proceselor de productie. Trebuie
sa tinem mereu seama ea tehnica nu sta pe loc, ca notiunea de tehnica
noua" este o notiune dinamica, in virtutea progresului nccontenit al
stiintei sn tehnicii mondiale.
Rezultatele.obtinute ping acum in aplicarea liniei generale economice
a partidului si care schimba pe zi ce trece infatisarea tuturor regiunilor
tarii, Ant un puternic indemn de a ne inzeci eforturile In munca pentru
dezvoltarea, In ritm sustinut, a bazei tehnico-materiale a socialismului.
Aceasta este cheasia avintului intregii economii nationale, a cresterii
venitului national si a ridicarii continue a nivelului de trai al celor ce
muncesc.
www.dacoromanica.ro
A XV-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 13
Este meritul istoric al clasei muncitoare de a se fi dovedit promotorul

consecvent al politicii de industrializare si transformare socialist& a Orli,
de a fi infruntat cu abnegatie lipsurile si greutatile inceputului, de a fi
dat intregului popor un malt exemplu de eroism, de credinta nestramutata
in partid, in cauza socialismului. (Aplauze furtunoase, prelungite).
Clasa muncitoare s-a dovedit demna de glorioasele ei traditii revolutionare
gi isi indeplineste cu succes misiunea de class conducatoare a societatii si
statului nostru, a operei de construire a socialismului.
Tovarasi,
Progresele realizate in dezvoltarea fortelor de productie, intarirea
continua a regimului democrat-popular, a aliantei muncitoresti-taranesti,
au deschis calea rezolvarii cu succes a uneia din cele mai complexe sarcini
ale perioadei de construite a economiei socialiste, sarcina crearii rela-
Vilor socialiste in agriculture.
Practica a verificat justetea politicii partidului nostru in opera de
reorganizare socialists a agriculturii, politic bazata pe aplicarea creatoare
la conditiile tarii noastre a genialului plan cooperatist al lui Lenin si a
experientei istorice a Uniunii Sovietice.
Datorita politicii de industrializare socialists, statul democrat-
popular a putut crea o puternica baza tehnico-materials a agriculturii,
temelie trainica a socialismului la sate.
In timpul regimului burghezo-mosieresc, parcul de tractoare si
masini agricole nu depasea numarul de 4 050 tractoare fizice, proprietate
a mosierilor $i a capitalistilor. Pamintul milioanelor de tarani era lucrat
cu mijloace inapoiate de productie, iar aproximativ un milion de gospodarii
tg,ranesti nu aveau nici macar un plug. Astazi taranimea are la dispozitie
peste 36 000 de tractoare fizice, peste 11 000 combine pentru recoltatul
cerealelor paioa.,se si numeroase alto masini produse de industria noastra
socialists.
Sarcina trasata de Congresul al II-lea al partidului ca la sfirsitul
anului 1960 sectorul socialist al agriculturii sa fie preponderent ca suprafata
gi ca productie-marfa, a si fost realizata.
Sectorul socialist al agriculturii a ajuns la peste.70 la suta din supra-
fata arabila a Orli i cuprinde cca 70 la suta din numarul total al gospo-
dariilor taranesti.
In fruntea miscarii de transformare socialists a agriculturii stau
principalele regiuni cerealiere Constanta, Galati, Timisoara, Bucuresti,
Iasi, Cluj, Craiova.
Ca urmare a progreselor realizate in largirea sectorului socialist,
in mecanizarea agriculturii si a aplica'rii in masura tot mai mare a regulilor
agrotehnice, oamenii muncii din agriculture au obtinut insemnate rezultate
in sporirea productiei agricole, demonstrind in practice superioritatea
agriculturii socialiste.
Inlocuirea sistemului de cote obligatorii prin sistemul de contractare
a produselor agricole s-a dovedit a fi o pirghie puternica pentru stimularea
interesului material al taranimii in ridicarea productiei agricole gi dezvol-
www.dacoromanica.ro
14 GH. GHEORGHIU-DEJ ib
tarea schimbului intre oral si sat, contribuind la intarirea aliantei intre

clasa muncitoare li taranimea muncitoare.
Astazi se ridica o taranime noun colectivista care a Invatat sa folo-
seasca i s pretuiasca din ce in ce mai mult mainile i agrotehnica, iii
muncelte tot mai bine pamintul, iii gospodarete cu chibzuinta avutul
obtesc in continua dezvoltare, iii ridica necontenit nivelul ei de trai
material si cultural, participa tot mai activ la conducerea treburilor obstelti.
intarirea pozitiilor socialismului la sate si dezvoltarea agriculturii
an un puternic sprijin in gospodariile agricole de stat, care devin din ce
in ce mai mult un exemplu de agriculture socialists mecanizata. Inzestrate
cu mijloace moderne i cu cadre calificate, gospodariile agricole de stat
dau o mare eontributie la sporirea productiei principalelor culturi agricole
i participa in masura crescinda la formarea fondului central de produse
agricole.
Sprijinindu-se pe dezvoltarea rapids a constructiei socialiste la
orase si sate, puterea popular a putut trece, In martie 1959, la desfiin-
tarea complete a ramasitelor oricaror forme de exploatare de la sate..
Aceasta reprezinta un nou pas in dezvoltarea social - economics a tarii
noastre pe drumul victoriei depline a relatiilor de productie socialiste.
Paind pe o tale noul, de propkire i bunastare, taranimea sprijina
cu hotarire politica partidului. Alianta muncitoreasca-taraneasca temelia
orinduirii democrat-populare este astazi mai puternica decit oricind
si constituie o uriasa for socials a mersului inainte spre socialism..
Tovarasi,
Rezultatul cel mai pretios al eforturilor depuse pentru dezvoltarea
tuturor ramurilor economiei i culturii socialiste este imbunatatirea siste-
matica a conditiilor de viata ale oamenilor muncii.
Dezvoltarea industriei, constructiilor, transporturilor, agriculturii
i reducerea cheltuielilor materiale de productie au facut posibila cresterea
de peste trei on a venitului national In perioada de la nationalizarea
principalelor mijloace de productie i pinA, in prezent.
Aceasta a permis partidului si guvernului sh", introduce in mod siste-
matic masuri pentru sporirea salariului real al muncitorilor si al tuturor
celorlalte categorii de salariati, pentru cresterea veniturilor taranimii
muncitoare, pentru constructii de locuinte, ocrotirea sanatatii poporului,.
dezvoltarea invatamintului, artei i culturii, ca i pentru alte scopuri
social-culturale. intregul mers al constructiei economice i culturale din
tara noastre confirms ca esenta orinduirii socialiste consta in satisfacerea
tot mai deplina a necesitatilor de viata ale oamenilor muncii, fauritorii
tuturor valorilor materiale i spirituale ale societatii.
Cointeresarea oamenilor muncii in rezultatele activitatii for produc-
tive, convingerea for profunda ca ridicind la un nivel din ce in ce mai
Juan productia i productivitatea muncii ii fauresc conditiile propriei
for propasiri materiale i culturale, reprezinta un puternic stimulent
al dezvoltarii eforturilor creatoare ale celor ce muncesc.
Preocuparea crescinda pentru problemele economice ale productiei
de care depinde cresterea rentabilitatii intreprinderilor reprezinta um
www.dacoromanica.ro
11 A XV-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 15
semn al maturitgtii clasei noastre muncitoare, al cresterii constiintei ei

politice si experientei ei profesionale, al preggtirii ei tehnice i culturale..
Rezultatele marete obtinute in cei 15 ani de la eliberare sint rodul
muncii perseverente desfasurate sub conducerea partidului, de clasa munci-
toare, de tgrAnimea muncitoare, de intelectualitatea noastre, care muncesc
cu devotament pentru cauza nobila a infloririi economiei si culturii socia-
liste in Cara noastra.
0 mare realizare a puterii populare este fgurirea unitItii frAtesti
intro oamenii muncii romini 5i cei apartinind minoritatilor nationale, pe
baza rezolvgrii marxist-leniniste de cgtre partidul nostru a problemei
nationale.
La a 15-a aniversare a elibergrii patriei de sub jugul fascist, avem
imaginea unei societgti in care se intgreste zi de zi unitatea intregului
popor in jurul clasei muncitoare si al partidului ei, al guvernului Republicii
noastre populare. Aceastg unitate a poporului stg la baza tgriei de nein-
frint a statului democrat-popular, principalul instrument al clasei munci-
toare in opera de construire a socialismului si de apgrare a cuceririlor
revolutionare ale oamenilor muncii.
Pe baza realizgrilor obtinute in toate ramurile economiei nationale,
partidul nostru a pgsit la elaborarea planului de dezvoltare a economiei
nationale pe perioada 1960-1965 si a schitei programului de perspectivg
pe o perioadg de 15 ani.
Obiectivul pus de partid de a terming in linii man in anii apropiati
construirea socialismului si a trece la etapa desgvirsirii constructiei socia-
liste insufleteste masele la not realizgri in lupta pentru inflorirea patriei
noastre.
Tovargsi deputati,
Trgim o epoca istoricg mAreatg, epoca trecerii omenirii de la capita-
lism la socialism.
Existenta i continua dezvoltare a sistemului socialist mondial
exercitg o influentg determinantg asupra intregii situatii internationale..
Miscarea muncitoreascg internationalg s-a intgrit considerabil. Partidele
comuniste si muncitoresti joacg un rol din ce in ce mai mare in viata
popoarelor, insufletind lupta for pentru progres, democratie si pace. A
luat o amploare fare precedent miscarea popoarelor pentru apgrarea
activg a pacii. Sute de milioane de oameni din foste tgri coloniale an
scuturat jugul colonialismului, cucerindu-si independenta nationals.
Parte integrant5 a profundelor transformgri care au loc in lumea
intreagg,rezultatele importante obtinute de poporul romin in anii puterii
populare oglindesc forta creatoare a unui popor descgtusat, a cgrui acti-
vitate constructive tine pas cu necesitgtile dezvoltarii sociale, cu cerintele
de progres ale omenirii.
Poporul nostru iii clgdeste viata sa noug ca fortg activg a puterni-
cului laggr socialist in frunte cu Uniunea Soviet* unit prin identitatea
intereselor vitale si a scopului final al tarilor care-1 alcgtuiesc, prin atasa-
mentul comun al popoarelor for fatg de ideile marxism-leninismului..
Ajutorul internationalist al Uniunii Sovietice, relatiile de intr-ajutorare
www.dacoromanica.ro
16 01-1. GHEORGHIU-DEJ 12
dintre Odle socialiste actioneaza ca o puternica forta materiall care

sporer3te considerabil eficacitatea eforturilor creatoare ale fieca'rui popor
din aceste tari, aceelereaza dezvoltarea lor. Largirea continua a leggturilor
de cooperare intro tarile socialiste, infaptuirea unor forme tot mai inalte
de colaborare cum sint coordonarea planurilor economice, an adus i aduc
poporului nostru, ca gi celorlalte popoare frateti, economii de timp gi
de mijloace care slut folosite in interesul propa'irii mai rapide a tarii.
Prietenia indestructibila cu popoarele tarilor socialiste, intarirea
continua a unitatii i coeziunii lagarului socialist reprezinta temelia politicii
externe a statului nostru, corespunzind intereselor vitale i vointei intro-
gului nostru popor.
0 insemnatate covIrOtoare in viata omenirii contemporane,- In in-
treaga evolutie a societatii, in lupta tuturor popoarelor pentru pace i
progres, au victoriile obtinute de Uniunea Sovietica in construirea comunis-
mului victorii in care poporul nostru vede imaginea propriului sau
viitor. Se infaptuiesc cu succes prevederile de o amploare gigantica ale
planului septenal, fortele de productie ale 15.R.S.S. se afla in plin avint ;
se dezvolta puternic industria sovietica gi agricultura colhoznica, pe baza
introducerii in productie a celor mai noi i mai indraznete cuceriri ale
stiintei i tehnicii ; crete necontenit bunastarea oamenilor sovietici. Toate
acestea stirnesc admiratia popoarelor, produc o impresie profunda In
opinia publica mondiala.
Pina gi unii dintre acei Intirziati ai istoriei", care se obinuisera
sa ignoreze realitatile i an negat vreme indelungata realizarile Uniunii
Sovietice, ajung acum sa recunoasca superioritatea ritmului de dezvoltare
a economiei sovietise, intiietatea stiintei i tehnicii sovietice In domeniul
folosirii pasnice a energiei atomice gi in alto domenii esentiale. Tot mai
greu le este sa ascunda popoarelor aceste succese pe care gi ei Incep
sa le priveasca nu ca pe simple evenimente interne ale Uniunii Sovietice,
ci ca evenimente de importanta mondiala de care este cu neputinta sa
nu se tins seama.
Confruntarea color doua sisteme mondiale socialist gi capitalist
aduce zi cu zi noi i noi dovezi ale superioritAtii socialismului, ca
orInduire care a preluat sarcina istorica a progresului civilizatiei umane
gi asigura satisfacerea cerintelor inateriale gi spirituale ale omului eliberat
de exploatare.
Succesele de insemnatate istorico-mondiala ale socialismului, prefa-
cerile adinci petrecute in lume, creterea neintrerupta a fortelor sociale
care actioneaza pentru pace au o Inriurire hotaritoare asupra vietii Inter-
nationale in interesul cauzei pacii.
Caracteristic Zilelor noastre este afirmarea cu o forta fara 'precedent
a principiilor coexistentei papice, tot mai larga recunoatere a faptului
ca acestea sint principiile care trebuie wzate la baza politicii tuturor
statelor.
Tarile socialiste, guvernele gi popoarele for arata staruitor ca politica
de pe pozitii de forta" promovata de cercurile imperialiste este plina de
pericole gi condamnata de omenire.
www.dacoromanica.ro
Ace le cercuri care continua s'a duce politica de incordare in relatiile

internationale, de curd, a inarmarilor i de razboi rece, isi asuma o grave
raspundere in fata propriilor for popoare i a intregii umanit ati. A devenit
evident ca in epoca noastra guvernele, partidele, oamenii politici, dad, vor
sa nu se mpg de viata, trebuie sg recunoascg voile realitati i sa traga
concluziile ce decurg din ele, situindu-se pe pozitiile coexistentei pasnice.
Numai o asemenea politica realistg poate avea anse de succes, numai
tine duce o asemenea politica poate conta pe aprobarea opiniei publice.
intreaga desfgsurare a evenimentelor dovedete ca exista posibi-
litatea real, a preintimpinkii razboiului i a elimingrii acestui flagel din
viata societatii. Rgspunderea pentru asigurarea unor relatii internationals
de intelegere i colaborare revine guvernelor i factorilor de conducere
ai tuturor tkilor i in primul rind ai marilor puteri. Pe bung dreptate
tovaraul N. S. Hrusciov, care, in fruntea P.C.U.S. ;i a guvernului sovietic,
desfasoara o activitate neobosita pentru consolidarea pacii in lume, sublinia :
Tgrile socialiste se calauzesc in mod constant dupa principiile coexis-
tentei pasnice. Pentru ca sa triumfe cauza pacii este insa necesar ca politica,
coexistentei pasnice sa fie recunoscutg i promovata dad nu do toate
statele, eel putin de majoritatea lor, i in primul rind de acele state de a
caror politica depinde perspectiva pacii i a razboiului". Inspire stima
lumii intregi faptul ea Uniunea Sovietica promoveaza statornic i perse-
verent metoda tratativelor, venind cu not i not propuneri constructive
pentru apropierea pozitiilor divergente i realizarea unor acorduri in inte-
resul destinderii i colaborkii internationale.
Dad' si din partea forurilor conducatoare ale tarilor occidentals i
indeosebi ale S.U.A., Angliei qi Frantei se va manifesta hotkirea de a
duce in fapt o politica de bung intelegere i destindere internationale, se
vor crea conditiile In vederea asigurgrii unei paci trainice in intreaga
lume. Cele mai largi cercuri ale opiniei publice mondiale doresc arzator
sii cer Infaptuirea unei astfel de intelegeri i ii exprimg convingerea ca
o data ce ea a fost posibilg in timpul razboiului antihitlerist, chezapind
eliberarea omenirii de pericolul robiei fasciste, o astfel de Intelegere este
pe deplin posibila i imperios necesara i in actualele conditii internationale.
Poporul roman salute calduros apropiatul schimb de vizite intre
conducatorii guvernelor U.R.S.S. i S.U.A., Nikita Sergheevici Hrupiov
i Dwight Eisenhower. Aceste intilniri, privite In toate tarile lumii ca
unul din cele mai importante evenimente ale vietii internationale, pot
crea temelia stabilirii unei mai bune intelegeri intro cele mai mari puteri
ale lumii, U.R.S.S. i S.U.A., ceea ce ar juca un mare rol pozitiv in
ansamblul relatiilor intre state. Opinia publics din toate tgrile vede In
contactele personale dintre conducatorii de state un mijloc important
de neteZire a drumului spre buns intelegere intre popoare.
Desigur nu ne inchipuim ca problemele litigioase care s-au acumulat
dupa eel de-al doilea razboi mondial, ar putea fi solutionate dintr-odata.
Propunerile constructive facute de Uniunea Sovieticg puterilor occidentale,
inclusiv cele prezentate la Conferinta de la Geneva a minitrilor de Externe,
urmaresc tocmai scopul de a inlesni realizarea unor acorduri. Dad, qi
din partea puterilor occidentale va exista dorinta sincere de a gasi
2. - 0. 3215
www.dacoromanica.ro
18 GH. GHEORGHIUDEJ 14
solutii reciproc acceptabile, cauzele incordgrii i neincrederii in relatiile

dintre state vor putea fi pas cu pas lichidate.
Recentele tratative in problema incetgrii experientelor cu armele
nucleare au vadit o anumitg apropiere intre punctele de vedere ale celor
doug parti. 0 hotaPire comung privind renuntarea la astfel de experiente
ar fi o contributie de mare valoare la stabilirea unui climat de incredere
in relatiile dintre state $i ar putea constitui un punct de plecare pentru
crearea unor zone denuclearizate, interzicerea armelor atomice i redu-
cerea armamentelor.
Unul din factorii incordgrii in lumea contemporang 4i indeosebi in
Europa 11 constituie mentinerea de cgtre S.U.A. de baze militare in alte
tgri. Existenta acestor baze nu poate sa nu provoace ingrijorarea legi-
timg a acelor state impotriva cgrora ant ele indreptate. Atit popoarele
tgrilor pe teritoriul cgrora sint instalate bazele militare, eft 4i popoarele
iubitoare de pace din toatg lumea exprimg tot mai insistent cerinta ca
declaratiile cu privire la intentii pacifice, care se fac auzite in ultima
vreme din partea reprezentantilor autorizati ai tgrilor occidentale gi
care in sine reprezina un element pozitiv se fie urmate de fapte
concrete, inclusiv lichidarea baZelor militare pe teritorii staine.
La aproape 15 ani de la terminarea rgzboiului, in Europa mai con-
tinua ss existe rgmasite ale stgrii de rgzboi. Aceasta se refers in primul
rind la Germania. Mentinerea ocupatiei in Berlinul occidental, refacerea
Wehrmachtului i alimentarea spiritului revansard in Germania occiden-
talg, hotarirea S.U.A. de a inzestra Germania occidentalg cu armament
nuclear slut in mod justificat considerate de opinia publicg mondial
drept sursa principalg a incordgrii i primejdiei de rgzboi in Europa.
Lichidarea ocupatiei Berlinului occidental ar fi un element important
pentru destinderea internationalg.
Problemele vitale ale poporului german trebuie rezolvate de care
germani 140, in interesul dezvoltgrii democratice a Germaniei, in interesul
pgcii 4i securiatii generale. Asa cum s-a yacht k4i la Conferinta ministrilor
de Externe de la Geneva, rezolvarea problemei germane este cu putintg
numai pornindu-se de la recunoasterea existentei a doug state germane
cu regimuri sociale diferite.
0 baa constructive pentru incheierea tratatului de pace cu Germania
oferg propunerile Republicii Democrate Germane sprijinite de U.R.S.S.
si do celelalte OH ale laggrului socialist.
Evolutia situatiei internationale care destinderea atit de doritg de
omenire stirneste feria cercurilor imperialiste care promoveazg politica
de pe pozitii de fortg i cautg se intreting focare de neliniste in diferite
pa* ale lumii. Dusmanii socialismului i psacii privesc scrisnind din dinti
cresterea fortelor mondiale ale pgcii, minunatele succese economice,
tehnico-stiintifice, social-culturale ale tarilor socialiste. Dar viata osindeste
la exec pe cei care se cramponeazg de politica rgzboiului rece si a incordarii
internationale.
Acest curs al evenimentelor, care provoacg panicg in rindul diversilor
pescuitori in apele tulburi ale incordgrii, displace si rgmgsitelor claselor
exploatatoare naufragiate de la putere, transfugilor care traiesc din pome-
www.dacoromanica.ro
vile reactiunii internationale. Este de bate les demoralizarea si dezngdejdea

acestora precum se vede, ruggciunile Ingltate de ei la ceruri dau rezultate
contrarii celor Rcontate, iar aici pe pgmint mersul istoriei nu urea sg, se
impiedice de cioturi !
Tovargsi deputati,
Calguzindu-se In permanents de principiile coexistentei pasnice,
R.P. Roming militeazg actin pentru slAbirea incordarii internationale,
pentru dezvoltarea colaborgrii si pricteniei intro popoare. In spiritul
acestei politici, noi acordgm o mare atentie imbungtgtirii relatiilor cu
tgrile situate in regiunile geografice apropiate Orli noastre. Aceasta mtii
ggseste expresie In repetatele propuneri ale guvernului roman privind
crearea unei largi colaborgri interbalcanice, in recenta noastrg propunere
de a se convoca o conferintg a tgrilor din Balcani In cadrul egreia, mntre
altele, sa se examineze 1i a se adopte un Tratat de intelegere i securitate
colectivg a regiunii balcanice, cu garantia marilor puteri. Ping acum dintre
marile puteri numai IJ.R.S.S. exprimat acordul de a da astfel de
garantii. Convins de justetea propunerilor fgcute, guvernul roman va
continua sa militeze neobosit pentru traducerea for in viata, In interesul
tuturor popoarelor din Balcani, al pacii gi securitgtii generale.
Ca si celelalte tgri ale laggrului socialist, tara noastrg acordg o mare
atentie dezvoltaxii schimburilor comerciale tai culturale internationale,
fgrg stavile i discrimingri artificiale ca factor care contribuie la stator-
nicirea increderii In relatiile dintre state, la intgrirea pacii $i la progresul
popoarelor.
Poporul roman, care a cunoscut odinioarg inrobirea strains Qi 01-0
cucerit cu grele sacrificii propria sa independentg m suveranitate, nutreste
o caldg simpatie i solidaritate fatg de popoarele Asiei oi Africa care lupta
pentru apgrarea ci consolidarea independentei for rationale, pentru progres
economic, ca i fatg de popoarele care lupta, pentru eliberarea din jugul
colonial.
TrecInd pragul celui de-al 16-lea an al vietii sale libere, poporul
nostru este hotgrit sa-si consacre toate eforturile sale luptei pentru telurile
pacii i progresului, scumpe omenirii intregi. In epoca noastrg, in care
omul cucereste cosmosul, el poate sa' deving stapIn pe destinele sale aici,
pe globul pgmintesc, sg inlature rgzboiul din viata omenirii, sa -:}i impung
vointa de a statornici pacea trainieg in lume.
Poporul roman este constient cg realizgrile sale au fost cu putintg
datoritg faptului cg el are In fruntea sa un conductor incercat, Partidul
Muncitoresc Romin. Calauzindu-se dupg invatgtura marxist-leninistg oi
aplicind-o creator potrivit conditiilor istorice concrete ale tgrii noastre,
folosind inepuizabila experienta a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
studiind experienta misegrii comuniste internationale, partidul nostru a
stiut sa dea rgspuns problemelor complexe ce s-au ivit In lupta pentru
instaurarea puterii celor ce muncesc, a organizat yi mobilizat fortele
poporului pentru construirea orinduirii noi, socialists. Unitatea i coeziunea
rindurilor sale, leggturile indisolubile cu masele largi ale poporului, i-au
dat partidului o -Carle de nemnvins. Fiecare din victoriile obtinute a fgcut
www.dacoromanica.ro
sa creasca increderea in regimul democrat-popular, a oamenilor muncii,

care s-au convins prin propria experienta de justetea drumului pe care-i
conduce partidul, de justetea politicii sale.
Facind bilantul celor 15 ani ce s-au sours de la eliberare, poporul
nostru resimte o bucurie fill o mindrie indreptatita. In orice domeniu ne-am
arunca privirile, vedem profunde schimbari innoitoare. Sub conducerea
partidului oamenii muncii merg cu hotarire inainte pe drumul socialismului,
muncind cu entuziasm pentru intarirea continua a puterii populare, a
aliantei Intro clasa muncitoare i taranimea muncitoare temelia regi-
mului democrat-popular, pentru inflorirea patriei, pentru bunastarea i
fericirea poporului !
In incheiere, tovarki deputati i deputate, ingaduiti-mi ca in numele
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al guvernului
Republicii Populare Romine i al Prezidiului Marii Adunari Nationale
sa va felicit cu prilejul marii sarbatori nationale a poporului nostru, pe
dumneavoastra fi prin dumneavoastra pe oamenii muncii ai ca'ror repre-
zentanti sinteti.
Traiasca 23 August, ziva elibera'rii patriei noastre scumpe I
Traiasca poporul nostru muncitor, constructor al socialismului !
Traiasca prietenia de nezdruncinat dintre poporul romin 13i marele
popor sovietic !
Tradasca i sa se intareasca prietenia dintre poporul nostru i cele-
lalte popoare care construiesc socialismul !
Traiasca lagarul socialismului in frunte cu Uniunea Sovietica !
Tra'iasca pacea in intreaga lume !
www.dacoromanica.ro
ELIBERAREA ROMiNIE1 DE SUB JUGUL FASCIST
SI INSEMNATATEA El ISTORICA
DE
ACADEMICIAN P. CONSTAITTINESCII-IMI
Eliberarea Rominiei de sub jugul fascist la 23 August 1944 repro-

zinta in istoria tariff noa,stre inceputul unei cpoci noi.
Inceputul acestei epoci noi a fost marcat de rasturnarea revolu-
tionary a dictaturii militaro-fasciste prin insurectia armata populara,
in urma ckeia s-a pus capat criminalului razbci antisovietic gi Rcminia
s-a alaturat coalitiei antihitleriste in frunte cu Uniunc a Sovieti(
Insurectia armata, de la 23 August a, fost posibila clatorit a pre-
gkirii i infaptuirii ei de eatre Partidul Comunist prin mobilizarc a gi con-
ducerea, tuturor fortelor pat riotice din tars, civile gi militare, sere vid orie.
Anul 1944 a adus schimbki import ante in situatia interna a Rominiei
care, conjugate en situatia, de pe front, an pregkit gi ink snit o cotitura
fundamentals politics gi militaia. Starca, dezastrueasa a economics
nationale, adincirca contradictiilor interne din Rominia, cregt erc a fi Amin-
tarilor in rindul celor mai diferite clase gi pkuri sociale, indeosc bi in I indul
maselor muncitoare, au adincit criza politica, a regimului all one scian"".
in acela,gi timp insa, pentru guvernul lui Hitler gi pentru comanda-
mentul gcrman mentinerca, Rominici la dispozitia for era de o insemnatate
capitala, deoarece Rominia constituia o pozitie cheie a dispozitivului mi-
litar german pentru mentinerc a frontului eft mai der arte de t( ritoriul G r-
maniei, asigura posibilit atc a continuarii razboiului contra coalitiei antihitle-
riste gi st ar inir( a Peninsulei Balcanice ; asigur a aprovizionarea cu produsele
petrolului romincsc, necesar intr.( gii economii gi maginii de I azboi hill( riste.
De aceca, comandamentul hitlerist pentru a mentine Rominia hI i azboiul
hitlerist a proccdat la o concentrare masiva de forte, fixind noi linii de
3 Victoria insurec(iei populare de la 23 August 1944, organizatd ci condusa de P.C.R.

In condi(iile tnaintdrii armatei sooietice eliberatoare pe teritoriul Romtniei, E.S.P.L.P., p. 7.
www.dacoromanica.ro
22 P. CONSTANTINESCU-Ift$1 2
aparare. In acest Crap, guvernul lui Antonescu, infricosat de revolta

crescindd a maselor populare din Rominia, a intreprins not actiuni
reprcsive, intensifidnd teroarea.
DI 1i lupta impotriva regimului fascist se desfasura in conditiile
teroarci dezlantuite de zbirii antonescieni gi hiteristi impotriva luptd-
torilor antifa,seisti, conducerca Partidului Comunist, prin pregatirea
insurecti( i armate, a luat mdsurile necesare salvdrii p, porului roman
de la eatastrofa naticnald. Insurectia armata trebuia sa ducg la : do-
boi b.( a cult at lull o-fasciste ; inst aware a unui regim democratic ;
icsirca Rominiei din criminalul idzboi antisovietic ; aderarea Rominiei
la coalitia antihitleristd, in frunte cu Uniunea Sovietical.
Yn infaptuirea insurectiei armate, Partidul Comunist Romin a
aplicat creator invdtatura leninistd privitoare la momentul izbucnirii
insurectiei armate si la desfdsurarea ei. Lenin a ardtat ca ...insurectia
trebuie a se sprijine nu pe un complot, nu pe un partid, ci pe clasa
inaintatd. Aceasta in primul rind. Insurectia trebuie sd se sprijine pe
avintul revolutionar al poporului. Aceasta in ad doilea rind. Insurectia
trebuie a se sprijine pe acca cotiturd hotaritoare in istoria revolutiei
in en store cind activitatea iindurilor inaintate ale poporului este maxima,
cind sovaielile in iindurile dusmanilor ai in rindurile prietenilor slabi,
inconsecventi ii nehothilti ai revolutiei slut extrem de puternice. Aceasta
In al treilca iind"2.
Aplicind in mod creator tezele leniniste cu privire la insurectia
armata, pentru fixarea datei acestcia, Partidul Comunist a folosit ofen-
siva victoricasd a Armatelor Sovietice din august 1944, care a asigurat
conditii priclnice pentru desfdsurarea aetiunii Partidului Comunist, in-
ceputd In timpul i in urma ofensivei din primfivaad.
&arca de spirit a poporului roman se caracteriza printr-o revoltg
crescindd impotriva regimului fascist. Muncitorimea, tdanimca, fune-
tiondrimea,, mare parte din intelectualitate $i, mai ales, soldatii de pe
front doreau iesirea cit mai grabnied a Reminiei din rdzboiul anti-
sovictic. A castd stare de spirit cuprinEese gi o parte din cadrele de
ofiteri ale armatei. Muncitorimca suferca din pricina marelui decalaj
dinire salarii si preturi, consecintd a intensificdrii exploatdrii capi-
talists, scumpetca obiectelor elementare de trai accentuindu-se mereu ;
regimul politienesc din fabrici si teroarea in general contribuiau la
star( a de revoltg. Functionarii primeau salarii mizere si erau tinuti
Intr-un regim de cazarmd. Crestca in rindurile tdrdnimii revolta din
cauza sistemului de rechizitii, jaf deschis, care nu respecta nici parodia
de intelegere contractatd intre comandamentul hitlerist i Antonescu
pentru plata color rechizitionate. Din recolta anului 1944, evaluatd
1 Raporlul delegaliei P.M.R. cu privire la lucrdrile Gongresului al XX-lea al P.C.U.S.,
In Sclnleia din 29 martie 1936.
2 V. I. Lenin, Opere, vol. 26, E.S.P.L.P., 1954, p. 4.
www.dacoromanica.ro
3 ELIBERAREA ROMINIEI DE SUB JUGUL FASCIST 23
la 174 000 vagoane, guvernantii fascisti hotarisera sa lase pentru hrana

populatiei doar 10 000 vagoane.
Ca urmare a cresterii influentei partidului in rindurile intelectualitatii,
se intarea si in cercurile acesteia zi de zi starea de spirit antihitlerista si
antiantonesciana. In luna aprilie 1944 un grup de 69 academicieni si
profesori de la Bucuresti, Iasi si Cluj an inaintat un memoriu lui Antonescu,
prin care cereau iesirea din razboiul hitlerist, exprimindu-si protestul
fag de politica fascists a guvernului. Multi intelectuali activau in gruparea
ilegala Uniunea Patriotilor" al carei organ ilegal Rominia libera avea o
larga raspindire. Toate acestea contribuiau la maturizarea conditiilor ne-
cesare doboririi regimului fascist prin insurectia armata.
In aceste conditii prielnice, arata tovarasul Gheorghe Gheorghiu-

Dej partidul nostru, curatindu-si rindurile de elementele lase, trada-
toare si capitulante, a trecut la infaptuirea unui ansamblu de masuri po-
litice si organizatorice pentru pregatirea insurectiei armate" 1.
Prima mama in vederea rasturnarii dictaturii militaro-fasciste a
fost crearea Frontului unit muncitoresc, realizarea unitatii de actiune a
clasei muncitoare, pe care trebuia sa se bazeze insurectia armata. Printre
multi din membrii Partidului social-democrat exista tntelegerea pentru
crearea unitatii rauncitoresti si ea s-ar fi realizat, data nu s-ar fi opus eon-
ducatorii social-democrati de dreapta. Inca dinainte muncitorii comunisti si
social-democrati inchegasera frontul unic de jos prin multe actiuni comune.
Datorita luptei Partidului Comunist si cresterii influentei elementelor do
stinga din conducerea Partidului social-democrat, s-a hotarit crearea F.U.M.
Astfel, la 1 Mai 1944 s-a realizat Frontul unic muncitoresc, care a.
insemnat in acelasi time primul pas spre unificarea politic5,, organizatorica
si ideologica a clasei muncitoare, dupa o sciziune de aproape 25 de ani.
Crearea Frontului unic muncitoresc insemna ridicarea luptei muncitorimii
pe o treapta superioara, fapt ce s-a concretizat in primul manifest raspindit
in ziva de 1 Mai ; el cuprindea sarcinile imediate ale luptei pentru eliberarea
nationals, la infaptuirea carora era chemata in primul rind clasa munci-
toare. Pace imediata. Rasturnarea guvernului Antonescu. Formarea unui
guvern national din reprezentantii tuturor fortelor antihitleriste, izgonirea
armatelor hitleriste din tag, sabotarea si distrugerea masinii de razboi
germane. Sprijinirea Armatei Rosii eliberatoare. Alianta cu Uniunea
Sovietica"2. Manifestul Ceitre intreaga class muncitoare! Catre poporul
romin ! mai arata ca Paces pe care Intreaga natiune o doreste trebuie
cucerit5, prin lupta poporului, care trebuie g is in propriile sale miini
soarta sa "3. In diferite intreprinderi marl an luat nastere comitete ale
F.U.M. care an lansat manifesto chemind pe muncitori la lupta.
1 Expunerea facutA de tovara,u1 Gh. Gheorghiu-Dej A XV-a aniversare a eliberdrit
Romtniei de sub jugul fascist, Ia Sesiunea solemna a Marii Adundrl Nationale, In Sctnteia, 23
August 1959, p. 1.
8 Documente din isloria Partidului Comunist din Romtnia, E.S.P.L.P., 1953, ed. a II-a,
p. 382.
8 Ibidem, p. 381.
www.dacoromanica.ro
24 P. CONSTANTINESCU-IASI 4
Para lel cu afirmarea hotkirii de lupta a clasei muncitoare, era vaditI

intentia conducatorilor partidelor istorice" de a nu trece la actiune.
Ei ar fi dorit s'a vada in tars nu Armat a Sovietises, ci pe prietenii i patronii
lor, anglo-americanii, asteptind debarcarca acestora in Balcani, conform
Ifyariantei Churchill". Doreau ca armistitiul sg fie Incheiat tot de Anto-
nescu si nu de un guvern popular la care sa participe si reprezentantii
clasei muncitoare. Conducatorii partidelor national-taran.esc i national-
liberal a-vuseserg legaturi strinse cu Antonescu in tot timpul guvernArii
acestuia si ii exprimasera In scris toata increderea, la inceputul razboiu-
luil. Cu toate tergiverskile si rezervele P.N.T. si P.N.L., s-a ajuns dupes
mai bine de doug luni de tratative, la un acord ce s-a perfectat printr-o
ffdeclaratie" comuna, in ziva de 20 iunie 1944.
A fost cleat, in felul acesta, Blocul National-Democratic, din care
fkeau parte P.C.R., P.S.D. i cele doug, partide burghezo-mc ieresti.
Astfel, s-a redactat un act comun declaratie", prin care se stabileau sco-
purile B.N.D., precizate in patru puncte : incheierca armistitiului fares
intirziere ; iesirea din razboiul antisovietic si alatur area de Natiunile Unite ;
inlgturarea dictaturii si restabilirea regimului constitutional-democratic ;
realizarca unei pa,ci conforme cu interesele poporului si statului romin" 2.
Referindu-se la constituirea B.N.D., tovargsul Gh. Gheorghiu-Dej
mentiona ca : Partidul Comunist Romin era constient ca partidele is-
torice" aceeptind partial propunerile noastre atunci cind prgbusirea.
dictaturii militaro-fasciste devenise iminenta vor Incerca sa pun piedici
infaptuirii platformei elaborate de partid, nutrind speranta c6, vor putea
abate masele de la calea luptei pentru transformki democratice si men-
tine regimul burghezo-mosieresc. Partidul nostru a considerat roses
necesara formarea Blocului National-Democrat in vederea coalizkii tu-
turor fortelor antihitleriste. in acelasi timp, el a dus o actiune consec-
venea de combatere a duplicitatii 1 pozitiilor reactionare ale partidelor
lfistorice", militind pentru unirea tuturor fortelor patriotice si pentru
formarea unui guvern din reprezentantii tuturor partidelor 1 grupkilor
politice democratice"3. Cu toate repetatele propuneri ale Partidului Co-
munist de a se include In Blocul National-Democratic si celelalte orga-
nizatii antihitleriste : Frontul plugarilor, Uniunca patriotilor si Partidul
socialist taranesc, P.N.T. si P.N.L. au refuzat categoric aceasta. Fortele
democratice alcatuiau inca din 1943, intr-un front comun cu P.C.R. i
P. S.D., Frcntul Patriotic antihiticrist" cu care partidele burgheze refuzau
sa colaboreze.
Partidul Comunist a pregkit insurectia armata, prin intkirca

organismului propriu de lupt6 si atragerea elementelor militare, ofiteri si
1 Intre alte documente declaratiile de la procesul criminalilor de rilzboi. Cf. Procesut
marii &Mari nationale, Buc., 1946, p. 200-210.
2 Memoriul din arhiva Institutului de istorie a partidului, publicat si in Rominia libera,
9, 10 august 1944.
2 Expunerea ificuta de tovarilsul Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniuersare a eliberdrit
Romtniei de sub jugul fascist, la Sesiunea solemnii a Marii Adunari Nationale, In Scinteia,
23 August 1959, p. 1.
www.dacoromanica.ro
trupg, pentru intoarcerca armelor impotriva hiticri$tilor. Partidul orga-

nizase Meg mai de mult formatiunile de luptg Eau garzile patriotice,
constituite din muncitori, din membri ai Partidului Comunist i ai ITni-
unii Tineretului Comunist, inarmati i activind in cele mai sigure conditii
de conspirativitate.
Comandamentul fonnatiilor de luptg avea sediul in Bucureti i
organizase numeroase puncte de sprijin in targ, conduse de regionalele
Moldova, Oltenia, Dobroga, Tara Birsei. S-au format baze de aprovizio-
nare cu munitii la Bucureti, in principalele maw i in munti, prin spri-
jinul elementelor patriotice din armatg care fuseserg atrase de partid.
Partidul, prin comitetele sale regionals, a condus actiunea parti-
zanilor dintre care cei mai multi se aflau in munti, a cgror activitate se
face simtitg mai ales in primavara i vara anului 1944. Importante grupe
de partizani actionau in muntii Vrancei, in muntii Bucegi, in jurul
Braovului, in diferite puncte din Oltenia, cu un centru la Craiova, irr
Delta Dun'arii. Yn nordul tgrii, partizanii din muntii Dornei i din Mar a-
mure erau sprijiniti de Armata Sovieticg care le trimitea munitii i
alimente.
Pe linia feratg dintre Ploeti i Faggra, cale importantg de trans-
porturi de cisterne petroliere spre Germania sau de munitii aduse din
Germania, a actionat detaamentul de partizani denumit I Carpati".
Bazele principale ale detaamentului se aflau pe muntele Piatra Mare de
lingg Predeal i pe muntele Clgbucet intro Predeal i Azuga, de unde prin
paduri se ajungea lesnicios ping la calea feratg din Valea Timiului.
Numai in lunile iunie-august 1944, partizanii acestui detaament au facut
sg explodeze 16 garnituri cu vagoane nemteti ce transportau benzingl.
Un alt grup de partizani, format mai ales din muncitori din Timisoara,
a actionat in muntii Banatului. Un grup purta numele Margti" ; unul
din conducatorii partizanilor din aceastg regiune a fost comunistul ce-
ferist Stefan Plavgt, cgzut eroic in luptg. Zona, for de actiune era impor-
tanta regiune industrials a Reitei i Timioarei.
In regiunca Baia Mare activa un alt grup de partizani, care era in
leggturg cu muncitorii ce lucrau la taiatul lemnelor din padurile Maramu-
replui. In vara anului 1944 un grup de 29 tgrani au fost impucati la
marginea comunei Moiseni, pentru sprijinul pe care-1 dadusera partizanilor.
Alti patrioti din Valea Vaserului au fost executati pentru acelai motiv :
sprijin dat partizanilor2.
La Bucureti au fost formate de calre partid numeroase formatiuni
de luptg patriotice : la C.F.R., S.T.B., la uzinele Lemaitre", Gaz i
electricitate", Malaxa"3 etc., cu misiunea de a efectua munca de sabo-
tare a mainii de razboi hitleriste.
In provincie, Partidul a dat o mare atentie regiunii Valca Prahovei.
97 Capitala i Valea Prahovei constituiau cei doi stilpi pe care se sprijinea
1Analele Inst. de ist. a partidului de pe Itngd C.C. at P.M.R., nr. 3, 1956, p. 78.
2 P.C.R. organizatoml ;I concluedlorul luptei pentru rasturnarea dietaturii faseiste-
antonesciene si tntoarcerea armelor lmpotrioa cotropitorilor hilleristi, E.S.P.L.P., 1956..
p. 43-44.
a Analele Inst. de ist. a partidului, nr. 4, 1956, p. 14.
www.dacoromanica.ro
Intreaga actiune din interior'''. La Ploeti se infiinteaz'a" formatiuni de

lupt5, la intreprinderile Steaua" Steaua RomIniei", Vega", Romino-
Americana", ca gi in alte fabrici. In Moldova se alegtuiesc in ormul Iasi,
In jud. Neamt i Bac'au, una din cele mai puternice fiind la fabrica Buhui".
In Banat s-au infiintat astfel de formatiuni la Timioara, Arad, Orova.
Insurectia armatg a fost pregatith de Partidul Comunist prin pro-
paganda In rindurile ofiterilor i trupei, prin atragerea elementelor nemul-
tumite de dictatura fascist g, i de atitudinea dispretuitoare a comandan-
tilor hitleriti. Partidul Comunist a facut apel la sentimentele patrio-
tice ale ofiterilor romIni care au Inceput s'a se apropie cu incredere de
Partid, convingindu-se de adevarurile sustinute de acesta in ce privete
soarta tariff, in ce privete caile de salvare din marele impas In care o
minase clica antonesciana-hitlerist6.
In noaptea de 13-14 iunie a avut loc o kiedint5, conspirativA
organizata de Partid la care au participat reprezentanti ai P.C.R. qi ai
grupului de ofiteri superiori patrioti. Del( gatii P.C.R. au subliniat In
aceasta consfatuire necesitatca imperioasg a unei actiuni organizate,
propunind formarea unui comitet militar 2. Actiunea Comitetului militar
a fost tot timpul condus6 de cadre Partidul Comunist.
In decursul lunilor iunie-iulie s-au desf4urat actiunile pregatitoare
ale insurectiei, stabilindu-se dupa, propunerile Partidului, din timp i
"Ara la cele mai mici amanuntc, intreg planul de masuri tehnico-militare
ca i alte masuri cu caracter mai large.
Partidul a mobilizat masele prin membrii sai i prin simpatizanti, In
vederca extinderii actiunilor de sabotaj, intensifiegrii impotrivirii mun-
citorilor la evacuarea uzinelor in Germania (acte de impotrivire care
la Sibiu, Arad, Timioara, Bucuresti au luat proportiile unor ample
demonstratii antifasciste), in vederca impiedicarii functionArii aparatului
de stat fascist4.
Comitetul militar a luat, din insgrcinarea partidului, masuri cu carac-
ter militar propriu-zis. A intarit leg6turile cu unii generali comandanti de
divizii gi alte unitgti de pe front, ca acestea s fie pregsatite pentru a intoarce
armele impotriva hitleristilor la momentul potrivit. S-a facut aceasta cu
mare precautie, deoarece trupele romine erau intercalate cu cele germane si
in num6r mai mic. Dupa indicatdile Partidului Comunist, seful Statului
major al Comandamentului Capitalei, unul din ofiterii devotati cauzei
patriotice, a folosit tot felul de pretexte pentru a refine cit mai multe trupe
la Bucuresti. Astfel, fortele patriotice au avut la indemin6 in jurul Capi-
talei doug divizii motorizate.
Conducerea- Partidului Comunist a hota'rit ca principalele cadre ce
se gaseau in lagarul de la Tg. Jiu sa evadeze. In noaptea de 9-10 august,
activiti de partid din regionala Olteniei, cu ajutorul unor InvAt'atori i
1 Arh. Inst. de ist. a partidultd, dos. 55/168, f. 70.

2 P.C.R. organizatorul ;i conducatorul luptei pentru rdsturnarea dlctaturii fasciste
antonesciene fi tntoarcerea armelor tmpotriva cotropitorilor hillerifti, E.S.P.L.P., 1956, p. 44.
3 lbidem, p. 45.
4 lbidem, p. 46.
www.dacoromanica.ro
tarani, au organizat-evadarea din lag5r a tovara'vului Gh. Gheorghiu-Dej.

Peste elteva zile an evadat tovaravii Chivu Stoica, Gh. Apostol vi alto
cadre de baza ale Partidului.
In a doua jumatate a lunii august existau toate conditiile favorabile
dezlantuirii insurectiei : avintul revolutionar al maselor populare, sprijinul
armatei de pe front vi din interior, deruta din rindul guvernantilor vi a
Intregului aparat de stat aflat dispersat in cliferite puncte ale tarii.
In noaptea de 19 spre 20 august, Armata Sovietica a pornit o larga
ofensiva pe intreg frontul Moldovei ; curind linia de rezistenta Iavi-Chi-
vinau a fost sparta grin doua breve maid in directia vi Bender-
Bolgi ad, cu rezultate exceptionale : 15 divizii hitleriste au fost Incer-
cuite vi 22 divizii romine vi germane an fost impravtiate. Guvernul auto-
nescian, cuprins de panics, a hotarit mobilizalea totals pe ziva de 22 august
i organizarea rezistentei pe linia Galati-Nanioloasa-Foevani, ceea ce nu
i-a reuvit, datorita desfavurarii victorioase a ofensivei Armatci Sovietice
gi declanvarii insurectiei.
Insurectia s-a declanvat in dupa-amiaza zilei de 23 August. In mo-
mentul dud Ion Antonescu i Mihai Antonescu s-au prezentat la palat cu
planul mobilizarii totale, au fost arestati gi ridicati de o formatiune
patriotica de lupta 1.
In timp ce politicienii burghezi incercau in toate felurile sa
impiedice rasturnarea do la putere a clicii antonesciene, Partidul
Comunist a continuat sa ia, cele mai hotarite masuri conform planului
stabilit. Astfel, in seara zilei de 23 August, la posturile de radio a fost
anuntata victoria insurectiei armate vi a fost transmis un apel catre
intreaga tarn, cadre intreg poporul romin.
Partidul a lansat un manifest ehernind poporul la actiune armata.
Chemarca noastra, chemarea tarii ! La arme ! Citevte-o cu glas ridicat in
grupurile din jurul tau : in adapost, fabrics, sirada, local vi pretutindeni
undo to afli ! Viata noastra e in pericol. Cu totii la arme !"2.
S-a trecut la masuri rapide de curatire a capitalei vi a tarii de trupele
germano-hitleriste. Acestora regele voia sa le admits o retragere de bung,-
voie in timp de 15 zile, actiune care demasca Inca o data earacterul tra-
dator gi antipatriotic al in.onarhiei. Formatiile patriotice an ocupat in
seara zilei de 23 August principalele institutii centrale i punctele stra-
tegice ale capitalei : Prevedintia Consiliului de Minivtri, Ministerul de
Interne, Palatul Telefoanelor, Prefectura Politiei v.a. A fost intrerupta
legatura telefonic5, dintre comandamentul militar german vi restul trupe-
lor hitleriste, precum gi legatma for cu strainatatea.
1 Victoria insurectiei populare, p. 10.

2 Doc. din ist. P.C.R., ed. a I I-a flue., 1953, p. 392.
www.dacoromanica.ro
28 P. CONSTANTINESCU-1.451 8
In Capita la, oamenii munch au iesit in strada chiar in aceeasi noapte

si cu un entuziasm de nedescris s-au alaturat formatiilor patriotice si
detasamentelor militare in lupta contra hitleristilor, care erau concentrati
in cazarmi si in tabere la marginea Bucurestilor. Luptele au fost destul
de grele la Cotroceni, la Scoala superioar5, de razboi, uncle tsi avea sediul
misiunea military germana din Rominia, pe Splaiul Independentei, uncle
isi avea sediul misiunea germana de aviatie, intro cartierele Serban Vod5,
si Rahova, unde actionau trupe germane venite dinspre Giurgiu si Alexan-
dria, in dealul Spirii etc.'. Alte formatiuni aveau misiunea sa asigure ordi-
nea, sa asigure paza lagkelor de prizonieri germani, a intreprinderilor
industriale si a institutiilor mai importante, arc starea agentilor hitleristi
din Gestapo si a .diferitilor demnitari hitleristi. La ambasada germana
din Calea Victoriei a fost capturat un mare grup de hitleristi civili
si militari.
Greutati marl in executarea intocmai a masurilor militare au fost
provocate de palat care a eliberat pe generalii Hansen si Gerstenberg,
,,pe cuvint de onoare". Fara stirea comandamentului formatiunilor de
lupta, ei au plecat liberi de la palat, iar Gerstenberg o data ajuns la
Thaneasa, a dat ordin de concentrare a trupelor germane pentru reocuparea
Bucurestilor. In dimineata zilei de 24 august si in ziva urnatoare, aviatia
germana a bombardat in chip salbatic capitala, indeosebi institutiile
culturale din centru. Gerstenberg a dat ordin trupelor germane de la
Ploesti sa vin in ajutorul color de la Bucuresti. Dar comandamentul
militar al Capitalei a reusit sa concentreze forte not ce se gAseau la
marginile Bucurestilor si astfel, trupele din oral, impreuna cu populatia
inarmatsa, au dejucat planul comandamentului hitlerist.
Dupa doua zile, prin lupta formatiunilor patriotice st a unitatilor
militare, Capitala a fost curatita de hitler4ti : ultimele for rezistente
au fost lichidate in seara zilei de 25 august. Imediat Partidul Cornunist
si alto organizatii democratice au reluat munca legala. Rominia libera
a aparut legal si in format mare. Incepea in acest fel o vials noug,
care marca succesul primei si celei mai importante actiuni a insu-
rectiei armate.
Au fost date dispozitii pentru dezarmarea si internarea trupelor
germane din Rominia si pentru reorganizarea trupelor de pe frontul din
Moldova. Fiecare unitate romineasca a trecut la actiune frr garnizoanele
undo se gasea, pentru o mai rapids indeplinire a planului.
In ziva de 24 august, comandamentul hitlerist de la nordul Capi-
talei incepea atacul pentru recucerirea Bucurestilor la Pipera, padurea
Baneasa si Otopeni, intarit fiind si cu uncle unitati aduse in grab5, de la
Ploesti. Comandamentul militar al Capitalei a organizat dou5, gruphri
de forte militare rominesti la Chitila-Mogosoaia si alta pe linia ferata
Bucuresti-Constanta. Lupte grele s-au dat in sectorul Baneasa, undo
Contribujia Romf niei la rilzboial anlihitlerist, Bucurqti, 1958, p. 58.
www.dacoromanica.ro
.9 ELIBERAREA ROMINIEI DE SUB .IUGUL FASCIST 29
trupele germane au fost incercuite de trupele romine. Un grup sub

comanda lui Gerstenberg a reuit sg se retraga spre nord, dar la Gherghita
a fost dezarmat i capturat de unitgtile armatei a 4-a romine.
In aceleai zile s-au dat lupte grele in regiunea petroliferg din Va lea
Prahovei i Dimbovita, nemtii ocupind nu numai Ploctii i satele din
imprejurimi, ci i numeroase centre : Buteni, Comarnic, Cimpina, Buzgu,
indeosebi ggrile, concentrind trupe in unele pgduri. Rezistenta inamica a
fost distrusg, peste tot de trupele comandamentului 5 teritorial, de sub
comanda generalului Vasiliu-Racanu, ajutate de muncitorimea din Ploe0i
i intreaga regiune, inarmatg i organizatg in formatiuni de luptg,. In seara
zilei de 29 august oraul Ploesti a fost deblocat de cgtre divizia 18 de
infanterie, venlig, din Moldova. In ziva de 31 august an fost lichidate
Zlltimele ramgite hitleriste de cgtre unitgtile romincti, ajutate de tancurile
sovietice'.
In perioada 24-31 august s-au dat lupte i in alte regiuni din inte-
riorul tariff, unde se gaseau unitgti hitleriste. Lupte insemnate s-au dat
astfel in seetorul Orova-Turnu-Severin, prin atacul trupelor germane
venite de peste Dungre. Episoade eroice au fost inregistrate peste tot ;
la Turnu-Severin, unde nu se aflau deck trupele de la partea sedentary,
muncitorii i cetgtenii oraplui s-au prezentat in numar mare la comanda-
mentul militar unde, dupg, ce au fost inarmati, au participat la lupta
.contra hitleritilor 2. In Dobrogea trupele hitleriste au fost lichidate ping
in ziva de 29 august de catre divizia a 9-a infanterie, ajutatg de
populatia roming.
In general in cadrul operatiunilor pentru cufatirea teritoriului au
fost lichidate toate trupele hitleriste aflate pe teritoriul Rominiei, cu pier-
den enorme pentru ele. Yn afar de 5 000 morti, efectivele capturate
2-au ridicat la 53 159 oameni, din care 14 generali i 1224 ofiteri3.
Nimicirea trupelor hitleriste a impiedicat comandamentul german
de a opune rezistentg trupelor sovietice i de a organiza o noug apgrare
pe linia Carpatilor. In zilele de 30 i 31 august trupele sovietice ii fac
in chip masiv intrarea triumfalg in Bucureti, primite cu entuziasm de
intreaga populatie, salutate la bariera de est de reprezentantii Parti-
dului Comunist, sindicatelor qi comandamentul fortelor patriotice.
Insurectia popularg de la 23 August 1944 a avut un mare rasunet

international. Opinia publicg din tgrile coalitiei antihitleriste i fortele
democratice din toate Wile au salutat cu bucurie intoarcerea armelor
impotriva Germaniei hitleriste si algturarea la lupta antihitleristg.
Postul de radio Moscova a transmis in ziva de 25 august o declaratie
prin care sublinia cg Ieirea Rominiei din Aga are o importanta covir-
itoare nu numai pentru aceastg tars, ci i pentru intregul Balcan, deoarece
prin aceastg loviturg se prabuete intregul sistem de dominatb german
Contribufia Romtniei..., p. 64.
2 Ibidem, p. 26.
3 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
30 P. CONSTANTINESCU-IA*1 1C)
din sud-estul Europei"1. Postul de radio Londra arhta ca. fapta Rominiei
constituie un act de mare curaj qi acest act va gr./1)i sfirsitulrazboiului"2.
Postul de radio american din Europa, anuntind marele eveniment",
spunea : De acum inainte Rominia este un nou aliat in tabgra Natiunilor
Unite, ea manifestindu-si vointa de a se al/tura la lupta ce se duce fru-
potriva inamicului comun"s. Un alt post american la 9 februarie 1945
afirma ca atunci cind se va scrie istoria, actul de la 23 August va fi con-
semnat ca un factor important in desfasurarea acestui fazboi"4.
0 important/ consecint/ pe plan international a actului de la
23 August a fost trecerea Rominiei in tabgra Natiunilor Unite si
participarea ei la razboiul antihitlerist. Incepind de la 24 august, Rominia
a pornit, cu intregul ei efectiv militar, 15,zboiul impotriva Germaniei
hitleriste. Armata roman/ a sprijinit activ actiunea patriotic/ initiates
de P.C.R., participind algturi de popor la infaptuirea insurectiei armate
si ulterior la rgzboiul antihitlerist.
Insufletite de cauza nobil/ pentru care erau chemate sa lupte, fortele
patriotice i militare din Transilvania si Banat, sub comandamentul
armatei I, intr-un timp record de numai 48 de ore, au acoperit frontierele
de nord-vest si de vest, pentru a impiedica pAtrunderea inamicului din
exterior pe teritoriul tarii. Dup./ citeva zile, ele au fost intarite cu marile
unitati de pe front, care dupes ce s-au desprins de trupele hitleriste, s-au
concentrat in mare grab/ fu Transilvania.
VA,zindu-si dejucate planurile de a-si reface apararea in interioru1
Rominiei, comandamentul hitlerist a adunat forte importante in Podisul
Transilvaniei si la vest de Muntii Apuseni, cu care a trecut la ofensiv/ in
cursul lunii septembrie, cu scopul de a respinge trupele romine si a ocupa
creasta Carpatilor Meridionali, unde sa opreasca apoi inaintarea trupelor
sovietice. Pretutindeni ofensiva inamicului a fost zdrobith de trupele
romine. Prin rezistenta for eroica, trupele romine au asigurat inaintarea
trupelor sovietice la nord $i la vest de Carpati.
In cursul lunii octombrie 1944, 20 de divizii romine incadrate in
cele dong armate (I si IV), au actionat ofensiv alaturi de trupele sovietice
din compunerea Frontului II Ucraincan, pentru eliberarea nordului Tran-
silvaniei, zmuls Rominiei prin odiosul dictat de la Viena. Trupele noastre
an adus un aport insemnat la eliberarea oraselor Oradea, Cluj, Tg. Mures,
Carei, Satu-Mare, luptind cot la cot cu glorioasele unitati ale Armatei
Sovietice. La 25 octombrie, era eliberat intregul teritoriu al Orli, co-
tropit vremelnic de fascistii germani i maghiari.
Concomitent cu luptele pentru eliberarea nordului Transilvaniei,
alte forte sovietice yi romine I i desfasurau cu succes ofensiva pentru
eliberarea pgrtii de est a Ungariei. Trupele romine, al5turi de cele sovietice,
in ultimele zile ale lunii octombrie au ajuns pe 11111 Tisa, pe care 1-au fortat
in mai multe puncte.
1 Citat in Contribuiia Romtniei..., p. 74.
2 Ibidem, p. 75.
8 Ibidem, p. 74-75.
4 Ibidem, p. 75.
www.dacoromanica.ro
In cursul lunilor noiembrie i decembrie fortele sovietice i-au des-

faoirat ofensiva impetuoas5, in directia Budapesta. In timp ce fortele
principale ale fronturilor II i III Ucrainean incercuiau gruparea inamic5,
din raionul capitalei maghiare, fortele de la drcapta frontului II Ucrainean
dadeau lovituri puternice inamicului din nordul Ungariei. Trupele romine
au participat activ la aceasts operatic, contribuind alaturi de cele
sovietice la eliberarea capitalei maghiare i la zdrobirea pilonilor prin-
cipali pe care hitleritii ii sprijineau apgrarea in partea de nord a Ungariei.
In lunile care au urmat, in timp ce fortele sovietice din partea sudic5,
a teatrului de actiuni militare desfaurau ofensiva pentru lichidarea
grupkii inamice ineercuite la Budapesta, apoi operatia de la Viena i cea
de la Piaga, trupele romine intrind in compunerea dreptei frontului II
Ucrainean duceau o ofensivg neintrerupta pe teritoriul Cehoslovaciei.
Yn conditii grele de iarna, intr-un teren muntos, dificil, uniatile romine
intr-o strinsg, fratie de arme cu cele sovietice, in urma unor eforturi eroice,
au infrint pas cu pas rezistenta inamicului i nu i-au oprit ofensiva pins
ce ultimul focar de rezistenta hitlerist5, din Europa n-a fost nimicit.
Aportul insemnat pe care poporul romin 1-a adus pentru infringerea
hitlerismului constituie o mindrie a tuturor fiilor ski. Armata Rornin5, a
participat la vest de Tisa cu 15 divizii ; un corp aerian ; o divizie antiae-
rian5, ; un regiment de taneuri. Efectivul total participant la Azboiul
antihitlerist s-a cifrat la 355 389 oameni. Trupele romine au str535,tut
prin luptg peste 1 000 km, au eliberat 3 831 localit5,ti, dintre care 53
orae, au provocat inamicului pierderi mari in morti i rAniti qi an
capturat peste 100 000 prizonieri. Pierderile trupelor noastre se cifreazg,
la peste 160 000 de oameni (morti, raniti i prizonieri). CoNtienti c5,
lupt5, pentru cauza nobil5, a eliberani popoarelor de sub jugul fascist,
osta4ii romini au s5,virflit marete acte de eroism individual i colectiv.
Singele vArsat in comun de ostaii romini i cei sovietici a cimentat
puternic legAturile frateti care exist5, astazi intre poporul romin i popoa-
rele Uniunii Sovietice, intre poporul romin i popoarele Ungariei i Ceho-
slovaciei.
Eliberarea Rominiei de sub jugul fascist a deschis poporului per-

spective nelimitate de dezvoltare a economiei i culturii sale nationale.
Acest lueru a fost posibil datorit5, conducerii de cAtre Partid a luptei
eroice i a, muncii rar5, preget a maselor populare pentru transformarca
revolutionar5, socialists a patriei noastre.
In cei cincisprezece ani de regim democrat-popular, tara noastr5,
a cunoscut prefaceri hotaritoare. A fost Muria o puternic5, industrie
socialists, o agriculturl in cea mai mare parte cooperativizat5,, o cultur5,
socialists inaintat5,, baza trainic5, a creterii neintrerupte a nivelului
material i spiritual al poporului nostril.
In repetate imprejur6ri s-a subliniat importanta actului revolutionar
de la 23 August 1944 i ce inseamna el pentru istoria intregului popor romin.
To-vara,ul Gh. Gheorghiu-Dej, cu prilejul ani-vers5xii a cinci ani
de la Eliberarca Rominici de sub jugul fascist, a spus : ... SArbatorim.
www.dacoromanica.ro
aceasta zi ca o mare sarbatoare nationals, care are pentru poporul nostru

o semnificatie istorica adinca i anume desprinderea tarii noastre din
lantul monstruosului sistem mondial al imperialismului... Pentru prima
data in istoria sa poporul romin a devenit liber i stapin pe soarta sa"1.
De asemenea, cu prilejul aniversarii a 15 ani de la eliberarea patriei
noastre, tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej a aratat ca ziva de 23 August
are o mare ,i profunda semnificatie : o data cu eliberarea de sub jugul
fascist, ea a deschis poporului romin calea spre victoria asupra claselor
exploatatoare victorie care i-a dat putinta s faureasca o noul Rominie
infloritoare, socialists" 2.
R.centa Hotarire a C.C. al Partidului Muncitoresc Rornin kti a
Consiliului de Ministri al R.P.R. cu privire la cea de-a 15-a aniversare a
eliberarii Rominiei de sub jugul fascist", definete Inca o data, in partea
introductiva, ce a insemnat insurectia armata din 23 August 1944 i ras-
turnarea dictaturii militare fasciste : Ea a insemnat inceputul revolutiei
populare care a dus la instaurarea regimului democrat-popular i In con-
struirea socialismului in tara noastra" s.
Tara noastra, supusa exploatarii nemiloase a capitalismului
strain, ;i-a cistigat independenta, cu ajutorul dezinteresat al Uniunii
Sovietice, sincera prietena a tuturor tarilor socialiste. Astazi Rominia
face parte din C.A.E.R., organizatie interstatala economica, cu drepturi
egale i cu posibilitati de punere in valoare a bogatiilor naturale grin sprijin
reciproc. Astazi tara noastra s-a transformat dintr-o tara agricola Ina-
poiata intr-o tara industrial-agrara inaintata, in continua dezvoltare, ce
fabrica maini i unelte pentru folosinta interns si export, cum nici nu
s-ar fi putut visa inainte de 23 August. Tara noastra intretine relatii
economice cu peste 70 de tari.
D3zvoltarea culturii si 'Entei a luat forme care au ridicat presti-
giul tarii noastre in lume. Participam la toate manifestarile mari culturale
gi stiintifice internationale, facem parte din marea organizatie mondiala
U.N.E.S.C.O., Cu contributii remarcabile iar In interior am lichidat
ram4itele unui regim inapoiat, ilustrat de analfabetism i ignoranta.
Cultura a devenit azi un bun al maselor, al intregului popor.
Prestigiul international al tarii noastre a crescut. SIntem o tara cu
drepturi egale i cu cuvintul ascultat la 0.N.U. cu toate piedicile puse
de puterile imperialists timp de mai bine de 12 ani in recunomterea
drepturilor noastre. Prin tratatul de la Varovia i diferite acorduri bi-
laterale facem parte din puternica tabara a democratiei i progresului,
garantia cea mai sigura pentru pastrarea independentei noastre nationale,
de care niciodata poporul nostru n-a fost atit de sigur ca astazi.
Prin prietenia cu Uniunea Sovietica i cu celelalte tari socialiste,
Rominia gi -a asigurat o deplina independenta politica i economica
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole gi cuvtntari, ed. a IV-a, p. 244.

3 Expunerea facuta de tovar4u1 Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a antoersare a eliberdrii
Romtniei de sub fugal fascist, la Sesiunea solemna a Marii Adunarl Nationale, In Sctnteia,
23 August 1959, p. 2.
8 Sctnteia, 14 iunic 1959.
www.dacoromanica.ro
13 ELII3ERAREA ROMINIEI DE SUB. JUGUL FASCIST 33
cum n-a cunoscut niciodata poporul nostru in istoria sa milenara. Yn

trecut tarile rominesti au fost subjugate Limp de veacuri de Poarta ()to-
mana si de Imperiul habsburgic. Dupa cistigarea independentei politice cu
ajutorul Rusiei, in urma razboiului de la 1877-1878, a urmat o epoca de
inrobire economics fats de statele capitaliste din Apus, exprimata prin
diferite conventii economice, prin introducerea capitalului strain si a con-
trolorilor de genul lui Charles Rist, prin dinastia strain/. Aliantele Romi-
niei vechi insemnau inrobiri politice ; formatiunile dintre cele dolt./ razboaie
mondiale Mica Antanta >ii Intelegerea Balcanica nu erau altceva
deck incadrarea Rominiei in politica puterilor imperialiste, impotriva
Uniunii Sovietice, contrar intereselor poporulni, contrar independentei
nationale.
Iata pentru ce poporul romin, constient de ceea ca a adus in viata sa
insurectia armata populara de la 23 August 1944, considers aceasta zi ca
cea mai mare sarbatoare nationals a Rominiei.
c. 3215
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DEZVOLTAREA STIINTEI ISTORICE ROMINESTI
DUPA 23 AUGUST 1944
DE
ACADEMICIAN A. OTETEA
Viata noua pe care regimul de democratic popular, a inaugurat-o

a determinat o transformare radicall in orientarea si activitatea isto-
riografiei noastre. Victoria fortelor populare asupra reactiunii a deschis
istoricilor capabili de a intelege sensul acestei revolutii si dornici de a
contribui la constructia lumii noi, cele mai largi perspective de creatie
stiintifica. Dupa o scurta perioada de dezorientare pentru unii, intre
1944 si 1948, marea majoritate a istoricilor nostri, intelegind sensul vremii,
au optat pentru viitor. Sub indrumarea partidului clasei muncitoare, ei
an parasit pozitiile ideologice ale burgheziei, care ii condamnau la stagnare
si sterilitate, si an adoptat ideologia proletariatului care le arata calea
cunoasterii adevarate a fenomenelor istorice si legile generale de dezvoltare
a societatii.,
in aceasta privinta, in anii 1944-1948, un rol hotaritor 1-a jucat acti-
vitatea in domeniul ideologic a C.C. al P.C.R. Astfel, s-au editat o serie de
luera'ri in care se promova conceptia materialists a istoriei si se popularizau
figurile de seama din istoria patriei si a miscarii muncitoresti. Lupta clasei
muncitoare pentru cucerirea puterii, pentru instaurarea dictaturii prole-
tariatului si pentru refacerea vietii economice pe baze noi, socialiste, a
trezit o adeziune tot mai insufletita si mai hotarita in rindurile istoricilor.
Du$ cotitura decisiva de la 23 August 1944, organizarea si orientarea
ideologic, a studiilor istorice au primit un puternic impuls in 1918, o
data cu reorganizarea Academiei, eu infiintarea institutelor de istorie
de la Bucuresti, Cluj si Iasi si cu Reforma invatamintului. Atunci
s-au creat conditiile necesare unei puternice si rapide dezvoltari.
Iar voile institute de istorie au fost inzestrate cu mijloace, la care
mai inainte istoricii nici n-ar fi indraznit sa viseze.
De la intemeierea lui, P.C.R. a acordat o atentie deosebita pro-
blemelor de istorie, mai into fiindc'a marxismul considera, toate
www.dacoromanica.ro
36 A. OTETEA 2
chestiunile sociale sub raport istoric ; in al doilea rind, fiindca, chiar

pentru elaborarea programului sau, Partidul a avut nevoie sa cunoasca
realitatea istorica de la noi.
Interesul Partidului pentru istorie n-a incetat nici in ilegalitate.
Docum.entele de partid dovedesc ca toate marile probleme ale istoriei
contemporane avintul revolutionar din 1917-1923, stabilizarea, relative
a capitalismului, criza economics generals, primejdia fascizarii Orli
au fost analizate de pe pozitia materialismului istoric.
Dupe infringerea fascismului, la Conferinta Nationale din octombrie
1945, P.C.R. a indicat directia de urmat si a formulat limpede sarcinile
principals ale noii istoriografii marxist-leniniste. 0 prima aplicare a acestor
indicatii s-a Mout in Manualul de Istoria R.P.R., elaborat de un colectiv
de istorici, sub conducerea acad. Mihail Roller, si publicat in 1947.
Acest manual reprezinta prima incercare de sintezA a istoriei Rominiei
de pe pozitii marxiste. Cu toate lipsurile inerente oric6rui inceput,
manualul a avut o incontestabila insemn.atate pentru dezvoltarea isto-
riografiei marxiste. El a introdus periodizarea stiintifica, bazata pe modul
de productie specific celor cinci orinduiri social-economice, si a acordat
un loc preponderent istoriei contemporane si miscarii muncitoresti. Elabo-
rarea acestui manual si initiativa publicarii sistematice a documentelor
interne ale istoriei Orli noastre au dovedit ca istoricii nostri intelegeau,
In conformitate cu traditiile progresiste ale poporului nostru, sa face din
studiul istoriei istoria producatorilor de bunuri materiale, istoria ma-
selor muncitoare, istoria poporului". Aceasta" conceptie a devenit norma
ealauzitoare intregii noastre istoriografii.
in acelasi time, istoriografia noastra marxiste a inteles ca trebuia
sa sustina lupta proletariatului pentru construirea socialismului si, in
spiritul internationalismului proletar, al pacii si infratirii intro popoare,
sa duce o campanie neincetata impotriva ideilor dusmanoase si nestiin-
Once ale vechii istoriografii si impotriva resturilor conceptiilor burgheze
din gindirea oamenilor. Aceasti noua orientare a istoriografiei noastre nu
s-ar fi putut efectua atit de repede Mira exemplul si ajutorul creator al
stiintei istorice sovietice. Prin lucrarile teoretice asupra materialismului
istoric, ca si prin dezbaterile asupra periodizarii, asupra productiei do
marfuri in feudalism sau asupra marii exploatari agricole bazate pe claca
in Europa Centrals si Orienta15,, prin studiile for despre trecerea de la
orinduirea feudala la cea capitalists, despre revolutiile burgheze si burghezo-
democratice, despre influenta Marii Ravolutii Socialiste din Octombrie
si principalele momente din istoria statului sovietic, istoricii sovietici
ne-au aratat cum se aplica principiile conceptiei materialiste ale istoriei.
Schimbul do experienta intre specialisti din Uniunea Sovietica si de la
noi ne-a fost de mare ajutor in organizarea muncii stiintifice si didactice.
Astfel, in locul anarhiei care rasa initiativei si fanteziilor individuale alegerea
problemei si facea imposibilA rezolvarea unor probleme mari, am adoptat
metoda planificarii si muncii in colectiv, care a dat o directie ferma cerce-
tarilor stiintifice k4i a permis formarea de colective puternice pentru
rezolvarea problemelor complexe sau urgente. Asa s-a format, de pilda,
Comisia pentru studiul uneia din problemele fundamentals si cele mai con-
www.dacoromanica.ro
3 ISTORIOGRAFIA ROMINA DUPA 23 AUGUST 1944 37
troversate ale istoriei noastre : aceea a formgrii poporului si liinbii romine,

comisie care cuprinde istoriei, arheologi, lingvisti, antropologi si
etnografi.
Un moment important In dezvoltarea istoriografiei noastre 1-a
constituit Congresul al II-lea al. P.M.R. din decembrie 1955. Raportul
de activitate al C.C. al P. M. R., prezentat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej,
a relevat pe de o parte succesele dobindite de stiinta istoricg sub regimul
democratiei populare, iar pe de alta a indicat sarcinile de viitor ale istori-
cilor nostri. Congresul a indicat sarcina de a elabora, cu fortele unui
larg colectiv de cercetatori stiintifici, o istorie a Rominiei care a sinte-
tizeze, de pe pozitiile invAtaturii marxist-leniniste, tot ce s-a realizat la
noi pe thrimul stiintei istorice si sa insemne un pas inainte in dezvol-
tarea acestei stiinte, indeosebi in solutionarea unor probleme de bazil
ale istoriei noastre probleme ale procesului de form are a poporului romin,
ale istoriei contemporane, ale periodizarii istoriei". indeplinirea acestei
sarcini presupunea existenta prealabilA a dou'a, conditii : o baza larga de
documentare si formarea acelui larg colectiv de cerceatori stiintifici"
de care vorbeste raportul. Aceste conditii erau in mare parte realizate,
cind Congresul al II-lea al Partidului 1VIuncitoresc Romin a pus problema
elabor'arii Tratatului de Istoria Rominiei.
Congresul al II-lea al Partidului Muncitmesc Romin a trasat, in
acelasi timp, sarcina de mare rAspundere de a asigura elaborarea unui
manual de istorie a partidului, care 0, inarmeze oamenii muncii cu
cunoasterea drumului glorios de lupta a partidului nostru.
Pentru completarea document'arii asupra comunei primitive si

asupra epocii vechi si medii s-au intreprins pe scary larg si in mod siste-
matic apgturi arheologice. Yn locul explorkilor izolate si intimplgtoare,
s-a adoptat sistemul s'apaturilor planificate in vederea lamuririi unor
probleme fundamentale ale istoriei noastre. Importante fonduri, alocate in
fiecare an de scat, an permis arheologilor nostri sg-si l'argeascA intr-o
mAsura considerabil4 cercetarile si sa arunce lumini noi asupra perioadei
vechi si medii a istoriei tariff noastre, inch spatiul alb dintre secolele IV
si XII, in legAtura cu care istoricii din trecut vorbeau ca de o perioad'd
istoricA despre care nu se va sti niciodatA nimic se restringe cu fiecare
campanie arheologicA.
0 atentie deosebia, s-a acordat regiunilor altadata" neglijate, cum
e Moldova. S-a inceput cercetarea, cu rezultate deja apreciabile, a vestigiilor
paleoliticului de pe teritoriul tarii .noastre si s-a adincit cercetarea eta-
pelor neoliticului din Moldova si Muntenia, in urma careia s-au descoperit
culturi necunoscute in aceste parti ale Europei : cultura Cris si cea a
ceramicei liniare. S-a adincit in chip esential cunoasterea procesului do
formare si a dezvoltgrii culturii Cucuteni-Tripolie.
Sapaturi de proportii necunoscute la noi pin5, acum, si cu rezultate
intr-adevAr extraordinare, an fost efectuate sub conducerea acad.
C. Daicoviciu in complexul de cetAti dace din muntii Or6stiei, la Blidaru,
Piatra Rosie si la Gradistea Muncelului. Acestea au scos la iveala o noun
www.dacoromanica.ro
38 A. OTETEA 4
civilizatie putin cunoscuta ping azi, civilizatia poporului dac, stramosul

poporului romin.
Cu privire la orinduirea sclavagista, principalul obiectiv al cercetg-
rilor 1-au constituit Histria 1i teritoriul ei rural. Sapaturile conduse
de acad. Em. Condurachi au pus in lumina numeroase aspecte not din
existenta mai mult decit milenarg a coloniei milesiene, in special
raporturile dintre colonistii greci si populatia bgstinasa. Viata economics a
Histriei, institutiile i unele momente total necunoscute ping, acum, precum
i inscriptiile inedite, an facut obiectul unor studii ale lui D. Pippidi,
dintre care amintim Contribufii la istoria veche a Rominiei.
Sapaturile de la Sgrata-Monteoru, de sub conducerea lui I. Nestor,
au reconstituit dezvoltarea culturii bronzului in nord-estul Munteniei
si sudul Moldovei. Din ansamblul epocii fierului, asa-numitul al doilea
fier", in care se incadreaza cultura geto-dacilor, a format obiectul unor
cercetari speciale, la Zimnicea, Poiana i Popesti, care au aruncat o lumina
noua, asupra dezvoltgrii perioadei dintre secolul al IV-lea 1.e.n. i cucerirea
Daciei de care romani.
Descoperiri facute la Cernavoda an facut cu putinta, sg fie clarificate
asezgrile i formarea culturii geto-dace.
0 mentiune specialg se cuvine cercetgrilor intreprinse in diferite
puncte ale tarii pentru a completa cu date arheologice informatia documen-
tary asupra epocii prefeudale. Colectivul de arheologi de la Cluj a reusit
sa dovedeascg, pe de o parte continuitatea dacilor in timpul stgpinirii
romane, iar pe de alta persistenta populatiei dace romanizate dupa, pgra-
sirea Daciei de &Are romani. La lamurirea secolelor IVX, in cursul
carora slavii I i fac aparitia pe teritoriul patriei noastre, au contribuit
sapaturile de la Moresti i descoperirea cimitirului timpuriu de la Sarata-
Monteoru (sec. VI VII) $i a aceluia de la Ciumbrud (sec. X). Problema
locuirii slavilor pe teritoriul R.P.R. in secolele VIII X a primit o baza,
documentary noug prin sapaturile lui M. Petrescu-Dimbovita, de la Hlincea,
Spinoasa 1i Dgnesti, i prin studiile intemeiate pe aceste descoperiri.
Sapaturile conduse de Gh. Stefan de la Garva'n-Dinogetia an scos la lumina
o asezare din secolele X XII.
Cercetarile arheologice privind perioada de formare a poporului
romin au fost reorganizate mi unificate prin grija Comisiei pentru studiul
formgrii limbii i poporului romin. In urma clarificgrilor aduse de aceste
descoperiri, prin sapaturile facute la Dridu-Bucov a -a putut pune problema
identificgrii pe tale arheologicg a populatiei rominesti din secolul X
(cultura Dridu-Bucov).
Rezultatele cercetarilor pe teren au fost concretizate in volumele
de .211ateriale Si cercetari arheologice, in Dacia, in periodicul Studii fi cer-
ceteiri de istorie veche i intr-o serie de lucrgri printre care amintim mono-
grafiile Histria de acad. Em. Condurachi gi colaboratori, Habasesti Izvoare
de R. Vulpe, Capidava de Gr. Florescu 1i colaboratori, Oltenia romans de
D. Tudor. De relevat este de asemenea contributia unor arheologi tineri
ca : E. Comp, M. Comp, S. Morintz etc.
www.dacoromanica.ro
In primii ani de la infiintarea lor, Institute le noastre de istorie

si-au concentrat activitatea asupra publica'rii unui corpus de documente
medievale si a unor culegeri de izvoare relative la miscareamuncitoreasca,
la rascoala din 1821, In razboiul de independents, la chestiunea agTara din.
secolele XVIII, XIX si XX si la rascoalele taranesti din 1888 si 1907.
Criticabil din punctul de vedere al metodei de baza, pentru c5, a
publicat documentele In traducere, far/ textul original, Corpusul de
documente, care numai pentru perioada medie numara pima acum. 27
de volume compacte, constituie o opera monumentala, care a permis
uncle din realizarile cele mai insemnate ale istoriografiei noastre in dome-
niul social-economic. Experienta dobindita de medievistii nostri in cursul
elaborarii corpusului de documente s-a concretizat in cele dou5, volume
ale Introducerii, care cuprinde o serie de studii privitoare la disciplinele
auxiliare ale istoriei, la paleografie, cronologie, diplomatica si sigilografie.
Aceste studii, care umplu un gol de mult simtit in istoriografia noastra, sint
pretioase instrumente de lucru pentru cereetatori si excelente mijloace de
initiere pentru incepatori. Pentru a inlesni cercetatorilor utilizarea colectiei
de documente, un Indite general al numelor de locuri, de persoane si de
materii e in curs de elaborare In Bucuresti si Cluj. Primul volum consa-
crat toponimiei, a aparut :ii el constituie, prin preciziunea cu care a fost
stability forma exacta a numelor localitatilor mentionate in documente,
un adevarat dictionar de geografie istorica al Tarii Rominesti.
Institutul de istorie din Bucuresti a Intreprins publicarea unor
editii critice a cronicelor noastre si a unui Repertoriu al tuturor manu-
scriselor in care s-au pastrat aceste cronici. Opt volume sint deja pregatite,
din care doua date la tipar. De asemenea s-a intocmit o culegere do
descrieri de calatorie din secolele XVI si XVII.
Colectivul de istoria vechiului drept rominesc a initiat publicarea
principalelor izvoare ale vechiului drept rominesc serfs, din care an aparut
pina acum cinci volume : Legiuirea lui, Caragea, Pravilniceasca condic4,
Codul lui Calimach, Soborn,icescul Hrisov i Manualul juridic al lui Andro-
nachi Donici. Ele constituie o baza sigura pentru studierea relatiilor agrare
In epoca destramarii feudalismului si a aparitiei relatiilor de productie
capitaliste.
De asemenea un succes al istoriografiei noastre e prima editie critics
a Cronicei lui Ducas, izvor de mina Intii pentru istoria turco-bizantina
din secolele XIV si iV si pentru istoria ronalneasca din prima jumatate
a secolului XV. Autorul acestei editii remarcabile e profesorul Vasilo
Grecu, care In 1958 a publicat si traducerea romIneasca a lucrarilor de
istorie ale lui Laonic Chalcocondil.
Aceste lucrari an constituit importante realizari ale istoriografiei
noastre. Efortul pentru realizarea for a corespuns perioadei de inchegare
a frontului marxist-leninist al istoricilor. Congresul al II-lea al P.M.R.
a coincis cu trecerea activitatii for la o etapa superioara, de In stringerea
si publicarea materialului documentar la opera de interpretare Ei creatie
istorica. Trecerea a fost marcata prin incheierea colectiei de Documente
privind istoria Rominiei. Cele trei colective constituite In 1948-1949
la Bucuresti, Cluj si Iasi si-au considerate misiunea incheiata prin publi-
www.dacoromanica.ro
40 A. OTETEA 6
carea tuturor documentelor referitoare la Moldova qi Tara Romineasca

ping la 1625 0 a celor privind Transilvania ping la 1350". Dupa aceste
date, numgrul documentelor create intr-o masura atit de considerabilg
inch comitetul de redactie a socotit ca publicarea for nu se mai poate face
decit pe probleme sau pe fonduri.
Para lel cu publicatiile de documente, istoriografia noastra a atacat

o serie de probleme neglijate sau denaturate de istoriografia burgheza.
Indrumarea Partidului i documentele de partid au fost i aici determi-
nante. Ele au pus problemele fundamentale ale istoriei noastre i au
argtat modul in care ele pot fi rezolvate.
Problema aparitiei relatiilor feudale, a feudalismului timpuriu,
a crearii statelor feudale romineti a fost obiectul unor temeinice cerce-
Carl ale tingrului qi talentatului istoric Barbu Campina. Luind pozitie
critics impotriva denaturgrilor vechii istoriografii romine i strain,
interpretind tiintific tirile care ni s-au pastrat i incadrind procesul
istoric de la noi in acela al tarilor vecine, a izbutit sa infatieze fazele de
dezvoltare a societatii romineti de la formarea poporului i limbii romine
ping la sfir0tul veacului al XV-lea. 0 opera similara au savir0t pentru
istoria Transilvaniei acad. D. Prodan i altii. Crearea statului feudal
apare in aceasta evolutie ca un rezultat al maturizarii procesului
de feudalizare qi a nevoii de apgrare impotriva cotropitorilor straini.
Dezvoltarea economiei feudale i inceputurile luptei pentru centralizarea
statului In a doua jumatate a secolului al XV-lea a constituit o tema
in solutia careia Barbu Campina a adus idei noi care sint o cucerire
insemnatg a istoriografiei noastre marxiste.
Problema obOiilor sateti in Moldova i Tara Romineasca a fost
obiectul cercetarilor Valeriei Costachel i ale lui C. Cihodariu. P. P. Panai-
tescu a reluat problema mult discutata a leggturii lui Mihai Viteazul",
i-a fixat data la 1594 gi a stabilit ca Mihai n-a facut decit sa consacre, prin
ingradirea dreptului de stramutare, procesul de aservire a taranilor care se
poate urmgri din secolul al XIV-lea. 0 problema asemanatoare, aceea a
robotei in Transilvania in secolele XVIXVIII, face obiectul unui studiu
de marl proportii al acad. D. Prodan.
Implinirea a 450 de ani de la moartea lui *tefan cel Mare k;i a 500 de
ani de la urcarea lui In scaun a fost comemorata printr-o serie de studii asu-
pra bazei puterii lui politice i militare, asupra culturii moldoveneti
din timpul sau, asupra relatiilor sale cu tarile vecine i cu Rusia, si prin-
tr-un Repertoriu al monumentelor si obieetelor de arts din timpul lui Stefan
eel Mare, recent aparut.
Cu organizarea centrals a statului moldovenesc ping la mijlocul
secolului al XVIII-lea s-a ocupat C. Cihodariu. D. Berlescu s-a ocupat
de ormul moldovenesc, de oamenii de scuteala i de Regulamentul organic.
Un loc important in cercetarea medievi0ilor 11 ocupa lupta maselor
populare impotriva jugului otoman. Barbu Campina a evidentiat rolul
tradator al marilor boieri, care, amenintati in pozitia for politica de contra-
lizarea statului, an preferat sa so supuna stapinirii otomane, care be res-
www.dacoromanica.ro
pecta privilegiile de class 81 impartea cu ei exploatarea economics

a tarii.
Contributii in acest sens au fost aduse de studiul lui Eugen Stanescu
cu privire la caderea Moldovei sub dominatia otomana in 1538, pre-
cum si de M. Guboglu, mai ales prin traducerile sale din cronicile
otomane.
Mihail Berza a stabilit printr-o documentare solidi greutatea
sarcinilor impuse tarilor romine de Poarta $i a calculat cu precizie valoarea
ala a haraciului si a celorlalte obligatii zise voluntare. El a izbutit sa
stabile asca cuiba ascendents a acestor sareini si 55, arate repercusiunile
funcste pe care le-au avut asupra vietii economice, sociale si culturale a
maselor populare, atestate de scaderea continua a puterii economice a
gospodariei Val an( sti intre secolele XVI si XVIII. Lucrarile lui M. Berza
constituie o baza solids pentru cercetarea perioadei urmatoare, aceea a
destramarii fcudalismului i inceputurilor capitalismului.
tin colectiv format la Institutul de istorie din Bucuresti, pentru
studiul acestei perioade, a ajuns prin intinse cereetari de arhive s strings
un material important si sa efectueze lucrari speciale, care, impreuna cu
studiile cercetatorilor de la Iasi ne vor permite sa rezolvam problema
iobagiei a doua la not si dezvoltarca relatiilor capitaliste de la sfirsitul se-
colului al XVIII-1(a pins la revolutia din 1848. N. Grigoras a consacrat orga-
nizarii fis( ale a Moldovei ping in secolul al XVIII-lea o lucrare mai amply.
Problema productiei in epoca feudala, in special productia mes-
tesugareasca, a facut obiecttil nu numai al unei serif de studii publicate,
mai ales de autori tineri, in reviste, ci si al unei ample monografii inti-
tulate Mefteaugurile din Transilvania pind in secolul at XVI -lea de
St. Pascu.
Problema legaturilor stravechi intro poporul romin si popoarele
vecine, in special marele popor rus, a fost tratata de Valeria Costachel,
S. Vianu, Tr. Ionescu-Niscov, C. Serbart si mai ales de acad. P. Constan-
tinescu-Iasi, care a publicat interesantele monografii Relatii culturale
romino-ruse din trecut, 0 prietenie de veacuri, Scurt istoric at relatiilor
romino-ruse i Influenca vechii arhitecturi ruse asupra arhitecturii romine.
Mihai Dan a cautat in cronicile ucrainene stirile privitoare la tarile romine,
far Eugen Stanescu a studiat Coloborarea militard a rominilor si cazacilor
in ultimul sfert. at secolului at XVI -lea.
De o importanta deosebita pentru studiul relatiilor romino-ruse e
constituirea in 1956, la Moscova, sub presedintiia acad. M.N. Tihomirov,
a unei comisii romino-ruse pentru explorarea fondurilor de arhive sovie-
tice i romine sf publicarea documentelor privind relatiile romino-ruse
din cele mai vechi timpuri ping in secolul al XVII-lea. Membrii sovietici
ai acestei comisii au descoperit documente care pun intr-o lumina noun
relatiile romino-ruse, bazate pe lupta comuna impotriva turcilor i tata-
rilor si arata ce rol important a jucat de pilda, Vasile Lupu ca mediator
in negocierile ruso-turce. Atit documentele cit si studiile bazate pe
aceste documente vor fi publicate de Institutul de istorie din Moscova.
Institutul de istorie din Bucuresti va publica in cadrul acestei actiuni de
colaborare o Bibliografie a relatiilor romino-ruse si romino-sovietice.
www.dacoromanica.ro
42 A. OTETEA 8
Cercetari remarcabile in domeniul medievisticii se datoresc echipelor

de tineri formati do regimul nostru, unii cu studii de perfectionare in
U.R.S.S., care la Bucuresti, Cluj si Iagi desfasoara o activitate incununata
de pe acum de cele mai frumoase rezultate. Cercetarile asupra rentei feudale,
intreprinse sub conducerea lui Barbu Campina, do Damaschin Mioc, St.
Stefanescu si altii, au dat deja rezultate import ante, ca si studiile lui St.
Olteanu si C. Serban asupra vechilor mestesuguri la noi, si altele asupra re-
latiilor agrare din secolul al XVIII-lea si ale lui Radu Manolescu asupra
relatiilor comerciale ale Tarii Ronlinesti cu Sibiul si cu Brasovul. La fel
trebuie sa mentionam studiile lui B. Surdu asupra manufacturilor de stat
din Transilvania si ale tinerilor cercetatori de la Iasi : C. Istrate asupra
Relatiilor dintre proprietari fi tarani in regiunea de munte, E. Negruti asupra
Organizarii breslei de slujitori si asupra Domeniului Comanesti i Lucian
Boicu asupra Transporturilor in prima jumcitate a secolului al XIX-lea.
Prin concentrar ea studiului asupra unor probleme Emil ate si pre-
cise, dar importante prin concluziile in care due, prin spiritul for
combativ si prin insufletirea for in munca, tinerii cercetatori constitute
deja cadre are ne indreptatesc sa privim cu incredere si mindrie viLorul
istoriografici uoastre.
Istoricii au raspuns, deli nu in masura cuvenita, si sarcinii trasate
de Congresul al II-lea de a reconsidera critic mostenirea culturala a tre-
cutului. Cum era firesc, Nicolae Balcescu a fost in fruntea preocuparilor
istoricilor. Viata si opera lui an fost infatisate intr-un mare num 'dr de studii,
si chiar intr-o monografie mai large. Dar ping, acum nu avem Inca o lu-
crare demna do personalitatea si opera marelui democrat revolutionar.
Incercarile do reconsiderare a lui M. Kogillniceanu, Vasile Parvan,
B. P. Hasdeu, A.D. Xen.opol si a altora n-au mers totdeauna ping la
radacina socials a ideilor for si nu s-a facut o demarcatie destul de
precise intro ceea ce e yin si ceea ce e mort" in opera lor.
P.P. Panaitescu a publicat recent o monografie large si solids de-
spre viata si operele lui Dimitrie Cantemir. Lucrarea bazata pe un bogat
material documentar in parte inedit sau putin eunoscut infatiseaza ge-
netic gindirea si actiunea politica a lui Cantemir. Ideea dominanta a lu-
crarii este ca Dimitrie Cantemir a urmarit in lupta cu boierii, sa desfiinteze
regimul aristocratic al Moldovei si sa-1 inlocuiasca Cu un stat centralizat.
In sfirsit, trebuie sa mentionam o alts initiative a Partidului, aceea
de a infatisa pentru marele public, mai ales pentru educatia patriotica
a tineretului, evenimentele si personalitatile marcante ale trecutului, fare
aparat savant, dar la nivelul ultimelor date ale stiintei istorice. Acestei
initiative au raspuns Bobilna de St. Pascu, care expune pe intelesul
nespecialistilor marea rascoala a taranilor din 1437 si loan de Hunedoara
xi vremea sa de Camil Muresan, care arata rolul progresist al acestuia in
dezvoltarea istorica a popoarelor din sud-estul Europei amenintate de turci.
Un colectiv al Institutului de istorie din Bucuresti a pregatit, pentru
lamurirea caracterului antifeudal, antiotoman si national al rascoalei
populare de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, o mare culegere de
documonte, in cinci volume, pe care importante descoperiri facute la Ar-
www.dacoromanica.ro
9 ISTORIOGRAFIA ROAUNIA DUPA 23 AUGUST 1944 43
hivele de Stat din Budapesta si din Moscova ne-au permis sa o imbogItim

intr-o masura considerabild.
Cercetarile cu privire la epoca moderns s-au concentrat asupra celor

trei evenimente capitale din punct de vedere politic, ale secolului a]
XIX-lea : Revolutia din 1848, Unirea Tarilor RomIne si Razboiul pentru
Independents.
Centenarul revolutiei din 1848 a atras, din primii ani ai regimului
nostru, atentia istoricilor marxisti asupra unor probleme ale luptei de
emancipare socialg si politics. M. Roller, in Anul revolutionar 1848, s-a
ridicat impotriva tezei revolutiei importate" si a ca'utat in sistemul
politic. si social al tarilor romine cauzele profunde ale revolutiei. In acest
sens an fost concepute si urmatoarele studii : al lui Gh. Georgescu-Buzgu,
Aspectul agrar al revolutiei din 1848 i Val. Popovici, Dezvoltarea mi;scdrii
revolutionare din Moldova, dupes evenimentele din martie 1848. Gh. Ungu-
reanu, in Frdmintdri premerOtoare miscarii din 1848 in Moldova, a de-
scris pe baza de documente inedite, actiunea unei societAti secrete, numitA
ff Asociatia patrioticl", care, descoperitg in 1846, a fost acuzatA, de a fi
desfasurat o actiune foarte primejdioasg de rgzvrAtire a populatiei",
impotriva domniei lui Mihail Sturza. Membrii ei au fost in. parte arestati,
in parte siliti sa emigreze. Decapitarea Asociatiei patriotice" reveleazA
una din cauzele slabiciunii miscarii revolutionare din 1848 in Moldova.
Acad. P. Constantinescu-Iasi a publicat Trei pictori romini in revolutia
din 1848.
Revolutia din 1848 in Transilvania constituie obiectul unei largi
monografii a prof. Victor Cherestesiu, din care an aparut Contributie la
istoria milcdrilor lcirdnqti din Transilvania in anul revolutionar 1843
i Pregcitirea si obiectivele Adundrii de la Blaj din 3/15 mai 1848. A. Csetri
a studiat rolul muncitorilor de la Baia Mare in timpul anilor revolutiei
din 1848-1849. Miscdrile revolutionare de la Braila din 1841-1843
an fost puse intr-o lumina n.ouh" de Const. N. Velichi.
Unirea Principatelor, al &Axel centenar a fost sarbAtorit in mod
solemn, si-a regAsit in adeziunea insufletit6 a maselor caracterul profund
si autentic popular. Pentru istorici, Centenarul a fost un prilej de a relua
problema Unirii, pe baza unui material documentar nou si in lumina prin-
cipiilor marxist-leniniste. Institutul de istorie din Bucuresti a predat
pentru tipar trei volume de documente not si a contribuit, impreun'A
cu Institutele de la Iasi si Cluj, la celebrarea Unirii printr-un numar mare
de comunicari. Din aceste studii rezultl ca Unirea a fost infaptuitg im-
potriva rezistentei unei parti a marii boierimi si a celorlalte elemente feu-
dale, sub presiunea maselor populare, care au vgzut in Unire inceputul
unei radicale transformilri a tarii prin emanciparea economics si politica
a muncii. In aceasta" privintA trebuie subliniat remarcabilul numar spe-
cial at revistei Studii, inchinat centenarului Unirii.
Implinirea a 75 de ani de la proclamarea independentei a fost co-
memoratA, printr-o serie de studii dintre care remarcgm pe cele ale lui
V. Maciu si N. AdAniloaie.
www.dacoromanica.ro
44 A. OTET EA
IJn element innoitor, de o deosebita, importanta, in epoca modern.6,

a gasit istoriografia noastra, in miscarile taranesti si muncitoresti, in care
s-a manifestat si mai puternic lupta de class. Marea rascoala taraneasca
din 1888, care s-a continuat printr-o serie aproape neintrerupta de rascoale
locale, "Ana la rascoala din 1907, a facut obiectul unor pretioase publicatii
de documente si unei serii de studii care au scos la iveala ascutirea contra-
dictiilor regimului burghezo-mosieresc si rolul tradator al burgheziei, care
a facut cauza comun.a cu mosierii, impiedicind reformele care ar fi lichidat
ramasitele feudale. Comemorarea semicentenarului rascoalei din 1907
a fost un act impresionant de solidarizare a oamenilor muncii de azi cu
victimele represiunii burghezo-mosieresti din 1907.
Lupta comung, a maselor populare romine si maghiare a fost puss
in lumina de o serie de studii consacrate rascoalei de la Bobilna, a celei
condusa, de Doja In 1514, a Sibienilor din 1556, a Secuilor din 7552, a
ardelenilor din 1559-1600, a lui Horia, Closca si Crisan etc.
Yn legatura, cu lupta comuna a nationalitatilor din tara noastra
impotriva exploatarii, trebuie sa amintim preocuparea permanenta a
istoricilor n.ostri de a demonstra unitatea celor trei tari romine si de a
scoate In evidenta elementele comune din istorie.
Pentru studiul miscarii muncitoresti si a raspindirii ideilor socialiste,

ca si pentru istoria P.M.R., o importanta deosebita, a avut Infiintarea, in
1950, a Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.,
care a publicat mai multe volume de documente si o prima versiune a
istoriei P.M.R.
Dace istoriografia burgheza a escamotat sau denaturat unele din
problemele fundamentale ale epocii medii si modern, ea a ignorat corn-
plet istoria contemporana, sub pretextul ca, din lipsa de documente si
de perspective istorica, ea nu poate fi tratata tiintific.
Lucrarile conducatorilor partidului an avut un rol hut aritor in
aceasta, privinta. Documente din istoria Partidului Comunist din Romini a
(4 vol.) i Articole sl cuvintari ale tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej cons-
tituie calauze sigure pentru cercetatorii istoriei contemporane. Princi-
piile si metoda de urmat au fost ilustrate de lucrarile : Treizeci de ani
de luptei a Partidului Cornunist din .Rominia a tovarasului Gh.
Gheorghiu-Dej si Eroicele lupte ale muncitorilor ceferifti fi petrolisti in
1933 a tovarasului Chivu Stoica.
Publicarea documentelor privitoare la istoria partidului, editarea
unei reviste speciale privitoare la istoria miscarii muncitoresti, Analele
Institutului de istorie a Partidului, publicarea de lectii privitoare la,
diferite capitole din istoria miscarii muncitoresti i istoria Partidului,
toate acestea au alcatuit o baza solidi de pornire pentru intensificarea
cercetarii problemelor de istorie contemporana. Acestea au o importanta
deosebita deoarece slujesc direct educatiei comuniste a maselor de
oameni ai muncii care din trecutul de lupta al Partidului invata
www.dacoromanica.ro
11 ISTORIOGRAFIA ROMINA DUPA 23 AUGUST 19t4 45
sensul istoric al evenimentelor pe care le traiesc fii la care par-

ticipa activ.
Pe aceasta baza, o echipa de tineri, istorici, formati i 'indrumati
de partid, intre care mentionam pe Gh. Matei, V.Liveanu, B. Bdlteanu,
Tr. Udrea i altii, au inceput tratarea sistematica a istoriei contempo-
rane, incepind cu perioada avintului revolutionar, din 1917 1922, pins
in zilele noastre. S-a scos in evidentd intetirea miscarilor populare
sub influenta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, lupta maselor
populare impotriva interventiei in U.R.S.S. i Ungaria gi impotriva
politicii de infeudare fata de marile puteri imperialiste a guvernelor
burghezo-mosiereti.
Cu prilejul implinirii a 40 de ani de la Adunarea de la Alba-Iulia
(1 decembrie 1918), acad. C. Daicoviciu, L. Banyai, V. Cherestesiu si
V. Liveanu au publicat un important studiu intitulat Lupta revolutionary
a maselor factor hotaritor in unirea Transilvaniei pu Rominia. In acest
studiu sint lamm'ite de pe pozitiile marxism-leninismului important
probleni.e ale istoriei noastre oontemporane.
In legdtura cu perioada stabilizarii relative a capitalismului,
V. Hurmuz si S. Fuchs s-au ocupat de situatia materiald a muncitorilor,
de greve i de activitatea P.C.R.
In.semnatatea istorica a Congresului al V-lea al P.C.R. si a eroicelor
lupte din februarie 1933 a fost studiata, pe baza documentelor de partid,
de o serie de tineri istorici.
Politica antin.ation.ala de fascizare a Vdrii si de progresiva Mien-
dare fata de Germania hitlerista gi lupta P.C.R. impotriva acestei politici
a guvernelor burghezo-mosieresti au facut obiectul mai multor lucrari
elaborate in cadrul Institutelor noastre de istorie, care au scos la lumina,
un bogat material documentar, nu WO, totdeauna just interpretat sau
exact formulat.
In ultimii ani au aparut lucrari asupra revolutiei populare i anume
asupra insurectiei de la 23 August 1944, asupra inceputului activitatii
guvernului democrat (B. Balteanu) gi asupra contributiei Rominiei la
razboiul antihitlerist (col. I. Cupsa, col. L. Ion, V. Zaharescu, B. Balteanu,
Gh. Matei, col. Focsaneanu) Contributia Rominiei la razboiul antihitlerist.
Situatia politica, in Rominia in preajma instaurarii regimului de-
mocrat-popular, rolul comitetelor taranesti in perioada 23 August 1944
6 Martie 1945 si incercarile monarhiei si reactiunii interne si extern
de a rasturna guvernul democrat-popular au format obiectul studiilor
lui B. Balteanu si Tr. Udrea.
Nationalizarea intreprinderilor din diferitele regiuni ale tarn a lost
tratata intr-o serie de articole publicate in Analele Institutului de istoria
partidului. Reforma agrard din 1945 a format obiectul mai multor studii
si lucrari monografice, cuprinse in doua, volume editate de Institutul
de istorie a partidului. Aceste lucrari atesta progresele realizate de isto-
riografia noastrd marxista.
Activitatea stiintificd desfaurata in cadrul Institutelor noastre s-a
reflectat si in periodicele pe care le sustin aceste Institute : in Studii
www.dacoromanica.ro
46 A. OTETEA 12
13i Studii si materiale de Istorie medie, modernd fi eontemporand ale

Institutului de istorie din Bucuresti ; in Studii si cereetari ftiintifice ale
Institute lor din Cluj i Iagi.
Dar, in desfasurarea activitatii lor, nu toti istoricii au tinut seama

de faptul ca ne aflam in conditiile unei lupte aprige i necrutatoare a prole-
tariatului impotriva ramasitelor claselor exploatatoare, care, inlaturate
de la putere si zdrobite in sectorul vietii economice, continua, lupta pe
plan ideologic. Lupta impotriva fortelor i traditiilor vechii societati bur-
gheze nu s-a terminat cu instaurarea dictaturii proletariatului. incurajate
de propaganda tarilor imperialiste, ramasitele vechilor clase stapinitoare
au transpus pe plan ideologic lupta impotriva socialismului si, in aceasta
lupta, ele se servesc indeosebi de revizionistii falsificatori ai marxismului.
Persistenta in constiinta oamenilor a resturilor ideologiei burgheze
usureaza raspindirea conceptiilor straine de ideologic clasei muncitoare
si explicit faptul ca unii cercetatori s-au lasat influentati de teze si conceptii
de molt condamnate de stiinta marxista si astfel s-au facut, constient sau in-
constient, purtatori ai ideologiei burgheze, dusmana a ideologiei clasei mun-
citoare. Influents ideilor burgheze, nationaliste, s-a manifestat mai 'impede
in aprecierile facute de unii istorici asupra caracterului participarii Rominiei
la primul razboi mondial, aprecieri care due la justificarea politicii impe-
rialiste a burghezo-mosierimii si la ignorarea rolului maselor populare.
Insistenta asupra rolului diferitelor fractiuni ale burgheziei in lupta pentru
cucerirea independentei a dus de asemenea la subaprecierea participarii
maselor la aceasta lupta. Astfel, bazindu-se pe izvoare si lucrari burgheze,
interpretindu-le obiectivist si folosind in masura insuficienta documentele
de partid, unii istorici au ajuns la concluzii nemarxiste si au prezentat bur-
ghezia si pe exponentii ei ca pe niste luptatori pentru interesele nationale.
Or, experienta ne invata ea mice concesie facuta ideologiei burgheze,
(nice renuntare la tezele marxism-leninismului, orice abatere de la conceptia
despre lume a materialismului dialectic, in cercetarea si interpretarea fe-
nomenelor sociale, inseamna o trecere pe pozitiile ideologiei burgheze.
Toleranta fata de astfel de manifestari constituie o capitulare in fata dus-
manului de class.
Cu ajutorul Partidului, istoricii au pornit sa lichideze aceste lipsuri
si se strkluiesc sa ridice istoriografia la nivelul marilor realizari ale soda-
lismului in celelalte sectoare ale activitatii noastre economice, sociale,
politico si culturale. Elaborarea Tratatului de Istoria Rominiei ne va
impune de altfel laraurirea tuturor problemelor controversate si de pe
baza sigura pe care ea o va oferi viitoarelor cercetari, istoricii nostri vor
putea, trece la o etapa superioara a creatiei stiintifice si vor con-
tribui prin luerarile for la desavirsirea revolutiei culturale din tara
noastra.
Dezbaterile care au avut loc asupra unora din problemele contro-
versate ale istoriei an dovedit importanta, pentru progresul stiintei
istorice, a elaborarii tratatului de Istoria Rominiei. Ele au contribuit
la elucidarea unor probleme fundamentale care au fost ocolite sau
www.dacoromanica.ro
gresit puse ping, acum si an facilitat munca de redactare. Volumul I

cuprinzind istoria veche si un torn al volumului II, consacrat istoriei
rnedii, vor fi predate inainte de congresul al III-lea al P.M.R.
Para lel cu elaborarea tratatului de Istoria Rominiei, continua la
Institute le si Facultatile de Istorie, conform cu planurile anuale si de
perspective, intoemite impreuna cumarile noastre edituri, publicatiile de
documente, pregatirea editiilor critice a cronicilor si operelor clasice ale
Inaintasilor nostri si studiile monografice asupra unor probleme speciale.
Cu prilejul acestui 23 August, cind clasa muncitoare sarbatoreste cu
legitima mindrie succcsele a cincisprezece ani de lupta eroica si de
munca constructive, succese care an fost concretizate in hotaririle
Plenarei C. C. al P.M.R. din 13 14 iulie 1959, si care deschid ma'rete
perspective de viitor, sarcini noi si la fel de marl revin istoricilor.
Incurajati, indrumati si sprijiniti de P.M.R., sa pornim cu fortele
noi care ne yin din rindul clasei muncitoare si in spiritul internationalis-
mului proletar care o insufleteste, la munca cea mare si dreapta care ne
asteapta. Sarcina care ne revile e la inaltimea vremurilor exceptionale
prin care trecem. Pentru a o implini trebuie sa fim alaturi de masele
populare care creeaza o lume noug. Sensul orientarilor ne e dat de inva-
tatura marxist-leninista. Noi n-avem cleat sa ne patrundem de principiile
ei si, cu viziunea limpede a scopului urmarit, sa fim alaturi de clasa munci-
toare, fare de care noi n-am fi nimic. In scrisul si in cuvintele noastre,
clasa muncitoare sa gaseasca ceea ce-i trebuie ca sa ne citeasca si sa ne
asculte. SI nu uitam ca, in sens marxist, orice istorie adevarata si vie
e istorie contemporana. De aceea orice subiect am trata, sa ne
gin.dim ca oamenii vor sa studieze istoria pentru a intelege sensul
vremii noastre si a face fate necesitatilor istorice. Sa aratam mai ales
tinerei generatii care ne urineaza, ca secolul acesta e al nostru si ca noua
ne revine sarcina de a face din el inceputul unei ere noi. Scopul pe care-1
urmarim, sub conducerea proletariatului si a Partidului sau, e ale o
maretie fare precedent. Oricite greutati am intimpina, de un lucru sintem
siguri : ca ne aflam la o cotitura decisiva a istoriei, care ne impune rein-
noirea radicals a oamenilor si a tuturor rosturilor lor. Numai insufletiti
de aceasta credinta vom face opera pe care marii nostri inaintasi au
conceput-o si pe care poporul, izvor al tuturor miscarilor si ispravilor",
o asteapta de la noi.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMINIEI
IN CEI 15 ANI DE LA ELIBERARE
DE
MANEA MANESCU
MEMB1117 CORESPONDENT AI, ACADEIIIEI R.P.R.
si I. ITICOVICI
La 23 August se implinesc 15 ani dela memorabilele evenimente din

vara anului 1944, cind poporul romin, sub conducerea Partidului Comu-
nist a doborit prin insurectia armata, dictatura fascists si s-a alaturat
razboiului drept impotriva Germaniei hitleriste, in conditiile favorabile
create de infringerile zdrobitoare, pricinuite trupelor hitleriste de care
glorioasele Armate Sovietice, de ofensiva eliberatoare a Armatelor Sovie-
tice pe teritoriul tarii noastre.
Rasturnarea dictaturii fasciste a marcat o cotitura radicals in istoria
poporului nostril, inceputul unei perioade de adinci transforma'ri revolutio-
nare in viata tarii, in cursul careia poporul romin, sub conducerea Partidu-
lui clasei muncitoare, si-a cucerit pentru prima oars adevdrata indepen-
dents nationals, a instaurat regimul democrat-popular si a pasit la con-
struirea socialismului.
in aceasta perioada, poporul romin a realizat profunde transformari
economice si politice de o amploare fara precedent in istoria tkii noastre.
Ele au dus la schimbari radicale in dezvoltarea economiei, in formele
de organizare social-economice, in cultura i ideologie, in conditiile de
trai ale oamenilor muncii. Aceste realizari insufletesc poporul nostril si
eonstituie totodata chezasia obtinerii a not i marete succese pe drumul
construirii socialismului.
0 data cu eliberarea Rominiei de sub jugul hitlerist si al dictaturii

fasciste interne, a inceput o era noua in istoria poporului romin, era care
4 C. 3215
www.dacoromanica.ro
50 M. MANESCU gi I. ITICOVICI 2
inscarnna adevaiat a sa renatere nationals i socialg i crearca unor con-

ditii necunoscute ping atunci de rapids dezvoltare politics, economics
i cultmala a tarii.
Partidul Muncitoresc Romin, forts conducatoare i Indlumatoare
a poporului, a stat i sta in fruntea luptei pentru consolidarea independentei
nationale, pentru construirea noii socictati socialiste eliberate de
exploatatorii straini i autohtoni pentru asigurarea unei vieti Imbelu-
gate qi fericite pentru toti oamenii muncii. Partidul Comunist Romin s-a
situat inca de la infiintarea sa in fruntca luptei de eliberare socials i
nationale pe care poporul nostru a dus-o timp de veacuri in decursul
istoriei sale.
In anii grei ai ilegalitatii i ai teroarei burghezo-moiereti, Partidul
Comunist Romin nu a incetat o clips lupta sa pentru aparaica drepturi-
lor i intereselor celor ce muncesc, intarinduli legaturile cu masele,
sporinduli necontenit influenta in rindurile acestora, ridicindu-le per-
manent la lupta pentru zdrobirea puterii burgheziei i moierimii. In
perioada dictaturii monarho-fasciste i a razboiului, i in conditiile tradarii
politice a poporului din partea vechilor partide istorice", P.C.R. a fost
singurul partid politic care a aratat maselor drumul salvarii nationale,
mobilizindu-le in lupta pentru ieirea din criminalul razboi antisovietic.
Aceasta lupta a culminat cu organizarea insurectiei armate de la 23 August
1944, care a dus la rasturnarea dictaturii fasciste i la trecerea Rominiei
de partea coalitiei antihitleriste in frunte cu Uniunea Sovietica.
Meritul istoric al Partidului constg in faptul ca apreciind in mod
just conditiile istorice ale poporului nostril, raportul dintre fortele poli-
tice exponente ale diferitelor clase sociale existente in tara noastra, orien-
tindu-se dupe geniala invatatura a clasicilor marxism- leninismului Marx,
Engels, Lenin i cu sprijinul fratesc i multilateral al marii noastre
prietene i eliberatoare Uniunea Sovietica a stint sa conduce lupta
poporului muncitor, in frunte cu eroica sa class muncitoare, pe drumul
unor transformari revolutionare continue, mcnite sa sehimbe din temelii
situatia economics i socials a tarii noastre, ss intareasca independenta
sa de stat, sa asigure poporului muncitor o viatg luminoasg i imbelugata.
Inca in decursul primilor ani de dupg elibcrare, in conditiile instau-
raii de care masele populare, conduce de rartid, a regimului democrat-
popular, an fost lichidate ramaitele fcudale la sate i desfiintata clasa
moierilor, an fost zdrobite fortele politico ale burgheziei i moierimii,
s-au infaptuit reforme democratice, a fost intariia independenta natio-
nada a tarii prin desprinderea ei din sistemul imrcrialist. Totodata au fost
luate o serie de masuri cu unpronuntat caraeter anticapitalist ca, etatizarea
Bancii Nationale, organizarea controlului nauncitoic sc asupra productiei
prin infiintarea Oficiilor Industriale, reforma monetarg din 1947, inter -
zicerea eumpargrilor de pamint de care chiabuii.
In urma abolirii monarhiei la 30 Decembrie 1947 i a infaptuirii
actului revolutionar al nationalizarii principalelor mijloace de productie,
industrials, miniera, a transporturilor, a intreprinderilor bancare i de
asigulari, din 11 iunie 1948, a fost asigurata concordanta dintre relatiile
de productie i earacterul fortelor de productie in sect orul socialist al
www.dacoromanica.ro
3 DEZVOLTAREA ECONOMI EI RP.R. 5t
economiei, s-au creat conditii pentru trecerea la o forma, superioara, de

economic pe baza planificarii.
Asa cum arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, in raportul prezentat
cu ocazia aniversarii a 30 de ani de la intemeierea Partidului Comunist
din Rominia smulgerea puterii politice din miinile claselor exploata-
toare de catre proletariat reprezinta cucerirea fundamentals a oamenilor
muncii din Rominia. Ea a insemnat trecerea de la desavirsirea revolutiei
burghezo-demoeratice la revolutia socialists ".
Preluarea intregii puteri politice de care clasa muncitoare in alianta
cu taranimea muncitoare si crearea sectorului socialist al economiei in
urma nationalizarii principalelor mijloace de productie an constituit
premisele esentiale pentru trecerea la construlica socialismului in tara
noastra. Concomitent cu aparitia noilor legi economice specifice socia-
lismului ca legea economics fundamental' a socialismului, legea dezvol-
tarii planice proportionale a economiei nationale si altele, sfera de actiune
a legilor economice ale economiei capitaliste s-a ingustat treptat sau si-a
pierdut in mare masura continutul sau esential.
Crearea sectorului socialist al economiei nationale a dus la desfiin-
Iarea exploataxii clasei muncitoare in intreprinderile nationalizate, a
inlaturat piedicile pe care le puree capitalismul in calea dezvoltarii continue
a fortelor de productie i a descatuat energia creatoare a maselor de
milioane ale oamenilor muncii, ceea ce a permis un ritm de crestere a
productiei sociale de neconceput i fares precedent in conditiile vechii
Rominii.
Cit de profunde sint schimbarile care au avut Joe in anii regimului
democrat-popular, in toate sectoarele vietii economice si politico-sociale
ne putem da seama reamintindu-ne de situatia existents sub vechile
regimuri burghezo-mosiereti.
Sub regimul burghezo-mosieresc, Rominia era o tara, inapoiata din
punct de vedere economic, avind puternice iamasite fcudale. Industria era
slab dezvoltata, economia tarii fiind tributaia puterilor imperialiste pentru
aproape toate produsele industriale de baza. Guveinele reactionare care
si-au impartit perioadele de guvernare in ultimele dcccnii dinaintea celui
de-al doilea razboi mondial, preocupate de apararea intereselor inguste de
clasa ale mosierimii si burgheziei, in colaborare cu capitalul strain care
avea in acea vreme un rol predominant in tam noasi]a, an adus economia
intr-o situatie dezastruoasa. infeudarea vechii Rominii burghezo-mosie-
resti fats de monopolurile imperialiste este oglindita si ce faptul ca, acestea
stapineau 91,9% din capitalurile investite In industria pei rolifci a, 74%
in industria metalurgica, 95% in industria gazului si electricit atii, 72%
in industria chimica, 70% in industria lemnului EtC. Bogatele rcsurse de
materii prime de care dispune tam noastia, ca gaze natmale, carbuni,
minereuri neferoase, care, lemn, hidroenergie si multe altele, erau valori-
ficate in masura cu totul neinsemnata.
Burghezia interns si strains nu era interesata in dezvoltarea unei
industrii nationale puternice. Mare parte din productia industriei petro-
lifere era exportata sub forma brutes, importindu-se in schimb la preturi
ridicate produse petrolifere prelucrate.
www.dacoromanica.ro
Rezervele noastre de gaze naturale erau foarte putin folosite. Mai

inult chiar, an de an se iroseau miliarde de metri cubi de gaz metan i
gaze de sonde, in loc s5, fie prelucrate prin industrializare. Patrimoniul
forestier a fost exploatat in mod salbatic, producindu-se astfel uriae
pagube economiei nationale i inrautatindu-se in felul acesta conditiile
naturale pentru agricultura.
Agricultura se caracteriza printr-o serioasa inapoiere economics,
predominind intrebuintarea de mijloace de muneg rudimentare. In con-
ditiile mentinerii clasei mosierilor i a ramkitelor feudale de exploatare
legate de aceasta, masele tgranimii noastre in mare parte lipsite de
pamint qi lucrind in conditii inrobitoare pe paminturile mosierilor erau
lipsite de uneltele elementare de munca in agriculture. Pe baza unui
recensgmint din 1930, rezulta ca 50% din totalul gospodariilor targne0i
nu aveau pluguri, iar 37 % nu aveau vite de munca. Inventarul tehnic
agricol pe hectar, era in anul 1939 in Rominia de 15 on mai mic decit in
Germania, de 3 on mai mic decit in Polonia, de 2 on mai mic decit in
Bulgaria. De,i taranimea noastre era pomenita deseori in mod demagogic
in manifestele electorale ale partidelor burghezo-moiereti ca fiind talpa
Orli", ea era aproape totalmente lipsita de un ajutor din partea industr4
nationale in unelte, ingraaminte etc., care s-o sprijine in imbungtatirea
folosirii pamintului, la ridicarea nivelului ei de viatg. In tara pe care gu-
vernantii i apologetii for au denumit-o cu cinism erninamente agrieolg"
eonsiderind eg, Rominia trebuia sa raining o simply anexg agrarg, i izvor
(le materii prime ieftine pentru tarile imperialiste, milioane de tarani
impreung cu familiile for trgiau in cea mai cruntg mizerie i inapoiere
culturala i sanitary. In timp ce moierii obtineau la fiecare tong de cereale
( xportate, prime marl de export, platite din bugetul statului de pe
spinarea oamenilor muncii, tg,ranii erau siliti in imprejurgrile date sa-i
-sindg, la preturi foarte scazute produsele lor, pentru a putea plati dobinzi
camatarilor i bancherilor i datoriile catre moieri. Cu toate recoltele
bune care au fost obtinute un ir de ani in perioada 1930-1940, majori-
tatea farniliilor de tarani erau In mod cronic subalimentate, supuse inani-
tiei i bolilor de tot felul.
Slaba dezvoltare a industriei gi starea de inapoiere a agriculturii
faceau ca nivelul de trai al.majoritatii populatiei sa fie extrem de scazut.
Mizeria maselor largi de oameni ai muncii, care iii gasea expresia
in durata excesivg a zilei de lucru (12-14 i chiar 16 ore), salariile de
mizerie, impozitele impovaratoare etc. erau o earacteristica esentiala a
economiei vechii Rominii burghezo-moiereti.
Cifrele statistice arata eg, nivelul de trai al maselor muncitoare
aa redus cum era avea o tendintg permanentg, de scadere. Astfel,
ping la finele anului 1926, pretul mediu la principalele produse de consum
(alimente, imbradminte, servicii) a crescut cu 57,3% fatg de anul 1914,
in timp ce salariul mediu al muncitorilor a crescut numai cu 24,9 %. Criza
economics din 1929-1933, cu scgderea productiei in principalele ramuri
industriale, a dus la inrgutatirea situatiei muncitorilor. Burghezia romineascg
impreuna cu capitalitii straini au cautat sa arunce pe spinarea clasei
muncitoare urmgrile crizei, prin concedieri in masa i prize ma-numitele
www.dacoromanica.ro
CEZVOLTAREA ECONOMIEI R.P.R. 53
curbe de sacrificiu". Aceasta a avut ca efeet o nou'a inrautatire a situatiei

muncitorilor, sporirea masiva a omajului.
In anul 1932, numarul omerilor crescuse de peste 5 on fata de anul
1929, In timp ce salariile nominate au scazut cu 32%. Criza industrials a
fost insotita de o criza agrara care a agravat concomitent mizeria maselor
largi ale taranimii muncitoare.
Nivelul de trai al muncitorilor a continuat sa scads F}i in anii urma-
tori crizei din 1929-1933. Astfel, salariul real al clasei muncitoare era
in 1938 cu 6,8% mai seazut fata de anul 1933.
In perioada fascismului gi a razboiului antisovietic, situatia oamenilor
munch s-a agravat qi mai mult. Acest lueru reiese i din datele de mai jos
Scilderea nlvelului de trai al maselor muncitoare In perloada 1939-1944
1939 1941 1942 1943 1944
Indicele preturilor 100 412 712 1 085 1 392

Indicele salariului 100 168 212 275 275
nominal
Indicele salariului real 100 40,8 29,8 25,3 19,7
* Duna datele MuzeuIni de istorie al P M.P.
Scaderea la mai putin de o cincime a indicelui salariului real in 1944

fata de 1938 scoate In evidenta o data mai mult exploatarea singeroasa
de care capitaliti a oamenilor muncii i urmarile catastrofale ale razboiului
antisovietic, antinational, indreptat impotriva intereselor maselor populare.
Consumul de alimente, incaltaminte, imbracaminte, pe cap de lo-
cuitor, era foarte mic in Rominia antebeliea.
De pilda, consumul de zahar era in anul 1938 cu 28,3% mai mic'
decit In 1925, consumul de tesaturi din 1937 era cu 9% mai mic decit in
1928. Zaharul era un aliment cvasi inaccesibil in casele taranilor i munci-
torilor, in ciuda vastei reclame comerciale ce se faeea de catre cartelurile
fabricilor i comereiantilor de zahar. Milioane de tarani nu-i puteau per-
mite sa consume piine decit la zile maxi" ; trei sferturi din populatia rurala
era lipsita de Incaltaminte.
Scaderea puterii de eumparare a taranilor In perioada 1938-1942
comparativ cu perioada 1927-1929 este ilustrata prin cifrele de mai jos :
Scaderea puterii de eumpArare a agrIcultorilor
1927-1929-100*
Anii Puterea de cumpiirare
1938 72,1
1939 71,3
1940 61,9
1941 (octombrie) 58,2
1942 45,3
* Llatele luate dap& multi constantineseu, Politicd economial
aplicakl. vol. 5. p. 347.
www.dacoromanica.ro
5I M. MANESCU i I. ITICOVICI 6
Asaclar, puterea de cumparare a tarAnimii a scazut in perioada afa-

tat5, an de an, ajungind ca la finele anului 1942 s'A reprezinte mai putin
de jumiltate fat' de nivelul perioadei 1927-1929.
Starea de inapoiere a economiei si mizeria maselor se oglindesc si in
volumul foarte sckut al venitului national.
Potrivit statisticilor burgheze vadit majorate prin includerea unor
posturi din sfera neproductiva volumul venitului national in Rominia
antebelicit era in anul 1938 de 263 miliarde lei. Din punct de vedere
al venitului national pe cap de locuitor in perioada dintre tole doua raz-
boaie mondiale Rominia facea parte dintre cele mai sarace tali din lume,
situindu-se doar cu putin deasupra nivelului tgrilor coloniale.
Datorita slabei dezvoltki a industriei, partea hotkitoare a venitului
national era obtinuta in agriculturg (41,4%), desi ea era, asa cum s-a aratat,
intr-o stare de crunta inapoiere ; industria participa cu 19,9%, iar trans-
porturile cu 7,8 %, restul fiind participarea meseriilor, comertului etc.
Aceasta structura a participkii ramurilor economiei nationale la formarea
venitului national este caracteristica, de altfel tarilor agrare inapoiate 1.
Starea de inapoiere a economiei sub regimul burghezo-mosieresc se
oglindeste si in structura comertului exterior. In timp ce exportul tariff
era format in special din materii prime (cereale, titei, lemn, animale etc.)
pentru produsele industriale eram aproape in totals dependent5, de import.
Fiecare tong de produse importate ne revenea in 1938 de 8 on mai scump
decit pretul mediu al unei tone de produse exportate, ceea ce arata ca rela-
tiile de comert exterior erau in cea mai mare masurg, un mijloc de spoliere a
poporului nostru in folosul capitalistilor stra'ini si autohtoni.
Trebuie avut de asemenea in vedere c5, venitul national asa redus
cum era revenea in primul rind fabricantilor, mosierilor si altor pkuri
sociale parazitare, care isi insuseau mai bine de 50%. Paralel cu cresterea
cu poste 80% a impozitelor direete si indirecte, ce reveneau pe cap de
locuitor in 1938 1939 fatA, de 1933-1934, a avut loc totodath in cei 10
ani dinaintea lui 1939 o dublare a beneficiilor intreprinderilor industriale.
Asadar, in Rominia burghezo-mosiereasca, partea din venitul national
ce revenea oamenilor munch se micsora tot mai mult, marindu -se astfel
gradul exploatkii for si dependenta for fats de capital. Astfel, in anul 1938,
fatA de un volum de salarii de 8,3 milioane lei, capitalistii din 3 767 intre-
prinderi industriale au incasat sub forma de beneficii 18 miliarde lei.
Tabloul inapoierii economice a tarii trebuie completat cu situatia
dezastruoas6 a populatiei din punct de vedere sanitar si cultural.
Mortalitatea infantila ridicath constituia o caracteristic6 recunos-
cut5, a Rominiei burghezo-mosieresti. Indicele de mortalitate infantilg,
care se ridica In cca 18-20 %, era apropiat celui din tkile cele mai ina-
poiate din lume. Aceasta insemna ca aproximativ fiecare al cincilea non
nascut era sortit mortii inainte de a implini virsta de un an. Reteaua de
spitale, case de nastere, sanatorii si dispensare era slab dezvoltath, iar in
cea mai mare parte din mediul rural, ca si inexistenta. In acelasi timp o
mare parte a populatiei era analfabetl. Potrivit recensamintului din 1930,
1 Enciclopedia Romtniei, vol. IV, p. 941-966.
www.dacoromanica.ro
7 DEZVOLTAREA ECONOMIEI R.P.R. 55
mai bine de 43% din totalul populatiei de peste 7 ani erau ne*tiutori do
carte, ceea ce avza Rominia, potrivit statisticilor Ligii Natiunilor pe locul
al 55-lea din cele 56 taxi cercetate. In aceste conditii nu este de mirare
ca in special in rindul maselor din mediul rural domneau ignoranta si super-
stitlile, iar in locul medicilor ffsi gdseau cimp de activitate fel de fel de ar-
latani. Mentinerea unei asemenea start de lucruri era in deplind concor-
dantd cu interesele claselor dominante. Numai in acest fel ei puteau men-
tine nestingherit exploatarea crunta a maselor. Numai in astfel de con-
ditii, o parte a populatiei putea fi manevrata dupd voie in mascarada
politied a alegerilor, potrivit carora de fiecare data puterea era preluatd
de carte un alt grup de exploatatori, tot asa de antipopular ca si eel inlocuit
i in cele mai multe cazuri in deplind intelegere cu acesta.
La fel ca qi ceilalti oameni ai muncii, se aflau intr-o situatie foarte
grea si oamenii muncii intelectuale. Redusi la conditii de mizerie, Ears
sprijin din partea statului i siliti la fiecare pas sd suporte umilinte din
partea claselor dominante, oamenii de stiinta, arts, culturd, erau pui in situ-
atia de a se transforma in mare parte in simple elemente aservite claselor
exploatatoare, impotriva convingerilor lor. Infruntind tot felul de greutati
materiale i morale, adevdratii intelectuali, cei mai buni scriitori, ziarkti,
profesori, medici etc., insufletiti i indrumati de lupta Partidului Comunist
Romin, s-au alaturat luptei poporului, muncind in acele conditii pentru
ridicarea lui, pentru luminarea maselor.
Subjugarea tarii noastre de Care Germania hitleristd a agravat con-
siderabil situatia economica a statului. Pagubele cauzate economiei romi-
nWi de pe urma subjugkii tariff noastre de dare Germania hitlerist A
echivalau cu bugetul tarii pe mai bine de 12 ani. Din toanma anului 1940
i pind la 23 August 1944, fasektii an pradat din tara noastra peste doud
milioane i jumatate vagoane de marfuri, din care 7 390 000 tone petrol,
1 378 000 tone cereale qi seminte, 75 147 tone animale, 126 605 tone le-
gume si fructe etc. In momentul eliberarii Patriei noastre, situatia eco-
nomics a tarii era dezastruoasd. Utilajul intreprinderilor industriale era
in mare parte distrus de c5,tre fasciti cu ocazia retragerii, sau de pe urma
bombardamentelor anglo-americane. In urma distrugerilor provocate de
bombardamente, capacitatea de prelucrare a rafindriilor de petrol a fost
redusd cu 82,85% . Ca urmare a distrugerii rezervoarelor de produse petroli-
fere, capacitatea de inmagazinare a scazut cu 61 %. In anul 1944, productia
de petrol se micorase cu o treime fatd de anu11943, Bind de numai 3,5 mili-
oane tone. Intreaga industrie luera cu o capacitate foarte redusd, fie din
lipsd de materii prime, fie din cauza degraddrii utilajului. Deosebit de grea
se prezenta situatia in transporturi. In noiembrie 1944 se aflau in functiune
numai 50% din parcul total de locomotive i 68% din eel de vagoane. Au
fost distruse un mare numar de spitale, scoli, cladiri publice, locuinte,
inventar agricol qi mijloace de eomunicatie.
In urma rdsturnkii regimului fascist, s-a deschis poporului romin
posibilitatea de a trece imediat la refacerea economica a tarii.
Elementele reactionare, reprezentante ale burgheziei, aflate in sinul
guvernelor constituite in perioada imediat urmatoare eliberarii patrie
noastre, au cautat sa saboteze pe toate caile refacerea economics a tarii,
www.dacoromanica.ro
56 M. MANESCU *I I. ITICOVICI 8
urmkind totodat'a prin aceasta, 85, sineascI participarea tariff noastre la

rkboiul antihitlerist gi sa creeze un focar de neliniste in aceasta parte a
Europei, pentru a da astfel motiv de interventie din partea puterilor
occidentale.
Cu sprijinul maselor populare, Partidul Comunist a reusit s instau-
reze la 6 Martie 1945 primul guvern democrat. Dup5, infAptuirea reformei
agrare si a mgsurilor de refacere economics a Orli, ref orma monetary din
15 august 1947 a pus calla haosului provocat de inflatie, asigurind conditii
pentru stabilizarea gi consolidarea situatiei noastre economice. Preluarea
intregii puteri de calre clasa muncitoare in aliantg cu taranimea munci-
toare, prin eliminarea reprezentantilor burgheziei din guvern, inlitturarea
monarhiei i instaurarea dictaturii proletariatului au creat posibilitatea
consolidkii pozitiilor cucerite i a cuceririi de noi pozitii.
Actul revolutionar al nationalizkii principalelor mijloace de pro-
ductie si crearea prin aceasta a sectorului socialist al economiei a asigurat
posibilitatea concentrArii resurselor economiei i folosirea for in scopul ridi-
(Aril rapide a nivelului economic, politic, si cultural al poporului nostru.
In perioada anilor dinaintea actului nationalizarii, burghezia a fkut
tot ce i-a stat in putinta pentru a sabota procesul de productie, pentru a
impieclica dezvoltarea economics a Orli.
Cu toate ea se obtinuser6 unele succese in domeniul refacerii eco-
nomiei tariff, situatia la finele anului 1948, ca urmare a gravelor distrugeri
provocate de rkboi, precum si a sabotajului capitalist, se prezenta Inca,
grea. Venitul national reprezenta . abia 66% fats de anul 1938, iar pro-
ductia industrialg, 85 %. La o serie de produse de baz6 productia era cu
mult sub nivelul anului 1938, ca de pildA la extractia de titei 4,1 milioane
tone fats de 6,6 milioane tone in 1938. Productia de laminate, carbune,
cherestea etc. era aproximativ la nivelul anului 1938, productia agrico15, a anu-
lui 1948 reprezenta doar 59 % fat5, de nivelul anului 1938, ceea ce se resfrin-
gea in greutki in aprovizionarea oamenilor muncii cu produse alimentare.
In urma nationalizArii principalelor mijloace de productie si a tre-
eerii la economia planificata, oamenii muncii din tars noastra, rgspunzind
en elan chemkii Partidului Muneitoresc Romin, au depus eforturi
sustinute pentru indeplinirea primelor planuri anuale pe 1949 si 1950,
care cuprindeau importante sarcini in legAturg cu refacerea i dezvoltarea
economiei nationale. Aceasta a permis ca Inc A la finele anului 1949 sa", fie
clepAsit nivelul productiei industriale dinainte de rkboi, iar prin indepli-
nirea gi depAsirea planului pe anul 1950, s-au asigurat conditiile necesare
pentru trecerea la planificarea de lungg durat6, concretizatl in planurile
cincinale de dezvoltare a economiei nationale. Inca la finele primului cin-
einal, superioritatea economiei planificate devenise evidentg. Volumul pro-
ductiei industriale a fost in anul 1955 de 2,9 on mai mare decit in 1938
si de 3,4 on mai mare decit in 1948. Au fost create ramuri industriale noi
care nu existau in vechea Rominie ca : productia de utilaj petrolifer, utilaj
minier, utilaj energetic, productia de tractoare i camioane, sectoare noi
ale industriei chimice, extractia de uraniu i altele.
Fa0 de anul 1938, productia anului 1955 era de 3,8 on mai mare la
energia electrica, de 2,2 on la ckbune, de 1,6 on la titei, de 13 on la gaz
www.dacoromanica.ro
metan, de 4,3 on la minereu de fier, de 4,3 on la fonts, de aproape 4 on

la ciment, de 2,8 on la produsele textile, de 2,7 on la uleiuri comestibile,
de 1,4 on la zah'ar etc. In decursul primului cincinal an avut loe importante
schimlAri in structura productiei industriale. Astfel, productia industriei
mijloacelor de productie a crescut de 3,9 on fall de anul 1948, iar cea a
obiectelor de consum de 2,9 ori.
Tin moment important in dezvoltarea economiei noastre 1-a con
stituit eel de-al doilea Congres al P.M.R. Directive le Congresului, primite
cu entuziasm de catre oamenii muncii, au constituit un vast program de
muncg, si luptg, pentru dezvoltarea economiei nationale, cresterea rapids a
productiei in toate ramurile i ridicarea pe aceasth bazA a nivelului de trai
material si cultural al celor ce muncese.
In anii de dupg Congres, insufletiti de catre perspectivele marete ale
construirii socialismului, oamenii muncii au obtinut sub conducerea Par-
tidului succese deosebite. Fats de anul 1955 anul cind s-a tinut eel de-
al II-lea Congres productia industrials din 1959 este cu 45% mad mare,
obtinindu-se un ritm mediu anual de crestere de aproape 10 %. In perioada
anilor 1956-1959, productia industriei mijloacelor de productie a crescut
cu 56%, inregistrind un ritm mediu anual de crestere de 11,6%, iar pro-
ductia obiectelor de consum cu 29%, cu un ritm anual de crestere, in medie,
de 6,5 %. Ritmurile realizate in aceasta" perioadA aratA de pe acum ca sar-
cinile Congresului al II-lea cu privire la sporirea productiei industriale vor
fi indeplinite, iar la o serie de produse principale chiar depa'site.
Daca, facer o comparatie intre productia anului 1959 fats de cea a
anului 1938, constatam ca drumul dezvoltarii economiei nationale parcurs
in anii regimului democrat-popular este mgret.
Este edificator a se arata ca intreaga productie industrials a anului
1938 se realizeaza in prezent in mai putin de un trimestru. FatA, de anul
1938, producem in prezent de 6,1 ori mai mult energie electric6, de 2,8
ori mai mult carbune, de 20 ori mai mult gaz metan, de 6 ori mai mult'
fonts, de 4,6 ori mai mult otel, de 5,4 ori mai mult ciment, de 3,5 ori mai
multe tesaturi de bumbac, Una si msatasa, de 3,1 ori mai mult ulei, de
2 ori mad mult zahar etc.
Pe ansamblu, productia industrialit a anului 1959 este de 4,3 ori mai
mare decit in anul 1938.
Credincios invat6turii leniniste cu privire la industrializarea socia-
lista, Partidul i Guvernul au asigurat dezvoltarea cu precAdere a productiei
industriei grele cu pivotul ei industria constructoare de masini. Pro-
ductia pe intreg anul 1938 a ramurii constructoare de masini si a prelu-
crarii metalelor se realizeazA in prezent in mai putin de o hula i jumiltate,
ea fiind de 8,6 ori mai mare decit in 1938. Dezvoltarea cu precadere a in-
dustriei grele si in primul rind a industriei constructoare de masini a facut
posibila inzestrarea tehnia a celorlalte ramuri industriale, a agriculturii
i transporturilor, intr-un cuvint dezvoltarea in ritm accelerat a intregii
economii nationale.
Sub regimul burghezo-mosieresc ar fi fost de neconceput crearea in
Cara noastrA a unei productii proprii de tractoare, motoare electrice, auto-
camioane, masini agricole, strunguri etc. Exportul nostru de masini
www.dacoromanica.ro
cistigat un Joe recunoscut, pe piata internationals. Anul acesta exportul

de masini va reprezenta 15 % din totalul volumului exportului fats de numai
4,2% in anul 1950.
Productia de utilaj petrolifer gi minier nu numai ca satisface pe
deplin necesitatile interne, dar o parte se si exports, avind o buns apreciere
in strainatate in ceea ce priveste calitatea produselor. An de an, se asi-
mileaza in fabricatie not produse, de inalta tehnicitate. Numai in anul
1959, de pilda, se vor produce locomotive electrice Diesel, combine perfec-
tionate pentru recoltat porumb, nave de tonaj mai mare etc.
Analiza dezvoltarii productiei noastre industriale scoate in evidenta
in primul rind ritmul rapid al cresterii productiei. Fats de o crestere a
productiei industriale pe ansamblu de 4,5 on in 1959, in comparatie cu
anul 1938, cresterea productiei industriei mijloacelor de productie este
de 5,5 ori, iar cea a obiectelor de consum de 3,2 ori. Aceasta constituie o
ilustrare a modului de aplicare de catre Partid a legii cresterii cu precadere a
productiei mijloacelor de productie.
0 deosebita atentie a fost acordata cresterii productiei in industria
constructoare de masini si de prelucrare a metalelor, productiei energiei
electrice, industriei chimice, industriei materialelor de constructie etc.
Fats de cresterea medie a productiei industriale in 1959, de 4,4 ori
in comparatie cu anul 1938 si de 5,5 ori a productiei mijloacelor de pro-
ductie, productia industriei constructoare de masini creste de 8,6 ori, a
energiei electrice de 6,1 ori, a industriei chimice de 10,3 ori, a materialelor
de constructie de 10,8 mi. Directive le Congresului al II-lea al P.M.R. au
trasat ca sarcina dezvoltarea mai accentuate a productiei in ramurile care
asigurau pe deplin materia prima in tara. Cresterea productiei in industria
chimica de 10,3 ori MO de anul 1938 reprezinta o ilustrare a infaptuirii
acestei sarcini. Se stie, ca industria chimica are o contributie importanta
la dezvoltarea celorlalte ramuri ale industriei grele : constructia de masini,
industria petrolului, a carbunelui, a minereurilor etc. care necesita o va-
rietate de produse chimice in cantitati importante. Alaturi de celelalte
ramuri ale industriei socialiste, industria chimica este chemata sa asigure
baza tehnico-materiala necesara transformarii socialiste a agriculturii gi
dezvoltarii productiei agricole, prin punerea la dispozitia agriculturii a
mari cantitati de ingrasaminte chimice gi produse pentru combaterea bo-
lilor gi daunatorilor la Plante gi animals. Sarcini importante revin indus-
triei chimice pentru realizarea produselor sintetice necesare industriei bu-
nurilor de consum in vederea satisfacerii in masura tot mai mare a nevoilor
crescinde ale oamenilor munch. Dupe cum se stie, Rominia are importante
bogatii naturale ca : titei, gaz metan, carbune, stuf, lemn, sare, minereuri
neferoase gi nemetalifere etc. care permit dezvoltarea in proportii mari a
industriei chimice in tara noastra. Folosind aceste posibilitati, Partidul gi
G-uvernul au asigurat o dezvoltare rapida a industriei chimice. A lust un
mare avint productia de ingrasaminte chimice, fire si fibre sintetice, mase
plastice, cauciuc sintetic, celuloza gi hirtie, medicamente de sinteza etc.
S-au construit gi sint in curs de constructii marl unitati de productie care
prelucreaza gi valorifica pe o treapta superioara gazele naturale si de rafi-
narii prin transformarea for in cauciuc sintetic gi mase plastice, sarea in
www.dacoromanica.ro
11 DEZVOLTAREA ECONOMIEI RR.R. 59
produse sodice, stuful in celuloza i altele. In colaborare cu R.D.G., Re-

publica Cehoslovaca i Republica Popular& Po lona se construiete un
complex de uzine pentru fabricarea celulozei cu o capacitate de ping In
200 000 tone anual, folosindu-se ca materie prima stuful din Delta Dunarii.
Importanta economics a combinatului de chimizare a stufului poate fi
ilustrata prin faptul ea in 1959, se inlocuiesc prin valorificarea stufului
cea 160 000 m3 lemn rainoase, in 1960-1965, cca 325 000 m3 anual,
iar in 1965-1970 cca 550 000 m3 lemn rainoase anual. Yn acest fel, pe
ling& valorificarea unei importante bogatii naturale stuful se elibe-
reaza totodata maxi cantitati de lemn de rainoase pentru valorificare
superioara.
0 mare dezvoltare a cunoscut in anii regimului democrat-popular
industria metalurgiei feroase, a carei productie este in 1959 de 5 on mai
mare decit in 1938. In acest an este prevazut a se produce 1 300 000 tone
otel. Realizarile de pins acum precum qi angajamentele oamenilor muncii
din aceasta, ramura arata ca aceasta cifia va fi depaita cu cca 100 000
tone otel.
De o deosebita importanta pentru dezvoltarea intregii economii este
electrificarea Orli. DepaOrea nivelelor de productie, de energie electric&
prevazute in planul de 10 ani de electrificare a Orli a constituit unul dintre
principalii factori care au asigurat ritmurile rapide de dezvoltare in ra-
murile de baza ale industriei i ale intregii economii nationale. In acest
an se prevede o productie de aproape 7 miliarde Kwh, adica la nivelul
prevazut prin planul de electrificare pentru anul 1960, depkindu-se de
6 on productia anului 1938. Burgheziei i-au fost necesari 25 de ani pentru a
instala 330 000 Kwh. Sub regimul nostru democrat-popular, in numai
9 ani, adica din 1950 ping la inceputul anului 1959 s-a realizat o putere
instalata de cca 3 on mai mare, cu un ritm de 4 on mai ridicat.
In scopul asigurarii bazei de materii prime necesare industriei
prelucratoare a fost dezvoltata in mare masura industria extractive.
Extractia de carbune este in 1959 de 2,8 on mai mare decit in 1938, pro-
ductia de minereuri neferoase de 6 ori.
Inca in primii ani de dupe eliberare, capitalitii i exponentii for
politici din partidele burgheze au lansat teoria declinului fatal in industria
noastra petrolifera. Partidul nu a acceptat nici un moment aceasta aa-
zisa teorie" care in fond era expresia sabotajului capitalist, indreptat
impotriva refacerii i dezvolt aril industriei noastre petrolifere. Cu ajutorul
ITniunii Sovietice, industria noastra petrolifer5', a fost refacuta in Limp
scurt, ajungind ca in acest an nivelul extractiei de titei sa ajunga la 11,4
milioane tone, dep4ind cea mai mare productie realizata sub regimul
burghezo-moieresc in 1936 cu mai mult de 2,7 milioane tone.
Deosebit de important este faptul ea in prezent volumul rezervelor de
petrol este mai mare decit eel cunoscut in 1950 ceea ce este de nature
a asigura dezvoltarea in continuare a industrei noastre petrolifere. Insai
viata a infirmat teoriile" capitalitilor cu privire la epuizarea zaca-
mintelor" de petrol.
0 mare atentie a fost acordata de Care Partid i Guvern folosirii
rationale a patrimoniului nostru forestier. Exploatarea de jaf a capitali-
www.dacoromanica.ro
60 M. MANESCU $i I. ITICOVICI 12
tilor a hisat regimului nostru i in acest domeniu o grey motenire. Poli-

tica Partidului nostru urmgrqte folosirea patrimoniului forestier in con-
ditii care sa, nu duea la reducerea suprafetei pAdurilor, ci dimpotriva,
treptat s/ fie asigurat/ creterea lui. Ca urmare a acestei politici aplicate
cu perseverenta, Republica Popular/ Romin/ se numar/ in prezent printre
tarile cele mai bogate din Europa in ceea ce privete masa lemnoasa,
fondul forestier reprezentind 6,5 milioane hectare, adic/ peste 27% din su-
prafata tarii. De asemenea, s-au depus importante eforturi pentru a se
asigura industrializarea i valorificarea superioar/ a lemnului. Drept
urmare, dintr-un metru cub de masa lemnoasa se obtin in prezent produse
finite in valoare de 3,3 on mai mare ca in 1938. S-au dezvoltat considerabil
capacitatile de productie de placaje i mobild, a fost data In functiune o
fabric/ de praci aglomerate.
0 dezvolt are rapid/ a cunoscut cji productia industriei bunurilor de
cousum. Fats de anul 1938, productia industriei textile este mai mare
in 1959 de 3,5 ori, a industriei confectiilor de 5,8 ori, a industriei alimen-
tare de 2,3 ori.
Dezvoltarea rapid/ a tuturor ramurilor industriei noastre confirm/
pe deplin valabilitatea tezei enuntate de tovara4u1 Hruriov la Congresul
al XXI-lea al P.C.-U.S., potrivit cgreia ritmul rapid este o lege general/ a
socialismului, confirmata, in prezent de experienta tuturor tarilor lagarului
socialist".
Yn ultimii 5 ani, de pildit, in time ce ritmul mediu anual de dezvol-
tare a productiei industriale a fost pe intreg lagArul socialist de 11%,
in intreaga economic a tarilor capitaliste creterea a fost numai de 3 %.
Icumai aceasta, comparatie este suficienta, pentru a scoate in evident/
superioritatea de necontestat a orinduirii socialiste fat/ de cea capi-
talist/.
Ritmul malt de cretere a productiei este o legitate general/ a dez-
voltaidi economiei tarilor socialiste.
Caracteristic pentru ilustrarea progresului inregistrat de industria
noastrA in anii regimului democrat popular este creterea productiei pe
cap de locuitor. Cu toate ca, fats de 1938, populatia Orli noastre este in
prezent mad mare cu mai mult de 2 milioane locuitori, productia ce revine
pe cap de locuitor a crescut la principalele produse, astfel :
Produella pe cap de loeuitor
1938 1958
C5rbune kg 181,2 409,1

Energie electric/ Kwh 72,4 342,8
Titei extras kg 422,7 627,7
Gaz metan m3 19,3 281,0
Ciment kg 32,7 142,4
Wale kg 3,9 6,6
Tesaturi de bumbac m2 6,7 11,5
Piele dm2 6,9 15,4
Zahar kg 6,1 10,4
Bere 1 3,3 8,4
www.dacoromanica.ro
Ca urmare a industraliza'rii socialiste a tarii care a crest baza tehnico-

materiala a mecanizarii agriculturii, in satele noastre s-au petrecut mari
transformari socialiste. Partidul a lamurit cu perseverenta masele tara -
nimii muncitoare ca singura cale a eliberarii definitive de mizerie si pentru
asigurarea unei vieti imbelsugate o constituie reunirea micilor gospodarii
individuale in mari gospodarii colective bazate pe marea productie meca-
nizata si folosirea celor mai avansate cuceriri ale agrotehnicii.
Asa cum a aratat tovarasul Gh. G-heorghiu-Dej in raportul tinut la
plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959, sectorul socialist in agricul-
tura reprezinta in prezent 67% din suprafata arabila a tarii si a ajuns sa
cuprinda aproape 2 500 000 familii de tarani.
Trebuie subliniat ca, in opera de transformare socialiste a agricul-
turii, Partidul urmareste cu strictete respectarea principiului liberului
consimtamint. Mase din ce in ce mai largi se conving din propria for expe-
rienta, ca transformarea socialiste a agriculturii este in propriul for interes.
Ca urmare a succeselor obtinute in transformarea socialiste a agri-
culturii, in anul 1958 cca 54% din productia cerealiera a tarii a fost data de
.sectorul socialist al agriculturii.
A crescut in masura considerabila inzestrarea agriculturii cu masini
si utilaje agricole. De la 4 800 tractoare conventionale de 15 CP detinute
Ie mosieri si chiaburi in anul 1938, astazi ogoarele tarii sint lucrate cu un
numar de tractoare corespunzator cu 50 000 tractoare conventionale a
15 CP. In directia crearii unei puternice baze tehnice-materiale in agri-
culture statul a alocat insemnate investitii. Numai in perioada 1956-1959,
investitiile in agriculture reprezinta 8,7 miliarde lei, din care utilaje si
agregate agricole peste 3,6 miliarde lei, pentru constructii aproape dou'a
miliarde lei, pentru animale de productie si de munch peste un miliard lei.
Ca urmare a mecanizarii, muncile agricole se efectueaza in prezent
in conditii agrotehnice mai ridicate si in timp mai scurt. An de an, parti-
ciparea sectorului socialist Ia formarea fondului central de produse agri-
cole al statului este in erestere, ceea ce constituie o baza sigura a aprovi-
zionarii populatiei cu produse agro-alimentare si a industriei bunurilor
de consum cu materii prime.
Au crescut randamentele medii obtinute la hectar. Au fost obtinute
importante succese pe linia refacerii si cresterii septelului. Numarul bovi-
nelor a crescut de la 3,7 mil. capete in 1938, Ia peste 4,4 mil. in 1959, iar
eel al porcinelor de la 2,7 mil. in 1938, la 4 mil. capete in anul 1959.
Transformarile fundamentale in relatiile de productie, inlaturarea
pentru totdeauna a exploatarii omului de Care om la sate, cresterea pro-
ductiei agricole, vegetale si animale, confirms cu puterea de netagaduit a
faptelor, inteleaptaipolitica a Partidului nostru de transformare socialiste a
agriculturii si de ridicare a nivelului de trai a taranimii muncitoare.
In acelasi timp cu dezvoltarea productiei industriale si agricole au
fost marite corespunzator capacitatile tuturor felurilor de transporturi
pe calea ferata, pe ape si aeriene. Marirea vitezei comerciale a parcului
rulant paralel cu dezvoltarea lui, cresterea simtitoare a capacitatilor ce-
lorlalte feluri de mijloace de transport asigura in prezent buna deservire a
economiei nationale in acest domeniu. i pe viitor Partidul va acorda atentia
www.dacoromanica.ro
62 M. MANESCU i I. ITICOVICI 14
cuvenita dezvoltarii ramurii transporturilor pentru a face fats in bune

conditii neeesitatilor crescinde ale ramurilor economiei nationale.
0 mare dezvoltare a luat comertul nostru exterior. In prezent in-
t retinem relatii comerciale cu peste 70 de tari, fats de anul 1950 cind
aveam legaturi comereiale numai eu 29 de tali. Tala noastra duce o po-
litica de dezvoltare a relatiilor comereiale cu toate raffle, pe baza de ega-
litate si avantaje reciproce. In perioada 1950-1959, volumul expoitului a
crescut de 2,3 ori, iar cel al importului de aproape 2 ori. Ca o consecinta a
ritmului industrializarii noastre a sporit considerabil exportul de produse
finite (masini, utilaje, produse chimice, produse finite din lemn etc.).
Un factor hotaritor care a contribuit la realizarea ritmurilor rapide
In dezvoltarea tuturor ramurilor economiei precum si In activitatea social-
culturalal-a constituit politica de investitii. Folosind conditiile determinate
do superioritatea relatiilor de productie socialiste si avind in mina sa
principalele pirghii economics si financiare legate de natura proprietatii
obstesti asupra principalelor mijloace de productie, Statul a dus cu perse-
verenta o politica de mobilizate a mijloacelor materiale si banesti ale .eco-
nomiei in scopul finantarii investitiilor necesare pentru industrializarea
socialists a tarii, pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei, pentru
finantarea actiunilor social-culturale legate nemijlocit de ridicarea nive-
lului de trai al celor ce muncese.
La Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, t ovarasul Gh. Gheorghiu-
Dej a aratat : Pentru a asigura un ritm sustinut al industrializarii socia-
liste a tarii trebuie mobilizate toate eforturile, rezervele materiale si fi-
nanciare pentru sporirea rapids a acumularilor. Partidul si Guvernul due o
politica perseverenta de realizare a acumularilor necesare investitiilor
pentru industrializare, ceea ce constituie ehezasia avintului intregii ceo-
nomii rationale, a cresterii neincetate a venitului national si, ca urmare; a
ridicarii nivelului de trai al oamenilor muncii. Aceasta este singura cale de
dezvoltare lapida a fortelor de productie, de creare a bazei tehnice-mate-
riale a socialismului".
Politica de investitii din perioada 1950 1959 a permis realizarea
unui ritm mediu anual de crestere a investitiilor pe intreaga economic na-
tionals de 14%. Volumul investitiilor din 1959 depaseste suma de 18 mi-
liarde ki, adica, cu 15% mai mult decit in 1958, ceea ce inseamna un ritm
mediu superior celui din perioada 1950-1958. Orientarea genetala a in-
vestitiilor a avut in vedere, In primul rind, eresterea rapids a potentialului
economic al tarii, prin industrializarea si in primul rind prin dezvoltarea
ramurilor producatoare de mijloace de productie, prin largirea bazei
tehnice-materiale a agriculturii.
Yn ultimii 10 ani, mai mult de jumatate din totalul investitiilor an
fost indreptate spre dezvoltarea industriei si constructiilor, pentru crearea
noilor capacitati de productie si pentru largirea si modernizarea celor exis-
tente, pentru ridiearea continua a nivelului tehnie al intreprinderilor. Sume
importante din fondurile de investitii an fost de asemenea indreptate pentru
largirea bazei tehnice-materiale a industriei bunurilor de larg consum, a
serviciilor si a actiunilor social-culturale destinate populatiei (invatamint,
cultura, ocrotiica sanatatii, odihna).
www.dacoromanica.ro
In anii puterii populare au fost puce in functiune un mare numar de

intreprinderi noi, dotate cu tehnica moderns. Pentru dezvolt area siderur-
giei, numai in anii 1956-1959 s-au construit, printre altele, un furnal de
700 m3 la Efunedoma, o otelarie electrica de 40 000 tone pe an, o otelarie
Martin cu o capacitate de 420 000 tone/an, fabrica de tevi Roman cu o
capacitate de 300 000 tone/an, 3 linii de laminare pentru table subtire cu o
capacitate de cea 68 000 tone etc. Pentru dezvoltarea productiei de ingra-
aminte chimice, in acest an infra in functiune fabrica de superfosfati
de la Navodari i fabrica de azotat de amoniu de la Fagara, iar in anul
urmator va fi dat in functiune Combinatul de ingraarninte azotoase Roz-
nov. A fost puss in functiune fabrica de fibre sintetice poliamidice (relon)
de la Savinesti i e in curs de constructie fabrica de fire de rolan.
Volumul ridicat al investitiilor de stat efectuate in anii regimului
democrat-popular, inzestrarea intreprinderilor cu tehnica noua, moderni-
zarea proceselor tehnologice pe baza celor mai avansate cuceriri ale tehnicii
sovietice i mondiale, an asigurat premisele obtinerii unei productivitati a
muncii incomparabil mai ridicate fats de trecut. Partidul a aratat mereu
oamenilor muncii ca numai prin ridicarea productivitatii muneii se asigura
cresterea bogatiei sociale si imbunatatirea traiului populatiei. Ada cum
ne invata Lenin, productivitatea munch constituie in ultima analiza fac-
torul hotaritor al victoriei oricarei orinduiri sociale.
Teza cu privire la superioritatea economiei socialiste in ceca ce pri-
vete obtinerea unei productivitati incomparabil superioare fall de cea
realizata in economia capitalista, ii gasete o deplina verificare i in tara
noastra.
Raspunzind cu elan chemarii Partidului, oamenii muneii din tara
noastra desfaoara larg intrecerea socialiste pentru imbunatatirea indicilor
de folosire a eapacitatilor de productie, pentru cresterea eficientei de fo-
losire a materiilor prime, materialelor, combustibilului i energiei, pentru
obtinerea de economii baneti i sporirea acumularilor. Initiativa patrio-
flea a celor 8 intreprinderi din Capitals pentru a desfaura in acest an in-
trecerea socialiste in vederea reducerii consumurilor specifice de materii
prime, materiale, combustibil i energie a fost primita cu entuziasm de
oamenii muncii. Raspunzind acestei chemari, colectivele din aproape
1 200 intreprinderi s-au angajat ca in acest an sa dea economii din reducerea
peste plan a pretului de cost in sums de cca 1 miliard lei.
Nivelul productivitatii muncii din anul 1959 este cu 31 % mai mare
decit in 1955, ritmul de cretere anual fiind in medic de 7 %. In timp ce in
primul cincinal productia industrials a crescut pe seama ridicarii produc-
tivitatii muncii cu 57%, se prevede ca in perioada 1956 1960 aproximativ
80% din creterea productiei sa fie obtinuta pe seama creterii productivi-
tatii muncii.
Creteri mai impoitante ale productivitatii muncii an fost realizate
in industria constructiilor de maini i in industria chimica, in care la finele
anului 1958, nivelul productivitatii muncii era en 44% superior celui din
1955, inregistrindu-se un ritm mediu anual de aproape 13%.
0 data cu creterea productivitatii muncii an fost obtinute rezultate
insemnate i in domeniul reducerii pretului de cost. Pe ansamblul indus-
www.dacoromanica.ro
64 M. MANEscu gI L ITICOVICI 16
t riei republicane pretul de cost in anul 1959 a fost redus prin eforturile
proprii ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor i functionarilor cu 12%.
Realizari deosebite au obtinut oamenii munch din industria constructoare
(le maini, care au redus pretul de cost fata de anul 1955 cu peste 35 %,
cei din industria materialelor de constructii care au reuit sa reduca pretul
do cost cu 20%, din industria energiei electrice cu aproape 18% etc.
Pe Intreaga economie nationals, economiile realizate an de an In
perioada 1956-1959 insumeaza cca 9,4 miliarde lei, din care in industria
republicans 5,1 miliarde lei, in constructii-montaj 1,3 miliarde lei etc.
Rezultatele obtinute pe linia creterii productivitatii muncii Iii re-
ducerii pretului de cost oglindesc in mod graitor noua atitudine fata de
munca i MO de proprietatea obteasca. In conditiile regimului nostru
democrat-popular, oamenii muncii sint contienti Ca lucreaza pentru ei WOO,
pentru statul tor, pentru intarirea puterii economice a Orli i creterea
bunastarii for materiale. Aceasta noua atitudine ii gasete expresia in
intrecerile socialists la care participa mase largi ale oamenilor muncii din
toate intreprinderile noastre, in contributia activa a muncitorilor, tehni-
cienilor, inginerilor i functionarilor la imbunatatirea activitatii intreprin-
derilor, la reducerea pretului de cost i ridicarea rentabilitatii productiei.
A lust un mare avint miearea rationalizatorilor i inovatorilor. Numai in
anii care an trecut de la eel de-al doilea Congres al P.M.R., s-au aplicat in
produetie circa 100 000 inovatii care au adus economii de peste 200 mill-
cane lei anual.
Rezultatele obtinute pina acum arata tovarkul Gh. Gheorghiu-
1)ej in aplicarea liniei generale economice a partidului i care schimba
pe zi ce trece infatiarea tuturor regiunilor tad", sint un puternic indemn
de a ne Inzeci eforturile in munca pentru dezvoltarea, in ritm sustinut, a bazei
tehnico-materiale a socialismului. Aceasta este chezkia avintului intregii
economii nationale, a creterii venitului national i a ridicarii continue a
nivelului de trai al celor ce muncesc" 1.
Concomitent eu dezvoltarea multilateral& a economiei nationale s-a
realizat i o importanta cretere a venitului national. Fats de anul 1938,
venitul national din anul 1959 este de dousa ori mai mare. In time ce in
1938, ponderea industriei in formarea venitului national era de numai
19,9%, in prezent industria i constructiile participa cu. 60 % In totalul
venitului national. 0 data cu creterea venitului national a crescut i f on-
dul de consum al populatiei, care reprezinta aproximativ 80 % din intregul
venit national.
Avintul tuturor ramurilor economiei noastre, succesele obtinute pe
Ulna creterii productivitatii muncii i reducerii pretului de cost i creg-
terea venitului national, an asigurat premisele infaptuirii politicii Parti-
dului de ridicare continua a nivelului de trai al oamenilor muncii.
Veniturile baneti ale salariatilor provenite din salarii, alocatii de
stat pentru copii i din pensii an sporit in 1958 cu cca 8,4 miliarde lei fata
1 Expunerea flieutil de tovarilwl Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberarii

1?omtniei de sub fugal fascist, la Scsiunea solemnii a Mara Adunari Nationale, In Sclnteia, 23
August 1959, p. 2.
www.dacoromanica.ro
de 1955. Salariul real a crescut in 1958 cu 26 % fata de anul 1955 si cu

aproape 60% fata de 1950. Au crescut de asemenea veniturile banesti ale
taranimii. Numai in anu11958, taranimea a primit din vinzarea catre stat a
produselor agricole peste 8 miliarde lei, adica cu 2,2 miliarde lei in plus
fata de anul 1955.
Trebuie avut in vedere de asemenea ca veniturile nete ale oamenilor
munch au crescut in ultimii ani si de pe urma efectuarii de catre stat a
patru reduceri partiale de preturi la unele produse de larg consum, datorita
carora populatia realizeaza o economie anuala de cca 500 milioane lei.
Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 a luat o serie de hotariri
deosebit de importante menite sa duca la o noua ridicare a nivelului de
trai al oamenilor munch. Succesele importante obtinute de economia
noastra in domeniul cresterii productiei industriale si agricole, a crcsterii
productivitatii munch si reducerii pretului de cost, au facut posibile in
prezent o noua crestere a veniturilor banesti ale salariatilor, o crestere a
puterii de cumparare a salariului real. Plenara a hotarit sporirea salariilor,
reducerea impozitului pe salarii si majorarea tuturor categoriilor de pensii.
Salariile tarifare ale maistrilor se maresc in medie cu 20%, iar cele ale
personalului tehnico-ingineresc si administrativ, inclusiv lucratorii din
aparatul de stat, in medie cu 8% . Importante majorari de salarii, in medie
cu 24%, au fost stabilite pentru cadrele didactice din invatamintul general,
profesional si tehnie. Salariile ping, la 500 lei au fost scutite de impozit,
iar cele pita la 1 500 lei vor beneficia de importante reduceri de impozite
pe salarii.
In aeelasi timp cu sporirea salariilor, au fost majorate toate cate-
goriile de pensii, stabilindu-se totodata si principii mai juste la acordarea
lor. Pensiile de batrincte au fost sporite in medie cu 63 %, cele de invali-
ditate din accident sau de boala in medic cu 48%, iar cele pentru urmasi
cu 62 %.
Imbunatatirea regimului pensiilor scoate in evidenta in mod izbitor
situatia diferita a pensionarilor sub regimul nostru democrat-popular
fata de eel burghezo-mosierese. In trecut, deli erau obligati sa plateasca
cotizatii de asigurari sociale, in mod practic muncitorii nu reuseau sa
beneficieze de pensii. Chiar si acei cea 1% din numarul muncitorilor eoti-
zanti care au reusit s obtina pensii, primeau sume derizorii, care nu puteau
depasi 12,5% din salariu si aceasta la o virsta inaintata de 65 de ani,
atit pentru barbati cit si pentru femei. Limita de virsta stabilita in prezent
pentru pensii este de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei.
Intregul sistem al asigurarilor sociale este organizat pe seama contributiei
statului, fara nici o retinere din salariul muncitorilor si functionarilor.
0 data cu majorarea salariilor si pensiilor, a reducerii impozitului pe
salarii, au fost reduse preturile de vinzare cu amanuntul la un numar de
peste 2 600 sortimente de produse industriale si alimentare.
De pe urma aplicarii tuturor masurilor hotarite de Plenara C.C. al
P.M.R. din 13-14 iulie 1959, sporul net de venituri al salariatilor si pen-
sionarilor este de 4,7 miliarde lei anual.
Oamenii muncii isi exprima recunostinta fata de Partid sub condu-
cerea caruia, au fost obtinute succese marete in dezvoltarea economiei,
6 c. 8215
www.dacoromanica.ro
66 M. MANESCU *I I. ITICOVICI 18
cheza0a creterii continue a bunastarii materiale i culturale a celor ce

muncesc.
Yn tara noastfa, ca qi in celelalte tgri socialiste, statul aloca In scopul
ridicarii nivelului de trai al oamenilor muncii, importante mijloace pentru
finantarea actiunilor social - culturale, pentru trimiteri la odihng, ocrotirea
gi ingrijirea sa'natatii, invatamint, ajutoare pentru copii altele. De aceste
servieii beneficiaza populatia gratuit sau cu plat5, redua. Cheltuielile
social - culturale ale statului au crescut de la 6,8 miliarde in 1955, 11,3 mi-
liarde lei in 1958, din care pentru invritAmint-cultur5, 3,7 miliarde lei, pentru
ocrotirea sgmhtatii i prevederi sociale peste 3,4 miliarde lei. Tinind seama
de numitirul familiilor de muncitori, rezult6 ca cheltuielile social-culturale
ale statului revin aproximativ la 3 000 lei pe an de familie. Cu toate ca
aceast6 suma muncitorii nu o realizeaz6 sub forma de venit banese, efectele
ei pozitive i in domenii diferite, este resimtitg de populatie In viata de
toate zilele.
Ridicarea veniturilor bane0i ale oamenilor muncii i sporirea pu-
terii for de cumparare au ca efect sporirea cererii de marfuri de consum.
In anul 1958, volumul desfacerilor de mgrfuri prin comertul socialist a
sporit de 2,3 on fat5, de anul 1950. Deosebit de graitor pentru ilustrarea
ridiertrii nivelului de trai este cre0erea consumului personal al familiilor
de muncitori.
Yn comparatie cu anul 1948, consumul personal al familiilor de mun-
citori a crescut de 3,3 on la grdsimi, de 2,4 on la came, de 2,8 on la zalfar,
de 4,7 on la unt, de 2,1 on la oug etc. A crescut de asemenea, i consumul
personal al familiilor de tarani muncitori. Consumul de zahar, care sub
veehiul regim era o raritate in mediul sgtesc, a crescut numai in ultimii 4
ani de 7 ori.
Grija Partidului nostru pentru asigurarea unor conditii buns de
locuit pentru oamenii muncii $i -a gasit expresia in cele 43 000 apartamente
construite din fondurile alocate de stat in perioada 1956-1958, pentru
care s-a cheltuit suma de 2,7 miliarde lei. In anul 1959, urmeaz6 a se con -
strui ine'a 21 000 apartamente, pentru care statul a alocat suma de 1 mi-
liard lei, tinindu-se seama 0 de ieducerea costului de deviz al unui apar-
tament.
Trebuie mentionat ca numai prin reducerea costului de deviz se rea-
lizeazil in anal 1959 peste 7 400 apartamente. Din 1950 pina, la finele anului
1959, suprafata locuibila crete cu peste 3,5 milioane m2 executate din
fondurile statului, in afard de eele construite din mijloace proprii. Yn anii
regimului nostru an fost electrificate peste 2 000 sate, adie mai mult
de patru ori, deck a realizat burghezia in decursul intregii sale existente.
Yn treeut, o mare parte din salariul banese, era cheltuit pentru plata
chiriilor excesive i a serviciilor comunale. In 1938, aceste cheltuieli gievau
cu cca 45-50% salariul mediu. Yn prezent, aceste cheltuieli sint cu mult
mai reduce, ele reprezentind doar 8-11% din salariu.
Daca in urma cu 15 ani cram una din Wile cu cea mai mare morta-
litate generals i infantila din Eurora, astazi sintem printre primele zece
OH din lame cu un medic la 750 loeuitori, cu o mortalitate scrtzut6. In
www.dacoromanica.ro
19 DEP/OLTAREA ECONOMIEI XP.R. 67
timp ce In 1938 mortalitatea general era 19,1 0/00 iar cea infantile 17,9%,
in prezent mortalitatea genera15, a scazut la 8,70/00 iar cea infantile la 6,9/0.
De o deosebita, important/ pentru exprimarea general a conditiilor
de viata ale unui popor este indicele longevitatii. In tars noastrg longe-
vitatea oamenilor muncii a crescut vertiginos. Ca urmare a imbungtatirii
nivelului de trai, material si cultural, a dezvoltaxii retelei de ocrotire a s'a,-
niltatii, media vietii a crescut de la 43 de ani in 1938, la aproape 65 de
ani in 1958.
0 grij5, deosebitg o manifest6 Partidul i statul nostru pentru dez-
voltarea invItamintului. Fatg, de anul scolar 1938-1939 nunarul scorner
de 7 ani este in prezent de 5,8 on mai mare, iar al facultgtilor de 2,9 ori.
Studentii Institutelor de Inv45,mint Superior se bucura in prezent de cele
mai bune conditii de studiu, num5rul for fiind de 2,6 ori mai mare ca in
1938-1939. Aproape 60% din totalul studentilor primac burse de stat,
iar peste 55% locuiesc in amine. Tuturor studentilor li se asigurg asis-
tent/ medical/ gratuita, odihna; si tratament in statiunile balneo-climatice.
In perioad a 1951 pins in 1959, statul a alocat pentru nevoile invat'amintului
peste 20 miliarde lei, din care aproape 4 miliarde lei numai pentru inva-
tamintul superior.
Nestiinta de carte altgdatg, unul din flagelele poporului nostru a
fost complet lichidatg. Generalizarea invAtamintului de apte ani este in
prezent realizatA in proportii de 3/4.
Cu un mare entuziasm au primit oamenii muncii hotarirea Parti-
dului si Guvernului din mantle a.c. cu privire la imbunAtAtirea invaramin-
tului fare freeventa, qi seral care va da posibilitatea unui numk si mai
mare dintre cei ocupati in pioductie ss6 studieze i sa, ajunga" la o calificare
tehnica, superioar
Ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii este de asemenea
larg sprijinita de cAtre Partid si stat, prin sporirea tirajului ziarelor, cre-
terea, numarului easelor raionale de cultures, a bibliotecilor, cluburilor, ex-
tinderea considera4i16 a retelei cinematografice, eresterea numairului tea-
trelor si instil utiilor muzicale. Un mare aport in acest seas, it aduc emisiu-
nile radiofonice, precum si studiourile televiziunii ruse in functiune in
ultimii ani.
In procesul constructiei socialiste si concomitant cu infaptuirea, re-
volutiei culturale, s-a format, a crescut si s-a intarit o noun intelectuali-
tate sute de mii de, ingineri, tehnicieni de Malta' calificare, economistir
medici, profesori, artisti, proveniti din rindurile oamenilor muncii. In ex-
punerea faeut la adunarea activului de partid cu privire la lucedrile
celui de-al XXI -lca Congres extraorclinar al P. C. U. S., tovaeasul
Gh. Gheorghiu -Dej a aratat ca : Partidul acord5, o mare insemnatate
intelectualitatii si contributiei ei la opera de constructie socialistg,. Yn
aceasta activitate intelectualitatea wale se transformg qi se contopWe
cu noile generatii de intelectuali formati in anii puterii populare, alcg-
tuind un detapment unic al intelectualit'atii legate de popor, devo-
tat6, eonstructiei socialiste i inconjmata, de dragostea i pretuirea celor
ce muncesc''.
www.dacoromanica.ro
Facind un bilant al succeselor multilaterale obtinute in cei 15

ani de la eliberare, poporul nostru Isi manifests recunostinta pro-
funda fat./ de marea Uniune Sovietica. Poporul nostru nu va uita
niciodata ca eliberarea tarn noastre, desprinderea ei din lantul scla-
viei imperialiste i trecerea la construirea socialismului au fost po-
sibile datorita victoriilor istorice obtinute de Uniunea Sovietica In cel
de-al doilea razboi mondial.
In perioada primilor ani de eliberare, Uniunea Sovietica ne-a acordat
un ajutor politic deosebit de important care a Impiedicat realizarea incer-
carilor de interventie ale statelor imperialiste, care sprijinindu-se pe ve-
chile particle istorice" m-mareau reinstaurarea rinduielilor dinainte de
razboi. Prietenia cu Uniunea Sovietica a contribuit un ajutor de nepretuit
pentru poporul nostru in lupta pentru rasturnarea regimului burghezo-
mosieresc, in lupta pentru faurirea regimului de democratic popular&
Este evident ca dad, incercarile de interventie in tara noastra ale imperia-
listilor nu ar fi fost impiedicate ca urmare a atitudinii principiale a Uniunii
Sovietice, reformele democratice si socialiste, infaptuirile regimului nostru
i insasi crearea regimului democrat-popular, nu ar fi fost posibile.
Este viu in memoria poporului nostru ajutorul fratesc trimis din
partea poporului sovietic in anii grei de dup5, razboi, cind seceta conse-
cutive de doi ani pustiise ogoarele tarii noastre. Yn acele imprejurari, deli
ea insasi avea Inca greutati enorme determinate de consecintele razboiului
abia terminat, Uniunea Sovietica ne-a acordat cu Imprumut peste 300 miff
tone cereale.
Un ajutor deosebit ne-a fost acordat de Uniunea Sovietica in perioada
refacerii potentialului economic distrus de razboi, prin livrari de utilaje,
de materii prime, prin usurari si prelungiri de termene pentru achitarea
unor credite etc.
Cantitatile considerabile de cots metalurgic, minereu de fier, fonts,
otel, materiale refractare, oteluri speciale etc. au contribuit la dezvoltarea
industriei noastre grele. Sprijinul economic al Uniunii Sovietice in materii
prime, In utilaje, in specialisti, credite, conditii deosebit de avantajoase
de plata, au reprezentat in mlinile clasei muncitoare un instrument care a
fost folosit pentru consolidarea independentei noastre de stat, la refacerea
si dezvoltarea economiei nationale, la ridicarea nivelului de trai al celor
CC muncesc.
Din Uniunea Sovietica am primit 56 de uzine i fabrici complete,
instalatii pentru cinci maxi termocentrale, uzina cocso-chimica, un laminor
modern de tevi, fabrica de antibiotice, reactorul atomic, fabrica de super-
fosfati, fabrica de lapte praf Si multe altele.
Intre Uniunea Sovietica i tara noastra au fost stabilite relatii prin-
cipial diferite fats de cele cunoscute in lumea capitalist& Aceste relatii
sint bazate pe respectul reciproc, pe principiul 1ntr-ajutorarii economics
pentru dezvoltarea potentialului fiecarei tari, pe principiul Intaririi inde-
pendentei $i suveranitatii nationale a fiecarei tari.
Oamenii munch stiu ca prietenia si colaborarea dintre tara noastra
i Uniunea Sovietic& colaborarea cu toate celelalte tari socialiste, repre-
www.dacoromanica.ro
zint5, un factor al mersului nostru inainte, un factor de intkire a pacii

in lume.
Dezvoltarea multilaterall a colaborkii economise dintre U.R.S.S.

citoate tkile socialiste, constituie izvorul tkiei lagarului socialismului.
Coordonarea planurilor de perspectiva dintre tkile socialiste din Europa
deschide not posibilitati pentru infAptuirca repartitiei internationale a
muncii intre tkile socialiste, ceea ce va permite folosirea i in mai mare
masura a uriwlor avantaje ale sistemului socialist al economiei mondiale.
In conditiile actuale, cind economia nationalA se dezvolta, in ritm
rapid i se largess necontenit relatiile economice intre toate tkile lagarului
socialist pe baza diviziunii internationale a muncii, a specializkii qi coope-
rkii in productie, a aparut necesitatea elaborgrii unor schite-program de
dezvoltare in perspectiva fieckei taxi, care sa permits rezolvarea mai just5, a
problemelor legate de dezvoltarea nationala qi armonioasa a intregii eco-
nomii, intkind caracterul tiintific al planificarii economiei nationale.
Potrivit directivelor date de Partid, in prezent s-au intensificat lu-
crarile privind elaborarea unei schite-program de dezvoltare in perspectiva a
economiei nationale pe o perioada de 15 ani i a planului economic pe 1960
1965. Prin infaptuirea prevederilor planului de dezvoltare a economiei
nationale pe anii 1960-1965, poporul nostru va termina in linii mari
construirea socialismului, trecind intr-o noua etap5, aceea a desaviririi
constructiei socialiste", a aratat tovaraul Gh. Gheorghiu-Dej, in expu-
nerea privitoare la lucrarile celui de-al XXI-lea Congres extraordinar
al P.C.U.S.
Dezvoltarea tuturor ramurilor economiei nationale i in primul rind
a industriei socialiste, creterea productiei agricole, dezvoltarea transpor-
turilor, creterea productivitAtii muncii sociale, vor duce in urmatorii
ease ani la sporirea simtitoare a venitului national, a productiei i consu-
mului pe cap de locuitor la principalele produse, asigurind satisfacerea
intr-o masura tot mai mare a cerintelor materiale i culturale ale oamenilor
muncii.
La cea de-a 15-a aniversare a eliberkii patriei noastre, poporul
nostru in frunte cu clasa muncitoare string unit in jurul Partidultii Munci-
toresc Romin, prive0e cu incredere viitorul i ii incordeaza toate fortele
in slujba dezvoltkii economiei i culturii, a ridickii nivelului de trai i
intaririi luptei pentru cauza pacii in lumea intreagg.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DIN LUPTA PARTIDULUI COMUNIST ROMIN
PENTRU UNITATEA CLASEI MUNCITOARE*
DE
V. LIVEANU
Crearea Partidului Muncitoresc Romin partidul unic, marxist-

leninist, al clasei muncitoare din tara noastil a fost incununarea luptei
neintrerupte, eonsecvente, pentru unitatea, clasei muncitoare, dusa, de
Partidul Comunist Romin din primele zile ale existentei sale. Lupta, Parti-
dului Comunist Romin pentru unitatea clasei muncitoare ofer5, un mate-
rial de studiu care nu poate fi nici pe departe epuizat in cadrul unui singur
studiu ; ne propunem sa, ne oprim In cadrul acestui articol la perioada en-
prins5, intre sfirsitul lunii aprilie 1944 cind actiun.ea comunistilor care
an antrenat algturi de ei pe social-democratii de stinga a dus la incheierea
Frontului Unic Muncitoresc $i octombrie 1945, dud Conferinta Natio-
nale a Partidului Comunist Romin a pus in mod concret problema si a trasat
In mod practic calle inraptuirii partidului unic muncitoresc In conditiile
revolutiei populare.
Lupta comunistilor pentru unitatea clasei muncitoare, departe de
a fi dictate de ealcule conjuncturale, asa cum incearcA s5, sustina, calomnia-
torii din laggrul burghez a izvorit din credinta for neclintitA fats de cauza
proletariatului, fats de invatAtura marxist-leninist5).
Marxism-leninismul a aratat ca, dezvoltarea industriei capitalists
a creat in mod inevitabil necesitatea unirii muncitorilor, deoareceproletarii,
fiind lipsiti de mijloace de productie, nu aveau alts arm5, in lupta impotriva
capitalistilor decit unirea, organizarea. Dezvoltarea marii industrii capi-
taliste a creat totodatl posibilitatea unirii muncitorilor 1, deoarece marea
productie mecanizath rupe muncitorii de pamint, sau de micul atelier,
Articolul de fata constituie prima parte a unui studiu privind lupta Partidului Comunist
Romin pentru unitatea clasei muncitoare din tara noastra Intre aprilie 1944 februarie 1948.
1 Cu privire la aparitia neeesitafii i posibilitafii unirii clasei muncitoare ca urmare a
dezvoltarii marii industrii, vezi Lenin, Opere, vol. 2, Bucuresti, 1951, p. 91.
www.dacoromanica.ro
72 V. LIVEANU 2
li transform5, in proletari deplini, care au interese comune, care nu an de

pierdut cleat lanturile si au in schimb o lume de cistigat" ; pe de alts parte,
marea industrie concentreaza laolalta mii $i zeci de mii de muncitori,
Inlesneste legaturile intre muncitori, inlesneste dezvoltarea rapids a unirii
si solidaritatii muncitorilor in lupta impotriva burghezieil.
Marxism-leninismul a subliniat din totdeauna ca unitatea clasei
muncitoare este o conditie fundamentals pentru victoria revolutiei socia-
liste. Proletari din toate tarile uniti-va" aceasta, chemare la unitate
pe plan national $i international, aclresata clasei muncitoare de Marx si
Engels acum peste 100 de ani, a constituit de atunci principiul calauzitor al
intregii mise5,ri revolutionare internationale. In statutul Internationalei I,
Marx a inscris lupta pentru unificarea organizatiilor muneitoreti ca o
sarcina fundamentals a revolutionarilor proletari : Deoarece succesul
miscarii muncitoresti din fiecare tar poate fi asigurat numai prin puterea
unirii i a organizarii . membrii Asociatiei internationale, fiecare in Cara
lui, trebuie sa faca toate eforturile pentru a unifica organizatiile muncito-
reVi fcirimicate, in organizacii nationale reprezentate prin organe centrale
nalionale"2.
tntemeietorii comunismului stiintific subliniau ca unitatea clasei
muncitoare poate fi asigurata numai de un partid revolutionar. Atunci cind
se punea in mod concret problema unificarii unui partid marxist cu un
partid reformist care avea o anumita influents in sin.ul clasei muncitoare,
Marx si Engels cereau ca unificarea sci se feted pe baze principiale si anume
pe baza principiilor socialismului tiintific. In 1875, eind partidul social-
democrat german s-a unit cu partidul lassaleian, Marx si Engels an condam-
nat cu asprime concesiile ideologice facute lassaleienilor de conducatorii
social-democratiei germane ; Marx si Engels an aratat ca unificarea tre-
buia infaptuita pe baza socialismului stiintific, pe baza renuntarii las-
saleienilor la ideile for oportuniste. Prima conditie a unificarii stria
Engels era ca ei (lassaleienii n.n.) sa inceteze de a mai fi sectari las-
saleieni"3 (in acea vreme deviatorii $i oportunistii din miscarea munci-
toreasca erau denumiti sectari") 4.
Lenin, continuatorul lui Marx 1 Engels, a this de la inceputurile
activitatii sale o lupta neintrerupta pentru unitatea clasei muncitoare sub
1 Este interesant de semnalat cA In 1947, din totalul salariatilor din Intreprinderile

industriale particulare din Rominia, 30,4% lucrau In Intreprinderi cu peste 1000 de salariati
si 15,9% lucrau In Intreprinderi cu 501-1000 de salariati (Probleme economice, nr. 2 din
1948, p. 113). Aceste cifre se refera la Intreprinderile industriale particulare cu peste 10 sala-
riati 51 peste 20 HP care cuprindeau 81% din totalul salariatilor din industria particulara
(Probleime economice, nr. 2 din 1948, p. 112, nr. 3 din 1948, p. 136) ; o parte Insem-
nata a muncitorilor lucrau In Intreprinderi de stat, care fAceau parte de obicei din categoria
Intreprinderilor cu peste 500 de salariati. Faptul ca peste 45% din num5rul salariatilor indus-
triali lucrau In Intreprinderi cu peste 500 salariati ilustreaza puternica concentrare a proleta-
riatului industrial din RomInia care constituia unul din factorii materiali ce Inlesnea unirea
muncitorilor ca clash.
2 Mar5c-Engels, Opere alese, vol. I, Bucuresti, 1949, p. 388 (subliniat de V.L.).
3 Ibidem, vol. II, Bucuresti, 1952, p. 30-31.
4 William Z. Foster, Istoria celor lrei Internationale, Bucuresti, 1958, p. 50.
www.dacoromanica.ro
3 DIN LUPTA P.C.R. PENTRU UNITATEA CLASEI MUNCITOARE 73
conducerea partidului revolutionar marxist. Clasa muncitoare arata

Lenin are nevoie de unitate. Aceasta poate fi infaptuita numai de o
organizatie unic5, ale carei hotgriri sint aplicate din convingere de cOtre
toti muncitorii constienti... Si aceasta unitate este infinit de scumpA si
extrem de pretioas5, pentru clasa muncitoare. Muncitorii dezbinati nu
inseamng mimic. Uniti, ei sint totul"1.
Bizuindu-se pe nazuinta spre unitate a muncitorilor, bolsevicii,
care In 1905 se separasera in fapt de mensevici, au luptat in 1906-1907,
de pild6, pentru unificarea cu mensevicii, dar nu pentru (nice fel de uni-
ficare, ci pentru o unificare pe platforma marxismului2. Clasei muncitoare
nu ii este necesarg orice fel de unitate, ci numai unitatea de luptcl revolu-
tionarei, imitate principialg, pe baza marxismului, Unitatea, spunea Lenin,
este un lucru mOret si o lozincg mareata ! ins5, cauza muncitoreascO are
nevoie de unitatea marxistilor ci nu de unitatea marxistilor cu acei care
sint adversarii marxismului, care it denatureazA"3. Aceasta nu in.seamnO
CA Lenin era contra oricgrei actiuni comune cu partidele nemarxiste. In
interesul clasei muncitoare si potrivit conditiilor istorice concrete, Lenin
Be pronunta pentru incheierea de acorduri cu partidele reformiste, cu con-
ditia ca aceste acorduri sa," nu dauneze independentei ideologice a parti-
dului marxist si sa contribuie la stimularea si dezvoltarea luptei revolu-
tionare a maselor.
Sub indrumarea directO a lui Lenin, miscarea internationalg comunista
(la Congresul al III-lea al Internationalei Comuniste din iunie 1921, la ple-
narele Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste din decembrie
1921 si februarie 1921, la Congresul al IV-lea al Internationalei Comuniste
din noiembrie 1922) a elaborat tactica frontului 'unto muncitoresc cu partidele
social-democrate, cu muncitorii aflati sub influenta partidelor reformiste.
Subliniind importanta luptei pentru unitatea de actiune a clasei munci-
toare, Lenin scria in aprilie 1922 pentru a ajuta aceste mase (proletare
V.L.)s2Olupte impotriva capitalului pentru a le ajuta sa inteleag5, me-
canismul complicat" al celor doug fronturi in intreaga economic interna-
tional5, si In intreaga politic5, internationall, not am adoptat tactica fron-
tului unic si o vom duce pin5, la capal"4.
Dup5, moartea lui Lenin, miscarea comunista internationals, insu-
fletitO de ideile marilor ei dascAli, a continuat lupta pentru unitatea clasei
muncitoare in fiecare tars. Congresul al VII-lea al Internationalei Comu-
niste, de exemplu, in conditiile ofensivei pe plan international a fascis-
mului, a dezvoltat invItOtura asupra frontului unic muncitoresc ca
baza pentru inchegarea frontului popular antifascist. De asemenea,
Congresul al VII-lea al Internationalei Comuniste a aralat, printre altele,
ca partidele comuniste trebuie sOlupte pentru unificarea, pentru unitatea
1 Lenin, Opere, Bucuroti, 1957, vol. 19, p. 515.
2 VICTOpilfl KONlyHfiCTIVieCHOti ilapT1411 COBIleTCHOPO colon Moscova, 1959, p.
103-104.
8 Lenin, Opere, BucurWi, 1950, vol. 20, p. 227.
4 Ibidem, 1957, vol. 33, p. 325.
www.dacoromanica.ro
74 V. LIVEANU 4
organicd, cu partidele social-democrate, in vederea crekii unui partid unic

revolutionar al clasei muncitoare, care sa lupte pentru rAsturnarea domi-
natiei burgheziei si instaurarea dictaturii proletariatului 1.
C5,1Auzit de invAtatura marxist-leninista, Partidul Comunist Romin a
luat asupra-ii sarcina fauririi unitatii de lupta revolutionary a clasei munci-
toare2. Crearea frontului unic muncitoresc ca baza a deplinei unificgri a clasei
muncitoare a fost posibila datoritl faptului ca, de indatA' ce inceput
activitatea, Partidul -Comunist Romin a chemat in nenumarate rinduri
organizatiile social-democrate i toate organizatiile muncitoresti la infAp-
tuirea frontului unic muncitoresc, pe baza revendicgrilor imediate ale
proletariatului si ale miscarii democratice in general3. In ciuda impotri-
virii liderilor social-democrati de dreapta, care respingeau una dup5, alta
chemarile la front unic, comunistii, antrenind alaturi de ei muncitorii
socialisti 1 i MIA de partid, au obtinut o serie de succese pe calea infaptuirii
unitatii clasei muncitoare. Actiunile muncitoresti grevele, demonstra-
tiile care s-au desfasurat dupa sciziunea mi carii muncitoresti sub
influenta i conducerea comunistilor, erau in imensa majoritate a cazurilor
rezultatul unitatii muncitoresti pe scara localA sau a intreprinderilor,
Unitatea muncitoreasca a luat insg, din initiativa comunistilor si forme mai
largi si mai organizate. Asa de pildg, infiintarea in noiembrie 1923 a sin-
dicatelor unitare, conduce de Partidul Comunist, a fost o expresie a fron-
tului unic sindical initiat de comunisti4. Crearea sindicatelor unitare a
fost un rezultat al frontului unic initiat de comunisti cu muncitori
1 V II-eme Congres de l'Internalionale Communiste, Moscou, 1935.
2 Sciziunea miscarii muncitoresti din Rominia a fost provocata, dupa primul razboi
mondial, de liderii social-democrati de dreapta care au refuzat sa tiny seama de vointa clar
exprimata a marii majoritati a membrilor Partidului socialist de a transforma Partidul
socialist in partid comunist. La sedinta din 30 ianuarie 2 februarie 1921 a ConsiliuluiGeneral
al Partidului socialist si al Sindicatelor, cel mai mare numar de voturi 1-a intrunit motiunea
comunistilor care proclama adoptarea de catre Partidul socialist a principiilor lnternationalei
Comuniste si cerea Consiliului General sa militeze pentru ca apropiatul congres al Partidului
socialist sail insuseasca aceste principii (Socialismul din 2-6 februarie 1921). Congresul
Partidului socialist intrunit la 8 mai 1921 la Bucuresti a hotarlt cu majoritate de voturi
zdrobitoare aderarea la Internationala a III-a Comunista si crearea Partidului Comunist Romin.
Incalcind vointa majoritatii Partidului socialist, reprezentantii social-democratilor de dreapta
au pasit pe drumul spargerii miscarii muncitoresti ; ei au iesit in 2 februarie 1921 din Consiliul
General al partidului (Socialismul din 4 si 5 februarie 1921) si an infiintat citeva zile dupa
aceea un centru scizionist, Comitetul Central provizoriu al social-democratiei romine" care
a inceput sa organizeze partide social-democrate pe provincii (Vremea noud din 15 martie
1921). Dupa congresul din mai 1921, social-democratii de dreapta au Incalcat din nou vointa
marii majoritati a partidului, an convocat la Ploesti, In iunie 1921, un simulacru de confe-
rintil si au hotarit tnfiintarea Federatiei partidelor socialiste din Rominia" (Vremea noud din
22 iunie si 3 iulie 1921) care s-a transformat Intr -un partid centralizat Partidul socialist
din Rominia abia In mai 1927.
3 Inca In primul numar al celui dintii organ central. de press al Partidului Comunist
Romin a fost adresata catre toate organizatiile muncitoresti, catre toti muncitorii, chemarea
la Infaptuirea frontului unic muncitoresc In vederea apararii libertatilor democratice. In fata
terorii guvernamentale, se spunea, in aceasta chemare, singura solutie este : front unic al tuturor
organizatiilor, grupurilor si institutiilor proletare, pentru inlaturarea terorii albe, pentru
eliberarea muncitorilor din Inchisori, pentru desfiintarea tribunalelor ilegale si casarea sentin-
telor trecute" (Socialismul din 14 decembrie 1921/
4 Socialismul din 20 decembrie 193/
www.dacoromanica.ro
5 DIN LUPTA P.C.R. PENTRU UNITATEA CLASEI MUNCITOARE
75
aflati sub influenta unor lideri reformisti independenti" 1i altii, i

cu muncitorii neorganizati 2.
0 cotiturA in directia precizarii i imbunatatirii metodelor de lupta
ale Partidului Comunist Romin pentru unitatea clasei muncitoare, s-a
produs In urma Congresului al V-lea al Partidului. Congresul al V-lea a
subliniat insemnatatea taoticii frontului unic de jos, pe baza cerintelor
partiale, imediate ale clasei muncitoare. in legatura, cu aceasta, impor-
tant a fost cu deosebire faptul ca hotaririle congresului precizau metodele
practice de infaptuire a frontului unic. Congresul a scos fn evidenta ca
pentru incheierea frontului unit este necesara alegerea din sinul maselor
a organelor de front unic care sa cuprincla in afara muncitorilor comunisti
i muncitori fara partid si membri ai Partidului social-democrat, ai sindica-
telor reformiste i ai diferitelor sindicate aflate sub influenta politicienilor
burghezi ; aceste organe calauzite de Partid aveau sarcina de a organiza
si conduce lupta pentru revenclicarile zilnice ale maselor. Hotaririle con-
gresului trasau organizatiilor de partid sarcina de a lupta pentru alegerea
comitetelor de intreprindere, ca organe permanente ale frontului unic si
pentru alegerea comitetelor de actiune comitetelor de greva care sa
functioneze temporar pe durata anumitor actiuni sau greve. Metodele
practice indicate de Congresul al V-lea al Partidului Comunist din Rominia
in vederea inchegarii unitatii de actiune a clasei muncitoare si-au dovedit
pe deplin eficacitatea in cursul luptelor ulterioare conduse de partid.
Un stralucit exemplu de infaptuire a unitatii de actiune a clasei
muncitoare, de aplicare a indicatiilor Congresului al V-lea, 1-au, dat eroi-
cele lupte organizate yi conduse de partid ale muncitorilor ceferisti si
petrolisti, din ianuarie-februarie 1933. Sub conducerea comunistilor, in
rindurile ceferistilor gi petrolistilor au fost create hid, din 1931 comitete
de actiune din care faceau parte muncitorii de diferite pareri politice, dar
care erau hotariti sa lupte pentru revendicari economice ti politice
imediate. Comitetele de actiune ale ceferistilor an fost unite pe scars
nationals, sub conducerea Comitetului Central de Actiune al Ceferistilor,
al carui secretar era tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej. Comitetele de acti-
une organs ale muncitorilor uniti in lupta pentru revendicari comune,
organe din care se dezvoltau apoi comitetele de intreprindere si comi-
tetele de greva au constituit acea forma de organizare 1i de lupta care
a dat partidului posibilitatea de a ridica si conduce ceferistii i petrolistii
in marea batalie din ianuarie-februarie 1933, desfasurata pe baza fron-
tului unic muncitoresc de jos. Constituirea unui larg si organizat front
1 Grupul independentilor", al liderilor sindicali reformisti In frunte cu Muller, sustinea
printre altele, ca In conducerea sindicatelor nu trebuie sa intre conduc5tori ai partidelor
politice, Incercind In acest fel sa rupd sindicatele de lupta revolutionara a comunistilor (vezi
Socialismul din 29 noiembrie $i 2 decembrie 1923). rn 1929 1930 unii lideri independenti"
In frunte cu Muller, Incalcind Intelegerea realizata la Infiintarea sindicatelor unitare, au p5rSsit
sindicatele unitare, Incerctnd sa le lichideze gi sa le Inlocuiasca prin sindicate independente"
(Arhiva Centrals a Institutului de istorie a partidului, Ab. XVI 3, Inv. 474. Congresul
at V-lea at Partidului Comunist din Romlnia" Rezolu(ia. Luptele economice ale prole-
tariatului, sarcinile Si tactica partidului In miscarea sindicala", punctul 7).
2 La Congresul din 1929 de la Timisoara, au participat si delegati ai muncitorilor din
sindicatele social-democrate gi ai muncitorilor neorganizati.
www.dacoromanica.ro
76 V. LIVEANU 6
unic de lupta" a fost unul din principalii factori care au permis partidului
sa transforme luptele din ianuarie-februarie 1933 in cea mai mare
ciocnire din Rominia dintre proletariat si burghezie, in perioada dina-
intea celui de-al doilea razboi mondial. Pe de alta, parte, luptele din
ianuarie-februarie 1933, care au stavilit pentru un timp instaurarea fas-
cismului, au constituit un puternic exemplu si imbold pentru desfasu-
rarea si intensificarea ulterioara a luptei pentru unitatea clasei muncitoare.
Lupta pentru unitatea clasei muncitoare a cap/tat o nou'a si deose-
bit'a insemntitate dupa% ce virfurile cele mai reactionare ale burgheziei si
mosierimii au dezlantuit ofensiva pentru fascizarea Orli. Partidul Co-
munist Romin arata atunci intregului popor ca faurirea frontului unic
muncitoresc si constituirea pe aceastg bazA a frontului popular anti-
fascist este absolut necesarIpentru zdrobirea fascismului, pentru stgvilirea
agresiunii hitleriste si salvarea independentei nationale. In fata ofensivei
fasciste, pgturi tot mai largi ale oamenilor muncii si-au dat seama ca, asa
cum aratau comunistii, unitatea clasei muncitoare era absolut necesar&
pentru unirea tuturor fortelor democratice in lupta contra fascismului.
Pe aceastA bazg, precum si datorita, radicalizarii creseinde a clasei munci-
toare in timpul crizei economice si al depresiunii de un fel deosebit care
i-a urmat dupa 1933 s-a intarit in mod pronuntat aripa de stivga a
organizatiilor social-democrate, care tindea sere colaborarea cu comu-
nistii si care cerea tot mai viguros conducgtorilor acestor organizatii sa
accepte propunerile de front unic facute de comunisti. Bazindu-se pe
starea de spirit antifascist1 a maselor si pe radicalizarea clasei muncitoare,
folosind Intarirea aripei de stinga a social-democratiei si ajutind aceasta
aripA BA' se plaseze pe pozitiile cerute de interesele proletariatului si sg, se
ridice impotriva liderilor social-democrati de dreapta, Partidul Comunist
Romin a izbutit in anii 1934-1937 sa, asigure Incheierea unor acorduri
de front unic muncitoresc si de front popular antifascist cu o serie de
organizatii social-democrate 1.
In 1934-1937 fortele reactionare sprijinite de liderii social-democrati
de dreapta an izbutit sa impiedice formarea frontului unic muncitoresc
si a frontului popular antifascist pe scars mai large, nationalg. Lipsa
1 In octombrie 1934, de exemplu, din initAativa Partidului Comunist Romin s-a Incheiat,
pentru putin tjmp, un acord de front unic Intre organizatiile legale conduse de partid : Liga
muncii 5i Comitetul national antifascist pe de o parte, $i Partidul socialist unitar pe de
altil parte (Ecoul, nr. 16 din 18 noiembrie 1934, Tempo, nr. 385 din 10 octombrie 1934 si
Libertaten, nr. 942 din 10 octombrie 1946). (Partidul socialist unitar era o disidenta a Parti-
dului social-democrat, desprinsii din acest partid In 1928 $i re-venitil In cadrul P.S.D. In 1937).
In 1934-1935 o serie de organizatii locale ale P.S.D. 5i sindicate reformiste cer conducerii
for Incheierea frontului unic. In decembrie 1935, la propunerea comunistilor, se Incheie un
acord de front unic Intre Blocul Democratic" organizatie legala condusA de partid si Partidul
socialist condus de C. Popovici (Flacdra, nr. 2 din 15 decembrie 1935) care se desprinsese
de Partidul socialist unitar In toamna acelui an. In 1936-1937, In alegerile partiale de la
Hunedoara $i Mehedinti si In uncle alegeri comunale, actioneaza cu succes, pe baza propunerilor
Partidului comunist, un front democratic de luptA la care alaturi de Blocul Democratic, Frontul
Plugarilor, Madosz, particip5 i Partidul socialist condus de C. Popovici (Gtndul nostru,
nr. 2 din 5 ianuarie 1936 ; Via(a noud din 2 februarie 1936). In uncle locuri frontul democratic
a lost sprijinit si de organizatiile locale ale P.S.D.
www.dacoromanica.ro
unitatii clasei muncitoare a inlesnit burgheziei i mosierimii ss instaureze

dictatura fascistA, deschisa, sa infeudeze tara imperialismului hitlerist
$i sg, o arunce in criminalul razboi antisovietic. Coutinuarea politicii de
f7impa,ciuire" cu burgh,ezia, frica si neincrederea fat6 de lupta revolutionary
a maselor au facut ca principalii conducatori social-democrati de dreapta,
in frunte cu Gh. Grigorovici, presedintele Partidului social-democrat,
si I. Fluieras, presedintele Confederatiei generale a muucii reformiste,
sa intre in conducerea aparatului de stat fascist I. Partidul Comunist
Romin a demascat in fats maselor tradarea MOO comis5, de conducatorii
social-democrati de dreapta care au trecut in posturi de conducere In
aparatul de stat fascist. Comunistii chemau muncitorii social-democrati
i intreaga clas6 muncitoare ca, ridicindu-se impotriva conducatorilor
reformisti trecuti in mod direct in slujba guvernelor dictatoriale, sa lupte
pentru rasturnarea fascismului 2. Partidul Comunist a contribuit astfel la
mobilizarea muncitorilor social-democrati impotriva liderilor reformisti,
ceea ce a ajutat social-democratilor de stinga sa" impunA, in decembrie
1938, excluderea din partid a lui Fluieras, Grigorovici si altor lideri social-
democrati de dreapta, care trecusera la colaborare deschisg cu dictatura
regala3. Excluderea din Partidul social-democrat a unora din conducatorii
de dreapta care, prin posturile ce le ocupaserg, in partid ysi in miscarea
sindicala, fusesera timp de dou'a decenii cei mai cunoscuti campioni ai
luptei impotriva unitAtii de actiune cu comunistii, a contribuit intr-o
mAsura insemnata la compromiterea si slgbirea acelei aripi a social-de-
mocratiei care iii Meuse din anticomunism principals sa platformA politic/.
Dar si dupg 1938, conducerea Partidului social-democrat a continuat sa
ramina it miinile aripei de dreapta ; din cauza atitudinii pasive oportu-
niste a conducatorilor sAi de dreapta care refuzau sa lupte impotriva gu-
vernelor fasciste Partidul social-democrat time de citiva ani si-a Incetat
In mod practic activitatea 4. Amara experientg a dictaturii fasciste, a
robiei rationale si a razboiului antisovietic au fost pline de invatAminte
pentru clasa muncitoare i intregul nostru popor. In aceste imprejurgri,
lupta desfasurat6 de Partidul Comunist in timpul dictaturii fasciste si al
1 T. Fluiera5 $1 alti conducatori ai sindicatelor reformiste au colaborat cu guvernul

Goga-Cuza, intrind In comisiile interimare profasciste de pe lInga camerele de munca (Lupta
de clasa, nr. 2 din 1938. C. Titel Petrescu, Socialismul to Rominia, Bucure5ti (1944), p. 457.
In timpul dictaturii regale, autorul lucrarii mai sus citate publica el Insuli, fn ziarul Lumea
Noud, articole de sprijinire a dictaturii). Gh. Grigorovici $i I. Fluiera5, Impreuna cu alti
conduciltori de dreapta ai Partidului social-democrat au primit posturi In guvernul, consiliul
economiei nationals" $i senatul" dictaturii regale (C. Titel Petrescu, op. cit., p. 457-458,
Lupta de clasei, nr. 2 din 1938). I. Fluiera5 5i alti frunta5i social-democrati de dreapta au
primit apoi posturi tnalte in aparatul de stat fascisto-antonescian, au Lica declaratii publice
de adeziune la regimul fascist antonescian (Sctnteia, nr. 96 din 28 decembrie 1944 ; Poporul,
nr. 90 din 23 mai 1945).
2 Lupta de etas& nr. 2 din 1938.
3 Libertatea, nr. 115 din 29 decembrie 1944 si nr. 305 din 20 august 1945 ; Sclnteia,
nr. 9 din 2 decembrie 1944.
4 Din numeroase articole cu caracter retrospectiv publicate In Libertatea, nr. 305 din
20 august 1945, reiese CA In anii dictaturii fasciste, activitatea Partidului social-democrat
s-a redus la consfatuirile unui numAr restrins de membri ai conducerii acestui partid.
www.dacoromanica.ro
78 V. L I VEANU a
razboiului antisovietic, a dus in mod nemijlocit la incheierea frontului

unic muncitoresc.
Partidul Comunist Romin a fost singura form politieg care a orga-

nizat i condus lupta maselor populare impotriva guvernelor de dietatua
fascists, impotriva dictatului de la Viena, impotriva robiei hitleriste si
a razboiului antisovietic. Inca din primele zile ale razboiului antisovietic,
P.C.R. s-a adresat in numeroase rinduri tuturor partidelor si tuturor
formatiilor politice democratice, propunindu-le realizarea frontului unit
national al poporului roman impotriva jugului hitlerist si a dictaturii
fasciste antonesciene pentru eliberarea nationals a Mrii, pentru iesirea
din razboiul antisovietic si algturarea la razboiul antihitlerist, pentru
anularea dictatului de la Viena 1. Partidul chema pe toti patriotii sa lupte
cu arma in mina impotriva autoritAtilor si trupelor fasciste, sa saboteze
marina de razboi hitleristg. Partidul Comunist Romin sublinia ca
baza frontului unic national antihitlerist trebuie sg, fie frontul unic mun-
citoresc. Elementele trAdatoare, contrAlevolutionare, strecurate in con-
ducerea partidului au dat partidului lovituri grele si dureroase. In ciuda
acestora, comunistii au organizat acte de sabotaj, i detasamente de patrioti
inarmati au rgspindit ziare ilegale si manifeste impotriva dictaturii fasciste
si a razboiului antisovietic. Intreaga tars tia ca P.C.R. este forta condu-
catoare a luptei antihitleriste i aceasta a contribuit la cresterea consi-
derabila a influentei sale asupra muncitorilor social-democrati, ca si
asupra muncitorilor farA de partid. In rindurile muncitorilor aflati sub
influenta social-democratilor s-a produs o nova i puternica cotitura spre
unitatea de actiune cu comunistii. Faptul ca Uniunea Sovietica era prin-
cipala forty a coalitiei antihitleriste, faptul Ca razboiul a demonstrat in
ochii intregii lumi uriasa putere a statului sovietic si a facut sa creaseg,
pretutindeni prestigiul fortelor socialismului, a determinat o cotitursa in
atitudinea faM de U.R.S.S. a majoritatii social-democratilor, care s-au
convins de justetea politicii Partidului Comunist de prietenie frateaseg
cu Uniunea Sovietieg, 2.
In cursul celui de-al doilea rgzboi mondial s-a produs astfel o cotitura
radicals in rindurile muncitorilor aflati sub influenta social-democratilor.
Devenise evident Ca salvarea Mrii de sub jugul dictaturii si al imperia-
lismului german era posibilA numai araturi de comunisti i pe drumul
Vezi diferite hotariri, circulars $i manifeste din 1941-1944, ale C.C. al P.C.R., la
Arhiva Centrald a Inst. de ist. a partidului cota Ab. XXV 2 Inv. 1122 ; Ab. XXVI
1 Inv. 1136 ; Bulctinul din august 1943, mapa 24.
2 Referindu-se in cotitura intervcnit5 in timpul razboiului in atitudinea unei marl pArti
a social-democratilor fat5 de U.R.S.S., Lotar Rild.lccanu stria: mai Inuit decit once tratate
teoretice, evenimentele au convins pc cei sceptici si sovilielnici. Care ar fi fost soarta clasei
muncitoare $i a democratiei dae5 nu exista Rusia Sovieticii? Nu ar fi triumfat hitlerismul in
Europa si in lume? Abia Rusia Sovieticii a dat unui riaboi, care la inceput avea un caracter
vadit imperialist (din partea marilor puteri imperialiste V.L.) caracterul unui rilzboi nu
numai de aparare nationals, dar si de rilzboi antifascist $i de cucerire a democratici..."
(Lotar Radaceanu, Temeltile politicii de front unic muncitoresc si perspectivele ei, Bucuresti,
1945, p. 18). Aceasta era o confirmare a justetei politicii comunistilor, ceea ce a contribuit
la creiterea prestigiului for (ibidem, p. 21).
www.dacoromanica.ro
indicat de ei, drumul luptei cu arma in mina pentru ra'sturnarea guver-

nului fascist. Asigurarea unitatii de actiune a clasei muncitoare facea
parte integrant/ din planul pregatirii i infaptuirii insurectiei armate,
elaborat in toamna anului 1943 de catre cadrele de baza ale partidului,
sub conducerea direct/ a tovarkului Gh. Gheorghiu-Dej. In indicatiile
date de tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la calea ce trebuia urmata
pentru r/sturnarea dictaturii fasciste i intoarcerea armelor impotriva
Germaniei hitleriste, se accentua cu tarie necesitatea incheierii Frontului
unic muncitoresc cu Partidul social-democrat, 0 a asigurarii refacerii
sindicatelor pe baza unitatii sindicale 1.
Chemarile la unitate de actiune impotriva rgzboiului antisovietic
0 a robiei hitleriste adresate Partidului social-democrat de catre Partidul
Comunist RomIn, propunerile directe in acest sens facute conduc/-
torilor social-democrati in cursul unor convorbiri cu reprezentanti ai
Partidului Comunist (de pildg, in 1942)2 au ramas mult timp f/r5, rAspuns,
din cauza impotrivirii liderilor social-democrati de dreapta. Tinind seam/
de influenta pe care chemarile la Imitate ale comunitilor o aveau in rin-
durile muncitorilor i social-democratilor de stinga, conducatorii social-
democrati de dreapta an fost nevoiti sa adopte in septembrie 1943 o
rezolutie prin care, de formg, 10 luau angajamentul de a milita pentru
unitatea de actiune politic/ i sindical/ cu comunitii3. In practica bask
conducatorii social-democrati de dreapta an continuat sg, se pun/. fron-
tului unic, preferind ag-9i orienteze activitatea in intelegere cu liderii
partidelor burgheze, Maniu i Bratianu 4.
Trecind peste impotrivirea liderilor social-democrati de dreapta,
comunitii , potrivit planului elaborat de cadrele de bazg, ale partidului
in frunte en tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au pkit la infaptuirea
in practica a frontului unic, cu muncitorii social-democrati. Comunitii
an convins muncitorii socialiti sa, cear/ conducatorilor social-democrati
incheierea frontului unic cu comunitii. Inca inaintea acceptarii de care
conducatorii de dreapta ai P.S.D. a acordului de front unic, in fabrici a
fost pregatitA, sub conducerea comunitilor, infiintarea unor comitete de
front unic intro comuniti, social-democrati i muncitori far/ de partid,
a fost preg/titg editarea i difuzarea unor manifeste ale frontului unic 5.
Potrivit cu planul de pregAtire a insurectiei armate, cadrele de bazil, din
1 Sctnleia, nr. 608 din 24 august 1946 si nr. 681 din 18 noiernbrie 1946.
2 Liberlalea, nr. 365 din 20 august 1944.
3 Ibidem, nr. 305 din 20 august 1915. Rezolutia vorbea cbiar de realizarea parti-
dului unic al clasei muncitoare. Reprezentantii social-democratilor de dreapta au ariitat mai
tirziu ca autodizolvarea Internationalei Comuniste a constituit un factor care i-a Impins sin
adopte rezolutta din septembrie 1943 (Bulelinul Parlidului social-democrat din Romtnia, nr. 6
din martie 1946, p. 31 si Libertalea, nr. 12 din 8 septembrie 1944). Se tic ca autodizolvarea
Internationalei Comuniste a corespuns noului stadiu de dezvoltare a partidelor comuniste,
care se 1ntilriseril si se cilliserA din punct de vedere ideologic si politic. Social-democratii de
dreapta nutreau iluzia ca dupa autodizolvarea Internationalei Comuniste, partidele comuniste
vor renunta la lupta revolutionary $i se vor pune la reinorca reformittilor. Practica a spul-
berat repede aceste de.arte iluzii.
4 C. Pirvulescu, Adevdrul asnpra lui 23 August, In Scinteia, nr. 486 din 27 martie 1946.
5 Materiale In aceasta privinta se afla la Arhiva Central/ a Instit. de ist. a
partidului,
www.dacoromanica.ro
so V. LiVEANU 10
inchisori i din lagare i cele din afara in frunte cu tovaraul Gh.

Gheorghiu-Dej inlatura la 4 aprilie 1944, agentura dumana strecurata in
conducerea Partidului Comunist Romin. Acest act istoric a creat conditiile
unui puternic avint al luptelor revolutionare, a creat de asemenea conditiile
pentru desfaurarea cu succes a actiunii pentru infaptuirea frontului
unic muncitoresc. In unele intreprinderi s-au desfaurat actiuni practice
pe baza frontului unic de jos. La uzinele Lemaitre (azi Timpuri Noi) din
Bucure0i,de pilda, in aprilie 1944, muncitorii, actionind in front unic, au
ales o delegatie i au facut o adunare in fata directiei, obtinind o in-
demnizatie de scumpete i scutirea de subscriere la imprumutul de stat
obligatoriu, iar printr-o greva ei au impus reducerea zilei de lucru 1. Astfel
de actiuni care contribuiau la satisfacerea revendicarilor imediate ale
muncitorilor i loveau in acelai time in maina de razboi fascists, aveau
o contributie insemnata la realizarea frontului unic.
Comunitii, antrenind alaturi de ei social-democratii de stinga i pe
muncitorii fail de partid, au pregatit toate conditiile pentru ca, prin
intermediul comitetelor de intreprindere, frontul unic muncitoresc s poata
incepe sa actioneze efeetiv in intreprinderi, chiar data social-democratii
de dreapta s-ar fi opus 2. Aceasta actiune a comun*ilor a avut ca rezultat
faptul ca, tinind seama de cotitura hotarita spre unitatea de actiune
cu Partidul Comunist, a muncitorilor social democrati,
- conducerea
Partidului social-democrat a acceptat la sfiritul lunii aprilie 1944 3
propunerea Partidului Comunist de a se incheia frontul unic munci-
toresc. Mai trebuie sa avem in vedere ca intrarea Armatei Sovietice
eliberatoare pe teritoriul Patriei noastre, la inceputul lunii aprilie 1944,
arata ca zilele regimului fascist sint numarate ea, actiunea pentru rastur-
narea dictaturii fasciste i pentru salvarea tarii de dezastrul national
nu mai putea fi aminata. Aceasta a intarit i mai mult nazuinta spre
unitatea de actiune a muncitorilor comuniti i social-democrati. Consti-
tuirea frontului unic muncitoresc s-a datorat luptei pentru unitatea de
actiune a clasei muncitoare dusa de Partidul Comunist, care, folosind
conditiile objective favorabile, a tiut sA-i apropie social-democratii de
stinga i srt-i ajute a se ridica impotriva social-democratilor de dreapta,
creind astfel o situatie in care liderii social-democrati de dreapta n-au
mai putut sa impiedice incheierea acordului de front unic 4. Este sem-
nificativ ea social democratii de dreapta, ca de pilda tradatorul transfug
Serban Voinea, se piing ca atunci chid au acceptat acordul de front unic,
au fost pui de comuni0i in fata unui fapt implinit" 5, Faptul implinit"
in fata caruia au fost p1u4i social-democratii de dreapta era deplina matu-
rizare a conditiilor pentru inchegarea pe scars nationals a unitatii de
actiune a clasei muncitoare, era lupta consecventa a comuniOilor pentru
1 Romtnia liberd, din 16 aprilie 1944.
2 Vezi nota 5 de la pagina precedents.
3 C. Pirvulescu, op. cit.
4 Sctnteia, nr. 495 din 7 aprilie 1946.
5 La Revue Socialiste, nr. 24-25-26 din 1949, p. 104. In articolul plin de falsuri
calomnii publicat in aceasta revista, $erban Voinea este silit totusi sa recunoascA nAzuinta
muncitorilor social-democrati spre unitate cu comunistii.
www.dacoromanica.ro
frontul unic, era -nazuinta puternieg a social-democratilor de stinga, a

muncitorilor social-democrati sau Mfg de partid spre unitate de actiune
cu comunitii, era faptul cg, pe baza acestei na' zuinte, la sfiritul lunii
aprilie 1944, comunitii atragind alaturi de ei social-democratii de stinga,
au asigurat constituirea frontului unic de jos, in intreprinderi, intre
muncitorii comuniti, social-democrati i far5, de partid. Astfel, ca urmare
a apropierii intre comuniti i social-democratii de stingal, conducerea
Partidului social-democrat a acceptat propunerea Partidului Comunist
de a se incheia frontul unic muncitoresc. La 1 Mai 1944, pe baza late-
legerii intervenite intre Partidul Comunist din Rominia i Partidul Social-
Democrat, a fost infaptuit Frontul Unic Muncitoresc. Aceasta a avut o
mare insemngtate pentru activitatea desfkurata" de partid in vederea
stringerii laolalta a tuturor fortelor antihitleriste pe baza unei platforme
care prevedea : rAsturnarea guvernului de dictaturl fascistg, formarea
unui guvern de uniune nationalg, din reprezentantii tuturor fortelor anti-
hitleriste, leirea Rominiei din rAzboiul antisovietic, izgonirea armatelor
hitleriste din tars, trecerea Rominiei de partea coalitiei antihitleriste,
reforme democratice". Manifestul editat de frontul unic muncito-
resc in cinstea zilei de 1 mai 1944 anunta poporului incheierea fron-
tului unic muncitoresc 3. Frontul unic muncitoresc a constituit un
acord de un tip cu totul opus acordurilor incheiate din calcule poli-
ticianiste, conjuncturale, intre partidele burgheze. Frontul unic munci-
toresc s-a incheiat pe temeiuri principiale, pe baza unei platforme anti-
fasciste i antiimperialiste expusg in manifestul din 1 mai 1944. Platforma
pe baza cAreia s-a incheiat frontul unic muncitoresc exprima linia ela-
boratel de Partidul Comunist, a luptei pentru realizarea frontului unic
national impotriva hitlerismullti. AceastA platform5, potrivit conditiilor
istorice din acel timp nu prevedea in.cg infaptuirea unor transformAri
ale relatiilor de productie, ci indica sarcina imbivarii luptei pentru reven-
dic6rile economice imediate ale clasei muncitoare cu lupta pentru fastur-
narea dictaturii fasciste, pentru eliberarea nationals de sub jugul hitlerist,
pentru ieirea din fazboiul antisovietic.
Manifestul din 1 mai 1944 al frontului unic muncitoresc chema clasa
muncitoare sa lupte pentru ziva de opt ore, pentru mg,rirea salariilor pe
macsura scumpetei, pentru infaptuirea altor m'asuri tinzind la imbunatl-
tirea situatiei ei economice imediatei totodata sublinia datoria -clasei
muncitoare de a lupta pentru infaptuirea marilor sarcini politice ce stateau
in fata intregului popor. Manifestul arata ca toate clasele i pAturile sociale,
toate partidele i organizatiile trebuie sa lupte pentru ieirea din fazboiul
antisovietic, pentru inlaturarea guvernului Antonescu si formarea unui
guvern national din reprezentantii tuturor fortelor antihitleriste, pentru
1 Este semnificativ eh' In cursul tratativelor cu conducerea Partidului Comunist pentru
F.U.M. $i la redactarea manifestului ce anunta Incheierea Frontului unic muncitoresc, P.S.D.
a fost reprezentat de conduc5tori ai aripei de stinga (Libertalea, nr. 958 din 22 octombrie 1947).
2 Epunere facuta de tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberdrii
Romtniei de sub jugul fascist, la Sesiunea solemn a Marii Adunari Nationale, In Scinteia,
23 August 1959, p. 1.
3 Documente din istoria P.C.R., E.S.P.L.P., editia a II-a, Bucureti, 1953, p. 380-382.
6 c. 3215
www.dacoromanica.ro
82 V. LIVEANU 12
izgonirea trupelor hitleriste din tara, pentru alianta cu ITniunea Sovietic/'

i Natiunile Unite, pentru democratie i independent/ national./ 1. Pe
aceeasi linie preconizata de comunisti, a frontului unic national de lupta
Impotriva hitlerismului, mergea i un alt manifest din iunie 1944, al fron-
tului unic muncitoresc 2. Aceasta era expresia faptului ca social-democratii
de stinga, ca i Intreaga muncitorime constienta, 10 dadeau seama de
justetea politicii partidului comunist. Incheierea frontului unic muncito-
resc a Insemnat, deci, chiar de la inceputurile sale, o apropiere tactics si
politica Intre cele doug partide, o apropiere Infaptuita nu pe baza unui
compromis neprincipial, ci pe baza liniei de lupta elaborate de comunisti
In lumina Invataturii marxist-leniniste. De asemenea, o data cu consti-
tuirea frontului unic muncitoresc Intre cele doul partide s-a ajuns la
propunerea comunistilor, la un acord de principiu in problema restabilirii
unitatii sindicale.
Desigur, acordul de front unic incheiat la sarsitul lunii aprilie 1944
era un acord privitor la un numar limitat de probleme. Cele doug partide
Ii pastrau deplina independent/ ideologica, i organizatorica. Dar
Inca de la Incheierea acordului de front unic cu Partidul social-democrat
Partidul Comunist nu privea acest acord ea o Intelegere temporary
oarecare, ci ca un pas spre realizarea deplinei unitati a clasei muncitoare
In lumina nvataturii marxist-leniniste 3.
Conducatorii social-democrati de dreapta, dupe ce an acceptat
Incheierea acordului cu Partidul Comunist, pentru ca nu 1-au mai putut
Impiedica i pentru ca voiau sa obtina un capital politic prin aderarea
fatarnica la politica unitatii de actiune, an continuat In practica sa sabo-
teze frontul unic, au sustinut politica partidelor burgheze reactionare
care au acordat sprijin dictaturii antonesciene ping In ultimele ei clipe 4.
In timp ce conducatorii social-democrati de dreapta continuau,
In practica, sa acorde sprijin partidelor burgheze reactionare i guvernului
fascist unitatea clasei muncitoare continua sa se Intareasca In lupta
pentru rasturnarea dictaturii fasciste. Intr-o serie de Intreprinderi din
Bucuresti, la Atelierele C.F.R. Grivita, la Malaga, Lemaltre, Vulcan (azi
Mao-Tze-dun), S.T.B., la uzinele electrice i apoi In numeroase Intre-
prinderi din tara, au luat fiinta comitete de front unic denumite de
obicei comitete patriotice5, sau mai rar comitete de actiune". Aceste
comitete alcatuite de muncitori comunisti, social-democrati si far/
de partid, luptau pentru satisfacerea revendicarilor economice, profe-
1 Documenle din istoriaP.C.R., E.S.P.L.P., editia a 11-a, Bucuresti, 19,17.3, p. 380-382.
2 Romtnia liberti din 28 iulie 1944.
3 Sctnleia, nr. 1034 din 2 februarie 1948.
4 C. Titel Petrescu a aratat in mai multe rinduri, In 1945-1946, ca el era de pdrere
ca sarcina Incheicrii armistitiului sd revind guvernului Antonescu. G. Titel Petrescu a aratat
ca, chiar In dimineata zilci de 23 August 1944, tntr -o consfatuire In trei cu Maniu bi Bratianu,
el a fost de acord ca Gheorghe Bratianu, In numele celor trei, sa propund lui Antonescu sa
remind la guvern pentru a Incheia armistitiul (Libertatea, nr. 9, din 5 septembrie 1944 $i
309 din 26 august 1945 ; Ultima orli din 23 august 1945 ; Almanahul socialist, 1946, p. 44).
Romtnia libera, nr. 6 din 28 iunie 1944 si nr. 7 din 10 iulie 1944. Scinteia, nr. 485
din 25 martie 1946.
www.dacoromanica.ro
sionale ale muncitorilor din intreprinderea respective, punind lush' accentul

pe lupta politica impotri-va regimului fascist si a razboiului antisovietic I.
Manifestele editate de aceste comitete reproduceau de obicei revendica-
rile cuprinse in manifestele centrale ale F.U.M., aplicindu-le la situatia
locale si subliniind necesitatea unirii tuturor fortelor patriotice in lupta
contra hitlerismului 2.
Frontul unit muncitoresc a stat la baza organizarii, sub conducerea
1 din initiativa comunistilor, a formatiilor de lupta patriotice3. Listele de
membri ai formatiilor de lupta patriotice organizate de P.C.R. aratau
ca in aceste formatii conduse de comunisti au intrat pe linga muncitorii
comunisti si muncitorii socialisti si fare de partid 4. Lupta comuna cu
arma in mina in cadrul formatiilor patriotice a contribuit la intarirea
unitatii intro cei mai inaintati muncitori.
Conditfile favorabile create de inaintarea Armatei Sovietice elibe-

ratoare, panica si dezorientarea din lagArul burgheziei si mosierimii,
starea de spirit revolutionary a poporului, realizarea Frontului unit
muncitoresc au fost folosite de Partidul Comunist pentru a conduce
actiunea fortelor patriotice populare tai a soldatilor si ofiterilor pa-
trioti actiune care a dus la biruinta insurectiei armate de la 23
August 1944. Victorioasa insurectie armata din 23 August, organizata
$i condusa de Partidul Comunist Roman, a insemnat inceputul revolutiei
populare. In prima etapa a revolutiei populare, Partidul Comunist a
stabilit ca directie a atacului principal, nimicirea organizatiilor legionaro-
fasciste, demascarea partidelor burghezo-mosieresti si a social-democra-
tilor de dreapta ca dusmani ai maselor populare, izolarea for de masele
largi ale taranimii si micii burghezii, pentru a atrage aceste mase in alianta,
si sub conducerea proletariatului, in lupta pentru desavirsirea revolutiei
burghezo-democratice. Se intelege ca aceste sarcini complexe puteau fi
infaptuite numai cu conditia consolidarii si dezvoltarii unitatii de actiune
a clasei muncitoare.
Un moment istoric pe drumul realizarii deplinei unitati a clasei
muncitoare a fost restabilirea unitatii sindicale si pe aceasta baza, furtu-
nosul avant al of ganizarii muncitorilor in sindicatele unite. Din initia-
tiva comunistilor, _sindicatele s-au dezvoltat pe baza unitatii muncito-
resti din primele zile dupe 23 August 1944, Inca, inaintea constituirii
oficiale a Comisiei de Organizare a Miscarii Sindicale Unite. Partidul
Comunist arata muncitorilor ca nucleul organizarii sindicatelor trebuia
sa-1 constituie organizarea comitetelor de fabrics, caci aceste organe,
1 Romtnia liberd, nr. 6 din 28 iunie 1944 i nr. 7 din 10 iulie 1944. Senteia, nr. 485
din 25 martie 1946.
2 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, dosar 3029 14 Alf. 265, dosar 15 232-5537
f. 285. Romtnia liberd din 16 iunie 1944.
8 Se tie cd hotarirea luatd In toamna anului 1943 de partid cu privire la organizarea
formatiilor de luptd patriotice a putut fi puss In practice numai dupe Inlaturarea agenturii
dulmane din conducerea partidului.
4 Scinteia din 6 iulie 1946. Cuvintarea rostita de tov. E. Bodndra la Intrunirea munci-
torilor de la S.T.B.
www.dacoromanica.ro
84 V. LIVEANU 14
fiind alese de toti muncitorii, erau cele mai potrivite pentru asigurarea
unitalii reale a tuturor muneitorilor organizati i neorganizati dintr-o
anumitA, intreprindere. Apelul din 28 august 1944 al C.C. al P.C.R. indruma
muncitorii organizati-v6 in comitetele de fabricg, in sindicatele voastre" 1.
La mitingul din 30 august 1944 tovarasul Gh. Gheorghiu -Dej indemna
muncitorii Capitalei organizati-vA in sindicatele unite ale Intreprinde-
rilor voastre, formati comitete de fabricg" 2. Inf6ptuind chemarile comuni-
stilor, care antrenau algturi de ei pe social-democratii de stinga, [intro
27-31 august, muncitorii principalelor intreprinderi metalurgice, textile,
tipografice s. a. din Bucuresti tin adun'ari la care hotgrasc organizarea
sindicatelor din ramurile respective, incepind cu alegerea comitetelor
de fabria, 3. Yn alto orase comunistii au luat de asemenea initiativa infiin-
tarii sindicatelor Inc a in cursul lunii august 1944. La BacAu, de exemplu
la sfirsitul lunii august, organizatia de partid a trecut la convocarea
adunarilor muncitoresti pentru alegerea comitetelor de fabric 4. Din
prima zi a infiintarii for comitetele de intreprindere au pornit lupta cu
patronii pentru infaptuirea zilei de muncg de opt ore, mgrirea salariilor,
salarii egale la munch' egala pentru femei i tineri, infiintarea de cantine
etc. Comitetele de intreprindere au luat locul comitetelor patriotice infiin-
tate in maiaugust 1944 (In uncle locuri organizarea sindicatelor a
inceput cu organizarea unor comitete de initiative).
Conferinta sindicala convocat6 la 1 septembrie 1944, pe baza fron-
tului unit muncitorese, la care au participat delegatia P.C.R. condusa de
tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej i delegatia P.S.D. 5, a consfintit refacerea
sindicatelor pe baza unitgtii muncitoresti si a luptei de clas6. Conferinta
a hotarit constituirea Comisiei de Organizare a Miscarii Sindicale Unite
din Rominia si a indicat principiile care trebuiau sg stea la baza activi-
tatii sindicatelor unite.
Conducatorii social- democrati de dreapta urmgreau s'a evite asezarea
principiului luptei de clash la baza misc6rii sindicale6 . In actul de consti-
tuire al Comisiei de Organizare a Miscgrii Sindicale Unite din Rominia
se prevedea insa, potrivit propunerii delegatilor comunisti, ca organi-
zatiile sindicale s'a" aiba.." la baz'a principiul luptei de class "'. Comisia de
Organizare, insusindu-si pozitia delegatiei Partidului Comunist, preciza
de asemenea ch miscarea sindicala units din Rominia se intemeia pe princi-
piile internationalismului proletar, iar din punct de vedere organizatoric
1 Romtnia liberdi, nr. 15 din 30 august 1944.
2 Ibidem, nr. 17 din 2 septembrie 1944.
3 Cu privire la adunArile din 27-31 august din Bucuresti, pentru Inflintarea comi-
tetelor de intreprindere si a sindicatelor, vezi Rominia liberd, nr. 15-19 din 30 august-3 sep-
tembrie 1944 si Liberlalea, nr. 5 din 31 august 1944.
4 Arhiva Centrals a Instit. de ist. a partidului, fond. 1, dos. 10, f. 22.
6 Romtnia liherd, nr. 17 din 2 septembrie 1944.
6 Unul din delegatli P.S.D. la consfiltuirea din 1 septembrie 1944, I. Jumanca, publi-
case in preajma acestei consfatuiri un articol care referindu-se la sarcinile sindicatelor, se
unirginea sa vorbeascit in vechiul limbaj reformist despre colaborarea" sindicatelor la astfel
de actiuni ca organizarea productiei" sau la conducerea institutillor create de Ministerul
Muncii" f5rA a pomeni nici un singur cuvint despre organizarea sindicatelor pe baza luptei
de clash (Liberlatea, nr. 3 din 29 august 1944).
9 Rominia liberd, nr. 17 din 2 septembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
pe principiile autonomiei sindicale si ale centralismului democratic, pe

principiul organizgrii pe ramura 1. Toate acestea insemnau o serioasi
infringere a politicii reformists de colaborare de clasg, insemnau un succes
al principiilor revolutionare sustinute de comunisti, reprezentau un succes
t l actiunii unite a comunistilor si social-democratilor de stinga. Refa-
cerea unitgtii sindicale pe baza luptei revolutionare de clash, consfintitg
apoi la congresul sindical din ianuarie 1945, care a hotarit constituirea
Confederatiei Generale a Muncii, a oglindit faptul cg ajutati de comunisti,
social-democratii de stinga s-au apropiat de pozitia principialg a Parti-
dului Comunist intr-o problemg de cea mai mare insemngtate pentru lupta
de clasg a proletariatului. Principille care au fost asezate la baza miscarii
sindicale asigurau educarea maselor muncitoresti in spiritul unitgtii in
lupta revolutionarg de clash ceea ce a con.tribuit la crearea premiselor
deplinei unitgti a clasei muncitoare din tara noastra. In fruntea muncii
de organizare a sindicatelor pe baza frontului unic au stat comunistii 2.
Mobilizind muncitorii social-democrati si Mfg de partid, comunistii au
asigurat zadarnicirea incercgrilor social-democratilor de dreapta de a
pune piedici organizgrii sindicatelor unite pe baza luptei de clash 3 i au
creat conditiile unui furtunos avint al miscarii sindicale, In proportii nemai-
vazute ping atunci in tara noastrg. Sindicatele in scurt timp ajung sh
cuprindg o mare parte a clasei muncitoare din Rominia. In ianuarie .
1945, sindicatele cuprindeau 560 000 de membri 4. Dar influenta sindica-
telor depgsea cu mult puterea for numerics, ea insgsi considerabilg. Influ-
enta sindicatelor se extindea in practicg asupra intregii clase muncitoare,
exercitindu-se prin eomitetele de intreprindere. Datoritg conducerii de
Rominia 'Thera, nr. 17 din 2 septembrie 1944.
2 La Arhiva Centrals a Institutului de istorie a partidului se afla materiale privind
rolul de initiatori si organizatori ai constituirii sindicatelor pe care I -au avut comunistii de
eXemplu la Hunedoara (loc. cit., fond. 1, dosar 380, f. 122-123), la Galan si In Valea Jiului
(loc. cit., fond. 1, dosar 10, f. 118-129), la Anina si Bocsa (loc. cit., fond. 1, dosar 40, f. 9)
si In general In Banat (ibidem, f. 11), la BrAila (loc. cit., fond. 1, dosar 10, I. 51), In regi-
unea industrialA Bac5u Piatra-Neamt (ibidem, f. 22 si 25) ca si In judetele mai putin indus-
trializate ca Muscel si Arges (ibidem, f. 66 -69; 173), Teleorman (ibidem, f. 88) etc. In
nordul Ardealului, In septembrie 1944, In Cluj si alte orase aflate Inca sub ocupatia fascist,,
comunistii au luat initiativa transformAriisindicatelor" Infiintate si controlate de autorittitile
szalasiste In sindicate bazate pe lupta de class si pe unitatea muncitoreascA, constituind
sindicate unite (ibidem, f. 132; 178); pe masura eliberarii nordului Ardealului, organizatiile de
partid de acolo au luat initiativa constituirii sindicatelor unite afiliate In Comisia de Organi-
zare a MiscArii Sindicale din Rominia (loc. cit., fond. 1, dosar 486, 1. 11 si urm. 1).
3 Liderii social-democrati de dreapta manifestindu-si ostilitatea Impotriva aseztirii
principiilor luptei de clash Ia baza activitAtii sindicatelor, debitau fraze goale despre solida-
ritatea socials si umanA a tuturor" ca prelins principiu ce trebuie sti cAltitizeascA sindicatele
(Liberia/ea din 17 decembrie 1944). In diferite locuri, social-democratii de dreapta au refuzat
sa participe la organizarea sindicatelor sub pretextul lipsei de directive de la centru" (loc. cit.,
fond. 1, dosar 40, f. 11). In Valea Jiului, de exemplu In 14 sept. 1944, social-democratii de
dreapta s-au opus organizArii sindicatelor spunind ca nu s-au primit instructiuni (loc. cit.,
dosar 1, f. 118). Revoltati de aceasta atitudine, multi mineri din Lupeni si Petrosani voiau
sa IndepArteze pc conducAtorii social-democrati din sindicat si cereau sa se aleaga In condu-
cerea sindicatului numai tovarAsi iesiti din Inchisori (ibidem, f. 121-122); comunistii au
combiitut aceste tendinte sectare artitInd ca trebuie f5cut5 deosebirea Intre lidera reformisti
tradtitori si social-democratii cinstiti cu care trebuie luptat In comun Impotriva fortelor reac-
tionare (ibidem).
4 Viata sindicald, nr. 59 din 3 februarie 1946.
www.dacoromanica.ro
86 V. LIVEANU 16
egtre Partidul Comunist, datorit5, legAturii for nemijlocite cu masele,

datorit5, faptului ca, erau organe ale sindicatelor unite, datoritg faptului
ce Imbinau lupta pentru revendicari economice i politice privind Intreaga
tar5, cu lupta pentru revendicari economice i politice specifice munci-
torilor din Intreprinderea respectivg, reuind In acest fel, in lupta direct5,
cu patronii, sa impung schimbgri importante In viata Intreprinderilor
(ziva de munc5, de 8 ore, desfiintarea carcerilor, a pedepsei corporale
i a militarizgrii intreprinderilor, imbunatatirea simtitoaxe a sistemului
de salarizare, in15,turarea capilor legionari, a direetorilor antonescieni,
controlul muncitorilor asupra productiei), comitetele sindicale de intre-
prindere au devenit scurt timp dupe 23 August 1944, organele de condu-
cere recunoscute ale muneitorimii, actionind ca exponents ale unei not
puteri populare. Succesele rapide obtinute de comitetele sindicale de intre-
prindere in directia satisfacerii revendicarilor imediate ale muncitorilor
au consolidat i au dat un nou i puternic impuls unitatii de actiune a
clasei muncitoare. Comunitii erau aceia care, pastrind o legAtur5, strins5,
tovarkeasc6 cu muncitorii social-democrati i fO,r5, de partid, reprezentau
factorul insufletitor yi conductor al comitetelor de intreprindere. Comu-
ni0ii au obtinut aceasta luptind pentru respectarea cu strictet5, a princi-
piilor autonomiei sindicale.Tocmai pentru cA, politica Partidului Cpmunist
corespundea celor mai scumpe n'azuinte ale oamenilor munch, tocmai
pentru ca toat5, Increderea Qi toate nadejdea for de mai bine i-o puneau
In Partidul Comunist, membrii sindicatelor, pe baza autonomiei sindicale,
alegeau in organele de conducere sindicale pe comuniti sail pe acei munci-
tori care mergeau pe linia Partidului Comunist 1.
Reactiunea a cgutat zadarnic se impiedice formarea comitetelor
de Intreprindere prin incercarea de a interzice adungrile in fabrici 2 prin
Incercarea de a intimida membrii comitetelor prin concedieri3 sau atacuri
teroriste 4, prin manevre neizbutite de a infiinta sindicate galbene 3.
Neputind Impiedica organizarea muncitorilor, reactiunea a trecut la
incercgri de a cuceri comitetele de intreprindere. Inca la sfiritul lunii
decembrie 1944, Intr-un articol al tovarkului Chivu Stoica publicat in
Scinteia, se arAta ca trebuie zdrobite manevrele reactiunii care, regru-
1 Aceasta situatie se oglindeste in materialele citate la p. 84, nota 3.
2 Ministerul de Razboi In 30 august 1944 si Subsecretariatul de Stat al Industriei
de Armament In 23 septembrie 1944 au emis ordine circulare care prevedeau cd in toate
Intreprinderile militarizateadica, practic In toate marile Intreprindericomandantii militari
trebuie sa interzica adunarile si celelalte actiuni politice ale muncitorilor (Sctnteia din 3 octom-
brie 1944). Directiile Intreprinderilor au Incercat, fare succes, sa aplice aceste ordine (A.C.I.P.,
fond. 1, dosar 10, f. 119-120).
Vezi cazuri de acest fel In Romtnia libera, nr. 30 din 14 septembrie si Sctnteia, nr. 33
din 23 octombrie 1945.
4 La Uzinele Margineanca, de pilda, s-a Incercat asasinarea unui conducator sindical
(Sctnleia, nr. 41 din 31 octombrie 19451.
5 Ministrul comunicatiilor din primul guvern Sanatescu a preconizat, tntr -un discurs
public, organizarea unor sindicate" de tip corporatist, fascist, pentru care sa nu existe
lupta de clasti", si In care sa intre .i patronii (Sctnteia, nr. 41 din 31 octombrie 1945).
La Intreprinderea textile Gavana din judetul Arges (Arhiva Centrals a Instit. de ist.
a partidului, fond. 1, dosar 10, 1.1731,1a eXploatarile Intreprinderit Mica (Arhiva C.C.S., Raport
din 4 ianuarie 1945 al Comisiei de Organizare al Sindicatelor Zlatna), patronii au Incercat
fait succes sa organizeze sindicate" nationaliste galbene care sa nu face politica".
www.dacoromanica.ro
pindu-si fortele In jurul partidului national tAr5,nesc, incearc5, sa ridice

muncitorii Impotriva conducAtorilor sindicali pe care ei 11100 i- au ales 1.
La S.T.B., la Malaga (aici prin atacuri Inarmate 6i folosind unele slabiciuni
ale comitetului de Intreprindere), partidele rectionare au Incercat sa
impun5, formarea unor comitete de Intreprindere formate din legionari
6i alti agenti ai reactiunii 2. Actiunea unit5, a muncitorilor mob ilizati de
comunisti a provocat esecul lamentabil al acestor Incercgri ; comitetele
de Intreprindere an ramas mai departe citadele ale uniatii clasei munci-
toare In lupta contra reactiunii. Se poate aprecia c5, ping, la generalizarea
comitetelor F.U.M. pe intreprinderi In aprilieiunie 1945, si chiar dup5,
aceea, acolo uncle comitetele F.U.M. an functionat In mod defectuos
comitetele sindicale de Intreprindere an constituit principalele organe de
jos ale frontului unic muncitoresc 3. Rolul dobindit de comitetele de Intre-
prindere In miscarea muncitoreascg, era o nou5, confirmare a justetei
tacticii Partidului Comunist, care In.c5, din anii ilegalitatii, si in special
dup5, Congresul al V-lea subliniase In nenumarate rinduri InsemnAtatea
creerii comitetelor de Intreprindere ca organ ale luptei unite a clasei
muncitoare.
In perioada 23 August 1944-6 Martie 1945, unitatea Intre parti-

dele comunist si social-democrat s-a Int5,rit In lupta condusg de comunisti
Impotriva guvernelor cu majoritate reactionary, pentru un guvern demo-
cratic. Dupa victoria insurectiei armate, In sinul partidului social-democrat
s-a int5,rit tendinta spre ruptura hotasitl cu politica de colaborare cu
burghezia reactionary, s-a Inta'rit aripa care dorea o apropiere strInsA
de Partidul Comunist. Yn septembrie 1944, rind sarcinile cu caracter
antifascist, antiimperialist, precump5,neau asupra tuturor celorlalte sarcini
ale revolutiei populare, se formeaz5, Grupul Patriotic Antihitlerist. Tinind
seama de acest fapt In primele zile ale lunii septembrie, Partidul Comunist
ia initiativa creerii Grupului Patriotic Antihitlerist. Grupul Patriotic
Antihitlerist ia fiinta In 6 septembrie 1944, cuprinzind pe ling5, partide
i organizatii care formaserl In 1943 Frontul Patriotic Antihitlerist
(Partidul Comunist Romin, Uniunea Patriotilor, Frontul Plugarilor,
Partidul socialist-Or5,nesc) si Partidul social-democrat 4. Grupul patriotic
antihitlerist, Isi propunea salupte pentru realizarea unui Front Patriotic
National 'Ernie" care s5, asigure eliberarea nordului Ardealului, In15,turarea
depling a fascistilor din aparatul de scat si din viata public5,, respectarea
libertAtilor democratice. Potrivit conditiilor din acea perioadl imediat
urmatoare insurectiei, clad nici mAcar nu era Incheiat armistitiul cu
U.R.S.S. si nu se terminase eliberarea teritoriului national platforma
Grupului Patriotic Antihitlerist se baza pe linia frontului unic national.
1 Scinteia, nr. 97 din 30 decembrie 1944. )
2 Sclnteia din 23 si 26 februarie 1945; Carnetul artivistutui, nr. 18 din februarie 1946,
p. 48-49.
a In uncle locuri de exemplu la Galan formarea comitetelor de Intreprindere a
fost precedata de formarea comitetelor de initlativa (Arhiva Centrahl a Inst. de istorie a
partidului, fond 1, dos. 10, f. 128).
a Romtnia liberd, nr. 33, din 17 septembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
88 V. LIVEANU 18
In cursul lunii septembrie, in diferite locuri inclusiv la sate, s-au format

comitete si grupe patriotice antihitleriste 1. In orase, ca de pilda, la Braila,
organizatia de partid a luat initiativa convocarii unei mari adunari a
frontului unit muncitoresc la care au luat cuvintul reprezentanti ai
ambelor partide $i la care cetatenii au aprobat o motiune in sprijinul
frontului unit national patriotic 2. Dar in citeva saptamini de revolutie
s-au succedat mai multe cotituri decit in ani intregi de evolutie pasnica.
La o lung dupa, victoria insurectiei de la 23 August faptele aratau
ca insasi sarcinile anti/ aseiste, antiimperialiste, ale revolutiei populare
(nimicirea resturilor fasciste din viata socials si politica a tarii, eliberarea
nordului Ardealului, participarea alaturi de Armata Sovietica la razboiul
antihitlerist) nu putean fi rezolvate fara infaptuirea unor transformari
a relatiilor de productie, fara lichidarea resturilor feudale din viata
social - economics a tarii. Faptele aratau ca, inlaturarea de la putere a
principalelor forte ale burgheziei si mosierimii grupate in jurul partidelor
lui Maniu si Bratianu era o conditie absolut n.ecesara pentru deplina
lichidare a resturilor rinduielilor si organizatiilor fasciste pentru mobili-
zarea tuturor resurselor tarii in razboiul antihitlerist. Pe de alt.& parte,
victoria insurectiei armate daduse un nou si uria avint nazuintelor revo-
lutionare ale oamenilor muncii care vedeau in rasturnarea dictaturii
fasciste doar un prim pas pe calea transformarii Intregii orinduiri sociale
in interesul maselor populare. In aceste conditii, trecerea la lupta imediata
pentru lichidarea resturilor feudale era necesara pentru a da o lovitura
zdrobitoare reactiunii, pentru a asigura alianta proletariatului cu masele
de baza ale taranimii, pentru a instaura o putere populara capabila sa
desavirseasca revolutia burghezo-democratica si sa, pregateasca trecerea
la revolutia socialista. Calauzit de interesele generale ale luptei de eliberare
a proletariatului, i potrivit cu imprejurarile istorice date, Partidul
Comunist Romin a prezentat in fata intregii tari, in 25 septembrie 1944,
proiectul de platforms a Frontului National-Democrat. Acest proiect era
un program al luptei consecvente impotriva hitlerismului si a resturilor
fasciste din interior, pentru deplina eliberare a teritoriului national si
pentru alianta strinsa cu Uniunea Sovietica, un program de lupta pentru
instaurarea unor largi libertati democratice pentru masele populare, un
program de lupta pentru lichidarea mosierimii ca class pentru ridicarea
nivelului de trai al clasei muncitoare. Proiectul de platform& a F.N.D.
reprezenta de fapt un program revolutionar, un program al desavirsirii
revolutiei burghezo-democratice 3.
Partidul Comunist Romin a desfasurat intr-un timp scurt o munca
politica de explicare i popularizare a proiectului de platforms care a fost
repede insusit de rime deoarece cuprindea revendicarilelor vitale.
1 Arhiva Central4 a Inst. de ist. a partidului fond. 1, dos. 10, f. 22.
2 Ibidem, dos, 380, f. 64, Cf. Scinleia, nr. 12, din 2 octombrie 1944.
3 1116sura nationalizArii principalelor bAnci si a cartelurilor din industria de baz5, preco-
nizata In proiectul de platforms nu avea un caracter socialist (Se tie ca nationalizarile au un
caracter socialist numai In conditiile trecerii Intregii puteri in miinile clasei muncitoare).
Aceasta masura nu a mai fost inclusa In programul de guvernare al F.N.D., ceea ce a Inlesnit
folosirea rezervelor indirecte ca de exemplu gruparea burgheza a lui TAtarescu In lupta
Impotriva principalelor forte ale burgheziei
www.dacoromanica.ro
Proiectul de platforma a trezit entuziasmul maselor muncitoare.

Social-demoeratii do stinga au primit in mod favorabil acest proiect.
Inca inainte de a se anunta o hotarire oficiala a Partidului social-democrat,
in fabrici au avut loc numeroase adunki, pregatite de organizatiile de
partid, adunari la care muncitorii, atit comunistii, cit si muncitorii social-
democrati, si farl partid, si-au insusit proiectul de platforma propus de
P.C.R.l. Social-democratii de dreapta au incercat sa puns piedici crearii
unui larg front democratic de lupta, sa inlesneasca mentinerea guvernelor
cu majoritate reactionara2. Reformei agrare preconizate de Partidul Co-.
munist, social-democratii de dreapta ii opuneau lozinci demagogice cu
scopul de a zadarnici confiscarea paminturilor mosieresti3. Dar liderii
social-democrati de dreapta erau nevoiti sa in seama ca muncitorii
social-democrati ca si muncitorii fara de partid, mobilizati de comunisti
in cadrul adunarilor pe intreprinderi, aprobau in mod public platforma.
Sub presiunea muncitorilor social-democrati care isi insusisera sau erau
pe tale de a-si insusi proiectul de platforma propus de P.C.R., liderii social-
democrati de dreapta nu au indraznit sa se opuna, in mod public adoptkii
proiectului de platforma al F.N.D.Dupa consfatuiri intro reprezentantii
celor doua partide4, la 2 octombrie 1944 a avut loc sedinta comuna a dele-
gatiei C.C. al P.C.R. condusa de tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej si a dele-
gatiei C.C. al P.S.D. alcatuita aproape exclusiv din reprezentanti ai stingii
social-democrate5. La aceasta sedinta an fost adoptate o serie de hotariri
extrem de importante, consfintite printr-o rezolutie. Rezolutia oglindea
faptul ca intre Partidul Comunist din Rominia i Partidul social-democrat
se stabilise o intelegere pe baze principiale nu numai in ce priveste sar-
cinile imediate de lupta contra hitlerisrnului i resturilor fasciste din tars,
dar gi in ce priveste sarcinile de perspectiva, ale proletariatului pe linia
proiectului de platforma propus de Partidul Comunist. Rezolutia sublinia
Scfnleia, nr. 13, din 3 octombrie 1944 si nr. 14, din 4 octombrie 1944. Inainte de
2 octombrie 1944, organizatia Partidului Comunist din Brasov a convocat o adunare a munci-
torilor din oral si din Imprejurimi, la care s-a decis aderarea Ia platforma.
2 Impotrivindu-se organizarii unui front larg al tuturor fortelor democratice, Titel
Petrescu cauta sa sugereze In comentariile publicate In presd cu privire Ia proiectul de plat-
forma, ca gruparea laolaltd a prea multe" organizatii ar fi daundtoare. In schimb el propu-
nea convocarea unei Adundri consultative" formate In mod egal din reprezentantii parlidelor
liberal, national-tardnist, social-democrat si comunist (Libertalea, nr. 34, din 30 septembrie
1944). Propunerea lui Titel Petrescu privind Adunarea consultative" a fost inclusa In scri-
soarea din 29 IX 1944 a C.C. al P.S.D. catre C.C. al P.C.R. (Vezi Libertatea, nr. 35, din
1 octombrie 1944) Adunarea propusa de social-democratii de dreapta prin modul ei de
alcdtuire ar fi constituit un instrument si un paravan pentru Incercarile reactiunii de a se mentine
la putere In cadrul guvernelor asa-zise de colaborare", cu majoritate reactionara.
Social-democratii de dreapta au opus prevederii proiectului de platformd cu privire la
reforma agrara, lozinca demagogica a exproprierii tuturor suprafetelor de pamInt lucrate prin
munca strains (Ibidem). Caracterul demagogic al acestei propuneri se vede si din aceea ca
social-democratii de dreapta, prin liderul for Titel Petrescu, sustineau ca eXproprierea trebuic
conditionatd de o despagubire juste si prealabild" (Libertalea, nr. 1, din 12 septembrie 1944).
Lozinca exproprierii cu despagubire prealabila a Intregului pamInt lucrat prin munca strains"
ar fi Insemnat aminarea fara termen a reformei agrare, cad In conditiile de atunci era impo-
sibil sa se asigure mijloacele financiare pentru despagubirea prealabild" a proprietarilor
pamIntului lucrat prin munca strains.
4 Tribuna poporului din 27 septembrie 1944.
6 ScInteia, nr. 16 din 17 octombrie 1944.
www.dacoromanica.ro
90 V. LIVEANU 20
sarcina oamenilor muncii de a lupta pentru o democrage de tip nou care

sa promoveze in practica interesele oamenilor muncii, preciz'ind ca desa-
vh*rea unitatii de actiune este neeesara pentru apararea intereselor
muncitorimii si ale intregului popor prin infaptuirea unei reale democratii
progresiste"i. Rezolutia arata ca Frontul unic muncitoresc trebuie sa se
bazeze pe o platformei de lupta comunii si ca print introducerea unor mici
addagiri2 proiectul de platform% a P.H.D. propus de catre Partidul
Comunist Romin devine platforma frontului unic muncitoresc.
Platforma prezentata de Partidul Comunist constituia de fapt, asa
cum s-a mai subliniat, un program maret de desavirsire a revolutiei bur-
ghezo-democratice sub conducerea clasei muncitoare. insusirea acestei
platforme de catre social-democratii de stinga si ca urmare a actiunii for
de catre insusi Partidul social-democrat, insemna ca social-democratii
de stinga, datorita muncii de clarificare politica si ideologica desfasurata
de Partidul Comunist s-au apropiat de comunisti nu numai in probleme
tactice sau probleme politics de interes imediat. Adoptarea de catre P.S.D.
a proiectului de platforma, insemna ca social-democratii de stinga s-au
apropiat de fapt de pozitia condunistilor intr-o problema strategica si
ideologica de cea mai mare insemnatate in problema perspectivelor,
a tailor de dezvoltare a revolutiei in Cara noastra.3 Desigur in acea vreme,
principiile teoretice care stateau la baza platformei Frontului unic mun-
citoresc elaborata de comunisti erau departe de a fi dare tuturor mill-
tantilor Partidului social-democrat sau muncitorilor care urmau acest
partid. Actiunea comuna pentru infaptuirea acestei platforme trebuia
insa in mod inevitabil sa inlesneasca intelegerea $i insusirea acestor prin-
cipii principiile Partidului Comunist, principiile invataturii marxist-
leniniste de catre muncitorii social-democrati.
Pentru a se asigura in mod efectiv strinsa unitate de actiune a clasei
muncitoare, rezolutia din 2 octombrie 1944 indica o masura de cea mai
mare insemnatate : infiintarea unui organ comun permanent al celor doug
partide Comitetul Central al frontului unic muncitoresc precum
si infiintarea comitetelor locale ale F.U.M. acolo unde existau organizatii
ale celor doua partide4. Trebuie aratat ca Inca inaintea adoptarii si pu-
blicarii acestei rezolutii, organizatiile locale ale Partidului Comunist
Romin s-au adresat organizatiilor locale ale Partidului social-democrat
cu propuneri de a se infiinta comitete pentru coordonarea actiunilor
comune5. Acum, hotarirea organelor centrale ale celor doua partide pri-
vind constituirea unor organe permanente ale frontului unic muncitoresc
si In special constituirea unor organe locale de front unic muncitoresc ,
1 Sctnteia, nr. 16 din 17 octombrie 1944.
2 Micile adAugiri introduse in proiectul de platforma al P.C.R. priveau masurile pentru
combaterea speculei.
5 Referindu-se la sarcinile frontului unic muncitoresc in prima etapa a revolutiei popu-
lare, tovarAsul Alexandru Moghioros, cu prilejul prelucrarii hotAririlor plenarei dingy ianuarie
1946 a C.C. al P.C.R. in fata activului de partid a regionalei Banat, preciza : Frontul unic
muncitoresc este o forta care ajutA la desAvirsirea revolutiei burghezo-democratice" (Arhiva
centrala a Institutului de istorie a part., fond 1, dosar 385, f. 52).
4 Sctnteia, nr. 16 din 17 octombrie 1944.
5 Vezi rapoarte cu privire la astfel de propuneri ale organizatiilor din jud. Brasov si
Hunedoara la Arh. Centr. a Inst. de ist. a partidului, fond. 1, dos. 10, fil. 96 si 114.
www.dacoromanica.ro
reflecta consolidarea frontului unic i in acelai timp crea not posibilitati

pentru intArirea unit'atii de actiune in practicii, in lupta pentru infap-
tuirea transformkilor revolutionare prevAzute In platformA. Hotkirile
consfatuirii din 2 octombrie 1944 an Insemnat prin aceasta un mare pas
pe drumul unitAtii de actiune a clasei muncitoare. Insuirea de .ckre
P.S.D. a proiectului de platform5, elaborat de P.C.R. a fost urmatii,
imediat de constituirea pe baza aceleiai platforms a Frontului national
democrat i de un uria val de demonstratii i alto actiuni populare pentru
instaurarea unui guvern de F.N.D.
Social-democratii de dreapta au sabotat lupta pentru .un guvern
democratic' dar manevrele for an fost zadarnice. Pe baza propunerilor
comunitilor, In cursul lunii octombrie 1944 au fost constituite comitete
de front unic ale organizatiilor regionale i judetene ale celor doua partide.
In 15 octombrie, de pild5i, a fost constituit comitetul de F. II. M. 1a Galati2.
In procesul verbal de constituire a frontului unic muncitoresc In regiunea
Cluj se aratg, ca", organizatiile regionale ale celor doug, partide s-au de-
clarat de comun acord cu propunerea de a se crea Frontul unic munci-
toresc pe baza platformei propuse de Partidul Comunist" 3. In cursul lunii
noiembrie 1944 comitetele de F.U.M. din regionala Banat, pentru a
lua alt exemplu, erau deja constituite i rezolvau dificultAtile i diferen-
dele provocate de social-democratii de dreapta4. Chiar i acolo undo nu
existau comitete de front unic5 aveau loc consfkuiri intre membrii
celor dou5, partide6. Comitetele de F.U.M. au inlesnit dezvoltarea muncii
comunitilor de la om la om" pentru clarificarea muncitorilor social-
democrati, au contribuit la intkirea 1i dezvoltarea aripii de stinga din
I Dup5 caderea primului guvern S5natescu, conducatorul social-democratilor de
dreapta C. Titel Petrescu, a refuzat sa intre In noul guvern pentru a sustine politica de front
national-democratic (Scinteia, nr. 496, din 7 aprilie 1946) si, cu toate ca se anuntase intrarea
lid to Consiliul F.N.D., a refuzat sa face parte din acest organ de coordonare a luptei pentru
un guvern democratic (ibidem) ]a care participau social-democratii de stinga. In timp ce la
numeroasele Intruniri din octombrie 1944 martie 1945, social-democratii de stinga Stefan
Voitec, Lotar Radaceanu cereau instaurarea unui guvern F.N.D., liderul social-democratilor
de dreapta nu s-a pronuntat niciodata pentru un astfel de guvern si a refuzat sit sprijine o
aerie de actiuni ale social-democratilor de stinga pe linia luptei pentru un guvern democratic
(Ardealul, din 18 si 24 februarie 1946). El a luat o serie de atitudini opuse liniei F.N.D.,
Impotrivindu-se epuraril radicale a elementelor fasciste din viata publics (Libertatea din 12
ianuarie 1945) aprobind vtnzarea aurului Bancii Nationale care speculanti, decisa de ministrul
de finante liberal sub paravanul unui hnprumut de stat (Libertatea din 15 ianuarie 1945).
Citeva zile Inaintea Inlaturarii guvernului Rildescu, Titel Petrescu cerea tntr-un interviu dat
presei burgheze, mentinerea guvernelor de colaborare" adica a guvernelor cu majoritate
reactionary (Semnalul din 18 februarie 1945). Pe aceasta linie, conducatorul social-democra-
tilor de dreapta a dus negocieri cu Radescu si a tntreprins o serie de manevre pentru mentl-
nerea la putere a guvernelor cu majoritate reactionary (Ardealul din 17 februarie 1945).
Despre aceasta politica de Impaciuire" cu reaetiunea dust' de unii social-democrati se
vorbea si In Libertatea din 28 februarie 1945.
2 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, dos. 10, f. 187.
3 Ibidem, f. 138-139.
' Ibidem, dos. 380, f. 118. Cf. dosar 10, f. 202 si dos. 40, f. 1-3.
5 Imediat dupe 23 August 1944 si la Inceputul anului 1945, constituirile comitetelor
de F.U.M. In foarte multe locuri nu se puteau face din cauza ca nu existau organizatii social-
democrate. Ibidem, dos. 10, f. 51; dos. 40, f. 11, dos. 486, f. 11.
Ibidem, dos. 10, f. 20.
www.dacoromanica.ro
92 V. LIVEANU 22
Partidul social-democrat. Ca urmare a muncii politice desfasurate de

comunilti, Inca din aceasta, perioad6,, unii reprezentanti ai P.S.D. in
comitetele de front unic de exemplu la Timisoara se pronuntau
pentru formarea partidului unic pe baza principialitgtii de elasal. kVA--
rirea aripii de stinga din Partidul social-democrat, largile actiuni comune
desfasurate de muncitorii social-democrati i far'0, de partid, Impreuna i
sub conducerea Partidului Comunist, s-au resimtit la ledinta din 1 de-
cembrie a Sfatului Partidului social-democrat care adopt' o rezolutie in
favoarea unit Atli cu comunitii a.
0 alts rezolutie propusa% de un grup de 40 de delegati i care oglindea
procesul clarificarii ideologice a socialitilor de stinga, arata ca Partidul
social-democrat s-a abUut In trecut de la lupta pentru interesele clasei
muncitoare, ca vechile metode trebuie schimbate prin efectuarea unei
cotituri hotArite spre stinga, potrivit cu na,zuintele muncitorilor3.
Folosind intarirea aripii de stinga din Partidul social-democrat,
comunistii, actionind in strins5, unitate cu muncitorii social-democrati4,
an mobilizat proletariatul i intregul popor in lupta contra guvernelor
Cu majoritate reactionarg. Sprijinindu-se pe comitetele de Intreprindere,
comitetele de front unic, Partidul Comunist a mobilizat Intreaga class
muncitoare la uriae demonstratii de mass pentru un guvern al Frontului
national democrats, la actiunile pentru instaurarea unor primari i pre-
fecti democrati, pentru ridicarea taranimii in lupta pentru rcforma agrarg.
1 Arhiva Centrals a Inst. 1st. a partidului, dos. 10, p. 20.
2 Libertatea, nr. 105, din 14 decembrie 1915.
8 In rezolutia propusa viitorului congres at P.S.D. care tinea seams de cotitura produsa
in starea de spirit a muncitorilor social-democrati, dornici sa rupd cu metodele reformiste,
se spunca ca tntr-o vreme, o parte din social-democratia de la not si din alte tari se abatuse
de la misiunea ei, silvirsise greseli tactice care lnstrainase fncrederea si simpatia proleta-
riatului...". In rezolutie se afirma In continuare ca transformarea radicals a societatii nu
mai poate fi conceputa prin mijloacele de altadata. In slujba muncitorilor, locul nostru nu
poate fi declt la stinga ; cu muncitorii si pentru muncitori " (Liberlatea -din 15 decembrie 1945).
4 Comunistii an ajutat pe social-democratii de stinga In lupta pentru zdrobirea lacer-
carilor de revenire In viata politica a liderilor social-democrati de dreapta exclusi din P.S.D.
In 1938, dar care mai pastrau legaturi cu social-democratii de dreapta ramasi In P.S.D.
Partidele burgheze au proiectat In primele zile ale lunii decembrie 1944 numirea lui I. Flu-
ieras ca ministru al munch' (Semnalul din 6 decembrie 1944 si Scinteia, nr. 96, din 28 decem-
brie 1945). Acest proiect n-a putut fi realizat dar grupul condus de Fluieras a Incercat sa
formeze sindicate proprii cu ajutorul aparatului de stat si s-a adresat Partidului social-demo-
crat cu cererea de a parilsi politica Frontului unic si a Frontului-national democrat (Liber-
tatea, nr. 116, din 30 decembrie 1944. Cf. Seinteia, nr. 96 din 28 decembrie 1944). In 28
decembrie, organul central al P.C.R. chema la lupta pentru zdrobirea politica a grupului
lui Fluieras (Setnteia, nr. 96, din 28 decembrie 1941) iar a doua zi C.C. al P.S.D. publica
un comunicat prin care infiera incercarile social-democratilor de dreapta exclusi din P.S.D.
Inca din 1938, de a sparge F.U.M. si F.N.D. ( Libertatea, nr. 115, din 29 decembrie 1944).
In zilele urmatoare, conducatori ai social-democratilor de stinga au publicat articole de demas-
care a lui Fluicras Si acolitilor sai (Libertatea, nr. 117, din 31 decembrie 1944). Incercarea
grupului lui Fluieras de a reveni In viata politica a fost zdrobitii.
5 Acolo de pilda unde conducatorii de dreapta ai organizatiilor social-democrate
locale au refuzat sub un motiv sau altul sa participe la actiunile pentru instaurarea unor
primari si prefecti democrati sau la demonstratiile convocate de organizatiile democratice
ca la Timisoara, Arad, Ploesti. in Valea Jiului etc., comunistii au actionat Impreuna cu social-
democratii de stinga, au mobilizat muncitorii social-democrati si far' de partid poste capul
liderilor de dreapta, au convins pe reprezentantii social-democratilor de stinga sa is cuvintul
www.dacoromanica.ro
23 DIN LUPTA P.C.R. PENTRU UNITATEA, CLASEI MUNCITOARE 93
In decurs de citeva luni dupa 23 August, arata tovarasul

Gh. Gheorghiu-Dej partidul a reusit sa cistige de fapt majoritatea
poporului, s faureasca un larg front democratic, care cuprindea pe mun-
citori, tarani, intelectuali, paturile mijlocii de la orase, masele de femei si
tineret, oamenii muncii apartinind nationalitatilor conlocuitoare" 1.
Porta muncitorimii unite, care unea in jurul ei masele largi populare a
dus la infringerea provocarilor singeroase ale reactiunii, la instaurarea
puterii populare.
Pe baza propriei for experiente masele muncitoresti s-au putut
convinge ca unitatea de actiune a muncitorilor comunisti, social-demo-
crati si Mr5, de partid, sub conducerea Partidului Comunist, asigura unirea
Intregului popor in jurul proletariatului si sub conducerea proletariatului,
2,sigura victoriile impotriva clasei muncitoare in lupta contra burgheziei.
Victoria de la 6 Martie 1945 n-a fost numai o victorie in batalia pentru
putere ea a fost 1i o victorie a luptei pentru intarirea unitatii revolu-
tionare a clasei muncitoare.
MIN, cum se stie, in prima etapa a revolutiei populare, puterea

instaurata In 6 Martie 1945 a indeplinit, sub conducerea Partidului Co-
munist Romin, sarcinile dictaturii proletariatului Eli taranimii. Frontul
unit muncitoresc a reprezentat in aceasta perioada garantia trainiciea
puterii populare. infaptuirile istorice ale noii puteri au fost obtinute datoi
rite luptei unite a clasei muncitoare condusa de comunisti. Masurile ini-
tiate pe linie de stat de Partidul Comunist care avea rolul hot'a'ritor in
guvern erau luate in intelegere Eli cu sprijinul social-democratilor de
stinga ai caror conducatori participau i in guvern. Actiunea unit/ in
cadrul guvernului de dictatura a proletariatului si a taranimii arata ca
social-democratii de stinga s-au apropiat i actionau alaturi de comunisti
in problema fundamentala a revolutiei problema puterii de stat si a
,scareinilor ei.
Imediat dup5, instaurarea puterii populare, Partidul Comunist a
mobilizat clasa muncitoare pentru a ajuta taranimii sa aplice legea de
reforms agrara care asigura lichidarea mosierimii ca clasa si inlaturarea
resturilor feudale din agriculture. Trimiterea muncitorilor la tug pentru a
Indruma taranimea in infaptuirea reformei agrare s-a efectuat potrivit
indicatiilor C.C. al P.C.R., sub conducerea organizatiilor de partid, pe
la aceste manifestatii pentru a sprijini lupta contra fortelor reactionare ; social-democratii
de dreapta au 'limas astfel izolati (Arhiva Central/ a Institutului de istorie a partidului,
fond 1, dos. 10, f. 86 -87; 113; 115; dos. 40, 1. 1-3, 10; dos. 10, f. 115). Trebuie reamintit
ca si la Bucuresti, asa cum reiese din studierea atenta a presei, liderii de dreapta ai P.S.D.,
ca de exemplu Titel Petrescu, nu au luat cuvintul niciodata la mitinguri pentru a cere insta-
urarea unui guvern democratic. Comunistii au organizat totusi in Capitals uriase demons-
tratii de mast, la care muncitorii social-democrati au participat alaturi de muncitorii comu-
nisti si Vara de partid si la care social-democratii de stinga luau parte active, pronuntin-
du-se pentru un guvern democratic.
1 Expunere facut a de tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a anioersre a eliberdrii Romtniei
de sub fugal fascist" la Sesiunea solemn/ a Marii Adunari Nationale, in Sctnteia, 23 August
1959, p .1,
www.dacoromanica.ro
94 V. LIVEANU 24
baza.frontului unit muncitoresc, in cadrul si cu acordul sindicatelor1.

Comitetul Central al Partidului Comunist Romin a aratat ca pentru apli-
carea cu succes a reformei agrare este necesar ca muncitorii sa ajute tara-
nimea nu numai la confiscarea si impartirea pamintului mosieresc, dar
i la insamintarea intregii suprafece arabile a tarii2. Intr-adevdr, reforma
agrara a fost realizata de masele de baza ale taranimii sub conducerea
si cu ajutorul direct al echipelor de muncitori comunisti, social-demo-
cra0 si fara de partid, trimisi la tars pe linia sindicatelor. Aceste echipe
au cuprins zeci de mii de oanlini3. Numai organizatia regionals Banat
a P.C.R. a organizat in martie iulie 1945, trimiterea la tars, pentru
ajutorarea taranimii in probh ma reformei agrare si a muncilor agricole
54 069 muncitori4. Trimiter(a in masa a muncitorilor la tarn pentru
a ajuta pe tarani si infaptuirea cu succes a reformei agrare a consti-
tuit nu numai un moment istoric in lupta pentru infaptuirea aliantei
proletariatului cu taranimea sub conducerea partidului. Ea a constituit
totodata un moment insemnat pentru consolidarea unitatii clasei mun-
citoare pe temeiul propriei experiente care a confirmat Inca o data
justetea politicii comunistilor intr-o problema esentiala a revolutiei
problema taraneasca. Ca si rezolvarea problemei agrare toate celelalte
realizari ale puterii populare in cele mai variate domenii (amintim
doar restabilirea administratiei romine0i in nordul Ardealului, participa-
rea la zdrobirea militara a hitlerismului, instaurarea celor mai largi liber-
tati democratice pentru masele oamenilor muncii, promovarea unei politici
externe de strinsa prietenie cu Uniunea Sovietica) au reprezentat totodata
jaloane pe drumul unitatii clasei muncitoare care se convingea pe baza
faptelor ca unirea in jurul comunistilor si a ideilor for corespunde inte-
reselor vitale ale muncitorilor, este conditia victoriei in lupta de eliberare
socials si nationals a proletariatului si a intregului popor.
Partidul Comunist a aratat poporului ca o data r5zboiul teiminat,

sarcina imediata si principals era refacerea economics a tarii, in vede-
rea ridicarii nivelului de trai al maselor. Lupta pentru refacerea econo-
mica facea atunci parte integranta din lupta politica pentru rezolvarea
problemei fundamentale a revolutiei : problema puterii. Refacerea eco-
nomics si prin aceasta imbunatatirea situatiei oamenilor muncii trebuia
sa aiba o insemnatate hotaritoare fn desfasurarea bataliei pentru conso-
lidarea noii puteri. Redresarea economics a tarii trebuia sa smulga din
1 0 circulars a C.C. al P.C.R. de la tnceputul lunii aprilie 1945 arata ca C.C. al
P.C.R. a hotarlt ca organizatiilc de partid sa trimita la sate echipe de muncitori In bite-
legere $i In cadrul sindicatclor, (respectiv a organizatiilor din Intreprinderi) jinlnd seama de
eXpericnta tovarasilor care au luat parte la campania de reforma agrara" (Arhiva Centrals
a Inst. de ist. a partidului, fond 1, dos. 380, f. 2-3).
2 Ibidem, f. 1.
a G. Apostol, Sindicalele din R.P.R. to lupta pentru construirea socialismului, In 50 de
ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romtnia, Bucuresti, 1956, p. 36.
Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, fond 1, dos. 40, f. 19. Rapoarte din
lunie ai iulie 1945 privind trimiterea de echipe la lard de catre organizatiile de partid din
Moldova si din Cluj se afla la loc. cit., dos. 27, f. 40 $i dos. 21, f. 13.
www.dacoromanica.ro
miinile burgheziei principala ei arms politica trebuia s5, zadarniceas1

Incercarile reactiunii de a folosi greutatile economice provocate de razboi
si de seceta, de specula i sabotajul capitalitilor, pentru a provoca nemul-
tumirea maselor populare i a le ridica impotriva puterii populare.
Partidul Comunist a aratat oamenilor munch ca refacerea econo-
mica era posibila numai prin eforturi maxime pentru folosirea resurselor
interne ale Orli, prin acceptarea unor privatiuni i sacrificii grele, dar
temporare, cu scopul de a deschide poporului nostru un viitor luminosl.
Yn conditidle unor neinchipuite greutati economice i a luptei indirjite cu
fortele reactionare, s-a Intarit organizarea i unitatea clasei muncitoare.
A crescut In primul rind influenta politica i forta numerics i organiza-
torica a Partidului Comunist. Creterea si intarirea partidului de avan-
garda cea mai inaltd forma, a unirii de class a proletarilor"2 era prin-
cipalul izvor al fortei unitatii muncitoreti.
S-a Intarit unitatea clasei muncitoare In sInul sindicatelor unite.
Fats de 560 mii In ianuarie 1945 numarul membrilor de sindicat a crescut
la circa un milion In aprilie 19453 i la 1 300 000 in august 1945.4' Creterea
sindicatelor s-a desfaurat In conditiile luptei neintrerupte cu patronii
pentru respectarea drepturilor muncitorilor Inscrise In legile promulgate
de guvern i in contractele colective. Departe de a se margini la proble-
mele ingust profesionale, sindicatele participau In mod activ la lupta
pentru refacerea economics, pentru sprijinirea puterii populare. Crq-
terea furtunoasa a sindicatelor era prin aceasta un indiciu al intaririi
coeziunii, al dezvoltarii contiintei i activitatii politice ale celor mai
largi paturi muncitoreti.
pn acest timp a crescut i numArul membrilor partidului social-
democrat ; muncitorii intrati In acest partid constituiau baza socials a
aripii de stinga a' soeial-democratiei, sprijineau eforturile comunistilor
de a intari unitatea clasei muncitoare. Muncitorii membri ai Partidului
social-democrat erau Insufletiti de spiritul unitatii cu comunitii, parti-
cipau la lupta condusa de Partidul Comunist Romin pentru consolidarea
i dezvoltarea regimului democrat-popular. 0 data", cu procesul apropierii
social-democratilor de stinga de pozitia revolutionary a comunistilor,
proces care progresa multumita muncii de clarificare politica desfaurata
de Partidul Comunist Romin, s-a desfaurat un proces opus de acti-
vizare fn sinul Partidului social-democrat a elementelor social-demo-
crate de dreapta. Inlaturate de la putere, principalele forte politice ale
burgheziei i moierimii Incercau sa foloseasca in scopurile for reactio-
nare Partidul social-democrat, puninduli sperantele in social-demo-
-
cratii de dreapta de la care ateptau spargerea Frontului unit munci-
1 La 1 mai 1945, in editorialul Greutatile trebuiesc fnninse, publicat In organul C.C. al
P.C.R., Senteia, se spunca : este vorba de ales Intre o noun Intrecere Intre preturi si salarii care
duce la inflatie si la haos economic, si Intre o munca Incordata pentru o produc(ie pe o
scars marita a m5rfurilor si la organizarea cooperativelor Si economatelor de aprovizionare.
Muncitorimea n-a stat la Indoiald si a ales accasta de-a doua cale, calea sacrificiilor momen-
tane, e drept, dar singura justa si care va duce la rezultate pozitive".
2 Lenin, Opere, vol. 31, Bucuresti, 1956, p. 33.
3 ScInteia, numAr special pentru 1 Mai 1945.
4 Sctrzteia nr. 316 din 2 septembrie 1945.
www.dacoromanica.ro
96 V. LIVEANU 26
toresc. In aceastd perioadd principalul sprijin politic al social-democra-

tilor de dreapta 11 formau in primul rind elementele neproletarel mic
burgheze, chiaburesti2i burgheze3 pdtrunse in acest partid, elementele
reactionare - fotii hitleriti, antonescieni, legionari4, maniti5 sau
din alte partide burgheze6 intrate in acest partid - inainte i mai ales
dupd 6 Martie 1945 -pentru scdpa de raspunderile trecutului i pentru
a avea un paravan in spatele caruia sa-i continuie activitatea antipopu-
Chiar i organele de presd oficiale ale Partidului social-democrat
vorbeau despre afluxul in acest partid a elementelor reaction.ares. (Trebuie
subliniat ca aceste fapte arata ca pozitia comunitilor, care subliniau
ca exeluderea elementelor reactionare era o conditie pentru faurirea
partidului ureic muncitoresc pe baze revolutionare, era absolut indrep-
tatitd).
Sprijinul social-politic al social-democratiei de dreapta il mai formau
elementele chiabureti sau mic burgheze (mici patroni etc.) intrate in
fabrici in timpul rdzboiului pentru a obtine mobilizarea pe loc 9 unele
elemente din fabrici corupte de patroni sau de politicienii burghezi, ele-
mentele fasciste din fabrici Inc, nedemascate etc.
1 Un material de sinteza redactat de sectia organizatorica a C.C. al P.C.R. In cursul
lunii decembrie 1915 arata ea In timp cc muncitorii din Partidul social-democrat sprijind aripa
sling a partidului, - social-democratii de dreapta sint sprijiniti de elemente neproletare nou
intrate In P. S. D. (Ibidem, dos. 380, f. 49).
2 In Banat de pada, au intrat In P.S.D. numerosi chiaburi, In special chiaburi germani
hitleristi a caror aparare o luau social-democratii de dreapta (Arhiva Centrals a Inst. de ist.
a partidului, fond. 21, dos. 125, f. 111, 228, 238).
a Inca inainte de 23 August 1944 In P.S.D. au Inceput sa intre negustori $i patroni
care faceau agitatie reactionare (Ibidem, fond. 1, dos. 10, f. 32). In cadrul P.S.D. functiona
In mod oficial gruparea industriasilor social-democrati" gi gruparea comerciantilor social-
democrati".
4 Cu privire la intrarea incurajata de social-democratii de dreapta a legionarilor $1
altor fascisti In P.S.D. vezi Arhiva centrals a Inst. de ist. a partidului, fond. 2, dos. 125,
1. 111, dos. 10, f. 70, 112, 136 ; dos. 27, f. 71, 90 ; dos. 33, f. 67; dos. 40, f. 31, 44, 283 ;
dos. 125, f. 111; dos. 380, f. 119 ; dos. 385, f. 121.
6 La 22 martie 1945 Libertatea anunta ea In judetul Ilfov, In numeroase comune,
organizatiile maniste au trecut In bloc la P.S.D. Cu privire la intrarea In mare numar a manis-
tilor In P.S.D., la Resita $i in Imprejurimi, cf. Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului,
fond. 2, dos. 125, f. 3.
6 Inca de la 22 iunie 1944, conducatorii partidului radical-taranesc (iunianist) au
iscalit fuziunea acestui partid cu Partidul social-democrat (vezi actul de fuziune intre P.S.D.
$i P.N.T. In Libertatea, nr. 3,' din 29 august 1944. Cf. Almanahul socialist din 1946, p. 77).
7 La congresul din octombrie 1947 al Partidului social-democrat raportul secretaria-
tului arata ca muncitorii formeaza 27,65% din numarul membrilor P.S.D. (Libertatea, nr. 429,
din 10 octombrie 1947).
8 In revista teoretica a P.S.D. se arata ca elementele neproletare care an venit In
numar asa de mare In partid, n-au facut-o Insa, fiindca In noaptea de 23 August $i -au schim-
bat conceptiile subit, ci o mare parte dintre ei au cautat numai un ascunzi$ sigur... O mare
parte dintre acei veniti la not n-au cautat conducerea noastra politica, ci apararea for Insasi
prin sediile noastre" ... In continuare se vorbea despre reactionari elemente dusmanoase
partidului, care au servit prin origina sau conceptia for mai mult sau mai putin fascismul
romin $i care s-au introdus $i se ascund In partidul nostru" (V Moral social, an, II, seria IV,
nr. 7-8-9 din iulie-august-septembrie 1947, p. 74-75).
9 La Resita si In centrele industriale lucrau numerosi chiaburi (inclusiv In posturi
cheie ca la furnale) care sprijineau reactiunea $i sabotau productia (A.C.I.P., fond 2, dos. 125,
f. 71-72).
www.dacoromanica.ro
Conducatorii social-democrati de dreapta continuind vechea poli-

tica de colaborare cu burghezia reactional* au cautat sa submineze gu-
vernul democratic si baza lui unitatea clasei muncitoare. Dupa, ce in
primele s'aptamini de dupa 6 Martie 1945 au adoptat atitudine de vadita
77 rezerva'", adica de refuz de a sprijini guvernul democratiel, social-demo-
cratii de dreapta tree, in iunie-iulie 1945, la cererea de a se inlocui gu-
vernul de concentrare democratic, 2 ; atunci cind regele in complieitate
eu cercurile imperialiste strain intrerupe raporturile" cu guvernul
democratic (august 1945-1 ianuarie 1946) incercind in mod direct
sa-1 rastoarne social-democratii de dreapta intetesc atacurile contra
guvernului, iii anunta intentia de a merge singuri in alegeri si de a forma
un guvern de colaborare en partidele burgheze istorice"8.
Politica ferma a Partidului Comunist Romin indreptata spre conso-
lidarea i dezvoltarea continua a unitatii de lupta a clasei muncitoare, a
zadarnicit incercarile social-democratilor de dreapta de a submina frontul
unic muncitoresc si puterea popular,. Aplicind o tactics elastic,, Partidul
Comunist Romin si-a indreptat eforturile spre clarificarea ideologic, i
politica a muneitorilor social-democrati, cu scopul de a-i apropia pe acestia
de comunisti si a ridica insasi masa membrilor P.S.D. impotriva social-
dernocratilor de dreapta din conducerea acestui partid4. Potrivit indicatii-
lor Comitetului Central al P.C.R.8, comunistii s-au str5,duit cu succes ca
pe baza stabilirii legaturilor tovarasesti, prietenesti si a muncii politico
de la om la om" sa convinga social-democratii de stinga sa condamne in
1 Scinteia, nr. 96, din 7 octombrie 1946. C. Titel Petrescu a refuzat sa intro In guvernul
de la 6 Martie, iar la uriasa demonstratie din 1 Mai 1945 din Bucuresti, el a fost singurul
dintre vorbitori care nu a rostit un singur cuvint despre frontul unic muncitoresc (Libertatea,
4 mai 1915). Reprezenlantii social-democratilor de dreapta care au ocupat posturi de subse-
cretari de staL sabotau intisurile guvernului democratic (Arhiva Centrals a Inst. de ist. a parti-
dului, dos. 40, f. 409, dos. 380, f. 49).
2 La Inceputul lui iunie, Titel Petrescu lii exprima la o adunare publics speranta In
formarea unui guvern al Partidului social-democrat (Libertatea, 4 iunie 1945) iar In iulie 1945
a prezentat un Intreg proiect In acest sells care cerea formarca unui guvern pur social-demo-
crat". (Lesacov, Romtnia In drum spre socialism, Bucuresti, 1950, p. 36). Fomarea unui guvern
pur social-democrat" trebuia de fapt sa preceada formarea unui guvern de colaborare cu
partidele reactionare manist $i bratienist In favoare a carora Titel Petrescu a facut o serie de
declara(ii publice (vezi Libertatea, nr. 305, din 20 august 1945 ; Ultima ord, 23 August 1915).
3 La 26 septembrie 1945 si la 14 octombrie 1945, C. Titel Petrescu. In discursuri la adunari
publice reia zvonurile calomnioase ale burgheziei cu privire la caracterul antidemocratic al
guvernului de la 6 Martie 1945 In care intrasera dupa cum se itie $i social-democratii de stinga
(Libertalea, nr. 354, din 7 octombrie 1945 ; Scinteia, nr. 394 din 7 aprilic 1946) ; la adunarea
din 14 octombrie el a mai declarat cu dezinvoltura ca Partidul social-democrat va iesi
primul la alegeri si va lua puterea Impreuna cu alte partide (Libertatea, an. 337 din 28 septem-
brie 1945). Care erau aceste alte partide se putea vedea din aceea ea In cuvintare nu se
vorbea nimic despre unitatea de actiune cu comunistii cu celelalte forte democratice
din aceea ca social-democratii de dreapta considerau ca partidele lui Maniu st Briltianu ar fi
Post Indreptatite sa participe la guvern (La revue socialiste, nr. 24, 25, 26 din 1949, p. 106).
4 Sarcina trasata de Comitetul Central al Partidului Comunist Romin, de a se mnobiliza
muncitorii social-democrati In vederca intaririi unitatii muncitoresti si a demascarii scizionis-
tilor era temeinic prelucrata In cadrul organelor locale de partid (Cf. Arhiva Central, a Inst.
de ist. a partidului, fond. 1, dos. 27, f. 309).
5 Cu privire la prelucrarea acestor indicatii In cadrul organelor locale de partid. Cf.
ihidem, f. 302.
7 C. 3215 www.dacoromanica.ro
98 V. LIVEANU 28
mod public sau in cadrul organizatiilor social-democrate politica scizio-

nista, antipopulara a social-democratilor de dreapta 1.
Un important rol in intarirea unitatii de actiune a clasei munci-
toare 1-a avut crearea propusa de Partidul Comunist Romin a organelor
comune de F. U. M. insarcinate cu coordonarea activitatii organizatiilor
de jos, din intreprinderi, ale partidelor comunist si social-democrat. In-
fiintarea unor astfel de organe fusese prevazuta, dupa cum se tie in re-
zolutia din 2 octombrie 1944 ale delegatilor conducerilor celor doua partide.
In perioada pregatirilor pentru ziva de 1 Mai 1945, Comitetul Central al
frontului unic muncitoresc a trimis organelor locale ale celor doua partide
Circulara nr. 2" 2 care prevedea infiintarea si modul de functionare a
comitetelor judetene, orasanesti, de sectoare si de intreprindere ale fron-
tului unic muncitoresc. Comitetele de F. U. M. pe scars regionals, jude-
teana si oraseneasca luasera fiinta, asa cum s-a aratat, inca din octombrie
1944. Circulara nr. 2 preciza cu mai multi claritate sarcinile si atributiile
lor. Functionarea acestor comitete alcatuite pe baza paritatii nu afecta
deplina independents a color cloud, partide. Circulara arat5, ca sarcina comi-
tetelor de front unic era de a asigura colaborarea strInsa a comunistilor
si social-democratilor in lupta pentru infaptuirea tuturor masurilor ini-
tiate de guvernul democratic, de a demasca si zdrobi manevrele dusma-
nilor unitatii clasei muncitoare. Circulara sublinia in special datoria comi-
tetelor de F. U. M. de a demasca si sanctiona elementele reactionare si
fasciste intrate in organizatiile muncitoresti pentru a submina dinauntru
unitatca de lupta a clasei muncitoare. Insemnatatea comitetelor de front
unic consta in aceea ca lnlesneau o legatura continua intro membrii si
organizatiile de jos ale celor doua partide, Inlesneau apropierea practica,
zilnica, conlucrarea tovaraseasca intro muncitorii comunisti si social-
democrati. Comitetele de front unic din intreprinderi reprezentau cadrul
pentru rezolvarea de. comun acord a problemelor intervenite in munca
zilnica a organizatiilor de jos ale celor doua partide. Clauza cuprinsa in
Circulara nr. 2 a C.C. al P.M.R. cu privire la sarcina comitetelor de F. U. M.
de a demasca elementele scizioniste, crew not posibilitati pentru ca munci-
torii comunisti sa ajute si sa ridice pe tovarasii for social-democrati In lupt a
contra dusmanilor unitatii muncitoresti. Imediat ce s-au format, comitetele
de front unic din Intreprinderi au actionat pentru intarirea unitatii de ac-
tiune, pentru sprijinirea guvernului democratic, pentru marirea productiei3.
Indeplinind sarcinile trasate de Comitetul Central al P.C.R.4, comu-
nisi ii au fost in fruntea actiunii pentru Infiintarea comitetelor de front
1 Informatii privind actiunile pe care muncitorii social-dcmocrati, ca urmare a mune ii
polilice duce de comunisti, le-au desfilsurat impotriva conduciltorilor de dreapta, pentru Intfi-
rirea Frontului unic muncitoresc se afla la Arhiva Centrahl a Inst. de ist. a partidului, fond .
1, dos. 380, f. 77, 49.
2 Un exemplar al acestei circulare se aflil la biblioteca Inst. de ist. a partidului de pe
IMO C.C. al P.M.R.
3 Relalnri cu privire la adundrile si hothririle comitetelor de front unic din intreprinderi Sc gil-
sesc in Scinleia din 27 iunie 1915, 4 iulie 1915,14 iulie 1945, 2 iulie 1945, 31 lithe 1945 etc. ; Libertaloa,
nr. 302 din 17 august 1945, nr. 322 din 10 septembrie 1945, nr. 341 din 3 septembrie 1945 etc.
4 La conferinta organizatiei regionale Brasov, din august 1945, de eXemplu, din partea
Comitctului Central a participat tovarilsul RAU Rangliet, care a ara tat di muncitorii social-
www.dacoromanica.ro
unic muncitoresc pe scara, locals 1 in intreprinderi. In cursul lunii iunie

1945 erau organizate comitetele de front unic muncitoresc in toate
marile intreprinderi i in sectoarele din Bucureti ; organizatia P.C.R.
din Capitala, a luat initiativa organizarii edintelor pe capita15, a comi-
tetelor de front unic, precum i a adunarilor de front unic in intreprinderi
cu organizatiile celor doua particle". Adunki asemanatoare pe orap i pe
intreprinderi care au insemnat un pullet de plecare pentru o noun intarire
a frontului unic, au fost initiate de comitetele regionale pentru Regio-
nals Cluj2, unde in iulie existau comitete de front unic in toate intreprin-
derile cu exceptia uneia singure3, la Bralov i in centrele muncitoreti
apropiate unde s-au infiintat comitete de front unic in toate marile intre-
prinderi4, la Simeria i Alba Tulle. Astfel de adunari au devenit o prac-
tica obinuita a muncii organizatiilor de intreprinderi i locale i a comi-
tetelor de front unic. Scurt timp dupa infiintare i inceperea functionarii
comitetelor de front unic, organizatiile Partidului Comunist au obtinut
succese insemnate in directia imbunatatirii raporturilor cu muncitorii
social- democrati, a rezolvarii de comun acord a problemelor economice,
administrative, politice, a combaterii elementelor scizioniste, in toate
centrele industriale importante In BucurWi, Brapv6, Reita7, Timi-
para, Arad, i centrele petroliferel, Clujli, 'min, Ferdinand's .a.
Directivele conducerii Partidului Comunist precizau ca, este nece-
sara, cuprinderea in frontul unic a intregii mase a proletariatului, a
tuturor muncitorilor pentru a se zadarnici astfcl manevrele reactionare
ale social-democratilor de dreapta i a se asigura victoria luptei revolu-
tionare a clasei muncitoare. In legatura cu aceasta, conducerea Partidului
Comunist sublinia ca sarcina comitetelor de front unic muncitorese
nu se mkginea la asigurarea colaborarii intro membrii partideloL
comunist i social-democrat. Comitetele de front unic, aratau comunitii,
trebuiau ss asigure intarirca unitatii tutu' or muncitorilor in jmul olga-
nelor frontului unic. La o adunare convocata, de comitetul de front unic
de la S. T. B. tovaraul Emil Bodnara arata ca, legatura intro aceste
doua partide, comunist i social-democrat, este o baza de unire, de orien-
tare, dar Frontul unic muncitorese trebuie inteles in sensul larg 'de cu-
democrati trebuie clarificati asupra accstei necesitilti (a Intiiririi F.U.M.1 chernati si colabc-
rem cu noi, prin crearea Comitetelor de F.U.M. In toate marile Intreprinderi, In toate cartierele,
In toate circumscriptiile" (Arhiva Centrals a Instit. de ist. a partidului, fond. 1, dos. 40, f. 159),
1 Scinteia din 27 iunie 1945, 4 iulie 1945, 14 iulic 1945, 20 iulie 1945, 31 iulie 1945, 3 au-
gust 1945.
2 Arhiva centrals a Inst. de ist. a partidului, fond. 1, dos. 21, f. 84.
3 Ibidem, f. 7.
4 Ibidem, dos. 40, f. 77.
6 Scinteia din 17 august 1945.
6 Arhiva centrald a Inst. de ist. a partidului, fond. 1, dos. 40, f. 77.
7 Ibidem, f. 42.
Ibidem, f. 35.
9 Ibidem, f. 31.
1 Ibidem, f. 177.
11 Ibidem, dos. 21, f. 12, 84, 89.
12 Ibidem, dos. 27, f. 105.
18 Ibidem, dos. 40, f. 33.
www.dacoromanica.ro
100 \. L1VFANU 36
prindere a fiecarui om al muncii, indiferent data el face parte din Partidul

social-democrat, din Partidul Comunist, sau nu este inscris in nici unul
din aceste particle". Yn aeelasi sens, la conferinta regionalei Satu Mare,
in august 1945, tovarasul Leontin S'alajan sublinia : Este adevarat ca
frontul unic muncitoresc s-a format prin acordul intervenit intre Partidul
Comunist si Partidul social-democrat, dar Frontul unic muncitoresc nu
se margineste la atit, ci reprezinta unitatea de actiune a intregii clase
muncitoare, atit a celor care slat incadrati in cele doua partide cit si a
color Mr5, partid"2.
Po linia indicata de Partidul Comunist Romin, comitetele de front

unic au contribuit la dezvoltarea unitatii de actiune a intregii muncitorimi,
inclusiv a muncitorilor care nu erau membri in nici unul din cele doua
partide.
Fireste, comitetele de front unic nu reprezentau un seop in sine ci
aveau ca sarcina sa mobilizeze muncitorimea i toti oamenii muncii
in lupta pentru rezolvarea numeroaselor i grelelor probleme care se puneau
in fata puterii populare. Constituirea comitetelor de front unic din intre-
prinderi era insotita de obicei de adoptarea unei motiuni care cuprindea
angajamentul membrilor celor doua partide de a lupta pentru spriji-
nirea guvernului democratic, pentru marirea productiei, pentru demas-
carea sabot orilor, speculantilor si seizionistilor clasei muncitoare S. Studierea
amanuntita a actiunilor desfasurate in cadrul comitetelor de F. U. M ar
depasi cadrul luerarii de fata, caci aceste actiuni se identifica cu uriasa
lupta desfasurata de clasa muncitoare condusa de comunisti pentru conso-
lidarea si dezvoltarea regimului democrat-popular. Este necesar totusi sa
amintim unele aspecte mai importante. Asa cum s-a mai subliniat, problema
centrala care trebuia rezolvata de puterea populara era aceea a recons-
tructiei economice a tarii. Comitetul Central al Partidului Comunist Romin
a trasat ca sarcina membrilor de partid de a fi in fruntea muncii pentru
marirea productiei, de a mobiliza toti oamenii muncii la reconstructia
economica si de a veghea la intarirea unitatii clasei muncitoare in cursul
acestor actiuni. Circulara C. C. al P.C.R. din aprilie 1945 arata ca : in
campania de ridicare a productiei din intreprinderi, din fabrici, trebuie scos
in evidenta rolul partidului si intarite sindicatele i frontal unit muncito-
resc. Comunistii merg inainte nu numai in munca politica in legatura cu
mobilizarea maselor, dar i pe teren, in munca, in productie" 4. Indeplinirea
sarcinii de marire a productiei era cu atit mai dificila cu cit, ca urmare
a razboiului, lipseau materiile prime, utilajul, piesele de schimb.
Trebuie subliniate eforturile uriase depuse de proletariat in frunte
cu comunistii in vederea maririi productiei. In conditiile in care munci-
torii aveau de suportat enorme greutati in problema traiului de fiecare zi,
aceste eforturi sint ilustrate de faptul ca on undo era asigurata aprovi-
1 Scinteia, 6 iulie 1945.
2 Arhiva Gentrahl a Inst. de ist. a partidului, fond I, dos. 385, f. 121.
3 Scinleia din 27 iunie 1945, 4 Julie 1945, 14 iulie 1945.
4 Arhiva Centrala a Inst. de ist. a partidului, fond. 1, dosar 380, f. 1.
www.dacoromanica.ro
31 DIN LUPTA P.C.R. PLNTRI LAITATEA CLASLI MUNCITOARE 101
zionarea cu materii prime i materiale, muncitorii obtincau realizari

insemnate in directia refacerii economice. In dorneniul transporturilor
feroviare, de pilda, in primele ase luni ale puterii populare, muncitorii
ceferiti au refacut 60% din linii, podete i ramificatii, 70% din teleco-
municatii, 85-90% din liniile principalelor triaje, 45% din gari i loca-
luri 1. Aceste cifre seci oglindesc munca mobilizatoare, grea, dar rodnica,
a organizatiilor de partid ale muncitorilor ceferi0i. Intr-un centru fero-
viar relativ mai putin important, cum este Tecuci, in iulie 1945 celula de
partid de la C.F.R. a organizat din proprie initiativa punerea in racordare
a unei linii suplimentare Faurei-Tecuei i a asigurat indrumarea a 179
de trenuri in loc de 120 cit prevedea livretul 2. La Timioara, organizatia
de partid de la C.F.R. a initiat importante incrari de refacere 3. Astfel de
( xemple indieg factorul activitatea Partidului Comunist care a asi-
gurat desfkurarea rapids a marilor luerari de refacere a retelei feroviare.
La uzinele ReWa, in august septembrie 1945 in sectia de locomotive
la care existau materii prime i semifabricate, s-au fabricat 19 locomotive
in 380 079 ore, fate de 16 locomotive in 346 699 ore in 1941; aceasta
inseamna ea in 1945 muncitorii an merit atit productia cit i productivi-
tatea fate de 1941 cind : a) utilajul nu suferise uzura accentuate provo-
cata de razboi ; b) existau mult mai multi muncitori calificati. Aceasta
afata in mod clar ca marirca productiei se datora efortului cantitativ si
calitativ, cu adevarat eroic in acele conditii, ale muncitorilor 4. In intre-
prinderile textile, dupe ce a sosit in mari cantitati materia prima. bum-
bacul din 1T.R.S.S., organizatiile de partid an mobilizat muncitorii
pentru buna desfaprare a productiei, asigurind in fabricile textile din
Timiwara, Arad, Bucureti, Iai, o cretere a productiei de zeci de procente,
mergind in unele locuri pins la 100% 6. La I.A.R." Brasov, azi Ernst
Thalmann" comunitii din comitetul de fabrica, an initiat refaeerea uzinelor
distruse i dispersate, au fost in fruntea luptei pentru trecerea la productia
de tractoare in serie 6. Inca din aprilie 1945, in cadrul sindicatelor, comu-
n4tii iau initiativa organizarii intrecerilor patriotice pentru marirea
productiei, iau fiinta echipe de oc" pentru sporirea productiei. S-ar
putea cita nenumarate exemple privind activitatea desfavrafa de orga-
nizatiile de partid, pentru a antrena muneitorinica pe linia sindicatelor
i a comitetelor de front unie, in vederca maririi productiei 7. Greuta-
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole Si cuvintari, editia a IV-a, Bucurelti, p. 19.
a Arhiva Centralii a Inst. de 1st. a partidului, fond. 1, dosar 385, f. 165.
Ibidem, dosar 40, f. 30.
4 Ibidem, dosar 385, f. 16.
5 Ibidem, dosar 27, f. 80 ; dosar 380, f. 75.
Ibidem, dosar 40, f. 78, 87. Pentru a impiedica pe comunistii din comitetul de fabrica
sit lupte pentru trecerea la productia de tractoare, elementele reactionare au Incercat sil-i conrupa
,promitindu-le In 1945, firelte filra nici un rezultat, milioane de lei si chiar actiuni ale Intreprin-
derii (Ibidem, f. 78).
7 La Arhiva Centralil a Institutului de istorie a partidului se piistreazil Bari de seams
cu privire la munca dusa In scopul miiririi productiei $i a refacerii Intreprinderilor, drumurilor,
podurilor, locuintelor etc., distruse de r5zboi de organizatiile de partid subordonate comi-
tetelor regionale Banat (ibidem, dosar 40, f. 30-44), Dobrogea (ibidem, f. 251), Bra5ov (ibidem,
dosar 40, f. 78 si urm. $i 116 $i urm.), Satu Mare (ibidem, dosar 385, f. 116 5i urm.), Iasi (ibidem),
dosar 27, f. 80/1), Baciln ( ibidem, f. 71, 79-80).
www.dacoromanica.ro
102 V. LIVEANU 32
tile economice provocate de urmarile razboiului i in special de sabotajul

capitalitilor au facut ping, la jumatatea anului 1947, ca in ansamblul
economiei marirea productiei sa nu fie nici pe departe un fenomen general,
constant i corespunzator necesitatilor i potentialului economic al tarii.
Esential i demn de retinut este insa faptul ea Inc a din primele luni dupg ins-
taurarea puterii populare masele muncitoreti au inceput sa manifeste o noua
atitudine fail de munca, privita ca o chestiune de interes patriotic general,
ceea ce era un aspect al transformarilor revolutionare din tara pe calea
i recerii la revolutia socialists. In aceste conditii lupta comuna pentru
marirea productiei, pentru biruirea greutatilor economice a devenit un
teren pe care se faurea in practica zilnica apropierea muncitorilor comuniti,
social-democrati tai fara de partidun teren pe care se consolida unitatea
de actiune muncitoreasea, pe drumul aratat de comuniti.
in acest timp Partidul Comunist Romin a stimulat i promovat
noua atitudine a clasei muncitoare, a oamenilor muncii, fata de organele
de stat i de masurile autoritatilor. Pe baza propunerilor comunitilor,
comitetele de front tune an organizat actiuni pentru aplicarea in prac-
tica a legilor promulgate de puterea populard. Yn vara anului 1945, de
exemplu comitetele de front unic dintr-o serie de intreprinderi an trecut
la formarea unor echipe muncitoreti de control, care sa sprijine aplicarea
legii speculei 1.
In legatura en intarirea unitatii clasei muncitoare in focul luptei
conduse de partid pentru sprijinirea puterii populare este necesar sa
relevam Inca un aspect important. In 1917, in perioada de trecere de la
revolutia burghezo-democratica, Lenin a subliniat ca actiunea de critics
a partidelor burgheze si mic burgheze, conciliatoriste i lamurirea politica
a oamenilor muncii pare a fi o munch', numai propagandistic& De fapt
este munca revollgionard, cea mai practica. . ." 2. Putem aprecia ca in
conditiile deoscbite ale primei etape a revolutiei populare din Rominia,
dupa instaurarea puterii populare, cind fortele reactionare interne mai
aveau posibilitatea de a desfkura o larga campanie de calomnii i provo-
car! impotriva guvernului democratic, munca de lamurire politica desfa-
urata, in sinul maselor largi, de Care muncitorii comuniti in unire eu
cei mai ridicati dintre muncitorii social- democrati i fara de partid,
prezenta o enorma insemnatate practica revolutionara. 0 enorma insem-
natate practica revolutionara aveau in acele conditii i demonstratiile
de masa in vederea sprijinirii puterii populare. Provocarilor i incerca-
rilor reactiunii de a lovi guvernul democratic, clasa muncitoare le-a raspuns
unita, prin puternice demonstratii de masa in sprijinul puterii populare.
Cind la Cluj, in ziva de 2 august 1945, elemente reactionare an asasinat
doi din muncitorii veniti sa intimpine trupele venite de pe front, organi-
zatia de partid din acest oral a luat imediat initiativa convocarii in cadrul
Frontului unic muncitorese i a sindicatelor unite, a unei urike demon-
strata de protest la care au participat 60 000 de oameni3. In a doua juma-
Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, Ibidem, dosar 40, f. 31.
2 Lenin, Opere, vol. 24, Bucuresti, 1954, p. 45.
8 Arhiva Centrals{ a Inst. de ist. a partidului, fond 1, dosar 21, Raport al Comitetului
Regional Cluj, pe luna august 1945.
www.dacoromanica.ro
tate a lunii august, cind reactiunea in cap cu regele a Incercat sa provoace

o asa-zisg criza constitutionald pentru rdsturnarea guvernului Groza,
In intreaga tars, sub conducerea organizatiilor P.C.R. s-au desfkurat
mari intruniri muncitoresti de sprijinire a puterii populare 1. In toiul
acestor 'Mani de clasd se intringeau dificulVatile din calea deplinei inche-
ggri a unitatii de actiune a proletariatului. In aceasta perioadd se mani-
festau intre organizatiile de jos ale celor doud partide uncle frictiuni care,
asa cum aratg tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej, izvorau din nivelul politic
i ideologic scazut al membrilor celor doug partide, din ramasitele perioadei
dinainte de 1 Mai 1944 (sectarism, neincredere reciprocd), care mai ddinuiau
in mentalitatea unor membri ai celor doug partide 2. Frictiunile existents
un timp In uncle locuri intre inuncitorii comunisti si social-democrati
se refereau Ina la probleme secundare, constituiau un fenomen cu totul
neesential, care nu putea sterge faptul esential, ca In problemele funda-
mentale, cardinale ale revolutiei, social-democratii de stinga sprijineau
pozitia justa a comunistilor. Din acest motiv, discutiile dintre comunkti
si social-democrati se terminau prin strIngerea unitatii in lupta revolutionary
comund. Aceste frdmintdri, spune tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
ne-au dat prilej sa lamurim membrilor partidelor noastre cg Frontul
unic muncitoresc nu este o chestiune de oportunitate, ca el consti-
tute prima verigg in drumul clasei muncitoare spre eliberarea sa defini-
tivd. Aceste frgmintgri care existau la bazg' si se oglindeau intr-o oarecare
mdsurg si in virf, n-au putut intuneca cu nimic marile i importantele
realizdri obtinute in comun in lupta dusg impotriva resturilor fasciste
la noi, pentru democratizarea tgrii, pentru asigurarea unor pozitii domi-
nante clasei muncitoare din Rominia" 3. Yn stabilirea unei depline
intelegeri intre comunisti si social-democrati au avut un mare rol comi-
tetele de front unic muncitoresc, in cadrul cdrora, pe baza indicatiilor
cuprinse in Circulara nr. 2 a C. C. al F.U.M., erau examinate si inlgtu-
rate obstacolele ce ar fi putut sa impiedice lupta units a comunistilor
si social-democratilor4. Comitetele de front unic din intreprinderi au contri-
buit si din acest punet de vedere la stringerea, unitatii intro comunisti si
social-democrati, la infringerea atacurilor dezlantuite de reactiune impo-
triva guvernului democratic, la stringerea si mai puternicd a rindurilor
clasei muncitoare in jurul puterii populare.
Organizatiile Partidului Comunist Romin militau cu consecventg
pentru combaterea tentativelor de subminare a unitatii muncitoresti 5.
1 ScInteia, nr. 319 din 6 septembrie 1945 si urm.

2 Gh. Gheorghiu- Dej,Partidul unic muncitoresc, parlid de avangardti at closet munciloare,
In Sctnteia, nr. 2 din 17 decembrie 1947.
3 Ibidem.
4 Arhiva Centrals a Instit. de ist. a partidului, fond 1, dosar 40, f. 42, 35, 31, 33 ; dosar
27, f. 41 ; dosar 385, f. 173.
5 Conferinta regionalei Dunarea de Jos a P.C.R. din 14-15 august 1945 hotara a mobi-
liza membrii de partid pentru largirea si Intarirea frontului unic muncitoresc" (ibidem, dosar 40,
f. 416). In Rezolutia conferintei din 13-15 august a regionalei Dobrogea a P.C.R., se spunea :
conferinta pune ca sarcina tuturor organizatiilor de partid, sa Intareasca Frontul unic munci-
toresc printr-o strinsa colaborare cu organizatiile partidului social-democrat" (ibidem, f. 356).
www.dacoromanica.ro
101 J. LIVEANU 34
Apropierea intre muncitorii comunisti si social-democrati, datoritA liniei

juste a Partidului Comunist Romin, a ajutat aripa de stinga a social-
democratiei sA impiedice planurile reactiunii de a impinge Partidul social-
democrat impotriva puterii populare, pe linia spargerii frontului unic
muncitoresc. In Rezolutia adoptatA de C. C. al P.S.D. la 29 septembrie
1945, desi social-democratir de dreapta, ai cdror reprezentanti detineau
posturi importante inclusiv eel de presedinte al P.S.D., au impus uncle
declaratii echivoce, a precumpAnit in esentA pozitia social-democratilor
de stinga ; Rezolutia sublinia ca Partidul social-democrat trebuie sA
meargl in continuare pe linia frontului unic cu comunistii si a participarii
la guvernul democratic si condamna politica partidelor istoricel.
Eliberarca Rominiei de Care Armata Sovietica i ajutorul mul-
tilateral acordat dupes aeeea poporului nostril de cAtre statul sovietic,
vasta si neintrerupta muncA desfAsuratA de comunisti in vederea stabilirii
relatiilor frAtesti cu Uniunea Sovieticsa, an arAtat maselor muncitoresti,
inclusiv muncitorilor social-democrati, ca fratia internationalista, cu
Uniunea SovieticA constituie o conditie pentru ca poporul nostril sA-si
is soarta in propriile lui mini ; impreunA, cu intreaga clasA muncitoare,
muncitorii social-democrati s-au putut convinge ca problems atitudinii
fates de U.R.S.S. este o problems de clasA, o problemA a luptei pentru socia-
lism. Oglindind procesul evolutiei ideologice a social-democratilor de
stinga, in Rezolutia din 29 septembrie a C.C. al P.S.D., se spunea ca
politica Partidului social-democrat fats de U.R.S.S. nu izvoraste din
eonsiderente tactice inspirate de vecinatatea cu U.R.S.S., ci din caracterul
de clasA si socialist al partidului" 2. Dupes adoptarea acestei rezolutii, in
opozitie cu social-demoeratii de dreapta, care la intruniri publice se dedau
la atacuri mai mult sail mai putin fAtise contra guvernului democratic
reprezentantii social-democratilor de stinga se pronuntau cu vigoare
pentru sprijinirea puterii populare i pentru unitatea de actiune en comu-
nistii, impotriva partidelor istorice"3.
Calomniatorii din lagArul burgheziei, denaturind conditiile rcale
in care s-a infAptuit deplina Imitate a clasei muncitoare, inccarcA sa
conteste faptul ca social-democratii de stinga, pe baza propriei experi-
ente 9i datoria eforturilor depuse de comunisti pentru clarificarea ideo-
logicA a misca'rii muncitoresti, s-au convins de justetea pozitiilor ideologice
ale comunistilor. Realitatea se insarcineazg singurA cu dezniintirea acestor
calomniatori. Faptele istorice aratl ca Inca din perioada pe care o studiem
in aceastA lucrare, colaborarea practices in guvern a comunistilor si social-
democratilor de stinga, lupta cornunA a muncitorilor comunisti, social-
Conferinta organizatiei regionale Bucuresti din 10-12 august 1945 sublinia : membrii organi-
zatiei noastre trebuic sa vegheze si sa lupte pentru largirea 5i Intiirirea Frontului unic muncito-
resc" (Conferinta organizatiei regionale Bucuresti, Bucuresti, 1945, p. 170).
1 Liberlalea, nr. 339 din 30 septembrie 1945. Lotar Rildaceanu sublinia intr-un articol
ea Rezolutia din 29 septembrie 1915 deli era o medic", un compromis Intre curente, se pronunta
In sprijinul Frontului unic muncitoresc, a puterii populare, a luptei contra partidelor istorice
(Liberlalea, nr. 342, din 4 octombrie 19451.
2 Liberlalea, nr. 339 din 30 septembrie.
3 Ibidem, nr. 311, din 3 octombric, nr. 313 din 5 octombric 1915 si nr. 317 din 10
octombric 1945.
www.dacoromanica.ro
35 DIN LUPTA P.C.R. PLN1RU UNITATIA CI. \sI-1 Nit I\ CITOARF
democrati si fare de partid, pentru sprijinirea puterii populare, pentru

infaptuirea transformarilor revolutionare pe linia promovata de Partidul
Comunist Romin, si activitatea de clarificare ideologica desfasurata de
comunisti au dus la apropierea social-democratilor de stinga de comunisti
in ce priveste conceptiile teoretice asupra puterii problema funda-
naentala, a revolutiei. Social-democratii de dreapta, straduindu-se sa
abate masele de la lupta pentru zdrobirea politica a reactiunii burghezo-
.mosieresti, propagau mitul reformist al democratiei pentru toti",al egalei
libertati pentru fascisti si democrati, pentru exploatatori si exploatati 1 ;
social-democratii de dreapta sustineau ca masele populare nu an dreptul
sa recurga In masuri de constringere, la forta, impotriva dumanilor
puterii populare 2, care recurgeau mereu la atacuri teroriste de tip fascist.
In opozitie cu virfurile social-democrate de dreapta care se pronuntau
pentru democratia burgheza, social-democratii de stinga demascau carac-
terul formal al democratiei burgheze. Conviugindu-se de justetea pozitiei
connmistilor, social-democratii de stinga subliniau ca democratia burgh.eza
reprezinta in fapt dictatura claselor exploatatoare3.
Baza principiala pe care se intemeia unitatea de actiune a parti-
dolor comunist si social-democrat era, asa, cum se arata in rezolutia
consfatuirii din 2 octombrie 1945 a delegatilor celor doua partide, lupta
pentru o reala democratie progresista", care sa apere interesele oamenilor
muncii. Mergind alaturi de comunisti, marea majoritate a membrilor
P.S.D. vedeau necesitatea fanidrii unei democratii reale, progresiste, in
care puterea sa apartina clasei muncitoare si aliatilor ei care sa deschida
drumul Rominiei spre socialism4.
Luptind in practica pentru desavirsirea revolutiei burghezo-demo-
cratice, P.S.D., cu exceptia unei minoritati de dreapta, s-a orientat spre
ruptura cu vechea teza reformists potrivit careia desavirsirea revolutiei
burghezo-democratise era o sarcina a burgheziei ; si in aceasta problema el
si-a dat seams ca Partidul Comunist Romin avea dreptate. Ca atare, apro-
piindu-se de pozitia ideologica a comunistilor, social- democratii vedeau in
desavirsirea revolutiei burghezo-democratice in tara noastra o sareina a
clasei muncitoare, care putea indeplini aceasta misiune numai prin pro-
pria-i unitate de actiune si prin unirea cu celelalte forte demoeratice3.
Social-democratii de stinga au inteles si faptul ea, asa cum aratau
comunistii in lupta pentru apararea cuceririlor democratise ale poporului,
In lupta pentru infringerea incercarilor claselor exploatatoare de a Ms-
turna puterea populare prin forta, victoria poate fi obtinuta nurnai prin-
tr-o dictatura revolutionara 6.
C. Titel Petrescu, Ce este Parlidul social democrat, 13ucuresti, 1916.
2 Ibidem, p. 8.
3 Vezi Lotar Raduceanu, Democralia si clasa munciloare, 13ucuresli, 1946, p. 11.
4 Ibidem, p. 26.
5 Desfivirsirea revolutiei burgheze spunea Lotar Rildiiceanu In oclombrie 1943
nu este i nisi nu poate fi in Rasarit misiunea burgheziei, ci devine misiunea clasei muncitoare"
(Lotar Itidaceanu, op. cit., p. 26). Democratia in tara aceasta va fi opera clasei munciloare
unite. ajutatti de celelalte forte democratise" (Ibidem. p. 30).
6 sa nu ne impresioniim declara Lotar Rilthiceanu daci unii miorliiie err nu
exitila destule libertriti, dace altii ne acuzA de dictaturil, crici pentru democrati exists
www.dacoromanica.ro
106 V. LIVEANU 36
Toate acestea erau o confirmare a faptului ca activitatea practices

alaturi de comunisti in lupta pentru instaurarea i sprijinirea puterii
populare a dus la un proces de ruptures ideologicei intre aripa de dreapta 1i
restul Partidului social-democrat, a dus pe social-democratii de stinga la
apropiere ideologicd fata de comunisti, fata de pozitia for marxist-leninista
in problema fundamentala a revolutiei, problema puterii. Desigur, in
acea perioada, o serie de confuzii i teze greite mai aveau Inca influenta
in rindurile Partidului social-democrat ; deseigur, procesul clarificarii ideo-
logice in rindurile acestui partid nu era inca terminat. Faptele amintite
aratau ca acest proces era Inca in curs de desfaurare, in curs de desavirire.
Unitatea de actiune a comuniOilor i social-democratilor de stinga

in lupta pentru victoria revolutiei populare, procesul de clarificare ideo-
logica a social-democratilor, oglindea dezvoltarea con.ditiilor pentru
deplina Infaptuire a unitatii ideologice, politice i organizatorice a clasei
muncitoare.
Apreciind progresele infaptuite pe calea intaririi unitatii de actiune
a clasei muncitoare, Partidul Comunist din Rominia, Inca din perioada
pregatirii Conferintei Nationale din octombrie 1945, a pus in fata clasei
muncitoare problema luptei pentru crearea Partidului Uric Muneitorescl.
Conferinta Nationala' a Partidului Comunist Romin din octombrie
1945 a analizat cuceririle revolutionare obtinute de poporul nostru, a
indicat sarcinile care se puneau In. fata Intregului popor, a inarmat partidul
cu linia politica clara, bazata pe invatatura marxist-leninista, a luptei
pentru consolidarea i dezvoltarea mai departe a regimului democrat-
popular. In centrul preocuparilor Conferintei a stat problema refacerii
economice a tarii. Conferinta a aratat, de asemenea, ca masele populare
stateau in fata unei mars batalii politice alegerile electorale, care tre-
buiau sa duca la zdrobirea reactiunii. Raportul Comitetului Central,
expus de tovarkul Gh. Gheotghiu-Dej, demasca incercarile de subminare
a frontului unic muncitoresc intreprinse de fortele reactionare in legatura
cu alegerile.
Conferinta Nationala a mobilizat partidul in lupta pentru intarirea
i dezvoltarea mai departe a unitatii clasei muncitoare. In raportul Comite-
tului Central ca prima sarcina politica generala era indicata Intarirea
frontului unic muncitoresc i lupta pentru inta'rirea unitatii politice a clasei
muneitoare"2.
Conferinta Nationala a apreciat ca progresele realizate pe linia Inta-
ririi frontului unic muncitoresc creau conditiile pentru trecerea la o etapa
superioara a luptei pentru unitatea clasei muncitoare la lupta pentru
faurirea Partidului Unic Muncitoresc.
lihert5ti destule, iar pentru acei care nu shit democrat' nu trebuie sd existe libertati, ci
niasuri care poate c5 par dictatoriale observatorului superficial, dar care in realitate nu
slut decit masuri legitime de apgrare i de asigurare a regimului democratic". (L. Radii-
ceanu , op. cit., p. 28 29).
1 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, fond. 1, dos. 40, f. 408. Cuvintarea
tov. Gli. Apostol la Conferinta Organizatiei regionale P.C.R. Dunarea de Jos.
2 Gh. Gheorghin -Dej, Articole i cuvIntari, E.S.P.L.P., ed. IV, 1954, p. 81.
www.dacoromanica.ro
ITnitatea clasei muncitoare se spune in Rezolutia Conferintei

7/
Nationale a P.C.R. a dus la infringerea fascismului, unitatea clasei
muncitoare trebuie s fie un plan al democratiei si al pacii.
Conferinta Nationale a Partidului Comunist Romin, in numele
intregului nostru partid, cheama In mod solemn pe tovarasii social-demo-
crati la infaptuirea unitatii politice a clasei muncitoare, printr-un mare
Partid Unic Muncitoresc"1.
Sarcina luptei pentru infaptuirea partidului unic al clasei muncitoare
decurgea pe de o parte din realizarile deja infaptuite In directia inchegarii
unitatii muncitoresti, iar pe de alts parte din necesitatea stringerii i
mai puternice in jurul clasei muncitoare a tuturor fortelor populare,
in lupta impotriva fortelor reactionare.
Fate de sarcinile importante care stau in fata poporului, muncito-
rimea, a carei unitate de actiune a constituit punctul de plecare a unirii
tuturor fortelor democratice, are datoria de a intari si mai departe aceasta
unitate de actiune si a o desavirsi prin infaptuirea unitatii sale politice.
Aceasta imitate va da muncitorimii din Rominia o forte, o capacitate de
actiune si de mobilizare mai mare. Realizarea Partidului Unic Muncitoresc
va spori in mod considerabil influenta ei politica si va intari si mai mult
unitatea tuturor fortelor democratice72.
impotriva celor ce concepeau infaptuirea partidului muncitoresc
printr-o contopire mecanica fie prin aderare automata a membrilor celor
{lona partide la o noug, organizatie in cadrul careia s-ar fi mentinut vechile
deosebiri de vederi, fie prin Inghitirea" unuia din partide de catre colt-
lalt Conferinta Nationale sublinia ca faurirea viitorului partid unic
trebuie sa, se bazeze pe realizarea prealabila a deplinei unitati de actiune,
pe desfasurarea prealabila a unei intense munci ideologice, astfel ca noul
partid sa, se intemeieze pe adeziunea constienta, pe o deplina unitate
politica si ideologica a membrilor sad.
Rezolutia Conferintei Nationale arata ca : Partidul Comunist
Romin concepe infaptuirea Partidului Unic Muncitoresc nu ca pe o con-
topire mecanica, intre cele doug partide existente, ci ca o unificare poli-
tica si organizatorica, pe baze principiale, in urma unei actiuni de lamurire
ideologica i Infaptuirii unei depline unitati de actiune".
Chemarea adresata de comunisti la infaptuirea partidului unic al
clasei muncitoare a trezit un puternic ecou in rindurile muncitorilor social-
democrati, in rindurile intregii clase muncitoare.
S-a aratat ca Inca inaintea inceperii Conferintei Nationale a Parti-
dului Comunist Romin, Comitetul Central al Partidului adresase clasei
muncitoare chemarea la lupta pentru crearea Partidului Unic Muncitoresc.
Chiar in timpul desfasurarii lucrarilor Conferintei Nationale a P.C.R. an
avut be intruniri comune ale muncitorilor comunisti, social-democrati
i fare de partid la care delegatii organizatiilor celor doua partide Igi ex-
primau hotarirea de a lupta pentru faurirea partidului unic ; membrii ai
organelor de conducere, locale si centrale, ale Partidului social-democrat
1 Rezolutia Conferintei Nationale P.C.R., In Sctnteia din 1 noiembrie 1945.
2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
108 V. LI VLANU 3ti
exprimau de asemenea vointa de lupta pentru realizarea partidului

unicl.
Este semnificativ ca la, Conferinta Nationala a P.C.R. delegatul
Comitetului Executiv al C.G.M. membru in conducerea Partidului
social-democrat, s-a declarat de acord cu faurirea Partidului Unic
Muncitoresc 2.
Comitetele de Front unic muncitoresc din Cluj i din Iai, adunarea
din Iai a muncitorilor textiliti i din alte ramuri, Comitetul frontului
unic muncitoresc de la Uzinele Vulcan, adunarea generala a muncitorilor
comuniti, social-democrati i fara de partid de la Malaxa, iata numai
eiteva din organele care an adoptat rezolutii prin care aratau ca vor lupta
pentru constituirea partidului unic3. Yn numeroase alte intreprinderi mun-
citorii atit comunisti cit i social-democrati i fara de partid se pronuntau,
de asemenea, pentru crearea partidului unic4. Tinfnd seama de starea de
spirit a muncitorilor, social-democratii de dreapta strecurati In condu-
cerea unor organizatii de intreprinderi ale P.S.D. ca de exemplu la
S.T.B. se vedeau nevoiti sa se declare in vorbe, de acord en crearea
Partidului Unic Muncitoresc5.
Subliniind puternicul rasunet pe care 1-a avut in rindurile muncito-
rilor comunisti i social-democrati chernarea la crearea Partidului Unic
Muncitoresc lansata de Conferinta Nationale a P.C.R., tovarapl Gh.
Gheorghiu-Dej arata ca dovada acestui ecou o gasim in Rezolutia Comi-
tetului Central al Partidului social-democrat din 25 octombrie 1945" 6.
Avind In vedere concluziile trase de masa muncitorilor social-de-
mocrati din experienta anilor de fascism i de razboi, Rezolutia recunotea
ca lipsa unitatii de actiune a clasei muncitoare a Mout posibila ascensi-
unea la putere a fascismului i ca o consecinta izbucnirea celui de-al doilea
razboi mondial"7. Yn continuare, Rezolutia C.C. al P.S.D. recunostea
necesitatea istorica a unitatii depline muncitoreti realizata insa pe baze
principiale" i sublinia ca Partidul social-democrat din Rominia va con-
tinua sa sprijine tendintele de apropiere, sa, combats curentele care
ar stinjeni unitatea de actiune muncitoreasea i sa pregateasca conditi-
unile favorabile pentru realizarea pe calea unei dezvoltari organice a
unitatii ..." 8.
Yn Rezolutia C.C. al P.S.D. liderii social democrati de dreapta au
introdus uncle formulari echivoee destinate sa amine la nesfinit infap-
tuirea partidului unic al clasei muncitoare. Dar i dupa adoptarea acestei
rezolutii, datorita muncii de clarificare politica dusa de comuniti, munci-
1 Scinleia, nr. 357 din 20 octombrie 1945.
2 Viola sindicald, nr. 45 din 28 octombrie 1945.
3 Scin(eia, nr. 357 din 20 octombrie 1945 si nr. 359 din 22 octombrie 1915. Cu privire In
adunarile muncitorilor din Iasi si alte orase din Moldova pentru constituir ca partidului unic.
vezi Arhiva Centralia a Inst. de ist. a partidului, fond 1, dos. 27, f. 105.
4 Ibidem, dos. 380, f. 77.
5 Ibidem.
2 Vezi cuvintarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej publicatA In Scinleia, nr. 371 din 5 noicm-
brie 1915.
7 Liberlatea, nr. 362 din 27 octombrie 1959.
8 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
39 DIN LL PTA P.C.R. PENTRI UN1TATEA CLASLI MUNCITOARP 109
torii social-democrati si fara de partid continuau sa se pronunte pentru

infaptuirea partidului unic.
La 1 noiembrie 1945, de exemplu, a avut loc o adunare de Front
unic muncitoresc a 7 000 de muneitori ceferisti din Bucuresti, convocati
din initiativa organizatiei P.C.R. A luat cuvIntul tovarkul Chivu Stoica,
care a subliniat ca intarirea Frontului unic muncitorese este conditia prin-
cipals pentru constituirea Partidului Unic Muncitoresc... Realizarea acestui
act istoric Ins6, nu trebuie sa aibg caracterul unei intelegeri numai intro
fruntasii color dou'a partide muncitoresti. Ea trebuie sa fie izvorit'a din
sinul maselor largi muncitoresti" 1. Delegatul C.C. al P.S.D., care a luat
cuvintul la aceasta adunare, s-a pronuntat, de asemenea, in favoarea
partidului unic2. Motiunea adoptata arata ca muncitorii comunisti,
social-democrati si fAr5, de partid vor merge pe drumul intaririi frontului
unic muncitorese si al crearii partidului unic al clasei muncitoare" 3.
MeritA subliniat faptul ca tezele elaborate in legaturg cu ziva de
7 Noiembrie de catre Comitetul Executiv al C. G.M. in cadrul caruia cola-
borau comunistii si social-democratii aratau ca sindicatele sustin nece-
sitatea unui Partid Unic Muncitoresc care sa realizeze unitatea completa
Partidul Comunist a desfkurat o intens6 activitate politicg si organi-

zatorica, pentru a face ca intrunirile convocate in cinstea zilei de 7 Noiem-
brie 1945 sa fie totodat5, demonstratii ale comunistilor si social-democratilor
de stinga in favoarea crearii Partidului Unic Muncitoresc. La Bucuresti,
reprezentantii C.C. al P.C.R. toy. Gh. Apostol si ai social-democra-
tilor, Lotar Rg,d'aceanu si tov. St. Voitec, s-au pronuntat pentru infaptuirea
unitatii depline a clasei muncitoare, pentru Partidul Unic Muncitoresc 4.
Constatind succesele luptei duse de partid pentru unitatea clasei
muncitoare, un material de sinteza privind perioada 1 octombrie 15
noiembrie, redactat de sectia organizatoricA a C.C. al P.C.R., arata :
Colaborarea intre organizatiile noastre si tole social democrats
merge sere imbungtatire. In urma muneii de convingere si clarificare dus6
de tovarkii nostri, atit in fabrici, unde incepe sa, se perfecteze unitatea do
vederi intre not si social-democrati asupra problemelor ridicate de inte-
resele clasei muncitoare, cit si in comitetele de front unic, ideea unitatii
de actiune a clasei muncitoare, ideea unei juste colaborgri in Front unic
muncitoresc ping, [la crearea] Partidului Unic Muncitoresc prinde radacini
puternice in rindurile membrilor P.S.D. si chiar in rindurile muncitorilor
fara partid" 5.
0 importantA deosebit5, pentru clarificarea sarcinilor puse de lupta
pentru infaptuirea partidului unic al clasei muncitoare a avut cuvintarea
rostita de tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej la adunarea publica din 2 noieria-
brie 1945, la Bucuresti.
1 Sctriteia, nr. 370 din 4 noiembrie 1945.
2 Ibidem, nr. 370 din 4 noiembrie 1945.
8 Ibidem.
4 Ibidem, nr. 374 din 9 noiembrie 1945, Libertatea, nr. 373 din 9 noiembrie 1945.
5 Arhiva centrals a Inst. de ist. a partidului, fond 1, dos. 380, f. 77.
www.dacoromanica.ro
110 V. LIVEANU 41:1
Tovargul Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat ca actiunea comung, a

frontului unic dusese la inaturarea in mare parte a cauzelor sciziuni mis-
cgrii muncitoreti.
Oare cauzele care an dus la sciziunea micgrii muncitoreti an
fost indepgitate ? Partidul Comunist Romin arata' tovarkul Gh.
Gheorghiu-Dej faspunde cg mare parte din cauzele care au dus la sfki-
marea unitgtii clasei muncitoare au fost Indepartate. Raspunsul la aceastg,
intrebare it da experienta unithtii de actiune a celor dong, partide" 1.
in continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. argta care erau
conditiile prealabile ce trebuiau infgptuite pentru a se asigura faurirea par-
tidului unic al clasei muncitoare. Unitatea de actiune a clasei munci-
toare, a celor doug, partide, comunist i social democrat spunea tovarasul
Gh. Gheorghiu-Dej trebuie sg fie conditiunea prealabilA in realizarea
istoricului act de infaptuire a Partidului Unic Muncitoresc"2. Principala
probleml imediatg, in care trebuia asiguratg, unitatea de actiune a clasei
muncitoare era problema alegerilor parlamentare. Totodatg era necesar
sg, se asigure colaborarea intre comuniti i social-democrati, in toate pro-
blemele ce staleau in fata regimului democratic, era necesar ca cele doug,
partide sg, conlucreze in mod concret la solutionarea tuturor problemelor
economice i politice ale ta'rii.
Pentru realizarea partidului unic al clasei muncitoare era necesarg,
in acela0 timp clarificarea ideologica, precizarea unei baze principiale,
singura capabilg, sa asigure coeziunea real a partidului unic i sa inlature
posibilitatea unei not sciziuni. Conducerea Partidului Comunist preciza
Inc h', de pe atunci cg, pentru desfg,urarea operei de clarificare ideologic
va fi necesara, elaborarea unei platforme care sA indite principiile ce vor
trebui sa stea la temelia partidului unic. Fara', lganurirea ideologic
arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej nu se poate vorbi de infgptuirea
unui Partid Unic Muncitoresc. Simpla contopire a acestor doug partide ar
da prilej la not sciziuni, n-ar da acea coeziune necesara, unui partid munci-
toresc. Unificarea politicg, presupune discutii pe baza unei platforme prin-
cipiale" 3.
Subliniind ca partidele comunist i social-democrat erau de acord
Cu privire la faptul ea," realizarea Partidului Unic Muncitoresc trebuia
precedal 6, de clarificarea divergentelor de ordin tactic i teoretic, tova-
1.4111 Gh. Gheorghiu-Dej arata : O discutie obiectivg asupra divergentelor
ideologice, asupra divergentelor de tactics, va netezi calea infaptuirii
Partidului Unic Muncitoresc. Sintem siguri de acest lucru" 4.
Desfkurarea ulterioarg a evenimentelor a confirmat si in aceastg,
privintA justetea liniei urmate de Partidul Comunist din Rominia pe baza
invgtaturii marxist-leniniste.
in cursul actiunilor ulterioare organizate de Partidul Comunist
Romin i duse in comun de comuniti i social-democrati, in cursul cam-
1 Scinteia, nr. 371 din 5 septembrie 1945.
2 Ibidem.
8 Ibidem.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
paniei electorale din 1946, care a constituit o batalie condusa de comunisti

in vederea inlaturarii definitive a partidelor reactionare de pe arena poliiica,
in cursul luptei pentru infaptuirea propunerilor Partidului Comunist
Romin pentru redresarea economics si stabilizarea monetara, in cursul
cotiturii initiate de Partidul Comunist spre trecerea la revolutie socialists,
s-a desavirsit procesul izolarii de mase a social-democratilor de dreapta, a
facut not si rapide progrese procesul clarificarii politice si ideologice a
muncitorilor social-democrati.
Cu ajutorul comunistilor, muncitorii social-democrati s-au convins
ca interesele clasei muncitoare cer infaptuirea Partidului Unic Muncitoresc
pe baza principiilor marxism-leninismului. Partidul Unic Muncitoresc din
tara noastra s-a infaptuit pe baza unei platforme principiale, elaborate
in lumina invataturii comunismului stiintific. S-a confirmat Inca o data
ca revolutiile in domeniul relatiilor economice si social politice reprezinta
totdeauna si revolutii in constiinta, oamenilor. Revolutia este deci necesara
scriau Marx si Engels nu numai pentru ea clasa dominants nu poate
fi rasturnata in nici un alt mod, ci si pentru ea clasa care rastoarna poate
sa se descotoroseasca numai in cursul revolutiei de intregul putregai vechi
si sa devina capabila sa Intemeieze societatea nou6"1. Intr-adevar, revolutia
populara a insemnat pentru oamenii muncii din tara noastra si o revolutie
in gindire si ideologie, in formele de lupta si organizare. Faurirea deplinei
unitati politice, ideologice si organizatorice a clasei muncitoare este o
expresie a revolutiei desfasurate dupa 23 August 1944 in ideologia i
formele de organizare ale clasei muncitoare din tara noastra. Pe justa
apreciere a desfasurarii si perspectivelor acestei revolutii s-a intemeiat
Conferinta Nationale a P.C.R. cind a trasat sarcina luptei pentru deplina
unitate a clasei muncitoare.
Procesul constituirii nemijlocite a Partidului Unic Muncitoresc,
Inceput in perioada trecerii la revolutia socialists, s-a terminat o data en
trecerea intregii puteri in miinile clasei muncitoare. Clasa munch oare
din tara noastra care, prima in lume dupd al doilea razboi mondial, a infaptuit
deplina sa unitate pe seara nationala, a adus prin aceasta o contributie
pretioasa In tezaurul experientei misearii muncitorcsti internationale.
Partidul Muncitoresc Romin, partid de avangarda marxist-leninist, al
clasei muncitoare conduce poporul nostru pe drumul construirii socia-
lismului si comunismului, este un detasament activ al misearii comuniste
internationale, speranta si constiinta epoeii noastre.
143 BOPIDEbI PYMEDICROPI ROMMITHHCTIPIECROH

HAPTI414 3A E,E114HCTBO PABOITEPO HJIACCA
1{PATICOE C0,71EP}CAHHE
Eopb6a,HoToppo Beaa PymbuTcriaft HommyrneTnuecHaa nap TMT nepinix

grfeil cBoerio cymecTsoBalurn 3a egitileTBo pa6otiero Knacca, mmurach ripen-
non-uncoil gaff co3;_kau,lisT oro pa6ouero chonTa. EAnnbiti pa6otolit
1 K. Marx si Fr. Engels, Ideologia germand, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1956, p. 71.
www.dacoromanica.ro
ZIJ 'A fINV3AI1
,Lnodtp iriqg imitcoa a H 011110 rsuadin 196i If a Oila SHOH30 LPi4g 01f0I1 Raw
nBifit nnaoloalion ojoanoarAdoorr `mrau.LDaoa w4linuIo9Pdevd Ef alanoH 261 -4
wirtrustroao}licd wodlin ,Fronoahn,LoitaXwmoH lara,dva Off OFIVIfil 3 aild00,1
3V-iCITA1031 'Ht
nencuramirnamsed BTII3OhlfgoroaltH If LIVHDOhii,LHISOLI U.1,09Vd -010dLI
IfeWHir 4mite.i.3unAmmOX Othiabarairdu HlesHi XNHalf 110,1,dH01110V-IIT141100
HUI OW XIIII09Ud HOIEdHOBlair-IT111103 H XTIAtillIdU11009 XahOlied H -1lVO'190
IAINH11911 DIHIIHOlfUSIOrra 01I irilunlf 149,1d09 avuodu mvenn-turp If I,9110014J,IIV -
Frauoa on umill19 crodoltnir du ojoau BirFidn nhoo aoIRrIllowait-I21 -irdu
4034.)
glair H Shawl 'undue 6I OIIHOIHOIfttOdii IJOHOHIcIBIAti NOHOOhIfIDIMSBIWOH
&WI HILL o nardatteoa ojonalla odaho9ed -eInothp
timmilta ui1rio9ucl dcf) HO `,L XVHCOIV 11031001).11,L3IMAIVIATON H
-Oviat-ifeifh03
110H00h11,LedIf IIWIfifIdULI 0 IiIIII111800 OtIOdOLLOH 0E719 WWI-119000 OffUcILL3 -au
turthqiflual wo.Loacplifrew T HMV vy
IfILLOW,L0 ooHoohvanvI aimon-tviir90
irnhaeou xyraar HOI,UdHolvali-uunho3 a Noao,Laironitew unnturcou :I{O,L0iffliCIAMOH
O.LC OI/HOHtifll'93 IJOLTHIgHOHJO VII ituHnif JOT-IVA/a oaoliginaollimi `vInodc13
dced troarru,Lo9 .403100h dui" uair.L H ijowaairaedupa uiuiodu
uweirramp ri trillifOff O,LC affHa3ItilIf93 4O0IfinVIS DIOIVIclifiCead
II0H3J,011031ILLHP
uoilquaIIIIIDIPL8Pd 14,Lo9ud du IjoaRaVaEto mtivIaanSvavo3.1 a
11.I.H1201I ITOHJah
xertird 0,10h09Vd RJDULII
011 affITLelrlIai1I1 H ttOH BICILL3IfoaoHifd EIOIDIIHSIVAIOH H I1011 BIOHORIVHE
0,1011IHra 0,I0h09Ud Ù,LHOdcli) a xisirah ri9cId09 HILLOdli VH&PIO9U0 aodelturc
xmauda ào,Ludnowatt-inntroo airm9 Froulteop O1nI3OhIrwoird,Lvu LaLIiI40H 14 1'H
xHICLIfifthittedu If OITHO0h1410ildIVII OrM009 '14l1HLELLO 4OHUchliI0 Pii oa,r,oairlta
0J01109Pd V3OVIfH a xalvgd odonirita OinhO9Pci P,L1104 if VII -,L0Huiv(pif,LIm
00Ha Olfila0d,L3BH 0,100a èl1odell HUHOOhlf,L3IfIlAWWOH IfIadULI 40HICII9011
OJOIIHRHOOVir,i0.) ISHILLOHat ximilioden XHHOShilLOHILLI3U 'Ir03 a OHCHVLI, IM/IrOD
It 110,LOHdIVII-HOJOH1410 H a XISITHOITOX IIIIHOULIX,LOUH IJOHO,I,OHOD -Hlro9orno
uoliquad, hithidv PH andoIxddaa. àrannwAd ElreaoIIHn,ido Ir alioaoaSd uir
TATKHHOHt/Cd00H wriaaoaottagou IV@AHU,LODOEI cz u,LoSaau
a VOIICEOH 3 cz pIoiciaa vivi6y $.1 oir g 961-e,i,d.ew ',I OELL3Hillta SIIMGaw -i1OH
Irwv,Lethrowalt-irvithoo noorauadHX a a9ndo9 VC OHHOHt0J,hHiiic
IfisIPIDIIHicint yr
ITHIVP 0 x EfOHIVIO0 a 0 UOITHOH,Looffig `1111811Ht as aaa0HUdIOX o,romion-l-nread
`BaIoquaInaudn 1313 oallairaoau,DS. HOHltodrn H.I.3'elill 1T DIO,LHOIATOW
JAI
09,1d00 VC OHI,OHIltta 0,10h09Vd V33UICH 4001fIIHIS 011KOIrflOH9080$1 -801034)0c1II

WWI HITHOIHIlall Ulf OHOHOO ojoHatta ojoho9ud V,Lliodcfp OW1E01004)041 -0a00
àirouln uaaamrusoI000 y ircl9aIoao "a eH WOdOLLOH VIITHOELLOIX011dH
0,I0H4uadlitah u,1,0,1,11w03.1 kioxanruntifd 110310Ohlf,L3HILCIAIWON dm" um
Ir unhadoratt ojoncrirudIllap U,Los,HwoH 110110OhllIpthi01,011-1II41103 `Friuduu
OuJOHNH almornad naxtteoo ai4naaant/o4.90 Ficoloacpodu 'ea oaoaao -ouroaad
xinaaorih àounhandu xftlinaurouVadu ÌIJAIVIOHHicwwoH l 033VIf31:OHHOIAIH-
Ifon `yr9ado9 oaoaodu,oro `vwelnrui-toi41-1Plidawra ijoho9vd 1414,dHowalf
uchieoroxpodu ìialcodo,Lau arrilelleoa aoEcaoapodu OH rAuseoclIo -Itoaerrodu
-BRIJ Hantvemluado xi4maariliacr.90 aocolo4odu Fr xa No9calog alrlodu
xinnaoithxuad Ifif3 a xairall ini iq 8000d0IIIH ojaho9ud UDDVini -orroa/cd
airalr qa.r.ontiRwwoa aarroinuandu x IJOIE '39,1(109 olnlHNiou XIATIAION-XIM09Vd-
`f(010/fT1 anene,r, H x14iuludgina9 xprho9vd gg Hd91f,LHO3 6T -3IIHAIATIVOH
iD13012114. 13141dULI eifYOHOIrttedil Biaoa vill313ahmr.vdHolvali IATISII,LdMI H -IIIIVeId0
www.dacoromanica.ro
6 NIG VicIfIl *e'D'd MILNal 1191.V.LIN11 19SVID 3i1VaLI3NIIW 11
hinuiree Imaodu pukcloiliuurn oioaaahnIudnowaii-ongirunoin-rell ULII0d(f) '

g 9,4P,4411'SCOd 4011.1110,111110114.8Pd 1109001214,101f001/14 iT 1103109h11,1.91f011 `141.09Pd
moikudarmad Ìrwu,fonnicinkox un 'actriturnthnladu goirrnoIaoa 'irannidmi
EH X14110,40H ànho9ucl ISPIa01111141 ao,LuclHowalt-ifunhoo H `X1491411Idg1.1009
111f91/114,811 9093 9110P14103 0 'ff011d01::ILPICII IJOHHOHLO1f1/0d11 1,1011081114I0IITISIVIVON
lair,r.cluu PH morultaave acapaairali NomoahnIonnSiniwom 1r -ed3Runiall-ifu11n0a
1111LCIP111103130h111, HOTAIOILIEDIO.L000 z ird9nuno z6;
011009'HNEIO1f149 onnarnad
0 414,01 0Ifi PIAId0414P1t11 0,103100hILLUdHOB101/-01141fP1101411PH PLIHOthi) 4,0HPIO
90I11d4LP1f11 o,ioHHlig 0,10ho9pd `PLLHOd4) okiannunaorltadu 99 Almaden '
ùhicloghLurll ISP111109toultadu uogoahlrIORTIAWIVON 14011Iduu uusirauxolladu
Nogoa Xichiuddodu Hingaindaaue uomoahnIudHomial1-oliceSwdS9 :iintionforrad
wifnel noeed90 axed founnudu iionnult rusiwudjodu -11.fudHoNabt-ru1Ihoa
HoHaah ijaladuu a OLLP,L4IficCad IJOHOO/aLLII1f011 `14L409Pd ironnaltaaodu -./cmkon
`11BIPIOI1H LaSa.r.ogira,follima o 9990969E90 SlfHTOIAI Iflle,LOITILKW11109 If 111114991f
ITIVPIPTL40111011-In11110,) oil RIV0111/0 C9 Xr111901100 XIIHJOhlf,1011'004(If IT -11,414I2011
X19109h àoaoduoa E ònnainur on Aooduoa àulnanodau Pdai,nedux H uulicinf9 -
x,rdrit huiieu ifirlionfoaad a ntanyvicd g xinreti HLr1Iea00EIf,IOJ 111.0011411'9Ilfal/
xlro90 uulduu 11111HULL 'vioind90 i49o,"h aH Pingo uJInodlue XW -iidoroattir
'frunoah nuilaahminfou H HP111101411PCHAP,Id0 `gIaongicaIno,Laoiniva Elj -aaoo
41111111317( 113919111111101,000 Z isdguzifo 41.I 011149 O'HOITIOd cLLPI/C00 PH X14119Pd
XVIV811311 uringifudInah ,LaInikom ojoinrila onhogud -eInothp H arlii,Loaw
ruaLLIIIKOH oaonirlia vInod(I) 011110ritawa1 0113011 0,10,LC `91111P9191103 en -01100
Winne `14nido0Ivirn lionnuIogudeud 1.10939hILLOirahnivion Han,tdeu IT -fourth.'
No,r, isagnirlia hurho9vd noInode) ifigg nuiteoo -iti.udHowall-ongifulionnuH
4naaan 1,11040 V011 ITIO411,011010H/cd 90900hILLOIIIISIAIATOH vorLdeu IfILLOW0011
etr Ndaanew xmaudif àolvdmoikatt-ifuntioo Hoxinnanifror Ijodouo `11119HPOd
Pd 0111109 `14,LOIIIISISI1110H 14IP6101/E01/-IfP141100 11 01411911,4dP11009 011001 -Orin
4091f111, a o9gdo9 ve eonoahmiudnowatt 'oalocuraInaudu annaraotiuloA
t1090ahmvdHowali-onitodien ILLOPIN1 9 P,LdPITI 961 1 OVPIIPTICO OH 0314120,1,
S4109011 0,10h09Pd POOPICH Pc `4LLOP1211 on 9 0,10 XI:109011 PC 09.1.0194n 0,10h09Pd
'POOPITH anaIaltaIrog Hose 14Yt090JI 11111109Pd DOPIfa Ex wonnaas,o9oa alIgno
lionfliagai g `JAIOI 0,Lh 0,19 011991111I/94,90 JX11909 90,LOIIHRIVITION If 1101" Xlf -031/cd
9109.1.01109 a 0s i e 11910d1 IOP414h9110090 9099.01-IOU annanniragoo H xaos
XIcnitrOdell qfpro 0.1h ismer:wan vioaoirus 141i09011 11Eu 141A1110doIpa,-e1cruom
IDEPOOPICH
PH 1109d011 anuIe Ifouliodgn inthouroaad P1149 -0111tOdEHPII01110IIPLLOS
HUH0011114PdHODIOlt g.fauira ol/J nulnnitofioRSd girod uiruatairVuundu -ahogud
SIAI SJOPICH 11 90 ae tdE,nn A 1103130h9LLOITHAWNION .11iudvii a ,LOIC
I10Ild011 11011301111,1,011HANWOH ISILLdU11 PIEBII081111.11901/ 4099 1191109Pd OOMPH
PIE ic9gd09 PC ainialfimoahlicoo onnonhonforiad - X931001111.4Pdnovia1t -OdLI
ÌIIIHUTIOEPd90 PC 1I011090003109h19 091101f11011PIJ00$1 141IPTILL3 a xuaadaInit
`froxinutniSdI a XH1f011 I4LHlIIES r10114ITHOHYIPII :11,100W9099,8C011 a xnunotroic
Hole oiruntroVoduig9gdo9 1134,L111fuadnic oaIannlia oaahopud ùoourn Iggdo,f
ifirinfoniga "mune poinahnIediwiniali-orinounouroaact rulLfuliutV -ulairodu
PIPird Ir ealamig.foadg g o.f `nwada muyi IrraLI4Vonox/cd xrnaudu -ifunhoo
aoludnowali gainfully" 4IPadoVou ouCtdioden 4I0P129 II Infuairmdattlion
arnidonimeati 'MAID armor dHOPiali-IfB11900 NIP 9111909 OH 'ALAI A.WOH110h9WPH
-
H'101111S.1111410M 1103130h ÌJOIILd-eu OLT HIS," torliairuathui it,Ludnornialt-onliodun
8 3 CUM www.dacoromanica.ro
114 V. LIVEANU 44
necHoro cTpoH. B geae yxpenaeHHH egruxenta pa6oRero macca 6o,ntiuyio

poem cHwpaall coagaimme Ha npegnpycHTHax ICOMATeTbl EAggoro pa6ottero
tiPpouTa, o6gergiunnHe panic10Te.muyio noaxmgco-Hgeoaorgtiecxylo pa-
6OTy, nporiogmmylo HommpurcTamg cpegx Immix cogHaa-gemoHpamoH. B
paarap 6opL6H1 3a noggepnmy Hapoggoti mem, nposegeHHe pesomou,HoH-
Jthrx npeo6pa3oHaH,Hil, HaqaTHIx HommynHcTamg, 11 6,narogapH 14x HoJIHTHilec-
Hoff pa6oTe ycHopnacH npogecc ogeozonriecHoro C6511 metiga meaggy HOW-
aneii JICBESX coggaa-gemoRpaTos n mapHcHeTcHo-aermcHoli peaomogHoHHog
noeHgueft HommymicTos B Rage ociwaHmx Hgeo.norwiecHmx HonpocoH (B
ocgonnom Bonpoce pesoniorcHH, B Honpoce o DJIaCTH, B Honpoce o xapaHTepe
14 ADO Bi3714.11X cHaax peHomoggH).
1-10ABOWI 11T0171 ycnexort, gOCT11111XyThIX B ;lute yxpenaeugg eignimma
pa6otiero mllacca, HagnoHaabuag HoHcDepeu,g.HH PymbnicHoti liommymicTrrie-
cHoii nap Tim, coaHaBgan B oHTH6pe 1945 r., o5paTmnacb x pa6o4emy Knacey c
Hp/Tabu:tom HH.niogHTLcH B 6opb6y 3a cosgaH.He egmcoii pa6otle11 napalm Ha
ocuone pesomognoHnbix gponeTapcHgx npmucHnos. Pa 6otmeHommyHmTN,
counaa-gemoRpaTm H 6ecnapTufmme oTH.TputHpuicLH,a BTOT np Habut Hag"-
Hammon HoH(Pepogig RommyuncTi4tiecHo1l napTHH K Ha npoHogmmunxcH
MHTIIHraX macHaaanHci, aa coagaHne BA1111011pa6otleti gap THH Ha mapitcHeTcHo-
.nemmcimx pesomogHoluiLix Hgeo.n0rngecio4x ocnonax. CoagalcHe eg11H0n
p a 6o =left nap nig PymmucHoii p a 6oleti nap THII Hepe )oBoro mapHoicTcHo-
zetunicHoro oTpirga pa60oiero Haacca Pymbnimn, nogTHep gusto rip ammBHoc Tb
1111111114, Hametieurtott HagllonaaLHoil HoucimpeHgneti RommyHmTritiecHoil
napmn B 0HTH6pe 1945 roga.
MOMENTS DE LA LUTTE
DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN
POUR L'UNITR DE LA CLASSE OUVRIRRV
I1SUM'E
La lutte engagee par le Parti Communiste Roumain, des les pre-

miers jours de son existence, pour l'unite de la classe ouvriere, a constitue
les premisses de la creation du Front Ouvrier Unique. La constitution de
ce front unique, fin avail 1944, eut pour point de depart le plan qui pre-
parait l'insurrection armee, elabore vers la fin de Pannee 1943 par lcg
cadres de base du Part! Communiste Roumain, ayant a leur tete le
camarade Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Le travail d'elucidation ideologique et politique deploye par les cora-
munistes, la mobilisation par eux des social-democrates de gauche, des
travailleurs social-democrates et sans parti, en vue d'actions communes
dans la lutte contre le fascisme et la guerre antisovietique, amenerent leg
dirigeants social-demociates de droite a accepter, en avril 1944, les propo-
sitions du Parti Communiste Roumain pour la constitution du Front
Ouvrier Unique.
www.dacoromanica.ro
45 DIN LUPTA P.C.R. PENTRU UNITATEA CLASEI MUNCITOARE 115.
Le front unique des deux partis, annonce au pays par le manifeste

illegal du 1" Mai 1944, marquait un rapprochement tactique des social-
democrates de gauche de la position marxiste des communistes, rappro-
chement qui se fondait sur la conception du front national unique contre
le fascisme et la guerre antisovietique, elaboree par le Parti Communists
Roumain ; ce rapprochement etait l'effet du travail d'explication politique,
deploys par les communistes au sein de la classe ouvriere.
Sur l'initiative et sous la direction des communistes, sous le signe du
Front Ouvrier Unique, des comites patriotiques furent cress dans les entre-
prises ainsi que des formations patriotiques de combat, en dOpit du sa-
botage des leaders social-democrates de droite. S'appuyant sur l'unite de
la classe ouvriere, dans le cadre du Front Ouvrier Unique, et sur l'etat d'es-
prit antinazi et antifasciste du peuple tout entier, le Parti Communiste
Roumain reussit a coordonner faction des forces patriotiques populaires,
des soldats et des officiers patriotes et, dans les conditions crews par l'a-
vance de l'Armee Sovietique liberatrice en territoire roumain, organisa
et dirigea l'insurrection armee victorieuse du 23 Aolit 1944.
Au tours de la periode du 23 Add 1944 au 6 Mars 1945, l'unite entre
communistes et social-democrates se trouve fortifiee dans la lutte commune
pour ecraser les restes fascistes qui demeuraient encore dans la vie publique,
pour renverser le gouvernement a majorite reactionnaire et pour instaurer
le pouvoir populaire. La reconstitution du mouvement syndical, dans le
cadre du Front Ouvrier Unique, marqua un moment important de la lutte
pour la consolidation de l'unite de la classe ouvriere. La conference syndi-
cale du ler septembre 1944, a laquelle prirent part les delegations du Co-
mite Central du Parti Communiste Roumain et du Comite Central du
parti social-democrate, decida la creation des syndicats unis, sur la base
des principes revolutionnaires proposes par les communistes : la lutte de
classe, l'internationalisme proletarien, la democratie ouvriere et l'auto-
nomie syndicale et constitution de syndicats par branches de production.
L'ceuvre d'organisation des syndicats unis et la lutte de ces derniers contre
les forces reactionnaires, pour la defense des interets de la classe ouvriere,
furent dirigees par les communistes qui y entrainerent egalement, a cote des
travailleurs social-democrates, les travailleurs sans parti. Le 26 septembre
1944, le Parti Communiste Roumain soumettait, aux partis et organisa-
tions democratiques, le projet de plate-forme du Front National Demo-
cratique. A la suite du travail d'explication ideologique et politique, de-
ploys par les communistes a l'interieur des entreprises, des meetings ont
lieu, ou les ouvriers y compris les ouvriers social-democrates et ceux
sans parti adherent a la plate-forme propos& par le Parti Communiste.
A la sance du 2 octobre 1944, les delegations des partis communiste et
social-democrate deciderent que la plate-forme du Front National Demo-
cratique serait desormais celle du Front Ouvrier Unique, qui ]'await pro-
pos& avant toute autre. La plate-forme propos& par le Parti Commu-
niste Roumain representait le programme de Pachevement de la revolu-
tion bourgeoise-d4mocratique, de sorte que son adoption par le parti so-
cial-democrate, a la suite du travail politique deploys par les communist-es,
marquait un rapprochement entre communistes et social-democrates de
www.dacoromanica.ro
116 V. LIVEANU -16
gauche, dans un probleme ideologique et politique de la plus haute impor-

tance : celui des perspectives, du caractere et des taches immediates de la
revolution en Roumanie. Dans le dessein de coordonner Pactivite des deux
partis, sans affecter Pindependence ideologique et politique et l'organi-
sation de chacun d'eux, la creation d'un Comite Central et de comites
locaux du Front Ouvrier Unique, constitues sur une base paritaire, fut
decides au cours de la seance du 2 octobre 1944. Aussitot apres cette seance,
le Front National Democratique fut constitue sur la base de la plate-
forme elaboree par le Parti Communiste et adoptee par le Front Ouvrier
Unique. Sous la direction du Parti Communiste, et malgre les manoeuvres
des social-democrates de droite, suppots de la reaction, les travaillours
communistes, social-democrates et sans parti lutterent, etroitement unis,
pour un gouvernement democratique. L'instauration du pouvoir de-
mocrate-populaire, le 6 Mars 1945, n'etait pas uniquement une victoire
de la classe ouvriere dans la lutte pour le pouvoir, elle repres.entait egale-
ment une victoire de l'action menee pour Punite ouvriere. La classe ou-
vriere avait pu se convaincre, par sa propre experience, qu'en se rassem-
blant autour des communistes, et sous leur direction, elle assurait l'union,
sous son hegemonie., de toutes les forces populaires en meme temps que la
victoire dans la lutte contre les classes exploiteuses.
Pendant la premiere &ape de la revolution populaire celle de la con-
stitution d'un pouvoir democratique populaire, oir le role decisif revenait
la classe ouvriere et N son avant-garde, le Parti Communiste , le Parti
Communiste Roumain mobilisa la classe ouvriere toute entiere pour la
realisation des transformations revolutionnaires democratiques, pour la
reconstruction economique dans Pinteret des travaillours, pour la defense
de Pindependance nationale. Au cours de cette lutte, Punite de la classe
ouvriere a continue a se fortifier, menant a bonne fin les taches de la dic-
tature revolutionnaire et democratique du proletariat et de la paysannerie.
Alors que les dirigeants social-democrates de droite tentaient de saper le
pouvoir populaire et soutenaient les forces reactionnaires, les social-do-
inocrates de gauche suivaient au contraire la ligne du Parti Communiste
Roumain, celle de la consolidation et du developpement du regime de de-
mocratie populaire. Dans Pceuvre de consolidation de Punite de la classe
ouvriere, les comites du Front Ouvrier Unique des entreprises jouerent
un role important, en facilitant le travail d 'explication ideologique et po-
litique que les communistes menaient parmi les social-dernocrates de
gauche. Dans le feu de la lutte engagee pour le soutien du pouvoir populaire
et la realisation des transformations revolutionnaires, dues a l'initiative
des communistes et grace an travail politique des communistes, le rappro-
chement ideologique des social-dernocrates de gauche de la position revo-
lutionnaire marxiste-leniniste des communistes a marque un progres sen-
sible dans nombre de problemes ideologiques essentiels (tels le probleme
fondamental de la revolution, celui du pouvoir, celui du caractere et des
forces motrices de la revolution).
Appreciant a leur juste valeur les susses remportes sur le plan do
Punite de la classe ouvriere, la Conference Nationale du Parti Communiste
Roumain, d'octobre 1945, appela la classe ouvriere a lutter pour la, consti-
www.dacoromanica.ro
47 DIN LUPTA P.C.R. PENTRU LNITATLA CLASEI MUNCITOARE 117
tution d'un parti ouvrier unique, fonde sur les principes revolutionnaires
proletariens. R6pondant a l'appel de la Conference Nationale du Parti
Communiste Roumain, les travailleurs communistes, social-democrates et
sans parti se pronongaient, dans le cadre de grands meetings, pour la crea-
tion du parti ouvrier unique sur une base ideologique revolutionnaire mar-
xiste-leniniste. La constitution du parti ouvrier unique le Parti
Ouvrier Roumain , parti d'avant-garde marxiste-leniniste de la classe
ouvriere de Roumanie, a confirme la justesse de la ligne tracee par la
Conference Nationale, d'octobre 1945, du Parti Communiste Roumain.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DIN LUPTA P. C. R. PENTRU PREGATIREA
$I INFAPTUIREA INSURECTIEI ARMATE
DE LA 23 AUGUST 1944
DE
GIL 1VIA.TEI si B. BALTEANU
Insurectia armata de la 23 August 1944 a Insemnat o cotitura, ra-

dical/ In istoria poporului nostru. Preggtita, organizatA si condusa, de
Partidul Comunist Bomin, insurectia armata a avut ca rezultat rgstur-
narea dictaturii militaro-fasciste, scoaterea tarii din fazboiul criminal
antisovietic si Intoarcerea armelor Impotriva Germaniei hitleriste. Ea
a insemnat in.ceputul revolutiei populare, In al cArei proces de desfasu-
rare rapid/ a fost instaurat, dezvoltat si consolidat regimul democrat-
popular, cea mai mgreata, cucerire a maselor populare din patria n.oastra.
23 August este pentru poporul romin. arata tovarasul Gh. Gheorghiu-
Dej cea mai mare s/rbaloare nationals, deoarece ea a Insemnat
cotitura spre o schimbare radical/ in viata sa de la regimul burghezo-
mosieresc de asuprire si exploatare salbateca, a maselor muncitoare, de
Inrobire politic/ si economic/ a tarii de catre puterile imperialiste, la re-
gimul democrat-popular, In care poporul eliberat si-a luat soarta In. pro-
priile mlind i a devenit singurul si adevaratul stapIn al phi "1.
*
Insurectia armata de la 23 August 1944 este urmarea fireascal

directs, a unor adinci procese petrecute In viata social-economic/ si po-
litica, a tariff noastre In epoca crizei generale a capitalismului.
Tara, In care se Impleteau strins forme avansate ale capitalismului
monopolist cu puternice ramalite feudale, Inrobirea din partea imperial*
tilor strain, cu proprii trasgturi si tendinte imperialiste, Rominia a cu-
noscut o In/sprire continua, a exploatarii maselor muncitoare si o ascutire
tot mai puternics a tuturor contradictiilor regimului burghezo-mosieresc.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole g cuutntart, ed. a IV -a, E.S.P.L.P., 1955, p. 693.
www.dacoromanica.ro
120 GH. MATEI Si B. BALTEANU 2
Pentru mentin.erea dominatiei for de class, burghezia si movie-

rimea roming au accentual in continuu politica for antipopulafa
tiff antinationalg, exprimat in anii din ajunul si de la inceputul celui
de-al doilea razboi mondial prin masurile de fascizare tot mai intensA
a tarii si de accelerare a pregAtirilor razboiului antisovietic, prin incura-
jarea lii sprijinirea gruparilor fasciste si fn primul rind a garzii de fier",
agentur5, a hitleristilor in Rominia, printr-o pozitie de compromis
gi capitulare in fata agresorilor hitleristi i acceptarea rusinoag a dic-
tatului de la Viena din 30 august 1940 care fapea Rominiei o parte din
teritorjul ei, nordul Transilvaniei. Expresia ultimA a acestei politici
nefaste a constituit-o instaurarea singeroasei dictaturi fasciste, subordo-
nar(a tariff imperialismului hitlerist si tirirea ei in razboiul criminal
antisovietic.
Aruncarea Ora noastre fn. razboiul antisovietic, impotriva vointei
poporului romin, a fost continuarea, pe calea armelor, a politica antiso-
vietice, cu totul contrary intereselor nationale ale Orli, dusg neintrerupt
de clasele exploatatoare din Rominia de la crearea primului stat socialist
din lime. Clasele exploatatoare sperau cg, acest rAzboi se va solda en nimi-
cirea Uniunii Sovietice, a carei for de inriurire asupra, maselor largi
populare din taia noastra, prin exemplul ei maret, constituia un izvor de
permanent6 spaimg pentru ele. In, acelasi timp, fortele reactionare si
agresive din Rominia, urrnareau sa anexeze intinse teritorii sovietice si
sg, se imboggteascA prin jefuirea acestora.
Clasele dominante din Rominia nutreau totodatg, iluzii ca prin apor-
tul for la razboiul hitlerist, vor obtine un loc de searag, in asa-zisa nou5,
ordine" europeanA preconizata de Hitler. CApeten.iile fasciste romine se
si vedeau indeplinind rolul de vAtafi ai hitleristilor in sudul Europeil.
Dorinta de a nimici statul sovietic si de a inrobi popoarele sovietice,
planurile de acaparare a unor teritorii sovietice, uneau pe guvernantii
fascisti si liderii partidelor burghezo-mosieresti din Rominia cu mono-
poli9tii germani si guvernul hitlerist. Politica claselor dominante de dez-
Mntuire i ducere a razboqui criminal antisovietic a fost tradusg in viat5,
de exponentii politici principali ai intereselor lor, clica Tailitaro-fascistA,
monarhia, si partidele burghezo-mosieresti in frunte cu Maniu ff Bratianu.
Monarhia 9i-a exprimat catis aprobarea pentru razboiul antisovietic 2.
Liderii partidelor burghezo-mosieresti au facut numeroase declaratii
de aprobare far, echivoc a tiririi tariff in razboiul antisovietic $i, drept
tntr-o notA alcatuita de I. Antonescu gi remiss lui Hitler la tnceputul lui ianuaric 1941,
apetenia fascists din Rominia afirma hotArirea sa de a participa la toate actiunile agresive
ale Germaniel hitleriste, In special contra Uniunii Sovietice. In aceasta nota I. Antonescu Ill
exprima speranta di Hitler va acorda Hominid burghezo-mosieresti rolul natural de domi-
natie regionals" (Vezi Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, vol. 71/1939, E. 9 IV, vol. II,
Documentul Nota de la Salzburg", fila 4).
2 A doua zi dupa' dezlantuirea agresiunii antisovietice, regele a trimis o telegramS
lui I. Antonescu prin care -li exprima recunostinta" pentru aceasta I bucuria" fatit de raz-
boiul ttlharesc (vezi Timpul din 24 iunie 1941). Mihai de Hohenzollern a facut apoi vizite
pe front, primind defilliri de trupe, decorind ofiteri etc. (Vezi : Al. GtrneatS, Adenlrata istorie
a unei monarhii familia Hohenzollern, Ed. Cartea Romineasca, p. 126-127). Biograful
oficial al lui Mihai de Hohenzollern confirmit Ii el sprijinirea de cStre rege a rilzbolului anti-
sovietic (Arthur Gould Lee, Crown rgainsl sickle, Londra, 1951, p. 33). .
www.dacoromanica.ro
3 LUPTA P.C.R. PENTRU INFAPTUI REA INSURECTIEI ARMATE 12I
acte fatise, demonstrative in acest sens, an trimis ca voluntari" pe front

pe I. Mihalache i Gh. Bratianui.
Con.secinta a politicii profund antipopulare ff antinationale a cla-
selor dominante, razboiul nedrept antisovietic a avut ca urmare pierderea
a sute de miff de vieti omenesti, distrugeri uriase de bunuri materiale,
jefuirea In proportii colosale a economiei nationals de catre hitlerigti,
sporirea maxima a profiturilor 9i bogatiilor pentru o infima minoritate de
mari exploatatori, pe de o parte, si exploatarea i saracirea In proportii
nemaiintilnite ping atunci a maselor largi, pe de alts parte. Razboiul
a accentuat puternic fenomenele de putreziciune si parazitism ale orin-
duirii burghezo-mosieresti.
Cu siprijinul guvernantilor fascisti tradatori, imperialitii gerrnano-
fascisti au subordonat pe deplin economia romineasca intereselor for de
jaf si expansiune, prefacind Rominia intr-o adevarata colonie a lore.
Pagubele cauzate economiei rominesti de pe urma subjuggrii tariff noastre
de catre Germania hitlerista, s-au ridicat la cifra uriasa de 10 000 miliarde
lei (la valoarea din 1945) 3.
In exploatarea singeroasg a maselor muncitoare din tara n.oastra
in anii criminalului razboi antisovietic, s-a manifestat cirdasia dintre marii
monopolisti hitleriti, anglo-americani i autohtoni. Profiturile stoarse
de acestia au atins proportii enonne4.
In time ce o infima minoritate de marl jefuitori se Imbogateau tot
mai mult de pe urma razboiului, marea majoritate a poporului d5.dea
nenumarate jertfe pentru o cauza nedreapta, straing cu totul intereselor
lui 1i indura nespuse greutati, privatiuni i suferinte.
1 La 18 iulie 1941 I. Maniu a trimis Iui I. Antonescu un memoriu In care, Intre altele,
arata : Recunostinta tarn pentru generalii, ofiterii si soldatii romini i pentru dvs., dom-
nule general, comandantul de capetenie, va fi eterna" (Arhiva Centrals a Institutului de
istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dosar nr. 88). La 18 noiembrie 1941, tot
I. Maniu declara ca aproba actiunea military intreprinsa ..." si afisa veleitiati de cotropire
a unor teritorii sovietice (Ibid.). Intr-o scrisoare comuna din 30 ianuarie 1943, Maniu si Bra-
tianu dezvaluiau din nou sprijinul acordat de ei razboiului antisovietic (Ibid.).
2 Un exemplu graitor In legatura cu acapararea bogatiilor tarii noastre de catre mono-
polurile hitleriste este faptul ca, Intr -un timp scurt, cu complicitatea monopolistilor din S.U.A.,
Anglia si Franta si a celor autohtoni, acestea au reulit sa controleze 17 dintre cele mai
importante Intreprinderi petrolifere din Ora (Vezi : T. Savin, Aservirea ,Si jefuirea econo-
miei romtneti de afire capitalul monopolist Ferman in preaf ma si to cursul celui de-al doilea
razGoi mondial, In Probleme economice", nr. 12/1957, p. 121-122). Concernul Herman
Goering-Werke, cu concursul monopolistilor romini si prin mijloace de prequne brutala, a
luat sub controlul sau cele mai marl Intreprinderi metalurgice din tail Resita",
Malaxa", Cugir", Santierele Navale de la Galati etc. (Vezi Arhiva M A E ,cazier 4, vol. 20
si cazier 87, vol. 47, fila 1).
3 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole i Cuvint&i, ed. IV, E S.P.L.P., 1955, p. 39.
4 Astfel, potrivit insesi datelor provenite din surse burgheze, Creditul national in-
dustrial" care in 1938 realizase un profit de 40 724 000 lei, a obtinut In 1942 un profit aproape
dublu ; Banta Romitneasca" 5i -a sporit profitul de la 56 308 000 lei In 1938 la 97 327 000 lei
In 1942 ; Astra Romina" a obtinut In 1938 un profit de 360 531 000 lei iar In 1941 unul de
438 151 000 lei ; Resita" si-a ridicat profitul de la 188 700 000 lei In 1939 la 201 913 000 lei In
1941, la 268 000 000 lei In 1942 si la 305 000 000 lei in 1943. (Vezi : V. V. Protopopescu,
G. M. Marin si I. Bozdag, Ghidul pietel financiare, Bucuresti 1943, p. 44, 78,, 111 $i 129
;i Istoria Romtniei, ed. IV, Buc. 1952, p. 665).
www.dacoromanica.ro
122 GH. MATEI sI B. BAI.TEANU 4
In perioada de la inceputul rIzboiului antisovietic pl.n.A, In prima-

vara anului 1944, armata romIng pierduse cca 400 000 oameni, morti,
rgniti si disparutil. La acestia veneau sg, se adauge victimele terorii fas-
ciste sIn.geroase, ale bombardamentelor, mizeriei cumplite etc. In tarn
tai pe teritoriile sovietice vremelnic cotropite au fost create lagare de
concentrare, In care luptatorii antifascisti an fost supusi la torturi /mho-
rgtoare, la chinuri si Infometare. Multi dintre ei an cazut victims acestui
regim de exterminare. Conditiile de muncg si de via ale clasei mun-
citoare, extrem de grele si pina atunci, s-au Inrautatit cu mult. ITrmAtorul
tabel expriml viu decalajul crescind, ajuns la proportii uriase, Intro
nivelul salariilor si cel al preturilor la produsele de larg consum
(In procente)2 :
Creeterea pre- Indleele

Createrea turllor la produ- puterli de
Data ealarillor sele de larg eumpitrare
COMMIE
August 1939 100 100 100

Decembrie 1941 168,5 412,1 40,8
Decembrie 1942 212,4 712,1 29,8
Decembrie 1943 275,5 1085,3 25,3
August 1944 275,5 1392,8 19,7
Din acest tablou reiese ca, puterea de cumpArare a clasei muncitoare

a scazut In perioada 1939-1944 mai mult de cinci oH.
In vederea Ingspririi exploatArii si a Inabusirii luptei clasei munci-
toare, dictatura fascists a militarizat Intreprinderile industriale. In fruntea
acestora au fost pusi comandanti militari, care dispuneau de dreptul de
a aplica muncitorilor cele mai crunte pedepse (carcera, bgtaia, ferecarea
In lanturi etc.). Intreaga legislatie socials, cuceritA de clasa muncitoare
In urma unei lupte grele, Indelungate, a fost abrogatg. Ziva de muncg a
fost prelungitg, ping la 10-14 ore si uneori si mai mult, concediile au
lost suspendate. .
Iata unele exemple, din numeroasele care se pot aduce, referitoare

la regimul militarist, de teroare $i exploatare singeroas1 a muncitorimii :
Pentru motivul eg, la 1 martie 1943 un grup de 40-50 muncitori
de la trzinele Romine" din Ploesti an refuzat o noul prelungire a zilei
de lucru si au pAr'a' sit Intreprinderea cu o or mai devreme, I. Antonescu
a dat ordin ca acestia s g, fie pusi In lanturi si pedepsiti farg IntIrziere"3.
La 2 martie 1943, inspectoratul general al jandarmeriei comunica
faptul cg la Intreprinderile metalurgice Dungrene" din Braila, coman-
dantul militar aduce fortat In lucru pe muncitorii desculti si desbracati"a.
1 Contribuf ia Romtniei la razboiul antihitlerist ( 23 August 1944 9 mai 1945). Edi-
tura Military a M F.A., Buc. 1958, p. 9.
2 Sclnteia din 22 septembrie 1944.
3 Arhiva Centrald a Institutului de istorie a partidulul de pe ling C.C. al P.M.R.,
dosar nr. 2950, vol. 13, f. 366.
Ibidem., f. 430.
www.dacoromanica.ro
5 LUPTA P.C.R. PENTRU INFAPTUIREA INSURECTIEI ARMATE 123
La 4 octombrie a aceluiasi an, inspectoratul regional de politic Alba-

Iu lia raporta ea, la minele de la Lupeni s-au introdus , aresturi, career/
si aplicarea a 25 de lovituri ... Regimul muncitorului pedepsit cu arestul
este ca in armatA, primind numai jumatate din ratia de hrang, iar
pentru carter* Inumai piine cu apa, costul intretinerii suportlndu -1
muncitorul" 1.
Intr-o rafing,rie din Ploesti existau dup/ cum raporta politia
din localitate nu mai putin decit opt servicii de spionare si urmarire
a muncitorilor : serviciul de informare al rafinariei, serviciul de informare
al detasamentului special de jandarmi, serviciul de control i informatii
german, serviciul de contrasabotaj romin, serviciul de contrasabotaj
german, serviciul secret german, serviciul de informatii al diviziei a II-a
fi. in sfirsit serviciul de informatii al chesturii de politic Ploesti.2.
Aceasta aratl cit de mult se temeau dictatura fascist/ si ocupantii
hitleristi de lupta1 revolutionary si patriotic/ a clasei muncitoare.
0 inrgutatire considerabilg a situatiei sale a cunoscut de asemenea
t/rAnimea muncitoare.
Marii latifundiari ajunseserg sl-si lucreze mosiile aproape gratuit
cu munca fortat5, a taranilor mobilizati, a prizonierilor de fazboi etc.3.
Ca urmare a exploatarii tot mai intense si sistematice a tarAnimii
muncitoare, de cgtre mosieri, chiaburi si uniunile monopolists ca rezultat
al lArgirii ,foarfecei" dintre preturile industriale si eels agricole, In de-
cembrie 1942 puterea de cumparare a maselor tsargnesti scgzuse cu peste
60 % fata, de anii inceputului crizei agrare din 19294. La 23 iunie 1942,
guvernul fascist a emis decretul pentru crearea asa-ziselor obstii tara-
nesti". Aceast1 masur5, era menitg s/ ofere mina de lucru ieftin/ mo-
ierilor si chiaburilor si permitea totodata slugilor hitleristilor s5, sub-
ordoneze tot mai mult agricultura romin.easca intereselor de jaf ale
Germaniei fasciste $i ducerii rAzboiului antisovietic.
In timp ce grIul kii celelalte produce alimentare luau drumul Ger-
maniei hitleriste in cantit5,ti mereu sporite, in tar/ erau fixate pentru
oamenii muncii ratii de foamete. La toate acestea veneau sa' se adauge
greutAtile si suferintele provocate t/r/nimii muncitoare de rechizitii de
vite, corvezi militare si mai cu seam sutele de mii de morti, rIniti si
invalizi de razboi.
Favorizarea marelui capital printr-o politic/ fiscal/ care arunca
greutatea impozitelor asupra maselor largi, inclusiv a unor paturi in-
semnate mic-burgheze de la orase, prin repartitia inegal/ in detrimentul
1 Arhiva Centrall a Institutului de istorie a partidului de pe linga C. C. al P.M.R.,
dosar nr. 2950, vol. 14, 1. 509.
2 Ibidem, dosar nr. 2950, vol. 13, f. 438.
a Cu cinismul care-1 caracteriza, I. Antonescu arata In sedinta Consiliulul de Ministri
din 1 iulie 1944, ca rAspuns la o interventie a marelui mosier, N. Mares : Mina de lucru a Post
destul de ieftina si ati avut un numar suficient de prizonieri la dispozitie... DacA nu lucreazA,
nu le dai sl mAntnce" (Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe ling* C.C.
al P.M.R., fond Consiliul de Ministri, dosar nr. 266, f. 7-8).
4 Costin Murgescu, Reforma agrard din 1945, Bucuresti, 1955, p. 81.
www.dacoromanica.ro
124 GH MATE! si B. BALTEANU 6
acestor paturi, a materiilor prime tot mai deficitare, grin masurile arbi-
trare de expropriere etc., a lovit serios i in interesele acestor categorii
sociale.
Dictatura militaro-fascista, a dus totodata o politica de ura natio-
nals salbatica, de sovinism barbar, soldata, cu exterminarea a zeci i zeci
de mai de oamenil.
Toate acestea au dus la ascutirea ping la extrem a contradictiilor
orinduirii burghezo-mosieresti, la cresterea i dezvoltarea continua a
luptei de eliberare nationals si social/ a poporului.
Masele largi populare, in frunte cu clasa muncitoare, care con-
ducea lupta patriotic/ a poporului romin, an intimpinat cu ura intra-
rea trupelor hitleriste in tars 1i aruncarea Rominiei in razboiul anti-
sovietic.
insusi Mare le Stat Major al Armatei Romine, intr-un document in.-
titulat Concluziuni asupra starii de spirit In armata in legatura cu pre-
zenta trupelor germane in Rominia 10 octombrie 1940 1 februarie
1941", recunostea ea populatia si armata au intimpinat trupele hitle-
riste de invazie cu un spirit de ostilitate generals si puternica i semnala
numeroase cazuri de impotrivire fats de cotropitori, de ciocniri intro mi-
litari romini i germani, precum si acte de sabotaj impotriva masinii
de razboi hitleriste2.
Minia si revolta mereu crescinda a maselor largi ale poporului
romin impotriva hitleristilor si a slugilor for din tars, impotriva
razboiului tilharesc antisovietic n-au ramas far/ urmari insemnate Eli
pe front. Documentele vremii vorbesc despre multe cazuri cind soldatii
romini refuzau sa lupte, ucideau comandantii 0i treceau de partea
armatelor sovietice, despre ciocniri gi chiar adevarate lupte intre trupe
romine si germane. 0 asemenea lupta a avut loc, de pilda, spre toamna
anului 1942 intre doua companii ale regimentului 5 infanterie romin si
trupe germane care an primit ordinul sa le atace pe motivul ca refuzau
sa mai lupte impotriva armatelor sovietice. S-au inregistrat pierderi in-
semnate din ambele parti4.
Dindu-si tot mai mult seama de caracterul antirational i aventurist
al tiririi Rominiei in razboiul hitlerist i indignati de modul dusmanos
si umilitor in care comandantii hitleristi tratau armata romina, multi
1 Chemind In asasinat in mass impotriva minoritiltilor nationale I. Antonescu declara

cu cinism LIM margini la 8 iulie 1941: imi este indiferent dacd In istorie vom trece ca bar-
bari Dacd este nevoie trageti cu mitraliera" (Procesul marii tradzirii nclionale, Ed.
Eminescu, 1946, p. 35).
2 Astfel, de pildA, populatia din Vlasca a refuzat sA vIndd alimente unci unitAti ger-
mane ; la Bucuresti si Ploiesti militari romIni au ripostat plini de mInie fats de aroganta
samavolniciile unor militari bitleristi, dezarmIndu-i ; un rezervor de 150 vagoane de benzind
pentru aviatia germand de la statia de pompare C.F.R.-Teleajen a Yost incendiat la 9 decembrie
1940 de muncitori de la fabrica Standard" etc. (Arhiva Marelui Stat Major, dosar nr. 72.5/1,
filele 9, 12, 25 $i 45).
8 Ibidem, dosar 9/E, p. 45, 47, 50 si dosar nr. 52, p. 21 23.
4 Graitzl liber din 7 octombrie 1942.
www.dacoromanica.ro
7 LUPTA P.C.R. PENTRt TNFAPTUIREA INSURECTIEI ARMATE 125
ofiteri fii insasi unele cadre superioare ale armatei romine s-au situat pe o
pozitie tot mai vadit antihitlerista.
Prin atacul miselesc al imperialistilor hitleristi si al vasalilor for

impotriva statului socialist sovietic si prin. intrarea U.R.S.S. In razboi,
eel de-al doilea razboi mondial s-a transformat pe deplin intr-un razboi
drept, eliberator, din partea coalitiei antifasciste in frunte cu Uniunea
Soyieticg. Mare le razboi de apArare a Uniunii Sovietice era totodata
r/zboiul pentru salvarea civilizatiei mondiale perielitate gray de barbaria
hitlerista, pentru dezrobirea popoarelor clzute in sclavia fascist/. Exis-
tenta statului socialist sovietic, lupta eroic/ a popoarelor sovietice
impotriva cotropitorilor fascisti, faptul ca U.R.S.S. a reprezentat forta
fundamental/ a coalitiei antihitleriste si-au pus pecetea asupra intregei
desf/surAri a razboiului gi asupra urmarilor acestuia.
In lupta general/ national-eliberatoare impotriva hitlerismului, in
fruntea careia se afla Uniunea Sovietica, s-au incadrat din primul moment
fortele patriotice ale poporului nostru, conduse de Partidul Comunist
Romin. P.C.R. a fost singurul partid care s-a ridicat la lupt1 pentru do-
borirea dictaturii fasciste, pentru iesirea din razboiul antisovietic i iz-
gonirea din tar/ a armatelor hitleriste.
Pornind de la aprecierea ca in eliberarea de sub jugul fascist erau
interesate in mod obiectiv nu numai clasa mun.citoare, ci 1i alte clase i
pAturi sociale, inclusiv o parte a burgheziei, P.C.R. a propus la 6 septem-
brie 1941, o platform/ pentru crearea unui larg front patriotic antihitlerist.
Conditiile in care Partidul Comunist iii desfasura lupta erau ins/
mult ingreunate prin faptul c/ in conducerea sa se strecuraserg unele ele-
mente trAatoare. La teroarea singeroas/ deslAn.tuitA de dictatura fas-
cist/ si Gestapo impotriva P.C.R. se ad'auga astfel activitatea criminals
desf/surata de clica de tradatori avind in frunte pe Foris. Neputind sa
impiedice adoptarea de cadre partid a unei linii politice juste, pentru a
nu se demasca in ochii masei membrilor de partid ca adversary fat*
a luptei antifasciste, aceast/ clic/ tradatoare si-a indreptat Coate sfort/-
rile in directia sabot/rii traducerii in viata, a liniei partidului.
In acest timp, inchisorile si lagarele in care erau detinute cadrele
de bazg ale partidului, in frunte cu tovara,ul Gh. Gheorghiu-Dej, all
reprezentat un centru din care iradia fermitate gi incredere neclintitg, in
victoria asupra fascismului, din care se imprima luptei comunistilor gi
tuturor pa,triotilor un spirit de lupta hot/At i combativ.
Dind dovadg de patriotism fierbinte si fidelitate fat/ de internatio-
nalismul proletar, comunistii reusesc sa organizeze actiuni multiple si va-
riate. Ei tip/resc si faspindesc presa, Regal/ i manifeste care cheamg ma-
sele la lupt/ impotriva dictaturii fasciste si a fazboiului hitlerist. Inca din
primele zile ale flzboiului antisovietic au fost organizate la, Constanta
o serie de acte de sabotaj, incepind cu taierea cablurilor care ali-
mentau cu curent electric instalatiile germane de aparare antiaerianal.
1 Arhiva Centralil a Institutulul de istorie a partidului de pe lingl C.C. al P.M.R.,
dosar nr. 58-181.
www.dacoromanica.ro
126 GH. MATEI si B. BALTEANU 8
0 lung mai tIrziu, hitleri tii erau alarmati de faptul ea In Valea Pra-
hovei situatia este insuportabila" din cauza numeroaselor acte de sa-
botajl. La uzinele Lemaitre" din Bucuresti, uncle erau organizate echipe
de sabotaj, muncitorii tgrAganau terminarea pieselor de important
militara, Impiedicind folosirea for i provocind numeroase defectiun.i de
executare.
Muncitorii de la Resita au provocat de mai multe on scurt-
circuit, ceea ce a dus la Incetarea lucrului zile de-a rIn.dul. Ei au stricat si
facut inutilizabile tunuri 9i tancuri2. Trenuri Intregi cu avioane I.A.R.
erau Inapoiate de pe front, deoarece, datoritg defectiunilor de constructie,
avioanele s-au dovedit inutilizabile.
Muncitorii ceferisti din Bucuresti, Brasov, Timisoara, Arad, Simeria
si alte localitati, provocInd aprinderea osiilor la vagoane, Impiedicau
transportul trupelor 9i armamentului spre front3. In iulie 1942 an fost
aruncate In aer depozitele de munitii de la arsenalul armatei din TIr-
goviste4. Fabrica de armament din Avrig a fost de asemenea aruncafg
fn aer spre finele anului 19423.
In multe sate tgranii ascund cerealele, refuzg muncile fortate, as-
cund pe dezertori si ajutg pe prizonierii sovietici din lagare6. 0 moarg
targneaseg din Piatra (Moldova), a fost aprinsg, distrugindu-se 4 vagoane
do Ming pentru armatg. Tgranii din Curtici au alungat cu furcile comisia
de rechizitie. Plutasii de pe Bistrita, fiind pusi sa lucreze cu armele la
spate pentru hitleristi, an trecut la acte fgtise de Impotrivire7.
Algturi si sub Indrumarea comunistilor au luptat eroic utecistii.
Intr-o aerie de intreprinderi si localitati s-au constituit grope de tineri
patrioti, In frunte cu utecistii, care au organizat acte de sabotare a raz-
boiului hitlerist. In decembrie 1942 un grup de 20 de tineri patrioti care
au refuzat sg meargg pe front au fost executati la poligonul de tragere
Ghencea8.
Yn actiunile Impotri-va dictaturii fasciste si a razboiului hitlerist
dintre care am amintit mai sus numai o parte, an carat eroic numerosi
comunisti, martini ai clasei muncitoare i poporului rom'in, cum an
fost : Petre Gheorghe, Iosza Bela, Filimon Sirbu, Pompiliu tefu,
sotii Panet, Ada Marinescu, Vasile Tudose, Suzana Pirvuleseu, Lazar
Griimberg, Bernat Andrei, Elena Sirbu, Justin Georgescu si alti lup-
tatori dtrzi.
Sute si mii din cei mai buni fii ai clasei muncitoare si ropoiului,
membrii ai P.C.R., II.T.C., patrioti cinstiti an fost arestati, schingiuiti In
1 Val Presa liberd din 26 lithe 1941.

2 Arhiva CentralA a Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dosar
682, fond 96, f. 394-396.
3 Ibidem, dosar, nr. 52.
4 Ibidem, dosar, nr. 430.
5 Ibidem, dosar nr. 42 756, p. 12.
Ibidem, Ab. XXVI-1, inv. 1 136.
7 Ibidem, dosar nr. 682, fond 96, p. 425 426.
Romtnia liberd, nr. 1 din 28 ianuarie 1943.
www.dacoromanica.ro
beciurile sigurantei, omoriti in torturi, condamnati la zeci de ani de In-

chisoare sau la munch silnica pe viata. Curti le rnartiale lucrau din plinl.
0 expresie a creoterii spiritului de nemultumire in straturile sociale
tot mai largi oi a hotaririi acestora de a se alatura luptei patriotice a clasei
muncitoare i partidului ei comunist a constituit-o infiintarea, spre sfir-
oitul anului 1942, a organizatiei 17niunea Patriotilor". Indimmath de
P.C.R. 17niunea Patriotilor" a reuit sh grupeze in. jurul ei cercuri de
intelectuali (profesori universitari, medici, avocati, studenti, invatatori
etc.) precum oi meseriaoi, mica negustori etc. i sa-i antreneze In lupta
patriotich antihitleristh2.
La inceputul anului 1943 apare primul numar al ziarului patriotic
ilegal Rominia libera". Ziarul reprezenta o chemare permanents a par-
tidului comunist la Murirea unui larg front al fortelor patriotice, anti-
hitleriste o arms ascutith de demascare a liderilor partidelor burghezo-
mooiereoti, Maniu i Brhtianu, care continuau sa sprijine regimul fascist
1 razboiul gau criminal.
Ern mijloc deosebit de eficace de propaganda i agitatie al P.C.R.
1-a constituit postul ilegal de radio Rominia libera", care facea ca ehema-
rile la lupth ale partidului sa, ajungh cit mai repede oi mai adine in masele
poporului.
Dezvoltarea 1 intensificarea luptei fortelor populare, patriotice,
conduse de P.C.R., a avut loc, In Imbinare string cu victoriile Uniunii
Sovietice impotriva agresorilor fascioti. Spulberarea mitului invincibilitatii
armatelor hitleriste fu urma bataliei de la Moscova osi mai cu seams a
victoriei marete a armatelor sovietice In balalia de la Stalingrad, care a
marcat Inceputul cotiturii radicale In desfhourarea celui de-al doilea rhzboi
mondial, a influentat puternic starea de spirit a maselor largi din tara
noastrh, accelerind radicalizarea i revolutionarizarea lor, facind ss creasch
oi mai mult ura oi minia poporului romin impotriva hitleriotilor i unel-
telor lor, increderea sa in victoria deplinh asupra fascismului.
Mhretele victorii ale Uniunii Sovietice an avut un rol istoric hoth-
ritor pentru lupta de eliberare nationals a poporului roman. Eroisrnul
inaltator al oamenilor sovietici, vitejia farh seaman a armatei sovietice,
sprijinite de intregul popor, otirile parvenite In tara prin intermediul
muncitorilor oi tgranilor romini in haine militare despre realizArile
viata poporului sovietic au contribuit puternic la demascarea propa-
gandei mincinoase, calomnioase antisovietice i la intelegerea tot mai
dug a superiorithtii orinduirii sovietice.
tntr -o noth alchtuita de Ministerul Afacerilor Interne pentru Anto-
nescu in ziva de 15 aprilie 1943 Se arata ca In numeroase comune din ju-
detele Vilcea oi Suceava soldatii veniti de pe front au adus laude realizh-
1 Yn cursul lunilor august-septembrie 1942 numArul internatilor in lagarul de la Vap-
niarca a crescut de la 1261a 1135 (Schzteia din 16 mai 1946). Intre februarie-septembrie 1943,
numai Curtea Martiala Ploieti a dat cca 12 000 de sentinte (Arhiva Centrala a Institutulul
de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dosar 2168/2102, vol. I). In decembrie 1943
a lost arestat un grup de conducatori ai Uniunii Patriotilor", care au Post condamnati la ani
grei de munch silnicA (Rominia liberd, nr. 1 'din 28 ianuarie 1944 qi nr. 2 din 22 martie 1944).
2 Uniunea Patriotilor"Buletin cu ocazia zilei de 23 August 1945, p. 14-15.
www.dacoromanica.ro
198 GH. MATEI i B. BALTEANU 10
rilor facute de bolsevici", in orasul Brasov soldatii au comunicat ca au

vazut in Uniunea SovieticA o industrie puterniegi, jar in alte judete, taranii,
care fusesera, nevoiti sa imbrue haina soldgteascA, au povestit despre
boggtia colhozurilorl.
Interdependenta dintre starile de lucruri din spatele frontului si
de pe front a dus la grabirea coacerii unei situatii objective revolutionare
in tars, al card ascutis era indreptat impotriva dictaturii militaro-fasciste
si a imperialismului hitlerist, precum si a razboiului for banditesc.
La data de 16 februarie 1943, scurt timp deci dupa victoria armatei
sovietice de la Stalingrad, directia generala a politiei comunica intr-un
raport :
ft Muncitorimea din capitala se arat preocupatl de evenimentele
externe si sociale. Mersul razboiului este urmarit cu atentie sj intorsAtura
ce a luat a pus In discutie probleme sociale...". Raportul arata mai de-
parte ca, muncitorii sint convinsi ca in urma razboiului va dispare regimul
de dictaturl fascista, si va veni regimul de adevarata democracie"
(subl. ns. Gh. M. fi B. B.) 2.
Cu privire la starea de spirit a muncitorilor petrolisti din Ploesti
se semnala la 5 martie 1943 faptul ca multi dintre acestia declara :
... Atunci cind vor fi luati muncitorii pe front de va fi cazul
ei vor depune armele deoarece n-au pentru ce lupta'?3.
0 stare de spirit asemanatoare era sezisata In ianuarie 1944 en
privire la muncitorii din Brasov, aratindu -se ca acestia Ysi manifestau
deschis simpatia pentru inaintarea Armatei Sovietice, pentru P.C.R.
si hotarirea de a pune capAt regimului fascist4.
Intr-o serie de intreprinderi legate de productia de razboi, muncitorii,
infruntind teroarea cumplita, tree la actiuni greviste indrAznete. Asemenea
actiuni au avut loc la Uzinele Romlne" din Ploesti la 1 martie 1943,
la fabrica Union" din Cisnildie la 2 septembrie 1943, la rafinlria Vega"
la 2 septembrie acelasi an etc. b.
Cit priveste starea de spiiit la sate, organele fasciste erau nevoite
a recunoaste ca taranii manifestau ostilitate fatI de ordinea statului . . . "6.
In acelasi timp, creste tot mai mult starea de spirit antihitleristg,
In rindurile armatei romlue. Aceasta a dus la sporirea numgrului mili-
tarilor care dezertau sau se predau armatei sovietice.
Pe de alts parte, victoria de la Stalingrad a Armatei Sovietice a
treat derutA In rindurile claselor exploatatoare si in aparatul de stat
fascist, a deschis sirul unor ffamintAri, grupari si regrupari In sinul bur-
1 Arhivcle Statulul, Bucurelti, fond Presedenia Consiliului de Ministri, pachet 6, vol.

f. 99-100.
2 Arhiva CentralA a Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dosar
2 950, vol. 13, fila 261.
3 Ibldem, f. 319-320.
4 Ibidein, dosar nr. 39 986, f. 18.
5 Arhiva Contralti a Institutului de istorie a partidului (le pe llnga C.C. al P.M.R ,
dosar 33112 -2 950, vol. 13, p. 313 si dos. 33 113 2950, vol. 14, p. 466 si 491.
6 Ibidem, dosar nr. 3 663, f. 248.
www.dacoromanica.ro
11 LUPTA P.C.R PENTRU INPAPTUIREA INSURECTIEI ARMATE 129
gheziei si mosierimii, preocupate de acum s'a caute o iesire din impas.

La o consfItuire a, comandantilor de mari unitati militare din aprilie
1943, I. Antonescu era nevoit s5, declare, ca, dupg 'Walla de la Stalin-
grad, statul fascist se cratina" 1.
In iunie 1943, eforturile P.C.R. pentru formarea unei coalitii anti-
hitleriste Inregistreazg un succes prin crearea Frontului Patriotic Anti-
hitlerist, la care alAturi de P.C.R. participau Frontul Plugarilor, Uniunea
Patriotilor, Madosz-ul, unele organizatii ale Partidului Social-Democrat
si Partidul Socialist Taranesc.
Sfhsitul anului 1943 si inceputul anului 1944 cunosc o puternicg,
accentuare a crizei politico a claselor dominante din Rom/nia. Aceasta
a fost rezultatul corelatiei strInse dintre factorii interni si cei extern.
Infringerile catastrofale, In lant, suferite pe front de trupele fasciste,
starea de teroare s'albatiel, de foamete si mizerie a maselor muncitoare
au dus la adin.cirea si generalizarea spiritului de mane si revolt/ Impotriva
dictaturii fasciste si cotropitorilor germano-fascisti.
Un factor de o important/ covIrsitoare In crearea acestei situatii
1-a constituit atingerea de care armata sovietic a hotarelor de stat ale
Romlniei si eliberarea unei pArti a teritoriului tArii noastre. In urma
operatiilor ofensive de la Uman si Krivoirog, executate cu succes de
fronturile II si III Ucrainean In primgvara anului 1944, armatele sovietice
au aruncat trupele hitleriste 1 antonesciene peste Nipru, an eliberat
'Teraina din dreapta Niprului si, fortind Prutul, an trecut pe teritoriul
Rominiei 8i au eliberat o parte din Moldova pIn5, la Hula muntii Carpati,
nord-est Tirgu Neamt, Pascani si nord Iasi. Romania era primul stat
dintre cele inrobite de hitleriti pe teritoriul areia a intrat armata,
sovietia eliberatoare.
Pornind de la principiile internationalismului proletar, de la ideile
leninismului asupra politicii externe a statului socialist sovietic, P.C.U.S-
si Guvernul sovietic au formulat un Intreg program al luptei pentru
infaptuirea scopurilor juste, eliberatoare ale razboiului. La 6 noiembrie
1943, I. V. Stalin arlta ca," victoria in rAzboiul antihitlerist trebuie sg, dna,
la dezrobirea popoarelor Europei de sub jugul cotropitorilor fascisti, la
ajutorarea acestora in vederea refacerii statelor for nationale, desmem-
brate de subjugatbrii fascisti si a obtinerii dreptului deplin 1 libertatii
de a hot5,ri ele singure organizarea for de stat 2.
Aceste Inalte principii ale politicii externe sovietice an stat la baza,
declaratiei Guvernului sovietic din 2 aprilie 1944 cu privire la tara.aloastrai,
In care se arlta, ca,intrarea armatei sovietice pc teritoriul RomIniei este
cauzatg, de necesitAti militare, pentru zdrobirea rezistentei trupelor fas-
ciste si c5, Uniunea Sovieticg nu urnfareste anexarea vreunei pArti din
teritoriul Rominesc sau sa, schimbe orinduirea socialg din Romlnia 3.
I Arhivele Statului Bucureti, fond Preedentia Consiliului de Miniltri, pachet 82,
dosar 150, p. 11
2 I.V. Stalin, D2spre Marele Rdzboi at Uniunii Sovielice pentru Apdrarea Patriei,
Ed. P.M.R. 1952, ed. a III-a, p. 85.
8 Politica externd a U.R.S.S. to perioada rdzboiului pentru Apdrarea Palriei, vol. II,
Moscova, 1947, p. 105 (ed. In 1. rush).
9 c. 3215
www.dacoromanica.ro
130 GH. MATE! $1 B. BALTEANU 12
Aceste evenimente an gasit un profund rasunet in tara noastra.

Masele largi populare an primit cu adInca satisfactie eliberarea unei
pArti a teritoriului tarii de sub jugul fascist si an c/pAtat o incredere tot
mai puternic5, In victoria deplina, apropiatl, a coalitei antihitleriste In
frunte cu Uniunea Sovietiel.
Ziarul patriotic RomInia libera." a reprodus In Intregime declaratia
Guvernului sovietic, subliniind totodat5, neeesitatea ca poporul roman
s5, treac5, la actiune pentru rAsturnarea prin fort/ a dictaturii fasciste
i sa -si is soarta W. propriile miini 1.
In conditiile in care sarcini imperioase stAteau In fata P.C.R.
i a Intregului popor, de o insemnatate fundamental/ a lost elabo-
rarea, spre sfirsitul anului 1943, de catre cadrele de bazA ale partidului in
frunte cu tovafasul Gh. Gheorghiu-Dej, pe baza aprecierii juste, stiintifice a
raportului de forte si a previziunii dare asupra desrasurkii evenimeutelor,
a liniei politice a Partidului Indreptat/ spre insurectia armat/, ca singura
tale posibil/ In imprejurArile date pentru rasturnarea dictaturii fasciste
si intoarcerea armelor impotriva Germaniei hitleriste.
A fost elaborat totodatl in amanuntime planul P.C.R. de pregatire
si organizare a insurectiei.
Drept prima sarcinA cea mai urgent/ se punea inlAturarea din con-
ducerea P.C.R. a clicii trAdgtoare, ca o conditie primordial/ pentru ca
partidul s/-si poata, indeplini mAreata sa misiune.
La 4 aprilie 1944 a fost InTaturat5, din conducerea P.C.R. clica
tradatoare.
Aceasta a dus la In.tarirea i consolidarea unitatii partidului ;
ea a fost hotarItoare pentru dezvoltarea Intregii miscgri patriotice de
eliberare national5,, creind conditia subiectiv5, ca partidul clasei mun-
citoare sa -si indeplineascg mAreata sa misiune 2.
Actiunea de la 4 aprilie 1944 a fost primith cu Incredere si entu-
ziasm de cgtre organizatiile de partid.
Referin.du-se la In.semnatatea istoric5, a victoriei repurtate de
partid prin lnlAturarea elementelor lase, trAdAtoare si capitulante, tova-
rasul Gh. Gheorghiu -Dej stria din lag/rul de la Tg. Jiu, la 25 aprilie
1944: Cu fin.durile strin.se, cu unitatea adevaratA a partidului, vom
putea pasi hotarit pe calea mndeplinirii sarcinilor ce stau In fata clasei
muncitoare si a poporului romin. .. "a.
Dupe actiunea de la 4 aprilie 1944, mntregul curs al activitatii parti-
dului s-a Indreptat spre realizarea plauului politico-militar de organizare a
insurectiei armate. Tezele marxist-leniniste cu privire la insurectia armatA,
experienta de insemnatate istorica a P.C.U. S. si patriotismul netarmurit de
1 Rominia liberd din 9 mai 1944. LI acelasi timp ziarul elvetian Journal de
Geneve din 5 aprilie 1944, comunica faptul a declaratia Guvernului sovietic a produs o
impresie profunda in Bucuresti".
2 Emil BodnAras, Guvintarea rostita la adunarea solemnA consacrata celei de-a 13-a ani-
versari a zilei de 23 August, in Scinteia din 23 August 1957, p. 2.
3 Scrisoarea tovaraului Gh. Gheorghiu-Dej, publicatA in ScInteia din 22 august
1958, p. 3.
www.dacoromanica.ro
care era animat, au stat la baza activitatii desfasurate neobosit de par-

tidul nostru In vederea infgptuirii actului maret de la 23 August 1944.
In aplicarea principiilor universal valabile ale marxism-leninis-
mului la con.ditiile concrete ale tariff noastre, P.C.R. s-a orientat in. mod
just, creator, in, labirintul celor mai complexe Imprejurgri, dind dovadg,
de principialitate ferrd si in acelasi timp de o mare elasticitate politid
in elaborarea tacticii sale. Aceasta a facut ca, In.tr-un timp foarte scurt
partidul s mobilizeze i sa condud cele mai largi mase ale poporului
nostru la infaptuirea insurectiei armate.
Atentia centralg a partidului s-a Indreptat spre clasa muncitoare,
hegemonul luptei revolution.are de eliberare n.ationalg. Pentru realizarea
obiectivelor acestei lupte era imperios necesar flurirea unitatii de actiune
Evenimentele care se precipitau pe front k;i in spatele frontului au
aratat mai clar maselor largi de muncitori ca numai frontul unic muncito-
rose poate constitui baza trainicA a luptei victorioase antifasciste a Intro-
gului popor. In aceste conditii s-a creat in rindurile clasei muncitoare un cu-
rent tot mai puternic in.dreptat spre realizarea unitatii de actiune. Aceasta
a facut 85, creasd influenta elementelor de stinga In conducerea P.SD.,
care la 1 Mai 1944 a acceptat crearea Frontului Unic Mun,citoresc, pentru
care a luptat nelutrerupt P.C.R. Prin aceasta s-a pornit pe drumul de
a se pure capitt dezbirdrii de peste 20 de ani din sinul muncitorimii si
s-a fgurit coloana vertebralA a concentrarii tuturor fortelor patriotice
antifasciste din Romin" ia" 1.
Crearea F.U.M. a fAcut sa creasc5, cu mult forta de lupta a clasei
muncitoare, capacitatea ei de a uni in jurul sau si de a conduce In luptg,
toate fortele patriotice.
La 1 Mai 1944 a fost lan.sat manifestul F.U.M. intitulat Catre intreaga
clasg muncitoare !Catre poporul romin", care chema la luptA units pentru
rAsturnarea guvernului militaro-fascist i formarea unui guvern democrat,
is alungarea trupelor hitleriste din tarn, la restabilirea suveranitatii de
stat a Rominiei Iii trecerea de partea coalitiei antihitleriste In frunte
cu Uniunea Sovieticg 2.
Chemarea de a se crea comitete ale F.U.M. pe intreprinderi a .fost
urmatI cu avant de masele muncitoresti. Astfel, au luat fiints comitete
ale F.U.M. la atelierele C.F.R.-Grivita, Malaga, Lemaitre, Vulcan, S.T.B.,
Gaz tiff electricitate etc. in Bucuresti, precum i in orasele importante
industriale din provincie 3.
Aceste comitete lan.seazg manifeste care cheamg class muncitoare
la lupta impotriva razboiului hitlerist si a regimului fascist si pentru
satisfacerea revendicgrilor ei profesionale.
in conditiile realizarii unitatii de actiune a muncitorimii iau amploare
in Intreprinderi actiunile de sabotaj impotriva masinii de razboi fasciste ;
muncitorii se preggtese s'," apere fabricile i uzinele de distrugerile trupelor
hitleriste.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole gi euvtritari, ed. a IV-a, p., 24.
2 Documente din istoria Partidului Comunist din Rominia, ed. a II-a, 1953, p. 382.
3 G. Pirvulescu, Adevdrul asupra jut 23 August (in Sc1nteia din 25 martie 1946).
www.dacoromanica.ro
132 GIL MATEI i B. BALTEANU 14
P.C.R. a trecut la intensificarea munch de organizarey inarmare ss

preg5,tire militar5, a formatiunilor patriotice de lupta.
Aceste formatiuni erau aleatuite din muncitorii cei mai constienti
si mai hotariti, Indeosebi din marile intreprin.deri industriale. Ele aveau
In frunte luptatori comunisti si erau indrumate ss conduse direct de care
partid.
Au fost create formatiuni patriotice de lupta, In.armate la Bucuresti,
Ploesti, Constanta, Timisoara, Tr. Severin, si in alte localitati.
Num6rul acestor formatiuni. patriotice s-a merit, ajunglnd in perioada
iunie 23 August 1944 numai In Bucuresti, la 50 1.
In perioada pregUirii nemijlocite a insurectiei armate, formatiunile
patriotice de lupt5, inarmate erau dotate eu armament si instruite siste-
matic pentru minuirea acestuia. Ele erau organizate pe principii militare,
fiecare compunin.du-se din cite 2 echipe a cite 5 oameni 2.
Activitatea acestora era con.dus5, de Comandamentul formatiunilor
patriotice de luptg, care si-a treat organs regionals In tars ss puncte
de sprijin In diverse orase si sate.
Totodat5,, folosind experienta luptelor de partizan" din Uniunea
SovieticA si din alte Vari, impotriva cotropitorilor hitleristi, P.C.R. a acordat
atentie acestei forme de lupt5, antihitleristg a poporului.
Yn prim'avara si Tara anului 1944 an fost organizate sub conducerea
partidului, detasamente de partizani 4n muntii Carasului, Vrancei, Bucegi,
in Oltenia, Delta Dungrii, In regiunea Maramuresului si a Sucevei. In
actiunile duce de grupul de partizani din muntii Carasului, denumit
Marasesti" a cgzut eroid conducatorul acestui grup, ceferistul comunist
Stefan Plaval 3. Grupul de partizani Carpati", care a actionat in sectorul
liniei ferate PloestiBrasovFa'ggras In perioada iunieaugust 1944,
a dat lovituri Insemnale maktinii de rlzboi fasciste. Insufletiti de pa-
triotism fierbinte, educati si calguziti de partid, partizanii grupului.
Carpati" au reusit sy distrug5, 16-18 trenuri cu cisterne de benzin64.
Siguranta fascists comunica alarrnat5, la 4 august 1944 ea parti-
zanii sint organizati pe Intreg intinsul tarsi, in cepind din Moldova pin g,
in Banat" si c acestia denotes multg indraznea15,, sfidare si curaj 5.
Actiunile detasamentelor de partizani, care se bucurau de simpatia
si sprijinul maselor, an contribuit la cresterea spiritului de ur5, ss revolta,
1 Contribufia Romtniei la rdzboiul antihitlerist, p. 23.
a Arhiva Centrals a Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.,
dos. 55/1C8.
Pentru asigurarea armamentului necesar formatiunilor patriotice de lupta lnarmate,
In diferite orase si munti an fost create depozite de armanent $i munitii. Un ajutor pretios In
procurarea armamentului an dat elementele patriotice din armata. De exemplu, an procurat
armament ofiterii gi soldatii patrioti dintr-un regiment stationat la TurnU-Wigurele (Scfnteia
din 24 aug. 1946). Militarii din flotila- 3 bombardament dislocate la Craiova au procurat
si ei armament, munitii si benzins. (Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de
pe ling C.C. al P.M.R., dos. nr. 53/168.
3 Vezi ScInteia din 24 august 1946.
4 M. Roller, Despre aefiunea grupului de partizani Carpal" In lunile iunieaugust 1944,
In Analele Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.", nr. 3/1957, p. 124.
5 Arhiva centralA a Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dos,
nr. 12 663/5, p. 390-393.
www.dacoromanica.ro
al poporului impotriva hitleristilor. In acelai timp, sub conducerea

partidului iau dezvoltare si alte forme de sabotare a razboiului hitlerist :
taierea firelor telefonice ale comandamentelor hitleriste 1, avarierea ma-
sinilor hitleriste2 etc.
P.C.R. a desfasurat in perioada de pregatire n.emijlocita a insurectiei
o intensa munca de mase, folosind multiplele si variatele metode de pro-
paganda i agitatie i legindu-se tot mai strins de straturi largi ale popo-
rului.
Insasi organele represive erau silite sa recunoasca faptul ca mit,
carea comunista a pornit o actiune de propaganda mult mai sustin.uta
ca inainte" 3. S-a intensificat in acest time munca partidului in masele
taranef3ti. Chemarea de lupta a partidului gasea teren tot mai prielnic
in rindurile taranimii muncitoare, a carei situatie devenea din ce in ce
mai grea. Organele de stat fasciste erau nevoite sa semnaleze tot mai des
ca in sate se face o intensa propaganda comunista" si ca taranii asculta
cuvintul eomunistilor 4. '
Influenta partidului a crescut considerabil si in rindurile intelectua-
lilor. Reprezentanti de seama ai stiintei si culturii rominesti s-au alaturat
protestelor impotriva razboiului nedrept antisovietic. Ei intocmesc in
aprilie 1944 un memoriu semnat de 69 de membrii ai Academiei Romine,
profesori universitari din Bucuresti, Iai tici Sibiu-Cluj, grin care cer
imediata incetare a razboiului 5.
Multe alte categorii de intelectuali, invatatori, profesori secundari,
avocati etc., se alatura tot mai mult luptei patriotice antifasciste conduse
de partid.
In vederea organizarii insurectiei armate de la 23 August 1944,
partidul nostru s-a orientat cu hotarire spre masele de muncitori si tarani
in haine militare, precum si spre ofiterii patrioti, care -i dadeau tot
mai mult seama de caracterul nedrept, tilharese al razboiului in care
fusesera aruncati si de nenorocirile i mai mari pe care le-ar fi adus con-
tinuarea acestuia.
Materialele editate de P.C.R. lamureau militarilor situatia adevarata,
ii ajutau sa se smulga din mrejele propagandei fasciste si sa-i inteleaga
datoria de a se alatura luptei poporului.
In manifestul P.C.R. din 1 Mai 1944 se spunea Intre altele : Soldati,
subofiteri, ofiteri si general! ! Refuzati sa mai luptati Si sa muriti pentru
criminalii Hitler i Antonescu ! Cei de pe 'milt ! Treceti cu tot armamentul
si echipamentul de partea Armatei Rosii, care va va ajuta sa luptati
pentru dezrobirea Patriei noastre !".
Cei din spatele frontului erau chemati sa refuze plecarea pe front
si sa formeze grupe de partizani : Dezarmati si nimiciti pe cotropitorii
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de pe 11110 C.C. al P.M.R.,

dos. nr. 53/168.
2 Ibidem, dos. special nr. 16375/5903, fascicola 9, Mete 87 i 345.
3 Ibidem, dos. nr. 12 663/5, p. 433.
' Ibidem, dos. special nr. 16 375/5 905, p. 9.
3 Vezi 23 August scirbatoarea nationalet a poporului romin, Bucureti, 1945, p. 29 31.
www.dacoromanica.ro
134 GH. MATE! *i B. BALTEANU 16
hitleristi ! Aparati ff salvati populatia 9i avutul ei de jefuitorii nemti !

Aparati yi salvati onoarea, independen.ta 9i avutul poporului roman" ! 1.
Munca intensa a partidului In rindurile armatei a contribuit la
cresterea urei acesteia impotriva imperialiOilor germani, a dorintei ei
de a lupta pentru eliberarea Patriei. Se inmultesc cazurile de trecere In
grup de partea Armatei Sovietice. Astfel, pe frontul de la Iasi a trecut
o grupa dintr-o companie a regimentului 93 infanterie, dupg ce soldatii
au impuscat sergentul care voia sa-i denunte. De asemenea a trecut de
partea Armatei Sovietice un detasament intreg dintr-o unitate de cal
ferate 2.
O ancheta intreprinsa la 28 iulie 1944 de Marele Stat Major constata
ca atlt soldatii, cat 9i ofiterii nu mai voiau sa lupte impotriva Uniunii
Sovietice. Majoritatea comandantilor de regimente afirmau ca nu se
mai poate conta pe unitatile for 3.
CO puternic& miscare patriotica a luat nastere in rindurile soldatilor
romini, cazuti prizonieri in U.R.S.S. Convingindu-se de maretele realizari ale
poporului sovietic si de justetea cauzei pentru care lupta, ajutati de corm-
nistii romlni sa inteleaga ca adevaratul dusman al poporului romin fl
constituie dictatura militaro-fascists si imperialigtii germani, ca, salvarea
poate fi dobindita, numai In lupta impotriva fascismului, prizonierii
romini au organizat In toamna anului 1943 divizia de voluntari Tu-
dor Vladimirescu", care a participat, acoperita de glorie, la luptele
pentru eliberarea tariff si a popoarelor fratesti din Ungaria Qi Ceho-
slovacia.
La inceputul anului 1945 a fost formata a doua divizie de voluntari
Horia, Closca ff Crisan", care n-a mai participat insa la lupta, din
cauza, ca, razboiul se terminase.
De o importanta hotaritoare in formarea celor doug divizii de volun-
tari a fost ajutorul internationalist al U.R.S.S. care nu numai ca a
permis organizarea for pe teritoriul sovietic, dar le-a furnizat armament
si a luat asupra sa toata, intretinerea lor.
Vestea crearii diviziei Tudor Vladimirescu", precum si propaganda
desfasurata, de comunistii i antifascistii romini In rindurile armatei romine
de pe front, au constituit un factor insemnat al accelerarii procesului de
clarificare a acesteia asupra necesitatii de a intoarce armele impotriva
cotropitorilor
Lupta patriotic& dlrza $i piing de abnegatie a P.C.R., prestigiul
urias de care acesta se bucura In masele largi ale poporului i-au dat posi-
bilitatea sa is legatura cu un numar de generali si ofiteri superiori cu orien-
tare anti hitlerist
In noaptea de 13-14 iunie 1944, a avut loc o consfatuire organizata
de P.C.R., la care au participat, alaturj de reprezentantii P.C.R. un numar
de generali si ofiteri superiori, reprezentanti ai armatei. La aceasta con-
sfatuire s-a constituit un comitet militar care $i -a insusit planul insurectiei
armate elaborat de partid si a indeplinit sarcini trasate de partid.
1Dommente din istoria P.C.R., ed. a 1I-a, E.S.P.L.P., 1953, p. 379.
2 Buletinul capitalei din 1 iulie 1944.
8 Contribufia Romtniei la rdzboiul antihitlerist (23 August 1914-9 mai 1945), p. 45.
www.dacoromanica.ro
Sub indrumarea P.C.R. s-a desfkurat o munca sistematicl si minu-

tioasg de pregAtire pas cu pas a participgrii armatei la in.surectie. S-au
strins date asupra efectivelor si dislocgrii trupelor hitleriste de pe front
si din interior si asupra formatiunilor paramilitare ale hitleristilor, s-au
identificat mijloacele de transmisiuni ale comandamentelor germane,
s-au stabilit obiectivele ce trebuiau ocupate din primul moment si s-au
intocmit planuri pentru acest scop, au fost executate exercitii de alarmA"
care In realitate aveau drept scop antrenarea unitatilor romine in vederea
viitoarelor operatii din cadrul insurectiei, s-au intocmit din timp ordine
precise de operatii &Are unitAti si subunitati etc. 1.
AvInd In vedere marea importantg, a capitalei, ca centru de frunte
atit al miscgrii muncitoresti revolutionare, cit si al aparatului de stat
militaro-fascist si al comandamentelor hitleriste, P.C.R. a hotarlt ca declan-
sarea insurectiei armate sa, aibl loc in Bucuresti si a luat toate mkurile
in acest sens.
Deoarece din datele culese rezulta o serioasa superioritate numerics
a trupelor hitleriste aflate in Bucuresti fata de cele romine, far guvernul
fascist continua s'a trimita pe front trupe din capitalg, au fost luate ma'suri,
sub o formg care a In.selat atentia autoritatilor fasciste, pentru sporirea
efectivului armatei romine In Bucuresti 2.
Concomitent cu munca intensa de preggtire militaro-organizatoricit
a insurectiei, P.C.R. n-a pierdut nici o clipl din vedere aspectele politice
ale pregatirii rasturna'rii dictaturii militaro-fasciste si Intoarcerii armelor
impotriva Germandei hitleriste. A fost un mare merit al partidului nostru
faptul ea,' , aplicind in mod creator invAtItura marxist-leninistA la impre-
jurgrile concrete din tara noastrA, a stint 0, foloseascl cu pricepere disen-
siunile, fisurile si contradictiile din gnul claselor dominante, pentru a gasi
un aliat de mass, fie chiar vremelnic, nestatornic, nesigur, con-
ditional" 3.
Evenimentele care se desfkurau pe front, cresterea impotrivirii
maselor au adincit deruta si panica in lagarul fascismului $i reactiunii.
Insusi I. .Antonescu recunostea in sedinta Consiliului de Ministri din 22
aprilie 1944 cg, in urma Inaint'arii vertiginoase a Armatei Sovietice, in
tarn s-a produs haos" 4.
Evenimentele care se succedau cu repeziciune au silit partidele
burghezo-mosieresti sl-si precizeze pozitiile si In acest fel &Ali arate fata
1 Vezi Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R.
dos. nr. 51/168, ordin de operatii.
2 Sub pretextul cA este nevoie de forte sporite pentru a face fatA unor eventuale migcari
rebele" in Bucuresti, Comandamentul militar al Capitalei 1-a determinat pe I. Antonescu sil
renunte la unele expedieri de trupe pe front i chiar sa ordone aducerea unor not unitAti (Con-
tributia RomIniei la razboiul antihitlerist 23 August 1944-9 mai 1945", p. 38-39).
8 V. I. Lenin, Opere, vol. 31, E S.P.L.P., 1956, p. 53-54.
4 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de pe linger C.C. al P.M.R., fond Pre-
1 edintia Consiliului de Ministri, dosar nr. 257, fila 3. Inca In ziva de 3 aprilie 1944, eful guver-
nului fascist recunoate ca comandamentul hitlerist i cel antonescian an fost surprinse de
proportlile atit de grave" ale ofensivel sovietice 0 el nadejdile acestor comandamente cum
a dezghetul $i oboseala trupelor sovietice aflate de lung timp In ofensivA vor duce la slabirea
acesteia, an epat (Ibidem, dos. nr. 354, fila 7).
www.dacoromanica.ro
136 Gil. MATEI sl B. BM-TEA-NU 18
Mil masa, far& farduri. Nevoite de imprejurari sa iasa din. umbra ei sa

actioneze direct, partidele burghezo-mosieresti s-au demascat ca dusmane
inversunate ale intereselor nationale ale poporului roman. Intr-un moment
in care se creasers conditii interne tai extern prielnice trecerii la actiune
pentru scoaterea tarii din razboiul hitlerist iii redobin.direa independentei
nationale, liderii partidelor burghezo-mosieresti se cramponeaza de falimen-
tara i criminala for politica de sprijinire a regimului fascist si de dusmanie
fats de Uniunea Sovietica. Vazind cum corabia hitlerista se indreaptil
spre ince i dindu-si seama ca singure, fara sprijin din afar,, nu vor mai
putea sa tins poporul muncitor In exploatare i Impilare, partidele bur-
ghezo-mosieresti i monarhia, in intelegere cu capetendile guvernului fascist,
intra in contact direct cu reprezentantii imperialistilor americani i englezi,
In scopul mentinerii tarii noastre in jugul imperialist Si a salva'rii orinduirii
putrede burghezo-mosieresti. Pe acest teren se intilneau interesele de class
ale reactiunii din. tara noastra cu cele ale cercurilor imperialiste din Anglia
ei S.U.A., Intre care In tot timpul ra'zboiului fusese mentinuta legatura
prin agenti i mijloace tehnice.
Inca In decembrie 1943 fusesera parasutati in Rominia trei ofiteri
din serviciul de spionaj englez, Chastelain, Porter i Metzianu, in scopul
de a unelti pentru impiedicarea eliberarii tarii noastre de care armata
sovietica ei pregatirea ocuparii ei de catre trupele anglo-americanel.
In martie 1944 pleats la Ankara $i apoi la Cairo, ca reprezentant
al intregii reactiuni din Rominia, Barbu tirbei, pentru a duce tra-
tative cu reprezentantii Angliei si S.U.A. in vederea incheierii unei
paci separate cu acestea $i a aducerii in tara a fortelor for militare 2.
La 12 aprilie 1944, guvernul Uniunii Sovietice a comunicat Romi-
niei con.ditii deosebit de generoase pentru incheerea armistitiului, care
asigurau tarii noastre eliberarea de sub jugul hitlerist, posibilitatea parti-
ciparii la razboiul impotriva Germaniei fasciste iii anularea dictatului
de la Viena. Propunerile guvernului sovietic veneau in intimpinarea celor
mai profunde interese tai aspiratii nationale ale poporului roman 3.
In aceste imprejurari s-a vadit Inca o data cu toata taria politica
de josnica tradare nationall dusa de cercurile reactionare rominesti.
Guvernul fascist, in intelegere cu monarhia ei partidele burghezo-mosie-
resti", a respires propunerile de armistitiu facute de Uniunea Sovietica
ii a continuat tratativele de la Cairo cu cercurile reactionare din Anglia i
S.U.A. punindu-si toate sperantele to debarcarea trupelor anglo-americane
in Balcani 4.
t Robert Parker, Headquarters Budapest, New York, 1944, p. 309. Vezi $i Daily
Express" din 14 ianuarie 1944.
Din propunerile Mute de Barbu Stirbei la Cairo, reesea as cercurile reactionare romi-
nesti intentionau sA nu tnapoieze Uniunii Sovietice teritoriile cotropite 1 sa nu declare rdzboi
Germania Hitleriste, mdrginindu -se a invita armatele germane sa paraseasca Romtnia Intr-un
termen anumit". 5tirbei propunea totodata ca Romtnia sd fie ocupatd de trupele anglo-ameri-
cane (Daily Express" din 15 martie 1944).
3 Vezi propunerile guvernului sovietic to Politica externa a Uniunii Sovietice In perioada
RAzboiului de Apdrare a Patriei", vol. IL Moscova, 1946, p. 174-175.
4 La procesul guvernantilor fascisti, M. Antonescu a declarat ea I. Antonescu a lost
Impotriva tncheierii armistitiului to conditiile Oferite de Uniunea SovieticA. Pot sd vd spun
www.dacoromanica.ro
Legin.du-$i toate speran.tele de realizarea variantei Churchill" In.

Balcani 1, monarhia Qi conducatorii partidelor burghezo-mosierasti nu
pregetau sh, prelungeasch durata razboiului, sa expunh tara la not dis-
trugeri, shimpuna not jertfe de singe poporului romin.
In acelasi timp partidele burghezo-mosieresti 9i monarhia, sub pre-
siunea, evenimentelor de pe front si din spatele frontului i i preocupate
sa -si camufleze adevaratele scopuri, pentru a amagi masele 9i a-vi salva
astfel pozitiile de clash, sint nevoite sa' accepte sa trateze 1i chiar sk
Incheie unele intelegeri cu. P.C.R., a carui autoritate crescuse puternic
In ochii maselor largi ale poporului.
In mai 1944 s-a ajuns la un acord en gruparea liberalh in frunte
cu Gheorghe Ththraseu 2.
Abia la, 20 iunie 1944, principalele partide burghezo-mosieresti,

P.N.T. 1i P.N.L., an acceptat i aceasta doar formal, o colaborare cu
P.C.R. si P.S.D. in cadrul Blocului National Democrat. Aceasta era o
manevrh prin care Maniu ei Brhtianu chutau sk salveze dominatia de clash
a burgheziei 9i sh-si creeze o bazg, pentru sabotarea si sub-
minarea, din interior a luptei revolutionare i patriotice conduce de P.C.R.
ManevrInd in acest sons, partidele burghezo-mosieresti mizau fn acelasi
timp pe faptul ch, In cazul prhbusirii politicii for de mentinere a regi-
mului fascist vor apare In postura unor particle prigonite" de fascism,
pentru a insela masele, a le strInge In jurul for si a le Impiedica sh se
grupeze in, jurul Partidului comunist singura forth politick de care
se temeau in manevrele lor" 3.
0 dovadh a atitudinii for duplicitare, perfide, o reprezinth si faptul
ch, Maniu si Bratianu au refuzat orice colaborare In cadrul B.N.D. cu
celelalte organizatii democratise 1i patriotice din Frontul patriotic anti-
hitlerist. Totodath Maniu i Brhtian.0 au informat pe I. Antonescu despre
crearea B.N.D. i componenta lui 4.
Irma in acelasi timp arata M. Antonescu mai departe ca si alti factori determinanti
in stat gi partidele politice (se au In vedere monarhia si partidele burghezo-mosieresti n.a.)
nu s-au grata sA Inchee armistitiul... am vazut ca ei vor sa mai astepte..." (Procesul marei
traddri nationale", Ed. Eminescu, 1946, p. 81). Transfugul Al. Cretzianu recunoaste ca Maniu
insista ca anglo-americanii sa trimitA divizii aero purtate In Romtnia opunindu-se In acelasi
timp ca artnatele sovietice sa urmareascA trupele hitleriste pe teritoriul romin, In vederea nimi-
cirii for (Alexandru Cretzianu, The lost Opportunity, London, 1957, p. 138).
1 Revista conservatoare englezd The nineteenth century and after" care de regula
exprima vederile lui W. Churchill, scria In numarul ei din mai 1944 cu privire In strategia coman-
damentului anglo-american : Al doilea front" sau nu un al doilea front" dar una din cam-
paniile decisive, poate campania hotaritoare a celui de at doilea razboi mondial, ca gi in primul,
nu trebuie sA fie clstigata la est sau la vest ci in Balcani".
2 Chid infrIngerea Germaniei hitleriste devenise tot mai evidenta aceasta grupare a
Inceput, prin intermediul lui E. BeneS, tratative cu cercurile conducatoare din S.U.A., Anglia,
in vederea iesirli Romtniei din razboi. (Vezi-cuvintarea lui Gh. TatArascu din 1 iulie 1945, In
ziarul Drapelul" din 3 iulie 1945). tntructt gruparea liberals Tdtardscu se pronunta pentru
Incetarea razboiului antisovietic, P.C.R. a Incheiat acordul sus-amintit cu acesta.
o Gh. Gheorghiu-Dej, Articole gi cuvtntdri, ed. a IV-a, p. 384.
4 Le proces des dirigeants de 1'ancier4 parti national-paysan", Buc., 1947, 18 -a anexe.
Tradatorul transfug Al. Cretzianu, fost diplomat al regimului fascist si intrat apoi In
solda imperialistilor americano-englezi incearca fel si chip sa denatureze adevarul istoric cu
privire in pozitia partidelor burghezo-mosieresti. In cartea sa plina de mistificari yi calomnii,
intitulata semnificativ pentru disperarea de care au fost cuprinsi tradatorii, The lost opportu-
www.dacoromanica.ro
138 GH. MATEI gi B. BALTEANU 20
In acest timp, monarhia, gray compromis& prin sprijinirea direct&

a dictaturii militaro-fasciste i a r/zboiului hitlerist, cant& tot mai mult
ell de salvare a ei si a orinduirii al carei vataf era. In acest scop, ea iii
in.dreaptl toate sperantele spre interventia imperialikitilor anglo-americani
in tara noastrl 1. UrmArind BA' creeze in mase impresia falsg c& ar fi ani-
math', de sentimente antifasciste, st oh subordoneze micarea national-
eliberatoare propriilor ei interese, monarhia se vede nevoitg s& intre
in contact en P.C.R., singura fort& politic& real& din tara.
Fidel tacticii sale de a utiliza orice fisurg, din lagarul claselor
exploatatoare, P.C.R.a folosit cu mtestrie pentru interesele rationale
vitale ale poporului i contradictiile ce se manifestau pin& la un anumit
grad intre clica militaro-fascistl i monarhie 2.
Dejucin.d manevrele i uneltirile cercurilor reactionare, P.C.R. a
continuat cu perseverentA munca asidu& de pregatire politico military
a insurectiei armate. Partidul a mentinut pregatirile de ordin militar ale
insurectiei Intr-un cadru de adind, conspirativitate, pentru a nu putea fi
comunicate guvernului fascist 3.
nity" (Sansa pierduta"), A. Cretzianu pretinde ca Maniu gi BrAtianu ar fi lost chipurile initia-
torii gt autorii actului crearii B.N.D. (p. 142). Propriile mArturii ale unui falsificator al istoriei
ca Cretzianu, str1ns legat In acel timp de Maniu, arata ca lideriipartidelor burghezo-mosieresti
au acceptat numai de nevoie sa figureze formal In blocul national-democrat cu comunistii gi
ca In fond ei li -au continuat si dupa aceea politica for antinationald, de sprijinire a dictaturii
fascisto-antonesciene, In alteptarea debarcarii trupelor anglo-a mericane in Balcani. De altfel
cu sau fara voia sa, Cretzianu marturiseste In cartea sa ca varianta Churchill" era privity ca,
ultima salvare atit de Maniu gi BrAtianu eft si de I. Antonescu (p. 95).
Probabil numai din dorinta de a nu-si compromite noii stapini, imperIaligtii anglo-ame-
ricani, Al. Cretzianu scapa" sa aminteasca de un raport trimis la Bucurelti la 12 octombrie
1944 din Ankara in care arata ca I. Antonescu se declarase de acord a antra, la propunerea
Angliei Ii a Statelor Unite, in mice federatiune sau grupare de state" (Arhiva M.A.E., dos.
special, raportul nr. 1506) si In Intelegere deplina cu Maniu Ai Bratianu sa schimbe jugul
hitlerist cu cel anglo-american.
1 DupS cum arata biograful autorizat al lui Mihai de Hohenzollern, Arthur Gould Lee,
fostul rege era la curent cu misiunea lui Stirbei la Ankara Ii Cairo (Arthur Gould Lee, Crown
against sickle, Londra, 1951, p. 52).
I Scribii cercurilor imperialiste, razboinice au Incercat $i Incearca sa falsifice grosolan
adevArul istoric gi In legatura cu rolul monarhiei. In ciuda faptelor evidente, care arata ca mo-
narhia manevra pentru mentinerea regimului fascist, propunind In mai 1944 un guvern in frunte
cu cunoscutul tradator, hitleristul I. Gigurtu (Vezi Uniunea Patriotilor", Buletin cu ocazia
lui 23 August 1945, nr. 5, p. 4) cu sprijinul baionetelor anglo-americane, biograful fostei familii
regale, Arthur Gould Lee se straduieste sa prezinte pe Mihai de Hohenzollern ca promotor al
luptel antifasciste (op. cit., p. 60-65 si altele).
Pentru Intelegerea motivelor care determinau pe rege sa manevreze este semnificativ
documentul intitulat Consiliul de coroana" Intocmit la 3 mai 1944 de un apropiat al regelui,
In care se exprima neliniitea ca in caz de continuare a stringerii colaborarii dintre monarhie
gi clica militaro-fascista' poporul roman va fi inclinat In mod natural sa-si Indrepte privirile
catre not forme de organizare". Iar mai departe se spune : Gine-Si poate imagina ca monarhia
Ii o forma de stat ce si-au manifestat In acest fel solidaritalea totald cu cauza germand (subl. ns.)
ar putea supravietui" (Arhiva M.A.E., dos. special, p. 4).
De altfel, fostul rege avea sa declare fat& de Killinger, In Insasi ziva de 23 August 1944,
ca el ca Hohenzollern regrets desfasurarea evenimentelor", adica evenimentele care au dus
la rasturnarea dictaturii fasciste Ii scoaterea Rominiei din razboiul hitlerist (Andreas Hillgruber,
Hitler, Konig Carol and Mascholl Antonescu, Wiesbaden, 1954, p. 217).
3 Intr-o scrisoare din 31 decembrie 1944, generalul Sanatescu, arata ca serviciul secret
al dictaturii fasciste era la curent cu pregAtirile politice In vederea rasturnarii regimului fascist,
dar nu Itia nimic despre pregatirile militare (Jurnalul de dimineald din 31 decembrie 1944, p. 1).
www.dacoromanica.ro
in acest stadiu inaintat al pregAtirilor pentru declanarea insu-

rectiei armate, se impunea, organizarea evadArii din lagAr a tovar4ului
Gh. Gheorghiu-Dej Ili a altor cadre conducatoare.
In acest stop, conducerea partidului, cu ajutorul unor activiti ai
regiunii de partid din Oltenia Bi cu sprijinul unor tArani, invAtAtori etc.
a organizat evadarea din lagarul de la Tg. Jiu, in noaptea de 9-10 august
1944, a tovarlBului Gh. Gheorghiu-Dej. Ulterior a fost organizata eva-
darea, tovar4ilor Chivu Stoica, Gheorghe Apostol qi a, altor cadre
de bazA ale partidului 1.
Insurectia armatA a fost dezlAntuitg in conditiile favorabile create
de ofensiva vijelioas1 a Armatei Sovietice, inceputA in ziva de 20 august
1944 pe frontul IaBi-ChiBinAu. AceastA ofensivA a rupt linia de apArare
fascists, incercuind qi nimicind unitatile hitleriste. Unitatile romineSti
de pe front s-au destrAmat, soldatii refuzau sA, continue a lupta allturi
de armata hitleristA. Venind pe front, I. Antonescu a dat ordin in ziva
de 22 august 1944, ca toti cei ce nu vor sa lupte f;;i pArasesc frontul, BA
fie executati, i a incercat BA injghebe rezistenta eft mai grabnicA 2.
incercarile acestea Ins nu dau nici un rezultat. In dimineata zilei de
23 August 1944 comandamentul armatei a TV-a romine comunieg gene-
ralului SAnAteseu, eful casei militare a regelui, ea armaele sovietice nu
pot fi oprite 3. In aceste conditii, conducAtorii partidelor burghezo-mokde-
reti, dimpreunA cu unii lideri social-democrati de dreapta depuneau marl
sfortari pentru a salva regimul fascist, trimitind la I. Antonescu in ziva
de 22 august 1944 pe Ion Mihalache, iar in dimineata zilei de 23 August
1944 pe Gh. BrAtianu, cu propunerea, ca el s'A inceapA tratative pentru
incheierea armistitiului 4 i BA ciBtige in acest fel Limp pentru a continua
s'A cearl interventia trupelor anglo-americane In tars.
Desi initial data declanBArii insurectiei fusese fixatA pentru 24-26
august, P.C.R., folosind ofensiva victorioasA a Armatei Sovietice i inain-
tarea ei pe teritoriul Orli noastre ii tinind seama de panica Eili deruta
generalA creates in aparatul de stat fascist, hotaraBte Inceperea insurectiei
pentru ziva de 23 August 1944. In seara aceleiasi zile, au fost arestati la palat
Ion Antonescu i Mihai Antonescu precum i ceilalti guvernanti fasciBti i
transportati de formatiile patriotice de luptA intr-o cases conspirativA' a
partidului, din cartierul Vatra LuminoasA.
Dupes arestarea capeteniilor fasciste au fost intrerupte toate lee,-
turile comandamentului hitlerist cu unitAtile in subordine i cu straina-
tatea. Formatiunile patriotice de lupta Bi unitAtile militare, insufletite i
conduse de partid, au ocupat in noaptea de 23-24 august principalele
institutii k.i puncte strategice ca : PreBedintia Consiliului de MiniBtri,
Ministerul de Interne, palatul telefoanelor, postul de radio etc.
In felul acesta, initiativa a fost luatA, cu fermitate in mina de cAtre
P. C. R. Bi fortele patriotice conduse de el, dictatura militaro-faseistl
Mud impiedicata de a mai organiza vreo rezistenta.
1 Vezi Sclnleia din 24 august 1946.'
2 Arhiva M.F.A., Sectia istorica. Jurnal de operatii al armatei a IV-a, p. 159-160.
3 Ibidem, fila 178.
g Vezi declaratiile lui Titel Petrescu in Jurnalul de dimineafd din 11 ianuarie 1945.
www.dacoromanica.ro
140 GH. MATEI i B. BALTEANU 22
Planurile liderilor partidelor burghezo-mosieresti de a impiedica

rgsturnarea dictaturii militaro-fasciste s-au prabusit In urma succesului
insurectiei armate organizate gi conduse de P.C.R. 1.
Yn timp ce fortele patriotice i armata roming, sub Indrumarea si
conducerea direct a partidului, luptau cu hotarlre pentru nimicirea
trupelor hitleriste, monarhia 1i conducatorii partidelor burghezo-mosie-
resti 4n scopul stavilirii gi inabuirii miscgrii revolutionare a maselor
au inscaunat un guvern compus din militari reactionari In frunte cu
generalul Siiratescu.
Cercurile reactionare au trecut de indat5 la sabotarea luptei active
Impotriva trupelor hitleriste.
Regele Mihai 1-a primit In audient5 pe Killinger si a tratat cu el
retragerea nestingheritg a trupelor naziste din Cara declarindu-i &A el,
ca Hohenzollern, regret5 desfasurarea evenimentelor si roag5 pe Killinger
85, determine guvernul Reichului sa retrag5 nelatliziat trupele germane
din Romlnia, ca in acest fel s5, crute alianta de luptl a celor dou5
armate de cele mai grele Incercari" 2.
In noaptea de 23-24 august, regele a incheiat cu generalii hitleristi
Hansen ti Gerstenberg o Intelegere care le dadea de fapt acestora posi-
bilitatea sa-si regrupeze trupe pentru atacul Impotriva Capitalei 3.
intrucit unit5tile militare i formatiunile patriotice de luptg, apli-
clad directivele partidului incepuser5 blocarea gi atacarea obiectivelor
hitleriste din capita15, Comandamentul militar al capitalei a primit, la
ora 20, un ordin transmis direct de la Presedentia Consiliului de Ministri,
ca trupele romine s5 nu treac5 la atacarea obiectivelor germane. Ministrul
de externe, Gr. Niculescu-Buze0i i-a comunicat oficial insarcinatului cu
afaceri hitlerist, Stelzer, c5, ,. guvernul romin este dispus sa permit5,
iesirea liber5 a trupelor germane din, tars" 4. De altfel teadatorul Cre-
tzianu relateaz5 c5 la 24 august 1944 Stirbei si Visoianu an primit
in structiuni sa informeze aliatii la Cairo ea guvernul romin core armatei
germane s5 paraseasca tara in decurs de 15 zile $i, numai In cazul
cind hitleristii refuzg va Incepe lupta Impotriva lor5. Marcie Stat
Major a facut cunoscut in scris grupului de armate hitleriste Ucraina do
1 I. Maniu a aflat despre evenimentele din cursul noptii de 23 August abia a doua zi
dimineata (Vezi depozitiile lui I. Maniu In Procesul marii trdddri nafionale, Buc., Ed. Emi-
nescu, 1946, p. 212).
2 Andreas Hillgraber, Hitler, Kiinig Carol and Marschall Antonescu, Wiesbaden,
1954, p. 217.
3 Generalii Hansen i Gerstenberg 1-au asigurat" pe rege ca vor evacua trupele hitleriste
din tara. Regele le-a dat posibilitatea pe cuvInt de onoare" sa piece la comandamentul hitle-
rist si astfel sa se pregateasca de lupta Impotriva unitatilor armatei romlne. Scopul acestei Inte-
legeri consta In aceea ca cercurile reactionare romtnesti sperau ca armata hitleriste va putea opune
rezistenta Inaintaril fortelor sovietice, iar Intre timp vor sosi In Romtnia trupe anglo-ameri-
cane. In dimineata zilei de 24 august 1944 ofiterul englez De Chastelain, a sosit la Ankara
unde a transmis comandamentului anglo-american cererea insistenta, a regelui de a se trimite
fart Inttrziere trei brigazi aeropurtate anglo-americane to RomInia (Al. Cretzianu, op. cit.,
p. 149).
4 Andreas Hillgraber, Hitler, Konig Carol laid Marschall Antonescu, Wiesbanden,
1954, p. 217.
6 Al. Cretzianu, op. cit., p. 151.
www.dacoromanica.ro
Sud" el Tna ltul Comandament Romin intelege s5, lase libere miscaxile
trupelor germane pentru iesirea for din tar/ . . . "1. In ziva urmittoare,
la 24 august, Marele Stat Major a adresat ordinul nr. 678 563, uni-
ta,tilor romlnesti, cerind evitarca oric/rui conflict cu trupele germane"2,
incunostiintind despre acest ordin misiunea military hitlerist din
R ominia.
AceastA Intelegere a fost ins/ z/d/rnicita de interventia imediat/
si hotArit5, a conducerii P.C.R. Indeplinin.d planul de actiune Impotriva
hitleristilor elaborat de partid dinainte, formatiunile patriotice de lupt/ si
unit/tile militare an nimicit trupele hitleriste din Capital/,, dezarmind si
capturind unitatile Ili formatiunile hitleriste din oral. Lupte mai im-
portante pentru dezarmarea si capturarea trupelor hitleriste din
Bucuresti an fost duse la koala superioar5, de rAzboi, unde era sediul
misiunii militare hitleriste din. Romlnia, pe Splaiul Independentei, intre
podul Senatului si podul Mihai Voda, unde Isi avea sediul misiunea
military de aviatie, In cartierele erban. Vod5, (cktre Cimitirul Belu)
si Rahova, unde an actionat trupe germane venite dinspre Giurgiu si
Alexandria etc. 3.
lErma'r la umar an luptat patriotii civili si ostasii unitatilor armatei
regulate. Astfel, o grup/ a formatiunilor patriotice de luptg, in strina
colaborare cu un grup de soldati si ofiteri din regimentul 21 in.fanterie,
an dezarmat coloan.e intregi de hitleristi 4. Concomitent cu actiunile duse
pentru lichidarea rezistentelor hitleriste din interiorul Capitalei, fortele
insurectionale an trecut la nimicirea trupelor germane, care incercau sl
patrund/ in Bucuresti din spre nord. Lupte deosebit de grele an avut lac
la BAneasa. Luptgtorilor din ggr2ile patriotice si ostasilor romini li s-au
algturat prizonierii sovietici, care au reusit sl iasl din laggrul din apro-
pierea Capitalei si s5, se inarmeze cu armament capturat de la hitleristi.
In sears zilei de 28 august s-an terminat complet luptele pentru lichi-
darea rezistentelor hitleriste in jurul Capitalei. Inaintarea rapid/ a Ar-
matelor Sovietice spre Bucuresti si loviturile date hitleristilor de fortele
insurectionale au obligat comandamentul hitlerist s/ renunte la planurile
de a reocupa Capitala.
Sosirea in Capital/ a unitgtilor Armatei Sovietice eliberatoare la,
30 august 1944, a chror avangarda intrase in Bucuresti cu o zi Inainte,
a consolidat victoria insurectiei armate. Primirea entuziast5, Neuf/ de
cetatenii Capitalei gloriosilor ostasi ai Armatei Sovietice exprima hotg-
rIrea ferm/ a poporului nostru de a lupta alaturi de tiniunea Sovietica
pin/ la nimicirea definitive a hitlerismului.
P.C.R. a preg/tit $i condus desfkurarea insurectiei nu numai In
Capital/ ci $i in alte regiuni ale t/rii si in mod deosebit in regiunea Ploesti.
Pin/ la 31 august trupele romine si muncitorii din intreprinderile petro-
lifere. cu sprijinul unitgtilor de tancuri sovietice, au lichidat trupele
hitleriste din regiunea petrolifer5,. Prin lupte dime au fost nimicite tru-
1 Marele Stat Major, dosar nr. 457/62, p. 12.
2 Ibidem, p. 11.
3 Contributia Romtniei la rdzboiul antihillerist, 23 August 1944-9 mai 1945, p. 58.
4 Ibidem, p. 59.
www.dacoromanica.ro
142 GH. MATE! gi B. BALTEANU 24
pele germano-fasciste si din restul tarn. Efectivele hitleriste capturate

de unitatile romine in perioada 24-31 august 1944 s-au ridicat la
53 159 oameni, din care 14 generali si 1 224 ofiteri. Inamicul a lasat pe
cimpul de lupta peste 5 000 mortil.
Nimicirea trupelor hitleriste din tara noastra de &Are Armata
Sovietic5, si fortele insurectionale a constituit o grea lovitura pentru
comandamentul hitlerist, care s-a vazut snit sa renunte la planurile de
a opune rezistenta Armatelor Sovietice pe teritoriul Rominiei si de
a organiza o noua aparare pe aliniamentul muntilor Carpati.
Intorcind armele impotriva trupelor hitleriste, armata romans a
luptat vitejeste, cot la cot cu glorioasa, Armata Sovietica, pentru eliberarea
teritoriului tarn noastre $,i dincolo de hotarele- ei piny la victoria finals
asupra Germaniei hitleriste.
La 25 octombrie 1944 trupele sovietice si rominesti au terminat
eliberarea nordului Transilvaniei, izgonind definitiv pe ocupanti de pe
teritoriul tarn noastre.
Dupa eliberarea intregului teritoriu al Rominiei de sub jugul fas-
cist, trupele romine au adus o contributie alaturi de Armata Sovietica
la eliberarea popoarelor ungar si cehoslovac. Contributia military Fi
jertfele trupelor noastre in lupta pentru eliberarea popoarelor ungar $i
cehoslovac constituie un factor de seams al prieteniei fratesti faurite
intre poporul Rostru i aceste popoare, in lupta pentru idealul comun,
construirea unei vieti noi, fericite,
In focul luptei commie inpotriva fascismului s-a cimentat priete-
nia de nezdruncinat intre popoarele sovietic si roman.
Insurectia armata a fost opera maselor populare, organizate si
conduse de eroicul Partid Comunist Romin. tnarmat cu atotbiruitoarea,
invatatura marxist-leninista, P.C.R. a stiut A, desprin.da sarcina princi-
pals pe care istoria o punea cu stringenta in fats poporului roman, aceea
a rasturnarii dictaturii fasciste si a izgonirii trupelor hitleriste de a
carei rezolvare pe cale revolutionary depindea dezvoltarea ulterioara
a tarn noastre pe calea constructiei unei societati noi, socialiste si a
stiut s5, mobilizeze si insufleteasca masele largi populare la rezolvarea
in mod hotarit, radical a acestei sarcini.
Zdrobirea dictaturii fasciste dictatura a celor mai reactionare si
agresive cercuri ale burgheziei si mosierimii sa'virsita prin actiunea
ferma a fortelor populare patriotice conduse de P.C.R. a insemn.at o lovi-
tura grea, data puterii claselor exploatatoare.
Masele populare erau hotarite sa-si faureasca, un regim de adevarata
democratie si o viata noua si sa nu permita, intoarcerea la orinduirea nefasta
burghezo-mosiereasca generatoare de fascism, de razboi si nesfirsite
suferinte pentru oamenii muncii.
Miscarea revolutionary care s-a dezvoltat nemijlocit din lupta intre-
gului popor pentru eliberarea de sub jugul fascist, revolutia populara
inceputa prin insurectia armata de la 23 August 1944 a maturat din tale,
I Arhiva M.F.A. Serviciul istoric, Sinteza lucrarilor de documentare asupra contributlei
militare a Romtniei la razboiul antihitlerist, p. 7.
www.dacoromanica.ro
rind pe rind, toate piedicile ridicate de fortele reactionare, a dus la instau-

rarea, dezvoltarea i intarirea continua a regimului democrat-popular
i la succesele marete pe care le-a repurtat i le repurteaza clasa muncitoare
i intregul nostru popor muncitor pe drumul construirii socialismului.
Falsificatorii istoriei, exponenti ai cercurilor monopoliste razboi-
nice din Occident, cauta ins, In fel si chip sa prezinte cu totul den.aturat
faptele cu privire la lupta revolutionary a clasei muncitoare i maselor
largi populare din tara noastra pentru eliberarea nationals i. social,.
Acestora li se adauga reviz ionitii contemporani, care preiau din
arsenalul propagandei imperialists, mistificari i calomnii la adresa tarilor
i popoarelor ce s-au desprin.s pentru totdeauna din robia imperialismului
i in.ainteaza victorios pe drumul socialismului.
Dar faptele Amie fapte, oricit ar incerca falsificatorii istoriei sa le
treaca, sub Were. Ele arata ca In tara noastra, ca i in celelalte tari socia-
lists, instaurarea noii puteri de stat, democrat-populare, a fost rezultatul
unui profund proces intern. Lupte revolutionary ca insurectia armata
de la 23 August 1944, intoarcerea armelor impotriva hitlerismului i
participarea tarii noastre la razboiul antihitlerist, infaptuirea pe tale
revolutionary a reformei agrare, marile actiuni de masa care au dus la
rasturnarea guvernelor cu majoritatea reactionary i instaurarea regimului
de democratie popular,, nu reprezinta altceva decit verigi ale revolutiei
populare victorioase.
Uniunea Sovietica a dat tarii noastre, ca i altor tari un ajutor fra-
tesc, hotaritor, in scuturarea jugului hitlerist 1 in anihilarea incerearilor
imperialitilor americano-englezi de a se amesteca In treburile interne ale
tarii noastre i de a mentine Rorainia in lan,turile imperialismului. Died
lovituri zdrobitoare hoardelor fascistearata tovarkul Gh. Gheorghiu-
Dej vitezele armate sovietice an eliberat i tara noastra de jugul impe-
rialismului hitlerist, Bind putinta poporului nostru sa-i is soarta in pro-
priile miini, sa pkeasca pe drumul revolutiei populare i sa-si construiasca
viata corespunzator cu nazuintele sale i cu interesele sale vitale" 1.
Forte le populare, patriotice, In frunte cu eroica noastra clasa munci-
toare, au fost acelea care, folosind conditiile generale favorabile create
prin victoria de insemnatate istorica mondiala a Uniunii Sovietice
in cel de-al doilea razboi mondial, au rasturnat dictatura fascista, an smuls
puterea din mlinile claselor exploatatoare i au pkit ferm pe calea construe-
tiei socialismului. Aceste marete succese an fost obtinute sub conducerea
inteleapta a partidului marxist-leninist al clasei muncitoare, care s-a
dovedit a fi devotat ping la capat nobilei cauze a celor ce muncese. Con-
ducerea de catre Partid este chezkie sigura a victoriilor viitoare ale popo-
rului romin pe drumul socialismului 1 pacii, in unitate indestructibila
cu raffle care formeaza invincibilul lagar socialist In frunte cu Uniunea
Sovietica.
1 Scinteia din 26 iulie 1958, p. 1.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ACTIUNI DE MASA
CONDUSE DE PARTIDUL COMUNIST ROMAN
IN PERIOADA PREGATIRII INSURECTIEI ARMATE
DE
NORA MUNTEANU
Instaurarea dictaturii fasciste a lui Antonescu si tirirea Rominiei,

alitturi de Garmania hitlerist5, in criminalul razboi antisovietic de cgtre
cercurile reactionare ale burgheziei si mosierimii din tarn, au pus In fata
Partidului Comunist din Rominia not sarcini de lupta. Situatia creat5,
ridica in fata comunistilor r5,spunderea istorid, fat5 de poporul romin
de a organiza si conduce lupta pentru salvarea nationalg, pentru dobo-
Area guvernului de dictatura" militaro-fascists, intoarcerea armelor im-
potriva germaniei hitleriste, pentru eliberarea Orli de sub jugul fascist,
pentru o Rominie liber5, si independentl.
In vederea realizArii obiectivelor sale de luptg, Partidul Comunist
Romin, in circulara Comitetului s5,u Central din 8 iulie 1941 preconiza
infiintarea in Rominia a unui Front patriotic antihitlerist la care s5, adere
toate fortele patriotice, indiferent de apartenentg politid, sau social5,.
Scurt timp dup5, aceasta, circulara, la 6 septembrie 1941, P.C.R. a propus
tuturor partidelor, gruparilor, persoanelor politice si tuturor patriotilor
o platform5, de luptI comunA pentru realizarea Frontului patriotic anti-
hitlerist, contra hitleristilor si a slugilor for trAdatoare din tars, dictatorii
fascisti, singurul criteriu al adergrii la acest program fiind : atitudinea
fat5, de ocupantii hitleristi, de slugile for tfad5,toare de tail $i de razboiul
criminal contra Uniunii Sovietice" 1.
Cu toate acestea, conducgtorii partidelor burghezo-mosieresti au
continuat sa, tfadeze interesele nationale ale poporului romin sprijinind
mai departe politica antinationall a lui Antonescu, iar conducatorii do
dreapta din partidul social-democrat s-au impotrivit multg vreme crearii
1 Documente din istoria Partidului Comunist din Romtnia E.S.P.L.P., 1953, ed.
a II-a, p. 347.
10 c. 3212
www.dacoromanica.ro
146 NORA MUNTEANU 2
Frontului unit muncitoresc. Partidul Comunist din Rominia a fost singu-

rul partid care a ridicat steagul luptei patriotice pentru eliberarea Rominiei
de sub jugul fascist.
In pofida frInkii de care agentura dumanA condusa de For4 a
desfakairgrii luptei patriotice de mass antihitlerista, comunifAii an mobi-
lizat masele largi populare la lupta pentru libertatea ai independenta
poporului rowan. Mijloacele pentru atingerea obiectivelor principale de
luptg, ala cum se indica In platforma din 6 septembrie 1941, erau : impie-
dicarea productiei de rkboi, a transportului de munitii, arme 9i armate
pentru asupritorii singeroqi ai poporului romin, pentru rkboiul lui Hitler,
lupta cu arma In mina Impotriva armatei lui Hitler . . . sabotajul qi
luptele de partizani ale poporului roman" 1.
Platforma P.C.R. a fost popularizat/ de cgtre comuniti In masele
largi populare de la orae 9i sate, In rIndurile muncitorilor, tkanilor,
intelectualilor, ecoul ei fiind deosebit de puternic. In tot timpul fkboiului
elemente curajoase din rindul poporului muncitor, la chemarea comuni-
tilor, sfidind teroarea singeroasI -desl'Antuit5, de dictatura militaro-fascists,
au intreprins actiuni care au lovit greu In maina de rAzboi fascists.
Muncitorii mobilizati ai condutg de comuniti au organizat numeroase

greve Impotriva exploatgrii !ii a terorli fasciste, greve care loveau In
productia destinatg sustinerii razboiului banditesc al lui Hitler i al acoli-
tilor lui. In conditii de rkboi clnd guvernul de dictaturg fascists exercita
presiuni puternice pentru rakirea productiei In scopul aproviziongrii
frontului on armament t3i echipament militar, Incetarea lucrului prin
greva era un act de sabotare a rkboiului hitlerist i de subminare a regi-
mului dictatorial fascist. Conducgtorii acestor greve erau condamnati
la ani Indelungati de temnita. De aceea, grevele din aceast5, perioadg
constitute importante actiuni patriotice Impotriva dictaturii fasciste.
Grevele muncitorilor, din intreprinderile producAtoare de armament
sau care aveau comenzi militare, erau de cea mai mare importantg, pentru
lupta organizata, de P.C.R. In vederea sabotarii mainii de razboi hitle-
riste. In anul 1942 au avut loc mai multe greve muncitoreti,cum au fost
grevele muncitorilor de la fabrica de armament Astra" Arad 2
urmate de condamnarea conduatorilor grevei, greva muncitorilor de la
fabrica de armament Concordia" Ploeti 3, greva muncitorilor de
la qantierul conductei de petrol ConstantaCernavodl 4 care urma sa
aprovizioneze frontul, cat i grevele de la Intreprinderile care aveau
comenzi militare : fabrics de perii din capitalg5qi Intreprinderea Granitul"
Mkin 6.
Documente din istoria Partidului Comunist din Romlnia, E.S.P.L.P., 1953, ed.
II-a, p. 349.
2 Arh. Centr. a Inst. de ist. a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dos. 1477, fond.
96, f. 3.
3 Ibidem, dos. 43077.
4 Ibidem, dos. 36654/4, 1. 6.
6 Ibidem, dos. 43083, f. 304.
Ibidem, dos. 43077.
www.dacoromanica.ro
3 ACTIUNI DE MASA PENTRU PREGATIREA INSUREETIEI ARMATE 147
Greve le muncitorilor conduse de comunisti din industria producatoare

de bunuri de consum cum an fost acelea de la Industria textiles aradeana"
si de la fabrica de sticla Tomesti, jud. Severini au constituit si ele lovituri
date masinii de razboi hitleriste.
In acelasi an au fost organizate de catre comunisti sabotaje nume-
roase impotriva productiei de armament. Astfel, la 12 iunie 1942, a lost
incendiat de catre un grup de patrioti organizat de comunisti Arsenalul
militar de la Tirgoviste 2. Un alt grup de patrioti in Dobrogea in vara anului
1942 a provocat numeroase deraieri de trenuri militare, asa incit sigu-
ranta antonesciana a dispus intensificarea urmaririi comunistilor din
Delta Dunarii pe care ii considera autorii acestor sabotaje 3.
In 1943 actele de sabotaj organizate de comunisti s-au inmultit.
Astfel, una din cele mai importante fabrici de armament Avrig", din
apropierea orasului Fagaras, a sarit in aer la inceputul anului 1943, fiind
distruse instalatii foarte scumpe si mari cantitati de munitii. In aceeasi
perioada la C.F.R. Ploesti-Triaj datorita actelor de sabotaj au explodat
mai multe vagoane incareate cu armament german destinate frontului.
Pe linia BucurestiConstanta a deraiat un tren militar incarcat on soldati
care plecau pe front, iar In regiunile petrolifere Prahova si Dimbovita
an luat foc mai multe sonde 4.
Intensificarea actiunilor de sabotaj impotriva masinii de razboi
hitleriste era o dovada a cresterii atitudinii antihitleriste a maselor munci-
toare, a increderii for in victoria coalitiei antihitleriste intarita mai ales
in urma succeselor Armatei Sovietice pe frontul de la Stalingrad in iarna
1942-1943. Ele dovedeau totodata ca tot mai multi patrioti raspundeau
la chemarile de lupta ale partidului si se ineadrau in marea batalie impo-
triva regimului dictatorial fascist si a armatelor hitleriste.
*
La sfirsitul anului 1943, dar mai ales in primele luni ale anului
1944, incep sa se maturizeze in Rominia conditiile care an favorizat declan-
sarea insurectiei armate.
Asa cum a aratat V. I. Lenin o situatie revolutionary se caracte-
rizeaza prin urmatoarele simptome principale : 1. Neputinta claselor
stapinitoare de a -ui mentine dominatia intr-o forma neschimbata, o criza
sau alto, a virfurilon, criza politicii clasei stapinitoare care provoaca o
spartura prin care rabufneste nemultumirea $i revolta claselor asuprite....
2. 0 inasprire mai pronuntata decit cea obisnuita a saraciei si a mizeriei
claselor asuprite ; 3. 0 insemnata, crestere in virtutea cauzelor mentio-
nate, a spiritului combativ al maselor, care in epoca vapid, se lases
jefuite in liniste, iar In vremuri de viltoare sint impinse atit de intreaga
1 Aril. Centr. a Inst. de ist. a partidului de pe line C. C. al P. M. R.
dos. 36654-4, f. 6.
2 Ibidem, dos. 43077.
2 Ibidem, dos. 3102-4, f. 282.
6 Ibidem, Romtnia liberd din 28 ian. 1943.
www.dacoromanica.ro
145 NORA MUNTEANLI 4
conjuncture a crizei cit *i de virfurile insei sa actioneze independent

pe arena istoriei" 1.
In Rominia din perioada de care am vorbit, desfkurarea eveni-
mentelor confirm/ tezele leniniste despre situatia revolutionara. In aceasta
perioada regimul dictatorial fascist din tara noastra intrase intr-o criza
din care nu mai putea iei.
Caracterizind aceasta situatie, tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej arata ca :
/I Infringerile
suferite de armatele fasciste, perspectiva zdrobirii inevitabile
a Germaniei fasciste, apropierea Armatei Sovietice de granitele Rominiei,
iar apoi ofensiva ei eliberatoare pe teritoriul patriei noastre, stirneau
panic/ i deruta in rindul clicii antonesciene, a aparatului de stat i a
Intregei reactiuni din tara noastra. Tot mai mult se clatina dictatura
militaro-fascista izolata de popor i urita de masele populare" 2.
D.ctatura fascista, in cap cu Antonescu, simtindu-i sfirqitul aproape,
facea incercari disperate pentru a se salva aruncind in razboi maxi rezerve
materiale i omeneti. Stoarcerea ultimelor rezerve materiale din tara
lovea greu in economia Rominiei i in situatia materiale a maselor munci-
toare. In februarie 1944 Antonescu a incheiat cu Hitler un non acord
economic germano-romin prin care se angaja sa livreze Germaniei hitle-
riste marl cantitati de alimente i petrol. Acest acord 1nsemna, intensi-
ficarea jafului hitlerist In Rominia 1i adincirea erizei economice. Situatia
economica a Rominiei s-a inrautatit In urma bombardamentelor aviatiei
anglo-americane din primavara lj vara anului 1944, cind au fost distruse
numeroase fabrici i numeroi muncitori an ramas pe drumuri. In acest
timp numarul kiomerilor cretea pe zi ce trecea din cauza ca patronii
inchideau fabricile sub pretext-al pericolului de bombardament i a lipsei de
materii prime. In Bucureti in Plata Unirii de azi in acest timp se adunau
mase marl de muncitori a0eptind zile i saptamini sa gaseasca de lucru 3.
Numarul *omerilor cre0ea i In urma evacuarilor fortate din Moldova
din apropierea frontului.
Starea economica a tarii se agravase foarte mult,*iar mizeria maselor
muncitoare devenise extrema. Alimentele de prima necesitate cum ar fi
carnea, grasimile, faina se Oscan cu mare greutate i la preturi exorbi-
tante din cauza decaderii agriculturii, situatie care se agrava pe masura
ce razboinl continua. Trimiterea pe front a not divizii in primavara anului
1944 lipsea agriculture i de bratele de munca existente pina atunci,
iar jaful armatelor fasciste germane in retragere prin tara noastra,
fi lipsea pe tarani de vitele de munca, carute, punindu-i in situatia de a
nu-i putea luera pamintul. Suprafetele cultivate cu cereale au scazut
eu mult in 1944 fats de 1941. Astfel, griul de primavara s-a cultivat in
1944 pe o suprafata egala cu jumatate din cea cultivata In 19414. In
aceea0 proportie a scazut i suprafata cultivata cu orz de primavara. De
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Ed. P.M.R. 1952, p. 202.
2 Expunerea fAcutii de tovar4u1 Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberarii
Romtniei de sub fugal fascist. la Sesiunea solemn/ a Marii Adunari Nationale, In Scinteia,
23 August 1959, p. 1.
3 Arh. Ccntr. a Inst. de ist. a partidului de pe lIng5 C C. al P.M.R., dos. 2193-3234,
V.IX. f. 33.
4 Bursa, 4 februarie 1945, p. 27.
www.dacoromanica.ro
5 ACTIUNI DE MASA PENTRU PREGATIREA INSURECTIEI ARMATE 119
asemenea, porumbul s-a cultivat in 1944 pe o suprafata de trei on mai

mica decit cea cultivate In 19411, iar secara de primavara pe o suprafata
de patru on mai mica 2.
Productia industrials a bunurilor de consum era, In acest timp in
continua descrevtere. Productia unor importante produse alimentare inre-
gistra scaderi insemnate. Productia de faina vi de zahar in tone era in 1944
de trei on mai mica decit in 1940 3. De asemenea, uleiurile vegetale, pastele
fainoase v.a. se produceau in cantitate mult mai mica deck in 1940 I.
Toate aceste produse luau in primul rind drumul Germaniei, mai ales in
urma ultimului acord economic romino-german din februarie 1944, in
timp ce pentru nevoile interne ramineau cantitati de produse alimentare
cu totul insuficiente. Si productia tesaturilor din bumbac li cinepa ajunsese
in 1944 de cinci on mai mica decit in 1940, iar cea de tricotaje li ciorapi
de patru on mai mica 5.
Situatia financiara a Rominiei era dezastruoasa. Cheltuielile de razboi
li jaful german obligau Banca Nationale a Rominiei sa emits hirtie moned'a
fare acoperire In aur. In aceste conditii, inflatia crevtea vertiginos. Pretu-
rile se urcau nestavilit, iar salariile In majoritatea for ramineau pe loc.
Costul vietii crevtea neintrerupt lovind crunt in conditiile de trai ale
poporului muncitor. Indicele costului vietii era in aprilie 1944 de peste vase
on mai mare decit in 1933 9, iar in inn august 1944 era de vapte on
mai mare decit in 1933' Ii de cinci on mai mare decit in 1939/40 8.
Ruina economics a Rominiei avea repercusiuni grave asupra situa-
tiei materiale a maselor vi mai ales a muncitorilor. Organele represive
ale statului fascist faceau numeroase anchete, aleatuind dosare cu rapoarte
care constatau nemultumirile muncitorilor in ceea ce privevte nivelul
scazut de trai. In uncle din aceste rapoarte se strecura li situatia reala
a muncitorilor. Intr-un raport asupra cauzelor nemultumirilor minerilor
de la minele Baia Noua din jud. Severin se spunea ca muncitorii n-au
fost platiti de la 1 ianuarie la 14 aprilie 1944 9, iar Intr-altul privitor la
muncitorii de la fabrica de sticla din Medial se arata ca acevtia nu au
cu ce sa-vi asigure hrana zilnica 1, iar in ce privevte muncitorii din fabri-
elle de la Bravov, intr-un raport se arata ca situatia for e desperata, 11.
Din salariile de mizerie, complet insuficiente, se seadeau aproape 30 %
pentru fist, aparare pasiva, prestatie, impozitul statistic vi imprumutut
de stat lansat de Antonescu in primavara anului 1944 12.
1 Bursa, 4 februarie 1945, p. 27.

2 Ibidem.
3 Bursa, 25 dedembrie 1945.
4 Ibidem.
5 Ibidem,
6 Ibidem, 26 februarie 1945.
7 Ibidem.
8 Ibidem.
9 Arhiva Centrals a Inst. de 1st. a partidului, dos. 2192-3234, vol. 8, f. 215.
1 Ibidem, f. 190.
Ibidem, f. 306.
12 Mond. of., 23 aprilie 1944.
www.dacoromanica.ro
150 NORA MUNTEANU 6
In aceste conditii economice, inceputul anului 1944 marcheaza

o Inasprire mai pronuntata decit cea obisnuita a saraciei si a mizeriei
claselor asuprite. La situatia grey economics a maselor muncitoare se
adauga Inasprirea teroarei In aceste luni de sfirsit a singerosului regim
de dictatura militaro-fascists. Arestarile se tineau lant. Muncitorii pedepsiti
pentru cele mai mici abateri", noaptea, faceau careers, iar ziva erau
obligati sa munceascal. Criminalul Antonescu Si silea pe.muncitori sa nu
Inceteze lucrul la darea prealarmei 9i s lucreze sub bombardament.
In mai 1944, s-a extins pedeapsa cu moartea pentru tot ceea ce era legat
de lupta patriotica antihitlerista a poporului romin.
Ura maselor muncitoare impotriva trupelor hitleriste si a slugilor
for odioase, care guvernau tara, crestea pe zi ce trecea, devenind din ce
In ce mai MOO. Intr-un raport al sigurantei din 23 aprilie 1944 se constata
ca In intreaga Capita la . . . ura impotriva regimului este mai accen-
tuate ca oricind" 2, iar In altul din 20 aprilie 1944 privitor la atmosfera
printre muncitorii din Brasov se arata ca muncitorii din orasul Brasov
privesc cu satisfactie mersul operatiunilor militare de pe frontul de rasarit...
Aceasta satisfactie se manifests in mod fatis" 3. Printre tarani domnea
aceeasi stare de vrajmasie Impotriva dictaturii militaro-fasciste. Intr-o
scrisoare adresata in martie 1944 ziarului patriotic Rominia liberci,
un Oran dintr-un sat de la poalele Carpatilor, dupa ce arata jalea
lasa,t5, In satul sau de razboiul criminal antisovietic, I i manifests ura impo-
triva hitleristilor i antonescienilor, exprimindu-si hotarirea de a lupta
cu arma In mina, pentru alungarea nemtilor si a guvernului antonescian.
Vom lupta cu armele In mina, s5, izgonim pe nemti din tara' se spunea
In scrisoare sa rasturnam pe Antonescu de la cirma tarn pentru ca in
satul nostru sa se 1ntoarca ia,rdi veselia" 4. In rindurile armatei i fn
special al soldatilor, de asemenea crestea Impotrivirea contra hitleristilor.
Siguranta anton.esciana ingrijorata de aceasta situatie a cerut tuturor
regionalelor sale rapoarte asupra starii de spirit In armata. Intr-un raport
al centrului de politie Lipova, regionala Timisoara, se arata a in armata
este o adevarata stare de anarhie. Cei chemati la unitati nu se prezentau
$i se ascundeau, iar cei care urmau 85, plece pe front dispretuiau si sfidau
ordinele militares. Anarhia era atit de izbitoare inch raportorul permitea
sa asemene starea de spirit din armata en cea din 1918 de la sfirsitul
primului razboi mondial, cind armata satula de fazboi nu mai vrea sa,
lupte. Din atitudinea avut5, de ostasi 9i chiar de unii ofiteri se arata
in raport se deduce o stare de lucruri asemanatoare celei din anul
1918 Inainte de declansarea pacii" 6
Situatia dezastruoasa a economiei nationale, cresterea nemultu-
mirii si a urii maselor muncitoare impotriva regimului fascist antonescian,
1 Arh. Centr. a Inst. de ist. a partidului, de pe ltnga C.C. al P.M.R., dos. 33114-2950,
vol. 15, f. 439.
2 Ibidem, dos. 2192 3234, vol. 8, f. 290.
3 Ibidem, f. 244.
4 Ibidem, Romtnia liherd. 22 martie 1944.
5 Arh. Centr. a Instit. de ist. a Partidului, dos. 8992-46, f. 43.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
creterea contradictiilor interne au adincit criza politic& a regimului

antonescian. Dictatura fascist& nu mai putea tine In frfu nici prin cea mai
cruntg teroare avIntul luptei impetuoase a maselor populare.
Cadre le de bug din inchisori, laggre i dinafarg, sub conducerea

tovaraului Gheorghe Gheorghiu-Dej, tinInd seama de conditiile objective
din targ, facInd o analiz& multilateral& a desfkurlrii evenimentelor
a Intocmit la sfiritul anului 1943 un plan amInuntit de pregatire i desfl-
urare a unei insurectii armate, care era singura cale, In conditiile exis-
tentei dictaturii fasciste teroriste a lui Antonescu i a cotropirii hitleriste,
de doborire a regimului fascist i pentru scoaterea Rominiei din coalitia
agresiva hitlerista.
Sarcinile acestei insurectii erau : rgsturnarea regimului fascist
antonescian, izgonirea trupelor germane din tara, instaurarea unui guvern
democratic, care sl Incheie pace cu fortele antihitleriste In frunte cu
I.T.R.S.S. i s& Intoarcg armele Impotriva armatelor hitleriste.
Bazindu -se pe teza leninista despre insurectie prin care : Insurectia
trebuie WA, se sprijine pe avIntul revolutionar al poporului" 1, P.C.R. a
acordat o important& deosebit& In preggtirea actiunii insurectionale,
ridicarii la lupta patriotic& de eliberare a maselor largi populare.
Organizarea activit,tii revolution.are patriotice antihitleriste era
frinatg, de existenta In conducerea Partidului a agenturii dumane, tra.d1-
toare In cap cu Fori care auta sg, pung piedici luptei poporului muncitor.
Da mare important& pentru intensificarea luptei de eliberare patriotic&
a fost actul de Inlgturare a agenturii dumane la 4 aprilie 1944 de c/tre
cadrele de bazg, din Inchisori, lag&re i din afarg,, sub conducerea tova-
rgului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Noua conducere a Partidului, devo-
tata cauzei proletariatului, avInd Incredere total& fn forta clasei munci-
toare i a Partidului s'Au de avangardA, InsufletitI de un Malt spirit de
raspundere fat& de interesele fundamentale ale poporului muncitor, a
trecut la realizarea practicl a planului de preg6tire a insurectiei armate.
Noua conducere de partid considers ca sarcina principal& era ridicarea
la lupta de dezrobire de sub jugul fascist a Intregului popor pregatind
sub toate aspectele insurectia armatl.
P.C.R. preconiza infiintarea de comitete patriotice In fabrici i
uzine, eft i ffi cazgrmi, In universitAti i coli, la sate, In cartiere, pe stra;zi
in general activizarea Frontului patriotic antihitlerist a, In care s&
se inroleze patrioti pentru lupta contra regimului fascist. Comitetul
Central al P.C.R. a trasat ca sarcinl de lupt& comunitilor organizarea
a cit mai numeroase comitete care s cuprindl din ce In ce mai multi
patrioti.
V. I. Lenin, Opere alese, vol. 2, E.S.P.L.P., 1954, p. 110.

2 Frontul patriotic antihitlerist a luat fiinf.a In septembrie 1943.
www.dacoromanica.ro
152 NORA MUNTEANU 8
In a doua jumatate a lunii aprilie s-a editat de catre P.C.R., un

manifest care chema populatia sg se Inroleze In lupta activ5, a Frontului
Patriotic Antihitlerist : Salvati tara si poporul", se spunea In manifest
Formati comitete patriotice In cazarmi, uzine si cartiere pentru alungarea
nemtilor" 1.
In vederea pregnirii politico a maselor pentru sprijinirea insu-
rectiei armate care urma s'a fie declansata, P.C.R. actiona pentru 16rgi-
rea i activizarea opiniei publice antihitleriste. In acest scop, tinInd seama
de cresterea starii de spirit antifascists, antihitleristg, P.C.R. a organizat
o amply actiune propagandisticg-agitatoricg, de popularizare a obiec-
tivelor principale ale insurectiei. Activitatea de popularizare s-a fAcut
atit prin agitatia de la om la om, cat si prin raspIndirea de manifeste,
in scrierea de lozinci prin sablonAri pe ziduri, etichete lipite pe case etc.
In aceast5, activitate an fost atrasi numerosi patrioti din toate s traturile
sociale, virstnici si tineri. In dimineata de 15-16 aprilie 1944 s-a r5,sphadit
un manifest editat de P.C.R. In care se spunea : Arn fost bombardati
din cauza nemtilor care au transformat tara Intr-un camp de lupta. . .
Alipiti-va Frontului Patriotic Antihitlerist. . . El are ca scop izgonirea
lipitorilor nemtesti din tara noastrh, un regim democratic in locul dicta-
turii clicii antonesciene, pedepsirea trad'atorilor si mai ales pace cu aliatii".
Manifestul se incheia cu lozincile : Traiasc'a' Romlnia liberg" ! Jos
r5,zboiul hitlerist" 2.
In intensificarea stgrii de spirit antihitleriste i a dorintei maselor largi
populare de a iesi din razboiul nedrept antisovietic, o contributie de seamA
a fost adus'a" de Inaintarea pe tot frontul a glorioaselor Armate Sovietice
si de declaratia Guvernului Sovietic din aprilie 1944, In care se arata carac-
terul eliberator al intrarii armatei sovietice pe teritoriul Rominiei. Orga-
nizatiile de Partid an desfkurat o activitate intens5, pentru popularizarea
acestei declaratii.
Concomitent cu rgspindirea manifestelor s-au ablonat pe ziduri
lozinci de lupta ale P.C.R. cum a fost de pild5, actiunea din 19-20 aprilie
clad s-au ablon.at pe casele apartinind sectorului I Galben. si II Negru
lozincile Pace, pace cu aliatii" 3. In pietele publice ale Capitalei au fost
lipite pe ziduri, burlane si stilpi etichete cu aceleasi lozinci. In aceste zile,
In diferite cartiere din Bucuresti puteau fi va"zute lipite pe jos, pe trotuare,
etichete scrise de mina sau de main cu lozincile : Cetateni salvati-v5.
tara luptind contra nemtilor" ! Nu mai vrem sa murim pentru nemti,
afar5, cu asasinii hitleristi si antonescienii tradatori" Sa," facem imediat
pace cu aliatii" De vrem sa, fie pace iarasi sa izgonim pe nemti din tar5,"4.
Ca urmare a cresterii influentei P.C.R. In masele largi, actiunea
propagandistic, -agitatoria scrisA si verbalg a comunistilor a gasit ecou
In rindul patriotilor din toate straturile sociale.
1 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului de pe 11110 C.C. al P.M.R., dos.
2119-3013, vol. 19, f. 386.
2 Ibidem, dos. 327, general, AXA vol. I, f. 394.
3 Ibidem. dos. 3029, 4 M., f. 68.
4 Ibidem, dos. 3029, 4 M., f. 67, 98.
www.dacoromanica.ro
In fruntea actiunilor patriotice organizate de P.C.R. starea ca tot-

auna, clasa muncitoare.
Muncitorii inaintati an inteles ca singura cale de salvare a for si a
intregului popor romin din mizeria nEagra in care se gasEa, era incadrarea
in lupta patriotieg organizatai de P.C.R. pentru sabotarea masinii de
fazboi hitleriste, pentru subminarea regimului fascist dictatorial, pentru
iniaturarea lui 1i instaurarca unui guvern democratic.
In frunte cu comunistii, muncitorii inaintati au atras mase mari de
muncitori din uzine gi fabrici in lupta $i an tradus in viata cuvintul P. C. R.
Legind nevoile imediate ale muncitorilor, inAsprite in urma bombar-
damentelor aeriene, de obiectivele generale ale insurectiei armate, P.C.R.
a calauzit activitatea comunistilor spre organizarea unor actiuni munci-
toresti pentru satisfacerea revendiearilor economice, actiuni care s'a indepli-
neascl totodata rolul de sabotare a masinii de razboi germane $i de slA-
bire a aparatului de stat fascist, de adincire a derutei in care se scufunda.
Semnalindu-se aceastA activitate a P. C. R. de care siguranta an-
tonesciang in sinteza pe sAFtAmina 26 aprilie 3 mai 1944 se arata c6,
Se continua activitatea de agitatie printre muncitorii din intreprinderile
lovite de bombardament, care slut indemnati sa ceara ajutoare pentru
nevoile curente 1i ii indeamnA pe sinistrati sg, ceara ajutoare de la stat"1.
Muncitorii organizati de comunisti an intreprins actiuni pentru reven-
dicgri imediate legate de consecintele bombardamentelor aeriene. Aceste
actiuni executau o neintreruptI presiune asupra organelor de stat anto-
nesciene, mArind starea de panicg a acestora. Astfel muncitorii de la fa-
bridle avariate de bombardament mergeau in mase marl Ia Ministerul
Economiei cerind sa li se plgteasca salariul pe tot timpul cit nu lucrau,
si ajutoare pentru refacerea locuintelor distruse si pentru familiile for in
scopul evacugrii2. De asemenea, grupuri mari de muncitori care aveau
victime in familie, mergeau la Centrala asigurgrilor sociale din Bucuresti,
protestind cg, nu primes ajutoare pentru inmormintarea celor decedati
in families. P. C. R. preconiza in acest timp, ca muncitorii din fabricile
i atelierele avariate sa, nu se mai prezinte la lucru. In rindul ceferistilor
din caitierul StEaua s-a raspindit un manifest cu un astfel de continut4.
Comunistii an dus o intens6 activitate agitatoria printre muncitorii din
fabricile care suferiserg stricAciuni In urma bombardamentelor sa para-
seascA lucrul in vederea micsorkii productiei de r/zboi6. La chemarea
comunistilor, muncitorii ceferisti in numar mare nu mai veneau Ia mune-a.
Pi lda acestora a fost urmata si de muncitorii de la C. A. M.6. In ziva de
20 aprilie au lipsit la aceasta intreprindere 340 de lucrAtori7, iar ziva
de 1 Mai, ziva internationa'S do lupta" a celor ce muncesc, C. A. M.-istii
1 Arhiva Centrala a Inst. de ist. a partidului de pe ltriga C.C. al P.M.R , dos.

2119-3013, vol, 19, f. 404-405.
2 Ibidem, f. 371.
3 Ibidem, f. 339.
4 Ibidem, f. 342.
5 Ibidem, f. 353.
6 Ibidem, f. 370.
7 Ibidem, dos. 2192-3234, vol. 8, f. 299
www.dacoromanica.ro
154 NORA MUNTEANU 10
an sgrbgtorit-o lipsind in numgr de 8001. In regiunea petroliferg din vales

Prahovei, din initiativa si sub conducerea P. C. R., in mai multe rafingrii
multi muncitori $i ucenici nu se mai prezentau la lucru ; bungoarg la rafi-
ngria Vega" an lipsit mai multe zile din luna aprilie 90% din ucenici,
iar la uzinele Ceramica" si la societatea Macazul", din aceeasi regiune,
absentau in aceasta perioadg 75% din muncitori2. Aceastg metodg de sa-
botare a productiei de flzboi se manifesta i in fabricile de armament, ca
de pild5, la fabrica de armament Concordia", unde numerosi muncitori
lipseau nemotivat de la serviciu3. Desperate de aceastg situatie care lua
proportii, organele de represiune antonesciene an intreprins numeroase
anchete. Intr-unul din rapoartele anchetatorilor se sublinia in mod deo-
sebit atitudinea ostilg regimului antonescian din partea muncitorilor de
la schela petroliferg Liliaci- Tintea. In raport se argta cg muncitorii petro-
Esti de la aceasta schelg refuzg s'a execute unele lucrgri, nu acordg respec-
.. tul cuvenit cefilor de serviciu i fac lucru de mintuia114.
Intr-un raport despre muncitorii de la Franco-Roming" din comuna
suburban/ BrAilita se argta cg se observg din partea for un sabotaj de-
ghizat"6. De asemenea, anchetatorii semnalau cg lucrItorii tipografi
manifest*/ o atitudine de indiscipling care merge ping la ostilitate6.
In unele cazuri ostilitatea era fgtisg ; de pilda, muncitorii ceferisti
imediat dupg bombardament an aruncat cu pietre in soldatii nemti pe care
ii intilneau pe strad17. De asemenea in luna aprilie productia de rgzboi
hitleristg a suferit pierderi la marile uzine de armament Malaxa". Cu-
rajosii muncitori de la aceast5, uzine au reusit sg intrerupg lucrul in ziva
de 22 aprilie 1944 in sectiile munitii si locomotive, lipsind in acest fel
frontul hitlerist de o important/ cantitate de munitii9.
Yn aceasta intense campanie antihitleristg, organizatg de P. C. R.,
s-au incadrat tai numerosi functionari. In institutiile mari in care marea
mas5, a salariatilor era formats de functionari s-a treat in rindurile aces-
tora grupe de patrioti care intretineau o stare de spirit antiantonesciang
di antihitleristg. 0 astfel de activitate s-a inregistrat la Banca National& a
Rominiei, la Societatea de gaz 8i electricitate, la Spitalul Brincovenesc
s. a.9 Semnalindu-se de &Are sigurantg, activitatea P. C. R. printre func-
tionari si relatindu-se aceste fapte, intr-o not se afata cg una din meto-
dele P. C. R. sint comentariile care circulg mai ales printre functionari".
In aceeaci not* se argta c5, unii dintre functionari ies din obidnuitul co-
mentariilor tii fac aceste discutii cotidiane in& s-ar pgrea cg aceasta se
incadreazg intr-o retea"...".
1 Arhiva Centrals a Inst. de 1st. a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dos
2192-3234, vol . 8, f. 333.
2 Ibidem, dos. 33115-2950, vol. 16, f. 191.
8 Ibidem, dos. 2192-3234, vol. 8, f. 530.
4 Ibidem, f. 230.
8 Ibidem, dos. 33115 2950, vol. 16, f. 362.
6 Ibidem, f. 155.
7 Ibidem, dos. 3029/13, p. I, f. 578.
8 Ibidem, Romtnia liberd, 28 iunie 1944, f. 9.
o Ibidem, dos. 2119 3013, vol. 19, I. 174.
to Ibidem.
www.dacoromanica.ro
VI ACTIUNI DE MASA PENTRU PREGATIREA INSURECTIEI ARMATE 155
La chemarea P.C.R. intelectualii an intrat i ei In actiune. Un grup

de profesori universitari patrioti, i-au trimis lui Antonescu un memoriu
prin care Ii cereau incheierea, imediata a pacii cu U.R.S.S.1. In acest timp
tineretul studentesc si scolar se manifesta din ce in ce mai ostil fata de
regimul antonescian i fat de hitleristi. intr-un raport al sigurantei In-
tocmit la sfirsitul lunii aprilie, se constata accentuarea propagandei comu-
niste In rindurile studentilor2. Tot acum elevii unei scoli militare din
Pitesti au actionat fatis Impotriva hitleristilor. Prin rezistenta puternica pe
care an manifestat-o Impotriva instalarii unui comandament militar hi-
tlerist In scoala, acest comandament n-a mai fort instalat3.
Tinind seama de saracia In care se zbateau masele largi populare, de
agravarea acestei situatii In urma evacuarilor, de dorinta oamenilor cin-
stiti de a se termina razboiul, P. C. R. a reusit sa se intensifice In rindul
populatiei din Intreaga tars o stare de spirit de ura Impotriva regimului
fascist. Din ce In ce mai numeroase erau cazurile clad populatia Iii mani-
festa fatis ura Impotriva cotropitorilor. Aceste manifestari erau uneori
mai retinute, dar alteori Imbracau forme foarte violente, mergInd pina,
la demonstratii de strada sau chiar atacarea trupelor. Cu ocazia in-
stalarii unui comandament german In palatul Garii de Nord, In aprilie
1944 nuttier* cetateni din cartier si-au manifestat ura Impotriva fas-
cismului4. Yn aceeasi perioada la Busteni populatia a cerut insistent mu-
tarea comandamentului german din localitate5. 0 actiune importanta
antihitlerista s-a desfasurat la Ploesti imediat dupa bombardamentul
din 4 aprilie 1944. Ura populatiei Impotriva cotropitorilor era atit de pu-
ternica Welt dupa bombardament a avut loc o mare demonstratie de strada
a cetatenilor din localitate care cereau Incheierea imediata a pacii cu
fortele antihitleriste fn frunte eu U. R. S. S.. Manifestari puternice impo-
triva cotropitorilor nemti s-au produs In acest timp i In Moldova nude
populatia a trecut la atacuri violente Impotriva trupelor hitleriste ce se
retrageau7.
Actiunile din luna aprilie organizate de P. C. R. dovedeau Inca o
data forta imensa mobilizatoare a partidului clasei muncitoare, eft $i
faptul ca In miscarea patriotica se produsese o cotitura. Din aceste actiuni
se contura din ce In ce mai clar ca masele muncitoare nu mai voiau sa
suporte jugul fascist, far statul dictatorial fascist nu mai era In stare sa
tins In film elanul revolutionar al maselor largi.
*
Lupta pentru rasturnarea regimului dictatorial-fascist si izgonirea
hitleristilor din tars datorita activitatii organizatorice i propagandistice
1 Romtnia liberd, 6 sept. 1944.

2 Arhiva CentralA a Inst. de 1st. a partidului, dos. 2119-3013, vol. 19, f. 344.
3 Ibidem, f. 455.
4 Ibidem, f. 354.
5 Ibidem, f. 393.
s Ibidem, f. 345.
7 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
a Partidului Comunist de mobilizare a mase cit mai largi s-a in-

tensificat in imprejurArile organiz4rii unor actiuni deosebit de puter-
nice cu prilejul zilei de 1 Mai 1944 $i a creArit Frontului unic rn.unci-
toresc. Atit in capitals, cit si in restul tarii s-au raspindit in preajma
acestei zile numeroase manifeste prin care se transmitea cuvintul
Comitetului Central al Partidului Comunist in rindul oamenilor muncii.
in manifestul Catre poporul romin !" se arata c5, Rominia se afla
in fata eatastrofei : Popor romin se adresa manifestul Sal-
veaza-te de la catastrof5, ! Parlseste rlzboiul criminal nemtesc ! Do-
boarl clica trAdAtorului Antonescu de la cirma tArii ! Lupta, pentru pace !
Alung4 cu arma in mina pe cotropitorii hitleristi de pe pAmintul pingArit
al patriei ! LuptA pentru eliberarea fratilor din. Ardealul de nord ! Alatu-
ra-te .Armatei Rosii eliberatoare, popoarelor iubitoare de libertate !"1.
Cu ocazia zilei de 1 Mai, de asemenea, diferite organizatid patriotice
conduse de Partid au adresat apeluri catre populatie spre a intra in marea,
miscue de eliberare a tArii. Astfel Comitetul bAnAtean de lupta, organi-
zatie patrioticA care a activat in Banat, a editat un manifest care s-a
rAspindit de catre patrioti in Timisoara si in imprejurimi. Manifestul avea
un caracter profund patriotic continind indemnuri la luptg, cu arma in
mina' impotriva fascistilor. Manifestul chema pe patriotii bAn5,teni sA
treacI la actiune revolutionary pentru salvarea patriei. Nu mai putem
rabda, se spunea in manifest sA trecem la actiune !... Ofiteri i soldati.
Muncitori, tArani, intelectuali, tineri, ii femei ! Semnalul s-a dat ! La
luptA cu totii. Poporul romin n-are sa v5, uite !". Manifestul era datat :
mai 19442.
Ziva de 1 Mai a mai prilejuit o actiune din partea, unui grup de pa-
trioti care activa in rindul minerilor de la minele Aninoasa din valea
Jiului. Ei au scris de mina cu litere majuscule si an sapirografiat un ma-
nifest prin care muncitorimea minier5, era indemnata s5, lupte pentru
dobortrea, lui Antonescu si a intregii burghezii de la putere i totodat'a
pentru revendicArile for imediate economice, cum era lupta pentru opt
ore de lucru. Muncitorime miner& se spunea in manifest de 1 Mai
cereti opt ore de lucru, cA voi lucrati mult i cereti sold'A ca lucrati 16
ore in lot de opt". SI dam jos burghezia erau indemnati muncitorii
prin acelasi manifest Vrem pace cu rusii ! SA dam jos pe Antonescu !"3
se incheie manifestul. Manifestul era redactat in spiritul indicatiilor date
de P. C. R. de a se imbina in lupta revendicArile imediate ale muncitorilor
cu revendicarile politice generale.
Activitatea de difuzare de manifeste si de raspindire a lozincilor
patriotice a fost atit de intens'a' in a doua jumAtate a lunii aprilie i in
special in preajma zilei de 1 Mai, inch siguranta antofiescianA a dat un
ordin circular la, 5 mai 1944 catre agenturile sale din tars sA' is mAsuri
pentru pedepsirea patriotilor care raspindesc manifeste4. De asemenea,
1 Dortimenie din isioria P.C.R., ed. a II-a, 1953, p. 376.

2 Arhiva Centrals" a Inst. de 1st. a partidului, dos. 8992-46, f. 459.
3 Ibidem, dos. 327, general, AVi, vol. II, f. 282.
4 Ibidem, dos. 3029, 4 M., 1. 125.
www.dacoromanica.ro
siguranta antonescianA era nevoit'a sa recunoasa cu ingrijorare cresterea

influentei P. C. R. in masele largi. in sinteza asupra activitatii comu-
nistilor pe luna aprilie se arata ca dobindeste din ce In ce mai mult teren
in mase propaganda antigerman/ i pentru pace care este dus& in numele
Frontului patriotic sau Uniunii patriotice"1. Cu toate masurile de urmg-
rire i descoperire a patriotilor ce rAspindeau manifeste, etichete, sa-
bloane, aceasta activitate continua din plin atragind in luptA noi patrioti.
in Bucuresti, In luna mai s-au tiparit i raspindit etichete cu litere rosii cu
urmAtorul cuprins : Nemtii au adus in Rominia bombardamente, moartea,
pribegia. Numai izgonind pe nemti din tars, romini, vom avea pacea
iarg". Textul etichetelor se termina cu chemarea : La lupt5, alaturi de
noi in frontul patriotic antihitlerist"2.
Actiuni propagandistice importante au avut loc cu ocazia impli-
nirii a trei ani de razboi, la 22 iunie 1944 si en prilejul sarbUoririi zilei de
1 august, zi de lupta', internationalA impotriva razboaielor.
0 actiune amply revolutionary capabil6 sa inlature pe fascisti de

la putere si ss instaureze un guvern democratic nu putea fi posibila deed
In imprejurgrile cind clasa muncitoare devenea hegemonul mi carii revo-
lutionare. Aceasta se putea infAptui numai dupes crearea Frontului unic
de actiune al muncitorilor comunisti, social-democrati, a color din alte
partide sau MI' de partid. Inc g, de la crearea sa, P. C. R. a luptat pentru
faurirea unitAtii de actiune a clasei muncitoare, dar In special In timpul
razboiului intensificat eforturile pentru inchegarea F. U. M. Elemen-
tele de dreapta trIcratoare din conducerea P. S. D. au impiedicat insA,
pin5, in anul 1944 faurirea Frontului unic muncitoresc.
Datorit'a conjuncturii generale militare i politice eft i ajutorului
acordat de P. C. R. a crescut In rindul membrilor P. S. D. influenta ele-
mentelor de stinga din conducere care au relish sa oblige liderii social-
democrati de dreapta sa accepte formarea Frontului unic muncitoresc.
Astfel la 1 Mai 1944 s-a realizat Frontul unic muncitoresc prin acordul
dintre P. C. R. si P. S. D. Cu aceastg ocazie s-a editat manifestul adresat
Cgtre Intreaga class muncitoare ! Care poporul romin" prin care se
anunta acest important eveniment. Muncitorimea era chematA sa lupte
pentru revendica,rile sale imediate economice si politice i totodatI sa'-i
indeplineasca rolul ei istoric de conducaor al luptei de eliberare a poporu-
lui romin de sub jugul fascist. Frati muncitori i tineri muncitori !
se adresa manifestul clasei muncitoare Puneti-va in fruntea luptei
de eliberare i pentru pacea poporului romin !3.
Manifestul sublinia ca", eliberarea de sub cotropirea hitlerisa nu vine
de la sine, ci ea trebuie cuceritl prin lupta. Paces pe care intreaga na-
tiune o doreste se arAta In manifest trebuie cucerita" prin lupta
poporului, care trebuie sa is in propriile sale miini soarta sa"4. Prin ma-
1 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, dos. 2119-3013, vol. 19, f. 435.
2 Ibidem, dos. 3029, 4 M., f. 198.
3 Documerde dirt istoria P.C.R., ed. a 11-a, 1953, p. 381.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
nifest clasa muncitoare units, chema pe toti muncitorii organizati si

neorganizati, intreg poporul roman, toate clasele, paturile sociale, toate
partidele r$i organizatiile, indiferent de culoarea politics, credinta religioasa
i apartenenta socials" sa lupte pentru obiectivele insurectiei. Faurirea
Frontului unic muncitoresc a avut o mare importanta in intensificarea
luptei patriotice pregatitoare a insurectiei armate de la 23 August 1944.
Un succes al P. C. R. In organizarea luptei patriotice a oamenilor
muncii dupg, crearea Frontului unic muncitoresc a fost Infiintarea comi-
tetelor patriotice pe Wag de Front unic muncitoresc In marile fabrici
metalurgice din Capita la 1i provincie, mai ales in uzinele producatoare
de armament. In organizarea comitetelor patriotice s-a dat o importanta
deosebita Capita lei care trebuia sa ocupe un loc important in desfagurarea
insurectiei armate. Infiintarea unor astfel de comitete patriotice in uzi-
nele producatoare de armament avea un rol important in organizarea
actiunilor de sabotare a masinii de razboi hitleriste. Totodata ele aveau
menirea sa organizeze comitete patriotice pe sectii, ateliere, in care fa
fie antrenati muncitorii cei mai hotariti care la semnalul dat de partid sa
is arma in mina Qi sa izgoneasca pe antonescieni qi pe cotropitorii nemti,
sa participe deci alaturi de fortele armate la insurectia armata.
Partidul Comunist a acordat o atentie deosebita mobilizarii f3i or-
ganizarii bravilor muncitori ceferisti, detmarnent glorios al clasei mun-
citoare din Rominia.
In manifestul de 1 Mai 1944, C.C. al P.C.R. a adresat o chemare
muncitorilor ceferiti aratindu-le obiectivele specifice ale luptei lor.
Muncitori C.F.R.-iti qi din transporturi se spunea in manifest
faceti ss deraieze trenurile militare nemtetil stricati locomotivele,
vagoanele, macazurile.
Nici un tren cu munitii, materiale, petrol sa nu ajunga la desti-
natie"1.
Muncitorimea ceferista urma cu incredere cuvintul Comitetului
Central al Partidului Comunist Ronan.
Cu bucurie se releva intr-un articol publicat de ziarul patriotic
editat de P. C. R. Rominia libera, ca cu toata teroarea Indreptata im-
potriva lor, muncitorii ceferisti intaresc zi de zi munca lor de sabotare a
masinii de razboi. Scad randamentul gi impiedica transporturile de trupe,
munitiuni i aprovizionari"2.
Situatia muncitorimii ceferiste era deosebit de agravata. Bombar-
damentele aviatiei anglo-americane au distrus atelierele C. F. R., si
In mare parte cartierul de locuinte Grivita. Numeroi muncitori au
lamas fara adapost, iar intreg cartierul era lipsit de apa, lumina* si nea-
provizionat cu hrana. Greu loviti de bombardament, avind numeroase
victime in familia lor, muncitorii ceferiti fi urau cumplit pe fasciti.
Ceferistii nu mai tineau seams de ordinele militarilor care ii conduceau,
Cu toate ca li s-a ordonat sa nu paraseasca lucrul la darea alarmei, totui
la primul semnal de alarms ceferistii au fugit pe camp, strabatind cor-
1 Arhiva CentralA a Inst. de ist. a partidului, Document A. XXVIII 3.
2 Rominia liberd, 28 iunie 1944.
www.dacoromanica.ro
donul de soldati care inconjura atelierelei. Starea de revolt/ a ceferitilor

cretea pe zi ce trecea. Tot mai multi ceferiti se incadrau in grupe de
patrioti, fiind hotAriti a lupte din toate puterile pentru salvarea tgrii.
Urmind traditia de lupta a muncitorilor care au luptat eroic la Bucureti i.
In alto orae ale tarii in 1933, cefer4tii au fost i de data aceasta conduqi de
Partid in primele rinduri ale luptei de eliberare a poporului romin. Ceferitii,
sub conducerea organizatiei de partid, au constituit comitetul for patriotic
pe bazg de Front unic muncitoresc format din cei mai hotAriti luptAtori pen-
tru libertatea i independenta poporului romin i au thspindit manifestul
77
Cgtre toatg, lumea ceferista". In manifestul editat kii rAspindit in lung
iunie, de comitetul patriotic de la C. F. R. muncitorimea era chemata. a
lupte pentru revendicgrile imediate economice k4i politico : m/rirea sa,-
lariului, in raport cu scumpetea, ajutorarea imediat/ a sinistratilor, apro-
vizionarea ceferikitilor cu alimente i lemne". Si totodatA, brava munci-
torime ceferistA mai era chematg, la luptl pentru obiectivele insurectiei
armate rAsturnarea guvernului Antonescu i formarea unui guvern din
reprezentantii tuturor grupurilor antihitleriste". Prin acest manifest s-a
lansat lozinca Nici un tren spre front en munitii, armatg, sau alimente".
Comitetul patriotic de la C. F. R. saluta prin manifest crearea Frontului
unic al intregii clase muncitoare2. Manifestul argta muncitorimii ceferiste
calea ce trebuia s-o urmeze pentru a se salva : Salvarea noastrA din
aceasta n.enorocire se incheia manifestul Bt./ in organizarea grupu-
rilor de patrioti antihitleriqti pentru eirea imediata din rAzboi i incheerea
pacii..."3.
Un alt comitet patriotic s-a infiintat la, uzinele Malaxa".
intr-o chemare adresatg, muncitorilor de la aceste uzine ziarul pa-
triotic Rominia liberd ii indemna pe aceOia sg, se inroleze in grupe de
patrioti, partizani, sa, saboteze prin toate mijloacele mmina de rIzboi
nemteasca i a lupte pentru revendicgrile for specifice.
Malaxi,,ti ! se spunea in aceasta chemare Uniti-vl cu totii
far/ nici o deosebire, calificati sau necalificati, Ili impuneti cererile voastre
juste..."4.
Comuniqtii de la Malaxa" organizau muncitorii kii le indreptau lupta
spre infAptuirea chemgrii P. C. R. exprimatI in ziarul sau ilegal.
Datoritg acestei activit/ti la uzinele de armament Malaxa," in
acest timp, micarea patriotic/ antihitlerist/ era in cretere. Este impor-
tant de relevat urm/torul fapt semnificativ pentru in.telegerea atmosferei
ostile sprijinirii frontului hitlerist ce domnea printre muncitorii uzinei.
Dupg, bombardamentul de la 7 mai din Bucureti a fost avariat/ uzina
electric./ de la Malaxa". Folosind acest prilej, muncitorii n-au mai re-
parat mult timp uzina kti pe motiv cg nu an curent de inaltg tensiune,
sectii importante i-au incetat pentru citva timp activitatea5.
1- Arhiva CentralA a Inst. de ist. a partidului, Rominia libera, 28 iunie 1944.

I Ibidem dos. 2119-3013, vol. 19, f. 536.
3 Ibidem, f. 536.
4 Ibidem, Rominia libera, 16 iunie 1944.
.
5 Ibidem, dos. 2192, 3234, vol.8, f. 437.

www.dacoromanica.ro
Comitetul patriotic de la Malaxa" condus de P. C. R. s-a Murk

in focul unor lupte muncitoresti. Spre sfirsitul lunii mai muncitorii de la
aceasta fabrics, folosind o metoda, de lupta, preconizata de P. C. R. mai
ales dupa incheierea F. U. M. aceea de a iesi In corpore in fata directiei
pentru a-si cere drepturile, s-au prezentat conducerii militare a fabricii
cerind sa li se acorde un imprumut egal cu leafa pe trei luni, asa cum au
obtinut functionarii superiori de stat. Raspunsul reprezentantilor admi-
nistratiei, slugi plecate ale lui Hitler si Antonescu, a fost arestarea si
schingiuirea mai multor muncitori. In aceste conditii muncitorii cei mai
hotariti de la Malaxa" s-au constituit mntr -un comitet patriotic care a
editat si raspindit In Intreaga uzina un manifest prin care muncitorii erau
chemati sa porneasca lupta pentru cIstigarea revendicarilor economics
si politice si refacerea organizatdilor for de class, sindicatelei. Prin acest
manifest muncitorii mai erau indemnati s'a saboteze In tot felul productia
de razboi. Nici un tun, nici un obuz sau piesa folositoare razboiului hitle-
rist sa, nu iasa, din mina voastra" 2, sublinia manifestul. Muncitorimea de
la Malaxa" era chemata prin manifest sa se ridice la lupta. Ridicati-va
In fruntea luptei pentru salvarea poporului prin : iesirea imediata din
razboiul lui Hitler si Antonescu ! Pace imediata cu aliatii ! Doborlrea
guvernului Antonescu ! Instaurarea unui guvern de front national al
poporului romin !" 8.
Pe baza frontului unic a mai luat Mita in luna iunie un comitet de
lupta, patriotica al muncitorilor de la uzinele metalurgice Astra" din
Brasov.
In orasul Brasov ca si In Intreaga tar activitatea comunistilor
progresase. Victoriile glorioasei arm ate sovietice cit si I ntarirea activitati
organizatorico-politice a conducerii P. C. R. a facut sa creasca entuziasmul
luptei pentru victoria finals 4.
Manifestul raspindit de acest comitet de actiune, aflat sub influenta,
comunistilor era o chemare Inflacarata adresata salariatilor de la Astra"
la unire si organizare. E limpede se spunea In manifest ca neso-
cotinta fata de nevoile noastre si curajul banditesc cu care ne loveste, it
au din pricina lipsei de organizare a noastra. E tot atlt de limpede ca,
trebuie a ne organiza, altfel raminem dezarmati la bunul for plat. Sa ne
organ.izain !". Comitetul de lupta patriotica chema pe salariatii de la
Astra" sa formeze comitete pe sectii si ateliere alegin.d in aceste comi-
tete muncitorii cei mai cinstiti, devotati luptei". 0 data organizate aceste
comitete se va putea trece la lupta hotarita pentru revendicarile imediate.
Lisa lupta pentru revendicarile minimale trebuia legata dupa cum se
preconiza in manifest cu lupta Intregului proletariat romin si a in-
tregului popor pentru iesirea imediata din razboiul hitlerist". Muncitorii
1 Arhiva CentralA a Inst. de ist. a partidului, Hominid libcrd, 16 iunie 1994.

2 Ibidem, dos. 2119-3013, vol. 19, f. 991.
3 Ibidem.
4 Ibidem dos. 16233 5537, f. 17.
www.dacoromanica.ro
17 ACT1UNI DE MASA PENTRU PREGATIREA INSURECTIEI ARMATE 161
de la Astra" - Brasov erau chemati sa participe la luptele patriotilor

romini, ajutorarea for ti Inarmarea for 1.
In acest timp, grupul patriotilor de la Resita au raspindit un mani-
fest scris de mina. Manifestul se sfirsea cu urm/toarea chemare : Mun-
crtori, uniti-va, Inrolati-v/ In armata voluntarilor partizani. La luptg,
proletari" 2.
Au fost Infiintate in luna iulie comitete patriotice si la Le-
maitre", la S. E. T." la S. T. B.", Mociornita" etc. Toate aceste comi-
tete an editat i fdspindit manifesto care chemau clasa muncitoare s/
lupte pentru revendicArile imediate pentru obiectivele insurectiei armate.
Trebuie subliniat faptul ea la S. T. B. comitetul patriotic s-a Infiintat
dup./ ce a fost reorganizatl celula de partid din aceastI intreprindere3.
Bazindu-se pe inchegarea in fabrici si uzine a frontului unic de
actiune a muncitorilor, P. C. R. continua s'a organizeze lupta do zi cu zi a
muncitorilor pentru cistigarea drepturilor lor, pentru marirea salariilor
in raport cu scumpetea, impotriva concedierilor masive, pentru sabotarea
noului imprumut intern lansat de Antonescu, impotriva evacugrilor in-
treprinderilor si muncitorilor In Germania. Lupta pentru aceste reven-
die/A capita un caracter mai organizat, reusind sa, antreneze mari mase
de muncitori. Actiunile organizate de P. C. R. In lunile iunie-august se
intetesc. Ele sint superioare calitativ celor precedente, pentru ca antre-
neaz/ in lupth' mase din ce In ce mai mari de muncitori. Numeroase an
fost cazurile cind mai toti muncitorii dintr-o fabric/ sau uzing an fost
antrenati de comunisti in actiuni.
0 form/ de lupt/ preconizatl de Partidul Comunist Rornin pentru
satisfacerea revendicgrilor imediate ale muncitorilor era iesirea acestora,
in fata directiei intreprinderii, asa cum se arAta in toate manifestele comi-
tetelor patriotice. 0 dovada a cresterii influentei partidului in masele de
muncitori era faptul ca aceastl metodg era folositg, in masur/ crescina
in intreprinderile de pe tot cuprinsul tariff. In luna iunie, muncitorii de
la uzinele metalurgice Lemaitre" si-au ales delegati care an iesit de trei
on in fata directiei, obtinind un imprumut egal cu salariul pe trei luni qi
reducerea orelor de lueru4. Cu toate succesele doblndite de muncitorii de
la aceast/ uzing, la 22 iulie ei nu s-au prezentat la lucru In semn de protest
fat5, de salariile insuficiente pe care be primeau5.
Muncitorli din diferitele ramuri de productie procedau dupl acelasi
sistem. Din nenumgratele actiuni muncitoresti de acest fel desprindem
actiunea ceferistilor de la Grivita care s-au prezentat conduc'gtorilor de
atelier pentru a core mArirea salariilore, de la uzinele domeniilor Resita",
de la uzinele lVfalaxa" dispersate la Sibiu, uzinele Ferdinand" jud.
Caras, intreprinderile Anina"- Caras, intreprinderile din regiunea
1 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, dos. 16232-5537, i. 285.

2 Ibidem, dos. 3029, 4 M., f. 265.
3 Ibidem, dos. 16232-5537, f. 352.
4 Ibidem, $i Buletinul Capitalei, 1 iulie 1944.
5 Ibidem, dos. 2193 3234, vol. 9, f. 68.
6 Ibidem, dos. 33115-2950, vol. 16, f. 332.
11 c. 8215 www.dacoromanica.ro
Bragovl, a lucatorilor de la Arsenalul Armatei din Tirgovigtea, de la ate-

lierele kii rafing,ria Steaua RoralnA," din Cimpina de la Atelierele centrale
Astra-Romina" Ploeti, de la fabrica de boiangerie chimicA, Schmidt"
din Bucurefiti etc.
In lunile acestea nu s-au prezentat la luau, in afar de muncitorii
de la Lemaitre", cei de la fabrica Kirsa" din judetul Came k4i de la
fabrica de avioane Icar"7 din Bucureflti.
*
In aceste luni premeretoare insurectiei, P. C. R. fi indemna pe
muncitori sa facI presiuni asupra autoritAtilor de stat, mergind in mass
la Ministerul Munch pentru a-i revendica drepturile.
Informatl de elemente tradltoare provocatoare, strecurate inten-
tionat In sinul maselor muneitoreqti cinstite, conducerea Sigurantei
semnala spre a se urmari faptul cg, comunikitii ii indeamnI pe muncitori
135, se prezinte organizat prin delegatii muncitoreqti la Ministerul Muncii
pentru a cere satisfacerea revendicarilor for ca : mArirea salariilor, reve-
nirea, asupra coneedierilor etc a.
Urmind indemnul partidului, muncitorii din diferite ramuri de
productie din Bucuresti tli din tot cuprinsul Oriff trimiteau delegatii nu-
meroase pins la o sut5, de muncitori la Inspectoratul muncii pentru a
prezenta revendicarile lor. Marele numar de delegatii muncitoreti venite
la Ministerul Munch a surprins organele de represiune antonesciene, iar
intr-un raport al Prefecturii Politiei Capitalei din 30 iunie 1944, se semnala
spre a se cerceta cauzele pentru care in ultimul timp se constatA pe salile
Inspectoratului muncii o mare aglomeratie de muncitori qi muncitoare
care se prezintA la aceasth institutie spre aid exprima doleantele.
0 altA mare actiu.ne patriotic6 a organizat P. C. R. pentru sabotarea
noului imprumut intern lansat de Antonescu pentru sustinerea razboiului
tilhgresc al lui Hitler. P. C. R. a indicat s se organizeze gi sa se mobili-
zeze In primul rind salariatii pentru boicotarea imprumutului, deoarece
acekitia erau obligati s6, dea o sums egal'a on salariul pe luna mai10. Prin
ziarul patriotic Rominia liberd, P. C. R. chema cetatenii tariff BA nu dea
nici un ban pentru sustinerea fazboiului ralrflav hitlerist. CetAteni i
patrioti romini se adresa ziarul populatiei Orli. Nu subscrieti la impru-
mutul tradatorului Antonescu. Dind bani lui Antonescu, dati bani pentru
prelungirea rgzboiului sau banditesc"11.
1 Arhiva Central a Inst. de ist. a partidului, dos. 2193-3234, vol. 9, 1. 111.
2 Ibidem, f. 1.
3 Ibidem, t. 115.
4 Ibidem, f. 128.
6 Ibidem, f. 7.
6 Ibidem, f. 127.
7 Ibidem, f. 63.
' Ibidem, dos. 2119-3013, vol. 19, f. 409.
9 Ibidem, dos. 2192-3234, vol. 8, f. 660.
73 Monitorul of icial, 23 aprilie 1944.
11 Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, Romtnia fiber& 9 ma 1944.
www.dacoromanica.ro
In manifestul comitetului patriotic de la Malaga s-a lansat lozinca :

Nici un ban Imprumutului fortat pentru rAzboiul lui Hitler i Antonescu ".
Lozinca aceasta indicata de P. C. R. a fost inscrisa In manifestele tuturor
comitetelor patriotice tli avea circulatie In rindul salariatilor qi a celor-
lalte pgturi sociale din Intreaga tars. La Timipara s-a tipArit pe scurte
foi de hirtie, care se rAspindeau mai ales In adaposturile antiaeriene, ur-
mgtorul text : Jos ImprumutuL de razboi nemtesc". Fiecare leu dat
pentru Imprumutul lui Antonescu prelungegte suferintele noastre"1.
In manifestul raspindit la Arad semnat de un comitet de eliberare natio-
nal6 se cerea de asemenea populatiei sa saboteze Imprumutul antonescian2.
Propaganda Impotriva Imprumutului facutg, de P. C. R. a fost insu-
Oa de oamenii muncii care nu doreau sg, plgteascg, din salariul for mic
pentru imprumuturi de razboi. Retinerea imprumutului din salarii a
provocat vii agitatii printre muncitori tii functionari.
Muncitorii de la Lemaitre" au refuzat categoric s5, plateasca pentru
Imprumut3. 0 actiune puternicA Impotriva pl'atii Imprumutului s-a Mout
de catre muncitorii de la fabrica de pline Otto Gagel". Dupa ce Ii s-a
retinut din salariu cota de Imprumut, o delegatie format5, din 60 de mun-
citori aleasA pe baza de Front unic muncitoresc, a mers la directie pro-
testind impotriva retinerilor tli pretinzind restituirea sumelor. Noi cerem
marirea salariilor, au spus muncitorii, nu scaderea for prin imprumuturi
fortate pentru razboi"4. Directia a fost nevoita sub presiunea muncito-
rilor EA le restituie suma oprita pentru Imprumut.
Proteste Impotriva Imprumutului s-au manifestat In intreaga tarn.
In rafingriile din Valea Prahovei muncitorii an refuzat 85, fats ore supli-
mentare In luna mai, deoarece legea Imprumutului a fixat ca bazI pentru
calcularea sumei datorate de salariati venitul pe luna mai5. Muncitorii de
la Ocna Mureplui, muncitorii din intreprinderile forestiere din Lunca
Vigagului (jud. Bihor)e, i din alte pArti au protestat de asemenea contra
imprumutului7.
Evacukile fortate ale ma inilor din industria producatoare de ar-
mament cu destinatia spre Germania hitlerista au gasit de asemenea impo-
trivirea muncitorilor mobilizati de P. C. R. Prin ziarul Buletinul Capitalei
In numarul din 7 iunie 1944, P. C. R. chema muncitorii sa se pun/ la
evacuarea lor In Germania impreung, cu malinile Muncitori ! Opuneti-vS
plecarii In Germania a malinilor i oamenilor. E robie Qf jaf !" se arata
In aceastg, chemare. Alungati pe nemtiI Sabotati munca de razboi pentru
nemti 91 AntOnescu"2. Comitetele patriotice, in manifestele lansate, cereau
muncitorilor sa lupte Impotriva evacuarii mainilor qi a lor, Impotriva
inrobirii for Germaniei hitleriste. Muncitorii din numeroase intreprinderi,
1 Arhiva Central' a Inst. de 1st. a partidulUi, Romtnia liberd, 9 mai 1944, dos.
8992-46, f. 396.
2 Ibidem, dos. 3029-4, M., f. 182.
3 Romtnia liberd, 16 iunie 1944.
4 Buletinul Capitalei, 7 iunie 1944.
6 Ibidem, dos. 33115-2950, vol. 16, f. 192.
6 Ibidem, f. 620.
7 Ibidem, dos. 2192-3234, vol. 8, 1. 586.
8 Buletinul Capitalei, 7 iunie 1944.
www.dacoromanica.ro
164 NORA MUNTEANII 20
la chemarea comunktilor, au refuzat sa semneze listele de evaouare. De

pildg, muncitorii de, la Ford Rominfi" cu toate ca au fost amenintati ca
vor fi trimii pe front, an refuzat sa semneze pentru evacuarel. Lupta
mfireatl a clasei muncitoare condusfi de P. C. R. dfidea lovituri puternice
regimului odios al lui Antonescu, fiind totodata, un imbold pentru ridi-
carea la luptl a cetfitenilor din diferite straturi sociale. .J
Tfiranii, greu loviti de regimul antonescian i de jugal hitlerist,
mobilizati qi organi:zati de comunilti au intreprins numeroase aetiuni Cu
caracter antifascist i antihitlerist. In aceasta. perioadI Comitetul Cen-
tral al Partidului Comunist Romin a acordat o mare atentie atragerii
tarfinimii in marea lupta de eliberare a Orli. Intr-un manifest din aceastA
vreme C.C. al P.C.R. se adresa tarfinimii,chemInd-o la lupta pentru sa-
botarea rechizitiilor de rfizboi i pentru alungarea hitleritilor din sate,
pentru a se organiza in grupe de partizani gi a ataca qi lua inapoi grinele
qi hrana jefuite de nemti.
Trani se spunea in manifest aparati recolta pfistrati-o
pentru voi 1i poporul roman I Nici un bob de grill nu dati nemtiler
Alungati pe nemti din satele voastre, cfici ei au adus moartea, sfirficia i
rulinea in cfirainele voastre... Organizati grupe de partizani I Atacati Bi
Inapoi grinele i hrana jefuitfi de nemti2.
In numeroase articole din ziarele Rominia liberd qi Buletinul Capi-
talei, *mail erau lndemnati sfi intro in lupta patrioticfi antihitlerista.
Conducerea P. C. R. a dat directive pentru trimiterea fie activiEiti
la sate care sfi-i mobilizeze pe tfirani la lupta antihitlerista; i /354 orga-
nizeze in grupe de patrioti.
Activitatea comunitilor la sate devenise atit de evident/ prin ma-
nifestfirile antihitleriste ale tfiranimii Inch Siguranta semnala spre a se
lua mfisuri, ca propaganda comunista s-a intensificat la sate"3.
Intr-adevfir, activitatea comunistfi propagandistiel cit 1 orga-
nizarea si mobilizarea la lupta antihitlerista au dat rezultatele urmfirite.
In numeroase sate, taranii an refuzat sfi 80 prezinte la mobilizare, au sa-
botat rechizitiile, ascunzind grinele csi vitele, au alungat $i chiar an bfitut
pe hitleriti, au atacat cu armele convoaiele cu rechizitii inapoind cerea-
lele celor cfirora li se luaserl.
Astfel, tfiranii din sfatul Polovragi din judetul Ilfov au refuzat .131
se supung, mobilizfirii. La Motfitei lii Risipiti Varanii au oprit pe jandarmi
sa batfi prizonierii sovietici care se aflau in satul lor4.
Intr-o corespondent/ affiruta intr-un ziar din strfiinfitate se grata
el In acest timp tfiranii refuzfi sfi string/ recolta de pe cimp care urma sfi
fie dusfi in G3rmania5. Tfiranii din comunele Alexeni, din apropierea Bucu-
reqtilor i-au bfitut pe nemtii din sat, far la Feteqti-Ceraavodfi Varanii au
Warimat barficile construite In sat de hitlerite. Este important de relevat
1 Buletinul Capitalei, 7 iulie 1944.
2 Ibidem, dos. 16305-5905, f. 4.
3 Ibidem.
4 Ibidem, Romtnia liberd, 16 iunie 1944.
5 Ibidem, dos. 33082-2793, vol. 48, f. 34.
6 Ibidem, Rominia libera, 28 iunie 1944.
www.dacoromanica.ro
21 ACTIUNI DE MASA PENTRU PREGATIREA INSURECTIEI ARMATE 16'0
urmatoarea actiune a taranimii contra hitleristilor. In luna iulie s-au

format grupuri de Omni inarmati cu arme procurate de la cei fugiti de pe
front care s-au alaturat dezertorilor de pe frontul hitlerist atacind trans-
porturile de produce rechizitionate ei Inapoindu-le taranilorl.
Intelectualitatea din Rominia In aceasta perioada se convingea din
ce in ce mai mult de necesAatea unei lupte alaturi de muncitori si tarani
pentru doborirea lui Antonescu, ruperea aliantei nefaste en Hitler i in-
cheierea pacii cu. IT.R.S.S. In luna iunie, un grup de profesori universitari
patrioti Intoemesc un memoriu cerind s, Incheie imediat pace cu
fortele democratice in frunte cu TJ.R.S.S.2.
Studentimea de asemenea si-a intensificat lupta. rn grup de patrioti
antihitleristi se afla printre studentii de la universitatea din Sibiu, undo
era mutata universitatea din Cluj. Curajul studentilor din Sibiu a mere
pins acolo incit in iulie 1944 au pornit pe strazi manifestind Impotriva
ra'zboiului criminal antisovietic. A intervenit politia fli armata Imprastiind
pe manifestanti a.
Miscarea patriotic, s-a intensificat pnternic In lunile premerga-
toare insurectiei si In rindurile armatei. Intensificarea luptei soldatilor
si a ofiterilor era rodul activitatii intense a P.C.R. In rindurile armatei.
In numeroase manifeste, P.C.R. chema pe soldati si ofiteri sa 'Ara-
seasea frontul hitlerist si sa tread, de partea armatei populare de eli-
berare a poporului roman.
Soldati, subofiteri, ofiteri si generali se spunea intr-un manifest
Refuzati sa mai luptati $i sat' muriti pentru criminalii lui Hitler qi
Antonescu. Formati grupe ei detasamente de patrioti ei partizani ! . . . Apa-
rati si salvati, onoarea, avutul, $i independenta poporului roman" 4.
Satui de razboi, Intelegind din ce in ce mai bine ca iii jertfese
viata pentru o cauza strains poporului muncitor, din ce in ce mai numerosi
soldati ei chiar unii ofiteri dezertau, sau se predau trupelor sovietice.
Monitoarele oficiale care apareau in acest timp publican liste intermi-
nabile cu sentinte de condamnare In contumacie pentru dezertori sau
pentru cei care nu se prezentau la concentrare. Cu toate amenintarile,
en riscul de a-tai pierde libertatea sau chiar viata, tot mai multi erau aceia,
din rindurile armatei care paraseau frontul hitlerist. Numarul total al
dezertorilor din a doua jumatate a lunii iulie s-a ridicat la cinci mai de
soldati si 200 ofiteri. In aceasta perioada s-au dat cute de sentinte de
condamnare In moarte Impotriva soldatilor si ofiterilor care an parasit
unitatile lor 5. 0 serie de dezertori s-au incadrat in grupele de partizani care
s-au format in targ, iar unii In spatele frontului, alaturi de partizanii
sovietici. In iunie 1944 P.C.R., a intensificat organizarea formatiunilor
de lupta patriotice care an fost Inarmate In cea mai mare parte cu arma-
1 Buletinul Capitalei, Romtnicr Liberd, 28 iulie 1944.

2 Romtnia liberd, 6 sept. 1944.
3 Graiul liber, 6 iulie 1944.
t Documente din istoria P.C.R., ed. a II-a, p. 378 379.
6 Inainte, 13 august 1944.
www.dacoromanica.ro
i66 NORA MUNTEANU 22
mentul provenit de la unitatile militare. In noaptea de 13 spre 14 iunie

1944 P.C.R. a Infiintat un comitet militar cu participarea unor
ofiteri superiori din cadrul armatei, comitet care sub Indrumarea
nemijlocitI a partidului a pregnit din punct de vedere tehnic actiunile
militare In cadrul insurectiei armate victorioase de la 23 August 1944.
Formatiunile de lupt5, organizate de P.C.R. aveau scopul ssA, dezorganizeze
spatele frontului, iar la, semnalnl dat de P.C.R. sa treacg, la actiune armatg,
pentru Inlaturarea jugului fascist. Ele an luat parte la o aerie de actiuni
preggtitoare Inaintea insurectiei armate. Una din actiunile acestor for-
matiuni era deteriorarea cauciucurilor autovehiculelor prin dispozitive
speciale metalice asezate pe partea carosabilg, a soselelor. Siguranta
antonesciang era furioasa ca nu putea descoperi pe autorii acestor sabo-
taje. Se trimiteau ordine severe In toata tara pentru a se cerceta si des-
coperi patriotii care Indeplineau aceste misiuni 1. Patriotii Incadrati In
formatiunile de lupta,au reusit sa taie fire de telefon si de telegraf la, insti-
tutiile importante de stat si la comandamentele germane 2.
Unul din obiectivele centrale In actiunea pe teren de intensificare a
misettrii patriotice populare In vederea pregatirii insurectiei armate a fost
crearea grupurilor de partizani care aveau menirea sa loveascg cu putere
In marina de rtiaboi hitleristl, In fabricile de armament, transporturile
de arme si munitii, de petrol sau a armatei pentru front. Astfel de grupuri
au fost create in Moldova, In Delta Dang,rii, In Banat, In Oltenia si In
Valea Prahovei. Ziarul Rominia libera, In numkul slu din 28 iunie 1944,
sublinia actiunile partizanilor din Moldova Indreptate Impotriva armatelor
hitleriste. In Moldova scria ziarul partizanii 19i. Inmultesc meren
loviturile Impotriva transporturilor 91 comandamentelor nemtesti".
Yn jud. Tulcea Inca in luna, aprilie o grup5, de partizani a dat lovi-
turi masinii de rAzboi hitleriste a. Mai tIrziu, In lunile iulie august In
regiunea oralului Cernavoda opera un detasament de partizani format din
ostasi care pgrAsiserg, frontul hitlerist. Ei atacau convoaiele militare en
alimente Eli munitii ce treceau prin acea regime a. In aprilie 1944 regionala
P.C.R.-Banat a trecut la organizarea efectivg, a luptelor de partizani
ce Incepuserg BA se constituie din februarie. Grupul de partizani din Banat
$i -a ales ca centru un loc la poalele muntelui Semenic In padurea din apro-
pierea Resitei. Partizanii tineau direct de organizatia P.C.R. de la Boca
RomIng 9i prin aceasta se Linea legAtura cu regionala -de Partid din Ti-
misoara 5.
Grupul de partizani constituiti In judetul Caras-Banat avea mi-
siunea sa atace Eli sg, Impiedice transporturile militare, sa distrugA podul
C.F.R. din apropiere si srb constituie un punct de sprijin In luptele ce unman
as se dea cu ocazia retragerii trupelor hitleriste a. Este important Insa. de
1Arhiva Centrals a Inst. de 1st. a partidului, dos. 16 232-5537, f. 176.
2Vezi Contributia Romtniet la rdzboiul antihitlerist, p. 24-25.
3 Arhiva Centrala a Inst. de ist. a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dos.
2192 3234, vol. 8, f. 66.
4 Inainle, 9 august 1944.
5 Arhiva Centrals a Inst. deist. a partidului de pe IMO C.C. al P.M.R., dos. 2094-3005, f. 218.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
relevat In ce priveste amploarea pe care o luase miscarea patriotic/ in

Banat c/ grupul de partizani din judetul Cara era sprijinit de patrioti
In frunte cu comunistii din mai ratite rase ale acestui judet. Astfel, ei
erau sprijiniti de patriotii de la Boca RominA, de cei din Bocsa-Vasioviei,
de cei de la Ocna de Fier, cit vi de cei de la Resita. in momentul arestaxii
for s-au gAsit la partizani un depozit de arme vi de alimente, vase lAzi
cu munitii, -don/ lazi cu grenade, toate procurate de patriotii din judetul
Carasi. in lupta cu jandarmii care an descoperit o parte din acest grup,
a c/zut strapuns de gloante un membru al grupului de partizani, comu-
nistul Stefan Plavat, timplar la C.F.R.-Timisoara 2. In luna august a
activat vi un grup de partizani In regiunea Caracal-Corabia 3.
Grupul de partizani care a dat cele mai puternice lovituri mavinii
de rIzboi hitleriste vi In special transporturilor militare a fost acela care
a activat In valea Prahovei. Acest grup de partizani numit Carpati"
a fost sprijinit de muncitorli din intreaga vale a Prahovei, despre care se
spunea Intr-o not*/ a Sigurantei din aceastI perioad/ ca manifestau o
permanent*/ dusmanie Impotriva regimului antonescian 4.
Printre principalele lovituri date transporturilor militare de atm
grupul de partizani Carpati" a fost incendierea unor vagoane cisterne
cu petrol In statia Vales, Larga din apropierea orasului Sinaia 5, Incendierea,
until tren petrolifei la Baicoi-CImpina, aruncarea In aer a unor trenuri
militare in dreptul statiilor de cale feratI Posada-Prahova, Cilibiu-Buzau
vi Racos-Sighisoara 6. Au fost vi cazuri chid materialul exploziv nu s-a
declansat ca In ziva de 14 august cind jandarmeria a g/sit pe linia Predeal-
Brasov un pachet de exploziv neexplodat 7. Ei an reusit sg, distrug/
numai In lunile iunie-august, 16-18 trenuri-cisterne cu benzin/9.
in urma numeroaselor actiuni Intreprinse impotriva transporturilor
militare de atre grupul de partizani din Valea Prahovei, Siguranta a
adresat o corespondent/ In termeni foarte drastici sectiunii din Ploesti
cerIndu-i 8/ Intreprind/ cercet/ri imediate pentru decoperirea lor. In
aceastl corespondent/ se cerea s'a fie supravegheati In special ceferistii
din Ploesti, BAicoi, Cimpina, Moreni, Breaza, Comarnic, Sinaia9.
Cresterea luptei patriotice din tail', actiunile de mass muncitoresti
vi t/rAnesti, luptele de partizani au treat o stare de panic/ In rIndurile
aparatului de stat fascist care a dezlIntuit represalii puternice Impotriva
patriotilor.
intr-un articol apa'rnt in press, ilegal/ intitulat Teroare hitlerist4
impotriva poporului romin, se argta ca : zi de zi not victime din sinul
1 Arhiva CentralA a Inst. de ist. a partidului de p?. lInga C.C. at P.M.R. dos.
2094-3005, 1. 209.
a Ibidem, dos. 16232-5537, i. 404.
a Ibidem, dos. 33082-2793, vol. 48.
4 Ibidem, dos. 2193-3234, vol. 9, 1. 130.
5 Ibidem, dos. 3102-2, I. 58.
6 Ibidem, dos. 5496, f. 109.
7 Ibidem, dos. 12663-5, f. 390.
8 Vezi Analele Inst. de 1st. a part. de pe Raga C.C. al P.M.R., nr. 3 /1957, p. 124.
o Arhiva Centrals, a Inst. de ist. a partidului de pe Maga C.C. at P.M.R., dos. 3102-2,
f. 54.
www.dacoromanica.ro
poporului romin, taxani si oraseni cad prada bestialei terori deslantuita

de tradatorul de tars Antonescu, pentru prelungirea razboiului criminal
hitlerist" 1
Articolul relata tea optzeci de patrioti prahoveni au fost arestati
Qitorturati pentru motivul ca se ridicasera impotziva razboiului hitlerist.
De asemenea, Bute de romini fugiti din armata, arestati in razii militare,
slut trirnisi pe front in unitati speciale" sortite mortii.
Pe tot cuprinsul tarii erau intentate procese luptatorilor pentru
libertatea i independenta tarii.
Infruntind cu tarie gf curaj torturile, comunitii i antifascistii,
patrioti din toate straturile sociale au raspuns la teroare prin intensifi-
carea luptei pentru salvarea poporului romin.
Miscarea patriotica antihitlerista gi impotriva regimului dictatorial
fascist din tars Inspaiminta pe calaii poporului romin, si ea este semnalata
in numeroase rapoarte, note, ordine, circulare etc. Dintr-o nota a Sigurantei
din 27 iunie se degaja cu claritate spaima zbirilor poporului. Ei aratau
in aceasta nota a in ultimul timp ... se constata, in interiorul tariff o
activitate crescinda a elementelor subversive (sublinierea noastra N.M.)
in scopul minarii ordinei de stat qi paralizarii intregii activitati in spatele
frontului" 2. In aceiasi termeni era redactata 1f o nota din 5 august
in care se constata in concluzie ca P.C.R. se pregateste in vederea unor
actiuni hotaritoare" 3.
Luptele duce de masele din ce in ce mai largi impotriva fascismului
dovedeau ca activitatea politics a partidului de pregatire a insurectiei iii
atinsese scopul. Aceasta o confirma incadrarea in lupta patriotica anti-
hitlerista a unor mase largi de muncitori de pe tot intinsul tarii, a taranilor,
a grupului de intelectuali progresisti, a numerosi ostasi si ofiteri patrioti,
a cetatenilor care nu mai voiau sa suporte jugul fascist. Numeroasele
actiuni de masa, incadrarea patriotilor In formatiuni de lupta, luptele de
partizani cu arma in mina, toate acestea dovedeau ca situatia revolutio-
nary se dezvoltase intr-atit Inch erau maturizate conditiile pentru declan-
sarea insurectiei armate.
1) In orase si sate sublinia tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej crestea
mania fi revolta maselor, care-si gaseau expresia in numeroase actiuni de
lupta impotriva ocupantilor hitleristi si a slugilor for din tars" 4.
Partidul Comunist Romin, organizatorul insurectiei armate, a
tinut seama cind a fixat momentul declansarii ei de inainta,rea nestavilita
a armatelor sovietice, de capacitatea de lupta a clasei muncitoare, de
gradul inaintat al pregatirilor militare, de raportul de forte treat ca urmare
contradictiilor interne bazindu-se pe acea cotitura hota'ritoare in is-
1 Arhiva Centrals a Inst. de 1st. a partidului de pa lingo C. C. al P. M. R.

dos. 3102-2, f. 54, Romtnia liberd, 16 iunie 1944.
2 Ibidem, dos. 16232-5537, f. 328.
3 Ibidem, dos. 2120-3013, vol. 20, p. I, f. 37.
4 EXpunerea faeuta de tovarasul Oh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberdrii
Romtniei de sub jugul fascist, la Sesiunea solemna a Marii AdunAri Nationale, In Sctnteia,
23 August 1959, p. 1.
www.dacoromanica.ro
toria revolutiei In crestere cind activitatea rIndurilor inaintate ale popo-

rului este maxima" 1.
Pregatita minutios politic si militar de Partidul Comunist, insu-
rectia armata a iesit victorioasa, victorie in care s-a afirmat rolul hota-
rhor al maselor populare in dezvoltarea istorica spre progres a Rominiei.
MACCOBLIE )1131471{EHHH, PYHOBOAHMIDIE PYMbilICK011

ROMMYHHCTHITECROVI HAPTHER, B IIEPHOA 1-10)1POTOBRI4
BOOPY}ItEHHOPO BOCCTAHHH
RPATROE CO,L(EMAHVIE
PynoHogcTnyncb mapHcHcToxo-RemnicHHm rieHmem o Boopyntertuom

soccTaEn4, PymbnicitaH HommyEummneenaa napTHR ygerum a oco6oe Tom-
maHne nogroTonHe Booppiteluimx geticalmn, npmbinaH nmpoime HapoAHLie
maccLa K 6opL6e npoTHH rivraeponcH,Hx zaxnaTgincon H Hx .naiteeB.
Penupreabniam raarom B pa3BHT13PI Hcero HannoHaar,Ho-ocHo6og1fTear,-
Rolf )113147ROH1431 SIBIIJI0C11 yeTpaaeHge H3 pyRoBogeTBa PymbulcHolA Rommy-
HRcTHilecHort napalm Bpancecuoil areHTypm BO naIle c (Doprnuem. Banumo
pom, B yczneHHH 6oplAbi pa6ogero Haacca cEsrpa.no coagatme 1. man 1944
roga Eg.HHoro pa6ogero 4iponTa.
Honoe pyHonogcTno RommyrnwomecHoti HapTHn pacumpHao CBOIO
geHTeaLgocTs no nonyaRpHsagyni neaen BOCCTa1414H, mopaabuo-nomm-
gecHott nogroTome BoopymeHHoro BoccTaHna H mo6Hom3agm4 naTpH-
OTOB Ha 6opL6yllpOTHB romepozma.
CnegyH ripmmany Pymbninxoft KommymicTmtiecHok nap T1414 Tpygfauseca
ropono3 14 cell, Ho3raamHembie pa6o=n4m xnaccom, B plIgaX Ho Toporo Hapac-
Tana Henan Hem H BoamynwHHe lapOTHB BaXBaT4H140B, BLICTyHI4JIH C MHOPO-
tuicaerlitraw4 geticTBHHAm, HanpanaeinuAmx npoTHB raTizeponcHoit soeHHog
manumm, TITO yCH.T141110 HaHHHy, napHinnylo B cbamucTcHom rocygapcTnenHom
annapaTe.
Hog pyHonogeTHom HOMMTUICTOB pa6o4IIe (1)a6pme H BaB0140B, HecmoT-
pH Ha Teppop PannicTcitoft gmiTaTypia, npegnpmuum MH0110,114C.11e11H131e
getiCTB14F1 C Heamo no6HTLcH ploHneTHopeHNHBX 3ROHOMFITIOCE14X H 110.1114TH-
qecRi4x Tpe6ocarm13 ynemmemaff sapmgaTLI COOTBOTCTBO11110 Boapocniom
HeHam, oHaaaHHH nomonn4 noTeprrenumm HcaegcntHe 6om6apg.HpogoH,
nponm nognnum HaceffeHma Ha sounimil Baem, mAnyIncernuer ART011eCliy,
11p0T1413 HacHabuoit onaHyainn4 B repmainno, sa opraHmagnio npocko1O3on,
npoTHn Teppopa Ha npegnpnwrnax H HaHazaium saminotieHHem B Raputep,
3a npeAocTanaenge npaH BaIgHTLI amonotieHHiam H T. 11.
AJIJI nalmoro nepnoga xapaxTepHo npkinzegenge K aTIIM getiCTBIIHM
mopoHxx mace TpygmgHxca. HeogHoRpaTno pa6ogme TOr0 11.1114 NHoro npeg-
HpHRTHH HpHHHmang y 'IacTIIe B 110/406HIAX BLICTTIJICHOHX.
1 V. 1. Lenin, Opere alese, vol. II, ed. II, E.S.P.L.A., 1951, p. 110.
www.dacoromanica.ro
IIo npm Busy PymmicHoft liommynNCTPItleCHOli nap Tones 6opB6e p a6 tier

H.nacca npOTHB HenaBmcrnmx amocremix oRHynaHroB npxcoelunuumci. R
Hpecrmnle, HepeHHo caw& MaroIUIBmMe Bx na Ceti B ca6ormpoBaBmHe cAagy
BepHa H cHora mraepoBnam. IlpencraBgTerna onreamarenung, HatiaBrage
now4marb npainumHocm nymx, no Horopomy Hula liommynncrwxecHan
nap TRH B 015011X ILOCJI9HI3IX B B091111049ILLIICTCHOMy npasHreaLerBy,
rpe6oBang Hemexpennoro Buxona PyMInuin Ha anTHcoBercHolli BAHL',
BaHmogenHn anya C CCCPH o6paluenrui opynui UpOTI4B rnraepoBneB.
B 9TOT nepHog RommykincrogecHan napalm passepHylla ramponvo
genTeabliocm C gum nplmnegeHHH coanar B odinnlepos H 6opb6e Ba OCB0-
6oatgeHme or ()anntercHoro Bra.
Dra genTemmocm RommyHHcriviecHota nap Ton yBengaaacb ycnexoM
H mHoroe coanarm B name HenoTopJIe otiumepm-narpHorm geseproposaam
C cli)ponra, Be .RW151311101, Ha npx4aBIB B nepexonnan na cropony COBETCHOft
apm0014.7111 Hte BcrynaaH B nap THaancHge orpHABT, opranosoBannme B erp aHe.
Pon. narpHorntiecHoti 6opB6m rumpoRmx mace B BTOT nepHog map a man-
Ca Haft BcrynaeHHem narpHoToB B 6oeBBie orpngia, Tan n yco.Tiennem nap-
THBaHcHoro ABHmeHHH, naHoczErnero ynapm rxraep oBcHomy BoeHHomy
upornmoncrBy B TpancnopTy.
Pasmax maccoBoro HarpoorHgeeHoro ABMIteHNFI HBHacH AoHaaare.m-
CTBOM Toro, 'ITO (15ana4cmcan AmuaTypa He 6Bma y ne B CJ/JI9X 11pOTIIBO-
CTOFITII crpemnreabHomy HaracHy mnpoiwx uapomaix mace, Benynkxx 6opi,
6y sa oeBo6oacnefule or (DanmrcHoro rHera.
23 aarycTa 1944 r. PymmicitaH HommynlicrogecHan naproH, ytITH no6e-
gonocnoe HacrynneHne CoBeTcnoi apmin4, Tor (1.3aHr, TITO BoeHHaa HonroroBHa
6Braa oHongeHa, a nonnepHuta PymEnIcHoft apmmi o6ecnegeHa, a Tamice
noypem Hapognmx mace B ocBo6onnreamion 6opB6e, pemnna, 9TO coaTtaHm
Bee neo5xox4mBle ycaoson Han Toro, iiro6Bi Hagan. BoopyateHHoe BoccTaHBe.
Ilo6ena Boopymennoro Boccraium 23 aBrycra 1.944 r. HBHaacr. pesynb-
Tarom TBorrecHoro yqacroH nropowlx napoHnBix mace PymBnum B 6opB6e
Ba ycraHoBaeHne HapogHo-AemoRparHgecHoro erpon.
ACTIONS DE MASSES, DIRIG]ES PAR LE PARTI COMMUNISTE

ROUMAIN, PENDANT LA PARIODE PR1PARATOIRE
DE L'INSURRECTION ARMAE
RESUME
Se guidant sur les preceptes du marxisme-leninisme touchant l'insur-

rection armee, le Parti Communiste Roumain a accorde une attention
particuliere a la preparation des actions insurrectionnelles- et 'au souleve-
ment des masses populaires contre l'envahisseur nazi et sea estafiers de
Roumanie.
www.dacoromanica.ro
L'expulsion du sein de la direction du P.C.R. des agents de l'ennemi,

ayant a leur tete Foris, fut decisive pour le succes du mouvement de
liberation nationale. 17n autre acte d'importance pour l'intensification
de la lutte de la classe ouvriere fut la creation du Front Ouvrier Unique,
le ter Mai 1944.
La nouvelle direction du Parti Communiste Roumain intensifia
faction de popularisation des objectifs de l'insurrection, de preparation
morale et politique du mouvement insurrectionnel et de mobilisation
des patriotes pour la lutte antinazie.
Repondant a l'appel du Parti Communiste, les travailleurs des
villes et des campagnes, ayant a leur tete la classe ouvriere, an sein de
laquelle la haine et la revolte contre l'envahisseur (Student a leur comble,
entreprirent des actions multiples qui touchaient an vif la machine de
guerre hitlerienne et aggraverent la panique et la deroute de l'appareil
d'Etat fasciste.
Les ouvriers des differentes fabriques et usines, conduits par les
communistes, defiant la terreur dechainee par la dictature fasciste, entre-
prirent nombre d'actions en vue d'obtenir la satisfaction de leurs revendi-
cations economiques et politiques, Pamelioration de leurs salaires, en
rapport avec la cherte de la vie, et des inderanites aux sinistres des bom-
bardements, refusant, par ailleurs, de souscrire a Pemprunt de guerre
lance .par Antonescu, luttant pour leur organisation en syndicats, contre
les evacuations forcees en Allemagne, contre la terreur instauree dans les
entreprises et contre les cachots oli l'on enfermait les refractaires, pour la
defense des Menus, etc.
Ce qui caracterise cette periode, c'est la participation en masse des
ouvriers an mouvement antifasciste. Nombreux sont les cas aa la totalite
des ouvriers d'une entreprise se sont engages dans ces actions.
A 00 de la classe ouvriere, les paysans repondirent, eux aussi,
l'appel du P.C.R., donnant libre cours a leur haine des fascistes que,
souvent, ils allaient jusqu'a chasser de leurs villages, sabotant les requi-
sitions de grainer et de bestiaux pour les nazis.
Des groupes d'intellectuels, qui se rendaient compte de plus en plus
clairement que la ligne suivie par le P.C.R. etait la bonne, adresserent
cette poque des memoires au gouvernement militaire fasciste, exigeant la
sortie immediate de la Roumanie de la guerre d'Hitler, la conclusion de la
pair avec l'U.R.S.S. et lui demandant de retourner les armes contre les
hitleriens.
Le P.C.R. deployait en meme temps une activite intense pour attirer
soldats et officiers a la lutte pour la liberation du joug fasciste. Cette
activite enregistra des succes remarquables et de nombreux soldats, et
meme certains officiers patriotes, quitterent le front et, refusant de se
presenter a leurs unites, passerent dans les rangs de Parmee sovietique ou
s'enrelerent dans les groupes de partisans constitues dans le pays.
L'intensification de la lutte patriotique des masses a cette poque
se traduisait par Penrolement des patriotes dans des formations de combat
et par la multiplication des actions des partisans, actions qui mettaient en
peril la production industrielle et les transports militaires nazis.
www.dacoromanica.ro
172 NORA MUNTEANo 28
L'ampleur que prenait le mouvement patriotique des masses prouvait

que le regime dictatorial fasciste etait desormais incapable de refrener la
lutte impetueuse des larges masses populaires, resolues a secouer le
joug fasciste. ) .
Le 23 Aotit 1944, le P.C.R., tenant compte de l'avanee victorieuse

des troupes sovietiques, de Pachevement de ses preparatifs militaires, de
l'appui assure de l'armee roumaine et de l'elan des masses populaires
engagees dans la lutte pour la liberation, oonsidera quo la situation etait
/Mire, pour le declenchement de l'insurrection armee.
L'insurrection armee du 23 Aofit 1944 apporta la preuve de la partici-
pation feconde des grandes masses du pays a la lutte pour l'instauration
du regime de democratie populaire.
www.dacoromanica.ro
DIN LUPTA MASELOR POPULARE DIN TURNU SEVERIN
PENTRU RASTURNAREA DICTATURII MILITARO-FASCISTE
$1 VICTORIA INSURECTIEI ARMATE
DE
N. BIRDEANTJ
Perioada dictaturii fasciste cuprinde anii cei mai grei, mai plini
de saferinte din istoria poporului roman. Clica fascistd, antonesciand 1m-
preund cu aliatii ei hitlerktii a aruncat poporul roman, Impotriva vointei
sale, in criminalul razboi antisovietic.
Masele populare din tar/ au avut de suferit toate consecintele aser-
virii Orli de cdtre hitlerkti i ale razboiului fascist. Clasa muncitoare
a fost silita sa munceasca In conditiile unui regim de teroare, In Intre-
prinderile militarizate. Sate le au ramas fdra brate de munca, majori-
tatea taranilor tineri i virstnici fiind mobilizati pe front, iar rechizitiile
de tot felul au sporit k;i mai mult mizeria maselor tdraneti.
Singurul partid politic din tars care s-a ridicat Impotriva acestei politici
criminale a fost Partidul Comunist Romin care a mobilizat masele populare
la sabotarea razboiului In vederea scoaterii tdrii din razboiul antisovietic.
Urmind principiile tactice de lupta fixate prin platforma P.C.R.
din 6 septembrie 1941, comunktii au pit la organizarea In Intreprinderi,
in cartiere, la sate i In armata a luptei Impotriva razboiului i a faseis-
raului, militind pentru unirea tuturor fortelor democrate Intr-un front unit.
Aldturi de oamenii muncii din intreaga tars, fortele patriotice din
T. Severin, In frunte cu comunktii, au desfkurat o intensa activitate re-
volutionard, in tot timpul razboiului, iar la chemarea P.C.R. pentru In-
fdptuirea insurectiei armate s-au ridicat fdrd ovdire la lupta pentru dez-
armarea trupelor hitleriste. In. articolul de fatd ne propunem sd Infdtkam
elteva aspecte din aceasta luptd.
Orawl Turnu Severin ocupa un loc insemnat in planul de jefuire

a Rominiei i de purtare a razboiului antisovietic de catre hitlerkti. Fiind
www.dacoromanica.ro
174 N. BIRDEANU 2
situat lntr-un punct important de trecere pe marea after/ de comuni-

catie internationals, fluviul Dun Area, fascistii aveau In stIpinire cheia
legAturilor si comumcatiilor rutiere gi pe Rip& en centrul si apusul Europei.
In afar/ de aceasta, orasul Turnu Severin fiind centru industrial uncle
se construiau nave fluvial si se reparau locomotive si vagoane, armata
hitleristA avea motive In plus pentru a-i acorda o atentie deosebitA.
Aici comandamentul hitlerist a adus mai multe unitati de artilerie, de
infanterie, de aviatie gi marina', oragul fiind transformat Intr-o adevAratA
tablrA militarA. antierul naval si atelierele C.F.R. an lost militarizate.
Muncitorii an lost obligati de autoritAtile fasciste sy lucreze pentru ma-
gina de razboi hitlerista. In port a fost InfiintatA o agentie special/ de na-
vigatie pentru organizarea si Indrumarea numeroaselor convoaie fluviale
care transportau boggtiile Romlniei spre Germania si aduceau trupe gi
material de razboi hitleriste. Ajutati de autoritatile fasciste antonesciene,
hitleristii au organizat In T. Severin un comandament du uncle controlau
Intreaga via economics, socials si politica, a acestei regiuni.
Produsele alimentare ale judetului Mehedinti erau rechizitionate
populatia IndurInd o foamete rar Intilnita, In istoria orasuluil. Specula:
gi preturile la negru" agravau mizeria In Turnu Severin gi In satele
mehedintene.
Clasa muncitoare a lost supusa, la cele mai grele suferinte. Yn fabrici
si In uzine an lost introduce career.' si se lucra sub paz1 militar/a. At It
la santierul naval, eft si la atelierele C.F.R. au lost create posturi speciale
de jandarmi, care aveau, printre altele, gi sarcina de a face rapoarte in-
formative si de a semnala starea de spirit revolutionary a muncitorilor,
dacA acestia aveau legAturA cu cei din Bucuresti, dad, stringeau fonduri
pentru ajutorarea celor inchisi etc.a. Yn dosarul unui agent de sigurantI
din T. Severin se arata, el In afar/ de paza bunurilor C.F.R., postul
de jandarmi din ateliers avea diferite misiuni speciale ca : urmArirea, ac-
tivitatii grupurilor politico ... In special a comunistilor si a salaria-
tilor C.F.R.... "4.
Pentru cea mai mica, abatere muncitorii erau trimisi pe front In
prima liniea. Organizatiile sindicale Bind dizolvate, multi dintre sindica-
listi an font aruncati In lag /re si In Inchisoria. Muncitorii erau obligati
ss lucreze peste program ore suplimentare. In caz de refuz, sau de for-
mulare a vreunei nemultumiri, muncitorii erau bltuti gi schingiuiti de
cltre politia fascists' sau erau arestati gi trimisi In judecata curtilor mar-
tiale. Ca exemplu putem semnala fapta inspectorului conducator al ate-
lierelor C.F.R. Turnu Severin care a arestat si a trimis In laglr pe un
muncitor pentru ca' acesta i-a spur ca-i mor copiii de foame8.
1 Arhiva =trail a Institutului de istorie a partidului de pe ling' C.C. al P.M.R., dos.
nr. 262, I. 21.
' Ibidem, f. 9.
Arh. St. Turnu Severin, dos. agenti de sigurantA.
4 Ibidem.
5 Ing. Vasile Olaru, $cudierul naval T. Severin, monografie, 1958, p. 131.
Ibidem.
7 Arh. St. Craiova, dos. nr. 156, vol. 1, f. 34.
8 Ibidem, f. 37.
www.dacoromanica.ro
3 DIN LUPTA MASELOR POPULARE DIN TURNU SEVERIN 175
0 teroare nemaiintilnita, a fost dezlantuita, mai en seam& impotriva

comunistilor. Atit autoritAtile hitleriste eft fi cele fascist rominesti
se temeau de activitatea comunistilor, de influenta acestora asupra maselor
muncitoresti, ostile rgzboiului fascist. Inc, inainte de a se dezLintui raz-
boiul an fost arestati nn numar de comunisti din Oltenia, si inchisiin la-
gam' de la Tg. Jiui. Comunistii arestati au fost schingiuiti de organele
signrantei pentru a fi exterminati din punct de vedere fizic si moral2.
Cu toat5, prigoana Impotriva comunktilor, acesti fii credinciosi
ai poporului romin nu an incetat lupta revolutionary. Asa cum arAta tova-
1.4111 Gh. Gheorghiu-Dej in raportul prezentat on prilejul celei de-a 30-a
aniversAri a intemeierii Partidulni Comunist Romin : Dragostea her-
binte de popor, constiinta c6, lupta pentru cauza inalfa a elibefarii oame-
nilor muncii din tara noastrg, de sub jugul exploaarii si asupririi an dat
comunistilor din Romania o tarie si o hotarire care n-au putut fi infrinte
nici de cea mai ralbaticA teroare a regimuluiburghezo-mosieresc, a sigurantei
si a gestapoului. Nicitorturile 0i schingiuirile la care erau supusi comunistii
in beciurile politiei 0i sigurant,ei, nici regimul de exterminare fizic& si de
sistematicA presiune moralg, din ocne si temnite, nici procesele monstruoase
gi nici plutoanele de executie n-au putut abate partidul nostru de la lupta
revolutionary pentru cauza dreapta a eliberarii clasei muncitoare, pentru
libertatea i fericirea poporului, pentru independents nationalti a patriei,
pentru socialism"3. Cu toate arestarile din T. Severin si Oltenia, comunistii
si-au continuat activitatea.
Dupa cum ne relateazg unii participanti la aceste evenimente, co-
munistii din T. Severin an primit indrum&ri direct de la conducgtorii
partidului care se aflau 9nehigi in lagkrul din Tg. .flua. Meritul P.C.R.
sty tocmai in eroismul si in priceperea cadrelor sale devotate din In-
chisori si lagke, care, in ciuda multiplelor greutAti, au stint s lege tot
mai mult partidul de masele largi t31 sg le pregitteascg pentru doborirea
dictaturii fasciste"5. Cuvintul partidului era popularizat In mase prin
manifeste i brosuri, precum si prin activitatea de propaganda desfasu-
rata in rindurile muncitorilor.
In ciuda loviturilor dusmanului, a arestarii unor eomunisti si a
activitatii unor elemente dusmanoase, strecurate in partid, organizatiile
comuniste din T. Severin mobilizeazg masele la lupta pentru infAp-
tuirea platformei-program din septembrie 1941.
Atit organizatia (celula) comunistilor de .1a santierul naval cit si
cea a comunistilor de la atelierele C.F.R. an reusit cu toate grentAtile
existente sa lfimureascA muncitorii si ea -i mobilizeze la sabotarea pro-
ductiei de razboi.
' Arh. St. Craiova, dos. nr. 1764, vol. 2, f. 287.

2 Ibidem, dos. nr. 1764, f. 175, 287, 289.
' Gh. Gheorghiu-Dej, Articole f i cuolnlari, ed. a IV-a, p. 360.
Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe Raga C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 29.
' P.C.R. organizatorul f i conducdlorul luptei pentru rdsturnarea dictaturii fasciste antones-
ciene 1i tntoarcerea armelor Impotrioa cotropilorilor hitleristi, E.S.P.L.P., 1958, p. 20.
www.dacoromanica.ro
176 N. BIRDEANU 4
0 metodl de sabotaj era executarea intirziata a lucrArilor. De pildg,

and era vorba de montarea armamentului pe nave, muncitorii de la
santierul naval executau munca en mare intirzierel. 0 altit metodl de
sabotaj era scoaterea din uz a uneltelor de lucru prin deteriorarea diferi-
telor piese. Astfel an fost scoase din uz multe strunguri, prin topirea
cuzinetilor in care se introducea praf de smirgel. De akm.enea, an fost
distruse numeroase instalatii electrice prin ardefea transformatorilor sau
prin supraincArcare, in special la cele ce erau Intrebuintate la sudura
navelor germane, scotindu-se aceste agregate din functiune pentru mult
timp2.
0 altg, metodg, de sabotaj a lost aceea a lipsurilor nernotivate de la
lucru. Numeroasele absente au determinat conducerea santierului Ri pe
comandantul militar al portului T. Severin sa introducg pentru muncitori
sistemul carcerelor si al bAtgii3, sistem practical In intreprinderile din in-
treaga tarA4. Muncitorii an protestat cu farie impotriva acestui sistem.
Ca si muncitorii de la santierul naval, muncitorii ceferisti din T.
Severin, in frunte cu comunistii, an desfasurat o aetivitate revolutionary
de rezistenta din ce In ce mai intensa Impotriva rAzboiului si regimului
fascist. Locomotive le erau reparate zi scoase la proba en maxi intirzieri8.'
Au fost cazuri and luarea In primire a locomotivelor de calre depoul C.F.R.
s-a Meat cu doug s'aptamini intIrziere8. Organizatia (celula) membrilcir
de partid de la Sectia vagoane a primit sarcina de a impiedica transpor-
turile pe calea feratA, iar vagoanele sa fie reparate In asa fel, in& 0; se
defecteze repede si sA nu poata, fi intrebuintate. Ca urmare a acestui
fapt, multe din vagoanele scoase din atelier n-au mai putut fi utilizate
la transporturi de armament si trupgi, intrucit se defectau imediat. Cele
mai mici defectiuni la montarea euzinetilor In cutiile de -tinware provocau
avarii si intirzieri de trenuri, ineureind planurile de transport ale hitleris-
tiles'.
a
Miscarea de rezistenta s-a intensificat si mai mult In ultimele luni
ale razboiului antisovietic. Numerosi muncitori lipseau de la lucru, se
fAcea risipa enormA de materiale, se executau luceari de proastA calitate.
Muncitorii au inceput sa foloseasc'a alarmele si bombardamentele drept
pretext pentru a farad lucrul si a nu se mai Intoarce in ateliere. Inspec-
torul general al atelierelor C.F.R. a dat ordin sa se inchidg portile ate-
lierelor in timpul bombardamentelor aviatiei anglo-americane pentru ca
muncitorii sa nu poata pgrasi lucrul, spre a se adaposti in afara orasului.
Acest fapt a revoltat pe muncitori si multi nu an mai venit de loc la lucru8.
1 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe lInga C.C. al P.M.R., dosar nr.262, f. 7.
2 Ibidem.
3 Ibidem, f. 7-9.
4 Ana lele Institutului de istorie a partidului, nr. 4/1956, p. 64.
5 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe ling5 C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 29.
Ibidem.
7 Ibidem, f. 11.
8 Arh. St. Cralova, dos. nr. 156, f. 158.
www.dacoromanica.ro
In vara anului 1944 s-a intensificat teroarea gi mizeria in ateliere.

La cerintele muncitorilor de a li se crea conditii mai buns de muncl
prin sporirea salariilor, acestia an lost trimisi la jandarmerie unde an
fost Vatutil.
Cu toate acestea, miscarea revolutionarg, de rezistentl Impotriva
rlzboiului a continuat BA se dezvolte. Muncitorii iii amintesc i astAzi
cum In conditiile acelei crunte asupriri circulars prin sectiile atelierelor foite
de hIrtie pe care erau scrise chem`drile i inderanurile partidului2.
Comunistii an organizat ascultarea zilnicl a postului de radio Mos-
cova, iar gtirile erau difuzate In masa muncitorilor. Victoria de la Stalin-
grad a Armatei Sovietice, ca i celelalte vietorii care au urmat si an dus
la alungarea trupelor invadatoare de pe teritoriul IIniunii Sovietice, an
insufletit masele de muncitori. in anul 1944 sabotajele s-au intensificat
gi ura impotriva cotropitorilor hitleristi a inceput sa, se manifesto din ce
In ce mai falis. S-au folosit pe scary largg, alarmele false, cu care prilej
muncitorii paraseau lucrul si nu se mai Intorceau In ateliere. intr-un docu-
ment al Statului Major din 29 aprilie 1944 se arat'a ca : ... Zilnic anumiti
indivizi se introduc pe santierele de lucru la calea feratg, in stabile C.F.R.
i acolo undo slat aglomerki de oameni provoaca panicg, prin darea
tii
verbal a alarmei. Din aceasta-, cauzl oamenii aflati pe santier la lucrarile

de refacere a comunicatiilor distruse de bombardamentele aeriene, lucr5,-
torii de la, atelierele C.F.R., functionarii C.F.R. etc. fug la 8 -1Q km
departare de uncle nu pot fi adusi declt foarte tirziu. Prin aceste inten-
tionate alarme false se urmareste incetarea activit'atii de lucru si reducerea
posibilitatilor de transport pe C.F.R."3.
Yn continuare, Marele Stat Major, sectia VI-Transporturi, indica
unitatilor in subordine unele masuri care trebuiau luate impotriva pro-
vocatorilor" de alarme false. S6, se urragreasca iii a se prindA indivizii
care ala,rmeaz5, fals i s'a fie trimisi In judecata curtilor martiale i pedep-
siti cu moartea ... Se va spun oamenilor ca plrasirea serviciului farce
ordin 170, fi considerate sabotaj i va fi pedepsit5, ca atare"4. Yn alt5, adresg,
se invitau organele politienesti sa colaboreze cu organele C.F.R., cu dele-
gatul Marelui Stat Major de pe ling5, sectia de miscare i cu comandantii
ggszilor militare din OA, pentru a se preIntImpina actiunile de sabotare
a transporturilor militare. De asemenea, se von revizui informatorii exis-
tenti el angaja informatori acolo undo nu sint"5, se specifica In adresa
de mai sus.
0 alts metodl de sabotare folosita de ceferistii din Turnu Severin
a constituit-o oprirea i tinerea trenurilor In gari pe motivul ca erau
necesare reparatii la locomotive sau la vagoane, on ca linia era intre-
ruptA sau ocupath. Din cauza unei astfel de retineri, doug trenuri cu mu-
nitii germane an lost distruse intr-un bombasdament aeriene.
1 Arh. St. Craiova, dos. nr. 156, f. 34; vezi si Lucian Zati-Petru Dragu, Pe plaiurile
pandurilor, Craiova, 1957, p. -31.
2 Lucian Zati-Petru Dragu, op. cit., p. 31.
3 Arh. St. Craiova, dos. nr. 22, vol. V, I. 7-8.
4 Ibidem.
Ibidem, 1. 10.
Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe linga C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, 1. 21.
12 - o. 3215
www.dacoromanica.ro
178 N. BIRDEANU 6
Aceste citeva exemple ne dovedesc ea masele populare din T. Se-

verin in frunte cu comunikitii nu au stat pasive In timpul razboiului.
Ele an folosit orice prilej pentru a lovi ramina de razboi hitlerista, a sa-
bota productia destinata singeroilor cotropitori care adusesera poporului
roman atitea nenorociri, tirindu-1 intr-un razboi nejust.
Activitatea de sabotare a razboiului a fost mult frinata de elemen-
tele tradatoare, contrarevolutionare in frunte cu Foriq, aflate In condu-
cerea partidului 1. Pentru a impiedica activitatea revolutionary a maselor
populare, asemenea elemente afirmau ea sabotarea productiei de razboi
ar aduce dupa sine periclitarea situatiei comunktilor din lagare i din
inchisori2. Datorita unor astfel de indicatii din partea elementelor dupla-
noase care erau In conducerea partidului, gi la T. Severin, ca gi In alte
orage ale Orli, sabotarea productiei de razboi a fost mult frinata. Pupa
Inlaturarea agenturii du mane la 4 aprilie 1944 i intarirca conducerii
partidului, lupta fortelor patriotice is un puternic avant. Conducerea par-
tidului a elaborat planul de doborire a dictaturii militaro-fasciste i planul
de mobilizare al fortelor patriotice populare pentru realizarea acestui scop3.
In vara anului 1944, situatia maselor populare se Imautatete i
mai mult datorita, distrugerilor materiale provocate de razboi i pierderilor
urime de vieti omeneti pe front. Bombardamentele aviatiei anglo-ame-
ricane incepute in aprilie 1944 asupra Severinului an prefacut oraul In
ruine, 11311)14011nd groaza ri moartea printre locuitori. Douazeci si apte
de mai de cetateni i-au facut in grab/ bagajele 91 an parasit ormul nisi-
pindu-se grin satele Mehedintiului 4. 0 parte din populatie i muncitorii
vantierului naval Eii ai fabricilor an ramas pe loc. Nemaiputind suporta
ororile razboiului fascist, populatia Olteniei ca i a intregii tari se mani-
festa tot mai fati impotriva regimului fascist ili a cotropitorilor hitle-
riti. Inspectoratul general administrativ al Craiovei raporta Ministerului
ca In toate judetele Craiovei este o lipsa de insufletire pentru executarea
lucrarilor de prestatie"5.
Taranii se ridicau impotriva autoritatilor fasciste6. Autoritatile jud.
Mehedinti, Gorj, Dolj, raportau Inspectoratului administrativ cum di-
feriti cetateni, mai ales invalizii de razboi, se manifestau deschis impotriva
regimului fascist, lnjurau pe mareal tli pe miniE trii sai7. Starea de spirit
a populatiei reiese i din rapoartele politiei in care se arata ca la sate se
desfaoara o larga propaganda antirazboinica8. Astfel situatia revolutio-
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ft cuutrztart, ed. a IV-a, 1955, p. 382.

2 Arh. centr. a Inst. de ist. a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 29.
3 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ft cuutntdri, ed. a IV-a, 1956, p. 383.
4 Lucian Zati-Petru Dragu, op. cit.. p. 32-33.
6 Arh. Sfat. Pop. Reg. Craiova, Fondul Prefecturii Dolj. Inspect. general ad-tiv,
pachet nr. 4, dos. neInseriat, Raport informativ cStre ministru, trimis de Inspectoratul general
ad-tiv Craiova.
Ibidem.
7 Arhiva Sfatului Popular Regional Craiova. Fondul prefecturii Dolj. Inspectoratul general
administrativ, pachet nr. 2, dos. nr. 12/1944 si Arhiva M.A.I. Craiova, dos. nr. 22, vol. 5,
fila 16, dos. nr. 22, vol. 4, filele 354, 365.
6 Arh. St. Craiovg, dosar nr. 22, vol. 5, fila 33.
www.dacoromanica.ro
nara, care se crease In tall, se manifesta puternic in satele i. ormele

Olteniei.
Starea dezastruoasa a economiei, adincirea contradictiilor interne,
creterea framIntarilor diferitelor clase i ph,turi sociale an adincit criza
politica a regimului antonescian. Autoritatile fasciste din intreaga tars
nu mai puteau tine in friu masele populare, chiar folosind la maximum
masurile represive i ajutorul ocupantilor hitleriti.
Folosind conditiile concrete ale situatiei din tars, cadrele de baza

ale P.C.R. au hotarit ca doborirea dictaturii militaro-fasciste pe calea
insurectiei armate a poporului sa aiba loc in a doua jumatate a
lunii august 19441. In alegerea momentului insurectiei populare, P.C.R.
s-a calauzit dupa indicatiile lui V.I. Lenin ca, : insurectia trebuie sa se
sprijine nu pe un complot, nu pe un partid, ci pe clasa inaintata. Aceasta
in primul rind. Insurectia trebuie sa se sprijine pe avintul revolutionar
al poporului. Aceasta in al doilea rind. Insurectia trebuie sa se sprijine
pe acea cotitura hotaritoare in istoria revolutiei In eretere cind activi-
tatea yindurilor inaintate ale poporului este maxima, chid ovaielile In
rindurile dumanilor i in rindurile prietenilor slabi, inconsecventi i
nehotariti ai revolutiei sint extrem de puternice. Aceasta in al trei-
lea rind"2.
Calauzindu-se dui:4 invatatura leninista, P.C.R. a trecut la elabo-
rarea planului concret al insurectiei, la pregatirea formatiunilor de lupta
patriotice si a unitatilor militare, in vederea doboririi dictaturii fasciste.
In planul de pregatire i desfkurare al insurectiei armate initiat de P.C.R.
un be insemnat 1-a ocupat orkul T. Severin. Severinul era un centru munci-
toresc care trebuia sa constituie un sprijin important al insurectiei i
reprezenta un punct de trecere spre Banat de-a lungul Duna'rii care
trebuia cu deosebire aparat pentru a nu cadea in mina hitleritilor dupa
doborirea regimului fascist.
Potrivit planului elaborat de conducerea P.C.R., in luna mai 1944,
a sosit la T. Severin un delegat al Comitetului Central care a luat legatura
cu organizatiile de partid locale pentru a be da indicatii in ce privete
lupta impotriva dictaturii militaro-fasciste3. Comunitii din T. Severin
au primit sarcini concrete de la conducerea partidului pentru a pregati
formatiunile de lupta patriotice 4.
1 Vezi Victoria insurecfiei populare de la 23 August 1944 organizgld qi condusd de P.C.R.

in condifiile Inaintarii Armatei Souietice eliberatoare pe teritoriul Romtniei. Lupta maselor populare
conduse de P.C.R, pentru instaurarea regimului democrat-popular---6 martie 1945, E.S.P.L.P.,
1958, p. 7 9.
2 V. I. Lenin, Opere, vol. 26, E.P.L.P., 1954, p. 4.
3 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe ling C. C. al P.M.R., dosar nr. 262,
f. 21.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
180 N. BIRDEANU 8
Roadele activitatii desfasurate de comunisti s-au vazut dupg darea

semnalului insurectiei de catre partid, and oamenii muncii din T. Se-
verin au participat In masa la dezarmarea trupelor hitleriste. Ura acumu-
lata de ani de zile impotriva regimului fascist si al hitleristilor, energia
revolutionary a maselor populare a izbucnit cu deosebita -Carle In zilele
insurectiei armate din august 1944. Un martor ocular, participant la eveni-
mentele din T. Severin, ne relateaza ca arestarea clicii lui Antonescu a
umplut de bucurie inimile muncitorilor care se imbratisau cu lacrimi In
chi'''. In ziarul Romfnia liberd din 30 august 1944 se arata a In fie-
care cartier, in fabrici, In ateliere, In satele impilate de fiscalitatea guver-
nului dictatorial si de mizeria razboiului s-au format militiile spontane"2
care s-au ridicat IMpotriva autoritgtilor fasciste.
Imediat dupg arestarea clicii fasciste antonesciene In Bucuresti de
catre fortele patriotice populare, C.C. al P.C.R. lanseaza mai multe che-
maxi pentru mobilizarea maselor la lupta impotriva fascistilor. In decla-
ratia sa din 23 August 1944 C.C. al P.C.R. cheama masele la lupta cu
arma In mina : in ciocnirea inevitabill en fortele hitleriste, Partidul
Comunist din Rominia cheama muncitorimea, taranimea, intelectualii
si toti cetatenii Romtniei la lupta Fara crutare cu toate armele impotriva
dusmanului de moarte al poporului romin, pentru asigurarea viito-
rului sau" 3.
In alt apel se spunea : Patriote ! Chemarea noastrg, chemarea tarii !
La arme ! Citeste-o cu glas ridicat In grupurile din jurul tau : in adapost,
fabrics, stradA, local si pretutindeni unde to afli ! Viata noastra e in
pericol ! cu totii la arme X74.
Oamenii muncii din Intreaga tarn an raspuns cu entuziasm la chemarea
P.C.R. si s-au inrolat in formatiunile de lupta patriotice participind alaturi
de unitatile armatei romine la dezarmarea trupelor hitleriste. Luati prin
surprindere de aceastg actiune simultana aratg toy. Gh. Gheorghiu-Dej
hitleristii Incercau cu disperare Bali mentina pozitiile si sa inabuse
lupta de eliberare a poporului. Aceste incercgri an fost zdrobite de unitg-
tile armate si formatiunile patriotice care, in luptele crincene purtate impo-
triva hitleristilor In Capital, pe valea Prahovei, la Brasov, Constanta,
Turnu Severin, au capturat zeci de mu de prizonieri, mimerosi ofiteri si
generali" 5.
Prevazind un atac iminent al trupelor hitleriste care urmau sa se
retraga prin T. Severin spre apus, organizatia P.C.R. a luat masuri pen-
tru apararea orasului. In ziva de 24 august a fost convocat in Casa po-
porului activul de partid. La aceasta, adunare comunistii an primit
sarcini precise din partea delegatilor C.C. al P.C.R. Printre altele s-a sta-
1 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pc lInga C.C. al P.M.R., dosar nr. 262, f. 23.
2 Romtnia libel* nr. 15 din 30 august 1944.
8 Contribufia Romtniei la rdzboiul antihillerist, Ed. militarA a M.F.A., 1958, p. 52.
a Documente din istoria P.C.R., ed. a II-a, Bueuregl, E.P.L.P., 1953, p. 392.
5 EXpunerea facutA de tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberdrii
Romtniei de sub jugul fascist, la Sesiunea solemnA a Marti Adunhri Nationale, In Sctnteia,
23 August 1959, p. 1
www.dacoromanica.ro
bilit ca In Casa poporului al fie prezent in fiecare zi un grup de 10 munci

tori cu ajutorul carora BA fie mobilizatl populatia la nevoie si care se
raspindeasca manifestele editate de organizatia Partidului Comunist
Rominl. Primul manifest, prin care se mobilizau masele la lupta impo-
triva fascismului, pentru apgrarea orasului de furia cotropitorilor hitle-
risti, a fost editat in noaptea de 25 spre 26 august la tipografia
locala2.
In zilele de 24 si 25 august, la est de oral, s-au concentrat mai multe
unitati hitleriste. Aproximativ 1 600 hitleristi au trecut Dunarea din Iu-
goslavia in Rominia pe un pod pe pontoane3 si au Mout jonctiunea cu
o alts coloana ce venea de la Craiova si Segarcea4. Efectivul trupelor hitle-
riste se ridida la aproximativ 2 000 soldati, dispunind si de 40 autocamioanc5.
Intentia hitleristilor era de a ocupa depozitele de munitii ale regimentului
95 infanterie si apoi orasul T. Severin si muntii Cernei pentru a crea posi-
bilitatea de retragere a trupelor hitleriste spre apus si grupurilor de ar-
mate situate in Iugoslavia, de a cuceri regiunea industrials a Timisoarei
1ia Reitei, unde urma sa, fie organizata, o linie german*/ de rezis-
tenth'.
In dimineata zilei de 26 august trupele hitleriste conduce de colo-
nelul Keller au atacat mica garda a podului de peste Topolnita de la
marginea orasului si garda de la depozitele de munitii ale regimentului
95 infanterie4. Efectivul neinsemnat de la partea sedentary a regimen-
tului 95 infanterie a reusit sa opreasca cu foc coloana hitleriste ce inainta
pe soseaua principals dinspre Simian. Atit regimentul 95 infanterie cit
si celelalte regimente (37 artilerie si 3 rosiori) din jurul -orasului, aveau
efective reduse, majoritatea compuse din recruti care nu aveau nici in-
structia terminata, si nu participaser5, la lupte. Situatia era deci foarte
grava, si orasul era in pericol de a fi ocupat de hitleristi. Organizatia de
partid a mobilizat in ajutorul soldatilor muncitorii si intreaga populatie
a orasului si Varanii din satele maiginase : Cerneti si Simian.
Dace masele populare, cot la cot cu tinerii recruti, insufletiti de cO-
munisti, n-ar fi dat minunate dovezi de eroism, orasul ar fi fost prefacut In
teatru de razboi si s-ar fi pierdut multe vieti omenesti. In dimineata zilei de
26 august, vestea ca trupele hitleriste an atacat Severinul s-a ra'spindit
ca fulgerul in intreg orasul. Comunistii de In Atelierele C.F.R. In fruntea
unui grup de muncitori printre care erau si cei mutati aid de la atelierele
C.F.R. Pascani, au facut o scurta demonstratie pe strazile orasului, che-
mind populatia la lupta pentru a impiedica trupele germane sa, intro
in oras7. Chiar in dimineata zilei de 26 august, c'ind lupta lua amploare
si hitleristii cautau sa patrunda in cartierul de sud-est al orasului, apare
1 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe ling C.C. at P.M.R., dosar nr. 262, f. 23.
6 Ibidem.
a Contribufia Rotntrtiei la reizboiul antihillerist, Ed. military a M.F.A., 1958, p. 66.
4 Arhiva Sfatului Popular Regional Craiova, pachet nr. 14, dos. nr. 14. Adresa prefec-
tului cbtre inspectorul general ad-tiv al elm. VI Craiova. .
5 Arh. centr. a Inst. dc 1st. a partid. de pe ling C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 25.
Arhiva Sfatului Popular Regional Craiova, pachet nr. 2, dos. nr. 112/1944.
7 Lucian Zati-Petru Dragu, op. cit., p. 32.
www.dacoromanica.ro
182 N. EIRDEANU 10
pe zidurile caselor manifestul editat de P.C.R. prin care cheama poporul

la luptg,i. De la Regimentul 95 infanterie, un grup de soldati a plecat
spre oraq chemind cetatenii la lupta pentru Intarirea frontului2.
La chemarea comuni*tilor masele au rIspuns cu entuziasm indrep-
tIndu-se In graba, spre bariera de est a oraului. Muncitorii care mergeau
spre Atelierele C.P.R. sau spre Santierul naval, an plecat spre Regimentul
95 infanterie pentru a se Inarma. In ajutorul luptgtorilor a plecat 1 un
grup de rezervi*ti care erau cantonati la Cercul teritorial spre bariera
orasului Tg. Jiu. Sute de muncitori s-au inarmat la cazarma Drubeta"
*i an pornit impreung cu recrutii la lupta Impotriva hitleriktilor3. Era
multime de oameni I*i amintesc martorii oculari *i participantii la
lupte. Chid an auzit ca se apropie hitlerivtii, ace*tia au cerut arme la
regiment"4. Numero*i tineri s-au prezentat la poarta regimentului cerind
arme sg, lupte impotriva cotropitorilors.
Eforturile desperate ale hitlerktilor de a inainta. an fost zadarnice.
Muncitorii *1 recrutii an oprit Inaintarea coloanelor for care an fost Des-
pulse spre apa Topolniteie. Trupele hitleriste an fost obligate sg, se organi-
zeze la teren 1 sa creeze o linie de rezistentg, de-a lungul apei Topolnita.
Aici, pe un deal alalurat, 1 -au instalat un observator cu ajutorul caruia
puteau vedea mi*earile soldatilor 1 fortelor populare patriotice din tot
oraul.
tazindu-se pe superioritatea in armament 1 tehnia, pe experienta
for de lupta, hitlerktii bleep din nou atacul, de asta'data inaintind pe
malul Dunarii, de-a lungul cgli ferate. Deoarece apararea nu fusese Inca
organizatg, ping, la malul Dunarii, un grup de hitleristi folosind ca pozitii
de tragere 1 mascare vagoanele care se g'aseau garate pe liniile de manevra
din statia T. Severin-Est, inainteazg, de-a lungul liniei ferate *i. pgtrund
In depozitele de lemne ale fostei Societati Clogani. Un alt grup a Inaintat
de-a lungul Dungrii spre cartierul Tabaci7. Pentru a deruta pe apgAtorii
Severinulti 1 a da posibilitatea grupului de Rugg, Dunare A Inainteze,
mai multi hitleri*ti an interceptat partea de fasarit a stfazii Tabgcarilor
1 an inceput sg, tragg, cu armele automate de-a lungul strazii cgutind sg,
ocupe pozitii In acest cartier al orapluis.
Ocuparea cartierului Tabaci de catre hitleri*ti ar fi ingreuiat foarte
mult actiunea fortelor populare *i a soldatilor romini. Trupele hitleriste
care dispuneau de armament suficient 1 de experientl de lupta In loca-
litati ar fi fost greu de scos din oral. Si pe aceastg, directie calea hitleriq-
tilor a fost barata de fortele populare. Locuitorii cartierului Tabaci, luati
1 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe ItngA C.C. al P.M.R., dos. nr. 262,
f. 27.
2 Ibidem, f. 28.
3 Ibidem, f. 27.
4 Setnteia, nr. 4591 din 2 august 1959.
5 Contributia Romtniei la rdzboiul antihitlerist, Ed. militara a M.F.A., 1958, p. 66.
5 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe linga C.C. al P.M.R., dos. nr. 262,
f. 27.
7 Ibidem, f. 47.
8 Ibidem, f. 51-53.
www.dacoromanica.ro
prin surprindere de impuqcgturi, s-au retras din curte in curte, s-au

grupat i inarmindu-se, an ocupat pozitii de tragere in calea hitle-
ritilori.
Un mare rol 1-au jucat in aceasta luptg unii militari care se aflau
in zilele Iui august 1944 in concediu, pe la casele lor. Entuziasmul cu care
acetia, sub influenta chemgrilor partidului, s-au avintat la luptg impo-
triva hitleritilor, exprimg ura ce mocnea in rindurile armatei roman
impotriva armatei fasciste germane. Mai multi militari, plintre care un
soldat de marina, din Divizia de Mare, un altul de In o unitate military
de grgniceri2, un soldat de aviatie, care se &eau in concediu in cartierul
Tabacilor, dupg ce s-au inarmat cu pulti iii an hat munitii de la un
grup do militari care venisera, special cu arme 9i cu o ladg cu munitii
in Tabaci3, an pornit in goang spre malul Dunarii si an trecut in fruntea
fortelor populare in contra hitleritilor. Copii de diferite virste informal]
pe luptgtori made se gaseau hitleristii. Multi copii intre 10 si 12 ani an carat
toatg dimineata munitii ping la lima de luptail. Yn ajutorul luptgtorilor
de pe malul Dunarii an sosit doug maqini cu soldati, luati de la diferite
servieii ale R9gimentului 95 infanterie5.
Grupul hitlerist care inainta prin incinta fabricii Cloani a lost oprit
de alti locuitori din cartierul Tabaci i de muncitorii de la Cloani care
an rezistat ping la sosirea unei companii de la Regimentul 3 roiori5.
Aducind in sprijinul apgrgrii citeva branduri i mai multe mitraliere,
militarii sprijiniti de populatia civill an reuit sg respingl pe hitleriti
iii sg-i determine sg se retrag5 de pe directiile de pgtrundere in ora,
inspre Simian.
Lupta de la marginea ormului nu a lost de loc uparg. Hitleristii
luptau pe viatg qi pe moarte pentru a strgpunge linia de rezistenta a apg-
rgrii, tiind cg, singura lor salvare este deschiderea drumului spre apus.
Eroismul i dirzenia apgrgtorilor, care tiau cg luptg pentru o cauzg no-
birg, an invins insa i inaintarea hitleristilor a lost opritg pe toate direc-
tiile. Lupta nu s-a terminat cu aceasta, intrucit trupele fasciste nici gind
nu aveau sg se predea. 0 importantg contributie, care a influentat in mod
direct rezultatul actiunilor dintre fortele populare i trupele hitle-
riste an adus-o muncitorii k;i tgranii din localit5,tile simian iii Cer-
neti, care au dat lovituri nimicitoare rii pe neateptate fascitilor,
din spate 7.
In comma Cerneti ca qi in Simian erau multi soldati in concediu

sau fugiti de la unitgti, dinainte de 23 August. In dimineata de 26 august
organizatia de partid din T. Severin a trimis un grup de muncitori
ceferiti spre Cerneti pentru a mobiliza pe toti cei care se &eau acasg,
1 Arh. centr. a Inst. de 1st. a partid. de pe MO C.C. al P.M.R., dos. nr. 262,
1. 31-41 ; 45-50.
2 Ibidem, f. 51.
3 Ibidem.
Contribufia Romlniei to razboiul antihillerist, Ed. militarA a M.F.A., 1958, p. 66.
5 Arh. centr. a Inst. de 1st. a partid. de pe IMO C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 49.
6 Ibidem, f. 55.
9 Severinul liber din 4 septembrie 1945.
www.dacoromanica.ro
184 N. BIRDEANU 12
precum si masele tafanesti, pentru a sprijini lupta impotriva hitle-

ristilor. Toti fostii militari aflati acas6 sa pun5, mina pe arme c5, vin
nemtii si vor distruge Severinul..." 1, se adresau muncitorii pe la casele
locuitorilor din Cerneti.
In urma acestei mobilizari initiate de comunisti, s-au strins un
numAr insemnat de lucratori, tgrani, soldati si ofiteri demobilizati2. Dup5,
ce au primit arme dintr-un camion ce fusese ad6postit pe o vale a Brez-
nitei 8, au pornit spre linia frontului. ITnii si-au procurat arme si munitii
din acele aruncate de nemti pe cimpul de lupta. Grupurile de patrioti
din Cerneti an actionat in spatele trupelor hitleriste prin lanurile de po-
rumb de pe dealul Pecului. Ca si pe directiile de inaintare ale hitleristilor
spre Turnu Severin, tineretul a actionat aici cu mult curaj si insufletire.
Conducatorul unui grup de patrioti striga in timpul luptei tinerilor :
77 Fixati-vg bine locul unde sint nemtii, luati bine linia de ochire, fiti calmi
si incepeti sy trageti ...". Acesta a r6mas mirat insg, trod a v5,zut c5,
tinerii trageau cu atita calm si foarte halt* de credeai ca erau cei mai
71
iscusiti ostasi" 4.
in ajutorul patriotilor din Cerneti au sosit recrutii care erau canto-
nati la Balota. Luptind cot la cot, fortele patriotice si soldati au scos pe
hitleristi din posturile de pe dealul Pecului si i-au inghesuit in zavoaiele
ce se intind de-a lungul soselei dintre Simian si T. Severin. Lupte insem-
nate au avut loc si la Simian unde ocupantii erau numerosi si bine dotati
in comparatie cu trupele romine. Datorita interventiei populatiei civile,
hitleristii an font infrinti si in aceastg localitate si dezarmati.
0 contributie insemnat5, la dezarmarea trupelor hitleriste au adus-o
navele flotilei fluviale romine, care an impiedicat pe hitleristi s5, se re-
tragg peste DunAre In Iugoslavia. Cu un eroism deosebit au luptat echi-
pajele de nave mici constituite In Detasamentul Dunarea de Sus" si
marinarii de pe cele citeva remorchere si salupe comerciale rominesti
care an atacat cu succes din flanc cu pusti mitraliere si pistoale automate
trupele germane de pe malul Dungrii 5.
Interventia fortelor patriotice populate si a soldatilor in spatele
si in flancul trupelor hitleriste a schimbat radical situatia in favoarea
trupelor proprii. Fortele romine care inaintau de-a lungul Dungrii an
cucerit podul caii ferate de peste Topolnita. Cercul a inceput s5, se stringy
din ce in ce mai mult in jurul ocupantilor. Fiind loviti din toate pArtile,
hitleristii au vazut c5, nu mai au nisi o sansg de scapare si au inceput sa
se predea In mas5, dupg ce au dat foc la camioanele cu arhive, echipament
si munitii. Luptele de la est de T. Severin au incetat in ziva de 26 august
in jurul orei 12.30 6) iar ultimele grupuri hitleriste au fost dezarmate
1 Arh centr. a Inst. de ist. a partid. de pe MO C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 59.
2 Ibidem, f. 59-65. Vezi i ScInteia, nr. 4591 din 2 august 1959.
3 Arh. centr. a Inst. de ist. a partid. de pe linga C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, f. 59.
4 Ibidem.
6 Arhiva Marelul Stat Major al Fortelor Armatelale R.P.R., dos. nr. 724/2, p. 194. Cf.
Sctnleia, nr. 4591 din 2 august 1952.
6 Arhiva Sfatului Popular Regional Craiova. Fondul prefecturii Dolj. Inspectorul general
ad-tiv, pachet nr. 14, dos. nr. 14. Raportul prefectului Mehedinti catre Inspectorul general ad-tiv
Craiova.
www.dacoromanica.ro
i lichidate in aceeasi zi in jurul orei 141. La vest de oral ins5,, in directia

Orsovei, alte forte hitleriste continuau sa ocupe portiunea de sosea gi
cale ferata, de pe malul sting al Dun aril, exclusiv Gura Vail Eli inclusiv
Virciorova.
A doua zi trupele romine, sprijinite de populatia locall, an inceput
lupta si in aceasta parte a tkii, pentru lichidarea unitatilor germane 2.
Din directia opus5, actionau fortele Regimentului 94 infanterie care dupa,
o luptI grea dezarmase garnizoana germane de la Orsova S. Lupta pentru
nimicirea fortelor germane din regiunea Turnu Severin-Virciorova -a
durat pita la 31 august cind ultimele rezistente ale inamicului an fost
complet sfkimate 4. in aceste lupte fortele populare si unitatile armatei
romine au luat prizonieri, ling5, Severin, 1 300 soldati si 40 ofiteri hitleristi
i ling5, simian 1 100 soldati, 279 subofiteri $i 50 ofiteri. S-au capturat
de la hitleristi : 40 autocamioane 3, 16 autoturisme, 10 tunuri A.A. si
numeroase pusti 6.
Masele populare si armata au intimpinat cu entuziasm unitatile

sovietice. in a doua jumalate a lunii septembrie (21-25 septembrie)
masele populare si unitatile militare fluviale din T. Severin an sprijinit
trupele sovietice in fortarea Dunkii pentru continuarea zdrobirii trupelor
hitleriste in Iugoslavia. Yn cursul acestor lupte, flotilei sovietice de sub
comaiada, viceamiralului Gorskov i flotilei romine, care actiona in strinsg,
leggtur5, cu aceasta, le-a revenit misiunea de a coopera cu trupele Fron-
tului 3 Ucrainian. In regiunea T. Severin - simian marinarii militari
romini, in ciuda focului intens al fascistilor care trageau de pe malul sirbesc,
an dominat Dungrea pentru a crea drum navelor sovietice Ii romine 7.
in aceste actiuni, echipajele vedetelor blindate 11 salupelor rominesti an
avut numeroi r5,niti 8. Alte vedete ale flotilei au primit misiunea de la
comandamentul Corpului de armata" de sub comanda generalului Ald-
menko de a aproviziona cu munitii o divizie sovietice In raza localitatii
Mihailovat. Misiunea a fost executaa printr-o trecere fortata pe o distant5,
de 5 km in fata liniilor germane in raza Birza-Palance. Echipajele re-
morcherelor Maria i Cantacuzino au amenajat instalatii de dragaj
magnetic si au participat la dragaj pe Dunke intre T. Severin-Crivina,
T. Severin-Bazias. Pentru modul cum iii -au indeplinit misiunea, echipajele
romine au primit multumiri din partea Comandamentului Sovietic.
Prin lupta plin5, de eroism a maselor populare severinene si a osta-
silor li marinarilor a fost barat5, principala cale de comunicatie spre vest a
Romlnia liberd, nr. 29 din 13 septembrie 1944.
2 Arhiva Sfatului popular regional Craiova. Fondul prefccturii Dolj. Inspectoratul general
ad-tiv, pachet 14, dos. 14. Raportul prefectului de Mehedinti catre Inspectoratul general ad-tiv
Craiova.
8 Buletinul Academiei Militare Politice Gh. Gheorghiu-Der, an. II, nr. 4-5,1957, p. 7.
4 Contributia Romlniei la rlizboiul antihillerist, Ed. military a M.F.A., 1958, p. 66.
6 Severinul Tiber din 4 septembrie 1954.
Arhiva Sfatului popular regional Craiova. Idem.
7 Sctnleia, nr. 4591 din 2 august 1959.
8 Arhiva Marelui Stat Major al Fortelor Armate ale R.P.R., dos. nr. 742/2, f. 194.
9 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
186 N. B1RDEANU 14
coloanelor hitleriste. Astfel Armata RominA care se afla in regiunea Bana-

tului a putut s& continuie lupta pentru eliberarea completA a Oriff de
hitleristi. Victoria obtinutg in aceste lupte a dat posibilitate unitatilor
marinei militare romine sa pung, stgpinire pe Dungre i sa creeze un obstacol
de netrecut in fata convoaielor hitleriste. Ca urmare a acestor operatii,
hitleristii an fost nevoiti sa-si scufunde singuri 60 de nave 1.
Luptele din jurul Severinului pentru dezarmarea trupelor hitleriste

au scos in evident& influenta politics, capacitatea de mobilizare si organizare
a Partidului Comunist Romin, an scos In evident& curajul si dirzenia,
devotamentul fat6, de patrie i fat'a de cauza luptei pentru independent&
national& tai libertate social& ale fortelor patriotice populare si a soldatilor
unitAtilor din regimentele 95 infanterie, 37 artilerie, 3 rosiori, din subuni-
tAtile de graniceri si din unifatile fluviale de la Turnu Severin. Lupta
pentru o cauzI nobila a strins intr-un front unit, condus de comunisti,
muncitorii, taranii, intelectualii si soldatii, oameni de diferite profesii,
care neprecupetindu-si viata s-au avintat in lupta. svirsind numeroase
fapte de vitejie 2.
Muncitorii an avut in frunte comunistii, care an mobilizat masele
de oameni ai muncii si an participat la lupte ping la dezarmarea completa
a hitleristilor din regiune 3. Neuitate vor rAmine faptele de arme ale
soldatilor care an cazut pe cimpul de lupta ca Romanescu Ion, Nitu
Constantin si Avr&mus Misu de la regimentul 95 infanterie ; Costicg, Ion
de la Regimentul 37 artilerie, Dante Nicolaie de la regimentul 3 rosiori
i altii ale cgror nume an ra'mas necunoscute 4. Dintre subunitAtile militare
s-a evidentiat In mod deosebit aceea a sublocotenentului Zanco. De'i
tineri, cu instructia neterminatg, urmind pilda muncitorilor si a soldatilor
mai virstnici, recrutii acestei subunitati an patruns in dispozitivul inamic
printr-o lupta indirjita cu grenada baioneta 5. Cu mult respect si deosebit
admiratie I i aduc aminte participantii la aceste lupte de dirzenia si curajul
unui sergent de gra'nic,eri. La un moment dat linia de atac a fost opritA
de un cuib de mitralier& al hitleristilor care r'a' spindea un foc nimicitor
in rindurile patriotilor si soldatilor romini. Curajosul sergent, infruntind
moartea, a mers this prin ploaia de gloante dusmane si a invgluit pe flanc
cuibul de mitralierA. Diva o lupt& scurtA hitleristii care mlnuiau mitraliera
au fost nisi, dindu-se posibilitatea rominilor sa inainteze. Urmind exemplul
sergentului de gegniceri, soldatii an fa cut minuni de vitejie in aceast& lupta.
1 Buletinul Academiei militare politice Gh. Gheorghiu-Dej", an. II, nr. 4-5, Bucurelti,
1957, p. 8.
2 Arh. centr. a Inst. de 1st. a partid. de pe linga C.C. al P.M.R., dos. nr. 262, 'Hee
35, 55-57.
8 Severinul liber, nr. 37 din 4 septembrie 1945.
4 Registrul inmormIntarilor, cimitirul rominesc din T. Severin, luna august 1944. In acest
registru shit trecuti ca inmormintati in ziva de 28 august soldatii care au cazut in luptele de
ling T. Severin. Printre ei sint $i 5 soldati necunoscuti. Probabil aceitia sint dintre soldatii
care se gaseau in trecere cu trenul prin T. Severin $i care au participat la lupte.
6 Armata I romtnd to campania de vest. 23 August 1944 9 mai 1945, Arad, 1945,
p. 133.
www.dacoromanica.ro
De mult spirit de sacrificiu an dat dovadl i marinarii : sergent

motorist Colichi Gheorghe, sergentul major timonier Tataru Valeriu gi
aspirantul Dinescu Lupu care au cgzut mai t'irziu la datorie in urma exploziei
unei mine magnetice 1. Pentru vitejia de care au dat dovadA, multi soldati
tii marinari au fost decorati 2.
Victoriile obtinute Impotriva trupelor hitleriste in luptele de la

T. Severin an o mare insemnatate. Planul elaborat de P.C.R. de a se apara
orap.1 de furia trupelor fasciste i a Impiedica retragerea for spre apus
prin acest punct obligator de trecere, a fost indeplinit In Intregime. Aceasta
nu ar fi fost posibil Mir/ sprijinul neprecupetit al maselor populare. Hotl-
Area i elanul cu care au. r/spuns muncitorii, taranii, intelectualii, soldatii
i marinarii la chemarea lansat/ de comuniti este o dovadA de hetag/duit
a faptului a politica P.C.R. a fost just/ i ea s-a bucurat de sprijinul
maselor largi populare.
Muncitorii severineni i t/ranii din jurul ormului care an participat
la dezarmarea trupelor hitleriste au inteles cg, ei trebuie sa lupte uniti
pentru libertate social/ i independent/ national/. RidicIndu-se Impotriva
cotropitorilor hitleriti, oamenii muncii, soldatii i marinarii din T. Severin
an inscris In istoria ormului o paging glorioasg. Neprecupetinduld singele
i viata, ei au luptat cu abnegatie $i eroism, contribuind la lupta general/
Impotriva fascismului, pentru obtinerea adev/ratei independente nationale
a poporului romin.
0 BOPEIBE HAPOJ1HbIX MACC TYPHY-CEBEPVIHA BA CBEPMEHHE

BOEHHO-(DAIIIHCTCHOH AVIRTATYPbI H HOBEAA
BOOPYMEHHOPO BOCCTAHFIH
KPATHOE COAEPIRAHRE
B HacToRmert pa6oTe airrop ormcbuataeT 6opL6y Hapowthuc mace ma

TypHy-CeBeprma, mo6k.taxsoBalmmx RommyrarcTamo, ripOTHB Boemio-cDamocT-
citoro peaRHma, BoBaeRmero pyinancluitt Hapog B auTgcoseTcRpo notixy.
Ha Roilupenthix flpHmepax uonaabIBaeTcn Tymeaoe nonomerwe
pa6olmix BO spew' (10ammeTcRoro peainMa, ycTaxoBaelmoro ArzToxecKy.
armettaeTcH TOT (Fax T, RTO, HecmoTpg Ha Teppop, RoTopomy noABepraamcb
1-tommymicT14gecRan HapTMB TI pa6oime, KommyHocul He npexpanom
6opE6y; B THaReaux ycnomax noimonial OHH mo613arm0Bann maccu. Ha ca6o-
TnpoBamae BoeRsoro npollaBojAcTsa. Ha ocHoBaium 6oraToro Heony6araco-
Baluxoro maTepmaaa apTop TroltaamBaeT pamotnime cDopmht ca6oTanca pa6o-
R13; B tlaCTHOCT14 pa6o,igx crlocTporrreamtoft sepqm n ateaeaHoTkoponunilx
macTepcm4x B Typny-Ceseprme, uanpapaelmoro npoTT4B dkaumeTcRoti BORRLI.
1 Arhiva Marelui Stat Major a Ministerului Forjelor Armate ale RP.R., dos. nr. 742/2p
1. 121.
2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
188 N. BIRDEANU 16
Baarogapn xopometi nogroTonne Hapogtuax naTpnoTifyiecumx CH.11 x noun-

CH14X tIaCTeii, pelUMTOJIT310 geitcTsoearninix BO BpeMH noopyutennoro noccTa-
}ma, rnTaepoenbi ne CMOPJIH mcnoabaoaam aTOT egniicTaeuiturt nynitT nepe-
npaam B o6ecnetinTh ce6e omeTymaeune Ka aauag.
BO BTopoit =lawn{ pa6oTiza oTmeriaeTcn reponsm, C uoTopiam TOW:33.11/10E.
napognme mace& Ha npnabia nommynucTort oprannaoaam aanuiTy ropoga
Typny-Csepna OT nainecTana rnTaepoacunx Bo &c} Baarogapa naTpuonismy
pa6ognx, upecTLan H cougaT, a Taioue Tomy, tITO Bee 3TH CH.Rhl 0 67,e/AHHO.IIIICE.
B 6opb6e, raT.neponcune Bottum. &win paaopyntenia 26 aarycTa 1944 r.
Tauom o6paaom aasepnimcn gnu MS anuaogon yuopuott 6opL6bi py-
mbutcuoro napoga npozuri romepoacunx aaxaaTtuncoe, aa ocno6osugeime
Pognitm 11 nonuyio nannonaabnyio ne8auncim0cTi3.
QUEL QUES ASPECTS DE LA LUTTE DES MASSES POPULAIRES

DE TURNU SEVERIN POUR LE RENVERSEMENT
DE LA DICTATURE MILITAIRE FASCISTE ET POUR LA VICTOIRE
DE L'IN SURRECTION ARM1E
RnSUAIE
L'auteur traite, dans cet article, de la lutte des masses populaires

de Turnu Severin, mobilisees par les communistes contre le regime mill-
taire fasciste qui jets le peuple roumain dans la guerre antisovietique.
Des exemples concrets illustrent la dure condition des travailleurs sous
le regime fasciste d'Antonescu mais, comme l'indique l'auteur, en depit de
la terreur dechainee par les autorites fascistes contre le Parti Communiste
Roumain et les travailleurs, les communistes n'ont cesse de hitter et,
dans les conditions difficiles de Pillegalite, ont mobilise les masses pour le
sabotage de la production de guerre. Un riche materiel documentaire,
inedit, revele les differentes formes de sabotage auxquelles recouraient
les travailleurs dans leur lutte contre la guerre fasciste, notamment,
ceux du chantier naval et des ateliers des chemins de fer de Turnu Severin.
Grace h l'excellente preparation des forces patriotiques populaires et des
unites militaires, qui participerent energiquement a l'insurrection armee,
les nazis ne purent se rendre maitres de ce point de passage obligatoire
et assurer ainsi leur retraite yen; l'Ouest.
La seconde partie de Particle met en lumiere Ph.eroisme avec lequel
les masses populaires repondirent h l'appel lance par les communistes,
pour la defense de la ville contre l'invasion des troupes nazies. Grace
au patriotisme des travailleurs, des paysans et des soldats, et grace a
leur lutte commune, les troupes nazies furent desarmees le 26 aofit 1944.
Ainsi prit fin l'un des episodes des luttes acharnees du peuple roumain
contre l'envahisseur nazi, pour la liberation de son pays et pour la con-
quote de sa veritable independance nationale.
www.dacoromanica.ro
ASPECTE ALE FRATIEI DE ARME ROMINO- SOVIETICE
PE FRONTUL ANTIHITLERIST
DE
N. CIACHIR si L. LOGHIN
Chiar de la inceputul rgzboiului, Partidul Comunist Romin

concentrat toate fortele pentru mobilizarea maselor populare la lupta
contra fascismului, pentru iesirea din razboiul antisovietic. in platforma-
program lansata de Partidul Comunist RomIn la 6 septembrie 1941,
se argta ca razboiul tilharesc al banditilor fascisti dezlantuit impo-
triva Uniunii Sovietice, nu este numai razboiul drept al poporului sovietic
pentru libertatea i existenta sa. Este vorba despre libertatea sau sclavia
tuturor popoarelor din. Europa si lumea intreagg. Este in joc viata sau
moartea poporului roman, cotropit de banda singeroas/ fascista din
Germania si aruncat in acest nAcel nimicitor..."1. in acest document sint
prezentate ei metodele de lupta, impotriva criminalului rgaboi antisovietic
ca : sabotaje, organizarea unor detasamente de partizani, dezert6ri din
armatg, trecerea de partea Armatei Rosii etc.
Paralel cu organizarea luptei maselor populare din Oa, Partidul
Comunist a desfIsurat o vast activitate de lImurire pe front, indemnind
pe ostasii romini s6 se predea Armatei Sovietice, 86 se constitute in deta-
samente de partizani sau sa dezerteze. Astfel, in ianuarie 1943 ziarul
ilegal Botninia liberd informeaz1 pe cititori ca un grup de ofiteri romini
aflati prizonieri in Uniunea Sovieticg, s-au adresat ostasilor romini prin
postul de radio Moscova, cerindu-le BA nu lupte impotriva Armatei RosiL
ci impotriva armatelor hitleriste2.0stasii de pe front erau tot mai convinsi
ca lupta impotriva Uniunii Sovietice este o actiune criminall a clicii militaro-
fasciste. De aceea pe mgsura intelegerii cauzei drepte pentru care lupta
Uniunea SovieticA, ei Wean tot ce le stAtea in putinta pentru a se
Documente din Istoria P.C.R., p. 323.
2 Anaiele Institutului de (slot* a partidului de pe Ungll C.C. at P.M.R., nr. 2/1958,
p. 154 159.
www.dacoromanica.ro
190 N. CIACHIR *I L. LOGHIN 2
preda unitatilor sovieticel. Cu toate masurile de represiune luate de

organele de conducere ale armateis, tot mai multi ostmi romini refuzau
as lupte contra armatei sovietice, dezertau on se predau ostailor sovietici
pentru a lupta apoi impotriva hitleri$tilor. Ura impotriva fascitilor s-a
manifestat in felurite imprejurari.
Munca Partidului Comunist din Rominia pentru atragerea ostailor
do pe front de partea Armatei Sovietice obtinea rezultate din ce in ce
mai mari. ConfAiinta patriotica a ostaqilor romini era in continua cretere.
Admiratia for fats de gloriogii ostakii sovietici se concretiza prin hotarirea
de a lupta alaturi de ei, impotriva hitleritilor. Cea mai evident dovada
a spiritului antihitlerist al ostailor romini a fost eererea majoritatii pri-
zonierilor din IT.R.S.S. de a se constitui intr-o divizie roming care sa lupte
contra hitleritilor. Prizonierilor romini aflati in Uniunea Sovietica li s-a dat
posibilitatea sa cunoasca adevarul despre aceast5, tars. Oamenii au inceput
sa citeasea, sa aerie i 0, se instruiasca. Prizonierii au inceput sa se gin-
deasca la soarta viitoare a Orli for i in special la instaurarea unui regim
democrat. Inca din ianuarie 1942, in lagarul nr. 99 a avut loc prima confe-
rinta a prizonierilor romini din Uniunea Sovietica, care a adresat o chemare
poporului roman indemnindu-1 sa se inapotriveasca politicii elicit militaro-
fasciste i sa intensifice lupta pentru doborirea regimului fascists. La
cererea ostailor si ofiterilor romini, la 2 octombrie 1943 guvernul sovietic
a aprobat infiintarea Diviziei Tudor Vladimirescu". Organizata i instruita
an tabara de la Selte, ea a participat apoi in cadrul Frontului 2 Ucrainean
la lupta, hotarita impotriva Germaniei fasciste.
Ascultind ai dind viata chemarilor mobilizatoare ale Partidului Co-
munist din Rominia, ostaii romini dezertau sau treceau in numar tot mai
mare de partea Armatei Sovietice. [Tali s-au incadrat qi in detavamentele
sovietice de partizani.
De exemplu, soldatul Daniel Gheorghe arata ca in compania sa
in fiecare zi lipseau la apel 2-3 soldati, care on fugeau la rui, on
dezertau"4. In jurnalul de operatii al Armatei 6 germane se arata ca intre
1-10 iulie 1944 ...detaamente numeroase formate din romini i sovie-
tici, in uniforme romineti iii nemtetAi actioneaza, in raionul vest Chiinau.
Este de remarcat ca un grup de soldati germani din Divizia 97 a fost
atacat de circa 30 de partizani..."4.
Ideea luptei pentru iegirea din razboiul criminal antisovietic ai alianta
string., cu popoarele Uniunii Sovietice, &eau teren de dezvoltare din ce in
ce mai favorabil. Acest lucru in.cepuse WA fie simtit de comandamentele
germano-fasciste. Astfel, generalul hitlerist Friessner, cind ti-a luat in
priraire postul de comandant al grupului de armate ITeraina de slid",
a privit mai realist starea de spirit a ostailor romini. In raportul sau:
M. I. Semiriaga, Pobeda narodnovo vorujenovo vostania 23 Avgust 1944 v Rumtnii,
In rev. Novaia i noveisaia istoria, nr. 4/1958, p. 105.
I Ordinul nr. 28 119/1944 at M. St. M. fAcea cunoscut urmiltoarele : Bunurile fami-
liilor celor care tree de partea inamicului vor fi confiscate, iar dezertorii prinsi vor fi condam-
nap la moarte. Prezentul ordin va fi adus la cunostinta tuturor soldatilor".
3 M. I. Semiriaga, loc. cit., p. 100.
4 Inainte, nr. 114 din 16 iunie 1944.
5 M. I., Semiriaga loc. cit., p. 105.
www.dacoromanica.ro
3 DIN FRATIA DE ARME ROMINO-SOVIETICA PE FRONTUL ANTIIIITLERIST 151
catre Hitler, Friessner mentions, urmaloarele : Spiritul de lupt5, al ro-

minilor scade din ce In ce. Intreg poporul roman este obosit de acest rkzboi
rii va auto, cea mai favorabil5, situatie de a iesi din ra'zboi"1.
La sfiritul lunii iunie 1944, Mamie Stat Major al Armatei RomIne a
fkcut o anchet5, la unitktile din linia Judi cu scopul de a le verifica capaci-
tates de luptk. Cu aceast5, ocazie, s-a constatat c5, ofiterii i soldatii nu mai
voiau sa lupte contra armatei sovietise. Comandantii de regiments rapor-
tau ca,' nu mai conteazg pe unitktile for i c5, circula zvonul c la 15-20
august 1944, se va Incheia armistitiul cu IT.R.S.S.2. Comandamentul ger-
man, ca sa preintImpine o actiune antihitleristk In Romlnia, a elaborat
planul Margareta 1", care prevedea inkbuirea imediatk de cktre trupele
germane a oricarei micAri In Rominia sau a orickrei Incerckri de a Inchtia
o pace separatka. Propunerea lui Ribbentrop din august 1944, de a se
trimite In Bucuregti o divizie de tancuri SS care era dizlocatk In Serbia
r'a'skriteank qi alts mksuri prevkzute In planul Margareta 1" n-au putut
fi utilizate datoritk ofensivei vijelioase dezlkntuite de sovietici la 19-20
august qi datorita faptului c5, dind dovadk de suplete gi rapiditate In
orientare, partidul a schimbat data declankrii insurectiei (23 august In
loc de 26 august) spre a folosi la, maximum deruta provocat5, In rIndurile
guvernantilor fascilti gi ale ocupantilor germani din cauza, Inaintarii
vertiginoase a trupelor sovietice74.
La 20 august 1944, fortele sovietice au Inceput ofensiva pe frontul

din Moldova4. Lovitura data trupelor fasciste a lost atit de puternick
In& din prima zi a ofensivei, frontul a fost rupt pe o 15,time de 40 km :ii o
adincime de 12 km. In aceste conditii, ofensiva victorioasa a Armatei So-
vietice a stimulat qi mai mult lupta fortrelor patriotice !ii a contribuit efectiv
la desfkqurarea cu succes a insurectiei armate. La 23 August 1944, masele
largi populare qi ostasii romini sub conducerea Partidului Comunist din
Romlnia an rasturnat dictatura, fascist5, i an tutors armele Impotriva
cotropitorilor hitlerkti. Ostalii, subofiterii, ofiterii i generalii cinstiti ri
devotati cauzei poporului roman, au simtit de la Inceput marea cotiturk
care se produsese In viata poporului nostru: }i, de dorinta vie de a
participa la lupta pentru eliberarea patriei, an trecut cu hotkrIre alkturi
de Armata Sovietick, la distrugerea fascismului. In cele 260 zile de luptk,
pe frontul antihitlerist ostaii romini an Inregistrat ink* pagini de
1 Reprodus din Principalele operafii din Marele rdzboi pentru Apdrarea Patriei, Ed. rus5,
p. 395; vezi si M. I. Semiriaga, loc. cit., p. 108 ; vezi si H. Friessner, Verratene Schlachten, Die
Trag6die der deutschen Wehrmacht in Rumdnien and Ungarn, Hamburg, 1956.
I Contribufia Romtniei la rdzboiul antihitlerist, ed. M.F.A., Buc., 1958, p. 45 ; vezi zi
Kurt von Tippelskirch, Al doilea rdzboi mondial, Moscova, ed. rust, 1958, p. 169.
a M. I., Semiriaga, p. 103-113, dupii materialele din lucrarea lui A. Hillgruber, Hitler,
K6nig Carol and Marschall Antonescu, Wiesbaden, 1954.
4 Lupta de clasd, nr. 8 (1958), p. 73-74.
5 In articolul de fata autorii au respectat desfasurarea cronologica a evenimentelor de
pe front, fart Inst ca actiunile de lupta sa fie lncadrate Intr-o operatie strategics bine dis-
tinctt. Scopul articolului este de a prezenta unele aspecte concrete ale frapei de arme romtno-
sovietice de pe frontul antihitlerist lntre ostasi, ofiteri, subunitati, unitati si mari unitati.
www.dacoromanica.ro
192 N. CIACH1R si L. LOGHIN 4
lupta" gi s-au dovedit a fi demni de marea cinste ce li s-a incredintat, de

a lupta algturi de gloriosii ostasi sovietici.
IndatA, dup5, declansarea operatiei ofensive de la, Iasi-Chisinau o
parte din unitAtile romine s-au retras spre munti. La 26 august 1944,
in raionul Moinesti, Lunca, se concentraserg, o parte din efectivele
Comandamentelor 103 tai 104 Munte, detasamentul de schiori $i Regimen-
tele 17 Infanterie, 6 si 8 Graniceri. Ele an constituit Divizia 103 Munte
si au cerut generalului *umilov, comandantul Armatei 7 de Garda, sa li
se aprobe sa lupte alAturi de ostasii sovietici impotriva hitleritilorl. Dorinta
lor a fost realizatA. Dup5, verificarea capacitAtii de lupta efectuatA de
generalul Muhin, Divizia 103 Munte a actionat in string cooperare cu
unitAtile sovietice, a nimicit trupele hitleriste din masivul Berzunt, captu-
rind peste 300 de prizonieri2. In continuare, ping la 28 septembrie 1944,
Divizia 103 Munte a luptat sub ordinele Corpului 24 Armatl sovietic
(comandant fiind generalul major de garda Avdeenko),si, in strinsa, coope-
rare cu Diviziile 6 si 72 Infanterie de Garda sovietice, au nimicit fortele
hitleriste de pe directia Moinesti, Suseni, Sovata, inscriind minunate
pagini de lupta. La data de 28 septembrie 1944, Divizia 103 Munte
a fost subordonatI Armatei 4 rominA. La despArtire, ofiterul de gard6,
Subotkin, transmitind salutul comandamentului sovietic i reliefind
aportul adus de Divizia 103 Munte, la lupta impotriva hitlerismului,
a subliniat urmAtoarele : Divizia 103 Munte romin5, a dovedit mina-
tile de lupta de prim ordin ale ofiterilor si soldatilor. Ea a luptat all-
turi de luptatorii de garda. ai Armatei noastre si a executat cu onoare
toate misiunile, asa cum se cuvine unei ostiri glorioase In numele
sovietului militar si in numele comandantului Armatei 7 de garda, gene-
ralul colonel 1..unilov, aduc multumiri tuturor unitatilor ..." 3.
Participarea soldatilor romini la lupta impotriva fascistilor a fost
un fenomen generalizat si a constituit expresia cea mai Edell a admiratiei
acestora fatl de Armata Sovietica eliberatoare $i a urei for fat5, de cotro-
pitorii hitleriti. Dind via dorintei sincere a ostasilor romini de a lupta
algturi de Armata Sovietica, la 8 septembrie 1944, unitatile .Armatei Ro-
mine de pe front an fost incadrate in Frontul 2 17crainean. In focul luptelor
unitAtile i marile unitati sovietice si romine s-au ajutat reciproc in cele mai
grele situatii. Comandamentele sovietice an subliniat in nenumarate rinduri
faportul uniatilor romine in lupta antihitleristg, jar ostasii romini si-au mani-
festat din plin si sinter satisfactia de a lupta alaturi de gloriosii ostasi sovie-
tici. Ne-am realizat dorinta de a lupta alAturi de brava ArmatA, Rosie.
Prietenia dintre ea si not s-a consfintit pentru totdeauna prin singele care a
curs impreunfi pe pamintul Transilvaniei pentru libertatea Qi independenta
Rominiei. Raminem cu totii recunoscatori eroicii Armate Rosii ... "4.
Fria de arme contra hitlerismului, inceputg pe teritoriul Uniunii
Sovietice, prin formarea Diviziei de voluntari romini Tudor Vladimirescu",
s-a Intgrit prin glorioasele fapte de arme ale acestei divizii. In luptele
1 Sctnteia, nr. 308 din 23 August 1945.
' Arhiva M.F.A., jurnalul de operatii nr. 335/1, p. 8.
3 Sctnteia, nr. 308 din 23 August 1945.
lnainle, nr. 492, din 7 septembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
5 DIN FRATIA DE ARME ROMINO-$OVIETICA PE FRONTUL ANTIIIITLERIST 193
duse impotriva fascistilor, pandurii s-au dovedit a fi la in.gltime. Pentru

eliberarea orasului Sf. Gheorghe, pandurii romini an cooperat in conditii
perfecte cu ostasii Diviziei 202 Infantgrie sovietici ryi cu vingtorii Diviziei 1
Munte roming. Pandurii au atacat pe directia loviturii principale. Yn timpul
luptelor de la Ilieni, locotenentul Alexandru Costea a cgzut la datorie.
Locul lui a fost insg de indatg ocupat de locotenentul sovietic Ciumac 1.
Zdrobind dusmanul comun, au cgzut la datorie maiorul Ion Cranta, sub-
locotenentii Turturicg ssi Burticalg, alaturi de sovieticii Nanezian Stana-
zurian, Nicolae Ciumasenko, soldatul Alexandru Iancobici i multi altii 2.
Pentru faptele for de arme, bravii eroi romini gi sovietici au fost citati prin
ordine de zi de cgtre comandantul Corpului 33 Armatg sovieticgs. Frgtia de
arme intre pandurii romini gi ostasii sovietici in luptele duse pentru
eliberarea patriei noastre an iesit in evidentg mai ales in aetiunile duse
pentru zdrobirea fascistilor in regiunea Oradea. La sfirsitul lunii sep-
tembrie 1944, DiVizia de voluntari Tudor Vladimirescu" ajunsese la
portile orasului. Fascistii i-au contraatacat violent cu trupe blindate si,
rupind apkarea, amenintau sg pgtrunda spre Beius. in sprijinul pan-
durilor an intervenit insa cu hotkire tancurile sovietice care, respingind
trupele hitleriste, an restabilit situatia. in timpul luptelor au clzut WO,
numerosi eroi romini gi sovietici. Locotenent-colonelul Ion Buzoianu,
comandantul Regimentului 2 Infanterie panduri, li -a jertfit viata o dat,
cu maiorul sovietic Ivan *ciorba.
Drumul de luptg al unitgtilor noastre impotriva hitleristilor a fost
presgrat la fiecare pas cu numeroase exemple de sprijin i ajutor reci-
prqc, care sint dovezi grgitoare ale fratiei de arme de necontestat dintre
ostasii romini si sovietici. In cursul lunii septembrie 1944, in raionul Ci-
heiul de Sus, Regimental 17 Infanterie fusese atacat de forte numeroase
de tancuri fasciste. Se creaserg goluri serioase in dispozitivul trupelor
noastre, iar situatia devenise deosebit de criticg. in cele mai grele
clipe, in lantul trgggt orilor romini care se repliau au apkut, ca din pgmint,
tunurile antitanc sovietice, care, deschizind un foc nimicitor, an respins
contraatacul fascist si an permis reluarea ofensivei4.
La inceputul lunii septembrie 1944, trupele fasciste atacaserg tara
noastrg pe mai multe directii, gravitind insg cu fortele principale de-a
lungul Crisului Alb si Muresului. Pe aceste directii se apgrau unitati de
recruti si elevii unor scoli militare. Cu tot eroismul de care an dat dovadg
acesti elevi, fascistii an reusit s, fatrunda pe aceste defilee. La 18 septem-
brie 1944, in raionul Dealul Mare si Prunisor de pe valea Crisului Alb,
trupele germano-fasciste pgtrunseserg in dispozitivul elevilor scolilor
militare de pe valea Crisului Alb, amenintind sg intoarca apararea Diviziei
1 Infanterie instructie, in subordinele cgrora actionau i scolile militare.
1 Glasul armalei, nr. 734, din 14.11. 1948.

2 Arhiva M.F.A., dosar Studii/1959, p. 58.
8 Ibidern Jurnalul de operatii nr. 315/8, p. 101.
4 Revista Propagandistul ;i agitatorul, nr. 11/1955, p. 34.
5 Pe valea Crisului Alb in luna septembrie 1944 se aflau ecolile militare de ofiteri de re-
zervA nr. 6 din Ineu i nr. 2 din BacAu, dizlocata la Gurahoni.
18 - o. 8216 www.dacoromanica.ro
194 Ni CIACHIR sI L. LOGHIN 6
Situatia devenise critics. *collie militare avuseserg pierderi insem-

nate iar capacitates de lupta scazuse simtitor. Yn seara aceleiasi zile,
sosise la punctul de comanda al diviziei o grupa, de recunoastere condusa
de maiorul Guraskov din Divizia 203 Infanterie sovietica. Apropierea trupe-
lor sovietice a provocat un entuziasm de nedescris in rindul elevilor swill
militare romine care apgrasera, cu abnegatie i eroism depresiunea Zaran-
dului. Era stiut ca aparitia trupelor sovietice punea capat progresiunii
ofensivei fasciste. Analizind situatia, maiorul Guraskov ui -a dat seama de
gravitatea ei si a propus sa", se vina imediat in ajutorul trupelor romine_
El a trimis prin curier un raport comandantului de divizie, generalul
Zdanovici, cerind s'a se intervin5, eft mai urgent pe valea Crisului Alb.
Raportul a sosit la timp oi. chiar in noaptea de 18/19 septembrie 1944,
dou4, batalioane sovietice au intgrit aparazea rominilor de pe vales
Crisului A1b1. Situatia grea In care se gaseau unitatile romine fusese lichi-
data. Peste citeva zile, trupele sovietice si ostasii romirii, reluind ofensiva,
au distrus grosul fortelor inamice, iar resturile trupelor dusmane an fost
aruncate peste granita.
UnitAtile sovietice aflate in tarn, sau in deplasare spre front, au dat un
ajutor neprecupetit populatiei pentru rezolvarea diverselor greutati prici-
nuite de ilzboi. Cetatenii romini an fost recunoscatori pentru ajutorul pri-
mit si au multumit comandamentelor sovietice in orice imprejurare. Este
semnificativa, in acest sens, scrisoarea prefecturii fostlilui judet Baia, adre-
sata colonelului Vinogradov, comandantul trupelor sovietice dizlocate pe
raza acestui judet : Populatia panic a judetului Baia niciodata nu va uita.
ca soldatii rusi, in ciuda faptului ca frontul era aproape, an reparat fin-
tinile din comunele Rotopinesti 11 Fintina Mare, au reparat 6 mori care
an lost distruse de nemti si le-au transmis gratis prefecturii judetului
Baia pentru folosintl publica. Populatia panic, a judetului nostru ca si
toti oamenii muncii din tara noastra stiu despre marele ajutor pe care ni-1
acorn, Armata Rosie eliberatoare. Numai o prietenie sincera cu marele
vecin Uniunea Sovietica va putea sa vindece ranile Romlniei exis-
tente ca, rezultat al rA,zboiului pe care populatia panic nu 1-a dorit
niciodata"2.
In cursul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie 1944, trupele
sovietice i romine au respins atacurile fasciste i concentrindu-si fortele
in Transilvania, an prega,tit marea ofensiva. In dimineata zilch de 9 octom-
brie, pe intregul front de lupta", al Transilvaniei trupele Frontului 2'
Ucrainean3 an trecut la ofensiva',. La data de 11 octombrie 1944, unitati din
Corpul 104 Armatg, sovietic si din Divizia 18 Infanterie romina au
eliberat orasul Cluj, eel mai important centru administrativ, politic si
cultural al Transilvaniei. Entuziasmul care a cuprins masele largi din
Rominia cu ocazia eliberarii Clujului a fost impresionant.
1 Glasul Armatei, nr. 273 din 8 mai 1947.

2 Cf. M. I. Semiriaga, toe. cit., p. 114.
8 Incepfnd cu data de 8 septembrie 1944, Armatele 1 $i 4 romine s-au Incadrat
Frontului 2 Ucrainean.
www.dacoromanica.ro
7 DIN FRATIA DE ARME ROMINO-SOVIETICA PE FRONTUL ANTIHITLERIST 195
Succesele obtinute de ostasii sovietici si romini au culminat la 25

octombrie 1944, dud. teritoriul patriei noastre a fost eliberat In Intregime
de cotropitorii hitleristi. Cu ocazia eliberarii nordului Transilvaniei
comandamentul Armatei 4 Borah* In ordinul de zi nr. 392, sub-
linia urmgtoarele : . . .Algturi de marea Armata Sovietica* ati trecut
la atac $i dupa lupte grele de zi si de noapte fax1 ra'gaz, ati liarInt dIrza
aparare a 'Muresului ; zdrobit de focul napraznic al artileriei si de
necontenitele noastre asalturi, inamicul a fost gonit din Ardealul
scump"1.
De asemenea postul de radio Moscova, a elogiat mareata victorie,
subliniind urmatoarele : ... Trupele celui de-al doilea Front Ucrainean,
azi 25 octombrie, au luat cu asalt orasele Satu Mare si Carei, principalele
puncte ale apkgrii inamicului din Transilvania de Nord, terminind in
acelasi Limp eliberarea Intregii Transilvanii. Pentru victoria obtinutA,
Coate unit'atile si formatiunile care s-au distins In luptele pentru eliberarea
Transilvaniei vor purta denumirea Transilvania" $i vor fi propuse pentru
decorare. Azi, 25 octombrie, la orele 20,00, Capitala Patriei noastre, Mos-
cova, va saluta stralucitele trupe ale Frontului 2 Ucrainean care au luptat
pentru cucerirea oraselor Satu Mare si Carei si pentru eliberarea Transil-
vaniei, In numele Patriei, cu 20 salve trase din 224 tunuri"2.
Ziva de 25 octombrie 1944 a rgmas Inscrisg In istoria patriei noastre
ca o zi ralreatA, deoarece In aceastg, zi, poporul roman Inlatura, cu ajutorul
eroicei Armate Sovietice, urmgrile dictatului de la Viena.
Asa dupl cum se aratA, In expunerea facutg, de tovargsul
Gh. Gheorghiu-Dej : SIngele vgrsat de vitejii ostasi sovietici si romIni
pentru eliberarea pamIntului patriei noastre a pecetluit pe veci frAtia de
arme sovieto-romIna, expresie a prieteniei si aliantei de nezdruncinat dintre
poporul romIn si poporul sovietic" 8-
*
La Inceputul lunii octombrie 1944, concomitent cu luptele purtate

pentru eliberarea Transilvaniei de nord, o parte din marile unitAti romIne
$i sovietice aflate la aripa de centru a Frontului 2 Ucrainean, trecuserA, pe
teritoriul Ungariei si in.cepusera, luptele pentru eliberarea acestei Wit.
Trupele germano-fasciste opuneau o rezistentg, Indirjita deoarece, asa
cum aratg istoricul burghez D.F.C. Fuller, Ungaria era atit de impor-
tantg, pentru economia Germaniei, Inch era sigur ca, Hitler nu va precupeti
nici un efort ca s-o menting," 4. Cu toata rezistenta opusa, trupele Fron-
tului 2 Ucrainean si-au continuat cu succes misiunile de luptg.
1 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operatii nr. 3/13, p. 31.

2 Arhiva M. St. M., Coniribulia milliard a Rominiei la rdzboitil anlihillerisl, partea I,
cap. 4, p. 26.
3 nipunerea facuta de tovarasul Gh. GheOrghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberdril
.Romtniei de sub jugul fascist, la Sesiunea solemna a Maril Adunari Nationale, In, Setnteio,
23 August 1959, p. 1.
4 D.F.C. Fuller, Al doilea rdzboi mondial, ed. rusk Moscova, 1956, p. 439.
www.dacoromanica.ro
196 N. CIACHIR *I L. LOGHIN 8
La Inceputul lunii octombrie 1944, Divizia 243 Infanterie sovietic

reusise sa formeze un cap de pod peste Tisa in raionul Csongrad, Mindszent,
de unde urma O. se dezvolte ofensiva spre nord-vest. DIndu-si seama
de pericolul pe care-1 prezenta trupele sovietice din acest cap de
pod, comandamentul germano-fascist a hotarit sl-1 lichideze cu orice
pret si in acest scop a executat contraatacuri numeroase. Acestea s-au
intensificat In ziva de 11 octombrie 1944, and trupele fasciste din Divizia
23 horthystA si batalioanele 1 si 4 SS" au reusit s5, reduca din capul de
pod tai sA, is sub tirul artileriei trecerile peste Tisa'. Situatia devenise
destul de critics. Divizia 19 Infanterie roming, primise ordin s5, mgrs'a-
luiasca, Mfg, Intrerupere spre Mindszent, unde a si ajuns In seara zilei de
11 octombrie. Dindu-si seama de pericolul pe care-1 prezentau contraata-
curile violente ale inamicului, Divizia 19 Infanterie a intervenit In urma
misiunii primite imediat In sprijinul Diviziei 243 Infanterie sovietica.
R egimentul 96 Infanterie a trecut Tisa, chiar in timpul noptii pe la plaja
de la Kurcza si, sfidInd focul permanent al artileriei fasciste, a IntArit
apararea din capul de pod 2. In zilele urmatoare, dup5,1upte grele, trupele
germano-fasciste au fost nimicite si relulnd ofensiva, Intr-o strIns1 coope-
rare, ostasii romini si sovietici au largit capul de pod de la Mindszent.
Faptele ostasilor romini din Divizia 19 Infanterie care au luptat cu vitejie,
au fost subliniate de comandamentele sovietice si romine. Comandantul
Armatei 1 romIne a citat prin ordinul de zi nr. 10 din 15 octombrie
1944, Intreg efectivul Regimentului 96 Infanterie S. De asemenea faptele
de arme ale acestui divizii slat elogiate si In jurnalul de operatii al
Diviziei 243 Infanterie sovietic4. Respingerea contraatacurilor fasciste a
scos In evidenta Inaltele calitAti morale si fizice ale ostasilor romini si
sovietici.
La 20 octombrie 1944, Intr-o perfectI cooperare cu Divizia 337 In-
fanterie sovietica, si 3 Munte romIng, pandurii Diviziei de voluntari au
eliberat orasul Debretin. In urma acestui succes, divizia a fost citat5, prin
ordin de care Comandamentul Suprem Sovietic, conferindu-i-se si denu-
mirea de Debretin". Dup5, aceasta, pandurii au r5mas s5,-sirefaca efecti-
vele, iar c5,tre sflrsitul lunii noiembrie se Indreptau din nou spre front. Era
o ploaie torentia16. Pandurii mIrs'aluindflrg, Intrerupere, uzi ping, la piele,
au ajuns In toiul noptii de toamng, mohoritg Intr-un sat din pusta maghiarg.
Majoritatea locuintelor erau ocupate de o unitate sovieticA. in fata
situatiei grele In care se Oscan pandurii, obositi $i uzi sovieticii
au cedat locuintele for ostasilor romini. Iata, ce relateaz I sergentul
pandur Isachi Vasile ... Comandantul unei baterii sovietice, cApitanul
Ivanovici Vasili, erou al ITniunii Sovietice, s-a pus imediat la dispozitia
noastrI si personal a mers prin case, a sculat pe ostasii sovietici, care ne-au
,dat locurile. Camarazii sovietici nu numai cg, nu s-au sup'arat ca, le-am.
1 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operatli nr. 1/23, Anexa VII, p. 4.

' Arhiva M.F.A., Jurnalul de operatii nr. 1/26, p. 6.
3 Ibidem, nr. 527/2, p. 12.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
luat locurile, dar ne-au imbrgtiat i ne-au primit cu toatg dragostea ca

pe nite frati..."1.
Respectul i sprijinul pe care 1-au acordat osta0i sovietici ostailor
romini a sgdit in inimile acestora dragostea fatg de glorioasa Armatg
Sovieticg. De aceea ei au cgutat orice imprejurare favorabilg pentru a
rgspunde cu aceeai dragoste tovarkilor for de luptg. 0 astfel de oeazie
s-a ivit Intr-una din zilele lunii decembrie 1944. in mijlocul unei nopti
geroase o main cu rgniti sovietici s-a defectat ling, o subunitate anti-
tank din Divizia de voluntari Tudor Vlaclimirescu-Debretin". Soldatul
Dumitru Scornea a observat situatia grea In care se aflau rgnitii f3i a dat
alarma. Ostaii romini au venit la locul cu pricina i au ridicat pe ostadi
sovietici rgniti duc'indu-i In corturile lor. Dupg repararea mminii, ostaii
sovietici au multumit pandurilor pentru ospitalitate i s-au despgrtit cu
cgldurg i voie bung2.
Dar sprijinul reciproc nu s-a manifestat numai la trupele terestre.
Sint numeroase situatii cind aviatorii sovietici au conlucrat cu aviatorii
romini, dindu-le ajutor on de cite on situatia de luptg o impunea. Do
asemenea au fost situatii cind aviatorii romini an fost salvati de ostaii
sovietici. Tovargul G. Bondoc, mecanic la uzinele Mao-Tze-dun, ii amin-
te*te despre o astfel de situatie, chid adjutantul roman Traian Dirjan a
fost salvat de la moarte de ostaii sovietici... Rgnit la mina dreaptg i
cu fuselajul avionului ciuruit, adjutantul Dirjan a fost nevoit sa aterizeze
intre liniile frontului. Observind focul de semnalizare al pilotului, infan-
teria sovietici a facut totul pentru a-1 salva. Comandantul sovietic
identificind unde aterizase Dirjan., a trimis o echipg sanitary i pilotul
roman a fost dus la postul sovietic de prim ajutor. Datoritg ingrijirii excep-
tionale pilotul Traian Dirjan ... s-a rotors din. nou In luptg"3. Dar in
actiunile urmatoare viteazul aviator a cgzut la datorie.
La sfirOtul anului 1944, cea mai mare parte a teritoriului Ungariei
a fost eliberatg de sub jugul fascist. Ramgsese doar Budapesta, incercuitg
de trupele sovietice i romine. De la data de 15 noiembrie 1944 kii ping la
15 ianuarie 1945, Corpul 7 Armatg roman a participat algturi de trupele
sovietice la nimicirea inamicului incercuit. Aceste actiuni au cerut eforturi
mari din partea trupelor romine i sovietice. Pe timpul luptelor duse pe
strgzile Budapestei, ostaii romini din Diviziile 9 Cavalerie i 19 Infanterie
au fost sprijiniti In permanentg de tunarii Regimentului 114 antitanc
sovietic. Pentru meritele deosebite precum i pentru dragostea cu care a
sprijinit lupta ostailor romini, Regimentul 114 antitanc sovietic a fost
citat prin ordinul de zi nr. 52 din 15 ianuarie 1945, dat de Corpul 7 .A.r-
matg roman ... Se va acorda respect i recuno0inVg Regimentului 114
Artilerie antitanc, comandantului acestuia, locotenent-colonelului Pavliuc
precum i ofiterilor, sergentilor i soldatilor de sub comanda sa, pentru
ajutorul pe care 1-au acordat unitgtilor romine In operatiile la care an
participat de la Tisa ping In centrul Budapestei... Exprim multumiri
1 lnainte, nr. 270 din 13.XII.1944.
2 lnainte, nr. 278 din 22/XII. 1944.
8 Apdrarea Patriei din 18 august 1958.
www.dacoromanica.ro
198 N. orACHIR 'I L. LOGHIN 10
locotenent-colonelului Pavliuc, ofiterilor sai, sergentilor si soldatilor

pentru prietenia si bunele comportari fat/ de soldatii romini, care au famas
cu cele mai frumoase amintiri..." 1.
E deosebit de bogatI ffatia, de arme romino-sovieticg, in luptele
pentru eliberarea Budapestei. Farg, strinsg colaborare i intelegere perfecta
intro ostasii romini gi sovietici, trupele romine n-ar fi putut inscrie pagi-
nile minunate de vitejie in lupta impotriva fascismului, de care poporul
nostru astazi se mindreste. Sprijininci trupele sovietice i romine, au cazut
la datorie pe strazile Budapestei maiorul Vin.tila, comandantul Divi-
zionului 1 din Regimentul 42 artilerie, precum si capitanul Mojnoiu, co-
mandant de baterie2. Dragostea fatg, de Uniunea Sovieticg, s-a ma-
nifestat in toate imprejurarile.
La sfirsitul anului 1944 si inceputul anului 1945 trupele sovietice

gi romine an trecut la nimicirea trupelor hitleriste de pe teritoriul Ceho-
slavaciei, in conditii extrem de grele. Pe lingg, rezistenta din ce in ce mai
inversunata a inamicului, ostasii romini gi sovietici au fost obligati sa
invinggi greuatile impure de terenul muntos i accidentat precum i tern-
peratura scazuta a iernii. Cu toate acestea ofensiva trupelor sovietice
i romine s-a desfkurat cu succes. La 25 decembrie 1945, unitg,tile Diviziei
11 Infanterie actionau destul de greu in zona Torna. Pgtrunderea in
defileele Carpatilor cerea eforturi deosebit de mari. Atunci. generalul
Jmacenko, care observase conditiile grele in care se desfasura ofensiva
trupelor romine, a ordonat ca Divizia 11 Infanterie 0, fie de indatg, in-
tarita cu batalioane din Sectorul 54 fortificatii. Subunitatile sovietice,
subordonindu-se comandamentului roman, au fost de un real folos trupe-
lor romine3.
in ianuarie 1945, ostasii Diviziei 232 Infanterie sovieticg, luptau cu
Inver: unare pentru zdrobirea.rezistentelor fasciste de la cota 291. In,amicul
1nfrint cauta sg, mentina pozitiile sale si contraataca cu inversunare din
spre Lekena. Comandantul Diviziei 3 Infanterie roming, observase contra-
atacul fascist si, pentru a veni in ajutorul ostasilor sovietici, a intervenit
cu subunitati din Regimentul 30 Dorobanti $i, in strinsg, cooperare cu
trupele sovietice, an nimicit contraatacul fascist". La sfirsitul lunii ianua-
rie 1945, unitatile Diviziei 11 Infanterie, care luptau in raionul Brezno,
au avut pierderi serioase. Atunci generalul Serestiuc, din comandamentul
Armatei 40 sovietica, a oprit atacul diviziei rominesti afirmind : ostasii
romini no shit tot asa de dragi ca gf eroii nostri ; atacul se opreste si nu se
va mai continua pin.g, cind grupari puternice de artilerie sovieticA nu vor
sosi In zona gi vor asigura un. sprijin eficace"5.

2 Arhiva M. F. A., Jurnaha de operatii nr. 1/26, p. 71.
a Glasul Armatei, nr. 457 din 13.XII.1947.
4 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operatii, nr. 3/15, p. 116.
6 Glasul Armatei, nr. 457 din 13.XII.1947.
www.dacoromanica.ro
Ajutorul permanent acordat de Armata Sovietieg a intarit si mai

mult increderea ostasilor romini, precum si a intregului popor roman In
dreptatea cauzei pentru care luptau. La ineeputul an.ului 1945, in urma
munch mobilizatoare a Partidului Comunist din Rominia, numerosi tineri
intro care multi U.T.C.-isti s-au larolat voluntari in Divizia Tudor Vla-
dimireseu-Debretin". La data de 8 februarie 1945, voluntarii au ajuns in
localitatea Batovce uncle au fost primiti cu caldurg de ofiterii romini
gi sovietici. Inainte de a antra in luptg, voluntarii au depus juramintul pe
drapelul scump al patriei, jurind ca vor lupta necrutator pentru distrugerea
fascismului ff pentru prietenie sincere cu Uniunea Sovietica ... Jur sa
lupt pentru o prietenie training intro Rominia si Uniunea Sovietica care
mi-a dat putinta sa lupt cu arma in mina pentru distrugerea dusmanului
comun : Germania hitleristg. Jur sa pastrez cu sfintenie fratia de arme en
Armata Rosie. Jur sa lupt ping la anima picatura de singe contra nemti-
lor fascisti care mi-au tirit tara in razboiul for nelegiuit..." 1.
Cu aceasta ocazie tingrul Ion Price vorbind in numele
9i -a luat angajamentul ca ,alaturi de Armata Rosie BA mergem inainte,
spre victorie, ping la distrugerea definitivg a fascismului" 2. Pentru meri-
tele deosebite dovedite in luptg, drapelul diviziei a fost decorat cu ordinul
sovietic Steagul Rosu". In cuvintarea tinuta cu aceasta ocazie, maresalul
Uniunii Sovietise, Rodion. Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean,
evidentiind efortul depus in luptg de aceastg divizie, a subliniat Aceasta
decoratie, este o dovada ca ati luptat curajos cot la cot cu Armata Rosie
pentru eliberarea tariff dumneavoastra. Aceasta arata dovada prieteniei
vesnice intro ofiterii ei ostasii romini ff ostasii rosii. Aceasta prietenie a fost
eimentata cu singele vostru. "3. Multumind guvernului sovietic pentru
inalta pretuire ce li s-a acordat, comandantul Regimentului 2 Infanterie
panduri a scos in evidentg luptele crincene care au fost purtate de catre
ostasii romini i sovietici pentru distrugerea fascismului : ... Au lost
lupte grele, lupte duse cot la cot cu ostasii sovietici. Singele romInesc s-a
amestecat cu singele sovietic si a spalat de rusinea faseistg ogorul patriei
noastre. Asa s-a inchegat fratia de arme roman- sovietici, temelia priete-
niei dintre poporul roman si popoarele sovietice..." 4.
In cursul lunii martie, pe clad fortele principals ale Frontului 2
Ucrainean ajunsesera la Gron, in tara class muncitoare condusa de P.C.R.
obtinuse o victorie istoricg, considerabila : instaurarea unui guvern de-
mocrat. In urma acestei victorii, sprijinirea frontului antihitlerist a fost
mult mai accentuate. Pe front s-au indreptat numeroase caravane cu di-
verse obiecte. Completarea efectivelor s-a desfasurat in conditii mai bune.
Cooperind in conditii perfecto cu trupele sovietice, la sfirsitul lunii mar-
tie, marele centru industrial si politic Banska Bystrica a fost eliberat.
Aceasta mareata victorie a fost subliniata' in. Ordinul de zi nr. 310 din
26 martie 1945, dat de Comandamentul Suprem Sovietic, si in care printre
1 Cf. V. Bitrza, Tinerefe Inflacdratd, ed. M.F.A., Buc., 1957, p. 8.

2 Ibidem.
8 Inainte din 4 mai 1945.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
200 N. CIACHIR i L. LOGHIN 12
altele se arata : in luptele pentru cucerirea orasului Banska Bystrica

s-au remarcat trupele generalului locotenent Jmacenko, ale generalului
de corp de armata al Armatei Romine, Nicolae Dascalescu...
Astazi, 26 martie la ora 21,00, capitala patriei noastre Moscova
saluta vitezele trupe ale Frontului 2 Ucrainean precum 0i trupele Armatei
Romine de sub comanda generalului de corp de armata Dascalescu Ni-
colae care an cucerit orasul Banska Bystrica prin 12 salve de artilerie
trase de 124 de tunuri" 1. Dup'a eliberarea acestui oras, trupele sovietice
si romine si-au continuat victorioasa ofensiva Impotriva inamicului ping%
la victoria final/. Relatiile care an existat Intre ostasii romini i sovie-
tici an determinat prietenii sincere, bazate pe incredere reciproca. Ofi-
terii sovietici care an lucrat direct cu militarii romini si-au exprimat sim-
patia fat/ de Armata noastra.
...Aiei am gasit camarazi de arme cu care am trait ca fratii,
umbllnd Impreuna In linia Mtn, sfidlnd moartea i suportind toate in-
temperiile naturii 0i greutatile luptei aprige ", arata capitanul A. I.
Cerednikov delegat pe lInga Regimentul 30 artilerie al Armatei 4 romine,
la data de 29 martie 1945, chid Ii Incetase misiunea2. De asemenea loco-
tenentul inginer Alexandru Rusinov, multumind ostasilor romini pentru
eforturile depuse pentru deplasarea urgenta a unor materials, a aratat
ca ,... modul cum Intelege armata roming sa dea aportul ei trupelor so-
vietice, o Inalta mult in fata Armatei Sovietice..."2. In urma luptelor
de la Silica, Bordova, colonelul de garda Novogorodski din comanda-
mentul Corpului 51 armata, sovietic, care actionase cu artileritii romini,
a afirmat ca ...
Zilele stralucite petrecute cot la cot In viltoarea
luptelor nu se vor sterge niciodata din amintirea mea...." 4.
Faptele de eroism ale ostasilor romini 91 sovietici in lupta pentru
eliberarea Cehoslovaciei an fost nenumarate 0i ele confirms Inca o data
dragostea reciproca care a existat Intro ostasii romini si sovietici In lupta
for hotarita pentru distrugerea fascismului.
Ziva de 9 Mai 1945, mareata zi a victoriei, a gasit Rominia ala-

turi de Uniunea Sovietica, in lupta pentru distrugerea fascismului. Lup-
tele duse In comun de trupele sovietice i romine pe frontul antihitle-
rist au pus o temelie de nezdruncinat fratiei de arme romino-sovie-
tice. Succesele obtinute de trupele romine se datorese faptului ca
Partidul Comunist din Rominia a condus cu hotarire neclintita lupta
maselor populare pentru obtinerea victoriei. Perseverenta i hotarirea
cu care Partidul Comunist conducea masele spre libertate i fericire an
fost subliniate de ziarul Scinteia cu ocazia zilei victoriei : Am contri-
buit cu hotarlre fatisa i sincera la grabirea ceasului rasplatitor pe

2 Ibidem, p. 116.
3 Ibidem, p. 88.
4 Ibidem, p. 109.
www.dacoromanica.ro
care 11 trgim acum, al/turi de Intreaga omenire. Sa stgruim pe drumul

acesta, nimicind pin/ la capAt toate urmele ascunse sau vAdite ale fascis-
mului, dindu-nepartea cinstitgla clAdirea lumii viitorului, lumii adeva'ru-
lui propkirii... "1.
Comandamentele sovietice, ostasii i ofiterii sovietici au apreciat
in mod elogios modul de comportare pe cimpul de lupt'd al ostasilor ro-
mini, scotind In evident/ fratia de arme romino-sovietica. La 16 mai
1945, In localitatea Sventov din Cehoslovacia, generalul Jmacenko,
toastind la o mas/ comung a comandantilor de marl unit'ati roman i
sovietici, data In cinstea zilei victoriei, a subliniat : Alianta noastrit
se va strange si mai mult fiindc/ a fost consolidate cu singele diviziilor
romine si ale Armatei Rosii ..."2. De asemenea, cu ocazia zilei victoriei,
generalul Managarov, comandantul Armatei 53 sovieticA, a trimis o tele-
gram/ comandantului Armatei 1 roming, prin care se arata : in aceasta zi a
marei victorii sIntem bucurosi sa subliniem c/ Armata dumneavoastr/
1mpreung cu unit /tile noastre au dus lupte grele, Incununate de succes,
aratind vitejie i pricepere, contribuind cu aceasta la pregatirea fericitei
zile a victoriei..."3.
Victoria, armatei sovietice asupra fascismului, eliberarea tArii noas-
tre de sub cotropirea hitlerista, au constituit un factor hotaritor In cu-
cerirea adevaratei i realei independente a poporului roman. Niciodath
argta toy. Gh. Gheorghiu-Dej nu se vor sterge din amintirea po-
porului nostru glorioasele fapte de arme ale ostailor sovietici i roman
care si-au dat viata pentru eliberarea Rominiei, pentru dobindirea inde-
pendentei Rominiei, pentru fericirea poporului nostru muncitor..." 4.
PYM1,1110-COBETCHOE EOEBOE COAPYWECTBO

HA AHTMATJIEPOBCROM DPOHTE
HPATHOE COAEPMAHHE
Hog pyiloaogcmom PymLincaotAKommyancTmgecaoti napV414 23 aBrycTa

1944 r. inapoitme kapognme maccbi J pymmicalle B01111/11 01361) H GP anuteT-
cRyio purraTypy 14 noneptly.im opynu'e nponn3 VoTaepoBgeB.
260 wick cpamasigcl. pyiu.wci.ne co.nganz 11 ocIpmccephr box o box co
caaBilhimH coteTcHgmg 6otigamn na TeppaTopan Pymaniam, Beal-Ton y1 tlexo-
c.nosaana M coaeplunan aemano Beam= 6oenix nogrunros.
AaTop pa6oTM, ocaoamaaci, nuaaaLlm o6paaoM ;la maTepna.nax,
coxpaanammxcn B Apxnac MnancTepcnia Boopymenubix C1IJI, amaraeT
1 Sctnteia, nr. 229 din 11 mai 1945.

2 Arhiva M.F.A., Jurnalul de op erajii nr. 3/20, p. 64.
a Ibidem, telegrama 2163/134.
Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole ;i cuvtnldri, ed. a IV-a, Buc., 1956, p. 694.
www.dacoromanica.ro
202 N. CIACHIR SI L, LOGHIN 14
neEoTopme Eon EpeTnbte cDauThir o pymbino-coBeTcRom 60esom coApyniecTse

mentAy 6othAamn, octinEepamn, cep maETamE H 6oablunma Bottum Em,' coeAH-
HeIu B cTaTbe co6aioilaeTcE xponoaorngecxan nocaeAortaTeribRocm
CO 6bITAii, HO B TO me Epemn 6oeBbre l(eileTBAR He nonaganm B CRH3A c EaEoR-
nE6ygb onpegeaennoti cTpaTernqecHoti onepauneit.
Bon, RoTopbte coseTcxne H pymbuicEne Bottum Beall coEmecTno Ea
aETnrnTaepoEcnom cDponTe, saaomnag ocnoEy necoEpyinnmoro PPIIIHO-
COBeTCHOVO 6oeBoro CO Apy mecum, a no 6ega CoseTcHoti apMHH nag Numamom
nEnaaeb pemaionknm of)anTopom B aanoeBannn pymbincEnm napoAom ero neaa-
B14C14MOCTI4.
PymmucHaff apmon, EoinegnmE B cocTaE II VEpanEcnoro cDponTa
go6pocoBecTno Ebniomuclla cEoft go.nr, a coseTcHoe RomaEgobaEme neogEo-
npaTno oTmegano EmaA, Enecemna pymbnicEnmn tlaCTHMA B aliTAMITIlep0B-
clip 6opb6y. Ha ACHOJIB30BaHLIX awropom maTepnaaoE BARB, tITO PYM11111-
crate BOAHM OXOTHO cpantaancb 'mem c COBeTCHIIMA 6ol1Ilamn, BoTopme
ouaablEaan MM Ileo6xowimpo nomonu, H Eaytuum Hx cEoemy 6oesomy
macTepcTEy.
Pymbincnne EoVicna 06naanbx CBOMMM ycnexamn HOMMyllACTATIeellOti
napalm, pynoEognEmeit c Eenoicoae6mmoiA peinnmocTmo 6opb6oft napognmx
mace IlpOTAB Cbaingama.
QUELQUES ASPECTS DE LA FRATERNIT1 D'ARMES

ROUMANO-SOVIRTIQUE SUR LE FRONT ANTINAZI
RESUME
Le 23 Aollt 1944, les masses populaires et les soldats roumains

renverserent, sous la direction du Parti Communiste Roumain, la dicta-
ture fasciste et retournerent les armes contre les nazis.
Pendant 260 jours, operant sur les territoires de la Roumanie,
de la Hongrie et de la Tchecoslovaquie, les soldats et officiers roumains
lutterent aux cotes des glorieuses troupes sovietiques et accomplirent
-de beaux actes de bravoure.
Recourant notamment a un materiel documentaire fourni par
les archives du Ministere des Forces Armees, les auteurs de l'article exami-
nent quelques aspects concrets de la fraternite d'armes roumano-sovie-
tique, entre soldats, officiers, sous-officiers et grandes unites. Its respec-
tent, ce faisant, le deroulement chronologique des evenementa du front,
sans neanmoins encadrer les differentes actions de combat, dans telle ou
telle operation strategique determinee.
Les combats livres en commun par les troupes sovietiques et rou-
maines, sur le front antinazi, assirent d'une maniere inebramlable la fra-
ternite d'armes roumano-sovietique, et la victoire de Parra& sovietique
sur le fascisme fut le facteur decisif de la veritable independance du peuple
roumain.
www.dacoromanica.ro
L'armee roumaine, encadree dans le Deuxieme Front Ukrainien,

fit consciencieusement son devoir et les coMmandements sovietiques
soulignerent, a mainte reprise, la contribution des troupes roumaines
A la guerre antifasciste. Le 'materiel utilise par les auteurs fait foi de la
satisfaction des militaires roumains de lutter aux cotes des glorieux soldats
sovietiques, dont ils re curent l'aide et qui leur enseignerent leur maitrise
militaire.
Les sueees des troupes roumaines sont dus au P.C.R., qui dirigea
avec une resolution inflexible la lutte des masses populaires pour la victoire
contre le fascisme.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUPTELE ARMATEI I ROMINE PE TERITORIUL
CEHOSLOVACIEI*
DE
General de armata In rezerva V. ATANASIU

Fost comandant al Armatei I
Dupl luptele care au avut loc pe teritoriul ITngariei, actiunile ofensive

ale Armatei Romine Incadrat5, In Frontul II Ucrainean al Armatei Sovie-
tice au avut drept obiectiv participarea la eliberarea Cehoslovaciei.
Continuarea luptei impotriva armatelor hitleriste necesita eforturi
sustinute In spatele frontului pentru aprovizionarea armatei cu armament
$ti munitii, ImbrAcaminte i alimente. P.C.R. ducea In aceastil perioaca"
lupta pentru cresterea productiei industriale si refacerea economica, a
Orli. Pe baza noului program de guvernare al F.N.D. din ianuarie 1945,
care prevedea participarea cu maximum de efort la r5,zboiul antihitlerist
$i Indeplinirea riguroasg, a conventiei de armistitiu, P.C.R. punea In fata
clasei muncitoare $i a VarAnimii muncitoare sarcina sutinerii printr-o
activitate IncordatA a frontului.
Inca Inainte de 6 Martie fortele democratice din tars, conduce de
P.C.R. an desfgurat o lupta necrutatoare impotriva reactiunii interne
i a reprezenta,ntilor ei In guvern care duceau actiuni de sabotare a fron-
tului. Astfel, reactionarii frInau productia industriei de razboi, puneau
piedici reorganizarii transportului, aprovizionkii continue a frontului.
in acelasi timp ei Impiedicau democratizarea intern5, si Inlgturarea
din aparatul de stat a criminalilor de rAzboi si a fascistilor, mAsur5i MA
de care nu era posibila, mobilizarea tuturor resurselor Orli pentru parti-
ciparea din plin a Rominiei la rAzboiul antihitlerist.
* Acest material este continuarea studiului apArut In nr. 2/1958 al revistel Studii. Pentru
alcatuirea lui s-au folosit dosarele Marelui Stat Major nr. 1/12 1/13, 1/14, 1/15, 1/16, ale
Armatei I.
www.dacoromanica.ro
208 V. ATANASIU
Dar toate incercgrile reactiunii interne de a slIbi efortul de rgzboi

al tgrii tintind sl anihileze succesele obtinute in lupta revolutionary
desfkuratg sub conducerea partidului au determinat impotrivirea cres-
einda a majoritgtii poporului muncitor.
fLupt6torii de pe front aratg tovarkul Gh. Gheorghiu-Dei
an simtit sprijinul entuziast al intregului popor. Chemarea partidului
nostru : Totul pentru front, totul pentru victorie " a fost urmatg cu
insufletire de muneitori, tgrani, intelectuali, de toti oamenii muncii care,.
invingind greutgti de tot felul, luptind cu sabotajul reactiunii au sprijinit
cu hotarire i dirzenie efortul Rominiei in rgzboiul antihitlerist. La apelul
partidului, muncitorli an refgeut noduri de tale feratg, au reconstruit
intr-un timp extr.em de scurt atelierele, podurile i tunelurile distruse de
naziti, an asigurat aprovizionarea frontului cu munitii, hrang i combus-
tibil" 1.
in antrenarea tai mobilizarea tuturor fortelor in vederea ducerii
rgzboiului pentru nimicirea armatelor hitleriste, o importantg deosebitg
a avut-o primul congres general al Sindicatelor Unite din Rominia
care s-a tinut la sfiritul lunii ianuarie 1945. In rezolutia adoptatg se
mentiona cg una din sarcinile principale ale activitgtii sindicale este parti-
ciparea eft mai activg la razboiul antihitlerist, la lupta impotriva fascis-
mului i pentru executarea conventiei de armistitiu.
0 data cu venirea la putere a guvernului Petru Groza, fortele demo-
cratice conduse de P.C.R. an continua lupta pentru democratizarea mai
departe a tgrii, pentru mgrirea efortului de rgzboi. La chemarea Totul
pentru front, totul pentru victorie" clasa muncitoare, tgrgnimea i toate
fortele patriotice an desfkurat o largg campanie pentru sustinerea mai
departe a frontului.
Legiferarea reformei agrare de cgtre guvernul in staurat la 6 Martie
1945 a intgrit increderea ostkilor de pe front, in noua conducere a tgrii,
a ridicat pe o treaptg superioarg elanul for de luptg pentru zdrobirea
hitlerismului. in acelki timp ajutorul acordat de Uniunea Sovieticg in
refacerea economics, a tariff a fgcut cu putin.tg participarea tgrii noastre
cu i mai mula eficacitate la rgzboiul antihitlerist. De aceea Romlnia
a putut sg contribuie din plin la efortul depus de coalitia antihitleristg
in frunte cu IT.R.S.S. la lupta pentru infringerea Germaniei hitleriste
i sg contribuie in acelki timp la eliberarea Ungariei i Cehoslovaciei.
Operatiunile din perioada luptelor de pe teritoriul Cehoslovaciei

reprezintg contributia Armatei I la opera de eliberare a poporului ceho-
slovac de care poporul nostru este legat printr-o vecl4e prietenie.
Parcurgind prin lupte continue, Slovacia, Moravia i o parte din
Boemia, pe o adincime de 350 km, in conditiuni extrem de grele, Armata
Roming a dat un greu examen al capacitatii i vointei sale de luptg.
1 Expunerea facutd de tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberarit
Romtniei de sub fugal fascist, la Sesiunea solemnd a Marii AdunSri Nationale. In Sclnteia,.
23 August 1959, p. 1.
www.dacoromanica.ro
3 LUPTELE ARMATEI I ROMINE PE TERITORIUL CEHOSLOVACIEI 207
Operatiunile de ansamblu din Cehoslovacia se pot caracteriza succint

prin: cursa dupe flancul sud al fortelor inamice, ce luptau cu fata la Masivul
Tatra Mare. Aceste operatiuni se conjugau cn cele ale fortelor sovietice de
la nord de Carpatii plduroi, plasate pe ceralalt flanc al pungii inamice
cu virful la Tatra Mare.
Armata I a fost plasatl permanent pe flancul de sud al pungii i
prin aceasta a avut ca misiune sa asigure dreapta Grupului de Armate
Sovietice i sg, tine In acelai timp legatura cu fortele de la est.
Yn Cehoslovacia, Armata RomIng alAturi de glorioasa ArmatA Sovie-
tiel a purtat lupte mari i grele pentru cucerirea masivelor muntoase :
Tatra Mare-Javorina, Carpatii Albi i pentru eliberarea teritoriului
Orli prietene, Cehoslovacia.
Yn Inaintarea for trupele romine au avut de fortat riuri marl : Gronul,_
Nitra, Vagul i Morava, unde au dat lupte extrem de grele la trecerea lor,
suferind pierderi mari, apoi lupte grele i bgtglii Insemn.ate s -au dat
pentru cucerirea teren.ului dintre aceste rluri precum i pentru cucerirea
multor centre importante de mare interes strategic i tactic.
Pentru executarea acestor importante operatiuni Armata Romina
a primit multumiri de la Comandamentul Suprem al Armatelor Sovietice,
iar pentru a se cinsti vitejia i bravura ostailor, subofiterilor, ofiterilor
i comandamentelor uniatilor ramble au fost trase salve de artilerie
la Moscova. Pentru fapte de arme, multi dintre eroii armatei noastre an
fost decorati cu ordine i medalii sovietice i romine0i.
OPERATIUNILE DIN MASIVUL JAVORINA
Acestea au fost de o importante capitalg, pentru executarea misiunii

ce avea Armata I, deoarece se afla, chiar pe axul principal de micare
al armatei, prin mijlocul Cehoslovaciei, Inceptud imediat dupa, trecerea
frontierei Ungariei In Cehoslovacia. Aceste operatiuni au Inceput la 26. XII.
1944 and Corpul 4 A. din Armata I a trecut granita Cehoslovaciei si
ping la 20 martie 1945 adic'd 86 de zile.
In intervalul 26.XII.1944 25.1.1945 operatiunile au fost duce
numai de C. 4 Armatl care a atacat In lung creasta ImpaduritA dintre
riul D brava i Bena, reuind prin lupte grele dup5, 5 zile sa ating5, rful
Ipoly. A fortat apoi riul Ipoly i a luat parte la operatiunile din zona
Lucenec, manevrind cu stInga sa rezistentele de la Sud de acest oral.
Corpul 7 Armata" tot din Armata I, fiind scos la 15 ianuarie 1945
din baTalia de la Budapesta, a fost adus In zona Est Grad Modfi. Kamen
unde a fost Intrunit cu Corpul 4 Armata sub ordinele operative al Arma-
tei I, la data de 22 ianuarie 1945.
La data de 25 ianuarie 1945 armata se gAsea pe linia St. Halic-
Lupoc - Sud Praha - Sud cota 669 2 km. Est Priboij - Sud Suche
Brezovo. La data de 26 ianuarie 1945, armata a primit ordin ss treacg,
In apgrare pe linia atinsl i In cazul dud inamicul se retrage, sg, treaca,
la urmgrire. Armata .a organizat apgrarea pe aceasta linie unde a ramas.
www.dacoromanica.ro
208 V. ATANASIU 4
ping, la 29 ianuarie cind a prima ordin BA treats la ofensiv4 pentru a

atinge obiectivul : Podcareni-Podliset-Neresnita.
Pentru executarea atacului, s-a ales efortul cu stinga (cu unitatile
plasate In stinga dispozitivului de atac).
Operatiunea initialA dup'a o progresiune de circa 6-8 km s-a
izbit de foarte puternice rezistente inamice, datorita% greutatilor enorme
Intimpinate (teren greu conditii atmosferice nefavorabile si conditii
materiale reduse) armata nemaiputind pAtrunde de loc In sistemul de-
fensiv inamic. Dupa, zece zile de atac fail a avea rezultatele asteptate,
operatiunea s-a Intrerupt de la 7 la 10 februarie 1945.
Atacul general al Armatei I a fost reluat la data de 10 februarie
pe frontul Horni-Tisovnic cotele 702-662 Certaz (16 km) cu scopul
de a ocupa zona Oremov Laz, Intorcind rezistentele inamice din zona
Senohrad, dupa, care s'a se inainteze pe directia Oremov-Laz-Sasa, pentru
a intercepta comunicatia Krupina Dobra Niva.
Conditiunile in care s-au desfasurat operatiunile au fost urm5toarele :
Sistemul defensiv inamic care trebuia atacat avea urmatoarele
caracteristici :
foarte adinc, fiind organizat In parte cu lucrIri betonate, distru-
geri masive, cimpuri de mine si excelente observatoare pe o adincime de
circa 14-16 km ;
strAbatut de o singurA comunicatie care era In nalsur5, s'a per-
mits dezvoltarea In adincime a operatiunii ;
acoperit aproximativ 80 % cu paduri si cu localiati ce avantajau
apgrarea ; prezentind si dou5, excelente comunicatii de rocadA pentru
inamic, ceea ce avantaja si mai mult apgrarea.
Conditiile atmosferice In care unitatile armatei au operat an fost
din cele mai dezavantajoase :
pe z'apada mare de 1 m, si pe alocuri mai mare si pe timp de
viscol ;
pe teats deasA in majoritatea zilelor ;
In. ultima vreme pe un teren desfundat de topirea zgpezilor $i
de ploi.
Conditiunile materiale in care s-au desfkurat operatiunile au fost
de asemenea cu totul dezavantajoase.
Cu toate aceste enorme greutAti armata a reusit In intervalul 10-21
februarie s'a rupa sistemul defensiv inamic pe o adincime de 8 km, execu-
tind prima parte a misiunii. In aceasta, reusita, un rol hotAritor 1-a avut
cresterea constiintei patriotice a trupei si a ofiterilor determinatg, de lupta
eroic5, pentru cauza democratiei pe care o desfAsura clasa muncitoare
condus6 de partid In Intreaga tars.
Atacul a fost Intrerupt la data de 21 februarie pentru a fi reluat
1425 februarie Intr-un cadru mai amplu, primind Intariri de la grupul
de armata sovietic In artilerie, tancuri si aviatie.
In ansamblul manevrei trupelor sovietice, rolul Armatei I a fost
de a ataca de pe front cota 1044 Litava (20 km), directia Oremov-Laz-
Sasa-BanStavinta, atr5,gind astfel cit mai multe forte inamice, pentru
www.dacoromanica.ro
a usura actiunea grosului trupelor sovietice asupra flancului de sud inamic

si a ajunge pe riul Gron.
Sistemul defensiv inamic a fost strgpuns complet in intervalul de
la 25 februarie 6 martie cucerindu-se intreaga zona de teren adincg
de 12-16 km cuprinsg intre linia : Oremov Laz Zitava i Linia Sasa-
Babina (inelusiv).
Armata I In tot acest timp a executat lovitura principalg cu dreapta
(cu unitgtile plasate in dreapta dispozitivului de atac). La data de 4
martie s-a schimbat manevra armatei mutind lovitura principalg spre
Nord Vest pe directia Dobra-Niva-Gunda. Yn aceasta situatie pentru cg
atacul frontal intre culoarul dintre pgdurile de la Est i Vest Dobrat-
Niva provoca pierderi enorme, a fost schimbat conceptia ofensivg, exe-
cutindu-se o manevrg invgluitom.e asupra rezistentelor pe care inamicul
le opunea in adincimea culoarului dintre pgduri.
Armata a realizat manevra sa, prin scoaterea Diviziei 3 Munte de
la dreapta, trecind-o in rezerva ti apoi introducind-o la stinga armatei
pentru a intoarce cit mai curind rezistenta inamic pe la Vest.
Divizia 3 Munte luptind astfel sub ordinele directe ale armatei
ataca la 12 martie in leggturg cu stinga Corpului 7 de Armatg, reusind sa
cucereascg ingltimea cu cota 685, s5 dezvolte inaintarea spre Gron, sg dis-
loce pivotul ap'grgrii inamice i sg intoarcg pozitia sa pe la Vest.
Manevra (marsul de la un flanc la altul al armatei) si. atacul Diviziei
3 Munte s-au executat in 36 ore, dupg ce divizia luptase in ziva din ajun
(11 martie) ping la orele 16 eind s-a pus in mars, cgtre flancul sting al
armatei pentru ca a doua zi, 12 martie, sS, execute manevra de intoarcere
a inamicului pe la Vest.
Atacul armatei a fost oprit in ziva de 14 martie In fata unei noirezis-
tente, pe linia : DolBreznita BucurovKozelnic, mai puternic in special
in raionul Kozelnic..Armata continua insa manevra sa in ziva de 15 martie
cu scopul de a rupe rezistenta inamicului in zona Kozelnic si a intoarce
astfel noua pozitie inamicS, pe la est concomitent cu o invaluire pe la Vest.
Manevra reuseste complet, armata inaintind in acea zi spre Gron cu Divizia
3 Munte 6 km, iar cu celelalte divizii 3-4 km si astfel apgrarea inamicg
este intoarsa i dislocatg.
La 16 martie Gronul era atins cu dreapta armatei (Divizia 2 infan-
terie) iar la 19 martie stinga armatei cu Divizia 3 Munte, care curatise
ultimele rezistente de la sud de rill i astfel marele cap de pod din fata
Gronului a fost cucerit de Armata I Roming, i cu aceasta se incheie
operatiunile pentru cucerirea Masivului Javorina.
FAPTE DE VITEJIE sI EROISM SAVIR5ITE DE ()STASH,

SUBOFITERII 51 OFITERII DIN UNFRATILE ARMATEI I
IN OPERATIUNILE DIN MASIVUL JAVORINA
Faptele de arme prezentate aci sint o raid, parte din nenumS,ratele

actiuni eroice ale unitgtilor, ostasilor, subofiterilor i ofiterilor Intruniti
sau izolati. Asemenea actium, au avut loc in toata perioada de la 23 August
14 a. 8215 www.dacoromanica.ro
210 V. ATANASIU 6
1944 pin' in ziva victories, din Carpati pIna la citiva pai de capitala Ceho-
slovaciei, ca'ci fiecare luptator sau fiecare grupare s-au balut pentru fie-
care metru de teren, clipl de clipg.
ImbArbatata" de pilda eroicA a trupelor sovietice alaturi de care
luptau, de faima vitejiei Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu",
solidari cu lupta poporului muncitor condus de partid pentru instaurarea
unui regim democrat, ostalii romini au realizat minunate fapte de arme.
Ne limitam aci la faptele de vitejie s6virite de ostaii, subofiterii
i ofiterii din unitatile Armatei I RominA care au luptat pentru cucerirea
masivului Javorina.
Corpul 7 .Armat5,, in luptele din zilele de 25-26 februarie 1945 cu
Diviziile 9 cavalerie i 19 infanterie Infringe rezistentele inamicului i
rupe frontul fortificat din regiunea sud-vest Oremov Laz pe un front de
10 km i pe o adincime de 5-6 km, cucerind cotele 695, 777 importantul
nod de comunicatii Senohrad i alte 9 localitati. Pentru aceste fapte de
arme a fost citat prin Ordinul de zi nr. 13 din 27 februarie ad Armatei I.
Sublocotenentul Movilg, Ion, comandantul companiei 6/R. 31 doro-
banti (Divizia 2 Infanterie) in luptele de la Dealul cu ruine" (vest Pod-
zamciok) se infiltreazA prin ploaia de gloante inamice rewind s'a, plaseze o
mitralier5, intr-o bun5, pozitie de tragere, de unde neutralizeazg un cuib
de arme automate inamice, deschizind astfel drumul companiei sale.
Fruntalul Marinescu Nicolae din Grujtul de Cercetare (Divizia 2
Infanterie) s-a oferit voluntar i s-a strecurat In spatele cotei 620, care nu
putuse fi luatg, fiind ap'arat'a de un puternic cuib de rezistenta inamic.
S-a aruncat asupra celor 8 hitleriti care ocupau cota, omorind unul din ei
0 a pus pe fugg, pe ceilalti, WO, un glonte inamic a curmat viata acestui
bray erou.
Sergentul Ursu Vasile i caporalul Chelaru Constantin din Compania
5 Regimentul 26 Dorobanti (Divizia 2 Infanterie) s-au oferit voluntar
pentru cucerirea mamelonului imediat nord bifurcarea oselei nord-est
Berezini. Prin actiunea for plinA de aivint distrug un cuib de rezistenta
inamic de pe mamelon, deschizind drum batalionului for spre obiectiv.
Soldatului Mentea Gheorghe din Compania 7 Regimentul 3 Doro-
banti, dupa ce compania sa ajunge pe obiectiv, un proiectil duman Ii
rupe mina, stings. Nu se las1 copleit de durere i cu mina dreaptA rAmas'a
buns trage cu pistolul automat pins la terminarea IncArcatorului, dup6
care trage o rachetA, semnalind companiei i batalionului linia atinsg.
Maiorul Popescu Eugen, comandantul batalionului 2 din Regimentul
26 Dorobanti (Divizia 2 Infanterie) mereu In fruntea batalionului, Imbar-
bgtindu-i soldatii In luptl, se distinge In mod deosebit In luptele date
pentru cucerirea morii de la bifurcarea oselelor de la ZvolenDobra Niva
en oseaua ZvolenOstra Luka, in luptele date pentru cucerirea mame-
lonului 1mpadurit de la, nord de moara, i in luptele de la cota 680. In
dupg amiaza zilei de 15 martie 1945, Catre orele 18, dupg ce ocup cots,
680, un proiectil dwman ucide pe bravul ofiter in fruntea batalionului,
rIpind diviziei unul dintre cei mai buni comandanti de batalion.
www.dacoromanica.ro
capitanul BAbeanu Paul, comandantul batalionului I din Regi-

mentul 96 Infanterie (Divizia 19 Infanterie) in fruntea batalionului a
strgpuns pozitia inamic si a reusit sa, cucereasca importantul nod de
comunicatii Senohrad.
Plutonierul major Adam Constantin a murit eroic In lupta corp
la corp pe cmnd conducea o incursiune la inamic.
Sublocotenentul Secarl Nicolae din Regimentul 96 Infanterie Di-
vizia 10 Infanterie) a murit conducind focul unei mitraliere ai cgrei
servanti muriser5,.
Din Regimentul 93 Infanterie (Divizia 19 Infanterie) s-au distins
capitanul Barbulescu Valeriu Eli capitanul Iordache Vasile, care prin actiuni
personale, au condus unitatile lor, reusind sa cucereasca cota 626 si s-o
mentin5, cu toate atacurile numeroase li indirjite ale inamicului.
Regimentul 13 Ca larasi cucereste 14 cazemate intgrite de la Vest
Dubova.
Sublocotenentul Pirjolescu Pandele, comandant de pluton la grupul
de manevra al diviziei, cade eroic in fruntea unitatii sale, in atacul pentru
cucerirea cazematelor de la Oremov Laz 1.
FORTAREA RIULUI GRON $1 OPERATILN1LE PINA LA RILL NITRA

(21 martie 2 aprilie 1945)
Dupg terminarea operatiunilor de cucerire a Masivului Javorina

Eli a marelui cap de pod din fata Gronului, de care Armata I Romina,
s-a trecut la operatiunile de fortare a riului Gron Eli continuarea ofensivei
la Vest de Gron.
In acest scop, Grupul de armate sovietice a inceput sa regrupeze
fortele Inc 'a din cursul zilei de 18 martie 1945 Eli anume : a regrupat grosul
la Sud de masivul Wuros al cgrui centru este Ban Stavnita, pentru a
actiona peste Gron care Nitra si a inlocuit o parte din fortele care era'u.
pe Gron in masivul Ban Stavnita, prin unitatile Armatei I, In sectorul
Velik Kozmalovte.
In cadrul manevrei de ansamblu a grupului de armate sovietice,
rolul Armatei I Romine a fost initial asigurarea pe Gron a dreptei Gru-
pului de Armate, concomitent cu cercetarea eventualei rezistente pe care
inamicul ar opune-o In fortarea riului In Sectorul Armatei I. Apoi anga-
jarea trupelor inamice din Sectorul Armatei Eli atragerea de not forte
in scopul de a usura Eli garanta executia manevrei de cAtre grosul Grupului
de Armate ; ulterior, fortarea Gronului Eli continuarea atacului &Are Nitra
pentru a asigura dreapta Grupului de Armate, prin patrunderea in masivul
Nitranske (27 martie 2 aprilie).
1 Poporul cehoslovac, pAstrInd cu pietate amintifea ostasilor .i ofiterilor romini cazuti
In luptele pentru elilyerarea Cehoslovaciei, a ridicat un impunator monument la Zvolen. La
26 iulie 1958, cu prilejul inaugurarii monumentului de la Zvolen a fost invitata o delegatie a
M.F.A. din tam noastra pentru a participa la aceasta festivitate. Cu aceastA ocazie au fost
evocate faptele de eroism ale ostasilor romini cazuti pe clmpul de luptA.
www.dacoromanica.ro
212 V. ATANASIU a
ASIGURAREA DREPTEI GRUPULUI DE ARMATE SOVIETICE

$1 EVENTUALEI REZISTENTE INAMICE PE GRON
(20 martie 26 martie)
Inlocuirea trupelor sovietice a avut loc Intr-un timp foarte scut.

Inc & dinainte de primirea ordinului de executie a operatiunii, artileria
trenurile au fost dirijate pe comunicatia cea mai bunk, ocolind masivul
Vest Dobra Niva, iar infanteria, i vehiculele uqoare au trecut direct peste
masiv; astfel s-a reulit ca In 36 ore sk se deplaseze cele 5 divizii In zonele
destinate, iar In noaptea de 19/20 martie, sa, se execute inlocuirea.
Asigurarea dreptei Grupului de Armate pe Gron, s-a fa,cut prin insta-
larea in defensivk in Sectorul VeskoVelik Kozmalovte.
Corectarea dispozitivului inamic de pe Gron (25-26 martie) s-a fa'cut
prin atacuri locale executate de fiecare divizie, care au demonstrat prezenta
In fortg a inamicului.
Angajarea fortelor inamice din Sectorul Armatei I, s-a executat
printr-un atac In fort5, cu 3 divizii pe directia comunicatiei principale ce
duce spre Nitra, Ban Stavnita Oslani. In acelai timp armata a parti-
cipat cu o divizie (Divizia 91 Cavalerie) la manevra Armatei Sovietice,
Intorclnd pe la Sud rezistentele de pe Gron.
Inamicul ap5,rind puternic Gronul, in special pe directia principals,
manevra de fortare a Gronului de cktre Armata a fost urmatoarea : intu
fixarea fortelor inamice de pe Gron prin cucerirea qi mentinerea capetelor
de pod pe malul drept al Gronului, apoi intoarcerea apkrkrii inamice de pe
Gron pe la Sud i pktrunderea prin surprindere fn masivul pgduros dintre
Gron i Nitra, pe directia KazarovteUgerte pentru a ajunge cit mai
repede pe Nitra.
Operatiunea de Intoarcere Inceputk cu o divizie In 27 martie a fost
amplificatk incepind de la 30 martie prin introducerea a Inca dank divizii
(Divizia 2 Infanterie gi Divizia 2 Vinktori de Munte). Restul diviziilor au
fortat direct riul, pe mksur5, ce manevra de Sud ii fkeea efectul. Fortarea
s-a facut cu foarte putine mijloace, intreaga Armat5, dispunind doar de
79 bard de lemn care din cauza lipsei de etaneitate s-au inecat in mare
parte, 24 sedinuri mici, un sedin mare, dou'a portite Birago i un vas
Birago.
OPERATIUNILE DE FORTARE A RIULUI NITRA $1 INTRE NITRA

$1 RIUL VAG
(2 aprille 5 aprilie 1945)
Atingind riul Nitra i fortindu-1 cu stinga int5, din ziva de 2 aprilie,

Armata a primit ordinul ,81 continue operatiunile la Vest de Nitra, asi-
gurind dreapta grupului de Armate Sovietice pe aliniamentul general :
Cereniani Scaciani Ribani NenecikiNove Lgot a Pi fAiany si flcind
in acelai timp legktura cu fortele sovietice de la Nord-Est.
www.dacoromanica.ro
9 LUPTELE ARMATEI I ROM/NE PE TERITORIUL CEHOSLOVACIEI 213
Pentru executarea misiunii primite a fost hotgrit : s5, dud, grosul

In Zona OslaniRibaniHinorani pentru a Include initial vgile Nitra,
Nitrita, Bedrava si Libita $i a face legAturg cu Mari le Unit Ati Sovietice
de la Est, dupg care pe rdasura inaintgrii acestora, sa treacA Mari le Unitati
spre Vest pentru fortarea riului Vag ; s in cu stinga legatura cu Armata
Sovietica, initial In zona Pistiany iar ulterior sa participe la dezvoltarea
capului de pod de la Vest de Vag.
Nitra a fost fortat6 la 3 aprilie pe tot frontul Armatei deli se dis-
punea de foarte putine mijloace de trecere (2 punti de infanterie construite
de pionieri $i citeva barci ramase de la fortarea Gronului). In seara de 3
aprilie se realizase un cap de pod de 25 km front $i 6-8 km adincime.
Operatiunea mergind foarte bine s-a putut detasa imediat de la
gros Divizia 9 Cavalerie, care a fost dirijath peste masivul de la est de Vag
pentru a curati malul de est al acestuia, iar grosul a continuat operatiunea
pentru a ajunge in zona fixat6 unde trebuia &A inchidl vaile Nitra, Nitrita,
Bedrova si Libita.
In cadrul acestei operatiuni a grosului, armata a cucerit orasul
Banovee In ziva de 5 aprilie pentru care fapt a fost citata prin ordin de zi
de catre Comandamentul Suprem al Armatei Sovietice.
Orasul Banovee era un important nod de comunicatii ce se gasea
in flancul grupului de armate sovietio. Armata I romin6 a avut misiunea
de a asigura acest flans, misiune pe care si-a indeplinit-o operind in tot
cursul zilei de 5 aprilie cu toata armata, care era angajatg cu patru divizii
In flancul drept al Grupului de Armate Sovietic, avind Divizia 2 Vingtori
de Munte angajatA la Banovee. Luptele au durat ping seara tirziu. CAtre
orele 20, armata primeste ordin din partea Generalului Managarov, Coman-
dantul Grupului de Armate Sovietic, sa cucereascA orasul Banovee ping
la orele 8, ziva de 5 aprilie.
S-a dat ordin comandantului Diviziei 2 Vinatori de Munte &A, cuce-
reascl orasul Banovee ping la 1 noaptea fficindu-i-se cunoscut c'd, pentru
aceasta s-a dispus ca Divizia 10, aflatg In rezerva Armatei sa eadA in flancul
si spatele orasului Banovee. La ora 12,55 Comandamentul Diviziei 2 'Mg-
tori de Munte raporteaz1 &A la aceasta org, Divizia 2 Vingtori de Munte
este absolut staping, pe orasul Banovee. S-a raportat imediat acest lucru
Generalului Managarov, care peste circa doua ore a facut cunoscut Ca la
Moscova in acel moment se trag cu 240 de tunuri, 20 de salve de tun, In
cinstea ostasilor, subofiterilor, ofiterilor precum $i a comandantului
Armatei I.
Mentinerea leggturii cu dreapta Armatei Sovietice si lnsotirea aces-
teia s-a flout cu Divizia 2 Infanterie, care a fost dirijatA de la inceput In
zona Pistiany cu misiunea de a participa la dezvoltarea capului de pod
realizat de fortele sovietice In zona sud-vest Pistiany $i a asigura dreapta
Armatei Sovietice imediat la vest de Vag. Cu incepere de la 6.IV au fost
introduse si alte marl unitAti de la Grosul Armatei, la vest de Vag,
care rgmineau disponibile de la misiunea de sigurantA dintre riul Nitra
si Vag.
www.dacoromanica.ro
214 V. ATANASIU 10
TRECEREA RIULUI VAG I OPERATIUNILE PINA LA RIUL MORAVA

BATALIA DIN CARPATII ALBI
(6 aprille 12 aprllle 1945)
Misiunea Armatei a fg,mas aceeasi, anume de a asigura dreapta

Grupului de Armate i leggtura cu grupul de .Armafg de la Est. Pentru
indeplinirea acestei misiuni, Armata a hotgrit un atac initial cu Corpul 7
Armatg, (Diviziile 2 si 19 Infanterie i Divizia 3 Munte) pentru a asigura
dreapta Grupului de Armate in spatiul dintre Nove Mesto i Creasta
Carpatilor Albi si a mentine leggtura cu forte sovietice din dreapta.
Ulterior, dezvoltarea atacului prin introducerea Corpului 4 Armata,
dup./ ce va fi trecut la vest de Vag, la stinga Corpului 7 Armata pentru a
atinge Atli Morava in sect orul Strajnite i Ugerski Ostrog.
ATACUL INITIAL At CORPULUI 7 ARMATA

(6 8 aprilie)
Prin introducerea Diviziei 19 Infanterie i Diviziei 3 Munte la stinga

Diviziei 2 Infanterie, Corpul 7 Armata a atacat pe directia Ceahtite Lubina
pivotind pe dreapta i impingind puternic cu stinga. In acest mod, stinga
Corpului 7 Armatg (Divizia 3 Munte) a patruns prin surprindere in masivul
de pe Creasta Carpatilor Albi.
ATACUL GROSULUI ARMATEI

(9-12 aprilie)
Operatiunea a fost montata astfel : Grosul Armatei (4 divizii) atacg

masivul Carpatilor Albi gill intoarce pe la sud. Siguranta Grosului
(2 divizii) intre riulVag i CarpatiiAlbi.Operatiunea a inceput la 9 aprilie
:ii a continuat ping, la 26 aprilie, cind a fost incheiatg, printr-un succes
important ca acela al cuceririi nodului important de comunicatii i. cen-
trului industrial Ugerski Ostrog.
Prin concentrarea efortului (3 divizii, 2 regimente artilerie grea,
Regimentul 36 Anticar) pe directia Grornova LgotaUgerski Ostrog,
rezistenta inamica, a fost stritpunsg, i Ugerski Ostrog a cgzut. Cu aceasfa
ocazie a fost interceptata intactg, trecerea peste riul Morava. Cgderea lui
Ugerski Ostrog a fost usuratg, i prin ajutorul dat de Divizia 2 Infanterie
din Corpul 7 Armatg care fusese trecuta intre timp la vest de Morava.
OPERATIUNILE LA VEST DE RIUL MORAVA PINA LA KOETIN

(12 aprilie -6 mai 1945)
Incepind de la 12 aprilie Armata a trecut parte din fortele Corpului

7 Armatg la Vest de riul Morava in scopul de a asigura dreapta Grupului
de .Armatg sovieticg, imediat la Vest de riu $i a concura la actiunea spre
Olomouc, care avea sa inchida cercul in spatele fortelor inamice de la est
www.dacoromanica.ro
de riul Morava. Ulterior au trecut la vest toate fortele, pe ralsura ce ele

deveneau disponibile de la est, de riu, concurind astfel fn Intregime la
actiunea aratata.
Desfgprarea operatiunilor cuprinde deci : Initial atacul Corpului
7 Armata pins in linia Morayski Pisek Brenet VratoV Skoronite f$ i aju-
torul dat la cucerirea lui Ugerski Ostrog. Ulterior atacul cu toate fortele
'Ana la linia KromerjijiKoetin.
ATACUL CU CORPUL 7 ARMATA

(12-26 aprilie 1945)
in cadrul operatiunilor Grupului de Armat5, Sovietic atacul
Corpului 7 .A.rmata. In acest interval de timp, a avut rolul de a asigura
dreapta Armatei Sovietice In masivul Sud VratovBrenet i a intercepta
comunicatia important Ugerski OstrogKiov, concurInd astfel indirect
la cucerirea nodului de comunicatii Ugerski Ostrog.
Dar Corpul 7 Armat5, a concurat i direct la aderea Ugerski Ostrog
prin actiunea Diviziei 2 Infanterie pe la Vest de Morava.
Deqi in conditii grele, in teren acoperit i desfundat pe timp de ploi
in zona, faro posibilitate de a intrebuinta focul artileriei in bune condi-
tiuni, Corpul 7 Armatl a reuit s-i Indeplineascg misiunea.
ATACUL CU TOATE FORTELE ARMATEI

(26 aprilie-6 mai 1945)
Dup5, cucerirea localitatii Ugerski Ostrog, ultimul dar i eel
mai important punct (nod de comunicatie) de la est de riul Morava,
Armata trecinduli treptat ping. la 26 aprilie restul fortelor la vest de
riul Morava, a primit misiunea sa", opereze In directia generalg spre nord,
sa strapungg apararea inamic i s ating5, riul Morava, pe frontul dintre
Koetin Stare Mesto.
Prin aceasa, operatiune, Armata concura la actiunea Grupului de
Armate Sovietic c5,tre Olomouc pentru a Inchide cercul in spatele fortelor
inamice de la est de riul Morava, t/indu-le succesiv toate comunicatiile
cu Vestul. Armata a ales efortul cu stinga.
Frontul Armatei, de 40 km, natura terenului ca i rezistenta Inver-
unat5, a inamicului an fost piedicile principals ale operatiunii. Totui,
In 8 zile de atac continuu (26 aprilie-3 mai 1945) Armata a realizat o Inain-
tare de 40 km, ducind lupte de o violent5, remarcabilA In special la tra-
versarea masivului Koriceani i pe ultimii 10 km. Prin aceasta mnaintare
adincgi a string cercul in jurul ormelor Kromerjiji iii Koetin, foarte bine
organizate de inamic, atit la exterior (mai ales Kromerjiji) cit i in interior,
cu lucrari de fortificatii.
Din acest moment, timp de 3 zile (4-6 mai) operatiunea a devenit
i mai grea, &Ad tocmai cmnd rezistenta inamicului crescuse, armata a tre-
buit sa lupte numai cu jum5,tate din fortele sale, restul (Corpul 7 Armata)
fiind chemat la o alts misiune in zona Brno.
www.dacoromanica.ro
21b V. ATANASIU 12
Totui, armata dind atac fulgerator qi concentric cu Corpul de Armata

asupra Kromerjiji-ului, dupa lupte inverfiunate la exteriorul i apoi in inte-
riorul localitatii, lupte care au durat toata ziva de 4 mai, reupqte in caderea
serii (ora 21) & cucereasca Orawl Kromerjiji.
Efortul principal a fost facut de Divizia 19 Infanterie. In aceemi
noapte de 4/5 mai parte din fortele Corpului 4 Armata (Divizia 10 Infan-
terie, Regimentul 93 Infanterie din Divizia 19 qi Regimentele 1 i 7 artilerie
Grea) sint dirijate imediat spre Koetin, pentru a ataca acest al doilea oral.
Atacul se da astfel in ziva de 5 mai clnd se patrunde pins in centrul
oraului i luptele de -strada continua apoi cu vigoare toata noaptea de
5/6 mai in interiorul Koetinului. Pins a doua zi (6 mai) ora 9,00 dimineata
se cucerete complet 9i Koetinul.
Prin cucerirea celor doua orae, Kromerjiji i Koetin de catre trupele
romine s-a inlaturat orice posibilitate de reactiune inamica la vest de riul
Morava, in flancul drept al ofensivei Grupului de .Armata sovietic.
Acesta a continuat astfel urmarirea in siguranta spre nord catre
Olomouc, unde a inchis complet cercul in spatele fortelor inamice prinse
la est de Morava. Prin repeziciunea ei vigoarea cu care Armata I Romina
a actionat, ormele Kromerjiji i Koetin au fost cucerite in foarte scurt
timp (2 zile i 2 nopti de lupta neintrerupta). Eforturile au fost mari, dar
armata a inteles ca aceasta importanta batalie pe Morava trebuie sa
fie ultima.
Intr-adevar, dupa aceasta a urmat imediat urmarirea generals a ina-
micului, care avea sa dud, in 6 zile la capitularea fortelor germane din
Cehoslovacia. Dupa cucerirea oraqelor Kromerjiji i Koetin, Armata se
gasea cu cele doua corpuri de armata separate printr-un spatiu de 70 km..
OPERATIUNILE DIN ZONA BRNO 91 NORD-VEST

(6-12 mai 1945)
Grupul de armate sovietic cu intentia probabila de a-si face dispo-

nibile forte eh mai numeroase pentru operatiunea de inchiderea cercului
in jurul fortelor inamice de la est de Morava 1 eventual a prelungi bratul
inconjurator catre Praga, a inceput sa regrupeze treptat Armata I
Bottling in zona Brno, chiar in timpul operatiunilor de atingerea liniei
KromerjijiKoetin, in scopul de a inlocui temporar fortele sovietice din
aces zona i a concura apoi la urmarirea spre Praga.
Din punct de vedere al desfkurarii, operatiunea a cuprins : inlocuirea.
cu Corpul 7 Armata (Divizia 2 Munte, Divizia 3 Munte) a fortelor sovietice
de pe linia RihtarjovBabite i pastrarea acestei linii timp de 2 zile pins la
inlocuirea for cu forte din Armata 4 Romina ; inlocuirea fortelor sovietice
de pe aliniamentul Babite Kninitki cu Divizia 9 Cavalerie i Divizia
19 Infanterie ci regruparea in vederea urmaririi.
Urmarirea a inceput in dimineata de 10.V. cind Armata a fost tre-
cuta in intregime in linia a 2-a f3i impinsa prin maruri fortate pins in zona L-
Nemetchi Brod-Gumpolet Polna.

www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE REGIMENTULUI 2 CARE DE LLPTA

(26 februarie 8 mai 1945)
La, 2 februarie 1945, Regimentul 2 Care de Luptg a sosit in zona de

operatiuni, repartizat la o Armata de Garda', Sovietic5,, sub ordinele
directe ale unei ITnitati de tancuri sovietice. Ca misiuni operative in
intervalul 26.IL-24.III.1945, regimentul a fost incadrat in sistemul de
aparare Anticar, initial in zona Moravita si ulterior in zona Demandite_
incepind de la data de 25 martie 1945 pine la data de 8 mai 1945, regi-
mentul a, fost continuu (zi i noapte) in lupte, luind parte la urmAtoarele
operatiuni : La fortarea i trecerea riului Gron, regimentul a cooperat eu
3 divizii sovietice, sprijinind regimentele acestora in luptele de la
Ondreevte, Dolial, Bop, Inca, Lok, Tegla, Lula (Cota 232-235) si
Dol Ghedra.
La fortarea i trecerea riului Nitra, regimentul a cooperat cu o
divizie sovieticg, sprijinind regimentele acesteia in luptele de la Marti-
nova, Barca, Pania, Ireg, Tabai, Ciapor, Mladi Gad, Zambab, nista Kert
1 Pustina Last. Violenta i repeziciunea, atacurilor date de regiment in
ultimele lupte, au f5,cut posibila trecerea imediatA peste riul Vag a diviziei
sovietice, trecere care s-a executat sub sprijinul direct al regimentului
romin de tancuri, artileria diviziei fiind ramas5, mult in urma.
Dup5, trecerea riului Vag, regimentul a continuat s5, coopereze cu
aceeasi divizie sovietic5, sprijinind-o in luptele de la Dubova, Craiova,
Pesec, cota 639-640 (operatiuni executate intr-un masiv pAdurosl.
Aceste operatiuni executate in munti acoperiti cu pgduri se inca-
dreazg in planul general de operatiuni prin marcarea manevrArii ora-
sului Bratislava in flancul drept i in spate. Lupta regimentului in acest
sector, unde ggsea o divizie de -vingtori germang renumita, ca foarte tare,
a adus succesul asteptat, cu toate ca, conditille desfa,surArii atacului au
fost neinchipuit de grele i periculoase.
La fortarea i trecerea, riului Morava, regimentul a cooperat cu o
alta, divizie de infanterie sovietice, sprijinindu-i regimentele in luptele de
la Devinska Nova Ves i Schlossdorf. Trecerea primelor elemente peste
riul Morava s-a executat cu sprijinul de foc dat de regiment prin bombar-
damente masive, inamicul avind in acest sector o pozitie bine organizata.
Dup5, trecerea peste riul Morava, regimentul luptind in Austria si
Moravian a cooperat cu o divizie de gardg sovietice, sprijinind regimentele
acesteia in luptele de la Hohenrupesdorf, Srik, obesdorf, Tzisterdorf,
Wilfesdorf, Aibesthal, Poisdorf, Miculov, Musov, padurea cu cota 222,
Vest Musov Pasaglavki, Nova Ves i oragul Zaimo, prin cucerirea caruia
a fost zdrobitA ultima rezistenta inamica".
Luptele argtate mai sus an fost dintre cele mai grele, impotriva
unui inamic superior numericeste i bogat dotat in materialul blindat de
o calitate mult superioar5, carelor noastre. In aceste operatiuni, regimentul
a angajat lupte, car contra car, avind In fa45, renumitele divizii blindate
SS" *i 25-26 Totenkopf.
Prin aruncarea in luptg, a acestor unitati, inamicul intentiona sa
lichideze capul de pod. de peste Morava in scopul de a-si evacua i retrage
www.dacoromanica.ro
218 V. ATANASIU 14
trupele din Viena $i a pgstra regiunea petroliferg $i nodul de comunicatii

Tziterdorf.
Faptele de arme sgvirsite pe cimpul de luptg, inaltul spirit de sacri-
ficiu i vitejia doveditg de tanchistii Regimentului 2 Care de Luptg roman,
care au luptat umgr la umgr cu glorioasele si vitezele trupe sovietice pentru
tealizarea aceluiasi tel, au stirnit admiratia tuturor Comandamentelor
cu care a cooperat.
Comandamentul Suprem al Armatei Sovietice, pentru consfin-
tirea vitejiei dovedite si a victoriilor repurtate, a citat Regimentul 2 Care
de Lupta, prin Comandantul sgu, cu 4 ordine de zi. Maresalul Rodion
Malinovski a felicitat pe tanchistii romini in repetate rinduri. De asemenea,
faptele de arme sgvirsite de tanchistii Regimentului 2 Care de Luptg
an fost aduse la cunostinta Intregii armate prin 2 ordine de zi pe Armata
Roming.
In luptele victorioase purtate, Regimentul 2 Care de Luptg a pri-
cinuit inamicului numeroase pierderi in care de luptg, armament si ma-
terial de tot felul. Pierderile Regimentului 2 Care de Luptg an fost destul
de importante atit in sacrificii de singe cat i in care de luptg. Compor-
tarea tanchistilor romini, care a stirnit admiratia comandamentelor tai
trupelor aliate, inscrie o paging de glorie in istoria Armatei noastre.
0 contributie deosebitg la obtinerea succeselor in lupta antihit-
leristg a avut-o si aviatia care a efectuat numeroase misiuni de recunoas-
tere, legaturg si bombardament. Unitgtile de transmisiuni ale comanda-
mentelor de mari unitgti si ping la regimente inclusiv, prin refaceri i cir-
cuite permanente, constructii si intretineri de circuite in cabin, de tele-
grame $i radiograme transmise au adus un aport deosebit la ducerea cu
Emcees a unor actiuni intreprinse.
COMPLETAREA I'IERDERILOR
Pe Rugg grija de a imbungtati continuu organizarea initialg, o altg

preocupare permanentg si de primg urgentg a Comandamentului Armatei
a fost mentinerea fortei combative 0, marilor unitgti prin completarea
golurilor produse de pierderi. In acest scop s-au facut toate eforturile
pentru a reda frontului mai urgent si in eft mai bane conditiuni, recupe-
ratii dintre rgnitii vindecati, precum si de a intgri continuu efectivele uni-
tItilor cu completgri de la unitgtile de mars.
Yn ritmul general al completgrilor s-a putut face NO pierderilor,
iar incepind din martie 1945 valoarea complearilor a intrecut valoarea
pierderilor, Inch Armata I a terminat campania cu un efectiv de 13 684
luptgtori mai mare de eft efectivul en care a inceput campania in Ungaria
i Cehoslovacia.
Din cercetarea lucrgrilor se desprind urmg'toarele constatgri impor-
tante :
Desi raspin.ditg pe intreg teritoriul $i cu misiuni numai teritoriale
de gospodgrie, sigurantg, instructie etc., toate trupele apartinind Arma-
www.dacoromanica.ro
tei I, tree fulgerator la actiune In dimineata de 24 august 1944, adica In

mai putin de 26 de ore de la declansarea insurectiei armate.
Urmeaza apoi actiunea de curatire a tariff de trupele germane si de
acoperire a frontierei de Vest contra atacului hitleristo-horthyst, Intro
23 August 4 septembrie 1944 ; Armata I participa cu 174 453 oameni
Intre care : 5 683 ofiteri, 7 401 subofiteri i 161 369 trupa.
Aceste cifre reprezinta valoarea a aproape 20 de Divizii de infanterie
cu efectivul de razboi.
Totalul fortelor Armatei I, care au participat la campania din
Vest, dup5, 5 septembrie 1944 (cind o parte din trupele Armatei I an
fost trecute Armatei IV RomIne) si pina la incetarea ostilitatilor, se ci-
freaza la 129 464 oameni, din care : 5 384 ofiteri, 6 003 subofiteri i 118 077
trupa.
Din acestia : 3 162 ofiteri, 3 888 subofiteri si 60 860 trupg, s-au gasit
la 12 mai 1945, and inamicul a Incetat lupta, prezenti cu arma In mina, pe
frontul din Cehoslovacia, iar 61 554 oameni (ofiteri, subofiteri i trupa) re-
prezinta efectivul color scoi din lupta (morti, r5,niti, degerati, disparuti etc.).
Acest efectiv total de pierderi se repartizeaza astfel : 2 222 ofiteri,
2 115 subofiteri si 57 217 trupg, ceea ce reprezinta 1/2 din. totalul fortelor
cu care Armata I a participat in campania de vest, sau valoarea a 8
divizii de infanterie cu efectiv de razboi (trope si servicii).
Daca se socoteste divizia numai cu elemente luptatoare de infanterie,
atunci efectivul pierdut reprezinta valoarea a 14 divizii de luptatori. in
consecinta contributia Armatei I In campania de vest se ridica la 15
divizii din care 7 au terminat campania, iar 8 reprezinta efectivul scos din
lupta.
Se constata ca o mare parte din totalul pierderilor, Armata I le-a
suferit dincolo de granitele tart', pentru cauza comuna a razboiului
alaturi de aliati, In special in luptele din Ungaria.
Batalia de la Budapesta detine primul loc al pierderilor din Ungaria,
dar constituie In acelasi timp una din cele mai frumoase pagini de glorie
ale Armatei F. Dupa Budapesta urmeaza batalia pentru masivul Javo-
rina din Cehoslovacia, pe care Armata I 1-a smuls inamicului ce-1 apara
cu cea mai mare Inversunare.
CONCLUZII
Ritmul viu al operatiunilor si (Una rezistenta a inamicului, recu-

noscut ca tenace, bine utilat i instruit, a impus trupelor noastre misiuni
foarte mari, grele i prelungite, care le-au dus In mod firesc la o obosealg,
fizica continua, precum i la pierderi.
1 Poporul maghiar, In memoria eroilor romini cAzuti In razboiul antibitlerist, a

ridicat In multe locuri pe parcursul de IuptA al Armatei Rondne, numeroase wonumente,
dovezi alb prieteniei indestructibile intre poporul romtn $t cel maghiar, constructori ai
socialismului.
www.dacoromanica.ro
220 V. ATANASIU 1
Astfel, procentul mediu al zilelor de atac a fost de 70 % fats de to-

talul zilelor de operatiuni, iar in unele cazuri chiar sporit ; asa de exemplu :
din cele 80 de zile eft au durat luptele dintre Tisa-Dunare i bdtdlia
Budapestei, Corpul 7 Armata a atacat circa 70 zile. Din cele 107 zile eft a
durat ofensiva in Cehoslovacia, Armata I a atacat 85% din timp.
Atacul de zi a durat obisnuit 12 ore in sir, iar adesea a fost prelungit
in orele de intuneric, chiar si toatd noaptea, fiind continuat si in zilele
urmdtoare. Marsurile in mod obisnuit nu au fost normale, ci fortate, atin-
gind etape zilnic de 50-60 km, dupd care de regula se intra imediat in
luptd.
Vremea, in majoritate, defavorabild operatiunilor : ploi, viscole, za-
pezi, ea si terenul muntos in care s-a operat (in special in Cehoslovacia), au
contribuit si mai mult la oboseala trupelor noastre si la sporirea pierderilor.
De reguld Armata I a trebuit sd, atace en toate Marile ITnitAti in
linie, pe fronturi variate, asa inch nu se putea concentra o mass de arti-
lerie pe un front redus de atac in zona de efort, caci se risca sd se lase in-
fanteria altor Mari UnitAti fdra nisi un sprijin de artilerie.
Armata nu a avut o rezervd de artilerie cu care sd intdreascd efortul
si a apelat obisnuit numai In focul artileriei grele a celor doug Corpuri de-
.Armatd, iar eind era posibil s-a introdus in efort si artileria diviziei de
rezervd (chid aceasta a existat). De asemenea Armata I desi infan-
teria si-a facut cu prisosinta datoria a suferit si din cauza lipsei de
munitii. Atit insuficienta dotare a artileriei suplinitd de sprijinul con-
stant al artileriei sovietice eft si insuficienta munitiilor au fost simtite-
ping la 6 Martie 1945, din cauza sabotdrii continue de cdtre guvernele cu
majoritate reactionard, a efortului nostru de rdzboi. Acest sabotaj a costat
viata multor ostasi romini. Toate aceste greutd-ti au fost indepdrtate insd'
dupd 6 Martie 1945, cind prin politica consecventa. a Partidului Comunist
Romin, frontul a fost aprovizionat cu regularitate, creindu-se in acest
fel conditiile pentru desfasurarea victorioasd a operatiunilor militare..
*
1. Operatiunile din. Cehoslovacia au urmdtoarele caracteristici :

au durat 138 zile, din care 124 slut zile de atac ;
directia generald de actiune a fost Lucenec Brno Praga ;.
s-a atacat in mod continuu, pe o adincime de 220 km din 350 km
de operatiuni ;
s-au dezvoltat in partea cea mai grea a teatrului de operatiuni,.
pe directia care antrena cele mai mari eforturi si pe care se luau in piept
toate obstacolele ;
s-a operat cu o vitezd extraordinary caracteristicd cursei finale ;
rapiditatea succesiunii operative si jocul permanent de forte ce
trebuia facut de la dreapta spre stinga, pentru prelungirea continua a
stingei, au impus deplasdri mari, marsuri fortate de lungs duratd si oboseli
enorme ;
www.dacoromanica.ro
dirzenia rezistentei inamice a impus de nenum6rate on acte de

fort5, in care s-a concentrat marea majoritate a mijloacelor pentru a se pro-
duce ruptura necesara, din care cauza," am avut gi cele mai mari pierderi.
Contributia noastra la luptele din Cehoslovacia a fost de : 4 117
ofiteri, 4 801 subofiteri, 81 223 trupa.
2. Realizgrile cele mai interesante ale acestei faze sint urmg-
toarele :
ofensiva in Cehoslovacia s-a desfasurat cu toate fortele Armatei
Intro 26 decembrie 1944-12 mai 1945 printr-un efort neintrerupt pre-
lungit de 138 zile, in care 90 % din timp s-a atacat zi i noapte, facindu-se
in acest interval de 4 on jocul succesiv al Marilor Unit'ati de la un flanc la
altul al Armatei prin marsuri fortate de cite 60-80 km in timp de cite
24-36 ore ;
cucerirea, prin atacuri neintrerupte, a oraselor Banovte cu Divizia
2 Munte, Kromerjiji cu Corpul 4 Armath (Divizia 19 Infanterie, Divizia
10 Infanterie si Divizia 2 Infanterie) gi Koetin. cu Divizia 10 Infanterie,
Regimentul 95 Infanterie din Divizia 19 Infanterie gi Regimentele 1
si 7 Artilerie Grea. Marsul fortat al Armatei I din zona Brno in zona
Iglau pe distant5, de 120 km parcursl, cu toat5, oboseala trupelor, in
2 zile (10 $i 11 mai), ultimele din acest razboi.
Succesele marl pe care le-au avut Unit'atile Armatei I Romina,

alaturi de marea i glorioasa, .Armata SovieticA pima' la victoria definitivA
contra trupelor hitleriste s-au datorat hotAririi, dirzeniei gi eroismului
de care au dat dovadg soldatii, subofiterii i ofiterii unit'atilor romine,
dup5, cum se vede :ii din inaltele si valoroasele aprecieri ce s-au facut
de Comandamentele Armatei Sovietice.
Din partea Maresalului Rodion Malin.ovski, Comandantul Fron-
tului II Ucrainean, s-au primit multumiri si elogii la adresa Armatei
I Romin.5, pentru felul cum a operat in Cehoslovacia. Din partea Gene -
ralului ,Colonel Managarov, Comandantul Grupului de Armate Sovietic,
prin Ordinul de zi nr. 346 din 23.IX.1944, dat la mai putin de o lun5,
de la inceperea colaborarii cu trupele sovietice, prin care recunoaste
i multumeste Armatei I Romine, pentru el a acoperit concentrarea
i miscarea fortelor sovietice spre Ungaria.
Cuvintele elogioase la adresa Armatei I Romine exprimate de
Generalul Managarov la Postul de comandA al Grupului de Armate
Sovietic in ziva de 23.V.1945, cu ocazia convocarii tuturor comandan-
tilor de Mari Unitati ai Armatei I Romine, de fat6 fiMd $i generalii
Gorohov, Tarev i Iacovlev, membri ai Consiliului Militar al Grupului
de Armate Sovietic, care au adus aceleasi elogii, i anume : .Armata
I Romin'a a operat foarte bine in tot cursul rlzboiului indeplinindu-si
complet misiunile primite".
militare care an participat la inceputul operatiunilor au
luptat impecabil".
www.dacoromanica.ro
222 V. ATANASIU lg
In operatiunile din Cehoslovacia eforturile Si performantele realizate

de trupele romine, unde an avut de invins greutati foarte mari (teren mun-
tos, zapezi, inamic dfrz, fortari de cursuri de ape etc.), au fost exceptionale".
Armata I Roming a jucat un rol foarte important In reducerea
marelui Cap de pod inamic de la Zvolen, prin atingerea rfului Gron, opera-
tiune care a permis reluarea marei ofensive sovietice pentru fortarea
riului Nitra i Inaintarea spre Brno".
rnitatile romine s-au dovedit manevriere In Cehoslovacia, unde
prin maruri fortate li s-a impus jocul Marilor Unitati de la un flanc
la altul al Armatei I Romine, pe care le-au executat cu o rapiditate de
neInchipuit, dei. tiau bine ea not nu dispunem de mijloace auto pentru
asemenea ample deplasari".
Adeseori Comandamentul Armatei I a depait prin ma'surile
luate ateptarile Comandamentului Sovietic, iar deplas'arile Mari lor
Unitati s-au efectuat Intr-un timp mai scurt decit cel ordonat".
Armata I Roming luptind alaturi de trupele sovietice a adus
o contributie importanta la obtinerea Victoriei finale".
Victoriile stralucite obtinute de Armata Roming, In lupta antihitle-
ristg au fost posibile datorita In mare mdsura sprijinului pe care spatele
frontului, masele populare din tars mobilizate i conduse de P.C.R. 1-au
acordat frontului. Sprijinul pe care masele populare din taxa 1-au acordat
luptei armate contra trupelor hitleriste s-a manifestat Inca imediat dupg
23 August.
Succesele obtinute de masele populare pe frontul intern In lupta
pentru democratizarea tarii au contribuit In chip hotarItor la succesele
de pe frontul extern In lupta dusg, alaturi de Armata Sovietica Impotriva
fascismului german. Lupta Armatei RomIne alaturi de glorioasa i invin-
cibila Armata Sovietica ping la Infringerea definitive a hitlerismului, prin
jertfele i sacrificiile aduse, constituie o contributie importanta la faurirea
regimului democrat-popular din Rominia.
0 BOHX 1-171 PYMbIHCH0171 APMI'II'I HA TEPPHTOPHH

1-1EXOC3IOBARVIH
HPATHOE COAEPMAIIVIE
Home ocno6o7HgeHnn BeHrpHE oT clianimeTcHoro Era, I PymbmcHaH

Apmon 6oi o 6oH c CoBeTcHo2 Apm Heti nponfma riacTEe B 6onx sa ocBo-
6K:w1n/le gexoc.goBanHoro Hapoga. B Hatiage 1945 roga Hapognme macchi
PymsniEg nog pyHoBogcmom KommynEcTEtiecHoii napTHE HanpaBE.ilm Bce
awn yek1J11431 Ha To, liTo6id o6ednetmm cl'opoHT opymEem, o6myHgEpoBanEem
6OeBhTMM H clecTrulmE npEnacamx.
B Ilexoc.noBaHEN I PymbnIcHan ApmER Beaa T.FuReame 64314 Ba ropHme
maccEni, clPopcEpoBa.na 6oamnEe peRE, saxBaTE.ga mH.oro Banuthix cTpame-
www.dacoromanica.ro
rNtIECREDE K TaNTIDIECHNX geHTpos. B oco6eiwo Tpymmix yCJI01311FIX nepece-

ileHnoti mecTHocTg, BoRpiaToii .11ecamg .n Haceneigimmg nyitivramg, a Taicate
B He6.11aroupgwriimx migmaTgtiecimx yc.iloinifix B T.R. pymbnicBge 6otiikbi
OTB32/010 cpantamicb 3a maccm3 .FIBopmia. Apyroki suagnre.nnuoti 60eBoii
orrepaugetifIBNROCL (PopeRpollaium peen rpoH g npogomBeHge Hacrynaerigg
B Hanpammermg Ha aanaB OT peiw rpou B Neagx saBoeBawig Teppwropmg 00
peRg Bar. PymbnicHge coaTiaTia cpantaamcb oTBaxmo N camoorBepHieHHo,
nponBgB cBoe naTpgoTgtiecitoe cosliaHge, Bbipa6oTaBuieecH B peayabTaTe
noggepaimg, RoTopyio JIM Basal' B 6opb6e sa ocBo6omgewie gpyrox Hapo-
;os OT 111a11111CTCHOTIO Nra TLIJI, MO 614J11130BaHliba PHIL aouptrom Bce gag
4)PoRTa, Bee N.11.11 no6egm". Oco6eHHo 6oabmoti Bitaag stiecag B II0 69)1y 2
TaHHOBba 110JIR I4 1. Boailymimdi Ropnyc, npmmiBmge riacTge B MHOTIOIINC-
aerunix 6051X BO BpemB Boxoxia B IlexocaortaBgio.
BepxoBHoe RomaligoBamie CoBeTcuoVi ApMrn'I, RomaHggp II Yupami-
citoro dOpoliTa, a Tarofte itomaHxHipm Hpyinibtx BOACKOBLIX coegmieluiri
nosgpaBgag 6otigon I Pymbnicitott ApMBB, cpamaimieftcsi BmecTe co caamioR
CoBeTcRoti Apmge2 Ha Teppwropmg 1-lexocaoBaRgg, as nponaneunbie 1411114
oTBary g camoontepateHHocTb.
COMBATS LIVRES PAR LA ire ARMEE ROUMAINE

SUR LE TERRITOIRE DE LA TCHECOSLOVAQUIE
RESUME
Apres la liberation de la Hongrie du joug fasciste, la re Armee rou-

maine prit part, aux cotes de Pam& sovietique, aux Combats qui devaient
liberer a son tour le, peuple tchecoslovaque. Au debut de Pannee 1945,
les masses populaires de Roumanie, dirigees par le P.C.R., redoublerent
d'effort pour fournir aux troupes du front l'armement, les munitions et
les vetements necessaires.
En Tchecoslovaquie, la ire Armee roumaine eut a livrer de durs com-
bats pour se rendre maitresse de certains massifs montagneux, forcer
le passage d'importantes rivieres et conquerir de nombreuses localites
d'un grand interet strategique et tactique. Luttant dans des conditions
particulierement difficiles (terrain accidents couvert de forets et de localites
nombreuses, conditions atmospheriques defavorables, etc.) les soldats rou-
mains se battirent herolquement pour la prise du massif de Javorina. Une
autre operation de grande envergure fut le passage du -Gron et la poursuite de
l'offensive a l'Ouest de cette riviere pour la conquete du territoire s'etendant
jusqu'au Vag. Ici encore, les soldats roumains firent preuve de bravoure
et d'esprit de sacrifice, ainsi que dune conscience patriotique que soutenait
l'appui que Parriere mobilise par le P.C.R., sous le mot d'ordre Tout
pour le front, tout pour la victoire pretait a Parmee, dans son ceuvre
de liberation des autres peuples du joug fasciste. Une contribution parti-
www.dacoromanica.ro
'224 V. ATANASIU 20
culierement importante a la victoire fut celle du 2e Regiment de Chars

d'Assaut et du ler Corps Aerien, qui prirent part a de nombreux combats
au tours de la campagne de Tchecoslovaquie.
L'apport de la ire .Armee roumaine aux combats livres en territoire
tchecoslovaque, aux cotes de la glorieuse armee sovietique, fut dliment
reconnu par le Haut Commandement Sovietique et le commandant du
Deuxieme Front larainien ainsi que les commandants des grander unites
sovietiques, qui ft liciterent les combattants roumains pour leur courage,
leur abnegation et leur esprit de sacrifice.
www.dacoromanica.ro
PRA GA
RMOr \ OPERATIUNILE DE ANSAMBLUI

ALE
\\\ \V%
Ya
Oumpoie. 12 V-10 VI 0
sten
`N
Moravka Ostrava
ARMATEI
19m/a N...A 1. 8 9 v 6v At'
1"..% 2411[ 1944 - 12.41945 .
11/4..\
\C !,
HKe rt Logy
Is 14 Ug Ostrog 1 AS R V
.9:2563
-% 26 IV A.4.R. 0 100 200 300 km
Tatra
1
C.4
4 -%
"Nave Mesta(
Banovle sc,ron
_A21)49
-,
C.1; 3.IV.
"// Ps tyam *'.C.4.19 in 1111 1.A.S.
oZvolen
A.4.R
ryIryr C.7 oclip 4.
1044 r''' N.,,_
0
Ban $ PAT
18.1
r. 1ocen ft
U.4,(2M.t3b1)
.),",...,, ,..--Alarriahara
.S:
111
i 1111111
..-,,)--,
Balasagyarmati22770... oNrismicob t
9f 3.A.S.
.e
Von& , rrot, ot,
9 1A.Cv. ,:. 17 CI C.4.`
1.A.1311. (2 m+3 Mr/et......satZji8.47.9,i1/8//:EGVHA
1.CA i ir a
0
BUDAPESTA
Kaka
._-=---
'-"-"---._ r
7;tiX siz 641: me; 411,11
(4, Sia..9C *19) IA -- ../*
2A.S ire/ viDEBT/F17
1 C.A.S.
-'7=_ 2.A.S.
Sono Nagy , IDereov
-..m
4. eajom'o 1.A.Cv. ./kc M A.4 R.
19- 15.X. = li 1 Aliste ...
12
$
64 ,21.X. oORAJEA.
/
1
,..........
C.7.1
-12 x
tot
i C.4. fk418eXeiss.
)....3t4.6' --+
4 4 .7*--.*.
Ak.
.
'-";,.., ....
-- *--..
'''
27.VM 1---..---.4.,r(ol.1.4.1
,,
..---`'Th.
1)&14
el
1.AS ..
12.X j i11 X.
I.
C.I. 1 t1 Vasar
hely
S
\B ton_ya. 11
3M
., :.-)turg.IX. ...
'20 IX
0,cel -c
Bala SECED .....
si.
iC :: Pau //,4
4
ARA
.
C.v.
vpMISOARA 2-C S Beva
;: 2 M.
SIBIU 8.1X
so
As32=s.
1. 19. i X
1 O V.
42=2:1&
DuNAREA
ti 1 C.A5.
LE E NBA .`"--Y.
0 1.
is
C.4.
Vrset r.1 3 oCimplha
org41/ 2. C. A.Sv.
Acoperirea Trontierei de vest sl curatirea \-7(oOraNf-a)
teritoriofin de elementele germane 241/III-5 IX 1944 ig -..!C.4.(2,4,5,15) $Ploesti
Loofa pentru Ardeal 6 1X-13X 1944
ix: " 2ZV111
TSEVERIN P/testi
tea... 29 Ix.
Participarea la eliberarea Ungarlei
8 X -1944 18 I 1945 2.C.A.S v. 0 BlICVREFI
larticiparea la ellberarea Cehos/ovaciei
26 XII -1944 -12 V 1945 CRAIOVA Caara,si
=4). thutati Sovietice fr Armata 4a Romina Giurgiu
(4
POLONIC
www.dacoromanica.ro
SCHEMA
CU
DISPOZITIVIJL DE APARARE AL ARMATEI 1 1NTRE ORADEA 51 MURE$
ORADEA
Topa
cnfulkepeda 0 Cnicea
&ale
Dra egi/
0 ilue,A7
Cenea
deg:: ......
Sehnirk urde /21/ /kilo
califek 0 Gild"uo
Fare
0 8e/i,
i
i
4
'0 Cr41/0Ya
4 0 Baru
/ ChIpneu Cr kodr/20\"1' Thou
...
.....1.
.socodor 0 ...
....
..\
?, \\
Be/ ' 0 0 tuned
ne*S.41? \rN%
40/ 44 Pa/R/50A $1),01, Cridier 03alcwa
i 61(65harN 7
0 84/t4
..e.,"'''/If.ace, inel 0 Dancen/
D.1 111.5"" Sebq 0 Canpern
i'00/har
0, /Why
1 4/ Pinar
Ara
v.' ..a.'
0*0 it:
,.....,.....'"'",....-........--,
e Perep/ Aliccy
i
....., 0
3. Yen ao
Tornu
0d4:1f ,- Sc
)./...,Pa7:1
2Zirnandu/ Nov
"Onid Prid
Gera hot4
6 Merko i
feresw/ Rare 04 kxx. -t
- 0 Gai D. CY. ins1T,
-tom
4'k1S-111q11 0041,/*
..r rirddul /You 0 Gio ova
410f0e
f heba Veche Rituti
smondiv
6C) 87nicoldu/ Mara
Sap/ /Yerdorf
Chepnt :-0,54/arovat
Salnrp,
o
Fil2.1.,/
? FA
Orbpara (D. I CY.

tti
0 01/6eO1i Gr,vi 0
% comlopl Mare Deva
Modem 0 Pi,schia
0 Mandrel O
1341 Vet. h'ilemila \

1/4
Ltraida/m
jimboh.9 Becicherec
0 Izvin
Topolovalu/ Mare
Iiircea Mk/
5E491YE CONVDRONALE
1
IMI I '40144* rRaPE ROM /NE
-1-\
0 8e/in
San/ax .4x===2 L7/2/N/ OFENISVE FISC/STE
1
mihaful Romin
0,9 "V 10 Km. 0 10 20 10 40 km
P90 www.dacoromanica.ro 1 2 cm = 10 km
Par/4
UN EPISOD EROIC DIN RAZBOIUL ANTIHITLERIST
LUPTA DE LA PAULI5
DE
Colonel ION LEONIDA
Partidul Comunist Romin, organizind actiunile fortelor patriotice

populare i ale militarilor patrioti, a preggtit i condus insurectia popular
victorioas6 de la 23 August 1944, a mobilizat Armata Roming, i intregul
popor la fazboiul antihitlerist.
In mobilizarea armatei la lupta pentru zdrobirea fascismului, Par-
tidul a folosit starea de spirit antihitlerista din armatg care s-a manifestat
chiar de la inceputul intrarii hitleritilor In taxa%
*
In rindurile Armatei Romine ca ii ale intregului popor, ura Impotriva
hitleritilor s-a manifestat din primele zile ale intrarii acestera in tars.
In ciuda conditiilor grele ale luptei ilegale i a cruntei terori dezlitintuite
Impotriva lui, Partidul Comunist Romin a fost singurul partid care
a chemat masele unind in jurul sgu fortele democrate, patriotice, la lupta
pentru doborirea dictaturii militaro-fasciste, scoaterea Rominiei din
alianta hitlerista, izgonirea fasciqtilor din tars, pentru instaurarea unei
puteri de stat cu adevgrat democratice.
In Seinteia din 8 octombrie 1940, Partidul a adresat maselor populare
urmatoarele chemAri : La luptl contra dictaturii militaro-gardiste !"
La lupta contra invaziei armatei germane ..." 1 ! De aceea, in toamna
anului 1940, and trupele hitleriste chemate de guvernul fascist antonescian
au intrat In Rominia, masele populare mobilizate de Partidul Comunist
i-au manifestat cu tarie nemultumirea fata, de acest act. Chiar autoritgtile
antonesciene erau obligate BA recunoascA acest lucru. Intr-un raport
secret se spunea : Prezenta trupelor germane la Galati a dat ocazie
comuniOilor s1 lanseze manifeste in noaptea de 10-11 noiembrie 1940
1 Documente din Istoria P.C.R. din Romtnia, Ed. P.M.R., 1951, p. 311.
15 c. 3215
www.dacoromanica.ro
226 ION LEONIDA 2
in care aratau ca ziva de 7 Noiembrie este aniversarea eliberarii popoarelor

sovietice i prin care indemnau la lupta pentru dezrobire $i alungarea
armatei germane" 1.
Buletinele informative si contrainformative intocrnite in acea perioada
de organele de informatii ale conducerii fasciste a armatei oglindesc starea
de spirit antihitlerista a maselor populare. Intr-unul din acestea se arata :
Populatia romina neprivind cu ochi buni prezenta trupelor germane,
da nastere la diferite incidente cu militarii germani" 2. Aceasta stare de
spirit facea obiectul i unor rapoarte diplomatice Legatia maghiara
din Rominia trimite rapoarte la Budapesta aratind ca poporul romin
este indignat 1i revoltat de venires in Rominia a trupelor germane" 3.
Alte rapoarte o infatisau ca avind un caracter general : un ofiter romin
find 1ntr-o permisie In Craiova a constatat din contactul pe care 11 au
persoanele civile cu trupele germane a ofiterii germani stunt contrariati
de atitudinea pe care o manifests populatia i chiar militarii romini" 4.
Chemarile Partidului Comunist din Rominia la lupta patrundeau
si in armata. Cu toate ordinele comandamentului, ostasii romini priveau
cu ura trupele hitleriste. 0 data cu sosirea armatei hitleriste in tara soldatii
romini s-au convins din proprie experienta ca aceasta duce un razboi de
jaf i cotropire. Din bunurile acaparate tun tarile cotropite, inclusiv Rominia,
hitleritii duceau o viata de huzur. Taranii i muncitorii romini imbracati
in haine militare vedeau cum erau puse din belsug la dispozitia armatei
hitleriste bunuri care for le erau inaccesibile. Slug& credincioasa a lui
Hitler, Antonescu cauta sa convinga soldatii romini ca rasa germana
este o rasa superioara si ca soldatul hitlerist trebuie s& traiasca, in alte
conditii decent soldatul romin : Conditii specifice de trai rasei germane,
creeaza in Rominia nevoia de a fi hraniti altfel decent ostasul romin..." 5.
Prin acest fel de argumente" care proclamau inferioritatea poporului
nostru fats de rasa superioara"germana, conducerea fascists a armatei
cauta sa convinga soldatii romini de inferioritatea for fats de soldatii
hitleristi $i de necesitatea de a-i reeunoaste ca stapini.
Dublind pe exploatatorii interni, hitleristii au venit in tara noastra
ca adeva'rati stapini si se comportau ca atare fata, de masele populare
si de soldatii romini.
In aceleasi buletine informative se arata : Ostasii coloanei a IV-a
subsistenta (Divizia 4 infanterie) discuta ea soldatii germani au 1 000 lei
solda pe luna i familiile for primesc 8 000 lei ajutor lunar, iar cei romini
numai 2 lei solda pe zi. Soldatii germani maninca carne 0i pllne alba, iar
cei romini cartofi 1i pline neagra" 6, sau : din curse numeroase se arata
ca subofiterii i ostasii nostri stunt nemultumiti de modul cum shit cazati,
1 Arh. M. St. M. Starea de spirit in armata In legatura cu prezenta trupelor ger-

mane In Rominia (10/X/940 1/11/941), p. 15.
2 Ibidem, p. 2.
3 Ibidem, p. 15.
4 Ibidem, p. 45.
5 Ibidem, p. 47.
6 Ibidem, p. 6.
www.dacoromanica.ro
3 LUPTA DE LA PAULI5 227
imbrheati i retribuiti soldatii germani. Aceasta creeaza o situatie favo-

rabilh pentru propaganda comunista" 1.
Netinind cont de interesele poporului, guvernantii faseiti ai Rominiei,
sprijiniti de partidele burghezo-moiereti, au Impins Rominia in criminals
aventura hitleristh. Si liti sa duch un razboi criminal, profund antinational
gi antipopular, soldatii romini profitau de orice prilej pentru a nu pleca
pe front sau pentru a nu lupta. Victoriile istorice ale Armatei Sovietise
au jucat In aceasth privinth un rol considerabil. Din aceasth cauzg, cu
toate ca conducerea fascisth a armatei trimbita pe toate chile ca exists
o trainica fratie de arme intre soldatul romin i soldatul hitlerist, adevhrata
stare de spirit a armatei era cu totul alta. Ea se oglindete in sinteze contra-
informative Intocmite In timpul razboiului. Iath citeva date din aceste
sinteze de pe anul 1942/1943 : LaDivizia 1 Infanterie, unii dintre ostasii
de la Regimentu118 i 90 infanterie, ca i de la Regimentul 35 artilerie din
Divizia 18 infanterie, au cautat sa se eschiveze de a pleca pe front" 2.
In alte documente se vorbete de treceri organizate ale ostasilor
romini de partea Armatei Sovietice : Sergentul Tigau D-tru din Regimentul
40 infanterie a dezertat la inamic reuind a convinge i a lua cu sine Inca
opt soldati Ajuns la inamic, sergentul dezertor a vorbit la microfon
din liniile dumane indemnind pe osta4ii notri sa se predea la sovietici" S.
In general aceste rapoarte vorbesc de caracterul profund nepopular at
razboiului : G-Indul unic al tuturor ostasilor este reintoarcerea in patrie
gi deci in mijlocul familiei... Moralul ofiterilor i trupei este complet
zdruncinat i pentru moment nu se mai poate conta pe aceste trupe in
nisi un fel de operatii" 4.
Aceasta era starea de spirit a Armatei Romine rezultath din caracterul
razboiului nedrept antisovietic, de ura impotriva hitleritilor i a conducerii
fasciste a armatei.
In aceste conditiuni, lupta hothrith a Partidului Comunist Romin
a avut o puternich influents in armata. Armata, alhturi de Intregul popor,
se convinsese de necesitatea doboririi regimului fascist care adusese Cara
la marginea catastrofei, fiind Bata sa participe alhturi de toate celelalte
forte patriotice la aceasta actiune. Ca urmare a acestei situatii un numar
important de generali i ofiteri superiori s-au convins ca Partidul Comunist
este singura forth in stare 0, coordoneze i sa conduch actiunea pentru
scoaterea Rominiei din fazboiul antisovietic.
Astfel la 13-14 iunie 1944, din initiativa P.C.R. s-a constituit
Comitetul Militar.
*
Sub conducerea Partidului -Comunist din Rominia fortele patriotice
populare, in conditiile loviturilor nimicitoare date armatelor fasciste de
Armata Sovietich eliberatoare, au declanat la 23 August 1944 insurectia
1 Arh. M. St. M. Starea de spirit In armata In legatura cu prezenta trupelor germane
In Rominia (10/X/940-1/II/941), p. 6.
2 Arh. M. St. M. Sinteze contrainformative, pe eXercitiul 1942/1943, vol. I, p. 128.
3 Ibidem, p. 195.
6 Ibidem, p. 325-326.
www.dacoromanica.ro
228 ION LEONIDA 4
armata. Victoria insurectiei armate de la 23 August 1944 a constituit o

cotitura istorica in viata poporului romin. In urma acestei victorii, poporul
roman s-a alaturat coalitiei antihitleriste, aducindu-$i contributia de
singe si jertfe pentru eliberarea patriei si pentru cauza nobila a eliberarii
popoarelor Europei de sub jugul fascist. Ca urmare a starii de spirit
a intregului popor muncitor aflat in plina lupta revolutionara, Armata
Romina iesind din coalitia hitlerista a inceput un razboi drept, eliberator.
In razboiul antihitlerist nazuintele luptatorilor de pe front erau aceleasi
cu ale maselor populare din interiorul tarii.
Justetea cauzei pentru care lupta armata a facut ca eroismul ostasilor
romini in razboiul antihitlerist sa is un caracter de masa. Prezenta viteazului
soldat sovietic inzestrat cu cea mai bung, tehnica de lupta alaturi de soldatul
roman a intarit increderea acestuia in victoria finals. Unitatile sovietice
i romine an colaborat strins in lupta pentru infringerea dusmanului
comun. Acolo unde lupta era mai Brea, ostasul roman a simtit bratul
puternic de frate al ostasului sovietic.
1.1-n episod inaltator '11 constituie luptele de pe valea Muresului duse
in prima perioada a razboiului antihitlerist. Acest episod scoate clar in
evidenta ea soldatii care due un razboi drept, sint capabili sa savirseasea
marete fapte de eroism, ca o adevarata fratie de arme pe cimpul de lupta
se realizeaza numai intro armatele care participa la un razboi al carui
stop este cauza nobila a eliberarii popoarelor.
In urma loviturii date de trupele sovietice in operatia de la Iasi-
Chisinau, trupele hitleriste ale grupului de armate Ucraina de sud" au
fost aproape in intregime incercuite si nimicite ping, la 29 august 1944
de trupele fronturilor II si III ucrainiene. Intre 23-31 august, ca urmare
a declansarii sub conducerea Partidului Comunist din Rominia a insurectiei
armate, formatiile de lupta patriotice si Armata Romin.a au dezarmat si
capturat unitatile si formatiile hitleriste existente pe teritoriul Rorniniei
care nu faceau parte din grupul de armate Ucraina de sud".
Fats de aceasta situatie, comandamentul hitlerist a hotarit sa con-
centreze in grabs toate fortele sale disponibile de pe teritoriul Ungariei
si Iugoslaviei, sa treaca la actiuni ofensive pentru a respinge trupele romine
de acoperire de pe frontiere si sa ocupe aliniamentul Carpatilor meridionali
pentru a organiza o noun aparare pe acest puternic aliniament.
Frontiera de vest a Rominiei intre muntii Bihorului si Dunare,
era aparata de Armata I care nedispunind de suficiente unitati luptatoare,
a primit in subordine i unitatile de graniceri, scolile militare etc. Armata I
a primit misiunea sa opreasca patrunderea inamicului prin trecatorile
muntilor Apuseni intre Oradea si Mures si sa apere in Banat, in special
raioanele Timisoara, Resita si Valea Dunarii. In raport de aceasta misiune,
de trupele ce avea la dispozitie, intinderea frontului si situatia inamicului,
Armata I a realizat urmatorul dispozitiv de aparare :
Divizia 3 Munte interzicea directia aadea-Beius, acoperind prin
aceasta defileul Crisului Repede in timp ce mai la sud Divizia 1 infanterie
instructiel bara valea Crisului Alb. Valea Muresului era aparata de Divizia 1
1 Divizia de instructie era constituitA din unitati de recruti cu instructia neterminata
1 cu o dotare de lupta incompleta.
www.dacoromanica.ro
5 LUPTA DE LA PAULI5 229
cavalerie instructie, iar Divizia 9 cavalerie ap/ra raionul Timisoara

blocind si valea Timisului. In Banatul de sud, Divizia 19 infanterie
apara mai puternic vile Birzava si Carasul care due spre Resita. Unit /tile
de grAniceri, scolile militare, batalioanele fire regionals au intrat sub
ordinele diviziilor si au luptat in cadrul acestora.
Defileul Muresului prezenta o deosebita important/ pentru apgrarea
intregului front al Armatei 1. Catre acest defileu converg Coate directiile
de atac favorabile dinspre vest ale inamicului. 0 data patruns in defileul
Muresului, inamicul ar fi avut posibilitatea s zdruncine intreaga al:I/rare
a Armatei 1 si s'a intoarcg apgrarea trupelor romine ale Armatei a 4-a
din podisul Transilvaniei. De aceea, pentru apararea defileului Muresului
a fost constituit din timp Detasamentul Pau lis" 1, care a organizat apl-
rarea raionului Pauli situat la 20 km la est de Arad.
Pentru frontul dintre Oradea si Mures planul de apgrare al Armatei 1
prevedea ca in cazul unui atac dat de inamic cu forte superioare pe Valle
Crisurilor $i Muresului, trupele armatei de pe aceste directii sa se replieze
si sg reziste succesiv pe pozitii favorabile de aparare ping pe aliniamentul
Vascau (pe Crisul Negru), Gurahont (pe Crisul Alb), SIvirsin (pe Mures).
Acest aliniament trebuia apArat cu orice pret.
La 13 septembrie inamicul a trecut la ofensivl in intreaga fisie de
apgrare a Armatei 1, dirijindu-siforteleprincipalepe directiile care converg
spre defileul Muresului. Dup./ lupte indirjite de apArare trupele Armatei 1,
ajutate de unitatile sovietice care an sosit pe aliniamentul luptelor, au
oprit eItre 18 septembrie Inaintarea fortelor fasciste mai inainte ca
acestea s/ ating/ aliniamentul de fund al apAr/rii armatei. (Aliniamentul
Vase/u, Gurahont, Slvirsin).
Dispunind de forte mult superioare unitAti din Diviziile 1 blindat'a
Budapesta, 10, 20 si 24 infanterie precum si de batalioanele 21 si 31 honvezi2
au atacat la 13 septembrie pe valea Muresului obligind Divizia 1 cavalerie
instructie sg, se retraga la sud de Mures $i au ocupat astfel orasul Arad.
Dup./ ocuparea orasului Arad inamicul $i -a indreptat majoritatea fortelor
in special motorizate si tancuri spre est de Mures pentru a
patrunde in defileul acestui riu si a iesi in podisul Transilvaniei, in timp
ce cu o parte din forte a continuat ofensiva la sud de Mures. In zilele
urmAtoare trupele fasciste de la sud de Mures an continuat ofensiva pe
directia AradFibis 3, dar la 16 septembrie au fost oprite definitiv de
Divizia 1 cavalerie instructie pe aliniamentul Chesint-Alios-Fibis.
Cu prilejul ocuparii orasului Arad, hitleristii si hortystii cotropitori
au organizat un macel singeros ad populatiei pasnice, scotind Inca o data
la iveal/ salbaticia fascismului, chipul sau fioros si inuman. Acest lucru
a aprins si mai mult minia dreapt/ a poporului nostru. Riposta vehement/
a oamenilor muncii mobilizati.si condusi de partid a constituit un factor
1 Compus din Scoala de subofiteri infanterie de rezervd Radna (doud batalioane elevi),
Divizionul 61 artilerie grea ((loud baterii), un pluton din Regimentul 93 infanterie, un pluton
din Regimentul 38 artilerie. Ulterior detasamentul a fost intarit cu Batalionul 1 din regimen-
tul 96 infanterie.
2 Arhiva M. St. M. Participarea scolilor militare In operatiuni, p. 74.
8 Arhiva M.St.M., dosar 1/8, p. 130.
www.dacoromanica.ro
230 ION LEONIDA 6
important de insufletire pentru unitatile militare care luptau in apropiere,

intre care un loc de frunte it ocupa detasamentul Pgulis al ch'rui efectiv
de ostasi, subofiteri si ofiteri era format in cea mai mare parte din tineret
muncitor si sarac, devotat cauzei antihitleriste, hotarit sa rAspund5, cu
cinste chemArii la lupt5, a Partidului.
In defileul Muresului, Detasamentul Paulin apara aliniamentul

Cuvin, Ghioroc, Minis, Paulin. La 14 septembrie catre orele 14,30, trupele
fasciste care inaintau spre est pe valea Muresului an luat contactul cu
unitatile detasamentului. In aceasta zi dou5, batalioane inamice sprijinite
de 25 tancuri si multa artilerie au atacat pe directia SimboteniPgulis
pentru a patrunde in defileu. Inamicul a repetat de cinci on atacul, dar
de fiecare data a fost respins de Batalionul 2 elevi din Scoala de subofiteri
de infanterie de rezerv5, Radna, ajutat de primele subunitati antitanc
sovietice sosite. Prin sosirea primelor subunit4i sovietice, care dispuneau
de suficient5, artilerie antitanc, apararea a cApAtat o mare stabilitate
pe aceast5, directie. Vgzind c5, atacul dinspre vest nu poate progresa, in
ziva urmatoare, inamicul a atacat mai la nord spre satul Cuvin Ili Ghioroc
pe doug directii cu cite alto dou5, batalioane sprijinite de tancuri. Executind
o puternia, pregAtire de artilerie si aruncgtoare de mine, infanteria fascistl
sprijinite cu tancuri a reusit s5, patrundA in localitatile de mai sus care
erau aparate de companiile 1 si 2 elevi.
Ducind lupte grele de aparare compania de elevi a oprit inaintarea
inamicului pe inAltimea de la nord-est de Minis, iar compania 2 la vest
de Minis. Subunitatile fasciste care an reusit ss se infiltreze intro satele
Mini si Pauli an fost energic contraatacate si aruncate spre nord de
compania 5 elevi din rezerva detasamentului, care a intrat in linia intii
la nord de Paulin.
Pentru a pune in sigurantl flancul drept al Detasamentului Paulin
care era amenintat cu intoarcerea, Armata 1 a intArit detasamentul
cu batalionul 1 din regimentul 96 infanterie. Acest batalion a ocupat in
vederea apargrii inaltimea Bordu de la est de Cuvin. La 16 septembrie
fascistii an atacat cu aproximativ un regiment flancul drept al detasa-
mentului dinspre nord spre sud fortind batalionul 1 din regimentul 96
infanterie sg se retrag5, pins la satul Cladova. Inaintind prin pa'dure,
inamicul a ajuns in spatele Companiei 1 elevi. Desi amenintata en incer-
cuirea, aceastA companie a ramas neclintitl pe pozitie respingind toate
atacurile infanteriei si tancurilor inamice. Inaintarea spre sud a inamicului
care urm'area incercuirea intregului detasament a fost oprith in raionul
cotei 365 de compania 3 elevi, ultima rezerva a detasamentului. Cu toate
acestea, situatia era foarte grea. Patrulele fasciste ajunseserA pins in
valea Cladova i pe pantele de la nord-est de Paulin. In aceast5, situatie
un batalion sovietic din Corpul 57 armata a sosit in raionul luptelor si a
prelungit spre nord-est flancul drept al detasamentului. Sosirea trupelor
sovietice a imb5,rb5,tat si mai mult pe lupt5,torii romini. A doua zi inamicul
www.dacoromanica.ro
7 LUPTA DE LA PAULIS 231
a continuat atacul cu forte proaspete asupra Companiei 3 elevi cu scopul

de a pAtrunde spre sud, dar aceastg Companie a rezistat eroic pe inaltimea
365 Pgulis, cu toate ca flancurile fi fusesera dep6site. In cursul acestei
lupte a mai sosit un batalion sovietic care deplasindu-se prin valea Cladova
a atacat spatele inamicului din raionul cotei 365. Impreur0 cu Compania
3 elevi, batalionul sovietic a incercuit unitatile fasciste din acest raion.
In urma luptelor duse pentru nimicirea inamicului incercuit, batalionul
sovietic si Compania 3 elevi au capturat 350 prizonieri.
Concomitent Batalionul 1 din Regimentul 96 infanterie a pornit la
atac si a cucerit Yiile Cladovenilor, far cele dou'a batalioane de elevi an
respins toate atacurile unitgtilor fasciste pAstrindu-si pozitiile ping la
sosirea fortelor principale sovietice.
Pe masurg ce trupele sovietice se angajau in lupta algturi de unitatile
romine, raportul de forte se schimba in favoarea trupelor sovietice F}i
romine. Incepind de la 17 septembrie, trupele Detasamentului Pauli
care suferisera pierderi mari au fost scoase din lupta i inlocuite cu trupe
sovietice. In scurt timp acestea impreung, cu unitatile rominesti au trecut
la ofensivg spre vest, pe valea Muresului, an eliberat orasul Arad si au
alungat trupele fasciste peste frontiers.
Timp de cinci zile, deli in inferioritate numerics, Detasamentul
Pauli s-a opus atacurilor disperate ale inamicului care tinea on orice pret
sa patrund6 fn defileul Muresului. RIminind ferm pe pozitiile lor, militarii
acestui detasament au asigurat deplasarea trupelor Corpului 57 sovietic
spre vest pe valea Muresului care la ajungerea in raionul luptelor, din
mars, an intrat in lupta alaturi de unitatile romine. Succesul obtinut
de acest detasament a cerut jertfe. Yn timpul acestor lupte Detasamentul
Pauli a pierdut zece ofiteri, zece subofiteri si 148 elevi din Scoala de
subofiteri infanterie de rezervA Radna si 209 soldati din Batalionul 1
din Regimentul 96 infanterie. In acelasi timp inamicul a pierdut 1 296
oameni dintre care peste 900 de morti, 29 de tancuri i o mare cantitate
de materiale de rgzboi 1.
Prin num'arul actelor de eroism individual si colectiv savirsite de
soldatii, elevii i ofiterii din unitatile care au actionat pe valea Muresului,
aceste lupte reprezinta" una din paginile glorioase inscrise de poporul i
Armata Romin6 in istoria razboiului antihitlerist.
In luptele de la nord de Arad, s-a distins in mod deosebit capitanul
Pete Romulus, din Regimentul 5 artilerie antiaeriana. Avind misiunea
sa sprijine cu un tun o subunitate din Regimentul 11 calgrasi care bara
soseaua Sofronea Arad, capitanul Pete Romulus impreunA cu servantii
tunului, an intirziat timp de case ore inaintarea inamicului pe aceastA,
directie. Descoperind cinci tancuri fasciste insotite de infanterie In marginea
de vest a satului Sofronea, capitanul Pete, care inlocuise ochitorul tunului,
dupg un duel aprig cu tunurile fasciste, a distrus patru tancuri i un cami on.
Dup5, schimbarea de pozitie a tunului, capitanul Pete a descoperit alte
patru tancuri fasciste oprite in fata unei baricade. Impreung, on tunarii
sal a deschis focul i asupra noilor tancuri reusind sa distrug6 trei din ele.
1 Arhiva M.St.M. Participarea colilor militare in operatiuni, p. 79.
www.dacoromanica.ro
232 ION LEONIDA g
In lupta grea si inegala rind pe rind servantii tunului au cazut raniti

sau morti, 'Ana and in cele din urma proiectilul unui aruncator greu
fascist loveste in p1M tunul ranind gray pe bravul capitan Pete Romulus
care in drum spre spital a incetat din viata 1.
Alaturi de capitanul Pete a cazut in lupta elevul voluntar Iovanas
in virsta de 15 ani. Plecat de la Curtici la .Arad, pentru a se inscrie in
clasa V-a de liceu, tina'rul elev a aflat la inapoiere spre comuna sa natal
ca aceasta a fost ocupata de fascisti. Dornic de a contribui la eliberarea
comunei sale in care ramasesera mama cu doua surori, elevul Iovanas
s-a prezentat la capitanul Pete si s-a oferit sa lupte voluntar ca servant
la tunul pe care acesta 11 comanda. Primit pentru a completa rindurile
ra'rite ale servantilor, tinalrul voluntar a luptat cu eroism dar in timpul
luptelor aprige intre tunul romin $i tancurile si infanteria fascists a fost
gray. snit. Transportat la spitalul din Lipova el a incetat din viata ;
ulterior elevul Iovanas a fost inmormintat In comuna sa natala pentru
a carei eliberare si-a sacrificat viata.
Elena Chirita, fosta* femeie de serviciu la un spital de zona interioara,
a plecat ca voluntary sanitary la Batalionul 1 din Regimentul 96 infanterie.
In luptele grele pe care aceasta unitate le-a dus pentru apararea defileului
Muresului, Elena Chirita Infruntind permanent moartea, a stat in linia
Intii, a adunat ranitii carora sub focul inamic le-a dat ajutoarele de urgenta
sanitary. Voluntara Elena Chirita nu si-a parasit unitatea cu care a luat
parte la toate luptele decit in orasul Budapesta uncle, la datorie in linia
tali, a fost 'Anita mortal.
In luptele de strada din satul Ghioroc, elevul sergent Bobei Than
s-a apropiat la citiva metri de o mitraliera fascista, pe care a distrus-o
cu grenada luind si trei prizonieri. Desi in aceste lupte a fost ranit, el a
refuzat evacuarea si a continuat lupta alAturi de toyarasii din plutonul sau.
In fata plutonului din care facea parte sergentul Bobei, cazut la datorie
numai dupa o or5, de lupta, au fost gasiti pe teren 63 de fascisti morti 2.
Elevul sergent Dobritoiu Than a contribuit la zadarnicirea unui
atac inamic de In nord de Minis. Cu focul mitralierei sale, el a nimicit
servantii unui tun antitanc fascist scotindu-1 astfel din lupta. Raminind
pe pozitie pentru a 1mpiedica pe inamic sa incercuiasca compania din care
facea parte, a cazut in lupta lovit de un proiectil de aruncator de mine 3.
Puscasii $i tunarii Detasamentului Pauli an invatat in focul luptei
sa fie si cercetasi. Dintre cei care au executat incursiuni in liniile inamicului
s-a distins elevul sergent MIAMI Alexandru. In toate cele cinci incursiuni
pe care le-a executat elevul sergent Babalau si-a dus cu surces misiunea
la indeplinire capturind noug prizonieri si 4 mitraliere. In timpul celei
de-a cincea misiuni a fost gray snit. Cu toate acestea, viteazul elev ser-
gent Babalau Alexandru n-a renuntat la ducerea pins la capat a misiunii pri-
mite. Printr-un efort supraomenesc de care cei doi fascisti capturati nu-si
dAdeau seama din cauza intunericului acestia an fost adusi pins
1 Arhiva M.F.A., dos. D.C.F.A., nr. 93.
2 Arhiva M.F.A. Dir. Personalului, bir. subofiteri, dos. 149, 1945/46, p. 203.
3 1 bidem.
www.dacoromanica.ro
9 LUPTA DE LA PAULI$ 233
in liniile proprii. Ajunsi In fata comandamentului sau cu cei doi fascisti,

elevul sergent Babalau Alexandru a incetat din viata, dupa ce a raportat
de indeplinirea misiunii primite 1.
Fiind comandantul unui tun antitanc, elevul sergent Predicg Marin
a distrus prin focul piesei pe care o comanda, doua tancuri i trei mitraliere
fasciste. In toiul luptelor grele care an urmat, elevul sergent Predica a
brat comanda unei grupe de puscasi si prin lupte corp la corp, cu grenada
si baioneta, a participat la respingerea atacului dusman. In luptele
duse la nord de Mini neinfricatul elev sergent a cazut lovit de un
proiectil inamic 2.
Dupa ce in ziva de 14 septembrie respinsese toate atacurile fasciste,
in dimineata de 15 septembrie Compania 6 comandatA de capitanul Fatu
Ioan a fost atacata din nou de aproximativ un regiment inamic sprijinit
de 15 tancuri. Cu toata superioritatea zdrobitoare a inamicului, Compania
6 elevi, ca si in ziva precedentl nu a cedat nici un pas. Pgtrunzind cu o
parte din forte pe la flancul drept al companiei, fascistii o amenintau cu
incercuirea. Sezisind pericolul, capitanul Yalu Ioan, cu grenada i pisto-
letul in mina, s-a napustit in fruntea rezervei companiei sale asupra inva-
datorilor. In invalmkala aprigei lupte, o grenadg, inamica, a explodat
in fata comandantului Companiei 6 elevi. Capitanul Fatu Ioan a cazut la
datorie in fruntea companiei sale imbarbAtindu-si elevii In luptl. Jertfa
lui nu a fost zadarnica. Indirjiti de pierderea comandantului, toti elevii
din companie an trecut la contraatac i an respins pe inamic. In urma
acestor lupte in fata Companiei 6 elevi an fost gAsiti 367 fascisti morti
i 13 tancuri distruse ; an fost luati 58 de prizonieri.
Aa an luptat militarii romini alaturi de cei sovietici tot timpul
cit an actionat in razboiul antifascist. Insufletiti de cauza eliberarii de
sub jugul fascist si a asigurarii independentei nationale, ostaii au vazut
In razboiul antifascist un razboi drept, eliberator. Faptele de vitejie i
eroism avirite de militarii romini in razboiul antihitlerist fi au izvorul
in justetea cauzei pentru care luptau, cauza eliberarii poporului. Este
meritul istoric al Partidului Comunist Romin faptul ca intreaga
Armatl Roming a trecut de partea poporului si a pornit la lupta dreapta
pentru doborirea fascismului si zdrobirea Germaniei hitleriste. In aceasta
lupt6 soldatii si ofiterii erau Insufletiti de cuvintul luminos al Partidului :
Intregul popor romili inconjoarA, cu dragoste lupta voastra piing de
elan si jertfa, caci lupta voastra este lupta intregului popor pOrtru libertate,
independent./ si o via mai bung" 3.
Sub conducerea Partidului, raspunzind chemgrii Totul pentru
front, totul pentru victorie !", oamenii muncii nu an precupctit nici un
efort pentru aprovizionarea frontului cu tot ce era necesar obtinerii victories.
1 Arh. M.F.A. Dir. Personalului, bir. subofiteri, dos. nr. 149 bis., vol. 5, din 1945/46, p. 203.
2 Ibidem.
8 Romtnia libera din 4 sept. 1944.
www.dacoromanica.ro
234 ION LEONIDA 10
In felul acesta in unire cuintregul popor muncitor luptele duse de armata

noastrg Impotriva hitlerismului erau o continuare a luptelor de veacuri
duse de poporul romin pentru independents nationalA kIi dreptate
socials.
rEPOWIECRIA 311143 OA H3 AHTHFHTJIEPOBCHOn

BOnHiza
BOR B 113YJIIIIIIE
HPATHOE- C0,11EPHCAHHE
Her lumen, pymbnrcHoro Hapoga H apmrm K rHT.geposcralm soficKam

nporurnacr, eme BO spemeHa npH6LITHR onIX soricH Ha TepprtTopHro Pymbnirm
oceHmo 1940 r. 14 o6ocTpHaact, Houle TOTIO, Han PyMbIn1411 6rana BrInnyTa B
aruncoseTcnylo sothry nog gameHmem soemio-cpannicTcHoft grutTaTypm, rlog-
geparmsaemoil moHapxgeti 14 6yp myasHo-nometungIMMIll nap T1411M14.
HecmoTpH Ha THmeabre yCnoBHH, B HoTopmx sumer, nogno.ilbHan
6opL6a, H Ha /neCTOICKii Teppop, HoTopomy nogsepraaacb, PymbnicHaa
HommyrulcultrecHaH napTHH 6bt.na ermucTsetwoti napTHeii,HoTopaH 6opogacb
11p0T1113 soermo-ciranmeTcHok gkuvraTypia, sa sktxog PyME1111414 143 anTricoseT-
CHOR BOHM, as Hal/Harms cbamocTos C ee TeppuTopxo H as yeTaHomilerure
getieTHwre.ramoli gemoHpaTHgecHoii anacTx.
Ho6e)a HoopymeHHoro BOCCT01114n 23 asrycTa 1944 r., JIBI4131110FICH
peayaLTaTom 6optAra Hapogrro-naTpnonatrecHrix cra.11, pyHosogHmmx Hommy-
HricTxtzecHoft napTHeil B yeROEHRX coHpyum.reamuilx ygapoH, HaHOCHMbIX
OCB060)414TEJIbH014 COBeTCHOR ApInner1 cflaumwrcHoil apmon .FIBI4J1aCL IICTO-
pulleC1114M 110B0pOTOM B 1141431414 H nCT013141/1 pymmicHoro Hapoga.
23 asrycTa 1944 r. pymEmcHlitt Hapog H ero apmrm scTyruum B cnpa-
segmrsyro pesogionnormyro sally. B 0T0ii softHe cTpennemin Tex, HTo Ewe-
sa.a Ha diporxTe, cosnagaam co cTpennem4HmH HapogmAx mace Pymbmmt.
Cnpasegammiti xapaxTep omit ocso6ogriTeaLHoti BOi311.1 nopomm maccomA
repoxIaM B pngax apmmr H pymmicHero Hapo)a. 06opormTenr,Hme 6orr,
HoTopme se.nricr. pyMIAHCIIIIMII HoPicHamH c 13-17 ceHTH6pFt 1944 r. B gomnie
perm Mypem B TecHom s3ammogerAcTsm4 C tracTstmH CoseTcHok Apmpin,
cocTamum omni 143 CJI0BIILIX 0111430TIOB aturmpaumwrcHoti sotima.
OneparummH B goarme perm Mypem npommannt maTagan nosepHyTb
o6opolly I PymmHcHoft Apmmi c cesepa perm Mypem n IV Pymmilacort
Apmmi c TpaHcHabsaHcHoro naocHoropr.H. PymEnrcime Bottom oTpHga
risyanin C nomonlmo COBeTCRIIX IlacTeft 57 apmeVicHoro Ropnyca, HoTopme
nexogrthim mapmem BCTynnall B 60, npHiAgn Ha nomomb pymbmcmim
RaCTBM, oHasamt ynopHoe conponmneHHe s pal one Humana 14 He go-
IlyMIJIYI lipOTJIB1114140 B ik0J11411y peRn Mypem.
www.dacoromanica.ro
11 LUPTA DE LA PAULI$ 235
Ha mnorognc.lienmax no)nHroB, cosepinennmx 6otigam.m x rpantgan-

cHom nacenennem, ynommiaem 110ABItIrg Eararraita IleTe Pomplyca II 15-
.rieTnero ionouni-go6poaoabga FL:mai-mina Bnpgnuma B 60SIX B patione ApaA,
cannTapicx E.rienbi Rnpnna, nannTana 'Tau Hoana n cep nianToa Ea 6anay
Aaexcangpa, Ao6ponotiy Floana, Hpemma Mapinia B 605IX B pa tone
Ilayiniuta.
UN APISODE HEROTQUE DE LA GUERRE ANTINAZIE

LE COMBAT DE PAULIS
La haine du peuple roumain et de Parra& roumaine contre les

troupes hitleriennes s'etait manifest& des Parrivee de celles-ci en Rou-
manie, au tours de l'automne 1940, et n'a fait que s'accentuer lorsque
la dictature militaire fasciste out, avec le contours de la monarchie
et des partis bourgeois-agrariens, jete le pays dans la guerre criminelle
antisovietique.
En depit de toutes les difficult& de la lutte illegale et de la cruelle
terreur dechainee contre lui, le Parti Communiste Roumain fut le seul
parti qui lutta contre la dictature militaire et fasciste, pour la sortie de la
Roumanie de la guerre antisovietique, l'expulsion des fascistes et l'instau-
ration d'un pouvoir vraiment democratique.
La victoire de l'insurrection armee du 23 Aotit 1944, remportee
par les forces populaires patriotiques sous la direction du Parti Commu-
niste Roumain, dans les conditions creees par les defaites ecrasantes infli-
gees aux armees fascistes par Pam& sovietique liberatrice, marqua un
tournant decisif de l'existence et de l'histoire du peuple roumain.
Le 23 Autit 1944, le peuple et Parra& roumains ont engage une guerre
juste, revolutionnaire. Dans cette guerre, les aspirations des combattants
du front etaient les memes que cellos des masses populaires de Parriere.
Le caractere juste, de liberation, de cette guerre engendra un heroisme
de masse dans les rangs de Parra& et du peuple roumains. Les combats
defensifs livres du 13 au 17 septembre 1944, dans la valle,e du Mures,
par les troupes roumaines, en collaboration avec des unites de Farm&
sovietique, soot un glorieux episode de la guerre antinazie.
L'action, declenchee par l'ennemi dans la -milk du Mures, avait
pour objet de tourner les defenses de la Ire Armee roumaine, au Nord
du Mures, et de la 4e Armee roumaine, sur le plateau de la Transylvanie.
Les troupes roumaines du Detachement PAulis, appuyees d'unites du
57e Corps d'Armee sovietique qui s'abattirent de leur marche pour s'engager
www.dacoromanica.ro
236 ION LEONIDA 12
dans la bataille aux cotes des unites roumaines, opposerent une resis-
tance acharnee dans la region de Pauli, empechant l'ennemi de penetrer
dans le defile du Mure.
Parmi les nombreux faits d'armes accomplis par les troupes et la
population civile, l'auteur de l'article cite ceux du capitaine Pete Romulus
et d'un jeune eleve, volontaire de 15 ans, Iov Ana's Virgil, dans la region
d'Arad, ainsi que ceux de l'infilmiere volontaire Elena Chirita, du capi-
taine ntu Joan et des eleves-sergents BAb6l'au Alexandru, Dobritoiu
Ioan et Predieg Marin, an cours du combat de Pau li.
www.dacoromanica.ro
SCHEMA
cu
LUF'fELE CE APARARE ALE 0ETA5AMENTULLII PAULi (14-19.09.1944)
p.
(15.09) 1-2 8 1 (6'4709) 0.'
1_28.1
dal ntigura
(19 09) 479
20 Tc
(14 OS) ^J IYI
51:4,.
Cia 15.09
(14 09)
C p.1
140t; Cv via .+71 /Yolk
171 81196 i
\\
Cp. 41, ,Vf. Panduo
e
(14 09)
=.0===3 Ghtoroc A
C .2 'Ye Ciodo.:27,do
(16.09) Jd
42tnbatent PI 4
8.1/J6
Yf Voro,u
"0'372
(14 09) 0 yzegz7,
Mont? 1.131(17.09)
I Cla
r2 B
N oo Riuhs
Cp.6
N 0365 "4i2
11,0
N a
N .. Lpp
21/4.,,
'---
C5 Borat;i;
a
.9.1 (19.09)
DTS.PiuLi6
#0,
50.5880F RZ IMF RADHA
14-19 09.
OM 61 A.G.e 61/R.96 I
Pu.n. R.9314 1 Piot R.38 A
LipoVa
I
5
4 Neudorf
( a32/5
I
0.8.1 AS SEmnf C0/YVE7Y7/0/YAIF
410".41 /R111.7 irtiMINE

ge^".. TRW,* Soria-7/CE
Ait== 17 /t1/1) OFE/1.5/VC rA3CISTE
Cheont
.00
:0.1/44,900
go. Th
93 7i, Km 0 2 3 4 Km
o
I Cm z1 Km
www.dacoromanica.ro
j Padure. Chestni
ROLUL COMITETELOR TARANESTI
IN FAURIREA ALIANTEI
DINTRE CLASA MUNCITOARE $I TARANIME,
SUB CONDUCEREA PARTIDULUI COMUNIST ROMIN
DE
T. UDREA
Marxism-leninismul a subliniat marele potential revolutionar al

taranimii, a subliniat necesitatea i posibilitatea atragerii maselor taraneti
in lupta revolutionary condusa de clasa muncitoare in frunte eu partidul ei.
Faurirea aliantei proletariatului en taranimea este posibila numai
data exists un puternic partid marxist-leninist al clasei muncitoare.
In conditiile regimului burghez sau burghezo-moieresc, nazuintele revolu-
tionare ale taranimii pot fi speculate de burghezie, de partidele reactionare
diversioniste care, cu ajutorul promisiunilor demagogice, se straduiesc sa
atraga taranimea pe drumul sprijinirii vechii puteri a claselor exploatatoare.
Taranii remarca Lenin la eel de-al III-lea congres al P.M. S.D.R.
isi dau seama in mod desluit de ceea ce trebuie, dar nu tiu sa fats legatura
intre dezideratele i revendicarile for i orinduirea politica generall. De
aceea ei pot fi inelati foarte uor de excrocii politici care muta centrul
de greutate al problemei de la prefacerile politice, In imbunatatirile"
economice care de fapt nu sint realizabile fara prefaceri politice" 1.
Partidul Comunist Romin, desfasurind o urima munel politica i
organizatorica in rindurile taranimii, a izolat partidele burghezo- mosiereti
i pe social-democratii de dreapta de marele taraneti, a asigurat atragerea
taranimii la lupta pentru transformarea revolutionary a vechii orinduiri
politice a tarii in alianta ffi sub conducerea proletariatului, pentru instau-
rarea puterii populare.
Dnvoltind in mod multilateral invatatura marxista, Lenin a elaborat
not teze cu privire la etapele luptei partidelor proletare in vederea inchegarii
1 V. I. Lenin, Opere, vol. VIII, Bucureti, E.S.P.L.P., 1953, p. 397.
www.dacoromanica.ro
238 T. UDREA 2
aliantei clasei muncitoare cu Vargnimea, totodatl el a indicat i formele

concrete, organizatorice, capabile sa, uneasca lupta revolutionary a maselor
tAraneti cu cea a clasei muncitoare sub conducerea acesteia. Lenin a
ar6tat ca prin crearea comitetelor tgegneti revolutionare partidul proletar
obtine posibilitatea de a introduce maximum de contiintl politicI in
aceasta, micare" 1 a OrAnimii, de a stimula i organiza initiativa revolu-
tionar5, a maselor taraneti, i de a le ridica la nivelul actiunii revolutionare
a proletariatului. Experienta celor trei revolutii ruse, ca i experienta
mirkii revolutionare internationale, a confirmat justetea acestor indicatii
leniniste. In prima etapa, a revolutiei populare, in perioada luptei pentru
fasturnarea guvernelor cu majoritate reactionary i pentru instaurarea
unui guvern de dictaturA a proletariatului i tgr6nimii, comitetele targ-
neti, organizate i conduse de Partidul Comunist Romin, an jucat
un rol deosebit de important in ballia dus'a de proletariat pentru citigarea
aliatului principal tarAnimea.
Inca din timpul ilegalitatii, aplicind in mod creator invAtAtura
marxist-leninistg la conditiile Orli noastre, Partidul Comunist din Rominia
si -a pus ca sarcinI organizarea i conducerea comitetelor farAneti 2.
0 atentie deosebita pentru flurirea aliantei proletariatului i tArgnimii a
fost acordath de Congresul al V-lea al P.C.R., care a clarificat perspectivele,
etapele i fortele motrice ale revoltitiei din Rominia i a determinat o cotiturA,
radicals in directia int6ririi i imbungtgtirii muncii de partid. Forma
fundamental6 a desfaur5,rii micgrii tAraneti qi a conducerii ei se
aratg in hotarirea C.C. al P.C.R. din octombrie 1932 trebuie sa fie comi-
tetele t6r6neti, la crearea c'arora trebuie sg, ne conducem dupg, directivele
Congresului al V-lea al Partidului"3. Pe linia indicata de Congresul al V-lea,
Partidul a organizat comitete tgrgneti care an jucat un rol important in
actiunile revolutionare tArg,neti conduse de partid (ca de pild1 in
actiunile din V-alea Ghimeului din 1934).
*
Eliberarea Orli de sub jugul fascist, prin insurectia victorioasa de la
23 August 1944, organizata i condusA de Partid in conditiile inainta'rii
victorioase a Armatei Sovietice eliberatoare, a marcat o cotiturl in
domeniul luptei pentru alianta cu Orgnimea, a creat largi posibilitati
pentru infiintarea i activitatea comitetelor OrIneti.
Dupg 23 August 1944, in lupta pentru putere, Partidul Comunist
a aplicat invdtamintele Congresului al V-lea, potrivit carora Rominia
se afla in fata desilviririi revolutiei burghezo-democratice, care trebuia
sg, pregateascg trecerea rapidA, neintreruptg, la revolutia socialistl. Prima
etapA a revolutiei populare a avut un caracter agrar, antifeudal, anti -
imperialist.
Trebuie subliniat ca alaturi de formatiunile de lupta patrioticl i
de unitgtile militare Vafanimea i-a dat contributia sa la victoria insurectiei
1 V. I. Lenin, Despre aliarda dintre clasa muncitoare si fardnime, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p.188.
2 Documente din istoria P.C.R., 1923 1928, Bucureti, E.S.P.L.P., 1953, p. 576,
582 583, 585 i 617.
8 Ib idem, 1929-1933, Bucureti, E.S.P.L.P., 1955, p. 535.
www.dacoromanica.ro
3 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE $1 TARANIME 239
populare. La chemarea comunitilor, populatia din numeroase comune

a sprijinit formatiunile patriotice organizate de P.C.R. in dezarmarea
unitItilor hitleriste aflate in localitItile respective i a colaborat cu unit6tile
militare roman, in actiunea de izgonire a rImgitelor armatelor hitleriste.
Cii prilejul dezarmArii trupelor hitleriste, intreaga populatie din satele
Dragalina, Lahovari, Karculeti i altele an cerut arme i au colaborat
cu armata 1.
In Valea Prahovei 2, in actiunea de respingere a trupelor hitleriste
din zona Turnu-Severin Virciorova 3, la granita de vest a tariff 4_, numeroi
rani muncitori particip6 la actiunea de respingere a atacurilor trupelor
fasciste fie direct cu arma in mina, fie indeplinind sarcina de cglauze,
agenti de leggturg, conductori ai atelajelor trenurilor regimentare, bran-
cardieri etc.
Singe le varsat in comun de muncitorimea de la rap i de Ora-
nimea muncitoare care participau sub conducerea P.C.R. la insurectia
popularl a contribuit la faurirea, in. conditiile create de eliberarea Orli
noastre de sub jugul fascist, a aliantei revolutionare de luptg, dintre clasa
muncitoare i tgranimea muncitoare.
In sAptaminile ce au urmat imediat dupe victoria insurectiei populare,
sarcina cea mai arzgtoare care statea in fata clasei muncitoare i a
intregului popor era participarea la rgzboiul antifascist i eliberarea
intregului teritoriu national de sub stapinirea hitleriste i horthystA,
nimicirea resturilor organizatiilor fasciste din tug, i defascizarea apara-
tului de stat.
In apelul lansat la 28 august 1944, C. C. al P.C.R. arAta cg, resturile
organizatiilor fasciste, agenturi ale hitlerismului, rarnaitele teroriste
ale Ggrzii de Fier sint astazi principalul duman intern amenintind din
spate armata tarii, guvernul, fortele patriotice i inski existenta poporului
roman" 5. Muncitorii i tgranii erau chemati s'a participe la lupta impotriva
elementelor fasciste in cadrul organizatiilor de luptl proprii.
Tinind seama ca in aceastg perioadA lupta revolutionarg a oamenilor
muncii de la raw *i de la sate se dezvolta nemijlocit din lupta antifascist,
*i ca in acel moment aveau o important, primordial, sarcinile legate de
lupta impotriva hitlerismului, pentru eliberarea intregului teritoriu al
tarii, tinind seama de necesitatea de a dezvolta rapid acele forme de orga-
nizare care erau cele mai accesibile maselor tgraneti i cele mai indicate
pentru atragerea acestor mase la actiunile revolutionare conduse de prole-
tariat, Partidul Comunist Romin i-a indreptat eforturile spre organizarea
de comitete taraneti sub forma comitetelor patriotice antifasciste.
1 Luptlitorul, organ al jude1enei Ilfov P.C.R., din 6 septembrie 1944, p. 4.

2 C. Apetri, Unele aspecte ale participarii armatei8romine la insureclia populara din august
1044, Ed. M.F.A., 1955, p. 96.
8 Buletinul olicial al jud. Mehedinti din 1-15 octombrie 1944, p. 1.
4 Patriotul, 2 octombrie 1944, p. 1 ; Vestul, 15 octombrie 1944, p. 4.
8 Romlnia libera, 30 august 1944, p. 1.
www.dacoromanica.ro
240 T. UDREA 4
Formarea comitetelor taranesti era stimulate de avintul actiunii

de organizare a clasei muncitoare in comitete de fabric*/ i sindicate 1.
Comitetele taranesti activau ca organizatii locale ale Uniunii Patriotilor,
orga,nizatie de mass condusa de Partidul Comunist Romin care avea ca
sarcin'a central' mobilizarea unor paturi cit mai largi ale poporului
nostru la lupta impotriva fascismului.
Comitetele taranesti actionau ca reprezentante ale tuturor taranilor,
inclusiv ai celor care nu erau incadrati in mod formal intr-o organizatie
democratic' (Uniunea Patriotilor, Frontul Plugarilor etc.). Caracterul larg
democratic al comitetelor taranesti era determinat de insusi modul for de
organizare, de alegerea for de catre intreaga obste a satului.
Acolo unde nu existau conditii pentru formarea imediatA de comitete
taranesti, pe baa, de alegeri, muncitorii comunisti sau simpatizanti care
activau la sate au stabilit la inceput legaturi organizatorice de la om la
om sau au creat din rindurile elementelor mai inaintate politiceste comi-
tete de initiative sau de actiune. Sarcina for era de a pregati alegerea
comitetelor taranesti.
Printre primele comitete taranesti organizate in regiunea Bucuresti,
este cel constituit in comuna Valea Rusului (Ilfov). Modul in care ia
fiinta este tipic pentru majoritatea organizatiilor de acest gen. in comuna
an sosit doi muncitori trimisi de organizatia de partid din orasul de rese-
dinta a judetului (in cazul de fats Bucuresti). Yn cuvintari insufletite munci-
torii au aratat atenilor insemnAtatea actului de la 23 August 1944, si
necesitatea ca taeanimea a se organizeze in vederea obtinerii revendica-
rilor sale. Adunarea obsteasca a comunei a ales din rindurile sale un comitet
de 15 persoane. In motiunea votat'd s-a hotarit s'a se dud, lupta pentru
stirpirea legionarismului si rinduielilor fasciste, pentru sprijinirea fron-
tului antihitlerist. Comitetul ales adera la Uniunea Patriotilor 2. Intr -o
corespondent6 aparuta, la inceputul lunii septembrie 1944, in organul de
press al judetenei P.C.R. Ilfov, privind gruparea taranimii ialomitene
in comitete de lupta, patriotic', se arata c ea se produce intr-un ritm viu
i insufletit". Urmind chemarile partidului, Grupurile (de initiative tara-
nesti T.U.) se prezint'd la comitetele locale (P.C.R T.U.) i cer a fie
inscrise de indat'a. Toti slut plini de avint in majoritatea comunelor
din Ialomita s-au constituit si continua constituirea de comitete pa-
triotice" 3.
Yn vederea mobilizarii fortelor populare la infaptuirea sarcinilor
antifasciste imediate ale revolutiei, Partidul Comunist Romin a luat initia-
tiva infiintkii la 6 septembrie 1944 a Grupului patriotic antihitlerist4
1 In numarul din 22 septembrie 1944 ziarul Sctnleia facea, In legatura cu aceasta, urmatoarea
apreciere : Cum trebuie fgurite aceste organe de lupta, tAranimea poate si trebuie s ia pilda
de la muncitorii din orase, care Intotdeauna au stat In fruntea luptei poporului romtn. Ei si-au
creat comitete de fabrics si sindicat...
La sate trebuie create comitete taranesti de lupta patriotica. . . comitetele taranesti de
lupta trebuie sa reprezinte si sii apere interesele tuturor taranilor, afar' de cei care au asuprit,
umilit, batjocorit si jefuit tar'animea".
2 Luptdtorul, 10 septembrie 1944, p. 3.
3 Ibidem, 6 septembrie 1944, p. 4.
4 Ibidem, 10 septembrie, 1944, p. 3.
www.dacoromanica.ro
5 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE $I TARANIME 241
In care an intrat Partidul Comunist Romin, Partidul social-democrat,

Uniunea Patriotilor, Frontul Plugarilor i Partidul socialist-taranesc 1.
A doua zi dupa constituirea Grupului patriotic antihitlerist, C. C.
al P.C.R. adreseaza un apel taranimii prin care aceasta este chemata
sa sprijine cu toate fortele razboiul impotriva hitlerismului i actiunea de
zdrobire a legionarilor, unelte ale Germaniei hitleriste.
Porniti imediat lupta contra bestiilor legionare vinovate impreun5,
cu Hitler si Antonescu de moartea copiilor i fratilor nostri si de jefuirea
voastra. Mergeti se arata in apel cu inima plina la munca cimpului,
ingrijiti vitele voastre. 0 data cu nimicirea totall a nemtilor, hitleristilor
si a grofilor unguri fascisti se va realiza bung, starea pentru taranime" 2.
Dar, se arata in acelasi apel, Razboiul nu s-a sfirsit. Sa luptam deci
pentru a-1 termina eft mai repede. Numai pornind la lupta alaturi de Aliati
contra nemtilor vom putea cistiga o pace dreapta i durabila. SA' luptam
pentru o Rom'inie libera i democrats" 3.
Pe linia indicata de Comitetul Central al Partidului organizatia jude-
teana a P.C.R. Ilfov adreseaza taranilor o chemare care arata ca in acea
perioada sarcina principals era lupta impotriva hitleristilor si a slugilor
for fasciste, explica importanta ce o avea pentru participarea taranimii la
aceasta sarcina, organizarea ei in comitete tara'nesti.
/7 RIzletiti fiecare pe la casele noastre spune apelul nu vom
putea rapune pe dusman. Numai uniti cot la cot vom izbuti sa doborim
fiara hitlerista i ticaloasele ei slugi" 4.
De aceea apelul recomanda In Pontinuare taranilor : Adunati-va
tot satul i alegeti dintre voi pe cei mai vrednici, pe cei mai cinstiti, pe
cei cu mai multa dragoste de popor. Aceia sa fie comitetul vostru patriotic.
Nici un sat far5, comitet patriotic sates. Uniti-va cu totii in jurul acestor
comitete patriotice Iji porniti fara Intirziere la lupta" 5.
Ca sarcini de lupt5, imediata ale comitetelor alese apelul recomanda
alungarea legionarilor i antonescienilor de la, conducerea satelor (nici
un legionar, nici o coada de topor sa nu ramina In fruntea satelor") ti
alegerea democratica a unor not primari, confiscarea paminturilor movie-
rilor hitleristi fugiti i darea for in folosinta taranilor saraci.
Ref erindu-se la necesitatea aliantei dintre clasa muncitoare oi tara-
nime, apelul adresat taranimii ilfovene spun ea : In lupta voastra nu sinteti
singuri. Muncitorimea din Capita15, va dg, un puternic sprijin pentru largirea
libertatilor democratice, pentru un trai mai bun. Ea are aceleasi interese
ca 1i voi i lupta alaturi de voi" 6.
Pupa publicarea acestui apel, membrii de partid din judeteana
P.C.R. Ilfov, care actionau In Uniunea Patriotilor, intensifica, actin-
1 Despre constituirea si importanta Grupului Patriotic Antihitlerist, vezi : V. Liveanu,

studiul aparut In acest numar al revistei, p. 87 i urm.
2 Luplatorul, 8 septembrie 1944, p. 1.
8 Ibidem.
5 Ibidem.
5 Ibidem.
13. 0. 3215 www.dacoromanica.ro

242 T. LTDREA 6
nea de organizare a taranimii din acest judet in comitete taranesti

patriotice.
La 17 septembrie se constituie un comitet patriotic de initiative in
comuna Domnesti 1.
Sub indrumarea organelor de partid din jud. Ilfov in cursul lunii
septembrie 1944, adungrile obstesti aleg in cadrul Uniunii Patriotilor
comitete targnesti patriotice in comunele Colibas, Chitila, Rudeni, Catani 2,
Frasinet, Soldanul :ii an alte comune 3, precum i o sectiune a Uniunii
Patriotilor, condusa de un comitet in care au intrat muncitori agricoli
din comuna Curcani 4.
La 18 septembrie 1944, potrivit directivelor C. C. al P.C.R. in
problema fauririi aliantei clasei muncitoare cu tdranimea5, organizatia
judeteana P.C.R. Constanta publics i raspindeste un apel calre tarani
prin care acestia erau chemati ss sprijine lupta pentru ducerea pin' la.
capat a razboiului impotriva hitlerismului i impotriva agentilor sai in
Romania, legionaro-fascistii.
Precizind ca sarcina comitetelor taranesti era de a activa pe linia
antrearii taranimii la lupta revolutionary comuna impreuna cu muncitorii,
apelul spunea : Locul tuturor taranilor este in comitete satesti pentru
stringerea findurilor, pentru 1 gmurirea scopului luptei noastre, pentru o
viata, mai bung, pentru o Rominie a muncitori/or si taranilor, liberg gi
independents" 6.
Pin/ la sfirsitul lunii septembrie, in urma alegerilor la care participa
adunarile obstesti din comunele respective, s-au constituit, cu sprijinul
direct al activisthor de partid comitete taranesti patriotice la Tuzla,
Cumpana, Negru-Vodg si in alto comune 7.
Organizarea taranimii In comitete taranesti patriotice Inregistreaza
Inca In cursul lunii septembrie succese i In restul Orli.
to Hunedoara, sub indrumarea organelor de partid locale, se
constituie in numeroase localitati comitete gi grupuri patriotice taranesti a
In aceasta perioadg, se aleg comitete targnesti in comunele Gildau 62
Sapunaril gi CoserenillIalomita, St anesti, Balanesti, Mereni, Calugg-
1 Romtnia libera, 25 septembrie 1944, p. 8.

2 Ibidem, p. 7.
8 Ibidem, 1 octombrie 1944, p. 5 ; cu privire la organizarea de comitete taranesti patrio-
tice In Ilfov 5i Ialomita, vezi Lupteitorul din 16 septembrie 1944, p. 3 si 4, din 8 septembrie,
p. 3, din 21 septembrie 1944, p. 3 $i 22 septembrie 1944, p. 1.
4 Luplatorul, 10 septembrie 1944, p. 3.
5 Din lupta P.C.R. pentru Inchegarea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare
In hdleilta pentru reforma agrard din 1944 -1945, Studii i referate monogra lice, vol. I, Bucu,resti,
E.S.P.L.P., 1955, p. 23.
6 Cuget libel, organ P.C.R. Constanta, 18 septembrie 1944, p. 2.
7 Din lupta P.C.R.. . . , vol. citat, p. 25.
8 Arhiva centralii a Institutului de istorie a Partidului de pe IMO. C.C. al P.M.R.
(A.C.I.P.), Fond. I, dos. nr. 10, f. 115.
9 Scinteia, 30 septembrie 1944, p. 4.
1 Ibidetn, 4 octombrie 1944, p. 1.
11 Ibidem, 5 octombrie 1944, p. 4.
www.dacoromanica.ro
7 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE SI TARANIME 213
reni 1, Bglteni 2 si Ggesti-Dimbovita 3, Budeni 4 i Putinei-Vlasca 5,

Ratesti, Recea, Mosoaia, Budeasa-Arges 61 Ciumesti-Muscel i altele 7.
Pe linia stability de Partidul Comunist din Rominia, sarcinile pe care
si le puneau comitetele taranesti in aceastg perioadg erau legate in principal
de mobilizarea tgrgnimii la actiunea de sprijinire a efortului de rgzboi
antihitlerist, pentru combaterea resturilor organizatiilor fasciste legio-
nare si a elementelor fasciste din aparatul de stat 8.
Comitetele tgrgnesti, indrumate de Partid, inabing lupta pentru spri-
jinirea rgzboiului antihitlerist cu lupta pentru unele revendiegri imediate
ale taranimii.
in acele conditii in care pa'turile exploatatoare de la sate In timpul
razboiului antisovietic acumulasera insemnate eistiguri, masele de bazg,
ale tgrgnimii considerau echitabil, ca o masurg reparatorie, ca pgturile
avute sa suporte o parte mai insemnata din sarcinile economice legate de
razboiul antihitlerist.
Yn timpul dictaturli antonesciene, pgturile exploatatoare impuseserg
taranimii muncitoare, cu sprijinul autoritatilor fasciste, conditii de aren-
dare si de luare in dijmg a pgmintului mai grele ca in trecut care mergeau
ping la primirea de care proprietar a 2 treimi din recoltg plus o serie de
obligatii adiacente ce grevau mult gospodgria tgranului dijma sau aren-
dator si care in esentg erau ramasite ale modului de exploatare feudalg.
Tot cu sprijinul autoritatilor, boggtasii satelor isi insusiserg o parte
din sumele datorate I.O.V.R.-itilor si familiilor mobilizatilor sau acapa-
raserg parti din islazul comunal destinat sa fie folosit de intregul sat. Tgra-
nimea organizatg in comitete targneti, avind sprijinul echipelor muncito-
resti ce activau la sate, In spiritul directivelor C. C. al P.C.R., Inscrie ca
puncte ale programului de realizari imediate, curmarea tuturor acestor
nedreptgti si trece la lichidarea for pe cale revolutionary.
Fixarea acestui program de actiune se facea de regulg o data cu
constituirea si alegerea comitetului targnesc din comuna respectivg.
Yn aceastg luptg, comitetele taranesti conduse de Partidul Comunist
manifestg Inca de pe acum unele trasaturi de embrioane ale unei not
puteri. De altfel, unele comitete targneti purtau in aceastg, perioadg,
numele ale comitete comunale.
"In exemplu it oferg sarcinile ce si le propunea se le infgptuiaseg
comitetul taranesc din comuna Cocora-Ialomita, in urrna hotgririlor luate
de adunarea obsteascg a satului la 8 octombrie 1944.
Comitetul tgranese Isi fixa ca sarcini : 1) sprijinirea Arrnatei Rosii
si Armatei Romine care luptau infrgtite impotriva armatelor hitleriste ;
2) alungarea administratiei antonesciene din fruntea comunei $i inlocuirea
Scinteia, 29 sept. 1944, p. 2.
4 Ibidem, 28 sept. 1944, p. 3.
5 Rominia liberd, 13 octombrie 1944, p. 6.
8 Despre participarea >aranimii organizate la democratizarea organelor locale ale puterii
de stat, vezi articolul lui T. Necsa, referitor la aceastil tema, publicat In acest numar al revistei.
www.dacoromanica.ro
244 T. UDREA 8
ei cu un comitet de 21 sateni ; 3) contro'lul gestiunii comunale din timpul

fostului primar inlaturat gi obligarea acestuia de a restitui din averea sa
personals sumele sustrase din ajutoarele I.O.V.R. si ale familiilor celor
ce fusesera mobilizati ; 4) desfiintarea impozitelor comunale de jaf $i
inlocuirea for cu un impozit unit proportional cu averea ; 5) folosirea
izlazului aca cum vor satenii ; 6) organizarea forinatiei de lupta patriotica
si inglobarea in ea a tineretului premilitar, incredintindu-i-se acestei
formatii paza comunei ; 7) lupta impotriva sabotorilor.
De asemenea, mai figura un punct general care era formulat astfel :
7/Imputernicim comitetul comunal 1 ales de not sa se ocupe de toate proble-
mele comunale ca administratia i paza comunei, bunul mers al scolii, al
bisericii, al dispensarului, stabilirea invoielilor agricole, precum i cu
toate problemele care pri-vesc imbunatatirea conditiilor de viata ale sate-
nilor" 2.
Hotariri cu continut asemanator iau i alte comitete taranecti din
cimpia Dunarii ca Castra-Nova-Romanati3, Cosereni-Ialo-
cele dine
mita4, Domnesti6 Floresti6-Ilfov etc.
gi
in satele in care comitetele taranecti nu preiau direct conducerea
comunelor ci doar recomanda din sinul for pe noul primar acesta era
insarcinat cu aducerea la indeplinire a hotaririlor luate de comitetul ta-
ranesc. Astfel, in comuna Crevedia-Ilfov, unde comitetul taranesc trecuse
la alegerea noului primar, acesta in calitatea sa de organ de stat da o or-
donanta in care dispune conditiile in care urma sa se faca dijmuirea po-
rumbului din recolta pe anul in curs.
Prin aceasta ordonanta se hotara ca proprietarii de mosii din aceasta
comuna vor da invoitorilor din recolta muncita de invoitori doua
parti, una parte raminind proprietarului" 7.
Prin toate aceste actiuni, comitetele taranecti patriotice au adus o
contributie importanta la mobilizarea maselor taranecti in lupta condusa
de clasa muncitoare ci partidul ei pentru zdrobirea resturilor organiza-
tiilor fasciste din tara, pentru sprijinirea razboiului antihitlerist, pentru
instaurarea unor largi libertati democratice pentru oamenii muncii. im-
binarea actiunii comitetelor taranecti pentru revendicari patriotice, anti-
fasciste generale cu o serie de actiuni pentru revendicari imediate de
ordin economic, administrativ, a inlesnit ridicarea maselor taranecti la
activitatea politics conctienta $i organizata in cadrul revolutiei populare
condusa de partid. Prin intermediul comitetelor taranecti patriotice con-
duse de comunisti, la sate patrundea ci se raspindea in primele saptamini
dung 23 August 1944 cuvintul partidului, care antrena taranimea la
infaptuirea unor transformari istorice radicale in viata poporului nostru.
1 Este vorba de comitetul comunal patriotic, de comitetul taranesc, nu de consiliul comu-
nal, organ local administrativ de stat. In cazul de fatd, comitetul taranesc preia conducerea
comunei.
2 Sctnteia, 14 octombrie 1944, p. 3.
3 Inainte, organ al regionalei P.C.R. Oltenia, 19 octombrie 1944, p. 2.
4 Scinteia, 5 octombrie 1944, p. 4.
6 Rominta libera, 25 septembrie 1944, p. 7.
6 Sctnteia, 4 octombrie 1944, p. 4.
9 Romtnia liberd, 6 octombrie 1944, p. 3.
www.dacoromanica.ro
Spre sfiritul lunii septembrie 1944, avind In vedere situatia creatI

de desfkurarea rapid& a revolutiei populare, Partidul Comunist a chemat
intregul popor la lichidarea complet5, tai definitiv5, a resturilor exploatarii
feudale a targnimii, la -confiscarea i impartina de catre tarani a pamin-
tului moieresc.
Aa cum se argtase inc6 in apelul organizatiei judetene Ilfov a Par-
tidului Comunist, publicat la 16 septembrie 1944, in ziarul Luptatorul",
taranii erau chemati s5, lupte pentru confiscarea pamintului moierilor
legionari. In primul numar legal al organului Comitetului Central al Par-
tidului a fost publicat de asemenea un articol in care se cerea confiscarea
pamintului moierilor care au sprijinit pe Hitler i Antonescul.
Dup5, primele eaptamini de revolutie, in care sarcinile revolutionare
antifeudale au fost limitate la lupta impotriva moierilor care se situaserA
in mod deschis pe pozitiile lasciste, ale legionarilor i antonescienilor,
dezvoltarea procesului revolutionar a pus la ordinea zilei problema rezol-
vsarii depline a sarcinilor revolutionare antifeudale prin lichidarea mo-
ierimii ca clasg. Eliberarea taranimii de sub exploatarea semifeudaI5, a
moierilor ca i infaptuirea celorlalte transforrnari democratice im-
puse de dezvoltarea obiectiv5, a sociefatii romineti se putea asigma
numai prin instaurarea unei puteri populare.
Proiectul de platforms- program al Frontului National-Democratic
propus de catre Comitetul Central al Partidului Comunist Romin, In 26
septembrie 1944, tuturor partidelor i organizatiilor i care indica de
fapt sarcinile esentiale ale viitoarei puteri populare, prevedea realizarea
unor largi prefaceri democratice in toate domeniile vietii economice i
sociale. In problema agrarg, proiectul de platformg prevedea Infaptuirea
unei largi reforme agrare prin exproprierea marii propriet4i de la 50 ha
in sus i impropriefarirea cu acest pamint a taranilor ara pamint sau cu
pamint putin". De asemenea, se mai prevedea procurarea de inventar
agricol pentru taranii Improprietariti pe seama marii proprietdti i a
statului" 2.
Datoriile targnimii catre 135,nci si stat, contractate cu prilejul im-
proprietgririi din 1921 i din conversiunea datoriilor, urmau sa" fie anulate.
Pentru desfkurarea luptei in scopul fauririi aliantei proletariatului
cu tIrAnimea o important esentia15, avea faptul ca platforma-program
lega rezolvarea problemei agrare de instaurarea unei puteri populare care
ss rezolve probleme politice i economice fundamentals din acea perioad5,
(lupta contra fascismului, sprijinirea flzboiului antihitlerist, libertati de-
mocratice, ridicarea nivelului de trai al muncitorimii etc.). Partidul Co-
munist arlta ca Indeplinirea visului de veacuri al taranimii desfiin-
tarea asupririi moiereti era legate de inlAturarea guvernelor cu ma-
joritate reactionary i aducerea la cirma tkii a unui guvern democratic.
Realizarea prevederilor platformei-program reprezenta in esent5,
un pas important pe calea des'Aviririi revolutiei burghezo-democratice.
Ele corespundeau nazuintei fierbinti a milioanelor de Orani mun-
1 Sctnteia, nr. 1 din 21 septembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
246 T. UDREA 10
citori si de aceea au intrunit din primul moment adeziunea larg5, a

acestora.
Popularizarea prevederilor platformei-program propuse de Partidul
Comunist si constituirea pe baza acestei platforme a Frontului National
Democratic a dat un impuls hotAritor activitkii desfkurate de organi-
zatiile de partid pentru atragerea maselor de baz5, ale tgranimii in lupta
revolutionarg. In cursul lunilor octombrie-noiembrie 1944 sub conducerea
Partidului organizarea faranimii in comitete ta'ranesti is un avint din ce
in ce mai mare.
Dup5, constituirea Frontului National Democratic, pe baza noilor

saran generale ale revolutiei, obiectivul principal al comitetelor t5,r5,-
nesti a devenit acela de a mobiliza tarAnimea In lupta pentru instaurarea
unui guvern democratic, pentru lichidarea mosierimii ca class, pentru
infaptuirea platformei F.N.D. ; in aceste conditii, Partidul Comunist Romin
se orienteazA pe linia organizkii de comitete Varanesti, sub forma de co-
mitete ale Frontului Plugarilor. La inceputul lunii octombrie, sub con-
ducerea si in.drumarea comunistilor noile comitete tgrgnesti care iau fiinta"
se organizeazA in cadrul Frontului Plugarilor'. Yn putine cazuri se mai
semnaleaz5, In octombrie, organizarea de comitete tgranesti in cadrul
Uniunii Tatriotilor2. Comitetele tgranesti patriotice organizate ping in
octombrie 1944 se transform5, treptat in comitete ale Frontului Plugarilor.
Cu sprijinul si sub indrumarea organizatillor de partid, incepind din
luna octombrie 1944 se desfkoafa intr-un ritm intens infiintarea comi-
tetelor tarAnesti incadrate in. Frontul Plugarilor.
Aceste comitete taramesti, departe de a reprezenta numai tgranii
intrati in cadrul acestei organizatii, actionau ca organe ale Oranilor din
comuna respectivg, fiind alese in adun5,ri ale obstei satului. Dupa 6 Martie
1945, comitetele Frontului Plugarilor, continuind s'a se situeze pe linia
luptei duse de comunisti pentru interesele generale ale maselor tar5,nesti,
exercitau numai atributia de organe conducatoare ale organizatiilor locale
ale Frontului Plugarilor. In perioada pe care o studiem sarcina centrals
a comitetelor tkanesti organizate pe linia Frontului Plugarilor era de a
lupta pentru reforma agrarg preconizata de comunisti.
in primul num5,r al ziarului Frontul plugarilor s-a publicat circu
lara nr. 2 a C.C. al F.P., in care erau sintetizate rezultatele de pins atunci
si sarcinile legate de lupta pentru infa'ptuirea prevederilor programului
de guvernare a F.N.D., indeosebi de lupta pentru reforma agrarl.
Pe linia promovat6 de P.C.R., circulara preciza c5, sarcina principals
a comitetului Frontului Plugarilor este pregatirea reformei agrare" 3.
Comitetele Frontului Plugarilor erau indrumate sa, lupte pentru ridicarea
1 Aceasta este concluzia care se desprinde din citirea presei din aceasta perioada. Orga-
nele locale de partid au primit directive in sensul aratat, In prima jumatate a lunii octombrie
(Arh. Centr. a Inst. de ist. a partidului, Fond. I, dos. nr. 10, f. 170).
2 Astfel, la Pincota $i In alte localitati din jurul Aradului, la 22 oct., in adunari convocate
de Uniunea Patriotilor, satenii igi aleg comitete de initiativa sau comitete tarane5ti patriotice
(Patriotal, din 24 $i 30 oct. 1944).
8 Frontal plugarilor, 1 februarie 1945, p. 1.
www.dacoromanica.ro
1,1 DESPRE FAUR1REA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE $1 TARANIME 247
productiei agricole spre a contribui la aprovizionarea armatelor romino-

sovietice In vederea ducerii pins la capat a razboiului antihitlerist.
0 sareing importauta a card. indeplinire organizatiile Frontului Plu-
garilor, sub indrumarea P.C.R., au urmarit-o Inca de la inceputul activitatii
for i. care era reamintita In circulars era lupta pentru a cuceri pozitii
noi In sIuul autoritatilor, la pretura, la primarie, la camerele agricole" 1.
Se recomanda, de asemenea, ca organizatiile locale (comitetele
sateti) ale Frontului Plugarilor sa Imbratieze In sfera activitatii for i
sa solutioneze In masura posibilitatii toate greutatile cu care se ciocne0e
taranul In fiecare zi" 9.
La constituirea comitetelor taraneti an participat In majoritatea
cazurilor muncitori trimiqi de organizatiile de partid din centrele de ree-
dinta care imprimau o orientare politica adunarilor i dadeau un sprijin
efectiv In organizarea comitetelor taraneti.
In urma in.structiunilor C.C. al P.C.R., regionalele i judetenele de
partid sprijina formarea unor comitete de actiune ale Frontului Plugarilor,
care se ocupa pe scars regional6., respectiv judeteana In mod nemijlocit
cu munca de organizare a comitetelor taraneti In cadrul Frontului
Plugarilor.
Inca in prima jumatate a lunii octombrie 1944, sub indrumarea
echipelor muncitoreti, se aleg In raza judetului Ilfov de catre adunarile
ob0eti din comunele respective primele comitete taraneti care se Inca-
dreaza in Frontul Plugarilor.
Actiunea de creare a noi comitete taraneti, organizatii comunele
ale Frontului Plugarilor, se desfaoara simultan cu adunarile obteti
In care taranimea Ii da adeziunea la platforma- program elaborata de
Partidul Comunist 9.
Astfel de adunari au loc in cursul lunii octombrie in comunele Flo-
reti 4, Buda, Budeti 9, Gisteti g, Fundeni etc. 7. In cursul lunii noiembrie
organizarea taranimii din jud. Ilfov In Frontul Plugarilor se incheiase
In majoritatea comunelor B.
In Teleorman, folosind dorinta de organizare a taranimii, activitii
trinii0 de conducerea partidului In acest judet 9 stabilesc la inceputul
1 Frontul plugarilor, 1 februarie 1945, p. 1.
2 Ibidem.
3 In ceea ce priveste comitetele tarrinesti deja constituite si care activau ca organizatil
ale Uniunil Patriotilor, trecerea acestora la organizarea In Frontul Plugarilor se face In judetul
Ilfov Ca pretutindeni In restul tariff treptat de-a lungul unei perioade de timp care In general
nu depaseste sfIrsitul lunii octombrie Inceputul lunii noiembrie 1944 (A.C.I.P., Fond. I,
dos. 10, f. 1667). Directivele cu privire la formarea comitetelor Varanesti In cadrul Frontului
Plugarilor au fost primite de organele locale de partid In primele zile ale lunii octombrie (A.C.I.P.
Fond. I, dos. 10, fil. 70). In comunele unde erau constituite comitete tardnesti patriotice, con-
vocarea adunarilor obstesti care au luat In discutie si au aderat la platforma-program propusa
de P.C.R. s-a Mout de catre aceste comitete.
4 Tribuna poporului, 19 octombrie 1944, p. 6.
5 Romtnia liberd, 22 octombrie 1944, p. 5.
6 Victoria, 21 octombrie 1944.
7 Semnalul, 14 octombrie 1944, p. 1.
8 Victoria, 15 noiembrie 1944, p. 3.
9 In acest judet, comitetul judetean P.C.R. se constitute la Inceputul lunii noiembrie
1944 (Din lupta P.C.R...., vol. I, p. 267).
www.dacoromanica.ro
248 T. UDREA 12
lunii octombrie legaturi organizatorice in 28 din cele 70 de comune ale

judetului 1.
In cursul lunii noiEmbrie, mai multe echipe de muncitori eeferisti,
trimise de organizatia de partid din Bucuresti, ajuta targnimca din Teleor-
man s Ong, adunari pentru alcgerea de comitete taranEsti de Frontul
Plugarilor 2.
La inceputul lunii ianuarie 1945, in majoritatea comunelor se alese-
sera, deja comitete taranesti comunale fiti se trece la constituirEa organi-
zatiilor Frontului Plugarilor de pima i judet 3.
In Muscel, ping, la sfirsitul lunii noiembrie, mai multe echipe de
muncitori impart* In echipe organizate de judeteana de partid, printr-o
mune& de agitatie sustinuta, ajuta la organizarea tasanimii in comitete,
In 15 din cele 24 de comune rurale ale judetului 4 aceste comitete erau
alese la adunari de Intregul sat.
In cursul lunii octombrie, sub indrumarea echipelor muncitoresti,
locuitorii din comunele Busteni, BrEaza, Tatareni, Barcanesti, Bratesti,
Brazi, RomInesti, Caline Ploiertiori, Boldest' etc., toate din judetul
Prahova, I i constituiesc comitete de initiativa 5.
In judetul Dimbovita actiunea de organizare a comitetelor taranesti
In cadrul Frontului Plugarilor a fost mult usurata de faptul ca, sub indru-
'marea organizatiilor locale P.C.R., In multe comune din acest judet in.ca.,
din a doua jumatate a lunii septembrie 1944, se constituisera i activau
cu bune rezultate comitete taranesti patriotice 6. In tot cursul lunii noiem-
brie 1944 in numeroase comune se constituiesc comitete taranesti ale
Frontului Plugarilor 7.
In ceea ce priveste programul for de activitate imediata, in afara
sarcinilor generale cuprinse In platforma-program si de lupta politica
la care participa, ele isi fixeaza revendiclri similare cu cele ale comitetelor
tarancsti patriotice ce luaserA fiintg In cursul lunii septembrie.
Sub indrumarea organizatiilor P.C.R. locale, $i locuitorii din judetele
Arge si Mused tree imediat dupe publicarca platformei F.N.D. la alegerea
de comitete taranesti ale Frontului Plugarilor. ActiunEa de organizare
a taranimii argesene In comitete taranesti a fost precedata de o intense
munca agitatorica dusa de echipele muncitoresti In toate satele judetului,
al care' stop a fost popularizarea In sinul satenilor a prevederilor plat-
formei-program. Popularizarea platformei se lam, in adunari la care
participa Intreg satul, punindu-se Intrebari la care se primeau raspunsuri.
Rezultatele acestei munci an dat roade 'mediate.
1 A.C.I.P., Fond. I, dos. nr. 10, f. 88.
2 Din lupta P.C.R...., vol. I, p. 267.
s Ibidem, p. 269-270.
4 Ibidem, p. 66.
5 Victoria, 21 octombrie 1944, p. 1.
6 Din lupta P.C.R...., vol. II, Buc., E.S.P.L.P., 1958, p. 21.
Ibidem, p. 27-28.
www.dacoromanica.ro
Yn cursul lunii octombrie, tgranii 10 aleg comitete tgrgneti F.P.

in comunele Budeasa Mare, Budeasa Mica-Arge, Rgteti, Ciumeti-
Muscel etc. 1
On ocazia alegerii comitetelor tgrgneti, adungrile targneti Iii dg-
deau adeziunea la platforma F.N.D.
In fostul judet Covurlui, organizarea tgrgnimii muncitoare in comi-
tete tgraneti se desfgoarg cu intensitate indeosebi dupg ce la 2 octom-
brie organizatia de partid a luat initiative cregrii unui comitet jude-
tean de actiune pentru organizarea comitetelor targneti. Ping la sfir-
itul lunii octombrie se organizeazg, in majoritatea comunelor, comitete
targne0i2.
Yn Tutova, actiunea de grupare a targnimii muncitoare in organizatii
proprii de luptg imegistreaza un succes deosebit in luna decembrie, cind
echipei muncitoreti ce activa de mai inainte i se adaugg alte cinci echipe
constituite la 1 decembrie. Aceste echipe sub Indrumarea organelor de
partid an organizat ping la sfir0tul anului comitete tgraneti in 61 de
comune i au stabilit leggturi organizatorice i in comunele Inca neorga-
nizate in comitete tgraneti3.
Si in Banat, indeosebi in fostele judete Tim4-Torontal i Severin,
are loc constituirea a numeroase comitete targneti care ineg la sfir0tul
lunii octombrie 1944 joacg un rol Insemnat in indrumarea luptei democra-
tice a tgrgnimii muncitoare din aceastg, regiune4. In plasa Oravita erau
deja constituite cu sprijinul echipelor muncitoreti de la Anina 23 de
comitete tgraneti5. In Hunedoarea, baza de plecare a organizatiei Frontului
Plugarilor, organizarea tgignimii in comitete tgraneti a fost infaptuitg
In linii mari Inca in toamna anului 19444.
Munca organizatiilor de partid pentru 1nfiintarea comitetelor tara-
neti In cadrul Frontului Plugarilor se desfawarg in mod asemanator in
Intreaga tars, ea Inregistrind succese hotgritoare Inc g la sfir0tul anu-
lui 1944.
Ea va continua 0 in primele luni ale anului 1945.
Prin erearea comitetelor tgraneqti, Partidul Comunist a obtinut o
uria6 cretere a influentei sale in rindurile tgrgnimii7. Masele targneti
1 Romtnia liberet, 16 octombrie 1944, p. 6.
2 A.C.I.P., Fond. I, dos. 10, f. 167-169.
9 Ibidem, f. 170 si urm.
4 Ibidem, f. 86 ; LuplOtorul Ranatean, organul regionalei Banat a P.C.R. nr-ele din 12, 13,
25 oct. 1944 si din 2, 5, 10, 27 si 30 nov. 1944.
6 A.C.I.P., Fond I. dos. nr. 40, f. 9 si urm.
Ibidem, dos. nr. 10, 1. 114; Cf. Victoria, 20 decembrie 1944, p. 3.
7 Tinem sa precizam ca In localitAtile In care exista an proletariat agricol mai numeros
sau unde o parte Insemnata a locuitorilor era ocupata In industrie, se constituiesc sindicate.
Majoritatea acestora aveau un caracter agricol. In regiunea Pitelti, ca de altfel si In alte regi-
uni eu masivi padurosi, taranii care lucrau In paduri sau la gatere se constituiesc In sindicate
forestiere (A.C.I.P., Fond. I, dos. 10, f. 159). Ciobanii argati din judetul Sibiu se organizeazA
Intr-un sindicat al pastorilor (Romtnia tiiiloare, 4 Ian. 1945, p. 2.).
Desi organizati In sindicate, muncitorii agricoli luptA alaturi de ceilalti t5rani mun-
eitori pentru reforma agrara. (Vezi In aceasta privinta hotartrea adoptatA de argatii de pe
mosiile Draghiceni, Iliceni li Grozavesti-Romanati, publicata In Victoria din 31 oct. 1944, p. 5,
si cea a muncitorilor agricoli din Bailesti votata la 16 decembrie 1944).
www.dacoromanica.ro
250 T. C'PREA 14
fgi daleau seama ca aceste comitete organizate sub indrumarea partidului

constituiau un mijloc capabil s asigure indeplinirea revendicarilor
for vitale. Masele taranesti stiau ca Partidul Comunist a fost initia-
torul organizarii comitetelor taranesti de Frontul Plugarilor e?i iii
manifestau satisfactia NO de aceasta actiune a comunistilorl. Influenta
Partidului Comunist asupra maselor taranesti prin intermediul comitetelor
taranesti se exercita nu numai in satele in care se gaseau in mod. nemijlocit
reprezentanti ai partidului.
In legatura cu aceasta merits subliniate anumite aspecte. In unele
locuri, rezultatele muncii politice desfasurate de activistii sau muncitorii
simpatizanti trimisi de partid la sate, ieseau la iveala dupa ce acesti a plecau
dintr-un sat in care facusera munca de agitatie, pentru a se intoarce la
oral sau a pleca in alts comuna. Astfel, un activist de partid in trecere
printr-o comuna din Mu eel a hat contact en numerosi sateni fn vederea
organizarii lor. El a parasit in aceeasi zi satul MA, a organiza pe
locuitori intr-un comitet de initiative. Totusi la aproximativ o lung si
jumatate dupa plecarea sa, la sediul judetenei P.4-.R. se prezinta o
delegatie a satenilor din comuna respectiva care inmineaza procesul
verbal de constituire a comitetului tarkiesc format din 21 de membri.
Procesul verbal era insotit de o motiune revendicativa privind in
mare masura rezolvarea unor probleme locale In favoarea taranilor
membri2.
De altfel, convingerea unor mase tot mai largi ale taranimii ca sin-
gurul partid care putea sa o conduce la cucerirea revendicarilor sale este
P.C.R. se reflecta in actiunile ca si in motiunile cu care se in.cheie de obicei
adunarile de constituire a comitetelor taranesti.
Astfel, se remarca prin caracterul succint dar cuprinzator motiunea
satenilor din Castra-Nova-Romanati adoptata la 12 oct. 1944, care
spunea : multumim muncitorilor industriali pentru ajutorul ce ni-1 dau
sa scapam de leprele satelor i ne luam angajamentul ca alianta dintre
sateni si muncitorii industriali 0', fie nezdruncinata"3. Pe de alts parte,
sub influenta comitetelor taranesti din satele organizate, taranii din sa-
tele apropiate se convingeau de utilitatea infiintarii comitetelor taranesti
i veneau la sediile organizatiilor de partid judetene pentru a cere indru-
mari in vederea Infiintarii de comitete taranesti in satul for (ea, de pilda,
satele din judetul Hunedoara) 4.
Taranii veneau la organele de partid pentru a eere sprijin, in vederea
organizarii intrunirilor pentru constituirea 1Comitetelor taranesti sau
pentru alte probleme5. Aeeste fapte aratau ca infiintarea comitetelor
taranesti sub indrumarea gf cu ajutorul comunistilor ajutau masele tara-
1 Un raport fn acest sens cu privire In situatia din Banat In toamna anului 1944 se afla
la A.C.I.P.y Fond. I, dos. 10, f. 86.
2 A.C.I.P., Fond. I, dos. 10, f. 158.
3 Inainte, Craiova, 19 oct. 1944, p. 2.
4 A.C.I.P., Fond. I, dos. 10, f. 114.
5 Intr-un raport despre munca la tara in 1944 al organizatiei judetene P.C.R. din Pra-
hova, se spunea : ne asalteaza taranii cu cererea de a participa la intruniri" (ibidem, f. 166);
cf. pentru judetul Constanta, Din lupta P.C.R...., vol. I, p. 24.
www.dacoromanica.ro
nesti sg inteleagg ca Partidul Comunist era acea for sub a cgrei conducere
puteau sg-si rezolve problemele care le framintau si sl-$i croiascg o viatg
mai bung.
In batillia pentru cistigarea maselor de bazg ale targnimii, Partidul

Comunist Romin s-a cglguzit de invatgtura leninistg cg pentru antrenarea
tgrgnimii la revolutie trebuie inceput cu lupta pentru revendicgrile ime-
diate economics i politice ale targnimii. Masele targnesti din Rominia
duseserg ei inainte de crearea P.C.R. lupte grele tgi singeroase impotriva
exploatatorilor ; lipsite de o conducere ferm din partea clasei muncitoare,
acestea se terminaserg totdeauna prin Infringeri. Tocmai de aceeea, masele
de bazg ale targnimil trebuiau sg fie antrenate la inceput intr-un sir de
actiuni capabile sg aducg rezultate pozitive in rezolvarea nevoilor ei ime-
diate. 0 astfel de tactica, era menitg sg 9ntareasc5, rapid increderea maselor
de bazg ale targnimii in propriile for forte. In urma sprijinului frgtesc
hotgritor primit in aceste ciocniri cu clasele exploatatoare din partea clasei
muncitoare, taranimea ajungea sg recunoascg in clasa muncitoare pe con-
ducgtorul ferm ei priceput fgrg de care ea n-ar fi putut sa, obting satis-
facerea revendicgrilor sale si o datg cucerite s le apere. Pornind de la
situatia realg existents la sate, Partidul Comunist Romin a indrumat comi-
tetele targnesti spre organizarea unor lupte pentru revendicgri imediate.
In spiritul indicatiilor partidului, comitetele tgranesti au organizat o
serie de actiuni revendicative avind ca stop limitarea exploatgrii semi-
feudale a targnimii, respectiv ingradirea anumitor resturi ale relatiilor
feudale 11 desfiintarea altora. S-a desfAsurat, astfel, o actiune gene-
rail pentru ingradirea exploatgrii tgra.nimii prin dijma, pentru desfiintarea
celor mai reactionare forme de exploatare semifeudalg.
Astfel, locuitorii comunei Colacu, cu ocazia organizgrii for in Frontul
Plugarilor (lanoiembrie 1944) iii propun sg lupte pentru : 1) impartirea
mosiei legionarului C. Popescu, fugit in Germania, tgranilor farg pgmint
sau cu pgmint putin, dupg cum scrie in. platforma F.N.D." ; 2) pamintul
lucrat In dijma sg fie dat numai oamenilor sgraci, iar dijma sg se stabileasca
de cgtre plugari constituiti In F.P. ; 3) lemnele din pgdurile proprietarilor
care erau in raza satului s5, se vindg intii locuitorilor de acolo la preturi
convenabile ce sint stabilite de adunarea generalg ; 4) ajutoarele date
vgduvelor i orfanilor s5, fie date cu avizul si sub controlul comitetului F.P. ;
5) la prima adunare comuna cu Frontul Plugarilor din Sgviesti (sat in ye-
cinatate, pendinte de comuna Colacu) sg se treacg la alegerea unui nou
primar ei consiliu comunal ; 6) in leggturg cu arestarea de &are postul
de jandarmi a comitetului tgrgnesc din Stgnesti se cerea arestarea vino-
vatilor si desfiintarea postului de jandarmerie din acea comuna.
Adunarea iii dgdea totodatg adeziunea la platforma F.N.D. i iii
exprima hotgrirea de a lupta ping la infgptuirea ei completg"1.
Hotariri asemangtoare se iau in cadrul adunarilor de constituire a comi-
tetelor tgranesti ale Frontului Plugarilor din comunele Ocnita, Slobozia
1 Sctnleia, 20 noiembrie 1944, p. 4.
www.dacoromanica.ro
252 T. UDREA 16
Mare, Valea Lunge-Cricov, Glodeni - Dimbovita 1, Slcuieni-Bacau2 9i

altele.
Sub Indrumarea echipelor muncitoresti alcatuite de organele de
partid, se generalizeazg Inca, din octombrie 1944 Intilnindu -se frecvent
In motiunile votate la adungrile de constituire a comitetelor taranesti
o serie de revendicari tip, ca : recolta de pe pgminturile lucrate in dijmg
sa se Impartg doug parti din trei taranului i una proprietarului, desfiin-
tarea prevederilor din contractele de arendare care impuneau tgranilor
rugeturi, plocoane, munca la tarla. in afara acestor deziderate generale, mai
erau formulate revendicari pentru desfiintarea unor ramaite ale relatiilor
de productie feudale in agriculturg, ca : gonacitul pe proprietatile in care
moierii organizau vingtori, recoltatul gratuit al stufului de pe mosia pe
care era taranul Invoit etc. Comitetele taraneti actioneazg Inca in aceasta
perioada, pentru realizarea unei mai democratise repartizgri a sarcinilor
fiscale, a rechizitiilor, a prestatiilor, pentru readucerea in patrimoniul
comunelor a acelor parti din izlaz care, cu sprijinul autoritgtilor comunale
locale, fuseserg instrainate in trecut, ca i pentru fixarea unor tare de
paunat avantajoase pentru sgracime. Erau, de asemenea, trai la raspun-
dere acei primari, notari sau jandarmi care savirisera fraude sau abuzuri
ce se rasfrinsesera negativ asupra situatiei materiale a tgranimii munci-
toare din comunele respective.
Astfel, hotarirea locuitorilor din comuna Badeti-Mussel care iii
aleg la 18 octombrie 1944 un comitet de gospodarire a comunei3 prevedea
intre altele : a) desfiintarea impozitelor comunale ce fuseserg fixate in
timpul dictaturii fascisto-antonesciene i care fuseserg repartizate in
mod egal pe cap de familie tgraneasca i Inlocuirea for cu un impozit unit
care sa, fie pia-tit de locuitorii comunei dupg averea fiecgruia4 ; b) scutirea
de prestatie a celor lipsiti, aceasta urmind a se efectua numai de cei in-
stgriti" ; c) folosirea izlazului comunal asa cum vor voi sgtenii etc.5.
Mult mai explicit& In privinta sensului pe care-1 dgdea taranimea
muncitoare acestei formulgri, Intilnita in majoritatea coviritoare a moti-
unilor votate de comitetele targnesti de pe intreg cuprinsul tgrii, este
hotgrirea adoptata, de locuitorii comunei Gingiova-Dolj cu ocazia alegerii
la 17 decembrie 1944 a comitetului taranesc din acea comuna.
In procesul verbal de constituire se arata ca noul comitet ales urma
sa Inceapg lupta pentru revendicgrile tgranului plugar".
1 Din lupin P.C.R.... , vol. II, p. 27-28.
2 Scinteia, 4 decembrie 1944, p. 4. In procesul verbal de constituire a comitetului taranesc
din aceasta comuna se preciza cd recolta de pe terenurile lucrate In dijma, se repartizeazd
2/3 dijmasului si numai 1/3 proprietarului.
a Comitetele de gospod5rire mentionate sporadic mai ales pe teritoriul actualelor regiuni
administrative Pitesti si Bacau (vezi A.C.I.P., Fond I, dos. nr. 10, filele 147, 155-156) erau
In fond comitetele taranesti care se deosebeau de restul comitetelor taranesti prin accentul
spoilt acordat rezolvarii unor revendicari economice locale. Ele nu trebule confundate cu orga-
nele locale ale puterii de stat. Ele au luat fiinta acolo unde, din diferite motive, nu existau
conditii pentru organizarea comitetelor taranesti In cadrul Frontului Plugarilor.
4 Aceasta prevedere se Inttlnelte In toate motiunile de constituire ale primelor comitete
taranesti patriotice cit si ale comitetelor taranelti alese ulterior In cadrul Frontului Plugarilor.
6 Scintein, 2 noiembrie 1944, p. 4.
www.dacoromanica.ro
17 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE SI TARANIME 253
Alaturi de o serie de hotariri generale (sprijinirea frontului antihit-

lerist, aderarea la platforma F.N.D. etc.) se gaseste un punct special prin
care se cere redistribuirea loturilor in islaz, dupa cap de familie si nu dupa
cap de vitam.
Indrumate de comunisti, comitetele taraneti imbinau lupta n.emij-
local economics impotriva anumitor forme de exploatare a taranimii cu
lupta politica pentru defascizarea aparatului de stat. In aceasta directie,
comitetele taranesti sub conducerea P.C.R. si-au dat in toamna anului 1944
o contributie importanta mai ales in democratizarea verigilor de jos (locale)
ale aparatului de state. Izgonirea fostilor primari, notari si a celorlalti
reprezentanti ai puterii locale de stat ramasi din perioada dictaturii fas-
ciste antonesciene constituia o dorinta legitima a maselor largi populare.
Datorita pozitiei ostile a majoritatii reactionare din guvernele Sanatescu-
Radescu, fata de democratizarea Orli, procesul inlocuirii aparatului de
stat antonescian cu reprezentanti ai fortelor democratice s-a desfasurat
in majoritatea cazurilor de jos in sus, ca rezultat al actiunii revolutionare
a maselor populare conduce de P.C.R.
Instalarea unor autoritati democratice la sate s-a facut pe diverse
cai, In functie de conditiile specifice dintr-o comuna sau alta sau de la o
regiune la alta.
In Moldova si in Ardealul de nord, iar partial si in restul Moldovei,
autoritatile antonesciene (respectivhortyste, in cadrul Ardealulult de
nord) s-au retras o data cu armatele fasciste. In aceste regiuni, sub indru-
marea organizatiilor de partid locale, adunarile obstesti ale comunelor
rurale an procedat la instalarea unor not autoritati care, atit prin compo-
zitia for sociala, cit si prin activitatea ce o desfasoara, marcheaza un pas
important pe calea crearii unui aparat de stat democratic pus in slujba
maselor populare. In aceste regiuni, democratizarea aparatului de stat a
cuprins din primul moment f prefecturile, ceea ce a facilitat existenta
unor relatii de colaborare intre comitetele comunale alese de adunarile
obstesti satesti 1i autoritatea judeteana. 0 situatie asemanatoare se constata
si in judetele la conducerea carora au fost alesi prefecti de masele populare.
In aceste judete prefecturile sprijina efectiv 1i legalizeaza alegerea noilor
primari efectuate sub in.drumarea fortelor democratice In rindul carora
organizatiile locale ale P.C.R. jucau un rol conducator. Un exemplu in acest
seas 11 ofera situatia din judetul Constanta, unde noul prefect, ales de
masele populare impotriva vointei majoritatii reactionare din guvern,
In prima ordonanta emisa dispunea ca in toate satele 1i comunele
urbane se va alege in mod liber un primar i un consiliu comunal format
din cetatenii cei mai cinstiti luptatori pentru cauza democratiei"3. Prin
aceeasi ordonanta se dispunea ca jandarmii sa treaca sub controlul COrni-
tetelor tara'nesti alese i ca obligatiile curente ale comunelor sa fie supor-
tate de cetateni progresiv, fn raportmcu starea materiala a fiecaruia.
1 Oltenia muncitoare, organ al regionalei P.S.D.- Oltenia, 5 februarie 1945.

2 0 prezentare speciala a actiunii de democratizare a aparatului de stat se face In
prezentul numar al revistei In cadrul articolului publicat de T. Nec5a.
a Cuget liber, din 5 noiembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
251 T. UDREA 18
Comitetele taranesti, respectiv organizatiile comunale ale Frontului

Plugarilor, Indrumate de organizatiile locale de Partid iau in numeroase
cazuri initiativa convocarii adung.rilor obstesti de alegere a noilor con-
duc6tori ai satelor. Astfel, Inca de la sfirsitul lunii octombrie organizatiile
Frontului Plugarilor din judetul Neamt tree la Inlocuirea vechilor primari
antonescieni in numeroase comune, printre care Dobreni, Bodesti, Dochia
si Tazlgul. in acelasi fel procedeaza organizatiile Frontului Plugarilor din
judetele Prahova2, Arges3 etc.
Spre sfirsitul anului 1944 si mai ales in cursul lunilor ianuarie-febru-
arie 1945, intr-un numar insemnat din comunele rurale ale tarii erau in
functie primari care faceau parte din organizatia Frontului Plugarilor.
Astfel, in jud. Dorohoi, in februarie 1945, majoritatea covirsitoare a Tri-
marilor i ajutorilor de primari satesti erau membri ai Frontului Plugarilor
i P.C.R.4.
Aportul taranimii muncitoare organizate In comitete taranesti la
opera de democratizare a Ohl nu s-a redus la actiunea de inlocuire a pri-
marilor 1i ajutorilor de primari cu reprezentanti ai maselor democratice
ale taranimii. Este important de subliniat ca s-au desfasurat o serie de
actiuni in care un numar important de tarani au actionat in mod nemijlocit
alaturi de masele proletare cot la cot cu muncitorii. Ne referim la faptul cg,
sub conducerea organizatiilor Partidului Comunist Romin comitetele
taranesti au mobilizat taranimea la toate manifestatiile i demonstratiile
politice care au dus in ultima instants la izgonirea elementelor reactionare
din fruntea prefecturilor i pe un plan mai malt la rgsturnarea celor
trei guverne cu majoritate reactionara. incepind din a doua jum'atate a
lunii septembrie, devine frecventa participarea delegatiilor taranesti (de
obicei alcatuite pe scheletul comitetelor taranesti comunale) la intruni-
rile si demonstratiile din capitala centrului adm:nistrativ eel mai apropiat,
iar apoi chiar la manifestatiile din Capitalg6. Participarea direct 5', a maselor
taranesti la lupta condusl de Partid pentru instaurarea unui guvern demo-
cratic reprezenta un pas inainte nu numai in intarirea aliantei dintre clasa
muncitoare cu taranimea muncitoare dar, denota din partea participantilor
tarani la aceasta lupta ca ei intelegeau tot mai limped e, sub influenta muncii
politice dusa de P.C.R. la sate, ea toate transformarile agrare in general
pot avea succes si pot fi trainice re mai cu conditia deplinei democrati-
za'ri a intregului stat"6.
Lupta pentru reforma agraia a fost precedatA si pregatita de o

serie de actiuni indreptate impotriva moierimii. in urma indicatiilor
Partidului cea mai importantl actiune desfasurath in acest sens, in
cursul anului 1944, a fost ocuparea, stringerea recoltei existence i in-
1 A.C.I.P., Fond. 1, dos. 10, f. 164-165.
2 Ibidem, f. 155, 157.
8 Ibidem, f. 114 1i urm.
4 Arh. St. Dorohoi, Fondul Prefecturii Dorohoi, neinv. (File personale de Incadrare a
primarilor si ajutorilor de primari de la comunele rurale din judet, pe 1944-1945), f. 1-103.
5 Vezi articolul toy. T. Necia, mai sus citat.
V. I. Lenin, Despre alianfa dinfre clasa munciloare .i faranime, p. 360.
www.dacoromanica.ro
samintarea pamintarilor celor care ii parasisera proprietatile, retra-

gindu-se o data cu trupele fasciste.
Aceasta actiune a caracterizat in special activitatea comitetelor
taranelti din Moldova de nord i apoi din Moldova de centru i Ardealul
de nord, regiuni care an constituit timp de mai multe luni zone de front.
Sarcina preluarii i administrarii bunurilor agricole parasite a fost
indeplinita la sate de comitete taraneti, constituite In acest scop.
Inainte de 23 August 1944, mai precis in cursul lunii aprilie 1944,
astfel de comitete taraneti se aleg, sub Indrumarea organizatiilor de
partid locale, in fostul judet Botoani. Yn edinta din 17 aprilie 1944,
comitetul judetean P.C.R. Botoani luind in discutie situatia creata
dupa izgonirca armatelor fasciste a adoptat o rezolutie care prevedea
normalizarea vietii economice a regiunii, crearea unui aparat administra-
tiv democratic, urgentarea muncilor agricole, repunerea in functiune a
tuturor intreprinderilor industriale, organizarea unor garzi patriotice,
preluarea bunurilor parasite i administrarea for de reprezentanti ai
maselor populare.
Toate aceste actiuni urmau sa serveasca sarcinii centrale ce se punea
In acel moment, sprijinirea razboiului antifascist, a luptei poporului nos-
tru pentru eliberarea Rominiei de sub jugul fascist.
In urma rezolutiei, judeteana P. C. R. Botoani trimite la sate
membri de partid sau simpatizanti care tree la organizarea taranimii in
comitete taraneti. Sub indrumarea acestor delegati, sarcina principala
ce i-o fixasera aceste comitete era de a prelua bunurile parasite i de a
incepe munca agricola.
Din rapoartele facute de directorul administrativ al prefecturii
Botoani catre prefect la 28 aprilie1 i 5 mai 19442, ca i din procesele ver-
bale de constituire, rezulta modul cum se desfkura actiunea de organizare
a taranimii in comitetele taraneti i activitatea ce o initiaza indata dupa
alegerea for in adunarile obteti ale satelor.
Jaful, evacuarea sau distrugerea premeditata a unor insemnate
bunuri materials au impus, indata dupa reorganizarea administrativa
a acestei regiuni, ca principala i imediata sarcina reorganizarea economics
In vederea normalizarii vietii economice, a asigurarii aprovizionarii
populatiei i a frontului antifascist.
Era necesara o actiune grabnic& i energies de inventariere a tuturor
bunurilor ramase, de repunere in circuitul economic a, bunurilor parasite.
rrgenta acestei operatii pe de o parte i incapacitatea camerelor agricole
i organelor in subordine ale acestora de a face fata situatiei spe-
ciale3 care cerea multa operativitate i Insufletire, pe de alta parte,
1 Arh. St. Botosani, Fondul Prefecturii Botosani, dos. nr. 14/1944 (Inspectii), f. 24.
2 Ibidem, Fondul Camerei Agricole Botosani, dos. nr. 25/1944, f. 68.
a Tata cum descrie directorul administrativ al judetului In raportul sau din 28 aprilie
cele constatate In aceasta directie de el In urma inspectiilor Mute pe teren : Problema adminis-
trarii mosiilor si a activarii agriculturii nu este satisfacator rezolvata de catre de legatii trimisi
de catre Camera de agriculture data fiMd lipsa de aderente a acestor administrator' cu pamln-
www.dacoromanica.ro
256 T. UDREA 20
au impus crearea unor organisme administrative locale'. care functionau

paralel cu aparatul administrativ de stat, cu sarcini speciale in domeniul
activitatii economice. Aceste organisme au fost la nivel judetean, serviciile
judetene ale bunurilor parAsite, iar pe plan local (comunal) comitetele
t/raneti2. Prin ordonanta nr. 18 din aprilie 1944 se decreteazg, existenta
legal/ a comitetelor Varineti. Spre sfiritul lunii aprilie apare un regula-
ment de functionare a acestora. Pentru a elimina putinta unor incalcari
de atributii sau a unor abuzuri in raporturile dintre comitetele comunale
iii comitetele targneti, regulamentul prevede intre altele ca in componenta
comitetelor tgraneti s5, nu intre nici un functionar al statului. Evident,
83 avea In vedere curmarea tendintei mai mult sau mai putin frecventg
de a alege ca preedinte al comitetului Or/nese pe primarul comunei,
iar ca secretar pe notar. Dispersarea gi varietatea bunurilor care au
Lost administrate de comitetele fgrane0i reclamau o restringere teritorial/
in raport cu comitetele comunale ce activau pe linie administrativl. D e
aceea, raza de activitate a unui comitet tar/nesc era limitat/ in cazul co-
munelor mare doar la un singur sat sau In un grup de sate apropiate din
cadrul unei comune rurale.
Yn judetul Botosani au luat flint/ 101 comitete care au administrat
183 mqii, 138 iazuri, 81 livezi, 42 vii, 60 more i 145 pgduri3.
Pentru a preveni jafurile, comitetele tarAne0i an preluat de la pri-
mArii conducerea organelor locale de paz/ (a politiilor rurale)4. Sub indru-
marea membrilor de partid care actionau la serviciul judetean al bunurilor
parasite, comitetele tgr/nesAi nu s-au rezumat la o administrare tehnicg
a bunurilor de sub jurisdictia lor. Ele au dus sub indrumarea P.C.R. o ade-
vArat5, politic/ economic/ democratic/ care, prin consecintele sale, a netezit
drumul pentru Infaptuirea reformei agrare5.
Aceast/ politic/ economic/ democratic/ a constat in primul rind
in preluarea unor bunuri care in majoritatea for apartineau patu-
rilor instarite 6 i in arendarea for in conditii avantajoase targnimii
muncitoare7. De fapt, prin aceasta operatiune s-a produs deocamdat/
turile (in majoritatea cazurilor acestia proveneau din mica burghezie oraseneasca T.U.) i
mai ales din cauza intereselor unilaterale ale acestor administratori.
In uncle comune am constatat organizate de catre sateni asa-zisele obstii satesti (In reali-
tate era vorba de comitetele taranesti alese de tilrani In urma Indrumarilor primite din partea
organizatiei locale P.C.R. T.U.) care si-au luat sarcina de a administra mosiile parasite si
spre satisfactia noastra am constatat ca aceasta administrare de obstii da rezultatele cele mai
bune, fiind conduse cinstit". Raportul propunea ca administrarea bunurilor agricole parasite
sa fie preluata de aceste obstii" (Arh. St. Botosani, Fond Pref. Botosani, dos. nr. 14/1944,
f. 24).
a Arh. St. Botosani, Fond. Camerei Agricole, dos. nr. 25/44, f. 66-67. Circulara nr. 2
a Camerei Agricole Botosani.
2 Arh. St. Botosani, Fond. Pref. Botosani (Serv. bunurilor), dos. nr. 25/44, f. 68; vezi
acelasi fond, dos. nr. 8/44, f. 17.
3 Clopolul, 8 octombrie 1944, p. 2 (articolul Cum au luat fiinta comitetele OrAnesti").
4 Arh. St. Botosani, Fond. Pref. Botosani, dos. nr. 11 a /44, filele 9-21 (regulamentul
pentru organizarea poliiiilor comunale rurale care intra In vigoare de la 1 iunie 1944).
5 Clopolui, 3 decembrie 1944, p. 3.
Arh. St. Botosani, Fond. Pref. Botosani, dos. nr. 14/1944, f. 26.
7 Ibidem (Serv. Bunurilor), dosarele nr. 1-29, 1944 (Contracte de arendare ale comi-
tetelor taranesti din judetul Botosani).
www.dacoromanica.ro
Cu caracter provizoriu o redistribuire a mijloacelor de productie realizata

in favoarea paturilor celor mai sarace.
Aceasta iese si mai mult In evident data se tine seama de faptul ca
sumele vdrsate de arendatori la casieria comitetului tardnesc nu mai
reprezentau o spoliere in favoarea unei minoritati exploatatoare, ci o con-
tributie la crearea fondurilor sociale, necesare desfasurarii unei activitati
normale a aparatului de stat, a operei de asistenta sociald, pentru repu-
nerea in functiune a institutiilor de cultura, sanitare etc.
in majoritatea cazurilor, comitetele Vardnesti au venit In sprijinul
familiilor nevoiase fie prin. ajutoare In sdminta (gratuit sau la pret oficial,
ceea ce reprezenta de asemenea o mare usurare), fie prin donatii de unelte
agricole, de lemne de foc si de constructie sau prin indrumarea satenilor
pe calea unei cooperatii simple (gruparea la un lot a citorva sateni care
aduceau unul vita sau vitele, altul plugul sau carul 9i -9i lucrau pe rind
cimpul cu Intreg inventarul astfel strins)i.
Activitatea desfasuratd de comitetele tdranesti din fostul judet
Botosani pe intreaga perioadd In care au functional ca organe locale ale
Serviciului judetean de bunuri pdrasite (aprilie 1944 ianuarie 1945) a
constituit o contributie deosebit de importanta adus5, de- taranimea
din acest judet, sub conducerea organizatiei judet,ene P.C.R., la mobi-
lizarea tuturor resurselor materiale $i morale ale acestui teritoriu
pentru sprijinirea rdzboiului antihitlerist. Prin aceasta muncd de sprijinire
a luptei Impotriva hitlerismului, pentru eliberarea intregii tari, activitatea
In problemele economice a comitetelor tardnesti din nordul Moldovei a
avut In acelasi timp un pronuntat caracter politic.
Prin intermediul comitetelor tdranesti, judeteana P.C.R. Botosani
a desfasurat In acelasi timp o muncd politica sustinut5, la sate, mobilizind
taranimea muncitoare la lupta impotriva elem.entelor reactionare i sa-
botoare, dintre care unele se strecuraserd si in fruntea unor primdrii (vezi,
spre pilda, primarul din comuna Nicrni, fost legionar).
Dupd 23 August 1944, urmind instructiunile C.C. al P.C.R., organele
locale de partid, paralel cu indrumarea in continuare a activitatii eco-
nomice desfasuratd de comitetele tdrdnesti, orienteaza tot mai hotarit
activitatea acestora In directia unei munci de conducere politics pe plan
local a satelor.
Conform instructiunilor C.C. al P.C.R. si in nordul Moldovei comi-
tetele tdrdnesti sub indrumarea organizatiei de partid locale au aderat la
inceput la Uniunea, Patriotic5,2. Aceastd actiune Incepe in aceastd regiune
in a doua jumatate a lunii septembrie 1944. Ca ii in restul Orli, in motiu-
nile de aderare a Vardnimii din nordul Moldovei la programul Uniunii
Patriotice, sarcina antifascists ocupa locul central.
Vom da ca exemplu motiunea sAtenilor din Socrujeni-Botosani,
votata de adunarea obsteasca la 20 septembrie 1944 in care locuitorii
1 Graiul fiber, 21 iulie 1944, p. 3, si 30 iulie 1944, p. 1.
2 Prin Intreaga for activitate care era orientate{ aproape eXclusiv spre sprijinirea fron-
tului antihitlerist, comitetele t Aranesti IncA de la constituirea for actionasera ca organizatii WA-
nesti patriotice. indrumarea for In Uniunea Patriotica consfintea deci o situatie de fapt, dIndu-t
cadrul organizatoric-politic corespunzator.
17 c. 8215
www.dacoromanica.ro
258 T. UDREA 22
aratau : ne unim cu totii 9i intram in Uniunea Patriotica care lupta

pentru o Rominie libera, independents gi larg democratica". Trimitind
salutul for eroicelor armate romine tii sovietice care luptau pentru eliberarea
Ardealului, satenii luau in acelasi timp o pozitie hotarita contra fascistilor
i profitorilor de razboi. Ei hotarase : Despagubirile de razboi trebuiesc
platite. Cerem guvernului ca aceste despagubiri sa fie platite de acei ce
ne-au dus la razboi si de acei care au cistigat de pe urma fazboiului. Aces-
tora sa li se confiste averile si din venitul bogatiilor for sa, se plateasca
despagubirile"i.
Pe aceeasi linie antifascists, motiunea cerea in continuare darea
afara a tuturor fascistilor din slujba gi pedepsirea celor ce ne-au dus copiii,
fratii, barbatii F}i parintii in razboiul impotriva Uniunii Sovietice"2.
Incepind din luna octombrie 1944, prin reintoarcerea treptata a
proprietarilor bunurilor parasite, comitetele taranesti incep operatiunile
de retrocedare catre proprietari a acestor bunuri3. Ca urmare a revenirii
masive a evacuatilor si a predarii bunurilor administrate pins atunci de
comitetele taranesti catre proprietari4, in mod necesar sfera de activitate
economics a comitetelor taranesti se restringe simtitor ; insa aceste organe
continua si iii intensifica activitatea politica, iar pe plan organizatoric, de
la mijlocul lunii octombrie 1944, adera la Frontul Plugarilor i devin orga-
nizatii locale ale acestuia5. to luna octombrie-noiembrie, in judetele Doro-
hoi, Suceava, Radauti, iar in decembrie Eli in judetul Cimpulung, s-au consti-
tuit pentru acelasi scop economic, de administrare a bunurilor parasite,
comitete tarfinesti6. Ele se aleg i activeaza in acelasi mod ca organizatiile
similare din fostul judet Botosani. Comitetele taranesti din aceste judete
duo de la inceput o activitate politics neta, Eli anume actioneaza In
majoritatea cazurilor ca organizatii locale ale Frontului Plugarilor, ca
organe de lupta ale taranimii muncitoare conduce de Partid pentru infdp-
tuirea unei reforme agrare democratice7.
Specificul existent ping atunci in activitatea comitetelor taranesti
din cauza situatiei speciale, in care s-a aflat nordul Moldovei dispare a-
proape complete.
In desfasurarea luptei pentru reform a agrara i pentru rasturnarea
guvernului Radeseu, comitetele taranesti din aceasta regiune vor desfasura
Clopolul, 12 octombrie 1944, p. 1.
2 Ibidem.
3 Semnificativ pentru starea de spirit a populatiei si pentru linia politica ce o urmau
comitetele taranesti este faptul ca In cazul mosierilor, acestora li se retrocedeaza doar o cots
de 50 ha din suprafata mosiei. De asemenea, erau obligati sa respecte pentru anul agrico11944/1945
contractele de arendare In conditiile In care acestea fusesera tncheiate cu taranii arendasi de care
comitetele $aranesti.
4 Arh. St. Botosani, Fond. Pref. Botosani (Serv. bunurilor judetene), dos. nr. 29/44
(Bunuri retrocedate).
5 Aderarea taranimii din judetul Botosani la Frontul Plugarilor se face in aceleasi con -
diiii ca si in restul tariff. Vezi, Din lupta P.C.R..., vol. I, p. 139-140.
Clopotul, 19 noiembrie 1944 si 3 decembrie 1944, p. 3.
7 Ibidem, 25 noiembrie 1944, p. 2.
8 Ceea ce mai ramine este faptul ca In batalia pentru reforma agrara comitetele taranesti
vor trece direct la improprietarirea taranilor pe paminturile expropriabile (care treceau de 50 ha)
pe care le administrasera Inca dinainte si care nu le sint restituite proprietarilor la revenirea
for din evacuare.
www.dacoromanica.ro
aceemi activitate ca i comitetele ta'raneti din intreaga tarn (mai putin

nordul Ardealului).
0 actiune asemAngtoare de preluare i administrare a moiilor TATA-
site are loc i. in Ardealul de n.ord in toamna i iarna anului 1944. Ea se
desfkoarg sub indrumarea organizatiilor de partid locale, avind con-
cursul larg al autoritatilor judetene democratice, care dau ordonante in
acest sens j.
In judetul Bacau (indeosebi in plasa Scorteni) in numeroase comune,
comitetele VarAneti preiau, sub indrumarea organizatiei de partid locale,
moiile pkasite pe care be arendeazg In. conditii avantajoase VarAnimii3.
Yn judetul Iai, imediat dupa 23 'August 1944, la initiativa jude-
tenei P.C.R., moiile plrasite an fost preluate i date in administratia
comitetelor targneti. Aceste comitete organizeazg, stringerea recoltei
rAmase pe cimp 1 muncile agricole de toamna. Ele exercia la inceput
functiuni similare cu cele din nordul Moldovei3.
Si in judetul Roman, sub indrumarea organizatiei locale P.C.R.,
comitetele tgrAneti preiau incepind din luna septembrie administrarea
moiilor pgra'site 1 le repartizeaz1 taranilor care, cu toate greuatile in-
timpinate (lips1 de inventar agricol, unelte, sgminta etc.), reuesc 86, in-
deplineasca peste 90% din planul insamintlrilor de toamna4.
Ocuparea i administrarea plminturilor, dei. in proportii mult mai
reduse, se desfkoarg i in celelalte regiuni ale Orli.
Pentru a curma sabotajul ce rezulta din faptul ca pinA la mijlocul
lunii noiembrie multi moieri refuzaserg sl-i. are i insaminteze pamintu-
rile, P.C.R. indrumg taegnimea sa preia p6minturile celor plecati din
comung, indiferent dac5, erau fugiti cu trupele fasciste sau se refugiasera,
la locuintele for de la ora.
Ocupindu-se de situatia moiilor pArAsite organul central al Parti-
dului lanseaza la sfiritul lunii noiembrie 1944 chemarea ca Tgranii sa
intre in posesia pgmintului nemuncit"5.
La inceputul lunii decembrie, intr-un articol intitulat sugestiv :
Tgranii au dreptul i datoria sa is pa'mintul raoierilor", Scinteia pre-
ciza ca deocamdatI taranii sg, is in folosintg moiile fugarilor i sabotorilor
earl sa mai intrebe pe cineva i Mfg sa mai.atepte"6.
1 Vezi In aceasta privinta ordonanta nr. 136/44 data la 20 octombrie 1944 de prefectura
democratA a judetului Cluj, prin care dispunea Infiintarea in fiecare comuna a unor sectii
economice", care urmau sa preia 91 sa repartizeze taranilor paminturile si uneltele parasite,
In vederea terminarii in conditii en mai bune a campaniei agricole de toamna (Plugarii, nr. 1
din 5 noiembrie 1944, p. 5); cf. Din lupta P.C.R...., vol. I, p. 163, 165-166 ; vol. II,
p. 308; cf. Pop Stefan, 0 pagind de istorie. V iala judefului Ndsdud de la 13 octombrie 1944
la 13 martie 1945, Bistrita, 1947. Autorul care a fost in perioada sus-amintita prefectul jude-
tului relateaza astfel modul cum s-a trecut la ocuparea si darea In folosinta taranilor a pamln-
turilor parasite : Mosiile parasite s-au inventariat si dat in administrarea populatiei nevoiase...
s-au dau cu forme legale in custodie 15 000 ha de pamInt repartizat la 6 000 locuitori"(p. 36).
2 Inainte, Bacau, 29 decembrie 1944 si 10 ianuarie 1945 ; cf. Fronlul Plugarilor, 9
februarie 1945, p. 3.
a Din lupta P.C.R...., vol. II, p. 344-345.
4 A.C.I.P., Fond. I, dos. nr. 41/45, 1. 56, 166 $i 264.
5 Setnteia, 25 noiembrie 1944, p. 1.
8 Ibidem, 7 decembrie 1944, p. 1.
www.dacoromanica.ro
200 T. UDREA 24
In aceasta chemare nu se punea Inca problema lukii in proprietate

definitive de catre tkani a paminturilor necultivate de mosieri ci
numai trecerea in folosinta provizorie a comitetelor tgrAnesti (ocuparea)
a acestor terenuri pentru executarea lucrgrilor agricole din toamna anului
1944.
Chemarea organului central al P.C.R. a ggsit rAsunet la sate. Skenii,
in frunte cu comitetele cargnesti, tree la luarea in folosintar si la insa-
mintarea mosiilor parasite. Astfel, in comuna Tintea-Bajcoi, taranii in
prezenta muncitorilor an ocupat si an parcelat o mosie de 600 hectare
pe care bleep de indaa muncile agricole 1. In comuna Valea Lunga-Gor-
gota din judetul Dimbovita, tkanii ocup5, mosia Ciupaga-Copoleanca
in intindere de 600 pogoane 91 o impart intre ei2.
Adunarea plugarilor din comunele Dragodinesti, Sturzeni, Tkari-
Priboi yi Izvoarele din acelasi judet hotarkte impktirea mosiei Sturzeanca,
in intindere de 1 800 pogoane, proprietatea Casei Rurale. S-au ales cite
doi delegati din fiecare comuna care sA, fac'l màsurgtoarea mosiei qi s5,
intocmeasca tabele de plugari care n-au pamint de loc sau au foarte putin,
ass precum prevede programul F.N.D." 9i apoi s5, dea fieckuia
lotul Luis.
Yn comuna Brazova-Hunedoara, t4ranii membri ai organizatiei
Frontului Plugarilor hotkAsc luarea in administrare a mosiei contelui
Kenedy Alex., care se retfasese o data cu trupele hitleriste. Mosia e im-
partita in parti egale pe cap de familie i repartizata la tkanii nevoiasi.
Yn procesul verbal din 27 decembrie 1944, prin care se hotkaste prehiarea
Qiimpktirea mosiei, se arata c4 aceasta se face deoarece trebuie ca p5,-
mintul sg fie al acelora care-1 muncesc. Si nou5, ne place a munci acest
pamint, cu toatl dragostea si de aceea am intrat in folosinta lui, si faminem
stApini pe veci"4.
Intr-o mare adnnare a tkanimii din plasa Constanta, care are lop
in comuna Valul lui Traian, se voteaza o motiune, prin care se cerea cons-
tituirea unui guvern democratic, exproprierea mosiilor ce tree de 50 ha si
darea tractoarelor de pe ateste uaosii in folosinta *manor lipsiti de vite
de mines. Totodat5,, se hotkIste confiscarea i darea in folosinta tgra-
nilor a mosiei Candiano Popescu, care fusese exploatat5, de arendasi5.
In. acelasi chip procedeaz5, tkanii din comuna Lanurile-Constanta.
Comitetul sAtese preia administrarea mosiei lui Frant Pleschi, mosier
i coproprietar al fabricii Azuga, care fugise o data cu armatele hitleriste5.
TAranii din Laslea, Floresti, i alte comune din judetul Tirnava,-
Mare, luind in discutie situatia faminturilor rImase nelucrate, hotA,r5sc
ca mai inainte de inceperea ins4mintsarilor de prim5,var5, s4 le imparts
intre ei7.
1 A.C.I.P., Fond. I, dos. nr. 10, f. 112.
2 Chemarea, Tirgoviste, nr. 3, din 25 dec. 1944.
3 Sctnteia din 29 ianuarie 1945.
Frontul plugarilor din 1 februarie 1945, p. 3.
5 Cuget fiber din 7 noiembrie 1944, p. 2.
Ibidem, din 10 decembrie 1944, p. 2.
7 Romtnia viitoare, Sibiu, 17 februarie 1945, p. 3.
www.dacoromanica.ro
La 18 februarie 1945 delegatii comitetelor taranesti din judetul Sibiu,

in cadrul conferintei de constituire a organizatiei judetene a Frontului
Plugarilor, hotarasc confiscarea mosiilor k{i a inventarului elementelor
fugite sau a, celor care nu si-au lucrat pamintul"1. In continuare, se
hotara impartirea acestor paminturi familiilor luptatorilor de pe front,
LO.V.R.-istilor si celor fara pamint.
Ocuparea si impartirea provizorie (pentru a putea fi arate gi sema-
nate) a mosiilor parasite se desfasoara in acelassi fel si In celelalte judete.
Actiunea, de ocupare i impartire a paminturilor mosieresti s-a In-
faptuit in conditiile unei ascutite lupte de class si sub semnul unei
i taranimea mun-
aliante de luptil tot mai trainice intre clasa, muncitoare
citoare sub conducerea partidului.
Pretudindeni in actiunea de ocupare a paminturilor parasite, necul-
tivate de mosieri, comitetele taranesti an primit un sprijin permanent
din partea echipelor- muncitoresti trimise in aceasta perioada in numar
sporit la sate de catre organele locale P.C.R.
In regiunile mai putin dezvoltate industrial (Moldova, Oltenia),
sosesc Bute de muncitori de la intreprinderile din Capitall sau din cen-
trele industrials puternice.
.Astfel, In judetul Vaslui, activau numerosi muncitori veniti din
Bucuresti. Echipele muncitoresti au desfasurat o actiune intend, de orga-
nizare a t'aranimii muncitoare in comitete taranesti care tree imediat la,
confiscarea paminturilor mosieresti parasite pe care le insaminteaza In
proportie de 100 %2.
Ocuparea paminturilor mosieresti parasite si impartirea for In par-
cele In scopul efectuarii muncilor agricole, a pregatit trecerea la infaptuirea
revolutionary a reformei agrare3.
Inceputa into sub forma de revendicare inscrisa, in motiunile de cons-

tituire a comitetelor taranesti zi de aderare la platforma F.N.D., conti-
nuata prin ocuparea Qi insamintarea paminturilor parasite sau nelucrate,
iar in Moldova de nord prin neretrocedarea catre mosierii reintorsi a
terenurilor ce depaseau limits celor 50 de ha, prevazute in platforma,
lupta conduss de Partidul Comunist Romin pentru reforma agrara is un
curs decisiv la inceputul anului 1945.
In conditiile In care lupta pentru install' area unui guvern al Frontului
National Democratic 4-a pus in mod nemijlocit la ordinea zilei, Partidul
Comunist Romin a chemat masele de baza, ale taranimii la infaptuirea
reformei agrare de jos, prin ocuparea si impartirea de catre tarani cu de
la sine putere a paminturilor mosieresti.
1Romlnia viitoare, Sibiu, 23 februarie 1945, p. 1.

2 A.C.I.P., Fond. I, dos. nr. 41, fila 148.
3 Taranii care ocupA si Impart pdmitntul nu seziseazA In toate cazurile diferenta juridica
dintre actiunea ce au 1ntreprins-o si ImproprietArirea propriu-zisd. Acest lucru va crea to
unele cazuri dificultAti comisiilor de reformA agrara care dupd 6 Martie 1945 vor trece la
redistribuirea loturilor In conformitate cu legea el regulamentul de reformA agrari.
www.dacoromanica.ro
262 T. UDREA 26
n chemarea de anul nou a F.N.D. cgtre toti cetgtenil tgrii se lan-

seazg lozinca : taranii sa intre cu plugul In primgvarg In propriul for
pAmInt, prin irnproprietgrire" 1.
Partidul Comunist Romin sublinia cg lupta pentru Infgptuirea de
jos a reformei agrare este indisolubil legate de lupta pentru un guvern
democratic, pentru instaurarea, unei puteri populare care sl consfinteascg
ocuparea cu de la sine putere a pgmInturilor mosieresti de cgtre tgrani si
care 0, zdrobeaseg mice 1ncereare a claselor exploatatoare de a rg'sturna
exploatarea mosiereasca.
Concentrind principalele objective care trebuiau s5, stea In fata
maselor populare, In acest moment, din initiativa C.C. al P.C.R., consiliul
general F.N.D. lanseazg la 27 ianuarie 1945 programul de guvernare al
F.N.D., ca program de actiune imediatl.
Programul de guvernare al F.N.D. relua principalele prevederi
democratice cuprinse In platforma F.N.D. din 1944 Intre care $i infaptuirea
unei largi si democratice reforme agrare (punctul 6).
Prin acest program, clasa muncitoare sub conducerea Partidului
Comunist 10 manifesta hotaarlrea sa de a realiza transformgrile democratice
care In esentg unman sg ducg la desIvirsirea revolutiei burghezo-demo-
cratice, pe calea Infgptuirii for revolutionare, declarind cg s-au maturizat
Coate conditule, cg a vent In mod definitiv momentul pentru Inlgturarea
din guvern a majoritatii reactionare $i pentru instaurarea unui regim
democrat-popular.
Trecerea la luptg nemijlocitg pentru licliidarea mosierimii ca clasg,
cu toata Impotrivirea majoritatii reactionare din guvernul Radescu, a
reprezentat un moment de importantg covirsitoare fn lupta pentru conso-
lidarea definitive a aliantei maselor t5,r5inesti cu proletariatul sub condu-
cerea partidului clasei muncitoare.
Confiscarea si 1mpa'rtirea pgminturilor mosieresti cu sprijinul direct
al muncitorilor mobilizati de comunisti a dat un nou j urias impuls avin-
tului revolutionar al maselor taigneriti, le-a aratat c5, Partidul Comunist
este un sprijin sigur, un conducgtor clar--v525,tor si neInfricat, capabil se
asigure lnfgptuirea visurilor for seculare.
Yn vreme ce partidele reactionare care aveau majoritatea in guvern
cgutau sa Inmorminteze chestiunea reformei agrare In cartoanele sedin-
telor comisiei pentru studierea reformei agrare, Partidul Comunist Romin
deslasoarg direct sau prin membrii sgi, care activau In cadrul organi-
zatiilor de mas5, (Frontul Plugazilor, Uniunea Patrioticg, Apgrarea Pa-
trioticl, sindicate etc.), o vie agitatie In sInul maselor populare In vederea
rtrecerii la Infaptuirea pe cale revolutionarg a reformei agrare.
Masele de baza, ale tgrgnimii 10 manifestg, sub influenta muncii
politice desfasurate de Partidul Comunist la sate, hotgrirea de a lupta pentru
infaptuirea programului de guvernare F.N.D., pentru un guvern democrat,
fie cu ocazia adungrilor de organizare a comitetelor comunale, de plasa si
judetene ale Frontului Plugarilor, fie In Intruniri sau demonstratii orga-
nizate de Partid pentru a da posibilitate maselor largi populare sa-si
1 ScInleia, 3 ianuarie 1945, p. 2.
www.dacoromanica.ro
expung in mod organizat punctul for de vedere in problema, infaptuirii

de jos a programului de guvernare F.N.D. ii a aducerii la conducerea
tgrii a unui guvern democratic.
Din numeroasele adungri si intruniri care cer infgptuirea de jos a
reformei agrare, legind-o strins de lupta pentru un guvern democratic,
vom da citeva exemple.
In ziva de 31 ianuarie 1945 are loc conferinta comitetelor de plasg
ale Frontului Plugarilor din Ilfov.
Yn afara celor 120 delegati la conferintg mai participg la lucrgri
invitati din partea organizatiilor Frontului Plugarilor din Constanta,
Prahova, Vlasca, Ialomita, Cglgrasi, Gorj si delegati ai C.C. al Frontului
Plugarilor, precum si delegatii ale muncitorilor din Capita lg. In motiunea
cu care se incheie alegerea comitetului judetean. al Frontului Plugarilor
din Ilfov, se accentua asupra faptului cg in acel moment reforms agrarg,
este prima si cea mai important dintre sarcinile noastre".
Si in alte regiuni, cu ocazia alegerif organelor conducgtoare locale
ale Frontului Plugarilor, tgrgnimea isi dgdea adeziunea la platforma de
guvernare a F.N.D. Astfel, in zilele de 22-23 ianuarie 1945, din initiativa
comitetului judetean P.C.R. Mehedinti, are loc conferinta judeteang a
comitetelor tOrgnesti si a Frontului Plugarilor, la care cei peste 400 delegati
au hotgrit inlgturarea elementelor fasciste ce se mai mentinea,u in unele
comune tai ocuparea pe cale revolutionary a mosiilor. Muncitorii prezenti
la conferintg an aralat cg vor sprijini cu toate fortele lupta targnimii pentru
infgptuirea revendicgrilor sale 2.
Conferinta delegatilor comitetelor tgagnesti, incadrate in Frontul-
Plugarilor din judetele Braila, Rimnicu-Sgrat, Covurlui i Tecuci au adoptat
in ziva de 21 ianuarie 1945 o hotOrire in care, algturi de alte revendicgri,
an cerut infgptuirea reformei agrare ping in primavara' " 3.
Delegatii comitetelor Vargnesti in conferinta de alegere a comitetului
Frontului Plugarilor din plasa Alexandria cer si ei la 4 februarie in motiunea
adoptatg de adunare, guvern F.N.D. i reform/ agrar5,4. La o sgptgming
(11 februarie) in aceeasi plasg se organizeazg, sub indrumarea organi2atiei
locale a Partidului, o mare intrunire targneascl in care cei prezenti in-
tOresc hotgrirea conferintei Frontului Plugarilor din 4 februarie, aderg
la programul de guvernare F.N.D. oi cer infgptuirea reformei agrare oi
plecarea guvernului Rgdescu 5.
Pretutindeni, conferintele de organizare sau de alegere ale organi-
zatiilor de plasg si judet ale Frontului Plugarilor in motiunile adoptate
cereau, pe linia trasatg de Partidul Comunist, instaurarea unui
guvern democratic si infaptuirea reformei agrare ping in primavara.
Yn cele mai numeroase cazuri, masele de bazg, ale Varanimii, organizate
in comitete tgrgnesti ale Frontului Plugarilor, isi manifests punctul for de
vedere in adungri comune ale muncitorilor si tgranilor convocate de
1 Frontal plugarilor din 3 0 4 februarie 1945.
2 Din lupta P.C.R.... , vol. II, p. 170-171.
Sclnteia, 27 ianuarie 1945, p. 6.
4 Frontal plugarilor, 15 februarie 1945, p. 3.
6 Romlnia liberd din 14 februarie 1945, p. 2.
www.dacoromanica.ro
264 T. UDREA 28
organizatiile locale P.C.R., In centrele administrative mai importante.

Astfel, In ziva de 4 februarie 1945, la ComAnesti a avut loc o adunare la
care au participat peste 3 000 de muncitori $i tArani din satele din impre-
jurimi, In care s-a cerut aplicarea programului F.N.D. si guvern demo-
cratic 1. Tot In 4 februarie (eadea intr-o duminicg) mai au loc mari intru-
niri la care participa muncitori si tarani in Botosani, Iasi, Eacau, Roman,
Buhl* si in celelalte centre importante din Moldova 2.
In aceeasi zi, la Constanta are loc o mare adunare a muncitorilor
i Varanilor din judet care isi dau adeziunea la platforma de guvernare
F.N.D. si cer guvern democratic, reforma, agrara, indeplinirea riguroaa
a armistitiului, reorganizarea democraticg a armatei, arestarea si jude-
carea criminalilor de rgzboi etc. 3. *
La intrunirea convocata de organizatia locals de Partid din Sibiu
la 4 februarie si la care participa, 10 000 de muncitori :ii tarani, unul din
Omani care ia cuvintul facea o legatura strInsa intro lupta pentru guvern
democratic si reforma agrar5,, arg,tind In acelasi timp ea aceastg, luptA nu
poate avea sorti de izbinda decit In conditiile unei aliante strinse a mun-
citorilor si tgranilor a.
91 Noi muncitorii pamintului spunea vorbitorul s5, mergem mina
in mina, uniti cu voi muncitorii, pentru a aduce la cirma taxii un guvern
F.N.D. Numai asa vom reusi not plugarii s'a. ne 13546m plugurile In pamin-
tmile mosierilor si hitleristilor" 5. In motiunea cu care ia sfirsit intrunirea,
se cerea realizarea grabnicl a reformei agrare".
7 000 de muncitori si Omni din judetul Somes, Intr-o mare adunare
care are loc la 4 februarie la Dej, cer de asemenea guvern F.N.D. $i reforma
agrarg, 6.
La 4 februarie 1945, are loc un mare raking si In Tirgoviste, unde
c,ei 10 000 de participanti au cerut inlAturarea guvernului Radescu, incor-
darea tuturor fortelor pentru ducerea rfizboiului antihitlerist, reforma
agrarg si alto revendicaxi generale cuprinse In programul de guvernare
F.N.D. 7.
Sub indrumarea judetenei P.C.R. Gorj, Consiliul local F.N.D. a
convocat pentru 8 februarie 1945 o adunare la care participg peste 6 000
de cetg,teni din Tg. Jiu si t'arani din satele judetului. Participantii an aderat
la programul de guvernare F.N.D. si an cerut guvern F.N.D. si infaptuirea
imediatA a reformei agrare 8.
Adunari asemanatoare au loc la inceputul lunii februarie $i In
celelalte regiuni ale Orli. In toate aceste adunki, participantii ader5, la
1 Romtnia HUM din 7 februarie 1945, p. 5.
2 Clopolul, 8 februarie 1945, p. 1-2.
3 Romtnia liberd, 7 februarie 1945, p. 5.
4 La mijlocul lunii ianuarie, acelasi lucru fusese exprimat Intr-o adunare generala a comi-
tetelur de fabricA din Sibiu care In motiunea votata cerusera, Intre altele, Intarirea si mai
mult a aliantei dintre clasa muncitoare $i taranime si o reforma agrara democratica pentru
Improprietarirea taranilor fara pAmint" (Romtnia viiloare, 17 ianuarie 1945, p. 2) .
5 Romtnia viiloare, 7 februarie 1945, p. 1 si 4.
0 Plugarii, 9 februarie, p. 3.
7 Din lupla P.C.R...., vol. II, p. 35 36.
s Ibidem, p. 205-206.
www.dacoromanica.ro
platforma F.N.D. i, sub indrumarea echipelor muncitoreti trimise de

Partid care impinziserI toata tam, iii exprimg hotarirea for nestramutatl
de a pali In inflptuirea revolutionary a programului de guvernare a F.N.D.
-i, legat de aceasta, la lupta pentru rlsturnarea guvernului Rldescu i
aducerea la cirma Orli a unui guvern F.N.D.
Yn conditiile in care sarcina trecerii in intreaga tars la inf'Aptuirea

revolutionary a reformei agrare devine de o actualitate arzltoare, membrii
de partid care actionau in cadrul Frontului Plugarilor lanseazl in urma
indicatiei C.C. al P.C.R. chemarea de a se crea organe speciale de luptsa,
pentru ocuparea i impgrtirea-paminturilor moOereti.
Yn leglturI cu aceasta, potrivit indicatiilor Partidului, ziarul Frontul
Plugarilor" din 7 februarie 1945 aducea importante precizari. Aceste
comitete, denumite comitete slteti de reforml agrarl, urmau sa", se cons-
tituie sub egida comitetelor tsarane0i ale Frontului Plugarilor din
comuna respectivg. Comitetul sgtesc urma sa cuprind'a pe toti tAranii
care se angajeaza sa lupte impreuna cu plugarii organizati pentru con-
fiscarea moOilor boiereti mai marl de 50 ha" 1.
Comitetele sAteti de reforms agrarl trebuiau 131 intocmeasca imediat
dupI constituirea for situatii privind terenurile qi uneltele expropriabile,
precum i tablouri care sg, cuprincia pe toti taranii fare pamint sau cu
pInaint putin din raza comunei respective.
Dupg aceea , -comitetele sateti de reforms, in colaborare cu comi-
tetul tgranesc i sub indrumarea echipelor muncitoreti, urmau sl" tread,
la mlsurarea terenurilor expropriabile tii sq, le impartl celor in drept.
Aceasta operatie trebuie terminate repede pentru ca noii improprietlriti
sg, poatl, incepe fare intirziere muncile agricole de prim'avarl pe pgrninturile
pe care fuseser/ improprietariti.
Sub conducerea Partidului, cu sprijinul echipelor muncitoreqti,
Inca din primele zile ale lunii februarie incepe actiunea de organizare a
comitetelor sateti de reforms agrarl. Astfel, comitetul Varinese din
Domneti-Ilfov, la propunerea unei echipe muncitoreti sosite in comung,
convoad, la 4 februarie 1945 o intrunire a intregului sat. Delegatii de
la centru" recomandl alegerea unui comitet special pentru improprie-
tlrire. Apoi adunarea alege comitetul satesc de referral' agrarl 2.
Cu ocazia conferintei din 4 februarie 1945 de alegere a comitetului
Frontului Plugarilor din plasa Alexandria in rezolutia adoptatI se pre-
vedea ca un punt special c5, exproprierea moiilor se va face de comi-
tetele de reformg agrara alese de tgrani S.
Din initiativa organizatiei locale de partid, Frontul Plugarilor din
Prahova a convocat In 11 februarie o consfltuire special/ de instructaj
cu delegatii comitetelor tarAneti din judet. In urma indicatiilor primite
din partea membrilor de partid ce activau in Frontul Plugarilor, adunarea
oFronlul plugarilor, 7 februarie 1945, p. 3.

2 Ibidem, 9 februarie 1945, p. 5.
3 Din lupla P.C.R.... ., vol. I, p. 278.
www.dacoromanica.ro
266 T. UDREA 30
hotarlste alegerea comitetelor sgtesti pluggresti care vor face impktirea

pgmintului de cgtre tkanii WOO si nu de care mosieri sau slugile lor" 1.
La indicatia regionalei P.C.R. Cluj, imediat dupI consfatuirea F.N.D.
din 12-14 februarie 1945 tinutl la Cluj, care, printre altele, decide infa'p-
tuirea imediat a reformei agrare pe intreg teritoriul .Ardealului de nord,
regionala Cluj a Frontului Plugarilor, publicA un apel prin care In-
deamnA tkAnimea ca sa treac6 la ocuparea gf impArtirea naosiilor cu
ajutorul comitetelor satesti" 2. Yn urma diverselor probleme ridicate de
activitatea practicA pe teren a comitetelor satesti de reformg agrarA, la
indicatia regionalei P.C.R. Cluj are Joe la 1 martie 1945 o consfatuire a
delegatilor tuturor comitetelor satesti din cele 11 judete din nordul Ar-
dealului.
Sub indrumarea Partidului, constituirea comitetelor targnesti (sa-
-testi) de reforma, agrarg, s-a generalizat rapid In intreaga tars, ea tinInd
pas cu actiunile tkInimii care, cu sprijinul direct al clasei muncitoare,
pa'seste in cursul lunii februarie 1945 la infaptuirea revolutionary a re-
formei agrare 2.
Relevind importanta crescina, a comitetelor satesti de reforma
agrarg, Scinteia in numkul s'au din 16 februarie 1945, intr-un articol
intitulat Tkanii si pamintul", comparind rolul pe care urmau joace
acestea in raport cu activitatea nesatisfkatoare pe care o dusese comi-
sia guvernamentall pentru studierea reformei agrare preciza : ping
acum s-a discutat, s-a scris, s-au tinut discursuri, acum e timpul de trecut
la fapte. Comitetele satesti au de indeplinit unul din cele mai marl. si
mai grele roluri : sa", infaptuiascA reforma agrafa pentru aceasta ele
n-au nevoie de statisticile lui Cipadanu (membru in comisia pentru stu-
dierea reformei agrare din partea P.N.L. Bratianu T.U.). Tkanii
cunosc toate mo iile, cunosc 1i eft de mari sint, trecerea pAmintului in
miinile plugurilor se poate i trebuie deci facuLt1 acum farl nici o fka-
gAnare" .
La 10 februarie 1945, in conditiile demasckii complete a opozitiei
partidelor istorice" fatI de problema realizkii imediate a unei largi reforme
agrare, si a avintului general al maselor populare care incep lupta pentru
infaptuirea revolutionary a programului de guvernare F.N.D., pentru
rasturnarea guvernului RAdescu 5i instaurarea regimului democrat-popular,
delegatii F.N.D. se retrag din Comisia pentru studierea reformei agrare.
Yn aceeasi zi, pe Hula promovatl de Partid, consiliul de conducere
al Frontului Plugarilor lanseazg An manifest cAtre tkani, In care acestia
erau chemati sa pkeascA. In cadrul organizatiilor sale la inflptuirea de
jos, impotriva majoriatii reactionare din govern, a reformei agrare. Cu-
vintul do ordin al apelului era InfAptuiti imediat reforma agrarg,"-4.
Acest apel a constituit semnalul actiunii generale de Infgptuire, de jos,
1 Frontal plagarilor, 18 februarie 1945, p. 3.
2 Plugarii, 23 februarie 1945, p. 1.
a Asupra activitatii acestor comitete taranesti, special create pentru exproprierea i Im-
pArtirea mosiilor la tArani, vom reveni cu ocazia descrierii desfasurarii luptel pentru reforma
agrar5.
4 ScInteia; 11 februarie 1944, p. 1.
www.dacoromanica.ro
31 DES PRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE $I TARANImE 267
a reformei agrare. Actiunea de confiscare si impartire a paminturilor movie-

resti a fost Inlesnita de faptul ca In cele mai multe din judetele tarri,
masele populare sub conducerea organizatiilor locale P.C.R. instalasera
numeroase organe locale de stat i prefecti din rindul fortelor democratice.
Astfel, in Hunedoara, sub conducerea judetenei de partid, impkti-
rea mosiilor cuprinsese la mijlocul lunii februarie 1945 majoritateg, co-
munelor din judet, fiind realizat5, de comitetele targnesti ale Frontului
Plugarilor cu sprijinul echipelor muncitoresti si cu concursul prefectului
ales de popor care a dat dispozitii organelor in subordine s5 dea asistenta
tehnico-administrativI necesarl actiunii intreprinse 1.
In judetul Constanta faptul c5, in fruntea majoritAtii comunelor
se &eau alesi ai fortelor democratice, iar prefectura actiona pe baza
indicatiilor date de organizatia de partid judetean5, a usurat lupta taxa-
nimii, sub conducerea clasei muncitoare pentru reforma agrar5,-.
Inceput5, prin marea intrunire a celor peste 700 delegati ai tqfanimii
dirt intreg judetul, care are loc la Constanta In 15 februarie 1944 2, inrap-
tuirea reformei agrare progreseaz5; rapid, ping, la sfirsitul lunii februarie,
fiind deja expropriate mai multe mii de hectare 3. Ca si in celelalte judete,
impartirea mosiilor s-a facut sub indrumarea echipelor muncitoresti de
catre comitetele sAtesti de reform& agrara 4.
In Moldova, lupta tleanimii, sub conducerea clasei muncitoare,
pentru reforma agrafa, a fost sprijinit5) de autoritItile democratice a caror
activitate era indrumat5, de Partidul Comunist. Imediat dup5, discursul
provocator al lui Radescu din 11 februarie 1915, regionals P.C.R. Iasi
indrumg consiliul F.N.D. pentru Moldova 0, convoace pe prefectii din
aceasta regiune intr-o consfatuire. Yn consfatuirea prefectilor din Moldova
care s-a tinut la Iasi in zilele de 14-15 februarie 1945, acestia au condam-
nat politica antipopular5, a guvernului Rlidescu si an decis sa sprijine pe
linie administrativg lupta maselor populare, condusI de Partid pentru
infAptuirea programului de guvernare F.N.D.
La Bacau ca si In alto regiuni ale Va'rii, actiunea general5, de ocupare
i impartire a plmInturilor mosieresti incepe cu o mare intrunire cet5,-
teneasca de protest contra discursului provocator al generalului Radescu
rostit la Aro In 11 februarie 1945, intrunire la care participg, grupuri
numeroase de Varani din judetele BacAu ei Neamt, in frunte cu comitetele
for taranesti.
Yn aceasta intrunire, adunarea hotara'ste trecerea imediatA la reforma
agrafa care urma se se facA, conform principiilor enu.ntate In programul de
guvernare F. N.D.
Urmind instructiunile C.C, al P.C.R., comitetul judetean de partid
Bacau a mobilizat intreg activul sau de partid i numerosi membri de sin-
dicat din fabrici, pe care i-a trimis la sate. Din initiative Partidului Co-
munist, sindicatele din Bucuresti an trimis la BacAu 70 de muncitori
1 Ardealul luptator, 18 februarie 1945, p. 1.
2 ScInteia, 18 febr. 1944, p. 4.; cf. Cuget liber, 21 febr. 1945, p. I.
3 Din lupta P.C.R...., vol. I, p. 47-50; cf. Sctnleia din 20, 21 si 23 febr. 1945, 5i
Rominia liberd, 27 febr. 1945, p. 3.
6 Fronlul plugarilor, 19 febr. 1945, p. 3; cf. Dobrogea socialistlf, 25 februarie1945, p. 3.
www.dacoromanica.ro
268 T. UDREA 32
care au dat un ajutor pretios in lupta taranimii din aceasta regiune

pentru infaptuirea reformei agrare 1.
In prezentaqi cu sprijinul echipelor muncitoreti trimise de judeteana
de partid in toate comunele judetului, taranimea inregistreaza Inca din
prima saptamina succese deosebite in infaptuirea reformei agrare. In
comunele Ceahlau, Hanga, Buhalnita, Calugareni, Farcau, Lipoveni,
Romini, Borzeti, Oneti, Dofteana, Tetcani kii in multe altele, cu sprijinul
direct al echipelor muncitoresti taranii tree la impartirea moiilor. Printre
moiile expropriate figurau marile latifundii ale lui Ghica-Comaneti
de la Laloaia (circa 12 000 ha) i cea a printesei Sturdza din Ceahlau (care
impreuna cu padurile cuprindeau citeva zeci de mii de hectare). Ambele
latifundii se expropriaz& ping, la data de 26 februarie 1945 2.
Ca un factor nelipsit i hotaritor se remarca sprijinul dat pretutin-
deni do echipele muncitore0i trimise pe teren qi care actionau sub indru-
marea organizatiilor locale de partid. Astfel, in judetul Roman, cu sprijinul
echipelor muncitoreti 2, comitetele taraneqti ale Frontului Plugarilor 4
au impartit pin& la 15 martie 1945, 21 de mokiii5. In Iasi, echipele munci-
torelti, in urma instructiunilor date de judeteana P.C.R., indruma tara-
nimea a& aleaga comitetele sateqti de reforma agrara, comitete care cu
sprijinul muncitorimii impart pins la 15 martie peste 5 000 ha pamint 6.
In Falciu, comitetele taranegti de reforma agrara, cu sprijinul echipelor
muncitoresti, impartisera de asemenea pins la Inceputul lunii martie 1945
peste 8 700 ha7. In judetul Baia, unde echipele muncitoreti erau formate
in majoritate din uteciti 8, s-au impartit in aceeai perioada 11 mosii
cu peste 2 200 ha g.
In numeroase judete din Moldova, alaturi de echipele muncitore0i
trimise de organizatiile locale de partid la sate, in sprijinul luptei taranimii
pentru reforma agrara au venit sute de muncitori din Capitals, trimiqi din
insarcinarea C.C. al P.C.R. sa, intareasca munca politica in aceasta regiune,
pe atunci slab dezvoltata industrial.
Astfel, in raportul dat de un activist al judetului Vaslui in edinta
plenara a regionalei P.C.R. Iasi, din 17 martie 1945 se spune textual :
,_,Munca la sate s-a dus cu ajutorul muncitorilor trimii din Bucure0i"1.
In cursul lunii februarie 1945, munca de organizare i actiunile de impartire
a paminturilor moiiiiereti din judetul Suceava an fost duse cu sprijinul
echipelor muncitoreti, formate in parte din muncitori din Bucureqtill.
1 Din lupin P.C.R...., vol. I, p. 92.
2 Pentru Infaptuirea reformei agrare In regiunea Bacau vezi Din lupta P.C.R..., vol. I,
p. 81-87.
3 A.C.I.P., Fond. 1, dos. nr. 41, f. 56.
2 In acest judet la Inceput nu s-au format comitete tfiranesti speciale pentru reforma agrar6,
elefiind constituite able dupil aparitia legli de reforrha agrara (A.C. I.P., Fond. I, dos. nr. 41/1945,
f. 260).
5 A.C.I.P., Fond. I, dos. nr. 41/1945, f. 260.
6 Ibidem, f. 244-245.
7 Ibidem, f. 252.
o Ibidem, f. 267.
o Ibidem, f. 257.
10 Ibidem, f. 253.
11 Ibidem, 1. 258.
www.dacoromanica.ro
33 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE *I TARANIME 269
i in celelalte judete din Moldova prezenta muneitorilor veniti din Bucureti

In indicatia C.C. al P.C.R. sa ajute lupta taranimii din aceasta parte
a tarii pentru organizarea reformei agrare, este semnalata documentar.
Astfel, ei sprijing, direct actiunile taranilor la imparprea moiilor lor, in
comunele HIlauceti, Simioneti, Mogoeti din raionul Pacani, Strunga,
Habaeti din raionul Tg. Frumos, Braeti din raionul Falticeni etc.l.
Prezenta muncitorilor bucureteni care dadeau un ajutor fratesc
taranimii moldovene in lupta Lei pentru reforma agrara i o viata mai bung
i in general activitatea dusa de echipele muncitoreti la sate nu au fost
pe placul fortelor reactionare. Folosind pozitiile pe care le mai detineau
in anumite verigi ale aparatului de stat, ele cautau prin diverse provocari
sa, stinjeneasca adunarile taraneti In care luau cuvintul delegatii P.C.R.
sau ai organizatiilor democratice de masa care, sub indrumarea Partidului,
sprijineau lupta pentru reforma agrara.
Astfel, la 15 februarie 1945, un locotenent de jandarmi insotit de
5 subofiteri inarmati cu automate sparg intrunirea satenilor din .comuna
Bainet plasa Siret i aresteaza pe cei doi muncitori din Bucureti,
care conduceau adunarea, sub pretext de instigatie. impotriva acestei
samavolnicii masele taraneti din judetul Radauti, sub indrumarea orga-
nizatiei locale de partid, organizeaza numeroase adunari de protest,
eulminind cu intrunirea celor citeva mii de tarani din plasa Siret la 18
februarie 1945, In care este invitat i prefectul judetului. Sub presiunea
maselor populare, conduse de organizatia locals de partid, legiunea de
jandarmi Radauti elibereaza pe cei 2 muncitori 2.
Facind un bilant al muncii desfaqurate de echipele muncitoreti
trimise de Partid In sate in februarie-martie, plenara largita a activului
regionalei P.C.R. Tai din 17 martie 1945 a constatat marile succese rea-
lizate atit In munca de organizare a taranimii in comitete taraneti ale
Frontului Plugarilor (pins la acea data numarul membrilor acestei orga-
nizatii pe Intreaga Moldova depaise 90000), cit i in lupta pentru reforma
agrara. in aceasta actiune Partidul Comunist a cucerit Increderea i stima
maselor largi ale taranimii. Masele taraneti, se arata in concluziile ple-
narei, ne-au urmat sub lozinca luati, impartiti pamintur 3.
In judetele in care prefectii i o parte insemnata a verigilor de jos
ale organelor de stat (primari, notari, pretori) erau Inca, in momentul
declanarii actiunii generale de infaptuire de jos a reformei agrare, detinute
de elemente reactionare care se opuneau fati i foloseau fortele represive
Impotriva activitatii revolutionare a maselor largi populare, conduse de
P.C.R., lupta pentru reforma agrara s-a Impletit cu lupta dusa, sub con-
ducerea organizatiilor locale de partid, pentru cucerirea prefecturilor i
instalarea unor autoritati democratice.
Astfel, in judetul Teleorman, judet agrar prin excelenta, fortele
reactionare an opus o rezistenta inverunata i indelungata in calea actiunii
desfaurate sub indrumarea echipelor muncitoreti trimise de organizatia
1 A.C.I.P., Pond. I, dos. nr. 41/1945, f. 253; cf. Clopolul, 23 febr. 1945, p. 4.
2 Clopolul, 23 februarie 1945, p. 4.
a A.C.I.P., Fond. I, dos. 41/1945, f. 277.
www.dacoromanica.ro
270 T. UDREA 34
de partid din Bucuresti, pentru organizarea comitetelor taranesti si in

vederea sprijinirii actiunii de Inlocuire a primarilor reactionari cu ele-
mente democratice alese de obstea satelor 1. Inca din luna decembrie
1944, in urma hot4'ririi comitetului judetean. P.C.R. Teleorman, s-a
hotarit confiscarea f}i Impartirea mosiilor parasite sau necultivate ping
la acea data din judet2. Astfel, In comuna Traian a fost ocupata si impartita
mosia efului organizatiei maniste din judet 3. Actiunea de confiscare si
impartire a parains turilor mosieresti din Teleorman era frinata de auto-
ritatile reactionare In frunte cu prefectul judetului.
La Inceputul lunii februarie 1945, In fata valului de masuri represive,
dirijate de fortele reactionare din judet cu concursul prefectului reactionar,
contra activitatii revolutionare a maselor taranesti, desfasurata sub con-
ducerea partidului, comitetul judetean de partid hotaraste ca sarcina ime-
diata si principala izgonirea prefectului reactionar si alegerea unui prefect
democrat. La 11 februarie 1945, cetatenii orasului si mai multe mii de
tarani care participg la o intrunire convocata de judeteana P.C.R. hotarase
inlaturarea autoritatilor reactionare In cap cu prefectul si. alegerea In
locul for a unor elemente democratice care 0, sprijine actiunea de im-
pgrtire a paminturilor mosieresti 4. In aceeasi zi, participantii la Intrunire
merg la prefectura si instaleaza un nou prefect. Cucerirea de catre fortele
democratice a prefecturii a dat un impuls deosebit infaptuirii reformei
agrare In judet.
Desi noul prefect si colaboratorii sai au fost blocati in localul pre-
fecturii de fortele .represive trimise de Radescu, exercitindu-si cu greutate
atributiile, $i cu toate ca in acelasi timp este numit de catre majoritatea,
reactionara din guvern un al doilea prefect, totusi taranimea din Teleor-
man organizata in comitete taranesti ale Frontului Plugarilor, primind
un sprijin larg din partea echipelor muncitoresti care, la chemarea Parti-
dului, vin din Bucuresti, trece In numeroase comune la confiscarea si
impartirea mosiilor din judet.
Ping, la data rasturnarii guvernului Radescu (1 martie) si in zilele
care se scurg ping la instalarea guvernului Groza, taranimea din Teleorman,
cu sprijinul echipelor muncitoresti $i sub indrumarea permanenta a jude-
tenei P.C.R., confisca si impart mosii care insumau mai multe mii de
hectare 5. Se poate spune ca Inca in aceasta perioada actiunea de Infap-
tuire a reformei agrare cuprinsese majoritatea comunelor din judet.
Si In judetul Dolj, ca de altfel si in celelalte judete din Oltenia,
lupta pentru reforma agrarg s-a impletit si a avut succes deplin numai
dupa cucerirea prefecturii de catre fortele democratice. In adungrile de
organizare a comitetelor taranesti din Frontul Plugarilor de plasa, in
consfatuirea comitetelor taranesti de judet ca fii la toate Intrunirile qi
demonstratiile la care taranimea doljeang participa, la chemarea orga-
I Din lupta P.C.R.... , vol. I, p. 267-272.

3 Ibidem, p. 275.
8 Din lupta P.C.R..., vol. I, p. 275.
4 Ibidem, p. 280.
6 Ibidem, p. 285-286.
www.dacoromanica.ro
35 DESPRE fAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE $I TAR INIME 271
nizatiilor de partid locale, ea cere prin delegatii sAi la aceste mani-

festari ca reforma agrara sa fie infaptuita cit mai grabnic.
In momentul in care se public& apelul C.C. al Frontului Plugarilor
din 11 februarie, ca taranii se confiste si WA impart& deindatg, pgminturile
mosieresti, masele de bazg, ale Vargnimii doljene erau coapte pentru acest
act important din lupta for pentru o viata mai bung. Pe aceast& linie se
1nscrie si faptul a la Inceputul lunii februarie, sub indrumarea echipelor
muncitoresti, comitetele tg,rAnesti ale Frontului Plugarilor convoac&
adung,ri care aleg comitete sgtesti de reform& agrara 1. Din indicatia
judetenei P.C.R. tgrInimea doljeang, trece imediat, cu sprijinul echipelor
muncitoresti care activau de mai multe luni la sate, la infaptuirea de jos
a reformei agrare.
La 13 februarie, mii de tgrani din Ba'ilesti si comunele invecinate
particip6 la o mare manifestare prin care hotlrasc confiscarea si impAr-
tirea mosiei de circa 1 000 pogoane a lui Gh. M. Cantacuzino 2 (fost6
Stirbei). Operatiunea se efectueazg, In aceeasi zi de cg,tre comitetul Vara-
nese, In prezenta intregului sat. La 14 februarie, tAranii din comunele
Cetate $i MoVatfii, sub 1ndrumarea echipelor de muncitori si dvInd in
frunte comitetele tgrgnesti, tree la impgrtirea mosiilor lui Barbu Drugl,
I. Plesia si Cincea care aveau impreung, circa 4 000 pogoane 3.
La, 1ndemnul proprietarilor expropriati, care se numgrau printre
cei mai mari boggitasi din Craiova, prefectul reactionar al judetului Dolj,
insotit de forte de jandarmi, organizeazg un adevIrat raid de pedeapsa.
El se loveste de zidul hotgrini cu care Varanii, proaspAt intrati in posesia
pAmInturilor ce fuseser& ping, atunci mosieresti, isi aparl cucerirea obti-
nutg cu sprijinul muncitorimii de la erase. La Cetate, tgranii intrebati
de prefect in virtutea egret legi au ocupat pgminturile mosieresti li raspund :
Legea o facem noi" 4. La MotAtai, prefectul aresteaz1 pe cei 17 membri
ai comitetului sgtesc de reform& agrarg,5 si reintors la Craiova li inainteazg,
Tribunalului militar Craiova. Sub presiunea maselor, conduse de partid,
Tribunalul militar elibereaz& a doua zi pe cei arestati care, reintorsi la
casele lor, terming, lucfarile de confiscare Eii.Impa'rtire a mosiilor din comunk
Pentru a curma actiunea contrarevolu.tionarg, la care se dedau
elementele reactionare din aparatul de stat local, in cap cu prefectul,
si care ameninta sg, frineze Intr-o mgsurg, insemnata lupta tkInimii doljene,
sub conducerea Partidului, pentru infgptuirea de jos a reformei agrare,
regionala .C.R. din Oltenia is initiativa cuceririi prefecturii de cgtre
fortele democratice.
In urma refuzului inspectorului general din Ministerul de Interne
sosit in Craiova de a satisface cererea adunarii populare de a indepgrta
prefectul reactionar, si a arestgrii la 17 februarie 1945 a delegatiei trimisa
la prefecturg, pentru a prezenta aceastg cerere, organele de partid din
1 Din lupta P.C.R... , vol. I, p. 289-290.
2 Frontul plugarilor, 18 februarie 1945, p. 3.
3 Scinteia, 15 februarie 1945, p. 5.
4 Scinteia, 17 i 18 februarie. .
6 Din lupta P.0 R , vol. I, p. 212.
www.dacoromanica.ro
272 T. UDREA 36
Craiova hotgrgsc instaurarea pe cale revolutionary a unui prefect desemnat

de fortele democratice.
La 24 februarie 1945, infruntind unitatile militare postate la intrarea
in prefecturg, masele de cetateni care participau la demonstratia ce s-a
desfaurat sub organizarea i lozincile partidului, pAtrund In localul
prefecturii fji instaleazg noul prefect. Tentative le intreprinse In zilele
urmAtoare de fortele reactionare de a repune In fruntea judetului pe fostul
prefect epeazg. In urma cuceririi prefecturii, actiunea de confiscare qi
impgrtire a pgminturilor mosieresti se extinde In tot judetul. in judetul
Do lj, aparitia legii de reform/ agrarg a ggsit majoritatea morgilor impgr-
rite Intre tgrani 1.
i In judetul Romanati de la primele actiuni de confiscare i de
impgrtire a pgrainturilor mosieresti, desflprate de comitetele targneti
cu sprijinul echipelor muncitorefiti care activau la sate, elementele reac-
tionare din aparatul de stat In cap en prefectul pornesc la contraactiuni
represive 2. La conacele unor potentati se deplaseazg unitati militare
intregi. Astfel, pe mosia generalului Carlaont, comandantul militar al
Olteniei, se trimite un regiment intreg; de asemenea la mosia printului
Brincoveanu, situatg In comuna Brincoveni, este adus tot un regiment
intreg 3.
in ziva de 24 februarie 1945, In aceemi zi In care, la chemarea Parti-
dului, In Capita lg qi fn. toate celelalte centre importante ale tgrii, masele
populare in puternice demonstratii luptau pentru ra'sturnarea guvernului
Rgdescu si aducerea la cirma Orli a unui guvern F.N.D., la propunerea
comitetului judetean P.C.R. Romanati, F.N.D. local convoacg un mare
miting cu scopul inlgturgrii prefectului reactionar i a alegerii unui prefect
F.N.D.
Damonstrantii in rindul cgrora erau mai multe mii de tgrani veniti
din intreg judetul, ajungind In dreptul prefecturii, an trimis o delegatie
care a Inminat un memoriu procurorului prin care cereau indepgrtarea
prefectului i numirea unui prefect ales de popor. Fgrg a da rgspuns
acestui memoriu qi fgrg somatie din interiorul localului prefecturii care
era intesatg cu trupe, s-a deschis foc. A cgzut eroic activistul comunist
Stefan Dabrescu qi a fost gray ranit tgranul comunist Ion Mincu care
fgceau parte din delegatie. La citeva ore Ion Mincu moare i el. Alti zeci
de demonstranti an fost raniti.
La citeva zile dupg acest act criminal sgvirit de autoritgtile locale
din ordinul generalului Rgdescu, sub presiunea maselor populare armata
este retrasg 5i prefectul fuge, pentru a scgpa de rgspunderea crimei sale 4.
La 3 martie, fortele democratice din Romanati, sub conducerea organi-
zatiei locale de partid, instaleazg In fruntea judetului pe prefectul desemnat
de masele populare.
1 Din lupta P.C.R. , vol. I, p. 213-218.
3 Ibidem...., vol. II, p. 141-142.
3 Ibidem, p. 132.
4 Privitor la lupta pentru cucerirea prefecturii i InfAptuirea reformei agrare In judetul
Romanati, vezi : Din lupta P.C.R...., vol. II, p. 143-144.
www.dacoromanica.ro
37 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE 91 TARANTME 273
La sfirsitul lunii februarie si in primele zile ale lui martie 1945,

masele populare, sub conducerea organizatiilor de partid locale, tree la
inlocuirea elementelor reactionare din fruntea comunelor si paralel cu
aceasta la 6onfiscarea i impartirea paminturilor mosieresti. Infaptuirea
de jos a reformei agrare inceputa pe plan general in Romanati la sfirsitul
lunii februarie 1945 continua si dupe venirea la putere a guvernului Groza,
astfel ca in momentul aparitiei legii de reforma agrara, reforma agrara
era in linii mari infaptuita si in acest judet 1. Spre sfirsitul lunii februarie
si in primele zile ale lunii martie 1945, comitetele taranesti, sub indrumarea
echipelor muncitoresti, inregistreaza succese importante i in celelalte
judete din Cimpia Dunarii 2.
In nordul Ardealului, la indicatiile regionalei P.C.R. Cluj, membrii
de partid care activau in F.N.D. indruma prefecturile sa emita in primele
zile ale lunii februarie ordonante catre organele in subordine de a da
sprijin din punet de vedere tehnic-administrativ organizatiilor populare
care tree la confiscarea si impartirea paminturilor mosieresti 3. Opera-
tiunile propriu-zise de confiscare i impa'rtire a paminturilor eras} inde-
plinite de comitete taranesti de reforma agrara, cu sprijinul larg si perma-
nent al echipelor muncitoresti trimise de organizatiile de partid locale din
Cluj *i celelalte centre industriale la sate.
In judetul Mures, in legatura cu plecarea la sate a echipelor munci-
toresti pentru sprijinirea actiunii de ocupare si impartire a paminturilor
mosieresti, comitetul judetean de partid elaboreaza in a doua jumatate a
lunii februarie un indreptar", care, alaturi de explicarea importantei
istorico-politice a reformei agrare, dadea instructiuni asupra modului In
care .echipele muncitoresti urmau sa sprijine lupta tara'nimii pentru
pamint. Pe baza instructiunilor, echipele muncitoresti Indruma comite-
tele taranesti sa convoace adunarea generala (obsteasca) a fiecarui sat
si &a se aleaga comitetele de reforma agrara care urmau sa intocmeasca
tablouri de bunurile expropriate $i de cei indreptatiti sa fie improprie-
tariti conform principiilor stabilite de platforma F.N.D. 4.
Intr-un material din 12 aprilie 1945 al organului regional P.C.R.
din Cluj se dau cu caracter de bilant numeroase informatii care dezvaluie
modul in care s-au efectuat ocuparea i impartirea paminturilor movie-
resti si rolul hotaritor pe care 1-au avut echipele muncitoresti trimise de
organizatiile de partid sa sprijine taranimea din nordul Ardealului in
aceasta actiune. Astfel, celulele comuniste de la D3rmata, Erba, Atelie-
1 Din lupta P.C.R...., vol. II, p. 145.
2 Cu privire la infaptuirea de jos a reformti agrare In judetele Prahova, BuzAu, Ialomita,
Vlasca, Ilfov etc., vezi Romtnia liberd din 24 februarie 1945, care publica pe o paging In-
treaga o situatie bilant a felului In care s-a desfasurat pina atunci reforma agrarA in jude-
tele sus-amintite ; cf. Frontul plugarilor din 3, 4 Si 5 martie 1945.
Romlnia viitoare, 10 februarie 1945, p. 3. Cf. St. Pop, op. cit., p. 41.
In ordonanta prefecturii judetului Trei Scaune datd pe baza hotaririi consiliului F.N.D.",
se prevedea exproprierea paminturilor mosieresti de la 50 ha in sus 5i impartirea 'or, precum 5i a
inventarului viu Si mort, In proportia pAinintului impartit".
Prefectura Trei Scaune prin aceea5i ordonantA hotAra formarea unei comisii la nivel
judetean de Indrumare a reformei agrare care urma sa functioneze pe linga prefecturA (Ardealul
luptator, 11 februarie 1945, p. 3).
4 Din lupta P.C.R... . , vol. II, p. 248-251.
18 - C. 3215
www.dacoromanica.ro
274 T. UDREA 38
rele C.F.R., Uzinele Metalurgice si din celelalte intreprinderi clujene, au

organizat echipe formate din comunisti si membri de sindicat care, Inca
de la inceputul anului 1945, au dat un sprijin insemnat organiaxii WA-
nimii in comitete piranesti ale Frontului Plugarilor si ale Uniunii Populare
Maghiare (in comunele cu populatie maghiarI).
In afara judetului Cluj, echipele muncitoresti din Cluj au activat
pe teren si in judetele Sglaj, Somes si Nasgud.
La inceputul lunii februarie, in urma directivei primite din partea
regionalei P.C.R. Cluj, echipele muncitoresti au indrumat comitetele
t6ranesti F.P. i i U.P.M. s5, organizeze alegerea comitetelor satesti de
reforms agrafa. Echipele muncitoresti trimise de Partid la tars au indrumat
in permanentl munca comitetelor sAtesti de reformA agrara, dindu-le
un ajutor efectiv in inventarierea bunurilor care urmau sa, fie expropriate
si in intocmirea tablourilor celor indrepfatiti si apoi In actiunea de impAr-
tire a pAminturilor mosieresti de catre cei indreptAtiti'1.
Activitatea dust' de comitetele tAfAnesti sub indrumarea comunistilor,
. in lupta pentru efectuarea reformei agrare de jos, a avut o.mare insemn5,-
tate politicg.
Yn focul luptei, condus4 de Partid, pentru confiscarea si impartirea
pAminturilor mosieresti, s-a inchegat alianta clasei muncitoare cu ma-
sele de bug ale Varaniro.ii, aliant6 care a constituit forta ce a rgsturnat
guvernele cu majoritate reactionary $i a instaurat puterea populara.
In infaptuirea sarcinii de bazg a primei etape a revolutiei populare
reforma agrarg asa cum a arltat tovarlsul Gh. Gheorghiu-Dej
partidul, cu ajutorul muncitorilor trimisi la sate, ridica la luptg, masele
taranimii, care in Intregul ei era interesafa in lichidarea proprieatii movie-
resti ; comitetele taranesti confiscau si impArteau paminturile mosierilor,
in focul luptei pentru infgptuirea reformei agrare se faurea alianta intre
clasa muncitoare si tAranimea muncitoare, neutralizindu-se pgtura avutg,
a Orgnimii chiaburimea" 2.
Vorbind despre importanta deosebita, pe care a avut-o lupta pen-
tru infAptuirea revolutionary a reformei agrare de atm masele de bazg,
ale tarAnimii la inceputul anului 1945 intr-un moment hotgritor al luptei
pentru instaurarea regimului democrat-popular, tov. Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej, in raportul la plenara din 3-5 martie 1949, arAta Mobili-
And sub conducerea sa masele cele mai largi ale poporului muncitor,
lupta sub lozinca pgmint tlranilor" a fost o parte a luptei revolutionare
a clasei muncitoare, in frunte cu partidul nostru, pentru. democratizarea
Orli, ca si luarea cu asalt a prefecturilor i primgriilor de cltre masele
cele mai largi ale poporului muncitor, ca i demonstratiile uriase a zeci
ei sute de mu de oameni ai muncii din toate orasele Orli. Ele au dus la
faptul ca partidul nostru, in fruntea clasei muncitoare, a rAsturnat guver-
nele cu majoritate reactionary burghezo-mosiereasca 1 a obtinut victoria
1 Adcairul Ardeatului, 12 aprilie 1945, p. 4; ScInteia Ardealului din 8 martie 1945,p. 5 ;
cf. Din Nola P.C.R...., vol. I. p. 171 i urm.
EXpunerea Muth de tovarAwl Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a eliberdrii
Ronitniei de sub jugul fascist, la Sesiunea solemnA a Marii Adunari Nationale, In ScInteia,
23 August 1959, p. 1,
www.dacoromanica.ro
39 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE $I TARINIME 275
de la G Martie 1945, cind au lost Inlaturate elementele cele mad reactionare

din guvern, instaurindu-se un regim democratic" 1.
*
In focul luptelor revolutionare duse de poporul nostru dupa 23
August 1944 impotriva guvernelor cu majoritate reactionara, pentru
instaurarea regimului democrat-popular s-a realizat alianta dintre prole-
tariat si masele de baza ale taranimii, sub conducerea partidului clasei
muncitoare.
Lenin arata c5, in munca de atragere a taranimii muncitoare la lupta
revolutionare a proletariatului nu trebuie sa se is inaintea evenimentelor
sau sa, se fixeze, In mod organizatoric ceea ce nu este Inca Inteles, gindit,
simtit In suficienta masura de insisi reprezentantii proletarilor $i semi-
proletarilor de la sate . . .Revendicarile practice, lozincile mai exact
propunerile care trebuiesc formulate atragind asupra for atentia taranilor
trebuiesc sa, fie problemele la ordinea zilei, problemele arzatoare ale vietii
Ingo" 2.
Pentru a avea succes deplin in aceasta actiune, Lenin recomanda
ca munca la sate 86 fie dusa cu vigoare d pretutindeni. Din primele
zile dupa iesirea din ilegalitate Partidul Comunist a desfasurat o
munca uriasa in sinul maselor taranesti. Calauzindu-se dupa, invata-
turile leniniste, Partidul Comunist Romin s-a orientat spre organizarea
taranimii in cadrul acelor forme organizatorice si sub semnul acelor reven-
dicari care corespundeau cel mai bine on nevoile si nazuintele maselor
taranesti d erau din acest motiv ocele mai indicate pentru a ridica acti-
vitatea si constfinta politics a taranimii si pentru a o Indruma pe fagasul
luptei revolutionare conduse de proletariat.
Elaborarea tacticii Partidului Comunist pe baza studierii profunde,
creatoare a situatiei concrete din tara noastra, se oglindeste in variatele
sarcini qi forme de organizare spre care Partidul Comunist a indreptat
comitetele taranesti, potrivit cu fazele succesive ale luptei revolutionare.
Dupa, ce in primele momente ale revolutiei populare a luat initiativa
organizarii comitetelor taranesti patriotice, care mobilizau masele tara-
nimii la Indeplinirea sarcinilor antifasciste d aritiimperialiste urgente,
existente imediat dupa, doborirea dictaturii antonesciene si a jugului
hitlerist, Partidul Comunist a trecut la organizarea comitetelor taranesti,
care actionau In cadrul Frontului Plugarilor, indrumind masele taranesti
in lupta pentru o putere populara si pentru un guvern al Frontului National
Democratic care sa lichideze mosierimea ca class si sa asigure desavIr-
sirea revolutiei burghezo-democratice. In toata, aceasta perioada, comi-
tetele taranesti, actionind ca exponente ale maselor taranesti in Intregul
lor, reprezentau atit pe taranii organizati in cadrul organizatiilor de masa
(Uniunea Patriotilor, Frontul Plugarilor, sindicate ale salariatilor agricoli),
eft si pe cei neorganizati. In toata aceasta perioada, pe linia stability de
partid, comitetele taranesti au imbinat lupta politica on lupta pentru de-
plina nimicire a resturilor fasciste si pentru desfiintarea mosierimii ca
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Artico le qi cuvintari, ed. a IV-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 187'
2 Lenin, Opere, vol. 24, E.S.P.L.P. (Congresul deputatilor tarani), p. 149.
www.dacoromanica.ro
76 T. UDREA 40
clash, Cu lupta pentru o serie de revendicki economice cu caracter

imediat.
0 noul i superioara treapta in activitatea comitetelor tarane0i
a reprezentat-o formarea comitetelor taraneti de reform/ agrara care,
la chemarea i sub conducerea Partidului Comunist, au antrenat masele
taraneti In lupta victorioasa pentru confiscarea ti Impartirea pamintu-
rilor moiereqtit pentru efectuarea reformei agrare de jos.
Un factor hotaritor In lupta pentru mobilizarea, i organizarea
maselor taraneti, pentru infaptuirea de jos a reformei agrare 1-a consti-
tuit activitatea echipelor muncitoretAi care pe baza indicatiilor qi indru-
marilor Partidului Comunist au desfaurat o sustinuta munch fn sinul
maselor de baza, ale taranimii. In aceasta perioada Zeci de mii de membri
ai sindicatelor arata tov. Gh. Apostol in comunicarea tinuta la sesiunea
inchinata, aniversarii a 50 de ani de la crearea comisiei generale a sindi-
catelor din RomInia au facut parte din echipele de muncitori trimise
de P.C.R. la sate pentru a ajuta i Indruma taranimea in lupta pentru
pamint ; ei an contribuit la organizarea comitetelor taraneti care . . .
s-au pus in fruntea taranilor i i-au ajutat sa confite i sa imparts pamin-
turile moOereti pe calea luptei revolutionare.
In focul luptei revolutionare pentru impartirea paminturilor movie-
reti thranilor far/ pamint sau cu paraint putin s-a faurit alianta clasei
muncitoare cu taranimea muncitoare".
In lupta condusa de Partid pentru instaurarea puterii populare
comitetele taranelti au jucat un rol extrem de important i din
alt punct de vedere. Inca, dinainte de 6 Martie 1945, prin modi-
ficarea, relatiilor de productie do la sate incepind cu stabilirea cotei de
arenda 13i dijm5, F}i sfiqind cu confiscarea paminturilor moiereti prin
aplicarea unor masuri de ordin fiscal economic, privind repartizarea sarci-
nilor fiscale sau folosirea bunurilor comunale (islazuri etc.) prin ridi-
carea, maselor taraneti in actiunea de instaurare a, autoritatilor locale
democratice comitetele taranecti actionau ca elemente ale noii puteri
populare. *i din .acest pullet de vedere comitetele taraneti i-au adus
contributia la faurirea aliantei proletariatului cu taranimea in lupta
impotriva guvernelor cu majoritatea reactionary pentru instaurarea
regimului democrat-popular
Cu privire la aceasta trasatura a activitatii comitetelor taraneti
tov. Gh. Gheorghiu-Dej In raportul la, Congresul al II-lea al Partidului
Muncitoresc RomIn a aratat :
Inca in perioada 23 August 6 Martie, impotriva puterii burgheziei
i moierimii se ridicau forte ce constituiau elementele noii puteri democrat-
populare : Frontul National Democrat, care reunea, partidele i gruparile
democratice sub conducerea partidului nostru care cucerise unele pozitii
In guvern i In aparatul de stat ; garzile patriotice inarmate ; comitetele
sindicale din intreprinderi ; masele muncitoare stapine pe strada, In uzine
tai fabrici ; comitetele ft rdnesti (sublinierea noastra T.U.) care izgoneau
pe moieri i infaptuiau reforma agrara".
1 60 de ani de la crearea Consiliului General at Sindicalelor din Romtnia, Edit, C.C.S.,
1957, p. 36.
www.dacoromanica.ro
41 DESPRE FAURIREA ALIANTEI DINTRE CLASA MUNCITOARE 51 tARANIME 277
Acesta era embrionul noii puteri revolutionare, care asa cum spunea
Lenin, se sprijina direct pe cuceriri revolutionare, pe initiativa directs,
de jos a maselor populare, nu pe legi promulgate de puterea de stat contra-
lizata" 1.
Toate acestea ne permit sa tragem concluzia ca sub indrumarea
comunistilor, comitetele taranesti au reprezentat acea forma de organi-
zare, acea curea de transmisie care a creat posibilitatea antrenarii si condu-
cerii *anima In marile Main de clasa dintre 23 August 1944-6 Martie
1945, an asigurat sub conducerea Partidului Comunist Romin faurirea
aliantei de lupta, dintre proletariat si masele de baza ale taranimii
temelia politics a regimului democrat - popular ce se instaureaza la
6 Martie 1945.
POJIb RPECTLFIHCRI4X BOMHTETOB B ,E(EjIE CO 3,E(AHHil COIO3A

PABOIIEFO RJIACCA H RPECThHHCTBA HOB PYROBOACTBOM
PYMIDIHCIZOn ROMMYHHCTIVIECROVI IIAPTHH
HPAT HOE COREP}RAIII4E
B nacTomneti cTame asTop paecmaTpgsaeT genoTopme sonpocu, CBH-

sarwe c yqacniem npecnolgengx mace B co6mgrgnx, npomexowasingx c 23
aBrycTa 1944 r. no 6 mapra 1945 r. K, B CBF1314 C anim, nonamsaeT ponb
RpecTbmicRox KOMLITeTOB B 1keJ1e comagun coma pa6ogero naacca c 'Teen,
filiCTBOM.
Him B nognogbe ki B qacniocn; Ila V cmaAe, rge 6hum B11111Clielilat Rep-
CileKTX4B1.1, aTanLr 15 gmeincymme C1411b1 peBoalow4o B PyM131111414, Romp-mem-
qecnan napnin yerranomma, 11TO DlaBliOti sagageti gag o6ecneqeman ycneur-
noro paasimg gapoggoti pesomonng FIBJITIETCH coaganue coma pa5otierb
gaacca C Tpyilf111114MCH RpeCTI)1111CTBOM nog pygOBWACTBOM npoaeTapgaTa BO
r.gaBe c ero Rommyin4cT134ecHoti napmBett".
Comacito neanm, nocTasaengLim na V c7.eage Pymmucitoti Rommynn-
cniqecnoft napTKu, xpeenmgcnge nomgTena eTaan ocnosnott cflopmoti",
mcnoabayemoti napTgeti B ge.ge opraimaankill 14 pynosoncTsa gpecTbngenoro
pesomongognoro gsgatengg. Ha nepsom sTane, pemaxunem arpapgme,
aturmilOogeaBBLie 71 awroBmnepmanocrogecityle Bagatm napogitoth pesomongn,
natiaBinerlca 23 aBrycTa 1944 r., B nepgog 6opr.6b; sa esepgienge peagngon-
max npaggTenberrs K ea ycTagos.negge pesomonnognort glurraTyphi npo-
aeTapgaTa 14 xpecTLfigeTsa, sa nposegenge arpapnoft pecpopmh; kI Apyrinx
gapogniax Tpe6oBaimit, HpecTbmicupie ROMHTeTII, oprangsonagnme H pyno-
1 Conoresul at II-lea at Partidului Muncitoresc Romin. 23-24 decernbrie 1955,Bucureti

E.S.P.L.P., 1956, p. 34.
www.dacoromanica.ro
8LZ vaman zt
MIN/WOE{ 110113111c1W/Cd IT03139hICLOym4ItwoH 'uaar,duu kneudaaa 01411101P1119d

'9I101 41311111f1113 11W1c1116E141 11141E,IBMd a a9ado9 vIvadvIarodu Be -aharaadu
aHH oaouaaws 0,190E13 gH141180100 xunumnao DOPIN 'PELL31113c1.139d3I
PH 111{1181101100 xrmaedorouovd '1101.1191NR3101( d01.613 I9P614011110 -rad
or o c1.13011c11{91,13011 X14113111341.39thl 1101.0.LEIWOH lion aoELLattoaoa&d
umlaut:3dd ahmoaub,NoN'lona ntIdan
ousairitalloll gleam 1.1113.1011 0.1011}19/R.Ed00II XXIIVI300/1 ad9uzaaa)
01fPh'011 ad9aIxo (w,T 9143.101110L159d)1 riaaga aavarvaotannado lion -lioaomkd
vioasLa mid a 9/1).1391imond,r,un aaaaaaa,Loada qaa,asdiraox OrldOSOH -14111113
413/111" IMINILL39141 1111111111.1P811HP,Id0 oJoaaahll,Load,Lall Remo IngicIRODOPX
upwahuoaugado akau,duu arBaoomea9ow 9/11101111'1109dH IcIODEIN P11 -IfOLINE1
9011011 XX)13,1311111411,LHP o X/13130h1CLOXIMIdau1Nartulm hVILVEt OPILIML axc
alma daaa alma/ ladS,LuIlniat -XxaanoLury alma aaaoaolunr9Suo -1mru
riadoclo o..tollaaha,roadaoaall-owuruaoaliell P.1.110dC1) 1401111M1.09PdePd -1114INSd
110313 VIOH091111.1,51411/CINI)10H `Naar,dou akmodaru mama uaLLaaaaIoadx
graced amp aproamioa a as 141NB1114.1111Xd11 i1 auaaahalaaaSwatoH isazdva
arkruLT,aadu x aanaaalluado XffHanuq,Loadx a01311mm' -a aaBIaoa giliodo
aaharalfairwaa aexaraadu attaalusa,Laada roauw x a9ado9 as OISIWOdell
1,L3Pll'il X Be 011.10(11f9.1.1,111Pdll 0.10)-139/1Xred3101A191t-011c1IrP11014t1BH `MLHOdll
aodo,Loa onTaodalixamor lag 33P1fH R0)114b1914011 X 0 01111h911099 1,19 -d06138
ax110111 403198111/IUduoviali-oueaSatdS9 .aatonroaad aimaahmoadIull -ado
anaaaaa.L qa,LaIvrwoa aaaud àlauaaitsoa karanawall onuana,Looll ii 4111103
61 'a 01033 01b111011{1P8XIIMId0 XINE104) H knru.La IIIMMLOOIN -Binufeado
awaah vInodo aahairalfairwac a xeirao a Iola itoadau ad9a,Lxo)
adaana (gij6T aaaanaa.Loada 'Ia.Larainkoa 914/11ultogomfd '1491{IdP11 XIMI0h03
499109 Be 4I131Cd0III1011 oaa,LaknaucpaLua if `lamps 011411.011/1931111f ROHIML30
XX113.1.011111PCI)
V,[09
ix/Ilan/load Fr annairaIoaluiCao rugdodiumra on! 3
Be OXII0dOELL01111011S Phtlfd xr111)1{06'1,0911 x1{}139h141110HOHe 'kumeao9ad,r,
-c1d09
xarnaaaollaraadit 01/111P11111111141f 1{11'14 9111191x11ifed.10 tIOMLML00 X1c111(111TV09111)

gIVIH01110111.01 a 141011341f93 91:ant/PDX '01,1111,111IScl 'ff011011 MIMI{'If IT91113FEEI
01(1H911L1.3) a aLaoaaaalaalf X1131011114,109d51 E10,1,9114W011 c1002/5113 -R03
akfueVi xnaanuaIoada ao,LaJankon ou goadodao awdocliad aiadoIox ou
Xamada r3 Vorx vioa,LairoaouXd aoaaahmaxaKawoH kraa,dRu Hiraaraada
aa.uanua,r,aadx lama 3.1 a9ado9 Bs olativ113141.103.1 11 ralloyd Ilaahantawou
auwas H aanallaaodu uondvdau .ruadocl)ad
oiKluoremad arod a a9ado9 Bs aaaaharaadu 11 otainiuumado -uarmada
xuaa point mitt ojoucuroaoirma aaaallaaodu uouddau lawdoctad Bradmaa -a&
aloonaires. xaho9ad inord9 aNdoIox oil onituveual 11 Idou woa,Latioaouicd
uouaarucci ItLOMIISIAIN1011 Ohffona dun mast (mod= airSadaawed -curai,auousEad
Lica D,o9ad alto& xisuaouao ximallaas.aada aauw a Voadau a cz es.aSjau
,96-F on 9 PIclevi gr96f ,1 X 011'3011 oao,Le
a daacud qa9ado9 Havlatrdllaa tou woa,Laltoaoald amr,dou Be -eaodu
Dame ifonddau '1411d0d[19d 011clIfOLVIIII0H0 apiranadaS 60103 oaaho9ud vaaaau
3 ISIN1411601130 14111P33PI1 RELLOXIII,Loachl Von wonalioaoaiid Vonalinvi,kd -WO}
a0a3ahaIDISH4I11 aa,r.dpu Iola Bowa aarions uo,r, 'fforga audo.Loa viradaaa
osocuraIliar 3 0.19 INN11110141111P9d INOELL01111111,11{09 H PRIMOHMLatc El 1111111.114141
gaaaahaIudaowaYi-outodatt Tod,La
www.dacoromanica.ro
LE ROLE DES COMITAS PAYSANS DANS L'CEUVRE DE RALI-

SATION DE L'ALLIANCE DE LA CLASSE OITVRItRE AVEC LA
PAYSANNERIE, SOUS LA DIRECTION
DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN
RESUME
L'auteur examine dans cette etude quelques aspects de la partici-

pation des masses paysannes aux evenements de Roumanie, a la periode
allant du 23 Aoilt 1944 au 6 Mars 1945 et, a ce sujet, le role des comites
paysans dans Pceuvre de realisation de l'alliance entre la classe ouvriere
et la paysannerie.
Des Pepoque de son activite illegale et, notamment, au V Congies,
qui elucida les perspectives, les stapes et les forces motrices de la revo-
lution en Roumanie, le Parti Communiste precisait que sa, tache la plus
importante, pour le suck& de la revolution populaire, consistait a creer
l'alliance de combat des ouvriers et des paysans travailleurs, sous MAO-
monie du proletariat et la direction du Parti Communiste.
Conformement aux indications du. ye Congres du P.C.R., les comites
paysans furent consider& comme ola forme fondamentalet., d'organisation
et de direction par le Parti, du mouvement revolutionnaire paysan. Au
tours de la premiere &ape de la revolution populaire, d'un caractere
agraire, antifeodal et anti-imperialiste, commencee le 23 Aoilt 1944, a la
periode de luttes pour le renversement des gouvernements reactionnaires
et l'instauration de la dictature revolutionnaire du proletariat et de la
paysannerie, pour la realisation revolutionnaire de la reforme agraire
ainsi que pour cello d'autres revendications populaires, les comites paysans,
organises et diriges par le Parti Communiste Roumain, jouerent un role
particulierement important : ils furent, en effet, la courroie de transmis-
sion, pour ainsi dire, dans la bataille que livrait le proletariat pour s'assurer
Padhesion de son principal allie les grandes masses de la paysannerie.
S'appuyant sur le materiel documentaire dont it a dispose, l'auteur
/Merit Pactivite et l'organisation des comites paysans, diriges par le
Parti Communiste Roumain.
Immediatement apres le 23 Aoiit (septembre octobre 1944), les
masses paysannes dirigees par le P.C.R. constituerent des comites patri-
otiques paysans, qui agissaient au titre d'organisations locales de 1'Union
des Patriotes, organisation de masses du parti, mobilisant les paysans,
des le renversement de la dictature d'Antonescu, pour remplir les taches
antifascistes et anti-imperialistes qui lour revenaient. Apres la publication
de la plate-forme du Front National Democratique (F.N.D.), elaboree
par le P.C.R., et dans les conditions de Padhesion des larges masses popu-
laires a cette plate-formeprogramme, be Parti Communiste proceda
l'organisation des comites paysans dans le cadre du Front des Labou-
reurs, et dirigea la lutte des masses populaires pour l'instauration du
pouvoir populaire et on favour d'un gouvernement du Front National
Democratique, capable de liquider la classe des grands proprietaires
www.dacoromanica.ro
280 T. UDREA 44
fonciers et de parachever la revolution democratiqne bourgeoise. Les

comites patriotiques paysans, cress anterieurement, adopterent graduel-
lement, jusqu'a la fin de Vann& 1944, la, nouvelle forme d'organisation,
pour devenir les organismes loeaux du Front des Laboureurs dans les
communes respectives. A cette etape (octobre 1944janvier 1945), les
comites paysans, guides par le Parti Communiste, joignirent leur lutte
pour appuyer la guerre antifasciste et en vue de liquider tons les vestiges
d'organisation fasciste et de realiser le programme de la plate-forme du
F.N.D., a la lutte pour toute une serie de revendications economiques
immediates, qui devaient aboutir a la liquidation on a la limitation des
mates de pratiques feodales dans l'agriculture roumaine. Une nouvelle
et importante &ape, d'un ordre superieur, de ractivite des comites
paysans est celle oh se constituerent les comites paysans pour la reforme
agraire, lesquels, repondant a l'appel du Parti Communiste et agissant
sous sa direction, entrainerent les masses paysannes dans la lutte victo-
rieuse pour la confiscation et le partage des terres des grands proprietaires
fonciers et la realisation de la reforme agraire.
Un facteur decisif de la, lutte pour la mobilisation et l'organisation
des masses paysannes, en vue de realiser, de leur propre chef, la reforme
agraire, fut Pactivite des equipes ouvrieres qui, organisees et dirigees
par le Parti Communiste Roumain, deployerent une activite perseverante
dans les rangs de la paysannerie entre le 23 Aoiit 1944 et le 6 Mars 1945
ainsi qu'apres cette periode.
Au feu de la lutte dirigee par le Parti pour Paccomplissement de la
reforme agraire, l'alliance de la classe ouvriere avec les masses paysannes
s'est definitivement consolidee, sous la direction du P.C.R., et cette alliance
constitue la force qui renversa les gouvernements a majorite reactionahe
et instaura en Roumanie be regime de democratie populaire.
www.dacoromanica.ro
ASPECTE DIN LUPTA PENTRU INSTAURAREA
UNOR AUTORITATI LOCALE DEMOCRATICE
DE
T. NECSA
Victoria insurectiei populare de la 23 August 1944 organizatg, si

condusg de Partidul Comunist Romin, eliberarea national/ a tgrii si
Inlaturarea dictaturii fasciste au treat conditiile avmntului luptei maselor
conduse de comuniti pentru instaurarea puterii populare. Yn lupta pentru
putere, Partidul Comunist era calguzit de indicatiile Congresului al V-lea
care aratase ca Rominia se afla in fata des/viririi revolutiei burghezo-
democratice. Sarcina revolutiei consta Sn doborirea puterii burghezo-
moierekti qi instaurarea dictaturii proletariatului i taranimii. DesIvIr-
irea revolutiei burghezo-democratice sub hegemonia proletariatului, aliat
cu masele de baz6, ale taranimii, trebuia sa asigure trecerea rapid/
la revolutia socialist/. Partidul a aplicat indicatiile congresului al V-lea,
orienfindu-se in mod creator In raport cu noile conditii istorice deter-
minate de eliberarea Rominiei de cItre Armata SovieticA, de doborirea
prin lupta armatI a guvernului fascist, de faptul ca micarea revo-
lutionary cre0ea In mod nemijlocit din lupta Intregului popor impotriva
robiei hitleriste, impotriva fascismului.
Yn aceste ImprejurAri istorice, tinind seama de interesele oamenilor
muncii ca transform/rile revolutionare sl se infaptuiasc/ cu eft mai
putine pierderi si sacrificii din partea maselor populare, partidul s-a orien-
tat spre dezvoltarea panic a revolutiei ; dupg ce insurectia popular/ a
dus la rAsturnarea regimului antonescian i bazindu-se pe forta maselor
populare eliberate de sub jugul fascist, Partidul Comunist s-a orientat
spre rIsturnarea guvernelor cu majoritate reactional./ Mr/ o noun insu-
rectie, far/ rgzboi civil. Totodatg, In opozitie cu reformismul care pro-
povgduiete Inlocuirea luptei maselor populare prin tratative i con-
www.dacoromanica.ro
282 T. NEC$A 2
ciliere" cu fortele reactionarel, Partidul Comunist s-a orientat spre orga-

nizarea unui uriaB avant al luptei maselor, ca singur mijloc pentru instau-
rarea ptiterii populare.
9) Oamenii muncii, arata tovaraBul Gh. Gheorghiu -Dej manifes-
tIndu-Bi In uriace mitinguri ci demonstratii vointa de a instaura puterea
democrat - popular/ Bi a cuceri o viata noun, luau cu asalt primariile qi
prefecturile, Inlaturau din conducerea acestora elementele reactionare anto-
nesciene, Inlocuindu-le cu oameni devotati intereselor celor ce muncesc.
Toate acestea demonstrau ca reactiunea era din ce In ce mai izolata,
masele populare conduse de partid fiind acea for care determina mersul
evenimentelor" 2.
Lupta maselor populare conduse de partid pentru instaurarea
autoritatilor locale democratice de jos, Impotriva dispozitiilor Bi or-
dinelor guvernelor cu majoritate reactionara a fost pin/ acum insu-
ficient tratata de istorici. In articolul de fats ne propunem BA prezen-
tam Boar uncle aspecte ale acestei lupte pentru a contribui la pregatirea
unor lucrAri mai ample privind problema amintita.
Primul guvern de dupa 23 August guvernul Sanatescu era

alcatuit In majoritate din generali reactionari care sub Antonescu ocu-
pager& posturi de ra'spundere Bi care acum erau subordonati politiceSte
liderilor reactiunii, Maniu Bi BrAtianu ; acest guvern a mentinut
In functie aparatul de stat antonescian de care aveau nevoie clasele
exploatatoare ce nu se aratau dispuse sa cedeze de buns voie pozitiile
for economics i politice. Sub pretextul mentinerii ordinii, guvernul Sana-
tescu cauta BA mentina In conducerea organelor locale ale puterii de stat,
fasciBti notorii, &alai aipoporului muncitor ce sabotau razboiul antihitlerist
ti terorizaiu pe oamenii muncii, prigonind elementele democratice care cApa-
tasera o mare autoritate In rindul maselor populare. Chiar atunci dud, sub
presiunea maselor, guvernul se vedea silit sA schimbe unii primari sau no-
tari, uriti de mase i compromiBi peste masur'A, ei erau Iniocuiti tot prin fas-
ciBti sau oameni de cask ai partidelor istorice", elemente ultrareactionare.
Fat/ de aceasta situatie, Partidul Comunist din Rominia s-a adresat
maselor, chemindu-le la lupta Impotriva guvernelor cu majoritate reac-
tionara. Inca din septembrie 1944, partidul a elaborat Bi a publicat
un proiect de platforms a Frontului National Democrat ce cuprindea prin-
cipalele obiective In jurul carora trebuia data lupta pentru instaurarea
unui guvern democratic, care BA reprezinte cele mai largi mase populare :
participarea intensa la razboiul antihitlerist ; abolirea legilor fasciste ;
1 Este caracteristic de ocemplu ca in uncle locuri (Ploeiti) social-democratii de dreapta
au declarat c nu stnt de acord cu schimbarea prefectului, prin lupta maselor (Arhiva centrals
a Institutului de istorie a partidului de pe ltnga C. C. al P.M.R., fond. 1, dos. 12, f. 112)
$i au refuzat alteori s participe (la Timisoara, Arad) la actiunile de tnlocuire a prefectului
(ibidem, f. 86-87). Pretutindeni insa muncitorii social-democrati trectnd peste Impotrivirea
liderilor de dreapta au sprijinit actiunile initiate de Partidul Comunist din Romtnia pentru
instaurarea unor autoritati locale democratice.
2 Expunerea f acutd de tovarasul Gh. nheorghiu -Dej, A XV-a aniversare a el iberdrii
Romtniei de sub jug at fascist, la Sesiunea solemna a Marii Adunari Nationale, in Sctnteia,
23 August 1959, p.1.
www.dacoromanica.ro
3 INSTAURAREA AUTORITATILOR LOCALE DEMOCRATICE 283
libertatea cuvin' tului presei, Intrunirilor qi dreptului de organizare ; li-

chidarea organizatidor fasciste ; arestarea Qi condamnarea criminalilor
de razboi ; exproprierea paminturilor mosieresti tii Improprietarirea ta-
ranilor fara pamint sau cu pamInt putin ; conditii omenesti de munca
de tral pentru muncitori ; libertatea- comertului ; democratizarea Invata-
mintului ; nationalizarea Bancii Nationale $i a celorlalte banci ; o noul
constitutie etc. Pe baza acestei platforme, s-a format Frontul National
Democrat (F.N.D.), In care an intrat Partidul Comunist, Partidul Social-
Democrat, Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotica etc. F.N.D. Intru-
chipa alian.ta dintre clasa muncitoare gi masele taranimii $i ale micii bur-
ghezii, sub conducerea clasei muncitoare, In lupta pentru desavIrsirea
revolutiei burghezo-democratice. Sub conducerea Partidului Comunist,
F.N.D. a pornit lupta Impotriva majoritatii reactionare din guvern 1i
pentru schimbari radicale In vederea democratizarii reale a vietii econo-
mice 9i politice.
In aceasta lupta care a Inceput In timpul primului guvern Sanatescu
s-a Incheiat abia la 6 Martie 1945, un rol hotaritor 1-au avut actiunile
initiate de Partidul Comunist pentru instaurarea unei not conduceri
democrats In organele administratiei locale.
Inca din primele zile ale revolutiei populare existau la orris ele-
mente ale puterii populare, create de clasa muncitoare sub conducerea
Partidului Comunist, ca : garzile patriotice Imamate (Infiintate de partid
Inca Inainte de 23 August pe baza planului de pregatire i Infaptuire a
insurectiei armate), comitetele sindicale din Intreprinderi. La orase, masele
muncitoare erau stapIne pe strada, In fabrici gi uzine. Lupta clasei munci-
toare pentru crearea de jos a elementelor noii puteri populare, a consti-
tuit un exemplu si un Indemn pentru Intregul popor. Yn aceasta lupta,
condusa de Partidul Comunist, an fost atrase In special masele de baza
ale taranimii, precum i paturi largi ale micii burghezii, AplicInd o tac-
tics potrivita conditilior concrete de la tars, comunistii Inca In cursul lunii
septembrie 1944 an ridicat masele taranesti la lupta pentru instaurarea
la sate a unor autoritati locale democratice ; aceste actiuni, organizate
de muncitorii trimisi de partid la sate, creau conditii mai favorabile pentru
instaurarea unei conduceri democratice a organelor locale ale puterii
de stat si la orase.
Yn lupta pentru instaurarea autoritatilor locale democratice, masele
taranesti an fost mobilizate de comitetele taranesti, conduse de partid.
lntr -un apel al Comitetului judetean. Ilfov al Partidului Comunist, In
care Oranii erau chemati sa-4i aleaga comitetele comunale, se spunea
printre altele In legatura cu sarcinile acestor comitete : Alungati pe le-
gionari i pe oamenii tradatorului Antonescu din mijlocul vostru. Ale-
geti-va singuri primarul. Puneti In trebile comunei pe oamenii cunoscuti
de voi ca buni patrioti. Nici un legionar, nici o coada de topor s nu IA-
mina In fruntea comuneim.
Pe aceasta linie, comitetele taranesti an organizat actiuni pentru
instaurarea unor consilii comunale democratice. Astfel, la sfirsitul lunei
Lupldtorul, organ al Comit. judelean Ilfov al P.C.R., 16 septembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
284 T. NEC5A 4
septembrie 1944, de pilda, taranii din comuna Soldanul (Ilfov), in cadrul

unor alegeri populare i-au ales consiliul comunal compus din 25 membri,
printre care i doua femei. Acest ,nou consiliu comunal a preluat imediat
conducerea treburilor obteti ale comunei. Pentru apararea libertatilor
cucerite s-a Infiintat i o formatiune de lupta patriotica 1.
In unele locuri, taranii nu se multumesc numai sa preia, conducerea
comunelor, ci totodata, trag la raspundere pe fotii primari, anuleazii,
hotaririle vechii administratii, dad, aceste hotartri au adus pagube avu-
tului public, stabilesc partea din recolta anului 1944 ce revine plugarului
dijma i. partea ce revine proprietarului, desfiin.teaza vechile- rinduieli
In ce privelte folosirea izlazurilor i a surselor de ape, se ocupa de pro-
blema muncilor agricole i a aprovizionarii populatiei sateti. De eXemplu,
consiliul comunal din Chiajna (Ilfov) ales la 29 septembrie 1944, hota-
rate dupa dezbateri la care is parte Intregul sat urmato.arele :
1. Controlarea neregulilor comise In manipularea fondurilor de
pensii i ajutoare de catre primarul Badea V. Raiciu i notarul Tudor
Negulescu ;
2. Desfiintarea impozitelor comunale stabilite in mod arbitrar de
fascitii din conducerea satului, precum i stabilirea unor impozite pro-
gresive ;
3. Folosirea izlazului comunal dupg cum vor hotari taranii i resti-
tuirea catre comuna a celor 10 pogoane instrainate de vecb.ea administratie
in chip abuziv ;
4. Arestarea fostului primar Badea V. Raiciu i a fostului notar
Tudor Negulescu i a celorlalte elemente necinstite din fosta administratie ;
5. Sprijinirea Armatei RomIne ai Armatei Roii pentru eliberarea
nordului Ardealului i stIrpirea hitlerismului ;
6. Imputernicirea noului comitet de a lua masuri practice i urgente
In legatura cu tot ce privete coala, dispensarul i, in general, bunul
mere al comunei ;
7. Organizarea formatiunilor de lupta patriotice i inglobarea In
ele a tineretului fost premilitar ; acestora li se Incredinteaza paza comunei
i executarea hotaririlor luate de comitetul comunal"2.
Organizatia de partid a ormului Bucureti mobilizeaza populatia
muncitoare din comuna Militari din care o mare parte era formate
din salariati ai intreprinderilor din Capitals la instalarea unor autori-
tati comunale democratice. Intr-un proces verbal Intocmit la 1 octombrie,
cu prilejul alegerii noului primar i a consiliului comunal din comuna
Militari, slut trecute masurile care trebuiau luate In prima urgenta :
destituirea elementelor vechiului regim din administratia comunale ;
infiintarea unei cantine pentru copiii saraci ; procurarea de gaz i lemne
de foc pentru populatie ; repararea colii3.
Primaria comunei Crevedia (Ilfov) uncle era primar democrat i
un consiliu comunal ales da o ordonanta impotriva moierilor ce sa-
Drum nou, Braov, 7 octombrie 1944.
2 Romtnia liberif, 1 octombrie 1944 0 Sctnteia, 4 octombrie 1944.
3 Sctnteia, 3 octombrie 1944.
www.dacoromanica.ro
botau muncile agricole. Toti proprietarii de mosiise spune in ordonan11--

vor da invoitorilor din recolta muncitI de acestia doug, pa*, o parte
rAminind proprietarului ; proprietarii de tractoare sint obligati sl pun*
la dispozitia consiliului comunal tractorul ce posed *, pe timp de 3 zile,
prin rotatie, contra cost'.
Organizatia regional*/ P.C.R. Bucuresti a organizat i sprijinit
leglturile dintre muncitori gi tarani in vederea inlaturarii elementelor
reactionare din conducerea primAriilor2.
in judetele Ilfov, Ialomita, Teleorman, Vlasca, au fost trimisi mun-
citori de la intreprinderile din Capital *, indeosebi de la Atelierele C.F.R.
// Grivita", S.T.B., Bragadiru" etc.
Printr-o munca perseverentI i piing de eroism in conditii deo-
sebit de grele provocate de uneltirile dusmanoase ale elementelor exploa-
tatoare si ale conducerilor reactionare din organele locale ale puterii
de stat muncitorii trimisi la sate de partid organizeazI pe tarani,
pornind in primul rind de la revendicarile imediate si concrete ale aces-
tora, ajutindu-i in actiunea de inlocuire a vechilor primari antonescieni
Ai de demascare a abuzurilor sAvirsite de primari, perceptori, jandarmi3.
Yn cursul lunii octombrie in judetul Teleorman, organizatia de
Partid treat leggturi eu tarani din 28 de sate4. indrumati de
organizatia judeteanI P.C.R. Teleorman, peste 1000 de tarani din comuna
Slobozia-Mindra made existau puternice traditii revolutionare an
luat parte la instalarea unor elemente democratice in fruntea primariei,
in ciuda directivelor dusmgnoase date de care prefectul judetului de a
nu se schimba nimic"5. Pe baza indrumgrilor date de organizatia regio-
nal' P.C.R. tarani din comunele Fintina Doamnei, Preazna, Gurblnesti,
Gistesti, Dacllu-Creata, Buda, Aprozi (Ilfov)e, Ciochina, Cocora, Stoe-
nesti, Axintele, Orezu (Ialomita)7 etc.
gonese pe vechii primari reactionari.
1st
aleg consilii comunale 1i iz-
intr-o stire din comuna Cosereni (Ialomita) sint afatate unele
realiedri ale noului primar Si ale consiliului comunal ales de intregul sat :
taranii invoitori care an pin*/ la 3 ha, au dat ca dijml mosierului o parte
din trei ; s-a obtinut de la mosieri grin de samintl ; s-au luat masuri ca sat
nu raminl nici un petec de flmint nearat ; procurarea de grin de la
mosieri pentru t/ranii slraci ; s-a procurat pinzl cu pret redus 8.
indrumate direct de aetivisti ai Partidului Comunist, consiliile
comunale iii insusesc imediat dupg ce sint alese proiectul de plat-
2 Partidul Comunist Romin, Conferinfa organizaliei regionale Bucureli, Editura P.C.R.,
Buc., 1945, p. 32.
3 Din lupta P.C.R. pentru tnchegarea alianfei clasei munciloare cu fdrdnimea munciloare
In bdtillia pentru reforma agrara din 1944 1945, vol. II, E.S.P.L.P., 1958, p. 84 (Sfatul
Popular al raionului Vida. Arhiva plasii Vida, pachetul nr. 30 bis, 1945).
4 Arhiva centrala a Institutului tie istorie a partidului de pe lingS C.C. al P.M.R., fond.
10, dos. 89.
6 Din lupta P.C.R... , vol. I, E.S.P.L.P., 1955, p. 268.
6 Scinteia, 29 septembrie si 21 octombrie 1944.
7 Ibidem, 14, 22 si 28 octombrie 1914.
g Ibidem, 29 octombrie 1944.
www.dacoromanica.ro
286 T. NECV, 6
form5, elaborat de Comitetul Central al P.C.R. si propus ca Ina,' de guver-

nare tuturor fortelor democratice. In comuna Budesti (Ilfov), noul consiliu
comunal ales la 5 octombrie 1944, a hotkit, printre altele, sg, lupte pentru
infgptuirea platformei program ". De asemenea, skenii din comunele
Clejani, Rusii lui Asan, Sterea si cei din nordul judetului Vlasca s-au
adunat la 15 octombrie pentru a discuta situatia for si proiectul de plat-
formg. Printre altele, ei au hotkit ca autoritAtile satelor a nu poata" fi
numite inainte de a-si spune cuvintul consiliul comunal care va fi ales de
intreg satul2.
Misearea condusg de partid pentru alegerea consiliilor comunale
.i pentru inlocuirea vechilor primari antonescieni, uriti de mase, is
o amploare din ce in ce mai mare. Organizatia judeteang P.C.R. din
judetul Prahova propune in cadrul unei sedinte a consiliului judetean
al F.N.D., inceperea actiunii pentru inlAturarea primarilor antonescieni
si alegerea unor primari democrati. Aceasth actiune incepe in octombrie3.
In judetul. Dlmbovita, Inca inainte de 1 octombrie 1944, s-au organizat
consilii comunale In, comunele SMiesti, Ballnesti, Mereni si CllugAreni.
Yn Mereni, taranii au pornit la actiune, exasperati de purtkile primarului
antonescian care teroriza populatia4. p,ranii din comuna Sthnesti, indru-
mati de un muncitor de la atelierele C.F.R. Grivita-Bucuresti, an mers la
primkia comunei unde an ales un nou consiliu comunal si an instalat
un primar democrats. La 8 octombrie, in comuna Cosoveni (Dolj) a avut
Joe o mare adunare initiat5, de organizatia judeteana P.C.R. Cu prilejul
acestei adunki, la care an participat si muncitorii ceferisti, primarul
antonescian a fost alungat, alegindu-se imediat un nou consiliu comunale.
Yn aceeasi zi si-an ales consilii comunale, izgonind pe vechii primari,
si tkanii din comunele Mirsani, Dobresti i Cetate (Dolj)7. Yn motiunea
redactatl de adunarea din Cetate, unde inca din ilegalitate existau membri
ai P.C.R., se arlta : Am pornit la schimbarea aparatului administrativ
comunal, care este complet hitlerist i care in orice ocazie ne pune obsta-
cole". Judeteana P.C.R. Constanta trimite muncitori la tara, organizeazg
mitinguri (de exemplu in 20 septembrie 1944 la Mangalia) In vederea ale-
gerii de not primari. Sint alesi primari si in comunele Chirnogeni, Ovidiu,
Izvorul Mare, Peci,neaga, Viisoara, Navodari, Negru -Voda, Mihai-Viteazul,
Corbu etc. ( Constanta) lo.
Actiunea pentru instaurarea autoritgtilor locale democratice s-a
desfasurat In conditiile luptei indhjite impotriva masurilor represive
initiate de majoritatea reactionary din guvern. In incercgrile sale de a
mentine vechile organe locale antonesciene, Ministerul de Interne a
2 Ibidem, 19 octombrie 1944.
3 Arhiva centralii a Institutului de istorie a partidului, dos. 380, f. 54.
6 Dirt lupla P.C.R.... , vol. II, p. 22.
6 Ibidem, vol. I, p. 198.
8 Inainte, Craiova, 14 octombrie 1944.
9 Din lupla P.C.R...., vol. I, p. 24.
10 Sctnteia, 29 septembrie si 21 octombrie 1944; Din lupta P.C.R.... , vol. I, p. 28-29.
www.dacoromanica.ro
utilizat diferite metode : refuzul organelor superioare de a continua noii

primari i consiliile comunale alesel, ocuparea prirrariilor cu unitati de
jandarmi i izgonirea reprezentantilor tgranimii2, arestarea primarilor
democrati i trimiterea for in judecatA, pe motiv c5,' an s'avhsit delictul
de uzurpare de functiuni", Inconjurarea satelor de c5,tre jandarmi li
amenintarea taranilor cu impuscarea4, interzicerea sau dizolvarea adu-
narilor i arestarea activistilor organizatiilor s5itesti5, instituirea izolarii
sanitare pentru a irapiedica pe trimilgii P.C.R. i ai altor organizatii democra-
tice s5, intre In comune spre a organiza pe tArani, organizarea unor simu-
lacre de alegeri la care participau citeva persoane, de obicei vechiul primar,
antonescian, rudele acestuia, functionarii primariei, administratorii
mosierilor, asistati" de seful postului de jandarmi'. Forte le revolutio-
nare an zadgrnicit ins' aceste manevre. Deosebit de semnificative in
privinta aceasta sint evenimentele petrecute in comuna Colentina,
Fundeni (11.fov). in aceasta comuna unde locuiau multi muncitori
din Intreprinderile din Capitalg, organizatia de partid din Bucuresti a
preg5,tit la 6 octombrie o adunare la care a participat cea mai mare parte
a comunei, si care a ales un nou comitet comunal. Ministrul de interne,
generalul Aldea, nesocotind vointa tai hotaririle celor 3 000 de cetAteni,
a stabilit o nou5, alegere pentru ziva de 12 octombrie, en scopul de a impune
o conducere comunal5, reactionarA. Yn ajunul asa-nisei alegeri, consilierii
comunali alesi de popor au fost arestati. Pentru intimidarea populatiei,
generalul Aldea a trimis mai multe unitati de jandarmi care an ocupat
primgria si an blocat telefoanele. Desi alegerile au fost tinute sub teroare
fiind efectuate sub amenintarea baionetelor jandarmilor, totusi candi-
datul F.N.D. a fost reales, In -Limp ce contracandidatul reactionar nu a
obtinut decit 17 voturi. Guvernul a incercat din nou sa Impiedice insta-
larea conducerii comunale democratice. Atunci cin.d cetatenii au pa'truns
In curtea prinAriei, ei an fost primiti cu gloante de unitatile de jandarmi
al cgror efectiv se ridica la 500 soldati cu 4 mitraliere si 2 branduri. Din
rindul cetatenilor an clzut victime. In toiul luptei a sosit un delegat al
formatiilor de lupt5, patriotice impreun'a cu un reprezentant al armatei.
Interventia acestora a determinat retragerea trupelor. Victoria popo-
rului a fost deplin5,8.
Trebuie argtat ca in15,turarea conducerilor reactionare din fruntea
organelor locale ale puterii de stat i inlocuirea lor cu not conduceri
democrate, nu s-a fa'cut peste tot in acelasi fel, datoritl conditiilor speci-
fice din diferite regiuni ale tarii : situatia frontului, gradul de dezvoltare
al luptei antifasciste etc.
Arhivele Statului, Turnu Severin, dos. nr. 1673, numerotat (vezi Din lupla P.C.R.,
vol. II, p. 169).
2 Scfnleia, 11,19, 22 si 28 octombrie 1944.
4 Luptatorul banatean, Timisoara, 24 st 27 octombrie 1944.
6 Ibidem, 29 octombrie qi 14 decembrie 1944.
6 Sclnteia, 9 octombrie 1944.
7 Ibidem, 17, 22, 26 si 28 octombrie 1944.
www.dacoromanica.ro
288 T. NEC5A 8
Yn judetele din apropierea zonei de front, Iai, Bacgm, Neamt etc.

unde autoritAtile au fost retrase, unde panica 1i dezorientarea claselor
exploatatoare erau deosebit de puternice (de altfel multi molieri E;ii capita-
se evacuasera), organizatiile Partidului Comunist an mobilizat
lif)ti
masele populare din primele zile de dupl 23 August, la instalarea unor
primari democrati qi la alegerea consiliilor comunale democratise, In
locul autoritAtilor evacuate i a celor l'asate pe loc de guvernul antones-
cian fi apoi de guvernele cu majoritatea reactionary ; la Bacan de exemplu
au fost instalati primarii i prefectul propui de comunitil. In urma muncii
duse de organizatia de partid pentru l'amurirea i organizarea maselor,
In judetul Tai an fost Inlocuiti toti primarii2. In nordul Moldovei, In acea
parte a judetelor Botoani vi Dorohoi care a fost eliberafa de Armata
Sovieticg, Inainte de 23 August 1944, au fost instalate autoritAti not Inca
inainte de doborirea guvernului antonescian. La Botoani, Comitetul
judetean ad partidului a luat initiativa aleatuirii unui comitet cetatenesc
care a desemnat primarul qi prefectul2 (Acesta din urmAdintre funetionarii
prefecturii). Referentii prefecturii, in majoritatea for uteciti mobilizati
de partid, au organizat in toate satele adunAri ale taranilor pentru alegerea
primarilor i consiliilor comunale4.
0 situatie deosebit exista in nordul Ardealului. Pentru judetele
din aceastl regiune, Inca Inainte de eliberare, guvernul SAnAtescu numise
primari, prefecti, politilti, jandarmi, chestori, administratori financiari ;
majoritatea acestora erau legionari i maniti2. In urma protestelor
partidului qi ale organizatiilor democratice, pentru a curma crimele
Orzilor Maniu qi ale jandarmilor i a restabili ordinea in spatele trupelor
aflate pe front, Comandamentul militar sovietic s-a vazut nevoit sa evacueze
la Inceputul lunii noiembrie, autoritatile reactionare din Ardealul de nord.
Sub indrumarea comuniqtilor, populatia $i -a desemnat reprezentanti In
posturile administrative mai importante. Din eels 11 judete, nou5, aveau
ca prefecti elemente democrate6. An fost democratizate diferitele verigi
ale aparatului adminiStrativ local. In judetul Bihor, din initiativa comite-
tului judetean P.C.R. a luat fiinta politia popularA care avea menirea
sa apere primele cuceriri revolutionare. Compusg din muncitori voluntari,
ea a jucat un rol important in lupta pentru apkarea, avutului obtesc, a
cetgtenilor papici de atacul elementelor fasciste criminale. La sate au
luat fiint6 garzile comunale in vederea apgrarii cetgtenilor de faufacgtori.
In decembrie 1944, s-au creat unitati de jandarmi alekd de popor, menite
1 Arhiva centrahl a Institutului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 10, f. 22, cf.
Din lupta P.C.R. ..., vol. I, p. 69.
2 Ibidem, dos. 27, f. 5.
8 Din lupin P.C.R...., vol. I, p. 108-109.
4 Ibidem, vol. I, p. 111.
6 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 10, f. 8. La acest
dosar se afla 5i procese verbale privind crimele comise de uncle unitati de jandarmi trimisi
de guvern In nordul Ardealului, precum qi de grzile lui Maniu.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
sA apere cuceririle taranimii muncitoarel. La 18 octombrie1944 prefectura

judetului Cluj din initiativa comunistilor publia ordonanta nr. 4, prin
care tg.,ranii erau chemati salt aleagAprimari i un consiliu comunal
din elemente care pins acum an lucrat in interesul populatiei muncitoare"
si sA organizeze ggrzi comunale in vederea asigurgrii securitatii publice2.
Sub conducerea Partidului Comunist, lupta dua itapotriva
reactionare, profasciste a guvernului SAnatescu, i pentru instau-
rarea unui guvern democrat, cuprinde mase tot mai largi la orase $i sate.
Puternicile demonstratii din Bucuresti si din restul tarii silesc guvernul
de generali reactionari sa demisioneze. in acelasi timp presiunea maselor
conduse de partid a provocat esecul planurilor de instaurare a unui
guvern c1.6 tehnicieni. Yn noul guvern S'an'atescu, alcAtuit din reprezen-
tantii partidelor politice, Partidul Comunist Eii Frontul National Demo-
cratic 1 }i -au intarit pozitiile. Majoritatea In guvern continua Ina sa o
detinA partidele reactionare. Pentru a dezvolta primul succes obtinut,
fortele democratice in frunte cu P.C.R. an intensificat actiunea de mobi-
lizare a maselor. Cresterea activitAtii acestora a flcut ca democratizarea
organelor locale ale puterii de stat sa is o amploare deosebitg.
Yn ultimele zile ale lunii octombrie 1944, in conditiile intensifiarii
luptei pentru rIsturnarea celui de-al doilea guvern SAnatescu instau-
rarea de jos a conduceril democratice a autoritgtilor locale intrA intr-o
noua fazN". Sub conducerea Partidului Comunist, masele tree la inlocuirea
prefe,ctilor si primarilor si in acele judete !ii orase marl in care desfa'su-
rarea evenimentelor nu obligase guvernul sa retragA sau sA evacueze con-
ducgtorii autoritAtilor locale. Noile actiuni pentru instaurarea prefec-
tilor si a primarilor democrati, care se inflptuiau prin demonstratiile orga-
nizate la orase de cgtre Partidul Comunist $i la care participau munci-
tori (in cazul judetelor cu industrie slabI veneau muncitori trimisi de orga-
nizatiile de partid din marile centre industriale), pAturile mic burgheze
din orase si numerosi Omni din satele judetului atrAgeau masele
populare neproletare $i in primul rind masele tlfa'nesti, de partea si sub
conducerea proletariatului in lupta pentru puterea populafa. La 28 octom-
brie de exemplu in urma muncii de organizare si mobilizare a maselor
duse de eatTe organizatiile judetene P.C.R. din Covurlui, Tecuci, Putna
pentru aducerea in fruntea aparatului administrativ :ii a gospodAriei
comunale de oameni cinstiti, democrati, gospodari"3, populatia Galatiului
a inlocuit prefectul i primarul reactionar, alegind pe reprezentantii F.N.D.
In procesul verbal al adunarii populare so precizeazg, printre altele, ca
Intrucit primarul Ulea pus de guvernul demisionat, fost inspector de
siguranta, nu a facut nimic pentru combaterea speculei, pentru aprovizio-
narea populatiei nevoiase, dovedindu-se incapabil si rAu intentionat, 11
consideram demis din functia de primar al orasului"4.
1 Arhiva Sfatului Popular Reg. Oradea, dos. nr. 79/1945 (cf. Din lupla P.C.R....,
vol. II, p. 235-236).
Plugarii, Cluj, 5 noiembrie 1944.
3 Dezbateri ale Conferintei regionale P.C.R., Dun5rea de jos. Arhiva centralA a Institu-
tului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 40, f. 412.
4 Sclnteia, 30 octombrie 1944.
19. C. 8215,
www.dacoromanica.ro
290 T. NEC$A 10
Printre primele regiuni din tarn, unde masele mobilizate si con-

duse de partid au impus numirea noilor conducatori ai administratiei
locale, a fost i judetul Constants,. Organizatiile de partid din Constanta
au fost de la Inceput In primele rinduri ale luptei pentru instituirea unei
conduceri democratice In fruntea organelor judetene lii locale"1.
Yn ziva de 1 noiembrie din initiativa organizatiei judetene P.C.R.,
a avut loc In orasul Constanta o impunatoare manifestatie la care au
participat muncitorii din port si din intreprinderi, intelectuali, meseriasi
gi mici comercianti precum i tarani din satele din Imprejurimi. Manifes-
tantii au hotarit Inlocuirea primarului tli prefectului reactionar. In seara
aceleiasi zile o delegatie a Frontului National Democrat, compusa din
comunisti si din reprezentanti ai altor organizatii democratice, s-a prezentat
la prefectul reactionar Al. Bonachi i i-a aratat ca populatia a hotarit
schimbarea primarului gi prefectului cu cetateni ce se bucura de Incre-
derea maselor. Acesta a raportat imediat generalului Aldea, ministrul de
interne, situatia create. Ministrul de interne a raspuns telegrafic, ordo-
nind sa procedeze in mod hotarit : ...
Sezisati parchetul gi trimiteti
In fata Curtii Martiale pe toti provocatorii la dezordine ... La nevoie
folositi i armele. Luati contact cu garnizoana 1i Comandamentul Dobrogei
pentru a Ira da concursul armatei si a va asigura paza atit la primarie cit
si la prefect Lira. "2.
La 3 noiembrie, masele mobilizate de comunisti au ocupat primaria i
au instalat pe noul primar democrat, asigurInd ordinea cu ajutorul garzii
patriotice3. Generalul Aldea a trimis prefectului reactionar din Constanta
un alt ordin telegrafic, prin care Ii comunica st -i ceara urgent asistenta
comandamentului militar al Dobrogei pentru a se preintimpina ocuparea
prefecturii" si a se- lua masuri pentru pastrarea autoritatii statului"4.
De altfel prefectul se adresase din timp Comandamentului militar.
Acesta avusese grija ca Inca de la sfIrsitul lunii octombrie sa insarcineze pe
locotenent colonelul Becheanu cu formarea unui puternic detasament de
represiune, alcatuit mai ales din legionari. Conform ordinului lui Aldea, el
trebuia sa Impiedice orice manifestatie populara tragind la prima somatie
In aer, la a doua In plin" 5. Cu toata opunerea detasamentului format din
legionari masele de muncitori gi tarani nu s-au lasat intimidate si In
ziva de 4 noiembrie au instalat un nou prefect. Numeroase grupuri de sol-
dati fraternizeaza cu manifestantii 6. N. Penescu, noul ministru de interne,
a refuzat confirmarea prefectului democrat'. Dar lucrul acesta nuputea
schimba cu nimic situatia.
Chiar In seara de 4 noiembrie a fost data o ordonanta ordonanta
nr. 1 care prevedea : 1. Yn toate satele gi comunele urbane se va alege,
in mod liber, un primar gi un consiliu comunal, format din cetatenii cei mai
Hothritrea Conferintei regionale P.C.R., Dobrogea (13-15 august 1945), Arhiva Institu-
tului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 40, f. 254.
2 Cuget liber, Constanta, 16 noiembrie 1944.
3 Ibidem, 4 noiembrie 1944.
Ibidem, 17 noiembrie 1944.
6 Ibidem, 5 noiembrie 1944 si Din lupin P.C.R... , vol. 1, p. 32.
www.dacoromanica.ro
cinstiti, luptatori pentru cauza democratiei. 2. Vechile sfaturi comunale

slat i famin desfiintate, nefiind alese de poporul muncitor i nerepre-
zentind interesele lui. 3. Jandarmii sint subordonati comitetelor 135,te0i
alese, incetind orice activitate de teroare i de intimidare a taranilor ... .
Ordonanta mai prevedea infiintarea formatiunilor de lupta patriotice i
a Orzilor patriotice, masuri urgente pentru aprovizionarea populatiei,
pedepsirea sabotorilor qi speculantilor, obligativitatea moperilor de a-si
lucra moqiile 1.
Sub indrumarea partidului, administratia local/ pornete la munch
pentru indreptarea situatiei dezastruoase din punct de vedere econo-
mic in care se gasea judetul Constanta. Se iau m5suri pentru comba-
terea foametei i tifosului exantematic. Prin controale severe se reuete
s5, se st'avileasc5, contrabanda de m'arfuri i specula. Se organizeazg in mod
practic aprovizionarea i o distribuire mai rationale Fill mai dreapth a
alimentelor. In orase incep sa soseascsa lemne pentru populatie, qcoli i
spitale. In sate sint trimise cantirati din ce in ce mai mari de produce in-
dustriale, ca : gaz, lampi, soda caustics, Bare, unelte agricole etc. Numeroase
echipe de muncitori se deplaseazg la tar5, pentru a da ajutor la reparatul
uneltelor agricole 2.
Lupta maselor pentru ocuparea primgriilor de la orme gi a prefec-
turilor se intensificg i in alts judete.
La BrAila are roc, in ziva de 15 noiembrie, o mare adunare popular5,
convocat5, din initiativa organizatiei judetene P.C.R S. Cei peste zece
mii cetAteni muncitori din port i din intreprinderi, functionari,
mici comercianti etc. adunati in fata prim5,riei, an hotgrit, in una-
nimitate, sa-si aleag5, un nou primar ; a fost ales i instalat ca primar
un muncitor metalurgist. Apoi multimea se incoloneaza i pornete in
ordine la prefectura judetului, unde este instalat ca prefect, reprezen-
tantul Uniunii Patriotilor 4.
i la adunarea din Tirgovite, convocat5, din initiativa organizatiei
judetene P.C.R., in ziva de 28 noiembrie, iau parte peste zece mii de cet5,-
teni muncitori functionari, precum si t5,rani din judet care hotaease
inlocuirea prefectului antonescian i a primarului national t5,ranist6. Este
instalat noul primar, un muncitor turngtor ; apoi multimea pornete,
incolonat5, spre prefecturg, fa,r5, a se rasa intimidat5, de tancurile trimise
impotriva sa. SQ formeaza% o delegatie care cere prefectului s5, predea con-
ducerea. La refuzul acestuia, populatia ocupa prefectura i instaleazI pe
noul prefect 6.
Alegerea noului prefect al judetului Arad a fost fa'cuta", de asemenea,
intr-o mare adunare tinut5, in ziva de 29 noiembrie, la care au luat parte
1 Cuget liber, Constanta, 8 noiembrie 1944.

2 Din lupta P.C.R.. ., vol. 1, p. 34-35 si Cuget liber, Constanta, 17 decembrie 1944.
a Raport al organizatiei judetene P.C.R., Braila, Arhiva centrals a Institutului de istorie
a partidului, fond. 1, dos. 10, f. 45 si 52.
4 Inainte, Braila, 16 noiembrie 1944.
- 5 Rezolutia conferintei regionale P.C.R., Tirgoviste, Arhiva centrals a Institutului de
istorie a partidului, fond. 1, dos. 40, f. 248.
8 Din lupta P.C.R.. . . , vol. II, p. 26-27 $i Chemarea, Tirgoviste, 3-10 decembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
292 T. NEC5A 12
mai mult de 15 000 oameni, ce an rgspuns la chemarea organizatiei jude-

tene P.C.R. Deoarece vechiul prefect lipsea, din localitate de peste trei sap-
tarnini, o delegatie compusg din comunisti si din reprezentanti ai altor
organizatii incadrate in F.N.D., s-a prezentat la prefectul provizoriu,
colonelul BI lan, silindu-1 sa piece ; noul prefect a lost instalat imediat 1.
Yn aceeasi zi 29 noiembrie 1944 pe baza instructiunilor primite
de la C.C. al P.C.R., Comitetul regional Banat organizeazg un mare miting
la. Timi,oara In piata Unirii 2, unde este propus i aclamat noul prefect.
Multimea porneste apoi spre localul prefecturii, unde cu toata opunerea
vechiului prefect, este instalat prefectul democrat ales de mase 3.
In judetul Hunedoara, F.N.D., in frunte cu organizatia judeteang
P.C.R. organizea,z5, pentru ziva, de 26 noiembrie o mare manifestatie la
Deva, la care iau parte si tineri mineri, precum i delegati ai tgranilor
din satele judetului. Adunarea cere inlgturarea prefectului reactio-
nar. Sub presiunea maselor, acesta se vede silit sa -si dea demisia, pro-
mitind delegatiei trimisa la el de cgtre manifestanti el a doua zi chiar, va
preda prefectura noului prefect ales de popor. A doua zi nu s-a tinut de
cuvint i, cramponindu-se de putere, a inceput sg, semneze acte in mod
abuziv. A lost insg nevoit s5, fugg, lgsind in locul lui pe subprefect. In fata
acestei situatii, in ziva de 30 noiembrie, o delegatie de 30 de persoane,
compusg, din membrii ai P.C.R., i ai altor organizatii din cadrul F.N.D.,
s-a prezentat la prefecturg pentru a cere instalarea noului prefect. Subpre-
fectul a cautat prin diferite manevre s5, tergiverseze lucrurile, dar ping la
urma a trebuit se semneze actele de predare a prefecturii i in aceeasi
zi, noul prefect si-a luat postul in primire 4.
a
Lupta maselor populare conduse de partid pentru inlaturarea
vechilor prefecti cu activitate fascistg si a primarilor antonescieni san
reactionari din conducerea comunelor tai oraselor i pentru inlocnirea aces-
tora cu elemente democrate, a gait in mod deosebit pozitiile guvernului,
care, sub presiunea valului de demonstratii, s-a vazut nevoit sa demisioneze.
Cresterea impetuoasg a fortelor revolutionare Meuse posibil ca numai in
decurs de trei luni 85, fie rasturnate cele doug guverne en majoritate reac-
tionary conduse de generalul Sgngtescu.
in eel de-al treilea guvern, pozitiile Frontului National Democrat
an lost simtitor intgrite. Partidele democratice au reusit sa -1 impung in
postul de vicepresedinte al Consiliului de Ministri pe dr. Petru Groza,
presedintele Frontului Plugarilor. Dar cele doug partide istorice", reae-
tionare, si-au pgstrat In acest guvern rolul precumpgnitor. In fruntea
guvernului a foot pus generalul Rgdescu, strins legat de cercurile impe-
rialiste anglo-americane.
Imediat dupg venirea guvernului Mcleod], inlocuirea primarilor
f}i prefectilor reactionari a incetat pentru o perioadg. Lucrul acesta
1 Patriontl, Arad, 1 decembrie 1944.
2 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 10, 1. 87.
8 Luptdtorul betatron, Timisoara, 1 decembrie 1944.
Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 10, f. 188-189
di Zori noi, Deva, 3 decembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
era necesar pentru a demasca pin'a la capAt caracterul reactionar al

majoritAtii manisto-bratieniste din acest guvern, care promitea c5,
va porni din proprie initiative la democratizarea autoritatilor lo-
cale. La 16 decembrie se anunta c5, partidele national ta,ranesc si
national liberal an acceptat s5, incheie un acord cu Frontul Na-
tional Democrat cu privire la alegerea In 11 judete a conducerii ad-
ministrative si comunalel. Incetarea temporary a actiunilor de instaurare
a autoritatilor democratice locale trebuia, se arate si a, arAtat Intr-
adevar c5, partidele national tgranesc si liberal nu intentionau s'a-si res-
pect promisiunea de a asigura instalarea unor autoritAti locale demo-
cratice. Cele doug particle nu an respectat acordul Incheiat cu F.N.D.
generalul Radescu n-a 15,cut nimic pentru a instals, autoritAti
democratice.
Intreaga atitudine 1i toate actiunile partidelor istorice" reprezen-
tante ale burgheziei ti mosierimii dovedeau ca acestea nu sint dispuse
Ea cedeze de bunlvoie nici una din pozitiile for $i nu doreau un program
de transformari democratice, ci dimpotrivg, voiau s5, Imping5, lucrurile pin6
la dezlhntuirea unui fazboi civil. Guvernul Radescu saboteaza, mai de-
parte aplicarea prevederilor armistitiului cu II.R.S.S., retrage de pe front
unitAti de infanterie si chiar de tancuri, concentrIndu-le la Bucuresti.
Sub protectia guvernului, reactiunea intensifica organizarea de atacuri
fatise ale bandelor fasciste impotriva sediilor muncitoresti.
Partidul Comunist Romln se adreseaz1 atunci maselor cu chemarea
de a reincepe inlocuirea de jos a autoritatilor locale reactionare.
Pentru a Impiedica instalarea prefectilor qi primarilor democrati,
guvernul generalului Radescu, a folosit tot mai mult aparatul de repre-
siune. Organele locale reactionare de la orris nu puteau rezista Ins5, for-
telor revolutionare mndrumate gi conduce de partid. Tin exemplu edificator
ii constitute evenimentele din judetul Teleorman. 2. Din initiativa organi-
zatiei judetene a Partidului Comunist In dimineata zilei de 11 februarie
1945 la Turnu M5gurele s-a organizat o mare adunare popular5,. La aceast5.
adunare au lust parte muncitorii de la S.T.B. t atelierele C.F.R. Grivita
Bucuresti, muncitorii, functionarii, micii meseriasi din Turnu M5gurele,
precum t peste 2 000 de tgrani din Imprejurimi. Adunarea a Inlgturat pe
prefectul reactionar Nedelescu, instrument docil al mosierilor teleorm5,-
neni, care teroriza, satele cu ajutorul jandarmilor si a instalat noul prefect.
In dup5, amiaza aceleiasi zile la prefectur5, s-a tinut o consfAtuire in care
s-a hotgrit Inlocuirea imediat4 a vechilor primari, confiscarea i /mpa'rtirea
mosiilor. In urmatoarele trei zile s-a lucrat intens la numirea yt instalarea
unor not primari.
La 14 februarie, Ministerul de Interne cere noului prefect sA p5x5,-
seascA, prefectura, dar acesta refuzA. Generalul Radescu ordong atunci
colonelului Ionescu, comandantul garnizoanei din Turnu M5gurele s5, is
1 Sclnteia, 17 decembrie 1944.
2 Relatarea despre evenimentele din judetul Teleorman se bazeaza pe informaffile cu-
prinse, In: Din lupin P.C.R. ., vol. I, p. 256-291 Si In ziarele ScInteia (1 martie 1945), Cimpul
din Tr. Magurele (20 februarie 1945) si Romtnia libera (21 si 23 februarie 1945).
www.dacoromanica.ro
294 T. NEC$A 14
masuri grabnice in vederea ocupgrii prefecturii i instalgrii subprefectului

Berceanu. Ordinul mai prevedea ca dupA, instalare sl se instituie o paza
militara, iar rebelii" sa fie arestati.
Comaildantul garnizoanei a luat toate masurile necesare, raportind
lui Radescu ca localul prefecturii a fost inconjurat de 2 000 soldati, noul
prefect i membrii ai F.N.D -ului hind sechestrati acolo ; fostul subprefect
Berceanu a fost instalat ca prefect In localul preturei. Pentru remedierea
situatiei, comandantul garnizoanei propunea urmktoarele solutii : 1. Men-
tinerea blocarii prefecturii, pins cind cei dinauntru vor ceda. 2. Scoaterea
celor din prefecturg cu forta armata, in care caz va fi varsare de singe.
3. Intelegerea cu F.N.D.
Radescu faspunde imediat, ordonind mentinerea blocarii prefecturii.
In frunte cu comunitii, membrii F.N.D. si tarani din comunele Segarcea-
Vale, Slobozia-Mindra, Conte0i, nu s-au intimidat si n-au p5,r5,sit
localul prefecturii. In tot timpul acestei blocgri ping la 6 Martie, tgrani din
Piatra, Vingtori, Viioara etc. an faspuns chemgrii adresate de calre
organizatiile de partid si an aprovizionat cu alimente pe cei incercukti la
prefecturg.
Consiliul judetean. F.N.D. la propunerea organizatiei judetene P.C.R.
s-a intrunit la prefecture si a adresat comandantului garnizoanei un
protest prin care se cerea indepktarea imediat a armatei din jurul prefec-
turii, care restabilirea liniilor telefonice si ridicarea cenzurei militare de la,
telefoane ..., dind posibilitatea prefectului poporului s5,-i exercite man-
datul sae. In localul preturii, functiona ca prefect fostul subprefect reac-
tionar, creind in felul acesta al doilea centru al puterii locale de stat 1.
Prefectul reactionar a luat o serie de ingsuri impotriva maselor populare.
Astfel, tlranii an fost opriti de jandarmi sa vie la Turnu Magurele, iar o
serie de conduceri comunale democratice din judet an fost schimbate 2.
De asemenea prefectul reactionar a transmis de la preturg urmAtorul
ordin : Sefii de post vor tine oamenii obligator in case. Posturile de jan-
darmi Olteanca, Lita, Odaia i Magurele vor interzice trecerea spre Tr. Ma-
gurele a oricarui cetktean, trecind la represalii imediat contra celor care
vor incerea sa vine In orice fel la ora".
Numeroi activiti ai comitetului judetean P.C.R. i muncitori cefe-
riti $i setebiti sositi din Bucureti an mars prin comune pentru a indemna
pe tarani s5, nu asculte de ordinele lui Berceanu si pentru a-i ajuta s5, is
in stApinire pgminturile moiereti. Cu toate incercgrile generalului RI-
descu i ale reactiunii locale, de a gili pe prefectul democrat kti pe ceilalti
incercuiti, sa capituleze, aceOia an rezistat ping, la 6 Martie 1945, dud a
venit la putere guvernul democratic $i dud prefectura a fost definitiv des-
presurat5i, iar prefectul reactionar cuibArit la pretura izgonit $.
Generalul RIdescu trimite prefecturilor o note telegrafic5, prin care
ordon/ autorit/tilor militare si politieneti sa intervie en forta contra ori-
1 Cimpul, Turnu Magurele, 20 februarie 1945.
2 Scinteia, 1 martie 1945.
8 CImpul, Turnu-M5gurele, 20 februarie 1945, Rominia liberd, 21 i 23 februarie 1945 i
ScInteia, 1 martie 1945.,
www.dacoromanica.ro
&Arai actiuni revolutionare a poporului 1. 0 asemenea actiune revolutio-

nary, care a infrint puternicile mgsuri represive ale generalului Rgdescu a
avut loc si in orasul Craiova. In dimineata zilei de 17 februarie, in cadrul
unei mari adungri, convocatg in urma unei intense munci de organizare
gi mobilizare duse de care organizatiile Partidului Comunist din Dolj
ajutate de muncitorii trimisi de organizatiile din Bucurestipopulatia
a cerut deraiterea, colonelului reactionar Dimitriu din postul de prefect,
instalind un prefect democrat. In timpul primei sedinte a noii conduceri,
unitgti militare din garnizoana localg, la ordinul lui Rgdescu, an in-
conjurat prefectura ; la ora 1 noaptea cu toat5, opunerea multimii, prefectul
democrat si ceilalti reprezentanti ai organelor locale an fost arestati rt
bgtuti ; multi dintre ei, printre care i noul prefect, an lost gray rgniti2.
De asemenea $i delegatia care instalase pe noul prefect a fost arestat de
un grup de ofiteri. Referitor la aceste evenimente, ministrul asigurgrilor
sociale, Gh. Nicolau, care se afla atunci tocmai acolo, relateazg, urmgtoa-
role : La ora 5 erau 14 oameni in prefecturg. Atunci apare un pluton
inarmat ping in dinti, intrg in prefecturg gf aresteazg pe cei aflati acolo.
Armata i-a pgzit ping tirziu, iar apoi a luat la bgtaie pe cei 14 oameni
onorabili din Craiova. I-a inchis ping la ziug i dupg ce i-a bgtut, le-a
dat drumul" 3.
La prefectarg an lost aduse incontinuu puternice forte armate.
Acestea an montat mitraliere in piata prefecturii. Yn acest timp, soselele
an lost blocate, nepermitindu-se intrarea tgranilor in Craiova. Trecgtorii
erau legitimati pe strgzi, iar perchezitiile domiciliare se tineau lant 4. In
urma unui apel al F.N.D-, elaborat din initiativa P.C.R., la 24 februarie a
avut loc o mare manifestatie popularg in piata Teatrului National, la care
an luat parte 20 000 de cetgteni, inclusiv numerosi tgrani din judetele
Dolj, Vilcea tai Mehedinti ; manifestatia a fost organizat cu ajutorul dele-
gatiei de muncitori de la Grivita, trimisi de organizatia de partid din Bu-
curesti. Apoi multimea s-a incolonat in ordine tai a inconjurat prefectura
puternic intaritg, en trupe. Elementele reactionare ordonind ostasilor 85,
tragg in plin, numerosi manifestanti an lost raniti, unii foarte gray. Refu-
zind se tragg, un sergent din regimentul 26 infanterie a lost arestat, dar
efectul a fost contrariu, cad mai tirziu exemplul au a fost urmat de nu-
merosi ostasi. Multimea a trecut peste sirma ghimpatg si a intrat in curtea
prefecturii, a spart usile si a pltruns in b ealul prefecturii, uncle intr-un
entuziasm nestavilit, ostasii s-au imbeatisat cu muncitorii, cu intreg po-
porul" 5. Yn noaptea de 25-26 februarie, reactiunea incearcg fgrg succes
sa reocupe prefectura printr-un contraatac 6.
Yn judetul Baia iii continua activitatea reactionary gi profascistg
prefectul Spiridon. In ziva de 18 februarie 1945, in ora. ul Fglticeni mii
1 Din lupta P.C.R..... , vol. II, p. 38 (Din Arhiva Sfatului popular al raionului Tir-
goviste, ord. tel. nr. 4828 din 16 februarie 1945).
2 Scfnleia, 21 februarie 1945 $i Inainte, Braila, 21 februarie 1945.
3 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. Stenograma sedintei Consiliului
de Ministri din 21 februarie 1945, f. 15-16.
4 Drum nou, Brasov, 26 februarie 1945.
5 Ibidem, 28 februarie 1945 $i Romtnia liberd, 26 februarie 1945.
6 Dirt lupta P.C.R.... , vol. I, p. 216.
www.dacoromanica.ro
296 T. NEC6A
de cetAteni muncitori, functionari si tarani din cuprinsul judetului

au manifestat la chemarea Partidului Comunist, pentru inlocuirea pre-
fectului reactionar si pentru un guvern F.N.D. ; taranii, rupind cordoanele
jandarmilor de la bariere an Otruns in ora. Pentru a impieclica adunarea,
prefectul Spiridon a luat o aerie de masuri. Printre altele, a impinzit ormul
cu armata si a sechestrat pe primarul democrat si pe subprefect. Cu toata
opozitia reactiunii, manifestantii an tinut adunarea ; dup5, ce si-au ales un
prefect democrat, s-au indreptat spre prefecttul pentru a-1 instala. Desi
primiser5, ordin, ostasii masati in jurul prefecturii de Spiridon an refuzat
sa traga in populatie. Prefectura a fost ocupatA, i noul prefect instalat.
Numerosi muncitori an intarit paza localului. AceastI prevedere a fost
foarte utila, pentruca, Spiridon, ajutat de comandantul legiunii de jandarmi
pregAtise reocuparea prefecturii. Intr-adev5,r, unitati de jandarmi inarmate
cu mitraliere au atacat prefectura si au izolat-o, dar apgratorii au restabilit
situatia 1. De asemenea, la Iasi, tot in seara de 18 februarie, reactiunea a
incercat ad, reocupe pozitiile pierdute. Jandarmi inarmati cu mitraliere au
inconjurat prefectura, dar atacul a fost respins 2. Mobilizat5, de comu-
nisti, populatia a dezarmat pe jandarmi 3.
Deosebit de indirjit5; a fost lupta maselor din Romanati 4 impotriva
conducerii reactionare a judetului. Inc 5, de la sfirsitul lui decembrie 1944,
fortele democratice, mobilizate i conduse de comunisti, demascaserg ac-
tivitatea fascists a prefectului, reusind s5, impung arestarea lui. Conducerea
prefecturii rAmasese fns', tot in mina reactiunii locale. In locul prefectului
fusese adus subprefectul Ulmeanu. Din initiativa organizatiei judetene
P.C.R., ComiVetul Judetean. al Frontului National Democrat a hot5,rit
sa convoace la Caracal, in ziva de 24 februarie 1945, o mare adunare
popularg, pentru a dezbate problems conducerii judetului. In aceast5, adu-
flare, care s-a tinut in sala cinematografului Apollo" ci la care participau
si muncitori cefericti din gara Caracal si de la depoul Piatra Olt, precum
si tarani din comunele DrIghiceni, Liiceni, Grozavesti i Dobrosloveni,
etc. mobilizati de comunicti, s-a hotgrit instalarea unui nou prefect. Dupg
mitingul care a avut loc, manifestantii s-au incolonat ci au pornit in ordine
spre prefectur5,. Ajunsi aci, ei an fost opriti de armata, care din ordinul
lui Radescu ocupase cladirea, blocind intrArile i instalind pretutindeni
mitraliere. Companiile de soldati din regimentul 19 Infanterie an fost
int5,rite cu unitati de jandarmi. yn fata acestei provocAri, masele an cerut
predarea prefecturii. Reactionarii din prefectur5, an adoptat atunci o
manevrA de inselare a manifestantilor. Procurorul Movilg a cerut maselor
sg-ci formuleze dorintele. Prin fereastr5, i s-a inminat .procesul-verbal in
care se argta hotgrirea adungrii populare de a instala un nou prefect. In
loc s5, dea curs cererii maselor, reactionarii strinsi in prefecture au ordonat
1 Clopotul, Botosani, 23 februarie 1945.

2 Moldova liberd, Iasi, 22 februarie 1945.
8 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, fond. 1, dos. 27, f. 5.
Relatarea despre evenimentele din judetul Romanati se bazeazA pe informatiile cuprinse.
In: Din lupta P.C.R..., vol. II, p. 115-150 si fn ziarul Inainte, Craiova, 28 februarie si 5
martie 1945.
www.dacoromanica.ro
armatei sa tragA in plin. In urma acestui atac miselesc au fost ucisi comu-
nistiiDobrescu si Mincu, ce se gaseau in fruntea maselor ; numerosi demon-
stranti au fost faniti 1. Dupe citeva zile, sub presiunea maselor, armata
evacueazI prefectura, iar prefectul reactionar Ulmeanu a fugit de teama
ca va fi tras la raspundere. In locul lui este instalat In ziva de 3 martie,
prefectul desemnat de mase 2.
Cu toata, opunera IndirjitA a reactiunii, lupta revolutionara, a maselor,
mobilizata, i condusa, de partid, cuprinde tot mai multe regiuni. In jude-
tele Iasi, Baca,u, Botosani, apoi Dorohoi, Vaslui, Faleiu, Rad'auti, posturile
cheie se aflau sub conducerea elementelor democratice 3. Comitetul Cen-
tral a trimis la Iasi peste 100 muncitori din Bucuresti care an indrumat
pe tgrani in actiunea pentru democratizarea aparatului de stat 4. Munci-
torii din Bucuresti trimisi de partid la Baegu ca sa; ajute tgranii la impro-
prietArire s-au ocupat in mod temeinic si de munca administrative 5. Izgo-
nirea prefectilor reactionari era aproape terminate i devenise clar pentru
oricine ca reactiunea pierdea terenul in Moldova si Bucovina, and la 15 ia-
nuarie 1945, Radeseu a convocat la Iasi, o conferintl a prefectilor din
aceste regiuni ; cu acest, prilej a pretins s'a se dizolve ga,rzile cetAtenesti
inarmate si WA se intensifice represiunea contra actiunilor targnimii. Pre-
fectii insa;, in mod solider, i-au cerut sa is masuri urgente de ajutorare a
populatiei. Radeseu a pl'omis in mod. demagogic ea va cauta 0, le satisfacI
cererile. De aceea a trimis ca Imputernicit pe generalul Gh. Rozin, cu mi-
siune speciala, de a ingbusi miscare4 revolutionary a maselor. Cu toate
masurile luate acesta a lost nevoit ping la urma, sa renunte la planul reac-
tiunii de a reintrona in Moldova, vechea stare de lucruri 2.
Actiunea revolutionarA, a maselor s-a desfgurat impetuos i In sudul
Transilvaniei, in unele locuri far5., se Intimpine nici o Impotrivire. Primari
democrati (Ant instalati in centre muncitoreti, ca Petroani, Mediaq . a.
La Sibiu cetalenii in frunte cu muncitorii an raspuns apelului
partidului i intr-o mare adunare populara si-au ales, in ziva de 1 martie
1945, un nou prefect in locul generalului reactionar Lipovauu. Cu tot or-
dinul primit ca sg, tragA in multime, ostasii au refuzat si au fraternizat cu
populatia. Noul prefect a fost instalat in liniste 7.
S-a aratat mai sus el in Transilvania de nord din 11 judete, nou
aveau prefecti democrati. In curind se va ajunge la o asemenea situatie
incit in multe locuri masele declare fatis ca, nu mai asculta; de ordi-
nele ministrilor reactionari. Astfel, ine6 de la 19 ianuarie 1945, Consiliul
judetean Naslud hotArise ca prefectura 8e emity ordonanta nr. 35, care
avea urmatorul cuprins : Art. 1. Atributiile singuraticilor ministere ca
autoritati tutelare sau de control tree asupra prefectului judetului. Toate
legile care pentru anumite acte pretind aprobare sau confirmare minis-
1 Inainte, Craiova, 28 februarie 1945.
Ibidem, 5 martie 1945.
3 Raport al Regionalei P.C.R. fag, Arhiva Central& a Institutului de istorie a partidului,
fond. 1, dos. 27, I 4.
4 Arhiva Central& a Institutului de istorie a partidului, fond. 2, dos. 602.
5 Ibidem, fond. 1, dos. 27, f. 231.
Din lupta P.C.R...., vol. I, p. 78.
Poporul, Sibiu, 11 martie 1945.
www.dacoromanica.ro
298 T. NEC$A 18
terialA se modificg, In sensul ca aceastA aprobare sau confirmare se a de

prefectul judetului" 1.
Pentru a aveah o imagine de ansamblu asupra rezultatului luptei
pentru instaurarea pe sale revolutionarl, de jos, a autoritAtilor locale de-
mocratize, este interesant sa prezentgm urmatorul tabel al judetelor in
care, inainte de 6 Martie, functionau deja prefecti democrati instaurati
prin actiunile maselor populare mobilizate de partid (trebuie sa avem
in vedere ca si in celelalte judete, in numeroase comune si plase a fost
instauratA, o conducere democratic6).
Judeteie to care as lost lustauratl pretec I democrat' prin Iota maselor populare
Intro 23 August 1944 6 Ilirrt le 1945
Judetul Data instaurfirii Judetul Data i nstaurari I

prefectului democrat prefectului democrat
Vlasca 3 martie 1945 Dorohoi octombrie 1944

Tcleorman 11 februarie 1945 Timis-To- 29 noiembrie 1944
rontal
Olt" Ar ad 29 noiembrie 1944
Dimbovita 28 noiembrie 1944 Hunedoara 26 noiembrie 1944
Sibiu 1 martie 1945
Prahova 28 noiembrie 1944 Fag Aras
Braila 15 noiembrie 1944
Rimnicu Sarat Brasov 23 noiembrie 1944
Mehedinti 3 martie 1945 Turda
Gorj 3 martie 1945
Do lj 17-24 februarie 1945
Romanati 3 martie 1945 Ttrnava Mica"
Vilcea lnceputul lui martie
1945
Tulcea noiembrie 1944 Trei Scaune noiembrie 1944
Constanta 4 noiembrie 1944 Odorhei noiembrie 1944
Covurlui 28 octombrie 1944 Ciuc noiembrie 1944
Tutova 22 noiembrie 1944
Bacau septembrie 1944 Mures noiembrie 1944
Falciu septembrie 1944 Bihor noiembrie 1944
Vaslui septembrie 1944 Cluj
octombrie 1944
Roman septembrie 1944 SAN noiembrie 1944
Iasi septembrie 1944
Neamt septembrie 1944 Somes octombrie 1944_
Baia 18 februarie 1945 Nilsaud octombrie 1%14
Botosani 13 februarie 1945
Satu Mare noiembrie 1944
Suceava
RAdAuti Maramures noiembrie 1944
Nu am putut stabil' data inataprarli prefectllor democrati at acestor judete. Duplt unele in-
formatii pe care Au le-am putut controls a-au mat instaurat prefecti democrati In alte iudete In
total in 52 de judete.
Asadar guvernul generalului Rldescu pierduse controlul asupra ma-
joritgtii teritoriului tariff ; organele locale ale puterii de stat trecuserA in
cea mai mare parte in mina fortelor democratice conduse de P.C.R.
1 Din lupta P.C.R.. .vol. 1, p. 167..,
www.dacoromanica.ro
Calomniatorii din lagkul burgheziei i agentii ei revizioniqti

incearca sa nege faptele cele mai evidente, incearca sg, nege ins4i desfA-
urarea unei revolutii populare in tara noastra ; inchizind ochii in fata
realitatii ei Incearca sa nege faptul ca instaurarea puterii populare la
6 Martie a fost rezultatul luptei maselor populare. Simpla studiere a luptei
maselor populare pentru instaurarea unei conduceri democrate a organelor
administratiei locale, dovedete ea" prin actiunea direct/ a maselor populare
conduse de Partidul Comunist din Rominia actiune imbrIcind forma
uriarlor demonstratii urmate de instalarea de jos a autoritatilor locale
in.ca inainte de 6 Martie se intkeau In mod rapid elementele noii puteri,
deoarece fortele reactionare I i pierdusera controlul asupra aparatului de
stat local. Aceasta situatie ilustra faptul ca prin lupta maselor se creaser/
toate premizele necesare instaurkii noii puteri populare. Lupta revolu-
tionarg, se dovedise sub indrumarea si conducerea partidului o mare
fortg educative i organizatoare pentru masele populare. Marile eveni-
mente istorice scria Vladimir Ilici Lenin scot cu forta pe oamenii
de rind din fundaturile, mansardele i subsolurile for i-i silesc sa devinA
cetaceni. Uneori, citeva luni de revolutie educI pe cetlteni mai repede gi
mai complet deck zeci de ani de stagnare politicg" 1. Presiunea maselor
populare, educate in cele citeva luni de revolutie, era mai puternid, de-
cit reactiunea din guvern i dinafara guvernului. Dei reprezentantii Par-
tidului Comunist constituiau o minoritate in guvern, aceastg minoritate
se sprijinea pe forta partidului In plina dezvoltare, pe clasa muncitoare,
pe masele largi ale tAranimii grace i mijlocae. Puterii detinute de gu-
vernul cu o majoritate reactionary i se opunea puterea maselor populare
conduse de partid"2 .
Cgderea guvernului Badescu, a ckui compozitie nu mai reflects de
loc raportul de forte din tarn, i instaurarea unui guvern democrat erau
iminente. intr-adevIr, la 6 Martie 1945 a vent la putere un guvern in
care, pentru prima data in istoria tariff noastre, clasa muncitoare, conduse
de partid, avea rolul precumpgnitor.
BOPLBA 3A YCTAHOBJIEHHE MECTHbIX AEMORPATIVIECRHX

BJIACTEH
HPAT HOE C0,11EMRATI114E
B nacTonineft pa6oTe awrop pacRpmaaem nexoTopme acnexTM 60prAm

laapommx mace Bo mane c pa6oinm Raaccom, pyRoBomunam Hommytmcni-
=mutat nap Tgeil sa yeTanomenne mecumix 10180B13/X gemoxpanitireomx
naacTett B nepoog c 23 aaryeTa 1944 r. no 6 mapTa 1945 r.
Houle wimp aftellog ganTaTypta AwrcHecity, 23 aarycTa 1944 r. Kommy-
ftmcnvaecHag naprkm, noAilepaunsaemag napomthath maccamo, Bum opl1eu-
1 V. I. Lenin, Opere, vol. VIII., Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 563.
2 Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 389.
www.dacoromanica.ro
Oo& vtogN OZ
Suaodka uu eoudiuc axaragased gouitodlen untronroaed ii virytavduvB moEra

inurktaic vaSX014108 o.IOdCIO Ok1041a101101/4011-0118.0b11dS9 0,10111104I0di1ic00,1
13.113dPI1110 TelinunI3OhffIlid3loweit IMMLITOVialfC 110a011 gontroden ALLovira -ou
oinInow wonder' vaIonraIxavdu Snoa,LeueD ammoxtmvad rurxo ciolurvInu
curtnivdxo3 xiqdvIo gutnnaErIodvitSoo,i `s,vdvuue ux4Nnettox9oau vix a a9ndog
vs exuaavdxop X14 X14313Ph1010110318 PI XX3100h1fiallr011 faltre011'We itpan,LIMA cue
01111011101P011 140HoahluoisHiciuntoN XXIctell 43Ull'XIPd90 x InIOODVW o wonitexdu
sLunAmon a X9cido9 0 mretirnmoximvad xwvas.onirauravdn g Lim Rgctdo9 -o9vd
%lab ROOTir31 ldou 140X110)10401licd 4031001101,3FITISWNOM `xx.r,den isottainouncau
munBtnow woonirifinnur Butt Jean uttodvx pnrm9 rinahairaos exBodknu nova
ilomravi 11PfeRS3uclA9 `x a `mi,pouno9oao aNnaonoo inaovw .BE,Lommooda
an a isd9BIBso rualeraSwviox Inn:n{1Na axxamsn,Loadx MOON E11 -4do9
dg vs OXIlairaonei,a& a xvirea xrina.oevi X113I0ahnIvdxowatt .48,Lavira akma4lra0
masamon mrvaocinexgow Bun,Loadx H ifirtaosaavado XX `BimaruiC.torta
eindoIon 141P0(111d11 x 0114110114011VI0X X143100hP/40d3101/404( X1411041f00 404,0403
a xvireaS. aocjactuu utixxoirif 'vimeIaBoN `Bvvidoatral, `Buroyf Lectoxvdil
VtalEtoginucly H 'clIt 011110111101101.0A X1411.1.001A1 X113100hILLOthiOlileit un,Lovra -odu
minx a xmfaorroS vounauoIaawo N9cidoo amodu xrnuaraoadnad -odaw
414,1,uxdu xinwilitoaodu munlynoxtnivad Bloalauxruvrog `va,r,anuaLxaedu -ax
141111101S0411011 014111ii/le811d 14110.1.014 111141141POI141109A wodainuldu Ivncicup -00
ìsitrat9 axmVainamodu a adgiaxo a area '01nu11oirom analiBICa) 1(go(l14Iri4)
al/J oaox/cd arm& ilavadvu 141fOnosuoiaruadnoon1400-0V1 0111110110110011 valmoctraa
4oLoodvIo 13donoxtmvad
exBauvda,oA aodatioutxuad-usiraIxttoaoxicd xxmaffoIo on 040141 -.Lam
XP1X 110HOild0 1401111001,0dUitif0061 411.1013111 X XX .0110WRO MATP14011 -kr,Lvdxowatt
1414114/130h 111A10111011101r0 VINIVOX0d11 011 01(800 04031131111110 V13-1311 xlm0ni4n1au0
xmihmrevd uai,avuoo InuudIa g `xxwettrow xitaoItiodcfnrdu -ea.&
ifkraoiroic
'xvit a ;lodes:tap Ba,ovh `vvisitdv vtLinzo oNnnoxInivad 111.001Pa -14IILLOIO
MP 14 aril P111111O11 X11310d0E0t=SIM0310 000001PH V11149 OX1109030 1110114IPX0
0141111Od0X 1400OW ow 0141111V408111f119 mnusxhuskmvado ffo3nahluaieniSpanto3/
panduri mtvd9sx xx murtaoBvIoS griffon OPIXIDOW axxoarirtivdHowatt leJdONI
111311X12111-1 V11110310 1ton140301/101411V0d01111C19XL310PECOLLOitoffolad -iP11110}1
madvu X1114nXIoxda x OXON08 aoIBacpadu H xlimantraa Ltooduor.a
1103100h14I0XX
xindoIonen xvItsad H xxrunirog doa xvtto vs 141011110hour3nx d0,1 40110 ifoudaaaa
xxaetruow X j,111411.04411140110d linurvd) `VauvIonom `mrxeda 'aurinondru
mutacurn `11vdiir vdvoluxinuti H U
troll woxoxa,vn xltnttodun 4a3vw xrawautraeduvx ùarti,duu aodoia -vdu
oaa,oniraIrta Xxaa,LelleD orrI9 onottneXtuna mr, a Xmavoio ox Busubiedic9
X311411(014011 an FruaLoxvs 41,1411A4,0X X11000 X143loahmko1oHe H X14110011=1P011
ntaxsou H xffnavIoon OS gam' 01104011 P44,041194.1100d11 0.1011H01/01HOOd
uirEdaxa,1 X}10011.13d RIX0e113 xxxoavulidOltO-OlisinTO XrD1001xXL3141f0Xdall1414
-ao,iSdH EH oodoIonan Kwada virin9 P1101raonumovidu VIlams X1411I0OW -041
d X113101(0 XP11111014th100d 10110i1d0 o 4101 1490.111 4,1;00E)101 411110300111 0,412. MX -OM:
118/1311114,LOOd31-1P8X H Ifewureda9ffir 'HHSdgu 8XTII4X1x011111.08 01111011101M00 0
wmnaohluednowatt-onnirvuomXvii `woa,Bod(1) a gavurvdxgoo cumnrouna eoao
axmArtago onavreloo SwodoIox Imo inwitroit xua49 4=110110090 -0111110,i
0111101N1 X141110014 XX1100h14I0d3i0X0ir '401,001PEI
www.dacoromanica.ro
ileemoTpx xa Bee penpeceurame mepm, npunnTble npaanmeabeTaom

Pageexy, xapogame maces' nog pyRoaogcnitom Itommylmenagemoit narrun
Boa06nommo exon gamma u-samerumx meenwe peaxxxonxme J.:mac B
Typxy-Marypene, Kpallose, 1J3J1 TIL Gn6my, Rap axaae, Typxy-Cexe-
plum, Tiapry-?R ny H ;11). Talcum o6paaoM npauxTeabeTrto Pagemy 61cm
=Ilex isoFurpean nag 6ogsmeit tmeTi,Jo TeppriTopxx CTpanbl, BenegeTalle
nepexoga 6o.mnumeTna opraxon meemoll roeygapeTaelixott sJIaCTx B pyxx
gemoxpaTxqecxxx ex.0 Pymizaxexo2 ItommylmeToReexoft napTum.
Tax Halt npaawreabeTxo Paxteexy yam ue oTpancazo coonloulexux cIdJI
B Pymmum, oxo 611.no usmano 6 map Ta 194514., a napognme maem yeTaxem-
.nx umpoxoe gemoxpaTxtieettoe Roaanxxoxxoe npBBBBTeJTI C TBO, B coeTase
xoToporo- npeo6.71aAaax npegeTaxxTe.nx pa6ogero imaeca.
QUELQUES ASPECTS DE LA LUTTE MEIsIlE POUR INSTAT4LER

DES AUTORITES LOCALES DAMOCRATIQUES
RESUME
L'auteur passe en revue quelques aspects de la lutte des masses

populaires, ayant a leur tete la classe ouvriere dirigee par le Parti Com-
muniste Roumain, pour Pinstallation d'autorites locales democratiques,
pendant la periode du 23 Aoilt 1944 au 6 Mars 1945.
Une lois le regime d'Antonescu renverse, le 23 Aott 1944, le
Parti, s'appuyant sur la force des masses populaires, choisit la voie d'un
deroulement pacifique de la revolution populaire et decida de remplacer
les anciens dirigeants, reactionnaires, des autorites locales, par des elements
democratiques du nouveau pouvoir, populaire. Des la constitution du
premier gouvernement Sgnatescu, les elements reactionnaires s'appliquerent
A maintenir Pancien appareil de l'Etat, dont ils avaient besoin pour con-
server leers positions economiques et politiques. Devant cette situation,
le Parti Communiste Roumain fit appel aux masses pour lutter contre les
gouvernements a majorite reaetionnaire. Cette lutte de la classe ouvriere,
dirigee par le Parti Communiste, constitua un stimulant puissant pour
le peuple tout entier, et entralna la participation des couches larges de
la petite bourgeoisie et, tout particulierement, des masses essentielles de
la paysannerie.
Des le moil de septembre, les communistes avaient souleve les masses
paysannes en faveur de la lutte pour l'installation d'autorites locales demo-
cratiques dans les villages. La paysannerie, mobilisee par les comites
paysans, organisa des actions qui aboutirent a l'installation de conseils
communaux democratiques, notamment dans les anciens departements
d'Ilfov, Ialomita, Constantza, Teleorman, Dolj, Prahova, Dhnbovita, etc.
L'action pour installer des autorites locales democratiques eut a faire
face aux messes repressives, inaugurees par la majorite reactionnaire du
gouvernement, qui recourut a cet effet a differentes methodes. A cet
www.dacoromanica.ro
302 T. NEC$A 22
egard, les evenements qui se deroulerent en octobre dans la commune de

Colentina-Fundeni (Ilfov) sont un exemple concluant : les masses, dirigees
par le Parti, y rendirent en effet impossible la, reinstallation d'un maire
reactionnaire.
L'expulsion des reactionnaires qui se trouvaient a Ia tete des adminis-
trations locales et leur remplacement par de nouveaux dirigeants democra-
tes ne se fit point de maniere uniforme, &ant donne les conditions path-
culieres, propres aux diverses regions du pays. En Moldavie, dans les
departements proches du front, et dans le Nord de la Transylvanie,
d'oti. les autorites reactionnaires avaient ete retirees et oh. la pani-
que et la desorientation des classes exploiteuses etaient a leur comble,
les masses, mobilisees par les organisations du P.C.R., elurent et installerent
de nouveaux organes locaux democratiques.
Des la fin du mois d'octobre, les masses, dirigees par le Parti Commu-
niste, entreprirent, dans d'autres regions encore que celles du Nord de la
Moldavie et de la Transylvanie, de remplacer les prefets de certains depar-
tements et les maires de plusieurs grandes vines A Galatz, Constantza,
BrAila, Tirgov4te, Ploesti, Arad et Timisoara notamment.
Sous Ia pression des masses populaires dirigees par le Parti, le second
cabinet SAnAtescu fut contraint de se retirer, mais la bourgeoisie et les gros
proprietaires fonciers, qui n'entendaient pas abandonner leurs positions
economiques et politiques, appelerent a la tete du nouveau gouvernement
le general reactionnaire RAdescu, agent des milieux imperialistes anglo-
americains. Le remplacement des organes locaux reactionnaires est alors
interrompu pour peu de temps, afire de prouver aux masses que les
partis national-paysan et liberal, qui avaient conclu un accord avec le
Front National Democratique, n'entendaient pas respecter leur engagement
d'assurer l'installation d'autorites locales democratiques.
En depit des mesures de repression auxquelles recourt be gouverne-
ment RAdescu, les masses dirigees par le Parti Communist Roumain
recommencerent a proceder an remplacement, de bas en haut, des autorites
locales reactionnaires, a Turnu Magurele, Craiova, FAlticeni, Sibiu, Caracal,
Turnu Severin, Tirgu-Jiu et ailleurs. Le cabinet RAdescu perdait ainsi,
progressivement, le control de la majeure partie du territoire, les organes
locaux du pouvoir se trouvant desormais entre les mains des forces demo-
cratiques dirigees par le Parti Communiste Roumain.
Le cabinet RAdescu, qui avait cesse de refleter le veritable rapport
de forces du pays, dut quitter be pouvoir, chasse par les masses qui, le
6 Mars 1945, installerent un gouvernement de large concentration demo-
cratique, dans lequel la classe ouvriere avait un role preponderant.
www.dacoromanica.ro
LUPTA OAMENILOR MUNCII SUB CONDUCEREA P.C.R.
PENTRU REFACEREA ECONOMICA A REGIUNII CLUJ
SI SPRIJINIREA FRONTULUI ANTIHITLERIST
(OCTOMBRIE 1944-MAI 1945)
DE
I. CICALA $i A. EGYED
Victoria insurectiei populare de la 23 August 1944, organizatA 9i

condus/ de Partidul Comunist Romin, In conditiile ofensivei elibe-
ratoare desavirsite de Armata Sovietieg, a creat conditii pentru Wrap-
tuirea transformkilor revolutionare in tara noastra i cucerirea puterii
politice de atm clasa muncitoare.
Aplicind cu consecventl si in mod creator invatkura marxism -le-
ninismului despre revolutie ri despre rolul conduckor al partidului, Par-
tidul Comunist Rom In a mobilizat i condus pe toti oamenii muncii,
pe toti exploatatii 9i asupritii pentru desavirsirea sarcinilor revolutiei
burghezo-democratice, menite a crea conditiile trecerii la Infaptuirea sar-
cinilor revolutiei socialiste. Sub steagul partidului clasei muncitoare an
fost atrasi In lupta pentru o viata; noul lmpotriva uneltirilor dusmanilor
milioane de oameni ai muncii de orice nationalitate de la orase si sate.
Partidul Comunist, prin organizatiile sale, prin U.T.C., sindicate, cu
ajutorul organizatiilor democratice : Frontul Plugarilor, Uniunea Patrio-
tilor, Madosz-ul (din noiembrie 1944 : U.P.M.), prin comitetele tgrAnesti gi
orasenesti a desfasurat o vie activitate In rindul maselor, a ckor radicali-
zare 4 i gaseste expresie class in atitudinea for revolutionara, ostila gu-
vernelor cu majoritate reactionarg, SAnItescu 91 Radescu.
Dupg, victoria insurectiei populare de la 23 August 1944, forta ma-
selor populare, organizatg gi condus de partid, reprezenta embrionul
noii puteri revolutionare care, asa cum arata, V. I. Lenin, se sprijing direct
pe cucerirea revolutionarg, pe initiativa direct/ de jos, a maselor populare,
www.dacoromanica.ro
304 I. CICALA *I A. EGYED
2
nu pe legile promulgate de puterea de stat centralizatl" 1. Embrionul

acestei not puteri revolutionare in tara noastra*, dupg 23 August 1944,
care se ridica impotriva burgheziei Qi raosierimii, era reprezentat de gru-
'Arlie frontului national-democrat, condus de partid, de ggrzile patriotice
incercate in lupte, de comitetele sindicale din intreprinderi, de faptul cy
masele muncitoare erau stgpine pe stradg, in uzine i fabrici, de comitetele
tgranesti, care izgoneau pe mosierisi infgptuiau reforma agrarg. Yn perioada
care a urmat dupg victoria insurectiei de la 23 August 1944, Partidul
Comunist, aratg tovargsul Gh. Gheorghiu-Dej, ... era in minoritate in
guvern, dar aceast5 minoritate din guvern se sprijinea pe forta partidului
in piing dezvoltare, pe clasa muncitoare, pe masele largi ale fargnimii sg
race si mijlocase. Puterii detinute de guvernul, cu o majoritate reactionary
i se opunea puterea maselor populare conduse de partid" 2.
Politica antipopularg i odioas1 a guvernelor cu majoritate reactio-
nary nu a infrint ci a sporit $i mai mult hotgrirea maselor de a urma linia
trasatg de Partidul Comunist si a lupta ping la caplt pentru instaurarea
unui guvern cu adeva'rat democratic. Evenimentele desfgsurate dupg
23 August 1944 $i succesele obtinute au demonstrat cu prisosinta justetea
tacticii partidului de a ggsi formele cele mai potrivite de atragere a maselor
populare in lupta revolutionarg, pentru cucerirea puterii. La vestea vic-
toriei insurectiei armate oamenii muncii din intreprinderile care se aflau
in teritoriul neocupat de horthysti al regiunii Cluj au organizat, sub con-
ducerea comunistilor, comitete de intreprinderi. Aceste comitete au urmat
linia trasat.g de Partidul Comunist, mobilizind masele la rezolvarea mg-
retelor sarcini pe drumul deschis de cotitura istorica de la 23 August.
Astfel, muncitorii de la fabrica, de ciment din Turda, constieuti de sarcinile
care le reveneau gi hotgriti de a urma linia partidului, au infiintat la 24 au-
gust comitetul de intreprindere. La 26 august, la initiativa muncitorilor,
membri de partid, s-a format comitetul de intreprindere $i la fabrica de
sticlg. Aceste exemple an fost urmate si de muncitorii altor intreprinderi.
Sub conducerea acestor comitete de intreprindere masele de muncitori
au pornit la o luptg sustinutg pentru ,interesele for de clasg i pentru
sprijinirea frontului antihitlerist.
Apgrute ca organe revolutionare de mass, comitetele de fabricg an
integrat organizatoric actiunile muncitorilor din intreprinderi in cadrul
general al luptei pentrd realizarea sarcinilor mgrete care stgteau in fata
poporului muncitor din tara noastrg dupg victoria insurectiei de la 23 Au-
gust. Ocupatia vremelnicg de cgtre trupele hitleristo-horthyste in urma
atacgrii miselesti a teritoriului rominesc, ca rgspuns la intoarcerea armelor
de cgtre poporul nostril Impotriva Germaniei hitleriste, a orasului
Turda i imprejurimi a sporit si mai mult ura maselor impotriva
cotropitorilor i hotgrirea for de a duce ping la capgt sub steagul
partidului algturi de intregul popor, lupta necrutgtoare impotriva fascis-
mului.
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 24, E.S.P.L.P., 1954, p. 20.

' Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole qi cuctritart, E.S.P.L.P., 1955, ed. a 4-a, p. 389.
www.dacoromanica.ro
3 LUPTA OAMENILOR MUNCH DIN REGIUNEA CLUJ (OCT. 1944 MAI 1945) 305
Ura maselor populare din regiunea Cluj lmpotriva fascismului s-a

manifestat In actiunile Intreprinse de masele populare In uzine, sub con-
ducerea comunitilor, pentru a veni In sprijinul Inaintarii armatelor so-
vietice eliberatoare, alaturi de care luptau i ostaii romini 1. Oamenii
muncii an opus o rezisten.ta hotarlta In timpul dud fascitii In retragere
an aruncat In aer sau an evacuat fortat utilaje, stocuri de marfuri din
Intreprinderi. Astfel, masurile luate de muncitorii de la atelierele C.F.R.,
de la fabricile Dermata" i Erba" din Cluj, de la uzinele electrice din
Aghire etc. au avut drept urmare zadarnicirea planurilor fascitilor de
evacuare i devastare totall 2. Taranii sabotau aprovizionarea trupelor
fasciste sau le atacau In retragerea lor. Yn satele Gura RItei, Cimpeni,
taranii Inarmati an atacat i au !gent prizonieri trei plutoane horthyste fn
frunte cu ofiterii lor. In satele Copaceni (Turda), Cormeni, Lozna 1i
Preluci, taranii au ajutat sa evadeze, dintr-un convoi escortat de hitleriti,
prizonierii sovietici i romini pe care i-au adapostit 3.
Dupa eliberarea, In octombrie 1944, a regiunii Cluj de sub dominatia
fascists, masele populare, mobilizate lii conduce de Partid, fi Inzecesc
eforturile alaturi de Intregul nostru popor muncitor, pentru terminarea cat
mai grabnic'a' a razboiului antihitlerist.
0 importanta deosebita pentru Intarirea luptei antihitleriste a oa-
menilor muncii din regiunea Cluj, a avut reluarea imediat dupg eliberate,
in octombrie 1944, a lega'turilor organizatiilor comuniste din nordul Tran-
silvaniei cu Partidul Comunist Romin, legaturi care fusesera Intre-
rupte fn urma odiosului Dictat de la Viena (1940). IncepInd de la aceastg,
data, organizatiile din nordul Transilvaniei ale Partidului Comunist an
trecut sub conducerea Comitetului Central al P.C.R4.
indeplinirea cu succes de calre Partid a sarcinii mobilizarii maselor
pentru victoria insarectiei armate populare de la 23 August i pentru eli-
berarea Oriff de sub jugul fascist i participarea la razboiul antihitlerist,
i-a adus o cretere uria1 a prestigiului in sinul maselor. Reluarea legata-
rilor organizatiilor de partid din nordul Transilvaniei cu organele centrale
ale partidului In conditiile In care prestigiul sau In mase cretea rapid, a
asigurat partidului Indeplinirea cu succes a rolului de organizator al fortelor
democratice, i-a permis sa ridice mase tot mai largi din teritoriile eliberate
sub conducerea sa, la lupta pentru realizarea maretelor sarcini care stateau
In fata poporului muncitor.
Din initiativa organizatiilor locale ale Partidului Comunist din
RomInia s-a ales la 21 octombrie 1944 conducerea regionals a Frontului
Unic Muncitoresc, iar la 28 octombrie se constituie Comitetul pentru Nordul
Transilvaniei al Frontului National Democrat din Rominia 5. Mase tot
1 Cuotntul poporului (Turda), nr. 38-39 din 23 August 1944, p. 6-8.
2 Exploatarea capitalistd la Dermata, Buc., 1954, p. 69, vezi i V ilagossdg din 21 $i
27 oct. 1944.
3 Din lupta P.C.R. pentru Incheoarea alianfei clasei munciloare cu fdrdnimea munciloare
In bdldlia pentru relorma agrard din 1944 1945, vol. I, E.S.P.L.P., 1955, p. 153.
Vilogossag din 22 oct. 1944.
5 Ibidem, din 22, 24, 26 oct. 1944, vezi Din lupla P.C.R. pentru Inchegarea alianfei clasei
munciloare cu fdrdnimea munciloare..., vol. 1, p. 158.
20. c. 3215. www.dacoromanica.ro

306 I. CICALA st A. EGYED 4
mai largi sint atrase in lupta Impotriva fascitilor i pentru democratizarea

administratiei publice. Yn ziva de 29 octombrie 1944, In ciuda sabot/rii i a
atitudinii provocatoare a unor elemente fasciste, s-a tinut adunarea popu-
lar/ organizatg, de toate fortele democratice din Cluj, la care au participat
peste 10 000 de romini 9i maghiari. Manifestantii s-au pronuntat pentru
colaborarea 1r/tease/ dintre popoarele Ardealului i pentru democrati-
zarea Orli 1.
Sprijinite de masele populare, fortele democratice conduse de Par-.
tidul Comunist au reuit sfi ocupe imediat, dui)/ eliberarea de sub jugul
fascist, numeroase pozitii cheie in aparatul de stat i sa creeze organe
locale de conducere, democratice. Prefecturile fostelor judete Cluj, Some,
Nasaud, primgria ormului Cluj etc. au fost conduse de reprezentantii
fortelor democratice, capabile sa asigure o conducere in interesul maselor
populare. S-au creat garzi muneitoreti pe ling/ intreprinderi. Yn fruntea
multor comitete din satele regiunii an fost instalati reprezentanti ai ta-
ranimii muncitoare 2. Conducerile nou alese au constituit tot atitea pozitii
citigate de fortele revolutionare in domeniul puterii de stat, fiecare din
aceste pozitii marcind un pas inainte in cucerirea puterii i transformInd
regiunea Cluj Intr-o zon/ de exercitare a puterii de stat noi, a oamenilor
muncii.
Marile probleme care stateau In fata poporului, o data en doborlrea
regimului fascist antonescian consolidarea independentei patriei, do-
bindita, la 23 August 1944, lichidarea ramkitelor feudale, refacerea intre-
prinderilor distruse de rAzboi, democratizarea aparatului de stat i obti-
nerea unui trai mai bun pentru masele populare erau toate subordonate
In acel moment sarcinli celei mai urgente : participarea armatelor romIne
alaturi de armatele sovietise 1a zdrobirea Germaniei hitleriste. Mr/ rezol-
varea acestor probleme nu se putea p5,i mai departe pe calea democratizarii
tarii, pe calea impetuos cerutI de interesele vitale ale poporului romIn
de legile objective ale dezvoltarii societatii.
Lupta pentru realizarea aspiratiilor revolutionare ale maselor s-a
/mpletit astfel cu contributia i participarea actives a poporului nostru la
zdrobirea hitlerismului. Organizatiile democratice au mobilizat masele sub
lozincile lansate de P.C.R. Totul pentru front, totul pentru victorie l",.
P /mint tgranilor !", Guvern democratic I".
La adunarea de reconstituire a organizatiei Madosz din reg. Cluj,
care s-a tinut la 22 oct. 1944, s-a ar/tat ca primul obiectiv de lupta, era
in acel timp obtinerea victoriei in fazboiul drept Impotriva Germaniei
hitleriste 8. Apelul organizatiei Apgrarea Patriotic./ din Cluj afirma printre
altele : Dad, In timpul dictaturii fasciste, ApArarea Patriotic/ a ajutat
Regal lupt/torii antifasciti, ast/zi Apararea Patriotic/ are misiunea de a
sprijini i a ajuta Intreaga armata luptgtoare Impotriva fascismului" 4.
De asemenea, in rezolutia adoptatI la consfatuirea judeteang Cluj a Fron-
Plugarii din 5 nov. 1944.
2 0 paging de islorie din viola jud. Islasaud de la 13 oct. 1944-13 martie 1915, p, 23:
vezi Dirt lupta P.C.R.... , p. 150.
8 Din lupla P.C.R...., p. 158.
4 Plugarii din 28 februarie 1945.
www.dacoromanica.ro
tului Plugarilor, se spune printre altele : Noi plugarii din judetul Cluj ne
lugm angajamentul de a lupta algturi de toate fortele democratice
ping la stirpirea hitlerismului si a tuturor ranagitelor fasciste, prin ridicarea
productiei agricole sprijinind astfel efortul de rgzboi contra Germaniei
hitleriste" 1.
Partidele reactionary burghezo-moOereqti, la ordinul stgpinilor for
imperialiti s-au coalizat, intensificinduli activitatea de sabotare a efor-
tului militar in spatele unuia din principalele fronturi ale armatei sovietice,
cit i de provocare a haosului economic i financiar i de agravare a situatiei
materiale -a maselor muncitoare cu ngdejdea de a slgbi in acest fa avintul
de luptg al maselor tli hotgrirea for de a urma neabgtut linia trasatg de
P.C.R. In ciuda acestor manevre, masele populare i-au strins i mai mutt
rindurile in jurul partidului, intgrinduli puterea de luptg.
Puterea mereu crescindg a maselor populare, conduse de Partid, se
flcea simtitg in marile actiuni de sprijinire a frontului antihitlerist, cind
ostaii pe front, muncitorii in uzine, tgranii pe ogoare, inlgturau nenumg-
ratele piedici puse de guvernele cu majoritate reactionary i create de sa-
botajul capitalitilor i moderilor. Puterea maselor trada in lupta revo-
lutionary a milioanelor de muncitori, tgrani kti a altor pgturi interesate
in zdrobirea fascismului in tars, in lupta pentru consolidarea independentei
tgrii, pentru cucerirea de libertgti democratice i obtinerea unui trai mai
bun.
Muncitorii, tgranii, intelectualii romini i de alte nationalitgti an
raspuns cu insufletire la chemgrile patriotice lansate de P.C.R. pentru a-tai
incorda fortele in, vederea asigurgrii aportului Rominiei la infringerea
Germaniei hitleriste, in vederea zadgrnicirii sabotajului capitalist i pentru
refacerea economiei distruse de rgzboi. Domeniul activitatii economice a
deschis astfel un cimp larg de actiune in care se putea manifesta
puternic initiativa i actiunea oamenilor muncii.
Predominarea relatiilor de productie capitaliste, ca urmare a pro-
prietgtii private asupra mijloacelor de productie care a continuat dupg
23 August 1944 in Cara noastrg ping la 11 iunie 1948 cerea din partea oame-
nilor muncii interventii i actiunea for organizat pentru a determina
refacerea vietii economice potrivit tendintelor procesului revolutionar.
Organizati in sindicate, muncitorii din regiunea Cluj au raspuns cu
entuziasm chemgrii P.C.R. dindu-i pe deplin contributia la zdrobirea
hitlerismului. Pe ling muncitorii imbrgcati in haine militare care luptau
pe front, cei ce se aflau in fabrici au dat adevgrate pilde de eroism in re-
facerea 9i punerea in functiune a intreprinderilor distruse de fasciti sau
pgrgsite de capitaliti, in impiedicarea sabotajului organizat de reactiune.
Comitetele de fabricg s-au integrat prin manifestgrile for in lupta
generals impotriva vechii puteri de stat ce sabota defascizarea intreprin-
derilor i ridicarea productiei i nesocotea nevoile sprijinirii frontului.
Comitetele de fabricg infaptuiau cu de la sine putere mgsuri apartinind
unui inceput de control muncitoresc la locul de muncg, initiind scoaterea
cadrelor conducgtoare fasciste din intreprinderi, actiuni de control i or-
1 Plugarii din 5 noiembrie 1944.
www.dacoromanica.ro
308 I. CICALA 0 A. EGYED 6
ganizarea productiei In vederea sporirii ei. Sub conducerea comunistilor,

comitetele de fabrics, care an fost Infiintate In Intreprinderile din
reg. Cluj, an reusit 85, oblige pe capitalisti 85, tin/ seama de cuvintul munci-
torilor In lupta pentru cresterea productiei, menit5, a asigura aprovizio-
narea frontului si a ImbunAtati soarta oamenilor muncii.
*
La 11 octombrie 1944, Clujul a fost eliberat de atre Armata Sovie-
tick alaturi de care a luptat armata a IV-a li,oming. In urma distrugerilor
provocate de r/zboi, reg. Cluj se g5,sea dup5, eliberare Intr-o situatie
economic/ foarte grea. R/zboiul fascist care a durat patru ani, a Impins
masele muncitoare din nordul Transilvaniei Intr-o mizerie nem/rginitl.
Aceasta mizerie si-a atins punctul sau culminant fn momentul clnd fas-
cistii, In. furia for neputincioasg, an Incereat sa distrugA totul dup5, ei,
fugind din fata Armatei Sovietice. Sate evacuate cu forta, poduri i linii
ferate distruse, fabrici nimicite aratau drumul pe care hoardele fasciste
s-au retras.
Desi cea mai mare parte a capitalistilor din Cluj pargsiser/ Intre-
prinderile, retragindu-se cu armatele fasciste attfel ca muncitorii fnii
an pus In functiune fabricile, totusi In conducerile Intreprinderilor an
mai ramas numeroase elemente reactionare care actionau In directia sabo-
tarii si dezorganizarii productiei, a crearii unui adevarat haos economic.
Pentru refacerea economics a regiunii se cerea a fi initiate si promovata ac-
tivitatea constientA i organizatg, condusa de Partid, a oamenilor muncii.
Yn situatia deosebit de grea, rAmas5, de pe urma retragerii fascistilor,
oamenii muncii din regiunea Cluj, muncitori, tarani, intelectuali, ronfini
$i de alte nationalitgti, In frunte cu comunistii, an dat dovad5, de mult
eroism, de energie, de spirit de organizare si de initiative In munca de re-
facere a regiunii.
Pentru a sprijini Inaintarea trupelor sovietice $i romine fn urma-
rirea fascistilor cotropitori, mfi i mil de oameni ai muncii din regiunea
Cluj an lucrat la refacerea podurilor fn. regiune. Numai 4n fostul judet
Cluj, fascistii an aruncat In aer 400 de poduri, iar In uncle parti, linia fe-
rata a fost stricata din 6 In 6 metri 1. Muncitorii fabricii de otel (ITnirea")
din Cluj an ref tent complet podul de peste Somes i an rezolvat cu succes
si alte sarcini ce priveau. refacerea Clujului 2. In Cluj, dup./ cIteva zile
podurile an fost ref/cute de catre Armata Sovietick iar muncitorimea a
trecut imediat la refacerea liniilor ferate si a fabricilor.
Muncitorii ceferisti, sprijiaiti cu mult5, Insufletire de tlranii din
satele din Imprejurimi, au lucrat cu abnegatie mai multe 8/pt./mini
la refacerea liniei ferate Cluj-Oradea. Aceast/ linie ferat/ era important/
pentru viata economic/ a regiunii si pentru sprijinirea frontului antibit-
lerist. Algturi de muncitorii clujeni, la reconstruirea tunelului de cale fe-
2 Erdely Szikra (Cluj), 22 martie 1945.
2 M. Deheleanu 0 H. Kohn, Lupla muncitorilor labricii Unirea"-Cluj pentru Infdpluirea
politicii Partidului to perioada de rejacere a economiei nafionale i Infliptuirea nalionalizarii (1944);
In Analele Inst. de ist. a parlidului. nr. 2/1957.
www.dacoromanica.ro
7 LUPTA OAMENILOR MUNCH DIN REGIUNEA CLUJ (OCT. 1944 MAI 19451 309
rata de pe linga comuna Stana, tunel necesar restabilirii circulatiei pe

aceasta linie ferata, an lucrat i taranii din comunele Invecinate, care an
Taspuns cu entuziasm chema'rii Partidului 1. .Asa, de exemplu, taranii din
satul Petrundu au efectuat 2 000 de zile de lucru efectiv $i 400 de zile de
transporturi cu carutele. Tot ei au aprovizionat pe muncitorii care lucrau
la reconstructia tunelului cu insemnate cantitati de alimente 2. Taranii
din comuna Mera au dat tli ei cantitati insemnate de alimente muncitorilor
ceferisti care lucrau la refacerea liniei ferate ClujOradea. Cei din Mate le
si Huedin, barbati si femei, tineri i batrIni, au contribuit cu munca efec-
tiva la refacerea acestei linii ferate 3.
La Dej, de asemenea an fost reparate podurile in citeva zile si a fost
restabilita reteaua electrica pentru spital i pentru institutiile publice 4.
In fostul judet Nasaud, populatia a refacut 37 de poduri din resurse fi-
nanciare proprii 5.
In orasul Turda, o echipa de muncitori i tehnicieni an mnceput la
numai o saptarnina de la eliberare, lucrarile de refacere a conductei de gaz
metan, asigurind astfel combustibilul necesar populatiei Inca la 28 octom-
brie, iar dupa citeva zile fabricilor de ciment, de sticlarie a uzinelor
Solvay" etc. 6.
Intreprinderile din Turda an avut de suferit grave pierderi prin
ocupatia vremelnica a trupelor hitleristo-horthyste care s-au dedat la de-
vastari barbare sau an flout din Intreprinderi cuiburi de rezistenta. Mun-
citorii din Turda au Invins toate aceste greutati, pornind din prima zi a
eliberarii la refacerea uzinelor. Astfel, la uzinele Solvay" comunistii au
initiat imediat dupa alungarea hitleristilor actiunea de curatire i apoi de
refacere a uzinei, distrusa In timpul luptelor ce s-au dat aci. D.e asemenea,
prin efortul muncitorilor, care au mnceput imediat munca de reconstructia,
fabrica de sticla a putut et -si inceapa productia in decembrie 1945. La
fabrica de portelan, deli la eliberare n-au mai limas decent 25-30 de mun-
citori, acestia an Inceput singuri munca grea de reparatiuni si repunere
In functiune a fabricii : s-a recladit cuptorul i s-a refacut cea mai mare
parte din instalatiile fabricii, care au avut de suferit de pe urma razboiului,
astfel intent In luna noiembrie s-a i Inceput arderea portelanului. De un
deosebit spirit inventiv i mult eroism In munca de refacere a intreprinde-
rilor an dat dovada muncitorii de la Industria sirmei din Cimpia Turzii.
Aici reconstructia otelariei s-a facut numai in doua luni, chiar de muncitorii
sectiei, lucrind iarna afara pe ger. Reconstructia fabricii de cabluri s-a
facut tot In regie proprie, sprijiniti de sectia de lamin.oare care a produs un
fier profilat, necesar acestei reconstructii.
Muncitorii de la Industria Sirmei imediat dupa eliberare (13 sept.
1944) an pornit lupta impotriva taraganelilor si a sabotajului elementelor
1 Szakservezet (Cluj), ianuarie 1945, p. 6 7.

2 Plugarii din 21 martie 1945.
3 Vildgossdg din 6 decembrie 1944.
5 0 pagind de istorie..., p. 31; Vezi 0 Din lupta P.C.R. ..., vol. I.., p. 155.
6 Cuvintul poporului din 25 noiembrie 1945.
www.dacoromanica.ro
310 1. CICALA Si A. EGYED 8
reactionare, pentru reconstructia podurilor distruse, grabind astfel drumul

armatelor antihitleriste 1.
Da asemenea, muncitorii de la fabrica din Turda an contribuit
din plin la repararea liniei ferate de la Boju si a tunelului pe unde
treceau fortele armate sovietice si romine, in urmgrirea hoardelor
fasciste. Astfel, spre exemplu, muncitorii de la fabrica de sticl& din Turda
an muncit in ploaie gi ger la repararea acestei linii ferate, cu schimbul in
cite trei echipe de cite 150 de oameni fiecare 2. 11knicia gi intelegerea
muncitorilor din aceste intreprinderi fatg de nevoile patriei se va vedea
clar kti din majorarea productiei lung, de lunA.
La initiativa sindicatelor, muncitorii din Cluj s-au strlduit sa asigure
aprovizionarea populatiei. La citeva zile dupl eliberarea regiunii, munci-
torii clujeni an organizat voluntar o brut&rie comunl, iar muncitorii
lemnari gi cei de alto profesiuni au reconstruit abatorul orasului care
fusese distrus 3.
DatoritA eforturilor eroice ale muncitorilor de la uzina electric& din
Aghire, Inca in octombrie 1944 a fost asigurat6 lumina electric& pentru
nevoile ormului Cluj 4. Aceasta a fost un ajutor pretios pentru muncitorii
din ora, care se strAduiausarepun6 in mod treptat In functiune Intreprin-
derile industriale.
Astfel, muncitorii uzinei de otel (Unirea"), animati de un adeva'rat
spirit proletar, au refIcut prestind munc& voluntarl, cI&dirile avariate,
an pus in functiune mainile si an pornit productia. Pentru procurarea
materialelor necesare operatiilor de reconstructie, muncitorii an demontat
o parte din hangarele aeroportului Someeni, avariate in urma bombarda-
mentelor aeriene 5.
Muncitorii din aceast& fabric& an desfasurat o activit ate sustinut&
din toamna anului 1944 pin& in prinfavara anului 1945, pentru refacerea,
intreprinderilor, pentru sporirea productiei i pentru sprijinirea frontului.
Lucrind zi si noapte, muncitorii an fabricat o serie de produse metalice
necesare armatei suruburi, pistoane, cazmale, lopeti i mai ales piece
necesare repararii podurilor aruncate in aer de fasch}ti. Prin aceastI
muncl sustinuta, lucfatorii fabricii i-au dat contributia la inaintarea
mai rapid& a Armatei Rosii, fapt pentru care colectivul intreprinderii a
primit vii multumiri din partea ofiterilor sovietici 6.
Prin efortul remarcabil al muncitorilor, fabrica de articole din otel
a putut ajuta gi celelalte fabrici metalurgice mai mici din Cluj Orion",
ff Ravag", Triumph" ete. punindu-le la dispozitie materiale i un ajutor
tehnico-organizatoric, pentru ca acestea sg-i goat/ continua productia 7.
Un aport deosebit in lupta pentru refacerea economic& a Orli si
sprijinirea frontului antihitlerist 1-au adus muncitorii din transportmi.
I Cuutnlul poporului, nr. 38-39 din 23 August 1945, p. 6-8.
2 Ibidem.
3 Vitagossag din 28 oct. 1944.
4 Ibidem, 31 oct. 1944.
6 M. Deheleanu si H. Kohn, op. cit., p. 9.
6 Vildgossdg, nr. 11/25 ian. 1945.
9 M. Deheleanu $i H. Kohn, op. cit. p. 10.
www.dacoromanica.ro
9 LUPTA OAMENILOR MUNCH DIN REGIUNEA CLUJ (OCT. 1944 MM 1945) 311
Muncitorii ceferisti an zadgrnicit planurile gi actiunile sabotorilor, care

incercau sa Impiedice intgrirea frontului cu trupe gi aprovizionarea cu
munitii qi alimente a armatei. In conditiile inexistentei unui pare suficient
de vagoane si locomotive, ceferistii au rgspuns cu cinste chemgrii partidului
si au asigurat atit transporturile pentru front, eft tii cele interne.
Muncitorii atelierelor C.F.R. din Cluj, la chemarea organizatiei de
Partid, s-au prezentat a treia zi dupg, eliberare la locul de muneg 1, avind
de intirapinat mari greutgti pentru continuarea productiei. Cu ocazia
retragerii, fascistii au reusit se distrugg numeroase masini-unelte impor-
tante. Printre acestea a fost distrusg presa hidraulicg, farg de care munci-
torii nu puteau fabrica roti pentru vagoane lii, in consecintg, atelierele
nu ar fi putut face fate sarcinilor. Comitetul de intreprindere, la initiativa
celulei de Partid, a luat hotgrirea sg, se confectioneze in ateliere o presg,
hidraulicg. 0 asemenea pies n-a mai fost fabricatg Ins niciodatg in
Atelierele C.F.R. din Cluj. Constienti de importanta sarcinilor ce le stgteau
in fatg i pe care nu le puteau irideplini fara aceastg presg, muncitorii din
atelierele C.F.R. an confectionat cu propriile for puteri presa hidraulicg in
greutate de 7 000 kg 2.
Printr-o munel incordatg, muncitorii ceferisti din Cluj an reclgdit
depoul, cisterna, canalele etc. distruse de hoardele fasciste. In scurt timp
a fost restabilitg circulatia din directia Oradea, apoi si din directia Teius 3.
Sgptgmini intregi muncitorii ceferisti au renuntat la o parte din salariu
animati de hotgrirea de a invinge toate greutfitile si de a sprijini frontul
antihitlerist.
De acelasi spirit erau animati muncitorii tuturor celorlalte intreprin-
deri din Cluj si regiune. La fabrica de gaze din Cluj, fascistii cu ocazia
retragerii lor, au reusit sg, arunce in aer fabrica distrugind cele mai pretioase
masini ; cuptorul de gaze, motoarele electrice, totul era numai ruing. In
prima zi dupg eliberare, muncitorii fabricii au inceput sa curete terenul de
ruin si au inceput reconstructia fabricii. Au fost proeurate apoi masini
sau reparate cele existence, fiind reconstruit gi cuptorul de gaze, care
fn trecut nu era construit de cit de cgtre specialisti strain. Datoritg, acestor
strldanii ale muncitorilor, intreprinderea a putut, fn scurt timp, sg inceapg
fabricarea a o serie de produse chimice (vopsele, naftaline, diferite dezin-
fectante etc.) 5 a cgror productie era o necesitate aratoare.
Pabrica Dermata" din Cluj, cu numeroase masini gi instalatii
distruse de fascisti, inceput activitatea tot datoritg efortului depus
de muncitori. Timp de o lung si jumAtate, muncitorii intreprinderii, al
cgror numgr s-a redus la 110, an lucrat cu forte sporite, in conditii grele
i renuntind la salarii, pentru ca productia sg fie continuatg. Muncitorii
erau animati de constiinta c54 fabrica lucra pentru necesitItile frontului 6.
Erdelyi Szikra, nr. 11 din 25 ian. 1945.
2 Sctrateia, nr. 205/23 aprilie 1945, p. 3; Vilagossag, nr. 39/18 febr. 1945.
8 Szakszervezet, ian. 1945, p. 37.
4 Ibidem, p. 6 7.
a Vildgossdg, nr. 34 din 11 febr. 1945.
6 Erdelyi Szikra din 26 febr. 1945, p. 4.
www.dacoromanica.ro
De asemenea, fabrica de produse de came In momentul eliber5rii

se afla intr-o situatie grea. inainte de eliberare, fabrica nn putea nici
in timp de 24 de ore, cu 150 de muncitori, sa prelucreze un vagon de
produse din carne, dar dupa eliberare, numai in timp de 10 ore, 120 de
muncitori prelucrau cite un vagon de came. Aceasta productie sporit5,
muncitorii o realizau zilnic, caci fabrica producea pentru necesitAtile
razboiului antihitlerist 1, fapt care insufletea pe muncitori. Aportul fiecarei
intreprinderi pentru ciOigarea fazboiului este efortul muncitorilor con-
kitienti yi plini de patriotism. Sub lozinca Total pentru front, totul pentru
victorie", muncitorii fabricii do ciment din Turda, cu toate ca repunerea
in functiune a fabricii cerea eforturi deosebite si de lung5, durata, au putut
sprijini direct efortul de razboi prin trimiterea a 2 000 tone de gips ala-
bastru si au adunat suma de 463 410 lei care a fost pus5, la dispozitia
Confederatiei generale a muncii pentru a fi trimis5, Apararii Patriotice In
vederea sprijinirii luptei antifasciste 2. Acest exemplu constituie o dovad5,
c5, i in cazurile cind nu era posibil5, reinceperea urgent a productiei, mun-
citorii au facut totul pentru da efortul for la lupta impotriva hitle-
rismului.
Din aceste citeva exemple se poate vedea ce greutati uriae apasau
pe umerii muncitorilor in aceste zile. Productia era dezorganizatg din
cauza capitalitilor care sabotau. in astfel de conditii nu numai re-
construirea intreprinderilor, dar 1i sarcina de a organiza productia
a revenit tot muncitorilor. Aceasta sarcina era cu atit mai grea, cu
cit pe ling/ greutatile din cauza distrugerilor ramase de pe urma raz-
boiului, intreprinderile nu dispuneau nici de fonduri baneti. Situatia
era ingreuiat5, de sabotajul bAncilor care refuzau sa", acorde bani Intre-
prinderilor in care muncitorii incepuserl impung vointa in orga-
nizarea productiei, dirijata spre scopuri care nu conveneau reactiunii.
Este caracteristic in acest Bens exemplul uzinei Dermata" pentru care,
la un moment dat, nici o bancl din Cluj nu s-a afalat dispus5, s5, acorde
sump, de o jumatate milion pentru a se achita muncitorilor salariile. Pins
la urmg, Partidul Comunist i conducerea sindicatelor au ajutat s5, fie
procurata suma necesarl 3.
Muncitorimea a inteles cerintele momentului istoric ai prin dirzenia
pe care le-o da claritatea drumului pe care fi conducea Partidul Comunist
Romin, a invins toate greufatile. Muncitorii din Cluj an acceptat sg,
lucreze in conditii in care intreprinderile, repuse in majoritate de ei in
functiune, 0, se poat5, mentine. Daca in acele momente grele muncitorii
din diversele intreprinderi s-ar fi gindit numai la interesele for personale
imediate i ar fi pretins salarii marl, aceasta ar fi dus la prabuqirea intre-
prinderilor pe care muncitorii an reuit s5, be puns in functiune, fa'r5, a
dispune de bani, materii prime sau ma,rfuri. Asemenea intreprinderi,
organizate de muncitori, formau cca 80% din totalitatea intreprinderilor
din crawl Cluj 4. Dar i in aceste conditii grele datorit5, luptei duse de
1 Erdelyi Szikra, nr. 8 din 29 aprilie 1945.
2 Cuv tntul poporului, nr. 38-39 din 23 August 1945, p. 6-8.
3 Szakszervezel, nr. din mai 1945, p. 197.
4 Ibidem, nr. din ian. 1945, p. 34-35.
www.dacoromanica.ro
11 LUPTA OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA CLUJ (OCT. 1944 MAI 1945) 313
comitetele de Intreprinderi conduse de comunisti, leafa saptamInala pe

care o primeau muncitorii sub dominatia hortysta a crescut 1.
In majoritatea Intreprinderilor din reg. Cluj, comitetele de fabric&
an condus, paralel cu munca de refacere a Intreprinderilor i de sporire a
productiei gi lupta pentru interesele imediate, de fiecare zi, ale munci-
torilor. InfruntInd greutatile pe care patronii 0i elementele reactionare le
creau luptei muncitorilor pentru un trai mai omenesc, comitetele de fabrica,
avind In frunte pe comunisti, an reusit Inca In primele luni dupa eliberare
sa impuna revendicarile muncitorilor. Astfel, la fabrica de sticla din
Turda, unde Inca la data de 26 august 1944, la initiativa muncitorilor
membri ai Partidului Comunist, s-a format primul comitet de fabrica,
dupa alungarea ocupatiei vremelnice a armatelor fasciste, muncitorii an
reusit sa-si impuna la 1 decembrie primele revendicari iar dupa 14 zile,
salariile au fost majorate datorita luptei pe care a dus-o comitetul de fa-
brica 2. La Industria sirmei din Clmpia Turzii dupa ce vechiul director reac-
tionar a fost In Murat, la initiativa comitetului de fabrica s-a Infiintat
un economat, cu 7 luni Inainte de aparitia legii In west sens, iar In februarie
a fost satisfacut In Intregime un memoriu de revendicari ale muncitorilor 3.
De asemenea, la fabrica de portelan din Turda, comitetul de fabrica a
dus o lupta sustinuta impunind o parte din revendicarile muncitorilor 4.
Comitetele de fabrics Indrumate de organizatille de Partid s-au preocupat
In mod deosebit de aprovizionarea cu alimente a muncitorilor.
Efortul muncitorimii din regiunea Cluj pentru normalizarea produc-
tiei si a vietii economice a fost sustinut si de ajutorul pretios acordat
muncitorilor din diferite Intreprinderi de catre Comandamentul trupelor
sovietice, mai ales pentru a invinge greutatile Inceputului. In aceste Impre-
jufg,ri Armata Sovietica a demonstrat Inca o data caracterul sau eliberator,
de prietena adevarata a poporului nostru. Astfel, muncitorii de la fabrica
Dermata" an primit din partea Uniunii Sovietice prin Comandamentul
fortelor armate fonduri banesti, mijloace de transport, materii prime $i aju-
tor pentru a readuce utilajul qi marfurile transportate de fascistic. De ase-
menea, In momente critice, fabrica a primit materii prime din partea Coman-
damentului Armatei Sovietice. Asa de exemplu, la Inceputul lunii februarie
1945, uzina a primit din partea Armatei Sovietice 5 000 de piei brute. De
asemenea, fabrica de textile a S. A. Romino-belgiana" primea materia
prima din partea Armatei Sovietice i producea In mare masura pentru
necesitatile frontului'7. Fabrica de tigari din Cluj nu putea Bali continue
productia din eauza ea nu dispunea de materie prima. Comandamentul
Sovietic a pus la dispozitia fabricii mijloace necesare pentru transport
cu ajutorul carora aprovizionarea a putut fi asigurata din Satu Mare 8.
Muncitorii de la aceasta fabrica au sprijinit sub diferite forme $i din
Szakszervezet, nr. din mai 1945, p. 197.
6 Cuvtntul poporului, nr. 38-39, din 23 August 1945, p. 6.
3 Ibidem, p. 7
Ibidem, nr. 33 din 8 iulie 1945, p. 4.
6 Exploatarea capitalistd la Dermata", p. 74.
6 Vildgossdg, nr. 69 din 24 martie 1945.
7 Era lyi Szikra, nr. 5 din 5 aprilie 1945.
6 Vildgossdg, nr. 6 din 20 ian. 1945.
www.dacoromanica.ro
314 I. CICALA *i A. EGYED 12
toate puterile procurarea, de materii prime 1. Primal for salariu dup5.

eliberare 1-au primit din partea Comandamentului Sovietic2. Numai da-
torita, acestei sume care se ridica la 3 000 000 de lei 3, fabrica a fost in
stare s'a-i procure materiile prime i sa continue productia.
Comandamentul trupelor sovietice a sprijinit functionarea normal
a policlinicilor din Cluj prin aprovizionarea for cu medicamente, corn-
bustibil i alimente 4.
Sprijiniti de armatele eliberatoare i indrumati de comuniti, munci-
torii din intreprinderile industriale ale regiunii Cluj, abia, eliberatl de sub
asuprirea fascistl, an putut sa aplice in practica, al5,turi de intregul nostru
popor muncitor, directivele Partidului privind ...ridicarea productiei
industriale 0i, in primul rind, incordarea tuturor energiilor Orli pentru
sustinerea frontului antihitlerist" 5. Muncitorii intreprinderilor din reg.
Cluj erau constienti ca prin fiecare produs pe care-1 dau zi de zi contribuie
la o cit mai grabnica nimicire a fascismului. M5rirea productiei a devenit
pentru muncitori problema de baz5, a luptei impotriva fascismului.
Astfel, la Atelierele C.F.R.-Cluj, muncitorii sub indrumarea perma-
nent5, a celulei de partid, dup5, repunerea in functiune a atelierelor, an tre-
cut la repararea intr-un ritm rapid a parcului de vagoane si locomotive. In
luna noiembrie, an si reusit sg, repare 20 vagoane, iar In decembrie alte 30.
Pentru ca munca Bs fie cit mai spornicA, celula de partid a solicitat
directorului de sectie sl intocmeascA un plan. Acesta a tot aminat sa
intocmeasc5, planul sub motiv c5, lipsesc materiile prime, dar comitetul
de intreprindere si celula de partid an intoemit, farl concursul conducerii,
un plan care prevedea, repararea a 30 vagoane lunar. In ciuda tuturor
greutItilor intimpinate, muncitorii au indeplinit i dep5,sit planul, astfel
c5, din noiembrie 1944 si pin5, in aprilie 1945 au reparat 250 vagoane si
100 masini-unelte. Au mai reparat de asemenea 5 locomotive in luna
decembrie 1944 i cite 6 locomotive lunar, incepind din ianuarie pin5, in
aprilie 19456.
Parade! cu munca de refacere a parculni de vagoane si locomotive,
atelierele C.F.R. fabricau cu mile uruburi necesare armatei pentru re-
pararea podurilor7. In general, nivelul productiei pe care 1-au atins munci-
torii ceferisti dupa eliberare, nu a putut fi obtinut de fasciti nici sub
presiunea fortei armate. Astfel, in primul trimestru al anului 1945, pro-
ductia a crescut in comparatie en perioada corespunz5toare a anului 1943,
cu 32,02 V, desi acum muncitorii aveau de luptat si en greuthtile recon-
structiei in urma distrugerilor efectuate de rIzboi i de fascisti in retragere.
La rezultatele deosebite pe care bravii muncitori ceferikiti de la ate-
lierele din Cluj le-au putut obtine in conditii atit de grele, s-a ajuns da-
1 Erdelyi Szikra, nr. 9 din 1 mai 1945, p. 4.
2 Vilagosskg, nr. 6 din 20 ian. 1945.
3 .Erdelyi Szikra, nr. 9 din 1 Mai 1945, p. 4.
Din lupta P.C.R. pentru tnchegarea alianfei clasei munciloare cu farlinimea muncitoare
to bdllflia pentru relorma agrard din 1944-1945, vol. I, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 154.
5 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole,si cuvIntori, E.S.P.L.P., 1955, ed. a 1V-a, p. 40.
Erdelyi Szikra, nr. 9 din 1 Mai 1945, p. 4.
Szakszeruezel, nr. din ianuarie 1945, p. 36-37.
8 I bidem.
www.dacoromanica.ro
toritg ajutorului permanent pe care 1-au primit din partea conducerii

Partidului, i in special din partea tovargplui Gh. Gheorghiu-Dej, care s-a
preocupat personal de situatia de la atelierele C.F.R. din Cluj. Ajutorul
i indicatiile pretioase primite an dat un puternic impuls productieil.
Cind Partidul Comunist din Rominia s-a adresat minerilor pentru a
da cArbune mai mult i mai bun, necesar transporturilor, refacerii indus-
triei, acetia, cu tot sabotajul burgheziei, cu toatg dezorganizarea centrelor
miniere, an depus o muncg pling de avint, ridicind productia zi de zi,
lung de lung,. Astfel, in minele de carbuni orecani productia s-a mgrit
cu aproape 50% dupg, eliberare. Dacg ping, la eliberare s-au scos zilnie
doar 13 vagoane de cgrbune, dupg, eliberare an fost scoase zilnic 18-19
vagoane, iar In luna martie 1945, minerii au hotg'rit in uhanimitate sg
ridice productia la 24 vagoane zilnic2. Partidul s-a preocupat In perma-
nentg, de imbungtgtirea soartei minerilor. Minerii din Aghire, fund
lipsiti de bocanci, an primit 490 perechi, trimise la initiativa Partidului
de cgtre muncitorii de la fabrica Dermata"3.
In lupta for sustinutg' pentru organizarea i sporirea productiei
industriale, oamenii muncii erau lndrumati in permanentg de organiza-
tiile de partid din fabrici i regiune, care i-au concentrat activitatea In
directia demascgrii elementelor fasciste i a prevenirii sabotajului eco-
nomic. Presa de partid ci cea a organizatiilor conduse de partid indrumau
pe muncitori sg controleze in mod cit mai eficace productia, cad numai astfel
vor putea contribui la indeplinirea sarcinilor de productie i la sprijinirea
Armatei Sovietice i romine pentru nimicirea fascismului4. Sub titlul Sa-
botaj la Aghire", ziarul Vilagossagr argta in numgrul sgu din 28 martie
1945 c'g' fabricile de ghips lucreazg doar trei zile pe sgpth'ming gi numai
cu 30 muncitori, deqi nu de mult timp in fabricg lucrau 200 de muncitori.
Aceastg situatie era cu aft mai bgtgtoare la ochi cu cit fabrica avea atunci
comenzi din Bucurelti, Cluj, Oradea. Zlarul demascg substratul acestei
situatii, argtind cg, in realitate conducerea fabricii nu voia sg, organizeze
productia i nici nu era de mirare, dupg, cum constatg ziarul din moment
ce directorul de atunci al fabricii fusese director al uzinei sub regimul
fascist.
Indrumati de comuniti, muncitorii contienti s-au convins de nece-
sitatea controlului permanent asupra conducerilor din intreprinderi,
menit sg descopere pe cei care cgutau sg le pung bete in roate. Astfel,
cu ocazia controlului fgcut de comitetul de Intreprindere de la fabrica
de textile apartinInd S. A. Ramino-belgiang" asupra minuirii fondului
bgnesc al intreprinderii, s-a constatat ca directorul a sustras numai
in lunile februarie k;i martie, 115 000 de pengii. In acelai timp, directorul
respectiv a revocat cu de la sine putere ajutorul In tesgturi, acordat
muncitoarelor la nalteri, a inchis cooperativa de aprovizionare cu alimente
pentru muncitori refuzind sg dea marfg In schimbul cgreia s-ar fi putut
1 Vilogossdg, nr. 40 din 20 febr. 1945.
2 Erdelyi Szikra, nr. 3 din 22 martie 1945.
3 jbidem.
4 V ilkgossdg, nr. 2 din 4 ian. 1945.
www.dacoromanica.ro
316 I. CICALA si A. EGYED 14
procura alimente 1. Dupg' ce muncitorii au indepgrtat pe acest director

sabotor, productia intreprinderii a fost ridicatg cu 31% 2.
Pretutindeni muncitorii, indemnati de comunkti, an retkit sg,
demmte provocatorii qi sabotorii, sg, descopere manevrele patronilor fili a
slugilor acestora, care incercau sg.,' saboteze productia. Comisia sindicalg
din Turda a demascat manevrele capitalktilor de la fabrica de produse
chimice Solvay". intr-un proces verbal 3 asupra situatiei din aceastg,
uzing, se aratg' cg directiunea fabricii, in loc sg urmareasca refacerea *i
punerea in functiune a fabricii, cauta posibilitgti de concediere in masg
a muncitorilor, incercind chiar sg lichideze fabrica sub pretext cg nu se
pot procura nici materii prime qi nici produsele necesare refacerii insta-
latiilor distruse. Muncitorii ggsesc aceste motive nejuste qi neintemeiate
gi indicg chiar de uncle se pot procura din tars diverse produse necesare
refacerii uzinei *i continugrii productiei. Despre unele materiale, ca de
exemplu electrozii de grafit, de lipsa cgrora se plingea conducerea uzinei,
procesul verbal constatg ea ele se ggsesc ascunse chiar in depozitele qi ma-
gaziile intreprinderii. Se aratg de asemenea cg pentru refacerea intreprin-
derii, muncitorii care se ggseau in acel moment angajati, nu erau nici pe
departe suficienti *i ar mai fi trebuit angajati altii, astfel a, directiunea
fabricii, in mgsurile de concediere, afirma muncitorii ascunde inten-
tiunea camuflatg de sabotare *i nu poate fi vorba nicidecum de o imposi-
ililitate de refacere *i repunere a fabricii in functiune" 4. Muncitorii cer
organelor de partid *i sindicale sl interving pentru a se lua mgsuri ca
sg fie curmat acest sabotaj.
Infringind opozitia patronilor qi a conducerilor reactionare din intre-
prinderi, muncitorii au depus eforturi sustinute pentru a produce tot
ceea ce era necesar nu numai pentru a putea repune in functiune intre-
prinderile unde ei in*ki lucrau, dar *i pentru a sprijini repunerea in functiune
*i productia altor intreprinderi. Astfel, muncitorii de la fabrica de por-
telan din Turda, pentru a veni in sprijinul intreprinderilor electro-tehnice
care duceau mare lipsg de izolatori pentru ma*ini *i transformatori, an
dovedit cg pot lucra foarte bine, gra specialkti strain *i an confectionat
izolatori de inaltg tensiune ping, la 300 000 de volti, care ping atunci nu
se fabricaserg 5.
indrumati indeaproape de Partid, muncitorii din numeroase intre-
prinderi, infringind sabotajul capitalist, an reukiit sg-qi indeplineascg en
cinste sarcinile care be reveneau in sporirea productiei. La intreprinderile
,Dermata" care lucrau in mare parte pentru acoperirea necesitgtilor
'Armatei Sovietice, productia era condusg, de eelula de partid *i comitetul
de intreprindere 6. Imediat dupg, eliberare, uzinele Dermata" au reu*it
sg producg, cutoate urmgrile grele ale rgzboiului, zilnic cite 500 perechi de
bocanci militari, iar in luna februarie an ajuns sg producg zilnic 1050 de
1 Vildgossdg, nr. 65 din 21 martie 1945.
3 Procesul verbal a fost publicat In Scirdeia Ardealului, din 23 martie 1945, p. 8.
4 Ibidem, nr. 3 din 25 martie 1945, p. 8.
5 Vildgossdg, nr. 39 din 18 febr. 1945.
6 Cuviniut poporului, nr. 25 din 13 mai 1945.
www.dacoromanica.ro
perechi de bocanci qi 450 perechi de cisme. In plus, pentru necesitatile

populatiei, produceau zilnic 1200 perechi incaltaminte 1.
Din luna oct. 1944, cind a fost eliberat Clujul, pins la 1 Mai 1945,
productia intreprinderii a crescut cu 86% fat& de productia dinainte
de eliberare 2.
Un ritm asemAnAtor al creterii zilnice a productiei 11 d'a activitatea
majoritatii intreprinderilor din Cluj. Astfel, la fabrica de articole de
otel (Unirea), in martie 1945, s-a ajuns ca productia s fie mai mare cu
195 % fat de anul 1943, deli pentru realizarea productiei din 1943 an
lucrat 600 muncitori, iar in martie 1945, productia sporita cu 195% a
fost realizatg, doar de csatre 274 muncitori 3.
Pretutindeni comitetele de intreprindere, sub conducerea comuni-
tilor, an reulit s'a oblige pe capitalicti s5 tina seama de cuvintul munci-
torilor in lupta for pentru creterea productiei. La fabrica textil'a S. A.
17 Romino-belgianA,", productia a crescut zi de zi, luna de luna de la 3127,30 m
in luna oct. 1944, la 19 304 m marfa ingusta i la 6 066 m marfa latA,
in aprilie 1945 4.
In realizarea acestei productii sporite, muncitorii fabricii erau insu-
fletiti de faptul c5 fabrica producea in primele doug luni dup'a eliberare,
pentru necesitatile .Armatei Sovietice 5.
Exemplul intreprinderilor din Turda constituie de asemenea o
m'a'rturie a initiativei creatoare i a elanului in munca, de care an dat
dovada muncitorii in realizarea sarcinilor care be stateau in fata dup'a elibe-
rarea de sub jugul fascist. Astfel, la Industria sirmei din Cimpia Turzii,
Inca in luna a doua de la reluare, productia a crescut cu o suta la suta,
iar dup'a' aceea a mers crescind, ajungind in ianuarie 1945 la 1 962 tone kii
in martie la 2 310 tone. Aceasta se datora nu numai efortului de a spori
productia, dar k;i numeroaselor inventii care s-au aplicat de catre munci-
tori in vederea aceluiai scop. La fabrica de portelan din Turda, productia
a crescut de asemenea de la 3 200 kg cit s-a realizat in luna noiembrie,
prima luna de productie, la 13 820 kg in decembrie, 18 650 kg in ianuarie,
24 496 kg in februarie i 25 280 kg in martie. De asemenea, la fabrica de
sticlg, productia a fost sporita cu 75% pin'a la 1 februarie 1945, iar in
martie cu 120% i in aprilie cu 135 %, muncitorii hind hotAriti s'a meargA
pe acela0 drum al efortului continuu pentru a realiza o productie cit mai
ridicata 6.
Din toate aceste exemple se poate trage concluzia ca muncitorimea
din regiunea Cluj a desf4urat, la chemarea Partidului, o activitate susti-
nutg din toamna anului 1944 i pin5, in prim'avara anului 1945, pentru
refacerea intreprinderilor i pentru continua sporire a productiei in vederea
sprijinirii frontului antihitlerist.
1 Cuotniul poporului, nr. 25 din 13 mai 1945.
3 Ibidem.
4 Ibidem, nr. 10 din 13 mai 1945, p. 3.
6 Ibidem, nr. 9 din 1 mai 1945, p. 4.
6 CuvInlul poporului, nr. 38-39 din 23 August 1945, p. 6-8.
www.dacoromanica.ro
318 I. CICALA 41 A. EGYED lIi
Rolul conductor al partidului in cadrul acestei misca'ri s-a mani-

festat prin faptul c5, intreaga actiune a pornit i s-a desfasurat la chemarea
si sub conducerea sa. In sindicate, comitete de fabric5, etc. organizatiile
de Partid asigurau prin intermediuj comunistilor alesi de mase la conducerea
acestora, o linie de luptg consecvent revolutionara, luminat5, de cunoasterea
si folosirea invataturilor marxism-leninismului. Sub steagul Partidului au
fost atrasi la lupt5, milioane de oameni ai muncii de la rase si sate.
R5,spunzind chemArii Partidului i i guvernului democrat instaurat
la 6 Martie 1945, muncitorii din regiunea Cluj an dat un pretios sprijin si
tarAnimii muncitoare pentru sporirea productiei agricole, participind cu
entuziasm la campania de ins'amint5,ri din prim5ivara anului 1945. Munci-
torii din Cluj nu s-au multumit numai cu organizarea tgrAnimii in lupta
pentru inf5iptuirea reformei agrare, ci din initiativa celulelor comuniste
din intreprinderi, an hotArit s5, repare la fata locului uneltele agricole ale
Oranilor 91 BA participe in mod activ la lucrarile de primgvarg. Muncitorii
din Cluj an hothrit 81 sprijine pe tArani in asa fel incit ping la 1 Mai s',' nu
raining nici un petit de pAmint neinsamintat 1. In acest stop, lucatorii
fierari i lacatusi de la uzinele Dermata", Unirea", Atelierele C.F.R. s. a.,
au hotarit s5, trimita in fiecare zi libera echipe speciale in satele din
imprejurimi pentru a repara unelte agricole. Asa de exemplu, intr-o
singurA durainic6, 8 aprilie 1945, s-au deplasat cinci echipe de muncitori
specialisti de la intreprinderile amintite in comunele Nacrasel, Vlaha, Mera,
Floresti si Luna de Jos 2.
LucrAtorii diferitelor intreprinderi industriale din Cluj an initdat un
adevarat concurs de intrecere In ajutorarea rdranilor. In timp ce muncitorii
de la fabrica, Unirea" siuzinele Dermata" au confectionat unelte agricole pe
care le-au distribuit tgranilor nevoiasi, tovarasii for de la fabrica Erba"
au pus la dispozitia tkanilor tractorul for care le servea de obicei pentru
transportarea trunchiurilor de lemne. Atita vreme cit an durat lucarile
de prim5,vara, muncitorii de la intreprinderea Erba" an muncit mai grew,
transportind cu mijloace primitive trunchiurile grele, pe care inainte be
transportau cu tractorul. Ei an inteles ins, ca in faza de atunci a r5,zboiului
impotriva fascismului, sprijinirea agriculturii este o sarcin5, important*/ 3.
Este o dovadg in plus c5, in acele vremuri grele, in toate actiunile lor, mun-
citorii au dat dovadl de o inalt6 constiint6 $i de un adevkat patriotism.
Intreprinderile din Turda aveau de asemenea echipe organizate de
muncitori care se deplasau la sate pentru a repara uneltele Vdranilor
muncitori, sau pentru a-i ajuta in campaniile agricole 4. Astfel, in lupta
pentru faurirea, unei vieti noi, se inchega zi de zi alianta de lupta, a clasei
muncitoare cu tgranimea muncitoare.
Exemplul muncitorilor virstnici a insufletit in mod deosebit tineretul
muncitor. Sarcinile grele care stIteau in fata intregului nostru popor
muncitor an deschis largi perspective pentru cresterea initiativei si activi-
t/tii creatoare a tinerei generatii. Tineretul comunist a stiut sa explice
Adevarul Ardealului, nr. 6 din 12 aprilie 1945, p. 4.
2 Ibidem.
3 Ibidem.
4 Cuutrdul poporului, nr. 38-39 din 23 August 1945, p. 4, 6, 8.
www.dacoromanica.ro
intregului tineret progresist lozhica momentului : Totul pentru front,

totul pentru reconstructie, totul pentru democratizarea eli defascizarea
vietii publice ".4
Imediat dup./ eliberare, un grup de tineri muncitori rommni si ma-

ghiari din Intreprinderea Unirea", dind dovadA de un profund devota-
ment revolutionar si internationalism proletar, s-au prezentat voluntar
pentru a lupta pe front impotriva fascismului. Dup./ o scurtg, perioad/ de
instructie militara, la 16 dec. 1944 primul grup a si lost mnrolat In divizia
Tudor Vladimirescul.
In orasele din Ardealul de nord eliberat, in cadrul miscarii Tinere-
tului Progresist din Rominia, organizatiile de tineret : politice, sindicale,
culturale, scolare, universitare si sportive an raspuns cu entuziasm la
initiativa organizarii saptaminii tineretului antifascist, intelegind sa
contribuie cu tot efortul i elanul for tineresc la lupta impotriva celui mai
mare dusman al omenirii, fascismul. In cadrul OptAminii internationale a
Tineretului antifascist, tinerii muncitori din regiunea Cluj, In frunte cu
utecistii, si-au Indreptat in primul rind atentia spre actiunea de marire a
productiei. La uzinele Dermata" s-a organizat un concurs intro diferitele
sectii ale intreprinderii, In cadrul carora uncle sectii ca de ex. In sectia
de ghete, productia tinerilor a 15,sat In urma Qi pe aceea a batrInilor cu
experientg, producind cu 20, 30 sau chiar 40 % mai mult2.
Numerosi tineri din diferite alto sectii an obtinut de asemenea rezul-
tate frumoase In sporirea productiei. Pretutindeni s-au situat In frunte
tinerii utecisti. La initiativa lor, tineretul progresist din uzine a donat
venitul pe o ora Armatei Sovietice, fiind organizate i diferite manifestari
culturale si sportive, cu acelasi scop 3. Astfel an inteles tinerii din uzinele
Dermata" sa lupte impotriva fascismului, si la fel ca ei, toti tinerii mun-
citori din celelalte intreprinderi.
La fabrica Unirea" organizatia U.T.C. a luat initiativa ca tinerii
as contribuie la imbungtatirea aprovizionarii fabricii cu materii prime de
care ducea lipsa. Rezultatul muncilor entuziaste In saptImina tineretului
a lost adunarea unei cantitati importante de fier vechi4. Sgptamina tinere-
tului antifascist a lost considerate de tinerii muncitori ai uzinei doar ca un
inceput, fiind hotarIti inchine toate eforturile luptei pentru refacerea
uzinei q4 pentru sporirea productiei in scopul sprijiniriifrontului antihitlerist.
Tinerii muncitori de In fabrica Orion" la indemnul utecistilor si-au
luat angajamentul sa depung, un efort continuu pentru ridicarea produc-
tiei si In felul acesta sa sprijine terminarea eft mai giabnicA a razboiului
antifascist. In Opt/mina tineretului antifascist, de pilda, tinerii din ate-
lierul mecanic an lucrat 90 de ore suplimentare 5.
Cu mare entuziasm au raspuns tinerii muncitori ai fabricii Dermata"
la apelul tineretului progresist pentru marirea productiei. La Indemnul
organizatiei U.T.C. din fabric/ an lucrat cu totii cite o ora In plus pentru
M. Dehelcanu yi H. Kohn, op. cit.. p. 10.
2 Adevdrul Ardealului, nr. 5 din 5 aprilie 1945, p. 4.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
8 Admiral Ardealului, nr. 5 din 5 aprilie 1945.
www.dacoromanica.ro
320 I. CICALA of A. EGYED 18
a sprijini aprovizionarea frontului. In aceste ore, ca urmare a activit/tii

pline de avint, au fost produse 560 de piese diferitel. i aici, utecistii s-au
situat In frunte. i la fabrica Iris" s-au prestat ore suplimentare In
sIptAmina tineretului antifascist2.
Exemplul tineretului din fabrici i uzine a fost mobilizator si pentru
tineretul studios progresist, care s-a araturat luptei comune a intregului
popor. Elevii i studentii democrati din Cluj au organizat conferinte,
manifestari culturale si colecte ale clror beneficii erau destinate frontului ;
au organizat echipe pentru stirpirea tifosului exantematic si au participat
la actiunile de reconstructie a fabricilor distruse de bornbardamente3.
Tineretul pornit pe calea renasterii in lupta contra fascismului a
ajutat la rindul lui cu avint si insufletire, masele largi de tlrani in pro-
cesul de emancipare a acestora de sub exploatarea grofilor si ciocoilor.
Tinerii comunisti din fabrici, ateliere tai scoli au plecat voluntar la tar/
pentru ca algturi de tinerii t/rani s5, due/ la bun sfirsit campania de
insamintlri, and viata, lozincii lansate de Partidul Comunist : Nici
un petic de plmint IA nu rAnain5, neins/mintat !". In aceste actiuni s-au
remarcat tinerii comunisti de la Dermata", C.F.R., echipele de tineret din
Dej si multe altele, care colindau satele, punind um/rul algturi de tinerii
plugari la muncile cimpului, pentru ridicarea productiei agrico164. Din
orasul Cluj, echipe de tineret plecau in fiecare duminicg la sate, in campa-
nia de insAmint/ri5. De asemenea, organizatia U.T.C. din Turda a alcAtuit
o echip/ permanent/ format/ din 28 de tineri, care reparau uneltele agri-
cole6.
Dup5, cum se poste vedea, in organizarea tuturor actiunilor tineretu-
lui, care a ra'spuns cu insufletire la chemgrile patriotice lansate de Partidul
Comunist din Rominia de a ajuta frontul antihitlerist, un rol important
a revenit U.T.C.-ului.
Oamenii muncii au faspuns cu .insufletire chem/rilor Partidului, mobi-
lizind intreaga populatie care -ui manifesto, prin mitinguri entuziasmul $i
dorinta de a Indepgrta pentru totdeauna urmele negrei asupriri fasciste.
In ziva de 14 februarie 1945, in piata Libert/tii din Cluj, un mare
numgr de cetAteni au manifestat pentru F.N.D. Deasupra multimii flu-
turau drapele $i lozincile : Vrem plmint !", Moarte fascistilor !",
TrAiasc5, egalitatea In drepturi intre popoare !", Trfiiascfi infrAtirea
romino-maghiara !", Trgiasc5, guvernul F.N.D. !", S5, luptam pentru
marirea productiei !" etc.'.
*
In conditiile create prin doborirea dictaturii militaro-fasciste care a
constituit un punt de plecare pentru prefaceri revolutionare de adincimi
1 Adevarul Ardealului, nr. 5 din 5 aprilie 1945.
2 Ibidem.
2 Sat-dela Ardealului, nr. 3 din 25 martie 1945; Adevarul Ardealului, nr. 5 din 6 aprilie
1945.
4 Adevarul Ardealului, nr. 6 din 12 aprilie 1945, p. I.
5 Ibidem, nr. 8 din 26 aprilie 1945, p. 6.
6 Ibidem.
7 Plugarii, nr. 21 din 18 febr. 1945, p. 3.
www.dacoromanica.ro
si proportii necunoscute in intreaga istorie a patriei noastre, Partidul

Comunist din Rominia a condus si dezvoltat victorios lupta revolutio-
nal./ a maselor populare.
Doborirea dictaturii fascisto-antonesciene, a constituit si primul
pas pentru dezrobirea nordului Transilvaniei de sub jugul dominatiei fas-
cismului maghiar. Eliberarea nationals a marcat pentru oamenii muncii,
romini si de alts nationalitate, lichidarea unui regim de crunta dictatura
militaro-fascists care rapise maselor populare orice urma de drepturi si
libertati. Evenimentele relevate in acest studiu dovedesc hotarirea neclin-
tita a maselor populare eliberate de sub fascism, de a-si lua viitorul in
propriile for miini.
Totodata, actiunile revolutionare care au avut be si in reg. Cluj,
in aceasta perioada, ca pe intreg cuprinsul t'A'xii, confirms cu prisosinta
ca activitatea creatoare, constienta, a celor mai largi mase ale poporului,
conduse si indrumate de Partid, a constituit factorul hotaritor al transf or-
marilor revolutionare care s-au infaptuit in tara noastra. Manifestul de
la 1 Mai 1945 al Frontului Unic Muncitoresc din Cluj confirms acest aport
hotaritor al maselor la lupta revolutionare din perioada tratata :
Muncitorii au ferit orasul de distrugerile armatelor fasciste in re-
tragere si an Mout astfel posibila viata cetatenilor din oral, fare deosebire
de origine etnica.
Muncitorii an pus in miscare primele uzine din Cluj, aruncate in
aer de bandele fasciste ; au reparat uzina de ape, uzinele electrice $i fabricile
care lucreaza astazi pentru armatele de eliberare si pentru populatia
civila.
Muncitorii an facut sa dispara de aici haosul primelor zile de octom-
brie, treat de armatele fasciste.
Frontul Unic Muncitoresc a organizat prima administratie adevarat
democratica pe teritoriul acestui oral" etc 1.
In lupta pentru refacerea economics a reg. Cluj eliberata de sub
fascism de glorioasele armMe sovietice, alaturi de care luptau trupele
romine, masele populare, in primul rind clasa muncitoare, an dat dovada
de un adevarat eroism, de maturitate politica. Desi intreprinderile indus-
triale se aflau in mlinile capitalistilor, clasa muncitoare a inteles chemarea
Partidului !ii a depus eforturi maxi pentru a ridica productial infringind
actiunile de sabotaj ale capitalistilor, care se opuneau refacenii economiei
in interesul maselor populare tai sprijinirii frontului antihitlerist.
Entuziasmul si efortul eroic pe care oamenii muncii le-au depus in
refacerea economics a regiunii Cluj s-au incadrat in actiunea intregului
nostru popor pentru a mari efortul de razboi, asigurind armatei noastre
de operatiuni, care lupta alaturi de glorioasele armate sovietice, nu numai
mijloace materiale, dar dindu-i si garantia unei sustineri ferme $i unitare
din partea intregului popor.
Dupa 6 Martie 1945 actiunile $i initiativa oamenilor muncii din
reg. Cluj au venit in sprijinul masurilor cu caracter economic ale guver-
1 Adevdrul Ardealului, nr. 9 din 1 mai 1945, p. 1.
21, c, 2215. www.dacoromanica.ro
nului, menite nu numai s/ sporeascA considerabil efortul de iazboi, dar

81 ImbunatateascA In parte gi situatia material/ a maselor muncitoare, sa,'
pun/ stavil/ In calea tendintelor de inflatie sustinute de reactiune.
Participarea activa a oamenilor muncii din reg. Cluj la lupta Intre-
gului nostru popor pentru refacerea economiei nationale, greutatile legate
de acea,sta, All Imbog/tit experienta oamenilor muncii, au ridicat la un
nivel Walt contiinta for de clas/. Prin propria for experienta, oamenii
muncii au putut treptat s5,-qi dea seams cA, principalele piedici In calea
refacerii economiei t5,rii, a Imbunatatirii conditiilor for de trai, sint rezis-
tenta i sabotajul capitaliqtilor, situatia, preponderentA pe care o ocup5,
In economie proprietatea capitalist/. Pe ragsura InrAdkinarii acestei
convingeri In contiinta maselor largi populare, a crescut li s-a Int/rit
hot/rIrea for de ali lua definitiv qi In Intregime soarta In propriile for
miini, cucerind puterea politic/ deplina i desfiintind proprietatea parti-
cular/ asupra principalelor mijloace de productie din economia national/.
Experienta dobindita In, cele citeva luni de lupt5, grea pin/ la termi-
narea rlzboiului i victoriile cucerite au Insufletit pe muncitorii din regiu-
nea Cluj, care, algturi de Intreg poporul, au continuat cu i mai mull/
hotarire i eroism, munca de refacere i reorganizare a economiei nationale
dupes terminarea rAzboiului antiliitlerist, sub lozinca : Am citigat
razboiul, sg citigam i pacea ! ". Hot/Area qi eroismul oamenilor munch
se oglindesc In succesele de Insemngtate istorica pe care le-au obtinut
In cei 15 ani de la eliberarea Orli noastre de sub jugul fascist, sub
conducerea Partidului, pe calea dezvoltarii patriei noastre socialiste.
BOPbBA TPYAFIIIIHXCH [110,4 PYHOBOACTBOM PYMbIHCROVI

KOMMYHFICTIV-IECHOH HAPTFIH 3A DROHOMIIIIECKOE BOCCTA-
HOBJIEHHE KJIY7KCI<OR OBJIACTH H ORA3AHHE 1-10,1VIEPHMH
AHTFIFFITREPOBCROMY OPOHTY (OHTHEPb 1944 MAO 1945)
HPATVOE COgEPIRAHHE
ABTopm onmciartaioT 6opB6y mecTmAx opralloaannit PymBmcKoft Homy-

HOCTIltleCHOft napalm as TaitToRy npunmetienrui Bapognmx mace HJIyatcicoti
oJIacTM K peBoaionnonnoit 60pB6e B neanx 14311D0H14.11 c4arax4cTcHnx Benrep-
citllx D nemegmix BACH, yBeni4gennn nponaBogeTBa 0 oBaaamin noggep Bum
auTmarraepoBotomy (PpoliTy, a Tai me sa yeTagoBaenme mecTiatx gemoupa-
Tutzecmix B.uacrett.
Ha mnorotmcaenithlx npl4Mepax noRaaano, Bait Torgac me noc.ne 23
aBrycTa 1944 r. nagaan coaganamca Ha GoaLmmicTrie npegnpkinTott Hapx-
cHoti 06.nacTn cpa6p3imme RomnTemt. TaHHM o6pasom gEmaitenge pa6otinx
aTmx npegnpRBTnii munotznaocB B IIOTOR oftneit 6opB61,I sa Ethirroanenne
aagaq, B081414HILDIX nepeg Tpygnnnimlicsi PymBulmn B peayaBTaTe no6eght
Boopymennoro BoccTatu4n 23 aBrycTa 1944 r. Boao6BoB.Tien11e cmseii menzgy
www.dacoromanica.ro
nap TOM-IMMO opraonsarkonmo Cesepooti Tpanclumsaillon 14 oeoTpaamm-

mn opraoamo naproo o6ecnegono yerrenmoe smno.Tioemae sagaq napalm, Rao
oprangsaTopa gemorcpaTogecoox CHJI, 14 nossoamo eI7I npusaeln, H peBomo-
goorlooli 6opL6e mopotialinthe oapogoLle maccia.
Rao B ropoge Rapt's, ocso6o1oge000m CoBeTcooli Apmoett H pymmo-
ammo sacoamn 11 OHTR619/1 1944r., Tao 14 B l'.1181311131X ropogax o6aacTo
gent, Typga, RIAMHI4H Typsolipa5orros, pyoosogomme napToeti, passep-
'lynx, natation c ocen 1944 14 secom 1945 r., lunpoopo geSITeJlia1-1OCTI3 no
BOCCTallOBJ1E111410 npegnpiannoti, 110B131111E111110 11p0H8BOACTBa H noggepome
annirovieposcooro cppooTa. Ogoospemenno c sianoaoeimem OTOX sager,
cpa6pozolo-sasogcone HOMHTETLI 6opoaocB nog pyHOBOACTBOM nepsommx
napToftosix opranosannti sa Teicyume, noscegneBouffe noTepecst pa6otinx.
Bo sTopoft uacTg pa6oTtl npxseAexiil npxmepm yenexos, AOCTKrilyTTAX
nog pyxosoAcTsom nap TI4M pa5o(114mo npegroponTudiliayoccooft 06nacTo, Rao
B gene peoprammagox cba6pnit 14 nosmueximi npoossoucTsa, Tax H B OTHO-
memm ygosaeTsopeling HX Tpe6osalinft.
ARTI4Booe yqacToe Tpygnonnxcn Itspocook o6.nacTo B 6ops6e Beer
napoga sa BoccTalloomenne oapogooro xoanlicTsa B nepoog noggep own
a1ITIIMITIlepOBCROF0 cDpoRTa n sa yarsufeume yCJI0B1111 HUISHH, TipOTHB
ca6oTaoca RanoTa.nocTos, cogeficTsosaao yeTaoosaeonio 6 mapTa 1945 r.
napogoo-gemoopaToilecooro cTpon.
LA LUTTE DES TRAVAILLEURS,

SOUS LA DIRECTION DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN, POUR
LA RECONSTRUCTION CONOMI QUE
DE LA RAGION DE CLUJ ET L'APPUI DU FRONT ANTINAZI
(OCTOBRE 1944 MAI 1945)
Rnsumn
Les auteurs s'occupent dans cette etude de la lutte des organisa-

tions locales du P.C.R. et de la tactique a laquelle elles recoururent, pour
entralner les masses populaires de la region de Cluj dans le mouvement
revolutionnaire, destine a chasser les troupes horthystes et hitleriennes,
accroitre la production, fortifier le front antinazi et installer des auto-
rites locales democratiques.
De nombreux exemples illustrent les efforts deploy& pour la consti-
tution des comites de fabrique, au lendemain du 23 Aoilt 1944, dans
la plupart des entreprises de la region de Cluj. Ces comites ont fait rentrer,
au point de vue organisation, l'action des ouvriers des entreprises, dans
le cadre general de la lutte pour la realisation des Mathes grandioses qui
revenaient au peuple laborieux de la Roumanie, apres la victoire de
l'insurrection armee du 23 Aolit 1944. Le retablissement des rapports,
entre les organisations du Parti de la Transylvanie du Nord et les organes
centraux du Parti, assura le succes du role d'organisateur des forces
www.dacoromanica.ro
324 I. CICALA gi A. EGYED 22
democratiques, assume par le Parti, et lui permit d'entrainer, dans la

lutte revolutionnaire, des masses de plus en plus larges.
A Cluj, delivre le 11 octobre 1944 par Parra& sovietique et les
troupes roumaineb, aussi bien que dans les principales villes de la region --
Dej, Turda et Cimpia Turzii , de l'automne 1944 au printemps 1945,
les travailleurs deployerent, sous la direction du Parti, une activite
soutenue pour remettre en etat les entreprises, pour accroitre la
production et consolider le front antinazi. Parallelement a la traduc-
tion en fait de ces objectify, les Comites d'entreprise luttaient, sous la
direction des organisations de base du Parti, pour les interets immediats
des travailleurs.
La seconde partie de l'article illustre, a l'aide d'exemples, les succes
remportes par les ouvriers des entreprises de la region de Cluj, sous la
direction du Parti, dans leurs efforts pour la reorganisation des fabri-
ques et l'augmentation de la production, comme aussi pour la satisfaction
de leurs propres revendications.
La participation active des travailleurs de la region de Cluj a la
lutte de la totalite du peuple, pour la reconstruction de Peconomie natio-
nal a la periode oh le front antinazi exigeait d'tre soutenu , pour
l'amelioration de leurs conditions de vie et contre le sabotage des capi-
talistes, a contribue a l'instauration du regime de democratie populaire,
le 6 Mars 1945.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII LA CRONOLOGIA PRIMEI ETAPE
A REVOLUTIEI POPULARE DIN ROMINIA
(23 August 1944-30 Decembrie 1947)
DE
GR. CHIRITA
1944
23 August 1944 ziva ellberaril de sub jugul fascist. Insurectia armata condusa $i organizata
de Partidul Comunist Romin rastoarna dictatura militara fascists. Victoria insurectiei
obtinuta sub conducerea Partidului Comunist Romin care a organizat actiunea fortelor
patriotice populare, a soldatilor, ofi%erilor 91 generaMor patrioti din armata, in condi-
jiile loviturilor nimicitoare date armatelor fasciste de Armata Sovietica eliberatoare,
a lnsemnat Inceputul revolutiei democrat-populare.
23 August 1944. Comitetul Central al Partidului Comunist Romin lanseaza o declaratie prin
care chiama muncitorimea, taranimea 9i tori cetatenii tarii la lupta cu arma In mina Im-
potriva trupelor hitleriste.
23 August 1944. Formatiunile de lupta patriotice organizate $i conduse de Partidul Comunist

Romin aresteaza capii clicii fasciste antonesciene si ocupa Presedintia Consiliului de
Miniltri, Ministerul de Interne, Ponta, Telefoanele etc.
23 August 1944. Partidele burghezo-mosieresti national taranesc si liberal 9monarhia

formeaza guvernul Sanatescu alcatuit in majoritate din generali reactionari, Indrumati
politiceste de conducatorii reactiunii Maniu 9 Bratianu.
23 August 1944. Au fost promulgate decretele-legi pentru amnistia politica generals Ii pentru
desfiintarea lag arelor de concentrare.
23-24 August 1944. In noaptea de 23 spre 24 august, formatiunile de lupta patriotice si unitati
ale Armatei Romine pe baza planului de operatiuni elaborat de Comitetul militar orga-
nizat condus de P.C.R., bleep actiunile Impotriva trupelor hitleriste.
www.dacoromanica.ro
326 GR. CHIRITA 2
24 august 1944. Comandamentul hitlerist a dezlantuit atacul general asupra Capita lei cu scopul
de a theca In singe insurectia fortelor patriotice populare si de a instaura un guvern
prohitlerist.
24-25 august 1944. Prin lupta eroica a formatiunilor patriotice si a ostasilor romini condusa
de Partidul Comunist, Bucurestiul este curatit de trupele hitleriste ; Capitala tArii
este eliberatA de sub jugul faseist.
24-28 august 1944. Formatiunile patriotice de luptA si unitati ale armatei romine au zdrobit
trupelele hitleriste din imprejurimile oraiului Bucurelti.
24-29 august 1941. Trupele hitleriste din Dobrogea au fost to Intregime dezarmate Ii capturate.
24-31 august 1944. GArzile patriotice si unitati ale armatei romine au terminat de curatit
oralul Ploesti gi Valea Prahovel de trupele hitleriste.
24 august-2 septembrle 1944. Au fost zdrobite trupele germane din regiunea T. Severin
clorova.
24 august 1944. Apare primal numar legal al ziarului Romtnia Libera".

27-30 august 1944. In CapitalA 91 alte orase au be adunAri muncitoresti pentru alegerea
comitetelor de Intreprindere pl constituirea sindicatelor unite.
28 august 1944. Comitetul Central al Partidului Comunist Romin a lansat un apel cAtre masele
populare din Intreaga taro, chemtndu -le sa lupte impotriva resturilor organizatiilor fas-
ciste $i legionare, sA se organizeze In cadrul comitetelor de Intreprindere, sindicatelor,
gArzilor patriotice.
29 august 1914. La Bucuresti are loc un miting organizat de Partidul Comunist Romin la care
vorbebte tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej.
30 august 1944. Prin soseaua Colentina a intrat In Bucuresti Armata Roiie, intimpinatA cu
entuziasm de populatie.
30 august 1944. Trupele sovietice elibereazA orasele Constanta gi BuzAu.
31 august 1944. Sub presiunea maselor populare a fost anulata constitutia fascists din 1938.
31 august 1944. Muncitorii de la Atelierele C.F.R.-Grivita, Voina, Talpa, Vulcan etc. $i -au
ales comitete sindicale de Intreprindere.
1 septembrle 1914. Conferinta sindicala convocata pe baza frontului unit la care participa
delegatiile Comitetelor Cen'trale ale Partidului Comunist Romtn at Partidului social-
democrat hotaraste organizarea miscarii sindicale unite pe baza luptei de clasA $i a inter-
nationalismului proletar, a autonomiei muncitoresti si a constituirii sindicatelor pe ramura
de productie. Se hotAraste Infiintarea Comisiei de organizare a sindicatelor unite.
1 septembrle 1944. pranii din comuna Valea Rusului (jud. Ilfov) bi -au ales un comitet patriotic.
Formarea comitetelor t Arane4i patriotice din initiativa si sub conducerea Partidului
Comunist .Romin se desfAsoarA In cursul lunli septembrie In toatA Cara.
www.dacoromanica.ro
3 CRONOLOGIA PRIMEI ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 327
2 septembrie 1944. Au Post alese comitetele sindicale la Ma laxa, Lemaitre, Laromet etc. Sub
conducerea Partidului Comunist Romin are loc in toata tara un puternic avint al orga-
nizarii muncitorilor in sindicate.
5 septembrle 1944. Sedinta comuna a delegatiilor Uniunii Tineretului Comunist $i Uniunii
Tineretului Socialist hotaraste constituirea frontului unic muncitoresc al tineretului
avind ca objective : sprijinirea razboiului antihitlerist, lupta contra fascismului, educarea
tineretului In spirit democratic st antifascist, democratizarea aparatului de stat, a
invatamintului, ridicarea nivelului economic si cultural al tineretului etc.
6 septembrie 1944. Din initiativa Partidului Comunist Romin is fiinta Grupul Patriotic Anti-
hitlerist la care adera P.C.R., P.S.D., Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotilor, Partidul
Socialist-Taranesc. Platforma Grupului Patriotic Antihitlerist prevedea crearea Frcmtului
Patriotic National Unic in vederea eliberarii nordului Ardealului, a asigurarit libertatilor
democratice, inlaturarii elementelor fasciste din aparatul de stat si din viata publica etc.
7 septembrie 1944. Comitetul Central al Partidului Comunist Romin publica un apel catre
tarani prin care aceitia erau chemati sa contribute cu toate fortele la sustinerea razboiului
antifascist, la lupta pentru lichidarea ramasitelor teroriste ale organizattilor fasciste care
constituiau fn acea perioada principalul dus.man intern.
12 septembrie 1944. S-a semnat la Moscova Conventia de armistitiu dintre Uniunea Sovietica
(In numele Natiunilor Unite) si Rominia. Clauzele generosului armistitiu acordat Rominiei
de care U.R.S.S. oglindesc politica internationalists de ajutorare a poporului nostru
dusa de guvernul sovietic.
15 septembrie 1944. Pe linia indicata de C.C. al P.C.R., judeteana P.C.R. Ilfov adreseaza o chemare
catre tarani prin care ti cheama salt aleaga In adunari generale comitete taranesti patrio-
tice in fiecare comuna. In aceeasi perioada si alte organizatii judetene an lansat catre
Os' 'ant, apeluri cu continut asemanator. Pins la sftrlitul lunii septembrie 1944 in Con-
stanta, Dolj si alte judete, iau fiinta, sub indrumarea echipelor muncitoresti trimise la
tara de organizatiile locale ale P.C.R., comitete taranesti patriotice.
15 septembrle 1944. PinA la aceasta data s-au organizat in Bucuresti numai In industria meta-
lurgica 36 de comitete sindicale. In aceasta perioada sindicatele se dezvoltau in condittile
luptei conduse de comunisti impotriva patronilor si elementelor fasciste, pentru imbuna-
tatirea conditiilor de trai ale muncitorilor si pentru un regim democratic.
19 septembrie 1944. Apare in Monitorul Oficial textul decretului-lege cu privire la inlaturarea
elementelor fasciste din aparatul de stat ; majoritatea reactionary din guvern a falsificat
in favoarea elementelor reactionare unele clauze ale decretului.
21 septembrie 1944. A aparut primul numar legal din ziarul Scinteia", organ al C.C. al P.C.R.
24 septembrie 1944. Pe stadionul A.N.E.F. din Capitals a avut loc o adunare convocata de
sindicate la care au participat 25 000 de muncitori si au luat cuvintul tov. Gh. Gheorghiu-Dej,
Chivu Stoica, Gh. Apostol. In motiunea votata de muncitori se cerea libertatea de
organizare, recunoasterea comitetelor sindicale, stabilirea salariilor de comun acord cu
reprezentantii muncitorilor etc. Pina la aceasta data numai In Bucuresti s-au organizat
14 Uniuni sindicale, dintre care cea metalo-chimica numara 35 000 muncitori.
www.dacoromanica.ro
328 GR. CHIRITA 4
25 septembrle 1944. A fost publicat Proiectul de PlatformA al Frontului National Democratic

din Rominia elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist Ronan si propus
tuturor fortelor democratice. Proiectul prevedea sprijinirea razboiului antihitlerist, guvern
democratic, reforma agrara, libertati democratice, ridicarea nivelului de trai al maselor,
prietenie cu U.R.S.S. etc.
27 septembrle 1944. Comitetul Central al Uniunii Patriotilor a aderat la proiectul de Platform&
al F.N.D.
27-30 septembrle 1944. Comitetul Central al Frontului Plugarilor intrunit In sedinta planar&
a aderat la Proiectul de PlatfcirmA al F.N.D.
28 septembrle 1944. Dupa lupte grele trupele sovietice si romlne elibereazA orasul Tg. Mitres.
29 septembrle 1944. Are loc la stadionul Giulesti din Capita la adunarea muncitorilor eeferisti
pentru aderarea la Proiectul de Platform& al F.N.D. elaborat de Comitetul Central al
Partidului Comunist Rom In.
29 septembrle 1944. Taranii din comuna Soldanul (jud. Ilfov) Isi aleg un consiliu ,comunal
In intreaga tars, sub conducerea P.C.R., taranimea pAseste, Impotriva guvernului cu
majoritate reactionary, la alegerea si instaurarea unor autoritAti locale democratice.
29 septembrie 1944. Taranii din comunele Chiajna si Floresti (jud. Ilfov) si-au ales not comitete
comunale. Sub conducerea P.C.R., in pofida incercarilor guvernului, incepe actiunea mase-
lor taranesti de instalare a autoritatilor comunale democratice.
30 septembrie 1944. PinA la aceasta datA In Intreaga tars au intrat in sindicate 150 000 de
oameni ai muncii.
2 octombrie 1944. A avut loc sedinta comma a delegatiilor Comitetelor Centrale ale P.C.R. si
P.S.D. In rezolutia adoptatA se hotar5ste : 1) sa fie adoptat Proiectul de Platforms al
F.N.D., elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist Romfn ca platformA a
Frontului Unic Muncitoresc si sa fie propus In numele acestuia tuturor partidelor, gru-
parlor si organizatiilor politice, 2) constituirea Cornitetului Central at Frontului Unic
Muncitoresc, 3) constituirea comitetelor de Front Unic Muncitoresc in toatA tara.
3 octombrle 1944. A fost publicat Proiectul de PlatformA at Frontului National Democratic al
Tineretului elaborat de Comitetul Central at Uniunii Tineretului Comunist si propus
tuturor organizatiilor democratice ale tineretului. El cuprindea sarcini care aveau un
caracter democratic, antifascist si antifeudal.
3 octombrle 1944. Uniunea Tineretului Socialist a aderat la proiectul de platforma propus de

U.T.C. pentru infAptuirea Frontului National Democratic al Tineretului.
4-5 octombrle 1944. Madosz-ul adera la proiectul de platformA al F.N.D.

7 octombrle 1944. S-a constituit Comisia locals a sindicatelor unite din Capital%
8 octombrle 1944. Din initiatiwa Partidului Comunist peste 100 000 cetateni ai Capitalei s-au
Intrunit pe stadionul A.N.E.F. cerind demisia guvernului cu majoritate reactionara si
instaurarea unui guvern al Frontului National Democratic.
www.dacoromanica.ro
8 octombrie 1944. Taranii din comuna Comisani (jud. Dlinbovita) si-au ales un comitet al
Frontului Plugarilor. Sub conducerea Partidului Comunist Romin, in toata tare Incepe
organizarea de comitete taranesti in cadrul Frontului Plugarilor.
9 octombrie 1944. Trupele sovietice si romine incep luptele pentru eliberarea orasului Debretin.
11 octombrie 1944. Trupele sovietice si romine au eliberat orasul Cluj.
12 octombrie 1944. A fost eliberat orasul Oradea.
15 octombrie 1944. La Bucuresti, Craiova, Brasov, Petrosani, Timisoara, Arad, Sibiu, Con-
stanta, Bacau etc. organizatiile Partidului Comunist Romin initiaza puternice manifestatit
de masa pentru instaurarea unui guvern democrat.
16 octombrie 1944. Reprezentantii Frontului Unic Muncitoresc s-au retras din Guvern.
19 octombrie 1944. In urma refuzului P.N.T. si P.N.L. de a adera la Proiectul de Platforms
al F.N.D., P.C.R. si P.S.D. au denuntat Blocul National Democrat.
20 octombrie 1944. Zeci de mii de cetateni ai Capitalei au manifestat pentru un guvern demo-
crat.
20 octombrie 1944. Trupele sovietice si romine an eliberat orasul Debretin. In aceasta batalie
Divizia de voluntari Tudor Vladimirescu" s-a distins prin fapte de arme In mod de-
osebit.
22 octombrie 1944. Frontul National Democratic a publicat un apel ce chema poporul roman
sa lupte pentru formarea unui guvern democratic care sa asigure mobilizarea tuturor
resurselor tarii In vederea sprijinirii razboiului antifascist, Infaptuirea reformei agrare,
democratizarea tarii, prietenie cu Uniunea Sovietica etc.
22 octombrie 1944. Mari manifestatii populare pentru un guvern democratic au avut loc la
Iasi, Brasov, Braila, Calarasi etc.
23 octombrie 1944. S-a format Consiliul Frontului National Democratic insarcinat cu coordo-
narea actiunilor organizatiilor din F.N.D.
24 octombrie 1944. Din cauza activitatii teroriste provocatoare, desfasurate de autoritatile
trimise de guvernul reactionar in nordul Ardealului si ca urmare a protestelor ridicate
de organizatiile si ziarele democratice locale feta de aceasta activitate, Comandamentul
Sovietic dispune retragerea din nordul Ardealului a organelor administrative trimise de
guvernul reactionar.
24 octombrie 1944. Muncitorii pasesc la inlaturarea cu de la sine putere a fascistilor din con -
ducerea intreprinderilor. In Bucuresti, la Malaxa, Vulcan, Bragadiru fascistii din directie
an fost alungati din fabrici. In zilele uEmatoare actiunea se extinde In toata tara.
25 octombrie 1944. 0 data cu eliberarea oraselor Satu Mare si Carei de catre trupele sovietice
si romine, nordul Ardealului a fost dezrobit In Intregime.
28 octombrie 1944. 0amenii muncii din Galati si din satele din judet condusi de organizatia
judeteana a Partidului Comunist in cadrul unei mare demonstratii Inlatura prefectul
reactionar, aleg si instaleaza un prefect nou in jud. Covurlui.
www.dacoromanica.ro
330 GR. CHIRITA 6
28 oetombrie 19;4. Peste 70 000 cetAteni al Capitalei intruniti in piata Victoriei au cerut
inlaturarea guvernului cu majoritate reactionara si formarea unui guvern democratic.
1 nolembrle 1944. Printr-o mare demonstratie oamenii muncii din Constanta, conduli de comu-
nilti, InlaturA primarul reactionar li aleg un nou primar.
1-3 nolembrie 1944. S-a tinut la Bucuresti prim% conferinta in libertate a Frontului Pluga-
rilor care a hotarit a intensifice munca de organizare a tarAnimii in vederea instaurarii
unui guvern democratic, infAptuirea reformei agrare si a celorlalte prevederi ale Platformei
Frontului National Democratic.
2 noiembrie 1944. Vicepresedintele Comisiei aliate de control a inminat generalului SAnatescu
un memoriu in care protesteazA Impotriva sabotarii de catre guvern a indeplinirii clauzelor
Conventiei de armistitiu.
3 nolembrle 1944. Peste 100 000 cetateni ai Capitalei mobilizati de Partidul Comunist au
manifestat in cadrul F.N.D. pentru inlaturarea guvernului SAnAtescu li formarea unui
guvern democratic.
4 nolembrie 1944. Lupta revolutionary a maselor InlaturA guvernul reactionar format din
militari li tehnicieni condus de generalul SAnAtescu. Sub presedintia generalului SanA-
tescu se formeaza un nou guvern alcatuit din reprezentanti ai partidelor politice ; deli
pozitiile fortelor democratice din guvern s-au intarit, majoritatea for a continuat sa re-
mina in mlinile reactiunii.
4 noiembrie 1944. Din initiativa judetenei P.C.R. minerii din Petrosani si-au ales un nou
primar.
5 noiembrie 1944. Zdrobind impotrivirea fortelor reactionare, oamenii munch din Constanta
conduli de comunisti an inlaturat prefectul reactionar.
6 noiembrie 1944. Oamenii muncii din Lupeni, conduli de comunilti, si-au ales un nou primar.
7 nolembrie 1944. La initiativa Comitetului de intreprindere, muncitorli de la fabrica Venus

(Bucuresti) au inlaturat vechea conducere reactionarA.
7 noiembrie 1944. La chemarea F.N.D. 300 000 eetateni ai Capitalei, au manifestat In piata
Victoriei pentru a 27-a aniversare a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. In toatA
tare au avut loc maxi demonstratii.
11 nolembrie 1944. Infiintarea Asociatiei romine pentru stringerea legAturilor de prietenie
cu Uniunea SavieticA (A.R.L.U.S.).
14 nolembrie 1944. Din initiativa organizatiei judetene P.C.R. Ia BrAila a fost convocal A o
mare adunare popularA care a ales un nou prefect.
16 nolembrie 1944. Desfiintarea garzilor huliganice I. Maniu".
17 noiembrie 1944. Muncitorii de Ia uzinele Malaxa au InlAturat vechea directie. Actiunea
muncitorilor de inlaturare a fascistilor din conducerea intreprinderilor actiune initiate
de Partidul Comunist cuprinde numeroase intreprinderi.
www.dacoromanica.ro
7 CRONOLOGIA PRIME! ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 331
19 noiembrie 1944. Unitati ale Armatei Sovietice si Romine au inceput luptele pentru eliberarea
capitalei Ungaiiel ; se desfasoarA luptele pentru distrugerea apararii exterioare a Buda-
pestei.
19 nolembrle 1944. Intr-o mare demonstratie organizatA de judeteana P.C.R. cetatenii din
TIrgoviste aleg primarul orasului $i prefectul de Dimbovita.
21 nolembrie 1944. A avut loc prima consfAtuire a Comisiei sindicale locale cu toate comitetele
sindicale din Bucuresti.
23 noiembrie 1944. La chemarea organizatiei judetene P.C.R., cetatenii din ora!ul $i judetul
Brasov Inlatura prefectul reactionar aleg, gi instaleaza un nou prefect.
23-25 noiembrie 1944. Din InsArcinarea Comitetului Central al Partidului Comunist Romin,
tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej viziteaza Valea Jiului pentru a constata greutatile Intim-
pinate de mineri In procesul productiei. Tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej a chemat minerii
sd lupte pentru mArirea productiei.
24 nolembrle 1944. In ScInteia" se publicA un apel catre tArani prin care aceltia erau chemati
sA intre In posesia pamtntului necultivat.
24 noiembrie 1944. Din initiativa comunistilor, muncitorii de Ia minele Teliuc-Deva au Inlaturat

vechea conducere reactionarA.
26 nolembrie 1944. Oamenii muncii din jud. Hunedoara, intruniti Intr-un miting Ia Deva, aleg
si instaleaza noul prefect.
28 noiembrie 1944. In cadrul unei marl manifestatii, oamenii munch din oralul Ploesti au ales
un nou primar, iar Impreuna cu cetatenii din jud. Prahova un nou prefect.
28 nolembrie 1944. CetAtenii din oralul Tirgoviste si din jud. Dimbovita instaleaza prefectul
ales de ei.
29 noiembrie 1944. La Timisoara si Arad oamenii muncii condusi de comunisti au ales not
primari si prefecti.
30 nolembrie 1944. La o urias1 demnstrati3 organizata sub conducerea Partidului Comunist,
peste 200 000 de cetateni ai Capitalei au tnfierat impuscarea unor muncitori de catre auto-
ritatile locale In comuna A.parAtorii Patriei ; ei au cerut inlaturarea si arestarea ministrului
de interne.
30 nolembrie 1944. *edinta extraordinary a Comitetului Executiv Central al Partidului Socialist
Taranesc a hotarIt contopirea acestui partid cu Frontal Plugarilor.
2 deeembrie 1944. Lupta revolutionarA a maselor condusa de partid Inlatura eel de-al doilea
guvern cu majoritate reactionarA at generalului Sanatescu.
4 deeembrie 1944. Consiliul F.N.D. a publicat o declaratie in care arata ca Cara se afla din nou
In criza de guvern, deoarece elementele reactionare manisto-brAtieniste din guvern sabo-
teazA aplicarea Conventiei de armistitiu, democratizarea tarn etc.
www.dacoromanica.ro
332 GR. CHIRITA 8
6 decembrie 1944. S-a format un nou guvern prezidat de generalul reactionar Radescu. Pozi-
tiile fortelor democratice s-au Intarit prin numirea lui Petru Groza, pretedintele Frontului
Plugarilor, In postul de vice- preledinte al Consiliului de Minittri. Majoritatea guver-
nului continua a fi formats de reprezentantii partidelor reactionare.
6 deeembrIe 1944. Ziarul ScInteia" publics un articol intitulat Taranii au dreptul ti datoria
sa is pAmIntul motierilor" care cuprinde o chemare catre tarani de a lua In folosinta
imediat motile fugarilor ti sabotorilor.
18 deeembrie 1944. Promulgarea decretului-lege pentru abrogarea legislatiel rasiale.
1945
1 ianuarie 1945. Cu prilejul anului nou, Frontul National Democratic a adresat poporului roman
un apel prin care-1 chiama la Infaptuirea prevederilor din platforma F.N.D.
1 lanuarle 1945. Trupele sovietice ti romine au Inceput luptele In interiorul Budapestei, pentru
completa eliberare a capitalei Ungariei.
10 lanuarie 1945. Minerii din Comanetti, Intr-o telegrams adresata tovaratului Gh.
Gheorghiu-Dej, publicata In ScInteia", anunta ca au triplat productia de carbuni.
5-20 lanuarle 1945. Muncitorii Iti aleg prin mitinguri delegatii la primele congrese de dugs
eliberare ale Uniunilor sindicale.
12-13 laminae 1945. Unitatile Armatei a 4-a romine desfatoara lupte grele pentru eliberarea
oratului ti importantului centru de comunicatil Rojniava (R. Cehoslovaca).
14 lanuarle 1945. Consiliul F.N.D. dezbate Intr-o tedinta masurile necesare pentru combaterea
actiunil de sabotare a InsamIntarilor intreprinse de ministrul reactionar Hudita.
15 lanuarle 1945. Corpurile 4 ti 7 armata care au luat parte activa la batalia pentru eliberarea
Budapestei au Post transferate pe frontul din Cehoslovacia.
20 lanuarie 1915. Este adoptat decretul-lege pentru organizarea sindicatelor ; In ciuda anu-
mitor limite datorate majoritatii reactionare din guvern, decretul-lege In ansamblul
sail prevedea crearea unor conditil favorabile dezvoltarii mitcarii sindicale.
20-25 lanuarie 1945. Sub semnul Intaririi unitatii de lupta a clasei muncitoare, au loc con-
gresele Uniunilor sindicale.
20 lanuarle 1945. Reprezentantii organizatiilor democratice din guvern au impus promulgarea
a doua decrete : pentru urmarirea ti pedepsirea criminalilor ti profitorilor de razboi ti
pentru urmarirea ti sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarn.
21 lanuarle 1945. Din initiativa U.T.C, reprezentantil organizatiilor democratice de tincret
semneaza actul de constituire al Mitcarii Tineretului Progresist din Romtnia.
25 lanuarie 1915. Se anunta ca in urma vizitei tovaratului Gh. Gheorghiu-Dej la Moscova
guvernul sovietic a sporit de peste doua on numarul vagoanelor lasate pentru satisfacerea
nevoilor traficului intern si a renuntat la o serie de servicii ce trebuiau sa fie efectuate
de caile ferate romine potrivit armistitiului.
www.dacoromanica.ro
9 CRONOLOGIA PRIME' ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 333
26-30 lanuarie 1945. Primul congres general al sindicatelor unite din Romtnia. Congresul
aproba activitatea Comisiei de organizare a sindicatelor unite creata la 1 septembrie 1944
hotaraste constituirea Confederatiei Generale a Muncii pe baza principiilor revolutionare.
28 lanuarie 1945. In conditiile cresterii impetuoase a avIntului revolutionar al maselor care

cereau instaurarea unui guvern democratic, se publica programul de guvernare al
Frontului National Democratic. El cuprindea sarcinile imediate care trebuiau s
fie Infaptuite de guvernul democratic : participarea la razboiul contra Germaniei
fasciste, Indeplinirea riguroasa a conditiilor de armistitiu, legaturi de prietenie cu
U.R.S.S. It celelalte tari democratice, reforma agrara, masuri In contra sabotorilor Ii
speculantilor, ridicarea nivelului economic, cultural $i sanitar al maselor muncitoare,
Inlaturarea elementelor fasciste din aparatul de stat 91 viata publica, asigurarea liberta-
tilor democratice.
29 lanuarle 1945. Muncitorii de in Atelierele C.F.R. Grivita, Malaxa, Lemattre etc. au cerut
In mitinguri un guvern F.N.D., angajindu-se sa-1 sprijine prin Intarirea F.U.M., marirea
productiei, ajutorarea taranimii in Infaptuirea reformei agrare.
29 lanuarie 1945. Incepe ofensiva Armatei 1 romIna pentru cucerirea masivului Javorina.
30 ianuarle 1945. La Vulcan, Wolf, S.T.B., Laromet 9i alte fabrici din capitals, muncitorii au
cerut un guvern F.N.D.
31 lanuarie 1945. Prima conferinta pe tars a femeilor muncitoare elaboreaza un program de
revendicari economice $i politice ei cere instaurarea unui guvern democratic.
1 februarle 1945. La Bucuresti 300 000 cetateni mobilizati de comunisti demonstreaza pe
strazi pentru un guvern al Frontului National Democratic.
3 februarie 1945. In cadrul unui miting, muncitorii de la I.A.R.-Brasov au cerut un guvern
F.N.D.
4 februarie 1945. La Bucuresti, Ploesti, Constanta, Ia$i, Tirnisoara, Braila, Cimpina, Moreni,
Roman, Craiova si In alte orate ale tarii, din initiativa organizatiilor P.C.R. au avut loc
marl Intruniri la care cetatenii au cerut un guvern F.N.D.
6 februarie 1945. Promulgarea decretului-lege pentru statutul nationalitatilor, potrivit caruia
toti cetatenii sfnt egali in fata legii $i se bucura de aceleaii drepturi civile ci politice, fare
deosebire de rasa, nationalitate, limbs sau religie.
10 februarie 1945. La propunerea Partidului Comunist Romln se publica de catre Frontul

Plugarilor un manifest care chiama taranimea sa treaca de Indata la Infaptuirea de jos
a reformei agrare prin ocuparea cu de la sine putere a pamInturilor mosieresti.
11 februarle 1945. Generalul Radescu organizeaza In sala Aro din Capitala o adunare a elemen-
telor reactionare, care In urma discursului provocator al primului ministru se dedau la
manifestari huliganice pe strazile Bucurestiului. Paralel au loc manifestatil muncitoresti
de protest tmpotriva guvernului reactionar si a huliganilor fasciiti.
11 februarie 1945. La Galati si Deva, in cadrul unor marl manifestatii, cetatenii au cerut un
guvern F.N.D.
www.dacoromanica.ro
334 GR. CHIRITA 10
12 februarie 1945. In Bucuresti au loc peste 50 de Intruniri la care masele populare cer demisia
guvernului RAdescu si arestarea fascistilor.
12-14 februarle 1945. Are loc conferinta reprezentarrtilor organizatiilor F.N.D. din judetele
nordului Ardealului. Printre altele, conferinta se pronuntA pentru un guvern F.N.D.
13 februarie 1945. 0 mare adunare In piata Natiunii din Capitals. Peste 500 000 cetateni cer
instaurarea imediatA a unui Guvern F.N.D.
13 februarle 1945. La Constanta, Petrosani, Ploesti, Tlrgoviste etc., au avut loc marl intruniri
Ia care cetAtenii au cerut arestarea fascistilor si instaurarea unui guvern F.N.D.
13 februarle 1945. Ziarul Scinteia" anuntA ca tdranii din corn. ScAeni (jud. Prahova), la che-
marea Partidului Comunist Romin, au trecut la Impartirea pamInturilor mosieresti.
13-14 februarle 1945. La chemarea Partidului Comunist tAranii din comunele Bailesti,
MotAtei si Cetate (jud. Dolj) au trecut la ImpArtirea pamInturilor mosieresti.
14-15 februarle 1945. Conferinta de la Iasi a prefectilor din Moldova si Bucovina convocata
pentru a studia problemele refacerii economiei si ale reformel agrare ; ea se pronunta
pentru guvern F.N.D.
15 februarle 1945. A avut loc Ia Constanta adunarea delegatilor comitetelor satesti, care a
hotarlt sa urmeze chemarea Partidului Comunist Bondi' si sA treacA imediat In tot judetul
la InfAptuirea reformei agrare.
17 februarie 1945. CetAtenii Craiovei si delegati al tAranilor din judet si-au ales un nou pre-
fect. La ordinal lui Radescu au intervenit trupe care au sechestrat In prefecturA pe
noii alesi.
17 februarle 1945. Ziarul Scinteia" relateazA ca in judetele Constanta, Bacau, Neamt, Roman
si altele, ImpArtirea pAmInturilor mosieresti se desfasoarKin mod intens sub conducerea
organizatiilor Partidului Comunist.
18 februarle 1945. In cadrul unui mare miting cetAtenii Craiovei an cerut demisia guvernului
Radescu care a refuzat sA recunoasca prefectul ales de masele populare.
18 februarle 1945. La Scala" a avut Joe un mare miting al femeilor din CapitalA la care
s-a cerut un guvern F.N.D.
18 februarie 1945. Respingerea provocArli fasciste de la uzinele Malaxa. 0 bandA de
legionari, inspiratA si organizata de conducAtoril P.N.T., IncearcA sA impuna prin forte
pe agentii for in comitetul de Intreprindere si ranesc :err [focuri de arms pe tova-
rasul Gh. Apostol. Provocatoril au Post dezarmati si arestati de muncitori.
20 februarle 1945. Comitetele Uniunilor sindicale si comitetele sindicale din Intreprinderile si
institutiile din Bucuresti, In cadrul unel Intruniri, an protestat In contra atacului criminal
al bandelor legionare de la Malaxa.
20 februarie 1945. In Intreprinderile din tarn au avut loc mitinguri la care muncitorii, lune-
rind atacul banditesc de la Malaxa, au cerut arestarea si pedepsirea legionarilor si
instituirea unui guvern F.N.D.
www.dacoromanica.ro
24 februarie 1945. Masacrul ordonat de generalul Radescu. Mobilizati de P.C.R., peste 600 000
de oameni al muncii din Capita la si de tarani din judetele apropiate demonstreaza pasnic
pentru instaurarea unui guvern democratic. Din ordinul primului ministru reactionar
Radescu, din clAdirile Prefecturii de Politie, Ministerului de Interne si Palatului regal se
trag asupra :demonstrantilor ; cad morti si raniti. CetAtenii participanti la demonstratie
infiereaza cu indignare acest odios masacru si cer demiterea imediata a guvernului
Radescu.
24 februarie 1945. In tara, la Timisoara, In Valea Jiului, la Iasi, Galati, Sf. Gheorghe, Sighi-
oara etc. an avut loc marl demonstratii la care cetatenil au cerut un guvern F.N.D
24 februarie 1945. La Craiova, Caracal, Brasov, elementele reactionare din aparatul de stat
ordonA sa se traga asupra demonstrantilor.
24 februarie 1945. Actiunea de impartire a paminturilor mosieresti este in plina desfasurare
In toate judetele tarsi.
25-26 februarie 1945. La Constanta, Galati, Iasi, Braila, Birlad, Bacau, R. Skat, Husi,
Vaslui etc. au avut loc marl mitinguri la care cetatenii an cerut demiterea imediata
a guvernului RAdescu si arestarea celor vinovati de masacrele din 24 februarie.
28 februarie 1945. Lupta maselor populare conduse de P.C.R. impune demisia guvernului
Radescu.
I martie 1945. Mari mitinguri in Bucuresti si In principalele orase din tara. Masele populare
cer cu hotarire formarea unui guvern democratic.
2 martle 1945. Petru Groza primeste sarcina de a forma noul Guvern.
2 martie 1945. Peste 7 000 muncitori de la S.T.B., exprimindu-si vointa de lupta contra
legionarilor, au cerut un guvern F.N.D. Mitinguri asemanatoare au loc in numeroase
intreprinderi din tara.
4 martie 1945. Peste 6 000 muncitori de la Uzinele Comunale Bucuresti in cadrul unui miting
an cerut un guvern F.N.D..
4 martie 1945. Presa a anuntat ca C.G.M. a inaintat Ministerului Economiei Nationale un
memoriu in care se cere mkirea salariilor si inghetarea preturilor.
5 martie 1945. Muncitoril de la Atelierele G.F.R. - Grivita,Malaxa, S.T.B., Lemaltre etc. cetateni
ai Capitate' Intruniti pe stadionul Gluiest', In sable Tomis si Florida, ca si peste 3 000
plugari din jud. Ilfov, Vlasca, Ialomita si Teleorman adunati la sediul Frontului Plugarilor
din Bucuresti, au cerut sA intre In functiune imediat guvernul F.N.D. in frunte cu
P. Groza.
6 martie 1945. Masele populare conduse de Partidul Comunist Romin instaureaza puterea
democrat-popularA. In Capitals are loc manifestatia a 800 000 de oameni al muncii din
Bucuresti si din judetele Ilfov, Prahova, Vlasca, Dimbovita, Teleorman si altele care
impun regelui acceptarea guvernului democratic condus de Petru Groza. Aceasta victorie
hotaratoare In batalia pentru putere a fost smulsa regelui si reactiunil grupate in jurul
sau prinlupta revolutionara condusa de P.C.R. a clasei muncitoare aliata cu masele de
baza ale taranimii,
www.dacoromanica.ro
336 GR. CHIRITA 12
8 mania 1945. Guvernul democratic se adreseaza printr-o scrisoare guvernului sovietic cu ruga-
mintea de a permite instaurarea In nordul Transilvaniei a organelor administrative
ale guvernului roman, obligindu-se sa vegheze la apararea drepturilor nationalitatilor
conlocuitoare si la mentinerea ordinii In spatele frontului.
8 martie 1945. Organizatia de baza P.C.R. de la Ilzinele Comunale Bucuresti a hotadt mobi-
lizarea muncitorilor pentru a lucra fail plata o oil In plus In fiecare zi si pentru Inla-
turarea elementelor fasciste din uzine. Muncitorii au primit aceste hotadri cu entuziasm.
9 martle 1945. Readucerea definitive a nordului Transilvaniei la Rom Inia. Guvernul sovietic Isi
da consimtamIntul la instaurarea organelor administrative romlne In nordul Transilva-
niei, exprimindu-si astfel Increderea In guvernul roman.
11 martie 1945.6 In Bucuresti, Iasi, Sibiu ca si in restul tarii au loc mitinguri In care populatia
itsi exprima Increderea In guvernul democratic si entuziasmul fats de stabilirea adminis-
tratiei guvernului roman In nordul Transilvaniei.
11 martie 1945. Ziarul ScInteia" anunta ca muncitorii de la I.A.R.-Brasov Inlatura elementele
fasciste $i sabotoare din uzina.
11-19 mink 1945. Unitadle Armatei I romInd duc lupte grele pentru lichidarea rezis-
tentelor de la Zvolen (R. CehoslovacA).
11 martie 1945. Ministerul de Interne da o circulard catre autoritatile administrative si poli-

tienesti din nordul Transilvaniei care stabileste normele pentru administrarea provinciei
$i pastrarea ordinii.
12 martie 1945. Proiectul de decret-lege pentru reforma agrara este discutat In Consiliul
de Ministri.
13 martie 1945. Mad manifestatii la Cluj si In alte oraie din Transilvania In cinstea definitivei
readuceri a nordului Ardealului la Romlnia.
13 martie 1945. Au intrat In functiune comitetele cetatenesti pentru paza Capita lei organizate
de P.C.R. In cadrul sindicatelor.
18 martie 1945. C.G.M. a lansat un apel prin care muncitorii erau chemati ca timp de o
saptamlna sa dea zilnic In folosul soldatilor romini de pe front contravaloarea unei
ore de lucru.
18 martie 1945. Din initiativa muncitorilor de la U.C.B. a lnceput o mare actiune de munca
voluntary pentru curatirea strazilor Capita lei.
18 martle 1945. Sub conducerea Partidului Comunist, In Intreaga tarn se formeaza echipe munci-
toresti pentru sprijinirea taranimii muncitoare In campania de InsamIntare (repararea
de unelte etc.). Echipe de muncitori de la Ford Rom Ina si Leonida au lucrat In com,
Bolintinul din Deal, Bildana si Tartasesti la reparatul uneltelor agricole ale taranimii.
20 martle 1945. Trupele romine desfasoara Walla pentru eliberarea oraselor Banska Bistrita
si Kremnita.
www.dacoromanica.ro
22 martie 1945. Legiferarea reformei agrare. Aplicarea reformei agrare a fost infaptuita de
catre masele taranesti insesi (prin comitete de reformA egret%) sub Indrumarea si con-
ducerea P.C.R. Prin infaptuirea reformei agrare a fost lichidata mosierimea ca clasat
Bind expropiate 1 468 000 ha ; au fost Improprietariti 918 913 tArani farA parntnt sau cu
parnInt putin.
25 martie 1915. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist lanseaza un apel prin
care cere tineretului sa depuna toate eforturile pentru sprijinirea guvernulul democratic.
25 martie 1945. in primavara anului 1945 zeci de mu de- muncitori din Intreaga %era au
fost trimiti de Partidul Comunist la sate pentru a sprijini taranimea muncitoare in efec-
tuarea reformei agrare si a muncilor agricole de primavara.
29 martie 1945. Promulgarea decretului-lege pentru curatirea aparatului de stat de elemen-
tele fasciste ; acest decret anuleath decretul-lege din 19 septembrie 1944.
29-30 martie 1945. Conferinta cu prefectii din nordul Moldovel In care se dau indicatil pri:
vind metodele de lucru pentru democratizarea aparatului de stat, marirea produetiei,
pastrarea ordinei etc.
4 aprilie 1945. Ziarul ScInteia" anunta ca din initiative minerilor comunilti s-au format la
Lupeni echipe de soc. 0 astfel de echipa a extras in 8 ore 22,58 tone carbuni, depa-
sind recordul de ptna atunci.
6 aprilie 1945. La Brasov a inceput procesul criminalilor din gArzile I. Maniu".
9 aprilie 1945. Constituirea Uniunil Femeilor Antifasciste din Romtnia care ti -a propus sA
lupte contra fascismului, pentru drepturi egale cu barbatii, ridicarea nivelului politic
ti cultural al femeilor etc.
8 aprilie 1945. A fost dat publicitAtii regulamentul legii pentru infAptuirea reformei agrare
din 22 martie 1945.
11 aprilie 1945. Muncitorii ceferitti din Bucuretti Intruniti In sale Marna" si-au luat anga-
jamentul sa urmeze cu hotarke linia P.C.R. pentru Intarirea F.U.M. $i a F.N.D.
20 aprilie 1915. Un comunicat al Pretedintiei Consiliului de Minittri dli ca exemplu pe tare,
pentru eroism In munca, o brigade de mineri de la mina Lupeni, care In Intrecerea pentru
Intimpinarea zilei de 1 Mai a realizat recordul pe tall In extractia carbunelui.
21 aprilie 1945. Promulgarea decretului-lege pentru urmarirea gi judecarea celor vinovati de
dezastrul tariff $i de crime de razboi acest decret anuleazA decretul-lege din 20 ianuarie
1945.
25 aprilie 1945. Printr-un decret-lege se hotareste integrarea voluntarilor romini din divizia
Tudor Vladimirescu" In cadrul Armatei Romine.
27 aprilie 1945. Sint publicate chemarile Frontului Unic Muncitoresc pentru arbatorirea zilei
de 1 Mai.
30 aprilie 1915. Muncitorii fabricilor textile din Bacau ti -au luat angajamentul sA munceasca
10 12 ore pe zi pentru a contribui astfel la refacerea tariff.
22. c 8215.
www.dacoromanica.ro
338 GR. CHIRITA 14
1 mai 1945. in Intreaga tall au avut loc In cadrul Frontului Unic Muncitoresc uriase demon-
stratil ale oamenilor muncil pentru sArbAtorirea primului 1 Mai liber.
2 mai 1945. Sint promulgate decretele-legi pentru reglementarea salariilor si Infiintarea econo-
matelor, reglementarea regimului preturilor $i circulatiei mArfurilor, si pentru repri-
marea specula ilicite si a sabotajulul economic.
6-12 mai 1945. La Cluj s-a desfAiurat primul congres al Uniunii Populare Maghiare la care
au participat 500 delegati reprezentind 338 000 de membri. Congresul arata ca U.P.M.
este hotArltA sA continue lupta alaturi de guvernul democratic pentru dezvoltarea regi-
mului democratic din Rominia.
8 mai 1945. La Moscova se semneazA un acord comercial intre Uniunea Sovietica si Rominia
prin care Uniunea Sovietica se obligA sA livreze Hominid marl cantitati de materil prime
si produse semlfabrIcate necesare industrlei rominelti. in acelasi timp se semneaza si un
acord de colaborare economics.
9 mai 1945. Ziva victories coalitiei antifasciste In frunte cu Uniunea SovieticA asupra Germaniei
hitleriste. Armata RominA a participat [cu 14 divizil la rAzboiul antihitlerist, Bind a
patra Tara In ceea ce privelte numArul diviziilor care au luat parte la zdrobirea Ger-
maniei hitleriste. In cele 260 de zile de razboi antihitlerist trupele romfne au contri-
buit la eliberarea Ungariei $i Cehoslovaciei, au Inaintat pe o adincime de 1 000 km
(de la Mures pinA In Boemia) eliberind 3 831 de localitAti dintre care 53 de orate si
capturInd 103 214 prizonieri.
14 mai 1945. La Tribunalul Poporului Incepe procesul primului lot de criminali de razboi.
14 mai 1945. Pe stadionul Gluiest] din CapitalA a avut loc o mare adunare a ceferistilor care
au cerut pedeapsa cu moartea pentru criminalii de razboi. Totodata s-au discutat $i pro-
blemele refacerii /Aril ca si unele chestiuni specifice ale muncitorilor ceferisti. Astfel de
mitinguri au mai avut loc In numeroase locuri.
18 mai 1945. Adunarea comitetelor sindicale din intreprinderile Capitalei In numele a 200 000
sindicalisti 5i -a luat angajamentul cA va sustine prin toate puterile aplicarea legilor
economice de la 2 mai, asigurind totodatA guvernul ca vor fi alaturi de el in toate mA-
surile pe care be va lua pentru bunastarea maselor muncitoare.
20 mai 1945. Primul congres A.R.L.U.S. isi manifestA recunostiinta fatA de Uniunea SovieticA
pentru ajutorul pe care 1-a primit Cara noastra.
27-31 mai 1945. Conferinta comisiilor locale sindicale pe Tara, dezbAtind sarcinile sindicatelor
151 is angajamentul de a lupta pentru reconstructia economicA a Tarsi.
5 lunie 1945. Muncitorii de la depoul de locomotive C.F.R.-Arad au predat guvernului douA

locomotive reparate prin munca voluntara. Ei au asigurat guvernul ca pe viitor vor
depune eforturi si mai marl pentru mArirea productiei.
12 lunie 1945. Ratificarea acordului comercial intre Uniunea SovieticA $i Rominia si a acor-
dului de colaborare economicA Intre Uniunea SovieticA si Rominia, ambele semnate
la 8 mai 1945.
www.dacoromanica.ro
45 CRONOLOGIA PRIME! ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 339
13 iunie 1945. Ministerul de Interne publics decizia asupra organizarii 1i functionarii organelor
de control cetatenesc pentru combaterea speculei li a sabotajului economic.
19 iunie 1945. Promulgarea decretului-lege privitor la adaptarea industriei de razboi la pro-

ductia de pace.
20 hullo) 1945. La propunerea Partidului Comunist a avut loc prima consfatuire a comitetelor
de Front Unic Muncitoresc din Intreprinderile Capita lei, care s-au angajat sA lupte pentru
intarirea F.U.M., sprijinirea guvernului, refacerea economics a tarn.
24-27 iunie 1945. S-a desfaurat primul congres In libertate al Frontului Plugarilor, care pe
linia promovata de Partidul Comunist Rom In indica sarcinile ce revin taranimil munci-
toare fn lupta pentru refacerea economiei i intarirea regimului democrat.
22-25 iunie 1915. S-a desfaprat conferinta sindicalA a salariatilor C.F.R.
27 iunie 1945. Se constituie, In Bucurelti, Corpul comitetelor cetatenesti pentru lupta Impo-
triva speculei i sabotajului economic.
30 iunie 1945. La S.T.B. a avut loc o Intrunire de Front Unic Muncitoresc In cadrul careia
muncitoril s-au angajat sa lupte pentru Intarirea F.U.M., marirea [productiei, desfiin-
tarea speculei, pentru ajutorarea taranimii la stringerea recoltei.
1 2 Julie 1945. Conferinta pe tail a Uniunii Patriotilor is hotarki privind : sprijinirea guver-
nului democrat, lupta pentru lichidarea resturilor fasciste, epurarea aparatului dejstat
participarea activet la refacerea i aril, stringerea legaturilor de prietenie cu Uniunea
Sovietica.
13 Julie 1945. Apar In press informatii privind pregatirile Mute de muncitoril; de [la I.A.R.-
Brasov mobilizati de comunilti pentru fabricarea a 5 000 de tractoare.
19 Julie 1945. Ziarul ScInteia" publics planul de muncA al muncitorilor de la Wolff pentru
intImpinarea zilei de 23 August prin realizari In productie.
26 Julie 1945. Presa anuntA ca muncitoril ceferiti din Capitals au marit productia de 300%
i s-au angajat ca In cinstea zilei de 23 August sa depuna eforturi i mai marl pentru
refacerea tailor ferate.
28 Julie 1945. Infiintarea organizatiei Tineretul Progresist din Rominia.
29 Julie 1945. Comitetele cetateneti cu concursul politiei au descoperit la diver1 speculanti
marfuri In valoare de miliarde, pe care le-au vindut consnmatorilor la preturile fixate de
organele economice ale statului.
1 5 august 1945. In Bucurelti are loc primul congres al Apararii Patriotice. Lozinca prin-
cipals lansata de congres a fost Totul pentru lecuirea ranilor razboiului".
6 august 1945. Uniunea Sovietica hotarate restabilirea relatiilor diplomatice cu RomInia.
10 25 august 1945. Au loc primele conferinte ale tuturor organizatiilor regionale ale Parti-
dului Comunist Romin tinute In conditii de libertate.
www.dacoromanica.ro
340 GR. CHIRITA 16
23 August 1945. Masele populare sarbAtoresc aniversarea unui an de la victoria insurectiei

armate prin marl manifestant In sprijinul guvernului democratic.
24 august 1945. La sedinta Consiliului de Ministri, din initiativa Partidului Comunist, guvernul
democratic 1st afirmA hotArtrea de a-si continua activitatea, zdrobind Incercarile cercu-
rilor reactionare externe si interne concentrate In spatele monarhiei de a rasturna
puterea popularA prin Intreruperea raporturilor" Intre rege si guvern.
24 august 1945. Primul ambasador extraordinar si plenipotentiar al Uniunii Sovietice In Romlnia
li -a prezentat scrisorile de acreditare.
29 august 1945. Primul ambasador extraordinar si plenipotentiar al Rom Inlet In Uniunea
SovieticA si-a prezentat scrisorile de acreditare.
1 septembrle 1945. La Bucurelti si In alte orase ale tarii au avut loc mars mitinguri pentru
sarbatorirea unui an de la refacerea unitatii sindicale. La aceasta data Confederatia
Genera la a Mundt cuprindea 1 300 000 membri Incadrati In 16 Uniuni.
1 septembrle 1945. Ziarul ScInteta" anuntA ca muncitorii de la rafinAria Columbia au repus

In functiune, cu dota luni lnainte de termen, instalatia Craking.
4 septembrle 1945. Consiliul Frontului National Democratic lanseaza un apel catre toti ceta-
tenii tarii, chemtndu -i sa sprijine cu hotadre guvernul democrat Ii sA zdrobeascA Incer-
carile reactiunii de a submina puterea popularA.
4 6 septembrle 1945. La Atelierele C.F.R.-Grivita, Lemaltre, S.E.T., S.T.B., U.C.B.
A.P.A.C.A., Mociornita, Tabacaria nationalA s.a. din CapitalA, In orasele Brasov, Con-
stanta, Galati, Craiova, Clmpina etc. au avut be marl Intruniri In cadrul cArora
masele populare, si-au refnnoit angajamentul de a sprijini guvernul In lupta pentru
zdrobirea definitivA a fortelor reactionare.
7 septembrie 1945. Din initiativa Partidului Comunist Rom In s-au Intrunit comitetele de
Front Unic Muncitoresc din Intreprinderile Capita lei care au hotarlt sa IntAreascA
unitatea de actiune a clasei muncitoare si sA sprijine guvernul democratic 1i actiunile lui.
13 septembrle 1945. A fost dat publicitatii comunicatul oficial asupra tratativelor sovieto-
romine de la Moscova dintre 5-13 septembrie 1945. Pentru satisfacerea nevoilor interne
ale tarii noastre guvernul sovietic ne-a acordat un Imprumut In naturS de 150 000 tone
de gnu si 150 000 tone porumb, ne-a restituit material rulant fluvial si de cat ferate,
a acordat diferite alte Inlesniri economice tarn noastre etc.
14 septembrie 1945. S-a Inapoiat in Capita la delegatia guvernamentala care a dus la Moscova
tratative cu guvernul Uniunii Sovietice. Cu aceasta ocazie masele populare din Bucu-
restl, adunate la BAneasa 1i In Piata Natiunii, li -au manifestat entuziasmul fats de
ajutorul sovietic $i fats de activitatea guvernului democrat.
23 septembrle 1945. Ziarul ScInteia" anunta sosirea In tars a primelor esaloane de prizonieri
repatriati din Uniunea SovieticS.
30 septembrle 1945. La Timiloara are loc un mare miting pentru sprijinirea guvernului demo-
cratic la care is cuvintul primul ministru.
www.dacoromanica.ro
17 CRONOLOGIA PRIME/ ErAPE A REVOLUTIEI POPULARE 341
Ineeputul lunil oetombrle 1945. Datorita eforturilor ceferistilor mobilizati de comunisti In pri-
mele vase luni de putere populara In domeniul transporturilor si comunicatiilor s-an
refacut 60% din ramificatii, podete si Hun, 85-90% din liniile triajelor Bucuresti,Ploesti
si Brasov care erau distruse, 70% din telecomunicatii, 45% din gari si localuri In supra-
fall de 240 000 m2.
3 oetombrle 1945. Ziarul Schitela" publics un reportaj despre inaugurarea primului club
muncitoresc din Bucuresti.
16-19 oetombrie 1945. Are loc la Bucuresti Conferinta Nationale a Partidului Comu-
nist Romin. Raportul politic al Comitetului Central a Post expus de tovarasul
Gh. Gheorghiu-Dej. /n centrul preocuparilor Conferintei a stat problema refacerii si
dezvoltarii economies nationale. Conferinta a indicat sarcinile In domeniul reconstructiei
economice, a trasat linia industrializarii tariff. Sarcina principals stability de Conferinta
Nationala In domeniul politic a fost Intarirea si dezvoltarea regimului democrat-popular,
prin Intarirea unitatii clasei muncitoare, a aliantei dintre clasa muncitoare si taranimea
muncitoare, prin mobilizarea si Intarirea fortelor democrate In vederea hi e hiticiril
actinnii de zolare de mase a partidelor burgheze si a Inlaturarii for din arena politica
prin victoria fortelor democratice in batalia electorala. Conferinta Nationala a chemat
clasa muncitoare la lupta pentru fatuirea Partidului Unic Muncitoresc pe baza prin-
cipillor revolutionare.
21-23 oetombrie 1945. S-a tinut la Bucuresti Congresul National al Tineretului Progresist.
1 nolembrle 1945. In cadrul unei marl Intruniri muncitorii de la Atelierele C.F.R.-Grivita s-au
angajat sS lupte cu hotarlre pentru Intarirea Frontului Unic Muncitoresc si Inchegarea
Partidului Unic al clasei muncitoare.
2 nolembrle 1945. La adunarea organizata de sectorul IV Rosu al P.C.R. a luat cuvintul
tovarastil Gh. Gheorghiu-Dej, care, InfatisInd lupta guvernului si a fortelor democrate
impotriva reactiunii, a chemat clasa muncitoare la unirea eforturilor pentru Infaptuirea
Partidului Unic Muncitoresc.
8 noiembrie 1945. Zdrobirea provocarii fasciste organizata de cercurile reactionare rcmlne
concentrate In jurul monarhiei si sprijinite de imperialismul strain. In lupta cu huliganii
fascisti care ataca sediul Confederatiei Generale a Muncii cad eroic opt fii credincios
ai clasei muncitoare.
11 nolembrle 1945. La uzinele Malaxa a avut loc un mare mitt g la care muncitorii, Infierind
actiunea provocatoare fascists de la 8 noiembrie 1945, au cerut arestarea si pedepsirea
senior P.N.T. si P.N.L. sl dizolvarea acestor partide.
12 nolembrie 1945. Peste 750 000 cetateni ai Capitalei participa in manifestatia de dolly
national cu o cazia inmormIntarii celor opt eroi cazuti in timpul provocarii fasciste de la
8 noiembrie 1945. Masele populare cer arestarea si pedepsirea vinovatilor precum si
dizolvarea partidelor lui Maniu si Bratianu, care au inspirat si organizat atacul provo-
cator de la 8 noiembrie.
12 nolembrie 1945. La Cluj, Brasov, Ploesti, Iasi, Oradea, Galati, Bacau, Craiova, Arad, Timi-
soara si in alte erase ale Orli au avut loc marl Intruniri si demonstratii in cadrul carora
masele populare au cerut arestarea organizatorilor ataculul fascist din 8 noiembrie 1945
si dizolvarea P.N.T si P.N.L.
www.dacoromanica.ro
342 GR. CHIRITA 18
13-17 noiembrie 1945. Sedinta Comitetului Executiv Central al Uniunii Populare Maghiare
chiama masele populare ungare s5 intensifice eforturile pentru sprijinirea guvernului
democratic si sa lupte Impotriva uneltirilor Bovine $i reactionare.
24 noiembrie 1945. Consiliul de Ministri autorizeazA Infiintarea pe linga Presedintia Consiliului

de Ministri a Consiliului superior al economiei nationale care trebuie sA studieze si sA
propund guvernului mAsurile pentru coordonarea activitAtii ministerelor cu caracter
economic, social si financiar, pentru aplicarea politicil economice, financiare $i sociale a
guvernului ; presedinte al acestui Consiliu este numit tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej.
24 noiembrie 1945. Se publicA comunicatul Comitetului Central al Frontului Unic Muncitoresc

privind actiunea de lncheiere a contractelor colective de munca pe ramuri de industrie,
care prevdd not mAsuri In favoarea muncitorilor.
30 noiembrie 1945. Consiliul de Ministri aproba Infiintarea, cn sprijinul Academiei Romine,

a Consiliului National de cercetAri stiintifice cu scopul de a pune stiinta In slujba
refacerii si dezvoltaril tariff.
30 deeembrie 1945. In luna decembrie minerii din Valea Jiului au mArit considerabil producti a ;
media zilnicA de carbune extras a crescut In perioada 19-24 noiembrie la 4 835 tone ;
3-8 decembrie la 5 535 tone ; 23-29 decembrie la 6 757 tone.
31 decembrie 1945. Cu ocazia Anului Nou tovarAs'il Gh. Gheorghiu-Dej a tinut un discurs lu
care a Infatisat masurile economico-financiare, sociale si politice pe care le va lua
guvernul In anul 1946. .
1946
5 lanuarle 1946. La Ploesti a avut loc sedinta comitetelor de Front Unic Muncitoresc care
a subliniat necesitatea ca alegerile comitetelor sindicale din Intreprinderi si institutil
SA se desfAsoare sub semnul unitatii de actiune a clasei muncitoare.
8 ianuarle 1946. Are loc sedinta Consiliului de Ministri care hotarAste organizarea alegerilor
parlamentare In eel mai scurt timp posibil.
11-14 lanuarle 1946. Congresul Uniunii Patriotilor hotAraste transformarea acestei organi-
zatii in Partidul National Popular partid al paturilor mijlocii. Programul noului
partid prevedea I lupta pentru eta er WU, sprijinirea regimului democrat, garantarea
drepturilor politice gi individuate, nationalizarea B.N.R. etc.
15 lanuarie 1946. ConsfAtuirea delegatilor comitetelor de Front Unic Muncitoresc din jud.
Bacilli, Roman $i Neamt hotaraste Infiintarea unui comitet F.U.M. pe aceste trei
judete.
.22 ifinuarie 1946. Ziarul Schiteia" aratA ca muncitorii petrolisti au depAsit planul de luau
prevazut la foraj gi extractla titeiului. Astfel, au fost forati 156 376 m fart de 144 000
ctrl fuseserA prevazuti $i au fost extrase 4 636 710 tone Mei feta de 4 100 000 tone
prevazute.
www.dacoromanica.ro
19 CRONOLOOIA PRIMEI ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 343
24 ianuarle 1946. edinta comitetelor de Front Unic Muncitoresc din Arad, la propunerea coma-
n4tilor, hotAraste elaborarea unui program de actiuni pentru comitetele din intreprin-
deri i institutil, lupta pentru intarirea unitatil clasei muncitoare, actiune hotArItA In
contra speculei qi sabotajului.
25-28 ianuarle 1946. Are loc plenara C.C. al P.C.R. care a stabilit linia tactics a partidului
In campania electorala. Plenara a propus ea In alegerile parlamentare fortele demo-
crate componente ale guvernului instaurat la 6 Martie 1945 sA se prezinte pe liste twice.
In acelai timp plenara subliniaza necesitatea elaborArii unei platforme politice pe baza
careia sa se string Intr-un bloc larg toate partidele gi fortele democratice.
3 februarle 1946. Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc decide ca alegerile sindicale
sa se desfAoare pe baza Frontului Unic Muncitoresc.
4 februarie 1946. S-a deschis gcoala de cadre sindicale a C.G.M.

9-10 februarle 1946. Sedinta plenarl a Comitetului Central al P.S.D. hothrkte cu majoritate
de 2/3 din voturi sa recomande congresului P.S.D. participarea Ia alegeri pe liste comune
cu partidele ce alcatuiesc guvernul democrat.
14 februarle 1946. Adunarea comitetelor de Front Unio- Muncitoresc din Capitall stabileqte
sarcinile comitetelor Frontului Unic Muncitoresc din intreprinderi In vederea asigurarii
alegerii candidatilor In organele de conducere sindicall gi a respingeril IncercArilor reac-
tiunii de a strecura agentii ei in conducerea sindicatelor.
16-17 februarle 1946. Frontul Plugarilor adera la propunerea P.C.R. ca fortele democrate
componente ale guvernului instaurat la 6 Martie 1945 sA prezinte liste comune in alegerile
parlamentare.
19 februarie 1946. Sub semnul unitatii de lupta a clasei muncitoare au inceput in Bucureti
alegerile sindicale.
20 februarie 1946. Se anunta in presA constituirea Frontului Democratic Universitar alcStuit
din gruparile studentetr ale partidelor qi organizatiilor care sprijina guvernul demo-
crat.
23 februarle 1946. Se anuntA In mod official ca guvernul sovietic a acordat Romtniel un nou
Imprumut de 20 000 vagoane grin.
26 februarie 1946. Pe stadionul Giuleti din Capitals a avut loc o mare Intrunire a ceferitilor
care i-au manifestat hotArtrea de a lupta pentru victoria unitatii clasei muncitoare in
alegerile sindicale.
8 martie 1946. In Plata Natiunii, la Atelierele C.F.R.-Grivita, Malaxa, S.T.B., U.C.B. etc
din Bucureti ca i in ormele Ploesti, Timioara, Cluj, Galati, Ia0, Brasov, Oradea,
Bacau etc. au Post marl mitinguri In care masele populare, sarbatorind un an de la
instaurarea Ia conducerea grit a guvernului democratic, i-au luat angajamentul sa-1
sprijine in toate actiunile viitoare.
5-7 martie 1946. Primul congres al femeilor din Rominia ; se constituie Federatia DemocratI
a Femeilor din Romtnia care a unit organizatille democratice ale femeilor.
www.dacoromanica.ro
344 GR. CHIRITA 20
10 marile 1946. Congresul extraordinar a P.S.D. Demasclnd planurile traddtoare ale social-
democratilor de dreapta In frunte cu C. Titel-Petrescu care doreau ca P.S.D. a se pre-
zinte in alegeri pe liste separate, congresul hotarAste cu o majoritate zdrobitoare de
voturi sA participe la alegerile parlamentare In bloc cu partidele si organizatiile care
au constituit la 6 Martie 1945 guvernul democratic.
13 martle 1946. Consiliul Frontului National Democratic a hotarlt formarea unei comisii elec-
torale comune a partidelor care fac parte din F.N.D.
14 martie 1946. Guvernul sovietic a hotArit sit puns la dispozitia guvernului romin toate
mijloacele mecanice si trupa din Armata Sovietica aflata in RomInia pentru a ajuta
la campania de insAmintari de primavarA.
26 martle 1946. Comitetele de Front Unic Muncitoresc din Intreprinderile i institutiile Capi-
talei, la propunerea comunistilor, fsi reafirmA hotarlrea de a lupta pentru consolidarea
unitatii clasei muncitoare ; ele incredinteaza C.C. al F.U.M. cA impreunA cu fortele
democrate vor desfasura bAtalia pentru victoria F.N.D. In alegeri.
28 martie 1946. Peste 60 000 tineri au manifestat In Bucuresti cu ocazia Inchiderii s aptamlni
tineretului mondial pentru Intarirea unitatii clasei muncitoare si a regimului democrat-
popular, pentru pace etc.
30 martie 1946. 0 delegatie a muncitorilor de la S.T.B. s-au prezentat primului ministt
P. Groza el tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej infAtisIndu-le sabotajul Consiliului de admi-
nistratie gi rugtndu -i sA is masurile corespunzatoare.
4 aprilie 1946. La uzinele Malaxa a avut loc o adunare generall de Front Unic Muncitoresc
care a afirmat hotilrirea muncitorilor de a lupta pentru IntArirea F.U.M. gi victoria
in alegeri a fortelor democrate.
15 aprilie 1946. Ziarul ScInteia" anunta CA Comisia locals a sindicatelor din Bucuresti a
lntocmit un proiect de plan de munca pe perioada 15 martie 1 Mai 1946 care a lost.
Insusit de toate sindicatele din Capitals. Planul prevede organizarea de intreceri patrie-
tice In productie.
16 aprilie 1946. Comitetele de Front Unic Muncitoresc din Intreprinderile ci institutiile Capi-
tale! s-au intrunit pentru a lua hotariri In vederea pregatirii sarbAtoririi zilei de 1 Mai
$i a organizarii Intrecerilor patriotice.
17 aprilie 1946. Se publics stirea cA guvernul sovietic a satisfAcut cererea guvernului romin
cu privire la prelungirea cu doi ani a plAtii reparatiunilor prevazute In ConVentia de
armistitiu.
26 -27 aprilie 1946. S-a desfAsurat conferinta Comitetelor Centrale ale Uniunilor sindicatelor
unite care a discutat problemele IntAririi Frontului Unic Muncitoresc, a alegerilor sin-
dicale, a luptei pentru refacerea Orli, contra speculei ci sabotajului economic.
28 aprilie 1946. An lost premiate Intreprinderile gf sindicatele care au iesit invingAtoare in
Intrecerea patriotica organizatA In cinstea zilei de 1 Mai. Intrecerea a Post cIstigata de
muncitorii de la Atelierele C.F.R.-Grivita care in luna aprilie an reparat peste planul
prevAzut pentru Intrecere 2 locomotive si 74 vagoane.
www.dacoromanica.ro
21 CRONOLOGIA PRIMEI TAPE A REVOLUTIEI POPULARE 345
2 mai 1946. Consiliul de ministri hotaraste trimiterea in judecata Tribunalului Poporului a

unui grup de criminali de razboi in frunte cu Ion Antonescu.
2 mpi 1946. Ceferistii de la Atelierele C.F.R.-Grivita au daruit guvernului un tren cu

10 vagoane reparate prin munca voluntara. Alte daruri a primit guvernul $i de la minerii
din Valea Jiului pi Comanesti.
5 mai 1946. La Zalau s-au 1ml:oar-tit pentru prima data pe tara titluri de proprietate taranilor
Improprietariti prin reforma agrara din 1945.
7 mai 1946. Incepe, la Bucuresti, procesul grupului de criminali de razboi in frunte cu

I. Antonescu.
12 mai 1946. La Bucuresti, Ploesti si In alte orase ale tarn au loc numeroase mitinguri la care
masele populare cer pedeapsa cu moartea pentru grupul de criminali de razboi In frunte
cu Ion Antonescu.
14 mai 1946. A avut loc un mare miting In plata Universitatii din Bucuresti la care cetatenii
au cerut condamnarea la moarte a Antonestilor pi grupului for de criminali de razboi.
15 mai 1946. Cu ocazia aniversarii a 98 de ani de la revolutia din 1848, pe Cimpia Libertatii
de la Blaj peste 40 000 tarani au declarat ca vor sprijini pins la capat lupta guver-
nului $i a fortelor democrate.
17 mai 1946. Partidele pi organizatiile democratice reprezentate In guvernul instaurat Ia

6 Martie 1945 adera la platforma-program elaboratkde P.C.R., constituindu-se In Blocul
Partidelor Democrate. Pentru realizarea conducerii unite a campaniei electorale s-a
format din reprezentantii partidelor $i organizatiilor care an aderat Ia B.P.D. o comisie
centrals electorala.
17 mai 1946. Ziarul ScInteia" arata ca muncitorii de la fabrica Letea an cerut guvernului
sa treats /ntreprinderea sub controlul statului, pentru a pune astfel capat sabotajului
organizat de bratienisti.
18 mai 1946. Tribunalul Poporului pronunta sentinta de condamnare la moarte a principa-

lilor criminali de razboi vinovati de dezastrul tarn In frunte cu I. Antonescu ; ei au
fost executati la 1 iunie 1946.
19 mai 1946. A fost data publicitatii platformr4rogram a Blocului Partidelor Democrate.

Ea prevedea masuri pentru redresarea economics a taro, dezvoltarea economiei prin
folosirea bogatiilor naturale, marirea productiei, stabilizarea monetary, ridicarea nive-
lului de tral al oamenilor muncii, asigurarea drepturilor pi libertatilor cetatenesti, a
egalitatii In drepturi a nationalitatilor conlocuitoare, desAvIrsirea Intr-un spirit democratic
a Intregii legislatii muncitoresti. Yn privinta politicii externe platforma-program pre-
vedea continuarea politicii de prietenie cu Uniunea SovieticS ps celelalte tari democratice.
www.dacoromanica.ro
346 GR. CHIRITA 22
26 mai 1946. Ziarul Scinteia" anunta ca, datorita eforturilor deosebite ale muncitorilor
ceferisti, intregul traseu feroviar din Moldova a Post refacut.
1 lunle 1946. Incepe intrecerea patriotica pentru marirea productiei dintre muncitorii de la
Ma laxa si Vulcan ; ea se lncheie la 1 septembrie.
2 lunle 1946. Deschiderea oficiala a campaniei electorate printr-un mare fluting al B.P.D.
la Iasi.
2 Junta 1946. S-a incheiat campania de Insamtntari de primavara. Au Post InsamIntate

6 308 018 ha rata de 6 029 000 ha cite fusesera prevazute in plan.
2 lunie 1946. Din initiativa P.C.R. s-a tinut o sedinta a comitetelor sindicale din marile
intreprinderi ale Capitalei care a stabilit linia de lupta a membrilor de sindicat pentru
imbunatatirea situatiei for economice.
Junta 1946. Comitetul Executiv al C. G.M. hotaraste sa sprijine cu toate fortele sale B.P.D.,
prin mobilizarea intregil muncitorimi la lupta pentru victoria In alegeri a fortelor
democrate.
9 Junta 1946. Intr-o mare adunare sindicala tinuta la Petrosani, minerii din Valea Jiului
In frunte cu comuniltii, reinnoindu-$i angajamentul de a sprijini guvernul, i-au cerut
inlaturarea din serviciile tntreprinderilor miniere a agentilor manisti care saboteaza
productia.
9-11 lunle 1946. Are loc la Bucuresti congresul national al studentilor democrati. Yn rezolutia
votata de congres s-a cerut orientarea studillor care necesitatile nationale, Intarirea lega-
turilor studentilor cu masele populare, masuri hotarite pentru accelerarea operei de epu-
rare a Universitatilor etc.
12 lunle 1946. Comitetul central electoral al B.P.D. a hotarit infiintarea comitetelor elec-
torate judetene ale B.P.D.
19 Junto 1946. S-a constituit Uniunea sindicatelor de profesori secundari i universitari.
23 Janie 1946. A luat fiintA asociatia Prietenii Scinteii".

27 iunie 1946. Ziarul Scinteia" anunta ca din octombrie 1945 si pint la inceputul lunii mai
1946 au Invatat sa scrie si sa citeasca 500 000 de analfabeti.
30 iunle 2 Julie 1946. A avut be a doua conferinta pe tart n Uniunii sindicale C.P.A.
5-6 Julie 1946. Organizatia Apararea Patriotica a aderat la platforma-program a B.P.D.
6-8 Julie 1946. $edinta plenara a Comitetului Central al Partidului Comunist Romtn. Tova-
rasul Gh. Gheorghiu-Dej prezinta expunerea privind Pozitia Partidului Comunist Romin
fata de curentele Bovine si revizioniste".
9 Julie 1946. Adunarea comitetelor sindicale din Bucuresti hotaraste sa lupte pentru ca prin
victoria fortelor democratice In batalia alegerllor, partidele reactionare sa fie tnlaturate
din arena politica.
www.dacoromanica.ro
23 CRONOLOQIA PRIME! ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 347
11 iulie 1916. Consiliul de Ministri da forma definitive proiectelor de lege electorale si de

organizare a Reprezentantei Nationale.
11 Julie 1946. Se publics apelul Comitetului Executiv al Uniunii sindicale din industriile meta-
lurgice si chimice care clean:a muncitorii metalurgisti sa dea taranilor eft mai multe
unelte agricole.
12 Julie 1946. La Paris is sfIrsit sesiunea Consiliului ministrilor de externe care a aprobat
forma definitive a prolectulul de tratat de pace dintre Natiunile Unite si Rominia.
13 Julie 1946. Promulgarea legii electorale. Pentru prima data In Cara noastra se garanteaza
exercitarea votului universal, egal, direct si secret tuturor cetatenilor, inclusiv femeilor,
tinerilor, militarilor si functionarilor publici.
17 Julie 1946. Mare manifestatie populara la Arenele Romane din Bucuresti, organizata de
P.C.R. in cadrul campaniei electorale.
17 lulie 1946. Raspunzind apelului Uniunii Metalo-Chimice uzinele Malaxa si S.E.T. din
Capita la s-au angajat sa fabrice en mai multe unelte agricole pentru taranimea munci-
toare.
19 Julie 1946. incep lucrarile la cartierul de locuinte din FerentariBucuresti.
21 Julie 1946. Ziarul Scintela" anunta ca din initiativa organizatiei locale a Partidului Comu-
nist, Warta din com. Bechet-Dolj, ajutati de muncitoril din Craiova, au construit un
dig, datorita caruia au lost redate agriculturii 1 000 ha.
29 Julie 1946. Deschiderea Conferintei de pace la Paris.
30-31 lulie 1946. Conferinta pe tail a Uniunii sindicatelor metalo-chimice hotaraste mobili--
zarea tuturor metalurgistilor pentru marirea productiei de unelte agricole prin introdu-
cerea munch in acord, organizarea de Intreceri patriotice etc.
10-13 august 1946. La Brasov are loc congresul national al tineretului democrat din RomInia
care hotaraste constituirea Federatiei Nationale a Tineretului Democrat, cuprinzind
organizatiile de tineret care sprijina guvernul democratic.
11 august 1946. La invitatia Conferintei de pace o delegatie guvernamentala pleaca la Paris

pentru a expune punctul de vedere al Romtniel In problema proiectului de tratat
de pace.
11 august 1946. La Flunedoara a Post reparat si a intrat In functiune furnalul inalt
Gh. Gheorghiu-Dej".
13 august 1946. Delegatia guvernamentala a tarii noastre expune punctul de vedere al Romt-
niei privind proiectul de tratat de pace. Delegatia cere recunoasterea calitatii de cobeli-
geranta tarii noastre, recunoasterea dreptului RomIniei de a primi despagubiri de la Ger-
mania si Ungaria, modificarea unor clauze economice impuse de guvernele Statelor
Unite, Angliei si Frantei si care erau indreptate Impotriva reconstructiei si independentei
economice a tarii etc. Delegatia aduce in acelasi tamp adeziunea Rominiei la principiile
Cartei O.N.U.
www.dacoromanica.ro
348 GR. CHIRITA 24
13 august 1946. In Bucureiti are loc o mare Intrunire organizatd de P.C.R. -la care masele
populare hotarase sA lupte pentru IntArirea colaborArii partidelor democrate $i pentku
victoria in alegeri a B.P.D.
15 august 1946. Peste 40 000 cetateni din oraiul Iasi si din localitAtile apropiate iau parte
la mitingul convocat de judeteana P.C.R. angajindu-se sA lupte pentru refacerea Moldo-
vei si victoria In alegeri a B.P.D.
16 august 1946. Comitetul Executiv al Uniunii sindicatelor textile-ImbracAminte a adresat
filaturilor din tarA a chemare la intrecerea patrioticA In munca sub lozinca : Print
marirea productiei la victoria B.P.D. In alegeri".
18 august 1946. A Inceput o vastA actiune de sprijinire a regiunilor lovite de secetA. In scopul
aprovizionAril for guvernul a alocat credite in valoare de 398 millarde lei.
18 august 1946. La apelul din 16 august 1946 a Uniunil sindicatelor textile-imbrAcAminte au
raspuns I.T.A.-Arad, Filatura RomtneascA de Bumbac etc.
1 septembrle 1946. Cu ocazia aniversAril a doi ani de la refacerea unitatii sindicale, Con-
federatia Generala a Muncii a lansat un manifest prin care cere muncitorilor sA -ii strInga
rindurile In lupta Impotriva reactiunii, pentru victoria In alegeri a B.P.D.
5 septembrle 1946. Sint date publicitAtii observatiile pe articole ale delegatiei guvernamentale
ale Romlniei privind proiectul de tratat de pace.
8 septembrle 1946. Presa publicA planul Intocmit de Comisia locala sindicala din Bucureiti
pentru ajutorarea regiunilor lovite de seceta.
11 septembrle 1946. A inceput conferinta pe tarA a sindicatelor miniere.
23-25 septembrle 1946. A avut be conferinta presedintilor si secretarilor comitetelor elec-
torate judetene ale B.P.D., care a stabilit planul de activitate al comitetelor judetene
B.P.D. pinA la alegeri.
10 oetombrle 1946. Delegatia Uniunii Sovietice la Conferinta de pace 11i expune pozitia fatA
de proiectul de tratat de pace cu Romtnia, apArind independenta si suveranitatea tarn
noastre.
12 oetombrle 1946. Ziarul Scinteia" anuntA cA la Anina o echipA de ioc a ridicat productia
de cArbune pe tuna septembrie 1946 de in 418 vagonete la 854 vagonete.
13 oetombrle 1946. La orele 1,50 plenara Conferintei de pace de la Paris voteazA tratatul
de pace cu Romtnia.
15 oetombrle 1946. Printr-un decret-lege alegerile parlamentare sint fixate pentru 19 noiembrle
1946, iar Adunarea Deputatilor este convocatA la Bucureiti pentru 1 decembrie 1946.
15 oetombrle 1946. In Intreaga Ora shit afibate listele de candidati ai B.P.D.
16 oetombrle 1946. S-a tinut adunarea comitetelor sindicale din Bucureiti la care conducatori
al C.G.M. au anuntat cA se vor Infiinta echipe speciale de muncitori pentru descope-
rirea speculantilor.
www.dacoromanica.ro
25 CRONOLOGIA PRIMEI ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE S49
17 oetombrie 1946. A fost dat publicitatii si supus discutiei publice ante-proiectul de decret-
lege pentru pedepsirea speculantilor.
18 oetombrie 1946. Sindicatele din Bucuresti au inceput sa organizeze echipe de muncitori

pentru urmarirea speculantilor.
19 oetombrie 1946. Uniunea Sovietica, tinind seama de greutatile prin care trece tara noastra
In urma a doi ani de seceta, renuntA la cantitatile de cereale ce i se cuveneau In anul
1946 conform Conventiei de armistitiu.
20 oetombrie 1946. La Tg. Mures, Br Alla, Vaslui, Roman si In alte orase ale tarn an fost
organizate de Partidul Comunist In cadrul B.P.D. marl mitinguri, la care masele populare
s-au angajat sa lupte pentru victoria in alegeri a fortelor democrate.
21 oetombrie 1946. Comitetul pentru ajutorarea regiunilor lovite de seceta a strins ptna la
aceasta data, alimente si bani In valoare de 4 500 000 000 lei.
23 oetombrie 1946. A avut loc sedinta comuna a Comitetelor Centrale ale P.C.R. si P.S.D. in
care se stabileste un plan amanunjit de colaborare In guvern, parlament si sindicate,
precum si organizarea propagandei In faza finals a campaniei electorale.
25 oetombrie 1946. In sala Dalles din Bucuresti are loc conferinta pe tail a candidat.ilor
B.P.D.
27 oetombrie 1946. La Cluj, Galati, Sighisoara, CalArasi an fost marl mitinguri organizate de
B.P.D. In cadrul campaniei electorale.
3 noiembrie 1946. Din inijiativa Partidului Comunist au loc marl Intruniri electorale la Bucu-
resti, Cluj, Arad, Hunedoara, Turda etc. la care cetatenii au manifestat pentru candi-
datii B.P.D.
10 noiembrie 1916. Inaugurarea viaductului de la Cracau.
11 noiembrie 1946. C.G.M. a lansat un apel prin care chiama intreaga muncitorime a voteze
candidatii B.P.D.
18 noiembrie 1946. A fost puss In functiune conducta de gaz metan care leaga Ardealul de
Bucuresti.
19 nolembrie 1946. Primele alegeri generale libere. Blocul Partidelor Democrate In frunte cu
Partidul Comunist Romin objine o victorie hotaritoare asupra fort.elor reactionare. For -
jele democratice au objinut 79,86% din voturi (B.P.D. 71,80%, siU.P.M. 8,06%) in timp
ce partidele istorice" ale reactiunii burghezo-mosieresti objin numai 7,94% din voturi.
Alegerile marcheaza izolarea de mase a partidelor istorice", zdrobirea for politica,
inlaturarea for de pe arena viejii politice rominesti ; poporul romin a confirmat si pe
aceasta tale atasamentul sau fats de regimul de democratie populara.
22 noiembrie 1946. Peste 500 000 cetateni ai Capitalei in cadrul unui miting au sarbatorit
victoria in alegeri a B.P.D. Ia cuvintul tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, si altl condu-
catori, care an subliniat ca guvernul, ajutat de Parlament, va trece la infaptuirea lute-
grata a prevederilor platformei-program a B.P.D.
www.dacoromanica.ro
350 GR. CHIRITA 26
29 nolembrle 1946. Se intrunesc reprezentantii partidelor 1 organizatiilor politice din B.P.D.

care, lulnd In discutie situalia creatd dupd victoria in alegeri a B.P.D., hotardsc In
unanimitate remanierea guvernului. Proedinte al Consiliului de Minitri este numit
Petru Groza. Pe IMO departamentele detinute de mai Inainte, Partidul Comunist Romin
primete Ministerul Industriei i Comertului ; conducator al acestui Minister este numit
tovardul Gh. Gheorghiu-Dej.
30 noiembrle 1946. Prin mitinguri muncitorii de la uzinele Malaxa, Lemaitre, Filatura Romt-
neascd, Standard Telefoane, i alte Intreprinderi din Bucuresti au salutat cu Insufletire
deschiderea pe data de 1 decembrie a Adundrii Deputatilor.
1 deeembrle 1946. Deschiderea primei sesiuni a celui dint!! Parlament democratic.
21 deeembrle 1946. La propunerea P.C.R. parlamentul voteazd etatizarea BAnco Nationale.
a Romlniei, aflatd pind atunci In mlinile marelui capital. Prin acest act cu caracter anti-
capitalist se asigura controlul de stat asupra capitalului bancar i a creditelor.
31 deeembrle 1946. Primele tractoare romineti. La Brasov, In cadrul unei solemnitati deose-
bite, sint predate statului de cltre uzinele I.A.R. primele tractoare fabricate In Intre-
gime In Cara noastrA.
1947
4 lanuarle 1947. Pe linia promovatA de Partidul Comunist Romin sindicatele din Bucuresti
In scopul mAririi productiei au hotArit : extinderea muncii voluntare, Intarirea colabordril
Intre muncitori i tehnicieni 5i a disciplinei In muncA.
9 lanuarle 1947. A fost instalat noul consiliu de administratie al BAncii Nationale, format din
reprezentanti ai B.P.D.
10 lanuarie 1947. Muncitoril din CapitalA au dat pentru regiunile lovite de secetA 1,5 miliarde lei.
11 lanuarle 1947. La Ministerul de Interne a avut loc conferinta prefectilor 1-a care s-a discu-
tat mAsurile necesare pentru ajutorarea Jegiunilor lovite de secetA.
16 lanuarie 1947. In cadrul unei marl manifestatii au fost premiati muncitorii i tehnicienii
de la I.A.R. - Brasov care au construit primal tip de tractor romlnesc.
17 lanuarle 1947. Ziarul ScInteia" anuntA a la propunerea minerilor comuniti, in Valea
Jiului s-au format comisii de specialiti care sA studieze pe teren mersul productiei si
sA is mAsurile corespunzAtoare.
20 lanuarie 1947. In numele Statelor Unite ale AmeHcii, secretarul departamentului de stat a
semnat tratatul de pace cu Rominia.
24 lanuarle 1947. Guvernul roman a fost invitat sA trimitA la 10 februarie 1947 o delegatie la
Paris pentru semnarea tratatului de pace.
25 lanuarle 1947. A avut loc deschiderea festivA a cursurilor Politehnicli Muncitoreiti din
Bucureti.
28 lanuarle 1947. edinta Consiliului politic al B.P.D. hotardte constituirea Comitetulul
Executiv al B.P.D. care sA pregAteascA munca de coordonare a activitAtii partidelor
din B.P.D. gi reorganizarea comitetelor judetene, de plasd sl comunale.
www.dacoromanica.ro
27 CRON0LOGIA PRIMEI ETAPE A REVOLUTIEI POPULARE 351
29 ianuarie 1947. Ministrul afacerilor strAine a semnat din partea Uniunli Sovietice tratatul
de pace cu Rominia.
29 ianuarie 1947. A avut loc sedinta plenari a Comitetelor Executive ale Uniunilor Sindicale
care discutA masurile ce trebuie luate pentru ImbunAtatirea situatiei materiale a sala-
riatilor.
2 februarie 1947. S-a dat publicitatii textul oficial al tratatului de pace dintre Natiunile Unite
si Rominia.
3 februarle 1947. S-a constituit Comitetul Executiv al B.P.D.

4 februarie 1947. In numele guvernului Marii Britanii ministrul de externe a semnat tratatul
de pace cu Rominia.
6 februarle 1947. A avut loc ledinta Comitetului Central al Frontului Unic Muncitoresc care
a dezbAtut o serie de probleme politice si economice.
8 februarle 1947. Delegatia guvernului roman pentru semnarea tratatului de pace a remis o
nota Natiunilor Unite In care se arata a tam noastra va semna si va respecta tratatul,
dar ea continuA at se cons:dere nedreptatitA de unele clauze impuse tratatului de dele-
gatiile marilor puteri occidentale.
10 februarie 1947. Delegatia guvernului roman a semnat tratatul de pace.
10 februarle 1947. Comitetele de Front Unic Muncitoresc din Valea Jiului, In cadrul unei sedinte
plenare, s-au angajat sA intareasca disciplina In munca in scopul maririi productiei si
sA lupte pentru aplicarea platformei-program a B.P.D.
14 februarie 1947. Comisia locala a sindicatelor din Valea Jiului a initiat o Intrecere patrioticA
Intre muncitorli mineri sub lozinca : Inainte spre 7 000 tone cArbuni pe zi". AceastA
Intrecere a Post primitA cu entuziasm de cAtre mineri.
17 februarie 1947. Ziarul Scinteia" anunta cA din initiativa comunistilor cei 4 000 munci-
tori si tehnicieni de la Dermata-Cluj s-au angajat sA producA 3 000 perechi de !neat-
tAminte pe zi, fatA de cele 2 500 produse In luna ianuarie (Inainte de rAzboi productia
fabricii era de numai 1 800 perechi pe zi).
20 februarie 1947. S-au semnat la Moscova un tratat de comert si navigatie $i un acord privi-
tor la schimbul de mArfuri pe anul 1947, potrivit cArora Uniunea SovieticA a livrat
tArii noastre materii prime si semifabricate absolut indispensabile pentru redresarea
industriei metalurgice si extractive.
23 februarle 1947. Ziarul Scinteia" publicA apelul tinerilor muncitori de la Atelierele C.F.R.-
Grivita pentru unirea In cadrul unei singure organizatii a Intregului tineret muncito-
resc din Rominia.
27 februarle 1947. Ziarul ScInteia" anuntA cA tinerii de la Malaxa, Vulcan, Fichet, I.C.A.R.,
Wolff, Lemaltre si din multe alte Intreprinderi si-au dat adeziunea la fAurirea orga-
nizatiei unice a tineretului muncitoresc.
www.dacoromanica.ro
352 GR. CHIRITA 28
5 martie 1947. Ziarul Sclnteia" anunta cA muncitori de la diferite fabrici din Bucureti,
Galati, Media i din alte orae ale tariff au plecat la sate pentru a repara uneltele Ora-
nilor muncitori.
7 martle 1947. Ziarul Sclnteia" publics apelul C.G.M. adresat Comisiilor locale i sindica-
telor din Intreaga tall prix care muncitorli stilt chemati sA contribuie la campania Insa-
mIntarilor de primavara.
15-16 martle 1947. Are loc Conferinta nationalA pentru formarea Uniunii Tineretului Mun-
citoresc.
16 martle 1947. Ziarul Sclnteia" publics chemarea la lntrecere patriotica pentru Indeplini-
rea sarcinilor din campania de InsAmIntari a muncitorilor de la ferma de stat PopAuti-
Botoani, catre toate celelalte ferme de stat din nordul Moldovei.
18 martle 1947. Muncitorii antierului S.R.T. din Galati lanseazA tancul petrolifer S.R.T.-128"
construct In intregime de ei.
18 20 martle 1947. Se tine congresul salariatilor agricoli care hotarate Infiintarea Uniunii
Sindicatelor de salariati agricoli i afilierea ei la C.G.M.
21 martle 1947. Ziarul Sclnteia" anunta cl din initiativa judetenei Partidului Comunist,
muncitorii de la Uzinele de Fier din Hunedoara au dat taranilor lapte vagoane de unelte
agricole.
23 martle 1947. Muncitorii de la Turda, In frunte cu comunitii, au reulit sA repuna In func-

tiune fabrica de ciment care acoperea 40 % din necesitatile de atunci ale tarn.
27 martle 1947. S-a deschis muzeul romino -rus din Bucureti.
3 aprille 1947. Parlamentul a ratificat tratatul de comert i navigatie i acordul privitor la

schimbul de marfuri pe anul 1947 Intre U.R.S.S. i Rominia, ambele semnate la 20 fe-
bruarie 1947.
5 aprille 1947. Adunarea deputatilor voteaza legea pentru reorganizarea Ministerului Indus-
triei i Comertului.
18 aprille 1947. Ziarul Sclnteia" anunta ca In intimpinarea zilei de 1 Mai muncitorii din
Intreaga Ora au organizat Intreceri patriotice pentru sporirea productiei.
26 aprille 1947. A Post dat publicitatli comunicatul edintei extraordinare a Comitetului

Executiv al Frontului Plugarilor care a hotArlt verificarea i regruparea cadrelor sale,
astfel 'nett In toate posturile de conducere sA precumpAneasca elementele muncitoare,
cinstite i devotate cauzei tArAnimii muncitoare i sA fie InlAturate elementele chiaburelti.
26 aprille 1947. S-a deschis sesiunea extraordinary a AdunArii Deputatilor pentru a examina
importante leg economice.
26 aprilie 1947. In cinstea zilei de 1 Mai ceferitii de la Nicolina-Iai au (Limit guvernului
un tren reparat In orele for libere.
www.dacoromanica.ro
29 aprilie 1947. Mama Britanie a ratificat tratatul de pace cu Romtnia.

30 aprilie 1947. A fost depus pe biroul Adunarii Deputatilor proiectul de lege pentru ratifi-
carea tratatului de pace.
1 mai 1947. Adunarea deputatilor a votat bugetul pe exercitiul 1947/1948.
6 mal 1947. Comitetul Executiv al P.S.D. examintnd situatia politica si economic a tariff
hotardste Intarirea unitAtii de actiune a clasei muncitoare si a colabordril cu B.P.D.
in lupta Impotriva fortelor reactionare si a social-democratilor de dreapta.
7 mai 1947. TurnAtoria de la Galan a fost repusd in functiune datorita cocsului venit din
Uniunea SovieticA.
7-8 mai 1947. A avut loc sedinta plenara a C.C. al U.T.M. care a stabilit sarcinile viitoare
ale U.T.M.
15 mat 1947. Ministerul Industriei $i Comertului dA publicitatii forma definitive a antepro-

iectului de lege pentru Infiintarea gi functionarea oficiilor industriale.
15 mal 1947. Ziarul Scinteia" public un articol despre numeroasele inovatii In muncd fAcute
de muncitori, prin care s-a micsorat durata procesului de productie i s-au economisit
multe materiale.
15 mai 1947. A avut loc sedinta Comitetului de directie a Comitetului de ajutorare a regiu-
unilor lovite de secetA (C.A.R.S.) infiintat IncA de la sfirsitul anului 1946, la care s-a
arAtat ca s-au Infiintat 1 756 cantine ce distribuie 184 888 ratii zilnice si au fost evacuati
din regiunile lovite de seceta In cele excedentare 51 313 copii.
21 mal 1947. Ziarul Scinteia" anunta ca planul campaniei de insAmintari de primAvara la

porumb i floarea-soarelui a fost depOsit.
25 mai 1947. Adunarea Deputatilor voteazA legea oficiilor industriale.
25 mai 1947. Organizatla jud. Prahova a Frontului Plugarilor trece, conform hotdririi Comite-
tului Executiv Central din 23 aprilie 1947, la inlaturarea elementelor chiaburesti din
organizatie Si alegerea reprezentantilor tArAnimii muncitoare In posturile de conducere.
AceastA actiune de reorganizare pe linia promovata de partid se desfasoarA In in-
treaga Ora.
25-27 mal 1947. La Cluj are loc congresul national al Frontului Democratic Universitar care
hotAraste Infiintarea Uniunii Nationale a Studentilor din Rominia.
30 mal 2 lunle 1947. Are loc sedinta Comitetului Executiv Central al Uniunii Populare Maghiare
care hotAriiste cu U.P.M. sA is parte active la reconstructia gl democratizarea tarn.
TotodatA, s-a stabilit ca conducerea organizatiilor U.P.M. sA fie incredintata munci-
torilor, pranilor muncitori l intelectualilor legati de popor.
31 mat 1947. S-au Intrunit Birourile Politice ale P.C.R. I P.S.D. care au examinat situatia
politica interne ti externA. Dezbaterile au decurs In spiritul unitAtli de actiune.
23. c. 8215.
www.dacoromanica.ro
354 GR. CHIRITA 30
1 lunle 1947. Sub loziuca Mai mull fier InsemneazA mai multa piffle" a Inceput In Intreaga
tars campania de stringere a fierului vechi, initiata de Uniunea sindicalA metalo-chimicA.
In citeva zile s-au strins zeci de vagoane de fier vechi.
6 lunle 1947. Senatul Statelor Unite a ratiticat tratatul de pace cu Rominia.
7 iunie 1947. Adunarea Deputatilor voteaza legea prin care se anuleazA toate vInzArile de
pAmInt fAcute de taranimea muncitoare sub imperiul foametei si a secetei.
8 lunie 1947. S-a Incheiat campania de InsamintAri de primavarA, planul initial stabilit film!
lndeplinit cu 111 %.
10 lunie 1947. Adunarea Deputatilor voteazA proiectul de lege pentru reorganizarea Minis-
i terului ApArArii Nationale.
13 lunie 1947. Ziarul ScInteia" anuntA a 35 muncitori si tehnicieni de la uzinele

Astra-Brasov au fast decorati cu Meritul Muncii" pentru realizAri deosebite In
munca.
14 lunle 1947. Consiliul de Ministri a aprobat In unanimitate : Propunerile Partidului Comunist

Rom In In vederea IrnbunatAtirii situatiei economice si financiare a Orli" prezentate
de tovarAlul Gh. Gheorghiu-Dej.
15 funk 1947. In comuna FAlciu (jud. RAdauti) a fost construitA de cAtre societatea Sovrom-
lemn" o mare fabrica de cherestea.
16 lunie 1917. Au fost date publicitAtii propunerile P.C.R. In vederea ImbunatAtirii situatiei
economice si financiare a Orli, care constituie o continuare consecventA a programului
I de refacere a economies nationale elaborat de Conferinta P.C.R. din octom-
brie 1945.
21 lunie 1947. S-a instituit comisia interministerialA pentru realizarea programului de redresare
economicA si stabilizare monetarA pe baza propunerilor P.C.R. din 14 iunie 1947.
22 iunie 1947. Pe baza propunerilor P.C.R. din 14 iunie 1947, Ministerul Industriei si Corner-
tului a dat publicitatii programul de productie al industriei metalurgice pita la sfIrsitul
anului.
26-27 lunie 1947. Confederatia GeneralA a Mundt, In cadrul unei sedinte plenare, si-a Insusit
propuncrile P.C.R. din 14 iunie 1947, hotarInd sA desfAsoare o intensa activitate pentru
mobilizarea muncitorilor la realizarea lor. TotodatA s-a stabilit efectuarea alegerilor sindi-
cale pe baza autonomies sindicale si a democratic! muncitoresti.
27 lunle 1947. S-a Inapoiat In CapitalA delegatia guvernamentald a Rominiei condusa de tova-
rasul Gh. Gheorghiu-Dej care, duclnd tratative la Moscova cu guvernul sovietic, a
obtinut 8 000 vagoane de cereale necesare aprovizionarii populatiei la un pret inferior
celui de pe plata statelor capitaliste.
27 lunie 1917. Ziarul ScInteia" anuntd ca In lunile aprilie-mai muncitorli de la fabrica de
ciment din Turda au atins si depasit productia din anul 1939.
www.dacoromanica.ro
28 lunie 1947. Muncitorii de la Uzinele de her din Hunedoara, Titan-Nadrag-Calan 0 Roita

au organizat In cinstea zilei de 23 August o Intrecere patriotica pentru mArirea pro-
ductiei.
29-30 kink) 1947. Muncitorii metalurgiti de la Hunedoara In frunte cu comunitii, dezbatind

programul de productie al industriei metalurgice fixat de Ministerul Industrie' i Corner-
tului, s-au angajat sA depuna toate eforturile pentru a-1 Indeplini.
31 Iunie 1947. La centrul de ma0ni agricole Budqti-Ilfov a sosit primul lot de tractoare
I.A.R.-22 fabricate In tare noastra i repartizate unitAtilor R.E.A.Z.I.M.
1-3 tulle 1947. Are loc conferinta pe tall' a U.F.A.R.
3 tulle 1947. Ziarul ScInteia" anuntA cA In cinstea zilei de 23 August muncitorii ceferlti
i metalurgiti din Capitala organizeaz5 o Intrecere patriotica pentru mArirea productiei.
5 Julie 1947. Ziarul ScInteia" anuntA cA pentru Infaptuirea propunerilor Partidului Comunist
Romln de refacere economicA a tart', muncitorii din fabricile Capitalei i provincie orga-
nizeazA Intreceri patriotice pentru marirea productiei.
9 tulle 1947. Consiliul de Miniltri hotarA0e sA remits secretarului general al O.N.U. decla-
ratia de intrarea Romtniei In O.N.U., precum i adeziunea ei la Carta Natiunilor Unite.
10 Julie 1947. Ziarul ScInteia" publics programele de productie Intocmite de Ministerul Indus-
trie' i Comertului pentru fabricile de materiale de constructii i de unelte agricole
pe perioada Julie-decembrie 1947.
10 Julie 1947. Au avut loc edinte ale Comitetelor Centrale ale Uniunilor sindicale metalo-
chimice, miniera, textila etc. care au dezbatut masurile pentru sprijinirea propunerilor
P.C.R. de refacere a tarn, precum i problema alegerilor sindicale.
14 tulle 1947. Pe aerodromul de la Tamadau an fost arestati mai multi conducatori ai P.N.T.
In frunte cu I. Mihalache 0 N. Penescu, care conform indicatiilor lui I. Maniu au Incercat
sA fugA din taxi"' pentru a urzi not comploturi Impotriva regimului democrat-popular.
14 lune 1947. Au fost promulgate legea pentru controlul utilizArii creditelor i legea pentru
organizarea controlului economic.
18 Julie 1947. Adunarea deputatilor voteaza ridicarea imunitatii parlamentare a frunta0lor

P.N.T. care an vrut sA fuga din tarn, cerind guvernului darea for In judecata Tribu-
nalului Poporului.
18 lune 1947. Ziarul ScInteia" anunta a In Intreprinderile din Bucureti (la Atelierele C.F.11.-
Grivita, S.T.B., S.E.T., Phlenix, Venus, Wolff etc.) 0 In diferite orfte din provincie au
avut loc mitinguri la care oamenii muncli an cerut arestarea complicilor lui Mihalache
0 pedepsirea trAdAtorilor.
18 tulle 1947. La Arenele Romane din Capitala a avut loc o mare adunare la care oamenii
munch' au cerut dizolvarea P.N.T. i instituirea unor tribunate populare care sa-i judece
pe tradatorii national-tArAni0i.
www.dacoromanica.ro
356 GR. CHIRITA 32
25 lulie 1947. Consiliul politic al B.P.D. avInd In vedere activitatea antinationald $i anti-
democratica a P.N.T. ca li tncercarea de fuga din 14 iulie 1947 prin care se urmarea
rdsturnarea regimului democrat-popular, a propus guvernului dizolvarea P.N.T.
30 lulie 1947. Printr-un jurnal al Consiliului de Miniltri, aprobat de Parlament, este dizolvat
P.N.T.
31 tulle -1 august 1947. Muncitorii de la Atelierele C.F.R.-Grivita, Malaxa, Lemattre (Bucu-

resti), I.A.R. (Brasov), Standard, Distributia (Ploesti), minerii din Lupeni etc., aproba
dizolvarea de catre govern 4i Adunarea Deputatilor, a P.N.T.
3-4 august 1947. S-a tinut conferinta presedintilor 4i secretarilor organizatiilor judetene ale
Frontului Plugarilor.
5 august 1947. Au lnceput alegerile comitetelor sindicale de Intreprindere. Alegerile s-au

desfasurat sub semnul Intaririi Frontului Unic 1V1uncitoresc $i a Inlaturdrii din posturile
de conducere a social-democratilor de dreapta.
11 august 1947. Comisia interministeriald pentru redresarea economics si stabilizarea monetard

a publicat o decizie potrivit cdreia Intreprinderile si institutiile de orice fel ca si per-
soanele parr culare trebuie sd depund In termen de trei zile declaratiile In vederea
preschimbArii banilor.
15 august 1947. A fost dat publicitAtii textul oficial privitor la stabilizarea monetard. Prin
reforma monetard initiate de P.C.R. $i realizata pe baza resurselor interne, s-au creat
conditii favorabile stimuldrii si dezvoltdrii productiei si insanatosirii vietii economice ;
a fost c3nris-ata o parLe a cfstigurllor realizate de clasels exploatatoare prin spe-
culd, prin jefuirea salbaticd a oammilor munci*. Aceasta mdsurd cu caracter revo-
lutionar a fost Infaptuita In interesul maselor muncitoare si a fost Indreptatd Impotriva
claselor exploatatoare.
15 august 1947. Ministerul Industriei si Comertului publicd decizia privitoare la noile salarii
ale tuturor categoriilor de salariati.
15 august 1947. Blocul Partidelor Democrate a lansat un apel catre Tars prin care oamenii
muncii shit chemaji sd contribuie la consolidarea reformei monetare prin munca, economii,
disciplind, lupta contra risipei si a speculantilor.
15-16 august 1947. In Bucurestl, la Atelierele C.F.R.-Grivita, Vulcan, A.P.A.C.A., Tiparul
Romlnesc, F.R.B. etc., ca si In orasele Timisoara, Cluj, Sibiu, Arad, Deva, Focsani etc.
au avut loc marl mitinguri la care masele populare s-au angajat sd sprijine prin toate
fort.ele reforma monetard.
16 august 1947. Parlamentul voteazd legea pentru reforma monetard.
16 august 1947. Peste 300 000 cetateni at Capitalei In cadrul until miting au salutat reforma
monetard luIndu-sl angajamentul s-o consolideze prin munca gi economii. A, fost lansatd
lozinca : Nici un ban peste preturile oficiale".
16 august 1947. Se organizeazd In tntreaga Lard comitete cetatenesti pentru apdrarea reformei
monetare $i lupta Impotriva speculantilor.
www.dacoromanica.ro
18 august 1947. Ziarul ScInteia" anunta ca, in vederea Indepliniril planurilor de productie
Intocmite de Ministerul Industriei i Comertului pe baza propunerilor P.C.R. din 16 iunie
1947, minerii din Valea Jiului au chemat la Intrecere patriotica pe muncitorii petroliti
din Valea Prahovei.
21 august 1947. Biroul Politic al P.C.R. Imputernicete grupul sau parlamentar sa propuna
AdunArii Deputatilor ratificarea tratatului de pace.
24 august 1947. La propunerea grupului parlamentar al P.C.R., Parlamentul ratifica tratatul
de pace dintre Natiunile Unite i Rominia, semnat la 10 februarie 1947.
24 august 1947. A fost data In exploatare linia ferata BucuretiCaracalCralova la con-

struirea cAreia au lucrat cu abnegatie brigazile de munca voluntary ale tineretului.
28 august 1947. Intr-o cuvintare la radio tovaraul Gh. Gheorghiu-Dej a expus sarcinile re-
gimului democrat-popular i ale poporului roman In lupta pentru consolidarea stabilizarii
monetare.
30 august 1947. Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunil Sovietice ratific.,1 tratatul de pace cu
Rominia.
1 septembrle 1947. Ziarul ScInteia" anunta ca organizatiile P.S.D. of muncitorii social-demo-
crati de la Voina, Mociornita, Gaz i Electricitate, U.C.B. din Bucurelti i-au exprimat
hotarlrea de a Inlatura elementele de dreapta din cadrul P.S.D.
3 septembrle 1947. Ziarul ScInteia" anunta ca minerii de la Comanqti au depait programul
de productie pe luna august cu 1 100 tone.
5 septembrie 1947. Din initiative comunitilor muncitorii ceferiti i metalurgiti din Capita la
hotarasc sa continue Intrecerea patriotica In munca pina la 31 decembrie 1947. Datorita
Intrecerii patriotice productia fabricilor metalurgice a sporit pina la 1 septembrie 1947
cu 82,25%.
19 septembrie 1947. Consiliul Politic al B.P.D. a acceptat In unanimitate propunerile P.C.R.

pentru reforma justitiei, hotarInd ca aceasta sa fie adusa In discutia publica.
24 septembrle 1947. Au fost date publicitatii propunerile P.C.R. pentru reforma justitiei.
27 septembrle 1947. tntr -o edinta comuna Birourile Politice ale P.C.R. i P.S.D., la propu-
nerea delegatiei Partidului Comunist Romin, hotarAsc sa puny In discutia forurilor
de conducere respective mijloacele practice pentru Infaptuirea unitAtii politice, orga-
nizatorice i ideologice a micarii muncitorelti din Cara noastrA In cadrul Partidului
Unic Muncitoresc.
4-9 oetombrie 1947. Are loc al XVIII -Iea Congres al P.S.D., care, discutind problema fauririi
unitatii politice a clasei muncitoare, cere Comitetului Central sa discute cu Comitetul
Central al Partidului Comunist Romin, mijloacele practice, organizatorice i ideologice
ce trebuie sa stea la baza Inchegarii Partidului Unic Muncitoresc.
6 oetombrie 1947. La S.T.B., Vulcan, U.C.B., MociomIta, Cugir, Concordia etc. au avut loc
Intruniri ale Frontului Unic Muncitoresc la care muncitorii au salutat hotarlrea de a se
1nfaptui Partidul Unic Muncitoresc.
www.dacoromanica.ro
358 GR. CHIRITA 34
9 octombrle 1947. Ziarul Scinteia" publicA numeroase motiuni sosite din tall de la Intrunirile
muncitoresti etc., in care se cere Inf5ptuirea Partidului Unic Muncitoresc.
10 octombrle 1947. Sub semnul luptei pentru faurirea Partidului Unic Muncitoresc si a mAriril
productiel au inceput s5 se desfAsoare congresele sindicale pe Uniuni.
16-17 oetombrie 1947. A avut loc sedinta plenarA a C.C. al U.T.M.
22 oetombrie 1947. Ziarul ScIntela" anuntA ca tarAnimea muncitoare din jud. Olt a chemat
la intrecere tArAnimea din jud. Dolj, Romanati si Arges In scopul terminArii inainte de
termen si in bune conditiuni a campaniei de InsAmintari de toamna.
26 oetombrie 1947. Din initiativa judetenei Partidului Comunist Romin In comunele din
judetul Ilfov au plecat 107 echipe de muncitori pentru a ajuta tArAnimea la insAmin-
tArile de toamna.
29 octombrle 1947. Are loc sedinta Comitetului Central al Frontului Unic Muncitoresc la care
s-au constituit comisil pentru elaborarea Platformei 1i a Statutului Partidului Unic
Muncitoresc, stabilindu-se totodatA planul organizatoric pentru operatiunile unificArii
celor douA partide muncitoresti.
30 oetombrle 1947. tncepe la Tribunalul Militar procesul conducatorilor fostului partid national-
tAranesc. Sentinta in procesul P.N.T. a Post pronuntatA la 12 noiembrie 1947.
2 noiembrie 1947. A fost datA In exploatare linia feratA Ilva MicA Vatra Dornei.
6 nolembrle 1947. Pe baza succeselor luptei revolutionare a maselor conduse de Partidul Comu-
nist Romin, pe baza schimbarii raportului de forte In favoarea clasei muncitoare, au fost
izgoniti din guvern ultimil reprezentanti ai burgheziei.
7 nolembrle 1917. La mitingul care a avut loc cu ocazia sArbAtoririi zilei de 7 Noiembrie, a luat
cuvintul tovaraul Gh. Gheorghiu-Dej care a Infatisat un vast program de reforme, ce
trebuie Infrtptuite de regimul democrat-popular.
11-12 noiembrie 1947. A avut loc al doilea congres al Confederatiei Generale a Mundt, care
s-a desfasurat sub semnul concentrarii eforturilor clasei muncitoare condusa de P.C.R.
In lupta pentru infaptuirea Partidului Unic Muncitoresc, pentru dezvoltarea regimului
de democratie popularA si crearea premiselor de trecere la construirea socialismului.
Congresul analizind activitatea C.G.M. din ianuarie 1945 a trasat sarcinile viitoare care
constau In mobilizarea duet muncitoare la lupta pentru dezvoltarea economics a Orli
si IntArirea regimului democrat-popular.
12 nolembrle 1947. S-a tinut sedinta comuna a C.C. al P.C.R. si P.S.D. care a adoptat In una-
nimitate platforma Partidului Unic Muncitoresc si propunerile Comisiei de organizare,
elaborate de Comitetul Central al Partidului Comunist Romin, pe baza InvAtaturll
marxist-leniniste.
13 nolembrle 1947. A fost publicata platforma Partidului Unic Muncitoresc ce stabilea at
Partidul Unic Muncitoresc va fi partidul de avangarda marxist-leninist al clasei munci-
toare, care va conduce lupta pentru construirea socialismului $i comunismului in Cara
no astrA.
www.dacoromanica.ro
35 CRONOLOGIA PRIMEI ETAPE A REVOLUTIEt POPULARE 3"9
14 nolembrle 1947. incepe prelucrarea In cadrul organizatiilor de baza ale P.C.R. $i P.S.D. a
platformei Partidului Unic Muncitoresc.
18 nolembrle 1947. Consillul de Ministri aproba prolectul de lege pentru organizarea judeca-
toreasca.
28 nolembrle 1947. Adunarea Deputatilor voteaza proiectul de lege pentru reforma justitiel.
29 nolembrle 1947. A fost publicata platforma U.F.A.R. prin care toate organizatiile de femei
stint chemate sa se uneasca si sa formeze Uniunea Femeilor Democrate din Romtnia.
30 nolembrie 1947. Ziarul ScInteia" publica lista comislilor mixte judetene, locale si de sec-
toare In vederea pregatirii operatiunilor pentru Infaptuirea Partidului Unic Muncitoresc.
2 decembrie 1947. Ziarul Sclnteia" anuntd ca brigazile U.T.M. Gh. Gheorghiu-Dej" dlnd
dovada de eroism In munca, an terminat conducta de gaz metan de la Agnita-Botorca cu
cloud saptamtni Inainte de termen.
15 decembrie 1947. Are loc consfatuirea comisiilor mixte de organizare a Partidului Unic
Muncitoresc la care s-a prelucrat platforma-program a P.U.M.
15 decembrie 1947. La Atelierele C.F.R.-Grivita, Lemaltre, Mociornita si In alte Intreprinderl
si institutii din Capita la si din tar% au inceput alegerile de asesori populari.
N deeembrie 1947. Comisia interministerialli de redresare economica $i stabilizare monetara
pentru a pune capat sabotajului agentiilor trusturilor mondiale petrolifere, a numit
administratori de supraveghere la societatile Antra-Romlni" si Unirea".
30 deeembrie 1947. Dezvoltarea victorioasa a revolutiei populare condusa de Partidul
Comunist Rom In duce la Inlaturarea monarhiei i la proclamarea Republicii Populare
Romine forma a dictaturii proletariatului.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
V I ATA S T I I NT I F I CA
SESIUNEA TIINTIFICA.
CONSACRAT A CELEI DE-A XV-a .ANIVERSARI A ELIBERARII
ROMiNIEI DE SUB JUGUL FASCIST
In cinstea celei de-a XV-a anivers5ri a eliberarii patriei noastre s-a desfasurat intre
14-18 aug. a.c. sesiunea stiintifica a Scorn superioare de partid Stefan Gheorghiu", Institu-
tului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., institutelor de stiinte sociale ale Aca-
demiei R.P.R. si Academiei Generale Milliard.
Lucrarile s-au desfasurat In sala de marmurA a combinatului Casa Sctnteii ", In zilele
de 14 1 15 aug. a.c. In plenara, continulnd apoi In zilele urmatoare pe sectii, astfel : sectia
Istoria P.M.R. si a R.P.R. la Institutul de istorie al Academiei R.P.R. (9 comunicari), sectia
Filozofie, psihologie si drept la Scoala superioara de partid Stefan Gheorghiu" (15 comunicari)
si sectia Economie politics In aula Academiei R.P.R. (12 comunicari).
Deschiztnd sesiunea, In sedinta plenary, G. Lupsa rectorul $colii superioare de partid
Stefan Gheorghiu" a vorbit despre importanta insurectiei armate de la 23 August 1944.
Comunicarea : Insurecjia armatd de la 23 August, tnceput al revolufiei populare In Ro-
mInia, de B. Balteanu si Gh. Matei, director adjunct al Institutului de istorie a partidului de pe
IMO C.C. al P.M.R., s-a ocupat de conditiile in care a fost Infaptuita insurectia armata precum
si de semnificatia maretului act Inceput al revolutiei care schimba la not orinduirea bazata pe
eXploatarea omului de catre om cu o orinduire In care ocploatarea omului de cAtre om este
desfiintata".
In comunicarea : Rolul isforic at Armatei Sovietice In eliberarea Romtniei de sub jugul
fascist, generalul maior Gheorghe Zaharia, a luat atitudine hotarlta demonstrind cu evidenta
zdrobitoare Impotriva calomniatorilor revizionisti care Incearca sit minimalizeze rolul Armatei
Sovietice uriasa forts si superioritatea Armatei Sovietice, armata eliberatoare a popoarelor
cotropite de fascisti, factor de seams, hotarltor In zdrobirea trupelor hitleriste. Autorul se ocupa
pe larg de operatiunile militare efectuate de Armata Sovietica la 20 august 1944 pa fronturile
II si III Ucrainean, precum si de flota fluviala si maritima a Mara Negre, care au dus !Entre
20-25 aug. 1944 la nimicirea trupelor hitleriste din regiunea Iasi Chisinau. Aici au fost scoase
din lupta 49 de divizii din cele 55 de divizii inamice. Glorioasa Armata Sovietica a sfarimat
pas cu pas masina de razboi hitlerista si a salvat poporul nostru din Inrobitorul jug fascist.
Acad. Petre Constantinescu-Iasi In comunicarea : Pozilia 1P.C.R. laid de partidele
burgheze In perioada pregdtirii insurectiei armate de la 23 August 1944 a aratat pozitia Partidului
Comunist din Romlnia care In clipele grele pentru Ora si popor ale odiosului regim fascist a
www.dacoromanica.ro
1'62 VIATA *TIINTIFICA 2
organizat lupta maselor Impotriva dictaturli militaro-fasciste si a rAzboiului antisovietic. Partidul

Comunist a dus o actiune consecventA de combatere a duplicitAtii si pozitiilor reactionare ale
partidelor istorice".
General de armata Iacob Tec lu, seful Academiei Militare Generale a prezentat co-
municarea : Cord:Ouija Armatei Romtne la rdzboiul antihitlerist, in care a fost expus aportul
adus de diviziile romInesti, aviatie si flota noastrA, eroismul ostasilor nostri care alaturi de
ostasii sovietici au Indeplinit pInA la victoria finals asupra fascismulul german sarcinile stra-
tegice si tactice elaborate cu maiestrie de comandamentul sovietic. Cu ajutorul hartilor, parti-
cipantii la sesiune au urmdrit drumul armatei romtne alAturl de glorioasa Armata Sovietica
parcurs de la 23 August 1944 si pInA la 12 mai 1945 pentru zdrobirea trupelor hitleriste
si eliberarea in Intregime a teritoriului nostru national, a Ungariei si Cehoslovaciei.
0 parte din comunicAri s-au ocupat de politica partidului nostru de constructie socialists,
astfel : prof. Mircea Oprisan In : Politica P.M.R, de induslrializare socialistd a fdrii, a ex-
pus succesele obtinute pentru transformarea tarn noatre In anii regimului democrat-popular
intr-o tail cu o puternicA industrie, capabila sil satisfacA nevoile interne si chiar sA eXporte
masini agricole si utilaj petrolifer. Tov. Marin Stancu, adjunct al ministrului Agriculturii si
Silviculturli a expus comunicarea : Lupla P.M.R. pentru tntdrirea alianfei clasei muncitoare cu
fardnimea muncitoare si pentru transformarea socialistd a agriculturii, In care a vorbit pe larg
despre schimbarile fundamentale survenite In structura de clasa a taranimii noastre care in
alianta strInsa cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin paseste In
front larg pe calea gospodariei colective, spre o viata noun, fericita. Tov. Vasile Dumitrescu
adjunct al ministrului Afacerilor EXterne a vorbit despre : Politica externd a Republicii Populare
Romtne, evidentiind sprijinul diplomatic pe care U.R.S.S. ni 1-a acordat atit la Conferinta de
la Paris In 1946 clt si de atunci in toate conferintele si organizatiile internationale. Statul nostru
democrat-popular aplica neabatut In relatiile sale, cu alte state principiile leniniste ale politicii
eXterne, luptind cu fermitate pentru continua Intarire a lagarului pacii si socialismului In
frunte cu U.R.S.S., pentru relatii de prietenie si schimb bazat pe avantaje reciproce cu toate
t Arlie, pentru apArarea pacii In lume.
Cu un interes deosebit a fost urmAritA comunicarea acad. Athanase Joja : Patriotismul
socialist forfa motrice a dezvoltdrii socialismului to patria noastrd. In lncheiere acad.
Athanase Joj a a aratat : La cincisprezece ani de la eliberarea Rominiei, un sentiment de legitima
mindrie ne cuprinde la trecerea In revista a marilor infaptuiri de pina acum si un sentimen-
de fierbinte patriotism ne Insufleteste pentru victoriile viitoare". In comunicarea : Dezvoltarea
psihologiei stiinfif ice to lumina concepfiei marxist-leniniste In anii puterii populare, tov. acad.
Mihail Ralea, a expus conditiile optime In care III desfAsoara astazi activitatea Institu-
tul de psihologie al Academiei R.P.R. precum si rezultatele obtinute ca urmare a noii orientari
marxiste, stiintifice. Comunicarea : Dezvoltarea filozofiei marxist-leniniste In R. P. RomInd In
anii puterii populare de acad. C. Ionescu-Gulian, a sintetizat drumul parcurs sub con-
ducerea Partidului Muncitoresc Romin In cei 15 ani de la eliberare, de cercetAtoril nostri
In domeniul filozofiei, pentru raspIndirea Invataturii marxist-leniniste, pentru editarea si difu-
zarea operelor clasicilor marxism-leninismului si pentru a contribui la demascarea falsificarilor
si denaturarilor aduse marxismului de revizionismul contemporan si de atacurile ideologilor
burgheziei. Acad. Iorgu Iordan, in comunicarea Dezvoltarea lingvisticii romtnefli de la 23 August
1944 ptnd astdzi, s-a ocupat de cercetarile in domeniul lingvisticii care grit caracterizate prin
varietate si abundenta. Limba a spus I. Iordan trebuie cercetata In strInsa legatura
cu istoria poporului".
Acad. Andrei Otetea, a prezentat comunicarea : Istoriografia romtneascd dupd 23 August
1944, care se publics in numarul de fatA al revistei.
www.dacoromanica.ro
:3 VIATA 5T1INTIFICA 363
In zlua de 17 august a avut loc sedinta de comunicari din cadrul sectiei de istorie
a P.M.R. Si istorie a R.P.R. Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. P. Constantinescu-Iasi
-care a anurrtat programul Ii a relevat importanta ei.
In comunicarea : Uncle aspecte privind parliciparea partizanilor romtni la lupta pentru
eliberarea patriei noastre ,ci In, rtngerea Germaniei hitleriste, It. col. I. TAulan de la Academia
Milliard Generals a Infatisat, in linii generale, lupta maselor populare conduse de Partidul
Comunist din Rominia impotriva dictaturii militare-fasciste Ii a razboiului antisovietic in-
sistind asupra actiunilor grupelor de partizan'. Deli actiunile de partizan' nu au lipsit pins in
19.14 (in toamna anului 1941, de pildd, un detasament de partizani a actionat cu succes In
Delta Dundrii) totusi, milcarea de partizani nu a luat amploare cleat dupa inlaturarea din
conducerea partidului a grupului de tradatori in frunte cu Foris. In partea a doua a comu-
nicbrii, autorul a analizat activitatea grupului de partizan' Mardsti" organizat de regionala
P.C.R. Timiloara in regiunea muntilor Semenic, a grupurilor Carpatii" care a actionat in
special In Valea Prahovei, T. Vladimirescu" in regiunea Bacdu, Dobrogea" In Delta
Dundrii, sublinlind, In concluzii, importanta actiunilor partizanilor romtni In lupta
pentru zdrobirea dictaturii militaro-fasciste Ii intoarcerea armelor impotriva Germaniei
hitleriste.
A urmat apoi comunicarea Activitatea formatiunilor patriotice de luptd, tinutd de I. Oprea,
cercetator la Institutul de istorie al partidului de pe linga C.C. la P.M.R. 0 parte integranta din
.ansablul de mAsuri luate de Partidul Comunist din Rominia In vederea pregatirii insurectiei ar-
mate a constituit-o organizarea Ii Inarmarea gArzilor patriotice. Infiintate de Partidul Comunist In
conditiile unei stricte conspirativitati, garzile patriotice alcdtuite din patriotii cei mai inflAcdratI
cu precadere din elemente muncitorelti au constituit un instrument de lupta al clasei mun-
itoare. Organizate In principalele centre industriale din tail f ormatiunile patriotice de luptd an
indeplinit piny la izbucnirea insurectiei armate, o serie de actiuni menite sA submineze malina
de razboi hitleristA (sabotaje la garajele germane, tAierea firelor telefonice de la comandamentele
hitleriste etc.). Dupe arestarea la 23 August a guvernului antonescian formatiunile .de luptd
patriotice In colaborare cu unitnile armatei romine au trecut la actiuni armate fat* impotriva
itleristilor. In timpul insurectiei armate gdrzile patriotice au luptat cu abnegatie pentru zdro-
birea rezistentei opusd de armatele germane si alungarea for de pe teritoriul RomIniei. Intre
23 August 1944 6 Martie 1945 pe Intreg cuprinsul taril au luat fiinta un mare numar de gArzi
patriotice, ele participind la; actiuni ca : epurarea elementelor fasciste 1 profasciste din aparatul
de stat, apararea fabricilor yi uzinelor, alegerea i punerea in functiune a unor a utoritAti
administrative locale democratice, protejarea demonstratiilor muncitorelti etc.
M. Covaci de la Scoala superIoard de partid ,,Stefan Gheorghiu" a sustinut comunicarea
Contribufia muncitorilor petroligti din Valea Prahovet la lupta pentru rdsturnarea dictaturii
-militaro-fasciste ,i zdrobirea trupelor hitleriste din Rominia. Dupa ce a aratat conditiile grele
de muncA si de trai ale muncitorilor petrolilti, autoarea a Infatisat apoi activitatea regionalei
P.C.R.-Prahova care, pe baza documentelor si a indicatiilor date de Comitetul Central al
Partidului Comunist, a trecut la organizarea muncitorilor la lupta pentru zdrobirea dictaturii
fasciste si izgonirea hitleriltilor din tail. Mijloacele de luptd ale muncitorilor petrolilti impotriva
malinii fasciste de rdzboi au fost variate. Sabotajul pasiv (absentarea de la lucru in mod sis-
tematic etc.) a fost imbinat cu sabotajul activ (distrugerea de masini, scoaterea din functiune
a sondelor, aruncarea in aer a cisternelor cu produse petrolifere etc.) Ii cu mArete actiuni greviste
(24 octombrie 1942 la sectia de armament de la Concordia, la 1 martie 1943 la sectia de reparat
vagoane de la Uzinele Romlne, iunie 1944 in mai multe sonde din Moreni etc.). Pe baza
indicatiilor date de C.C. at P.C.R. In vary anului 1944 comitetul regional P.C.R.-Prahova a
trecut la organizarea concretA a insurectiei armate din aceastA regiune. La 23 August mun-
www.dacoromanica.ro
364 VIATA $TIINTIFICA
citoril $i ostasii romini au Inceput luptele pentru cucerirea fabricilor gi zdrobirea trupelor hitle-
riste, care au continuat pInd la 30 august and intreaga regiune a fost curatita de trupele fasciste.
Comunicarea prezentata de M. Fdtu, D. Dragnea $i C. Prigoreanu de la Scoala superioara
de partid Stefan Gheorghiu" a avut ca terra Confinutul patriotic at luptei forfelor democratice
conduse de P.C.R. Impotriva criminalului rdzboi antisovietic. Calduzindu-se dupa invatatura
leninistd despre rAzboaiele juste si nejuste Partidul Comunist din Rom Inia a luptat Impotriva
rdzboiului antisovietic chiar de la izbucnirea lui. Aceasta linie tactics avea un profund ca-
racter patriotic, Intrucit corespundea aspirattilor poporului nostru del a trai In pace -cu marea
noastra vecind, Uniunea SovieticA. De aceea, Partidul Comunist a militat ea consecventa pentru
Inchegarea Frontului unic national de lupta Impotriva Germaniei hitleriste si pentru alianta
cu Uniunea Sovieticd. In continuare, autorii, analizind etapele luptei dusa de P.C.R. Impotriva
dictaturii militaro-fasciste si a rdzboiului antisovietic, evidentiaza caracterul patriotic al acestei
lupte 5i sprijinul de care ea s-a bucurat din partea maselor populare. In perioada grea a anilor
1943-1944 se subliniazd an concluzia comunicaril comunistii, dind dovadd de un fierbinte
patriotism, au fost luptatorii cei mai hotarlti Impotriva fascismului si continuatorii celor mai bune
traditii de lupta ale poporulut nostru.
V. A. Varga de la Institutul de istorie de pe 1Inga C.C. al P.M.R. a sustinut
comunicarea Des pre crearea condifiilor necesare instaurdrii dictaturii revolufionar-democratice
a clasei muncitoare ii fdrdnimii muncitoare In fara noastra la 6 Martie 1945. Victoria insurectiei
armate de la 23 August a reprezentat inceputul revolutiei democrat-populare In fara noastra.
Pentru a impiedica desfrisurarea ei, clasele dominante, coalizate in jurul monarhiei, au Inceput
sabotarea eforturilor poporului nostru In rdzboiul antifascist, a productiei si a reformelor demo-
cratice, Incurajind actiunile ruIrsave ale elementelor fasciste. Cu scopul de a zdrobi planurile
reactiunil Partidul Comunist a chemat masele populare la luptd pentru un guvern democrat,
stabilind, in acelas timp, ca directia atacului principal trebuie sa Indreptata spre izolarea de
masa a partidelor istorice", Intarirea Frontului Unic Muncitoresc si a rolului de hegemon at
clasei muncitoare In revolutia democrat-populara. Lupta maselor populare conduse de P.C.R.
pentru cucerirea puterii politice a fost deosebit de ascutita In lunile ianuarie 5i februarie 1945,
and la orase au avut loc uriase manifestatil de strada far la sate tarAnimea, sub conducerea
clasei muncitoare, a trecut la Impartirea paminturilor mosieresti. Impiedicind izbucnirea
rdzboiului civil ce fusese proiectat de clasele dominante, masele populare, aflate sub conducerea
Partidului Comunist, au impus, pe o tale relativ pasnicd, la 6 Martie 1945 un guvern democrat
instaurind astfel regimul democrat-popular.
Luptei P.C.R. pentru demascarea si alungarea elementelor fasciste din aparatul de slat In
perioada 23 August 1944-6 Martie 1945 i-a fost consacratd comunicarea lui D. Turcus de la
Scoala superioard de partid Stefan Gheorghiu". Victoria insurectiei armate de la 23 August
punea cu acuitate problema sfdrimarii masinti de stat fasciste, deoarece ea Impiedica lupta revo-
lutionard a maselor pentru instaurarea unui regim democrat-popular si desavIrsirea revolutiei
burghezo-democratice. Partidul Comupist a desfasurat o intensa mimed oganizatorica si ideologica,
chemind masele populare la actiuni hotarIte an vederea defascizarii aparatului de stat. In conti-
nuare autorul a analizat modul revolutionar In care au fost Inlaturate elementele fasciste din
conducerea Intreprinderilor, a corpului didactic si armatei, precum si a autoritatilor locale admi-
nistrative (primdriile, preturile 51 prefecturile), scotind in evidenta rolul jucat de clasa munci-
toare condusd de P.C.R. Defascizarea aparatului, de stat s-a subliniat In concluzia comuni-
earl' a contribuit Intr-o masurd Insemnata la cucerirea puterii politice de catre clasa mun-
citoare in alianta cu tardnimea muncitoare.
A urmat apoi comunicarea lui Tr. Udrea de la Institutul de istorie al Academiei R.P.R.
intitulatd Rolul comitetelor fardne;li In Idurirea alianfei dintre clasa muncitoare ;i masele de
www.dacoromanica.ro
5 VIATA STIINTIFICA. 365
band ale tdranimii (1944 1945), care reprezinta forma prescurtata a studiului din numarul de
fate at revistei.
V. Liveanu de la Institutul de istorie at Academiei R.P.R. a sustinut comunicarea Lupta
P.C.R. pentru unitatea clasei muncitoare (aprilie 1944 octombrie 1915), care reprezinta forma
prescurtata a studiului din numarul de feta al revistei.
Luptel Partidului Muncitoresc Romin pentru tntarirea unitafii rtndurilor sale i-a
fost consacrata comunicarealui V. Rata de la .5coala superioara de partid 5tefan Gheorghiu".
Avind la baza Invatatura leninista despre partidul de tip nou, Partidul Comunist din Romlnia
a luptat Inca de la Infiintarea sa tmpotriva tuturor conceptillor straine si a deviatorilor
-de once fel. Dupe 23 August, P.C.R., conducatorul revolutiei democrat-populare, a dus o intense
munca pentru Intarirea organizatorica si Imbunatatirea compozitiei sale sociale. Un rol deo-
sebit de important 1-a avut Conferinta Nationale a P.C.R. din octombrie 1945 care a trasat
sarcinile Intaririi muncii organizatorice, politice si ideologice a Partidului. A fost Infatisata apoi
lupta P.C.R. pentru crearea Partidului Unic al clasei muncitoare, importanta congresului de
constituire a Partidului Muncitoresc Romtn, a plenarelor Comitetului Central In lupta pentru
mentinerea puritatii rtndurilor partidului, precum si a celui de-al doilea Congres at P.M.R.
Realizarile regimului democrat-popular a subliniat In Incheiere autorul arata tocmai
cresterea rolului conducator al Partidului Muncitoresc Romtn i tntarirea sa continua.
Sesiunea a fost tnchisa de acad. P. Constantinescu -Iati. D-sa a relevat importanta comu-
nicarilor, care, bazate pe o bogata documentare si o juste interpretare a materialului faptic,
au adus date noi Intr-o serie de proble me.
L. GI. 1 Gr. C.
MITZEUL DE ISTORIE A PARTIDITLITI MITNCITORESCI ROMIN

Muzeul de Istorie a P.M.R. Infatiseaza prin documentele si exponatele sale drumul glorios,
plin de jertfe $l de victorii at clasei noastre muncitoare. Ca o carte vie deschisa vizitatorului
salile muzeului tnfatiseaza cele mai de seams evenimente din istoria miscarii muncitoresti
de la not din jars, precum si sprijinul internationalist pe care ea 1-a primit si 1-a acordat
Intregii miscari muncitoresti si comuniste internationale.
Se gasesc expuse documentele care confirms existenta celor dintii forme de organizare
a clasei muncitoare : Statutul Casei de prevederi si economii a lucratorilor tipografi din Bucuresti,
din 1858, o fotografie a membrilor fondatori ai Asociatiei de ajutor reciproc a tipografilor din
Cluj Infiintata In 1861, steagul original al Societatii muncitorilor caramidari din Botosani, din
anul 1867, primul numar al ziarului Lucrdlorul romtn, organ at Asociatiei generale a muncitorilor
din Romtnia.
Pe masura ce proletariatul devine dintr-o clasg In sine, o class pentru sine, organi-
zatiile de lupta, pentru apararea drepturilor lui economice, se transforms In organizatii po-
litice pentru obtinerea revendicarilor sale 1i a paturilor muncitoare In genere.
Sub influenta miscarii revolutionare din Rusia iau fiinta la noi In deceniul at 8-lea din
secolul trecut cercurile revolutionare conduse de Eugen Lupu, C. Dobrogeanu-Glierea, N. Petro-
vici Zubcu Codreanu, doctorii Russel, Stauceanu, Spiroiu si altii. Documentele si fotografiile
expuse ne Infatiseaza un moment important din activitatea acestora .i anume : pozitia juste
a miscarii muncitoresti din Romtnia fats de razboiul ruso-romtno-turc din 1877-1878 In timpul
caruia Romtnia a obtinut independenta. Proiectul de program din 1880 al acestor cercuri, scris
ca o anexa la cartea Un studiu psihiatric de catre dr. Russel, este o dovada a ridicarii nivelului
activitatii cercurilor oglindind cresterea luptelor muncitoresti. El se gaseste expus In muzeu
www.dacoromanica.ro
366 VIATA $TIINTIFICA
alaturi de un alt document care tontine programul de lupta al acestor cercuri si anume Credo-
al socialistilor.
In deceniile al 8-lea si al 9-lea din secolul trecut a Inceput la noi sa se rasptndeasca
marxlsmul datorita activitatii desfasurate de socialistii din Romtnia cu ajutorul miscarii munci-
toresti din Rusia ca urmare a mutarii centrului revolutionar in a doua jumatate a secolului al
IX-lea din apusul Europei in aceasta tare. Sint expuse originalele unor periodice care aparind
in aceasta vreme la not, au publicat lucrari prescurtate dupe operele de seams ale lui K. Marx si
F. Engels. Influenta lucrarilor de baza ale clasicilor marxisti determind ridicarea pe o noun
treapta a luptei clasei noastre muncitoare.
La 1886 apare programul de activitate al cercurilor muncitoresti expus de C. Dobrogeanu-
Gherea In brosura Ce vor socialistii romtni, tiparita la Iasi si care se gaseste la muzeu In original._
Doi ani mai ttrziu, clasa muncitoare va afirma din nou cu tarie rolul sau de luta socials,
progresista a poporului, atit prin bataliile de clasa ale tipografilor si ceferistilor tit si prin ati-
tudlnea sa deschisa, de sprijin fratesc al rascoalelor taraneti. Sint nenumarate documente la
muzeu, printre care si manifestul Cercului muncitorilor din Bucuresti lansat cu prilejul izbucnirii
rascoalei taranilor din 1888, care dovedesc cresterea avintului de lupta al clasei muncitoare.
Raspindirea marXismului, lupta Impotriva eXploatarii, intensificarea activitatii cercurilor-
s1 mai ales a cluburilor muncitoresti, dezvoltarea societatilor, asociatiilor profesionale au dus
la infiintarea in martie 1893 a P.S.D.M.R. Aceasta este o noun treapta a procesului de conto-
pire a socialismului stiintific cu miscarea muncitoreasca din Cara noastra. In muzeu se gaseste
asezatla loc de cinste originalul proiectului de program al partidului. Crearea P.S.D.M.R. a
tnsemnat o prima Incununare a eforturilor elementelor inaintate din rindul miscaril munci-
toresti i socialiste de a crea nn partid socialist care sa conduce lupta muncitorilor im-
potriva exploatarii, el corespunztnd necesitatii de centralizare si organizare a fortelor miscarii
muncitoresti ; el a dus la organizarea politica a proletariatului si la cresterea combativitatii lui.
Documentele si desenele expuse In muzeu se refers la consecventa elementelor muncito-
resti din partid ca Al. Ionescu, I.C. Frimu si altii care s-au situat pe pozitia apararii P.S.D.M.R.
impotriva elementelor tradatoare, unelte ale burgheziei liberate care vroixu s loveasca
in miscarea muncitoreasca. In articolul intitulat Stntem si_raminem" muncitorul tipograf Al..
Ionescu, stria : Noi stntem si ramtnem soldati credinciosi ai steagului rosu al proletariatului
international si in aceasta directie vom lupta". Se gaseste expus manifestul muncitorilor din
Bucuresti in care se scrie : Niste insi pot sa treaca la o parte, pot sa se rataceasca, pot sa se-
contopeasca, pot chiar sa moara ; dar miscarea muncitoreasca nu moare".
Inceputul secolului al XX-lea In istoria miscarii noastre muncitoresti este concretizat
in exponatele muzeului prin date privind patrunderea capitalului strain to economia Romlniei-
Aceasta duce la cresterea miscarii greviste In anii 1900-1901, ca raspuns inaspririi exploa-
tarn si conditiilor inumane de lucru.
Chid la 9 ianuarie 1905 odiosul regim tarist tnabusea In singe demonstratia pasnica a mun_
citorilor din Petrograd, Intreaga clasa muncitoare de Ia noi se ridica protestind viu si initiaza
actiuni de solidarizare cu lupta revolutionara a proletariatului si taranimii ruse. Este expus
printre alte piese care surprind aceasta Involburare a maselor noastre de muncitori, si numarut
unit al ziarului Jos despotismul, tiparit la 27 ianuarie 1905. Sub geamul unei vitrine se
&este expus sigiliul original al crucisatorului Potemkin" alaturi de panglicile marinaresti si foto-
grafiile revolutionarilor de pe vas, care au fost cu caldura si dragoste primiti de muncitorii romtni.
Dezvoltarea capitalismului in faza sa finals, In imperalism, duce la ascutirea contradictiilor
de clasa, la ridicarea tot mai repetata si mai numeroasa a muncitorilor la greve. Influenta prima
revolutii ruse contribuie din plin Ia cresterea constiintei politice a muncitorilor care inteleg
necesitatea organizarii for to sindicate, organizatii de masa- revolutionare ale clasei muncitoare.
www.dacoromanica.ro
7 VIATA STIINTIFICA 367
Intr-una din numeroasele vitrine care oglindesc aceastd straduinta $i luptd, se afla expus
In original Statutul si regulamentul sindicatului lucrAtorilor timplari" 1905, alaturi de primul
numAr din seria a II-a a ziarului Rorntnia muncitoare.
Centralizarea miscarii sindicale din tara noastra are loc In 1906 la Conferinta sindicald
din Rom 'Ilia, ceea ce marcheazd ridicarea pe o treaptd superioard a luptei pentru revendicdri
economice si politice ale clasei muncitoare.
0 hartd uriasa, pe un Intreg perete, InfAtiseazd localitatile care au fost cuprinse
de vIlvdtdile focului rdscoalei tdranilor din 1907 de la FlamInzii Botosanilor si pins In cdtunele
oltenesti. Pe harts shit indicate orasele unde muncitorii au sprijinit actiunile tdranilor
rasculati precum C localitatile din Transilvania unde au avut loc Breve, de solidaritate cu rds-
culatii, ale muncitorilor agricoli. Alaturi de obiectele ramase de la participantii rdscoalelor,
cniva banuti, rdmasite vestimentare scoase din gropile comune In -care burghezia a aruncat
pe cei peste 11 000 de Iftani asasinati, se gdsesc expuse armele for de luptd : bite, coase, sape.
ciomege. Lipsit de un partid politic revolutionar care sa alba la bud ideologia marxistd,
proletariatul a ajutat razlet lupta taranilor, nereusind sa string minia acestora Impreund
cu a for tntr -un singur torent revolutionar cu care sa mature asupritorul jug burghezo-mosieresc.
Alaturi de fotografia grupului de muncitori de la rafindria de petrol din TIrgoviste, participanti
la rdscoala din 1907, In muzeu se gasesc expuse documentele conferintei a II-a a sindicatelor
si cercurilor muncitoresti din RomInia din 1907.
In anul 1910, lupta dusgi de elementele Inaintate, Stefan Gheorghiu, I.C. Frimu etc., este
IncununatA de succes prin refacerea partidului clasei muncitoare. 0 demonstratie a munci-
torimii bucurestene din anul 1910 este Infatisatd Intr-o fotografie eXpush aici. La loc de cinste,
exprimInd legaturile miscarii noastre muncitoresti cu proletariatul international, se MIA scri-
soarea trimisd In 1911 de Vladimir Ilici Lenin lui I. C. Frimu.
Atitudinea miscarii muncitoresti fata de rdzboaiele balcanice si fata de primul razboi
mondial este Infatisata prin piesele care demonstreazd demascarea revendicdrilor formulate
de guvern ca fiind deziderate ale claselor exploatatoare, burghezia p mosierimea, interesate
In cotropirea de teritorii straine. Se gaseste In fotocopie cunoscutul manifest editat de Cercul
de propaganda sindical din Ploesti condus de Stefan Gheorghiu, manifestul Rdzboi rdzboiului,
precum gi cuvintul delegatilor la congresele partidului si al reprezentantilor nostri la
conferintele inter-balcanice. Cuvintul acestora este tradus an viata de muncitorimea din
Galati, la 13 iunie 1916, care demonstreazd cu vehementa Impotriva participarii Rominiei la
razboiul imperialist. Moartea lui Spiridon Vrinceanu si a celorlalti tovarasi asasinati de
burghezie la Galati, dovedea nu numai nivelul malt al luptei muncitorimii Impotriva pericolului
ce ameninta tara noastra, dar mai ales crelterea curentului de stinga din partid, acela care va
forma mai ttrziu grupurile comuniste.
Un numar impresionant de eXponate oglindesc influenta Mari! Revolutii Socialiste din
Octombrie asupra miscarii muncitoresti din tara noastra. Pentru prima data In lume, pe a sasea
partea a globului, In Rusia a fost zdrobita puterea capitalistilor si mosierilor, mijloacele de pro-
ductie trectnd In proprietatea Intregului popor. Marea Revolutie Socialistd din Octombrie este
o revolutie In &dire, ea creazd un avInt revolutionar al miscarii muncitoresti Internationale,
se Infiinteazd partidele de tip nou, marXism-leninismul devenind baza for ideologicA iar unirea
for creeazd Internationala a III-a, organizatie internationala proletard revolutionard.
In Rominia radicalizarea clasei muncitoare a fost grabita de dezastrul economic si haosul
lasat de razboi. In sinul partidului socialist se creeazd grupurile socialistilor maximalisti care
lintr-unul din numeroasele for manifeste, expus la muzeu, declard : In fata acestei revolutii
maret e, In fata acestei transformari pentru vecie, care e datoria noastra ? De not depinde totul
Noi vom cuceri totul ! Eliberarea noastra poate $i trebuie sa fie nurnai opera noastra proprie !"...
www.dacoromanica.ro
368 VIATA $TIINTIF1CA 8
Sint expuse portretele revolutionarilor romini care In vara anului 1917 desfasoara o
intensa munca organizatorica in vederea alcatuirii batalioanelor rominesti la Odesa : M. Gh.
Bujor, A. Zabic, A. Nicolau, I. Dicescu. Documentele ilustreazd crelterea valului revolutionar
in rindul marinarilor de pe vasele militare ci comerciale rominesti care alcatuiesc un batalion
revolutionar de marina. Solidaritatea cu eroicul proletariat rus a fost demonstrata din plin
prin lupta plina de abnegatie si devotament a batalioanelor noastre revolutionare.
Demonstratia eroica a muncitorilor din Bucuresti de la 13 decembrie 1918, Inabulita
de burghezie prin odiosul masacru din Plata Teatrului National, este viu ilustrata prin ma-
teriale muzeistice, alaturi de alte documente i fotografii care arata grevele de solidarizare ale
muncitorilor din alte fabrici, desfasurate spre sfirsitul anului 1918 sub conducerea grupurilor
comuniste. Sub aceastd presiune crescinda a miscarii muncitoresti, oportunistii strecurati la
conducerea partidului elaboreaza programul cunoscut sub denumirea Declaratia de principii".
Prin grija grupurilor comuniste se traduc si se tiparesc uncle lucrari principale ale lui V. I. Lenin.
Se gasesc in muzeu expuse brosurile ,Democratia burgheza Ii dictatura proletarii" si Pro-
blemele Puterii Sovietelor". La adlncirea procesului de Inarmare a membrilor grupurilor comu-
niste Cu invatatura marxist-leninista contribuie gi revista teoretica Lupta de clasd aparuta
in iulie 1920 al carei prim numar este expus In original la muzeu.
In 1920, din cauza crizei economice viata economics a tarii s-a inrautatit $i s-au ascutit
contradictiile social-politice, avind ca urmare desfasurarea din primavara si pind In toamna
a unui urias val de Breve culminind cu greva generals. In muzeu shit expuse reproduceri de
articole din ziarcle Socialismul, Tineretul socialist, Chemarea, Erdely Munkas, In leg-
tura cu greva generals. Infringerea grevei, ca urmare a traddrii conducatorilor social-
democrat', a aratat, cu prisosinta clasei muncitoare necesitatea infiintarii partidului sau po-
litic revolutionar, marxist-leninist, care sa fie In stare sd o duca la victorie, doborind puterea
burgheziei gI mosierimii.
Intr-una din salile muzeului shit expuse documentele conferintei din 16 noiembrie 1920
a grupurilor comuniste ; proiectul de statut al viitorului partid, programul agrar etc.
La 8 mai 1921, ca urmare a activitatii insufletite a grupurilor comuniste, s-a deschis
la Bucuresti Congresul care a hotarIt infiintarea Partidului Comunist din Romlnia. Intr-o fru-
moasa vitrina, se afla macheta salii din str. Sf. Ionics unde au avut loc lucrarile acestui
congres. Crearea Partidului Comunist din Rominia a ridicat pe o treapta mai Malta lupta
clasei muncitoare pentru sfarimarea dominatiei eXploatatorilor, pentru eliberarea nationala
si socials a poporului roman. De acum inainte, clasa muncitoare din tara noastra sl-a construit
o avangarda calita In lupte, cu experienta revolutionary si care a pus la temelia activitatii ei
teoria $i tactica marxism- leninismului. Printre motiunile votate la acest congres si expuse
la muzeu, se afla $i Apelul comunistilor din Romlnia care proletariatul international" prin
care oamenii muncii din tars noastra protesteazd vehement impotriva arestarii celor aproape
300 de delegati la Congres, Impotriva terorii instaurate In tara de burghezie, Impotriva tortu-
rilor salbatice la care erau supusi cei arestati.
In martie 1922 se creeaza organizatia revolutionary marxist-leninista a tineretului muncitor
din Romtnia. Documentele care ne vorbesc despre acest important eveniment shit expuse
la muzeu.
Pe un panou ni se infatiseaza documentele Congresului al II-lea al P.C.R. care a avut
loc In zilele de 3-4 octombrie 1922. Congresul a luat hotlirtri cu privire la probleme
foarte importante ca : situatia economics $i politica a tarii, chestiunea sindicala, nationala,
agrara etc.; a fost votat statutul partidului ai s-au ales organele sale conducatoare.
Burghezo-mosierimea incearcii in anii de dupd Incheierea pacii In primul razboi mondial,
sa-si refacd pozitiile vinzlnd bogatiile tarn capitalistilor strain, transformind tam intr-o semi-
www.dacoromanica.ro
9 VIATA *TIINTIFICA 369
colonie a imperialismului, afistnd demagogic deviza unei guvernari prin not Insi-ne". Un spatiu
important este acordat in muzeu exponatelor care arata tncercarile burgheziei de a Infeuda tara
trusturilor straine si mai ales celor germane.
Atentia partidului este tndreptata spre mentinerea unitatii miscarii sindicale, care se
oglindeste In formarea Consiliului General a1 Sindicatelor Unitare. La muzeu se gasesc expuse
insignele scoase de Sindicatele Unitare cu prilejul zilei de 1 Mai 1925, sigiliile unor sindicate
locale din Galati, Bucuresti, Piatra Neamt, precum si un steag al sindicatulul lucratorilor din
Busteni-Prahova.
In anul 1924 guvernul burghezo-mosieresc a pus In afara legilor Partidul Comunist
din Romlnia, suspendind si ziarul Socialisrnul. Multe din cadrele de conducere ale parti-
dului au fost arestate, sediile partidului Inchise, ziarele confiscate, o crunta teroare a fost dezlan-
tuita Impotriva clasei muncitoare si a partidului sau marxist-leninist care se dovedise o forth'
capabila s-o organizeze pe fagasul luptei revolutionare ; P.C.R. se va calauzi pentru Imbinarea
formelor de lupta ilegale cu cele legale dupa bogata experienta a P.C.U.S. si a miscarii munci-
toresti internationale. In adtnca ilegalitate tsi desfasoara Congresul al III-lea lucrarile sale din
septembrie 1924. Din documentele expuse in muzeu reiese ca congresul a constituit un moment
important In istoria luptei clasei muncitoare Impotriva burghezo-mosierimii, a contribuit la
Intarirea partidului excluzInd din partid o serie de elemente lichidatoriste, a asezat munca de
partid pe baze marXist-leniniste, combAtInd pozitia oportunista a elementelor de dreapta"
si de stInga".
In procesul de Mire marxist-leninist a rindurilor sale, partidul a folosit indicatiile plenarei
C.C. al P.C.R. si a Comisiei Centrale de Control din iulie 1925. Felul In care sarcina pri-
mordiala trasata de plenara si anume bolsevizarea partidului prin raspIndirea operelor clasicilor
marxism-leninismului si a discipolilor ldr, a fost tradusa In viata de Comitetul Central, este
Infatisat la muzeu Intr-un grupaj de documente unde se afla fotocopii ale primelor pagini
din lucrarile Manifestul Partidului Comunist de K. Marx, Sarcinile Internationale ate so-
cialisimilui de V. I. Lenin, originalul operei tut I. V. Stalin Bazele leninismului.
In iunie 1928 are loc Congresul al IV-lea at P.C.R. Rezolutiile sale se afla expuse la muzeu,
si din ele rezulta ca In lucrarile sale Congresul s-a orientat dupa tezele referatelor de pe ordinea
de zi a celui de-al VI-lea Congres al Internationalei Comuniste. Deli a combatut si a lichidat
o serie de greseli care au existat dupa Congresul al III-lea votind rezolutii juste intr-o serie de
probleme privind munca partidului In mase, totusi Congresul al IV-lea nu a putut sa clarif ice o serie
de probleme de care totusi s-a ocupat ca : problema caracterului revolutiei In tara noastra, pro-
blema taraneasca, atitudinea U.T.C. fats de tineretul provenit din rtndul taranimii mijlocase
si fats de tineretul mic burghez de la orase etc. 0 sarcina de seams a fost aceea a luptei tin-
potriva pregatirilor razboiului antisovietic.
Luptelor minerilor de la Lupeni din august 1929 le stnt Inchinate documente de va-
loare : lista minerilor ucisi precum si rezolutia Biroului Internationale' Comuniste si a Biroului
Internationalei Sindicale Rosii cu privire la luptele proletariatului din Romtnia.
Impotriva conceptiilor gresite si a metodelor birocratice si sectariste Incetatenite la
unele elemente fractioniste antipartinice tradatoare, partidul a primit un fratesc sprijin inter-
nationalist din partea Comitetului Executiv al Internationale' Comuniste. Prin rezolutia sa din
august 1930 Partidul Comunist din Romtnia este chemat sa lichideze lupta fractionista fail
de principii si s restabileasca unitatea partidului Inlaturtnd sectarismul.
In muzeu se afla expus un exemplar original al ziarului Sctnteia din 15 august 1931,
primul sat' numar. In februarie 1931 au avut toe grevele muncitorilor de pe valea Jiului,
Muresului, Bistritei, la docurile din Galati. In martie 1931 partidul initiase conferinta pe tall
a muncitorilor petrolisti, ceferisti si mineri. In primul sau numar Sclnteia scria : Muncitorii
24. - 0. 8215 www.dacoromanica.ro

din aceste trei industrii care sInt strtns legate Intre ele prin mii si mii de fire, stilt hotarIti sa opuna
non ofensive a patronilor contraofensiva for de lupta comund contra scaderii continue a
nivelului de Aga al muncitorilor".
Un numar impresionant de eXponate cuprind importantele evenimente din istoria par-
tidului : Congresul al V-lea al P.C.R. si eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933 ale muncito-
rilor ceferisti st petrolisti.
Pe un panou asezat In centrul unei sail sInt eXpuse documentele Congresului al V-lea
al P.C.R. Pe textul panoului se arata Insemnatatea istorica a Congresului al V-lea, constil
in faptul ea el a stabilit principiile organizatorice, ideologice, strategice si tactice ale partidului
In lumina Invataturii marxist-leniniste, a eXperientei P.C.U.S. si a miscarii comuniste In-
ternationale".
Lovita de criza burghezia Incearcii sd se descurce din propriile ei contradictii pe spi-
narea maselor muncitoare. In muzeu sfra expuse grafice care Infatiseaza scaderea nivelului (le
trai al clasei muncitoare din Rominia In preajma marilor lupte din 1933.
Impotriva ofensivei patronilor imperialisti si a slugilor for din RomInia, partidul cheamil
masele muncitoare la lupta, aplictnd In mod stralucit principalele directive tactice ale Congre-
sului al V-lea. Un spatiu mare din expozitie 11 ocupa documentele si piesele care arata prega-
Urea st desfasurarea marilor bdtalii de class din ianuarie-februarie 1933. La 20 martie 1932 la
conferinta muncitorilor ceferisti se alege Comitetul de actiune pe tars al carui secretar a
Post ales tovarasul Ghcorghe Gheorghiu-Dej. De mare Insemnatate In desfasurarea luptelor clasei
muncitoare a Post aplicarea hotarfrilor plenarelor C.C. al P.C.R. din aprilie sf octombrie 1932.
0 harts luminoasa Infatiseaza localitatile unde au avut loc luptele muncitorilor ceferisti to anii
1932-1933. Alaturi este un desen reprezentInd pe tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej vorbind la
sedinta a Comitetului de actiune ceferist din Cluj. Peste toate exponatele predomind find o diorama
care ne prezinta un aspect din dimineata zilei de 15 februarie 1933,111E441nd solidarizarea munci-
torimii bucurestene cu multimea grevistilor care umplu curtea atelierelor. Printre gard si peste
el, din strada li se dau cosuri si pachete cu alimente. Din partea stIngd apar uniformele poll-
tistilor si ale subofiterilor Imbrticati In haine soldatesti, trimist sa reprime rniscarea.
In fata acestei diorame, pe un piedestal se odihneste sirena lui Vasile Roaitil, la al card
semnal a alergat Intreaga muncitorime din Qapitala In ajutor la Grivita, la C.F.R., si de al carei
sunet s-au InspaimIntat de moarte vlrfurile burghezo-mosieresti si lacheii for de la guvern.
Legaturile partidului cu masele s-au Intarit, In ciuda masurilor represive luate si a proce-
sului odios intentat conducatorilor luptelor muncitorimii ceferiste sf petroliste. Din toate col-
turile tarii si din toate tarile lumii au pornit miscari de protest Impotriva samavolniciilor
guvernantilor st pentru eliberarea celor arestati.
Intr-o vitrind este expusa o hartil Insemnind locul de unde au plecat In toate colturile
lumii, telegrame, scrisori, motiuni de protest prin care proletariatul international a cerut eli-
berarea ceferistilor.
Luptele muncitorilor ceferisti si petrolisti din ianuarie-februarie 1933 au aparat interesele
fundamentale ale poporului, ele au avut un pronuntat caracter politic antiimperialist, anti-
fascist, antir5zboinic. Ele au dovedit cresterea rolului conducator al partidului comunist
In lupta celor eXploatati st asupriti.
Dupa greva generals din 1920 arata tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej 1upta eroica a
muncitorimii ceferiste st petroliste organizate sf conduse de partidul nostru tocmai In Impre-
jurarile instaurarii dictaturii hitleriste In Germania, Inseamna o cotitura adinca In desfasurarea
luptelor clasei muncitoare si ale poporului romln, o manifestare hotarlta a vointei de lupta
Impotriva fascismului".
www.dacoromanica.ro
11 VIATA $IIINTIFICA 371
In anii 1934-1938, clasa muncitoare din Cara noastra a dus o luptd neobosita pentru
faurirea Frontului Unic Muncitoresc si pentru stringerea In jurul lui a maselor, Intr-un
larg front popular antifascist. Documentele expuse ne vorbesc de Infiintarea a zeci de organi-
zatii legale si semilegale. In alts vitrind shit expuse numere ale revistei Lupta de clasd si
ale ziarelor Senteia, Alarma, Igazscfg, Cazarma, Steagul ropz din care rezulta munca des-
fasuratii de partid pentru educarea membrilor de partid $i a maselor muncitoare In
spiritul marxism-leninismului.
Impotriva dictatului de la Viena slut organizate si conduse de P.C.R. mari demonstratii
In septembrie 1940 la Cluj, Brasov, Timisoara. In documentul elaborat la 10 septembrie
1940 P.C.R. se adreseaza populatiei muncitoare astfel : Trimitem un cuvint de Imbarbatare
muncitorilor si taranilor romini predati de imperialismul romtn jugului grofilor maghiari si
ti Indemnam la lupta unity cu muncitorii si taranii maghiari, sub conducerea P.C. din Ungaria
contra regimului de eXploatare capitalisto-mosiereasca reactionary si imperialists de acolo".
0 serie de eXponate, printre care macheta Doftanei, o celula In dimensiuni naturale
a sectiei H, lanturi, cravase, precum si numeroase documente ilustreaza conditiile grele gi tra-
tamentul inuman la care erau expuli In Inchisori cei mai bunt fii ai poporului romtn, luptatori
pentru pace, democratie, independents nationals $i socialism.
Impotriva criminalului razboi antisovietic $i a cruntei dictaturi militaro-fasciste, par-
tidul mobilizeaza masele la lupta pentru iesirea Romlniei din razboi si Intoarcerea armelor
Impotriva hitleriltilor. La muzeu, alaturi de primul numar al ziarului Romtnia liberd care
rasp/ndea chemarea partidului la lupta contra dictaturii militaro-fasciste, se afla macheta casci
din strada Scoala Floreasca din Bucurelti unde se tiparea acest ziar.
In anii grei ai dictaturii militaro-fasciste au cazut numerosi fii ai clasei muncitoare. Un
grupaj frumos alcatuit reunelte portretele eroilor clasei muncitoare : Filimon Shim, Justin
Georgescu, Pompiliu tefu, Niculaie Mohanescu, Lili Paneth, Francisc Paneth, Ada Marinescu,
Bernad Andrei, Petre Gheorghe, Lazar Grunberg, Vasile Tudose, Jozsa Bela $i altii. Alaturi
de el strajuieste un alt grup cu portretele eroilor cazuti alaturi de patriotti francezi In lupta
contra cotropitorilor germani : Iosif Clisici, Olga Bancic, Ion Cann, Lazar AleXandru, Francisc
Boczor, Nicolae Cristea.
Pe o masa In mijlocul salii shit expuse piesele folosite In tipografiile ilegale, masini
de tiparit Boston si aparatul postului de radio emisiune Romtnia libera".
In iunie, 1943 se crceaza Frontul Patriotic Antihitlerist ale can't documente se afla expuse
la muzeu.
Acordind o deosebita importanta curatirii rindurilor partidului de elementele trada-
toare In cap cu Foril, cadrele de baza din conducerea P.C.R. In deplina Intelegere cu tovarasii
din conducerea colectivului de partid din Inchisori si lagare au format la 4 aprilie 1944 0
conducere ferma gi devotata. Dintre exponatele care se refera la aceasta actiune atrag atentia
indeosebi fotocopiile scrisorilor schimbate pe cale conspirativa Intre tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej
aflat In lagarul de la Tg. Jiu si cadrele de partid din afara. Tot aici slut expuse documentele
care se refcra la crearea Frontului Unic Muncitoresc la 1 Mai 1944. Pe un perete se gaseste
eXpusa harta luminoasa a regiunilor In care au activat partizanii.
In anul 1944, datorita victoriilor glorioasei Armate Sovietice, lupta popoarelor pentru eli-
berarea din jugul fascist a luat un mare avint. Pe baza unei analize concrete a situatiei din
Cara noastra, conducerea P.C.R. In Intelegere cu cadrele de frunte din Inchisori, au hotarlt ca
inlaturarea dictaturii militare fasciste sa se fats pe calea insurectiei armate.
Acestei munci organizatorice uriase, care a transformat ura maselor populare la' de die-
tatura militaro-fascists si hitleristi Intr-o forts revolutionary de netnvins, marcind Inceputul
revolutiei populare In patria noastra, Muzeul de istorie a partidului Ii acorda o atcntie deose-
www.dacoromanica.ro
372 VIATA STIINTIFICA 12-
bitA. 0 dioramA ingenios alcatuita Infatiseaza alternativ evenimentele petrecute In august

1944 in tam noastra. 0 imagine este consacratA luptel formatiunilor patriotice pentru lichl-
darea trupelor hitleriste tar cealaltA imagine infatiseaza bucuria si entuziasmul cu care oamenii
muncii din CapitalA primesc in Plata Universitatii, Armata Rosie eliberatoare.
Pe o harts luminoasa deasupra acestei diorame, este infAtisat dispozitivul de luptA al for-
matiunilor patriotice si al unitatilor militare in momentul declansarii insurectiei, jar de o parte
si de alta slut infatisate schitele cu mersul operatiunilor impotriva trupelor hitleriste din raionul
Baneasa-Otopeni-Pipera (24-27 august 1944) si a luptelor desfasurate In zona petrolifer5
pe Valea Prahovei (24-31 august 1944).
Este eXpus in original ziarul Romhzia libera cu Inflacaratul apel al comandamentului
formatiunilor de lupta patriotice : Toti cei care Sint In stare sa poarte arme sA se prezinte
imediat la comandamentul formatiilor de luptA patriotice din parcul Filipescu spre a fi Inar-
mati". Sint eXpuse documente privind planul de desfAsurare a insurectiei armate, schite
$i ordine de luptA intocmite in vederea ocuparii principalelor obiective din Capitals, in momentul
declansaril insurectiei, principalele objective rominesti si germane care trebuiau ocupate de for-
tele patriotice. 0 machetA a sediului conspirativ al P.C.R. din cartierul Vatra Luminoasa din
Bucuresti arata locul unde au fost transport* sub stare de arest de catre formatiunile patrio-
tice, criminalii de rAzboi, membril ai guvernului dictaturii militaro-fasciste.
In citeva fotografii sent InfAtisate aspecte din luptele formatiunilor patriotice impotriva
resturilor armatelor hitleriste, tovarAsul Emil Bodnaras dind indicatii luptatorilor din garzile
patriotice In timpul desfasurarii insurectiei s.a.
In fotografiile care prezinta aspecte de la primele mitinguri si Intruniri organizate de
P.C.R., se afla i fotografia care infAtiseaza pe tovarAsul Gh. Gheorghiu-Dej vorbina la mitingul
organizat de P.C.R. la 30 august 1944 in cinstea Armatei Sovietice eliberatoare.
TeXtul care sintetizeaza acest mare grup de exponate arata : revolutia popularA a in-
ceput prin insurectia armata care la 23 August a rAsturnat dictatura militaro-fascists. Organiza-
torul insurectiei, Partidul Comunist, a Infatisat actiunea coordonata a fortelor patriotice populare
si a soldatilor, ofiterilor i generalilor patrioti din armata, actiune care a dus la iesirea Rominiel
din razboiul hitlerist. Ziva de 23 August a devenit ziva eliberarii nationale a Rominier.
Partidul Comunist Romin a mobilizat toate fortele si a folosit toate resursele pentru
a da ajutorul necesar trupelor sovietice i celor romine In lupta for comuna pentru zdro-
birea definitive a Germaniei hitleriste. In numeroase fotografii expuse la Muzeu slut ara-
tate npanifestatil ale maselor populare sub lozinca Totul pentru front, totul pentru vic-
torie". Alte documente Infatiseaza crearea la 1 septembrie 1944, In conditiile avIntulut pu-
ternic spre organizare al clasei muncitoare, a Comisiei de organizare a miscarii sindicale unite din
Rominia si In al carei birou a foss ales, ca secretar, tovarasul Gh. Apostol. Despre acest eveniment
important tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej a spus Refacerea unitatii sindicale la 1 septembrie
1944 a insemnat o mare victorie a Partidulni nostru : victoria principiilor revolutionare ale
luptel de clasA asupra principiilor reformiste ale colaborarii de class, victoria principiilor de
organizare leninista pe ramuri de productie, pe Intreprinderi i institutii asupra principiilor
organizatorice trade unioniste" de breasla. Aceasta a avut o mare Insemnatate pentru
dezvoltarea ulterloaril a luptel clasei muncitoare din Cara noastra".
In muzeu se MIA expuse documente i fotografii In care se oglindeste lupta sustinutA a
oamenilor muncii sub conducerea P.C.R. pentru instaurarea la conducerea tarii a guvernul ul
democratic la 6 Martie 1945 sub presedentia Dr. Petru Groza.
Mai multe documente i fotografii Infatiseaza lupta oamenilor muncii pentru alungarea
primarilor i prefectilor antonescieni. De asemenea slut eXpuse numeroase documente si foto-
grafii cu privire la efectuarea reformei agrare Inceputa de jos sub indrumarea partidului. Textul
www.dacoromanica.ro
13 VIATA $TIINTIFICA 373
care sintetizeaza grupul de exponate privind reforma agrarA aratA : aceasta r( forma a fost in-
faptuitA de cAtre tAranii muncitori cu ajutorul si sub conducerea clasei muncitoare In frunte cu
Partidul Comunist Romin, In pofida Inversunatei rezistente opuse de burghezia si mosieri-
mea romlna, de aparatul de stet burghezo-mosieresc, de partidele reactionare".
Regimul democrat-popular instaurat la 6 Martie 1945 reprezintA victoria obtinuta de masele
populare, sub conducerea Partidului Comunist Romin Impotriva molierimii si a burgheziei,
Impotriva cercurilor imperialiste. El a devenit pentru clasa muncitoare aliata cu taranimea munci-
toare instrumentul principal care a asigurat InfAptuirea cu succes a sarcinilor desavIrsirii revo-
lutiei burghezo-democratice si trecerea la revolutia socialistA.
In octombrie 1945 a avut loc Conferinta Nationala a P.C.R. care prin amploarea proble-
melor dezbatute si prin hotarkile luate prezinta o importanta deosebitA In viata partidului si
a regimului democrat-popular. Conferinta Nationala a P.C.R. a aplicat In mod creator, folosind
experienta P.C.U.S., a miscarli muncitorelti internationale sit a sa proprie, conform conditiilor
specifice istorice eXistente la not In /ark atIt tezele leniniste cu privire la revolutie, cit si in-
dicatiile strategice si tactice ale Congresului al V-lea al P.C.R. Un loc de seamA II ocupa In cadrul
eXpozitiei documentele si fotografiile Conferintel Nationale a P.C.R.
Un mare grup de exponate ilnfatiseaza lupta maselor muncitoare conduse de P.C.R. pen-
tru cucerirea deplina a puterii politice si doborirea ultimului stilp al reactiunii interne si inter-
nationale din tars. La 30 Decembrie 1947 a fost proclamata Republica Populara RominA
formA a dictaturii proletariatului.
InfAptuirea unitatii politice, organizatorice si ideologice a partidului clasei muncitoare,
crearea Partidului Muncitoresc Romin la 21-23 februarie 1948 r5m1ne un eveniment de mare
importantA In istoria poporului nostru. Exponatele Infatiseaza documente si fotografii de la Con-
gresul I al P.M.R. care, creat pe baze politice, ideologice $i organizatorice marxist-leniniste,
a Insemnat victoria definitivA a marXism-leninismului asupra reformismului In miscarea muncito-
reascS din Ora noastrA. Tot aici se gasesc aspecte de la sedinta plenarA a C.C. al P.M.R. din.
10-11 iunie 1948 privitoare la nationalizarea principalelor mijloace de productie. Actul revolu-
tionar de la 11 iunie 1948 prin care clasa muncitoare din Cara noastrS a rezolvat cu succes una
dintre cele mai importante sarcini ale revolutiei socialiste, a creat baza materialA necesarA
construirii socialismului. Proprietatea socialistA asupra principalelor Intreprinderi industriale,
asupra transporturilor, bAncilor, pSdurilor, bogAtiilor subsolului etc. aratA tovarasul Gh.
Gheorghiu-Dej a devenit baza de neclintit a statului nostru de democratic popularA".
Noile relatii de productie, relatiile socialiste au Inlocuit vechile relatii de productie capi-
taliste din Industrie si au dat un nou impuls dezvoltSrii fortelor de productie.
Numeroase exponate oglindesc succesele obtinute de clasa muncitoare In anii planurilor
anuale pe 1949 si 1950. Astfel datoritA eforturilor oamenilor muncii condusi de partid, pla-
nul pe 1948 a fost Indeplinit cu 20 de zile Inainte de termen.
Intr-o ni1A de marl proportii slut eXpuse hotarlrile plenarelor C.C. al P.M.R., cu privire
la planul de electrificare a tarn (din 26 octombrie 1950) $i a primului plan cincinal (1951-1955)
de dezvoltare a economies natiopale (din 12-13 decembrie 1950). Obiectivele de bazA ale pri-
mului plan cincinal se referA la : industrializarea socialistA, trecerea treptatA a midi productil
de mgrfuri pe fagasul socialismului, dezvoltarea comertului socialist, ridicarea bunei stAri ma-
teriale $i culturale a celor ce muncesc, dezvoltarea armonioasS a regiunilor geografice. In centrul
atentiei intregului partid au fost puse problemele de baza ale realizSrii planului cincinal : ridicarea
productivitAtii muncii, Imbunatatirea calitatii produselor, realizarea unui regim sever de eco-
nomii, descoperirea si folosirea rezervelor interne, introducerea tehnicii si a tehnologiei Main-
tate, ridicarea calificAril cadrelor, educarea oamenilor muncii In spiritul atitudinli socialiste
fats de muncA si fall de avutul obstesc.
www.dacoromanica.ro
374 VIATA STIINTIFICA. 14
In aceeasi sala cu documentele care ilustreaza succesele obtinute de oamenii muncii,

care au tradus In viata sarcinile primului plan cincinal, se gasesc si documentele privitoare la
continua Intarire a unitatii si puritatii partidului.Se gasesc expuse documente ale sedintei
plenare a C.C. al P.M.R. din 26-27 mai 1952 cu privire la demascarea si zdrobirea grupului
fractionist antipartinic al deviatorilor, condus de Ana Pauker. Zdrobirea devierii se arata
in textul privind Insemnatatea sedintei plenare a C.C. al Partidului Muncitoresc Romin din
26-27 mai 1952a Post o stralucita manifestare a unitatii de neclintit a Partidului, o demonstratie
vie a justetei profunde a tezei leniniste ca partidul, curatindu-se de elementele oportuniste, lichi-
datoriste, fractioniste, isi Intareste rindurile, unitatea sa de actiune, de vointa, de gindire ".
Plenara largita a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949 a pus In rata lntregului popor
muncitor calea transformarii socialiste a agriculturii, drumul spre o viata mai buns si fericita
a taranimii muncitoare. Ea a trasat sarcinile partidului In lupta pentru intarirea aliantei clasei
muncitoare cu taranimea muncitoare. Intr-una din nice se gasesc eXponatele cu privire la aceasta
importanta activitate desfasurata de Partid : eonstituirea primelor gospodarii agricole colective,
lupta pentru ridicarea productiei la ha si pentru ridicarea continua a nivelului tehnic al agriculturii.
Prin numeroase grafice si fotografii este oglindita munca pentru cresterea ritmului colectivizarli
precum si succesele obtinute de noile unitati socialiste In anii primului plan cincinal.
Documentele plenarei largite a C.C. al P.M.R. din 19 20 august 1953 se gasesc expuse
la muzeu Incadrate de o hartd luminoasa care indica reteaua principalelor obiective con-
struite in primul cincinal, precum si de nenumarate machete colorate ale realizarilor obtinute
to industria electrotehnica, constructoare de masini, petrolifera, carbonifera, chimica, precum
si In industria bunurilor de larg consum si transporturi.
Revolutia culturala ocupa un spatiu important In muzeu. Numeroasele fotografii si gra-
fice infatiseaza viata muncitorilor si taranilor muncitori. 0 harts luminoasa a unitatilor cultural-
artistice indica munca Partidului de ridicare a nivelului cultural al poporului. In anii primului
cincinal au functionat : 12 072 camine culturale, 5337 cluburi si colturi rosii sindicale, 85 case
de cultura raionala, 1448 cinematografe. Graficul care reprezinta tirajul operelor clasicilor
marxism-leninismului indica cifra de 7 149 500 exemplare tiparite In primul cincinal din
operele lor.
Alte documente si eXponate Infatiseaza grija Partidului pentru oamenii muncii in do-
meniul dezvoltarii invatamintului, In domeniul sanitar, si al ocrotirii sociale, pentru dezvoltarea
culturii fizice si a sportului.
Rezolvind just, In spiritul invataturii marXist-leniniste problema nationals, Partidul Mun-
citoresc Romin a treat $coil, teatre, a tiparit carti si periodice In limba materna a minoritatilor
nationale. Din graficele expuse la muzeu relese ca In primul cincinal au functionat In Intreaga
Ora 3500 scoli elementare si medii In limbile minoritatilor nationale si s-au editat 3881 titluri
in peste 20 000 000 de volume.
La loc de frunte shit asezate In ultima sala documentele celui de-al doilea Congres al
P.M.R. din 23-28 decembrie 1955. Congresul a subliniat marea insemnatate a ajutorului multi-
lateral pe care ni 1-a acordat Uniunea Sovietica In obtinerea succeselor de Ora acum, precum
si clt de insemnata este folosirea In mod creator de catre P.M.R. a eXperientei P.C.U.S. In con-
struirea socialismului. Pe o harts mare, luminoasd, slut marcate in muzeu principalele obiective
construite in primul cincinal, precum si cele care se vor construi ping in 1960.
Documentele Congresului al XX-lea, pe larg dezbatute si insusite de oamenii muncii din
Cara noastra, se gasesc expuse alaturi de documentele consfatuirii de la Moscova din 14-16 noiem-
brie 1957 a partidelor comuniste si muncitoresti. Sint infatisate pe un panou legaturile si sprijinul
reciproc al partidului nostru cu celelalte partide muncitoresti si comuniste din lumea Intreaga.
www.dacoromanica.ro
15 VIATA 5T1INTIFICA 375
Avintul de munca al poporului care traduce In viata directivele Congresului al II-lea al

P.M.R. este Infatisat prin fotografii si grafice care reprezinta principalele objective industriale
puse In functiune cu Intreaga for capacitate de productie Intre 1956 aprilie 1958. Astfel shit
reprezentate : Laminorul de Levi din Roman, Termocentrala Paroseni, Termocentrala Steaua
Rosie" , Rafindria nr. 10 Borzesti", Combinatul de cauciuc Zorile-Jilava", reactorul
atomic etc.
Un alt grafic ne arata cresterea si consolidarea sectorului socialist din agriculturd. Astfel
numdrul gospoddriilor agricole colective a crescut de la 2 151 In anul 1955, decembrie la 2 756
In martie 1958.
Succesele obtinute pe calea construirii socialismului In patria noastrA, dovedesc cu pri-
sosinta conducerea cu fermitate de care partidul nostru a activitdtii creatoare a tntregului
popor muncitor.
InfatisInd ca Intr-o carte deschisd prin fata filelor careia treci, sorbind pretioase cunostinte,
si Invdtdminte din trecutul glorios al clasei muncitoare, din istoria de luptd a partidului, Muzeul
de istorie a Partidului Muncitoresc RomIn constituie un sprijin eficient pentru oamenii muncii
In ridicarea nivelului for ideologic, pentru IntArirea combativitatii for revolutionare. El contribuie
din plin la educarea tineretului si a oamenilor muncii In spiritul unui fierbinte patriotism socialist
si al internationalismului proletar.
L. ,5leicinescu
EXPOZITIA PREGATIREA I INFAPTUIREA

INSURECTIEI ARMATE DIN AUGUST 1944"
Cu prilejul festivitatilor Inchinate aniversdrii a 15 ani de la eliberarea patriei noastre de

sub jugul fascist, la Muzeul de istorie a Partidului Muncitoresc Romin s-a deschis expozitia :
PregAtirea si Infdptuirea insurectiei armate din August 1944". Expozitia Infatiseazd un capitol
eroic din istoria zbuciumata a poporului nostru, Inscris de clasa muncitoare, de luptdtorii
cdliti In rIndurile Partidului Comunist din RomInia, care au luptat cu abnegatie pentru
zdrobirea exploatdrii capitaliste si a robiei fasciste, pentru construirea unei vieti noi, feri-
cite. Documentele In mare parte inedite, obiectele, graficele economice ca si celelalte expo-
nate prezentate Intr-o expresiva forma artistica redau maretia luptei muncitorilor sub
conducerea Partidului Comunist din RomInia In pregatirea si InfAptuirea instrectiei armate.
InrAutatirea situatiei materiale a oamenilor muncii in ajunul celui de-al II-lea rdzboi
mondial s-a datorat, asa cum rezultd din graficele si documentele expuse pe primul panou al
eXpozitiei, lnapoierii economice a RomIniei, jefuirii bogatiilor tarn de cdtre imperialistic
str5ini In cardasie cu burgbezia si mosierimea autohtond. Existenta rdmdsitelor relatiilor
feudale In agriculturd este pregnant ilustratd prin graficul repartizarii pamInturilor In anul
1941. Pe baza datelor statistice Intocmite de catre aparatul de stat al burgheziei gi movie-
rimii rezultd ce 524 549 gospodarii tardnesti, avind o suprafata de la 0,1 ha 1 ha detineau
numai 230 000 de ha pamInt, In timp ce 9 756 mosieri, avind o suprafata arabild de la
50 hala peste 500 ha, detineau 2 020 000 ha. Inapoierea economics a tArii In perioada premer-
gatoare tIrtrii RomIniei In criminalul rdzboi anti-sovietic este infatisata si In graficul intitulat :
Structura comertului exterior" din; care rezultd a 77,5% din marfurile importate erau
www.dacoromanica.ro
produse finite In timp ce se exportau numai cereale 32,2%. Intrarea Rominiei la 22 lunie
1941 alAturi de Germania hitlerista In criminalul razboi antisovietic, a dus la adincirea situatiei
de mizerie a celor asupriti din Para noastra, la pustiirea sf secatuirea bogatillor patriei, la
pieirea pe front a sute de mil de tineri pentru o cauzA strains poporului roman, la imphi-
zirea tarn cu lagAre si Inchisori, unde au fost Intemnitati cei mai buni Iii al poporului.
Tot greul razboiului apasa pe umerii maselor populare. Intr-un tabel referitor la situatia
muncitorilor miner' din Valea Jiului In iunie 1943 se arata ca totalul retinerilor din salariu era
de 8 057 lei far muncitorul ramlnea dator fall de intreprindere cu 357 lei. Ziva de munca
se sale lntr -un document este Intre 12-14 ore, orele suplimentare nu se platesc". Tara-
nimea ne arata un alt document este si mai crunt lovita de razboiul criminal a lul Hitler
kt Antonescu Creste revolta taranilor Impotriva mobilizarilor, rechizitiilor etc.". In anii
criminalului razboi capitalistii romini au obtinut profituri uriase. Astfel, se arata Intr-un grafic,
Banca Nationala a Romtniei a obtinut In anii 1942-1944 profituri fabuloase. La un capital social
de 600 milioane lei B.N.R. a incasat In 1944 un beneficiu de 2 312 490 315 lei fail de
1 069 086 043 cIt obtinuse In 1942. Profituri marl au obtinut si Banca Agricola, Creditul National
Industrial precum si alte marl Intreprinderi capitaliste. Dupa semnarea In 1939, a acordului
comercial cu Germania si in deosebi dupa acceptarea de catre burghezia si mosierimea romina
a odiosului dictat de la Viena, jaful hitleristilor in Romtnia s-a intensificat. Fascistii ger-
mani au jefuit din Romlnia, se arata In cifrele unui grafic, in anii 1940-1944, 10 316 179
tone produse petrolifere, 1 378 450 tone cereale st seminte, 75 147 tone animale vii si produse
animale etc. In afara de acestea au lost dusi la munca In Germania 10 000 de muncitori si
ucenici. Situatia tinerilor muncitori se scria In Buletinul Prefecturii Politiei Capitalei,
In februarie 1943 angajati de catre institutiile industriale din Germania, este disperata.
Acestia sint Intrebuintati la munci grele, subalimentati (150 gr One) tinuti In proaste con-
ditiuni higienice ...". Jaful hitlerlstilor nu s-a limitat numai la bogatiile tarii noastre. In
august 1940, conform Intelegeril statelor fasciste si acceptarii slugarnice a claselor domi-
nante din Cara noastra, nordul Transilvaniei a fost dat Ungariei horthyste,
Singurul partid care s-a ridicat Impotriva odiosului dictat de la Viena se arata in
documentele expuse a lost Partidul Comunist din Romtnia, care a organizat marl demonstratii
de masa la Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov cuprinztnd zeci si zeci de mu de oameni care au
manifestat Impotriva hitlerismului si a guvernului trAdAtor.
Infruntind teroarea dictaturii militaro-fasciste si In pofida actiunilor dusmanoase duse
de catre elementele tradatoare in cap cu Foris, strecurate In conducerea partidului, comunistii,
patriatii din fabric!, uzine, institutii, sate si-au manifestat ura nemArginita fail de sIngeroasa,
dictatura fascists, aliata Germaniei hitleriste si fats de razboiul criminal antisovietic, orga-
nizlnd greve, actiuni de sabotaj, raspindind manifeste, ziare ilegale. 0 liana a tarn lucrata cu
vignete In reliefp Infatiseaza reteaua deasa a Inchisorilor si lagarelor unde au fost Intemnitati
mil de luptatori comunisti si antifascisti. Inchisoriie si lagArele erau si In aceasta vreme centre
importante de Indrumare si calire a comunistilor adevarate academii" se scrie Intr-o
notii a sigurantei. Documentele graesc despre variatele forme de lupta ale comunistilor,
despre continua for instruire. In clipele grele ale crIncenii terori, comunistii au aratat justetea
cauzei pentru care lupta Uniunea Sovietica si celelalte popoare Impotriva fiarei fasciste. Din
Inchisoarea Caransebes, In noiembrie 1941, tovar4u1 Gh. Gheorghiu-Dej, In scrisoarea adresata
tovarAilor din afar!, din care este prezentat In expozitie un extras, subliniind cauza pentru
care luptau popoarele Uniunii Sovietice, scria : Aceasta cauza este dreapta spune tovarasul
Stalin pentru ca ea grupeaza toate fortele constiente de pericolul ce ameninta civilizatia si
progresul omenirii Intregi. Astfel marele front al popoarelor a devenit o realitate istorica si
el se Intareste cu fiecare lovitura data fascismului. De aci particip cu Incredere si admiratie la
www.dacoromanica.ro
17 VIATA 8T1INTIFICA 377
eroica rezistenta succesele Armatei Rosii acoperita de glorie impotriva unui dusman salbatic
gi necrutAtor. Sint convins ca nu departe este ziva cind aceasta forts monstruoasa va fi sfa-
rimata in mod definitiv si pentru totdeauna. In acest moment de grea incercare tin sa va
retnoesc, dragi tovarasi, asigurarea ca-mi voi face datoria pita la capat ca soldat devotat,
disciplinat al partidului".
In aceasta prima perioadd a luptei, patriotii indrumati de comunisti au dat puternice
lovituri masinii de razboi hitleriste. Zilnic stria ziarul Romtnia liberd" care aparea in
Banat, din care ant expuse numeroase eXtrase izbucnesc incidente 1 manifestari spontane
antihitleriste, ca o dovada ca Cara a inceput sa se mitte ". In acelasi timp, se arata in alte
documente, muncitorii de la fabrica Tomesti" din judetul Severin, au protestat cerind achitarea
salariilor. 900 de muncitori de la Industria Textila Aradeana" au declarat greva cerind ma-
rirea salariilor. 0 data cu aceasta a crescut numarul actiunilor de sabotaj la Arsenlul Aero-
nautic Asan", la Avrig si la alte intreprinderi de armament. Arsenalul de la Tirgoviste se
scrie Intr-o nota din arhiva fostului Minister al Apararii Nationale a fost incendiat".
Pe un intreg panou shit prezentate fotografii, documente, o harts de marl proportii cu
privire la marea batalie purtata de glorioasa Armata Sovietica la Stalingrad. Harta reprezinta
momentul incercuirii i nimicirii trupelor fasciste la Stalingrad la sfirsitul anului 1942 si Inceputul
anului 1943. Aceasta victoriese arata lntr -un text al panouluia avut o insemnatate hotari-
toare pentru desfasurarea razboiului, ea a dat un avint si mai puternic luptei antirazboinice
antifasciste dusa de masele populare din toate tarile subjugate de fascism. Ca rezultat at
cresterii increderii comunistilor, a poporului in victoria Uniunii Sovietice, numarul membrilor
de partid, a simpatizantilor P.C.R. a crescut foarte mult. La 28 ianuarie 1943, a aparut
ziarul patriotic ilegal Rominia libera", al carui prim numar se afla In eXpozitie in original.
Referindu-se la insemnatatea bataliei de la Stalingrad, intr-o nota a sigurantei din ianuarie
1943 se arata : Rezistenta Armatel Rosii la Stalingrad n-a ramas fara ecou in rindurile
muncitorimii i taranimii. Pe fiecare zi admiratia c tncrederea muncitorimil romine fata de
soviete este in crestere".
In ]upta impotriva fascismului si a criminalului rAzboi antisovietic au cazut in mod
eroic luptatori de frunte din rindul clasei muncitoare a poporului nostru ca : Filimon Sirbu,
Justin Georgescu, Pompiliu *tefu, Nicolae Mohanescu, Lili Paneth, Francisc Paneth, Ada Marl -
nescu, Petre Gheorghe, Josza Bela, Elena Sirbu, ale caror portrete se afla in ekpozitie.
Panourile urmatoare, prin documente, harti, fotografii, scheme, obiecte, infatiseaza prin
cipalele momente ale pregatiril de cAtre P.C.R. a insurectiei armate. In octombrie 1943 se
subliniaza in teXtul unei scheme cadrele de baza ale partidului din lagare I inchisori si din-
afara sub conducerea tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej au elaborat un program concret pentru
organizarea l Infaptuirea insurectiei armate".
Acest program, se arata In schema realizata pe primul panou, prevedea :
1. Inlaturarea din conducerea partidului a ellen tradatoare in frunte cu Foris.
2. Infaptuirea Frontului Unic Muncitoresc.
3. Intensificarea grevelor, sabotajelor i actiunilor de partizani.
4. Inarmarea formatiunilor patriotice de lupta.
5. Atragerea armatei l pregatirea ei in vederea desfasurArit insurectiei.
6. Elaborarea planului militar concret pentru infaptuirea insurectiei.
7. Doborirea dictaturii militaro-fasciste, formarea unui guvern de uniune nationals din
reprezentantii tuturor fortelor antihitleriste.
8. lesirea Romtniei din criminalul razbol antisovietic.
9. Alaturarea armatei romine de armatele sovietice i intoarcerea armelor impotriva
armatei fasciste".
www.dacoromanica.ro
Tot pe acest prim panou este expus si Noul apel al Partidului Comunist" publicat In
octombrie 1943, In ziarul Rominia libera", din Banat care chema Intregul popor, toate fortele
patriotice la lupta units, singura tale de salvare a tarsi de la pieire. Alte documente demasca
rolul tradAtor al elementelor social-democrate de dreapta, care au ocupat posturile de con-
silieri ai Ministerului Muncii. Aceasta atitudine, se arata Intr -un document, a produs vii
nemultumiri In rindurile muncitorilor.
Panourile urmatoare Infatiseaza cu ajutorul materialelor concrete, apropiate vizitatorului,
desfasurarea cu minutiozitate a programului elaborat in vederea pregatirit insurectiei armate.
In fotocopia scrisorii trimisA la 16 aprilie 1944, tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej si altor
tovarasi din ]agar de tovarasii dinafara se scrie : O parte a sarcinii pe care ne-ati dat-o si a
angajamentului pe care ni 1-am luat in fata voastra si prin voi in fata Intregii familii (Intre-
gului partid n.n.) a fost indeplinita ... In toate ne-am condus de sfaturile voastre. Indeosebi
sfaturile lui F. ... (Fieraru, numele conspirativ al tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej), au fost
determinante pentru alcatuirea intregului plan ..." Subliniind insemnatatea masurii de la
4 aprilie chid a fost inlaturata agentura dusmanoasa din conducerea partidului si referin-
du-se la sarcinile ce reveneau clasei muncitoare si intregului popor, tovardsul Gh. Gheorghiu-Dej
In scrisoarea sa de raspuns, adresata la 25 aprilie 1944 tovarasilor dinafara, scria : Cu rindurile
strinse, cu unitatea adevilrata a partidului, vom putea pasi hotArit pe calea indeplinirii sarcinilor
ce stau In fata clasei muncitoare si a poporului roman In acest sector atit de important pentru
desfasurarea evenimentelor militare si politice".
Datorita straduintelor neobosite ale Partidului Comunist din Rominia 5i a intelegerii
intervenite cu Partidul Social-Democrat, a fost InfAptuit Frontul Unic Muncitoresc. Crearea
Frontului Unic Muncitoresc a dus la cresterea fortei de lupta a clasei muncitoare, a posibilitatilor
ei de a uni masele largi In lupta pentru infaptuirea sarcinilor istorice care-i reveneau.
0 serie de manifeste si articole din ziarul RomInia libera" infatiseaza modul cum s-a
Inchegat F.U.M. la Lemaltre", Malaxa", Arsenalul Aeronautic", in intreprinderile petrolifere
din Ploesti si Valea Prahovei 51 la alte intreprinderi din tarn. Sint expuse de asemenea, manifeste
ale Comitetelor Patriotice create pe baza Frontului Unic in diferite intreprinderi, prin care
muncitorii erau chemati la lupta imediata pentru rasturnarea dictaturii militaro-fasciste.
Panoul urmator al expozitiei avind ca tema oglindirea muncii de propaganda si agitatie
a P.C.R. contine documente originale de o exeeptionala valoare. Brosuri, manifeste aparute cu
coperta mascata ca : Probleme de sah", Papa Lebonard", In umbra teroarei ", redau as-
pecte ale intensei munci desfasurate de partidul comunist. Sint expuse aci numeroase numere
originale ale ziarului patriotic ilegal Rominia liberA" si fluturasi. Fotocopii ale notelor sigu-
rantei statului sau chesturilor si prefecturilor redau caracterul larg, de masa, al muncii desfa-
suratii de P.C.R. pentru atragerea Intregului popor In lupta pentru iesirea Romlniei din ell-
minalul razboi antisovietic si Intoarcerea armelor Impotriva armatei fasciste.
In vara anului 1944, luptele de partizani, grevele si sabotajele capatau tot mai mare
amploare. Ele au grabit zdrobirea hitleristilor si eliberarea tarn. Harta electricA expusA pe
panoul urmator redd In sintezA principalele centre din tarn unde, In anul 1944, an avut loc ac-
tiuni de protest, greve, sabotaje sau an actionat detasamente de partizani. In timpul acesta,
tot mai des se aruncau in aer cisterne cu benzinA, trenuri, depozite de armament, ceea ce reiese
si din notele sigurantei din lunie-tulie 1944 etc.
AlAturi se poate vedea portretul partizanului Stefan Plavat, conducatorul grupului de
partizani Marasti" si un fragment din raportul sigurantei cu privire la moartea eroicA a acestui
fiu credincios al poporului roman cAzut In ziva de 18 iunie 1944. Mai slut expuse unele obiecte
ce au apartinut partizanilor din grupul Tudor Vladimirescu" care a actionat In muntii din
nordul tarii si ale partizanilor din grupul Marasti".
www.dacoromanica.ro
In aceasta perioadd, au cazut si alti eroi ai clasei muncitoare ca Vasile Tudose, Bernat
Andrei si Lazar Griinberg, portretele cdrora stilt eXpuse aids. Alaturi. se gaseste scrisoarea
tovardsului Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la asasinarea miseleascd a lui Bernat Andrei si Laziir
Grilnberg In Inchisoarea de la Rtbnita In care se aratd : Partidul nostru poate fi mindru
de ei. Devotamentul lor, spiritul de sacrificiu si hotdrirea care i-a animat in cele mai grele
imprejurdri, sint pentru not pada vie, de la care nu ne vom abate niciodatd."
In vara anului 1944, P.C.R. a intensificat munca de organizare, tnarmare si pregatire
military a formatiunilor patriotice de luptd In componenta cdrora au fost In primul rind atrasi
muncitorii. S-au creat depozite de arme dupd cum se subliniazd si In ordinul Directiei Generale
a Politiei din 9 august 1944 adresat chestorului de la Craiova.
Formatiunile patriotice au fost Infiintate in majoritatea Intreprinderilor din Capitald
Si in provincie. Multe dintre formatiuni au Intreprins actiuni Inca Inainte de insurectie : se
tdiau firele telefonice ale hitleristilor, se organizau sabotaje la garajele de masini etc.
Intensa munca de lamurire a fost dusd si In rindurile armatei, In care domnea nemul-
tumirea Impotriva criminalului rdzboi antisovietic si a dictaturii militaro-fasciste. P.C.R. a
reusit sd canalizeze toate aceste nemultumiri Intr-un singur suvoi revolutionar. Aceasta a
constituit o conditie esentiala a victories insurectiei armate. In vara anului 1944, partidul a
organizat o serie de consfatuiri 5i Intilniri cu participarea reprezentantilor armatei, generali
i ofiteri superiori cu orientare antihitleristd pentru pregatirea practica a insurectiei. Una
dintre cele mai importante consfatuiri a avut loc In noaptea de 13-14 iunie 1944, and s-a
constituit Comitetul militar. La aceastA sedinta a fost insusit planul insurectiei armate
elaborat de P.C.R.
In planul actiunilor militare elaborat sub conducerea P.C.R., se prevedea, printre altele,
cunoasterea pregatirilor militare din Valea Prahovei, coordonarea aetiunii din capitald cu cea
din Valea Prahovei", folosirea formatiunilor patriotice de luptd etc. Acest plan se afla expus
In fotocopie pe unul dintre panouri. Aldturate ant listele Intocmite In iulie 1944, cuprinzind
obiectivele germane 5i romtne ce trebuiau atacate, blocate si cucerite de care fortele
patriotice In zilele insurectiei armate. In iulie-august 1944, au fost elaborate mai multe
schite cu dispozitivele unitatilor armatei romtne si a formatiunilor patriotice de luptd.
Pregatirea insurectiei armate se desfasura in conditiile inaintarii victorloase a Armatei
Sovietice care la Inceputul lunit aprilie 1944 a ajuns la frontiera de stat a Romtniei si a Inceput
eliberarea teritoriului tarii noastre. Este eXpusa fotocopia declaratiei Guvernului Sovietic din
2 aprilie 1944, In care se arata ca Armata Sovietica : Nu urmareste scopul de a dobindi
vre-o parte din teritoriul Romtniei sau de a schimba ortnduirea sociald existents in Rominia
si ca intrarea trupelor sovietice pe teritoriul Romtniei este dictata exclusiv de necesitati de
rdzboi si de faptul ca trupele inamice continua rezistenta". 0 serie de documente printre
care apelul locuitorilor comunei Rachiti din jud. Botosani eliberatil de trupele sovietice,
articolele : Spitale 5i farmacii pentru populatie", Medicul rus" 5i In ajutorul populatiei"
aratd atitudinea prieteneasca a Armatei Sovietice fata de populatia romans. Din ordinul
.comandamentultd sovietic, populatiei i-au fost distribuite marl cantitati de sare, sapun 5i
alte produse necesare, au fost organizate farmacii, reparate mori etc.
In noaptea de 9-10 august 1944, partidul a organizat evadarea din lagarul de la Tg. Jiu
a tovardsului Gh. Gheorghiu-Dej si mai apoi a altor tovardsi. In expozitie este eXpusa o
hand murald redind drumul parcurs de tovardsul Gh. Gheorghiu-Dej si de-al doilea grup
de tovardsi dupd evadarea din lagdr.
Puternica ofensiva a Armatei Sovietice de la Iasi-Chisindu care a fost inceputd la 20 august
1944, a creiat conditii favorabile declansdrii insurectiei armate. Calduzindu-se dupd invatatura
marxist-leninistd cu privire la insurectie, P.C.R. a ales momentul cel mai favorabil pentru
www.dacoromanica.ro
380 VIATA 5TIINTIFICA 20'
d eclansarea el, clnd in conditille ofensivei sovietice victorioase care a stimulat si mai mult lupta
fortelor patriotice, panica si deruta in rindurile claselor exploatatoare si in aparatul de stat
fascist a ajuns la culme.
Desfasurarea ofensivei trupelor sovietice inceputa la 20 august, este redata cu ajutorul
unel herb reprezentind Incercuirea trupelor fasciste pe linia Iasi-Chisinau si inaintarea Armatei
Sovietice. Mai multe fotografii arata momentul intrarii unitatilor sovietice la Iasi, Focsani si
Rimnicul SArat.
In aceste conditiuni favorabile P.C.R. a hotAritt sA inceapa insurectia In seara zilei de
23 August. In expozitie se and o mare freasca reprezentInd unele aspecte ale pregatirii si
faptuiri insurectiel.
Formatiunile patriotice si unitatile militare, conform planului elaborat, au ocupat in
noaptea de 23-24 august, punctele strategice, o serie de objective militare germane si institutii
principale. Reteaua acestor objective este prezentata cu ajutorul unei harti In relief care poate
fi vazuta In fata 'resod. Desfasurarea insurectiei armate a gasit o large prezentare in ca-
drul expozitiei. Documentele eXpuse in succesiune cronologica, oglindesc desfasurarea luptelor
In zilele insurectiei. Aici se pot vedea aspecte fotografice din timpul luptei formatiunilor
patriotice si a unitatilor militare printre care se gasesc doua fotografii inedite si anume : un
moment al es cortarii nemtilor arestati la Athenee Palace si al escortaril prizonierilor hitleristi
In fata Ateneului Romln.
P.C.R., prin chemarea cAtre lark prin manifestele lansate In august 1944, a chemat
tots cetatenii patriot' sa se Inroleze in formatiunile de lupta. 0 astfel de chemare gasim
si in Apelul Comandamentului Formatiunilor Patriotice de luptA. Capitala taril, inima miscarii
de eliberare nationals se spune in apel trebuie sa fie tinuta cu once pret".
La lupta de curAtire definitive ria Capitalei si a tarli de hitleristi si fascistii, romini
chema si pHmul numAr legal al ziarului RomInia libera" din 24 august 1944, expus
In original. In ziva de 24 august, au lost luate masuri pentru organizarea centrelor de re-
zistenta, pentru a Impiedica patrunderea fortelor germane in CapitalA, ceeace reiese si din
ordinul dat de Marele Stat Major Comandamentului Militar al Capitalei.
Pentru ziva de 25 august, fortele insurectionale au avut ca sarcina lichidarea obiectivului
german de la Chitila, cucerirea Aeroportului Otopeni si alte misiuni enumerate in hota-
Area Comandamentului Militar al Capitalei, prezentata In fotocopie.
Desfasurarea acestor lupte Inversunate in apropiere de Bucuresti in raionul Baneasa-
Otopeni-Pipera, in Valea Prahovei este oglindita prin scheme ale actiunilor militare ce pot
11 vizionate in expozitie. Caracteristice slut si telegramele comandantului grupului de armatA
Ucraina de Sad", generalul hitlerist Friessner care oglindesc deruta din rindul trupelor
hitleriste, lovite de moarte prin iesirea RomIniei din criminalul razboi antisovletic.
Panoul central al expozitiei se Incheie cu un numar original al ziarului RomInia
liberA" unde a lost publicat Apelul C.C. al P.C.R. din 28 august 1944. In acest apel se sublinia
importanta istorica a actului de la 23 August.
Panoul central al expozitiei este Incadrat de steaguri care au apartinut unitatilor
militare participante la insurectta armatA.
Armata Sovietica eliberatoare a intrat, la 30 august, in Bucuresti. Rominia libera"
din 31 august, scria cu acest prilej : Aceasta zi va intra In istoria patriei noastre. Muncitorii,
si cetlitenii capitalei, Intr-un entuziasm 'Ara seaman, au primit armata aliata a Uniunii Sovie-
tice cu flort si steaguri, cu urale fare sfirsit". Pe acelasi panou, este expus in fotocopie textul
cuvIntArii rostite de tovarAsul Gh. Gheorghiu-Dej la 30 august 1944, si cuvintarea tovara-
sului Gh. Apostol care a lost rostitA in aceeasi zi la mitingul din Plata Universitatii In cinstea
Armatelor Sovietice eliberatoare.
www.dacoromanica.ro
21 VIATA $T1INTIFICA 381
Emotionanta a fost intilnirea populatiei capitalei cu ostasii Diviziei de voluntari romIni

Tudor Vladimirescu" care a intrat In Bucuresti impreuna cu trupele sovietice. Alte foto-
grafii oglindesc primirea entuziasta facuta trupelor sovietice to celelatte centre din tail.
In conditiile tnaintaril victorioase a Armatei Sovietice care continua lupta pentru
eliberarea definitivA a t Aril, formatiunile patriotice gi unitatile militare romine au fost antre-
nate In lupte grele In regiunea petrolifer4 Valea Prahovei pe care hitleristii au intentionat
s-o transforme In zona de aparare. Trupele romine Insa, zdrobind fortele inamice, au reulit
sA curete aceastA zona, lichidind la 31 august ultimele rezistente germane.
Victoria fortelor patriotice conduse de P.C.R. a dus la realizarea principalelor obiec-
tive ale insurectiei : regimul militaro-fascist a fost rasturnat, RomInia a iesit din criminalul
Azbol antisovietic si a Intors armele Impotriva Germaniei hitleriste.
Aceasta victorie a avut o mare Insemnatate internationall. Expozitia prezinta unele
materiale d:n presA, comunicari de radio din strainatate, oglindind ecoul international al iesirii
RomIniel din rAzboi. Comisariatul Afacerilor Straine at Uniunii Sovietice, a confirmat to timpul
acesta declaratia fAcnta In aprilie 1944, asigurind poporului roman sprijin pentru eliberarea
Transilvaniei de Nord $i neamestec in afacerile interne.
Expozitia oglindeste, de asemenea, mobilizarea de catre partid a maselor muncitoare
la sprijinirea, cu toate fortele, a luptei antihitleriste, la Infaptuirea lozincli Total pentru
front, totul pentru victorie", la lupta pentru democratizarea tarn, reforma agrari, Impotriva
guvernelor cu majoritate reactionarA. Incadrindu-se cu abnegatie In lupta de sprijinire a Iron-
Lului antihitlerist, poporul roman al-a indeplinit dorinta sa de a contribui la zdrobirea deft-
nitiva a fascismului. Prin numeroase apeluri l manifeste, P.C.R. gi organizatiile de masa conduse
de partid, au chemat masele populare sA depunii toate eforturile pentru a ajuta lupta Armatei
Sovietice $i a armatei romine Impotriva Germaniei hitleriste, au mobilizat la lupta pentru
democratizarea t Aril gi pedepsirea tuturor tradatorilor, criminalilor de rAzboi.
In timpul acesta au avut be marl Intruniri ale oamenilor muncii din Bucuresti 1i pro-
vincie. La unul dintre aceste mitinguri, mitIngul de la fostul stadion A.N.E.F., azi Republicii",
din 24 septembrie 1944, a vorbit tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej. In cuvIntarea sa, tovarAsul
Gh. Gheorghiu-Dej a arAtat necesitatea maririi eforturilor pentru sprijinirea razboiului anti-
hitlerist.si a demascat uneltirile elementelor reactionare, legionare s' ale tradatorilor din P.N.T.
i P.N.L. care amenintau cuceririle de la 23 August. Muncitorimea trebuie sA Inteleaga
sublinia tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej ca rolul el este de a sta to fruntea poporului romln
pentru libertate 0 independenta sa deplina".
Raspunzind la chemarea partidului, muncitorii din diferite Intreprinderi s-au angajat
sa mareasca productia pentru aprovizionarea frontului cu tot ce era necesar. Muncitorii
ceferisti cu un mare elan au Inceput refacerea transporturilor, conditia necesarA a aprovi-
zionarii frontului si a refacerii economiei tarii. 0 serie de fotografii Infatiseaza caravane ale
Apararii Patriotice duclnd alimente ti Imbracaminte ostasilor romini de pe frontul antihitlerist.
Toate aceste alimente si obiecte au fost colectate in cadrul campaniei Totul pentru front".
In ciuda uneltirilor guvernelor cu majoritate reactionara pi partidelor burghezo-mosieresti, In
cardasie cu imperialistn strains, In ciuda sabotaril productiei de razboi din partea capita -
liltilor si a elementelor fasciste din Intreprinderi gs institutii, masele muncitoare conduse
de P.C.R., si-au mobilizat toate fortele si au dat frontului antihitlerist sprijinul necesar.
In timpul acesta, sub conducerea P.C.R., s-a dus lupta pentru democratizarea apara-
tului de stat. Sint expuse documente din presa vremii ce oglindesc inlocuirea primarilor ml
prefectilor reactionari cu alesii poporului, prin actiunea maselor largi Indrumate de
www.dacoromanica.ro
382 VIATA *TIINTIFICA 22'
partid. Alte documente InfAtiseazd trecerea la Impartirea pamitnturilor mosieresti, lupta pentru
rdsturnarea guvernelor Sdnatescu si Radescu si instaurarea regimului democrat-popular. Docu-
mentele si fotografiile ne redau unele aspecte ale demonstratiilor si altor actiuni ale maselor
sub conducerea P.C.R. Aceastd luptd a dus la instaurarea, la 6 Martie 1945, a puterii demo-
crat-populare. Una dintre fotografii redd un aspect de la uriasul miting ce a avut loc to
Bucurelti la 6 Martie 1945 and a vorbit tovardsul Gh. Gheorghiu-Dej.
La 1 septembrie 1944, armata romIna, aldturi de eroica Armatd Sovieticd, a Inceput
pregatirea si apoi desfasurarea ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei de Nord care s-a
terminat la sfirsitul lunii octombrie. La aceste lupte au participat Armata I-a, Armata a IV-a
romInd si Corpul Aerian. Cele (loud armate $i aviatia romInd, au adus un aport important
la InfrIngerea trupelor horthysto-hitleriste din podisul Transilvaniei. Prin aceasta s-au treat
conditii favorabile pentru eliberarea Ungariei. In afard de comunicate ale Marelui Stat
Major $i harta ce oglindeste mersul operatiunilor militare, pe panoul cu eliberarea Transilvaniei
shit expuse fotografii care reprezinta unele episoacle din luptd. Printre cele mai semnificative
shit : momentul trecerii rlului Crasna, sarbatorirea de care ostasii romtni si sovietici a elibe-
rdrii orasului Carci la 25 octombrie 1944, fotografii care demonstreazd prietenia de arme romIno-
sovietica si altele.
In luptele pentru eliberarea nordului Transilvaniei, au cdzut .eroic multi soldati si
ofiteri romIni, printre care : cdpitanul Fdtu loan, sublocotenentul Turturica Gh.1 cdpitanul
Pete Romulus 1i elevul Iovdnas.
In toamna anului 1944 au Inceput luptele, pe teritoriul Ungariei. Harta actiunilor
militare, comunicatele Comandamentului Sovietic ale Marelui Stat Major $i celelalte materiale
oglindesc luptele duse pentru zdrobirea trupelor fasciste pe teritoriul Ungariei. In luptele
pentru cucerirea orasului Debretin s-au distins trupele romine si mai ales Divizia Tudor
Vladimircscu", cdreia prin Ordinul de zi al Comandamentului Suprem Sovietic dat cu acest
prilej, i s-a atribuit denumirea Debretin". Luptele desfdsurate In Ungaria shit ilustrate In
cadrul expozitiei prin fotografii care reprezinta diferite momente ale actiunilor militare, de
exemplu, trecerea rlului Tisa, un atac al infanteriei romine $i altele. Printre eroii romini cazuti
In luptele duse to Ungaria amintim numele sergentului Chiritd Elena, maiorului Gh. Murea,.
soldatului Eftimie Croitoru.
Timp de 5 luni, Inceptnd din 18 decembrie 1944 s-au desfasurat lupte Inverlunate
Impotriva trupelor fasciste pe teritoriul Cehoslovaciei. Armata romInd, compusd din 15 divizif
de infanterie, un corp aerian, un regiment de tancuri si alte unitati militare, a luat parte
la aceste lupte sub conducerea si In strinsa colaborare cu Armata Sovietica.
Faptele eroice ale soldatilor si ofiterilor an fost elogiate to $apte Ordine de zi ale Coman-
damentului Suprem sovietic. Maresalul Malinovschi, in aprecierile sale asupra trupelor romine,
arata ca Armalele romtne luptd foarte bine si sint foarte multumit de comandanti, de
statele majore si de trupe care slut brave si gata la orice sacrificiu".
Pictura lui Bella Krommer Intitulatd Fratia de arme romino-sovietici din muntii
Tatra" reprezintd un episod din lupta comund a ostasilor sovietici si romini dust pe teritoriul
Cehoslovaciei.
Fotografiile expuse arata unele momente din luptele purtate In muntii Tatra si io alte
regiuni.
In numeroase localitati din Ungaria si Cehoslovacia shit ridicate monumente si Odd
comemorative In cinstea eroilor romini cdzuti in luptele duse pe teritoriul acestor tar!. 0
fotografie expusd reprezinta monumentul ridicat in Lucenec din Cehoslovacia.
Yn ziva de 9 Mai 1945, chid trupele hitleriste au fost zdrobite definitiv de titre armatele
coalitiei antifasciste to frunte cu glorioasa Armatd. SovieticA, toate popoarele lumii au sArbd-
www.dacoromanica.ro
torit ziva victoriei. Printre materialele expuse cu care se lncheie capitolul privind participarea
Rominiei la razboiul antihitlerist, se afla o mare harta luminoasil, redind intregul drum
parcurs in timpul luptelor de armata romlna alaturi de glorioasa Armata Sovietica de la
23 August 1944 pins la 12 mai 1945. Armatele romine, se arata lntr -un tabel statistic, in
timpul participarii la razboiul antihitlerist an patruns peste 1 000 km In dispozitivul ina-
micului, an strabatut 12 masive muntoase pe timp de iarna, au fortat 12 cursuri de apa
si au eliberat 3 831 localitati dintre care 53 orase. Sint de remarcat $i drapelele unor
unitati militare romine care au participat la razboiul antihitlerist. Printre acestea slut :
drapelul Batalionului 23 Vinatori de munte, al regimentului 42 obuziere, al regimentului
16 artilerie 31 altele.
Sint expuse deasemenea ordine V medalii care au fost conferite ostasilor romini de guver-
nul jaril noastre, a Uniunii Sovietice, Cehoslovaciei si Ungariei pentru faptele de arme infap-
tulle In timpul razboiului antihitlerist. Intr-un text se arata ca an fost decorati peste 300 000
soldati, subofiteri si ofiteri romini cu ordine gi medalii de rilzboi rominesti, sovictice, ceho-
slovace ungare.
fragmente din raportul prezentat de tovarasul Gh.
In expozitie stilt redate
Gheorghiu-Dej la Conferinta Nationala a P.C.R.
Conferinta Nationala a partidului din octombrie 1945, a jucat un rol important In
trasarea sarcinilor ce stateau In fata partidului si a Intregului popor romin In perioada post-
belica In vederea refacerii dezvoltarii mai departe a economic! tarii, aratind drumul indus-
trializarii $i electrificarii Rominiei. Pentru indeplinirea acestor sarcini, P.C.R. a elaborat o
serie de masuri concrete. Astfel, intre anii 1945-1947 an fbst create of iciile industriale, s-a
exercitat controlul muncitoresc asupra productiei, a avut loc reforma monetary care
a lichidat inflatia $i a stabilizat cursul leului. 0 deosebita importanta au avut propu
nerile P.C.R. pentru Imbunatatirea situatiei economice si financiare a tarn din anul 1947.
Prin Inliiturarea In noiembrie 1947 a ultimelor ramasite ale claselor eXploatatoare din
guvern si la 30 Decembrie 1947 a monarhiei s-a incheiat prima etapa a revolutiei populare
din Ora noastra: Proclamarea Republicii Populare Romine a fost intimpinata cu entuziasm
de toti oamenii muncii.
Mergind pe drumul construirii socialismului, poporul romin condus de Partidul Munci-
toresc Romin, a obtinut realizari uriale, transformind Rominia dintr-o tarn agrara 1napoiata
Intr -o tara industriala-agrara inaintata. Dezvoltarea industriei si agriculturii, cresterea produc-
tivitatii muncii obtinuta sub Indrumarea inteleapta a P.M.R. an contribuit la inflorirea bunei
stari a poporului romin.
In expozitie shit expuse fragmente din Hotaririle Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14
Julie 1959 $i ultimele hotariri ale guvernului in legatura cu reducerea preturilor la un numar
de peste 2 600 produse industriale Ii alimentare, sporiri Insemnate de salarii la toate catego-
riile muncitorilor si functionarilor, reducerea impozitului la salariu gi marirea pensiilor, hotd-
rlri ce au umplut de bucurie inimile tuturor oamenilor muncii din tara.
In cadrul ultimului panou al eXpozitiei cu ajutorul unui mecanism, pe o bancla de
diafilm shit redate imagini din construirea socialismului In patria noastra.
EXpozitia Pregatirea si Infaptuirea insurectiei armate din August 1944" a stirnit un
viu interes din partea oamenilor muncii.
I. Ardeleanu Si L. Pelrova
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
R E C E N Z II
0 sintezit ftiintificci a experientei constrnirii economiei
socialiste in R.P.R.*
Cea de-a 15-a aniversare a eliberarii aparut sub redactia Prof. univ. I. Rachmuth,
patriei noastre de sub jugul fascist prile- membru corespondent al Academiei R.P.R.
juieste o privirc retrospectivil asupra drumului Lucrarea de fate nu constituie numai o con-
glorios strabatut de poporul nostru In anii tinuare a lucrarii similare anterioare Dezvol-
puterii populare. Perioada 1944-1959, deli tarea economiei R.P.R. pe drumul socialis-
relativ scurta din punct de vedere istoric, con- mului 1948-1957", ci reprezinta un salt
stitute o pagina glorioasa si plina de eveni- calitativ apreciabil In ceca ce priveste conceptia,
mente marete In istoria patriei noastre repre- nivelul teoretic, analiza economics si perspec-
zentind istoria transformarii Rominiei dintr-o tiva istorica a problemelor tratate.
tarn agrarti, Inapoiata din punct de vedere Lucrarea cuprinde o introducere si 29
economic si cultural, dependents de trusturile capitole.
monopoliste internationale, Intr-o tarn indus- Dupe o scurta introducere, urmeaza doue
trial-agrara, libera si independents, In continua capitole generale In care se trateaza despre
dezvoltare economics si culturala In cadrul caracterul stiintific al politicii P.M.R. de con-
comunitatii fratesti a natiunilor socialiste. struire a socialismului si despre conducerea
Yn acesti ani, economia nationals a Rominiei a planificata a econornIei nationale a R.P.R.
cunoscut succese uriase in toate domeniile de Capitolele 3 151 trateaza problemele dez-
activitate economics (industrie, agriculture, voltarii industriet. Dupe un capitol general
constructii, transporturi, comert etc.). despre industrializarea socialists a R.P.R.
Trecerea In revista a acestor realizari con- urmeaza analiza pe ramuri a dezvoltarii
stituie obiectivul valoroasei lucrari Economia industriei (electrificarea, industria carbonifera,
Rominiei Intre anti 1944-1959" elaborate de industria petrolului, siderurgia, industria con-
un colectiv larg de autori format din condu- structiilor de masini si a prelucrarii metalelor,
catori de ministere si departamente, acti- industria chirnica, industria lemnului, con-
visti cu munci de raspundere In aparatul structiile si industria materialelor de constructii,
economic de stat si cercet5tori stiintifici din industria usoaril, industria alimentara, indus-
cadrul Institutului de Cercetari Economice tria locale si cooperatia mestesugareasca), si
al Academiei R.P.R. Colectivul de coor- un ultim capitol despre schimbarile intervenite
donare al lucrarii este format din : Prof. In repartizarea teritoriala a industriei.
Dr. Roman Moldovan, directorul I.C.E. ; Yn capitolele 16-21 se studiaza dezvol-
Prof. univ. I. Rachmuth, membru co- tarea agriculturii si silviculturii. Dupe ce se
respondent al Academiei R.P.R. ; Acad. analizeaza faurirea si consolidarea aliantei
V. Malinschi; Prof. univ. Manea Manescu; dintre clasa muncitoare si taranimea munci-
membru corespondent al Academiei R.P.R. ; toare se trateaza problemele : baza tehnico-
Conf. univ. Costin Murgescu ; M. Paralutd, materiala a agriculturii, dezvoltarea gospoda-
candidat In stiinte economice. Lucrarea a riilor agricole de stat, crearea si dezvoltarea
sectorului socialist-cooperatist, cresterea pro-
Economia Rominiei tnfre anii 1944 1959,
Bucuresti, Editura Academiei R.P.R., 1959, 1 Numerotarea capitolelor apartine re-
678 pag. cenzentului.
www.dacoromanica.ro
386 RECENZII 2
ductiei agricole, dezvoltarea silviculturii si dezvoltarea sistemului socialist al economiei

industriei forestiere. mondiale.
In capitolele 22-28 se trateaza despre Aceasta si-a propus sa demonstreze lu-
transporturi si telecomunicatii, dezvoltarea crarea de fatit si a reusit pe deplin.
comertului Interior, crearea si dezvoltarea *
sistemului financiar si de credit, colaborarea
economics a R.P.R. In cadrul sistemului Locul central in lucrare II ocupa Intr-un
mondial socialist, dezvoltarea comertului ex- mod cu totul Indreptatit dezvoltarea industriei
terior, populatia si cresterea nivelului de trai romInesti In aceasta perioada, industrializarea
material si cultural al populatiei. socialists a Romlniei. Descrierea acestui proces
In ultimul capitol se trateaza despre dez- istorie di cel mai categoric raspuns pseudo-
voltarea economics a R.P.R., expresia supe- teoriei reactionare Romlnia tars emina-
rioritatii socialismului. mente agricola", dupa care Tara noasti A ar fi
Este un merit deosebit al lucrarii ca lost sortita sa ramIna vesnic o tara exporta-
rolul conducator al partidului In dezvoltarea toare de produse agricole si importatoare de
economiei noastre nationale pe drumul socia- articole industriale, o anexa a tarilor puternic
lismului este amplu reliefat in toate paginile industrializate.
volumului. Fundamentarea caracterului stiin- Prezentarea succinta In cadrul luerarii
tific al politicii P.M.R. de construire a econo- pentru fiecare ramura industrials a situatiei
miei socialiste In tara noastra este facuta In industriei In conditiile Romlniei burghezo-
spirit partinic si In mod stiintific, demonstrIn- mosieresti scoate si mai mult In evidenta succe-
du-se ca justetea politicii partidului deriva sele industriei socialiste a Romlniei democrat-
din cunoasterea si folosirea creatoare a legilor populare.
obiective de dezvoltare a societatii, a legilor uni- Productia de energie electica situa tam
versal-valabile ale revolutiel si constructiei noastra pe unul din ultimele locuri din lume
socialiste, potrivit cu conditiile Orli noastre. (In anul 1938 revenea 72,4 kwh/locuitor
In lucrare se fundamenteaza si caracterul rata de 780 kwh/locuitor In Cehoslovacia,
stiintific al conducerii economiei nationale a 550 kwh/locuitor In Anglia, 1351 kwh /locuitor
R.P.R., demonstrindu -se ca din experienta In Suedia). Gradul scazut de Inzestrare al
tuturor tarilor socialiste rezulta ca este de industriei Romlniei burghezo-mosieresti este
neconceput construirea socialismului Card o ilustrat de faptul ca In anul 1928, In industria
conducere pe bazd de plan a Intregii activitati metalurgica prelucratoare revenea pe cap de
sociale. Conducerea planificata a economiei muncitor mai putin de 1 CP.
nationale de catre statul democrat-popular se Cu toate conditiile naturale favorabile
Intemeiaza pc actiunea legii dezvoltarii planice, dezvoltarii industriei chimice, greutatea sped-
proportionale a economiei nationale ; formele flea a productiei chimice propriu-zise atingea
organizatorice si metodele folosite de cAtre In 1938 doar 2,2% din valoarea productiei
statul socialist In conducerea planificata a industriale a Romlniei. Desi industria ali-
economiei nationale se bazeaza pe aplicarea mental% detinea Inainte de cel de-al doilea
consecventa a principiului centralismului de- razboi mondial aproximativ o treime din
mocratic. Realizarea si depasirea planurilor productia industrials, ea era caracterizata
de dezvoltare a economiei nationale romInesti printr-o farlmitare a productiei In nenuma-
dovedesc fara echivoc eficacitatea conducerii rate Intreprinderi greutatea specifics cea
economiei noastre pe baza de plan si atesta mai mare detinind-o Intreprinderile foarte mici,
superioritatea economiei socialiste planificate ocupInd pins la 10 persoane, utilate In mod
asupra economiei capitaliste anarhice. rudimentar, cu procese tehnologice empirice.
Politica economics a Partidului Munci- Conditiile grele de munca din Intreprin-
toresc RomIn exprimata In documentele derile capitaliste (ziva de munca ajungea pina
Conferintei Nationale a Partidului Comunist la 12-14 ore, numeroase munci istovitoare
din Romlnia din 1945, a Congresului I al P.M.R. se exercitau manual, salarii de mizerie etc.)
din februarie 1948, a Congresului al II-lea shit de asemenea descrise. Totodata se arata
al P.M.R. din decembrie 1955 si In Hotarlrile si aspecte ale luptei clasei muncitoare, con-
Plenarelor C.C. al P.M.R. In decursul celor duse de Partidul Comunist Romin, Impo-
15 ani de la eliberare si-a dovedit justetea triva exploatarii capitaliste. Muncitorii din
In marile realizari ale economiei romlnesti In industria lemnului In frunte cu I. C. Frimu
anii puterii populare, In asigurarea eXtinderti pun bazele primului sindicat In tara noastra
relatiilor de productie socialiste In Intreaga Sindicatul lueratorilor tImplari ". In pe-
economie nationals, In asigurarea victories rioada 1923-1929 au avut loc 94 greve si
depline si definitive a socialismului In tara 137 conflicte Intre muncitori si patroni In
noastra, In contributia R.P.R. la Intarirea si industria metalurgica prelucratoare si a con-.
www.dacoromanica.ro
3 RECENZII 387
structiilor de masini, la care au participat lista a Republicii Populare Romine si-a merit
75 000 muncitori. productia globala de 4,6 on ; de la un ritm
Pentru a avea o imagine mai exacta mediu anual de crestere 3,5% In conditiile
a marilor realizari din perioada 1944-1959 capitalismului s-a ajuns la un ritm mediu
in domentul industriei se arata In lucrare anual de crestere de 16,5%, deci un ritm de
ca drept consecinta a distrugerilor provocate aproape 5 on mai rapid. La aceeasi constatare
in decursul celui de-al doilea razboi mondial se ajunge data se compara ritmul dezvoltarii
in momentul instaurarii puterii populare, economiei noastre socialiste cu ritmul dezvol-
nivelul industriei rominesti era mutt inferior tarn lumii capitaliste contemporane. Astfel,
celui antebelic; in unele ramuri industriale In perioada 1948-1957 productia industrials
volumul productiei industriale era In anul a sistemului capitalist al economiei mondiale
1944 cu 50% mai scazut, sau chiar mai mult, a crescut cu 63% in timp ce productia Indus-
fats de anul 1938. Cu toate greutatile intim- trials a Republicii Populare Romine a crescut de
pinate si In pofida sabotajului capitalistilor 4,2 ori, si fn acesti ani, ritmul mediu anual de
In deems de 4 an! productia industrials a crestere a productiei industriale si a sistemului
crescut continuu, astfel ca la sfirsitul anului capitalist al economies mondiale a lost de
1948 nivelul productiei la principalele pro- 5,6%, deci de 3 on mai scazut declt ritmul
duse industriale era mai mare cleat In 1938, mediu anual de crestere a productiei Indus-
datorita eforturilor depuse de clasa munci- triale a R. P. Romine In aceeasi perioada.
toare condusa de partid si ajutorului Uniunii In anul 1958 productia industrials a
Sovietice. Rominiei a crescut In comparatle cu nivelul
Bazindu -se pc cerintele legit concor- antebelic de aproximativ 4 ori ; productia
dantei obligatorii a relatiilor de productie industriale a anului 1938 se realizeaza In 1959
cu fortele de productie a lost infaptuita In ramura constructiei de masini in 42 de
nationalizarea principalelor mijloace de pro- zile ; In ramura energiei electrice in 60 de
ductie. La 11 iunie 1948 a trecut In pro- zile; In subramura produse sodice In 75 de
prietatea statului socialist principalele Intre- zile. Productia industrials pe un singur tri-
prinderi industriale, miniere, de transport, mestru al anului 1959 este mai mare decit
bancare si de asigurare, printre care : 28 productia obtinuta In Intreg anul 1938.
intreprinderi metalurgice, 112 Intreprinderi Prioritatea acordata dezvoltarii industriei
metalurgice prelucratoare si santiere, 20 unitati grele se reflects In faptul ca industria so-
miniere, 25 societal' petrolifere si de gaze, cialists a t aril noastre produce In 1959' de
156 Intreprinderi de materiale de constructii, 6 on mai mina fonts, de aproape 5 ori
42 intreprinderi chimice, 151 Intreprinderi mai mult otel, de 3 ori mai multe laminate,
textile. de peste 8 ori mai mult cocs, de aproape 8 ori
Politica de industrializare socialists a mai mult minereu de fier decit industria capi-
tarii in perioada de trecere de la capitalism talists a Rominiei burghezo-mosieresti in
la socialism promovata cu consecventa de anul 1938.
P.M.R. pe baza cresterii cu precadere a In anii puterii populare s-au schimbat
productiei mijloacelor de productie, cu pi- proportiile existente In economia capitalists
votul ei, industria constructoare de masini Intre cele doua mars subdiviziuni ale produc-
este considerate In mod just ca o necesi- tiei sociale ; data In anul 1938, grupa A dejinea
tate obiectiva, generate de conditiile istorice, numai 45,5% din Intreaga productie indus-
concrete, de sarcinile crearii bazei materiale trials si grupa B 54,5%, In anul 1950 raportul
de productie a socialismului, de legile econo- s-a schimbat in favoarea industriei produca-
mice proprii economies socialiste. toare de mijloace de productie (grupa A
Dezvoltarea industriei rominesti In anii 53% si grupa B 47%), iar In anii urmatori s-a
puterii populare confirms Intru totul teza ela- manifestat aceeasi tendinta (In anul 1958
boratA de tovarasul N. S. Hrusciov la Congresul grupa A detine 58,5 %, si grupa B 41,5%
al XXI-lea extraordinar al P.C.U.S. ca rit- din intreaga productie industrials).
mul rapid este o lege generals a socialismului, In aceasta perioada s-au petrecut schim-
confirmata In prezent de experienta tuturor bari Insemnate si in structura pe ramuri a
tarilor socialiste". Ritmul vertiginos de cres- industriei rominesti. Greutatea specifics a
tere a fortelor de productie din Industrie ca productiei de energie electrica si termica
urmare a transformarilor revolutionare ce a a crescut de la 1,1 In 1938 la 2,5 in 1958, a
avut lot in economia romineasca este evident. industriei chimice de la 2,2 la 4,6, a indus-
Astfel, data Intre 1928-1938 productia triei constructiilor de masini de la 10,2 la
globala industrials a Rominiei burghezo- 21,8; In schimb, cu toate ca volumul produc-
mosieresti a crescut de 1,4 ori, intr-o perioada tiei industriei combustibilului s-a dublat in
egala de timp, 1948-1958, industria socia- 1958 fats de 1938, greutatea sa specifics a
www.dacoromanica.ro
388 RECENZII 4
scazut In aceeasi perioada de la 16,8 la 10,1, restul tariff, In lucrare se arata dezvoltarea
datorita ritmului mai rapid de dezvoltare al armonioasa a tuturor regiunilor In cadrul
al tor ramuri industriale. economiei nationale socialiste, paralel cu o
Schimbarile importante care au avut loc dezvoltare complexa si multilaterala a econo-
In structura productiei industriale se arata miei fiecareia dintre ele In parte. Ritmul mai
In lucrare reflects politica promovata de rapid de dezvoltare al regiunilor care in trecut
Partidul Muncitoresc Romin de a dezvolta erau Inapoiate din punct de vedere economic
cu prioritate acele ramuri care sint hotaritoare decit al regiunilor industrializate duce la
pentru construirea bazci materiale a socialis- ridicarea nivelului de dezvoltare economics
mului, de a elimina gravele disproportii din a regiunilor In trecut Inapoiate, la nivelul
economia mostenita de la economia capita- celor mai dezvoltate regiuni ale tarii.
lista $i de a crea noi proportii, corespunzatoare Yn lucrare se arata de nenumarate on con-
necesitat ilor dezvoltarii planificate a economiei ditiile favorabile create pentru dezvoltarea
socialiste. industriei noastre socialiste de apartenenta
Accastil politica si-a gasit expresia in R.P.R. la sistemul socialist al economies
volumul de investitii alocat pentru dezvol- mondiale precum si marele ajutor acordat
tarea industriei ; in perioada 1952-1958 s-a de Uniunea Sovietica In industrializarea
alocat pentru dezvoltarea industriei fonduri socialists a Republicii Populare Romine.
variind Intre 53,5, 59,8, din totalul Dupil cum arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej
investitiilor capitate pe intreaga economie In expunerea cu privire la luerarile eelui
socialiste. Numai in anii 1956-1959 s-au de-al XX I-lea Congres extraordinar al P.C.U. S. :
construit 38 intreprinderi industriale $i 40 Succesele obtinute de tara noastra, ca
sectii noi si s-au modernizat capacitatile de si de celelalte 'Sri de democratic populara,
productie la 125 intreprinderi industriale sint Inlesnite In mod deosebit de faptul ca
existente. ne putem sprijini In construirea noii orinduiri
Construirea de not intreprinderi a facut sociale pc Inaltul nivel de dezvoltare atins
posibila cresterea numerics a clasei munci- In U.R.S.S., pe ajutorul multilateral si fra-
toare. Numilrul salariatilor din sectorul socia- tesc pe care Uniunea Sovietica, Indeplinind
list al inclustriei a crescut de la 2 123 000 In cu cinste invataturile lui Lenin despre rolul
1950, la 2 911 100 In 1958, adica cu 37, primului stat al muncitorilor 5i taranilor,
din care, numarul muncitorilor a crescut de it acorda tarilor lagarului socialist".
la 1 222 900 la peste 2 000 000 In 1958, rt
respectiv cu 64%
Cresterea volumului productiei industri- Capitolele din lucrare dedicate agricul-
ale nu s-a Meat numai pc baza atragerii de turii prezinta transformarile revolutionare
noi forte de munca In productie, ci si pe seama care au avut loc In agricultura Rominiei
cresterii productivitatii muncii ; astfel, in ul- democrat-populare In perioada 1944-1959,
timii ani, trei sferturi din cresterea volumului pe calea fauririi economiei socialiste unitare
productiei industriale s-a realizat pe seama care au facut posibila lichidarea exploatarii
cresterii productivitatii muncii. Pe ansamblul onutlui de catre om In agricultura R. P. R.
industriei socialiste productivitatea muncii In lucrare se arata transpunerea In viata
a crescut In perioada 1955-1959 cu 31 la a politicii Partidului $i Guvernului de trans-
suta, realiztndu -se un ritm media anual de formare socialiste treptata a agriculturii
crestere de peste 7 la seta. elaborate de catre Plenara C.C. al P.M.R.
Un accent deosebit se pune In lucrare din 3-5 martie 1949 bazata pe tripla lozinca :
pe problemele reducerii pretului de cost at Ne sprijinim pe taranimea saraca, stringem
productiei industriale, subliniindu-se impor- alianta cu taranimea mijlocasa ducem o
tanta economiilor obtinute pe aceasta tale lupta neintrerupta Impotriva chiaburimii ".
in ridicarea nivelului de trai at oamenilor Faurirea ei consoliclarea aliantei clasei
muncii. Pe ansamblul industriei republicane muncitoare cu taranimea muncitoare, sub
s-a realizat In perioada 1956-1959 o reducere conducerea clasei muncitoare se aratil In
a pretului de cost cu 12 la seta. lucrare este un model de folosire creatoare
Schimbarile intervenite In repartizarea a legilor generale ale revolutiei socialiste ei
teriloriala a industriei rominesti sint de a- constructiei socialiste In functie de conditiile
semenea analizate in lucrare. istorice concrete din tara noastra. Inca
In contrast cu repartizarea teritoriala, inainte de eliherarea Patriei, P. C. R. a des-
anarhica a industriei capitaliste, earacteri- f asurat o activitate intense pentru a atrage
zata prin concentrarca Intreprinderilor indus- p5turi tot mai marl ale taranimii In lupta
triale In capitals si in ctteva orate st regiuni pentru pamint Impotriva mosierilor, In lupta
gi o lips& aproape completa de industrie in Impotriva exploatarii mosierimii $i chiaburimii,
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII 383
Impotriva fascizarii t aril si a razboiului anti- de a deveni centre puternice de dezvoltare

sovietic. In focul luptei pentru infaptuirea re- a agriculturii menite sa dovedeasca taranimii
formei agrare din 1945 s-a realizat alianta din- muncitoare superioritatea marii agriculturi
tre clasa muncitoare si taranimea muncitoare socialiste, gospodariile agricole de stat au
care s-a consolidat ulterior in lupta pentru cre$- Post dotate cu suprafete din ce In ce mai mare
terea productiei agricole si refacerea economiei de teren, inzestrate cu cele mai perfectionate
nationale. Trecind la etapa a doua a revolutiei mijloace de productie st asigurate cu cadre
populare, etapa revolutiei socialiste, se acorda tehnice calificate. Astfel, suprafata agricold
un spatiu larg problemelor schimbului de ocupata de gospoddriile agricole de stat, a
rnarfuri dintre industrie si agricultura, dintre crescut de la 715 014 ha in 1949 la 1 328 018 ha
ora$ si sat, care constituie In perioada de in 1958, iar parcul de tractoare a crescut
trecere de la capitalism la socialism baza de la 3 481 tractoare conventionale de 15 CP
economics a aliantei dintre clasa muncitoare In 1949 la 17 593 tractoare moderne la sfir-
si taranimea muncitoare, subliniindu-se lichi- situl anului 1958. Gospodariile agricole de
darea foarfecelui preturilor" prin mijlo- stat au obtinut succese importante in sporirea
circa cdruia in Romfnia burghezo-mosie- productiei agricole si in cresterea randamen-
reasca clasele eXploatatoare jefuiau tar5ni- tului la ha, totusi se arata In lucrare
mea muncitoare. exista o oarecare raminere In urma a produc-
Aparitia si dezvoltarea sectorului socia- tivitatii muncii In G.A.S. lap de posibili-
list In agricultura R.P.R. este prezentata In tatile create.
mod amplu, atlt pentru sectorul de stat cat Crearea si dezvoltarea sectorului socia-
si pentru sectorul cooperatist. list-cooperatist al agriculturii este amplu
Nivelul scazut de la care a Inceput tratata, demonstrindu -se ca trecerea milioa-
acest proces revolutionar al transformdrii nelor de mici gospodarii taranesti pe calea
socialiste In agricultura tarii noastre scoate socialismului este singura solutie pentru rezol-
si mai mult in evidenta succesele realizate varea definitive a problemei agrare, pentru li-
In aceasta perioada. Este suficient de aratat chidarea Inapoierii de veacuri a taranimii mun-
ca dupe o statistics din anti 1939-1940, citoare. Acest proces istoric se subliniaza
majoritatea gospoddriilor din grupa sub 3 in mod just nu se desfasoard de la sine,
ha si 27,9% din gospodariile intre 3-5 spontan, ci cu sprijinul si sub conducerea
ha nu dispuneau de nici o vita fragatoare ; Partidului, pe baza respectarii cu strictete
In anul 1938 existau in tarn numai 4 858 a principiului liberului consimtamInt.
tractoare conventionale detinute de mosieri Procesul de cooperativizare a agricul-
si chiaburi ; la 30 comune revenea un singur turii romIne$ti este analizat pe baza dezvol-
inginer agronom. Aceasta situatie dezas- tarii principalelor forme ale cooperatiei agri-
truoasa a agriculturii rominesti a fost si cole de productie. Numarul Intovardsirilor
mai mult agravata de distrugerile provocate agricole $i zootehnice a crescut de la 1 834
de cel de-al doilea razboi mondial. unitati cu o suprafata agricold de 187 600 ha.
Proprietatea agrara a statului democrat- $i cuprinztnd 83 900 familii In 1952 la 12 848
popular a fost format initial din proprie- unitati cu o suprafata agricola de 2 571 400 ha
tatea agrara a statului burghezo-mosieresc si cuprinzind 1 399 800 familii in 1958. La
(fostele ferme ale Ministerului Agriculturii sfirsitul anului 1958 existau 121 cooperative
$i Domeniilor) la care s-a adaugat o parte de productie (cu rents) cuprinzind 6 599 fa-
din terenurile expropriate prin reforma agrara milii si cu o suprafata agricola de 19 722 ha
din 1945 si masinile agricole confiscate de Gospodariile agricole colective num:frau la
la mosieri ; In 1946 aceasta cuprindea peste sfirsitul anului 1958, 2 906 unitati cu o supra-
880 ferme agricole $i statiuni de masini, fata agricola de 1 871 500 ha cuprinzind
18 administratii de vii si peste 240 exploa- 461 400 gospodarii taranesti. Sectorul socia-
tart diverse. list-cooperatist al agriculturii cuprindea la
In anul 1948 patrimoniul funciar al sfir$itul anului 1958, 52,1% din numarul
fermelor de stat create prin atribuirea terenu- total al gospodariilor tarane$ti si 41,8%
rilor expropriate de la rege si familia regale, din suprafata agricola a tdrii.
precum si prin preluarca proprietatilor Efo- La 1 iulie 1959, num5rul unitatilor d:n
riei spitalelor civile, a propriet5tilor A$ezil- sectorul socialist-cooperatist al agriculturii
mintelor BrIncovenesti, ale Epitropiei Sf. Spi- s-a ridicat la 15 646 (dintre care 3 505 G.A.C.
ridon din Iasi etc. iar In 1949, cu eXpro- i 12 044 Intovarasiri) cuprinzind 2 465 176
prierea ultimelor ram5$ite ale proprietatii familii, care reprezinta 68,8 % din totalul
inqieresti. familiilor taranesti si detinInd 5 871 266 ha
In lucrare se arata mai departe cum ceea ce reprezinta 56,3 % din suprafata
pentru realizarea sarcinii trasate de Partid cooperativizabila a Orli.
www.dacoromanica.ro
390 RECENZII 6
Crearea Si dezvoltarea sectorului soda- In lucrare se subliniaza ca rolul hotarltor

list-cooperatist to agricultura nu s-a desfa- in dezvoltarea productiei agricole it are
surat Intr-un ritm uniform In toate regiunile sectorul socialist ; rezultatele obtinute In
tarn. In regiunea Constanta, in 6 raioane productie de gospodariile agricole de stat
din regiunea Timisoara Si intr-un raion din si colective slut mult superioare fata de cele
regiunea Craiova, colectivizarea agriculturii obtinute de gospodariile individuale. Astfel,
s-a terminat. In 5 raioane din regiunea Iasi in anul 1958 an neprielnic pentru agricul-
si In 9 raioane din regiunea Bucuresti s-a in- tura productia medic de grlu la hectar
cheiat cooperativizarea agriculturii. La ince- a fost mai mare cu 47,6% In G.A.S. cu
putul lunii martie 1959 peste 75% din totalul 26,8% in G.A.C. si de porumb cu 34,0%
familiilor taranesti din regiunea Craiova, in G.A.S. yff cu 37,1% in G.A.C., fata de pro-
72% din regiunea Galati, $i 56% din regiunea ductia gospodariilor individuale.
Timiloara au pit pe drumul agriculturii Din dezvoltarea agriculturii rominesti in
socialiste. In lucrare se precizeaza ca, deli anii puterii populare rezulta In mod convin-
diferentierile pe regiuni 51 raioane in ceea gator superioritatea gospodariilor agricole
ce priveste ritmul transformarii socialiste a socialiste asupra gospodariilor agricole capi-
agriculturii shit inevitabile, ele reflects totusi taliste si a micilor producatori individuali ;
Intr-o mare masura munca politico-organiza- prezentlnd acest proces istoric, lucrarea reu-
torica desfasurata de organele de partid si seste sa demonstreze In mod stiintific justetea
de stat. politicii Partidului Muncitorese Romtn de
In continuare se analizeaza pe larg in transformare socialists a agriculturii.
lucrare problemele de buil ale Intaririi econo-
mico-organizatorice ale gospodariilor agricole
colective, relevindu -se succesele marl obti- Prezentarea dezvoltarii ramurilor econo-
nute in aceasta directie. miei nationale rominesti In anii puterii populare
Faurirea unui puternic sector socialist este Intregita cu capitole despre dezvoltarea
In agricultura, asigurat cu o baza tehnico- constructiilor, a transporturilor .i telecomu-
materiala cu un nivel ridicat care reprezinta nicatiilor, a comertului interior si exterior.
astazi peste 67 la suta din suprafata ara- Din lucrare reiese caracterul antipopular
bila a Orli $i a ajuns sa cuprinda aproape si antipatriotic al politicii duse in domeniul
2 500 000 familii au treat conditiile fa- constructiilor de guvernele Romtniei burghezo-
vorabile pentru cresterea continua a pro- mosieresti. Astfel, 59% din orasele tarii nu
ductiei agricole in anii puterii populare aveau ape potabila si 73% nu erau canali-
ceea ce se demonstreaza in capitolul despre zate. Dintre drumurile tariff, doar 12% puteau
dezvoltarea productiei agricole. ficlasificate ca bune, 27% ca mediocre si
Sporirea productiei medii la ha a avut 61% erau clasificate rele. Prabusirea unor
drept consecinta faptul ca productia totals constructii era frecventa (cladirea Bauch de
de cereale realizata in medic pe an in perioada Scout din Bucuresti, tribuna de la Cotro-
1955-1959 depaseste pe cea din perioada cent In 1936, blocul Carlton din Capitals cu
1934-1938 cu circa 1 200 000 tone anual. ocazia cutremurului din 1940). Distrugerile
Rezultate similare s-au obtinut si la celelalte provocate de razboi au agravat aceasta situa-
culturi ;productia anuala in ultimii ani a tie ; numai in Bucuresti au fost distruse
fost mai mare dna cea din anii 1934-1938 aproximativ 10 500 case.
de peste 5 on la sfecla de zahar, de peste Elanul revolutionar at maselor populare
3 on la legume, de peste 2 on la cartofi. dupe eliberare a contribuit la refacerea rapids
Datorita sporirii efectivului de animale a distrugerilor razboiului. La chemarea Par-
eft si ridicarii productiei medii pe cap de tidului s-au construit prin munca voluntary
animal a crescut $i productia diferitelor pro- conducta de gaze Agnita Botorca, fabrica
duse animale. Productia anuala de produse de confectii Gh. Gheorghiu-Dej", linia de
animale obtinuta In medic in perioada 1955 tale ferata Bumbesti-Livezeni. Paralel cu
1958 depaseste la came, greutate vie, cu marile constructii industriale, in ultimii ani
190,9 %, la lapte de vacs cu 122,8%, la ling s-au luat masuri pentru lichidarea ramInerii
cu 130,5%, la oua cu 135,0 %, pe cea din in urma a constructiilor de locuinte ; In pe-
anul 1938. rioada 1955-1958 au fost construite numai
Cu toate ea populatia tariff noastre a din fondurile de stat, ale organizatiilor coope-
crescut fata de cea din perioada antebelica, ratiste si pe baza de credite 58 466 apar-
In ultimii ani la majoritatea produselor agri- tamente.
cole s-a asigurat o productie mai mare pe cap Capitolul despre transporturl si tele-
de locuitor decIt in anti dinaintea celui de- comunicatii prezinta dezvoltarea diferitelor cai
al doilea razboi mondial. de transport (feroviare, auto, conducte, navale,
www.dacoromanica.ro
7 RECENZII 391
maritime $1 aeriene) a po$telor, a telefoanelor, exportului de produse industriale, pe de-o

a radiodifuziunii $i televiziunii In perioada parte $i majorarea importului de materii prime
1944-1959, In comparatie cu starea trans- si semifabricate pe de alts parte, reflects
porturilor $i telecomunicatiilor inainte de imbunatatirea structurii comertului nostru
eliberarea patriei. exterior. Repartizarea pe tari a comertului
Este concludent pentru situatia dezas- exterior at R.P.R. este caracterizata de predo-
truoasa a transporturilor noastre in momentul minanta schimbului de marfuri cu tarile
eliberarii, faptul ca un sfert din numarul lagarului socialist (aproximativ 3/4, din care
locomotivelor, o treime din numarul vagoanelor U.R.S.S. reprezintl cca 1/2). In lucrare se
de calatori $i aproape jumatate din numarul subliniaza ca aceasta situatie favorabila
vagoanelor de marfa au lost distruse, ava- comertului nostru exterior se datoreste tra-
riate, pierdute sau trecute peste granita saturilor not specifice pietii mondiale soda-
de catre trupele hitleriste. Iata unele date liste si adincirii diviziunii internationale
prin care se ilustreaza In lucrare marile reali- socialiste a muncii, pe baza colaborarii
zari ale economiei noastre nationale in aceasta fratesti $1 a ajutorului reciproc intre tarile
ramura. Intre anii 1947-1957 s-au construit socialiste.
un numar de peste 300 km linie de cale *
ferata ; in anul 1959 parcul de autovehicule
pentru transportul de marfuri este de 3,5 on Dezvoltarea economiei romine$ti In pe-
mai mare iar parcul de autobuze pentru rioada 1944-1959 prezentata in lucrarea de
transporturile interurbane de calatori este fata constituie o riposta viguroasa data
de aproape 2,5 on mai mare cleat In 1950 ; pseudoteoriilor burgheze gi revizioniste care
din 1948 pins In 1953 capacitatea de incar- incearca sa denatureze si sa denigreze post-
care a flotei noastre comerciale fluviale a bilitatile $i realizarile economiei noastre
crescut cu 114% $i a celei maritime cu 66% ; nationale. Trebuie totodata subliniat carac-
intre anii 1948-1958 s-au instalat de 4 on terul combativ at lucrarii, In cursul tratarii
mai multe statii de radioemisie decit In timpul problemelor lulndu -se pozitie $i demascindu-se
regimului burghezo-mosieresc. prin date si fapte concrete minciunile $i calom-
In capitolele dedicate comertului inte- niile burgheze si revizioniste asupra diferi-
rior $i exterior se arata modificarea esentiala telor laturi ale constructiei noastre socialiste.
a continutului comertului in conditiile socia- Lucrarea reu$e$te sa demonstreze In
lismului care este folosit de statul de demo- mod convingator ca avintul economiei roml-
cratie populara ca o pirghie importanta in nesti in anii puterii populare reprezinta o
dezvoltarea economiei nationale. In cadrul expresie a superioritatii socialismului asupra
comertului interior, comertul socialist cu- capitalismului de unde rezulta $i inevi-
prinde In intregime Inca din anul 1949 corner- tabilitatea victoriei socialismului asupra capi-
tul cu ridicata si constituie forma dominants talismului In intrecerea economics pasnica
(in prezent aproximativ 85%) In comertul intre cele doua sisteme mondiale socialist
cu amanuntul ; comertul exterior constituie $i capitalist.
monopolul statului Inca de la mijlocul anu- Este de subliniat ca in demonstrarea supe-
lui 1949. rioritatii socialismului asupra capitalismului,
Dezvoltarea comertului interior in pe- lucrarea nu se margineste la fenomenui
rioada 1954-1959 este aratata de faptul economic, ci Isi extinde sfera de analiza
ca volumul vinzdrilor de marfuri cu ama- si asupra domeniului social-cultural. In capi-
nuntul prin comertul socialist de stat $i tolele despre populatie 5i despre cresterea
cooperatist a crescut an de an, atingind. nivelului material $i cultural al populatiei
cifra de aproximativ 35 miliarde lei In anul rezulta deosebirea fundamentals dintre sis-
1958, adica de peste 8,8 on mai mult decit temul economic socialist $i cel capitalist fail
vinzarile cu amanuntul realizate In 1948 iar de problema satisfacerii nevoilor materiale
reteaua comertului socialist a depasit In $l culturale ale oamenilor muncii. In timp ce
anul 1958 numarul de 50 000 unitati, In corn- In tarile capitaliste cea mai mare parte a
paratie cu aproximativ 10 400 unitati in venitului national este insusit de clasele exploa-
anul 1948. In cuprinsul capitolului shit tatoare, in Republica Populara Romina
amplu analizate evolutia diferitelor forme de intregul venit national este repartizat In
comert $i structura desfacerilor de marfuri interesul clasei muncitoare, peste 3/4 din
realizate prin comertul socialist. venitul national constituind fondul de consum
Dezvoltarea comertului exterior at rani si restul fiind folosit pentru asigurarea repro-
noastre in anii puterii populare este caracte- ductiei socialiste largite. Sporul net de veni-
rizata 'prin schimbari esentiale In structura turi al oamenilor muncii din R.P.R. In urma
exportului si importului. Cresterea ponderii aplicarii ansamblului de masuri prevazut de
www.dacoromanica.ro
392 RECENZII 8
Plenara C.C. al P.M.R. din 13 -14 iulie 1959 care tind la ridicarea nivelului de dezvoltare
va fi de 4,7 miliarde lei anual. economics ai culturald a tarsi noastre la
Un capitol special din lucrare trateaza nivelul tarilor socialiste cele mai inaintate,
modal cum schimbarile structurale din eco- spre a pdai In front comun spre comunism.
nomic nationalA se reflects In transformarea
radicals a caracterului sistemului financiar
ai de credit al Republicii Populare Romlne ; Lucrarea Economia Romtniei Intre anii
dintr-un mijloc de exploatare capitalists 1944-1959" reprezinta o contributie valo-
suplimentard a oamenilor muncii, finantele roasd la dezvoltarea atiintelor sociale In tarn
R.P.R. s-au transformat Intr-un sistem de noastra, trattnd In un nivel atiintific cores-
form are ai folosire planificatd a fondurilor punziltor dezvoltarea economiei romtnesti
Muesli in scopul dezvoltArii productiei al al tntr -o perioada caracterizata prin man trans-
cresterii nivelului de trai al populatiei. formari sociale revolutionare. FOra tndoiala
In lntreaga lucrare cit ai In capitolul ca interesul pentru studierea lucrdrii depa-
special dedicat, se evidentiaza rolul colabo- aeate granitele tarn noastre, hind de aateptat
rdrii economice a RomIniei cu celelalte tilri si un interes din partea unor cercuri largi de
din sistemul socialist al economiei mondiale cititori de peste hotare pentru problemcle
In dezvoltarea economics a tarsi, subliniindu-se cuprinse In lucrare.
rolul hotarltor al ajutorului Uniunii Sovietice In Caracterul accesibil al modului de tratare
cadrul acestei colaborOri. In mod just aceasta a problemelor determine ca lucrarea sa nu
colaborare este considerate ca o expresie a se adreseze unui cerc restrins de specialiati,
noului tip de relatii economice internationale ci poate fi consultata cu folos de orice cititor
In care se manifests efectiv principiul interna- interesat sa cunoasca succesele realizate de patria
lionalismului socialist. noastra pe drumul construirii socialismului.
Diferitele forme de colaborare economice Lucrarea are ai unele lipsuri minore.
dintre turile socialiste slut pe larg tratate Inevitabil ca, pe de-o parte, dat fiind am-
(pentru comertul exterior rezervIndu-se un ploarea si multitudinea problemelor tratate,
capitol special), aratindu-se continua actin- iar pe de alts parte colectivul mare de autori
cire ai perfectionare a acestora. Este de ase- care au colaborat la elaborarea lucrArii, a
Thema reliefat rolul Consiliilor de Ajutor Post dificil 55 se asigure o unitate de stil,
Economic Reciproc In cadrul acestei colaborari. iar la unele capitole o unitate metodologicd ;
Este pozitiv In lucrare faptul ca nu se de asemenea s-au strecurat unele repetfiri.
limiteazd la o privire retrospectiv5, ci pe Toate acestea Insil nu diminueazd cu nimic
baza analizei situatiei actuale arunca o pri- valoarea stiintifica de ansamblu a lucrOrii,
vire In viitor, aratInd perspectivele care se o prezentare ampld 1t documentatd a realizil-
deschid dezvoltarii economiei romtne.ti. Dupd rilor economiei noastre nationale In anii puterii
cum a ariitat tovarOaul Gh. Gheorghiu-Dej populare, o sintetizare atiintifica a experientei
In eXpunerea fAcutd cu privire la lucrarile construirii socialismului In patria noastra.
celui de-al XXI-lea Congres eXtraordinar al Pentru istoricii din patria noastra, lucra-
P.C.U.S. prin InfOptuirea prevederilor planului rea prezinta un interes deosebit, deoarece
de dezvoltare a economiei nationale pe anii cuprinde principalele aspecte economice ale
1960-1965 poporul nostru va termina In istoriei contemporane a Romtniei In perioada
linii mars construirea socialismului, intrind 1944-1959 analizata de pe pozitiile marxist-
lntr-o noun etapii aceea a desiivIrairii leninismului ai cu o mare bogatie de date
constructiei socialists. Realizarea si depaairea ai fapte statistice, lnsotite de o analiza econo-
planurilor anterioare de dezvoltare a economica profunda ; ea constituic un ajutor
miei nationale rominesti prezentate In lu- pretios In elaborarea tratatului de istorie
crarea de fatil constituie o chezilaie a trans- a R.P.R.
puncrii In realitate ai a planurilor de viitor, M. Horovilz
Teatral in Ro9ninia dupd 23 August .1944

Volum publicat sub Ingrijirea acad. George Oprescu. Comitetu] de redactie :
Simion Alterescu (redactor responsabil), Margareta BarbutO, A. Costa-Foru,
Olga Flcgont. Au colaborat : A. M. Pop, L. Nadejde. [Bucureati], Editura Aca-
demiei R. P. R., 1959.
Institutul de istoria artei al Academiei rani! tariff noastre de sub jugul fascist o impor-
R.P.R., prin sectia sa de istorie a teatrului a rea- tanta lucrare de sinteza asupra drumului parcurs
lizat cu prilejul celei de-a XV-a aniversdri a elibe- de teatrul din -tam noastra In ultimii 15 ani.
www.dacoromanica.ro
9 RECENZII 393
Lucrarea atrage pe specialisti prin modul din RomInia In prima etapa a revolutiei noastre
cuprinzator de tratare a tuturor aspectelor populare, inclusiv stagiunea1947/19481(Teatrul
problemei, dar si pe nespecialisti atit prin din Romlnia In primii ani dupa eliberare"). A
subject, care el lnsusi tsi are materialul docu- doua sectiune continua istoria teatrului din
mentar" In caracterul de masa al miscarii Romlnia OA la stagiunea 1958/1959 inclusiv
teatrale din Romlnia ultimului deceniu si (capitolul II: Dramaturgia originals. Capi-
jumatate, eft mai ales prin modul de tolul III: Arta scenica), far sectiunea a treia
prezentare a problemelor Intr-un limbaj clar face un bilant, Intarind concluziile lucrarii
si In acelasi timp stiintific. cu cele mai semnificative fapte si aspecte ale
Meritul principal al acestei lucrari con- problemei, IncercInd s priveasca In perspec-
sista, dupa parerea noastra, In tratarea feno- tive drumul teatrului din tam noastra (capi-
menului teatral din pond de vedere isloric. tolul IV : Teatrul contemporan din RomInia
Este prima lucrare de acest fel scrisa In ultimii factor al revolutiei culturale). Dace In ceea ce
ani, fapt ce se impune consemnat cu satis- priveste periodizarea nu ar fi nimic de reprosat
factie. Coincidenta evenimentului jubiliar at autorilor care pornind de la periodizarea
Intregulul nostru popor cu momentul de bilant Intregii istorii a tarii o aplica In functie de
amplu al dezvoltarii teatrului nostru din ultimii specificul istoriei teatrului , In ceea ce pri-
15 ani pe care 11 reprezinta aparitia volu- veste dozarea materialului capitolele I i
mului amintit contribuie la Intelegerea IV shit mult mai sumare decit partea medians.
transformarilor structurale care au redat Lupta Impotriva tendintelor formaliste, din
maselor largi populare una din cele mai anii 1944-1948 apare uneori doar In enun-
iubite institutii de educare si culture. tari, ceea ce nu contribuie Ia Intelegerea
Problemele de teorie si de critics tea- profunda a saltulul calitativ realizat de teatrul
trale slat subordonate numeroaselor probleme din tara noastra o data cu stagiunea 1948/1919.
de istorie a teatrului. care converg In a explica Binevenita, scurta incursiune In istoria tca-
locul teatrului In cadrul revolutiei noastre trului romInesc de pins la 23 August 1944, ce
culturale si al noilor realiati social-politice se face la fiecare capitol, are menirea de a
din Ora noastra. Cauzele succeselor teatrului stabili traditiile progresiste, realiste ale teatru-
nostru din ultimii 15 ani sint gasite de autori lui nostru ; se resimte !ma caracterul sumar
pe buns dreptate in drumul revolutionar at acestui istoric la capitolul III (Arta scenica,
parcurs de poporul roman, sub conducerea cu subImpartirile sale) si lipsa lui, chiar dace e
Partidului de avantgardd al clasei muncitoare. enuntat la capitolul I, unde importanta
Abordarea problemelor majore ale teatrului problemei (teatrul In momentele revolutionare
contemporan din tara noastra, criteriul istoric- din trecut) o cerea In mod deosebit.
explicativ care a stat la baza Intregii lucrari Stabilind conditiile istorico-politice si
eft si a parlilor sale componente, prezentarea continutul revolutionar al Intregii perioade,
for In lumina materialismului istoric, a este- lucrarea descrie la Inceputul primului capitol
ticii maxist-leniniste, contera lucriirii caracterul situatia grea a teatrului romInesc de la sfIrsitul
stiintific si uni tar indispensabil pretenliiior celui de-al doilea razboi mondial, caracterul
subiectului, calitate realizata la Inaltimea sau comercial-speculativ, diversionist, re-
institutiei care a patronat lucrarea. pertoriul retrograd, influentele cosmopolite.
Unul din aspectele dezvoltarii artel din Autorii analizeaza apoi sarcinile trasate de
tam noastra dupa 23 August 1944, fl consti- Conferinta Nationals a Partidului Comunist
tuie tocmai preocuparca constants, organi- din RomInia privind dezvoltarea culturii,
zata, Incurajata si sustinuta de statul demo- si a artelor. Munca noun, de raspundere,
crat-popular, de a fundamenta stiinfif ie a artistilor a fost ajutata de presa de par-
intreaga noastra miscare artistica, pentru tid, care a pus Inca de atunci In fata oame-
Indrumarea proccsului de creatie si de inter- nilor de teatru progresisti din tara noastra
pretare pe drumul cel mai rodnic. Parte corn- sarcina de a atrage In salile de spectacole un
ponenta a acestui fenomen istoria teatrului public nou. Ia fiinta miscarea teatrale de
este un sector cu totul nou de activitate stiin- amatori care a contribuit la dezvoltarea In-
tined In tam noastra. tregii noastre arte teatrale ; teatrul C.G.M.
creat In 1946 este expresia cea mai Inalta a
miscarii teatrale amatoare. Teatrul Poporului
Lucrarea este Impartita de fapt fn trei din Bucuresti (compus din arlisti profesionisti)
sectiuni, nemarturisite prin indicate de titlu de sub conducerea lui N. D. Cocea, prin reper-
cleat pentru prima si ultima sectiune. Tratlnd toriul sau militant, prin echipele volante,
istoria teatrului In strinsa legatura cu istoria prin eXemplul situ care a dat nastere unor
social - politics a -Orli, prima sectiune careia teatre ale poporului si In provincie a con-
ti corespun de capitolul I priveste teatrul stituit attt din punct de vedere organizatoric
www.dacoromanica.ro
394 RECENZII 10
eft si ca orientare un moment important tului Central at Partidului Muncitoresc Romin

in istoria teatrului romlnesc. Autorii trec apoi asupra stimuldrii activitatii stiintifice, literare,
In revista Infiintarea unor teatre not ca : artistice (decembrie 1948) au contribuit la
Teatrul Armatei, Teatrul C.F.R. - Giulesti, un nou avant al teatrului din tara noastra.
Teatrele minoritatilor nationale (Teatrul Ma- 0 data constituite premisele ideologice, teore-
ghiar din Cluj, Teatrul Evreesc, Teatrul Secu- tice si organizatorice, teatrul a Imbratisat
iesc), care oglindesc democratizarea vietii cauza construirii socialismului, contribuind
noastre teatrale. la formarea unui om nou In tara noastra.
Lucrarea prezIntA In paginile urmatoare Progresul important realizat In aceasta
principalele probleme ale repertoriului si artei directie s-a constatat mai ales in stagiunea
spectacolului. Pentru orieritarea ideologicd a 1948 1949 ; el este dupe cum se exprimd
teatrului din tara noastra Intre anii 1945-1948 autorii lucrdrii rezultatul straduintelor oa-
este caracterlsticd atentia ce s-a acordat lucrd- menilor de teatru de a promova In arta for
rilor dramatice din literatura clasica rusd ideologia clasei muncitoare". Articolul de
(Gogol, A. N. Ostrovski, Turgheniev, Lermon- fond din ScInteia (10 iunie 1949) Inainte in
tov, Tolstoi) si universald (Goldoni, V. Hugo, lupta pentru un teatru al epocii construirii
Shakespeare, Moliere, B. Shaw) , ca si socialismului In R.P.R." sublinia saltul
mostenirii realiste romlnesti (Caragiale, M. Se- calitativ realizat de teatrul nostru, trecerea
bastian, Al. Kiritescu) alese prin prisma lui Intr-o etapd superioara.
tezei leniniste asupra mostenirii culturale. In Dezvoltdrii teatrului din tara noastra In
ceea ce priveste literatura dramaticd contem- aceasta noun etapd Ii shit consacrate capito-
porand au fost prezentate lucrAri progre- lele II si III.
siste ale unor autori ca J. R. Bloch, A. Sala-
crou, Arthur Miller, F. Garcia Lorca s.a. ; Pentru a deveni o arms de lupta, teatrul
s-a cultivat dramaturgia originald prin reluarea trebuia Innoit In temelia sa. Caracteristica
celor mai bune spectacole si prin contributiile realist-criticd a repertoriului de pind atunci
unor autori ca Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, devenise insuficienta. Se cereau piese cu o
Camil Petrescu, Eusebiu Camilar, Lucia Deme- noun metoda de investigare si orientare, care
trius, M. Davidoglu, Nagy Istvan ;.a. Cotitura sa dezvolte pe o treapta calitativ superioara
a reprezentat-o tnsd interpretai ea pieselor din cele mai bune traditii ale dramaturgiei realiste
dramaturgia sovielied cea mai Inaintath romlnesti. Prima piesA de acest fel Cumpd-
dramaturgie a epocii. La 9 februarie 1945 pe na avea In Insasi tema ei (nationalizarea)
scena Nationalului din Bucuresti s-a jucat semnificatia orientdrii not a teatrului nostru.
Platon Krecet", urmata apoi de Tinara Piesele care i-au urmat (Minerii, Iarbd rea,
garda", Chestiunea rusa", Confruntarea" Balcescu, Ultimul mesaj, Cetatea de foc, Ziva
si alte piese valoroase. cea mare, Pentru fericirea poporului, Vadul
In innoirea artei spectacolului un rol nou, Mielul turbat etc.) au Imbratisat o mare
deosebit a avut presa de partid (Sclnteia, varietate tematica, de subiecte, genuri si
Contemporanul, Flacdra). Sprijinul Parti- stiluri care a Imbogatit repertoriul cu lucrari
dului s-a Mut resimtit In legea teatrelor valoroase, apreciate de publicul nou at teatre-
(iunie 1947) si In lucrdrile Congresului I al lor din Tara noastra. Aceste piese aduc pe scold
Partidului Muncitoresc Romin, ca si In forme conceptia despre lume a clasei muncitoare, con-
organizatorice not cum ar fi Consiliul superior tribuind pe plan cultural-educativ la lupta pen-
al literaturii dramatice si al creatiei muzicale" tru desfiintarea eXploatarii omului de care om.
(august 1947). Autorii expun Invdtamintele Eroul for principal e poporul. Aparitia In
pe care oamenii de teatru le-au tras din noul teatru rominesc a eroului pozitiv, ek-
raportul prezentat la Congresul I at P.M.R. de ponent at fortelor sociale celor mai avan-
tovardsul Gh. Gheorghiu-Dej si din Rezolutia sate, face sensibil saltul la arta realismului
care stabilea politica Partidului fatd de oamenii socialist.
de stiintd si arta. Sarcinile sporite ale frontului Din toate genurile dramatice, dezvol-
ideologic o data cu trecerea la a doua tarea dramei este Indeosebi caracteristicd
etapd a revolutiei in tara noastra cereau pentru dramaturgia noastra noud. Prin forta
oamenilor de arta sd se situeze deschis pe conflictului, care are la bazd lupta revolutio-
pozitia clasei muncitoare. Cei mai valorosi nary a maselor sub conducerea Partidului
oameni de teatru din tara noastra au luptat noua drama is adeseori proportii de drama
cu perseverentd, raspunzlnd de pe baricadele eroica, de tragedie de tip nou al carei sens
revolutiei la celebra alternativd Cu tine optimist nu se degajeazA doer din deznoda-
sunteti voi maestri ai culturii ?". mIntul piesei ci din Intreaga ei semnificatie
Nationalizarea teatrelor in vara anului (de exemplu Pentru fericirea poporului",
1948 si Hotarlrea sedintel plenare a Comite- Utimul mesaj" p.a.).
www.dacoromanica.ro
11 RECENZII 395
Autorii analizeazd apoi dramele inspirate aprofundarea permanents a vietii, prin inld-
de tema muncii, de lumea satului si de rolul turarea dogmatismului, a vulgarizdrii, schema-
intelectualului in societate, constatind ca tismului, a naturalismului din creatia tea-
slabiciunile dramaturgiei noastre s-au mani- trald. In ultimul timp oamenii nostri de teatru
festat acolo unde an aparut tendinte de tocire raspund revizionismului care neaga rolul
a conflictului de clasd".. conducator al Partidului in arta prin stringe-
Sub diviziunea urmAtoare a capitolului II rea rindurilor for in jurul Partidului, cdruia i se
prezinta dezvoltarea comediei satirice in ultimii datoreazd dezvoltarea teatrului din tara
15 ani. Traditia realistd a comediei rominesti noastra in ultimii 15 ani.
a fost continuatd pe un plan superior de noua Capitolul III (Arta scenica) trateaza
dramaturgie care a facut din rls o arms de aparent probleme de specialitate, dar im-
temut in lupta pentru afirmarea noilor forte portanta problemei nu poate scapa nimAnui.
sociale. Autorii disting comedii inspirate din Innoirea artei scenice se datoreaza sistemului
trecut care demasca putreziciunea societatii preconizat de K. S. Stanislayski si V. I. Nemi-
burghezo-mosieresti, si comedia contemporand rovici-Dancenko, influentei binefacatoare a
romineascd inspirata din realitatea de azi. teatrului sovietic. Autorii expun apoi metodele
Functia constructiv-ofensiva a noii comedii de innoire a artei scenice in cele trei parti
cere patrunderea esentei vietii de azi, evitarea constitutive ale sale : regie, interpretare, sceno-
temelor minore, a comicului care nu da de grafie. Conlucrarea acestor factori in proportie
gtndit spectatorului. Autorii afirma ea* dezvol- juste, existenta unui repertoriu nou, sanatos
tarea comediei noi, se face insa mai incet constituie cauza succeselor teatrului nou din
decit dezvoltarea celorlalte genuri dramatice. tara noastra. Rolul creator at regizorului a
Sint pline de interes analiza elementelor sporit considerabil, o data cu exigenta fata
satirice din unele drame ca Citadela sfarimatd, de arta interpretative a actorului. Scenografia
Arcul de triumf, si altele, sau din prima lucrare nu mai este azi o aneXd neglijabild dar nici
clramaticd a lui Mihai Beniuc (Valea Cucului) un obiect de cult pentru montAri fastuoase,
despre at card personaj Toma Cdbulea autorii ci se integreazd ca parte components a specta-
volumului afirmA ca urea comedia noastra colului. La acest capitol atrage Indeosebi
contemporand pins departe in timp, la izvoa- prezentarea amdnuntita a variatelor probleme
rele populare ale teatrului nostru". ale regiei si interpretdrii prin numeroase-
Ultima subdiviziune a capitolului II tra- exemple din piesele jucate pe scenele noastre
teaza problemele dramei istorice. Spre deose- in ultimii ani, dintre care unele consemneazd
bire de unele drame istorice din trecut ce ca intrate in istoria teatrului" succesele
tradau o evadare din realitate, un refugiu tinerilor regizori, actorf, scenografi.
in istorie care era prezentata idealist, drama Capitolul IV al lucrarii trateazd despre
istorica noun contribute la cunoasterea sensului Teatrul rominesc contemporan factor al revo-
social al trecutului. Ea prezinta figuri de lutiei culturale". Acest capitol este deosebit
personalitati din trecut (Balcescu, de Camil de important prin aceea ca prezinta legAturile
Petrescu cel mai de seams succes al dra- teatrului nou ca masele populare din viata
maturgiei noastre istorice" cum o canned carora se inspird si carora li se adreseazd.
autorii, Ion Vodd cel Cumplit de L. Fulga, Tocmai de aceea In fata oamenilor de teatru
Horia de M. Davidoglu, Cuza-Vodd si Unirea stau sarcini sporite, carora Congresul al II-lea
de M. tefanescu) dar si lupta maselor populare at Partidului, primul Congres at Uniunii
(Haiducii de V. Eftimiu, Judecata focului de Scriitorilor, presa de Partid le-a acordat o
Al. Adamescu) in lumina materialismului atentie deosebitd.
istoric. Autorii critics unele eXagerdri st lipsuri Astazi functioneazd in tara noastra 39
ale dramei istorice, provenite din insuficienta teatre dramatice multe din ele in provincie,
cunoastere a trecutului sau a materialismului dotate cu clAdiri noi, construite in acesti ani,
istoric. 22 teatre de papusi si peste 11 000 de ansam-
Yn concluzie, dezvoltarea dramaturgiei bluri teatrale de amatori. In anul 1958 an
originate in ultimii ani reprezinta unul din avut be peste 11 000 reprezentatii teatrale
aspectele cele mai importante ale teatrului la care au participat peste 4 300 000 spectatori.
rominese contemporan. Deplina libertate de Reprezentatiile cu un numar de sute de specta-
creatie artistica din tara noastra a dat nastere cole de la premierd slut tot mai dese. Compo-
unor numeroase piese de valoare care eviden- nenta noun a publicului si receptivitatea lui
tiaza superioritatea artei realist-socialiste. insufletesc pe oamenii de teatru in munca
Lupta pentru un teatru de 'nand tinutd for creatoare. Forme noi de activitate teatrald
artisticd-ideologica este condusd de Partid. ca deplasdri in intreprinderi si institutii, la
Dezvoltarea teatrului nostru se face prin sate, spectacole pentru tineret etc. au de-
www.dacoromanica.ro
396 RECENZII 12
venit curente. Valorificarea celor mai bune tuie Inca o marturie a progreselor realizate in
traditii realiste ale teatrului romInesc is cu ultimii 15 ani de teatrul din tara noastra.
prilejul marilor aniversari (cum a fost centena- Autorii subliniaza In Incheiere, ca princi-
rul Caragiale) caracter de sarbatoare cultu- paid cauza a acestei dezvoltari de necon-
ral! a Intregului popor. ceput In conditiile dinaintea lui 23 August
Rasplatirea oamenilor de teatru valorosi conducerea de catre Partid a Intregii noastre
cu Inane titluri si distinctii dovedeste Inca o vieti teatrale.
data grija statului democrat-popular fata de Anexele cuprind lista pieselor originate
teatrul nou din Tara noastra. reprezentate In ultimii 15 ani si o lista a ilus-
Autorii prezinta apoi Invatamintul teatral tratiilor.
din tam noastra, confruntarile interne ale
valorilor noastre teatrale cu prilejul unor Lucrarea cu unele inegalitati In tra-
concursuri devenite traditionale, al unor tarea problemelor, prezentata de Editura Aca-
turnee ; succesele teatrului din tara noastra demiei R.P.R. Intr-un format si conditii
peste hotare cu prilejul unor turnee (In Uniunea grafice alese, atrage atentia iubitorilor de
Sovietica, Franta, Italia, R. P. Ungara etc.), cultura prin calitatile amintite si constituie un
al unor interpretari de piese romlnesti, expo- succes al celor care s-au straduit sa o dea in
zitii etc., au atras aprecierile calde ale strainilor lumina.
asupra teatrului nostru de azi, ceea ce constj- Al. Porfeanu
Artele plastice in liominia dupti 23 August 1944

Volum publicat sub Ingrijirea acad. George Oprescu. Comitetul de redactle :
Mircea Popescu (redactor responsabil), Radu Bogdan, Eugen Schileru, Ion
Frunzetti, Radu Niculescu [Bucuresti], Editura Academiei R.P.R., 1959.
Prezenta Institutu]ui de Istorie a Artei sau alteia din artele plastice este adincita
al Academiei R.P.R. cu Inca o lucrare de sin- prin analiza de detaliu a unor creatii care an
tezii, privind dezvoltarea artelor plastice In Insemnat momente importante In istoria artei
anii regimului democrat-popular, Inchinata respective, prin istoricul creatiei celor mai de
celei de-a XV-a aniversari a eliberarii patriei seam! artisti plastici din Tara noastra.
trebuie subliniata ca dovedind preocuparile Lucrarea are un valoros capitol introduc-
istoricilor nostri de arta de a generaliza eXpe- tiv datorat lui Eugen Schileru, cite un capitol
rienta anilor care au fecundat arta noastra consacrat picturii (Radu Bogdan si Eugen
noun, ceea ce Intareste satisfactia oamenilor Schileru), sculpturii (Mircea Popescu si Ion
muncii lubitori Intotdeauna ai frumosului Frunzetti) 5t graficii (Ion Frunzetti si Radu
autentic fata de aceste succese, deschiza- Niculescu), un capitol de concluzii (Incheiere")
Ware a unor perspective largi pentru creatia si cinci anexe cuprinztnd lista expozitiilor
noastra artistica. colective, a eXpozitiilor individuate, o valo-
Bilantml si perspectivele unui deceniu si roasa Bibliografie, un indite de nume de artisti
jumatate de creatie artistica constituie o- si o lista a ilustratiilor care ocupa un volum
bject si pentru articolul academicianului aproXimativ egal celui al Intregului studiu.
George Oprescu Artele plastice, muzica si Spre deosebire de volumul Inchinat tea-
teatrul in perioada dintre 1944 si 1959" cu trului, autorii istoriei artelor plastice din tara
care se deschide numarul festiv, editat cu noastra In ultimii 15 ani prefer! unei perio-
prilejul sarbatorii de la 23 August, al revistel dizari avantajate In cazul teatrului de
Studii si cercetari de istoria artei" (1 1959); acumularile rampei, palpabile, am zice, scar!
e o contributie destinata a sublinia Intr-una de sear! urmarirea Indeaproape a transfor-
din sectiunile sale concluziile lucrarii pe marilor petrecute In Insusi continutul artelor
care ne propunem a o prezenta. noastre plastice. Din acest punct de vedere
Autorii volumului amintit, an depus sint de consemnat ca pozitive eforturile de
aceeasi stradanie laudabila a colegilor for de a analiza critic uncle slabiciuni ale creatiei
la sectia de istorie a teatrului indreptata plastice din ultimii 15 ani, pentru a putca
spre realizarea unei lucrari de istorie a artei, aprecia Ja justa valoare roadele artistice ale
strins legata de transformarile revolutionare acestei fertile perioade.
petrecute In toate domeniile de activitate din Lucrarea reflect! nivelul dobindit de
Cara noastra In ultimii 15 ani. Semnificatia istoria artei din tam noastra, ea Insasi struc-
pozitiva a liniilor marl de dezvoltare a uneia tural Innoita. Paralelismul relativ dintre perio-
www.dacoromanica.ro
13 RECEN211 397
dizarea istoriei in ansamblul ei si periodizarea de evadare echivalentd cu abdicarea de la

istoriei artelor care pentru epoca contem- traditia sandtoasa a exemplului inaintasilor ;
poranA este mai strins, mai accentuat se patrunderea unor influente decadente, a cdror
cerea totusi consemnat si in aspectul punctelor stavilire la timp a menajat arta noastrd si pe
sale nodale. Atit In privirea generald din capi- iubitorii ei de excesele originalitatii" artei
tolul introductiv, cit si cu prilejul istoricului burgheze; o politica culturala materializata In
fiecdruia din domeniile plasticii shit subli- conditiile cu totul nesatisfacdtoare In care isi
niate transformarile care an conferit un con- desfasurau activitatea cei mai valorosi artisti
tinut nou artelor noastre o data cu manifes- iata clteva din aspectele in care se cereau
tdrile artistice ale anului 1948, lard a se marca operate transformari radicale.
!Lisa cu suficienta greutate caracterul de salt, Constatarea care se impune din privirea
sensibil la aceastA data datorita noii etape retrospective asupra drumului artei noastre in
a vietii noastre social-politice si artistice general, este cea a unui aport integrant si
(avind In vedere continutul revolutionar al activ al artei In cadrul revolutiei culturale.
perioadei, care a adus arta in primele TrAsatura esentiala a acestei revolutionari
linii ale frontului). Problemele istoricului este data de dimensiunile fare precedent ale
artei In prima etapa a revolutiei noastre participarii sufletesti a milioanelor de oameni
populare apar mai dificile pentru istoria ai muncii la cauza culturii, parte integranta a
teatrului in ceea ce priveste consemnarea acu- noilor prefaceri. La baza for std cucerirea de
muldrilor, iar pentru istoria artelor plastice In catre clasa noastrA muncitoare prin jertfa
ceea ce priveste saltul calitativ, chiar dacd si eroism a dreptului de a cunoaste toate
sublinierea inverse (salt, respectiv acumulare) satisfactiile vietii, inclusiv pe cele spirituale.
se face cu mai multA claritate In cea de-a doua Procesul impresionant si plin de semni-
lucrare. Ar mai fi de adaugat ca lucrarea pre- ficatii" cum 11 caracterizeaza autorii al
zinta o dozare oarecum, neechilibratd, care face primenirii, at improspatdrii si revenirii artei
din capitolele referitoare la sculpture si artele la izvoarele sale firesti s-a infaptuit datorita
grafice sectoare care an cunoscut o dezvoltare conditiilor create in special dupe preluarea
deosebita, caracteristica ca si din concluzii, deplina a puterii politice de catre clasa munci-
componente ale lucrdrii de mai mica In- toare condusa de Partidul ei de avangardd.
tindere. Avind un sprijin pretios In traditiile realiste
In general insa, se poate afirma cu bucurie si progresiste ale artei noastre, procesul a
c.,4 In Istoria artelor plastice din ultimii 15 Inceput insa pe un front larg IndatA dupd
ani s-a depasit analiza critics, consemnativA a Eliberare.
unor semnificatii partiale; ca Insasi aspectul Analizlnd caracterul artei noastre In peri-
de critics al lucrarii cultivA ansamblul, tntr -un oada dintre cele doua razboaie mondiale au-
limbaj accesibil ; ratiunile de istorie predomina torii fac o incursiune In istoria legaturilor artei
evident pe cele de critics. Intreaga experient1 cu miscarea muncitoreasca, a inrituririi Marii
de critics artistica a autorilor a fost push' in slujba Revolutii Socialiste din Octombrie, principala
scopului principal al lucrdrii. Intocmirea unei cauza a unor manifestari sanatoase din trecut
sinteze a artelor plastice din epoca contem- cum ar fi grafica militants a deceniului al
porana invedereazd negarea conceptiei peri- treilea, picturile unor N. Cristea, Perahim,
mata, dar nu lipsita de primejdie datorita Kazar, Maxy s.a.
careia misiunea istoricului de arta Incepe Dupe 23 August artistul $i -a recapdtat
abia dupe ce vapaia operei respective s-a demnitatea ce i se cuvine.
mistuit ; arta contemporana este nu numai Datorita presei de partid centrale si
obiect de critics artistica ci si de istorie. locale, a importantei agitatiei vizuale acti-
vitatea artistilor plastici cei mai inaintati a
fost vie, operative, entuziasta ; ea a ImbrAtisat
cauza luptei antihitleriste, a reconstructiei,
a reformei agrare, cauza luptei clasei munci-
In capitolul introductiv se face o expunere toare si a Partidului. Arta plastics s-a ancorat
a imprejurArilor care an constituit momentul puternic in realitate, devenind o arta publics,
de plecare a remarcabilului avant at artelor militants.
plastice din tara noastra. PreocupAri minore, Saloanele oficiale, eXpozitiile din Capitals
artificiale, sterile ; o orientare egoista, de si provincie, s-au resimtit in bine datorita
salon, destinat unui numar restrins de oameni acestui proces complex. Noile realitdti social-
care Meant din preocuparile for artistice un politica, campania de clarificare ideologica
mijloc de izolare fats de viata din jurul dusa sub indrumarea Partidului prin U.S.A.Z.,
www.dacoromanica.ro
398 RECENZII 14
eontactul tot mai strins cu masele populare toate an dat un impuls nou, sanatos, artei
au contribuit la declansarea procesului. noastre plastice In plin proces de noun deve-
Expozitia grupului plastic Flacara" din nire, de la extremele burgheze roz" si negru"
1948 a putut fi caracterizata de Sctnteia ca o titre un echilibru al formei si continutului,
serioasa si Imbucuratoare cotitura In plas- titre pretuirea artei monumentale, care
tics", prin ceea ce remarca atunci scriitorul simtul contemporaneitatii, al maretici vre-
Marcel Breslasu ca avea proprie aceasta expo- murilor noi.
zitie : orientare care om si viata, titre mediul Dezbaterile din cadrul Uniunii, a filta-
muncitoresc. lelor si cenaclurilor, consacrate combaterii
Fizionomia artei noi a Inceput sa se mani- conceptiilor burgheze antirealiste a cosmo-
feste datorita adeziunii masive a artistilor la politismului, sovinismului, formalismului deco-
problemele contemporaneit5tii. rativ-stilizant, obiectivismului, a curentelor
Prima Expozille anuala (cea din 1948), decadente aprofundarii caracterului natio-
reorganizarea to acelasi an a Invatamin- nal si popular al artei realist-socialiste (In
tului artistic prin Infiintarea In afara celor care directie succesele noastre la ultima Expo-
doua Institute (Bucuresti si Cluj) a scolilor zitie bienala de la Venetia sint graitoare),
medil de arts, Infiintarea in anul urmator a analizarii diferitelor lucrari s.a. au Intarit
Fondului Plastic si In 1950 a Uniunii Arts- hotarlrea artistilor nostri plastici de a merge
tilor Plastici ca organe de stimulare si de In- pe drumul unei arte noi, indicat de vre-
drumare a creatlei an contribuit In a face murile noi.
din artist un creator si un educator, nu numai Legatura cu viata a that forme organiza-
un practician. Autorii extrag din cuvintarea torice noi, cum ar fi constituirea unor brigazi
tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostita de artisti care au plecat pe santierele socialis-
la cea de-a doua Conferinta pe Ora a Uniunii mului, participarea artistilor la culturalizarea
Asociatiilor Studentesti din Republica Populara maselor si altele.
Romina obiectivele principale ale Invata- Reconsiderarea critics a patrimoniului
mintului artistic din tara noastra. nostru artistic, calauzita de Invatatura leni-
Militind pentru Mai multi principia- nista, a putut dovedi limitele realismului-
litate in tratarea problemelor artei si litera- critic si necesitatea includerii vietii sociale In
turii", importantul articol din Sch-deia (15 preocuparile artistilor plastici. Preluarea tradi-
iunie 1948) a ajutat substantial pe artistii tiilor s-a putut face astfel, nu atilt In imitarea
plastici In tntelegerea trasaturii fundamentale formei eft a atitudinii fundamentale a artis-
a artei realismului socialist : partinitalea, tilor progresisti din trecut. Actiunea de recon-
caracterul ei militant, de pe pozitia clasei siderare s-a Mut prin Institutul de Istorie a
sociale cu menirea istorica revolutionary Artei al Academiei R.P.R. (treat In 1949),
clasa muncitoare. prin expozitii retrospective, studii, monografii,
Lucrarea face apoi o importanta apreciere reproducerieditate de E.S.P.L.A. si de alte
de valoare asupra rolului pe care 1-a avut edituri, sau publicate regulat In paginile
studierea experientei si ajutorul artei plastice revistei Studii si cercetari de istoria artei",
sovietice in gasirea de catre artistii nostri a treats In 1954 ca revista a Institutului etc.
celor mai bune si scurte drumuri titre adevarul Autorli subliniaza In aceeasi directie
vietii. Textele de estetica marXista, studiile, functia noua pe care o Indeplinesc muzeele In
reproducerile, ecourile din viata sovietica revolutia noastra culturala, prin sarcina ra-
mai ales U.R.S.S. azi" a lui AleXandru Sahia, dical noun de educare si formare a publi-
care au patruns la noi In deceniul patru, an cului. Experienta sovietica Intemeiata pe
avut darul de a trezi interesul pentru o lume estetica marxist-leninista s-a resimtit si In
pe care burghezia o trecea sub tacere din acest domeniu prin principiile expunerii cro-
interese de class. Dupa 23 August iau amploare nologice si dupa continut, nu dupd filiatiile
cercetarile privitoare la relatiile artistice adesea subiective si tendentioase ale muzeelor
romtno-ruse, la istoria artei ruse si sovietice, burgheze. A devenit remarcabil In acesti ani
publicarea textelor leniniste, a traducerilor aportul stiintific si educativ nu numai al pri-
sovietice etc. Expozitiile de arta plastics rusa mului muzeu al tarii Muzeul de Arta al
si sovietica, care au luat forme diferite de R.P.R., cu Galeria sa Nationals, Galeria
la forma permanentd a salilor consacrate In Universals, recenta Sectie de Arta feudala
Intregime artei ruse si sovietice ale Muzeului romineasca, cu expozitiile periodice ci si
de Arta al R.P.R. si pins la expozitiile volante al unei intregi retele de muzee si case memo-
organizate de A.R.L.U.S ; apoi monografiile, riale, ramificata In numeroase orase ale lath.
reproducerile, filmele artistice, calatoriile artis- Roadele acestor transformari sint trecute
tilor nostri in Uniunea Sovietica si vizitele In In revista cu privire asupra fiecarui sector al
tam noastra ale artistilor plastici sovietici artelor plastice, si apoi in mod special
www.dacoromanica.ro
15 REC,ENZI1 399
In capitolele consacrate picturii, sculpturii, Sectia romIneasca a EXpozitiei de arta

artelor grafice. plasticd a tarilor socialiste din primavara
Se desprinde astfel interesul sporit pentru acestui an, deschisa la Moscova, si-a adus apre-
cele doua razboaie ,

arta monumentala ca o reactie Impotriva
sentimentelor minore, a artei intimiste dintre
pentru portret si corn -
pozitia tematica, pentru caracterul democrat,
mobilizator, agitatoric al artelor grafice. Adin-
cierea deosebit de importanta a cunoscutului
pictor sovietic B. V. Ioganson de a fi una
din cele mai puternice sectii ale expozitiei".
Cauzele acestor succese trebuie cadtate
In victoriile clasei muncitoare, In Indrumarea
circa trasaturilor sufletesti In portret si In Partidului, In estetica marxist-leninista, In
compozitia tematica inspirata de actualitate, metoda realismului socialist.
surprinderea germenului viitorului In cea inspi- Capitolul consacrat picturii stabileste In
rata de luptele pentru libertate din trecut, partea introductiva necesitatea care s-a ridicat
tratarea In profunzime a temelor monumen- In fata pictorilor din tam noastra dupa Elibe-
tale Inlaturarea caracterului for decorativ- rare de a Inlatura autonomia esteticului, a
stilistic, iata preocupari de seams ale artistilor senzorialului, de a cuprinde In realitate factorul
nostri angajati pe calea unei arte realist-socia- social, de a modifica tematica.
liste. Chemarea Partidului catre artisti, rostita Saloanele Oficiale dintre anii 1945-1947,
de tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul expozitia colectiva Munca, Arta, Democratie"
al II-lea de a prezenta realitatea noun, eroul din 1945, expozitiile individuale (Perahim,
pozitiv, a gasit si 1si &este un ecou profund Maxy, Ciucurencu, Lucian Grigorescu) cu
si In rindurile artistilor plastici. toata orientarea tematica noun (la Maxy,
In Incheierea acestui important capitol, Ligia Macovei, D. Ghiata, Perahim) tradau
autorii expun citeva din excelentele conditii Inca o tratare exterioara, cautari febrile, expe-
materiale oferite de statul democrat-popular rimente.
artistilor plastici, conditii care au lichidat Expozitia Flacara", apreciata de presa
dependents acestora de publicul filistin de alts de partid, a fost centrata pe tema muncii.
data, de eXploatarea negustoreasca. Sint enu- Tot atunci Alexandru Ciucurencu realiza doua
merate In aceasta ordine de idei : cresterea per- compozitii patrunse de suflu romantic, inspi-
manents a volumului comenzilor de stat, crea- rate de radicala transformare politica a tarn prin
-r ea Fondului Plastic (cu Combinatul si Galeriile abolirea monarhiei (Republica" si 30 Decem-
sale) ; acordarea de burse, fonduri pentru docu- brie"). Portretele actorilor SoRia Cluceru (de
mentare, materiale de calitate, pensii ; spriji- Ciucurencu) sau Bal tateanu In rolul lui Don
nirea Infiintarii atelierelor individuale, a caselor Juan" (de M. N. Maxy) vadeau o orientare
de creatie ; Premiile de Stat si ale Academiei noun a acestui gen.
R.P.R. ; premierea lucrarilor valoroase cu pri- Precedata de expozitii regionale la Iasi,
lejul unor tot mai frecvente concursuri, In Cluj si Timisoara, prima Expozitie Anuala de
sfirsit numeroasele distinctii, titluri si deco- Stat a artelor plastice se deosebea fundamental
ratii cu care poporul muncitor Intelege sa de vechile Saloane, nu numai prin Imboga-
rasplateasca pe cei mai valorosi artisti tirea tematicii cit mai ales prin modificarea
ai sai. viziunii. Imagini tipice transpar din tablourile
Cresterea neincetata a cerintelor culturale lui Octavian Angheluta (Schimbarea sapei
ale maselor, In rindul carora operele de arta la o sonda"), Lidia Agricola (In mina"),
autentica gasesc un rasunet imens si imediat Gh. $aru (Spre abataje").
obliga pentru viitor pe artistii nostri la noi Renasterea picturii istorice a lost favori-
eforturi creatoare. zata de centenarul revolutiei burghezo-demo-
Amploarea miscaril artistic de masa este cratice de la 1848, si s-a manifestat In lucrarile
data de existenta a peste 300 de cercuri de lui Alexandru Ciucurencu (Ana Ipatescu"),
arta plastics de amatori, in numeroase Intre- Stefan Szonyi (Doja" , Bela Brainer"),
prinderi si institutii din tara noastra. Lucian Grigorescu (Nicolae Balcescu", Eca-
Verificarea progreselor artei noastre rea- terina Varga"), Jules Perahim (Horia"),
list-socialiste s-a putut face In patria realis- Camil Ressu (Alexandru Ioan Cuza"), 1. Iser
mului-socialist cu ocazia unor expozitii de (Tudor Vladimirescu") si attn.
arta romineasca deschise la Moscova In 1949 Lupta de class s-a reflectat in portrete
si 1956, la Moscova si Leningrad In 1957, ca Eroul clasei muncitoare Constantin
expozitii a caror valoare a fost apreciata de Ivanus" de Alex. Ciucurencu sau Taranca
opinia publics artistica sovietica. Expozitii vorbind la conferinta judeteana a U.F.D.R." de
individuale deschise In tarile de democratic Titina Calugaru.
populara, cum ar fi cea recenta a Floricai Rodnicia anului de cotitura 1948 s-a
Cordescu la Budapesta aduc si ele noi datorat noii orientari si metode de creatie
marturii ale succeselor artelor noastre plastice. vadita de expozitiile colective si individuale.
www.dacoromanica.ro
400 RECENZII 16
In acelasi an au loc primele expozitii de artisti depasit, chiar chid e vorba de teme noi. Lipsa
plastici amatori. de cunoastere a vietii, nivelul ideologic scazut,
Anul urmator aduce noi succese cu ocazia interpretarea gresita a metodei realist-soda-
unor expozitii ca cea Inchinatei zilei interna- liste, cunostintele profesionale redusesInt cauze
tionale a fen eii (8 martie 1949) sau aniver- care mai treneazd In lucrarile unor artisti.
sarii lui Puskin (cu care prilej s-au facut Expozitii comemorative (1907, Stefan cel
remarcate portretele realizate de Corneliu Mare), dar mai ales Expozitia retrospective
Baba si Aural Stoicescu). de arta contemporana de la sfirsitul anului
Reconsiderarea patrimoniului artistic 1957 an dovedit ca numai partinitatea,
prin Expozitia retrospective a picturii roml- caracterul popular $i maiestria artistica slut
nesti (1949), prin deschiderea unor expozitii chezeisia unor reuiite artistice.
retrospective In provincie (Galati, Cluj, Baia Picturii de teatru (scenografice) Ii shit
Mare) prin seria de retrospective care le-a apoi rezervate constatari de crestere vertigi-
urmat, a dovedit puternica traditie realists noasa, datorita unor Imprejurari noi cum slut :
a picturii romInesti. existenta unei Sectii de acest fel la Institutul
0 importanta deosebita a avut dezbaterea de Arta Plastics din Bucuresti, a unei subsectii
din coloanele revistei Flacara, initiata In 1951 la Uniune, a unor dezbateri In presd, expozitii
pentru mai multi viata i eficienta etc. Conceptiile lui Stanislayski, realismul
educative, mobilizatoare, a imaginilor artis- socialist In pictura, lupta Impotriva autono-
lice la care au participat pictori de frunte mizarii decorului au integrat pictura sceno-
ai Orli ca : Ressu, Steriadi, Sirato, Th. Pallady grafica In spectacol, ca factor constitutiv al
si altii. acestuia.
Expozitiile din anii 1950, 1952 $i din anii Urmeaza apoi ample $i importante carac-
urmatori au Imbratisat o tematica variata si tcrizari ale creatiei pictorilor nostri adeva-
abundenta. Luptele pentru libertate conduse rate schite de monografie. Sint astfel prezen-
de Partid care au avut suflu de epopee, tati : Camil Ressu, I. Isar, Jean Al. Steriadi,
industrializarea, transformarea socialists a Teodor Pallady, Fr. Sirato, regretatul Nicolae
agriculturii, tema viclii noi a tineretului si Darascu, Marius Bunescu, Dumitru Ghiata,
femeii, armata ca scut de apeirare a cuceri- Lucian Grigorescu, H. Catargi, Corneliu Baba
rilor revolutionare ale poporului, portrete de (Intr-un amplu studiu), Ciucurencu, M. H. Maxy,
artisti progresiiti din trecut si prezent, aspecte Stefan Szony, Gabriel Miklossy, Octavian
din revolutia culturala etc. si-au avut Angheluta, Schweitzer-Cumpana, Gh. Saru,
locul cuvenit In creatia artistilor nostri plastici. Titina Calugaru, A. Bordy, Mimi Saraga-
Aprofundarea universului moral al omului Maxy, Costin Ioanid, Joan Pacea, $i numerosi
nou a facut progrese nu numai In portretistica, alti creatori, multi tineri, a caror lista de creatie
ci deopotriva si to compozitiile tematice. impune.
Artistii au ajuns la Intelegerea ca monu- Concluziile capitolului subliniaza ca succe-
mentalul autentic nu rezulta din supradi- sele remarcabile obtinute Intr-un timp scurt
mensionare. Pictura de peisaj a dovedit si se datoresc exigentelor epocii, care an atras
ea capacitatea de Innoire a artei noi, prin efor- pe pictori la metoda fecunda a realismului-
turile de dobindire a unei profunzimi filozofice socialist, cerind zugravirea complexitatii vietii
si prin acordare la epoca noastra. Registrul noastre noi, a vigil spirituale intense pe care
expresiilor cromatice-luministice e tot mai o triliesc oamenii contemporani. Spiritul de
frecvent folosit de artist pentru personali- partid cere In picturd o capacitate emotional-
zarea fiecarui fragment de nature, Intr-o agitatorica deosebita a imaginii.
interpretare care oglindeste rclatiile noi ale Dragostea cu care poporul Inconjura pe
contemporanilor cu aceasta, si In imagini pictorii sai, victoriile clasei muncitoare In
de un lirism tonic, caracteristic vremurilor mareata opera de construire a socialismului,
noastre. Indrumarea Partidului au Post si vor fi
Marea varietate de stiluri, maniere $i Imprejurarile cele mai favorabile pentru afir-
facturi personale dovedeite personalitatea, ori- marea picturii noastre realist-socialiste.
ginalitatea si libertatea creatiei de care se Capitolul consacrat sctzlpturii subliniaza
bucura pictorii si toti artistii In ultimii 15 ani. dezvoltarea impetuoasa a acestei arte pe
Variantele si recidivele formalismului, natur a- care autorii o definesc ca arta gindurilor mari, a
lismului, academismului, a prezentarii neut re imaginilor reprezentative, a generalizarilor
sau superficiale a realitatii, limitarea doar la ample" , dezvoltare ce nu putea avea loc
adevarul fizic slnt Inlaturate tot mai mult declt Intr-o perioada de mari transformari
de artistii nostri In creatia lor. social- economice si politice cum este perioada
Autorii constata unele lipsuri provenite ultimului deceniu si jumatate din istoria
din folosirea clteodatil a unul limbaj artistic noastra contemporana.
www.dacoromanica.ro
17 RECENZII 401
Intr -un climat nou, revolutionar, avind Boris Caragea ; Stalin" de Dumitru Demu)
In urma sa o traditie nu prea bogata sculp- a oferit sculptorilor nostri posibilitatt ample
tura romineasca avea de lndeplinit misiuni pe de manifestare a fortei for creatoare. Progresele
eft de nobile, pe atit de grele. Realizarea Yn realizate in tratarea grupurilor sculpturale
imagini sculpturale a omului nou, a munci- (Stefan Csorvassy Partizani coreeni" dis-
torului eliberat, a taranului care merge in tins cu Medalia Pacii), tratarea tot mai
pas cu vremea, a intelectualului Inaintat, a frecventa a reliefului (Trecerea ostirilor ruse
eroismului de tip nou, trebuia sa rupa ho- In tara noastra in 1877" de Ion Jalea sau
tarit en spiritul formal decorativ si inti- Eliberarea" de C. Baraschi), succesele por-
mist, cu inertia care a frinat multa vreme tretisticii (Eminescu" de I. Jalea, Octav
dezvoltarea artelor noastre plastice In general. Bancila" si Stefan Luchian" de Constantin
In legatura cu poporul, cu viata si arta sa Baraschi, Mama" de Boris Caragea), ates-
si-a gasit si sculptura izvorul ei pururea re- teaza progresele conceptlei marXist-leniniste
int in eritor". despre lume si arta, partinitatea sporita a
Dezvoltarea impetuoasit a sculpturii in creatiei noastre sculpturale, prin adeziunea
ultimii 15 ani constituie una din principalele forma la o noua tematica si tratare a temelor
caracteristici ale intregului progres realizat In profunzime.
de artele plastice din tara noastra. Autorii capitolului subliniazd ca o reali-
Perioada 1945-1947 este caracterizata zare de seams a noului regim, crearea de con-
de autori ca o perioada de progres lent, In ditii materiale indestulatoare pentru sculptori
care procesul se declansase totusi datorita ca st pentru ceilalti artisti. Arta a devenit
noilor imprejurari social-politice si artistice ; pentru prima data in istoria tariff o problems
noua orientare tematica si tratarea realists, de stat.
convingatoare a subiectelor constituie marturii
Yn acest sens. Ca realizari deosebite ale aces-
Semnul eel mai caracteristic al sculpturii
tei perioade din istoria sculpturii rominesti, rominesti din zilele noastre este iesirea ei din
autorii citeaza operele maestrului Ion Jalea cadrul restrins al expozitiilor, sporirea efici-
.,Taranca" (1945) si Miner" (1947), cunos- entei sale educative prin dezvoltarea Lira
cuta realizare a lui Boris Caragea Vic- precedent a sculpturii monumentale. In acest
toria" (1945), apoi lucrarile lui Cornet Medrea sens comenzile de stat capata tot mai mull
(Dunarea" : expozitia de arta plastics romIno- caracterul de plan sistematic. Sint prezen-
bulgara) si Dorio Lazar (Grivita Rosie", 1947). tate apoi realizarile de seams dobindite in
Efectele muncii de clarificare ideologica In acest domeniu, cum ar fi Monumentul Eroilor
rinclul artistilor plastici, dusa de Partid, s-au Romini din fata Academiei Militare, si pro-
resimtit mai ales la expozitia Flacara" din iectele unor not opere, Monumentul Eliberarii,
1948 pe care autorii o caracterizeaza ca prima Monumentul Eroilor Ceferisti, Monumentul
manifestare masiva a conceptiilor not despre Unirii si altele.
arta" ; cu toata discrepanta dintre intentii Aceiasi amply trecere in revista a fortelor
yi realizari, se acumulase o importanta eXpe- contemporane se constata siIn ceeace priveste
rienta. sculptura. Concluzia care se desprinde din
$i pentru sculptura sau poate mai aceasta trecere in revista este conlucrarea
ales pentru sculptura arta sovietica a fost rodnica a diferitelor generatii, pustl In slujba
un exemplu convingiltor. aceluiasi ideal artistic superior. Dintre sculp-
Autorii citeaza din lucrilrile prilejuite torii a caror opera este prezentata mai amplu
de Expozitiile Anuale de stat din 1948-1949 shit : artistii poporului Ion Jalea prese-
izbinzi ale unor sculptori ca Ion Vlad (Actorul dintele Uniunii Artistilor Plastici, Cornet
G. Storin"), Gh. Anghel (Nicolae Balcescu") Medrea membru corespondent al Acade-
si altii. Primele succese deosebite aveau sa le miei R.P.R. si Constantin Baraschi (cu remar-
aducd Expozitiile Anuale din 1950 (cu opera cabilul sau Monument at Eroului Sovietic,
lui Boris Caragea Intilnirea", de exemplu). realizat In 1945) ; Ion Irimescu, Boris Caragea,
Boris Caragea marturisea atunci : Partidul Oscar Han, Gh. Anghel, Romulus Ladea,
ne invata ca drumul spre maiestria artistica Gheza Vida, Ion Vlasiu, Maximilian Schul-
trece neaparat prin inima calda si curajoasa mann, Andrei Szobotka, Zoe Baicoianu, Ion
a omului nou". Succese In aceasta directie au Vlad, Lelia Zuaf, Dorio Lazar, Marius Butunoiu,
Inregistrat In lucrarile for sculptori ca Ion Stefan Csorvassy, tineri ca Mircea Stefanescu
Irimescu, Ghcza Vida si altii. si multi altii.
Greutate deosebita ridica portretistica, Sculptura, prin dezvoltarea ei riebanuita
unde pericolul copierii naturaliste era prezent. de nimeni inainte, a adus o contributie din
Portretizarea In lucrari monumentale a con- cele mai hotaritoare la avintul general at
ducatorilor clasei muncitoare (Lenin" de artelor plastice din tara noastra In ultimii 15 ani
c. 8215.
www.dacoromanica.ro
26.
402 RECENZI1 1A
In capitolul consacral artelor grafice, anti- A. Jiquidi, Florica Cordescu s.a. ale caror
teza trecut-prezent Infatiseaza frina pe care a lucrari au figurat constant In eXpozitiile de
reprezentat-o dispretuirea acestor arte, tocmai specialitate.
pentruca a lnsotit lntotdeauna revolta. Necon- Spiritul nou al artei noastre plastice si -a
siderate Inainte vreme ca arta sau cel mutt gasit expresia 5i In domeniul gravurii con-
ca o preocupare minors, periferica artele tinuatoare a unor vechi 5i bogate traditii.
grafice au cunoscut o inflorire deosebita In Contributiile de seams a unui Jean Steriadi,
anii nostri. Afisul a cistigat neIncetat In call- Szabo Bela, Gh. Naum au ridicat si acest
Utile sale specifice : putere de concentrare, gen la Inaltimea vremurilor de. azi.
inventivitate, dinamism ; desenul si carica- In stirsit, succesele ilustratiei de carte
tura, sprijinite pe o traditie bogata, au luat se datoreaza unor artisti ca Perahim, Marcela
un avInt considerabil ; ilustratia de carte a Cordescu, Corneliu Baba (la... Mitrea Cocor",
devenit cu adevarat un echivalent plastic al de Sadoveanu) si altii. Ilustrarea cartilor desti-
textului, ce poate exista si independent de nate copitlor, ca 5i Insasi literatura noun
acesta ; gravura a tncetat a mai fi doar un pentru copii a fost un domeniu In care s-au
eXercitiu, rupt de preocuparile generale ale depus deasemerd eforturi deosebite.
artistilor nostri contemporani. Succesele graficei noastre se datoreaza
Perioada 1945-1948 a insemnat o anga- traditiei artei rominesti si universale, dar mai
jare deschisa a maestrilor afisului, la proble- ales orientarii catre arta noun a realismului
mele luptei antihitleriste, campaniilor elec- socialist. Participarea romfneasca la manifes-
torale, demascarii reactiunii, unificarii poll- tarile de arta grafica prilejuite de Expozitia
tice si organizatorice a clasei muncitoare, nova internationals a cartii, de la Leipzig, este un
Constitutie etc. Desi lipsit de o traditie artistica, eXemplu de data recenta.
orientarea noun a genu]ui catre mobilizarea Ullimul capitol (Incheiere")desprinde ca
constiintelor la lupta politica a contribuit o constalare ce se impune caracterul viu al
intr-o masura hotarItoare la gasirea celor unei arte In plina efervescenta creatoare,
mai bune cai de eXprimare artistica. Temele legata de realitate, capabila sA se ridice la
caracteristice etapei a doua, de dupa 1948 forme majore si reprezentative " cum o definesc
au fost lupta pentru Indeplinirea si depasirea autorii volumului.
planului, transformarea socialists a agricul- Datorita Indrumarii si sprijinului Parti-
turii, viata noastra culturala. Afisului i-au dului, datoritA conceptiei marXist-leniniste,
Post consacrate expozitia sovietica de afis datorita sprijinului artistilor plastici din
din 1945, si eXpozitiile din 1957 (Grafica de celelalte tari socialiste, al artistilor progresisti
carte, afis, ambalaj) si 1958 (Afis *i carica- de pretutindeni care lupta pentru afirmarea
tura). Autorii prezinta apoi cunoscutele creatii pozitiilor artei realisteartele noastre plastice
ale unor artisti ca Ion Doru, Nell Cobar, au cucerit pozitii importante pe drumul realis-
Perahim, Taru, Cik Damadian, Ligia Macovei mului socialist. Aceste succese Indreptatesc o
si altii. exigenta creschula a publicului artistic nou din
Nivelul remarcabil al caricaturii careia zilele noastre fata de viitoarele creatii plastice.
de altfel i se face si un scurt istoric este In ansamblu si 1n partile sale constitutive,
consemnat prin analiza contributfflor In acest lucrarea stImeste un interes legitim al tuturor
gen ale artistilor de mai sus, la care se adauga celor care participa cu satisfactie la succesele
Rik Auerbach. artelor noastre plastice. Istoricii gasesc In
Grafica de sevalet precedata 5i ea de paginile acesteia un vast material de istorie a
un scurt istoric se caracterizeaza prin culturii noastre noi, socialistd In continut si
recapatarea rostulul firesc at figurii umane nationals In forma.
In creatiile unor artisti ca : Maxy, Kazar, Al. P.
N. CIACHIR - L. LOGHIN, Fratia de arme rotnino-sovietied

Ed. M. F. A., Bucure5ti, 1959, 163 p.
Cu prilejul aniversarii a 15 Ani de la for introductiv, cele mai semnificative momente

eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, de fratie si colaborare petrecute pe frontul
Editura Militara a publicat lucrarea Frd(ia de antihitlerist Intre ostasii sovietici si romini.
arme romino-sovielica. Cartea urmareste sa pre- Dupa primele doua capitole care trateazA
zinte, asa dupa cum releva si autorii In cuvintul Frd(ia de arme romtno-rusa si Intarirea pride-
www.dacoromanica.ro
19 RECENZII 403
niei romtno-sovietice In perioada 1917august noastre. Imediat dupa lovitura de la Iasi-

1944, lucrarea propriu-zisa este impartita in Chi5inau unitati romine, fail a avea legatura
trei capitole care trateaza perioada august cu Marele Stat Major au solicitat s li se per-
1944mai 1945 si care se refers la fratia de mita sa lupte sub Comandamentul sovietic
arme romIno-sovietica In luptele pentru eli- Impotriva armatelor fasciste, ceea ce constituia
berarea patriei, pentru eliberarea Ungariei si expresia sincera a uric ostasilor romini fata de
apoi a Cehoslovaciei. fascisti gi dragostea for fata de osta5ii sovietici.
Dupa o trecere In revista a relatiilor Ajutorul dat de comandamentul sovietic
romino-ruse de-a lungul veacurilor, in special a fost deosebit de pretios, fiind primit cu multa
in domeniul militar, a ajutorului substantial recunostinta de catre ostasii romini.
pe care 1-a acordat Rusia poporului roman in Pe baza unui material de arhiva inedit
scuturarea jugului otoman, autorii tree la autorii -prezinta cititorilor diverse aspecte ale
prezentarea relatiilor care s-au stabilit Intre cooper'arii in lupta a celor doud armate,
ostasil romini gi cei rusi dupa octombrie 1917. coordonarea unor actiuni comune care dadeau
Dupa Marea Revolutie Socialists din Octombrie in toate cazurile rezultatele asteptate.
s-au treat grupuri comuniste In armata care Dupa incadrarea Armatei 1 si a 4-a
lamureau masele de ostasi despre evenimentele romine la 8 septembrie 1944 In Frontul 2
din Rusia, IndemnIndu-i prin manifeste, bro- Ucrainean comandat de maresalul Uniunii
suri, ziare sa le urmeze exemplul. In 1917- Sovietice R. Malinovski, conlucrarea dintre
1918 a avut loc rascoala marinarilor romini din unitatile romine gi sovietice s-a adIncit si mai
Flota Maria Negre, iar in vara lui 1919 mari- mult.
narii romini au Incercat din nou sa se revolte. In carte se gasesc numeroase exemple de
La diferite congrese ale P.C.R. s-au votat prietenie gi ajutor reciproc In lupta Inchegate
motiuni gi s-au adoptat rezolutii de simpatie Intre ostasii gi ofiterii romini gi sovietici.
fata de Armata Rosie. Congresul V al P.C.R. Astfel, and In luptele de la Ilieni locote-
a trimis un salut Armatei Rosii in care se arata nentul Costea Alexandru a cazut eroic In
ca clasa muncitoare gi taranimea muncitoare fruntea companiei sale, locotenentul sovietic
din Rominia conduse de Partidul Comunist Ciumac a luat comanda subunitatii locotenen-
vor fi In primele rinduri ale aparatorilor tului Costea si a continuat atacul pins la eli-
Uniunii Sovietice. Diferite comitete gi societati berarea orasului Sf. Gheorghe.
care au luat fiintil In tarn, impreuna cu ele- Yn luptele duse pentru eliberarea orasului
mentele progresiste au popularizat realizarile Oradea prietenia gi fratia de arme dintre
din Uniunea Sovietica, iriformind opinia ostasii sovietici gi romini s-a consolidat prin
publics de la not despre realitatile sovietice. sprijinul reciproc in momentele cele mai grele.
Dupa atacul Impotriva Uniunii Sovietice, Alaturi de locotenentul colonel Bugnariu Ion
unii soldati romini venind In contact cu reali- comandantul regimentului 2 Infanterie pan-
Utile din Uniunea Sovietica se predau Ar- duri, a luptat permanent maiorul sovietic Ivan
matei Rosii, parte din ei luptind In detasa- Sciorba, instructor pe linga aceasta unitate.
mentele de partizani sovietici. Luptind alaturi de sergentli sovietici
La 2 octombrie 1943 guvernul sovietic a Mihail Zavaleasiu si Ivan Stoianovski, ser-
satisfacut cererea unor prizonieri romini, per - gentul pandur Vlnau Nicolae a distrus, im-
mitind infiintarea primei divizii romInesti pe preuna cu aceltia, numeroase tancuri fasciste,
teritoriul sovietic. Astfel a luat nastere divizia fapt pentru care tots trei au fost propusi de
I de voluntari romini Tudor Vladimirescu'' Comandamentul sovietic spre decorare. Ostasii
care s-a organizat gi instruct in tab ara de la romini au invatat multe, chiar in toiul luptelor,
Selte cu sprijinul Armatei Sovietice care i-a de la bray!! ostasi sovietici. Soldatii panduri
pus la dispozitie instructors Ii armament Haisan Nicolae gi Popescu Ion aflindu -se In
modern. fata unui contraatac cu tancuri dat de fascisti
In capitolul Fratia de arme romtno-sovietica s-au alaturat grupei sergentului sovietic
in luptele pentru eliberarea patriei autorii men- Smisciuc gi Impreuna, Insusindu-si din expe-
tioneaza Inca de la fnceput munca intensd rienta acestora gi Imbarbatati de curajul gi
depusa de P.C.R. pentru desfasurarea gi Infap- barbatia lor, au distrus mai multe tancuri,
tuirea insurectiei armate. Pregatindu-se sa respingind astfel contraatacul fascistilor.
IntImpine cu entuziasm Armata Sovietica, Autorii subliniaza faptul ca in timp
P.C.R. editeaza brolura Armata Rosie vine" ce pe front ostasii romini in strinsa cooperare
In care demasca caracterul nefast si criminal al cu ostasii sovietici dadeau lovituri nimicitoare
razboiului dus de clica lui Antonescu. trupelor hitleriste, In interiorul tariff P.C.R.
Ofensiva sovietica inceputa la 20 august conducea masele la lupta pentru sprijinirea
1944 avea sa fie hotarItoare In ce privote frontului, pentru refacerea economieinationale
eliberarea unei mars parti din teritoriul tad! gi pentru cucerirea puterli politice.
www.dacoromanica.ro
404 RECENZII 20
La Indemnul partidului numerosi coma- din paginile glorioase ale fratiei de arme ro-
nisti si utecisti au plecat voluntari pe front. mIno-sovietice In luptele pentru eliberarea
Clasa muncitoare, luptlnd cu greutatile si Ungariei.
sabotajele reactiunii, nu-si precupetea eforturile Curajul si dtrzenia de care au dat dovadd
pentru a produce cele necesare frontului. In ostasii romIni din Divizia 19 infanterie spriji-
felul acesta, ostasii de pe front, sprijiniti intens nind divizia 243 infanterie sovietica au fost
de masele populare din tarn, au obtinut rezul- subliniate de Comandamentele sovietice si
tate importante In lupta antifascists. romine prin ordine de zi. Autorii dau si In acest
Un alt aspect al cooperdrii dintre cele cloud capitol numeroase exemple de ajutor reciproc
armate 1-a constituit si ajutorul In aprovizio- In luptd, de sprijin pina la sacrificiu si adevd-
narea cu mijloace de luptil a unitatilor romine. rate prietenii Inchegate In toiul luptelor tare
Folosind materialul si tehnica de luptd sovie- soldatii romIni si sovietici. A rdmas un exempla
tica, trupele romine au reusit sd continue demn de urmat de ostasii ambelor armate
lupta cu succes. prietenia dintre caporalul roman Stan Alexan-
Interventia rapidd a trupelor sovietice In dra si sergentul sovietic Ivan Kolezov.
luptele din defileul Muresului sustinute de In luptele din Ungaria actiunile cavaleriei
detasamentul de la Pdulis a fost hotaritoare, romine s-au Impletit armonios cu ale infante-
ridicind pe o treapta superioard fratia de arme ristilor sovietici, obtinIndu-se rezulrate fru-
romIno-sovietica. moase In lupta contra fascistilor. Contactul
Autorii prezinta In continuare alte mani- direct Intre comandantii romIni si sovietici a
festdri ale prieteniei romino- sovietice ca acelea fost deosebit de util pentru desfasurarea actiu-
dintre ostasii sovietici si populatia civild din nilor de luptd si a contribuit la Intilrirea cola-
Cara noastrd. In tars ostasii sovietici erau bordrii pe clinpul de bat:dile.
tratati cu dragoste si admiratie de catre Un aport deosebit 1 -au adus trupele romine
poporul roman. In acelasi timp trupele sovietice In bataliile pentru cucerirea localitAtilor De-
dislocate In spatele frontului ajutau populatiei bretin si Budapesta. In lupta pentru cucerirea
sA-si refacd rAnile pricinuite de hitleristi. orasului Debretin pandurii din divizia de vo-
In luptele pentru curatirea teritoriului de luntari Tudor Vladimirescu" au dat dovadd
trupele fasciste un rol important 1-a avut flotila de o abnegatie si un eroism deosebit, fapt
de Dundre si Corpul 1 aerian romIn care au pentru care i s-a conferit Diviziei 1 infanterie
dat numeroase bdtalii Impotriva hitleristilor. denumirea de Debretin. Eliberarea unei pArti
Prietenia dintre marinarii si aviatorii sovietici din teritoriul Ungariei si victoriile Armatei
si romini s-a Inchegat si Intdrit In cadrul Sovietice si Romtne au dat posibilitatea popo-
acestor bAtAlii. rului maghiar ss treacd la schimbdri structurale
Faptele de arme ale ostasilor si ofiterilor Yn viata politica a tarii. Astfel, la 21 decembrie
romini au lost apreciate de Comandamentele 1944 In orasul Debretin a luat fiinta Guvernul
sovietice. Ziva de 25 octombrie 1944 clnd provizoriu ungar, alcatuit din reprezentanti ai
Intreg teritoriul patriei noastre a lost eliberat partidelor democratice care a declarat razboi
(le fascisti de cdtre trupele sovietice si romine Germaniei fasciste. Populatia maghiarA a
a ramas o zi memorabild In istoria poporului Ingrijit rAnitii sovietici si romini iar la rindul ei
nostru. armata sovietica si romind a ajutat populatiei
In capitolul Frdfia de arme romIno-sovielica Ungariei In lupta Impotriva fascismului.
In luptele pentru eliberarea Ungariei autorii Fortarea Tisei de cdtre trupele romIno-sovie-
evidentiazd aspectele mai pregnante ale cola- tice a constituit un prilej deosebit pentru afir-
bordrii romino- sovietice pe frontal din Ungaria. marea sentimentelor reciproce de dragoste
Luptele purtate pentru mentinerea capului de dintre ostasii romlni si sovietici. Fapta de
pod de la Crongrad si Mindzent au deschis eroism a soldatului Eftimie Croitoru care cu
sirul faptelor de eroism ale ostasilor romini si pretul vietii a salvat un pod amenintat de o
sovietici In lupta for comuna pentru eliberarea mind plutitoare a ramas adlnc Intiparita In
Ungariei. memoria camarazilor de arme.
Dupd formarea capetelor de pod peste Autorii lucrArii enumerd citeva fapte de
Tisa, vdzindu-si amenintatd retragerea, co- arme si ajutor tovardsesc care au avut loc pe
mandamentul germano-fascist a Incercat sd frontul din Ungaria Intre aviatorii romini si
lichideze fortele sovietice trecute la vest de sovietici.
Tisa. In aceste conditii grele de luptd, In spri- Luptele pentru eliberarea orasului Buda-
jinul trupelor sovietice a intervenit Divizia 19 pesta au necesitat eforturi deosebit de marl
infanterie romInd, care Impreund cu armatele din partea ostasilor romIni si sovietici, atit
sovietice au respins contraatacurile fasciste. pentru strapungerea centurilor de aparare
Actiunea comund a trupelor romine si sovietice exterioare eft si In luptele de strada din Buda-
la capul de pod de la Mindzent a constituit una pesta. In cursul lunii ianuarie, dupd ce au
www.dacoromanica.ro
21 RECENZII 405
lichidat o mare parte din trupele germano- romini prin participarea regimentului 2 care
fasciste din Ungaria, Incercuind complet de lupta alaturi de tanchistii sovietici.
Budapesta trupele sovietice al romine au In- Poporul cehoslovac a cinstit prin ridicarea
ceput luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei. a numeroase monumente eroismul ostasilor
In capitolul Frettia de arme romtno-sovie- romini si sovietici pentru eliberarea sa.
tied to luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei Venirea la putere a guvernului P. Groza
autorii prezinta In continuare not fapte de $i lupta P.C.R. pentru sprijinirea mai intensa
arme savirsite In comun de ostasi romini si a frontului prin chemarea Totul pentru front
sovietici. Populatia Cehoslovaciei a primit cu totul pentru victorie" a intarit si mai mult
entuziasm trupele sovietice si romine elib era- elanul In lupta, al armatei romine pentru ter-
toare. Unitatile cehoslovace organizate si in- minarea mai devreme a razboiului.
struite pe teritoriul Uniunii Sovietice au luptat
cot la cot pe frontul antihitlerist cu cele sovie- Prietenia care se cimentase de-a lungul
tice si romine. Trupele sovietice au avut lega- anilor de razboi Intre poporul sovietic si romin
tura cu numeroasele detasamente de partizani isi avea la sflrlitul acestuia o bath trainica.
cehoslovaci pe care le aprovizionau cu arma- Consideram ca lucrarea ar fi avut de
ment si munitii. Corpul de armata cehoslovac eistigat data primele doua capitole ar fi
a adus o contributie deosebita la eliberarea fost contopite intr-o parte introductiva mai
patriei sale de hitleristi. scurta $i mai organic legata de tema propriu-
Condipi le in care trupele romine au ac- zisa a carpi si data autunite date ar fi fost
tionat au fost Irma deosebit de grele. Aceasta mai riguros controlate pentru a nu produce
n-a Impiedecat ca ostasii romini alaturi de unele confuzii.
ostasii sovietici sa cucereasca prin lupte dirze Cartea care este un omagiu adus prie-
masivii muntosi ca muntii Tatra Mare si Mica, teniei romino - sovietice, mai cu seams In
masivul Javorina, Fatra Mare si Mica si Car- domeniul colaborarii militare, se citeste cu
patii albi. Unitatile romine subordonate direct usurinta fi pune la dispozitia cititorilor un
Comandamentului sovietic au cautat ca pe material concret, care trateaza participarea
toata durata actiunilor de lupta sa obtind armatei romine alai Curl de glorioasa Armata
succese eft mai marl pentru a fi la Inaltimea Sovietica In razboiul anti-hitlerist.
Increderii acordate. Sint enumerate de autori
numeroase aspecte ale fratiei romino-sovietice Lucrarea are merite In ce priveste popu-
In luptele pentru reducerea capului de pod de larizarea fratiei de arme romino - sovietice care
la Zvolen, In batalia pentru importantul centru s-a cimentat in luptele pentru eliberarea pa-
Banska Bistrita, de MO Praga etc. triei si a popoarelor ungar si cehoslovac.
Yn luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei
o contributie importanta au adut si tanchiitii I. Apostot
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR'
Numere inchinate aniversarii a 15 ani de la eliberarea Rominiei
de sub jugul fascist
Lupta de class
nr. 8/1959
In numarul consacrat eliberarii t Aril de industria de autocamioane, de utilaj petrolifer

sub jugul fascist, Lupta de clasd Insereazd In i minier, industria de ma$ini $i aparataj elec.
paginile sale uncle articole ce aduc o contri- trotehnic etc. Productia industriald a Orli
butie Insemnata la cuno a$t erea principalelor noastre numai pe un singur trimestru al anului
evenimente petrecute In istoria poporului 1959 este mai mare decit productia obtinuta
nostru In aceasta perioada. In Intreg anul 1938.
In editorialul Pe drumul viefii noi, socia- In ceea ce prive$te faurirea economiei
liste se face bilantul transformarilor revolutio- socialiste la sate, schimbari calitative s-au
nare survenite In viata poporului nostru In petrecut In agriculture. Rezultatele politicii
acest rastimp, subliniindu-se contributia hota- de socializare a agriculturii sint deosebit de
ritoare a maselor populare conduse de partid In importante. Sectorul socialist cuprinde peste
faurirea regimului democrat-popular $i con- 67% din suprafata arabilA, reunind aproape
struirea socialismului In Cara noastra. 2 500 000, de familii. De asemenea agricultura
Insurectia armata de la 23 August 1944, socialistl este Inzestrata cu peste 45 000 de
organizata gi Infaptuita de P.C.R. In conditiile tractoare, 35 000 semanAtori cultivatoare me-
ofensivei Armatei Sovietice pe teritoriul patriei canice $i combine, 17 700 batoze etc.
noastre, a eliberat Romlnia de sub jugul Regimul democrat-popular acorela $tiintei,
fascist. artei $i literaturii un sprijin neintilnit an istoria
Prin lupta maselor populare de la ora$e $i poporului roman. Pentru satisfacerea necesi-
sate conduse de P.C.R. Impotriva regimului tatilor social-culturale, regimul socialist numai
burghezo- molieresc s-a instaurat la 6 Martie Intre anii 1950-1959 a sporit fondurile desti-
1945 regimul democrat-popular. nate acestui stop de 3,5 ori, ceea ce repre-
Cea de-a doua etapa a revolutiei populare zinta peste 23% din bugetul tArii.
a Inceput la 30 decembrie 1947 and, InlAturInd 0 contributie Insemnata In opera de
monarhia, clasa muncitoare, sub conducerea transformare socialists a tarii o aducei inte-
P.C.R., a trecut la Indeplinirea sarcinilor revo- lectualitatea patriei noastre, adinc legate de
lutiei socialiste. p op orul muncitor.
Cucerirea puterii politice $i nationalizarea Ca urmare a puternicei dezvoltari a forte-
principalelor mijloace de productie au permis lor de productie In Cara noastra, nivelul de
partidului sA treaca la actiuni hotarite privind trai material $i cultural al oamenilor munch
construirea socialismului In patria noastra. cre$te necontenit. In pas cu dezvoltarea econo-
Sub regimul democrat-popular an apArut miei socialiste partidul $i guvernul numai Intre
importante objective industriale, printre care anii 1955-1958 au sporit veniturile oamenilor
mentionam : combinate chimice, furnale $i la- munch cu 8,4 miliarde lei. De asemenea, redu-
minoare, rafinArii, hidro termocentrale, uzine cerile partiale de preturi la produsele de larg
constructoare de ma$ini, Intreprinderi ce pro- consum au adus populatiei o economie anuala
due bunuri de larg consum etc. S-au creat noi de 500 milioane lei. Totodatd, cheltuielile
ramuri ale industriei constructoare de ma$ini : social-culturale slut o pirghie importanta in
industria de tractoare $i ma$ini agricole, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.
www.dacoromanica.ro
408 REVISTA REVISTELOR 2
Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 elementelor tradatoare din conducerea par*.
este o noun expresie a grijii partidului si guver- dului, In frunte cu Foris, la 4 aprilie 1944.
nului pentru bunastarea poporului. Ridicarea La 1 Mai 1944, ca rezultat al activitatii
salariului real la toate categoriile de salariati, Partidului Comunist s-a infaptuit Frontul
reducerea impozitului pe salariu, sporirea Unic Muncitoresc, care a Intarit capacitatea
pensiilor, reducerea preturilor la peste 2 600 de lupta a proletariatului, ajutindu-1 si
sortimente fac ca veniturile salariatilor si strings In jurul sau toate fortele antifasciste
pensionarilor sa creased cu Inca 4,7 miliarde din Rominia.
lei anual. In continuare se arata insemnatatea
In incheiere, editorialul subliniaza rolul formatiunilor patriotice de lupta, create si
conducator al clasei muncitoare condusa de lnarmate de catre partid, precum si a grupelor
Partidul Muncitoresc Romin In viata societatii de partizani, care In primavara anului 1944,
noastre. Insufletite de victoriile armatelor sovietice
N. Cretu in articolul Partidul Comunist si-au intensificat actiunile de lupta impotriva
Romin organizatorul si conducatorul insu- masinii fasciste de razboi.
rectiei armate din august 1944 aratd ca Inca Inaintarea armatei sovietice pe frontul
de la Inceputul razboiului antisovietic, P.C.R. Chisinau-Iasi a produs deruta In rindul guver-
a luptat consecvent pentru doborirea dicta- nantilor fascisti. Partidele burghezo-mosierimii
turii militaro-fasciste si intoarcerea armelor national-liberal si national-taranesc con-
Impotriva hitleristilor. Autorul subliniazd ca tinuau sa sprijine pe Antonescu In politica
forta de baza In lupta Impotriva fascismului de respingere a armistitiului oferit de Uniunea
si razboiului a fost clasa muncitoare. Sovietica, ducind totodata tratative cu an-
P.C.R. a organizat In Intreprinderi, gari, glo-americanii In vederea debarcarii trupelor
porturi etc. grupe de sabotaj Impotriva masinii acestora in sud-estul Europei.
de razboi hitlerista. In Bucuresti, la intre- Autorul subliniaza insemnatatea consfa-
prinderile Lemaltre", Ford", ACTA", tuirii organizate de P.C.R. In noaptea de
Leonida", muncitorii condusi de comunisti 13-14 iunie 1944 In atragerea armatei de par-
au desfasurat numeroase actiuni de sabotaj. tea actiunii insurectionale ; la aceasta consfii-
De asemenea, au fost aruncate In aer depozite tuire grupul de generali si ofiteri superiori
de munitii, tancuri petroliere ce se lndreptau Isi Insusesc planul insurectiei elaborat de
spre Germania etc. Actiuni de sabotaj se P.C.R.
semnaleaza si la Brasov, Ploiesti, Cimpia Folosind Imprejurarile favorabile create
Turzii etc. de ofensiva Armatei Sovietice pe frontul
Pe front, unde armata In cea mai mare Iasi-Chisinau Inceputa in ziva de 20 August,
parte era formats din muncitori si tarani, P.C.R. a trecut la aplicarea planului insurec-
Imbracati In haine militare, actiunea comu- tional in ziva de 23 August, clnd formatiunile
nistilor a facut ca si in rindul soldatilor sa patriotice de lupta, conduse de P.C.R., au
se IntAreasca spiritul antihitlerist. Acest lucru arestat pe Ion si Mihai Antonescu si ceilalti
este dovedit, subliniaza autorul, de trecerea ministri fascisti si an trecut la ocuparea
soldatilor romini de partea Armatei Sovie- principalele institutii din capitals.
tice, de refuzul de a se prezenta la concentrare, Ca urmare a chemarii P.C.R. adresata
de dezertari din armata etc. armatei romine, aceasta a tutors armele Im-
Un rol esential In desfasurarea luptei anti- potriva cotrop tori lor hitleri sti si Impreuna
fasciste In Rominia 1-a avut victoriile obtinute cu formattunile patriotice de lupta au trecut
de Armata Sovietica, Indeosebi cea de la la zdrobirea si capturarea trupelor germane,
Stalingrad, care a schimbat radical cursul In- in ciuda manevrelor fortelor reactionare ce
tregului razboi. duceau tratative cu generalii
In aceste Imprejurari analizlnd situatia Arestarea 1 ui Antonescu a fost semnalul
politica si militara a Rominiei catre sfirsitul dezlantuirii insurectiei armate in tntreaga
anului 1943, cadrele de baza ale P.C.R. din In- Tara. In fruntea acestor lupte a stat clasa
chisori, lagare si dinafara, in frunte cu tovara- muncitoare care la chemarea Partidului a
sul Gh. Gheorghiu-Dej, au alcatuit planul insu- creat comitete de fabrici pentru asigurarea
rectiei armate. Obiectivele insurectiei erau : pazei si securitatii Intreprinderilor, pentru
doborirea dictaturii militaro-fasciste, scoaterea continuitatea productiei si mentinerea ordinei.
Romtniei din coalitia antisovietica, Intoar- Prezenta Armatei Sovietice pe teritoriul
cerea armelor Impotriva Germaniei hitleriste tarn a dat posibilitatea formatiunilor patriotice
si alaturarea Romtniei la lupta Armatei de lupta si armatei romine sa lupte cot la
Sovietice Impotriva Germaniei hitleriste. cot cu ostasii sovietici pentru curatirea teri-
Un alt moment de o mare importanta toriului patriei de ocupantii hitleristi. Ulterior,
pentru succesul insurectiei a fost inlaturarea armata romind, alaturi de Armata Sovietica a
www.dacoromanica.ro
contribuit la eliberarea Ungar lei si Ceho- agriculturii Gh. Ionita releva transformarile
slovaciei. radicale survenite fn agricultura tariff noastre.
In incheiere, autorul subliniaza transfor- Aplicind invatatura leninistd cu privire la
marile survenite In viata poporului nostru ca transformarea socialists a satului, P.M.R.
urmare a insurectiei armate de la 23 August dupe Plenara din martie 1949 a trecut la
i a instaurarii regimului democrat-popular. cooperativizarea agriculturii. Pe baza respec-
In articolul lndustrializarea socialista tarii principiuiui liberului consimtamfnt P.M.R.
temelia dezvoltdrii economice a Republicii a desfasurat si desfasoara o munca continua
Populare Romtne Constantin Scarlat mentio- pentru convingerea taranimii de superioritatea
neaza mai Intfi inapoierea economics a agriculturii socialiste mecanizate. Ca urmare
RomIniei sub regimul capitalist. Politica anti- a acestei politici la sfirsitul anului 1958 sectorul
nationald a burgheziei si mosierimii a Inlesnit cooperatist In agricultura detinea 41,89 din
acapararea bogatiilor tarn de catre capita- suprafata agricola a tars!.
listii occidentali precum si eXploatarea crIncena Principalele forme de cooperatie socia-
a poporului nostru. Infiltrindu-se In economia lista slut Intovardsirile agricole si gospoda-
romineased In preajma celui de-al doilea rifle agricoie colective. Autorul subliniaza ca
razboi mondial, capitalul strain detinea 95% In ultima vreme ritmul de crestere al gospo-
In industria petrolifera, 95% In industria de dariilor agricole colective depaseste pe cel al
gaz si electricitate, 74% In industria meta- intovardsirilor. Ca rezultat al politicii parti-
lurgica. Foarte slab dezvoltate erau : industria dului de cooperativizare a agriculturii, s-a
constructiilor de masini, industria siderurgica, ajuns astazi ca sectorul socialist sa fie prepon-
industria chimica etc. Economia romIneasca derent atit ca suprafata cit si ca numar de
inainte de eliberare se mai caracteriza printr-o familii.
inegala repartizare a fortelor de productie pe Autorul conchide ca marea agricultura
teritoriul lard noastre. mecanizata creeaza posibilitati largi pentru
Dupa 23 August Conferinta Nationald a folosirea tehnicii i metodelor agrotehnice
P.C.R. din octombrie 1945, a trasat princi- Inaintate precum i pentru obtinerea unei
palele direct!! pentru refacerea economiei productii agricole sporite.
nationale, punlnd Indeosebi accent pe dezvol- Despre revolutia cultural! se ocupa Pavel
tarea industriei grele, temelia dezvoltarii Tugui In articolul 15 ani de transformari
tuturor ramurilor economiei. Nationalizarea fundamenlale In culturd.
principalelor mijloace de productie In iunie Autorul subliniaza ca scopul revolutiei
1948, a creat premisele industrializarii soda- culturale este de a ridica la lumina stiintei
liste. si culturii milioanele de oameni ai muncii si
Pornind de la Invatatura leninista asupra de a-i educa In spiritul comunismului. In
industrializarii socialiste, P.M.R. in perioada perioada 1944-1947 politica culturald pro-
1950-1951 a investit In industrie peste 60 movata de P.C.R. a constat In raspindirea
miliarde lei, far In 1958 de aproape trei on ]arga a marxism-leninismului, combaterea ideo-
mai mult decit In 1950. Se subliniaza In articol logiei fasciste si reactionare, raspindirea cul-
ca In anul acesta productia industrials este turii democratice In mase, atragerea vechii
de 4, 5 on mai mare decit in 1938. Productia intelectualitati de partea clasei muncitoare,
de energie electrica depaseste de 5,5 on pro- formarea unei noi intelectualitati din rindul
ductia din 1938, iar productia industriei muncitorilor si taranilor muncitori. In etapa
metalurgiei fieroase a depasit de patru on pro- socialist! a revolutiei partidul a pus problema
ductia anului 1938. In industria constructiilor fauririi unei culturi nos, socialiste In fond i
de masini In acest an productia acestei ramuri nationale in form!.
va fi de 8,5 on mai mare decit In 1938 ; pro- Vorbind de preluarea critic! a mostenirii
ductia industriei chimice va fi de zece on mai culturale din trecut autorul arata ca adevd-
mare ca cea a anului 1938. ratul sens al operelor lui Eminescu, Caragiale,
Comparativ cu 1938 industria bunurilor Creanga, Aman, Marinescu, Babes etc. a fost
de consum a produs In 1938 de 3,4 on mai deslusit abia In zilele noastre.
multe marfuri textile, de 3,5 on mai multa Regimul democrat-popular Intr-un termen
Incaltaminte etc. record a lichidat analfabetismul, iar prin
In incheiere autorul subliniaza ca dezvol- reforma invatamtntului din 1948 a dezvoltat o
tarea mai departe a industriei noastre socia- retea large a invatamintului de toate gradele.
liste depinde de acumularea In mlinile statului Totodata, prin Invatamintul seral si fars
a fondurilor necesare investitiilor si realizarii frecventa a creat posibilitati nemaitntllnite
consecvente a reproductiei largite". pentru ridicarea nivelului cultural si profesio-
Ocupindu -se de Politica Partidului Mun- nal al oamenilor muncii. In 1948 prin reorga-
ciloresc Romin de transformare socialista a nizarea vechii Academii i constituirea Acade-
www.dacoromanica.ro
miei Republicii Populare Romine partidul a Constatari interesante se fac In articolul

legat dezvoltarea stiintei de nevoile constructiei semnat de Dumitru Micu Evolutia romanului
societatii socialiste. Sint mentionate apoi cuce- romtnesc pe feigasul realismului socialist.
ririle regimului nostru pe tOrtmul literaturii Retinem aprecierea ca lndrumarea de
si artei realist-socialiste. Opere ca Mitrea cdtre partid a smuls romanul de sub influenta
Cocor"si Nicoara Potcoavd" de Mihail conceptiilor burgheze si 1-a .orientat spre
Sadoveanu, Descult" de Zaharia Stancu, reflectarea realitAtii sociale de pe pozitiile
BArAgan" de V. M. Galan, Cronica de partinitatii mandst-leniniste. Printre cele mai
familie" de Petru Dumitriu, poeziile lui semnificative opere autorul aminteste Mitrea
Beniuc, Des liu, compozitiile lui Gh. Dumi- Cocor", Otel si One", CumpAna luminilor",
trescu, Alfred Mendelsohn grit stens legate Pasarea furtunii", BdrAgan", RadOcinile
de viata poporului nostru. shit amare" eta., unde figura centrald o repre-
In incheiere se subliniazA rolul P.M.R. in zinta comunistul. De asemenea In cuprinsul
Indrumarea stiintei, artei i literaturii. articolului se analizeazd tipuri de eroi ai
Ocupindu-se de ,$tiintele nalurii 4i tehnice romanului realist-socialist ca Ion Pavaloaie
In slujba construirii socialismului acad. St. din Otel si Wine", Vasile Frunza din Teme-
Milcu relevA sprijinul material al statului lia", Anton Filip din BarAgan", Ilie Barbu
democrat-popular In cercetArile din Desfasurarea" etc., aratindu-se totodata
arAtind cd numai in cadrul Academiei R.P.R. masura In care autorul romanului a reusit sau
functioneazil 32 institute cu un efectiv de nu sa contureze chipul complex al eroului
peste 2 000 de cercetatori si tehnicieni. Pe baza zilelor noastre.
metodologiei marxist-leniniste savantii nostri George Ivascu In 0 politica internationald
au obtinut, In toate domeniile, rezultate Insem- de pace i colaborare tntre popoare, dupd ce
nate In munca for de creatie, cele mai bune -clemasca caracterul antisovietic al politicii
lucrdri ale unora dintre ei fiind apreciate Si externe a guvernelor burghezo-mosieresti din-
traduse si fn strdinatate. Acad. St. Mi lcu tre cele douil razboaie mondiale, analizeaza
aratO ca In momentul de fats o importantil profundele schimbari survenite In aceasta
deosebita trebuie sa se acorde cercetarilor In politicA dupa eliberare.
domeniul fizicii nucleare, chimiei macromole- Autorul aminteste ca tratatul de prietenie,
culare, medicinii cardiovasculare etc. Autorul colaborare i asistenta mutualA, lncheiat intre
conchide ca statul democrat-popular creeaza tam noastra si Uniunea Sovietica in februarie
oamenilor de stiintO cele mai bune conditii 1948 a devenit piatra unghiulara a /litre-
pentru a descoperi adevArul stiintif ic vi a-1 gului sistem de aliante internationale ale
pune In slujba omenirii". tOrii noastre". Prin apartenenta Rominiei la
Articolul Teatrul sl autorul In socialism Tratatul de la Varsovia, singura garantie a
de Costache Antoniu releva Inainte de toate independentei si integritatii noastre nationale,
imensele greutdti, de care s-au izbit slujitorii statul nostru adinceste necontenit relatiile
acestei arte to regimul capitalist. cu ladle socialiste.
C. Antoniu subliniazd pe bund dreptate
ca in cei 15 ani, pentru prima oars in istoria Se subliniaza ca In raporturile cu celelalte
sa, teatrul nostru a capatat conditii de lucru tOri, politica externa a R.P.R. se calauzeste
eXceptionale si a dus peste hotare gloria artei dupa principiul leninist al coexistentei pasnice,
rominesti. luptlnd consecvent pentru destindere In rela-
Tompa Stefan se ocupa de Regiunea Cluj title Internationale. De asemenea, Cara noas-
In anii puterii populare, arAtind cd in anii tra lupta pentru Incetarea inarmArii atomice
regimului democrat-popular industria a crescut si suspendarea oricaror eXperiente cu arme
de vase on comparativ cu anul 1948. nucleare, pentru relatil prietenesti si de buns
Se releva locul agriculturii In viata vecinatate Intre tarile balcanice.
economica a regiunii Cluj, in care un rol Guvernul si poporul roman acorda o impor-
deosebit 11 ocupa dezvoltarea culturilor de tanta deosebita propunerilor Uniunii Sovie-
cereale vl plante tehnice, a pomiculturii, viti- tice privind rezolvarea problemei germane
culturii si a cresterii animalelor. TarOnimea de care depinde In bunA masura linistea
muncitoare, asuprita si exploatata In trecut, a popoarelor lumii.
lost eliberata astazi de orice exploatare prin Schimbul de vizite cu tarile lagdrului
socializarea agriculturii. socialist ca si vizita delegatiei guvernamentale
In Incheiere se arata ca oamenii munch, romine condusa de tovarAsul Chivu Stoica
romini, maghiari, germani, Infratici si animati In ,vase tart din Asia, participarea tarii noastre
de un fierbinte patriotism, sub conducerea In numeroase organizatii Internationale, mai
P.M.R. pAsesc cu Incredere spre desavirsirea ales la O.N.U., au IntArit considerabil presti-
constructiei socialismului. glut R.P.R.
www.dacoromanica.ro
In Incheiere autorul arata Ca statul nostru Partidului Comunist Romtn Impotriva fascis-
democrat popular promoveaza cu perseve- mului de D. Turcus. Documentele recenzate
renta o politica de pace, de colaborare cu shit o marturie a luptei consecvente dusa de
toate tarile lumii, indiferent de orinduirea P.C.R. In ilegalitate Impotriva politicii reactio-
for socials. nare sj antisovietice promovata de cercurile
Prezentarea realizarilor obtinute de reactionare ale burgheziei si mosierimii din
poporul nostru sub conducerea Partidului tara noastra Intre cele doua razboaie.
Yn cei 15 ani de la eliberare In revista Lupta
de class" se Incheie cu recenzia Din lupta A. Stan
Analele Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.

an V (1959), nr. 4 (iulie-august).
Cu ocazia aniversarii a 15 ani de la elibe- rioare ale proprietatii si eXploatarii capitaliste

rarea Rominiei de sub jugul fascist, Institutul cu formele precapitaliste sj cu resturile feudale
de istorie a partidului de pe ring C.C. al P.M.R. din agriculturii.
A dedicat In Intregime numarul 4 al revistei Pe baza documentelor de partid si a unui
sale, problemelor principale ale pregatirii si bogat material de arhiva, autorul explica
Infaptuirii insurectiei armate dela 23 August contradictiile de tot felul care macinau regimul
1944 cal mai maret eveniment din istoria burghezo-mosieresc de Ia noi. Contradictia
patriei noastre. dintre caracterul social al productiei si Insu-
La Inceputul revistei este publicata eXpu- sirea privat-capitalists se manifesta puternic
nerea facuta de tovarasul Gheorghe Gheor- In viata economics - socials a tarii prin
ghiu-Dej A XV-a Aniversare a eliberarii aceea, ca imperialist obtineau profiturl marl,
RomIniei de sub jugul fascist", tinuta la sesi- In deosebi din industria antrenata In prega-
unea solemna a Marii Adunari Nationale din tirea razboiului antisovietic, jar masele traiau
22 august 1959. In prima parte a revistei, Intr-o mizerie tot mai accentuate. Contra-
Ia rubricile, Studii si referate, Comunicdri si dictiile dintre burghezie si proletariat se
note stiinfif ice slut tratate la un nivel cores- Imbinau cu contradictia dintre mosierime sj
punzator problemele de baza ale modului In masele taranimii muncitoare. Ramasitele feu-
care Partidul Comunist Romtn, pornind de la dale Impiedecau dezvoltarea fortelor de pro-
conditiile obiective ale coacerii crizei revolu- ductie sj constituiau cauza principals a Inapo-
tionare din primilvara si vara anului 1944, ale ierii economice a tarii, a situatiei foarte grele
Inaintarii victorioase a Armatei Sovietice pe In care se gasea taranimea muncitoare. Con-
teritoriul tarii noastre, a mobilizat sj condus tradictiile sociale ale regimului burghezo-
masele populare la insurectia armata de la mosieresc se Impleteau cu cele nationale, Intre
23 August 1944. oamenii munch de diferite nationalitati si
In studiul Insurecfia armatd de la 23 natiunea dominants romina.
August 1944 tneeputul revolufiei populare Autorul studiului mentioneaza de ase-
din Para noastra. semnat de Radu Florian, menca ca contradictia dintre burghezie si pro-
este analizat felul In care s-au contopit factorii letarialLse Impletea cu cea dintre masele
obiectivi cu cei subiectivi care au dus la populare de la noi si imperialismul strain,
victoria Insurectiei, Inceputul revolutiei de- mai ales cel german, care controla economia
mocrat populare In tara noastra prin prisma si politica RomIniei burghezo-mosieresti. Ma-
celor trei trasaturi caracteristice ale unei sale populare erau In contradictie cu imperia-
situatii revolutionare definite de V. I. Lenin. lismul strain deoarece burghezia romIneasca
Revolutia In tam noastra a izbucnit ca era subordonata capitalului apusean.
urmare a ascutirii la maximum a contradic- Burghezia romIneasca era imperialists,
tiilor antagoniste care macinau societatea Intrucit urmarea cucerirea de teritorji si subju-
capitalists. Congresul al V-lea al P.C.R. a garea altor popoare sj In acelasi timp era
facut o analiza profunda a situatiei social- dependents de capitalismul apusean. Toate
economice si politice a Romtniei burghezo- aceste contradictii au facut ca Romtnia sa
mosieresti, ocupindu-se pe larg de contra- constitute un inel slab In lantml imperialist,
dictiile care se ascuteau In Romtnia. El a conditie care sa favorizeze coacerea crizei
stabilit ca la no i se Impleteau formele supe- revolutionare. Congresul V al P.C.R. arata
www.dacoromanica.ro
412 REVISTA REVISTELOR
ca Rominia se aflA in fata desavIrsirii revo- Toate Incercarile partidelor burghezo-

lutiei burghezo-democratice. mosieresti, de a mai salva dominatia for de
Autorul articolului releva CA prin ade- clasa de nemultumirea maselor, prin adop-
rarea la Germania hitlerista, burghezo-mosie- tarea variantei Churchill, Incercarea de a
rimea din tam noastra urmarea salt consoli- prelua puterea in mod pasnic de la Antonescu,
deze dominatia de clasa, sa infringa lupta refuzul de a colabora cu P.C.R. nu si-au
maselor pentru revendicari sociale si natio- atins scopul. Munca de lamurire a maselor,
nale. La Infeudarea Rominiei Germaniei masurile organizatorice Intreprinse de P.C.R.
hitleriste si-au dat adeziunea capii partidelor au avut un mare rol in pregatirea si organi-
burghezo-mosieresti. Memoriile sf declaratiile zarea insurectiei armate. Eliberarea unei parti
lui Maniu si Bratianu adresate lui I. Antonescu din nordul Moldovii, inca de la 2 aprilie 1944,.
sint concludente In aceasta privinta. de catre Armata Sovietica, a dat un avint mai
Jaful hitlerist si razboiul antisovietic In mare luptei maselor populare din tail.
care am fost thiti si care a costat mult poporul InMturarea elementelor lase si tradatoare
romin a intensificat si mai mult contradictia din conducerea partidului, crearea la 1 Mai
dintre masele populare si fortele fascismului a F.U.M., munca intense de ciarificare dusa
german si a celui din tara care se manifestau In rtndul soldatilor si ofiterilor, organizarea
sub doua aspecte : cel social prin intensifi- grupelor de partizani si a formatiunilor de
carea eXploatarii si inrautatirea situatiei eco- lupta patriotice, crearea Comitetului militar
nomice si aspectul national prin pierderea an constituit etape In pregatirea si organi-
independentei nationale. zarea victoriei de la 23 August 1944.
Dupa o analiza am5nuntita a situatiei Aplicind In mod creator la conditiile
tuturor claselor sociale, suferintele si priva- concrete istorice ale tarii noastre indicatille
tiunile de tot felul cu care a trebuit sa lupte leniniste cu privire la insurectie, P.C.R. a
clasa muncitoare, jatul lndurat de taranimea dus masele populare din Rominia la rasturnarea
muncitoare si jertfele date In razboiul nedrept, regimului de dictatura fascists, la succesul
impozitele tot mai marl si preturile maximale insurectiei armate.
care loveau mica burghezie, subjugarea mino- Participarea armalei romine la rdzboint
ritatilor nationale din tara etc. autorul trece anlihillerist este titlul studiului generalului
la luptele duse de poporul nostru Impotriva de armat6 Iacob Teclu. Sint prezentate pe
lascismului prin greve, demonstratii si lupta etape luptele desfasurate de Armata Romina
cu arma In mina. Lupta poporului nostru In colaborare cu Armata Sovietica pentru
impotriva dictaturil militaro-fasciste s-a des- eliberarea teritoriului tarii, apoi campaniile
fasurat In conditiile existentei unei marl puteri din Ungaria si Cehoslovacia.
de stat socialiste, Uniunea Sovietica, care a Partidul Comunist Romin a dus o susti-
lost forta fundamentala a zdrobirii imperia- nuta munca de lamurire In rindul ostasilor si
lismului hitlerist. Victoria de la Stalingrad ofiterilor, aratindu-le caracterul nedrept al
a dat un nou impuls luptei fortelor patriotice razboiului antisovietic, faptul ca adevaratul
din tara impotriva nemtilor. dusman al poporului nostru este imperialismul
Lupta clasei muncitoare Impotriva razbo- german. Luind contact cu realitatile sovie-
iului antisovietic cunoaste o amploare deose- tice, soldatii si ofiterii an Inteles o data mai
bita In primavara anului 1944. In vara anului mult ca singura tale pentru salvarea poporului
1944 masele clocoteau de ura contra regi- romin de la dezastrul national era lupta
mului fascist. Semnificative In aceasta pri- cu arma In mina Impotriva fascismului. Cu
vinta erau dezertarile tot mai dese pe front, ajutorul guvernului sovietic se constituie in
conflictele dintre militarii nemti si romini, Uniunea Sovietica Divizia de voluntari
faptul ca armata refuza sa mai lupte pentru romini Tudor Vladimirescu" care Incepe sa
Antonescu. participe la lupta Inca din primavara anului
Descompunerea aparatului de stat, haosul 1944. Victoriile Armatei Sovietice In cursul
care se generalizase, sint simptome sigure ale anului 1943, infringerile zdrobitoare ale tru-
crizei politice prin care trecea tam. Incer- pelor hitleriste si ale celorlalte trupe fasciste,
carea de a schimba vechile metode de domi- au pus cermania hitlerista st pe toti aliatii ei
natie cu altele noi, nu an dus la rezultatele In fata Catastrofei, an avut ca urmare Ince-
scontate. perea destramarii coalitiei fasciste.
Dezorganizarea vigil economice, uriasul Dupa eliberarea Iasului la 20 august,
deficit bugetar, scaderea catastrofala a Inca- Inaintarea victorioasa a Armatei Sovietice
sarilor statului reprezentau In acelasi timp alaturi de care lupta st Armata Romlna a tre-
manifestari semnificative pe plan economic cut treptat la lichidarea trupelor hitleriste din
ale descompunerii regimului fascist. regiunile Bacau, Focsani, Buzau etc.
www.dacoromanica.ro
-7 REVISTA REVISTELOR 913
La eliberarea teritoriului tAril noastre de razboiului. Ostasii armatei ndastre si-au lnsusit
-trupele hitleriste a participat Intreaga armata in permanents din bogata experienta a Armatei
romans, Corpul I aerian si flotila de Dunare. Sovietice, au privit cu admiratie si dragoste
In toate luptele desfasurate la Baneasa-Oto- vitejia si eroismul sovietic.
peni-Pipera, in Valea Prahovei, in Dobrogea, Autorii remarca in continuare aportul
Oltenia si Banat, in Transilvania, trupele adus de catre trupele romine to conditii atmos-
romine au luptat cu abnegatie si eroism, feHce grele, duclnd uneori lipsa de armament
-acoperindu-se de glorie. In armata s-au lnscris la eliberarea Cehoslovaciei. Armata 1 si a
ca voluntari multi comunisti si U.T.C.-isti. 4-a romIna au participat In luptele de la
Trupele romitne an luptat alaturi de formatiu- Banska-Bistrita, muntii Javorina, Tatra Mica,
nile patriotice de lupte, de garzile muncito- la fortarea Gronului, cit si la Infengerea
resti care aparau uzinele si fabricile, de masele ultimelor rezistente inamice dupa 8 mai 1945
populare de la orase si sate. Trecerea armatei de IMO Praga.
de partea poporului a constituit germenele Armata Romitna a adus al aturi de Armata
viitoarei armate populare. La Inceputul lunei Sovietica o contributie insemnata la eliberarea
septembrie, trupele armatei 1 si a 4-a romine poporului maghiar si cehoslovac, grabind in
intra in componenta frontului II Ucrainean felul acesta sfirsitul razboiului. Caracterul
condus de maresalul R. Malinovski. drept al razboiului antihitlerist a Insufletit
Trupele romine care au luptat cot la cot masele de ostasi si ofiteri romini in lupta
cu glorioasele armate sovietice s-au acoperit contra fascismului german.
de glorie in bataliile pentru curatirea Transil- La rubrica Studii ;i Referate mai re-
vaniei, Banatului, fiind primite cu entuziasm levam articolul M. Covaci Contribufia muncito-
de populatia oraselor eliberate ca : Sf. Gheorghe rilor din Valea Prahovei sub conducerea P.C.R.
Tg. Mures, Arad, Cluj, Oradea etc. 0 data cu la lupta pentru rasturnarea dictaturii fasciste
eliberarea completa a teritoriului tarii noastre si zdrobirea trupelor hitleriste din Romtnia
la 25 octombrie 1944, s-au creat not posibilitati in timpul celui de at II-lea rtaboi mondial.
luptei poporului condus de partid pentru Congresul al V-lea al P.C.R. a aratat ca
independenta socials si nationals. Poporul muncitorii petrolisti constituie un detasament
romln a ramas recunoscator Armatei Sovietice tnaintat al clasei muncitoare din RomInia.
pentru singele varsat In eliberarea patriei Valea Prahovei prezenta o situatie deosebi Ca
noastre de sub jugul fascist. pentru trupele hitleriste din tars. Muncitorii
In luptele pentru eliberarea Debretinului duceau o viata grea, salariile erau mici, munca
si Budapestei trupele romine au adus o con- avea mai mult un caracter fortat ; se lucra
tributie importanta. Participarea RomIniei sub supravegherea specialistilor germani si a
la razbolul antihitlerist se Incadra in procesul trupelor hitleriste care erau foarte numeroase
revolutionar Inceput la 23 August 1944. fn regiunea petroliferd.
Autorii releva In articol sprijinul permanent Autoarea subliniaza ca pe baza directi-
pe care spatele frontului 1-a primit In deosebi velor si instructiunilor C.0 al P.C.R., Comitetul
prin lupta desfasuratil de P.C.R. In tars prin Regional de Partid Prahova a sprijinit si
lozinca Totul pentru front, totul pentru condus lupta muncitorilor din Valca Prahovei,
victoria ", prin Proiectul de program F.N.D. lansInd chemari si lozinci, Imprastiind mani-
care prevedea ca sarcina principals sprijinirea feste si ducind o vie agitatie si propaganda de
efortului de razboi, cat si prin atitudinea ferma la om la om pentru a sabota marina de razboi
pe care a avut-o P.C.R. demascind guvernele nazista. S-a dus o intensd munctl de agitatie
cu majoritate reactionary ce cautau sy sabo- in armata an rindul tineretului, a fost acti-
teze cresterea productiei si frontul antifascist. vizat U.T.C. etc. Inca inainte de declansarea
Partidul comunist a dus o munch* intensa insurectiei, In regiunea Ploesti s-au pregatit si
pentru ca ostasii sa primeasca presa pe front, s-au instruit muncitori pe Hugh' fabrici si intre-
si sa fie informati de cele petrecute In tarn. prinderi cu scopul de a lupta in viitoarele for-
Cucerirea Debretinului a Insemnat pra- matiuni patriotice de lupta. Planul claborat
busirea intregei aparari a inamicului de la de P.C.R. pentru Valea Prahovei avea drept
est de Tisa. Divizia Tudor Viadimirescu s-a obiective Inarmarea muncitorilor si zadarni-
remarcat in luptele pentru curatirea orasului circa operatiilor militare hitleriste, bararea
de trupele fasciste. Trupele romine s-au evi- soselei Bucuresti-Ploesti cu scopul izolarii re-
dentiat In luptele pentru cucerirea Budapestei giunii petrolifere Ploesti. In Valea Prahovei
unde au luptat pas cu pas, zi si noapte pe actiona de asemenca grupul de partizani
strazile orasului. Autorul reds numeroase Carpati".
exemple de cooperare a trupelor Sovietice cu Vestea arestarii guvernului Antonescu a
-cele romInesti, de prietenie din partea Armatei gasit un larg ecou la Ploesti. Muncitorii an
Sovietice, care s-a manifestat pins la sfirsitul izgonit garzile hitleriste si au pus In locul for
www.dacoromanica.ro
echipe muncitoresti. Intre 24-28 august ale altor U.T.C.-isti. Tinerii utecisti, alAturi de
gdrzile muncitoresti erau striptne pe intre- comunisti, au lipit afire, au luat parte la
prinderile petrolifere. S-au purtat lupte aldturi demonstratii, au scris lozinci, au dus campanii
de armata la Moreni, Tuicani, Pleasa. Bata lia de clarificare a tineretului in licee, $cols, facul-
pentru cucerirea aerodromului de la Tfrgusor tdti, au luptat In grupele de partizani si In
Nou Ploesti, a lost grea $i a necesitat formatiunile patriotice de lupte, dlnd nume-
multe jertfe. roase jertfe In lupta antifascista.
Victoria obtinutd de muncitori si armatd Dupd 23 August 1944 tineril Indrumati
in zona petroliferd a lost asigurata deoarece a de comunisti participa cu mult entuziasm la
lost organizata i condusa de Partidul Comunist. lupta de pe front si din tail.
Articolul lui F. Pircalab si Gh. Timofi, La sfirsitul lunii august 1944 s-a Inchegat
Din lupta muncilorilor din Cluj ,si tmprejurimi F.U.M. at tineretului. Pe baza proiectului
sub conducerea comunistilor pentru apdrarea platformei din septembrie 1944 a P.C.R.,
de distrugere ,si evacuarea de Mire fasciqti a U.T.C., a elaborat un proiect de platformd
Intreprinderilor fi a institufiilor In perioada cu revendicari pentru tineret. Tinerii au parti-
23 August 12 oclombrie 1944, aduce la cu- cipat cu elan la inlaturarea primarilor si pre-
nostinta cititorilor date not in legaturd cu lupta fectilor reactionari, au sprijinit alegerea orga-
muncitorimii din Cluj impotriva mAsurilor nelor democratice in fabrici ti uzine, alungind
luate de autoritAtile fascisto-hortiste. elementele fasciste, au contribuit la infdptuirea
Sub conducerea comunistilor, muncitorii reformei agrare. Tineretul condus de partid a
din Cluj si imprejurimi s-au opus ordinelor manifestat Impotriva guvernului Radescu,
de evacuare a instalatiilor fabricilor $i a oame- aductnd o contributie importanta la inlaturarea
nilor In Vest. Comunistii indemnau pe munci- lui si sprijinind apoi guvernul Petru Groza.
tori sd nu se lase inselati de autoritati, ci sd Revista mai publica Unele documente privind
stea sd-si apere uzinele Si fabricile. Autorii starea de spirit qi acfiuni ale maselor populare
aratd cd s-au format garzi muncitoresti un din fara noastry to perioada premergatoare
comandament pe ora' cu scopul de a apdra insurectiei armate de la 23 August 1944. Docu-
uzinele, fabricileI institutiile. Comuniitii mentele oglindesc modul In care P.C.R. a
au gdsit forme adecuate de lupta ca ordinele pregatit i Infaptuit insurectia armata. La
de evacuare s nu fie executate. Concomitent rubrica Criticd ;i bibliograf ie, cititorul gaseste
In armata hortista aveau loc dezertari tot prezentdrile unor carti nu demult apdrute.
mai numeroase. Muncitorii au deminat atelie- Revista se incheie cu date calendaristice
rele C.F. Cluj, au apdrat cu armele luate din miscarea muncitoreasca pe septembri eoc-
cbiar de la depozitele militare, uzinele, fabricile tombrie. Numdrul 4/1959 al revistei Analele
si institutiile, ducind lupta pentru salvarea Institutului de istorie a partidului de pe thigh
hidrocentralei de pe Somesul Rece ce aprovi- C.C. al P.M.R. prezintft un interes deo sebit
ziona Clujul cu curent de !nand tensiune, a atit pentru istorici, lucrAtori pe frontul ideologic
uzinei electrice de la Aghires etc. Salvate de eft $i pentru masele largi de cititori, Intrucit
la distrugere fabricile, clinicile gi institutiile aduce o serie de date noi legate de perioada
au lost imediat puse la dispozitia armatei pregatirii si infdptuirii insurectiei armate.
sovietice si romtne pentru a lupta cu succes Tratate la un nivel stiintific si ideologic
Impotriva hitleristilor. corespunzator, studiile si notele stiintifice
Articolul Din contribufia tineretului din publicate In revista completeazd lacune ale
fora noastrd In 'runic cu uteci;lit la lupta P.C.R. perioadei cercetate. Deii nu trateazd toate
pentru victoria insurectiei armate de la 23 Au- aspectele perioadei care precede 23 August
gust 1944 de Gh. Mot $i V. Ste fanescu corn- 1944 si mai ales ale etapei urmatoare care con-
pleteazd In revista tabloul luptei pentru pre- solideazd insurectia armata marctnd inceputul
gatirea si Infaptuirea insurectiei armate, cu revolutiei democrat-populare, problema aliantei
aportul adus de tineret In bdtalia pentru dintre clasa muncitoare si tardnimea munci-
instaurarea unui nou regim in tara noastrd. toare, modul cum au lost confirmate justetea
P.C.R. a Indrumat si condus In perma- tezelor Congresului V al P.C.R. legate de
nenta U.T.C. in lupta antihitleristA. Tineretul strategia si tactica partidului In aceastd
din tara noastrd In timpul dictaturii fasciste, perioadd, despre desdvirsirea revolutiei bur-
cu salarii foarte mica, cu multe ore de muncA, ghezo-democratice, de caracterul primei etape
traia in conditil grele. Conforni indicatiile a revolutiei democrat populare partea I
date de partid tineretul a trecut la rezistenta, a revistei aduce o contributie valoroasd la
a sabotat productia de armament, multi adincirea unor probleme care pot folosi la
refuzind sa plece pe front mai ales in ultima imbundtAtirea machetei manualului de Istorie
perioada a rdzboiului antisovietic. Este bine al P.M.R.
cunoscutd fapta eroicd a lui Filimon Strbu si I.A.
www.dacoromanica.ro
Cereetari filozofice
nr. 4, 1959, Ed. Academiei R.P.R., Buc., 282 p.
Profundele transformari revolutionare In- economics si culturald. Ajutorul multilateral

fdptuite de poporul nostru, sub conducerea acordat de Uniunea Sovieticd si relatiile de
partidului clasei muncitoare, in procesul prietenie si colaborare stabilite cu toate
construirii socialismului sint oglindite In tarile lagarului socialist au Insemnat o inles-
nr. 4/1959 al revistei Cercetari filozofice" nire pentru opera de constructie socialists
care apare sub Indrumarea Institutului de si o accelerare a ritmului de dezvoltare a
filozofie al Academiei R.P.R. fortelor de productie In Intregul lagar socialist,
Tema fundamentald a numarului festiv precum si o folosire maxima a posibilitatilor
al acestei reviste o constituie bilantul reali- de dezvoltare a fiecdrui stat socialist In
zdrilor poporului nostru In decurs de 15 ani parte. Statul nostru a subliniat legatura
de la eliberare. In articolul 15 ani de marl necesard Intre opera de construire a economies
realizdri ale poporului nostru semnat de socialiste si revolutia culturald, asigurind o
acad. Mihal Ralea, lupta poporului mun- inflorire lard precedent a stiintei si culturii
citor din Ora noastra si realizarile obtinute noastre nationale. In procesul revolutiei cul-
In diferite domenii de activitate pe drumul turale si Indeosebi In procesul de formare a
construirii socialismului sint tratate pe larg cu constiintei socialiste a oamenilor muncii,
exemplificari si generalizari interesante. Aici stiintele sociale indeplinesc" un rol deosebit
shit dezbatute problemele teoretice si practice de important, contribuind activ sub Indru-
ale revolutiei populare, modul In care au fost marea partidului, la desfasurarea activitatii
ele rezolvate de c5tre Partidul clasei munci- de educare comunistd a maselor, la combaterea
toare, In focul revolutiei si constructiei socia- oricarei forme de manifestare a ideologiei
liste si felul In care acesta, calAuzindu-se burgheze, la triumful ideologiei socialiste si
neabdtut dupd Invatatura marxist-leninistd, a consolidarea continua a cuceririlor revolu-
aplicat-o potrivit specificului Iarii noastre, tionare ale poporului nostru.
putindu -se astfel obtine succese pe care In domeniul filozofiei, orientarea justa,
niciodatA in istoria sa poporul nostru nu marxist-leninistd a muncii desfAsurate de
le-a putut obtine. DatoritA muncii continue activistii frontului filozofic a Post asigurata
de Indrumare si conducere, partidul clasei In mod permanent prin conducerea de catre
muncitoare si guvernul democrat-popular partid a Intregii activitati ideologice, prin
au dus clasa muncitoare aliata cu Ord- Indrumarea ei spre problemele de bazd ale
nimea muncitoare la lupta pentru con- constructiei socialiste. Autorul face un bilant
struirea socialismului In care a obtinut real principalelor realizAri din domeniul filo-
marcabile succese cu care Intimpind aniver- zofiei In anti puterii populare, aratInd dru-
sarea celor cincisprezece ani de la eliberarea mul parcurs de la primele inceputuri de
tarii de sub jugul fascist. Actionind cu fer- combatere si demascare a ideologiei burgheze,
mitate pe calea socialismului aratd autorul la analiza stiintifica marxist-leninistd a situ-
articolului poporul nostru a obtinut rea- atiei social-economice din tarn noastra si la
lizari de seams In dezvoltarea industriei socia- generalizarea experientei practice de construire
liste, in valorificarea rezervelor materiale si a socialismului. In analiza multilaterald pc
financiare, In procesul de transformare socia- care autorul o face realizarilor din tara noastra,
lists a agriculturii, In domeniul stiinlei, artei este subliniata importanta hotarlrilor luate
si culturii. de partid si guvern In diferitele perioade ale
Autorul articolului arata cd desfAsurarea luptei poporului nostru pentru socialism,
revolutiei populare din tara noastrA, trans- aratIndu-se ca dezvoltarea continua a tarii
formarile economice si culturale sint rezultatul noastre pe aceasta cafe, sub conducerea lute-
unui proces istoric obiectiv avind radAcini leaptd a partidului clasei muncitoare, consti-
in dezvoltarea economics a tarii, In lupta tuie chezasia Imbundtatirii continue a con-
revolutionary a maselor populare conduse de ditiilor de trai ale oamenilor muncii.
clasa muncitoare in frunte cu partidul sau. Pe linia tezelor continute In acest articol
Statul democrat-popular, principalul instru- se incadreazd si articolul intitulat Partidut
ment al constructiei socialiste, 10 Intemeiazd Muncitoresc Romtn, forfd conducdtoare a reuo-
forta sa pe devotamentul maselor populare lufiei ;i constructiei socialisle In fara noastrd
pe continua activizare a oamenilor muncii semnat de C. Vlad si S. Puni, care scoate in
In toate domeniile vietii obstesti, In constructia evidentd faptul cd cheia tuturor succeselor
www.dacoromanica.ro
obtinute de masele populare Yn activitatea Problemei revolutiei din tara noastra Yi

for practice, constructive, este conducerea este consacrat articolul lui Radu Florian
for de catre partid, asa cum taiga si forta de Revolufia populard din fara noastrd eon/ ir-
netnvins a partidului este la rIndul sau, mare deplind a teoriei marxist-leniniste a
legatura indestructibila pe care partidul o revolutiei. Autorul arata ca revolutia din Ro-
are cu clasa muncitoare si cu masele de oameni mInia este una din verigile sirului de revolutii
ai muncii. Autorii articolului arata cu cla- ce an avut loc In turtle de democratie populara
ritate ca Intarirea rolului conducator al Par- si care confirms tezele lui Lenin in legatura
tidului Muncitoresc Romin este o conditie cu trasaturile fundamentale ale revolutiei.
esentiala a victoriei constructlei socialiste. Autorul arata ca punctul de plecare al polilicii
Clasa muncitoare din tara noastra con- P.C.R. in pregatirea si infaptuirea revolutiei
dusa de partidul sail de avangarda a stiut 1-a constituit stabilirea caracterului revolutiei
sa se situeze In fruntea tuturor celor ce Yn fata careia se gasea tam noastra. Situatia
muncesc si sa actioneze ca exponents a nece- obiectivd din acea perioada, contradictiile
sitatii objective, sfarImind puterea burgheziei sociale care trebuiau rezolvate In primul rind,
si instaurind dictatura proletariatului. lumai au determinat caracterul agrar, antifeudal si
datorita conducerii ferme a clasei muncitoare antiimperialist al primei etape a revolutiei
de catre partid ea a putut sa ajunga la inte- In tara noastra. Aprecierea facuta de Con-
legerea stiintifica a necesitatii istorice, la gresul al V-lea al P.C.R., dupe care revolutia
constiinta socialistil. Calauzit de teoria trebuie sa desavirseasca transformarile bur-
marxist-leninista, partidul a dezvaluit obi- ghezo-democratice, sa rezolve problema agrara,
ectivele fundamentale, cerintele dezvoltarii fiind prin aceasta, dupe continutul ei, o revc
istorice si a actionat In conformitate cu ele. lutie agrara taraneasca, care se impleteste
Av Ind ca punct de plecare unitatea dintre cu lupta pentru dezrobirea nationalitatilor
necesitatea istorice si interesele clasei mun- oprimate, a ramas valabila In perioada pre-
gatirii si dezlantuirii revolutiei din 1944.
citoare, Partidul a elaborat programul pro- Lichidarea ramdsitelor semifeudalc din eco-
fund stiintific al revolutiei si constructiei nomie, a mosierimii ca clasa, era si In noua
socialismului In tara noastra. Ana lizind sar- situatie istorice o sareina primordiala a
cinile revolutiei In strinsa legatura cu dife- revolutiei, fare de Inffiptuirea careia nu se
ritele etape ale luptei revolutionare, cu sar- putea asigura dezvoltarea democratica a tarsi.
cinile revolutiei, raporturile de clasa, pozitia Dupd 23 August 1944, fortele revolutionare
si tendintele claselor aflate In lupta, el a din tara noastra, conduse de P.C.R., au dus
elaborat strategia si tactica, dind linia politica o lupta sustinuta pentru rezolvarea proble-
pe care trebuia s-o urineze clasa muncitoare. mei hotaritoare a revolutiei : doborirea regi-
Partidul a Inarmat clasa muncitoare cu con- mului burghezo-mosieresc si instaurarea unei
stiinta menirii sale si a facut-o sa Inteleagfi not puteri de stat. Politica P.C.R., linia sa
cerintele sociale dind totodata si sarcinile strategics si tactica, elaboratil pe baza cu-
infaptuirii acestor cerinte, organizlnd -o si noasterii raportului fortelor de clasa si a
mobilizind-o la Incleplinirea tor. Datorita contradictiilor sociale, a jucat un rot de
tuturor acestor fapte se arata In articol seams in faurirea armatei revolutionare,
partidul clasei muncitoare a activat ca In ridicarea maselor la lupta si In victoria
exponent constient al necesitatii istorice obi- revolutiei. Cunoasterea antagonismului dintre
ective si, urmarind un tel clar, pe deplin masele largi populare si fortele sociale reactio-
Intemeiat din punct de vedere stiintific, a nare a stat la baza politicii dusa de P.C.R.
facia ca dezvoltarea sociale sa devind o dez- pentru organizarea luptei maselor impotriva
voltare constienta, libera, jar socialismul pen- fortelor interne si eXterne. Alianta dintre
tru care a luptat si lupta Intreaga clasa clasa muncitoare si masele taranesti, dintre
muncitoare din Ora noastra sa fie opera muncitori si masele de oameni ai muncii de
oamenilor constien [I de rolul for In Infaptui- la rase s-a inchegat in focul luptei pentru
rea acestei opere. Infaptuirea reformei agrare, pentru sfari-
Succesele remarcabile pe care poporul marea aparatului de stat burghezo-mosieresc
nostru le-a avut In dezvoltarea economiei si instaurarea noii puteri de stat.
nationale, pc baza carora creste neincetat Participarea maselor largi populare sub
nivelul sail de trai, shit rezultatul politicii conducerea clasei muncitoare, In frunte cu
stiintifice a partidului, a fidelitatii sale feta Partidul Comunist, la revolutia populara si
de invatatura marxist-leninista, a traduced' succesele Inregistrate Inca inainte de 6 Martie
acestei politici In viata de Nitre clasa munci- 1945, In actiunea de sfarimare a vechiului
toare si ceilalti oameni ai muncii care vild In aparat de stat exploatator a dus nota
politica partidului propria for politica. autorul la aparitia In tare noastra a em-
www.dacoromanica.ro
11. REVISTA REVISTELOR 417
brionului noii puteri de stat, la cresterea ini- primare a oricarei hnpotriviri a ramtsitelor
tiativei si combativitAtii maselor. Qu toate Ca claselor exploatatoare si a uneltelor tor,
pint la 6 Martie 1945 la putere s-au perindat functia de organizare a economies socialiste
guverne cu majoritate reactionary, sfera de si functia cultural-educativt, jar pe plan
actiune a elementelor eXponente ale claselor extern functia de aparare a tarsi printr-o
exploatatoare era din ce In ce mai restrinst, .politica de pace si colaborare cu toate statele,
eleoarece puterii elementelor burghezo-mo- pe baza principiului coexistentei pasnice si
sieresti i se opunea, intr-o masurd tot mai functia de intarire a prieteniei si colabortrii
mare, puterea revolutionary a maselor mun- cu statele socialiste, in scopul consolidtrii
citoare. sistemului mondial socialist.
Noua putere de stat, instauratt la 6 Analizind In parte fiecare din aceste
Martie 1945, reflecta prin continutul ei de functii, autorul arata ca metodele de reali-
Oast caracterul etapei revolutionare din zare a functiei de reprimare slut determinate
tara noastra, directia ei obiectiva de dez-
voltare. Ea era un stat democrat-popular, o de caracterul conditiilor concrete din fiecare
forma a dictaturii revolutionar-democratice a tart, de raportul fortelor de clasd, de formele
proletariatului si tartnimii In care clasa mun- de hnpotrivire ale exploatatorilor si de ra-
citoare, in frunte cu P.C.R., detinea rolul con- porturile de forte pe plan international. In
ducator. Desfasurarea revolutiei dupt 6 Martie cazul In care puterea populara nu intimpind
1945 se caracterizeaza prin aceea ct puterea impotrivirea violentai a burgheziei rastur-
de stat este in mlinile fortelor revolutionare, nate, ea nu recurge niciodatt din proprie
ca proletariatul in frunte cu P.C.R. detin initiative la represiuni violente. Reprimarea
principalele pirghii ale puterii politice si au actiunilor ostile puterii populare duce la apt-
rolul conducator in stat. Aceasta a permis 'rarea cuceririlor oamenilor muncii, a dreptu-
clasei muncitoare, condust de partidul sau, rilor si intereselor for legate, Ia mentinerea
st initieze $1 se traduct in vista, cu sprijinul legalitAtii socialiste. Paralel cu reprimarea
maselor populare, masuri si reforme care unei minoritati dusmanoase constructiei socia-
aveau sit duct Ia transformari revolutionare lismului, statul nostru asigurd participarea
menite sit deschida drumul instaurarli dicta- active si multiply a maselor de oameni ai
turii proletariatului. Concomitent cu mAsu- muncii la conducerea treburilor obstesti.
rile luate pentru a lovi In puterea economics
a burgheziei, s-a dus o luptd sustinutt pentru Functia de organizare a economies so-
democratizarea aparatului de stat si crearea cialiste exprima In mod deosebit rolul activ
noului aparat prin sfartmarea celui vechi. 0 si creator at statului nostru in construirea
data cu instaurarea dictaturii proletariatului bazei economice socialiste. In felul acesta
conchide articolul Incepe In tara noa- puterea populart organizeaza si dezvolts pla-
strd etapa revolutiei socialiste, etapa in care nificat economia si cultura, asigurd ordinea
masele populare, sub conducerea P. C. R., si disciplina, *AA la cresterea producti-
au trecut la rezolvarea sarcinilor construe- vitatii muncii prin tinerea evidentei si con-
tiei socialiste. trolului. AceastA lunette a statului democrat-
Problema functiilor si sarcinilor hide- popular indict rolul sau care este determinat
plinite de. statul nostru democrat-popular In de conditiile objective ale dezvoltarii si con-
perioada de trecere este tratata in articolul struirii socialismului, de cerintele legit objec-
Funcfiile statului nostru democrat-popular to tive ale trecerii de la modul de productie
perioada de trecere de la capitalism la socialism, capitalist la eel socialist, precum si de cerin-
semnat de I. Ceterchi care area ea aceste tele legilor economice obiective ale socia-
functii se deosebesc In mod radical de cele lismului.
ale statului bazat pe eXploatare si shit deter- Ca urmare a traducerii In viatt a poll-
minate in mod obiectiv de cerintele trans- ticii economice a partidului si statului de-
formtrilor revolutionare ale societatii, de mocrat-popular, s-au obtinut succese uriase
conditiile social-economice eln care au loc in ceea ce priveste construirea bazei econo-
aceste transformari si de raportul fortelor mice a socialismului, Melt sectorul socialist
de clast pe plan intern si extern. cuprinde in intregime industria, sistemul
Caracterizind statul nostru democrat- bancar, financiar si de asigurdri, precum si
popular din perioada de trecere ca un stat comertul exterior. El cuprinde de asemenea
ale carui functii shit determinate de sarcinile peste 90% din transporturi. peste 80% din
sale din aceasta perioada, autorul arata ea comertul interior si peste 60% din totalul
el lndeplineste pe plan intern functia de re- suprafetei agricole a tarii.
27 0. 3215
www.dacoromanica.ro
Alilturi de functia economics Organiza- cullurale i analizeaza principiile leniniste

toricii statul democrat-popular desfasoara care au stat la baza politicii partidului nos-
larg functia sa cultural - educative care de tru in problemele culturii.
asemenea reflects rolul nou, creator, al sta- In prima parte a articolului se cla o ima-
tului nostru. Activitatea sa cultural-educa- gine a obscurantismului practicat de bur-
tiva are ca scop de a lichida ideologia capi- ghezia mosierimea romineasca, in care
talists si a transforma ideologia socialists In acestea se straduiau sa mentina masele mun-
ideologie dominants si atotcuprinzatoare, citoare, si shit demascate tezele reactionare
de a desfasura pe larg revolutia culturala, ale unor teoreticieni" burghezi ai culturii
faurirea culturii noi, socialiste, si a face educa Lucian Blaga, Nae lonescu $i Nichifor
catia In spirit nou a oamenilor muncii. Crainic care urmareau se 1ndeparteze masele
Aceasta functie are un rol cu atit mai populare de la cunoasterea realitatit. Aratind
important, cu cit existenta In conditiile lath ca chiar in acele conditii partidul marXist,
noastre a unor ramasite ale claselor exploa- infruntind teroarea exercitata de burghezic $i
tatoare, ca si existenta lumii capitaliste, mosierime, a dus o intense activitate impotriva
constitute un izvor permanent de influente obscurantismului si pentru ridicarea po-
ale ideologiei burgheze. Tocmai de aceea porului spre lumina si culture, autorul releva
spune autorul activitatea pe tarlm ideo- rolul pe care 1-a avut partidul in propagarea
logic a organelor de stat $i a activistilor pe adevaratei culturi din care si-a fficut o arms
frontul ideologic trebuie sa aiba un caracter In lupta sa revolutionary pentru doborirea
combativ si intransigent fata de vechea ideo- eXploatarii.
logie. Partidul $i statul nostru, cu sprijinul Dupe eliberarea tariff noastre de sub
diferitelor organizatii obstesti urmaresc ca jugul fascist, partidul a militat neobo-
invatilmintul, cercetarea stiintifica, arta $i sit pentru infaptuirea revolutiei culturale,
literatura sa stea term pe pozitiile ideologiei parte integranta a revolutiei socialiste. In
clasei muncitoare, sa serveasca constructiei conditiile noi create, In care clasa munci-
socialiste,sa educe pe oamenil muncii in toare capata rolul de clasa dominants, a
spiritul disciplinei WA de rnunca, fata de devenit nu numai posibila, dar si necesara
indatoririle for ql fata de avutul obstesc, s faurirea unei culturi noi calauzite de con-
respecte regulile $i normele de convietuire ceptia marxist-leninista. Oamenii munch,
socialists, sa-i educe In spiritul patriotismului participind activ -la conducerea treburilor
si internationalismului proletar. obstesti, au capatat posibilitatea sa-si desfa-
soare in aceste conditii Intreaga for energie
Functia de aparare a statului, de lupta creatoare f in lupta dusa impotriva ideo-
pentru pace si colaborare cu toate statele. pe logiei burgheze s-a dezvoltat sub conducerea
baza principiului coexistentei pasnice intre inteleapta a partidului o cultura noua, socia-
state cu sisterne social-politice diferite, se lista In continut nationals In forma. Par-
eXercita indeosebi In politica pe care o duce tidul clasei muncitoare a indrumat, odata
statul nostru fata de statele capitaliste in cu lupta politica si economics a clasei munci-
unele organizatii Internationale ca 0. N. U. toare 5i lupta ideologica, ca una din armele
si allele. Ea reflects pc de o parte relatiile de seams ale luptei de clasa, necesara unui
internationale Intre statele socialiste, jar pe popor care 1st construieste In mod constient
de alta relatiile cu statele capitaliste. Statul istoria sa. Partidul imprima invatamIntului,
nostru participa efectiv la traducerca in cercetarii stiintif ice, creatlei literare artis-
viata a relatiilor internationale de tip nou, tice acele trasaturi care contureaza con -
socialist, la dezvoltarea relatiilor fratcsti, de stiinta noua, socialiste, izvorita din dezvol-
colaborare cu toate statele socialiste, la Intik.- tarea obiectiVa a noii baze economice.
rirea lagarului socialist. In continuare autorul articolului demasca
Yn concluzie, autorul aratii ca analiza falsitatea $i perfidia teoriilor spontaneitatii,
rolului si importantei functiilor statului care due la negarea rolului conducator
nostru democrat-popular ne duce implicit al partidului in creatia culturald, aratind ca
la necesitatea obiectiva a eXistentei gi conso- In dosul acestor teorii" se ascund mane-
lidarii continue a statului dictaturii prole- vrele agentllor imperialismului. El arata
tariatului, a cresterii rolului p importantei ca ceea ce este cu adevarat insemnat din
sale pe masura dezvoltarii constructiei socia- punct de vedere social in creatia culturala,
liste, ca fiind principalul instrument al aces- este funclia sociald pe care o indeplineste
teia. stiinta, arta, literatura, filozofia si nu simplele
Studiul lui M. Breazu este intitulat declaratii sau chiar eventualele bune in-
Polilica leninista a parlidului clasei munci- tentii subjective ale unor publicisti savanti
toare din Romtnia In problemele constructiei sau artilti.
www.dacoromanica.ro
Analizind realizarile Infaptuite in eel si tema articolului semnat de Dr. C. Gh.

cincisprezece ani care au trecut de la 23 Au- Dimitriu sub titlul Orienlarea materialist -
gust 1944 autorul arata ca lichidarea plagif dialecticd a stiintelor medicale si biologice
rusinoase a analfabetismului, raspIndirea cu- In R.P.R., In care shit aratate pe larg condi-
nostintelor stiintifice In rindurile muncito- tiile favorabile puse la Indemina oamenilor
rilor si taranilor muncitori, punerea Inva- de stiinta de catre Partid si Guvern pentru
tamintului pe baze noi, realist-stiintifice, desfasura In mod favorabil munca stiin-
faurirea unei intelectualitati provenite din tifica de cercetare. Dupa ce autorul prezinta
sinul muncitorimii, stringerea intelectualilor tabloul sumbru al conditiilor lipsite de orice
In jurul partidului, pentru a crea o arta si urma de ajutor si Intelegere In care III
literature realist - socialists si a lega cerce- desfasurau activitatea oamenii de stiinta din
tarea de practica constructiei socialiste au trecut ca Babes, Voinov, Marinescu si altii,
dus la un avant al culturii pe care nu 1-a el arata modul In care oamenii de stiinta stnt
cunoscut niciodatk In trecut Ora noastra. ajutati si Indrumati astazi In permanents
Autorul arata ca toate acestea au facut ca, de forurile de conducere ale statului nostru
astral, culture sa devina un fenomen de masa de democratie populara.
in R.P.R. si tara noastra sa se poata numara Datorita ajutorului si grijii permanente
printre tarile cele mai Inaintate din punct pe care Guvernul si Partidul le acorda
de vedere cultural in fruntea carora paseste oamenilor de stiinta, muncii for de cer-
Uniunea Sovietica. cetare si mijloacele perfectionate puse la
Bilantul prefacerilor survenite fn struc- Indemlna, ei au obtinut realizari cu care se
tura de class a 4arii noastre dupe 23 August poate antndri azi poporul nostru. Legarea
1944 este facut In articolul lui Gh. Chepes cercetarilor de activitatea practica, punerea
Cu privire la schimbarea slruclurii de clasd for in slujba omului descatusat de lanturile
In Para noastra In anii pulerii populare. Autorul robiei si orientarea stiintei din tara noastra,
arata ca prefacerile revolutionare care au ca si a cercetarilor stiintifice, de principiile
avut loc In tara noastra slut rezultatill unor markism-leninismului, au constituit elemen-
legi objective si In primul rind al luptei de tele esentiale care au determinat progresul
class. Subliniind Insemnatatea industrializarii lor, datorita, in special, Indrumaril perma-
socialiste, care a dus la cresterea numerica
si sporirea ponderii numerice a muncitorilor nente a partidului in Intreaga perioada
In ansamblul populatiei, autorul arata ca de la 23 August 1944 Incoace. Pe linia acestor
repartitia teritoriala mai rationale si crearea realizari, Inregistrate "de activitatea stiintifica
unor noi detasamente ale muncitorimii, In tara noastra, autorul arata importanta pe
marirea greutatii specifice a muncitorilor care a avut-o orientarea materialist -di alec-
din industria grea si chimica au consti- tied a stiintelor medicale si biologice pentru
tuit cauze' esentiale ale modificarilor surve- dezvoltarea for in scopul folosirii for Intr-o
nite In structtra de class din aceasta perioada. masura tot mai mare si al punerii rezultatelor
Regimul democrat-popular a inaugurat o acestora In folosul binelui Intregii omeniri.
linic de dezvoltare cu desavIrsire noun sj In In afara de aceste probleme, pe care
regruparile de class din mediul rural, unde numai In mod cu totul sumar le-am enu-
procesul de nastere si dezvoltare a Tara- merat In nr. 4 1959 al revistei Cercetari
nimii colectiviste face ca fizionomia sa filozofice" shit cuprinse numeroase probleme
dobIndita pe baza noilor prefaceri, sa fie legate de aspectele luptei poporului nostra
cu totul alta. Pe masura Implinirii operei pentru construirea socialismului, de lupta
de colectivizare a agriculturii, alianta munci- Impotriva ideologiei burgheze precum si in-
toreasca - laraneasca arata autorul stu- formatii cu privire la miscarea filozofica din
diului - se ridica pe o treapta superioaril
si capiita un caracter socialist, reprezentind
Ora si de peste hotare.
Rubricile Gritted si bibliografie", Viata,
astfel Intruchiparea unitatii moral-politice stiintifica", Miscarea filozofica de peste
In formare a Intregului popor. Studiul acorda hotare" etc. stilt bogat ilustrate cu materiale
o atentie deosebita Insemnatatii pe care o legate de realizarile noastre sociale si cultu-
are Decretul din 28 martie a.c. dat de Mama rale, indicind necontenita crestere a nivelului
Adunare Nationala cu privire la Inlaturarea stiintific si ideologic al materialelor pe care
exploatarii la sate. In partea a treia a studiului, le cuprind. Garantia succesului In munca
se sub liniaza schimbarile intervenite In corn- de cercetare stiintifica In domeniul filozofiei
ponenta si orientarea, In rolul si situatia este asa cum au aratat lucrarile Congre-
intelectualitiltii. sului al II-lea al partidului ridicarea conti-
Unul din aspectele multirdelor realizari nua a nivelului teoretic, asigurarea unef
pe tarImul social si cultural 11 constituie legaturi strInse Intre activitatea teoretica iL
www.dacoromanica.ro
sarcinile concrete ale constructiel socialiste constituie, prin continutul sau, o marturie
i, in primal rind, conducerea de catre a progreselor Inregistrate de poporul nostru
partid a intregii activitati ideologice. in perioada de la 23 Au gust 1944 pins
Revista Cercetari filozofice", alaturi de cele- astazi.
Jaltc publicatii ale frontulul nostru ideologic, I. E.
Problemo economic
nr. 8/1959
In cinstea celei de-a 15-a aniversari a societatii in anii regimului democrat-popular"

eliberarii tarn noastre de sub jugul fascist Ii a semnat de I. Adam si M. Gheorghiu.
victoriei insurectiei armate care a constituit Tot in acest numar al revistei shit publi-
o cotitura istorica in viata poporului nostru, cate articole care trateaza probleme ale
nr. 8 al revistei. Probleme economics publics Rolului maselor in elaborarea si infaptuirea
articole care oglindesc profundele transformari planurilor de stat" semnat de Mircea Nico-
economice $i-politice si realizarile de Insemna- laescu, Prega'tirea cadrelor nec esare con-
tate istorica obtinute de clasa muncitoare sub struirii socialismului" semnat de Stefan
conducerea Partidului Muncitoresc Rom In, 13alan, membru corespondent at Academies
in perioada celor 15 ani scursi de la 23 Au- R.P.R.
gust 1944. Ridicarea permanents a nivelului material
Dupit ce In articolul intitulat Sub con - $i cultural al oamenilor munch]. din patria
ducerea P.M.R. pe drumul luminos al socia- noastra este oglindita in articolele semnate de
lismului", semnat de I. Rachmuth, mem- Simion Zeigher Cresterea continua a buna-
bru corespondent al Academici R.P.R. $i starii materiale si a nivelului cultural al oame-
Fl. Balaure, se tree In revista principalele reali- nilor muncii" .'i de Ion Craiu : Finantarea
zari obtinute in domeniul politicii economice, actiunilor social-culturale de catre stat".
In urma aplicarii creatoare de care partidul In antiteza cu situatia infloritoare a eco-
nostru a invataturii marxistleniniste de nomiei din Cara noastra oglindita in artico-
construirea socialismului, se analizeaza pe lele enumerate, sint redate greutatile in care
rind probleme ca : aspecte ale politicii econo- se zbate clasa muncitoare din -Wile- capita-
mice a Partidului Comunist Romtn in prima liste in articolul Samajul insotitor inevi-
etaph a revolutiei populare, in articolul cu tabil al capitalismului" semnat de Enailian
acelas nume semnat de V. Rausser, problema Dobrescu.
industrializarii socialiste a tarii in Industrie-
lizarea socialiste a R.P.R." de Roman Moldo-
van. Aceasta ultima problema este reluata In articolul Sub conducerea P.M.R. pa
si in articolele : Industrie sidertirgicii in drumul luminos al socialismului" se scoate in
plin avint" semnat de C-tin Tuzu, Industria evidenta rolul hotaritor at parlidului In con-
constructiilor de masini creatia regimului ducerea clasei muncitoare si a taranimit mun-
democrat-popular" de Virgil Actarian si in citoare, de instaurare a regimului democrat-
articolul Insemnatatea industriei construe- popular, forma a dictaturii revolutionar-
tiitor pentru dezvoltarea economiei nationale" democratice a proletariatului 5i tartinimii.
semnat de Mihai Suder. Cunoscind sI folosind In mod constient legile
Aparitia relatiilor de productie socialiste obiective de dezvoltare ale societatii, partidul
In agriculture, lupta P.M.R. pentru colecti- a condus clasa muncitoare si taranimea mun-
vizarea agriculturii, cit si desvoltarea agricul- citoare din victorie In victorie in opera de
turii socialiste sint tratate in articolele : construire a socialismului. El a studiat cu
Lupta P.M.R. pentru rezolvarea problemei atentie $i a tinut seama de toate tonditiile,
agrare" semnat de Acad. Vasile Malinschi si in care poporul nostril construeste noua socie-
in articolul lui Eugen AleXe Imbunatatirea tate si a stabilit de fiecare data in mod just,
structurii pe ramuri a productiei agricole". proportiile si ritmul de dezvoltare a economies
Uriasele schimburi petrecute in structura noastre nationale. Sarcinile, metodele i mii-
de clasa a populatiei din tare noastra In loacele de construire a unei economii socialiste
aceasta perioada de 15 ani, sint oglindite in au fost determinate in mod stiintific fapt
articolul ,,Schimbarea structurii de clasa a care a dus poporul nostru la marl succese.
www.dacoromanica.ro
15 REVI STA REVISTELOR 421
Politica consecventa pe care a dus-o si pe caleg industrializarii socialiste a tdrii noastre

o duce partidul nostru In industrializarea au avut o mare influentd asupra cresterii pro-
socialiste a t Aril In reorganizarea agriculturii ductivitdtii muncii, a sporirii productiei unor
pe baze socialiste, In organizarea schimbului produse pe cap de locuitor si asupra cresterii
Intre oras si sat etc., se bazeaza pe Inv Atatura numerice a clasei muncitoare, fapt care consti-
leninistil. tuie o intarire a bazei dietaturii proletaria-
Analizind realizarile uriase Infeiptuite de tului In tam noastre.
poporul nostru sub conducerea partidului In Opera de industrializare socialists a tarsi
toate domeniile, autorii articolului combat arata autorul, se infdptuieste de cdtre poporul
totodatd conceptiile revizioniste cu privire- la nostru sub conducerea P.M.R.
instaurarea regimului de dictaturd a prole- Ea constitute factorul hotdritor In dezvol-
tariatului, ardtInd ca acesta este opera poporu- tarea neintrerupta a economiei noastre ratio-
lui adevaratul fauritor al istoriei si nu rezul- nale si a ridicdrii necontenite a nivelulul de
tatul unui pretins export de revolutle" cum trai al tuturor oamenilor muncii.
sustin calomniatorii orinduirii noastre demo- Pornind de la visurile nerealizate de
crat-populare. veacuri de catre taranimea noastrd, cu toatil
Autorii articolului combat de asemenea zbuciumata istorie de lupte prin care a trecut,
conceptiile revizionistilor contemporani care autorul articolului Lupta P.M.R. pentru
se ridica Impotriva conducerii planificate a rezolvarea problemei agrare" arata ca singurul
economiei si care sustin jocul spontan al partid care a luptat neincetat pentru satis-
fortelor economice". Adevarul este eh' aceste facerea intereselor tdranimii si care a luat de
teorii, afirma autorii articolului care propo- la Inceput asupra-si sarcina istorica de a realiza
vaduesc renuntarea la conducerea centralizata alianta dintre proletariat si tdranime, pentru
a economiei si abandonarea ei la cheremul apararea tdranimii Impotriva eXploatarii mo-
fortelor oarbe ale pietei, propovdduesc In sieresti si capitaliste, pentru smulgerea pdmin-
fond renuntarea la construirea socialismului tului din mlinile mosierimii si trecerea lui In
si comunismului". mlinile celor ce-1 muncesc" 1, a fost Partidui
In articolul Industrializarea socialists a Comunist din Romania.
Republicii Populare Rom hie", autorul arata P.C.R. a desfasurat o intensa mulled pentru
ca Romlnia, de la o Cara inapoiata In care organizarea luptelor tardnesti si a demascat
predomina ca ramura agricultura cu ramasite cu intransigents toate mistificdrile ideologice
semifeudale (ponderea acesteia reprezenta In ale claselor eXploatatoare de felul teoriei
structura venitului national 54,9% In timp ce statului tdranesc".
industria doar 19,9 %) a ajuns ca in 15 ani de Dupa iesirea sa din ilegalitate P.C.R. a
dezvoltare a industriei socialiste In conditiile pus problema infaptuirii imediate a unei
regimului democrat popular s se transforme radicale reforme agrare. Numai datorita acti-
Intr -o Ora In care industria si constructiile vitatii sale s-a putut Infaptui reforma agrare
O. alba* o preponderenta fats de agricultura revolutionary din 1945, in firma careia s-a
In crearea venitului national. Acestea au ajuns lichidat mosierimea ca clasa, au fost inlaturate
ca In anul 1957 sa reprezinte 46,7% rata resturile relatiilor feudale din agriculturd, si
de 40,1% eft reprezenta agricultura si silvi- s-au Improprietarit Lira despagubire 918 000
cultura. tarani saraci.
Progresele industrializdrii socialiste se Conducindu-se dupe Invatiltura marxist-
reflectd si In structura productiei globale leninistd si aplictrid-o In mod creator P.M.R.
industriale pe grupele A si 13. Dace In 1948 arata ca socialismul nu se poate construi
grupa A reprezinte 45,5 %, In 1958 acesta a numai la orase ; sarcina construirii secialis-
crescut la 58,5% iar grupa B de Ia 54,5% mului si a Inlaturarii exploatarii se pune si
reprezenta In 1938 Ia 41,5% In 1958. la sate.
Autorul subliniaza rolul hoteirltor al Aplicind creator planul cooperatist al
industrializdrii socialiste In lichidarea grelei lui V. I. Lenin, Sedinta Plenary a C.C. at
mosteniri a trecutului, In ridicarea economic P.M.R. din 3 5 martie 1949 a elaborat un
si culturald a unor regiuni ale tarsi ca Moldova, vast program menit sa duce la trecerea treptata
Oltenia, Dobrogea, R.A.M. care au fost leisate a gospodariilor individuate tardnesti pe Rigasul
de regimul burghezomosieresc In pArdsire. socialismului.
0 expresie directd a progreselor realizate Autorul analizeazd In cuprinsul artico-
In domeniul industrializarii tarn, arata autorul, lului Infaptuirea sarcinilor puse la aceasta
este gradul crescind al mecanizarii lucrarilor plenary si de celelalte documente de partid
agricole din sectorul socialist al agriculturii si
a tuturor ramurilor industriale. Autorul eXem- 1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole i cuotn-
plificA prin date acest fapt. Progresele realizate tdri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Buc., p. 182.
www.dacoromanica.ro
sarcini ce au dus la ridicarea continua a sa cu masele, partidul le organizeazd st le

nivelului de trai material si cultural al Ord- mobilizeaza In vederea dezbaterii largi a pro-
nimii. iectelor si planurilor, In Intreprinderi Indus-
In articolul Une le aspecte ale politicil triale, unitati socialiste ale agriculturii etc.
economice a Partidului Comunist Romin in Autorul subliniazA de asemenea ca procesul
prima etapa a revolutiei populare", se anali- participArii active a maselor la conducerea
zeaza problema cuceririlor politice si economice vietii economice, la elaborarea si Indeplinirea
ale clasei muncitoare sub conducerea parti- planului este In continua dezvoltare. Nume-
<WWI. roase documente de partid ocupindu -se de
Dupd insurectia armatii de la 23 August aceasta problemd, au trasat sarcini si au aratat
1944, aducerea la putere la 6 Martie 1945 a metodele care trebuie folosite pentru cresterea
unui guvern democrat-popular impus de ma- permanentA a rolului maselor In conducerea
sele populare mobilizate de partid, guvern economiei.
In care clasa muncitoare avea un rol precum- Autorul se ocupa In cuprinsul articolului
pAnitor, a constituit un moment deosebit de de formele concrete de participare ale maselor
important in lupta pentru putere. la elaborarea si realizarea planului.
Succesele obtinute insA in domeniul CombAtind conceptiile revizioniste care
politic impuneau cucerirea puterit 51 In dome- opun centralismului democratic in condu-
niul economic, intrucit aid principalele posturi cerea economiei principiul conducerii farlmi-
de comanda se aflau Inca In 'Winne burgheziei tate a acesteia, pe baza unor comunitati teri-
care cAuta sa submineze opera de refacere a toriale a asa-ziselor Consilii muncitoresti",
economici distruse de rdzboi, dezorganizind autorul arata cd aceste teze antimarxiste
industria si comertul, umilind preturile, deva- constituie de fapt o negare a necesitatii objec-
lorizind bancnotele etc. Autorul ds o serie de tive a conducerii planificate a economiei
date din care reiese activitatea de sabotare a nationalenecesitate izvorltd din proprietatea
productiei de mitre burghezie in principalele socialist& asupra mijloacelor de productie.
ramuri industriale si transporturi (p. 61-63). TransformArile adinc revolutionare care
MAsurile luate de Partid In aceste conditii an avut si au loc In toate ramurile economiei
au fost Indreptate spre eliminarea haosului noastre nationale, an dus la modificdri sub-
economic de dupd razboi, limitarea activintli stantiale ale structurii de clasA. Aceste modi-
capitalistilor. Acestea s-au idea prin intro- ficari stilt oglindite in articolul ,,Schimbarea
ducerea controlului muncitoresc, reunirea obli- structurii de clasa a socieldlii to anii reqimului
gatorie a capitalistilor in oficii industriale, democrat- popular ". Autorii articolului scot
Infiintarea sovromurilor, etatizarea Bancii In evidentd procesele economice esentiale care
Nationale, stabilirea programelor de productie au dus la eliminarea claselor exploatatoare
pentru Industrie si subordonarea activitatii ca clase dominante In trecut. Tabloul structurii
capitalistilor rolului regulator al statului ; de clasil a populatiei dupd cei 15 ani de regim
reforma monetary din 1947, introducerea democrat-popular, este cu totul altul declt
cotelor obligatorii etc. Toate aceste mdsuri cel din trecut. Principalele clase ale societatil
au avut menirea sA refacd economia taro si sint clasa muncitoare clasA conducAtoare in
sa pregAteasca conditiile pentru nationali- stat si aliatul sau taranimea colectivistd,
zarea principalelor mijloace de productie. alAturi de care mai exists tArdnimea indivi-
Ele an contribuit de asemenea la intensificarea duals, singura paturd socials mai largd care
rolului conducator al clasei muncitoare si a mai aminteste de sensul formei private de pro-
Partidului Comunist In lupta pentru apdrarea prietate asupra pAmintului si uneltelor de
st largirea cuceririlor revolutiei populare. productie. Noua intelectualitate este legatil
Abolirea monarhiei In decembrie 1947, ca ultim de popor si lucreazd en abnegatie pentru reali-
act al primei etape a revolutiei, a deschis zarea economiei socialiste unitare.
larg calea spre socialism In tara noastrd. Uriasele succese obtinute de ciltre tara
Proprietatea socialists asupra principalelor noastra In drumul sau spre socialism, nu ar
mijloace de productie si actiunea legilor econo- fi putut fi obtinute lard ajutorul neprecupetit
mice ale socialismului, constituie o puternica si cu adevdrat &Mese din partea Uniunii
bazil obiectiva a participArii maselor la condu- Sovietice. Subliniind deosebirea esentiala Intre
cerea economiei socialiste. Despre aceasta relatiile dintre Odle lagdrului socialist si cele
problemd se trateaza fn articolul intitulat ale lagArului capitalist, autorii articolului
Rolul maselor in elaborarea si infaptuirea ',Ala:oral fratesc at Uniunii Sovietice factor
planurilor de stat". Autorul subliniazd faptul important pentru dezuollarea economiei noastre
.ca democratic socialistA, se imbind organic cu nationale", arata trasaturile caracteristice ale
conducerea unica centralizatd a intregii eco- diviziunii internationale a muncii In cadrul
nomic nationale. intarind permanent legiltura celor dour! sisteme. Pornind de la date concrete,
www.dacoromanica.ro
autorii arata amploarea si semnificatia ajuto- barea structurii ramurilor agricole Sint redate
rului fratesc multilateral dat de catre U.R.S.S. fn articolul Imbunatafirea structurii pe ramuri
t Aril noastre in construirea noii societati, in a producfiei agricole". Autorul arata ca aceste
cresterea rapidd a potentialului ei economic. schimbdri shit strins legate de politica parti-
Hand o comparatie Intre principalii dului nostru, de dezvoltarea agriculturii socia-
indict ai nivelului de trai material si cultural liste, de cerintele $i dezvoltarea Intregii econo-
al maselor in conditiile Rominiei burghezo- mii nationale. In articol se arata succesele
fendale si in conditiile dezvoltdrii economiei obtinute in cresterea suprafetei terenurilor
socialiste in articolul Cresterea continua a agricole, a suprafetei arabile cultivate in extin-
luindstarii materiale $i a nivelului cultural at derea culturilor cerealiere, In eXtinderea cultu-
oamenitor muncii", autorul arata ca bundstarea rilor de legume, vita de vie, pomi fructiferi,
materiald si dezvoltarea culturald a poporului In schimbarea structurii efectivului de ani-
constituie o sarcind programatica a partidului male etc.
nostru care std in centrul politicii sale. Autorul Autorul subliniazd faptul ca dezvoltarea
dA o serie de date care reflectd cresterea bund- si consolidarea agriculturii socialiste va permite
starii materiale a populatiei ordsenesti si o imbundtatire si mai mare In structura cerea-
satesti. lelor $i a ramurilor agricole.
0 serie de articole trateazd probleme ale Sistemul socialist pretinde nu numai o
economiei de ramurd. In articolul Industria bud tehnica gi materiall superioard celei
siderurgicd In plin avint", autorul aratd ea capitaliste, dar $i oameni capabili si instruiti
Partidul sl Guvernul au acordat o atentie care sd conducd tehnica mud. Pentru aceasta
deosebita dezvoltarii cu prioritate industriei statul nostru de democratic populard a luat o
siderurgice care este capabild sa asigure cele serie de masuri care au avut drept stop forma-
mai marl necesitati In metal ale industriei rea de cadre not necesare construirii economiei
constructoare de masini. Datoritd unui impor- socialiste. Preocuparea deosebitd a Partidului
tant volum de investitii acordat acestei ramuri $i Guvernului Si realizArile obtinute In aceasta
numai in perioada anilor 1951-1958, s-au privinta shit redate In articolul Pregatirea
putut construi numeroase si importante objec- cadrelor necesare construirii socialismului".
tive ale industriei siderurgice. Autorul exem- Satisfacerea tot mai deplind a nevoilor
plified prin date, realizarile obtinute in aceasta sociale si culturale ale populatiei slut redate In
ramurd si subliniazd importanta ajutorului articolul Finantarea actiunilor social cultu-
Uniunii Sovietice In dezvoltarea ei. rale de care stat" care Infatileaza cheltuielile
De asemenea In articolul Industria con- bugetare pe categorii de actiuni sociale si im-
strucliitor de masini creafie a regimului portanta tor.
democrat-popular", se arata ca pe baza teoriei In comparatie Cu imbundtatirea neconte-
marxist-leniniste cu privire la industrializarea nita a vietii materiale $i culturale a poporului
socialistd Partidul a acordat o atentie deosebita nostru, cu grij a statului democrat-popular
dezvoltdrii cu prioritate a industriei grele en pentru satisfacerea tot mai deplind a acestor
pivotul sdu, industria constructoare de masini. nevoi, In articolul Somajul Insotitor inevi-
Facind o comparatie cu situatia din trecut tabil al capitalismului" se arata ca to tarile
a tdrii noastre in aceasta privintd, autorul capitaliste somajul este mentinut la un nivel
scoate in evidentd, uriasele succese obtinute ridicat, cd In aceste tali are loc o creltere
In acest domeniu fn anii regimului democrat- permanents a costului vietii, cd lupta munci-
popular. In articol se subliniazd de asemenea torilor contra dominatiei capitalului se inten-
importanta deosebitd a ajutorului Uniunii sified continuu, numarul grevelor si al parti-
Sovietice fn crearea si dezvoltarea acestei cipantilor la greva create mereu. De.i lupta
ramuri. maselor muncitoare obliga burghezia In uncle ,
Amploarea deosebita pe care a luat-o In cazuri ss cedeze presiunilor si sd satisfacd
anii de democratic popular% Industria con- uncle revendicdri sociale si economice, totuli,
structiilor, este redata in articolul Insemna- somajul, mizeria, foametea slut insotitori
latea industriei construcliilor pentru dezvoltarea inevitabili ai capitalismului $i ei nu pot fi
economiei nalionale". Autorul articolului scoate Inlaturati cleat desfiintInd baza care Ii gene-
In evidenta situatia grea a constructiilor din reaza.
tare noastre In timpul regimului burghezo-
mosieresc si subliniazd contributia acesteia
la Inf5ptuirea procesului de industrializare Luate In totalitatea tor, articolele cuprinse
socialistd, a transformArii socialiste a agri- in acest numAr al revistei, constituie o sintezd
culturii. a politicii duse de partidul nostru de construire
Realizarile deosebite obtinute de oamenii a noii societati. Ele redau destul de complet
muncii de la sate In ceea ce priveite schim- uriasele realizari obtinute de poporul nostru
www.dacoromanica.ro
424 REVISTA REVISTELOR' 18
sub conducerea partidului, in cei 15 ani de cunostintelor noastre in domeniul istoriei

profunde transformari economice si politice. economies nationale.
Articolele publicate trateaza problemele Articolele se mai caracterizeaza prin com-
la-un fnalt nivel teoretic, hnbinat cu problemele baterea diferitelor teze revizioniste contem-
practice ale construirii socialismului In tara porane.
noastra. Privite In ansamblu, problemele tratate
Prezentarea comparative a situatiei Ro- In acest numar al revistei shit deosebit de
mtniei In timpul regimului burghezo-mosieresc interesante si folositoare economistilor, isto-
si to anii regimului de democratie populara, ricilor si tuturor lucratorilor de pe frontul
educe un aport insemnat la imbogatirea ideologic.
M. Stdnescu
Studii cerceliiri juridice

an. IV (1959), nr. 1, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 252 p.
Numarul 1/1959 al revistei Studii si man din Rominia, au fost pusi sub urmarire
cerceldrt juridice, organ al Institutului de criminalii si profitorii de razboi, precum si eel
cercetari juridice al Academiei R.P.R., este vinovati de dezastrul tarii, s-a fnceput puri-
inchinat cold de-a cincisprezecea aniversari ficarea aparatului de stat prin Inlaturarea
a eliberarii patrici noastre. Materialele pre- elementelor fasciste si reactionare. Pe de
zentate oglindesc atit succesele inregistrate alts parte, dupa o lupta inversunata, s-a
in anii puterii populare in munca de cer- recunoscut dreptul muncitorilor si functio-
cetare pe tarimul stiintelor juridice, cit si narilor de a se uni In sindicate, s-a consacrat
rolul activ avut de suprastructura politica si prin Statulul nationalitafilor egalitatea in
juridice In formarea si dezvoltarea bazei drepturi a minoritatilor nationale cu poporul
economice a socialismului in Republica Popu- romin etc.
lara Romind. Este vorba deci nn numai de Dreptul democrat-popular a pus Ia In-
un bilant, ci si de o prezentare teoretica, dentine Guvernului mijlocul juridic eficace
privind multiplele probleme pe care le pune legiferarea reformei agrare care a dus la
mareata opera de construire a noii societati. lichidarea ramasitelor feudale la sate si la
Editorialul Cincisprezece ani de dezvoltare desfiintarea mosierimii ca class. Dar dreptul
revolujionard a dreptului democrat-popular cu- democrat-popular a fost folosit si pentru pre-
prinde o trecere In revista a celor mai de gatirea zdrobirii complete a fortelor burgheziei
Si a ramasitelor mosieresti. Intrucit Irma in
scams realizari In diferite ramuri ale dreptului
In anii care au trecut de la eliberarea tarn prima etapa nu erau coapte conditiile objec-
noastre de sub jugul fascist. Privirea retro- tive pentru desfiintarea proprietatii capita-
spective e legate de cele doua etape istorice liste asupra principalelor mijloace de pro-
pe care le-a parcurs tara noastra In drumul ductie nu s-a trecut inca la ekproprierea ei.
victorios pe calca socialismului si care for- Deocamdata justitia a fost folosita ca
ineazg un singur proces revolutionar ne- instrument de Ingradire sI limitare a puterii
Intrerupt : etapa de desavirsire a sarcinilor economice si politice de care burghezia mai
revolutiei burghezo-democratice si etapa revo- dispunea pine la zdrobirea ei definitive ce urma
lutici socialiste. sa se realizeze dupa eliminarea din guvern
Actiunea dreptului democrat-popular In a ultimilor reprezentant_i ai burgheziei, thla-
sprijinirea desavYrsirii sarcinilor revolutiei furarea monarhiei si proclamarea republicii
burghezo-democratice se oglindeste to primul ceea ce duce la instaurarea dictaturii prole-
rind In actele normative ce ati aparut In acea tariatului.
perioada si care reflects lupta apriga pe care Aceste transformari revolutionare se
a dat-o proletariatul condus de Partidul sau arata In continuare in editorial au dus pe
si aliat cu masele muncitoare pentru cisti- de o parte Ia o dezvoltare necontenita a
garea pas cu pas a pozitiilor politice si eco- dreptului nou, socialist, jar pe de alts parte
nomice. Au fost desfiintate lagarele de inter- Ia o folosire din ce In ce mai efectiva a lui
nare, au fast abrogate toate masurile legis- In slujba organizarii statului democrat-popular
lative antievreesti, au fost dizolvate asociatiile si a Indcplinirii functiilor acestui stat. In
fasciste, ca de pilda cea a grupului ttnic ger- aceasta etap5, statul dembcrat-popular eker-
www.dacoromanica.ro
cite, pe plan intern, functia represiva si cea represiVA si educativa a dreptului penal
de apdrare a proprietatii socialiste, functia invedereazd toate Impreund rolul important
economico-organizatorica si cultural-educa- al dreptului democrat-popular In formarea,
,jar pe plan extern functia de aparare dezvoltarea si apdrarea sectorului socialist
a tarn impotriva atacurilor dinafard, pre- In industrie.
cum $1 Intrajutorarea $i colaborarea cu sta- Ca instrument al aliantei dintre clasa
tele socialiste. Aceste functii stilt exerci- muncitoare si OrAnimea muncitoare, sub
tate pentru fdurirea unei economii si culturi tonducerea clasei muncitoare, dreptul de-
socialiste, avind la bazd proprietatea socia- mocrat-popular si anume dreptul cooperatist-
lista asupra mijloacelor de productie, pentru colectivist a contribuit de asemenea si la
apdrarea cuceririlor revolutionare ale poporu- formarea proprietAtii cooperatist-colectiviste
lui muncitor. in agriculturd, ca cea de-a doua forma a
Transformarile intervenite ca urmare a proprietatii socialiste. Actiunea dreptului se
trecerii la cea de-a doua etapd, etapa revolutiei exercita fn acest domeniu prin reglementarea
socialiste, se oglindesc In primul rind in statutului juridic al unitatilor cooperatiste din
legile fundamentale ale statului Constitutia agriculturd $i pe linia consolidarii si dezvol-
din 13 aprilie 1948 si Constitutia din 24 sep- taril lor, ca si prin reglementarea statutulul
tembrie 1952 ce consacrd cuceririle poporu- juridic si a masurilor pentru continua conso-
lui muncitor pe calea construirii socialis- lidare si dezvoltare a unitatilor agricole de
mului. stat. In privinta desfiintarii propriethtii
Prin aceste legi fundamentale se cons- bazate pe eXploatare si a largirii sferei sec-
fintesc principiile de organizare a statului torului socialist in agriculturd, trebuie men-
democrat-popular, principii caracterizate de tionat Decretul nr. 115 din 30 martie
democratismul socialist, de asigurare a parti- 1959 pentru lichidarea rdindsitelor oricarel
ciparii maselor la conducerea statului, de forme de exploatare a omului de cdtre om
transformare dintr-o unealtd a minoritatii In agriculturd In scopul ridicdrii continue a
eXploatatoare intr-un instrument pus in nivelului de trai material $1 cultural al lard-
slujba majoritatii poporului, a oamenilor nimii muncitoare si a dezvoltdrii constructlei
muncii, intr -un instrument principal al con- socialiste.
struirii socialismului. Drepturile si libertatile cetatenesti 11i
In aceasta perioadd, dintre normele de gasesc In anti puterii populare o garantare
drept civil mai importante care 4si aduc eficace in primul rind in democratismul
contributia la dezvoltarea si organizarea sec- orinduirii noastre de stat $i a sistemului
torului socialist In industrie trebuie mentio- organelor sale prin punerea la dispozitia
nate In principal cele privind planificarea celor ce muncesc a mijloacelor necesare pentru
economiei nationale, normele de drept civil exercitarea for (tipografii, presa, radioul,
privind organizarea $i functionarea organi- localurile pentru organizatiile obstesti etc.)
zatiilor economice socialiste de stat pe bazd precum si garantiile cuprinse in legile noastre.
de gospoddrire socialists, raporturile economice Codul familiei din 1954, adincind si desd-
dintre diferitele intreprinderi, organizarea vIrsind opera legislativd Inceputa de la instau-
productiei si ImbundtAtirea calitatii pro- rarea in Ora noastrd a puterii democrat-
duselor, personalitatea juridica si realizarea populare, a pus capdt regimului de inegalitate
la timp a drepturilor Intreprinderilor socialiste, si de eXploatare In care fusese mentinutd
controlul asupra respectarii legilor, a orga- femeia in cadrul familiei In capitalism.
niza'rii gospoddririi socialiste si a incadrarii In concordantd cu noile conditii objective In
personalului in intreprinderile si organizatiile care se dezvoltd viata si activitatea oamenilor
economice, organizarea realizarit disciplinei muncii, in perioada de trecere a societatii noa-
de plan $i rezolvarea litigiilor dintre organi- stre la socialism, viola de familie are in
zatiile socialiste cu aj utorul unor organe special bud deplina egalitate de drepturi si obli-
create in acest stop In primul rind prin gatii a ambilor soti.
arbitrajul de stat, organ specific orinduirii de Dreptul penal isi Indreaptd ascutisul, in
stat socialiste. etapa revolutiei socialiste, impotriva ramcisi-
La acestea se adaugd si diferite masuri telor claselor eXploatatoare si a agentilor,
pe linia legislatiei muncii privind salarizarea, spionilor si diversionistilor aflati in slujba
stimularca cresterii productivitatii muncii, cercurilor imperialiste agresive care comit
protectia muncii s.a., care contribuie si ale infractiuni contra securitdtii statului, im-
la dezvoltarea neIntrerupta a sectorului socia- potriva fostilor eXploatatori, impotriva sabo-
list in industrie. De asemenea apdrarea acestui torilor care incearca sd submineze economia
sector prin actiunea educativa a dreptului socialistd, impotriva acelora care atenteazd
muncitoresc si prin actiunea preventivd, la regulile socialiste de convietuire.
www.dacoromanica.ro
Articolul Rolul statului democrat-popular gatoriu Intr-o anumita forma de stat. Ca

In desavtrqirea sarcinilor revoluliei burghezo- atare precizeaza autorul schimbarea for-
democratice .i pregatirii condi(iilor trecerii mei de guvernamint nu a fost nici In tam
la revolu(ia socialist() din Rominia, de L. Lo- noastra o conditie indispensabila a instaurarii
r;ncz priveste In mod special rolul activ al regimului democrat-popular.
suprastructurii politice In formarea 51 dez- Cucerirea $i instaurarea puterii la 6 Martie
voltarea regimului democrat-popular In Cara 1945 nu au fost urmate de schimbarea cores-
noastrd In perioada 6 Martie 1945 30 De- punzatoare a formei de stat. Puterea populard
cembrie 1947. a pastrat vremelnic ca forma de guvernamInt
In prima parte a studiului, este analizatd monarhia parlamentara constitutionals ; de
esenta de class, forma, functiile statului asemenea a ramas In vigoare vechea lmpartire
democrat-popular, caracterul democratiei rea- administrative. Forma de stat a suferit totusi
lizate In prima etapa a revolutiei populare ce Insemnate modificari In cele trei componente
a avut ca principal continut desavIrsirea ale sale : forma de guvernamlnt, forma de
sarcinilor revolutiei burghezo-democratice. Au- organizare $i regimul politic.
torul ajunge la concluzia ca In aceasta etapd Printre schimbarile importante-ale formei
a eXistat o forma de trecere spre dictatura de stat pot fi amintite modificarile intervenite
proletariatului, forma aflate Intr-o perpetua In relatiile dintre organele centrale ale puterii
schimbare si dezvoltare ascendents. Statul de stat guvern-monarh -parlament schim-
democrat-popular In aceasta perioada a avut baffle din relatiile dintre organele centrale
de rezolvat atilt sarcina lichidarii ra'masitelor ale puterii $i masele populare : guvernul si
feudalismului in viata politica $i economics masele populare, parlamentul gi masele popu-
a tarii, cit st pregatirea conditiilor trecerii lare. De asemenea trebuie amintite numeroasele
la revolutia socialists. schimbari partiale produse In structura orga-
Schimbarea calitativa intervenita In con- nizatorica a diferitelor organe ale aparatului
tinutul puterii prin instaurarea guvernului de stat (desfiintarea senatului, organizarea
democrat la 6 Martie 1945 a fost rezultatul pe baze noi, democratice, a parlamentului).
firesc al Intaririi fortelor democratice, urmarea Schimbarea produsa In caracterul puterii,
largirii $i adlncirii revolutiei populare inceputa in esenta statului In urma instaurarii regi-
la 23 August 1944. Instaurarea puterii popu- mului democrat-popular a adus cu sine modi-
lare precizeazd autorul a reflectat rapor- ficari fundamentale In continutul functiilor
tul real al fortei claselor aflate In luptd. statului. Statul democrat-popular avind In
Puterea de stat democrat-populara ins- acea etapa ca esenta dictatura revolutionar-
taurata la 6 Martie 1945 se baza pe alianta democratica a proletariatului tardnimii, a
clasei muncitoare cu taranimea, alianta In avut o linie politica si sarcini diametral opuse
care rolul conducator apartine clasei mun- esentei, directi9i politice, sarcinilor si functiilor
citoare. Dupe parerea autorului dictatura statului burghezo-mosieresc.
celor doua clase nu a fost Insii deplina : In
exercitarea puterii de stat au participat vre- Activitatea economics a statului democrat-
melnic si unele grupari ale burgheziei, precum popular s-a despartit cu timpul din ce In ce
si monarhul. Esenta puterii de stat carac- mai mult de activitatea de reprimare.
terizata prin dictatura revolutionar-demo- In conditiile predominarii relatiilor de
cratica a proletariatului si a taranimii nu a productie capitaliste In economic, aceasta
fost Insa alterata prin aceasta. Participarea activitate nu se putea Intregi Intr-o functie de
unor grupari ale burgheziei la exercitarea sine statatoare. Dar amploarea, adlncirea
puterii de stat desi a actionat ca o Irina continutului 51 accentuarea trasaturilor ei
In conditiile istorice concrete de atunci a anticapitaliste li confers treptat caracteristi-
largit baza socials a puterii $i a permis for- cile unei functii : In a doua jumatate a anului
telor democratice s zdrobeasca motierimea, 1947 activitatea economics a statului de-
sa izoleze principalele forte si ulterior Intreaga mocrat-popular se contureazs ca functie
burghezie. Puterea populard a continut ger- economico-organizatorica In devenire.
meni ai dictaturii proletariatului Inca din Statul ripstru democrat-popular In prima
prima laza a dezvoltarii sale, In activitatea ei sa etapd precizeaza autorul a fost
manifestlndu -se din ce In ce mai puternic instrumentul principal In mlinile celor ce
acele elemente care Intreceau cadrul unei muncesc, care, sub conducerea clasei munci-
democratiz5ri ce a dus In mod evident spre toare In frunte cu partidul sdu revolutio-
etapa superioara a revolutiei, etapa socia- nar, 1-au folosit cu pricepere la desa-
lista. virsirea sarcinilor revolutiei burghezo-demo-
Dictatura revolutionary a proletariatului cratice, la pregatirea conditiilor instaurarii
$i a taranimii nu se realizeaza In mod obli- dictaturii proletariatului.
www.dacoromanica.ro
A doua parte a studiului este consacrata de stat si sa o foloseasca in realizarea scopu-

analizei pe baza unui material faptic bogat a rilor lor. Democratizarea vietii politice si
activitatii multilaterale a statului democrat- de stat a avut menirea sa, asigure conditiile
popular in sectorul agrar, precum si In sec- necesare luptei clasei muncitoare In vederea
torul industriei, comertului si finantelor. realizarii sarcinilor specifice ale luptei pentru
Sarcinile concrete din domeniul economic socialism, In cadrul si prin lupta pentru sar-
care au stat In fata puterii populare In prima cinile general-democratice ale revolutiei popu-
etapa a dezvoltarii sale, conform liniei trasate lare In prima sa etapa.
de Conferinta Nationald a P.C.R. din 1945 Fortele democratice, conduse de Partid,
au fost urmatoarele : 1. In sectorul agrar : si-au concentrat eforturile In primul rind
lichidarea ramasitelor feudale, 'prin legife- asupra rezolvdrii problemei fundamentale a
rarea si desavIrsirea reformei agrare Incepute revolutiei cucerirea puterii. Problcma apa-
de tarani prin iniliativa P.C.R., Inca Inainte ratului de stat, in ceea ce priveste schimbarea
de cucerirea puterii, asigurarea productiei continutului sau de class, a formei sale orga-
agricole necesare acoperirii nevoilor t aril ; nizatorice si a metodelor de activitate a fost
2. In sectorul industriei, comertului si finan- rezolvata ulterior, treptat, pe calea demo-
telor : reconstructia si dezvoltarea economiei .cratizarii. Trebuie subliniat In mod deosebit
'Orli, Ingradirea relatiilor de exploatare. faptul Ca mentinerea vremelnica a vechiului
Legiferarea reformei agrare a avut o aparat de stat si folosirea lui In noile conditii
importanta deosebita pentru alianta clasei a fost posibila datorita capacitatii puterii
muncitoare cu taranimea si consolidarea populare de a impune diferitelor verigi ale
noului regim. Actul ilegal" al cenfiscarii acestui aparat o activitate corespunzatoare
paminturilor mosieresti si improprietarirea politicii noului regim.
taranilor fare pamInt sau cu pamInt putin Trecerea pe cale revolutionary a puterii
realizat de taranii lnsisi pe cale revolu- din mlinile claselor exploatatoare In mlinile
tionara treclnd peste impotrivirea guvernului clasei muncitoare si a taranimii sub forma
cu majoritate reactionary si a aparatului de unei schimbari de guvern a fost posibila
stat a devenit acum un act cu totul legal, precizeazd autorul si datorita pozitiei ocu-
fundamentat juridiceste. Legea a dat indicatii pate de guvern In sistemul aparatului de
precise cu privire la aplicarea consecventa stat din acel moment, stare de fapt inceta-
pi unitara pe Intreaga Cara a desavIrsirii refor-
mei, a generalizat experienta doblndita de tenita si permanentizata de vechiul regim.
comitetele taranesti In acest domeniu.. Apli- Guvernul organ central al puterii de staL
carca Intocmai a prevederilor legii a lost era situat in regimul burghezo-mosieresc
asigurata de puterea de stat democrat-popu- in vlrful piramidei unui aparat de stat urias
lard care a acordat un ajutor multilateral desa- organizat pe baza principiului centralismului
virsirii reformei agrare, pentru Infringerea birocratic. Contrar prevederilor constituttei
rezistentei mosierimii si a elementelor dusma- din 1923, care proclama formal falsa teorie
noase, reactionare. burgheza a separarii puterilor In stat, puterea
Activitatea economica a statului democrat- executive administratia de stat in frunte
popular in prima etapa a revolutiei populare cu guvernul a detinut, Intre cele cloud' raz-
demonstreaza ca proletariatul condus de
boaie mondiale, un rol preponderent In con-
partidul sau revolutionar marxist-leninist, In ducerea statului romin.
alianta cu taranimea muncitoare, a reusit Prin pozitia sa centrals si prin atributiile
sa foloseasca cu succes puterea de stat In sale largi, guvernul instaurat la 6 Martie 1945,
domeniul economic In vederea pregatirii tre- ajutat de organizatiile politice si obstesti,
cerii la etapa socialists a revolutiei si instdu- democratice, imprima linia sa lntregii acti-
rarii dictaturii proletariatului. vitati a aparatului de stat, impunindu-i o
In a treia parte a studiului se analizeaza activitate corespunzatoare intereselor for-
democratizarea vietii politice si de stat. In telor democratice.
conditiile existentei monarhiei, a unor pu- Caracterul relativ pasnic al revolutiei
ternice ramasite ale relatiilor economice feu- populare a determinat precizeaza autorul
dale In agriculturd si dupe o perioadd Indelun- ca o serie de schimbari revolutionare--sa
gata de dictaturd militaro-fascists, democra- se desfasoare In cadrul parlamentarismului
tizarea era o conditie indispensabila Insasi constitutional existent, cu mentinerea unei
progresului social. Democratizarea precizeaza parti lnsemnate a legislatiei vechi. In felul
autorul era chemata sa genereze acel acesta, cucerirea puterii de catre masele popu-
climat politic propice atragerii si participarii lare conduse de P.C.R. s-a Infaptuit sub forma
maselor populare la viala politica si actiunii unei schimbari de guvern, eliminarea repre-
fortelor sociale In stare sa cucereasca puterea zentantilor burgheziei din guvern facIndu-se
www.dacoromanica.ro
de asemenea cu respectarea normelor juridice Articolul Probleme ale statului to perioada

In vigoare. desfasurate a comunismului In
construcliet
Aparenta unci cal constitutionale" a lumina documenlelor Congresului at XXI-lea
revolutiei se datoreste faptului ca In tara Extraordinar al P.C.U.S., de A. Ncrschitz
noastra an fost pdstrate si folosite de care cuprinde o analizA deosebit de interesantd a
puterea popular% vremelnic, constitutia din problemelor organizArii politice a societAtii
1923 $i uncle acte normative vechi, edictate socialiste. Teoria marxist-leninistd a statului
In perioada regimului burghezo-mosieresc. socialist s-a ImbogAtit cu ocazia acestui Congres
AceastA situatie a decurs In mod firesc din cu teze teoretice not cu privire la fazele de
instaurarea relativ pasnicd, fsrs rdzboi civil, dezvoltare a statului socialist, la functiile sale
a puterii populare, din preluarea si folosi- In diferitele faze, la mecanismul sau, la forma
rea vremelnica a aparatului de stat vechi. sa etc,
Puterea populard a reusit Insd, sa den un Articolul Considerafii asupra personali-
nou continut atit activitatii diferitelor tafii juridice a organelor locale de stat, cu
verigi ale aparatului de stat, cit $i actelor speciald privire asupra personalitaiii juridice
normative rAmase vremelnic In vigoare. Pe a comitetelor executive, de I. VIntu, este o
de altd parte, puterca de stat a modificat contributie la studiul personalitAtii juridice
legislatia veche, InlaturInd treptat acele acte a sfaturilor populare, a comitetelor executive
normative care contraziceau In mod flagrant ale sfaturilor populare si a sectiunilor de
interesele sale. resort a acestora din urmd, ca si a organelor
Ca lea constitutionald" a desfasurarii locale ale puterii administratiei de stat
revolutiei populare In prima sa etapd a din tara noastra. Modificarile pe care Legea
servit intereselor clasei muncitoare. Pastrarea nr. 6/1957 le-a adus organizarii $i functiondrii
ql folosirea vremelnicd a legislatiei vechi nu sfaturilor populare prezintA un interes special
a Impiedicat realizarea nici uneia din sarcinile In aceasts problemd.
fundamentale ale revolutiei. Venirea la putere 0 importantil deosebita prezinta si artico-
a guvernului democrat la 6 Martie 1945 a lul Unele aspecte ale pozifiei internafionale a
Post impusa de masele populare si s-a efectuat fdrilor romtne to perioada Unirii de G. G.
prin InfrIngerea Impotrivirii claselor exploa- Florescu, care aduce o serie de precizAri st
tatoare $i a regelui. Asa-zisa grevA regald" lamuriri In ceea ce priveste : forma de stat
(refuzul regelui de a semna actele legislative a tarilor romlne stability prin Conventia de
propuse de guvern, Incercind a da astfel acti- la Paris, raporturile tarilor routine unite cu
vitdtii guvernului un caracter neconstitu- Poarta otomand gi cu puterile garante, Indoita
tional, In scopul de a-1 rAsturna) poate servi alegere din 5 si 24 ianuarie 1859 In lumina
de asemenea ca exemplu In acest sens. Si dispozitiilor prevdzute de Conventie, precum
In acest caz ca si In cazul Indepartarii
reprezentantilor burgheziei din guvern au- pozitia marilor puteri.
torul precizeaza ca. problema constitutiona- In afara de aceste materiale, numdrul
Matti" a fost determinatd de situatia reald 1/1959 al revistei Studii si cercetari juridice"
a fortei claselor aflate In lupta si nu de litera mai cuprinde gi un vast material critic, docu-
constitutici. mentar st bibliografic gi anume analiza unor
Statul democrat-popular si-a realizat cu cursuri si manuale universitare, recenzii
succes sarcinile sale In desdvIrsirea revolutiei asupra unor carp juridice din R. P. R. si
burghezo-democratice 1i pregatirea conditiilor IJ.R.S.S., revista revistelor din tdrile socialiste,
trecerii la revolutia socialists datoritd rolului bibliografie. Prin Infiltisarea unor multiple
conducator al P.M.R. In conducerea de stat. aspecte ale- cercetdrii stiintifice si ale vietii
Partidul a fost conductitorul gl Indrumd- juridice, revista constituie un bogat izvor
torul Intregii activitati revolulionare a maselor, pentru orientarea, documentarca si infor-
forta conducAtoare In stat, Mud o orientare marea jtuistilor nostri.
juste, stiintifica desfAsurarii Intregii revolutii. L. P. M.
15 ani de la eliberarea BomIniei de sub jugul fascist in presa i publicaliile din

Cara noastra (Din contributia presei la istoria contemporana a Rominiei)
SarbAtorirea a 15 ani de la eliberarea locale, tehnice si de specialitate din tam
tarn noastre de sub jugul fascist a fAcut noastra, sd publice o mare varietate de
ca presa si publicatiile centrale, culturale, materiale In toate genurile presei, de la
www.dacoromanica.ro
studiul stiintifie pina la reportaj si portretul structie, localitAti care au cunoscut un avant
literar privind evenimentele de la 23 Au- deosebit In anii regimului democrat-popular,
gust 1944 si marile realizdri politice, economice, oameni not ai vremurilor noastre s-au bu-
social-culturale- ale regimului de democratie curet de o atentie deosebita In coloanele presei
populara, attt pe plan general cit si pe plan noastre din ultimul timp.
local. Ziarele care au aparut In ziva de 23 August
Publicarea regulatd a unor astfel de mate- 1959 au publicat integral expunerea facutd
riale s-a intensificat dupd aparitia Hotartrii de tovarAsul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Se-
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc siunea solemnd a Marii Adundri Nationale,
Rom In si a Consiliului de Ministri cu privire la consacrata celei de-a XV-a aniversari a eli-
cea de-a XV-a aniversare a eliberarii Rom Inlet berdrii Rominiei de sub jugul fascist.
de sub jugul fascist (14 iunie), cdreia i-au fost Toate ziarele si publ' catiile din tara noa-
consacrate apoi articole de fond de care In- stra au publicat fn preajma marii sarbatori
treaga noastra presd. (21-22 august) articole de fond In care au
Raportul prezentat de tovarasul Gheorghe sintetizat mdretele victorii dobindite pe dru-
Gheorghiu-Dej la sedinta plenary largita a mul construirii socialismului In cei cincispre-
C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 cu privire zece ani, de poporul romln in frunte cu eroica
la realizarea sarcinilor trasate de Congresul clash' muncitoreasca, sub conducerea Inte-
al 11-lea al Partidului in domeniul dezvoltarii leaptd a Partidului.
economiei nationale si al cresterii bundstarii In functie de aparitia for (cotidiand sau
oamenilor muncii, precum si Hotarlrea ace- periodica), ziarele si publicatiile din tara noa-
Plenare a Comitetului Central al Parti- stra au realizat ultimul for numar dinaintea
dului privind noile masuri pentru ridicarea marii sarbatori fn pagini sporite pina la du-
nivelului de trai al poporului muncitor pu- blare, In mai multe culori si fn conditiuni gra-
blicate si comentate pe larg de presa au fost fice deosebite, avind fn continutul si In forma
primite de oamenii muncii cu mare entuziasm, for un caracter festiv, consacrat In Intregime
ca o noun victorie pe drumul deschis acum 15 bilantului pe care poporul nostru 1-a facut
ani prin eliberarea tarii de sub jugul fascist. cu ocazia lmplinirii a 15 ani de la eliberarea sa
Presa din 19 21 iulie a publicat apoi de sub jugul fascist si de sub jugul exploa-
Chemarile Comitetului Central cu prilejul celei tarii.
de-a XV-a aniversari a eliberdrii Patriei de sub Presa din 25 august a relatat pe marl
jugul fascist si articole de fond pe marginea spatii desfasurarea plind de entuziasm a
Hotarlrii Plenarei din 13 14 iulie si a Che- parazii militare si a demonstratiei oamenilor
marilor. muncii din Capitald, a celor din tarn ca si
Evocarea trecutului de lupta al poporului asupra manifestarilor care au avut loc fn steal-
si bilantul marilor realizari obtinute de poporul nAtate cu prilejul zilei de 23 August.
nostru pe drumul construirii socialismului sub In cele ce urmeazd ne propunem sa des-
conducerea Incercata st ferma a Partidului prindem din aceasta masiva participare a
au primit o atentie deosebita din partea presei presei noastre la sarbatorirea zilei de 23 Au-
si a publicatiilor din tam noastra In ultimele gust In anul acesta materialele care prezinta
doud-trei luni, cu prilejul aniversarii unor eroi un interes deosebit pentru istoria ultimilor
ai clasei muncitoare (ca Filimon Sirbu si altii), 15 ani, istorie determinate de insurectia armata
si al unor sarbatori ca : unsprezece ani de la de la 23 August 1944. Gruparea for Incearcd
nationalizarea principalelor mijloace de pro- sl Imbine prezentarea cronologicd cu aceea
ductie, Ziva Invalatorului, zece ani de la pe probleme : documente, marturii, studii sl
Infiintarea primelor gospodarii agricole colec- materiale despre Ceea ce nu se poate uita"
tive din tara noastra, Ziva Marinei R.P. Ro- cum sintetizeazd Scfnteia viata grea a oame-
mine, treizeci de ani de la luptele minerilor nilor muncii inainte de Eliberare ; despre pre-
din Valea Jiului si Ziva Minerului. gatirea si Infaptuirea insurectiei de la 23 August
0 mare popularizare cotidiand s-a acordat 1944, si apoi despre perioada de reconstructie
In acest rastimp angajamentelor si realizarilor si de marl Infaptuiri In toate domeniile ce a
oamenilor muncii din industrie, agriculture, urmat timp de 15 ani. Realizarile dobindite de
transporturi, succeselor oamenilor de stiintd, poporul nostru sub conducerea Partidului In
arta si culture (Minute in cinstea glorioa- acesti 15 ani shit grupate pe sectoare si pro-
sei aniversari a Eliberarii, ca si pregatirilor bleme, astfel: realizAri politice 5i econo-
organizatorice si cultural-artistice ce s-au fAcut mice ; dezvoltarea InvdtamIntului, stiintei,
pentru ca anul acesta, ziva de 23 August literaturii, artelor ; realizari social-culturale
sa primeasca o strdlucire deosebitd. Uzine si (cresterea nivelului de trai al poporului) ; dez-
lntreprinderi a cdror faima a trecut de mult voltarea regiunilor tariff. Urmeazd apoi citeva
granitele tar% sau care slut In curs de con- spicuiri din literature beletristicd recenta a
www.dacoromanica.ro
430 REVISTA REVISTELOR 24.
lui 23 August, avtnd ca tema evocarea insu- al muncitorului Tile Tanasache. Ce nu poate
rectiei sau victoriile pe drumul socialismului ; fi uitat" se intituleaza o rubricA asemana-
vom mai prezenta articole importante care toare pe care a realizat-o ziarul regional.
reprezinta priviri de ansamblu asupra vic- Drapelut Rosu din Timisoara, In numArul sau
torlilor din cei 15 ani ; In sfIrsit concluzii din 12 august.
asupra acestor victoril s1 asupra oglindirii Contemporanul din 31 Julie publics studiul
for In presa din preajma zilei de 23 August lui N. N. Constantinescu despre exploatarea
a anului acesta. crIneend-a maselor muncitoare sub jugul dicta-
turii fascisto-legionare (File din trecutul
Documente, mdrturit st materiale despre ex- Intunecat").
ploatarea muncitorimit st despre tnapolerea Pe marginea recentelor Hotarlri ale Par-
economica si politica a Romtniei tnainte de tidului si Guvernului privitoare In cresterea
23 August 1944 nivelului de trai al oamenilor munch, C. N.
Constantiniu In articolul Fats -n fats" (Con-
Presa si publicatiile din tam noastra au temporanul, 7 august) face o antitezn Intre
rezervat Insemnate spatii mhrturiilor si arti- trecut si prezent In ceea ce priveste
colelor consacrate sublinierii grin antitezd a de trai al minerilor si InvatAtorilor.
importantei victoriilor realizate de poporul 0 grupd compacts de materiale privitoare
nostru In opera de construire a socialismului. la viata grea a minerilor din trecut o formeazd
Astfel, Sctnteia din 11 iulie publics sub materialele publicate de majoritatea ziarelor
semndtura lui Eugen Mandric, articolul inti- din tarn cu prilejul Implinirii a 30 de ani de la
tulat : Pe vremea dud aveam onoarea de a fi luptele minerilor din Valea Jiului si a zilei
numiti NBelgia Orientului *". V. Sebastian 1si Minerului. Dintre acestea amintim aid pe cele
intituleazn articolul publicat In Sctnteia din din Sctnteia (V. Sebastian : Lupeni, 1929
26 iulie : Cu 15 ani Inainte de eliberare. gloante In loc de Wine", numarul. din 9 au-
Pe vremea and se stabiliza" mizeria" ; gust) ; Munca din 9 august (o pagina Intreaga
pe baza unor marturii din presa vremii, autorul despre viata de ieri si de azi a minerilor din
prezinta situatia grea a maselor muncitoare tara noastrd) ; Apdrarea Patriei (Lt. col. L.
din anul 1929. Tarco Minerii patriei", numarul din 1 au-
La rubrica Geea ce nu se uita ", Sctnteia gust) ; Drumul Socialismului ziarul regional
a publicat extrase din presa anterioard lui de la Deva (Lupeni 1929-1959", numarul
23 August 1944 privitoare la exploatarea din 4 august) ; Lucea I drul (Nicolae Deleanu
clasei muncitoare articole ale unor munci- DupA treizeci de ani ..." ; numarul din 1 au-
tori sa intelectuali care au trait acele vremuri gust) ; Crisana ziarul regional de la Oradea
grele. Dintre acestea amintim pe cel al idea- (V. Pantea : Acum 30 de ani. Greva minerilor
tusului Nicolae Zaharia Mizeria din uzina de la Lupeni", numArul din 5 august) ; Drum
patrouului" (de la uzinele Steaua rosie" din nou Orasul Stalin (Nicolae Madar : Mi-
Bucuresti, 7 iulie) ; al forjorului Cornet Horin- nerii detasament de frunte al clasei munci-
car de la uzinele Boleslaw Bierut" din toare", numarul din 6 august) ; Cum a fost
Bucuresti Anti dud n-aveam In casn o Jeri" lsi intituleazd scriitorul Al. Mirodan arti-
ptine" (17 iulie) ; al muncitoarei Paraschiva colul din Contemporanul (14 august), In care
Tincu Cum se muncea la fosta A.P.A.C.A." descrie, pe baza unor marturii autentice
(4 august) ; al profesorului universitar Tudor viata de odinioard, plina de mizerii, a minerilor
Popescu Studentia de alta data" (4 au- de la Vulcan.
gust), si al doctorului Dumitru Manea Spicuiri din presa vremii mai publicd
mii de vieti se stingeau cu zile" (9 iulie). ziarele Apdrarea Patriei tntr -un articol semnat
Ziarul central In limba maghiara Eliire a de L. Tarco In numArul din 21 iulie (De
publicat astfel de documente si materiale la atunci, de acum"), Flacdra rosie din Arad
rubrica sa din pagina a doua intitulatd Ceea (Marturii din anii grei", numarul din 29
ce nu se poate uita" (numerele din 19, 22, 25, Julie) etc.
29 iulie, 6 august etc.). V iala milliard (nr. Sub semnatura lui I. Vaduva, Munca din
8/1959) grupeaza clteva documente semnifi- 7 iulie prezinta Doud documente" ilustrative
cative asupra exploatnrii poporului nostru In pentru saltul de la viata de ieri la cea de azi a
trecut de entre capitalistii din tarn si din strai- muncitorilor de la fabrica de Incaltaminte
natate Intr-o rubricd intitulatfi sugestiv Ianos Herbac" din Cluj, fosta Dermata".
Nu vom uita niciodatd". Ziarele regionale Sctnteia lineretului din 26 iulie si 6 au-
au organizat si ele asemenea rubrici ; astfel gust publicd doua ample- fotoreportaje, cu
ziarul V ictfa noud din Galati publicA In numarul comentarij succinte dar edificatoare : De la
sau din 30 iulie la rubrica Muncitorii despre trecutul Intunecat la prezentul luminos". Anil
trecut" articolul Intitulat Nu putem uita" primilor past In viata" sI Virsta de aur"
www.dacoromanica.ro
25 REVISTA REVISTELOR 431.
In care contrastul dintre viata grea a panica autoritAtilor fascisto-antonesciene ; ar-

copiilor si a tineretului din trecut si largile ticolul lui Dragon Vicol Lovind in marina
posibilitati de crestere si afirmare de astazi, de rdzhoi hitleristA" care evoca crimpeie
apare deosebit de pregnant datoritA imaginilor din actiunile de sabotare a rdzboiului criminal
care persists nu numai pe retina tindrului de antisovietic la uzinele Astra" din Brasov.
azi, ci si a tindrului de ieri. Steagul rosu (Bucuresti) din 12 august
Viata din trecut si din prezent a scolii si a reproduce si e/ in fotocopii astfel de docu-
slujitorilor ci este publicate sub forma comen- mente : fotografia addpostului din Muntele
tariilor facute de Alice Mihalcea pe marginea Piatra al partizanilor din grupul Carpati" ;
jurnalului InvdtAtoarei Irina Fulgeanu din un document ref eritor la partizanii din muntii
perioada iulie 1939mai 1957 (Romtnia liberd, Banatului ; fotografia tipografiei ilegale din
23 iulie) sau a mArturiilor invdtatorului Vasile str. Scoala Floreasca (Bucuresti) a Partidului
Jerghiutd (Flacdra Iasului, 1 august). Comunist din Rominia ; manifestul din mai
Acestea sint numai citeva din documentele 1944 al Comitetului Uniunii Patriotilor de la
si materialele publicate in presa noastra, care uzinele Malaxa" ; Buletinul Capitalei" din
aruncA o lumina plind de acuzare asupra tre- 7 iunie 1944 care relateaza despre actiunile
cutului. antihitleriste ale taranilor din comunele Ale-
xeni si Tiganesti.
Aspecte din pregdlirea si Infdpluirea insureciiei Steagul rosu (Bucuresti) din 16 august a
armate de la 23 August 1944. mai publicat documente care ilustreazd orga-
nizarea si conducerea de catre Partid a luptei
Sub titlul Din lupta Partidului pentru eli- maselor pentru eliberare de sub jugul fascist ;
berarea tarii de sub jugul fascist", Sctnteia din documente referitoare la greva minerilor din
5 august publics aripagina a treia fotocopii dupd aprilie 1941, la actiunile in rindurile armatei,
manifeste din anul 1942 ale Partidului Comu- tArdnimii, la lupta tineretului comunist s. a.
fist din Romlnia, dupd ziarul ilegal al fortelor Sctnteia tineretului din 14 august publics
patriotice Rominia liberA", dupd mani- in facsimile : un manifest de la 1 mai 1944 al
feste ale comitetelor patriotice de la Atelierele Frontului Unic Muncitoresc ; fragmente din
Grivita C.F.R. si de la Lemaitre", si dupd o cloud manifeste ale Comitetelor Patriotice,
notd a Inspectoratului General al Jandarmeriei adresate muncitorilor de la S.E.T. si ceferis-
care continea stiri despre aruncarea In aer de tilor ; un alt fragment, dintr-un raport al
catre partizani a unui transport de carburanti sigurantei antonesciene In care e vorba despre
pentru Germania fascists, Intre Comarnic si actiunile de partizani ; o adresA din 20 iulie
Valea Largd. Tot ziarul Sctnteia publics la 1944 a Presedintiei Consiliului de Ministri
14 august documente si articole ca : Eroul catre Directia Generald a Jandarmeriei, prin
(utecist) Nicolae Bancd, Trei voluntari (clu- care se cere luarea grabnicA a unor masuri
jeni) de V. Birth. Fascistii an simtit mania represive si de prevedere In fata intensificarii
noastrdde Nicolae Pop, Oran IntovArdsit din actiunilor de partizani.
Salva, raionul Maud, apoi reproducerea La 19 august, Sctnteia tineretului publicd
unui raport din 4 august 1944 care reflectd studiul lui Boris Balteanu Din lupta
panica politiei antonesciene In fata curajoasei P.C.R. pentru pregatirea insurectlei armate
activitati a comunistilor, si o fotografie care de la 23 August 1944", insolit de numeroase
ilustreath sprijinirea de catre populatia ci- documente.
vita, a rAzbolului antihitlerist. Apdrarea Patriei din 19 august a publicat,
In numarul din 12 august al Saadi Intre altele, cloud note ale legiunilor de jan-
gasim fotocopia manifestului Partidului Catre darmi din Bucuresti si Tlrnava -Mare (iulie
poporul romin" (1 mai 1944), articolul lui 1944) referitoare la aruncarea in aer a unor
Gheorghe Ceamburu maistru la Atelierele trenuri care transportau benzins pentru Ger-
Grivita Rosie care evocd luptele de la mania fascists. Acelasi ziar a mai publicat,
Baneasa, o hartd a operatiunilor de nimicire In numerela din 20 si 22 august, alte docu-
a hitleristilor din Capitals si Imprejurimi, mente din lupta maselor populare conduse de
fragmente din articolele publicate de Romlnia Partid, impotriva criminalului rdzbol antiso-
liberd" si prezentarea eroilor Filimon Sirbu vietic. Neuer Weg din 16 august recta si el
si Stefan Plavat. citeva astfel de momente din luptele pentru
La 18 august, Sctnteia a publicat o foto- libertate".
copie dupd editia speciala a Rominiei libere" Ziarul I nainte din Craiova publics la 16
In care cetatenii Capitalei erau chemati la august astfel de documente, dintre care atrage
arme pentru zdrobirea hitleristilor ; o foto- atentia in special un material In care se vor-
grafie a unui grup de- patrioti inarmati urma- beste despre grupele de partizani care isi
rind pe fascisti ; un facsimil care reflects desfAsurau activitatea la Caracal si Corabia.
www.dacoromanica.ro
Astfel de pagini sau rubrici au mai aparut Fdclia (Cluj) din 31 Julie publica sub sun-
In Elore (14 august) si Drapelul rosu Timi- natura Iui Lucian Simboan articolul cu titlul
soara (idem). Constiinta muncitoreasca" In care se descriu
Eldre din 20 august a publicat un tablou actiunile muncitorilor de la actuala fabrics de
cu titlurile manifestelor si ziarelor rilspIndite Male Bernath Andrei" din Prundul BIr-
in tara de comunisti Intre 1 aprilie 1942 $i gaului pentru salvarea fabricii de cherestea
1 aprilie 1943. Marin Neacsu, frezor la Uzinele de la Bistricioara, incendiata de hitleristi In dis-
Mao-Tze-Dun evoca aspecte din luptele pentru perarea for pricinuitd de ofensiva victorioasa
eliberarea Bucurestiului, la care a particip at. a Armatei Sovietice pe linia Dorna-CIrlibaba.
In numarul din 25 Julie, Sclnteia publica .Qobrogea noud publica evocarea intitulata
sub titlul Muncitorii petrolisti si-au aparat Munitia" semnata de A. Alexandru, mun-
instalatiile", articolul unor participanti la citor In portul Constanta In care se area
luptele dintre 24-31 august 1944 din zona contributia docherilor din portul Constanta la
petroliferd Moreni-Bdicoi, actualmente mun- lupta antihitlerista din toamna anului 1944.
citori la Uzina mecanica din Moreni (focarul Apdrarea Patriei consacra o pagina In-
Mihai Oprisana, mecanicii Vasile Condrea, treaga a numarului din 7 august unor Eroi
Popa Radu, Stefan Ionas, strungarul Petre utecisti cazuti In lupta Impotriva fascismului".
Cu leer). V. Petrisor publica In Viala mallard
Vasile Vorobiov evoca In Munca din 14 (nr. 7/1959) un articol despre Filimon Sirbu,
august orasul Constanta din ziva de neuitat Jar Ion Bdiesu evoca alte figuri de eroi utecisti,
a lul 23 August 1944. cazuti In lupta antifascists (Sclnteia tinere-
V. Baran descrie alte aspecte din luptele tului din 22 august : Sa ne amintim ...").
de la 23 August In Sctnteia tineretului de la Scriitorul Demostene Botez descrie In
22 august (BatrInul muncitor povesteste", iar Sctnteia (1 august) Intllnirea si primirea calda
V iata milliard, In numarul pe luna august faeuta Armatei Sovietice Intr-un sat de pe
1959, publica o cronica a insurectier. Steagul Baragan.
rosy Bucuresti (7 august) consemneazd cele Desprindem apoi o serie de materiale care
privesc actiunile militare Indreptate spre zdro-
mai importante fapte din perioada 23-31 birea rezistentei fasciste de dupd 23 August
august 1944. 1944, ca cele semnate de tov. general-colonel
Luptele din Valea Prahovei shit evocate Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului For-
de Vasile Nicorovici In Sclnteia din 15 august. telor Armate ale R.P.R. (Participarea Romt-
Generalul de armata in rezerva C. Vasiliu- niei la razboiul antihitlerist o pagina glo-
Rdscanu descrie Momente din luptele pentru rioasa In istoria poporului nostru" : Romfnia
izgonirea hitleristilor din zona petrolifera" liberd din 21 august), de generalul-maior
In Flamura Prahovei din 19 august. Apd- Ionita on In Sctnteia tineretului (21 august),
rarea Patriei a publicat materiale intere- de Oprenea Ion In Elam (aceeasi data), $i
sante referitoare la actiunile muncitorilor articolul generalului-colonel In rezerva Ilie
pentru salvarea termocentralei de la Aghiro I. Cretulescu (Cind armata romtna a tu-
(de maior Ion Costea, 12 august), la actiunile tors armele Impotriva fascistilor"), publicat
motilor de pe valea Ariesului (acelasi autor, In Sctnteia din 13 august. In Steagul rosu
18 august), la apararea de catre muncitori a Bucuresti (6 august); cap. de rang III Mihale
uzinelor Dermata (idem, 15 august) si la lup- Dan descrie una din actiunile pentru oprirea
tele din jurul Jimboliei (de L. Tarco, 16 retragerii fascistilor pe Dunare ; iar It. col.
august). Ace Iasi ziar a mai publicat materiale Ilie $t. Nicolae (14 august) aspecte din
despre actiunile militare din jurul oraselor eroismul ostasilor romlni In luptele purtate
Tr.-Severin (de maior V. Ungureanu, 14 au- 'Ana in Cehoslovacia. Locotenent-colonelul In
gust), Brasov (cap. Tr. Bucurenciu, 13 august) rezerva Ion Pana publica to Roumanie d'au-
si Cenad (L. Tarco, 13 august : Infratirea jourd'hui (nr. 8/1959) articolul intitulat 260
dintre populatia civila locals sl Armata de zile In prima linie".
Sovietica eliberatoare"). Colonelul I. Sandu evoca Pagini de ero-
Munca din 7 august publica articolul ism ale ostasilor romini In luptele de la Roj-
It. colonelului G. Traian, intitulat Armata niava" to acelasi ziar, la 21 august, iar N.
si muncitorii ajutati de trupele sovietice, Popescu-Bogdanesti descrie cunoscuta ac-
salveaza de la distrugere Resita si Anina", tiune eroica a elevilor scold de ofiteri de rezerva
iar Sctnteia tineretului din aceeasi zi descrie in infanterie de la Radna, In regiunea Paulis-
lupta eroica a muncitorilor gi taranilor pentru Ghioroc-Cuvin, dintre 14-20 septembrie 1944
apararea hidrocentralei Somesul Rece sep- (Apdrarea Patriei din 20 august).
tembrie 1944 (SA Invatam din faptele for V. Btrza a prezentat figuri de eroi ai
eroice"). luptelor de pe frontul antihitlerist In zia-
www.dacoromanica.ro
rele Munca i Steagul FOVZ, Bucuresti din 19 Florica $elmaru corespondentul Sctn-
august. tell la Moscova a publicat In numdrul din
Viafa milliard (nr. 5/1959) publicA sub 22 august corespondenta intitulatd Bdietii
semnatura lt.-colonelului Traian Grozea ar- lui Serghei Razumov". FAcInd o vizita in
ticolul despre Luptele de la Academia orasul kirghiz Djalai-Abad, celui amintit In
Milliard". Luptelor din gapitald dupd cum titlu, autoarea recta eroismul celor dot fii ai
se stie, de o intensitate deosebitd le lui Razumov cazuti In luptele de la Iasi
slut consacrate i articolele lui Eugen Teo- si Focsani.
doru din revista Pentru Patrie (nr. 5/1959), Generalul-colonel sovietic, in rezerva,
in care se prezintA actiunile din zilele de F. Jmacenko, a scris pentru ScInteiatineretului
23-25 august ; de asemenea, un alt articol articolul Zile de neuitat" (publicat la 22
al It. col. Traian Grozea, despre Nimicirea august) In care evoca luptele pentru eliberarea
cuibului de corbi de la sediul misiunii hitle- Rominiei, la care a participat.
riste pentru aviatie" (Steagul rosu, Bucuresti, Ziarul Apdrarea Patriei din 21 august
5 august). publicA, cu citate din ziarele sovietice, Fapte
Acelasi autor descrie in Informalia Bucu- de arme ale ostasilor sovietici pe painIntul
restiului (15 august) luptele de la bariera patriei noastre".
Rahovei. Apdrarea Patriei a evocat Mo- Nicolae Mau descrie in Steagul rosu,
mente din timpul insurectiei In Capitald" (de Bucuresti (22 august) o emotionanta In-
P. Constantin, 11 august) si lupta unei baterii tilnire cu un frate sovietic" ; aflindu-se la
anti-aeriene din preajma aeroportului Baneasa Harkov cu prilejul unui spectacol al Ansam-
(de It. col. D. Oculescu, 16 august); luptele de blului artistic M.F.A., colonelul sovietic in
la Baneasa au mai fost evocate de Andrei rezerva Marcenko i-a impartasit impresii si
Dan In Informafia Bucurestiului (18 august), amintiri despre luptele la care a participat pe
iar cele de la Sarindeanca de maiorul L. teritoriul tariff noastre.
Loghin In acelasi numar al ziarului. Luceafetrut Locotenent-colonelul Traian Uba a evocat
din 15 august descrie Orasul insurectiei alte fapte din fratia de arme romlno-sovietici,
armate, Bucuresti 1944". in Steagul TO$11, Bucuresti, din 20 august.
Nina Cassian evocA momenta istoric al Generalul maior Spiren Stanescu a pu-
intrarii i primirii pline de entuziasm facuta blicat in Gontemporanul din 21 august articolul
Armatei Sovietice In Bucuresti (Contempo- intitulat Umar la umar cu Armata Sovietica
ranul din 21 august), iar muncitorul Nicolae In rdzboiul antihitlerist", in care Impleteste
Maftei de la Uzinele Nicolae Cristea" din evocarea faptelor celor mai importante din
Galati descrie primirea pe care populatia colaborarea milliard romtno-sovietici pe fron-
din vechiul oras dundrean a facut-o Armatei tul antihitlerist cu studiul concis al acestei
Sovietice eliberatoare. colabordri, privita in ansamblu.
Despre fratia de arme romlno-sovietici in I. Toacd si maiorul Aurel Petri trateazd
luptele pentru zdrobirea fascismului, au apdrut In Apdrarea Patriei din 16 august despre
articolele generalului de armata In rezerva C. Activitatea desfasuratd de P.C.R. In rindu-
Vasiliu-Rdscanu (Sclnteia, 19 august), gene- rile armatei In timpul regimului burghezo-
ralului-maior Gh. Zaharia (Rolul istoric al mosieresc, pentru atragerea maselor de mili-
Armatei Sovietice In eliberarea Romlniei de tari in lupta democratica i antifascists a
sub jugul fascist" : Apdrarea Patriei din 19 au- poporului".
gust), It. col. In rezerva Ion Gh. Para (Romtnia Ziarele din provincie au publicat t ele
liberd, 19 august : evocare) i Traian Caraciuc astfel de materiale.
(Apdrarea Patriei, 15 august : aspecte din Flacdra Sibiului din 12 august publicd
lupta ostasilor sovietici pentru eliberarea articolul It. col. David Nicolae despre Con-
Rominieli. Fapte din ajutorul pe care poporul tributia armatei romIne la zdrobirea fascis-
sovietic 1-a dat Ora noastre pentru eliberarea mului", i eel at cdpitanului Gh. Rabacel
ei de sub jugul fascist, mai slut descrise In intitulat Rolul internationalist eliberator al
Sctntela din 16 august (Pop Simion : despre Uniunii Sovietice" (15 august) ; iar Fdclia
sprijinul partizanilor sovietici dat luptei anti- Cluj din 13 august un articol despre lup-
hitleriste a taranilor maramureseni), Apdrarea tele de pe valea Somesului, pe baza In-
Patriei din 14 august (maior L. Loghin semnirilor din jurnalul de front at unui
actiunile marinarilor romini si sovietici pentru participant la aceste lupte. Acelasi ziar
fortarea Dundrii i grabirea eliberdrii Iugo- evoca In numdrul din 18 august Inversunatele
slaviei) si Steagul rosu Bucuresti din 15 lupte pentru orasul Sf. Gheorghe. Drapelul
august (File de vitejie", dupd reportajele de rosu, Timisoara (19 august) descrie Momente
front apdrute In ziarul Diviziel Tudor Vladi- din lupta pentru apararea Banatului", iar
mirescu" Inainte"). Zori not Suceava (18 august) publics amintirile
28. c, 8215. www.dacoromanica.ro

unui participant la razboiul antihitlerist. Comunist din Rominia pentru scoaterea Ro-
Steauarofie Alba lulia a publicat la 7 august o mlniei din razboiul antisovietic si pentru
evocare a luptelor din sectorul Coslariu, sem- rasturnarea dictaturii antonesciene" (Dobrogea
natA de N. Giurgiu. Capitanul de rangul III Dan noud din 23 iulie), articolul lui Lucian Cra-
Mihale evoca una din paginile de eroism ale ioveanu publicat In Dobrogea noud din 30
armatci romine, In lupta antihitlerista ; iscu- iulie I P.C.R.organizatorul si -conducatorul
sinta, curajul Si patriotismul unel grupe de insurectiei populare de la 23 August 1944",
ostasi romini care a biruit cloud companii si articole avind acelasi titlu publicate de
nemtesti Intr-un punct situat pe malul Dunarii ziarele Inainte, Craiova (12 august de Con-
(La piatra de pe malul Dunarii", fn Dobrogea stanta Ciontu), Inainte, Braila (7 august, de
noud, 6 august). Trebuie sa remarcam contri- Bratu Aurel), Milcovul, Focsani (15 august,
butia deosebita a ziarului Milcovul de la Foc- de V. Blca) si Viafa Buzdului Ia 12 iulie.
sani, care a publicat astfel de contributii la Candidatul In stiinte istorice Ion M.
istoria luptelor antihitleriste, ca cele semnate Oprea semneaza In nr. 7/1959-a1 revistei Viafa
de Nicolae N. Baluta in numarul din 25 iulie studen(eascd un articol de priviri generale
(Compania a lnvins") cu date despre lup- intitulat Glorioasa insurectie".
tele regimentului 11 dorobanti Siret" ; A. Au- Dupa prezentarea perioadei dinaintea lui
relian (N-a curs singe In zadar", 29 iulie 23 August si a aspectelor insurectiei de la
cu date despre actiunile regimentului 10 in- 23 August 1944, presa a publicat un mare numar
fanterie Putna" ; un alt articol al aceluiasi, de articole si materiale referitoare la realizarile
in numarul din 5 august), Gh. Gheorghiu obtinute de poporul nostril muncitor sub con-
(12 august ; informatii despre actiunile pri- ducerea Partidului pe drumul construirii
mului batalion al regimentului 1 infanterie socialismului. Le vom prezenta in ordinea
din cadrul Diviziei Tudor Vladimirescu"), anuntata mai sus.
Petre Teica (Printre zidurile Budapestei"
1 august) si Gheorghe Georgescu (Neuitate Realizdrile polilice fi economice
vor ramlne jertfele .tinerilor panduri", 5
august). La aceasta categoric importanta de mate-
0 importanta grupa care cuprinde ama- riale consacrate bilantului maret al constructiei
nunte despre contributia marinarilor romini Ia socialiste se impun In primul rind articolele
luptele pentru alungarea si nimicirea hitle- care trateaza despre Alianta clasei muncitoare
ristilor o formeazd articolele publicate In cu taranimea muncitoare izvorul forte! si
ziarele din 2 august cu prilejul Zilei Marinei trainiciei puterii populare", cum isi intitu-
R.P. Romine. Le amintim pe acelea care cu- leaza N. Radulescu articolul publicat In Sctn-
prind importante date In acest sens ; e vorba teia din 11 iulie.
de articolele semnate de contra-amiralul Mihai Chioreanu trateaza aceeasi problems
Florea Diaconu, In Sctnteia, contra-amiralul In articolul Alianta dintre clasa muncitoare
Tudor Simion, In Sctnteia tineretului, capita- si tardnimea muncitoare temelia regimului
nul-locotenent N. Blrdeanu, In Apdrarea Pa- nostril democrat-popular", publicat In Elope
triei (din 1 august), capitanii de rangul I Victor din 28 iulie si In Steagul rota (Bucuresti) din
Bogdan In Romtnia liberd si Pricop Iosif 2 august Impreund cu M. Pandrea.
in Munca, Gheorghe Popa In Steagul ro$u Flacdra rote din Arad (7 august) publics
(Bucuresti), capitanul de rangul III Dan un important material intitulat fine condu-
Mihale in Dobrogea noud i articolul redac- cea In trecut si tine conduce azi treburile
tional din Viafa noud (Galati). tarii".
Urmeaza apol articole ca cel din ziarul In coloanele numArului din 20 august al
Inainte, Craiova (8 august), despre Tezele ziarului Inainte, Craiova, a aparut articolul
Congresului al V-lea al P.C.R., calauza a intitulat Regimul democrat-popular, rezultat
poporului nostru in lupta pentru doborirea al activitatii revolutionare a maselor populare".
regimului burghezo-mosieresc", de Barbu Con- Despre Profundul caracter democrat al orin-
stantin, si articolul din revista Pentru Apd- duirii democrat-populare" a publicat un ma-
rarea Patriei, a Asociatiei Voluntare pentru terial ziarul Milcovul din Focsani, la 15 august.
Sprijinirea Apararii Patriei (numarul din Dobrogea noud (Constanta) In numarul
iulie) intitulat Din lupta maselor Impo- din 14 iunie a publicat articolul lui I. Manoliu
triva pregatirii criminalului rilzboi antiso- Partidul conducatorul Incercat al poporu-
vietic", de I. Toaca. Mai semnalam arti- lui".
colul maiorului Vasile Anescu intitulat Efor- Rezolvarea leninista a problemei nationale
tul economic al poporului roman In razboiul in tara noastrA infaptuire de seams, dato-
antihitlerist" (Apdrarea Patriei din 15 august) rita politicii Intelepte a Partidului clasei mun-
si articole de sinteza Lupta Partidului citoare este tratata In Sctnteia din 23 iulie
www.dacoromanica.ro
sub . titlul O mAreata realizare a regimului articolul sau publicat de Apdrarea Palriei
democrat-popular". Acelasi articol a fast apoi (11 iunie) cu titlul Lupta P.M.R. pentru
reprodus datorita importantei sale de dezvoltarea constiintei socialiste a oamenilor
ziarul central In limba germanA Neuer Weg muncii din patria noastra". Aceeasi problems
(25 iulie) si de o serie de ziare din provincie : mai formeaza obiectul articolului publicat fn
Steaua ro?ie din TIrgu Mures (29 iulie), Fdclia, Eldre (5 august) de Fodor Geza (Dezvoltarea
Cluj (28, 29 iulie), Flacdra rogie, Arad (25 constiintei socialiste a poporului muncitor").
iulie) gs altele. Munca din 16 august publicd doua pagini
Aceeasi realizare remarcabilA a regimului intitulate : In Romtnia burghezo-mosiereasca,
democrat-popular este prezentata de Molnar Munca un chin si o povara ; In Republica
Sandor In articolul intitulat Egalitatea In Populara Romina, Munca o chestiune de
drepturi si unitatea frateasca dintre poporul onoare, glorie si eroism".
roman si minoritatile nationale", publicat Acelasi ziar a publicat la 20 august arti-
In Eldre la 1 august, si de M. Mihut In colul semnat de L. Miller, seful sectorului de
Roumanie d'aujourd'hui (nr. 8/1959). drept muncitoresc de la Institutul de cercetari
Despre largile libertati democratice exis- juridice al Academiei R.P.R., care se intitu-
tente azi In tara noastra datorita cuceririi leaza Legislatia muncii ieri si azi". Flamura
puterii politice de catre cea mai revolutionary Prahovei din 16 august a publicat un material
si consecventd forta socials si politica clasa despre Asigurarea dreptului la munca In
muncitoare, Sctnteia publics sub semnatura Republica Populara Romtna".
lui Eugen Mandric, In numarul din 2 august, Despre Armata noastra Populara, treats
articolul Ce vIrsta are democratia", care si condusa de Partid, scut al cuceririlor revo-
evoca aspecte din viata politica de odinioara lutionare ale poporului muncitor" a aparut
(alegerile $.a.), comparindu-le prin contrast cu articolul semnat de generalul-maior I. Ionita
realitatile de astAzi, datorita carora democratia In Apdrarea Palriei din 20 august.
capatat un continut real In tara noastra. Prof. univ. Tudor Popescu trateaza despre
Scriitorul Demostene Botez a publicat In Politica externs a R.P.R., factor activ In
Romtnia liberd din 22 august un articol inti- lupta pentru pace" (Sleagul TOW, Bucuresti,
tulat De la parlamentul de ieri la Marea 22 august).
Adunare Nationala de astazi", In care sub- Trebu!e remarcat la aceasta grupa bilantul
liniaza profunda deosebire dintre parlamentele publicat In Apdrarea Palriei din 5 august
burgheze mosieresti instrumente politice sub semnatura lui B. Dulgheru Ce a dat
pentru legiferarea si inasprirea exploatarii puterea populara tineretului". Acelasi subiect
maselor populare sa Marea noastra Adunare este dezvoltat de Stefan Florea In- ziarul
Nationala, organul suprem al puterii politice, Inainte, Craiova, din 7 august.
care prin componenta si activitatea sa exprima Scriitoarea Lucia Demetrius publics In
caracterul nou, reprezentativ at tntregii noas- Sctnteia din 11 august un articol In care pre-
tre vieti politice, la care participa activ mi- zinta grija deosebita pentru mama si copil In
lioanele, de oameni ai muncii. RomInia democrat-populara.
Contemporanul din 21 august a publicat, Despre egalitatea In drepturi a femeilor
sub titlul Patriotismul Socialist", ultima fats de bArbati, despre viata noud a femeilor
parte a comunicarii tinuta de tov. academician din patria noastra an [Tara materiale In
Athanase Joja, vicepresedinte al Consiliului Dobrogea noud la 12 august (o pagina Intreaga),
de Ministri, ministrul invatamIntului si Cul- In Flacdra Ia$ului din 13 august si In alte
turii la Sesiunea stiintifica dintre 14-18 ziare.
august, a Scolii Superioare de Partid Stefan Presa din tam noastra a publicat nume-
Gheorghiu", Institutului de Istorie a Parti- roase si importante materiale de sinteza asupra
dului de pe linga C.C. al P.M.R., institutelor construirii bazei economice a socialismului In
de Stiinte Sociale ale Academiei R.P.R. si tara noastra.
Academiei Militare generale, Inchinata ani- 0 privire generals asupra Infaptuirilor din
versarii a 15 ani de la eliberarea patriei noastre domeniul industrializarii tarii Inttlnim In arti-
de sub jugul fascist (titlul comunicarii este colul lui N. N. Constantinescu publicat la
Patriotismul socialist, forta motrice a con- rubrica 15 ani de izblnzi pe drumul construirii
struiril socialismului In tara noastra"). socialismului" a Sctnteii tineretului, In numarul
Transformarea si profilul moral nou at din 8 august, sub titlul Industria noastra
omului din tam noastra care se datoresc socialists In impetuoasa dezvoltare". Articolul
marilor realizari economice si social-politice capata importantA datorita prezentArii com-
infaptuite In cei 15 ani de la eliberare, do- parative a Inapoieril economice a Romlniei
bindite sub conducerea Partiduluiconstitute dinainte de 23 August 1944 cu marile rea-
preocuparea It. colonelului Gh. Bejancu In lizAri obtinute In ultimii 15 ani, datorita tra-
www.dacoromanica.ro
ducerli ferme In viata de catre Partidul Mun- lant asupra sprijinului acordat poporului nos-
citoresc Rom In a politicii leniniste de indus- tru de catre Uniunea Sovietica, In toate dome-
trializare, chezasie a dezvoltarii si a indepen- niile constructiei socialiste.
dente' economice sl politice a tarii. Despre progresele marl ale tehnicii din
Mihai Para luta trateaza In coloanele zia- tam noastra In ultimii 15 ani an aparut arti-
rului Apdrarea Patriei din 13 august pro- colele semnate. de ing. Gh. Peteu (Via(a
blema Industrializaril socialiste veriga romtneascd nr. 7/1959) si de prof. A. Dolma
principals a politicii economice a P.M.R.", iar (Tribuna, 22 august). Viafa romtneasca a mai
M. Gh. Be lu (Sctnteia tineretului, 19 august) publicat In nr. 8 articolul intitulat Auto-
despre cresterea venitului national. matizarea productiei, expresie a progresului
Constantin Danciu publica In Contempora- tehnic In R.P.R.", de S. Schachter, R. Lazar
nul din 7 august un articol asemAnator (In- si F. Munteanu.
dustria noastra") In care contrastul dintre Dupd aceste priviri de ansamblu urmeaza
Romtnia eminamente agricola" de odinioara o grupa care cuprinde materiale privitoare
si Rominia In plin proces de industrializare este la dezvoltarea principalelor ramuri industriale
cercetat In ramurile economice hotarttoare i o alts grupa care prezinta marl obiectioe
(industria siderargica, chimica, miniera, elec- industriale ale fdrii.
trificare). Autorul subliniaza faptul ca dez- Tov. ing. Carol Loncear ministrul In-
voltarea impetuoasa si armonioasa a indus- dustriei Grele trateaza In Sctnteia din
triei romlnesti se resimte de catre masele 18 august despre dezvoltarea In Cara noastra a
populare in cresterea neincetata a nivelului de unei puternice industrii constructoare de ma-
trai. Steagul ro$u, Bucuresti, a publicat si el sini, iar tov. ing. Virgil Actarian ministru
un articol despre Industrializarea socialists, adjunct al Industriei Grele publica In Romtnia
chezasia avintului Intregii economii nationale", liberd din 1 august articolul despre Dezvol-
de I. Vasilescu (19 august). Petru Navodaru tarea industriei constructiilor de masini In
face o sinteza a succeselor" (Contemporanul anil puterii populare". Munca din 14 august
din 14 august) pe marginea datelor publicate a rezervat o paging Intreaga problemei indus-
de Anuarul Statistic al R.P.R. de anul acesta, triei grele Pivotul industrializarit socialiste
iar Virgil Danciulescu (Romtnia liberd din 21 a tarii", iar Apdrarea Patriei din 18 august
august) comenteaz1 aceleasi date (RAsfoind o alts paging, intitulata R. P. Romtna
o carte"), evidentiind principalele realizari Sara exportatoare de masini si utilaje". Spri-
economice din ultimii 15 ani. jinul acordat de industria socialistA agriculturii
noastre este prezentat de ing. Petre Granescu
Unul din aspectele politicii economice directorul Directiei de Utilaj Agricol din Minis-
profund stiintifice a Partidului Muncitoresc terul Industriei Grele In articolul intitulat
Romin este tratat de tov. Alexandru Pintea, Industria constructoare de masini In sprijinul
vicepresedintele Banda de Investitii In agriculturii socialiste" (Romtnia liberd din 24
articolul sau intitulat Politica investitiilor", tulle). Aceeasi problems o trateaza Sipos Bela
din Contemporanul (10 iulie). Autorul demon- in ziarul Elore din 5 august, privind In special
streaza cu date graitoare atentia deosebita pe unul din marile succese ale industriei noastre :
care Partidul sl Guvernul au acordat-o ramu- crearea si dezvoltarea industriei de tractoare
rilor economice conducatoare In economia romtnesti (articolul se intituleaza Tractorul
nationala. 5i plinea ").
Roadele bogate ale colaborarii si Intr-aju- In ciclul sau intitulat Progresul continuu
torarii fratesti a tarilor din lagarul socialist al economiei nationale", Tehnica noud or-
si sprijinul economic al Uniunii Sovietice ganul Asociatiei Stiintifice a Inginerilor si
care au contribuit la avintul industrial al Tehnicienilor din R.P. Romtna publica In
tarn noastre In cei 15 ani scursi de la Elibe numarul din 8 iulie articolul semnat de P.
rare shit prezentate de C. Dropu In Flacdra lanculescu : Dezvoltarea industriei siderur-
la$ului din 28 iulie. gice", cu o privire specials asupra uzinelor
Munca din 22 august realizeaza o pagina Ot.elul rosu".
Intreaga intitulata Sub semnul Intr-aj utorarii La rubrica Anul XV In cifre si fapte",
fratesti", iar Steagul rosu, Bucuresti, publica Contemporanul din 7 august publica articolul
la 20 august articolul semnat de C. Barbu- lui P. Iosub intitulat Metalurgia". Autorul
lescu, despre Ajutorul fratesc si multilateral remarca faptul ca de unde industria metalur-
al U.R.S.S., acordat tarn noastre In opera gica din Rominia acoperea In 1938 doar 5 %
de construire a socialismului". din necesarul de mijloace de productie, ea
Acad. Petre Constantinescu-Iasi a publicat a ajuns In 1958 sa atinga procentul de 85 %,
tin Veac nou din 21 august un articol intitulat iar dezvoltarea neIncetata a acestei impor-
,,Roadele marit prietenii" In care face un bi- tante ramuri industriale contribuie tot mai
www.dacoromanica.ro
mull la avintul general al economies noastre rului sau din 15 august Puternicul avint
nationale. al industriei chimice" din tara noastra.
Prof. R. Radu let, membru corespondent Tov. Alexandru Sencovici ministrul In-
al Academiei R.P.R., directorul Institutului dustriei Bunurilor de Consum a publicat
de energetics, publica In Contemporanul din In Sctnteia din 20 august articolul intitulat
28 august, articolul intitulat Energetica". Bilant rodnic In dezvoltarea industriei bu-
Apdrarea Patriei din 21 august a publicat nurilor de consum".
articolulintitulat Dezvoltarea industriei ener- Apdrarea Patriei din 12 august a prezen-
getice a tarii noastre In cei 15 ani de la eli- tat industria de mase plastice, industria bunu-
berare". rilor de consum si unitati ca uzinele Teba"
lug. A. Sandulescu publica In Sctn- din Arad sau Institutul de cercetari textile.
teia din 25 iulie la rubrica In anii puterii Altor realizari de seams ale industriei
populare" un articol despre alt aspect de baza noastre socialiste le slut consacrate articolele
al politicii economice a Partidului : electri- lui Dinu Lazarescu din Int ormalia Bucurestiu-
ficarea tarn. Acelasi aspect este prezentat de lui privitoare la construirea pentru prima
Filip Geltz (Eton din 20 august), Petre data In tam noastra a autobuzelor, trolei-
Dumitriu (Contemporanul din 21 august), prof. buzelor (23 iulie) si radio-receptoarelor ro-
ing. C. Dinculescu (Magazin-ul din 22 august), mlnesti (13 iulie).
*tefan lures In Sctnteia tineretului din 14 Dezvoltarea sectorului forestier este tra-
august (Lumina") si de Gh. Razvan in tata de ing. Mircea Ocheana ministru ad-
Romfnia liberd din 18 august. junct al Constructiilor, Materialelor de Con-
structie si Industriei Lemnului In Romtnia
Dezvoltarea industriei noastre carboni- liberd din 14 august (Lemnul, o mare bogatie
fere este prezentata de M. Demetrescu In a tarii noastre"), de Harap Adalbert secre-
Tehnica noud din 5 august. tar general al aceluiasi minister In Apdrarea
Industria de petrol mindrie a tarsi Patriei din 19 august, de ing. Gh. Lazar (15
noastre" Isi intituleazd articolul tov. ing. ani de progres In sectorul industrializarii lemnu-
Iancu Horatiu, secretar general al Ministe- lui", Constructorul din 15 iulie) si de ing.
rului Industriei, Petrolului si Chimiei (Romtnia P. Bradoschi (Proiectarea forestiera In anii
liberd din 12 august). Despre dezvoltarea indus- de democratie populara", Muncitorul forestier
triei chimice In R.P.R. a aparut articolul ing. din 29 iulie).
V. Mitrofanovici, din Apdrarea Patriei (26 mai). Semnalam apoi materialele privitoare la
Alexandru Vernescu, presedinte al C.C. marile objective industriale ale (aril. Hune-
al Sindicatului muncitorilor din industria pe- doara a atras In mod deosebit pe ziaristf
trolifera, chimica si de gaz metan, a prezentat si scriitori. Astfel, tefan Zidarita publica
industria de petrol-chimie In anii regimului In Sctnteia din 26 iulie un amplu mate-
democrat-popular" In ziarul Munca din 20 rial intitulat Pe calea industrializarii soda-
august. Alt articol despre dezvoltarea indus- liste a tarii. Hunedoara" ; jar Dragon Vicol,
triei chimice, este cel semnat, de ing. Ion In Sctnteia tineretului din 28 iunie o
Deleanu secretar general al Ministerului prezentare a Hunedoarei de ieri si de azi.
Industriei Petrolului si Chimiei In Romtnia Un reportaj despre aceeasi mare cetate a
liberd din 21 august. Dezvoltarea industriei Industriei noastre mai publica Munca din
de utilaj petrolifer si a celei petrochimice a fost 1 august sub semnatura lui Gh. Pantazi pi A.
prezentata de ing. Bulgacov Sergui direc- Mitrofan (Pagini de monografie. Hunedoara").
torul Directiei Utilaj Petrolifer din M.I. G. Gh. Lipovanu semneaza In Magazinul din 15
si de ing. Vasile $erbanescu directorul Cen- august reportajul intitulat Izvoarele otelului".
trului de documentare al Ministerului Indus- 0 pagina intreaga consacra ziarul regional
triei Petrolului si Chimiei in Steagut rosu, Drumul Socialismului din Deva, Combi-
Bucuresti (13 august) si respectiv Munca natului Siderurgic Hunedoara Mindrie a in-
(12 august). dustriei noastre socialiste" (15 iulie). Acelasi)
Flamura Prahovei ziarul regional de ziar publica la 1 august sub semnatura lui
la Ploesti a publicat In numerele sale din A. Jurca o prezentare a sectorului chimic at
2, 5, 6 si 11 august patru materiale privind marelui combinat hunedorean.
Puternicul avtnt al industriei chimice a Cetatea de foc" (Resita) este prezentata
tarsi noastre", Dezvoltarea industriei petro- de Drapelul rou din Timisoara la 7 august.
chimice in anii regimului democrat-popular", Hidrocentrala V. I. Lenin" de la Bicaz
Dezvoltarea industriei de utilaj petrolifer este prezentata de Toma George Maiorescu
In anii regimului democrat-popular", si Dez- In Contemporanul din 31 iulie si de L. Voicu
voltarea industriei petrolifere". Flacdra rosie, In Steagul Fop.' (Bacau) din 21 iulie, sub
Arad, a prezentat pe o pagina intreaga a numa- titlul Bicaz, inima electrica a Moldovei".
www.dacoromanica.ro
Radu Apostol prezinta in Romtnia liberd Cresterea permanents a nivelului de meca-

din 14 august Uzinele ce poartil numele nizare a agriculturii noastre este tratata de
lui 23 August". Aceeasi mare uzina bucu- ing. P. Moldovan director general in Mi-
resteana este prezentata si de Maria Onea in nisterul Agriculturii si Silviculturii In Ro-
Tribuna din 15 august. mtnia liberd din 7 august, de ing. Chiriac
Mare le laminor construit la Roman for- Vasiliu director tehnic In Ministerul Agri-
meaza obiectul articolului lui R. Ionescu din culturii si Silviculturii in articolul publicat
Apararea Patriei (25 iulie). de Munca la 26 iulie $i de M. Demetrescu in
Mare le complex industrial din valea Tro- Tehnica noud din 29 iulie (Inzestrarea
tusului este prezentatin Apararea Patriei (11 tehnica a agriculturii", din ciclul Progresul
august, de Gh. Bejancu si R. Stanescu) $i in continuu al economiei nationale").
Steagul roqu Bucuresti (14 august, de ing. Stefan Luca a publicat In Sctnteia din 20
Anton Moldoveanu, director general al Coin- august articolul intitulat De la plugul de
binatului de cauciuc sintetic si produse petro- lemn la cei 900.000 cai putere". Un articol
chimice de la Borzesti). asemanator a mai aparut In Drapelul rofu
Combinatul de celuloza pe baza valorifi- din Timiloara, la 14 august.
carii stufului din Delta Dundrii bogatie 0 alts realizare a regimului democrat-
complet ignorata In trecut este prezentat popular In domeniul agriculturii este prezen-
de Mihu Dragomir In Sctnteia din 12 iulie tata In articolul intitulat Chimia in sprijinul
(Chiscani") si de ziarul Inainte din Braila, agriculturii" de ing. Anton Constantinescu
pe o pagina intreaga a numarului din 6 august. ministru adjunct al Petrolului si Chimiei
Acestea stilt numai o parte din realizarile In Steagul rovz (Bucuresti) din 1 iulie. Aceeasi
industriale cu care se mindreste poporul problems este tratata de prof. D. Davidescu
nostru. prorector al Institutului agronomic Ni-
Contemporanul publica In numarul ssu colae Balcescu" din Bucuresti, In Munca din
festiv din 21 august, pe doua pagini, zece 6 august.
fise pentru anul XV" intitulate Romtnia In Prof. dr. N. Teodoreanu trateaza despre
haine de lucru", pe care le semneaza Victor Realizari de seams in domeniul crelterii
Vintu. Autorul prezinta avintul creator al animalelor", In numarul din 4 august al zia-
constructorilor socialismului din diferite puncte rului Agricullura runt&
ale tarn Valea Jiului, Hunedoara, Relita, Dezvoltarea gospodariilor agricole de stat
Valea Prahovei, Bicaz, Borzelti, Delta ; rea- in anii puterii populare este prezentata de
lizarile din Tara Motilor, a Oalului, a Hate- toy. Bucur Schiopu In Agricullura noud din
gului ; tinara industrie a Regiunii Autonome 14 august.
Maghiare ; agricultura infloritoare a Baraga- Despre Rolul creditului in dezvoltarea
nului de azi. agriculturii socialiste In R.P.R." a aparut
Dezvoltarea agriculturii pe drumul con- articolul tov. C. Niculceanu, presedintele
struirii socialismului este si ea dezbatuta In Bancii Agricola, In Gazeta finan/elor din 17
bilanturi edificatoare. august.
Astfel, Contemporanul din 31 iulie publica Gh. Ionita $i Em. Ruck publica In Sctnteia
articolul tov. prof. unit'. Bucur Schiopu lineretului din 18 august articolul intitulat
ministru adjunct al Agriculturii si Silvicul- Agricultura R.P.R. In plin avant pe drumul
turii si al ing. Eugen Jianu despre Gres- socialism,ului".
terea productivitatii muncii in agricultura". Stefan Luca a publicat In Roumanie
Sprijinul acordat de catre clasa muncitoare d'aujourd'hui (nr. 8/1959) articolul intitulat
1-aranimii noastre muncitoare, pentru dezvol- Taranul devine agrotehnician".
tarea agriculturii exprimat in opera de me- Un prilej deosebit pentru prezentarea suc-
canizare a agriculturii, investitii etc. este ceselor pe drumul transfarmarii socialiste a
tratat de ing. Eugen Jianu sub titlul Roade agriculturii 1-a constituit aniversarea a 10 ani
ale politicii noastre agrare" in Contemporanul de la Infiintarea primelor gospodarii agricole
din 17 iulie. Autorul subliniaza in prima parte colective. Ample articole, reportaje, dari de
a articolului inapoierea agriculturii rominesti seams cu cifre graitoare pentru viata imbelsu,
Inainte de 23 August 1914 caracterizata ca gata a taranimii noastre muncitoare care a
o agricultura extensive rudimentary, cu o pasit pe calea revolutionary a socialismului
productie la hectar si pe cap de vita productive shit publicate pe pagini Intregi de o serie de
sub media productiei europene, $i sub media ziare centrale si locale, dintre care amintim :
tarilor vecine. Sporirea considerabila a pro- Romtnia liberd (26 iulie), Apararea Patriei
ductivitatii agricole in ultimii 15 ani constituie (28 iulie), Dobrogea noud (31 iulie) ziarul
un succes al politicii Partidului si statului celei dintli regiuni cu agricultura colectivizata
democrat-popular. in Intregime Viafa noud, Galati (24 iulie),
www.dacoromanica.ro
Steagul ro$u Bucuresti (26 iulie), Drum nou aduce date despre sporirea permanents a tira-
()rapt Stalin (25 tulle), Fdclia Cluj (24 iulie), jelor, inclusiv ale cartilor si publicatiilor desti-
$i altele. Sctnteia tineretutui din 12 august. nate nationalitatilor conlocuitoare ; acestui
prezinta pe o pagina Intreaga aspecte din aspect al problemei Ii consacrA $i Romtnia
Satul de ieri si satul de azi". liberd (26 Mile) un material. Despre Cresterea
Legate de dezvoltarea industriei $i agricul- tipAriturilor din literatura beletristicA in anii
turii, presa a mai publicat materiale referi- de dupA eliberarea patriei" publics un material
toare la dezvoltarea transporturilor si comer - ziarul Steagul ro$u din Bacau (15 iulie) ; Con-
tului exterior. Astfel, Drum nou (28 iulie) temporanul, sub semnatura lui Ion Roman,
publics articolul lui Dumitru Lucaci privind aduce si el date despre Glasicii in tiraje de
Transporturile $i telecomunicatiile In anii masts" (24 iulie) la rubrica Anul XV in
puterii populare", iar Steagul ro$u Bucuresti cifre si fapte". Productia industriei noastre
articolul lui GrAciun Ionescu despre Podul poligrafice este prezentata cu cifre elocvente
Prieteniei" care leaga astazi peste Dunare de P. Iosub in Contemporanul din 14 august.
tam noastra. de Bulgaria vecina gi prietena Dezvoltarea InveddmIntului in anii de
(20 iunie). democratic populara, comparata cu situatia
Dezvoltarea comertului socialist este pre- dinaintea lui 23 August este tratatA de
zentatA de tov. Gogu Radulescu In Sctnteia Al. Popescu In Sctnteia din 24 iunie sub titlul :
din 19 august. Minutul de adevar de ieri $i realitiltile de
Contemporanul din 3 iulie a publicat arti- azi", Tov. N. Sipos director general In Mi-
colul tov. Gogu Radulescu ministrul Go- nisterul /nvatamIntului si Culturli trateaza
mertului despre ,,Comertul exterior al despre Dezvoltarea InvAtAmIntului din R.P.R.
R.P. Romine. In pas cu dezvoltarea economiei In cei 15 ani de la eliberarea Patriei" in
nationale". Aceeasi problemA este dezbAtuta Apdrarea Patriei din 14 august. Sctnteia
In coloanele ziarului Apararea Patriei din tineretulut din 13 august publics articolul
29 iulie (Dezvoltarea Comertului exterior In tov. prof. univ. Stefan Man adjunct al
anii regimului democrat-popular") si Gazeta ministrului Invatamintului yi Culturii In-
1 inanfelor (4 august). Toma George Maiorescu vatAmIntul superior dupA 15 ani" si o pagina
prezintA dezvoltarea portului Gonstanta in intreagA intitulatA Universitatea In R.P.R.".
ultimii 15 ani 9i balanta activa a corner- V iala Studenfeascd (nr. 7/1959) consacrA qi ea
tului nostru exterior, datorita monopolului aceluiasi subiect o paginA In care semneaza
de stat asupra comertului exterior $i corelArii prof. ing. C. Dinculescu membru corespon-
lui juste cu problemele economiei (Vase dent al Academiei R.P.R., rectorul Institutulul
romInesti pe oceanele lumii", In Contemporanul Politehnic din Bucuresti (invAtAmIntul superior
din 7 august). politehnic), acad. dr. A. Moga rectorul In-
stitutului Medico-Farmaceutic din Cluj (inva-
Dezvoltarea truulIdmtntulut, $tiinfei, tamIntul medical), prof. ing. E. Row recto-
literaturii $i artelor to anii regimului rul Institutului agronomic Ion Ionescu de la
de democratie populard Brad" din Iasi (invatAmIntul agricol) si
Al. Ionescu (Politica universitarl burgheza a
0 bogata categorie de articole i materiale obscurantismului").
publicate de presa din tam noastrA, in preajma V tafa noud, Galati, a publicat la 11 august
celei de-a XV -a aniversari a Eliberdrii de sub articolul intitulat Scoala $i slujitorii ei",
jugul fascist, cuprinde pe cele ce se refers la in care prezintA In comparatie situatia dina-
revolutia culturala infaptuita In acesti ani. intea lui 23 August $i pe cea de azi.
Culture a devenit un bun al maselor In sensul
eel mai complet al cuvtntului. Se desprind apoi o serie de articole care
Despre uncle din aspectele cele mai grai- ilustreaza avtntul creator al $titnjet romlne.Fli
toare ale acestei revolutli, cum ar fi lichidarea din ultimii 15 ani.
analfabetismului gi pAtrunderea stiintei la Acad. $t. Milcu secretar prim al Aca-
sate, punerea culturii a carpi, invatamin- demiei R.P.R. a publicat In Conlemporanul
tului, artei la indemlna maselor populare, din 21 august un amplu articol intitulat
va fi vorba In mod special la capitolul care va Politica Partidului In dezvoltarea stiintei",
cuprinde articolele si materialele referitoare iar in Romtnia liberd din 22 august un alt
is realizArile social-culturale ale regimului de articol despre $tiintele naturii la 15 ani de
democratie populara. la eliberare".
Aid amintim In aceastA ordine de idei Despre colaborarea romlno-sovieticA fn
materialele care prezinta cresterea activildfit domeniul stiintei, au aparut articolele din
editoriale. Sub titlul semnificativ de Cu- Veac nou (21 august), semnate de acad. Horia
cerirea culturii" ziarul Neuer Weg din 8 august Hulubei g acad. $t. Milcu.
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR 34
N. Searlatescu publics in Apdrarea Pa- A. Costa In Conlemporanul din 17 iulie),

bid din 20 august articolul intitulat 4tiinta despre cercetarile din domeniul oncologiei (de
In slujba productiei, a omuluf". P. Iosub, Contemporanul, 31 iulie), oftalmo-
Cercetarilor de fizicA nueleara domeniu logiei (prof. dr. P. Vancea, Muncitorul sanitar
nou al stiintei rominesti le shit consacrate din 15 august), ortopediei si traumatologiei
articolele semnate de acad. Horia Hulubei (acad. prof. dr. Al. Radulescu si dr. Andrei
directorul Institutului de FizicA Atomics al Voinea, Muncitorul sanitar din 1 august),
Academiei R.P.R. (Sctnteia din 13 august si despre institute ca eel de igfena si sanatate
Conlemporanul din 7 august), L. Leahu (Con- publics (V. Urum, Steagul row, Bucuresti, 21
temporanul, 10 iulie) si convorbirea cu prof. iunie), Institutul de balneologie si fizioterapie
Florin Ciorascu director adjunct al Insti- (prof. dr. Traian Dinculescu, directorul Insti-
tutului de fizica atomics despre activi- tutului, Steagul rosu, Bucuresti, 14 iunie) s.a.
tatea acestui important institut. (La scoala Aspecte ale dezvoltarii cercetarilor stiin-
izotopilor radioactivi". Steagul row, Bucu- tifice In celelalte rase ale tarii prezinta
resti, 16 mai). Sctnteia tineretului din 31 iulie pe o pagina
Sctnteia tineretului a initiat o interesanta Intreaga consacratA avIntului creatiei stiin-
ancheta pe tema Ce a Insemnat 23 August tifice clujene ; despre dezvoltarea Invatamin-
pentru stiinta romineasca", la care au raspuns tului medical clujean a aparut articolul prof.
savanti de seams al tarii. Astfel, academicianul dr. Traian Vasculescu In Fdclia Cluj (15 iulie).
Eugen BaddrAu, directorul Institutului de Alte pagini Intregi a -consacrat Sctnteia tine-
fizicA al Academiei R.P.R. trateazA In retului stiintei iesene (24 iulie) si timisorene
numarul din 10 iulie si In Contemporanul din (7 august) ; In cea dintfi gasim articole ca cele
14 august despre avIntul creator al fizicei semnate de : acad. Octav Mayer loctiitor
romtnesti, iar acad. Miron Nicolescu despre al presedintelui Filialei Iasi a Academiei
amploarea luau de cercetarile matematice R.P.R. ; acad. J. Nitulescu (rnedicina ie-
In ultimii 15 ani (Sctnteia tineretului din seana) ; prof. Cr. Simionescu membru co-
12 iunie). respondent al Academie! R.P.R. rectorul
Contemporanul din 24 Wile prezinta sub Institutului politehnic din Iasi (ridicarea ca-
semnatura lui C. Adrian masinile electronice drelor de tineri chimisti) ; prof. Q. Sandu-Ville
de calcul rominesti ca o mare realizare a membru corespondent al Academie! R.P.R.
stiintei noastre. (agronomia ieseanA), scriitorul Ion Istrati
Acad. prof. C. Nenitescu semneaza in (conditiile optime de Invatatura si trai create
Sctnteia din 31 iulie articolul despre Cerce- azi studentimii iesene), si o rubrics care con-
tArile stiintifice in sprijinul dezvoltarii indu- centreaza Pe scurt" datele cele mai semni-
striei chimice", iar In Conlemporanul din ficative. Dezvoltarea Invatamintului superior
aceeasi data un alt articol, intitulat Po- iesean In anii puterii populare este prezentata
tentialul creator al chimiei rominesti ". de acad. J. Nitulescu In Flacdra Iasului din
Sub titlul sugestiv Daca ar mai trai 31 iulie, iar realizarile fizicienilor ieseni de
Petru Poni .", Magazinul din 22 august pre- catre prof. univ. Teofil Vescan In acelasi ziar,
zinta dezvoltarea stiintei si industriei chimice la 5 august.
rominesti din ultimit 15 ani. Savant! ca acad. Raluca Ripan-presedinte
Succesele biochimiei rominesti shit pre- al Filialei Cluj a Academiei R.P.R., acad. C.
zentate de acad. Eugen Macovschi, directorul Daicoviciu, acad. E. Petrovici, acad. E. I.
Institutului de biochimie al Academiei R.P.R., Nyarady, conf. ing. L. Nemeti si Rudolf
In cadrul anchetei amintite a Sctnteii tinere- Palocsay vorbesc despre dezvoltarea creatiei
lulul (numarul din 19 iunie). stiintifice clujene, iar despre centrul timiso-
Magazinul din 22 august a mai prezentat rean de cercetari stiintificeacad. C. Miklosi,
dezvoltarea stiintei si culturii rominesti de prof. ing. A. Barglazanu si prof. dr. C. Dra-
dupa 23 August prin academicienii Simion gulescu membri corespondenti ai Acade-
Stoilov, Arthur Kreindler, Tudor Vianu si miei R.P.R., prof. dr. Gh. Cadariu medic
Nic. Petrulian membru corespondent. emerit al R.P.R. , prof. dr. C. V. Oprea si
tiintelor medicale le slat consacrate nu- ing. V. Dobinda.
meroase materiale, ca acelea despre realiza- Sclnleia tineretului din 14 august con-
rile neurologiei (acad. Arthur Kreindler, di- sacra pagina a doua In intregime, unor Noi
rectorul Institutului de neurologie al Aca- centre ale cercetarii stiintifice pe harta
demiei R.P.R., in Sctnteia tineretului din 5 patriei". Acad. prof. dr. D. Miskolczy di-
iulie), inframicrobiologiei (acad. $t. S. Ni- rectorul Bazei de cercetari stiintifice din Tg.
colau, directorul Institutului de specialitate Mures a Academiei R.P.R. semneaza In
din cadrul Academiei, in cadrul anchetei aceasta pagina un articol in care prezinta
aceluiasi ziar, numarul din 26 iunie si TInarul santier de cercetari medicale de la ...
www.dacoromanica.ro
Tg. Mures" ; candidatul In stiinte tehnice, si colectivitate, Eugenia Tudor : Poemul de

ing. Nic. Jugareanu directorul Centrului larga respiratie o.- expresie a poeziei revo-
de cercetari pentru protectia muncii din Pe- lutionare, Al. Oprca ; Proza scurta" si
trosani Isi intituleazd articolul sau 4tiin- pasiunea scriitorului comunist). In numarul
ta alaturi de oamenii cArbunelui" ; inginerul 7 al revistei mai semneazd In cadrul acestui
Gh. Aldea director al Institutului de cer- ciclu criticii Silvian Iosifescu si Lucian Raicu.
cetari pentru foraj-extractie din CImpina Numarul 8 al Vie /ii romtne$li aduce in
prezintd pe Cercetatorii din micul oral pra- ciclul amintit, studiile semnate de acad.
hovean", iar rectorul Institutului politehnic Tudor Vianu (Mostenirea culturala), Ov. S.
din Galati, I.Egri, trateaza despre Tehnica Crohmalniceanu (Ce a dat Partidul scriitorilor
in vechiul port dunarean". nostri), N. Tertulian (Bazele estetice ale cri-
Luceal &al din 1 august publica articolul ticii noastre literare) si D. Micu.
semnat de Gh. Bulger : Inflorirea stiintelor In acelasi numar, revista a intreprins o
filologice", iar Tribuna din 15 august arti- ancheta pe tema 23 August, moment de coti-
colul conf. univ. I. Petru despre Dezvoltarea tura In viata intelectualilor romini", care a
lingvisticii rominesti". Inma'nunchiat articole scrise de intelectuali
Dezvoltarea muzeelor, a etnografiei si a oameni de stiinta, culture si arta dintre
folclorului este prezentata de Contemporanul cei mai reprezentativi. Toate aceste studii si
din 17 iulie (muzee), Fdclia Cluj din 18 iulie articole releva importanta Indrumarii de ca-
(etnografie si arta populara, semneaza prof. tre Partid a literaturii noastre de dupe 23
Nicolae Dundre, vicepresedinte al Filialei Cluj August.
a Societatii de tiinte istorice si filologice) Szasz Janos prezinta In Lucealdrul din
si Lueeaf drat din 1 august (Realizarile fol- 15 august Inflorirea literaturii minoritatilor
cloristicei noastre", de Mihai Pop). nationale"
Lileratura noastre noua este tratatA In Romtnia liberd a publicat sub seri-in:Aiwa
priviri de ansamblu de catre Geo erban In lui B. Buzild prezentarea scriitorului Dan
Gazeta literard din 6 august (23 August si Desliu (28 iunie), iar sub cea a lui H. Zalis
drumul nou al literaturii"), de Mihai Novicov prezentarea lui Titus Popovici (21 iunie), Al.
In Luceafarul din 15 august (Pe drumul rea- Mirodan (9 august) si Teodor Mazilu (12 iulie).
lismului socialist") si de catre Contemporanul Garda literard a prezertat si ea scriitori Ca
In cadrul anchetei initiate mai de mult Maria Balms (de Radu Lupan : 18 iunie),
privind Clasa muncitoare In literatura", la Titus Popovici (de Mihai Gafita : 25 iunie) si
care In ultimul timp an participat scriitorii : a publicat articole In care se tmpletesc aspec-
M. Davidoglu, Nicuta Tanase (17 iulie), Al. tele particulare ale operelor unor scriitori cu
Mirodan, Sato Andras (24 iulie), Petru Dumi- avintul general a intregii noastre literaturi :
triu (31 iulie), Aurel Baranga, Titus Popovici, "Conditia sociald a scriitorului" de Al. Philip-
Anton Breitenhoffer (7 august) si Mihai pide (9 iulie) si articolul despre Insemnatatea
Beniuc (21 august : Concluzii). Aceeasi pro- indrumarii de catre leartid a literaturii, de
blems este dezbatuta si de Radu Enescu In Demostene Botez (16 iulie). Sculptorul Cor-
Tribuna din 15 august (Romanul munci- neliu Medrea, artist al poporului, In articolul
toresc"). Titus Popovici a publicat in Con- sau Recunostinta Partidului" (2 iulie) sub-
temporanul din 21 august articolul intitulat liniazd o data mai mult meritele Partidului
Eroul nostru omul viitorului", iar Mihail In faurirea unei arte noi. Scriitoarea Lucia
Petroveanu face un bilant asupra poeziei Demetrius si regizorul Horea Popescu publica
noastre de dupe 23 August (Gazeta literard doud articole pe care Contemporanul (28 au-
din 20 august). Miron Dragu a scris un articol gust) le reuneste sub titlul Marturii" (Dez-
despre avintul creator al tinerei generatii scrii- voltarea literaturii si a teatrului.)
toricesti, in Flamura Prahovei din 9 august. Dezvoltarea teatrului este prezentata In
Treceri In revista asupra literaturii noastre de articole ca acelea al lui A. Pop Martian
dupe 23 August se mai fac In articole ca acelea (Trecut si prezent In teatrul romtnesc ",
ale lui Ov. S. Grohinalniceanu (Viafa Romt- Contemporanul din 17 iulie) sau Horia Deleanu
neasea, nr. 7/195-9), Dumitru Micu din Con- (Tema revolutionary si spectacolul contem-
temporanul (10 iulie : Marele poem epic"), poran", Contemporanul, 10 iulie). Artistul
Mihai Gafita (idem, 14 august), Cabman Galin poporului Ion Fintesteanu a publicat In Setn-
(24 iulie : Temele satului nou In dramatur- teia tineretului din 21 august articolul intitulat
gie"), Horia Bratu (10 iulie : AdIncimea Noul teatru romtnesc", iar Aurel Baranga,
retrospectivei" ; despre literatura lui 23 In Romtnia liberd din 22 august un alt
August) si In ciclul de studii axat pe tema articol, care citeaza In titlul sau (0 tara In
"15 ani de literaturA" publicat In numarul care actorii sint oameni"), impresiile unui
6 al revistei Viafa romtneased (13. Elvin : Erou batrIn actor american despre teatrul din tara
www.dacoromanica.ro
noastra. Informafia Bucurestiului din 22 august artei noastre monumentale (Informafia Bu-
a publicat Si ea -un articol asupra dezvoltarii curestiului ,din 15 iulie).
teatrului, semnat de Simion Alterescu, iar Eugen Schileru prezinta dezvoltarea gra-
revista Teatru (numarul 8) a publicat ample ficil de carte In Contemporanul din 28 august.
articole, studii 5i materiale de sinteza, ca cele Roumanie d'aujourd'hui (nr. 8/1959) pu-
semnate de acad. Mihai Beniuc, 5i de fruntasii blics o ancheta asupra dezvoltarii artei romft-
arta actoricesti, regizorale, scenografice la nesti in ultimii 15 ani, la care au raspuns acad.
rubrica intitulata Creatia mea In acesti 15 Mihai Beniuc, presedintele Uniunii scriitorilor
ani". Teatrele nationalitatilor conlocuitoare din R.P.R., scriitorii Maria Banus $i Aurel
aspect al revolutiei culturale, at /nfloririi Mihale, artistii plastici Ion Jalea $i Alexandru
culturii 5i artei nationale In forma 5i socialists Ciucurencu, compozitorii Ion Dumitrescu sf
In continut sint prezentate In materialul Alfred Mendelsohn.
Alin Rominia liberd (1 iulie), In articolul lui Dezvoltarea artei din tara noastra este
Johann Szekler intitulat Rod at culturii exprimata sinoptic de Contemporanul din 7
noastre socialiste" care vorbeste despre Tea- august printr-o harts a institutiilor artistice
trul german de stat din Timisoara (Rominia din tail teatre dramatice, de papusi, opere,
liberd din 8 iulie) si In eel al artistei eme- teatre muzicale si de estrada, filarmonici,
rite KOszegy Margit (GInduri ce se cer Im- orchestre populare, ansambluri care corn-
partasite", Rominia liberd din 12 iulie). para situatia din 1938 cu cea de azi : atunci
Avintul Invatamtntului artistic, In anii existau doar 19 institutii artistice In In-
puterii populare este prezentat de Gheorghe treaga tara, iar astazi exista 126 ; In acest
Dem. Loghin decanul facultatii de teatru rastimp numarul spectatorilor a crescut de
de la Institutul de arta teatrala $i cinema- 5ase ors.
tografica Ion Luca Caragiale" In Sctnteia Remarcam apoi o serie de articole care
tineretului din 20 august 5i de C. Paraschi- subliniaza, ca pe o marturie de nedezmintit
vescu, In Contemporanul din 17 iulie (arti- a dezvoltarii artelor din RomInia ultimilor
colul despre Institutul de arts teatrala $i 15 ani, succesele artei noastre peste hotare :
cinematografica") Ana Maria Narti In aceeasi articolul lui Demostene Botez publicat In
revista (10 iulie) publics articolul despre Stu- Veac nou din 7 august (Pretuirea culturii
diourile de la Buftea". Unul din domeniile noastre ; succesele ei In Uniunea Sovietica"),
cinematografiei noastre care a Inregistrat In- articolele lui Radu Beligan, Margareta Nicu-
semnate succese peste hotarele tarii (de- lescu 5i Nicolae Tompa despre Teatrul nostru
senul animat) este prezentat In Contempo- peste hotare" (Contemporanul din 31 iulie)
ranul din 24 iulie de prineipalul sau reali- 5i articolul lui Mircea Popescu publicat In
zator : Ion Popescu-Gopo. Contemporanul din 7 august (Prezenta artei
Dezvoltarea muzicii romInesti de dupa romfnesti peste hotare : succesele artelor plas-
23 August este tratata de maestrul emerit at tice").
artei Ion Dumitrescu, prim secretar al Uniunii Despre prestigiul international at culturii
Compozitorilor din R.P.R., In articolul sau romlnesti datorat marilor prefaceri social-
din Sctnteia (14 august), de Alfred Mendelsohn economice pi politice din anii regimului demo-
maestru emerit al artei, secretar al Uniunii crat-popular au mai aparut articolele sem-
Compozitorilor (Steagul rosu, Bucuresti, 13 nate de Octav Livezeanu, vicepresedintele
august), de Viorel Cosma (Apdrarea Patriei Institutului Romin pentru Relatiile Culturale
din 21 august), de Ilie Balea (Tribuna din 22 cu Strainatatea (Luceafarul din 15 august) si
august) si de Sctnteia tineretului din 7 iunie de scriitorul Petru Dumitriu (Prezenta
(Opera romineasca) si 14 iunie (Filarmonica poporului roman ": Sctnteia din 18 august).
George Enescu"). Concluziile care se impun din cercetarea
Petre BrIncus semneaza In Contemporanul dezvoltarii fara precedent a Invatam1ntului,
din 28 august articolul despre 15 ani creatori stiintei, literaturii, artelor $i a culturii In
In muzica vocal-simfonica". general slut expuse de Miron Florian In
Realizarilor din domeniul artelor plastice articolul intitulat ,,Constructia socialists :
le sint rezervate articolul lui Ion Jalea artist Baza revolutiei culturale", publicat de revista
al poporului, presedintele Uniunii Artistilor V iala studenteascd In numarul sau din luna
Plastici publicat in Sctnteia din 19 august, iunie. In zilele Decadei culturii din R.P.R."
si cele ale lui Petru Comarnescu ; Tema in- presa a publicat articole de ansamblu ca cel
dustrializarii In plastics" (Contemporanul din at tov. Virgil Florea director general at
24 iulie), 15 ani de plastics" (Tribuna, 22 artelor din Ministerul Invat.amintului $i
august), ca si articolul In care pictorul Anastase culturii Ynfloreste cultura socialista In
Anastasiu 15i Impartaseste impresiile asupra patria noastra" (Sctnteia tineretului din.13
www.dacoromanica.ro
S7 REVISTA REVISTELOR 443
august), sau al lui Andrei Baleanu, Dreptul Despre asigurarea dreptului In odihna al
la cultura"(Sctnteia din 13 august). Alt articol oamenilor muncii din tara noastra ziarele
asemanator a mai publicat Romtnia liberd din publics cu regularitate reportaje si articole ;
aceeasi zi. dintre ele amintim pe cel semnat de M. Rizac
Cresterii nivelului de trai al oamenilor in Munca din 2 iulie (Curier balnear").
munch din tara noastra Ii sint consacrate arti- Unul din rezultatele grijii regimului de-
colul semnat de M. Levente In Contemporanul mocrat-popular din tara noastra pentru sans,
din 15 mai, dar mai ales articolul tov. Manea tatea oamenilor munch 11 constituie cresterea
Manescu, membru corespondent al Academiei cu 21 de ani a duratei medii a vietii umane
R. P. R., : Drumul socialismului drumul de la 42 de ani In 1933 la 63 de ani In 1958.
bunastarii poporului muncitor", publicat in Acestei marl realizari Ii consacra o pagina
Contemporanul din 24 iulie. Vorbind despre Intreaga ziarul Neuer Weg din 5 august, iar
masurile plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 Steagul rou, Bucuresti (28 iunie), publics arti-
iulie 1959 privitnare la cresterea nivelului de colul lui D. Turtureanu, intitulat De la 42
trai, autorul subliniaza ca la baza masurilor la 63 ...". Stefan Iures publics In ScInteth
luate de partid stau rezultatele obtinute de tineretului din 20 august articolul intitulat
masele largi ale poporului muncitor, care Traim cu 21 de ani mai mult...".
lupta cu abnegatie pentru traducerea in viata Un alt aspect al realizarilor social-cultu-
a liniei partidului, pentru dezvoltarea nein- rale 11 constituie amploarea constructiilor de
cetata a economiei si culturii In tara noastra". locuinte pentru oamenii muncii. Acestei pro-
Autorul analizeaza apoi procesul de transfor- bleme 1i sint consacrate editorialul numarului
mare a Romlniei dintr-o tara agrara inapo- 2/1959 al revistei Arhitectura R.P.R., semnat
iata lntr -o tara industrial-agrard In plinfi dez- de prof. arh. M. Locar si de arh, T. Evolceanu
voltare, proces care este o urmare a politicii (Reconstructia socialists a oraselor din Re-
promovate de Partidul Muncitoresc Romin si publica Populara RomIna"), articolul arhi-
a eforturilor poporului muncitor In frunte cu tectului Anton Moisescu secretar al Uniunii
clasa muncitoare. Steagul rosu, Bucuresti, a Arhitectilor din R.P.R. Dezvoltarea urba-
publicat si el, la 21 august, articolul inti- nismului In tara noastra" (Contemporanul din
tulat Cresterea continua a bunastarii oame- 14 august) si o serie de reportaje pe care le
nilor muncii", de P. Tanase. intllnim zilnic In coloanele presei ; dintre ele
Ziarul Munca din 18 iulie a publicat pe amintim pagina intreaga publicata de Con-
doua pagini cu titlul care rezuma reali- temporanul din 17 iulie sub titlul Construim"
tatile de ieri si pe cele de azi : In Romlnia consacratA constructiei de locuinte de la
burghezo-mosiereasca Pro litul In centrul Hunedoara, Oradea, Ploesti, Timisoara, Cluj,
atentiei. In R.P. Romitna Omu/ In centrul Bacau si reportajul intitulat Intineresc
atentiei" articole, reportaje, cifre si fapte bAtrine meleaguri", publicat de Apdrarea Pa-
despre mizeria si somajul din trecut, despre Wei din 8 august, despre constructiile de la
salarii, asigurari sociale, pensii, ingrijirea Timisoara, Suceava si Galati.
copiilor, odihna oamenilor muncii, In trecut si Schimbarile demografice petrecute In tara
prezent. noastra datorita segimului democrat-popular
Aurel Baranga (Gazeta literara, 13 august) schimbari exprimate de cresterea populatiei
releva importanta cotiturii de la 23 August In urbane, de aparitia unor orase not pe harta
ruperea definitive cu trecutul Win de suferinte, 'aril, de scaderea mortalitatii si cresterea du-
saracie si mizerie, pe care regimurile burghezo- ratei medii a vietii shit tratate de prof.
mosieresti it rezervasera poporului roman. univ. M. Biji In Contemporanul din 26 iunie.
Sctnteia din 7 august a publicat articolul Munca din 13 august consacrA doua
t ov. dr. Voinea Marinescu Ministrul Sand- pagini Intregi prezentarii prin contrast a
tatii si Prevederilor Sociale intitulat Grija dreptului la cultura al maselor populare In
pentru ocrotirea sanatatii poporului". Un ar- Romlnia burghezo-mosiereasca si In cea de
ticol asemanator a publicat prof. dr. I. Turai azi, dlnd date edificatoare asupra lichidarli
secretar general al aceluiasi minister 7- In analfabetismului, dezvoltarli Invatamintului
Steagul row, Bucuresti, din 19 august. Despre de toate gradele, retelei de institutii cultural-
asigurarile sociale, care stau astazi la Inde- artistice etc.
mina tuturor oamenilor muncii indiferent de Valeriu RIpeanu publics in Lucealdrul
sex, rasa sau nationalitate, a aparut articolul din 15 august un articol despre Revolutia
semnat de Mihai Mujic, secretar al Consi- culturala in cifre si fapte". Sctnteia tineretului
liului Central al Sindicatelor, In Roumanie din 15 august publics o pagina intreaga inti-
d'aujourd'hui (nr. 8/1959). tulata Poporul eliberat faurar de frumos".
www.dacoromanica.ro
444 REVISTA REVISTELOR 3$
Pe o alts pagInA Intreaga a aceluiasi ziar, la si economise, edilitare, constructiile not etc.,
18 august, Tudor Vornicu prezinta dezvol- care dau un nou aspect capitalei tariff. Acelasi
tarea miscArii de culturA fizica si sport In ziar a realizat o pagina Intreaga In numarut
tara noastra In ultimii 15 ani. Garacterul de festiv din 22 august, intitulatA Infloreste
mass al acestei miscari este dat de graitorul Capitala noastra drags ".
fapt a la fiecare opt locuitori ai tarn, unul Victor Birladeanu, Intr-o interesantl pa-
este sportiv. gina din istoria unei organizatii de partid"
Culturalizarea maselor de oameni ai mun- prezinta lupta comunistilor de la fosta A. S.A.M.
cii este prezentatA de ziarul Fdclia din Cluj (azi marea fabrics de masini electrice Di-
(1 iulie) Intr-unul din aspectele sale funda- namo") In perioada dinaintea si din preajma
mentale : Cartea, un bun de prat al oamenilor lui 23 August 1944, si munca lor Insufletita
muncii" ; de Luceafdrul din 1 august de azi pusd In slujba construirii socialismului
(Muncitori In loja"), de Constructorul (18 (Sctnteia din 15 august).
iulie) s.a. La rubrica sa Pagini de monografie",
Largi posibilitati de invAtatura create ziarul Munca din 30 iulie si 6 august prezint5
tineretului si oamenilor muncii din tara marl unitati industriale ale capitalei : uzinele
noastra" isi intituleazA ziarul Steagul rosu SemAnatoarea" si respectiv Timpuri not ".
din Bacau articolul publicat la 31 iulie. Despre Noua fats a capitalei noastre" scrii-
Viata noun a satelor noastre este pre- torul Demostene Botez publics un articol In
zentata de N. Stoian In articolul despre Steagul rosu din 19 iunie, tar Nicolae Jianu,
Lichidarea nestiintei de carte, o mare reali- un amplu reportaj In Tribuna din Cluj
zare a regimului democrat popular", publi- (4 iulie). Informafia Bucurestiului mai consacra
cat In Flamura Prahouei din 2 august ; o pagind la 1 august, pe care o intituleaza
N. Popescu-Bogclanesti (Satul si stiinta") La margine de Bucuresti. Reportaj din
In Contemporanul din 7 august, Valeriu Buduru periferiile de altd data" ; este de fapt a
(despre electrificarea satelor) In Agricultura suits de reportaje dupd 15 ani pe aceleasi
noutt din 7 august si de scriitorul Eusebiu meleaguri", realizate de T. Caranfil si Cornelia
Camilar, care In articolul intitulat Singurul Slrb u.
drum", publicat de Sctnteia la 25 iulie, corn- Regiunea Bacau este prezentatA pe cite
parA mizeria de odinioarA cu dezvoltarea si o paginA de Sctnteia din 11 iulie, de Munca
belsugul care caracterizeazil tot mai mult satul din 4 august (Vasile Acatrinei, BacAul
nostru contemporan. Constantin Prisnea (Con- puternic centru industrial") si de Magazinul
temporanul din 14 august) subliniaza rolul din 25 iulie (Nichita Bistriceanu, Pe
Partidului In viata noua a tarii, pe marginea valea Bistritei"). Steagul rosu din Bacau re-
unor strAlucite manifestari recente ale artei produce la 14 august articolul semnat de
noastre populare. Contemporanul din 28 au- A. Calimandric si Gh. Ungurasu Dezvol-
gust, publica o paginA intreaga intitulatA tarea regiunii Bacau in anii puterii populare,
Comorile artei populare", prilejuitA de ma- publicat In numarul 7/1959 al revistei Lupta
nifestilrile finalei celui de al V-lea concurs al de class; Sctnteia tineretului din 20 august a
artistilor amatori de la orase si sate. publicat o pagina Intreaga intitulata Inflo-
reste batrIna Moldova.", In care prezinta manic
Dezvollarea regiunilor Wit realizari ale regimului democrat-popular In
regiunile Bacau, Iasi si Suceava. Raioanele
Marile realizAri obtinute de poporul nostru si localitatile mai importante ale regiunii slut
muncitor sub conducerea Partidului In toate descrise de Paul Marian In Magazinul din 18
domeniile constructiei socialiste slut oglin- iulie (Orasul Intre patru ape : Onesti"), to
dite de presa si publicatiile din preajma lui Steagul rosu, Bacau, din 6 august (raionul Tg.
23 August si In ceea ce priveste dezvoltarea Ocna), 23 iulie (Realizarile din domeniul sa-
armonioasa a regiunilor tariff, multe dintre nitar In raionul si orasul Buhusi"), 4 iulie (C.
ele aflate Intr-o stare de accentuate Inapoiere Jalba, Adjudul") si In Steagul rosu din Bucu-
pins la 23 August. resti (7 iunie : Lucian Magureanu, Slanic
Vom prezenta In cele ce urmeazd materia- perla Moldovei").
lele mai importante referitoare la aceastA Inspectoarea scolara Curca Silvia pre-
problems, Incept:id cu orasul Bucuresti, si zinta In ziarul raional Flacdra din Piatra
apoi cu fiecare regiune a tarn, In ordinea Neamt, dezvoltarea Invatamintului si culturii
alfabetica. din acest raion (12 august).
Informalia Bucurestiului a publicat pe o Regiunea Baia Mare este prezentata in
pagind a numarului sat: din 11 iulie, un amplu aspectele caracteristice de azi : dezvoltarea
reportaj intitulat DImbovita traverseazA orasului Baia Mare (Horia Liman, In Sctnteia
orasul", care prezintA realizarile industriale din 28 iunie si 1 iulie ; Virgil Danciulescu,
www.dacoromanica.ro
In Romtnia liberd din 1 iulie, pagina intreaga Cluj, la 15 august, in articolul lui Nicolae
a ziarului regional Pentru Socialism, Baia Veres despre Albacul de Teri si de azi din
Mare, din 16 august), viata noud a mine- Fdclia, Cluj (23 iulie) si articolul semnat de
rilor maramureseni (N. Wieze : Parerile Leahu loan (15 ani de realizdri In domeniul
unui miner". Pentru socialism, Baia Mare, Invatamintului si culturii") In ziarul raional
1 iulie), dezvoltarea exploatarilor forestiere Viafa noud din Ctmpeni.
din aceasta regiune (Horia Liman, In Sctn- Ziarul regional Fdclia a prezentat pe cite
teia din 10 iulie ; Ion Mindru, in Pentru o pagina Intreaga industria (18 august) si
Socialism din 24 iulie), revolutia culturala in agricultura (19 august) regiunii Cluj.
Cara Oasului (Octavian Lutas, in Pentru Raionul Bistrita este prezentat pe o pa-
Socialism din 24 iunie), viata noua a ceferis- gina a numarului din 5 august, de catre
tilor (Luiza Ghesa, In Pentru Socialism din ziarul Fdclia, si de ziarul raional Avintul
12 iulie : cu ocazia implinirii a 75 de ani din Bistrita, in uncle aspecte caracteristice :
de la inaugurarea lintel ferate Baia Mare dezvoltarea agriculturii (8 august), infdptuirile
Satu Mare), dezvoltarea unor localitati ca din sectorul forestier (de V. Simionca, 18 iulie),
Baia-Sprie (N. Szobel, In Pentru Socialism industria locals (D. Birleanu, 1 august), reali-
din 14 iulie), Viseul de Sus (loan Nan, In zarile din domeniul ocrotirii sanatatii publice
Pentru Socialism din 28 iulie) ; apoi prezentarea
unor comune cunoscute, ca Berveni (Szabo (dr. Vianu Vasile, 11 iulie). Ziarul Fdclia din
Gyula, in Tribuna, Cluj, din 18 iulie), sau Seini Cluj a mai prezentat pe pagini Intregi raioanele
(N. Szobel, in Pentru Socialism din 16 iulie). Dej si Gherla (29 iulie), Jibou si Zalau (1 au-
Ziarul regional Pentru Socialism publics gust), Mud si Ludus (8 august), Nasaud (14 au-
regulat scrisori din regiune (vezi de exemplu gust), Hue din (de Pop Vasile, 19 august), orasul
la 10 si 22 iulie) despre realizarile regimului Turda (23 iulie), Cimpia-Turzii si Ocna Mures,
democrat-popular In aceasta parte a tarii. (iota orase not pe harta regiunii (12 august),
Raionul Viseu este prezentat In numdrul din complexul feroviar din Dej (de Lucian Sim-
19 august al aceluiasi ziar. boan, la 16, 18 si 23 iulie ; acelasi subiect 5i la
Despre regiunea Bucuresti s-au scris arti- Roan Todereanu, Somesul din Dej, 1 august).
cole referitoare la dezvoltarea agriculturii (de Uzina Carbochim" din Cluj este prezentata
Vasile Mateescu, presedintele Comitetului exe- de Szabo losif in Fdclia la 15 august ; creatia
cutiv al Sfatului popular regional : Steagul muzicala clujeana din ultimii 15 ani de
rosu, 22 august), la dezvoltarea invatamintului Romeo Ghircoiasiu (12 august), iar Biblioteca
si culturii din aceasta regiune (de Stelian Centrals Universitara din Cluj de Eleonora
Paun, Sleapil row, 13 august) la orase ca Pampu (13 august). Alte aspecte din regiunea
Giurgiu (Tr. Popescu, In Steagul rosu,
Cluj au mai prezentat Virgil Singereanu In
Bucuresti, din 12 august), la Atelierele na- Tribuna din 25 iulie (uzinele sodice de la
Ocna-Mures), Gheorghe Stefan in Turda noud
vale din acest ora (M. Leoveanu, idem, din 24 iulie (Ceanul Mare) 5i Ion Marian In
18 iunie), apoi la Santierele navale din
Oltenita (Horia Oprescu, In Luceaftirut din Fdclia din 28 iunie (complexul balnear de la
Singeorz-bai).
26 iulie). Steagul row din 9, 12 si res-
pectiv 1 august a prezentat raioanele Cala- Regiunea Constanta este prezentata de
rad (pe o pagina Intreaga) s4 Lehliu (de Pavel Alecu Ivan Ghilia In Sctnteia din 8 august
Marin), aspecte ale Sloboziei de azi (pagina (Noul In Dobrogea"), apoi de Apdrarea
IntreagA), iar In numerele din 16. 18 si 20 august Patriei din 4 august si de Steagul rosu din
raioancle Urziceni (de Emil Vlaicu), AleXan- Bacau (26 iulie). Lucealltrul din 15 iunie pre-
dria si Turnu Magurele. Romtnia liberd din zinta sub forma unei convorbirl cu toy.
12 august a prezentat, prin ing. Th. Marcarov, V. Vilcu primul secretar el Comitetului Re-
Ciulnita de azi, cu Infloritoarea ei gospodarie gional de Partid Constanta rezultatele fp Ai-
agricola de stat. Steagul rosu a mai publicat toare ale transformArii socialiste a agriculturii
In mod regulat articole si reportaje privind din regiunea Constanta. V. Stancu prezinta
viata noua a s itelor din regiunea Bucuresti acelasi subiect, In Munca din 12 august. I.
(vezi de exemplu la 3, 5, 22 si 24 iulie). Ctmpeanu prezinta Realizarile regimului de-
Regiunea Cluj. Until din aspcctele cele mocrat-popular pe plan cultural" din re-
mai edificatoare pentru dezvoltarea regiunilor giune in Dobrogea noud din 11 iunie.
lnapoiate In trecut : Tara Motilor este des- Acelasi ziar consacra o pagina la 5 august
crisa in reportajul lui V. Cabulea din ciclul prezentarii orasului Constanta dupd 15 ani
Cintarea Hominid" publicat sub titlul Cala- de viata nota".
torie In tara de piatra" de Luceafdrul la 15 Despre activitatea intena a portului
iulie (pe cloud pagini) ; In pagina intreaga Constanta si viata noud a muncitorilor din
Tara Motilor In trecut si azi", a Fdcliei, port au aparut articole in Romtnia Mere! din
www.dacoromanica.ro
946 REVISTA REVISTELOR 40,
18 iunie (de N. Simion si Gh.Bratescu) si 21 iunie dustriala a acestei regiuni a ap5rut articolu)
(de Maria Arsene), si In Munca din 25 iunie. din ziarul regional Vista noud (19 august),
Traian Cosovei descrie In ale sale Peisaje semnat de Carol Boros secretar al Comite-
dobrogene" (Sctnteia din 14 august), corn- tului regional de Partid. Galatiul de azi este
binatul chimic de la Navodari si splendoarea descris de Manole Auneanu (Temelia orasului
litoralului. santier" : Tribuna din 8 august), de Gaunt
Despre combinatul de Ingrasaminte fos- Baciu In Flacdra din 20 iunie si In pagina nu-
fatice de la Navodari, care hraneste Bara- marului din 28 iulie al ziarului regional Viata
ganul", a scris Helmut Kamilli In Neuer noud din Galati ; dezvoltarea constructiilor
Weg din 1 iulie ; iar despre noua fabrics de de nave de la Santierele Navale din Galati
semiceluloza de la Pales capitanul V. Teo- este prezentatA de ing. Marinescu In Viala
dorescu, In Apararea Patriei din 24 Wife. noud din Galati, la 12 yulie, iar Culture In
Raioanele HIrsova, Tulcea, Negru Voda Galatii de azi" este prezentata pe o pagina
si Medgidia slut prezentate de Dobrogea noud Intreaga de Conternporanul din 8 mai.
din 9, 13, 16 si 19 august. Orasul Braila In neintrerupt proces de
Viata fericita a colectivistilor din Comana dezvoltare este prezentat de Munca din 7
este descrisa de Petru Vintila In Sctnteia tine- august, de I. Alexandrescu, iar uzinele meta-
retului din 14 august (Simplicitas ?..."). lurgice Progresul" din acest ores (fost
Manila constructii Infaptpite In ultimul Franco-Romina") de M. Adrian, sub su-
an pe litoralul Marii Negre slut descrise gestivul titlu Daca ati vedea domnilor 1"
de Ion Marin Sadoveanu (Romtnia liberd din in ziarul Inainte din Braila (25 iulie). La ru-
12 iulie), de Paul Marian (acelasi ziar, din brica Ce ne-a adus 23 August", ziarul brailean
5, 6 si 7 iunie), de Franz Storch In Neuer Weg publics materiale despre viata noua a ceferis-
din 10 iulie (Din o mie si una de nopti ?"), tilor si a taranilor colectivisti, despre electrifi-
apoi de Gazeta tinantelor din 28 iulie (pe o carea satelor, amenajarea drumurilor si sose-
pagina) si de Dobrogea noud din 15 iulie lelor etc. (24, 25 iulie si altele).
(I. Clmpeanu). Ziarul regional V tap noud a prezentat
0 alts regiune care a fost tinuta intr-o Ina- raioanele Bujor (1 august), Macin (5 august),
poiere accentuate in vremea regimurilor bur- Focsani (15 august), Filimon Slrbu (16 august),
ghezo-mosieresti, regiunea Craiova este prezen- viata noua din Muntii Vrancei (12 august),
tata In Munca din 15 iulie (de Stefan Dina) si In pe pagini Intregi si raionul Liesti (30
Apdrarea Patriei din 30 iulie. Despre exploa- Julie) iar Avintul Tecuci a prezentat In nu-
tarile petrolifere din Oltenia au aparut articole marul din 16 august raionul Tecuci (de
In Tribuna, Cluj, din 27 iunie (reportaj de Miko loan Bujor).
Ervin) si In ziarul regional Inainte, Craiova, Regiunea Hunedoara este prezentata de
din 29 iulie (o pagina realizata de lulia Apdrarea Patriei din 31 iulie si de Comertur
$erban si Emil Trifan). socialist din 26 iulie (pe o pagina). Valea
Simbol al Olteniei industriale" Isi inti- Jiului de ieri si de azi este subiectul materia-
tuleaza $t. Chirita articolul publicat de revista lelor publicate de ziare ca Sctnteia tineretului
Viata militard (numdrul 6/1959), In care din 9 august (De in valea plIngerii la valea
prezinta marea uzina Electroputere" din bucuriei" pagina Intreaga), Steagul rosu, Bu
Craiova, construita In anii regimului democrat- cnresti (de Al. Stefanescu, 9 august), Drama!
popular. Despre aceeasi realizare scrie si Socialismului din Deva (16 si 26 iulie), Steagul
Romulus Rusan In Tribuna, Cluj, din 11 Julie. rosu din Petrosani (23 iulie, pe o pagin6)
Ziarul Inainte din Craiova a mai publicat si de revista Magazin din 8 august (Gh. Du-
articole despre satul oltenesc In cei 15 ani mitrescu, Viata noua In valea carbunelui).
(20 august), despre orasul si raionul Turnu- Victor Baden trateaza despre AvIntul inva-
Severin (18 august), despre fabrica de zahar tamintului si culturii In ultimii 15 ani
si ulei Livezi-Podari (de I. $erban, la 8 iulie), urmare fireasca a politicii intelepte a Parti-
despre patrunderea stiintei si culturii In sa- dului", In Steagul osu Petrosani (30 iulie), cu
tele regiunii (la 11 iulie), despre cresterea ni- date edificatoare privind Valea Jiului.
velului de trai In regiunea Craiova (5 august, Marile centre industriale din aceasta
pagina realizata de Cornel Constantinescu si importanta regiune a tarii shit prezentate
Constantin Gheorghe), despre orasul Craiova amplu de presa noestra. Lupenii sint descrisi
de ieri si de azi (Romeo Popescu, la 16 si 28 de Mihai Moraru in Sctnteia din 5 iulie, de
Julie ; apoi pagina din 19 iulie). I. Dobrogeanu in Munca din 9 iulie, apoi de
Regiunea Galati este prezentata de Ro- ziarul regional Drapelul rosu de la Timisoara
mtnia liberd din 15 august, de Apdrarea (6 august) si de Steagul rosu din Petrosani
Patriei din 6 august si de ziarul Inainte (5 august) ; Calanul centru important al
din Braila (1 august). Despre dezvoltarea in- industriei noastre siderurgice" este intitulata
www.dacoromanica.ro
pagina a treia a ziarului Drumul Socialismului Acelasi Ion Istrati prezintd la rubrica
din Deva (29 iulie) ; Vulcanul este prezentat File din cronica zilelor noastre" a numd-
de G. Cucu in Apdrarea Patriet din 8 august, rului din 25 iulie al ziarului regional Flacdra
pe pagina a treia a ziarului Drumul Socialis- Iasului orasul Tirgu-Frumos (In tfrgul
mului din 25 iulie si de Steagul rosu Petrosani poetului Neculutd"). Ziarul iesan publica si
(28 iulie : Vulcan mArturie a marilor pre- alte note de drum prin regiune ale lui Ion
faceri") ; Uricanii oras nou pe harta patriei, Istrati privind viata noun a tdranimii, si
este descris de M. Corut In Apetrarea Patriei alte aspecte din regiunea
din 22 iulie si de N. Andronache In Drumul Regiunea Oradea este prezentata de
Socialismului din 10 iulie ; acelasi autor pre- Romtnia liberd din 25 iulie (Azi in tara
zinta in acelasi ziar, la 19 iulie, orasul ceferis- Crisurilor" : o pagind Intreaga) si de Minerva
tilor Simeria. Velniciuc In Crisana din 7 Julie. Realizdrile
Dezvoltarea raionului Alba-Iulia este tra- social-culturale din aceastA regiune slut pre-
tata pe o pagind de ziarul raional Steaua zentate de aceeasi autoare In ziarul Crisana
rosie (24 iulie). din 19 iulie, iar dezvoltarea culturii fizice sf
Yn sfirsit despre viata noun care a sportului In regiunea Oradea de St. Tranda-
inflorit in ultimii 15 ani pentru tarAnimea firescu, In Munca din 8 iulie. Trebuie subliniat
muncitoare din muntii TrascAului vorbeste ca ziarul Sporlul popular a publicat cu mare
Gh. Staicovici In Drumul Socialismului_ din regularitate, Incepind cu data de 9 mai pa-
2 iulie. gini intregi despre Inflorirea sportului din
Regiunea Iasi este prezentata de Romtnia patria noastra In ultimii 15 ani, ocupindu-se
liberd din 1 august, pe o pagina, realizata sistematic, de fiecare regiune a Orli, fntre care
de filiala Iasi a Uniunii Scriitorilor ; sem- el regiunea Oradea. Crisana a prezentat raioane
neaza Dumitru Ignea despre Industria ale regiunii cum ar fi Lunca Vascdului (26 iulie),
tineretea Iasului", Ion Istrati (Itinerar ru- $imleu (6 august), Marghita (15 august) sau
ral"), Grigore Botez directorul Palatului raionul Cris (2 august) pe pagini Intregi.
Culturii din Iasi (Semnificatia unui palat"). Despre uzinele metalurgice InfrAtirea" din
Realizarile pe plan regional In domeniul ocro- Oradea a publicat Al. Parnic un reportaj In
tirii sanatalli slut prezentate de dr. I. Manta Munca din 21 iulie (Semnificatia unei denu-
In Flacdra Iasului din 5 august, iar cele din miri"). Fabrica Refractar" de la Astileu este
orasul Iasi de Dr. Gh. Timosca, In acelasi ziar, prezentatA pe o pagind intreaga de Crisana din
la 23 iulie ; realizarile din domeniul Inviltd- 24 tulle, iar Fabrica Sinteza pe drumul auto-
mintului gut prezentate de A. Lupsa, la 29 matizarii" este prezentata de M. Suciu in
iulie. Raioanele Vaslui si Tg. Frumos sint acelasi numar. Crisana din 21 iulie, sub titlul
prezentate pe cite o pagind In Flacdra Iasului Mindria tuturor", publicd articolul lui I. Popa
din 22 iulie si respectiv 2 august, iar despre viata noun a colectivistilor din SAlard.
raioanele Hindu, Negresti, Pascani sint pre- Despre regiunea Pitesti a aparut arti-
zentate de acelasi ziar la 8, 12 si 14 august. colul semnat de Matei Stefan In Sclnteia
Orasul si raionul Husi sint prezentate In din 16 august care prezinta dezvoltarea
articolul lui Stefan Ovac primul secretar al acestei regiuni in anii regimului democrat-
Comitetului raional de Partid publicat In popular si alte materiale ca celesemnate
Flacdra Iasului din 19 august. de Ion Fratila In Munca din 21 iulie :
Orasului Iasi de azi ti consacrA ziarul Dezvoltarea industriei petrolifere fn regi-
Flacdra Iasului o pagina semnata de Al. Tanase unea Pitesti", Dieter Roth In Neuer Weg
sub titlul Itinerar turistic iesean" (18 iulie). din 28 iulie (CealaltA Govora" despre
Tineretea batrinului oras" este descrisd uzina de produse sodice) ; Mircea Chereches in
de Ion Istrati In Scinteta din 19 august si de Munca din 12 iulie (Intreprinderea de poduri
Dumitru Ignea frl Luceafarul din 1 august, iar metalice si prefabricate din beton Pitesti),
George Vintila directorul Filarmonicii Mol- sau ing. Dumitru IvAnescu si ing. Ion Sirbescu
dova" prezintA aspecte din dezvoltarea aces- In Munca din 15 august (Din viata de Teri si
tel institutii, In Flacdra Iasului din 9 august. de azi a muncitorilor forestieri pitesteni").
Constructiilor de la Blrlad le este con-
sacrat articolul lui Nicolae Chirea din Munca RAhmUl Mused este prezentat in Secera
(29 iulie), iar dezvoltdrii culturale a aceluiasi si Ciocanul din 16 august, iar raionul Draga-
oras pagina a doua a Contemporanulut nesti-Olt in acelasi ziar, la 18 august.
din 22 mai. Scriitorul Ion Istrati, descrie N. Oanta publica In ziarul regional Secera
In ale sale Acuarele bfrlddene" publicate si Ciocanul din Pitesti (25 iulie) un articol
de Flacdra Iasului la 9,11 si 16 iulie,Birladul despre gospodaria agricola din Stefdnesti,
de odinioara In contrast cu eel de astazi, raionul DrAgasani. Orasul Rlmnicu- Vilcea este
dominat de fabrica de rulmenti. prezentat de Camel Baciu In Flacdra din 27
www.dacoromanica.ro
iunie sub titlul : Se numea orasul pensiona- Flamura Prahovei (16 Julie) articolul lui Paul
rilor". Cioranu despre mina Filipestii de Padure.
B. Dan prezinta apoi In Secera ;1 Ciocanul Remarcam aid faptul ca ziarul Flamura
(8 iulie) spitalul Infiintat In aeon ant la Prahovei a acordat o atentie deosebita prezen-
Schitu-Golesti, pentru Ingrijirea sandtatii mi- tarii unor Intreprinderi, localitati, sate dar
nerilor din acest bazin carbonifer, (Oameni In mai ales oameni not din regiunea Ploesti.
halate alba" : grija deosebita a personalului Regiunea Stalin este prezentata si ea
medical fats de oamenii muncii) pe care II In articolul tov. Maxim Bergheanu-primul
ridica la important de simbol pentru viata secretar al Comitetului Regional de Partid
noun care a inflorit si In acest colt al tarii, publicat In _Scinteia din 12 august, si In-
In comparatie cu situatia de altadatd descrisa tro Intreaga pagina de Romtnia liberd din 18
de cunoscutul doctor Gh. Ulieru. Julie, Gazeta Finanlelor din 17 august (sub
Regiunea Ploeti este prezentata de tov. semnatura lui Nicolae Iorga presedintele
Dumitru Balalia primul secretar al Comi- Comitetului executiv al Sfatului Popular re-
tetului Regional de Partid Ploesti In gional si a lui Nic. Munteanu), si Neuer Weg
Set nteia din 29 iulie (articol republicat de Fla- din 15 august prezinta de asemeni reglunea
mura Prahovel din 30 iulie). Despre mecani- Stalin, tar Drum Nou din Orasul Stalin public&
zarea agriculturii din regiunea Ploesti trateaza doua materiale despre dezvoltarea industriei
articolul publicat de P. Gheorghe In Flamura constructoare de masini de Traian Catincescu
Prahovet din 8 iulie (De la plugul de lemn si a celei chimice din regiune, la 7 si 11 august.
la tractorul 27 Universal"). Orasul Stalin oras al marilor realizari"
Flamura Prahovei a prezentat apoi reall- Isi intituleaza Pavel Moldovan articolul pu-
zArile din regiune pe plan sanitar (12 august, blicat In Drum nou din Orasul Stalin, la
de dr. Gabriel Mihalache) si pe cele culturale 6 august, Jar Romulus Rusan prezinta In
(15 august, o pagina Intreaga). Acelasi ziar paginile Tribunet din 1 august Uzinele de
a/ publicat apoi prezentarea unor raioane : tractoare Ernst Thalmann" din Orasul
Cilinpina (5 august, de Gh. Dutu), Cislau Stalin.
(31 iulie de Gh. Dutu si Maria Constanti- Haralamb Zinca prezinta noul oral at
nescu), Buzau (26 iulie, pagina Intreaga), tarn Victoria (Apdrarea Palriei din
Rimnicu Sarat (23 iulie, de Gh. Dutu), Telea- 18 iulie) far ziarul Flacdra Sibiului din
jen (13 august); prezentarea orasului Ploesti 25 iulie publica articolul lui P. Bud despre
s-a facut In coloanele ziarelor Munca (25 uzinele Independenta" din Sibiu. Dezvol-
Julie) si Constructorul (1 august, pagina tarea artei populare din regiunea Stalin este
Intreaga). Muncitorul sanitar din 20 iunie prezentata de Drum nou din 29 iulie, cu
publica articolul lui B. Mochi despre asis- prilejttl concursului formatiunilor artistice
tenta medicala la Uzinele 1 Mai" din Ploesti. de amatori. Ziarul a publicat la rubrica
Scriitorul Alexandru AndrItoiu evoca In Regiunea noastra In anii puterii populare"
Romtnia liberd din 22 august Nimie nu se corespondente pe aceasta tema, In cadrul
mai is usor" Ploiestiul de odinioara orasul unui concurs. Tot Drum nou a prezentat ra-
popasurilor lui Caragiale si Gherea, orasul In ioane ca : TIrnaveni (24 iulie), Codlea (21
care se tnttlneau interesele marilor trusturi Julie), Medias (15 iulie), Ffigaras (2 august),
imperialiste ale petrolului si descrie apoi Sighisoara (6 august), Agnita (8 august), Sibiu
realita tile not ale acestui oral, care cunoaste (12 august) fiecare din ele pe cite o pagina
o dezvoltare intensa de 15 ani Incoace. Intreaga.
Ziarul Flamura Prahovei din 18 august Despre viata noun a femeilor din regiunea
a rezervat o pagina Intreaga prezentarii unor Stalin, Drum nou a realizat o pagina Intreaga,
aspecte caracteristice ale Ploiestiului de azi. In numarul sau din 2 iulie. Realizdrile obtinute
Alte orase si localitati ale regiunii shit In domeniul ocrotirii sanatatii In orasul Sibiu
prezentate de Flamura Prahovei : TIrgoviste shit prezentate In Flacdra Sibiului din 1 august.
(24 iunie, de Gh. Dutu), Chnpina (2 iulie, de Regiunea Suceava a fost prezentata In
L. Bacincu), Moreni (24 Julie, de Gh. Dutu), cadrul unui amplu reportaj semnat de Virgil
Slanic (3 iulie, de acelasi) si de Munca Danciulescu In Romtnia liberd din 11 iulie
(11 iulie, Valenii de Munte) sau Steagul ropz (Drumuri sucevene" : o pagina Intreaga),
din Bucuresti (24 iulie, Sinaia de Lucian de Horia Liman In ScInteia din 18 tulle
Magureanu). (Calatorie pe tarlmuri nevilzute" : de la Vatra
Munca mai publica, la 23 iulie, un articol Dornei, pe valea Bistritei) si In parte de
care ilustreaza grija pentru om a regimului G. Martiniuc In ziarul regional de la Suceava
democrat-popular : Contractul colectiv In Zori not (25 iulie : Mesaj din Tara Dornelor" :
actiune. Schela petroliferd Boldestl" , far o pagina Intreaga). Acelasi ziar, In numarul
www.dacoromanica.ro
din 31 iulie publics articolul lui Dumitru mdrul din 14 august, iar dezvoltarea bailor
Tambric despre Dezvoltarea economics si Herculane fn ultimii 15 ani este descrisd de
social-culturald a raionului Cimpulung In anii E. Roc In Apdrarea Patriei din 21 iulie.
puterii populare" iar in cel din 24 iulie, In sfirsit, Regiunea Autonomy Maghiard
despre ocrotirea sandtAtii In raionul Darabani expresie a politicii nationale juste a Parti-
(de N. Cintec). Raion,u1 Radduti este pre- dului Guvernului nostru este amplu pre-
zentat In numarul din 13 august. Viata noun zentata de Sctnteia din 2 august, pe o pagind
a minerilor din bazinul carbonifer al Dornei intreagd In care atrage atentia In special
este prezentata de ziarul Zori not In numerele articolul semnat de Sz8verfi Zoltan, secretar
din 22 iulie si 4 august. al Comitetului Regional de Partid Tg. Mures,
Regiunea Timioara este descrisd de intitulat StrIns uniti In jurul Partidului".
Sctnteia (5 august) in articolul semnat de Acelasi autor publicd In ziarul regional care
tov. Isac Martin primul secretar al Comi- apare In limba romIna la Tg. Mures, Steaua
tetului regional de Partid Timisoara, de pagina rosie (25 iulie), articolul intitulat Transfor-
intitulata Pe plaiuri bandtene" In Romtnia marl adtnci In viata culturala a regiunii
liberd din 8 august si de Magazinul din 1 noastre". Ziarul Steaua rosie prezinta apoi
august (de Mircea erbAnescu). Neuer Weg In mod permanent raioanele acestei regiuni,
din 18 august descrie de asemenea aceastA dintre care amintim : Singeorgiu de PAdure
regiune. (25 iulie), Reghin (22 iulie), Gheorghieni (29
Flacdra rosie din Arad (16 august) a iulie), Tg. Secuiesc (1 august), Toplita (5
publicat un material despre Dezvoltarea in- august), Ciuc (8 august), Odorhei (12 august),
dustriei din regiunea Timisoara in anii puterii Sf. Gheorghe (15 august), fiecare pe cite o
populare". pagind intreagii.
Orasul Timisoara este prezentat ca puter- Despre fabrica de mob HA Simo Uza"
nic centru industrial si cultural de Teodor din Tg. Mures a aparut articolul lui Ion Pop
Has In Drape lul ropf din 15 august, iar ca din Fdclia, Cluj (24 iulie).
centru universitar de Flacdra rosie Arad din Materialele citate pentru a ilustra dezvol-
12 august. tarea regiunilor Orli in anii regimului de demo-
CIteva din marile unitati industriale ale cratic populard reprezinta numai o parte din
Banatului de azi prezinta Drape lul ro$u ceea ce s-a publicat. Despre acest subiect,
Nadragul (de I. Chiujdea, la 19 iulie), fabrica presa noastrd de toate categoriile publicA coti-
Iosif Rangher din Arad (de V. Muresan, la dian articole, reportaje etc. care comple-
25 iulie), Electromotor Timisoara (La ni- teazA st InabogAtesc imaginea asupra dezvol-
velul tehnicii mondiale", de ing. I. Ieran in tarn armonioase a lntregii tari spre socialism.
numdrul din 23 iulie), uzinele textile 30
Decembrie" din Arad (12 august) 5i Flacdra
rosie din Arad (Uzinele de vagoane Gheorghi
Dimitrov" din Arad, la 24 iulie, de L. Popa). PrezentAm In continuare citeva spicuiri
Gontemporanul din 7 august publicd arti- din literatura beletristicd recenta avind ca
colul semnat de Ion Beldean presedintele Co- teme evocarea insurectiei sau victoriile obti-
mitetului Executiv al Sfatului Popular Regio- nute de poporul nostru pe drumul construirii
nal Timisoara cu titlul 15 ani de teatru socialismului si unele articole mai impor-
in regiunea Timisoara". De unde acum 15 ani tante care cauta sa redea o sinteza asupra
nu exista In Banat nici un teatru de stat, perioadei ultimului deceniu si jumatate.
astazi exists 5 teatre dramatice (dintre care Astfel acad. G. CAlinescu, la Cronica opti-
unul german si unul maghiar), o opera, cloud mistului (Contemporanul din 26 iunie) ne im-
teatre de papas', doud filarmonici, doud pdrtaseste Ginduri spre 23 August", In care
orchestre de muzica populara, un ansamblu omul muncii constructor al socialismului este
strbesc de stat. personificat ca zidar.
Alte realizdri social-culturale din regiunea Scriitorul Alexandru Andritoiu publicd In
Timisoara prezintd Flacdra rosie, Arad, la 23 coloanele ziarului Inainle din BrAila (31 iulie)
iulie. lucrarea intitulata O noun Rominie pito-
Ziarul regional Drapelul ro.Fu, Timisoara, reasca", In care evocind atractia pe care o
a prezentat raioanele Moldova Noud (19 au- exercita asupra lui, in copildrie, capodopera lui
gust) si Giacova (18 august), de Mihai Miscov, Alexandru VlahutA trece In revistd marile
secretar al Comitetului raional de Partid). infaptuiri ale regimului de democratie popu-
Raionul Jimbolia $i raionul Oravita shit lard, ce se pot Intilni in fiecare colt din lard.
prezentate pe cite o pagind In Drapelul roeu Petru Vintila publicd In Contemporanut
din 26 iulie si respectiv 2 august ; raionul din 31 iulie (Memoria reporterului". Carnet
Arad este prezentat de acelasi ziar, in nu- pentru 23 August) un articol in care evocd
29 c. 3215
www.dacoromanica.ro
citeva finprejurari mai importante din activi- Numarul festiv din 22 august al aceluiasi
tatea sa gazetareasca semnificative pentru ziar consacra In Intregime doua pagini prezen-
Intreaga-dezvoltare a tarii, iar in Luceafdrul tarii unor aspecte din perioada 1944 1959 :
din 1 august o prezentare literara a Rominiet cincisprezece ani de marete realizari" ; In
de ieri si a celei de azi (Cfntarea Rom !Mei"). aceste pagini gasim articole despre luptele
Din realizarile recente ale literaturii pentru apararea instalatiilor petrolifere din
noastre gars evoca perioada din preajma lui zona Morenilor In zilele de dupa 23 August
23 August 1944, semnalam fragmentele da (de sondorii Ion Mircea si P. Moise), despre
romane unele scrise in cinstea celei de-a izgonirea fostului patron de la actualele uzine
XV-a aniversari a Eliberarii ca : Soseaua textile 30 Decembrie" din Arad (de Emeric
Nordului" de Eugen Barbu (Sctnteia linere- Barjac), despre planul decenal de electrifi-
tutut din 26 iulie), Nopti Infrigurate" de care (de N. Gheorghiu, adjunct al ministrului
Aurel Mihale (Sctnteia din 27 iunie), Bariera" Industriei Grele) si altele.
de Teodor Mazilu (Sctnteia din 25 iulie). Presa si publicatiile din tam noastra au
Prezentarea a numeroase creatii literare si publicat scrisori ale oamenilor muncii din dife-
artistice recente, Inchinate lui 23 August ritele domenii ale constructiei socialiste, In
ocupd un loc Insemnat In coloanele presei care acestia vorbesc despre munca si lupta pe
noastre. In ele se pot urmari alte realizari din care Intregul nostru popor muncitor o desfa-
domeniul literaturii, teatrului, muzicii, artelor soard pentru victoria socialismului In Patria
plastice, pe care nu le enumerarn. noastra.
Priviri de ansamblu asupra drumulut Trebuie de asemenea semnalate materia-
parcurs de poporul nostru pe calea construirii lele publicate de presa noastra In paginile sI
socialismului, sub conducerea Partidului rubricile intitulate Prezente romlnesti peste
Intlinim In articolele semnate de acad. Mihai hotare", Mesaje de peste hotare" etc. care
Beniuc (Asezaminte de viata noua" : La- aduc stima si pretuirea de care se bucurd tot
ceafdrul din 15 august), acad. Zaharia Stancu mai molt poporul nostru, datorita activi-
(Tinerete fara batrinete" : Sctnteia tineretului tatii lui creatoare si pasnice din partea
din 22 august, si 23 August" : Gazeta literard altor popoare, indiferent de departarea la
din 20 august), Cezar Petrescu (Numai In care slut ele situate pe glob fatA de tam
cincisprezece ani" : Sctnteia din 21 august), noastra.
acad. G. CAlinescu (Cea mai mare sarbatoare" :
Contemporanul din 21 august), Geo Bogza
(Unde to aflai?" : Sctnteia din 22 august), Datorita cotiturii Infaptuite la 23 Au-
Nagy Istvan (Sa ne uitam Impreund pe In- gust sub conducerea Partidului Comunist
tinsul patriei" : idem), Dan Desliu (Lumini si a marilor realizari care au urmat, apoi
pe noua harts a tarii" : idem), George Ivascu Romlnia a devenit o tard industrial-agrara In
(Chipul Romtniei azi" : Contemporanul din plina dezvoltare. Viata muncitorilor, taranilor,
21 august), Eugen Jebeleanu (Martor si par- intelectualilor, aceea a femeilor si tineretului
ticipant" : Sctnteia tineretului din 22 august). s-a schimbat radical In acesti ani. Presa
Mai semnalam aici scrisorile din Geneva noastra publics regulat declaratii si impresii
ale lui Tudor Arghezl, publicate In Sctnteia ale unor oaspeti stxaini veniti din Wile
din 22 august si In Contemporanul din 21 socialiste frAtzsti sau din tarile capitaliste
august. care recunosc si subliniaza realizarile din
Apdrarea Patriei din 22 august publicd tara noastra pe drumul constructiei socia-
in pagina a patra articolul de sinteza al colo- liste. Despre cresterea prestigiului interna-
nelului C. Antip, intitulat 23 August". tional al tarii noastre vorbesc Intre altele
Contemporanul din 21 august consacra si manifestarile care au avut loc In strainatate
doua pagini intitulate Raportam poporului" cu ocazia zilei de 23 August din anul acesta,
unor articole semnate de personalitati de manifestari despre care presa din tall a pub-
frunte ale viet.ii noastre economice, stiintifice Heat informatii ample.
si culturale, care prezinta realizarile din dome- Bogatia materialelor (bilanturi asupra
niile respective. ultimilor 15 ani In diferite domenii, marturisite
Sctnteia tineretului din 22 august evoca sau nu prin indicatii de titlu, rubricA, ciclu,
Treptele victoriei", de la 23 August 1944 ancheta s.a.) apArute In presa si publica-
si pind In vara acestui an. tiile din tara noastra cu prilejul celei de-a XV-a
Munca din 19 august publica o pagina aniversari a EliberArii dovedeste importanta
fritreaga intitulata Constructiile patriei deosebita pe care presa a acordat-o acestei marl
mindria poporului muncitor" (realizarile din sarbatori a poporului nostru.
Bucuresti, Onesti, Lucacesti, Bicaz etc.). Al. P.
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
LOGHIN L., Actiunile de lupta ale armatei pentru crearea capetelor de pod de la vest
romine Quire Nitra si Vah. Editura mili- de Vah (p. 70-74);
tary a Ministerului Forte lor Armate ale A treia parte a lucrarii scoate In evidenta
R.P.R., Bucuresti, 85 p. + 4 anexe. actiunile la care a participat regimentul 2
tancuri al armatei romine subordonat bri-
Este o monografie cu caracter istorico- gazii 27 de gardd soviet* care a sprijinit
militar, referitoare la participarea armatei cu succes unitatIle sovietice pentru nimicirea
romine In razboiul antihitlerist pentru elibe- inamicului (p. 75-80).
rarea Cehoslovaciei In luna aprilie 1945. Ale- In concluzie (p. 80-86) se fac unele obser-
gind aceasta tema, autorul a urmarit sa sub- vatii cu caracter tehnico-militar referitoare
linieze importanta acestor operatii militare la desfasurarea acestor operatii militare In
la care a participat aproape Intreaga armata Cehoslovacia, se mentioneaz?i cooperarea per-
romIna aflata in Cehoslovacia (14 din cele fecta a unitatilor romine cu trupele sovietice
15 divizii) si de reusita carora a depins Inain- care a cimentat in focul luptelor prietenia
tarea trupelor sovietice si romine spre centrul de nezdruncinat dintre armata romIna si
Boemiei si In directia Viena. Cu prilejul glorioasa armata sovietica si a contribuit
acestor operatii au fost cucerite masivele In mod efectiv la distrugerea fascismului, la
Carpatilor Albi si ale muntilor Tatra Mica. scurtarea razboiului si la eliberarea popoarelor
In introducere (p. 3-8) se fac citeva Republicii Cehoslovace, dindu-le posibilita-
consideratii generale asupra configuratiei tere- tea s construiasca o viata cu adevarat
nului din regiunea Nitra si Vah pentru a scoate Autorul foloseste material documentar inedit
In evidenta mai ales greutatile pe care a tre- aflat in jurnalele de operatic din Arhiva M.F.A.
buit sa le lnlature In timpul luptelor soldatii si Insoteste lucrarea cu 4 crochiuri care pre-
si ofiterii armatei romlne. Lucrarea cuprinde zinta situatia armatelor I si a IV-a romine
trei parti deosebite : a) lupt&le armatei romine In perioada luptelor mai sus amintite. Ar fi
(p. 9-43) ; b) operatia ofensiva a armatei a fost util sa se fi Intocmit si un indice de locuri
IV-a Litre Nitra si Vah (p. 44-74) ; c) luptele si persoane. In redarea numelor xeografice
regimentului 2 tancuri Intre Nitra si Vah atIt In text cit si in anexe autorul a
pentru dezvoltarea ofensivei spre Bratis- folosit transcrierea in limba cella.
lava (p. 75-86). C.
In prima parte slut prezentate luptele
de la est de Nitra, fortarea r/ului si formarea
capului de pod la vest de Nitra (p. 9-27), GH. TUTUI si E. CIMPONERIU, Aspecle
nimicirea trupelor fasciste dintre Nitra si ale activildfit formatiilor de lupta patrio-
Vah (p. 27-36), crearea capului de pod de lice din Banat (23 August 1944 6 Mar-
la Piestany si ducerea actiunilor de lichi- tie 1945), In Analele Institutului de istorie
dare a inamicului de pe malul de vest al a parlidului de pe lingd C. C. al P.M.R.,
Vahului (p. 36-43). nr. 2, martie-aprilie 1958, Ed. ScInteia, Buc.
A doua parte cuprinde nimicirea inami-
cului de pe Valea Turiecului si cucerirea ora- Formatiile de lupta patriotice din Banat,
sului Turc. Sv. Martin (p. 45-66), ofensiva faurite si conduse de Partidul Coraunist din
armatei a IV-a romlne pentru strapungerea Rominia au corespuns sarcinilor tactice care
Muntilor Tatra Mica (p. 66 -69), lupta stateau in rata partidului, aduclnd o contd.
www.dacoromanica.ro
452 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 2
butte Inseninata la stringerea Intr-un torent M. LUNGEANU si S. CUTISTEANU, Unele

revolutionar a tuturor fortelor interesate in aspecte ale luptei P.C.R. pentru izolarea
eliberarea Orli de sub jugul fascist si pentru parlidelor reactionare de masele largi ale
savIrsirea transformarilor revolutionare In- laretnimii to procesul ocuparii pdmIntu-
cepute la 23 August 1944. rilor mosieresli (23 August 1944 6 Mar-
Autorii eXpun activitatea acestor forma - tie 1945), in Analele Institutului de istorie
tiuni de lupta patriotice In Banat care au a parlidului de pe lima C.C. al P.M.R.,
luptat In conditiuni diferite decit In restul 'nr. 3, maiiunie 1956, E.S.P.L.P., Buc.
tacit, datorita faptului ca dupa 11 septembrie
1944 trupele hitleristo-horthyste au cotropit Pentru victoria revolutiei populare, Par-
Banatul, au Incercuit Timisoara si s-au Infil- tidul Comunist din Rominia a dus o lupta
trat adinc In defileul Dunarii si pe Wide sustinuta pentru atragerea maselor de baza
Nerei, Carasului si Bitrzavei. PIMA la sfirsitul ale taranimii cu scopul de a le scoate de sub
Iunii septembrie, unitatile Armatei Sovietice, influenta burgheziei si a le transforma in aliatul
Impreuna cu cele romInesti, au curatat Banatul sau direct.
de hitleristi. La aceste actiuni au participat Congresul al V-lea al P.C.R., pe baza
gi un numar mare de muncitori, care raspun- Invataturli marxist-leniniste, a clarificat In
zind chernarii parlidului au aparat cu arma mod stiintific politica Partidului Comunist
In mina Intreprinderile, au facut servicii fata de taranime, mentionind ca sarcina stra-
de paza si patrulare si au stabilit legatura tegics de mare importanta, crearea aliantei
cu primele unitati sovietice. de lupta a muncitorilor si taranilor sub hege-
Este Infatisata apoi struclura organiza- monia proletariatului. Alianta dintre clasa
toricil a formatiunilor de lupta patriotice, muncitoare si t aranimea muncitoare care s-a
repartizarea for teritoriala si felul cum isi Murk dupa 23 August 1944 In focul luptei
duceau activitatea, deoarece marea majori- pentru reforma agrara a asigurat forta capa-
tate a membrilor formatiunilor de lupta Una sa Infringa rezistenta claselor dominante.
patriotica activau In cadrul organizatiei Colaborarea partidelor burghezo-mosie-
dupa terminarea lucrului. resti cu dictatura fascists antonesciand a
Una din sarcinile formatiunilor de lupta compromis In mare masura aceste partide In
patriotice din Banat a lost aceea de a des- fata maselor populare. Pierderile suferite
coperi si anihila activitatea numerosilor Uteri Intr -un razboi nedrept, distrugerile provocate
si soldati hitleristi, a organizatiilor subver- de bombardamente, mizeria tot mai accen-
sive legionare si fasciste ramase si care aveau tuate a maselor, elect al unei politici falimen-
ca stop slabirea spatelui frontului armatelor tare, toate acestea au treat o criza politica.
sovicto- romine si sabotarea actiunilor for- P.C.R. a organizat lupta pentru izolarea parti-
telor democratice. Lupta antifascists a fost delor burghezo-mosieresti de masele taranesti.
desfasurata mai ales In orasele Timisoara, Dupa publiearea platformei-program a F.N.D.
Lugoj, Caransebes, Resita, Anina, Oravita. din septembrie 1944 care cuprindea, printre
Formatiunile de lupla patriolice asigu- alte puncte, si exproprierea mosiilor si Impar-
rau securitatea oamenilor muncii, vegheau tirea for taranilor Lira painful si cu pamint
la respectarea legalitatii, luptau Impotriva putin, masele de baza ale taranimii s-au
speculantilor. Ele an desfasurat o sustinuta convins tot mai mult de justetea politicii
si variataactivitate pentru ridicarea maselor partidului, de faptul ca locul for este aldturi de
la lupta antifascists si Impotriva reactiunii proletariat In lupta pe care el o duce pentru
interne. democratizarea tarii si reforma agrara.
Este eXpusa In acest articol Incercarea Au lost dejucate manevrele guvernelor
partidelor reactionare de a Irina activitatea, cu majoritate reactionary care cautau sa
sau de a Incerca sa desfiinteze formatiunile induce in eroare masele taranesti prin crearea
de lupta patriotice. Metodele si initiativele mi- unei comisii, care sa studieze" aplicarea
nistrilor din guvernele reactionare au lost reformei agrare. P.C.R. a demascat In
Insa zadarnicite de P.C.R., care a luptat cu fata taranimii muncitoare diferitele teorii"
hotaritre pentru mentinerea si Intarirea acti- fluturate de partidele istorice despre inca-
vitatii formatiunilor de lupta patriotice. pacitatea de a cultiva singuri pamintul, despre
In Incheiere se arata aprecierea facuta asa-zisa lipsa de pamint s.a. De asemenea,
de tov. Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la la Impotrivirea fatisa a reactiunii, masele
elementele noii puteri democrat-populare In taranesti sub conducerea partidului au actio-
perioada 23 August 1944 6 Martie 1945 nat prompt, aparindu-si drepturile asupra
care si-au desfasurat activitatea lovind cu paminturilor ocupate. In unele cazuri, -Wand
putere In burghezie si mosierime. constatind ca P.N.L. si P.N.T. se opun reformei
L. ,5t. agrare, Isf dau deinisia din aceste partide.
www.dacoromanica.ro
Masele tardnesti se ardtau tot mai hotArlte RomInia", publicat to nr. 4 1958 al revistei
sd lupte pentru aplicarea in practica a punc- Istoria modernd si contemporand,
telor prevdzute in platforma -program a Yn articolul mentionat autoarea incearcd
F.N.D. $i In deosebi a punctului V care pre- pe baza unui bogat material documentar cules
vedea reforma agrard. In articol slut date In cea mai mare parte din izvoarele sovietice
numeroase eXemple de ocupare a pdmintului $i rominesti, ss analizeze citeva aspecte ale
mosierese de cdtre taranii muncitori din majo- uneia din cele mai importante probleme din
ritatea regiunilor tarii. Muncitorii de la orase istoria tariff noastre anume problema insu-
au dat un sprijin efectiv tardnimii muncitoare rectiei armate din 23 August 1944.
prin echipele care s-au deplasat la sate pentru Dupd o scurta prezentare a situatiei
repararea uneltelor $i pregatirea campaniei economice, politice $i militare a Romlniei
agricole de primavard. In perioada rSzboiului antisovietic, autoarea
Adundrile 51 manifestatiile tot mai nu- se opreste mai amdnuntit asupra luptei dusd
meroase atit la sate eft $i la orase, la care de masele populare In frunte cu clasa munci-
participau tdranii muncitori, dovedeau both- toare condusd de Partidul Comunist Romin
rirea for de a urma calea pe care le-o ardta Impotriva regimului militaro-fascist antones-
partidul. clan.
Infdptuirea de jos a reformei agrare de Cauzele care au determinat poporul romIn
catre masele Ordnesti ajutate de clasa mun- sa se ridice la luptd Impotriva acestui regim
citoare In frunte cu Partidul Comunist de eXploatare $i teroare au fost stiracia oameni-
legiferarea ei la 22 martie 1945 au constituit lor munch care duceau pe umerii for povara
o infringere zdrobitoare pentru partidele r5zboiului, inrobirea Rominiei de cdtre hit-
burghezo-mosieresti din lard. Aceasta infrIn- leristi, ca si nenumdratele jertfe aduse de
gere a insemnat un pas important In izolarea armata romInd pe front.
partidelor reactionare de masele largi ale Sub influenta victoriilor repurtate de
tardnimii faurirea aliantei clasei muncitoare Armata Sovieticd, rezistenta maselor populare
cu tardnimea muncitoare In lupta pentru desa- din Rominia Impotriva reactiunii interne $i
virsirea revolutiei burghezo-democratice gi a ocupantilor hitleristi s-a manifestat nu
trecerea la revolutia socialistd. numai sub forma grevelor, sabotajelor
I. A. diversiunilor, ci $i sub forma luptelor de
partizani.
Paralel cu urindrirea procesului de orga-
nizare $i consolidare a fortelor patriotice din
M. I. SEMIRIEAGA (Harcov), no6ega Ha- Rominia, autoarea Intemeindu-se pe o serie
pomioro Boop ymeturoro BoccTamur 23 de date concludente, reliefeazd deruta care
AurycTa 1944 r0Aa B PyMbnillat In Ho- cuprinsese cercurile reactionare din tara
eau u nocedmara uemopus, nr. 4, 1958. noastrd, neputinta acestora de a mai conduce
$i In general subrezenia regimuluf militaro-
In paginile revistelor de specialitate fascist antonescian.
sovietice apar tot mai frecvent studii articole In continuare articolul se ocupd de
de istorie care oglindesc In mod veridic diferite organizarea $i infaptuirea insurectiei populare
evenimente $i probleme din istoria poporului armate, subliniind in mod deosebit rolul
romln. Scrise de autori sovietici sau romini, hotarltor al Partidului Comunist Romin
asemenea studii $i articole informeazd intr-o atit in pregatirea, cit $i In savirsirea insu-
-masurd din ce in ce mai largd pe cititorul rectiei armate.
sovietic asupra trecutului plin de framintdri Analizind problema insurectiei armate,
al poporului nostru. autorul aduse o serie de date interesante care
Ele dud posibilitatea maselor largi de ilustreazd momentele principale ale pregatirii
cititori sd cunoascd Indeaproape $i sA lute- insurectiei, precum $i condiUile In care ea
leagd just $i profund atlt lupta grea a clasei a fost declansatd.
muncitoare In Rominia pentru eliberare de 0 ultima problemd asupra careia autoarea
sub jugul apasAtor al exploatarii, eft si munca insists cu precadere este desfAsurarea victo-
sa eroica depusd pentru construirea orinduirii rioasa a insurectiei_ armate In Bucuresti ca
socialiste. $i to restul tarii. Cu acest prilej shit relevate
Printre articolele consacrate in cea mai luptele eroice duse de fortele patriotice $i In
mare parte unor probleme cardinale din special de garzile muncitoresti In colaborare
istoria patriei noastre $i care s-au impus cu unitatile militare romine $i sovietice pentru
atentiei cititorilor este $i acela al tovarasei dezarmarea Cl zdrobirea trupelor hitleriste.
M. I. Semirieaga intitulat Victoria insurectiei
populare armate din 23 August 1944 in I. 0.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la lupta maselor mun- Partidul Comunist a rdspindit : manifeste,

citoare sub conducerea P.C.R., Impotriva etichete, ziare, buletine si brosuri prin care
rdzboiului antisovietic si a ocupafiei poporul este chemat la lupta Impotriva dicta -
hilleriste 3i pentru pregaiirea condifillor turii militare fasciste si pentru alungarea
care au dus la Infaptuirea actului revo- hitleristilor din tare. In princ(palele orase :
lufionar de la 23 August 1944, In Revista Bucuresti, Iasi, Timisoara, Constanta, Craiova,
Arhivelor, organ at Direcfiei Generale a Arad, Brasov, eft si In centrele muncitoresti :
Arhivelor Statului din R.P.R., anul II, Lupeni, Lugoj, sint rAspIndite prin cele mai
nr. 1, Buc., 1959. feiurite mijloace chemarile la lupta ale parti-
dului. La Arad sint rOspIndite cca 400 de
Prezentlnd un numOr de 24 documente, manifeste In limbile romina si ungark che-
inedite, din perioada aprilie 1940 august mind la lupta Impotriva fascistilor pe tema
1944, Revista Arhivelor educe pretioase scumpetei, speculei, lipsurilor si pentru Ince-
informatii cu privire la lupta oamenilor muncii tarea rdzboiului cu U.R.S.S.
din patria noastrA sub conducerea Partidului Documentele nr. 16 si 17 din primOvara
Comunist din Rominia, pentru sabotarea si vara anului 1944, infAtiseazA situatia Brea,
criminalului rOzboi antisovietic, pentru scoa- de lipsuri insuportabile si silnicii, In care
terea RomIniei din rOzboi si Intoarcerea armelor se gaseau muncitorimea si taranimea jefuite
Impotriva hitleristilor. Documentele se gAsesc de patroni, mosieri si chiaburi.
In original la Arhivele Statului din Bucuresti, In documentul nr. 23 un ordin cir-
In fondul Presedentiei Consiliului de Ministri cular al Jandarmeriei din Vaslui este
(1940-1944) -si in cea mai mare parte, sint afatata actiunea C.C. al U.T.C. care a lamat
note informative, buletine si sintezele organe- si rAspIndit un manifest adresat tineretului
lor de informatii ale aparatului de stat al din Intreaga tarn. Se aratO a In manifest
dictaturii militaro-fasciste. era adresat un apel mobilizator catre lntregul
Documentul publicat ca anexa nr. 11, tineret pentru a inmulti actiunile de sabotare
aflat In pach. 218, dos. 371, f. 367-369, a productiei In Intreprinderile industriei de
fondul Presedentiei Consiliului de Ministri, armament, de a distruge caile ferate, soselele,
este copia manifestului difuzat de Comitetul firele telefonice si telegrafice care deservesc
Sectorului Albastru al Partidului Comunist armata germane, pentru constituirea In grupe
din Rominia, la 31 oct. 1941. In manifest de partizani si organizarea manifestatiilor
se arata ca sdracia si foametea, scumpetea, de stradd si greve Impotriva continudrii
lipsurile si mizeria se datoresc... rOzbolului razboiului. Se subliniazA ca Uniunea Tine-
criminal dezIOntuit de Hitler contra popoa- retului Comunist din Romtnia cerea mem-
relor libere si fericitedin tare Sovietelor. brilor el si intregului tineret ca aceste actiuni
Hitler si tradatorul Antonescu ne-au luat se fie Intreprifise Intre 3-10 august 1944.
plinea de la gura copiilor si acum ei ne cer Reproducerea acestor documente, cu-
staple si viata pArintilor si fratilor nostri. vintul introductiv de prezentare a lor, precum
Sute de mii de romini si-au dat singele si si angajamentul de a publica In continuare
viata in razboiul criminal al lui Hitler". documente privitoare la istoria contemporana
Manifestul Indeamna la organizare pentru a patriei noastre si In special la lupta chisel
a porni lupta de eliberare nationalk pentru muncitoare sub conducerea Partidului Comu-
pace, pentru pline, pentru o Romlnie libere nist, In perioada celui de-al doilea rOzboi
si independents. mondial, constituie un aport insemnat pe
In documentul nr. 13 este aratata actin- care Revista Arhivelor 11 educe In 1ntimpi-
nee de sabotare a masinei de razboi hitle- narea celei de a XV-a aniversari a elibe-
rista, de cAtre oamenii muncii din tare noastrA rArii patriei noastre.
condusi de partid. La Buzau, in ziva de 12 iulie L. $t.
1942, shit aruncate fn aer cea mai mare
parte a magaziilor de munitii, circa 200 va-
goane munitii, precum si depozitul de carbu-
ranti care continea citeva sute de vagoane A. I. EREMENKO, maresal al Uniunit
de benzine pentru avioane. Sovietice, Impolriva falsificarit istoriet
Munca de propaganda desfasurata de celut de-al doilea rdzboi mondial, Ed. po-
partid In elude conditiilor grele ale cruntel litick 1959, 134 p.
ilegalitati si a teroarei dezlAntuita de agentii
Gestapoului si ai Sigurantei, este oglindita In Editura politicA a aparut de curind
in documentul nr. 15. In aceastA Dare de lucrarea Maresalului A. I. Eremenko care
seams" a Sigurantei slot aratate localitatile demasca Incercdrile propagandei imperialiste
In care Intro 1 aprilie 1942 1 aprilie 1943, si indeosebi a imperialismului german de a
www.dacoromanica.ro
.5 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 455
ascunde si falsifica adevdrul istoric cu privire Supunind unei critici ascutite aceste
la cel de-al doilea razboi mondial. curioase afirmatii ale unui feldmaresal batut
Caracteristic pentru toate cartile pe care pe ctmpul de lupta, maresalul Eremenko
le critics si combate maresalul Eremenko demasca stiintific, cu cifre si fapte, aceasta
este propovaduirea militarismului si a spiritu- Inceroare de a denatura adevdrul istoric.
lui de revansd, tendinta de a pregati ideolo- In partea a treia si ultima a lucrArii
giceste rdzboiul pe care-1 doresc generalii maresalul Eremenko se ocupl de o serie de
revansarzi vest germani st stdpinii Ion In alte lucrdri menite ss falsifice adevarul despre
vederea acestui scop ei denatureaza adeva- cel de-al doilea razboi mondial, lucrdri scrise
ruri stabilite pe bazd de fapte, In legatura de militari mai mitt In grad decit precedentii.
cu cel de-al doilea razboi mondial. Sint aici nimicite afirmatiile false ale gene-
Yn toate aceste lucrdri i aceasta este ralului Hans Doen (Campania Impotriva
Stalingradului") generalului Fr. W. von
o altd principala caracteristicd generalii Nellentkin (Bataliile de tancuri din anii
lnvinsi se ocupa mult de batalia care a pro- 1939-1943") si ale altor generali si ofiteri
vocat o cotiturd hotdritoare In mersul rdz- ale caror articole au apArut In culegerile
boiului, de Malla de la Stalingrad, in ciuda Bilantul celui de-al doilea razboi mondial"
laptului ca nu a considers hotarttoare. Autorul si Rdzboiul mondial din anii 1939-1945".
earth scoate In evidenti aceastA paradoxald Yn esenta, afirmatiile acestora nu se
situatie : preocuparea excesiva a generalilor deosebesc de ale celorlalti de dinainte si mare-
Wehrmacht-ului fascist fata de ceea ce neagd, salul Eremenko aratA acest lucru.
fatd de uriasa insemnatate a frontului de
In general, mersul istoriei in conceptia
est si a bataliei de la Stalingrad. tuturor acestor viteji de dupd razboi se bazeaza
Brosura are trei capitole. In prima parte, pe accidental. Cauzele tuturor Infringerilor
autorul se ocupa de restabilirea unor adeva- shit de ordin pur subiectiv si o mare vina
ruri falsificate de cartea fostului general - ar avea-o conditiile climaterice tar cauzele
colonel H. Guderian Amintirile unui soldat. succeselor efemere s-ar datora prezentei for
Guderian, principal creator si promovator vitejesti" in fruntea actiunilor.
al rdzboiului de tancuri ca element esential Zdrobindu -i cu argumente incontestabile,
al razboiului fulger, promotor al ideii ca maresalul Eremenko atrage atentia asupra
lovitura principals trebuia data spre Moscova, necesitatii unei critici cuprinzatoare a tuturor
(In preajma careia a si suferit cele mai amare cartilor si articolelor revansarzilor germani
nfringeri) a scris aceastA carte izvoritA care, vor sa pregAteasca ideologic un nou
din ura si spirit de revansd cu scopul de razboi mondial.
all ridica valoarea in fata noilor stdpini, Maresalul Eremenko, considerd cartea
imperialistii americani si a incita la dezlan- sa un modest inceput al unei largi campanii
tuirea unui nou razboi. de demascare a denaturarilor adevdrului isto-
In a doua parte, autorul se ocupd de ric, a cauzelor si scopurilor carora shit subor-
cartea fostului feldmaresal al Wehrmachtului donate aceste denaturdri.
hitlerist, von Manstein, Victorii pierdute". Lucrarea maresalului Eremenko este de
Titlul semnificativ nu numai pentru con- o importanta deosebitd din acest punct de
tinutul earth lui von Manstein, dar si pentru vedere.
toate lucrarile militaristilor germani, vrea sa Gh. R.
.dea vina infringerilor pe seama unui singur
om, pe seama lui Hitler. Maresalul Eremenko
lemonstreaza cu fapte incontestabile incon-
sistenta laudaroseniei lui von Manstein, care Figuri de eroi utecisti voluntari din razboiul an-
urmAreste sa arate ca el, genial strateg, tihitlerist (23 August 1944 9 Mai 1945)
pitehnician a avut parte numai de victorii in Analete Institutului de islorie a parti-
dar care n-au putut fi exploatate din dului de pe IMO C.C. at P.M.R., nr. 4
cauza greselilor grosolane, fdptuite de Hitler. (iulieaugust), 1957 Ed. E.S.P.L.A. Buc.
Maresalul Eremenko arata care e substra-
tul negarii importantei considerabile a
bataliei de la Stalingrad de care von U.T.C.-istil, rdspunzind la chemarea
Manstein, care afirma ca dupd chiar in- Partidului Comunist Romin, au adus o contri-
fringerea de la Stalingrad, initiativa stra- butie deosebita la infringerea fascismului In
tegics a mai Post Inca In miinile armatei rdzboiul antihitlerist, luptind cu eroism aldturi
fasciste si ca In campania din iarna de Armata Sovieticd. Unit dintre acestia ca :
1942-1943 acesteia i-au revenit laurii Constantin Godeanu, Alexandru Rusu, Ion
victoriei". Purcaru si altii, plecind voluntar pe front,
www.dacoromanica.ro
si-au dat viata luptlnd lmpotriva celui mai petrecut in anii copildriei ca argat la mosiets,
violent dusman al omenirii, fascismul german. apoi ca textilist la fabrica de postav Buhusi.
Ndscut in comuna Pietroasele din fostul Devenind membru U.T.C. dupa 23 August
judet Buzau In 1919, Constantin Godeanu a 1944, s-a inscris voluntar, hotdrIt sit lupte cn
lucrat din 1934 ca ucenic la Atelierele C.F.R. dusmanul !Ana la ultimul glonte. Ranit gray
Grivita, tilde a Intilnit comunisti, care i-au lntr-o Mane si luat prizonier, nu si-a tradat
ardtat calea luptei revolutionare. El si-a In- tovardsii si patria, sfidind pInd In ultimele
chinat intreaga activitate cauzei proletariatului clipe ale vietii dusmanul perfid.
devenind membru al U.T.C. Egri Zoltan care nu avea mai mull de
Desfdsurind o activitate revolutionard 20 de ani s-a prezentat singur la Comitetul
sustinutd citind literaturd de partid, rds- judetean de partid Brasov, cerind se lucreze
pindind si lipind manifeste, participtnd la pentru partid. Orfan de mic copil, suferind
mitinguri, Impartind muncitorilor Scinleia rigorile legilor fasciste fat.d de muncitori,
ilegala, Godeanu a fost urmdrit, arestat de Zoltan clocotea de mine Impotriva regimului
politie si purtat apoi prin Inchisorile regimului fascist. Imediat s-a inscris in U.T.C. al carui
burghezo-mosieresc. A cdzut la datorie ca un membru devotat a ramas pind la sfirsitul vietii,
erou In rdzboiul antihitlerist la asaltul cotei dedicIndu-si tot timpul sarcinilor Increditate
568, lovit mortal de un proiectil dusman. de partid. Ca militar pe front, se oferea voluntal-
Alexandru Rusu, secretarul celulei U.T.C. in cele mai grate misiuni, fara teamd de pri-
de la I.A.R.-Brasov, a Inteles sd rdspundd mejdie. Egri Zoltan a cdzut ca un erou fn
chemarii partidului Inscriindu-se ca voluntar martie 1945 In lupta Impotriva fascistilor.
In Divizia 1 udor Vladimirescu". Nascut In Fiu de petrolist din TIrgoviste. deli avea
1923 In cdtunul Gavrilesti de la poalele mun- numai 15 ani, Petra VI. cu s-a Inscris In toamna
telui Gaina din Tara Motilor, Rusu a cunoscut lui 1944 In U.T.C. A participat activ la Inlo-
de mic copil asprimea vietii din anima tdrii cuirea prefectului reactionar din Tirgoviste
de piatrd. Dupa absolvirea gimnaziului din cu un prefect democrat. S-a inscris ca voluntar
Baia de Cris, s-a angajat ca Idcdtus la I.A.R. - to divizia Tudor Vladimirescu", cu care a
Brasov, unde datoritd activitdtii revolutionare luptat pine la crestele ImpAdurite ale muntilor
a devenit membru al Biroului judetean U.T.C. Tatra Impotriva fascistilor, unde a cazut
Brasov. Alexandru Rusu s-a jertfit pentru eroic cu citeva zile inainte de a Implini virsta
eliberarea Cehoslovaciei In martie 1945, reusind de 16 ani.
sit lichideze focul ucignor al unui cuib de Asa au Inteles se lupte, pind la sacrificiut
mitraliere inamic. vietii, utecistii educati de partid pentru a
In posturile Inaintate de pe front Ion asigura patriei si tineretului tarn noastr
Purcaru, la 20 de ani se lupta cu fascistii, viitorul luminos pe care-I traim astazi.
razbunInd tot trecutul de sardcie sf mizerie
I.A.
Rubrica Insemnari bibliografice" a fost aldituita de :

C. $erban, Gh. Rddulescu, L. Stefanescu, I. Apostol. I. Oprea.
www.dacoromanica.ro
COAEPIRAHHE
15 DIET CO AlIFI OCBOBOMEHHE PYMbIHIIII OT
(DAIIIIICTCHOPO I4rA
CTp.
P. rEOPITY-AE)1{, Lima aggaTali roAonnonia ocso6oncnentin PyM61HHH
OT tpainaerenoro Bra 5
H. HOHCTAHTHHECICY-filllb, Ocao6oncaenlie Pymunaa OT filammTotoro

vira a ero acropayeenoe anageume . . 21
A. OHETH, Paaname pymbuicnot1 acropatiecnoti aayna nocne 23 asryera
1944 roaa 35
M. MDHECKY a H. HHHHOBI411, Panama anonommia Pymbnima sa 15 ner
CO Alia OCB0601HAOHHH 99
*
B. JIHBFIHY, H8 6opb611Pymmacnotl Hommynmeratieenoti naprini as enancrso
pa6olero }mama 71
I'. MATER li B. BBJITFIHY, 14a 6opb6u Pymbinexot1 HommynacTattecnott
napram as noRromosny H nposelAenae noopymeanoro BOCCTaHHH
23 aaryera 1944 roAa . 119
H. MYHTFIHY, Macconme nnantenan, pynosonamme Pymmackton Hommy-
IIFICTIVieCROti napmeti B nernioglIOJAPOTOBHH soopymensoro soceranan 145
H. BbIP,IIFIHY, 0 Gopb6e napoanmx mace Typay-Cesepana as esepncenae
BOOHHO-CIALIHICTCH011 naararypm B no6ena noopynsennoro Boum-
Hag 173
*
H. T-IAHHP H JI. JIOFI4H, PyMISHO-COBe,TCHOO 600E100 conpymeerao Ha atm-
I'Llmaeposenom tlopoerre 189
B. ATAHACHY, 0 6olix I PymbilicRoik Aphmli Ha Teppwroptim ilexo-
C.710BaHHH 205
HOH HEOHHAA, repomeexliiI 311H3Og H3 anrararneposcnoit Balm. Boil
Haynlime 22 i
T. Y,L(PFI, Porn. HpeeTbsacitlix RomaTeTos B Aene coagannn coloaa pa6o-

gero nnacca a HpeCTLFIHGTBa nog pynoaegersom Pymbinenoti Hommy-
amp' eon off na Frli 14 237
T. HEHIIIA, Bopb6a as yeTalioszenze mecTlibrx nemonparatiecnax nnacreti 281
ILLIHHAJI3 H A. 9I14E,LI,Bopb6a Tpygliollixcli nog pyxosogeTsom PyMbHC30ii
HOMMyMICTIVIeCHOR napraa as anonomagecnoe BOCCT31101343HHO Haylit-
CKOR 06RaCTH H oaaaanae nonnepnina anrarturneposenomy (1)ponry
(oaTn6pb 1944 Mai1 1945) 303
*
P. HI4PHIA3, H xpolionormi nepsoro aTana sapoglioil pesomoliim B PyMiIHHa 325
SOMMAIRE
A QUINZE ANS DE LA LIBERATION DE LA ROUMANIE
DU JOUG FASCISTE
Page
GH. GHEORGHIU-DEJ, Le XVe anniversaire de la liberation de Ia Roumanie
du joug fasciste 5
*
P. CONSTANTINESCU-IAI, La liberation de Ia Roumanie du joug fasciste
et son importance historique 21
www.dacoromanica.ro
Pare
A. OTETEA, L'essor de In science historique roumaine apres le 23 Aoltt 1944 35

M. MANESCU et I. ITICOVICI, L'essor economique de la Roumanie au cours
des quinze anne s qui se sont ecoulees depuis la liberation 49
V. LIVEANU, Moments de la lutte du Parti Communiste Roumain pour

l'unite de la classe ouvriere 71
GH. MATEJ et B. BALTLANU, Moments de Ia. lutte du Parti Communiste
. . . . . . . .....
H umain pour la preparation et la realbation de l'in urrection armee
du 21 Aei lt 1914 . . . . . . . . .
N. MUNTEANU, Actions de masses, dirigees par le Parti Communiste Roumain
119
pendant la periode preparatoire de l'insurrection armee 145

N. BIRDEANU, Quelques aspects de la lutte des masses populaires de Turnu
Severin pour le renversement de la dictature militaire fasciste et pour la
victoire de l'insurrection armee 173
*
N. CIACHIR et L. LOGHIN, Quelques hspects de la fraternite d'armes rouma'no-
sovietique sur le front antinazi 189
V. ATANASIU, C mbats livreb par la lre Armee roumaine sur le territoire
de la Tcheco lo aquie 205
ION LEONIDA, Un episode heroiique de la guerre antinazie. Le combat de
Paulin 225
T. UDREA, Le r8le des Comites paysans dans l'muvre de realisation de l'alliance

de la classe ouvriere avec la paysannerie sous la direction du Parti
Communiste Roumain . . . ...... . . . . . .
T. NECSA, Quelques aspects de la lutte men& pour installer des autorites
. . . . . . . 237
locales democratiques 281

T. CICALA et A. EGYED, La lutte des travailleurs, sous la direction du Parti
Communiste Roumain, pour la reconstruction economique de la region de
Cluj et l'appui du front antinazi(octobre 1944 mai 1945) 303
*
GR. CHIRITA, Contribution d la chronologie de la premiere etape de la revo-
lution populaire en Roumanie 325
www.dacoromanica.ro
Intreprinderea pagraficii nr. 2, %tr. Brczoianu nr. 23-25, Bucure0
www.dacoromanica.ro
IN TREPRINDERK
POLIGRAFIOA. nr. $ - -
BUOURESTI
(3bm. i16 www.dacoromanica.ro Lei 6.

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MDkxNjg PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MDkxNjg PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

SUBSECTIA DE 5TIINTE ISTORICE $I INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCUREVI

ANUL XII 1955

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! POPULARE ROMINE

Redactia : Bucureti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

P. CONSTANTINESCU-IASI, Eliberarea Rominici de sub jugul fascist si insemnatatea

T. UDREA, Rolul comitetelor tarane5ti in faurirea aliantci dintre clasa muncitoare

Politica burgheziei i mosierimii hArIzea Rominiei soarta de hinter-

dictaturg fascists, formarea unui guvern de uniune nationall din repre-

expresie a prieteniei yi aliantei de nczdruncinat dintre poporul roman qi

Romin chema partidele, organizatiile politice ski obsteritti sa-i uneasca

lutiei reforma agrarl partidul, cu ajutorul muncitorilor trimii la

In aceast5, zi de mare s5rb5,toare national5, a tarii noastre exprim6m

In anii puterii populare au fost construite 138 fabrici i uzine noir

Este meritul istoric al clasei muncitoare de a se fi dovedit promotorul

tarea schimbului intre oral si sat, contribuind la intarirea aliantei intre

semn al maturitgtii clasei noastre muncitoare, al cresterii constiintei ei

dintre Odle socialiste actioneaza ca o puternica forta materiall care

Ace le cercuri care continua s'a duce politica de incordare in relatiile

solutii reciproc acceptabile, cauzele incordgrii i neincrederii in relatiile

vile reactiunii internationale. Este de bate les demoralizarea si dezngdejdea

sa creasca increderea in regimul democrat-popular, a oamenilor muncii,

Eliberarea Rominiei de sub jugul fascist la 23 August 1944 repro-

3 Victoria insurec(iei populare de la 23 August 1944, organizatd ci condusa de P.C.R.

aparare. In acest Crap, guvernul lui Antonescu, infricosat de revolta

la 174 000 vagoane, guvernantii fascisti hotarisera sa lase pentru hrana

In aceste conditii prielnice, arata tovarasul Gheorghe Gheorghiu-

Para lel cu afirmarea hotkirii de lupta a clasei muncitoare, era vaditI

Partidul Comunist a pregkit insurectia armata, prin intkirca

trupg, pentru intoarcerca armelor impotriva hiticri$tilor. Partidul orga-

Intreaga actiune din interior'''. La Ploeti se infiinteaz'a" formatiuni de

1 Arh. Inst. de ist. a partidultd, dos. 55/168, f. 70.

tarani, au organizat-evadarea din lag5r a tovara'vului Gh. Gheorghiu-Dej.

1 Victoria insurectiei populare, p. 10.

In Capita la, oamenii munch au iesit in strada chiar in aceeasi noapte

trupele germane au fost incercuite de trupele romine. Un grup sub

Insurectia popularg de la 23 August 1944 a avut un mare rasunet

In cursul lunilor noiembrie i decembrie fortele sovietice i-au des-

Eliberarea Rominiei de sub jugul fascist a deschis poporului per-

aceasta zi ca o mare sarbatoare nationals, care are pentru poporul nostru

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole gi cuvtntari, ed. a IV-a, p. 244.

cum n-a cunoscut niciodata poporul nostru in istoria sa milenara. Yn

Viata noua pe care regimul de democratic popular, a inaugurat-o

chestiunile sociale sub raport istoric ; in al doilea rind, fiindca, chiar

troversate ale istoriei noastre : aceea a formgrii poporului si liinbii romine,

Pentru completarea document'arii asupra comunei primitive si

civilizatie putin cunoscuta ping azi, civilizatia poporului dac, stramosul

In primii ani de la infiintarea lor, Institute le noastre de istorie

carea tuturor documentelor referitoare la Moldova qi Tara Romineasca

Para lel cu publicatiile de documente, istoriografia noastra a atacat

pecta privilegiile de class 81 impartea cu ei exploatarea economics

Cercetari remarcabile in domeniul medievisticii se datoresc echipelor

hivele de Stat din Budapesta si din Moscova ne-au permis sa o imbogItim

Cercetarile cu privire la epoca moderns s-au concentrat asupra celor

IJn element innoitor, de o deosebita, importanta, in epoca modern.6,

Pentru studiul miscarii muncitoresti si a raspindirii ideilor socialiste,

sensul istoric al evenimentelor pe care le traiesc fii la care par-

13i Studii si materiale de Istorie medie, modernd fi eontemporand ale

Dar, in desfasurarea activitatii lor, nu toti istoricii au tinut seama

gresit puse ping, acum si an facilitat munca de redactare. Volumul I

La 23 August se implinesc 15 ani dela memorabilele evenimente din

0 data cu eliberarea Rominiei de sub jugul hitlerist si al dictaturii

inscarnna adevaiat a sa renatere nationals i socialg i crearca unor con-